Flămînzilă, Setilă sînt păcate veniale ale omului, pe care le-a personificat amabil Rabelais în Grandgousier, Gargantua şi Pantagruel.  Ierarhia sufletelor în eternitate, în acord cu doctrina virtuţilor teologice şi a păcatelor mortale şi veniale, nu lasă... nici o îndoială asupra caracterului eticii danteşti.  Uriaşii  ... simbolizări ale forţelor, anomaliilor şi ale unor păcate veniale ale omului.  ni-al. veniali, -e. ni e. Ascuţiră limba sa ca a şarpelui, iadul  veninul venin venrinru aspideei suptu ustnele lor.  Chip de şarpe era..., iară venin nu avea.  De s-ar învăţa cei mari de pre nişte muşte fără minte cumu-ş ţin domnia, cum este albina, că toate-şi apără căşcioara şi hrana lor cu acile şi cu veninul său.  Cu oaă de năpîrcă m-ar fi ospătat şi cu venin de vipere  m-ar fi adăpat.  Pofta după cele de prisosit este asemenea veninului şarpelui.  Se află şi ciuperci... pline de venin.  Să se puie în oţăt şi să se ungă beşicile şi va scoate focul veninului.  Veninul viperei, bîndu-se, se desface prin înacrelele stomahului.  Se serv chiar şi de veninul şi de fierea unor fiare la trebuinţă.  O himeră... cu trunchiul de aspic plin de venin şi cu coada de şopîrlă măglisitoare.  Numai prin venin de şearpe ei îşi pot explica o muşcătură atît de otrăvitoare!  Trase paloşul şi lovi părul la rădăcină... Începu a curge nişte sînge şi venin scîrbos.  Veninul dinţilor de şarpe.  Se zbate, cît se zbate, pînă ce veninul păianjenului o linişteşte.  Urzica adevărată are săgeţi cu venin.   Anumite efecte salutare ale veninului de albine asupra reumatismului sînt cunoscute din timpurile cele mai vechi.  se mulţumesc... cu broaşte-rîioase ce se află atunci în toate băltoacele... Veninul lor nu-i supără deloc.  Se coace Pelinul în boabe de struguri Şi-n guşe de viperi veninul.  Mă sfătuieşte ca, în caz de muşcătură, să mă leg strîns cu un şervet, ca veninul să nu treacă mai departe.  Dintre animalele cari produc venin fac parte: şerpii, scorpionii, salamandrele etc. Veninul de şarpe este un lichid gros, smîntînos, inodor, insipid; se dizolvă în salivă.  Stileţii cuprind la mijloc canalul prin care se scurge veninul.  O şerpoaică sură... Din coadă venin picură.  Vede... un şearpe încolăcit pe lîngă o creangă, cu gura în jos, şi din gura lui cădea verin în gura omului.  Şerpele şede Şi... Din coadă verin... pticură.  Aveţi... Un şerpe spînzurat, Din gură verin îi cură.  Şearpele ce-mi făcea?... Venin din coadă-i pica, Braniştea c-o aprindea.  Dedi di peliţi, peliţa di carne, carne di os, os di folos, veninul pe os în gios  Păserică dalbă...! Trei picături din tine-au căzut. Una de lapte, una de vin Şi una de venin.  Ieşi, venin, Din mînă Şi din pulpă, Din palmă Şi din talpă.  Cine a auzi povestea Să-şi beie apa, Şerpele să-şi beie veninul.  Ieşi, venin, din mînă, din palmă şi din talpă, Din oscior şi picior.  Voinice şerpe, ia-ţi muşcătura, Ia-ţi umflătura, Ia-ţi veninul.  Din tot ce era bogăţia pădurii, învăţa a cunoaşte ce-i bun: fructele, ciupercile dulci, rădăcinile. Era deprins să cunoască şi veninurile şi să se ferească de ele.  Pentru fiare avea... fuga, peştera de aproape, ochiul şi mirosul, pe cînd veninurile aveau o viclenie ascunsă şi tăcută.  Mă aşteaptă balaurul desnădăjduirei ca să verse în mine veninul.  Timpuriu, floareo, ai răsărit... Mă tem că te va ucide A brumei aspre crudul venin.  Noutatea aflată de la colegul meu m-a înţepenit ca o aspidă. În cîteva ore, veninul mi-a circulat prin tot sîngele.  Se încolăcesc umbrele şerpilor ce-şi varsă veninul înserării.  Crivăţul se zburli şi se umflă, şuierător balaur cu mii de limbi din care sufla venin de ger.  Ghimpii şi veninul vieţii i se descopăr la orice cotitură şi la orice perspectivă nouă.  Contra veninurilor de nevăstuici de pădure ajuta zamă de cocoş bătrîn.  Prietenul meu s-a specializat în studiul veninurilor de şarpe.  Unele veninuri, de exemplu cel de albină, sînt folosite în medicină.  Veninurile sînt alcătuite din substanţe proteice.  Limba nimea nu o poate de oameni muia, să nu se ţie amu rău, ce e plină de venin... cu aceaia blăstem oamenii  Şi-şi vărsă veninul... pre toţi creştinii..., de-i muncea şi-i rănea cu multă învăţătură a dracului.  O! îndrăcite a voitoriului de rău veninuri, ce nu scorneşte limba amară a neprietinului.  Pricini, macar că adevărate, însă nu fără venin amestecate, arunca şi lucrul oarecum mai greu decît era a-l arăta silea.  Rău au fost inima lui plină di vicleşuguri... şi să nevoia să facă venin, să-l arunce asupra capului stăpînă-său.  El, neputînd suferi să ascunză... înlăuntru veninul său, arăta de faţă răotatea sa.  El critica fără patimă, fără interes şi fără venin.  La aceste cuvinte fanariotul îngălbeni, căci înţelese tot veninul satiric ce conţinea într-însele.  Reverşi fără mustrare venin şi clevetire.  Varlaam, înfuriat contra calvinilor pentru eresurile lor şi veninul cu care voiau să învenineze pe romîni, se puse de scrise şi tipări o sumă de cărţi romîneşti.  Cosmopolitismul învelit în diverse forme, ca toate veninurile,... tinde a distruge unul din izvoarele în care rezidă resortul celei mai puternice energii.  Potopul lui Noe n-a avut atîta apă ca să înece sărmana omenire, cît venin s-a revărsat din vorbele-i hodorogite.  Dumnezeu se întristează că omul îi goneşte tăria sa şi crede veninul diavolului.  După cît poţi auzi şi înţelege şi Măria ta, acest Georgie Vodă se îngraşă de veninuri şi răutăţi.  Ochii ei fulgerară de mînie şi mă săgetară cu veninul cel mai omorîtor.  Autorii... au de obicei ambiţii literare şi patimi politice. Operele lor învederează acest amestec de vers şi venin politic.  Veninul purtătoriu de moarte.  Dumnedzău sfinte, tu mi-audzi glasul... Şi de pizmaşii îm derădică... Că li-i tăioasă limba ca spata, Cu venin iute li-i arcul gata.  Muierea care pă al său bărbat... Cu venin... L-au omorît... O duc unde-i văpaia mai mare.  Veninul sau otrava este orice materie... mai mult sau mai puţin vătămătoare vietăţilor i oamenilor şi adeseori aducătoare de moarte.  Cup-a deşertat-o... c-otrava ce i-am gătit; Veninul într-al său sînge mîna lui a rîsipit.  În turbare... balele ca şi veninul lucră în om.  Acel rege, spre a se feri de a fi înveninat, se deprinsăse a mînca în toate zilele o mică porţiune de venin.  Este un venin primejdios în toate întîmplările.  Ajunsese ca să nu mai cuteze nici a mînca de frică ca să nu-i dea cineva venin.  Egeu... a lepădat cupa cu venin.  Îi adusese în stare a nu mai voi să moară, cu toată iuţeala veninului ce băuse cu cîteva momente mai nainte.  Ca să scap eu ţara d-a ta răzbunare... Chiar în astă noapte am băut veninul.  Fierul zburător e uns cu venin.  Spre templul lui Zamolxis în taină-şi poartă paşii Şi-n cinstea lui închină o cupă de venin, Decît să fie robii soldatului străin.  Te-am otrăvit..., am pus un strop de venin.  Veninul mi-ar fi mai dulce să-l beau.  Doza mortală pentru om este de 10–15 miligrame venin.  Nu-i zˆ in roş mormonzău, Ci-i verin de cel mai rău... Numa-odat-o-nghiţît... Şî odat-o şî murit.  Mă duc să nu mai vin, Pentru că mi-aţi dat venin. Eu pre voi că v-am iubit, Iară voi m-aţi otrăvit.  Nici păharu n-o fo plin, Jumătate-o fo venin.  Cauze nevăzute... izbesc... ca un venin subţire şi întîrzietor.  A avut şi interesul să strecoare supărarea aceasta, ca un ve-         nin, în sufletul stăpînului său.  Nesupunerea... se infiltrează ca un venin prin literatura sa, corupe legitimitatea faptelor relatate, dizolvă legăturile legiuite.  Veninul molemii nu era pentru ele decît ceea ce este aluatul dospitoriu cătră o plămădeală de făină. Veninul pestei..., împuindu-se în sîngele omului, produce îndată inflamaţie şi cangrenă omorîtoare.  Veninul copturii biruise toată vlaga voinicească a trupului acesta uriaş.  Unde ţi-i, moarte, veninul?  Nu cu picătura, ce cu vadra în vasul înţelepciunii veninul nebuniii  ş-au vărsat.  Vai! ca şi voi eu nădejdea O chemam cu sete mare, Ş-al meu duh amăgit foarte Bău plin de-ncredinţare Al său venin.  cumpără şi vinde ale sale frumuseţe, Mestecînd înşălăciunea ş-a plăcerilor venin!  D-ta n-ai iubit, doamnă? Nu ştii ce venin este acesta?  Gura ta de miere Nu cunoaşte fiere; Buza-ţi ca seninul N-a ajuns veninul Ce noi bem turbaţi.  Ce? Moartea doar nu varsă şi-n cupa-ţi aurită Veninul în plăcerea ce ţie a zîmbit?  Veni-    nu-amărăciunii îl voi bea chiar din plăceri.  Dumnezeule creator!... de ce ai închis veninul într-un vas atît de frumos?  Simţea că robia ei acum e dulce, deşi cînd n-o vedea i se părea plină de venin şi de miasme rele.  Aş vrea din cîntec dulce leac să iau –, Şi el venin îmi picură, fierbinte.  Veninul a picurat clipă cu clipă în noi ca într-o cupă a urei.  Femei, potire cu venin, Miros de fîn stropit cu soare, Lăsaţi-mi jalea să-mi închin.  Cînd a văzut sîngele, a băut veninul bestialităţii... şi s-a îmbătat de voluptate sîngeroasă.  Rachiu de venin Afacerea bazilicii turnă... venin... în sîngele lui Pomponescu.  Mă gîndeam că numai astfel poate plăti invenţia scrisului veninul pe care-l toarnă în noi misivile cu veşti rele.  De duhurile vărsatelor veninuri toţi ne-am ameţit.  Pricinele acestei dureri sînt  materiile metalice, oţetirile vinaţelor şi veninurile.  Vechea medicină face o întrebuinţare vinovată cu veninuri, pricini de alte nouă boale.  Uricioasa pîine şi uriciosul vin… sînt nişte veninuri mai mult sau mai puţin domoale.  I-au dat să beie veninuri. S-a bolnăvit… şi nu tîrzie vreme a murit.  Sfîrşise operaţia smulgerii musteţelor (care, roase de veninul argintului viu, ieşeau cum le atingea).  Ocupînd într-adins poziţiunile cele mai excepţionale, o seamă de romîni au reuşit a scăpa în Dobrogea de veninul maremelor.  Stomahul rău, din bune bucate, venin şi greutate dobîndeşte.  Cuvintele acestea… au lucrare puternică, a trage veninul şi flegmele şi să curăţe trupul de toate reutăţile.  Mîncările nemăcinate în stomah putrăzesc şi nu dau bolnavului notreţ, adecă hrană, ci tot venin.  Curăţenia spală şi curăţă şi deşartă bolile, veninul şi mistuiala cea stricată şi năpădită din stomah.  Lucrează… împrotiva gălbănărei, astîmpără veninul şi vindecă umflătura şi întărirea ficatului.  Adeseori se pierde gustul omului… Aceasta se întîmplă în urma boalelor mari sau din pricina veninului celui mult.  Dacă ar supăra veninul pe bolnav, să caute doctorul să-l curăţe.  Giupîneasa Safta… era naltă, uscată, galbănă de venin.  Bolnavul de venin simte  că un boţ se tot urcă pă la gît.  În unele boale de stomac şi de ficat unii bolnavi varsă venin.  Oftă, înghiţind veninul care i se suise în fundul gurii.  Zăcea lîngă el fără putere, stoarsă de vlagă,… şi dădea din ea venin alb.  Cîntă paserea pe-o floare Pentru-o fată care moare, Cîntă paseruica-n spin, Copila scoate venin.  Frunză verde rosmalin, Mîndra mea varsă venin.  . Cîntă cucul pe pelin, Barbu mi-şi varsă venin.  Ţarca, dacă o frigi şi o mănînci, curăţă stomacul de venin şi-i bună de leac pentru oftigoşi.  De voi zice, vorbă să face; de nu voi zice, Venin să face Spurcăciunea se cobora iar repede în rînza răscolită de vărsături acre şi galbene ca veninul.  Îl vedea… pe Paraschiv, privind-o cu ochii lui verzi ca veninul.  Am să-mi arăt puterile chiar de aici de pe loc, în ciuda spînului, ca să-i punem venin la inimă.  Amabilul Fănică trebuie să facă venin de moarte...! Mă arestează, atît mai bine pentru mine!  M-ai prăbăluit distul şî mńi-ai pus… verin la inimă.  Şez la masă să mănînc, Bag în gură cu suspin, Pun la inimă venin.  Mînînc pîni şi beu vin, Pun la inimă venin.  Să te duci…, că mult venin mi-ai făcut tu. În neagra străinătate… Mînînc pîne şi beau vin, La inimă pun venin.  Degeaba te ascunzi sub masca asta de supărare. Înăuntru fierbi de venin.  Voiam să-mi sparg veninul, să uit cele trecute.  Batjocoresc pentru ca să-mi mai recoresc veninul, căci simt o ură neîmpăcată în contra omenirei.  Hameleonul, adăogînd veninul a-şi vărsa, dzisă.  Gustarea  nu dobîndeşte altă cevaşi fără numai amărăciuni şi veninuri Pas de dormi, pas de te culcă, plin de venin şi necaz!  Zîmbetul este pe buze, dar  veninul sau întristarea stăpîneşte inima.  Îndată ce să mînie şi să-nvită-a lui venin, De o barbară urgie ş-artifiţii este plin. Acele dulci suspinuri… Se schimbară-n chinuri, Şi bucuria noastră în otrăvit venin!  Vechile lui amante… au început… chiar a murmura de necaz. Nu ştiau însă anume pe cine  să-şi descarce veninul.  Iară tu, poetul meu, Poţi să verşi veninul tău… Şi să nu îneci în reu Zilele cele puţine.  Cu versu-i iute şi arţăgos, cu limba-i muşcătoare… îşi vărsă fără cumpăt veninul asupra  nenorocitului Licamb.  Amorul este o nenorocire şi fericirea ce mi-o oferi venin.  Tot acest venin, toată această mînie se aduna la un loc.  Am zîmbit…, uitînd veninul care-n suflet mi s-a strîns.  Era vînăt la faţă, îi clocotea veninu-n inimă, dar… nu scotea o vorbă.  Stăm aşa, cu ochii duşi în stele, În inimă simţindu-ne veninul.  Veninul… se îngrămădise în inima sa împietrită.  Şi cînd, clocit o vreme, cocea-ndestul veninul, Hain, minţit, poporul îşi cotropea vecinul.  De două ori, plin de venin, ca soţ şi ca eventual amant,… luă în primire… pe Emmi. A cunoscut frenezia creaţiei dospită în veninul neajunsurilor materiale.   Între slavă şi veninuri, Mă-ncearcă boală ca un cîntec.  Numai visul lui întrece  Cu deznădejde şi venin Fruntea mea lină şi distantă.  Cîte zile trec şi vin Şi n-aduc numai venin.  Plîng, măicuţă, şi suspin C-a mea inimă-i venin.  Ca să scape vita de venin, o aleargă pînă asudă, apoi i se toarnă pe gît ½ litru de oţet nu prea tare.  veninuri venine Un feliu de muscă mitiutică… iesă la cîmp, la dobitoace,… le muşcă, le veninează şi cele mai multe mor.  L-ar fi pripit moartea, precum se pare veninat de soţia sa, carea nu putea suferi tiraniile făcute de Enric.  Cu gura M-a muşcat, Cu limba M-a înţepat, Cu dinţii M-a veninat.  Îl muşcă, îl venină.   Balaurul cel din veci neadormit… venineză neîncetat toată credinţa şi unirea. Apăsînd universul Subt sîngeroasa ei gheară, Sfîşie, venină, stinge (Furia, turbata hiară,) Duhul vecinicii hrăniri.  Unii zic că… a perit de sine, … alţii că s-a veninat singur şi alţii că inemicii sei noaptea… l-au sugrumat.  Ţăranii veninau fîntînele, ardeau spitalele pline de rezbelitori.  Ceapa… Pleacă, necăjită-i toat-a ei putere, Veninînd văzduhul de cătran şi fiere.  Hrăniţi tot din calomnie, Tartufilor! – Farisei! – Voi, ce-mi veninaţi exilul.  A sa prea iubită inimă ş-a veninat.  Omul, de n-ar ofta, Cu totul s-ar venina.  veninez,  venină.
    Gratiola officinalis).  Ajuga laxmanni). veninariţe. -ariţă. Am şi un venin discret… Un veninaş, zero virgulă doi la sută. Îl secretez pe furiş, în comisiile oficiale de cumpărare de tablouri.  aş. Şarpele veninat… îmblă a omorî oamenii de multe ori. Feriţi-vă de pă-      cate ca de un şearpe veninat.  Venim la munte nalt, unde nice soarele nu lucea, nice copaci era, nice verdeaţă, numai gîngănii veninate.  Acolo să săvîrşiră mîncaţi de acele muşte veninate.  Năpîrcă, neam de şearpe prea veninat.  Nu domni sau oameni să par că au fost, ci mai răi şi mai cruzi… decît aspidele şi vasiliscii cei otrăviţi şi veninaţi.  Muşte veninate… ies primăvara la Cerneţi de fac multă pagubă oamenilor în dobitoace.  Fiarăle şi gadenile… celi spurcate şi veninate vor ieşi la ţărmurile mării  O înfricoşată tigroaie,… deschizîndu-şi gura, îşi rînje dinţii cei veninaţi.  Prin muşcarea de şarpe veninat… în puţin timp se surpă viaţa.  În ţara noastră nu se află scorpii şi aspide, nici pantere, hiene sau şerpi veninaţi.  Francezul Nicot… aduse în Europa această veninată plantă, ce distruge cu încetul genul uman. La cincisprezece ani ai tinereţii Va muri d-un şearpe crud şi veninat.  Albinele cari se pun pe şerpi devin veninate şi, cînd te-ar muşca, se va umfla mai rău carnea şi te va ustura cumplit.  D-zeu să ne păzească De pară, de foc, De ceas fără noroc, De şarpe veninat.  Fiindu-mi omorît sufletul de greşale şi căznit cu muşcătura cea veninată.  Subt aer de blîndeţe, urmam a mea turbare, Şi gheara-mi veninată în inimi înfigeam.  Deade lor Dumnezeu duh veninat, ca ochii lor să nu vază şi urechile lor să nu auză.  Aflat-am pre acest bărbat veninat, carele face… gîlceavă.  Pizmaşilor, pînă cînd veţ îmbla zăludzi…, veninaţi şi crudzi?  Să fim păziţi… de toată lovirea cea veninată a diavolului.  Eşti în stare, cînd n-ai mai avea pă cine să sfîşii, să iei de ţintă la… veninatele tale glume chiar pă stăpînul tău.  Cum e din natură foarte veninată  Se-mbrăcă îndată iute, cu mînie.  Cu aceleaşi veninate şi fărmăcate drojdii viţi să îmbătaţi?  Ah! moarte, făr de sămţire, La răoa me pătimire. Cu început minunat Şi cu sfîrşit veninat  Pînă la 959 împărăţi Constandin 6-le Porfiroghenitul… şi la 959 muri veninat.  Ieşi,… Bubă veninată…, Să fugi, Să te duci.  Fugi, izdate veninate, Din tălpi, de sup tălpi, Din genunchi, de sup genunchi.  veninaţi, -te.
    Izvodirea ce de pierire şi de osîndă a lui Lutir Martin este mai omorîtoare decît aspida… cea veninătoare.  Arunce-l în deşerturi lipsite d-orice floare, Pe unde nu s-arată nici om, nici zburătoare, Ci şerpi veninători.  veninători, -oare.
    ător.
   
    Veniniţa prestiţa Apucă de pieliţa; Pieliţa de carne, Carnea de os.  veniniţe.
    iţă.
    Fiară cumplită, … scorpie veninoasă, şarpe muşcătoriu.  Pustia Cadis la muntele… Sinaiului foarte-i vestită de gadini şi de gîngănii veninoase.  Se află o iarbă…, asemenea petrunjeiului, însă e foarte veninoasă, de carea, mîncînd omul mult, poate şi muri.  Ciupercele veninoase au o formă, o faţă ce după ochi îţi spun că nu se cade să le mănînci.  Ciupercile… să întîmplă a fi veninoasi.  Unele animale mănîncă plante veninoase de care oamenii îndată ar muri.  Rugăciunile nu le apără caii împotriva muştelor veninoase  Apoplesia înveninărei… se întîmplă… din măsălar, din cucută, din bureţi veninoşi.  Clasa ciupercelor se deosibeşte foarte mult de a tutulor celorlalte… prin marele numeri de indivizi veninoşi.  A pus prin bălţi şi nişte ierburi veninoase de care cum bea… piereau, cu sutele, şi ei şi caii.  Nici fiare veninoase, nici plante ce-otrăveşte,… Urs-alb, hienă, tigru, viperi, n-or întîlni.  La un incendiu,… au fost siliţi să se lase să arză mai multe fiare sălbatice şi veninoase.  Despre furnici ni se spune că… au stupit veninos, cu care împroaşcă.  Se zăreau cîţiva copaci… şi nişte tufiş sălbatic, pe unde mai totdauna cuibează şerpii cei veninoşi.  Au trecut… prin codri şi pustietăţi… îngrozitoare, în cari fojgăiau… aspide veninoase.  Nutreţul său de frunte sînt diferite seminţe de plante, chiar şi de plante veninoase.   Nu-i păcat să ucizi un şerpe veninos.  Caii… scutură capetele copleşite de muşti şi de viespi  veninoase.  Şerpii veninoşi au… doi colţi găuriţi, în falca de deasupra, prin cari îşi varsă otrava.  Animale… – ca vipera cu corn, cea mai veninoasă viperă a Europei,… –  s-au răspîndit atît în Banat, cît şi în Oltenia.  Piei, năpîrcă blestemată! … Uite, paloşul şi-acuma-i plin de sînge veninos!  Prea s-ar înmulţi şerpii veninoşi… dacă n-ar  mai da razna printre ei.  Se dă în vînt după albine şi viespi, de a căror ace veninoase nu se teme.  Măruntaiele spurcate clocoteau ca nişte şerpi veninoşi.  Se gîndeşte să-mi dea ciuperci veninoase.  Vipera este unul din reprezentanţii şerpilor veninoşi.  Fata declară că un dragon veninos a silit-o să meargă cu el.  Ne vorbeşte… de scorpioni,… de crocodili, de şerpi bizari şi veninoşi. Fineţea şi subtilitatea ei… îi dădeau… ceva din frumuseţea unor şerpi veninoşi.  Era o plantă de-a dreptul veninoasă.  În acelaşi fel se produc şi intoxicaţiile cu alimente stricate… sau prin ciuperci veninoase.  plantă foarte veninoasă.  Dinţii veninoşi, spre deosebire de ceilalţi dinţi, sînt mobili.  Aproape toţi şerpii au glande veninoase.  Florile sînt folosite uneori ca medicament contra… muşcăturilor de animale veninoase.  Înţeapă prada şi-i varsă în rană sucul veninos al unor glande.  Cea mai veninoasă dintre ciuperci, ciuperca albă sau buretele viperei, lasă neschimbată linguriţa sau banul de argint puse în contact cu ea.  Spini veninoşi.  Balaorii trăiesc şî la cîmp… Îs veninoşi.  Iediţă, iediţă, De pieliţă, Pieliţă de carne, Carnea de os, Osul de măduvă, Os veninos.  Viespe rău, Meri pe părău, Du-ţi neamu tău, Că eşti din neam rău, Că eşti veninos Şi primejdios.  Şărpe verinos, Io te-oi pune gios.  Nici Tifeu cel cu suflarea veninoasă, nici urgisita chimeră… nu te vor mai scăpa.  Muşcătura lor e mai tot aşa de veninoasă… ca şi a unui şearpe.  Nici nu-i pasă de muşcăturile ei veninoase.  Nevăstuici bălţate, cu muşcătura veninoasă, încercau să se mlădieze prin gardurile pîn-     zelor de fier.   Am simţit şi eu muşcă-tura aceea veninoasă a fiarei.  Muşcătura… este foarte veninoasă.  Eu voi lăsa să crească iarba prin care să se vindece omul de muşcătura ta veninoasă.  Foametea şi-a întins seceta în holdele noastre; suflarea-i cea veninoasă a zburat preste cîmpiile noastre.  Străjuiau pe înălţimi ruine semeţe în falduri de iederă; zăceau cotropite de veninoasa verdeaţă surpături de cetăţi.  Începură să se răzleţească în orbenia unui amurg apocaliptic, care-i înghiţea… în adîncurile gîtlejurilor lui de balaur cosmic, din care vărsa rafale de vînt veninos. În neagra străinătate… Bună-i pîinea şi miezoasă, Dar la mijloc veninoasă.  Furnici negre, mici… muşcă veninos.  Fatală făţărie… Şi ură veninoasă, minciună vrăjbitoare.  Era rea şi veninoasă Ca o viespe costelivă. Batjocura şi cuvintele cele atingătoare… dovedesc un suflet veninos şi răzbunător.  Nu te mai făţărnici, tigoare veninoasă ce eşti!  Domnii critici… veştejiră sau pierdură multe talente în prima lor apariţiune, prin veninoasele lor critici.  Ochii săi… Cu greu mai îndreaptă săgeţi veninoase.  Negru, cocoşat şi lacom, un izvor de şiretlicuri, La tovarăşii săi spune veninoasele-i nimicuri.  Informaţiuni de senzaţie, ţesute cu observaţiuni veninoase.   Neatinsă de-a lor şoapte veninoase şi viclene, Îndărăt, în a lor cale, zvîrle piatra nepăsării.  Tăcea, sperînd  că o să plece… vulpea aceea venetică, cu vorbă veninoasă.  Fără să ştie cine a scris articolul, cel atacat a răspuns cu o notă veninoasă împotriva lui Ladima, personal.  Acţiunea acestor discipoli bizantini era mai puţin directă şi mai puţin brutală; însă veninoasă şi ascunsă.  Într-un frumos cvatren … a repudiat ura veninoasă.  Coana Smărăndiţa îi aruncă o privire veninoasă.  Petreceau ceasuri întregi pînă seara tîrziu, într-o atmosferă de discuţii pătimaşe, aproape veninoase.   El nu poate să se bată cu un bătrîn egoist, veninos şi viclean.  Privind statuia Ucigaşului, vedea desenîndu-se o întreagă galerie veninoasă… Tatăl său era ultimul din această descendenţă atroce.  Tinerică şi frumoasă, Nu ştiam că-i veninoasă.  Era greu să mă distrugă cu „zeflemeaua”: muşcam eu mai veninos.  Într-o vreme bolborosi veninos.  Motzeanu… fulgera din cînd în cînd, veninos, tîmpla lui Varga, aflat în stînga lui.  Mai aspăsat străpunge inimile decît săgeata veninoasă.  Nu i-a zis că se cuvine să ia vreo băutură veninoasă să-şi strice sănătatea şi să-şi puie în pericol viaţa.  Voinicii noştri se chem vînători, Au lănci veninoase.  Era tot ea, tot fata mea cea dulce, dar înţepată de ac veninos, otrăvită pînă-n mădulare.  Să prind din văzduh suliţa veninoasă, Din adînc azvîrlită… să te rănească.  A poruncit… să facă… un pahar de venin astfel că, puindu-l pe masă de piatră, să treacă printr-însa, aşa să fie de veninos.  Veninoase sînt… compoziţiile de aramă precum: chiclazărul şi mai multe văpsele ce să fac cu dînsul.  Clistirele au de scop d-a curăţi maţele… de substanţele tossice (veninoase).  Bromul este un lichid roşu închis, prea veninos.  Arsenicul devine veninos, transformîndu-se în acid arsenic.  Temperament veninos = Temperament sîngeros, melanholic, veninos şi flegmos.  Nasul cel cocîrjat… este un semn de mărime şi de ambiţiune. Aceste persoane mai au  încă şi un temperament veninos (au mult venin).  Friguri veninoase = Aceste friguri se zic… veninoase, pentru că vin din  aprinderea fierei, înăcrirea sîngelui… şi cacohimiile trupului.  Limbă veninoasă  veninoşi, -oase. –  os.
    Nu făcu veste de venirea sa pre uliţe, ce îndată întră într-o casă.  Să făcu alergare în toată tabăra pentru că s-au strigat la corturi venirea ei.  Lupul, dară nicicum vinirea şi apropiierea dulăului neaşteptînd…, îndată-şi fugăi să dede.   Nu vom zăbovi cu venirea într-acolo  12 lei au cheltuit cu vinire la Eş, an la Bobotadză Vă facem în ştire că luă  Divanul înştiinţare cum că mulţi hoţi s-ar fi prins la acel judeţ de la venirea armiii încoace  .  Auzind de venirea domnului şi de opreala feciorilor săi, au ieşit întru întîmpinare cătră Craiova. Dorind grabnica venire a dum  aice, rămîn al dum slugă supusă  Vream să-ţi scriu în privinţa venirei încoace.  Cauza acestei grămădiri era ca să vază venirea plăieşilor cari intrau în oraş.  Străbătînd genuni cu mersul, nesfîrşită li-e venirea.  Pe drum, la venire, Manuela se uitase pe cer.  Ei lasă în urmă pe calea venirii lor un scaun autohton în regiunea minieră a Arieşului.  La liziera de salcîmi (unde întîlnisem, la venire, trenul de călători oprit în aşteptare), am fost somat de santinele.  Dacă e cam vagă direcţia de unde veneau aceste poveri…, ne vom lămuri asupra direcţiei de venire.  Această cronică pune venirea lui prin Moldova către Polonia tocmai în 1498.  El ni povestea de venirea turcilor prin Ţara Moldovei.  Cîteva veniri de roci efuzive neogene s-au produs pe unele linii de falii din cuprinsul Munţilor Apuseni.   Să le spuie şi să ştie toţi de venirea lor.  Au doară pentru venirea acestuia să va fi blînzit şi să va fi spăriat cel ucis.  Era bucuroşi toţi de venirea lui.  De într-acea sară vinirea Inorogului ştire îi dede.  Cît să bucura şi să veseliia de venirea lui Şărban, atîta întristăciune mare căzu asupra lor. Socotea că venirea lui va conteni furtuna ce venise craiului svezesc.  Înţelegînd cum au fost pricina venirii sale.  S-au prilejit şi venire lui Ioniţă tocma în vreme cînd în toate au fost lipsă De nu vor putea însuşi să vie…, din părinteasca milă sînt lăsaţi de venirea lor şi pot să trimiţă pe vechilul lor.  Să-l cerceteze pentru ce este venirea lui acolo.  Îmi scrii dumneata, că, cu venirea Tomei, îmi vei scri şi mi-i trimis şi nişte săminţe  Cred că au trecut ceasul venirii lui.  Vinirea aceasta în Ungaria a prinţului… s-au întîmplat în anul 1339.  Cu venirea fii-mi de aci, am aflat pentru moşia Toporu că ai cumpărat-o dumneata Venirea mea au fost ca să văz pă… coniţa Tiţa Împăratul Dionisie foarte  i-au mulţămit pentru venirea lui Ieri, cu venirea dumnealui baronului Meitani aici la ocnă, au vorbit îndăstule ciocănaşilor spre mulţumirea lor  Mitridat îl făcuse craiu Bosforului, dar, auzind de venirea tată-său, se omorî singur.  Venirea acestora însufleţi puterea cea ostenită a armiei rumîneşti.  . Luînd veste de venirea sa, din partea fratelui său, îi ieşi spre întîmpinare.  P-aceşti areţi văzîndu-i, venirea le-a priceput.  Cu venirea ta… te vei încredinţa că prietenul tău a făcut pentru tine mai mult decît tine.  Era mai mult de o oră de cînd banul aştepta în camera grămăticiei venirea domnitorului.  Răpită de venirea sîntului, ea alergă veselă înaintea lui.  Am primit o scrisoare de la şeful  ştabului domnesc, prin care îmi vesteşte venirea Măriei sale.  Unul din ei vesteşte despre venirea noilor peţitori.  Iară zise vorbele ce zisese la venire şi pieri ca o nălucă.  Nu putem scrie cîtă bucurie au avut domnul de venirea lor.  Venirea bărbaţilor păru că le reda libertatea de spirit.  Ne bucurăm De-a ta venire, parcă ne-nturnarăm Napoi acasă pe pămîntul nostru.  O lume neobişnuită forfotea pretutindeni la acea oră… şi am aflat că lumea aştepta venirea lui Verdi.  La venire se făcu că nici n-o vede.  Chiar a doua noapte, după venirea lui Manlache,… cîinii au început să latre îndîrjiţi.  Venirea  echipei noastre scoate satul din conformism.  Situaţia nu e prea mult schimbată în 1861, la venirea lui Grigorescu.  Aristia se afla acolo întotdeauna… să le dea onorul la venire.  Mihu se îndreptă spre prova mai liniştit ca la venire.  V-am povestit despre ea în primele luni ale  venirii mele la Bucureşti.  De ce ne-ntrebaţi dumnea-voastră, Aşa-n grabă, de venirea noastră?  Bună venire =  Sinheretisind pre Măria-sa dă bună venire,… iarăşi se-au învîrtejit.  Amicii, după ce mă felicitară de bună venire şi mă îmbrăţişară, îmi spuseră cum stau lucrurile.  Urăm o bună venire colegului nostru din Bucureşti. Milu avea un surîs constrîns în care se ştergeau cuvintele mute de bună venire, pe care neschimbat le adresa Adrianei, la fiecare dată, din acelaşi loc.  Logofătul Miron pofti bună venire oaspetelui străin pe lătinie.  Au fost sacraţi de preoţi, de mîna Preaînaltă, Dodată cu viaţa, venirea lor pe lume.  Junii… ziceau că ştiinţa şi bunul înţeles se află pe pămînt numai de la venirea lor în lume.  Sultana,… îndată după venirea pe lume a unei fetiţe,… plecase pe furiş şi fără  gînd de întoarcere.  I s-a adus  la cunoştinţă venirea sa în lume.  Primi cu bucurie reţinută şi detaşată venirea  lui Gabi pe lume.  Oare venirea  unui copil n-avea să-i tulbure cumva acest echilibru?  Această venire în ajutor s-a privit ca o binefacere.  Vai mie că verirea (venirea  , venrirea  ,  mea lungi-se, întraiu cu fsatele Kidarului.  Cuvînt pentru viitoare giudecată..., carele arată şi pentru venire lui Antehrist  Să se ştie şi să se păzească foarte de necaz,… pînă la potolirea ei de tot şi întru toate, a venirii laptelui în ţîţe.  Ziua venirei sale au fost Duminica Floriilor.  Sensibilitatea morală se manifestează apoi şi aşteaptă spre a se dezvolta progresele inteliginţei şi venirea raţiunii.  Este necesar ca …, pînă la venirea îngheţurilor, să treacă 50–60 de zile.  Acum se începe venirea lohoanelor la copil.  Într-o zi, pe culmea ceea, und-era a lui venire, Aştepta-      tu-l-am.  Acest praznic al Rusaliilor   de pomenirea cînd luară legea şi venirea în ţara ceaia ce le era făgăduită.  Bogdan Vodă, daca au înţeles de venirea lui Ion Vodă, îndată au trimis la boiari în Ţara Leşească… ca să-i trimiţă oaste să nu lase pre vrăjmaşul său să între în ţară.  S-au cutremurat leşii…, vădzîndu-şi răsipa oştilor cu amîndoi hatmanii şi a vederea venire asupra sa puterii ca aceia. Avînd veste de venirea oştilor turceşti la Enîc, au grijit cetatea cu oaste şi bucate.   Bulgarii, la a doua venire trecînd în Misia, au rămas într-însa.  Au spus adevărul că această venire a lui cu oştile o au făcut pre minciunile acelui Bălăcean.  Împărăţia turcului nici cu atîta s-au suferit pentru a nemţilor venire în ţară. Dîndu-i în ştire de venirea vizirului şi de mulţimea oştilor turceşti ce s-au strîns,  gheneralul au răspuns să stea cu bună inimă  Ştia el ceva de venirea vrăjmaşilor.  Gelu, auzind de venirea lui Tuhutum, îşi adună oastea sa.  Mulţi romîni… înainte de venirea saşilor lăcuia acolo. Nici zece de aceste biruinţe Ajung a ne pune în ocrotire De toată temerea întru venire.  Cu o lună mai nainte de venirea nemţilor, le-au venit veste că nemţii sosesc în oraş.  Cu venirea bulgarilor…, intră în biserica rumînească limba slavonă.   Întrînd în grijă de venirea tătarilor, începu a căuta o poziţie bună, în care, la nevoie, să se poată apăra cu oastea sa.  Cauza venirei amazoanelor fu ca să o răzbune.  Au fost introduse în ţările acestea o dată cu venirea ţiganilor.  După „Cumpăna”, venirea evreilor în ţara noastră a fost cauzată prin  necesităţile economice ale generaţiei trecute.  Venirea ruşilor… fusese înădită numai ca sperietoare contra revoluţiei.  Dacă ipoteza noastră s-ar confirma, n-am avea nevoie să aşteptăm venirea slavilor în Dacia.  Romînii nu aveau încă, la venirea saşilor în Ardeal…, industria lor.  Sensul de „păstor” al lui „vlah” este mult ulterior venirii hunilor şi a ungurilor.  Pînă la venirea turcilor…, arta bizantină se menţine  cu o putere irezistibilă.  Desele tulburări provocate de venirea noilor populaţii migratoare obligă populaţia daco-romînă să-şi  părăsească vechile aşezări.  Acest teritoriu, pînă la venirea slavilor, face parte din Imperiul de Răsărit.  venire pe lume, venirea întîi, venirea lui Hristos Ioan amu întîia venire curse înainte de spuse.  Să-i mulţumeşti lui cu dragoste pentru une daruri ca acestea ci au dăruit ţie astădzi cu venirea sa.  Tot de Sfinţia sa au dat veste, de venirea pre pămînt, de petrecerea, şi de moartea şi învierea.  Acolo temeliile împărătesii-cetăţilor au pus, mai denainte de vinire Domnului H s.  Cinstea cea dintîi au fost la venirea cea dintîi pre pămînt a lui Hristos.  Au vestuit de venirea lui H s  Propoveduind cuvîntul dumnezeeştii tale veniri.  Cum au uitat venirea Domnului şi Dumnezeului nostru şi mari şi nenumărate facerile lui de bine.  N-au trecut două mii de ani de la venirea Mîntuitorului pe lume.  Cu toţii să prăznuim, Pînă-n veci să-l alduim. La a lui Hristos venire, La a noastră mîntuire.  a doua venire, venirea a doua Plată au a lua cînd se va întoarce Domnul… întru a doa venire.  Să nu him ruşinaţi di însul la venirea lui  Au aşteptat blagoslovita nedejde a venirei marelui Dumnezeu şi izbăvitorului nostru Iisus Hristos.  Va giudeca toată lumea domnul şi mîntuitorul nostru Iisus Hristos la a dooa a lui venire.  Psalmii şi ruga fac şi mîngîiere, şi istorie, şi învăţătură,… şi de a doa venire cu slavă şi cu tărie, şi cu giudeţ.  Voi veni… la a doa venire, la cea înfricoşată şi prea direaptă judecată.  Îl găteşte pre el întru dumnezeeasca gătire a venirii mele şi a judeţului Întru acelea stihii va să se topească omul, pînă la a dooa venire a domnului Hristos.  La vremea viirei sale la ce a doa să va ivi pe  nuorei ceriului  Petreceţi aşa prin biografia Mîntuitorului… şi mai pe urmă răspicaţi învăţăturile lui…, despre nemurire, înviere, a doua venire.  Nici unul nu este grozav ca acela pe care putem să-l numim prevestitorul venirii celii de al doilea şi a vecinicei judecăţi.  De cînd s-a făcut legea noastră şi pînă la a doua venire.  Aici ai să încremeneşti pînă la a doua venire.  Aceştia tocmele dumnedzăieşti şi a venirei Duhului Svînt prăznuim şi sărbăm această dzi de astădzi.  Vă va veni spre voi venirea scîrbelor.  Trebuie să răbdăm toate venirile scîrbelor  Pe pămînt pace şi pre oameni bună venirea  Dă atunci s-au stricat această orînduială a lor şi a lipsit şi venirea lor spre a lăcui supt ocrotirea stăpînirii  De venirea ta… temîndu-se Iordanul, cu cutremur s-au întors.  Lumea-l crezuse mort pe  Făt-Frumos şi, de aceea, cînd se împrăştie faima venirei lui, ziua-şi muie aerul în lumină de sărbătoare.  De-ar întreba, În sat, de-a mea venire, Tu-n loc de adevăr să spui Că n-ai de mine ştire.  Oarecare bube a pielii… stau în deosebită relaţie cu venirea la fire.  Se deschid în timpuri hotărîte şi iesă sîngele afară, precum este la femei venirea la fire (menstrualele).  Pînă în vremea ploilor, în venirea apelor, trecerea pă la podul de la Palangă  Pologirea holdelor… se pricinuieşte din venirea puhoaielor sau şi din pricina pămîntului care este prea gras.  Se vor fi înstreinat printr-alte ţeri mai înainte  de  vinire domniei mele.  Veni-         rea notarului Popescu nu stîrni nici o vîlvă în Văleni.  Administratorul plăşii şi judecătorul  s-au arătat încîntaţi de venirea mea ca medic în satul lor.  Pînă la venirea unei bune infirmiere e, în adevăr, greu.  La venirea lui Micu în acest post, Şincai îl ajută în munca de corectură.   la domnie, ca domn . Aceasta a fost starea versificaţiei romîneşti pînă la venirea fanarioţilor.  De la venirea mea cu a doua domnie şi pînă astăzi, am arătat asprime către mulţi.  S-au închis în urmă în mănăstirea Cozia,… pînă la  venirea lui Grigore Ghica domn la 1822.  Videm pe caimacamul, adecă locţiitorul trimis de el în scaun  pînă la venirea lui, foarte bine primit.  Cu cîtva  timp înainte de venirea ca domn a lui Vasile Lupu, el petrece la botezul fiului lui Lupul Hăbăşescul.  Venirea la domnie a lui Cuza.  venire la putere) De la venirea şi pînă la căderea partidului radical, bugetele cu încetul ajunseră a fi considerate ca legile cele mai puţin importante.  Deodată cu căderea conservatorilor din Anglia şi cu venirea la putere a liberalilor, orizonul a-nceput a se-ntuneca.  A părăsit totdeauna opoziţia… în ajunul venirii ei la putere.  „Oltenia” a încetat… după venirea liberalilor.  Se vorbea de o nouă venire la guvern.  Nu cerea sfîrşitul săptămînii, ca sfîrşitul iernii venirea verii.  Venirea primăverii apropia minutul în care avea a se statornici soarta unei inimi ce pînă atuncea era tulburată numai de pătimirile amorului.  Venirea zilei nu linişti undele.  Sînt multe păsări mutătoare, care, cu sosirea lor în ţările noastre, ne anunţă deşteptarea naturii, venirea primăverii.  Să ne închipuim că ne aflăm într-o zi de sărbătoare în onoarea unui zeu, la venirea primăverii.  Vă rugăm să luaţi măsuri o dată cu venirea iernii.   Cei cîţiva nori albi … se topiseră o dată cu venirea amiezii.  Colindele ce vestesc sărbătoarea descriu ceremonia-    lurile cu care altădată era întîmpinată venirea Anului Nou.  Traian era liber să se întoarcă  pe frontul principal din Dacia şi să reia… ofensiva pe care fusese silit s-o întrerupă la venirea iernii.  Ardă-te focu, pădure, Frumos cîntă cucu-n tine…, Iar io n-am nici o venire Să mă plimb şî ieu prin  tine.  Pădure, dragă pădure, Frumos cîntă  cucii-n tine…, Dar eu n-am avut venire Ca să mă mai  plimb prin tine.  Lîna… o aruncă-n pod acolo şi, cîn’ are venire, atunci o spală.   Pe venire (cînd are înlesnire), omul îi cară acasă.  veniri. –  Cîntare era mie dereptăţile tale în locul venitului mieu.  Cu venitul la Ieşi şi cu cele cinsti şi tefericii multe să hămeisă, de nu pute să să mai grijască nemic.  Au întrebat pre domnu ce au fost pricina de au zăbăvit cu venitul.  Dusul şi venitul urmă înainte.  Pe drum, în graba venitului,… aproape că uitase toată grozăvia de peste zi.  O dusă ş-o venită ş-o vreme prăpădită,  Şi se tatăl chiemaţi nefăţărîndu, cel ce giudecă tuturor după lucru, întru frica venritului vostru anului ce vieţi.  Răposa-voiu în dzi de grija mea, se suiu în oameri veritul mieu.  După ce-şi dară bun găsit şi bun venit, îi povestiră cum împăratul vecin s-a sculat cu război asupra lor.  Bun venit la oameni buni, ne răspunse un baci bătrîn.  Flăcăul îmi ură bun venit şi mă  întrebă întîi de sănătate.  Îi ură bun venit şi îl pofti într-o sală despărţită printr-o vatră mare de ceramică, în care erau cîţiva tăciuni.   întîiul venit   Întîiul venitulu-i a lu Hristos, fraţilor, cînd au venit spre pămînt să spăsească noi.  venitul al doilea   Învîrtoşaţi-vă înremile voastre, că venritul Domnului apropie-se.  În veritul lui toţi vor sta în peliţele sale.  Preaobrajeniia lu Hristos, arătare era şi spunere venitului lui al doilea.  Struncinaţi vor fi amu întru al doilea venit a lu Hristos.  Împărăţia grăiaşte a doua veînretă  cu slavă mare  Cu bu rie se aşteptăm veînretul lui şi învierea morţilor şi giudeţul  Să nu caute ei curînd slobozie de iuţimi şi de venitul răului.  Mîndru-i codru şi-nfrunzit, Nu-i nădejde de venit.  Ca pe mîndru nu văd om, … Nici pe mers, nici pe vinit.  Pe drumul cazacilor, În venitul vacilor, Poposit de mi-au sosit Vreo trei turci, vreo trei beşlii.  Acesta e venitul împăratului, carele va împărăţi preste voi.  Nu înfrîmseţate ziduri a avea şi case de mult preţ şi de mult venit al satelor,… ce celor ce multă îndrăznire către Dumnezeu au, acestora să rîvnim.  Au vîndut a lui direaptă ocină şi moşie… şi din tot locul cu tot venitul Dăm ocină cu venit ca să poată hrăni pe sine şi oamenii lui S-au tocmit ei de-au vîndot… co tot venitul  Dat-am Domnia mea… satul Strehaia… cu tot hotarul şi cu tot venitul şi cu toate bucatele  Au rămas domniei… această parte mai sus scrisă din satul Brăeştii cu toate veniturile nestrămutat în veci  Datu-i-am şi toate  deresele şi toate ale mele… să-i hie lui cu tot venetul de astăzi nainte Să hie lui Isac dreaptă moşie  şi cumpărătură, cu tot venitul cît să va alege Deaca să înmulţi averea lui din venitul casei sale, şi-i dede Dumnedzău sporiu în toate… ce făcu bogatul acela?  Să încapă toţi împreună să ţie frăţeşte acea moară cu tot venitul ce va fi.  Din cîmp, din ţarină, din fînaţ şi din tot locul cu  tot venitul lui Neculai Racoviţă hatmanul  Întăi au aşezat împărăţia în ce era stricată şi veniturile ei.  Multe bunătăţi face: svinte beserici şi bolniţe de bătrîni şi mişei şi de bolnavi cu de toate venituri de hrana lor.  Veniturile pămîntului tău şi toate ostenelele tale va mînca limba carea nu o ştii. Cerşut-au turcii Azacul, şi s-au apucat moscalii să-l dè, cu tot venitul şi hatarul lui.  Chemă pre toţi boierii ţării, poruncindu-le ca ce s-ar strînge din ţară, venitul tot să-l dea  turcilor.  Atîta îi scurtase toate veniturile, cît nici dă mîncare nu era sătul.  Ajutoriu egumenului pentru bună chiverniseala mănăstirei şi a  tuturor veniturilor ei, hotărîm să fie 5 epitropi.  Vama Ocnei şi altor tîrguri să fie venitul domnilor  Să-şi  ia venitul moşiii numitul boieriu din pîine, din fînaţe, din prisacă cu stupi şi dentr-altele Am socotit între noi să nu mai avem  a căuta, uni la alţi, nici venitul moşiei de ani trecuţi, nici cheltuiala pentru hotărnicia ei  Condica Visteriii gospod de veniturile boarilor şi altor dregătorii S-au sporit aceste mănăstiri… cu veniturile de toate părţile.  Am înmulţit cu un venit ca acesta partea moştenirii mele.  Le-au luat tot venitul moşiii   Tu gemi, supusă Muntenie,… Streinii viniturile-ţi pradă, Vîndute cu marfa prin dughiene!  Să să scază venitul ce vor fi luat de la acele acareturi  Ştii dar bine în ce stau veniturile de obşte şi pînă unde  se urcă?  Am urmărit la ocnele de  aici cercetători cu catastisele cele făcute cu amăruntul  de cheltuieli şi venituri  Cvestorii au  fost vistierii carii au purtat grijă de visteria şi veniturile statului.  Să ia dînsul folosu sau venitu.  Acest episcop are venituri foarte puţine.  Primul său pas fu a propune atenienilor ca să renunţe la venitul banilor de la minele argentarie.  Trăiesc din venitul unei moşioare ce am.  Ţinea socotelile veniturilor minelor de aur.  Un mare bal filantropic al cărui venit se va împărţi.  Aveau mari venite aceşti cărăuşi.  În Moldova se ţineau în acea vreme iarmaroace… cu ale căror venituri ajungeau să se plătească tributul datorit Porţii.  Ţăranii din părţile muntoase îşi fac un venit bun din păstrăvii afumaţi.  Dacă omul se gîndeşte şi plănuieşte şi le pune pe hîrtie, se adună destule venituri.  Îmi adună pe o coloană veniturile pe care le aştepta în campania de vară.  Veniturile mînăstirii s-au sporit de la vama gîrlii Snagovului.  Veniturile marilor vornici erau foarte însemnate.  Părăuţ, apă domoală, Bun venit îm fac la moară.  El o bontozuit călugării de-acolo, păntru ceea că n-avea zinit popa-n sat cît avea călugării în mănăstire.   Din vinitu poamilor (trăieşte).  Mi-ai dăruit o moşiie. Acu… mă duc să-mi iau venitu după ia.  De ai venituri mititele, Mai opreşte din măsele.   Venitul brut al ţării se suie la şapte miliarde.  Preţul… se determină… uneori şi prin alte împrejurări decît acelea ale  venitului net al întreprinderii.  La această limită avem maximul de venit net.   Venit naţional =  O asemenea măsură nu o putem dobîndi decît  prin corelaţiunea ce există între venitul naţional şi sarcinile impuse de buget.  Comerţul… şi industria…, ambele isvoare importante de venit naţional.  Venitul naţional provenea…, în cea mai mare parte, din agricultură. Cînd să va vinde venit  de moşie mănăstirească sau boierească sau ţără-          nească.  Episcopul de Huşi cere de la Vodă protimisire la cumpărat venitul podului din  Prut  Ia în arendă venitul podului de pe Jijia.  Ţăranul era singurul factor, singurul venit al boierului.  Organizarea  serbării cu daruri de Anul Nou, în scopul strîngerii de venituri pentru ajutorarea copiilor orfani şi săraci.  Să ne întîlnim… tot natu cu vinitu, care cît îl va putea face.  venituri venite. –   Dragii miei, rrogu-vă ca venriţii şi striirii, se feriţi-vă de  peliţeştile pohtiri ceale ce voinicescu spre suflete.  Mutatu-s eu la tire şi venit  venritu ca toţi tătusii miei.  Văduva şi săracul omorîră şi venitul uciseră.  Cu acea milă vei face cu mine şi cu acest pămînt în care tu eşti om venit. Iacov iară lăcui într-acel pămînt în carele tată-său era lăcuit ca un venit în pămîntul Cananului.  Adu-ţi aminte de zua sinbetei,… să nu faci întru ia tot lucrul, tu şi feciorul tău, şi fata ta, sluga ta…, şi venitul tău care lăcuiaşte la tine.  Cei veniţi după 1877 nu-l cunosc.   Da eu, zău, n-am nebunit, Să le trimit  pe-on vinit.  Feciorii merşi sau viniţi pe ospăţ se numesc lătureni.  Astor fete venite, ca cioarele grămădite Ce vă stau cam pe la spate Tot cu gurile căscate, Muiaţi în lapte o cojiţă Să le daţi ca să  le-nghiţă.  Nu-s golani veniţi Că-s feciorii gazdii, Fire-ar sănătoşi.  La revederea celei venite de departe Copacii vor zîmbi.  Cei veniţi porniră a se frămînta.  În asociaţie,… ultimul venit are acelaşi drept ca şi cel mai vechi.  Celor tîrziu veniţi rămîn oasele.  Nou-venit = Se răpezi ca fulgerul la noul venit.  Noul venit în vagon era un bătrîn bine conservat, grăscian şi rumen la obraz.  Orice nou venit nu ar mai găsi ce să stăpînească.  Nou veniţii sărută mîna celor de casă, dacă aceştia sînt părinţi, moşi sau nănaşi.  Aceşti noi veniţi ar fi fost locuitori de stepe.  Nu voia cu nici un chip pe noul venit.  Doctorul… explica noului venit cursul boalei.  Un nou venit aproape totdeauna atrage curiozitatea.  Nou venitul are de suportat o mulţime de cheltuieli.  Bună seara Emil! spuse noul venit.  Primul-procuror Grecescu… luă repede pe nuoii veniţi să-i spuie ei adevărul.  Danton priveşte crunt la noul venit.  N-a catadicsit să răspundă la salutul noilor veniţi.  Cîteodată nu  mai e cine să facă prezintările noilor veniţi.  Ai mîncat ceva? se interesă cu precipitare şi alarmă nou-venita.  Un băieţaş aflat la o masă schiloadă… sări în picioare, cu ochii cîrpiţi, privind zăpăcit la noul venit.  Cei doi fraţi Ciobanu se uitau şi ei încremeniţi la noul venit.  Noii veniţi şi băştinaşii s-au cunoscut mai bine.   Noii veniţi nu găsiră loc, deşi se apropia ora închiderii.  Noii veniţi se aşezară la masă la locul cel mai de cinste.  E foarte prudent să izolăm orice animal nou sosit … ca să prevenim contaminarea posibilă a noilor veniţi prin boalele ce ar exista.  Biserica n-a avut pentru aceşti noi veniţi aceleaşi privinţe, acelaşi respect.  Orice operă care aducea un element de noutate… încîntă pe noul venit.  N-ar avea decît să declare la ofiţerul stării civile, pe lîngă confesiune, şi nobila profesiune la care se va devota noul venit.  (Cel) întîi dîntîi) venit = Duhul a început a se tîmpi, naţionalitatea a se stinge şi romînul a se degenera şi a se face gata unealtă şi pradă celui întîi venit.  Totul e deschis, totul e dat întîului venit.  Mă va scăpa… de batjocura întîului venit.  Rămase deschisă, în urma emigratului popor de nomazi, o avere a nimărui pentru cel întîi venit care ar fi avut putere de acţiune şi ar fi luat-o în posesiune.  Aflaţi că eu nu sînt un începător… pe care să-l descurajeze şi să-l abată din cale cel dintîi venit.  Cît pentru mine, e bine venit şi cel cu idei, şi cel cu limbă, şi cel cu stil.  În acelea strîmtori romînii au fost bine veniţi. Cabinetul însă nu se încredea nici lor pe deplin.  De-a veni, a fi bun venit; iar de nu, nu.  Mesele împodobiţi! Danţul cheme-aici junia! Bine fie toţi veniţi!  Stătea cu noi de vorbă slobod, dacă nu ca cu nişte oaspeţi bine veniţi, cel puţin ca cu nişte trecători care-i vor plăti bine găzduirea.  Pe lîngă acest merit mai are încă şi meritul naţionalitatei şi trebuie să fie foaei d tale cu atît mai mult bine venit. Vai de acea naţie subordinată, carea nu se încoardă din răsputeri spre a se folosi cît se poate mai curînd şi mai acurat de prilejul bine venit. Porumbul este bine-venit ţăranului romîn, căci pe cînd e încă în lapte, necopt, deja îl mănîncă cu mare mulţumire.  Un prilej bine venit pentru apărarea intereselor ţinuturilor de graniţă fu conferinţa vamală din 1851, ţinută la Viena.  Tot ceea ce contribuie la crearea comunităţii şi conştiinţei naţionale este bine venit. Oare nu era mai bine venită aici… traducerea numelui latinesc?  Sfatul ei e totdeauna bine venit.  veniţi, -te.
    
