Lopeţi are moara a nimţască, numită voieviţă. voieviţi. Sutaşul pridădi fuglii lu voivod. Prinseră Pavel şi Sila, trăgîndu-i la tîrg cătră judeaţe, şi-i duseră ei la voivozi. Nici atîta nu dăm lui cinste cît domnilor robii, nici cît voinicii voivozilor. Se sculară de pre în ostrove şi de pre uscat, dentru Atina şi den Talia... şi viteaji bărbaţi buni şi toţi voevozii: Ahilei, Nestor, Palamid. Rădică oşti... şi puse voevod pre cumnatu-său Vasilesc oştirilor. Veniţi... la ospăţul lui Artaxerx, împăratul pementesc, carele putu ospăta numai voivodzii şi boiarii săi. I să închinase... Hmil hatmanul cu oştile căzăceşti şi cu cîţva voevodzi moschiceşti. Rahaava priimi bărbat pre Salmon, voevodul oştii. Aceştia sînt voivozii, fiii lui Isaf, fiii lui Elifas. Leşii..., cu voevodul lor Leh, Vistla trecînd, a desfătatei Crăii leşeşti nărocite începături au dat. De multe ori şi voievozii şi hatmanii ce trimitea cu oşti împotriva vrăjmaşilor lor să hiclinia şi, ostaşii în partea lor trăgîndu-i,... ei împăraţi să punea. Dînd... zălog turcilor pre feciorul lui Seremetov, voivodului oştilor lor,... împreună cu el au trimis sol mare. Pre acest Fachesia l-au omorît Fachee, voevodul oştilor lui, în Samariia. La partea cea dinainte a scaunului stă un mare voevod îmbrăcat cu haine ostăşeşti de aur, cu un buzdugan de aur. Alexandru... zise voievozilor şi domnilor să-şi tocmească oştile şi şireagurile înaintea lui. Să lucrară în şasă luni şi puseră voievozi pe cinci mii de oameni. . Acela va fi voevodul vostru. Fugi la Tisafernes, un voivod al lui Darie. La... ospăţ au fost poftiţi cei mai străluciţi oaspeţi: împăraţi, crai, voievozi... şi alte feţe cinstite. S-a dus cu oastea să isprăvească odată şi c-un mic voevod de margine care se trăsese într-o cetate la munte. Voevodul nostru, în fruntea unui pîlc,... se uita dacă toţi voinicii au arcuri. Boldor... era la 1497 mare vornic şi numai în calitate de comandant temporar al oştii analele îl numesc „voevod”. Cine merge-n fruntea oştii? Voevodul Buzdugan Plecară iarăşi voevozii daci Spre miazănoapte, de unde ne veniră Cu oile şi cu bourii. Marele vornic a îndeplinit în sec. al XV-lea şi prima jumătate a sec. al XVI-lea şi importante sarcini militare, fiind comandantul armatei moldovene... De aceea era numit şi „capitaneus” sau „voievod”. Cronicarul lui Ştefan cel Mare numeşte voievod pe vornicul Boldur, atunci cînd domnul Moldovei îi încredinţează conducerea unei oştiri separate de cea domnească. Va fi şi altu cinevaşi făcut ca acelea din romanii voievozi sau împăraţi mai nainte vreme. Mihail, voevodul înge scu..., să priciia cu diavolul pe tru trupul lui Moisi Dumnedzăul îngerilor. Dumnedzăul tuturor, celuia ce i-i scaunul pre heruvimi, celuia ce-i dvorbăsc înainte mii... de voevodzi îngereşti şi-i slujesc întunerece de întunerece de îngeri. Împrejur sta toate puterile ceriului cu frică şi cu cutremur, îngerii şi voevozii şi cetele înfricoşate şi înspăimate Au chemat într-ajutoriu pre sfi ţii voivozi şi numai decît sfinţii îngeri amîndoi, Mihail şi Gavriil, s-au arătat înaintea lui ca nişte vulturi cu aripi de aur Eu, sfîntul arhanghel Mihail voevodul, pogorî(n)du-mă din mu(n)tele Ilionului, văzui pe un duh nicurat cu ocîl(e) ca stelile Mai-marilor voevozi ai oştilor cereşti, rugămu-vă pre voi... ca cu rugăciunile voastre să ne acoperiţi pre noi cu acoperemîntul aripilor mărirei voastre ceii netrupeşti, păzindu-ne pre noi. Arhanghelii sau Sfinţii voivozi... sînt păzitorii oamenilor de la naştere pînă la moarte. Sf. Mihail este numit în popor mai curînd Arhanghelul Mihail,... „mai marele voievod al oştilor îngereşti”. Eu încă sînt om supt deregătoria lui voivodă sau rob împărătesc. Scriseră carte la Iraclie, voevodul de în Frighia, ca să vie. Fost-au într-aceşti robi oameni mari: Zbigniev şi Tecinschii, ficiorul voevodului de Cracău. Aflatu-s-au la acest războiu periţi din capete: 2 fraţi Tincenskii şi Miculai, voevoda Ruskii, şi Gavriil din Maraviciu. Laskii, voevoda Siraskii..., luînd pre Despot cu sine, au tras spre hraniţa romînească. Într-acest ţinut este Deva, cetate şi oraş, carea este sus într-un deal. Într-aceasta au fost şi în Gorghiiu demult 2 voivozi Un frate al ei... era voivod în ostrovul Pelipovului. Aşea învăţînd, fu prins de voevodul Alexandriei. Să laudă Moisi de cătră Dumnezău... că, dîndu-i să fie mare voivod şi puitoriu de lege lui Israil, cînd greşiia norodul la Dumnezău, tăia, omorîia, certa, iară, cînd cîrtiia spre dînsul şi-l suduia, el să ruga pentru ei. În zilele lui Constantin,... Savavtie... fu trimis... de bunul credincios împărat, fiind hirotonisit voivod, într-o ţară... ce-i zic Cetate Sărată Era şi comisarii leşeşti acolo, anume hatmanul Litvii şi Adam Sinavschii, voevoda Belschii. Vinit-au alt sol din Ţara Leşască, mai mare, pre anume Lişcinschii, voevoda Poznavschii. În zilele acestea, la Moldova... s-au fost rădicat un domnu, care-i zic Despot-vodă eriticul, şi, cu ajutoriul lui Albert Nalschi, voievoda Sinavschi, şi cu cazaci au venit fără veste asupra lui Alixandru-vodă. Sighismund... fu nevoit a încredinţa supra-comanda oastei lui Nicolai Comeneţchi, voievod de Cracovia. Un polon... se afla în diregătorie la voevodul de Lublin,... tocmai în vremea aceia cînd Despot apucase tronul. Serbii... au decis... că ei se învoiesc la uniunea Voivodinei cu Ungaria numai cu condiţiune ca serbimea să-şi aibă voivodul lor, cu limbă şi administraţiune serbească. Auziră cuvintele aceastea preuţii şi voivozii beseareciei şi vlădicii. În cetatea... Igherme... era svinţia sa voevod în dzîlele împărăţîei lui Iustin de Ţarigrad. mare voievod Atunce era despuitoriu în toată Ţara Rumînească bunul creştin şi dulce Mihnea Voivodă. 52 tepsie de la voevoda Pre acea vreme ucise şi Şuşman, domnul Scheailor, pre Dan voevod, domnul rumînesc. În zilele bunului io Radul voevod De veţ vre să ştiţi de sănătate, voevodul nostru este sănătos Au umblat cu înşelăciune şi cu mită la Batişte... ca să le facă Alexandru voievod Iliaş judecată bună Datu-ne-au Măria sa Moisei Moghila voevod satele şi ocinele sal(e) pentru sama banilor noştri Cu porunca şi cu voia luminatului domn Matei Basarab Vo Carte romînească de învăţătură de la pravilele împărăteşti şi de la alte giudeaţe. Cu dzisa şi cu toată cheltoiala lui Vasilie Voivodul şi domnul Ţărîi Moldovei Acest Radul Negrul..., fiind în Ţara Ungurească voevod, mare herţeg pre Amlaş şi pre Făgăraş, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui şi cu mulţime de năroade..., pogorîndu-să pre apa Dîmboviţăi, au început a face ţară noaă Prea luminatului întru Iisus Hristos Ioan Duca voevoda, d nului şi oblăduitoriului a toată Moldovlahia. Prea luminatului, prea creştinului, prea slăvitului, iubitoriului de H s, domnu şi oblăduitoriu a toată Ugrovlahia, Ioan Şerban Cantacuzino Basarab voevod, dragostea cea întru H s... aducem măriei tale. Mihai Racoviţă-voevoda, viind în scaon în Ieşi iarna, bucuratu-s-au toată ţara, fiind el pementean. Trecem aice, pentru lungime, a mai pomeni a Bogdanilor, Moghileştilor... şi a voevozilor şi a caştelenilor leşeşti... a sîngelui amestecare. Prea luminatului, înălţatului şi bunului credincios d mn şi oblăduitoriu a toată Ţara Rumînească, Io Constantin Basarabă voevod, plecate închinăciune Cheltuielele au fost a prealuminatului ş-a pravoslavnicului creştin şi mare cuviinţatului domn şi oblăduitoriu,... Ioan Costandin Băsărabă voevoda. Stavarachi mai păţisă una ca aceasta şi în ţara muntenească, cînd au mers Mihai Racoviţă Voevod Tu fiind vestit de bogat, pas de te lipeşti de uşile împărăteşti, pîn te vor afla că eşti bogat şi te vor pune voivod Hotărnicia să aibă a să urma întocmai după orînduiala ce au făcut răposatul întru fericire Constandin v(oe)v(o)d Mavrocordat. Cu mila lui Dumnezeu, Io: Alexandru Ioan Calimah voevoda, domn ţării Moldoviei Mult mai nainte de venirea lui Dragoş..., atît în Făgăraşi, cît şi în Maramorăşi, cît şi în părţile de jos a Oltului şi în pămîntul Moldovei, stăpînea voivozi număr nu puţin de lăcuitori Mircea cel Bătrîn, unul din cei mai mari şi mai vestiţi voevozi ai noştri. O, boieri cu noi d-un sînge, Voievozilor pămînteni! Voi rîdeţi şi ţara plînge. Voevodul romînilor din Maramurăş, numit Bogdan, se scoală contra coroanei Sîntului Stefan, adună o ceată, trece peste munte în ţeara moldovenească şi înfiinţează acolo o nouă domnie. Oltenia renaşte... din ruine..., astfeliu că pe la 1280 voevodul litean nu se sfieşte a purta un crîncen rezbel contra întregei puteri maghiare. Printre cei robiţi fu şi Udrea sau Udrişte vistierul, pe care Voivodul, în dziua, poate, de 12 noiemvrie, anul 1552, îl ucise. Părea un tînăr voievod, Cu păr de aur moale. Ai uitat că ai a face... cu o lume căreia nu i-a fost frică să prefacă în puşcării locaşurile sfinte..., unde zac osăminte de măreţi voevozi? El concedează cavalerilor toată Cumania, scoţînd iarăşi afară ţara voevodului valah Seneslau. În jurul Bisericii Domneşti... se odihnesc oasele primului nostru voivod Radu Negru. Aşezămîntul voevodului era... cunoscut romînilor încă din timpul stăpînirii bulgare peste regiunile locuite de ei. Romînii trăiau numai supt stăpînirea uşoară a cnezilor sau juzilor, mai sus de cari erau voevozii. Cîţiva dintre acei ai Ţerii Romîneşti: Ioan, Farcaş, Litovoi, Seneslau, la dreapta şi la stînga Oltului, sînt pomeniţi încă înainte de anul 1250. Acolo dormi şi tu, arhanghel bătrîn, Tu, Ştefane, sfînt voievoade, Ce-ai scris strălucirea norodului tău Cu sînge duşman de noroade. Trosnea cetatea ridicată... de slăvitul nostru Voievod. Presupunem pentru Răşinariu o perioadă cînd el a stat sub ascultarea voevozilor romîni. A luat ştirile despre straşnicul nostru voevod dintr-o naraţiune germană. S-a susţinut chiar că aici a fost reşedinţa voevodului Litovoi. Plecase Voevodul în lupte blestemate. Un inel cu sigiliul voivodului... purta drept stemă un bour în goană. erau şi judecătorii pricinilor mai mici, iar împotriva judecăţii lor se putea apela la voevod. Cînd voievozii maramureşeni au descălecat..., s-au luminat şi ei la Cotnari de această bunătate a lui Dumnezeu. Cancelarul din acel timp al Ungariei, Nicolae Olah (Romînul), de viţă din neamul voevozilor din Ţara Romînească. Matei Basarab..., Brîncoveanu... s-au dovedit, prin daniile lor, ocrotitori puternici ai legii străbune..., cum şi vrednici urmaşi ai cuvioşilor voevozi de înaintea lor. Ştefan cel Mare este... cu siguranţă cel mai mare voievod al istoriei noastre. Mă simt ca un stihar de voevod, Ţesut încet cu degetele calde Ale întregului năpăstuit norod. Pentru voievozii munteni din veacurile XIV–XV, mormîntul deschis din biserica domnească de la Curtea-de-Argeş constituie un punct de plecare. Proprietatea e sfîntă, că e de la Negru Vodă, întîiul voievod care a trecut în locurile acestea. Toţi se trag, cînd îi cauţi, dintr-un spătar sau dintr-un vornic, dacă nu dintr-un voievod pămîntean sau fanariot. Tăiat a fost jupan Barbu de către Alexandru Voevod, în oraşul Bucuresci. Voievozii apar ca o instituţie a democraţiei militare, ei sînt întotdeauna aleşi. Marele jupan la sîrbi este titlul monarhului feudal, întocmai precum la romîni este marele voievod. Spre a apăra Ungaria de atacurile cumanilor, regele ungur a aşezat în anul 1202 cavaleri teutoni în Ţara Bîrsei,... hotărînd ca ei să nu plătească impozite voievozilor locali. Voievodul Alexandru Moruzi dă ordin staroştilor de Putna să desemneze doi mazili pricepuţi de hotărnicii. Noua victorie... dovedea... puterea ţării, refăcută sub domnia chibzuitului său voievod. Această formulă conştient organizată de inteligentul voievod îi face pe duşmani să cadă în cursă. Politica economică dusă de voievod în primii ani de domnie... a avut efecte pozitive pe toate planurile. D-a mea putere mare Tremură lumea sub soare: Craii, voivozii şi domni, Toţi se scutură ca pomi. N-am vint d-intîmplare, Ci la ordin de domn mare, Voievod de viţă rară. Cu firman de la april Sînt voievodul merilor. Să să dea la sfînta mitropolie ca să să păzească în păstrare, întărind domnia mea hrisovul acesta cu însuş credinţa domniei mele, Io Alexandru Ipsilant..., marturi fiind şi prea iubiţii fii domniii mele, Constandin voievod i Dumitraşco voievod. Fiii domneşti în Romînia purtau titlul de voevozi. Această danie... o întăreşte Alesandru cel Bun cu credinţa fiilor săi Iliaş voevod, Steţcu (Ştefan) şi Petru. Cu ajutoriul lu Dumnezeu tipărită această sfîntă carte, „Evanghelie cu învăţătură”, în anii şi în zilele Măriei lu Batăr Criştov,... voevodă în toată ţara ungurească şi în Ardeal şi în toţi săcuii. Den mila lu Domnedzeu în dzilele lu Batăr Jigmon, voivodă Ardealului, dăruim... aceaste cărţi scris(e) a noastre. Birtoc, voevodul Ardealului,... era cuscru lu Ştefan Vodă. S-au adunat la Temişvar, carele încungiurîndu-l să-l ia, i-au lovit Ioan Zapoli, voevodul de Ardeal. Ioann Corvin de Huniad fu făcut întîiu voivodă ţărei Ardealului. Alţi vaivode ai Ardealului... fură dintră romîni. Transilvania..., provinţie atîrnată de Ungaria, să guverna de voievozi, locotenenţi ai regilor. Voevodul, astfel precum se găseşte el în documentele ungureşti, era un senior vasal regelui, cu o autoritate teritorială, ale cărui trebi de căpetenie erau comanda armatelor şi ţinerea judecăţilor. Voievodul ţării... era pus acuma de purtătorul coroanei ungureşti. Cînd începură şi tratativele dintre domnul Ţerii-Romîneşti şi regele Ungariei prin intermediul voivodului Transilvaniei, sibienii trimiseră un om al lor la Mihnea Vodă. În toamna aceluiaşi an 1539, a avut loc şi răzvrătirea lui Ştefan Mailat, voevodul Ardealului. voivod Aieştia le dădea la voivod, care vinea din Seleuş, de la baron. Ce da omu să chema dişmă. Pasă! – grăi – strigă să să adune Voivozii şi feţele bătrîne. Corcodel, voivodul, era la frunte, Vrînd a sa noduroasă măciucă De corn cu sînge şi el s-o crunte. Da şti tu, mă Dumitrache, cum v-a batjocurit voevodul, un ţigan de-al vostru? Kiva... a căzut în genunchi în faţa voievodului şi a bolborosit ceva pe ţigăneşte, cu fruntea în pămînt. Trimitea pe cale confidenţială ... energice scrisori de recunoaştere şi de admoniare cătră persoane convertite deja cari făceau parte din nobilimea înaltă,... între care... Zopus, voievod de aprozi (gardă de sateliţi). Voevodul... lor şi-a tăiat din soţul fript o bucată. Voivodul aminteşte păcatul cel mare care îl face cineva, călcînd legile căluceneşti. voivod Ce mai faci, voivoade? Eşti sănătos? Ceilalţi... ţi-s pe-acasă? voevod voievozi voevodă vaivode sineală din vremi voevodale... Plecase voevodul în lupte blestemate. La picioarele unei mănăstiri voevodale, pe cîmp mătăsos,... păşi înalt şi zvelt cel dintîiu fecior de domn din baladă. Am văzut zugrăvelile de pe zidurile mănăstirilor noastre voievodale. Sociologia lui Eminescu este agresiunea unei simţiri romantice, refugiate în puritatea etnică, în trecutul voievodal şi în idealizarea unui tip de romîn scos din reverie şi istorie şi întrupat în ţăran. Intenţia prinţesei era de a-l lăsa... pretendent la scaunul voievodal. Filip, moştenitorul titlurilor voievodale, arăta foarte palid la faţă. Frica de năvălitor a făcut să răsară aceste conace fortificate în jurul unei necropole voivodale. Îşi pusese cuşma şi mantia voievodală. Acestea ar fi numai simple „indicaţii istorice” şi mai degrabă fenomene de permanenţe onomastice voievodale. Numele ungureşti ale unor sate ardelene... sînt date de concelaria regală şi voievodală, care traduce vechile nume romîneşti. Basarab s-a ridicat din centrul voievodal al lui Seneslav. Erau destinate să dea poporului... o înaltă idee despre puterea şi autoritatea supremă, voievodală şi bisericească. Şi-a luat numele voievodal de Radu. Istoriografia a scos la iveală şi a dat publicităţii zeci de mii de documente interne emise de cancelariile voievodale. Vechea clădire ar putea să devină un aşezămînt de cultură, puternic legat de trecutul voievodal al oraşului. Nucleul aşezării medievale din jurul vechii curţi voievodale a luat naştere cel mai tîrziu în a doua jumătate a veacului . Autorul distinge anume, în dezvoltarea Principatelor romîne, o epocă voievodală. Vorbind despre palatul voievodal, arăta că acesta „înfăţişează o maiestate oarecum regească”. Cîntări voevodale sunară-n amurgire, Cu glas de altădată umplînd singurătatea. Pletele lui... se lăsau pe fruntea lui de baga, împodobindu-i pometele colţuroase cu o strălucire voevodală. Această cocoană cu mers voievodal. Purta mustăţi lungi, groase, voievodale. Sonetele – să le zicem voevodale, pentru solemnitatea temelor desprinse din istorie... – ... stau la începutul carierei lirice a d-lui I.M.S Prinţesa le înregistră cu ochiul, voievodal, împărţind la fiecare o doză de atenţie. voevodal. voievodali, -e. – -al. Trămise... să ducă lui Michai-Vodă buzduganul şi steagul ostăşesc, semnele „voevodatului”. Aşezămîntul voevodatului la romîni... trebuie să dateze din vremile întîiului stat bulgăresc, cînd s-au întemeiat... cele dintîi înjghebări politice la romînii din Carpaţi. În Maramureş... s-a păstrat pînă în veacul al XV-lea instituţia voievodatului. Craiul Ioann au venit în Ardeal şi pre 28 octomvrie (din anul 1534) au strîns seim în Turda de tutetrele neamurile din Ardeal, şi voevodatul l-au dat lui Mailat. Chiemat la 1551 a regula archivul regesc al Poloniei, el a găsit acolo mai multe acte relative la un voevodat al Besarabiei. În Oltenia am avut cel dintîiu voivodat. Venirea ungurilor nu pare a fi ştirbit mult autonomia de care se bucurau voevodatele din Transilvania. Unirea voivodatelor mai vechi într-un singur stat... cu numele „Ungrovlahia” sau „Valachia Transalpina” (Ţara-Romînească) s-a îndeplinit sub Basaraba Voevod. Oltenia e atîrnătoare, cu voevodatele ei, de unguri în vremea năvălirilor tătărăşti de la mijlocul sec. XII. Lîngă zidul monastirii e-ngropat Un curtean ucis de Vodă... Ca prin „una mie şase sute” – leat – Cînd Muntenia era voievodat. Avem şi dovezi de organizaţie în cnezate şi voivodate. Ipoteza unui voievodat bîrlădean l-a îmbiat şi pe Eminescu. Toţi istoricii noştri mai vechi au afirmat că, înainte de întemeierea statelor Ţara Romînească şi Moldova, precum şi înaintea înglobării Transilvaniei în statele regatului Ungariei, au fost pe aceste teritorii mici „stătuleţe” numite cnezate şi voivodate. Se ajunge la presupunerea existenţei igriţilor în secolele X–XI, înainte de dominaţia regatului feudal maghiar, în voievodatele romîno-slave din Banat, Crişana şi Transilvania. Locuitorii diferitelor cnezate şi voievodate au continuat să cultive viţa de vie. Sînt menţionate voievodatele lui Litovoi, Seneslau şi Gelu. Teritoriul cunoscut popoarălor sub nume de Transilvania sau Ardeal a fost odinioară domnit tot de cătră regii Ungariei cu titlu de vaivodat. Romînii bănăţeni înaintaseră o rugare la împăratul, în care cer... despărţirea de voivodatul sîrbesc. Văzusem, aşadar, voevodatele de jos ale Poloniei cu locuitorii lor atît de tineri şi de frumoşi. Se vorbeşte într-însul despre dări pe sama oştilor, despre reducerea iobagilor şi a şerbilor, despre gătirea nobililor la războiu,... despre voevodatul ţiganilor. voevodat. voievodate. -at. 4000 de taleri iari chendu-i fostu taleari 45..., ai 7091, Mai 20, cumparat-a den voivodesei Voivodeasa călca porunca soţului ei. Voievodesele, după ce soţii lor, domnii, fură ucişi de turci, s-au tras amîndouă... la munte şi au ctitorit un schit. Povesti despre locul de retragere schimnicească al voievodesei fără nume, poate chiar din neamul Ilovenilor. voievodese. easă. Era prăsit din sămînţă voivodească. Aci-şi jura popa Vladimir Credinţa albei jupîne... Cînd arse Haţegul şi Dumbrăul De flacăra voivodească. voivodesc Mere voivodeşti voivodeşti. -esc. A avut... nevoie... de un băiat care nu descinde din gineceurile porfirogeneţilor, nici măcar din iatacurile voievodiţelor şi boieriţelor autohtone. voivodiţe. -iţă. Acesta sv nt era în dzilele împărăţîei lui Maximian voevodzînd preste oştile numerilor. Uar... era în dzîlele împăratului Maximian voevodzînd în Eghipet. voevozi voievozesc. Au scos voevozia rusască şi au avut şi de moldoveni gloate mari. Aleseră pre Odrivoz şi pre Coneţpolskii cu oaste, pentru pofta a o seamă de moldoveni, să ducă pre Alexandru Vodă la scaun, carii au scos voevozia rusească, şi au avut şi de moldoveni gloate mari. Nu era toate voevodziile sosite, nice Litfa, că Litva avea de căzacii de peste Nistru mare dodeială. Vor tăbărî fiii lui Israil, om întru a lui rînduială şi om după a lui voivozie cu puterea lor. Căzut-au în robie la Pătru Vodă trei steaguri a trei voevozii: a Cracăului, a Sandomirului şi a Liovului. Pe coastele sau la poalele munţilor se alcătuiesc în mici căpitanaturi şi voevozii sub şefi de sîngele lor. Aceiaş nemţască oaste cu voevozia Domnului Evghenie, cu trii groznice războaie, cîteva zeci de mii de franţoji prăpădind, în veci neşterse de biruinţă, laude ş-au agonisit. Binecuvîntat întru tot dulcele Dumnezeu ce ştie aest bine că m-au ales din zgăul maicei mele şi mi-au dăruit domniea şi voevoziea ţării Binecuvîntat şi în veci lăudat fie numele a marelui şi a prea bunului Dumnedzău, carile... cu voevodzia ţărîi noastre, a Moldovei, ne-au miluit. Eu poftesc voivozii, crăii ca să stăpînesc lume multă Pre Ioann Comitul l-au măzălit din voevozie, şi în locul lui au pus voevod Ardealului pre Sigismund. După ce Ardealul a intrat în stăpînirea ungurească, voevozia de acolo a scăzut şi s-a păcătoşit, ajungînd pe aceeaşi treaptă cu cnejia sau cu judecia. voevozie. voievozii. -ie. Fă-mă, Doamne-n mila ta, Fă-mă-o roică Păsăroică, Ca să zbor cu dorul meu Unde trage voina-n rău. Măi, nevastă cu chindeu, Cum o duci cu voina tău? voini voinicioşi -oase -cios voinicos Cine-n poală-ţi doarme Au ţi-e frăţior, Au ţi-e verişor, Au nepot de sor, Au e voinea-al tău? Că de l-ăţi scula Pe drag voinea-al meu, Vamă v-o lua, Vamă Fără seamă. voini –ea Dobroin voinicul Acieşi luo voinici şi sutaşi şi currse spre ei. Voinicii, porîncitori loru, luară Pavel prespre noapte întru antipatridă Spămîntă-se miiaşul se nu ruptu fie Pavelu de ei; deaci dzise voiniciloru se deştingă şi se-lu rapă elu din mijlocul loru Voinicul, cînd mearge la război, el se teame,... iară deaca biruiaşte şi se slobozeaşte den războiu, elu se întoarce veasel şi cu bucurie. Voinicul, nu numai pre eluşu să se mîntuiască de bate războiu şi se chinuiaşte, ce şi cetăţile întru tărie să puie. Împreună stau împăraţii cu voinicii. Acestuia Iustian... i-au dat Amantie, un boiarin, avuţie multă, ca să năemească cete de voinici, să rădice împărat pre un fecior a lui Amantie Se duse cu mulţime de voinic(i), de se lovi cu Ghelamer la războiu. Vor începe a se bate şi în voinicii lui nu va fi tocmire. Voinicii-şi vor părăsi pre împăratul şi se vor muta într-alt loc, la alt împărat. Ce voinic va ieşi la războiu şi se va lovi cu alt voinic şi-l va birui. Tocmală au împăraţii cînd vor să-ş tremiţe vonicii la războiu. Inimile voinicilor în războaie trăind să ascut. Acea jupîneasă au gătit leagăn cu cai şi 12 voinici într-armaţi. Unul den voinici cu suliţa în coastele lui împunse. Slujind coronii leşeşti şi umblînd între voinici la războaie, s-au împrietenit cu Albriht Laskii, voevoda Siraschiii. Ceată de voinici. Tăiară... capetele celor o sută şi cinzăci de vonici. Chiemă David unul den voinicii lui. Aceştia ieşiră den cetate, voinicii boiarilor ţărîlor şi puterea den napoia lor. Robii şi domnii depreună vor sta, împăraţii şi voinicii, bogaţii şi meserii. Mihai Vodă, deaca pierdu atîţea voinici, el fu scîrbit. Să ia... şi din siimenii hătmăneşti... şi din catane, că avea Nicolai Vodă un steag atuncea, tot voinici sîrbi şi şedea în curte. Acoperi bisărica atîta cît nici unul din voinicii acie... nu pute să priceapă undi este bisărica Copacii, căzînd unii pre alţii..., au zdrobit şi încurcat nu numai pre vonici, ci şi caii, şi armele. Acmu ne rugăm să ne trimiţi pre feciorul tău şi voinici aleşi şi cîni vînători, pentru ca să-l putem prinde. Am trimis la Delfi 100 de voinici. Din toată ţara ş-aleasă Pe cei mai harnici şi cu vîrtute Voinici, din cari o gardă frumoasă Făcu. Aflînd drumul ce apucase, trimise după dînsul o ceată de voinici. Îndărătnicul voinic... izbuteşte a lua înapoi două tunuri. Trămise în ţări străine să strîngă voinici viteji. Strigările luptătorilor şi clăncăirea paloşelor încruceşîndu-se resun cu huet... ce te-ai făcut, mare vizir?... unde-ţi sînt voinicii, paşă cu trei tuiuri? Ceata mea-i frumoasă, ageră, uşoară Şi pe cai în spume ce ca vîntul zboară. Iar voinicii noştri se chem vînători. Au lănci veninoase, iar la suflet flori. Bătrînul sîrb urcă călare o înălţime, de-naintea căria stau înşiraţi voinicii săi. Hai! voinici,... daţi năvală de mi-i prindeţi şi... să-i ducem poclon lui Ioniţă Vodă. Zice Vodă:... Cu voinicii-mi place traiul, Ori îi văd cu spada-n mîni, Ori cu naiul. Văzînd această ceată de voinici călări, mult se minunară de ea. Voinicii formau cetele, cetele se grupau în pîlcuri, iar pîlcurile... constituiau oastea. Făloşii regi... se întorceau cu fuga acasă la dînşii, lăsînd în urmă... arme frînte şi voinici morţi. Mă repezii... cu vreo douăzeci de voinici, ca într-o ocnă. Oamenii noştri încep a glumi ş-a rîde de voinicii dinainte, care n-au putut zvîrli peste dealuri furgoanele cavaleriei. Domnul Ştefan cel vestit... Cu mulţi voinici pleca De la scara curţii lui La biserică-n Vaslui. Bate vîntul peste paie, Trec voinicii la bătaie, La bătaia turcului, În ţeara muscanului. Tunuri mari şi tunuri mici, La tot tunul cinci voinici. Da io-s floarea florilor, Drăguţa ficiorilor Şî la mari şî la mai mici Şî la steaguri de voinici. Geaba mă mai ţin voinic Dacă n-am arme să-ncing. Ce şuieri, voinice, a jale Sau ţi-i grea arma-n spinare, Sau ţi-i dor de-acasă tare! Dacă ai cai să mă gonească Şi voinici să-mi îndrăznească, După mine să pornească. Strînse el ostaşi mulţime Tot voinici de călărime. Nu avea voinici de oaste, ci strîngea păstorii din munţi şi argaţii de-i într-arma. Voinic de oaste. Strajea custodiei să străjuiască cu suta sa, care era un steag de vonici de oaste. Aceştia era vonici de oaste în Sevastiea. Roagă-te şi te înalţă în al şeaptele ceriu şi ca toţi vonicii încereşti de te roagă. Socoteşte cu ce armă întăreşte marele împărat Dumnedzău pre vonicii săi. Nu le dă platoşe, nice arc, nice sabie, nice suliţă, nice altă nemică de armele vonicilor pementeşti, ce numai svînta şi cinstita cruce. Veniră la groapă,... vădzură că-i răntunată piatra... Şi deaca intrară în groapă, vădzură un vonic şedzînd de-a direapta, îmbrăcat în veşmente albe. Întrînd în mormînt vădzură pre un vonic tînăr şedzînd de-a direapta, îmbrăcat în veşmînt alb şi să spămîntară Dîndu-să în şiregul sfinţiii sale, în ceata sfinţilor şi luminaţîlor vonici a Domnului Hristos. Zise sfîntul Uar cătră Cleopatra, iată fiiul tău pre care-l l-am luat şi l-am făcut voinic împăratului celui ceresc. Eu sînt tocmit a fi voinic lui H s împărat. Şăzînd lîngă beserica sfîntului..., au văzut doi voinici luminoşi la chip şi la stat. Spuse... că ar fi un voinic de treidzeci de ani de ar prăvăli o piatră şi o ar slobodzi în gios să zboare Voinicii şi proştii, bătrînii cu tinerii,... toţi să proslăviţi şi să măriţi Domnul Dumnezeul nostru. Vede limpede ca şi vioară Apa voinicul şi frînt de sete De pe cal îndată să pogoară. Din două sute de oameni, boieri şi feciori de boieri, nici unul nu s-a găsit să nu fie voinicul unui epizod. Popor de vînători este popor de voinici. Ş-acum, voinicilor, fiecare la locul său: voi pe ziduri şi eu în lagărul leşesc. Ca să te faci om pe deplin şi voinic cu temeiu, precum se cade unui bărbat şi mai ales unui fecior de împărat,... trebuie să te duci lumea să o colinzi, ca să încerci şi să ispiteşti viaţa prin tine însuţi şi să afli multe şi mărunte ale lumei. Căzînd din nori, nu se rupse de degetul voinicului. Scumpă-i era frăţia de cruce, ca oricărui voinic, mai scumpă decît zilele. De-i izbuti, bine de bine, iară de nu, au mai păţit şi alţi voinici ca tine. Tata zicea că aşa trebuie, ca voinicii să umble pe ger şi frig. Ce pui de voinic era în tinereţele lui! „Moldovean” aici apare şi el ca erou sau voinic. Mihai Viteazul învinge în Ardeal pe cardinalul Andrei, principe al Ardealului, şi i-a luat locul, făcînd domnie de voinic în locul domniei de preot. Jocul psihologic al unei situaţii anonime de „simpli clienţi”... a făcut... dintr-un timid un voinic şi dintr-un îndrăzneţ un timid redus la tăcere. Voinice Buzdugane, nu copila poartă vina De-a fi rupt unirea voastră. Eu ştiu c-am să mor...; dar vreau să cad cu vrednicie, ca un voinic. Are frumuseţea aspră a voinicului, nu efeminarea dulceagă a generaţiilor culcate în puf. Ia veniţi mai aproape, măi, voinicilor! Tudor Vladimirescu... a chemat la arme, în jurul lui, voinicii din sate. Precum se prezintă Ştefan Tomşa Vodă şi vornicul Ion Moţoc..., primul dintre eroi manifestînd... laşitate şi frică, al doilea dovedind o rezistenţă de adevărat voinic. Atunci Marcu, Voinicu, Aşa mult nu se gîndea, Paloş de argint scotea,... Capul turcului sărea. Apoi doară e voinic, nu tîndală. Era în acele părţi un voinic, anume Ioran Iorgovan. Voinicul ăsta auzise de toate suferinţele bieţilor romîni. Sînt voinic care am înfruntat multe primejdii şi nu ştiu ce este frica. Să mă crezi că sînt voinic, Nu mă tem eu nici de doi, Fost-am eu şi prin război! Leul, şî în lanţ fiind, se uită ca un voinic. Cine a sărit şî nu s-a poticnit, voinic mare s-a numit Voinicul nu iartă, nici să supune dă frică la silă. Timpul are dinţi de oţel: Roade voinic şi mişel. Vinul e dat să-l bea voinicii, iar nu toţi nevoiaşii. În urma războiului mulţi voinici se arată. La fîntîna bună mulţi voinici s-adună. Rădăcină pătrăcină, Rar voinic care-o dijghină Apoi acolo se fi auzit novitate şi mandate, strategii şi filonichii; ai fi zis voinicii voinicilor; mîncau jăratic şi beau flacări. Foicica macului,... La schela-mpăratului E cîrciuma Marcului,... Voinicul voinicilor, Tăietorul frîncilor. Fulgere, voinice, Ce-mi tresari din greu? Ce-mi arăţi cărarea, Ca s-o pierd mereu? voinic de codru, voinic de munte, voinicul codrului voinic de drumul mare Doisprezece coconaşi... de desperaţie se făcură voinici de codru. În dumbrava cea vecină..., Opt voinici cu spete late Şi cu mînici suflecate Stau cu puscele-ncărcate. Pe la 1820 s-au mai ivit în ţară un alt voinic de drumul mare, anume Andrii Popa. Sau visînd cu doina tristă a voinicului de munte,... El deşteaptă-n sînul nostru dorul ţării cei străbune. Ceata de tîlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile vreo cîţiva voinici... băgaseră spaima în trei hotare. Parcă-i un voinic de codru! O atmosferă de viaţă rurală, cu leliţe, cîrciumăriţe, ibovnice şi trădătoare ale voinicilor codrului. Străvechiul codru sună, foşnindu-şi frunza rar... Voinicul prinde-un zgomot venit dinspre hotar. Codrul şi natura toată e... strîns legată cu viaţa voinicilor. Voinicul, fie el Toma Alimoş, fie Corbea, se profilează la dimensiuni de erou legendar. Sub poale de codru verde, O zare de foc se vede Şi la zarea focului, Stau voinicii codrului. Dali, frate Stanciule! Şoimule, voinicule! Da tu bei şi chioteşti... De poteră nu-ţi gîndeşti. Asta-i viaţă de voinic, Că nu-ţi pasă de nimic; Nici de domn şi nici de dracu..., Trăiască codru săracu! Pe unde treceau voinicii, era vai şi amar. Foaie verde, ruptă-n cinci, Plin îi codru de voinici. Su poală de codru verde, Mititel foc mi să vede; Nu ştiu focu-i potolit Sau de voinici ocolit. Plin i codru de voinici, La tot fagu cîte cinci. Să-mi aleg un cal porumb, Scurt în gît şi lung în trup, Cum e bun pentru voinic. Mititel focşor se vede, Mititel şi potolit, De mulţi voinici ocolit. La crîşma bogatului, Beau voinicii Stanciului. Mii şî sute de voinici nu pot dezbrăca pă cel gol şî despuiat. Ţie grăesc, voinice, scoală! Am ucis un bărbat pre rana mea şi un voinic pre durerea mea. De vonici şi de feate învăţătură de la D m izău n-am Plîngeţi, vonici, că frămseţea voastră să schimosi, şi voi bătrîni, cu amar tînguiţi, că tăria voastră slăbi! Trii ficiori am născut, voinici şi fete. Un voinic oarecarele, ce fusese aprod la Pătru Vodă..., îi spuseră lui de păscarii ceia ce venise din munte. Apropiindu-să, să atinse de săcriu... şi zise: Voinice, ţie zic, scoală! Voinic, adecă june este de în doazeci şi trei de ani pînă în 42 Într-acela feredeu să ţînea un drac foarte turbat carele de trei ori într-an sugruma un vonic sau o fată. Fata... dzisă unui voinic: – Fă-te tu a mă trage, şi eu oi merge plîngînd. În scurtă vreme mulţime de vonici s-au strîns, cărora lipsindu-le femei,... pre acele fete a sabinenilor au răpit. La metohul mănăstirii era un voinic ca de doaozeci de ani O va iubi un voinic şi nu o va lua Pricepu în loc Solomon carii era voinici,... carele era fete Vrură părinţii ei să o mărite după dînsul..., părîndu-li-să că e voinic. Voinic, adecă june este de la doaozăci şi trei de ani pînă la patruzăci şi doi Toţi dar să ne bucurăm... Bătrîni, vîrsnici şi voinici, Fete, tinere, prunci mici. Aci s-opri voinicul şi peri-i se zburliră. Ţi-i prea lungă limba, voinice!... Ie sama să nu ţi-o scurtez. Un voinic cu ochi de vultur lunga vale o măsoară. Bun sosit la noi, voinice, zise craiul. Puneau la cale că ce rost să-i facă fetei ăsteia, să-i găsească un voinic. Cum o văzură ei, crezînd că este un voinic, unul îi zise. Stetea frumoasa pe-un răzor; Voinicul lîngă ea devale, Să-i scoată spinul din picior. Privea cum scoate sluga caii din grajd cu hamurile pe ei. Era tot în capul gol. – Adapă-i mai întîi, voinice. Ori i-ai adăpat? Socoţi tu, măi voinicule, că nu m-ar împinge şi pe mine inima... să mă sui şi eu colo sus şi să se minuneze fumeile cum alduiesc stogul? Voinicul a scos o ţoşcă de bani. Voinicul poate culege mere de aur spre a le duce pe o tipsie tatălui său. Într-un lan pe un colnic Cîntă singur un voinic. Strig-o mîndruliţă, Albă fată fecioriţă, Cătr-un voinic din colniţă. Însoară-te, dragul meu. Masa nu stă-ntr-un picior Şi nici lumea-ntr-un ficior; Masa stă-n patru picioare Şi mai sînt voinici sub soare. La copila bălăioară Trag voinicii ca la moară. Multe fete... Le-o încuiat... Şi-or lăsat juni făr’ drăguţe Şi voinici făr’ nevăstuţe. Toţi voinicii vin acasă, La copk′ii şi la n′evastă. A făcut un tîrg de scule femeieşti..., ca să vie femei din Moldova, să cumpere scule; da cu gîndul să aibă voinicii lui de unde să ia femei. Eu, voinice, te-aş lăsa, Dar ţi-e mîndra tinerea Şi-i glumi ceva cu ea. Cînd mă-sa că-l blestema Şi la şarpe-l dăruia, Atunci voinicu-mi năştea. N-am mai văzut femeie Să lase voinic să pieie. Am cinci voinici, Şed sub straşină şi plîng Şi cinci aleargă-n vale şuierînd Atîtea fete de pre acel locu şi atîţa voinici tineri au îngropat acolo vii. Un voinic tiner mergea după el îmbrăcat cu giolgiu pre trup gol. Şăzînd un voinic tînăr... într-o fereastră... căzu den al treile rînd de casă, gios. Alegea pre un vonic tînăr şi frumos şi-l grijiea. Voinic tînăr, cal bătrîn, Greu se-ngăduie la drum. De ce codru-ngălbineşte, Voinic tînăr bătrîneşte. Ea trecu podul mîndră ca un voinic. Pe unde-i valea plină, Mai multă să vină; Spicul Cît voinicul, Secara Cît scara! I-au imputat că a venit la război cu careta ca muierile, iar nu călare ca voinicii. Dacă în ziua de Probeajăn un voinic ar vedea un şarpe, fără ca să-l omoare, acel şarpe s-ar preface în zmeu. Iar dacă ar fi văzut de o femeie..., şarpele... va muri pînă la anul. Dacă din întîmplare un voinic vede un şearpe şi nu-l omoară, acel şearpe se va preface în zmeu. Dacă şearpele va fi văzut de o femeie şi nu va fi ucis, el va muri pînă la anul. Se suie pe un munte şi acolo zăreşte la un foc mare 12 voinici, unii mai tineri, alţii mai bătrîni. Di-o hi diochiat di voinic Să crăpi călcîili... Di-o hi diochiat di niviesti Să li crăpi ţîţile. to ca vonicii. El, dacă o fi femeie, O să tragă la furci, Iar dacă o fi voinic O să tragă la măciuci. Să adunară cătră el de la Israil adunare multă foarte, bărbaţi şi muieri şi voinici Elu-i văzu voinici şi frumoşi şi află că-i sîmt nepoţi. Voinic fecior are Vasilie bei! Un voinic oştean bine într-armat întimpinare îi vini. Au luat mulţi oameni voinici şi fete şi dobitoc mult. Inima su-piepturi voinice Încă ş-acum le tremura foarte. Nicolae, un fecior... foarte voinic, se băgă între cătane. Un tînăr... voinic... S-a... băgat ucenic. De-ar mai... veni un Ştefan Vodă pe calul lui cel voinic de la Valea Albă. Alt sclav, voinic şi frumos... s-a înregistrat în condică. Femeia munteană e voinică şi frumoasă. Făt-Frumos era voinic şi ştia drumul înapoi. Se întîlneşte şi cu căţeluşa care acum era voinică şi frumoasă. Cu capul... pe umărul şi pieptul voinic al omului. Trei flăcăi voinici, cu chipuri aspre stau la o masă. Era o femeie mare şi voinică. Era voinic şi tinerel, Înalt şi tras ca prin inel. Şi-un prinţ la anul! blînd şi mic, Să crească mare şi voinic! era voinic, sănătos, rumen la faţă. Era aşa de tînăr şi de voinic, respira atîta sănătate. Se lipi cu fruntea de pieptul lui voinic. Am privit... la fetele voinice care cărau snopii. O vitalitate imensă respira din trupul său voinic. Erau femei voinice, cu mîinile şi feţele albe. Femeile sînt bine făcute, robuste, cu coapse voinice. O creştere de aceasta de antropofag voinic a împins... la război. Căţeluşii, mieluşeii, chiar brotăceii sînt mai frumoşi, mai voinici. Spătos şi voinic,... Mihai Asan era un om tăcut şi comod. S-au hotărît să iasă... pe o portiţă ascunsă dinspre munţi, pe care... a dărîmat-o un călugăr voinic, împingînd-o cu spatele. Rosti..., întinzîndu-i o mînă voinică. Nenea Olteanu acesta era un romîn neaoş şi voinic, o namilă de om vesel. Jivinele cele mai voinice şi mai grase erau cele mai de nevoie. Sînii i se apropie acum voinici, fără să se diformeze prea mult. Într-un grajd... descoperi alţi opt cai voinici. Un ţambalagiu... şi un muscalagiu voinic... ridicau din umeri. O vedea pe maică-sa, femeie tînără, voinică. Aliman era frumos şi voinic. Nu ştia de frica nimănui. Alexa Balaban era frumos om: nu era numai voinic şi gras, dar avea şi-o barbă mare. Gheorghe Bradu... era chipeş şi voinic ca un brad. Acel om era mic de statură, dar vînjos, cu un trup voinic. E un băiat de optsprezece sau douăzeci de ani, voinic şi frumos. Voinica lui soţie s-a angajat, fără murmur, într-un restaurant de stat. Balada romantică a răzbunătorului nedreptăţilor, tînăr, voinic, frumos,... acolo s-a dezvoltat. Fusese un bărbat înalt, voinic. Era un om înalt... cu pieptul voinic. Aceşti cai... erau voinici, în putere. Slugi voinice... cărau pahare de cristal şi cupe. Un bărbat înalt şi voinic... păşea în Divanul sultanului. În acelaşi timp sînt făgăduite muncii creatoare... un creier activ şi două braţe voinice. Mi-a deschis un uriaş... Un bărbat mai mult decît voinic. Pe pădure roua pică, Te iubesc că eşti voinică. Copiii, cînd se năşteau, erau voinici şi puteau umbla în picioare. Tată-său... nu mai ştia de bucurie că-i era acum sănătos şi voinic feciorul. Ei mi se plimbă Pe doi cai voinici. Fusese cioban, iera voinic, făcut bine. Făcui seceri mici Pentru copilaşi voinici. El acasă-mi alerga Cal voinic îl înşăua. Porţia Comăneşteanu... era produsul unei alte lumi, voinică şi sănătoasă. Neamul, odinioară voinic şi prădalnic, se stingea acum cu această ultimă mlădiţă firavă. Ţara s-o vedem noi iară... voinică şi stăpînă. Plaiul voinic se ciocneşte cu Dunărea bogată. „Sil-arta” este rîu voinic. Să ridica Dînd pe ceafă... O căciulă mai voinică Decît el. Ce flori frumoase şi ce sănătos rod ar da această voinică buruiană de veacuri dispreţuită. Ăsta e cel mai frumos şi mai voinic copac. E mîndria pădurii noastre. Calul îşi înfierbînta Ş-un răpez voinic îi da, Calul rîndunel zbura. Dar Iordachi-l aştepta, O palmă voinică-i da, Cît caleul gios pica. Rădicînd furca cumplită, Vede pe Bratul voinic că vine cu ceata lui Tandaler. Te numeri între cei mai voinici călăreţi. Frumosule şi voinice ostaş, cere orice vei voi. La romani fiind fieşcare mai voinic şi mai războinic decît vrejmaşul său, se răzima totdauna în sine însuşi, avea fireşte curaju, adică virtutea aceia ce este chiar sentimentul puterilor sale. Voinicii fii ai Castiliei se făcură nevăzuţi din teatrul marelor navigaţii...; în locul lor a intrat negoţul olandez. Din cei mai voinici, mai dîrji şi mai crunţi oameni îşi alese o gvardie. Am văzut cu toţii cum paşnicul ţăran a devenit oştean voinic, oştean viteaz. Vreun om milos şi darnic, grijăliv şi voinic tare – Care făcea fericirea în a publicului stare... Era obştiei mirare. Acest general, mai mult voinic decît norocos, fusese mai nainte preot. Luptele dar încetară ş-au văzut mare şi mic Din cîţi... să luptară cine este mai voinic. Oamenii vremilor acelor... erau nalţi ca brazii şi voinici ca zmeii. Agatîrşii de atunci..., voinici şi temuţi, se resfrîng de minune în oltenii şi muscelenii de astăzi. Voinicul meu căpitan se văzu deodată încunjurat de vro zece oameni înarmaţi. Voinicele amazoane... au mers cu biruinţele lor pînă la Cilicia. Sai bineşor pe ici, pe crucea căruţei. Ho... pa! Ia acum te văd şi eu că eşti voinică. Ăi fi avînd şi tu cine-ştie-ce cusur de slăbiciune, de... nu te poţi tu, băiat voinic, sălta din nevoie. Ea făcea din bătrînul Arnold de Berkel, obosit şi sfărmat de luptele cu necredincioşii, omul voinic cum fusese în alte vremi. Puse îndată la cale ca să se adune toţi feciorii cei mai voinici de prin ţară la Suceava şi de-acolea să plece... în prijma ungurilor. Nu mai cugeta nimic, Să mă crezi că sînt voinic, Nu mă tem eu nici de doi. Voinic la danţ, Şî la război în lanţ, Acela mai voinic... nu să supără dă nimic. Acela mai voinic ce mînia-ş biruiaşte şî celelalte patimi jos le trînteşte; acestuia să te asemeni. Omul cel voinic la norod mare scăpare, la orice întîmplare. Între muieri şi ciungul să vede mai voinic. Împărţi-tu-ţ-am arme voinice. Feţii să mi-l poarte Frumos în işlice, Cu arme voinice. Cel voinic la război frica de moarte nicicum are. Cel voinic şi după moarte spaimă lasă în război. voinici, -ce voníc, -ă Îngereştile tării şi voinicamea arhanghielilor, unii nuori, cu arepile vînturi, aducea la rădicarea de pre pămînt a lu Hristos Această oastea a lu Dumnezeu cheamă-se a ceriului voinicame. -ame Doi vă ură, doi vă fură, Doi vă cotrobăiesc prin şură, Iar unul mai voinican, Haţ! găina sub suman. voinicani, -e. -an Cine ar fi zis că pre acest voinicaş întru această a lui vîrstă îl vom vedea despărţit de viaţa aceasta? N-auzii secure În pădure, N-auzii glas De voinicaş. voinicaşi. -aş. Părul din mijlocul satului era odinioară... locul unde poposea voinicelul străin, pînă a nu-şi găsi gazdă. Frumoasă masă e-ntinsă Şi de voinicei coprinsă. Rădăcină nempletită, Rar voinicel o despică Face-m-aş un vultur mare... Şi i-aş zice: Voinicele, Să te-ntreci cu rîndunele, Peste dealuri şi vîlcele! Pe cărări pierdute Merge tot mereu Voinicelul meu Din frunze pocnind, Codrii vechi trezind. Se ivea o mîndră ceată, O ceată de voinicei, Lotri, puişori de zmei. Codrul după el plîngea, Voinicelul răspundea. Cole-n deal, în colnicel, S-a ivit un voinicel,... Dă-mă, mamă, după el, C-acela-i tînăr jiian Peste-o sută-i căpitan. Arză-te focul de vale, Cum rămăseşi tu de jale... Fără voinicel călare! Mai devale-n făgeţel, Este, maică, un voinicel Cu cojocelul de miel, Cu căciuliţa de fier Şi cu flinta lîngă el. Pre Ştefăniţă Vodă l-au dat tată-seu Vasilie Vodă la carte la prieteni şi, făcîndu-se voinicel, mergea cîte cu un răvaş la viziriul... cel bătrîn. Zise Samson cătră voinicelul cel ce ţinea mîna lui. Prinde pre voinicelu, căci fiul morţii este acesta. Într-acesta războiu... Constantin... încă vonicel tînăr fiind, vitejie peste vîrsta sa au arătat. Vin’ la mine, voinicele, Că eu noaptea ţi-oi cînta. Nu te turbura cu dorul! Îi răspunde-un voinicel. Paserea... lăsă să-i pice din cioc pe oblîncul şelei voinicelului o piatră de zamfir. Jucau admirabil aceşti dragi de voinicei, jucau de se părea că nici nu ating pămîntul cu picioarele. Samodia, în chip de voinicel, se vaită... că i-au scăpat desagii cu galbeni în puţ. Mîngăie-te, mîndră, bine, Că mai sînt voinici ca mine! – Voinicel ca dumneata În Moldova n-oi afla! Voinicele din Creţeşti, De ţi-e voia să iubeşti, Vin’ singur să ispiteşti. Nu mă lăsa să mor! Că-i păcat de Dumnezeu Să pice voinic ca eu, Voinicel fără musteaţă, Cum să-nvaţ-a strînge-n braţă! De-ar fi cucul voinicel Face-l-aş ibovnicel. Cum a prins voinicelul la putere, nu-şi mai afla loc acasă. Pînă eram tinerel, Tata-mi zicea voinicel. Hopa, ţupa, mări lele, Mîndru voinicel te cere. Trage, trage, clopoţel, Că-ţi mai vine-un voinicel. Nu vińi, voiniŝel, la noi, Că bărbaţi-s toţ cu noi, Nu-s în ţarină la boi. Iată un voinicel călare, Alb ca fulgul de ninsoare. Mişăl îi, mamă, mişăl Şi acela voinicel Ce se-nsoară tinerel. Voinicelul cu mustaţă Pofteşte la tinereaţă. Măi, fecior, măi voinicel, Du-te, zi-i lui Filipel Că mă poate aştepta. Nihu la ii sosa Şî discălica, Cu ii mîna da: Gini v-an găsît, Voiniŝeilor. Eu sunt, dragă, voinicelul, Ce se cheamă Brumărelul. La mine-n birt o venit Un voinicel... De toţi se miră de el. Dar tu, voinicele, spune, Eşti însurat ori eşti june? Verde bob negară,... Jos la Scărişoară Voinicel se-nsoară. Foaie verde ş-on pelin, Voinicel străin, Străin şi sarac Nimănui nu-i drag. Apucă... pre un tînăr voinicel şi-i dzisă: tînărule, tată-tău custă. După ce vei videa că sînt voinicei ficiorii,... pre carile vei videa că va putea acest arcu să-l tragă şi să să încingă cu acest brîu, pe acela să-l laşi lăcuitoriu pămîntului acestuia. Un plug bine-mpănat Tras de boi bourei, Voinicei ca nişte zmei. Unde-s frăţiorii mei Voinicei ca nişte zmei? Ne trimite pe noi doi moldovani Tineri şi năzdrăvani, Călări pe doi armăsari Sprinteni şi voinicei. S-au vorbit vro trei copii S-apuce-n codrul de tei Să cerce de-s voinicei. Care-a fost mai voinicel Acum e mai vai de el. Dispacus silvestris Anemone angulosa Să culeagă din toate buruienili...: voinicelu, măseaua ciutii, chipăruşu, bune de vătămătură. voinicică Sisymbrium loesselii Sisymbrium strictissimum Sisymbrium sophia Rorippa amphibia voinicică Alliaria officinalis Nasturtium officinale voinicei, -cele. -el, -ea. – În toţi anii alegea norodul bărbaţi de bună rudă să fie de-a tocmirea lucrurilor cetăţeneşti şi voiniceşti Să afla la o ceată voinicească, de oaste. Cu voinicească Îndrăznire, asupra multor sute Dete războiu ş-alungă pe tute. Împăratul, mirîndu-să de a lor voinicească hotărîre,... îi îndemna să rămîie. Arghir... firea-l răsfaţă Cu făptura voinicească Preste firea omenească. Amorul... are puteri voiniceşti. Greuceanu cuvîntă cu glas voinicesc. Toate te înveselesc aici:... înfăţişarea mîndră şi voinicească a gospodarilor, chipul rumăn şi luminos al rucărencelor. Încetul cu încetul cîştigă un fel de încredere, care-i dădea o înfăţişare voinicească. Grumajii, umerii, braţele... îi fură căznite... cu aceeaşi voinicească iscusinţă. Un luceafer se arată Cu chip vesel şi domnesc Şi cu mersul voinicesc! Ei cu sapa îşi munceau ţearina lor proprie şi cu arma îşi apărau ţeara. La asemenea viaţă, volnică şi voinicească, se prinseră a năzui cu dor toţi romînii din Ardeal. Vrîncenii sînt... mîndri pînă şi de numele plaiului lor, voinicesc şi sonor ca un strigăt de trîmbiţă. Pe timpurile voiniceşti trăia o văduvă săracă. Luptă voinicească Toate aceste nu puteau fi socotite decît ca dovada unei lupte voiniceşti dintre Ghiţă şi gălătuş. Las sabia cî-i drăŝiascî, Hai la luptî voiniŝiascî. Lasă sabia drăcească, Hai la luptă voinicească. Cînd lupta începe, e o luptă adevărat voinicească. Să dăm piept cu norocul. O mică luptă voinicească începe pentru romîni. Unele doine port şi numele de cîntice voiniceşti în Moldova, olteneşti în Valahia şi haiduceşti în Ardeal. Sfera imaginilor din colinde se lărgeşte şi prevesteşte, atunci cînd tematica este voinicească, imaginile cîntecelor epice eroice. Poveste voinicească = 4 cămăşi femeieşti, însă una cu fir, 2 cămăşi voiniceşti 1 cămaşa voinicească 4 cămăşi voiniceşti Stosul, boieri, domnia voastră,... n-aduce somn jucătorilor... – Bree! da zdravăn joc! – Joc voinicesc. Totul nu putea să fie decît de fată, măcar că se ascundea sub ţoalele cele voiniceşti. De cocon de parte voinicească n-ai să ai parte. Se mai juca... brîu voinicesc, jucat numai de oameni şi brîu muieresc, jucat de muieri. În sfîrşit, sînt darurile voiniceşti: către mire: rafturi, săbii, cai de călărie, telegari pentru rădvane, hamuri. Au să guste şi ele dulceaţa unei strîngeri voiniceşti, de mult jinduită. Să-m cînţ un cîntecel Cu cuvinte voiniceşti, Cu viersuri femeieşti. Cămaşă voinicească Nu putea-nţelege De-i glas femeiesc Ori glas voinicesc, Că Cerna mugea, Codrul răsuna. Cîteva voiniceşti lovituri de lopată avîntară micul vas departe de coastă. În vremea asta plutaşii luptă: în mişcarea braţelor lor, în toată voiniceasca şi puternica încordare a picioarelor ş-a trupului lor vînjos. Luai şi eu o pusătură voinicească şi prinsei a mă uita spre mătăhalele cari se scoboreau drept spre mine. Veninul copturii biruise toată vlaga voinicească a trupului acesta uriaş. Luînd aşa fuga voinicească, Ţiganii noştri prin cea pădure, Ca pe vrăjmaşul să nu tîlnească. Scutul i să frînsă;... Şi chivăra lui voinicească Pe frunte-i să pluşti ca ş-o broască. Cum să ştiţi voi ce este o masă voinicească şi un somn sănătos? Unde, mări, l-îngropa? La mînăstirea domnească, Pentru să se pomenească, Fost-a cruce voinicească! voiniceşti -esc. s-au tăinuit şi s-au îmbrăcat voiniceşte, ca un scop împărătesc din casa împăratului s-au făcut. Batjocoririle altora şi năpăstuirile sau întru nimic le vor socoti, sau voiniceşte le vor surpa. Astăzi soseşte Iorgu şi cred că-ţi bea cu toţii voiniceşte în sănătatea lui. El s-azvîrle nebuneşte Şi înoată voiniceşte. Taie-o brazdă, taie nouă, Taie Dunărea în două. Îmi povestea trista împrejurare..., însoţindu-mă pe podul umblător ce-l mînau acum voiniceşte patru ţigani. Cînd sar odată voiniceşte de pe-un mal nalt în ştioalnă... numai scîntei mi s-au făcut pe dinaintea ochilor. Porniră să defileze..., tropăind voiniceşte cu picioruşele lor goale pe paveaua încinsă. El merse voiniceşte pînă ce în deseară ajunse lihnit de foame. Cînd sosea cîte un jupîn..., călare pe rotaşul din stînga, plesnind voiniceşte în naintaşi,... cumetrele, finele, suratele îi ieşeau voioase înainte. Se aşternu voiniceşte pe lucru. Răspundea şi ea din răsputeri la chiotele noastre, – răspundea voiniceşte, de răsunau văile. Fetele păreau alese dintr-o împărăţie întreagă, toate frumoase,... cu mijlocul strîns voiniceşte în cingătoarea tricoloră. Mîinile... noduroase de muncitor strîngeau voiniceşte coarnele plugului. Rup cîte o cracă mare de brad... şi, proptind-o voiniceşte pe umeri, o tîrăsc devale. Mirele o învîrti de cîteva ori voiniceşte şi apoi aruncă un zlot de argint în strachina înflorită. Cerna e cu adevărat balaur şi Iorgovan pe urmele lui îşi îndeamnă voiniceşte armăsarul. Am bătut palma voiniceşte cu moş Petrache. Îndrăgostitul a sărit din lotca lui în a femeii şi a tăbărît s-o răpească şi s-o treacă în Bulgaria. Ea s-a luptat voiniceşte. Am şuierat voiniceşte semnalele învoite. Umplu sacii, scuturîndu-i voiniceşte, oarecum mînios. Primăvara o zăreai cu o cazma săpînd voiniceşte pămîntul. Tolstoi călărea voiniceşte la bătrîneţe. Obişnuit cu urcuşul, călca voiniceşte. Păleşte-l, Petre, voiniceşte! Îl cuprinse cu palmele, îi împărţi de o parte şi alta a coloanei umerii, spinarea şi coastele în suprafeţe mici şi i le frămîntă voiniceşte. Nu-şi pierdu cumpătul, ci se avîntă, înotînd voiniceşte spre mal. Unii se căzneau să chiuie voiniceşte, precum la hora duminicală flăcăii. Ba o iei voiniceşte înainte, ba te sprijini de un copac. Pe cal alb, voiniceşte Încălecînd, se opreşte. Aceşti trei zmei avea trei femei, carile... nu se lupta voiniceşte, cu puterea, ci muiereşte, cu prefăcătoria. Voi l-aţi tăiat muiereşte Să vă taiu eu voiniceşte. Ia biciu-n două deşte Şi vă mînă voiniceşte. Cum ne-a simţit a sărit voiniceşte în picioare şi a venit la stăpîn. Calul..., scuturîndu-se odată voiniceşte, iară şi-arată puterile sale. Fără a se mai socoti mult, pisica se opinti odată voiniceşte, apoi se căţără pe zid în sus. O găină a cotcodăcit scurt, iar cocoşul i-a răspuns voiniceşte şi lung. A trăsnit voiniceşte în dreapta şi-n stînga cu fulgerele epitetelor sale de pomină. Hai, lăută, voiniceşte, Înfloreşte-ţi struna, Pentru chiotul ce creşte Să-i mai zicem una! Făcu diosăbită mare vetejie... pîră în locul ce războia voiniceşte. Răsturnat în ţărînă Într-o clipită el să trezeşte, Măcar că să bătea voiniceşte. Au primit moartea..., bătîndu-se voiniceşte pentru patria lor. Acest ostaş..., întîmplîndu-să să să bată foarte voiniceşte,... i-au zis. Pe cîmpul bătăliei el apără voiniceşte ţara şi creştinătatea. S-au închis pe urmă în mănăstirea Cozia, unde au ţinut voiniceşte în contra lui Başbeşli-Aga, pînă la venirea lui Grigore Ghica domn. Pandurii din ceata lui Solomon... se luptau voiniceşte cu turcii în Mehedinţi. Se închină lor, rugîndu-i să lupte voiniceşte contra duşmanilor săi. Un fiu al Anei... a luptat voiniceşte pentru întregirea neamului pe frontul Munteniei şi în Dobrogea. Voi... v-aţi luptat atît de voiniceşte cu duşmanii ţării noastre. -eşte. Iaste încă sutaş, întru multe reale ţinut şi se voiniceaşte lu chesariu celuia ce ţine lumea. Voinicesc... ca sloboziţi să fim şi neturburaţi şi fără voroavă să lăcuim. Au nu-s de acicea din dulceaţele voastre ceale ce voinicescu întru mădularele voastre? Se feriţi-vă de peliţeştile pohtiri ceale ce voinicescu spre suflete. După ce am voinicit pe socoteala mea, după rînduiala pe care o avem noi cazacii, am venit sub steagurile Măriei sale, Ştefan Vodă. Noi toţi, păstori de herghelii, Te-alegem hatman să ne fii, Să voinicim pe acest pămînt. Fraţi de cruce se prindea Şi-mpreună voinicea Pe balauri de stîrpea. Da’ cu ticăloşiile acestea n-ai să ajungi tu bine, măi băiete... – Apoi, cucoane, eu voinicind am să mor. Noi ne-am agonisit viaţa voinicind şi slujindu-l şi pe domnia sa cu prea slabă simbrie. Apoi, mări, cît trăia, Fraţi de cruce se prindea Şi-mpreună voinicea. Eu creştini n-am omorît Cît în ţară-am voinicit, Vreun creştin de-l întîlneam, Averile-i împărţeam. Armele mele cu cari am voinicit să le puneţi într-o păreche de disagi pe cal. voinicesc. Ce voinicicu-i acela, Ce şi-a vîndut nevasta? voinicici. -ic Oarecare voinic ce va umbla pre calea voiniciei şi pre războaie va fi umblat. Cerşu dar nu altă, fără numai să-l iarte de la voinicie şi să-şi margă la dorita săhăstrie. Nesuferind bărbăţîia şi îndrăznirea lui, nevoiră... să slăbească bărbăţîia şi vonicia lui. Au perit acea voinicie, Şi tu gemi supusă, Muntenie! Ostaşii... s-au bătut cu mare voinicie şi au cîştigat. Trufia să poate chema una proastă..., iar alta de bunăcuviinţă: şi aceasta dacă stă întru... a voiniciei ostăşească. Curajul şi voinicia lăcuitorilor olteni din Valahia-mică îi caractirisesc cu deosebire. Cu vetejie ne-au apărat, cu înţelepciune ne-au ocîrmuit şi în cît au trăit voinicia noastră şi fericirea au înflorit. Vestea voiniciei lui ajunse la Mihai, care puse pe mitropolit de-l despopi şi în loc de rasă îl învesti cu ceapcăn, şi în loc de cruce îl armă cu sabie. Sînt prieteni, n-au vrăjmăşie, Jură pe Tudor, pe voinicie. Hai,... cu voinicie Să scăpăm biata moşie De păgîni şi de robie! Pentru a da o mai bună idee de voinicia mea, spun la toată lumea că am fost nevoit să cedez la o bandă de şase hoţi. Chiajna, încălecată bărbăteşte..., le însufla tutulor asupra sa voinicie. Şi-n piepturile păstorilor tineri... încolţea... dorul voiniciei! Cu... încredere în voinicia mea, înşfăcai teaca iataganului. Împrejur, unde şi unde, cîte un strop de sînge mărturisea încă despre trădarea lui Stanciu şi voinicia lui Codrean. Pe la cîte un lunecuş mai repede, el vroia s-o ajute...; ea refuza c-un zîmbet de voinicie care sfidează. Nume mare, avere mare, tinereţe, voinicie, – ce vrei mai mult? Tu nu trebuie să-ţi dai viaţa pe nimic... Tu nu trebuie să mori aşa. Lăcomia, ura, setea de răzbunare a vecinului său Vasile Lupu s-au frînt de voinicia lui înţeleaptă. Nepot şi fiu de ţărani,... păstrînd ceva din voinicia cutezătoare a strămoşilor săi,... îşi petrece copilăria toată în mijlocul evlaviei neprihănite. Cu toată voinicia lui Harap,... nu era deloc cuminte să mai înaintăm. Era om care străbătuse cu voinicie prin viforurile vieţii. Numai stepa poate nomadului să deie Beţia voiniciei ce-n ziduri se pierdu. Mai-marele lor zice că numai voinicia e semnul dreptăţii. Voi vîna... fiare sălbatice cari fac tuturor rău, şi prin aceasta chiar se va vedea voinicia unui romîn. Voinicia omului s-arată mai mare, cînd frica dă moarte omul nicicum are. Voinicia cu-ndrăzneală te bagă şî te scoate din focul cel mai mare. Voinicia la ostaş, pîine cu primejdie. Voinicia pă om îl ridică pînă sus în cer, iar mîndria îl trînteşte jos, pe pămînt, din cer. Voinicia cea adăvărată, nu în arme, ci în mîini s-arată. Dă cînd puşca s-a ivit, voinicia a pierit şi norocul a-nflorit. În multe locuri au făcut mari voinicii. Cică-i voinicie boierească să stîlcească un biet om de surugiu ostenit ca vai de el. Ţugulea este viteaz,... a făcut atîtea şi atîtea voinicii. N-o să-ţi fie voinicia pe degeaba. Moşu se ţinuse de voinicii în tinereţe, apoi se aşternuse pe muncă şi-şi văzuse de rosturile lui. Aceşti feciori... îmbla după vitejii şi voinicii. Toate păserile din ograda boierească, văzînd voinicia cucoşului, s-au luat după dînsul. De cum i-a răsărit musteaţa, el s-a simţit cuprins de dorul voiniciei. În epoca fanariotă „voinic” devine identic cu „haiduc”, „voinicie” cu „haiducie”. Gustul de plugărie scade şi creşte cel de voinicie. Frunza-n codru cît învie Doina cînt de voinicie. Eu n-am fost de pustnicie, Căci am fost de voinicie. Noaptea-n sat cu voinicii, Cu voinicii-n voinicie, Cu tîlharii-n tîlhărie. Să ştiu bine că aici voi muri, dar voinicia nu-mi voi pîngări! Nu-ţi învăţa trupul cu acele trupeşti învăţături, care folosesc la voinicie, ci cu acelea care folosesc la sănătate şi aceasta poţi să o dobîndeşti. Cînd cineva are mijloc de a avea cele trebuincioase spre hrana vieţii, de va munci şi trupul oarece, mi să pare că la acesta va fi mai delungată, şi tot la acela, de să va munci mai mult, să prisoseşte voinicia. Flăcăii... pun botini sau cipici... cari le dau un aer de voinicie. Voinicia nu stă în mărimea trupului. Mi-au rămas în minte... feţele... armencelor şi voinicia prietenoasă a lui Mihai. Voinicia trupului acestuia n-ar fi avut dreptul să-ngăduiască o suferinţă. Mijlocul subţire, încins de chimirul înstelat..., sublinia şi mai mult statura lui, desăvîrşit cumpănită între voinicie şi frumuseţe. Vaca, de o voinicie extraordinară, îşi scutura cerbicia încordată cu muşchi ca fierul. Fusese un bărbat înalt, voinic. Nu-i slujea la nimic voinicia. Îi strînse mîna ca un campion care îşi arată încă o dată voinicia. Cîntecul schiţează şi imaginea frumuseţii şi voiniciei mirelui. Argintule, viule, Voinicule, Nu te iau, Nu te beau, De voinicie. Deşi era alb ca varul, dar era roşu şi voinic, – voinicie,... ca la oameni bătrîni. Atuncea strigă cu voinicie Tandaler cît putu de tare foarte. Voinicia mîncării ce au dat Dumnezeu lui Adam să adevăra. Stareţul... îl îndruma către vinurile bărbăteşti vînjoase, cu voinicie în ele. Vîrstele sînt aceste: pruncia, copilăria, catarigia, voinicia, bărbăţia, cărunţetele şi bătrîneţele. voinicii -ie. Rugători ţ-aduc vonicimile acelor fără de trup. voinicimi. -ime. Eşti prea voinicos, da fricos. Vedea într-însul chipul cel voinicos al sfîntului arhanghel. De ce creştea, se făcea mai trupeş şi mai voinicos copilul. Să ţi-o calc apoi frumos, Să fii mîndru, voinicos. Un băiat mai voinicos întreabă pe altul începător dacă vrea să vadă o maimuţă. Pe A., voinicos din fire, îl apucă un tremur aşa că nu mai fu în stare să joace în seara aceea. Te arătai mai voinicos la început! Voinicoşi eram şi noi, Dar ei da ca-n păpuşoi. Ţiganul, voinicos al dracului, cum e el din firea lui, luă o căldare în mînă. Ci-a purces de veste Tot în urma lui... Alexandru cel frumos, Cel frumos, cel voinicos. Voinicos străin, Străin şi bogat, Intră noaptea-n sat De toţi cînii lătrat. Conul Alecu făcea pe voinicosul pînă ce pornea trăsura. voinicoşi, -oase. -os. Voinicuţul de George unde zmuci odată sabia din pămînt... şi tăia în două scorpia. Are rînd de-un murguţ Şi pat de... voinicuţ. Un copil voinicuţ. voinicuţi, -e. -uţ Dur, dur, dur, negrule dur, Că nu-i fur ca să te fure, Ci îmi este voiniul meu, Voiniul meu, stăpînul tău, Ginerel părinţilor, Cumnăţelul fraţilor. Şade-mi... fată mare... Ci-mi coase şi-mi chindiseşte... Guleraşul voiniu-său Şi basmaua taică-său. voinii. -iu. Aş cerca ca să-l urăsc, însă nu aş putea, voinţa este neputincioasă unde lăcuieşte dragostea. Cuvîntul „voia” însămnează la romîni şi voinţă şi volnicie. Toţi oamenii deopotrivă au trup şi suflet, pricepere şi voinţă. De bună voie este cînd atîrnă de la puterea şi voinţa omului. Fii dar povăţuitorul meu,... învaţă-mă să cunosc bunul; sileşte voinţa mea să-l voiască. Sufletul nostru, deşi în esenţă unul şi indivizibil, în cît e substanţă, posede trei facultăţi sau putinţe distincte...: sensibilitatea, inteligenţa şi voinţa. Dumnezeu nu a înzestrat pe om numai cu minte..., dar încă el l-a înzestrat cu voinţă, lăsîndu-l liber în alegerea sa. Voinţa noastră conştientă este în serviciul pasiunilor, dar nu vice-versa, pasiunile dependente de ordinele voinţei. În regulă generală, voinţa este aceea care deşteaptă mintea şi-o determină să lucreze. Nimeni nu căutase dacă acea nenorocită era liberă, stăpînă pe voinţă în acele momente grozave. La-nceput, pe cînd fiinţă nu era, nici nefiinţă, Pe cînd totul era lipsă de viaţă şi voinţă. De aici..., greutatea de a descoperi legi pe terenul psihic printr-o libertate oarecare a voinţii. Mintea omului şi voinţa lui trebuie să fie libere. Din cele trei facultăţi ale sufletului omenesc, intelectul, sentimentul, voinţa, religia alege ca bază a acţiunei ei reformatoare sentimentul. N-am vrut să ţi-l arăt ca să fac un act de voinţă. În suflet, filosofii disting trei calităţi principale: inteligenţa, sensibilitatea şi voinţa. Lucrurile se petrec spontan, fără amestecul voinţei. Creşterea operei poate fi un proces natural în sufletul artistului, străin de deliberările voinţei sale. Toată încordarea voinţei şi inteligenţei lui este întru agonisirea proviziei. Kant consideră că esenţa omului este voinţa. Abulia, ca tulburare a voinţei, o găsim în special la psihastenic. Unde nu este putinţa, la ce-i bună voinţa? Dumnezeu iaste preaputernic, pentru căci are puterea întocma cu voinţa. De vrea socoti cineva cele ce s-au lucrat la voinţa dumnezeilor, ori la ocîrmuirea acelora, făr′ de luare aminte. Cea pre naltă vecinică fiinţă Ne-au dat pildă în toate vederată, De a cunoaşte sfînta sa voinţă. Îl fac să cunoască pre Dumnezeu, pre voinţa sa, pre făgăduielile şi îngrozirile lui. Nu putem decît să numim puterea infinită şi voinţa supremă care au stabilit relăciunile minţii omeneşti cu lucrurile, aşa încît ideea să răsară din dînsele. Spre îndeplinire, după voinţa înaltă, Între alte dobitoace şi omul ţine o treaptă. Morala care amestecă voinţa lui D zeu în faptele oamenilor este greşită. E vesel şi sănătos – un om pe care-l vezi pătruns de cea mai sinceră şi mai adîncă încredere în dreptatea şi voinţa lui Dumnezeu. Preoţii, cunoscînd voinţa zeilor şi mijloacele de a-i face priitori, sînt cei mai însemnaţi vrăjitori. Socot că la domnia mea, cînd va fi să fie, după voinţa lui Dumnezeu, am să stric acest rău obicei la casele boierilor moldoveni. Printre bîzîitul... vieţuitoarelor fără cuvînt, eu mă apropiam treptat de rosturile înalte ale voinţei dumnezăieşti. Sufleţel divulgă că Furiile prin voinţa Cerului intraseră în casa lui Hagienuş. Principiul unic al vieţii... este însuşi principiul şi voinţa divină. Esecuţiunea e procesul prin care voinţa statului se realiză. Astăzi chiar manifestaţiunile simple ale instinctului şi ale voinţei animalelor sînt reduse, cel puţin în principiu, la fizică şi chimie. Tufele sînt vii, stîncile au voinţa să se urce spre tărie. Nasul tot coroiat, ochii îndrăciţi înfundaţi, fruntea plină de voinţă îndărătnică, şi părul negru ca funinginea. O reţea de fire aducea de la distanţă voinţa imperativă a ordinelor superioare. Era o voinţă crîncenă în cîntecul acesta, altfel prea domol, care-l făcea să aibă tărie de fanfară. Într-acest chip, prin înţelepciune şi voinţă îndireptează mîne ca să nu facă oarece fărădelege Nu-şi cîştigă voinţa şi să silesc prin minciuni să-şi acopere răutatea. Se aprinse de această idee a regenerării naţionale şi, cu puternica lui voinţă, hotărî a nu pregeta pînă la moarte întru îndeplinirea ei. Deştept de la natură, ca şi părinţii săi,... era totodată şi de o voinţă neînduplecată. Ne sînt oprite toate; ne iei şi chiar voinţa. Se mîndrea a le arăta ce poate produce stăruinţa şi voinţa. Voinţa tare şi statornică învinge toate obstacolele. Tot ce ne-ngrozeşte este ca nu cumva munca şi voinţa să fie covîrşite prin sărăcia puterii. Blîndeţea e o calitate ce afectă voinţa unui suflet. Puterea nu-i stă în talent, ci în voinţă. Mă cuprinde, cîteodată, o-ntristare ş-o-ngrijire: Străbătea-voiu, prin voinţă, pînă-n taina nepătrunsă Sau rămîne-va ş-aceasta, vechea Mecă neajunsă. Ridică-te, să scuturi ce te-apasă! Voinţa-nvinge tot: de-o fi în tine, Tu nu te temi de rău, de greu nu-ţi pasă. Ţinînd samă de voinţa tare ce caracterizează pe Sbiereni..., nu este greu a gîci cum s-au petrecut lucrurile mai departe. Eu văd şi înţeleg multe lucruri; nu am însă destulă voinţă spre a îndrepta greşelile noastre ale tuturor. Antim din Ivir’ era... un suflet curat şi o voinţă neobosită. Dacă ne pricepem şi avem voinţă tare, ne facem viaţa frumoasă. Îi aţipea estimp oare voinţa, era cumva victima fără răspundere a vreunei sminteli stranii? Arată-ne ce poate o inimă tare şi o voinţă înţeleaptă. Toată voinţa din el, toată dîrjenia lui, s-a rănit ca dintr-o coardă plesnită. Se însura numai fiindcă nu mai avea voinţă să se împotrivească nici unei biete fete, care în ochii lui era mai puţin decît o gînganie. Obrazul lui slobozit din stăpînirea voinţii arăta trăsături de bătrînel. Nimic nu a putut învinge această mică voinţă de fier. Oamenii cu voinţă nu trebuie să se gîndească niciodată la astfel de nimicuri şi trebuie să întreprindă tot ce au de întreprins oricînd s-o nimeri. Voinţa sa slabă nu-l mai poate nici domina, nici măcar atenua. Are o voinţă extraordinară, care te convinge. Filtrarea naturii prin voinţă şi demnitate... duce la valoare morală. Părea lipsit de voinţă, făcea plimbări lungi. Privi cu ochii deschişi tare, cu toată voinţa vederii adîncită în sticlă. E în ea o voinţă care îl pîndeşte, vrea să-l surprindă într-un moment de oboseală şi de slăbiciune. Voinţa mea doreşte un singur lucru: să scap. S-a înţeles cu vatavul ei Gavril să-l gospodărească cu o fată săracă şi cam trecută... de altfeliu umilită, fără curaj şi fără voinţă. Berta era fără voinţă, cam tristă, ca oricine ce şi-a destăinuit sufletul – poate degeaba. Om de petrecere, fără voinţă. Toată treaba... în voinţa lor rămîne. Pren voinţa şi cererea tuturor boiarilor moldoveni, împărăţiia l-au miluit cu domniia Moldovei. Voinţa domnului iscălitură este, şi aceasta vecinică. Din căldura inimilor noastre rugăm pe prea puternicul Dumnezeu şi sevîrşitorul a toate bunătăţile (pîn a cărora voinţe domnii domnesc), şi să păzească pe măria ta nestrămutat Nici mai înainte obrăznicîndu-mă cătră voinţa ta, n-am urnit ceea ce mi să poruncea. Cu voinţa ta l-ai înălţat pre dînsul la aceasta, şi i-ai dat lui în mînă turma ta. Să înpotriveşte chiar voinţii stăpînului tocmai ca cum ar avea vreun privileghi asupra acelui lucru. De să cuvine ca preaînalta Poartă să dea pacea nemţilor sau nu, rămîne la înţelepciunea sfatului şi la voinţa preaputernicului împărat. Cine alt au aşezat pe Demóstenes însuşi stăpîn şi monarh preste voinţa omenească. Prin luminata voinţă să să dea luminată poruncă Mării tale cătră dumnealor ispravnici de sud Poruncim tuturor dregătorilor politiceşti şi bisericeşti, întocmai să fiţi următori, că aşa este voinţa Domniei mele Hotărîrea de a mă supune voinţelor tale în veci îmi va fi mai poftitoare. După acest soroc dă opt ani, poate să rămîie slobod în voinţa sa Cînd titlul priveşte cătră alte lucruri, să întemeiază asupra voinţii celui de mai înainte stăpîn. Amar va fi familii acelia unde copilul îndrăzneşte a să împotrivi voinţii părinţilor. Au trebuit să se plece voinţii tatălui. Vroinţa Măriei Sale era ca să purcedem din Liunevil, însă nu ne-au spus unde avem să mergem. Acel zîn puternic încunoştiinţează voinţele sale. Hotărîră să nu meargă mai departe pînă să afle voinţa cesarului. Pedantismul este vroinţa de a statornici prin logică gramaticală, cursă din regulele gramaticei latine, tîlcuirea şi forma cuvintelor vechi şi nouă. Legea este expresiunea voinţei suverane. Voinţa fundatorului a fost de a face bine ţării. Crede că aceasta nu a atîrnat de la voinţa noastră. Voinţa mea în cale-i nu află-ntîmpinare, Şi prostul se grăbeşte spre a mă pizmui. Era un timp cînd în genere se credea că toate lucrurile, fără deosebire, şi toate mişcările lor sînt îndreptate de către voinţa, arbitrul, bunul plac al unei sau al mai multor fiinţe supraomeneşti. Maşina guvernamentală dispune de un arsenal din cele mai complecte şi mai perfecţionate pentru a încătuşa voinţa alegătorului. Voinţa jucătorului nu trebuie să se amestece întru nimic: numai de capriţiul oarbei întîmplări să atîrne cîştigul. Ţinea să nu treacă peste voinţa soţului său. Recunoşti c-ai nesocotit voinţa mea? Voinţa ei atîrnă de tată-său, şi-i dus Într-alte părţi sihastrul. Pare că tot e ceva din sfinţenia voinţii împărăteşti, faţă de care nu se încape nici o împotrivire. Panţu se bucura... plimbîndu-se ca un colecţionar ciudat printre atîtea roţi şi maşini pe care le oprise din mers dînsul, prin voinţa lui. Societatea există prin voinţa mulţimei. Toate numai de voinţa lui atîrnă. Fac acuma legămîntul să mă supun voinţei tale. Toate sînt după voinţa lui. Desigur că nu ar fi trecut peste voinţa ei şi mica Ketty s-ar fi dus să-şi caute norocul aiurea. Fata avea... toată iniţiativa, şi Costache era un simplu satelit al voinţei ei. Mireasa e supusă voinţei părinteşti. Era un artist care, aproape împotriva voinţei sale..., fusese nevoit să-şi asume cîrmuirea Florenţei. Adevărat, Doamne, judecînd, văd şi eu că e mai bine aşa; căci tot ce se face prin voinţa ta e bine şi nemerit. Voinţa ta să n-o faci lege altuia. Voinţa bună să-ţi fie, că neputinţa nimeni o cercetează. Faptele spiritului omenesc dominînd materia şi imprimînd naturii voinţa sa..., alcătuiesc exclusiv domeniul preocupărilor istoricului. Vedea în artă un prim moment... în lucrarea de eliberare a sufletului din constrîngerile voinţei de a trăi. Fata cea moartă a lui Jair, ce au murit în casă, închipuiaşte pre păcătosul acela care păcătuiaşte cu mintea şi cu voinţa. Nu te mîhni, fiule, căci tot pasul tău mărturiseşte buna ta judecată şi voinţă. Mistuiesc toate cugetările şi supun duhul orbeştilor voinţe ale materii Domnii aceia de la adunare aveau cu tot dinadinsul voinţa hotărîtă de a nu mai înceta cu strigările. Îţi sărut mîna pentru voinţa ce ai de-a mă face fericit. A doua încercare, cu toată voinţa lui de a-şi birui slăbiciunea, nu avu mai mult succes. N-are nici o grabă, nici o voinţă hotărîtă spre ceva. Era o voinţă a sa, de a rămîne în această casă, atît de necunoscută şi, totuşi, atît de nobilă. Voinţele menite să rupă zăgazuri nu pot fi îngrădite. Ne-a împărtăşit, cu hotărîrea care-l caracterizează, voinţa sa de a se „muta” la Iaşi. Modificările fonetice... se produc spontan, fără amestecul voinţei subiectului vorbitor. Cuvintele acestea nu-i dau pace. I se pare că se alcătuiesc de la sine, fără voinţa lui. Japonia... uimeşte lumea prin cea mai puternică voinţă progresistă. Soluţiunea cea mai probabilă... este aceea care vede intenţiuni sau voinţe şi în lumea exterioară, după cum există în organismul omenesc. Rostul lor apărea să fi fost acel de a săvîrşi fiecare un gest de sprijin spre îndeplinirea voinţelor destinului ei. Eu te-am trimis şi nu tu ai pornit, după voinţa ta. Marile mulţimi care alcătuiesc azi naţiunile nu sînt cu voinţă aşa cum sînt, ci pentru că au conştiinţa că nu pot fi altfel. Înaltă, elegantă, cu mersul uşor unduit, oprit parcă cu voinţă de la mişcări precise. Cîştigă în acest mod despre dînsele fără voinţă o idee confusă. Fără voinţă, un omor săvîrşit. Tatăl îşi lăsă palma în părul balan al coconului, ca din întîmplare şi fără voinţă. După cîţiva ani vei ajunge un învins, fără voinţă şi fără aspiraţii. Cine te-a trimis? mai întrebă Evanghelina aproape fără voinţă. Ne învinovăţi, pentru... într-adins voinţă de faptă rea. Cu jale prin shime le spunea voinţa săgetăturilor. În curînd vreme supt unirea a toată inima şi în voinţa a tot sufletul a videa. Pentru ce pohteşte şi de unde s-au îndemnat a pohti voinţă ca aceasta Cunosc voinţa inimii voastră cea bună şi dragostea ce aveţi spre ascultarea celor de folos. Voinţa domnii mele este şi la aceasta a să face o cumpănită îndreptare. Întimpinîndu-te pre tine astăzi la vînătoare, am stătut privindu-te, şi îndată simţirile meale s-au turburat împotriva voinţii meale. Ascultarea e datorinţă, iară nu plăcere după voinţă. La unii din oamenii cei proşti este o firească voinţă de muncă. Judecăţile se făceau de după voinţa crailor. Sîntem hotărîţi... a lucra cu mai multă înţelegere şi potrivit cu voinţa ta. În copilăria voastră vi să vor împlini toate voinţile după dorinţă. Înaintea ascuţitului spadei, socotită de drept şi de privileghii prin care cel puternic împlinea gustul voinţelor sale, nu putea legea s-asigureze viaţa. Cînd limba e arbitrară, adecă cînd procede din voinţa omenească mai mult decît din natura lucrurilor, admite cele mai diverse manifestăciuni. Este... atîta neajungere de expresii la cugetările poetului, cîtă neajungere se află şi în puterile trupeşti a executa voinţele noastre. Ai petrecut o viaţă fără pată, statornică în voinţa binelui E greu marafet de a se împrieteni cu dînşii, împlinindu-le toate voinţele. Oamenii toţi vor veni aci ca să afle voinţele lui şi să cîştige prin daruri a lui bună priinţă. Voinţele ţi se realizează după gîndirea ta. Dacă văzu că i se împlini şi astă voinţă, se hotărî să-şi răzbune asupra împăratului. Mi se-mplinea orice dorinţă, Era o lege-a mea voinţă. Este de ajuns ca Anca să intervie pentru ca nebunul să se supuie vroinţei ei. Unii văzînd că munca e fără folos, pierd orice voinţă. Nu era viţă să nu fie sădită de el, nu era pom să nu-l fi altoit, nu era umbră să nu fi crescut pe pămînt fără de vroinţa lui. Trebuie să exprimăm dorinţa noastră, care este, credem, şi voinţa tuturor austriacilor. Era vădit că asta fusese sublima voinţă a geniului. El nu se poate plimba decît însoţit, frînat în toate voinţele lui. Voinţa lui de putere este nemăsurată. Această mişcare se continuă cîtăva vreme de la sine, chiar contra voinţei subiectului. Ieşise cu sufletul plin de voinţa libertăţii. Voinţa inimei dă aripi picioarelor. Fără temei lucrează a cerului vroinţe. Voinţă liberă Tatăl vostru cinsteşte voinţa liberă a prinţesei Şi vă ştie drepturile cu prisosinţă. Conştiinţa modernă nu primeşte ordinea decît cu condiţia ca ea să fie emanaţie de la voinţa liberă. Voinţa (cea) (mai) de pe ( din) urmă, cea de pe urmă voinţă ultima voinţă a cuiva ultimele voinţe ale cuiva Are tărie... cînd arătarea voinţei cei de pe urmă a lui să face după hotărîrea legilor. Parcalabul de Hotin... căpătă chiar de la principesă un refuz, răzămîndu-se ea pe voinţa cea de pe urmă a maicei sale de a nu se mărita în altă religiune. Prin ist act solenel, ea plinise cea de pe urmă voinţă a maicei sale, urmînd a fi model pre cît în frumuseţe, pre atîta în blîndeţe. Are voie din partea mea să se ducă, ca să împlinească voinţa cea mai de pe urmă a moşului vostru. M-am decis şi am făcut acest testament, care coprinde ultima mea voinţă Iat-un pergament ce l-am găsit la Cezar; e voinţa lui din urmă. Am desfăcut plicul şi, cu răsuflarea tăiată, am citit voinţa cea din urmă a unchiului. Cei opt dregători..., îndeplinind ultima voinţă a împăratului dispărut, l-au urcat pe tron. Întru sfărşitura cea grecească cîteodată să scrie... lung, după voinţa trebuitoriului. De voeşti de toţi să fii primit, potriveşte-i portul şi vorba după a lor voinţă. Singurul drept ce se da ţăranului rob era ca stăpînul lui să nu-i poată răpi de pre voinţă banii, vitele şi instrumentele de arătură. Ea este aşa alcătuită ca să se poată sămăna după vroinţă, sau mai rar sau mai des. Guvernul... lasă pe antreprenor a specula teatrul dupe voinţa şi dupe cum îl îndeamnă interesele sale. Dragomir... este purtat de Anca după vroinţa ei. El poate fi mai întotdeauna scurs, secătuit şi curăţat după voinţă. Acest venit se putea urca, după vroinţa lor, strîngînd pe cît le plăcea coarda contribuţiilor. Permit breslelor ca să stabilească după propria voinţă preţurile diferitelor articole. I se poate varia forma după voinţă. Femeia nu-şi poate retrage, după voinţă, partea de suflet pe care a adus-o în contopirea iubirii. Cum n-aş merge-n poeniţă, Bădiţă, bădiţă, Dar nu pot după vroinţă. Aceasta este la voinţa dumnealui Rămînînd aceşti şasă la voinţa mea, atunci aceialalţi toţi fie slobozi. Iată că ne lăsăm întru a ta voinţă cu cea mai adîncă şi mai zmerită încredinţare. Se întîmpla asemenea că ţăranii erau în voinţa stăpînului lor, şi aceasta se numea clacă nehotărîtă. Să fie lăsat în voinţa iei să-şi facă trei lucruri pentru mireasă. Părinţii adunîndu-se la al şaptelea sobor, cu voinţa lui D mnezeu, celui ce în şase zile toată aceasta au făcut. Vă stropesc Şi vă-ntăresc Cu puterea tatălui Şi cu voinţa Fiului. Mă voi sîli ca să-ţi fac totdeauna vroinţa dumitale. Dacă-ţi este cu putinţă, Te rog, fă ş-a mea voinţă: Nu ieşi seara-n uliţă. Să dezbrăcară băiatu să-i facă voinţa iei. Am socotit din întreagă mintea mea şi din bună voinţa mea şi am datu acestui iubit fiu al mieu mai sus pomenit moara împreună cu locul Din buna voinţă a lor să răspundă. Este virtuos acel stăpîn la care supuşii lui cu buna lor voinţă urmează. Toate aceste le dăm cu inimă curată şi de bună voinţă noastră. bun bine Voinţa bună iaste mai pe deasupra cînd neamul să lipseşte de bunătăţi, ca în vremea lui Avraam. Rugîndu-mă cu multă plecăciune, ca cu bună voinţă şi lască să le iai şi să le vezi Preotul acela i-au primit... cu toată voinţa Această orînduială, la care fiind şi a noastră bună voinţă,... s-au făcut cu sfat de obşte Ascultă Vodă cu suferinţă Tot cuvîntul şi pofta vicleană, Şi întîi arată bună voinţă. Pentru vizitile ce le va face... a i se plăti de către acei bolnavi după vrednicia curii şi buna voinţă ce va avea fieşcare Ei să mulţămesc să muncească cu toată voinţa lor. Tu cu bună voinţă îl vei ajuta la vreme trebuincioasă. Cu cinste să face cunoscut cinstitei Vistierii înalta Măriii sale bună voinţă Voia a da ardelenilor un semn de buna lui voinţă către dînşii. Sînt oameni carii au mare plecare şi multă bună voinţă cătră naţiea şi patria lor. Sînt sigur de a dobîndi într-această cercetare bine voinţa vericărui medic filosof. Le-a primit cu toată buna voinţă şi promtitate. Puterea de a despune despre buna voinţă către oameni. Trebuie... mai mult decît bună voinţă pentru a găsi în acest document ceea ce... cred a fi descoperit. Buna lui voinţă a mers şi mai departe. Buna voinţă, semn de dragoste. Rea voinţă Dîndu-i dumisale... aceli părţi de ocină cu voinţa tuturor fraţilor Mi-am dat cu cucerie toată voinţa mea înaintea Măriei tale. La această scrisoare şi voinţă s-au aflat mărturii oameni de omenie, care mai jos să vor iscăli Vor fi datori a dobîndi şi voinţa tutorului. Am scris pe pofta şi cu voinţa acestor numiţi mai sus Această deatorinţă nu se prea află întemeiată în voinţa pruncilor. Încredinţîndu-ne şi prin grai că această tocmeală au făcut-o cu priimirea şi voinţa lor,... s-au adeverit şi cu iscălitura mea Nu avea voinţă, adecă slobozenie, de a scoate alt foc din flaminie,... decît cel sfînt. Dacă făr-a ta vroinţă vre o mare-mpotrivire Te ţine în depărtare şi opreşte-a ta venire, Macar mîna ta, Favoane, Vroiască ca să îmi scrie. Vine o vreme cînd deodată, fără ştirea, fără vroinţa sa, se vede jărtfită dumnezeului zilei, interesul. Tu aice fără biruinţă Nu poţi ca să intri cu a mea voinţă. Mort, copt, trebui să fac pe cheful mamei, să plec fără voinţă şi să las ce-mi era drag. Cel mai mare intrase în şcoala militară, contra voinţei părinţilor. Erau decişi să nu sufere în mijlocul lor un domn ales fără consimţămîntul şi voinţa sa. Se afla şi un grec bătrîn..., căruia cu silă mare i se luă o sumă însemnată de bani, împotriva voinţei lui. Regret numai că atunci n-am rămas acasă, chiar împotriva voinţei tatii. Prin însăşi voinţa dumitale, am luat măsuri să ne despărţim legal. Manole, împotriva voinţei lui, e silit totuşi s-o îngroape de vie între cărămizi. Se auzea resunînd glasul unui pîrăuaş ce venea ca şi noi din deal în vale, prăvălindu-se şi izbindu-se de cele stînci fără voinţa sa. Împreună voinţă Noi înşine ce am episcopit întru dînsa, ... cu împreună voinţa şi primirea a prea înălţat domnului nostru..., ne-am suit în scaunul sfintei Mitropolii a Moldoviei În scurtă vreme încă localnicei iurisdicţiii sau maghistratului, cu împreună voinţa a prea înaltelor rînduieli, după cum se cade, au făcut de ştire. voinţe. -inţă Cum vă sint de voios şi ce inimă am spre voi, Dumnăzău ştie şi voi veţi putea cunoaşte de mine..., că nărocul mieu, nărocul vostru iaste. Căci în une hotare loghiceşti sau filosofeşti a limbi streine, elineşti dzic şi letineşti cuvinte şi numere,...după a ta voioasă σνμπαθίαν pre acestea cu osăbită scară, după numărul feţelor însămnate, pre cît mai chiar a le descoperi s-au putut, după înţelegerea limbii noastre a ţi le tîlcui mi-au căutat. Nu voiu strica voao roada pămîntului şi nu va slăbi via voastră cea den ţarină,... Şi vor ferici pre voi toate limbile, pentru căci veţi fi voi pămînt voios, zice Domnul Atotţiitoriul. Întră fiica lui Dumnezeu cu bucurie şi te veseleşte...; întră prea curată, voioasă şi veselă de te fă lăcaş desfătat prea înălţatului Isus. Vedeai o părechie voioasă, Dănţuind la cîntare. Voi sînteţi sîrguitori şi voioşi. Arindaşi toţi voioşi, Cu inima veseloşi Holericu e voios, însă nu vesăl. Al meu oaspe, fii voios! Să fim voioşi şi să căutăm petreceri plăcute. Cetăţeni voioşi, nesiliţi de nimeni, îi dederă absolută putere la administraţiune. Îi vedeau înturnîndu-se amîndoi liniştiţi şi voioşi. Un june măreţ, voios şi tare, Cu faţa vie. Peste codri, peste munţi, Peste ape fără punţi, Unde-s florile frumoase, Unde-s fetele voioase. Tu îmi pari şi mai frumoasă... Cum şi ea mult mai voioasă. Acei oameni bine îmbrăcaţi şi voioşi toţi romîni ca şi noi. Amîndoi vom fi cuminţi, Vom fi voioşi şi teferi, Vei pierde dorul de părinţi Şi visul de luceferi. Oamenii (sînt) mai sănătoşi, mai puternici, mai voinici şi mai voioşi. Sănătate ţie, împărate; să fii rumen şi voios ca răsăritul soarelui într-o zi senină! Dascălii, pe la biserici, voioşi clopotele trag. A fost atîta chiu şi cînt Cum nu s-a pomenit cuvînt!... De-ai fi văzut jucînd voioşi Şi Feţi-voinici şi Feţi-frumoşi. Zări pe Florica, coborînd mîndră şi voioasă ca o fată de împărat. Dacă e vremea frumoasă..., dacă e soare... şi toată lumea e voioasă, de ce să nu-i faci şi bietei femei urîte o plăcere. Oamenii voioşi, cu căciulile trase peste urechi, mergeau... şi sporeau la drum. Părintele Ilie... se jura... că aşa pereche frumoasă şi voioasă n-a mai cununat de cînd este el paroh. Într-un sat e ordine, e curat, uliţele şi casele sînt atrăgătoare, oamenii voioşi, primitori. Indispus. Nu destul de voios. Îl ştia bun marangoz, bun fierar, vrednic, voios, uneori cu haz, însuşiri greu de întîlnit toate deodată la un singur marinar. Fetiţa aleargă şi e voioasă. Structura povestitorului fiind a unui om voios, observaţiile sale creează o atmosferă de veselie continuă. Fetiţa ascultă voioasă. O ceată voioasă de tineri, avînd în fruntea lor doi peţitori, se înfăţişează... în faţa casei. Mulţimea voioasă dădu buzna spre port. Ambii erau pe punctul de a-şi termina băutura răcoritoare şi rîdeau voioşi. Voiosul comediant era un om virtuos. Eu voios aş fi catană, Dac-ar fi oaste romînă. Domnul N. ... Acasă mi-a venit Foarte bucuros Şi voios Şi s-a culcat Pe-un pat De diamant. Fata babei... aştepta voioasă... sosirea flăcăilor. Îşi deteră mînile şi plecară voioase. Mergeau voioşi, ţinîndu-se de mînă. Ea se-ntoarnă cam voioasă Cătră frate. Fata moşului... a trăit însă sănătoasă şi voioasă mulţi ani fericiţi. Acum vă lăsăm cu pace... Şi, fiind foarte voioşi, Rămîneţi toţi sănătoşi. Ursitoarele... să fie voioase. Frate vornice,... vom ciocni voioşi cu ploştile. Acest băiat, Ce l-am ridicat, Să fie norocos Şi mintos Şi voios şi drăgăstos. Muierea cu ochi frumoşi Pe toţi îi face voioşi. Fiecare trebuie să fie totdeauna spălat şi sătul înainte de-a auzi cucul întîiaşi dată cîntînd, dacă voieşte ca şi peste ani să fie... sănătos şi voios. Dacă glasul său răsună în dreapta auzului sau în faţă, atunci... vor fi fericiţi şi voioşi. Cel ce vede întîiaşi dată, primăvara, o rîndunică zburînd, dar neciripind, acela va fi sănătos şi voios peste tot anul. Au poftit Racoţii îndată pre Ştefan Vodă la masă, vesel şi voios de izbîndă ce au făcut. Vesel după vis şi voios după tîlcuirea lui, din locu-şi sări. Boierii munteneşti, neştiind nemică de venirea lui Grigorie Vodă la Ţarigrad,... au mers voioşi cu domnul lor la Ţarigrad. Lipsiţi de avere, sînt voioşi spre a lăuda pre alţii pentru cîştig. La ţigănie acasă, Degrabă întoarsără, ducînd prada, Voioşi de bătaia norocoasă. Cînta nuntaşilor voioşi De vin şi sătui de cartaboş. N-a avut lipsă de judecători voioşi ca să osîndească pă toţi aceia de cîţi avea bănuială. Scutind pe cetăţeni de impozite, pe toţi îi făcu voioşi a se ocupa la muncă. Oaspeţii voioşi la masă Beau vin dulce. Egoismul acesta... îl hotărî să se gîndească să plece oriunde, în lume, încredinţat că aiurea oamenii vor fi mai voioşi să se sacrifice pe altarul unei idei. Ele ne-au prăznuit voioase în cîntece ţigăneşti. În timpul ospăţului musafirii moşului Vasile se întreţineau voioşi unii cu alţii despre daravelele lor gospodăreşti. Tot atît de fidel este pictat... un negustor de pepeni, voios în mijlocul grămezii de fructe verzi. Se duse acasă la dînsul voios că a scos la capăt bun slujba cu care fu însărcinat. Caută mai voioasă C-ai plecat spre-a dumitale casă. Ei voioşi că mi s-or duce Înaintea sfîntului. Cum să nu hiu voios – zîce – că am de tăte destule. Îmi pusesem în minte să fiu numai (chief) şi inimă voioasă. Caracterul francezilor, demult cunoscut ca voios, n-a fost totdauna astfel. Văzui... cum mor ei torturaţi Şi cum apoi moştenii cu ochi lăcrămaţi, Dar inime voioase, i-aruncă abia sub glie. Ceea ce pentru un altul ar fi fost conversaţia amicală, pentru el era traducerea în scene şi în linii a impresiilor simţite în mediul în care se găsea, traducerea la care îl îndemna temperamentul voios. Inimă supărăcioasă, Mor şi nu te văz voioasă. Inimă voioasă, picioare ageri. În trup sănătos, minte voioasă. Păsărelele vesele zboară, Iar jivina şi cea mai săracă Voioasă saltă şi să desfată. Ciocîrlia cea voioasă în văzduh se legăna. Rîndunicele cînd pleacă se gîndesc la primăvară, Că să se-ntoarcă voioase iar în cuiburile lor. Puii de vulturi săriră din cuib voioşi. Alergînd prin lume cu trîmbiţa la gură, Să-şi strige biruinţa voioasa secătură, Ea nimeri-n reţeaua unui paing pitit. Tresaltă-n ţărînă, voioasă, Cîrtiţa oarbă şi surdă. Mihul... Pleacă pe potică Cu murgul voios, Prin codrul frunzos. Prinde-a zbura cioara voiosă. Pentru mare iscusenii şi frumuseţuri a pămîntului aceluia i-au zis raiul pămîntului a căruia pămînt... nu are toată lumea, supt ceriu blînd, voios şi sănătos. Unda curge mai voioasă, limpede şi mai curată În acel rîu ce-ntre pietre se repede c-un suspin. Afară era o lună plină şi voioasă. Locul să fie încă puternic ca plantele să poată răsări dese şi voioase. Afară era o lună plină şi voioasă ca figura unei tinere fecioare. Stelele voioase Scutură în aer coamele auroase. Oare părîul de la munte ar fi aşa de limpede şi de voios, dacă n-ar fi rece? La mijloc de codru des Toate păsările ies, Din huceag de aluniş La voiosul luminiş. Soarele voios şi plin Sta sus şi se mira. Focurile scînteiau voioase. Celula era lunguiaţă, simplă,... o încăpere negricioasă, parcă destinată unui atelier de fierărie, nici voioasă, nici sinistră. Florile albe, roşii, albastre... se clătinau uşor şi voioase în bătaia vîntului. Muzica e cu totul străină momentului – alămurile bat voioase, viorile vieneze scînteiază frenetic. Cu-acele crengi frumoase Să-mpletim cununi voioase. Cucule cu pene roşi! Nu cînta la cei voioşi. Tu cu faţa voioasă şi cu frăţască dragoste... să o primeşti. Cu furcile în brîne, cu feţele voioase, Întind cît pot cu fusul... Două femei. Carol, cu fruntea voioasă şi dupe alte cîteva glume..., îl mustră încet. Adă-mi faţa ta voioasă Ş-ai tăi ochi de dismierdat. În Sofocle ajutorul are „ochi voioşi”. Spre ogoare, cerul cată cu ochi binevoitori Şi pe feţele voioase bucuria pune flori. Moşneni! Azi plugu şi coasa Jos mi le lăsaţi Şi la noul Domn voioasă Fruntea vă plecaţi! Mesele şi ospeţele celor mari... sînt toate voioase şi vesele. După o asemene mare biruinţă..., începu... a petrece în ospeţe voioase. Acest paralelism parabolic de morală făcu asupra amicului meu un efect mare, căci urmă a rîde cu un hohot de cele mai voioase. Copiii a căror glasuri voioase înăduşeau toate celelalte acum aveau ochii pe jumătate închişi şi abia se ţineau... să nu adoarmă. În sărbători voioase ea vine lăcrimînd. Văzuse adesea pe... favorita regelui şi adevărata stăpînă a Franciei prezidînd la splendidele şi voioasele vînători regale. Asculta-vom de pe rîpele înverzite ale lacului Celor-patru-cantoane voiosul şi semeţul cîntic al plăieşului elveţian. Auzi în suflet cîntînd ca printr-un vis Răsunete suave, voioase sau murinde Ce trec prin amintire c-un farmec nedescris. Strigăte voioase şi hohote de rîs se amestecau cu tropotul cailor. Cîntecul numit la vechii greci „Linos” nouă ni se înfăţişează în notiţele vechilor scriitori greci nu numai trist, ci şi voios. Ce mai faci, Baciule? îl întreabă Alexandru cu glas voios. I se va fi părut că zăreşte prin negurile sfîrşitului omenesc strălucirea întîlnirii voioase cu fiii cosiţi în tinereţea lor plină de îndrăzneală. Într-o zi, se sculă plină de iniţiative voioase. După un ceas de zburdă voioasă, aproape ameţitoare, am ajuns. Butii pîntecoase s-or grămădi la cramă Şi cîntece voioase vor creşte din norod. Întinderile ţării mele De sunete voioase se cuprind Şi împleteşte glasuri subţirele Acest şăgalnic, aşteptat colind. Să mă duc din satul meu,... De la fetele fecioare Din voioasa şezătoare. Horul de paseri de la mal răsune Cîntec voios. Unii plini de plăcere petrec a lor viaţă, Trec zilele voioase şi orele surîd. Zilele lui Stoicea treceau voioase, pline, limpezi. Ziua era voioasă. Prînzirăm veseli în muzica orchestrei. A fost noaptea cea mai lungă a anului,... noaptea cea mai voioasă. Închina-voi ulmilor Urieşii culmilor Că sînt gata să-mi răspunză Cu freamăt voios de frunză. Au primit Şimon voios acea slujbă. Doamne! Dă să împlinim voios datorinţele. Aceste popoare... se bat mai voios cu săbiile şi călări cu suliţele. Boieriul... sufla... mai slobod şi mai voios. Voios renunţă la onoarea aceea. Voi face voios aceeaşi diferinţă între Oraţiu şi Anacreon, adică între cîntecele lor. Mergi să furi de pintre stele Un luceafăr luminos, Şi pe fruntea scumpei mele Să-l anini, cîntînd voios. Flăcăii şi fetele s-o adunat la horă şi gioc voios, că doar sîntem în vreme de pace. Lumea bogată în sănii repezi Lunecă-n strade rîzînd voios. Făt-Frumos prinse voios a se lupta cu zmeul. Muncitorul bine hrănit are multă putere şi lucrează mai voios. Eu iubesc pe vitejii mei şi mă bat voios. Trecătorii păşeau voios în alba fluturare. Trebuie să ni-l închipuim mergînd voios din experienţă în experienţă, fericit de ceea ce vede. Acesta părea să rîdă foarte voios. Frăţioare romînaş, Voios parul da-ţi-l-aş, Dac-ai face tu din el Buzdugan de voinicel. Haidem! – răspunse voios omul nostru. În văzduh, voios răsună clinchete de zurgalăi. Creştea un stuf de albaspină Ce înflorea voios la soare. Ajuns sus a început să zbîrnîie şi să-şi fluture voios coada. vo-ios. – voioşi, -oase. -os Eu mor pentru ţară şi neatîrnare: De aceea, dragă, să te voioşeşti Şi cu flori cosiţa să ţi-o împleteşti. vo-io-. – voioşesc Să află mulţi care-ş ţin a lor voioşie pîn’ la vîrsta de o sută douăzeci de ani. Călătoriile sale îi dau prilejul să cunoască urmările fericite ale unei cîrmuiri luminate: muncă, ordine, bunăstare, voioşie. Unde... eu m-apropii... Depărtez durerea îndată şi aduc voioşia. Seara aceea se petrecu cu voioşie. Saşa rîdea cu voioşie. Treptat o voioşie se împrăştiase... ca un curent peste tot. Grig, să facem Crăciunul la ţară? zise Nadina, cu mare voioşie, într-o zi cînd se apropiau sărbătorile. La lupta sacră... Veniţi cu voioşia şi unanima strigare! Îşi lăsă mîinile scuturate,... cercînd să pară şi el vesel de voioşia necunoscuţilor. Asta nu numai că strică bunei voioşii, dar aminteşte necontenit oaspeţilor ca de un fel de socoteală despre cît au băut, iar la cei slabi de înger deşteaptă gîndul măsurii. Se simţea prea lucid şi stingherit în nebuna voioşie colectivă. Voioşia trupelor la război. Ultimii nouă ani ai artistului, anii activităţii sale, singurii în care a putut să-şi exprime gîndul, sînt un şir de sacrificii pline de voioşie. Prin voioşie... înţeleg acea putere minunată a sufletului care ne face să dorim mereu desăvîrşirea. Argumentarea este atît de bine dusă, cu atîta însufleţire din partea aceluia care, prin iscusinţă şi voioşie, aduce şi aci ceva din temperamentul glumeţului erou popular, încît cei doi adversari cad de acord în cele din urmă. O sută treizeci şi cinci! spuse el, spre voioşia lumii care se înghesuise ciorchine. Bună ziua, fîrtaţilor! salută el cu voioşie. Era, cu toată voioşia sa, un autor de severă ţinută. Voioşia şi pofta de viaţă a bruxellezilor... se regăsise în vechile denumiri ale străzilor. Calicii îşi împărţeau cu voioşie calicia lor şi l-au lăsat pe sărmanul Codaciu... plîngînd. Ea se poate învinge prin bucuria spirituală,... prin convorbirea fraternă, animată de o voioşie de spirit. Un vînt aspru zbicise frumos şoseaua, iar spre amiazi soarele tomnatic scoase capul dintre nouri împrăştiind căldură şi voioşie. Prezenţa Olguţei răspîndea voioşii de argint ca trecerea unei sănii. Platanul îşi etala membrele cu voioşie. Selecţia de anul acesta conţine... o atitudine de o violenţă neobişnuită pentru o cinematografie care n-a pus niciodată în discuţie principiile de bază ale sistemului sau, dacă le-a pus, a făcut-o cu un nihilism, cu o atitudine de voioşie..., încît nimeni nu a interpretat această contestaţie totală altfel decît un joc de spirit. . Nu văd faţa: faţa aceasta, odată plină de tinereţă şi voioşie,... apoi prelungă, devenită tristă de oboselile pasiunii. I se schimbase chipul şi privirea în care murise toată vioiciunea, toată voioşia de altă dată. S-a întors către mine cu o urmă de voioşie pe faţă. vo-io-. – voioşii -ie. Comuna era condusă de un judeţ, în Ţara Romînească, ... şi de un şoltuz sau voit în Moldova. voiţi. Pre Cămilă să împodobască... toată monarhiia pasirilor voitoare ieste. Au deschis vezirul cuvînt de împăciuire, cum că şi împăraţia Rosiei este voitoare de pace. Dacă sînt pruncii odată voitori, atuncea e mai uşor lucru cu cealelalte învăţături. Pentru cîte cauze a ordinat a fi judicate la magistrature, aseminea şi pentru acele, voitorii avea direptul să apele tot la dicasteriu. A dat el dirept şi de împărtăşire din consulariea dignitate şi a decretat pentru toţi cetăţenii voitori. Noi am văzut în psicologie că eul se ştie cunoscătoriu, crezătoriu, simţitoriu, voitoriu şi că cu toate aceste variăciuni se ştie identic şi unul. De vom considera animalul ca fiinţă cugetătoare, voitoare, lucrătoare, atunci se refere semnificarea sa la speţa umană. De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriu Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova. Acum Solomoane fiiule cunoaşte pre D mn zăul părinţilor tăi, şi-i slujaşte lui cu inimă direaptă, şi cu sufletul voitoriu, căci toate inimile cearcă D mnul, şi tot gîndul ştie, de-l vei cerca pre el ce va afla ţie. Voitor de bine, voitor bun, de bine voitor, de tot binele voitor, spre tot binele voitor De bine voitoriu iubitului cetitoriu, Pavel Gramatic Spre mic şi spre mare, fii voitoriu de bine. De bine voitoriu, iubitului cetitoriu, Nicolae Costin vel logofătu. Mă giur că în viaţa mea de bine voitoriu să-ţi fiu şi oricînd şi ori în ce aţi sluji voi putea că nu mă voi lenevi cuvînt îţi dau. În numărul voitorilor de bine, după socoteala ta socotindu-l, ştire i-am făcut, precum cuvinte de pace a-i propozui am. Al nostru de bine voitor, dumneata cumnate Ilie, sănătate şi tot fericitul bini îţi poftesc dumitale de la milostivul Dumnedzău C l de bine voitor Toader biv vist mă închin dumitale N-am putut strica nici lui Nicolai Vodă, căci şi prietini avea mulţi, că mai toţi cei cu diregătorii la Poartă îi era voitori de bine. Să mă arăt cătră măriia ta mulţemitoriu şi voitoriu de bine. Al dumitale de tot binele voitor Al tuturor de bine voitoriu. Scris în cetatea Sibiiului Ai prea luminatei domniei voastre, prieteni, vecini şi voitori de bine. Dă sînt aceştia boieri voitori dă bine neamului boieresc, cînd toate spre uşurinţa norodului voiesc să le întocmească! Vrăjmaşilor tăi groaznic te arată, ca să nu te nebage în samă; priatinilor lezne şi uşor, ca mai mult să-ţi fie voitori de bine Cel ce-ţi era bun voitoriu şi te sfătuia cum şi de unde să te foloseşti, care o făcea ca un om bun, şi cu frica lui Dumnezeu, îl găseşti vrăjmaş păgubitoriu. Biserica moldovenească totdeauna au fost supusă bisericii răsăritului la maica cea adevărată şi voitoare de bine tuturor hristianilor, şi mitropoliţii ca şi toţi ceilaţi priimea blagosloveniia sa de la scaunul cel de obşte. N-a venit încă timpul cînd din observaţii să-şi facă romînul cunoscuţi, voitori de bine, amici. Scopul dumnezeirii întru înfiinţarea omului au fost ca el să fie drept, voitor şi făcător de bine, plin de virtute şi fericit. Unde dar acum? la cine Să alerg. Ah! Vai de mine! La un voitor de bine Şi ajutor să cerşesc. Fie adihniţi voitorii aceia de bine despre partea mea, io nu voiesc a căuta îndărăpt la cele trecute. Da, trist, fraţilor, v-o zic cu durere, căci după atîtea silinţe ce şi-au dat voitorii voştri de bine ca să vă facă să înţelegeţi mai bine adevăratele voastre interese, unii din voi dau cu piciorul. Cu aceasta rămîn al dumitale spre tot binele voitor Cîţi străini ce calcă pe acest pămînt Voitori de bine voă nu vă sînt. Al tău voitor de bine Zaharia, mare căpitan de poşte. Ave-va voitori de bine? ...Va ave... Pre cine?... Pe cei patru evanghelişti. Tot pentru-aceea voitori de bine, Şi gazdile căşii dimpreună, Ieste cuvîntu lui Dumnezeu – Ş-a maicii preacurate. Voitor de rău O! îndrăcite a voitoriului de rău veninuri, ce nu scorneşte limba amară a nepriietinului. Acei voitori de rău nu să lasă a face hicleşuguri asupra vieţii mai marelui lor Nu s-au putut strînge zavistiia lui Mihaiu-vodă, nici s-au schimbat răutatea inimii lui, ci în toată vremea era împotrivnic şi voitori de rău domnului. Măcar că unii dintr-acei ce scriu de dînsa, ca nişte streini ce sînt şi voitori de rău unii, nu adevărul scriu, ci-i micşorează lucrurile, şi pe lăcuitorii ei rău îi defaimă, şi multe hule le găsesc. Viziriul... la domnu au trimis (cît nici capichihaialile n-au prinsu de veste), însă cu ferman ca să dea domnul pre o seamă de boiari să-i ducă acolo, carii vrăjmaşii aceia înainte pusese, cum că voitori de rău domnului acei boiari ar fi şi mergînd acolo, ceva după pohta lor isprăvi. Voitori de rău romînilor, din cuvintele scriitorilor ceale mai sus cetite, vreau a culege că în zilele lui Aurelian toţi romanii au eşit din Dachia. Zavistia voitorilor de rău le vatămă. Mulţi din nobili, voitori de rău ai prinţului Andrei, prindeau scrisorile ce-i erau adresate şi opriau pe curieri d-a se înfăţişa dinainte lui. Comisiunea nu s-arăta deloc voitoare de rău. Voitori de rău va avea? Voitor de milă voitorul milii ( milostiei Pre voitoriul mil stei, pre carele ai născut, maica acuma-l roagă, să mă izbăvească de păcate. N-au ţinut spre mărturie urgia lui, căci voitoriu de milă iaste. Voitoriu de milă eşti şi măntueşti ca domnul ce ai zidit după chipul tău. Pre voitoriul milii, pre carele l-ai născut, maică curată roagă-l să izbăvească de greşale şi de spurcăciunea sufletului, pre ceiea ce strigă cu credinţă: D mnezeul părinţilor noştri bine eşti cuvîntat. Propoveduit-ai pre D mnezeu cel voitoriu de milă, şi ai izbăvit din înşelăciune sufletele celor bine credincioşi. Mod voitor Moduri sau mode la grai sînt:... îndoitoare, cum „voi fi mîncat”,... voitoare, cum „să mănînc”. vo-i-. – voitori, -oare. – –tor vroi vroi + . -tor Nice-s fete cu sugńiţă, Nice-s feciori cu voiţă. voiţe. -iţă vojoi vojoaie vojoi vojoi vujoi vojoieţi eaţă Pune vol dintru cel bun, care nu este prea roşu, ci are prin el vine albe. În icoanele... sfinţilor celor tineri pune chinovar, iar de este pe zid, pune numai bol (plumb). . . Nemţoaicele se eclipsează de crinolina şi volanele parizienelor. Printre rochile de mătăsării înflorate, printre falbalale, mangeturi şi volane,... zării mai multe figuri rotunde şi drăgălaşe. Ş-o să-ţi spuie de panglice, de volane şi de mode, Pe cînd inima ta bate-n ritmul sfînt al unei ode. Ana se sculase, îşi încreţea un volan, era cald în casă. Stofa şorţului... este împodobită cu lînuri colorate... Marginea lui inferioară este cea mai împodobită, unde mai adesea sînt atîrnaţi ciucuri, volane etc. În loc de rochii de stambă, încreţite, purtau acum rochii scumpe cu volane sau cu benţi. Femeile îmbodolite sau înfăşurate în barizuri,... în polcuţe şi fuste de tîrg, ba chiar în rochii cu volane după jurnale de modă răsuflate..., – acelea au părăsit o adevărată avere. Văd... pe o altă actriţă... încercînd un pas de balet cu spuma cercurilor ei de volane. Rochia... este împodobită cu falduri, halbarale, volane, creţuri. Doamna Eliza era foarte frumuşică, într-o rochie de foulard citron, plină de volane, elegantă. Ana e într-o rochie „1900” de catifea neagră... din volane puse pe tulle. Rochia de muselin galbenă... îşi juca uşor volanele, de aceeaşi culoare, în ritmul paşilor. Lanţul de părechi se urnea hotărît..., rostogolindu-se într-o învălmăşeală de pulpane negre, de volane împestriţate. Cu rochia largă de mătasă fîlfîind, cu volanele multe bătînd ca nişte aripioare, rumenită la faţă, cu ochii lucind, venea repede, aproape alergînd. Caracteristica acestei cămăşi o formează aceşti „bodri” (volan în jurul gîtului). În costumul ei tirolez... cu un şorţ roşu cu volanul creţ, ea povesteşte agitată. Scoase o rochie de tul cu multe volane şi o aruncă pe braţul tînărului. Fetiţa... era gătită foarte elegant, în alb:... manteluţă cu volanuri, ciorapi scurţi şi ghetuţe înalte. Tocmai prindea volan unei fuste largi. Adormea în patul larg, cu volane multe, cu dantele multe. Ce trist foşneşte crinolina de mătase, Volanele i se distramă şi se taie. Ca nişte urieşi, culcaţi pe brînci, stau în neclintire, de jur-împrejur, dealuri nesfîrşite ce-şi lungesc coama netedă, ca un volan negru, pe cenuşiul spălăcit al bolţii fără lumini. Turla umbrea... volanele de sidef ale curcubeului. Asfinţitul a închis la loc volanele nalbelor. Două dame s-apuc de jucat volanu; alte două se primblă culegînd flori. Şi la plecare fete nebune în caretă Îţi azvîrleau, ca păsări, volane din rachetă. volant Cu cît volantul va fi mai mare, cu atît gradul de iregularitate va fi mai mic. Volantul înlătură variaţiile de iuţeală de durată scurtă. Părţile în mişcare ale maşinilor...: volanţi, roţi motrice, biele,... vor fi prevăzute cu dispozitive de protecţie. Mişcarea alternativă a pistonului se transmite unui volant, printr-o bielă, legată cu o manivelă. Rolul volantului, care trebuie să aibă un moment de inerţie destul de mare, este să regularizeze mişcarea, pe care pistonul o comunică numai prin impulsuri succesive. Fratele meu – din spaţiul strîmt cuprins între volanul de direcţie şi peretele pîntecos al vehiculului – îmi surîdea triumfător. Cu mînile bine prinse pe volan, Mabel vorbea în cuvinte rărite. Şoferul răsuci aprig volanul şi automobilul ţîşni... ca o săgeată. Şoferul, rezemat pe volan, cu gîtul întins ca un jocheu întîrziat, răspunse moţăind scurt din cap: – Bine. Mergeam nebuneşte şi aşteptam cu un fel de panică prilejurile să întorc volanul. Plîngeam, cu cotul pe volan. Nu merge, declară el, biruit; trebuie să-i desfac ventilurile şi volantul. Donna Alba... conduce uneori singură,... cu degetele ei lungi şi subţiri pe volan. Înfigînd mîinile în volan... porni cu maşina pe şoseaua albă de zăpadă. Cu mîinile pe volan, cu ţigara în colţul gurii, Coman înalţă din umeri. Dandu şedea la volan, cu ochii înainte. Erai singură la volan. Se poate strica un costum bun de stofă scumpă, mai ales la volan. Ea trecu la volan, Radu alături. Închipuiţi-vă, o maşină. Mă mir şi eu ce căuta pe aici. Rătăcise drumul poate... Am oprit-o şi am vorbit cu un domn de la volan. Dănuţ... trecu la volan. La volan, Olguţa, şofeurul alături. Şofeurul, la volan, nu are răgazul să-şi scoată ornicul cu lanţ din buzunar. Acceptase