    Sîngele venos din venele cave prin diastola orietelor intră în orieta dreaptă. Din vasele capilare resare un fel de ţesătură fină, venoasă, din care nasc venele cele mai subţiri.  Faţa ei era de-o albeaţă chilimbarie, întunecată numai de-o viorie umbră,  transpariţiunea acelui fin sistem venos, ce concentrează idealele artei în boltită frunte.  Este un rinichi destul de mic fără sau cu puţine aderenţe capsulare, cu suprafaţa brună palid, cu desen venos mai pronunţat, cu substanţa corticală abia îngroşată.  Pe animalul viu venele au culoarea albăstruie din cauza sîngelui neoxigenat care se vede prin transparenţa pereţilor venoşi.  Heinz Techel a notat o scădere a presiunii venoase în raport cu vîrsta şi fără relaţiuni rezultate cu tensiunea arterială.  Presiunea venoasă şi viteza circulaţiei sînt indicatori buni pentru a studia hemodinamica insuficienţei cardiace.  Capilarele arteriale continuă cu cele venoase fără nici un punct de demarcaţie.  Hemoragiile venoase sînt mai puţin periculoase.  Apa, trecînd în cantitate apreciabilă din intestine în sistemul venos, ridică tensiunea.  Sîngele circulă şi printr-un sistem de lacune şi apoi se adună într-o lacună venoasă longitudinală.  Sîngele, prin vena suprahepatică, ajunge în sinusul venos, de unde pătrunde… în aorta ventrală.  Sîngele venos este de culoare închisă, datorită bioxidului de carbon cu care se încarcă trecînd prin capilare.  Contracţia muşchilor scheletici compresînd venele ce trec printre ei, precum şi vasele din muşchi, are rolul unei pompe ajutătoare ce favorizează întoarcerea sîngelui venos înspre inimă.  venoşi, -oase.
        . 
    venositate.  Prin o mică deschidere numită ventil se slobod părticelele a acestei ape care îndată se prefac în aburi.   Vine aerul în reţeptorul co-       mun, unde, apăsînd ventilurile de gratia zaluzelelor, le închide.  Aparatul de sudat autogen …se compune din: rezervor…, butelie de oxigen, manometru, ventil de reducere.  Din  iese fluidul prin nişte organe numite ven-     tile, supape sau sertare.  Alimentarea  cu abur se face prin ventil separat prevăzut pentru fiecare etaj.  Conductele…comunică prin ventile şi robinete.  Prin deschi-          derea ventilului principal, aerul… comunică cu camera de vid.  Demonismul său refulat şi-a găsit o înaltă expresie în mitul demonicului: un ventil romantic care asigura liniştea bătrînului înţelept.  Ventil de siguranţă  ventile  ventiluri.
    
    Salele sînt curate, bine ventilate.  E bine ca ferestrele să se deschiză înspre înlăuntru spre a se putea lesne deschide cu scop de a ventila aerul.  Pericolele ce iau naştere din îngrămădirea preste măsură a mai multor suflete în camere mici şi rău ventilate.  Pînă cînd ventilau romînii ştiinţa lor grafică, ministeriul ceru în aceeaşi cauză şi opini-             unea guvernului provincial.  Planul călătoriei lui Athanasie la Viena se ventilase şi în sinod.  Sîmbătă se ventilase în şedinţa secretă a Consiliului Societăţii Naţiunilor o asemenea soluţiune.  Se ventila ideea acordării unor credite mici sau chiar des-     tul de substanţiale pentru ridicarea unor locuinţe.  ventilez. Instalaţiuni de ventilare şi de condiţionare a umidităţii. Nu bănuiam, în acele ceasuri de ventilare intelectuală, după lecturi scolastice insipide, că voi avea să debutez în literatură sub auspiciile acestui spirit liber.  ventilări.
    
    să face prin deschiderea ferestilor seau prin vintelatorii aşezaţi la feresti.  Deasupra şi supt aceste   sînt ventilatori spre curăţirea aerului.  Aerisirea odăilor se face prin ventilatori de fer alb.  Deschideţi uşile din cînd în cînd şi daţi drumul zgomotoaselor ventilatoare de nu vreţi să înăbuşiţi.  Cu ventilatorul prefacem aerul în casă.  Oglinzi mari, trei ferestre tot atît de mari, un ventilator.  Forja obişnuită de cîmp sau de atelier… se compune dintr-o vatră pentru foc, conductă pentru aerul suflat de un ventilator,… un vas cu apă.  Ventilatorul, vîjîind, nu prididea să absoarbă fumul compact în spirale.  Strecurîndu-i prin ventilatorul de tinichea o băncuţă ştearsă, l-am rugat să-mi ia trei ţigări.  Le goneşte suflul unui ventilator.  Dedesubtul lor se află un ventilator… cu aer cald, pentru uscarea firelor.  Două mici ventilatoare pe console propagau din două părţi opuse un vînt plăcut. În fundul minelor merg… ventilatoarele, atît de mari şi de puternice, încît şi ele sînt nişte pompe.  Şoferul tractorului meşterea ceva la cureaua ventilatorului.  Undeva bîzîia un ventilator.  Unul dintre aceşti pereţi  muşchiul diafragm) participă în mod curent la actul ventilator.   ventilátor.  ventilatoare ventilatori. ventilatorişti, -ste.
    ist.
   
    Drenajul şi ventilaţiunea se fac în cele mai bune condiţiuni igienice.  Ventilaţiunea bordeelor este foarte defectuoasă.  Scobiturile din talere prin cari trece firul elimină în acelaş timp impurităţile, făcînd şi ventilaţia.  Nu deschiseră uşile şi ventilaţia se făcea greu, printr-un geam mic.  ventilaţie pulmonară Prin grai se produce o mişcare în aerul pulmonar care favoriză ventilaţiunea lui.  Metabolismul bazal scade, ca şi ventilaţia pulmonară.  Una din cele şese cotloane a ventilaţiei priimeşte aerul din afară şi-l pogoară în reţeptorul comun.  Difuziunea ce se face prin deschiderea uşii şi a ferestrei… sau printr-o ventilaţiune artificială adaptată la cameră. ventilaţia schimbă aerul de patru ori într-o oră.  iei.  –   ventilaţii. –  
    Sînt meduze bilaterale care prezintă o crăpătură ventrală şi o singură tentaculă.  Găsim în reacţie, de o parte, ca şi de cealaltă, aproape întregul al doilea grup ventral.  Partea ventrală, pînă la pieptul superior, sur-deschisă.  Pe partea ventrală a corpului se observă un şanţ oblic.  Vas de argilă cu gîtul îngust şi partea ventrală lăţită Ventralele fixate toracic sînt roşiatice.  Nume ce se dă frunzelor de pe faţa ventrală (terestră) a tulpinei. Fructe capsule ce se deschid prin sudura ventrală.  Fruct…de mărime mijlocie, pe partea ventrală cu un şănţuleţ. ventrali, -e. Decoraţiunea era de aceeaşi coloare, precum şi ventrariul… din pene de struţ.  Umbrar cu dantele mari albe pe suprafaţă vînătă deschisă şi ventrar de mătase.  ventrarii.  –  umbrar, pieptar  Veronica persica).  Un gorun negru şi singuratic… e năpădit la poale de ventricele cu spicuri albăstrii. Veronica officinalis).  Veronica prostrata).  ventricele. icea Folcuţăle inimii (ventriculi) iarăşi cu numărul doaă.  Inima se împarte în ventricule ce alcătuiesc partea cea mai însemnată a acestui organ.  Orificiul arterial din ventriculul drept este punctul de plecare al arterei pulmonare.  Sub influenţa digitalei, ventriculul se dilată.  De la ventricul pleacă două artere aorte.  În Egipt am văzut toate varietăţile de morminte: mai întîi piramide care închid în auriculele şi ventriculele lor cîteva sarcofage.  ventricule ventriculi. –  ventricúlă,  ,  ventriculari, -e.
    ventriculografii.
    
    ventrilari.
    ar.
    Veronica officinalis).  Veronica latifolia . Veronica persica   Veronica prostrata   Veronica agrestis Veronica spicata .  ventrilici.  –  ilică. Mijlocitorii între această zină urieşă şi între închinătorii ei sînt nişte preoţi carii prin meşteşugul ventrilocului (vorbă în pîntice) foarte mult se folosesc.   Cînd, fiind amăgiţi de un ventriloc, sîntem conduşi a trage concluziuni false…, atunci cîştigăm convingerea că în principiu sunetul este cunoscut numai ca pură senzaţiune.  Ştia atîtea istorii şi le spunea cu dichisul lor şi cu oarecari aptitudini de ventrilog.  Vorbi… ca… un om mecanic din cei aduşi pe scenă la reprezentaţiile de ventriloci.  Sub cele mai diferite forme … au apărut, colindînd toate drumurile, păpuşarii, ventrilogii, jongleurii.  fu foarte rău pronunţat şi ne dete ocaziunea de a asculta, pentru prima oară pe scena noastră, note de ventriloc.  Dacă dau  de tine, răspunzi cu glasul acela de ventriloc sau de scapet, pe după care ţi se pare că te ascunzi.  Eu sînt un mecanism precoce, Sînt o cutie ventri-locă, Un fericit concurs de piese cu acţiune reciprocă. ventriloci, -ce. :  ie.  
    Se simţi uşor împins de o mînă care i se aşezase cu politeţă pe talie, pe cînd atletul cel pieptos şi ventripotent îi tăia retragerea.  ventripotenţi, -te.
   –   Distanţa dintre două noduri sau două ventre vecine este egală cu jumătate din lungimea de undă a unei unde componente.  ventre.  –  :  Îi ventulă în urmă Roşatica lui coamă în unde flăcărante.  Stindardul revoltei începu să vîntule în mîna lui.   Începui a ventula în aer pălăria mea.  ventul.  vînt. venturimetre. Să puie venduze… la gît, la spate, la genuche.   Au întrebuinţat alte leacuri, precum luarea de singe, lipitori, ventuză, vizecători.  Eu socotesc că întrebuinţarea ventuzilor la partea pătimaşă aduce mare folos.  Fiecăruia hirurg ţinutal i să va încredinţa…lanţetă, ventuză sau zbanţuri.  La această patimă foloseşte… luarea sîngelui, lipitorile şi venduzile.  Lua temperaturile, punea ventuze la bolnavi, făcea injecţii cu o îndemînare de uimea pe doctori.  Bravul medic… ştie să puie ventuze.  Nici ventuze nu ştii să pui!  Aplicarea ventuzelor cere îndemînare.  Ventuză uscată  seacă) =  Ventuzele se impart în seci sau uscate (pahare) şi în… sîngerate.   Ventuzele să cheamă „uscate” atunci cînd le punem numai pentru a aduna sîngele sub ele.  Ventuză scarificată  tăiată, sîngerată) =  Cînd încrestăm pielea şi aplicăm pe deasupra ventuzele ca să tragă sîngele afară, se cheamă „ventuze tăiate” sau „scarificate”.  Corpul prezintă o proeminenţă pe care se află o ventuză.  Teniile parazitează în intestinul subţire…, fixîndu-se bine, cu ajutorul ventuzelor, de mucoasa peretelui intestinal.  Mi-ai şters pudra cu buzele tale ca ventuzele.  Poporul calcă cu pas de fier Să-năbuşe lacoma, cruda Oaste vrăjmaşă ca o ventuză.  Pe vreme umedă, colbul devine o smoală cauciucoasă, care-ţi trage încălţămintea…, se prinde cu sute de ventuze de roţile vehiculului.  ventuze.  –  venule. Refracţia din atmosfera venusiană ar crea efectul unei lentile concave.  Clima venusiană pare să fie un fel de „ciclu al sulfului”, care este elementul component predominant al norilor venusieni.  si an.  –  venusieni, -e. ian.  Simţurile sale… arătau respingere tocmai de ce e venust şi pur.  venuşti, -ste. Coloarea aceasta de păr o au femeile de o gingăşie fabuloasă, de o mare venustate sexuală. Armă-ţi satira cu adevărul, cu verul cuvînt, şi satira ta nu va fi păgînă.  Plutarh se abate din vera tradiţie.  Să propage Principiul sacru, ver.  veri, -e.
    
     Sosesc în Bucureşti trei comisari turci trimişi să se asigure de veracitatea arătărilor lui Tudor.  A avut în videre mai mult interesul său pecuniar decît acel al ştiinţei, care cere mai presus de toate  veracitate şi mai ales probitate.  Criticismul s-a încercat adesea a bănui veracitatea lui Erodot.  Ei au văzut într-însa… încrederea legii în veracitatea omului.  Arată cu o veracitate, cîteodată cinică, historia vieţei sale.  Faptul se complică astfel într-un mod care ar da loc oarecărei îndoieli asupra veracităţei lui.  Examinarea validităţii cunoştinţelor noastre din punctul de vedere al veracităţii şi al conformităţii lor cu realitatea. Presa din străinătate susţine drepturile romînilor… tot cu atîta energie şi negreşit cu mai multă logică şi veracitate decît cei cari le atacă şi  le încurcă.  Profesorul însuşi se îndoieşte de veracitatea faptelor ce voieşte a învăţa pe şcolar.  Vămile ambelor Principate… se dădeau încă în arendă… la străini şi aceştia căutau întotdeauna să conteste veracitatea preţurilor din facturi.  Acest tablou al artei popoarelor latine îşi păstrează veracitatea pînă în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.  Statuia era semnul unei împrejurări cu totul extraordinare, pe care imaginaţia literară nu poate să o construiască din fantezie cu o veracitate egală.  Oglinda întoarsă către realitate… prinde… tipul netulburat al realităţii în forme capabile să dea despre autorii lor ideea veracităţii.  Niciodată nu s-a obţinut o mai mare veracitate prin mijloace mai puţin realiste.  Sufragiul şi vechimea ţin loc de veracitate.  Viziunea scriitorilor asupra satelor…nu ajunge totuşi la veracitatea realismului critic.  veracităţi.
    
     Eliza, în picioare sub veranda, urmărea trăsura stăpînei sale cu privirea puţin întristată.  Răsturnat pe un jilţ american în verandă, gusta de dimineaţă pînă-n seară acea dulce şi fericită îndobitocire care se rudeşte cu cheful oriental.  De pe verandă o scuipă, să n-o deoache.  Urcară scările şi în veranda largă a etajului se opriră.  Sînt adăpostite camerile personalului şi veranda închisă pentru primirea pelegrinilor.  Prin geamlîcul verandei pătrundea lumina lunei pline.  E înfăţişată o clădire în stil excesiv modern, cu o imensă verandă.   În uşa verandei apăru un copil cu şorţ alb.  Locuia într-o casă cu verandă.  . Care-i folosul să poposeşti subt o şandrama, cînd tu ai o verandă minunată acasă.  . Veranda nepodită şi plină de gropi… îţi făcea o impresie amară.  Îşi construise… un castel cu o mare verandă susţinută de coloane scurte în stil maltez.  Trecem printr-un sat cu case albe, largi spaţioase, cu verande luminoase.  Ajunseră la veranda din spatele hotelului.  verande.
    
    verascoape.
    
    Se va repeta frecţia cu veratrină.  Verbul sau graiul este o parte a cuvîntului… care arată vreun lucru cu vreme şi timp.  Păntru verbi sau graiuri Chipurile (modi) arată chipul faptei, pre care o descopere verbumul, şi de acestea sînt cinci.  Limba romînească are noao părţi: …articulul, numele, pronumele, verbumul, partiţipiumul, prepoziţia, adverbumul, coniucţia  şi interiecţia.  Verburile, între părţile grăirii, sînt aşa cuvinte care se apleacă în timpuri.  Să ceartă pe flecării…, Pe verburi, pe-mpărtăşiri, Pe neamuri, căderi, numiri.  „U” simplu, cînd stă în svîrşitul verburilor, nu se respunde pretutindenea.  Toate zicerile cîte primesc pronumele personale… sînt verburi.  Verburile sînt nişte ziceri care arată, au ce facem, au ce pătimim, au în care stare ne aflăm.  Fieşte estime sau fiinţă ni se-mfăţoşază avînd materia şi forma ce sînt numile i făptuirea ce sînt verburile.  Cunoaştem numerele la verburi sau după subjetele lor, sau după schimbările ce le facem pentru aceasta.  Verburile celelalte în relaţie cătră cele auxiliare se zic „verburi de căpetenie”.  Verbul este un nume generic ce ne arată sau starea, sau lucrarea subiectului, ca pre nişte calităţi de ale lui.  Ei nicăiri n-au voit a întrebuinţa timpul săvîrşît a verbului Unele verburi numai în nişte vorbiri nehotărîte se iau ca nepersonale.  „Prefăcut”… e supinul verbului „perfacere”.  Substantivul şi verbul singur… nu produc în mintea noastră decît o slabă amintire de sensibilitate.  Verbele în „î” au terminaţiuni flexionare foarte deosebite  de acele ale verbelor în „i”.  O dovadă trainică… e păstrarea în limbă a verbului „a ara”.  . Un mare număr de verbe se întrebuinţează în limba actuală altfel… decît sîntem obişnuiţi prin tradiţie. Mi-am îndreptat atenţia filologică asu-             pra verbului respectiv şi am înţeles că „a se canoni” înseamnă a se supune unui canon.  Verbele în discuţie nu mai sînt un simplu instrument gramatical.   Substantivele şi verbele înseşi sînt asemenea noţiuni fără compunere sau divi-  ziune.  Elementul de bază al versului este verbul, capabil să reproducă şi să transmită mişcarea.   După model slav li s-au creat unor verbe romîneşti (de obicei de origine latină) forme reflexive, şi aceasta echivalează tot cu un calc morfologic.  Verb absolut   Verb activ   Verb auxiliar Verb copulativ   Verb denominativ   Verb impersonal Verb neregulat Verb predicativ   Verb reflexiv   Verb regulat   Verb unipersonal   Principiul care trebuie să primeze… e de a se şti, şi încă pe de rost, ce fel de „vorbă” sau de „verb” poate fi acel cuvînt.  Să-mi fie verbul limbă De flăcări vaste ce distrug… Cuvîntul meu să fie plug Ce faţa solului o schimbă.  Avea convingerea mare că verbul său fierbinte merge totdeauna drept în inima ţăranului.  Verbul poeţilor începe să aducă o vorbărie.  Infatuarea e totuşi mereu supărătoare, mai cu seamă cînd verbul tău nu are forţa viforului.  Atenţia publică a înregistrat, ani de-a rîndul, tot atîtea victorii ale  verbului.  Verbul lui Lazăr este vibrant şi cald. El a creat o şcoală nouă, cu forţe proaspete romîneşti.  Verbul care însufleţeşte întreaga creaţiune, „logos spermatikos”, este Cristos însuşi.  Peste Hegel a trecut teologia creştină şi „Verbul”, ipostază a trinităţii divine. verbe verburi,  verbi.  –  Vor putea să dea şcolarilor lor tălmăciri verbale pentru acestea.  După finirea esamenelor verbale, are… să se consulteze.  Ei tractau pe domnii noştri ca pe nişte zapcii, le trimeteau ordine scrise şi verbale.  Ordine urgente, domnule Major, zise el, întînzîndu-i un plic. Apoi, apropiindu-se mai mult, adăogă: – Aşi avea şi ceva verbal.  Nu se aduc niciodată remediile potrivite prin consolaţii verbale sau prin sugestia grandomaniei. Soţia datornicului atît prin jalobă, cît şi verbal… au mărturisit că nu are nici o lipsă de zestre.  Ea nu se îngiosea nici macar să le mărturisească verbal nemulţămirea ei.  Coprinderea acestei învoiri s-a mărturisit şi verbal de cei ce s-au aflat de faţă  Să fie competent în  cercetarea unei chemări la duel făcută verbal sau în scris.  Puteai să-mi faci şi verbal întrebarea făcută prin epistola adhoc.  Mi-a propus să vie cînd i-oi da de ştire pentru ca să ne înţelegem verbal în chestia ce cunoşti.  Experienţele şi cercetările ştiinţifice făcute de alţii în diferite timpuri şi locuri… ne-au fost transmise verbal sau în scris.  Comunicarea făcută verbal de ţărani.  Dacă contractul făcut verbal n-a primit nici o punere în lucrare…, nu se poate primi proba prin martori.  Vrea să discute punctele verbal.  Profesa verbal şi propagandistic… un naţionalism vehement.  Notă verbală = Poarta a cerut… internunţiului şi ambasadorului Rusiei, prin notele verbale din 7/19 februarie, să dezavueze, în numele guvernelor lor, mişcarea lui Vladimirescu.  Toate acestea nu se pot înţelege luîndu-le într-un sens verbal.  Această reproducere verbală nu se întîmpină numai după o înştiinţare prealabilă.  Cu metoda sa radicală de critică verbală reuşeşte să suprime o întreagă serie.  Cum poezia nu e numai concept,… nu se valorifică decît pe măsura realizării sale în material verbal.  Emoţia lui … se manifesta printr-o irezistibilă avalanşă verbală.  Patriotismul nostru e verbal şi dezorientarea noastră e imensă.  Să folosească acest meşteşug numai colo unde structura personajelor îngăduie virtuozitatea verbală.  Patriotismul verbal e o boală ruşinoasă.  Adevăratul patriotism nu este patriotismul verbal.  Hogaş este un autor stăpîn pe o incon-testabilă putere verbală.  Invenţia verbală este învelişul sensibilităţii, cuvîntul, incandescenţa ideii. Starea de izolare, de „singurătate”… îşi găseşte cea mai pregnantă expresie verbală în fonetismele mai puţin ample.  Atunci mă simt deodată mic şi prost… memoria verbală dispare.  Dacă-mi permiteţi să fac un paradox verbal, veritabilul instinct al omului este raţiunea.  Iată atîtea cazuri de „lapsus” verbal, de acţiune ori de scris.  Uneori… ideea rămîne vagă sau se pierde în tot felul de întortocheri verbale.  E cartea mea de căpăîi. Erudiţie, imaginaţie şi magie verbală.  Să se depăşească maniera … verbală de a-l defini.  Cîteva poeme suferă, din pricina dezlănţuirii verbale a poetului, de un monoton imagism.  Vorbea despre iubire, şi cît preţ Punea, verbal, pe libertate.  Mustea îl numea „Marele anonim” din cauza filozofiei sale…pe care o definea mai mult verbal, decît conceptual.  Cuvîntul „scriere” este substantiv verbal format din infinit.  care se derivă de la verburi se cheamă substantive verbale.  Cît priveşte derivaţiunea verbală, sînt de remarcat numeroasele formaţiuni fără „în-“.  Are terminaţiunea adjectivelor verbale romîneşti în „-toriu”.  Există adică anumite noţiuni verbale pe care noi nu le putem exprima decît nominal.  Se constată o intervertire a rolurilor de subiect şi obiect, fără ca funcţiunea verbală… să sufere vreo modificare.  Construcţiile verbale la alcătuirea cărora contribuie participiul prezent sînt numeroase.  În cadrul timpurilor verbale există o gradaţie a potenţialului afectiv.  Pornind de la adjectivul de origine verbală „exorbitant”…, scoteam verbul în chestiune.  Limba romînă posedă un sistem destul de sărac de adjective verbale.  În ruseşte flexiunea nominală e sintetică, iar cea verbală e analitică.  Prefixele verbale pot îndeplini în sistemul limbii două funcţii de bază.  Dativul determinant al unui substantiv verbal nu poate fi decît atribut.  Derivarea verbală cu prefixe  în limbile romanice continuă procedeele limbii latine.   Mult mai rar…, pot fi calchiate şi unele adjective sau substantive care provin din forme verbale prin schimbarea valorii gramaticale.  Flexiune verbală  Predicat verbal verbali, -e.
    
    Stilul urmează aceeaşi cale, de explozie fără zgomot, de artificial, de verbalism uscat.  Scolastica… deducea dintr-un principiu general consecinţele, căzînd într-un simplu verbalism.  Cînd îşi va corecta acest mic defect…, va scăpa implicit şi de verbalism.  Nimeni nu a exprimat cu atîta claritate şi elocvenţă necesitatea şi fecunditatea inducţiei, opoziţia faţă de verbalismul şi formalismul scolastic.  Iată călimări şi pene: procede, verbaliză, domnule,... consemnează toate cu scumpătate.  verbalizez   verbalíză. verbalizez.
    aliza. 
    verbalizări.
    verbalizări.
    
    verbenacee. verberaţii. Alunecările într-un „impresionism” critic, practica unui verbiaj sonor, dar nesubstanţial,… sînt atît de frecvente în critica cinematografică.  Conferinţa… relevă, dincolo de beţia verbiajului, o fibră intelectuală sensibilă.  Un interminabil şi debordant verbiaj enunţat de un superecran plin de americani.  Îmi place francheţea opiniilor, dar mă jenează… verbiajul speculativ sau simplismul.  Verbiajul denumeşte utilizarea excesivă a cuvintelor de dragul cuvintelor.  -bi-aj.
    . Versul propriu-zis este întărit cu refrene…, amplificat cu silabe pentru epuizarea frazei muzicale… şi în acelaşi scop cu verbigeraţii.  verbigeraţii.
    
    verbină de cîmp,  verbină sălbatică,  Verbena officinalis). vervină de grădină,  Verbena hybrida).  Verbena aubletia).  Bătrîna… schimba apa de prin paharele cu verbine, cu busuioc şi rozmarin.  Mirosul florilor veni pînă la el şi se de-  părtă iară, lăsînd în urmă numai un parfum de verbină. În mai dădeau mixandrele şi în iunie se îndesau ca peria la un loc cu rozetele şi verbinele.  Zmălţîndu-ţi ochii, luai tipar verbina.  Un vîrtej de roze, de violete, de origan, de lavandă şi verbine.  Pămînte, face-te-ai tină, Că mi-ai luat din grădină O garoafă ş-o verbină. Foaie verde de berbină, Pusei la- căt la grădină, Şi plecai-n ţară streină.  Sorbind pe nări dintr-o batistă înmuiată în triplu extract de vervenă.  verbine.  –  Cînd încep, verboşii nu mai cunosc margine.  Sumare creionări ale notabilităţilor locale… alcătuiesc un raport verbos asupra mediocrităţii unui tîrg.  Nu are de ce să se cheltuiască în artificii verbioase.  Eliade…a avut de partea lui şi sentimentalismul verbos al lui Costache A. Rosetti.  N-am înţeles din această cronică (verbioasă, lăbărţată şi grăbită) cum anume pune Antonioni alchimia culorii.  Gol şi verbos, el  este adeseori un martor nu numai al lipsei de gîndire…, dar şi al lipsei de reală emotivitate.  Să continuaţi cu… un ochi mai atent şi asupra redactării uneori şovăitoare, alteori alunecînd în diluări verbioase.   verboşi, -oase.  –  Verbozitatea acestui om mă face să ies din adunare.  În locul unei verbozităţi prea de spumă, să se instituie un început de adevărată cultură.  Opera lui Macedonski n-a degenerat niciodată nici  jocul gratuit al verbozităţii, nici  absconsitate. verbozităţi.
    
   verbuiesc.
    
    Amăgitoarea chemare la slujbă oştenească din afară… să va pedepsi totdeuna ca o străină conducere sau verbuire.  verbuiri.
    
    Strîngerea aceasta să nu se facă prin obicinuitul pîn-acum vărbung Haideţi, feciori, la cătane, Să mîncăm pită cu carne; Haideţi, feciori, la bărbunc, Să mîncăm carne de junc!  Degeaba umbli după doctorii, pînă nu şi-o face ea verbuncu, nu-ţi trece.  bărbunc Un bărbat poate să ia şi doă femei şi atunci zic că joacă: bărbunc sau bărbanţă.  Au şi început să-mi salte călcîile! Am să-i trag un bărbunc.  Joacă verbuncul,  bărbunc Am tras un bărbunc de s-o dus vestea.  verbuncuri  verbunci.  –  „Dar tu, vorboncaşule, ce te tot întorci p-aci ca oaia în culcuş”, se răsti la el un opincar mic de stat, cu ochii căprii şi cu glasul răguşit.  verbuncesc.  –  Noi cu vercurile avem năroc.  Noi trăim din vercuri, cu cărbuni, cu stînžîni.  Mă duc la verc.  vercuri. Picus viridis).  verdaice.  –  
    -aică.
     100 galbini roş..., matasi verde  Aurul pămîntului aceluia este bun şi acolo este rubinul şi piatra cea verde.  Pre această apă se află argint… şi alte pietri verzi scumpe ( Era pă acel cîmp flori foarte frumoase… şi era unile albe, altele negre şi altele roşii, verzi, mohorîte, galbene.  Ceară să să facă verde  Celorlalţi hristiani este poprit să poarte straie verzi.  Dumnezeu a dotat... pe guşter cu o coloare verde detestabilă.  Fiecare plasă are o deosebită văpsea pe tăbliţele caselor: albastră, galbenă, roşie, verde şi neagră.  Păduri… cu verzi umbrele Faceţi plăcute ascunsuri şi răcoare.  La început este această materie albă, apoi se face… verde.  Apa,… luată în masă mare, este… verde prin transmisiune.  El purta ochelari verzi.  Vedeai o coconiţă… cu pantofi verzi, ascuţiţi la vîrf, şi la cap cu un turban circasian.  Dincolo unul scria cu cridă pe postavul verde al biliardului.  Îmi atrage cu deosebire atenţie… un amoraş verde.  Odaia cea mare avea trei fereşti,… cu perdele de adamască verde.  În lungimea cusăturilor se prind o mulţi-   me de găitane şi nasturi de găitan… de coloare verde.  Şi-l ajunge carabina: Nu-n piept strîns cu haină verde, Ci-ntr-un braţ.  Le-am auzit strigînd şi cîntînd … în praful ridicat de batoza în a cării căsuţă verde cîte o bălaie nemţoaică, de vîrsta mea, urmărea cu ochii o rază de soare.  Ca o mare cu neastîmpărate talazuri verzi, cele trei sute de pogoane de vie fremuiau la infinit.  Băiatul se întoarce, aducînd pe o tavă verde două pahare de vin cu sifon.  Un nesfîrşit covor verde… fugea în urma trenului.  Farmecul acestei fiinţe… îi sta în ochi, nişte ochi mari, verzi.  În odăiţa rustică veghea o candelă verde.  Apa  tremură spre zări, Verde şi adîncă.  E o pasăre frumoasă, pe cap cu pene verzi.  Să privesc… obrazul tău rotund şi rumen, cu ochii mari, verzi.  Ochii ei străluciseră tot aşa de metalici şi verzi.   I-am făgăduit un comaş de mătase verde.  Pun pe gît horbota cea verde.  Lichid de culoare verde, care se extrage din pelin.  Era… o haină orientală croită pe talie, fără mîneci şi căptuşită cu mătase roşie, albastră, galbenă sau verde.    Ca să pară un tejghetar de tîrg provincial îi lipseşte fota verde.  Am stat o zi…, trecînd din galerii cu marmuri verzi în altele cu marmuri roşcate.  Dădeau peste cap sticlele cu holercă, înghiţeau cu deznădejde otrava verde, spre a se îmbăta.  Dintr-un sertăraş al divanului scoase un carnet de piele verde cu muchiile aurite.  Soarele… făcea să lucească… numele corăbiei, scris, de o parte şi de alta a etravei, cu litere verzi.  Morinul formează cu sărurile de aluminiu, în soluţie acetică sau neutră, o combinaţie cu fluorescenţă verde.  Pe postavul verde se iviră galbenii împărăteşti.  Avea faţa slabă, lungă…, sprîncenele rare, ochii mici, verzi.  Ochii lui verzi erau limpezi – plîngea fără să poată vorbi.  Bădiţă cu pană verde, Mult  mi-e teamă că te-oi pierde.  Îmbrăcat în straie verzi, Ca frunza de pe livezi!  Mîndra mea cu ochii verzi, Ieşi afară să mă vezi!  Ileană Simzeană,… Ţeşi şi-nchindiseşti, Fir verde-mpleteşti.  Carte mîndrî şi frumoasî o vinit cu slove verzi.  Venin verdi şi-nchegat Di pin străini cîştigat.  Cal verde şi grec cu minte nu s-a văzut.  Pe omul cu ochii verzi   Niciodată să nu-l crezi.  Un birou de metal lăcuit verde în dreapta, pe care stau cărţi de specialitate.  Griga ieşi şi se întoarse curînd c-un ulcior smălţuit verde.  Eu aveam un plop devale, Verde ca un smărăndel.  Era crescut nişte muşchi pletos…, moale ca mătasa şi verde ca buratecul.  Era îmbrăcată ca amazoană, un costum de catifea verde ca smarandul.  Verde ca stejarul.  Se văd şi porfirituri… verzi ca iarba.  E o pulvere foarte otrăvicioasă, verde ca smaragdul.  Ţi-aduc migdale verzi… Ca inima smochinei pîrguite De patimile verii.  Se aflau într-o margine de pă-dure rară, lîngă un tapşan prăvălatic, cu iarbă… verde ca buraticul.  Sînt unele miresme mai proaspete ca pruncii…, Mai verzi ca iarba luncii.  Mi se părea că plutesc… pe un ocean liniştit ca un lac şi … verde ca smarag-                 dul.  Ai ochii verzi ca lacul blestemat.  Îl vedea… pe Paraschiv, privind-o cu ochii lui verzi ca veninul.  Îi verdi ca buraticu.   Ochii mei îs verzi ca iarba.   Ce e nalt ca casa, Verde ca mătasa Şi amar ca fierea Şi dulce ca mierea?  Manta  romană verde-deschisă.  Ochii verzi-deschis – ce raze umede aruncau!  Cercul ochilor verde-gălbui.  Tufuri verzi-gălbii.  Coloarea lui e verde-cafenie, bătînd uneori în gălbui.   Crai nou verde-pal şi eu singur Prin crengile cu sunet de schelet.  Păr castaniu, faţa palidă şi ochii verzi-albaştri, foarte puternici, pătrunzători.  Pestemanul are pe margini… un „ghenar”… format din ţesătură, cu alesături de floricele făcute din lînă albă, roşie-deschisă, verde-măslinie.  Penaju-i întunecos, cu ape verzi-metalice, sticlea în lumina zăpezii.  Energia transportată prin fascicole de lumina verde-albăstruie este mai mare.  Mama avea ochi verzi-albaştri.  Ciocul este albastru-deschis, spre vîrf negru, frîul verde-deschis, bătînd în albastru.  Frunze aciculare, … verzi-albăstrii.  Ciclul italian e învăluit  în delicate efecte de culoare, de la atmosfera ver-                  de-fumurie, vegetală, la aceea de clasică luminozitate.  Poamă verde  Să aleg strugurii cei mai mari cu peliţă mai tare, cum este coarna, poama verde sau galbenă.  Poama verde este măruntă, de coloare verzuie, se coace mai tîrziu.  În prima categorie intră... soiurile: verdea, coarna albă.  Un alt soi este şi poama verde cu ciorchinii deşiraţi.  Verdea..., de coloare verde, cu boabe conice, face mulţi struguri, dar se coace anevoie.  Aur verde Suprafeţele cu aur verde sînt întinse în zona de silvostepă. Masă verde Broască  broscuţă verde  Hyla arborea Fluture verde Libelula depressa Gîndac verde  Cetonia aurata Lytta vesicatoria Fasole verde.  verzi lungi.  Acest fruct este de două soiuri: galbeni şi verzi.  Predomină însă zarzavaturile...: fasole verde, pătlăgele vinete, cartofi.  Mere dulci, creţeşti,… domneşti, vieşti, răducăneşti, verzi de iarnă.  Cei dintîi se numesc pepeni verzi.  Micaşisturile granitifere… sînt străbătute pe alocurea de staurolit şi actinot verde.  Cîte ţinuturi, atîtea soiuri de mere verzi. Borşul cu smîntînă şi ardei verde fu sorbit în tăcere.  Pepene verde.  Cîntărind pe frînghii de un cot catifeaua şi lîna fasolelor verzi, negustoreau precupeţii.  Pescărel verde.  Ciocănitoarea verde omoară albinele în timpul verii.  Cireşile… sînt de mult trecute cînd iese pepenele verde.  Iloroi verde. Curlă verde.  Fazan verde.  În cultura perdelelor forestiere de protecţie, se recomandă folosirea următoarelor specii (în stepa Bărăganului): … păr, măr, soforă, frasin verde.  Holul are… tablouri cu care cu boi, castele, felii de pepene verde.   Omida verde a mugurilor.  Atacă tutunul,… pepenii galbeni şi verzi.  Îi aducea ciorba acră şi fierbinte în care el strivea ardei verzi, iuţi şi parfumaţi.  În ea mişună nenumărate fiinţe mici, printre care se află şi euglena verde.  Păsulă verde.  Oieni verzi şi roşii.  Pepeni verzi.  În loc să-mi întindă mîna de rămas bun, îmi trase două palme, de văzui stele verzi.  Tănăsescu îi cîrpi cîteva perechi de palme, de văzu stele verzi.  Mi-a dat o onoare în coastă… şi încă una peste falcă, de am văzut stele verzi!  Tata uita să-şi plece capul cînd intra, astfel că se izbea de pragul de sus, de vedea stele verzi.  Se puse… pe celălalt urs şi dă-i frate! arde-l! de-i săreau stele verzi din ochi; şi atîta-l unse boata pe bietul urs, încît îl lăţi pe pămînt.  Eu nu lucrez nimica; mă joc desemnînd cai verzi pe păreţi.  De cîte ori nu l-am făcut… să alerge după cai verzi pe pereţi.  Nu-mi tot spuneţi cai verzi pe păreţi, că eu sînt Stan păţitul!  Take nu umbla însă după cai verzi pe pereţi.  Măi, nu cumva or fi cai verzi pe pereţi călăreţii voştri?  Eu nu mai dau voie nimănui să înşire cai verzi pe pereţi!  Numai cine umblă după cai verzi pe pereţi n-are ce-i trebuie!  Cum auzii eu de „Iunion”, mă făcui verde la faţă.  Se făcu verde de frică.  Fata s-a făcut Albă şi-apoi verde şi-a izbit din mînă Fusul plin şi furca.  Ce vînt te bate de eşti verde la faţă?…; ce nu-ţi merge bine…?  Părea că n-a închis ochii toată noaptea: era verde la faţă.  Beizadeaua era verde la faţă de mînie şi neputinţă.  Acela veni la el cătră seară aducînd un vîrh de lemn de măslin cu frunză vearde.  De jeale nice dănăoară nu să pune să şadză pre creangă verde, ce tot pre uscată.  Toată iarba verde arse.  Plop verde.  Frundza sa încă nu-ş-va pierde, Ce pre toată vremea va sta verde.  Au şăzut… pînă s-au făcut iarbă verde, hrana vitelor.  Robinson… le căra, spre hrană, iarbă verde.  Tineri trei…, Tupilaţi pre iarba verde, legau jerbioara lor.  Îl acoperiră cu foi de copaci verzi.  Schimbările… provin din descompoziţia ce cearcă acidul carbonic prin influenţa părţilor celor verzi ale plantelor.  Dănţuiau cu veselie flăcăi şi fete,… la lumina masalalelor şi a focurilor mereu aţîţate cu ramure verzi de brazi.  Culegea lemne verzi de făcut fuse şi linguri.  Tu creşteai ca un brad verde dinaintea casei mele.  Blînda turturică… s-a pus… pe o cracă verde a stejarului.  Tu îmi pari ca o bacantă, ce-a luat  cu-nşelăciune De pe-o frunte de fecioară mirtul verde de martir.  Nici un pom nu mai era verde.  Lemnele, cam verzi, nu prea vroiau să  s-aprindă.  El nu piscuie niciodată primăvara, pînă ce nu se află… iarbă verde.  Numai brazii rămaseră veşnic verzi.  Cetăţeanul… a rămas acolo unde copacii sînt veşnic verzi.  În ajun de  Sf. Gheorghe, stîlpii porţilor se împodobesc cu frunză verde de stejar.  În vatră sîsîiau lemnele verzi puse ca să ţină focul.  Să considerăm un mare copac, întinzînd spre cer crăcile sale acoperite de frunze verzi.  Greutatea specifică a lemnului variază de la 0,5-0,6 pentru cel uscat şi de la 0,8–0,9 pentru cel verde.  Am trecut pe o bîrnă verde, spînzurată ca un cerdac deasupra prăpastiilor.  Lemnul era verde şi greu.  Pasărea … îşi face cuib în crăcile fagilor, din crenguţe verzi.  De sus se coboară în zbor un porumbel de argint, ţinînd în cioc o ramură verde de măslin.  Viţe verzi sugrumă casele-n lăstari sălbatici.  Mustea mai puse ceva crăci verzi, care ardeau cu fum, pe foc.  Această selectivitate este de un ordin inferior aceleia a plantelor verzi şi a microorganismelor.  Apele clipoceau, ţiuia stuful verde, stuful uscat croncănea.  Serbarea naturii cu copacii îmbrăcaţi în frunze verzi şi altele sînt rămăşiţele acestui cult.  Crăcuţele verzi aruncate în foc îşi scuipau seva.  Ce-a fost verde s-a uscat, Ce-a-nflorit  s-a scuturat.   Mai e un brad în munte Cu crăci verzi.  Ochişorii lui Două mure negre Dintr-un ruguţ verde.  Mama a luat un braţ dă pelin verde ş-a aruncat peste război.  Pe cel drum cam părăsit, Cu negară-acoperit, Cu troscot verde-nvelit.  Ostrovel de mare, Cu nouă răzoare, Cu aracii verzi.  Era iarba aproape dă doo palme: verde, o otavă nemaipomenită.  Cît va călca iarba verde  Frunză verde de pelin, Ce-mi eşti, cucule, hain.  Foaie verde, verde mac, Ochii lelei tare-mi plac.  Verde frunză bob urez, Frate, nu mă-ncredinţez.  Frunză verde ca nalba, Legăna-m-aş ca iarba.  Foicică verde nuc, Este vremea să mă duc.  Frunză verdi avrămiasă, Pe uliţa armenească Esti-o şatră ţîgănească.  Frunză verde mălurică, La cea mică măgurică… Frumoasă masă e-ntinsă.  Foaie verde matostat, Stau pe gînduri rezemat C-oi să plec la Calafat.  Foaie verde de buior, Nici la toamnă nu mă-nsor.  Frunză verde zmeurar, Am bădiţă păcurar.  Foaie verde, foi de nuc, Se duc oile, se duc.  Foaie verde trei oglici, Trei oglici şi trei panglici.  Frunză verde de alună, Adă apă la cunună!  Foaie verde lin pelin, Vai de copilu străin.  Foaie verde ş-o alună, Ia-ţi, mireasă, Ziua bună.  Foaie verdi de-o alună, Plecai în ţară străină.  Frunză verde lobodă, Gura lu-mii e slobodă.  Gard verde Cele două curţi sînt despărţite printr-un gard verde.  Veneau din oraş boierii în butci, să petreacă la iarbă verde.  Este o încîntare să-i vezi zburdînd ca mieluşeii, primăvara, la iarbă verde.  S-au plinit atunce un cuvîntu  prost ce dzice: „Cu iarba cè uscată arde şi cea verde”.  Altele, cari ajunseseră de mai puţină vreme la creangă verde, desfăceau biletele de zece… c-un fel de teamă.  Dupe ce se cam ameţi şi dînsul, începu să vorbească şi verzi şi uscate.  Le înşirai verzi şi uscate.  Bătrîna cochetă,… în doru-i plin de parapon, trăncăneşte verzi şi uscate.  Se codea zmeul, îngîna verzi şi uscate.  Îi plăcea lui odată să toace verzi şi uscate. Ghiţă Botgros…îndruga verzi şi uscate.  Povestind şi verzi şi uscate, am cuvîntat  cîte ceva şi despre părintele Pafnutie.  Cînd  sînt la petreceri, … stau la taifas, chefuiesc, spun verzi şi uscate. De ce să ni mai spunem unii altora cîte verzi şi uscate?  începu a arăta crăiesei cîte toate şi a-i spune cîte verzi şi uscate.  Toţi sătenii se pun la masă şi încep a îndruga la verzi şi uscate.  Să-i spui verzi şi mărunte, Pînă mi-i scoate-o din minte.  Avînd acea dreaptă moşie făcută din pădure verde, m-am sculat şi o am jelojit Patru  fîrtaie de pămînt carele singur cu palmele sale l-au făcut din pădure verde  Şi-n pădur(ea) verde să fie volnic a deşchide tot împregiur(ul) prelucii Din cîmpu verdi şi frumos Mi-l bagă în cîmpu întunecos  Vîrtoase nesînţitoare stînce Şi tu coadre verde, întunecoase! Cine-mi va spune năcazul greu.  Venus…, Cu-a sa lumină misterioasă, Argintuieşte verdele şăs.  Verzi sînt dealurile tale.  Li place umbra de codru verde.  Vesela verde cîmpie acu-i tristă, veştezită.  Pe-o vale verde oştile dormea.  De-a lui maluri sînt unite cîmpii verzi şi ţări ferice.  De asta şi eu mă anin şi  mă închin la cinstita faţa voastră, ca la un codru verde.  Straturile erau verzi, păpuşoiul încolţea.  ajunse la o poiană verde…, la marginea unei păduri.  Zînele cu pieptul gol Răsar în lunca verde.  Vitele de pe cîmpiile cele verzi… sînt hîtioane.  La noi sînt codri verzi de brad şi  cîmpuri de mătasă.  Stea ce cobori adîncuri, trecînd colina verde.  Sufletul îmi creşte Cînd te revăd, cîmpie verde! Codrul tot era verde de Sf. Gheorghe.  Băieţi, fetiţe se învîrteau mai deoparte pe pajiştea verde.  Şatrele-ntr-un peş şedeau revărsate într-o curătură proaspătă, pe un  tăpşan verde.  Pajiştea era verde, munţişorii-ca un decor de operă.  În păşunea verde, grasă. Voi fi eu cea mai frumoasă!  Oamenii ies seara pe un tăpşan verde din faţa şirului de case.  Zăvoaiele erau verzi şi le ştiam răcoroase.  Unde-s portocalii şi lămîii şi arhipelagul cu insule verzi!  Nu te uita îndărăt să nu mă pierzi Împrăştiat în pajiştile verzi.  Ori ţi-i foame, ori ţi-i sete, Ori ţi-i dor de codru verde?  Pin livezi verzi m-am născut. Apă răci mi-am băut.  Merg trei veri… Sus la verdele munte.  I-e frică că mă pierde Prin pădurea verde.  Mai nainte că mergea Vedea livezile verzi.  Zonă verde =   Joia verde Joia din urmă se mai numeşte în unele părţi încă şi Joia iepelor, iar ceea ce-i urmează Joia verde.  Prin unele părţi din Oltenia, precum şi prin jud. Muscel, se chema Joia verde.  La sărbătoarea catolicilor, care se cheamă Joia verde,... lucrătorii din jurul atelierelor gării au făcut o mare petrecere.   În a 9-a joi după Paşti, „Joia verde”, să nu lucrezi nimic nici în casă, nici la cîmp, ca să nu bată piatra.  „Joia verde” o ţin toţi, nu lucră nime, nici bărbaţi, nici femei.  forum olitorium,  zölségpiac) Piaţă verde = Căldura soarelui din grăunţele putredzite spicele verdzi a odrăsli face.  Cînd nu va fi anul priincios popuşoilor … vor rămîne verzi pe la cules.  Au prune din grădină, pe cari, de altfel, le  consumă mai mult verzi.  Este mare cît o nucă verde.  Unii tehnicieni agronomi… susţin că grîul ar fi încă verde.  Ce să mai stai şi timpul să ţi-l pierzi Cu nişte struguri cruzi şi verzi Şi acri?  O privea drept în ochii ei mari, tari ca pruna verde. Caloianul, păpuşa de lut îngropată sau ruptă şi lăsată să plutească pe apă ori aruncată peste holdele verzi ca să aducă ploaia.  Poruncit-a bădiţa Pe-un spic verde de secară Să mă duc, că el se-nsoară.  Jos la şes, la holde verzi.  Io vă duc uńe iestă grîu acu verde.  Hai, măicuţă, de mă vezi Pînă sînt grîile verzi!  De verde şi-a mîncat rodul,  De cînd cu buricul verde  Întîi-l bătea cu vine de bou verdzi foarte tare.  O zmicurară cu curele verdzi.  Tabacii se ocupă cu cumpăratul pieilor verzi şi cu lucratul lor.  Vin acasă, întinz pielea, o las de să usucă; da, dacă vine muşteriu, o dau şi verde.  Îi aducea în toate dimineţile coşurile cu peşte verde şi pe cel cu peşte uscat.  Vine ieri pe la amurg la mine un prieten de la Giula cu căruţa încărcată de peşte verde.  Caşul stors astfel e alb ca şi laptele şi se chiamă „caş proaspăt” sau „verde”.  Caş verde.  Amninoasă a carne verde.  Peşte verde.  Caş verde.  Cîrnaţii) nu să topesc… pînă nu să zvîntă şi s-afum-um pic, că, dacă să bag-aşa verzi cum sînt, să acresc.  Dedesupt pămîntu îi verde.  Aluat verde =  Lui plăieş cu iţe albe Creşte-un verde fiiu.  Mihul, deşi agiuns la 84 ani ai vieţii, era încă verde.  Fii romîn verde şi rupe mîţa în două.  Polcovnicul Ioniţă Ceganu din Cloşani, bătrîn verde…, era născut cam pe la anul 1789.  Cîţi voinici ai cu tine?… – Optzeci, Înălţime, şi sînt toţi romîni verzi.  Pe loc, tot omul verde ce poartă capul sus Şi-au sărutat odorii şi-au ascuţit toporul. Toate s-au schimbat, numai părintele Trandafir a rămas precum a fost: verde, vesel şi harnic.  Cu aceşti voinici se întovărăşi şi un om verde, pui de romîn, ştii colea!  Sînt un om verde, cu inimă, am căsuţa mea, am stărişoara mea.  Deie-ţi Dumnezeu Un fiu frumos şi verde ca tatăl său!  Moşneag lung, verde şi drept. Se ţinea verde, deşi trecut de şaptezeci şi văduv de douăzeci de ani.  Era un bătrîn verde, uscat, înalt şi ciolănos.  Om încă verde… putea nădăjdui să trăiască pînă la vîrsta de 90 de ani.  Acesta îl blestemă să n-aibă hodină pînă nu se va bate cu Cîmpan verde şi frumos.  Om subţire şi bogat şi, cu toate că tare bătrîn, încă verde Să fii verde la resboi, Să scapi ţara de nevoi!  Lipsă de un aşa vînat, prin care să fac rău altora şi prin care să nu se poată cunoaşte vitejia unui romîn verde! Dragul mamei fecioraş! … Să fii verde la război, Să scapi ţara de nevoi!  Cine m-au făcut cu o mînă uscată eu îm disfac cu doao mîni verzi El trist acum priveşte… Fantasma drăgălaşă a verdei tinereţi, Ce fuge de răsuflul geroasei bătrîneţi.  Muri-vei doar împovărat de-o lungă Şi verde bătrîneţe.  Madam Pomponescu…, care păstrase pînă atunci o ţinută verde, se prăbuşi vizibil…, luînd o mască senilă.  Frumoşi şi răi, ochii ei fulgerau verde.  El... era cel dintăi care se mînia verde.  Nevasta nu mi-oi da Că verde prinde-a blăstăma.  În urma acestora şi alte verzi cuvinte,… a terminat cuvîntarea sa.  Mi-a făcut deosebită plăcere revederea vechiului meu prieten, totdeauna verde şi vesel.  Este cam greu la vorbă, cam aspru la judecătă: prea de-a dreptul, prea verde.  Libertatea de a folosi un limbaj verde era proporţională oarecum cu importanţa fiecăruia.  Îl va salva de ridicol şi tristeţea singurătăţii umorul lui verde şi verva lui de Păcală în straie de şiac.  Limbajul verde pe care-l întrebuinţa… dădea spuselor ei ceva fără putinţă de apel.  Nicolae se distinge printr-o inspiraţie ţărănească mai verde.  Latina… formă… romîna, la început într-un mod, apoi într-altul… pînă în zilele noastre, astfel cum o vezi cu ochii verzi.  Pîn’la vîrsta asta, de mă vezi cu ochii verzi, n-oi fi trecut ca un cîine pîn apă.  Pipăia banii să vază nu care cumva sînt niscai farmece ori altceva… – Uite l-am vîndut cu două pungi de bani, cum îi vezi cu ochii verzi.  Cum dai ulcica?   Cum o vezi Cu ochii verzi: P-o lingură de pîsat.  Trebuia să mă port mai verde cu maiorul.  Tagma micilor poeţi, siliţi de vers şi de sentimentele ce le cîntau, căutau a scrie verde romîneşte.  Lilica îmi răspunde verde că nu-mi găseşte propunerea deloc originală.  Spuneţi, spuneţi-le, cuconaşule, mai repede şi verde!  Ce vreu? Vreu să-ţi spun verde-n ochi.  Spune-mi verde în ochi, ca să ştiu ce leac trebuie să-ţi fac.  Pîndea de mult momentul cînd să spună verde… ce crede despre această politică.  Dac-o iei cu binele, se înduioşează de o trec lacrămile, iar dacă-i vorbeşti verde, făţiş, vai de lume.  Nu se sfia a le o spune verde în ochi.  I-a spus verde-n faţă că-i mai place Lina!  Să-i vorbim verde… Eu n-am de ce mă teme.  Uite aşa! Ţi-o spun verde: n-aş da-o.  Spuse verde ţăranului: – Mare mirare să nu fie băiat. Cum se pornise iar  să-mi îndruge cît de mult o iubeşte, i-am spus verde că mă îndoiam. Oricînd îi spunea verde: „Bate-mă, ucide-mă, cucoane; eu nu fac pozna asta!”  Îi spun verde confratelui care evită să mă celebreze: „Cu dumneata… am isprăvit”.  Spuneţi-mi verde, tăiaţi în carne vie, doar sînt bărbat, ce Dumnezeu!  Spunea verde ce avea de spus.  Spune, bade, spune verde. Că minciună eu n-oi crede!  nici se mărita, că de vinea vrun peţitor… numai sărea şi ea de colo şi-i spunea verde-n ochi.  Într-o zi femeia i-a şi spus verde.  Verdele vegetal este original.  Firea toată pentru mine de bunătăţi dătătoare… Cîmpii cu verde îmbracă.  Seleniumul… coloră acidul acesta în verde.  Ochiul se pierde în albastrul cerului şi în verdele mării.  Mijlocul şi-l strîng cu o cingătoare… lată, în mai multe  colori, cari pot fi roşul şi galbenul, verdele şi negrul.  Tot rostul şi toată înţelepciunea lumii se aflau pentru dînsul în verdele cald al ochilor ei.  În Banat se preferă alb, roşu, negru, albastru închis şi puţin verde.  Licăreau pretutindeni aurul şi azurul, verdele şi albastrul paradisiac.  Verdele sumbru al brădetului, cu tainicele şi severele lui adîncuri, cu poezia lui veşnică, lipseau.  Într-o scobitură de zid…, cu verdele zugrăvelii pătat…, el prepară… un ibricel spumos de cafea.  Îi mai plac copacii uriaşi… de un verde aproape negru.  Verdele e numai al naturii.  Verdele cel viu al cîmpului… arată îmbelşugat tăria începutului de vară.  Verdele crîngului dăinuia, prelungind dulcea lumină a primăverii.  Orbiţi de verdele-atîtor cîmpii… Ne ducem în peşteră să dormim.  Pădurile mari de stejar, arini şi paltini taie în felii, cu verdele lor aproape negru, bogăţia de aur şi smarald a holdelor.  Pornise încet…, privind năucit verdele proaspăt al cîmpului din jur.  Acolo sus, spre nord, verdele pădurilor de brazi se converteşte în albastrul munţilor şi al cerului.  Coloritul în care predomină verdele ne împiedică să ridicăm pînă în preistorie originea artei romîneşti.  De pe treptele casei de piatră a conacului, cu stîlpi groşi de lemn, vopsiţi în verde…, coboară administratorul.  Verdele saturnian, plumburiul, negrul şi brunul, iată tot ce-i trebuie.  Bratislava veche îţi oferă un peisaj în care se amestecă griul şi verdele.  Era înaltă, zveltă, cu părul castaniu şi unduios, ochii mari de un verde ca fundul de talaz.  Grădina… era de un verde-umed.  Lanuri de ovăz de un verde-brumăriu.  Erau păduri de brad, care luminau metalic, de-un verde-întunecat.  Culoarea lui e de un verde-cenuşiu pe spate.  Ajunge uneori ca în locul ver-                 delui-strălucitor să se întindă o coloare liliachie.  Lipsea vegetaţia vînjoasă, verdele-crud al copacilor şi gras al ierbii, care dă o înfăţişare pitorească pînă şi celor  mai nevoiaşe cocioabe.  Păduri ne-     sfîrşite pătează spinările pietroase într-un verde-închis.  Părul îi era castaniu… şi ochii de un  verde-tulbure.  Maximum de sensibilitate al ochiului este în verde-gălbui.  Verdele-gălbui al penelor lungi din aripi şi coa-          dă.  Acoperişurile caselor sînt de un roşu-aprins ca să aducă în verdele-cenuşiu al peisajului puţină culoare.  Se apleacă adînc ca să sărute mîna unei bătrîne îmbrăcată în verde.  Munciam pînă vedeam verde şi tot nu ne plătiam.  Tot pămîntul lui nu să va sămăna, nici va răsări, nici să va sui preste el tot verdele.  Alte boale de piele se lecuiesc prin doftorii date cailor cînd se hrănesc cu verde.  Îţi aminteşti tu Verdele, stupii, Pe coperişe-n Gîngur hulubii?  Folos mare nu trăgea  însă îl bucura verdele din preajma casei.  Cînd vei fi într-un năcaz mare, să sufli în el  că vor ieşi verde de cătane, de va fi greu pămîntul de ei.  Boiangiul a cărui industrie era odinioară mai înfloritoare… întrebuinţa colorile cele mai variate şi anume: albastru,… roş… şi verde.  Verde de Paris  Primăvara, după ce au ieşit omizile, pomii se stropesc cu zemuri arsenicale, verde de Paris şi arseniat de calciu.  Se mai practică stropirea vegetaţiei infestate de lăcuste cu soluţii toxice, de exemplu verdele de Paris.  Verde malahit  de China) =  Verde chinezesc O ieşit patru verzi şi mai sînt patru.  Fiecare are să ridice cîte o carte şi, … dacă rădică de verde, o pune la nas. Crai de verde.  Cum este amanta dumitale?…–  De roşu, de ghindă, de tobă ori de verde? E slabă şi brună şi are ochii vineţi, – e „de verde”, cum zice ea. Mai văd omul cel bălan întorcîndu-se dintr-o călătorie lungă pe apă şi femeia de verde ţinîndu-i calea.  verde antico Verde antic =  Pavagiul este de marmură de cea mai fină şi de verde antic (matostat). Dă-mi un kilogram de verde. verzi verdul Rozmarinii au verdeaţă Şi garoafele ruşeaţă.  Acest turn, ce muşchiul numai cu verdeaţa sa împodobeşte, e scump romînilor.  Petrecere, flori, verdeaţă au lăsat numai o dulce şi neştearsă suvenire! Soarele deveni splendid, verdeaţa frunzelor se înviora.  Pe povîrnişul unei păduri a cărei verdeaţă începe a se păli de suflările toamnei, se deschide un drum năsipos.  Aci nu mai e vînăt, e verde… O privire singură e de-ajuns ochiului deprins ca să se repause de atîta verdeaţă.  Firul Sandei se ascunde în verdeaţa frunzelor ori scutură albini din florile galbene.  M-a ţinut ceasuri întregi cu ochii asupra verdeţii cadranelor.  Sus senin şi jos verdeaţă! Nemărginirea de foi,… întoarse în bătaia vîntului, înflorea  pete albe ca de spumă în toată verdeaţa aceea.  Drumul urcă la deal,… spre biserica şi conacul Şoldăneştilor…, cu verdeaţa tărcată a lanurilor pline.  Pentru mintea omului primitiv verdeaţa copacilor, cari înfruntă arşiţa soarelui, era o manifestare de putere.  Casele albe lucesc în verdeaţa frunzişului şi în fiecare parte ochiul deosebeşte un astfel de verde.  Sînt foarte obişnuite plantele verzi, care se poartă în mînă nu atît pentru verdeaţa lor, cît mai ales pentru miros.  Cei dintîi ani ai mei s-au îmbătat de lumină şi de verdeaţă. De atunci mi-a rămas o infinită iubire pentru natură.  Aerul e viu şi răcoros, cîmpiile poartă un covor de iarbă grasă, de o verdeaţă crudă.  Spre sud… vezi pata de verdeaţă a pădurii.  Păcatele noastre… ard întru noi bunătăţîle şi verdeţile s fleteşti.  O calitate particulară… variază în cantitate de la individ la individ; astfel este: bunătatea, frumuseţea, lungimea, verdeaţa etc. Poezia poporană…  plină de verdeaţă şi de putere, de un parfum de junie ce învie şi întăreşte sufletele.  Floarea şi pomeţii şi toată verdeaţa pămîntului stau ovilite de brumă.  Ş-au ars buruianele şi toată verdeaţa.  După vreme, nu va fi întru ea ver-   deaţă, pentru că… s-au uscat.  Am petrecut cu tăcere într-însele, hrănindu-ne cu verdeţele ce creştea într-acea pustie Au împodobit şi curtea şi toate porţile curţei cu oglinzi, cu fel de fel de verdeţuri Nu mă putui deslipi de acolo, ascultînd descrierea acelui loc plin de răcoare, de verdeaţă.  I se pare că răzuieşte… verdeaţa şi florile.  Veniţi, fiilor, să mergem cu toţi împreună la acest foişor de verdeaţă.  Într-un astfel de oraş nu va fi… aerul cel vătămător al oraşelor celor mari, ci verdeaţă şi aer curat.  Est-un aşternut, din fire alcătuit de verdeaţă.  Dincoace sînt pomi, verdeaţă.  Pe stîlpi… Stîlpesc împletite De flori, de verdeaţă, Cununi şi ghirlande.  Atîta verdeaţă Pentru cine o revarsă pe a pămîntului faţă? Nuorii nenumăraţi ai acestei orde ascunsese plăcuta vedere a frumoaselor livezi; verdeaţa nu se mai vedea.  Roua-i nasturi pe verdeaţă.  P-ale stejarilor vîrfuri, piramide de verdeaţă, Se opri.  În acest loc Nu e verdeaţă, Ci numai gheaţă. Văilor le dai verdeaţă, Roa o reverşi pe flori.  Hai în codrul cu verdeaţă, Und-izvoare plîng în vale.  Coloanele… sînt de tot ascunse sub un stufiş de verdeaţă acăţătoare.  Se întindea nişte munţi împodobiţi cu copaci şi cu o verdeaţă care desfăta inima. Cele două rîuleţe pe sub bolte de verdeaţă… Scad şi fără nume mor!  Capul… împodobit cu flori, panglice şi verdeţuri.  Moartea frunzei acesteia se făcea într-un unison cu moartea unei întregi lumi de verdeaţă.  În toate satele… mai sînt mulţi arbori numai pentru umbră şi verdeaţă.  Lanţul de verdeaţă şi de locuinţi vesele încetează.  Pădurea se tot apropia…, se simţi un miros tare, aspru, de umezeală,  de verdeaţă.  În liniştea poienilor, pe aşternut de verdeaţă, se strîng oierii.  Îndată ce pămîntul acesta, aşa de urît astăzi, va fi acoperit cu verdeaţă, izvorul miazmelor va seca numaidecît.  În apriga înviorare a verdeţii bete de umezeală şi pustie cu desăvîrşire, grădina dezvelea… frumuseţi nebănuite. Cum se duce mustul omătului,… se întinde o pînză firavă de verdeaţă.  Pe coasta dreaptă cu verdeaţă crudă Tot creşte-n urma plugului… O brazdă neagră.  Ceea ce îl nedumerea de tot, era … înfăţişarea de sat sărac, ghemuit în verdeaţă multă.   Şisştandul, cu aleile lui de platani şi dîmburile acoperite cu verdeaţă, era desfiinţat.  Alaiul se grăbi spre turlele bisericilor şi mănăstirilor, care scînteiau în pîlcuri de verdeaţă.  E-o groapă de verdeaţă, în care cîntă lină O undă clătinată.  Am vedea de aici marile artere…, risipindu-se în masive de verdeaţă.  Din belşugul de verdeaţă Cărăbuşul de aramă Vine.  Mă aplec şi trag în plămîni mirosul proaspăt al verdeţii.  Treceau pe lîngă un şanţ plin de verdeaţă.  El privea şi vedea jos pămîntul cu verdeţile.  Dumnezeu Porunceşte cîmpilor  D-usucă verdeaţa.  Ţi-oi arunca În mijlocu stînii… Şî-n verdeaţa cîmpului.  Codrului i-ai dat verdeaţă, Şi mie mi-ai dat viaţă.  Să mîncăm mai bine aice pe verdeaţă, la lună.  Pe verdeaţă şi la umbră trăia viaţă nengrijită. Să ne facem frumos conacul de amiazi, aci, pe verdeaţă, la umbră.  La acest ceas, domniţa Catrina… avea obicei să purceadă la plimbare cătră verdeaţă, într-un rădvan descoperit.  Nu iezista să pui palma să găseşti o bucăţică dă verdeaţă.  Să ţînea sătul cu hrana verdeţelor fără nice o hertură.  Un ţăran, ce şeade în ţară pe loc neted, găseşte chivernisala vieţii sale în verdeţurele grădinilor şi din sămănătura cîmpului  Aduc brînză, lapte, verdeţuri Toate verdeţurile acele… să se samene prin răsaduri.  Curînd o să fiu silit să le cumpăr şi cărbuni şi verdeţe.  Să îmbinăm cu mîncarea de carne totdeauna şi bucate vegetabile (verdeţuri).  După borşul polonez, veneau mîncări greceşti fierte cu verdeţuri.  Au ieşit… ca să cumpere varză şi verdeţuri pentru iarnă.  După ce se mai mări, învăţă pustnicul pe fiul său… să-şi adune rădăcini şi alte verdeţuri pentru hrană.  S-a mîncat borşul,… apoi fel de fel de mîncări cu carne, cu legume sau verdeţuri.  Pirul şi sparanghelul sînt două verdeţuri de primăvară.  Cultura grădinilor de verdeţuri.    Indispensabile îi sînt ţăranului laptele şi derivatele lui, cari variază cu verdeţuri şi fructe.  În fiecare gogoloş de verdeaţă fermentată pune cîte un ou.  Aduse… puţină mîncare de verdeţuri pe o farfurie.  Cînd s-a stîns verdeaţa grădinii, mănînc fasole şi cartofe.  Altă fată veni încărcată cu verdeţuri.  Toată lumea îl încarcă cu flori şi cu verdeţuri.  Mîncară… un soi de plăcintă cu verdeţuri şi tocătură de berbec.  Alimentele de origine vegetală  bogate în vitamina B2 sînt verdeţurile tinere.  Să răsară grînele, Florile, Verdeţele, Să crească fînaţele.  Legume, şi mai ales leuştean, de ţi se fură din grădină, verdeţurile se usucă.  Grădină de… verdeţuri. Vinca minor).  Buxus sempervirens).  Pyrola secunda .  Pleurococcus vulgaris). verdeţuri verdeţe verdeţure.
    eaţă.
    Am un pui de ungurean, Să suie-n vîrf de buştean Şi strigă: Verder! Verder!  Phoxinus phoxinus Luntrile plutesc Cu pescarii-n ele, care pescuiesc… Guleasă, florcă şi verdeţ.  Forma, înfăţişarea şi mărimea  asemănătoare verdetelui.  … e îmbrăcat în haine frumoase, gătit ca de sărbătoare, verde pe spate, ca argintul de strălucitor spre burtă… Din pricina aceasta, i se mai zice în Muntenia şi verdete.  Prinde mrene, zglovoci, verdeţi.  Plîngînd el p-acolea, pă lîngă gîrla aia, … a văzu… p-acolea, pîn peştişori d-ăia mici…, verdezi.  Ce faci cu verdetele ăla, vrei să omori lumea?  Verdeţul… se ascunde în pămînt lîngă rădăcina curechiului şi-l roade.  Carduelis chloris chloris verdeţi. ete.  –  verdete).
   
    Remarcabilă creaţie…prin autenticul său stil verdian.    verdieni, -e.
    -ian.
    Mîndruluţ, mîndrele tale, Ciudă li-i, ciudă le pare; Da mai ciudă le-a părea Cîn’ pă mine m-or vedea…Cu cunună verdicea.  Te duce unde el vrea, Sub pajiştea verdicea, Unde soare  nu-i vedea.  verdicică)  verdicei, -ele.
    -icel, -icea Procurorul general apelează la Curtea de casaţiune în contra verdictului juriului.  Zece ani de închisoare! Şi Ion a primit verdictul cu o nepăsare de nebun.  Ana tăcea mîlc şi suspina ca o osîndită care-şi aşteaptă verdictul.  Au elaborat aşa verdict, încît Curtea n-a putut da mai puţin de cincisprezece ani de muncă silnică.  Verdictul de osîndă la cîţiva ani de ocnă l-a scos din fire.  Cer juriului un verdict de achitare.  Urmau un interogatoriu, un verdict şi execuţia imediată.  Judecătorii… pronunţară verdictul.  În elaborarea oricărui verdict de condamnare, de absolvire… a unei acţiuni, din punct de vedere moral ne aflăm în plină operaţie silogistică.  Tari, prin acest verdict al igienei moderne, să ne întrebăm.   Nu-mi va rămîne decît a privighea repetiţiile generale şi pe urmă a aştepta verdictul publicului.  Ce să fac ca să rămîn dinaintea  d-voastre şi a scriitorului ce aşteaptă al nostru verdict judicător drept şi neademenit de prieteneşti avînturi?  La început se prezintă… puindu-şi toată încrederea… în „verdictul d-tale suveran”.  E convins că estetica transcendentală dă chiar legi şi principii, în virtutea cărora critica poate să pronunţe verdicte estetice.  D-sa era nemulţumit de verdictul meu şi al lui Vraja.  Trăsătura cea mai caracteristică a voinţii este pretenţia unei hotărîri, a unui verdict.  Nu se grăbi a le extrada nici măcar verdictul universităţii.  Nu putem da drumul, fu verdictul stăpînei.  O timiditate îl cuprinde atunci cînd aşteaptă verdictul publicului.  Fii mulţumit că nu ţi s-a întîmplat mai rău, zise arhiereul, din gura căruia caporalul aşteaptă un verdict.  Ioanide se contemplă după plecarea Miniei în oglindă, dîndu-şi silinţa să dea asupră-şi un verdict cît mai obiectiv.  Nu scădem cu nimic din meritele acestui mare critic al literaturii noastre, dacă socotim că multe din verdictele sale suferă de păcate originare.  În aceste verdicte ale celor două tabere… există multă neînţelegere.  Se ridicase în perne şi aştepta răspunsul ca un bolnav care ascultă verdictul medicului.  Spectatorul-copil subscrie din toată inima la verdictul împotriva trîndăviei emis de un personaj. Presupun că examenul acesta, ca şi verdictul pe care-l vei da vor avea o mare însemnătate.  Alimentează multe pagini cu o vervă tăioasă şi definitivă în verdicte.  Rebuturile poluante... nu pot fi însă pur şi simplu scoase din circulaţie doar prin verdictul criticii.  verdicte.
    Îi pre verdioc grîuu vostu, mai lasă-l să se cuacă.  verdioci, -oace.
    oc. Picus viridis).  Picus canus).  Verdoaică roşie =  Dryobates major verdoaice.   oaică. Carduelis chloris chloris   verdoi.
    oi.
    Verduliţă trei migdale, De la Novaci mai la vale S-a scumpit guriţa tare.  verduliţe.
    uliţă.
   
    E cam verdon pepenele, nu-i bun de mîncat; te pot prinde frigurile după el.  .  Grîul e cam verdun.  verdune verdunci. Mulţime de flori, răsărind, smălţa (văpsea, înfăţea) verdura cea împrejurul acelui lăcaş dumnezeiesc.  Acolo lîngă stîncă De muşchiu şi de verdură, de flori acoperită, Sta Cuchullin pe gînduri.  Cîmpurile Romîniii sînt nişte grădini cu nemărginite verduri, fîneţe, lunci, codri şi păduri.  De acii tufari umbrindu-să, Supt boltă de verdură, Creştea  închisă pacinică.  Voă, umbre uşoare, Care… Prin lume zburaţi Şi cu o murmură Umbroasa verdură Dulce clătinaţi.  Toamna iar vă desvăleşte De frumoasele verduri.  se desparte în mai multe braţe şi formează o mulţime de insule acoperite de cele mai frumoase verduri şi plante.  Prin cărări rătăceau umbre diafane şi fericite şi se pierdeau pin verdura întunecată a dumbravelor.  Rîul… răsfrînge ici-colea, în limpedele sale ape, verdura şi umbra frumoaselor vîrfuri ale copacelor.  verduri.
    Văzură bine… o insulă întinsă şi verduroasă.  Colo nişte nălţimi nemăsurate de munţi petroşi,… îmbrăcaţi cu rîpi verduroase.  verduroşi, -oase. os. De-acolo mă duceam la vecinul, Acolo-n casă, Pe masă, O cofă de verează, Purcel fript lîngă ele.  Passer domesticus verebi.
    Nu-l obrinti, nu-l verenoşa!  Potcă sură, … Nu verenoşa, Nu obrinti!  Cu limbili tali nu ungi, … Nu gîmfa, Nu verunoşa.  verenoşez.  –  oşa.
     Tot drobul de sare… s-a rădica din mîglă ori cu bani, ori veresie Măcar cu bani gata de va  cumpăra sau veresie Din vînzarea sarii la ocnă cu bani peşin, după extracturi, verese  I se pune un soroc cuviincios să plătească dreptul fieşticăruia, căci are marfă şi veresele mai mult decît face datoria Să dovedeşte capital în naht, marfă şi veresale… galbeni împărăteşti 2047 Domnul Ţudic trecuse peste puterile condicii lui de veresie.  Mai ales pe veresî Fără-a mai puni vede.  Nu-ţi mai dă nimeni azi pe veresie. Mănîncă pe datorie, bea pe veresie, trag lumea pe  sfoară.  Într-o seară, boierul agă… pierduse la cărţi tot ce avusese în bani şi mai jucase şi pe  veresie. Cîrciumarul Tudorache… nu e om care bea totdeauna pe „veresie”. Nu lucrase decît „în cheagul lui”, cu bani „naht”, niciodată pe „veresie”. Vine să mănînce pe veresie.  De la alţii. Cît e anul – Totul ia pe veresie, Pe furate, cu toptanul, Parcă ia de la moşie.  Băutura o dădeau cîrciumarii, nici cu bani peşin, nici pe veresie şi nici ca o filotimie din partea lor.  El primea diferite sume de bani pentru procurarea unor materiale şi rechizite; iar banii obştei îi dădea pe veresie.  Dădui casa cu chirii Şi chivniţa-n velesii. Să nu te bucuri cînd marfa ţi-o dă în verese că… te pomeneşti în lipsă de orice.  veresii.  –  veresele veresale Sacii să fie în măsură de una cetfertae, din care 10.000 saci de veretcă… şi 10.000 saci de pînză  verfafori.
   Cînd vei constata că prinşii sînt piraţi, îi vei spînzura de subţiori la vergurile de sus.  Lipiţi cu burta de vergă, se smuceau căutînd să se arunce unul pe altul jos,  în prăpastia deschisă sub ei.  Oamenii… par nişte umbre negre ce se clatină atîrnate la rînd de vergile pe care se mişcă cu o iuţeală neregulată un amestec de degete încleştate ce strîng pînzele înfăşurîndu-le.    Verga are o parte centrală, numită baza vergii, prismatică (la cele de lemn) sau cilindrică (la cele de oţel).  vergi verge. verguri Pe la vaduri erau aşezate vîrşe şi etere ţesute din vergele tinere de sălci. Prin unele părţi din Oltenia, în ziua de Sf. Andrei, copiii taie vergelele din pomii roditori,… le pun într-un borcan cu apă, aproape de căldură, ca  să înmugurească şi să înflorească pînă la Sf. Vasile.  Ceru unuia o vergea de porumbar din gardul viu. Face fata podişor împletit din vergele subţiri şi îl pune subt căpătîi.  Au găsît fîntîna cîn’ o băgat vergica…, o scos-o mai mîndrî şî mai frumoasă.  Am o vergea groasă care luminează-n casă  Să zvîrcoleşte căutînd paie şi vergele să scape din noroiul în care a vrut să mă tragă pe mine.  Luînd vergeaua începu să-i care, una după alta, mai jos de spinare.  Îl văd parcă şi acum umblînd cu o vergea în mînă pe dinaintea băncii.  Se alege dintre feciori unul care să steie cu o vergea lîngă cofiţă, şi pe care îl va vedea că alege să-l judece cu vergeaua peste mînă.  Cînd intrai în clasă văzui o vergea lungă, galbenă şi lucioasă, rezemată de masa profesorului.  Din cînd în cînd atingea cu vergeaua un cîrd de copii.  Soldatul care nu se supunea ori nu executa o poruncă era bătut cu vergele pînă la moarte.  De m-ai bate c-o vergea, Eu oi face cum oi vrea, Oi iubi cin’ mi-a plăcea.   La fitece ostaş, o sută de vergele.  Nesfîrşita simfonie a vietăţilor pe cine n-ar descînta… cu glasurile ei, aci glumeţe, aci triste… Acum o clipă au tăcut cu toatele. Un maestru nevăzut ţine deasupra lor vergeaua neclintită.  Baba iarăşi lovi apa de mai multe ori cu vergeaua… Cu vergeaua aceasta poţi face ce vrei: poţi să încui şi să descui orişice uşi, poţi să te prefaci în orice lighioane voieşti…, numai să plesneşti cu ea de trei ori.  Luăm o vergea de oţel şi o punem pe masă şi luăm doi magneţi în amîndouă mîinele…, mişcăm amîndoi magneţii deodată din mizlocul vergelei către amîndouă capetele.  O fotografie recentă, – încadrată în patru vergele de aur masiv, prinse la încheieturi cu ţinte de diamant.  Se spînzură… cu amîndouă mîinele de vergeaua de alamă.  După ce s-a aşezat bine hîrtia pentru imprimat, se ia o vergea de alamă sau de aramă, se pune în lungimea ei peste hîrtie şi se atîrnă la amîndouă colţurile cîte un lănţişor de aramă.  Acest minunat drum… se razimă adesea pe puternice întărituri de piatră, străbate poduri desăvîrşite şi e apărat prin vergele de fier unde se deschid rîpe.  Trei perdele negre, prinse de nişte vergele întinse între patru stîlpi de metal subţiri şi mobili, erau aşezate astfel ca să formeze un mic cabinet.  Nişte vergele lungi de alamă împodobeau pereţii, aşteptînd picturile.  Din sus, alene, mînjit tot de cărbune pe faţă,… cu o vergea de fier pe umăr, apare el.  Polul pozitiv este constituit din oxid de cupru, iar celălalt pol ne-    gativ, din una sau două vergele de zinc.  Potcovarul taie din vergea o bucată.  Avea uneori o duritate de vergea de fier, deşi părea mlădios.  Dopul susţine vergeaua de aluminiu.  Frecarea cu vergeaua de sticlă a pereţilor vasului are acelaşi scop. Simţea… bătaia cu vergele de oţel a crivăţului.  Grătarul original de pilastri se vedea în picioare, în cămăşi de scînduri şi cu capetele de vergele la partea superioară.  Pasărea… să prinde în vergeale ce pun cu vîsc În cealaltă mînă ei au cîte o nuia lungă (vargă, vergea, prăjină) cu care sperie peştele de pe fund, ca să fugă în voloc.  Se pune aluatul şi cu vergeaua se întinde o foaie de preferinţă pătrată şi groasă de 1 cm.  Pe tine te lăsasem acasă stergîndu-ţi puşca: ştii că ruginise încărcătura înăuntru şi te apucaseşi ş-o scoţi cu vergeaua.  Pînă încărca un soldat o puşcă cu cremene şi îndesa cu vergeaua, îi spărgea leliţa capul cu sticla de lapte.  Carabina mi şi-o lua Şi s-apuca de-o umplea. Băga iarbă cu poala, Şi  alicele cu chivăra, Şi-atingea cu vergeaua.  Luai puşca şi vergeaua  Şi-apucai în deal vălceaua Unde cîntă turtureaua.  De ce n-ai venit să-mi spui Să-mi iau armele din cui? Să-mi iau arma şi vergeaua Şi să-mi apuc poteceaua.  Să-m iau armele din cui, Armele şî cu vergeaua, S-apuc la vale vălceaua.  Mosoarăle la timpul său să pun pre alergătoare în nişte vergele. De pe mosoare te-au urzit pe urzoi, apoi te-au luat şi te-au învălit pe sulul de dinapoi, punînd vergele…, ca să nu se hrentuiască urzala.  Colo, lîngă fereastră stau  stativele puse, Pe sul şi pe vergele sînt firele aduse.  Vergelul se leagă… prin aţe de alt vergel, legat şi el de două aţe cu sulul.  După două sau trei sucituri de ale sulului, se pune între urzeala învălită şi cea care se învăleşte o vergea, iar după alte două-trei învîrtituri, altă vergea. Astfel căpătăm pînza învălită pe sulul de dinapoi.  Firele din război sînt pe gătate şi n-a mai rămas decît o singură vergea pe sulul dinapoi al războiului.  Se pun vărgelele ca să nu se surpe valul.  În jurul sulului, printre urzeală se aşează mereu „vergele” ca să nu se încurce firele şi să se aşeze unele asupra altora. Vergelele trebuiesc aşezate uniform pentru ca sulul să fie rotund.  Pune vărgele pe sul, cîte trebuie ca să iasă sulu regulat. Vărgelele să fac… din nuiele de alun, ori din scîndurele.  Suveica, în carea se află un sfîrcel (o vergea de fier sau un bîticel subţire) pre carea să pune ţeava cu băteala, trece prin rost.  Coasele scrîşneau amarnic, retezau grîul din faţa pămîntului, îl rezemau pe vergele şi-l culcau în pologuri groase.  La coasă deosebim… gura sau tăişul care taie,… varga, vergeaua, muchea sau arcana, o dungă perpendiculară pe pînză care-i dă tărie spre a nu se îndoi sau rupe.  Gard de vergele.  Ferestrele catului de sus, mititele, lunguieţe şi întărite cu vergele de fier şi cu obloane ce se trăgeau în chepeng, erau cu mult înălţate de la pămînt.  Prin vergelele încrucişate ale ferestrelor vederea se-ntindea peste toată lăţimea rîului.   Ajunsei la fereastră; o deschisei; privii în jos printre vergelele de fier de la al doilea cat. Băgai capul printre vergele. Numai în zilele noastre au ajuns la modă ochiuri de sticlă şi vergele de fier.  În loc de sticlă, fereastra e provăzută… cu vergele de lemn, pentru a opri intrarea în magazie a animalelor mai mici.  Cu vergele de fier îngrădeşti cerdacele.  Zise răspicat, cu mîinile pe vergelile patului, ca la o tribună.  Pe tot minutul trebuie să vireze bord, mînuind pînzele cu frînghiile ude…, suind şi coborînd pe scări de gheaţă pînă la catartele şi la vergelele cele mai de sus, ca să strîngă şi să dezvălească vîntrelele.  El se acaţă de micul catarg şi desfăşură pînza de pe vergea.  Acuma o nucă şi cu 6 fac 7 nuci, şi acestea le vom scria subt vergea.  vergele vărgele vergele, vergele vergici, vărgeli, vărgele  vergele vărgele, vărgei vărgele, virgele Dîndu-se semn că vergelul se începe, tot insul, care voieşte a-şi cunoaşte viitorul, aruncă în apa din ciubăraş cîte un semn, adecă: un cuţitaş, un crucer, un bumb, un inel.  Feciorii din acest sat, cari voiesc să serbeze vergelul, … tocmesc muzicanţi.  Presara Anului Nou e considerată ca cea mai potrivită a afla ce are să se întîmple în noul an… De aceea, îndată ce însărează se adună în diferite locuri ficiori şi fete la … vergel sau vergelat.  Pînă după  anul 1860, romînii bucovineni n-aveau alte petreceri naţionale decît nunţile, cumătriile, colăcăriile, hramurile,… zilele onomastice, vergelurile şi horele săteşti.  Cu cîteva zile mai înainte de Anul Nou, crainicul vesteşte… satului că, în sara despre Anul Nou, vergelul se va face de Ilie Costoroabă.  La acest vergel este obişnuit şi brişcălitul şi se pare că  numirea de vergelat s-a făcut  după vergeaua… cu care se face pedepsirea.  La Sf. Vasile sau Anul Nou se face vergelul de către fetele nemăritate, spre a-şi cunoaşte ursitul sau timpul cînd se vor mărita.  Dupî ci s-o fîrşit „vergelu” sî pun pi băuti şî pi giucati, sî măi treacî din năduhurli şî nacazurli omului ci sî duci. În noaptea ajunului de An Nou am fost la verjel. La Anu Nou fac virgel, virgelează la mńezu nopţî. Fac bal ori vărjel. vergeluri vergele.  –  Pereţii caselor nouă se vergilează pe dinlăuntru şi pe dinafară cu leţurile bătute de perete pieziş cu cuie,… apoi se lipesc cu lut şi în urmă se văruiesc numai în alb.  Cînd casa se face din bîrne cioplite,… se vergeleşte cu leaţuri, pentru ca lutul deasupra să se ţie mai bine.  Pregătirea pentru vergelat în anumite cazuri se face cu anumite formalităţi. Feciori şi fete se adună la un loc. Fiecare zice în sine cîte un „Tatăl nostru”, cîte o „Născătoare”, mai fac şi cîteva cruci, aşa cam în ascuns, apoi încep a vergela.  Vergelul sau vergelatul este un fel de „divinaţiune” care şi-a luat numele de la vergelele cu care vergelează (= „profeţeşte”) vergelătoriul. La Anu Nou … virgelează la mńiezu nopţî.  vergelez.  –  Vergelatul… zic moldovenii că iaste un feliu de minune, cu care pot să-şi cunoască mai nainte tot norocul şi nenorocul, care va întîmpina pre dînşii preste an.  Principele Dimitrie Cantemir e cel dintîi… autor romîn care scrie despre o datină a moldovenilor de felul vergelului, nu- mind-o vergelat. Îndată ce însărează să adună în diferite locuri ficiori şi fete la aşa-numitul vergel sau vergelat.  Vergelatul este cunoscut în toate părţile Ardealului locuite de romîni ca un act solemn şi misterios. De aceea pregătirea pentru vergelat… se face cu anumite formalităţi.  Datinele saşilor la sărbătorile Crăciunului  n-au nimic comun cu ale noastre, afară de vergelatul de Anul Nou.  În timpul cît ţine vergelatul, fetele nu vorbesc una cu alta.  Vergelul sau vergelatul este un fel de „divinaţiune”, care şi-a luat numele de la vergelele cu care vergelează (= „profeţeşte”) vergelătoriul.  La mńezu nopţî să-nŝępe virgelatu.  Cele mai multe case… au poduri vergelate şi cu sufituri.  vergelaţi, -te. Vergelatorul, ca un om isteţ, prefăcut şi dedat de mai înainte în profeţirea norocului, ştie… bine să potrivească vorba.  Vergelatorul începe a toca cu ramurile verzi pe marginea vasului, recitînd o urare, care … se referă la viaţa agricolă, la sfîrşitul anului vechi şi la începutul celui nou.  Fiecăruia vergelatorul, bun de gură şi de glume, îi face cîte o urare sau îi alcătuieşte cîte o păcălitură.  Vergelul sau vergelatul este un fel de „divinaţiune” care şi-a luat numele de la vergelele cu care vergelează (=„profeţeşte”) vergelătoriul.  vergelatori.  –  ător vergeluiesc.
    vergea ui.
    vergeluitori.
    -tor.
   
    În sfîrşit a coborît vrăjitorul,… un bătrîior vesel, sfrijit ca un zbîrgiog… Ţinea vergeluşa de alun în mînă, cosorul de argint înfipt în brîul verde,  iar în sîn sticluţa cu spiriduş.  Iau puşca şi vergeluşa Şi gîndesc să îmi las munca.  vergeluşe. vergea uşă.
   
   Cellalt îl mînă dindărăpt cu o vergeluţă.  Cît pentru negi, îi atinge de trei ori pe zi cu o vergeluţă de sticlă, căria îi moaie vîrful în amoniac licuid.  vergeluţe. –  vergea uţă.  –  vargă.
   
    vergeturi.
    vergesc Să neştene va amăgi atare vergură... şi va durmi cu însa să-i dea dzeastrea.  Atîţia bani să dea acolo cîţi se cad pre veşmintele unii vergure. Astăzi un porboc mic dintr-o vărgură (s-)au născut voaă  Numele vergurii era Maria.  Nepărăsind scaunul părintelui, sălăşuitu-se-au în vergură pentru noi În casele mămăriei tale şi în mîncare raiului şi în celariul vergurilor.  S-au sălăşluit în vergură, adecă în fecioară.  Alţii fecea tiranii şi ucideri, alţii sîlă vergurilor, muierilor celor de cinste.  Pre Ilinca, carea era vergură,… o au măritat după postelnicul său.  Pre fiica lui, … ca să o lipsească de toată sporinţa de a naşte prunci, o au băgat în ceata vergurilor vestale.  Vergurile vestale s-au aşezat cu numărul patru în onoarea zeei Vesta.  Vergura înţălepţeşte să trasă îndărăpt.  Cutezînd a vătăma pe o vergură romană,… părintile ei… o junghie.  Vergură, ce dineoare, În a verei primă floare, Ah, ai trecut.  Vergurile (fecioarile) vestale păstra la romani focul  cel sfinţit.  Cine-au pronunţat aice dulcele nume de fete? Unde sînt acele verguri? Frumoasa ta vergură.  De mă poate scăpa ceva pe lume este numai dragostea ta, vergură divină şi senină.  O cunună de vergură Cu lumină s-a-mpletit.  Îngerii s-au mirat cum o vergură lumească Va pe Dumnezeu să-l nască.  Se prinse de Duhul Sfînt, născu den Maria Vergură  Giurăm pre Dumnezeul cel viu, carele au făcut ceriul şi pămîntul, şi pre fericita Vergura Maria.  Au căpătat rugăciunile Sîntei Vergure Marii.  Şade-mi Maria Vergura Cu fiul alăturea.  Vergură învelită =  Nigella damascena Avea patru feate vărgure.  Zîne născute de Joie… şi fecioare viergure, de muzică şi poetică aflătoare.  Cîţiva romîni…, cu naivitatea fetiţelor vergure, spunea orişice în gura mare.  Se învoiră… să-şi aleagă mai multe fete vergure.  Dar trupul ei curat, vergur, se cutremură. Ai amistuit şi H s ai născut, Maică Vergură.  Prin rugăciunile Maicei cei pururea Vergure s-au biruit.  Nu poate scăpa de blestemul ce zace asupră-i pînă cînd nu se va afla un fecior vergur care să-i taie capul.  Ia zi curatului curat şi vergurului vergur, să vezi nu să bucură de fapta bunătăţii lui?  Nimenea nu poate să se laude că are inimă curată şi vergură.  Simţeam că inima mea vergură era deja în fierbere.  Prin codrii verguri… securea stîrpitoare încă nu străbătusă.  Roşienii prelucrează pămîntul carile, deşi vergur, produce înavuţit săceriş.  Poporul romîn… nu este o pădure vergură  verguri, -e verguri. virgo vergurali, -e. -al. Numai unii tinerei şi unele vergurele, care sînt de rară frumuseţă, să areate înaintea preoţilor jertva.  vergur ele.
   
    Acesta  ntu Nichita dorind verguria şi ţinerea să sălăşlui în munţi.  Această foloseşte de a drege ficioria (verguria) stricată a fetelor.  Acest sovon se leagă după cununie pe după grumazul miresei în semnul verguriei.  Italienii cred într-o vergurie a sufletului.  vergur  +  ie.
   
    Aceasta au fost din Halcidona şi, petrecînd vieaţă castă (curată) în verguritate (feciorie) sub Diocliţian, au suferit martiriul.  vergur itate.
    Tînărul crăişor… la verguriţa  d-voastră a alergat.  verguriţe.
    vergur)  iţă.
   
    Cine va vrea să facă, veri bine, veri rău, slobodu e.  Le-am vîndut partea mea de moşiie…cîtă să va găsi, veri în sat, veri în apă  De va fi neştine de 30 de ani, veri aibă feciori, veri  n-aibă, să nu să cuminece 4 ani Cela ce va găsi ceva mărgînd pre un drum, fie ce va fi, veri mult, veri puţin, de nu va spune… cum iaste la  dîns acel lucru,… acesta ca un fur să va certa.  Ce să va prileji să să afle a cuiva, veri şlic, sau altă fiece ha(i)ne, sau cuţît..., acestea toate fac prepus de furtuşag.  Orice v-ar trebui, veri bani, veri haine.  Să aibă a-ş strînge pre ai lui oameni cari sint rumîni den Moldova, verunde i-ar afla… au în sat domnesc, veri boieresc, au călugăresc   Veri nemearnic, veri de loc, numind el numele D mnului, să moară.  Pasirea ver ar piui, ver n-ar piui, fiinţa pasirii nu să strică.  Ţiteron,… în toate oraţiile scrise şi zise, veri lăudătoare ar fi fost, veri hulitoare,… puţin să fie asudat să vede.  Şi nici unul să poată vreodată din toate obrazele atîta besericeşti, cît şi mireneşti, veri boiari, veri din cei supuşi… să fie volnic a călca această sfîntă mănăstire Obrazele cele preoteşti şi arhiereşti să numesc slugi ale lui Dumnezeu, veri păcătoşi sînt, veri direpţi.  Veri mari vor fi, veri mici, să ne părăsim de lucrurile cele rele   Facem ştire cu această carte a domniei mele tuturor cui se cade a şti, veri boieri, veri fieşice slujitori  Robii din Ţara Rumînească, veri nemţi, veri rumîni, cîţi vor veni la închisoarea muhzur-agăi,... să-i cercetez eu şi să le fac tacrirurile.  Veri dajnici, veri scutelnici şi poslujnici,… toţi să aibă a cunoaşte pe cel ce va fi meimar-başa zabit la ale meşteşugurilor lor  Carol cel Mare… ţinu în frîu pe ducii şi comişii săi, cît şi următorii lui, veri la alegirea împăraţilor, veri în interesurile familiare i certile succesiilor. Nu-nţelegi de-i adevăr Sau fantazie, au dacă Lacul suie-se spre ceriu, Ver spre lac ceriul se pleacă.  Ver interesul politic, ver soarta armilor vor preface lucrurile în contra dorinţei sale.  El lucrează totdeauna… veri ce să fie, veri ce să se facă sau ce să facă.  volere veresc.
   –   Iubite vericule, întoarce-te înapoi.  Într-o seară m-am pomenit cu văru-meu Zapateu la poartă. – Bună seara, vericule. Ce mai faci?  Să mă spele de făcături, De la vărinci (verişori), De la verişoare.  Mă vericule, dacă vrei să te mărească şi să te fericească a lume, dă ce nu pui,  sărbătoarea, scripcari… să-nveţe pă băieţi şi fetili satului la cîntări?  Tovarăşii săi deşteptîndu-se,  ziseră: –Dară lungă noapte fu asta, măi vere, – Lungă, da, vericule, – răspunse viteazul.  Să vedem vericule cum ţi-e marfa.  Da’ bine, vericule, aşa ne fuse vorba?  Crezi tu, mă vericule, că nu m-a usturat la ficaţi şi pe mine, cînd l-am văzut pe rusnac în flăcări?  Ce te ţii aşa măreţ, mă vericule, dă nu mai dai pă la noi, prin crîşmă… Hai?  Unul îşi izbi vecinul cu cotul: Ne-a luat dracu, vericule!… Cu cine ne mai batem?  Măi vericule drăguţ, … Nu-mi prea pare bine, Că nici ăsta nu mai vine!  Hai cu noi, vericule.  Ce ai, vericule, parcă nu eşti în toate ale tale.  Ce să vezi? unde venea, măre vericule, asupra lui năbădăioasa de scorpie şi tot sugea văzduhul.  Am adormit şi cînd  m-am trezit mai încolo, ce să vezi, vericule? era aplecat peste picioarele mele şi mi le descînta.  verici. ic. Să fie de acum nainte în pac de cătră toţi schilearii, vericarel ar fi schileari acol la Dragoslavel Vericari din voi nu veţi purta grijă să faceţi aşa,… veţi cădea în osîndă.  Vericarele din preoţi va fi chemat să scrie diata cuiva… să-l îndemne să facă ceea ce iaste dreptul.  Vă poruncesc domnia mea voao vinăricerilor vericari vă veţi întîmpla a umbla cu slujba vinăriciului… să le daţi bună pace oroşanilor  Făr’de temere să vînză acel nemişcător lucru la vericare să va întîmpla  Suma dă cară să poată găsi, adică să să ia dă la vericare va fi  Dacă vor avea vreo teşcherea a vercăruia din comandirii adunării, prinzîndu-se, să-i cercetaţi cu orce mijloc  Judeţiul e facultatea de a afirma cunoştinţa, vericare să fie procesul prin care s-a cîştigat şi condiţiunile în care s-a produs ea.  Vericare preot afară din enoriia lui (de) va face liturghie… fără de voia preotului aceluia a căruia va fi noriia,… să leapădă de tot darul preotesc.  Zice împăratul sau vericare stăpîn altul.  Cu neputinţă va fi vericăruia orator a dobîndi stima şi încrederea ascultătorilor, de nu va fi reputaţia sa bine întemeiată.  Vai de vericare sistem guvernemental care, în loc de a îmbunătăţi treptat pe oameni, caută cum să-i corumpă mai bine ca să-i facă mai supuşi scopurilor lui. Departe de a se închina în cuvintele vercărui învăţător al său, a devenit cetăţeanul lumei filozofice.  E oara cea din urmă, cînd patria ne cheamă Să punem la o parte vericare alte griji.  vericare  vericari.  –  vericarele.  –  vericăruia  vericărui.   –  )    .
    Verice va păsa cuiva la cele sufleteşti, alerge la mine ca la un părinte.  Pentru verice să-mi scrii fără teclif  Verice vei face, nu scapi de moarte.  De va avea cineva, verice fel de om ar fi, moşie pre lîngă moşiia mănăstirii, … nici cu un mijloc să nu să împresoare locul cel strein cu al mănăstirei.  Iară cei ce vă veţi întîmpla a citi…, verice greşală veţi afla, îndreptaţi cu duhul blîndeţelor Dator să fie oricare chiriaş ce-l are verce namestic pe locul bisericilor, să aibă a da ştire bisericaşilor  Pohtea să se şi sfătuiască pentru verice pricină a stăpînirei sale cu oameni procopsiţi.  Zapisă sau verce scrisoar(e) de datorii... să nu să ţie în samă  Oricîte familii vor veni, să fie nedajnice şi apărate dă verice dare şi cerere  Deputaţii… avînd toată plenipotenţia în mînă de a cerceta şi de a orîndui să se dea verce somă va fi cerută de veliţii Divanului celui mare  Să fie iertaţi toţi cîţi îmi vor fi greşit şi verice rău  mi-ar fi făcut  Hotăraşte a fece binele cu verice jertfă.  Întrebuinţarea lor nu este vrednică de a readuce sănătatea în verce fel de boală. Verice schimbare a vieţei umane este periculoasă.  Verce amestecătură de lichide,… preparată spre a servi de remediu, e medicament.  Ne-am luat sarcina... de  vesti pre toţi de verice pericol ne ar ameninţa.  Nu verice afirmaţiune a unui contemporan este un adevăr istoric.  Să tămăduia, ver de ce boală ar fi fost.  Să nu ne trufim întru inimile noastre, veri pentru ce bine am face.  Pă acei împrumutători… să-i apucaţi cu strînsoare, veri dă ce treaptă va fi  Apreg pedepsea pe cei care Asupra patriii făcea sfaturi Ş-avea cu turcii vro mestecare Sau veri cu ce străine staturi.  Fraţilor locuitori ai Ţării Romîneşti, veri de ce neam veţi fi, nici o pravilă nu opreşte pre om de a întîmpina răul cu rău  Vor avea şi putere de a sili ver pe ce părinţi…să dea fiiului său creşterea bună  Ie-ţi, mireasă, ziua bună De la fraţi, de la surori, De la grădina cu flori, De la strat de busuioc, De la feciorii din joc, De la strat de floricele Şi neamuri şi vericele.  vericele.  –  văr) icea.  –  Cu vitele la apă, cu capu-n arşiţa soarelui toată vericica.  Aşa ceva am  păţit eu într-o vericică.  O prins-o frigurile toată vericica.  icică. Să fie moşie… coconilor… şi strenepoţilor lui… şi vercine va fie de rudenie dumnelui  Fără vrednicie m-am îndemnat a scrie… să poată afla, fără multă osteneală, vericine istoria otomaniceştii împărăţii.  Să se închiză oraşul în care să află boala, fără de a lăsa pe vericine… să între în soroc de 30 zile.  S-au făcut pitac către orînduiţii, cu publicaţii ca vericine va avea trebuinţă de oameni să meargă la piiaţa Herasca  E permis a ucide pe vericine ne pune curse spre a ne lua viaţa noastră.  Dumneaei este slobodă cu desăvîrşire să se plimbe oricît va voi… şi cu vericine va voi.  Această sfială naturală… încearcă vercine îngrijeşte un bolnav pentru întîiaşi dată.  Spună-mi vericine au nu sînt destule fete şi neveste tinere care posed asemenea scăderi?   Vericine va încerca să lupte împotriva stăpînirii va fi pe loc împuşcat.  Să fie… îndatorate veri ale cui cară să vor găsi să le  pornim, a să căra suma sării vericui.  –  Craiul Albert le dete libertatea de a se strămuta în orice loc şi vericînd le va place.  Sînt fapte de altă natură care nu se pot vedea cu ochii,… care nici microscopiul, nici scalpelul nu le poate ajunge, vericît de perfecte le vom presupune.  Să aibă el voie a căuta casa mea şi de toate satele şi moşiile şi ţiganii miei, vericîţi vor fi, au de moşie, au de cumpărătoare  Să fie în pace şi iertat de toate dăjdiile şi angăriile, vericîte ar ieşi peste an  Să dovedească… că… au fost acel privileghiu al slobozeniei… şi la toţi alţi orăşani strînşi, vericîţi vor fi  Avea prolipsis cum că toţi vericîţi să află în treaba devletului sînt jacaşi şi năpăstuitori.  Se face cunoscut că vericîţi din particularnicele feţe vor avea a priimi plată pentru producturile ce au dat ei la oştiri să vie să se arate la sfatul administrativ.  vericîţi, -te. –  Aceaste nume, adăogătoare toate, vericum vor fi, sînt sau cu trei sfîrşiri… sau cu o sfirşire.  Opreşte-ţi, muză, graiul  ş-aşteaptă-n liniştire Minutul de pe urmă, fatal, vericum va fi.  Vericum te vei purta, ei nu te vor admite în societatea lor.  Este pledoaria cea mai elocventă şi cea mai veridică în favoarea marei reforme.  Noi credem o datorie… a face din revista muzicală o prescurtare veridică despre tot ce priveşte asupra unei opere reprezintate.  Istoria fiecării ţări... este cea mai veridică istorie universală.  Faceţi ca gloria naţiunii să resară subt aspectul ei veridic din pensula şi din ciocanul vostru.  Trebuie să abuzez de pacienţa dumitale şi să-ţi povestesc o mică întîmplare absolut veridică.  Această ştire veridică nu  i-o puteau da marelui logofăt Nicolae Costin nici „istoriile cele străine”, nici „leatopiseţul ţării” Pentru a vedea dacă această interpretare e veridică sau nu, se impune o cercetare mai amănunţită a acelor documente.  A renunţa la literatură ar fi însemnat pentru mine a renunţa la cea mai substanţială şi veridică formă a vieţii mele.  Vînătoarea îndeosebi mă apropia… de tot ce e mai veridic, mai pur.  Voi schiţa un tablou cît mai veridic şi voi face o cronică cît  mai exactă a faptelor ce se desprind din aceste docu-    mente.  Înregistrări care continuă să-i intereseze, astăzi, pe cei care vor să aibă o imagine sinceră, veridică a campaniei.  În fiece versiune  e ceva veridic.  Bătălia pentru Shakespeare… era bătălia pentru o artă nouă… mai veridică prin cuprinderea tuturor contrastelor socie-      tăţii.  Figurile nobililor care asistă la înmormîntare sînt luate direct din viaţă: portrete veridice, pline de observaţie exactă.  Orice artă în general – şi pictura îndeosebi – trebuie să fie veridică. Negruzzi zugrăveşte caractere veridice şi-şi ordonează naraţiunea într-o structură de o simetrie şi gradaţie desăvîrşită.  Era firesc… să ne adresăm textelor dialectale, pentru a găsi o imagine cît mai veridică a vorbirii populare contemporane.  Ia visurile abstracţiilor sale drept ceva veridic.  Trebuie să închegăm în opere veridice tocmai experienţa umană a acestei lumi.  Manolachi spune veridic lucruri pe care le-a văzut cu ochii săi.  Pentru a putea reflecta veridic fenomenele sociale în operele lor, scriitorii şi artiştii… trebuie… să lupte împotriva formalismului.  Teatrul… exprimă veridic idealurile înaintate.  În espunerea întîmplărilor… am năzuit să fiu deplin veridic.  veridici, -ce.
    Veridicitatea romanelor lui Rebreanu oferă un imens rezervoriu de adînci reflecţii. În ce priveşte asemănarea figurilor, veridicitatea mişcărilor,… multe pînze pretenţioase… nu valorează cît această floare de tinereţe.  Veridicitatea dezvoltării şi soluţionării conflictului piesei depinde de prezentarea  într-adevăr autentică a raporturilor dintre cele două medii.  Măiestria în arta realistă este indisolubil legată de veridicitatea şi profunzimea fondului de idei.  În eposul haiducesc, realismul istoric sporeşte mult ca veridicitate a detaliilor.  Multe lucrări valoroase,  impresionante, unele chiar zguduitoare în veridicitatea expresiei lor.  Piesa… se impune atenţiei prin veridicitatea imaginii de ansamblu a vieţii.  Înfăţişează viaţa cu mai puţină sau mai multă veridicitate.  Aceste conţinuturi de conştiinţă există, indiferent de veridicitatea sau de falsitatea lor.   Rudenia din verie este foarte extinsă. Pentru nuanţarea gradului de rudenie limba a recurs la variate mijloace de expresie.  ie.
   