un şofer recomandat de aceştia, acela care se afla acum la volan. Meme se aşezase la volanul maşinii sale. Se aşeză la volan şi porni maşina cu luare-aminte. O doamnă blondă, tînără, s-a urcat la volan şi-n clipa următoare maşina s-a desprins, lină, din amorţirea ei. Şoferul dormita discret la volan. Se urcă într-o maşină care îl aştepta ceva mai încolo, cu şoferul la volan. Acest flăcău părăsise coarnele plugului sau ciomagul de mînat turme, trecînd la volan. Îl dădu jos de la volan, sucindu-i uşor mîna şi se urcă el la volan şi claxonă. Halciu se urcă la volanul unui tractor, dădu drumul la motor, făcîndu-l să se opintească în zgomote asurzitoare. La volanul autocamionului... pornise într-una din dimineţile trecute... spre satul... unde îi aştepta o partidă de pescuit. La volan îl zărisem pe omul cu trei nume care demarase scurt spre Piaţa Romană. Brusc frînase şi tînărul de la volan. Pericolul fumatului la volan a fost subliniat din nou de participanţii la o consfătuire medicală desfăşurată recent la Paris. Şoferul Gh. State a fost dat jos de la volan şi, fiind aproape în comă alcoolică, „staţionează” acum în aşteptarea unei... dezintoxicări penale. Era un as al volanului. O maşină de găurit cu coloană... se compune dintr-un montant..., un mecanism pentru acţionarea burghiului şi o masă ce poate fi manevrată cu ajutorul unui volan. Acţionarea se face învîrtind cu mîna un volan sau apăsînd pe o pedală. volantă valon volant Fiecare bătător... cuprinde în esenţă volantul cu liniale şi dispozitivul final pentru formarea cojocului. volane volanuri volanţi volante volanturi volante Alţii-n vehicule ca stelele volante Cu ippogriphi de flacări ca fulgerul de răpezi Îţi străbătea prin aer de la pămînt la lună. Cu toate că „variante”, aceste cîntece sînt de fapt poeme total divergente în tablourile lor. Unul evocă mediul mlăştinos al Prutului..., altul vopsirea fustei, ultimul a basmalei uşoare şi volante. Poetul zboară,... purtînd cu el ca într-o paradoxală arcă a lui Noe, de astă dată volantă, toate ecourile, imaginile, chemările şi sevele pămîntului. Un sprijin deosebit acordă această Cameră şi tîrgului volant organizat de Uniunea Camerelor. Edilii capitalei au amplasat în tot oeaşul toalete volante. Unitate (sau trupă) volantă Se spunea că ar fi făcut parte din unităţile volante ale armatelor habsburgice care cutreierau Europa. Echipă volantă În campania electorală teatrele au participat cu succes la munca de agitaţie în rîndul maselor muncitoare, deplasînd echipe volante de actori în întreprinderi, la sate, în gospodării colective. Bibliotecă volantă Cărţile le găsesc în bibliotecile volante. Dacă e vorba ca să păzim cuviinţele pînă a-ţi cere scuze că ai scris pe două coale volante, apoi eu nu sînt în stare să fiu atît de esact, fiindcă scriu ce poci şi cum poci M s ... e plin de ştersături, adăogiri, note marginale, hîrtioare volante etc. Un pardesiu de primăvară cu o căptuşeală volantă de blană. Foile volante şi manuscrisele erau legate cu sfoară într-un singur pachet învelit în hîrtie albastră. Dacă i se întîmpla, personal, să scape un punct de bibliografie,... alerga prin librării şi-şi retrăgea toate exemplarele posibile, comandînd în pripă un erratum volant. La el acasă cînd soseşte, De Olga-i ocupat, vioi De dragul ei împodobeşte Albumul cu volante foi. Foaie volantă O parodie de critică de această natură ar fi la locul său în beletristica creolă de la San Domingo, unde însă ar trebui să se publice în foaie volante. Dacă tot aveţi de gînd a organiza ceremonia funebră pentru moartea lui Ghica Vodă, te rog să publici şi în foi volante poezia mea „Răpirea Bucovinei”. Astfel la 4 octomvrie s-a răspîndit o foaie volantă hectografiată îndreptată tocmai contra circularei ministeriale. El nu scrie în cărţi sau în foi periodice; el scrie în foi volante. Peste patru zile apărea în foi volante, ce se distribuiau pe strade, un lung manifest. Lua parte activă la lupta pentru libertate prin foi volante şi poezii patriotice. Farfuridi ceteşte foaia volantă anonimă care anunţă candidatura lui Caţavencu. Foi volante... cer emanciparea clăcaşilor. Mihai Eminescu răspîndeşte, în foi volante, un poem comemorativ. În scopul fixării „informaţiilor” primite şi al aprofundării lor, publicul găseşte în fiecare sală... foi volante, conţinînd... scurtă prezentare a culturii respective. Numeroase ziare, reviste, broşuri, foi volante... au sprijinit... cauza Unirii. Revenim azi cu un exemplu nou,... mai adînc implicat în subsidiarul politic al lui 1848. Anul în sine este unul de glorie a manifestelor tipărite, foilor volante..., an al publicităţii de extindere. volanţi te Oricît de „regulat” şi „corect” ar fi un asemenea volapük naţional, el ar fi în tot cazul opera artificială, creată în timp de abia vreo cîţiva ani, a unui individ supus greşelei. volapük, volari, -e. Începuse să se lase prinsă în mrejele... volaticului conte. volatici, -ce. – Unsoarea aerică (volatilă) Pulbere subţire şi volatilă (zburătoare). Mineralele... se solvesc, se macină de aer, se fac volatile, se moaie, se topesc seau se ard. Ceea ce mai rămîne din el este partea cea mai puţin volatilă (zburătoare). Se dă nume de cărbune metalic unei materii cărbunoase ce depun oarecare substanţe volatile trecînd prin tubi de porţelan sau de fontă încălziţi pînă la roşu. Temperatura se coboară la astfel de punt încît acidul carbonic nu este mai volatil decît apa la temperatura de 300. Alcoolul... este mai volatil. Să luăm o flacără artificială, precum este flacăra gazului de luminat, şi să punem într-însa un corp volatil. Vaporii acestuia vor deveni incandescenţi. Fumul şi toate productele volatile ale combustiunii se comunică obiectelor din bucătărie. Încălzind lemnul într-un spaţiu lipsit de aer, se elimină substanţele volatile (hidrogenul, oxigenul, azotul). La încălzire, substanţele volatile din cărbune se separă şi formează gaze combustibile. Sînt mai multe metode, unele vechi, altele moderne bazate pe ştiinţa ultimelor descoperiri, astfel avem: distilarea şi... macerarea în disolvanţi volatili. Substanţa inevitabilă, eterul uşor şi volatil. Se mai spune că lichidele sînt volatile. Catranul care se obţine în uzinele de gaz... conţine mai puţine substanţe volatile. Se vor aplica cu stricteţă măsurile generale de precauţie uzitate la mînuirea substanţelor toxice, solide, lichide sau volatile. Unele lichide... se vaporizează foarte repede în aer. Ele sînt volatile. Acizii volatili ai vinului sînt reprezentaţi în special de acidul acetic Substanţele volatile... pot pătrunde prin piele şi pot fi absorbite. Una dintre substanţele rezultate este volatilă şi după reacţie părăseşte sistemul. Frunzele mai conţin acizi organici volatili... care imprimă tutunului parfumul specific. Planta... conţine un ulei volatil galben. Mirosul cărnurilor cuiva, oricît de volatil,... îi repugna. Alcaliu volatil Plămînii ar fi în nevoie d-a priimi o izbire vătămătoare de lucrarea lui alcali volatil care se desface dintr-însa. Armonia volatilă a gestului celui mai suav. Cînd Ioanide era copil,... avea credinţa că a muri înseamnă a te preface imediat într-o fiinţă volatilă. Icar, făptură umană volatilă, pluteşte urmărind un mic stol de păsări. Aspiraţia perpetuă a zborului care răsfiră părul volatil peste frunţile noastre. Vestitul Buffon.. împarte acest soi de volatile în patru specii. Mîhnita volatilă încearcă să se reîntoarcă în pădurile-i virgine, cerca să se viseze pe o creangă mlădioasă. volatili, -e Camforu de tras pe nas,... perzînd o parte din volatilitatea sa, n-a perdut şi partea sa de activitate. Volatilitatea camforului merge în raport cu ridicarea temperaturei. Aceşti corpi se întroduc într-un corn de sticlă, de argil sau de porţelan, după gradul lor de volatilitate. Culoarea se poate observa treptat, pe baza volatilităţii succesive a substanţelor. Observaţiile noastre în legătură cu limba vorbită sufăr din cauza... volatilităţii acesteia. Bromul se solidifică la temperatura de –22o şi se volatiliză lesne. Pre suprafaţa pămîntului nu era nici un licuid, căci mai toate trupurile ce să pot volatiliza, făceau parte din atmosfera lui. Eteru se volatilizează îndată. Visele lui se volatilizau într-un avînt larg. Tot ceea ce voisem transcedental în ea s-a volatilizat. Îşi pierduse glasul, se volatilizase. Mireasma oricărei frumoase,... generoase intenţii s-a volatilizat. A izbutit să nu volatilizeze, prin popularizare, farmecul inalterabil al marilor personalităţi, înfăţişate în succinte portrete. În aceste concepţii,... noţiunea se volatilizează, ca materia la fizicienii idealişti. Încercările de a lansa un cap de pod între literatura zisă „poliţistă” şi literatura propriu-zisă s-au volatilizat. Exegeza istorică şi critică aproape că s-a volatilizat, stînjenind deci posibilitatea comparaţiilor cu alte emisiuni istorice. Omul care îi pradă se volatilizează. Materialul de construcţie... s-a volatilizat cu totul. A volatiliza fondurile secrete. Au fost topite... şi aproape volatilizate probe de metale. volatilizez volatiliz volatilizabili, -e. Corpurile gazoase tind prin volatilizare ... şi evaporare să prefacă corpurile solide cari vin în atingere cu dînsele. Gazul de benzină sau gazolină se obţine în aparate speciale prin volatilizarea benzinei. Coeficienţii de fierbere şi volatilizare... se vor analiza. Dacă acidul este volatil, are loc volatilizarea completă a substanţei încălzite. Monet este şi cel la care mai ales se poate vorbi de o dispariţie a volumelor, de o volatilizare a lor sub efectul luminei sau al ceţei. volatilizări. Prin scăderea temperaturei, materiile volatilizate căzură pre pămînt şi contribuiră la îngroşarea scoarţei. Prinţul... părea mai contrariat de faptul că toată competenţa lui se năruise decît de bijuteriile volatilizate. volatilizaţi, -te. Căldura cearcă totdauna a strica puterea coesiunei; adesea se face topirea şi chiar volatilizaţia corpilor solizi printr-însa. Corpii solizi şi volatili pot cristaliza prin volatilizaţie. Această metodă de cristalizaţiune se numeşte... sublimaţiune sau volatilizaţiune. Cînd ieşea în oraş şi-şi punea... pieptarul de dantelă căptuşit cu volănaşe creţe, arăta şi ea mai împlinită. Bella poartă şi un manşon de volănaşe de tulle. Încă nu aveau curajul să arate, asemeni odraslelor boiereşti, şi pantalonaşii albi,... împodobiţi cu volănaşe de dantelă. Cămăşile fetelor au obinzeată (guler îngust pe care sunt flori cusute cu negru) de care este prins un mic fodor (volănaş alb şi creţ), lat de un deget. Fana îşi risipise flori în păr, ca îngerii, şi-i tremurau volănaşele albe, uşoare, diafane, ca aripioarele. Dumneaei, fotografiată alăturea în rochie cu volănaşe. Încorsetată ca pe atunci, cu turnură şi brasiere de volănaşe, cu umbreluţă de soare şi tocuri înalte. volănaşe -aş Amărît îs, frate, tare, C-a crescut Murăşu mare... Crişule, Murăşule, Nu volba, nu tulbura, Că-i mîndra pe matca ta, Şi mă tem că s-o-neca! Crişule, Murăşule, Nu volba, nu tulbura, Că-i mîndra pe matca ta. Decît mîndra să se-nece, Mai bine Murăşul sece. Crişule, Nebunule, Nu-mi volba, Nu-mi tulbura, Mîndra mea-i pe matca ta. Decît mîndra să se-nece, Mai bine Crişul să sece. volb Lucrurile lui... cu vînturile să holbureşte şi cu mare răzsipă pănă la nuîri învîrtit rădicîndu-să, preste alte dealuri şi preste alte văi, în izbelişte să leapădă. Vîntul turbat Peste Ocean zburînd dezlănţat Alţi munţi va nălţa, unda volborînd. Vîntul suflă..., volbureşte, nime nu adună pînzi. Ura-i îmi era pace şi dragostea-i osîndă, Rece-ntr-a ei mînie şi foc cînd era blîndă; Ce-amestec şi într-însa şi-n mine volbora! Îţi spui că pîn-acuma ştiam a-mi vinge dorul...; Ci azi simţ gelozia, Şi focul ce-astupasem azi volvoră în flacări Cum nu se mai pot stinge. O volburit-o vîntu ş-o făcut-o grămezi. O volburit-o vîntu şî să bagă şî-n poduri. hulburi vólbur volburez Ţara acmu la mare greutate ca o corabie ce să află la mijlocul mării, cuprinsă din toate părţile de valuri holburate şi fără linişte Un vînt mare, volburat, Năile le-au înturnat, Negoaţele s-au necat. volburaţi -te Vine Oltul volburatic, Eu bat malul singuratic. Aşa e el cam volburatic, dar nu-i rău la inima lui. volburatici -ce -atic Cela ce va săblăzni unul de aceşti mitutei ce cred întru mine, mai iuşor lui ară fi să-ş spînzure o răşniţă a satului de ceafa lui şi să se afunde în volbura măriei Abiia... putum apuca luntrea. Carea trăgîndu-o în corabie, cu măiestrie agiutorase împregiurînd corabiia, temîndu-ne să nu cază în vrun loc cu năroiu volbură sloboziră veatrilele şi aşia mergea. Cunoscînd patemile mării carile au nainte spus lui Prohor, ucinicu său, de-nvăluitura holburilor mării. Oastea ta ţi-i, Doamne, lată, Ş-adevara ta te-arată. Tu ţîi marea de nu neacă Şî dzîci holburii să tacă. Se nu neace mere vihorul apelor (volbura apei D), nece se înghiţă mere adîncatul. Pre despre amiadzădzi abătîndu-să, vasele cu funi din coajea finicului împletite de pre uscat trag, şi daca din holbura apii trec, iară cu vînslele a vînsla purceg. Cînd marea se răscoală, volbură-ntărîtată, Cînd undele-i muginde se-nalţă spumegînd, Fiinţa-mi... Pe fieşcare stîncă te vede-amerinţînd. De pe munţi, din rîpi, din lacuri se reped mii de povoaie, Rîurele se fac rîuri, valea s-umple d-unda lor, Şi la punte cînd agiunge călătorul în nevoie, Volbura înfurietă temelia ei o sapă. Apele rîului sînt îndesuite între înalte stînci, în o albie ca de 500 palme lată, plină de stînci subapatice, formînd 23 volbure periculoase. Patriarhul... Făcu să cază din aer paserile zburătoare Şi să undească pe peşte din holburile de mare. Din marea cea profundă O volvură se-nalţă, şi iese-un cal din undă. Cătră rîul care curge înspumat din stîncă-n stîncă El aleargă-n desperare şi în holbura adîncă Stă sermanul să s-arunce. Cursul rîului furase luntrea şi o împinsese cu răpeziciune pînă la gura acelei strîmtori, prin care apele albiei celei mari se revearsă cu bolbură în matca mai îngustă a ţărmului romînesc. Prin volbura apelor... se rostogoleau acum cu vuiet rădăcinile de copaci şi bolovanii de piatră surpaţi de la munte. Acum mi se zugrăveau din ce în ce mai desluşit în minte vechiul castel... şi parcul imens din spatele castelului şi volbura furioasă pe care-o făcea apa plumburie a Siretului. Aici, sub volbura asta de valuri, e încheietura Balcanilor cu Carpaţii. În sfada aceasta de ape neliniştite, deasupra volburei aceştia îngrozitoare, se leagănă pururea un clopot, a cărui bătaie dă de ştire marinarilor, pe vreme de ceaţă, să fie cu luare-aminte. O mai plimbăm o dată, de două ori pe la jumătatea şi pe fundul apei, în volbura sau în roata cursului vîltoresc al apei şi, dacă nu se mişcă nimic, plecăm mai departe. Ce vor aceste păsări? Ce caută ele, cu ciocul, în volbura valurilor. Vuiesc pe Bistriţa nahlapii Şi cîntă volbura la Toance. Plutaţii dîrzi, în sforul apei, Înfig prăjina, ca o lance. Să gonim spre maluri, Biciuiţi de valuri? Lasă-le, în horă, Volbura să-şi zbiere. Vrînd să scoată un cal apucat în volbura talazurilor, abia a ieşit din şuvoaie. Valuri tulburi... se cufundau sunînd într-o cădere uriaşă, într-un freamăt asurzitor, în nenumărate raze scînteietoare, într-o volbură de spumă. Subt o salcie scorburoasă, apele roteau volbură. După durăul pîrăului se făcea o volbură într-o mare adîncime; pe de o parte se sorbeau valurile în afund, iar pe de altă parte ieşeau iar în faţa lacului. Volburile scoaseră pe bătrîn o dată, de două ori, apoi trupul lui se pierdu fără urmă printre sălcii. Părăsise bocaportul,... ca să vină la prova unde fierbea volbura mării. La noi holbură se cheamă locul adînc şi unde în faţă apa se învîrteşte, astfel că cel ce cade acolo trebuie să piară. Spiritul public este fapta puţinor oameni. O singură frunte unsă cu mirul lui Dumnezeu e în stare să forme din oceanul cugetărilor omeneşti o singură volbură gigantică, care să se-nalţe din fundul abisului mărei pînă sus în nourii gînditori din ceriul luceafărului. După amiadză... să feaceră holburi şi vînturi greale şi cu pohoi de ploi. Deci strîmbătatea cine o iubeşte, Acela el sîngur sufletul ş-ureşte. Că va ploua Domnul cu iarbă pucioasă Preste necuraţîi, şi holbură groasă, Foc şi sterevie cu năvală mare. Dzeul aiave vire, Dzeul nostru şi nu tace; foc într-însu aprinde-se, şi dimpregiurul lui bure volbură mare. Luminătoriul necredincioşilor se va stinge şi va veni preste ei de tot surparea şi chinuri pre ei vor ţinea de la urgie. Şi vor fi ca nişte paie naintea vîntului sau ca nişte prah pre carele au luat volbura După ce încetă Iliu de voroavă, zise D mnul lui Iov, pren volbură şi pren nori: Cine e acesta ce-m ascunde mie sfatul...? Corăbiierii volbura carea asupră le vine şi primejdiia carea în cap li să pune vădzind, unii funele întindea, alţii vetrilile strîngea. Strîmbătate ca aceasta... pămîntul a suferi neputînd, de năprasnă din toate părţile şi marginile pămîntului holburi, vivore, tremuri, cutremuri, tunete,... plesnete scorniră, atîta cît... tot copaciul gros, înalt şi frundzos din rădăcină îl dezrădăcinară. Vorbura e un aer mişcat ce se învîrte rotogol. Pe arepi de volburi cu fortună Încălecînd, la iad să pogoară. Au urmat... cea mai cumplită volbură sau vîrtej, ce niciodată nu s-a mai pomenit. Cei credincioşi ca nişte finici înfloriţi, de holburile vînturilor nescuturaţi. Volbura vîntului, florile cîmpiei, razele soarelui, freamătul frunzelor... vorbesc o limbă divină inimelor noastre. Înainte de începerea unei volbure se arată la toate barometrele de la ţărmurii mărilor o cădere... a mercuriului. Volbura creşte mereu, iar cerul se-ntunecă-n roşu. Acolo-n ponorul noptatec Aeol prin aspre porunci domoleşte turbatele volburi Pline de urlet, şi negre furtuni, şi le ţine-n prinsoare. Vîrtejul,... numit şi bolboră, volvură..., este vîntul care, învîrtindu-se cu vîrful în pămînt iar pîlnia în văzduh, se lărgeşte din ce în ce mai mult. Cînd s-au trezit oamenii luni dimineaţa, sclipeau săgeţi de ploaie pe volburile furtunii. Moara a ars-o pojarul şi au spart-o volburile vîntului. Veni un vînt cu volbură şi vîntul adusă o frunză de curechi. Omul ca o volbură de vînt să înalţă şi ca praful piare Vinul mintea ţi-o învîrteşte ca volbura de vînt, cînd pe mare se învîrteşte. Ca volbura toamnei să-nvîrte el roată Şi intră-n urdie ca lupu-ntre oi. Cinstite vornice de loc, Dumnezeu să-ţi dea noroc. Nu ne lua cu cuvîntul, Ca şi volbura şi vîntul. Vornice de-aici, de casă, Cuvîntul ţi se-nmulţească, Dumnezeu să te trăiască! Dar nu te purta cu gîndul Că ne vei muta cuvîntul, Ca şi holbura cu vîntul. Volburi de nisip rotind în aer Cu ceru-ntunecat uneau pămîntul. Prin volburi repezi şi prin vînt fierbinte Zbura pe-un cal arab mereu nainte. Zbura ca un gînd, ca o vijelie, pintre volburele de năsip ce se ridicau în urmă-i. Din cînd în cînd vîntoasele se dau vîrtej, adună paie şi frunze şi prav, le ridică volbură naltă în aer. Nori de-ntunerec răsar şi să zbat fumegînd în văzduhuri. Volburi ca zgura răşinii se-ntind şi plouă ca fulgii. Răzbim prin codri falnici şi prin volburi de ninsoare. Era o zi de bătălie cu volbură de fum şi ceaţă. L-am dat peste cap într-o volbură de zăpadă prăfoasă. Drept între surcele flacăra-l mîna. S-aprinser-acestea, ş-apoi lemnăria Luă foc întreagă, vîlvoarea se-ncinde, În aer se-nalţă, volbură se-ntinde. Duhul... au suflat asupra noastră o volbură de foc. Pete vinete-şterse, presărate cu stele, se deschiseră prin volbura neagră de nori. Deasupra lui pîrîiau încheieturile cerului de tunete şi izbucneau volburi de foc străpunse de săgetări repezi. Din zare-n zare, cerul era scund şi încenuşat, pe-alocuri cu volburi de nouri albicioşi. Din volbura de vorbe se deapănă uşor Un cîntec. Un vînt sonor bătu-nainte. Mă umple pîcla de cuvinte, Trec volbure de vorbe-n minte. Frîntura şi necătura volburilor ce-au venit asupra besearicii o ştiu aceasta şi eu. Între munţi şi între copaci pre aceaia vreme mare vorbură şi amestecătură a să scorni începusă şi carile mai mic şi carile mai mare ieste a să alege mai nu să putea. Vivorul înstreinării şi holbura rătăcirii nemaiputînd suferi, capetele plecîndu-şi, cerbicea supt greu şi aspru giugul tirăniii... îşi plecară. Inima cea plină de volboră a poftelor lumeşti. Din nou fu nevoită a se dispărţi de dînsul şi a se răpi în volborea tîmplărilor necunoscute. Preputernicia armelor otomane trăgînd şi pe aceste ţări în volburea evenimentelor, li pregătea peire. Unde-s averile cele colosale pe care... le-au adunat? Timpul au putut răpi cu sine despoierea lor cea materială şi, în volbora întîmplărilor, le-au răspîndit în prada vînturilor. Vinovăţiile poporului m-au lovit şi în holburile relelor întîmplări m-au învăluit. În împrejurările de faţă, persoana regelui Carol este singura garanţie ce ne mai rămîne pentru scăparea Romîniei din volvura peirei, ce creşte împrejurul ei. Aceste strigăte, repeţite de mii de glasuri, porniră gloata cu volbură dupe piaţă şi toţi se răpeziră la locaşele bănuiţilor omorîtori. Prin întîmplările din învecinata Polonie, dar mai mult încă prin imprudenţa sa proprie, Roman Vodă se lăsă atras în volbura mişcărilor războinice de acolo. Amuţiră bateriile noastre. Ura! şi Alah! ieşeau necontenit din volvura bătăii. Ne-a risipit furtuna pe drumul pribegiei... Cu gîndul doar, pe negre întinderi de pustiu, Ne căutam, ca orbii, în volbura urgiei. Azi te-ai schimbat la faţă. Ca un bătrîn cu cuvioasă barbă, Împins de-o tristă volbură tîrzie, Dup-o spurcată noapte de beţie. Prin volbura zbuciumului trăit la Iaşi, răzbăteau raze luminoase de speranţă. Intrat de acum în volbura teatrului... am redactat pînă prin octomvrie „Iată femeia pe care o iubesc”. Lumea se cutremură între volburi. Evadarea aceasta se rezolvă... în pasagii de veritabilă poezie, realizări portretistice, ca acel monah Paisie... insensibil la volbura vieţii din juru-i. Nici încercările prefectului Emil Sava de a-l atrage în volbura politică,... nici mai ales scepticismul tovarăşului său, Alexandru Opriş, nu-l mai pot abate din obsedanta lui certitudine. Ajung în volbura evenimentelor din 1821 să-şi lege numele de fapte mai însemnate. Departe sunt volburi, furtuni. În insula noastră calmă noi aşteptăm. Corpul ienicerilor rămînea departe de volbura atacurilor. Lua-va voao făgăduinţa morţii şi nădeajdea voastră cea cătră iad nu va rămînea. Volbură învăluindu-se de va veni, veţi fiei de călcare-de-tot. Cînd va treace, lua-va pre voi. Nu era el puterea, ci însuşi puhoiul prorocului mincinos era o stihie ce trebuia să-şi desăvîrşească volbura. volbură de cîmp volbură mică Convolvulus arvensis volbură de Cantabria Convolvulus cantabrica holboră Convolvulus tricolor Convolvulus persicus volbură de garduri volbură mare volbură urcătoare Calystegia sepium volbură mare volbură de pădure volbură sălbatică Calystegia silvatica Calystegia pubescens volbură păroasă Ipomoea purpurea Pharbitis hederacea Bilderdykia convolvulus holbură Cuscuta lupuliformis Iară gozurile şi golgotinele, de care mai cu seamă trebuie plivite şi curăţite holdele, sînt acestea:... neghina, odosul, holbura... şi polomida. Dintr-o volbură naltă, verde, se vedeau nemişcaţi doi ochi de jeratec. Alte buriene ce cresc prin grîu sînt: rădichioara, palamida, volbura, rugul de munte, scăieţii,... cicoarea etc. Ce copilă eşti, Veturio! Iai numai neşte lobodă şi ştir şi holbură în braţe şi te şi aprinzi la faţă. Dacă iese mai multă volvoră, anul va fi fometos. Seceratul se face cu spor atunci cînd pînea... nu are plante străine într-însa,... între cari cele mai uricioase ar fi: volbura, muştarul sau rapiţa sălbatică şi pălămida. Dintre buruieni numai holbora sau volbora poate creşte printre cînepa deasă, învălătucindu-se pe firele ei. Dacă iasă mai multă volvoră, să fie secetă, foamete. Ea se căţără îndată de trupul lui, ca firul de volbură pe o steblă. Făptura ei de aer dă floare de lumină Şi are, ca porumbul şi volbura, tulpină. Acestea se numesc tulpini agăţătoare, spre deosebire de cele volubile, cum este cazul la hamei, volbură. Io... i-am poruncit Pe o frunză de holbură Să-mi trimeat'o ţîr de gură. Iar mă-ntorc Şi iar mă-nvolb ca volbura-n cea grădină, Ca păstrăv supt rădăcină. Spuńe, mîndruţ, mumă-ta Să samińe-n pod potroacă, Nu-m trabă să-m hie soacră; Să samińe-n pod holbură, Nu trabă să vă hiu noră. Cînepa se pliveşte de holbură, care se suceşte pe ea. Pe mine m-or vedea, Tot învălită-napoi, Pin grădină pe la voi. În mînă ţiind potroacă, Mîne-ta, zicîndu-i soacră. Şi mă-ta ţiind volbură, Şi mie zicîndu-mi noră. Că atuncea i-oi fi noră, Cînd a creşte-n pod holboră. Parcă se ascunde în dosu holburii Volbură mică Xanthium spinosum Volvură galbină sau volvură de pe luncă (Trollius europaeus) Holbură sălbatică Bilderdykia dumetorum volburi volbure holbure volvure volvore bolbure borbure holbore volvere Încunjurată de stînci şi grămezi de piatră care nu se puteau trece şi pe unde abia caprele se puteau sui, încunjurată de adînc-volburătorul rîu Axios,... cetatea asta dădea un puternic punct de razim pentru baza de operaţiune a viteazului Chrysos. volburători -oare -ător Pluta a căzut într-o negăială, adică împiedecare, unde-i apa vadină sau volburoasă Stătea... la fereastră şi privea afară la neaua volburoasă. Sub priporul acelei răpezi coaste se desfăşura albia Siretului, care îşi rostogolea apele sale volburoase pe un năsip aurit. Numai foc şi sînge rostogolesc valurile pripite şi volburoase ale Striiului, ale Arieşului, ale Crişului Vîntul iernei era alb... Vîntul verei, cînd albastru, cînd volburos ca focul. Prin volburoasele agitaţiuni religioase ale acelor timpuri se deşteptase şi în piepturile romînilor interesul şi curiozitatea, ca să afle şi ei despre ceea ce se agită în lume şi chiar în patria lor. Nunta se petrece într-un univers volburos floral, înfiorat de presimţirea sfîrşitului. volburoşi -oase –os Volkameria fragrans Iată un balcon împodobit cu flori aristocrate: camelii, fucţii, volgamerii şi felurite roze. volcamerii Două terenuri de tenis şi de voley. Echipa masculină de volei... a evoluat joi şi vineri la Galaţi. În sala „Dinamo” din capitală au continuat întrecerile celei de-a 15-a ediţii a competiţiei internaţionale de volei. Iubitorii voleiului din acest oraş vor putea vedea cîteva echipe care vor încerca... să lupte pentru o poziţie cît mai bună în ierarhia mondială a voleiului feminin. voleiul voley volley-ball voleibal Voleibaliştii gălăţeni au obţinut victoria cu 3-2. Voleibalistele romînce au obţinut victoria cu 3-0. În săli special amenajate se vor înfrunta scrimerii, luptătorii, halterofilii, voleibaliştii, ca şi specialiştii gimnasticii. Sînt voleibalişti din pură pasiune, avînd însă convingerea că performanţele lor vor aduce, inerent, şi îmbunătăţirea condiţiilor de pregătire şi de joc. voleibalişti, -ste. -ist. Lumea voleibalistică se desparte cu regret de unul dintre pasionaţii acestui sport. Ca în fiecare an în preajma marilor competiţii voleibalistice, în Sala sporturilor din Constanţa au loc tradiţionalele turnee internaţionale. voleibalistici ce -istic Cînd o să trecem cîndva de această fază volens-nolens popească a literaturii, vrednică de meritele şi limitele sale inerente..., vom fi cucerit atunci o altă treaptă pe etajera estetică a artelor. Regulamentul acestei competiţii... Vine şi el în sprijinul introducerii echipelor participante în atmosfera de concurs, solicitîndu-le volens-nolens, multă risipă de efort. volete voleturi Jucătorul maghiar plasat în faţă este mai iute şi din vole, cu stîngul, trimite mingea în faţă. volé voleuri Patru ani în urmă întreprind bolohovenii, în înţelegere cu principele de Cernigov, alt război împotriva volhinilor. Prima lor pomenire se face în anul 1231, în luptele regelui Ungariei... cu principele volhinian, Daniil. ni-an. volhinieni, -e. -ian. După volhinian, această mare a fost într-o lentă şi continuă regresiune. -ni-an volhinieni, -e volhitări Gulioane şi volice La Galaţi n-au ce se duce, Borozan şi dulalmale Li s-a-nchis această cale volice. Pescuitul chefalilor cu setcele (voli), plasele şi rogojinile... a ajuns... la o importanţă considerabilă. volii. Eram nevoiţi să mînăm devreme la culcare în volierele înalte cîrdurile de fazani. Am avut într-o volieră, laolaltă, un vultur ţipător mic, un hoitar, doi şorecari şi un corb. După cîteva zile a început să se încaiere cu o altă acvilă, aflată încă de doi ani în aceeaşi volieră spaţioasă. Acest porumbel fiind mai greoi, mai liniştit faţă de cel ţinut în volierele din grădinile noastre zoologice şi ale amatorilor,... este mai gingaş, mai vioi. -li-e- voliere Izvodul în vremea războiului de la Poltava, cîtă sumă s-au luat robi... Slujitori de a jicniţei şi de altă orîndueală şi acelor ce le zic volonteri. Dînd volintirii preste dînsul, l-au prins. Volentirii fac multe supărări şi jafuri săracilor creştini La Craiova să afla un boier al lui Grigorie V v d, caimacamul Manole postelnicul, care... au lovit volentirii... în doao rînduri. Au ieşit turci în Larga, înaintea nemţilor şi s-au lovit şi au înfrînt cătanile cu volintiri pe turci Au fost fro 80 volnătiri, 30 usari... şi i-au apucat pe acei de trecusă şi i-au lovit Invitîndu-mă zburătăţia minţii mele încă necoapte, cînd să începu războiul cel de pe urmă a nemţilor cu turcii, mă făcui volentiriu. Se slobozea de la străjile nemţeşti volintiri, rumîni, arnăuţi, sîrbi, prin satele ţerii pe margine, de jăcmănea vite, cai, boi, vaci, haine, bani, ce găsea şi fugea înapoi ca hoţii. Nu putea să fie mai dorită o asămine fregată decît... după cele în capitalie tîmplate tulburări de cătră volintirii crăieşti. 160 volintiri, supt comanda căpitanului de a doilea Avsenof, după ce a trecut Dunărea... au împresurat tabăra vrăjmăşască. Mihai orîndui... în aripa stîngă pe Baba Novac cu volontirii rumîni. Flăcăul, de răul vatavului numai, au fugit şi s-au făcut volintir. Aceşti panduri, dimpreună cu volontirii, să deosebiră foarte mult în războiul din urmă al ruşilor. Au prins pre acela... mergînd cu volintirii spre Craiova înarmaţi şi cu stindarde ca să jupuiască şi să arză E singur Tudor şi se gîndeşte..., Cînd crăpă uşa hagi Prodan, Mintos războinic... Ce-adeseoare, volintir straşnic, Bătu cu Tudor pe musulman. Aceasta semăna întocmai cu adunătura volintirilor lui Pendedeca, locotenentul din Iaşi al lui Ipsilante de la 1821. În reduta de la Vadin se afla un mic post ca de 130 soldaţi turci, nizami din oastea regulată, amestecaţi cu başibuzuci sau volentiri nedisciplinaţi. Am fugit... de frica unei cete de turci care se bătuse chiar atunci cu volintirii la Secul. Şeful meu, poliţaiul, era simpaticul şi bravul Stan Popescu, unul dintre cei 1000 ai lui Giuseppe Garibaldi – volintir în Italia. De cînd a venit Timur ista în casă, cu volintirul cel de Condulici, s-a făcut toată încurcătura. Eşti de mult pe-aici, moşule? – He..., Hei! De mult, cucoane, de pe vremea volintirilor. Ipsilanti dăduse poroncă să se ceară... suma de 1 milion piaştri (lei), cu care să se poată echipa corpul de revoluţionari zişi şi volintiri, ce trebuia să pornească contra turcilor. În timpul ocupaţiei militare din 1789-1790, austriecii organizaseră în Oltenia cete de volintiri care... au luptat pînă la Smîrdan. Unii volintiri se răsleţeau de oastea strînsă şi cercetau conacele. Lefile pandurilor şi volintirilor... se vor plăti de către d. Căpitan-General Magheru din sumele ce-i sînt raspunse. Se puse să înmulţească numărul oştenilor prin noi recrutări şi înscrieri de volintiri. La 1848 s-au făcut din sat d-aici doisprezece volintiri cu Magheru – că el a făcut să se taie ciocoii şi să se ierte claca. Cuza... era prietin bun cu Desiu dîn Brînceni şi s-a vorbit amîndoi ce să facă, ce să dreagă, să facem oştirea noastră ca să mergem la ciocoi să dăm pămînt la ţărani ş-atunci s-a făcut bolintiri. La zgomotul cel dintîi au fugit fiind izgoniţi de 30 de cazaci şi de trei, patru sute ţerani volintiri, fără arme. El c-o parte aleasă de călăreţi volonteri Purcede mai înainte. Nineacă,... ne-mpuşcă!... – Vai de mine, c-aista-i volintir! volintiri. Cin’ mi-i mîna? Pui de mocănaş, De volintiraş. Ferească Dumnezeu, Să nu te duci, fătul meu, C-acel şearpe veninos E vrun duşman ticălos Vreun hoţ volintiraş Şi la inimă vrăjmaş. volintiraşi -aş. Îndrăzneala cea grecească, Hoţia volintirească Şi cruzimea cea turcească Cîntece volintireşti bolintirească volintireşti -esc. -eşte Trimite-l la volintirie pe malu Dunării: – Cine?... El volintir? L-a trimis la volintirie. Verde foaie colelie, Mă scrisei volintirie Taica, maica nu mă ştie, Numai dalba surioară, Că-mi dă bani de cheltuială Şi rufe de primeneală. Mai lasă-te de volintirie, măi! volintirii. -ie Volintirimea, adică oastea lui Constantin Vodă Ipsilant,... era din harvaţi, greci, sîrbi, arnăuţi şi alte neamuri. -ime. I-am prins mai dinioare cu oca mică, la picioarele fetelor în genunchi... şi tronc! i-am strîns cu uşa. De-acum poţi să-i priveşti ca ginerii mei... Ce zici?... aşa-i că-s volintiroaie? volintiroaie -oaie. Jupînu Solomonichi, harabagiul,... purta totdeauna la drum un harţagan mare pentru volintiroi, şi, cînd se întîlnea cu dînşii..., le da degrabă harţaganu, ca să nu se facă primejdie. Ce vra să zică asta, mă rog? Ce strîci tocmala şi să mă chioreşti!... Da ce socoţi tu? Volintiroi. Lintiroii cereau bani ştiind că sîntem jidani. Noi ziceam: Creştini sîntem, Voind ca să-i spăriem. volintiroi. -oi Scaunul tuturor facultăţilor senzitive, intelectuale şi volitive este în creier şi în dependinţele sale. O hotărîre de luat, un act de făcut, în loc de a fi executat, ceea ce ar pune în lucrare îmboldirile volitive, e supus acţiunii reflexiunii. În acţiunea de valorificare estetică intră un element volitiv, hotărîrea de a mă comporta estetic, atitudinea estetică. Zbuciumul şi starea de criză... se manifestă mai ales printr-o serie de stări afective şi volitive. Fenomenul volitiv e o depăşire a plăcerii. Încă Aristotel făcea distincţie între procesele psihice cognitive, afective şi volitive volitivi, -e Aşa zisa nebunie morală exclude sau micşorează imputabilitatea numai atunci cînd este însoţită de leziuni în funcţia intelectuală şi voliţională. Într-un veac saturat de literatura voliţională a lui Stendhal... un astfel de erou intră în cadrul lui firesc. Numai elementul subiectiv, de natură voliţională, va fi fost luat în consideraţie. Îşi dă bine seama ce e „element” şi ce e „caracter” (accent emotiv, voliţional). E greu de separat un fapt psihologic oarecare – intelectual ori voliţional – de acompaniamentul său afectiv. Apar... avatarurile unui mod de tratare intelectualist... prin neluarea în considerare a laturii afective, voliţionale. Acţiunea socială nu are un caracter subiectiv, voliţional, ci cunoaşte... determinări obiective, structurale. -ţi-o. – voliţionali, -e. Plăceri, capriţii, tendinţe mai mult sau mai puţin reflectate, care ne fac a dori un obiect oricare sau a ne depărta de dînsul; cu un cuvînt, voliţiuni. Voliţiunile noastre sînt supuse la legea mare a cauzalităţii universale, şi... fenomenele psihice cari le cauzează sînt plăcerile şi durerile. Experienţa valorii înglobează simţăminte, dorinţe, voliţii, dar ea cuprinde şi cunoaşterea obiectului. voliţiuni. – Ia lasă-i şi tu, măi nevastă,... zicea tata, dîndu-ne huţa. Ce le pasă: lemne la trunchi sînt; slănină şi făină în pod este de-a volna; brînză în putină asemenea; curechiu în poloboc, slavă Domnului! De la corăbii Luarăm iute-ncovoiate arcuri Şi suliţi lungi şi, osebiţi în cete, Vreo trei luarăm caprele la ţintă. Curînd ne-a dat un zeu vînat de-a volna. I-am dat de-a volna tot ce-a vrut. Pe la arii, grîne-n şire, Vin de-a volna să se-nşire După voie arată-se să fie toţi înşişi volnici, cum şi dentîi dat-au Dumnezeu omului. Deaca se văzu Mihail volnic, el curînd răsipi acea avuţie toată. Rămîne păcătosul volnic în toate păcatele şi slobod în toate răutăţile. Sînt volnic în toate acestea ce vedzi, de mă îndulcesc de gustul lor. A-şi alege singură şie stăpînitoare şi în toate volnică este. Doară volnicu-s io în casa mea. Cu inima volnică, drept lopată şi plug, Să croim brazde noi de baladă. De nu-ţi iubeşti legea într-un loc, volnic eşti să-ţi tragi legea la alt scaun, unde vei iubi. Au fost mai volnec Necoară grămătic să cumpere aceste părţi de moşie, fiindu-i Lepădat şi Stoica nepoţi Să fie volnic, cu carte Dumniii meli, de să ţie u(n) rumăn anum(e) Măinea Să fie volnic egumenul să judece rumînii mînăstirei Să fie volnici să strice acea tocmală. Cela cu bucatele tot iaste volnic, oriunde-ş va găsi bucatele, tot să şi le ia, fie ce vreame va fi. Nu e volnic nime să ucigă furul nice dzua, nice noaptea, cîndu-l va cunoaşte. Sodomleanii... nu sînt volnici, cu avuţia sa, la moartea lor, să o dea cui vor vrea. Să fie volnici, cu cartea Domniii mele, să ţie ocina Undeşi afla leşi răşchiraţi drept hrana, lega-i, tăia-i, de nu era volnici nici într-o parte să iasă. Volnic eşti Măria ta a zice cum a hi voia Măriei tale Eu ştiu că este a me – deci sînt volnic să o dau cui voi vre Iordache postelnicul... să fie volnic cu această carte a Domniei mele ca să cumpere moşie în sat . Din veac fiind obicina tuturor domnilor, de au fost volnici a da şi a milui pre boierii care au slujit domnu-său cu dreptate Om strein grec să nu fie volnic nimenilea a pune Eşti volnic să-l tai ca şi pre acel pom sterp. Să fie volnici a să buluci şi a să oşti împotiva tătarîlor. Au pozvolit hanului să fie volnic a prăda ţara Moldovei. . Domnul pre boieri să nu fie volnic a-i pierde, orice greşală ar face, fără sfatul tuturor. A le împărţi volnic să fie. I-am dat această carte a noastră ... să fie volnic... să stăpînească a patra parte ... din Gropşani Să hie volnic dumnealui păharnicul a le vinde cui i-ar da bani Să fie volnici nemţii a să neguţători. Să fie volnic cu această carte a Domniii mele ca să aibă a ţinea şi a stăpîni toată partea lui de moşie Au fost volnici a-şi stăpîni livezile cu pomii cît trăiesc Slugile vorniceşti... să nu fie volnici a lua ceva Fiind noi volnic a cumpăra neamul, ne-am primit banii ce scrie într-acest zapis Să fie volnici a le paşte pe a oricui moşie Am hotărît Domnia mea ca unii ca aceia zapcii mici să nu mai fie de acum înainte volnici la unile ca aceste Să nu fie volnici a vinde orice feliu de băutură Imperatorul... este volnic să facă propuneri... către preaînaltul dovlet. Îndatoritoriul ce va avea moşie sau vie sau ţigani amanet pentru datorie... să nu fie volnic a stăpîni acel amanet pînă nu va înştiinţa Divanul Nimeni nu e volnec a-i lua seama în vremea otcîrmuirii lui. Acei cari vor voi a se aşeza la mahala, să hie volnici a-şi face casă Stăpînul moşiei... să nu fie volnic a le lua pămîntul El tot se socoteşte volnic a scumpi al său lucru. Cu care scrisoare sau diată să fie volnică... a stăpîni şi a vinde lucruri sau moşii Bibliotecariul nu este volnic a scoate din şcoală vreo carte din bibliotecă fără ţidula epitropilor Mă îndatoresc ca de acum să nu fiu volnic a o vindi altora streini Vericine va voi, volnici şi slobodi să fie a vinde lumînări de ceară roşie . Vreo despăgubire la cheltuielile lor nu are să li să dea, nici ei să fie volnici a cere Au socotit că este volnic şi de banii lui Hurmuzachi Să nu mai fie volnică judeţia a priimi între dajnicii oraşului oameni sălăşluitori pă afară Ce ar fi o armie cînd fiecare ostaş s-ar socoti volnic a da planuri după chibzuirea sa? Să i să cumpere un loc de casă cu o căscioară,... nefiind volnici nici unu, nici altu a o vinde vreodată Lupii se cuvine a fi volnici să mănînce oi. Eu nu mai sînt volnică să-mi descopăr nici una din cele mai nevinovate plăceri femeieşti. Acum eram liber!... volnic de a face tot ce-mi plăcea! Să am şi eu atîta grijă de lucrătoare... şi să nu fiu volnică să spun calfelor nimic. Poarta Otomană pretindea întîi să-şi îndestuleze dînsa trebuinţele şi, numai dacă mai rămînea ceva locuitorilor, să fie volnici a o vinde şi în alte părţi. Numai iarna vei fi volnic să ieşi de la închisoare În cazul cînd imobilul unui mort s-ar vinde pentru datorii, să nu fie nimeni volnic a-l cumpăra, afară de orăşeni. Nici cu un feliu de pricină să fie volnic a călca această sfîntă mănăstire au dat poruncă ca verice pricină vor avea rumînii noştri între dînşii, să nu fie volnec a-i judeca cineva fără decît noi între noi să-i judecăm. multă pacoste şi pedeapsă făciia lui Pătru Vodă, că ce era al lui le ţiniia toate ei şi nu era volnic cu nimica. Să-i sloboază, volnici să se ducă la casele lor. Şi turci trimitea de umbla cu dăbilarii, de nu-şi era ţăranii volnici cu nimica. . Unde ari vrea să margă, ori spre ce parte, volnic, fără nici o grije să fie. Ţara Moldovei nu pot să o de,... că este volnică, că turcilor îi închinată, nu-i luată cu sabia. Ce va fi voia lui, volnic să fie, fără ucazul împăratului. Dacă nu va să şadză, volnic să fie. Volnic Domn acelor locuri făcîndu-să, toate după pofta şi voia sa făcea şi desfăcea. Ei mai pe urmă încă aceia au urmat de s-au despărţit, ... unul într-o parte de supt ascultarea ei trăgîndu-se, domni lor puindu-şi şi volnici făcîndu-se. Nu ascultară pre Darie împărat, ce volnici era. Tătarii pre ioni îi rîd, zicînd cum nu-s volnici, ce sînt robi. Fost-ai multe veacuri volnică ca paserea văzduhului. Noi am avut o ţară volnică, cu moşii minunate. Voia (volnicele D) rostului mieu dulce veri, Doamne. De voiesc... să răscumpere moşia... pînă la cîtă vreme, pot se aibă volnică răscumpărare? La asemenea viaţă volnică şi voinicească se prinseră a năzui cu dor toţi romînii din Ardeal. Ploaia volnic despărţi-veri, D zeule, parţiei tale. Te rugăm din partea tutulor în deobşte să priimeşti volnic şi bucuros această sarcină , A primi volnic. Cum? Sînt ş-aici fiinţe cu volnice porniri? Vădzînd şi înţelegînd binele, din volnica voie răul a urma, a alege şi a face poate. Nici Calipso, volnica, nu-l lasă. Trimise cartea cătră cei volnici ce lăcuia cu Navute. M-am pricit cu fiii Iudei cei volnici. . Împărate luminate! Volnic eşti pe lumea toată. Mai apoi ieşind Iehonia împăratul şi împărăteasa şi scopiţii şi tot volnicul şi meşterul şi legatul den Ierusalim. A Domnului iaste împărăţia şi elu e volnicu spre limbi. Zeul volnic e cu Iacov şi cu cumplitele pămîntului. Dumnezeu este volnic împărţitoriu tuturor darurilor şi celor sufleteşti şi celor trupeşti. Am fost la şef, s-a arătat volnic ca să te ajute. Nu domn volnic stăpînitor cu putere, ca ce-i va fi voia, ce drept judecător ca ceea ce se cuvine să facă s-au cunoscut. Luînd din mînă-i volnic lumînarea O lipi de-o piatră. Nu-s doar de zvîrlit aste daruri de cinste Date de zei, dară volnic de nimeni nicicînd dobîndite. Nici era volnică de a-şi fac de mîncar din strînsul lor, ci trăia cu cerşitul prin odăi Nu sînt volnic să muncesc. Nu-i volnic de nimic. volnici, -ce. Volniceşte sfătuind oamenii... cineşi pre cît are vrere, pre atîta să fac părtaşi. Răscoala şi învrăjbirea este fieştecare înglotire (adunare) a mai multor oameni, carii s-au strîns de capul lor, şi volniceşte, ca să să împrotivească stăpîniei cu puterea Artavan, unchiul său,... volniceşte îl sfătuia să nu margă asupra grecilor. -eşte. Aristagor, după ce-au fost gonit din Spartis, să dusă la Athina, fiind atuncea volnicită de supt tirani. S-au volnicit de la sine, pe păzitori i-au gonit, Pe din dos dîndu-le drumul, pe-amîndoi i-au mîntuit. De va dormi neştine cu muierea... roabă..., nu vor muri, pentru că nu s-au volnicit. Noi într-amîndoă părţile vă slobozim, pentru ca să să volnicească, cum Chiprosul, aşa şi Ioniia. Tot omul căruia au dat lui Dumnezeu bogăţie şi avere şi l-au volnicit pre el ca să mănînce dentr-însele. Acest adevăr... nu ne volniceşte a osîndi... înaintarea învăţăturii ca o pricină de stricare a oamenilor. De le-i volnici, ai să-ţi vezi supuşii pe unii în desfătări, iar pe alţii în ahtieri. Cine ţie ţi-a poruncit Şi ţie ţi-a volnicit Să ţii tu calea domnilor? Cu învoirea şi priimirea lor să volnicesc acei ţigani a se cununa . 3. Grigore Ghica Voevod Mold. volniceşte pe Costache Razul hatmanul ca să cerceteze pentru şugubini şi tălhuşaguri Volnicim pre mai sus numitul cinstitul prefect... ca să aibă a purta de grijă şi a stăpîni pre toţi acei ce sînt de biserica Apusului Volnicim Domnia mea pre mai sus numitul boierul Domniii mele să apuce pe fieştecarele ca să-şi plătească toţi banii după suma pogoanelor sale ce vor avea Grigorie Alixandru Ghica Vodă volniceşte un aprod să împlinească pe Ioniţă Cracalie... după plîngerea lui Darie Donici Volnecim Domnia mea pe părinţii călugări... să aibă a lua dejma de pe locul tîrgului Volnicim Domnie me pre sluga noastră acest aprod să aibă a merge la ţinut Fălciului Fierberile de răşină în codrii de molidvu tot să se volnicească şi să fie slobode. Să volniceşte acest slujbaşi să meargă la pîrîţii din jalbă... să-i aducă aici a să înfăţişa la judecată Nu se volniceşte pînă la o lună a se scoate din case pe vreme rea. Dulceaţele voastre ce se volnicesc întru mădularele voastreş. Cel ce să volniceşte întru sine urî-se-va. Dumnezeu ceartă cîteodată tot pentru ca să nu se prea volnicească nime. Fără ştirea ispravnicului de ţinut, nici un om gospod cu poruncă prin ţinut să nu umble, nici altul la nimică să nu se volnicească Stolniceasa Joroai s-au volnicit în urmă de au dat moşie cu podul numai unuia din feciori Metahirisind a sa voinţă Volniceşte după chieful său. s-au volnicit să cînte toată cîntare. Să volniceşte dohtorul numai de a întîmpina furia cea nesuferitoare. volnicesc. – Nu cu vreo silă şi nevoie ţinuţi sînt, ce şi aceia au volnicie lor a se întoarce ei şi să facă ce vor vrea. I-am lăsat în volnicie Şi să-şi îmble-n gîndul lor şi-n buiecie. Volnicie dă cuvintelor începătura direptăţii şi povăţuieşte înainte a lipsii prici şi vrajbă. Pe ceielalţi fraţi ai lui au început a-i mai scăde din volnicia ce ave cînd trăie tat-său. A crede adevărul sau minciuna în volnicia omenească este. Părinţii carii lăcuiesc într-însa să petreacă întru volnicie şi odihnă . Dumnezău au lăsat pre tot omul în voia şi în volnicia lui. Volnicia noastră nu o ia botezul, nici are iertare de păcatele ce să fac după dînsul. Fieştecarele are voia volniciei lui pînă este întru această viaţă. . Pentru muierile acestea multă volnicie este la noi şi slobozănie. Volnicia mea o am, cele trebuincioase nu-mi lipsesc. Ai oprit şi sumeţie Cu pilde de îndurare, Dînd năstav de volnicie Sufletelor cu-nfrînare. Cu pericolul de a strînge în noi închipuirea, slobozenia gîndului, volnicia stilului,... domnii grameriani ne-au adus... a concentra înţelepciunea neamului în cuvîntologie. Făcusă Barnovschii Vodă mare volnicie curţii, să dea numai la bir, o dată într-un an. Toleranţia, adecă volnicia legilor. În volnicia trupului şi în odihnă vor, care îndulceşte trupul. Cu păcătoşii sălaşul să-i fie, Petrecînd cu dînşii viaţă-n volnicie. Să mă iei de dînşii aminte... De cei cu giudecie Carii îmblă-n volnicie De vor şi piatra să-nghiţă Şi nu caută să să sîmţă. Volnicia limbii pune pre mulţi la încercare Precum în multe altele, aşa şi în privinţa aceasta domneşte acolo o volnicie care nu ne-o putem explica. Ş-au petrecut zilele sale în desmierdăciuni şi în volnicii. Atîta volnicie în căutătura ochilor, în cuvîntarea limbii; pentru ce dară acuma nu se înfrînează? 2. De va dormi neştine cu muierea pat de sămînţă şi ea va fi roabă păzită unui om şi ... volnicie nu s-au dat ei, socotinţă va fi ei Şi alţii din oameni mergea mulţi, cărora le plăce mai bini tirania decît volnicia. Turcul le stă în spate şi volniciei tuturor întinde mrejile sale. Părţile Crăiei Ungureşti de sus le-am dezbătut despre nemţi şi la volnicie le-au adus. Jurînd îi dă volnicie să fie slobod în veci de vecinătate. Craiul leşescu al doile Avgustu, începu şi el să strîce volnicia leşilor. Bulgarii... supt acest împărat aşe-s deplin s-au răscumpărat volnicia. Lepădînd giugul cel ce demult îl purta, să-şi dobîndească volnicia lor. . Craiul lor,... vrînd să strice volnicia leşilor, nu-l mai primiia leşii să le mai fie craiu. Romanii cei din Dachia au avut pace,... trăind în volnicie pînă cătră capătul seau sfărşitul sutei a noao. Gloata... Învăţată în volnicie Nu sufere nice o contenire. Iubea volnicia patriei. Volnicia domneşte ca mai înainte, dar nu acea volnicie pruncă,... ci slobozenia cea bărbată şi luminoasă. Le rădicase şi hătmăniile... şi cu vremea şi alte volnicii le-au stricat toate. Nu lăsa să să mai întărească neprietinul tău şi călcătoriul de volniciile noastre, leahul. Voi la noi veţi să stricaţi obiceile şi volniciile din cetăţi şi să băgaţi iarăşi tirani. carte de volnicie de volnicii, ucaz de volnicie de volnicii Dîndu-i volnicie pentru oameni răi de-i înţăpa... pre cîţi îi prindea. Au pus capete dintre dînşii pe Zaharie şi pe Sandul şi le-u dat cărţi de volnicie să strîngă cît de mulţi. I-au dat ocaz di volnicii a umbla la peşte. . Să facă pritutindinea stauropighii şi să dea volnicie cinstitelor mănăstiri la cei ce trebuiesc De se va întîmpla moartea muierii şi copii nu va avea, să n-aibă volnicie bărbatul să cheltuiască la moartea ei mai mult decît a treia parte din zestrele ei. Cine au dat volnicia aceasta mirenilor să înfrunteze pe preoţi? Carte de la Antonie Vodă de volnicie lui Constantin Jora... ca să poprească satul Jorăştii Au fost luat şi carte domnească dată lor de volnicie Boierii merg pe la casele lor,... dîndu-li-se volnicie la curte să nu vie. Le dăm Domnia mea volnicie ca pre care braşovean va afla hrănindu-să cu negoţ braşovenesc aici în ţară pe toţi să-i apuce să dea cu ei la această ruptoare Carte de volnicii pentru a-şi lua drepturile Are volnicie a cinsti pre cel cu dragoste şi a pedepsi pre cel ce să împrotiveşte. Legea războiului dă volnicie ca să-l prade cel ce-l va robi. . De au presosit întru limba şi gramatica rumînească I mai mult decît И, cei după moartea noastră dascali au volnicie tocma a le face. Această judecătorie are volnicie a trimite făr de poruncă domnească să aducă pe cei ce să pricinuiesc. Nici un rumîn nu are volnicie să vînză vin sau rachiu pe moşie făr de voia stăpînului. Domnia me dăm volnicie lui Dumitrachi Miclescul... ca să aibă a stăpîni acei 3 bătrîni Nime fără voia stăpănilor moşii nu au volnicii a tăia macar un copaci Au volnicia a nu priimi pe acei ce socotesc că nu s-or întocmi cu slujbele dregătoriei lor. Nici unul din lăcuitori nu are volnicie să vîneze peşte în heleşteu stăpînului moşiii Fetişoara aceea... să nu aibă volnicia a vedea feciori şi a povesti cu ei? Volnicie de la caimacani pentru banii ce s-au dovedit asupra şătrarului Domni ai împărăţiei ruseşti,... dăruindu-i lui volnicie,... să dea cuvînt şi răspuns. Dăm volnicie ... să-l rădice cu toate ale lui Să aibă volnicie cu această carte a Domniii mele a luoa de la cărămidă... zeciuială Au venit aici... cu volnicie domnească ca să teslimatisesc la numitul de mai sus Dîndu-să un arnăut cu volnicie din partea agii, au şi găsit pă 9 dintr-înşii Ştia să facă jălbi,... pitace, volnicii, catastişe de lude. Să dai cîteva volnicii de furat pe la hoţi şi banii aceştia vor veni la loc înzeciţi! Membrii sfatului domnesc nu sînt citaţi ca martori nici în aşa numitele „cărţi de volnicie”, prin care unii proprietari feudali sînt împuterniciţi să-şi stăpînească moşiile sau să îşi încaseze diverse venituri de pe aceste proprietăţi. Ispravnicul... mîna pe condei punea... Şi pe loc că îmi scria Volnicii Pe la Zapcii. Poftim Domnia mea... pe Prea Osfinţitul Mitropolit al Moldovei... să lege şi să oprească volnicia celor ce ar cugeta şi ar vrea a strica această bună orînduială Continuîndu-şi rechizitoriul, aduce exemple de volnicii şi ilegalităţi ale administraţiei în alegeri. Aducem numai cîteva cazuri de volnicie extremă. Cu atîta mai vîrtos se împulpă pre romîni a-i micşora şi cu volnicie a-i batjocori. Vrea autonomie bisericească... ca să poată domni după volnicie. Curia dară din toată lumea la Italia, să fie şi în volnicia Italiei şpani, adecă şleahtici. Nu da apei trecătoare, nici muierii rele volnicie. Pre omul acesta, cu volnicie şi cu nemurire cinstindu-l, l-au pus împărat. Domnul... va aşeza pe urmaşii voştri iarăşi în volnicia şi puterea lor. Vitejii săi, încă fiind neuitaţi pentru volnicia lor ce făcusă la războaiele ce s-au pomenit mai sus. Din povestirea aceasta respiră o iubire adîncă pentru pămînt şi oameni, pentru jertfele credinţei şi vechea volnicie a unor bărbaţi neînduplecaţi. volnicii -ie. dacă s-au văzut volniciţi,... s-au împrăştiat precum le-au fost voia. Volniceşte sfătuind oamenii şi avînd alegere volnicită... pre cît are vrere, pre atîta să fac părtaşi luminii. Fieştecare tîrgoveţ şi fieştecare sătean crede că ar avea o volnicită dreptate a putea tăia lemnul după plăcerea sa. Trebuie să năzuiască la dregătoriile sale care fără de preştiinţa şi învoirea comitatului, a da slobozenie la ieşirea din ţară nu sînt volnicite. S-au dat ... la mîna volnicitului zapciu volniciţi, -te Poate face pentru volniea sa să piarză şi pre suflet şi pre sine. Nime să n-aibă treabă a prinde peşte, nici cu năvod, nice cu mreje, nici cu voloc, nici cu coteţe Pe meşteri îi îmbrăcasă cu nişte voloaci Abia se mai ţinea în iţele ei învechita haină a lăutarului, sămănînd mai mult a voloc decît a antereu. Nu era nici îmbrăcată, nici dezbrăcată cu vologul aruncat pe dînsa. Ce se atinge de firele cele de fuior ce le ia gospodina... de la crucea preotului, se crede că sînt bune de pus în pînza volocului sau a mrejei, ca să tragă peştele. Cîte o fetiţă se întoarce cu volocul într-o mînă. se prinde cu nevoadele, voloacele şi cu tot felul de plăşi. Se numeşte plasă (Muntenia şi Oltenia) sau voloc, volog şi vălog (Moldova), o pînză mai lungă decît lată, ţesută mai rar sau împletită în ochiuri şi cu capetele ei întinse pe cîte un băţ. Vologul sau volocul are o lungime de doi sau trei metri. Se împleteşte sau se ţese, avînd găuri de doi sau trei milimetri pentru prins chisagă (peşte mărunt). Plăşile de prins peşte, năvoadele, voloacele şi alte măiestrii se împletesc din bumbac tare răsucit sau din fuior. Se duc spre largul bălţii sau se pironesc în aşteptare pe parii ce susţin voloacele. Pretutindeni, de la pîraiele Carpaţilor pînă-n noianele Dunării şi bugazurile mării, mi-am azvîrlit undiţa şi mi-am înmuiat volocul. Racii îi mai prinzi şi cu volocul. Cuvioşia ta, părinte stareţe,... să nu cumva să vă mai vîrîţi cu voloacele în iazul de la Miroslava. De-atunci şi pînă în ziua de astăzi, peştele nu mai are picioare, ci aripi, şi omul îl prinde cu vîrşa, cu undiţa, cu volocu, cu leasa. Volocu-i di pînză şî cu douo beţi şî un om sî vîră la adînc şî unu la mal, şî prinzi peşti cu dînsu. Sînt poteci de-a dreptul; unii au să le iasă înainte şi-n coastă. Alţii îi alungă din urmă. Ori încotro ar face, cad ca într-un voloc. Gonaşii cuprind o bucată de codru ca un voloc şi vin hăulind. În vremea asta, ţăranii lui Tomşa făcuseră voloc şi cercetau prin zăvoaiele Prutului pe fugari. Dacă a doua şi a treia zi călărimile domnului şi ale Ţării, umblînd fără contenire, pot să aşeze asemenea voloc mişcător între prădalnici şi vadurile hotarului, atuncea Dumnezeu va binecuvînta strădania tuturor. Asemenea păţanie au avut tabunurile lui Mamac-Han..., în prădăciunea lor de la Moldova, cînd i-a prins în voloc Ştefan Vodă şi le-a luat înapoi tot ce prădaseră. Au înţesat tăriile codrului de dincolo de Siret cu voloc de oameni, au hăituit domol sălbătăciunile tot mînîndu-le spre locul unde aştepta Măria sa. voloace volocuri vologuri Curgeau voloacele de zăpadă mari şi moi şi dese, parcă erau smulse de vînt din ploşparele norilor. voloace Laşi să cadă în apă un volocel afund, larg cît o strachină, în care fixezi o greutate ş-o nadă. volocele el Am de luptat cu buhaiu de pădurea de argint, care are coarnele şi inima de argint şi-i mai voloneţ decît cel de dincolo. Ţi-e mai mare dragul de aşa copil voloneţ. voloneţi, -e Ne-am dus odată la povercă la volosti. volosti. voloşişti, -ste. Volozmanii ţărî. S-alegeau de vălăsmani Numai dintre bocotani. voloşmani. – Se face din timp aluatul franţuzesc, tăindu-se forme mici de volovan. Centaurea phrygia volovatic de munte Carduus glaucus Swertia perennis Roma... supune pe volsci. S-au dezbătut şi au subcăzut toate naţionalităţile una după alta,... volscă, sabină şi ernică. Coriolan este un aristrocrat mişcat de un orgoliu imens. Respinge în duel pe invadatorul volsc... şi se întoarce în triumf la Roma. volsci. Un volt este egal cu puterea electromotrice ce trece printr-un conduct, cu o rezistenţă de un ohm şi o intensitate de un amper. Este conectat la unul din polii unei surse de tensiune continuă, de cîteva sute de volţi. Este preferabil să definim voltul cu ajutorul intensităţii curentului electric... decît să-l definim cu ajutorul sarcinii transportate. volţi. Trunchiul trebuia sucit în lungul axei longitudinale: asta se numeşte „volta”. Uită-te bine la balaurul de colo şi dă-l volta. La încărcat se duce lemnul mai mult de-a volta pe bălănci. 2. = voltare Cu ţapina în mînă, vreo zece flăcăi voltează buştenii. Îl voltezi şi pe urmă nu-l slăbeşti de loc cu ţapina. Butucul s-a voltat că era drumul glodos. voltez. Descompuindu-se apa cu pila voltaică, oxigenul se duce la polul positiv şi hidrogenul la polul negativ. Arc voltaic Topirea metalului se face la o flacără oxiacetilenică sau cu ajutorul arcului voltaic Spectacolul nepreţuit... care se va dezlănţui fără preget, scăldat în aceeaşi orgie luminoasă de arcuri voltaice şi răcorit de briza umedă a mărei. Lămpi cu arc voltaic luminează alb, bîzîind. Lămpi cu arc voltaic. Radiezi ca un arc voltaic... Ce s-a întîmplat? Cervantes cu geniul său a aprins o lumină puternică, incandescentă ca de arc voltaic. voltaici -ce Cele mai disparate spirite s-au putut întîlni şi s-au putut însufleţi în acest contact: veselul voltairian Pogor cu sistematicul politic Carp. Boierul... cu idei înaintate, volteriane. Mă simţeam în stare să murmur o rugăciune;... mă oprea numai gîndul la zîmbetul ironic al tatei, care era voltairian şi nu admitea asemenea coborîre a demnităţii omeneşti. Din punct de vedere religios e voltairiană. Logica şi simţul realităţii funcţionează ca la cel mai uscat şi fără suflet raţionalist voltairian. Maior ne înfăţişează cel mai autentic spirit voltairian. Ei sînt cartezieni, voltairieni, deişti, se instruiesc cu lucrările lui Diderot, Helvétius, Condillac, dar nu sînt ateişti. La tema melancoliei se trece în revistă şi o poezie satirică... fără îndoială de structură şi orientare clasică, autorul fiind şi el un voltairian. În chip firesc se opunea spiritului voltairian. În explicarea deismului său voltairian nu e nimic mai caracteristic decît pasagiul în care se caută sensul legăturii... între creştinism şi artă. În pisania de la intrare... dăm cu uimire de versuri franţuzeşti, s-ar zice dintr-o piesă voltairiană. Este o imagine tipic voltairiană, folosită de Eminescu. . volterian, -ă. – : -ri-an. voltairieni, -e volteriani, -e. volterianism. – -ri-a-. Această cărticică ce să numeşte Apologhia... este doveditoare cum că Domnul nostru Iiuss Hristos este adevărat Dumnezeu, împrotiva volteriştilor păgînilor, adecă celor fără de Dumnezeu ai veacului acestuia Voltaire nu poate fi scos cu ideile lui voltairiste din literatura franceză. volterist, -ă. voltairişti, -ste. ist. Curentul electric necesar sudajului este produs deci în acest generator (dinam) construit, după cum am văzut, pentru un voltaj mic şi amperaj mare. Era o durere... care îmi măcina corpul ca un voltaj prea mare, un aparat. Voltajul rămîne constant. Vocea actriţei, zbuciumul ei... sînt tot timpul alimentate la un voltaj insuportabil. Un interes de voltaj prea scăzut. voltaje. Acest aparat se numeşte voltametru, pentru că intensităţile curanţilor pot să se compare prin cuantităţile de gaz produse în acelaş timp. Mai multe voltametre aşezate unul după altul şi petrecute prin acelaş curant degage o cuantitate egală de gaz în acelaş timp. Operaţia se face, de obicei, într-un voltametru, adică într-un aparat în care doi electrozi de platină sînt cufundaţi ori introduşi în lichid. voltametre. volt-amper voltamperi. voltampermetre voltampermetri. Trînteşte cartea din mînă cu despreţuire, începe a face volte prin casă. Caii săi în bătaie îi alerga la soroc, Da-mprejur cîte o voltă şi iară vinea la loc. Căuta vreun clenci să-l înhaţe pe împărat şi să facă vreo două, trei volte cu dînsul prin încăperea ceea. Zmeul va face volte în aer. Stoluri de ciori... croncănesc în volturi repezi. Un zmeu asfixiat în claviculele unui oţetar, rămas încremenit acolo din volta unui calpac fatal,... îmi aducea în ochi lacrimile nostalgiei. Trei avioane mai mari apărură din direcţia în care năzuia convoiul. Iarăşi... o oprire, iarăşi locuste care săreau peste cîmp cu volte smintite. Cu şervetul la gît, cu obrajii clăbuciţi de săpun, urmărea prin oglindă voltele briciului. Plutei care vine cu mare viteză la vale, plutaşii trebuie să-i dea... o supleţe de pasăre care face o voltă în zbor. Plutonierul, fără să-şi ridice nasul din hîrtii, îi arată printr-o voltă elegantă a condeiului un scaun. Somnul are sărituri sacadate, descriind volte şi rostogoliri spectaculoase. Sus pi Roşu s-arunca douî volti cî făšia Şî la mă-sa sî dušia. Calu făşia nişte volte. El pi Negru -ncăleca Douî volti cî-ş dădea Şî la-mpărat sî ducea. Stomahul meu a făcut o voltă ca un acrobat de la circ. E drept că ilustrul nostru ministru n-a făcut această voltă deodată. Se ilustră chiar din prima legislatură prin cîteva volte de o adresă şi agilitate în adevăr artistice. A face volte politice. O voltă politică. M-am preschimbat în cavaler cu perucă pudrată, ... tratînd-o preţios cu afectate complimente înflorite... Gimnastica asta mă amuză nespus şi uneori izbutesc să săvîrşesc volte interesante, pe care le regret că răsună în gol. Voltă în vînt Gata de volta-n vînt. Voltă sub vînt volte. – volturi Rîul... prea repede fiind şi voltegiri adînce avînd. voltegiri. Rămăşiţa cavaleriei închidea mersul şi voltigea pentru pază, la flancurile oştirii. O parte a flotei ruseşti... voltiza în trecutele zile însuşi pe la gura Bosforului. O fregată englizască, voltizînd în golful de la Vols, ar fi dat peste piroscafa grecească. . voltijez. – Adevărata comedie nu este o voltijare peste suprafeţe, iar comicul nu-şi are rostul dacă nu incită spre exersare inteligenţa spectatorului. voltijări. Prin voltije se înţeleg nişte exerciţii care au de scop de a face pe călăreţi sprinteni şi mlădioşi. voltije voltijuri Voltijorii (sau jucătorii pe funii), fiind siliţi a-şi ţine corpul în ecuilibru (cumpănire), se pot cunoaşte dupe corpul lor care este plecat mai mult îndărăt. Să treci graţios şi surîzînd peste prăpăstii, ca un voltigeur pe sîrmă. 4. voltigeur voltijori Thalictrum aquilegifolium . Pentru măsurarea tensiunii curentului sau diferenţa de potenţial, utilizăm voltmetrul. E însăşi unda Oltului care ajunge pînă aici, palpitînd în cutiile voltmetrelor şi ampermetrelor, aşa cum afară zvîcneşte vie, între maluri. Voltmetrul se montează totdeauna în paralel cu circuitul, între punctele a căror diferenţă de potenţial trebuie măsurată. voltmetre. voltolizez. voltolizări voltolizaţi, -te. El făcu cunoştinţă cu acea volubilă şi capriţioasă principesă. Cezura mediană imobilă fu înlocuită de o cezură mobilă susceptibilă de a da naştere aproximativ aceloraşi varietăţi ritmice ca şi cezura, atît de volubilă, a endecasilabului italian. Volubil, cu gesturi apropiate de trup. În realitate, ne apare numai ca un profesor volubil..., de subtilă utilitate didactică. E atît de volubil, de spiritual şi metaforic. La masă, Otilia fu volubilă, îi spuse impresii de conservator. Deşteptul, adesea foarte aparent volubil, se caracterizează prin monosilabism. A fost de la începuturile sale scriitoriceşti şi pînă la penultima sa lucrare un povestitor volubil şi un scriitor atent la frază. Dimineaţa şi în cursul zilei următoare însă,... e din nou proaspăt, volubil, senin. Nu era decît volubil, îndrăgostit de caietele lui de compuneri, dar amator de a citi şi încercările altora. Deşi autoritar şi volubil, ca un veritabil mecena renascentist, în relaţiile sale cu intelectualii se limita la criterii strict intelectuale. În debitul său volubil, profesorul intercală din nou: „previn pe domnul din capul băncii a patra din dreapta că, de nu-l interesează ceea ce spun eu, n-are decît să iasă din sală” Otilia începu să-i dea explicaţii volubile. Mai am încă mult, zise ea cu glas volubil, pînă să ajung să fiu aşezată cu respect, în capul mesei. Cît îmi vorbeşte foarte volubil, mereu se uită pe fereastră. Şi-i înşiră, foarte volubil, toată lista prospăturilor sosite de dimineaţă. Căutînd să schimbe vorba, urmă mai volubil. Le contemplă, pe Nora vorbind volubil şi pe Maria ascultînd silită. Luminiţa îşi scutură părul pe spate şi explică volubil. Bătrînul nu luă în seamă rectificarea şi începu să vorbească volubil. După o frază oratorică în care evoca şi enumera volubil toate vechile erori,... trecea la o muţenie aproape absolută. Se deda... celor mai subiective interpretări în marginea acestui subiect asupra căruia el se pronunţa volubil şi fermecător. Îşi execută presupuşii amici fără nici o cruţare, cu o inventivitate volubilă de care se miră singur. Metoda de-a redacta compendiul se reduce la suprimarea unor pasagii suculente, legînd, judecăţile formulate într-un mers viu, volubil. Un nod îi apăsa respiraţia şi-i făcea rîsul şi plînsul convulsive, volubile. Avea un mod de a ameţi pe unele femei prin excentricitatea lui volubilă. Sabina imitase volubil pe jupîn Fişel. Ameninţă amical, volubil, pe Stănică, vrînd să-l facă prin glumă să bată în retragere. Volbură... volubilă prin tuferişe şi prin stufuri în locuri de luncă, crînguri, pe lîngă păduri. Zorelele sînt volubile. Leguminoase a căror tulpină este lemnoasă la bază, iar ramurile sînt volubile. Tulpina... poate fi ierboasă, lemnoasă, simplă sau ramificată, dreaptă sau volubilă. Arboraşi volubili sau agăţători. Acestea se numesc agăţătoare, spre deosebire de cele volubile. volubili, -e. Cu o volubilitate felină s-a repezit înapoi la mine. Frumuseţea particulară a „Ţiganiadei” rezulta tocmai din volubilitatea ritmului pe care ar fi greşit s-o încătuşăm în trohei absolut regulaţi. Trecea de la bucurie la ciudă şi de la înduioşare la mînie cu o volubilitate încîntătoare. Toate vorbele acestea fură zise c-o astfel de volubilitate şi c-un astfel de acent încît se afla un ce într-astă convorbire care semăna c-un început de nebunie. Se ridică izbucnind cu o volubilitate supremă. Cîtă deosebire între acest profet cu cugetul aprins şi vorba cumpănită şi limbuţii dascăli greci cari pierdeau cîteva idei abia asimilate în potopul volubilităţii lor de meridionali. Se pomeni vorbind cu dezinvoltură şi volubilitate. Ca om, un temperament, expansiv, vioi, cordial, prietenos, învăluitor prin volubilitate şi extremă sociabilitate. Îşi exprima cu obişnuita lui volubilitate stima pentru criticele mele. Vorbea şi explica cu mare volubilitate şi cu o plăcere care-i îndulcea glasul. Trebuie să mă antrezenz la îndrăzneală şi volubilitate. Ne-a reamintit de ziaristul militant prin volubilitatea ei cursivă. Era lipsit de volubilitate. O ezitare continuă întrerupea vorbirea şi gesturile. Tata era de-o exuberanţă şi de o volubilitate deosebit de simpatică. Îl lămuri cu o volubilitate de spicher. Alphonse... pierdu volubilitatea. Cu o volubilitate a expresiei care ţine şi de vorba spusă, d. Călinescu săvîrşeşte o iniţiere... pe care-o aplaudăm din toată inima. Toate scrierile de acum sînt tari dar sigure în expresie, năvalnice sau înalt amare, de o mare volubilitate verbală. Ceea ce stînjeneşte adevărata poezie... e volubilitatea versului, prea lung şi zgomotos pentru descripţia stărilor idilice. Secretul acestui fenomen, carile în alte vremi s-ar socoti de farmec, este că trupul părintelui Mocia trage... mai puţin decît ar trage un asemenea volumen (trup) de apă. Mila cubică este un trup sau volum de o milă lung, una lat şi una nalt sau adînc. Înmulţite cu 5400 dau suprafaţa globului..., apoi împărţind productul cu numărul 6 s-află volumul pămîntului ca de 2660 milioane mile cubice. Lungimile se esprimă prin linia... de o palmă sau de un picior, surfeţele prin piciorul pătrat; volumele prin piciorul cubic. Volume se zice împlerea spaţiului prin ceva trup, fie materia lui de mai mare sau mai mică desime. Văzute pe din afară alcătuiesc un fel de sac la care merg de se sfîrşesc vinele.... Volumul lor este de doi laţi de deget de nălţime şi de dinainte înapoi; lungimea lor în curmeziş trece aceea a ventriculelor. Voluminul unui paralelipiped drept este ecual cu productul basului său prin înălţimea sa. Preţul unui trup în două volumuri este de cinci sfanţi Cea întîi lucrare a apei calde este... de a mări volumul organelor. Bulzul de substanţele hrănitoare are nevoie de a fi prea mărunţit, ca să poată, sub cel mai mic volum putincios, să se supuie celei mai mare lucrări. Corpul de argil umplut de amestecătura aceasta pînă la trei sferturi din volumul său. Tot volumul pămîntesc are o grosime de 2480 milioane de mile geografice în cub. „Codicile civile” este o carte foarte grea şi în privinţa preţului şi a volumului. Pămîntul n-au putut fi solvit de apă căci volumenele... pămîntului de 1.079.235.800 de miriametri cubici. Volumul cerebrului este una din măsurele inteleginţei. Legea... fiindu-ne cunoscută, vom putea calcula cu mare facilitate volumul soarelui în raport cu al pămîntului. Oul nu începe a creşte în ovariu decît atunci cînd feconditatea l-a adus în stare să primească nutriment şi cînd voluminele său este foarte adăogat. Dacă organul percepţiunii de al doilea grad nu poate percepe mai multe lucruri..., e probabil că organul însuş este simplu, fără subdiviziuni şi de un volum mic. Materia cometei... ar fi măcar gazoasă, cum volumul ei este gigantic, n-ar putea fi aşa de transparentă. Săteanul să ştie a reduce pe o cale oarecare acel mare volum al ierburilor uscate şi, în această stare, să le poată arde în soba cu gura în camera de locuit. Acest belşug în realitate nu este altceva decît volumul verzei cu care se umplu stomacurile, căci forţele nutritive ale verzei sînt mai mult decît slabe. Volumul unui paralelipiped drept este egal cu productul bazei cu înălţimea. După fierbere, volumul prunelor „dă înapoi”, adecă scade. În proporţia volumului e cel mai îndesat şi, deci, cel mai greu peşte. Pisicuţa... nici măcar nu se îndoi cînd eu îmi aşezai pe spatele ei volumul respectabil al persoanei mele cu întreg tarhatul meu de drum. Volumul ... fiind mai mare decît al unei pile reconstruite şi zidăria fiind străbătută de straturi orizontale de cărămizi... rezultă că s-a lucrat pe uscat în ele. Volumul şi forma abdomenului variază după: individ, rasă, etate. Cu cît grăunţii pămîntului cari sînt cuprinşi într-un anumit volum sînt mai mici, sînt şi mai mulţi şi cu mai multe puncte de atingere între ei. Un pisoi de toată frumuseţea şi de un volum impresionant ieşi la iveală, intimidat. Domnul Simion este căsătorit şi are copii mari, soţia este notabilă prin volum şi înălţime. Apa pătrunde în toate celulele seminţelor şi sămînţa îşi măreşte volumul. Îşi dibui pălăria şi demiul,... îşi puse mănuşile de porc, care îi măreau simţitor volumul pumnului. Cantitatea de var se dizolvă într-un vas cu apă, în raport cu volumul fîntînii, şi se amestecă cu apa din fîntînă. Schimbarea volumului vezicii se face prin contracţia sau prin dilatarea ei. Se dă un cub cu latura „a”. Să se afle latura „x” a altui cub care să aibă volumul de două ori mai mare. Se poate vorbi de măsura comună a altor mărimi de acelaşi fel: arii, volume etc. Volumul unui poliedru. Faţă de alte regiuni ale organismului..., volumul toracelui creşte de la naştere către vîrsta adultă mai mult decît celelalte părţi. Nu se putea deprinde cu ideea că acţiunea unor sentimente aşa de neorganizate putea da aşa efecte uimitoare în acel volum de carne masivă. Caragiale suplineşte volumul caracterelor comediei moliereşti (fie chiar şi a celor mai tipizate, ca „Avarul”) printr-o subtilă artă de miniaturist. Mircea Olarian e unul care aduce în artă umanizarea, o consistenţă sau soliditate în formă, care, prin culoare adecvată, dă desenului volum, conturare precisă, ci nu dibuire ştearsă. Volumele luminoase şi întunecate formează arabescuri armonioase, iar liniile sunt reduse la esenţial. Pentru Brîcuşi, admirator... al formelor perfecte... întîlnite printre bolovanii din albia rîului şi cei de pe marginea mării, care au dobîndit volumele sub care le vedem astăzi,... era evident că acele forme existau în adîncul rocilor rostogolite în valuri. Creator de volume bine echilibrate şi expresive şi de trupuri atletice, se mulţumeşte să modeleze nişte viermi. Jos, culoarea flăcării era diafană, apoi vălmăşagul se făcea violaceu, devenind în sus roşcat şi emanînd volume mari de nori alburii ce se înnegreau după ce iluminau noaptea. Dimensiunile, volumele, valorile, culorile, mişcările, jocurile de lumină, perspectiva sînt greu de figurat fără ajutorul unei interpretări intermediare. Ele se vărsau... prin intermediul Poratei şi al Tiorantului, servind astfel... a adăuga volumul Dunării. Rîu însemnat prin volumul apelor sale. La gîndul ăsta, broboanele de sudoare îşi dublau volumul şi-mi curgeau în gîdilituri mai ales pe spate. Sub influenţa aceasta diamantul se înmoaie, se desparte în mai multe bucăţi, pierde transparenţa sa, îşi măreşte volumul, devine negru. Dispoziţia acestui aparat l-a ajutat a determina cu precizie volumul gazului absorbit în vremea operaţiei. Densitatea unui lichid este greutatea acestui lichid comparată cu aceea a altui lichid sub acelaşi volum. La temperatura de 3 gr. r. apa are cel mai mic volum. Temperatura lichidelor se arată prin volumul ce ocupă aceste lichide. Chimistul... poate pune într-o eprubetă două volume de hidrogen. Prin mărirea şi scăderea tensiunii osmotice, volumul celulei suferă variaţiuni continue. Cantitatea de gaz dizolvată de unitatea de volum a lichidului depinde de natura gazului şi a lichidului. Aceste soluţiuni trebuie să se neutralizeze în volume egale. Dilatarea în volum este de 3 ori mai mare decît cea lineară. Dacă se comprimă ulei... reducerea volumului e aproape de 10%. Indicator de volum. Sarcina pozitivă ar fi uniform distribuită în volumul atomului. Limita de diluţie este şi volumul maxim în care se găseşte o cantitate de substanţă egală cu limita de recunoaştere. Volum specific masic Volum critic Volum atomic Volum molecular Volum redus Sensul acestor idei... este că nu cuvîntul determină volumul de percepere a realităţii. Dintr-un puţ, un singur om, cocoşat de muncă, nu poate scoate nicidecum volumul de stropire al unei ploi. Lucrările în plantaţiile de vie cer un volum mare de muncă. Au stimulat creşterea volumului cercetărilor ştiinţifice. Întreprinderile agricole cooperatiste... au redus volumul forţei de muncă. Romînia şi-a cîştigat o binemeritată recunoaştere, la scară mondială, pentru via ei activitate internaţională... De aici volumul – mereu crescînd – al relaţiilor noastre interstatale. Prozatorul... a conferit conştiinţei existenţiale o extindere decisivă, un volum extraordinar. Avem de realizat un mare volum de lucrări. Am fost întotdeauna liber ca pasărea cerului... Fără nici o altă obligaţie în afară de volumul imens de muncă. Se prevede mărirea volumului publicaţiilor. Cît priveşte volumul şi densitatea grupurilor sociale, ele mărginesc arta clanurilor la reprezentarea totemului şi a formelor simple de activitate. Micul volum al triburilor primitive stă la originea statismului şi tradiţionalismului lor în toate domeniile. Expunerea capătă o explicabilă limitare a volumului de date şi comentarii. Volumul de cunoştinţe este, în general, mare şi în creştere. Literatura dedicată ei este... întinsă ca volum. În oraşele judeţului Harghita se construieşte anul acesta un volum sporit de locuinţe. Ţările industriale introduc materii brute, plătite ieftin, cărora, prin muncă industrială, le dau o valoare înzecită, încît acelaşi volum, aceeaşi greutate de materie e înzestrată... cu calităţi ce nu le avusese înainte. Volumul producţiei de ţevi trase... trebuie să se menţină... la nivelul din 1948. Volumul anual al producţiei globale în vederea calculării taxei de brevet se stabileşte pe baza planului aprobat. Volumul producţiei animale... va fi prevăzut în planul întreprinderii. Puterea de cumpărare... depăşea... volumul mărfurilor aduse. În industria de mobilă s-a obţinut o creştere importantă a volumului producţiei. Volumul exportului este în creştere de la un an la altul. Volumul circulaţiei mărfurilor, bancnotelor sau investiţiilor Vor organiza munca de descărcare în... antrepozite şi porturi în raport cu necesităţile şi volumul circulaţiei mărfurilor. Bilanţul semestrial al Băncii Naţionale... arată un paralelism perfect între volumul circulaţiei bancnotelor şi... mărfurilor aruncate pe piaţă. Volumul comerţului În Ţările romîneşti... volumul comerţului era foarte redus. Volumul comerţului a început să se mărească după pacea de la Kuciuk Kainargi (1774) cînd i s-au deschis noi perspective datorită smulgerei... monopolului turcesc asupra exportului romînesc. Întinderea sau volumul este mai mare sau mai mic. Doamna Cattinari..., la părţile unde muzica este conformă cu volumul vocei sale şi nu are triluri sau alte ornamente, reuşeşte a încînta urechea auzitorilor. Creşterea volumului fonic presupune utilizarea unei mai mari forţe de articulare. Un volum cu peste 1600 de voci. Volum acustic = Ne exprimăm mai pe larg despre poezie în prefaţa la poeziile ossianice în al doilea volum al acestei opere. Magazinul istoric va ieşi în broşuri de cîte patru coale,... care într-un an vor forma două volumini. Le-a şi copiat voios şi le-a unit într-un singur volume ca să le ducă în Grecia. Toate hrisoavele... înşirate pînă aice de la începutul acestui volumen al patrulea al „Uricariului” le-am extras din mai multe condici autentice. Astă cărticică ce se alcătuieşte din două volume... spune multe. Ca să descrie cineva istoria şi întîmplările sale ar putea umple mai multe volume. În podul casei, la Mitropolie, stau aruncate vreo mie de volume. Biblioteca... să formează din una sută douăzeci mii volume şi două mii manuscrise. La finea volumului sînt scrise în acelaşi an notiţe de o altă mînă. Această culegere coprinde 53 de volume in-folio. Cele patru volume din cartea despre care vorbim nu ne par să aibă o egală valoare. Lucrarea întreagă, în prima ediţie, apare în patru volumuri. Am isprăvit de citit volumul al doilea din „Studii critice” al lui Gherea. Mulţămesc lui Dumnezeu că am ajuns ca să pot da publicului volumenul al VII-lea al „Uricariului”. Autorul a avut intenţia să umple o mulţime de volumuri. Cercetarea... acestui obiect... a dat naştere la sute de volume. În volumul al II-lea al marelui Etimologic, d-l Hasdeu, dînd în şirul cuvintelor peste numele propriu de Argeş, îi consacră şi lui o monografie. Volume legate în piele de viţel... fac fala bibliotecei şcoalei veterinare de astăzi. Dacă... au un indice comun, paginaţia ar fi bine să continue şi să nu înceapă fiecare volum cu altă paginaţie. numără astăzi 743 opere în 854 volume. Un tip care circulă de-a lungul unui roman în trei volume este o sumă de imagini prea multe şi prea diverse ca să putem avea în minte clară, perfect individualizată, figura tipului. Acestui act urmă apoi un alt memoriu... inserat în citata colecţie şi volum, pag. 70 şi urm. A putut grupa mai toate actele, fără multă greutate şi a adunat documentele în 3 volume. La înfiinţarea bibliotecilor... s-a obţinut de la Casa Şcoalelor trei mii de volume. Întîlnindu-l odată cu patru volume frumuşel legate la subţioară,... am citit pe scoarţă numele Montaigne. Mai orice casă de intelectual are un colţ cu volume rînduite în rafturi. Dă-mi te rog, volumul al doilea din „Istoria Mănăstirilor şi Pravilelor”. Au descoperit că profesorul n-a fost prea fecund, numerotîndu-i volumele. Profesorul... începu a trage la întîmplare volume din rafturi. Poeţii se arată totdeauna preocupaţi de compoziţia tipografică a paginii şi volumului. Aveam dinainte un volum vechi. Cărţi (volume şi broşuri). Între alte lucruri rămase, găsim... icoane, tablouri şi o bibliotecă de 80 de volume. Volumele erau mai toate legate în pergament, piele, pînză şi de formate uneori impunătoare. Cea dintîi este lucrarea lui E. Lovinescu, „Istoria civilizaţiei romîne moderne”,... o operă în trei volume. Observaţiile pe care le-am făcut pînă aici se referă numai la volumele apărute pînă acum ale atlasului. În prima istorie a poporului polon,... în zece volume..., se foloseşte exact aceeaşi metodă. Lucrarea în şase volume groase este întocmită pe baza a numeroase date. Isaievici... menţionează pe scurt, revenind asupră-i în volumul I al „Arhipelagului Gulag”. Groasele volume publicate de ministerul sovietic al justiţiei în 1937-1939. Trebuie să fiu de faţă... să pun mîna pe volumul preţios şi ieftin. Am un Shakespeare într-un singur volum şi am obiceiul să-l port tot timpul cu mine. Se descoperă un original romînesc al cronicii sau primul ei volum. Dornici de eternitate... Toţi împinşi de-aceeaşi sete, pe volume-ntregi călări, Se-mbulzesc, se duc să spargă noaptea veşnicei uitări. Şi-a scris volumele în inima lui. Pe cînd artistul era cu mintea bolnavă, s-a făcut în opera lui publicată în volum îndreptări, purgări şi omisiuni cu desăvîrşire arbitrare. Cenzura a interzis multă vreme publicarea în volum separat a lucrării care apăruse mai întîi într-o revistă. Îşi tipărise studiul în volum abia în 1871... după ce îl publicase întîi în analele Academiei. Un volum întreg n-ar ajunge spre a descrie toate împrejurările, greutăţile şi conflictele prin care am trecut. Dacă se poate să-mi procuri următoarele volumuri apărute în ultimii şapte ani, mă vei îndatori foarte mult. Din miile de poezii cetite, Societatea nu a putut alege un număr suficient pentru a compune un volum. La finea volumului... oferă... clasificaţiune a popoarelor „mongoloide”. Am luat... pretenţioasa hotărîre a le deşerta într-un volum osebit ce-l voi tipări. Vai! tot mai gîndeşti la anii, cînd visam în academii, Ascultînd pe vechii dascăli cîrpocind la haina vremii, Ale clipelor cadavre din volume stînd s-adune. A dat de curînd la lumină un nou volum, cuprinzînd 25 de legende istorice. Ş-apoi sînt atîtea-n lume, Că să stai, să scrii volume. Am versuri iar! Un nou volum. Simţi citind volumul acesta că vibrează în el o notă originală. Ar fi trebuit... să se gîndească la truda amară cu care a fost scris acest volum. Volumul ce mi-ai trimis a fost foarte frumos. Autorul evoluează... spre o ordonare a artei sale – cum se observă de altfel şi în limba ultimelor volume ce a publicat. Publicarea acestui volum... se înscrie în opera de îmbogăţire a patrimoniului spiritual al poporului romîn. Singur acest volum ar fi de ajuns ca să consacre pe un scriitor. Maeterlink a scris... nepieritoare volume. Nu numai o conferinţă ca asta, dar chiar jumătate din volumul cerut de dumnealor la Paris a mers de două ori mai repede. Primul volum, debutul,... avusese un răsunător succes. Voi nota... sensul arătat de Al. Vasiliu – Gh. T. Kirileanu, autorii glosarului de la sfîrşitul volumului „Opere complete”. Pentru a avea o balanţă precisă, autorul acestui volum a întrebuinţat un procedeu foarte simplu. Mă năpusteam noaptea cu furie asupra volumelor grele pe care le cumpăram cu preţul a mari sacrificii de la anticarii de lîngă chei. Despre alte familii sau ordine de păsărele vom vorbi în alt volum. La un nu ştiu al cîtulea control, am aruncat o altă mare parte din volum, neplăcîndu-mi niciodată manuscrisul aproximativ terminat. Pentru înţelegerea fragmentelor pe care le publicăm mai jos, e necesară următoarea scurtă povestire a acţiunii, în cadrul căreia evoluează cele o sută de personagii din volum. Piesa... a mai fost publicată de N. Bănescu în volumul „Viaţa şi scrierile marelui vornic Iordache Golescu”. Volum de combinate nuanţe ale prodigiosului său talent, în „Tablete din ţara de Kuty” d. Tudor Arghezi a alcătuit un preţios florilegiu al prozei sale. Noua epocă a cărei materie o expunem în acest volum adună cele trei perioade mai sus diferenţiate. Trebuie arătat că materialul cuprins în acest volum e numai o parte a manuscrisului lui Coşbuc. Sînt în acest volum... şi o seamă de constatări şi reflecţii asupra unor capodopere shakespeariene. Multe volume... sînt interesante în primul rînd nu prin caracterul lor teoretic, ci prin materialul... documentar. Volumul este închinat unui tînăr nobil. În volumul „Lucrări statistice făcute în anii 1859-1860...”... Grozeştii, cu 132 de locuitori, sînt trecuţi separat de tîrgul Odobeşti. Fiecare număr se transformă de fapt într-un mic volum variat şi interesant, o carte atractivă şi ieftină pentru copii. Primul mobil al acestor note îl constituie... conţinutul teoretic al volumului. Restrîngîndu-ne la discutarea volumului recent apărut, să remarcăm actualitatea perspectivei de abordare. În acelaşi volum al operei sale, Philippide distinge... două tipuri de dialecte dacoromîne. A avut loc... lansarea volumului „Poezii” de Panait Cerna. Odobescu ne atrăsese atenţiunea asupra unui interesant volum de legende ruse. Privind la volumul de poveşti poporale ce mi-ai trimis la ţară, îmi pare că mă aflu în faţă cu o comoară. Îi trimisese încă sîmbătă seara volumul de nuvele pe care-l cumpărase în oraş. După cum era un om foarte cult şi pătrunzător, scrise un volum întreg de note şi reflecţii. Naivii care-mi vor citi Volumele-mi de versuri, cumpărate, Împrumutate, Sau furate! A tipărit... un volum de versuri. Cînd şi-a publicat primul său volum de ode, tînărul poet nici nu era major. Întotdeauna, pe măsuţa de lîngă pat, Sufleţel avea cîte un volum de sinteză critică despre literaturile clasice. Să-i vezi în tren, cu un volum de roman detectiv! Vorbea graseind puţin, deoarece studiase la Paris unde şi publicase un volum de poezii în franţuzeşte. Prefeţele care însoţesc cele trei volume de proză... sunt pline de sugestii preţioase. A adus o contribuţie importantă la istoria teatrului din Transilvania prin publicarea a două volume de amintiri. Volumele de teatru nu sînt decît vag şi aleatoriu recenzate în rubricile de cronică literară. Lipsă totală de originalitate... iată ce găseşte cititorul... în volumul mult trîmbiţat al d-lui Becescu. Un volum de Lamartine. Ilarie Chendi a făcut o recenzie extrem de elogioasă în „Viaţa literară” unui volum de George Ranetti. Este, în volumul d-lui Ciocîlteu, o voinţă de poezie impresionantă. Volumul lui Emil Cioran, „Ispita de a trăi”, putea fi interpretat ca un atac la adresa poporului romîn. În „Studii de lingvistică” e vorba de un volum al tinerilor cercetători. volume volumuri volumini N-am lucrat pînă acuma nimic alta, decît am aranjat un volumaş de poveşti, pe care sper să-l public. Poemele din volumaşul de faţă ne întăresc această credinţă. Nu aduce nimic nou ca subiect volumaşul acesta. A fost apreciat de contemporanii săi, cum şi de cei cari i-au citit aceste nuvele tipărite de răposatul Andrei Bîrseanu în două volumaşe din biblioteca poporală a „Asociaţiunii”. Pot avea valoare depreciativă: „articolaş”..., tot aşa „volumaş”, apoi „băieţaş”. Mi se oferea posibilitatea de a-mi tipări, relativ mulţumitor, dacă se ţine seama de condiţiile postbelice şi provinciale de-atunci, cele două volumaşe. Nervos, azvîrli volumaşul şi se întoarse spre Dan. Anton Pann colportează cimilituri în două volumaşe... care aveau să reapară în mai multe ediţii. volumaşe -aş Prin mărirea şi scăderea tensiunii osmotice, volumul celulei suferă variaţiuni continue, deşi aceste schimbări sînt foarte puţin apreciabile pentru aparatele noastre de măsură, aşa încît şi din punct de vedere volumetric celula nu reprezintă de loc o cantitate constantă. Aparate înregistrătoare volumetrice pentru gaze, pentru lichide. Pentru soluri de greutăţi specifice apropiate, greutatea volumetrică este un bun criteriu de apreciere a condiţiilor relative de porozitate a acestor soluri. Pe această reacţie se bazează metoda Volhard de dozare volumetrică a manganului bivalent cu o soluţie de permanganat de potasiu. Analiză volumetrică Itinerarul italian... a adus în opera lui Şt. Dimitrescu un plus de organizare a peisajului, un plus de echilibru volumetric şi coloristic. Sînt abordate şi rezolvate o serie de probleme importante ale urbanisticii... încercîndu-se în acelaşi timp ca, prin dispoziţie volumetrică sau decoraţie murală, să se respecte specificul naţional. volumetrici, -e. Toate aceste reacţii sînt importante în dozarea mercurului, respectiv a halogenilor; metoda constituie un capitol al volumetriei, anume mercurimetria. volumetrii Filmele profesioniştilor îşi măsoară utilitatea cu „volmetrul” eficienţei sociale. volumetre Maşină volumică Exemple de maşini volumice: suflanta... cu piston, pompa rotativă cu inel de lichid. Masă volumică volumici, -e. Preţul unui trup în două volumuri este de cinci sfanţi, preţ cu totul modic pe lîngă folosul ce poate produce această carte, precum şi pe lîngă voluminitatea ei de 20 coale voluminităţi -itate Nemistuirea se întîmplă cînd grămada bulzului de substanţe hrănitoare... este atît de voluminoasă... încît frămîntătura nu poate să fie pusă în mişcare. Se găseşte înăuntrul vasului nişte cristale care sînt cu atîta mai voluminoase cu cît răcirea se va fi făcut mai încet şi cu cît masa corpului va fi fost mai mare. Magnetul este un oxid de fier care se găseşte, în cele mai multe mine,... în blocuri voluminoase. Stelele la început sunt foarte frumoase, fluide, voluminoase şi condensate spre stingere şi răcire. În mînăstiri şi în casele celor avuţi sunt nişte voluminoase bolţi de piatră, ceea ce se zice în romîneşte beci şi pivniţă. Peste un sfert de oră trăsura greoaie şi voluminoasă a prefecturii oprea în mijlocul ţăranilor. Profesorul ocupa singur cele două locuri de pasageri, oferindu-şi locul din stînga ghiozdanului voluminos de manuscrise. Vîrful gros şi bont corespundea unui mîner voluminos, înfăţişînd un cap de papagal. Purta totdeauna cu sine, într-o geantă voluminoasă, o listă de lucrări în care figurau cele mai neînsemnate articole de jurnal şi recenzii asupra lor. Fiind vorba de casa unui intelectual, surprindea prezenţa unor obiecte insolite,... cu mult prea voluminoase pentru uzul casnic. Cuibul – care reprezintă o construcţie foarte voluminoasă – se află întotdeauna pe copaci. Hidroxidul feric se precipită la început în stare coloidală necristalizată, ca un gel voluminos. Îşi luă cu mîna stîngă voluminoasa lui servietă de piele de porc. Carbonatul de amoniu... determină, în soluţia unei sări de calciu, formarea unui precipitat voluminos amorf. Comandă 25 de prăjituri voluminoase. A venit înadins să mă întrebe dacă trebuie să înveţe pe copii a zice: Carpaturi, Alpuri, precum am zis eu Balcanuri?... Şi i-am răspuns că am comis o greşală mare şi voluminoasă cît acei munţi, cînd m-am alunecat a le da o terminaţie nepotrivită lor. Voluminoasa espresiune a spiritului academic din acea epocă, „Dicţionarul limbei romîne” de A. T. Laurian şi Massim, era cît p-aci să ne cufunde – nu prin greutatea sa ştiinţifică, ci prin cea fizică. Ochii mei mulţumeau mereu... fără ca graţia surîsului să poată descrunta nemulţumirea lui voluminoasă. Osul femurului sau osul coapsei... este osul cel mai lung şi mai voluminos al scheletului. Este o ghindură voluminoasă cu aer, care s-a dezvoltat dintr-un clopot înotător meduziform, situat dedesubtul pneumatoforului. Aceste deformaţiuni se însoţesc de boale... mai totdeauna dureroase şi, mai cu seamă, de timpuriu umede, căci, fiind higroscopice, devin... mai voluminoase. Transformă ochiurile lor într-o masă îndurată, mai mult sau mai puţin voluminoasă, în centrul căreia se formează o mică cantitate de puroi. În bifurcaţia mandibulei pielea formează un sac gutural voluminos. Discul nectarifer voluminos, înconjoară baza stilului. Fiinţa asta voluminoasă se aruncă în braţele mele, rîzînd şi plîngînd deodată. În voluminoasa ei siluetă mi se păruse că-i văd pe drăguţii băieţi. Sunt cam voluminoasă pentru o trestie. Domnişoara, o femeie voluminoasă, palidă... apărea îndată cu farfurii, cu băuturi. A înşirat ceva şi un domn cu pîntec voluminos şi decoraţii multe, de bună seamă din partea clubului politic. Tovarăşul meu nu-i om sprinţar la trup, ci mai degrabă voluminos şi mare-n diametru. Dinspre port se apropie un marinar voluminos, cu barbă şi haină albastră. Barca în care intra voluminosul doctor se afunda cu două palme în apă. Limba, devenind foarte voluminoasă, iese din gură. Trup voluminos şi scump. Nasul îi era voluminos şi coroiat. Era un om cam de vreo cincizeci de ani, oarecum voluminos, totuşi evitînd impresia de exces, cărnos la faţă şi rumen ca un negustor. Sprijinindu-se în coate, reuşi... să pună pe picioare, cu mare greutate, un trup voluminos, de cel puţin o sută de kilograme. Unde să-i culci?... Pe unul voluminos... îl poftesc să treacă în locul meu, împreună nu am încăpea. Nici pentru ... nu poate fi o deosebită plăcere cînd mănîncă vreo pradă prea voluminoasă. Se apropie cu prudenţă, uitîndu-se în năvod unde se zbate, înecată, o pradă de două ori mai voluminoasă ca el. În apropiere trebuia să fi existat... un alt rîu mai voluminos decît Argeşul şi acesta poate fi numai Oltul. Mureşul, cel mai voluminos rîu al Transilvaniei, nu este decît un afluinte al Tisei. El a tratat toate obiectele în scripte voluminoase despre teologie, logică, fizică. Ei îmbrăţişează adevărul din raporturile observatorilor necărturari, precum şi din cărţile cele voluminoase. La sfîrşitul fieştecărui capitul, pînă începe altul, se obicinuieşte a se lăsa ceva hîrtie albă; cu aceasta, cartea mea... va semăna voluminoasă. Marele logofăt se afla în a doua căsătorie, cu o persoană a cărei viaţă, bogată în peripeţii, dacă ar fi fost urmărită de niscai cronicari pricepuţi, ar fi lăsat posterităţii memorii voluminoase şi pline de interes. Memoriile... se află menţionate în lexiconul cel voluminos al lui Feder. A scris... comentarii voluminoase şi detailate la cărţile lui Herodot. Prelucrătoriul unei „Zoologii”... va face o scriere mai puţin voluminoasă. Darea de seamă ce m-aţi autorisat a face dinaintea d-voastre, despre îndelungata şi voluminoasa lucrare de care mă ocup. Este a doua publicaţie mai de samă şi mai voluminoasă de cîntece poporale romîne. Astfel este natura faptelor ... conţinute în voluminosul şi interesantul memoriu al d-lui Zapalowicz. tot ceea-ce au scris ei prin reviste vor putea forma o lucrare mai mult sau mai puţin voluminoasă. De la al X-lea tom am renunţat de a mai răsfoi voluminoasele publicaţii. Manuscris voluminos din a 1789. Locul mai multor amănunte se înţelege că nu poate fi aci, întrucît fiecare din aceste chestiuni atinse ar necesita un voluminos studiu. O operă rezultată din această dublă chintesenţiare nu poate fi voluminoasă. Găsi manuscrisul voluminoasei opere. După mişcările de la 1907, s-au publicat serii de cercetări ale problemei, între care cărţile voluminoase ale bătrînului istoric Radu Rosetti. Era o carte voluminoasă pentru şcoalele primare şi secundare, plină de povestiri şi de tot felul de istorioare atrăgătoare. Partea a doua a volumului, cea mai voluminoasă, ne dă 432 de acte. Începu să răsfoiască nişte dicţionare medicale voluminoase. Aventurierul George Racs... a împletit în temniţa chesărească adevărul cu minciuna într-o voluminoasă cronică, publicată fragmentar pe romîneşte. Ministrul... apucă un dosar destul de voluminos... şi-l deschise spre sfîrşit. „Noul Testament” (1648), are o importanţă excepţională... prin însăşi limba folosită în traducerea acestei voluminoase opere. Teatrologii, shakespearologii, analizînd diferite fraze rostite de Hamlet, – scriu tomuri voluminoase. Fragmentul... nu este extras dintr-o broşură de popularizare ci... dintr-un voluminos şi erudit studiu. Iniţiator al voluminoasei lucrări „Istoria războiului civil”,... a fost şi membru al comitetului principal de redacţie. Cum vă explicaţi succesul acestui roman foarte voluminos, într-o vreme în care oamenii nu prea mai au timp de „cărţi groase”? voluminoşi -oase. voluminozităţi Fetelor, volunjelor, Voi da nă-ţi spune-n dreptate, Pînzăle să vă negrească Ca podvalii de pe coastă. volunge Crezu... că, neavînd nemic glorios a mai făptui pentru ţară,... să-şi încheie aice cariera sa prin o moarte volontară. Ministeriul se încercase din nou a face un aşa numit împrumut naţional voluntariu. Remîind învins ş-a repus viaţa prin volontarie moarte, abstinîndu-se de la mîncare. Sila vine numai cînd... ideea... nu primeşte aprobarea sau supunerea voluntarie a tutulor. La unii e voluntară, la alţii e pentru că într-adevăr sînt lipsiţi. Oştirea „în dobîndă”... constituia aşa numitele miliţii cu participare la armată, nu obligatorie..., ci voluntarie. Cesiunea bunurilor voluntară e aceea ce se acceptă de creditori de bunăvoie. Iau naştere... Camerele profesionale prin asocierea voluntară a membrilor. Sacrificiile voluntare pe care clasa conducătoare din Romînia le-a avut de făcut în acest scop... au fost... fără asemănare în nici o ţară. Trăgînd foloase de pe urma acestei voluntare sau involuntare sclavii. Omul-probă pentru măşti contra gazelor şi călăuzul de torpilă sînt jertfe voluntare ca să asigure existenţa familiilor lor. Abstinenţa... este privaţia voluntară sau involuntară, complectă sau incomplectă, de la alimentaţie. Rousseau a indicat bine acest motiv, evocînd clipele de fericire calmă trăite în timpul recluziunii sale voluntare în insula Saint-Pierre. Contribuţiile voluntare s-au dovedit insuficiente pentru a acoperi nevoile unei armate care ducea lipsă de toate. Activitatea lor epistolară se ţese între Berlin, sediul exilului voluntar al marelui comic, şi Lipsca. Prin munca voluntară s-au realizat... lucrări de mare importanţă. Prin munca voluntară a tineretului sătesc au fost amenajate numeroase terenuri de sport. Fă-ţi întîi orele de muncă voluntară şi pe urmă ţine-te de fuste. Munca voluntară în comun pentru ajutorarea unui consătean. A ajuns la... o participare voluntară la elaborarea imaginii personalităţii sale publicitare. Poetul caută... moartea lui voluntară. S-ar putea ca, în misterioasa-i retragere... echivalentă cu un surghiun voluntar,... să fi cugetat adînc. Crescut prin prestigiul situaţiilor voluntar părăsite, el voieşte, dimpotrivă, să devină... directorul conştiinţei romîneşti. Fără să fie împins de societate se retrage voluntar într-o viaţă modestă. Să preia comanda acelor trupe... care aveau să i se alăture voluntar. Mihai Bogdan se crucifică voluntar. La 59 de ani, Virginia Woolf se îneacă voluntar pentru a nu se scufunda în criza de care se simţea ameninţată. Oaste volontarie = Pă domnu Valahiei,... călcînd Bucureştii, oştile volontarii prin comanda unui pol polcovnic... îl prinseră şi-l trimiseră prizonier la Petroburg. Entuziasmul este determinat de voinţa creatorului, este o „pasiune voluntară”; el este un delir dedesubtul căruia se ascunde raţiunea. Se numeşte memorie spontană ceea ce ne reprezentează noţiunile fără intenţie... şi memorie voluntară ceea ce le reaflă... în urma unei căutări. Vom grupa întîi la un loc animalele pe temeiul notelor comune de sensibilitate, mişcare voluntară, respirare, nutrire. Cînd avem conştiinţă mai mult sau mai puţin despre cauza impulsivă, atunci mişcarea este voluntară şi determinaţiunea se chiamă voinţă. A trebuit să se gîndească la alegerea unui mod particular de a spune lucrurile – unui stil: pentru el aceasta e o chestie de preferinţă voluntară şi calculată. O tendinţă voluntară de a păstra labialele. În Franţa, legea admite că „beţia este un fapt voluntar care trebuie pedepsit şi nu poate constitui o scuză”. T. Maiorescu... ne-a mai impus şi prin optimismul voluntar al oamenilor superiori, clădit pe un fundament de pesimism. Brusc îndîrjit, într-o convulsie aprig voluntară, se întoarce cu spatele şi trage în dreptul inimii. Afirmarea voinţei sociale este fundamentul existenţial al oricărei unităţi , căci forţele voluntare o pun... în relaţie cu alte unităţi. cuceresc prin chiar excesul lor de absurditate şi nu pot să fie privite, altminteri, decît ca jocul voluntar şi amuzant al unui temperament prin excelenţă satiric. Ea închise şi deschise ochii în mod voluntar. Găsea esenţa materiei în dinamism, forţă şi tensiune, pe care le asimila... încordării voluntare. Memorie voluntară. Insomnia aceasta voluntară... face parte integrantă din viaţa literară a oraşului. Muşchi voluntar musculatură voluntară Acţiunea medicamentelor digitalice asupra musculaturii voluntare. Lucrînd pe muşchiul voluntar... excitat ritmic, obţine cu o infuzie de digitală o contracţie. Act voluntar Nici un curial nu putea, printr-un act personal şi voluntar, a ieşi din condiţiunea sa. Găsirea unui drum propriu e... act voluntar. Băşica înotătoare... voluntar îşi măreşte sau micşorează volumul. O operă de revoluţie... apărată... de atacurile puterilor tradiţionale, ignorate voluntar de întemeietori şi mînioase de această ignorare. Părea a juca..., cu acea perversă atracţie a tinereţii voluntar deghizate, un rol capricios de bunică. În faţa acestei limbi sintetice şi a unui stil voluntar concis şi zbuciumat, traducătorul modern rămîne încurcat. Capul de copil semnat de Paciurea... aşa de detaliat estompat, aşa de voluntar nesigur în conturul lui şi aşa de gingaş. N-am fi crezut niciodată pe acest lucid critic în stare să încurce voluntar planurile. Tuşi, voluntar, spre a-şi rectifica glasul. Contracţiunea acestor muşchi se face voluntar. Practicile protocolare, născute din convenţii sociale, cu scop utilitarist, întreţinute voluntar în clasele sociale înalte..., nu au natură teatrală. Un caz, aşadar, de remitizare în poezia voluntar demitizată a lui Geo Dumitrescu. Trăiesc voluntar într-o confuzie de genuri ca să-mi apăr meditaţiile cele mai intime. Copiii... sînt egoişti şi voluntari şi cu atît mai voluntari cu cît sînt mai prunci. Mătuşă-mea se însărcina mai adesea a respunde că eram volontară, stupidă şi leneşă. Irena e o fiinţă voluntară, concentrată şi enigmatică pentru toată lumea. E voluntară şi sigură de ea. Femeie voluntară, ea face şi desface viaţa nătîngului fiu. Seamănă oarecum cu Ioanide, căruia... împrejurarea ca o femeie să fie voluntară faţă de el i se părea foarte originală. Cea mai mare avea 19 ani, era neagră, ochioasă, voluntară. Ea l-ar fi vrut... un soi de funcţionar voluntar şi tenace. Era abil şi voluntar pînă la violenţă, însă chibzuit şi prudent. Personaj voluntar. Activitatea voluntară şi liberă e ceea ce se desplică supt influinţa voinţei şi în urma unei deliberăciuni mai mult sau mai puţin rapide. Voluntară totuşi, priveşte enigmatica figură a marelui Caragiale. Adevărata natură a ritmului activ nu e nici cea voluntară, nici cea sentimentală, ci cea raţională. Figura grasă, rumenă, rotundă... o guriţă cu colţuri cari se ridicau voluntare sau se lăsau gata pe plîns. O dedublare psichică..., mult mai sugestivă pentru raportul dintre cugetul voluntar şi inconştientul ilogic, găsim în nuvela lui Edgar Poë. Are o fire foarte voluntară. Era mai înalt şi mai chipeş ca Grigore, cu înfăţişarea voluntară a omului obişnuit. Asprimea voluntară a feţei era îndulcită de catifelarea umedă a ochilor. Pacostea rusească, păduchii şi stelniţele, hoţii din administraţiile militare,... şi pe acest fond sombru figura voluntară a bravului ostaş. Femeile se prăpădeau după chipul lui voluntar, semeţ şi totuşi cu trăsături atît de regulate. Opera sa voluntară, ieşită dintr-o imaginaţie vie şi dintr-un simţ suprem al decorativului, cîştigă în graţie şi în uşurinţă. Culoarea măslinie a obrazului şi tăietura elinică a nasului corectau, printr-o notă voluntară, întîia impresie. Se pot aglomera documentele contemporane despre ceea ce a produs la unii din autorii mai noi dorinţa de a reforma , printr-o aplicare care n-a putut disimula caracterul voluntar al lucrării lor. Presiunea exteriorului, a obiectivului cere savantului să accepte şi să admită, fără veleităţi voluntare, adevărul. Era bustul unui adolescent cu fruntea îngustă şi voluntară. Era o fire voluntară şi aprigă, dar stăpînită şi prevăzătoare, poate mai mult din instinct. Mărturiile foştilor mei colegi... vorbesc despre spiritul voluntar al viitorului poet. Prin atitudinile sale voluntare... şi-a decepţionat părinţii. Era înalt, spătos,... cu nări fine şi sensibile care contrastau cu bărbia voluntară. Situaţia nu putea dura pentru un spirit voluntar. Dialectul moldovenesc exprimă prin sunetele sale... caracterul mai puţin voluntar, mai puţin activ, mai mult contemplativ, pasiv, al moldoveanului. Reuniunea pompierilor voluntari. Camille, cum stăm cu angajaţii voluntari? Ne-am mai gîndit... a întemeia acolo un stat al nostru independent,... cu o populaţie voluntară, acceptînd în totul constituţia noastră. Îl înecau sudori reci cînd se întîmpla să-i intre în birou cîte-un corespondent voluntar. Un corespondent voluntar informează că la pavilionul de băi din Govora geamurile unor cabine sînt sparte. Incendiul luînd proporţii îngrijorătoare, au intrat în acţiune pompierii voluntari. Serveşte în calitate de voluntar în armata Olandei. Dintre atenieni avînd luat cinci sute volontari cărora prin decret fu promis dirept răsplătire să fie domnitori acolo dacă vor concuista insula..., i-a îmbarcat în mai multe vase de pescari. Ioan mai ademeni în serviciul său o seamă de voluntari serbi, greci, bulgari. Serbia şi Montenegrul, ajutate cu arme şi voluntari..., încep şi ele războiul în contra turcilor. Venind la Mihai, acesta l-a pus cap peste corpul voluntarilor. N-a murit, dar s-a înrolat voluntar într-o armată străină. Sînt vreo douăzeci de voluntari tineri..., conduşi de un ofiţer şi doi sergenţi rezervişti către Dunăre, la război. Hotărăsc pe tînărul Pruncu să fugă din casa părintească şi să meargă voluntar în armata imperială a Franţei. Văzîndu-l strîns în tunică, domnul Teacă s-a simţit mîndru, madam Teacă a plîns, iar voluntarul a cerut ceva parale care i s-au acordat imediat. Se înrolase voluntar. Gh. Magheru se retrase cu o armată formată din panduri şi voluntari. Mă preumblam cu văru-meu Ilarie – că noi, voluntarii, eram liberi. Cîţi voluntari s-au înrolat ieri? Cealaltă ocupaţie rusească... utilizează în luptele împotriva turcilor şi „pandurii”, adică detaşamente de voluntari romîni subt conducerea rusească. Fratele cel mare... se angajă voluntar în Regimentul 7 Călăraşi. Era un voluntar. Profesor şi om cu o cultură deosebită, urmase armata dintr-o pornire simplă şi puternică. Plecat la război ca voluntar, la 1870, are nenorocul să cadă într-una din ultimele ciocniri cu inamicul, cîteva ore înainte de încheierea armistiţiului. Soldaţii trebuie să fie conştienţi de rostul lor, să intre în armată numai ca voluntari. Voluntari ruşi înarmaţi forţau graniţa. Îl apuca mustrarea de conştiinţă că, ofiţer fiind, nu se cere voluntar pe front. Mă duc să mă înscriu voluntar la ruşi ca să mă bat cu nemţii. Obţinu învoirea comandamentului rusesc de a organiza şi participa la război cu un regiment de voluntari romîni. La 1838 Bălcescu se înrolează voluntar în oştire, primind gradul de iuncher. În zilele febrile ale anilor 1936–1939, zeci de mii de voluntari... au luptat în apărarea tinerei republici spaniole. A luptat ca voluntar în Spania. Exilaţii romîni de la Paris doresc să formeze un corp de voluntari care... să lupte în Carpaţi sub steagul naţional. Fire-ai, maică, blestemată, Că nu m-ai făcut o fată Şi m-ai făcut un băiat, Voluntar, ţării, m-ai dat. Din toate încercările boierilor, cea mai serioasă a fost a lui Ghiţă Cuţui... care adunase 600 de străini voluntari. Cîteva zeci de mii de tineri au venit aici, voluntari,... şi-şi dau contribuţia lor la refacerea oraşului. Se auzeau gîfîituri, unii dintre voluntari se mişcau greoi, dar pe chipul lor se citea veselia. voluntari, -e Iată acele obligaţiuni ce voluntariamente a luat asupră-i impresariul operei prin contractul menţionat. -ri-a-. voluntar Vin să ne ambeteze cu moftologiile lor... Şi-s toţi poeţi pesimişti, domnule, şi cu lamentaţii prin prejur! D-apoi şi cînd ţi-i prind la voluntariat! Sînt cîte doi pe fiecare noapte, unul în timpul zilei – cînd apelurile sînt evident mai puţine... Principiul de bază a fost cel al voluntariatului. -ri-at voluntar Un acelaşi voluntarism dramatic... domină amîndouă romanele. În idolatria pămîntului sînt... două voinţe imense, încordate şi încleştate violent pentru sforţări uriaşe. Una din lipsurile actuale ale criticii noastre literare este şi o oarecare insuficientă obiectivitate ştiinţifică,... un oarecare subiectivism, manifestat uneori şi sub forma unui voluntarism întîrziat, în aprecierea... fenomenului literar. Aduce... un element în plus şi acesta este esenţialul: voluntarismul omului grec, aflat după o mare biruinţă. Respinge... idealismul, voluntarismul, care consideră istoria, viaţa socială ca un haos de întîmplări, greşeli şi acte arbitrare ale oamenilor. Multe din problemele cu care avem de furcă ţin... de acest voluntarism sau arbitrariu introdus în viaţa politică internaţională de oameni politici sau forţe politice care nu pornesc în aprecierea fenomenelor de la realităţi sau de la legităţi. Materialismul dialectic şi istoric... este atît împotriva determinismului mecanicist, cît şi împotriva indeterminismului, atît împotriva fatalismului..., cît şi împotriva voluntarismului. voluntar Această voinţă constituie ritmul activ al marilor colectivităţi, în calitatea lor de organisme biologic-complete: triburi, popoare, societăţi, rase. Am avea deci: ritmul organic, al creşterii, de nuanţă psihologică, voluntaristă. „Cercul Asociaţiei profesorilor secundari”... a organizat... o serie de conferinţe publice foarte cercetate de lume şi anume:... „Filosofia voluntaristă”... „Romantismul în literaturile europene”. Ceea ce obţine I. Monod este elaborarea unei etici voluntariste, axiomatice şi apriori. Dintr-o concepţie consecvent dialectică asupra societăţii rezultă argumente teoretice-metodologice atît pentru critica unor poziţii defetiste (fataliste), cît şi a unora voluntariste. Acest realism contrazice de-a dreptul toată concepţia ştiinţifică modernă, care este energetică. Contrazice în primul rînd concepţia psihologică voluntaristă. Echipierul trebuie să aibă voinţa de abnegare, de înfăptuire în orice moment... Echipierul este voluntarist. După ce ia cunoştinţă de rostul lui şi de resursele ţării acesteia, intră imediat în acţiune. Nu mai era vorba... de raţiunea nu mai puţin alienată a unui protest individualist, voluntarist. Berkeley este un idealist nominalist, un spiritualist voluntarist şi un teist. voluntarişti, -ste. voluntar Ostaşul,... în expediţiile sale prin ţările Orientului,... se învăţă voluptăţi de cătră subgiughiţii lăcuitori. Prin voluptate vei preface pe o naţie din barbaţi în muieri. Murat al III-lea, care domnea de la 1575, era un spirit slab şi superstiţios,... dedat cu totul la misticism, la poesie şi la voluptate. Voluptatea desfătarea, aplecare mare asupra plăcerilor simţitoare (materiale). Stingerea unei ambiţiuni... într-un suflet... care stricase prin resbele, prin politică, prin intrigă... şi prin voluptate resorturile sale. Această urbe Veia era... mîndră pentru multa bogăţie, pentru luxul în traiul lor şi bucurie în voluptăţi. Cerul... a dat femeii drum să iubească,... În tine-mi aflu eu orice bine... Realitatea-ţi e voluptatea. Varsă asupra aleşilor săi torente... de mulţumiri, de voluptăţi, de plăceri nespuse. Buzele ei profumate Cu dulci aure ce sbor Îşi schimba cu voluptate Dulcele miros d-amor. Ei... plăcerilor se lasă Şi... cheamă-n voluptatea orgiei zgomotoase De instrumente oarbe a voastre fiici frumoase. Ea... surîdea în faţa valurilor cu acea intensivă şi dulce voluptate. Înghiţi păhăruţul, dîndu-l cu voluptate peste cap. Îşi făcea o plăcere din necaz şi din durere o voluptate. Plăcerile sălbatici îl atrăgeau, – iubea Durerea-n voluptate. Cu cîtă voluptate îşi mlădie Trupul formele-i rotunde. Îşi găseşte expresia în dorinţa, în voluptatea de a fi bătută. Bău paharul de apă rece cu o nespusă voluptate. Cu negrăită plăcere şi cu vădită mulţumire, scosei a doua fălie de pîne din buzunar şi, cu voluptatea unor senzaţii numai mie cunoscute, desfiinţai pînă la coadă şi cu seminţe cu tot cei patru ardei. Intrarea mediumului în transă..., destăinuirile pe care i le făceau duhurile îi dădeau un fior de voluptate fizică. Îmi place grozav tranziţia bruscă de la spiritual la material, de la bucuriile cunoaşterii pure la voluptăţile realităţii palpabile. Voluptatea şi tinereţea percepţiei ne satisfac senzualitatea. Ana... nemişcată, beată de o voluptate secretă. Cazul fu adus la cunoştinţa căpitanului, care se găsea în baie, plutind cu voluptate în apa călduţă. Îi plăcu cu voluptate că viaţa din trupul ei era undă şi mişcare. De-a lungul unei mese învelite cu postav de biliard se înşira un rang de fotolii... cu arcuri, ca pentru nişte voluptăţi primite confortabil. Felix observă că mîncărurile erau prea abundente, parcă destinate unui număr mai mare de persoane, sau gătite cu voluptate după o îndelungă foamete. Pe cînd Otilia pleca puţin capul înspre obrazul lui Pascalopol, acesta şi-l apropia de al său, într-un gest de voluptate tactilă. Ia naştere... legenda doctorului Faust, învăţatul care îndrăzneşte să se alieze cu diavolul pentru a obţine voluptatea, ştiinţa şi puterea. Straturi groase de rumeguş, afinate şi blînde, aştern dedesubtul picioarelor un covor unic, în lungul căruia mersul devine aproape o voluptate. Ciuda i se transformă aproape în bucurie..., mînia surdă provocată de rezistenţa unor obiecte neînsufleţite îi dăruia o nebănuită voluptate. Înaintează în mulţime cu o voluptate de înotător care se dăruie apelor. Îşi alege o ţigaretă Abdulah şi începe să o fumeze cu... spaţii mari de voluptate între fumuri. Jim, Vera şi Bobby, reprezentanţi ai tinereţii şi ai unui simţ panic al voluptăţii de a trăi. Voluptatea cu care se răstoarnă în pernele maşinii, dispreţul cu care priveşte spre pietoni intră în regulile jocului de-a puterea. Mama eroinei, întinsă pe canapea,... suporta cu voluptate un masaj. Cele două dame, pe cai frumoşi şi sprinteni, treceau ca două vise poetice. Umbrele şi razele păreau că se dispută cu voluptate să le deschidă sînul. Săgeata sboară cu voluptate pentru a gusta carnea inimică. Un vlăjgan scăpat de şcoală... încă nu-nsemnase pe a vieţei sale coale Cu condeiul voluptăţii vorba magică „Amor”. Un suflet bate-n orice fir de iarbă. În tot atomul din văzduh i-un suflet, Şi toate, c-o superbă voluptate, Se-mbrăţişează-n soare. Moleşit de curata voluptate a cîmpiei, las cartea din mînă, închid ochii. Ţîrîitul greierilor se ridică, avînd în monotonia lui un fel de voluptate sălbatecă. La Sinaia-n mănăstire... pe frunţile plecate... Cade trista voluptate Din adîncii ochi de sfinţi. Coboram...