    Ea se mulţumi a-mi răspunde printr-o aruncătură de ochi, care verifica pînă la cel mai nalt punct  expresiile din biletul ce-mi trimisese.  Vom verifica… părerile noastre prin examinul faptelor, prin istoria chiar a bisericei în acea epocă. Evenimentul a verificat ceea ce aţi prezis.  Cele mai multe adevăruri verificate prin percepţiune efectivă au început prin a fi simple ipoteze.  Această sinteză verifică… perfect rezultatele obţinute prin analiza particulară.  Experienţele nu fac decît să le verifice.  Pentru a verifica exactitatea impresiilor mele am avut o convorbire cu un prieten de la Iaşi.  Am vrut nu-     mai să-mi verific părerea. Cazul lui nu e perfect cunoscut.  Sînt realităţi pe care ştiinţa… le verifică şi cîteodată încearcă să le explice.  Ţara  nu-mi face deloc impresia că-i mică. Dimpotrivă. Ceea ce verifică încă o dată adevăruri de mult demonstrate.  Echipele studenţeşti au pornit la lucru pentru a verifica această convingere. Analiza rezultatelor… n-a dezminţit-o. Evenimentu a verificat precizarea.  O răsturnare atît de radicală a valorilor sociale a verificat anume permanenţe ale sufletului uman.  Dacă credinţa mea e verificată de fapte, cu atît mai bine… Dacă e contrazisă, n-a pierdut nimic.  Este numai o presupunere pe care numai cercetările întreprinse la faţa locului ar putea-o verifica.  Exploziile de rîs ale pictorului verificau sentimentul meu din belşug.  Faptul că, folosind această metodă, am ajuns la unele concluzii, care, în general, erau cunoscute dinainte, verifică metoda întrebuinţată şi ne  dă certitudinea că ea poate fi aplicată şi în alte cazuri.  Obiceiul de a tăia un brad din depărtare,… de a-l pune la mormînt îl verificase folcloristul.  Bătrîne, verifică dacă oamenii sînt  într-adevăr gata să sară, într-o singură clipită, la atac! Voia să verifice aceste temeri, dar amîna mereu o confruntare cu minerii.  Experienţele epocale revoluţionare ale veacului nostru au verificat… două teze antropologice.  Acestea se verifică chiar şi din faptele lor; căci avînd concuistat tot, nimic n-au pretins.  Deplina autenticitate a documentului se verifică…  prin calculul indictionului. Prin ştiinţă, istorie şi filosofie se verifică chiar politica pe care o susţin şi eu.  Această concluzie se verifică prin compararea a trei documente.  Dacă insist totuşi din nou este ca să arăt cît de bine se verifică şi de astădată afirmaţiile lui Grammont şi Philippide.  Trebuie să îndepărtăm prenoţiunile din izvor mistic pentru a nu reţine decît ceea ce se verifică în experienţă.  Ne permitem să facem apel şi aici la o ipoteză care se verifică cu fiecare probă ce ni se iveşte.  S-a putut verifica, fără să ne gîndim, că episcopatul nu a crezut niciodată în aşa-numita înviere a morţilor.  Acuitatea vieţii se verifică în înfruntarea morţii.  Se verifică faptul că orice altă soluţie se reduce la una din cele precedente, prin permutări de indici.  Capacitatea criticului şi implicit a istoricului literar se  verifică… în judecăţile lui de valoare.  Aceste informaţii se verifică: din diplomele regelui Ungariei rezultă că în adevăr Moldova a fost întemeiată… de Bogdan.  După cum se vede, mult discutata „eterogenitate” a lexicului romînesc, în ansamblu, se verifică pe deplin şi în sectorul neologistic.   La nivelul acţiunii se verifică atît temeinicia cunoştinţelor, cît şi profunzimea sentimentelor. Încă o dată se verifică dictonul francez că „nu există ticăloşi perfecţi”.  Cineva… sugeră să se cînte… Ioana se verifică dacă nu o excepţională artistă, în orice caz o bună elevă a pianistului.  Şapte din cei mai tari acţioneri vor verifica toate socotelile anului Ne mărginim a indica grosso modo aceste perioade posibile ale dominaţiunii reale a Basarabilor…, rezer-vîndu-mi a  verifica aiuri pe fiecare.  Verificăm o citaţie De cîţi ani nu a venit vreun inspector să-i verifice casa  Procurorul tribunalului de întîia instanţă va fi dator a verifica starea registrelor, cînd ele se vor depune la grefă.  Să verifice cele ce spune cartea.  Gurău caută iar în biblioraft şi verifică date.  După asta mergea la cancelarie…unde…verifica reparaţiile.  A verificat împreună cu Angelica titlurile lor.  Acest veac nu mai este al studiului singuratic,… al călătoriei pentru a verifica o pisanie ori o piatră de mormînt.  Trebuie să verifice faptele; să aibă o explicare, să se lumineze.  Lichidul a fost verificat.  Verificînd aceste rezultate,… se observă că cele date prin calcule sînt mai mici.  Maşini statistice de verificat.  Trebuia… să verific dacă într-adevăr era o gaură cu şoareci.  Cu inventarul în mînă, Hagienuş verifică piesă cu piesă, aproape toată noaptea.  Corespondenţa se poate uşor verifica.   Un fenomen sufletesc… tinde să se simplifice, să se organizeze şi să se fixeze. Să verificăm aceste cîteva constatări.  Tu ai făcut dosarele. Tu ai ales foiţele, tu le-ai clasat, tu le-ai verificat.  Întreprind o expediţie comună în Africa, pentru a verifica dacă un anumit munte există în adevăr.  Verificînd lista celor 34 de boieri…, constatăm că mulţi dintre aceştia erau rude cu domnii.  Răbojul… este un instrument… de verificat datoriile.  Mîine dimineaţă mergem să verificăm amîndoi.  Se duce spre stînga, verifică.  Compoziţia aceasta se poate verifica  prin calcul.  Se verifica dacă şi cît a plătit contribuabilul.  Mecanicul îşi verifică arma automată de pe şold.  S-au luat măsuri pentru întîmpinarea furtunii, s-a verificat amarajul.  Fie „x” numărul căutat al ectolitrelor şi să operăm ca cum am vrea să verificăm acest număr.  Constatăm că rădăcinile verifică ecuaţia propusă.  În toate cazurile, formula… se poate verifica ţinînd seama de expresiile respective ale lungimii arcului de cerc.  E sigur… că şi-a verificat mijloacele de expresiune şi că o purificare a lor, în sensul de progres artistic, se vădeşte în „Cîntece noi”.  Fiecare Cooperativă de Credit şi Economie va fi verificată cel puţin  o dată pe trimestru.  Cînd am fost sigur că nu mă va trăda, l-am verificat şi la conservator.  Cu tot cumpătul ce-şi ţinuse, hotărîse să se verifice din nou. Prin mine, însă, martor.  verific.  –  Pe lîngă ipotezile verificabile…, mai sînt ipotezile neverificabile.  deschid ipoteze verificabile şi concluzii fecunde.  Corectitudinea traducerilor efectuate în acest fel este în principiu verificabilă.  Nu este vor-       ba decît de o ipoteză bazată însă pe constatări ori-             cînd verificabile.  Nimic  din intriga aceasta… nu este plauzibil sau verificabil.  La începutul tradiţiei stă o originală transplantare semantică…, verificabilă prin chiar prima activitate.  verificabili, -e.
    -abil.  Nu se supun nici unui alt criteriu de verificabilitate a întemeierii lor.  Autoarea cercetează  verificabilitatea ca criteriu al adevărului  din punct de vedere teoretic.  itate.
   
   Această concluziune oarecum teoretică ne va îndemna să-i căutăm verificarea într-o experienţă efectivă.  Verificarea s-a făcut de atîtea ori şi deprinderea intelectuală s-a înrădăcinat aşa de tare, încît orice apariţiune a unuia din aceste lucruri în mintea noastră în urma unei percepţiuni necomplecte ne face efectul realităţii.  Manuscripul fiind cunoscut, verificarea afirmării lui M. Kogălniceanu nu prezintă nici o greutate.  A cerceta ştiinţific însemnează… a urmări verificarea prin fapte a unor ipostaze de lucru.  Inteligenţa sa lucidă caută în ficţiune mai mult o verificare ştiinţifică decît o emoţie umană şi o realitate transfigurată.  Nici nu poate fi vorba de vreo revelare spontană a vreunei afecţiuni infantile, ci de verificarea unei scheme feminine, reclamate de natura sufletului meu.  Teoria autoiluzionării apare astfel cu totul discreditată chiar de la întîia încercare de verificare în afară de operele naturaliste.  O serie de esteticieni… susţin… că principalul criteriu de verificare a valorii estetice este succesul.  Verificarea imaginilor noastre despre lucruri, distincţia ce o facem între cele adevărate şi cele false nu este dată de activitatea practică.  Atîta vreme cît opera nu a devenit publică, iar cititorul nu are posibilitatea verificării observaţiilor critice, orice fel de comentariu public e un nonsens.  De fapt este vorba de o verificare în aval a adevărului sau falsităţii structurii globale.  
    Cu verificările s-au trecut 5 zile.  Ce o să ia de normă pentru verificarea veniturilor arătate? Adunarea s-a ocupat cu verificarea titlurilor d-lor deputaţi.  Trăsurele principale au remas aceleaşi, rezistînd verificării la care le-am supus pentru a doua oară.  Verificăm un raport ca să ştim dacă e veritabil sau exact.  Cînd se va face verificarea titlurilor, cum vom proba un venit de 400 galbeni?  Verificarea titlurilor este lăsată la cameră.  Cînd cineva nu recunoaşte scriptura…, atunci justiţia ordonă verificarea actului.  Această verificare, în adevăr, se poate face pentru mai toate lucrurile.  Elementele construcţiei sînt… trecute la verificare înainte de a intra repartizate cu o artă infinită, în vers.  Radu… doreşte o verificare a posibilităţilor care i-au rămas… – Veniţi mai devreme,… doamnă. Eventual pînă ce vine nevastă-mea.  M-am îmbrăcat singur, m-am încins singur, aşa cum se cuvine aceluia care contribuie la plată doar cu verificarea socotelii.  Procedura de verificare periodică a introducerii… standardelor de stat.  Pentru verificare, se filtrează acest precipitat, se dizolvă în acid acetic şi… se adaugă acid sulfuric.  Cauţi spre verificare prin dicţionarele enciclopedice pe care le ai la îndemînă.  Balanţă de verificare Verificarea tuturor maşinilor se face în mod automat.  Vagoane de cale normală de verificare.  Personal de întreţinerea, instalarea şi verificarea aparatelor de cîntărit.  Pentru verificarea variantei… s-au făcut măsurători.  Făcînd verificarea în ecuaţia (1) se constată că rădăcinile sînt bune.  Pentru verificare este bine să se pornească de la „A” la „E” pe  ambele semicercuri.  Pentru verificarea calificării profesionale a cadrelor de traducători specialişti s-a instituit un examen.  Membrii loturilor republicane de tenis de masă au luat parte la trei turnee de verificare.  În cadrul unui concurs de verificare se vor întîlni săritorii braşoveni.  În semestrul acesta am trei verificări. verificări.
    Legi matematice verificate condiţionează dezvoltarea plantei.  Hagienuş se decise a merge la madam Valsamaky-Farfara, care era de o discreţie verificată.  În ştiinţă imaginea-sinteză e întreţesută într-o întreagă mrejă de raporturi abstracte, bănuite sau verificate, între realităţi.  Că basmul se înnoieşte e un fapt verificat.  Resuscitarea interesului pentru documentul literar este o altă coordonată esenţială a istoriei noastre literare…, în dorinţa… de a-şi baza cercetările pe fapte certe şi verificate.  verificaţi, -te.
    Adunarea păşi la alegerea şi compunerea a 9 comisiuni verificatoare din 91 membri cîţi se prezentaseră pînă în acea zi.  Preşedintele comisiei verificatoare a Senatului.  Prin deciziunea  d-lui ministru de finanţe..., dl. Ion C. Jalbă… este numit verificator în serviciul culturei tutunului.  Ajunsesem acum verificator de conturi de gestiune.  Verificator de contoare.  Pe lîngă comisiunea de standardizare va funcţiona un corp de verificatori.  Era confirmat…verificator al Monopolului tutunurilor.  Instruirea periodică a verificatorilor.  Imaginaţiunea din creierul său există… ca efect real a unei cauze reale, deoarece simţurile verificatoare nu contrazic aceasta.  verificatori, -oare.
    Studiul de faţă a fost consacrat acestui migălos proces de verificaţiune, care reduce pe al nostru „ghiob” la prototipul ario-european „şvabha”.  Siliţi sîntem a admite printre adevărurile ştiinţifice şi ipotezele cele mai reprobabile ce ni le procură analogia şi inducţiunea, sub rezerva bineînţeles a verificaţiunii.  Această dată fundamentală a fost supusă la nişte verificaţii precise  printr-un mare număr de observaţii făcute cu nişte instrumente excelente.  Vom avea şi o verificaţie…, că va trebui neapărat ca amîndoă urmele să se întîlnească în acelaş punct al axei.  verificaţii.  –  verega Şapte sfori că mi-ş scotea,… Mi-l lega, mi-l verega, În mîna turcilor că-l da.  Cînd mi-i prindea…, Mi-i lega, mi-i verega, La fiară că mi-i băga.  verigi Rhamnus cathartica .  verigariu Rhamnus tinctoria).  Acer tataricum).  Evonymus latifolius .  verigari. -ar. Rhamnus cathartica).  Verigaşă cu verigaşă dă moarte să pizmuiesc, cînd vede la cealaltă tinere mai multe.  S-află şi-n bătrîni şi-n tineri şi-n muieri mişei, verigaşi şi cîrcotoşi.  Mai bine ar fi să punem în locu-le din desfrînătoriile oraşului femeile deocheate şi pe verigaşii lor.  La ei este cunoscut, Ajutat, cinstit, văzut, Cine este verigaş, Linguşitor şi băsnaş.  A avut un mentor curvar şi verigaş.  verigaşi, -e. aş.
   
    Pe coada lui se înşiră o mulţime de solzi verigaţi şi vîrtoşi.  veregat) Să vă dau pe Tanislau Legat,  Veregat, Cum e bun de spînzurat?  verigaţi-te. –  
    Nădejdea Israililor, cu verigile  acestea înfăşatu sînt.  Nice cu verigi nimenea nu-l putea lega.  Şi ceale doo baiere acăţară de ceale verigi a hojenului cu cîte un cap. Şi vădzuiu patru îngeri iuţi şi pune neşte verici arse de fieru şi le arunca în mu că.  Văzu un om… legat dă acel munte cu verigi dă fier. Sfîrşindu-şi cuvîntarea, cu braţele în cruce, A lanţurilor sale verigi le scutură.  Cînd sînt vitele noaptea pe cîmp, femeia pune lacătul la verigi (lanţul de care e atîrnată căldarea).  Verigile se desfăceau, căzînd unele dintr-altele, şi, adunate de pe podină, nu mai puteau să fie reconstituite.  Dacă se rupe o verigă, tot lanţul se desface.  Nuanţe de sentiment care se pierd una în alta şi se leagă ca verigile unui lanţ.  Percepem un obiect în conexităţile lui spaţiale sau temporale,... ca o verigă dintr-un lanţ.  Mai sînt cai traşi prin verigă şi cu mintea năzdrăvană, Mîndri ca o nălucire.  Tu năltucă, subţirică, Ca şi trasă prin verigă.  Mîndră naltă, subţirică, Parcă-i trasă prin verigă.  O verigă numai ruptă din lanţul ce vă uneşte Şi îndată s-ar vădi-se fiinţa vieţii sfîrşită.  Iorgu de la Sadagura, cea întîi verigă a acestei preţioase salbe de bucăţi teatrale.  Falsificîndu-se o singură verigă, nu vom mai putea înţelege totalitatea catenei.  Orce faptă este o verigă ruptă dintr-un lanţ infinit.  Viaţa individului… nu este decît o verigă ce leagă trecutul cu viitorul în lanţul fiinţelor organice.  Ideea că se va preface  în cenuşă ne apare ca una din verigele lanţului de cauze şi efecte.  Nu se codise să adaoge la lanţul de nelegiuiri al neamului său o însîngerată verigă.  Un asemenea acord…însemna o verigă importantă şi eficientă în întărirea securităţii colective.  O înlănţuire a lucrurilor, o stranie înlănţuire ale cărei verigi le vezi încolăcindu-se una de alta după spaţii de ani.  Arta era veriga capabilă să lege pe om cu întreaga natură.  Lipsea o verigă din această definiţie a fenomenului moldovenesc.  Înţelesese… că el trebuie să fie veriga dintre marea negustorime şi boierii fruntaşi ai ţării.  Împozitul pe circulaţia mărfurilor se datorează o singură dată, indiferent de numărul verigilor prin care circulă marfa.  Ei nu puteau dispune de materialul documentar trebuincios, nu puteau cunoaşte nenumăratele verigi intermediare.  O verigă ce leagă solid diferitele părţi ale acestei vaste şi variate creaţii poetice.  Obştea ţărănească a fost singura verigă de legătură între feudalism şi orînduirea anterioară.  Războiul balcanic este o  verigă din lanţul evenimentelor care marchează falimentul rînduielilor medievale.  În cadrul diferitelor nivele structurale, obiectul ştiinţei conducerii nu poate fi limitat la o verigă sau alta.  Că zdrobi uşea de aramă şi verigile de fier.  Frînse uşile de arame şi verigile de fier frînse.  Laudă, Ierusalime, Domnul, laudă zeul tău, Sioane, că învîrtoşe verigile uşilor tale.  Şi vei băga drugii în verigile cele ce-s în cornurile chivotului.  Cînd pipăi să găsească clanţa, dete cu mîna de verigă: era pusă şi-ncuiată cu lacătul.  Cum intrară,… cu ciocanele lipiră verigele porţilor.  Pentru banii ce lăsase la dînsul îşi cumpărase o pungă cu verigi.  Ţăranii împing pe un ţigan în cancelarie şi, după ce închid uşa după el, ţin veriga cu mîna.  Porţile templului se-nchid cu verigi groase.  Constată că... lacătul era pus la amîndouă verigile.  Nu bagă de seamă la început că intrarea fusese dichisită şi că veriga s-a lăsat scoasă fără mare greutate.  Sluga Marcului venea, Cofele jos le punea, La uşă se repezea, Veriga că le punea.  Dar Vlaicu ce mi-şi făcea? Afară că mi-şi ieşea, Pe ea-n casă c-o lăsa, Veriga că i-o punea.  Iar la mîndra cînd m-am dus. Am găsit lacătul pus. Luai lacătul cu mîna Şi veliga cu căciula.  Ziua sînt uitată Stau şi moţăiesc. Noaptea mă pun strajă Casa să păzesc  Veriga A lega pe criminal, ras în cap, cu ve-riga la grumazi, de un stîlp, în mijlocul pieţii publice.  Un grindei de stejar stă prins în zid de amîndouă laturile, iar în mijloc este o verigă ruginită de care se anina ştreangul.  Ghiţă are o verigă de sîrmă pe care sînt înşirate semnele turmelor lui Lică.  În lipsă ne putem servi de o verigă şi de-o furculiţă de sîrmă sau de lemn în capul unei prăjini.  Un pendantiv, avînd sus veriga respectivă rotundă.  Cîinele trăsese pînă rupsese veriga şi fugise cu lanţul tîrîş.  Aceste chei pe care le vedeţi… trecute într-o verigă de oţel.   Opt verigi pline cu chei mai lungi şi mai scurte.   De un despărţimînt al ştofei atîrna un şiret cu verigă.  Coasa se fixează în „toporişte” cu „veriga”.  verigă de logodnă)  Feaceră şi doo naşfe de aur şi doo verigi de aur pre doo cornure a hojenului.  O păreche sărji de aur… cu un diamant sus, în verigă  O verigă de aur cu iniţialele A. V. pe partea interioară  Se povesteşte că într-o zi unul din ei dete o verigă de acelea unui ţigan ca să-i cîrpească o căldare.  Cînd moare vreo fată mare, o gătesc ca pe o mireasă…, punîndu-i-se în deget o verigă de logodnă.  În tăcere, puse-o verigă în degetul Mitei, alta-n degetul lui Albert şi-i binecuvîntă. Verigile astăzi sînt la modă, mai ales între cocoane.  Pe deget, un inel. L-am luat. O verigă de aramă.  Un călugăr dă pruncului o verigă de aur.  Am o rîză de verigă Ş-o drăguţă-n Şeica mică.  Ne-am iubit dintr-un inel, Ne-om lăsa din puţinel; Ne-am iubit dintr-o verigă, Ne-om lăsa dintr-o nimică.  De-a veriga =  De-a ineluşul sau inelul, numit altmintrelea şi „de-a veriga”, se joacă aşa.  Muierea dacă-mbătrîneşte şi nimeni o mai priveşte, la verigă gîndeşte.  Muierea la bătrîneţe pă ghicitori să pune, la farmece cade, dă verigă să apucă.    Ostrovul se alipeşte de mal, făcînd parte din el, iar braţul persistă ca un braţ lateral al Dunării…, numit „verigă” sau… „dunăriţă”.  Şi acestuia cinci stîlpi cu bumbii depreună şi polei bumbii şi verigile acelora cu aur şi cinci talpe de arame acestora.  Verigă de rod = verigi verige.  –  Verigăşia stăpîneşte sufletili aldată nepătate.  verigăşii. -ie. Purtarea lui dreaptă, nu verigăşoasă cu muierea.  verigăşoşi, -oase.
    -os.
    Darul ce-mi era?... Verigele de inele De la dalbe feciorele.  veriţea)  Orobanche lutea). verigele ea.
   
    Orobanche caryophylacea   Orobanche gracilis Orobanche lucorum).  Orobanche minor . Orobanche lutea verigelul găiei) Orobanche picridis . verigei.  –  -el.
   
    Cînd s-au sărutat, după schimbarea verighetelor, s-au roşit amîndoi.  Îşi scoase verigheta din deget.  Părintele Nae… închidea ceaslovul deasupra vereghetelor.  Verigheta… de la mînă i se agăţă de maşină, prinsă într-un interval de scînduri.  Tot aurul meu e cel din verighetă.  În timpul călătoriei de nuntă şi-au pierdut verigheta.  Nunta-i lucru hotărît, Dar… se amînă întrucît Nu-s verighete mai moderne.  Doamnei dumneavoastră îi lipseşte verigheta de pe deget.  Foarte rar… se vede cîte un flăcău cu o verighetă în ureche.  verighete.  –  etă. Rhamnus cathartica   verigici.
    ică.
   
    Rhamnus cathartica . verigigari.
    ar. Şi am dat cercel în  narea ta şi veriguţe în urechile tale.  La ferestre spînzurau nişte perdeluţe de adamască, aninate în nişte veriguţe ce se înşirau pe o vargă de fier.  Mi-o dat o veriguţă Şi-ntr-on an i-am fost drăguţă.  Cununiţa cea de coajă de nucă se numeşte exclusivamente veriguţă.  A avut… o veriguţă – un inel – la capătul brîului şi l-a prăpădit. veriguţe. uţă.
    Mai mult ar fi stătut încă, De nu vrea zări stîndu-i înainte Pre bunul verin lăcrămînd fierbinte.  verini verine.
   –   În Ardeal, asemenea velinţe poartă numele de verince.  verinci  verince.  –  vérnică vernici verincei.
    Falco tinnunculus). veringhei.
    Va pune, în rîndul puritanilor noştri de zile mari, din nou problema verismului şi a limitelor dintre artă şi realitate.  Apreciem… frumuseţea expresiei, depăşind verismul scenelor prin sinceritate şi delicateţe.  O cuminţenie ca din arta primitivă a dinastiei lui Cranach, unde verismul n-are sensul obedienţei naturaliste.  Prefaţa… cuprinde prima declaraţie de principii veriste a literaturii noastre.  Reapare interpretul verist al personagiilor din critica literară.  Liviu Rebreanu, considerat pe rînd drept întemeietorul romanului realist, naturalist sau verist în literatura romînă.  Paralel, sînt introduse o serie de „aspecte” veriste din viaţa unui set de pocăiţi.  verişti, -ste. Verişană-ntii. Verişană dulce. Verişană a douăle.  verişene verişane şene,  văr işană.  –  ,  . 
   
    Aoleu, verişcane, bine că te-am găsit; alerg în toate părţile ca să-mi găsesc un ginere. Munca, verişcanu mieu, în toate te conduce de-ţi piere urîtu.  Eu am omorît pe zmei, zise ţiganul, … – Aşa o fi verişcane; dară mie pare că tot nu-mi vine a crede că tu să fi făcut o aşa ispravă.  Pre legea mea…, nu înţeleg nimica, verişcane.  Ştii  că-mi placi, verişcane? … Vrei să mănînci singur, hei? Nu vrei să plăteşti vama?  Bună ziua, verişcane, ian spune-mi, mă rog, n-ai flămînzit aici de ieri?  Şi din gură îi grăiau: Veri verişcane, Măi frate mocane.  verişcani, -e. işcan. Lasă-ţi tu oastea ta, Să-mi păzească turma mea…, Să nu-mi piară vreo mioară, Că slujii o verişoară.  verişoare.  – işoară. Dumneaei verişoarei hagiicăi mă închin cu dragoste frăţască  Eu cu verişoara Zinca ce lîngă mine şedea Ne-necasem de suspinuri, pe cînd prostimea rîdea.  Era să videm pe moşul şi pe verişorii noştri, fără a ave ştire de mai înainte.  Verişoare, te jur înaintea marelui proroc să nu care cumva să spui… tatălui meu unde mă aflu.  Zboară în trăsură… la verişoara,… Să-i arăte că mantela minunat face foş, foş.   Cocoana de gazdă, fericită de asemenea surpriză, îl aşeză la masă…, între două cocoane frumoase, o verişoară şi o nepoată.  Verişorul era numai de vreo nouăsprezece ani, destul de nostim, dar cam prostuţ din fire.  Îţi aduci aminte, dragă verişoară, de teiul cel mare din ograda de la moşia noastră?  Acuma văd şi eu că am o verişoară cu care mă pot mîndri.  Sara era petrecere, Era invitată şi verişoara Elis şi – mare minune – a venit.  Fetele împăratului… priveau la verişor… cum priveşte cînele pe mîţă.  Comandă o sticlă de şampanie, apoi peste puţin încă două, căci erau cinci inşi, ei doi şi trei din verişoarele lui Costică.  Învăţînd pe o vioaie verişoară,… i-am transmis o caligrafie pe care eu însumi am pierdut-o.  Mireasa se suie în căruţă cu două verişoare, iar ginerele şi nuntaşii pornesc călări.  Avusese o verişoară măritată de mult cu un brazilian bogat.  Un văr al ei i-a zis la masă: – Ce faci aşa feţe, verişoară?  Du-te, scumpă verişoară, şi întinde-i mîna.  Verişoara Anica, mai de milă, mai de silă, se înduplecă şi alergă acasă ca să aducă un  şorţ de cartofi.  Profilul verişoarei mele Ana… are în el ceva acvilin.  Ce însemnătate mai aveam eu pentru el cînd se găsea în faţa verişoarei sale? Fraţii îi constituiseră un fel de rentă la o verişoară, cu obligaţia de a o întreţine.  Îşi propune să se răzbune pe familia verişoarei sale.  Dacă e vreuna geloasă, spune-i că sînt verişoara din provincie.  Acest agă apare, la sfîrşitul fragmentului, între două femei: Elena, soţia lui… şi verişoara ei, Laura.  Priveam în curte, prin grilaj, trotuarul şi aşa m-a găsit bătrîna mea verişoară.  Verişoara îşi începea ziua de lucru prin spionarea bunicii.  Ei au fost doi  frăţiori, Şi noi sîntem verişori.  Cine-n poală-ţi doarme Au ţi-e frăţior, Au ţi-e verişor.  N΄i s-a vorghit Cii cinci frăţîori, Cii patru verişori.  Oi, sărace verişor, Ţipă-ţi părul prin ocol, Să răsară-un merişor.  Mai străină decît mine, Nu mai e pe lume nime, Numai mierla din pădure, Da’ şi mierla încă are, Că-i e strurzu văr primare Şi sturzoaica verişoară.  Cucoana  avea un verişor al doile.  Verişoară primă.  Verişoară bună.  Verişoară dulce.  Verşoară al doilia.  Verişori primari.  Verişoara mea cea bună, Vedea-o-aş pe drum nebună.  Ce spui, verişoară? poate că vrei să glumeşti? La Paris se dau vrodată piese d-ale romîneşti?  Verişorule, am socotit… că vouă trebuie să vi se fi urît tot jucîndu-vă.  De unde sînteţi, verişoarelor? – După tărîmbu ălant.  Verişoară, mai am doi fraţi, N-or vrea surorile tale să le fie neveste?  Verişoară, draga mea, Ţ-a poruncit maică-ta, Pe-o floare de viorea, Să nu uiţi, dragă, de ea.  verişoară dă cruce,  În ţinutul Tîrnavelor… fraţii de cruce îşi zic  şi veri, şi surorile de cruce se mai numesc şi verişoare.   verişori, -oare.  –  verişorule verişoare,  verişoară,  verişoaro.   –  işor.
    O, Doamne! dragă verişorică, ce prost e tată-to! ce cap gros şi ce-ntuneric în sufletul lui! . Stăi, verişorică, că eu sînt… Leonil, verişorul matale cel drăgălaş. Vitalitatea termenului  se evidenţiază şi în diminutivul pe care şi l-a format:  verişorică.  verişorici.
    verişor ică. Ar fi cu neputinţă să-i afle cineva un fir ca să iasă din labirentul fabulelor lor unde naraţia mea e veritabilă. În mania lor de a descoperi noi efecte armonice, părăsiră calea cea veritabilă sau… cercară a scoate arta muzicală din limitele ei prescrise de natură.  Acoperirea de înţeles se execută în alegorie, introducînd personage străine şi arbitrare în locul celor veritabile.  Erau apartamentele de gimnastică pregătite ca pentru… acrobaţi veritabili.  De acolo venea o adîncă şi veritabilă pace.  Tigăncile sînt veritabile, cu patima lor şi nu cu farduri.  După Gide, romanul veritabil nu trebuie căutat în Franţa, ci în Anglia şi Rusia.  Nu-s vinovaţi nici astronomii veritabili, nici patrioţii adevăraţi.  O pace veritabilă, efectivă nu poate să fie decît rezultatul unor eforturi continue.  Mă purtai ca un veritabil gentleman cu Raoul.  Ea are o importanţă capitală..., constituind punctul de plecare... al artei veritabile.  . Conştient de dispoziţiile sale, de vocaţia sa veritabilă, el se înscrie la Şcoala de arte frumoase.  Este un veritabil critic, adică un om de bună credinţă, care merge cu entuziasm în întîmpinarea frumosului.  Cunoştea pe Ioana  într-adevăr din copilărie, nutrind pentru ea... un veritabil sentiment de protecţie.  Înzestrăm ţara, o dată pentru totdeauna, cu o veritabilă elită.  Legile ştiinţifice dezvăluie esenţa veritabilă, aceea care se realizează în şi prin fenomen.  Învederează atitudini îndrăzneţe…, schiţînd în cele mai elevate momente un veritabil îndemn la acţiune decisă în contra asupririi şi tiraniei.  Alecsandri opune tacit patrioţilor veritabili de altădată pe conducătorii contemporani. Sulina – un veritabil bulevard taluzat cu piatră.  Veritabila împlinire umană nu se poate realiza în afara vieţii.  „Albina” consemnează cu bucurie această izbîndă, reprezentînd o veritabilă performanţă realizată de o trupă romînească permanentă.  Vorbitorii realizează o veritabilă motivare a semnului lingvistic şi, totodată, o restabilire inconştientă a legăturii etimologice.  Domnitorii romîni trebuiau să se poarte ca veritabili egumeni mînăstireşti.  Deşi autoritar şi volubil, ca un veritabil Mecena renascentist, în relaţiile sale cu intelectualii se limita la criterii strict utilitare.  Aproape o sută de standuri de carte au trebuit să facă faţă în fiecare zi unui veritabil asalt din partea cumpărătorilor.  El personal voia să meargă la substanţa lucrurilor…, fiind veritabil pasionat pentru ştiinţă.  Ele  reprezintă însă numai o artă provincializată, lipsită aproape cu totul de ornamentaţia bogată şi supleţea celor veritabile greceşti.  Ne aşteptau cafelele, bineînţeles preparate cu cafea veritabilă.  Nu numai în desenele şarjă, dar chiar în unele portrete veritabile, el interpretează aşa de îndrăzneţ figura.  Una din femeile din şir, îmbrăcată într-un mantou de leopard veritabil…, formulă această întrebare surprinzătoare.  Era într-un costum superb, la două rînduri,… cu o perlă mare veritabilă la cravată. Schimbînd trei perechi de ochelari cu lentile măritoare, două lupe veritabile…, am reuşit să descifrez.  veritabili, -e.
    Îmi place şi ador tot ce este veritatea.  Noi sîntem... convinşi  de veritatea acestei învăţături.  În contra tuturor carii recunoscură verităţile lămurite în aceeaşi, publică o broşură.  A mea pană… Va corăspunde cu misia sa: Amor, veritate, pace a cînta.  În lipsă de regule pozitive, spre a ajunge la veritate, iaca un adevăr asupra căruia ar trebui cineva să aibă o prea mare luare aminte.  Lucrezi în toată viaţa avid de veritate, În haosul ştiinţei.  Meritul unei femei înţelepte… care ştie să asculte, să se supuie verităţii.  Vei înţelege în veritatea sa neînţeleasa conjuraţiune fără conjuraţi.  Curăţenia şi veritatea limbei să vatămă adeseori.  Aceşti apostoli ai verităţii nu avură coraj şi energie de ajuns ca să facă a triumfa doctrina lor.  Nu este iertat a sacrifica eterna veritate trecătorului interes.  Teoriele esclusive sînt acelea ce au servit totdauna mai mult decît orice a întuneca veritatea.  Ceea ce face linguşirele mai periculoase este învăţul, este conştiinţa că am fost lăudat cu tinereţe, cu tact, cu veritate.  Amoarea verităţei e mai mult după gustul bărbaţilor ingenioşi.  A adus adevăruri la masa verităţilor stabilite.  În caz de calomnie… se poate face proba verităţii imputării sau afirmaţiei.  Raţionamentul deductiv trebuie considerat ca cel ce face să se nască o a treia veritate din contactul douor verităţi preesistente.  Voi cerca în următoarele două paragrafe a da o idee precisă despre realitate şi despre veritate.   Aria lui Don Basilio… trece, în opinia cunoscătorilor de muzică, de un cap d-operă de frumuseţe şi veritate.  verităţi.   –  verităţei.   –  Să aibă a-ş strînge pre ai lui oameni cari sînt rumîni den Moldova, verunde i-ar afla  Va fi nepriimit veriunde ar merge.  Veriunde va voi numiţii projectori să facă cercare dă a găsi cărbuni dă piatră, să fie volnici cu a lor cheltuială a face Veriunde să vor afla, să alerge la acel întîmplător foc  Verunde ochii-ntoarnă, a lui voce-oriunde sună, Agiutor chemat n-aduce.  Nu au să pricinuiască, pe veriunde vor trece sau veriunde vor sta, nici un fel de supărare    Veriunde va fi, persecutorii îl vor afla.  D-am un unchiaş prins la tine, Nu ştiu ce i-ai dat de cină? Plumbu d-ingă ver-maşina.  ver-maşină. vermaşine.
    Îmi zîmbi sorbind infuzia căpăcelului de China din ceaşca de vermeil.  Vermelii flori. Părul tău pe sînu-ţi alb, Farmec rar, Ceresc ce luce! E vermeliul cel dalb.  vermelii. –  O vermia (sic), pînză ce să cheamă Linţi pentru legat la gît S-a dat o lovitură teribilă industriii vermiale a femeilor noastre.  -mi-al. –  vermiali, -e.  al. vermicide. vermicule. Oxiuris viermi-cular...  este un viermişor alb, mic, subţire.  O mişcare vermiculară.  Ascaridul vermicular, limbricii… sînt parasiţii viscerelor.  Cecumul se termină cu apendicele vermicular.  vermiculari, -e.  –  vierme.
    vermiculaţi, -te. vermiculaţii.
    vermiculaţii.
     Larvele... au corpul viermiform.   Au o formă cu totul deosebită de insecta adultă, în general sînt vermiforme. Eflorescenţe şi separaţii vermiforme de gips.  vermiformi, -e.  –  vierme Unsoare în contra viermilor (vermifugă). Aromele,… trecînd în lapte, slujesc de vermifugiu sugătorului.  Vermele lor rozător se scapă... alergînd la aceleaşi vermifugiuri.  Medicamente antihelmintice (vermifuge).  Usturoiul este folosit şi în medicină ca vermifug. Frunzele… au proprietăţi stimulante, tonice, diuretice şi vermifuge.  vermifugi, -ge.  –  vermifugii, vermifugiuri)  mi ion.  –  vermilon.   Case vechi, verminate,… cu zidărie groasă.  verminaţi, -te.
   verminaţii.
    Una sau două case în care să intre cineva fără frica de a se împlea de vermină.  Scăpat cu totul de vermină, l-au îmbrăcat într-o duminică cu haine nouă.  Umblau în antiriuri scorţoase de şiac castaniu, îmbrăcate pe pielea goală, mîncaţi de vermină.  Nici drumului nu-i pot turna între pietre vermină.  E vorba de puricii cuprului, de la Ecuator, unde fiecare metal îşi are vermina lui.  Omul statistic nu mă interesează… Vermina. Aceasta a fost eroarea naturalismului.  Pe maidanul cu basculă se revărsase vermina mahalalei.  Vavilon… e ros de vermina neproductivă şi nenaţională a grecilor levantini.  După drojdia şi vermina Orientului frămîntat de milenii de pofte, apare nevoia de civilizaţie.  Îi întorsese spatele, îşi  făcuse loc cu coatele prin vermina peroanelor, trecuse pe sub podul de fier.  vierme) Vermina să nu sugă din floarea mea, ori voi sfărma-o.  Şerpuitoare rîuleţe… nu mai pot scoate glasuri cristaline din cauza verminei ce le amuţeşte.  I-au văzut  la curăţitul prunilor de vermină.  Linguriţa…, ceaşca pe fundul căreia a rămas puţin ceai dulce sînt acoperite numaidecît de o vermină neagră. Furnicile n-au nici un instinct de conservare.  Anemia verminoasă… e o boală produsă de un vierme parazit.  verminoşi, -oase.
    O altă leziune ce pare să aibă multă afinitate cu lacunele de dezintegrare e aceea descrisă sub numele dat de Pierre Marie, de „stare verminoasă a creierului”.  verminoşi, -oase.
    
     După localizarea în organism a viermilor respectivi, se vorbeşte de vierminoză intestinală, vierminoză pulmonară etc. verminoze.  –  Pentru combaterea insectelor… se recomandă stropirea lunară cu un vermorel.  vermorele  vermoreluri.
    Cînd unei nave bătute de tempeste, lovite de stînci, i se rump antenele,… cine poate fi acel stravagant care să vie şi să impuie, zicînd că tot ce este vermulos şi stricat aceea este şi de model.  vermuloşi, -oase.
    viermănos Consimţi să-i dea numai un pahar de vermuth.  Chelnerii, la un semn, fură de faţă, propunînd vermut sau ţuică.  Tablale încărcate de mezelicuri şi votcă, mastică şi vermuth.  împreună cu alte plante, serveşte la prepararea vermutului. Ce beţi? Vin? Vermut? Ceva tare? Am nişte vermut.  Două vermuturi franceze.  Moşierul dăduse repede un curs familiar glasului şi invitase pe tînăr în sufragerie să ia un vermut.  vérmut. vermuth.  –  vermuturi.  –  este foarte parfumat, pare a fi vermutizat.  vermutizez.
    vermutizări. Scurtă de mînă povăţuire… pentru învăţătorii cei de la sate şi oraşă (vernaculi) Este interzis limbilor vernacule să primească botezul literelor.  vernaculi, -e.
    Limbă vernaculară vernaculari, -e.
    punct vernal)  Mişcarea retrogradă care îl animează este mult mai răpide decît acea a punctului vernal.  vernali, -e.
    vernalizez. vernalizări.
    Cînd voieşti să dai vernichiu, pune mai întîi icoana la soare, să se încălzească bine  .  Feluri de arătări ale  oareşcărora vernichiuri, cleiuri şi ale ipsosului Trimisei icoanele… care le-am dat vernichi sau firnais  –   vernichiuri.  –  Acest index este o trăsătură a micului arc graduat care însoţeşte ochiana în toate posiţiunile sale şi care poartă nume de vernieriu.  Linie gradată în milimetri, un cursor cu vernier şi două fălci.  Cursorul poate să aibă şi un vernier care permite o punere la punct de aproximaţie de o zecine de mm.  Vernierul este o mică rigletă, care lunecă în lungul riglei principale.  Vernierul circular serveşte la măsurarea fracţiilor de unghi.  -ni-er. –  verniere.  –  Rotindu-şi privirea pe cerul albit de lumina amiezii, spune către cel în doc vernil.  Mă retrăsei într-un mic salonaş vernil.  Pînza a fost vopsită în vernil.
    Alege mai bine sobele de pămînt ars, refractar… şi fără vernis. Lama nu conductoare este un strat subţire de vernice... ce acopere discurile.  Le analizează procedeele, începînd de la primele operaţiuni de pregătire a pînzei, pînă la darea verniului. La prepararea vernisurilor se întrebuinţează substanţe răşinoase natu-  rale.  E vorba… de acel verniu de preţiozitate care dă scrisului  d-lui I. Peltz, uneori, caracterul de manierism.  Vernis moale =  .  vernisuri.  –    Pe peretele vestic, jos, ctitorii, rezugrăviţi miserabil, cu culori de ulei şi vernizaţi ca şi mitropolitul Daniil.  Fără a renunţa la guaşa obişnuită… pentru a o face mai ardentă, el o intensifică, vernisînd-o.  vernisez. –  
    vernisez.
   –   
    Reîmprospătarea cu culori de ulei şi vernisajul acestor ctitori.  Arta ei nu este arta vernisajului, ci a simulacrului.  Sînt oamenii tuturor premierelor, ai tuturor vernisagiilor.  Era la vernisajul unei expoziţii colective  a unui grup de pictori şi sculptori de avangardă.   Nimic nu e mai şic în lumea asta de vernisajii, decît să apari în tovărăşia sculptorilor şi pictorilor.  Simţea o irezistibilă atracţie pentru toate evenimentele mondene:... serate şi premiere, recepţii şi vernisagii.  Vernisajul expoziţiei a avut loc în prezenţa unor membri ai corpului diplomatic. Astăzi… va avea loc vernisajul unei expoziţii de port popular.  Această primă audiţie a fost precedată de vernisajul unei expoziţii documentare.  Ia, uită-te în oglindă; o pofti… la vernisajul rochiţei, ridicînd storul unei ferestre din salon.  vernisaje  vernisajii. 
    Culoarea… formează azi grija de căpetenie a artistului…, aspectul pe care îl va dobîndi prin uscare sau vernisare.  vernisări.
    
    Tablă vernisată.  În dormitorul luminos, cu pat şi noptiere vernisate, Sultana plasase… o enormă icoană.  vernisaţi, -te.
    Verolă mică = Consumul somniferelor (veronal etc.) a crescut mult.  Nopţi fără somn cu buzunarele jiletcii pline de veronal.  A înghiţit un tub de pastile de veronal.  Cele mai întrebuinţate hipnotice sînt: luminalul, veronalul, dormitalul.  Veronica officinalis . Veronica beccabunga .  Veronica teucrium .  Veronica chamaedrys . Veronica Bachofeni .  Veronica orchidea .  Veronica longifolia .  Veronica prostrata . Veronica serpyllifolia .  Veronică de cîmp = Veronica arvensis .  Veronică de primăvară = Veronica verna .  veronici.   veronice  Un şir de întîmplări, de bancheri veroşi, de oameni hrăpareţi… au hotărît de soarta acestei colonii.  Un bancher veros.  Afacerile politicienilor veroşi au trecut cu aceeaşi grabă.  Lipsa de scrupule a financiarului veros şi hrăpăreţ.  Vînzătorul… îmi înghiţise în  buzunarul lui veros şi fără fund tot procentul.  Nu adăogase nimic la înfăţişarea lui veroasă şi impasibilă. Atacase pe Gheorghidiu pentru „afaceri veroase”.  Un lung prilej de… afaceri veroase.  veroşi, -oase.
    
    Pe calea materialistă se pot imagina ipoteze şi explicaţiuni mult mai plauzibile şi mai verosimile.  Întîmplările trebuie inventate, însă să fie verosimile. O etimologie mult mai prozaică, dar mai verosimilă.  Părerea e destul de verosimilă dată fiind bogăţia în sare a Ardealului.  Din douăzeci de tablouri abia cîteva sînt neindicate de nici o sursă şi introduse ca verosimile.  Tot ce plănuise autorul anonim devenea verosimil.  Făcea verosimil ceea ce afirma.  Reale, verosimile sau simple plăzmuiri ale imaginaţiei sale antrenante.  Ideea era şi mai puţin verosimilă decît aceea a plantei originare.  O asemenea ipoteză este foarte puţin verosimilă.  Din această cauză, faptul istoric trebuie să fie real, iar fabulaţia verosimilă.  Afirmaţia omului acela… începe să pară verosimilă.  Existenţa plantei este însă verosimilă în Dobrogea.  Ţinînd seamă de aceste fapte, Budai-Deleanu a izbutit să imprime numelor un caracter verosimil.  O apropiere…ni se pare mai verosimilă decît celelalte ipoteze emise.  Ştiu, din lecturi ce ni se par verosimile, că este greu să te afirmi într-o lume atît de saturată de artă.  Noua etimologie… devine şi mai verosimilă.   Teoria… nu are vreo justificare morală cît de cît verosimilă.  Ideea de risc… între conştient şi subconştient este destul de abil şi verosimil sugerată.  Din cercetarea unui număr suficient de fapte este verosimil să iasă şi legea.  Este verosimil ca anumite delniţe să nu fi fost sub vecini. Uneori pare mai verosimil ca ruşii să fi împrumutat anumiţi termeni tehnici din engleză, franceză.   Un personaj construit subtil şi verosimil.  Cum pot distinge verosimilul de adevărul brut, realisticul de real? Amestecul de autentic de toate zilele… strică acelei autonomii a verosimilului pe care trebuie să-l realizeze romanul.  Scriitorul… să aleagă însă ce e esenţial pentru tema aleasă, pentru realitatea faptică şi verosimilul fabulaţiei.  Asachi lasă frîu liber unei imaginaţii care trece peste limitele verosimilului.  Exagerarea declamaţiei şi gesturilor dincolo de limitele verosimilului… sînt cîteva din neajunsurile care stîn-      jenesc progresul artistic al teatrului.  A adăugat de la sine un plus de verosimil la procesul sufletesc.  verosimili, -e. –  Ne spun lucruri… a căror verosimilitate se bazează pe cunoştinţele cîştigate deja de noi prin experienţa trecută.  . Făcînd aşa, toată intriga ar fi cîştigat în  verosimilitate.  Prin indiferenţă împinsă pînă la impasibilitate, verosimilitatea creşte.  A reuni aceste aspecte într-o imagine clară, vorbind sentimentului şi raţiunii printr-o operă liberă de orice verosimilitate.  Contorsiunile morale, oricît de complicate ar fi, nu depăşesc impresia verosimilităţii psihologice.  Eminescu, din motive de verosimilitate,… e silit să înlăture splendoarea lapidară.  O critică a compoziţiei… literare, compoziţie lipsită de … verosimilitate.  S-a apreciat… verosimilitatea celor declarate de acest ultim martor.  Scriitorul n-a urmărit atît realizarea unei opere literare, cît, în limitele verosimilităţii, o întregire a adevărului istoric.  Trebuie să ne mulţumim cu grade variate de convingere şi verosimilitate.  În artă verosimilitatea este una dintre legi.  Regizorul a ştiut să confere un plus de verosimilitate oricărui detaliu.  Un erou întreg, sculptat cu verosimilitate, deşi imaginar.  -itate.
    Stihuri în versuri, pentru Grigore Ghica Vodă    Gramatica e meşteşug ce-arat alcătuire... Ş-a scrie încă într-ales cu reguli arătate, Pă toţi învaţă d-a le şti fără greşală toate. Şi versuri înmeşteşugite arată d-a să face.  Cele ce să scriu istoriceşte… acelea mai mult să apropie de adevăr, decît cele… cu versuri şi cu stihuri să grăiesc.  Literile cele mari se întrebuinţează… la începutul fieştecăruia vers.  Versurile moderne se măsoară prin silabe.  Avea să scrie doaă-trei versuri în adevărata formă poeticească.  Grăbesc să pun în lucrare făgăduinţa mea dată, Trimiţindu-vă… Tălmăcirile în versuri.  Versurile iambice, trohaice… nu plac urechei noastre.   Mai deplină şi mai strălucită e literatura frumoasă a ispanilor, precum în proză, aşa în versuri.  Această simpatie aşa de îndatoritoare şi de dulce nu se poate esprime mai bine decît în acest famos vers al lui Terentiu.  Cardinalul… îi răspunse printr-o poezioară, în patru versuri.  Tasso lăsase toate manuscriptele sale, atît în verse, cît şi în proză, lui Cintio.  Scrie frumos romîneşte în proză şi în versuri.  Versul acesta… l-a scos Pisistrat din operile lui Esiod.  El mai întăi introduse versele albe sau nerimate în limba rusească.  Deşi le traducem în versuri, totuşi n-am modificat întru nemic ideea poetului.  Şease dintr-acestea sînt în versuri esametre.  Scrisorile scrise în versuri… au caracterul acelora a lui Horaţius.  Am făcut şi stihuri în versuri.  Impresia produsă prin această strofă provine mai ales din personificarea lunei în versul din urmă.  De-oi urma să scriu în versuri, teamă mi-e ca nu cumva Oamenii din ziua de-astăzi să mă-nceap-a lăuda.  Se produc de la o vreme excelente lucrări în versuri şi în proză.  Aristotel… ne spune că agatirşii puneau legile lor în versuri.  Eu cred că fac acum Mai buni dactilii. N-am nici un vers pocit şi rău.  El a pus în versuri de acelaşi fel cîteva poveşti.  Vornicul mirelui îşi spune înainte oraţia în versuri.  În specia teatrului în versuri problema se pune altfel.  Dedicaţia în versuri ţi-o scrisesem eu.  De zece ani n-am scris un singur vers.  Ne va veni tuturor rîndul să şoptim acel vers teribil al lui Grigore Alexandrescu.  Două versuri deosebit de eufonice... vom cita mai departe.  Poezia se reducea la o simplă succesiune de rime perfecte şi rare, între care legăturile versurilor devin puţin importante.  Cred că discursul a fost o odă în versuri.  Scotea cîte un text grec sau latin… şi recita cîteva versuri cu glas tare.  Am trimis o încercare la „Luceafărul”, în versuri libere, albe.  Unele inscripţii mormîntale sînt în versuri latine.  Vers adonic Vers alexandrin    Versuri leonine Alcătuie înadins versuri (stihuri) în care să cuprinde în scurt istoria.  Bine au zis făcătoriul de versuri Omir că mintea omenească în toate zilele să schimbă. Prin cetirea versurilor sale se făcu plăcut aceluia. Chemasă în curtea sa… pre Anacreon… ale cărui versuri şi acum sînt veselitoare.  Chemare la tipărirea cărţilor romîneşti şi versuri pentru îndreptarea tinerilor  Mai de lipsă era romînilor acum acestea decît poezia şi versurile mele.  El să zice a fi adus Sibila Cumana, cărţile cu versuri, de unde se şi numiră cărţi sibiliceşti.  Către Parnas cu-a lui versuri să-şi ia îndrăzneţul zbor.  Ce se atinge de  înţelegerea poeziei, adecă  a versurilor, aceasta nicidecum, fără cunoştinţa anticilor, nu o vei precepe.  Eu m-aş bucura de aş vedea foiţa Domniii tale împletită ca o cunună de flori! – Soneturi, ode, versuri galante.  Acel poet… în versurile sale, Tristium,  descrie astă ţară.  În versele sale… cînta numele romînilor.  Omule, în aste versuri află-te  şi te cunoaşte!  Face versuri; este poetă.  Autorii, de proză sau de versuri, cetiţi, iubiţi sînt aceia cari au rămas mai aproape de noima naţională.  Printre multele versuri şi note leşeşti şi ruseşti, iată ce găsii.  Niciodată versurile ce scria nu era în analogie cu starea sufletului său.  E uşor a scrie versuri Cînd nimic nu ai de spus.  Ştiu că versurile mele în adîncul vostru tac.  De mult nu mai scrisese versuri şi parcă-l apucase dorul.  Fără a pomeni scrierile înseşi…: versuri, nuvele, amintiri.  Făcea versuri, umbla prin cafenele, scria prin gazete.  Cu glasul lui stins, se puse să-şi citească versurile.  În vitrine, versuri de un nou poet.  În cea mai de seamă revistă literară, „Cugetul”,... public de obicei versurile mele.  Au publicat un volum de versuri.  Scria necontenit versuri.   Versurile În grădină” şi mai ales „Fantazii” – sînt unice în literatura romînească.  Volumele de versuri ale d-lui Bacovia formează un singur poem.  Recita versuri şi proză cu accente de tragic.  A scris drame, versuri şi romane.  Un poet… are sau nu voie să scrie versuri umoristice.  Înfăşurat în togă, cu un sul de versuri în mîna stîngă…, poetul are o atitudine meditativă.  A romînilor virtute… prin versul tău să-nvie.  Melancolia-mi… se face vers.  În poezia noastră dulceagă, lină şi fără adîncime, versul lui Eminescu răsare într-un relief izbitor.    Toată opera lui – vers, proză şi teatru – să corespundă unei viziuni unitare.  Am luat de model versul italian şi a sale felurite construcţii.  El mînuieşte cu aceeaşi dexteritate versul şi proza.  A învăţat de la el versul sprinten ce se pare fără constrîngere.  Versul romînesc nu trecuse… de forme naive, stîngace şi convenţionale.  Asistăm de la război încoace la o renaştere a versului clasic.  Eu nu am darul versului decît în mică măsură. Prefer să spun în proză ce gîndesc.  Stăpîn pe tehnica versului, autorul a realizat… un moment memorabil în dezvoltarea mijloacelor artistice.  Asachi… mînuieşte versul şi  condeiul critic.  Autorul urmăreşte evoluţia versului romînesc în două mari secţiuni.  La limbajul poetic s-a cuprins pînă acum şi tot ceea ce este artă în aspectul fonetic al  limbii, precum versul (ritmul şi rima), aliteraţia, adaptarea perfectă a sunetului la sens.  Vedem cele mai frumoasă cîntări ale psalmistului David tot în versuri.  Cărţile biblice-s împărţite în capite, capitele în versuri, însă aceste versuri n-au neci metru, neci cadenţă.  versuri  verse.
   –   Mehedinţul… se ţine geograficeşte de Munţii Banatului şi le formează versantul oriental.  Transformarea organică nu poate fi aceeaş pentru fiinţele… de pe un versant, ca şi pentru cele de pe alt versant al unui lanţ de munţi.  Pe celălalt versant e parchetul tăiat.  Acest paralelism între numele a două ape… se găseşte pe versanţii opuşi ai aceluiaşi şir de munţi.  Atîta deosebire era între cele două odăi învecinate, încît păreau situate pe versantele opuse ale unui masiv muntos.  Pe versantul de nord-est al acestui deal calcaros se ascunde comuna.  Nenumăratele mişcări de populaţie de pe un versant al Carpaţilor pe altul. Versantul dinspre sat al muntelui.  Între versantele munţilor circulaţia nu putea să fie împiedicată.  Cînd se va găsi la dispoziţie un material suficient, va fi eventual posibil de a separa păsările din versanturile nordice ale Alpilor.  Versanţii sînt afectaţi, în general, de eroziuni torenţiale accentuate şi de alunecări.  Versantul sudic se prezintă sub forma unei faleze înalte, abrupte.  Formează păduri pe versanţii nordici ai munţilor.  Pe versantul apusean al Munţilor Călimani nu existau stîne de vaci cu lapte.  Dealuri aride, cu versante ca rase cu briciul, fără pic de pădure pe spinările lor prelungi.  O violentă explozie vulcanică s-a produs pe versantul vestic al muntelui Etna.  Poezia d-lui Arghezi e sortită… să ocupe versantul liber, în faţa lui Eminescu.  Dănuţ şi Mircea sînt într-adevăr două versante, cu altă vegetaţie, ale aceleiaşi adolescenţe.  Acest versant subiectiv al schematizării matematice nu e incompatibil cu funcţia schematizată.  Toamna însăşi nu este adesea decît o înfiorare…, prag călduţ şi sensibil între cele două versante ale anului.  Un acoperiş cu două versante.  Capacul are forma unui acoperiş de templu şi poartă la fiecare colţ al bazei, pe versanţii acoperişului, cîte o acroteră în forma unui sfert de sferă.  Înclinarea versantelor depinde de felul învelitorii.  versante versanţi, versanturi. Tăutul era versat în scrierile politice a vremei.  Era un om versat în jurisprudenţă.  Dacă mortul nu are rude mai de aproape versate în arta bocirii, cari să-l bocească, atunci se năimesc femei străine din sat.  Este un bărbat învăţat şi versat în toată literatura greacă.  Au pierdut pre politicianul lor cel mai vechi, mai temeinic versat în istoria neamului.  Un grec versat în studiul istoriei.  Ionică Tăutu… era… versat în literatura politică europeană.  Tina Diaconu a adus elogiile de gospodină versată babei Maranda.  Lui Hagiemuş, foarte versat în istoria artelor, îi plăcea biserica lui Ioanide.  Acum apar… bărbaţi versaţi în literatura veche a Romei şi a Greciei.  Poetul rămîne autodidact, destul de versat în literatură.  Extrem de versat în disciplinele orientale… e în stare să descifreze orice inscripţie dificilă.  Secondat de un agent versat, suspicios şi precaut,… Freddy parcurge un itinerar amuzant.  Transparentă pentru ochiul critic cît de puţin versat, lupta dintre inocenţă şi luciditate patronează primele volume.  Semnificaţia lor magică transpare cu uşurinţă unui ochi versat.  Versat, pilduitor, expert, „Doctorul” trăia din reputaţia lui făcută printre actori.  Stratulat este un duşman versat şi puternic.  Sufletul lui a fost ager şi înalt, sfatul înţelept şi versat.  versaţi, -te.
    ,  
    Atacă cu violenţă pe foştii lor prieteni, învinovăţindu-i că ar fi nestatornici, versatili, interesaţi, ba chiar şi trădători.  Acest personagiu versatil, cu existenţa curioasă, e un adevărat cărturar.  Barbu Vultureanu… este, ca orice tînăr, cam risipitor şi versatil în dragoste.  Prea capricios şi versatil… pentru a putea duce la capăt ceea ce începea.  A te purta versatil.  Ajungem la arta lui Picasso, pontiful ereziarh al picturii, versatilul, cameleonicul, ecou talentat al celor mai neaşteptate forme de artă.  Versatili care au dezorientat societatea prin minciuna vieţii lor.  Margareta alunecă pe terenul degradat al femeilor de stradă, mai întîi din motive temperamen-     tale, hărţuită de un versatil instinct sexual, apoi din necesităţi materiale. Un tînăr supus încercărilor, incapabil să accepte spiritul versatil.  versátil.  versatili, -e.
    Tradiţia de versatilitate... îi îndeamnă să caute sprijin în împrejurările externe.  La Stănică, lăcomia şi versatilitatea nu obtenebrau observaţia morală.  Dacă scrisul unor oameni variază de la un manuscris la altul, e dovadă de versatilitate.  Fireşte, în decursul vieţii a trebuit să rupă cu unii din prietenii săi... Niciodată însă din răceala sau versatilitatea inimii.   Versatilitatea timbrală a acestui scherzo simfonic s-a aflat mult în preajma esteticii „klangfarben”.  versaţii 
    Bibliei Coranului Nici o speţie de versuri din poezia profană nu se poate compara cu versetele biblice.  Şeicul Mohijedin căută a întări curagiul poporului şi simţimintele lui religioase prin verseturi din Coran.  Fiecare adunătură este încredinţată unui învăţătoriu care ascultă versetele din Biblie pe care ei le-au învăţat.  Verseturile epopeii evreieşti şi toate epopeele ce se descoperă… nu s-au făcut pe regulile d-lui Boileau.  Aci se află depus… capul lui Kara-Mustafa vizirul, împreună cu cămaşa lui ornată peste tot cu versete din Coran.  Rostea cu glas fanatic verseturi din Coran.  Lectorul e oprit la fieşice verset, prin  schimbarea de limbă a textului.  Cu acelaşi verset sculptat în granitul rece…, mormintele… sclipeau printre ierburile presărate de flori.  Scriu verseturi din Coran.  Preotul coboară iarăşi ochii pe Psaltire şi… recitează versetele eterne.  Corul intonează din cînd în cînd, la unison, versetele regelui David. Autorul… aduce exemple despre sublim atît din textele homerice, cît şi din acele ale Bibliei, din care spicuieşte versetul renumit al Genezei.   Estetica laică argheziană se aureolează de înţelesul ascuns din versetul evanghelistului Ioan.  Ca şi stîrnită de versetele latine pe care prinţul le pronunţa franţuzeşte, ninsoarea începu să pice cu fulgi mari.  Broderia ia ca motiv un verset din Coran şi-l dezvoltă în toate şerpuirile sale.  Începu să se roage…, bolborosind versete din Coran.  Iată doar cîteva versete care anunţă tragedia lui Achab.  Anabase nu se prezintă sub forma versificaţiei tradiţionale franceze, ci în haina mult mai mlădioasă a unor versete poetice, cu aspectul doar tipografic al prozei.  Sub pana lui Heliade-Rădulescu am întîmpinat accente care a-  nunţă… versetele „Cîntărei Romîniei”. În locul unui roman avem o succesiune de poeme în proză,   legate de un fir de mătase, o compoziţie lirică, scrisă de atîtea ori în versete.  În litigiu se  află raportul dintre cele două versiuni, cea a lui Bălcescu, cuprinzînd 61 de versete, şi cea a lui Russo, cu 65.  Aproape de două mii volumuri, cuprinzînd mai bine de trii milioane de versete, s-au compulzat… şi aşa s-au promulgat în timp de trii ani Pandectele sau Digestul.  Cele grăite… nu voiesc a exprima idei, ci servesc pentru alte scopuri, ca în versetele recitate de copii la jocurile lor.  Am auzit pentru întîia oară vocea ei limpede şi sigură, întonînd cîteva verseturi dintr-o romanţă de demult.  versete  verseturi.
    
    O oarecare doamnă…avu clipeala sa de celebritate, mulţămită unor versicule mărunte.  versicúl.  versicule.
    Talentul unui poet se face din bogăţia imaginaţiei sale,… din înlesnirea a versiface, din citirea bunelor modeluri.  versifac.
    Ca romîni, putem versifica fără rimă, nu însă şi fără ritm, măsură, cesură şi cadenţă.  Mulţi versifică admi-rabil, au  şi imagini şi idei, dar le lipseşte „muzica”.  A lăuda pe cineva fi-  indcă ştie să versifice e a-i spune pe ocolite că nu e poet.  Fabule şi istorioare auzite şi versificate de…    Apoloniu de Rodos versifica mitul elenic despre espediţiunea argonauţilor.  A versificat cu uşurinţă legende şi balade fantastice, din izvor folcloric.  Minunat le-a prins gîndirea  Coşbuc, în legendele păsărilor strînse şi versificate de el.  Alte poveşti au fost aflate prin manuscrise... Gîndul lui trebuie să fi fost de a le versifica.  Prima redacţie a poemei Călin… versifică episoade răzleţe din cîteva basme populare.  Versifică basme, născoceşte anecdote,… încearcă pasteluri.  versífic.
    versificabili, -e.
    bil.
    Pentru „Poeticalele” d-tale te complimentez cu sinceritate; e o critică serioasă şi spirituală a maniei versificărei ce domneşte la noi, şi mai cu seamă a uşurinţei cu care ne credem poeţi.  Războiul din 1914 a fost… pentru aceşti oameni, un nesfîrşit prilej de a-şi încerca darul versificării.  Prin accentuarea contrastelor sau prin versificare, poate să obţină un relief mai puternic al zicerii.  Filozofia lirică nu este… versificare de concepte, ci viziune proaspătă, scoasă din suma intuiţiilor.  Cîntecul despre „arborele ştiinţei” e o versificare simplă a comentariului Genezei din „Biblice”. Poetul scrie cîteva poeme,  versificări ale unor legende.  Nu sînt respectate regulele de versificare ale sonetului.  Cea mai profundă cunoaştere a versificărei şi poeticei nu poate face pe un poet.  O versificare liberă şi nînstrunată, ce rar jertfeşte sensul vorbii, iată… elementele de căpetenie ce alcătuiesc cînturile poporane.  Regulele eliziunii nu s-au pus deloc în limbă. Din această cauză… s-au născut o mulţime de versificări.   Am stăruit atîta asupra tehnicei de versificare  a poeţilor începători. Eminescu are versificare bogată, muzicală, frumoasă.  versificări.
    Psaltirea moldovenească versificată a metropolitului Dositeu.  Această graţie va împedica… uneori îndreptarea atenţiunii asupra ideilor conţinute în bucata versificată.  El alcătui o întinsă cronică versificată, întovărăşită de sfaturi.  A patra povestire, asemenea versificată…, se aude prin partea Moldovei de Jos.  În anii aceia, sute şi mii de scrisori versificate au sosit în Ţara Oltului.  Ideile sînt experienţe interne, nu alinieri versificate; ele trăiesc exclusiv ca valori lirice.  „Pluguşorul”… nu este decît un scurt tratat versificat de agrotehnică primitivă.  „Cazania”… conţine primele pagini de proză artistică în limba romînă şi cîteva compuneri versificate.  El izbuteşte să parcurgă uriaşele tirade versificate fără derută.  Aceste şapte povestiri istorice versificate… sînt legate între ele prin aceeaşi armonie interioară a versurilor.  A publicat în această culegere şi o frumoasă rugăciune versificată.  versificaţi, -te.
    Aceştia nu deveniră decît nişte copişti foarte mediocri, fără limbă, fără talent şi, ce e mai rău din toate, poeţi fără poezie, versificatori fără versuri.  Pe puţini poeţi i-au făcut versificatori şcoala sau regulile. Mi-e milă şi de unii puţini cititori, prietini ai versificatorului rănit.  Ori de unde  să fi luat necunoscutul versificator ardelean izvoarele sale, naraţiunea… este de o remarcabilă esactitate.  Am spus despre Conachi că i  s-au prea exagerat meritele, că are poezii sarbede, c-a fost numai versificătoriu.  „Ploaie de primăvară”, poezie erotică, are ca subiect sfada şi împăcarea – subiect pe care de obicei versificatorii îl tratează cu efuziuni, lamentaţii şi strigăte finale de triumf. Declamator şi versificator pe teme date… Ovidiu n-a cîntat dragostea ca o pasiune.  Posibilităţile sale de versificator, îndemînarea sa, dovedeau în el un talent născut şi o sensibilitate sănătoasă.  Magistraţii… dovedeau o admiraţie remarcabilă pentru bătrînul lor camarad versificator.  Domnia sa este un poet, dublat… de un foarte abil versificator.  Versificatorul abil, într-o intenţie mai mult formală,  imită lupta şi toate sunetele ei, dezlănţuind un tumult de tobe care nu mai impresionează pe nimeni.  Acurateţea formală este atît de izbitoare, de unitară, încît socotim că niciodată nu  se poate vorbi de un început şi o evoluţie în cariera lui de versificator.  Scrierile celor doi versificatori au circulat în numeroase ediţii.  Despre G. Bacovia se poate spune că este prototipul versificatorului liber.  Ideea pe care şi-o făceau predecesorii noştri despre noţiunea de „poet”… este în general limitată la aceea de „versificator”.  versificatori, -oare. –  Ca să tractăm… despre versificaţiune sau despre regulile facerii versurilor, cată să vorbim mai întîi despre măsură, cesură, cum şi despre rimă.  Se învăţa… gramatica…, ritorica cu versificaţia.  Cine au redus poezia romînă la regulele versificaţiei şi a prozodiei dupre principiile clasice în literatură? O mică poemă… precedată de un scurt tractat de versificaţie romînească.   Meşteşugul este… de a păstra strofei curgerea discursului din proză şi de a sări peste toate  obstacolele impuse de versificaţie.  Se învaţă aici tot ce gîndirea arabă a inventat ori a transformat: algebră,  versificaţie, astrologie, teologie.  Ceea ce este sigur e că d. Arghezi nu e nici un meşteşugar arid, ingenioasă ilustrare de tratat de versificaţie, nici un deşucheat suprarealist.  Poate să imiteze versificaţia prin meşteşug, dar cătr-acestea tribuie să şi fie născut poet.  Versificaţia romînă, ca şi italiana şi franceza, e mai puţin riguroasă la rime.  Meritul aparent al unei versificaţii elegante consistă adesea numai în reproducerea credincioasă a formelor de stil obicinuite de autorii recunoscuţi.  E mai bine să nu ne apucăm să facem versuri, dacă nu avem pentru versificaţie ureche muzicală şi, pentru cuprins, inimă.  Se va întîmpla ca autorul sau cititorul să se declare mulţumit de poezie, pe cînd în realitate el era satisfăcut de versificaţie.  Costache Negruzzi a fost cel mai entuziasmat faţă de… armonia interioară a versificaţiei. Abia în versificaţie iese la iveală importanţa accentului secundar romîn, care poate marca apăsarea ritmică în acelaşi fel ca şi accentul principal.  Vechile metruri antice deveniră nişte tipare noi ale versificaţiei.  În domeniul versificaţiei, Varlaam nu s-a putut… ridica la un limbaj poetic.  Forma versificaţiei… era aceeaşi pentru balada populară, cît şi pentru cea de curte.  Versificaţia romînească cultă îşi are începuturile în secolul al XVII-lea.  Forma versificaţiei n-a avut, nici la unul, nici la celălalt, vreo influenţă asupra fondului.  Am neglijat cu totul să vorbim… despre versificaţie şi adecvarea formei la fond a operelor literare.  „Cîntarea Romîniei” este cea mai frumoasă poemă naţională, căria nu-i lipseşte decît versificaţiunea spre a putea fi numărată între capetele d’operă epice.  În…povestire se observă urme de versificaţie, ceea ce ne îndreptăţeşte a crede că la început întreaga povestire a fost scrisă în versuri.  Cîţiva coconaşi cu caş la gură se aventurau în versificaţii.  Nu se poate spune că Matilda… n-ar fi fost în stare să înţeleagă unele pagini de versificaţie ermetică.  El era poet. O dovedesc nu numai versurile din celebra sa „Psaltire”…, dar şi celelalte încercări de versificaţie risipite prin manuscrise şi tipărituri diferite.  versificaţii.  –  Această măsură… ţinu locul exametrului antic, despre care d. C. Aristia făcu încercare în a doua versiune a primelor rapsodii din „Iliada”. A dat… o dulce versiune a odei răposatului Tennyson.  Cine vrea să editeze versiunea romînă sau greacă a „Învăţăturilor” lui Pseudo-Neagoe trebuie să utilizeze originalul slavon.  Versiunea originală a lui Ptolemaios… e păstrată în două izvoare tîrzii: Strabo şi Arrian.  Amîndouă versiunile, franceză şi italiană, au fost traduse şi-n limba germană.  Mare parte a manualelor de şcoală prezentate lumii romîneşti de atunci drept originale, au fost dovedite versiuni fidele ale unor opere străine.  În ce priveşte versiunea de faţă, la care am lucrat aproape un an, am urmărit un îndoit scop.  Apariţia unei noi ediţii în limba romînă din „Enigma Otiliei”… şi a unei versiuni în limba franceză… mă scuză de indiscreţia de a spune despre această carte cîteva cuvinte.  Arabii şi evreii… mijlocesc apusenilor cunoştinţa unora din izvoarele cele mai de seamă ale culturii greceşti pe care ei înşişi le studiaseră mai întîi în traducerile siriace, apoi în versiunile arabe ale acestora.  Iniţia-    torul traducerii folosise numai o versiune grecească.  În traducerea „Psaltirii în versuri” nu numai Jan Kochanovski i-a stat în faţă, ci şi versiuni latine occidentale.  Versiunea noastră nu va fi, poate, tocmai poetică, dar este exactă.  Drama şcolară părăseşte în parte versiunea în limba latină şi începe a fi scrisă… în limba naţională.  În versiune originală =  Toate clasele le-a preparat cu mine, Teme greceşti şi versiuni latine.  Există în Moldova… în multe versiuni, de o lungime şi o bogăţie foarte deosebită, un letopiseţ slavon al curţii.  Într-o săptămînă, lucrînd însetat zi şi noapte, am scris prima versiune din „Jocul ielelor”.  Voiam… să jucăm „Iulius Caesar” de Shakespeare, într-o versiune scurtă.  Un manuscris cu titlul „Întrebările Crailor” aduce… cu versiunea Anton Pann (tipărită în 1848).  Ultima versiune a piesei se încheie… cu un proces public.  O nouă versiune a „Plîngerii” care cuprinde o sută de versuri în plus faţă de textul tipărit la Buda în 1825, a fost publicată de Aron Pumnu.  O versiune asemănătoare… se găseşte în cuprinsul unei cărţi pedagogice tipărite la Buda în 1827.  Ce s-a făcut d-aceea, de nimeni nu se ştie:… O versiune spune că s-a călugărit, Iar alta că veninul a fost al ei sfîrşit.  Făcu tot posibilul ca să se lăţească şi să se acrediteze această versiune.  Versiunea asta îmi displăcea profund.  O versiune… susţine că o altă biserică, mai veche,… ar fi aparţinut, în ce epocă nu se ştie, tot armenilor.  Scrisorile lui Ipsilanti confirmă… versiunea după care Iordache ar fi cerut şefului său suprema indulgenţă pentru căpetenia pandurilor.  Se răspîndi… versiunea că Ioanide a căzut precis la misticism.  Este pur şi simplu realitatea în versiunea şi simbolistica artistului.  Cele două versiuni aristotelice nu se exclud, ci reprezintă evoluţia reală a pitagorismului.  Această filozofie este, în general, o versiune a idealismului subiectiv.  În versiunea scenică pe care Reinhardt a realizat-o în 1924…, a vrut să-l prezinte pe Pirandello  într-un mod accesibil.  versiune obstetricală,  versiune artificială)  Versiunea artificială se face de doctorul mamoş în două feluri: prin manopere externe... şi prin manopere interne.  versiune spontanee,  -si-u-.  –  versiuni.
    Verslibrismul din „Poemele luminii”, atît de organic construite pe unicul procedeu al comparaţiei ample, de structură clasică, îşi găseşte explicarea în lirismul intelectualizat pînă la abuz al primei sale faze.  Influenţa muzicii simfonice ca factor al verslibrismului simbolist este o idee susţinută contemporan de mulţi poeţi.  Verslibrismul s-a impus ca un instrument mai flexibil, în stare să urmeze amplitudinea gîndirii poetice.  Poate mai mult decît de pe urma experienţelor verslibriste şi critice ale modernismului autohton, ca poet, Vinea a beneficiat în contact cu descoperirile pentru literatură ale psihologismului.  Poate a doua oară în istoria versificaţiei noastre – prima dată fiind experienţa verslibristă a lui Şt. O. Iosif – poezia germană îndeamnă la libertatea prozodică.  Versul liber... se constituie în atîtea feluri cîţi poeţi verslibrişti l-au întrebuinţat.  Au evoluat între versul liber şi forme prozodice clasice, folosind... şi cadenţe verslibriste spontane, apărute în poezia folclorică.  Dacă verslibriştii ar fi meditat asupra teoriei spenceriene a ritmului, dematematizarea poeziei nu putea ajunge la aritmii.  verslibrişti, -ste.
    Pe verso (fără dată).  Documentul e o fotografie: pe faţă, institutorul Creangă; pe verso, autograful lui Creangă.  Mi-aduc aminte să fi cetit pe vremuri nu ştiu ce listă de rufe pe verso-ul unui manuscris eminescian.  Pe o cerere adresată comisariatului… se află scris pe verso un concept.  versóul   vérsoul   –  .:  ) versouri. –  versori.
   –   Întorcînd acasă pînă aproape de cetate 100 de verste, s-au rădicat volbură mare în mare.  Valea este lungă de 15 verste.  Cu toate acestea nu s-au îndestulat mintea omenească, ci, pogorîndu-se de la cele de sus, au orînduit pămîntului cu însemnare..., delniţe, vîrste, lăţimi, lungimi şi alte măsuri asemenea  Două fregate… au aruncat anghira la 5 verste de la limanul nostru.  O cetate depărtată de Moscva cu 90 de verste.  O distanţă de şepte sute optzeci de verste.  Năvălind fără de veste asupra vrăjmaşului,  l alungă  şi-l goni într-o depărtare de patru versturi.  Piaţa se întinde ovală pe un neted seş într-o cercoferinţă de trei verste, însemnată cu stîlpuşori de lemn.  Dimitrie Vodă… muri ca pribeag… la 420 de verste de Moscova.  De la un sat la altul umbli trei sute de  verste.  verste versturi. Fabule, întîie oară în limba romînă versuite de G. Asachi versuiesc.
    ui.
     Această plecare cătră versuire să însamnă şi între romîni.  versuiri.
    Cele întăi fabule versuite în limba romînă s-au făcut cunoscute publicului prin tipărirele cuprinse în partea întăi a acestei culegeri. versuiţi, -te.
    D. Lamartine, măritul poet (versuitor), s-au îmbarcat la Marsilia pe brigul Alcesta. Dacă versuitorul anonim îşi atingea ţinta, poporul tot adopta, recunoştea, răspîndea cîntarea.  -su-i-.  –  versuitori.
    -tor.
   
    versuleţe.
    uleţ.
   
    Critica îi strigă: nu mai scrie versurele!  Primeşte, poete, aste versurele, Căci sub ale tale falnice aripele Vreau să leagăn gingaş dorul ce-am visat!  Dacă numele i-a fost tipărit la coada vreunor versurele…, ferice de el!  La care arătam versurile mele… mi le despreţuia numindu-le versurele.  vers) +   -ele.
   
    Cela ce va scrie virşuri sau va scoate cîntece întru ocară cuiva, acesta să va certa.  . Din iscusit condeiele scriitorilor, din tocmite verşurile stihotvorţilor… bună pomenirea numelui nici s-au pă-     răsit, nici în veci să va părăsi.  Iaste un tînăr isteţ şi cîntă foarte frumos, face vierşuri îndată şi alte lucruri cu dulceaţă.  Pînă acum puţin au fost obicinuite alte stihuri afară de cele de obşte, ce le numim vierşuri.  Virghilius au făcut niscari verşuri foarte frumoase lui Maro poeta.  Făcură dascalii (poeţii) minunate vierşuri şi cîntece.  Verşur  alese la prohoade  Alături de cîntecele de ceremonial şi de bocete, la înmormîntările din Transilvania se cîntă „verşuri”.  Dară noi cu verşurile Pe la toate căşile.  Cari aţi auzit verşul meu Sau bătîr marieşu Pentru că v-am  spus verşu Au colacul, cu petacul, Să-l împărţi cu ortacul.  Verşul aşa ne spune Că aveţi o botegiune.  Veniţ tăţ a lui Ristos,… Să cîntăm vierşu frumos.  Psăltire a Sfîntului proroc David… pre verşuri tocmită în cinci ai foarte cu osîrdie mare .  Prologul fiind în verşuri iamviceşti.  Omiros… cu verşuri nepotrivite şi cu iscusită limbă elinească au scris războiul a tuturor grecilor.  Verşuri politice... asupra stemelor luminatului şi înălţatului domn  Stihuri alcătuite în verşuri de dumnealui numitul tălmăcitor, cătră cetitori  .  Cleobul Liteanul foarte socotit pentru scrisoarea anilor în vierşuri elineşti.  Ritm, lăteneşte „ritmos”, să zic vierşurile ce să sfîrşesc asemene.  Pot să fie verşurile şi de zece silabe.  Întîmplările ce să înşiră atîta dulceaţă au în sine, cît m-au făcut în verşuri a o alcătui şi spre folosul iubitorilor de poezie a o face lumei cunoscută.  Cinci cărţi scrise pre verşuri  Cărţi scrise pe verşuri a lui Iov, psaltirea, pildele  Grăit-au lui Isav... cum să cunoaşte din „Cartea dintîi a lui Moisi prorocul”, ce să cheamă „Bîrtie”, cap 27, unde, de la verşul dintîiu, aşea să ceteşte iştoria.  În tri verşuri am fost pe deal.  verşuri.  –  Acest Dasiadi este cu semnele acestea: statul 2 arşin şi 6 vreşoace, la faţă curat uscăţiu.  În vîrstă de 21 ani, la măsură 2 arşini 6½ verşoage.  El este nalt de 10 verşoace.  verşoace. –  verştate.
   –   verşuleţe.
    -uleţ. Mîndria sa, iuţala şi verşunia de mai nainte se prefăcură în blîndeţe.  Fără vanitate (deşertăciune) neapropiet de verşunie şi simţitor.  Adeseori obrazii puind pe braţe albe, Petreci şi zi şi noapte în moală verşunie.  verşunii.
   –   ie.
   
    Acum trei zile să fi venit Niculăiţă cu lemnele astea la tîrg, numaidecît le desfăcea…, dar azi soarele cald, care l-a făcut să-şi scoată cojocul, îi strică vertul mărfii.  Singurul articol care vertebrează revista.  Mişcarea difuză a ideilor s-a vertebrat ca ideologie, iar cultura romînă modernă şi-a găsit formula proprie.  Existenţa umană se vertebrează şi iese din anonimat.  vertebrez.
    Gaura vertebrală prezentează în cîte patru părţi… deosebiri despre formă şi întindere.  Cînd vertebrele sînt unite, formez un canal, numit canalul vertebral, în care se află măduva spinoasă.  Strivirile şi frînturile… şirului spinării produc cîteodată osteita şi caria vertebrală.  Ipoteza lui Goethe despre originea vertebrală a craniului e sugestivă ca un mit.  Tuberculoză vertebrală.  Coloană vertebrală  vertebrali, -e.
   –   Animale vertebrate sau osoase.  Ajungem acum la animalele vertebrate.  După această regulă, animalele vertebrate au fost clasificate după notele esenţiale ale mişcării, hrănirii, mutiplicării etc.  este roşu la animalele vertebrate şi la cîteva nevertebrate.  În tabloul faunistic… se vor trece… toate numirile populare constatate, atît  pentru animalele vertebrate, cît şi pentru cele nevertebrate.  Peştii sînt animale de apă, vertebrate, cu circulaţia sîngelui simplă.  Studiind animalele vertebrate nu a fost greu de observat asemănarea ce există între diferite clase.  Toţi indivizii cari fac parte din regnul vertebratelor sînt constituiţi după acelaş plan.  Scheletul tuturor vertebratelor e construit pe acelaşi tip.  Acesta e rezultatul la care au ajuns… anatomiştii, ocupaţi mai ales cu studiul vertebratelor.  Vertebratele superioare apar către sfîrşitul erii puţine, mărunte.  Între liane, gasteropode, crustacee şi vertebrate, se strecura… ţiparul.  În sol trăiesc toată viaţa sau o parte din viaţa lor numeroase animale mai mari – viermi, miriapode, insecte etc. şi vertebrate.  Ordinea complicării anatomice a vertebratelor e şi aceea a apariţiei lor în epocile geologice.  Conţine substanţa bactericidă,… toxică şi pentru vertebrate.  Cestodele sînt viermi care trăiesc paraziţi în intestinul omului şi al diferitelor vertebrate.  vertebraţi, -te.
    În viziunea lui N. Filimon, ciocoiul este, în esenţă, un parvenit, un individ lipsit de orice vertebraţie morală, de orice scrupule.  Fără o vertebraţie ideologică reală, critica îşi interzice accesul în planul acesta intelectual. vertebraţii.
   –   ţie.
    Vertebrele au caracteruri ce le deosibesc de toate celelalte oase.  Vertebrile lombare.  Întîia şi a opta păreche este a nevrelor ce ţese vertebrele (arşicurile) spinărei.  Osul sfînt să găseşte în partea de dinapoi a ligheanului, sub arşicurile (vertebrile) cele mai de gios a şălelor.  Vertebrele prin forma lor se deosebesc de celelalte oase.  Luxaţiile celor din urmă… vertebre cervicale.  Această maladie s-a socotit mult timp că ar proveni din caria vertebrelor.  Lungimea corpului vertebrelor.  Bucăţi de vată şi vertebre albe cu gratii de coaste.  Plaga a treia, situată în regiunea dorsală stîngă, în dreptul vertebrei flotante.  De astă dată fenomenul originar tre-   buia să fie „vertebra”.  Vertebrele cervicale sînt 18–19 la număr.  Ca o undă, oboseala din gînduri şi din nervi i se împrăştia în sînge, apoi o simţea în vertebre şi încheieturi.  Vertebrele fracturate pot să apese pe măduva şirii spinării.  O vertebră din regiunea trunchiului este alcătuită dintr-un os scurt ca un mosorel.  vertebre.  – Şi: Văzusem „vertepul” împodobit nou…, văzusem cum se dansează păpuşile. vertepuri.   Această seară mai avea să-mi facă o bucurie. Vertepaşii.  vertepaşi.
   –   aş.
    Filosofia lor avea două obiecte principale: … să construiască pe această bază un edifiţiu care să remîie filosofic pînă în vertice făr-a înceta de a fi religios.  Aşază masa într-un punct vertical, în chip ce laturea mesii cea din gios să fie paralelă la horizonul.   Un stîlp luminos şi verticale (din sus în gios).  Le despart prin o linie verticală (din sus în gios).  Locul care rămîne între turnul din lăuntru şi între cel din afară este despărţit prin păreţi verticali în şese triangule.  Cît pentru unghiul dreptei cu planul vertical, îl vom construa într-un chip analog.  Direcţia în care puterea atractivă trage trupurile este aceea ce o numim verticală.  Din spate, cu acelaş procedeu mă restabileşte în poziţia verticală.  Coasta dealului care priveşte cătră răsărit este abruptă şi prăpăstioasă, avînd o pantă aproape verticală.  Cămăşile tinerilor… au laturile gurii şi pepţii cămăşii înfrumuseţate cu îndoituri verticale.  Pe o coloană de lemn verticală… este aşezată o măsuţă.  Caracteristică e şi mulţimea toartelor verticale cari împodobesc buza vasului.  El taie pămîntul în sens vertical.  Tuburi verticale formate din cărămizi refractare.  Apa străbate prin coridoarele verticale.  Ploaia cade verticală din cerescul alambic.  Se răsuci foşnind ziarul şi căută o poziţie mai comodă, apărîndu-se de lumina verticală a becului.  Copacii ni se par verticali, chiar atunci cînd îi privim cu o poziţie înclinată a capului. Bise- rica de aici… nu se avîntă către cer, în dimensiune verticală.  Stau lipite de peretele muntelui, lespezile verticale ale fîntînii.  Foiţa… execută o mişcare de du-te-vino între poziţia verticală şi cea de contact.  Profilul solului… poate fi observat într-o săpătură verticală.  Mamaia, pe care o credeam părăsită în acest anotimp, explodează într-un foc bengal nesfîrşit, dar nu vertical, ci răsturnat pe ţărmul ud.  Rizom vertical.  Barele verticale au împărţit valorile numerice ale variabilei.  Diferenţierea limbii la noi nu se făcea… în sens vertical, de sus în jos, ci orizontal, urmînd un curs lin, cu efecte mai puţin pregnante.  Nu mai este posibil a studia astăzi istoriile literare naţionale în secţiuni verticale, adică separate de celelalte literaturi ale lumii.  Aceste elemente de natură psihologică explică în mare măsură  procesul mobilităţii orizontale şi verticale a forţei de muncă din agricultură.  Dreaptă  linie verticală = Linia ce le împreună pre acestea, trecînd prin capul şi picioarele privitoriului, şi iarăşi prin centrul pămîntului, se numeşte linea verticală sau a creştetului.  Antipozi se numesc aceia cari locuiesc 180º de lungime şi tot atîtea grade de lăţime, însă spre miazăzi de  la noi, prin urmare acolo unde linia noastră cea ver-     ticală atinge celalalt emisferiu.  Toate corpurile pe pămînt cad în linia dreaptă (verticală) către centrul pămîntului.  Plan vertical =  Fiind oglinda cea dreaptă pusă vertical şi chipurile dintr-însa au tot acea pusăciune cătră planul orizontal ca şi însuşi obiectele.  O muche de piatră… desparte vertical, drept în două, intra- rea deschisă.  Gulerul lui… se ridică vertical împrejurul gîtului.  Cade vertical sau drept deasupra momelei.  Îşi frea-că vertical palmele desfăcute.  Ne trezim deodată dinaintea unei spărturi operată de la  vîrf pînă la temelie. O ciuceavă sfîrticată vertical.  poate decola şi ateriza aproape vertical.  Deodată ne ridicarăm vertical, ca o  săgeată, pînă-ntr-un nor.  Faţadele erau complet plate sau străbătute vertical de linii costale, formînd serii de pilaştri.  El stă în apă vertical.  Înfigem în pămînt, vertical, o vergea.  Stîna era construită pe furci…, iar pereţii erau din trestie aşezată vertical şi prinsă între  leaţuri.  Plugul cu fierul aşezat vertical… se deosebeşte de aratrul roman cu fierul oblic.  Perpendiculara sau verticala este o linie ce cade drept pe alta, făcînd doă unghiuri drepte, asemenea de mari.  Orce plan perpendiculariu la direcţiunea verticalei se numeşte plan orizontal.  Orice direcţiune perpendiculară cu verticala se numeşte orizontală.  Atomii se depărtează de verticală, fără nici o regulă de timp, nici de loc.  Direcţiunea aproape de verticală nu e bună.  Am scoborît orbeşte cîteva verticale punctate şi le-am unit printr-o linie.  Produsele dispersabile coloidal în apă, fiind mai greu mobile, suferă deplasări descendente pe verticală.  Cinci verticale împărţeau suprafaţa întreagă în casete mici.  Viaţa e o cîmpie fără margini; pe orizontala ei, o verticală cît de mică poate însemna oricînd ceva.  Schimbarea structurii interne, pe verticală şi orizontală,  a conştiinţei umane.  verticala locului verticala unui loc Această direcţie este aceea ce se cheamă verticala locului şi se recunoaşte că este totdauna perpendiculară la suprafaţa apelor liniştite.  Verticala unui loc este direcţiunea arătată prin firul cu plumb.  Acel corp, în loc să cadă în direcţiunea verticalei lui, va cădea cu cîţiva milimetri spre apus.  Aceasta însemna că soarele se găsea pe verticala locului (la zenit).  Primul vertical =  Al doilea vertical =  verticali, -e.  – Şi: Cînd vrea cineva să adevereze echeriul pentru arpentor, trebuie mai întîi să se înfigă bastonul lui verticaliceşte bine prin mijlocirea unei cumpene.  Gaură făcută verticaliceşte la căpătîiul cel din urmă al grindeiului.  Eprobetă plină de hidrogen ce se scoate din apă verticaliceşte.  Se aşază verticaliceşte pe un vălug… orizontal două ace magnetice. iceşte.  Verticalismul acestuia şi orizontalitatea palatelor Renaşterii… sînt deopotrivă forme şi direcţii care… îi dau unitatea necesară.  ism.
    Verticalitatea e dată… de un fir cu plumb.  Verticalitatea Ioanei îi apăru ca o impostură, şi maies-  tatea ei – compromisă.  Mer- sul elegant şi lin al vaselor, verticalitatea îndrăzneaţă a catargelor înfruntînd dar echilibrînd un spaţiu… ni  se impun aici cu o forţă spirituală mult mai mare.   Interesele lor intime şi reale sînt acelea de întărire, clarificare, verticalizare lăuntrică Staminele întocmesc verticiliu ce nu este  consudat cu petalele şi nici cu gineceul.  Trunchiul e subţire… cu flori albii…, aşezate grămadă, la subsuoara frunzelor în verticil.  stăteau numai pe primele 2–3 verticile de cepuri… şi făceau să cadă ades cîte un cucuruz întreg jos.  Frunze cîte 6–12  într-un verticil.  Frunze cîte 3–4 la un nod, în verticil. verticile. verticiliuri, Au doi cotiledoni sau mai mulţi însă verticilaţi. Vedem… o adunare de mai multe rînduri de frunze ceva modificate în forma lor, uneori verticilate.  Cînd mai multe foi încungiură trunchiul sau ramura ca un inel, atunci se numesc verticelate.  Foile stipulate sau verticilate.  Frunzele roibei îs verticilate.  Frunze opuse sau verticilate.  Flori galbene, cu miros de rezedă, verticilate.  Tulpini… verticilat ramificate.  verticilaţi, -te. -li-o-.
   –   Podul, mînat de apele răpezi ale rîului, apucă la vale, învîrtindu-se cu o răpejune vertiginoasă.  Ia să nu bagi de seamă la vertiginosul mers al progresului!  Pune ea probleme vertiginoase minţii şi inimii omeneşti?  Mihai se sili să asculte această vertiginoasă şi perfidă dizertaţie de geografie, istorie şi folclor.  Coborîndu-se pe scări, simţea golul vertiginoaselor descinderi în ascensor.  Se exercită să redea  mişcarea vertiginoasă, înfăţişarea pe care o iau omul şi animalul în diferitele momente care constituie cursa.  Problema deplasării vertiginoase… are şi alte soluţii magice.  E un delir, o succesiune vertiginoasă de căderi, după care nici cea mai puternică respiraţie nu se poate ţine.  Scăderea vertiginoasă a numărului pitpalacilor îşi are cauzele atît la noi în ţară, cît şi în străinătate.  Intimidată de dezvoltarea vertiginoasă, impresionantă, a logisticii, logica formală de tip clasic vegetează azi.   Se înregistrează progresul vertiginos al ideii de solidaritate naţională.  Muta, în fiecare zi, zeci şi zeci de steguleţe care urmăreau apropierea vertiginoasă, ameninţătoare a frontului.  Dezvoltarea vertiginoasă a traficului rutier nu poate să nu determine şi perfecţionarea continuă a semnalizării rutiere.  Cei opt băieşi urcau vertiginos preţul.  Cuvîntul unic, predestinat îi izvorăşte în minte cu uşurinţă şi siguranţa cu care „notele” sar vertiginos, şi totuşi exact, de subt degetele unui prestidigitator al clavirului.  Şoseaua tăia o dîră lucioasă rectilină pe care sania aluneca vertiginos.  Maşina săltă vertiginos peste gropi şi pietroaie.  Două automobile…, venind vertiginos din direcţiuni opuse, s-au ciocnit.  Judecătorul a tăcut. Vertiginos i s-a depănat prin minte tot romanul fantastic pe care îl croise.  În acest răstimp se desfăşoară vertiginos filmul materiei.  Interogatoriul urma astfel vertiginos întru avantajul meu total.  Deşi părul ei era intact, începea a-i albi aşa de vertiginos, încît vopsirea nu era în stare să înece năvala albului.  Oltul le-o ia tuturor, vertiginos, înainte.  Întîmplările veacului se precipită vertiginos.  Acţiunile se vor urca vertiginos.  Zgomotul creşte vertiginos.  Averea îi crescu vertiginos.  Prins între multiplicitatea vertiginos crescîndă a cunoştinţelor şi varietatea lor calitativă… omul de ştiinţă capătă conştiinţa acestei inadecvări.  Peste cîmp se ridică de la o margine o negură şi se apropie vertiginos.  În Dacia numărul oraşelor a crescut  vertiginos.  vertiginoşi, -oase.
   –   Mulţimea echipajelor, varietatea şi bogăţia tualetelor, jocurile şi strigările de tot feliul îţi vor da vertijul.  Lui Saferian un asemenea oracol îi dădea vertij.  Nocturne umbre grele, devorate De teama de-abisal vertigiu.  Rezistent la orice vertigiu al succesului.  Viziunea sublimului e vertijul intelectual pe care-l resimte omul  plasat între cele două infinituri ale lui Pascal.  Se creează un adevărat vertij, nu mai ştii despre ce este vorba, un halou în care se învălmăşesc cuvinte goale.  vertije. verţaiguri.
   –   veruce.
   –   Uredosporii  membrana verucoasă sau echinulată cu pori indistincţi. Cele 4 coaste secundare ale mericarpelor acoperite cu aculeoli subţiri,… rar rugoase (verucoase).  Păstaie de obicei mai lată de 5 mm, adesea verucoasă sau cu nervuri reticulate.  Fruct semiorbicular, lung de 2–3 mm… şi carena dorsală verucos crenată.  verucoşi, -oase.
    Florile… în interior punctate cu brun întunecat şi cu mici verucozităţi aspre.  Seminţe închis-brune,… acoperite cu verucozităţi mici de culoare deschisă.  verucozităţi.
   –   Năuăză-şî nauă de verunăşate spurcate.  verunăşate.  Ne tot vorbesc de angeli, ne tot deping la angeli Sculptorii şi pictorii, poeţii-ntr-a lor vervă.  N. Bălcescu, tînăr în care era numai inimă, trata chestiile istorice şi sociale  cu o vervă, cu o bărbăţie, cu un stil necunoscut încă  în jurnalistica romînească.  Verva dumneavoastră nu s-a prins nicidecum de acele lacrimi mai arzătoare şi decît focul ce le pricinuise.  El ne-a povestit cu multă vervă cum ajunsese deodată ban mare.  A jucat cu multă vervă, deşi nu-l mai ajuta glasul, nici memoria.  Începea cu verva lui strălucită să-mi predice budismul.  Publicul îl aplaudă des. El simte în sală un curent simpatic, care-i aţîţă verva.  Spunea fel de fel de întîmplări cu… o vervă de meridional.  Pe mantia de umbră-a vieţii voastre Pun fluturii de-argint ai vervei mele.  Ce vervă avea! Ce inteligenţă sclipitoare!  Avea verva, pasiunea, tinereţea comunicativă şi stăruinţa de a reveni asupra aceluiaş lucru.  Verva lui e foarte apreciată.  Nu trebuie să te superi, domnul e nervos şi are vervă.  Stam atîrnaţi de gura povestitorului, fascinaţi de verva lui.  După miezul nopţii ajungea alt om, ager,… scînteind de vervă şi de spirit.  Era un zgomot infernal şi eu mă găseam într-o vervă straşnică.  Admirabila galerie de portrete, pe care ne-a lăsat-o sclipitoare de talent şi vervă, constituie o vastă arhivă de documente omeneşti.  Într-o incisivă şi plină de vervă cuvîntare apostrofează Divanul.  Un povestitor plin de experienţă umană şi de vervă.  Sub imboldul societăţii, tristeţea ori deprimarea dispar, buna dispoziţie apare, spiritul de conversaţie, verva cresc.  E numai spirit, vervă şi fineţe.  Cronica lui Şincai trăieşte prin cîteva fragmente strălucind de vervă şi inteligenţă.  Avea o vervă extraordinară, era comunicativ, rîdea din toată inima.  Există la eroii lui Creangă… o vervă extraordinară.  Verva sa cea poetică, deodată cu ivirea uniformii romîneşti, într-o clipă…au produs următoriul marş.  Se cere o voce mult mai mare, o vervă muzicală mai bună şi nişte cunoştinţe muzicale mult mai întinse.  Acesta era mijlocul ca să împiedice verva poetică a amicului său.  Cititorii de azi nu mai sînt capabili să guste verva stilistică şi spiritul polemic, ci umblă numai după crime şi scandaluri.  Observaţia şi verva satirică a scriitorului se exercită asupra întregei vieţi culturale, literare, artistice şi politice.  O gazetă scrisă cu multă vervă pamfletară.  Verva satirică este sprijinită de o fantazie caricaturală asemănătoare.  Pentru ca spiritul nou să se poată exprima în opere durabile, a fost nevoie ca verva satirică şi imaginaţia să fie disciplinate.  Era în Urmuz o mare vervă creatoare şi o fantezie neostoiată.  O vervă filologică… îi dă posibilitatea să întrebuinţeze limbajul tehnic al ştiinţelor pozitive, al artelor plastice ori al muzicii.  Bău mai mult ca de obicei, să-şi regăsească verva lui de om de lume, care domină eroic împrejurările.  Pe toate… le domină verva pamfletară a ziaristului.  Comicul rezulta mai ales din fantezia şi verva verbală.  Primele meciuri… au scos în evidenţă verva de joc a handbaliştilor.  Romanticii pictează cu vervă,  iubesc culoarea grasă şi culantă.  Trebuie să fie mişcat ca să  vorbească şi în vervă (aprindere) ca să scrie.  Deputatul era, fireşte, în vervă şi într-adevăr era amuzant.  În seara aceea Scarlat a fost mai cu vervă decît oricînd.  Prietenul era în vervă.  Dragu este în  seara aceasta mai în vervă ca de obicei.  Pe lîngă toate, nu se simţea în vervă cîtuşi de puţin.  Un fel de vervă a ritmului interior străbate, ventilînd naraţiunea.  Pe scenă e tot timpul vervă, forfotă, mişcare. verve Să cumperi o broască mai asemenea cu aceea ce au trimes răposatul, ca să o pui la pimniţă pentru uşa mănăstirei… fără vervor, cu 2 chiei să fie  Unde nu e vervăr, portiţa se deschide cu ajutorul unei sforicele.  ververe.   : vervle,  Lîngă rugă şi lumină Lungă, groasă, vederoasă De ververi şi-ajunge-n ceriu.  vîlvoare).
    Fondul permanent al psihologiei lui burgheze este al unui vervos parodist, al unui meticulos ironist de metehne autohtone.  vervoşi, -oase.
    verzaci, -ce.
    ac.
   
    În aceste case se pun litere ce se întrebuinţează mai mult la modele sau titluri şi unde avem de lucrat mai mult verzale (majuscule).  verzali, -e. –  Picus viridis verzănii.
    Verzeala şi veselia unui lan boronit.   le mai spălai cu altă apă, iar înc-o dată,… ca să iasă verzala aia, să nu mai miroasă a brustani.   = Pleurococcus  vulgaris).  verzeli.
   –   eală.
   
    Nişte păsărele cîntă viersurele Pe rămuri verzele. verzei, -ele.
    -el, -ea.
    Verzerul tile-gii =  Ruşaşte răsăritul; muntele rubinează; Îngînat pîntre aburi dealurile verzesc.  verzesc.
   –   Toate ierburile, verzeciunele şi toate dobitoacele cele curate dau voao spre mîncare.  Verzăciunile, dormitul la soare primăvara… produc totdeauna friguri.  Să nu care cumva să mîncaţi verziciuni, că vă îmbolnăviţi de stomac.   urzîci şi verziciuni.  Ştiru… îl stoarcem… să iasă verziciunea aia.  verziciuni.    -iciune.
   
    Chirilă are deodată o iluminaţie şi toată faţa lui afirmă verzimea ochilor mei.    .
    ime.
    O apşoară… se află mărginită de anini stufoşi, de aluni, poiene şi livezi verzinde.  verzinde.
    verzinişti.
   -zi-oa-.  –  verzioare.
    ioară.
   
    Munţii… De verziş se despoiau, Cu nori negri  se-nvăleau.  Te plimbai…, privind cînd în jos la lutul pămîntului, cînd împrejur la verzişul copacilor.  -iş.
   
    El pusă o mură lin linişor, Nu de cele ce culeg dragile Fete prin codru cel verdişor.  Papuci verzişori, Pe la toc cu flori…, Ştie să-i poarte.  Să sădim un mîndru măr, Năltişor şi verzişor.  În rai ce vedea? Neşte pomişori, Mul’  sînt verzişori.  A sosit şi un maior cu un polc de oaste ce-i numea verzişori.  Veneau roşiorii şi verzişorii călări, despărţiţi în căpitănii, fiecare cu steagul ei, purtînd mintene roşii şi verzi.  Romînii ăia grozavi… au făcut atîtea izbînzi odinioară, împreună cu verzişorii.  Phoxinus phoxinus).  verdişor)  verzişori, -oare. –  işor.
   
    Brassica oleracea var. gemmifera).  Sempervivum Sedum verzişoare.
    -işoară. 
    Mi s-a acrit cu atîtea verzituri.  Ai băgat numai verzituri în sobă şi s-a stins focul.  verzătură)  Trece pin el verzătură.  verzituri : itură.
   
    Aceste ape sînt… cîteodată… verzii.  Din poama verzie, numită silvană,… vinul nu este prea trainic.  Mă întorceam de la Stînca Dragnea şi… mă aflam în faţa unei hălăciuge verzie.  Pămîntul… începe iarăşi a se îmbrăca în vesmîntul  lui cel verziu.  Roca… prezentă  o coloare uniformă verzie, ce se pare datorită discompunerii elementului feldspatic.  Stofa din care se face o stambă importată de bumbac, cu cîmp negru sau verziu.  E un strălucit covor de chipuri care se desfac de pe armoniosul fond albastru şi verziu.  Pardesiul… bătea în floarea verzie a untdelemnului de măsline grecesc.  Bălţile Bahluiului răsfrîngeau… acelaşi cer verziu de toamnă.  În rînduri de saci cu gura deschisă – Boabele să ţi le-nchipui: gălbii Sau roşii, verzii, sinilii, aurii.  Sîngele mi l-a vărsat Potca cu ochi verzii.  Frunză verde şi verzie.  Măghiran crescut în drum… Mai bine te rup verzîu.  Hai, bade, şi mă sărută… Nimenea să nu ne ştie, Numai frunza cea verzie.  Beşică verzie – beşică galbenă…! Nu junghia… – nu ustura – nu săgeta!  Roşaţă roşie, Roşaţă verzie, Roşaţă albăstrie…, Cum l-o întîlnit, Jos l-o trîntit.  Oare care sînt ochii cei mai frumoşi? – Cei verzii ca smaragdul.  Cătră miazănoapte, cerul se boltea verziu ca piatra de chiclaz.  Inflorescenţa, o paniculă mare compusă din flori ver-       zii-gălbui.  Carduelis chloris).  verzii.
    iu.
   
    În auritele zile ale verii, în sînul verdoasei umbre a pădurilor…, glasul tău… nu încetează de a răsuna în sufletul mieu.  Ne adăpostirăm sub crăcile verdoase ale unui stejar bătrîn.  A întors spre mine ochii mari verzoşi.  Knautia arvensis silvatica).  verzoşi, -oase. os.
   