în ţinuturile cu dulci nume unde toamna lîncezeşte pînă în primăvară, unde totul... înveşmîntă chipul voluptăţii. Mireasma parcului înflorit plutea tot mai puternică, răspîndindu-şi efluviile voluptăţii. Zbuciumarea e uneori o îndoială, o apropiere, un surîs al voluptăţii. Voluptatea pe buzele Maminei curgea armonios ca un rîu cu unde verzi. Soarele luminează cu blîndeţe şi voluptate. Energia, entuziasmul spre fapte mari se perd la oameni cu totul prin jugănire. Ziditoriul au aşezat în actul generaţiei cea mai mare bucurie, cea mai mare voluptate (plăcere). Lipsind-o de voluptate... în adevăr că dulceţele patului nupţial mai puţin rătăcesc cugetarea. Păcatele lui Teseu în răpirile de muieri n-au nici un pretext decent;... înclinările lui acestea sunt de oarecare prepus ca pentru injurie şi voluptate făcute. Ochii lor, jumătate închişi de delirul pasiunei, clipeau din cînd în cînd cu scîntei de amor şi voluptate. Dame tinere, frumoase,... îşi oferă voluptăţei sînul lor alb şi frumos. Palidă umbră, care mister Unul spre altul mereu ne-atrage?... O voluptate fără nesaţiu. Chipul nevinovat al Anei parcă-i arată înadins voluptăţi tulburătoare. Mă simţeam scăldat în ochiade fermecătoare şi legănat în visuri de voluptate. Biete vlăstare fragede venite pe lume cine ştie cum, odrasle ale ceasurilor de păcat ori ale clipelor de fericire, născuţii din... voluptăţi intense. O luă în braţe şi închise ochii de voluptate. Dacă-ţi vei pierde fecioria În taina rară-a voluptăţii? se rostogoleau pînă jos, în iadul voluptăţilor neiertate. Îşi aruncă privirea din prag în dormitor şi simte în el, la vederea acestui culcuş cald al voluptăţii, arsura unui gînd. Libidinozitatea şi voluptatea ocupă întregi capitole de imprecaţiuni şi de blesteme tocmai pentru a nărui puterea celor care le deţin ispita. Alternînd voluptatea cu glume şi istorisiri inventate de mine ad-hoc... mai putui obţine de la pasionata mea prietenă unele amănunte suplimentare. Ar înflori pe buza ta atîta vrajă De n-ai fi frămîntată, Sfînto, De voluptatea-ascunsă a păcatului? Îşi dădu seama că hora de voluptăţi s-a spulberat din jurul lui, ca o horă de bacante într-o volbură de lună. Instincte vitale îl rod totuşi ca o maladie mică, îl urmăresc, în imagini macabre şi-n voluptăţi istovitoare. Fiecare etapă a ceremonialului erotic este parcursă pe îndelete cu voluptate. Vrem a chema luarea aminte numai la plăcerile şi întăririle care zac în muzică, în formătoarele arte, în...voluptatea ce o simţim prin cercetarea adevărului. Simţurile mele sorbeau cu voluptate acest frumos aspect. Sufletul cu voluptate în extaz adînc pluteşte, I se pare că aude prin a raiului cîntare Pe-ale îngerilor harpe lunecînd mărgăritare. Ei sămăna ca doi îngeri adormiţi în voluptatea estaziei cereşti. O parte din ceea ce este bine este voluptate. O voluptate sufletească îl cuprinse. Ce înaltă voluptate este în acordul a două înţelesuri, acel acord care e suprema raţiune a artei. Femeia bătrînă şi slută... găseşte voluptate în a scoate ochii portretului unei femei tinere şi graţioase. Drăgălaşa ei făptură îi cucerea minţile şi i le îneca într-o aşa de neînchipuită voluptate, încît întreaga lui existenţă se pierdea într-un basm. Numai de gîndit,... de voluptatea asta mai rafinată decît tot ce basmele orientale au putut născoci – în veci nu m-aş mai sătura. Nopţile petrecute în dîrză, desperată luptă... pentru suprema voluptate de a birui. Tragicele Magdalene, Femei etern îndurerate... Au rătăcit purtînd în minte Supremul vis de voluptate. Ea nu ştie ce voluptate este a dărui. Regimul la care m-a supus e aspru, dar îl suport cu voluptate. Tot ce rîvnisem pînă în ajun cu ardoare: putere, parale..., odată dobîndite, nu-mi procurau nici o satisfacţie,... însăşi voluptatea răzbunării o găseam fadă. Eu, eu sunt învigătorul... , asta e adevărata voluptate. Voluptatea de a proteja... e şi ea o formă a profesiunii. Aş vrea să... gîndesc, cu o voluptate de neîntrecut. Sfida civilizaţia prin toate trăsnăile pe care le făcea, cred, cu o voluptate şi o logică cunoscută numai de cei cuminţi. Vorbea cu o voluptate stranie în ochii întredeschişi. E şi asta o voluptate, să nu iubeşti. E o nobilă voluptate, cînd faci bine s-auzi că eşti defăimat. Avea... un fel de pasiune a singurărăţii, o voluptate mare a acelei vaste sărbători solitare. mi strunii cu vigoare şi cu sănătoasă voluptate gîndul la procesul cel mare, răsunător pe care aveam să-l deschid. El o pictează cu o voluptate şi cu o înţelegere pentru toate resursele picturii. Cei ce ţin o pensulă în mînă... fac o voluptate din admiraţia operelor de artă. Dezgustul de realitate împinge la voluptatea purei închipuiri. A făcut parte din rasa austerilor benedictini ardeleni, care şi-au zidit din ştiinţă un canonicat şi din muncă o voluptate. Poezia e o voluptate atît de mare, încît ascultătorul ar trebui să fie obişnuit cu seriozitatea. Căuta să antreneze şi pe doamne în voluptăţile lui muzicale. Se lăsa ciupit de bani de către toţi..., încît toată chestiunea era o voluptate specială a lui Hagienuş. Tristeţea aceasta este aspră, mizerabilă, oribilă,... mă bucur de aceste cazne şi dureri cu un fel de voluptate. În locurile acestea prodigioase în care Europa şi Asia se întîlnesc, popoarele... au avut pasiunea melodiilor şi voluptatea ritmului. O melancolie orgolioasă îi umplu sufletul şi se înfundă în voluptatea de a se compătimi pe sine însuşi. Cinematograful este poate arta care dă autorilor cele mai dulci voluptăţi şi cele mai amare regrete. Studiul textelor antice continuă să fie una din voluptăţile existenţei lor, ea rămîne un fel de plăcere ascunsă, clandestină, un viciu aristocratic. Retrăia cu voluptate zilele de trudă ale tinereţii. Schimbul de scrisori nu este susţinut de nimic altceva în afară de voluptatea cancanului. În formula rigorii întră... voluptatea erudiţiei ca suport al unei vocaţii. Elementul baroc se manifestă în poezia sa nu numai în opulenţa metaforică... ci şi în voluptatea însăşi a jocului..., în înclinaţia de a vedea în viaţă un spectacol. Cei doi poeţi se angajează într-o lirică de tematică... cuprinşi de voluptăţile lecturii. Nemaiputînd... să-şi satisfacă voluptatea observaţiei caracterologice asupra unei lumi ce îi era familiară, Caragiale s-a compensat sufleteşte printr-o reorientare a creaţiei sale. Voluptatea cea mai mare a criticului rămîne portretul. Voluptatea speculativă şi coerenţa de mare fineţe a analizelor îl fac pe eseist să se exercite convingător şi asupra unor ”obiecte” evident fără valoare. Suferinţă tu, dureros de dulce... Pîn-în fund băui voluptatea morţii Ne-ndurătoare. Cu-o dureroasă, nemaisimţită voluptate, el îi scrise. Ofelia... suferise orgolios şi cu voluptatea mortificării, cea dintîi penitenţă dintre atîtea cîte era să-i dea firea ei iremediabil romantică. Nu se vorbeşte despre fatalism şi despre resemnare, despre voluptatea de a muri. Adunînd în conştiinţă, cu un fel de voluptate a durerii, priveliştile prozaice, acceptă ca un dat de neocolit sentimentul exilului. Ochii tăiaţi în forma migdalei erau de acea intensivă voluptate pe care o are catifeaua neagră. Aerul cel alb rumenea de voluptatea cîntecului. Colorile din juru-mi... sacra voluptate ce mă-mbată ca un vin. O viziune de voluptate îi joacă în privire. Pînă unde voluptatea frumosului... ar fi întins sonorităţile tale? Veneţienii au creat o pictură plină de voluptate şi de poezie în care culoarea joacă rolul principal. Carpeaux ajunge să fie interpretul ideal al graţiei şi al voluptăţii feminine. Atunci îşi dă seama Matisse de voluptatea culorii. Imaginaţia sa se mai nutreşte încă din voluptatea flamandă a detaliului. voluptăţi Moştenitorul aparent are în schimb dreptul la restituirea cheltuielilor necesare şi utile făcute pentru conservarea, întreţinerea sau îmbunătăţirea bunurilor succesoriale... şi la restituirea cheltuielilor voluptuare. voluptuari, -are O cingătoare slabă al căria nod desprins cădea pe picioare-i ca o cingătoare femeiască, îi da acel aer de uşurinţă ce oamenii cei aspri din Roma imputau junilor voluptuoşi. Mă lăsasem la o lină reverie... cînd un hohot de rîs al vecinului meu mă deşteptă din acest semi-somn voluptuos. De-apuc acum mătasea deloc nu mă-nfioară, Nici este pipăitu-i atît de voluptos Ca-acele fire netezi din bucla-i cea uşoară. Ciocoiul, bînd şi acest pahar, simţi un foc strecurîndu-se prin tot trupul său şi o turburare voluptoasă îi coprinse minţile. Acolo adulmec un gînd voluptuos, O rea organisare şi nefireşti simţiri. Buzele lor se încleştară într-o lungă şi voluptoasă sărutare. Ah! nu coborî ochii, zînă!... Lasă-mă să mă oglindesc în ei... să mă scald în văpaia lor voluptoasă. O femeie Apare-n acest loc! Cosiţa-i voluptoasă, în aure, scînteie. Priveşte... acei tineri cu zîmbiri banale,... vezi acele femei cari li răspund prin ochiri voluptoase. Vise voluptuoase în somnul ei molatic O turburau. Scăpînd cartea din mînă, Să rămîi pe gînduri – pradă Visurilor voluptoase. Cu poza-ţi maiestoasă, Cu mîna-ţi voluptoasă, Pe toţi înnebuneşti. Favoritele de tăietură rusească, bogate, de un adînc castaniu, pe care-i plăcea să le dezmierde, lăsînd să se audă, cu sau fără căscatul comod, un voluptuos „eh, eh!”. Jocul său întrupa... acea desăvîrşită armonie a mişcărilor care e singura frumuseţe în stare de a traduce şi de a sugera visuri adînci, mistice şi voluptuoase. De cîte ori două-trei masline zbîrcite n-ar trage mai mult, în cumpăna flămîndei desperări, decît ochii negri, umezi şi voluptoşi ai celei mai molatece Hetaire! Fiorul... îl săgetă din nou, voluptuos şi sfîşietor. E mare sculptor. Eşti tot atît de voluptoasă în gips, ca şi în carne şi oase. O tăcere voluptuoasă, în care mă odihneam ca după o trudă titanică. Mamină voluptoasă şi rece,... copilaşul care întinde din căruţ mîinile lui uscate după tine nu te iubeşte numai din cauza legilor rudeniei. Din amalgamul atîtor simţiminte, amorul voluptuos se alesese deoparte, suveran. În reprezentarea unor astfel de scene..., găseşte posibilitatea de a reprezenta femeia în semigoliciunea costumului de harem, voluptoasă, cu splendide carnaţiuni. Meme n-avea nimic voluptuos în făptura ei, părea complet neutrală din punct de vedere sexual. Felul dramatic cu care lăsa pleoapele sau încovoia mîna spre a-i fi sărutată, cadenţa maiestoasă a paşilor ei inspirau gîndurile cele mai voluptoase. Rossandra, soţia lui Ştefan, îl trezeşte... din visul voluptos al petrecerilor sale. Trei voinici... depănînd în minte, parcă absenţi din lumea aceasta, nu ştiu ce pămînt al făgăduinţei oferit de vreo himeră, străini de orice moliciune voluptuoasă, firească vîrstei lor. Opintelile lui de a se arăta cîinos şi teribil erau zădărnicite de firea lui voluptuoasă şi îndatoritoare. Se bucura de o pace neţărmurită în acest răgaz voluptuos care nu avea nimic jalnic pentru el, ba dimpotrivă! Are un geamăt aproape voluptos şi-şi ia fruntea în mîini. Animalele inferioare au numai cîteva emoţiuni simple şi grosolane, precum: durerea fizică, bucuria voluptoasă, frica şi poftele de somn. Zbor gîndaci ca pietre scumpe, zboară fluturi ca şi nave,... A lor murmur împle lumea de-un cutremur voluptos. Maria somnoroasă, pisică voluptoasă şi totuşi harnică. Prin acest perete subţire şi translucid treceau ceilalţi , greoi, amorfi, greţoşi, voluptuoşi, cătînd parcă un punct cardinal. Se lăsă îmbrăţoşărei zgomotoase a oceanului,... înotînd cînd pe o coastă, cînd pe spate, tologindu-se voluptos pe patul de valuri. Asprimea voluntară a feţei era îndulcită de catifelarea umedă a ochilor şi de buzele desenate voluptos. Gaittany se întinse voluptos în cupeul maşinii. Făcea vid în sinea lui şi zăcea voluptuos pe un stog de fîn sau pe suprafaţa unui eleşteu. Îşi lăsa inspiraţia voluptuos legănată de valurile mării. Voluptuosul care e amorat dă ochii peste cap..., se uită cu neruşinare la obiectul ce pofteşte. Birourile elegante, cu imense biblioteci sînt pentru voluptuoşii sterili. Soarele de amiezi varsă emanaţiuni voluptoase de căldură în rariştea pădurii şi subt umbra copacilor. În odaie Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie. Luna o polia frumos şi ea... se lăsa muiată-n întreg de această dulce şi voluptoasă lumină. Decorul voluptuos dar amăgitor al lumii te ispiteşte în vîrteju-i orbitor. Olimpia e din acele femei ce insinuează patima în suflet, cu abilitate perversă, distilîndu-şi otrava voluptuoasă în doze care captivează şi ucid. Celebrînd perpetuu o nuntă sălbatică şi voluptoasă a elementelor. Stelele mari izvorăsc pe albastrele lanuri ale cerului şi tremură voluptos în aerul moale şi clar al serei. Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate, Voluptos joc cu icoane. O muzică tristă, adînc voluptoasă Pătrunde-acea lume de flori şi miroase. În lumea veche greacă şi romană, dragostea era mult mai simplă decît astăzi...: de aici acele icoane voluptuoase care se întîlnesc la toţi scriitorii vechi. Aş fi deschis eu vorba dacă lăutarii n-ar fi început un vals care era una din slăbiciunile lui Pantazi, un vals domol, voluptuos şi trist, aproape funebru. Voluptoasă sau teribilă, figura aceasta nu-şi datoreşte farmecul decît arabescului pe care îl înscrie în spaţiu. Literatura sămănătoristă... se apropie de şcoala veneţiană a peisagiului zugrăvit în tonuri calde şi voluptoase. Tip de rafinat, de blazat voluptos..., moşierul îndrăgostit de Otilia este un personagiu nou în romanul nostru. Poet de o ardoare orientală, cu o tandreţe... romantică, cu versuri voluptuoase pentru ureche – Pius Servien a trezit interesul deosebit al lui Paul Valéry. Pagina îşi recapătă... o simfonie de tonalităţi energic voluptoase. Franciscanismul său voluptuos, efeminat, avea la harfă cel puţin o coardă care îl anunţa pe Emil Brumaru. Erai fidel eternului voluptuos şi eternului frumos. Negrul la ochi, la păr, indică mai ales demonicul şi voluptosul. voluptoşi -oase. voluptuozităţi Elementele decorative întrebuinţate... se inspiră din motive mai vechi ale bronzului dacic... unde aceleaşi linii în volute apar ca motiv principal. Fragment dintr-un capitel în calcar de Vraţa... Se păstrează numai o volută, cu un colţ de abac pe ea. Cupola barocă şi voluta rococo sunt deopotrivă forme şi direcţii care... îi dau unitatea necesară. Sculptura lui cu ecusoane, frunze şi volute era înrudită cu aceea a pupitrelor şi jeţurilor din bisericile baroce occidentale. Vase de ceramică ornamentate cu volute. În basoreliefuri şi arcade Torentele istoriei să treacă... Volutelor de marmură-n cascade. Aceleaşi linii volute apar ca motiv pincipal. Lasă-ţi singur trupul, cu albele-i tipare, Învăluit de umbră, el singur să murmure... De ce n-ai fi voluta topită, de tămîie, Şi singură mireazma din tine să rămîie? Adina Buhuş îşi contempla acuma volutele de fum, scuturîndu-şi fruntea bombată sub cîrlionţii părului. Norii de tutun dispărură de-acum din casa mea, dar fantoma elegantelor lor volute, spiritul superbelor lor încolăciri rămase. Sub volutele elegante ori răscolite de vînturi ale norilor, sălciile, mestecenii, aninii îşi leagănă crengile deasupra florilor din iarbă ori a oglinzii liniştite a apei. Atelajul făcu cîteva volute pe strada-maidan, apoi se opri în faţa lui Filip. Gaittany contemplă stîlpii orientali de la intrare, acoperişul de olane, obloanele, ferestrele şi execută cu mîna o volută însemnînd: „Admirabil”. Volutele de fum parfumate se destrămau azurii, pluteau ca un vis spre tavanul de zahăr şi se revărsau cu încetineli infinite în clopotele metalice. Marele pavoaz, cu impresionantele volute multicolore ale fanioanelor, se înălţa deasupra catargelor şi antenelor, oglindindu-se în lumina verde a mării liniştite. Un film derulat cu încetinitorul, descompunînd mişcarea în volute largi, elegante, pînă la a crea iluzia de static, de nemişcare. Îl văd mai ales la masa de lucru..., gesturile sale revărsau explozii florale de cordialitate..., te cuprindeau în arcuri şi volute. Cazul Stere a devenit, astfel, un punct de discordie civilă, în jurul căruia s-au desfăşurat o vară întreagă volutele graţioase ale stilului voltairian al d-lui Matei Cantacuzino. Glasu-mi se complace în cele mai răsucite volute de raţionamente. Limbajul pipărat... desemnează în volute abile implicaţiile istorice. Graţie, lirism, un ciudat umor şi o dezinvoltă fantezie în infinitatea de volute ale acestei aeriene peniţe. Imparţialitatea demersului critic se asociază... cu un stil lucid, direct, mat, care... nu ocoleşte volutele frazei şi din cînd în cînd cîte o comparaţie sau o metaforă critică bine gîndită. volute volvatări Convolvulus arvensis holburică) Ipomoea purpurea) holburică Lathyrus sylvester volvorici –ică Bubaţii oameni sînt în mare fierbinţeală..., de multe ori vom, adică boresc. După multă mîncare sau beutură, vomăm mîncările cu care am fost încărcaţi. Dacă am vomat destul... simţim uşorare. Omul fără voie şi mai mult din beteşug voame. Nu totdeauna după greaţă vomăm. S-au făcut obiceiu a lua cel puţin de doă ori pe lună mijloace de vomit şi în loc de a întreba cum te afli, întrebau cum asuzi. În drum spre casă am vomat, rezemat de un felinar orb. Calul voma bani cu nenumărata. Nu se îndoi... şi cu peana şi cu gura a vomi veninul urgiei sale asupra tuturor romînilor pînă la moartea lui. Vorbele acelora, asupra romînilor din ameţeala capului vomite, sînt vrednice de şuierare, nu de respuns. Au ştiut... măduha din oase a o suge şi turcilor o voma. Oricine cutează ceva asupra dacoromanilor a scorni, cu atît mai puţin a voame defăimări... nu acăşunează altă decît greaţă fioroasă Cei de la „Telegraful romîn” începură iarăşi a voame veninul lor asupra „Observatoriului”. Zburdare aşa nedumerită în mulţi din cei străini scriitori este de a se vomi cu condeiul asupra romînilor, strenepoţilor romanilor celor vechi. Munţii voamă foc. vomi În timpul acel, vomiră mulţime nenumărată de preste muntele Carpat. vomi vomez vom vom. voame voamem voameţi vomut De vomire Vomirea este o mişcare nenaturală a stomacului, însă spre ţinerea şi rescumpărarea sănătatei foarte de lipsă. După mîncarea altor lucruri veninate,... să nu oprim vomirea, ci să ne bucurăm de dînsa. Înainte de ce începe vomirea ne ia o greaţă care e apetitului în contră. Egiptenii cugetau a fi aflat ţinerea vieţei prin vomire şi asudare. Varsarea sau vomirea. Vomirea sau vărsatul cronic. Centrul pentru actul vomării se află în medulla oblongata. vomări Vomitu..., aceasta întoarcere a mîncă rilor..., nu se poate numi beteşug. De vomat se ţine şi răcnirea... sau ieşirea aerului din maţe. vomaţi, -te. Uneori, mişcările... stomacului se însoţesc de contracţii bruşte ale diafragmei şi ale pereţilor abdominali, avînd ca efect evacuarea rapidă a conţinutului gastric prin guşă. În acest caz vorbim de vomă sau vărsături. Aerul era stătut şi umed, mirosul de urină de pisică îmi dădea senzaţii de vomă. vome El poate să iasă în privelişte, să predice iubirea, castitatea şi credinţa, de-a dreptul din vomitură. vomături. -(ă)tură Feţele laterale ale vomerului sînt netede şi alcătuiesc peretele intern al nărilor. La începutul vomerului nu există nod şi nu atinge maxilo-palatinul. Amîndouă apofizele se articulează în sus cu osul vomer. vomere Nucă vomică Strychnos nux vomica vomici, -ce. Peripnevmonia sau giunghiul, dacă nu se va întîmpina, poate să aducă moarte, aruncă pe pătimaş în... vomică (vărsarea sîngelui). vomismente A avut migrenă..., a vomitat..., voia şi el injecţii. Aceştia introduc capul puilor în esofagul lor şi vomitează hrana nedigerată în gura acestora. O luntre sînt, ce-i smulsă de furtună Şi clătinată ca un om Ce-i gata să vomite De foame. Nu ajunsese pînă la poartă cînd greaţa de la stomac îl făcu să se oprească. Se rezemă de uşciorul porţii şi vomită. N-au palat înalt cu porţi superbe, vomitînd dimineaţa un val imens de linguşitori veniţi să salute pe stăpîn. Acele mari excavatoare..., Acele stranii păsări care muşcă Din lut şi-l vomitează-n camioane, – O, ciuturilor voi, contemporane! vomit vomitez fomitez fometez Remedii cari cauzează vomitare...: apa caldă beută în abundanţă, sulfat de cupru. Bolnavilor li se usca gura de panică şi scîrbă, un hohot de disperare şi vomitare le zguduia conştiinţa. În doze mari provoacă vomitări, ameţeli, hipersecreţiuni renale şi cutanate. vomitări În ce priveşte mesele vomitate, urina... nu se vor păstra niciodată în camera bolnavului. vomitaţi, -te Lucrarea. Vomitivă (vărsătoare) şi curăţitoare. Remediuri... vomitive (de vărsat) Este o pulbere albă-gălbie, puţin amară... Se bucură de proprietăţi vomitive Între medicamentele vomitive cele mai întrebuinţate avem emeticul, ipeca, sulfatul de zinc, apomorfina... etc. Vărsăturile sînt date de excitarea centrului vomitiv din bulb şi survin mai des în bolile digestive. Rizomul... conţine substanţe vomitive şi laxative, planta fiind considerată otrăvitoare. Ele acţionează asupra centrului vomitiv din bulb. La aromîni se unge cu ele ulciorul de la ochi sau se iau ca vomitiv în caz de otrăvire. Ipecacuana şi emeticul sînt vomitive farmaceutice. Emeticul şi ipecacuana sînt vomitivele cele mai întrebuinţate. Dacă plumbul a pătruns pe gură se vor da imediat vomitive şi purgative pentru a evacua toxicul din tubul digestiv. Lăstarii floriferi şi rădăcinile... se folosesc ca diuretic... vomitiv şi purgativ. Conţine un alcaloid foarte toxic, lobelina, folosit ca antiastmatic, sudorific,... expectorant în doze mici şi vomitiv în doze mari. Poezia aceasta este o platitudine, o secătură literară. Iar lună? Iar palidă, iar moartă? Iar tainic, boltă, albastră...? Pentru Dumnezeu, încetează, rogu-te, cu vomitivul d-tale literar. Mi-a trimis o revistă... cu un articol iscălit de d. X... Aşa vomitiv mai rar chiar în literatura dacoromînă! vomitivi, -e Vomitor de foc Sînt cei mai sălbatici în această sistemă şi mulţi din ei au fost în timpurile vechi vomitori de foc, ba unii adeseori fumegă şi acuma. Etna, muntele vomătoriu de foc în Sicilia. Împovărarea stomahului mai deasă cu atîta mai mult cu cît produce şi lipsa de a lua medicina curăţitoare şi vomitoare, care, slăbind, se fac stricăcioase. vomitori, -oare -tor vomitorii Apăsînd folcuţu... aduc greaţă şi vomut. Trîmbiţa s-a vomvăit. vomvăiesc. florinţi vonaş Am luat... doisprezece florinţi vonaş drept un iobagiu al mieu 9 florinţi vonaş Au dat pe ea 16 vonaşi, bani drepţi, să-i fie pomeană lui Dreptu doazeci de vonaşi I-am legat o evanghelie pentru patru florinţi vonaş Această carte... au cumpărat... cu banii besericii, 23 de vonaş vonaşi vondrolaşi vonicari, -e -ar Evonymus europaeus La salba-moale..., zis şi voiniceriu, toamna fructele sunt mai frumoase. Evonymus latifolius Evonymus verrucosus Voniceriu pitic Evonymus nana voniceri vonicoi, -oaie -oi. Cîndu-i pe la Vărării, Lasă vonutu să vii. -ău vontatau vontatăi. vontatauă vontoşuri Scorniţi fel de fel de vorbe şi rîdeţi şi vă bateţi joc, ca şi cînd aş fi adusă cu vopii. vopi Ypohimen... Lucrul ce dzace supt altul, ca cum ieste materia supt formă, lîna supt văpsală. 1/2 l văpsală moale 50 funţi văpsale Pentru văpsa vei şti dum ta că am dat la acel armean ce scrisăsăm dumitale că au luat mustră 1 ladă Se găsăşte lemn de văpsăle. Coccus, văpseală roşie. Cînd va veni marfă de văpsale pentru meşteşugul lor... să ia fieşcare după puterea sa şi să puie la cutie cîte un ban şi jumătate la oca de boia Eu petrec multe văpseluri şi coase şi alte multe feluri de comisionari ce am la Craiova, Slatina şi Piteşti Zidu dintîi iaste faţa muruită cu albu var, al doile colacu – negri, al triele – roşie, apoi mohorît, apoi galbine: aşă zidurile sînt zugrăvite cu văpsăli. Este în casă lînă, olei, piale, văpsală. Pînă a-şi întocmi cele trebuincioase calîpuri, văpseli şi altele ale meşteşugului, au ajuns a face începerea lucrului tocmai după ghenar Prin arătare şi experienţă arăt că este coloare (văpseală) roşu şi că focul e arzătoriu. Plînte de văpsele. Aceşti copaci sînt peste tot roşii..., slujăsc pentru întrebuinţarea boiangiilor la văpsele. Au cerut bani ... să-ş cumpere văpsele. M-am hotărît a da un premiu de 1200 lei aceluia care va inventa pînă în carnaval o văpsea de păr de luat pe dinăuntru. Îşi scoase pecetea din saltarul mesei, dete cu ea în perna cu vopseală şi o puse sub scrisoare. Termenii technici pentru ... văpsele sînt: gălbineală, gălbănare, gălbineaţă. Văpseaua părea trasă cu bidineaua. Înfăţişarea pe din afară, împodobirea cu văpseli ... n-au suferit decît în timpurile din urmă unele schimbări. Văpseli otrăvicioase. Şuruburi şi mutelci te împiedecau la fiecare pas, pete de ulei şi de văpsele luminau vesel cîte o mocirlă. Sămînţa de cînepă dă un oloiu care ... se întrebuinţează la facerea de vopseli. Numai culoarea neagră se capătă din plante; toate celelalte colori se scot cu ajutorul vopselelor chimice. Părul a rămas castaniu printr-o favoare care – parcă – nu ar datora nimic vopselii. Acei negustori ... cumpărau la Viena ... fesuri, şaluri, văpsele de apă şi de oloi. Fac cele mai frumoase cerge braşovene..., cari se vopsesc de ei cu diferite vopsele preparate din ierburi. Vopsea pentru păr E posibil ca pe multe să se fi scris numai cu vopsea. Coarnele ... serveau mai înainte gospodinelor pentru a scoate din ele vopsele. Prinţul Raoul nu i-ar ierta pentru nimic în lume că l-a păcălit cu vopseli tocmai la ce adoră el mai mult. Instalaţii de stropit vopsea. Se mai păstrează şi azi unele procedee, cum este prepararea vopselei negre. Am cîteva idei cardinale şi o foarte bună vopsea de mustăţi. Nu spuse nimic despre posibilitatea de a se acoperi cu o vopsea neagră suprafaţa luminoasă. Sînt două butoiaşe însemnate, care cuprind piatră acră şi o bună vopsea. O altă utilizare practică a luminescenţei blendei sidot este vopseaua luminescentă radioactivă. Se uscase de mult vopseaua pe bordaj. Seminţele conţin 36-38% ulei sicativ, bun pentru lacuri, vopsele, pentru uns maşini şi iluminat. Din cauza gazelor toxice emanate de vopsea, copilul se afla deja în stare gravă. Văpseaua întrebuinţată pe scule se zice: aurie ... dacă are asemănare cu aurul. „Nu strica casa, leică Chivuţo, n-o strica, că asta-i casă veche!” Şi am lăsat-o aşea şi casă şi văcseală şi tot. A cănit vitele cu văpsa ca să fie mai frumoase la iarmaroc, să nu se dioache. Fierul cel omorîtoriu a suliţii ... rumpe şi pielea învăpăiatului liubovnic. O văpsea supţire în floarea porfirii să împrăştie. În mijlocul gloatei alerg şi cu durerea inimei privesc în feţile lor, ce erau zugrăvite cu văpsele negre, necazurile ca acelor cetăţeni pe cari-i bombardariseşte vrăjmaşul Soarele apune roş ca focul, Întinzînd pe cea cîmpie o văpsală purpurie. Surguniţi nenorocirea,... aşterneţi văpseală groasă pe obrajii pămîntii, ... decoraţi natura săcătuită şi omul stors. O fiară cu capul şi cu solzii de zale cenuşii, cu nări de vopsea roşie şi mustăţi de tuş. Acum, ca să nu ne-ntoarcem chiar cu mîna goală, hai să luăm sfecla asta dată cu vopseală. Pe-aici a curs, din scriere strunită, Şi cremene şi zlatnă şuroită-n Vopseluri luminate de-un zmarald. Să vă povestesc una din aceste datine ce s-ar părea că n-are nici o însemnătate, dar care poate să iasă rău la văpsea. Eh, ne mai socotim mîine, duminică. Om vedea atunci cum ieşim la vopsea. Eu cînd le făceam aceste gîndeam că mă folosea, Dar acum văz fără veste ieşind altfel la văpsea. El într-un fel o ursea Ş-alt fel ieşi la văpsea. S-au zugrăvit cu porunca lui Neagoe Vodă, cu văpsele şi cu aur. Vrînd întru tot înduratul D mnezeu să ne rîdice pre noi pururea spre pomenirea desăvîrşită a omenirii sale, această întemeiere au dat oamenilor cu văpsele pre icoane a închipui cinstitul chip, ca acestea înaintea ochilor văzîndu-le să credem cele ce cu cuvîntul le-am auzit. Amestecarea văpselilor de zugrăvit cu oloiu se zice a fi aflată în a 10 şi 11 sută, însă în a 15 sută se înconosc mai cu samă prin flandrul Ioan Bruge. Colica... pictorilor. Se numeşte aşa pentru că de această colică se cuprind mai cu seamă zugravii carii ling adese condeiele întinse în văpsele plumboase. Magazinul cu mărfuri de spiţerie, văpseli şi hîrtie Pe pereţi erau ţintuite cîteva cadre de hîrtie, zugrăvite cu vopseli proaste: una dintr-însele reprezinta lupta navală de la Ceşme-Liman. În timp de mai mulţi secoli, vînătoria n-a avut alţi interpreţi plastici decît pe migăloşii miniaturişti, cari înluminau cu poleiele şi cu văpsele cleioase mulţimea de manuscripte. Hai, adu văpseaua şi penelul! De unde pensule şi vopsele? Cioarele se învîrt croncănind... deasupra clădirii dărăpănate şi jalnice, unde pripita văpseală galbenă a tămînjit fără milă chipurile sfinţilor din veacul al XV-lea. Uneori ... uneşte culoarea cu desenul (tuş, pastel, aquarelă, ba chiar vopselurile în ulei) Dă-i, Doamne, vopsele Şi hîrtie chinezească, Pentru ca, mînjind cu ele, Slava ta s-o smîngălească. În hardughia asta... soarele năvăleşte prietenos pe ferestre, aprinde vopselele crude de pe icoane. Pictăm cu vopsele în ulei. Scoase la iveală o cutie lătăreaţă, de lemn, plină cu pensule şi felurite vopsele, puse în borcănaşe ca sulimanurile la spiţer. În palatele domnilor romîni mai degrabă găseai „Cina cea de Taină”, izbucnită den văpsele naive, decît această operă păgînă. Inspectoratul judeţean, de asemeni, mi-a trimis vopsele. Nici nu ştiţi cîtă satisfacţie le-a produs faptul acesta copiilor. Teiul îi răspunse:... Pe mine... Icoane mă face, De mă ipsoseşte Şi mă zugrăveşte, Şi pe mine scrie Cu văpseli frumoase „Isuse Christoase” La care se-nchină Noroade şi gloate. Frumseaţea trupului o ai îndreptată la vredniciia cea dintîiu, slăvită Pelaghio, nu cu florile văpselelor, ci cu frumseţile bunătăţilor te-ai împodobit pre tine însăţi şi te-ai făcut după asemănarea Ziditoriului. Se văd fetele cu obrazul şi buzele ... roşii, dar nu de sănătate multă, ci de văpselurile dughianei care le zbîrceşte pielea. Am venit şi eu astă-seară la circ... Am o veche slăbiciune pentru sincerele voastre vopsele. Dacă aduci şi odicolon şi vopsele de tot soiul e ca să vie muierile să le vadă. Nu-l vor afla pre el împărţind prăzi, împrietenind cu prietenii la capul omului silnic; prăzile văpselelor Sisariii,... a împistritorilor, acestea, grumazelor lui prăzi. Rădăcina răutăţii, odrasla spurcăciunii,... iasca sicofandiii, izvodul epiorhiii, pilda obrăzniciii şi văpsala politichiliii, Hameleonul. A da oareşcare văpsă de dreptate aceştii silnicii. Nici o tirănie nu e mai aspră decît aceia ce s-acopere cu umbra legilor şi se zugrăveşte cu văpsaoa dreptăţii. Armura învechită a ştiinţei pure, autonomiei şi libertăţii academice era pusă la împrejurări solemne, acoperită cu vopseaua elocinţei, pentru a-i ascunde rugina. Cinstit, naivitatea se lasă înşelată de vopseaua nouă. Nu voiesc... a-ţi face o scriere împrejur de toată petrecerea desfătărilor, a ţi le zugrăvi cu toate văpselele ei cele înfricoşate. Au voit să mă defaime înaintea Măriei Voastre cu văpseli negre Alţii au descris şi vor descrie aceste întîmplări măreţe, cu mai multă pompă, cu mai frumoase văpsele Voi pune a mea silinţă Adevăru-a imita; Măcar în vorbele mele, Să poci să găsesc văpsele, Să ştiu să-ntrebuinţez Colorele osebite, Tonurile felurite, Care stilu-nsufleţez. Chiar fiinţe nevinovate, Care de dînsul nici nu gîndesc, Cu văpsele negre şi-ntunecate Încondeiete să pomenesc. Să va arăta Domnul Isus Hristos pre nuări, ... pre cei de aur în toate feliurile de văpsele podobiţi şi frumoşi. Au pus semn de întărirea păcii, ca un zălog vecinic, curcubău pre ceriu în cîteva văpsele. Spicul părului şi asămănarea văpselii pre vidră vreodată Breb să fie fost o dovedeşte? Haină... ţesută cu fir şi împistrită cu raze de văpsală vişinie. Ei lua obicinuit aţă de multe văpsăle. Bine ştim noi, că noi putem alege şi osibi văpselele una de alta. De se va arăta cearcănul sau brîul împrejurul lunii în feliuri de văpsele amestecat, atunci vremea se schimbă şi va fi mare ploaie şi vînt. Sufletul său, cel mai curat decît văpsala ceriului, nu-l lăsa a petrece întru lenevire şi zăbavă nefolositoare. Din colori (văpsele) pre cel galben pociu adevărat să-l deosebesc din cel negru. Mii şi mii de flori cu felurite văpsele şi mirezme împodobesc cîmpul. Dintru un munte dipărtat... ar fi izvorît un rîu, ce înspăimîntează... cu văpseaoa sa cea roşie. Mulţimea pasărilor de tot soiul şi în feliuri de frumoasă văpsăle... cînta prin acele pline de mireazmă... păduri. Fitecare plasă are o deosebită văpsea pe tăbliţele caselor: albastră, galbenă, roşie, verde şi neagră. Crescut-ai, floareo, mică la stat, La întuneric şi tot tupilă; Atîta vîntă de unde-ai luat? Ale-aurorei nu ai văpsele, Mirosul n-ai de mîndr-albul crin. Ochii lui aveau încă o uşure văpsea de alb-albastru. Ceaiul vărsat prin pahare luă o văpsea purpurie, amestecîndu-se cu rumul de Giamaica. Aicea verdeaţa ne ţine loc de păreţi, Ne-acopere numai frunza şi numai cerul măreţ, Iar jos s-aşterne covorul, văpsit cu mii de văpsele Ce singură firea-l ţese din ierburi şi floricele. Termometrul a căzut la zero şi văpseala pătlăginie a apărut pe vîrful nasurilor pariziane. Toată lumea se mira de frumuseţea acelei paseri care era cu mii şi mii de vopseli. S-a socotit de cuviinţă să se sloboadă... voie de a purta steag cu stele şi cap de bou, văpsea roşie şi vînătă. Nu orbul, ce cel cu ochi giudecă de văpsele. Înţelegîndu-să cu dumnealui dohtorul aceştii văpseli... zise dumnealui că aburul ce iese din hierberea acelor cazane, fiind foarte greu şi puturos, molefseşte... atmosfera Cinstita Agiie, prin Comisia văpselii de roşu, ne-au arătat... o poruncă În cuprinsul văpselii verzi se aflau în ianuarie 1832 cazane „prefăcînd rachiuri” O calfă de la prăvălia lui Stan Băcanu, din văpseaua roşie, s-au dovedit uneltind viclenie şi abuz din obşteştile porunci Să află cu şăderea în casele d. medelniceresii Ecaterinii Merişaschi, văpseaoa verde Stăpînirea luă măsuri aspre: pusă... 200 soldaţi şi la toate văpselele împărţi infanterie şi cavalerie. Oraşul coprinde cinci văpsele. vopsele vopseli, vopseluri vopseli vopseluri văpseli văpseluri văpseli văpseluri văpsăli văpseli văpsăluri văpsăli văcsăli vopseală -eală vopselari -ar văpselărie „Mina de oţel” era odinioară... o vopselărie. vopselării. -ie Pe lîngă vopselăriile lor strălucite, mai au şi podoabe de alamă pe dinafară, perdele, horbote şi flori pe dinlăuntru. Îi aducea piroane, vopselării, pensule, nimicuri dibuite din cine ştie pe unde, dar pe care bătrînul le primea cu mare satisfacţie. vopselării -ărie. Cela ce va văpsi vreun fial de bani, fiind de arame să arate că este de aur sau de argint..., să-l omoară. O tencuiesc cu var şi o văpsesc în chipul pietrelor. În Lachedemonia au mers un... om bătrîn şi mîndru, ce îş văpsea şi barba. Căruntul păr văpsindu-şi se unge cu pomadă Şi se împodobeşte cu feluri de cordele. Un om bătrîn..., îmbrăcat în haina lungă şi văpsită fel de fel, cînta încet şi pe nas. Dete... lînă laie ca să o văpsească şi să o facă albă ca neaua. Este o ocnă cu coloare roşie, ce se zice boială şi să foloseşte de a boi sau a văpsi păreţii cu această boială. Prinţesa uitase că-şi văpsise părul. Fiecare femeie îşi... vopsea... lucrurile de cari avea nevoie. Scaunele... sunt văpsite, ca şi lăzile moderne, numai cu mătăuzul de umbrit, dîndu-li-se coloarea lemnului de nuc sau de stejar. Le cojeşti, le usuci, le vopseşti sau le afumi cel puţin, ca albeaţa lor să nu pară prea bătătoare la ochi. Zbuciumul ăsta nu e măcar în stare să dărîme peste noi pereţii ăştia vopsiţi urît. În legătură cu meşteşugul de a boi ouăle ar fi bine să se vorbească şi de meşteşugul sătencelor de a văpsi firele şi stofele. Felul cum obişnuiau să văpsească... străbunicile noastre. Am să te rog să nu-ţi mai vopseşti unghiile cu o culoare atît de violentă. Privea... afişele uriaşe, strigător vopsite. El este construit dintr-un dulap din lemn, vopsit în interior. Firele de pe fuse urmează să fie răşchirate şi făcute „jirebii”, pentru a putea fi vopsite, în cazul lînii, sau fierte, în cazul cînepii. Consoarta domnului Simion... vopseşte la nevoie uşile şi cercevelele scorojite de arşiţă ori ploaie. Mustaţa neagră, răsucită în jos după felul turanic, era fără îndoială vopsită. Jupînul... scoase o statuetă de ghips vopsită ţipător. O alegeam, o torceam sîngure, o văcseam care trebuia şi făceam dimnii şi ne duceam pîn tîrguri dă le vindeam. Cu coaja văcseşte lîna. Dacă nu ştii să văpseşti nu te pune să mînjeşti Cu vînturi nu se vopsesc ouăle roşii Fecioara frîmseţe să-şi grozăvască, cosiţa galbănă în negru văpsască. Un june..., îmbrăcat cu un anteriu de şamalagea rupt în spate, cu caravani de pînză de casă văpsiţi cafeniu..., sta în scara caselor marelui postelnic. Cei mai mulţi văpsesc numai hainele vechi în negru. În gangul lung şi rece al seminarului de clerici se deschiseră... patru uşi vopsite alb. Un pian în faţă, vopsit în alb şi gris. Coşul acelei căruţe scumpe, vopsită verde, era atîrnat de leuci în legături de curele, ca să aibă legănare şi să nu zdruncine la mers. Fiul mai mic al moşului Vasile, anume Ştefan, ... i-a trimis bătrînului o cruce mare de lemn de tei frumos vopsită în cafeniu. Conţine... un bazin metalic la fel vopsit în negru. În cazuri foarte rare se mai urzeşte şi astăzi din „păr” vopsit în negru sau roşu. Boiangeriile au drept firmă un brîu şi nişte bete vopsite roşu. Stîlpii şi pereţii exteriori fuseseră vopsiţi aproape integral în negru. Casele olandeze sînt vopsite în roşu, în roz, în verde. Lîngă perete-un pat tubular de fier, vopsit alb, ca la spital. Bine netezit, chituit cu îngrijire şi apoi vopsit în alb, lemnul acesta ieftin dădea încăperii o înfăţişare luminoasă. De pe treptele casei de piatră ale conacului, cu stîlpi groşi, de lemn, vopsiţi în verde... coboară administratorul. Elementele vopsite în tonuri ocru-roşu şi ocru-galben... se detaşau... asemenea imaginilor de pe vasele greceşti. Ferestrele fuseseră lărgite, obloanele vopsite în verde. S-a împămîntenit obiceiul... ca gardurile de beton... să fie vopsite într-un verde închis mohorît. Scobiturile pietrilor pe dănafară le văpsi cu lazur albastru. Să-i pui... puţintică apă văpsită cu şofran Zidurile vor fi... căptuşite pă din afară cu scînduri făţuite şi toate văpsite cu catran O trăsură... îmbrăcată cu mătase şi văpsită cu ulei de culoare galbenă... părea a fi aurită. Voi izbuti... să-i conving că cerul este un copac uriaş de tinichea vopsit cu albastru. Pereţii sînt vopsiţi în uleiuri. Aici erau căruţele noi vopsite cu lac. Tavi... şterge bine şasiul, care-i vopsit cu „bronz”, ca să fie mai frumos. Celelalte lucruri cîte au norodul de obşte trebuinţă... să se văpsească de isnaful boiangiilor Ştrimfii, pălaria... se văpsesc. Urzeala nu se colorează văpseşte. Fac cele mai frumoase cerge braşovene... cari se vopsesc de ei. Lîna se vopseşte fără nici o bătaie de cap. Lăzile sau tronurile făcute din scînduri de fag se văpsesc în negru. Corbul bătrîn în alb de s-ar văpsi, cu o ploaie sau şi cu o roaî să să spele poate şi ce supt albiciune din fire imăciune au avut, în curîndă vreme îşi va arăta. Din căline şi calaican... se vopseşte negru şi verde spălăcit. Totuşi astăzi se vopseşte mai mult cu „colburi” cumpărate de la oraş. Brînduşaua, dimineaţa, Cui surîde între nori? Cine a vopsit verdeaţa? jos s-aşterne covorul, văpsit cu mii de văpsele Ce singură firea-l ţese din ierburi şi floricele. Priveşte norii aceşti văpsiţi de purpura razelor. În fund năvăleşte un sul de albă lumină rece, care văpseşte crud colţuri de piatră. Lacuri pe care algele încîlcite inextricabil vopsesc lamele apei perfide, cu reflexele unui colorit bizar. Uite ce splendid e apusul soarelui! Cum vopseşte nourii ca într-o baie de sînge. Au sosit surorile albastre ale Dimineţei ca să vopsească pe fereşti lumină. arăta prinsă de o... poftă de a se aşeza pe scaunul ei pliant şi a vopsi. Omul, dintr-o permanentă nevoie de ideal, dacă nu mai poate vopsi în culori exuberante viitorul, se consolează într-o înduioşătoare falsificare a trecutului. Veni Iiu la Iezrael şi Iezavel auzi şi-ş văpsi ochii ei şi-ş împodobi capul. Un fel de piatră vînătă, cu carea văpsesc genele. Buretele muiat în apă de castraveţi cu care-şi scotea petele, dresul, sulimanul şi rumeneala cu care se văpsea, gogoşile de ristic şi plasturi negri cu care-şi îmbina sprîncenile... au tras largi şi adînci brazde pe obrajii ei. Pometele de subt ochi îi erau zilnic atît de proaspăt rumenite, încît lăsa loc presupunerii că se vopseşte. Din scrum ş-ar face cerneală Să-şi facă sprîncenile, Să-şi văpsească genile. Întoarce-mă-voi în fundurile mării. Pentru ca doar s-ar văpsi piciorul tău cu sînge. Cea gîrlă crăiască, văpsită de sînge, va arăta a urma o prea sîngeroasă bătaie în cîmpii aproape de dînsa Trupul văpsindu-ţi cu sîngiurile, ca un împărat luminos cu mir te-ai uns. Luptînd cu ei, le iau sabiile din mîni şi văpsesc pămîntul cu sîngile rîmlenesc. Un sînge purpuriu văpsi pielea . Calu-i ud de sînge pînă la genunchi, Pala-i roş văpsită pînă la mănunchi. Vopsit pe faţă cu funingine, cu un cojoc rău şi cu o căldare în spate..., ţiganul vine de afară. Gura, mustăţile, barba, cămaşa lui George erau vopsite de sînge, dar numai lovitura de par îl biruise. Dacă îl iei în mînă, acest mic ins monstruos te vopseşte cu o secreţie de un splendid roşu carmin. În nebunia lor văpseau pereţii cu catran. Scotea lancea şi trăgea; În piept, în gură i-o băga, Bucatele le vopsea Şi de sînge le umplea. Cînd muşchiul valei se văpsea de sîngele lor, ei nu s-au clătit, ci au învins şi au murit! Mai vopsim o jumătate? Nu drăcui, mă camarade, nu drăcui..., că te văpsesc! vopsesc vopsează βάφω Văpsirea pardoselei de scînduri ... nu se vede însă în nici o casă ţărănească. Vopsirea este procedeul cel mai răspîndit de a proteja piesele metalice de rugină. Se va trece la vopsirea părţilor în lemn. Vopsirea fibrei se datoreşte unui proces chimic. Părul ei... începea a-i albi aşa de vertiginos, încît vopsirea nu era în stare să înece năvala albului. Acidul oxalic extras din plantă se folosea altădată ca dizolvant al albastrului de Berlin la vopsirea lînei şi a mătasei. vopsiri Cu văpsit cu tot, să fie lustru frumos, cu figuri Voim... să li se păzească dreptatea la plata preţului văpsitului Cerem... să li se păzească dreptatea la plata preţului văpsitului Pentru vopsitul postavurilor exista breasla vopsitorilor, cari vopseau anual mărfuri. Cu frunze şi scoarţa de mesteacăn se capătă o boia galbenă pentru încristat ouăle sau vopsit lîna. Sub formă lichidă se întrebuinţează ca lac pentru vopsit. Prafuri pentru vopsit în casă bumbac, lînă, mătase. Altădată vopsitul sau coloratul lînii se făcea numai în casă, după anumite tehnici străvechi. Sticletele este desigur cea mai variat împodobită din toate păsările noastre...; de aici legendele cu „vopsitul” şi numele în legătură cu frumuseţea. Acum începea călăfătuitul punţii şi vopsitul bordajului. Văpsitul pînzelor, arderea oalelor, potcovitul cailor sînt permanenţe din istoria noastră. Saranghii avea haini văpsite, şi (le) arăta, şi ciboti pînă la genunche. Steagul o suliţă era, toată De aur, cu codorîşte văpsită Se plimba pe uliţile Ţarigradului îmbrăcaţi cu hainele lor cele văpsite şi cu flori cusute. Pe lîngă păreţi erau puse în rînd cîteva scaune de Braşov văpsite şi un sipet mare. Să fie plantă adevărată, cu rădăcina ei în pămînt sănătos, iar nu imitaţie în tinichea vopsită, cum se pune pe unele case din oraş. Ea călătorea într-un rădvan, care pe atunci era o largă cutie de lemn vopsit, scobită rotund şi aşezată, fără arcuri, pe un dric cu patru roate ferecate. Fiecare cu coroana şi sceptrul său, dacă nu de aur şi de pietre scumpe... măcar de carton şi peticele de hîrtie văpsită. Numai în trecere amintesc despre un al treilea soi de pardoseală, mai puţin bun decît cea de scînduri văpsite, pardoseala de cărămidă. Toţi acei principi şi curtizani, cu figura copleşită sub perucele lor greoaie..., cu sprincenele încărcate cu făină, cu ochii încadraţi de cearcăne văpsite..., i se păreau nişte caraghioşi. La groapa feciorilor se împlîntă, lîngă stîlpul de la groapă, steagul, o prăjină de brad vopsită. Era o culă largă cu lăviţi de lemn, ... învelite cu cergi de in vopsit. O frînghie încărcată cu rufe, nişte cămăşi bărbăteşti, de stambă văpsită posomorăsc locul. În arhondaricul cu scînduri vopsite şi scoarţe pe duşumele face iar scîrnăvii. În colţ, la dreapta, era patul de lemn vopsit, acoperit cu o foiţă de lînă vărgată. Percepţia bucăţii de pînză vopsită poate să fie nicicînd subsumată de el în acea categorie care se numeşte valoarea estetică. Văzu pe Jack în aşteptarea momentului de a intra în sală, rezemîndu-se de un perete al vestibulului pe care era o plancardă cu şiruri de inscripţii vopsite. La atelier, pe o uşă vopsită, ... făceau să apară cele două unelte de muncă. Peste tot unde exista o suprafaţă orizontală, obiecte de artizanat din lemn sculptat, vopsit, pirogravat. Cei doi se priviră încremeniţi şi strivindu-şi buzele vopsite a nedumerire. Nevastă-mea apare vopsită şi indignată. Se aşează la o masă ofiţeri francezi în societatea unor femei vopsite. vopsiţi, -te Văpsitorilor ce nu le îmbla văpselele bine, le-au iştelit. Văpsitorii penelor. Ştiu că într-acest oraş să află un văpsitoriu carele are o fată foarte urîtă. Păstoriul, croitoriul, văpsitoriul, tăbăcariul să pedepsesc pentru neştiinţa, lenevirea şi nepurtarea de grijă a lor, cu plata lucrului stricat. Mătăsurile orientale, cu care se servă la noi sătencele spre a împodobi veşmintele lor, au de acele tonuri călduroase ale Orientului, pe care nu le pot atinge cu nici un preţ văpsitorii din Occident. Văpsitori... au fost desigur şi prin sate sau tîrguri şi în timpurile mai vechi. Văpsitorii au executat bine lucrul. Pentru vopsitul postavurilor exista breasla vopsitorilor. Vopsitor de blănuri. Vopsitori de mobile. Cum lucrurile erau urgente, le-au adăugat mînă de lucru din Bucureşti, zidari, vopsitori, dulgheri, ridicători de schele. Nu poate vedea în dosul petei galbene decît lemn gol, lucrat de strungar şi lăcuit de vopsitor. Tot atît de fidel este pictat un sacagiu, vara, pe sacaua lui cu apă, ... sau un vopsitor printre petecele de pînză multicolore, întinse la uscat. Această îndeletnicire casnică pierde din importanţă de cînd au început să apară în centrele economice locale vopsitori ambulanţi. Vopsitor de bumbac. Trebuiau evitate emoţiile în familie şi menţinut prestigiul de vopsitor. Ca într-o problemă bine rezolvată, la finele operaţiei au rămas un dulap vopsit şi trei cutii goale, cu pensula lor. vopsitori -tor. E o plantă... folosită în vopsitoria casnică. Piatra acră... e întrebuinţată în vopsitorie. Egalizatori pentru vopsitorie (avirolul, tetracorint etc.) Meserii foarte interesante pentru un cărturar: legătoria de cărţi, ceasornicăria, ... chiar vopsitoria şi zugrăveala. Din rădăcină se extrage un colorant... folosit în vopsitorie. au un rol important în tehnică, în industria vopsitoriei, pentru fixarea coloranţilor pe fibre textile. În secţia de vopsitorie a întreprinderii noastre se... folosesc tehnologii depăşite. Vopsitori ambulanţi... strîng în zilele de tîrg, din Sălciua şi Iara, lîna destinată vopsitului, urmînd a fi transportată la fabricile de vopsit din Trăscău..., unde există o astfel de vopsitorie. vopsitorii -ie vopteşte. S-o năcăjît popa tare, o îmblat prin vor plîngîn. Vulturul... se pune supra cadavrelor şi... este adevărat că atunci, precît este şi laş şi vorace, destul numai să prevază puţină rezistenţă, el se uneşte cu alţii. Mi-erau antipatici păstrăvii, mai ales că-i descriai răi şi voraci. Porcul este, în special, un animal vorace. Reptilele vorace ale apelor sînt oarecum domesticite şi înmulţite ca cîrdurile de oi şi de curcani. Ştiuca, într-adevăr, este un răpitor dintre cei mai vorace. Ichtyosaurus era un carnivor vorace. Mă privea deodată încremenită, cu un interes de animal vorace. Cum era atît de copilă, în loc să savureze încet bomboana ca orice plăcere care trebuie să dureze cît mai îndelungat, începu să o crînţăne cu dinţii ei mărunţi, albi, tari şi voraci. Oamenii ştiinţei au sperat sincer să corecteze natura, să preschimbe destinul vorace în altul mai convenabil. Într-o secundă, el a sărit de mai multe ori..., răpindu-şi fluturele aţintit de jos, devastator şi vorace. voraci, -ce. Are o voracitate de găină uitată în coteţ. Se zice că un om, ca şi un animal, are mare voracitate, atunci cînd mănîncă mult, orice şi oricînd. Cutremurele se datoresc mişcării peştilor sau voracităţii unei scorpii care roade stîlpii pe care stă pămîntul, pentru a-l face să cadă în apă. Li se citea, la fiecare în parte, voracitatea în priviri şi mişcări. Alătur... copia a patru... numere de muzică menite a potoli, pînă să viu eu la Iaşi, voracitatea, dacă mă pot exprima astfel, a D-lui maestru Codiţă, pe care-l salut cordial. voracităţi vorbagii. agiu Iar al nostru tînăr împărat... Peste oaste au căutat, Şi din oaste ne-a ales pe noi Aceşti doi voinici Cu caii sumeţi, Din gură îndrăzneţi; Cu caii fugari, Din gură vorbari; Cu caii berbanţi, Din gură învaţaţi. vorbari, -e -ar Dumneata eşti cam vorbariţă,... m-aş fi luat cu dumneata şi mi-ar fi trecut poate de urît. Vestitul Capitol a Tuluzei...serveşte de curte judecătorească. În sînul său gîgîieşte claia vorbariţă a avocaţilor, de dimineaţă şi păn-în sară. Cele mai disparate spirite s-au putut întîlni şi s-au putut însufleţi în acest contact: veselul voltairian Pogor…, tăcutul Tasu cu vorbareţul Ianov. Restul de timp, cît le mai rămîne de trăit, este puţin, pe cînd trecutul este mult şi speranţa este pentru viitor, iar memoria pentru trecut, ceea ce îi şi face a fi vorbareţi. În această veselă adunare de împărecheaţi, numai eu şi cu doamna Rădeanu eram stingheri şi hotărîţi a rămîne stingheri, căci ea, între toate, era mai puţin vorbareţă, stătea mai la o parte şi parcă se ferea de mine cu deosebire. P-atunci bărbierii erau… flecari, vorbareţi şi uşori la gură. Gîndiţi-vă la aceasta, vioii mei domni vorbareţi şi agitaţi. Menelau nu e vorbareţ. Încrunta întreaga faţă două vorbe de-mi vorbea Pe cînd tu, din cale-afară de vorbareţ, te-ai tîrît. Cu pasările e vorbareţ. Gheorghiţă... nu prea era vorbareţ, dar ştia să spuie destul de bine despre cele ce lăsase şi cele ce văzuse. Dumnealui era un om puţin vorbareţ. Dorinţa-i era... să facă pe vorbareţul şoim a-i recunoaşte calităţile. Mi-e ciudă pe frunza cuminte, Pe vorbareţe valuri de rîu. Locul hienei îl luă cel vorbareţ. Era o vorbareţă mogîldeaţa asta, cum nu-şi afla pereche. Cinstitul negustor îi pune în vedere vorbareţului că se înalţă nu departe de-acolo ş-o mănăstioară a Sfintei Marii. Unu-n braţele altuia, tremurînd ei se sărută, Numai ochiul e vorbareţ, iară limba lor e mută. vorbareţi, -e -areţ Deacă vom compune vreun vorbariu, să însămnăm numai acele cuvinte care de după rădăcină sînt romîneşti. Autorii vorbariului de Buda au ţesut populului lor un veştmînt roman. Adunarea tuturor cuvintelor unei limbi la un loc se cheamă dicţionariu ori lesicon… ori, mai pe romînie, vorbariu, adecă cartea în care sînt adunate toate vorbele unei limbi. În Banat se lucră un „Vorbariu etimologic” în „Aurora romînă”. vorbare dicţionariu, glosariu Atunci vorbaşii guvernului care au pornit pe sate pot să adune zdrenţe, că alt folos nu vor avea. vorbaşi -aş Cea mai timpurie înfăţoşare a raţiei seau a minţei omineşti au fost graiul seau vorba, că fiind omul în stare a pute rosti tonuri articulate n-au putut a se servi îndelung numai cu ghesturile. Vorba numai omului se cuvine. Întru lipsa vorbei, cu multe feluri de semne se ajută. Cele două representăciuni convenţionale mai importanţi pentru om sînt vorba şi scriptura. Vorba, în genere luată, este mijlocul prin care ne descoperim unii altora cugetările noastre. Toţi carii se nasc surzi nu vorbesc, pentru că vorba se învaţă prin auz. El pierde minte, vorbă..., obrazu-i e pălit. Trebuie deschilinit glasul de vorbă. vorba schimbată în pronunţie ţigănească. Acelaş sunet din acelaş cuvînt nu este pronunţat la un fel de doi oameni, oricît de mult ar sămăna aceştia în vorbă la prima videre. Îi smucit la vorbă, cam gîngav şi bolboroseşte. Scriau cum vorbeau şi scrisul îl numeau icoană, crezînd că el trebuie să fie reproducţiunea esactă a vorbei. Vorbă lată Raiule! grădină dulce, Eu nu mă îndur a mă duce, De glasul îngerilor, De vorba păsărilor, De mirosul florilor Tînărul, uitîndu-se de la un timp mai de-aproape la tovarăşul său, după vorbă şi după trăsurile feţei, i se păru că acesta e fată, şi nu fecior ca dînsul. Aseară-nsărai pe coastă. Pe din sus de casa voastră Ca să-ţi aud guriţa...; Dar n-auzii vorba ta, Ci-auzii pe maică-ta. Hotărîrea ce să va face numai prin vorbă şi nu să va scrie şi să se iscălească iaste netrebnică şi ca o nefăcută să socoteşte. De voi avea norocire – de nu la Bucureşti, cel puţin la Alba Iulia – voi avea ocaziunea d-a-ţi povesti cu vorba, căci într-o scrisoare nu se poate Ulicioara-i strîmtă şi, din ziduri vechi, Vorbe, rîs şi plînset sună în urechi. Aud vorba lor, un fel de văicăreală, cînd pripită, cînd tărăgănată. Putea acum asculta vorba, fără să o doară auzul. Întristarea ei era sălbatecă: nu suferea vorba, prezenţa nimănui. Aceşti moldoveni, cu firea, cu năravurile şi cu vorba, nu sînt cu mult osebiţi de italiani. Acest obicei de a mesteca în vorbă cuvinte greceşti nu de mult îl luară boierii. Aşea va păţi oricare va cerca să înveţe limba latină din auzit şi nu din gramatică; nenumărate smintele gramaticeşti va face în vorba sa. După aceea, începem... a îndrepta şi limba, adecă vorba, căutînd şi spre dreapta scrisoare. Roma... ne-a lăsat legi şi pămînturi, vorba sa şi-naltul nume. După vorba turcului: tiurliu, tiurliu, adică, cum am zice pe rumînie: în toate felurile, şi în toate chipurile. Gramatica romînească este o învăţetură sistematică despre formarea graiului şi a vorbei romîneşti Credinţa, vorba era una la boieri şi la plugari; acea legătură s-au întrerupt. Aceeaşi prin viţă, prin tip, prin vorbă, prin datine, prin teritoriu, prin tendinţe, orice naţionalitate, simţindu-se a fi o singură familie, îşi închipuieşte a le fi moştenit pe toate acestea, dempreună cu numele comun, de la un singur tată, pierdut în întunerecul timpilor. Doi domni în vîrste diferite se preumblară îndelung pe peron, atrăgîndu-mi atenţiunea prin vorba lor romînă. Aldată, domnu, boieru, popa şi tot orăşanu aveau vorba ca a noastră; acuma, slabă nădejde: a mofluzit limba. Statura, vorba... şi toate obiceiurile cîte le avem noi, le au şi fraţii noştri munteni. La Botoşani altfel se vorbeşte decît la Iaşi, dar care-i satul despărţitor între cele două feluri de vorbă? Acuma înţelegea bine că nu-i vorbă moldovenească. N-am mai auzit vorbă romînească de opt ani de zile. Se uita de sus la oameni, iar vorba romînească îi era împestriţată cu cuvinte latineşti şi ungureşti. Hai, Doicî, sî trecim Oltu, Sî schimbăm vorba şî portu. Vorbă de obşte comună de toate zilele de rînd Să cheamă aceea laptele creştinătăţii, iară după vorba de obşte, catihism Un popor poate avea mai multe sau mai puţine cuvinte în vorba sa cea de toate zilele, după cum adecă este şi gradul culturii în care el se află. Timpul acesta şi în modul următoriu încă se aplică în vorba comună. Anafrodisia seau neputinţa se zice patima aceea cînd avînd cineva femeie nu poate a se apropie de ea. Aceasta se zice în vorba de rînd că-i legat. Dovadă despre aceasta, afară de vorba de toate zilele, avem şi următoarele versuri. Străin la vorbă şi la port Luceşti fără de viaţă, Căci eu sînt vie, tu eşti mort, Şi ochiul tău mă-ngheaţă. A le cinsti mă silesc cu tăcerea şi mă întorc cu vorba iară, la începutul cel dintîi: „Doamne, mîntuieşte-ne, că perim”. Muierea numaidecît tăindu-mi vorba mi-au zis. Toţi odată s-au pornit la vorbă. Bine vorba nu sfîrşea, Din rîu iată că ieşea Zimbrul aprig. Scriem pentru a ne răspîndi gîndirea mai departe decît o duce vorba. Radu-i curmă vorba: Nu e acum vremea pentru certări. Rîdeau vorbind – adică mai mult rîs decît vorbă. Începu să guste cu mare poftă. Mîncînd, fireşte, începu vorba. – Straşnic viscol, domnule! Maica stariţă zîmbi cu mîhnire şi tăie vorba cu bunătate. Nu-i nimic mai iute decît gîndul, iar vorba poartă gîndul dintr-un om în altul. Dar frumosu-i, zise cucoana, tăindu-i vorba. Deodată-şi rupse vorba – limba-i amuţise-n gură. Din cînd în cînd se oprea din vorbă spre a-i zice: – Ei, Anicuţo. Uneori gîngavul, fiind de un temperament nervos, se grăbeşte la vorbă, dar este împiedecat de repetări involuntare. Ar fi vrut să afle multe, dar îi tai vorba. N-apuc să mîntui vorba şi aud dinspre vale: poc, poc. Urmă repede, de teamă să nu înceapă ea şi să-i taie vorba. Numai domnul Tase îi cam tăia curajul, cînd o vedea că se prea înăduşeşte la vorbă. Fără continuitate în vorbă..., el îşi dicta versurile, plimbîndu-se agitat prin cameră. N-apucase să sfîrşească bine vorba şi de pretutindeni năvăliră în curte argaţii. Vătăjelul Iordache Nastratin... începu vorba, lat şi-ndesat, privind într-o parte cu ochii lui alburii. Zeiţa majestuoasă îi tăie vorba numaidecît. Unde e Ana? îi tăie vorba celălalt. Pînă s-a obişnuit să mă înţeleagă..., deseori mi-a curmat vorba, scuipînd obidit. Bine vorba nu sfîrşea..., Frunza-n codru jos cădea, Firea-ntreagă că jelea. Nici vorba nu isprăvea, Pintea capu că-i lua. Dar n-a putut să sfîrşască bine vorba şi s-au rupt firul bobului şi s-a înecat şi moşneagul. Vorba nu sfîrşea, Plînsul îneca. Vorba e de argint, tăcerea e de aur. Vorbă multă în zadar cînd lucrul e de faţă. Mai bine multă minte şi vorbă puţină. Mai bine auzire multă şi vorbă mai scurtă. Vorba puţină şi mîncarea puţină niciodată nu strică pe om. Parcă se pune la cioarbă Una-ntr-alta tot să soarbă, Asfel nu-ţi dă pas de vorbă. Cînd îi dai pas la vorbă, începe să-ţi spună cu tîlc şi ca din carte. Auzite şi ştiute mi-erau toate, dar ea nu ţinea socoteală de asta, ci-i da-nainte cu vorba. Părintele era cam lung la vorbă. Dragostea din ce-i făcută? Din omul cu vorbă multă, Zice-o vorbă, zice două, Îndată-i dragostea nouă! Acest vorbă-lungă, nu obosea niciodată povestind. Vorba mea nu iaste vrednică niciodată ca să îndulcească cu vreun mijloc auzirile ascultătorilor. Altă vorbă trebuie celui învăţat şi alta celui neînvăţat. Prin vorbă şi purtarea sa să făcu prepuşi că ar avea gînd într-ascuns a trece hotarul. Vorba lui era înţeleaptă şi libovă. De voieşti de toţi să fii primit, potriveşte-ţi portul şi vorba după a lor voinţă. Mintea-i este şugubeaţă, Vorba-i plină de plăcere. Vorba ei mă desfată, Cîntecu-i mă îmbată. Vorba ta mai mîngîioasă decît glasul de iubire. Şi s-apropie de cort Un bătrîn atît de simplu, după vorbă, după port. Dacă vorba-i e plăcută, şi tăcerea-i încă place. Ce deosebire între ea şi doamna Rădeanu!... Una cu căutătura limpede, încrezătoare, cu vorba nemeşteşugită ca izvorul cel curat, cealaltă privindu-te parcă totdeauna cu scop. Multe lucruri bune mi-ar fi plăcut şi mie, ca oricărui muritor, pe lumea asta, însă nici unul mai mult ca vorba pe d-asupra limpede, dar adîncă la înţeles. Ei nu se puteau dezlipi de dînsa, căci şi vorba şi faţa îi erau cu lipici. Vorba ei era aşezată, căutătura blîndă şi plină de cuminţenie. Era un bărbat plăcut la vorbă, cu bune moravuri. Deodată, Aşa, din vorbă aşezată, Gemu. Începi să semeni la vorbă cu Natalia Canta. Un om frumos, încă tînăr, cu barbă mică, cu faţa plină, bună, cu vorba care încerca numai uneori să fie aspră. Văd aievea întrupat ceaslovul În vorba ta domoală şi cuminte. Caută să mă distreze cu vorba lui glumeaţă. Era lacom, cumplit, neaşezat la vorbă şi ucigător de oameni. Se gîndi la el: înalt, subţire,... cu o vorbă cumpătată şi liniştea stăpînirii de sine. Negustorii greci au figură fină, vorba blîndă, aerul şiret. Căutătura-i e semeaţă, vorba răspicată şi poruncitoare. Foarte îndrăzneţ la vorbă... a început să strige în ton mîrîit. Nu-i era drag pentru că avea vorbă unsuroasă şi zîmbet prefăcut pe buze. Femeile din sat – zicătoare şi apăsate la vorbă cum sînt – şi le repetau mereu de cînd cu jurămîntul. Fermecător în vorbă, simplu, clar, logic, exercitînd un mare prestigiu prin viaţa sa plină de peripeţii romantice. Copilul care imită pe omul matur, în vorbă, în mers, în atitudine, pastişează. E mai mult timid la vorbă, nu e orator, însă pune în glas o convingere pe care n-o au alţii. Îţi pică vorba domoală Ca descînticul de boală. Vorba lui era prietenoasă. Aspru în vorbă, îşi păstra mai întotdeauna cumpătul. Fire-ai, noră, sănătoasă Cît ţî-i vorba d'e frumoasă. Fete bune, Nu le afli soaţă-n lume De drăguţe şi frumoase Şi la vorbă drăgăstoase. Vorba dulce mult aduce. Omul se cunoaşte din vorba sa şi nuca cea sacă din uşurinţa sa. Prostul se cunoaşte după vorbă şi şiretul după ochi. Nebunul din vorbă se cunoaşte. Vorbeşte cum ţi-i vorba şi te poartă cum ţi-i portul Ori vorbeşte cum ţi-e portul, ori te poartă cum ţi-e vorba Acest domn în toate au avut noroc, bogat, frumos la chip, la stat, vorba lui frumoasă, cu minte mare. A îndulci cu vorba auzurile ascultătorilor iaste dată ritorilor. Iară eu, ca un neputincios la vorbă,... a le cinsti mă silesc cu tăcerea. Pui înaintea voastră învăţătura graiului frumos şi a vorbei împodobite, ca un odor purtătoriu de folos părţii politiceşti Ş-apoi tineri, soro..., cu vorbă, cu ighemonicon. A unit cu întinse cunoştinţi un deosebit talent de vorbă şi puterea de caracter care face pe adevăratul om politic. De vorba lui nu te saturi. Slujeşte adevărat spre înţelegerea vorbei de faţă. Aligoria iaste o vorbă cu totul metaforicească şi carea are altă înţelegere osibită de însemnarea zicerilor Nu trebuie să luaţi sama la toate, la gînduri, vorbe şi la dreapta scrisoare, voind a le îndrepta. Toată spunerea este alcătuită dintr-una sau din doo vorbe. Nu trebuie să cerem nici vorbă de la mort, nici vreun dar de la scump. Rimă se zice asemănarea ultimelor vocale şi consoane a vorbelor cu care se termină două sau mai multe versuri. Întrebuinţînd rău această lege, pedepsea nu numai fapte, ci şi vorbe, semne şi chiar gînduri. Văzînd într-însele oarecare idee şi vorbe care nu ar suna bine la urechile noastre, am luat îndrăzneala să le scoţ. Pentru nenumărata mulţime, stelele nu se pot numi cîte una cu vorbe proprii. Vorbele „masă”, „rătunzime” nu exprimă decît idei, fiindcă nu representează decît lucrurile despre care se tractează. Sînt unii care confund semnul cu lucrul însemnat şi pretind că ideile, încai cele generale,... nu sînt decît vorbe. Numele ... se trage din două vorbe greceşti. Cunoştinţa n-are origine în sensul ce am dat acestei vorbe. Vorbele sau cuvintele sînt semnele cugetelor. Taci, fiică! nu se poate: Tu vorbele îţi strici. Stănică, îndată ce dete cu ochii de mine, rămase cu vorbele întrerupte pe buze. Amorul de patrie, libertatea, egalitatea şi devotamentul sînt vorbele sacramentale ale ciocoiului, pe care le rosteşte prin adunări publice şi private. Toată vorba ce pronunţa era o insultă aruncată în contra noastră. Ambele vorbe sînt de cea mai evidente origine indo-europeană. Această vorbă vine de la „animus”. Se împrumută vorbe din toate părţile. Vorbeşte încai franţuzeşte?... – A fi rupînd şi el vro două vorbe ca toată lumea. Stilul greoi provine din înţelegerea grea a celui ce scrie, şi cine face vorbe multe la idei puţine are o cauză foarte firească pentru aceasta. Spre a avea o prenumerare exactă şi deplină a deosebitelor înţelesuri ale vorbei „satura” în limba latină, vom traduce din gramaticul Festu cuvintele. Norocul tău că n-ai pronunţat vorba întreagă. Nu caut vorbe pe ales Nici ştiu cum aş începe – Deşi vorbeşti pe înţeles, Eu nu te pot pricepe. Doamne, ce vorbă ţi-a ieşit din gură. Se pot citi cîteva vorbe de-a-ndărătelea. Amîndoi erau... cumpătaţi la veselie şi bine chibzuiţi în potrivirea vorbelor. Nu se putea să fie bărbat, fiindcă vorba îi curgea din gură ca mierea. Parcă-i da cineva brînci să scoaţă din gură vorba ce-i sta pe limbă Vorbele s-au aşezat la rînd şi s-au mlădiat în cadenţă după o lege de armonie, auditivă mai mult. Lascar recunoscu vorbe dintr-o rugăciune grecească. Nu ştia nici o vorbă romînească. Limba nu se mărgineşte numai de a aplica o vorbă cu sens general la un caz particular şi de a preciza sau limita astfel semnificaţiunea sa. Vorbitorul ştie bine că amestecă două vorbe deosebite şi o face aceasta înadins..., mai ales pentru a provoca rîsul. În limba poporului, vorba „plisc” înseamnă coastă sau deal steril, acoperit cu piatră. Rada, cînd o vezi, te fură... Cu a vorbelor căldură. Ar trebui să hotărîm care este înţelesul vorbei „a înşela în amor”. Patru vorbe imperioase pe cari le spunea într-un salt de broască sărită. Luase un condei să însemne cu vorbe toate felurile de sunete pe care le scotea Se mai abuzează încă la introducerea cu duiumul a vorbelor streine nepotrivite şi greu de pătruns în popor. Vorba, ca o simplă monetă luată şi dată, ştearsă de multă întrebuinţare, e tot ce loveşte cugetul. Simţim sunetul aurului..., dar cum să-l exprimăm prin vorbe? Mai scrisese un cuvînt..., dar în clipa aceea moartea îl lovise şi mîna care ţinea condeiul căzuse pe fila de hîrtie, împroşcînd cu cerneală ultima vorbă scrisă. Pe ultima bătaie a ceasului din peretele din faţă cădea şi ultima vorbă a oratorului. Forma exterioară a vorbelor de origină latină nu mai seamănă cu prototipul lor. Culai repede, fără să mai aleagă vorbele de indignat ce era. Abia putuse articula ultimele vorbe, înecat, sugrumat. Îmi aduc eu aşa aminte de vreo zece vorbe sîrbeşti pe care le-am învăţat în copilărie la malul Dunării. Începu să-şi povestească viaţa şi peripeţiile prin care a trecut, vorbind o limbă grecească amestecată cu vorbe romîneşti şi franţuzeşti. Noi ştiam cîteva vorbe ungureşti din cele din urmă două clase ale şcoalei primare. Se toarce vorba închegată, Cutia încet se-ncuie-n piept, În scrisul apei caut drept. Ceea ce va apărea evident în tot ce exprimă, cu vorba şi cu pensula, în tot cursul vieţii sale. Nu în statistica vorbelor stă poezia, ci în asociaţia lor. Rupea cîteva vorbe nemţeşti, cîteva greceşti. Vorbele i-au fost culese, pe măsură ce alunecau din gura lui înţeleaptă, de un discipol..., care ni le-a transmis spre învăţătura noastră. Vorbele mi le-am spus şi pentru ca să întrebuinţez cuvîntul „încaltea” ce nu era uzual în sat. S-a lăsat de scris de atunci..., dar vorbele îl mai urmăresc şi-l hărţuie din cînd în cînd. Scriitorul... şi-a aţintit ascuţimea intuitivă asupra fenomenalităţii sociale: gesturile, vorbele şi purtările oamenilor. Aş vrea să găsesc alte vorbe, deoarece eu însumi le-am folosit pe acestea pînă la saturaţie, dar îmi simt imaginaţia sleită. Ce ciudat se construieşte, frază cu frază, vorbă cu vorbă, farmecul acestei cărţi alcătuită din frînturi de scrisori, asemeni unui roman epistolar. Comicul care rezultă din stîlcirea vorbelor nu este de foarte bună calitate. Ba o iubeşti! Totul te trădează: privirile, vorbele, gesturile. Nu scoase streinul bine vorba din gură şi toate se-mpliniră. De la Măgura încolo şi voarvele-s altele. Pintea toate le făcea, Nici o vorbă nu scotea. Cam îmblodogărea vorba ca să nu bage baba di seamă. Vorba ce zboară odată nu se mai întoarce. Ştie vorbe să îndruge Parcă tot la ţîţă suge Vorba pe unde a ieşit Mai bine să fi tuşit. Un ban, cu mult mai bun decît mii de vorbe. Nu caută că nu vine vorba la cadelniţă Pe unde iese vorba, iese şi sufletul Copia pe coale întregi de hîrtie paginile din „Logica” lui Maiorescu, vorbă cu vorbă, citindu-le apoi. Scria, vorbă cu vorbă, tot ce spunea sluga de la birt. Se spovediră printre gratii..., rostiră vorbă cu vorbă după părintele Evtichie rugăciuni uşoare. Mă străduiam să traduc nu numai vorbă cu vorbă, dar şi sunet cu sunet. Cu alte vorbe, noi am făcut o elipsă. Cu alte vorbe, statul dac... a rămas iar în picioare. Cu alte vorbe, Aman... este incapabil să facă un sacrificiu util a părţilor accesorii. N-au consultat esperiinţa decît relativ spre mundul fisic şi estern...; cu o vorbă, au denegat conştiinţei facultatea de a percepe, spre a o da numai sensurilor. Nu scosese o vorbă de cînd venise. Nenorocita nu era o povară:... nu scotea o vorbă, nu se mişca, sta ghemuită ca o momîie în fundul patului. Nu făcuse nici un gest, nu scosese nici o vorbă. A doua zi n-a scos o vorbă. Îşi făcuse o regulă să nu scoată o vorbă şi să nu comenteze pentru că, zicea, din ţînţar se face armăsar. Tu eşti mut..., mă, dă n-ai scos o vorbă d-alaltăieri. Rar scoteau o vorbă. Nu scoate o vorbă din gură. Îşi revenise: ochii-i erau vioi, dar nu scotea o vorbă. Nu scoase o vorbă tot timpul. Ardea ca pojarul şi-i clănţăneau dinţii în gură de nu putea scoate o vorbă. La cină, fu rece ca gheaţa, nu scoase o vorbă şi abia se atinse de mîncăruri. Pintea toate le făcea, Nici o vorbă nu scotea. Făr-în gîndul lui gîndea. Îngălbenise, se uscase ca iasca şi-i scoteai vorba cu cleştele. Romînului nostru nu trebuie să-i scoţi cu cleştele vorba din gură. Dimpreună cu cîntarea, omul face a se auzi şi vorbe. Ştiu aria, dar vorbele le-am uitat. Ea cînta, repetînd aceleaşi vorbe, plecîndu-se către el, tremurînd de emoţiune: „Îţi aduci aminte cînd veneai la mine, vara pe-nserat”. Muzicanţii oare nu s-ar găsi destui ca să brodeze o arie demnă pe vorbele cîntecului răspîndit pentru a-l putea populariza? Era mai greu să înseileze vorbe pentru bocet şi să scoată glas. Un fecior mai isteţ..., care ştie mai bine colindele, recitează din memorie textul, „vorbele” colindelor, cum le-a învăţat şi el de la altul. Nu vorbele însemnau mare lucru, ci mai cu seamă tot ceea ce aducea doina cu ea. Zice chiar marele Zlataust, la al şaptesprăzecelea vorbă ce face Evanghelia lui Mathei. Sintetica se ocupă cu formarea vorbei; ea se subîmparte în generală şi specială. Pronumele este un nume generic ce ţine în vorbă locul substantivului. Părţile vorbei verbum Nominelor şi vorbelor romîneşti a cărora rădăcină e în limba cea latinească. La romîni sînt patru forme ale vorbelor, care, precum şi la latini şi la italiani, se cunosc din modul infinitiv Vorbă ajutătoare Romînii întrăbuinţează în limba sa vorbe ajutătoare (verba auxiliaria). Italianii întrăbuinţează vorbe ajutătoare întocma ca romînii. Cei ce mărturisesc cum că limba moldovenească este alcătuită din cea italienească, zic aşa... cum că are tot aceleaşi vorbe ajutătoare: am, ai, are. Izvodul lui Necolae... era pentru neîntocmirea lui foarte cu greu a să înţelege vorba tălmăcirii şi abaterea cuvintelor. Mai degrabă i-ar putea strîmba fălcile, decît vorba. N-a fost putinţă să-l întoarcă din hotărîrea sa, rămîind statornic ca o piatră în vorbele lui. Eu aş zice o vorbă, părinte, să nu fie cu supărare. N-ar fi mai bine să-l avem pe domnul Florea deputat? Dar cine îi ţinu vorba în seamă? A nu asuda de vorba cuiva Dacă nu ţi să trece vorba, nu-ţi mai răci gura. Îm pare gińe că sîntem pi-o vorbă. Nu ne potrivim la vorbă. Acestea ce zisem pînă aici, pentru alţii doară să par că am ieşit din vorba noastră, însă nu gîndesc că fără cale sînt puse. Holera au slujit de vorbă prin salonurile Eşului. Oare... nimeni n-a pomenit dacă le-au clădit dacii sau mai tîrziu romanii? Un lucru îl ştii fără greşală, că e vorba de unul din aceste două popoare. Să strînseră toţi svetnicii la craiul în Liublin... Fost-au 15 zile voroava pentru turci şi pentru Ştefan Vodă. Engel, cînd e vorbă despre romîni, ca să ştirbeze mărirea romînilor, şi în papură caută nod. Aceasta nu este treaba mea: aici ne este vorba de literatură, iar nu de moral. Nu mai e vorba de o cestiune de psihologhie. Nu este vorba de mine. E vorba despre Sciţia cea învecinată cu Misia. Roşaţa obrazului dovideşte c-ai gîcit de cine-i vorba. Să nu uităm că este vorba de dreptul public, şi nu de dreptul privat. Confraţii noştri vor înţelege lesne de ce e vorba. Aşa cred eu c-ar fi cu cale, cînd îi vorba de dreptate. Intelectualii sînt... diriguitorii opiniei publice, mai ales cînd e vorba de mişcarea „culturală”. Afară de pasca despre care ne-a fost pînă aici vorba, cele mai multe romînce... fac de Paşti încă şi alte copturi. Pentru că e vorba de glugă, trebuie să notez că numele acesta se mai dă unei specii de traistă a ciobanilor. Şi eu am simţit, ca tine, greutatea de a fi judecător drept, cînd e vorba de înclinările unei persoane din familia ta. Nu e vorba de glorificarea trecutului tradiţional al unei naţiuni. De lupte propriu-zise e foarte puţin vorba. Despre porţile acestea... va fi vorba în altă parte a lucrării. Luaţi aminte că e vorba de un produs alimentar de primă necesitate. E vorba anume de pigmentul celular şi în special de pigmentul celulelor nervoase. Nepăsător, ca şi cum nu de dînsul ar fi fost vorba, mînca şi bea. Nu e vorba de mine, ci de ideile mele. Este vorba cu siguranţă de „vlahi”. Dar peştii? Că de ei este vorba. Da, da, aprobă el, ca şi cum ar fi fost vorba de o mîncare delicată. Este vorba de intuiţia obiectivă şi de înţelegere. Normele generale, despre care a fost vorba în primul rînd, pot fi numite şi formale. Este vorba de un sat bucovinean,... aşezat într-o vale. Auzind că este vorba de el, se întoarse cu faţa spre prefect. Este vorba de bogata faună de pajuri şi vulturi. Nu e vorba numai de Acropole, cu templele, coloanele, frizele, cariatidele şi zeii săi, ci şi de acele vile şi muzee albe ce împodobesc oraşul modern. Dacă e vorba, de pildă, de un hoţ, atunci individul descris... va fi o capodoperă de hoţ. E vorba aci de un nou concept. Este vorba de mai multe variante fonetice ale aceluiaşi cuvînt străvechi. Vom înţelege că este vorba de logaritmul zecimal. S-ar putea crede că este vorba de un lăcaş din satul de podgorie de pe malul Milcovului. Nu e omul niciodată bătrîn, cînd e vorbă de învăţătură. Să aducă vorba tot de streina necunoscută. Bine-ar fi să ne luăm de vorbă în sfîrşit cu cucoana Chiriţa. Cînd musafirul l-a văzut pe Abu-Hasan încălzit bine, i-a deschis vorba despre dragoste. Aduseră vorba iarăşi despre broasca fratelui lor. Deschizîndu-se odată vorba în adunarea zeilor. Aduseşi vorba de praznic. Pare că se sfiia să iaie cu noi vorba despre aceasta. Aşi fi deschis eu vorba dacă lăutarii n-ar fi început tocmai un vals. Niciodată nu aducea vorba despre întîmplările răzmeriţei. Nu s-a adus măcar o dată vorba despre femei. I se păru nedelicat să mai deschidă vorba, acum cînd doliul era încă proaspăt. Nu aduse vorba de politică. Cineva adusese vorba despre cei vreo treizeci de mari boieri, refugiaţi la Braşov. Unul dintre ei aduse vorba despre băiatul lui Moromete. Ei, tînguitu-s-a îndestul vară-ta cît aţi stat în salon? i se adresă ea, aducînd vorba, cu un anumit scop, despre măritişul lui Tensi. Călugărul, de la una, alta, aduse vorba că ce fel de viaţă duce ea şi cum trăieşte. Am luat vorba despre dreptare. A zîmbit a rîde şi a intrat în altă vorbă. Fetele atunci au luat altă vorbă, dar din inima lor nu s-a şters purtarea necuviincioasă a spînului. Apoi Ilinca schimbă vorba, întreabă de tată-său, de ce mai e pe-acasă. Dar să nu schimbăm vorba: în ce te duc de nas? Apoi a schimbat vorba şi ne-a întrebat: Badeo, da or fi fiind bătrîni pe aice? Admirabilă e sonata asta,... zise Andrei ca să se schimbe vorba. Ca să schimbe vorba, atinse umărul nevestei. Vînătorul..., om umblat, schimbă vorba, ca să îmbuneze inima bătrînilor. Căutînd să-i alunge tristeţea, Titu încercă să schimbe vorba, Grigore însă continuă liniştit. Colonelul a înţeles indiscreţia acestei anchete şi schimbă vorba. Întorcîndu-se spre fereastră, schimbă vorba. Schimbînd deci vorba, puse mîna pe umărul lui Filip. Schimbă repede vorba, parcă ar fi ţinut într-adins să îndrume conversaţia într-altă parte. Fane însă schimbă vorba. Pe urmă, ca să schimbe vorba, întrebă: Ia spune, Ieremie, ai vreo treabă aici în tîrg? Musafirii tăcuseră mîlc şi Cavadia schimbase vorba numaidecît. Au schimbat vorba pe alta. Ca să nu mă depărtez cu vorba, zic cum că Dumnezeu nu s-au uitat la acele cuvinte ale lui Moisi, ce-l îndemna spre mînie. Dar ia, să nu ne depărtăm cu vorba şi să încep a depăna firul poveştii. Se depărtau cu vorba de preocuparea tacită şi spinoasă: ce e de făcut? Să venim iar la vorba noastră. Să nu-ţi uiţi vorba, Vlade, zise Neacşu. 8. pierdut-o! – Ce? – Ce, ne-ce..., e vorba, am pierdut-o? Vorba e să ştii prinde momentul. Trei, şapte..., şaptezeci..., vorba e că sunt brazi. El şi cu prietenii lui au un plan..., da vorba e că şi noi trebuie să luptăm dîrz pentru drepturile noastre. E vorba că umblă un copil, pe drum primejdios, la vreme de noapte, şi cine ştie ce i se poate întîmpla. Vorba e că s-a dus dracului circul! Nă! Încă on lucru! Cińi poat'i sî-i facî copk'ii la fimeie-mpăratuli? Asta-i o vorbî! Uită-t'e, mă,... ce-i vorba: io am război cu cutare-mpărat, şî trăbă să t'e duj la război. O, Moarte,... dă-mi o para... – Dacă-i vorba numai pentru atîta, a zis Moartea, bucuroasă. Dacă e vorba de mîncare, aş mînca şi eu bucuros. Specia omenească nu e altceva, adevăr vorbind, decît un furnicar, o soţietate unde e vorba numai de ordine şi de binefiinţă. Iar de este vorba să-mi dai soţioară, Află că eu însămi sînt o fetişoară. Dacă nu admitem ca tendinţă a societăţii fericirea membrilor ei, atunci nu mai poate fi vorba de fapte morale şi imorale. Cînd ţara nu era liberă nu putea fi vorba de dezvoltarea libertăţilor cetăţeneşti. Nu poate fi vorbă de persecuţiunea sistematică a boierimii pămîntene. Cînd este vorba de a călători în timpul verii, în genere, sătenii cei mai puţin săraci îşi pun încălţămintea în traistă. Fiind şi timpul înaintat, nu mai putea fi vorbă de a începe azi lucrarea. Era vorba de tinereţea omului, pe care nimeni n-o mai întoarce înapoi, o dată ce s-a dus. Arătura sporea ca prin farmec..., cînd era vorba de arat. Acum nu era vorba de nici o nenorocire. Mai uluit fu însă văzînd că e vorba de o nouă complicaţie. Devenea cel mai conformist dintre oameni îndată ce era vorba de ierarhia socială. Dacă e vorba de intensificarea comerţului activ şi industriei naţionale, atunci puţin importă îmbuibarea şi bogăţia unor meseriaşi egoişti din bresle. Unde riscurile se egalizează nu mai poate fi vorba de asasinat. Cred că nu-i vorba de o simplă întîmplare. Dacă nu poate să fie vorba de o lipsă de sinceritate la artiştii anonimi,... tot aşa nu putem pune la îndoială sinceritatea lui Brîncuşi. Nu mai putea fi vorba de jertfă şi de rug. Gonzalv, cînd era vorba de progenitura sa, îşi pierdea orice cumpăt. E vorba doar de o suplinire. Nici nu putea fi vorba de iubire între ei. Tu nu m-ai iertat?... – Parcă putea fi vorba de iertare! Noroc că nu era vorba decît de o încercare. Din ancheta întreprinsă s-a constatat că e vorba de un sabotaj. Ion Barbu credea că era vorba de întîiul zbor al lui Aurel Vlaicu. Este vorba de tragedia omului fără un nume precis. Parcă ar fi fost vorba de o ediţie princeps. Az nu ma ie horba nici dă turc, nici dă muscal. Nu li mai vez chicior pîn ţara asta. Era vorba să se facă o protestaţie în contra firmanului de închidere Dacă e vorba să se lămurească... teoria calorică..., mărimea acum indicată trebuie stabilită înainte de toate în chip numeric. Toţi să lupte dacă e vorba să aibă pretenţii de oameni politici. E vorba să o ia în căsătorie. Dacă-i vorba să scot banii de la tine, apoi slabă nădejde. D. Iorga a susţinut că nu era vorba să se înscrie la conservatori. Dacă e vorba să dau fabrica unora cari n-au inventar..., atunci ţi-o dau ţie. Află... că e vorba să fie ales, din partea sătenilor, în „Comisia pentru proprietari”. Era vorba să se ducă c-un fecior de bani gata la America. Trebuie să fiu îngăduitor cînd e vorba să iau măsuri contra cîrciumarilor. Dacă-i vorba să păcătuim generalizînd, cel puţin să pornim de la un nume cu circulaţie în popor. Păi, dacă este vorba să zbori pe-aci, prin dos, Nici eu nu mă las, dragă, mai prejos. Meşter priceput este Sadoveanu cînd este vorba să învie o figură sau o situaţie printr-o trăsătură unică. Preotul le aduce la cunoştinţă că este vorba să iasă monedă metalică şi mai mică. Fusese vorba în cîteva rînduri să se mute. Despre ce este vorba?... – Priveşte, te rog, mai cu băgare de seamă la ceea ce se petrece pe scenă. Confraţii noştri vor înţelege lesne de ce e vorba. Statul nostru nu are altă raţiune de a fi decît aceea că e stat romînesc. În sfîrşit, ce e? de ce e vorba? – Dumneata cunoşti pe... Lasă-mă să vorbesc eu!... – Despre ce e vorba? Am să-ţi spun despre ce este vorba după ce ne liniştim. Dacă are protejatul meu vreun cusur, atunci altă vorbă. Să fi avut Patria nevoie de jertfirea noastră? Asta-i altă vorbă... Daca nu, păcat de noi! Dacă... vreunul de cei dîrji şi îndărăptnici... se punea de pricină..., atunci era altă vorbă. Au cerut apoi varză cu carne, dar prudent am aşteptat să le-o aducă întîi lor ca să văd despre ce e vorba. Ladima, care nu pricepea la început despre ce e vorba, începu să-şi muşte speriat mustaţa. Cînd procesiunea coborî scările, vizitatorii văzură despre ce era vorba. Gherghina îşi luă seama şi-l ascultă. Avea să afle ea în curînd despre ce e vorba. Paznicului îi era total neclar ce se întîmplă, despre ce e vorba. Dacă ţi-i vorba de-aşa, ai să-ţi rupi ciochinele umblînd şi tot n-ai să găseşti slugă. Ie las’ că te-oi sluji eu de-acum, dacă ţi-i vorba de-aşa. Dacă e vorba p-aşa, Mută-ţi, badeo, poteca. Ieu mă du să-i dau o palmă, orice-ar fi, dacă ie vorba-aşea! Şi dacă-i vorba, tot mai bine să-i fie nevastă decît ţiitoare. Dacă e vorba, ce este mai bine pentru nebun? să-şi tîrască viaţa pribeag şi chinuit... ori să trăiască la închisoare, îmbrăcat, hrănit şi îngrijit? Şi, dacă-i vorba, chiar ofiţerii erau geloşi. Că dacă-i vorba, numai omul prost o ia înainte, cel cuminte le face toate cu politică. Apoi, dacă-i vorba, moşul lasă locul cui îi place. Îi bătea de le învineţea carnea pe ei, bătaie de mumă vitregă, cînd e vorba. Ię tăt îi muierea mę, dacă-i vorba, să-i spun să fie lin işt ită şî ię. Aşa ţi-e vorba? – Aşa... Deaca va zice... „ce mi-au zis stăpînul mieu, toate le-am grăit”, tu să nu-i mai răspunzi nici un cuvînt împotrivă... Că sau vei zice cuvinte împotriva vorbelor lui, sau ba, deacii cuvîntul iaste ca vîntul. Acum acest sol au venit la noi şi am văzut toate vorbele lui şi cuvintele lui le-am auzit. Aşè le aşădză aceste vorbe toate acel mitropolit şi să dusă de le spusă Brîncovanului toate deplin. Spuse adevărul... cum că el au spus acele vorbe lui Antonie Vodă. De pe aceste vorbe ce-am zis vom putea cunoaşte dragostea cea adevărată. Pentru domnia acestui domn, după cercetarea cea adevărată mai mult ne vom odihni cu vorba istoriei, la cea neagiunsă de mintea omenească. Slugile vorniceşti unde vor afla femei sau fete cu pricini de şugubini să nu fie volnici a lua ceva... fără giudecata isprav de ţinut, şi pe vorbe omeneşti fără dovadă să nu vinuiască . . , . Să (se) vază pururea însuşi acele vorbe ce au zis la judecată şi să nu poată tăgădui niciodată cele ce însuşi au zis. Nici amu nu ştiu ce voieşti cu vorba ta. Vorba ta n-are Nici un haz şi e dă minte goală. Au răspuns aceşti doi vameşi iarăşi fără temei vorbă că nu ştie de au plătit sau nu Cel ce nu dă crezămînt la cei ce în toată vorba se jură, acela negreşit nu obicinuieşte a să jura. Să lăsăm vorbile şi dăfăimările iubitorilor de întunerec ce zic că limba noastră nu să poate aduce la desăvîrşire. Cînd glumiţi, vorbele voastre în veci să le măsuraţi. Nimine nu are voie a trage la giudecată sau a supăra cu orice alt chip, nici cu faptă, nici cu vorbă, pe rudeniile şi moştenitorii mortului. Socoteam că cu răbdare, cu voarbe şi omenii, Stavilă să pui o dată la atîtea nebunii. Aici se cere să ştim dacă revelatoriu a vorbit în adevăr şi dacă vorba sa ne-a parvenit fără alterăciuni. La aceste vorbe, furiosul Sinan strigă faţă cu sultanul însuşi. Din vorbele acestea avînd înţeles romanii că nu e cu puţinţă să îmbune pe Brennus, intrară în Clusium. Clit are isteţie şi vorbele-şi măsoară. Rămăsei estaziat la vorbele băiatului. La aceste vorbe ale boierului, inima lui Dinu Păturică săltă de bucurie. Ministeriul socoate că nu are nevoie de a răspunde la vorbe auzite, care n-au nici un temei Nu vă mai potriviţi la vorbele unui beţiv. La aceste vorbe ceata ostăşească Strigă cu poporul: Ţepeş să trăiască! Mi-aduc aminte vorbele tele. De profesiune comersant naţional, după vorba lui. Azi văd din a ta vorbă că nu mă înţelegi. Lucru negîndit, dragul tatei, să aud aşa vorbe tocmai din gura ta, zise craiul. Aceste vorbe, rostite de gura domnească, au brăzdat adînc inima norodului. Amicii lui nu i-au priceput deloc vorbele. Pe vorbele unui om ca Costică nu se pune nici un temei. Toţi sfetnicii şi fiii de împăraţi erau de faţă cînd a zis împăratul vorbele acestea. Cînd fetişoara a început a gîndi la vorba ce i-a spus-o un flăcău, atunci ea păşeşte pe fată mare. Sfetnicii, la aste vorbe, au încremenit pe loc. Bătrînul se uita la dînsa, întinerit parcă el însuşi de suavitatea acestor vorbe. O sfială, mai mult, o răceală se putea cunoaşte din feţe, din vorbe, din purtări. Să nu-ţi fie cu supărare vorba mea. Vorbele acestea desţeleniră amorţeala aşteptării. Mioara se pregăteşte să spuie ceva grav...; el o ascultă pîndindu-i bănuitor, înfiorat, vorbele. N-am priceput mare lucru din vorba lui. Vorbele acestor oameni înşală. Să nu uiţi, Ionuţ, să spui Măriei sale vorbele acelea, întocmai. Cum mamă-sa, în potopul ei de vorbe nu se lega de el..., îşi veni în fire. Dintr-un grup... am prins aceste vorbe, pe care, curios, nu le-am uitat. Felul în care era privit reiese destul de clar din vorbele bătrînelor, pentru care portul introdus era cu totul străin de ei. N-ai înţeles Că dacă vorba vor să o răstoarne, Nişte urechi ajung să-ţi fie coarne? Copiii, ca şi oamenii mari, sînt mai simţitori la vorbe decît la fapte, plăcîndu-le mai mult decît faptele făcute faptele povestite. Un mic aer de viclenie şi de complicitate în ochi pledau în contra vorbelor lui. Vorbele mele să nu te mire. La tîmple, E drept, am o seamă de fire cărunte Şi cîteva gînduri aplecate-ntr-o dungă – pe frunte. Cînd îţi spun eu o vorbă, e cazul s-o crezi aşa cum ţi-o spun. Oamenii şedeau cu capetele plecate, ascultau vorbele preotului celui mic. Iar îi sunară în minte vorbele lui Bursuc. Îi stăruiau în minte vorbele de adineauri ale grasului. Vorbele ţăranului burtos păruseră s-o amuze pe Daniela. Gluma lui sinistră... devenise realitate (încă o dovadă că vorbele nu trebuiesc aruncate prea uşor). El cînd zicea vorba, nu glumea. Feciorul cel de împărat au tras toate vorbele lor cu urechea şi au priceput şi nice prea ceea ce-au zis fetele. Împărăteasa nu puse nici un crezămînt pe vorbele cotoroanţei. Fratile lui, cînd aude vorbile-astea, l-a lăsatu-n plata sfîntului. Cu tińe tăt aş mere C-aşa-m plac vorbele tăle. Pe vorba lui nici pînă afară să nu te duci. Vorba śia di-asarî Nu-m plaśi, stăpîni. M-ai încîntat cu horbile tale. Cîn o spus vorba asta, împăratu ş-o roşît pi faţă. Cine necredincios este în vorbă, viclean este şi în lucru. Oare cînd vom înceta... a ţine vorba, în loc de faptă adevărată. Epopeea... este în fapte, iar nu în vorbe. , Ah! Prieteşugul, Doamne! acea sfîntă legătură Ce se-ntăreşte prin fapte, iar nu cu vorbe din gură. Ce ne pasă nouă dacă laudă pe Brutus cu vorba, şi cu fapta imită el pe Tarchinius. Aici nu sînt vorbe, sînt fapte, şi fapte mari. Dar bine, Ivane, una-i vorba, alta-i treaba. Acum s-a terminat cu vorbele... Fapte, nu vorbe. De la sfat şi vorbă pînă la faptă, – mai este cale. Unde este vorbă multă, Acolo e treabă scurtă (puţină). De la vorbă pînă la faptă, ca de la pămînt la cer. Poate să-ş aducă aminte fieşcine ce fel goniră pe Antioh din Eghipt, numai c-o singură vorbă. Făr-a-mi zice o vorbă, se desfăcu încet de strînsoarea mea. Numai să zic două vorbe nevestei Fără de-a zice o vorbă, el apucă pe Făt-Frumos şi-l azvîrli în nourii cei negri. Cîteva vorbe, o strîngere de mînă şi dispărea iar în parfumatul ei ietac. Vreau să vă spui o vorbă şi să vă fac o rugăciune mare! De bani nu-i pomeni nici c-o vorbă măcar. Am să-ţi spui o vorbă, şi dacă vei primi tocmeala mea, te duc înapoi. Doctorul spuse atunce cîteva vorbe la urechea unei slujnice. N-am putut smulge o vorbă, n-am putut afla nimic în ziua aceea. Pentru că vorbim de părul capului, cred bine să adaog cîteva vorbe despre barbă şi mustăţi. Stai, paşă, o vorbă de-aproape să-ţi spun. Şi plîngea Simina şi privea-n pămînt Şi-şi vedea viaţa toată pustiită Dintr-o vorbă numai. Două vorbe încă asupra legării plesnelor, nadelor sau sfîrcurilor de strună. Călăreţul... trecuse valea fără să-i fi zis un cuvînt, iar ea de-abia avînd vreme să îngîne două vorbe de mulţumire. Nu mai îndrăznea să sufle o vorbă despre brazdele împricinate. Aş vrea să vă spun vreo două vorbe. Cu cîteva vorbe Dionis l-a potolit. Bîrnoavă strecură cîteva vorbe la urechea lui Şoimaru. Măria ta, zise el clipind din ochi, a venit un boier care vrea să-ţi spuie două vorbe. Nevasta îl lămurea cu două-trei vorbe. Nu-i spusese nimeni o vorbă, nimeni nu-i dăduse un sfat. De ce te superi, a fost doar o vorbă, spunea ea, cu un zîmbet mieros... Tu nu ştii de glumă. Două vorbe să vorbesc Ş-apoi să mă despărţesc. Şi cu dînsa se-ntîlneşte, Două vorbe mi-i vorbeşte, Inima şi-o răcoreşte. Două vorbe şi-un cuvînt, haţ de cap şi la pămînt. M-am sfădit pîntru o horbă. Dintr-o vorbă îţi aprinzi paie în cap. Muierea rea numai dintr-o vorbă ardică mahalaua în cap. Gură ne-au dat ca să o desfacem şi să o deşchidem şi cu mare glas să lăudăm mărirea şi puterea lui, iar nu în cuvinte spurcate şi în vorbe scîrnave, care nu să cad, nici să cuvin. Într-un gabinet să vorbeşte scîrnavă vorbă, adecă a omorî pe aceia carii cu dreptate slujesc stăpînilor săi Ştiu că să nevoiesc mulţi ca să strice cu vorbele lor cele otrăvicioase... şi silesc cu vicleşug ca să te îndemne pre Măriia-ta să faci ceea ce n-ai făcut în tinereţe. Ai dat dum ta jalbă Măriii sale, lui Vodă,... cu vorbe neadevărate... să iai moşia şi moara de la mine De-aci toată mulţimea adunată Lăudă sfat şi vorbele sfinte. Să pui la învăţătura pruncilor... a-i dezbăra de vorbe necuviincioase, de jurămînturi Nu vorbi în adunări vorbe necinstite. Semnile amorului sînt... suspinuri dese, vorbe urîte, judecăţi prea necuvioase de persoana cea iubită. Le zise cu vorbe prefăcute că este tare mîhnit că a supărat pe cesarul prin întoarcerea sa. Îşi arătară antipatia lor în public prin vorbe amare. Să nu-ţi mai scape din gură astfel de vorbe nebune, că zău nu ştiu ce se poate întîmpla. A tale vorbe-alese ca d-un bărbat matur Ne puseră la cale prin înţeleptul svat. Niciodată nu lipsea să-mi spuie cîte o vorbă de mulţămire. Numai eu cu rîderi, vorbe de minciună, Ascundeam crud dor. El spune omenirei prin vorbele-i amare Tot răul care o roade. Nu caut vorbe pe ales, Nici ştiu cum aş începe – Deşi vorbeşti pe înţeles, Eu nu te pot pricepe. Are haz, pe vremea asta, să primeşti dimineaţa o vorbă prietenească din depărtare. Vorbele ei mieroase, viersul ei plăcut... zăpăcise oarecum pe bietul fecior de împărat. La un tînăr poet vă puteţi închipui ce imperiu au asupra lui frumoasele vorbe care i-au rămas în cap. Întotdeauna îşi spuneau vorbe de dragoste. Ioane dragă, avem să-ţi spunem o vorbă de taină, care numai tu trebuie s-o ştii. Schimbarăm vorbe de sănătate Vorbele ei delicate îl mirau şi-l fermecau. O revărsare de vorbe prozaice în ritm încet. Îi spunea vorbe mîngîietoare. Nu spunem vorbe frumoase domnişoarelor? Atunci îi veneau în minte vorbe de ocară. Nu ne spusesem nici o vorbă de iubire. Cuvinte grele, Vorbe urîte... Duceţi-vă-n noaptea care vă poartă. Eu nu mă îmbăt cu vorbe umflate. Da mîna cu dînsul şi-i spunea vorbe politicoase. Paznicul s-a supărat foarte tare de asemenea vorbă fără obraz. Eu bănuiesc că se spun şi vorbe de descîntec, dar le ştiu numai femeile. Inimile lor blînde găseau vorbe de glumă şi haz. El să le spună vorbe mai înalte, mai frumoase, să-i înveţe ceva. Vorbe banale... evocau un fond de reală suferinţă. Cu cîteva vorbe magice şi apă de nemurire, fata îl învie. Pe deasupra umerelor se şopteau vorbe viclene. Apare, deţinînd rolul important al rezoneurului, un măscărici, în ale cărui vorbe mucalite se concentrează... toată indignarea populară. Altădată i-ar fi adresat vorbe de mustrare, acum nu mai îndrăznea să-l dăscălească. Împăratul nu mai voi să asculte vorbele de îndreptare ale boierului. Şi-mi vorbeşti încetişor Vorbe scumpe de amor. Voroveşte horbe de ńemńică Io ţ-am zîs vorbe ŝinstiĉe, Ca şî la domnu părinĉe. Io am vorbit o vorbă d'e ruşîńe.. Eu îi spun vorbe frumoase, El mă ie de cap prin casă. Faguri de miere sînt vorbele plăcute. Vorbele plăcute înmulţesc învăţătura. Cu vorbe îmbolditoare Îl atinge unde-l doare. Parcă pentr-o vorbă vie, gura îi cere chirie Vorbă goală deşartă seacă Să nu şezi să faci vorbe deşarte şi să grăieşti cuvinte proaste. Au vor amuţi, au, de nou, vorbe goale, fără de nici o dovadă, vor adauge. Aceasta e vorbă deşartă cu nici o doveadă proptită. Deacă începu cu fală a spune Fieşcare vitezele sale Fapte de ieri, nu mai fu minune, Socotind ei că cu vorbe goale Nu să pot ucide atîţi. Predarea învăţăturei cea fără de înţelegere... nemica alta nu însemnează decît nişte vorbe goale. Libertatea voastră e linguşitură şi vorbă seacă Vînturarea la cuvîntare face vorba seacă şi stultă. Ce dezminţire mai învederată a vorbelor deşarte. Ajungă atîte vorbe goale! Dar să lăsăm vorbele astea seci. Iată cine ne-a stăpînit o jumătate de veac cu ultimă cruzime: vorba... seacă. L-a dus în grădină de dimineaţă ca pe o femeie să-i laude florile cu nişte vorbe seci. Vorba-i ca şi omul – în lume sau în artă – Cu-atît mai jucăuşă, cu cît e mai deşartă. O intoxicaţie a creierului... cu vorbe goale. Vor primi o nouă avalanşă de discursuri şi promisiuni şi vorbe goale. Ai să afli că fericirea nu e o vorbă goală. Am nevoie s-o văd, nu ca să-i spun vorbe deşarte, ci ca s-o leg prin jurămînt. Am auzit... că ai avea de gînd să cumperi întreprinderea lui Wiess. Bănuiesc că e o vorbă goală. Cîte capete, atîtea şi vorbe deşearte. Vorbă de clacă = Ştiţi ce mi-au răspuns mojicii?... Mi-au răspuns că le grăiesc vorbe de clacă. La pagina 5, 6, şi 7, ce de vorbă de clacă, ce de tigheluri şi de floricele fără nici o trebuinţă! Va să zică toate ciorăvăielile în privinţa aceasta sînt vorbe de clacă. Căruţaşul... e un bulgar liniştit şi serios. El nu preţuieşte deloc sfaturile şi vorba de clacă. Se face atîta caz de marea mortalitate a copiilor de ţară... Dar toate rămîn vorbe de clacă. Grăieşte vorbe de clacă Vorbă bună Atunce, dacă au înţăles Dimitraşco Vodă de acea vorbă bună de prieteşug ce au grăit Nicolai Vodă cătră vezirul, au şi chemat pre boierii ce-l îndemnase să pîrească pre Nicolai Vodă. Îl linişti cu vorbe bune, zicîndu-i că sînt păreri. Fiecare se grăbea Cu preţ greu, cu vorbă bună, Scaunul doar l-ar apuca. Mie, bătrînului ei sfătuitor, n-a găsit o vorbă bună de spus. Boii... la mers se îndeamnă cu vorbă bună. Şătrarule, zise beizade, îţi mulţămim pentru închinăciune şi pentru vorbă bună. Mama fetei îi mulţămea pe toţi c-un zîmbet, c-o vorbă bună şi le dădea ce avea şi ea, ca o femeie văduvă ce se afla. Întîmpinarea cu o vorbă bună, dimineaţa, face bine la suflet. Dragul meu, comoara mea, Vorbă bună nu le da, Ci pune capu-n pămînt C-or gîndi că ne-am urît. De vorbă bună nu te doare gura. Vorba bună Mult adună. O vorbă bună din partea ta către persoana pe care o ştii, poate să-mi facă norocul. Cu o vorbă bună din partea baronului, Simion a putut să păstorească în satul lui. Vorbă dulce Cu vorbele cele dulci să cîştigă mulţi prieteni Cu vorbe dulci i se arăta că sultanul nu a vrut a-i porunci, ci l-a rugat şi îl roagă d-a se face prieten al său. Vorba dulce bine-a prinde, Şi de tace, iarăşi place Că are pe vino-ncoace. El vorbe dulci îi spune, Că vrea să se cunune. Tu aminte să-ţi aduci De-ale mele vorbe dulci. Eu îi dau ca să mînînce, El îmi spune vorbă dulce. Vorba dulce mult aduce. Vorbele cele dulci deschid poarta cea de fier. Vorba cea dulce Dragoste ne-aduce. Am să trimet pe Toderiţă să cheme pe vornic. Poate el are a vă spune o vorbă dulce. Vorbă rea vorbă de rău Să temea boiarii pribegi, că, ascultîndu-i Duca Vodă spre vorbele cele rele, le va face vreun rău. Vorbe rele, cîtă frunză şi iarbă. Pentr-o vorbă rea ce-i spui El toată ziulica lui Munceşte supărat. Bumbacul ce li astupă auzul îi fereşte de curente, de clevetiri şi de vorbe rele. Săracă inima mea Iar începe-a mă durea, Nu mă doare de durere, Mă doare de vorbe rele. Vorba rea firea mi-o strică. Cînd oi fi-n crîşmă ş-oi be, Nu-mi veni cu vorbă ră. Cînd te mînîncă ochiul stîng auzi vorbe rele. Să nu-i spui vreo vorbă rea. M-a bătut Dumnezeu Că ţi-am spus vorbă