    Straturile de iarbă tînără verzuiau ca nişte covoraşe de catifea întinse la soare.  verzuieşte. 
    Vorba „chlor” aduce aminte coloarea cea verzuie a acestui gaz.  Poate vrun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac,… Aticismul limbii tale o să-l pună la cîntari.  Ajunse cu privirea în colţul unde bătea-n plin lumina verzuie.  Privea la … ochii lui verzui, care acum se mişcau cu atîta vioiciune.  Magia nopţii este sfîntă… Verzuiele unde dormitează.  Vaporul lasă-n urmă o cărare de spumă verzuie.  Cîte-o pîlpără de vînt zburătăcea frunzele cît colo, nu numai pe cele galbene şi uscate, dar chiar pe cele mai verzui.  Anisia, o bălăioară cu ochi verzui… şi iuţi.  Aici, apa bazinului se aşternea ca o pînză mare verzuie.  Scatii cu guşa verzuie se zbenguiau prin ramurile pline de chiciură ale pomilor pustii.  Regăsesc un tip cunoscut…: e Gavroche…, cu ochii lui verzui şi gura ştirbă.  Pe prichiciul pridvorului… străjuieşte o ulcică verzuie de lut.  Era cîrnă, cu ochi verzui, mici, sub sprîncenile drepte.  În faţa lui verzuie  se sprevedeau liane.  Cu fulgere verzui creştea furtuna.  Culoarea predominantă pe spate este brună-cenuşie, dar cu capul şi gîtul verzui.  Ni se arată într-o văiugă… un ghiol  cu apă verzuie şi noroioasă, acoperită cu mătreaţă.  Gen cuprinzînd  arbori … cu flori mici, verzui.  O văd sosind cu săculeţul ei, în care îşi are ghemul de lînă verzuie.  Un grup de femei zglobii, în rochii deschise, albe… sau verzui…, se distrează.  O paloare verzuie îi spoia figura scofîlcită de chinuri vehemente.  În locul trandafirilor, atîrnau ciucuri de flori verzui de laur.  Din spuma de lumin-a licuricilor verzui Ţi-adun în inimă surîsul.  N-a apucat să-i mai dea băiatului decît vreo doi ghionţi, prin surtucul verzui de aba. La cinci exemplare… s-a putut constata … două pene negre, cu un luciu verzui.    Culoarea verzuie a seminţelor arată că ele au fost recoltate înainte de a ajunge la maturitate.  Avea în ladă o redingotă verzuie.   Se aruncă pe mocheta verzuie care acoperea sufrageria.  Sepale… carenate, cu carena spre exterior verzuie.  Erau vietăţile apelor moarte, Zăcute sub o vegetaţie grea acum,…izbucnind din sine, din hrana  adîncurilor, ca un nămol verzui.  Prin sufletul meu grîne în valuri albe curg Şi-n umbra lui coboară verzuile lăcuste.  Învelişul floral brun, verzui, alburiu, membranos, uscat.  . Spatele este negricios, cu reflexe verzui sau albăstrii.  La închegatul laptelui se folosea şi străgeata, un fel de zer verzui care se forma deasupra laptelui închegat.  Albul zidurilor… se mînjeşte de o mîzgă verzuie.  Un minunat urcior  cu ape negre şi roşii, cu unde verzui ca smalţul de la Bizanţ.  Să-ţi dau şalvarii mei Verzui ca foaia de tei, De nu trece glonţ prin ei.  Cu zeamă de spanac se face ver-          zui-cafeniu.  Alături, resturile ouălor… ver-zui-deschis.  Obrajii îi erau fragezi…, ochii verzui-deschis.  Picioarele ver-       zui-măslinii.  Flori galbene verzui-brunii.  Frunze verzui-albastre.  Copilul… intra în spaţiul Grotei, în umbra umedă, ver-       zui-întunecată, de piatră.  Marea sală „filosofică” te orbeşte prin … nuanţe brune, ruginii, verzui-albăstrui.  Prin întunericul bătînd în verzui… se risipeau pe la sălaşurile lor.  Casele se rînduiesc una lîngă alta, vopsite în verzui.  Soluţia, de la… verzui, trece la galben.  verzui.
    -ui.
    verzulii.
    -uliu.
   
    Carduelis carduelis verzunci. Muşcelele acoperite de-o pojghiţă verzurie abureau un fum ce se-nălţa alene.  Cea de-a doua bolboşea ochii săi verzurii, scăpărînd scîntei. Ochi verzurii.  verzurii.
   –   uriu.
   vesanii.
    A pricinuit răzvrătire şi vesaturi felurite.  vesaturi. -tură.
    
    Cu bucurie şi cu inimă bună şi veaseli să întrăm întru întîia deşchidere a ţineriei Voinicul…, deaca biruiaşte şi se slobozeaşte den războiu, elu se întoarce veasel şi cu bucurie.  Svîntul ieşi veasel din pădurea aceaea. Cela ce nu-ş va face voia rea după moartea celui otrăvit, ce-ţ va părea că iaste vesel, face prepus cum să-l fie el otrăvit.  Să ieşi cu veselie la boierii tăi şi să nu te priceapă cumvaşi că-ţi este frică…, ci te arată lor vesel.  Deca băură, ieşi domnul şi Stoican den pimniţă veseli, gîndind că n-au audzit nimeni sfatul lor cel hiclean. Au poftit Racoţii îndată pre Ştefan Vodă la masă, vesel şi voios de izbîndă.  Merseră fieşcarele la lăcaşurile lui, veseli şi buni la inimă.  Veseli de a nepriietinului biruire, dar încă mai veseli de a foamei potolire, cineşi la ale sale să dusă.  Au venit Radul Vodă în Tîrgovişte vesel şi cu toţi boiarii.  Toţi era veseli de veni-rea lui Gligorie Vodă.  Altă mîngîiare trebuie celui vesel şi alta celui trist.  Cînd eşti vesel, nu să cuvine să cerci altă răsplătire împrotiva celuia ce te zavistuieşte  Înţălegînd aceasta, vesăl mergea cu oastea.  Dacă-i aşa, mai bine abate La vesela noastră ţigănie Ce acuma prisosind cu de toate Tăbărea la Spăteni pe cîmpie.  Fiţi dară, rogu-vă, deşteptaţi, sîrguitori şi veseli la predarea învăţăturei.  Spăriet şi vesel că o vede, să opreşte,… şi îşi pleacă ochii.  Oare cel ce are mai multe decît alţii, pentru aceasta e şi mai fericit? Oare este mai vesel?  Un om este fireşte mai vesel şi stilul sau chipul scrierii sale pretutindenea arată al lui haracter.  Ş-au luat umbrela şi au purces în cale vesel.  Holericu e voios, însă nu e vesel.  Văzîndu-l împăratul că e vesel, se bucură.  Slabi în despărţire şi lipsiţi de voie bună, Sînt mai zdravini şi mai veseli în traiul cel dimpreună.  Merse în scaunul său din Alba Iulia, vesel de triumfurile sale.  Moldovanul era vioi, vesăl, cu inima deschisă ca şi casa.  Cînd veselă pînă la nebunie, cînd melancolică pînă la disperare,… era în toată puterea cuvîntului un demon cu faţa de înger.  În locul moşneagului,… atît de roş şi de vesel, mă întîmpină un neamţ sarbăd şi flegmatec.  Lumea era îngrijată şi posomorîtă, nimeni nu mai rîdea, numai noi romînii, studenţii din Paris, eram veseli şi voioşi.  Veselă şi jună te-am cunoscut odată; Cu aceleaşi defecte acum iar te găsesc.  Învingător vesel intrai în vro cetate Nesocotind viaţa pentru-a ei libertate.  Tot veselă şi nebună ai să fii, Iulio, – răspunse cealaltă.  Era mai întîi de toate un om bun la inimă, milos, cinstit şi vesel pînă la uşurinţă.  Eu n-am uitat nici pe răposatul Caraiman, veselul şi priceputul staroste al vînătorilor tămădăieni.  Căci aceloraşi mijloace Se  supun cîte există, Şi de mii de ani încoace Lumea-i veselă şi tristă.  În astă-sară Dionis era vesel, fără să ştie de ce.  Eram vesel ca vremea cea bună şi sturlubatic şi copilăros ca vîntul în tulburarea sa. S-a uitat drept la el, a început să rîză veselă, ca la vederea unui vechi prieten de mult aşteptat.  Luînd… leacurile, s-au întors veseli la palat.  Pururea vesel, pururea nepăsător de ce-l aşteaptă în viitor, el îşi urma înainte calea pe care i-o însemnase cetirea serioasă şi îndelungată.  Hori de brîu se vor întinde Şi cu fete se vor prinde Veselii flăcăi jucînd.  În odăile vecine, cete vesele de boieri… mănîncă şi beau… în voie.  Guraliv şi vesel era cel ce ocupa locul de onoare pe perinele moi ale trăsurei.  Lume veselă ca astăzi  N-am mai pomenit demult!  Era vesel că-i va intra în casă un om aşa de lăudat de gine-     re-său.  M-am deşteptat veselă, vioaie.  A prins… a fi mai vesel şi mai cu drag de lume.  Era vesel ca şi cînd ar fi scăpat de o grijă mare.  Chiuiau veseli şi făceau semne.  Cum înmurgeşte, aceşti micuţi… vin veseli la ferestre şi cîntă fiecare cîte un cîntec.  Era un romîn neaoş şi voinic, o namilă de om vesel şi plin de inimă.  Era vesel  nevoie mare şi plin de bunăvoie.  Se înfăţişa ca un om în toată firea, voinic, curat,… lucid şi destul de vesel, ca să-mi împrăştie închipuirile urîte.  Tocmai cînd ajungea el în mijlocul ogrăzii, dadaca Măgdălina îl întîmpină veselă. Mi-a trecut pragul mai veselă ca de obicei, urîndu-mi să-mi meargă toate din plin.  Vesel, sprinten, am pornit la plimbare pe bulevarde.  Aveam pe un elev de administraţie, tare mai era vesel,… cînta şi vorbea toată ziua.  Nebunatice, vesele… fetele se prinseră într-un soi de horă.  Eşti prea vesel pentru situaţia în care te afli.  D-or fi juni colindători, Ei în casă c-or intra, Ne-or cînta, Ne-or colinda,…Vinul veseli că şi-or bea, Frumuşel s-or ospăta.  Atîta era de bucuroasă şi de veselă, cît nu-şi afla loc.  Veselă-i mireasa, Acum nu toarce lînă, Numai cît am văzut-o Cu păharu-n mînă.  Fii veselă, jupîneasă, Că ne vine-un Domn la casă!  Era foarte vesel că izbîndise să cumpere… vreo cîteva fălci de  loc.  Fata murgul înşela, Veselă încăleca Şi ca vîntul se ducea.  Fă-te mai vesel şi voios, Ca şi-un trandafir frumos.  Să ne închinăm cu vesele suflete şi cu bucurate inimi.  Atunce sufletele şi inimile direpţilor să vor împle de bucurie şi de dulceaţa liubovului lui Dumnedzău… şi  vor hi veseli de beţia băuturei ceii dumnedzăieşti.  Fii… cu bună şi veselă inimă.  Trupul tău  ce-au fost ţărînă în ţărînă s-a preface, Iară sufletul tău vesel sus în veci va gusta pace.  Traiul lumii, dragă tată, Cine vor, aceia lese-l, Dară sufletul mi-e vesel, Tinereţea luminată.  Eu, beizade Alecu, astăzi nu mă simţesc deloc mîhnită ca Domnia ta şi sînt cu inima veselă, deşi m-a spăriat ursul.  Era tocma în miez de primăvară Cînd zăfiri cu florile să joacă, Păsărelele vesele zboară.  La mugur iedul vesel s-acaţă.  Păsăruica ştergîn-du-şi pliscul de creangă ciripeşte veselă ca mai înainte.  Fata stînd pe gînduri, vesela albină Cu galanterie de buze-i s-anină.  Zaica… totdeauna e veselă şi bine dispusă… Cîntă mai în tot minutul, cum îi vine la gură.  Uite, graurii pe luncă, Veseli, fericiţi ce sînt!  Veseli, zglobii, ca puii tuturor animalelor, nu se depărtează de scroafă nici o minută.  Ciocîrlanii săltau veseli prin uliţi, căutînd grăunte prin gunoiul din urma carelor.  Vineţii porumbei, De sus, jos că  s-or lăsa,… Apă veseli c-or gusta.  De la iesle se smîcea, La glas de stăpîn venea, Venea vesel, neînşeuat, Neînşeuat şi nenfrînat.  După ce înceată viforul,... arborii, holdele şi florile sînt mai verzi şi mai vesele.  Ce sînteţi voi înaintea celui ce a sfărîmat vecinica tăcere a  haosului şi a trimis stelele dimineţii să înceapă veselul lor drum preste lumea nou-născută.  A venit o fetiţă, ca de zece ani,… uşoară, albă, cu ochi mari albaştri şi cu părul galben buclat pe spate…, o rază veselă de primăvară.  Cînd soarta mă apasă…, Cînd veselă m-ajută, cînd aspră mă goneşte.  Soarele reapăru vesel dintre nori şi aburi calzi se ridicau din pămînt pe urma torentelor.  Voi, nori ce treceţi subt vesela stea, Departe, departe, duceţi viaţa mea.  Clocotea de chiu cuprinsul Veselei păduri.  Vesele şi triste… se auzeau sunetele clopotului.  Să sune iar vesela fanfară.  Se auzeau în răstimpuri de linişte acorduri vesele, senine, de ţarină.  Apoi toate clopotele dănţuiră vesele pe funiile lor.  Înainte, se ridica zidul verde al pădurii; frunzele tremurau vesele în lumină.  Privea raza de soare care intra veselă pe spirai.  Cu îndrăznire grăind măcenicul şi cu faţă veaselă.  S-au întors cătră tribuni cu înflorită faţă, şi străluminată, şi veselă.  Au clicuit oamenii cu glas mare şi dederă glas vesel în cetatea lor.  S-au bucurat Simeon bătrînul atîta, văzînd pre Mîntuitoriul Hristos, numai în scutece mişcînd, cît moartea care alt lucru mai groaznic nu poate fi, cu ochii veseli o priviia.  Luminat să-mi stai înainte cu veselă faţă şi cu vedere de bucurie  Prin căutătura cea lină şi veselă să făcea vădiţi.  Îi era faţa pururea veselă.  Cu ochi blînzi şi veseli s-au uitat.  Pre cel nemernic îl priimesc cu feţe vesele, ca cînd ar fi fratele sau altă rudenie a lor.  O căutare liniştită şi veselă este semn al plăcerii prietineşti.  Somnul cel dulce şi uşor nu-i aduce răpaos şi vesela cugetare.  Avea un caracter blînd, vesel, plăcut şi nepăsător.  Şi-ascunse mînia… luînd deodată un aer mai vesel.  Pe buze-ţi blînde zîmbiri, Şi-n ochi-ţi veseli un dulce soare, Şi pe-a ta faţă vii trandafiri.  Bătrînul colonel… a lăsat plăcute şi vesele suvenire printre subordonaţii lui, acum toţi veterani ai oştirii.  Surîsul obraznic, ochiul cuvios, cochetăria veselă se-ntorc pe rînd dup-acea sărutare.  După ce s-au împărtăşit de acea binefacere, ies toţi cu feţele senine şi vesele.  Din gura veselă, viaţa se revărsa în valuri, ca un himn de  mulţumire către atotputernica natură.  Glasuri lugubre de cantori se amestecau cu ciripitul vesel de păsări.  Glasuri vesele răsună.  Din curte, din grădină, se ridicau frînturi de cîntece vesele.  Oaspeţii lătureni se întorc acasă, însoţiţi de prietenii lor, între chiuituri vesele şi cu multă voie bună.  Amintirile din copilărie – şi cele triste şi cele vesele – îmi aştern surîs pe buze.  Oricît de vesel, surîsul ei avea în el un reziduu de tristeţe.  Cînd zvonul se alină, se întoarse cu obraz vesel cătră dadaca ei Măgdălina.  De afară răzbătea larma veselă a copiilor care se jucau şi se hîrjoneau fără grijă.  Era o fire veselă, glumeaţă şi gata să te servească.  Prin fereastra deschisă a camerei se auzeau ciripiri vesele de vrăbii.  Tinerii izbucniră într-un hohot vesel.  Dumnedzeu să-i deie Tot  vesele gînduri.  Ei cîntă vesele hori.  Această ambasadă fu vesel priimită de mărirea sa.  Melancolia, amorul şi plăcerea. Priimiţi-le vesel ca pe ai voştri fii.  Ciocîrlia… ciripeşte vesel în ziori.  Fata vesel  îi zîmbeşte, Luna-n ceri au asfinţit.  Cu cît el scrîşneşte, cu atît militarul rîde mai zgomotos şi mai vesel.  Uitîndu-se vesel la fata împăratului, zise: – Să-ţi dea Dumnezeu noroc şi izbîndă, stăpîna mea!  Priveşte… în stînga şi în dreapta, nedumerit, mai ales că toţi se înseninează vesel.  Un cucoş… bătu din aripi şi trîmbiţă vesel.  Ei cu toţi s-adun… Şi se veselesc, Ploscele ciocnesc, Vesel chiuiesc. Şade bătrînul Novac, Cu frate-său Balaban, Vesel beau şi ospătau.  Vesel murmura izvorul.  Capitala rîdea vesel în podoaba steagurilor tricolore.  Hai mai bine despre copilărie  să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovată.  Istoria mea este legată cu deosebite anecdote…, anecdote triste sau vesele.  O colecţie de glume şi caricaturi, publicate de d. Ermil Borcia, veselul redactor al calendarului „Poznaşul”.  Umorul lui sănătos de moldovean, bogat în anecdote şi apropouri vesele.  Gazda, o femeie veselă,… aşezată în mijlocul tuturor, lua parte la toate glumele.  În tîrguri şi oraşe… s-a dezvoltat… cîntecul de petrecere, care nu era numaidecît necesar să fie vesel.  Acest Hary Brummer făcuse vîlvă… tipărind… un almanah scandalos intitulat „Istoria veselă şi completă a principalilor zei ai omenirii, de la origini pînă în prezent”.  Satira populară şi replica veselă se îmbină cu amărăciunea filozofică a autorului.  Această viaţă veselă, a bea, a mînca şi nimica a lucra, nu ţinu mult.  Dulcea beţie nu e o crimă, şi nu crimă a considerat-o bunul şi veselul Anacreon.  Era destul de aproape de teatrul luptelor şi totuş destul de la adăpost, pentru ca veselul împărat să-şi poată da în linişte banchetele lui de ambele sexe.  La cîrciuma lui Neumann găsiră o societate numeroasă şi veselă: profesorul de greceşte Maiereanu, un chefliu şi jumătate,… popa Belciug, profesorul Spătaru.  Chiar complectaşul cel mai bărbos şi mai mohorît devenea copil în puhoiul de viaţă veselă.  Ţi-ar place şi acum să trăieşti o viaţă veselă, cu petreceri, cu fe-        mei frumoase.  Venise acasă cam vesel şi cu chef de vorbă. 
    Descrie natura în simplitatea ei,… vreun cîmp vesel, un cer senin, vreo apă limpede.  În toate părţile vezi cîmpia verde presărată cu case… Mai în depărtare, cît vezi cu ochii, cîmpul vesel şi bogat.  În vesela vale, A cării verdeaţă ades am călcat, În liniştea nopţei, privirile tale Se-nalţ.  Camera… mi se părea mai confortabilă, mai veselă, mai plăcută.  Vesela verde cîmpie acu-i tristă, vestejită; Lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită.  Cu cît ochii mei era înfocaţi, cu atîta ai lui era răci în faţa unei privelişti atît de vesele şi de încîntătoare.  Pe vesele covoare Ei în horă  se-nvîrtesc.  Humuleştii,… sat mare şi vesel, împărţit în trei părţi care se ţin tot de una.  Vara  erau vesele măhălălele, fiecare casă avea grădină şi livadă.  Căsuţe vesele se ivesc pe podişul din dreapta ta.  Satu-n vale pe-o colină, Mic şi vesel.  Cînd lanţul de verdeaţă şi de locuinţi vesele încetează, arşiţa stăpîneşte peste drumul înecat în praf şi peste popuşoaiele ofilite.  Cît praf de flori nu cerne vîntul de-a lungul zilelor de vară, Şi totuşi veselă-i grădina.  Am întîlnit-o întîia oară într-o zi de primăvară, într-o căsuţă albă, veselă, modestă.  Odaie Albă, Veselă Şi mică Cu parfum de levănţică.  Mi se părea ciudat muntele cu codrul verde-deschis, gol iarna, mai luminos vara; mai vesel, însă mai scăzut şi mai puţin etern.  Caragiale e simţitor… şi la aspectul ursuz sau vesel al locuinţei omeneşti.  Culorile lor sunt mai vesele, deosebindu-se de la  specie la specie.  În Muntenia, la portul nostru naţional, predomină colori vesele, cari atrag şi reţin privirea.  Oricare ar fi subiectul ales…, chiar atunci cînd avem a face cu armonii vesele de culoare, vii şi limpezi, el pare văzut cu o seriozitate, care va părea uneori vecină cu tristeţea.  Focurile vioaie prindeau a luci vesel în toate părţile.  O zi foarte turburată, mai apoi veselă Aşa… să face şi la mesele şi ospeţele celor mari, că sînt toate voioase şi vesele.  Multe zile vesele petrecură.  Prînzul fu vesăl, pre cît noapte a  de pe Prut fusesă urîtă.  Am petrecut două săptămîni vesele în capitala Basarabiei.  În valurile-acelea de lume încîntată, În care ne-am găsit, În vesele cadrile, în sala luminată, Stam singur şi mîhnit.  Trei fecioare albe, nalte şi frumoase… În veselă horă uşoară sălta.  Ce vesele sînt acele întruniri de una sau două ore.  Sărbătoarea Crăciunului vesel la 25 decemvrie este introdusă în întreaga biserică creştină… de 16 secoli.  După împlinirea acestor formalităţi se începe ospăţul vesel.  Azi vă dau o veselă agapă.  Se făcu tăcere la acea masă puţin veselă.  Spiritul lui era un neistovit tezaur de snoave, de cuvinte de duh, de cîntec, mult preţuit în adunările vesele ale vremii. Agripina începuse ziua nici mai vesel, nici mai trist ca alte zile.  veseli, -e.
    veselari.
    ar.
   
    A fost o masă minunată. Ştii, ca în pragul unui mare eveniment… Am scos vesela de argint.  Articole din bachelită (veselă, scrumiere, tabacheri etc.).  Comandă cîteva bufete pentru veselă.  Ce nevoie aveţi de veselă, dacă mesele se dau la restaurant? Într-o bună parte a stratului din veacul al V-lea î.e.n., apare din abundenţă la Histria o ceramică cenuşie, lucrată la roată, constînd din mici ulcioare… şi din străchini… constituind vesela de uz comun.  ărie.
   
    Pravednicii să se veselească şi  bucure-se între Dumnedzău.  Veseli-se-va Domnul de lucrurile sale.  Împreunaţi-vă chinu-      relor lu Hristos, bucuraţi-vă… şi întru ivirea slaveei lui  prea-bucuraţi-vă veselindu-vă.  Bucuru-me şi veselescu-me de meserearea ta, că căutaşi spre smerenia mea.  Veseliţi-vă în Domnul şi bucuraţi-vă derepţii, şi lăudaţi-vă toţi derepţii cu înrema.  Se veselească-se şi bucure-se limbile, că giudeci oamerilor în dereptate, şi limbile în pămîntu deregi.  E derepţii se veselească-se şi se bucure-se între Dzeul, şi îndulcească-se în veselie.  Veseliră-se toţi upovăind în tine, În veac bucura-se-vor şi fi-veri într-înşii.  Ispovedescu-mă ţie, Doamne, cu toată inema mea, Spuiu toate ciudesele tale. Veselescu-mă şi mă bucur de tine.  Iară direpţii să vor veseli de faţa lui Dumnedzău şi de cîntările cele dulci a  îngerilor.  Să veseliră şi să bucurară deaca vădzură pre Dumnedzău.  Văzînd Pătru Vodă atîta adeverinţă de la împăratul, fu bucuros foarte şi inima i să veseli.  Cela ce va fi scutelnic să nu plătească vamă, de vreme ce i-au dat Dumnedzău un dar ca acesta, poate să să bucure şi să să veselească cu acest bine.  Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă iaste în ceriure.  A ne veseli şi a ne bucura să cădea, căce fratele tău acesta mort era şi învise, şi pierdut era şi să află.  Daca şăzi la masă nu este legea să  judici, … ci are masa obiceiul său de veselie, să se veselească toate oştile tale şi slugile de tine.  Dumnezeiescul Nifon pricepu că va să fie aproape şi petrecania sa şi se bucură sufleteşte şi să veseli.  Te-ntoarce, Doamne, cătră noi cu bine, Să să veselească oamenii de tine, Şi mila ta, Doamne, spre noi o iveşte.  Şi că să scîrbeşte omul pre lume, atîta se veseleşte sufletul de bunătăţi ce dobîndeşte.  Să ne bucurăm şi să ne veselim şi să dăm mărire lui.  Vei mînca acolo înaintea D mnului D mn zăului tău şi te vei veseli tu şi casa ta.  Să vă bl g loviţ şi să vă veseliţ întru Avimeleh şi să să veselească şi încă şi el întru voi.  Vei vini într-o adunare sf nţilor, să te ves(e)leşti neîncetat  Cu toţii acmu de lucrul isprăvit veselindu-să fietecare monarh sfetnicilor,  senatorilor şi supuşilor săi cinste şi masă mare să gătească porunciră.  Mihai Vodă, deaca văzu că i se închină cetăţenii,  să veseli.  Constandin Vodă… să veseliia în avuţiia cea multă ce rămăsese de la Matei Vodă.  Au găsit om de treabă, căpitan, care făgăduieşte să meargă şi să veseliră.  Întru această lume vom petrece viiaţă pacinică şi făr’ de turburare, iară în cea viitoare ne vom bucura şi ne vom veseli.  Să ne bucurăm şi să ne veselim şi să dăm mărire lui.  După rugăciunea ei, o au dăruit D mnezeu şi au priimit făt în pîntecile ei, şi au născut cocon, şi s-au veselit  Veseleşte-se de tine beserica ta H se, strigînd: tu eşti puterea mea, D mne.  Nu numai ei (adecă grădinarii) singuri, mirosindu-le, să se vesălească, ci şi pre cei ce-i iubesc să-i împărtăşască… de mirosul florilor  Drepţii să vor veseli, iară păcătoşii să vor întrista.  Întrînd în tabără această veste, cu mult s-au mai veselit oastea grecească.  Dacă trecu Dunărea, turcii mult să veselea  S-au veselit creştinii văzîndu-se atunci izbăviţi de turci.  Numai atunci mă veselesc Cînd sfînta jertfă slujesc  Deaca ceva rele ai făcut, înfruntează-te, iar deaca bune, veseleşte-te.  Muzele la Olimp cîntă, Săltînd, cununi împletesc; Dup-a lor dar pildă sfîntă Veniţi să mă veselesc.  Un părinte de familie… să veseleşte mai mult şi mai din inimă.  Împărat îi cerşitoriul: oricînd bea, se veseleşte, Şi nebunul totdeauna de sine se mulţămeşte.  Nu e lucru mai frumos decît să stai şi să priveşti cum oamenii se veselesc.  Toţi slujitorii s-au veselit de această întîmplare.  Această veselie a liberaţilor nu era un semn bun; pentru ce se veseleau ei atît?  Descoperind acest adevăr, se veseli şi începu a rîde singur.  Cu miru ne miruim, Cu vinu ne veselim, Cu apă ne iordănim.  Cu jocu mă veselesc.  S-a veselit şi norodu de veselia împăratului.  Cum să nu ne veselim, Cînd şi nouă că ne vin Veseli, buni colindători? Noi norodul cel sfînt, Plinirea semnelor văzînd, Cu cîntări ne veselim.  Gruia, cînd îmi auzea, faţa i se veselea, În picioare se scula.  Domnulu-i va odihni carii mor în credinţa lui… Aceştia-i lasă în odihnă… acolo viselind, cum să aibă tot binele .  Aşa-ş împlură nevoinţa luînd de la D mnul H s cununa biruirii în slavă cu sv nţii veselind.  Zlatoust zice: vremelnică iaste aceea ce veseleşte, vecinică iaste aceea ce întristează Înţelegătoarele suflete… să se veselească legiei lu Dumnezeu.  Adevărul bun iaste să înţeleagem şi să socotim şi să ne veselim legiei lu Dumnezeu şi înţelesului celuia bunul şi lucrurilor sufleteşti.  Nănaşul îi binecuvîntează zicînd: „o norocirea Tatălui ceresc, mila lui Dumnezeu, să fiţi binecuvîntaţi, să fiţi întru mulţi ani, veselindu-vă şi lăudînd pre Dumnezeu”.  Gazdo, să te veseleşti Şi la mulţi ani să trăieşti.  . Toţi mesenii să trăiască, Mulţi ani să se veselească! Gazdă să te veseleşti Şî la mulţ ani să trăieşti.  Tu, curată ce eşti, Maica luminii cereşti, Veseleşte-te curat, De Fiiul tău înviat.  Maica luminii cereşti, Veseleşte-te curat De-al tău Fiu  ce-au înviat.  Cearcetă noi cu spăsenia ta, se vedemu în dulceaţă aleşii tăi, se veselimu-nă în veselie limba ta şi se lăudămu-nă cu dostoinicia ta.  Cu acea veselie veselescu-se sfinţii.  Socoteşte pre noi întru mîntuirea ta… ca să ne veselim întru veselia limbii tale.  Aceştia carii pre acestaş Domn întru mărire strălucind l-au văzut, ce  vor fi făcut şi cu ce bucurie să vor fi bucurat şi cu ce veselie să vor fi veselit?  Să se veselească dealulu Sionului.  Se veselească-se pădurea Sionului şi bucure-se fiele iudeiloru, dereptu giudeca-       tele tale, Doamne.  Brazdei ei adapaşi şi înmul-ţişi grîurele ei în picăturile ei, veselescu-se în  lucoare.  Brazdele lui îmbătă-le,  înmulţeşte naşterile lui, cu picăturile lui veseli-se-va răsărind.  Căldura soarelui… fa-    ce pămîntul de rodeşte şi să veseleşte.  N-ai veselit vrăjmaşii mei.  După înmulţirea durerilor mele întru inema me, măngăiarea ta veseliră sufletul mieu.  Dereaptele Domnului dereapte veselescu înrema.  Înrălţaiu-te, Doamne, că me luaşi şi n-ai veselitu vrăjmaşul mieu de mere.  Vinul veseleaşte inema omului.  Pre care om iubeşte Dumnedzău pre acela şi cearcătă, la acela nevădzut vine de măngăie sufletul lui şi inima lui veseleşte.  Omul înţelept cît îi vei adaoge şi-i vei lungi cuvintele cele bune, atîta mai mult se va folosi şi va mulţumi, iar de-l vei veseli cu băutura şi cu mîncarea, mai rea răutate vei aţîţa într-însul.  Mi-ai arătat căile de viaţă Şi m-ii veseli cu sfînta-ţi faţă.  Dreptăţile-ţ sînt adevere, De nu fac nimăruia scădere, Şi veselesc inema curată.  Şi au făcut praznicul azimelor 7 zile cu veselie, căci au veselit pre dînşii D mnul şi D mnul au întors inima împăratului Asur preste dînşii.  M-ai veselit, D mne, cu facerea ta şi întru faptele mînilor tale bucura-mă-voiu.  Frumseţele tale… de departe mîngăiesc şi de aproape sufletul veselesc.  Să răsipesc veşti de pagubă la Poarta Otomană, cari veselesc pre creştinii cei buni  Lumina aceasta, ochii cei slabi ai ucenicilor nu-i smintiia, ci mai vîrtos, cu o bucurie oarecare, dumnezeiască, îi veseliia.  Nu văz vreo bunătate carea să veselească pre îngeri şi să întristeze pre diavolul.  Propoveduitoriule de cele d mnezeieşti,… ai veselit inimile credincioşilor.  Cu nimic mai mult nu veseleşti pre sufletul decît cu facerea de bine.  Pre drepţi îi va veseli faţa lui Dumnezeu, iară pre păcătoşi îi va împresura faţa focului.  Noi îţi mulţumim ţie, căci ne-ai veselit pre noi astăz cu vestminte, mîncare şi cu băutură.  Mulţămirea dinlăuntru… lipseşte de la omul bolnav,  petrecerea cu alţii nu-l veseleşte.  Ca să o veselească au aflat acest mijloc. Am plecat din casa părintească ca să fac o faptă care să veselească pe tata.  Vinul veseleşte inima omului.  Floricică albăstrea, Mîndră, mîndruleana mea,… Rîsu-ţi lumea veseleşte, Plînsu-ţi lumea  amărăşte.  A riurelor reapede veseliră cetatea Dzeului, sfinţit-au fsatul său susul.  Soarele… pre toate împreună le bucură şi le veseleşte.  Foaie verde ş-un susai, Tu, bădiţă, cînd erai, Drumurile veseleai.  De Marenne tresări şi boierii se veseliră în bărbi, privin- du-se cu coada ochiului.  Vistierni-cul Cristea se veseli zgomotos.  Luo pre Răveca şi fu lui muiare şi iubi pre ea şi în acest chin fu veselit Isac de dorul mîni-sa.  Iacov… plînse cu amar pre feciorul său. Sculară-se iară toţi feciorii şi featele, cum să veselească pre el.  Am rîsu, şi am beutu, şi am mîncatu,...  şi ne-m veselitu fără direptu Audzind… I s Navin vreava oamenilor ce se veseliia, dzise lu Moisi: atare strigare iaste în tabără ca întru războiu.  Aduceţi viţelul cel gras şi-l giungheţi…, să mîncăm şi să ne veselim.  Laslău craiu…cerşutu-ş-au blagoslovenie de la vlădicii săi, să-l lase trei zile să să veselească cu doamna sa şi cu boiarii săi.   Aduceţ viţelul cel îngrăşat, giungheaţi-l şi, mîncînd, să ne veselim.  Cînd şădeţi la masă de vă veseliţi cu mîncări şi cu băuturi, nu faceţi vorbe şi cuvinte deşarte.  Dacă s-au mai veselit, au poftit pre Ştefan Vodă pentru surlari să dzică.  Suflete,… mănîncă, bea, veseleşte-te  Dupre ce i-au încălzit şi, de veseliia vinului, sărind toţi, cu multe feliuri de hore juca preste toată noaptea veselindu-se  S-au veselit 2 săptămîni cu feluri de feluri de muzîci şi de giocuri şi pelivani şi de puşci.  Papa, făcîndu-i  pe voia, să să fie veselit cu a săi… acele trii zile bînd şi  mîncînd.  Să veseliră pînă ce au înserat  Să veseliră acolo mult şi să dusără pre la ţările lor.  Undi auziia primblări frumoasă, acolo merge di să veseliia.  Petrecînd muscalii ca o lună de zîle în Bucureşti, se veselea şi cînta şi bea.  În sărbătorile Paştilor,... toţi boierii şi lăcuitorii din Tîrgovişte, fără grijă, mînca, se veselea şi juca.  La ce am venit noi oare aici? Să punem ţara la orînduială sau să ne veselim?… Aideţi să bem şi să mîncăm.  Ian auzi hoţii de bărbaţi cum se veselesc făr’ de noi!  Mîncaţi, beţi şi vă veseliţi, dar de fata împăratului Roş nici nu gîndiţi!  Se petrec şi se veselesc cu toţii pînă în ziuă.  O noapte întreagă mîncau şi se veseleau, şi altă treabă nu făceau.  Nu-mi place să beau înainte de biserică, asta nu! … Dar  de-acum pot să mă veselesc şi eu!  Dumnezeu de aceea a lăsat sărbătorile, să se mai veselească şi prostimea.  Aici ne veselim şi în altă parte pier oamenii de ciumă şi de sabie.    La zile mari   ca: Paştile, Crăciunul, Rusaliile şi la acele onomastice… tot omul este  dator, din moşi strămoşi,… să se veselească la masă întinsă şi  îmbelşugată.  Vîlcul bea, se  veseleşte, Cu trei fete se-ndrăgeşte.  La masă se pun Şi benchetuiesc, Şi se veselesc, Ploscele ciocnesc.  Tu bei şi te veseleşti, Şi de holeră nu gîndeşti.  Zîua bea, să veseleşte, Noaptea fură şi plăteşte.  Haide, şi ne-om veseli, Pînă ce ei vor veni.   Beau şî să veselesc, De niminia nu grijăsc.  Haida la prînz să prînzim  Ş-apoi să ne veselim.  Asta-i sara de Crăciun, Să te veseleşti, om bun, La cea masă de mătasă.  Ai sî bem, să ne veselim.  Toţ beu şi să veselesc.  La masă  se aşeza Şi bea şi se veselea Cu fraţii alăturea.   Toţi beau şi se veselesc, Şi pe domni îi pominesc.  Punea masa şi mînca, Şî bea, şî sî vesălea.  Mare masă că-ntindea Şi mi-şi bea, Şi mi-şi mînca, Şi tare se veselea Cu nuntaşii-alăturea.  Io napoie iară-ntorc Şi ne veselim frumos.  Hai să merem noi la nuntă. Ş-acolo ńe-om vesăli.  Fii, maică, cu Dumnezeu Şi te roagă tot mereu, Dacă vrei să vin acasă, Să ne veselim la masă.  Bea, voinice, te gostăşte Şi mi te mai veseleşte.  Mîndrule, voinicule! Tu tot bei şi veseleşti De holeră nici gîndeşti.  Bem, cîntăm şi veselim Şi din gură chiuim. Vîlcu bea şi veseleşte, De holeră nici gîndeşte.  Tot să bei, să veseleşti, Chefuşorul să-mplineşti.  Nu te duci să veseleşti, Ci-acolo să  vecuieşti.  El tot bea şi veseleşte, Din pahar nu mai găteşte.  Di cînd beu şi veselesc, Nimărui nu datoresc.  Tu bei şî veseleşti, Şî de Badiu nici gîndeşti.  Numai Gruia lui Novac, Nice bea, nici veselea,… Da cu lacrămi se hrănea.  Ele beau şi veselesc, Şi eu plîng şi mă scîrbesc.   veselesc,     vesălé Dat-ai veselie întru înrima mea. Lumină luce derepţilor Şi derepţilor cu înema veselie.  Însăş această viaţă a noastră cu mai multă trudă înjugată iaste decît cu veselie.  Fraţilor, să ne nevoim cu veselie şi cu cîntări, să prăznuim noirea praznicului acestuia. Mare-i noauă veselie, cîndu ne vom îngrupare, că iară vom fi într-una, cu Domnezeu vom lăcui  .  Nu mi-ai dat în ştire cum să te petreacem: cu veselie şi cu cîntece… şi cu glas de ceateră?  Iară astădzi iarăş au venit pre noi veselie şi voie bună.  Grija tăia veseliia lui  Veniţ cu credinţă bună şi cu veselie sufletească să luaţ toţ sv nta nafură   Astfel, îmbrăcîndu-te în dragostea lui Dumnezeu, ca într-o platoşă, să ieşi cu veselie la boierii tăi.  Oprindu-l la masă şi-au scornit voie bună, închinînd la Bucioc cu veselie.  I-au adus la Iudea cu veselie mare.  Patriarhul încă cu mare veselie le-au trimis pre un Mihail mitropolit.  Reporturile vor fi pline, ori de veselie, ori de întristăciune  Banii… îi dau veselie şi părere bună, cînd îi cîştigă.  După  lumină, întunerec, după veselie, întristare.  Multă veselie sufletească ne aduc noao… aceste  cuvinte ale sfintei „Evanghelii” de astăzi.  La acest preacinstit şi sfînt praznic de astăz aflu doao lucruri împrotivitoare, carele, amîndoao deodată, întru acestaş ceas,  îmi pricinuiesc şi veselie şi întristare.  Ostenelele tale, cinstită Pelaghie, semănîndu-se cu  lacrămi de veselie, ai adunat în ceriuri mulţime de bucurie.  Zicea să le o mai cînte iară, Poftorindu-şi dintr-acea cîntare Stihul de pe urmă, cu veselie: Viie zieu Amor! Amor să viie! Durerea şi veselia ajută deopotrivă la desăvîrşirea noastră.  Toţi au purces cu veselie cătră chioşc.  Veselia, rîsul şi o plăcută soţietate sînt cele mai bune mijloace favoritoare mistuirei. Nu cunosc nici un oraş din Europa care să poată aduna o societate mai desăvîrşit plăcută şi unde tonul cel mai bun să se arăte mai unit cu veselia cea mai dulce.  El aducea pretutindene acea veselie plăcută ce izvorăşte dintr-o inimă bună.  Era plin de originalitate, de duh şi de veselie.  Lumea mă crede vesel, dar astă veselie Nu spune-a mea gîndire, nu m-arată cum sînt!  Hora sau brîul făceau să se bătătorească iarba de sub copaci şi valea să răsune de ţipete de veselie.  Părinteasca dumitale scrisoare de la 17 zile ale lunei lui mai am primit-o cu nespusă veselie.   Şese buţi cu vin fură destupate pentru scumpii oaspeţi, care le deşertară cu veselie în sănătatea lui Ion Vodă.  O sărută iarăşi, şi veselia renăscu pe faţa amorezii sale.  Strigătele de veselie umpleau toată casa.  Ea-l puse între florile din fereastră şi cînta de veselie, de răsuna castelul tatălui ei.  Privim veselia şi uşurinţa cu care membrii majorităţii parlamentare de la noi au primit comunicarea.  Din veselia cea mai mare cazi deodată în uricioasa întristare.  Fraţilor!… Am luptat şi am progresat; ieri obscuritate, azi lumină! ieri bigotismul, azi liber-pansismul! ieri întristarea, azi veselia!  Fiul împăratului… domni în pace, în linişte şi în  veselie toată viaţa lui.  În ochii ei mari şi blînzi ca de căprioară era atîta farmec, şi-n toată făptura ei atîta lumină şi veselie.  Priveau recruţii cu jale la rezervişti, şi pentru ei această veselie a liberaţilor nu era un semn bun.  Se aflau în culmea veseliei.  Pleacă cu toţii în cea mai mare veselie cîntînd şi horind, pedestri, călări, în căruţe şi care.  Crăiasa-n veselia ei Cu grabă se-nvoieşte.  Veselia ei nu mai era egală şi continuă, ca altădată.  Nu e în stare să biruiască zîmbetul de veselie.  Acum se simţea iar în siguranţă, era vesel şi veselia lui, ca a oricărui om bun de inimă, era contagioasă.  A treia zi îl duc acasă, însoţindu-l cu muzică şi cu multă veselie.  Închipuiască-şi orişicine situaţia acestuia şi marea veselie a celorlalţi.  Avea în toată înfăţişarea o veselie sănătoasă pe care  se silea şi nu izbutea s-o ascundă.  Veselia să domnească în casa noastră.  Tinereţa şi veselia voastră sînt mîngîiere pentru sufletul meu.  Veselia Anei o ardea la inimă.  Vremea frumoasă predispune pe om la veselie.  În tot satul fusese mare veselie cînd se zvonise că Tudor are să ia o fată tot din cuprinsul lui. Afectez o veselie nelalocul ei.  Otilia vru cu orice chip să se urce într-un pod cu fîn, spre veselia sfioasă a ţăra-                   nilor.  Era acum de o stranie veselie.  Vorba e că veselia nu ţine de foame.  Asta vrea să însemne, zise Niculae, cu unde de veselie pe chip, că soarta ta o să fie bună!  Cina începu într-o veselie de carnaval.  Dragoş s-aţinea, Şi cel zimbru cum venea, Ghioaga-n frunte-i arunca,… Apoi capul îi tăia, Într-o lance îl punea Şi pleca în veselie Pe frumoasa lui moşie.  Ce chef şi veselie au avut el atuncea, cînd au cercat să zică într-însul   şi cînd au văzut că joacă toate dinaintea sa!  Spuse mă-sii cum că a doua zi vine tată-său. Veselie mare pe nevasta zidarului, găteşte prin odaie frumos… şi aşteaptă.  La nuntă petrecea În cîntări şi veselie.  Schimbarea domnilor este… veselia nebunilor.  Împlu-se bucuriei rostul nostru, şi limba noastră veselie.  Întoarse plîngerea mea în bucurie mie; spart-ai sacul mieu şi încinseşi-me cu veselie.  Auzului mieu dai bucurie şi veselie.  Plugariul… cu mare bucurie seaceră şi cu veselie.  Acest praznic plinu e de bucurie şi de veselie: bucurie la ceriu, suindu-se Hristos cătră Tatăl; pre pămînt veselie a  toate făpturile.  Astăzi e zi de bucurie şi de veselie… zioa învierei lu H s.  Cu cît mai vîrtos să nu ne vie bucurie şi veselie cînd vedem vrăjmaşii noştri biruiţi.  Multă bucurie şi veselie era tuturora, că toţi îl iubia ca pre un părinte al său şi era bucuroşi toţi de venirea lui.  S-au luat din mijlocul vostru veselia şi bucuria.  m dai bucurie Inemii şi veselie.   Pentru ca să nu fie bucuriia şi veseliia noastră în deşert, trebuie să cunoaştem cu ochii cei sufleteşti prăznuirea vremii aceştiia.  Petrecînd Grigorie Vodă în veselie şi cu bucurie… au cerut domnia Ţărei Romîneşti.  Anul Nou aduce veselie şi bucurie, căci vesteşte venirea Mesiei.  Să-l cinstim cu veselie Şi cu mare bucurie, De acum pînă-n vecie, Anul Nou ca să ne fie.  O, ce Paşti cu bucurie Şi cu mare veselie!  Mila Domnului să fie Tuturor de bucurie Şi nouă de veselie.  Să ajungeţi multe zile la anul, Şi acestea să le petreceţi Cu bucurie şi veselie.  Rămîneţi în veselie, Ca Codreanu-n haiducie, Să-mi faceţi parte şi mie.  Fiţi voi cu veselie.  La mulţi ani cu bucurie, Bucurie, veselie; Tot de bine să vă fie!  Zise lor via: lăsînd vinul mieu, veselia lui D mn zău şi a oamenilor să mergu să d mnescu lemnelor?  Mi-a plăcut adesea cu glasul veseliei Ca să unesc şi glasu-mi în sărbători obşteşti.  Tot era pentru mine frumos: tot îmi azvîrlea raze de veselie!  Se încredinţează cineva de această lucrare văzînd verdeaţa şi veselia unui lan boronit.  La buciumul viţii trei vlăstări cresc, unul al sănătăţii, altul al veseliei, şi altul al turburării.  Veselia… pare că domneşte pînă şi în pietrele de pe malurile pîraielor.  Cu voi vin florile-n cîmpie Şi nopţile cu poezie Şi vînturi line, calde ploi Şi veselie.  La întorsul spre poale, în căldura şi în puternica lumină de  după-amiază, priveliştile… par numai o veselie. Privind cu  atenţie florile ciulinului… nu poţi să le negi nici veselia,… nici bucuria de o clipă.  Să strigăm lui D mnedzeu în glas de ves lie, că Domnul de sus învricatu e şi împărat prespre tot pămîntul.   Nu numai cu psalmi şi cu cîntări de veselie trebuiaşte să prăznuim o facere de bine ca aceasta.  Lucraţi D nului în veselie, Întraţi într-însul în bucurie.  Scoase oaminii săi îm bucurie, şi aleşii săi în veselie. Aducu-se în veselie şi în bucurie, aducu-se în băseareca lu împărat.  Strigaţi Domnului tot  pămîntul Lucraţi Domnului în veselie.  Toată marginea pămîntul u i i pare bine de împreunarea cereştilor cu pămîntenii. Toţi…întru toată ves e lia s-au împreunat şi toţi se bucură De acestea toate să vor veseli şi să vor duce spre odihna şi spre răpaosul cel ceresc întru veselie netrecută.  Să aşăzară domni fiiul şi tatăl în 2 ţări, domnind ei ţările întru toată veseliia.  Zăblăul ce-mbrăcasăm m-au schimbat dintr-însul. Şi-m fece veselie cu veşmînt de slavă Veni-vor cu daruri fără de scumpete. Şi le vor aduce să-ţ fie la nuntă, Să-ţ faci veselie cu dînse mai multă. Ş-au scosu-ş Domnul cu tărie Oamenii săi cătră bucurie, Şi ş-au dat aleşilor să-ş facă Veselie-n viaţă, să le placă.  Muiarea ta Elisafta naşte-va fiiu ţie… Şi va fi ţie de bucurie şi de veselie.  Iacă, creştine, ce mare avem veselie noi întru Domnezeu, că el nu dormi, ce ne preveghie şi însuşi va el pre noi să pădzească  .  Loc de veselie aicea iaste acelora tuturoru Să-l voru lua îngerii lu Dumnedzeu, ei-l voru duce în viiaţa veacului, înainte  lu Dumnedzeu şi nainte îngerilor, în veseliia nesfîrşită   Derepţii se veselească-se şi se bucure-se între Dzeul şi îndulcească-se în veselie.  Datori sîntem a ne curăţi cineş sineaş şi a ne lumina şi a ne îndeletnici în veselie dumnezeiască.  Veniţi toţi direpţii…, beţi din păharul mieu vin al veseliei de veci  În veacul ce va hi…, întru împărăţia cea netrecută şi neschimbată…, nu sămt boale, nice durere…, numai veselie neîncetată şi netrecută.  Fă lucruri bune înaintea Dumnezeului tău ca să… fii făgăduit veseliei cei îngereşti.  Atuncea… să va umplea gura lor de bucurie şi inimile lor de veselie nespuse.  Veselie şi cununa bucuriei şi nume vecinic va moşteni.  Hr stoase D mne, pristăvitul de la noi odihneşte-l, unde tuturora iaste ves lie.  Oare ce gură ar putea grăi, ca să adevereze cu ce bucurie şi veselie s-au umplut acei doi luminaţi proroci, cînd pre Domnul şi mîntuitoriul lor… l-au văzut?  Luminat te voiu îmbrăca, la veselie şi la desfătare vecinică te voi aşeza.  Am asistat prin vis la acea serbare care consacră 20 de ani de existenţă a societăţii voastre şi am auzit glumele, veseliile, toasturile nenumărate.  Al tău suflet, a ta minte Vor gusta veselii sfinte Lîngă-o inimă ferbinte.  Anton   Pan, Nănescu şi Chiosea fiul erau veselia grădinilor lui Deşliu, lui Pană Breslea şi lui Giafer.  Copiii sînt veselia casei.  Begonia sanguinea).  Stolnicul cel mare,... la dzile mari şi la veselii domneşti,… viind înaintea bucatelor domneşti, le tocmeşte pre masă.  Cînd vei şădea la masă, te socoteşte să fie toate veseliile tale plăcute lui Dumnezeu.  Au făcut şi nunta… la care veselie era  adunate două ţări.  Făcîndu-se mare veselie, multe mese au tinsu preste trupurile cele tăiate  ,  Să făcu veselie mare foarte.  Grigorie Vodă au făcut vesălie pentru  fiiu-său o săptămînă.  Precum după răscoale lineştea cu veseliile, aşe după veselii armele şi gălcevile adese urmadză.  Deaca săvîrşi dumneziiasca liturghie, făcu domnul ospăţ mare şi veselie tuturor.  La… logodnă multe veselii s-au făcut.  Nu s-au făcut nimeni învăţat sau înţelept, din cei ce  s-au răsfăţat în mîncări, nici din cei ce au alergat la veselii.  El căuta mai mult zăfurile cu mese mari şi cu mezilea de Ţarigrad, şi noaptea îmbla prin tîrg cu veselii şi cu jocuri.  La veseliile cele de nuntă, în mîini plesnind şi în masă bătînd, cîntă Să (facem nuntă) şi veselie fiiului nostru  Petrec cîteva ceasuri la foc şi la vesălii. Nebunii făcînd şi iubind dezmierdăciunile, şi ţiindu-mă întru veselii, mi-am pierdut anii miei.  Arătîndu-să acesta, îndată eghiptii îmbrăca cu ce haini avea mai buni şi era în multe veselii.  Închinîndu-şi cu pline păhară Toţi-şi dădusă la veselie.  Ce dăsfătări şi ce veselii Sînt acolo, nu să poate spune.  Veseliile preste măsură cu mult mai uşor strică pe om.  A fost deprins… să auză, cu plăcere la ospăţul şi veselia sa cîmpeană, lăuta.  În locul veseliilor şi a plăcerilor celor adevărate şi cinstite s-au pus petreceri zadarnice.  Vestirea aceasta turbură veselia nunţii.  Boierii se puneau la benchetuit, şi-i trăgeau o veselie mai omerică decît cele din Iliada. De la monastire pînă la tîrguleţ ţinea… aste petreceri şi veselii.  Lăutarii… trăiau cîştigîndu-şi pînea, tocmiţi să cînte la cîrciume, la nunţi, la hore şi la diverse veselii. După cîteva zile de ospeţe şi veselii date amicilor săi,… el plecă.  Îndată ce se sfîrşiră sărbările şi  veseliile nunţei, el chemă la o parte pe Admet şi-i vorbi.  Trei zile n-a fost noapte, ci numai senin şi veselie, – vinul curgea din butii sparte şi chiotele despicau bolta cerului.  S-a adunat lumea de pe lume la această mare şi bogată nuntă, şi a ţinut veselia trei zile şi trei nopţi.  Păcat că nu erau pe aci prin apropiere şi lăutari. I-ar fi chemat, ca veselia să fie deplină.  În toată împărăţia se ţinu veselie mare o săptămînă întreagă. Veselia împreunată  cu joc ţine pînă cînd cîntă cocoşii de ziuă.  N-ai văzut tu veselie De cînd eşti şi porţi un nume.  Strănutul… e semn de chef şi de veselie. Ei sînt singurii lăutari la masa veseliei sau în triumfurile obosite de după luptă.  Veselia  fu mare în toate părţile.  Cînd la masă se varsă vinul din pahar, e semn de veselie.  Se maschează feciorii şi umblă prin sat făcînd haz şi veselie.  Larma veseliei se înălţa din toate părţile ca un vuiet ce nu se mai sfîrşeşte.  Feciorii… cinstesc şi se duc, rămînînd să continue veselia numai nuntaşii. A muncit ca o roabă, a uitat toate veseliile şi petrecerile şi a îmbătrînit.  Trei rînduri de pahare în şir se serviră… Veselia creştea ca o furtună.  Jos, la Crîşma lui moş Precu, E-atîta zvon şi veselie De parcă azi se lasă secu! Mîni e veselia cea mare şi va să punem pe mese alte bucate şi vinuri.  În odaia cea mare, veselia se încinsese iar.  Lasă-mi-te de beţie Şi de dalba veselie, Că holera-i chiar la Prut.  Du-te, neică, şi să vii Colea-ntre Sîntă-Mării, Cînd se coace boaba-n vii Şi-i bine de veselii.  M-ai dus la tine Cu multă ruşine: Fără cununie, Fără veselie.  A început iarăşi să trăiască cu zmeul în … veselii.  Hai, şi-om face veselie.  S-a pornit şi mai mare cheful şi veselia la sosirea fraţilor de peste munţi.   Ce veselie am mai tras, n-ar fi rău să fie şi acuma.  Ce saltă, ce veselie, Ce lucru poate să fie?  Ia mai lasă cea veselie prostească şi te mai du pe la frate-tău.  O făcut nuntă şî veselie.  Veselie, fără muiere lîngă tine, moar-      tă să-nţelege.  Lira-mi dulce suspină plăcută pomenire; Zefirii p-a lor aripi o duc în veselii.  O evoluţie semantică asemănătoare prezintă cuvîntul „veselie”, care în cîteva localităţi anchetate din secuime… însemnează „nuntă”.  Veselia tinereţii =  veselii.
      A vîndut cirezi de boi Şi trage-n gazdă la noi; Îmi vine cam veselior, C-astăzi a fost vînzător.  veseliori, -oare.
    ior.
    Să fie de amintire Şi de pomenire Şi la sat de veselire. veseliri A rămas acu pustie Veselita ţigănie.  Am învăţat şi acea veselită muzică a cîntării.   veseliţi, -te.
    Duhul Svîntu-i învăţător, pre izbavă îndereptător, triştilor veselitor, în suflete hrăboritor . Porăncile D mnului dereapte, veselitoare inimiei Ai casă şi gloată, ai priiatini, acestea sînt veselitoare  Înţelegînd de această veste veselitoare,… au dat slavă lui Dumnezeu.  Sfintei Fecioarei s-au dat cuvîntul bucuriei ceii adevărate, care iaste mai presus decît toată mintea, în slavă şi în  cinste mai veselitoare, covîrşind pre toţi cu darul şi cu mila.  În loc de băutură veselitoare, să dreg în păharul preaînţeleptelor capetelor voastre cuvîntul cel de mare bucurie.  Caii era toţi thetaliceşti…, fiind crescuţi în  cîmpii cei vesălitori a Thetaliei  Tu ai fost ca o alăută şi ca o vioară cerească… cu veselitoarele tale cîntări.  Fecioară Marie, slava îngerilor, frumuseţea cea veselitoare,… dăruieşte iertare păcatelor celor ce te laudă pre tine. Acum, la văleatul 1788, aflîndu-mă strămutat… în cetatea Nicopolii... şi... lipsit de toate trecerile de vreme cele veselitoarie de suflet.  Iubea şi boierii, mai vîrtos muierile, muzicile şi balurile nemţeşti, că se aduna cu ei la cele veselitoare.  Versuri veselitoare, întru cinstea prea luminatului… domn.  Să fim cu ochi privitori aceştii vesălitoare întîlniri a unii asemenea familii.  Multă greotate rădică… învăţătoriului… tîlcuirea cea învederată şi veselitoare.  Se revarsă în feţile tuturor… cea mai veselitoare bucurie.  Salvele artileriei din cetate au vestit… această veselitoare întîmplare.  Ah! ce zi veselitoare!  ah! prea fericit minut! Fă-mi deplină fericirea şi dă-mi mîna să-ţi sărut.  Rădiul răsună de cîntări veselitoare.  .  Nădejdea… pururea veselitoare, Pînă şi în patul morţei cu omul petrecătoare Aflînd... această veselitoare ştire, puse de cîntă un „Te Deum”.  Această lucrare  este pentru vier cea mai veselitoare, însă cere multă luare-aminte.  Pururea îi da povaţă şi spre bine-l sfătuia,  Cu vorbe veselitoare în tot ceasu-l mîngîia.  Într-o zi veselitoare Voi, plăcute surioare, De la rai v-aţi coborît.  Eu, în timpul cel de ninsoare, Sub cerul negru, plin de furtuni, Visam la paseri veselitoare. În vechime, vestitorii unei izbînde îşi treceau, în fugă, unul altuia făclia aprinsă, spre a răspîndi pretutindeni ştirea veselitoare.  Peste mormîntul amicului răsare Din ţerină uscată veselitoare flori.  Dacă sînt duşmani, nu mai am curaj şi putere să sorb această băutură veselitoare.  veselitori, -oare.
    tor.
   
    tură.
   