de rău. Nu răspundeţi vorbe rele, Că apoi vă vin mai grele. Vorba de rău omul prea lesne o crede. Vorba de rău se duce peste nouă ţări şi nouă mări. Vorba rea se duce ca glonţul. O vorbă rea răneşte mai mult decît o sabie ascuţită. . Părinţele, părinţele, D-auzi cuvintele mele, Că nu grăiesc vorbe rele. Vorbă proastă Să-i păziţi cu bucate şi cu băutură den dăstul şi cu cuvinte bune. Iar nu cu cuvinte de taină... şi cu vorbe proaste. Porunci să-l bată peste faţă Pentru vorba proastă şi îndrăzneaţă. Mulţumesc astă dată şi stăpînirei noastre, Care nici vru s-asculte la vorbe aşa proaste. Făcu cu ochiul rochiţii-rîndunicii... şi spuse o vorbă proastă unui stînjinel. Te rog, cuvioase, să mă ierţi de vorbă proastă, dar Grigoriţă al Sfinţiei tale spune minciuni. Îs vorbe proaste. Vorbe grele De ce i-ai spus vorbe atît de grele? Ne-am spus vorbe grele. A spus vorbe grele directorului Mă superi că-m spuń vuarbe grele. Vorbă groasă În casă dacă intră, De cîteva vorbe groase ca să-i zică se păstră. Baba bătrînă nu se teme de vorba groasă. Ginerele scapă o vorbă groasă. Vorbă legănată Vorbă mare Vorbe mari Vorbă lată Vorbă de duh de spirit sărată Este în stare a vă trăda pentru un diamant, pentru un şal,... pentru o vorbă de spirit care sfîşie. Fiecăruia i-a spus... cîte o vorbă de duh potrivită. Năvălise pe coridor şi rosteşte o vorbă de duh. Rîde silit şi cu greu îi scapă cîte o vorbă de duh din gură. S-au ţinut toasturi însufleţite, presărate cu vorbe de spirit. Îşi presară... abstractele legi monetare cu o vorbă de spirit. Urarea recitată, nu cîntată, sugerează, sub forma unui lung poem..., plin de întîmplări hazlii şi de vorbe de duh..., recolta bogată pentru anul ce vine. Vorba de duh care spune: „Popa predică apă şi bea vin”. De ce nu s-ar face şi o Bancă? Un S. R. L., unde, în loc de acţiuni, am plasa pe bandă fraze memorabile, vorbe de duh. Vorbă adîncă N-a dezlegat sacul încă Dar să vezi vorbă adîncă. Vorbă piperată Vorbă nesărată Iară alalte, cari la noi nu aduc nici o dulceaţă, nici o ştire, şi – pentru ca să nu fiu cu vorba nesărată – urăciune cetitoriului, le-am lăsat cum sînt la ei Băbeşti basne şi nesărate vorbe la cei dupe urmă oameni lăsînd în poveste. Glumele să-ţi fie ca sarea-n bucate. Ca să nu-ţi zică cineva: Vorbe... nesărate. Asculta şi el la vorbele lor cele nesărate şi necumpătate. Vorbă în doi peri Începu a-l lua cam peste picior cu vorbe în doi peri şi cu glume nesărate. Cu această vorbă cam în doi peri, care nu spunea nici da, nici nu, sosiră în port. Mecanicul avea o vorbă în doi peri, mai greu de înţeles. Vorbă subţire Purtîndu-se judecătorii cu mare cercetare, făr’ de pizmuire şi cu luare-aminte şi de iaste să strice vreodată vreo hotărîre..., să o strice cu pravilă, cu cuvînt vrednic şi drept şi cu anafora, iar nu vorbe subţiri Îşi alegea cuvintele. Le alegea manierate, savante, cu eleganţa aceea preţioasă a vorbelor subţiri cînd trec printre buzele parveniţilor. Noi vorbim mai din topor, c-aşa am apucat din bătrîni. Mă uit la ai dă vin dîn meliţie. Ăştia au vorba supţire, nu-i pricepe orcine. Vorbă încornorată Bogatul le priveşte, se uită, le măsoară, şi spune dintr-o vorbă cît face amorul lor. Din două vorbe, fiul craiului îl tocmeşte şi... pornesc împreună. Din două vorbe cei doi vechi cunoscuţi se recunoscură. Stoicea primeşte dintr-o vorbă. Şi-şi pune opinca în scara unui armăsar. Fără multă vorbă s-au aşăzat între doă dame frumoase. Cumătra, fără vorbă, îi şi puse dinainte: – „Dacă-ţi place, şezi, mănîncă”. Scaraoschi atunci intră şi el fără vorbă şi se înghesuieşte peste ceilalţi dimoni. Fără vorbă, lip! o palmă peste obrazul îngheţat. Fără multă vorbă, intrigantul e legat cobză. Era să-ţi spun că ţi-e frig şi să-ţi ofer tartanul meu, pe care te rog să-l iei fără vorbă. Elenuţa, fără o vorbă, se strecură în camera vecină. Trebuie să dăm evreilor ce e al lor: sunt cumpătaţi, plătesc dările fără vorbă, se îmbogăţesc încet şi nu-şi trimit agonisitele peste hotare. Fără multă vorbă, somnoroasă, se dete jos din pat şi-i aduse gulerul. La culcare, fără multă vorbă, e aproape zece seara. L-au luat pe Trafulică fără nici o vorbă, apoi s-au dus la Iancu acasă şi l-au luat şi pe el. Te tai fără multă vorbă, numai dacă nu-mi vei spune îndată cum şi în ce feli voi pute să-mi ajung încă una şi cea de pe urmă dorinţă. Vrem să facem voroavă (vorbă ) pentru rîndul furtuşagului; deci să cade întăi să spunem nişte lucruri oarecarele. Acum iar făcum vorbă şi învăţătură pentru judecată şi pentru dreptate. Deci făcînd puţină vorbă, Capegiu cătră Vodă, Ce i-au zis, cum l-au mustrat Nu ştiu, că nu m-am întîmplat, Acolo, unde vorove Despre aceste a Annei Comninei cuvinte şi mai jos vom avea vorbă. Bine ar fi de am putea să cuvintăm fără sfadă, toate acelea pentru care avem vorbă. Mai sînt şi alte semne, care nefiind generale, ci foarte în parte şi minuţioase, le las, căci se face mai multă vorbă decît rezultat. În multe rînduri am avut vorbă asupra limbii şi ortografiei romîneşti. Aduceţi-vă aminte că am avut vorbă de aceste şi v-am spus că dobitoacele mai bine este să se omoare decît să trăiască. Eu cerui... o copie din legămînt..., dar văzui că nu-i veni bine şi de aceea nu mai făcui vorbă. Evită a ne spune ce înţeleg dumnealor prin „reacţie”, ce mîncare e aceea despre care fac atîta vorbă. Judecata ţi-i făcută, Ie-o-n braţe şi-o sărută, Nu mai face vorbă multă! Du-te, mîndră, unde-i vrea De mine vorbă n-avea, Du-te, mîndră, unde-ţi place De mine vorbă nu face. O, Vasile, minte proastă, De ce faci atîta vorbă? Te temi? – Vorba vine Reforme, reforme pe toate terenurile, adică vorba vine. Nu se va face nici o reformă. Pentru o mizerabilă leafă de trei sute de lei pe lună, adică vorba vine trei sute..., în mînă iei două sute cincizeci şi şase şi cincizeci de bani..., să rabzi toate şicanele? Au sosit pentru mutat; adică, pentru mutat, vorba vine; căci, de data asta..., n-am avut noroc să ne mutăm. Gura mahalalei multe şopteşte – adecă vorba vine că şopteşte,... cumetrele strigă, zbiară. Şi noi să mergem? întrebă Anna, ironică. – Vorba vine. O să mergem noi. Dumneavoastră, care vă trageţi din fanarioţi, aveţi dreptul să staţi acasă. Timp de un an... Arnotenii stătuseră la dînsa cu chirie – cu chirie vorba venea. Toate izbirile crunte, cu războaie şi armată, nu se petreceau decît noaptea foarte tîrziu. În asemenea nopţi de pomină mănăstirea dormea – vorba vine! – fără grijă de călcările tîlharilor. Noi, ofiţerii, ne bucurasem de o popotă în comun. Vorba vine că ne bucurasem, pentru că niciodată nu izbîndisem să ne adunăm la un loc. Că latră cîinii, vorba vine; E graiul lor, şi lor li se cuvine. Cum persistă unele nume aristocratice, vorba vine, fanariote! Am un stăpîn la care lucrez, o părticică dintr-un pat în care mă pot odihni – vorba vine că mă pot odihni. Ne simţeam, aş putea spune, ca acasă... Vorba vine! Între buni prieteni. El a fost prima victimă... Victimă, vorba vine. Şi-a luat pedeapsa prea mică. Vorbă să fie..., parcă n-ai mai cules cimbrişor de cînd eşti. Amor?... vorbă să fie!... foc de paie, lumină de licurici. Să calce vreo vacă sau vrun cal ogoarele ori fînaţele boiereşti, vorbă să fie! Nici nu s-a mai auzit. Ei îi păru că mai prinse niţel suflet. Vorbă să fie. În prima generaţie sînt toţi nişte pehlivani. Vorbă să fie! Dar legile, Ioane, pentru ce crezi că sunt?... Nu tot pentru binele oamenilor? Vorbă să fie!... Nu prea văd eu care-i binele acela! Ei, vorbă să fie; parcă tu eşti mai de treabă. Îi rămînea acum să se bucure deplin... de ce-i spusese Dumnezeu, adică „să fie cu inima creştinească”. Vorbă să fie! Căci s-a luat cu ziua tîrgului şi dacă ar fi putut ar fi tuns şi două lîni de pe o oaie. În beserecă cît şede orice lucru se sfinţeşte. Dară laptele? Na! Vorbă! Ba el încă şi sporeşte. Şi mie unuia să-mi fie ruşine să iau pe aceea care-mi place! Auzi vorbă! Simeon Fosa din Ţuţuieni... cere cîte trei husăşi pe lună; auzi vorbă! Nu face băietul ista atîţia husăşi. De ce să nu mă întorc?... I-auzi vorbă! O să-mi las eu averea vraişte? Ei! Acu înţeleg eu unde bate vorba lui! Ai înţelegut unde bate vorba Tarsiţii. Tot pe departe cu vorba tu baţi. Cînd am primit noi la corp, erau oameni mai zdraveni, mai chipeşi... Tot unul şi unul!... – Tea..., ce vorbă! erau oameni straşnici. Ei! zise ursul, ca gîndul ori ca vîntul să mergem? – Ca gîndu, ce vorbă! mai e vreme de stat? zise lupul. Am să vă fac o socoteală cu tahmin, ca să vedeţi că vorba mea e vorbă. Stan era om tăcut în feliul său, dar şi cînd da cîte-o vorbă di-ntr-însul, vorba era vorbă, la locul ei şi nu-l putea răpune te mieri cine. Bărbatul muierii se dusese de-acasă cu vorba că vine a doua zi. Sosi într-o brişcă un popă tînăr, necunoscut, cu vorba că a primit poruncă de la boier... să vie să-i facă sfeştanie şi să-i boteze grajdurile. Deschizîndu-şi ei vorbile cătră dînsul,... acest turc, după ce le-au luat lor sfatul şi gîndul, îndată la domnu au mers şi vicleşugurile lor pă deplin au arătat. Cum erau să iasă ele cu vorba înaintea tatului lor? Mi-a luat vorba din gură. Ce face mămuca?... – Mămuca, le luă cea mai tînără vorba din gură, mămuca nu face bine ce face. Vru el să le spuie cine a fost Broasca, dară nu-i deteră răgaz, căci îi luau vorba din gură. Vorbise părintele din toată inima, şi nici nu se mai îndoia că lucrurile au să iasă aşa după cum dorea dînsul... Dar iată că se ridică..., luîndu-i vorba din gură, moş Nică Gologan. Moşneagul voi să mai zică ceva, dar Lina îi luă vorba din gură. Pentru ca să nu mai lungesc cu vorba tuturor prorocilor şi tuturor sfinţilor... li s-au zis cuvinte de bucurie. Socrat... lungeşte vorba, că tot aceeaş zice de multe ori. Fătul meu! Am lungit vorba. Că unde e dragoste multă e şi urîciune multă. Sosind la casa popei, intrăi la dînsul slugă... Dar ce să-ţi lungesc vorba? E foarte de prisos să-ţi spun cu de-amăruntul la cîţi stăpîni am fost. Străjeriul, ştiind porunca, nu mai lungeşte vorba, ci ia moşneagul şi-l duce înaintea împăratului. În sfîrşit, ce să mai lungim vorba degeaba. Ce să mai lungim vorba? Îi îngriji ca pe lumina ochilor lui. Sătenii... fără să mai întindă multă vorbă, îl aleseră pe dînsul de vornic. Să faci bine să nu lungeşti vorba. Era om aşezat, ce să mai lungesc vorba. Cu răbdarea păianjenului ce-şi ţese pînza, în mod voit întindea vorba. În fine, spre a nu lungi vorba, unele întîmplări naturale, deşi cu desăvîrşire exacte, par ficţiuni grandioase. Ce să mai lungesc vorba, domnule! Dar, să nu lungesc vorba, în anul doi s-a întîmplat un lucru care mi-a schimbat cursul vieţii. Apoi ce mai întinzi atîta vorbă,... de ce nu mă înveţi? Ce să mai întind vorba? Să nu-mi lungesc vorba mai mult: aflaţi, dragii mei, că toate vrăjitoarele împărăţiei s-au strîns cioatcă. Şi vorba nu mai lungea, Ci la turc se repezea Şi capul îi reteza. Ce mai atîta vorbă lungă? Dintr-o păreche de boi m-am ales c-o pungă. Eram om şi jumătate azi, ce mai vorbă, eram bogătaş! Apoi, ce mai atîta vorbă!... veniţi cu mine şi eu vă voi da destule. Se uitau la foc, clătinau din cap, aruncau cîte-o vorbă şi repede întorceau ochii spre conacul vechi. Un călăreţ trece pe lîngă mine şi-mi aruncă două vorbe cu o prietenie deosebită. Arunca din cînd în cînd cîte o vorbă unei doamne de peste drum de el. Aruncase o vorbă unul dintre ţăranii care se aflau în picioare. A fost destul ca Deheleanu... să arunce o vorbă la cafenea, pentru ca un grup de prieteni să propună organizarea unui banchet prin subscripţie. Am zis şi eu, ia aşa, o vorbă în vînt. Am zis aşa o vorbă în vînt. Ce copil eşti! Să te-ntuneci de o vorbă spusă-n vînt! Atîta vervă, spirit şi vorbe aruncate-n vînt... se vor uita ca mîine. Da, lauda-i frumoasă şi-o credem pe cuvînt, Dar pîn’ la urma urmei rămîne vorbă-n vînt. Să se mai spună că substratul balcanic e doar o vorbă-n vînt! Doreşte o slovă scrisă (să pui vorbă bună) la cel pe cari l-am închis; daca-i va lipsi cuvîntul dumitale, i se mîntuie mîngăierea. Te roagă să pui o vorbă bună la ministerul de război. Aş încerca să pun o vorbă pentru dumneavoastră dacă n-aş şti că e degeaba. Mai mult, unii, pe care ni-i socotim prietini, au pus vorbe rele între noi. Cît despre somn... Nici vorbă... Pîndarului e scris C-un ochi închis să doarmă, şi celalalt deschis. O incifraţiune a aceleiaşi naturi? Nici vorbă măcar. Dacă voi vă duceţi la moară, nici vorbă nu poate fi ca eu să rămîn aici ori să mă duc în altă parte. De părăstas şi sărindare Nici vorbă pentru Pipăruş! De o influenţă pasivă din partea maghiarilor şi a saşilor nici vorbă nu poate fi. Sunt chiar încîntat că am prins la timp un hoţ atît de periculos. Nici vorbă să-i mai dau drumul. Ieslea zăcea roasă şi stanoagele, praf... De conovaţ nici vorbă. De la cincizeci de kilometri de la Dunăre, a început a ne lipsi pîinea. Apoi aicea în munte, nici vorbă. Păsărea nici vorbă... să fie confundată! Nici vorbă nu poate fi de crearea lui „fenomenalism” în limba romînă. În după-amiaza acelei zile însă, nici vorbă nu putea fi de aşa ceva. Nici că era vorbă de stăpînirile şi puterile lor, căci ei nu era siguri nici chiar de însuşi persoanelor lor. Despre vreo explicare în romîneşte a celor citite nemţeşte nu era nici vorbă pe atunci. De o privire asupra vechii romîne literare în întregimea ei nici nu poate fi vorba. Giupîne Iţic, nici vorbă nu-i că ţi-oi plăti, dar... mai tîrziu. Nu-i vorba, tot urma alege, încît mult ne-am bucura să fie cum zice lumea, iar nu cum ştim noi. Banii, nu-i vorbă, îi primesc eu, dar voi ce dracul de vă miraţi aşa de mine, că doar nu mi-i întîia oară că mă bag în bîrlogul ursului. De glumeţ, glumeţ era moş Nichifor, nu-i vorbă, dar de multe ce dăduse peste dînsul, se făcuse cam hursuz. Nu-i vorbă, că de greu, greu îi era. Nu-i vorbă, Iaşii sînt un tîrg tare curat. Acum încalte nu mai poate încăpea vorbă, era în completă mizerie. Erau porniţi oamenii spre veselie, nu-i vorba, dar la casa altuia omul aşteaptă să vie gazda să-i deschidă inima. Aci nu mai încape vorbă..., trebuie plătit pe cît nu face. Prea era slab, prea era bătrîn! Elegant, nu e vorbă: cu redengotă neagră şi cu legătură roşie. Nu-i vorbă, în curînd l izgoni din ţară. De vreme ce copilul trebuia dus acasă şi Mariţica îşi pierdea timpul umblînd lela, nici vorbă nu încăpea că mustrarea era întemeiată. Că e un scriitor mare, nu încape vorbă. Ai şi tu un pic de noroc, nu-i vorbă – răspunse hoţul. Nu e vorbă că pentru dînsul nu trebuiesc cuvinte ca să-l hotărască a merge. Şi eu, nu e vorbă, uneori cînd calc ţărîna..., ridic ca ars piciorul. Nu e vorbă, el se prefăcuse întrucîtva a se întoarce pe obiceiurile ţărei. O uniformizare oarecare, tacită, nu e vorba, s-a făcut deja în cîteva chestiuni de tehnică. Amîndoi îi sînt rude – mai de departe, nici vorbă. Nici vorbă, felul cum preotul se poartă cu dînsul... l-ar îndreptăţi să-i tragă o săpuneală bună. Se atestă de unii istorici, nu-i vorbă, că legiuiri de asemenea natură au mai fost date ţărei Moldovei şi de Alexandru cel Bun. Frate, da’ cum a sărit în sus... Nici vorbă, şi eu am fost mirată. Nu mai încăpea vorba: dacă răzbim pînă la stînă, punem mîna pe sacii cu mălai şi pe burdufele cu brînză. Nu-i vorbă că a mai sărăcit şi lumea de azi. Dacă voi ieşi bine la inspecţii..., nici vorbă că voi fi preferat înaintea multora şi avansat. Am scormonit, nu-i vorba, în ele cu nesaţ, Am cercetat... Şi n-am găsit nimic. Era drăguţ cînd era mic. Nu-i vorbă, n-a fost urît nici mai tîrziu. Nu încape vorbă, cîntecul cocoşului este întîi de toate un semnal al trecerii primejdiilor nocturne. Există – nu încape vorbă – locuri comune în aceste predici. Nu e vorbă, nici mai înainte nu era ea în toate ale ei. Nu-i vorbă că nici nu puteai să alegi! Vruse el, nu e vorbă, să se întoarcă înapoi, dar de unde să poată, că ăia îl zăriseră şi nu-i veni să se arate că e fricos. Da nu-i vorbă că şi eu, dacă mă punea dracu să întru cu sămănătoarea di paie pisti ii, acolo-m făcea aliluia. Băietanul era el vrednic, nu-i vorbă, dar tot nu se făcea lucrul ca atunci cînd e stăpînul. Ăl mic ş-ala o crescut, da nu-i vorbă, ala o rămaz mai mic. Aţi avut tot aceeaşi plăcere? O, da, mai este vorbă! Are cine să te caute la un caz de boală. Nu e aşa? – Cum nu. Mai este vorbă! Îmi daţi voie? – Mai încape vorbă? Te-ntorci?... – Mai e vorbă! Adevărat să fie, mai întrebară fraţii, că însemna ceva acele slove? – Mai e vorbă! răspunse el Care bea o ţuică, două? – Toţi! Mai încape vorbă? Eram om şi jumătate azi, ce mai vorbă, eram bogătaş. Ce mai vorbă, eşti un virtuoz! Aste sînt numai nişte vorbe. Deschide-mi, Rezi dragă, c-am îngheţat de frig. – Ba aia e vorbă, domnişorule, du-te la coconiţele dumitale de pe la marşande. Lăsînd val de mirodenii şi de vorbe după el. Ba aia e vorbă! Tu să mă asculţi pe mine. Vorbe, vorbe, vorbe, dar mult talent de formă, – iată ce găseşte cititorul... în volumul mult trîmbiţat. Te rog să nu crezi nimic din toate aceste vorbe şi fantasmagorii pe care le întreţine... poliţia împăratului Leopold. Lasă, nu mă mai încînta tu pe mine cu vorbe. Acestea-s vorbe. Ministrul... anunţă o îndoială. – Trebuie să fie vorbe, nu mi-a spus nimeni de aşa ceva. Televiziunea nu e obiectivă, justiţia nu-şi face datoria, protecţia socială e doar o vorbă. Astea sînt numai nişte vorbe. Muierea dumitale... vrea să te omoare... – Vorbe, mătuşă... Muiere ca a mea nu găseşti să tot cauţi. Îndemnarea... li s-au făcut din vorbile zise de băcanii ce mai jos să arată Zici că-s mîndră şi n-am vrut Ca s-ascult vorbele tale? Rămase învingătoare vorba judelui. Nu te prinde cu el. Cînd a venit în anchetă mi-a dat un sfat... Ţie are să-ţi putrezească oasele p-aci, hulit, lovit, sărac şi neînţeles, dacă nu vei ţine socoteală de vorbele lui. Antofiţă, fiu taicăi, N-ascultaş de vorba mea. Aşa să asculte... La vorba mea, La sfatul meu. Ţ-am spus un cuvînt, s-asculţ vorba mę. Ei, Harap-Alb, aşa-i că ai venit la vorbele mele? În sfîrşit, bine c-aţi venit tot la vorba mea... Dacă m-aţi fi ascultat de la început, azi Laura ar fi fost mireasă. Şi din gură mi-i zicea: Ai venit la vorba mea! No, am agiuns la vorbele tatii! Tu şezi la grajdi nedezlipit şi să îngrijeşti de calul meu... Bagat-ai în cap vorbele mele? Dragii mei copii..., mergeţi de vă căutaţi ursitele... – Vorbele tale, tată, sînt pentru noi ca o icoană la care ne închinăm. Vorbele tale, bărbate, sînt sfinte pentru mine, pentru că de aceea bărbatul este bărbat. Vorba de pe urmă a lui Ştefan e lege tuturora? Voi spune numai că n-am îndeplinit nici vorba tatălui meu, nici a mamei mele. Unde se află una ca asta? Cum să ieşim noi din vorba boierului nostru? Barbu... nu mai ieşea acum din vorba lui Nicu. Să nu mă mînii de-acuma înainte şi să nu ieşi din vorbele mele. Eu trăiesc cu el foarte fericită şi nu-mi iese din vorbă niciodată. Îi era ciudă cum de să calce vorba tatălui său ce-i spusese cu grai de moarte. M-a blestemat măicuţa, De ce i-am călcat vorba. Am să-ţi poruncesc, tîlharule, şi dacă nu asculţi de vorbă, am să te umplu de sînge! Voi nu înţelegeţi de vorbă bună? Tîlharii ăştia nu pricep de vorbă. Este o vorbă ţărănească, ce samănă a fi în Moldova de cînd Papură-Vodă. Am rămas... cu gura căscată, cum e vorba romînului. Ea simţea foarte bine că şi-au trăit traiul şi şi-au mîncat malaiul, după cum zice vorba. Ş-apoi este vorba veche, vorba foarte nimerită: Să petreacă cine poate, iară proştii să stea-n lanţ. De nu mi-ar fi ruşine..., aş potrivi aci, – şi nu fără oarecare iscusinţă, – vorba romînului: departe griva... de iepure. Ştii că este o vorbă: „Nici pe dracul să-l vezi, da nici cruce să-ţi faci”. O vorbă veche franţuzească zice că mai-binele e adesea vrăjmaşul binelui. „Nimic nou pe lume” – cine a spus-o, mare vorbă a spus. Vorba din bătrîni: Eu la chef ca-n marte postul. Este o vorbă: pe cine nu-l laşi să moară nu te lasă să trăieşti. Ştii, vorba romînului: călătorului îi şade bine cu drumul. Arborii sînt prudenţi ca nişte bătrîni cu experienţă; pare că cunosc vorba: graba strică treaba. Turcii... au totuşi o vorbă potrivită, – Ce vorbă? vreau s-o cunosc şi eu. – Toate trec. Deci vor trece şi aceste neplăceri. Căci şi bătrînul – batîr că l-a calcat ursul şi i-a mai dat oleacă de putere – tot trecător se cheamă că rămîne, după vorba veche că ne trecem ca florile şi ca privighetorile. Mi-a spus o vorbă veche: Învaţă-te de-acuma minte, Să nu vinzi pielea ursului mai dinainte. Ştii vorba: cine nu lucrează nu greşeşte. Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă, spune o vorbă bătrînească. Nu ştie mama vorba: „După ceartă-mpăcăciune, jarul se face cărbune”! Nu uita, bade, uita, Cum zice, bade, vorba: Cine calcă jurămîntul, Nu-l primeşte nici pămîntul. Şi unde mai pui că este o vorbă: La cel sărac şi cîinii parcă bat mai tare. Vorba romînului: „nădejdea pe fugă, cetatea la tufă”. Povestea vorbei Noi ne servim de partea aceasta de răspuns nu pentru a-l combate, căci – vorba unui lord englez – auzise discursuri care i-au schimbat sentimentele, nici unul cari i-au schimbat votul. Ei, vorba lui Grigorie Alexandrescu, „s-a schimbat boierul, nu e cum l ştii”. Ne aminteşte pe departe vorba înţeleptului. Pînă s-a săvîrşit din viaţă, îi rămăsese sfinţiei sale o vorbă: „Parcă şi Dumnezeu uită uneori pe cei de treabă, Doamne, iartă-mă”. „Tout s’arrange” era vorba lui obişnuită. Îţi aduci aminte de vorbele lui Goethe, chiar în faţa unui scai: „Florile sunt măreţe hieroghife, prin care natura ne dezvăluie dragostea ei”. Avem un spiritual document în vorba lui Oscar Wilde, care observă într-o zi cu prefăcută ingenuitate: „Am observat că de la un timp natura a început să semene cu pînzele dlui Whistler”. Se putea cita vorba lui Augustin..., potrivit căreia autorii profani nu sînt de dispreţuit, dacă scrierile lor conţin adevărul. Aceasta ne aduce aminte de o vorbă a lui Degas...: o luptă nu se sugerează prin cincizeci de figuri agitate, ci numai prin cinci, dar puse unde trebuie. Cunoaşti vorba aceea a unui italian, messer Ottaviano? Cine zice popor, zice un animal nebun. Că s-a mai furat, e drept, dar vorba lui, unde sînt miei, sînt şi piei. Vorba lui Dan: ce nimicuri pot decide soarta unui om! Vorba lui E. Mounier: „Revoluţia va fi spirituală sau nu va fi”. Şi acum, vorba cojocarului, să ne întoarcem la blană. M-ai pîcîlit, leliţă; dar vorba ceea: pîcîlire de leliţă, cere plată o guriţă. Ministrul nostru plenipotenţiar a sfîrşit prin închinăciuni....; vorba ceea: daca nu-i puterinţă, la ce mai gîlceavă degeaba. Vorba ceea: nici n-au tăiat viţelul şi le vin muşterii după piele. Era toamnă, pe cînd, vorba ceea, gospodarii îşi numără bobocii. Am venit şi eu la vreme, cînd, vorba ceea, îţi era lumea mai dragă. Vorba ceea: la calic slujeşti, calic rămîi. Vorba ceea: nici picioarele, nici drumul nu-i al lor. Vorba ceea: unde dai şi unde crapă! Vorba aceea, ce mi-e fata popii... şi ce mi-e fata primarului comunal. Vorba ceea, un june e om ca oamenii numai după ce se însoară. Curat vorba ceea: Vezi cu ochii şi nu crezi Şi mă-ntrebi: „de ce oftezi”? Vorba cîntecului: De urît mă duc de-acasă Şi urîtul nu mă lasă. În inima ei parcă se petrecea... poate vreun dor ascuns, care nu-i venea a-l spune. Vorba cîntecului: Fugi de-acole, vină-ncoace! Şezi binişor, nu-mi da pace! Dar înăuntru cine şade? vorba cîntecului popular. Asta îmi amintea vorba că un drăcuşor se poate strecura prin cea mai îngustă crăpătură. Cum care hoţi, uncheşule? De patruzeci de ani auzi vorba asta. D-atunci a rămas vorba că d-aia sînt oamenii hoţi, că-s din neamul celor scăpaţi de prin temniţe. Vorba asta e de cînd cu moşii putrezi. Vorba unui prieten e mai sfîntă ca orice hîrţoagă. Măi Matei, la mine vorba-i sfîntă! Aşę i-o fost vorba lui, cî dacî i-a spuńe-o povęste ńeaudzîtă şî ńevadzută, nu ia vama ńimica. Noi am plecat toţi îndată După vorba lui cea dată. Vorba unui om cinstit face mai mult ca un înscris. Schimbarea vorbelor, întreagă minciună. Vorba în tîrg şi vulpea în pădure era şi credincios la jurămînt, îşi ţinea cinstită horba. Dacă mi-aţi făgăduit, caută să vă ţineţi de vorbă. Găsiră cu cale, simţind că patricii n-or să se ţie de vorbă,... să întocmească o dregătorie (magistraţie) care să oprească orice năpăstuire s-ar face. Mi-au mai făgăduit încă doi a se prenumera la novele, dar nu şi-au ţinut vorba Este lucru de rîs ca în puterea diplomei sale fiecare... să aibă dreptul să se constituie cearlatan, să vînză cui dă mai mult singura făgăduială a sănătăţii, fără ca să se ţie de vorbă. S-a ţinut de vorbă, l-a trimis la Pisa, unde Coletti a dobîndit diploma de doctor în medicină. Cum îţi plîngi păcatele Că n-ai ţinut vorbele? Eu te mîntuiesc, dar apoi de nu te ţii de vorbă e vai de tine. Fiindcă i-a făgăduit că-i va face mult bine, el s-a ţinut de vorbă. Mń-o făgăduit,... s-o ţînu d'e horbă. Ea de vorbă s-a ţinut. C-aşa m-am prins cu vorba: să-ţi fac ce mi-i cere. Sînt nestatornici, nu stau la vorbele lor, ci unele zic şi altele fac. L-au tot purtat cu vorbe den zi în zi, pănă cînd i-au zis că acea moşie au dat-o de zestre ginere-său Dacă mergea bumbaş ri, dumnealui îi ţinea cu vorbe Decît să porţi pe omul cu vorba, spune-i mai bine că nu se poate. Apoi, mi-a dat vreo para? Mă purta cu vorba dintr-o zi într-alta. Să-l port cu vorbe că l-oi însura cu Măndica, pînă ce-oi mîntui tîrgu. Se uită aşa, nu ştiu cum, şi-l aduce pe om cu vorba. De opt luni mă poartă cu vorba nişte pîrliţi de negustoraşi. A aflat de la oameni că Ileana s-a împotrivit cît a putut, că l-a purtat cu vorba pe Haramu un an de zile. De o lună ne poartă cu vorba. De unde să ştiu de ce mă poartă cu vorba Alcaz? Da’ spune odată, soro, nu mă purta cu vorba. De ce să mă faci de rîs, să ţin omul cu vorba? Poartă-l... cu vorba, amînă scoaterea numărului de revistă! i purtase cu vorba toată iarna şi tărăgănase încheierea noului contract de arendare. Nu mai voi s-aştept d-acuma tot cu vorba să mă ţii. Dar cu vorba ce mă porţi? Spuńe-m, mîndră, poţ nu poţ, Cu vorba să nu mă porţ. Eu îmi întorc vorba, pui lacăt la gură, Dacă e pricina pentru legătură. După atîta timp de la subscrierea lor, trăgîndu-şi mulţi vorba înapoi, mi-aţi trimis prea multe exemplare Voi să-şi ia vorba înapoi, dară nu putu. Împăratul nu-şi poate trage vorba, trebuie să împlinească făgădaşul. O spus în faţa primarului şi primaru chiar o dzîs: „numa aşa să hiie, moşule, să nu schinghi horba”. Şi-a luat vorba-ndărăt. Să nu zici vorbă mare. Nu spune vorbă mare, întîmpină celălalt, noi nu putem calcula urmările unei înşelătorii atît de nevinovate. Faci aşa? – Fac. – Zici vorbă mare? – Zic! Am zis şi vorbă mare că am să mă las de tutun! Îmbucătură mare poţi băga în gură, dar vorbă mare să nu scoţi din gură. Îmbucătura mare să-nghiţi Şi vorba mare să nu o zici. Da te-ai ţinut de cuvînt, moş Nichifor. – Apăi de, jupîne Ştrul, vorba-i vorbă, eu nu mă cioşmolesc atîta. Vorba să rămînă vorbă! Pentru vorbile tuturor carii vin de acolo şi carii scriu de acolo cărţi, mă fac ştiutoriu cu cîtă mîhniciune supăr inima ta şi cu cîtă jele petreci viaţa ta. Dîn om în om mergînd vorba, au ajuns şi la domn. Lăsaţi pă mort aici şi-l voi îngropa eu prin ascuns, iar voi duceţi-vă la moşîia mea şi şădeţi acolo pînă să va potoli această vorbă. Că tu întru cîntări eşti meşteriţă mare, Eu tot am auzit o vorbă de la mulţi. Răspîndi vorbă că aceste gătiri de oaste le face împotriva turcilor. Holera nu este vreo boală doctorilor necunoscută, precum să lăţîsă vorba. Aceste vorbe Xerxes luîndu-le serios... a dat ordine la căpitanii navilor să îmbarce cu linişte oştirea lor în navi. Mult e răspîndită vorba că este acolo custodit şi acel depozit paladium de la Troia. Vorba despre domeniul Coroanei se lăţise cu cîteva zile mai nainte. Acum cîteva zile se răspîndise vorba în Bucureşti că... s-ar fi ivit bande de insurgenţi. Cum se răspîndi vorba că am să spun o istorie lungă, mai toţi părinţii şi mumele copiilor se grămădiră pe foişor ca să mă asculte. Se lăţi vorba în ţară că cetele răzvrătitului paşă înaintează asupra Bucureştilor. Rămase vorba că Sufleţel suferă de neurastenie. Subprefectul... scornise vorba după care taica ar fi luat bani de pe la ţărani. Destule vorbe se spuneau despre acesta, între altele că face avorturi. Să prăpădească pe biata copilă apoi să lăţească vorba că au murit. Femeia... pleca de la biserică şi spunea pe la prieteni că în cutare loc este un călugăr sfînt care cunoaşte păcatele lumii. Şi vorba se întinde. Pe timpii de atunci mergea vorba că îndeobşte călugării de la Sîntele-Locuri erau mai învăţaţi şi mai deprinşi cu afacerile bisericeşti decît cei din clerul nostru. Vorba mergea că ar fi dat trupul la dobitoace şi că de aceea nu s-au găsit decît mantaua şi iarmurca, pentru că ursului şi cînilor le fusese destul trupul. Umbla, aşa, vorba că-i cam lălîu. Putred de bogat... Aşa umblă vorba. În sat umblă vorba că se va însura în cîşlegi. Mai mergea vorba că e şi tare învăţat. Despre ce umblă vorbele la Timiş? Umblă vorba... Că la boieri e totul mărgăritar şi fir, Mătase, catifele, miros de trandafir. La începutul lui douăzeci şi unu, prin februarie, începu să umble vorba prin sate că peste Olt s-ar fi ridicat în fruntea pandurilor slugerul Tudor. Umbla vorba că l-a zărit odată unul la faţă. Prin sat umblau vorbe că tata „a căzut”. Umblă vorba că şi tu ai avea gînduri de însurătoare. Se învîrtea prin casă şi pe loc a făcut mîncare... Adică aşa merge vorba că se făcea ea; dar altfel tot urîtă şi pogănă era. Vei fi luat măsuri să nu se facă vorbă. L-a lăsat un călător cu vorbă să i-l păstrez pînă s-o întoarce. Îi făcu vînt acasă, cu vorba pentru brigadier să vie numaidecît. Bun şi frumos caş! întări baciul. – Într-adevăr. De-aceea l-am plătit cu dreptate, după vorba pe care mi-a spus-o flăcăul. Muierea în secret îi trimitea vorbă, zicînd că dînsa bucuroasă ar ucide pruncul din pîntecele sale. Îi trimit vorbă acasă peste drum. Trimise vorbă lui Midas că a făcut o faptă ce trebuie răsplătită. I-am trimis vorbă să dea puiul meşterului ursar. Trimiteau vorbe prin femei cum că-i bine şi fără unghean. De altfel i-ai trimis vorbă că sînt aici. Am trimis vorbă printr-un om. A trimis vorbă că nu prînzeşte cu noi. Ţi-am trimis eu vorbă prin Petrea. Ai grijă dă iel, pînă ţ-oi trimete io vorbă. Cu vorbă ne trimese După iubita lui floare. Dacă sînteţi plecaţi de-acasă, lăsaţi vorbă unde să vă găsesc. Am lăsat vorbă să nu-l trezească pe colonel pentru nimic în lume. Nu era acasă, plecase curînd după-amiază şi nu lăsase vorbă cînd se întoarce. Tatăl său plecînd la arat... a lăsat vorbă acasă ca fie-sa să se ducă cu demîncare la oameni. Ai lăsat vorbă... că cîn oi agiunge io la t'ińe, atunş oraşu cela sî sî facă-napoi, să nu mai fii stîncî. N-am avut nici o supărare..., dar vorbe să aude în tot felul de minciuni Vor înceta dar vorbele celor ce... n-au altă treabă decît a critica şi a osîndi faptele celor ce ostenesc. Pătimea şi din pricina vorbelor care alergau ca nişte fiinţe nevăzute prin sat. N-aş vrea să vă scornească lumea vorbe. Moarte fără bănuială şi nuntă fără vorbe anevoie se găseşte. Purta vorba peste tot Ş-o schimba cum îi venea. Crîşmăriţa purta vorba din femeie în femeie şi acestea spuneau bărbaţilor. Acesta vorbea puţin în faţă, dar ducea vorbele. M-a făcut de vorbă prin sat cu minciunile lui. Te-or videa oaminii şi m-or face de vorbă-n sat. Baronul îmi face fata de vorbă Mîne o să iasă vorba că din cauza unui amor nenorocit, te-ai sinucis. O să-mi iasă vorbă că torn statui în metale preţioase. Albo, Albo de la munte! Ce-ai pus fesciorul pe frunte Că ţi-au ieşit vorbe multe. Frunză verde, foi mărunte, Ieşitu-mi-au vorbe multe. Ţ-or ieşît vorbe multe. De ce-ai lăsat păr pe frunte? Că ţi-a ieşit vorbe multe. Trage-ţi tulpanu pe frunte, Multă vorbă ţi s-aude. Iulian cardinalul, solul papei, cu mare glas au făcut vorbă cătră craiul şi cătră tot divanul şi senatul. El ades suit pe-o piatră cu turbare se-nfăşoară În stindardul roş şi fruntea-i aspră-adîncă încreţită, Părea ca o noapte neagră de furtune-acoperită, Ochii fulgerau şi vorba-i trezea furia vulgară Patriotul adevărat n-asudă de vorbă. Nu tăiaţi vorba oratorului. Vătăjelul Iordache Nastratin, care venise cu sătenii, începu vorba lat şi-ndesat. Spînul..., luînd vorbă, zice împăratului: Ei, moşule, ce mai zici? He, nepoate, luă vorba Vlad. Geaba te superi. Gîndul cel de taină a aceştii învieri îmi dă mie pricină să fac astăzi, înaintea dragostei voastre, această vorbă. împreunare de vorbă Şi iar să te sfătuieşti întîi, să vezi la masă ce vorbe şi ce graiuri vei vorbi cu solul. O sută şi 68 de ceasuri sînt în săptămînă, şi D mnizău numai un ceas sîngur ş-au ales, iară tu şi acesta îl cheltuieşti în lucrurile lumeşti şi în vorbe şi în rîsuri Vorbele ce vor fi fost, ei vor fi ştiut, iar noi ce am văzut scriem. Multă vorbă... au avut singuri numai. Aşa vedem că să face şi la mesele şi ospeţele celor mari, că sînt toate voioase şi vesele, mîncările, băuturile, vorbele, jocurile şi cîntările. Au stătut la împreunare de vorbă. Petrecînd cu dînsul mai în toate zilele la împreunare de vorbă. Temîndu-se împăratul ca să nu se unească cu paţinachii au trimis să cheme pre povăţuitorii lor la vorbă. Mă aflu cu totul sîngur şi lipsit de toată tovărăşia şi vorba. Îl avea cu dînsul mai în toate zilele la vorbă, la masă şi la orice fel de petrecere. Vorba comună împărtăşeşte aflarea aceasta monahului Bertold Şvarţu din Fraiburg, pe la 1300. Fumul întuneca odaia şi vorba felurită se curmezeşea. Se fac multe împreunări şi comunicaţiuni la vorbă cu inemicii. Avusese o lungă vorbă cu Moţoc. Ajungînd la altă casă,... începură iarăşi vorba, a mai rîde, a mai spune. Ne uitam unul la altul şi... nici unul nu începea vorba. Ia să nu ne trecem vremea cu vorbele. Hai, vin jupîneşică Malcă, să te duc la bărbăţel acasă. i era şi lehamete cîteodată să se mai întîlnească cu cineva şi să-l mai stîrnească la vorbă. Fiindcă am poftă de vorbă, aştept nu cumva a pica vreun alt bucureştean iubitor ca mine de aer curat, să respirăm împreună. Au început să se-nteţească femeile la vorbă, şi din vorbă la-mpunsături. Doi ani de zile au trecut fără ca părintele Trandafir să fi mişcat satul înainte, măcar numai atîta cît e de la vorbă pînă la supărare. Am petrecut împreună... tot în vorbe despre trecutul şi viitorul romînilor. Găsiră pe cele 4 femei ostenite de a se privi şi a căuta subiecte de vorbă. Bucuros de vorbă şi cinstit. Iarna, la gura sobei, vorba se încingea pătimaş. Iubea fata aceea pe tînăr sau îi era un simplu tovarăş de vorbă? Nu am poftă de vorbă, Don Camillo. Numai de nutreţ şi de vite le era vorba, şi de iarna cea pogană. Întărîtă-l la vorbă pe Colăcel şi, las’ pe dînsul: îi hiritiseşte el pe toţi marţafoii, de le curg petecile. Adevărata plăcere o aflam în vorbă, în taifasul ce îmbrăţişa numai lucruri frumoase. Găsea pricină de vorbă ceasuri întregi. Îi vorbea de familia ei, de trecutul lor. Nu sare să mîngîie sau să ajute, nu se grăbeşte să lege firul vorbei într-un interes comun. Notarul avea chef de vorbă. Neculiţă se răstea în aşa fel că fata nu mai avea poftă de vorbă. Vorba pornea firesc de la necazurile fiecăruia sau de la întîmplările zilei publice. Era lacom de vorbă, de care postise atîta amar de vreme. Vorba bogată a cucoanelor... rupea monotonia serilor lungi. Nu se opri la vorbă cu slugile. Vor fi avut laolaltă vorbe slabe, muiereşti; cine ştie ce nimica le va fi sărit în nas. Sculaţi în puterea nopţii, erau morocănoşi, fără chef de vorbă. Unde sînt cu trei, cu doi, Vorba le e tot de noi, Şi fac sfaturi pe ascuns Să ne facă-un neagiuns. Nu mi-e îndămînă a merge singur fără pic de vorbă, ca un mut. Vorbă, vorbă – ba di una, ba di alta, pînă ce ajunserăm la o groapă făcută di mini. Săteanul... are gust de vorbă. Vorba multă, sărăcia omului. Vorba vorbă aduce. Şi fiindcă vorba vorbă aduce, cotoşmanul şi boierul stătură la taifas şi se înţeleseră la cuvinte. Vorba îndelungată mai mult te întunecă. Mai bine vorbe multe decît suliţe frînte. Vorbă să fie, că tîrg se face, Vorbă să fie pentru o lulea de tutun Oi intra eu în casă smerină şi sfîntă ca o preuteasă, şi din horbă în horbă, i-oi da cercei şi cordele. Flaviu Vegeţiu făcea din vorbă în vorbă aceeaşi observaţiune. Din vorbă-n vorbă, din una-n alta, ajung pănă acasă la cumătra. Din vorbă-n vorbă, nici nu prind de veste cînd ajung aci aproape să intre-n Sălcuţa. Din vorbă-n vorbă, zic eu, ascunzînd cît puteam mai bine sentimentul de invidie: – Dumitale cum ţi-a dat decoraţie? Din vorbă în vorbă,... m-a rugat să-l las în banca întîia pentru a lua note. Din vorbă-n vorbă, ţăranul zîmbitor întrebă. Un mut, la început, Din vorbă-n vorbă ajunge obraznic şi limbut. Vorbeam despre Sarajevo... şi, din vorbă în vorbă, dădurăm într-o groapă din asfalt. Apoi, din vorbă în vorbă, din una în alta, o întreabă la ce a venit. A ajuns treaba din vorbă în vorbă de s-a făcut o bătaie. Trecînd odată vulpanul pe la culcuşul lupului, din vorbă-n vorbă, – taina-n sus, taina-n jos – ce-a zis lupul? Din vorbă-n vorbă, se capătă ţîganul c-o ulcică de must. Să fie vorba între noi, dar tu nu eşti tot ca el? Dar..., între noi fie vorba, cam avea şi dreptate bieţii băieţi. Eşti plină de cusururi, ca oaia de curnuţi, fie vorba între noi. Lasă-l că bine-i face, fie vorba-ntre noi! Să-l mai zgîlţîie niţel şi pe dumnealui, că prea se fuduleşte. Fie vorba între noi, dai o lovitură. Cineva ne ţine de vorbă prin cuvinte fără miez. Ghiţă se bucura cînd veneau geandarmii..., îi ţinea de vorbă şi umbla mereu în voile lor. Pe cînd împăratul era ţinut de vorbă, se schimbau solii. Încercau... să oprească repetarea acelui gest, ţinînd de vorbă pe cei doi. De un sfert de ceas îl tot ţine de vorbă. Dar eu te ţin de vorbă, domnule Comşa, şi poate dumneata ai venit cu alte gînduri. Vor veni cineva din cei ce-ţi vor fi mai dragi şi vor sta în vorbă. Stînd la vorbă cu turcul, Vasilie Vodă au spus povestea cum că el ştie că i-i domnia stricată despre dînsul. Eu acu te văz că eşti un nebun din cei mari, pentru aceea nu-mi mai trebui să stau la vorbă cu tine Într-o zi coconul Drăgan sta la vorbă, adică la taifas cu un favorit al său. Sta şi mai mult de un ceas în vorbă cu papagalul. Pe coastele dealurilor, nevestele şăd la vorbă. El nu mai stă la vorbă cînd are biciu-n mînă. Plecai d-aci la vale, căci nu eram singur şi nu mă puteam opri ca să stau de vorbă cu dînşi. Stam la vorbă cu cîţiva marturi... şi povesteam pe rînd chipurile înşelătoare ce întrebuinţase stăpînul nostru. Şedeau amîndoi de vorbă şi puneau la cale că ce rost să-i facă fetei. Nu stau mult la vorbă ca să înţeleagă unchiul de unde vine şi unde se duce tînărul. Le plăcea să stea de vorbă cu popa şi chiar se prindeau la sfaturi. Stau cei dragi de vorbă Gură-n gură. Stătuse de vorbă cu trei-patru de seama lui. Don Juan, întotdeauna am ştiut cu cine stau de vorbă. Băuse două pahare de vin, stătuse de vorbă cu o femeie, încercase chiar să povestească o anecdotă. Poţi să mă chemi ca să stăm de vorbă. Le-am promis că vom sta de vorbă cînd va fi cazul. Era foarte trist şi-i plăcea să stea de vorbă cu noi, să-şi spuie necazurile. Stăm de vorbă şi nu ne apucăm de treabă. Am stat cu domnia sa la vorbă şi la petrecere. Femeia avea chef să stea de vorbă, să-l întrebe ce mai e pe acasă, una, alta. Aveam impresia... că stăm cu el de vorbă. Vreau să mai stau de vorbă cu doftorul. E misiunea ta de mamă să stai de vorbă cu fata, s-o luminezi. Eu între timp am să stau de vorbă cu căpitanul portului. Am remarcat că cei care se opresc şi acceptă să stea de vorbă cu aceşti tineri curioşi sînt tot tinerii. În orele libere se întîlnea cu cunoscuţi, stăteau de vorbă, mai beau un pahar de bere, jucau cărţi. Cînd toca la Radu-Vodă, Eu stam cu puica de vorbă. Stăm de vorbe. Stau de horbă. Stau de voarbă. Haidaţ să mai stăm de voarbă. Aş dori... ca să stau cu dumńeta d'i vorbă. Ti bagi după sobî, Şî stai cu baba di vorbî. O, ascultă numa-ncoace, Cum la vorbă mii de valuri stau cu stelele proroace. Dac-ar fi un foc în sobă, Mi-ar părea că sîntem doi, Aş mai sta cu el de vorbă, Mai uitînd cele nevoi. Păreri de rău, păreri de rău... V-ascult în fiecare seară cum staţi de vorbă cu trecutul. Orice glas ascultă glas, numai greierul prin ceas Stă de vorbă cu tăcerea. Treci vara ca o pîni Vini iarna ca un cîni Şi stă di vorbă cu mini. Cu cîinii cînd stai de vorbă trebuie ca ei să latri. Un actor stă de vorbă cu el însuşi. Cu mulţi am prins vorbă despre aceasta. Acesta, intrînd în vorbă cu Robinson, l-au poftit în corabia sa. S-a luat în vorbă cu dînsul despre aceasta. Fiindcă mergeam tot pe o cale, ne-am luat la vorbă, pe drum. Francesco... intră în vorbă cu cel dentîi, ca să-i steie model pentr-un tablou al său. Intrînd în vorbă cu dînsa, fata bună mehenghe, îi întoarce capul. Cucoanele se dau în vorbă de una de alta. Cînd întîlnea vreun drumeţ, prindea vorbă cu el. Se sculă... şi intră-n vorbă c-un necunoscut. M-am dat cu el la vorbă, cînd despre una, cînd despre alta. Agenţi... răscoleau toate văile şi intrau în vorbă cu păstorii pentru a cumpăra miţele. De multe ori vrusese ea să intre în vorbă cu copilul, dar îi lipsise prilejul. Cinstea şi bunul nume şi le păzeşte o fată din casă mai bună atît de mult, încît pentru nimic în lume nu şi-ar prinde vorba, în stradă sau pe la poartă, cu feciori. Voia să intre în vorbă şi nu ştia cum. Pantazi intrase în vorbă cu o fetiţă. Soldaţii noştri intrară în vorbă cu ei. Dascălul înalt, cu gîtul lung şi păr puţin pe cap, cuteză să intre şi el în vorbă. Comesenii au prins acum fir nou de vorbă. Pe la răspîntii s-a dat în vorbă cu hoţii de noapte. Intra în vorbă cu primul-ministru fără nici o jenă. Întrebat numai ca să intre în vorbă cu plutaşul, fiindcă altminteri doar îl ştia ce face acolo. Mă duc la ea într-o seară, o chem la poartă şi intru în vorbă cu ea. A încercat el să intre în vorbă cu cineva, dar nu i-a ieşit nimeni în cale. Mai de una, mai de alta, apoi dădură în vorbă cu Pahon. După mîncare, intră-n vorbă cu flăcăul. Acuma, după ce s-a afumat bine mătuşica, hai că prinde tot ea fir de vorbă despre măritiş. Din una în alta, s-au luat în vorbă. S-a da la vorbă, la băutură. A intra în vorbă ca cîinele la nuntă. Numai cît în vorbă se da, Secerele şi gătea. Ne-am prea întins cu vorba şi luminarea-sa nu ştie cum să ne mai intre în voie. Îi păru rău că i-a primit şi mai ales că le-a îngăduit să se întindă la vorbă. Îşi ceru iertare şi plecă mînat de treburi urgente, care nu-i dădeau răgaz să se întindă la vorbă lungă. Se bucura mama că-i veneau neamurile, s-o mai întindă cu ele la vorbă. Du-te, ţărane, şi fă rost de vin! a ordonat preşedintele imperios, nu te mai lungi la vorbă. Cu mai marii tăi nu întinde vorbă lungă. Se puseră la vorbă şi nici ei nu ştiau ce vorbesc. L-am poftit în curte, i-am dat un scaun şi ne-am pus pe vorbă. S-o pus cu dînsu la vorbă şî la cinsti. Nu te grăbi aşa, Harap Alb, că te-i pripi. Stăi că mai ai şi cu mine oleacă de vorbă. Lică îi spusese că are o vorbă cu arendaşul. Lăsaţi-mă pe mine cu el singur... Am eu o vorbă cu domnul acesta. Poftesc... mai ales pe căpitanul Ilie Turculeţ, cu care am să am eu o vorbă la un pahar de vin. Domnule consilier, avem o vorbă. Pofteşte în cabinetul meu, te rog. Au făcut Dumnezeu vorbă cu Moisi proroc. Nici îmi place cum mă tragi, Nici cu cine vorbe-ţi faci, Du-te, mîndruluţ, în draci. Cîte un mitocan cu capul lulea de vin îşi făcea de vorbă cu păreţii şi cu vîntul. Cînd va veni Nicu, să-i dai pricină de vorbă. Dînd pricină de vorbă băieţandrului, alergă către dînsul. Cînd era la adăpatul vacilor, fetele, care de care, se întrecea să-i dea pricină de vorbă. Domnişoara Steriad se amestecase în vorbă şi se uita lung la Manuela. Aşa o fi..., se amestecă în vorbă Marin Serghiescu. Lasă inima în pace, că pe noi ne taie la ramazan! se amestecă în vorbă un om. Cel ce intră în vorbă nechemat se numeşte oaie cu şorici. Nu te amesteca nepoftit în vorba altora. Nevestele... încep a-i lua cu vorba şi a-i dezmierda. Te-am luat cu vorba şi nu te-am întrebat ce vînt te aduce. Un diavol ce pretinde-a fi profet M-a luat cu vorba-ncet. Îl luă cu vorba pe departe şi cu un cuvînt subţire-l făcea să priceapă că are să fie fericit. Doamne! cum să ia omul ista, la drum, cu vorba şi cînd se trezeşte, cine ştie unde a ajuns. Uitîndu-şi de mărunţişurile din chioşc, Otilia se luă cu vorba. Intrară în camerile lor fără să schimbe nici o vorbă. Fără să se fi schimbat vreo vorbă măcar, săbiile începură a se crucişa. Ne-am oprit să schimbăm două-trei vorbe. Veşnic se plînge că n-are cu cine schimba o vorbă. Umbli încolo, încoace... să mai schimbi o vorbă, două. Părinţii se învrednicesc să schimbe cîteva vorbe cu stăpînul. Schimba cu el cîteva vorbe de ochii lumii şi pentru cuviinţă, apoi se înţepenea în tăcere. Pînă la Dumbravă nu mai schimbarăm nici o vorbă. Din treacăt întîlnesc grupul doamnelor care plecau, schimbînd vorbe, ordine, replici. Nu schimbă nici o vorbă. Nici nu se privesc. Doar pe buze fîlfîie zîmbete plăcute şi fugare. Pînă se deschide drumul, vrea să schimbe o vorbă, două. Se adunau familiarii redacţiei, schimbînd o vorbă cu moş Neculai. Am stat acolo... fără să schimbăm o vorbă despre cele întîmplate. Chiar acum o jumătate de ceas am schimbat două vorbe cu domnul profesor. Cînd voi avea fericirea să mai schimb vreo vorbă cu astfel de oameni! Ar trebui să am şi eu un tovarăş de viaţă, cu care să pot schimba o vorbă cînd sînt acasă. Noapte lungă de iarnă... Mai schimbă vorbe părinţii. Toţi mă duşmănesc aici. N-am cu cine schimba o vorbă. Pînă mai hodineau caii, schimba o vorbă, două cu Cristache. Nu mai poate schimba omu o vorbă cu tine, c-odată începi să strigi. Abia de schimbase cîteva vorbe cu unul sau cu altul. După cadril, deşi schimbaseră două vorbe, Vasile şi-a dat seama că s-a petrecut ceva cu el. Abia cu banul Udrea ei vorbele-au schimbat Şi trîmbiţa Galatei în turn a răsunat. Domnul abate Paul de Marenne era curios să afle ce vorbe pot schimba oamenii pe asemenea drum cotit. Între notarul şi Marina n-a fost nici un schimb de vorbe pentru întîmplarea asta. Pornirăm din nou la drum, fără schimb de vorbe. După acest schimb de vorbe, tăcură, fiecare mai avînd ceva după perdea. Intră pe din dos, ca să nu mai aibă schimburi de vorbe cu unii şi cu alţii. Într-un mic schimb de vorbe glumeţe se rezolva o problemă dificilă. Între noi şi frate-meu Ion au loc... schimburi de vorbe. Am avut un schimb de vorbe tari. Acestea ale astrologhilor... aduc vorbă şi mişcare voiii (cînd le citesc sau le aud), unii unele, alţii altele poftind a să face şi a fi Ajungînd la Ţarigrad, după multe vorbe fu primit de greci împerat. Aşa dînşii, prin chiară dovadă A multor păţiri triste, văzură Că prin vorbă multă şi prin sfadă Numa cît s-aţiţă vrajbă ş-ură. Să numărăm aceşti bani... fără nici o vorbă şi pricină Multă vorbă s-a făcut între tata şi mama pentru mine. Dă-mă, maică, după Gheorghe, Nu mai face-atîtea vorbe. Du-te la D zeu, nefericitule, că nu voi să am vorbe şi cu nebunii. Mai bine cu vorba decît cu resteul Vezi de are vreun cusur, ca să nu avem vorbe la urmă. Să n-avem vorbe, să nu zici pe urmă c-aşa şi pe dincolo. Temistocle, înturnîndu-i înapoi vorba..., i-o zis:„noi am părăsit case şi ziduri, fiindcă nu vrem să fim sclavi pentru lucruri neînsufleţite”. Îi întoarce vorba lui tată-său. Sluga asta îmi cam întoarce vorba... şi am s-o pumnui. Multe jălbi... auzise de la Cantacozini şi de la alţii ce era cu Cantacozinii la o vorbă. Şi pe vorba aceea au dat ei oile turcului A început să-i vorbească foarte aspru şi cu dojană, întrebînd dacă aşa a fost vorba între dînşii Nici acuma nu m-ai vedea,... de nu aşi fi avut vorbă să aştept aicea pe nişte streini. Numai să avem vorbă dinainte, să nu fii rău de gură. Fusese vorba... să-i trimiţă înapoi banii. Am venit, kir Ianulea, după vorba noastră. Te-am aşteptat... să te văd ieşind, aşa cum ne fusese vorba. Voia numaidecît să împărţească banii, că aşa au avut vorba. N-are ce face, gata! Asta o fo vorba! O avut vorbă că unde să-i aştepte-n drum. Acolo găseşte semnul ce avusese vorbă şi care-i spunea că cei doi fraţi ai săi s-au întors acasă. Unde-i vorbă, nu-i mînie Cizme făcute pe vorbă tocmai pă vorbă. Dar bine, Ivane, aşa ne-a fost vorba? Mihai, aşa ne-a fost vorba? Păi aşa ne-a fost vorba? Da ce, bă, tu vrei să-ţi muncesc de pomană? Păi aşa ni-a fost vorba, mă? Au început a să ajunge cu moscalii în vorbe,... îndemnîndu-i ca să vie cu oşti asupra turcilor. Dacă să află-n vorbe. E-n vorbă să ia bani mulţi cu împrumut de la negustori din toată lumea. Birică avea douăzeci şi patru de ani şi era în vorbă cu Polina de prin iarnă. Erau în vorbă mai dinainte, pînă a nu pleca el la cătănie. Se mărita şi ea cu un băiat de ispravă din Sibiu, fecior de oameni înstăriţi, cu care era în vorbă de pe vremea cînd îi trăia tatăl. Pînă acum nu fusese în vorbă cu nimeni. Miai al nostru intră în vorbă cu Aristiţa lui Bîzdoveică. Maria... s-a dat în vorbă cu Petrea. E cineva care te place... Vrea cu orice preţ să-i fac vorba. Era o fată de vreo şaptesprezece ani... Îi făcuse un prieten vorba cu ea. Frunzuliţă ş-o para, Dragă-mi este vară-ta: Ia să-mi faci vorbă cu ea! – Ba eu nu sînt sluga ta: Mai adastă joile Pîn’ s-or face horile. Ajunse şi el la curtea unui alt împărat, carele asemenea avea o fată. Făcură vorba, şi iute, iute se logodi şi el cu dînsa. E vremea logodnelor. Acum se pune peţitul cu votrii. Ai feciorului se duc la ai fetei şi după ce fac „vorbele”, hotărăsc zestrea. vorbe. La lumina opaiţului vorbăluia oameni seara de nevoile lor. vorbăluiesc -ălui Lăsaţi vorbăraia! -ăraie Pe cînd cu celelalte femei eram vorbăreţ, îndrăzneţ, cu mintea liberă, în faţa ei îmi pierdeam cumpătul întocmai ca un copil vinovat, care se teme să nu i se descopere greşala. Vorbăreţ nu era nici acum, dar părea foarte cuminte şi răspunsurile lui erau bine gîndite. Iar pe scaune, trîntite, cîteva cadavre vii, Mute între ele, însă vorbăreţe dacă vii. Fiecare caută ca oamenii aleşi de dînşii să fie cît se poate mai buni de gură, mai vorbăreţi şi mai veseli, cari se pricep bine în ale peţitelor. Romînii veniţi, necunoscîndu-l cine-i şi văzîndu-l aşa de vorbăreţ, i se încrezură ţiganului. De cînd luase pe Viorica, nu i-a dat nici macar umbră de a o teme, oricît era ea de veselă şi vorbăreaţă. Peste dînşii veni un alt soldat, mai vorbăreţ. Doamna Marghioala, vestit de vorbăreaţă, de primitoare şi de neastîmpărată, începe vremea cea nouă la 1822. Se adauge o altă bătrînă, grasă, roşie şi vorbăreaţă, care porneşte a spune că aici sînt oameni buni. Era vorbăreţ medicul. Îşi desfăşura o serie de idei în amănunţimea lor. În ziua aceea Rim se credea în concediu de la studii şi, în rol de gazdă amabilă, era foarte vorbăreţ. Era vorbăreţ din fire şi-i plăcea şi lui însuşi cum povesteşte. Boierul era tare vorbăreţ şi ştia povesti multe lucruri vesele. Vorbăreaţă, veselă, avea de spus atîtea, încît Ana şi mama ei tăcuseră de tot, ascultînd-o. Nu ţin să fiu prea vorbăreţ. Părea supărat. Dar împotriva obiceiului, era vorbăreţ. Am găsit pe savantul meu profesor tot atît de vorbăreţ şi de urît…, însă îmbătrînit. Este obsecvios, rece, deşi spiritual şi vorbăreţ cînd se vede admirat. Titi făcu cunoştinţă cu un coleg cam de vîrsta lui, gras, vorbăreţ şi bonom. E un om negricios la faţă, tare vorbăreţ. Mai era una… vorbăreaţă, dezbrăcată şi calică. Vă displace că sînt atît de vorbăreţ? La Heliade,… florile conversează în limbajul cumetrelor vorbăreţe din sat. Nimeni nu ştie de ce a devenit el aşa de vorbăreţ şi prietenos. A fost un om vorbăreţ şi de-o inteligenţă destul de mărginită, dar plin de intenţii bune. Era o comoară de băiat, vesel, galant şi vorbăreţ, gata oricînd să-ţi plaseze ultima anecdotă. Crăsnaru, neinvitat, dar prezent încă de la început, şi cel mai vorbăreţ, părea a cincea roată de la căruţă. Vinul… dezlegă din ce în ce limba lor, pînă erau vorbăreţi cum e data. Dumitru era…nu prea vorbăreţ, dar glumeţ. Romînului nostru nu trebuie să-i scoţi cu cleştele vorba din gură: el e vorbăreţ. Stînd singur pe marginea izvorului vorbăreţ, mă gîndeam aşa. Un tablou despre Unire, trimis şi expus în ţară, inspiră în „Romînul” muza vorbăreaţă a lui Aricescu. Lotreanu... ar putea cu bonomia lui vorbăreaţă să întoarcă lucrurile în folosul lui Silion. Tăcea şi el, parcă s-ar fi înţeles cu ceilalţi să-l piardă. În mijlocul acelei nelinişti, vedeai, la fiecare moment, izbucnind cîte un nou vorbăreţ…, îndemnînd lumea să-şi apere dreptul. Nici dinspre convoiul lung de călăreţi şi căruţe care-i urma pe vorbăreţii din faţă nu se auzeau alte zgomote. Atunci, cu gesturi mai vorbăreţe decît vorba lui… ne-a povestit că semnalul acela însemna în oştire porunca stingerii tuturor focurilor. Scoate-ţi şalul să-ţi văz ochii, ochii tăi vorbăreţi, cari ştiau odinioară să spună atîtea. vorbăreţi, -e -ăreţ. -ie La uşa casei se-ntinde-o vorbărie, o sfarogeală, ăştia fac o gură de te ridică în slavă. Se încinse o vorbărie care nu se sfîrşi pînă la miezul nopţii. Ce mai atîta vorbărie, măi oameni! strigă deodată Vasile Zidaru. Excelenţa izbutise… să scape de vorbăria celor două prietene. Zilele treceau posomorîte, fiindcă moşului nu-i plăcea vorbăria. Mi-aduc aminte cît se supărau bieţii preoţi de vorbăria… din biserică. Toată această vorbărie se desfăşura pe un ton înăbuşit, ca să nu turbure pe redactorii care scriau. Mi-e lehamite de atîta vorbărie. Se-ncingea o vorbărie de mă miram că nu-i dor fălcile. Gardienilor le face mare şi deosebită plăcere să-i pună cît mai numeroase întrebări... E o distracţie care ţine loc de taclale la cîrciumă, e un mijloc de a omorî timpul... şi mai ales de a satisface mahalageasca propensiune cătră bîrfă, vorbărie fără rost şi curiozitate. Profesorul va asculta vorbăria nesfîrşită a unor bătrîne. Lăsaţi vorbăria! Programul politic al candidaţilor la alegeri nu este... un program de vorbărie şi retorică. Laura se iritase de discursul acela... Vorbăria asta extravagantă punea o notă de umor josnic pe liniştea sublimă a zilei... Cuvintele întrebuinţate în nonsens, expresiile, luate din articole de ziare, alergau acum fără răsuflare. În vîrtejul noianului de păreri, de teorii şi de vorbărie multă..., am aruncat şi eu cîteva pietre de temelie. Ne-mpuiase urechile cu o vorbărie nesărată şi nesfîrşită despre straşnica schivnicie a sfîntului pomenit. Pe Nadina o plictisea poliloghia asta. Arendaşul observă şi-şi opri elocvenţa... Nadina îl privea cercetător parc-ar fi vrut să afle ce se ascunde subt vorbăria grecului. Mulţi cetitori de literatură cunosc de la Artur Stavri povestea „sfîrîiacului”, care e o potrivită şarjă împotriva vorbăriei poetice. Vorbăria asta îl plictisea şi-l obosea. Vorbăria metafizică… desemnează, aci, problema gnoseologică fundamentală. Există... o volubilitate a ideilor, un mod exersat de a le rumina şi azvîrli, ca pe nişte seminţe, o vorbărie ideatică. Ce spune el e doar o vorbărie fără sens. -ărie Taci, mă, din gură, nu mai vorbeli. vorbelesc -elniţ Voi gîndiţi că numa voi minte Întreagă-aveţi şi gură vorbeaţă, De-a vă sfătui cum să cuvine Pentru deobştele a nostru bine! Asina lui Valaam sînt eu, care… Rămăsăi păn acum în viaţă, Ca oamenii limbă-avînd vorbeaţă. Ochii lăcrămîndu-i de puterea Rachiei-apoi ştergîndu-şi mustaţa, Toată i să dusă voia cea rea, Şi, măcar des îmbuca pogace, Totuş gura vorbeaţă nu-i tace. Haicul, după firea sa vorbeaţă, Iară-începe-a-înşira de-ale sale. vorbeţi, -e. -eţ Păcătosul... măcar că trăieşte, măcar că vorbeşte..., iară iaste mort. Merse la Lachedemonia şi învăţă acolo cum va face să vorbească morţii din mormînturi. Toţi carii se nasc surzi nu vorbesc pentru că vorba se învaţă prin auz. Acest copil începe a vorbi. Şi a vorbi de la dînsa am învăţat. Frate-său a dat să vorbească, dar n-a putut – amuţise. Copilaşul începe a vorbi. Părinte, eu mă-nec din piept Şi n-am puteri de vorbă multă; Cît voi putea vorbi m-ascultă Să-ţi spun în grabă tot şi drept. Şi plecînd ei afară, iată-i, aduseră un om mut, avînd demon. Şi demonul fiind scos afară, mutul vorbi Copilului, ca să înveţe curînd să vorbească, i se dă de mîncat terci de mămăligă. La urma urmei morţii nu vorbesc, aşa că n-au cum să-şi ţie de urît. Advocatul Poplăcean nici nu mai putea vorbi; limba i se încurca mereu, chiar cînd slobozea obişnuitul nechezat. Mioara..., zguduită de emoţie, nu poate vorbi, îi dau lacrimile. Pităreasa... ţine strîns la piept trupşorul cald al copilaşului, care încă nu vorbeşte decît cu greutate, dar pricepe orice. Omul învaţă să vorbească reproducînd sunetele auzite – un surd din naştere este şi mut. Nepoata mea îşi spunea sieşi Manina în loc de Magdalena... Un complex de patru silabe e prea greu de rostit pentru un copil care abia începe să vorbească. Toţi şase aud şi vorbesc foarte bine. Dar, oricum, să spui despre un copil care nici n-a început să vorbească: „îl face mama poet!” nu poate să vorbească. Din gît scoate sunete sparte, rupte, care nu se leagă în cuvinte. Mă miram că oamenii vorbesc şi se înţeleg între ei prin cuvinte şi mă miram că vitele mugesc numai, că păsările ciripesc. Puica din uşă îl prăgesti, De lacrămi aghe vorgheşti. Copiii... chiar în ziua naşterii puteau să vorbească. Ce are tatăl nostru, că e slab şi aiureşte şi nu mai poate nici vorbi? Se sperie oarecum fiul de împărat cînd auzi pe broască vorbind. Cînd cerul se deschide, vitele capătă darul de a vorbi. Avea însă alte prestigii, faţă de care eram plin de respect: trenul, bicicleta, jucăriile cu resort şi putinţa de a face să umble şi să vorbească păpuşi în noaptea Anului Nou. Ariciul a şi început a vorbi şi a zice: „Ce?... pare că Dumnezeu nu ştie să facă dealuri şi munţi?” Boul are limbă lungă, dar nu poate să vorbească, Cum să vorbească stelele?... Nu pricep. În jurul lui poezia nouă gîngăveşte fără graţie: nu ştie încă să vorbească. Graurii, carii scot puii săi în bortele lemnelor şi în gaurile de prin rîpe, sînt prea strigători şi lezne învaţă a vorbi ca omul. Papagalul vorbeşte. Vorbea întru al său cuget şi întru sine zicea. În vreme ce doctorul... vorbea cu sine însuşi, da din cap, ridica sprîncenele şi-şi urnise ochelarii pe frunte, tatăl Mariei fixa portretul din părete. 2. Ţiganul Drăghici... altă voroavă sau chip de a vorbire întrebuinţează, precum: ahaia, ahastă, hie ş. a. Martha începu mai încet a vorbi. Scriau cum vorbeau şi scrisul îl numeau icoană, crezînd că el trebuie să fie reproducţiunea esactă a vorbei. Vorbeşte peltic şi sîsîit. Ea... vorbeşte rar, liniştit, fără să afecteze. În zgomotul trenului, voi să ridice vocea, dar se sfii de a vorbi tare. Vorbea domol, elegant, apăsa cu multă grije anumite părţi ale frazei. Vorbea în şoapte, îşi frîngea mîinile. Doamna T. vorbea foarte repede. Îl jena felul ei de a vorbi tare..., luxul vestimentar de gust îndoielnic. Vorbea sîsîit ca un om fără dinţi. Femeie din acelea cu care vorbeşti tare şi rîzi gros. Mitrea vorbea bolborosit şi din fundul gîtlejului. Plutonierul... întinse un vraf de hîrtii pe masă vorbind cu glas domol şi blajin. Oamenii care aud greu ghicesc vorbele după forma pe care o ia gura celui ce vorbeşte. Cînd strig, voi fi auzit mai bine sau mai departe decît atunci cînd vorbesc încet. Stănică vorbea sonor, rotund. Vorbea pe nas, fonf... şi trebuia să ne ascuţim auzul ca să pricepem ce spune. Vorbesc totdeauna prea tare. Parcă au de-a face numai cu surzi. Există... aşa-numita pronunţare scenică: actorii vorbesc foarte îngrijit şi constituie un model de urmat pentru spectatori. Cînd vorbea, făcea un zgomot ca şi cînd din gură i-ar fi căzut nişte noduri. Vorbea rar, cu pauze lungi. Ce te ţîni tu aşa mare Şi vorbeşti aşa de tare? Vorg'eşti-m vîrvu ling'i. Vorbeşte cu mormăitură Parcă are mămăligă-n gură. August părerei acelora au urmat, carii socotesc că aşa trebuie să se scrie, precum să şi vorbeşte. Toate acestea aşa să se scrie, precum se vorbeşte. Măiestria care cuprinde regulile după care cuvintele limbei trebuie bine vorbite şi drept scrise se cheamă învăţătura limbei sau gramatica. Nu vorbisem neci o vorbă de trei zile. Vorbele acestea le ţipase, nu le vorbise. N-a vorbit un cuvînt. Cînd femeia e frumoasă Casa toată-i luminoasă; Cîte vorbe ea vorbeşte Cu toate se lingăreşte. N-apucară bine a vorbi cuvintele acestea şi deodată răsări grîu din pîne. Vorbeşte vorbă liniştită. Vorbeşte vorbă-ngînată, Parcă i-e gura legată. Curăţenia şi veritatea limbei să vatămă adeseori... prin provinţialismi, cuvinte care se vorbesc şi se înţeleg numai într-o provinţie. Grăind multe cuvinte zic că se potrivescu cu ale acestor unguri, numai mai stricate şi mai varvare li să pare acele cuvinte, măcară că nu ştim carii mai fireşti limba îşi vorbeşte. Alta e a vorbi limba latinească cea proastă, carea e a poporului, alta a vorbi limba cea gramaticească, adecă limba învăţaţilor. Ca prăvătariu să îmbracă Ce din Vidin duce băcălie La tabără, vorbind limba greacă. Limba Italiei ce o vorbeşte populul are aceeaşi materie ce o are şi limba rumînă. Aduseră cu sine în Dacia limba latină ce o vorbea norodul roman. Grămatica este un meşteşug prin care învăţăm a vorbi şi a scri o limbă fără greşală. Din cele vechi cele mai multe au perit pentru necultura popoarălor ce le vorbea. Limba italiană, cea franceză, ispaniolă, portogheză, cea romînească..., acestea le vorbesc peste 80 mil suflete. Un romîn... vorbeşte în mare parte limba ce în timpuri antice se întrebuia de legioanele romane. Pîndind... a ucide pe Porsena, s-a vîrît secret în tabăra lui, învestit ca un toscan şi limba toscană vorbind. Voi vă ziceţi romîni, ş-apoi vorbiţi o limbă pre care eu n-o înţeleg. Limbi moarte ori învăţate (doctae) sînt acelea pe care nu le mai vorbeşte nici un popor întreg. Ce este gramatica romînă? Este măiestria care ne învaţă să vorbim şi să scriem limba romînă bine şi fără greşală. Lizii... vorbeau un dialect propriu. Acele populaţiuni vorbind o limbă foarte apropiată de romîneasca principatelor dunărene... ocupă centrul Macedoniei şi al Tesaliei. Din limbă se dovedesc nenumărate atingeri cu cea romînă vorbită în evul mediu de poporul nostru. Trei ţări întregi... locuite de acelaş neam de oameni care vorbesc aceeaşi limbă. Mulţi romîni ardeleni culţi... vorbesc limba maghiară frumos, cum mulţi maghiari culţi ar dori s-o vorbească. Attila dîmpreună cu popoarele sale nu vorbea defeli limba grecească. Geţii şi cu dacii vorbeau aceeaşi limbă. Ei n-au voie să-şi vorbească Graiul strămoşesc ce-l au. O armată întreagă de maşinişti cari vorbeau toate graiurile... îl înfuria. Romîneasca pe care o vorbeşte îl trădează. Apărătorul vechiului regim trebuia să vorbească vechea limbă a clasei boiereşti, iar femeile, primele primitoare de civilizaţie, o romînească franţuzită. Ei vorbeau o limbă turcească. O rostire nouă, condiţionată de anumiţi factori fiziologici, molipseşte pe cei ce vorbesc o limbă sau un dialect. Limba romînă vorbită de un muntean ni se pare sobră, dar rece; cea vorbită de moldoveni mai dulce şi caldă. Stamati vorbeşte... altă moldovenească decît contemporanul lui , aproape de a lui Negruzzi. Vorbeşte o franţuzească straşnică. Vorbeşte cîteva limbi, scoboară dintr-un feudal latin, pricepe lucrurile grele la-nţeles. El şi Stana... vorbeau un grai mai deosebit decît al zăvoienilor. Limba franceză este vorbită, în afara Franţei, în Belgia, o parte a Elveţiei, o parte a Canadei şi sporadic şi în alte părţi. Vorbea tot italiana veche. Cercetările slaviştilor au arătat că slavii din Dacia... vorbeau limba bulgară medievală. Limba tracilor era vorbită şi în nordul Dunării de daci sau geţi. Ilustrul personaj al lui Caragiale vorbea un grai de tip năsăudean. Vechea tendinţă... de a explica limba prin istoria poporului care a vorbit-o şi o vorbeşte nu a întîmpinat nici o împotrivire şi continuă şi astăzi în forme noi. Limbile nu mor, ci încetează să mai fie vorbite. De lipsă a fi se vede ca limba aceasta să se vorbească între aşa oameni. Orice limbă..., în diferite părţi a statului unde se vorbeşte, are ceva schimbări. Limba maternă sau mumească o cheamă fieştecine p-aceea care se vorbeşte în ţara sa ori de naţia sa. Cei de faţă n-au înţeles malorosieneasca ce se vorbeşte la Pragurile Niprului. Tatăl lor mîndru de franţuzeasca ireproşabilă care se vorbea în capitala ţării. Dacă o limbă de cultură nu se vorbeşte pe tot spaţiul locuit de un neam oarecare, ea nu mai este o limbă comună. A prins o franţuzească curentă, care se vorbeşte pe la noi, dar franţuzească, în fine. Începînd de prin veacul al XV-lea, limba romînească se vorbeşte pe patru teritorii despărţite... prin spaţii aloglote. Unii oameni... nu vreau să creadă că într-aceeaşi limbă şi altmintrelea să poate scria şi vorbi bine. Au zis că... nici că crede că într-altă parte vor vorbi în theatru întru altă limbă, ci nu întru acea naţională. Vorbesc în aceeaşi limbă şi au aceleaşi obiceiuri ca şi englezii de rasă anglo-saxonă. Vorbeşte în toate limbile fără să le fi-nvăţat. Iată creştere naţională care nu te lasă să vorbeşti în graiuri străine nici atuncea cînd poţi trage din aceasta chiar vreun folos. Cei mai mulţi pricepură în întregime ce spunea advocatul Grecu. El vorbea într-o uşoară limbă populară. În ce limbă vorbeai tu cu Vavila, de nu v-am înţeles deloc? Vorbesc ei cu mare dragoste pe limbă latinească. Trappistul... aştepta, nedumerit, ca şi cînd n-ar fi priceput limba în care îi vorbeşte conlocutorul. Ar fi putut vorbi şi în greceşte. Cu dînşii împreunîndu-se şi vorbind ungureşte, zicea că adevărat iaste. Aice şi la Livadia nu ştiu turcii să vorbească turceşte, ce tot greceşte Eu întreb, comanii carii s-au aşezat... lîngă Criş şi lîngă Murăş, pentru ce vorbesc numai romîneşte? Cicero încă zice... că „regulele de a vorbire latineşte învăţătura cea pruncească le dă”. Oare putem noi cu drept cere ca turcul, carele numai limba sa turcească au învăţat-o, să vorbească cu noi romîneşte? Călăraşii de Ţarigrad sînt 50, cu vătavul lor, şi toţi vorbesc turceşte. Curtea legiuise ca o îndatorire neapărată de a vorbi... romîneşte. Cînd moldovenii se vor hotărî a vorbi latineşte, vor alege altă latinească decît acea a Ardealului. Gîndeşte cît de mult l-a supărat pe Cefteliu vorbele d Magheru, care vorbea tot în greceşte, ca să auză toţi din casă Gepizii vorbeau goticeşte. Astăzi în Moldova e cam ruşine să vorbească cineva romîneşte. Apoi, mă mieram eu de ce vorbeşti aşa de bine moldoveneşte. Vorbeşte sîrbeşte şi ungureşte, iar acum învaţă latineşte, greceşte şi nemţeşte. Este bine stabilit astăzi, de pildă, că un militar care se respectă, mai ales un sergent, trebuie să vorbească munteneşte. Încercînd unii din ei să vorbească cu mine ruseşte, le-am spus că eu nu ştiu ruseşte. Mi-a vorbit romîneşte (căci de obicei vorbea greceşte). Vorbeau romîneşte, erau de-ai noştri. În toate casele boiereşti auzeai vorbind greceşte. Vorbea franţuzeşte şi englezeşte perfect. Saferian şi Rapig începură a vorbi armeneşte. O bătrînică... vorbea romîneşte cu un accent secuiesc. Din această vreme începe să se adauge totdeauna la inventarul de zestre... specificarea că „vorbeşte franţuzeşte”. Vorbeau bulgăreşte între ei. Vorbeau romîneşte cu noi. Vorbind latineşte, ei ar putea fi folosiţi de oştile imperiale... în calitate de călăuze. Un tînăr ţăran sas, îmbrăcat în portul romînesc şi vorbind romîneşte, anunţă... venirea regilor. O văduvă... plimba copiii de ştabi prin Grădina Icoanei, învăţîndu-i să vorbească franţuzeşte. Vorbea numai ungureşte cu copiii lor. Ar fi putut vorbi şi în greceşte. Întîi a venit turcii la mînăstirea Urezului, la Crizanti, grec, ş-a vorbit cu iei turceşte. Da ce să-nţeleg, ce să-nţeleg? Vorbeşte-mi creştineşte! Nu pricep ce vrei. Vorbeşte romîneşte, omule! Dumneata nu înţelegi că nu am loc... Ce dracu, vorbesc turceşte? Bat-o crucea băuturî Cî mńi-o lega limba-n gurî Cum o beu mă-nvesăleşti, Limba-n gurî sî-ncîlcieşti, Şi-ncep a vorbghi turceşti. În coridor... se vorbeşte în mai multe limbi. Aici, în jurul Carpaţilor, într-o bună zi s-a vorbit romîneşte. Creaţiile simţirii şi gîndirii poporului nostru, rostite în graiul lor, erau înţelese pretutindeni unde se vorbea romîneşte. Vorbeau limba manualului, domnul Ţ limba „Organului”, domnii ceilalţi vorbeau limba „Foiei pentru minte, animă şi etc.” Lanson spunea că la Molière fiecare personaj vorbeşte altă limbă psihică. Vorbiţi între voi limba inimii care este nefăţarnică şi adevărată! Glasul Maminei cu sunetele lui muzicale vorbise înapoia cuvintelor o altă limbă, spusese regretul minutului ce trece. Cimpoiul cîntă. Cîntă clarinetul. Între ele, vioara cu trei coarde vorbeşte altă limbă. Să-ţi înveţi sluga, cînd va vrea să grăiască, întîi să-şi rădice gînd în sus la Dumnezeu, deacii atuncea să vorbească şi cu ajutoriul lui Dumnezeu va face de să vor mira toţi de răspunsurile lui, zicînd: „De unde ieşiră aceste cuvinte tocmite?”. Siroe, cea mai dupre urmă oară care voi să vorbesc iaste aceasta, deci ascultă. Călugării... Zisără: „Ce fată frumoasă!... Ah! să nu am pe mine astă rasă!” Aşa gîndea, vorbea pănă în sară Prin chiliuţe, cum şi pre afară. Oarecare om aşa se învăţasă a minţi, cît mai totdeauna cînd vorbea, mesteca în vorba lui şi vro cîteva minciuni. Conţepturile trebuie să fie de tot simplu alcătuite, aşa precum vorbim; apoi pot să se scrie. Nici unul nu face mai îndestul mărturie de a sa prostime decît cel ce începe a vorbi pînă a nu-ş săvîrşi altu cuvîntarea ce mai înainte începusă. Cît de mulţi în cas-or fi, Nu-i mai lasă ei vorbi. Cel ce vorbeşte voieşte să spuie înţelegerea sufletului său, şi aceasta fără spuneri nu să poate face. Cînd omul este copil nară şi ascultă copilăreşte: el nu poate nici vorbi, nici înţelege ca un om serios şi erudit. Poliţia... pusă încă vreo cîţiva la umbră, pentru că vorbiră slobod. La dietele Ardealului să se trămită deputaţi şi din Ţeara Romînească, cari să aibă drept de a vorbi şi a vota. Tot cel ce cugetă vorbeşte şi tot cel ce vorbeşte cugetă sau cel puţin ar trebui să cugete. Graiul este mijlocul prin carele vorbim. Adevăraţii oameni ai poporului, aceia carii gîndesc ca dînsul, vorbesc puţin, lucrează cît pot. Răul care provine din nişte asemenea vorbiri este că nişte asemenea oameni vorbesc fără a se gîndi. Tomşa! El te-a învăţat a vorbi cu atîta dîrzie? Îl vom combate în numele ţărei ce astăzi are glasul astupat şi care, cînd putea vorbi şi striga, şi-a pronunţat dorinţele şi drepturile sale Între drepturile naturale ale fiecărui romîn pune acela de a cugeta, de a vorbi, de a scrie liber. Copilului nu-i şede a vorbi ca un bătrîn, nici bătrînului ca un copil. Deşi vorbeşti pe înţeles, Eu nu te pot pricepe. De aceea una-mi este mie, De ar vorbi, de ar tăce. Dac-al ei glas e armonie, E şi-n tăcere-i „nu ştiu ce”. Balan să-ţi aleagă din gură ce spui, dacă nu vorbeşti desluşit. Se vede că vorbim pogan şi rău de tot. Vorbeşte cu o remarcabilă volubilitate. Zîna se purtă cu mare bună-cuviinţă şi vorbi astfel încît robi toate inimile. Nu mai rîdea, nu mai vorbea, nici nu ofta şi nici că spunea cuiva vrodată ce vrea. Vorbeşte solemn ca un profet. Dacă mă lăsai să vorbesc... era să-ţi spun că ţi-e frig şi să-ţi ofer tartanul meu. Petrea... vorbea aşa de înfocat, cît îi venea să-şi spintece cămaşa la piept. Vecinul rămase o vreme zăpăcit: ce-a păţit Irimie de vorbeşte cu atîta încredere? Femeia vorbea cu o mulţumire copilărească. Cînd vorbeşte, totdeauna parcă ar mai avea ceva de spus. Nu puteai niciodată să ştii hotărît dacă glumeşte sau dacă vorbeşte serios. Dumneavoastră – om de afaceri şi om politic – ştiţi să vorbiţi pe şleau. Ce s-a întîmplat, de vorbeşti atît astăzi? Vreau să vorbesc şi nu-nţelege nime Se-ntorc în mine gîndurile iar. Vorbea cuminte, dar vorbea judecat şi hotărît. Începu a vorbi slobod şi îndrăzneţ. Omul nu vorbeşte numai cînd vrea să comunice altora gîndurile sale, ci şi atunci cînd simte nevoia să împărtăşească semenilor săi sentimentele sale. Ascultă mult ca să pară că înţelege şi vorbeşte puţin ca să nu-i alunece capul. Caty, dă-mi voie la vîrsta mea să vorbesc mai fără înconjur. Aveam pe un elev la administraţie..., cînta şi vorbea toată ziua. Vorbea ca un şcolar care psalmodiază o lecţie din care nu înţelege nimic. Poate n-ar trebui să mai vorbesc. Vorbi foarte degajat, cu o mînă în buzunarul vestonului. L-am putea cita pe un autor mai nou, pe Brice Parain, după care a vorbi sau a tăcea e tot una cu să trăieşti ori să mori. Bătrînul se spăla vorbind la chiuveta de fontă. Vorbeşte înainte, nu te sfii. Ar fi trebuit să-l las mai mult pe el să vorbească şi nu să mă laud... cu isprăvile mele. Dar ce stau eu de vorbesc Şi-n casă nu vă poftesc? Să nu vorbeş prea mult. Nu vorbi peste măsură, ci pune-ţi lacăt la gură. Cel ce vorbeşte puţin face dovadă că este mai mult înţelept decît nebun. Cine vorbeşte mult face puţin. Cine tot mereu vorbeşte El la multe şi greşeşte. Cine vorbeşte seamănă; cine ascultă culege. La timp a vorbi şi a tăcea e arta cea mai grea. Întîi ascultă şi pe urmă vorbeşte! Nerodul întîi vorbeşte şi apoi se gîndeşte. Gură are de vorbit Şi cap n-are de gîndit. A vorbit şi nea Ion că şi el e om, Ori te poartă cum ţi-i vorba, ori vorbeşte cum ţi-i portul Să vorbim să n-adormim. Ai vorbit de te-ai prăpădit. Nu vorbi în adunări vorbe necinstite. Leu scoase din buzunar un carneţel... şi scrisese repede şi pasionat cu stiloul, pe cînd arhitectul vorbea cîteva cuvinte. Bîlea... băgă două degete în gură şi fluieră fata, vorbind o înjurătură lungă de dragoste. Două vorbe să vorbesc, Inima să-mi răcoresc. La Moşi, pe stîlpii unui mare umbrar de berărie : „...A nu se vorbi vorbe proaste. A nu se face scandal. S-a culcat în urmă supărată foc Şi prin somn întruna a vorbit cu şoapte. Noaptea uneori se deşteaptă vorbind în somn. Babele spun că ar fi sperietură. Frumos! zise Babighian în şoaptă şi cu ochii închişi de voluptate, ca omul care vorbeşte în somn. Stan vorbeşte în somn, zise Mitrică vesel. Începe să sforăie şi să vorbească în somn... cu glas tare, strigat. Bărbatul... a vorbit în somn. Pohta şi dragostea ce văz la această cinstită şi sfîntă adunare mă îndeamnă şi neştiind a vorbi, măcar că vorba mea nu iaste vrednică niciodată ca să îndulcească cu vreun mijloc auzirile ascultătorilor. Grăirea... are datorie a spune şi a povesti dezvolt şi cu bun înţăles cuvintele şi cît poate frumos să vorbească. Sînt o fată proastă; nu ştiu să vorbesc. Ascultă-mă, Măria-ta, şi iartă-mă, ca sînt bătrîn şi nu ştiu a vorbire. Eu nu ştiu să vorbesc. Eu sînt de felul meu silvicultor. Aşa e cumnatul Vlase, frumos vorbeşte, tot să stai să-l asculţi. Teroare... E un mod de a vorbi. Sunt dintre cei condamnaţi să rămînă întotdeauna în neagră opoziţie. „Întotdeauna” e un fel de a vorbi. Dacă părinţii fetii se-nvoia cu voatrele care vorbea în numele feciorului şi al părinţilor lui, dacă se-nvoia adecă şi din zestre, rămînea „să meargă la vedere”. Viaţa unui popor începe de la o vreme a se mlădia după cugetul şi simţirea celor care vorbesc şi scriu în numele său. Cel care vorbeşte în numele miresii spune că aceasta, înainte de a merge la taina căsătoriei, îşi ia rămas bun de la părinţi şi neamuri. Autorul şi opera lui vorbeau în numele şi pentru acel public francez..., care recunoştea în precedentele engleze aliaţii ideologici ai propriilor lui aspiraţii. Frate Eliade, Bălcescu a întemeiat „Frăţia”, e în Comitetul de trei al ei. Poate vorbi oricînd în numele tuturor. El le vorbea în numele strămoşilor, al trecutului ori al viitorului naţiei. Toată lumea ştia că vorbeşte în numele lui Meţianu. Ca preşedinte, acesta nu voia să-şi expună direct convingerile. Sentimentul solidarităţii umane îl înfioară adesea şi îl face să vorbească în numele unei colectivităţi. Poetul francez a trebuit să dea temei sentimentale engleze o rezolvare potrivită... cu aspiraţiile lumii în numele căreia vorbea marele său suflet îndurerat. În numele celor întorşi vorbi Bălcescu, plin de amărăciune. În documentele moldovene din secolele XV – XVII, utilizîndu-se o formulă tradiţională, se spune de regulă – vorbindu-se în numele domnului ţării – că locuitorii care au făcut tranzacţii de bunuri imobiliare... „au venit înaintea noastră”. Mai marele zeilor se uita la dînsul tot chiondorîş şi îi vorbea cu gura altuia, cum se zice. Vorbea cu jumătate de glas, înfricoşat parcă de ceva. Nu-ţi spuneam eu azi dimineaţă c-oi să mă pornesc înaintea ta?... Ai vorbit într-un ceas rău, cucoane! „Cobeşte ca o bufniţă” se spune de acela care vorbeşte de rău. Nu vorbi dă rău! Nu vorbi rău. El vorbeşte... ca papagalii, dar nici de o învăţătură elementară nu are ştiinţă. M-ai înnebunit cu citatele tale. Vorbeşti ca un papagal. Nu vorbi pe dintregul ca baba chioara că să găseşte vreunul de îţi umflă ceafa de pumni şi spatele de ciomege. Bietu taica, şontorog cum era el, da vorbea omului drept – ca baba oarba. Pentru dînsul poate slobod să se zică că vorbeşte în vînt. De ce nu voi pentru nume, pentru glorie să scriu? Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu? A vorbi în vînt nu înseamnă a-ţi împlini chemarea. Supunem atenţiei cîteva sugestii..., dar cu teama că încă vorbim în pustiu. Parcă vorbeşti de pe ceea lume. Crezi tu că vom putea noi singuri secera şi strînge atîta amar de grîu? Mi se pare că vorbeşti cam în dodii, făcîndu-mi o asemenea întrebare. Vorbeşte în bobote pălămariul. Se vede că l-o ameţit dragostea. De necaz chiar începuse într-aiurea să vorbească. Ce vorbeşti în dodii, mătuşă! tocmai de la una ca d-ta ţi-ai găsit să aştept eu ajutor? Taci, măi, zic eu, ce mai vorbeşti în bobote; că s-a mînie omul şi s-a duce şi el acasă. Vorbea şi rîdea într-aiuri. Toată noaptea a vorbit într-aiurea şi te-a chemat. Ghiţă Botgros e cu chef, dar nu se cumpăneşte, nici nu vorbeşte într-aiurea, numai ochii îi sticlesc în umbră şi mîinile lungi nu mai au astîmpăr. Vorbiţi în bobote, măi. S-ă bolnăvit neveasta Şi vorbeşte aiurea Te cheamă pe dumneata Cică-i cam cunoşti boala. Nu vorbi pustii, ca să ne măguleşti! – răspunse fata. În Răşinari se cîntă puţin, se vorbeşte puţin şi se rîde rar. Fără de ruşine lucru să înţelege:... cîndu-şi vor arăta unul altuia ruşinile cele ascunse şi coperite sau cînd vor vorovi (vor vorbi ) lucrure fără de ruşine sau cînd vor rîde fără de nice o dezmierdăciune. Nu poci să vorbesc cele ce nu ştiu. Îm mărturisesc nevredniciia şi neputinţa; nu îndrăznesc a mai zice nimica. Am răbdat destul, şi ocara ce de-a purure azvîrleşte în obrazul ticălosului frate, că nici ce vorbeşte nu ştie, de vreme că unde întră vinul mintea lipseşte Să vă nevoiţi a ispiti, oare înţeleg pruncii aceea ce vorbiţi voi, ba încă şi ce vorbesc ei însuş. Acelea care este ruşine să le faci socoteşte-le că este rău să şi le vorbeşti. N-ai crede ce lupte am şi acuma, nici de am putea vorbi adevărul. Cuvintele sînt înseşi ideile ce le vorbim sau sînt chiar conceptele noastre. În seara aceea era mai frumoasă Decît totdeauna, nebun amoroasă, Vorbind, făr’ să ştie, ce-i vine în gînd. O, sărmane! ţii tu minte cîte-n lume-ai auzit, Ce-ţi trecu pe dinainte, cîte singur ai vorbit? Totdeauna mă sileşti să vorbesc nişte lucruri pe cari nici nu le asculţi. Uite ce vorbeşte gîrbova şi neputincioasa! Doamne!... ce să fac, dacă nu ştiu să spun ce vreau şi vorbesc prostii? La-ntrebarea cea de-a treia am văzut că el vorbeşte Lucruri nemaipomenite, simplamente bîiguieşte. Una gîndeşte şi alta vorbeşte. Ăsta nu ştie ce vorbeşte. Rafira nu era vorbăreaţă. Viaţa... o învăţase, între multe altele, să nu simtă nevoia de a vorbi oricînd şi orice. Vorbeşti prostii, fetiţo! În viaţă, totul se uită. Că nu-i mare la făptură, Da-i făcut spre băutură... Megiş nu vorbeşte multe. Nu prea vorb'eşt'e mult'e. De trei palme-i lat în frunte Şi nu prea vorbeşte multe. Dacă ar ave şî muierea gîtlej, n-ar vorbi aşa multe. Orice vei vorbi prin gură-ţi va ieşi. Cine vorbeşte ce-i place, acela să audă şi ce-l supără. Unii vorbesc ce ştiu şi unii ştiu ce vorbesc. Copiii, nebunii şi omul beat vorbesc adevărul. Multe vorbesc, iară nimica nu isprăvesc. Vorbeşte neisprăvite, La’nşiră-te mărgărite. Vai de mine, moş Nichifor, ce vorbeşti? Ce vorbeşti, nepoate, zise împăratul; unul ca dînsul... cum crezi că ar putea face slujbă? Ce vorbeşti, domnule, se poate să spui astfel de absurdităţi? Bine, domnule! ce vorbeşti dumneata? – Adevărul, domnule, adevărul. Ce vorbeşti? îmi răspunde doctorul S. V...., eşti în urmă de tot cu politica. Ce tot vorbeşti, zise Ioanide puţin contrariat, tabloul e o capodoperă! Ar însemna să călătorim un an întreg... – Şi numai pe mări? – Ba şi pe oceane. – Ce vorbeşti?! Casa asta cum mai samănă cu casa mea!... Dar vatra asta parcă este vatra mea!... – Apoi, sînt ale tale, mătuşă, vino-ţi în fire, ce vorbeşti! Taci, la dracu, ce vorgheşti? Ce vorbeşti tu, fa, ce băiat? Ce vorbeşti, Franţ? Oamenii vorbesc cîte şi mai cîte, ne atacă unde pot şi ne batjocuresc. Am vorbit şi verzi şi uscate. Dupe ce se cam ameţi şi dînsul, începu să vorbească şi verzi şi uscate. Mai vorbiră vrute şi nevrute. Mai ştiu eu pe cine să cred? că oamenii vorbesc vrute şi nevrute. Acolo, la şezătoare, unde se strînseră toţi de vorbea la verzi şi uscate, spuind la glume şi la ghicitori, sta şi feciorul de boier. A închis repede uşa şi a început să vorbească vrute şi nevrute, ca să abată atenţia bătrînei în altă parte. Vorbeşte şi el vrute şi nevrute. Alerga în pivniţă să aducă vin,... se mişca încoace şi încolo, emoţionat şi agitat, vorbea vrute şi nevrute. Din prisosinţa inimei vorbeşte gura. Am prins de la început felul de a vorbi al minţilor formate, al sentimentelor care s-au încercat cu viaţa. Buzele cele mute vorbesc pe tăcute Gura mai lesne vorbeşte adevărul decît minciuna. Gura nu cere chirie, Poate vorbi orce fie. Ale păsărilor neamuri Ciripesc pitite-n ramuri Şi vorbesc cu-atît de multe Înţelesuri. Ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este, Lume ce gîndea în basme şi vorbea în poezii. Florile toate s-adunară vorbind fiecare în mirosul ei şi ţinură sfat lung. Frunze tremură din gene Vorovind precum li-i placul. Şi toate plîng cu tine, Şi toate te-nţeleg, Că-n versul tău cel jalnic Vorbeşte-un neam întreg. Prin orice cleric, prin orice preot vorbeşte biserica. Prin pînzele lui vorbeşte ţara noastră, vorbeşte ţăranul şi vorbeşte mai ales el, Grigorescu, natura lui idilică, suavă, senină şi credincioasă. În versurile lui vorbea „clasa în atac”, proletariatul, forţa nouă a istoriei. Ironia lui Caragiale nu-şi putea găsi un mijloc mai verosimil, mai detaşat de a se exprima decît parodia de satisfacţie a lui Caţavencu. Prin personagiu vorbeşte scriitorul. Vorbeşte, în aceste versuri, o lume blîndă, dar nu slabă şi temută, o lume cu puterea judecăţii, dar nu lipsită de energia faptelor şi a acţiunilor eroice. Portretul unui bancher modern... nu-mi spune nimic... Prefer pe boierul din zilele lui Ştefan -cel-Mare: e măreţie în el, e tradiţia care vorbeşte. Cînd sabia vorbeşte, încetează sfatul! Totul amuţeşte pe terenul cultural, spre a lăsa să vorbească numai avîntul împlinirei idealului naţional. Nebunia vorbeşte în mine. Îi pun întrebări; el: „Nu pricep, pe Dumnezeu!” Ei mai încearcă să vorbească prin semne, dar el, turburat de asemenea oaspeţi..., nu ştie ce să zică. A vorbi din ochi, prin gesturi. Liana vorbea prin ochii ei, prin toată înfăţişarea ei. Se priviră din nou şi mîinile li se mişcară. Vorbeau din ele, scurt, muţeşte. Muţii vorbesc cu degetele. Surdomuţii nu aud şi nu vorbesc decît numai prin semne. Odată surdimutitatea confirmată şi definitivă rămîne ca să educăm pe surdomut, adecă să-l învăţăm să vorbească prin semne, instinctive sau convenţionale, făcute cu degetele mînilor (dactilolagie), formînd alfabetul întreg prin mişcările degetelor. Surdomuţii vorbesc cu degetele. Copiii vor învăţa să vorbească prin labiolectură (cititul după buze). Cine prea vorbeşte de trebile acelui mare, nici un bine nu face Curaţi spectatori cari observă, judecă şi vorbesc făr-a interveni niciodată în evenimente. Vorbesc din experienţă, adause cu hotărîre părintele. Ovidius vorbeşte de ele ca de nişte simple colibe. George se scandalizează că un tată poate vorbi astfel despre nişte oameni aşa de simpatici. Băieţaşul avea mare talent la pian... Unii vorbeau ca de un copil minune. Am impresia că Shakespeare nu e înţeles cum trebuie. Vorbesc, bine înţeles, de interpreţi. Era mai ales necăjit pe Niţă al lui Predoiu, care nu plătea şi totuşi se înfigea să vorbească. Despre ei, toţi amatorii vorbeau cu deosebită admiraţie. Generaţia ce-a informat pe Hajdeu, vorbeşte de vulturi ca de o adevărată pacoste nu numai pentru mieii de pe cîmp. În curînd rolurile se vor inversa, nu vorbesc de domnul arhitect. Vorbesc, bineînţeles, din punctul lui de vedere. Foarte adesea mă întîlnesc cu oameni patent mediocri... Despre ei, lumea vorbeşte cu aceeaşi stimă ca despre Rebreanu ori Camil Petrescu. Iată... şi părerea unui dramaturg priceput, vorbind despre alt dramaturg. Un prozator vorbind despre alt prozator e la fel cu o femeie vorbind despre o femeie. E de mirare, domnule, cum nu i-a sfărmat capul!..., vorbi un domn scund şi cu musteaţa stufoasă. Un revolver şi nimic mai mult! vorbi Costea cu o tărăgănată indiferenţă. Atunci greşala mea se agravează, vorbi beizade Alecu încruntînd sprînceana. Eu te-am ştiut, beizade, se hotărî el a vorbi, te-am ştiut totdeauna cu gluma pe buze. Bine vorbeşti, dar am eu ac de cojoc şi pentru asta. Ea se mărită! – Mare-ai vorbit-o dumneata! Specia omenească nu e altceva, adevăr vorbind, decît un furnicar. Practic vorbind, toate variantele romîneşti de nume ale acestei păsări (circa 25) încep cu „bu”, deci sînt onomatopeice. Accidentul, material vorbind, e regretabil. Nu văd nimic altceva..., sincer vorbind, ce ar putea să fie. Existînd atît în italiană (basamento) cît şi în germană (Basament) etimologia cuvîntului ar putea fi, teoretic vorbind, multiplă. Stilistic vorbind, autorul a substituit paginile personajului său. Copiii lor... se simt, cultural vorbind, deja francezi ori germani şi privesc cu oroare „înapoierea” socială şi economică din patria părinţilor lor. Şi drept vorbind, ea abuza într-un mod neiertat de această putere. La dreptul vorbind, nu au a face nici în clin, nici în mînecă cu roşii din Ţara Romînească. Din cărţi culegi multă înţelepciune; şi, la dreptul vorbind, nu eşti numai aşa o vacă de muls pentru fiecare. Ar fi rămas el prefect... dacă nu stăruiam eu şi cu Joiţica... şi, la dreptul vorbind, Joiţica a stăruit mai mult? Expoziţia agricolă, la dreptul vorbind, abia a început. La drept vorbind, puii sunt gata formaţi cînd şopîrla se ouă. La drept vorbind, nici nu era mare lucru de înţeles. La drept vorbind, noi eram vînatul lor. Te-aş ruga stăruitor să-mi comunici partea mea de contribuţie bănească pentru această găzduire, care, drept vorbind, nu poate fi plătită. Afară de asta, la dreptul vorbind, uncheşul are dreptate. La drept vorbind, pictura se reducea la cea religioasă. La drept vorbind, îmi placi, asta-i principalul! La drept vorbind, frumosul în natură este inepuizabil. La drept vorbind, puteau să facă şi una şi alta. La drept vorbind, nu noi căutăm cu dinadinsul filiaţii lirice, ele impunîndu-se de la sine. La drept vorbind, ce poţi să spui? La drept vorbind, avea şi ea o parte de vină. Oricum, ai înghiţit destule glume răutăcioase, la drept vorbind, le meritai, aşa ai devenit mai puternic. În loc de a vă apăra draga ţară Asupra mea să vorbiţi cu ocară? Împăratu Piru... i-au chemat şi i-au întrebat cu un mijloc înfricoşător dacă au vorbit împrotiva împăratului lor. Nici un orator n-a pomenit numele lui vorbind împrotiva tirăniei. Cercase să vorbească contra părerei a lui Temistocle. Trebuie să vorbim în contra acelor neologisme de prisos. Numai diletanţii superficiali vorbesc cu dispreţ contra unor îndeletniciri ştiinţifice, cari cer erudiţie, perspicacitate, probitate ştiinţifică. De ce vorbeşti asupra mea? După ce s-au dus Petru Vodă la Poartă, aşé vorbăscu oamenii că au grăit viziriul împăratului să-l ierte şi să-l puie iar domnu în Moldova. Toată mahalaua a să vorbească că ai un amorezat. Lumea prin tîrg o vorbeşte Şi el taină o gîndeşte. Toată lumea vorbea că Ipolit a să ia pe colonela D. Pe mine însă inima nu mă lasă a crede la atîta necredinţă. Oamenii mei începură a vorbi că ziarul n-are să meargă pe calea „Albinei” Toate femeile din sat şi de prin meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori. Toată oastea vorbea de îngerul Domnului... şi-l semuia cu străinul care venise la biserică. Mihnea e gata să slujească, cum toată lumea vorbeşte, Coroanei ungare. Toată cetatea a vorbit de nebunia asta a ta. Aşa, vorbeau oamenii multe şi mai ales povestea lui Gherasim era de mulţi crezută, – alţii ziceau că dintr-o dragoste i se trage rătăcirea, dar cine putea să ştie adevărata pricină? Lumea vorbeşte că şi-a-nvăţat fetele să-şi arunce pruncii înainte de născare. Întîmplarea cu Arghir a făcut mult zgomot. Au vorbit şi gazetele. Despre Furius Camillus multe şi mari vorbindu-se, un lucru pare-se prea extraordinar şi de mirat, că avînd el îndeplinit prea multe şi prea mari victorioase bravuri... nu fu ales şi consul. În cetăţuie... să vorbea numai de nenorocirea lui Velisarie. Şi prostatecele nări Şi le umflă orişicine în savante adunări, Cînd de tine se vorbeşte. Icoana Fecioarei a făcut odată o minune despre care pînă în ziua de astăzi încă se mai vorbeşte în toată Florenţa. O săptămînă, o lună, un an de zile n-o să se mai vorbească decît de aventura asta. Se vorbea mereu despre nenorociri întîmplate mai ici, mai colo, prin partea locului. Mai deunăzi se vorbea într-un loc de unul care a scris nişte poezii, nuvele, – nu-mi aduc bine aminte... Tu eşti? Se vorbea că-i un doctor bun, care se pricepe de minune la toate boalele. Se vorbea de măritişul ei mereu amînat, urmărit de logodnic cu o statornicie pe care dispreţul fetei nu-l dezarma. Se grăbise să facă să se vorbească de dînsa. Ştii că se vorbeşte mult despre d-ta?... pretutindeni..., mai ales femeile. Nu se mai vorbea decît despre fuga boierilor de pe la conace. Pleca de la casa de adăpost singură, era taina ei, şi în cel mult două ceasuri era înapoi, cu traista plină. Se vorbea de vrăjitorie. Lăcomia hulpavă cu care mînca ori lua în stăpînire ceva „al altuia” au făcut să se vorbească zeci de ani despre dînsul pînă acum, şi s-or vorbi zeci şi de acum înainte. Şi azi se vorbeşte de dînsul cu admiraţie şi cu părere de rău. De o bucată de vreme se vorbea în sat despre dragostea lui Grigore Ţăntilă pentru fata lui Ilie Bujor. Acest eveniment... făcuse din părintele său un personaj de care se vorbea. În tot satul nu se vorbeşte decît despre arătarea „Necuratului” care dă tîrcoale infirmeriei. Gurile rele vorbeau că împăratul se ţine cu găzdoaia. Dumnezeii să nu-i grăieşti de rău şi pre boiariul norodului tău să nu-l vorbeşti de rău ). Nu vorbi de rău pe vecinii tăi. Statornica hotărîre de a nu vorbi rău de ceilalţi, sîrguinţa de a săvîrşi cu cinste trebile ce ţi să încredinţează, toate aceste daruri îţi vor cîştiga inimile acelora care acum te privesc cu nebăgare în seamă. Fără să socotim învinovăţim, vorbind de rău pe alţii. Vezi bîrna din ochiul tău Şi nu vorbi p-alt de rău. În faţă te cinsteşte Şi în dos te vorbeşte. După ce aflară numele lui, urît privindu-l şi faţă cu dînsul de rău vorbind. E mai bine să taci decît să vorbeşti rău. Cînd ţiuia tăciunele despre care se zice că te vorbeşte cineva de rău, mama îl mustra acolo, în vatra focului. Nu te-a vorbit nimeni de rău pe faţă..., fireşte, că n-ar fi îndrăznit. Deşi nu mai vorbea de rău aievea în faţa împăratului, pe din dos însă, îşi bătea mendrele cum voiau. Mai au romînii încă şi următoarele zicale cari le-ntrebuinţează mai ales atunci cînd vorbesc de cineva de rău, precum „să-l mănînce corbii”. Cîte vorbe mi-aud eu! Toţi fraţii mă vorbesc de rău. De la o vreme începu să-l vorbească de rău pe frate-său... Să-l batjocorească. Frate-tău E cel ce m-a vorbit de rău. Dacă unul ca Moromete nu-l vorbea de rău pe perceptor, acesta putea să-şi vadă tihnit de treburile lui. Ea ştia că alde Parizianu o vorbea de rău pe ea şi pe copiii ei. Decît ruda şi vecinul... Mult mai bine cu streinul... Ruda că te necăjeşte Şi vecinul te vorbeşte. Bade, nu mă celui Că asear-am auzit Maică-ta cum m-a vorbit. Să nu vorbească de rău pe alţii, nici să-i bată. Bată-l D zeu Mă vorbeşte tot de rău. Cînd îţi muşti limba, te vorbeşte cineva de rău. Urechile de ţi se roşesc şi ard, te vorbeşte lumea. Nu mi-i destul că mă vorbeşte lumea! Se crede că acel ce visează bani mărunţi va fi vorbit de cineva. Cînd vîjîie focul în vatră, cineva te vorbeşte de rău. Întîi judecă-te pe tine şi apoi vorbeşte de altul. Lasă să te vorbească de rău; pe lună n-o latră cînii? Rău vei vorbi, rău vei auzi. Toată vremea la masă s-a vorbit rău de profesori. Am auzit pentru tine că eşti om prea iscusit. Şi toţi te vorbesc de bine, toţi zic că eşti procopsit. Te vorbeşte de bine în lume. Zgîrciul urechei direpte, ceartă sau gîlceavă va ave. Zgîrciul urechei stingi..., priiatin de bine te va vorbi. De morţi nu trebuie să vorbeşti decît bine. Şi altă dată am vorbit – şi înaintea mea mii de oameni – că toată ştiinţa şi meşteşugul îşi are limba sa. Ideile, instituţiile civilizătoare, daca pot să vorbesc astfel..., le-a văzut cineva oarecum nevoite a suferi în Francia o preparare nouă. Aci nu se poate vorbi simplu de drept roman. Ştii că eu cînd vorbesc, vorbesc cu documente. Toate fenomenele ce se petrec în fiinţele organice se pot explica numai prin proprietăţile ordinare ale materiei, fără să mai alergăm la „forţa vitală”... Ştiam că nici un naturalist serios nu mai vorbeşte de forţă vitală. Se poate... vorbi de o adevărată eternitate a primitivismului popular, conservativ. Despre o amalgamare a elementului german şi roman nu se poate vorbi. Nu se poate vorbi de încetarea existenţei culturii şi populaţiei romane. Nu este oare un paradox de a vorbi de căldură solară în vederea unui proiect de centrală care să funcţioneze sub zero grade? Nu putem vorbi de o regiune exclusiv pastorală, ci mai mult de o viaţă pastorală acomodată condiţiilor externe specifice. Despre un volum de nuvele este oarecum dificil a vorbi, din teama de a nu simplifica prea mult caracterizîndu-i global spiritul. Se poate vorbi şi cu prilejul unei schiţe „umoristice” de un „inefabil”, de o „poezie” a mizeriei stilate. Nu se poate vorbi de o destrămare totală a obştilor la mijlocul secolului al XVII-lea. Pentru a putea vorbi de calc lexico-frazeologic sînt necesare, după părerea noastră, cel puţin două condiţii esenţiale. A vorbi despre astfel de tendinţe înseamnă a considera limba ca o realitate distinctă de realitatea socială. G. I. Ascoli şi A. Meillet, care au vorbit şi ei despre astfel de înclinaţii articulatorii, nu au utilizat expresia bază de articulaţie. Despre o astfel de origine a meglenoromînilor s-a vorbit şi se mai vorbeşte. În asemenea cazuri se vorbeşte de simbolism fonetic, sunetul devine un adevărat simbol. Despre verva satirică a lui Dimitrie Anghel se vorbeşte numai cu referinţă la „Caleidoscopul lui A. Mirea”. În primul caz se vorbeşte despre o destrucţie primară..., iar în al doilea caz, despre o destrucţie secundară parţială. Pentru limbile romanice nu s-a prea vorbit pînă acum de epoci de revoluţionare fonetică. Să lăsăm faptele să vorbească. Am putea să strîngem o imensă cantitate de fapte, cari toate vorbesc în acelaş sens. Totul vorbea despre stăruinţele lui Losónczy de a-i fi agreabil, fireşte cu scopul de a-şi netezi drumul spre banii băncii. Unirea Principatelor..., legea rurală..., secularizarea averilor mănăstireşti vorbeau în favoarea lui Cuza. Contra ipotezei unui împrumut de la popoarele slavice despre nord sau de la unguri ori nemţi vorbesc formele ce le întrebuinţează aceste popoare pentru numirea pomului fig. Toată cariera ta vorbeşte pentru tine. Pentru explicarea din urmă ar putea vorbi şi dubla tratare a rotacismului. Contra acestei interpretări vorbesc hotărît sinonimele. Fenelon! iată un nume dintr-acelea pe care iubeşte cineva a vorbi de el; d-odată cu pomenirea numelui său, ne aducem aminte de talentul cel mai drăgăstos. De vedem pre altul căscînd sau de vorbim de casc uşor ne loveşte. Mulţi cărturari fără carte... vorbesc mereu de minte şi mereu o preamăresc; dar tocmai ei nu ştiu s-o preţuiască. În Banat, cînd vorbeşti de broască, ca să nu ţi se facă „broască” (o umflătură) sub limbă, te tragi singur de bărbia urechii. Anonimul vorbeşte... numai de „incolae” şi „populus”. Neculce, în letopiseţul său, vorbeşte despre „pelivani” şi petrecerile de la nunta ulterioară. Economiştii, oamenii politici vorbesc des astăzi de dezastrul economic şi de cel moral sau civic al acelor ani. Niŝi să nu vorbeşti d'i zmău! Să fugi cît ăi put'ę. (Cînd) vorbeşti de lup (şi) lupul (este) la uşă Cînd vorbeşti de măgar, nici măgarul nu-i departe. Cînd vei vorbi de mucos, Nici tu să fii urduros. Atunci ea le-a întrebat... dacă ştie vreuna din ele în care parte a lumei se află mănăstirea de Tămîie. Şi toate au răspuns, ca dintr-o singură gură, că nu li s-a întîmplat să audă măcar vorbindu-se vreodată despre aceasta. „Zlotul tătărăsc” fu învins cu totul, şi pe la 1620-30 nici nu se mai vorbea de dînsul. N-am auzit niciodată vorbindu-se despre ei! La noi în ţară, în acelaşi timp, abia dacă se vorbea de el. este cunoscut în zone mai restrînse decît gaiţa; se vorbeşte mai puţin de el şi prin aceea că nu vine în conflict direct cu interesele omului, ca ea. Bună ziua, socru mic! Ce stai aşa obedit? Ori pentru noi eşti scîrbit Căci aice am venit?... – Că noi nu stăm obidiţi După cum vă-nchipuiţi, Nice nu sîntem scîrbiţi, Precum văd că ne vorbiţi. Şi, văzînd Iosif pre fraţii lui, i-au cunoscut; şi se înstreină de ei şi le grăi (vorbiia ) lor cu scîrbă şi zise lor: „De unde aţi venit?” Şi zise Domnul cătră Moisi: „Iată eu voiu veni cătră tine în stîlpu de nor, pentru ca să auză norodul grăind (vorbind ) eu cătră tine şi ţie îţ vor crede în veci. Dimocrit, trimiţîndu-se sol la Athina, cătră Filip au vorbit cu îndrăzneală. Filip, supărîndu-se, i-au zis: „Nu te temi că-ţi voi tăia capul?” În vreme ce unul numai este vinovat, şi acela sînt eu, care îţi vorbesc, căci eu sînt acela care i-am îndemnat... pe mesineni ca să să împreune cu Mariu. De aş vorbi către stăpînitori... le-aş zice că... datoria lor este a fi drepţi. Nu mai fu cu putinţă a-i mai reţine el, nici întinzîndu-se din toată puterea sa, nici vorbindu-le blînd. Mări, ian împingeţi-l, măi, de spate pe poartă, să-l învăţ eu a vorbi cu isprăvnicesele. De-acu-nainte să-ţi torci pe limbă cînd îi deschide gura ca să vorbeşti cu mine, auzi tu? Am fost foarte aspru şi ale mele mîni Au vărsat atîta sînge de romîni; Dar al vostru sînge ce mi se tînjeşte, Îl plătea cu lacrămi cel ce vă vorbeşte. Iaca că nu mă mai supăr..., îţi vorbesc blînd. De ce o priveam şi-i vorbeam, de ce mă simţeam mai împrietenit cu dînsa. Vorbeşti cu mine... cum ai vorbi cu o slugă. Hubăr era... foarte supărat că un om ca Bocioacă îndrăzneşte să-i vorbească astfel lui Naţl. Viind baba la dînsul, începu să-i vorbească cu nişte graiuri mieroase şi ademenitoare, de ar fi supus pe nu ştiu ce voinic de ar fi fost. Tatăl său, care fusese pentru copiii săi o spăimîie..., nu-i vorbise decît cu răceală. O strig pe nume şi-i vorbesc, Dar ea să mă-nţeleagă? Laura se oferi să-i îndrumeze în localitate... Le vorbea ca cineva care face unor prieteni onorurile oraşului său. Cucoana era veselă, le-a vorbit frumos. Femeia care mi-a vorbit aseară... Avea în glas căldura soarelui de vară. Îmi vorbea cu nu ştiu ce rezervă, cu nu ştiu ce precauţiune, şi mîndră şi drăgălaşă. Era simpatic şi-i vorbeam cu plăcere. Sultana fu bucuroasă că o femeie ca Riţa... îi vorbeşte atît de prietenos. Să-l chemi şi să-i vorbeşti omeneşte. După miruit, el se înfăţişă la strana stareţului, se frînse de mijloc şi... ceru îngăduinţa să-i vorbească. Toţi am auzit discursurile electorale ale cutărui demagog, care, vorbind ţăranilor, imita rostirea lor. Privirea îi rătăci iar pe chipul celei care îi vorbea. Deşi se silea să-i vorbească prieteneşte, vocea lui... răsună poruncitoare. Sînteţi chemat la telefon de o doamnă care a insistat să vă vorbească. Scriitorul e convins că vorbeşte mai direct cu spectatorul decît cu cititorul. Cu dînsa vorbea, Frumos c-o-ntreba, Din gură-i zicea: Ileană, Ileană... Cămăşi să-mi găteşti. Prinţule şi prietine, vorbi grav abatele de Marenne, te rog să nu crezi nimic din toate aceste vorbe şi fantasmagorii. Babă Marandă, vorbi Vitoria privind-o ţintă, tare te rog să mărturiseşti dacă ai ieşit vreodată din casa mea cu mîna goală. Scumpii mei, le vorbi prinţesa din uşă... Vă rog mult să nu pomeniţi nicăieri de lucruri ce am convenit că nu ne privesc. Îşi sărută păpuşa şi îi vorbeşte cu afecţie. Se zbenguie cu luna, vorbindu-i şi cîntînd, Însufleţit de pilda Golgotei pe pămînt. Da Gruia o auzi, Cătră dînsa îi vorbi: Tu, puiuţ de coarbă neagră. O, iubiţii mei fraţi, voi să vorbescu cătră voi puţinele cuvinte şi să vă spuiu; deci vă rog cu dragoste să mă ascultaţi. Apoi să chemi sluga ta în taină, pre care-l vei fi ales să fie sol, şi vorbeşte cu dînsul cuvinte dulci şi zi: „Fătul mieu şi sluga mea”. Laura puse mîna pe fruntea fierbinte a părăsitului, îi vorbi cuvinte neînţelese de el. Vino... să citim pe piatra ce acopere pe iubita ta Narcisa... Cu cîtă putere vorbeşte ochilor! Poezia să fie înţeleasă, să vorbească la conştiinţa tuturor. Acele cărţi... îi vorbeau azi de la înălţimile imense şi tremurau în mîinile ei. Cînd şarpele întinse Evei mărul, îi vorbi Cu-n glas, ce răsuna... Ca un clopoţel de-argint. Ele stau ruine mute, Martori vremilor trecute, Numai inimii-i vorbesc. Le vorbeşte părinţilor cu „tu”. Deşi sînt prieteni apropiaţi, îşi vorbesc cu „dumneavoastră”. Şi tu grăieşte (vorbeşte ) tuturor înţelepţilor la cuget, pre carii i-am umplut de duhul înţelepciunii şi sîmţirei, şi vor face veşmîntul cel sfînt lui Aaron, la cel sfînt, cu care să-m preoţească mie. Dumnezeu vorbise prorocilor aleşi să-i poarte mesajele ca seminţele ori ca polenul. Aici eu vorbesc, nu tu! Nici unul nu se îndrăznea spre apărarea acestui nevinovat a vorbi. Şi mai trecînd vreo cîţiva ani să făcea postelnicel, prin rugămintea altor boiari. Pentru că socotea lucru necinstit să vorbească însuşi părinţii cu domnul pentru fiii săi. Calhidonii l-au trimis... la Roma ca să vorbească pentru pace sau... să vorbească pentru schimbarea robilor, avînd destulă nedejde de buna săvîrşire a acestii cereri. Cînd om fi chemaţi de stăpînire ca să ne orînduiască în slujbele ţării, negreşit vom vorbi pentru norod. Scrisoarea... este către d-lui, postelnicul; să i-o dai negreşit, căci într-însa îi vorbesc pentru tine şi îl rog să te puie în vreun mansup. Temelia liberalismului adevărat este o clasă de mijloc care produce ceva. Este clasa noastră de mijloc în aceste condiţii? Poate ea vorbi de interesele ei? M-a conjurat... să-ţi vorbesc în privinţa băiatului ei. Să meargă negreşit... să vorbească în daravera mea, să strîngă şurubul. Era şi directorul unui teatru particular, căruia vream chiar să-i vorbesc despre tine, dar m-am răzgîndit, căci cred că e mai bine pentru tine la Naţional. S-a oferit să vorbească despre mine cu prietinul său, deputatul. Atunci vorbise cu preşedintele, care-i făgăduise că va face tot ce-i va fi cu putinţă. Mi-a promis că a doua zi vorbeşte neapărat cu directorul. S-au dus la el..., i-au spus toată suferinţa, toată batjocura pe care o îndura bietul om, şi acesta le-a făgăduit că va vorbi chiar în astă-seară cu marele agă. Sună pe şeful de cabinet, poruncindu-i să vorbească numaidecît la Ministerul de Interne, care să dea instrucţii prefecţilor să-mi stea la dispoziţie; cu directorul vînătorilor, să-mi asigure ajutorul trebuitor. Bătrîna... m-a rugat să vorbesc cu un preot ca să citească trei acatiste în infirmerie. Am fost eu cu el, dar n-au vrut să facă cu mine, dar să vorbască chir Nicola Nanul să ne de lîna noa Am să-i vorbesc maichii prioriţei... Persida e o copilă cu porniri sălbatice, dar bune, foarte bune... „Am să-i vorbesc” avea pentru Mara înţelesul „lucrul e făcut”. Şi ce vrei de la mine? întrebai răstit... – Să te duci la ei, să le vorbeşti, să le spui că mă cunoşti din şcoală. Du-te şi încearcă să-i vorbeşti. Du-te, te rog cu cerul şi pămîntul. Convinge-o să plece. El singur să închidea cîte într-o cămară şi vorbiia cu Dumnezeu şi să ruga să dobîndească binele cel ce va să fie. Întunecatul satana, cînd vede că stă pre rugă şi vorbeşte cătră Dumnezeu şi iaste plin de bunătăţi şi de cuvintele lui Dumnezeu, toate le lasă şi stă tot acolo, că doară ar strica bunătăţile lui. Iară svîntul de toată dulceaţa săturîndu-să, părîndu-i aşe că prăveşte vădzîndu-să în ceriu. Şi aşe, bine vieţuind şi în ceriu suindu-să, vorbeşte cu toţ svinţii în sălaşele întîi născuţilor, cîntînd Svînta Troiţă. Cu rugăciunea să cerem de la Dumnezeu mîntuire sufletelor noastre... Că rugăciunea ce să face cu căldură, den inimă, pătrunde ceriurile şi intră în urechile lui Dumnezeu... Cela ce face rugăciune, vorbeşte cu Dumnezeu. Va fi prin voia lui D mn dzău D mn l H s şi cutedzară fără nemică frică de cele ce-ş cugeta a horbi. Om fi de faţă cu toţii şi atunci s-or socoti şi alţi , vom mai vorbi şi noi Dar unde îţ e logodnicul, gîndeam că l-oi găsi aci, vorbindu-ţi de dragoste. Scoposul celor ce vorbesc nu este vînarea slavei deşarte, ci va fi căutarea adevărului. Eu, iubitul mieu părinte, nu am mai mare bucurie decît cînd vorbeşti de Dumnezău. Îmi vorbea de fortificaţiile cetăţii Hotinului. De d Ipolit vorbeşti, doamnă? . Ea evita totdeauna de a-mi vorbi despre sine. Postelnicul Andronache mi-a vorbit despre fie-mea şi nu m-am împotrivit; decît l-au făcut să înţeleagă că nu-i voi da-o de soţie fără învoirea ei. Apropie-te, Dinicule, că am să-ţi vorbesc! – Porunceşte, stăpîne! Pe drum începui a-i vorbi de frumoasele monumente ale Florenţii. Cînd vorbim de jurnaliştii romîni de peste Carpaţi..., înţelegem pe cei de frunte. Mumă-sa... îi vorbise adesea de tatăl său, de acel copil cine ştie cum rătăcit în clasele poporului de jos. De la o vreme, simţindu-mă molipsit de aerul copilăresc al doamnei Solariu, prinsei să-i vorbesc de una şi de alta. Hainele despre care ţi-am vorbit sînt vechi şi ponosite. Subprefectul îi dă sfaturi, neuitînd a vorbi de grija guvernului pentru ţărani. Busuioc însă începu să-i vorbească de toate, numai de banii lui nu. Ivită odată în inima ei dorinţa de a se întoarce acasă, ea nu mai trăia cu gîndul aici, unde se afla. Nu se putea, cu toate aceste, îmbărbăta să-i vorbească lui Naţl despre aceasta. Despre trecutul familiei... nu ni prea vorbea. Vizitiul mai vorbeşte de un meşter evreu care ar fi căzut de pe coperămînt şi ar fi murit. Bunii funcţionari de acum douăzeci de ani... ca mîine nu vor mai fi nici ei. Funcţionarii de care vorbesc nu erau o necesitate, desigur. Vorbi întîi cu silă, cu stîngăcie, de drumul lung, de păduri fără sfîrşit. Cu ce suflu vorbea de trădările celor doi mari dragomani..., de fuga în Rusia, de aţîţarea a două războaie şi de stîrnirea Eteriei. Ţăranii, care clătinaseră mereu din cap, în semn de compătimire, cît a vorbit Pavel, tăceau. Competinţa cu care Valeria vorbeşte de arta culinară nu e de dispreţuit. Toma îi povesti, dar nu prea amănunţit, că nu vorbea bucuros despre el însuşi. Camaradul lui are nevastă şi copil în Bucureşti. I-a vorbit întotdeauna despre dînşii cu suflet. Cuprindea pe copil de după umeri şi-l săruta în creştetul capului... Îi plăcea după aceea să-l asculte vorbind. Ţăranul îmi vorbea de griji şi năcazuri, pe care de şaptezeci de ani le îndură. Mi-aduc aminte cu cîtă mîndrie ne vorbea răposatul meu dascăl... de vechimea şcoalei noastre. moroianu, s. 12. Îţi tot vorbeşte, numai pe şoptite, Parc-ar vorbi de lucruri tăinuite. A stat pînă la sfîrşit, vorbindu-ne foarte frumos de viaţa monahală catolică. Nefericitul iobag... are prilejul să-i vorbească despre felul suferinţelor lui. Despre asta aveam de gînd să-ţi vorbesc mai tîrziu. Ea a început să vorbească despre intenţiile noastre. Raţiu îi vorbi pe larg despre situaţia disperată de pe frontul italian. Cu cine se întîlnea, numai de albinele sale şi de mierea lor îi vorbea. Eu mă mir unde aud pe braşoveni a vorbi nişte vorbe despre aceasta, ce ei, săracii, nu le pricep. În curte, la club n-a vorbit decît cîteva fraze..., dar a fost destul..., am plecat grămadă la Primărie. Încă un cuvînt, împărate... – Vorbeşte-l, băiete! Noiaşu Purcăraşu Ce mi-i răspundea Vorbe ce-i vorbea? Şi-mi vorbeşti încetişor Vorbe scumpe de amor. Fotino crede că Radu-Negru ar fi adus zicerea „Ungro-Vlahia” din Transilvania, pe cînd în fapt fratele acestui principe, Vladislav Basarab şi tatăl amînduror..., fără a mai vorbi de epoce anterioare, o purtaseră cu mult mai nainte în titulatura princiară şi arhierească. Nu mai vorbesc de situaţia mea delicată de la Paris. Nu mai vorbesc de Creangă, al cărui interpret îndărătnic eram. Marea..., colibele printre trestiile din baltă, locuitorii bărboşi ai acestor colibe..., iată cîteva din motivele pe care le putem considera romantice în arta lui Ştefan Popescu, fără să mai vorbim de bisericile noastre, cu ferestrele şi ornamentele lor. Casa e superbă, poate servi ca local pentru o instituţie publică... Cît despre vie, nu mai vorbesc. Nu mai vorbim de scriitorii pe care i-a ajutat să se „lanseze”. Trebuie să admitem că în vremea goţilor şi a hunilor negustorii romani străbăteau fără încetare pînă în Ardeal şi Moldova, fără a mai vorbi de regiunile apropiate de Dunăre. Mecanismul derivării cu sufixe (ca să nu mai vorbim de cel al derivării regresive) n-a fost întotdeauna înţeles nici de către lexicografi. Vorbesc undele Argeşului de străşnicia stîncilor de la chei, pe care le-au biruit. Ce alta era să vorbesc unei femei frumoase? Ia mai sfîrşeşte odată cu lupul cela; altăceva n-ai de vorbit? Multe aş avea să-ţi vorbesc şi multe am putea pune la cale împreună. Şi acest peţitor ca şi ceilalţi nu-mi vorbi nemică. Am început a vorbi lucruri neînsemnate. Căutam să strecor vorbele pe nesimţite, dibaci, pentru a ajunge la ţinta venirii mele. Ea n-a ştiut nimic... I-am ascuns ziarele..., nu i-a vorbit nimeni nimic. Muncitorul... îi vorbeşte ceva pe şoptite. Ficioru s-o îmbolnăvit Din gură aşa mi-o vorbit:... „S-au sfîrşit zilele mele”. Să-i fi vorbit una, că el îţi sucea vorba pe dos. Te pui la masă, da nu-z vorbeşte nimini nimic. De anii femeilor se vorbeşte cu ocol. O cunoştea, fiindcă erau vecini, şi i se vorbise de ea. Nu ştiu... N-am auzit nimic... Nu s-a vorbit nimic. După slujba religioasă s-a vorbit despre însemnătatea zilei. Cînd aude vorbindu-se de lucruri siloase... se îngreţoşează. Nu grăiesc aici, nici zic de marele Moisi... Nici vorbesc de alţi mulţi sfinţi proroci carii ştiia neînvăţaţi de nimeni şi cele ce fusese şi cele ce era. Pentru acest meşteşug vom vorbi în toată cartea aceasta. Ar trebui să fiu mai grec după cum sînt ca să poci vorbi de greci. Pentru vîrtute şi prea înţeleaptă purtare adesăori a pomeni şi a vorbi cu totul iaste osăbit. În carte, la mai multe locuri a vorbi despre dînşii cred că cu aceea nu i-am vătămat şi uşor mă vor ierta. Minunate sînt cele ce de aceasta au vorbit Seneca. Să vorbim de măsura versurilor. Mai sînt şi alţi bărbaţi învăţaţi, dar... îi tac pentru că nu îmi dau materia de a vorbi în această pricină. Istoricii greceşti... vorbesc pentru scîrba ce avea cei dintîi de moaşte şi nesocotinţa de icoane. Foarte mult ne poate agiuta o bună creştere fizicească, despre care vom vorbi mai în urmă. Biserica despre care vorbeşte nu poate fi Mitropolia, care s-a zidit cu vreo şeasezeci de ani în urmă. Acum... să vorbim de critica de faţă. Am vorbit mai cu acurateţă despre această materie în „Chestiunile romane”. Aşadar de dînsa îţi voi vorbi Camera despre care vorbim era în periferie de un stînjin pătrat; într-unul din cele patru unghiuri era o vatră. Acesta este subiectul de care m-am determinat a vă vorbi. Care este dreptul public roman pe care şcoala Bărnuţiu ar voi să-l introducă la romîni...? D-sa vorbeşte de dreptul public al romanilor, pare că s-ar înţelege de la sine care este. Se înţelege că această falsitate de percepţiune de care vorbim nu trebuie a fi confundată cu aceea care provine din halucinaţiune. Rumegătoarele de cari am vorbit s-au transformat. În anul trecut, dl George Sion a vorbit, în „Revista Carpaţilor”, despre întemeierea acestei asociaţiuni. Sînt oameni cari gîndesc că a vorbi cu bun simţ şi cu pricepere despre lucruri umile... este o înjosire a spiritului omenesc. Toţi acei ce au scris despre chestiunea creierului... au vorbit despre deosebirea lui la amîndouă sexele cu cea mai mare cumpătare. Nicolae Costin, vorbind despre iernaticul tatarilor din 1674, zice: „Ca nişte păgîni multă răutate a făcut oamenilor din Moldova”. Succesorul său imediat în legaţiunea Daciei fu Cornelius Clemens, despre care vom vorbi îndată. Despre potcoavă vom vorbi la descrierea cizmei. Afară de popoarele Sciţiei, Herodot ne vorbeşte şi de rîurile ce curgeau prin ea. Un ficior de al acestora trebuie să fi fost persoana despre care vine să vorbim. În lunga sa povestire, cronicarul nu prea vorbeşte de sine însuş. Se citesc cu acelaş interes şi plăcere ca şi paginile cărţii despre care am vorbit mai înainte. Vom vorbi mai tîrziu despre starea coloidală a materiei şi despre rolul pe care ea îl joacă în fenomenele vieţii. Se cuvine ca, pomenindu-l, să vorbim şi de alţii, mulţi, din aceeaşi familie sufletească. Toate lucrurile despre care vorbeşte cronicarul s-au împlinit sub semnul puterei lui Dumnezeu. Despre populaţia romînească vorbeşte Vlahovo. Jules Huret... vorbeşte cu admiraţie de viaţa de sport violent a tineretului de peste ocean. Am găsit că este o pioasă datorie să vorbesc de Vasile Pîrvan, deşi sînt convins că va fi o neîndestulătoare expunere: se poate descrie în simple vorbe o viaţă complexă, puternică şi profund interioară? Vom vorbi numai de cel mai nou sistem de motor, anume de motorul sferic. Am vorbit mai sus de aspiraţiile sale în efectuarea formelor sub care prezentase şi va prezenta „Pasărea măiastră”. Despre inaderenţa organică a dlui Davidescu la spiritul satiric... vom încerca să vorbim în cele ce urmează. Cele două elemente din opera lui Sadoveanu, de care vorbeam..., n-au rămas separate nici în expresie. Autorul nu vorbeşte... deloc despre relaţiile dintre aceste noi varietăţi şi celelalte varietăţi ale speciei. Vornici de Bîrlad şi de Dorohoi despre care vom vorbi mai departe. În lucrarea de faţă... vom vorbi despre păstoritul din Munţii Apuseni. Istoricii au vorbit de misionarii trimişi să lumineze părţile barbare. Nu e posibil să vorbeşti despre expresiile afective fără a pomeni despre limbajul poetic. A. Philippide, în „Specialistul romîn”, vorbeşte numai despre cea de a doua „tipăritură de prubă” făcută de Academia Romînă. Scriitorii... mişcaţi de osebite poftele şi voile lor... tot acea poveste o vorbescu. Mai degrabă pricepe tinerimea un lucru cînd i-l înşiri pe scurt, în sistemă şi într-un mod firesc, decît cînd i-l vorbeşti pe larg. Prognostice ale altor astronomi, adunate pre scurt, cele numai ce vorbesc de ale oştilor, mai vîrtos de păgîni Însămnărica despre cursul neamului despre care vorbeşte documentul nu s-a putut afla Ei, cînd iau o carte în mînă care vorbeşte pentru lucruri ce n-au învăţat, numaidecît zic: n-am învăţat, nu înţeleg. „Steaua Dunării” în no. 33 anul trecut au reprodus din „Gazeta de Transilvania” apologia ardelenilor..., de care „Romînia literară” a vorbit în no. 10. Numai cronicele şi documentele internaţionale ni vorbesc despre faptul posesiunii moldovene. Cronicile maghiare vorbesc la sosirea ungurilor în Panonia despre o întinsă poporaţiune romînă de acolo, ducînd trai ciobănesc. Ziarele vorbesc despre pretenţiuni pe cari le-ar fi ridicînd călugării Locurilor Sfinte în privirea averilor secularizate ale mănăstirilor noastre. Presa sîrbească şi croată au vorbit cu multă căldură despre Memorand Partea păstrată din inscripţiune vorbeşte numai de expediţiunea germanică. Întristătoare poveşti, nespus de iubite-ntr-o vreme, Nu mai cercaţi a-mi vorbi de zînele noastre cu steme. Lăsînd să vorbească numai documentele contimpurane am constatat că tătarii prădau adese ţara. Izvorul lui Elian vorbeşte de sciţi îndeobşte. Numai un sîngur uric am găsît... carele ni vorbeşte despre un Petraşcu Sbiera ca pîrcălab de Neamţ. Unii feciori de boieri pribegi învăţau... pe cărţi latineşti care vorbeau înainte de toate despre Roma. Numeroase documente vorbesc de acest lucru. Cărţile ce vorbesc despre romîni... sînt puţine. Din conflictele despre care vorbesc vechile documente ale saşilor... rezultă că braşovenii transportau atunci produsele lor industriale şi agricole. Monumentele scrise nu vorbesc prea mult despre aceasta. Fabulele vorbesc de animale, dar acestea sînt simple măşti pentru felurite tipuri de indivizi. Scandalizarea în faţa poeziei lui Arghezi, fiindcă vorbeşte despre păduchi, e un semn de inexperienţă literară. Sporea numărul cărţilor care vorbeau despre limitele cunoaşterii. E vorba de miel, nu de viţel, dacă-mi dai voie. Anecdota din „Biblie” de miel vorbeşte, şi te rog nu denatura textele sacre. Legenda sfîntului Gerard... vorbeşte despre cîntecul jalnic al unei femei ce învîrtea rîşniţa. Izvoarele vremii vorbesc frecvent de existenţa unui mare număr de romîni (şi mai ales de moldoveni) în centrele căzăceşti din Ucraina. Alte documente vorbesc de luări de mită pentru a influenţa hotărîrea judecăţii. Inscripţiile vorbesc de ucideri repetate şi de „tîlhari”. O epistolă din Dorohoi vorbea despre scoaterea lui... din postul de preşedinte al Sfatului municipal, pe motiv că participase la adunări unioniste. Nefiindu-le ştiută cîţi podari sînt, ca să facă arătare, nici în hotărîrea Măriii tale nu să vorbeşte deosebit pentru dînşii ca să fiie apăraţi dă cererea banilor proviiantului Mai pre larg să va vorbi la anul în care s-au făcut. Mai în toată „Biblia” se vorbeşte despre minunile care cei trimişi de la Dumnezeu le-au făcut. Că este bun lucru de a aşăza cu orînduială toate feliurimile vaselor..., pentru toate acestea destul s-au vorbit. Despre puternica înriurire a hemoroidelor (trînzilor) asupra depărtării altor mai grele pătimiri s-au vorbit mai sus. Răsuflarea în făt este cu totul alta..., de carea la viaţa fătului se va vorbi. Universitatea lăcuitorilor maghiari şi romîni apelează la un alt document..., între care se vorbeşte de drepturile şi scutinţele lor. În epocile anterioare am văzut că se vorbea întotdeauna de boierii mazili. Ca şi în uricul din 1489,... ni se vorbeşte despre un boier Sîrbea de sub Ştefan cel Mare. Într-un jurnal de casă..., ni se vorbeşte, prin anul 1508, de diferite articole procurate pentru Miloş Voievod. Citea romane, dar numai dacă se vorbea în ele de amoruri moderne, nu leşinate. Pe atunci nu se vorbea în cronici decît despre întemeierea Moldovei. Se întîlnesc în pădure plante cu înfăţişare... deosebită de a celor despre care s-a vorbit pînă acum. Într-un document de la 1604 se vorbeşte clar despre populaţia ruteană din aceste părţi. mi arată o reclamă în care se vorbea de nişte pilule pentru întinerire. În cel de-al doilea tratat... se vorbeşte chiar de „oamenii supuşilor noştri”. Marele vornic al Ţării de Jos mai este amintit apoi la 1541..., cînd se vorbeşte de o scrisoare. Antropologia vorbeşte de ginte, rase, trunchiuri, ramuri, specii, varietăţi, fără a fi precizat încă bine diferenţele lor. Astfel, logica ar fi silită să vorbească cu de-amănuntul de formele speciale ale fiecărei ştiinţe. Cercetarea artistică vorbeşte adeseori despre motive tipice sau despre tipuri de motive. Vorbind despre un om real,... literatura vorbeşte despre om în general. Arhon bane, mîne dimineaţă să vii la curte, căci am să-ţi vorbesc ceva tainic. Nu mai putea vorbi mătuşe-sei despre relaţiile Aglaiei cu Scatiu..., fără să amestece pe Tincuţa în intrigile lor. Mie... nu-mi iese din cap o fetiţă de paisprezece ani. Să nu care cumva să vorbiţi ceva! Cred că doctorul pe care l-am chemat acum trei săptămîni a vorbit în oraş. Trebuia să caute pe „spion”, să-l facă să vorbească. I face semn soru-si şi-i şopteşte să nu vorbească nimic. Vorbele cele ferite În piaţ ş-în moară-s vorbite. Inima-mi nu poate să mai se stăpînească, Ea vra ca să-şi răzbune, ea vra ca să vorbească, Să verse din ea focul ce arde ne-ncetat. Acest turn... e scump romînilor ca un monument care le vorbeşte de timpii lor de glorie şi de mărire. Din această faptă naşte-vor dumbrave Ce-or vorbi prin veacuri d-armele moldave. Această natură frumoasă nu-ţi vorbeşte nimic? – Îmi vorbeşte aşa de mult, că mie unuia nu-mi rămîne decît să tac şi s-o ascult. Dulceaţă voao şi pace de la Dumnezeu părinte şi Domnul nostru I s H s, cela ce pentru păcatele noastre se-au datu şi cela ce ne-au vorbit pentru această lume rea, după voia Domnului şi alu nostru părinte. Şi vor fi cuvintele acestea, cîte eu poruncesc ţie astăzi, în inema ta şi întru sufletul tău. Şi le vei prepune pre ele înaintea fiilor tăi şi vei grăi (să vorbeşti ) întru ei şăzînd acasă şi mergînd înainte pre cale, şi dormind şi sculîndu-te. Iar bătură clopotele a ameninţare..., mîngîind sufletele ori speriindu-le şi mai rău pentru că vorbeau despre apropiata moarte. Să vorbeşte de o cetate ocolită, şi părerea ca să se închine nu iaste în deşert D Popovici a căpătat duminică decretul de consiliariu de apelaţiune la Tribunalul din Sibiu şi ne va lăsa, că în curînd se vorbeşte că Roman şi Gaitanu se vor pensiona. Se vorbeşte că s-ar bate 3 inşi după episcopia din Ardeal În cercurile mai intime ale bisericii romîne unite din Ardeal se vorbea despre înfiinţarea unui seminar romîn romano-catolic în Bucureşti. Încă duminică se vorbea că peste săptămînă Toderică va peţi pe Marta. Se vorbea de un testament. Se vorbeşte că acum de sărbători se va logodi cu un avocat. Se vorbeşte despre o reformă a curţilor cu juri. Nemulţumirile din zi în zi se fac mai de obşte şi lumea iarăşi au început a vorbi de nişte reforme. Vorbeşte înţeleptul Nestor ca să împăciuiască pre Agamemnon şi pre Ahiles, pre acei bărbaţi turburaţi. Mai mare păzitoriul cetăţii..., urcîndu-să pe zidul cetăţii, au dat sămn că voieşte să vorbească. Sigismund începu a vorbi numai de libertate, de greutatea jugului turcesc. Pe aceşti soli avînd aprobat consulii să-i presente la plebe ca să vorbească, Valerius n-a lăsat. Mihai se scoală şi le mulţumeşte Şi, luînd paharul, astfel le vorbeşte. Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel. Nu slăvindu-te pe tine..., lustruindu-se pe el. Unul dintre vornicei, luîndu-şi cuşma din cap, începe a vorbi într-acest chip: Ascultaţi, cinstiţi nuntaşi... Aceste două, trei cuvinte. Se sculă în sfîrşit şi începu să vorbească Menelau, Ceartă rostind şi ocară cu grele suspinuri din suflet. Convingerea cu care vorbi notarul învioră numaidecît pe mineri. Întîiaşi dată cînd l-am ascultat, prin 1906,... Faguet vorbea în felul lui, adică ridica tonul şi-l pogora, îşi obiecta şi îşi răspundea singur. Vorbind, îi trecea neîncetat prin minte că şi-a pierdut cumpătul, dar nu se mai putea opri... Gloata de ţărani amuţea pe măsură ce glasul lui se înăsprea şi biciuia. Despre „Astra”, la şaptezeci şi cinci de ani de la întemeierea ei,... poate n-aş fi eu cel mai chemat să vorbesc, mai ales în faţa unor oameni ca Dumneavoastră. Vorbeşte, spune, vorbeşte – apoi, la un moment dat, începe a-şi căuta finalul. E un moment critic; oratorul se nelinişteşte. Rezervistul vorbea de pe chesonul lui cătră fraţi şi camarazi. El a încheiat seria cuvîntărilor, vorbind de legătura strînsă ce există între medicină şi preoţie. Ministrul... a vorbit la radio despre lapte. A vorbi cursiv la tribunal sau în atenee populare, asta se cheamă talent. Te rog vorbeşte, frate Bălcescule! Vorbise de la balcon norodului, făcîndu-i politică subţire. Ce spuneţi la tribunal e ca şi cum aţi vorbi la un post radiofonic emiţător care nu transmite. Printre cei solicitaţi să-şi dea concursul printr-o conferinţă la aniversarea „Astrei” a fost şi Liviu Rebreanu... Invitaţia de a vorbi despre semnificaţia culturală şi naţională a „Astrei”... i-a fost făcută. Cînd bogatul vorbeşte, lumea amuţeşte. Ghiţă se ridică şi începu întîi să-şi debiteze lozincile introductive... Vorbea liber. Profesorii noştri vorbeau liber. Acesta începu să vorbească politică înaltă, cît iubeşte el pe romîni Oameni vrednici ca să şază în zidirea sfintei Golii... Ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filozofie. Poruncesc dumnezeieştile scripturi să te lepezi de eretici, să nu faci taină cu dînşii, nici să vorbeşti mult cu ei. Şi aşea, bine vieţuind şi în ceriu suindu-să vorbeşte cu toţ sv nţii în sălaşele întîi născuţîlor cîntînd sv nta troiţă. Turculeţ luînd oaste şi mărgînd în tîmpinarea hatmanului Antiohie, începur-întăiu să vorbască... Şi sta deoparte Turculeţ cu Melente, stegarul lui Antohi, de voroviè de paci. Şi atunce, la cinste, vorbind ei, i-au spus turcul toate tainele împărăteşti ce vor să să facă. Mergînd eu la Curte marţi seara şi, vorbind în taină cu Măriia sa, i-am zis cum că mă las de vlădicie. Horbind cu Mărie sa paşe şi, cînd să vii dumn ata aice, am socotit că-i vini, pentr-aceea nu ţ-am mai scris altele Bani sînt, dar ce folos, că chir Tanasie şi chir Sima au fost aici şi am vorbit cu ei, şi au vorbit şi chir Iordache cînd au venit pe acolo şi ne cerea ei nouă 4% baş Au meşterşugit împăratul nostru să nu vorbească mulţi cu tine, ci numai o samă. Cu însuş solii franţozi ce nu ştia alte limbi nu vre a vorbi, cu toate că din auzite înţălege dindestul. Întru adunările mai toate Unde norodul fără osăbire A vorbi şi sfătuire poate Purure gîlceavă, neunire, Pricire cu vrajbă stăpîneşte Dar nimic bine să hotărăşte. Dumnezeu ne-au dat noao putere... să vorbim unul cu altul, să facem tot feliuri de lucruri frumoase. Deacă cînd alţii vorbesc cu tine pentru mine îm dau acest nume, eu nu ştiu. Duhurile se aprind; încep a vorbi de nenorocirile statului; fiecare critica. Acel ce au vorbit cu Robinson era neguţitori de Gvinea. Ia! să vorbim pe şleau! tu n-ai făţărnicie. Cel ce vorbeşte cu altul se descopere în glasul gurii şi auzul urechii. Pe vremea trecută boieriul vorbea... cu ţăranul precum ar fi vorbit cu alt boier, se înţelegeau amîndoi în limbă şi în idei. Doreşte să vorbească cu regele pentru lucruri foarte mari. Amicii şi ceilalţi ai săi se consultară, vorbiră între ei şi-i respunseră că nici nu cred să poată a-l ajuta la judicată. Cînd vorbeşte cu femeile, tremură. Vorbiră ce vorbiră între dînşii şi după cinci minute de dezbatere... luară un petic de hîrtie şi formară între ei şease un sindicat. Am vorbit cu ţărani bătrîni şi tineri. Şi sosind l-al porţii prag, Vom vorbi-n întunecime. Vorbeam din părete cu Zoroastru, cum vorbesc cu tine. Au început a vorbi ele în de ele că stăpînul de feli nu samănă în partea lor. Peste un an să mai vorbim. Vorbeam zilele trecute mai mulţi prieteni despre felurile de petreceri în nopţile lungi de iarnă. Să nu mai vorbim despre dînsul... Nu vreau să ştiu de el. Vorbiră ce vorbiră, apoi fiul împăratului îi zise să se gătească să meargă. Nu mai vorbeam. Ce puteam să ne mai spunem! Scoală-te, te rog, şi să vorbim. Oană, ţie nu-ţi place să vorbeşti cu mine? Îşi apropiară mai tare scaunele şi vorbiră în şoapte încă multă vreme. Vorbeau, dar glasul amîndurora suna... rece. În seara aceea, nu vorbiră prea mult împreună. Tînărul meu fost colaborator m-a vizitat, ca de obicei; am vorbit... de toate, afară de volumul său de poezii. Să vorbim negustoreşte şi să nu pierdem vremea. Mă consider cel puţin egalul celor cu care vorbesc. Au vorbit la telefon după masă. Am vorbit cu un domn de la volan. Stai jos, mă berbecule, acum vorbim serios. N-am avut timp să vorbim. Să vorbim de nefericirea domniei tale, prinţule. Domnul locotenent şi domnul căpitan... vorbeau într-o doară despre planeta Marte şi despre crima din strada Izvor. Cînd căuta să-şi pună în practică înţelepciunea, oamenii se uitau unii la alţii cu înţeles, vorbeau peste el, luîndu-l la vale. Un om cult... are un limbaj familiar destul de deosebit atunci cînd vorbeşte cu oameni mai puţin culţi. Pe cînd vorbeam cu ea, aud plînsete. Ioanide şi Gaittany veneau încet, vorbind. Despre asta vorbeşte tu cu el. Mama tot mai vorbeşte în şoaptă cu mătuşa. Ce făcuse înainte de a vorbi la telefon? Dacă ai o nevastă cu care nu prea vorbeşti,... nu există altă şansă de a scăpa de plictis decît un copil. Fraţii vorbesc între ei altfel. Să vorbim... despre opera, poate şi despre viaţa mea. Dă-mi drumu pe uliţă, Să vorbesc cu neam de-al meu. Şi se pune lîngă mine Ca să nu vorbesc cu nime. Eu cu oameni oi vorbi, Dar cu tine n-oi grăi. Eu cu mata mă mai luam şi vorghiam. Mai vorghim şi noi pîn sat dă pîrdalnica asta dă răzvoluţie dîn ţară. Nepotul a intrat şi a prins a vorbi cu bunicul. Vezi că turcii mă căznesc,... La focuri mă dogoresc Şi de moartea mea vorbesc. Cu cin′e vorbeş tu acolo? Cu nerodul cînd vorbeşti, bastonul să-ţi pregăteşti. Cu pleşuvul cînd vorbeşti „Tigvă” să nu pomeneşti ). Să vezi... ce vorbe şi ce graiuri vei vorbi cu solul. Vorbeşte cu dînsul cuvinte dulci. Mergînd amîndoi dempreună la Ţarigrad, multe vorbe bune au vorbit. Ce cuvinte vor fi vorbit cu Domnul? Acest feli de vorbe... ţin minte că am vorbit cu ea întîiaş dată. Toată sara nu vorbi un cuvînt cu domnişoara. Io că v-am chemat Şi v-am adunat Vorbă să vorbim Sfat Să sfătuim. Vorbele ce le-am vorghit cu tine Nu ni-s spre nici un ghine. Avem de sfătuit Ş-avem vorbe de vorbit! Und'i ieş tu să vorbăs dou vorbi cu t'in'i! Într-un gabinet să vorbeşte scîrnavă vorbă, adecă a omorî pe aceia carii cu dreptate slujesc stăpînilor săi Cată să avem atenţiune la ceea ce auzim vorbindu-se. A nu se vorbi cu conducătorul. S-a vorbit despre toate... Şi-au vărsat oamenii năduful. Apărură astfel în Principate case deschise, în care se vorbea de lucruri mai înalte. Domnea o atmosferă de suspiciune. Se vorbea în şoaptă. Sluga, măre, c-asculta Tot ce-n casă se vorbea. Nu vezi doi să-şi strîngă mîna, Şă-şi vorbească blîndişor. Ajunseră la locuinţa notarului, fără să-şi mai vorbească. Cînd doi se iubesc din suflet, Ei cu ochii îşi vorbesc. Mai vorbim noi,băiete! Eu am fost la mitropolitul şi am vorbit mult cu dînsul între patru ochi. Zice că trebuie să vorbească între patru ochi cu dumneata. O să-mi spuie altădată..., Cînd vom vorbi între patru ochi. Părea nestîmpărat, vorbea singur şi se cunoştea că meditează vreo nouă moarte. Figurîndu-mi dispute ce avea să stîrnească propunerea mea, gesticulam vorbind singur. Fetele vorbesc adesea singure. Omul începuse să vorbească singur. Vorbeşti singură prin săli ca-ntr-un delir. Cerşetoarea intră în scenă şi vorbeşte singură. Se auzea şi se asculta vorbindu-şi şi răspunzîndu-şi singur. Maică-sa o căuta vorbindu-şi singură şi mustrînd-o. Eu tot trebuie să spun cuiva lucrurile astea, şi mai bine să le spun unui om..., decît să vorbesc singur. Femeia smucea hăţurile... şi vorbea singură. Iel vorbę sîngur. Astă-noapte mi se părea că vorbesc c-o stea. Vorbeşte, rîde cu păpuşa... Ce fericite-s amîndouă. Gelu, prin noapte, stînd singur, Vorbeşte cu calul: „Vai, murgule, jalea mă curmă!” Sta pe prichiciul din faţă şi vorbea cu un şoricel îmblînzit. Vorbesc cu plopii, cu pădurea, cu iarba vorbesc şi cu apele! Dragostea face sufletele să vorbească cu îngerii. Vîslaşii îşi dau bineţuri cu oamenii de pe mal, se-ntreabă de-ale lor, iar bolţile pădurilor parcă vorbesc şi ele. Apele vorbiră-ncet cu fata care s-a-necat. Cumătra vulpe... vorbi cu el de subt copac, de jos. Sînt uşile palatului care vorbesc între ele prin scîrţîituri, urlînd ca dintr-o mie de guri. Soare răsărea... Cu dînsa vorbea, Frumos c-o-ntreba Din gură-i zicea. Şi eu, dragă, mă topesc, Căci nu pot să te iubesc. Că eşti, dragă, în depărtare, Vorbim numai prin scrisoare. Au vorbit cele ce au vrut, însă temeiul vorbelor acesta au fost Pănă cîndu-ţi vorbi tot nimică? Mămăligă, mai, brînză şi clisă! Dă aheste vă sfătuiţi nainte Dar nu dă a voastre goale cuvinte. Asemenea lucruri ar trebui să le vorbească numai între ei singuri Din ceasul acela, au început a vorbi ele în de ele că spînul de feli nu samănă în partea lor. Mergeau... Dumnezeu şi cu Sfîntul Petru, vorbind ei ştiu ce. Se puseră la vorbă şi nici ei nu ştiau ce vorbesc. Uitase că şi el singur avea ceva de vorbit cu Brătilă. L-am întrebat... ce a putut vorbi cu dînsul. Parcă ar fi ştiut ce vorbim noi. N-au mai vorbit nimic... Erau amîndoi abătuţi. După ce femeile au vorbit ceva, am fost poftit sus. Ce anume vorbeaţi voi doi? – Despre vreme, despre necazuri, despre scumpete. Ea nu vorbea cu zmeul nimica, orişicît se năcăjea acesta s-o înduplece. Ce vorbiţi şi sfătuiţi Şi pe Domnul pomeniţi? Cenuşotcă să juca-n cenuşă, da-i auză d'e-acolo că ce vorbe iei. Să vorbim ce e de vorbit. Cafeneaua... roieşte de lume care vorbeşte afaceri şi politică. Avem totdeauna de vorbit între noi subiecte pe cari ea nu le cunoaşte. Agripina îl luă... deoparte să vorbească literatură. Pe urmă au vorbit cifre şi calcule. Îi place să vorbească artă, literatură, politică. Toate cîte pînă acuma s-au vorbit bine s-au judecat. Este-un păltinaş de aur Cu vro nouă pui de graur Ciripesc, Vorovesc Cum să scoaţă, cum să fie Cei bani de vămeşie? Asta-i! una vorbim şi başca ne-nţelegem. Au venit de acolo în Bucureşti şi, împreunîndu-se cu ceilalţi ai lor, vorbitu-se-au mult. Bogdan au triimis din nou soli la Sigismund, unde s-au vorbit pentru întreprinderea unei expediţii. Cuvîntul maidan însemnează... locul unde să adună oamenii cînd nu au de lucru, numai să se vorbească, iar tinerii să-şi petreacă. Alelei! păgînilor! Duşmanii creştinilor! Staţi în loc să ne vorbim, Căci de nu, vă prăpădim! Acolo-s amîndoi dracii. Acolo să vorbăsc. După ce atîta vreme Laolaltă n-am vorbit, Mie-mi pare că uitarăm Cît de mult ne-am fost iubit. Cu dumneavoastră nici nu vorbesc pînă nu văz toată chiria. De-aş fi ştiut că n-a venit Anume pentru mine, Eu n-aş mai fi vorbit cu ea. Duşmanul meu, cu care nu vorbeam de doi ani, rîdea cu lacrîmi. Pînă la începutul lui februarie, n-am vorbit. Ne-am întîlnit de cîteva ori, dar a întors furios capul. Nu vorbeam cu el... Ştiţi că eram certaţi. Eu cu un neruşinat ca tine nu mai vorbesc. Nu vorbea cu dînsa şi nici avea ochi s-o vază. Nu-şi vorbeau, nu se salutau. Mara... nu voia să ştie cum a venit Hubărnaţl aici şi cum s-a pomenit el vorbind, aşa din senin, cu fata ei. Tare, bade, ne iubim Dar prea rar ne întîlnim... Foaie verde de trifoi Cum să vorbim amîndoi? Vin, mîndro, de mă petrece Pînă-n fundul grădinii, Unde-am vorbit mai întîi Pe cînd eram noi copii. Cu cine vorgheşte a Brădeanului? – Cu Niculaie Salcu! Astăzi se văd, mîne se vorbesc, poimîne se iau în dragoste, cum sînt tinerii, şi aşa Dochia aştepta numai să se liniştească vremile ca să se cunune cu flăcăul. Şezi mîndră afară Să ne vorbim între noi. Cu mine te vorbeşti, Dar cu altul te iubeşti. Vîlcănaş dacă-mi ieşea, Tot mîndruţii-i mulţumea Şi cu dînsa se vorbea. Ei la fîntînă s-au întîlnit Şi s-au vorbit: Tu, fată săracă, Puicuţa mea dragă, Na-ţi inelul meu Pe degetul tău. Cela ce va dzice giupînu-său, să are fi ce boiarin, să nu-i vorovască (să nu-i vorbească ) cu muiarea, şi el tot va vorovi (va vorbi )... poate să-l ucigă fără nice de o certare. Banul Gheorghe Băleanul... s-ar fi vorbit pe taină cu altă boierime a ţărîi, să ucigă pă acei boiari. Cugetînd şi îndelung sfătuindu-ne... cum am pute împopori Crimea... cu toţi în comun întru aceasta ne-am vorbit. Mai mulţi voinici se vorbiră să meargă împreună la pîndă. După cum se vorbiseră din vreme, luaseră acelaşi cabalîc şi acelaşi număr de cai la fiecare sanie. Parcă s-au vorbit. Cum mă văd, îmi spun: – O!... Cum ai îmbătrînit! Poate v-aţi şi vorbit? Cînd eu voi fi la datorie, să vă băgaţi în patul meu amîndoi. Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan. Mamă, suratele mele Ş-aseară s-au socotit Şi aseară s-au vorbit... Să-mi arunce fapt şi ură. Iei să tot vorbesc Şî să gomotesc Cum să t'e omoare. N'i s-a vorghit Cii cinci frăţîori Cii patru verişori. Voi ortacii mei, Ciobani tinerei, Voi că vă vorbiţi Să mă omorîţi. Să vorbiră iei în limba lor ca să nu-l omoară dă faţă cu ia. Ię s-o vorbit cu iei şi l'e-o dat bani numaidecît ca să o prăpădească. Eu i-am dat toată zestre lor ce am vorbit pentru un zapis ce iaste la el Neplătindu-i atunci Matei osteneala, au mers şi a doua zi la povarna lui Ioviţă, ca să găsească pă Matei ungureanu să-i plătească osteneala ce vorbiseră Am vorbit cu el că, de va găsi... mai ieftin, să ia o povară Le-ai scris toate, după cum le vorbisem? Noi sîntem o dată băieţi şi ce-am vorbit o dată, vorbit rămîne. Ştii unde am vorbit să ne-ntîlnim: în salon de clasa-ntîi. Acum nu uita ce am vorbit... Tăticu nu trebuie să ştie că mama s-a măritat din nou. Ne întîlnim, aşa cum am vorbit, la mînăstirea Cotmeana. Va veni vremea să îndeplinim fapta de care am vorbit. Am vorbit să-mi trimeată pachetu acasă. Pe Şoim, am vorbit cu mama să-l trimit în vagon la Pipera. Am vorbit cu doi feciori Să-mi trimită peţitori. N-am vorbit să mă laşi aici. Asară vorbii cu una; Aşteptai, răsări luna, Şi nu mai veni nebuna! Toţi împăraţii vorbea Care fata să i-o ia. Uomu i-a dat tot ce-a vorbit cu iel. N-am vorbit c-aduci o dată lemne şi-ai adus, di cîte ori ai adus? Au răspuns la fel, de parcă erau vorbiţi. vorbesc vorbinţe -inţă Mijloacele prin care oamenii să însoţesc spre aflarea şi dobîndirea binelui lor sînt: vorbirea, simvolurile şi scrierea. De era îndestul să gîndim numai, pentru ce am priimit şi darul vorbirei? Se măreşte setea... prin multă vorbire. Limbă numim acel mijloc prin care facem cunoscute şi altora ideile sau cunoştinţele noastre; astfel sînt vorbirea şi scrierea. Cugetarea şi vorbirea sînt legate între sine chiar de la natură. Formele cugetării sau ale vorbirii ce o face cineva cu mintea sa se propun în logică. Îşi pierduse auzirea şi vorbirea-n acel ceas. Comunicaţiunea intelectuale între vorbitoriu şi ascultătoriu… este scopul vorbirei şi instituţiunei limbelor omeneşti. Legile logicei sînt totodată şi legile sintacticei şi au valoare pentru toate limbele, pentru că toţi oamenii cugetă după aceleaşi legi. Ele sînt legile esenţiali ale vorbirei. Este atîta deosebire între gîndire şi vorbire pe cît e între spirit şi materie. Vorbirea este cugetare ce se aude. Facultatea vorbirei (facultas loquendi) este dar dumnezeiesc; iar limba o au născocit omul. Ce este vorbirea?… Interpretul sufletului. Scopul vorbirii şi scrierii este numai unul: împărtăşirea gîndirii. Doruri vii şi patimi multe... Bat la porţile gîndirii, Toate cer intrare-n lume, Cer veşmintele vorbirii. Diferitele modulaţiuni ale tonului rezultă abia din cugetările şi afectele ce se dezvoltă prin mediul vorbirei. Faptul că unul din mijloacele sale de reprezentare este şi vorbirea omenească, nu trebuie să facă a se lua teatrul ca un gen de literatură. Organele producătoare de sunete în vorbirea omenească sînt mai întîi coardele vocale. este o infirmitate care constă în pierderea auzului şi a vorbirii. Actul de vorbire e un dat organic şi este onorat printr-un act corelat în comportare. se folosesc de vorbire şi înseamnă cu pana de gîscă nişte gîngănii, cînd vor să socotească. Vorbirea, creată de om pentru înţelegere, scrierea… sînt întrebuinţate de multă vreme pentru minciună şi înşelăciune de cătră cei vicleni şi interesaţi. Vorbirea se poate asemăna cu radioemisiunea. Felul de a pronunţa sunetele vorbirii omeneşti nu este acelaşi la diversele popoare. Sîntem mereu primejduiţi de a confunda vorbirea (care conţine ceva melic) cu muzica. Diodor din Sicilia a înţeles originea socială a limbii, a găsit explicaţia apariţiei vorbirii în necesitatea oamenilor de a comunica între ei. O femeie cu gura parcă pecetluită de tăcerea acelui ceas, dar şi de tăcerea gîndurilor ei care... nu doreau cu tot dinadinsul să treacă în vorbire. Vorbirea nu constă de regulă în sunete izolate, ci într-o succesiune neîntreruptă de elemente acustice. În creierul omenesc apar şi alte legături nervoase, care se formează în procesul vorbirii şi al scrisului. Trebuie deosebit surdomutismul de debilitatea mintală sau de întîrzierea dezvoltării vorbirii la unii copii. Vorbirea determină gîndirea. Vorbirea este principalul instrument capabil să transforme senzaţiile. Acţiunea poate fi paralelă cu actul vorbirii, retrospectivă sau prospectivă. Vorbirea este singurul mijloc prin care materia poate să creeze spirit. Toată lumea crede că vorbirea este ori un dar al lui Dumnezeu, ori un dar al naturii. După accident şi-a pierdut vorbirea. Abia după o lună i-a revenit vorbirea. Tulburări de vorbire. Sintetizor de vorbire Vorbire interioară Aşa-numita vorbire interioară, adică exprimarea ideilor „în gînd”, pentru sine, este numai aparent lipsită de materialul limbii. Un automat construit de dînsul, prevăzut de vorbire şi de mişcare, se strică. Robotul fusese dotat cu vorbire. 2. Dinţii... servesc spre mestecare şi spre vorbire. Fiecare păstrează puţin accent în vorbire. Se poate ca în comuna respectivă... prefacerea lui „ă” neaccentuat în „a” să se găsească în curs de răspîndire, cel puţin în vorbirea individului interogat. W. Meyer-Lübke pune întrebarea dacă... nu s-ar putea ca atunci cînd „coksa” a fost împrumutat de sîrbi să fi fost disimilat în vorbirea lor. Cînd debitul vorbirii e mai încet, cînd subiectul silabiseşte, se aude un „e”, de obicei închis. Vorbirea actorilor noştri i se pare de altfel în mod general defectuoasă. E un om care ştie să povestească orice..., imită orice soi de vorbire, cu orice accent. Mecanismul vorbirii se poate modeliza cu un circuit electronic oscilator care transformă un curent continuu într-unul pulsator. Aplicarea calculului probabilităţii în lingvistică a dat rezultate fructuoase în stabilirea apartenenţei fonetice a sunetelor individuale, în analiza mecanică a vorbirii. În îmbinări sintactice care creează anumite vecinătăţi fonetice se poate ajunge, mai ales într-un tempo rapid al vorbirii, la modificări ale corpului fonetic al unor cuvinte. În vorbirea allegro... pluralele respective se leagă de cuvîntul următor. Caragiale reproduce rostirea lui „ń” din vorbirea personajului, servindu-se în acest scop de grupul de litere „gn”. Lanţul vorbirii E. Petrovici insistă tocmai asupra comportării sunetelor controversate în lanţul vorbirii. Organele vorbirii de vorbire Cu cît vreo limbă este mai vechie şi teritoriul ei mai amplu şi vast, cu atîta şi schimbarile sînt mai multe şi mai mari... Variabilitatea însă depinde de la natura popoarelor şi organului lor de vorbire. Formele proceselor psihologice ale conştiinţei noastre nu se transpun direct în sunet...; limba nu e unealtă directă a conştiinţei în legătura sa mecanică cu organele vorbirii. Surdomutul se naşte cu un viţiu de conformaţie al urechilor, iar nu a organelor vorbirii, cari sînt întregi, sănătoase. Organele de vorbire ale moldovenilor prezintă, în ce priveşte tendinţele lor articulatorii, unele deosebiri. În socotinţa dreptei scrisoare să se ia sama mai vîrtos la regula răspunderei, iară în socotinţa vorbirei, această regulă să se ţină, adecă să răspundă pruncul chiar aceea ce au scris. Interesul culturei naţionali aduce cu sine ca vorbirea limbei să se ţină totdeauna în deplină armonie cu scrierea. Între acele întrebări, care astăzi sînt încă descrise pentru întemeierea vorbirii şi scrierii romîneşti, este mai ales... întrebarea neologismelor. Baza dreptei scrieri este dreapta vorbire. Fiecare literă reprezintă în scriere un anumit sunet al vorbirii şi fiecare sunet al vorbirii se scrie printr-una şi aceeaşi literă În Macedonia este… o colonie romană, cu aceeaşi limbă cu noi, dar cu mult mai apropiată de limba italiană decît vorbirea noastră. . . Întreaga temelie a vorbirii şi pînă astăzi se ţine pe limba latină. Fieştecare om în parte, după împrejurările în care se află, îşi schimbă şi felul vorbirii şi scrierii sale sau stilul său. Cuvîntul se formează din nume atunci cînd acesta se aplică în vorbire cu înţelegere deplină. Fieştecare limbă… are deosebitele sale chipuri de vorbire sau dialecte. Toate aceste diverse raporturi accesorii, secundarii, accidentale sînt şi cată să fie totdeauna în vorbire subordonate la ideea proprie şi primitivă a terminilor. Astăzi însă am cetit atîtea flori şi floricele..., încît acum primim aceste cuvinte numai ca nişte semne uscate, obicinuite în vorbire, prin urmare fără nici un rezultat poetic. În vorbire… se aude foarte des acel jurămînt. Noi adunăm la un loc caracterele comune vorbirilor aceluiaş individ şi numim aceasta limba individului cutare, adunăm la un loc caracterele comune vorbirilor unui grup de individe şi numim aceasta dialectul cutărui oraş, cutărei provincii ori limba cutărui popor. Această scădere primordială în modul esprimării în graiul nemţesc n-a putut să nu aibă mai apoi înrîurire şi asupra vorbirii romîneşti. Nu-i imposibil ca povestitorul, căutînd a imita vorbirea ţigănească, să fi pronunţat intenţionat „facut”. Societatea în care trăim nu este numai cea care dă, în fiecare limbă, combinaţiilor de sunete un înţeles convenţional,... ci tot ea impune vorbirii noastre anumite norme. În vorbirea muntenească… „ă” provenit din „a” neaccentuat se păstrează bine. Ne-am fi aşteptat ca vorbirea din Moldova şi cea din Muntenia să semene mult între ele. Vorbirea moldovenească… se integrează în modalităţile de expresie care ne îndreaptă către tipul introvertit. Nu ştia că vorbirea franţuzească poate fi atît de fermecătoare. În momentul în care Imperiul s-a prăbuşit... şi s-a rupt legătura cu Roma, vorbirea din fiecare provincie a evoluat diferit. Terminologia respectivă nu reprezintă vorbirea din partea locului. Numele doinei este puţin cunoscut astăzi în vorbirea locală. În vorbirea generaţiei tinere se observă folosirea, cu precădere, a formei literare de tipul: „aş fi cîntat”. În limba romînă cele mai folosite cuvinte, absolut necesare pentru vorbire…, sînt latine. În trecut, adjectivul „faptic” era folosit în special de către unii ardeleni, în a căror vorbire ar putea fi socotit un calc după germ. „tatsächlich”. S-au explicat diferitele forme pe care le ia verbul în vorbire, după momentul temporal al săvîrşirii acţiunii. La început ar putea învăţătoriul, fără îndoială, să ia sama la greşalele cele mai mari ale vorbirei, iară nu la cele mici. Mijlocul cel mai potente a fost în toate limbele regularitatea vorbirei şi pronunţia curată. Basea şi fundamentul oricărei ortografie nu poate fi decît însuşi usul vorbirei, nu numai materiale, ci şi formale. Sînt forme de vorbire consacrate prin uz, pe care nu-i este permis unui autor să le prefacă, fără nici o cauză binecuvîntată. În vorbirea normală noi, romînii, în genere, nu facem deosebire între vocalele lungi şi cele scurte. Stoicii nu mai definesc logica drept ştiinţa demonstraţiei, ci drept ştiinţa vorbirii corecte. Înregistrările au surprins cu cea mai mare fidelitate posibilă vorbirea spontană, liberă, necontrolată a subiectelor. Formele neanalogice „nu duce!”, „nu face!”... continuă să fie şi astăzi cele mai frecvente în scrisul romînesc şi în vorbirea îngrijită. O atare formă, caracteristică în cel mai înalt grad vorbirii mahalageşti analfabete, susţine, cu brio... vulgaritatea textului. Vorbire literară cultă Vînzătorul... avea o vorbire cultă, de om cu şcoală. Prin vorbirea cultă... înţelege vorbirea ideală. Vorbire populară dialectală, regională Ion Creangă rămînea c-un bagaj destul de sărăcăcios, reproducînd vorbirea şi întorsătura populară. Vorbirea populară cunoaşte formula, devenită oarecum fixă, „săracan de mine”. Autorul îmi va arăta... proverbele împrumutate de Eminescu din vorbirea populară. În latineşte, diftongul „au”, în vorbirea populară, se pronunţa „o”. Sintaxa acestor scrieri reflectă vorbirea populară. Confuziile paronimice abundă îndeosebi în vorbirea populară şi în graiurile regionale. Vorbirea populară apelează alternativ la parataxă, la coordonare şi la subordonare pentru a exprima relaţiile dintre propoziţii. Este descrisă relaţia dintre normă şi abatere de la normă în vorbirea regională. Vorbire curentă obişnuită de toate zilele cotidiană zilnică Boierii cînd scriau trebuiau numai să-şi mai stilizeze vorbirea obişnuită. Mulţi aud cam greu, sînt tari de urechi, după cum se zice în vorbirea obişnuită. Felul în care exprimăm sentimentele noastre rămîne mai totdeauna, în vorbirea curentă, inferior sentimentelor. Neguţătorul tălmăci aceste cuvinte în vorbirea de toate zilele cătră soţii săi. Războiul de la 1916 – 1918, şcoala şi alte împrejurări au adus... în vorbirea curentă a sătenilor vocabule care nu se auzeau înainte de 1900. Vocale lungi propriu-zise nu avem în vorbirea curentă. Limba poetică se deosebeşte de vorbirea zilnică. În fiecare moment de evoluţie a limbii, aspectul ei mai puţin îngrijit îl constituie vorbirea cotidiană, acel limbaj... lipsit de solemnitate. Termenul ciupercă are în limba romînă mai multe accepţii, dintre care am ales-o... pe aceea pe care o are în vorbirea curentă. Vorbire familiară Tot aici aparţine „dă-te dracului!” pentru „du-te dracului!” din vorbirea familiară, cu o nuanţă uşor ironică. Expresia „a o şterge englezeşte” (atît de folosită în vorbirea familiară a unor intelectuali) este o traducere a expresiei franţuzeşti corespunzătoare. Parataxa, pusă la contribuţie îndeosebi în limba literaturii artistice, este puţin folosită în vorbirea familiară. Fonemul aparţine limbii, pe cînd sunetul aparţine vorbirii individuale. Limba se manifestă prin vorbire şi, ca atare, e greşit să reducem vorbirea la o sumă de procese psihofiziologice individuale. F. de Saussure desparte limba, fapt social, de vorbire, fapt individual; după lingvistul genevez individul este totdeauna stăpîn pe vorbire şi poate să o organizeze cum vrea. Abaterea şi greşeala ţin de vorbire, fiind, la origine, acte strict individuale. Omonimia gramaticală ca şi cea lexicală nu poate fi... luată în discuţie numai pe baza unor fapte izolate de „limbă”, ci trebuie analizată şi pe planul vorbirii. În vorbirea individuală se ajunge, prin confuzia paronimelor, la ceea ce Bally numea „omonimii sub o formă patologică”. Stilul este o particularitate a vorbirii, nu a sistemului lingvistic, adică a tezaurului de fapte de care dispune o limbă. În lingvistica mondială, Eugenio Coseriu este amintit, în primul rînd, pentru înlocuirea dihotomiei saussuriene limbă – vorbire printr-o trihotomie: sistem – normă – vorbire. Valoarea de presupunere este mai mult un „efect de sens”, care ţine de „vorbire” şi nu de „limbă”. „Vorbirea” constituie... latura individuală a limbajului; domeniul actualizărilor, al realizărilor concrete... domeniul particularului, al observabilului, al continuului, fără graniţe precise, refractar segmentărilor şi clasificărilor rigide. Cînd vorbiţi cu pruncii sau îi învăţaţi pre dînşii, arătaţi-le plăcere prin vorbire, iară să nu vorbiţi fiece şi mojiceşte. Se cade să ştim a lucra şi cu prietenii cei înţelepţi cu cuviinţă a vorbi. Această vorbire înţeleaptă şi lucrare caută să o învăţăm. Estazul în tine-aduce, Prin vorbirea armonioasă. Muma mea... care auzise numai pe uşarii (aprozii) tribunalelor vorbind franţozeşte, pe notari, pe avocaţi şi pe ofiţerii companiilor care petrecuse cinsprezece zile în sat, avea împrotiva vorbirii lor nişte idei foarte greşite. Respectul, gustul... gravităţii, al curăţiei, atît în cugetări cît şi în vorbire nu era desfiinţat într-înşii. El are vorbirea graţioasă. În fuga vorbirii îşi vedea gîndurile, înainte de a le rosti, cum răsar şi se înşiră. Iuno s-apropie-acum de bătrîn cu vorbire rugată. Plin de demnitate în port şi vorbire, el rămăsese apusean şi om de lume pînă în vîrful unghiilor. Pantazi nu se mai sătura să-i admire... severa stăpînire asupra mişcărilor şi vorbirei. Fără măsură şi aticism, proza lui Faguet e însă colorată, vibrantă, urmărind sinuozităţile vorbirii, digresiunile unui temperament tumultuos şi combativ. Pietro cu o adîncă seriozitate, cu ceva solemn în vorbire. Mă gîndeam la prietinul meu de altădată... cu vorbirea năvalnică şi încurcată. În acea vreme de oratorie limbută, vorbirea strînsă a lui Maiorescu făcu impresie. Întorcîndu-se, îl văzu pe Hagienuş, curios de schimbat..., cu o febrilitate în vorbire şi gest. Din vorbirea personajelor sale scoate Caragiale numeroasele idiotisme. Vorbirea bolnavului este monotonă, nu schimbă deloc intonaţia cuvintelor. Fără să vrea, imită vorbirea apăsată, sfătoasă şi cu subînţelesuri a lui Fane. Vorbirea îi era mieroasă, exclamaţia şi accentul puternic dialectale. Ei se identifică cu persoana înfăţişată, însuşindu-şi firea şi vorbirea fie a unor mari eroi, fie a unor omorîtori de tirani. „Remuneraţie” se transformă în „renumeraţie”, pe care îl auzim adesea chiar în exprimarea unor oameni cu oarecare cultură, nu numai în vorbirea lui Pristanda. Este vorbirea plină de greutate a cuiva care „ştie”. Anticarul avea obiceiul ăsta..., schimbîndu-şi vorbirea după statutul social cu care intra în legătură. Orientarea spre aspectele generale ale graiului ardelenesc rămîne... caracteristică pentru vorbirea eroului. Mimează stupid o „naturaleţe” de vorbire vie. Accentul logic şi-a împlinit dătoria cu desăvîrşire dacă-i reflectă auditoriului sensul logic al întregei vorbiri, împreună cu toate relaţiunile ideale în care se rămureşte vorbirea. Studiază variaţia topicii în diferite segmente de vorbire. Parte de vorbire Astfel se zice în oarecare manuale de vorbire că substantivii se osibesc în doă clase. arta vorbirii Nu e de lipsă a da predică pruncilor, nici a întrebuinţa frumuseţea vorbirei. Mai lesne va surpa libertatea Patriei cu frumoasa vorbire decît cu armele. Geniul îl povăţuieşte… a se feri de covîrşire şi a-şi împărţi cu orînduială frumuseţile ce izvoresc din figurile vorbirii. Darul vorbirii Eu… am, precum se ştie, lăudat dar al vorbirii. Seamănă cu tată-său la darul vorbirii. Costică… nu avea darul vorbirii. Marele cronicar îi preţuia, printre altele, darul vorbirii, care a îndemnat pe unii domnitori să-l folosească uneori în misiuni diplomatice. Cu ce fel de stil (vorbire) să cuvine a scri. „Lese-l”, „vesel” nu au deloc aerul unor rime extraordinare şi stau în locul pe care l-ar avea şi în vorbirea prozaică. Singură vorbirea poetică... obţine cu fiecare expresie o imagine plină de căldură şi forţa percepţiunii concrete. Se lepădase de vorbirea cărţilor şi catedrelor şi folosea numai cuvintele de toată ziua. Vorbirea obiectivă neutră, intelectuală Regulile curente privitoare la aşezarea cuvintelor în frază sînt valabile numai din punct de vedere sintactic, deci numai pentru vorbirea obiectivă, intelectuală. Vorbire directă Vorbire indirectă Se plîng de doă mii de ani că vorbirea medicinei ar fi un gerg neînţeles bolnavului. Este peste putinţă ca vorbirea medicală de astăzi să poată răspunde cu un mod de înţeles, la una din aceste trei chestiuni. Cuvîntul „somatologhie” este grecesc şi va să zică „vorbire pentru trupuri”. Teme-te mai mult de vorbire decît de primejdie. Din erminie şi din stil să judecă firea oamenilor... Pre cei ce îi supără slava deşartă, vorbirea acestora e cu dragoste de lucruri mari. Răul care provine din nişte asemenea de prisos vorbiri este că nişte asemenea oameni vorbesc fără a se gîndi şi declară unele secrete. Cît de mare poate fi fericirea unui domnitor la mari afaceri aflîndu-se, cînd urechile sale le ţine deschise mai mult la liberă, sinceră vorbire şi la cuvintele adevărului. Sub vorbiri creştine, pline d-omenie, El ascunde noă lanţuri de robie! Dar unde ne ducem cu atîtea ciudate digresiuni fără disciplină? Ne depărtăm prea tare de obiectul vorbirii noastre, de stil. Vorbirea lui Zaharia Duhu fusese pe înţelesul şefului de staţie. M-am folosit de vorbirea lui despre fiare şi-am mărturisit făţiş că mă interesează mult legăturile lui cu sălbătăciunile. Urma să guste din cele de pe masă, ascultînd vorbirea însufleţită a bătrînului minorit. În vorbirea ei diversă introducea paranteze fine. Ştia numeroase dictoane latineşti, cu care-şi presăra vorbirea. O explicabilă tulburare a spiritului ne cuprinde la gîndul că i-am sorbit vrăjiţi vorbirea blajină. Nu-mi plac deloc... zîmbetele şi şuşotelile care întîmpină vorbirea mea despre întîlnirea la gîrlă. De ţi-ar fi fapta ca vorbirea. Începerea prieteşugului este lauda, iar a vrăjmăşirii, vorbirea de rău. De vei scuipa şi va cădea asupra hainelor tale, aşteaptă în grab’ înnoire sau vreo vorbire de rău. În textul publicat de Kossuth nu se află nici un cuvînt în favoarea Transilvaniei şi a Banatului, precum nici vorbirea ce se făcea despre Bucovina în schiţa de proiect de protocol. Trebuie să obişnuim copiii... a sta cu zmerenie în vremea rugăciunii, care este o tainică şi înaltă vorbire cu Dumnezeu. Preaînălţatul mieu domn... a ţinut o lungă cuvîntare de mulţumire pentru puternicul sultan, iar Înălţimea sa i-a tăiat de două ori vorbirea, adresîndu-se preamarelui vizir Era întîia lui vorbire la popor. El dezvălui în amănunte programul Partidului Naţional... Vorbirea ţinu mult. La Senat. Lungă vorbire a lui I. Brătianu. Cînd o să ia aici cuvîntul n-o să-i întrerup vorbirea, ci dimpotrivă, o să-l ascult cu mare interes. În camera din Bucureşti s-a sculat Barbu Catargiu şi ţinu o vorbire ocazională prin care a răpit inimile tuturor ascultătorilor. A ţinut asupra acestui obiect vorbiri, care în vremea lor făceau fericirea tuturor călătorilor în Indigo. Tot hazul acestui tînăr... era că putea să ţină vorbiri fără nici un înţeles. Au avut un organizator de la raion, care ţinea nişte vorbiri de răsuna căminul cultural. Alixandru Vaida Voievod... o ţînut vorghire frumoasă. În unele părţi ale Transilvaniei, venind nunul şi nuna împreună cu vornicul în curte la socrul mare..., vornicul se adresează cătră dînsul cu următoarea vorbire: „Bună ziua, soacre mare!” Începe strîngerea banilor prin următoarea vorbire: – Bună dimineaţa, masă frumoasă! Pentru ce nu să uluieşte în vorbirile sale cu prietenii? Se dezbătu prin mai multe vorbiri că ce ar fi mai oportun, a intra sau ba, şi se află că mai oportun este a intra şi apoi a lucra. Faima, adesea prevestitoare adevărată a nenorocirilor ce ameninţă, începu a se lăţi, aţîţînd toate vorbirile, spăimîntînd toate feţele. Aci am găsit şi pe dl Szemere, cu care avui o lungă vorbire. Cu cît ne suiam pe coastă, cu atît vorbirea noastră devenea mai aprinsă. Aceasta… o cunosc chiar din vorbirile domniii tale cu serdarul D. Părea că începuse o vorbire intimă cu el. Bătrînii se dau la o parte, bătrînele la alta... Obiectul vorbirii lor de comun e enararea zilelor tinereţii. Vorbirile între meseni urmau în şoaptă. Popa Iordache în vorghirile lui cu tata ne spunea că la vremea d-apoi o să iasă boieri alghi cu coc dă hier. Voieşte să intre în negoţiaţie (vorbire) de a da sfîrşit prieteneşte neînvoirilor. Într-acest chip se zădărniciră toate aceste vorbiri despre pace. După mai multă vorbire năsprită,... Crăciun să întărîtă Şi el, nice mai stă cu gura închisă. Ci răspunde ales şi fără mînie: „Eu ştiu că sînt om ş-asemene ţie”. A treia vorbire... Dialogus O vorbire între un străin din Ţara Turcească şi între un cetăţean din Pesta Următoarea vorbire în versuri între Străinul din Ţara Turcească şi între Cetăţeanul din Pesta, alcătuită, ţi-o pun înainte, iubite cetitoriu Pînă a adurmi citea o vorbire a lui Plato pentru nemurirea sufletului. Vorbirea este alăturare desăvîrşită de două arătări, împotrivă zicătoreşte stînd una de alta, a punerii... şi a împotrivă-punerii, şi făcîndu-să prin drepte siloghismuri. Cei din casă beu acea ploscă, poftindu-i a veni pentru vorbirea zestrei şi aşezămîntul nunţii. Să duc iei la vorbire şî pe-omă să duce… altî dată ş-o peţăşĉe. Doazăci să duc la… vorbire ş-atuncea… fac acolo vorbirea şî să hotărăs cînd fac peţala. vorbiri Ieşi, Stăncuţo, pîn-afară, Ca să-ţi spun d-o vorbişoară, Să o pui la inimioară! vorbişoare -işoară Vorbitul îl deosebeşte pe om de animal. Vorbitul se deprinde în primii ani ai copilăriei. 2. Nu pot să-ţi spun anume de trăieşte Ori este mort, că-i prost vorbitu-n dodii. La fel de bogată se prezintă terminologia afectivă a vorbitului. Rasa de nord, cea vest-europeană, cea est-europeană, cea dinarică, cea asiatică ar prezenta aceleaşi legi de stil în ce priveşte mersul şi vorbitul oamenilor,... debitul verbal etc. În clipa aceea vorbitul ei semăna şi cu statura, care era mică, noduroasă. Zgomotul mare nu trezeşte din somn, vorbitul în şoapte, da. Dar se vede că vorbitul Le-a-ncurcat, că-n faptul serii, Cînd s-a terminat plivitul Primii-au fost pionierii. Este interzis vorbitul cu şoferul în timpul mersului. Poate vrodată, prin zvonuri vorbite, venitu-ţi-a, rege, Veste de numele celui din Bellus născut. Faguet vorbea în felul lui, adică... îşi obiecta şi îşi răspundea singur, pentru ca, lunecînd brusc în soliloc, să se cufunde într-o meditaţie vorbită. Indicaţiile necesare... sînt cele care privesc mişcarea interioară a interpreţilor... Ele sunt mai importante chiar decît textul vorbit. Nu putea călători fără spaimă şi strigăt în trăsură... După ce caii fură înhămaţi, urmară aceleaşi suferinţi vorbite şi strigate pînă în deal la Timiş. Aniversarea... a produs un şir de manifestări scrise şi vorbite. Cuvîntul scris are ... doi rivali serioşi: imaginea şi cuvîntul vorbit. Elaborarea acestui foileton biografic vorbit îi cerea mai multă vreme şi muncă decît dacă s-ar fi pus pe lucru cu adevărat. Textul cîntat ori declamat devine text vorbit. Atracţia pe care o exercită scena asupra scriitorilor se întemeiază pe dorinţa unei mai mari apropieri de public şi pe părerea că această apropiere se face mai strîns prin mijlocirea cuvîntului vorbit decît prin mijlocirea cuvîntului scris. Stenografia este arta de a scrie cu caractere simple nu numai aşa de repede şi de scurt..., ci de a scrie cele vorbite şi cu atîta claritate, încît cele scrise să fie exacte, sigure şi legibile. E vrednic ca o fată mare, îşi urmă vorbit gîndurile Neonil Roşca. În orişice discuţie se impune cuviinţa scrisă şi vorbită. Limbă vorbită Limba vorbită se distinge de limba scrisă. Limba scriitorilor nu e un produs firesc al mediului, adică mai modernă la scriitorii mai moderni, ci e modernă sau arhaică, mai apropiată de limba vorbită sau de cea clasică, după cum autorul care o scrie are o educaţie clasică îngrijită. Aria de înrîurire a limbii vorbite s-a lărgit. Limba scrisă e numai un surogat al celei vorbite. „Limba literară” însemnează „limbă scrisă” şi se opune „limbii vorbite”. O limbă de cultură... a avut pe lîngă varianta scrisă şi o variantă vorbită, adică o limbă a conversaţiei. Discuţiile publice despre limba vorbită şi scrisă sînt foarte folositoare. Transcrierea limbii vorbite este, la Caragiale, un mijloc al satirei sociale. Utilizarea unor părţi de cuvînt într-o altă funcţiune decît aceea obişnuită lor este o abatere de la limba vorbită, un procedeu al unui stil scriptic şi intelectualizat. Limba vorbită este supusă unor variaţii mult mai mari decît cea scrisă. Trebuie să ţinem seama de diferenţa, specifică fiecărei epoci, dintre limba scrisă şi cea vorbită. Numeroase neologisme pe care le cunoaştem din limba vorbită sau pe care le întîlnim în special în stilul publicistic n-au pătruns încă în dicţionare. Există şi o limbă literară vorbită, pe care o folosim în relaţiile oficiale, academice etc. Între limba vorbită şi cea scrisă (sau, cu alte cuvinte, între vorbirea populară şi limba literară) există deosebiri profunde tocmai în ceea ce priveşte construcţia frazelor. Deplasarea accentului... se produce frecvent în ultimul timp nu numai în limba vorbită (neîngrijită), ci şi în cadrul emisiunilor de radio sau televiziune. Formele supracompuse de perfect sînt creaţii spontane ale limbii vorbite. A început mai pe urmă examenul vorbit. O duzină de candidaţi nemernici trebuiau izgoniţi de la proba vorbită. Film vorbit. 2. Foarte mulţi nu cunoşteau pe genialul învăţat şi om de litere decît din cîteva articole de gazetă (în părerea multora de un stil dificil, fiindcă era un stil vorbit, ce trebuia proiectat în sonorităţi), din vreo conferinţă. Gîndirea lui era dialectică, iar fraza era vorbită în aşa măsură, că răsunătoarele lui articole porneau ca nişte monoloage interioare, dictate penei care le aşternea pe hîrtie. Cronicarul din Caragiale alternează stilul lui vorbit cu stilul vorbit al personajelor. Arta lui vorbită, mai mult sau mai puţin stilizată..., am întîlnit-o şi-n lunga serie de cronici. Trăsătura cea mai caracteristică a povestitorului popular este oralitatea: tot ce spune el poartă pecetea stilului vorbit, prin nimic esenţial deosebit de vorbirea curentă, expresie vie, spontană, naturală a gîndirii şi simţirii noastre. Închei socotinţă că pîrîtul Romano să rămîie pacinic stăpînitor pe pămîntul cumparat după vorbitele mai sus acturi În vorbita noapte, Ştiu, ca şi vecinii, c-am dormit cît şapte. Albane mişel, să rămîi la vorbitele vorbe. Cîţi sorţi am avea de cititori în condiţiunile vorbite? vorbiţi, -te vorbitareţi, -e -areţ Mii roiuri vorbitoare, curgînd spre vechea Romă. Fiinţă vorbitoare. Casti… au alcătuit o asemene istorie, ce au numit-o „Li animali parlanti”, adecă jivinile vorbitoare. Actorii naraţiunilor lor nu pot fi nici zei, nici semizei, şi cu atîta mai puţin elemente, animale şi minerale vorbitoare. Celor nevinovaţi păpuşile ori soldaţii de plumb sau toate dihăniile şi paiaţele vorbitoare li se cuvin, dar este o vîrstă la care copilul întoarce capul plictisit de jucărele. Cartea cu poveşti e mai plină de zmei…, de gîngănii de aur vorbitoare, ca săniile fermecătorului Moş Crăciun, de minuni cu maşinărie. Tot o demonstraţie este pînă la un punct şi fenomenul talerelor şi tacîmurilor vorbitoare. Dunăre, Dunăre... De-ai fi vorbitoare Şi-ndatoritoare Eu că te-aş ruga Şi te-aş întreba. Mureş, Mureş, apă lină, De mi-ai fi tu vorbitoare Precum eşti de mergătoare, Eu cu drag te-aş întreba. De-ai fi lună vorghitoare, Eu lună te-aş întreba. Cernă, Cernişoară! Cum eşti urlătoare, Să-mi fii vorbitoare. Apî curgătoari Pi k′etriş di vali, Cum ieş curgătoari De-i h′i vorbitoari. Crişule, drăguţule,… Tu-mi eşti curătoare, Să-mi fii vorbitoare Eu te-aş întreba De-o mîndruţ-a mea. De-ai fi, lună, vorbitoare, Pe cum eşti de călătoare, Eu de tine m-aş ruga Să-mi aduci o scrisorea. Cernele, Cernele, De-ai fi vorbitoare, Cum eşti curgătoare, Ceartă-ţi urletul, Moaie-ţi talazul Şi-arată-mi vadul. Pictura este o poezie mută, după cum poezia este o pictură vorbitoare. Toţi carii se nasc surzi nu vorbesc, pentru că vorba se învaţă prin auz; însă aceasta se întîmplă şi la cei vorbitori, vătămîndu-li-se organul grăirei. Papagalu e o pasăre vorbitoare. Să lucrăm limba noastră cea vorbitoare şi să luăm numai acelea care ne vor fi de lipsă de la greci şi de la latini. Această limbă este de acel feli încît de cursul timpurilor nu se poate sminti precum limbile cele vorbitoare. Deprinde foarte bine pă şcolari atît în limba grecească veche, cît şi în cea vorbitoare. În alte cazuri, limba vorbitoare confunda cu greşală, după cum se obicinuieşte şi acum, aceea ce limba scrisă deosebea, şi avem cuvînt a crede că zicerile „libere” şi „vivere” erau cu totul identice pentru ureche. Ajunsesem a citi şi chiar a traduce pe Omer şi alţi autori clasici în limba comună vorbitoare. Dicţionarul deci se poate socoti ca o adunătură de material..., după care din materialul acesta se poate înfiinţa un edificiu intelectual, ad vorba, iară vorbitoriul ca un arhitect ce înfiinţază edificiul acesta. Se vor considera ca justificate, fiind întemeiate pe o trebuinţă a vorbitorilor,… acele schimbări care s-au operat în gura poporului pe nesimţite şi pe neconştiute şi care dau fiziognomia sa particulară graiului fiecărei faze istorice a unei limbi. Limba nu este numai productul activităţii vorbitorului, ci în mare parte ceva impus din afară. L b izolante formează un grup în centrul şi sudul Asiei, cu chineza (avînd 400 milioane vorbitori…), anamita, birmana, siameza, tibetana şi japoneza. Noţiunii „expresie individuală” i se poate atribui o sferă mai restrînsă sau mai întinsă, putînd însemna… felul de a se exprima al unui vorbitor oarecare, al unui autor. De cele mai multe ori, noile cuvinte nu pot fi analizate de vorbitori în părţile lor componente. Era pentru vorbitorii de limbă engleză un personaj cunoscut din literatură. Aceleaşi cuvinte pot semnifica diferit la diverşi vorbitori, pînă la a nu semnifica la unii nimic. subiect individ vorbitor Nu există subiect vorbitor… care să nu adauge la expresia uzuală o notă individuală. Aceeaşi abstracţiune pe care o face cercetătorul ştiinţific se realizează în subconştientul individului vorbitor. Limba vorbită are şi ea, la rîndul ei, mai multe aspecte, după conţinutul celor spuse de subiectele vorbitoare. Un cuvînt, o particularitate sintactică etc. pot avea, în ce priveşte sensul, două elemente distincte: unul strict intelectual…, altul afectiv, care arată oarecum poziţia subiectivă, reacţia sentimentală a individului vorbitor faţă de noţiunea etc. respectivă. . . . Coexistenţa şi întrepătrunderea a două sisteme lingvistice în acelaşi vorbitor. Această formă verbală exprimă şi o noţiune modală, adică o atitudine personală a subiectului vorbitor faţă de acţiunea respectivă. Compusele cu „des-”… arată şovăielile subiectelor vorbitoare. Am cerut vorbitorilor să inverseze diverse cuvinte. Etimologia populară se poate manifesta în limba oricărui subiect vorbitor. Cea mai izbitoare dintre trăsăturile generale ale graiului din Valea Bistriţei (şi ale vorbirii populare de pretutindeni)... este marea libertate pe care şi-o iau vorbitorii în construirea frazelor. Conştiinţa că vorbeşte o limbă sau alta se creează la individul vorbitor pe baza indentităţii sau deosebirii totale de morfome. Din cugetările ce se descopăr în vorbire... şi din sîmţemintele ce se descopăr într-însa..., din descoperirea acestor îmbe elemente putem cunoaşte în urmă scopul sau tendinţa la care ţînteşte vorbitorul prin comunicaţia ideilor şi a sîmţemintelor sale. Comunicaţiunea intelectuale între vorbitoriu şi ascultătoriu să se stabilească pre cît se poate mai precisă şi completă. Aducerea-aminte e necredincioasă; vorba purtată de altul nu e gîndul vorbitorului, ci graiul purtătorului. Se aşeză gînditoare,... atentă la spusele unui vorbitor invizibil. O clipă vorbitorul se opri şi privi în juru-i. Vorbitorului „îi lipsesc cuvintele” mai ales cînd se găseşte într-o stare de emoţie sufletească. Metafora, o figură pe care o face vorbitorul spre a da mai multă coloare expresivă spuselor sale. Expresia „coane Fănică” adresată şefului... exprimă servilitatea vorbitorului. Ultimele cuvinte ale vorbitorului fură urmate de o lungă tăcere. Vînătorul... trimiţînd vorbitori că el ş-au împlinit solia, să-şi ţie şi împăratul cuvîntul şi să-i deie nevasta. Oamenii aceştia se numesc... în Transilvania: peţitori, starosti, vorbitori. vorbitor de rău Vorbitorul de rău este cel mai primejdios din dobitoacele fieroase. Năsut şi năsută... ca substantiv înseamnă şi glumeţ „batjocoritor, vorbitor de rău”. Nu fii vorbitoriu ( ) întru mulţimea bătrînilor şi să nu îndoieşti cuvîntul la ruga ta. Din mică copilărie trebuie să ne obicinuim a fi vorbitori, căci acest mijloc haractiriseşte mai mult pe un om cu creştere bună decît hainele cele strălucite. Dar cînd te-ntîmpin undeva Rîz, plîng, încep a tremura, Şi gat-a fi prea vorbitor, Vrînd mil-a-ţi cere l-al meu dor. D-era tăcută şi gînditoare, Părea un înger în meditare; D-era zglobie şi vorbitoare, Era speranţa cărei zîmbim. Niţă se uita cu dulceaţă asupra mea şi nu zicea nimic, fiindcă de la natură era puţin vorbitor. Şi-i frumoasă, vorbitoare, De trup gingaş ca o floare. Ea, de firea ei nu prea vorbitoare şi aşezată, nu putea să stea la un loc de bucurie. Dintre toţi obişnuiţii casei, acela care păru că prinde mai bine intimităţii, fu generalul, om încă tînăr, bogat, vorbitor, prietenos. Cîndu-s pîntece bine sătule Atunci e şi gura vorbitoare. Cea dintîi mulţumită de a place, nu caută decît graţiele elocuţiei; cea de a doua , voind să pătrunză, aprinde şi înalţă discursul. Una formă pe frumos vorbitorii şi alta pe oratorii cei mari. Va fi fost şi un bun vorbitor, ca oltean ce era. . Graseind uşor, era însă un vorbitor de un debit uimitor, în ton minor şi familiar şi cu o putere remarcabilă de însufleţire. El a fost desemnat să vorbească printre cei cinci vorbitori oficiali ai serii. Au făcut numaidecît zid de apărare… în jurul vorbitorului. Avocat distins, vorbitor elegant, intelectual fin, a lăsat şi în literatură… urme ce vor rămîne în traducerile lui din Heine. E drept că a fost mai mult un vorbitor ascultat. E un om scund,… cu ochii scăpărători, cel mai interesant din toţi vorbitorii. Ca student ascultam admirativ pe vorbitori la întruniri. Vorbitorul porneşte de la postulatul caracterului naţional şi popular al tuturor marilor forme de artă. Primul vorbitor i-a impresionat. În fund era un fel de podium, mai ridicat, ca o scenă..., cu tribuna vorbitorului. Ei dădură tonul ropotului de aplauze care urmă după ce vorbitorul, triumfător, se aşeză. El era, în primul rînd, un mare orator, iar darul său de vorbitor electrizează textul. Se va înscrie pe lista vorbitorilor. Ne opreşte cu bucurie mai bine de trei ceasuri la el, a rămas acelaşi vorbitor fluent. Vladimir Streinu a fost un vorbitor de mare prestigiu intelectual. T. Maiorescu credea că înainte de introducerea unui regim parlamentar, noţiunea de vorbitor sau orator nu putea pătrunde în limba noastră. Doctorul Pyttka trecea drept un savant în materie şi avea reputaţia unui iscusit vorbitor. Bănuia că la cuvînt se vor înscrie noi vorbitori, aflaţi de o parte şi de alta a baricadei. Mulţimea antichităţilor de lîngă Sebeşul de Jos sînt vorbitoare dovezi despre esistinţa şi faptele străbunilor noştri Promitem a explora… acest interesant şi vorbitor mormînt al unei lumi de altădată. Toate aceste împrejurări dovedesc că minele formau în Dacia o întinsă îndeletnicire, şi că, dacă nu ne-au rămas despre ele mai multe urme vorbitoare, aceasta se datoreşte atotdistrugătorului timp. Specialiştii cer să le aibă înmănuncheate folositor în sinteza atît de vorbitoare a materialului bine strîns şi judicios grupat. Poema-epilog a „Destăinuirilor” este tot atît de vorbitoare, în subtilitatea ei. Ea îmi întoarse o privire deschisă, vorbitoare. Mărioara îi strîngea mîna cu gingăşie, ochii ei erau nespus de vorbitori. Tăcerea lor era vorbitoare. Scrisori păstrate de demult… În liniştită zi cu soare, − Cu fruntea-n mîni mă plec s-ascult Tăcerea voastră vorbitoare. În ochii lui vorbitori, calzi şi plini de bunătate,… tremurau două feluri de lacrimi. După amiază, marea a rămas pustie, fără nici un vapor de data aceasta; golul o face mai vorbitoare. S-a uitat cerbul… la soră-sa, care rămăsese încremenită, şi din ochii lui ăia mari şi vorbitori au început a se rostogoli lacrimi din belşug. împreună vorbitor Nădăjduind cum că îi va fi împreună vorbitor. Ca cel ce împreună vorbitoriu şi împreună lăcuitoriu eşti cu stăpînul. Cei doi necunoscuţi vorbitori tăcură deodată, ca şi cum amîndoi căzuseră într-o prăpastie a gîndurilor. Satisfaţia de a fi de aceeaşi părere cu vorbitorul. Kisseleff rămase pe gînduri. Nu mai asculta ce spunea vorbitorul. Vorbitoarea nu-l luă în seamă, ca şi cum ar fi înţeles rolul său de căţel înfricoşat de prezenţa dulăului. Adineaori directorul a dat ordin să-l aducă la vorbitor în lanţuri. Maica Isus, martoră a unei gîlceve între stariţă şi econoamă, vine în vorbitor şi întreabă pe întîia musafiră pe care o întîlneşte. Vorbitorul e o sală cu gratii pe mijloc. Sîmbăta e zi de „vorbitor”, ca joile la închisoare. Într-o după-amiază de la începutul lui noiembrie fu anunţat că are vorbitor. vorbitori -oare vorbitoare -tor parloir Cum ar putea cineva să caute adevărul vorbitoreşte (prin dispute) . . -eşte Vorbitorie să zice mijlocul cel dulce şi plăcut cu care trebuie să ne purtăm cătră oameni. -ie Vorbitură în vînt. -tură Duşmani mulţi ne-au pizmuit, Şi pe noi ne-au despărţit, Nici cu gard, nici cu nuiele,… Numai cu vorbiţe rele! Se roagă fiica de tine Ca să-i spui, maică, ceva, O vorbiţă nu-aşa mare Să-şi stîmpere inima. O vorbiţă doar să-i spui, Vine puiul hulului, Peste deal, la mîndra lui. vorbiţe -iţă Mă dusei la vorboteasă Să-mi înceapă o-ncepătură, Fără leacă tivitură vorbotese. easă. vorbulene -uleană Se cunoaşte Omul prost din vorbuliţă Şi nuca din uşurinţă. Dacă mă iai aşa, nu-mi scoţi tu vorbuliţă din gură, să mă pici cu lumînarea. Cine mă asigură pe mine că… n-o să scapi nici o vorbuliţă. Îşi dădu silinţa să nu scape nici un amănunt, începînd cu întîlnirea de pe stradă, apoi drumul..., tot ce-şi vorbiseră..., pînă la cea mai neînsemnată vorbuliţă. Te-am chemat să-ţi spun o vorbuliţă şi s-o spui pe urmă la club. Ai tăi ce mai fac? Sănătoşi? mai întrebă monarhul ca să nu plece fără o vorbuliţă ca lumea. Şi ăsta, am spus eu tare, îşi închipuie că-i gata, m-o pus pe jăratic cu două vorbuliţe. Stau deci în genunchi şi mulţumesc lui Hristos Dumnezeu şi-i făgăduiesc să fac tot ce voi putea..., numai vesel, mereu recunoscător pentru orice bucurie, orice vorbuliţă bună care nu va fi blestem sau înjurătură. I s-a îndurat negustorul, că am pus şi eu o vorbuliţă. vorbuliţe -uliţă Dacă ţi-a trecut mahmureala, spune-mi o vorbuşoară bună. Scrie-mi o vorbuşoară, cum staţi din sănătate; cînd ne mai vedem? vorbuşoare -uşoară Şi-mi mai spune şi-o vorbuţă Să mi-o pun la inimuţă. vorbuţe -uţă Casa ţărănească la romînii bănăţeni e pretutindeni la fel. Zidită în partea de la stradă, sau cel puţin cu frontul la drum; intrarea se face prin curte, „obor – voreţ – avlie”. În nordul Banatului, între Timiş şi Mureş, curtea casei ţărăneşti se numeşte voreţ sau, mai rar, dvoreţ Cînd dă să aprindă lumina, un cocoş din voreţ... zbură pe gard şi începu să cînte cucurigu. vorăţ voreţe voreţuri vureţe Vorreaşte arma Vorreaşte pre înraintea cinre me goneaşte voresc. Nu te voreşte D zeu şi pace! . Fie cum o fi el, dacă-l voreşte fata, n-ai ce-i face. . Iubeşte, lele, iubeşte, Fă ce inima-ţi voreşte! Asta nu-mi voreşte; mă arde la stomac, îmi face rău. voresc. Şi noi acmu, după cuvîntul părinţilor noştri,... am lăsat să fie casa a Petrei cu toat voriştea casei... Iar noi de acmu să n-avem nice o treabă la cas , nice la voriştea casăi, în veaci de veaci I-am dat-o ace giumătate de dvorişte casei acelei, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui. Preutul Toader Lehaci cu soţia..., vrînd să vîndă o casă cu toată zvoriştea ei, întreabă toate rudele de nu o cumpără. Cuvîntul.. a intrat şi în limba romînă sub forma de dvorişte, zvorişte sau vorişte. Dar zvoriştea moldovenească nu înseamnă casa vecinului, a ţăranului iobag, ci pămîntul în jurul unei case ţărăneşti a ţăranului stăpîn pe pămînt. vorişti. for-. vormani mare vornic marele vornic, vornicul cel mare, vel-vornic vornic de Ţara de Jos mare vornic de Ţara de Jos, marele vornic de Ţara de Jos, vornic de Ţara de Sus, mare vornic de Ţara de Sus, marele vornic de Ţara de Sus vel-vornic al treilea, vel-vornic al patrulea vornic al doilea vtori-vornic 1 covor albu de la Mitrea dvornic Toţ am merturusescu cu adeverat martur: nitrăpolit Gorghi Suceava... şi Sutoroici logufetul cel mari şi Iarimiia vornic şi Andriia hatmanul Eu Lucaş Stroici logofătul ce-am fostu şi Ieremia Mohila dvornicul... şi Semion Mohila păharnicul mărturisim că toţi domnii moldoveneşti, aşijdere şi munteneşti carii iau spre domnie, sîmtu dători a plăti toate dătoriile acelora domni ce le stau în locu Acumu au prinsu pre oarecîţi boiari, pre Dumitru dvornicul şi pre Buzeşti,... pre aceşti boiari i-au băgat în temniţă De acmu nainte să aibă a ţinea giumătate Romîneştii cu Cr stea dvornicul dintru acel iazu bătrîn Scris vl diciia mea aceasta carte a vl diciii meale acestor boiari: jupan Gorgan bivşe vtor-dvor i jup niţ ego Stana Radul Voievod le-au dat boiari mari din Divan ca să-i judece şi să le afle direptatea. Dat-au întăiu pre răposatul Enachi Catargiul banul Craiovei... şi pre c stit direg toriul domniii meale jupan Papa vel-dvornic... şi pre Ivaşco ej biv-vel-dvornic Noi, Ghianghea vel-vornic de Ţara de Jos şi Gavrilaş vel-vornic de Ţara de Sus şi Grama vel-stolnic..., scriem şi mărturisim cu ceastă carte a noastră precum au venit înaintea noastră Lupul Diacon şi frate-său Pătraşco... şi au vîndut a lor dreaptă ocină şi moşie Dumitraşco Ştefan vel-log f şi Lupul v l-vornic de Ţ ra de Gios şi Lupul vel-vornic den Ţara de Sus şi Gavrilaş biv-vel-vornic... şi alţi boieri din curte g s d Şi au fost în tocmala noastră boiarii cei mari: Lupul vornicul cel mari de Ţara de Gios şi Lupul dvornicul de Ţara de Sus şi Başotă logofăt Cine va călca şi va sparge această legătură şi cartea domniii mele, acela să fie trăclet şi blestemat de vlădica Hristos... Iată şi mărturii am aşezat domnia mea, jupan Hriza vel-dvor i jupan Papa vel-logofăt i Jupan Dumitraşco vel-vistier Necoară Moţoc dvornic Gligorie Ureche ce au fost vornic mare, cu multă nevoinţă, cetind cărţile şi izvoadele şi ale noastre şi cele striine, au aflat cap şi începătura moşilor, de unde au izvorît în ţară. Atuncea au chiematu pre Boldur vornicul şi i-au dat lui oaste de ajunsu şi au trecut Prutul... sîmbătă sara. . . Pătru Vodă... îndată au gătit oaste şi au trimis pre Grozea vornicul cel mare şi pre Barbovschii hatmanul, carii era mai credincioşi din boiarii săi. Aron Vodă deaca s-au aşezatu la scaun al doilea rîndu au pusu pre Oprea armaşul logofăt mare şi pre Varticu vornic mare de Ţara de Giosu şi pe Ghiorghie vornic mare de Ţara de Sus. Am întărit boiarinului nostru..., Ştefan Boul, marele vornic, pre aceali părţi de ocină, ca să-i fie direaptă ocină şi moşie cu tot locul Adecă eu, Ştefan Boul, ce-am fost vornic mare de Ţara de Sus,... scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru pentru un sat, anume Nisporeştii Dumnealui cumnatul Hăbăşescul, marele vornic de Ţara de Sus, şi dumnealui frate-meu Toader biv-vel-spătar Pănă la cumplita domniia lui Aron Vodă... este scris letopiseţul ţărîi de Ureche vornicul, început de la Dragoş Vodă. Au trimis... la soltanul pre Ghica vornicul de Ţara de Gios, iară la Hmil pre Ciogolea spătariul cel mare. Tudosă Dubău vel-logofăt i Miron Costin biv-vel-logofăt i Vasile Costachi vel-vornic de Ţara de Jos i Ionaşco Balş vel-vornic de Ţara de Sus S-au pîrît de faţă înaintea domniii meli... ficiorii răposatului Ion Racoviţ ce-au fost vornic mare, pentru rămăşiţa Nastasiii Panhiloaie Au pornit Pătru Vodă cu oastea sa pe Grozea, vornicul cel mare, şi pre Barbouschii hatmanul, împrotiva oştilor, ce era a lui Ferdinand, la Ardeal. Ales-au Dispot Vodă patru boiari de credinţă, pre carii au lăsat toată cîrma ţărăi: pe Stroiciu vel-logofăt, pre Barnovciu hatman, pre Moţoc vel-vornic şi Grigorie Leveles. După ce-au ieşit de la biserica domnească..., au boierit după obicei boierii cei mari, întîi pe Ion Buhuş, logofăt mare, pe Neculai Costin vornic mare de Ţara de Gios, pe Ion Sturdzea vornic de Ţara de Sus, pre Antiohie Joara hatman. Murind Gavriliţă cel bătrîn, pus-au vornic mare în locul lui pe fiiu-său Vasîlachie. Pus-au... pe Neculaiu Costîn vel-vornic de Ţara de Gios, pe Ion Sturdze vel-vornic de Ţara de Sus, pe Antohi Jora hatman. . Atunce au trimis Grigorie Vodă la hanul pre Darie Donici vel-vornic şi pe Sandul Sturdza vel-visternic cu fermanul Porţii. . Atunce au pus pre Costantin Ruset vornic de Ţara de Gios, iar pre mine, Ioan Niculce,... m-au pus vornic de Ţara de Sus şi pe Sandul Sturdze hatman. Oştile... de Ţara de Gios..., toate supt un nume şi supt un purtătoriu să înţeleg, precum mai denainte au fost supt vornicul de Ţara de Gios, iară acum supt sărdariul, care iaste supt hatmanul. Lepopiseţul moldovenesc... zic că iaste făcut de un Ureche vornicul, om învăţat. Sosind Alexandru Vodă la scaunul lui în Tîrgovişte, îndată tăie pre Cîrstea vel-vornec. Şi au dat tuturor plăşci şi i-au boierit. Dupre dînşii au venit şi Aslan dvornicul, de l-au făcut ban mare la Craiova. Ştefan Vodă, strîngîndu-şi oştile, au trimis pă Petre vornecul cu oşti pă Prut, încotro era tătarii. Cîrstea era vornic mare: el era capul, şi Lupul păharnic. Măriia sa Vodă şi pă caimacami, pă dumnealui Stroe vel-vornic şi pă Şărban vel-vistier cu feligele cu samur i-au îmbrăcat. După aceasta dară,... au trimis pre dumnealui Radul Golescul, marele vornec, să fie purtătoriu de grijă la Poartă de toate poruncile Mării sale. Izvod ce-i iscălit de svinţia sa, părintele mitropolitul,... şi de dumnealor boierii cei mari, Tudose Dubău vel-logofăt, Vasilie Costachi marele vornic . Eu, Aniţa giupăneasa răpusatului Velicico Costăn, ce au fostu vornic mare, scriu şi mărturisesc cu acest adevărat zapis I-au ieşit înainte boierii şi slujitorii carii venise din Bucureşti, Pătraşco Brezoianul vel-vornic i Grigorie Băleanul biv-vel-vornic i Radul Dudescul vel-spatar. Vornic mare de Ţara de Sus au pus pe Ilie Catargiul, biv-vel-vistier. Fără de nici o pricină au închis pre trei boieri mari la Seimeni, cu mare pază, anume: pre Iordachi Ruset vornicul, pre Ilie Catargiul visternicul şi pre Sturza vornicul. Şi nu numai pe dumnealui, şi pe Iordache Ruset vornicul şi şepte alţi boieri... au fost poprit acolo pentru această precină Au trimis o carte g pod la Toader Petriceico, ce au fost vornic mare Fiind orînduit la această giudecată dumnelui Iordachi Cantacuzino vel-vornic au strîns pre mulţi oameni bătrîni vrănceni, la Ţîfeşti Giudecătorii au poroncă de a giudeca necontenit şi la gazdele dumilor sale. Veliţii boieri cu toţii de lucruri mai mari. Vel-logofătul de moşia fieştecăruia. Vel-vornicul de Ţara de Gios pe oamenii de ţinuturile de gios. Vel-vornicul de Ţara de Sus pe oamenii de ţinuturile de sus Au venit înaintea noastră... cinstit şi credincios boiariul nostru, d mnealui Manolachie Costache vel-vornic şi ne-au dat mare jalobă Rînduiala cinstei boieriilor, aşa s-au urmat obiceiul, cum arat în gios: vel-logofăt, vel-vornic de Ţara de Gios, vel-vornic de Ţara de Sus, pîrcălabul de Hotin. Iar de la o vreme (care de multe ori s-au şi întîmplat) de s-au făcut din vornici mari hatmani, încă şi visternici, fiind aceste boierii mai cu venit. Am întărit domniia mea hrisovul acesta... cu credinţa a tot sfatul cinstiţilor şi credincioşilor boierilor celor mari ai Divanului domniii meale: pan Toma Creţulescu vel-ban, pan Radul Văcărescu vel dvornic, pan Constandin Candescu velogofăt Plecaţi, slugi Măriii tale, Manolachi Costachi vel-logofăt, Palade vel-vornic, Vasile vel-vornic, Constandin vel-vornic S-au dat această poruncă a domniii mele ca să aibă dumnealui vel-vornic a orîndui vornicei prin toate judeţele Şi aşa au început a da boierii, făcînd vel-logofăt pe Vasili Cilibiu, vornic de Ţara de Gios, pe Ioniţă Paladi, vornic de Ţara de Sus, pe Ioniţă Sturza, hatman, pe Ioniţă Deleanu S-au orînduit veliţilor dvornici lefi de la visterie. Spre această iaste... şi credinţa a lor noştri cinstiţi şi credincioşi boieri ai Divanului domniei mele, dumnealor: Ioan Cantacuzino vel-logofăt, Stefan Sturzea vel-vornic, Ioan Cantacuzino vel-vornic, Nicolae Ruset vel-vornic, Lascarachi Ruset vel-vornic La văleat ′87, genarie, mă făcuse vistier din dvornec. Măriia sa Mihai Vod cel bătrîn pe răp t postelnicu Ianache Moruzi, tatăl dvornicului Muruzi,... din post l-au făcut iar ban D-lui, cinstit şi credincios boierul domniii mele, biv-vel-vornic Scarlat Greceanu, rîvnind şi silindu-să spre a agonisi... ieftinătate şi cîştig cu facerea unii fabrici de arpăcaş Lîngă acestea şi din ţeară venisă pîră de la Stroia vornicul şi de la Dumitraşco vistieriul Cantacuzenul carii era de domnul lăsaţi în ţeară purtători de grijă, pîrînd pe Constantin postelnicul Cantacuzenul. Am pus martori... şi pe dumnealor cinstiţi şi credincioşi boierii veliţi ai Divanului domniii mele: pan Dumitraşcu Racoviţă vel-vistier,... pan Radu Golescu vel-vornic de Ţeara de Sus... pan Costandin Ştirbei vel-log de obiceiuri, pan Scarlat Cîmpinea vel-vornic de Ţeara de Gios, pan Dumitraşco Racoviţă vel-vornic, pan Barbu Văcărescu vel-vornic Se adevereşte prin aceasta că familia de pe părintele d misale este din Şeptelici, marele vornic, şi moşul dumisale Andrei Şeptelici au fost nepotul vornicului Şeptelici Martori puind... tot sfatul cinstiţilor şi credincioşilor boierilor celor mari ai Divanului domniii mele: pan Dumitrache Ghica vel-spat ... pan Ştefan Văcărescu vel-dvornic de Ţeara de Sus,... pan Barbu Ştirbei vel-vornic, pan Istrate Creţulescu vel-vornic Rînduiala-i bună păntru hăi mari, – Zicea, – ce în frîu ţin pă hăi mai mici, Păcum păntru vozi, vornici, spătari, Logofeţi, visternici şi păharnici, Care prin rînduială sînguri Iau şi împart a ţării venituri. Care numite moşii le am şi eu baştine de la răposatul boier Iordachi Canta, biv-vel-vornic, socrul meu Precinstite... biv-vel-vornice, cu preaplecată răvaşă jăluiesc dumitale pentru un căp t Gheorghe Izvoranu Puind mărturie... pe toţi cinstiţii şi credincioşii veliţi boieri dregători ai Divanului domniii mele, pan Costandin Filipescu vel-vist pan Radul Golescu vel-ban, pan Isaac Ralet vel-vornec de Ţeara de Sus,... pan Barbul Văcărescul vel-vornec de Ţeara de Gios pan Dumitraşco Racoviţă vel-vornec al treilea, pan Istrate Creţulescu vel-vornec al patrulea Boieriul Iamandii ce au fost vornic mare de Ţara de Sus... au dăruit tot la acea mănăstire o parte de sat Ipac de laudă la dvornicul Mihalache Manul, ce au stat nemişcat din Bucureşti cu toată casa lui. Trebuie să tragi pă lîngă Măria ta numai pă banul Dinul Creţulescul, pă vistierul Barbul Văcărescul..., pă vornicul Matacul Racoviţă şi pă vornicul Istrate Creţulescul. Aceştia sta mai nainte supt ascultarea vornicilor celor mari, a celui de Ţara de Jos şi a celui de Ţara de Sus; iară acum toate cetele ostaşilor s-au dat supt ocrîrmuirea hatmanului. Au luat arenda fabricii de testemeluri ot Mărcuţa, în soroc de cinci ani, de la dumnealui vornicul Manolache Băleanu, în puterea hrisovului domnesc ce are dumnealui D. vornicul Costandin Catargiu vel-logofăt al Ţării de Jos, d. hatman Costache Crupenschi vel-vornic al Ţării de Gios, d. hatman Lascarache Sturza vel-vornic al Ţării de Gios, d. spatarul Vasile Crupenschi vel-vornic Ţării de Sus, d. vornic Iordache Rîşcanu vel-vornic al Ţării de Sus Ne-am milostivit de am înnoit şi am întărit toate aceste mili... martori fiind şi dumnealor cinstiţi şi credincioşi boieri veliţi ai Divanului domniii mele:... pan Grigorie Filipescu vel-spătar, pan Mihalache Ghica vel-vistier, pan Costandin Filipescu vel-vornic de Ţara de Jos, pan Iordache Golescu vel-dvornic al treilea, pan Ioan Ştirbei vel-vornic al patrulea, pan Fotache Ştirbei biv-vel-dvornic Am cunoscut că ispravnicul trebuie să aibă multe ştiinţi, neavînd nici o deosibire de un domn, căci cum domnu are pe vistier în toată ţara, aşa şi ispravnicul are pe şameş peste tot judeţul lui;... şi în locul spătarului, pe pocovnic şi căpitani; cum în locul vornicilor, pe vătaşii de plaiuri. Dumnealui biv-vel-dvornic Iordache Golescu, fiiul răposatului biv-vel-ban Radu Golescu, din treapta cea dintăi a boierilor ţării, ce se numesc veliţi boieri Limba rumînească acum pîşaşte către desăvîrşire, şi pentru cultura ei se ostenesc atîţia bărbaţi: dumnealui marele vornic Gheorghie Golescu găteşte asemenea o grămatică şi un dicsioner rumînesc. Domnul... se va alege numai dintre boierii cei mai destoinici şi carii vor avea rangurile de ban, de dvornic de Ţara de Sus sau de Ţara de Jos. Subt mine odihneşte, în tăcere cufundat, Vornicul Neculai Hrisoverghe, omul acel lăudat. Mai întăi întrară mitropolitul şi episcopii..., apoi boierii, părinţii ţărei, în fruntea cărora păşea Mihul hatmanul,... după el,... Vartic vornicul mare. Alexandru pentru a nu perde tronul au trimis îndată pe vornicul Moţoc cu o armie polonă ca să prindă pe Joldea. Generalii cei mai vestiţi ce au comandat armatele Moldovei, afară de domnii arătaţi..., au fost: Boldur vornicul, Şendrea hatmanul, vornicul Carabăţ, vornicul Grozea, hatmanul Barbovschi, vornicul Bucium şi hatmanul Buhuş. La 1675 Miron, fiind de vro cîţiva ani vornic mare de Ţara de Jos, fu trimis de Dumitraşcu v v Cantacuzino, în două rînduri, în Polonia pentru tractaţii de pace. Dum lui vornic Ilie Kogălniceanu, prin jaloba ce au dat acestui Divan, au făcut cerere a i se adeveri înscrisul prin care dă în veşnică stăpînire a fiului dumisale... părţile de moşie ce are la ţinutul Fălciiului Îmi închipuiesc cîteodată că au ieşit din mormînt un strămoş de ai noştri, un vornic de Ţara de Sus, un boier de Orhei, un hatman,... carile au iscălit dezrobirea vecinilor la 1772. Tatăl meu a fost vornicul Ilie Kogălniceanu; maica mea, Catinca, născută Stavilla, era coborîtoare dintr-o familie genoveză. Sub nume de protipendadă se înţelegeau cele întîi cinci ranguri din arhondologia boierească, adecă: marele ban, marele logofăt, marele vornic, marele vistiar şi marele spătar, în Muntenia; marele logofăt, marele vornic, marele vistiar, marele hatman şi marele postelnic, în Moldova. S-au arătat împotrivitori marei reforme: în Moldova, repauzatul vornic Iordache Beldiman...; în Ţara Romînească, singur repauzatul Ion Manu a urmat a subscrie pînă la moartea sa: „Ioan Manu, mare vornic.” Lăpuşneanul mergea alăturea cu vornicul Bogdan, amîndoi călări pe armasari turceşti. Excelenţiile lor marii vornici, marii logofeţi ai dreptăţii, marii spătari şi marii logofeţi ai credinţei au ceva mai puţine firuri albe în loc de galbene. De la logofăt al credinţei în sus, rangurile de logofeţi de Ţara de Sus şi de Ţara de Jos, de vornic de Ţara de Sus şi de Ţara de Jos, pînă la ban mare inclusiv, zece sau doisprezece cel mult, formau ceea ce se numea protipendada. Pe vornicul Constantin Bălăceanu, de care se temea fiindcă acesta avea relaţiuni de familie la Viena, l-a trimis surghiun la Castoria. Familiile de boieri vechi şi mari... aveau privilegiuri asupra funcţiunilor şi rangurilor mari: de la aceştia nu se cerea nici învăţătură, nici capacitate pentru... ca să capete ranguri de logofeţi, vornici, postelnici şi agi. Din documentele lui Bogdan, predecesorul lui Ion Vodă,... ne încredinţăm că acest personagiu ocupase cea mai înaltă demnitate militară în Moldova, ca „mare vornic al Ţerei de Jos”. Generalul polon... compta pe promisiuni ci i le-ar fi dat fostul mare vornic de a uni armata Ţerei de Jos cu oastea de invaziune. La picioarele tronului se înşira treptat o boierime împărţită în diferite clase. Clasa I, poreclită greceşte protipenda, fiindcă era compusă de cinci ranguri înalte: logofeţi mari, vornici, hatmani, postelnici şi agi. Sosi vremea să se facă nunta lui Ilie, feciorul vornicului Pîrvu Basarab cu Ilinca, fiica lui Radu spătarul din Albeşti. Iată o Adunare compusă din privilegiaţi, din boieri, condusă de vornici, care abroagă privilegiile, proclamă unirea Romîniei, egalitatea cetăţenească... libertatea constituţiei..., adecă toată zestrea constituţională a Apusului. Tu, hatmane Savin, şi tu, visternice, şi tu, vornice, şi voi toţi... martori aţi fost că... un păgîn a cutezat să ridice ochii asupra fiicei mele. Moşia Şuţa din judeţul Ilfov,... au vîndut-o muma noastră lui vornicu Filip Lenş, drept 1300 galbeni. Vasile Lupul, visternic mare pe timpul lui Gaspar Vodă, vornic mare sub Alexandru, fiul lui Radu, s-a însurat întăia dată cu fata vornicului Bucioc. Rînduiala cinstei boierilor era tot cea din vechime: vel-logofăt, vel-vornic de Ţara de Jos, vel-vornic de Ţara de Sus, vel-hatman, vel-postelnic, vel-spătar, vel-ban, vel-paharnic, vel-visternic. . Cu începutul veacului nostru vedem boieriile titulare înflorind pe deplin... Aşa o anafora din 1802 îndreptată de boieri cătră Alexandru Moruzi poartă subsemnătura a 7 logofeţi, 8 vornici şi 4 vistiernici. Pentru a mulţămi boierilor ce-i ajutaseră la dobîndirea domniei, el ridică pe Moţoc la rangul de vornic,... pe Stroici îl face logofăt, pe Barnowski hatman. În clasa întîi, care purta numele grecesc de protipenda, se numărau acei cu titlurile de logofeţi, vornici, hatmani, postelnici şi agi. Înzestraţi cu cunoştinţa cititului şi a scrierii, întrau la curtea domnească... ca vornici sau juzi supremi, ca pîrcălabi sau căpitani de cetăţi, cu ţînutul lor. Pîrvul era vornic pe la 1492, după cum rezultă dintr-un act al lui Vlad Voievod. Acest Lupul biv-vel-vornic şi parcalab de Neamţ e amintit ca vornic de Ţara de Sus încă din 1626. În Moldova se simţea nevoie de doi vornici pentru judecăţile cele multe: aceasta s-a întîmplat îndată ce ţara şi-a atins hotarele fireşti. Al treilea şi al patrulea vornic mare, creaţi de Alexandru Vodă Moruzi, au exact aceeaşi situaţie. Trecem prin Rus-Mănăstioara, lîngă bisericuţa de lemn a căreia se mai vede piatra,... care pomeneşte pe... vornicul cel mare Ion Balş şi fiul lui, Vasile stolnicul. Divanul veliţilor era compus din vornicul din Ţara de Sus şi vornicul din Ţara de Jos; din vornicul al treilea şi al patrulea; din logofătul Ţerei de Sus şi logofătul Ţerii de Jos. Îmi cîntă jalnic rostul nestatornic Al tuturor măririlor din lume, Miron Costin, vestitul mare vornic. A luat ca izvod „Letopiseţul” lui Simion Dascălul, pe care şi el la rîndul lui îl izvodise după acela al lui Ureche vornicul. La 1706 luă parte ca sol al domnului său la nunta lui Dinu Brîncoveanu cu fata lui Ion Balş vornicul Vornicul Beldiman, în poema sa citată, mai glăsuieşte despre unele din impilările făcute tot atunci negustorilor, din întreaga Moldovă, de eterişti. Admitem aşadar că la început, în secolele XIV şi XV, n-a fost în Ţara Romînească decît un singur mare vornic. Afirmăm... că în Moldova, în secolele XIV şi XV, n-au existat doi mari vornici, ci unul singur. Acesta a fost vornicul de la curtea domnească. Atribuţiile vornicului moldovean sunt la fel cu cele ale vornicului din Ţara Romînească. În 1568 apar pentru întăia oară cîte 2 vornici mari, şi cei întăi cari ocupă această demnitate au fost Zbiare şi Crăciun. Vornicul cel mare, Drăghici, şi se pare că şi colegul său, vornicul Vintilă, făceau negoţ, la 1530, cu braşovenii. Impunătoarea sa zestre hotărîse pe marele vornic Barbu Arnoteanu... să-i ceară mîna. Concomitent cu această scrisoare mai aflăm şi alta, prin care jupîn Calotă mare vornic scrie braşovenilor între altele că-şi mărită o fată. Pe timpul lui Ştefan cel Mare este un singur vornic de curte. El este, ca şi mai nainte, unul din cei mai de seamă demnitari ai curţii D-sa se sprijineşte într-un document nepublicat, ieşit din cancelaria lui Despot Vodă, în care Ion Moţoc este trecut ca vornicul Ţării de Jos, iar Spancioc ca cel de Ţara de Sus. În a doua jumătate a epocei fanarioţilor numărul vornicilor de curte se ridică la patru, instituindu-se cîte doi vornici pentru Ţara de Jos, şi doi pentru Ţara de Sus. Manolache Brîncoveanu ocupă sub acest domn dregătoria de mare vornic. Danciu din Brîncoveni a ocupat la început dregătoria de postelnic, apoi de vornic, mare armaş, spătar şi în cele din urmă iarăş dregătoria de mare vornic Acest Manolachi Bogdan, vel-vornic, era fiul marelui logofăt Ion Bogdan. Acest paharnic poate să fi fost Todiraşcu Costachi, fiul marelui vornic Vasile Costachi şi al Catrinei Cantacuzino. . Vornicul de Ţara de Jos, Iosif Murgoceanu, ridică dintre umeri capu-i de leu cărunt. Un cinstit vornic mare să poarte un cap de danţ şi alt cinstit vornic mare alt cap de danţ. Toderaşcu Ianovici apare ca vel-logofăt, fiind înlocuit, ca vornic al Ţării de Jos, prin Grigore Ureche. Vornicul Manolache, fost caimacam al Craiovei, om îndeobşte iubit şi stimat, pierde, în 1811, la o partidă de cărţi... suma enormă de 20 000 ducaţi. Fratele mai mare al lui Dinicu Golescu, marele vornic Iordache (Gheorghe) Golescu... e cunoscut asemeni ca om de cultură Timp de zece ani..., şcoala vieţui aşa cum putu,... cum îi îngăduiau milostenia domnitorului şi patriotismul unor boieri ca marele vornic Iordache Golescu şi fratele său, logofătul Dinicu Golescu. Nu e familie la noi care... să nu pretindă la boierie. Toţi se trag, cînd îi cauţi, dintr-un spătar sau dintr-un vornic. Boierii se opun, alcătuiesc o delegaţie în frunte cu vornicul Vasile Lupu, postelnicul Ioan Costin... şi spătarul Grigore Ureche şi merg la Constantinopole să protesteze. Vornicul era conducătorul curţii domneşti – fie al curţii centrale sau al uneia locale... – fiind mai marele „slugilor” şi curtenilor care asigurau administraţia curţii respective şi a teritoriului ce depindea de această curte. În secolul al XVII-lea, sfatul domnesc, numit Divan..., era un consiliu restrîns, din care făceau parte în Moldova: logofătul, cei doi vornici, hatmanul, postelnicul, spătarul, paharnicul, vistiernicul, stolnicul şi comisul; în Ţara Romînească, sfatul domnesc era compus din următorii dregători: banul, vornicul, logofătul, vistiernicul, spătarul, stolnicul, comisul, paharnicul şi postelnicul. În Moldova neexistînd marele ban, dregătorul cel mai important era marele vornic, pînă în a doua jumătate a sec. al XVI-lea, cînd „întîiul şezător” al sfatului domnesc a devenit marele logofăt, urmat de vornicii de Ţara de Jos şi de Sus. În Ţara Romînească a existat în mod obişnuit un singur mare vornic. Numai în vremea domniilor lui Mihai Radu... şi Şerban Cantacuzino..., funcţia de mare vornic a fost dublată, după modelul moldovean, în această vreme existînd un vornic de Ţara de Sus şi unul de Ţara de Jos. În afară de atribuţiile judecătoreşti, marele vornic a îndeplinit în sec. al XV-lea şi prima jumătate a sec. al XVI-lea şi importante sarcini militare, fiind comandantul armatei moldovene pînă la apariţia hatmanului. Cronicarul lui Ştefan cel Mare numeşte voievod pe vornicul Boldur, atunci cînd domnul îi încredinţează conducerea unei oştiri separate de cea domnească. Piesele de teatru ale marelui vornic erau menite teatrului de păpuşi. Aceste sate şi vii îi fuseseră dăruite lui Dabija... de către soţia lui, pe cînd era el vel-vornic. Construită de vornicul Pogor,... casa a aparţinut apoi, fireşte, fiului acestuia, junimistul Vasile Pogor. Iată vine ca un zmeu, Vine Mogoş vornicul, Călare pe galbinul. Lăpuşneanul cel cumplit Stă pe scaun poleit. Curtea-i plină de boieri, Vornici, hatmani, vistieri. Unii dintre boieri, Nici nu bea, nici nu mînca, Numai sta de tot pîra, Tot pe Dediu vornicul. După cine că mi-o da? După Mogoş vornicul, Vestitu, viteazu, C-ala e fecior de domn. Măi motane,... De-ar fi-n lume-un stat de mîţe, zău! că-n el te-aş pune vornic, Ca să ştii şi tu odată boieria ce-i, sărmane! Vornicul doamnei despre doamna vornicul haremului, vornic de harem Acesta zapis al nostru cîndu l-am făcut... s-au prilejit... şi vornicii Măriei sale doamnei La această danie şi tocmală s-au tîmplat... şi pan Mihul ce-au fost mare logofăt de taină şi pan Pancul postelnic ... şi pan Dragoş dvornic despre doamna Scriind şi mărturisind într-acel zapis boiariul nostru Toader Tomiţă, vornicul despre doamna, pentru un ţigan Şugubina... ţinutului Vasluiului a fost dată... lui Anastasă vornicul despre doamna Doamna încă are obicei de face masă giupîneasilor; acolo iaste zvoritor vornecul doamnii şi cu alţii ce sîntu din partea haremului. Antohi Vodă atunce, tot într-acea iarnă, triimis-au pe Vasîlie Pureci, vornicul dinspre doamna, cu taină, în Ţara Ungurească. Întovărăşită de... vornicul haremului, doamna se învredniceşte de acelaşi fel de cinste. Vornicul doamnei se ţine de la fustaşi, supuşi lui. Vornic de poartă de gloată Adecă s-au părît de faţ naintea dumi meale boiarinul nostru Ionaşco Cujbă, dvornicul de poartă, cu Măranaa Şi au fost în tocmala noastră boiarii cei mari:... Stratul Bolea ce-au fost păharnic, şi Ionaşco Avram dvornicul de poartă În tocmala noastră s-au tîmplat dumnealui Costantin Ciogolea spătariul cel mare... şi Statie al doile vistiarnic şi Damaschin şi Neculai şi Ilie Arapul, vornicii de gloată şi alţi boiari Au venit înaintea noastră... al nostru cinstit şi credincios boiarin Iordachie marele vistiarnic şi au arătat un zapis de mărturie făcut de boiariul nostru, de Rugină vornicul de poartă Şi-ntr-aceasta tocmal au fost Dumitraşco Roşca şi Gheorghiţ şi Chirila şi Toader Veatreş şi Ursul, vornicii de poartă şi... Pîrvul vătavul Pentru mai mare credinţă, noi toţi vornicii de poartă, carii am fost de faţă, am iscălit şi am pus peceţi La multe divanuri, cătră vornicii cei de gloată dzicea: ... „Dzi celui om mîine să mai iasă la Divan”, ferindu să nu să hie greşit cumva giudeţul. Văzindu că-i trage la Divan ei au căzut cu rugăminte denaintea boiarilor noştri, vornicilor de poartă, cum să nu-i mai ducă la Divan şi să margă iară la vecinătate La tocmala noastră s-au prilejit dumnealui Ştefan aga... şi Andrei Săpotianul şi Murguleţ, vornicii de poartă Nu i-am putut giudeca, ce am trimis pe dumnealor vornicii de gloată acolo... să întrebe a cui să va afla că este acel loc, acela să-l ţie Lupul Bogdan hat ..., Vasăli Pleşca treti-log Ştefan Pilat, Vasăli Gălcă, Gheorghiaş şi Necula Bută, vor de gloată, fac ştire că au venit înaintea lor Iordachi Rosăt vistierul cel mare şi a arătat trei zapise de cumpărătoare pe Şchei Noi, vornicii de poartă,... i-am făcut această marturie..., şi, pentru încredinţare, am pus şi pecete porţii, ca să să ştie Carte gospod... către stărostia de Putna, urmată de jaloba lui Iancu, ce au fost vornic de poartă, spre a-i alege părţile de moşîe, ce are la Cîmpuri, din bătrînul Lata Am trimis domnia me acolo şi vornici de poartă Vornicii de poartă îş vor lua venitul lor păzind pre deplin acele ce-s hotărite în condica domnească Pentru credinţă am pus şi pecetea... Ştefan Popescu vornic de poartă, Neculai Tiron vornic de poartă Domnul merge de sărută sfintile icoane... Apoi merg boierii cei mari pe rînduială, de la vel-logofăt pîn la vornicii cei de poartă. Cu o zi mai naintea Divanului poronceşte domnul vătavului de aprozi să facă ştire vornicilor de poartă, ca să înştiinţeze pe jăluitori, că iaste să să facă divan. Locul să-l stăpînească Proculeasă, pe undi s-au hotărît cu vornicii de poartă Luînd cartea domniei mele, să orînduieşti pe Ştefan Tabără vor de poartă,... ca să margă la numita moşie..., să cerceteze pentru ace giumătate de sat ce cere Stroiescul Venitul a 6 vornici de poartă. Lei b 200 – de fieştecare piatră ce vor pune hotare, cînd se vor trimete să hotărască moşii Această mărturii am scris-o eu cu zisa vor de poartă, fiind şi eu de faţă la preţuiala casii Am făcut cercetare şi hărţii de stare moşiilor, ci iaste iscălită de şatrar Vasile Carpu şi de rînduitul vornic de poartă Fiind acolo şi... Ioniţă Caragea vornic de poartă şi polcovnicul Ion Meriacri, i-am dus şi pe d n lor şi au zis că iaz acolo n-au fost O carti gospod... împuterniceşti pi răzăşi a stăpîni această parte după o ţidulă de hotărît ce au la mînă di la un Antohe Luţă, vornic de poartă Patru vornici de poartă sînt cu şederea dinafară de curte şi desfac acolo pricinile cele mai mici. Spre a ave temeiul lui, am poftit şi pe deosăbite feţă cinstite de s-au iscălit de martore. Ecaterina Dima,... Neculai Dima, vornic de poartă Toţi vornicii de poartă cuprinşi în hotarnica de faţă sînt iscăliţi fiecare cu pecetea sa. Vornicul de poartă era o boierie la curtea domnească. Cu îndeplinirea acestei deciziuni domneşti fură însărcinaţi Gligoraşcu Cîrlig, vornic de poartă, şi Constantin Arapul, fost pîrcălab. Din vechi, una din atribuţiunile principale ale vornicilor de poartă era hotărnicia moşiilor şi a locurilor de casă; această instituţie a vornicilor de gloată, zişi în acelaşi timp şi vornici de poartă, căci îşi avea dregătoria lor la poarta curţii domneşti din Iaşi,... a mers crescînd în vază. Vornicii de poartă primesc taxe pentru hotărnicie şi preţăluirea averii imobile. . E probabil ca încă din secolul XV să fi fost mai mulţi vornici de gloată sau de poartă. La curte vornicii de gloată împlineau o triplă misiune: măreau alaiul domnului, ţineau în frîu gloata de la curte şi erau trimişi ca să hotărască moşiile. Vornicii de poartă aveau venituri speciale din hotărîtul moşiilor. Începînd din sec. al XVII-lea,... vornicii de poartă au jucat un rol tot mai important în efectuarea hotărniciilor. Vornicii de poartă dispuneau de o pecete legată de numele şi atribuţiile lor. La 1 septembrie 1780 hotărniceşte, împreună cu un vornic de poartă trimis de la Iaşi, partea neamului Căpătan în moşia Odobeştilor. Vel- vornic de aprozi = Spre aceasta este... şi credinţa a cinstiţi şi credincioşi boierii Divanului domniei mele, d-lor Constandin Balş vel-logofăt de Ţara de Gios,... Dimitrie Manul vel post Raducanul Roset hat i părcălab Sucevii, Costachi Sturza vel-vornic za aprozi S-au dat şi domnescul nostru hrisovul acesta, întărit... cu credinţa... a cinstiţi şi credincioşi boierilor Divanului domniei mele, d-lor: Costachi Ghica vel-logofăt... Alexandru Balş vel-agă, Grigorie Ghica vel-vornic de aprozi, Dimitrie Bogdan biv-vel-spatar După cerere d m lor s-au făcut ţădulă domniii mele cătră al nostru cinstit şi credincios boieriu, d m lui Costache Contacuzino vel-vornic de aprozi... ca să sî puie pe telal-baş să li strige la mezat D. aga Constantin Aslan, vel-vornic de aprozi Eu mă rog Înălţimii voastre să fie luminata poronca Înălţimei voastre cătră d m lui vel-vornic de aprozi a îndatora pe d m lui banul să iasă numaidecît în cercetare giudecăţii Divanului Poroncim d-tale vel-vornic de aprozi să faci cunoscut tuturor posturilor mai sus însemnate spre înfiinţarea alaiului arătat Toate deosăbitele folosuri sau venituri a boieriilor lucrătoare, după cum şi zăciuiala, pe care vornicu de aprozi şi alţi dregători le lua supt nume de împlineală... să obor cu totul. Încuviinţînd demisia dumisale aga Emanuel Hrisoverghi din postul de vornic de aprozi, noi am găsit de cuviinţă a numi pe d m ta la asămene îndatoriri Chiar tinerele odrasle din tulpina evghenistă păşeau triumfal peste toate treptele ierarhiei, pentru ca de-a dreptul să între în posturile de ispravnici şi de vornici de aprozi Marele vel- vornic de politie al politiei Am pus martori... şi pe dumnealor cinstiţi şi credincioşi boierii veliţi ai Divanului domniii mele: pan Dumitraşcu Racoviţă vel-vistier,... pan George Mavrocordat vel-post ... pan Michalache Manu vel-vornic al polithiii Martori puind... şi tot sfatul cinstiţilor şi credincioşilor boierilor celor mari ai Divanului domniei mele: pan Dumitrache Ghica vel-spat pan Costandin Varlaam vel-vornic al polithiii, pan Costandin Filipescu vel-clucer Socotind domnia me spre purtarea de grijă a unora dintru acele obşteşti folosuri, cu dreaptă alegere cumpănind, am alcătuit un rang de boierie înadins spre aceasta, sub numire de vel-vornic de politie Marturi fiind şi dumnealor cinstiţi şi credincioşi boieri veliţi ai Divanului domniii mele: pan Costandin Filipescu vel-vist pan Grigorie Ralea vel-hatman, pan Alexandru Nenciulescu vel-vornic de polithie Spre întărire celor de mai sus zise, iaste... şi credinţa a cinstiţi şi credincioşi boierii Divanului domniei mele: d m lui Costandin Balş vel-logofăt... i d m lui Sandul Sturza vel visternic... i d m lui Neculai Hrisoverghe vel-vornic a politiei Dupe care pitac al domniii mele, scoţîndu-le copie, să se şi adevereze de d-ta şi să se trimiţă d-lui vel-vornic al politiei, ca să se facă cunoscută către numiţii hotărîrea domniii mele Martori fiind şi dumnealor cinstiţi şi credincioşi boieri veliţi ai Divanului domniii mele: pan luminatul beizadea Gheorghie Ghica,... pan Grigorie Filipescu vel-spătar,... pan Mihăiţă Filipescu vel-vornic al politiii A doua clasă de boieri de