    Pe lîngă că era veselnic,… prinsese gustul de băutură.  A rămas tot fecioară, vrednică tare şi veselnică foc.  Din partea-i se îngrijea cu osîrdie de ţuică şi vinaţuri cît mai veselnice şi mai împăciuitoare.  Zorii zilei de luni i-a găsit… în aceste cuvioase, dar veselnice îndeletniciri.  veselnici, -ce.
    nic La ceriuri să se redice, Să dea turma înainte, Cerescului său Părinte Şi veselos să auză Prin desfătătoare buze.  Arindaşii toţi voioşi, Cu inima veseloşi Fira veseloasă, Cît ce-l vede-n casă, Prinde-a suspina,… Însă cum plîngea, Inima-i rîdea.  Ce eşti aşa de veselos?  Acasă s-a-nturnat Bucuros, Veselos, C-a ieşit grîul frumos.  Tu, mireasă veseloasă, Bota ta-i pe grind-acasă, Împletită-n patru dungi, Cîtu-s spatele de lungi.  O ţîră-s veselos.  Era veselos de gîndeai c-a cumpărat un parip sur.  Maica mirelui să fie sănătoasă, Că nora-i vine veseloasă.  Tu, mireasă Veseloasă, Nu fi aşa de voioasă.  Cînd… ieşam din  cas-afară, Tăt vedeam feciori mărgînd Vesăloş şî şuierînd.  Fii tu veseloasă, Căci tu eşti mireasă, Ai mire ca el, Tras prin un inel.  Măriuca fată dalbă, Ea să-mi fie sînătoasă, Sînătoasă, vesăloasă.  Să fii, gazdă, veseloasă şi voioasă.  Să fiţi, gazde, sănătoşi Şi încă, gazde, veseloşi!  Ei să fie sănătoşi, Şi-n sărbători veseloşi.  Hiţi, gazde, veseloşi Şi încai, gazde, sănătoşi.  Să fii, gazdă, veselos Pe la ăst Crăciun frumos.  Rămîi, gazdă, veseloasă, Cu toţii cîţi sînt în casă Să ajungeţi multe zile la anul.  Să fii, gazdă, veselos, Să poţi merge la itros.  Să fii, mamă, vesăloasă, Dacă n-ai fo’  bucuroasă Să mă vez la voi în casă.  Te fă, gazdă, veselos,  C-ai ajuns Crăciun frumos.  Şi-mi vine să-mi înalţ fruntea şi s-o scutur veselos.  Păsăruică ciocîrlie, Stai şî-mi cîntă numa mńie Un glăsuţ de bucurie; Pă crăncuţa cea din gios Un glăsuţ mai vesălos.  Pe ast’ rîturi veseloase Să culegem flori frumoase.  Am ajuns Sf. Crăciun Veselos şi frumos.  Lăturghii şi părăstase Cum se duc de veseloase.  Paştile frumoase Şi prea veseloase! Toţi să ne îmbrăţişăm Şi… să cîntăm: Hristos au înviat.  Cîce sărbători în lume Nu-s-ca Crăşiunu ge buńe, Ge buńe şî ge frumoasă Şî ge vesăloasă.  Cine nu-i de veselie La ospăţ să nu mai vie. Că ospăţu-i veselos, Nu-i de omul mănios.  veseloşi, -oase.
    os.
   
    Spuse cuvîntul pe nume, aşa cum eu nici între prieteni la vespasiană nu-l pot spune.  Coborî pe trotuarul îngust, pe lîngă zidul negru, care creştea... în paravanul de fier al unei vespasiene.  Clădiri pentru vespasiene.  Pe vespasiene, afişe, colorate anunţau spectacolele zilei.  -si-a-. –  vespasiene.   Nu-i nimeni pe alee, Şi-n împietrita pace vesperală, Străvechiul parc îmi pare-o catedrală, Altarul ei, un strat de orhidee.  În taina păcii vesperale Ce-a răsfirat al ei tezaur… Se răspîndeşte-n note clare: O simfonie-n „re” minor.  Şi a doua zi programul mut al  ochilor noştri reîncepu cu unicul salut vesperal.   Era pentru mine un ceas nespus de scump să privesc… măreaţa revărsare a văilor şi a dealurilor Iaşilor, la acest hotar indecis dintre comorile mărgeanului în scădere şi amfiteatrul ametistei vesperale.  În vesperala simfonie tronează liniştea regală.  O astfel de călătorie făcută pe jos presupune… ascultarea la vatră, sub înaltul, funinginosul coperiş,… a unor convorbiri vesperale care au pătruns apoi în limba poetului.  Venise să se ascundă în vie, dar pe la zece seara, pe cînd erau încă răsfrîngeri vesperale, ceţoase, de lumină.  Pauze mari, ca nişte ochiuri de apă într-o privelişte lacustră, umpleau siestele lor vesperale.  Cît de zguduitor sună anumite gînduri, pe care Octavian Goga i le împărtăşeşte prietenului său într-o promenadă vesperală prin mahalalele mizere ale Iaşului din timpul războiului.  Ceea ce-i cerem… este să evite preţiozitatea şi să fie priceput de toţi, zilnic, diurn şi nocturn, matinal şi vesperal.  vesperali, -e.   Într-o zi de vineri… cîntase vespera cu fiiele sale.  A apus soarele, începe vespera.  Să vezi... Crepuscula măreaţă, Vespera în frumos car.  Vesperile siciliene vespera siciliană, vesperul sicilian =  Între multe întîmplări a timpului de mijloc să însamnă mai ales una ce să numeşte vesperile (toaca) siciliană.  În seara lunei Paştelor, la 1282,… ucise pe toţi francezii; atare omor se numi în istorie vesperul siţilian.  În urmarea acestei legături, s-au înnoit în 13 noiemvrie în tustrele provinţii vesperile siciliene asupra turcilor. După astă cumplită măcelărie… Mihai deschise oştirea.  vesperi şi vespere.   Vespertilis murinus vespertilii.     Răsăritul îl numesc est, apusul, ovest, amiazăzi, sud, miazănoapte,  nord.  , Din poziţia pămîntului cătră soare şi din zilnica lui mişcare împregiurul său răsar puncturile cardinale: nordul, sudul, ostul şi vestul, adecă: miazănoapte, miazăzi, răsăritul şi apusul.  La fieştecare hartă estul sau răsăritul se socoteşte despre mîna dreaptă; vestul sau apusul despre mîna stîngă. Spania…se hotăraşte… la vest cu Portugalia şi Oceanul Atlantic.  Est însemnează în limba franţuzască răsăritul; uest, apusul, nord, miazănoapte, sud, miazăzi.  Răsăritul propriu se zice punctul de unde răsare soarele primăvara (est, orient). Apusul este punctul unde apune pe atunci (vest, occident).  Răsăritul se mai numeşte şi est sau orient; apusul, vest sau occident; miazănoaptea, nord sau septentrie, şi miazăziua, sud şi meridie.  Mai toate popoarăle Europei  numesc răsăritul ost; miazazi, sid sau sud; apusul, vest, şi miazanoapte, nord.  Acolo unde apune soarele… este al doile punt, care se numeşte: apus, occident sau vest.  Puntul din orizon unde răsar trupurile se numeşte răsărit, ost, orient, iară puntul opus unde apune se cheamă: apus, vest, occident.  Pentru a cunoaşte direcţiunea vînturilor, le numim dupe cele patru punte cardinale, adică: est (răsărit), vest (apus), sud (miazăzi) şi nord (miazănoapte).  Totul probează că-n vechime districtul mehedinţean se întindea mai mult decît acuma de la vest spre ost. Observatorul care priveşte spre nord are la spate-i sudul, estul la dreapta, şi vestul la stînga.  Longitudinea se numeşte orientală sau occidentală, după cum locul… este situat la estul sau la vestul primului meridian.  Francii…se răspîndiră asemene la vest şi ocupară ţerele aflate între Rin şi Meusa.  Spre sud şi vest se vedeau şiruri de munţi grandioşi acoperiţi cu omăt.  Vom reda Romîniei libertatea de acţiune, libertatea de a se hotărî pentru unul din cele două mari curente istorice, curentul de nord-ost, tinzînd a schimba faţa Europei şi curentul de vest, ce tinde a menţine „statuo quo”.  Cu această din urmă constituţiune se prezentă… tărîmul neocomian în toată Transilvania, la vest, în bazinul Crişului şi al Arieşului, iar la est, în munţii Perşani şi Barot.  se mărgineşte la vest cu Transilvania, la sud cu judeţul Bacău, la est cu judeţul Roman şi Suceava, iar la nord cu judeţul Suceava.  Istoria imperiului de vest este o  luptă neîncetată contra barbarilor năvălitori.  Vechii agathyrsi erau un neam scythic plecat spre vest şi despărţit de scythii propriu-zişi.  Romînii din Pannonia şi din Moravia sînt tot atît de apuseni ca şi cei din vestul Peninsulei Balcanice.   De la cavaleria armatei de vest...  a venit un zvon cum că o divizie bulgărească…se retrage în marş forţat spre Sofia.   Afară de acest soi de cafea mai creşte şi o cafea sălbatecă,  în special în regiunea de vest, numită Abisinia.  Cînd pentru aceeaşi noţiune existau, în latineşte, doi termeni, în vest rămîne adesea unul, iar în est celălalt.  Şoimăritul este legat în vest de amintirea…grofilor feudali.  Printre lacuri de munte stăm şi privim. Soarele a asfinţit în argintul de vest.  Se hotărî pe loc că intrarea în oraş se va face dinspre vest.  Cocostîrcii din Europa de vest (Germania de sud, Elveţia,  Franţa şi chiar şi Olanda) apucă drumul migraţiei spre sud-vest, către Spania şi Maroc.  O veche cale de migraţie a diferitelor specii mai rare…a fost împinsă mai spre vest.  S-a putut observa în partea de vest a ţării…porumb răsărit la sfîrşitul lunii septembrie.  E furtună grea de la vest, silindu-ne să mergem spre sud-est deocamdată, ca să nu luăm valurile chiar din travers.  Pe fluviul timpului lunecă stoluri de nave, Catarge-ndreptate spre  est şi spre vest şi zenit.  Lumina ferestrei din  peretele de vest cade cu putere pe dramatica scenă a cataclismului Sodomei şi Gomorei.  În aceste condiţii prielnice sosesc în Banat colonişti din toate regiunile Germaniei, dar  mai ales din sudul şi vestul ei.  În Transilvania de vest (în Bihor şi Munţii Apuseni), ca şi în Ţara Oltului, se  juca ţurca.  Aria nepalatalizantă… cuprinde jumătatea de vest a Munteniei.  În partea de nord şi vest a fostului judeţ Mehedinţi s-a aşezat marele domeniu al mănăstirii Tismana.  Spre vest, moşia Odobeştii se învecina cu Vrancea … pe o distanţă considerabilă.  . Teatrele din Germania de vest au prezentat piese clasice.  Unele limbi slave de vest şi de est… nu au  exercitat asupra limbii romîne decît influenţă lexicală.  Încet – dar sigur – Europa de vest se închide iar ca într-o cochilie.  Un regim pseudoliberalizat se străduia, din răsputeri, să obţină sprijinul vestului diplomatic şi financiar, în vreme ce, la nivelul moravurilor şi aspiraţiilor, se deplasa spre China şi spre Coreea de Nord.  Există un exod disperat care tinde să devină adevărată migrare est-vest şi o contrareacţie de stopare a acestei mişcări din partea vestului.  „Speranţa” se află cam la 26º vest de meridianul Greenwich.  În vechime păzea vestalile focul cel sfînt.  Vestalele… era hotărîte a fi fimei soarelui.  Cele patru vestale vor fi fecioare, ca să poată fi primite, şi viaţa lor fără cea mai mică prihană.  Vestala vinovată era îngropată de vie.  Vestalele era călugăriţe care păzea focul cel de pururea arzătoriu, şi între care  parte bărbătească nu întra.  Pre fata lui Numitor, Ilia sau Rea Silvia numită, au silit-o a întra în ceata vestalelor.  Politia Roma, de pe carea romanii căpătă numele, se întemeie pe rîul Tiberu la 754, în. de H., de Romulus fiiul vestaliei Rea Silvia.  O asemenea femeie, de putea virtuţi să-nveţe, Putea fi matroana Romei sau vestală de altar.  Numele de Tarpeiu îl căpătă de la vestala (preuteasă fecioară) Tarpea.  Catilina amăgise o vergină de familie nobilă, apoi o vestală, săvîrşind şi alte escesuri… contrarie legilor şi religiunei.  Vestalele era mai naintea lui Romulus, fiindcă mama sa, Reea Silvia, era vestală.  Lăsînd a se stînge focul sau călcînd votul de castitate, vestala era osîndită de a fi de viu îngropată.  Pentru un minut credeam că mă aflu în timpurile antice şi că văd două vestale osîndite de druizi a fi îngropate de vii.  Despre fabuloasa Rhea Silvia ne spune Livius… că a fost vestală, dar că a născut totuş pre Romulus şi Remus.  Roma vechie întreagă Se-nşiră pe dinaintea mea: Consuli, Proconsuli, Matroane,... Pontifeci apoi, şi vestale, Flamini, Saturnale.  Eşti făcută încîntător. La greci ai fi fost muză, iar la romani, vestală.   Pontificele biciuia vestala vinovată.   În sanctuarul zeiţei, aflat în Forul din Roma, ardea un foc sacru, considerat simbol al eternităţii statului roman şi păzit de vestale, fecioare alese din rîndurile aristocraţiei.  La Grădiştea Muncelului se află un sanctuar dacic...La mijloc, era altarul focului sacru, ca la perşi şi la vestalele romane.  Vestmintele corului… erau tratate în culori neutre, cu unele alburi crude pentru vălurile vestalelor.  Îmi umplu zilele cu îndeletniciri intelectuale şi cu întreţinerea focului din sobe. Am ajuns în arta aceasta la înălţimea vestalelor.  Mi se indică… două nume: Romulus şi Remus. La aceasta, părintele gemenilor spune, cu mult temei, că femeia sa nu este vestală.  Dama care-o lume-nşală Vezi cu hobot de vestală.  Acest seminarist cast ca o vestală devine excroc, criminal şi asasin.  O fată şubredă şi pală Preschimbă florile în vase, evlavios ca o vestală.  Voinicii… se leagă să privegheze pe rînd, ca şi vestalele, focul.  Cu zîmbetul ei de vestală, care plutea dincolo de bine şi de rău, Laura îi dăruia iertarea dorită.  Incomodul creator de viaţă este… izgonit din templul artei dramatice de către cele din urmă vestale ale principiilor ermetice.  Ana Pavlova, ultima vestală a dansului.  Vergură ( virgină, fecioară) vestală =    Pentru ca să o lipsească de toată nădejdea de a naşte fii, o au pus în ceata vergurelor vestale.  Vergurele vestale purtau păru despletit, cu o fîşie sfinţită pe cap şi un vestmînt alb, lung peste tot trupul.  Pe podium… erau aşezate scamnele senatorilor… şi scamnele fecioarelor vestale, îmbrăcate cu perini maiestatice.  Vergurile (fecioarile) vestale păstra la romani focul cel sfinţit, ce era simbolul cureţiei.  La Numa sînt atribuite instituţiunea verginelor vestale ca şi consacrarea focului imortal de dînsele  custodit.  .  Rea Silvia fu întîi închisă şi, după aceea, de vie îngropată, pentru călcarea şi spurcarea sfinţeniilor vestale.  De ce să faci pe vestala şi să slujeşti un cult, să întreţii o putere,… cînd umbra e un văl ce poate să cadă peste toate gesturile laşe.  Actriţă de mîna a doua, ea nu e o vestală, are amanţi care o întreţin şi nu respinge nici dragostea romantică a lui Eminescu.  vestale.  – Şi: vestaline Portul naţionalicesc este pălărie mică, cămaşă curată, veste sau spenţer, pantaloni pînă la genunche, ciorapi lungi albi.  Veni un croitor şi aduse lui Janot o haină blănită cu rîs şi o vestă de Lion după moda cea mai nouă.  D Parizel croitorul are cinste a se recomanda cinstitului public că de curînd a adus de la Viena haine europeneşti bărbăteşti după cele mai din urmă mode: mantale, surtuce, gheroce, fracuri, pantaloni, veste.  Se înturnă atuncea spre gemăndanul lui Toma…, scoţînd o păreche de pantaloni şi o vestă ruptă, pe care Toma le purta cînd lucra ceva mai de rînd.  Începură după aceasta a număra veste, pantaloni, cămăşi şi alte mărunţişuri ce puteau să aibă nişte studenţi.  Peste un ceas eram bogat. Aveam în sîn, exact în locul unde  ţinusem salba, şase hîrtii de cîte-o sută, şi-n buzunarul de sus al vestei, opt patace.  Vesta sau jiletca se deosibeşte de ilic prin aceea că spatele ei este de altă stofă mai subţire şi că piepţii în partea lor superioară sînt răsfrînţi în afară.  Cu pantaloni negri, în vestă, cu mînicele cămeşii sinite tare, coborau domol de pe toate uliţile, tremurîndu-şi în mers floarea şi fulgul de la pălărie.  Vrea să ne înţepe cu vîrful stufoaselor mustăţi, umflîndu-şi pieptul supt vesta… decoltată.  O vestă strîmtă are cusurul de a strînge pieptul şi pîntecele şi prin urmare de a supăra respiraţiunea.  Gătit într-o haină neagră şi simandicoasă, potrivnicul cu o vestă largă deschisă peste o cămaşă frumos scrobită îşi juca apele celor trei nasturi de diamant.  Vesta de la costumul cel negru nu ş-o putu încheia decît cu  mare silă.  Crîşmarul... stătea pe prispă, în vestă, cu picioarele goale în papuci.  Purta îmbrăcămintea după moda de pe la 1890, surtuc cu guler de mătase lucioasă, vestă cu reveruri, guler tare, răsfrînt. Cu pălărioara de pîslă fumurie, cu ghete scîrţîitoare şi vestă neagră, mă plimbam neastîmpărat, ca argintul-viu.  Vezi să nu-mi uiţi prosopul şi vesta albă!  Ţine mîna dreaptă înainte, cu două degete în buzunarul de jos al vestei Scoase din buzunarul vestei o cutiuţă de email cu pastile parfumate.  Ai găsit în vestă ceasornicul?  Aici văd cele dintăi costume naţionale olandeze. Bărbaţii cu vestă scurtă strînsă pe trup. Un fecior cu vestă dungată aştepta cuviincios îndărătul lui.  Se ţinea drept, în redingota neagră şi vesta albă strînsă pe talie.   Cu un gest brusc, Fane scoase din  buzunarul vestei un ceasornic de nichel oxidat.  Spre deosebire de ceilalţi călători..., îmbrăcaţi în redingote negre, cu veste înflorate, gulere scrobite…, tînărul nostru se mişca sprinten. Vesta poate fi confecţionată din ţesătură sau tricot.  Tudor Bălosu purta vestă neagră peste cămaşă albă cu mîneci bogate. A apărut în prag, calm, în costum de culoare închisă cu vestă, cu părul de argint.  Ţ-am luat floare şi peteală, Ţ-am prins-o la vesta goală. Ne ţine pe toţi în buzunarul vestei, cum spune agentul comercial?  S-ar elimina cîteva prejudecăţi… că cercetătorul „ştie tot” şi are soluţii minunate în buzunarul de la vestă.  Drepturile se împărţeau la oraş după legi destul de ciudate, nu cele scrise, legi minuscule pe care le purtau în buzunarul din vestă o tagmă   de oameni, un fel de cameleoni…, înzestraţi cu aleasă şiretenie.  Metternich avea politica europeană în buzunarul de la vestă.
    . Te iubesc… răspunse fata… ţinîndu-mă mereu de mîneca vestei.  Merse în grădină, unde... la o masă, un bărbat, în vestă de lînă cu mîneci, geluia la o scîndură.  veste vesturi  Ieşi veaste cătră miiaşul gloateei Spirea că turrbură-se Ierusalimul totu. Veaste priimiră în somnu. Să spuie ucenicilor şi să aducă veaste bună şi bucurie de învierea lu Hristos.  Cînd această veaste în casa lu Faraon ară  fi sosind, cum fraţii lu Iosif ară fi veniţi, plăcu lu Faraon. Ce veaste vă vor aduce ne rugăm se ne daţî a şti, au de rău, au de bire  De veţ întreba Domniia voastră şi de vro veste den ţara noastră, Domniia voastră să ştiţ că de cătră turci avem pace  Dăm ştiri Dumilor voastre de rîndul veştilor: cu mila lui Dumnedzău avem veşti bune şi pac e  de toate părţile  Veni-m veste că au murit arha n ghel Mihail.  Veste noauă să audzi astădzi. I-au venit veste de la starostii de Crăciuna…cum Radul Vodă vine cu oşti asupra lui Ştefan Vodă.  Auzi-veţi războaie şi veşti de oşti; căutaţi să nu vă spăimîntaţi. Cum au înţăles din călăraşi de veziria aceluia vezir veste, îndată au dzis gloatelor să să întoarcă.   Au venit veste că crăiasa Elisafta au născut cu fericire prunc, parte bărbătească.  Vestea bună o am strigat tare, Unde să strîng gloatele mai mare.  Va auzi veste şi se va întoarce la pămîntul lui.  Împăratului nemţesc îi sosesc veşti neaşteptate Ajungînd vestea la Neamţu, la Bogdan şi la Iordachi, de mazîlia Ducăi Vodă, ei îndată purcesără de la Neamţu de apucară pe Constantin Duca Vodă . Unii cătră alţii veşti pentru adunarea de obştea dimocratiii a trimete începură.  Veni-i veste cum au întrat hanul cu tătarii în ţară şi au început a robi şi a prăda.  O veste… venise, că vor să robească ţara tătarîi. Sosesc mai adevărate veşti de acea lovire de arme   Le-au răspuns Ahia cum că nu să va tămădui. Şi, auzind Ierovoam această veste rea, au murit.  Să întoarse cu veste rea la Chiprian. Grumazii denapoi de să vor clăti, veni-ţ-va vesti rea sau vii păţi pagubă  Veştile venea ei necurmate. Mai bine să asculte vestea ceaea ce cu sute de limbi necontenit strigă.  Fost-au veste că prepusul turcilor despre Barciai… s-au întărit şi prin Mihnea, domnul cel nou al Valahiei. Întră în tabăra grecilor, ce era cu perşii, veste, cum va să-i omoară pre fochei.  Dînd prin Tisa, mai toţi s-au înecat, cît abia  unii au rămas, carii să ducă veste rea împăratului său. Zice numai că e veste să fi făcut Ioan acest lucru.  Vestea în trîmbiţă sună Că vin turcii cît frunză şi iarbă, Ca robiei ţara să supună. Scoate sabia ta şi mă omoară, ca să nu rămînă veste că m-au omorît o muiare. Cu o lună mai nainte de venirea nemţilor, le-au venit veste că nemţii sosesc la oraş.  Să auzim şi noi veste bună, să ne bucurăm de tine Deodată să împrăştie vestea că Velisarie, lipsit de vedere, ieşise din temniţă Această înfricoşată veste i-au trezit pe toţi din buimăcirea în care să afla.  Sosi vestea că păgînul a tăbărît la Călugăreni.  Am să-ţi spui o veste carea să te umple de bucurie.  Întorcîndu-mă la Mirceşti,  am dat peste o veste dureroasă.  Numai vestea blînd-a morţii, Foaia tristă le-am adaos.  Ce mai ştii de pe la tîrg? – Ce să ştiu, măi babă? Ia, nu prea bune veşti: împăratul vrea să-şi mărite fata.  Citind aceste veşti, împăratul a rămas dus pe gînduri.  Să nu cumva să primesc gazetele de duminică fără vestea despre moartea lui Mihăileanu.  Mulţumi… pentru vestea cea bună.  I-au trimes veste prin crainicul Peleş, c-ar vrea să stea de vorbă.  Ar fi fost mai mulţămit regele Matei să se apropie pericolul turcesc de hotarele sale, decît să audă vestea zdrobitoare că acel ce-l bătuse pe dînsul înfrînsese acum şi pe turci.  De nu-mi spui Vro veste, Zi bună între noi de-azi nu-i.  O veste străbătu… tot satul, scoţînd oamenii de prin case: – A pornit gheaţa!  Bătrîneţa-i pregătea… grozava veste a uciderii întregului ei neam, la Constantinopol.  Cînd îţi cad pe mîni, faţă ori gît paingăni, vei primi o veste.  Pînă acum o lună primeam veşti peste veşti.  Chemă pe Marina şi-i spuse vestea cea nouă.  Se întîmplau în Dacia aceste spăimoase îngropări de tezaure de bronz, la vestea că năvălesc cimerienii.  Ne îngrămădeam pentru a apuca o gazetă cu senzaţionale veşti, care alimentau îmbelşugat inteligenţa noastră estivală.  Veştile despre răsturnarea situaţiei politice în Ţara Romînească ajunseră în Ungaria.  Se simţi mai puţin mulţumit de  această veste decît ar fi trebuit să fie.  Despre acest scriitor… d-l Drăganu a adunat numeroase veşti, astfel că poate reconstitui biografia acestui bărbat de seamă. I s-a adus dureroasa veste că unicul lui fiu a murit.  Urăsc scrisorile. Nu ştiu să fi primit de cînd sunt decît una… care să-mi fi adus o veste fericită.  Dumenică dimineaţa se răspîndi vestea în Amara că vine armata . Veştile cele mari pe care le aştepta nu mai veneau deloc.  Foarte mulţi proprietari… trimit tot soiul de veşti paşalelor din cetăţile turceşti. Fiecare număr cuprinde sfaturi şi îndrumări… de tot felul, veşti şi informaţii de ordine culturală, culegeri de folclor şi ceva literatură.  Cînd… vedeau cu ochii lor astfel de vindecări miraculoare, răspîndeau vestea în împrejurimi.  Sosi în goană un băieţaş cu vestea că lostriţa vrăjită s-a arătat iară.  Acuma lucrul fiind dat pe faţă şi pe jumătate înţeles, vestea avea mare greutate.  Nimene nu mai putea repezi veste pe cîmpul de război.  O zi repaos în aer curat, o veste bună primită după săptămîni de aşteptare penibilă…pot modifica în chip fericit anestezia noastră.  Cîntaţi copii! Şi duceţi mai departe vestea naşterii Lui!  Satul întreg s-a strîns… să audă veşti.  Toţi cei de faţă… primiră vestea foarte mişcaţi.  După anunţarea unei veşti atît de senzaţionale,  emisiunea se întrerupse.  S-a răspîndit vestea despre prezenţa acestor păsări.  Vestea cuceririlor lui Vlaicu şi jalea morţii lui ajung pînă în Dobrogea.  Vestea sosirii unui sol al marelui cneaz îl face să amîne expediţia.  O veste cumplită străbate… ţinuturile pontice. Era o lipsă totală de control pricinuită de şocul unei veşti urîte, neaşteptate şi care probabil că-l privea.  Mergi la maica cea cu dor Şi-i du veste c-am scăpat De la loc întunecat.  Vestea-n ţară a agiuns De un hoţ cu nume Tuns, Că pen codri a ieşit De şese-ntovărăşit.  Deaca eşti Din Zărnieşti, Spune-ne mai multe veşti!  Nu te, maică, supăra Tristă veste  de-i afla.  Vino … Ca să fac o cărticea, S-o trimăt la taica mea, S-audă de vestea mea, Că tot mîni pe la gustare Mă scot turcii la pierzare. Îl întrebă că ce veşti îi aduce de la bărbatu-său.  Pe care n-au tăiat, Numai fuga l-au scăpat; Numai pre-unu l-a iertat, Ca să ducă vestea în sat.   Vestea aceasta s-a răspîndit ca fulgerul prin satele vecine.  Vini-un nouraş din sus Cu vesti şi cu răspuns Di la puiul ci s-o dus.  I s-a dus feciorul…, despre care din nici o parte a lumei nu le venea veste.  O, ce veste minunată În Vifleim ni s-arată: C-a născut din Duhul Sfînt Vergura curată.  Spuse crainicului împărătesc… că la noapte va sta-n biserică de strajă; vestea aceasta fu primită cu mare bucurie de împărat.  Trandafir, miros frumos, Ce vestă-m aduśi din jos? – Io-ţ aduc o vestă bună, Că badea zaśe di-o lună.  Noi îţi dăm o veste rea: Că-i la curte la Pilat, Răstignit pe lemn de brad. Cînd îţi cîntă urechea dreaptă, o să primeşti veste bună.  Lasă-mă nevătămat, Să duc veste la-mpărat C-ai scăpat din Ţarigrad!  Mi-a venit veste de-acasă, Că nevasta-i sănătoasă. Am o găină pestriţă Duce veste lui Gheorghiţă  Fugarii, răcnind pe toate ponoarele şi aprinzînd focuri de veste, se mistuiau grabnic în sihlă.  N-am auzit nimica de veste. Nu s-au apucatu de scaun, nici au aşteptatu al doilea rîndu războiul, temîndu-să să nu-i lovască Bogdan Vodă făr’ de veste cu oaste tocmită.  Radul Vodă vine cu oşti asupra lui Ştefan Vodă, fără veste.  S-au dus după turci şi i-au ajuns trecînd Dunărea la vreme de masă şi lovindu-i fără veste i-au speriat de au plecat a fugi.  Au mărs în pradă în Ţara Leşască şi lovind fără veste şi de sirg, mult plean au luat şi mare robiie au făcut în oameni.  Mersără cu oşti mare, fără veste, preafurişul să ia cetatea Solunului.  Pre mişel să tragă-n laţ şi să-l smerească. Şi fără de veste-i va veni sminteală.  Fără de veste vînt mare au venit  de la pustiu şi s-au atins de cele 4 unghiuri ale casii.   Fără veste îl vor săgeta pre el şi nu se vor spăimînta.  Într-o dzi, fără veste i-au lovit şi i-au prinsu pre toţi.  În fundul luciului mării, afundîndu-i, îi cobora şi fără veste îi îneca.  Iară ei aştepta pre el ca să să umfle au să cază fără veste mort Au prădat pre buzăiani fără de veste.  Au trimis pă un Manta banul cu oaste şi i-au lovit fără veste.   Turcii să mişcă prea timpuriu: Vai de cela ce va fi de ei apucat fără veste!  Făr’ de veste au ieşit dintr-un crîng… nişte tîlhari moaviteni, ca să-i omoară.  Au venit deodată Siretul fără de veste şi i-au apucat pe oameni pin case.  Să meargă cu oştile să încungiure pe de ceea parte, ca nu cumva să vie niscai oşti de undeva făr’ de veste  Fără veste vin asupra noastră îngeri nemilostivi de la D zeu trimişi Celora ce se leagănă de  multe ori, se întîmplă de cad fără de veste în pămînt şi mor  Să grăbea a veni cătră curăţia cea mîntuitoare, fără de veste arătîndu-se din necredincioşi, credincioşi.  Luă împăratul ştire fără veste, că turcii au intrat.  Fără veste lovi-ră-l şi sparseră oastea lui.  Fără de veste îl loviră.  Fără veste grecii dau năvală asupra lor.  Toţi încremeniră de frică; Cesta leşină fără de veste,… Altul să vaietă în gura mare.  Cînd vor vedea că paşa coboară la Dunăre, degrab’ şi fără veste să-l încungiure şi să ia tot ce va găsi la el.  Planuri fac… fără de veste-a lovi Părţile Turciei toate.  Făr’ de veste s-au repezit din pat şi, lovindu-şi capu foarte tare de părete, au căzut mai moartă.  Fără veste… un trăsnet şărpuieşte.  Căzut fără veste din vîrful unei stînci, se sperie, prăvălin-du-se din prăpăstii în prăpăstii. Oare ce-mi vor zice părinţii miei fără de veste văzîndu-mă?  Fără de veste dete năvală asupra ungurilor.  Gătindu-şi armia, întră fără de veste în hotarăle Moldavei.  Albul în negru să prefac A ta poruncă este. Şi săvîrşirea după plac În grab’ vrei fără veste. Fără veste intră în ţeară şi veni în Bucureşti un cadiascher sau emir cu 2000 turci. Fără veste se pomeni jos trîntit.  Înconjurat fără veste, nu scăpă decît printr-o norocire neaşteptată.  Slugile boierilor, văzîndu-se lovite fără veste de soldaţi, plecară de fugă.  Şi galben şi veşted trecu fără veste. Şi astăzi cenunşă în mîna mea este. Cu toate că de cu seară timpul fusese foarte frumos, peste noapte… s-a schimbat fără de veste. Alteori se rupea cîte o scîndură tocmai cînd nenorocitul  pedestru punea piciorul pe dînsa şi, fără veste, el se simţea cufundat în noroi pînă la mijloc. Unii şi alţii, după un zgomot efemer, au perit fără veste.  După multă vreme te întîlnesc fără veste în patria ta.   Ocheşte!… Spătarul căzu făr’ de veste.  Pornindu-mă a-ţi vorbi despre vînătoare, mă văz fără veste pribegind pe răzoarele literaturei.  La urma urmelor, unde nu-i dă şi Trăsnea cel urîcios un pupoi fără veste. Nenorocitul, luat fără veste, a fost strivit de lovituri.  Timpul îi trecuse fără de veste.  Era… aproape de ziuă, cînd somnul o fură fără de veste şi adormi dusă. În 30 decemvrie 1610 trece fără veste în Muntenia şi alungă pe Radu Şărban.  A dat o brumă fără veste… Şi florile de primăvară S-au ofilit, s-au scuturat.  Băltăreţul nu vine totdeauna fără de veste.  Tresării ca  deşteptat fără de veste din somn. Venea la anume răstimpuri… ş-apoi iar se depărta, repede, fără veste, ca o nălucă posomorîtă.  Fără veste Pe la porţi răsar neveste, Satul se deş-          teapt-acum.  A dispărut fără de veste dintre noi.  Frumuseţe din frumuseţe te-ai ivit, Întruchipată fără veste.  Cîteodată, stogurile şi chiar lanurile de grîu se aprind, fără de veste, de la sine. Plecarea aceasta îl luă pe Ilie fără de veste.  Pînă ce iubeam copile, Mai era ceva de mine; Dar de cînd iubesc neveste, Creşte barba fără veste!  L-aţi tăiat nejudecat, D-aţi intrat în greu păcat, Mi l-aţi tăiat fără  veste, N-are pe lume nădejde.  În ţara leşască să teme de o umblare fără veste  La întrebările fără veste ca bezmeticii să uluiesc.  Lîngă alte multe mîhniri, turburări şi întristări ce într-acel an pre domn coprinsese… şi altă fără de veste mare şi fără dă mîngîiare întristare îl ajunse.  Un sfat fără de veste hotărăşte multe  Să vede adevărat la Anania şi la Samfira, a cărora mincinosul cuget cu moarte făr’ de veste i-au certat.  Văzînd acea fără de veste mutare şi premenire a boalei…, să minunară şi deteră slavă lui D mnezeu.  Din întîmplările cele făr’ de veste care strică zestrea muierii, precum este… ori focul, ori cutremurul, ori potopul apelor,… paguba aceea să fie a muierii.  Graiu-mi stete în grumazi înecat Dă bucuria fără dă veste.  Trecerea…cea fără de veste a lui Murat din Asia în Europa… strică hotărîrile lor. Inima lui Jojica se împluse de grijă cînd văzu sosirea fără veste a comisarilor împăratului.  Noi, scriitorii,… printr-o sărire făr’ de veste în dezvoltarea poporului, ne vedem siliţi a introduce o sumă de idei nouă.  Multe specii… au trebuit să se stingă… din cauza unei schimbări fără veste a mediului.  Sosirea voastră fără de veste mi-ar putea face rău de bucurie. Se produc aprinderile fără veste ale cărbunilor de lemn puşi în grămadă, imediat după scoaterea lor din cuptor.  Ne-am înşălat cu voi; pentru că noi aşteptam că, în veste, ve i trimite la noi strigători, să ieşim să ne batem numai perşii cu voi.  Cînd vor să-ş tremiţe vonicii la război, mainte le dau veste să-ş gătească armele.  Au dat veste pretitinderile ca să nu priimească acel săbor.  Mărgînd, deaderă veste celorlalţi  Cînd fu a doua zi, făcură veste că s-au întors tătarii.  Veniră-i olăcari, de-i dederă veste cum domnia este dată lui Alexandru Vodă.  Să-i faceţi veste de tocmele bune În limbile toate, că sînt cu minune.  De Sfinţia sa au dat veste de venirea pre pămînt.  Văzînd păstorii ce fu, fugiră, şi mergînd deaderă veste în oraş şi în sate.  Au făcut veste boierilor ce era pribegi în Ţara Muntenească precum au aşedzat cu vizirul.  Au pus un trîmbicer al lui dînd veste din trîmbiţă  c-au murit craiul franţojesc.  Trimise şi la paşa sarascheriul şi la sultanul, de le făcu veste iar pentru nemţi, cum au trecut la Ardeal.  Făcîndu-i veste unii den priietenii lui că moare Matei Vodă, au purces dă olac de la Buiceşti.  Îndată să duse de dede veste domnului de ce să întîmplă Aflînd stîrvurile, s-au aşăzat pre iale şi nu s-au mai întors înapoi să dea veste.  Are netăgăduită datoriie să dea veste… la ruda lui Pre altă cale s-au înturnat Să nu de di veste lui Irodu împărat  Au făcut veste că au năvălit tătarii în Moldova.  Varvarilor… le dideră veste cum s-au dus grecii de la Artemisiia. Să făcu veste că Nicolae e mort de moarte năpraznică.  De cu seară ne-am înţeles să ne dea veste la primul semnal.  De le ştiai aceste, De ce din vreme nu i-ai dat de veste…?  Pe peretele din afară atîrnă o toacă de lemn, ca a bisericii, care se bate spre a da de veste plecarea oilor.  Tocmai acum îmi dă de veste… pîrcălabul din Cernăuţi că leşii se arată pe sub poalele Haliciului.  Cînd s-a dat vestea că e rănit şi am aflat cine-l împuşcase, am îngheţat.  Ar fi putut să-i dea… de veste căci locuia aici, pe aceeaşi uliţă. N-am avut parte să-l mai văd viu. Abia aseară, din jurnal, am aflat. Şi să nu-mi dea nimeni de veste!  Să dea veste fîrtaţilor că nu-i de glumă.  Mă duc să dau de veste lui cuconu Costache, ca să-şi ieie dumnealui măsurile.  Pune să se dea veste că cine va  aduce fetele va căpăta una de soţie şi jumătate din împărăţie.  Nu minte cînd dă de veste că moare.  Mosafirii în trecere ori cei căzuţi de la drum fără să dea de veste… găseau totdeauna la  conu Mihai un fagure de miere atuncea scos din ştiubei.  Paznicii din cule  dau de veste împăratului la vreme de primejdie.  Cîn’ vedea pe cineva venind pe drum…, da viestă la oamenii care muncea.   Să dăm veste prin sat că eu sînt mare vrăjitor.  Vă mai dăm încă de veste Că mireasa la noi este.  Da veste la-mpăraţi, Să s-astrîngă la Galaţi. Să te laşi în jos, Pe un colnic frumos, La fereastra lui, Şi să-i dai de veste Că ursita îl aşteaptă. Pe Ghemiş îl fereca,… Apoi iute alerga, Şi la turci veste le da.  Bună veste-a dat: Că vă vin Colindători, Noaptea, pe la cîntători.  Creminili li zvîrlea, Apî-ntr-însîli turna Şî di vesti cî-ńi didea.  El, deaca prinse de veste, fugi la domnul şchienesc.  Făcură svatu să ucigă şi pre Lazar, iară el, deaca prinse de veste svatul lor, fugi… în ostrovul Chiprului  Aceşti doi orbi… striga şi să ruga, căci că prinseră de veaste de ciudesa ce făcuse Hristos în casa lui Iair. Cela ce va cumpăra lucru de furat şi, daca va şti  va prinde dă veste îl va întoarce înapoi şi nice banii nu-şi va lua, acesta nu va avea certare.  Boierii Ţării Moldovei prinseră de veste cum domnia este dată lui Petru Vodă.  Luînd veste Ieremia Vodă de pogorîtul ungurilor,… au strîns oastea ţărîi Cît au prins de veste Gaşpar Vodă că vine Schimniaga, au scornit că-i vin leşii asupră-i şi au ieşit den Iaşi.  Prinzînd veste împăratul… de prea slăvită minune ce-au făcut de sv ntul Roman… au învăţat de-l sugrumară în temniţă.  Prinzînd de veste Onia, îl mustra, fiind ferit la loc fără temere, la Dafne.  Iancul Vodă, prinzînd de veste că Lăpuşnenii s-au rîdicat asupra lui, îndată au trimis pe Bucium vornicul cu oaste împrotiva lor.  Muntenii, avînd iscoade, au prinsu de veste mai nainte şi au trecut în Ţara Ungurească.  Gligorie Vodă, prindzînd veste, au trecut Siretiul cu mare spaimă noaptea.  Luînd dară împăratul veste cum s-au viclenit, … îndată au trimis la dînsul pre un hadîmb… ca doară cu cuvîntul îl va întoarce să să părăsască de ce să apucasă.  Ioan… în tot chipul silea să nu prinză latinii de veste pentru vinirea lui.  Puseră domn, în locul lui, pre Răzvan…Iar Mihai Vodă, deaca prinse de veste, foarte să întristă.  . Turcii… prinseră veste că vin nemţii asupra lor.  Luînd veste de închisoarea solului, au fugit toţi în toate părţile  Ei… îi încongiurară casa, vrînd să o răpească, iară sf nta, prinzînd de veste, îi rugă să o îngăduiască puţintel.   Luînd veste de acestea, purcese asupră-i şi se întîmpină cu sultan Selim la Burivaic.  Au prins de veste că nemţii au fugit  În 3 aprilie au luat veste din Valahia că acolo s-au poruncit oştilor ca să se gate să năvălească în Ungaria. Boierii cei mari prinzînd de veste că vodă pleacă… s-au adunat la curtea domnească şi au intrat la vodă.  Numai cît prinsă… de veste naşterea cestor prunci, deodată şi porunci ca să se arunce ei în apa Tiber.  Mihai… cum prinse veste de aceasta… purcese în contra îmbilor vrăjmaşi.  Unii… prinseră mai dinainte de veste şi fugiră în Ardeal, căutînd acolo scăparea vieţei lor.  Duşmănit vei fi de toate, făr’ a prinde chiar de veste. Să nu cumva să te răsufli cuiva, ca să prindă el de veste.  Am sărit într-o noapte peste zid… A prins de veste straja,  s-a luat după mine şi m-a-mpuşcat în picior. Oarecine venea atunci şi le lua, fără să prinză de veste oamenii împăratului.  Ochii lui se scoborau, în neştire, pe scara şirurilor de slove pînă la sfîrşitul paginii, fără să prindă de veste că truditele lui gînduri au rămas aninate cine ştie unde.  Nuntaşii miresei, cum prind de veste că se apropie mirele, îi ies înainte.  Nicolae Vodă Mavrocordat prinde… de veste despre această conspiraţie.  Au înflorit iar măgheranii şi n-a prins nimene de veste. Cum mergeam eu pe spetele Pisicuţii… nu prinsei de veste... cînd soarele scoborîse treptele văzduhului.   N-am prins de veste cînd s-a topit vara şi cînd au coborît cele dintîi vînturi reci.  A prins de veste că oamenii umblă să dea foc conacului.  Amicii lui au prins de veste că volumul este plin de greşeli tipografice.  Nu trebuie să prindă de veste prada cînd răpitorul ager se lasă ca săgeata din zbor.  Mîine, poimîne, jandarmii vor prinde de veste şi vor trece încoace.  Dacă, prinzînd de veste, intervenea la timp, cu siguranţă, avînd în vedere meritele sale…, izbutea.  Prinse veste de viaţa Ce  se-ncinge.  Miai a prins de veste din vreme  şi a fugit cu calul în pădure.  Toată lumea…a prins de veste că la masa noastră se petrece ceva deosebit.  Prinseseră…de veste despre pornirea coloniştilor spre Dunăre.  Nişte tîlhari prinseră veste de  avuţia cea mare a popii.  Am scăpat din cuşcă pasărea cea scumpă a împăratului; dacă prinde împăratul de veste…îmi taie capul.  Începu a-şi încurca calul prin flori, pînă prinse fata de veste şi deschise fereastra.  Pe cînd să necăjeşte s-o găsască, mai nu prinde de veste cînd este lovit cu ţuşca.  Maica, cum prinsă de veste Cum că lucru aşa este, Începu tare a plînge. Ci-a purces de veste…Alexandru că-l ajunge Şi cu suliţa-l împunge.  De aceste… nevinovăţii…veste luînd…ştire trimasă.  Pentru vînatul carile peste noapte cădzusă de veste luară. Capichihaialile ţărîi…încă veste au prins de acest fel de ficleşug.  De veste d-au prins,…Şoimi şi-au deslăţat, Cîinilor ne-au dat.  Darie de veste prinde Cum că potera-l cuprinde.  Trei sfinţi de veste şi-au prins Şi nainte mi-au ieşit.  Turcii…Vedea Că de veste Nu prindea, Că din somn Nu se trezea.  De dumnealui pînă acmu nici o veste n-am luat, fără numai cît ştim că…au venit să treacă prin ţara dumnitale Rădicatu-s-au multă mulţime de oaste tătărască şi au întrat în ţară, să prade, cărora, prinzîndu-le de veste Ştefan Vodă, le-au ieşitu înainte. Trecură Dunărea pre la Jdegla. Iar turcii încă le prinse de veste,…şi nu ieşiră să se lovească de faţă, ci să ascunseră.  Fugi Iordache şi vru să fugă şi Matei aga, dar îi prinseră de veste şî-i întoarseră.  Le-au prins frîncii de veste şi au început din cetate a-i împroşca foarte tare  Tilu  s-au şters de acolo de nici nu i-au prins de veste cînd s-au dus cu banii lor.  Abia le prinzi de veste Cînd vin, cînd se strecor. Ce, nu ştii? vrea să dea pe vodă jos. Bine că i-a prins de veste, că ne duceam pe copcă.  Pînă să-i iau de veste, s-a făcut nevăzut prin hăţiş.   Jucîndu-şi coiful alb pe creste Ei vin, şi nu le prinzi de veste.  D-l gheneral…a intrat pe din dos la bucătărie…Nu i-a prins nimeni de veste, termină soldatul minunîndu-se. Cimpoieru-i ia de veste, Stă o  clipă, hodineşte, Schimbă hora-n cînt de jale. Mîndra mea s-a măritat…Inima mi-e friptă, arsă! Maica de veste mi-a prins. Şi din gură-aşa mi-a zis:  – Dragul meu, nu fi aşa, Că mai sînt fete ca ea!  Fără de sîială şi fără de frică, Negîndind de Domnul nice-ntr-o nemică. Pentr-aceea, Doamne, le trimite spaimă, Cînd nu le-a hi-n veste să bage de samă.  Tu, Doamne,  mi-arată Sfîrşenia vieţii să o vădz curată. Cisla ceea de dzîle să ştiu cîtă-m este Şi de ce mi-i lipsa să-m fie la veste.  S-a dus şi dusă a rămas. Degeaba o tot aşteptară femeile două primăveri de-a rîndul, nici măcar de veste nu i s-a auzit, necum altceva.  De la o vreme începu să-l vorbească de rău pe frate-său… Să-l batjocorească. Să-i scoată veşti slabe prin sat. Că-i un ticălos, un tîrîie-brîu.  Bine ai venit sănătos, prea sfinte părinte. Ce mai veste dă la Bucureşti?  Ia spune-mi ce mai nou? Ce veste? Ce poveste?  Ce veste, frumoasa mea Doamnă? zise el…; ce pricină te face astăzi, cînd nu-i sărbătoare, a-ţi lăsa  fusele?  Pe loc îl ocoliră; Apoi îl întrebară: „Ce mai veste p-afară?” „Urîtă,   le răspunse, şi vrednică de jale…”  Ce mai veste-poveste, Dinule? întrebă vătaful…  – Nimic nou, nene Niculăiţă!  Aminteri, ce mai veste-poveste pe la dv.? Aici, slavă Proniei, sîntem bine.  Ce mai ves-te-poveste, Ioane? zise dînsul văzîndu-l intrînd pe portiţă, cu pălăria în mînă.  Ce mai veste-poveste? cum o mai duceţi?  Noroc bun, tînăr voinic! Ce veste, de unde vii?  Ce veste-i în cetate, Aveţi pace, sănătate?  Ce veste-i pe-acolo, într-o aşa depărtare.  Fără veste =  Deadevăru iubit-ai, fără veastea  şi ascunsul mîndria ta ivitu-mi-ai.  Pentru credinţa şi pentru veastea tăriei trupului răslăbitului zise să-şi ia patul. Iară de va fi avut veste rea şi vecinii nu o vor fi ţiind nice într-o cinste, atunce nu-i vom crede nici giurămîntul.  Aceasta va fi, cînd feciorul, sluga, ruda, priatenul vor fi oameni buni şi vor avea veste de oameni buni.  De vreme ce începură a se zidi mănăstir  şi la Eghipet şi a se strînge mulţime de călugăr  şi vestea bunătăţilor lor şi a vieţii îngereştii… sosi şi în ţara Indiei  Vrăjmaşul său…vestea lui în ţărînă să o puie şi să se măture de pre pămînt pomenirea lui  Racoţii, om tînăr,… zbura cu gîndul în toate părţile a-ş face ceva veste.  Ioan Corvin…cu cîteva războaie i-au răsipit pre turci… Care izbîndă i-au făcut mare nume şi veste lui Ioan Corvin, carele era acmu de groaza turcilor.  Audzind de vestea sv nt lui Ioan, mearsă la mănăstire unde lăcuia sv nţia sa.  I-i suliţa frîntă, armele stricate, Pizmaşului trufaş cetăţile sparte. Au perit cu sunet vestea lui cea mare.  De să va cumpăni cu vestea pomenirea bună, puţin preţ va avea  De vor certa tare pre fiiastri, cu mult şi mai curînd va ieşi vestea cea rea, decît cînd vor certa pre ai lor prunci  Să să deştepte cu oarecare nevoinţă a laudelor celor trecuţi şi cu veste a numelui nemuritoriu.  Neamul acesta a elinilor…prin toate părţile lumii au pătruns şi toate unghiurile ei au străbătut şi pînă într-atîta veste şi lauda numelui lor inimile a tuturor muritorilor au vincit. Obicinuind biruinţa cu miloserdia să o stimpere, cu cari lucruri şi fapte împărăţia şi avuţia adăogea, Veste deci şi slava numelui lor nemoartă o făcea.  Vestea armelor lui şi multa a lui creştinătate îl mărturisiia peste tot pămîntul domn.  Eu…poftesc şi veste de om bogat  Pizmaşii neamului romînesc, de pe timpul lui Ioan Huniadi,…s-au silit cum ar putea stinge vestea şi lauda neamului nostru.  S-au rădicat doi boieri, carii pe Matei Vodă la atîtea rele  l-au adus, de mai i-au întunecat numele şi vestea cea bună.  Pre aceii dară i-au bătut Probus,…pre aceii i-au spăriat cu vestea lucrurilor sale.  La anul 1742, au venit oarecare călu-  găr săhastru,…ce avea veste de om sfînt.  Inima-i coace Fapte slăvite, vrednice de veste. Vestea ce ţ-ai făcut Toată ţara  s-au umplut  În zadar rînduise ei piramidele spre a lor îngropare: pomenirea vestei lor au ieşit tot deşartă, cît nici numele lor nu ştiu să să numească mai mult.  Nu era să fie silit încă de la începutul războiului să lase Italia cu totul, şi din pricina asta să-ş piarză vestea numelui său, care în războaiele civile este însuşi puterea.  Nice unul n-are, Cu dînsul asămănare, Întru vestea şi mărirea.   Mult contribuise la mazilirea lui Radu Mihnea şi vestea exagerată a avuţiilor sale, pe care turcii vroiau să pună mîna.  Vestea marii biruinţe de la Vaslui a străbătut repede în lume.  Vrăjitorul se umpluse de bani…Vestea…despre dînsul trecuse marea.  Lupul sfatul…au dat ca toţi neguţitorii greceşti din ţeară, carii mai cu samă era neguţitori de veste, să se cerce să se gefuiască şi să se taie.  În tot pămîntul ieşi spusa  lor şi în cumplitul lumiei cuventele lor.  Ieşi veaste pretutindinea de el. Ieşi vestea lui preste toată Siria.  Ieşi veaste d’ins în toată jidovimea şi în toate laturile.  Ieşi veastea lui în toată Siria. Spre tot pămîntul ieşi vestea lor  Ieşi vestea bunătăţilor sale preste tot pămîntul, cît să audzi şi în Ţara Romînească. Deaca oblici că mergea năroade cu mulţimea la sf nţia sa, l-au trimis…la un oraş eghiptesc. Şi rădicîndu-i-să ş-acolo vestea,… fu mai apoi dus într-o cetate.  Multe ciudese feace,…cît ieşi vestea preste tot oraşul Solunului.  Vor fi de batgioc, de ocară Şi le-a ieşi vestea peste ţară.  Ieşi vestea lui numaicît întru tot împrejurul Galileiului.  Acestora…mergînd numele şi vestea cum sînt, şi de tăriia lor, împăraţii romani…au trimis să supuie…pe acei dachi.  De Vladul Vodă ieşi veste mare pretutindinea pentru război şi pentru noroc bun.  Ducîndu-se vestea minunilor, mergea multă mulţime…la mănăstire.  Gavril Betlen…s-au amestecat între poloni şi între turci şi i-au împăcat…cu care faptă de nou ş-au lăţit vestea.  Trecuse munţii mai cu toate oştile sale, pînă a nu merge încă vestea în Ardeal că el a pornit din Ţeara Romînească.  S-au lăţit vestea în tot Braşovul cum că pe el îl dau afară din institut.  Mă gîndeam…la cîştigul ce era să-mi aducă ştirea cînd s-o duce vestea prin tîrg că am mîncat cu vodă la masă.  Zgomotul serenadelor şi serbătorilor deşteptă atenţiunea vecinilor şi vestea merse pînă la postelnicul. Murad I…fusese bătut atît de cumplit de cătră Vladislav Basarab, încît merse vestea pînă la Roma.  Cu-al meu suflet, cu-a mea pală, Cu-al meu şoim albit de spume, În duşmani vom da năvală, De s-a duce vestea-n lume!  Mers-au vestea-n lume, trecînd din gură-n gură, Că Lia fură ochii şi minţile le fură.  Asemine pietre fac podoaba împărăţiei mele; nu se găsesc altele mai mari şi mai frumoase decît aceste la nici o împărăţie, şi de-aceea  s-a dus vestea despre ele în toată lumea.  Cu toţii s-au pus pe petreceri, să se ducă vestea. Îi mersese vestea lui Nalţ că dă şi pe datorie.  Făcură o nuntă d-alea împărăteştile, de se dusese vestea de dînsa.  Mersese veste în toată ţara de bogăţiile stareţului de la Floreşti. Să vezi tu Măriuco, ce-o să facem noi amîndoi cu moara ta. O să-i meargă vestea.  Conului Alecu şi coanei Frosa li mergea vestea de primitori ce sînt. De vreo zece ani Vălenilor le mersese vestea departe.  În Văleni se lăţi îndată vestea că la „Arhanghelii” baia ar fi omorît un om.  Despre aceşti bătrîni, uitaţi de Dumnezeu, merse vestea prin sate că ţin ascunşi… o groază de galbini.  S-a dus vestea şi prin alte comune cum o lasă în fiecare zi vînătă şi zdrobită de  bătaie. Oamenii erau voinici şi bisericoşi şi se dusese vestea de hărnicia lor.  Mama era o păpuşă…De frumuseţea ei mersese vestea.  A ajuns să lupte cu amîndouă mîinile, de i s-a dus vestea peste toată marea cea de jos.  Se dusese vestea la curtea lui Vlad Vodă despre o frumuseţă de la Moldova.  Într-o zi din săptămîna a luminată, se lăţi vestea în sat c-a murit în ziua de Paşti la una din fetele ei.  Au să se închine oamenii la numele dumitale ca la un sfînt şi o să-ţi meargă vestea.  I-a mers vestea că ar fi nesimţitor.  Îşi pusese de gînd a scoate din fiul său un vînător, de să se ducă vestea.  Mă luaşi de sînt trei zile, Şi te şi duci de la mine, Ce ruşine, ce ocară! O să iasă vestea-n ţară!  De frumoasă ce-mi erea, Să ducea vestea de ea.  Ieşi-va veste-n ţară La toate măicuţele Cum să-şi dea hicuţele!  Lăţitu-s-a vestea-n lume De frumuseţa Chiruţii.  De aici înainte nu le-au mai venit peţitori în casă, că li se dusese vestea şi povestea în toate părţile că-s oameni hărţăgoşi.  Din un ospăţ mare şi strălucit, s-a schimbat într-o înmormîntare de i se dusese vestea şi povestea Feciorul de împărat o luă de soţie şi se făcu o nuntă, de s-a dus vestea în toată lumea.  I-a mers vestea de frumoasă, Pînă-n ţara cea turcească.  Di frumoasă ci era I-o mers vestea-n Turcia.  Fata e frumoasă, că i-a mers vestea.  De frumuseţea lor s-o dus vestea-n lume.  Mi s-o dus vestea-n ţeară, C-am şăzut cu tine-o vară.  Să-i aducă-un tandalău, Ca să iasă vesta-n sat Că fata s-o măritat.  Preste toată lumea vestea i-au ieşit. Vestea i se lăţise într-atîta, încît din toată Europa îl căutau învăţaţii şi paţienţii.  Vestea se duce în toate satele Bosforului, închinătorii curg cu miile,…biserica nu se mai deşartă.  Cine nu ştia de popa Burcă? Vestea îi mersese tocmai în ţara rusească. Era şi fată mare Şi mîndră de-a cătare…Şi-n toată lumea vestea I-a mers.  Vestea…se lăţi ca fulgerul în sat.  Vestea-n lume că mergea De frumoasa Ilinca.  Vestea tristă s-o lăţit, La mîndra lui o şi vinit.  Vestea iute se lăţea Că Iancu mort îmi era.  Mîndră nuntă că făcea Vestele de se ducea La vecini şi-n depărtări.  La mare strînsoare au adus pre Veneţia, cît pînă la un loc ce-i dzic ei Rivalta au răzbit, dintru care fapte ale sale la mare laudă şi veste în puţina vreme la toate acele părţi prinpregiur au ieşit acel voievod.  veşti vesti, veste,  vesturi veste,  vesti,  Cărăuşii braşoveni, cînd umblau pe Prahova, se băteau, uneori, cu vestegărcile.  Azi şi o paliţă cu care se sprijineşte sfoara pentru uscatul rufelor se zice vestegarcă. vestegărci vestegăluiesc.
   –   Rasa de nord, cea vest-europeană, cea est-europeană, cea dinarică, cea asiatică ar prezenta aceleaşi legi de stil în ce priveşte mersul şi vorbitul oamenilor,…debitul verbal etc.  Solia lui Uzum Hasan către statele vest-europene a rămas fără succes.  S-a ajuns ca numai în trei ani guvernele vest-europene să se confrunte cu probleme deosebite ridicate de prezenţa…celor veniţi din est.  vest-europeni, -e.
    westeuropänisch).
    