întîiul rang: dumnealor marii vistieri, marii postelnici, vornici de politie şi alţii. E în sfîrşit un vornic de politie, care ia o parte din sarcina agăi. Marele vornic de politie,... făcut din nou, are, pe lîngă leafă şi vînzarea polcovniciei. Vornicul de politie avea atribuţiuni identice cu ale ispravnicilor de judeţe, în ceea ce priveşte numai administraţia locuitorilor din oraş. Printre ei întîlnim, afară de cei trei boieri citaţi de Naum,... pe marii logofeţi Scarlat Grădişteanu şi Nicolae Golescu; pe marii vornici de politie Alexandru Nenciulescu şi Mihail Cornescu. Pentru evidenţa populaţiei şi chestiunile fiscale a fost creată, în 1794, la Bucureşti, funcţia de vornic de politie. Cu sistematizarea oraşului se ocupa din 1813, la Iaşi, marele vornic de politie. Alte creaţii noi ale acestei perioade sînt marele logofăt de obiceiuri..., marele vornic de politie cu atribuţii fiscale înlăuntrul oraşului Bucureşti şi marele logofăt al trebilor din afară. . Vel-vornic al obştirilor de obştiri marele mare vornic de cutie al cutiei mare vel- vornic de obşte al obştii Dat-am zapisul mieu la cinstita mîna d vel-vornic al obştirilor Radul Golescu, al d vel-logofăt de Ţara de Sus, Costandin Filipescu, precum să se ştie că... fiind orînduiţi epistaţi şi purtători de grije de către Măria sa Vodă asupra spitalului ce s-au început a se face Al nostru boieriu vornic de obştie, luînd Casa milii, se îndatoreşte să puie toată purtarea de grijă şi silinţă pentru dînsa Al nostru boieriul vornic de obştie va avea şi epistasia ceşmelelor şi a apelor ce... ne-am apucat ca să aducem în oraş Am pus martori... şi pe dumnealor cinstiţi şi credincioşi boierii veliţi ai Divanului domniii mele: pan Dumitraşcu Racoviţă vel-vistier, ... pan Manolache Creţulescu vel-ban,... pan Matei Fălcoianu vel-vornic al obştirilor,... pan Iordache Filipescu vel-căminar S-au dat şi domnescul nostru hrisovul acesta, întărit... cu credinţa... şi a cinstiţi şi credincioşi boierilor Divanului domniei mele, d-lor: Costachi Ghica vel-logofăt de Ţara de Jos,... Dimitrie Ghica vel-vornic al obştei,... Alexandru Mavrocordat hatman Marturi fiind şi dumnealor cinstiţi şi credincioşi boieri veliţi ai Divanului domniii mele, pan Costandin Filipescu vel-vis ... pan Iordache Slătineanu vel-vornic al opştirilor,... pan Grigorie Ralea vel-hatman Lei 35 060 – împlineala dumisale vel-vornic al obştiei Vorniciia dumnealui vel-vornic de obştiri Nicolae Văcărescu Divanul al doilea, întocmit de vel-ban,... vel-dvornic al obştirilor, vel-logofăt de obiceiuri şi trei din veliţii boieri, cei mazîli D. spătarul Vasile Roset vel-vornic de obşte, d. aga Gheorghe Buhuş vel-hatman al politiei,... d. aga Costin Carpu vel-ban O listă a tuturor boierilor Moldovei, la 1810, arată 3 logofeţi de Ţara de Jos..., 2 vornici ai obştiei, 2 hătmani, 3 vistiernici, 3 postelnici. Vornicul de cutie (a milelor), creat la 1793, are leafă şi a zecea parte din veniturile Casei. Vornicul.. cutiei împărţea milele ce se dau văduvelor şi oamenilor scăpătaţi, de oarecare condiţie. Mereu în slujbă, devine, sub Alexandru Vodă Şuţu, vel-vornic al obştirilor, însărcinat să descotorosească uliţele de tarabe. Din 1803 a fost înfiinţată în acest oraş şi funcţia de mare vornic de obşte, care avea în grijă cutia milelor, problemele de moştenire şi alimentarea oraşului cu apă potabilă. Iosif iară-l duseră în Eghipet şi un om den Eghipet, Putifar era numele, cine era comornicul şi vornicul lui craiu, cumpără pre el de la izmailteani, cine dusease pre el acolo. Şi aruncă pre ei în casa vornicului în temniţă, în carea Iosif prins se ţinea Şi era acolo cu noi un jidov tinăr, sluga vornicului Chemă vornicul cetăţei şi-i dzise: „Ascultă-mă, vornice!... Dă învăţătură să nu să vîndză alte bucate în cetate, numai bucate împărăteşti. marele vornic vornicul cel mare, marele vornic al trebilor din lăuntru, marele vornic din lăuntru, vornicul pricinilor din lăuntru, vornicul din lăuntru Ministru de interne. Marele dvornic din lăuntru, Grigore Filipescu Vornicul pricinilor din lăuntru a mulţumit tuturor profesorilor din partea a toată boierimea pentru sporul şi silinţa ce au arătat. Ministrul trebilor din lăuntru, al finanţii şi marele postelnic vor alcătui un sfat administrativ subt prezidenţia marelui dvornic, ministru trebilor din lăuntru. Domnul va strînge înaintea sa sfatul ministrilor care să va alcătui de dvornicul din lăuntru, de vistierul, de logofătul dreptăţii,... de spătarul şi de postelnicul. Dumnealui marele vornic, şeful Depertamentului trebilor din lăuntru, prin înţelegere cu Depertamentul vistieriei, va aduce această poruncă a noastră la îndeplinire Aceste alegeri să vor face la începutul lunii lui octomvrie şi să dau în cunoştinţa marelui vornic al trebilor din lăuntru. Într-acestaşi chip alcătuindu-să budgetul..., să va trimite prin cîrmuitorul judeţului către marele vornic din lăuntru, spre a-l întări Spătarul, fiind unul din mădulările sfatului administrativ extraordinar, este mădular subt prezidenţia vornicului din lăuntru, după chiar legiuirea Regulamentului. Mi-a trebuit să alerg o săptămînă să mă căciulesc pe la toate autorităţile civile şi militare, de la dorobanţ pînă la vornicul cel mare, pînă să dobîndesc o scrisoare cu trei iscălituri, în puterea căreia un ofiţer mi-a deschis uşa odăiei prizonierului. Întorcîndu-mă acasă de la şcoală, găsesc un lipcan de la Ministrul Finanţelor care mă aştepta cu o invitaţie olografă din partea vornicului Alecu Filipescu. Doi bărbaţi cu o mare influenţă politică şi administrativă în Ţeara Romînească au manifestat... gustul lor pentru adunarea de antichităţi... Aceşti doi bărbaţi au fost generalul Nicolae Mavros,... cellalt, marele ban Mihalache Ghica,... vornic sau ministru de interne pînă la 1842. Marelui vornic îi plăceau anticele. Mavros... constituie primul fond al muzeului naţional de antichităţi. I se alătură Mihalache Ghica, fratele mai mare al domnitorului, vornic (ministru de interne) în timpul domniei fratelui său. Mare vornic, Costache Filipescu era unul dintre cei mai aleşi prieteni ai lui Bălcescu. Kisseleff a chemat pe vornicul cel mare, atunci era Iordache Filipescu,... şi i-a dat poruncă straşnică să puie în goană această bandă. Nu se arăta prudent să zădărască, fără noimă, cine ştie ce bănuielnică vrăjmăşie a unei odrasle din tagma suspusă, cu... rubedenii printre atotputernicii zilei, marele vornic Vilara sau aga Iancu Manu. Marele vornic (marele logofăt în Moldova) sau ministrul de interne, marele vistier (ministrul de finanţe) şi secretarul de stat (ministrul de externe) formau sfatul administrativ. Vornic al temniţelor de temniţă, de închisori vornicul temniţelor sau al închisorilor Îngrijitorul temniţilor..., de acum înainte, să va numi vornic al temniţilor în tot prinţipatul Valahiei. Vornicul temniţilor se va orîndui de către stăpînire şi va fi însărcinat, obsebit de strîngerea birului de la ţiganii domneşti, cu îngrijirea strejuirii şi bunei orînduieli a temniţilor şi a ocnelor din tot prinţipatul. E dus la Snagov, unde e întîmpinat cu pompă mare, fiind luat drept vornicul de închisori. Villara mă ştie omul lui Tell şi tocmai de aceea mi-a trimis pe cap pe serdarul Leţu, vornicul închisorilor. Eu, vornicul den Suceav , şi şoltujul cel armenescu, facem închinăciune... dumitale giupîne birău den Bistriţă Noi am vîndut direapta ocină a noastră din sat... lui Mănăilă vornicul den Ştefăneşt şi giupîneasei lui Într-aceasta tocmală tîmplatu-s-au Dămian vornicul de Dorohoi şi popa Gligorie de-acolo Stîlpul despre Căueşti... noi l-am vîndut lui Toader vornicul de tîrg de Iaşi... direptu optuzeci de lei la priiatinii noştri, la vornicii de Bîrlad Scriem cartea domniei meale, la vornicii de Dorohoi, dămu-vă ştire că domniei meale s-au jeluit Andronic de Pomîrla În tocmala noastră au fost dumnealui Miron Costin, părcălabul de Hotin,... şi Enachi vornic de tîrg Vădzînd noi că nu se află nime să ne plătească, am cădzut după dumnealui Toaderaşco, vornicul de Botăşeni, cu rugăminte mari să ne scoaţ de la gloab călugărilor Şi cîndu au trecut demeneaţa pe o negură pe lîngă Botăşeni, i s-au rătăcit un cămăraş a lui, anume Iştoc, c-o păreche de desagi de galbeni, şi cădzindu pre mîna Jorăi, ce era atunci vornic în Botăşeni, au luat banii şi l-au triimis pre Iştoc la Dabije Vodă şi cu banii. Eu, Ilie Abăza vornicu de Botoşani am scris zapisul Şi căci s-au schimbat vornicii aceia, nu-i atîta pricină..., căci de se schimbă vornicii, dar vornicia rămîne Fac ştire dumitale c-au vinit Sandul Albotă, cruceriul, şi cu Iliia, vornicul de Dorohoi, şi ne-au adus un răvaş de la dumneata De cînd au început ei a-ş face isprăvi singuri, acmu nice bagă samă pe vornicul S-au poroncit la vornicul de Botoşani ca să găsască dascăl să puie la şcoala aceea Vornicul de tîrg strînge dijma din toată marfa carea să vinde cu măsura şi cu cumpăna. La Bîrlad sînt doi vornici judecători,... şi asemenea sînt doi şi la Dorohoi. Totuşi din această vreme de sărăcie e scrisoarea prin care cei doi vornici ai Botoşanilor recomandă saşilor din Bistriţa Ardealului... interesele unui armean din oraşul lor. El pare să fie identic cu un Damian vornic de Dorohoi pe la 1647. Vornicul de Dorohoi îşi avea începutul, după Ureche, de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Se roagă dumnealor vornicii de tîrg Neculai Ciocîrlan şi Iordachi Ponici să binevoieşti a-i primi, avînd a pune o rugare la picioarele Măriei tale. În restul ţării, reprezentanţii domniei erau deosebiţi după mărimea oraşelor şi tîrgurilor şi după gradul de autonomie administrativă de care dispuneau. Aceştia erau epistaţi (Cîmpulung-Muscel), polcovnici (Tîrgovişte, Craiova, Ploieşti), căpitani de tîrg Cerneţi, Buzău, Piteşti), vornici de tîrg (Botoşani, Bîrlad, Suceava etc.). Autoritatea vornicilor de Bîrlad şi de Dorohoi nu se întindea decît asupra oraşelor respective şi asupra ocoalelor din jurul lor, nu şi în satele din ţinut. Marele vornic de Tîrgovişte S-au sculat dă au mersu la Potlogi şi de acolo, la iulie în 1 dni au întrat în scaonul Tîrgoviştii cu alai mare şi frumos, îmbrăcînd cu caftan pe vornicul de Tîrgovişte după obiceiu. Ca vornic de Tîrgovişte îl şi vedem ieşind înaintea noului domn, Nicolae Mavrocordat, lîngă Focşani, în 1716. Vornicul de Tîrgovişte judecă în continuare, fără amestecul ispravnicilor. vornic de Cîmpulung Noauă ne pare că n-are vină, că l-au prinsu cine-au fost vornic atu ce, anume Cozma Eu, Bilăi, vornicul de Cîmpulu gu, închinu-mă Domilor voastre foarte cu frăţie bună Eu, Ionaşco, vornecol den Cîmpolung, scriiu pace şe sănătate la... birăul den Bi triţ M-au tras la giudecată, fiind atunci vornici la Cîmpulung dumnealor Solomon Botez şi Toader Calmăşul Pentru pricini ce vor ave printre dînşii, nime... să nu să amestece, fără numai vornecul lor să-i giudece şi să le caute pricinele şi trebile ce vor ave Vornice din Cîmpulung, aice la cinstita judecătorie au jeluit Nistor Părăpale cum că el are pricină de judecată cu Sămion Teleşca Ioniţă Tudurian, vornic, am rînduit sătenii la hotărît Dat-am zapisul meu la mîna dumisale Sămion Tărăbuţă, vornic din Cîmpulung Au obiceiuri şi judecăţi ale lor deosebite; uneori primesc şi de la domnie doi vornici, însă de multe ori îi şi gonesc afară din ţinuturi. Acest zapis s-au făcut înainte noastră, a vornicului şi a giuraţălor..., şi am iscălit şi cu pecete tîrgului am întărit vornic de Vrancea Scriem domniia mea la sluga noastră, la vornicul de Vrancea, şi la toţi oamenii de acolo, carii sinteţi socotitori la toţi munţii Vrăncei S-au părît... înaintea domniii meale Ponici şătrariul şi Toader vornicul de Vrancea Aşijdere şi Ion Căpătan din Odobeşti şi cu ficiorul său, Ion Căpătan, vornic de Vrancea,... au dăruit sfintei mănăstiri a lor dreaptă ocină şi moşie Cine ci ar fi luat din vinitul acelui munte, astă-vară, vornicii di Vrancea să li plinească după giudecată Din porunca dum lui... Pavel, vornic de Vrance, fiindu orinduiţi ca să alegim parte di moşii, ci să tragi din bătrînul Boortă Prin alegire dum hat am făcut domnie me vornicu de Vrance ot ţinut Putnii pe Ion Avramu, căruie i s-au dat îndestulă poruncă şi învăţătură în ce chip să urmezi la toati trebile aceştii vornicii Dumnealor boiarii starosti au rînduit pe dumnealui vornicu de Vrance şi pi dumnealui vameşu Gavrilă Avram cu hotărîre că... să să facă măsura poroncită pisti toată Vrancea Mă rog ca să să dea la mîna numitului un pitac al cinstitei isprăvnicii către stărostiia Putna, ca să poruncească dvornicului de Vrancea a-i da puşca, să aibă cu ce să strejuiască poteca Al doilea act, mult mai întins, e din 1819. Vornicii de Vrancea, păstraţi încă la o dată aşa de tărzie, judecă între un Dudu..., Toma, din Nereja, şi un Vasile Carsochi. Vornicul de Vrancea este numit de către însuş domnul Moldovei, după alegerea hatmanului. El este subordonat hatmanului şi dumnealor „staroşti de ţinutul Putnii...” Documentul... lămureşte rosturile vornicului de Vrancea... Este vorba în special de atribuţiunea de supraveghetor al frontierei pe care o avea vornicul de Vrancea. L-au fost opritu în Co nariu şe i-au dus la Ştefan Vodă, ce nu putem şte nice noi ce au făcutu cu dă şei, că nu ne-au venet noao vornic să ştem bine Nime treabă ă nu aibă din neamul acestor oameni..., f ră numai Stănilă vornic şi frate-său Cîrste Mărturescu cu cest zapis al miu că mi-amu vîndut a mea deraptă parte de ocină şi moşie, din satu den Drăguşean , nepotu-miu, lui Necoa Bantăş vornicul Scris-am eu Neanciul vornic ot Măneştii cu măna mea În tocmala noastră au fostu Zamentie vătavul şi Nuor vornicul den Bahnă şi Gavrilaş den Hilipeşti Ghiorghii vornec ot Stredzăştii... Cerbul vornic den Igeşti Au mersu acolo şi au strînsu mulţi oameni buni, de prinpregiur, megiaşi, anume Toader Sitarul de Bogdana... şi Gligoraş feciorul lui Toader ce-au fost vornic la Docolina Cari părţi de ocini ni sînt şi noaă cumpărătură de la Iordachie, ci au fost vornic di Odobeşti Eu, Ioniţ vornic ot Hulboca, şi eu, Ursul frate lui Ioniţ,... făcut-am zapisul nostru la mîna dumisale, sărdariului Iordachi Ruset Adică eu, eugumenu Filaret de la sfînta mănăstire Aron Vodă,... dat-am scrisoarea me la mîna Radului, ginere vornecului Sandului ot Bahne Am mărsu la moşiile aceste... şi întăi am strînsu pe răzeşii cari s-au aflat şi pe alţi împrejuraşi...: Ioniţă Petrona ot Ciuciumeni răzăş,... Gavril Săhăidac vornic ot Spineni... şi Iftimi vornic ot Bădiceni şi Vasile Turcumam vornic ot Vercăuţi Oriunde să vor afla acei ucigaşi, să-i trimiţă dregătorul ţinutului... cu izvod iscălit de ispravnic,... care să să de pe sama vornecului satului Stogurile de fîn ce vor fi aproape de sat..., dator să fie vornicul cu sătenii să puie să le îngrădească Strîngîndu oameni bătrîni de prinpregiur, din sat Dobronăuţii: pe Zaharia Lăurăn ce-au fost vornic şi pe Tănase Bişăc... şă pe Ion Bojăscu ot Onut..., toţi aceştia... au mărturisit că aceea este fîntîna putredă În tîrguri giudecătoriul şi cu tîrgoveţii, în sate vornicul şi fruntaşii,... în besearică deşchisă să se adune şi..., după copia de giurămînt..., vor giura. Cei ce am fost faţă am iscălit... Eu vornic Mihălache Mafteiu ot Odobeşti. Eu vornic Ilie Mihalce. Eu Ştefan Cetinoiu Mergînd acolo la faţa locului: nemesnec Luca ot Bîrseşti, dumnelui vornic Ion Ponia ot Şîndilarii de Sus dimpreună cu toţi sătenii din Năruja,... s-au hotărît ca să mai ia numiţîi o groapă Nici slujbaşii statului, nici vornicii satelor nu vor putea supt nici un cuvînt a cere de la săteni... vreo gloabă, zăciuială sau orice altă dare în folosul lor. La vornicul bătrîn Aleargă, că e bun şi primitor romîn. Stărostiile Putnii către vornicul satului Vînăşăştii Un sătean vra să se facă vornic în satul lui. Ferească Dumnezău pe-o fimeie să se mărite cu vornicu satului, că nu mai are parte de bărbat! Dar în satu cela-n care şedea împăratul dornic Era şi un om de samă, un fruntaş... fusese vornic. Vornicul, care nu ştia nici scrie, nici citi, vătămanii, bătrînii satului adunau darea repărţită în proporţie cu venitul fiecăruia. Iată, moş Nichifor, vechi vornic de sat, fruntaş cu patru boi. Cam pe înserate, ne luăm tîrîş, cu moş Bodrîngă cu tot, şi ne băgăm într-o cinstită crîşmă, la fata vornicului de la Rădăşeni. Într-o zi cheamă Ţintilă pe vornicul şi pe fruntaşii satului la sine. Cred că nime nu s-a-ngrijit ca noi, Din toţi care-au fost vornici, de-a satului nevoi. Trei ani de zile a fost el... vornic în satul său şi tare bine i-a mers. Noi plătim vornicului de sat, fără ca să ni alegem chiar pe acela pe carele îl vre tot satul. Clăcile de tors se făceau mai ales de către preot, paznic, dăjdier... şi vornic. La ele veneau fetele cu mamele lor. Noi eram mari şi tari pe plaiurile noastre. Plăteam vornicului... un icosar, şi-al nostru era muntele pînă toamna. Bîrsanii îşi aveau vornici la Soveja, judecîndu-se deseori şi căpătînd dreptate de la Divan în plin secolul al XIX-lea. Venise acolo orîndar un om din lume. Se înfăţişase vornicului din sat calare... şi-i arătase o hîrtie cu iscălitură şi pecete sturzască. Chiar şi vătafii de plăşi... vindeau slujbele de vornici ai satelor. Asemenea vornici constatăm şi în fruntea altor sate... Ei cîrmuiau satele respective, fiind aleşii obştilor de răzăşi, iar nu reprezentanţi ai domniei. Că nu te-i mai sătura, Cum nu se satură iadul De strîns ispravnici, ocolaşi... Vornici şi vătămani. Au trimes după vornicul din sat. Suspină o vorniceasă, C-o bătut-o vornicu Să-i spuie ibovnicu. Îi zace ibovnicu pe prispă la vornicu. În vremea me vinea turcii şi lua pi vornic şî pi paznic... sî strîngî ghiru. Vornicu era măi mare pisti sat. El ti giudica. Nu-l primesc în sat, şi el întreabă casa vornicului. Ion Lungu! repetă starşina, Ion Lungu, mai strigă şi vornicul. Din mulţime a ieşit un băitan slăbănog şi galbăn. Vornicul l-a luat de mînă şi... l-a dus singur pînă la uşa primăriei. Afacerile comunale le conduce primarul (jude mare) şi notarul, ajutaţi în funcţiunea lor de un viceprimar (jude mic) şi un vicenotar,... un poliţariu, un cassariu, un tutor orfanal, 2 vornici (jutari). Care popă se va face vornic pre la nunte şi va giuca şi va îmbla beatu pin tîrgu... să i se ia popie Vornicul miresei se duce şi aduce mireasa din cămară şi, la intrarea sa în casă, toţi... se ridică în picioare, iar vornicul mirelui zice miresei: „Vino spre mine, doamna mea”. În timpul mesei, oaspeţii, la învitarea vornicului, încep să deie miresei daruri: colaci, plăcinte,... bani etc. Vornicul şeade la mijlocul mesei, avînd înaintea sa un tier, în care toţi, cîţi învîrtesc o dată sau de două ori mireasa, trebuie să puie bani. Atunci să-l vezi pe vornicul... cum îşi spoieşte faţa cu cărbune, îşi pune pe cap cîte şi mai cîte, iar în spinare şi pe umere îşi atîrnă darurile soacrei. Vornicul întră cu nunul, nuna şi întreg cortegiul în casă şi se adresează cătră mire. Vornicul miresei dă vornicului mirelui ţipăul împănat cu pene de cocoş, şi acesta se duce cu el la car, pe care îl încunjură de trei ori. Naşa, mergînd în cămară, dăruieşte fetelor mai multe monete de argint ca răscumpărare a miresei de la prietenele ei şi, aducînd-o în casă, vornicul mirelui dă semnalul de plecare prin această cuvîntare adresată vornicului miresei. Atît mirele cît şi mireasa prin vornicii lor cheamă cunoscuţii şi neamurile la uspăţ. De vornici se aleg cei mai drăgălaşi şi mai buni de gură, care prin oraţiile şi glumele lor umplu satul de voie bună. Pe de lături merg vornicii mirelui călări şi cu ploscele în mînă. Vornicul mirelui păşeşte din nou înaintea socrului mare şi cere pentru mire iertăciune şi binecuvîntarea părintească. Toţi nuntaşii mirelui se iau apoi cu vornicul în frunte şi se duc, pentru scoaterea cinstei miresii, la casa socrilor mici unde e masa întinsă şi veselia în toiul ei. Se duc înainte cu alaiu şi, cînd sosesc la mireasă, înainte de a intra în casă, se zic oraţiile, vorbire a vornicului de la ginere către vornicul de la mireasă. Mesenii pun bani în farfuria vornicului, fiecare cît poate; iar vornicul spune tare pentru fiecare în parte cît a dat, mulţumind din partea miresei. Vornicii mirelui ies afară pe sub batista celor de la uşe şi încep iarăşi un joc. La ora 12 noaptea, se strigă cinstele. Această slujbă o face „vornicul” sau taresfatul. Vornicul şi mireasa încunjoară un pom din acea grădină de trei ori, ţinîndu-se de mîini. Mirele şi mireasa, fiecare la casa lui, sînt înconjuraţi de druşte şi vornici. Cinstite vornice de loc, Dumnezeu să-ţi dea noroc. Aice au aflat toţi oaspeţii la masă şi pe femeia omului şezînd în capul mesei cu mirele, cu vornicul şi cu preutul. Cinstite vornice de casă, Spuseşi multe, nu ne pasă. Dumnezeu să te trăiască, Traiul tău să-ţi sporească. Frunză verde rogojel, Vornicul ni-i frumuşel. Vornice de-aici, de casă, Cuvîntul ţi se-nmulţească, Dumnezeu să te trăiască! Acum cinstită mireasă, Dintre toate mai aleasă! Te rog pe vornic cinsteşte, C-apoi el îţi mulţămeşte. Vornicu dzîce: „Uită, cutare te cinsteşte cu o sută de lei, o cît dă omu. Vornicu are-un băţ încărcat cu pînzături. Vornicu spuni concocăria cînd ie ńiriasa. Care-i vornicul de curte, Vorbitor de minciuni multe? Poftiţi şi primiţi Şi ce vă lasă inima La tinerii căsătoriţi dăruiţi, Iar în fundul paharului – Bacşişu vornicului. Terminînd turca cu jocul, vornicul se apropie de masă împrejurul căreia sînt membrii familiei şi începe să vornicească. Cînd începe postul Crăciunului, junii se strîng la un loc..., alegînd comitetul care să dirigă lucrările: birău, doi vornici, doi juzi, doi pristavi şi patru pîrgari. Vornicii îngrijesc pentru a avea toana proviziuni în decursul sărbătorilor. Turca mai joacă o dată, apoi vornicul le anunţă că-i gata prînzul, cînd se aşează toţii la masă, în frunte cu turca. De-a vornicul Să fie volnic, cu cartea domniii meale, să-ş ţie satul Lungi , partea jupănesei Nagăi, vorniceas Mitrei vornic Iar jupăneasa Catarina să-ş ţie aceste moşii, ce scriu mai sus, cu bună pace, cum le-au fost vîndut Mitroaie vorniceasa, să-i fie ei moşii ohabnic Dat-am cartea domniei meali dumisali vornicesăi a repăosatului Ion Răcoviţ , ce-au fost vornic mare Au făcut această scrisoare precum m-am dat cu tot ce am eu dumisale Saftii vorniceasăi şi coconilor dumisali Şi după ce s-au mazilit Dumitraşco Vodă, s-au dus maşteha acestor boieri, vorniceasa lui Chiriac Sturdzii, la Ţarigrad, de au zăbovit giumătate de an. Facem ştire că aici la noi jelui Gheorghiaş vornicul,... dzicînd că s-au sculat trei oameni..., ş-au furat trei gropi de grîu a vorniceasei Adec eu Aniţa, vornic asa Mitrii vornicul, făcut-am zapisul mieu la mîna dumisali lui Ahmet neguţitorul din Bîrlad Vasile sin Gavril Surugiul din Soleşti dau zapis Catrinei Rusătoaii vorniceasa că se îndatoresc să îngrijească de o livade de a sa cu tocmeala rodului pe jumătate Dumneaei cocoan i vornicesi mă închin cu plecăciune Sculîndu-să dumneaei cocoana vorniceasa Catinca Ştirboaica cu protimia besericii, fiind dumneaei ctitoră aceştii beserici, au rămas strigarea mezatului cu artorosirea pe numele dumneaei I să închină dumneaei cocoana Catinca vorniceasa Ştirboaica cu frăţască dragoste Moşia Cozmeşti, de la ţinutul Tecuciului,... este de zestre de pe buna noastră vorniceasa Safta 1 la Rătunda, pă moşiia dumneaei vornicesii Cîmpinencii Aseminea să vinde şi moşia Maia sau Răduleşti din Judeţu Ilfovului, a dumneaei cocoanei dvornicesii Sevastiţii Filipeaschii. Lucrul cel mai rar ce găseşti în Moldova sînt femeile. Găseşti de ajuns mame, neveste,... vornicese, bănese, pitărese... şi alte asemenea creaturi ce se nasc, cresc, se mărită... Dar femei, asta-i cam greu. Feciorul vornicesei G.... întoarse maloteaua stăpîne-sei pe dos şi se îmbrăcă cu dînsa. Sîngură?... dar nu priimeşti o mulţime de vizite? Prinţesa Luţa, vorniceasa Protipendeasca, postelniceasa Evghenidis, cucoana Tarsiţa a lui Aga Neamuş? Ca soacră a lui Radu Ştirbei este arătată Ilinca vorniceasa. După moartea lui Gh. Rîşcanul vornic... şi a Paraschivei Rîşcanul vorniceasa,... s-au şters dintre vii pe Gheorghe şi Paraschiva, ctitorii. Starea proprietăţii sale din Pomîrla se schimbă în rău. Aniţa Mitroae vorniceasa ne lămureşte pricina. În capitala Franţei,... şi cheltuise tinereţa fericită şi averea moştenită de la babaca, vel-vornic Iordache, şi de la neneaca, vorniceasa Smaranda. Rămase cu privirea aţintită asupra portretelor care înfăţişau pe părinţii lui Lai. Vornicul şi vorniceasa zîmbeau, dar ea nu răspunse la acest zîmbet din trecut. Dragomir din Plăviceni, mare vornic,... s-a căsătorit cu Ilina vorniceasa, rudă cu Matei Basarab. La 1631, Maria vorniceasa pune zălog satul Curăteşti de Jos la Gheorghe logofăt. Da frumuşică vorniceasă are vornicul!... Bună idee am avut să-l espeduiesc. Pe fruntea vornicesei un nour de-ngrijire, Urcîndu-se, pe gene împrăştia umbrire. Lelea vorniceasa căsăpea la gîşte, reţe şi gobăi. De la noi a treia casă, Suspină o vorniceasă, C-o bătut-o vornicu, Să-i spuie ibovnicu. Peste vale la o casă, Să jăluia o vorniceasă, C-o bătut-o vornicu, Să spuie ibovnicu. Coreriţele,... vornicesele, stolnicesele, călţunăresele strîng blidele, dau masa la o parte. De-ndată alege două vornicese, femei deştepte şi bune de gură, le îmbracă cu roşu, le pune basmale cruciş, le leagă la cap turceşte,... le dă în mînă garăfi cu rachiu roşu. vornicese -easă. I-am dat lui pentru acea datorie... ocină şi cumpărătură în veci de la mene... Şi i-am dat denaintea a oameni buni: naintea Daşei vătămanului de Călugăreni şi Părţea vornicelul de-acolea şi alţi oamen bun au fost În aldămaşul nostru au fost popa Maxin şi popa Simion şi Arsenie vo nicelul şi Mazere vătămanul... şi alţi oameni buni Voi... să aveţi a asculta de dumnealui întru tot..., iar vornicelul carele l-am fost pus domnia mea acolo să n-aibă nici o treabă La această tocmală a noastră fost-au mulţi oameni buni, boiari şi megiiaşi de penpregiuru anume: Paană părcălabul de Fălciu şi Cărăiman căpitanul şi Andrei vamăşul de Fălciu şi... vornicelul de Gurbăneşti... şi alţi mulţi oameni buni Şi dacă au venit în Iaşi Ghica Vodă, au mai omorît pre nişte vornicei a lui Ştefan Vodă, fără nici o vină. Vădzind aşè, au scris cărţi pe la stăpînii satelor şi pe la vornicei şi pe la vătămani, să-i scoată pe toţi la rumte. Au poruncit lui Gligorie Vodă de au mers şi el cu oştile lui, care strîngîndu-şi den toate breslile: călăraşi, dorobanţi... spătărei, stolnicei, vornicei, păhărnicei, le-au făcut steaguri şi le-au dat tuturor suliţe văruite,... fieştecare după breasla lor, şi au făcut oaste frumoasă. Pre fecior să-l globească vorniceii cu bani 400 Să ie sama vornicelului şi, cari vor ceri satul, pi acela or puni vornicel După poronca noastră mergînd d m lui vel-logofăt la Greceani, la locul cel de pricină, fiind acolo... şi Vasile Sturzea pah şi Scărlătache stolnic de faţă şi toţi vorniceii satelor din olatul Greceanilor Vornicelul satului şi vătămanul să fie scutiţi de bir şi de desătina pe toate bucatele lor ce vor ave Dat-am cartea domniei mele vornicelului şi tuturor sătenilor de la satul Faraoanii de la ţinutul Bacăului Iar mai vîrtos pripasurile dă vitile ce să găsesc făr de stăpîn, avea dă le lua acei dvornicei subt purtarea lor de grijă S-au dat această poruncă a domniii mele ca să aibă dumnealui vel-vornic a orîndui vornicei prin toate judeţele Fieştecare vornicel al satului, dimpreună cu sătenii, să fie dator să tocmască un văcar sau doi pentru păscutul vitelor sătenilor Pînă la un an deplin să nu aibă volnicie vornicelul să vînză pripasul. Această mărturie s-au făcut înainte noastră giuraţilor şi vorniceilor ot vatra Cîmpulungului Aceasta s-au făcut înainte noastră, Ion Ursachi, giurat, Ion Palaghioiul, vornicel, Simion, vornicel Cătră Ioniţă Lupaşcu vornicel de la satu Ponceştii Cînd locuitorilor de la un sat nu le va fi îndestulă moşia aceea unde şed ca să are îndestul şi să-şi facă fîneaţă, dator să fie vornicelul satului să meargă să se arate la ispravnicii ţinutul Vornicelul să fie datoriu să ducă vita ace de pripas la ispravnicii ţinutului Cătră mazili, ruptaşi, vornicei şi cătră toţi lăcuitorii de la ţinutu Herţii Ocîrmuirea aceştii Case să va încredinţa preotului satului i giudecătoriei săteşti şi vornicelului, carile va strînge această mică dare a zăciuielii. Suptiscălitul, preutul Ioan din satul Vicolenii,... am încredinţat această mărturii cu însuşi iscălitura me..., dimpreună cu vornicelul i cîţiva lăcuitori din acist sat Aceste catane din sate aveau cap pe cîte un boier. Astfel cei de subt dvornic se numeau dvornicei; cei de subt spătar, spătărei; cei de subt postelnic, postelnicei... În vreme de război erau în activitate subt căpităniile lor, iară în vreme de pace şedeau pe la casele lor. Cheltuielile... din venitul cutiilor săteşti... se făceau pentru a plăti lefile vorniceilor, lefile hirurgilor. Birnicii ... au dreptul de a-şi alege din sînul lor vornicei, ce sînt ca o poliţie în sat. . . În satele domneşti erau vornicei rînduiţi de domn, iar în satele boiereşti erau vornicei rînduiţi de boierul proprietar. Vornicelul era chemat a administra interesele proprietarului faţă de ţărani, el fiind expresiunea voinţei stăpînului său. După cum banul avea în judeţe mai mulţi subalterni numiţi bănişori, tot aşa şi marele vornic avea pe vornicei. . În secolul XVII se întîlnesc adeseori vornicei ca martori în zapisele de moşie Marii dregători aveau sub ordinele lor un număr de slujbaşi subalterni care purtau numele generic de „sluji” sau „slujitori” sau titlul superiorilor lor la diminutiv: vornicei, spătărei, păhărnicei... etc. Vornicii şi vorniceii satelor aveau, de exemplu, sarcina de a urmări şi închide vitele de pripas. Pentru pricinile mărunte, judecate de vornicei, aceste gloabe se luau după un obicei pe care documentul nu ni-l împărtăşeşte. Vornicele, cînd ţi-oi spune, Multe pătimesc în lume, Mai mult rele decît bune. Mirele trebuie să vie cu nuntaşii, jucînd un danţ, în capul căruia este unul din cei mai ghibaci flăcăi, care poartă nume de vornicel. După aceasta, nunta pleacă la biserică, şi revenind acasă, se pune mirele cu mireasa în capul mesei pe cîte o perină, iar vornicelul stă la o margine a mesei şi încep apoi a veni consătenii la nuntă, aducînd daruri...; toţi înmînează aceste daruri vornicelului. . Doi vornicei de nuntă, cu pălăriile împodobite cu flori, întră din stînga,... ţiind în mîni cîte un baston alb, cîte un colac şi cîte un buchet de flori. La casa miresei, nuntaşii stau în aşteptare, vornicelul intră jucînd sita cu darurile miresei şi, închinîndu-se la mireasă, îi întinde sita. Vornicelul tot jucînd hobotul îl zvîrle pe capul miresei. Vornicelul ţine într-o mînă garafa de vin, iar în cealaltă paharul, cinstind pe toţi oamenii ce-i întîmpină-n cale. Atît vorniceii mirelui, cît şi ai miresei, sînt îndătoriţi de a nu trece pre nime cu vederea, ci a cinsti pre toţi oaspeţii adunaţi. Colăceriul, adică unul dintre vorniceii mirelui, carii au ajuns acuma la poartă, începe de călare a cuvînta. După schimbarea colacilor, pune vornicelul mirelui colacul de la mireasă pe un băţ şi, ţinîndu-l în sus dimpreună cu celalalt vornicel al miresei, se petrece mirele de trei ori pe sub colac. Ceialalţi feciori, cum văd că lăutarii au început a cînta şi vornicelul le-a dat semn ca să joace, se prind de mînă şi formează o horă mare. E-o nuntă ţărănească... şi-i veselă, nebună... Şi hora se porneşte şi tot mai mîndru-i jocul, Iar vorniceii tineri stropesc cu vin norocul. Înaintea plugului, ca un vornicel ce arată calea, un cocostîrc păşeşte agale. Vorniceii, cu ploşcile pline cu rachiu, cinsteau lumea în dreapta şi în stînga. Mirele şi vorniceii încalecă pe cai... şi pornesc la mireasă. Ajunşi acolo, opresc la poartă şi numai doi vornicei sînt lăsaţi să pătrundă înlăuntru, unul cu un colac..., de care e legată lînă şi busuioc, iar celălalt cu un „şip” cu „jin”. Vorniceii mirelui se strîng la joc, iar ai miresii se duc de o poftesc dimpreună cu druştele la joc afară, prinzîndu-se în mijlocul horei de mînă. A întors ochii ş-a văzut între vornicei pe Bădişor privind-o pe sub sprînceană. Cum au văzut oameni străini pe drumul de sus, vorniceii au pus pinteni şi le-au ieşit înainte cu năfrămile de la urechile cailor fîlfîind A poftit la nuntă tot satul, după obiceiul de pe la noi, cu vornicei. Mireasa este urcată apoi în carul frumos împodobit, iar mirele merge de obicei călare, înaintea ei, între vornicei. Vornicel de la Vaslui, Cînd îl caţi, atuncea nu-i. Sileşte tu, vornicele, Cu părul tău ghiţurele, Că noaptea-n sat Te-a-nserat Cu puică de căpătat. Mulţămesc şi dumitale, Jupîne vornicele! Trupuşor de viorele. Mie, vornicelul meu, Nu-mi trebe hobotul tău. Că ia-mi trebe cununa, Că are cine-o juca. Bine-ţi pară, nună mare, Că ţi-i fina ca o floare; Mai încet, măi vornicele, C-aşa-i în părţile mele: Iau moşnegii fetele, Şi flăcăii babele! Să trăieşti, cinstite vornicele, Trup de viorele. Iată vine nunta-ntreagă – vornicel e-un grierel, Îi sar purici înainte cu potcoave de oţel. Abia îşi trimite primăvara pe cei mai iuţi vornicei, care să vestească lumii sosirea ei, şi văzduhul, puţin încălzit de soarele mai ridicat pe cer, e săgetat de un fluture drăgălaş. Pe cerul senin şiraguri de cocori... anunţă primăvara... Bătrînii ies din casă şi, punînd mîna pod, caută să mai vadă încă o dată vorniceii din văzduh. Vornicelul primare, iară în lipsa acestuia al doilea vornicel, cum s-au adunat mai mulţi inşi, porunceşte lăutarilor să cînte. Cînd întră în casă vornicelul primare, care conduce danţul, face de trei ori cruce cu băţul pe uşă. Tot vornicelul primare sau, dacă acesta e acuma prea ostenit, al doilea vornicel cîntă mai departe următoarea doină. vornicei -el. Slugile vorniceşti unde vor afla femei sau fete cu pricini de şugubini să nu fie volnici a lua ceva, atît de la fată, cît şi de la bărbat, fără giudecata isprav de ţinut Picioarele îl duse la casa vornicească, Sperînd a lui iubită acolo să zărească. Pe cojocul vornicesc Stau păduchii, sfătuiesc. vorniceşti esc. Se pogorî pe Prut în direcţiunea Ţerei de Jos, în care vornicise Zbierea. Vornicul de Dorohoi îşi avea începutul, după Ureche, de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Probabil că cei doi mari boieri: Mihail şi Şăndrică Tolocico, cari au vornicit la Dorohoi 55 de ani, în plin secol al XV- a, îşi aveau atribuţiile lor întinse în tot ocolul Dorohoiului. Dacă trage un vornic de moarte, i se pune băţul cu care a vornicit pe piept. Oaspeţii la învitarea vornicului încep să deie miresei daruri: colaci, plăcinte, cărnuri... etc., şi fiecare dar trebuie vornicit, amintindu-se numele dăruitorului. În munţii Abrudului este asemenea datină ca cinstele, cari constau din: colaci, plăcinte, cărnuri... etc., să se strige sau să se vornicească, nemijlocit după aducerea lor, atît la mireasă cît şi la mire, amintindu-se în acelaşi timp şi numele dăruitorului. După cîntătura asta, să scoală vătavu-n chicioare... şi pune degetu pe colac şi vorniceşte colacu. Terminînd turca cu jocul, vornicul se apropie de masă, împrejurul căreia sînt membrii familiei, şi începe să vornicească. vornicesc. L-au trasu-l Vasilie Vodă la curte şi deodată la boierii mai mărunte, apoi la vorniciia cea mare de Ţara de Gios au agiuns. Ieşind din închisoarea Varnii Lupul Costachi şi, viind în ţară, de bunăvoie au lăsat vornicia Miclescul, şi s-au dat Lupului. Numai pre Iordachi Ruset vornicul într-un rînd l-au închis,... şi iar l-au slobozit şi l-au boierit cu vornicia cea mare de Ţara de Jos. Şi căci s-au schimbat vornicii aceia, nu-i atîta pricină..., căci de se schimbă vornicii, dar vornicia rămîne Slujba ce să numeşte vornicie era într-adinsu orînduiţi vornicei dăspre partea dumnealui vel-vornic..., care era venit al dumnealui vel-vornic Vorniciile au fost din vechime obicinuite şi era venitu al veliţilor dvornici Am alcătuit un rang de boierie... sub numire de vel-vornic de politie, carele are să fie socotit în rînduiala celorlalţi vornici ai Divanului, şi rîndul sau şiderea acestei vornicii urmează întru aceste de mai jos cuprinse Chibzuind domnia mea un mijloc cumpănit, hotărîm ca de acum înainte, cînd se schimbă vornicia polithii şi se înnoiesc adeverinţele poslujnicilor, să ia cel după vremi vel-dvornic de fieşcare adeverinţă cîte t l trei, iar nu mai mult Li se fac şi lor adeverinţe noauă, pentru ca să li se ia avaiet, care avaiet s-au tot înălţat din vornicie în vornicie Dar eu numai cu cinzeci şi atîta dă mii, ce iau din vornicie? Vezi plăcinta asta? Din pîntecele ei o să iasă vornicia mea. Numai cîteva boierii: logofeţiile şi vorniciile cele mari de Ţara de Sus şi de Ţara de Jos, cu visteriile se mai dau pămîntenilor. Boierii prefereau să fie mai multe tronuri, mai multe logofeţie, mai multe vornicie,... mai multe postelnicie... mai multe „locuri boiereşti”. Ioan Vodă, aflînd cu vicleşug pe boierul Ionaşcu Sbierea,... îi taie capul chiar în ziua de Paşti, şi-l înlocuieşte în vornicia Ţărei de Jos cu Dumbravă, boier pribegit din Muntenia. De la început se vede... că vornicia era socotită ca cea mai înaltă treaptă a boieriilor administrative. Vornicia era una din cele mai mari boierii din ţară, a doua în rang după logofeţie, iar mai din vechi... cred că întăia în rang în Moldova. La început se îndoiesc dregătoriile care cer mai mult lucru: logofeţia, vornicia, postelnicia şi vistieria. Dar această vornicie nu era cea mare, ci numai aceea de Tîrgovişte. Urmează... că într-o sută de ani politica internă a ţării Moldovei a chemat la vornicie, – cea întăi boierie în ierarhia boierilor de Divan –, 11 vornici. Venind Constantin Mavrocordat ca domn, el pierdu vornicia, fiind înlocuit cu Iordachi Cantacuzino Deleanul. Dar cum vornicia a fost dregătorie dublă, numai după 1560, e natural să admitem că, înainte de această dată, comanda întregei armate o avea marele vornic. Se distinge clar, de la început, că vornicia în Moldova a fost una din cele mai de seamă funcţiuni. După vornicia de curte, primeşte pe rînd părcălăbia de Hotin şi cea de la Chilia. . Vornicia este între marile dregătorii în Moldova ca şi în Muntenia. Ea figurează de la început între demnităţile moldoveneşti. Toderaşcu Ianovici apare ca vel-logofăt, fiind înlocuit ca vornic al Ţării de Jos prin Grigore Ureche, Toader Petriceicu continuînd să păstreze vornicia Ţării de Sus. Ca dregători noi, putem cita dublarea temporară a vorniciei în Ţara Romînească în 1658 – 1659 şi în 1680. Vornicia mare a Ţării de Sus va lua toată mortasipia Chişinăului, după hotărîrea condicii cei mari domneşti Vornicia Socevei este în sama hatmanului. Fiind între dînşii pricină şi nescoţînd nice unul zapis adivărat pe ace moşioară, rînduindu-ne pe noi cinstită vornicie Cîmpulungului ca să luăm sama între dînşii şi să le facem aşezare Am făcut domnie me vornicu de Vrance ot ţinut Putnii pe Ion Avramu, căruie i s-au dat îndestulă poroncă şi învăţătură în ce chipu să urmezi la toati trebile aceştii vornicii De la vornicia de aprozi. Cătră Gheorghe telal-başa La aceasta caută, şi dintr-aceste se alcătuieşte epistasia boieriei a vorniciei de obştie, adăogînd într-acestaş chip de la domnescul nostru Divan un vornic mare Din poronca cin titii vornicii ne-am strîns noi cei mai de sus numiţi, de am cercetat pricina... pentru o moşie Împlinita vorniciei de aprozi, 400 lei, o vor răspunde acum peşin la mîna aprodului ca să o aducă Prin ţidula Divanului dintru acest curgător an 1811... s-au scris cătră vornicia de aprozi, s-au hotărît să rînduiască pe telal-başa ca să strige la mezat numita moşie Pre fieştecare zi să aibă vornicia înştiinţare de boalele şi morţile ce urmează între orăşăni Drept aceea... l-am adeverit cu iscălitura noastră, trecîndu-să... şi în condica vorniciei oştirilor Dăm mărturie no stră,... precum să să ştie că viind cu soroc de la vornicie ca să măsurăm noi moşia Bădiulească, noi... am mersu şi am măsurat pe unde s-au găsit moşia Bădiulească şi s-au hotărît Spre a fi crezută ori în ce vreme că este întocmai, s-au adeverit cu pecetea vorniciii obştirilor Valahiei Poruncim d-tale epistatule al vorniciii obştirilor ca epitropia să îngrijască de a se păzi nizamul ce se arată..., cu urmare întru toate întocmai Făcînd cercetare, am văzut la mîna sa anafora dvorniciii obştirilor..., întărită... şi de Măriia sa domnul Ioan Vodă Caragea Vei binevoi a răspunde vorniciei pe această otnăşănii, ca să să reportuiască cinstitului Divan Să să răportuiască cinstitii vornicii, arătînd că un asemenea obicei este spre vătămarea sănătăţii publice Toţi boierii focşeneni... îmi scriie astăzi rugîndu-să... să fac arătare la cinstita dvorniciie mare Vornicia scrie cinstitei agii să orînduiască a să împlini arătaţii bani, cari să să dea la cinstita logofeţie, iar vorniciii să i trimiţă răspuns Jăluim cinstitei mare dvornicii a ni să lua în băgare de samă rugăciunea ce facem pentru folosul obştesc S-au dat rezoluţia Divanului... di a să opri lucrarea mezatului, fiindcă însuşi jăluitoriul prin răspunsul său cătră vornicia di Botoşani... n-au propus-o Noi lăcuitorii din sat Palten, după porunca cinstitii vornecii de Vrancea,... am mersu la faţa locului în Ţîpău şi am măsurat săcăturile lui Toader Căcărează Strîngîndu-să toate satele din Vrancea la vornicie,... şi cu opşteasca lor adunare au făcut alegere şi împărţire Eu mîine plec la satul Pietroasa, în judeţul Saac, trimis de vornicie, ca să fac cercetare pentru nişte obiecturi preţioase. Va trimite la marea vornicie catastih arătător de numele, porecla, vîrsta... fiecăruia dorobanţ. Foile de alegători, osebite pe fiecare mahala, să vor face... de către sfatul orăşănesc..., iar în oraşul Bucureşti, această îndatorire să va pune asupra vorniciei de oraş şi asupra agiii. Parada se întindea ca un şărpe pe şovăita uliţă. Înainte mergeau suitarii călări... Apoi urmau panţirii isprăvniciei, darabanii agiei, aprozii vorniciei, simenii hatmaniei. Domnul Ioanid nu putea fi director al vorniciei, dacă mai întîi nu ar fi fost agă. După povaţa unui văr al meu,... atunci director la vornicie, am prelucrat un proiect de esploatarea sării. După mai multe vizite pe la vornicie, la postelnicie, la agie, la casa poştei, alergături cari au dăinuit vreo zece zile, într-o vineri,... intră în curte opt cai cu doi surugii. . Deschiz ferestrele, întreb cine este, îmi răspunde un aprod de la vornicie că mă pofteşte guvernul provizoriu să merg îndată. Cel întăi oraş, care şi-a dezvoltat vornicia, a fost Suceava, capitala ţării. E locul a pune aici faţă în faţă şi veniturile vorniciei celei mari a Ţării de Sus. . Asupra aceste jalobe, vtori-logofătul Krupenski pune rezoluţia,... că vornicia de aprozi să intre în cercetarea pricinei. Ţara Moldovei n-a fost împărţită decît în două părţi. S-a dublat vornicia în fiecare jumătate de ţară, dară nu s-a împărţit ţara în patru părţi. Vornicia – la început instituţie proprie şi independentă – s-a supus cu timpul puterii domneşti. Vornicia Vrancei a fost instituţia datorită căreia s-a păstrat noţiunea unităţei şi autonomiei vrăncene. În 1794 se înfiinţează vornicia politiei, care avea misiunea să ţină catagrafia locuitorilor, să repartizeze dările şi să facă controlul străinilor. Aceste abuzuri de putere, deşi în ordinea firească a administraţiei, luau uneori forme atît de alarmante, încît vornicia simţea nevoia să intervină. Cînd să iasă marfa lui din ţară, iese un afipt de la vornicie, că marfa... e oprită să iasă din ţară. Tot un venit al vorniciei îl constituia şi aşa numitul colac pentru vitele de pripas. Reţinem însă că fiul domnului rezida la Bacău, nu la Bîrlad, unde a fost sediul vorniciei. Vornicia bisericească Te rog, întîlneşte-te cu Balaieş de la Vornicia bisericească şi caută de află ce au făcut... Milu la mănăstirea Neamţului. La Vornicia bisericească şi Epitropia învăţăturei publice, într-alte cuvinte la Ministerul Cultelor şi Instrucţiunei Publice, a fost chemat Nicu Ghica-Comăneşteanu, văr al domnului, patriot înflăcărat. Vornicei au să ia vorniciia într-acesta chip: De fieştecare vită mare ce să va prinde de pripas şi să va afla stăpînul şi o va cere, să aibă a plăti... de cal bani doao sute şi să-l ia, de bou, de bivol bani una sută. Ne-au mai apucat acel vătaf de am dat cîte taleri 1, cu nume dă vornicie Mări, omule, ce nu te lepezi şi tu de beleua cea de vornicie, bat-o pîrdalnicu! De douăzeci şi mai bine de ani, de cînd port vornicia în Pipirig, am dus-o cam anevoie numai cu răbuşul. Pe faţa-i neclintită mîndria ei se vede De rangul vorniciei şi neamul Sînculesc. După al treilea an,... fu scos cu nepusa-n masă din vornicie şi ales altul în locul lui. Staţi, fraţilor! – un pahar cu toţii pentru moş Vlad Vornicu, că nu degeaba a purtat el vornicia treizeci de ani în Chilug. Că-i N. cea frumoasă, Dintre fete cea mai aleasă!... Scoate vornici din vornicie Şi dascăli din dăscălie Şi preoţi din preoţie..., Ca ea nime să nu fie. Ş-apoi numai vedeai că-i strîngeau juraţii de la vornicie grămadă. nuntă. Sfîrşind vornicelul primare de cîntat doinele arătate şi de cinstit druscele, pune băţul său de vornicie pe masă denaintea miresei. I. Hada, cantor în Ighii, mi-au trimes o mulţime de vornicii. vornicii –ie. Strigarea sau vornicitul celor ce se aduc la mireasă. În Munţii Apuseni ai Transilvaniei,... jocul miresei e asemenea uzitat,... după aducerea şi vornicitul cinstelor sau darurilor. Căruţa vorniciţei Burca fu desfăcută pînă la cuie. Văzui vornici, vorniciţe, Cărînd apă la drăciţe, Dregătorii satului Tăind lemne dracului. Toţi oamenii, cîţi s-or afla în biserică, la mine s-or uita Şi s-or mira: Ce împărăteasă, Ce vodeasă,... Ce preoteasă, Ce dăscăliţă, Ce vorniciţă? Da nu-s vorniciţă, Nu-s dăscăliţă, Nu-s preoteasă... Da-s N. cea aleasă. Nu-i jurat cu jurătoaie, Nici vornic cu vorniciţă, Nici vătav cu vătăjiţă,... Nici preot cu preoteasă,... Că-i N. cea mai frumoasă. Îmbrăcămintea şi gătirea vătăjiţelor sau a vorniciţelor este ca şi a celorlalte neveste tinere din satul în care se serbează uncropul. La uncrop se poftesc în genere numai acei oameni,... cari au luat parte la masă mare,... totdeauna de cătră vătăjiţe sau vorniciţe. vorniciţe. –iţă. La stînga, e coşul cu peşte, iar la dreapta clocoteşte apa fierbinte pentru „vornovişti”, pentru care rade... hreanul de pe masă. De unde să arată că între muritori şi obiceiul voroavii şi deprinderea limbii în zădar este, cu carea încotro voia din voia ei să fie pohîrnit vrînd, să ne înştiinţăm. Dar văd că de cînd au început ţiganul Drăghici a vorbi, cu totul altă voroavă sau chip de a vorbire întrebuinţează, precum: ahaia, ahastă, hie ş. a. Îmi caută a mărturisi cum că nu mare precepere întru învăţătura bunei voroavei va areta unul dintru cei ce vor cîrti acest chip de scrisoare. Temeiul a toată ortografia e voroava sau pronunţia de obşte, după carele se scrie precum se vorbeşte. Organe de voroavă Rea este amuţirea din lipsa organelor de voroavă tocmitoare. Mare scrîşnetul roatelor astupă voroava cărăuşilor. În locul lui Ciolpa au trimis pre Pavăl Hanjovschii să facă harţ cu acel turc; pre semne era harvat sau sîrb pre voroava lui cea sîrbească. Vlahii aceşte era din romani născuţi, care lucru graiul voroavei lor şi astăzi mărturiseşte, carii într-atîta feli de feli de neamuri de varvari aşezindu-să, pănă şi acmu cineva a-i dezrădăcina n-au putut. Firea şi voroava cea elinească peste măsură au iubit. Scopul mieu nu este ca să-şi mute o parte sau alta de romîni chipul voroavei sau dialectul său, ci numai sîngur acela ca vrînd oarecîndva patrioţii romîneşti a-şi face o limbă de obşte pentru învăţături. Şi după ce încetă Iliu de voroavă, zise D mnul lui Iov. Cel ce să veseleşte cu inima huli-se-va şi cel ce uraşte voroava împuţinează-se cu răutatea. A vorovi, toate şcoalele ne învaţă. Iară înţelepţeşte a tăcea şi vremea voroavii puţine şi grele prea la puţini videm şi învăţătura tăcerii undeva macară în lume a să profesui nu audzim. Ci tot graiul şi voroava lor iaste plină de blîndeţe şi de linişte, şi nu vorbescu ei acestea care le vorbim noi şi nu ne sîntu nici de un folos. Şi tîmplîndu-să şi în săborul cel al patru la Halchidon, şi-mpăraţîlor fu cinstit şi tuturora la voroavă în d m dzeiesc dar, cu faţa vesel şi luminat. Dentru voroava carea am, greţoasă, şi den portul hainelor mele, lesne puteţi cunoaşte că sintu lăcuitoriu la locul mieu, aşea de sălbatec. Din dulceaţa şi frumseţea voroavei lui Enias,... s-au domolit şi s-au mierat latinul. Voroava blîndă toată pornirea îmblîndzeşte, iară cea apregă şi pre cel slab aţîţă la mînie. Frumoasă li-i voroava şi cuvioasă foarte Cu acest chip au vorovit craiul acest bun, bucuria sa cea peste măsură preface întru mai multă isteţime pornirea voroavei sale cea cu mare linişte şi dulceaţă. Atunceş, eu merş şi-l aflai învăţînd la vedere nărodul şi povestind a lui Isus minuni, nu cu dăscălită voroavă, ce cu smerenie şi fără meşterşug, spuind toată dereptatea. Nime mai bine şi mai pre scurt toată desfătarea istoriei n-au cuprinsu, iubite cetitoriule, decît acela, domnul voroavei rîmleneşti, Ţiţero...; că cu aceea voroavă a lui toată roada a tuturor bunătăţilor şi a învăţăturilor cuprinzîndu-o, au deşteptat viaţa oamenilor cătră giudecăţile istoriei a le tixi. Că o faptă de cinste decît toate armele rîmlenilor şi decît toată voroava grecilor meşterşugită mai tare iaste. Carte nu ştiè, ce numai iscălitura învăţase de o făcè. Practică bună avè la voroavă. Ţiţeron..., a limbii latineşti părinte, a ritoricăi canon, a cuvîntului îndreptariu, a voroavii frumoasă neapotrivită pildă şi mai a tuturor ştiinţelor domn. Pre acela aşi învăţa toţi împăraţii ca să aibă voroava aceluie, decît multe odoară. Să fie preceput ş-alte neamuri a Europei preţul voroavei şi dulceaţa graiurilor bine rînduită, adecă ritorica şi poezia, cum au înţelesu-o elinii şi romanii, o! cîţi eroi slăviţi să ar ivi dintre varvari. Ellada şi Roma au crescut oameni întru podoaba şi măiestria voroavei deplin săvîrşiţi. Nici unul din semenii săi nu era destoinic să-i stea înainte, nici la trîntă, nici la voroavă. Întru unile voroave peste samă aduce cu a noastră. Domnul răsîpeşte toate sfaturi A limbilor de prin toate laturi, Voroavele ) şi gînduri din gloate, Şi din boieri sfaturile toate. Ce tu, Doamne, mi-eşti nedejde, şi zua n-am teamă, De Dumnedzău mi-i voroava şi m-oi lăuda-mă. Voroava celui mult-jurătoriu va îndirepta perii, şi vrajba lor, astuparea urechilor. Pre cît voroava şi cuvîntul îi ieste de lămurit, pre atîta inima şi sufletul încă mai curat. Trebuincios lucru iaste gramatica rumînescului dialect spre priceperea lucrurilor celor înalte şi adînci..., spre întărirea voroavelor, spre despărţirea zicerilor, spre rînduirea înţelegerilor. Eu m-am silit, în cît era cu putinţă, a metahirisi multe cuvinte şi voroave după gustul ţigănesc. Ce minte aşa de bogată în gînduri, ce limbă aşa de îndestulată în voroave, ce meşteşug aşa de iscusit la împlinirea cuvîntului să poată împodobi atîte răsipe a vrăjmaşilor. Dar să-l auzim cuvîntînd, în voroava 66 de la Matheiu: „Ne aduce aminte să înţălegem că veacul cel de acum e mare”. Pre cele opt parţi ale cuvîntului spre facerea voroavei drept a le încheia învaţă. Părţile voroavei Etymologhia... învaţă a cunoaşte şi a arăta osebirile vieştecăruia cuvînt, făcînd despărţirile prin părţile voroavei. Multe vorovi cu nuşi de lucrurile ceale cereşti şi de împărăţia ceriului. În mijlocul altor voroave, grăi ş-aceasta cătr-înşii. Şi aflînd uşea încuiată, ai fugit din ochii miei şi rămaş însumi. Şi-m pare, părinte sv nte, precum voroava ta pre graiu îm dă a-nţălege, n-ai fost tu cela ce m-au chemat. Iară el, cu o-nvăţătură neîncurcată, adevărată şi cu totul înţăleaptă mi-au tămăduit toate întrebările cu scurtă voroavă, dovedindu-mi Troiţa în dumnădzăire. După ce părăsea de oştit, avînd oameni învăţaţi, le asculta voroavele, şi mai mult pre ciia ce era prea ştiuţi întru istorii. Mare despărţire iaste între nevoinţa la îmbrăcăminte şi întru răutatea cu carea s-ari însămna din voroava lui; că haine a purta scumpe a puţini strică, iară cuvintile reale pre mulţi îi vatămă cu ură. Pentru ca amestecare să nu facem voroavei, am socotit, cu deosăbit cap pentru craii ungureşti, să zicem... cînd şi ce în vreme au fost Vladislav. Încheierea voroavei mele aceasta va să fie. Pentru tălmăcirea de pe grecie spre înţelesul rumînesc, pre cît s-au putut a să alcătui şi a să apropia voroava..., de la cartea cuviosului Efrem cea tiparnică grecească nu m-am depărtat Episodion să numeşte tot lucrul sau voroava ce să aduce la comediile cele felnice pentru rîs. Mi se pare, părinte sf nte, precum îţi cunosc voroava, să nu fii fost tu cel ce m-ai chiemat. Să lăsăm puţin aceste înfrumseţate voroave şi să ne întoarcem la Falimond. Acestora lucruri aiurile vor fi voroavile. Bunul stareţ simţind perii capului lui cei albi spălaţi de lacrămile tînărului copil, conteneşte voroava sa, vrînd a da o slobodă curgere lacrămilor lui. Nu călca prieteşugul, cumpăneşte voroavele tale, gîndeşte pînă a nu începe a face ceva. Pe împăraţii cei bine-credincioşi cu toată desfătarea voroavei ne-i arată, păn’ şi cele mici lucrări zugrăvindu-le. Din voroave şî prin sfat Furtu greu s-o judecat. M-ai îmbătatu-mă cu voarvele tale. Voroavele şi cuventele tinerilor ceale de glume şi de şagă nice leac nu le iubea. De această fericită viaţă şi de slava sf nţilor eu voiu să puiu înainte voroavă de bucurie, cu darul d hului sfînt Făcînd voroavă viclană asupra sv nţiii sale, scorniră cum să-l fie furat ucinicii, iară nu s-au sculat. Iar leşii începură a rîde şi a vorovi voroave de glume cu paşa. Şi între aceli vorbe de glume vorbiră şi alteli mai de treabă. Auziră sfintele voroave ale mitropolitului Voroavă deşartă Izbăveşte şi mă ia de mînă De la fiii a limbă streină, Ce li-i gura-n voroavă deşartă Şi li-i strîmbă mîna cea direaptă. Patro lucruri scornesc curvia, saţîul pîntecelui, saţîul somnului, voroavele deşerte şi de ruşine. Turcii sta de-sculta acele voroave deşerte din gura lui ce grăiè. Lui să închina nenumărate Noroade, ţări, crai şi mari ostroave. Aceste nu-s deşerte voroave! Voroavă bună Oamenii cei înţălepţi... să fie cu voroavă bună, ca tuturor de-a tocma să arete dreptate. Voroavă dulce A căruia dulce voroavă în liman şi vrednică laudă pre uscat şi cădzută mulţămită de la ficiori pentru părinţi, de la părinţi pentru ficiori, prin toate casele şi adunările, nu otravă, mă crede numelui, ce tare antifarmac tuturor hulelor este. Voroavă rea Oarecare rîmlian rău, vrînd să supere pre filosof şi de aceasta mai multu den răutate decît den neştiinţă, îndemnîndu-să – că voroava rea iaste crainic minţii cei rele – ... au mărsu cătră filosoful. Voroavă proastă Ar hi vorovit şi nişte voroave proaste de Neculai vodă. Amîndoi... au căzut la sfadă şi la voroave foarte proaste Voroavă subţire Mulţi oameni înţălepţi să sculară Cu voroave supţiri ş-învăţate, Carii de amăruntul arătară Că monarhia este din toate Cea mai bună. Vrem să facem voroavă ( ) pentru rîndul furtuşagului; deci să cade întăi să spunem nişte lucruri oarecarele. Fiind el nemilostiv şi cu totul neîndurat, îi dzîcea „scumpul” toţ... Odînăoară calicii făcînd de dînsul voroavă că nime n-au scos milostenie de la dînsul. În lume să vinează oamenii cu mrejile în multe chipuri, de care mreji vom începe a face voroavă. De jeluit sînt foarte domnii şi cei mari carii la mese... multe ceasuri pierd, făcînd voroavă de războaie, de case, de arme, de ospeţe. Pentru alţii voroavă am face, în faţa a triia, pre scurt şi cît numai noima să să înţăleagă. Pentru aceasta mai mult voroava a lungi părăsindu-ne, la Struţ, pasirea, să ne întoarcem. Semn chiar avem pe cei cuţovlahi, cum le zic grecii,... pentru carii viind cuvîntul, gîndii că nu fără cale va fi a mai întinde de ei voroava, ca să se ştie ce sînt. Ce, să venim la voroava noastră şi la lucrul singur de carele avăm a scrie aicea. De aici întorcîndu-ne, să venim iarăşi la voroava noastră. Aducîndu-să la vorovă cu sinţii îngeri cu cei fără trup, fiindu-şi încă în trup pentru a sa ţînere de văzdrăjanie preste măsură ce avea..., s-au pristăvit din viaţa aceasta cătră ne-mbătrînitoarea viaţă. Deci, stînd la rugă, în voroavă la Dumnedzău, îş făcea inemă rea şi tristă..., dzicînd că nu să cade să custe oamenii cei fără Dumnedzău, carii strică şi strîmbadză căile cele direpte. Învăţătură aleasă den sf ta Ev gh lie şi den multe dumnedzăieşti scripturi sau voroave den evangheliile duminecilor preste tot anul şi la prazdnice O Doamne, groaza ta, cu carea veri să goneşti pre cei nemulţămitori de la bucuriia ta şi de la voroava ta cea cerească, să îngrozască inima noastră de cătră binele şi bucuriia aceştii lumi trecătoare. Sfatul şi voroava ce fac necuraţîi Tind sîlţe şi laturi să strice pre alţîi. Mărgînd sv nt l adese la temniţă, unde era cei 7 svinţi de-i socotiia, pururea asculta sv ntele lor voroave şi-mvăţături Deprinsă psăltirea şi voroavele sv nţilor apostoli şi alaltă slujbă a svintei beserici. Şi-l rătăci pre el cu multă voroavă şi cu laţurile cele de la buze scăpătă-l pre el. Această voroavă radzimă spre aducirea aminte domnilor. Că fiind singuri curaţi, treji, adevăraţi şi direpţi, să nu se îndestuledzi cu atîta, ce să cerce oare ispravnicii şi giudecătorii nu sînt hicleni, nu sînt lacomi? Să ia pildă de pre alte preste fire lucruri ale Sfîntului Duh şi să ia seama voroavelor ce au toţi psalomii ei. Iară sfîntul zise să le zică şi iară să le zică... şi închise sfîntul chivot înaintea celor cu chip îngeresc voinici, carii purcesără de să duseră după voroava aceasta. Atuncea amîndoă încă greşăsc, cînd să dau în voroavile oamenilor răi. A doa adunare se făcu la Clermont în Franţia, la 1095, unde aprinzind voroava papei, zilosul credinţei, în inimele ascultătorilor, sute şi mii strigă: „Voia lui D zeu!” Solul leşăsc ş-au dat soliia la soltan Mustafa, întrînd în Ţarigrad cu aceea podoabă şi vîlhvă, cît este în voroavă ţarigrădenilor soliia aceea pănă astădzi Dintru multe cuvinte, au venit şi voroava lui Nilos, cum nimini nu-i ştie izvoarăle de unde-i sînt. Trecînd vreme să tîmplă aceasta voroavă şi sigetă Darie şi slobozi pre Istieu, acestea să tîmplară. Ferdinand... nu să încredea în amestecătoarea şi nestătătoare a lui Gheorghie Martenuzii voroavă. Şi tot l-au purtat cu voroave şi nu i-au mai dat oaste, pănă ce i s-au tîmplat de au murit acolo la Moscu. Dzî din dzî voroava izbucneşte ( ) Şi noaptea din noapte gînd vesteşte Şi eu îţi scriu că tot oraşul Agrighintin de voroavele carele să aud de tine aicea de mirare să desfăteadză; pentru care laudă şi veste cu mare parte îmi eşti mie datoriu. Apoi au trecut Nistrul şi s-au dus în cîmpi, aproape de Ceahrin, de şedè cu multe voroave şi spaime acestor ţări primpregiur. Tot norodul să pătrunde de priveliştea aceasta, semnele cele de otravă îndată să arată asupra trupului ei, voroava să lăţeşte pretutindenea, îndată să auzi o şoaptă turburătoare asemenea cu sunetul mării. Au îndrăgit un rob al ei şi neputînd suferi vorova oamenilor au fugit cu dînsul într-altă ţară. Pre fata fără ruşine întăreşte paza, ca nu cîndai să faci bucurie vrăjmaşilor, voroavă în cetate ( ) şi defăimare norodului Foarte mare pază trebuie femeilor şi mai mult doamnelor şi celor aleasă, ca ieşind ades la primblări să nu cadză în hulă, nice pentru prea multă şi deasă cercetare să încapă în voroava oamenilor Tîmplîndu-să a să face o adunare..., îl întreba cine-i şi de unde şi ce feliu de strigare au venit să strige. Iară sv nţia sa, făcînd o voroavă de horbă, povesti limpede de D mn l H s În care dzi au omorît Nero pre mumă-sa, într-aceea dzi un orator, făcînd voroavă în divan, cu cale, dzice, era să să omoară Agripina care au născut un plod de mirare norodului Rîmului. Veţi fi mai învăţaţi a dare răspunsuri la sfaturi ori de taină, ori de oştire, ori de voroave la domni şi la noroade de cinste. În mijlocul theatrului, jigania carea Vidră să cheamă... într-acesta chip proimiul voroavei sale începu. Din tocmite verşurile stihotvorţilor, din împodobite voroavele ritorilor... bună pomenirea numelui nici s-au părăsit, nici în veci să va părăsi. Cu multe ţeremonii şi cu mare politică au făcut voroavă. Începînd voroava au zis prietinilor: eu aud aice că cîntă neştine Iară Varlaam întru acest chip începu voroavă cătră dînsul. Îşi dederă unul altuie cuvînt şi credinţă. Şi, viind şi la Darie voroava, sfatul, zisă aşa. După ce s-au adunat sfetnicii toţi, atuncea Xerxis împăratul începu într-acest chip voroava sfatului. O mie de strigări mi-au tăiat voroava. Apucînd voroava Theodosie, dzis-au: aşea, nice un leac de ură sau de dragoste nu ţinem muritorii. Apucînd Gogoman voroava, „Luminate doamne! În ţara toată – Zisă – ştim că ţ-au răzbătut slavă”. Făgăduiesc şi eu dumneavoastră a arăta cu multe feliuri de mărturii în ce chip acuma să află sfinţii în ceriu... Dirept aceea să fie această voroavă a mea spre laudă tuturor sfinţilor şi dumneavoastră spre folos sufletesc. În casa celuia ce să vor face svaturi rele spre curvii şi spre alte scîrnăvii ca acestea..., acela să va certa ca un hotru; iară de nu să vor face păcatele deplin, ce numai voroave atunce... va lua altă certare mai micşoară. La voroavă cu galga soltan Jolcovschii n-au vrut să iasă. Împăraţii, craii, domnii, cîrmuitorii ţărîlor să aibă svetnici pre lîngă sine, cu carii vorovind o treabă să frămînte cu voroava lucrul şi, unul una, altul alta răspundzind, să lămureşte lucrul care este mai spre îndemînă. La apa Vavilonului, Jelind de ţara Domnului, Acolo şezum şi plînsăm La voroavă ce ne strînsăm. Ca şi cînd neştine ce dvoreşte naintea împăratului şi voroveşte cu dînsul, şi el lăsînd vorova împăratului voroveşte cu slugile sale, aşea şi creştinul lăsînd ruga şi gîndind gînduri deşerte sau vorovind. Nu îndelunga a vorovi cu el şi nu crede la mai multe cuvintele lui. Pentru că, den multa voroavă, ispiti-te-va şi, ca cînd te-ar batjocori, cerca-te-va. Nu voiu să mai fiu cu tine în sîngurătate, ce voiu să fiu cu mulţime în voroavă După multă voroavă între dînşii, au ales de au scris la Ferdinand jaloba şi pofta lui Dispot de agiutoriu şi slobozănie oştilor asupra lui Alexandru Vodă. Potcoavă... au mărs necunoscut la Bar... şi au avut cu dînsul multă voroavă cu taină. Ilie, dac-au vădzut c-au închis pe Iordachi s-au spăriet şi s-au dus de-au spus tot lui Antohi Vodă, ce voroave au avut cu Iordachi. Răspunderea cînd nu să dă după întrebare, puţin deosăbeşte din voroava mutului cu a surdului. Un domn preaînţelept şi învăţat şi cu un sfînt patriiarh... împreunîndu-să unul cu alt, de nu era cu mare minune la toţi cei ce priviia şi le auziia voroava lor ? Împreunare cu Măriia sa au făcut şi voroavă de ce au avut trebile au vorovit. Iară cîte voroave cu taină au avut, la toate l-au chiemat ca pre un frate Paşa..., după ce să gătiia, chema pe domn la voroavă. Împreunîndu-se amîndoi, şi sărutîndu-se unul cu altul, şi săturîndu-se unul de altul de d hovniceasca voroavă..., şi zicînd aşa. După ce s-au întins între dînşii vorova de istorie, atuncea întîi au făcut giudecată curgerii vieţii omeneşti. Această oaste s-au strîns pentru bătaie, nu pentru voroave. Acuma s-adunasă Boierimea cea mai învăţată, Multă făcînd voroavă şi deasă. Acela ce va face adunare cu dînsul îl obicinuieşte voroavă. Conversaţia seau voroava... este în armonie cu purtările lor. După îndelungată voroavă ce au avut amîndoi, Robinson i-au arătat că ar avea dorinţă de a călători şi el cătră acele locuri. Cu Bătrînul avui multă voroavă după ce plecaşi. cinstitele crîşme din marginea tîrgului Liov. Au stătut la voroavă cu boierii pentru opritul birului. Dzîsă boiarinul să nu stăm în vorovă lungă. ntră în cămară unde şedea Valerian în voroavă cu Chilichia. Şăzînd puţin la voroavă, au poruncit Măriia sa de au mers toţi boiarii în casă. Întrînd în spătărie, au şăzut amîndoi în voroavă, fiind cunoscuţi şi vechi prieteni. Ia să mai stăm d'e vorvă. Venit-au Constandin Vodă, domnul Ţărîi Rumîneşti, de au descălecat la cortul craiului şi puţinel voroavă cu craiul şăzînd, venit-au şi paşa-serascheriul, descălecînd iarăşi la cortul craiului, şi şăzînd puţinel voroavă cu toţii, pînă s-au rînduit oştile, cu alai să meargă. Au vinit Maelat în tabără la paşa şi deodată au mersu la corturile lui Pătru Vodă; şi priimindu-l Pătru Vodă cu cinste, l-au ţinut cu voroavă pînă au vinit mulţime de turci, amestecaţi cu munteni, de l-au luat şi l-au băgat în obezi. Cutreierînd lăcuinţele călugăreşti şi dîndu-să în voroavă cu părinţii, să-ntoarsă de mersă pănă la Corinth. Cu boieriul ca c-un boieriu..., cu ţăranul ca c-un ţăran făcea voroave şi tot cu blîndeţe şi cu mare înţelepciune. Fiind slab şi de sănătate, au poroncit Favstinii împărătesii sale să facă voroavă de obşte cu sfatul. Au pus pe domnul din-a-stînga şi alăturea, făcîndu-şi voroavă cu domnul. Deci făcînd împăratul voroavă cu sf nţii, împreună cu episcopii şi cu boierimea. Mai lesne este cineva o mie de ani în fîntînele cătranului să lucredze şi cu cătran să nu să pice decît un ceas zavistnicul cu cela căruia zavistuieşte voroavă să facă şi cuvînt pizmos din gură să nu-i iasă. Inorogul cu şoimul voroavă făcînd. Acuma s-adunasă Boierimea cea mai învăţată, Multă făcînd voroavă şi deasă. Şi fu voroavă între octodecatul şi schitenilor pentru moştiile lui, care de-acele 2 părţi să-l ia. Şi abia i-au potolit stareţul, de lăsară de-l îngropară cu nevoitoarea lui... Şi aşea lăsară pricea. Într-o dzi veniră sfetnicii la împăratul şi filosofii şi doctorii şi alţi oameni mari. Voroavă să aţiţă între ei pentru ce ar fi de s-au schimbat aşea Rîmul, cum cu răsturnare den temelia casălor, aşea cu obiceiele celor vechi de tot pierdute. Şi făcea şi voroavă cu thesalii, pentru căci ei întîi s-au fost închinat. Ca cînd s-are vorovi doi fraţi: „Eu voiu hi acasă la plug de voiu ara, iară tu te du la curtea împărătească de slujeaşte... Aşea şi noi aceasta voroavă avem cu svinţii: aceia mai mult au lucrat cu slujba la marele împărat decăt noi la plug, iară partea într-un chip merge. Atîta samă de slujitori ţiind Ştefan Vodă, nici de la unii zarva nu s-au început, numai de la munteni săimeni şi capetele lor şi luase în voroavă cu sine şi pre săimenii ceşti de loc asupra nemţilor. În Mesopotamia... să voroviră în bună voroavă să îmble să cutriere pămîntul. Aşa le era voroava acestora, pentru că săgeta cu sigeţi şi înfăşura pregiur herul sigeţii Ace a ce să dă la începutul unei tocmele trebuie să se socotească ca un sămn numai a săvîrşirei tocmelii sau ca o siguranţie pentru împlinirea ei, dacă nu ar fi urmat deosebită voroavă pentru aceasta între alcătuitori, şi aceasta să numeşte arvonă. Au legat voroava... cu o samă de boieri în ţară..., cuprindzîndu-i cu giurămînt să ţie taina. Fu în vreamea acea vorroavă ( ) nu puţină de cale. Şi după lăsarea vorroavei ( ), chiemă Pavelu ucenicii şi-i sărută. Iară alţii altuceva striga în gloată, cum nu putea înţeleage alesu dereptu vorova ( ). Fu întru vreame aceaea voroavă nu puţină de cale. În Galilei tremease Domnul ucenicii, ca den voroavă şi den multă frica iudeilor să scoaţă ei şi să-i slobozească de toată frica şi de toată spaima. Iară de aceştii vieţi voroavă să ne ferim şi să fugim de chinuri şi de multe griji ale măriei vieţiei aceştiia. Să ieşim şi noi, fraţilor, den mijlocul vorovilor, şi de rău şi de năravul cela hitleanul să ne lăsăm. De va tuna în numărul peştelui, grănelor va fi perire, pren oraşe voroavă multă şi nevoie, pren toată lumea şi în Ţarigrad foamete şi pagubă. Pavel spre spiţă şi măhăi cu mîra cătră oameri. Multă fără-vorroavă fu ( ); glăsi evreiasca limbă şi grăi: „Bărrbaţi fraţi şi părinţi, ascultaţi acmu al mieu cătră voi feleleatiu”. Fără tot răspunsul, amu, fiindu aceste, cade-vă-se, amu, voao fără-voroavă a fi şi nimică spre spunere a face. E Pavel stătu spre prag, feace cu mîna cătră oameni. Multă fără voroavă fu, ce glăsi cu limbă ovreiască. Învaţă pre noi nu curînd de la rugă să ne ducem, ce încă mai vîrtos noaptea să facem aceasta, că atunce iaste fără-voroavă şi cu mîlcomişare multă. Acolo iaste răpausul şi mîngîiare şi fără-voroavă, iară acicea în deşărtu se smintesc toţi oamenii, astăzi viind, iară demîneaţa murind. Opu easte voao fără-vorroave se fiţi ( ) şi nemică spre sărire se nu faceţi. Opu iaste voao fără voroave se fiţi şi nemică spre sărire se nu faceţi. Amu că scăpăm de cea bură rea şi iute şi de cearte şi ajunsem la cea adăpostitură bună şi fără voroavă. Că de vrea fi în sîmbătă acesta vindecat, nu vrea fi tăcut de acesta evanghelistul, nici iudei fără voroavă fi-vrea. Cînd va vrea cineva ciudesă să facă, nu în mijlocul de mulţi cade i se lui să facă, ce cîndu e singur şi fără voroavă. Noi îndemnăm ei... ca fără voroavă să lucraţi ( ). Mîntui-me-va de voroava oamenriloru ( ). Ascunde-i-veri ei în furişe feaţei tale de învăluitura omenreasca; acoper-i-veri întru acoperemînt de vorr ava limbilor. Vădzuiu fărădelege şi vorroavă ( ) în cetate. Cu voroavă cine toată viaţa i-e împlută, sfîrşenie are moartea. Doamne, mînia-te-veri în cumplit, înfierbînta-se-va ca focul vorrova ( ) voroave vorove vorovi Marrubium vulgare voronică Marrubium peregrinum . Nu mă cetărî de cap, că-mi cunosc eu voroticul trebii. Da’ pe urmă, mai viindu-şi în vorotic, a prins ea singură a îmbărbăta pe împărat. horátic Că de să strîng cîndva pentru vorbă şi pentru să le treacă vreme şi de începe cel bătrîn prea vorovaci vro poveaste...; şi aşea, un bărbat înţăleptu mai bine ar pofti 6 mile cu picioarele să îmble decît trei ceasuri să asculte pre cel bătrîn vorovind mult. Faptele lui Pir el le scriia, că era şi mare vorovaci şi a scrie cele adevărate dirept. Şerbule a lui D mn dzău, oarecine Asterie ce-l avem în loc de ep sc p şi-l vedem că-i pagubnic şi necredincios, ce fii cu noi de ne agiută cît vei putea, cîndai să nu ne cumva smentească pre unii din noi cu acea limbă a lui vorovace. Cînd veţi merge spre slujba domnilor şi a oameni mari, să nevoiţi mai mult să vă socotiţi întru orînduiala oamenilor cinsteşi decît a celor învăţaţi, celor plecaţi decît celor trufaş, celor tăcuţi decît celor vorovaci. De celea ce singură firea scărîndăvindu-să fuge, acelea vorovaciul îndrăzneţ preste fire le urcă. vorovaci, -ce -aci Luară ovreaii cine protiviia-se, tîrgari oarecarii, bărbaţi răi pre gloată se feceră vorovania prin cetate. -anie Aşijdirea nu vom să vă pară voaă, lachedimonilor, precum noi priim celor vorovaci (vorovariţi ) şi limbuţi. vorovariţi -e -areţ Vlahii... au limbă, deşi foarte asamănă cu limba italiinească, însă atîta-i de stricată, cît de abiia pot italii să înţăleagă cuvintele lor carile vorovăiesc. vorovăiesc -ăi Scoală-te şi voroveşte de grăieşte fără nice o-mpiedicare. Atîta era pătrunsu de dureri, încît a vorovi nu pute, ochii lui împlîntaţi de lacrămi, şi cu toată pofta ce ave a ne povesti, putere nu-i rămăsăsă . Om foarte ales din sihastri şi procopsit spre cele dumnezeieşti, căruia îi tăiase limba Leon Iconomahul şi tot voroviia şi după tăietură curat şi nezmintit. S-o învăţat a vorovi. Fecioru-i mare şi voroveşt'e. Ochii mei şi cu a mîndrii Numai nu pot vorovi. Atunci cînd mergea şi mergînd, vorovind întru sine, iată un car înfocat... şi să duse Ilie în ceriu prin vihorul vîntului. Ştiţi, Tănase al lui Ispas Care vorovea pe nas. Voroveşte pă nas. Voroveşt'e pă limbă. Vorod'e-m vîrvu lind'i. Vorveşĉe pă limbă. Nu numai carile aşeş şi acmu chiar elineşte şi nebetejit să vorovăsc, ce şi cele ce aşeş de tot abătute şi strămutate să văd, ca cum nu elineşti, ce hireşe lătineşti, celor puţini într-aceste limbi primblaţi, să par. Aceste doaă neamuri ce feliu de limbă să fie vorovit, scrie alt istoric leşesc. Limbile au stătut metodic lămurite pănă ce nu le-ai vorovit decît numai pentru lucrurile întăi nevoi. Au doară şi pecinighii, şi polovţii aceşte, aşe de la nescareva paseri, carile în limba romînească au fost vorovind, limba să fie învăţat? Vorovea slobod nemţeşte, franţuzeşte şi italieneşte Şi ivi-se loru împărţitul limbilor ca focul, şizu spre unul cene cu de ei şi împlură-se toţi de Duhul Sfîntu şi începură a grăi cu alte li bi, cum Duhul deade lor a vorovi să vorbească Fericit bărbatul carele întru înţelepciune să va săvîrşi şi carele întru înţelegerea lui va vorovi. Ce mai mare nenorocire a fi poate decît cînd... nici cel ce bine voroveşte nu să înţelege, nice cel ce aude cuvintele de bune şi de rele nu-i alege. Cu neputinţă a afla un tînăr cari să poată vorovi cu atîta statornicii ca el Cu undiţa duhului înţelepţeşte vorovind, dumnezeiescul Pavel te-au vînat şi văzîndu-te că eşti vas ales te-au făcut... văzători celor negrăite. În veacul acel de aur ce lumea îl pomeneşte, În care vorovind omul fără meşteşug, prosteşte, Îşi descopere pe faţă ce simte şi ce gîndeşte. Nu vorovi cu gura. Doară numa în bajocură am vorovit. Ciudă li-i la multe fete Că badea cu mine şede. Badea cu mine nu şede, Făr’ rîde şi voroveşte Să le fac ciudă la tăte. Hai, mîndro, bea apă bună. – Ba eu, bade, n-oi veni, Că n-am pînză de d'albit, Nici vorbe de vorovit. Voroveşt'e horbe d'e ńemńică. Voroveşte-o vorbă o două Şi ne lasă sfatu nouă. Ritor... Cela ce ştie meşterşugul a vorovi bine, bun de gură. Fără de ruşine lucru să înţelege:... cîndu-şi vor arăta unul altuia ruşinile cele ascunse şi coperite sau cînd vor vorovi ( ) lucrure fără de ruşine sau cînd vor rîde fără de nice o dezmierdăciune. Te socoteşti întru sini şi, după aceea, cînd vei socoti, iarăşi vei sfătui şi vei vorovi ce-ţi va părea că iaste mai cu de folos. Nu mai vorod'i prostii. Mń-o vorovit cît'e prostii tăt'e. Boscorodeşte cîm voroveşte pre multe. Vorovăscu unii cum să fie dat şi o somă de bani veziru-i pănă la purces de acolo; ce adevărul nu să ştie de datul banilor. Vorovesc oamin'i-n sat Că i-oi ŝi talpă la iad. Aşa se voroveşte că mai mult sfatul şi-ndemnătura lui Dumitraşco Vodă au fostu decît voia vizirului. Dumnezeii să nu-i grăieşti de rău şi pre boiariul norodului tău să nu-l vorbeşti de rău ( să nu-l voroveşti de rău ms. 45 ). De iubit să ne iubim, La luat să nu gîndim! Oamenii ne vorovesc Şi părinţii nu voiesc. Pe drăguţu din vecini Să-l amuţi sara cu cîni Şi să-i baţi urma cu spini. Vine sara, te iubeşte, Ziua-n sat te voroveşte. Cîtă frunză-i pe-o răchită, Io de-atîţa-s vorovită, Ş-apoi cîtă-i jos picată Io de-atîţa-s judecată. Mîndrele tale Să duc sara la ciurgău Şi mă vorovăsc de rău. Unde două să-ntîlnesc Tă de mine vorovesc. Om ca şi acela nu s-o mai vorovit. Degeaba vorovesc că nu-i la draci dreptate; Cînd ei o şi păzesc cu mare scumpătate. Ce deacă vădzu că în deşert voroviia ca surdului, s-au aprins cu toată mînia asupra strigătoriului. Îl guguli, îi voroveşti oarecumva. Acesta amu iaste slobozitoriu şi mîntuitoriu sufletelor noastre şi voroveaşte de noi lu Dumnezeu şi Tatălui. Vom să ne rugăm şi cu Dumnedzău să vorovim în ruga noastră. Rămasără aceştia svinţi de petrecură acolo 60 de ai... Şi-n toate dzîle îmbla despărţîţi prin pustie şi prin vîrtoape şi peştere, la sîngurătate vorovind cu ruga la Dumnădzău. Iară stînd oamenii şi gîndind toţi de Ioan că iaste el Hristos, iară răspunse şi dzise: „Nu sămt eu acela ce vă gîndiţi voi, ce iată unde vine cu mulţime de oameni”. Vorovind Ioan, adecă sosi şi Hristos să să boteadze. Iartă-mă dacă în vremea întristării şi a durerii tale ceii mai amară îţi voi vorovi pentru însoţirea noastră. Aicea... voiesc a asculta povestirea celor ce ţi s-au întîmplat, voroveşte, spune-m înaintea prietenului acestuia, căci el ştie toate tainele mele. De mi-ai fost oarecînd dragă, Cobori-te de pe creangă. – Ba eu nu m-oi coborî, Făr’ de-aici oi vorovi Trei cuvinte de iubite, Mai multe de despărţite. Aceştia soli carii vin la voi, unii vin ca să facă jurămîntu şi legătură, iar alţii vin ca să facă pace, alţii să vorovească niscare lucruri de treabă. Cîte prorocea îndată i să izbîndea cu mijlocul îngerului carele i le vorovea. Acolo şăzînd pe pajişte, i-au vorovit bătrînul într-acest chip: „Numa, tu nu eşti fiul meu!” Îl iau de mîna cea dreaptă şi ducîndu-l în lojă îl face de încongiură de noao ori un loc însămnat, de care voiu vorovi acum. Am pomenit de multe ori pentru boierii Moldaviei, dupre cum şi în capetele următoare avem să vorovim încă şi mai de multe ori. Pentru dînşii am vorovit mai mult la partea întîi. Din abuzul unui asemine pas se iscă în Ghermania eresurile şi certele relighioase, despre care am vorovit. Le zic celor ce voiesc să să înveţe de la alţii, apucînd... zugrăvală de cunoştinţă după cărticica aceasta, ei cu grabă or înţălege pre cei ce le vorovesc, cum pentru învăţături, aşijdere şi pentru cuvinti. Zice sfîntul Vasilie, la cartea lui cea dintîi, la al doilea cuvînt ce voroveşte pentru post, cum că sînt la fieştecare beserică îngeri de scriu pre cei ce postesc. Toţi ocolaşii întrebuinţaţi pănă acum întru strîngerea birului prin sate să desfiinţază, nici privighitoriul, de care să va vorovi la articul 404. Iară pentru să nu numai spre o credinţă să nădăjduiască limbile şi cu leane şi cu negrije să îmble, şi de judecată voroveaşte lor Dumnezeu şi de viaţă şi de lucrure foarte cu socotinţă face cuvînt. Percepînd cuvintele acestea ce vorovesc şi de să vor lipi de inimile voastre atuncea ştiu bine că aţ zice că nu vă învăţ nici vă sfătuiesc de rău. Acesta... strigă cu vîrtute: „Eu vorovesc direptate şi judecata mîntuirii”. Nici prorociia mea la sminteală să iasă, ce cu bună samă dzilele de fier în veacul de aur vor să să priminească şi toată calea grundzăroasă şi ciolănoasă în netedă şi bătută să să isprăvască, în carea pentru cele tîmplătoare vorovăsc de s-ar şi cumva într-un chip prea repede şi preste înţelepţeasca socoteală tîmpla. După ce voroviia cîtu i era destul cu nărodul, iară se întorcea, cumu i era năravul de facerea ciudeselor. Şi adecă, doi bărbaţi voroviia lui ( ), ci ei era Moisi şi Ilie. La putenciosul domnu Pătru Vodă amu fostu de multe ori, amu vorovit cu domniia-sa de multe isprave mari şi pururea am cunoscut gîndul lui cu priinţă a fi creştinilor Petrecu acolo 40... de ani şi nu vorovi cu oamenii, nici ieşi de acolo Vine noaă a ne mira de blîndeţele Domnului nostru lui Hristos, că aşea vru a vorovi cu oameni şi amăgei. Şi nu pierdu lucrătorii cei răi şi leneşi carii-l părăsisem şi în locul lui ne închinam idolilor şi bodzilor, ce cu blîndeţe vorovi cu noi. Tîmplîndu-mi-se estimp în părţile Ţărîi Romîneşti, cu treabe domneşti şi a nărodului, în Tîrgovişte, cu cei mai de frunte şi mai de-a firea vorovind, mai vîrtos cu oarecare boiarin cinstit şi slovesnic... adusu-mi-au şi o cărţulie mică în limba noastră romînească tipărită. Ştefan Vodă... s-au împreunat cu craiul şi toate ce au avut mai de treabă au vorovit. Cînd va vorovi ( ) neştine cătră altul şi va spune cum va să facă o răutate, şi cela îi va răspunde... „bine va fi aşea...”, să să cearte ca şi cela ce va face acea greşală. Şi iată doi bărbaţi voroviia cu el, carii era Moisi şi Ilia. Şi aceasta nădăjduindu împreună că-i va da lui, Pavel, bani ca să-l sloboază, derept aceaea, ades chema pre el, voroviia cu el ( ). Epafra, auzind de prinsoarea lui Pavel, mearse să-l vază în Roma şi să vorovască cu el de rîndul beseareciei. Destul am vorovit şi cu luminat părintele mieu Aceia voroviia unul cătră alalt de toate acestea care să tîmplară Timuş... nice voroviia cu nime, nici întreba de polcovnicii săi sau de cineva. Iară Evloghie cu îngerul lui D mn dzău vorovind ca cu arhideaconul papei fu nevădzut de denaintea lui. Ca şi cînd neştine ce dvoreşte naintea împăratului şi voroveşte cu dînsul, şi el, lăsînd voroava împăratului, voroveşte cu slugile sale, aşea şi creştinul, lăsînd ruga şi gîndind gînduri deşerte. Nu îndelunga a vorovi cu el şi nu crede la mai multe cuvintele lui. Şi aceia voroviia unul cătră alalt de toate acestea care să tîmplară. Am deprinsu a vorovi cu cei nenorocoş, cum sintu şi eu. Turculeţ luînd oaste şi mărgînd în tîmpinarea hatmanului Antiohie, începur-întăiu să vorbască... Şi sta deoparte Turculeţ cu Melente, stegarul lui Antohi, de voroviè de paci. Decheval... va trimete pe Longhin sutaşul (carile cîrma oştii purta şi toate lucrurile lui Traian după vrere le pliniia), pentru ca cu dînsul să vorovască pentru pace. Acmu n-am putut să stau să vorovăsc cu dumn ta pentru aceasta Acolo împreunare cu Măriia sa au făcut şi voroavă de ce au avut trebile au vorovit. Vodă şi secretarul... au vorovit vro două ceasuri. Aşa s-au întîmplat din porunca lui D mnezeu de s-au deşteptat acei şapte sfinţi coconi ce fusese muriţi acolo şi voroviia între dînşii ca cum ar fi fost adormiţi de ieri. Vorobind de-a pururea cu zmeul pre care îl ţinea închis în vasul cel de aramă. Cine cu mine vorove ca de vin bun să vesăle Să ruga fimeile lor... pentru ca să le lasă să între în temniţă să vorovască care cu bărbatul său. Agiungînd toată oastea la Athina, atuncea Xerxis, vrînd să vorovască şi cu hatmanii corăbiilor şi să să sfătuiască, pogorî sîngur la corabie şi... trimisă de chiemă împăraţii şi domnii de prin vasă. Au venit la Iaş... soţiia dumitale şi au vorovit cu mine pentru voinţa dum v Craii amîndoi vorovesc unul cu altul. Amîndoi vitejii, fără a vorovi între ei, întorcea capetele lor privind coliba de unde purcesese cu întristare. Spune, mîndră, ce gîndeşti, De toată îngălbineşti Cînd cu mine voroveşti. Vai de mine sara vine Şi n-am vorovit cu nime; Vai de mine sara trece Şi n-am cu cine-mi petrece. Şed să vorvăsc. Stau să vorovăsc. Badea numai cizme are Şi se ţine gazdă mare. De-ar avea şi cioareci noi, Nici n-ar vorovi cu noi. Cînd cu tine vorove Dracu şti unde gînde! Iară viu, mamă, la tine, Şi nu voroveşti cu mine. Tu, mamă, te-ai îndurat Foarte rău m-ai străinat Departe de alte curţi... Unde nu cunosc pe nime Nici n-oi vorovi cu tine. Să răsplătesc pentru bune, rele? Căci au vorovit împreună graiuri asupra sufletului mieu şi certarea lor mi-o au ascuns. Leşii începură a rîde şi a vorovi voroave de glume cu paşa. Ar hi vorovit ei nişte voroave proaste de Neculaiu Vodă. Nu-i daţi stare a sta Mîncare a mînca, Popas a poposi Horbe de a vorobi Nici cu mumă, nici cu tată, Făr’cu mine-ntîiaşi dată. Multe vorovi cu nuşi de lucrurile ceale cereşti şi de împărăţiia ceriului. Acolea au venit şi Ştefan Vodă de s-au împreunat cu craiul şi toate ce au avut mai de treabă au vorovitu. Apoi a doa dzi au mersu şi unul la altul, de-au vorovit ce le-au trebuit, de toate. Multe dar vorovind între dînşii, pănă au trecut departe nopţile. Acum, socotescu să facu nişte lucruri mari şi fără greş să vii, pentru ca să le vorovăscu cu tini. Themistocleis... au mers la corabiia lui Evriviadis şi-i zisă cum ari a vorovi ceva cu dînsul. Sileşte-te a veni la noi şi apoi vom vorovi mai multe. Am auzit pe maica vorovind cu vecina Că pe noi ne-o mărita. Ce sînt cuvintele acestea de carele vă voroviţi unul cătră altul, mărgînd, şi sînteţi posomorîţi? De vreme ce socoteala lor au fost, o, priietine, pentru ca numai între dînşii să să vorovască, alt loc de împreunare să-şi fie căutat. Întru una din zile, vorovindu-se ei pentru cetate, că nu pot turcii să isprăvească nimic cu bătaia lor, au zis unul că turcii sînt varvari. Bată-te, bădiţă, bată, Te bată perina mea, Ş-amu zici că nu-i aşa, Ba mă bată şi pe mine De-oi mai vorovi cu tine. Sĉiutu-ĉi-o, baĝe, dracu Că ţîie nu ţ-î bun capu Şî ĉi-o sĉiut călcătura Că iubeşĉ numa cu gura. Că io, baĝe, ĝe sĉięm Cu ĉin′e nu vorovęm Tăt ĉe lăsamu-n stropşală Nu-ţ făŝem atîta fală. Cela ce va dzice giupînu-său, să are fi ce boiarin, să nu-i vorovască ( ) cu muiarea, şi el tot va vorovi ( )... poate să-l ucigă fără nice de o certare. Curăbiiarii să voroviră şi stătură în pristaniştea Mirlichiei şi să dusără de mulţămiră lui sveatîn Nicolaie pentru bine ce le făcuse. Ca cînd s-are vorovi doi fraţi: „Eu voiu hi acasă la plug de voiu ara, iară tu te du la curtea împărătească de slujeaşte. Ce veri agonisi tu cu slujba şi eu cu plugul vom împărţi întocma amîndoi”. Roman Vodă... s-au vorovitu cu o samă din curtea domnească şi au prinsu pre unchi-său, pre Ştefan Vodă, şi i-au tăiatu capul. Hîrea chielariul i-au spus cum că şi ţara să voroveşte să-l părăsască. Atunci Fist vorovindu-să cu săborul ( ) răspunse: Pre împăratul te-ai luat şi la împăratul ţi-e a merge. S-au vorovit cu toţii şi au dat ştire ţărîi, care hierbînd în greutăţi şi în netocmele, pre lesne s-au pornit. Şi toţ pizmaşii ş-au datu-ş coaste, De-au rădicatu-ş cap preste oaste. Să voroviră ( ) să dea năvală ’N svînta ta ţară, cu rea tocmală. S-au însurat cu Athanasia... cu carea vorovindu-să făcură averea şi agonesita lor în trei părţ. Să voroviră şi pusără cu toţîi cîte cinci galbeni. Să s(ă) ştie... că noi aşe n(e)-am vorovit pănă sintem vii să ne împărţim locurile feciorilor noştri să nu ne blastăme ficiorii noştri dacă om muri noi Toma, vădzînd acel sfat a Brîncovanului că este aşè, s-au vorovit cu unchii lui, cu Constantin Cantacuzino şi cu Mihai spătariul şi cu alţi boieri de ţară, să vie el înainte. Cu toţii ne-am vorovit şi au primit de am vîndut această moşie dumisale Ne-am vorovit ca soţ cu soţ să cumpărăm o carte Trei oarecarii sfinţi stareţi..., fiind la un gînd cu bună socoteală, să voroviră întru una de zile şi puseră gînd pînă în sfîrşit să umble să încungiure pămîntul. Iară finicii să voroviră şi dederă jacu într-însăle. Isprava întru aceasta precum văz, n-au zăbovit, Căci cu mult mai înainte prin scrisori s-au vorovit. Frunză verde de pe rît, Feciorii s-au vorovit Daţi feciori să ne-nsurăm Pînă fete căpătăm. Părinţii nu i-o răbdat, Ei numai s-o vorovit Şi s-o luat ş-o fugit. Io ţ-aş spuni Că s-a voroghit Trii stăpîni a tăi Ca să ti omoari. Oamenii s-au vorovit Să taie pomu din coastă, Să strice dragostea noastră. Că eşti doi s-o vorozit Pă tin'e de omorît. Părinţii s-o vorovit Că pomii că i-or tăia Şi pe noi ne-or depărta Rădăcina-o rămînea. Veri se voroviră, Mi se sfătuiră Pe strin să-l d’omoare. Moarte de topoare. Au pus pre ai săi boiari şi oameni de cinste de au vorovit şi au tocmit de au despărţit din Milcovul cel mare o parte de pîrău. Acestea vorovind, numai ce să audziră dobele şi trîmbiţele în oastea lui Constantin Vodă. După aceea, Istieu trimisă un om la Sardis, la perşi, pentru că au fost vorovit el cu dînşii pentru vicleşug. Deci, cum era cuvîntul, aşa, unii au purces spre plateiani, spre cetate, şi nu la locul ceala unde voroviseră. Să fie acolo la Paşte, precum era voroviţi cu apostolii. Aşè era voroviţi şi cu împăratul neamţului: el să meargă pe de o parte, şi celalalt pe de alta. Diştinse Pavel, căzu spr-ínsu si cuprinse-l şi zise: „Nu vorovireţi ( ), că sufletul lui întru elu iaste”. Deştinse Pavelu şi cădzu spr-insu de-lu cuprinse şi dzise: „Nu vorovireţi, că sufletul lui întru elu easte”. Nu voroviţi, că sufletul lui întru el iaste. Vine Ii s în casa judelui şi o văzu răposată şi gloatele vorovind ( ) şi grăi lor: Duceţi-vă că n-au murit fata, ce doarme. Vine în casa lui arhisinagog şi văzu voroavă, plîngea şi striga mult. Şi întră, grăi lor: „Ce voroviţi ( ) şi plîngeţi? Fata n-au murit”. Aceia rasfira-se a mînca e se nu se r sătura şi vorrovi-voru ( ). Martha voroviia de multă slujbă ( ). Stăi întru făgăduinţa ta şi voroveşte ( ) întru ea şi în lucrul tău te vei creşte. vorovesc vórove o govoriti Au aflat încă închipuiri ritoriceşti, ca să iasă graiul din gură cu toate frumuseţile bunei voroviri. Şi cu aceasta pricină, întîi la dulcea şi nesăţioasă-ţi privire şi înţăleapta şi filosofasca-ţi vorovire mai mult din suflet agiutorită decît cu picioarele sprejenită, am alergat. voroviri Celea mai vechi şi mai de demult începături cum ar fi fost nici a le şti, nici ştiute a le grăi pot (că precum nu toate avutele folositoare sint, aşe nu toate ştiutele vorovite vreun folos aduc). Să ştii că a venit timpul a pune în lucrare cele vorovite între noi. Ca să încredinţeze pe Sigismund Batori că sfinte vor fi cele vorovite între dînşii, îşi trimise doamna la Sibiu. Şi va fi lungăraţă în faţă; şi va fi vorovitoare; şi iubi-va la oaspeţi N-am limbă bună, nu mă pociu de acmu învăţa, nu voiu putea răspunde unde va trebui…: Rogu-te, Doamne, nu-s vorovitoriu, ce-s cu limba grea; zise Domnul cătră el:... Pasă, derept aceaia, şi eu voi fi în gura ta şi învăţa-te-voiu. Va fi umblătoriu în cale, vorovitoriu cu oamenii şi va fi grijitoriu Va fi temătoriu de Dumnezău foarte tare şi va fi vorovitoare şi priimitoare de oaspeţi A fost bun şi iubitor Cu sora vorovitor, N-a fost rău, nici prădător. La materiile groase focul, iară la inimile proaste limba bine vorovitoare mult poate. Adevărată priimită axiomă ieste (că toate vremea sa au şi vremea a tuturor dascal şi învăţătoriu ieste), carea precum voroavii vorovitoare, aşe tăcerii tăcătoare, cumpănitoare şi giudecătoare va fi. Fie lăudată dreptatea în veci… şi dinţii vorovitorilor după voie să se drobască, limba vicleană şi mincinoasă să să amuţască şi urechea de linguşituri priimitoare să asurdzască. vorovitori -oare -tor forşpil. Să mor, să piei mai bine În mijlocul tempestei, răpit pe nori în vortici, De fantasme turbate a morţilor din seculi, Decît să caz vrodată să-mi placă vînătoarea Mai mult decît ardoarea, beţia de batalii! Vorticele răpeşte tot ce apucă şi cufundă în abis. Inima m-aruncă În mijlocul bătăiei: oriunde e pericol, Acolo al meu suflet se-nalţă, se-mbărbată În vorticele luptei. vortici vorticele. Vorticismul a influenţat pictura abstractă. vorticişti, -ste. voscăiesc. Sfîrşitul voscresnilor La fieştecare psalm am pus şi tîlcurile lui, care tîlcuri s-au tălmăcit de pre limba jidovască şi elinească, şi pentre toate cathizmele cu tropare şi cu molitve de rugăciune,... adăogîndu-să... şi cu pashalii de 197 de ani, împreună cu stîlpii evangheliei şi cu văscresne, pentru mai multă îndreptare cetii bisăriceşti Ceale opt glasuri sau octoihul cel mic cu orînduiala vecerniei, liturghiei împreună glasurile cu podobile, catavasiile, irmoasele, polijdeul, pripealele cu svetilnele şi voscresnele de peste tot anul Dascăle preaînvăţate, Cel ce-nveţi la şcoală carte, Spune-mi: ce sînt unsprezece? – Unsprece-s voscresnele. voscresne. Pîne proaspătă şi vaspoamă. Pămîntu e vospom. Cu mînile amîndouă ai mînat, Cu scafa rasă şi vaspoamă, Şi îţi întorc cu scafa îndesată. vaspomi, -oame. vospoteşte. Featele noastre vom da voo şi ale voastre vom lua noo. . Toată bogăţia Eghipetului a voastră va fi. A cincea den grîu daţi lui Faraon, cea a patra parte fie a voastră. Să fie carăle cu peşte, cu boi cu tot, a voastre. Fiţi bărbaţi, o ostaşi,... că biruinţa este a voastră De aruncă cineva cu piatra în voi sau vă ia ce e al vostru,... atuncea voi nu-l iubiţi. Nu purta grijă de capul nostru, domnule. Gîndiţi mai bine la al vostru. Ce-o fi în oala aceea al vostru să fie. A voastră şi a fraţilor voştri este toată această bogăţie. A voastră-i jalea cea mai mare. Poporul a venit să ia în stăpînire pămîntul său după lege. – Pămîntul meu, al vostru? îşi umflă boierul glasul cătră toată adunarea. Astea sînt o avere. Toate ale voastre sînt. Ca toate mahalalele, îşi avea şi a voastră făpturile ei cu trupuri mutilate şi cu mintea scrîntită. Şi ce făceai acolo? – Cu oile. – Ale voastre? – Nu; la stăpîn. Pămîntul e al lor, nu al vostru! Să ştiţi că a voastră e Orşova. Îndată să mi-o aduceţi încoace! – răcni feciorul – ori de nu, a vostru e dracul! Voi ce priviţi aşa ciudat la mine? Nici voi nu mă cunoaşteţi? Ori nu mai mă socotiţi de al vostru. Pagubele ...ce s-au făcut vouă şi la ai voştri, din Ungaria, prin ai noştri. Nu am omorît nici unul dintr-ai voştri. Pururea în buza tunului... meniţi poate a muri departe de ai vostri. Ea îşi adună buzele şi întreabă: – Ce mai fac ai voştri? Că nu-şi vor bate-ai voştri joc De noi, dacă murim. Eu ştiu că e vinul oprit de profet! – oprit e, creştine! Dar nu e mirare că eu îl iubesc; mirare-i că unii de-ai voştri-l hulesc. . Neruşinaţilor! vă mustrau ai voştri, scoşi din curţi de ocările beţivanei. Nu eşti, mîndr-aşa frumoasă, Cum te ţin ai voştri-acasă. Ardă foc, nu se potoală, Toţi a voştri să ias-afară. Ce-a făcut a voj oare de vă merje bine-amu? Nu vă mai pot da într-adaos decît o inimă uşoară ca să vă bucuraţi cu al vostru. Pe urmă, după ce trecea colţul, vă vedeaţi mai departe de ale voastre. Veşmentele voastre moliile mîncară-le. Preţurele lucrătorilor celora ce au lucratu agrele voastre. Aurul vostru şi arrgintul rruginri. Îmblaţi, oamerii miei, întraţi în celariul vostru. Însetoşai, şi adăpatu-m-aţi; striin eram, şi dusetu-mă la casele voastre. Duceţi acasă grîul vostru. Banii voştri întregi au sosit la mîna mea. . Vor rroade toate leamnele verdzi a voastre în pămînt. Din cît veţi agonisi în fiecare an din averea voastră, să daţi o zecime neamurilor lui Levi Vă curăţiţ şi premeniţ hainele voastre. Mîncaţi voi pînea voastră. Casele voastre ard, şi voi cîntaţi. Vom lua... pe seamă-ne moşiile şi casele voastre. Veţi ajunge curînd să daţi de capăt tuturor turmelor voastre, oricît de numeroase ar fi. Rămîneţi în umbră sfîntă, Basarabi şi voi Muşatini... Ce cu plugul şi cu spada aţi întins moşia voastră. , . Casele voastre şi prăvăliile... în flăcări. Voi o să vă duceţi la casele voastre. Tu vei vedea iar satul tău Şi casa voastră-n vale. Voi revedeţi... Şi cuiburile voastre-n crîng. . Din casa voastră... Va străluci odată vremii Norocul nostru, – al tuturora. Duceţi-vă cu pace la casele voastre. N-ai găsit alţi cai mai acătării în grajdurile alea ale voastre? Pînă într-un an, aţi putea să aveţi un chioşc al vostru. Păi nu sînt caii voştri, Nilă? Aseară-nsărai pe coastă, Pe din sus de casa voastră. Mă suiam în deal, pe coastă, Mă uitam la casa voastră. Veţi găsi pîne de grîu în traistele voastre. . Casa voastă-i sus pă şatră, Şi de multe-i suşigată. Cine va sparge cuibul vostru, să fie blestemat. Ardă casa şi-a voşti boi, Din prînz pînă-ntr-amiazăzi. Casa voastră-i drăniţită. , . Daţi-mi şi mie mîncare de-a vuoastră Arde lumînarea noastră Pentru socoteala voastră, . Goni-voiu afară jivinile reale sălbatice de în pămîntul vostru Cărările voastre vor pustii Acel Dumnezeu Ce lasă pe-al vostru pămînt Să crească atîta urgie, Acela nu poate să fie Nici mare, nici tare, nici sfînt. Pace vouă, strămoşi biruiţi,... vă pomenesc numele în taina cruntă a pădurii voastre. Vărsaţi înrainte lui inrima vroastră că Dumnedzău e agiutoriul nostru. Pureţi înrema voastră în sila lui Nece să iasă mari cuvente din rostul vostru. . Jugul a gromazilor voştri am frînt Plecaţi urechea voastră cătră cuvintele rostului mieu Deşchide-se-vor ochii voştri. Toţi peştii măriei în mîna voastră să fie. Să speale picioarele voastre Cumva iertăciune aş putea dobîndi noao pentru capul vostru. Înşivă voi cu mînurile voastre-l dezlegaţi Tremiteţi înainte mintea voastră ca un sol în veacul ce va să fie Iară perii capului vostru încă-s număraţi toţi. Veţi afla răpaos sufletelor voastre. De om prost ca mine de a fi, urechile voastre greu a audzi. Să fie faţa voastră luminată şi senină. Toţi peştii mării supt mînile voastre am dat. Ce e că feţele voastre posomorîte sînt astăzi? Să fugă din trupurile voastre acea negreală ce vă întunecă. Aşa e puterea voastră. Aveţi voi sînge în vinele voastre ca să-l vărsaţi undeva? Pacea lui Dumnezeu va păzi inimile voastre. De nasu vostru este mişăilor să faceţi pe oameni mari! Tăiaţi a voastre cosiţe pe al meu mormînt cu jale. Pentru ce puterile voastre sînt acum topite? Anii, strecuraţi pe sub perii voştri albiţi,... v-au şters din memorie acele minute delicioase ale tinereţii. Negreşit eraţi să vă băgaţi măturile şi mînile voastre cele lungi în lada săracilor. Nu simţiţi în pieptul vostru un dor sfînt şi romînesc. Plecaţi dar frunţile voastre Celui mai curat amor. Fiinţi nevinovate... Ce purtaţi de veacuri, a sorţei apăsare Pe-a voastre slabe spete! O să rămînă turma în ghiarele voastre ca să o jăfuiţi dupe cum vă place? Ochiul vostru vedea-n lume de icoane un palat. Haram de capul vostru; de n-aşi fi eu aici, aţi păţi şi mai rău decît aşa. Răzbunătoarelor sorţi Le-am face cu palma dreptate Căci feţele voastre le-am bate. Faceţi să răsune glasurile voastre. Aveţi să vedeţi cu ochii voştri. Astea vă sînt furate vouă şi le munceşte cu sudoarea frunţii voastre. Eraţi însă de capul vostru, liberi să vă urcaţi pe bănci. Mă bizui deci pe apucăturile voastre fireşti. Ce trebuie să fie în inima voastră! Ce nu sînteţi voi mai deschişi la capul vostru? . Vai de capu voz de-apucaţ a spune. Ispita cu a voastră credinţă face rrebdare. Gata pururea cătră rrespunsu celora ce vă vor întreba de a voastră upovăinţă. Ţie dau pămîntul lui Hanaan, ce era doistoinicia voastră. Voiu frînge jos pre trufia voastră Scriu voao de împreunarea spăseniei vostre Credinţa voastră spăsi pre voi! Cest ţinut fie în puterea voastră Voia voastră face-vom. Luaţă-l voi, şi pre legea voastră-l giudecaţ. Dumnezeu cum să vă mîntuiască din nevoile voastre? Noi nădăjduim pe credinţa voastră. Nu precep ce-i această frică A voastră. Vă las toată familia mea în grija voastră. Simţiţi suferinţele şi jugul fiecăria familii prin suferinţele voastre proprii. Numele astea barbare nu sînt numele voastre din botez? N-aţi gîndit c-al vostru nume lor lăsaţi spre blastamare? Chem luarea voastră aminte asupra cursului meu. Voi vă temeţi pentru viaţa voastră. Credeţi c-al vost nume în cer va fi mărit. Vă rog a primi bucuros, după obiceiul vostru, observările noastre. Cu voia voastră însă voi spune fără dres şi făr-încurcătură. Vroiţi totdeauna să ne ţineţi în mrejele voastre. Lumina a vieţii voastre drum. Ce am eu cu sufletul vostru? Voi aveţi a da samă. Nici o lighioaie nu se poate aciua pe lîngă casă de răul vostru. Fiţi... la-nălţimea patriotismului vostru. Beau un pahar de bere în sănătatea voastră. Domnule Don Quijote, să-mi dea Graţia voastră binecuvîntarea sa şi să mă lase. Jur că-nţelepciunea voastră este numai vorbă goală. Nu ştim tainele voastre. Mi se pare că drăgălăşenia voastră merită recunoştinţă. Nu mai apăraţi lenea voastră şi a dulăilor. Vai de steaua voastră. Dragostea voastră cea adevărată şi neprihănită a spart toate vrajele. Legea voastră nu-i curată. Vă fac bogaţ în viaţa voastră. Aduşu elu înraintea voastră, mai vîrtosu între tire, Agripo împărate. Vrăjmaşii voştri vor pica înaintea voastră M-au slobozit Dumnedzeu încoace înanintea voastră. Rădicaţ pre bozii cei striini den mijlocul vostru. Iată iubiţilor, că pun înaintea voastră învăţătura graiului frumos. În tainica-mi privire, în dulcea mea visare Eu şi asupra voastră deşteaptă privighez. Pe voi contra voastră la luptă ei vă mîn. Feriţi-vă de dînsa, alungaţi-o din mijlocul vostru. Drapelul sub care luptaţi este în mijlocul vostru însăşi imaginea Patriei. S-a lăsat asupra voastră o mînă grea care v-a smuls pe unul de celălalt. Braţul acestuia s-a proptit deodată ca o barieră de teren în faţa voastră. Isaiia prorocul cătră tătînrii voştri grăi. Io ispitiră-me părinţii voştri. Eu viu hi Dumnizeul vostru Veţi mînca carnea feciorilor voştri Lăsa-va şi voao Tatăl vostru din ceriu greşalele voastre. Înţelepţi-i va Hristos să fie ucenici, întru toată înţelepţia şi mîndria să îmble, că să nu ia pildă vrăjmaşii voştri de voi. . . Striini care nu-s den sămînţa voastră. Eu văzu că faţa tatălui vostru cum nu e aşa ca ieri şi mainte. Cîte beseareci sînt făcut(e) de moşii voştri Nice părintele vostru va va ierta pre voi de păcatele voastre. Să proslăvească pre Tatăl vostru. Să fiţi acestuia crai al vostru plecaţi şi cu credinţă. Dumnădzăii voştri au fost oameni. Dar şi milă Domnul din fiinţă Şi-n cuconii voştri să vă vadză. Fetele voastre daţi-le noao. Mult voi înmulţi seminţia voastră ca stelele ceriului. . Astă noapte veniră dumnezeii voştri la mine şi mă certară foarte rău pentru voi. Dar mai marii voşt cu minte nebună, Lor cu puterea împrotivă stătură. Cu om al vostru să o trimiteţi să o facă teslim cum mai făr’ dă zăbavă Arătaţi-vă părinţilor vostri ascultători. Să mă ajuţi... spre a cîştiga pe senatorii voştri. Sînt pe totdeauna al vostru binevoitoriu. Să mai trăiesc o bucată Ca să pot fi totdeauna a voastră slugă plecată. Dumnezeul părinţilor voştri se va îndura de lacrimile slugilor sale. A! voi ocăriţi pre Domnul vostru! strigă acesta. Trebui să vă slujesc cînd nu sînteţi acasă; almintirile nevestele voastre n-ar şti ce face de urît. Tinerimea voastră creşte fără învăţătură. Vă plîngeţi acum că stăpînii voştri v-au prins cu ocaua mică. Ridicaţi monumente eroilor voştri! Copiii voştri să înveţe carte ca să se facă învăţaţi. Bărbaţii voştri... Au tras spre dînşii moartea cu crime dovedite! Nu vedeţi că rîsul vostru e în fiii voştri plîns? Iată ce-mi scrie frate-mieu şi moşul vostru. Să azistaţi împreună cu profesorele vost Neamul vostru-i neam de hoţi. Zevs al vostru nu există. Să vă învoiţi cu boierii voştri şi să fiţi oameni de omenie. V-am primit pe moşiile noastre pe voi şi pe părinţii şi pe bunicii voştri. Venii aici... Ca să dedic nobilei voastre fiice Iubirea. O să vă vedeţi de ministrul vostru acolo. A înnebunit şi dascălul vostru de atîta singurătate. Cum îndrăznit-aţi voi, mişeilor, să ridicaţi labele asupra stăpînului vostru? Vă dau acest pămînt vouă şi urmaşilor voştri. Să fie pentru odihna copiilor voştri. Nu puteţi lăsa pe fiul vostru să treacă peste acest istm de nisip şi să nu lase urme. Acesta are să fie împăratul vostru! Să-m dai bani aur cît o atîrna Gligorie al vostru. V-o omorît pe tustrii bărbaţii voştri. D-asta-i mîndruţa voastă Floare di pă coastă. Mămuca va d- întreba: – Frate vost unde-o rămas? N-az văzu’ pă frati-vost? Şi vă ştiţi cum cu toată putere am slujit tătîni-vostru. Mama voastră de ciocoi! Ei, mama voastră dă porci dă cîni, că nu mai ştiţi ce să născociţi. De ce mama voastră băgaţi caii în ovăz? Întreabă pîndarul surd. Legea voastră de femei, Pentru voi am dat cinci lei. Să ştii Domnia ta că are frică mare... de acel lotru de Mahamet-beg, mai vîrtos de Domniele voastre Închinăciune Dumnilor voastre de la... marele vătag de ţinutul Vasluiului Multă sănătati facem Dumnilor voastri Sănătate şi tot binele poftesc de la Hristos Dumnilor voastre Al Înălţimei voastre prea plecat. Peste scurtă vreme om vide pe Preosfinţia voastră iarăş la scaunul Moldovii Ne rugăm Înalţimei tali... să să facă luminată poruncă... şi mari pomană va rămîne Înalţimii voastri Mă însemnez al Domniii voastre prietin Domnia voastră... aţi şi hotărît a pune în faptă lucrul cel mare. Alergăm la mila Domniii voastre ca să ne aflăm dreptate M-a trimis tata la Înălţimea voastră. Ce ziceţi Domnia voastră despre acele amoruri zgomotoase? Voi cerca a pune sub ochii Domniei voastre cîteva ipotesi Am onoare a fi a Domniei voastre devotat şerb. Vărul Evgheniei voastre v-au proscalisit. Sfinţiile voastre, urmaţi-vă datoria! Sînt gata la poronca Luminării voastre. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu al Sfinţiei voastre... am izbutit, măicuţă, să facem şi acum pe cheful spînului. Sărut mîinile Măriilor voastre. La Domniile voastre se face aşa ceva? Sănătatea Măriei voastre. Sînt convins că şi Alteţa voastră Este de părerea mea. Înţeleg Sfinţiile voastre că vă îndeletniciţi de trei zile. Nu pot. Ajutaţi-mă Frăţiile voastre. Aşa va fi fiind cum spune Cuvioşia voastră. Să ştiţi Domniile voastre... că am iertat pe cei care au îndrăznit să mă înfrunte. Păcat că Sfiinţiile voastre nu puteţi juca. Dumniii voastre bucurie Şi nouă de veselie. Alta nu mai ştiu nemica, Întunecimea voastră. Vă veţi aduna voi întru oraşele voastre Veţi lăcui cu tărie în ţara voastră În aceea dzi voiu aduce afară gloata voastră den pămîntul Eghipetului. Martor este... Şi Turnul Săverinul, munteni, în ţara voastră Strămoşii... Ocrotea patria voastră de vrăjmaşi făr-a se teme. Nu sînt oare acolo italienii puşi în primejdie pentru mîntuirea patriei voastre? Apăraţi... patria voastră. Veţi fi de-acum Ferice iară, Hai să vă duc L-a voastră ţară. Nu mai vrem unire noi cu ţara voastră. Trăind în cercul vostru strîmt Norocul vă petrece. Şi-n lumea voastră abia încap. Văd că în lumea voastră artistică, aveţi un fel de a vorbi foarte îndrăzneţ. Probabil că ai auzit de el, circulă prin cercurile voastre. . Am să las să vi-o citească un flăcău de aici din satul vostru. O veni o grindină pe satul vost şi un vifor, de şi staulul satului s-a-nburda. Ş-apoi pe toţi v-oi lăsară Să mergeţi l-a voastră ţară. Chenuiţi şi lăcrămaţi, plîngeţi! Rrisul vostru în plîngere se întoarrcă-se. Voi bate pre voi pe întru păcatele voastre Ispovediţi-vă lu Dumnezeu pururea şi păcatele voastre descoperiţi-le lui. Domnul au fost audzit vreava voastră. Greşalele voastre nu le va ierta. Cum mînie mea să nu să aprinză ca focul şi să nu arză, aşe ca să nu o paţă nime stînge păntru răotate faptelor vostră Întru ruga voastră pre voi nu uitareţi. Să vază faptele voastre cele bune. Milostenia voastră să nu o faceţi înaintea oamenilor ca să vază ei. Fiţi în pace şi iertaţi de greşalele voastre cîte mi-aţi făcut oarecînd! Sfatul vostru şi norocul mieu la cumpănă voiu pune. Mi-am adus aminte de făgăduinţa voastră. Am auzit purcederea voastră. Va aduce venirea voastră atîta amărăciune. Cetera-mi preludă o altfel de cîntare, Şoptind faptele voastre ce eu le cercetez. Blîndeţele voastre să fie ştiute tuturor oamenilor. Să cază toată răzbunarea voastră numai asupra mea. M-a trămis aici ca să ascult plîngerile voastre. Noi citim luptele voastre cum privim vechea armură Ce un uriaş odat în războaie a purtat. Eu ale voastre planuri le cunosc. Vorba voastră sună ca plîns la cununie. Şi de-aceea spusa voastră era sîntă şi frumoasă. Nu vedeţi că îmbrăţişerile voastre sînt din ce în ce mai reci? Voi merge, paşă, să cerşesc, Dar mila voastră n-o primesc. Gîndului vostru mă faceţi părtaş. Recăpătaţi încredere în voi şi în experienţa voastră. Duceţi-vă acasă şi vedeţi de munca voastră cinstită. Nu mai isprăviţi cu neroziile voastre? Aceste rapoarte... reprezintă... toată frumuseţea şi măreţia etică a muncii voastre. Ce rost are să mă amestec în treburile voastre? Prin vocea voastră vorbeşte poporul. Oricît vă veţi încerca a vă întîlni laolaltă, să nu vi se împlinească această cerere a voastră! Vă vedes fieşcare dă treaba voastră. Rrogu voi se luaţi hrană; iaste amu cătră a voastră mîntuire. Voiu întoarce faţa mea în aleanul vostru Plata voastră multă e la ceriure. Noi... săvîrşim pomenirea voastră cea pururea cinstită şi sfinţită. Nu mai pot de dorul vostru al tutulor. Avem în minte imaginea voastră De cînd eraţi tineri. Amintirea voastră va trăi în veci. voştri, voastre vostri, voastre voşti, voaste, voaşte, voste voji vester Umblă cu voşcote. Nu face voşcote despre mine prin sat. Umblă în voşcote prin sat. voşcote. Numa voşcote încet în poartă voşcotesc Femeia... spală rufele în lovor... şi le calcă apoi cu un voşolău. vaşalău voşolauă voşorlaie voşorli Poalele, cusute de iie, sînt din pămucă din şapte laţi, voşorlite scrobite şi încreţite. văşăli voşolesc. În hoştină rămîne încă multă ceară. Anumiţi speculanţi adună această hoştină şi, storcînd-o în maşini bune, capătă... cantităţi însemnate de ceară. Cei ce se ocupau cu această se numeau hoştinari. Cei care adună din sat în sat această ceară se numesc voştinari. Făceam 12 putine de miere Şi le dam la negustori mari, Să le vînză la hoştinari. Au trecut nişte voştinari care cumpărau voştină de la oameni. boştinar voştinari. -ar. Aflîndu-se că este vinovat tuturor smintelilor şi fărădelegilor de care se pîrea, s-au judecat cu votul şi sufragiul tuturora ca să se lepede din dregătoria sa cea vlădicească. Toţi protopopii neuniţi ai Ardealului, cu deputaţii săboarelor sale,... adunîndu-se în oraşul Turda, aleseră trei bărbaţi, dintră carii, după numărul voturilor, Vasilie Moga, paroh neunit,... fu al doilea. La sfat să stringă întîi şăzătoriu votumurile di pi la asăsori... la judecătorie şi să facă închiere după mulţimea votumurilor. Cu sporiu să lucreze... pentru înainte gătirile spre război, dacă Austriei nu i-ar fi rămas alt votum (alegere). A sa apărare fu uşoară şi cinstită... Voturile cele mai multe fură spre apărarea lui. Toate votumurile sau glasurile era în partea lui Aristides şi al lucrului celui drept. La adunarea... pentru alegerea papii, cercetîndu-să număru voturilor (părere), s-a găsit că cardinalu Grigorie avea 24 în favuru său. Comiteturile vor da raporturile sale la Senat asupra pricinilor ce le vor fi încredinţate, şi Senatul va hotărî după voturile (părerile) celor mai mulţi. Pericolul iminent în care toţi se văzură cuprinşi au amorţit patimile personale şi, fără preget, toate voturile se concentrară în unul. În Polonia, după moartea lui Ştefan Báthory, trebuind a se face o nouă alegere de rege, mulţi stăpînitori, prin solii lor, concurseră spre a fi aleşi; între aceştia, voturile polonilor se împărţiră între Sigismund, fiul lui Ion,... şi Maximilian, arhiduca de Austria. Îţi trimit voturile celor de la Brussa, pe cari mă rog să le trimiţi lui Zane. Toată auctoritatea corpului legislativ arată pe larg că libertatea voturilor era nulificată de tot şi că dieta deveni un aparat, o machină care face pe voia cîtorva magnaţi. Mişcările premergătoare alegerilor la Divanul Obştesc fiind de fire a împiedeca libera expersie a voturilor,... socotesc de a mea datorie a vă încunoştinţa despre aceasta Acestaşi respect nu va opri glasul ţării de a să rădica către dumneavoastră şi de a reclama contra votului dat de Comisiunea Centrală în 28 iulie 1860. O depeşă telegrafică ne făcu cunoscut cum aţi serbat prin vivate, torţe şi stindarde voturile anexării Italiei centrale cu Italia superioară. Fiecare parte poate să aibă unul sau mai mulţi judecători, dar nu pot avea decît un egal număr de voturi la fiece hotărîre. Junele fu numaidecît adus înaintea judecătorilor; întrebările începură, iar tînărul Mateo mărturisi adevărul, să încheie procesul-verbal, apoi prin vot unanim se osîndi la moarte. Văzurăm că doamna, dempreună cu fiiu-său, Petru, declarat prin votul ţerei moştean al tronului moldovenesc, refugise... la marginea Poloniei. Sub interimara mea administraţie mi-a venit la cunoştinţă un vot din nou exprimat din partea Consiliului Judeţean de Covurlui. Mai mulţi din colegii mei m-au invitat să stăruiesc la Ştirbei să intre în Cameră, să roage pe votanţii săi de a se menţinea în votul lor. El şi-a dat oficial demisia în urma unui vot al Consiliului Federal asupra unei cestiuni a timbrelor. Ce-ar însemna în adevăr roşii în ţară fără aceşti oameni introduşi pe furiş şi în mod fraudulos în colegiile cele mai importante..., cu scopul anume de-a altera şi falsifica opinia şi votul acestor colegii asupra actelor guvernului? Domnitorul, în mesajul de deschidere al Adunărei,... declară că a aderat la votul ambelor Adunări de a dezbate în comun proiectul de lege rurală. Nici unul din membrii uneia sau... celeilalte Adunări nu poate fi urmărit sau prigonit pentru opiniunile şi voturile emise de dînsul, în cursul exerciţiului mandatului său. Prin alegerea Romîniei, Franţa îşi va asigura prea multe voturi în Consiliul Societăţii Naţiunilor. Cei care au a da samă de voturi şi de sufletele alegătorilor au făcut tot ce-au putut ca să zădărnicească opera profesorului ieşan. Cererile ţăranilor nu s-au bucurat de votul Divanului. Vei auzi în Camera Comunelor multe discursuri frumoase, unele îţi vor schimba părerile, vezi ca nici unul să nu-ţi schimbe votul. Păgînii umblau roată, roată pe lîngă casele creştinilor, cerîndu-le votumul. Vot viril La o vreme ca aceea, lesne se pot sfii toţi preoţii a da pentru unul ca acela votum, ca să le fie vlădică. După ce fîrşi Janalău, Nimene după dînsul vru să ureze, Ci toţi îşi dederă votul său Într-acel chip lucru să aşeze. Eu îmi dau votul pentru raport. Ni se mai impută cumulul, în contra căruia... Adunarea au dat un vot, la care guvernul au aderat. Judecătorii sînt chemaţi a-şi da votul. Am dat votul meu în consiliu şi ca semnatar al unui tratat privind minorităţile. drept de vot Călăraşii carii purtau maghistratu cărătoriu, deşi nu erau adevăraţi senatori, totuşi aveau votum sau dreptul de a încheia în Senat, fără ei, singuri, nu grăiau sentenţia. Fieştecare familist (gospodariu) ce plăteşte bir 300 franci, în vîrstă fiind de 30 ani, are în Franţa vot (graiu) la alegerea deputaţilor. La asemine întîmplare a alegerii boierilor, mitropolitul şi episcopii nu vor ave vot. Báthory şi copiii săi se vor crea prinţi ai sf împărăţii, dar fără a avea drept de şădere... şi vot... în diete. Capul emigraţilor va ave în deliberaţiile comitetului numai părere consultativă iar niciodată vot Principele va avea vot şi scaun în dieta Ungariei în persoana sau prin delegaţii săi. Nici nu mai are drept de vot, de cînd şi-a măritat fata... Nu i-a dat casele de zestre? În mari lupte sufleteşti a intrat bietul părinte Gavril, de cînd toată lumea face politică şi are şi el vot la alegere. Regulamentul Organic, primind şi pe acei cu pitace de boierie, întindea dreptul de vot şi la cei fără avere şi fără venit. Afacerile lor bisericeşti le pertractează în adunările lor lunare, trilunare şi anuale, în cari toţi au vot. Băcanii saşi... fuseseră recunoscuţi ca avînd drept de vot. E nedrept ca numai cetăţenii bogaţi să aibe drept de vot. Cu cît se merge mai departe cu dreptul de vot, cu atît democraţii ar trebui să se sprijine pe cele mai rigide principii morale. Cinstea ce mi-a făcut consiliul profesoral de a o socoti folositoare pentru deprinderea tinerimei... m-au îndemnat a îndrepta cu deosebită îngrijire textul,... dorind cu aceasta a o face mai folositoare tinerimei şi a merita oarecum votul publicului şi al tovarăşilor miei. Votul lor, şi mai mult încă sănătatea copiilor, ne vor fi singura răsplătire care dorim. La Sparta, copiii erau crescuţi cu cheltuiala publică în nişte aşezăminte, în care nu se priimea decît voturile (glasurile sau părerea) fizionomiştilor, care erau însărcinaţi să cerceteze cu amăruntul figura lor, puterea lor şi buna conformare a trupului lor. Deci poate cineva despre acestea pentru Teseu să-şi dea voturile. Hamed... ne propune să ne întovărăşească la Alcazar. Cererea lui e încuviinţată cu majoritatea absolută a voturilor, şi îndată după dejun plecăm. Limba însăşi romînească în zădar va urmări acel grad de fixitate şi de cultură, care formează de atîţi ani votul general, dacă filologul nu va cerceta comorile ei istorice în emanaţiunile cele spontane ale geniului naţional. E împotriva firii mele de a solicita votul cuiva. Cel nou maghistru... al cetei, ce mai multe voturi va avea, fără nici o larmă,... să se aleagă. Această strigare a armadiii trase şi pre alţii spre partea lui, şi se înmulţiră votumurile, măcară că era... lucrul cu îndoială. Al vostru vot trăgea şi mai mult în norocitele adunări ce se făcea. Schimbarea dinastiei s-au hotărît atunce prin covîrşirea unui sîngur vot, ce era a deputatului trimis de la marginea Angliei. Cînd se va isprăvi balotaţia tuturor candidaţilor, de se va întîmpla ca doi sau mai mulţi dintr-înşii să aibă un deopotrivă număr de voturi, atunci aceia să se puie la a doilea balotaţie. Numerau sorţile (votumurile) a fieşcărui candidat şi, apoi, cel ce avea mai multe votumuri, acela era ales de maghistrat. Tagma bisericească... căpătă dritul a şede şi a ave votul lor în toate ghineralnicile adunări ale staturilor. Prin votul vostru ales, datoriu sînt a rosti adevărul şi dreptatea. A nu nu a căpătat toate voturile pentru vicepreşedinte. În acel raport un unterofiţer adeverea, ca martor, că voturile alegătoare unui deputat contraministerial se falsificară. El îndrăzni în public a se arăta ca candidat la tron şi a căuta a dobîndi voturile poporului. Un venit nou, dar jicnitoriu totodată agriculturei şi comerţului ţărei, au ştiut domnul Moldovei, prin voturile servilei sale Adunări Obşteşti, să-l tragă în folosul său Emigraţiunea să aleagă prin majoritatea voturilor cinci persoane cu încredere patriotică naţională Tot ei răpesc averile şi demnităţile chiar cu voturile dietei corupte. Poporul răsplătea prin voturile sale elocuinţa ce se punea... în serviciul său, prin oratori. Au îmbrăţoşat... această propunere şi au format un comitet de redacţie compus de cinci mădulari, ce au avut majoritatea de 40 şi 39 de voturi ca să lucreze la un jurnal Poporul prin voturi avînd confirmat alegerea, Camillus a luat comanda armiei. Acest arbor secular al privilegiilor... trebuia să cadă, şi el căzu prin votul dat de Adunarea-mumă în ziua de 29 octomvrie 1857. Alegerea s-a făcut şi domnul Filip Manoliu s-a proclamat deputat cu 11 voturi în contra a 9. Cînd în sînul Comisiunii Centrale a venit ora votului, unii din onorabilii membri au fost nevoiţi a admite... proiectul domnilor Arsache, Docan şi Brăiloiu. Unirea ne este astăzi îndoit scumpă: ca simţire naturală înnăscută în inima fiecăruia romîn şi ca vot legal şi unanim al ambelor ţări surori După legea prusiană voturile în adunărle generale se comptează după numărul acţiunilor. Ministrii sînt aplaudaţi unul după altul, preopinentul este huiduit, se cere închiderea discuţiunei, se trece la vot, şi impozitul se pune pe orce s-apucă. Pe aceste... temeiuri, fraţi romîni, eu vă cer votul, Şi la cauza cea sacră azi mă devotez cu totul. Camerele, ajungînd a fi compuse din deputaţi cari speculau voturile lor, în loc de a se ocupa de interesele clasei rurale, se ocupau de interesele lor particulare. Acest pod s-a făcut după votul dietei hungarice, ca să pună Pesta în comunicaţie cu Buda. Ministeriul a răspuns că asupra chestiei acesteia sînt voturile Camerelor de a se întruni pentru a o dezlega împreună Parlamentul şi puterea sa, de care regia avea mai multă trebuinţă ca niciodată,... nu se putea scuti, pentru propriul său nutriment, de a alerga la votul ţerei. De nu va fi mare disciplină, aceştia vor avea voturi atîtea cît să intre în candidaţiune Domnul A. Papiu Ilarian, secundat de domnul I. Hodoş, propune de membru actual al Societăţii pe domnul Alexandru Odobescu. Rezultatul scrutinului a fost: şeapte voturi cu da; unul cu nu. M-am încredinţat că, după lege, cumnata mea are drept la întreaga pensie a bărbatu-său; prin urmare votul Camerei e de prisos. Vom cere cuvîntul, vom espune profesiunea noastră de credinţă şi sînt convins că vom cîştiga multe voturi. Guvernul de la 11 fevruarie... procede în zilele de la 2 pănă la 8 aprilie 1866 la plebiscitul care, cu 685 969 de voturi pentru şi 224 contra, consacră alegerea principelui Carol. Dacă ar fi căzut vreun proiect al guvernului, şi celălalt venea simultan, în aceeaşi zi, la vot, atunci puteam cel puţin pe unul să-l scăpăm, după votul celuilalt. La seria întîi au avut banul Iordache Filipescu 82 voturi, ceilalţi au ieşit cu voturi neînsemnate. Cosma va avea luptă grea cu Végső..., şi învingerea, ori în care parte, se va face cu 50-60 de voturi Generalul Lecca propune în Cameră proclamarea regatului,... care e primită cu adeziunea formală a opoziţiei şi cu unanimitate de voturi. Cu o majoritate de 20 voturi în contra a 8, Senatul a decis trimiterea fostului ministru în judecata Curţii de Casaţie. În toată ţara secretul votului a fost o minciună şi alegerile s-au făcut în condiţii diametral opuse legilor în vigoare. Cînd Cetăţeanul turmentat a ieşit plecînd triumfător în fugă la vot, Mateescu... a început să aplaude frenetic. În timpul acesta, s-au făcut toate chipurile pentru a se obţine în favoarea soluţiunii guvernului numărul de voturi trebuincios pînă la complectarea celor două treimi. Ce sigur era de izbîndă, şi cu ce palpitaţii aştepta descoperirea scrutinului! N-a avut în total decît şapte voturi. Împărţindu-se voturile Secţiunii Literare în număr egal pentru ambii candidaţi propuşi..., alegerea se amînase pentru sesiunea generală. La alegere, făgăduieşte tuturor candidaţilor votul său. La vot... propunerea de împrumut căzu şi, în urma acestei răspingeri, propunerea de dare, făcută de minister, trebui să întrunească unanimitatea voturilor. Pîcleanu... este ales cu 100 de voturi, contra lui N. Catargi, candidatul guvernului, ce nu obţine decît 20. Hotărîrea nu se poate lua decît cu două treimi din voturile membrilor de faţă. Acela dintre candidaţi care a întrunit mai multe voturi (majoritate relativă) se consideră şi se proclamă ales de biroul care a condus operaţiunea electorală. Lupta a fost crîncenă; voturile se împărţîseră; nu se putea dobîndi majoritatea necesară; abia la a treia votare căpătă rivalul mieu împrovizat 41 de voturi din 68 de alegători prezînţi. Membrii Academiei sînt şi ei oameni şi, ca atari, nu le putem pretinde să primească între dînşii pe aceia dintre scriitorii cari întîi îi acopăr de insulte şi apoi le cer votul. Acestora li se cuvine... votul cînd e vorba de interese bisericeşti. Dumnealui sta liniştit deoparte şi se ducea în ziua alegerii la vot, ca să voteze. Vasile Grecu fu declarat ales cu majoritate de şaizeci şi două de voturi. La şase seara comisiunea declară ales pe candidatul Bela Beck, cu o majoritate de cinci voturi. Ca să fii ales,... trebuie recomandarea a cel puţin cinci membri şi voturile a cel puţin două treimi din membrii înscrişi. Nici în privinţa noului procedeu al distribuirii premiilor prin votul adunării generale nu ne putem ralia la decizia comitetului. De lăudat este majoritatea de dreapta care, văzînd că nu poate împiedica alegerea lui Cuza, nu s-a abţinut de la vot. Academia şi-a manifestat asentimentul său printr-un vot semnificativ. Uneori patru şi mai mulţi sînt pe aceeaş listă de candidaţi aleşi, unul cu opt, altul cu cinci, altul cu două voturi. M-am ferit,... temîndu-mă de vreun atac din partea oamenilor subprefectului, în scopul de a împiedica venirea la vot a alegătorilor. Fiecare cetăţean în vîrstă de 21 ani nu mai alegea prin votul său pe deputaţii Constituantei. Se trecu la vot şi majoritatea conservatoare obţinu amînarea. Votul pentru Unire pe care l-au dat ambele Adunări a avut o deosebită însemnătate în desfăşurarea ulterioară a luptei unioniste. Al. I. Cuza, întrunind unanimitatea voturilor celor prezenţi – 48 –, a fost proclamat domn al Moldovei. Senatul Universităţii a respins în unanimitate propunerea. În martie 1972, ea a fost readusă în dezbateri: 19 voturi pentru, 39 voturi contra. Rezultatul votului este proclamat în faţa unei mulţimi de 30 000 de oameni, cuprinsă de un nestăvilit entuziasm. La tentativa de premiere de către Academie a teatrului lui Caragiale, el a fost respins cu succes... A avut numai trei voturi! Fieşicare dintre mădularile ce se vor chema a-şi da votul său să îngrijască a nu vedea nimeni care din amîndoă balele aruncă într-un vas şi care într-altul. Ministrii... nu vor putea fi mădulare aceştii adunări, nici să-şi dea votul pentru alegerea mădularelor. Se pedepsi să se trimiţă de pururea în ecsilium..., fiindcă din 29 de tribuni, numai 9 au dat votele sale pentru dînsul. Deputaţii să se aleagă de acum înainte prin balotaţie, iar nu să-şi dea alegătorii voturile de faţă. Nu voi da votul meu pentru Negri, ca să fie el singur guvernator în timp de revoluţie. I-ar fi zis... că 26 de protopopi s-au dus la Şaguna şi i-au spus că ei dînsului vor da votum. D v L. Pop îi scrie că ar fi bine să lese pe gubernalişti afară, ca ei să-şi poată apoi da votul lor fără sfială. Eu să-mi bat joc de d-ta!..., de d-ta care mi-ai dat votul la alegerea din urmă? Tinerimea, pînă la vîrsta de treizeci de ani,... este oprită a concura să intre în arena politică; ba încă a şi asista la acest concurs şi a-şi da votul. Deşi... se declară adversar al revizuirii şi-şi rezervă deplina libertate faţă de guvern, administraţia nu-l combate, şi atît conservatorii cît şi liberalii îi dau voturile. În timpul recreaţiei, găsea prilej vornicul Vilara... ca să convertizeze pe deputaţi să dea votul pentru Bibescu. La 1889, înainte de votare, deputaţii au jurat pe cruce şi pe sfînta Evangelie că-şi vor da cu inimă curată votul pentru cel mai vrednic. Urmăreau pe fereşti pe cei care mergeau să-şi deie votul. El este simbolul omului fără opinie politică, alegător care îşi dă votul cui îl prinde la momentul oportun, cînd are nevoie de el. Voi, creştinii din Omida, trebuie să ne daţi votul pînă la unul. Puindu-se la vot paragraful VI, se primeşte de Adunare cu modificarea propusă de domnul Borănescu. Propunerea dlui Odobescu se pune la vot. Se pune la vot lucrarea comisiunii şi se adoptă fără discuţiune. Se pune la vot amendamentul dlui Pascal. Pun la vot propunerea dlui Aurelian, ca deseară să avem noi, majoritatea, o întrunire în şedinţă secretă. Pusă apoi la vot, propunerea lui Maiorescu de a rămîne la vechea pronunţare a fost primită prin aclamaţie. Eu am dat o explicaţiune pentru care s-a pus la vot numai concluziunile raportului Chamberlain. Pus la vot, la 6/18 noiembrie, memorandul nu fu adoptat în unanimitate, ci doar cu o mare majoritate. buletin de vot D le Caţavencu, fii bun, scrie-i, mă rog, votul acestui onest cetăţean. Se scărpina după ureche cu creionul şi se uita la cei ce scriau voturile. Doi agenţi sanitari... lucrează la stampilarea buletinelor de vot. Un număr de buletine de vot au fost anulate. Voturile se dau prin sculare şi şedere, prin viu grai sau prin scrutin secret. Vot deschis pe faţă Se propune a se cere de la domn modificarea regulamentului Camerei care dispunea votul pe faţă. Cei 30 de deputaţi prezenţi la şedinţa din 3/15 ianuarie au încheiat şi semnat un proces-verbal prin care se angajau să susţină în şedinţa Adunării elective, „prin vot pe faţă”, candidatura la domnia Moldovei a lui Al. I. Cuza. Adunarea electivă s-a întrunit spre a alege pe domnitor... Alegerea s-a făcut prin vot deschis. Vot universal obştesc El nu vrea votul universal..., pentru că el cuprinde în sine... şi unirea, şi instrucţiunea obligatorie, şi armarea ţărei, şi împroprietărirea sătenilor Încă din sesiunea trecută se ascundea în cutele evenimentelor vestita lege privitoare la consiliile judeţene, acest fidel pendent al proiectelor cari au de ţintă introducerea votului universal în Romînia. Este ştiut că în Franţa se practică votul universal. La această retragere au dat... doauă proiecte de legi; unul scoposea o reformă electorală tinzînd spre vot universal. Zvonul se pune în legătură cu dorinţa ce ar fi avînd-o liberalii de a introduce votul universal. Membrii primăriei se aleg aproape exclusiv dintre fruntaşii satului, prin vot obştesc. Purtător de cuvînt al revendicărilor democratice..., ar fi cerut în Sfatul Ţării împărţirea moşiilor la ţărani şi votul obştesc. Se înverşuna împotriva suveranităţii poporului şi a votului universal. V-a rugat să primiţi să faceţi parte dintr-un guvern care ar duce la convocarea unei adunări constituante, în vederea expropierii şi a votului universal. Dacă reforma agrară din 1918 nu a schimbat fundamental starea economică a ţărănimei, trebuie să constatăm că, prin cealaltă reformă, a votului universal, situaţiunea generală s-a îmbunătăţit. La optzeci de ani după Regulamentul Organic, se hotărăşte oştilor pămînt şi vot universal. Astăzi, cu votul obştesc, Caragiale ar fi introdus desigur şi pe ţăran în acest tablou ciclic al politicianismului nostru. Caragiale propune votul universal şi exproprierea, realizate abia după marele război. S-a toastat... pentru binefacerile libertăţilor cetăţeneşti şi pentru votul universal. Votul universal nu poate nici el să salveze principiul autorităţii. Propunea... să se decreteze votul universal şi împroprietărirea ţăranilor. Dacă spui că votul universal va rezolva totul, minţi; pentru că votul universal poate introduce sau aproba tirania. Vot egal Vot direct Oare cu legea din 1866 n-am experimentat şi colegiile numeroase ca şi cele restrînse, cele cu vot direct ca şi cele cu două graduri de votaţiune? Votul direct nu era dat decît clerului, marilor proprietari şi orăşenimii. Vot secret Voturile secrete, cînd este vorba de numire de membri..., dovedesc încă multă şovăire şi mult capriciu. Alegătorii direcţi delegaţi,... împreună cu ceilalţi alegători direcţi, alegeau pe deputaţi, prin vot secret. Vot consultativ Legea de constituire a Sinodului,... la art 11, lasă Ministrului Cultelor, în Sinod, numai un vot consultativ. Propunerea de-a-i acorda numai un vot consultativ a fost pusă de Germania. Moştenitorul tronului... de la etatea de 18-25 ani are numai vot consultativ. Vot deliberativ decisiv Declaraţiunile pe care Granville le-a făcut reprezentantului romîn i-a luat Romîniei orice perspectivă de-a cîştiga, cel puţin ulterior, un vot deliberativ. Vot de încredere Ministerul L. Catargi... provoacă în aceeaş zi o şedinţă secretă a Camerei, în care primeşte cu mare majoritate un vot de încredere. Ministerul actual, înainte de a se închide Camera, a obţinut un vot de încredere. Parlamentul finlandez a acordat votul de încredere guvernului minoritar al premierului Martti Miettunen. Vot de neîncredere de blam Numai pentru că proiectul de lege a fost prezentat şi că „Monitorul” a publicat în aceeaşi zi cuprinderea lui, am primit un vot de blam. Binevoiţi, domnilor, a vă gîndi că astăzi d v nu daţi un vot de blam persoanelor miniştrilor, ci legii rurale. După demisionarea „pro forma” a cabinetului Catargi, la 29 ianuarie 1876,în urma votului de blam în contra ministrului şcoalelor,... Dimitrie Ghica, prezidentul Camerei, nu a fost în stare să formeze un cabinet cu B. Boerescu. Dacă nu-i daţi un vot de neîncredere, apoi acceptarea este deja făcută şi moţiunea rămîne un act de prisos. Grave neînţelegeri se ivesc din nou în sînul partidului; cabinetul e ameninţat de un vot de blam. Un vot de blam al Senatului stă suspendat d-asupra capului său, acuzîndu-l de concusiune. A propus un vot de blam biuroului ad-hoc. Cît priveşte expresiunea dlui preopinent întrucîtva bănuitoare..., d-lui să aibă curajul de a propune un vot de blam. La 6 martie, Ministerul Moldovei primise un vot de blam din partea Adunărei acelei ţări, pentru călcarea aceleiaşi formalităţi. Dreapta, făcînd răspunzător ministerul pentru abaterea prefectului, propune un vot de neîncredere în minister... În şedinţa din 30 aprilie 1860, votul de blam este primit, unindu-se dreapta cu stînga în a lui susţinere. Adunarea, indignată de tonul ministrului, voia să-i deie un vot de blam. Conservatorii au hotărît, deosebit de înverşunaţi, să dea un vot de blam guvernului. Svidrighelo cu mîngîiere văzu plinirea votului său de a-şi recompenza pe mîntuitoarea vieţei şi prin legături sînte a o statornici în familie. Decisă a sacrifica zilele sale evlaviei şi meditaţiunei. Împreună deci cu călugăriţa, făcu vot de a peligrina la Ierusalim, a cere acolo dizlegarea blăstămului sub care se afla. Zînelor ursitoare, Caiu Iuliu Mansuet, ostaş în prima legiune..., îndeplini cu bucurie cuviosul vot, făcut la fluviul Olt lîngă muntele Caucaz. Pergamu-n veci nu va fi dărîmat de puterea danae, Dacă n-aducem din nou mîntuirea din Argos şi votul Care-l jurarăm plecînd pe mare cu strîmbele luntrii. Poate deodat-amîndoi biruiau..., Dacă-ntinzîndu-şi spre mare grăbitele palme Cloantus N-ar fi rugat plîngător şi cu voturi pe zei, să-i ajute. În lupta contra alamanilor făcu vot că, dacă va birui, va trece la creştinism. Pe mare dincolo văzîndu-ţi tu flota-nşirată, Zeilor voturi plătind pe mal în altare clădite, Pletele tale sub vălul de purpur le-acopere-ascunse. Votele sau închinările sale, scrise în table, le acăţau la genunchii statuielor, alipindu-le cu ceară. El zicea cum că acest fel de viaţă au ales-o în urmarea unui vot (giuruire). Lăsînd a se stînge focul sau călcînd votul de castitate, vestala era osîndită de a fi de viu îngropată. Rămîne să ne ocupăm numai de cultul dirept sau de adorăciune. Acesta poate fi interior sau esterior, după cum ne mărginim a înălţa sufletul nostru la D zeu sau formulăm apert voturile... noastre. Părinţii Mariei, Ioachim şi Ana, spre a împlini votul făcut lui Dumnezeu, pe Maria, cînd era de 3 ani, au dus-o în biserica Domnului din Ierusalim, dedicîndu-o spre serviciul lui Dumnezeu. Ca şi bogomilii, v erau, în parte, cei „desăvîrşiţi”, legaţi cu voturile sărăciei, al celibatului şi al ascultării. Călugării fac vot întreit: al sărăciei, fecioriei şi supunerii necondiţionate către superior. Pe lîngă cele trei voturi evanghelice, caracteristice ordinelor călugăreşti..., piariştii au adăugat şi un al patrulea vot. Atala este creştină şi destinată prin vot fecioriei. Oda cătră „Anul Nou” a d. Alecsandri este o compunere plină de sentimente patriotice şi de o inspiraţie serioasă poetică, la a căreia voturi fiecare moldoromîn se cuvine a uni pe ale sale. Graţie conciliăciunii celei abile a sistematelor opuse,... votul lui Voltaire s-a realizat; toleranţa s-a întronizat în învăţămînt. Voturile voastre se vor împlini. Făcînd voturi ca acest element a vieţii sociale să se întemeieze pentru binele naţiei..., nu cred de prisos a da la lumină astă mică piesă. Făcînd voturi ca cetitorii acestei foi să se împărtăşască de productul „Albinei”, încredinţăm că în a ei îndeletnicire... redacţia nu cruţă ostenelele. Ca un vechi tribut a stimei mele, acceptaţi alăturata compunere ilustrată prin onorabilul Vostru nume, împreună cu voturile sincere pentru a patriii şi a Voastră prosperitate. voturi. votumuri, vote Riga al Engleterii a scos din slujbă pe generalul King, pentru că, fiind mădular al Camerii Comunilor, a votat (ş-a dat părerea) în întrebarea ce s-a făcut împrotiva ministrilor. Adunarea... îşi va alege peste tot anul, după cele mai multe glasuri, dintre mădulările sale, doi secretari şi doă ajutoare acestora, fără de a-şi pierde dritul de a vota şi ei. La adunările obşteşti din Transilvania, să se trimiţă deputaţi şi din Ţara Rumînească, care vor avea drept de a vorbi şi de a vota. Sînt de părerea ta. Primesc pe d. Negri, şi alege încă doi sau încă un moldovan,... şi votez cu toată inima. Ştia cum să-i cumpete pentru ca să voteze aşa cum îi convenea lui. Administratorul a cerut dezlegare, dacă acei ce s-au scris supuşi ruseşti pot vota Avînd împlinit acele şease ore de gubernare, a făcut să procede cetăţenii alegerea şi toţi votară. De vroiţi ca fiecare alegătoriu să voteze după cugetul său şi în neatîrnarea sa, aparaţi-mă de cii puternici. Sfătuiau... pe rege şi pe ministrul său Guizot să cedeze curentului popular şi să consimţă la o întindere mai largă a dreptului de a vota. Mai sînt ş-acum alegători care votează cum vor, ziarişti cari scriu ce le vine în cap. Cu aseminea caracter,... nici puteam atrage simpatia colegiurilor în cari votam. Marea majoritate votează fără a-şi da osteneala ca să-şi dobîndească ştiinţa trebuincioasă pentru votul ce-l dau. De ce toţi alegătorii din comune urbane, ştiu ori nu a citi, să voteze direct, iar ţăranii numai prin delegaţie? Acea proprietate de zestre nemaifiind a d-sale, nu mai putea vota în calitate de proprietar al unei moşii străine. Privind cu autoritate în dreapta şi-n stînga la toţi cari se îngrămădeau să voteze, arată bila albă şi o aruncă ostentativ în urnă contra invalidării. Cine cînd votează gîndeşte serios L-al ţării bine numai şi nu l-al său folos? Unii crişmari şi arendaşi, împreună cu preoţii, învăţătorii, votează direct. Se vede că, pe lîngă cei 13 partizani ai lui Grigore Sturza, votase, în afară de Panu, şi alţi cîţiva naţionalişti. Alegătorii acestui colegiu, cari au venit fonciar rural de 300 lei în sus,... pot să voteze după voinţa lor. Votează asemenea direct cu dispensa de cens învăţătorii săteşti, preoţii şi aceia care plătesc arendă anuală de cel puţin o mie lei. La alegeri şi în dieta ţării îi găseam mai totdeauna votînd ca adversari romînilor. Dumnealui sta liniştit deoparte şi se ducea în ziua alegerii la vot, ca să voteze. Budu, care din politică nu pricepea nimic, nu vota niciodată. Mai mult, arhitectul n-a votat în alegeri, nefiind înscris pe listele electorale. Nu se poate să voteze toţi golanii, toţi desculţii. Mica proprietate şi ţărănimea clăcaşă votau indirect, prin delegaţi. Aci se vota după ginţi, pe cînd în comiţiile centuriate se vota după cens. Pe la orele 2 p. m. se votă fără control şi se proclamară nişte închipuiţi aleşi ai colegiului III. Se votează pe colegii, după cîtimea averii. Am scris că votez pentru Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Costache Negri. Cît pentru membrii care să compună comisiunea provizorie..., noi subsemnaţii am votat pentru... Ştefan Golescu, Dimitrie Golescu şi Winterhalder Votează pentru şaptezeci şi trei de membri. Plini de această doctrină d nii Lateşu şi Tacu au votat în Constituantă contra principelui străin. Deşi am votat... pentru Ştefan Bălăceanu, Ştirbei mă conta între prozeliţii săi. Cîţiva mai slăbuţi de înger dintre uniţi vor vota pentru Vişeu Agenţi poliţieneşti şi comunali făceau pe scriitorii permanenţi, notînd pe cei ce-ar fi votat în contra candidaţilor oficiali. E de-ajuns ca cineva să intre în contact cu roşii, să vrea să voteze pentru un roşu, spre a deveni necinstit. Mă prinz cu d-voastră că o să voteze cu noi cine cu gîndul nu gîndiţi. Noi votăm pentru candidatul pe care-l pune pe tapet partidul întreg. Să-mi spui d-ta pentru cine votez. El are mai multe bilete cu numele candidaţilor deosebitelor partide şi jură fiecăruia că pentru dînsul a votat. Prefectul de poliţie... l-ar fi conjurat şi silit moralmente a vota pentru principele străin. Zice... să votăm numai cu omul împăratului şi ne slobod munţii. În Bucureşti... i se pregătise un banchet, la care s-au ospătat... toţi cei ce votaseră pentru Cuza. Cu cine ai să votezi, Ioane?, îl întreb. – Cu Conu Nae! Poliţaiul... are o listă cu toţi negustorii din oraş care nu votează cu guvernul. Am văzut că a votat cu disidenţii. Toată viaţa a votat pentru domnul senator. E contra prinţului străin, dar votează pentru el. Astăzi se votează pentru asesori. Colegiul III e mînat de şefii de gardă civică şi votează... pe candidaţii guvernului. Aceştia-şi luau angajamentul solemn de a susţine candidatura dlui Tiberie Piscupescu, şi rugau şi pe ceilalţi să voteze pe acest distins fiu de comerciant, doctor în drept. Mihăilenii... votează şi ei tot pe colonelul Cuza, încît el întruneşte unanimitatea de 48 de glasuri ale celor de faţă. Votez pe domnul candidat Beck! zise învăţătorul. Îi telefonase... la birou,... anunţîndu-l că fusese votat cu o seară mai înainte. Domnule primar, Vasile o să te voteze şi la celelalte alegeri de primar. A doua zi, în şedinţă secretă, se învoiesc toţi să voteze pe Cuza. S-apropie alegerile, fraţilor. Să ne votaţi pe noi. Deputaţii au revenit în sala Adunării şi au votat, după validare, în unanimitate, ca domn pe Alexandru Ioan Cuza. Murind Teofan la 842, s-au rechemat din exil şi s-au votat episcop al Niceei. Pentru membri ai comisiunei însărcinată cu tragerea scrutinului s-au votat St. Golescu, D. Brătianu sau, în lipsa sa, D. Bolintineanu şi D. Golescu Eu unul, aici, nu pot lua iniţiativa a aduna pe romîni şi a-i îndemna, a-i îmboldi,... a-i sili să voteze numirea lui. Aceeaşi dietă votează uneori legi redactate cu atîta viclenie, încît... devin curse şi perire chiar pentru cei cari le votaseră. Furăm însărcinaţi de domn cu redacţiunea proiectului de lege; el fu votat... în unanimitate şi cu entuziasm. Adunarea ad-hoc a votat... propunerea pentru Uniunea principatelor prezentată de mine. Domnitorul a convocat Camera în sesiune extraordinară ca să voteze legea electorală. Acea revoluţiune franceză... i-a recunoscut dreptul de a participa la facerea legilor, de a vota impozitele şi de a controla întrebuinţarea banilor publici. O lege redigeată şi votată sub presiunea unei ocupaţiuni armate şi sub preşedinţa consulului rusesc,... nu putea fi considerată decît o operă impusă de streini. Domnilor, aţi votat legea instrucţiunii obligatorie, ea însă nu e aplicabilă. Camera au făcut greşala să voteze propunerea miniştrilor. Aflîndu-mă... înaintea unei legi pe care o veţi vota şi în urma căreia se va alcătui budgetul organic, m-am văzut totdeodată faţă şi cu cerinţele finanţiare ale ţărei. Programul învăţămîntului şcoalelor săteşti, după legea instrucţiunii publice,... trebuie să fie votat de consiliul general al instrucţiunii. Prezidentul acelei Constituante... au votat constituţia actuală. Nu ne îndoim că va veni un timp în care le va părea rău... pentru legile vexatorii pe cari le votează cu atîta uşurinţă. D. baron de Haan, delegatul Austro-Ungariei, votează propunerea ca neriveranii să elaboreze anteproiectul. A fost însărcinat... să prezinte regelui moţiunea votată de naţiune contra reacţiunii. Proiectul de revizuire votat de Cameră... a fost ieri, după o dezbatere de două zile, luat în consideraţie şi de Senat. Afară de impozitele ordinare, asupra lui cădeau toate contribuţiunile estraordinare, votate la diferite ocaziuni. Legea fusese votată în scopul realizării Unirii, prin întrunirea la Focşani a Adunărilor ţărilor surori. Ministerul cere urgenţa, asupra căreia se încinge o dezbatere foarte vie, opoziţia cerînd ca împrumutul să fie votat o dată cu bugetul. Orice lege relativă la veniturile şi cheltuielile statului... trebuie să fie votată mai întîi de Adunarea deputaţilor. În fiecare an Adunarea deputaţilor încheie socotelile şi votează budgetul. dreptul de a se pronunţa asupra petiţiunilor ce le sînt adresate şi dreptul de a vota legile. Determină pre unii din oponenţi să voteze măcar budgetul statului. Cine ţine la dreptate... nu poate să voteze o asemenea lege. Deputaţii cari au votat aceste legi... n-au fost aleşi prin sufragiul universal. Se crede că, imediat după alegerea biroului, Adunarea va vota admiterea Germaniei. Rezoluţiunea britanică este redactată în aşa fel, încît, dacă ea este votată, Tardieu nu mai poate susţine teza internaţionalizării, aşa cum o concepe el. Au votat o moţiune prin care se cerea detronarea regelui. În ziua de 2/14 mai, Kogălniceanu s-a prezentat în faţa Adunării şi i-a cerut să voteze legea electorală. Cetăţenia a dobîndit-o prin lege specială votată de Parlament înainte de 1914. În Polonia dieta votează legătura totală a ţăranului şerb de glie la 1532. Academia Romînă a votat aproape în unanimitate hotărîrea care valida această propunere. Eu, din parte-mi,... aş vota celibatul pentru toată viaţa. Aici, dacă nu s-a votat,... de nu s-a luat în băgare se seamă programa voastră, vina nu este a mea. S-a votat o legiuire care opreşte de a favoriza fuga sclavilor. Legea privitoare la emanciparea ţiganilor mînăstireşti şi ai statului... s-a votat mai întîi în Moldova. Budgetul se votează numai pe un an. Bugetul anului 1876 s-a votat la 6 martie 1875. Legile se votează cînd de una, cînd de alta din acele comiţii. Rog să se voteze moţiunea mea ca o cestiune prealabilă. Este o afacere de conştiinţă. Din aceasta se vede cu cîtă îngrijire şi amănunţime se discută şi se votează legile în ţările occidentale. Dar constituţia actuală nu s-a votat de o Adunare al cărei prezident... era d. Epureanu? În şedinţa de la 19 decemvrie s-a votat convenţia comercială cu Italia. Amendamentul s-a votat, şi se spune cum că , imediat după votarea aceasta, d. Sturdza a dat de ştire bancherului belgian... să-şi ia geamantanul şi să plece. Proiectul de împrumut se votează aproape în unanimitate. Budgetul se va prezenta... Adunărei deputaţilor, şi nu va fi definitiv decît după ce se va vota de dînsa şi sancţiona de rege. Legile privitoare la impozite şi contingentul armatei se votează mai întîi de Cameră şi apoi de Senat. Bugetele... se votează numai de Cameră. Subt acest ministeriu se votă dorita lege electorală. Se vota în Parlament, în 1930, legea băuturilor spirtoase. S-a votat... de Conferinţa europeană o rezoluţie prin care se admite tariful de preferinţă pentru cereale. S-au mai votat de Adunare, cu o mare majoritate, legea cumulului şi legea concesiunii căilor ferate muntene. Membrii conservatori... au votat pentru adoptarea proiectului. La votarea în total veţi vota poate... în contra proiectului întreg. Domnilor, aveţi să votaţi 4 800 lei vechi poate numai pentru un an sau doi, şi nimic mai mult. Consiliul de Miniştri, puterea executivă, votează pensiunile funcţionarilor. Nu poţi să închei contract pînă n-o vota Camera fondurile necesarii. Parlamentul, în şedinţa din 16 februariu 1873, votă un premiu „pentru continuarea Istoriei critice a romînilor”. Deputaţii au să se împrăştie în curînd. Grăbeşte... a-i îndemna ca să voteze pensia fără întîrziere. Niciodată un francez sau un german nu ar fi votat un credit străin. Linia Dorohoi-Iaşi, pentru care aţi votat 15 milioane,... mai necesitează încă vreo 5 milioane. Camera a votat două mii de lei pentru a se înscrie în capul listei de subscripţie. Primăria votase o sumă însemnată sub conservatori, pentru ridicarea unui monument al lui Matei Basarab. Camera îi votase o pensie de 250 de lei pe lună Primeşte ajutorul oraşului, apoi o pensie votată de Parlament. Camera deputaţilor votează un ajutor de 400 de lei anual. Darul anual de 500 de galbeni votat de Adunarea munteană în 1860 pentru biserica Sf. Nicolae..., sprijinirea „Gazetei Transilvaniei”... constituiau manifestări de caldă simpatie ale poporului romîn din Principate. Dieta Ungariei... nu lipsi a vota în aceeaşi zi 21 mii de recruţi pentru armata permanentă. În august adunarea acţionarilor C. F. R. votează mutarea sediului la Bucureşti. Tocmai în ziua aceea i se votase o pensie viageră de o mie de lei vechi pe lună. Ministrul avea dreptul să primească în internat 100 de elevi sau 40, după cum se va vota suma şi se vor găsi elevi. Aflăm asemenea că... se va vota un nou împrumut de 30 milioane pentru acoperirea pretinsului deficit. Un credit extraordinar de 8 milioane se votează cu fuga, fără nici un fel de discuţie. În deşert se dau subvenţii, în deşert se votează milioane pentru construirea de teatre. Iată ce zic eu... O gustare uşoară întăi, pe urmă vin... – Brava, brava, cucoane, strigă Nicu Tanasache. Halal să-ţi fie! Eu votez pentru o salată de icre! votez. Adunarea... nu va putea chibzui nici o pricină, de nu se vor afla strînşi în sala adunării cel puţin doă... părţi din tot numărul votanţilor. Rezultatul acestor întrebări au fost următorul: din 91 votanţi, 76 s-au declarat pentru cea întăi întrebare. Alţii zic că el face aceasta numai ca să cîştige înimele votanţilor magiari. Din cei trei unguri votanţi, văzînd doi că nu pot izbuti a înainta pe un baronaş, îşi puseră carul în petri ca postul vacant să nu se-mplinească. În sesia Camerei deputaţilor, s-au ales de prezident D. Sozet cu 170 voturi, între 307 votanţi. Găsim o mare greutate în numărul mare al votanţilor. La colegiul III n-au urmat corupţiuni în mod brutal...; apoi era şi cam greu de a corumpe şapte sute de votanţi. Propunerea dlui Odobescu se pune la vot. Abţinîndu-se d nii Bariţ şi Papiu de la vot, au rămas opt votanţi. Toţi membrii votanţi ai Academiei s-au pus oare să studieze limbistica? Sînt „în curentul” ideilor europene în această privinţă? Mai mulţi din colegii mei m-au invitat să stăruiesc la Ştirbei... să roage pe votanţii săi de a se menţinea în votul lor. Se mai cerea de la fiecare votant un bilet eliberat de primăria comunală. Se atribuie mandatele candidaţilor din fiecare listă, calculîndu-se procentul de voturi obţinut de fiecare grupare politică, faţă cu nr. total de votanţi din toată ţara. Majoritatea votanţilor din această comună era înscrisă prin diferite partide din opoziţie. Listele electorale permanente dau informaţii despre populaţia votantă a Romîniei. Toţi cei 16 milioane de votanţi să meargă în străinătate în ziua alegerilor, ca să poată vota fără cărţi de alegător. votanţi, -te. După ce s-au cercetat toate paragrafurile raportului... şi s-a făcut votarea (darea părerilor),... s-a dat poruncă crăiască să înceteze adunările Camerilor. A propus să se hotărască de către Obşteasca Adunare votare (darea părerilor), în puterea căriia să se aleagă pe tronul Belgiii duca August de Laicemberg Aicea decurg votările. Ieri se aleseră cei politici. S-a otărît... a se numi un comitet pentru alegerea căruia procede Adunarea la votare Întrebările limbistice şi ortografice se hotăresc în acel areopag al ştiinţei prin votare: se ridică mîna pentru sau contra unei propuneri. Am intrat în sala Adunarii, s-au făcut apelul nominal şi celelalte formalităţi şi au început votarea. Îndată după instalarea biuroului provizoriu, începîndu-se votarea pentru biuroul definitiv, secretul votului şi legalitatea operaţiunii au fost cu desăvîrşire nimicite. Se putea... concepe chemarea unei singure adunări,... şi Constituanta s-ar fi rostit şi asupra alegerei principelui Carol, care nu ar fi trebuit să fie supusă unui mod de votare discreditat de însuş acei care îi cereau aplicarea. Atunci se face o a doua votare, şi acela dintre candidaţi care a întrunit mai multe voturi... se consideră şi se proclamă ales de biroul care a condus operaţiunea electorală. Modul votării este public şi secret. Nu se începuse votarea la oara hotărîtă, ci mult mai tîrziu. La 1889, înainte de votare, deputaţii au jurat... că-şi vor da cu inimă curată votul pentru cel mai vrednic. Cu cît treceau ceasurile, cu cît se apropia votarea de sfîrşit, oamenii aşteptau parcă mai potoliţi. Centrul de votare din Blajini e unul din cele mai grele. Am uitat cum arată privirea şi chipul unui alegător în faţa centrului de votare. Primii doi au fost respinşi neîntrunind, la votare, decît cîte 17 bile pentru şi cîte 11 contra. Sosit în Franţa..., îmi propusesem să alerg... de-a lungul şi de-a latul Parisului, pîndind centrele de votare. Buletin de votare Agenţii electorali îi trămitea într-o sală depărtată, unde este secretariatul general al primăriei, şi acolo scriitorii oficiali le scria buletinele de votare. Acest art de lege... fusese precipitat,... dieta din 1868 prea s-a grăbit cu votarea lui. În sesiunea Camerei din 1863 şi 1864 am prezentat proiectele de lege comunale şi judeţene... şi am obţinut votarea lor. Pentru ca să nu ajungem sau la respingerea budgetelor sau la votarea lor în bloc, noi trebuie să lăsăm politica deoparte. Votarea unui articol ca acel de care e vorba era o neiertată greşală La votarea budgetelor, se tocmesc ca la tîrg, nu lasă pe ministri să facă cum ştiu ei. Acum ni se propune votarea unui proiect de lege de reformă a codicelui penal, fără procedura penală. Ministerul..., înainte de a dizolva Parlamentul liberal, obţine încă votarea budgetului... şi a unor legi urgente. Camerele au lucrat aproape în permanenţă..., lăsînd totdauna pînă la ultimul moment votarea bugetelor. După votarea împrumutului de 34 de milioane..., se speră o împăcăciune în familie. Obiecţiunile opoziţiei n-au putut împiedeca nici votarea, nici promulgarea legii privitoare la înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune. Amendamentul s-a votat, şi se spune cum că, imediat după votarea aceasta, d. Sturdza a dat de ştire bancherului belgian... să-şi ia geamantanul şi să plece. Expirînd sesiunea ordinară a Adunărei, ea este închisă, fără a se prelungi pentru votarea budgetului. Cu prilejul votărei legei pensiunilor, apoi cu acel al votărei legei organizărei judecătoreşti, se schimbă cuvinte cam grele între ministerul justiţiei, G. Vernescu, şi deputatul Tell. La votarea constituţiei, cînd se ajunge la art 104, care vorbeşte de Curtea de Casaţie, deputatul Iaşului, Gh. Mărzescu, propune un amendament. Fac regulamente pentru votarea legilor şi dirijarea dezbaterilor. Ministeriul voia să propună, în decemvre 1869, spre votare, un proiect de lege. În cazul votării unei asemenea legi vor fi avantajaţi mai ales aceia ale căror creanţe sînt scontate de marile bănci cu portofolii putrede. Discutarea şi votarea bugetului într-o singură şedinţă... erau... edificatoare pentru modul de lucrare al noii Adunări. Votarea pensiei întregi ar fi un act de justiţie din partea Camerei. Cităm votarea celor 31/2 milioane pentru cumpărarea unor materialuri rămase pe urmele armiilor ruseşti. Meritele acestor Adunări sînt... citate pe rînd în mesaj. Modificarea articolului 7, răscumpărarea căilor ferate..., votarea celor zece milioane lei vechi pentru Iaşi. Pînă la votarea creditului necesar la acea lucrare, nu se putea face nimic în lipsă de fonduri disponibile. votări. Rezultatul nemijlocit al acestei călcări au fost... a sa primire în Adunare, unde s-au făcut mădular şi au votarisit fără a i se adeveri mai înainte titlurile sale Acei şasesprezece boieri, de la rangul de mare logofăt, pînă şi banul, să vor alege... prin balotaţie..., afară de ministrii, carii nu pot fi mădulări ale aceştei adunări, nici a votarisi (a da glasuri) întru alegirea mădulărilor sale. Să sirguia a să întrece prin slujbe îngiosite şi prin plecare de a votarisi numaidecît nişte proiecturi încă nu îndestul chibzuite Domnul... pune de a i să votarisi o adăogire la lista civilă, precum şi o despăgubire de neadevăratele cheltuiele, ce ar fi făcut la Constantinopole. votarisesc. Interesul cel mare al reformei parlamentare, dizbătîndu-se în Camera deputaţilor, s-au hotărît prin votarisire (dare de glasuri), în care un singur vot era mai mult în favorul reformei. Pentru... a lor nemoralitate foarte mult au agiutorat de a strica principiul votarisirei cei slobode votarisiri. Actul votat, care abătea un arbore secular, este prea important, spre a nu-l reproduce. În această poziţiune, aflîndu-mă faţă cu budgetul pe 1875 votat deja,... m-am văzut totdeodată faţă şi cu cerinţele finanţiare ale ţărei. În aceşti patru ani de regim progresist ţara nu s-a învrednicit o dată măcar să aibă bugetul votat. În şedinţa Senatului de la 8 aprilie d. Stătescu revine, în numele şi din iniţiativa mai multor senatori, asupra legii votate. Învăţămîntul primar este ameninţat..., dacă propunerea votată va rămîne pentru mai mult timp. La Universitate am debutat în 1 900 în epoca de tranziţie a de curînd votatei reforme a învăţămîntului secundar. Rezoluţia votată... cuprinde la cererea Italiei cuvîntul „eventual”. votaţi, -te. Într-o clipă au nimicit reprezentaţiunea naţională prin alegeri de porunceală, au făcut din deputaţi şi din senatori nişte votatori neconştiinţi, aduşi cei mai mulţi de poliţie. Nu avem decît dezgust de toate aceste lupte între nulităţi absolute de-a ajunge la rangurile supreme ale statului, fie pentru împăcarea unor ambiţii nejustificate,... fie în sfîrşit pentru reasigurarea majorităţii votatorilor. E curios cum legile cele mai importante trec cu iuţeala fulgerului prin conştiinţa votatorilor noştri. Deşi existenţa colegiului I mai nu are un alt rol în ţara aceasta decît a face cu putinţă să pătrunză puţină lumină şi neatîrnare de caracter în Parlamentul de maşini votatoare, guvernul actual nu se mulţumeşte cu atîta. votatori, -oare. -ător Încredinţînd puterea suverană votaţiei poporului, răsturnă preponderanţia aristocraţilor. Convocă într-o gheneralnică adunare cele trei stări ale clerului, a noblesei şi a poporului, prin a căruia votaţie dărîmă covîrşirea oligarhilor. Dritul votaţiei are a fi dirept şi general, fără vreo condiţie de cens (dare). Votaţia are a fi secretă. Păşind întru alegerea atît a capului emigraţilor cît şi a membrilor comitetului prin votaţie, a iesit rezultatul următor... Oare cu legea din 1866 n-am experimentat şi colegiile numeroase ca şi cele restrînse, cele cu vot direct ca şi cele cu două graduri de votaţiune? Ministrul de finanţe... răspunse în puţine cuvinte că cabinetul nu se împotriveşte de a se lua în băgare de seamă propunerea aceasta. Făcîndu-se... votaţie asupra priimirii sau nepriimirii propunerii, o majoritate însemnătoare a hotărît ca să se dea în dezbaterea Camerii. Vi se trimite cu aceasta rezultatul deliberaţiilor şi votaţiei emigraţilor din Bursa asupra formei şi numirii direcţiei emigraţilor romîni din ambele Principate Votaţiunea unei legi, votaţiunea unui regulament. votaţii. Camera era plină de fum, grozav de scîrnavă, cu podelele ude de vin, de bere şi de vodcă. Toţi încep cu ceaiul şi sfîrşesc cu vodca. La femei şi vodcă dam năvală. Altceva n-ai? Vin, bere, vodcă... – Vin am..., spuse Minda. cu multă votcă, ţigări, sîrmă ghimpată şi gunoaie. Tatăl, de beţie, murise înzăpezit cu o sticlă de vodcă în mînă. Alcoolul din butoaiele aduse de la Bucureşti urma să fie prelucrat pentru obţinerea de diverse băuturi, în principal votcă. votci. otcă Cu otcă de vinars (rachie) s-au mîntuit de călbează nu numai oile, ci şi vitele cele cornute. vodcă otcă) otci. votcoale votcoluri Multe monumente înfrumuseţează împregiurimile Karlsbadului, cu înscrisuri analoge, numite table votive, care de asemene sînt săpate prin stînci, în deosebite limbi, de autori renumiţi, drept mărturie a recunoştinţei acelora ce au recăpătat aice a lor sănătate. Recomandăm între altele promenada spre Posthof, pe la stînca numită Parnas, pe care sînt sculpite în piatră mai multe table votive, în diferite limbi. În acel cîmp al bătăliei decise a se face o biserică votivă, consfinţită marelui arhistratig Mihail. A ta pomenire voi aşeza-o ca o tablă votivă în templul istoriilor. În primul plan... sînt depuse antichităţile ce se compun din vase egiptene, mumii, sarcofage, pietre sepulcrale şi votive, precum şi dintr-o colecţiune bogată de antichităţi romane. Se propune... clădirea unei biserici votive. El văzu arcul lui Traian stînd fără căpătîi...; la bază îi lipseau cu totul ornamente, şi pe frontispiciu n-avea nici o inscripţiune votivă. Elinii... puneau inscripţii elineşti pe pietrele votive consacrate de ei zeilor lor. Bis votivă, zidită în amintirea scăpării norocoase a împăratului de un atentat, la 1853. E de-ajuns să pomenim... carul de bronz votiv purtînd pe el un cazan hemisferic ornat cu cîte şase protome de lebede de fiecare parte. Pe fiecare coloană se aşezau statui sau candelabre, iar între coloane se atîrnau lămpi, cruci şi coroane votive. S-a găsit aici un monument votiv al sănătăţii, dedicat zeilor Esculap şi Hygieia, drept mulţumire din partea celor ce s-au tămăduit. scos la iveală de munca migăloasă a apelor, pe inscripţia unui altar votiv descoperit în 1 ianuarie 1914. Templele închinate zeilor cu dedicaţii votive răsunătoare. Arta provincială din Dacia este dominată... de stilurile caracteristice provinciilor occidentale ale imperiului. Această amprentă poate fi urmărită mai ales în categoria monumentelor sculpturale religioase funerare sau votive, executate de pietrarii locali. Am amintit descoperirea unui obiect votiv de bronz înfăţişînd semnul crucii şi monograma numelui lui Hristos, cu inscripţia tăiată în metal. Măştile de teatru tragice şi comice de origine romană, imprimate pe mici plăci votive..., nu mai sînt decît simple podoabe. Inscripţie votivă Tablou portret votiv Pe peretele de vest, la dreapta uşii de intrare în naos, se găseşte tabloul votiv..., care-l reprezintă pe Ieremia Movilă, domn al Moldovei... Domnitorul prezintă ctitoria sa lui Iisus, în mare arhiereu, care o binecuvîntează. Este evident că între figurile tablourilor votive din vechea artă moldovenească au existat realizări mai apropiate de adevăratul portret decît cele de la Suceviţa. A fost construită pentru Daniil Sihastru, ca biserică de schit..., în timpul lui Ştefan cel Mare, al cărui portret votiv se păstrează pe peretele de vest al naosului. Voievodul... este reprezentat în tabloul votiv aflat pe peretele de apus al naosului. În tabloul votiv de la mănăstirea Bistriţa... numele soţiei sale este Maria. Portret în culori al stolnicului, în cadrul unui vast tablou votiv al Cantacuzinilor, executat de Pîrvu Mutu Zugravu în 1692 (Biserica din Comuna Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova). votivi, -e. Sţipio nu avea vîrsta cea după legi, dară el spre aceea zicea: dacă toţi romanii mă vor de edil, aşa sînt eu destul în vîrstă; cu toate aceste vreau a votiza ei pentru mine. La alegerile din urmă, în Anglia, în multe cercuri, votizară şi femei. votizez. Comisarii au descoperit că fiecare votizant va avea trei voturi, care să le scrie pe ţedulă Prin urmare n-au fost greşală de votizare, căci numărul ţedulelor au corăspuns numărului votizanţilor votizanţi. -ant Venind lucrul la votizare, rămase numai el cu cei doi sasi carii îl sprijiniră. La votizare nu a fost de faţă. Săvîrşindu-se în chipul acesta votizarea, s-au numărat ţedulele şi s-au aflat 42, prin urmare n-au fost greşală de votizare, căci numărul ţedulelor au corăspuns numărului votizanţilor Nu-mi pot da părerea pentru dreptul de votizare a femeilor. votizări. În votizaţie să fie toată puterea în mînile celor avuţi. De modul votizaţiei În Ungaria (precum şi în Transilvania) oficialii comitaturilor se aleg slobod de către aristocraţia fieştecărui comitat prin votizaţie. Nici prin votizaţie nu s-au putut introduce novele nemţeşti În prezenţa adunării au ars ţedulele de votizaţie votizaţii. O samă de pravile scriu să să taie capul hotrului, ales cînd va îmbla hotrind (votrind ) de faţă, de-l vor vedea toţi. Cela ce va fi cucon micşor sau fetişoară şi de vor hotri (votri ) cuiva, nu vor putea rămînea fără certare nice aceştia. Să se taie capul supuitoriului, mai ales cînd va îmbla votrind de faţă Cela ce va priimi în casa lui pre vreun hotru sau de-l va lăsa să şadză cu chirie, să hotrească ( ) muieri în casa lui, acesta-şi va piiarde casa. Pravilele ceaste mai noo dau învăţătură tatălui celuia ce-ş va hotri ( ) fata ca să i să taie capul; aşijdere să paţă aceasta certare şi fraţii ceia ce-ş vor hotri ( ) surorile. Cela ce-ş va hotri ( ) muiarea pentru să ia bani, să va certa cumplit foarte. Mă hotreşte întruna. hotri Voatrele mergea la părinţii fetii, lua lucrurile de pe departe şi, din vorbă în vorbă, ajungea să vorbească despre căsătorii... Cam aşa vorbiră... Flotoae şi Dobreasa a bătrînă, care mă votriră pe mine. Cînd se duc să ceară pre cutare fată pentru cutare fecior, se zice că se duc a peţi, în peţit..., cînd o cer, spun că o peţesc, o stărostesc, o votresc, o cer pentru cutare fecior. În clipa aceea întră pe poartă o femeie. Niţă tresări...; o cunoscu îndată că era voatra care votrise pe Chiva. Mai înainte vreme fecioru tot se mai ducea la fată în casă înainte de a o cere..., iar dacă fata îi plăcea şi „era de la D zeu” o lua. El trimitea la fată voatre să-l votrească. votresc. votrez, Hotria ( ) ce să face cu voie părinţilor iaste mai rrea şi lucru plin de ruşine şi de mai mare ocară decît ceaia ce să face între streini. La greşala hotriei (votriei să va certa mai mult boiarinul decît cel mai micşor. Să gonească pre votru şi să-l scoaţă dintr-acel oraş... unde va fi făcînd votria Acela care, fără de lăcomia dobînzii, poveţuiaşte pe vreo femeie întru cunoştinţi şi prilejuri prin carea ea să ademeneşte la necurăţie, acela să face vinova u faptei rele politiceşti ce să cheamă votrie. Tîlhăria, furatul, votria, Înşelarea, strîmba judecată,... Făţăria, camăta cruntată, Şi pe rînd faptele rele toate, Mai vîrtos ce trag spre bogătate. votrii. -ie. Cînd se duc să ceară pre cutare fată pentru cutare fecior, se zice că se duc a peţi, ... cînd o cer, spun că o peţesc, o stărostesc, o votresc, o cer pentru cutare fecior, iară actul întreg se numeşte peţire şi peţit, stărostie şi votrire. votriri. votritori, -oare. -tor. -ie. Hotru (votrul ) să cheamă cela ce are muieri la casa lui, de le ţine pentru dobînda lui, carele-şi dau trupurile de le spurcă bărbaţii cei răi şi fără omenie. Oricine-ş va zăloji casa, pentru să să facă acolo curvie,... acela să cheamă hotru ( votru ) şi să va certa ca un hotru ( ) şi ca un preacurvar. Doamna lui, Ioana, ca să fie slobodă în desfrînate şi spurcate faptele ei ce avea prin hotrii săi italiani, l-au omorît. Chemă pre o hotră ... fără ruşine... carea avea 4 fiice şi toate le-nvăţasă curve. Să cerceteze şi pentru curvii şi preacurvii... de votri sau voatre, de fermecătoare şi de învrăjbitoare Acum mi să porunceşte să fiu codoş şi pezăvinchi, adică votrul Polata împărătească o au împlut de mimi (ciufi), de cîntăreţi şi de lenoni sau votri; nici au fost lucru de ruşine, care se nu se fie aflat într-însul. Votră poţi ca să fii, Că ştii veriga s-o ţii. De iubit bună nu eşti, Decît să pezevengheşti. Această voatră bună au încercat... a planisi pre duşmana odihnei mele... la voia mea. Ruşinea de a se-ncrede într-a hotrului ştiinţă, În inima unei fete ţine cinstea în fiinţă. Decît dragoste cu votru Mai bine în pămînt cu totu. Decît dragoste cu votru, Mai bine pe Olt cu totu; Decît dragoste cu mită, Mai bine-o moarte pripită. Hotru ( ) să cheamă şi cela ce îndeamnă şi amăgeaşte pre vrun cucon, de-l spurcă cineva şi face sodomie. hotru Hotra iubire de sine a răpi au voit toate Şi, ca o mehenge mare şi la strîmb şi la dreptate, Au dat la a ei tovarăşi legi de samovolnicie. Dacă părinţii fetii se-nvoia cu voatrele, care vorbea în numele feciorului şi al părinţilor lui, dacă se-nvoia adecă şi din zestre, rămînea „să meargă la vedere”. Se mai informa despre fete şi prin neamurile lui şi, unde credea că fata i s-ar potrivi, se-nţelegea de trimitea voatră de băga vorbe. Oamenii aceştia se numesc... în Transilvania: peţitori, starosti, vorbitori şi, dacă-s muieri, voatre, sing voatră. În clipa aceea întră pe poartă o femeie. Niţă tresări...; o cunoscu îndată că era voatra care votrise pe Chiva. E vremea logodnelor. Acum se pune peţitul cu votri. Ai feciorului se duc la ai fetei şi, după ce fac „vorbele”, hotăresc zestrea. Se sfătuiesc de nu cumva sînt rude şi de se potrivesc cu starea şi averea; de aceea, cînd pleacă feciorul cu votrii la peţit, treaba-i de regulă isprăvită. votri, voatre. Învăţătură la Văvedeniia Preacistei, cînd o au dus părinţii ei în besearecă de o au închinat lui Dumnedzău Văvedeniia presventei şi preacuratei Fecioare Mariei. Alergîndu... cătră preacuviosul întru iermonahi, egumenul sfintei mănăstiri a Văvedeniei Bogorodiţii, a Sneagovului Cazanie la Vovedenie Bogorodiţe, noiemvrie 21 Această sfîntă evanghelie au dat-o Chiriţă Lăcătuşu din Ieş pentru sufletul lui la biserica noastră... şi este hramul Vovidenie Această sfîntă şi dumnezeiască biserică... este în hramul Vovedeniii Precistii bogorodiţe Lumina aceasta, ce arde în ziua de Vovedenie în biserică, se crede că nu mai are sfîrşit. Cum va fi vremea în ziua de Ovidenie, aşa va fi toată iarna. Uite, boierule, grîu pus după Ovidenie. Ovidenia e mare zi, că de Ovidenie s-a vedit lumea. Acei cărora nu le trăiesc copiii se roagă la Ovedenie să le dăruiască şi lor Dumnezeu copii şi să le trăiască. Ziua de Ovidenii este însemnată şi aşteptată de gospodine mai ales ca să-şi poată da de pomană lumina de veci, lumînarea care nu se va stînge niciodată pe lumea cealaltă. De va fi la Ovidenie senin, vara va fi secetoasă şi călduroasă. Dacă la Ovidenie soarele răsare în senin, se crede că peste an va fi bielşug în roade. Dimineaţa, în ziua de Ovidenia, umple oalele cu apă, aprind lumînările şi împart. Ved′eńia vińe la śinśi zîle după śe lasă post d′e Crăśiun. Solanum tuberosum vovici. În seimul în carele au numit ungurii pe pruncul Ladislav (VI) craiu şie, Ioann Huniadi, din voxul tuturor, s-au numit viţecraiu Ungariei. După multe voxuri fu ales prinţ comitul Franţisc Redei, bărbat de mare talant. voxuri. voxesc. voxiri. Publicul bucureştean nu este însă „voyeur”. Şi în această direcţie se vădeşte echilibrat şi în stare a lăsa medicii psihanalişti să moară de foame. Cu născocirea lor drăcească au transformat milioane de oameni sănătoşi în nişte trişti „voyeuri”. Nerval călătorul (mai exact figura sa mitizată) se prezintă ca un voyeur, mulţumindu-se cu deliciile spectaculare, femeia oferindu-se sau refuzîndu-se (o, desfătări ale vălului oriental!) privirii. În cîţiva ani venim la zi, adică la consumul pur, la romanul făcut cu reţetă, cu lesbiene şi juni narcomani, cu perechi bovarice şi cu soţi voyeuri. voaior. voaiö́r. voyeuri. „Voyeurismul” a invadat toate genurile. Scene de voaiorism, crime pasionale, o atmosferă încordată ... – iată cîteva trăsături ale operei lui Gabrea. Cei doi actori – Isabelle Huppert, profesoara de pian sfîşiată între sublim şi grotesc, între Schubert şi voyeurism, între Bach şi felurite refulări, frustrări, devieri sexuale, şi tînărul Benoit Magimel, studentul îndrăgostit şi dezgustat, seducător şi răzbunător – au fost recompensaţi cu premiile de interpretare. Poezia descrie o scenă de voyeurisme. Poetul îşi priveşte prin fereastră iubita care se pregăteşte de culcare. Fără ca aceasta să ştie că el se află în cerdacul casei. Obosită, ... îşi desface pieptarul, pe care, cu un gest visător, îl aruncă de pe umerii albi. Nu înseamnă că, implicit, scenaristul n-ar măsura şi n-ar sublinia... componentele şi dimensiunile mult schimbate ale fanteziei actuale, puternic influenţate, dominate chiar, de acest fenomen contemporan al voyerismului colectiv, care e cinematograful şi mai ales televiziunea. voyeurisme, voyerism, voaierism voaiorism voaiörism. vozuri. Pocloanele pe fieştecare an... : 50 lei de la calaraşii ot Pechea, 10 lei de la vataful de vozari, 33 lei de la 22 vozari, cîte un pol leu unul Bresle ce nu plătesc bir:... 20 vozari, ... 82 călăreţi... 20 postelnici vozari. Ăi de s-a dus la Rast s-a atîrnat de vozărci, le-a tăiat mîinile, s-a înecat. vozărci. Toate aceste molitve şi vozglasurile în taină să le zică. Protopopul... întonă cu glas tare acest vozglas: „Binecuvîntată este împărăţia Tatălui şi a Fiului şi a Sfîntului Duh!” Din lumea fără margini ca un etern vosglas Şi urletul de fiare, şi-al ramurilor cîntec, Îngemănate paşnic în suflet mi-au rămas, Cu îngăimări de rugă şi şoapte de descîntec. vosglas. vozglasuri. Acestea şi altele ca acestea ne învaţă preotul prin acea mică văzglaşănie Să-l scrie în sfînta proscomidie, şi în sfîntul pomelnic să-l pomenească cu sfinţii ctitori la toate vosgleşeniile în biserică. Vosglaseniile înlocuiau troparii şi erau înlocuie de ectenii. Preotul vosglaşenia această Că ţie se cade toată slava, cinstea şi închinăciunea Tatălui şi Fiului şi Sîntului Duh. vosglasenie, vosglaşenie. vozglaşenii. vozăsc. -ulete. Un taur muge; puţul cu lanţ şi roată ţipă; Şi vrrr!... un zbor de vrăbii zbucneşte dintr-un gard. Numa s-aude cum să deschide obloanele: – Vrîî! Vrîî! – în tăte părţile. vrabie de casă, vrabie de şură, vrabie de ţară, vrabie de cîmp, vrabie de mărăcini, vrabie de sat, vrabie de moară, vrabie ţigănească, vrabie proastă, Passer domesticus Mai lesne streleţului a nemeri o vrabie, decît pe un om călare cu arme. Îm petrec dzîlele toate, Ca o vrabie rămasă În supt streaşină de casă . Vrabia ş-au aflat ei casă şi turtureaoa cuibu ei, unde va pune puii ei. 2 funturi alice de ale mărunte, de vrăbii Îmbla prin pregiurul bisericii şi văzu vrabie cîte avea cuiburi la biserică. Fii-mieu, Mihu, împuşcă cîteodată vrăbii. Au mişcat copaciul ca să cază vrăbiile în sînu-i. Vrabia zboară şi ciuguleşte. Sturzii şi vrăbiile foarte să umflă şi să îngroaşe în asemine timpuri pîcloase. Trage în toate părţile, în toate jigăniile fără deosebire: găini, prepeliţi, curcani, vrăbii. Vrăbiele... se grămădesc în stoluri asupra snopilor. Colonelul... îmi dărui o puşcă cu duoă ţeve... De aci înainte, vai şi amar de bietele vrăbii de pe garduri! Dac-ar fi pe voia mea, mai bucuros i-aş suci gîtul ca unui pui de vrabie. Ascult huietul depărtat al morii, un chirăit de vrăbii şi sfada confuză şi misterioasă a poporului de gîngănii mici din iarbă. În colbul de pe drum se scaldă un cîrd de vrăbii. S-a strîns din zare-naltă Neamu-ntraripat...Ba şi vrăbii mai bătrîne, Musafiri din sat. Cîte vrăbii erau în corcoduşul de la fereastră... nu cred să mai fi fost aiurea. Ca să nu o mînînce vrăbiile, această cînepă se păzeşte cu momîi sau spărietori. Parcă sînteţi un stol de vrăbii încremenite în stuhăraia din iazuri. Vrăbiile care ciripesc lîngă geam nu-l mai distrează ca de obicei. Puiul de vrabie... e aşezat pe o scîndurică. O vrabie adormise în iarbă ca un ghem de funigei. Pui golaşi de vrăbii fără pene... Voi nu ştiţi nici măcar silabisa Zborurile-acestea, smulse din inima mea. Într-o clipă, alarmate, Ies din şanţuri vrăbiile. Omoram vrabia din roşcovii sălbatici cu praştia, furam pepeni din grădinile sîrbilor şi mă scăldam la apă mare. Lîngă mine şi la îndemînă, puşcociul naiv cu care prigonisem în copilărie vrăbii şi ciocîrlani. Prin fereastra deschisă se auzeau ciripiri vesele de vrăbii. Unele pisici imită...glasul vrăbiilor, spre a le prinde mai lesne. Puiul de vrabie sta răstignit în palma lui. Vrabia se scaldă în pulbere şi ciripeşte, rîma însăşi se întinde şi se scurtează. O vrabie-şi făcuse cuib în pălăria ei. La tropotul calului, un stol de vrăbii gureşe se înalţă în zbor. Lucu se duse în Cişmigiu, unde hrăni porumbeii şi vrăbiile. Vrabia... duce viaţa în apropierea gospodăriilor agricultorilor de la ţară. Dinspre bălţi au venit pîlcuri mărunte de vrăbii. Seara, cînd vrăbiile s-au dus prin subţioarele nopţii, un felinar... căuta parcă pe jos un ban de aur topit. Iarna venea cu zăpezi şi geruri care făceau să crape pietrele şi inima în vrăbii. Moşneagul a luat în mînă o vrabie. Într-o colivie... avea o vrabie. Vrăbiile cînd s-adună Pe garduri şi să sfădesc, Timpul sau vremea cea bună Că se va strica vestesc. Pentru friguri, se taie capul unei vrăbii şi se lasă să curgă cîteva picături de sînge pe o bucăţică de zahăr, care se mănîncă. Ţăranul ia o pietricică albă în gură cînd seamănă grîul pentru ca vrăbiile să nu vadă boabele cînd vor creşte spicele. Pentru a scăpa de friguri se prinde o vrabie şi se leagă de un picior al ei unghii şi păr de ale bolnavului. Vrăbiile..., dacă se vor scălda în colb, vor face a vreme bună. Cînd vrăbiile stau multe pe gunoi şi ciocotesc – semn de viscol. Dacă vrăbiile se vor strînge la un loc şi vor ciripi sau vor zbura în toane, va ninge. Cîte vrăbii într-un rug, Atîţia boi buni la plug! Flămîndul codri visează şi vrabia mei. Decît o mie de vrăbii pe gard, mai bine una în mînă Se sfădesc vrăbiile de la mălaiul altora, Ariciul cu meşteşug se prinde şi vrabia cu mei. Vrabia e totdeauna pui (şi ea moare de bătrînă), Vrabia mălai visează (şi calicul praznicul). Nu da vrabia din mînă pe cioara din par de pe gard Cine se teme de vrăbii nu seamănă mălai mei Vrabie pe gard Decît o săptămînă vrabie, mai bine o zi şoim. Nu-i mănîncă vrabia din mînă, Pe cîmpiile întinse... creşte grîul ca trestia şi spicul cît vrabia. Acela e uşor vara la muncă ca vrabia. O văzuse căscînd puţin gura şi o auzise lămurit făcînd din gîtlej ca vrăbiile. Mimi...era ca o vrabie care izbeşte încoace şi încolo, orbită de încăpere şi zăpăcită de oameni. Îi ia mîna ca o vrabie în mîna lui puternică şi osoasă. Călugăriţele se adunară cislă în jurul lui, ca vrăbiile pe o bufniţă. Era nalt ca trestia şi-n spic cît vrabia. Aşa-i că sînt caldă ca o vrabie? Să nu uit că pisica, chiar cînd ciripeşte ca vrabia..., tot pisică rămîne. O să se ridice grîul pînă-n vară şi-o să facă spic cît vrabia. Ciripesc ca vrăbiile Pe sub toate gardurile. Grîul era în spic ca vrabia, În pai ca trestia. Vrabie de cîmp de munte, de pădure, de mărăcini, de mălai, pestriţă, grivă, gulerată) vrabia mălaiului Passer montanus Vrăbiile de cîmp locuiesc mai ales într-un număr mare în zăvoaiele Dunării. Aproape întotdeauna cuibăresc în ele, ca sublocatari, şi vrăbii de cîmp. Vrabie de sălciş spaniolă, de Spania Passer hispaniolensis . Vrabie de trestie de trestie mijlocie, de stuf, de stuf mijlociu Emberiza schoeniclus Vrabie galbenă Emberiza citrinella Emberiza hortulana Eşti cărunt, Lupule, şi ai minte de vrabie!... Doar n-aţi vrea să vă vînd eu o moşie care nu-i a mea? Am scăpat vrabia din palmă. Vecinul meu Manolachi mi-o umflat în arendă moşia... cu 1600 galbeni pe an, pe cînd ea aduce trei pînă la patru mii! De-a vrăbiile vrabie de pădure, Prunella modularis). Vrabia lupului = (Motocilla alba). (Lanius collurio). vrăbii vrabii vrebii vrăbi vrabie vrabiei vrăbiei vrăbi vrabii vravii vracuri. Rugă... pe acea măiastră sau vrace ca să îi spuie cine a fost bărbatul coconiţei Amina. Cela ce nu va chema vraci la boala muierii lui şi să-i cumpere de tot felul de vracevanii şi de alte de toate bucatele,... şi de va muri atunce dentr-acia boală, pierde-va bărbatul tot venitul. Cătră D mn dzău bine credzînd, făcîndu-ş prilej cu vracevanii la trupurile omeneşti, şi mai mult grijind pentru leacurile sufletelor. vracevanii. Vrachierul „Tg. Lăpuş”, de 18 200 tdw, efectuează în aceste zile prima sa cursă. Nava era dotată cu material de transmisie (radio) cum nu se întîlneşte pe alte vrachiere. vrachiere. Morţii viiaţă nu vor vedea, nece vracii lor se-i învie. Vracii ceaia bunii încă vindecă de toate boalele. Cu învăţătura cade-se popeei să fie ca un vraci măiestru. Iosif porunci slugilor sale, vracilor, cum au aromat să ungă pre tată-său. Simţii rană foarte iute şi (ne)vindecată. Deci căutai vraci pre pămînt şi nu aflai În chipul unui vraci, cînd boleşte neştine de ochi, nu pune leacurile la ochi, ce la cap întăiu..., aşa Domnul Hristos. Acesta au murit au pentru vina vraciului, au pentru nesocotinţa lui. Muiarea de nu va chiema vraci la boala bărbatului, sau de nu-l va nice socoti, nu va pierde nemic den venitul său. Nu trebuieşte sănătosului vraci, ce bolnavilor. Să să scoale vracii din mormînt cu toţîi. Vraciu... tămăduieşte ranele, frînturile Vracii... dau bolnavului ierbi amară Nehtinav împărat să dusă la Machidonie grecească şi să făcură vraci. Vraciule, mînatu-m-au doamna mea, împărăteasa, doară ai ierbi de feciori. Omul, care... nici va să fie vraci, nu mă va tămădui, însă nici nu mă va ucide. O roabă a împărăţiii ştia pre Natinav vraciul, adecă doftorul. La ţară, lipsind medicii, eram dat pe mîna vracilor şi a babelor de mă căutau. Vremea va potoli necunoscuta ei patimă, mai bine decît leacurile vracilor. A îmblat pe la vraci şi filosofi, ca să le caute la stele şi să le ghiceasă daca or să facă copii. Mi l-am întors în pat cu mîna Şi-am fost la babe şi la vraci. Cînd... erau bolnavi, ...se chemau medici sau, cum se zicea atunci..., vraci. Arhanghelul i-a dat omului, ca dar de năşie, darul de a se face vraci - doftor de oameni. Ci cîntul se stinge cu-ncetul Cînd simte-a străinilor şoapte; Se vede că-i vraci cel ce cîntă. Se îmbulzea, în pitoreşti veşminte, o lume întreagă: ... pustnici, vrăjitori, vraci. Veniţi, vraci şi vrăjitoare, puişorul să-mi treziţi. De aci înainte numai moartea ar putea să-i mai fie vraci şi doftor. Trebuiau descîntece tari, de vraci dibaci şi puternici. La căsuţa comisului al doilea înfloreau... cîteva buruieni cunoscute numai vracilor. Bătrînul vraci şi-a deschis lada cu patru capace. Toţi vracii şi toţi filozofii cititori în stele nu pot da nici un ajutor împăratului orbit. Triburile Australiei centrale stimează în mod superlativ demonii şi vracii. Se zice că vracii şi călugării lor posedă reminiscenţe din ştiinţa pierdută a Atlanţilor. Din boală vraciul te scoate, Iară din urît nu poate. Vraciul îi dădu bune nădejdi şi după mai multe zile de muncă puse pe băiat pe picioare. Au întrebat pe toţi vracii, pe toţi filosofii şi învăţaţii împărăţiei. Aştepta... cu credinţa dulcelui vraci vindecare cu milă şi dereptare. Toate boalele ce am pus în Eghipet nu voiu aduce pre tine nice una, că eu sînt Domnul, vraciul tău. Să ne smerim şi să mergem la vraciu, la Iis Domnul nostru Iisus Hristos, vraciul şi lecuitoriul oamenilor Numai vraciul tuturor să o tămăduiască această rană. Părinte sv nte, vraciul sufletelor La ticăloşiile mele, mai bun vraci decît pe răbdare n-am găsit. Scriitorul se dovedea complex, vraci al spledorilor şi al întunecimilor din viaţă. e din familia vracilor, a căutătorilor de esenţe ultime. Nu eşti numai un artist, ci şi un vraci. Am găsit o oală, dar n-am pus mîna pe ea că am ştiut că-s vraciuri în ea. Vrăjitoarele, cîn’ vrea să ia lapte de la vacă, fac vraciuri pe sare şi duc la vaci să lingă. O babă spune că dacă ei i-a face atîta – o ştiut cu vraciuri – dacă i-a face ce-a dzîce, ie o aduci. vraci vraciuri Să poată ţînea lămurită socoteală despre vravurile ce se pun în arie şi despre soma de seminţe ce se scoate din fieştecare. Doi sau trei cai... se-nvîrteau pe un vraf de grîu. Cu tîrnul se tîrnuieşte şi vravul de pe arie, grăunţele amestecate cu pleavă, spre a-l curăţi de paiele cele mai mari. Unii oameni însă fac vravul la par chiar..., nevînturîndu-l peste noapte. Să aleagă firul pînilor... şi să le pună-n vravuri, fiecare fel de pîni în osebi. Unul, fiind cu vrau în arie, se ruga să ţie vremea bună pîn-o isprăvi de treierat. Scoaserăm două vravuri de azi dimineaţă. Dacă îţi rămîne ciorba nemîncată, te apucă ploaia cu vraul pe arie. Apucă şi el degrabă cu baniţa din vravul său. Am dat un vrab afară Pleava-n nouri azvîrlind, Vraful l-a vînturat Şi-n care l-a încărcat. Aceasta se strînge vrav la par cu dosul greblii şi cu lopata. Grîul roşu.... se făcea vraf pe zăblaie curate, de unde-l încărcau argaţii. Sămînţa care se treieră la maşină sau cu vitele... se face vraf alăturea, pentru a se vîntura. Grîul rămîne vrav în mijloc. Grîul a rămas vrav în mijloc, ca ales pe masă. L-o făcut vrav. L-o strîns vrav. Dăm afar’ dîm vrau paiele după dăsupra. vrau) vrav vrau S-au adus un vrav de cărţi a boiarilor ce-au fost trimis la împăratul Moscului Mă aflam cu un vraf de hîrtii în mînă. M-am simţit, amice, ca şi dator să-ţi trimit ţie prinosul acestui vraft de pagine manuscrise. În odaie prin unghere S-a ţesut păinjeniş Şi prin cărţile în vravuri Îmblă şoarecii furiş. Avea un vrav de paseri dinainte şi ospăta dintr-însele cu lăcomie. Am cumpărat de la anticar, cu toptanul, pe cîţiva gologani, un vraf de cărţi vechi. Peste puţin timp se opreau la nişte saci cu bucate, la o pereche de boi frumoşi,... la un vraf de lemnărie. Scoase din saltar un vraf de hîrtii. Prin palat vrafuri de galbini de-ţi iau ochii. Visul mă ducea noaptea înaintea vrafurilor pline de taine. Un metod constă în a face vravuri sau grămezi mari de lemne şi a le da foc. Hîrtiile dorm îngălbenite în vrafurile de unde nimeni nu le-a mişcat din loc. Iosif Rodean, îndată ce o ceti, o puse peste vraful de scrisori. Prin gară treceau acum trenuri cu vagoane deschise la soare şi la ploaie, pline cu vrafuri de mobilă. Pe mese erau împrăştiate vrafuri de stampe şi desemne. Constantin aruncă pe cărbunii din vatră un vraf de uscături. Aruncă un vraf de hîrtii în el. Un vraf imens de farfurii... părea piedestalul unei coloane atmosferice prelungite prin plafon pînă la stele. Se întoarse cu un vraf de gazete şi reviste. Dădu cu piciorul în vraful de cărţi. Întinse un vraf de hîrtii pe masă, vorbind cu glas domol şi blajin. Jos, în vraful de foi ude, Prin lăstari şi vrejuri crude, S-ar putea să dau de el. Unul din însoţitorii săi ducea în braţe un vraf de discuri. Ascultă melodiile, pline de tristeţe, pe care le scoate lăuta fratelui său Barbu, ce stă în faţa focului din vatră, pe un vraf de nuiele. Între vrafuri de teze, printre cărţi şi notiţe, fetiţa noastră poate să viseze. Înăuntru sunt săli de şedinţe, biblioteci, fişiere, vrafuri de reviste şi broşuri. Era un fel de ladă mare cu cărţi... unele în vrafuri aranjate lîngă perete. Şi mi-o arunca... Pe vraf de nafele. O zăreşte cu un vrav de cruci uscate pe umăr. Mai dă-mi un... vrav de jar, să mă satur. Fiind numai singură la un vrav de cămăşi cît o căpiţă, sara o apucase. Se scot de sub vraful uitării toate tradiţiile pozitive ale trecutului. Răscolind al minţii vraf, Găsea îndeajuns latină Să descifreze-un epigraf. Am aşteptat un vrau de vreme şi tot nu a venit. Un morman de cărţi... erau puse vraf pe parchet. În urmă veneau briştile vrafuri, cu tinere şi tineri înghesuiţi. Vîntul aducea vrafuri de zăpadă. Un vrau de ploaie a trecut. vrafuri. Vrahia, dungă scurtă sau încovăiată. Vrahia sau scurtătoarea să pune la mijlocul şi la sfîrşitul cuvîntului pe glasnica cariia i să ia pe jumătate glasul În ce chip esti făcută carte lui Omir, fiiul lui Ermis, adică: o macra şi două vrahie fac un dactilos vrahii vrahie. vrahigrafi. Phoxinus phoxinus . vrai. Ce vraeşte înspăimîntătoare – vezi butoaie răsturnate, bani aruncaţi pe jos, stofe scumpe sfîşiate şi tăvălite în picioare. Toate casele sînt un fel de pădure a Vlăsiei, în care intră care cum vrea, vraişte! Mai demult,... grînele se treierau cu caii slobozi, în vraişte. Uşi, ferestre deschise, vraişte peste tot. Dacă era poartă la curte, băteam în ea... şi nu intram pînă ce nu primeam învoire... Dar am văzut vraiştea. Cetatea cu oşteni pe zid. Nu intră cine pofteşte; la poartă nu-i vraişte ca înainte vreme. Cînd a ajuns la primărie, mai era pînă la şedinţă o jumătate de ceas. Înăuntru-vraişte. Am intrat în camera sa de lucru, unde, pe masă, era o vraişte de manuscrise. Cînd îl răzbea foamea şi-i schirlălăiau maţele, se ivea pînă în vraiştea crîşmei şi de acolo îşi striga femeia. Îi înjghebam oleacă de dos pe iarnă, ca să nu rămîie în vraeştea viforului. pre limita de sus a pădurii, spre vraiştea vîntului, arborii sînt schilodiţi, se pipernicesc. Vîntul schivnic, furişîndu-şi recea vraişte de fum, Macină frunzişul galben de pe coşcovitul drum. Minutul viitor să nu aducă o frică şi mai mare, care să spargă acel lucru dinăuntru... şi pe urmă tot să nu mai fie decît urlet, cădere, vraişte. E puţină vraişte în aer, zboară frunze de toamnă şi, parc-ar fi confete, serpentine sfîşiate, într-o sală de bal imensă. O vraişte, că nu se mai auzea nimic. E ... un du-te vino şi o vraişte ameţitoare. Văz lumină la ferestrele de din dos ale lui d. Nae Caţavencu, şi ferestrele vraişte. Silea plîngea; ceilalţi doi copii mai mici se mîrîiau unul într-o parte, altul în alta. Casa era vraişte. Întoarce-te înapoi şi caută pes’ tot locul şi fă casa vraişte. Fînăria era vraişte, aşa că toate vitele din sat se hrăneau iarna din clăile lor. De m-aşi hi culcat în mijlocu pădurii, ori cu uşa vraişte, eu habar n-aveam. A lăsat uşa vraişte şi a plecat. Avea un suflet milos şi se hotărî să nu o lase pe stăpînă singură şi gospodăria vraişte. Or prăda, n-or prăda, eu nu-mi pot lăsa casa vraişte. Casa era pustie, uşile vraişte, obiectele răsturnate şi răvăşite. Amîndoi ieşiră să umble prin camerile goale, cu uşile vraişte, în căutarea bucătăresei. Trei pui de ţigan se iviră din bălării, ca din pămînt,... cu ochii de smoală, rugători de sub cîrlionţii negri, vraişte peste frunte. Aici totul e vraişte..., nimeni nu se interesează de şantier. Aici era pe atunci o casă părăsită în locul spitalului şi o grădină vraişte, care parcă nu aparţinea nimănui. Îţi vei găsi camera vraişte, într-o dezordine cumplită. Îşi văzu curţile cu uşile „vraişte”. Sînt toate aişte... în camera mea. Cu inima vraişte umblu Şi uşile toate atît de tîrzii Legănate se lasă Bătute, deschise. Lîngă soba care-i mai totdeauna rece, sînt aruncate vraişte ţoale vechi, cari miroase-a bolnav. Deschisă vraişte oricînd, oricui, casa lor...era locul de întîlnire al lumei deochiaţilor. Era o încăpere rămasă vraişte, cu uşile trîntite de vînt. Părul ce-l purta vraişte pe acoperişul capului. Văzînd că toate umblă vraişte, după îndrăzneala unora şi altora, mă gîndesc să trec în Ţara Leşaşcă. Poţi dormi în linişte, cu uşile şi ferestrele deschise vraişte. Uşile, şi cea de la antret şi cea de afară, rămăseseră deschise vraişte. Casa a rămas haişte de lucruri. A rămas aişte. Cînd am venit acasă am găsit casa rostopolită vraişte peste tot. A mers butoiul cu mine cu tot pe coastă la vale, hodoronc, tronc, pînă cînd s-a izbit d-un nuc mare, desfăcîndu-se doagele, că s-au rupt cercurile, iar eu am rămas haişte lîngă nuc. Umblă vraişte peste tot. A cui o fi junca de-o tot lasă să umble vraişte ? = Ne izbeam numai unul de altul şi simţeam cum măruntaiele din noi se fac vraişte. A scăpat (boii) în grădină ş-a făcut porumbii aişte. vra-iş- vraiş-. vrăişti. Aruncară vraje şi li se arătă că cu bărbăţia nu vor putea lua Troada. Pentru vrăji şi pentru ceia ce mărg la vrăjitori Cela ce va găsi comoară cu vrăji... nemică să nu i se dea, ce să ia tot domnia. Făcură aşa şi vrăjîtorii eghiptenilor cu vrăjîle lor şi să întări inema lui farao . Caută Domnul spre pămînt cu mînie, că era spurcat foarte cu fărlegil(e) oamenilor,... cu vrăj(i)le şi cu farmecile Părţile Persiii cu vrăjile şi maghiile vestite sînt. Ar fi căzut vraja asupra lui Învăţă multe vrăji de la slujitorii idoleşti. La poartă să vide lupi şi lei îmblînziţi prin vrăjile ei Neştiind ce să mai facă, una la alta căta, Le-au suferit cu rabdare, ca de-o vrajă ameţiţi. Se fălea prin tămîeri şi vrăji şi vise şi numere. Unii cred că s-ar căşuna prin vrăji sau prin magnetismul făcut de oarecare babe înrăutăţite. Prin mai multe machinaţiuni şi cu ajutorul vrăjelor babei Hîrcei ia de soţie pe juna fată. Tăceţi, molcu, să nu-mi smintiţi vraja. El caută prin diferite vrăji să afle unde e culcuşul lor. Se ducea în turburea împărăţie a umbrelor, de unde venise pe pămînt, momită de vrăjile babei. Vine de departe să deslege vraja de ghiaţă cu farmecul unei sărutări de foc. Aici trebuie să fie ceva vrăji. Are să fie lucru omenesc ori vrajuri din poveşti. Pentru a se feri de vrăji, selbatecii ascund cu mare îngrijire numele adevărat. Cunoaşteţi basmul cu palatul fermecat în care toate dorm încremenite, legate de vraja unui blestem. Trebuie să fie la mijloc vreo diavolie, o vrajă a babei Axinia. Vrăjitoarele o întrebuinţează foarte adeseori în unele...vrăji. Baba Cu vraje-l ucide-ntr-o luncă. Cu această vrajă îşi află fetele încotro e ursitul lor. Vrajile şi farmecile rele se pot face sau în casă, sau la o teşitură. El crede... în sensul... vrăjilor care mută clăile de grîu, care rup şerpii în două. Ca-ntr-o vrajă fusul se-nvîrte şi suspină. Au căutat o femeie vădană şi au învăţat-o o vrajă ca oamenii să muncească pînă vor muri. Primăvara părea spiritul fermecat pe care vrăjile rele îl furaseră. Iscodea despre vrăjile şi vrăjitorii cu puteri asupra apelor şi peştilor. Apa în care a fost spălat mortul... uneori o păstrează pentru anumite vrăjuri. Mai are năcaz cu ignoranţa, cu vrăjile, cu rezistenţa pasivă a veacurilor. Oştile...au fost legate prin vrăji şi prefăcute în movile de pămînt. Se apropie de el ca într-o vraje. Cum s-a spart tîrgul... Aşia să se spargă... Farmecele şi vrajele. În acel dafin trăieşte fata de zînă de cînd vrăjile a osîndit-o să părăsească palatul. În vrăji băbeşti nu cred niciodată. Poati c-oi mai şti io vo vrajî..., poati ti-oi scoate eu de-aici. Cum se răspîndesc răspîntiile, Aşa să se răspîndească vrajele, lipitura şi zburătorul. Păpuşa e bine s-o poarte, căci atunci nici o vrajă de ursită... nu se va prinde de ea. Cel ce poartă argint viu nu se prind vrăjile şi farmecile de el. Mama, înainte de a îmbrăca copilului o cămăşuţă sau o haină nouă, pentru a-l feri de vrăji..., petrece prin haină sau prin cămăşuţă un ban de argint. Luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume. Din adîncimea serii vin vrăji turburătoare – Aş vrea să cînt , să cuget, dar nu mă-ndem..., nu pot. A fost o vrajă şi un trăsnet; într-un ceas s-au contopit două destine. Plugule, cin’ te-a născocit, Ca... Să-nlesneşti în destinata vraje De-a scoate-n urmă-ţi bobul însutit? Nu simţi? Pluteşte în aer o vrajă grea. E o cetate funerară. Vrăjitoarea care are de gînd să ia mana de la vite... rosteşte... cuvinte de vrajă. Se sfîrşise nesiguranţa de pînă aci. „Înainte” era vorba cea de vrajă care-i făcea să umble cu capul sus. Către steaua fiecărui om se îndreaptă unele rostiri de vrajă ale celor ce doresc felurite lucruri ale acestei lumi. Sînt căutate de babele satului avînd mare putere de vrajă pentru dragoste. Bogăţiile sînt, dar se află sub farmec; trebuie să găsim cuvîntul de vrajă ca ele să se deschidă. În preajma ei se statornicea cu fruntarii vagi un domeniu de vrajă. Fac farmece şi vrăji şi pierd sufletele cuconilor Aduc vrăjitorii în casele lor să le scoaţă vrăji Sărbătorile drăceşti, marţe şi miercure, cine va ţine vrăji... să să de şpanilor Este om drept şi nici la un fel de răutate nu s-au simţit niciodată... Numai pe atîta c-ar fi făcut vrajă cu o psaltire Vorbind, nu ştiu ce vrăji face, Somnul văz că mi-a pierit. O copilă la fîntînă, Cu lumînărica-n mînă, Face vrajă de iubit: Caută pe-al ei ursit. Acel vrăjitor i-a făcut vrăjile şi a primit darul. Era o babă... în partea locului, care făcea farmece şi vrăji..., puind arborii să umble la rînd. Face vrăji. Ea şopti o vrajă dulce şi... el se prefăcu într-o floare. În vrăjile ce le rostesc... îşi iau cele mai de multe ori refugiul la spiritele cele necurate. E firesc... ca... fetele să rostească înaintea lunei pline de trei ori această vrajă. Se pun grămadă 41 de bobi, se amestecă bine de mai multe ori şi se rosteşte vraja. Toate poate, şi le ştie, Dînd cu bobii-n farfurie. Cu o vrajă bombănită, Cînd însoară, cînd mărită. În vrăjile de dragoste perspectiva cosmică se lărgeşte. Cînd torsul s-aude l-al vrăjilor caier, Argint e pe ape şi aur în aer. Mîine pociu subt a mea slujbă şi în jug a te vedea, În vreme ce azi prieten eu voiesc a te avea. Cine prieteni? Noi, crude? O, ce vraje! Ce minciuni! Cînd grăiesc preoţii lui Apolon de la Delfis, atuncea tac vrăjile de la Memfis. Luînd împărăţiia, întemeiat fu şi de la vrajă ce era la Delfi, pentru că lideii, văzînd patima lui Candavlis, foarte să scîrbiră şi să oştiră. Luînd aminte toate vrăjile, Crisos... văzu că acelea nu sînt adevărate: nu le-au priimit. Întrebă: multă vreme îi va sta lui monarhie? Iară vraja îi răspunsă aşă. Sîngele se lămureşte, loveşte pre surpătoriu, Vraja şi toţi dumnezeii noao ne sînt ajutoriu. Cu cît ochii noştri vor fi mai puţin amăgiţi de vrăjile modei şi ale luxului, cu atîta mai mult vor fi atinşi şi încîntaţi de frumuseţea naivă şi simplă. Tîrîndu-mă de plete cu-a lui vrajă pîn-aice, Nevoiţi un poet liric la picioare să vă pice. . Un vis prevestitor... Se opreşte lîngă Majă De-l încîntă cu-a lui vrajă. Pare că şi trunchii vecinici poartă suflete sub coajă, Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă. Din vraja dulcilor ispite... Ne-om pomeni, pe negîndite, Ca de cînd lumea-mbrăţişaţi. Prin atîta vraj-a nopţii cea cu chip dumnezeiesc, Trăgănat plîngea-n restimpuri cîntecul ardelenesc. Vraja altor timpuri te-a cuprins cu totul. Mireasa ceriului albastru Îşi împînzeşte-n ape chipul De vraja ei tresare unda. Sub vraja mîndrei nopţi de vară, în ceasul tainei, cine ştie Ce năluciri nu-i trec prin minte. Mulţi din tovarăşii săi se lăsau a fi covîrşiţi nu numai de noţiunile abstracte, ci chiar şi de vraja cuvintelor care spuneau mai puţin decît o noţiune. Femeia aceasta avea... o vrajă delaolaltă senzuală şi mistică. Sub vraja adîncă a melodiei, întreaga sală amuţise. Cuprinşi de vraja amintirilor, noi vedem... icoanele cele mai vii din viaţa pe care am petrecut-o. Din nou pornesc la drum..., aducîndu-ne iarăşi vraja nopţilor de primăvară. Cum aş putea s-o văd în costumul acesta şi să rezist ispitei, vrăjii! El mă ispiteşte despre vraja oraşului. Cîteva clipe ne-am oprit din lucru, tresărind în vraja dangătelor care înfiorau liniştea solemnă a golfului. Nu m-a prins vraja unui romantism generos şi vaporos. Vraja Dobrogei nu se aseamănă cu nici un alt farmec din cîte am trăit în ţările străine. Lumina altora Sugrumă vraja nepătrunsului ascuns. Eliminarea acestor trăsături fonetice ar slăbi, fără îndoială, vraja eminesciană. E vorba de vraja fascinantă... pe care peisajul o exercită asupra sufletului. Vraja personalităţii sale... îşi are explicaţia...în acest fapt. Izvorul cel în vrajă Sună dulce în urechi. Farmec al iubirii, vrajă plină de lumină. De cîte ori deschid portiţa şi intru în grădină-mi pare Că mă cuprinde-o vrajă dulce. Cuvîntul parcă destrămase din vraja ce se ţesea în jurul lor. Făt–Frumos ţi-ar spune lucruri mai frumoase, mai uşoare... El ar şti să te-nfăşoare Într-o vrajă de visare, într-un cînt adormitor! Dragostea este vraje şi beţie, iar inteligenţa omului ca şi judecata nu au ce căuta în dragoste. Nişte suspine uşoare ale naturii ameţită de miresme şi vrajă. Tensiunea de purificare este atît de sugestivă, prin aglomerarea de metafore,... încît vraja lirică se urzeşte cu toată repetarea de litanie a inflexiunilor interioare. Vraja începea, şi cu ea acel sentiment de mulţumire a văzului. Vraja, ce a luat în posesie sufletul lui Goethe, s-a precipitat mitic. Nu zise nimic, parcă temîndu-se să nu rupă vraja ce o ţesea în jurul lor natura. Vraja are o lege şi ispita alte legi. De sus pîn-în podele un painjăn prins de vrajă A ţesut subţire pînză străvezie ca o mreajă. Deci, dar, fără multă vrajă, Opt aici să-mi steie strajă. Urîtă vrajă de om; cînd s-apucă să le toarne, ţi-mpuiază capul (urechile)! vrăji vraje, vrăjuri vrajuri Au nu ştiţi că iubostea Lumiei vrajbă lu Dumnedzeu easte? Plini de pizme, ucideri, vrajbe, hicleşuguri Să nu iubim vrajba în loc de pace şi amărăciunea în loc de dulceaţă. Vrajbă pune-voiu între tine şi între muiarea. Să nu him postit cu mînie şi cu vrajbă spre cineva şi cu scumpete. Sparse zidul păcatului şi vrajba o ucise cu venirea sa În loc de împreunare, mai mare vrajbă şi zarvă şi dispărţire s-au făcută. Au întratu vrajba între fraţi. De se va afla...între căsari cum să fie vreo vrajbă ca aceia de moarte..., atunce pravila îi desparte. După puţină vreme, au încetat vrajba între craiul unguresc şi între Ştefan Vodă. Peste voia leşilor era domnia lui, că era în mare vrajbă cu dînşii. Să să oprească vrajba şi ura. Cînd... grăiesc de pace Ei pun vrajbă ce le place. Zise Avram lui Lot: nu fie vrajbă întru mijlocul mieu şi al tău. Nu iubi a face vrajbă cătră om în deşert. Au întrat vrajbă între Costandin Vodă şi între dînsul. După acestea, au încetat vrajba între Matiiaş, craiul ungurescu, şi între Ştefan Vodă. Avè vrajbă şi pizmă între dînşii încă di pe cînd era tineri. Vrednicie este cineva în vrajbă a nu întra. Vrajbă naşte între capete mari a unii tabere Aceste între dînşii certe şi vrăjbi mai mult i-au surpat şi i-au răsipit. Să apucară unii ca aceia mai mult să facă vrajbă decît pace. Avînd vrajbă între dînşii pentru stăpînire, au găsit Selim vreme de i-au luat multe locuri şi cetăţi. Se cuvine întăiu să lăsăm răutatea, jafurile,... vrajba. Acest D mnedzău, mînios fiind, au pus o vrajbă de iznoavă între noi Aceştia caută pace şi dragoste în războaie, în vrăjmăşii şi vrajbe. Pe ţigănimea noastră înarmată În tot chipul hotărî s-o strice, Vrajbă întru dînsa aducînd şi price. Mă rog să nu vă supăraţi pentru întîrziere, căci toată pricina este vremea şi vorbele care să fac... şi vrăjbile care sînt Cîtă nepăciuire şi vrajbă au întrat întră oameni. Nu voiesc a pune vrajbă între megieşi. Vîntul aţîţă focul, şi cuvintele vrajba. Scrîşneşte tot Tartarul... Şi uete de vrajbă, năprasnic, greu hulesc. Cînd tu vrajba vezi lepădată, De soţ soţia apropiată..., Cît zioa, sfertul atuncea ţine. Sămînţa de vrajbă ce se aruncă atunci rodi mult mai apoi. Destule nenorociri o căzut pe biata Moldovă: locuste, săcete, năvăliri de tătari, de turci,... vrajbe între fraţi, neunire. Îs războinici şi-n veci gata a se amestecare în tot felul de vrăjbi şi de sfidări. Murise vecinul şi lăsase de moştenire fiilor şi nepoţilor ura şi vrajba de sînge. A dat poruncă tuturor slugilor sale... să vîre vrajbă între oameni şi să le facă pacoste. Într-un gînd să ne unim..., căci, cu vrajbă şi urgie, raiul n-o să-l dobîndim . Aflînd despre vrajba celor doi cumnaţi, a stăruit de i-a împăcat. Vrajma, ce intră de timpuriu foarte între fiii săi..., aduse oşti de limbi străine în Moldova pe care o prădară şi o arseră. Diavolul vrajbei nu cuteza să-şi vîre coada între ei. Şi-n sat cred toţi că asta-i vrajbă veche. Cînd găseşti un viespe mort, acopere-l cu pămînt, că de nu, dracul îţi face vrajbă. Al treilea mănunchi de povestiri... zugrăveşte vrajba care se iscă, prin mijlocirea necuratului. Era mare vrajbă în creştinătate. Povestea cu acest Chirilovici fusese cel dintîiu semnal de vrajbă între copii. După plecarea streinului se pornise o vrajbă mare. Aceşti boieri neliniştiţi, în vrajbă cu domnia..., au clădit...o cetate. Glasurile au coborît niţel, ca să înăbuşe, parcă, vrajba care se ascuţea în ele. Apoi ori scap, ori fac o vrajbă şi o îngălmăceală, de se miră toată lumea de el. Într-o zi, prinde a se gîndi... cum ar vîrî el vrajbă între doi oameni. Faci vrajbă. Copiii fac vrăjburile, Iară bătrînii păciurile. Vrajba şî sfada dăparte de tine să le dăpărtezi oricum, iar dragostea şi prieteşugul nicicum, ca cu toţi frăţeşte să petreci. Vrăjbile cele mai mari între rude se ivesc. Vrăjbile cele mai multe din muieri izvorăsc. Nu iubi vrajba ca să nu dobîndeşti urîciune şi ocări. Pacea fireşte cere să fie vecinică, dar dimpotrivă vrajba să vede mai vecinică. Pacea, rîvna celor înţelepţi şî vrajba a celor nebuni. Eu îs vrajba şi dragostea; De tare ce-s, trei mă ţin; Cu capul tăiat Şi-n două crăpat Ţandăra bradului În vrajba satului Pentru ce de bună voie să-şi ridice vrăjbi şi nevoi şi scîrbe asupră-le, întru care să fac multe cheltuele şi vărsări de sînge, care cînd sînt pentru răscumpărarea patriei... sînt bune şi de toţi primite. La această vrajbă din fundul mării Iacă un voinic iese fără veste. În vrăjbi... oamenii nu-şi aveau unde a-şi ascunde scumpeturile. Pămîntul just, departe de vrăjbile armatelor, le întinde de la sine, din ţărînă, lesnicioasă hrană. În vrăjghi moşu era de 10 ani. Vrajbă civilă = Voi, care suflaţi vrajbele civile, Voi să nu mai fiţi! Legea dă voie oricui să omoare pe cetăţeanul care stă neutru în mijlocul vrajbelor civile. Atunce cu aşădzat... vrajba... şi s-au împăcat cu toţ craii ce s-au pomenit mai sus. Nu putură nici atunci să precurmeze vrăjbile teologhiceşti. Popoarele s-au scuturat de vrăjbele şcoalelor. Nu vom primi în foaia noastră nici discuţii ce ar putea să se schimbe în vrajbe. vrajbă plătire Veseleaşte-şe dereptul cîndu veade vrajbă plătire mărule sale lă în sîngele păcătosului. În dzi de vrăjbie vrajbă eu dau –lă, în vreame cîndu gămbosi-se-va piciorul lor, că aproape e dzua peririei lor şi înrainte stătu gata voao. vrajbe vrăjbi, vrăjburi. vrajbe vrăjburi vrăjme Cînd am fost la miez de cale, mă-ntîlnii cu vrajnicii mei, cu chismaşii mei. De pe loc cum m-au văzut... în mare urît m-o bagat. vrajnici -nic Hai să mai tragem un vran de prăşit. Dopurile înfăşurate cu cîrpe se pot pune pre vrenele buţilor. Să faci petica bucium pe cît poate să între pe vrană, apoi să o slobozi pînă la giumătate de poloboc. Am umplut măsuratul butoi cu apă pînă în vrană Vinul... ce încă nu a fiert... începe a sfărăi, a face spume, a da afară aţid carbonic (aşa se numeşte duhoarea aceia ce iesă pe vrană). Umplută... butea, să i se pecetluiască vrana. În timpul cît va fierbe vinul în poloboace se va lăsa vrana deschisă. Dînd afară dopul, Spumosul vin cu vuiet pe vrană năbuşeşte. Le stropii nunta cu cîteva vedre dintr-o bute care a fiert cu vrana astupată. Linguri dă vrană. Se pun la gura sau vrana butoaielor. Mustul se toarnă cu cofa sau cu cofiţa în poloboc, în a cărui vrană se află pusă o pîlnie. Butoaiele în cari se pun castraveţi la murat se înfundă mai întîi şi apoi se toarnă saramura pe vrană. Dacă ar fi fost pline pînă la vrană, s-ar fi umflat dufu de zdruncinătură. Balerca din pivniţă se goli, aşa că trebui să o răstoarne cu vrana în jos. Cepul, măre, că scotea, Gura-n vrană că-şi punea. Ia, mai dă-te pe la vrană, Mai scoate, nevastă, o oală. A doua zi dimineaţă mi-au luat fierăle din picior şi m-au pus într-un antal înfundat cu vrana lăsată. Pe vrană de toc l-o băgat, S-o cîntat şi s-o văietat. Fedeleş cu vrana largă, Treci puica nu mă-ntreabă. Bag mîna pe vrană, că mîna era mică, să apuc nuiaua. Poloboaci, poloboaci, Întoarci-ti cu vrana-ncoaci, Cî ne-am sfătuit cîţiva Pentru mîntuirea ta. Cu picătura din cazan butea să umple pînă-n vrană de rachiu. Vinul se bea la vrană. Am o bute văruită, fără leac de vrană În înţelegerea îngustă a Ilinei se destupa o vrană. Ştia acum, fără să priceapă, cum că în Cristos este lumea toată, cea de pe pămînt şi de sub pămînt. se făcu ghemotoc pe cuib şi începu să toarcă privind afar pe vrana pe unde intra păsărica la puişori. Vrana di la bumb. Pieptul i se dezumflă şi căzu cu un horcăit prelung, care răsuflă pe vrana rănii cu bolboroseli de sînge amestecate cu băşici de aer. Cuţitul, rămas în rană, a tăiat cum a vrut, căscînd o vrană înfiorătoare. Ţopăiau toate de zor..., şuguind cu Răducanu, care era la vrana teascului. Pe partea opusă vranei sînt şase găuri. Cînd se face din trestie, are, pe unde se suflă, dopul de lemn, vrana într-o parte şi găurile, 3 sau mai multe, în cealaltă parte. Telinca... un fluier fără dop şi fără vrană, cu o dungă subţire unde sufli ca în frunză. Fluierele duble, numite gemene, gemănate, îngemănate, cu două vreni, cu două ţevi, fluieroaică sau trişcă, se întîlnesc destul de rar. Tata mi-a adus fluiera la gură, eu am suflat în ea, iar dînsul îmi ridica şi-mi aşeza degetele pe vrane după cum a socotit că ar fi sunat cîntecul. Seara stau înaintea vrenei cojniţei mai multe albine încleştate. vreană) vrane vrăni vreni, vranuri vrenei. vreni vrane vranuri S-au socotit să facă vracniţă amîndoă satele Unde ar găsi niscare vraniţi sau pîrleazuri deşchise să aibă a luarea de vraniţ po bani 300 Să le ia de pîrleaz cîte bani 52 şi de vracniţă deşchisă cîte bani 50 Mai frumoasă era însă vraniţa. La vraniţă se opri, puse mîna streaşină la ochi şi se uită spre el. Lumea începu a se zări pe la vrămiţi. Vraniţa se închise în urma ei, trosnind ca o descărcare de armă ucigătoare. Nu era de ajuns să se îngrădească via; trebuia şi ca poarta îngrăditurii sau „vraniţa” să fie închisă. Suie-n vîrvu vragniţî Bate-a-lungu uliţî. Seara aducea Petru porcii acasă, îi băga într-o grădină, închidea vramiţa... şi nu mai avea nici o grijă peste noapte. Unde ţi-e, noră, zestrea? Doar să-ţi deschid vraniţa? N-ai vragniţă la casă? Da cine l-o fermecat? Ileana de la Bănat... Cu surcele din vraniţă. Turcii veniră, sosiră În uliţă, la vracniţă. Închide vranghiţa, că ies vacile pe ţarină! Să mă hi-ngrupat La vraniţă su o chiatră. Fraţii au tras o brazdă de la vraniţa... lor pînă la holdă. El... lua uşile şi vrămiţele... oamenilor de la ogrăzi. Mult mi-ai cîntat la vrajniţă Pînă m-ai scos la uliţă. Ţîn-te, drace, în vracniţă, Că popa-i în ţarină. vramniţă Nu lăsa uşa vragniţă! Nu lăsa vracniţă după tine! vramiţă La bechet apa se înălţase peste cîte trele prispele de un lat de palmă şi pătrunsese înăuntru peste vramiţă. Suflet credincios pînă dincolo de vramiţa morţii. vraniţe vraniţi, vrăniţi. vraniţe. Marin se aplecă şi mă luă de picioare şi, vraşc! cu mine jos. Cum ajunse, vraşc! trînti buşteanul din spinare. Alunecai niţel şi... vraşc! căzui cu vadra plină, în mijlocul curţii. Auzirăm vraşc, vraşc, prin pădure; cînd ne uitarăm: ursul. Pica pica . Vaca a făcut vraşilă în semănătură. vraşile. Am găsit grădina vraşol, o vraşoliseră porcii. . Ce vraşolniţă e asta, mă, afurimaţilor! vraşolniţe. Cînd tună odată mai ţapan, vraşt! cu furca pe şira spinărei ţiganului. vraşcină Face Păcală ce face şi te miri de unde pune brînca p-o vraşcină de pui de găină. vraştine. vraştine. Passer domesticus . vrăbeţe. birbieţi -ă. vrăbete boieresc, Passer domesticus . Alice mărunte de vrabeţ Într-o biserică bătrînă lăcuia mare putere de brăbeţi sau paseri, care să înmulţea acia. Păsăruica astfel numită este chiar acel vrăbete grăsun care se îndoapă cu fructe de prin grădini. Îi culege... şi pe ei de acasă, de pe stradă, ca pe brabeţi. Să-mi dea puşchetele, Să împuşc vrebetele, Care tot ceripe. La noi o raţă e mare cît o coteaţă, dar nu ca bribetele (vrăbetele) ăla. Este un pîlc de brabeţi. Decît o sută de brabeţi pe gard, mai bine unu în mînă Vrăbete gulerat Passer montanus brăbeţi vrăbeţi. vrăbeţ vrăbeţoi. -oi. vrăbiază. . -bi –aş. vrăbiaşi. -aş. vrăbieluie. ălui. Taci din gură, vrăbierule! Minciuni spui tu, care împuşti numai ciocîrlani de pe drumuri. Fiindcă eram vrăbier, tata m-a luat strungar la stîna lui. Falco tinnunculus . Falco columbarius aesalon uliu vrăbier, Accipiter nisus . -bi-er. vrăbieri. -ar. Passer domesticus vrăbioaie. –oaie. Să mă fac d-o vrăbioară Să-i mănînc din colivioară. Să dea Dumnezeu să moară, Să mă fac o vrăbioară, Să zbor şi eu la pomană. Grîul se coace Şi vin vrăbioare Şi fur’spicuşoare. N-ai cumva, pe la cămară, Vreun muşchi, vreo vrăbioară? -bi-oa- vrăbioare. -ioară. Ştiu c-a nemerit-o bine de ţi-a pus numele Chirica: pentru că eşti un feliu de vrăbioi închircit. Au fost odată o vrabie şi un vrăbioi, carii strîngeau cu cea mai mare sîrguinţă spice. Pe sub streşinile ţărăneşti sfîrîiau vrăbioi, zgribuliţi de frig. Vrăbioii se înfurie şi mai şi. Ca înebuniţi se reped unul asupra altuia. Vrăbioii se-nfoiau şi gurluiau din guşi. Vrăbioii au culorile mai închise; vrăbiile mai şterse. N-am văzut într-însa nici o sămînţă de vrăbioi. Din pricina frigului şi a umezelii, familia vrăbioiului a început să se scoale tîrziu. Ochii negri, isteţi..., mustaţa încărunţită uşor, groasă şi îndesată ca burta vrăbioiului sătul... îi dădeau o înfăţişare dîrză. -bi-oi. vrăbioi. – -oi. -bi-onţ. – vrăbionţi. -bi-or. vrăbiori. Ca o vrăbiuţă să mîi fără casă. Vrăbiuţa stătea fudulă în cuib şi nici nu voia să ştie de nimic. Rîndunelele îşi făceau cuiburile, iar vrăbiuţele ciripeau. Vrăbiuţă de pe deal, Zbori degrabă în Ardeal. Face mămăliguţa Cît vrăbiuţa. Vrăbiuţă încărcăţică, Huştiuluc în poeţică -bi-u vrăbiuţe. -uţă. Aceştea purcedzînd de la Aravia, de meşterşugul vrăcebnicesc foarte fiind iscusiţ, îmbla la tot oraşul şi cetatea. vrăcebniceşti Îmbla la tot oraşul şi cetatea, tămăduind fără plată şi propoveduind cu prilejul vrăcebniciei credinţa de Domnul Hristos. vrăcebnicii. Fă dentr-aceastea mestecat cu măiestrie vrăcească făpturi de bună miroseală, curată şi sfîntă Mătrice tătărească, Mătrice vrecească, Mătrice verde ca iarba. Pocitură crăiască, Pocitură vrăcească. -esc. Circaea lutetiana vrăcioare. -ioară Să rogi pe babacul tău împăratul ca s-aducă vraci, şi mai cu samă vrăciţe, să te tămăduiască de asemenea fel de spaime. Vorbind, Iorgu Samson rînduia loc şi pentru vrăciţă, alcătuindu-i maldăr de fîn strîns în pocladă şi aşezat în fundul curţei. vrăciţe. -iţă. Luca,marele apostol,... era de la Antiohia cea mare, dohtor de meşterşug... şi, vrăciuind în dzîlele lui Clavdie împărat, află pre svîntuul apostol Pavel Nu ca vracii ce vrăciuiesc numai trupul, iară sufletul nu pot. Eşti dator... să nevoieşti să-i pleci supt lege şi să-i vrăciuieşti De nu va fi mărs nice la vraci să să vrăciuiască, sau macar de va fi dat şi pre vraci rău... ucigătoriul tot să va certa ca un vinovat. Preotul ce să va face vraci de va vrăcui boale Cînd se întîmplă de-ţi bate cineva nevasta cu bîta mai întîi, atunci aceea de loc să o rupă şi să o ardă bîta aceea, că de nu, aşa o va vrăciui că, mai mult, orice vină va face, nu o va putea bate. Me la om în casă să ducă foc, ia foc din vatră, ştiopchesc pe foc şî-l vrăciuiesc. vrăciuiesc. – lăsară alalte toate, sărutară vrăciuinţa sufletelor şi trupurilor. -inţă. Tuturor, carii greşăsc, pururea le caută Domnul spăsenie şi vrăciuire şi vindecare de păcate. Pravilă să cheamă şi alte meşterşugure multe ale meşterilor dascali, adecă carii au meşteşugure multe ale meşterilor dascali, adecă carii au meşteşugit gramatichia, filosofia şi vrăciuirea, şi carii au meşteşugit cîntarea Priimeşte dar, iubite cititoriu, această minunată şi dumnezeiască floare, dintru care curg picături dumnezeeşti de vrăciuiri, însă cu fierbinte suflet şi cu curată inimă vrăciuri. Ca să nu se mărite o fată oarecare, duşmancele îi aşează subt pragul casei cărbuni «vrăciuiţi». vrăciuiţi, -te Cine-i va zice vrăciuitoare... nu va greşi, pentru că amestecă ierbile şi leacurile dă le dă bolnavilor Aceştia svinţi mucenici... era în dzîlele lui Dechie... dodori adecă vrăciuitori, de meşteşugul lor. vrăciuitori, -oare. . -tor vrădănuşe Grămădiră, vrăvuiră, aruncară, scuturară, spulbărară, vînturară pleavele din grăunţe a despărţi. Tă grîuu îl vravuieşte... pa vatră. vrăui După doi-trei ani de arătură, locul se mai vrăvuieşte, se mai fărămiţează. S-a vrăfuit cocenii (strujenii), s-au făcut zob la legătură (cînd s-au făcut snopi). S-a vrăfuit bine grîul în arie; l-a scrobit soarele. vrăvui Tăt să vravuieşte cînili aista, aşe larmă mare face. Să-l fi văzut atunci cum îşi vîra mîna pînă-n coate în bani de argint şi de aur, cum îi vrăvuia, cum îi făcea să sune. Răscolesc rafturile, vrăfuiesc stofele şi fabricatele. Zăream pe mese teancuri de cărţi, prindeam a le vrăvui şi găseam cîte 3-4 de ale mele. Pînă şi cărţile mi le-am vrăfuit. Adă cheile, atît îţi spun, că de nu, dau cu lada de pămînt şi toată ţi-o vrăfui. Începu a căuta în toate părţile, a vrăvui prin fînul din iesle. Doamna contesă suspină, cătînd şi vrăvuind oarecum în amintirile sale. vrăvui vrăvui vrăfuiesc vrắfui. -ui Ce vrăfuială e asta? vrăvuială vrăfuieli. – -eală. vrăfuiri. Toate celelalte lucruri: cărţi, primenele, vechituri, le aruncă vrăfuite sub pat şi ieşi. vrăfuiţi, -te. Nu fi aşa vrăhăluit. vrăhăluiţi, -te. vrăieştesc. Vrăjalnicul, vrăjind cu paserile şi cu hiarăle, care sînt aceastea vrăjalnici. -alnic. Au întrebat Avgust Chesariu pre duhurile necurate la vrăjelniţa în capiştea lui Apolon Pentru cum au întrebat Avgust Chesariu pre duhuril necurate la vrăjălniţa, la capiştea lui Apolon D mnezău şi ce răspuns au luat Au întrebat Avgust Chiesar împărat pre duhurile necurate la vrăjalniţa... lui Apolon Dumnezeu vrăjalniţe. -alniţă. Răposatul a curăţit astă toamnă zăvoiul, ca să scoată pari şi vrăjari şi nuiele pentru cîrpirea zăgazurilor. vrăjari. -ar. vrăjării. ărie. vrăjbaşi. -aş. Nu pără în cumplit mănie-se, nece în veacu vrăjbeaşte Să îţi sece inima, Inima şi sufletul Cum ţi-ai vrăjbit ibovnicul. Puseră spre mene fărăleage şi în mănie vrăjbia Tu vătămaş tot ceia ce vrăjbesc mie în deşert. Lu Dumnezeu vrăjbesc..., bătjocurind pre... Domnul. Aman Amadat, machidoneanul, vrăjbia lor. vrăjbesc. Turburară liniştea păcii a strălucitei Porţi şi aţîţară focul vrăjbiei. Dzeul... plătiia vrăjbia mea şi plecă oamerii suptu mere. Veseliţi-vă... că sîngele fiilor săi şi vrăjbia (vrăjbie , lor îzbîndi. Să se învrătoşaze lui toţi fiii lui Dumnezeu, că sîngele fiilor săi şi vrăjbia lor izbîndi. vrăjbii. -ie. Bisericile cu hramurile Sf. Mina... în zilele hramului se umplu de pelerini de prin vecinătate, cari vin cu bani, odoare şi ce le mai trebuie spre a plăti cu aceasta sărindare şi acatiste, „pentru măritiş, pentru blăstăm, pentru vrăjbire”. De la elu-s tremişi spre vrăjbirea reilor-făcători şi în lauda binrefăcătorilor. vrăjbiri. După aceasta văzui dă dăparte O grămadă dă oameni vrăjbiţi, Aducînd unul altuie moarte. Vrăjbite elemente, cutremur în tărie, N-ar face-atîta zgomot C-ast zvon duhovnicesc. Rămaseră cei mai mulţi pe la casele lor, căci doar în vreme vrăjbită cine dintre cei cu copii mulţi şi-ar fi lăsat copiii şi nevasta în cap de noapte. vrăjbiţi, -te. Vrăjbitoriul diavol învită pre Leon iconoboreţul, ereticul ce ţînea neharnic împărăţia Ţarigradului. În loc de svadnic, fii drăgostos, în loc de vrăjbitoriu, făcătoriu de pace Ah! amoare, ah! noroace, Pentru voi pieptul îm coace. Tu, amoare vrăjbitoriu, Mă făcuş închinătoriu. Tu vătămaşi toţi vrăjbitorii (vrăjbitorii ) miei în deşertu. Să nu se bucure vrăjbitorii-mi fără dereptate de urîsc mine în deşert. Să nu vă plecaţi urechile voastre supt ascultarea cuvintelor... cele proaste şi vrăjbitoare, care fac fraţilor neviaţă D-atunci asupra lumii inventă şi trimit Tot felul de restrişte şi orice grozăvie:... Fatală făţărie, parodiat amor Şi ură veninoasă, minciună vrăjbitoare. vrăjbitori, -oare. -itor. De la noi pînă la mîndra Şindrilită-i uliţa Cu inele, cu vrăjele, După dejetele mele. M-a lăuzit ăla cu vrăjelile şi parascoveniile lui. vrăjeli vrăjele . -eală Au descîntat-o ea cu nişte cuvinte vrăjăşti. vrăjeşti. -esc. Chiamă şi scot pre diavoli de vrăjesc să cunoască niscare lucrure neştiute sau alte răutăţi Să nu mîncaţi preste munţi, nice să vrăjîţi, nice să căutaţi vraja păsărilor. Vrăjesc pe crăpăturile pămîntului. A patra vrăjitorii au început a se ruga şi a vrăji vînturilor şi abia au potolit. Lîngă acestea puţin oarece de înţelepciune arată visurile lor cele astrologhiceşti, meşteşugurile de gîcit, de vrăjit. Ea vrăjeşte: uşa casei se deschide şi se vede ieşind un pat mic ţărănesc. Începe iar a vrăji şi a descînta. Parcă dracul vrăjeşte, de n-apuc bine a scăpa de una şi dau peste alta. În mijlocul scenei, un demon înalt şi mîndru cu aripe enorme negre, vrăjeşte întinzînd ghiarele şi aripele în dreapta şi-n stînga. Cele mai multe vrăjitoare şi descîntătoare... nu vreau să înceapă a vrăji sau a descînta, pînă ce nu li se dă mai întîi drept răsplată un cocoş. De la Ovidenii încep şi fermecătoresele să vrăjească. Nu am întîlnit ieri nici o ţigancă de acele cu ciorchini de icosari la ureche, care să vrăjească. Începu să vrăjească, aruncînd bobii pe un taler. Să ştiţ... c-o ǵinit ceva vrăjîtoare... ş-o vrăjît şî ńi-o furat! Să nu să afle întru tine curăţind pre fiiul sau pre fata lui cu foc, vrăjind vrajă şi descîntînd. Îl ruga ca... vrajă să-i vrăjască şi o mreaje să-i împletească cu carea struţocamile a vîna să poată. Cu sporii de brădişor... vrăjesc babele ca să ia laptele de la vaci. Vai de mine, mamă, mor, Aleargă la cătător... Să-mi vrăjească cu cartea, Să-mi lungească viaţa. Vrăjesc cu bobi. Cu bobii se vrăjeşte în chipul următor. Prin ferestre sparte, prin uşi ţiuie vîntul – Se pare că vrăjeşte şi că-i auzi cuvîntul. În van caut lumea-mi în obositul creier, Căci răguşit, tomnatec, vrăjeşte trist un greier. Au nu iaste acesta den carele bea domnu nostru şi cu carele vrăjaşte? Povăţuitorii lui cu daruri au judecat şi preoţii lui cu plată au răspuns şi prorocii lui cu argint vrăjiia. Eu sint un lucru mare şi voiu să fiu şi mai mare, căci aceasta chipul îmi vrăjeşte, de vreme ce tuturor celor ce mă privăsc mierare şi ciudesă aduc. Vădzind dulăii că... adevărat să vrăjască nu poate, sorocul armistiţiii a-l lungi şi cu chip cani nepriceput din dzi în dzi a-l muta începură. Aceştiia au şi vraja la Dionisos şi acolo vrăjăşti vrăjitoarea ca şi la Delfi. Aici el era... Să mai asculte ce-i vrăjeşte Iha, fata cea pădurănească. Cine dracu i-o vrăjit, Că-ncolo merge rîzînd Şi-ncoace vine plîngînd! Hai, să-m vrăjescu, să vedem că ce noroc mńi s-arîtă! El vrăjind cu vraje întru el, rele aţ săvîrşit carele aţ făcut. Grecii, vrăjindu-li-se bine, purceaseră spre Samos. Se făcea că-i vrăjitoare. Toţi plugarii s-au vrăjit, Tare bine le-a ghicit. Acestea sînt vrăjile greceşti la carile au trimis Crisos să vrăjească..., ispitind vrăjile în ce chip îi vor arăta... adivărul. Au mers la Delfi... şi vrăji vrajă cum: 5 biruinţă mare va să dobîndească el. Crescînd mare, să dusă la Corinthus şi să vrăji la Delfi. Fă-i ceva, Hîrco! vrăjeşte-o! Dacă duşmanul în chestiune aude din unii şi alţii că a fost vrăjit, el e cuprins de o frică aşa grozavă, încît peste două-trei zile moare numaidecît. Fata nu se putea domiri cum se face de bărbatu-său ziua este porc şi noaptea om. Pasămite el era fermecat, vrăjit. Le-am luat năfrămuţele ca să te vrăjesc pe tine. O fată care şi-a pus ochii pe cutare fecior îl... poate vrăji. Nu v-am spus, mă, că-i nebună! Hai în sat, că ne vrăjeşte! Nu credeam că este nevoie să fiu vrăjit ca să iubesc. Nu-ş cine mi te-o vrăjît. Îi băteau capul că-l vrăjise lostriţa blestemată şi curînd are să-i facă de petrecanie. Basmaua narcotizată, pe care i-o dăduse diavolul să vrăjească pe orzari,... îl adoarme pe el însuşi. Cum l-o fi vrăjit muierea... n-a aflat nimeni niciodată. Îmi cauţi pe cineva care să mă descînte şi să mă vrăjească. O amegeşte, vrăjînd-o o ţigancă pe o femeie. Sabia nu mi-l tăia, C-aşa mi l-a fost vrăjit Maică-sa, cînd a fost mic. L-au doftorit, l-au vrăjit, Leacul nu i l-au găsit. Spune drept: L-ai descîntat Cu babe L-ai fermecat, Ori cu vraje L-ai vrăjit? Revine trecutul pierdut ieri în vînt; Domol te vrăjeşte al vremii descînt. D. Arghezi ne evocă imaginea unui genial dresor, cînd amabil, cînd încruntat, care vrăjeşte fiara rebelă a gîndului şi a expresiei în excepţionale incantaţii. Aşa l-a vrăjit norocul de bine. Petrecea pre fiii lui pren foc şi să descînta şi să vrăjea. Ca acestea şi altele ca acestea cel ce vrăjiia cu cel ce să vrăjiia în vînt aruncau. Ca şi în ajunul Anului Nou, fetele se mai vrăjesc pentru ursită, pentru noroc, pentru boale. Fata... vrea să se vrăjească în ajun de Bobotează. Să vrăjăsc la căldărăriţă. Cu acest cuţit se pot vrăji fetele pentru a se mărita curînd. Vrăjitorii... vrăjesc grîul vecinului ca să nu rodească. Avînd rudele interes ca bărbatul rămas văduv să nu se mai însoare, ele iau nişte izmene de-ale acestuia, le vrăjesc şi le pun apoi pe furiş în sicriul soţiei răposate. Toate au fost vrăjite, descîntate şi afierosite după străvechi... îndreptare ale magiei pierdute şi uitate de ceilalţi. O suflat în urcior de o vrăjit vinul. De-acum n-au să mai vină Zînele şi-n foc nebun Cu smicele de alun Să vrăjască apa tainic. Faptul,... dacă se vrăjeşte de atare vrăjitoare, ia argint viu în punctele de pe corpul său. Na, ăst briciu, îi zice, că-i vrăjit de mine... şi cruciş din păru-i taie patru fire. O moară de vînt... Se-nvîrtea mereu; Părea că-i vrăjită De duhul cel rău! Se uită Cum aleargă apa-n cercuri, Căci vrăjit de mult e lacul De-un cuvînt al Sfintei Miercuri. Plocatul cela era vrăjit, că cine şedea pe el, pînă să stingă o scînteie, ajungea unde gîndea. Acest ban poate... să fi fost vrăjit de un duşman, cu scopul de a-i băga boala în trup celui ce ridică banul. Corabia lui Gyr e vrăjită:... cine îi trece puntea... prinde a vedea acolo lucruri de pe alt tărîm. Să-ţi dau eu armele mele din tinereţe... că sînt vrăjite şi poate ţi-or sluji şi ele la ceva. Vrăjit era că de-l va pierde, Norocul ei să piară-n veci. Cunoşteam un cehoslovac care vrăjea gîndacii şi un polonez care pleca dintr-o casă cu toţi şoarecii şi şobolanii după el. Gheorghe se scula, În guriţă că-i sufla, Peste ea în piez sărea, O vrăjea, o fermeca Şi drumul în cîrd îi da. Fătul meu,... vrăjît de legea unui sîngeros tiran, Gîndeşti păcat orice alta, afară de musulman. Un chip gingaş de copilă Gîndul mi-a vrăjit. În lungile seri de iarnă îmi vrăjea ochii. Plecase vrăjit de vorbele pline de miere ce-i zugrăveau o idilică viaţă. Ca să-ţi vrăjesc singurătatea Venii cu cînturi care-ncet Suspină limpezi pe ghitare. Dochiţa era una din femeile vrăjite de puterea aurului. Vorba îi era seacă..., fără înflorituri literare şi lipsită de farmecul de a vrăji ochii şi urechile mulţimei. Era vrăjit de frumuseţea drumului care trecea acum pe sub o luncă deasă de sălcii bătrîne. E şi mai rău, însă, cînd... te extaziezi de conţinut, fiindcă te vrăjeşte cupa. Căutam totuşi să găsesc pe cea care vrăjise minţile lui Dionis şi nu o aflam. Ei stăteau acolo, vrăjiţi de un cîntec, care trebuia să nu se mai sfîrşească. Sta pe mal vrăjit de glasul valurilor pe care îl asculta întruna, de atîta amar de ani. Cîntecul s-a izvodit din beznă,... Vrăjindu-mă din pleoape pînă-n gleznă. Cine şi-a vrăjit privirile în spectacolul artei le poartă apoi asupra lumii, descoperindu-i un farmec nou. Munţi cu crestele uneori ferestruite parcă de legendarii uriaşi... încîntă şi vrăjesc ochiul călătorului. El ţinuse, dacă-l cheamă, Să-l vrăjească mai cu seamă... Cu un cor de cîntăreţi. Credea că numele de Hangerliu vrăjeşte opinia publică. E luat ca de un val: vrăjit de lumini şi miresme. Pămîntul romînesc nu e cotlon de barbarie, ci arie de cultură care a putut vrăji pînă şi pe romanul Ovidiu. Să pleci, să inspiri încredere, să vrăjeşti, să îndupleci. L-ale ţării flamuri negre Cîrlova oştirea chiamă, În prezent vrăjeşte umbre dintr-al secolilor plan. Căsuţa aceea... mă cheamă iarăşi înapoi, pentru a vrăji în faţa mea trecătoarea ivire a părintelui pe care aşa de tînăr îl pîndea moartea. Mi-ai adus cu tine farmecul livezii, Mi-ai vrăjit o clipă satul meu din deal. Vîntul aspru, care bătea dinspre Someş, îi alungă însă din minte orice grijă şi-i vrăji în suflet odăiţa caldă. În „Somnoroase păsărele” poetul vrăjeşte o noapte feerică ca s-o prezinte iubitei sale ca să poată dormi în pace. Ea intră în palatul acel de feerie..., Dorind ca să-ntîlnească... Pe-acel care a vrăjit-o aicea de-a veni. Un loc în care îi vrăjim să vină ei în loc de-a alerga să-i căutăm noi. Ce i-o fi vrăjind preşedintele? M-a vrăjit un conac cu cîte-n stele şi-n lună, apă de zăpadă. şi-ncepu a vrăji cu mînile pe jos, pe iarbă, ca să i se ude de rouă şi să deie cu ea la ochi. Soarele şi mîntuirea ta, că acuma-ţi vrăjesc vreo două după ceafă! vrăjesc. Ne va pedepsi pre amîndoi, căci i-am stricat vrăjia. Să sfărm pentru etern acest lanţ de vrăjie, De dînsa ce mă leagă. vrăjii. -ie. Vrîjire cu paseri. Amărăciunea va veni şi alte multe feluri de vrăjiri Ce arte, ce vrăjiri, ce discîntări cumplite, Şi ce puteri drăceşti – căci de-astfeliu de mijloace Sînt învinovăţit – mi-au cîştigat fecioara. Doresc chiar astăzi să-ncerc a lui vrăjire. Iată cum descrie Conta vrăjirea: cînd cineva voieşte să facă reu unui duşman caută de pune mîna pe o şuviţă de păr, pe o unghie sau chiar pe vreun petec din haina lui. Pentru ce dar tu voieşti Prin vrăjîra-ţi cu lumina Astăzi să mă chinuieşti? Turgheniev ştie să dea toată „raţiunea suficientă” a vrăjirii... amanţilor de către eroinele sale. Prin ramuri de tei ning molcum scîntei, Îşi cerne vrăjirea văpaie de lună. Imaginile văzute ale lui Eminescu... sînt egalate de imaginile lui acustice, mai ales în vrăjirea armoniilor legănătoare ale naturii. vrăjiri. ) Mijloacele cari se întrebuinţează de cătră vrăjitori şi vrăjitoare, adecă de cătră bărbaţii şi femeile ce se ocupă cu... vrăjitul, sînt de regulă... stricăcioase. Vrăjitorii şi vrăjitoarele care se ocupă cu vrăjitul... sînt priviţi în genere de cătră popor ca nişte oameni fără de lege. După ce mai întîiu se astupă bine ferestrile şi se aprind lumînările, o babă iscusită pregăteşte cele de lipsă pentru vrăjit. Interesant e... vrăjitul, care se face în ajunul Anului Nou. Sîn-Spiridon pe asină aripată Trecea tocma într-aceiaşi clipită Pe lîngă ceastă curte vrăjită. Sluga... scoate vrăjita unsoare Şi ungîndu-l pre la gene L-au deşteptat. Mă credeam vrăjit. Mă simţeam bolnav. Parcă era lucru vrăjit. Tocmai cînd istorisa mai frumos, trebuia să-i iasă înaintea vrun bulgăr ori vro rădăcină de care... trebuia să se împiedece. Baba, cuprinsă de somnul ei de fier, se afundă în adîncul cel vrăjit şi necunoscut al lacului. Ajunseră la palatul vrăjit, jucară pînă despre zioă, apoi se puseră la masă. Dacă aude omul vrăjit, se înspăimîntă şi moare numaidecît. Toate mi se înfăţişau ca-ntr-o lume vrăjită, ca-n vis. E tăiat dintr-o pînză vrăjită,... dacă te-ai culcat în el... e aşternut înflăcărat, pe care mori ca într-un regesc linţoiu de purpură. Capitala era necunoscutul miraculos, cetatea miragiilor, vrăjita turbincă unde fiecare va afla tot ce-i pofteşte inima. Buhaiul însetat şi răguşit de-atîta zbieret trebuia, după socoteala vrăjitorului, să bea apa vrăjită. S-ar confunda învierea cu o pervertire fantomală a mortului vrăjit, blestemat şi rătăcit în datinile lui. Îi vede acum caraghioşi, ca într-o oglindă vrăjită care arată plină de cruzime adevărul. Acest ucenic... s-a apucat odată să dezlănţuie toate spiritele rele, spunînd în faţa cazanului vrăjit formula pe care o auzise de la Vrăjitorul cel mare. Totul era altfel în jur, de-ai fi zis că în timpul somnului o mînă vrăjită îi dusese în alt loc. Dezideratul de a fi invulnerabil... se soluţionează şi printr-o năframă vrăjită. Şoim vestit este Vîlcan, Suflet dres şi trup vrăjit, Nici de paloşe Rănit. Ban găsit, ban vrăjit În acest cerc vrăjit al veacului se poartă almintrelea toată această poezie. O comuniune de simţire leagă vrăjite fire între sufletul artistului şi acel al publicului înţelegător. Regalitatea lui Kant menţine mai multe decenii filozofia în cadrul speculaţiei epistemologice. Hegel sparge însă în cele din urmă cercul vrăjit. A venit Brîncuşi... şi, atingînd acest pămînt cu toiagu-i vrăjit, a făcut să ţîşnească spre cer coloana fără sfîrşit. Valul vrăjit atunci dispare şi lumea – tot aceeaşi fiind, dar preschimbată, scuturată de farmece – redevine creaţia dintîi. Prin codri ea pătrunde Lîngă teiul vechiu şi sfînt, Ce cu flori pîn-în pămînt Un izvor vrăjit ascunde. Valea întreagă adîncită într-o tăcere vrăjită. Vorbele acelea vrăjite cari pun stăpînire pe sufletul nostru şi ne fac nu numai să credem... dar să auzim şi să vedem ceea ce nu e. Ne-a dat pe cel mai mare pictor al luminii, al primăverii şi al vrăjitelor apusuri de soare. Domniţa trecea mîna ei albă şi lungă prin părul lui întunecat şi des ca buruiana, crescut ca un trestiş pe un iaz vrăjit. Acum trenul luase locul şoselei vrăjite. Cum de a fost posibil ca omul cu glas vrăjit... să fie vînat ca un mistreţ? Descoperea în cartea lui o muzică vrăjită, cu puteri răscolitoare. Farmecul vrăjit al frumuseţii femeieşti a fost legat de puterile primejdioase ale diavolului, adică ale păcatului. E o stare de graţie ora aceasta vrăjită dinaintea căderii întunericului, pregătind totul ca luna roşie să apară pe zare. Nu mă cunosc Lîngă părul vrăjit al acestei femei. Mări amare, cum foşniţi de spume, Tu, sirenă, iar vrăjit şopteşti. Maria, vrăjită, protestează totuşi. Deodată vrăjit, am uitat de mine, de neplăceri. Şi-n apusul ce se culca peste noi... ne-am oprit vrăjiţi. Toate prietenele treceau vrăjite degetele prin părul ei. Vînduse tabloul cu şaizeci de mii de lei unui amator vrăjit. Străin zîmbind, vrăjit suind În mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Noi îl ascultam timizi, vrăjiţi şi încordaţi. Ascultă, pe cît de vrăjiţi, pe atît de atenţi. Deodată, viscolul, uimit parcă, se opri puţin, ca să-i privească, vrăjit. Albine îngreuiate de nectar îmi bîzîie la urechi şi toate colorile curcubeului îmi joacă înaintea vrăjiţilor ochi întorşi departe în urmă. Mazurca e în toi... Trec picioruşele în zbor, Vrăjite,... Privirile încep să ardă. vrăjiţi, - te. . Sfînta Vineri zise lui: anatima, fiiul diavolului, vrăjitoriu rău şi cîne rău, eu credzu în Domnedzeul mieu Chiemă înlăuntru toţi vrăjitorii Eghipetului... şi spuse lor visurile sale. Vrăjitori să chiamă carii chiamă şi scot pre diavoli de vrăjesc Face prepunere de furtuşag şi acela om ce face pre altul că este vrăjitoriu şi numărătoriu de stele. Simonianii... era de la Simon Magno, ce să zice vrăjitoriu. Pre aceia chiamă vrăjitori carii chiamă dracii şi fac vrăjile pre voil(e) celea ce vor întru stricăciunea oamenilor Care... va îmbla la crîşme şi să face măscărici şi vrăjitoriu să i să ia popie Nu-şi duce sufletul afară – N vrăjitori să creadză lucru de ocară. Pre vrăjitori să nu-i lăsaţi să trăiască. Toţi vrăjitorii şi descîntătorii pre lîngă sine stringînd, cinstile cele mai mari le da. Rămîind batjocorit şi amăgit Irod, împăratul de vrăjitori, s-au mîniat foarte. Este mai mare tuturor vrăjitorilor. Pre vrăjitorii cei ce-l învăţară pentru visurile lui Chiros îi spînzură. Iacă în cotigă fără de roate Vrăjitoarea văzduhul străbate. Vestindu-i lui că ar fi grăit vrăjitorii sau maghii de semne rele, el respunsesă prin un stih din Omir. La picioarele mele ca un vrăjîtor adus, Subt osînda izgonirii cei patruzeci l-au supus. Sluga-l scoală cu unsoarea Cum i-a fost spus vrăjitoarea. Mai pune-te altă dată în cîrcă c-o vrăjitoare! Mult a mai umblat pe la vrăjitori şi cărturărese să-i ghicească. Leul... trimise la maimuţă, vestită vrăjitoare, Ce spun că ştia multe şi că proorocia Întîmplările toate, după ce se trecea. Bine ai venit, copilul meu, răspunse spurcata vrăjitoare. Iorgu intră prin dreapta în costum de vrăjitor. Vrăjitorul cîteodată îşi procură un ciolănaş de la un om mort, care a fost vestit de răutăcios. Vrăjmaşii ei cercară a dovedi că ea este o vrăjitoare. Nu-i de şuguit cu vrăjitoriul acesta. Junele prim joacă pe tatăl nobil... şi copiliţa pe vrăjitoarea. Aflară despre un vrăjitor meşter carele închega şi apele. Vrăjitorii caută de pun mîna pe sufletul vreunui om vestit de reu şi apoi lucrează prin puterea acestuia. Corbul e o pasăre pe care atît descîntătoarele cît şi vrăjitoarele o întrebuinţează foarte adeseori în descîntece şi vrăji de-ale lor. Şi-a-ntrebat anume Prin ţară şi lume Pe la vrăjitori Şi descîntători. Vrăjitoarele şi duhurile necurate pot pune stăpînire pe ele. A trebuit, cu complicaţia exorcismelor, să se desfacă o castă a vrăjitorilor. Solomonarii sau vrăjitorii pot să lege piatra înainte chiar de a se ivi într-un sat. Vacilor fătate... li se pune în hrană leuştean, ca să nu le ia vrăjitoarele laptele. Se îmbulzea, în pitoreşti veşminte, o lume întreagă:... zodiaşi, pustnici, vrăjitori, vraci. Doarme somnul lung al castelelor fermecate de vrăjitorii basmelor. Veniţi, vraci şi vrăjitoare, puişorul să-mi treziţi. Celţii... o luau ca apărare împotriva vrăjitoarelor. Pămîntul emite multe feluri de radiaţiuni pe care vrăjitorii le pot descoperi cu bagheta lor magică. Vrăjitorul l-a primit şi l-a oprit de a mas chiar la el. A întrebat de unii şi de alţii pînă ce a oblicit că s-ar fi aflînd la Mosc un vrăjitor din tagma preoţilor asiatici. Înalţă în vîrful unei prăjini imaginea unui vrăjitor şi vînător renumit. Pare o vrăjitoare, care i-a luat minţile, folosindu-se de intermediul diavolului. Vrăjitorii şi vrăjitoarele din toate timpurile... au folosit în practicile lor, mai ales în farmecele de dragoste şi de „urît”, diverse păsări. S-a dus vremea fabuloasă cînd un vrăjitor cînta din fluier şi şoarecii se luau după el şi se înecau în rîu. Vrăjitorul străpunge cu fierul roş haina inamicului său crezînd că această pedeapsă îi atinge chiar persoana. Pe cînd el vrea să dezlănţuie spiritele rele dintr-un cazan de vrăjitor, eu vreau să trezesc din nou în poporul romîn marile lui virtuţi din trecut. Semăna în acele clipe cu o vrăjitoare cu mustăţi. Simţea cum intra şi mai mult sub puterea acestui vrăjitor tînăr. Masca de lemn şi blană cu opt coarne... provine din străvechea imagine a strămoşului mort, preluată în reprezentarea vrăjitorului ca erou al riturilor păstoreşti. Eu... ştiam despre mine de la vrăjitoarele la care fusese mama. Aduceţi descîntător Să-mi descînte să nu mor; Aduceţi-mi vrăjitor. Hai, Ileană, la poiană,... Buruiană să cătăm Vrăjitoarei s-o ducem. Mîndra mea s-a betejit; Mă dusei la vrăjitoare, Să-i descînte, să se scoale. Maică-mea e vrăjîtoare Ia disagii pe spinare, Tu, murgule, mori de foame. Dacă vi-i numaidecît, pot să încep şi povestea vrăjitorului. Vrăjîtoarea îţ poate ghici tăt, dacă nu împrumuţ nemic. Maica lui... La el... o venit Cu doftori, cu vrăjitoare, Mai ştiute pe sub soare. Aceia era o vrăjitoare straşnicî. Am fost la trii vrăjitori, Toati mi-au spus c-am sî mor Pi braţîli mîndrilor. Fă-mă, mamă, vrăjitor, Să mă fac neguţător. Nu poţi fi şi neguţitor şi vrăjitor. Ca o vrăjitoare sinistră şi hidoasă poetul acesta m-a purtat de mînă. Ca un vrăjitor, tot ce-l încunjura, era rodul propriii lui energii, el crease toată viaţa acumulată. Avea o putere de vrăjitor asupra noastră, mai cu seamă cînd era vorba de meleagul botanicei. Iartă-mă, ţigancă, cu ochi de vrăjitoare. Ah! Privirile ei de vrăjitoare vlăguită, privirile ei alburii. Ai făcut drăcovenia aia, de culegi cîntece şi glasuri din văzduh, ca un vrăjitor. Bradul verde... Priveşte cu-ntristare Cum se primblă prin răstoace... Iarna cu şepte cojoace. El se scutură şi zice: „În zădar tu, vrăjitoare, Aduci viforul pe-aice”. Aş păcătui dac-aş spune că Delavrancea e numai un meşter de o neîntrecută iscusinţă, un vrăjitor al cuvîntului. O viaţă de o puritate de cristal a fost necontenit legată de activitatea vrăjitorului ştiinţific, care n-a cunoscut odihna. Marele vrăjitor, Soarele, ştie să întruchipeze trecătoare aspecte. Prezenţa acestui vrăjitor al cuvîntului este prea vie, prea lung proiectată pe epocă spre a face un studiu critic într-un bulin. Puse pe masa lui Lucu o crăticioară de viplă, acoperită, pe care acesta o descoperi. – „Vol-au-vent” cu ciuperci! Cum de-ai ghicit, vrăjitorule? Într-aceea vreme era în Rîm un om vrăjitoriu şi fărmăcătoriu. Jigania vrăjitoare... mreaje cu descîntec asupra lui au împletit. Atîta era de vrăjitoriu şi fărmăcători..., cît lua bunătăţile a patru crai. Văd că Despot e meşter vrăjitor. Într-o zi văzu trecînd pe acolo o babă cloanţă vrăjitoare. O babă vrăjitoare dete unei femei sărmane o buruiană ca să o poarte în sîn, ca să nască un copil. Dacă cineva doreşte să strice pacea şi liniştea altuia, atunci se dă pe lîngă babele vrăjitoare, nouă la număr. Noaptea, în vis, fata vrăjitoare îşi vede ursitul. Unele babe vrăjitoare ori descîntătoare aveau blăstămat obicei să rupă cu colţii lor negri şi s-ascundă între buze aşchii din sfintele-i ciolane. În privinţa aceasta Strindberg se dovedeşte mai naiv decît mulţi dintre naturaliştii vrăjitori ai evului mediu. Cîte muieri vrăjitoare Şi babe descîntătoare, Toate vie să-m descînte. Im bagî capu, vedz, poate cumva di-i om vrăjîtor şî îţ sari carpănu. Tehnica modernă este o maşină infernală, pe care ucenicul vrăjitor nu mai ştie s-o controleze. Acolo vrăjitorii, cu darurile lor, i s-au închinat ca unui Dumnezeu. Trimisără... la vraja de la Delfi, pentru să întrebi de vrajă: ci vor faci? Şi le vrăji vrăjitoarea... într-acest chip. Matilda îi însoţea pe vrăjitori pînă la uşă. Cu multe feliuri şi chipuri diavoleşti şi amăgitoare şi vrăjitoare, cîştigă şi dobîndesc venit Să îndeletniciia întru meşteşugul vrăjitoriu. Îl apreciez... foarte mult şi pe Pirandello, bătrînul vrăjitor sicilian. În ziua cînd au apărut cele „Şase personaje în căutarea unui autor” destinul teatrului s-a schimbat. Tînărul tău trup de vrăjitoare-mi arde-n braţe Ca-n flăcările unui rug. Ai cîntat ca un vrăjitor... a văzut şi domnul Silion ce poate papicuţ cînd îşi dă drumu. O privea în ochii verzi, plini de înfricoşată enigmă, imperativi, dureroşi şi vrăjitori. Circaea lutetiana Coccinella septempunctata vrăjitori, -oare vrăjitori. -itor. Mulţămeşte-mi şi mie pofta mea şi îmi arată în ce chip s-au ivit această păgînă vrăjitoreasă. Ieşiră: Tărtăroaica, Vrăjîtoreasa, Fermecătoreasa, Legătoreasa, Care leagă Şi nu mai dezleagă. Dracii ăi din ape sînt ăi de-i scoate muierile vrăjitorese de-i trimete... în cutare loc. vrăjitorese. -easă. Toată uşea vrăjitorească... deşchisă ieste. De la meşteşugul vrăjitoresc întorcîndu-te de Dumnezeu, înţelepţite, la dumnezeiasca cunoştinţă te-ai arătat lumii doftor prea înţelept, tămăduiri dăruind celor ce te cinstesc. Au dus înlăuntru pre ibovnicul ei pre carele îl păzia cu nişte băuturi vrăjitoreşti. Se temea să soarbă..., socotind a fi o băutură vrăjitorească. Hîrca s-apropie de uşă şi face gesturi vrăjitoreşti. El caută a împiedeca pe acest spirit de a-şi realiza planurile rele..., paralizîndu-i forţele cu ajutorul unui alt duh... sau cu alte mijloace vrăjitoreşti. Ş-acuma din tot muntele a svîcnit Potop vrăjitoresc de glasuri sparte. Au întîlnit o vrăjitoare ce-şi fierbea în drum, cu puterea ei vrăjitorească, oala, fără foc sub ea. Cultul getic pare a fi constat, ca şi la ceilalţi barbari nordici, din practice, ceremonii şi incantaţii vrăjitoreşti. Vraja... l-a transformat radical, ca semn al pedepsei, fiindcă s-a dedat el însuşi la practici vrăjitoreşti. Pune la cale, prin arta vrăjitorească, o mascaradă a spiritelor aeriene. Întîiele poezii au fost formule vrăjitoreşti. Închise iute uşa, ca nici un fir de aer să nu turbure focurile lui vrăjitoreşti. Zmeoaica – mama, soţia sau sora zmeului – este prezentată pe acelaşi plan, avînd şi puteri vrăjitoreşti. Masca de vraci de la Nereju nu este un accesoriu vrăjitoresc. Au fost... declarate îndeletniciri vrăjitoreşti. Priceperea în treburile vrăjitoreşti o înrudeşte dinspre mamă cu faimoasa magiciană Circe. vrăjitoreşti. -esc. Îl privise vrăjitoreşte şi-i lepădase mîna. -eşte. Mai opreşte vrăjătoria şi tot feliul de fermecătorie Cu acest meşteşug de vrăjitorie au prefăcut pre fiiul mieu în chip de viţel Poate vro fărmecătoare pe-ntunerice îmblînd Să mă lege-n turnul negru cu a ei vrăjitorie De a clopotului limbă. Toţi cei acuzaţi de vrăjitorie au fost acuzaţi de o crimă fictivă. De mititică se dedese la ştiinţa fermecelor şi la meşteşugul vrăjitoriei. În genere cu vrăjitoria sau vrăjitul se ocupă mai cu seamă unele femei bătrîne. Ce duhuri gingaş ţi-or cînta, Dulci chipuri ce-ţi vor arăta N-or fi numai vrăjitorie. Un rol de căpetenie în vrăjitorie, cînd e vorba să se trimită boala în casa cuiva, îl joacă broaştele, socotite drept... unelte ale diavolului. Frica de zei şi concordia..., stabilite de regii geţi la poporul lor, fuseseră obţinute prin înşelăciune şi vrăjitorie. Vrăjitoria îi era ca o înaltă boierie plină de îndatoriri. A fost pedepsită fata de-mpărat... să se transforme într-o cerşetoare, blestemată că a recurs la uneltele vrăjitoriei. Toate acestea şi încă altele la un loc au făcut din buhă simbol al înţelepciunii..., devenind simbol al vrăjitoriei mai apoi. El aducea în lumea ţăranilor o realitate nouă şi complicată, care ţinea puţin de vrăjitorie. Magia sau vrăjitoria implica o multitudine de practici însoţite de descîntece. Nu admite existenţa vreunei divinităţi, nu admite religia, magia, vrăjitoria şi spiritismul pentru explicarea fenomenelor lumii. Răul şi „vrăjitoria” sînt permanent prezente în universul lui. Această împărăţie era mutată pentru vrăjitoriile făcătoarei de rele. Ţigăncile sînt foarte ghibace în tot soiul de vrăjitorii şi de descîntice. Luceşte şi arde, duhneli şi scîntei, E vrăjitoria în tot toiul ei. O ştiinţă bogată pentru acele timpuri şi o artă rafinată se întovărăşesc cu credinţa în spirite, în necromanţie şi în tot felul de vrăjitorii. Bine, îl oprea stareţul, astea le înţeleg acolo, între căpcăunii ăia negri, înrădăcinaţi în vrăjitoriile lor. Sufletul lui Prospero s-a înălţat, nu mai cunoaşte ura împotriva vechilor lui persecutori, nu mai foloseşte împotrivă-le vrăjitoriile lui. Se zice că vracii şi călugării lor posedă reminiscenţe din ştiinţa pierdută a Atlanţilor, păstrată în tradiţii obscure, descîntece, vrăjitorii. Parcă le plutea în cap fumul unei vrăjitorii. Nu mai ştiu nici o rugăciune, Nici un cînt ritual, nici o vrăjitorie. Ţăranii şi sălbaticii... iau de multe ori efectele de perspectivă din peisajele făcute după natură înaintea lor drept ceva supranatural, drept o vrăjitorie. După ce aţi arătat dovezile şi plîngerile dumneavoastră domnului procuror..., dumnealui se înclină şi vă dă toate asigurările cele mai formale că va lua măsurile necesare... – Asta-i mai mult vrăjitorie, domnule. vrăjitorii. -ie. Ce vrăjitorire a firii! Jocuri de lumină şi de umbre. vrăjitoriri. Ţi-i şi frică să răsufli peste ea. În schimb, gropiţă în bărbie are, vrăjitoriţa! vrăjitoriţe. -iţă. Văd aici vrăjitoruşe june, Sunt goale, Ci bătrînele fireşte s-au îmbrăcat. vrăjitoruşe. -uşă. Ea, cu vrăjiturile ei, i-au păzit viaţa. Cu vrăjiturele ei l-au făcut înfricoşat. Corcodel... cu bobi aruncă Şi cu vrăjituri oameni înşală. Cuvîntul „sitiresc” este vulgar şi obicinuit pe multe locuri, însă numa în noima aceasta, adecă sîlesc cu meşterşug sau vrăjituri. O babă spurcată a fermecat-o cu vrăjituri de-a ei. Babe meştere, urmate de-un stol greu de vrăjituri, Ele ştiu să profeţească prin descîntătoare guri. Din vrăjitură Şi din făcătură Ierbile topite Vis îi vor trimite. Va dezlega de vrăjituri pe acea nenorocită fată, omorînd smeoaica. vrăjituri. Şi -itură. Scoate-mea de la vrăjmaşii miei, Dzeule. Cinre va amu soţu lumiei să fie vrăjmaşu lu Dumnezeu easte. Se aşu împrumuta se-m dai mie reu, se cadzu amu de vrajmaşul mieu (vrăjimaşii miei ) în deşertu. Voiu da pre voi în mîna vrăjmaşilor voştri De va fi vrăjmaşul tău flămînd, tu satură pre el. Iuda, tu eşti acela, pre tine vor lăuda fraţii tăi, mîna ta în cerbicile vrăjmaşilor tăi va fi. Să nu avem zminteală, nici de vrăjmaşi, nici de priiaten(i) Se feriia de acel pom ca de un vrăjmaş. Cînd veri vedea vrăjmaşii tăi spre tine,... nu te nădăjdui spre vărtutea ta. Să iubească vrăjmaşii săi şi să le iarte vinile lor. Ceia ce vor aprinde casa omului, sau aria cu pînea, sau aria cu fînul în pismă pentru să-şi rescumpere despre vre un vrăjmaş ce-i va fi făcut vreo răutate... să-i arzi în foc. Să gonească vrăjmaşul său sufletul lui Mai nainte de acel săbor, adec(ă) de al patrulea, fusese trei vrăjmaşi procleţi eretici Şezi de-a dreapta mea, pînă cînd voiu pune vrăjmaşii tăi aşternut picioarelor tale Nu te bucura asupra mea, vrăjmaşa mea, căci am căzut şi mă voiu scula. Născutu-s-au... părintele minciunii,... vrăjmaşul adevărului, ocara lumii, cinstea musulmanilor. Nu face necinste şi nu vei afla vrăjmaş De la Dumnezeu să paţă cei ce sînt vrăjmaşi lui. De vei avea vrăjmaşi iar, sînt şi prieteni, care vor grăi bine. Dzice prea înţeleptul Pavel la 5 capete cătră romani: „că vrăjmaşi fiind ne-am împăcat cu Dumnedzeu prin moartea lui”. Că-ntru scărbele grijilor mele mă spămîntai de glasul vrăjmaşului şi de supărare păcătosului Iubiţi pe vrăjmaşii voştri Vrăjmaşul cel ce cade cu rugăminte învaţă iubirea de oameni la cei buni. Pravila opreşte a nu se priimi mărturia prietenului ş-a vrăjmaşului. Turburatu-s-au de mînie ochiul meu; învechitu-m-am întru toţi vrăşmaşii mei Multe el făcusă vitejii în lume Jurat vrăjmaş turcescului nume. Vrăjmaşilor tăi groaznic te arată, ca să nu te nebage în samă Vrăzmaş ţi-am fost pîră astăzi, iar acum te tînguiesc, Sfetnicii ce adunasăşi, aceia te osîndesc. Ştiţi pă aga Mihăiţă Filipescul, pă vrăjmaşul grecilor, pă vrăjmaşul ciocoilor, jăfuitorilor, nelegiuiţilor, şî pă dumnealui l-a surgunit. La doi vrăjmaşi un al treilia nu poate fi prieten. Din bunul ce se face vrăjmaşului, iarăş pismuire. Eu însumi poci să fiu un prieten pentru unii oameni şi un vrăjmaş pentru alţii. Ciceron, ca să piarză pe Antonie, vrăjmaşul său particular, să sili fără socotinţă ca să înalţe pe Octavie. Este vrăjmaş al cuvîntului şi al sfintei evanghelii cel ce socoteşte întru nimic faptele cele bune. Săvîrşind aceste toate, socotea a fi destul siguripsit despre vrăjmaşi. Mi-ai făcut sfîrşit vieţii, Oh vrăjmaşe al dreptăţii. Dă tărie braţelor tale şi vrăjmaşii tăi vor fi învinşi Nici un mijloc n-a lăsat necercat puternicii noştri vrăjmaşi ca să ne calomnieze. Vrăjmaşi ai arbitrarului, nu vom fi arbitrari. Vrăjmaşii sau antagoniştii lor... parodiază de acolo şi pe unul şi pe altul. Aceste pîri vin de la vrăjmaşii mei, care mă pizmuiesc pentru hatîrul şi trecerea ce am la Măria ta. Te-oi urmări, vrăjmaşe, cu aprigul meu veghi Pîn’ce din priveghere ţi-oi face un priveghi. Mulţi vrăjmaşi au domnii, însă cel mai rău Este chiar mînia sufletului său. Vrăjmaşii ei cercară a dovedi că ea este o vrăjitoare. Mama, cînd se luptă cu vrăjmaşii ei, strigă cînd oboseşte: Stăi, să mai bem cîte-oleacă de apă!” Să se aleagă unul dintre voi, care să meargă şi să afurisească pe acest proclet şi vrăjmaş cumplit. Toate le putea învăţa Laurent... – cum să împace şi să fericească pe supuşi, cum să biruie sau să dejoace pe vrăjmaşi. De te urăsc, de te sfîşie Vrăjmaşii tăi, ce-mi pasă mie? Vrăjmaş de veci de te-aş avea, Tu n-ai putea S-acreşti mai rău viaţa mea! Dintr-atîta lume strînsă pe mal ca la bîlci, să nu se găsească altcineva să-i sară-n ajutor decît flăcăul lui Beldie, vrăşmaşul lui. Mireasa, cînd merge la cununie, îşi bagă în buzunarul hainei oleacă de pîne, usturoi, zăhar... ca să nu o poată fermeca vrăjmaşele şi să-i încurce cărările în viaţă. În Ion simţea un vrăjmaş. Ţin între ei pe vrăşmaşii şi neprietenii săi. Acest vrăjmaş al slovei tipărite rămînea străin de ce se discuta. Dorm în scorburi, în tufişe, în palate năruite Şi-alungat de toţi vrăşmaşii. Rivalul lui de la Paris nu fusese doar decît fiul vrăjmaşului declarat al tatălui său. Faptul... nu l-a clasat pe d. Arghezi printre vrăjmaşii misticismului. S-o ştergem! îi strigă unchiaşul Că vine vrăjmaşul. Caracterologic el reprezintă vrăjmaşul eroului, piedica în drumul său. Aici erau închişi, pe vremuri, vrăjmaşii sultanului. Împotriva soartei nu te poţi apăra ca împotriva unor vrăjmaşi. Und′te duci şi cui mă laşi, Pe mîna a doi vrăjmaşi. Dacă eşti cu inimă de bărbat, vei doborî pe toţi vrăjmaşii şi pismaşii. Nime nu m-o auzit, Numai pismaşele Şi cu vrăşmaşele. Binele de la oraş Nu-l doresc nici la vrăjmaş. Sabia vrăjmaşului e lungă Nu da sabia în mîna vrăjmaşului Sub această deghizare, ele scapă de lăcomia vrăjmaşilor mai uşor decît congenerele lor de culoare albă. Locuitorii din apropierea apelor stătătoare mai cu seamă au a suferi de aceşti vrăjmaşi Sub paza descîntecului, nici un vrăjmaş nu ne-a mai tulburat somnul. O, vrăjmaşă, hicleană tu vinezi cu sacul, Pre toţi îi duci la moarte. Numai pentru obiciaiul tău cel rău să socoteşte postu la tine vrăjmaş. Trebuie să te scobori la stadie şi să te baţi şi să te lupţi cu vrăjmaşul din lăuntru..., pînă cînd pre voirea ta cea robită o vei vedea scoasă în slobozenie. Pizma s-a arătat totdeauna vrăjmaşă nemilostivă a fericirei. Economia este... vrăjmaşul cel mai cumplit al lucsului. Orice arme a fiinţelor organice nu slujesc decît a combate vrăjmaşul care a provocat formarea lor. A căzut sub loviturile vrăjmaşului pe care-l purta în sînu-i încă din sînul maicii sale. Pe nevăzute şi pe nesimţite vrăjmaşul îl împrejmuise. Din două părţi venea zăporul. Conştiinţa exagerată este un vrăjmaş al speţei şi o pricină de durere. Rădică tu mănra ta pre trufă şi ia lor în cumplit că te-au hiclenit vrăjmaşul. Derept neputinţa fireei noastre şi cu negrija leaneei de ne biruim şi vrăjmaşului împiedecămu-ne. Eu merşi la iad. Vrăjimaşul călcaiu şi aleşii miei învişi dediu-le. să se botedze. Să nu cază în mustrare şi în laţul vrăjmaşului Bătîile vrăjmaşului fără de ruşine căzură pre mine Vii să cerci iadul, să legi pre vrăjmaşul, Să-i culegi dobînda şi să-i strici sălaşul. Să nu facă vorbele sale vrăjmaşul cel mînios şi jăfuitor de cele sfinte. Ne-ai rescumpărat cu prea scump sîngele teu din mîinile vrăşmaşului celui viclean. Postul... veseleşte pre Dumnezeu şi întristează pre vrăjmaşul. Aşa să ruşină vrăjmaşul. Din rîpe de la vrăjmaşul au căzut Procoavele se serbează pentru vite sau „ca să ne acopere Maica Domnului şi să ne aibă în pază, de toate primejdiile: de înec... şi de vrăjmaşul cel rău”. Mă făcuşi să urc după tine pe unde şi-a înţarcat vrăjmaşul puiţa. Să mă păzăşti de nevoi, De pizmaş, de oameni răi. De vrăjmaşul ne fereşte Şi în rai ne sălăşluieşte. Astea sînt balele vrăjmaşului. La capu punţîi stă on moşneag, la cari-i bun; da, la cari-i păcătos, stă on bălăori, vrăjmaşu, uşigă-l cruşea, cu gura căscată. Derease-i spre upuvăinţă şi nu spămăntară-se şi vrăjmaşii (vrăjmaşii ) lor cuperi-i marea. Nici oaste nu va trece pre în ţara voastră, goni-veţi pre în ţara voastră, goni-veţi pre vrăjmaşi De nu-ş va cruţa voinicii, la vreamea de oaste, ce-i va învăţa să se străjuiască zioa şi noaptea, pre sineş va mîntui de vrajmaşii lui şi oastea încă nu-i va peri. Cu mulţimea Măriei tale ai pus gios vrăjmaşii tăi. Tăie atunce 35 de mii de cei vrăjmaşi hitleani şi scăpă împaratul. Bogdan Vodă, văzîndu-să curăţitu de vrăjmaşii săi, s-au aşezatu la scaun. Scriia la nişte vrăjmaşi să vie cu oaste să ia acel loc. Nu vor avea ei nice o putere să ia cetatea Ier s limului pe mîna vrăjmaşilor De s-au tîmplat de au venit niscari vrăjmaşi asupra ţăriei, ei atunci s-au sculat după porunca craiului Pre ostaşii vremii aceia care era asupra vrăjmaşilor ţării îi numără. Ghenova pofteşte pace cu Parisul, ce mă tem că vor avea vrăjmaşi Pre urmă de nevoie să închină şi cad în mînule vrăjmaşilor săi, fără de nici un războiu. Lucrurile războiului nu să afla în odihnă şi în lene, ci dese bătăi cu vrăjmaşii săi făcea. Trei zile au stătut împrotivă,... de mulţimea vrăjmaşilor şi de meşteşugirile ce bătea zidurile. Arhimed madematicul acolo la Siracuza fără foc au ars corăbiile vrăjmaşilor. Au doară tu porţi grijă de ceasul vrăjmaşilor sau de zioa războiului şi a bătăii? Ha mai grea tîmplare Care poate să ne tîmpineze Ar hi cînd să să scoale nescare Vrăjmaşi ca ţara să ne prădeze. Biruind pe vrăjmaşi de mai multe ori, am coprins cu stăpînirea multe oraşe. Înşişi vrăjmaşii Franţei făcură o mărturisire strălucitoare pentru el. Un vrăjmaş barbar, De tabăra noastr-aproape,... Veni din braţe-mi să smulgă viaţa-mi. Ocrotea patria voastră, de vrăjmaşi făr-a se teme. După oarecare împotrivire a vrăşmaşilor, creştinii coprind castelul. Basarab încheie pacea cum vrăjmaşii lui o cer. Călări pe cai selbateci vrăşmaşii vin încoace. Petru Rareş m-a trimis pe mine Să sfăram vrăjmaşii într-acest resbel. Apucînd cu mîna şi îndreptînd contra pieptului său suliţele vrăjmaşilor..., el jertfea viaţa sa pentru compatrioţii săi. Nu vă speriaţi de mulţimea vrăjmaşilor. Au ieşit cu toţii în susul apei din cetate noaptea, fără să simţă nimic vrăjmaşii cari pîndeau pe maluri. Poarta era nevoită să li facă toate concesiunile pentru a ţine în credinţă două ţeri..., în contra vrăjmaşilor de la Nord. Are a încăleca Înălţimea sa... şi a se duce împotriva vrăjmaşilor, carii se află în jurul Caşinului. Parcă de-şi iuţea el paşii Mai curînd piereau vrăjmaşii. Numele lui nu era necunoscut nici vrăşmaşilor ţării. Vrăjmaşii nu sînt oameni, sînt trăsnete, sînt fiare Şi sar, aleargă, muşcă de sînge însetaţi. Cercetă toate cu luare-aminte, pîndind pieziş cătră partea de unde se auziseră vrăjmaşii. Vom lupta şi vom muri cu toţii ca să treacă apoi vrăjmaşii noştri, cu armăsarii lor, peste trupurile noastre. Să-i mulţumim lu Carol că ne depărtă vrăjmaşii de la noi. Bucură-te, sfîntă armă, Care pe vraşmaşi îi afarmă. De vrăjmaşi nu-mi pasă, În cale să-mi iasă, Căci ştiu să mă lupt. Cetatea cînd flămînzeşte Dă vrăjmaşi să stăpîneşte. La război, vrăjmaş, după război prieten nedespărţit. Toate carăle lu Faraon şi gloata lui aruncă în mare... Dereapta ta, Doamne, bătu pre vrăjmaşul. Pristănise la toate capetele legii pre voia papei, numai să-i dea ajutoriu împotriva vrăjmaşului său. Va trece dentru voi tot într-armatul Iordanul,... întru războiu, pînă să va surpa vrăjmaşul lui. Oare cu mînule goale fortuna bătăii să ispitească, au urgiii vrăjmaşului cale să dea ar fi mai cu folos. Să aprinde focul în magaziile unii cetăţi şi face soarta cale vrăjmaşului Pre mine mă va întări de voi birui pre vrăjmaş şi pe Amfilog împărat Văzînd mai dăparte Că vrăjmaşul vine cu putere, Apucînd tufa, scăpăm dă moarte. Stăpînirea... caută să aibă ajutoriu,... ca să poată sta împrotiva vrăşmaşului; deci trebuie să fie de tot feliul de slujitori şi soldaţi. Cetatea lui a căzut în mîinile vrăjmaşului. Ei niciodată nu făcea război depărtat făr-a-ş găti vreun aliat aproape de vrăjmaş. Un soldat viteaz păşaşte măreţ împotriva vrăjmaşului. Lumea-ntreagă stă-n mirare! Ţeara-i mică, ţeara-i tare Şi vrăjmaşul spor nu are! Cesarul pravoslavnic trăsese sabia împotriva vrăjmaşului de moşie. Talazurile încă foarte tari ale vrăjmaşului se loviră de linia noastră. Vrăjmaşul s-a sculat cu oaste mare asupra noastră. Unirea biruieşte pă cel mai tare vrăjmaş. Bărbaţii voinici la război, iar nu zidiri împotrivă de vrăjmaş. Hotărî nainte să-i iasă..., Cu sabii de pară, Cîteva tunuri cu fulgeri pline, Tot feliu de artilerie cerească Ca pe vrăjmaşul să biruiască. Şi cînd fu mai tare toiul, Şobolanii pierd războiul... Generalii... Cearcă-n van să spulbere un vrăjmaş biruitor. Datoriu este giudeţul... să socotească să nu fie bărbatul foarte vrăjmaş şi să nu fie avînd... urîciune. Este cu putinţă să se afle cineva atîta de vrăjmaş luiş, cît să lase să treacă şi aceste trei zile şi să rămîie nepocăit? Ţara se împărţi cu totul în două tabere vrajmaşe, avînd interese împotrivite. Spiritele vrăjmaşe tiraniei l-au descris în colori potrivite. Ucizi o mie de oameni plătit de o putere vrăjmaşă. S-au dat cîndva între seminţii vrăjmaşe lupte cu suliţi şi alebarde. La casa aprinsă şi vecinul vrăjmaş aleargă să o stingă O, pizmă! de început vrăjmaşe, fiară cumplită, tîlhariu,... cît rău faci! Unde se rup legăturile dreptii stăpînii, acolo se pun obezile „vrăjmaşii tiranii”. Încrederea piere... cînd o mînă vrăjmaşă sfîşie vălul cu care... am acoperit rătăcirile noastre. În special una ce descria o călugăriţă... se termina aşa de brusc, aşa de rău, încît critica vrăşmaşă o socotea ca un defect serios. Nu mult după aceasta..., trece pe acolo diavolul, cu gînd vrăjmaş ca să afunde pe Adam, strămoşul, încă mai mult în păcate. Mi-am arătat... nemulţumirea despre felul vrăjmaş în care mă primea muntele. Fierbea sub brazdă seva şi se urca durută În ţevile tulpinii vrăjmaşă de cucută. Groaza unei însingurări... se cască tot mai largă şi tot mai vrăjmaşă în juru-i. Cît îmi doresc să mă pot afunda în salvatorul confort, să uit de vrăjmaşa pădure care stă şi aşteaptă şi ne împresoară. Aliajul acestor două atribute vrăjmaşe – sfială şi deciziune – face întreg farmecul acestei schiţe. Antinomia aceasta trebuie înţeleasă ca funcţionînd în interiorul şi în actualitatea societăţii în care două tendinţe vrăjmaşe se înfruntă. Nişte ostaşi vrăjmaşi, mergînd la dobîndă, sînt tăiaţi bucăţi Războiu pre mare: galionele creştineşt(i) pradă corăbiile vrăjmaşă El prin aceasta să desfată, Ca ş-un tiran după bătaie Cînd vede oastea vrăjmaşă junghiată. Poruncile-adăogate şi aerul răsunînd Sau vîntul care izbeşte în steaguri ce fîlfăiesc Ş-în taberile vrăjmaşe înotînd se îndoiesc. O oaste vrăjmaşă se apropie pentru a ne respinge de aice. Conflictul este precizat: ciocnirea dintre cele două tabere vrăjmaşe. Avea atunci numai trei ani şi maica ei pierise sub copitele cailor vrăjmaşi. Ţărînă altădată de cai vrăjmaşi calcată, De sînge umezită, de vîlvătăi uscată. . Experienţa d-lui Flaudin ne dovedeşte că acţiunea organică nu poate birui în acelaş moment decît o foarte mică putere vrăjmaşă. Stă pre mîna giudeţului să oprească pre bărbatul cel vrăjmaş, ce să porneşte asupra muierii sale. Au ales pre Chiupruliul, om cu hirea tare şi vrăjmaş. Aron Vodă, dacă s-au aşăzat al doile rînd în domnie, cumu-ş era vrăjmaş, să apucă tot asuprele să facă ţărăi şi punea dabile mari. S-au făcut foarte rău, şi vrăjmaş, şi crunt, atîta cît cu mîna lui mulţi oameni au omorît. Duca Vodă... la a doa domnie s-au arătat rău şi cumplit, prea vrăjmaş şi plin de toată răutatea. Omul vrăjmaş este mare rău şi, de ţi să va întîmpla vecin, eşti prăpădit. Cătră dobitoace aprig, omul e vrăjmaş anume. Măi, sărace, sărăcilă! Face-mi-aş de tine milă De n-ai fi tu om pizmaş Şi la inimă vrăjmaş. Hai, Gheorghiţă, Gheorghelaş, La inimă om vrajmaş. Aş avea milă de tine, De n-ai fi tu om pizmaş Şi la inimă vrăjmaş. Mult eşti tînăr şi gingaş La inimă om vrăjmaş. Veniseră odată peste ţara asta neamuri străine şi vrăjmaşe. Faţa ta-i bulgăr di caş La inimă om vrăjmaş. Împărţeala acestor căsari să înţelege pînă la o samă de vreme, pînă să va mai lăsa şi să va mai domoli firia bărbatului cea sireapă şi vrăjmaşe. De jos se vede un zid gol de acoperiş, zimţuit de mîni vrăjmaşe, de focuri, de lepra ucigaşă a părăsirii. Un început timpuriu de surzenie îi oţeţise şi mai mult firea vrăjmaşă şi posacă. Ce mînă vrăjmaşă ne-o îndepărtat? Acmu de vrăjmaşul şarpe, ce e spre noi cu ale morţiei rane, vindecă Hristos, că spre cruce se înalţă. O, amar leu cu suflet crunt şi cu minte de fiară vrăjmaşe cîtă pagubă feceşi! Leul... carile mai tare şi mai vrăjmaşă decît toate jigăniile cîte pre faţa pămîntului să află a fi tuturor ştiut este. Cu puterea răpegiunii picioarelor... din vrăjmaşi colţii ogarîlor scăpam. Singură ai născut viaţa ipostatnică de care lovindu-se moartea cea vrăjmaşă de faţă s-au rupt. Răbdat-au grecii acea vrăjmaşă a latinilor închidere şi neprietenească navală 68 de zile. Din toate boalele, cea mai primejdioasă şi vrăjmaşă este neîndestularea. Braţurile ce veacuri au apărat ast loc De tot afemeiase acea vrăjmaşă sfadă Şi armele perdură mîntuitorul foc. Am văzut în oareşcare întîmplări grabnice şi prea vrăjmaşă că au luat bolnavii răgulat şi scăriş de la 25 pînă la 40 hapuri. A fost mare nedreptate să i să-ntîmple ast rău, Din soarta lui cea vrăjmaşă şi din nenorocul său. Era o sloată nepomenită: ploaie, zăpadă, măzărică şi vînt vrăjmaş, de nu mai ştia vita cum să se-ntoarcă să poată răsufla. Pe aici, vremea e tot vrăjmaşă: de două zile ne bate o furtună grozavă. Ce vînt vrăjmaş te-a abătut Şi de ai tăi te-a rătăcit? Era de mult bolnav bătrînul cu ochii pătrunzători sub ochelari, cu favoritele răsfirate ca barba unui viking, unui rege al mării bătut de vîntul vrăjmaş. Cu nevoile noastre am întîrziat,... sania rea, boii slabi, vremea vrăjmaşe. Nu-mi pare cuminte să înnoptăm în asemenea locuri vrăjmaşe. În clipele acelea nu ne mai simţeam deloc fioroşi şi nu ne mai credeam în ţară vrăjmaşă. Tradiţia aceasta alături de altele... au alcătuit puterea noastră de viaţă şi împotrivire, ajutîndu-ne... să străbatem nenorocirile şi furtunile vremilor vrăjmaşe din trecut. În faţa unui asemenea prăpăd... nu-şi poate reţine o pornire de revoltă pentru soarta lor vrăjmaşă. Se gîndi să-şi tragă puloverul peste pijama, dar n-avea curajul să se aventureze în spaţiul vrăjmaş. Rămăsese nemişcat şi înţepenit ca într-o imensă compresă. Lasă-mă, mîndruţo,-n casă, C-afară ploă de varsă Ş-afară-i vreme vrăjmaşă Şi eu sînt numa-n cămaşă! Atuncea răul vrăjmaş N-are pe la noi sălaş. Vreme vrăjmaşă. Degetele... se abăteau din drum în clipe fugare, semănînd ici-colo cîte o aluzie obscură, cîte o intenţie vrăjmaşă. Pe Alexie Comneno şi pe Isachie Anghel... cu vrăjmaşe războaie i-au biruit. Vrăjmaşe bătaie dîndu-ş, turcii întîi de tot biruiră pe romei. Această dară crudă şi vrăjmaşă obrăznicie şi cutezare a ovreilor au făcut pe Traian de cu mare putere au mers asupra lor. Foc prea vrăjmaş şi surpare nevindecată la cea cetate, de nu să va învăţa a să chivernisi în treaba ei După o bătălie vrăjmaşă de două ceasuri, elefantul omorî un cap al balaurului. Cu cît mai tîrzie va fi întîlnirea, cu atît mai vrăjmaşă şi mai socotită lovitura. Focul vrăjmaş mistuie colibele. Durerea în falcă o cuprinsese din nou şi mai vrăjmaşă ca înainte. Femeia întreagă era nu o ispită, ci un lanţ de capcane, o bulboană de ademeniri; cu asemenea vrăjmaşă primejdie făcea să dai piept. Argatul simţea bine cum clocoteşte o dorinţă vrăşmaşă, măcar că vorbele-i puţine nu arătau. Valeu şi valeu. Bătaie vrăşmaşă. Au început a se batere prea vrăjmaş, cît nu se vedea razele soarelui. Într-acea zi, trăgîndu-să înapoi, au dat pricină ca a doa zi vlahii încă mai vrăjmaş şi mai cu îndrăzneală să năvălească. Iaca, zăreşte, Venind împrotiva lui vrăjmaş, Pe cal înteţit, un călăraş. Turcii, văzîndu-le starea şi halul acel cumplit, Cu o pornire înfocată, peste ei au năvălit. Încep vrăjmaş a ucide, amarnic a-i împuşca. Atît arunca de vrăjmaş, cît lovind atunci capul unui evreu, anume Iozip, piatra dintr-însul l-au aruncat peste 375 de paşi. Tata îl izbea vrăjmaş cu palma peste gură. Vedeţi cum curse sîngele lui Cezar, Ca alergînd la uşă, ca să afle De-i Brutus cel ce bate-aşa vrăjmaş. Şi-n detunătura puştilor căzu trăsnit, grămadă, cornistul care, singur-singurel, mai rămăsese în picioare sunînd vrăjmaş atacul. Baba roade „mai vrăjmaş decît capra la curechi” şi-şi face loc. Vrăjmaş suflă pe cîmp vîntul ăsta îngheţat. Venise un obuz, vîjîind vrăjmaş, şi-l frînse. Să pune a o roade, şi roade la pădure mai vrăjmaş decît capra la curechi şi-şi face loc şi iese. Aşa se face la fiecare pom şi se zice că vara pomii rodesc vrajmaş. Cînd ciocîrliile cîntă vrăjmaş, are să bată vînt. În ziua în care a nins întăiu, în acea zi primăvara să pui bostani, că se fac vrăjmaş de mulţi. Omul pe care-l latră cînii vrăjmaş e răutăcios. Cînd primăvara... urlă lupii vrăjmaş la deal, e semn sigur de viituri mari de ape. Supt acest voivod vrăjmaş, ţărmurile Dunării fără grijă era. Socotind că va să se facă om tare şi vrăjmaş, l-au înţărcat. Mai tare şi mai vrăjmaşă jiganie decît foamea alta nu este. Sînt... oameni vrăjmaşi şi mari, viteji că nici să poate afla alt neam de oameni. Să fim doi împăraţi tot una de vrăjmaşi. Doi cai vrăjmaşi merg ca nişte zmei. vrăjmaşi,-e. -aş. Gîndul vrăjmăşesc ce lucru împotrivă nu scorneşte? Celea ce din singure faptele rele ochiul dreptăţii izbîndeşte şi răsplăteşte, nici voia împotrivnică, nici mîna vrăjmăjască mai cu asupră a afla poate. Turburările şi zavistiile cele vrăjmăşăşti... asupră-i să scorniia. Pus-au în gînd ca să aducă domnului... pacoste şi strămutare şi aflat-au mijloc şi organ pre carele acea vrăjmăşască voie a-şi împlini. Făţărniciile armelor nu i-au folosit spre alta, fără numai... ca s(ă) unească mai fierbinţi puterile vrăjmăşeşti împotriva sfîrşitului vieţii sale Egumenii monastirilor nicidecum nu ar fi putut propune, recomanda şi pretinde asupra lor măsuri mai vrăjmăşeşti, mai barbare. Cei zece cum văzură că-n ăst chip nu săvîrşesc, Numaidecît începură cu mijlocul vrăjmăşesc. Cînd aşi găsi un turc luminat, care să voiască ca noi libertatea Principatelor, fără a se teme de veleităţi vrăjmăşeşti din parte-ne, de faţă cu dînsul aşi lucra pentru romînii din Austria. Metapsihia, în deosebire de alte ştiinţe, se adresează nu unor forţe oarbe, ci unor forţe inteligente, adică capabile de fantezie, de intenţii (vrăjmăşeşti poate). Făcea lucruri vrăjmăşăşti, de fărmăcături şi jîrtve necurate. Vremea sosi... Ca lumea să izbăvească Din robia vrăjmăşască. Întîmpinare de corăbii vrăjmăşăşti fac mare sînge Gheneral tînăr face o ascundere în pădure împotriva cetelor vrăjmăşăşti Din întîmplările cele făr de veste care strică zestrea muierii... este pornirea oştirilor vrăjmăşăşti sau a tîlharilor. Prin multe meşteşuguri ostăşeşti să întrarmează împotriva corăbiilor vrăjmăşeşti. Cînd oştirile merg prin ţări vrăjmăşeşti mult foloseşte să umble cu... orînduială. Mergînd spre mijlocul oştirilor vrăjmăşeşti... au căzut mort. Corăbiile vrăjmăşeşti apucasă alt drum. Generalu... aşăză o baterie în stufu de pe malu Dunării în faţa flotilii vrăjmăşăşti. Ei ardea cu iscusinţă toată ţările du prin prejurul oştirilor vrăjmăşeşti şi le lipsea pînă şi de iarbă. Mihai porunci ca cu doă tunuri... să se facă foc asupra mulţimei vrăjmăşeşti. Liman rău păzit arde de foc vrăjmăşesc Oraşul şi cîmpiile sînt pline de leşuri vrăjmăşăşti. Împărăţia nu se prăpădi numai de o singură năvălire vrăjmăşască, ci de toate deodată. El mai făcu o năvălire vrăjmăşască în Transilvania. Fierul vrăjmăşesc curmară viaţa tuturor ai mei. Să nu lase ţeara a fi înecată de numeroasele ordii vrăjmăşeşti. În minutul cînd o ghiulea vrăjmăşască ar trece pe deasupra capului unui soldat, mirosul unei roze... nu i-ar izbi deloc mirosul său. Vom urma domnului nostru... pentru mîntuirea ţării... de bîntuielile vrăjmăşeşti. Atîta sînge scump de eroi N-a frînt vrăşmăşasca trufie. vrăjmăşeşti. -esc. De zăce ani încoace, de cînd sîntem căsătoriţi... tot cu grozăvire şi vrăjmăşăşte m-a bătut Nu... să supune sfatului sătenilor bătrîni, ci tot împrotivă şi în tăria sa să razimă vrăjmăşeşte Toţi iarăşi împrotivă, vrăjmăşaşte blestema Pe Caramanul. Dinadins li se dăduse noţiuni falşe, vrăjmăşeşte tendenţioase, cu privire la împrejurările ceasului greu al separaţiunei. Urît şî piste fire să te arăţi vrăjmăşeşte la cele ce te iubeşte. Dulăul... cu lupul din faţă vrăjmăşeşte se lupta. Sosind la Armenia cea mică, unde, viind şi persii, la marginile acelea, vrăjmăşaşte s-au bătut. Prăda ţara vrăjmăşăşte. Mulţimea de turci zării deodată Venindu-mi asupră vrăjmăşeşte. -eşte. A te urî... nici cu gîndul n-am gîndit. Sîngele tău, ce-i în mine l-am iubit pînă-n sfîrşit, Milă îmi era de tine, viaţa nu ţ-am vrăjmăşit. Maica mea m-au vrăjmăşit. Pre cei ce le gîndesc rău îi vrăjmăşesc. Însuşi ea au vrăjmăşit viaţa bărbatului Părinţii pot să dezmoştenească pe fiii lor... de au vrăjmăşit ori au cercat să vrăjmăşească viaţa lor prin orice chip. Toţi mă vrăjmăşeau şi voiau să-mi surpe drepturile. Despărţenia se poate pronunţa. În contra soţului care a vrăşmăşit viaţa celuilalt soţ. Bătrînul era ursuz, boscorodea singur, vrăjmăşea găinile şi le hîşîia de zeci de ori din tindă în ogradă. Păstorel, pentru că rămîne distant, e vrăjmăşit de moarte. Află amu pildă diavolul a vrăjmăşi şi derept să nu-ş vearse veninul său spre ceia ce s-au slobozit den păcate. Fiţi şi gata a nu vrăjmăşi, nici a vă slăbi sufletele. Asfel de fatrii se găsa în toate oraşăle împărăţiii, care se vrăjmăşa între ele, unde mai mult, unde mai puţin. Pînă atunci n-o să vedem alta decît două, trei partide politice vrăjmăşindu-se între dînsele. Interesul e pizmătăreţ şi gîlcevitor: el desparte un popor în clase care se vrăjmăşesc. Oprea şi Titu, deşi prieteni, se vrăjmăşeau în ascuns, fiindcă profesorul strîmba din nas asupra poeziilor lui Titu. Gîndul meu nu este să supăr pe cineva; şi nici că mă va putea face vrodată vro cîrtire omenească ca să-mi ies din principele mele, de a mă vrăjmăşi cu mine însumi. Omorîţi pre dînşii căce vrăjmăşăsc ei voao cu ficleşug. Plecară spre mene cu lucrure fără de lege şi-ntru mînie vrăjmăşea mie Îngăduim ca cînd să întîmplă de o parte den căsătoriţi vrăjmăşeşte asupra vieţii ceialalte părţi sau au făcut preacurvie, partea cea rănită să poată cere de tot dezlegare de la căsătorie. Prin văzduh cetele negre de nouri se vrăjmăşeau ca nişte balauri. Harichia este ceea ce i-au vrăjmăşit cu sfat împrotivnic. Pisma tot la rele paşte, Şi pe fraţi îi vrăjmăşeşte. vrăjmăşesc. Rădăcina a toate bunătăţile iaste dragostea şi toate vrăjmăşiile şi pierzăturile dragostea le biruiaşte. De va fi una ca aceaia, cu sandîcul şi vrăjmăşia diavolului, cinci ai... se se bage în canon a se pocăi numai cu pîne şi apă. Nu-i bărbatul cu vrăjmăşie spre muiare, de vreme ce la toate giudeţele mai adevărate sînt mărturiile. Nu se părăseşte de aceste fapte, cu vrăjmăşia împotriva creştinilor. Vrăjmăşia acoperită mai mult rău aduce. Era cu mare vrăjmăşie asupra grecilor, mergea de prăda ţărîle şi oraşe. Cu atîta vrăjmăşie au năpădit, cît pînă în sfîrşit s-au silit să surpe călărimea Moscului. Părăsind vrăjmăşia neprietiniii, îndată toată giuruinţa şi plinesc. Ş-au vădit vrăjmăşia ce avea cătră domnu-său. Li s-au dovedit faptele şi vrăjmăşia împotriva domniii. Al doilea este zavistia, dintru carele să naşte vrăjmăşia şi uciderea. Toată noapte aceea am petrecut-o întru o stare a veni în ce mai mare vrăjmăşie unii împrotiva altora Gîndind cele cu vrăjmăşie, lesne... vor sta cu corăbiile lîngă zid. Numai de răotate sau de vrăjmăşie, ca să-l păgubească, l-au tras. Surpa pre luptătoriul carele din început ţinea vrăjmăşie şi pizmă neamului nostru. Datoria mea este să scap pre tatăl meu de vrăjmăşiile Emirei. Deschid plicurile toate, poruncile le cetesc, Află toată vrăşmăşia, cu care îi prigonesc. Vrăjmăşia între rude este mai rea decît muşcătura scorpiei. După ce au supt cu mare lăcomie şi cu vrăjmăşie tot laptele pînă la sînge, au cutezat nelegiuiţii să lucreze două răutăţi mari împotriva tuturor sfintelor dreptăţi Se cuvine a ne feri de vrăjmăşii, de înşălăciuni, de stratighime, de ocări. Ura şi vrăjmăşia veni în cel mai groasnic punt. Acest prieteşug... între cardinalul şi între Mihaiu se prefăcu în grabă în vrăjmăşie pe faţă. O vrăjmăşie vechie e pricina care l-a făcut a se purta astfel cu mine. Jură în gura mare... Că sînt prieteni, n-au vrăjmăşie. O vrăşmăşie teribilă s-a încuibat între ţărani şi arendaşi. Recunoştinţa de cele mai multe ori e muma vrăjmăşiei. Nu umbla cu vrăjmăşie, răspunse Ghiţă. Vrăşmăşia lor e groaznică,... vor să-şi răpească una de la alta pămînt. Atunci i se zgudui inima de o vrăjmăşie nebună. Acum ridică Ochii săi, parc-ar lăsa Peste-o oaste inimică Toată vrăjmăşia sa. Pricinile nu se aduc înaintea judecătorilor din sat înadins, fie din cauza intereselor ce sînt în joc, fie pentru vrăşmăşia ce prea adeseori se manifestă faţă de una sau alta dintre partide. Simţise de mult vrăjmăşia Savistei şi deseori îi venea s-o sugrume. Prietenia ei era căutată, vrăjmăşia ei era temută de toţi domnii noştri. Citindu-le, uiţi şi lauda şi vrăşmăşia cu care a fost troienit ani de-a rîndul. Plecă să ceară sfat unui vechi hoţ de cai, bătrîn şi pocăit, cu care Amoaşei avusese pe vremuri certuri şi vrăjmăşie. O vrăjmăşie acră sporea în stăpîn, din ceas în ceas, în vorbe, în mişcări. Un spirit de vrăjmăşie şi concurenţă dîrză stăpînea toată mulţimea... în lupta pentru pîine. Făt-Frumos din lacrimă merge să se bată cu un tînăr împărat vecin, spre a da satisfacţie tatălui său, care e în vrăjmăşie veche cu vecinul. Seva unui popor obidit, ţinut cu vrăjmăşie în întuneric, îşi împlinea cum putea nevoile de expresie şi comunicare. Nu se arătă prudent să zădărască, fără noimă, cine ştie ce bănuielnică vrăjmăşie a unei odrasle din tagma suspusă. Un talaz de vrăjmăşie îi sui spre inimă. L-a privit pe gazetar cu indiferenţă, cu vrăjmăşie aproape. Obrazul i se scălda în mînie şi venin, ochii-i luceau trădînd vrăjmăşie crîncenă. În Asia însă nu se vede această vrăjmăşie între cai şi cămile, pentru că acolo amîndoă aceste dobitoace trăiesc împreună. Dulăii dintr-o dată se izbiră cu vrăjmăşie în cărare. Sîntem biruiţi,... însă nu atît prin armele duşmanului, precum prin vrăjmăşia sorţii. Impunea pacea vrăjmăşiilor interne dintre Alpi şi mare. Părea că nu observă sau că nu vrea să observe aerul acela de încordare şi de vrăjmăşie care plutea în văzduh. Păreau a rîde-n vrăjmăşie, aşa fărîmaţi cum erau. Asta numai mie mi se putea întîmpla! ziceam eu cu asprime şi cam în vrăjmăşie. A început să cînte, tot aşa de unul singur şi cam în vrăjmăşie. Fac îm vrăjmăşie necaz. Numai pentru dînsul în minutul acela neîmbinatele lucruri, eterna vrăşmăşie ce este noaptea şi ziua, întunericul şi lumina nu mai aveau fiinţă şi natură. Mîndria trupului vrăjmăşie iaste lu Dumnezeu. Vrăjmăşia şi fără-de-omenia lor! Tamerlanu... să află... la istorie scris pentru vrăjmăşia carile toată Asia au prădatu, de au arsu pînă la Eghipetu. Cu toţii s-au întristat de vrăjmăşia lui Ştefan vodă, socotind că şi ei vor lua acea plată, care au luat şi Arbure. Nu să pocăiră din vrăjmăşiile lor. Neaudzit au fost în vrăjmăşia sa acela paşa, cît tremura tot omul din oştenii lui de frică. Vezi, oame creştine, cum au căzut Irod în vrăjmăşie pentru blăstămată dezmierdăciune Voi face ţie după vrăjmăşia ta şi mă voi cunoaşte ţie, cînd te voi judeca. Iară, dacă au spartu Aron vodă pre viclenii săi, nice un loc n-au rămas să nu fie plin de vrăjmăşia lui. Pentr-acea vrăjmăşie şi groază ce-i împlusă inema diiavolul de lăcomia ce ave, urît-au toţi pre Duca vodă. Lăsaţi jafurile. Lăsaţi strîmbătăţile, vrăjmăşiile... şi scandilele. Simţirile sufletului dupre cea grăită iscusindu-se şi prin bunătate şi prin răotate, adecă şi prin măiestriile şi prin vrăjmăşiile cele de multe chipuri Mă miluieşte degrab şi din toată vrăjmăşia, şi de vătămarea celui viclean mă slobozeşte. Aşa păzită, încît să nu fi suferit nici o stricăciune nici a vremilor, nici de vrăjmăşiile oamenilor. Prin vrăjmăşia unor boieri, se făcu ca tractatul... nu fu de pe cum voise Mihai. Vrăjmăşia acestei surori e groaznică. Acest poetic, fiind la acea cetate izgonit, scris-au şi alte stihuri... în carile... arată vrăjmăşia Mării Negre. Vrăjmăşia sufletească a nopţii se topi ca o pîclă. El intrase în Bugeac pentru ca să ducă în ţeară care mocăneşti pline de copile... şi de roabe tătăreşti. Tablou viu şi spăimîntător de acea epohă de vrăjmăşie, unde omul nu era sigur de azi pînă mîni. Toată această vrăjmăşie mugeşte în jur, fără să poată face nimic. Se uita roată, căutînd parcă în unghere o vrăjmăşie pe care s-o strivească. Era unul ce-l chiema Varava..., carele cu soţiile lui rădicîndu-să, făcuse vrăjmăşie. Pe a tătarîlor... vrăjmăşie bărbăteşte au tîmpit şi locurile sale de prada vărvărească mai nebetejite ferind. Cu vrăjmăşii... locurile părţilor Volohiii au răsipit ş-au strămutat. Hotărîre a întra o vrăjmăşie în ţară, supt Trigonul Achio Că-ţ aduc înaintea ta pre începătoriul vrăjmăşiei. Au întrat în Ardeal pre furiş, neavînd Gelu, duca romînilor, nici un prepus despre vro... vrăjmăşie. După încetarea vrăjmăşiilor cu turcii se duse în persoană la dînsul. Mihai Vodă n-are nici un gînd de vrăjmăşie. vrăjmăşii. -ie. Începerea prieteşugului este lauda, iar a vrăjmăşirii vorbirea de rău. Mare nemulţămire să socoteşte vrăjmăşirea vieţii dăruitoriului sau vătămarea lui la trup. vrăjmăşiri. Păgîneasca faptă zdruncină şi mai mult poziţia şi altminteri destul de dificilă a domnului, privit şi vrăjmăşit acum nu numai ca tiran ucigaş al boierilor, ci şi ca nelegiuit lepădat de vechea-i credinţă. vrăjmăşiţi, -te. Din pricina canonelii ne făcuserăm vrăjmăşoşi, dugoşi, neîncrezători, împiersaţi, înfieraţi şi împrilostiţi. Frate-său ăsta, mai mare, era şi el bogat, nu e vorbă, dar zgîrcit şi vrăjmăşos nevoie mare,... de cînd auzise de îmbogăţirea lui frate-său, fiindcă-l întrecuse. vrăjmăşoşi, -oase. -os. Tu ai lovit pre toţi ceia ce mă vrăjmăşuiesc în deşert. Să va dovedi că i-a vrăjmăşuit viaţa. Acum iubeşte şi acum vrăjmăşuiaşte. Foarte cu mare urgie vrăjmăşuiaşte tatăl tău. Omul... acum pohteşte un lucru şi acum îl uraşte, acum iubeşte şi acum vrăjmăşuieşte împotriva acestora. Să umblăm ca nişte săraci, căci, într-acesta chip, mai puţin vor vrăjmăşui noao cei ce ne vor întîmpina. Cînd cineva să va întîmpla să vrăjmăşuiască stăpînirii, atuncea şi femeia împrotiva bărbatului şi sluga împrotiva stăpînului său... mărturisesc. Fiii pot să depărteze pre părinţii lor din moştenirea averii lor... cînd tatăl va vrăjmăşui vieţii fiiului. Fratele Terezii... au vrăjmăşuit lui Marchez Costans Vrăjmăşuia cu sfatul împrotivnic păgînul şi silnicul Aman pre tot neamul israiltenesc Fără milostivire ne vrăjmăşuia prin sfatul cel împrotivnic Arăta cum că Haricliea este cea ce au vrăjmăşuit cu sfat împrotivnic. vrăjmăşuiesc. -ui. vrăjmători. -ătoare Şi-o vrăjmoaică de şerpoaică Tot în poală-mi să oua, Tot în poală-mi pui scotea. vrăjmoaice. -oaică vrăjmoale. vrăjuiesc -ui. Ai venit pe ulicioară Ş-ai întrat pe vrănicioară. Mănînce-te focu, moarte, C-ai zinit pă ulicioară, Te-ai băgat pă vrănicioară. vrăcnicioara vrănicioare vrăniciori -ioară. vrănicuţe vrănicuţi Ce vrăşcăneală o fi acolo? Parcă s-ar bate! vrăşcăneli. -eală. Vrăşcăne frunza, e ceva! Cine o fi vrăşcănind aşa prin pod? Au intrat vacile-n clăi şi pe toate le-a vrăşcănit cu coarnele. vrăşcăn vrăşcănesc. Ia uite-tee! toţi snopii vrăşcăniţi, rupţi, dezlegaţi, jucaţi cu picioarele! Am găsit casa vrăşcănită. vrăşcăniţi, -te. S-aud vrăşcănituri prin pod. vrăşcănituri. – -itură. Ce vraşoleală mi-aţi făcut aici, mă, năbădăioşilor? Hingheri de oameni... acopereau cu hodorogeala trăncănelilor şi a rîgăitelor... vaietele celor pecetluiţi de frig, chiorăiturile şi vrăşulelile maţelor tinere puse la satanica mucenicie a teascului înfometării. vrăşuleli. -eală. Au intrat nebunii şi au vraşolit tot-tot. vraşoli . Cine mi-aţi vraşolit, mă, caierele şi borangicul din pod, ai? vraşoli Au intrat vacile-n clăi şi pe toate le-au vraşolit. Auzi oile vrăşulindu-se prin obor. vrăşulesc. – vrăşuliri. Cine-a umblat la dulapuri? Am găsit toate ale vraşolite. A plecat cu părul vîlvoi şi cu hainele vraşolite..., parcă-l fugăreau turcii. vrăşuliţi, -te. – Noaă spăsenie vrăvuiesc. vrăvuiesc. E Pavel vruindu să între întru gloată, nu-l lăsară elu ucenicii lui. Sutaşul... grăi: Vedzi ce veri se faci; acesta omu rrimleanu easte. Adecă amu şi corabiile, atîta fiindu şi de izeacleanu vîntu găsite, şi se întorrcu de mitiutea cîrrmitoare a dereptătoriului încătruo va din străminare. Mai vîrtos celora ce vor ceti cu grijă şi cu socotinţă, ce vor vrea să caute, ei vor afla. Abimeleg chiemă şi pe Avraam şi zise lui:... ce am greşit ţie, cum aşa mare păcat ai vrut pre mine şi pre ţara mea a aduce? . Au vei şi pre mine să mă omori cum omorîşi şi cel eghiptean ieri? Du-te, Sisine, cătră soru-ta, Melintie, că s-au născut cinci coconi şi i-au luat dracul, şi al şaselea va se i-l ia Dăm ştire Domniilor voastre că vrem se tremitem oile în munte Avea Divses vrăjmăşie pre Palamid întru ascuns şi-l pîrî cătră împăratul cu hitlenşug că va să plece oştile supt troiani, iar împăratul crezu şi pierdu pre Palamid. Acesta împărat vrea să zidească în Rim beserecă şi, săpînd temeliia afund în pămînt, aflară un cap de os. Mănie-să şi nu vrea să între. Iară tătăl lui ieşi de-l ruga. Iară svîntul Nicolae... i dzise: „Să nu duci acest grîu la Frăncie, unde veri să-l duci, ce-l du în Mirlichie”. Tot omul carele va să zidească ceva, au casă, au cetate, întăi pune temelie vîrtoasă Ar fi vrut apuca şi alte cetăţi, că Ştefan Vodă la gol n-au îndrăznitu să iasă. Nămitul de va vrea să fure noaptea..., să-l spîndzure ca pre un tîlhar şi ucigător. Vrem vom să facem voroavă pentru rîndul furtuşagului. Iară Pavel, vrînd să iasă la mulţime, nu-l lăsară pre el ucenicii. Carele şi beseareca au ispitit să o spurce, pre carele prinzîndu-l, după leagea noastră vream să-l giudecăm. Cu mare meşterşug şi taină strică unul altuia, cînd va unul pre altul să-l surupe. Trebuieşte, de voim să ne mîntuim într-un ceas de acest nepriietin, pre lîngă voia lui Dumnedzău, însă să facem aşea. . Voi să vă arăt că nici o primejdie a lumii la mine nici un preţ nu are. Dzică cît le place ceia ce n-au minte, De vor să mă sparie cu a lor cuvinte. Şi de pizmaşii ce să-nviteadză Să-ţ stea-mprotivă, vrînd să mă piardză. Iani luaţi aminte, creştinilor, cu ce alnicie au vrut să-şi acopere păcatul lor, cum să nu preceapă Iacov c-au vîndut ei pre Iosif ismailitenilor. Într-una de sîmbete, adunaţi fiind ucenicii a frînge pîinea, Pavel să priciia cu ei, vrînd să iasă a doua zi, şi îndelungă cuvîntul pînă la miază-noapte. M-am dat în mînile rîmlenilor, carii, certîndu-mă, au vrut să mă sloboază, pentru că nici o vină de moarte era întru mine. De la tabere voiu să vă spuiu veşti Acmu el ştie că vei Măria ta să-l mazileşti şi să pui domnu pre ficiorul Radului Vodă, şi este în grije. Au trimis boierii la Poartă pe Chiriţă Drace, cu rugăminte de la boieri şi de la ţară, pre cine or vrea ei să le dea domnu de ţară. . Numai ce voiu să dzic, poate fi, Dumnedzeu fereşte, la războiu, că dintr-o 1000 de sineţe abiè să tîmplă de loveşte un om. Numai ce va şi ce porunceşte, aceea să să facă. Au doară vii să dzici că din fire aşe ieşti tocmită. Vrerem, pentru ca să să înştiinţeze cititoriul nostru că alta pusesem în gîndul nostru şi alta strîmtoarea vremii şi lipsa a unor scriitori la lucrul nostru foarte de treabă ne-au asuprit a face. Acmu în scurt atîta vrum să arătăm. Şi plecă Costandin Vodă... să iasă înaintea lui Racoţ la Teleajăn (că aşa vrea Costandin Vodă să-i dea în gura ungurilor şi a moldovenilor). Hotărîm şi vom să se facă în toţi anii nestrămutat cu cinste slujbele celor patru sfinţi. Va aice D mnezeu să arate cum că credinţa nu poate nimica făr’ de fapte Înţelegînd Tiamul cum că cele pentru Mitran voieşte să grăiască,... au zis: nu sînt război acestea, ce pace. Acolo voiu să merg şi eu. Voi să mă lupt cu Lie; ci te roagă pentru mine, chiemînd numele lui H s. Vrînd a şti şi lungul moşiii Odobeştilor, am purces măsurînd din pietrele ce sînt chiotoare Odobeştilor O, zmeule, vreai să mă omori fără de milă, de vreme ce te-au izbăvit dintr-o vecinică închisoare. Judecătoriul să nu înjure, nici să zăticnească pe cel ce voieşte să facă apelaţie. Voi să am crăiia ţării ungureşti cu toate provinţiile dîmprejur. Nimene vra acolo a străluci, toţi dimpreună caută numai a plăce unul altuia. Pentru dascali sînt alte sămne pre care vroiu în puţine cuvinte a le tălmăci. În ce dată vrea el să meargă într-alt oarecare comitat..., trebuie pentru aceasta să caute slobozenia de la dregătorie. Le zic celor ce voiesc să să înveţe de la alţii, apucînd... zugrăvală de cunoştinţă din cărticica aceasta. Pre scurt să spunem ce vom să înţelegem prin filozofie. Unii au adus veste că vlahii prădează locurile... şi cu prea mare dobîndă vreau să se întoarne. Văzînd Radul Vodă că ostaşii vreu să se lase de slujba lui..., au trimis pe Georghie Raţ cu 2000 de călăreţi... să meargă înainte. Sosind tătarîi de la Midiia şi vrînd să între în ţara lor, sta împrotiva lor robii şi să bătea cu dînşii. Darie... vrînd apa ce să cheamă Indos, curătoare, să vază undi dă în marea,... trimisă oameni de credinţă, cu vasă, să vază undi dă în marea. Cel ce va vrea să judece drept despre limba cea de demult a poporului roman, trebuie să ceară ajutoriu de la limba romînă. Ştiu bine că vei înţălege ce am vrut eu să zic la multe locuri. Voi să-ţi arăt fără viclenie Că nici mîna lui Vlad a se întinde, Nici cap să să plece la robie Sînt făcute. Aicea voi să vă spun o întîmplare adevărată, iubiţilor, ascultaţi-mă. Samnenii să află în cale vrînd a veni spre ajutorul marsienilor. Megalopolitanii, socotind această urmare ca un vicleşug, vrea să-l surghiunească. Aceasta vream să te întreb de te sirguieşti ca la vremea trebuincioasă să poţi să te îndreptezi. Pentru ce voieşti să omori atîţi oameni nevinovaţi, în vreme ce unul numai este vinovat? Nefiind în puterea noastră a voi să murim sau nu, şi pentru aceasta neputînd a întrebuinţa pre moarte nici bine, nici rău, sîntem datori a o aştepta numai de la Dumnezeu. Cine voieşte să aducă pe romîni pe calea civilizaţiei şi a mîntuirii trebuie să le formeze şi să le desăvîrşească limba. Spre încheiere vom să arătăm şi vînturile de căpetenie, cele ce erau cunoscute şi ştiute bătrînilor. Voiam să împreun lucruri nepotrivite şi să înfiinţez nefiinţa. Înţălegîndu-l că voieşte a călători l-au şi întrebat de primeşte să meargă cu dînsul. Aleg dară pre om mai preţuită... făptură, pre acesta vreu după putinţă a-l arăta ce este. Vei afla că va să se întoarcă iarăşi la Paris. Voieşte a întreprinde lucruri mari împotriva turcilor. Încetează... cele mai cumplite dureri de dinţi tocma atunce cînd dantistul voieşte a pune cleştele ca să-l scoată afară. Nu ştiu însă care este pricina că Măria sa Vodă, în loc să ne trimată la Paris..., să vroiască să ne trimată în Prusia. Vreu să-i arăt că nu mă poate birui. Cineva vrea a pune pe toţi întru aceeaşi treaptă a culturii. Aceasta este partea a doaă ce vom să urmăm. Se-ntîmplă şi boieri de neam, Care-ncurcînd averea lor, Tot cu aceeaşi minte Se o îndrepte vror Şi fac ca şi Arvinte. Cu această armie Ştefan au voit a lua îndărăpt şi cetăţile. Am o sumă dă doao sute rîmători..., care voiesc a-i tăia la zalhana, a-i face untură El voieşte a întrupa toată romînimea într-un singur stat. Socot că nimene nu ne poate sta în cale, vrînd să ne îndreptăm limba după regulile filologiei. Esplică mai întăi lămurit sujetul, lucrul, cestiunea asupra căria vei a face întrebările. Voind cineva să altuiască ... cu această vacină, să iaie cu un condei materie de la vacă sau de la un om altuit. Nevrednice şi neharnice! tu vei să tai solul lui Alexandru. Romînii încă nu au luat bine sama ce au vrut să zică cînd au vestit şi descoperit că Ardealul în veacul trecut au restaurat limba. Cu dirept cuvînt şi giustiţie Solon, cînd cetăţenii voioşi, nesiliţi de nimeni, îi dederă absolută putere l administraţiune şi vrură să-l facă rege, n-a priimit. Oricît aş voi să fiu de nepărtinitor, suvenirea ei ar sili imaginaţia mea să galopeze fără voie. Ce pîrdalnicu! Vrei să trăieşti o sută de ani? P-ăl de vreţi să-l pedepsiţi Osîndiţi-l să vă vază, num-atuncea izbutiţi. A sosit vremea să te procopseşti ... Rămîi aici să zic să-ţi dea tainuri. Voi să te fac om. Dumitrachi Cantacuzin, stăpînul roabei despre care voim a vorbi. Voind a se încredinţa şi mai bine, se prefăcu că n-a observat nimic. Măsurile lui economice nu era decît o cursă întinsă prin care voia să-l adoarmă, ca să-i poată mînca averea mai lesne. Este... o civilizaţiune europeană şi despre toate ale ei împreună voi a vă ocupa. Rienzi voieşte să restabilească prin conjuraţia sa tribunalul şi antica libertate a Romei. Ce vrei să zici cu-aceasta? Domnul Ştefan... Locaş sfînt creştinătăţii astăzi vrea să facă dar. Un moş al meu..., vroind a se folosi de micul venit ce-mi rămăsese de la părinţi, mă luă sub epitropia lui. Vream să-i zic ceva frumos; Am roşit, am perdut şirul, Şi ea lasă ochi-n jos. La Universitate voia să înveţe medicina, dar disecţiunile anatomice fiindu-i prea antipatice, a trecut la filozofie şi la drept. Vroind a-şi pune în lucrare ideea cît încă era proaspătă, el scoase cuţitul de la brîu. Este... cu mult mai folositor celor cari vor să înveţe ceva cu temei. Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier, A credinţii biruinţă căta orice cavaler. Pentru cine voieşte să nu înţeleagă, mijloacele de înduplecare nu sînt argumentele minţii, ci cu totul altele. La capătul acestor indicaţiuni scurte vrem a aminti şi despre aşa-numita naraţiune simbolică. Întru una din zile, moşneagul voieşte a merge la tîrg să mai cumpere cîte ceva. Spînul vrea să-ţi răpuie capul cu orice chip. Da unde vreai dumneata să mergi? Vroi... să spun ce gîndesc despre bucătărie şi bucătărese. Budulea voia cu orice preţ să rămîie stînd lîngă uşă, şi numai după multă stăruinţă se hotărî să se aşeze pe cea din urmă bancă. Vru să-şi facă seama singur, dar n-avu curaj. Zadarnic ne cînţi tu c-ai vrut să creezi..., că persoanele din opera ta nu sînt acelea la care ne gîndim noi. Voiam să-i vorbesc, dar văzîndu-l aşa de nemişcat şi de dus pe gînduri, mi-a venit greu să-l tulbur. Vreau să fiu eu însumi stăpîn pe faptele mele, să stau ori să cad prin mine însumi. Îmi spunea toate acestea cu o stăruinţă parcă ar fi vrut să mă convingă. După victoria repurtată de turci asupra moldovenilor şi retragerea lui Ştefan cel Mare, sultanul vroieşte să ieie Cetatea Neamţului, în care presupunea... că Ştefan căutase scăpare. Alexandru..., după ce se întronează, vra să-şi răzbune pe capii acelei mişcări. Soră-sa, care-l ajutase pînă atuncea, voieşte să se mărite. Cum a înţeles Vodă de planurile boierilor că vor să-l răstoarne..., a întărit străjile de pe lîngă sine. Voiam să ajung la ceva numai prin muncă şi prin merit propriu. Anna vrea să facă pe supărata. Oare ce voia el prin această convertire a lui la catolicismul Apusului? Vrei să te ascunzi de dînsa, nu poţi. Proprietarul, fiind un spirit tiranic, ţinea să facă după cum voia el. Nimănui n-am spus taina pe care vreau să ţi-o spui ţie acuma. De multe ori vrusese ea să intre în vorbă cu copilul, dar îi lipsise prilejul. Şi ce vrei să zici cu asta? Mama, voind a-şi înţărca pruncul, îmbracă un pieptar negru. Peştele, cînd voim să-l prindem în mînă, ne alunecă foarte uşor. Trecu şi el peste iezătură... voind să cerce dacă este ceva de vînat pe dealurile din stînga. Dar Ion, ce vrea Ion? De ce caută să-i învîrtească el capul fetei? Acu văd că vrei să-ţi baţi joc de mine. Voia să intre în vorbă şi nu ştia cum. Înţelegînd că aceştia voiau să-l bată, o luă repede, cînd fugind, cînd mergînd, pînă ce ajunse acasă. L-a dat gata şi p-ăsta; doi bărbaţi în trei ani... – Ei, şi dumneata ai vrea să te arunci, crezi că te ţin meşii? Voia să-mi citească o poezie, compusă tocmai atunci. Vreau să-mi răscumpăr sufletul de la muncile cele veşnice, vreau să mă pocăiesc şi să mă fac călugăr. Ne-am despărţit..., rugîndu-i să-mi trimită şi mie revista pe care voiau s-o scoată. Ei vor să împartă proprietatea la toţi golanii satului. Să fi vrut şi nu s-ar fi putut întîmpla mai bine! Bela IV, voind să se apere în cazul unei noi năvăliri a tătarilor, se apucă în 1247 să întărească hotarele. Iartă-mă, n-am vrut să te supăr. Muntenii rîdeau de coliviile lui în care vrea să prinză apele. Ce vrai să spui cu asta? Cel care găsise comoara voia s-o dea vechiului stăpîn, deoarece el cumpărase pămîntul de deasupra, nu şi valorile lui din adînc. El n-a formulat un sistem filozofic cu demonstraţii de catedră, căci sistemul închide uşi, şi el, dimpotrivă, voia a le lăsa deschise. Vreau de data aceasta să vă atrag atenţia asupra faptului că munca noastră trebuie să aibă o justificare ştiinţifică şi o încoronare etică. Vreau să spun că materialul... conţine numai nume cu accentul pe silaba iniţială. E absurd a voi să sustragi arta de la regulile moralei şi vieţii sociale. După ce a izbucnit războiul cel mare..., am vrut să plec la Marsilia, să mă înrolez în armata franceză. Artistul se pare că vrea să simbolizeze întreaga forţă a răului. De aceste lucruri trebuie să ţinem samă dacă vrem să înţelegem istoria limbii literare romîneşti. Ceea ce voim să subliniem, în primul rînd, este metoda, claritatea şi seninătatea sa ştiinţifică. Dacă vrei să lecuieşti pe cineva de limbrici, trebuie să fii cu mare băgare de seamă, ca să nu-l omori. El, măgulit de-această cuvîntare, voi să dovedească ce-i în stare. Făcu o plecăciune, punctînd cerul cu degetul, spre a sugera că e foarte interesat..., în fond neînţelegînd unde vrea să ajungă acesta. Dacă vrei să ajungi la fericire, atunci pune-ţi orice ca ţintă, numai un singur lucru nu: fericirea. Experimentatorii de laborator cînd voiesc să cunoască un detaliu fiziologic caracteristic îl colorează cu un reactiv. Unii mor cînd vor. Îşi pun capăt zilelor. Vroia să atingă, fără aere grave, efectul urmărit. Nu vroia să mă impresioneze şi nici nu mă impresionă. El şi adepţii săi voiau să convingă pe prinţi, ca şi pe oamenii simpli, să se reîntoarcă la vechea stare de lucruri. Puternic este numai acela care are un singur gînd: să-şi vadă terminate trebile lui, pentru care s-a născut. Am vrut să ajung aici şi-am ajuns. Vroiam să fac un ocol pentru a lua o cale mai lungă, dar m-am oprit. Singura deviză ce împacă libertatea cu aristocraţia e a Junimei; şi totodată a oricărei biserici creştine: intră cine vrea, stă cine poate. Brummer, econom, voi să stingă lumina. Chiril îi recomandă s-o lase mai bine aprinsă. Structuraliştii voiau să explice limba prin ea însăşi. Au vrut oamenii să se schimbe rosturile, dar mare lucru n-au reuşit. Stăi, mîndruţa mea, Nu te spăria Că vrem să glumim Şi să te zidim. Ionică Făt-Frumos, grăi el, acum eşti în mînele mele. Pot să te omor cu ce moarte vreu. Lebăda, văzîndu-l că voieşte s-o împuşte, nu stete mult pe gînduri, ci-i zise. S-auza că vreau să cerceteze locu pentru răzbel. Ştiu ce vreu să facă cu mine. Cum văd eu, vrei să rîzi de mine! Pi la apus di soari Vria sî ti omoari Baciu moldovian Şî cu cel ungurian. D-apoi amu o vrut s-o omoare. Şi Bogdan se încorda, Sabia o ridica, Vrînd dărabe a-l tăia. Mńi-i da caru să mă-aduc vo doăsprăzeče cară d'e pk'atră d'in d'eal, că-m vreu fače casă. Vrea să ardice lumea cu umărul, Vodă vrea şi Hîncu ba, Cînd vei să vorbeşti, la gură Să aibi lacăt şi măsură. A vrut să fugă de Stana şi a dat peste Satana, Cine vra să steie (şadă) între două scaune pică între ele. Voind să te cîrpeşti, mai rău te rupi. Vrînd să-şi facă sprincenele şi-a scos ochii. Adeseori drumul ce vrei să scurtezi e cel mai lung. Vrîndu Cazimir crai ca să dobîndească ţara şi să fie pe voia lui Ştefan Vodă i-au datu oaste de au întrat în ţară. Vrînd eu ca să să vestească acestea cătră Ahamen. Acum răzeşii cu împresurare nedreaptă vor ca să între stăpîni toţi pi toată moşiia Întru aseminea chip va ritorul ca să împletească laudă smereniei. Oamenii... acum vroiesc ca să se întoarcă înapoi Cu cuvinte mincinoasă Vru ca să mă pustiască. Iesti-on fiŝior ĝe-mpărat Şî iel vrę ca să să-nsore, Să ieie pă soru-sa. O, vai de mine, fiilor, ce faceţi? Veţi în toată vremea să zvîrliţi în vînt? Vrei să ne aprindem paie în cap? Să ne zvîrlă baba pe drum? Lasă-te în sama lor dacă vrai să rămîi făr’ de cap. Se-ncruntă paşa: „Eşti nebun ? Voieşti pe ianiceri să-i pun Să te dea cînilor?” Taci! Vrei să te bat? Tot mănăstiri să croieşti, dacă vrei să te bage dracii în samă. L-au alungat de acolo cloncăitul corbilor, carii voia se iaie prada lui. Harap-Alb se lasă în voia calului, unde a vrea el să-l ducă. Un lup veni tupiluş pe lîngă car şi vroia să mănînce un bou. Troscotul ieşea nestăpînit prin interstiţiile caldarîmului, ca şi cînd ar fi voit să cureţe scoarţa pămîntului de crusta de piatră. Dar, voi ce vă legănaţi? Sau vreţi cuibul să-mi stricaţi? Alt vînt... este vîntul turbat, pînă unde abia poate să ajungă ciocîrlanul care vrea să se suie la Dumnezeu. O, cîte nebunii nasc, de un cap ce zice:„Aşa voiu!” Să binecuvînteze pe cel ce mă împilă S-asculte orice gură ce-ar vrea ca să mă rîdă. O, viaţă, ce te-ai început sau pentru ce, fiindu-mi dată, vrei să te săvîrşeşti aşa de în grabă? O ploaie repede se părea că voieşte a doua oară să înunde tot pămîntul. Morala determină scopul cel de aproape la care va să ajungă activitatea noastră, adecă binele sau răul. Ce vor să zică şcoalele cu cuvîntul de ştiinţă a limbei, nu se pre pricepe. Numai o cătare a ta... Îl omoară de tot să va. Nu e mai nici o idee mare, nici un principiu mare de civilizaţiune care, voind să se răspîndească pretutindeni, să nu fi trecut mai întîi prin Francia. Tăria cuvintelor vrea să acopere slăbiciunea argumentelor. Iată soarele apune, Voind creştetele-nalte ale ţării să-ncunune Cu un nimb de biruinţă. Stilul care vrea să mă prostească astfel nu-l pot numi sublim. Malurile se apropie, ca şi cum ar vrea să-şi şoptească ceva. Valurile se ridicau... voind să arate parcă ce negre sentimente fierb la fund. Terasele Oltului parcă ar vrea să surpe Slatina. Cuvîntul este sevă, este viaţă lirică; voind să sugereze viaţa, îşi caută el însuşi o nouă ordine expresivă. Acea privire „din avion” vrea să sugereze că şi-a impus o privelişte, sub specia eternităţii. Natura vrea perfecţionarea speciei. Cultura germană voieşte astăzi o reînnoire a vitalităţii sale. Gestul care însoţea răspunsul voia să însemne: aici e liber peste tot. Satira nu vrea să bucure; indignată, ea vrea să provoace indignare. Povestirea urmează cuminte firul evenimentelor pe care vrea să le ilustreze parcă fără nici o omisiune. Mai multe fără să vrei decît pe vrute. S-au chibzuit cu drept cuvînt ca starea acestui judeţ să să deosibească în dooă părţi; care va să zică, şapte plăşi ce n-au înclinare cu marginea..., iar dooă plăşi... să se socotească cu oareşce adaos dă oameni Care va să zică... dumneata să faci îndreptarea ce să va cuveni pă la toate satele judeţului În toată întinderea ţării circulau proclamaţii tipărite... Va să zică, toată ţara era revoluţionată Tai lemne pe la boieri. – Va să zică, eşti forestier! Vra să zică era amestecată şi o femeie în istoria lui? Care vra să zică, mă găseşti pe mine cu merit? . Vra să zică, mă iubeşti? Aşa? Vrea să zică, ai fost victima unei presiuni! Va să zică, plăcerea noastră pentru ameţeala artificială, produsă prin plante şi preparatele lor, este întemeiată pe o predispoziţie strămoşească. Percepţiunea tuturor lucrurilor a contribuit a adînci din ce în ce trăsătura cauzalităţii. Va să zică... trebuie să treacă cîtva timp pînă la formarea ideei de cauzalitate. Vra să zică... toate plantele sînt pur şi simplu compuse numai din nişte căsuţe numite celule. Nimicirea totală a exportului ţării şi urcarea importului cu 15 milioane peste export, vazăzică peste producţiunea anuală a ţării. Vrea să zică, ne-am înţeles. Aşa, ... slugă vicleană ce-mi eşti? Vra să zică tu ai ştiinţă de asta şi nu mi-ai spus. Care va să zică, dacă sînt o nenorocită, să-şi bată joc de mine dumnealui, pentru că e de la poliţie? 150 de lei..., adică 150 în stat; în mînă capătă 135; care va să zică, 1620 de lei pe an; prin urmare, are venit. Vasăzică, în lupta dintre mine ş-un om de valoare, triumful e al meu. Va să zică, de-aiestea mi-ai fost mătăluţă. Vra să zică, boierii nu aveau decît să încalece cai mai proşti pentru ca să nu-şi rupă capetele din pricina acestui domn. Vas’zică... să v-o dea sergentu-majur de-a gata! Deci, după ce mai-nainte s-a dat de sufletul mortului un colac, se mai dă acuma şi o pupăză. Va să zică, „peste colac şi pupăză”. presupune la cititor cunoştinţa speciei de limbă în care să scrie, vrea să zică a unui număr suficient din cuvintele ei, a valorii lor logice şi a regulelor aplicării lor. Va să zică treaba e gata. Care vra să zică pentru mizerabila de Biţa îşi rupe el pingelele! Va să zică n-ai cheltuit nici cinci bani pînă acum? Va să zică am adus un strop de fericire în casa lor. Vasăzică, încă de pe la 1885, în Oltenia s-a găsit un profesor... care a introdus în şcoală studiul preistoriei. A! ... joci cu diletanţi? Ai, vasăzică, de luptat cu enorme greutăţi? Va să zică e serios şi irevocabil. Au făcut un serviciu nou... Vasăzică, schimbări de serviciu. Va să zică ăştia erau ţăranii de pe moşia lui? Vasăzică sunt condamnată? Va să zică, este unul dintre termenii păstoreşti vechi şi foarte răspîndiţi. Mai existau elemente romanice, care va să zică romîni, alături de cele slave şi germane. Gavrilă Bouroş e strajă proastă şi fricoasă. Vasăzică se sperie ca o muiere. Va să zică ăsta era vestitul Manlache Pleşa? Vrasăzică lacrimele vin din vorbele „îl iubesc”. Vra să zică, vă erau ca un fel de cîini? – Tot sălbăticiuni, domnule. Vra să zică, fratele dumitale, părintele Nicodim, e nebun pentru dumneavoastră toţi? Vrea să zică, ne-am împăcat. Vasăzică găseşti copii în multe părţi care au uniforme ca la şcolile din oraş. Fleacuri! Va să zică nu ştii! exclamă popa. Era, va să zică, în seara de ajun de Florii şi cutreiera un viscol care a ucis înmugurirea. Vasăzică, dumneata crezi că e o şmecherie? Otilia îl trase pe Felix de o mînă..., încheind: – Va să zică, totul e în regulă! Vasăzică, eşti pentru rima mai mult ori mai puţin plină. Vasăzică aşa stau lucrurile; pe bătrîn îl cheamă într-adevăr domnul Lascăr. Care va să zică, nu eşti decît un producător de guano. Vasăzică astea sînt nădejdile pe care mi le-am pus eu în tine! Sarcina lui Anghel ca secretar era, vasăzică, să se ostenească în aceste şedinţe ca să-l întărească pe Prunoiu. Va să zică, în principiu, nu era rău la puşcărie? Va să zică, asta era! Nouă, va să zică, nu ne e deloc frică. Vasăzică, micul desenator şi-a lăsat mintea şi mîna conduse de un elan estetic. Te ucid acuş, te bat vras’ zîcă. Adecă, va să zică, ... tu să-l aduci. Prin urmare, care va să zică, dacă nici dv., poliţia, nu ne protejaţi contra bandiţilor, atunci, mă rog, ce mai rămîne? Stearpa născu şapte şi cea cu cuconii mulţi au slăbit; va să dzîcă că beserica cea din limbi... au născut cuconi de la H s, mirele său. Atuncea au început boierii a se face tot una şi a vorbi în de ei şi a zice: ce va să zică una ca aceasta; acestii n-au pus gînd bun asupra noastră şi vor să ne stîngă Trebuie să înţelegem întîi lucrarea acestui cuvînt... ce va să zică. Fieştecare francmason îndată înţălege ce va să zică aceasta. Aceasta este aceea ce însemnează numele de Critil, şi acela a lui Andronius, care vra să zică omenie. Ce va să zică că tu ne laşi. „Să pieie” va să zică „să piară”. Oaspeţii neştiind ce va să zică aceste lucruri, să mira. Fieştecarele lesne cunoaşte înţelesul acestii fabuli ce va să zică. Politică va să zică ştiinţa ce se ocupă despre binele material şi moral al societăţii. Refluxul vra să zică cînd să umflă apa şi să varsă la uscat pe ţărmuri. Bucureşti, ce va să zică loc de bucurie..., s-au numit de la stăpînul acestui loc, anume Bucur. Ce aud? Pasuri în odaie. El îi, negreşit... Nu-i Costache! Ce vra să zică? El ştie ce va să zică a simţi, a desidera, a delibera, a voi, a ama, a urî. Ce va să zică a generaliza? Ştiţi ce vra să zică Unio? Cercetînd origina şi limba lui, se văzu că e roman, căci deşi îi zic valah, valah va să zică italian, şi mol-dav sau mol-dac nu va să zică slav. Acest sunet va să zică, cocoane, c-a venit timpul să vă puneţi la masă. Simţii pentru prima oară ce va să zică a muri. Frate, te rog mai fă şi acum ce poţi pentru mine, căci ştii ce vra să zică într-o ţară străină, unde n-ai nici un franc în pungă şi nici credit măcar Ce va să zică aceasta? N-a rămas din acel timp nici filozofie, nici poezie, nici literatură..., însă asta nu va să zică că n-a fost nici o activitate intelectuală. Acest proverb... vrea să zică că banii luaţi pe nedrept nu s-alege nimică. Tu nu ştii încă ce va să zică a iubi. Din aceste reflecţiuni înţelegem în acelaş timp ce vrea să zică mult discutata originalitate a poetului. Găsiră satul prădat, casa jăfuită, biserica arsă, şi astfel află Ioana ce vrea să zică războiul. Avea ochi albaştri, ceea ce vra să zică mult, şi era frumos băiet. Asta va să zică a nu se pricepe defel în materie de economie politică. Eu ştiu ce vra să zică durerea de inimă, bat-o pîrdalnica s-o bată. A avea talent nu va să zică numai a crede singur că-l ai. Ştiu că la răbuş tragi o crestătură şi asta vrea să zică o zi de lucru. Plăteşte întîi, băieţaş, şi apoi să pleci. – Ce va să zică aceea să plătesc? Iată ce vra să zică un om cinstit, un om blînd. Ce va să zică stăruinţa şi norocul la om! Ce va să zică a înţelege – şi pînă unde să întinde putinţa noastră de a înţelege – un fenomen? Aceasta nu vrea să zică că cine stăpîneşte, fie chiar în toate secretele ei, metoda unei ştiinţe, a istoriei d p ... ar fi istoric. Progres nu va să zică restaurarea sau redeşteptarea vechilor sisteme. Ce vrea să zică această neutralitate? Inteligenţa vrea să zică altceva, facultatea de a prelucra experienţa empirică în concepte. Ce va să zică atîta fumăraie? Pe tron era în adevăr domn romîn, vrem a zice un gospodar atotputernic. Casa săteanului are o singură uşă la o cameră, voiesc să zic nu două uşi într-un canat. Orişicine Poate fi frumos ca mine, Vreau să zic: şi dumneata. Avea nevoie de o dramă ca să devină patetică şi arogantă, vreau să zic, prezentă în istorie. Rămîne corespondenţa, vreau să zic, scrisorile artistului. Am încercat să aflu originea cuvîntului, vreau să spun, etimologia. Simţea că plînge fără să vreie. Dracul... te face să pierzi răbdarea şi fără să vrei te vîră în păcat. Fără să vreau mă pomenesc fredonînd arii uitate. Fără să vrau, am fost martur astă-noapte la o întîlnire de dragoste a călugărului. Eşti, fără să vrei, naţional în sufletul tău. Îşi aruncă ochii, fără să vrea, spre Florica vădanei lui Maxim. Nadina surîse fără să vrea. Limba romînă o înveţi aproape fără să vreai din contactul zilnic. Se lipeşte de mine, dar, fără să vreau, fac o bruscă mişcare într-o parte. E tristă imprudenţă să inspiri – chiar fără să vrei – milă femeii pe care o iubeşti. Fără să vreau, carnea se înfioară pe mine cînd mă apropii de el. Fără să vreau, observînd pe dediu Andrei în toate ale lui, ... făceam comparaţie cu ţăranul nostru. Fără să vreau, am surprins o scenă fabuloasă. A şters coşul fără să vrea Pentru ce i-a spînzurat (domnul Tudor)? – Pentru lucru de nimic, pentru că vrea şi poate. Ţeranul trebuie să vadă, să înţeleagă, să ştie şi să voiască. Voieşte şi vei putea! Nimeni nu poate face cît preotul, cînd vrea şi cînd are suflet şi bunăvoinţă, pentru înălţarea unei comune. Tocmai de aceea trebuie să ne mişcăm, să ne unim, să voim şi să realizăm. Îmbătrînirea exasperează reticenţele lui Codrescu, îi multiplică, prin inutilă cazuistică, îndoielile, gelozia, incapacitatea organică de a voi. Eu ştiu să vreau. A şti să voieşti... – aceasta este... principala concluzie. Vru amu şi născu noi cu cuvîntul cela deadevărul. E Dumnezeul nostru în ceriu şi în pămîntul cîte vru vrea au vrutu feace. Toate cîte vru Domnul feace în ceriu şi în pămînt, în mări şi în toate fără-fundurele „Doamne, de-ai vrea tu, putea-m-ai curăţi.” Hristos zise lui: „Voi curăţeaşte-te!” Dumnedzău... toate le orînduieşte şi le tocmeşte cum va. Tinzînd mîna, atunce pre el, zicînd, voiu, curăţeaşte-te, şi atunciş să duse stricăciunea de la el. Dumnedzău toate Cîte va, le poate. Toate ce vru Domnul a le face, Pre pămînt şi-n cer, le-au fapt cu pace, În mări şi pre la toată genunea. O, Doamne, ... cela ce varece vei să faci face-vei, aşea cum puterea ta nime nu o poate opri. Dumnezeul nostru, în ceriu şi pre pămînt, toate cîte au vrut au făcut. Vrînd, ne-au născut pre noi, cu cuvîntul adevărului, ca să fim o începătură oarecarea a zidirilor lui. Nebuneşte Dumnezeu norodul pre carele va să-l piarză. Nu să dau acestea nici celui ce aleargă, ci cui Dumnezeu va. Dumnezeu este prea puternic, pentru căci are putere întocma cu voinţa, şi poate să facă cîte va vrea. Unde va Dumnezeu, cu anevoie se poate muta cu sfatul. Unde va D mnezeu să biruieşte rînduiala firii. Şi cerul ne-au zidit ca noi să ne iubim Cu cît firea mai mult va să ne zămislim. Iubiţ, căci vremea trece. Dumnezeu prin puterile naturii aşa vre şi voia lui este pentru noi lege sfîntă. Iară voi fără de noi aţi întrat în pămîntul perşilor şi le-aţi ţinut împărăţiia cît au vrut Dumnăzău. 228. Dumnezeu poate să strice pre om şi să-l piarză voind. Patimei ce de la fire o au luat muritoriul; Căci prin ea milostiv ceriul au voit a ne supune La isprăvi ce-s hotărite de a sa înţelepciune. Astăzi din noi unul trebuie să murim: Aşa va proorocul. Fiul craiului... îi jură credinţă..., lăsîndu-se în ştirea lui Dumnezeu, cum a vrea el să facă. Se vede că bunul Dumnezeu aşa vrea, ca el să ispăşească păcatele mele. Cum a vra Dumnezeu, se umili el închinîndu-se pînă pe coama calului. Dumnezeu poate orice, dar nu vrea orice. Tot pomul şi dă rodul său În vremea sa Că aşa a vroit Sf sa. Ce-o vrea Dumnezeu sfîntu! Din întîmplare ori că Dumnezeu a vrut aşa, vine preotul cu zi întîi la ţigan. Dumnezeu va face ce voieşte. C-ai vrut tu ca să mor eu, Dar n-a voit Dumnezeu. Nu e după cum va omul, ci după cum va Domnul. Cînd vrea Dumnezeu să piardă pe om, mai întîi îi ia minţile. Pentr-aceasta eu voi să te muncesc cu mii de munci, să cunoşti cine sămt eu şi cine eşti tu, şi ce poate Dumnezeul tău să-ţ folosească. Cum dzice cartea cea veche... „cela... ce nu va asculta de giudeţul ce au ales Dumnedzău, cu moarte voi să moară”. La acea vădire... de curvie va legea împărătească să fie cinci mărturii Domnul mieu împăratul pentru ce va întru cuvîntul acesta? Aşe va, aşe porunceşte, aşe să să facă. Boierii cei mari... şăd la rînduiala lor, şi de va vrea domnul să dea rînduială să mai cinstească pe vreunul din boieri, şede şi acela unde rînduieşte domnul. După cum voieşte legea patriei. Autorităţile trebuie să fie prudente atunci cînd voiesc să schimbe forme de cultură. Ce-o vrea legea! Cînd el vroieşte, anii nu-aduc ce-aduce ceasul. Soarta a vrut altfel şi, fără a ne închina hotărîrilor ei, trebuie să-i primim hătărîrile. Întîmplarea vrea ca după cîteva clipe să fie scos din celulă. Dumnedzeul părinţiloru noştri vru se înţelegi vrearea lui şi se vedzi dereptul şi se audzi glas din rrostul lui. Cine om se teamă-se de Domnul leage pune lui în cale ce va Că mai bine o zi în curţile tale decît miii. Mai vrui să leapădu-mă în casa Zeului mieu, decît să viu în satele păcătoşilor. Adecă răpausul mieu în veac de veac, aciia întra-voiu că vrui el Mulţi vrea a mai muri întru boala lor, decît boala să-ş descoapere. Încătruo veri să mergi preasfîntă maica lui H s: spre apus au spre amiadzădzi Groaznică priveală au privit atunci soarele, ca mai voia dachii în război să moară, decît să fie supt stăpînirea romanilor. Cei proşti vra să-şi părăsească ţara fără război şi să să ducă, iară împăraţii au fost zicînd: mai bini să moară pre pămîntul lor, nici să fugă cu nărodul. De aristocraţie – zice el – nu-i teamă, căci nime nu este aşa nebun ca să vreie mai mulţi domni asupra sa. Şi mai voiesc viiaţa să-şi piiardă decît numele cel de omenie. Se opriră dasupra înălţimei unui munte şi preferînd moartea la o fugă ruşinoasă şi nefolositoare, mai voiră a se lăsa ca să se taie bucăţi decît să se predea lui Murat. Însărcinată nu mai puteam sta la părinţii miei... Voiam mai bine moartea decît nişte scene aşa de grele. Deci cum voieşti tu poţi urma cărarea. Fii bun şi mare ori pătat de crime, Acelaşi praf, aceeaşi adîncime, Iar moştenirea ta şi-a tot: uitarea. Eu vrau pi cea mijlocie, De mi-o dă tatăl ei mie. Iubeşte, măi pui, iubeşte Pe cine mă-ta voieşte. Decît trai precum trăiesc, Mai bine moarte-mi voiesc. Ştiu că mai mulţi vor vrea cu cel bogat şi vor dzice că mai bine iaste a hi bogat şi îmbrăcat cu veşmente scumpe şi frumoasă..., decît a dzăcea în gunoi gol şi flămînd. Iară mitariul sta departe şi nu vrea nece ochii să rădice la ceri, ce ucidea pieptul lui, grăiia: „Doamne, milostiv fii mie, păcătosul.” Iară mitarnicul, departe stînd, nu vrea nici ochii să rădice cătră ceriu, ce bătea pieptul lui zicînd: „Doamne, iartă mie păcătosului!” Lăiţă nu voia să intre, fiindcă pînă acum niciodată nu l-a poftit notarul în casă. Negustorul, sfios, nu vrea să intre cu marfa în oraş. Baba deodată stă pe gînduri; parcă n-ar fi prea voit nici treaba s-o facă, dar nici punga s-o lese. Arsele nu le vruşi Cinre va amu soţu lumiei se fie vrăjmaşu lu Dumnedzeu easte. Dragii miei, cinre va viaţă se iubească şi se vadză dzile bunre se-ş ţinie limba sa de rreu şi cu usnele sale se nu grăiască menciuri. Cumăndare şi aduse nu vruşi peliţa sfîrşit-ai de mere. Sparge limbile ce vor război . Ce iaste în ceriu şi mai de tire ce vruiu în pămîntu? Şezu şi doisprăzeace apostoli cu nusul şi zise cătr-înşii: jeluiia vrea aceste Paşti să mănînc cu voi. O, muiare, mare iaste credinţa ta! Fie ţie cum vrei! Altora să fim şi noi, cum văm alţii cătră noi să fie. Cine om ce va viaţă, iubeaşte zile să vază bine? De veri se cunoşti ce iaste Dumnedzău şi cum iaste a i se închina lui, ascultă şi ia aminte. De veri să mori de bătrîn în părăţie, iară tu leapădă icoanele den beserecă şi rade obrazele de pre ziduri. Tată-tău şi muma-ta cinsteaşte-i să veri să aibi zile multe şi bune pre pămînt. De veţi să ştiţi carea iaste moarte de bună voie, aceasta cîndu-şi omoară neştine pohtele. Hie ţie cum veri. Aşijderea şi muntenilor nu numai nevoie şi groază le făciia, ce şi domniile schimba şi pre cine vrea ei, priimea. Cela ce va dzice cătră cineva: „De veri să ucidzi pre cutarele, ucide-l”, atunce nu să cheamă că l-au trimis el să-l ucigă, pentru căce asupra lui au lăsat puterea să facă cumu-i va fi voia. Iară Agrippa zise cătră Fist: vreare-aş şi eu să auz pre acel om. Derept aceaea, varecine va vrea să fie priiatin lumiei, pizmaş va fi lui Dumnedzău. Va împăratul cu ochii să privească pre fiul priietenului şi ciracului său. Cum tot omul să viiaze dumnezăiaşte de va să moară în fericăciune. Răsipeşte limbile celea ce vor războaiele. Cela ce va să iubească viaţa şi să vază zile bune potolească-ş limba lui de la rău. Mulţi din oamenii muritori, nice a învăţa vor, nice a întreba sau a răspunde n-au învăţat. Mulţi feciori de boieri den moldoveni au luat cu dînsul de i-au dus la munteni, dzicînd că i-s dragi moldovenii şi va să-ş facă pomană. De tot pe dînsul a să pune nici va, nici, de ar vrea, în ce să să sprijinească are. Aceasta voiesc, aceasta poftesc şi aceasta, den toată inima şi sufletul mieu, rog Mării tale Trăit-am cum am vrut, nimic lipsindu-mi. Îngerul... au pohtit să fie asemenea lui Dumnezeu, ... şi omul iară vrea să fie asemene lui Dumnezeu. Pentru noi vrînd a osteni, veţi şti că alţii toţi de casa noastră pănă acum ne aflăm sănătoşi Aş vrea să văd pre logodnica cea întru toate mie prea dulce. Eu pentru dragostea dumi le i-am primit ca să nu şază bani dumi le la chir Nicoliţa surda, iar atîta trebuinţă de dînşii n-am avut, numai am vrut a sluji dumi le Fieşcare, de ar voi, poate să să povăţuiască spre dreptate, după cum iaste zis, ceaea ce ţie nu place, altuia nu face. Acum voieşte a se afla ca un părinte copiilor lui. Această punere de mînă la piept însămnează un jurămînt mut, prin care cel pus la ispită, ce vra să să facă frate, făgăduieşte credinţa de frate. Avînd o fire vrednică de a priimi îndată toate tipăririle ce el au vrut a-i da. Demostenes... ocîrmuia limba şi ca un tiran dulce o îndemna cu cuvîntul la orice vrea. O, împărate, videre visului aceluia, după cum noi amîndoi vom, aşa să să săvîrşească. De voieşti a fi a ta, să laşi să omor pre tiran. Ar fi vrut să fie într-adins norocire. Dară nici tinerii vor de acasă De voie bună a merge în obede, Zicînd că cu patria împreună Vreu s-aibă soartea: rea sau bună. Pot trăi şi lucra cum vreau, odihnind cîte vro zi. Lăsaţi în pace, să creadă ce vrea. Lucrarea vrau să fie cu un chip mai tăinuit. Să aibă voie a merge la oricare judecată politicească vor vrea Rău lucru este cînd omul poate să facă altuia un bine de care acela are trebuinţă şi nu voieşte. Pohta ce-am dorit Dac-am dobîndit Nu ne mulţămim Ce altele voim. Carele are fire nevicleană şi curată voieşte a fi drept şi nu a să părea. Ce greu e să urăşti omul pe care vreai a iubi. Oamenii vor glume, minuni, cabale, păpuşi, şi cu acest mijloc îi poţi trage spre ajutor. Ei putea să scoaţă din senat pe oricare vrea. Mai am o dorinţă şi aş voi să mă rog ţie cu glas mare şi cu lacrămi pe ochi ca să o împlineşti. Dacă se stînge lumînarea, atunce îndată să ne întoarcem înapoi, de voim să scăpăm de primejdie. Dacă vrei să fii iubit, Lasă-te de-mbătrînit. Cel ce vra a fi ferice Vie-n munte pe la noi. După cum vom să părem oamenilor, aşa să şi fim. Ce voi, eu nu ştiu bine; ce caut nu cunosc. El va să pribegească În lume să rătăcească. Abia zorile revarsă şi doresc să asfinţească; Abia noaptea înnegreşte şi vroi zori să se ivească. Fieştecare în parte-şi va hrana a o avea. Noi am vra să clădim o sistemă de limbă, dar de unde să pornim? Vorbească cine voieşte şi convingă poporul. Nu mai gîndeam vrodată că vrînd să-ndestuleze Greţoasele lui pohte, acest norod socoate Că-şi face datoria cinstind pre Dumnezeu Cînd pîntecele-şi împle de multe băuturi. Dacă voieşte să posede singur inima unei fetiţe cu mîinile albe, el ştie să supuie minţile ei după voia lui. Soarta-mi cu a mulţimii aş vrea să o unesc. Am voit să fac această onoare boierilor. Fiecare face mai ceea ce vrea şi nu diferă mult în putere de vecinul său. Sînt numai o biată femeie care iubesc şi vreu să fiu iubită. Dar romînul nu va cîmpuri fără flori, Zile lungi şi triste fără sărbători. Să fie comis mare în zilele mele şi voi să-i fiu nun. Arald, nu vrei tu fruntea pe sînul meu s-o culci? Nu voi sicriu bogat, Făclie şi flamuri. Scaraoschi, căpetenia dracilor, vroind a-şi face mendrele cum ştie el, a dat poroncă tuturor slugilor sale. Eu pun rămăşag pe ce vrei că sluga mea are să-mi aducă pielea cerbului. Dar cine poate visa şi cînd vrea şi ce-i place? Cînd nu are ?? ?? ?? ??