   
    Ziarul a reprodus şi o „telegramă” adresată lui Heine…de romancierul vest-german Martin Walser.  „Welt des Buches”, suplimentul literar al cotidianului vest-german „Die Welt”, a închinat numeroase articole omagiale marelui regizor.    Un avion vest-german a fost silit, zilele trecute, să facă o aterizare forţată, ca urmare a unei ciocniri cu un…uliu.  În finală, Virginia  Ruzici a învins-o cu 6–4, 6–3 pe sportiva vest-germană Sylvia Hanika.  Un fost ofiţer al serviciilor secrete  vest-germane…a afirmat că în Parlamentul de la Bonn se aflau, în timpul „războiului-rece”, cel puţin 25 de agenţi ai Germaniei de Est.  vest-germani, -e.
    Westdeutsche, westdeutsch Nimărui se nu spunri că acestea vestit-ai mie.  Ei cătră elu dziseră: „Noi nece scriptură de tinre n-amu preimit de la iudei, nece nime n-au venritu a afla sau a vesti sau a grăi de tinre ceva rreu.  Spuse lor cum Domnul el den temniţă scoase. Şi zise: „Vestiţi lu Iacov şi fraţilor aceastea”.  Întrară în besearecă, vestindu-i sfîrşitul zilelor de curăţit.  Întră, căci om a puterii eşti tu şi bune vesteaşte!  Ei cătră dînsul ziseră: „noi nici cărţi pentru tine am luat de la Iudea, nici, venind vreunul dentru fraţi, au vestit au au grăit ceva pentru tine rău…”  În cele ce dau la mănăstiri hrisoave, cînd fac mînăstirea, dirept ce o fac şi cine o face, acolo spuind ca o istorie, vesteşte lucrurile.  În tot chipul au făcut şi l-au trimis pă dînsul, vestind prentr-însul dă toate cîte s-au întîmplat împăratului.  Îngerii…ne vestesc noao astăzi bucuriia cea mare şi cîntă mărirea lui Dumnezeu.  Acest capegiu ce vine Este prieten cu mine. Şi-i trămis ca să vestească O poroncă-mpărătească  Pecetluieşte scrisoarea, o trimite…la împăratul şi-i vesteşte cum că Ioan… era lui vrăj-              maş viclean.  La Vlad Vodă soseşte Şi cereasca poruncă-i vesteşte.   Porunceşte domnului…ca să se suie în scaunul său, fiindcă are să-i vestească o poruncă împărătească.  Te rog…, mai vîrtos, fericita dumneavoastră petrecere să-mi vesteşti totdeauna  S-au înfăţoşat cîrmaciul la căpitanul, vestindu-i că în cîtăva depărtare să zăreşte foc.  Îm vesteşte că s-au scufundat ceamul în Dunărte, în locul unde s-au încărcat  Îndată ce am trecut în Silezia şi am lăsat Galiţia,… ne-au vestit că nu mai eram în aceeaş ţară.  Eu mare prietenie cu el n-am, cît să fie vrednic însă a vesti aceea şi prin „Gazeta”  Văzînd că nu e chip de împotrivire la o aşa mulţime de tătari,…alergară a vesti domnului această năvălire neaşteptată.  Viind la birtul unde găzduiam, am găsit un mare pachet cu scrisori…Toate îmi vesteau cîte o supărare.  Vestea mulţimei   numele individului şi rangul ce priimise.  Un arnăut intră în salon vestindu-mi că trăsura era gata.  Du-te şi vesteşte împăratului ce-am spus eu!  Clucerul Moghilă…vesteşte sosirea domnului biruitor.  Obicinuiesc şi în ziua de astăzi oamenii noştri a umbla cu pască a doua şi a treia zi de Paşti şi a vesti şi ei învierea Mîntuitorului.  Mitropolitul se suia pe un loc înalt şi vestea poporului, care se adunase, pe cine au crezut sfatul de cuviinţă a alege ca domn. A fost trimis…ca să vesterască – conform obiceiului de pe acele vremuri – urcarea pe tronul Moldovei a lui Mihail Vodă Racoviţă.  Apeluri călduroase vesteau ieşirea la iveală a scrierilor nouă.  La trei zile după nuntă, au venit… să-i vestească hotărîrea ce şi-au luat de a pleca în  străinătate.  Sunetul vioarelor şi chiotele flăcăilor vestesc sosirea nunilor şi a cortegiului lor la casa mirelui. Departe, cîteva guri de tun vesteau deplina biruinţă.  O nouă telegramă îi vesteşte că moartea celui scump a fost anunţată din greşeală.   Analele şi istoricii noştri nu vestesc luptele lor glo rioase. Cu mare părere de rău vesti tuturor că a sosit poruncă de la … domnul comite.  Primele bătăi în toaca de fier a bisericii din apropiere vesteau locuitorilor satului ziua naşterii Mîntuitorului.  Umblaţi cu steaua voastră luminată ca să vestiţi lumii naşterea Lui.  M-a durut…chipul rece cum tu ne-ai vestit căsătoria, ca la nişte cunoscuţi oarecare.  Faptul s-a petrecut în primăvară, iar la 26 iunie,  el îl vestea braşovenilor în termeni cît se poate de expliciţi.  Una din fetele mai harnice şi mai cu curaj pleacă din casă în momentul cînd cocoşul vesteşte miezul nopţii.  Am alergat Ca să vă vestim şi vouă Această minune nouă,  Paştile lui Iisus, Mesia cel de sus!  Vestiţi cu îndrăzneală…Că Hristos au înviat.  La Eghipet nu cade niciodată zăpadă, pentru că este soarele mai aproape şi în veac soarile şi văzduhul este mai herbinte, precum vestesc cei ce lăcuiesc acolo  După cum cetim că vestesc istoriile cele vechi, mai vîrtos toate neamurile au avut sirguinţă ca să-şi împodobească stilul limbii sale cu usebită şi întocmită cuvîntare  Cînd văzură ei una ca aceasta, îi cuprinse spaima şi fuga la boier de-i vestiră.  Şede domnul Buzdugan, Şede sus într-un divan, Şi cînd  porunceşte, Peste tot vesteşte  Veste bună de pradă bişugoasă şi vînătoare săţioasă…să-ţi vestesc am vinit.  Vro veste îmi vestesc?  Înţelegerea unui gheneral cu un om mare să va vesti cu mirare a unui nărod ascultătoriu mai marelui său  Am fost priimit o scrisoare a dumitale,…prin care…mi să vestea fericirea sănătăţii dumneavoastră  În ultimul număr al ei se vesteşte numirea lui Nicu Economu de prefect al Doljiului.  Trebuia să accept propunerea…şi din pricină că eram la capătul posibilităţilor mele materiale, iar inflaţia se şi vestea.  Se cîntă întîi o colindă la uşă sau la fereastră, prin care de obicei se vesteşte sărbătoarea.  O asemenea scenă se petrece între ostaşi şi ciobanul căruia i se vesteşte naşterea unui nou împărat.  S-au vestit şi în Ţarigrad că este pace.  La întîmplări de  foc noaptea să să vestească la locul unde stau aceste sacale, ca să alerge şi ei  Să puie la  orînduială a să vesti tuturor ciobanilor ce să află cu oi pă marginea Bucureştilor  Duminică, dechembrie 12, s-a vestit Măriei sale, la curte, în Iaşi, că a sosit Constantin serdar cu robii orheieni. Se vestise că oastea eteriştilor s-a tras spre Tîrgovişte.  I se vesteşte că într-o cameră vecină au sosit membrii Locotenenţei.  Cu mare mîhniciune şi jale ne este a vesti pe dum  de o nenorocită pricină  Grecii se nebunea de bucurie crezînd că sînt slobozi, şi… putea să crează, fiindcă romanii îi vestiseră astfel.  El scrise…papei, vestindu-l de biruinţa dobîndită asupra lui Sinan.  Dau aceasta…în cunoştinţa cinstitei poliţii, spre ştiinţă-i, vestindu-o că în zilele de  sărbătoare progonul pentru o persoană ieste un sfanţ  Ea vestise pe fiul său la Paris şi el, primind ştirea cu entuziasm, i-a trimis cincizeci galbeni.  Slujbaşul vine şi-l vesteşte Că-l iartă nobilul tiran.  Cînd s-a deşteptat,…a văzut că ăilalţi plecaseră fără a-l vesti şi pe el.  O lină cîntare de clopoţei ne vestea că harul dumnezeiesc se pogorîse asupra-ne.  Pe ţărani îi vestise adineaori cîrciumarul Cristea că grecul a trecut spre curte Ne-au vestit copiii că aţi sosit.  Oamenii îl vestiră cînd era încă departe.  Rămase cu totul surprins cînd doamna Ioanide îi ceru bani, vestindu-l că nu mai are.  Sătenii îi ajută, le aduc hrană şi-i vestesc despre ce mai e prin ţară.  Am luat şapte vagoane de coloniale… Ar fi trebuit  să te vestesc, poate voiai să te duci tu cu marfa asta.  Să-mi scriu o scrisoare nouă S-o trimet la maică-mea, S-o vestesc de starea mea.   Cucuţu mă veste(şte) Că mîndruca mă jele(şte). În luna trecutului aprilie s-au vestit că să vie la visterie   De ce se vesteşte preotul…şi nu autorităţile?  Ştefan Vodă…au trimis la craiul leşesc sol, vestindu-i de război cu noroc ce au făcut împotriva Radului Vodă.  Aceea, mergînd, vesti celora ce fusese cu El, jălind şi plîngînd.  Întorcîndu-să solii şi vestind aceştia cătră Ohozie, s-au tulburat foarte.  Aleargă şi vesteşte împăratului despre cele întîmplate.  Paşea, dacă-l asculta, La vizirul că vestea, La-mpăratul că scriia.  Pînă a nu sosi împăratul, Ardrianupoli se luă de vezirul la asalt… De aceasta vestindu-se, împăratul se întoarse la Brusa.  Vestindu-se toate acestea în ţară, se spăimîntară peste  măsură nobilii, încît mulţi… se sileau a se mîntui prin fugă.  Doamne, rostulu-mi deschiseşi şi ustnele mele vesti-vor lauda ta.  E voi, sămînţă aleasă, împărătească sfinţie…oamerii noiriei, cum se bunrătăţile vestiţi, cel ce dintru turearecu chiemă voi în mierurata a lui lumiră.  Ispovediţi-vă Domnului şi chiemaţi numele lui. Vestiţi întru limbi lucrul lui.  Se cade…, cînd facem cuiva bine, să nu zicem noi să ne vestească.  Doamne, buzele-mi deşchide şi rostul mieu vesteşte lauda ta.  Să lăudaţi pre Domnul toate nemzeturile, vestiţi pre el tot fel de oameni, că s-au întărit cătră noi meserere sa mare  .  Tuturor…darul său vărsa-l, cît să vesti numele lui în toată Siria.  Au vestit voao Ev gheliia prin Duhul Sfînt ce e trimis din ceriu.  Voi, rudă aleasă, preoţie împărătească, rudă sfî ntă sinteţi..., ca să vestiţi puterile aceluia ce v-au chemat pre voi.  Cugetul lor iaste că vor rămînea casele lor în veac…; pentru aceea vestesc numele lor pre pămînt  Mitropoliţii şi episcopii vor să dea seama înaintea lui Dumnezeu de... cum vor fi mărturisit şi vor fi vestit…numele lui Dumnezeu.  Să-i cînte sfîntul nume, Ce este nalt preste lume. Şi din zuori pînă-n seară Să-ţi vestească mila-n ţară.  Bine e a să mărturisi D mnului şi a cînta numelui său, Preaînalte. A vesti demineaţa mila ta şi adevărul tău preste noapte.  Voi, rod ales,…norod spre ocroteală, ca bunătăţile să vestiţi celuia ce de-ntunearec pre voi au chemat la cea minunată a lui lumină.  Dacă va izbîndi Iangul, să va vesti numele lui.  Unii…hotarîle să-şi lăţască şi supuşii să-şi înmulţască şi numele peste marginile lumii să-ş vestească.  Nu îndrăznesc să-i împletesc cununi de laude, nici să-i vestesc precum se cuvine măririle minunilor lui. Vestind legea cea d mnezeiască, ai întors pre cei fără de lege.  Pre tine, cea fără prihană, Născătoare de D mnezeu, te vestim.  Această hotărîre... au trimis... cu poruncă... să o vestească la norod.  De atunci au început a se vesti Ioan Huniadi…căci mai nainte nu era vestit.  Tocma mîne să va vesti această poruncă  Să vestească în Sion numele D mnului şi lauda lui în Ierusalim.  Pre H s tuturor mai nainte îl vesteşte.  Daca Cezar nu avea cîrmuirea Galiii de peste Alpi, nu era să-ş strice ostaşii, nici să-ş vestească numele cu atîtea biruinţe.  Mii de sori vestesc puterea lui Dumnezeu în nemărginita întindere a văzduhului.  Ajunse de trei ori mare vizir, vestindu-se mai  presus de toţi căpitanii turci în toate războaiele.  Atacînd stînca, el îşi sfredeli singur o chilie,… şi se vesti apoi prin minuni.  Faptele mari şi plăcute Urma noastră o vestesc.  Loru descuperi-se; ce nu ştie, ce voao slujiia aceia; ceale ce acmu vestiră-se voao cu celora ce binre-vestescu voao cu Duhul Sfîntu, ceale ce-su tremise din ceriure.  Meşterşiugui ca să hie mai ştiută şi tuturor mai adeverită învierea Svenţiei sale, ca să să vestească şi să să arate în toată lumea adevara şi credinţa învierei.  Cuvîntul lui Dumnezeu să se vestească, în limba noastră, rumîneşte, creştinilor în beseric  De-adevărate cuvinte Dintr-a ta sfîntă scriptură… De-acmu să să vestească. S-au sfătuit să meargă toate la craiul, să se puie împotriva acei porunci, ca să nu să vesteas  Bine au voit ca să dea la lumină această sf ntă scriptură, ca aşea la toţi şi pretutindenea să se vestească şi să se propoveduiască cuvîntul…lui D mnedzeu.  Multe decreturi…prea puternicul Iosif al doilea le-au dat afară şi a se vesti şi a se ţinea au poroncit.  S-a vestit în toată ţara mare praznic sub munte.  Să deşchidă răbdătorilor de chinuri mucenici uşile cele  cereşti, vestindu-se de patima lui H s.  Să vesti de dînsul  l-alte împărăţii, Cum că-n toată lumea nu poate fi alt Ca el.  S-a vestit lumea de noi Că ne iubim amîndoi!  Prinşi vor fi în măriile sale, şi de blăstemi şi menciuri spuru-se  vesti-vor vesti-să-vor Bine iaste mie lucrul, că mine ferecată vesti-vor featele.  Bucurîndu-se, au strigat: pre tine, D mnezeu şi D mn vestindu-te, mult milostive.  Căsătoria între supusul nostru carele iaste creştin şi între altul carele nu iaste creştin de nemica şi nestatornică o vestim.  Împrotiva măcar căruia epiecop de s-ar scula vreun poporan al lui sau vreo mănăstire din eparhia lui şi nu s-ar uni cu dînsu, nefiind episcopul soborniceşte vestit eritic şi scăzut din darul arhieriei, nu  s-ar număra întră pravoslavnici, ci întră shismatici.  Dacă tatăl îşi va ieşi din minte, dacă să va vesti ca un desfrînat…, atunce cade stăpînirea părintească din lucrătoare puterea sa.  Fiindcă te îndoieşti a te lepăda de lege-ţi, nevrînd să primeşti p-a mea,... te vestesc de cel mai nerecunoscător din lume.  Vor lua pildă din acest cîrpaci, Prin ce uneltire s-a vestit dibaci, Şi să nu mai puie-n ghicitori temei.  Il vesteşte pre el arhistratig oştilor Romii.  Tiukeli grof au trimis cărţi la toată boierimea ungurească, ca să vie la dînsul, vestindu-să crai Ardealului.  Tînărul Astor s-au vestit voievod.  Am fost doborîţi destule veacuri, şi de 20 de ani Dumnezeul păcii şi al luminii s-a vestit între noi.  Moartea cu-a sa cruzime se arată, se vesteşte În faţa bietului bolnav, pe care din vii răpeşte.  Florile… se vesteau numai prin parfumul lor.  De departe se vestea uruitul motoarelor.  Gaittany chemase la telefon pe Ioanide, vestindu-se…cu tonul cel mai captivant din lume.  Vara acelui an se vestea  sub semnul ropotelor de grindină.  Ceriul spure slava Dzeului; făptura mărilor lui spuse vestescu  vesteaşte   vîrtute. Ceriurile spun slava lui D mnedzău şi faptul mînulor lui vesteaşte tărie Pre bucurie o vesteşte rîsul, săltarea.  Cei deznădăjduiţi îşi arată patima lor…: prin ochi arătînd mînia, prin vorbe vestind urîciunea de sine şi de alţii.  Toate vestesc aici liniştea sufletului şi dulceaţa vieţii cîmpeşti. Dacă părul cărunt şi barba căruntă nu ar vesti vremea lui, am crede că copilaşii cu care se joacă…sînt copilaşii lui.  Turna gaz peste focul  amărîtei noastre de pubertăţi – vestită de cearcănele vinete din jurul ochilor. Cît de neobservaţi au venit, tot aşa au şi dispărut. Prezenţa lor o vestesc numai cîteva cuvinte de origine slavă şi înflorirea prăsitului oilor.  Ultimele experienţe ale copilului vestesc trecerea  spre adolescenţă.  Ţiţele cînd  se-ntăresc, Vîrsta fetei ne vestesc.  Spunre…că ceaea ce e în Hristos credinţă de proroci…vestită fu.  Vesti şi zise a  lu Hristos venire şi găti calea Domnului.  Uciseţ ceia ce-au vestit venitul dereptului, celuia ce şi voi acmu pridăditori şi ucigători seţi.  Tu pas de vesteşte împărăţiia lui Dumnedzău.  Ispitind în carea şi în ce vreame are arăta întru ei D hul lui H s, mainte vestind chinurile ce era venitoare spre H s.  Iară El zise cătră ei că: „şi altor oraşă mi să cade să vestescu împărăţia lui D mn zău că pentr-aceasta sînt trimis”.  Proroc a mă face şi cele în urmă viitoare mai înainte a le povesti şi, pînă a nu fi, a le vesti mai voi îndrăzni. A doao venire a lui o au vestit mai nainte, zicînd: atuncea să va arăta semnul Fiiului omenesc în ceriu, adecă crucea  Elisavetă, Maică a D mnului pre tine te-au vestit, prorociţă arătîndu-se.  Oare s-au temut de chinurile cele muncitoare, care necredinciosul împărat vestea înainte?  I s să suie în muntele Olivetului, îngerul vesteşte în limb venirea lui.  Senatul declară (vesti) că d-aci înainte fieşce oraş să se cîrmuiască de sine singur.  Această neînţeleasă nemărginire a lumii îmi vesteşte acea dorită zi…în care virtutea se va îmbrăca cu strălucitoarea haină a nemurirei.  Mai porunceşte o dată ca să mai mergi la vînat şi vesteşte cătră toţi că o să merg şi eu cu toată parada noastră.  Nu-mi rămîne decît timpul necesar ca să-ţi vestesc că guvernul şi-a pus în minte să facă din mine un om important.  Tudor Vladimirescu ridică…în Valahia steagul naţional, vestind romînilor că vremea venise.  Era patru ore. Aşteptam să se vestească prînzul.  Dumnezeu…te vesteşte prin mine ca să-ţi mîntuieşti sufletul prin căinţă.  Bătrînii… Trăgeau cu sorţii noaptea… Şi vesteau fetei mare noroc.  Tu, an nou, ce ne vesteşti? Vii ş-aduci patriei mele…Pace, glorie, putere…?  Copoii vestesc apropierea vînatului.  Porneşte chiar acum la împăratul Verde şi vesteşte-i că venim şi noi în urmă.  Cărţile îi menise a bine…ceea ce-i vestea împlinirea dorinţelor.  Întunecată-i steaua ţerii noastre…Înstrăinaţi trăim în zile grele, Viitorul – plin de semne rele – Vesteşte lacrimi numai.  Mergi…jos pe pămînt şi  vesteşte pe Maria-Fecioara…că va naşte Fiu.  Auzi din depărtare glasul gondolierilor, care strigă ca să vestească şi să înlăture vreo ciocnire. Un cîne se însărcină să-mi vestească sosirea…sculîndu-se iute de unde stătea.  Peste vreun ceas, portarul îi vesti că domnul ministru nu mai vine azi.  Lumea-l privea încă dinainte de apusul soarelui, comentînd speriată…Vesteşte nenorociri.  Îi vestise acest drum de sară cu bucurie de dragoste.  . Atamanul avu vedenia morţii de fier, vestită de babe.  Cu ironia lui specifică pe faţă, îi vesti că are a-i comunica o chestiune foarte serioasă.  În jurul lui David adie…un vînt binefăcător, vestind o umanitate nouă, mai spirituală.  Trăsese focurile de armă în vînt, ca să-şi vestească sosirea.  Prin curier vesteşte că va sosi-ntr-o oră.  Popa…o vestit în besearecă că cini-a grăi împotriva clopotului a muri.  Sosît-o ziua cea sfîntă, De proroci de mult vestită, Care lumea o cinsteşte, De creştini se prăznuieşte.  Cu bucurie mergeţi Şi vestiţi fraţilor mei Să se bucurie şi ei.  Iartă-mă că te turbur pe nevestite, însă nu plec de aci pînă nu-mi îngăduieşti să-ţi vorbesc.  După cîteva clipe,…Aniţa s-a întors pe  nevestite, să-şi ia un strai uitat.  Eu crez şi mărturisesc precum au  vestit prorocii Mari gătiri să vestesc spre răsărit, pentru ieşirea în cîmp  Ştii ce-oracol să vestise şi ce vorbe au ieşit Pentru cel trimis din ceruri şi ce i-au proorocit.  Îndată ce voi primi banii carii mi se vestesc, mă voi porni spre Moldova.  Vestindu-se lui Mihai primejdia ce îl ameninţa, îşi strînse în grabă oastea pe lîngă dînsul.  Răzbunări, plămădite în păsurile pribegiei, se vesteau pentru urmaşii celor ce gonise pe  tatăl lui din domnie!  Se pune pe un vătrar…o bucăţică de plumb, care fiind topit pe jăratec se  varsă într-un vas cu apă şi din figurile ce s-au format în apă se vesteşte viitorul.  Nu mai dormea nici el de o săptămînă, de cînd i se vestise venirea sultanului pe Dunăre.  Se recunoştea…dreptatea obştei şi se vestea că în scurtă vreme aceasta va fi pusă în stăpînirea averii. Au trimis întăi pre dumnedzeieştii şi sf nţii proroci, carii…au vestit de venirea lui H s, au prorocit că va să vie  baterea ochiului şi a sprîncenei drepte vesteau a bine.  Toate acestea nu mai vesteau a bine.  Banii să să tragă…la Sibii, vestindu-mă ca să scriu dumitale ce să urmez cu acei bani  Pe roşiori îi vesteşte despre această luptă puşcărirea ce se aude în depărtare.  Frau doktor…te vestea că nu trebuie să ai grijă de acasă şi că mai poţi rămînea.  Cinci cruci stau înaintea morii,…toate aceste sînt semne care-l vestesc pe drumeţ că aci locul e binecuvîntat.  Familia în care da lecţie îl vestise că de la septembre îşi va pune copiii într-un pension de băieţi.  Se pomeniră c-o scrisoare prin care-i vestea că se va căsători.  Mama sa îl pusese să jure că nu-l vor opera fără să o vestească.  Vesti pe regele său prin scrisori speciale pe la sfîrşitul lui iunie.  Se simţise…dator s-o vestească numaidecît că se hotărîse să-i ia nepoata de nevastă.  . Prin martie, Cănuţă îşi vesti părinţii că are de gînd să se  însoare.  Ai timpul şi d-ta să-ţi vesteşti gazda, voi fi şi eu…mai liniştit.  Mă vestise că pleacă şi…venisem să-i urez călătorie bună.  Fără să-l mai vestesc, m-am suit dimineaţa în tren.  Doresc să ascult în astă-seară sfintele rugăciuni la mănăstirea Goliei. Vesteşte pe cuvioşia sa Nectarie arhimandritul.  Secretarul fu invitat să vestească telefonic pe domnul ministru de interne de sosirea iminentă a prinţesei.  Alergase de-a dreptul la Deivos,  că ştia că acesta îi poate vesti pe  ceilalţi căuzaşi.   Nu m-a vestit că pleacă.  Cu două săptămîni înainte, vestea de primejdie pe prietenii săi poloni.  Pleopule, de ce jeleşti, Au vro pacoste cobeşti. Ori de moarte mă vesteşti?  Pe fureşteni… n-a avut cine să-i vestească şi…, cînd a venit taboarea de tătari, au fost luaţi oamenii robi.  Astfel mă vestisem că mi se va cere o instrucţie morală şi religioasă mai bine hrănită, fie asupra catihismului, fie asupra istoriii sfinte.  Într-o zi aflîndu-mă singură acasă, îmi vestiră pe doamna Olga.  Vesteşte-mă… la Măria sa Vodă, zise acesta adiotantului.  În zori de zi străjerul vesteşte pe-un străin. Măria sa Ştefan Vodă era vestit la un ceas de cale. Era îndatorat să se vestească de departe că soseşte.  Într-o duminecă sau sărbătoare legată, cînd să spune cazaniia sau cînd iaste destul de adunat norodul, trebuie înaintea tuturor a să vesti şi, cînd să face această vestire, numele, porecla, locul naşterii…mirelui şi a miresii chiar să să spuie. La toate întîmplările, unde vestirea în mai multe parohii trebuie să să vestească, datoriu iaste parohul…să ceară să-i arate testimonium de mărturisire.  Pieliţa ei semăna cu batista subţire, fără pic de viaţă; o moarte se vestea în ochii ei scînteitori. Pădurea se vesteşte prin bătrîni străjeri, cireşi cu trunchiul adînc scrijelat.  Ajunge la o atitudine faţă de cruzimea antică, în care se vestesc vremurile noi.   Furtună se vestea pe dealuri.  Un om care s-ar dărui luptei pentru mai bine, …iată ce va aduce noul echilibru al lumii care se vesteşte.  Zo-rile de iulie se vestiră mai întîi printr-o ceaţă de necrezut.   Ziua se vestea bună. Soarele se înălţa peste lumea  sclipitoare de zăpadă.  Noaptea se vestea grăbită din  adîncuri şi luna nu păşise, încă, dincoace de  hotarăle răsăritului său.  Soarele se ridicase din ceaţă şi ziua părea a se vesti frumoasă.  Începuse să se însereze şi se vestea o noapte geroasă. Ziua de marţi se vestea cu un potop de lumină.   Se vestea o zi călduţă şi umedă, un fel de moină primăvăratecă.  Durerea vesteşte că  într-însul este un început de boală.  Marea să părea una cu cerul, şi orizonul vestea o lungă furtună.  Zorile de zi…lumina soarelui ne vesteşte! Alţii, mai fricoşi, bănuiau că acest augur vesteşte învingerea creştinilor. Ciorile strînse grămadă… iarna ne vestesc zăpadă, Iar vara, ploaie cu nor.   Eşti tu rîndunică Care ne vesteşte Şi ne pregăteşte Vreun timp dorit?  Frumos apus vesteşte frumoasă dimineaţă. Şi anul ce începe tot astfel îl doresc.  Văd marea cristalină Posomo-rîndu-şi faţa sub cerul aurit. Vestind că vine boarea cu răsfăţare lină Din malu-mbălsămit. Cucul îi vestea la tot ceasul mulţi ani cu noroc.  Soarele răsare, vestind o zi frumoasă.  Ziua, ce vine, o vestesc prin cîntare, iară cîntarea, prin bătaia aripelor.  Prin gard se gîlcevesc Vrăbii gureşe, cînd norii Ploi vestesc.  Neguri…vestesc ploaie.  Cînd vrăbiile se scaldă în colb, vestesc vreme bună.  Ţipetele sinistre ale cucuvaiei sau ale ţărcii, cîntatul cocoşesc al găinei...vestesc, după credinţa poporului, apropiatul sfîrşit al celui bolnav.  Căldura începuse a se simţi şi dimineaţa ne vestea o arzătoare zi de iulie.  Dimineaţa de vineri vestea o zi bună.  Zbor iute, cu zgomot, aşa încît vestesc prin sunetul lor metalic venirea primăverii.  Era vreme nouroasă şi trăgea vînt răcoros dinspre munte, vestind ploaie.  Din vîntul înălţimii…străbat tînguirile paserilor ce se cheamă puhoieri şi care vestesc volburi ale talazurilor.  Iată o pînză de Ferdinand Hodler înfăţişînd doi copii puberi, o fată ale cărei forme gracile se ghicesc sub veşmîntul sumar şi un băiat, al cărui nud vesteşte vigoarea viitoare.  Despre ultimul vingirău se spune că „vesteşte zăpada”, ca unul ce vine numai iarna la noi.  Altă ceaţă uşoară…se ridica încet…de peste păduri…Avea în liniştea pulberii ei reci ceva din însăşi înserarea pe care o vestea, aşa cum vestea, în acelaşi timp, şi începutul toamnei.  Nu era lumina de ziuă... albastră spălăcită, care vesteşte zorile.  Se arătară cele dintîi case… înveselite de soarele care vestea o zi frumoasă.  vestesc, vesté. vestesc.
    
    vestiariu)  Copiliţa mergea cîteodată în adunări…Cînd se reîntorcea, se ruga de mumă-sa, ca să-i dea cheia de la vestiariu să-şi poată aşeza vestmintele acolo.  La vestiar,  Manuela îşi întîlni iar faţa în oglindă, cu surprindere.  Se îndrepta spre vestiar ca să-şi ia pardesiul şi pălăria.  Intrarea propriu-zisă în biroul direcţiei este prin fund, dintr-un vestibul ghicit,  care e şi vestiar.  Îşi încheie  nasturii şi înaintă pipăindu-şi în buzunar cartonul cu numărul vestiarului.  Se rezemă într-un baston luat la întîmplare din vestiar.  Sufleţel  nu-şi lăsa niciodată bastonul la vestiar.  În vestiarul din mijlocul scării, Babighian îşi lăsă şuba pe o mare ladă în stil Renaştere Barbu îşi căută pălăria, şi-aminti că o atîrnase în cuier în vestiar.  În sălile de sport, la băile publice, la ştranduri, unde publicul, adesea foarte numeros, se dezbracă integral şi foloseşte costume sumare, de gimnastică sau de baie, se folosesc, în general, două tipuri de vestiare.  Muncitorii se îndreptară spre spălător şi de aici spre vestiar.  Muncitorii în loc să-şi depoziteze echipamentul la vestiarul minei îl duc acasă.  -ti-ar. vestiare vestiaruri De curînd s-au mai aflat o casă în dosul mozaicii cii mari alcătuită din un vestibul (pridvor), cîteva cămări de dormit…şi o sală.  Un număr însemnător de pompeieni din clasele de jos se ducea pe subt vestibulul cel mic care da înlăuntru.  Fu insultat şi ameninţat în vestibula senatului de către cavaleri romani de gardă.  Galeria Pompei…era un întins edificiu împresurat cu galerii şi vestibule, unde se grămădea mulţimea în jurul tribunalelor pretorilor. În vestibulul templului Se văd mai multe stane, Cu chipul guvernorilor Ai Daciei traiane.  Atrium era o curte interioară, încungiurată de un portic pe coloane sau arcade, la care se ajunge din stradă direct prin traversarea unui vestibul.  Cei ce au scormonit…ruinele au lăsat uneori şi cîte un grafit pe păretele odăiei or vestibulului explorat, cum e la casa bogată a lui Popidius Priscus.  Să trecem vestibulul filozofiei, să intrăm chiar în întrul templului.  Vestibulul casii…cu ale ei arcade şi cu îndoita scară era împodobite cu trofee militare.  Edificiul întreg are încă un vestibul de şaizeci de urme.  Şedea într-un întins vestibul (tindă) ce se întindea peste toată lungimea casei. Abia urcaţi în vestibulul de sus, deodată auzirăm într-un apartament vorba mai multor voci. Din acest spaţios vestibul călătorul intră în alte patru camere.  Uşea vitrată de la vestibul scîrţîi în ţîţînele ei ruginite şi făcu să răsune…bolta sonoră de la scara cea mare.  Stă rezemat de un perete al vestibulului Teatrului Naţional.  În vestibul îl aştepta un alegător.  La o masă din vestibul vorbeau trei samsari, stăpînul otelului striga la slugi. Ofiţerii, element principal al balurilor, erau grămădiţi în vestibul, unde era răcoare.  Erau singuri în vestibul. Vestibulul era luminat numai de flacăra cîtorva buturugi ce ardeau voios.  În antract…se retraseră într-un colţ al vestibulului să fumeze.  Cred…că a luat cartea în mînă numai cînd mi-a auzit  paşii în vestibul.  Se grăbi spre vestibul, tamponîndu-şi fruntea cu batista.  Soneria de la intrarea vestibulului ne-a alarmat… cu semnalul ei scurt şi categoric.  Era o regulă ca să nu-l salute nimeni şi să murmure de cîte ori se încrucişa, pe scară şi în vestibul, cu el.  Cîteva ciocănituri precipitate în uşa de la intrare îl  făcură să se îndrepte spre vestibul.  Intrarea în sală în scenele forte o făceau actorii cu cagulă prin vestibul unde era casieria.  Vestibulul era destul de încăpător, ca să poată, la nevoie, sluji şi de sală de aşteptare.  Ascultă uşa care se deschide în vestibul.  În epoca noastră, vestibulul are variate funcţiuni în marile edificii publice (muzee, biblioteci, teatre etc.).  Labirentu s-au împărţit în trei părţi, în vestibulul sau privoru, în ţevile jumătate cerculare… şi în melcu.  vestíbul.  –  vestibule vestibuluri Lagena este mai mare şi închide în lungul ei o membrană bazilară care desparte canalul în două compartimente suprapuse, numite rampe, şi anume: rampa vestibulară deasupra şi rampa timpanică dedesubt.  vestibulari, -e.
    Trii soiuri sînt cunoscute şi să găsesc cîrduri în India vestică şi în Africa.  Înştiinţările cele mai proaspete de la India arată cum că în partea vestică (de apus) să adună un corpos de armie.  Precum lăţimea este nordică au sudică, aseminea lungimea poate fi ostică au vestică.  Viind aice, au dat mai întăi peste cumanii vestici, numiţi şi polovţi.  Oltenia pînă la Temeş şi o bucată vestică a Transilvaniei... constituiau Dacia pro- priu-zisă.  În partea vestică a comitatului, mai sînt romîni.  Una din stîncile jurasice, acea de pe laturea vestică a muntelui Şesa, a fost deja descrisă.    La poalele vestice, lîngă „Ogaşul Predii”, este o petrărie de granit.  Apus se numeşte şi jumătatea vestică a Europei, anume: Germania, Anglia, Francia, Italia şi Peninsula Pireneică.  Partea vestică a Imperiului roman…cuprindea provinciile: Italia, Galia, Britania, Spania, Africa.    O ramură a muntelui Ghihan se prelungeşte spre localitate, coborîn-     du-se, puţin cîte puţin, pînă ce se termină, la vreo 600 m depărtare de marginea vestică a comunei, cu muntele Fraga (800 m) Legătura cu cultura vestică se rupe şi nu mai găsim la răsăritul Dunării panonice decît slabe urme vestice.  Ţinutul şesos (pusta) se întinde… pînă la Tisa şi cuprinde întreaga parte vestică a Banatului.  Aceste drepturi de vamă şi dijmă…se întindeau, pe toată linia Dunării, de la hotarul vestic al ţării pînă la balta Bistreţului.  Gorunul…e cel mai răspîndit, din codrii Moldovei şi ai Basarabiei pînă-n Cadrilater, de pe malul Nistrului pînă la poalele vestice ale Munţilor Apuseni.  În şaisprezece puncte din Oltenia, Banat, Crişana, Transilvania sud-estică şi Moldova vestică, „corp„ se întrebuinţează alături de „trup”.  Între satele din marginea răsăriteană şi cele din partea vestică au fost legături permanente.  Aria de cuibărit a raţei cu cap brun se găseşte, mai ales, în partea vestică a regiunii palearctice.  Migraţia ei continentală în emisfera vestică se întinde pînă în Persia de nord.  Provincia…ocupă dealurile înalte ale Banatului şi înălţimile vestice ale Carpaţilor Apuseni.  Inovaţia a pornit, pentru ambele  situaţii…, din aria sud-estică…, extinzîn-     du-se spre nord şi spre vest unde, în mod firesc, este mai recentă cu cît este  mai vestică.  Partea vestică a ţării are relief muntos, puternic fragmentat.  Migraţiunea păstorească a romînilor apuseni se face pe un teren unde fusese odinioară o populaţie romanică: în văile din Serbia vestică, Sirmium, Croaţia şi Dalmaţia.  Centrul firesc de rezistenţă a devenit Transilvania, apărată de arcul carpatic şi  de cetăţile vestice.  Graniţa de răsărit a teritoriului pe care s-a format neamul romînesc a coincis cu ţărmul vestic al Mării Negre şi cu Nistrul.  vestici, -ce.
    ic.  . Două urme seamănă cu tălpile Sfîntului Petru, întors de la pescuit, şi alte patru sînt vestigiile hienei, care a trecut să dezgroape cadavrul.  Mă duc să vizitez monumentele, dar nu voi descoperi un vestigiu din lumea trecută: monumentele lipsesc.  Pe păreţi apar nişte flori roşii zugrăvite cu puţină artă; însă aceste vestigiuri arată că apartamentele au fost acoperite cu frescuri.  În Severin, afară de trei perioade mai clasice, afară de cele ce indică istoria episcopiei Rîmnicului, se găsesc aci vestige de locuinţă şi activitate pînă în secolul al XIII-lea.  Sub Vladislav Basarab…noi găsim primul vestigiu al acestui ducat amlaşean, dar îmbrobodit sub o formă atît de bizară, încît nimeni n-a fost în stare de a-l recunoaşte.  Despre Vlahia-Mică…nu se află nici un vestigiu în literatura istorică din secolii XIV şi XV.  În Asia  şi-n Africa,… după o dominaţiune secolară,… n-a rămas…nici un vestigiu viu al Romei. Noi nu credem nimic din pretenţiile arheologilor moderni asupra acestor vestigii, însă ceea ce este pozitiv este că aici se crede că a fost Troada şi că locurile ce se văd astăzi sînt astfel precum le descrie Omer.  Trimit pentru foaia „Convorbirilor” trei curiozităţi găsite în fundul unui sipet: una literară, alta datinală şi a treia financiară, care cuprind oarecare vestigiuri interesante de obiceiul timpului trecut.  Voi examina pe rînd fiecare din aces-          te dosare, începînd cu cel din districtul Dorohoi, ca-        rele… îmi va da poate şi mijlocul de a urmări treptat vestigiile antichităţii peste toată întinderea Romîniei.  Tempe- ramentul se substituia…intelectualităţii, pentru a lua cu valul lui intempestiv toate vestigiile unei trecute gîndiri.  Puţinele vestigii ale Fidenei – unde nu prea s-au făcut săpături sistematice – sînt cercetate: resturi de ziduri şi alte materiale istorico-arheologice descoperite prin locul acela.  Veneram în vechi palate şi biserici capodopere auguste, ne pătrundeam de suflul trecutului contemplîndu-i vestigiile sublime.  S-au găsit acolo vestigiile unui lagăr roman.  Aproape nu era una care... să n-aibă piese de epocă,... cîte o oglindă în ramă de fildeş, cîteva cărţi în chirilică sau alte asemenea vestigii.  După Sibiu şi Sighişoara, Bistriţa este în Ardeal burgul cu cele mai vechi vestigii arhitectonice.  Îmi amintesc să fi descoperit…, printre foarte numeroase vestigii eterogene, o stăruitoare vînă de nobleţă parnasiană.  Interesul faţă de vestigiile trecutului fusese viu la scriitorii paşoptişti. Răsar din cînd în cînd, brusc, vestigii ale măreţiei trecute: catedrala, San Tomé, Alcazarul.  Necesitatea de a cînta patria, sporită prin contactul cu Italia vestigiilor latine, l-a îndrumat spre istorie.  Vestigiu al unor timpuri de mult trecute, catedrala priveşte sumbru spre forfota superficială a celei mai elegante străzi comerciale a Vienei.  Pitagorismul – deşi păstrînd vestigii ale gîndirii dialectice ioniene – este începutul modului de gîndire metafizic.  În cîntecele şi scandările copiilor se păstrează vestigii ale unei străvechi culturi populare, – obiceiuri şi credinţe părăsite de adulţi – forme lexicale şi morfologice vechi, nume ale unor personalităţi istorice etc.  În oraşul plin de vestigiile trecutului comun, orizontul i se lărgeşte mult.  Vestigiile aşezării de la Poiana stau mărturie vieţii şi culturii strămoşilor noştri.  Vestigiile culturii materiale, elemente arhitecturale, ceramică şi figurine de lut deschid o mai largă posibilitate de studiu.  Săpături sistematice care s-ar întreprinde pe locul cetăţii Crăciuna ar da la iveală cu siguranţă multe alte vestigii din evul mediu timpuriu.  În contact cu vestigiile Romei, Giotto a restaurat pictura.  Datorită vestigiilor arheologice…se crede că aici ar fi fost Argedava, capitala statului dac în timpul lui Burebista.  Pe cînd Alecsandri admiră peisajele, iar Bolintineanu, vestigiile istorice, Odobescu intră în muzee, propunîndu-şi obiective de  studiu.  A trăit întreaga sa viaţă în Sicilia, insula misterelor şi vestigiilor elenice.  „Propăşirea” contribuie în şi mai mare măsură decît glorioasa ei predecesoare, la  eliminarea vestigiilor iluminismului umanitar.  Vestigii de viaţă materială şi spirituală ale populaţiei dace în epoca stăpînirii romane în Dacia au fost descoperite în 36 de localităţi.  Iată ceea ce nu se mai poate vedea astăzi…! exclamă principele Anton, intrînd şi apropiindu-se să privească şi el vestigiul trecutului atît de apropiat. Fotografia datează din 1912.  Grăbim pe lîngă vestigiile unei dumbrăvi, prin tufărişuri păscute şi închircite.  Intră în casă şi-n sufragerie, unde se vedeau încă vestigiile nestrînse ale mesei de seară.  Avea în hainele lui, devenite prea largi, vestigii dintr-o mare eleganţă vestimentară.   O vreme vestigiile furtunii se mai zăresc deasupra înaltului podiş.  Un vînt de gheaţă biciuia obrajii, silindu-se să pătrundă sub dolmanul căptuşit,… singur vestigiu al echipamentului de campanie, salvat în ziua memorabilă a retragerii.  vestigii vestigiuri, vestige.    Mă văd învăscută în aceste vestimente cîmpene.  Peptul lui era apărat de zale, ce le purta sub vestimîntul cu care după vasfrîngere se învălisă.  Aci trebuie un cap de spion, un vestiment de egumen şi o îndrăzneală de curtizan.  îmbrăţişează pe omul întreg şi... se aplică... la toate poziţiunile sau ţinerea corpului (trupului), la sunetul glasului, la umblet, pînă şi la vestimente (sau veşminte).   Giudecînd dupre strălucirea şi eleganţia vestimintelor..., abia să putea deosebi de femeie un june paj a reginei.  Cînd ajunge la un otel... scoate vestimentele.  Purta drept vestimînt o manta albastră aruncată pe umeri.  Guvernatorii de  provinţie priimea douăzeci de livre de argint şi o sută bani de  aur,… două vestiminte de paradă.  vestimente vestiminte vestimînte veşmînt.
    Învălin-    du-ne în blăne la nord, îmbrobodindu-ne în uşoare ţesăture la sud sau despuindu-ne sub tropice…, variind pînă la nefinit regimul vestimentar…, noi prosperăm pretutindeni.  Costumul lui vărgat şi gulerul colorat aduceau un mic aer de dezmăţare elegantă. Adelaida, destul de pedantă altminteri în ce priveşte protocolul vestimentar, nu păru că observă acest lucru.  În fruntea şcoalei se afla… Gh. Lascăr… un bărbat înalt, cu o evidentă eleganţă vestimentară.  Oarecare neglijenţă vestimentară…îl prinde.  Îl jena felul ei de a vorbi tare…luxul vestimentar de gust îndoielnic.  Alesese sobrietatea vestimentară a hainelor negre.  Ceea ce atrage atenţia asupra îmbătrînirii unui individ este metamorfoza vestimentară.  „Culoarea locală”, pitorescul vestimentar şi de moravuri, cel al ceremoniilor şi petrecerilor, zugrăvirea realistă a epocii…, este împrumutată vechilor cronici.  Nu avea nici un fel de preocupare pentru exteriorul lui vestimentar. Ar fi renunţat şi la pitoreasca lui înfăţişare vestimentară, care… l-a cam stînjenit în drumul lui printre occidentali. Căci Dinicu Golescu nu încetează să laude atît la femei, cît şi la bărbaţi aspectul vestimentar european, descriindu-l amănunţit.  Să nu mai vorbim de neglijenţele vestimentare ale sexului frumos. Memoria vestimentară, la Ion Ghica, este de o exactitate care concurează imaginea vizuală directă.  În versurile de răspuns,... detaliile de frumuseţe fizică…se îmbină cu cele de estetică vestimentară.  Mi-am făcut pregătirile din ajun de plecare şi toaleta vestimentară. Preţul exorbitant al acestui articol vestimentar descurajează  pe orice părinte.  vestimentari, -e.
    
    Cronicarul… se opreşte asupra unor fapte semnificative:  curiozităţile lui Mavrogheni, caracterul său schimbător, de la o fire atroce la evlavie, vestimentaţia domnitorului, care umbla deseori travestit.  Acest material plastic e un element esenţial în definirea mediului şi se specifică, rînd pe rînd, printr-un şir întreg de forme diferenţiate: port (vestimentaţie), atitudini, gesturi etc.  Spectacolele prezentate de Sighet au fost scutite… de decorativismul steril (cu excepţia cîtorva vestimentaţii impuse la fetele maramureşene).  Îl amuza mai ales un tînăr cu o vestimentaţie mai năstruşnică.  vestimentaţii.
    
    Spre vestire şi tărie grăi ucenicilor aceasta. Avem între noi Coţofana, căriia din limbă-i fericire şi din gură-i bună vestire îi cură.  Arătîndu-i bună vestire şi bucurie dăspre partea Porţii,… iarăşi se-au învîrtejit.  De la Mîntuitoriul vestire înainte au luat  Începătură mîntuirii vestirea lui Gavriil cătră Fecioara s-au făcut.  Este dator a se întîlni cu învăţaţii… spre a cerceta toate vestirile, pricinile şi scrisorile ce merg şi vin la împărăţie.   Cardinalul, carele aştepta acest fel de vestire, au înştiinţat îndată pe toţi palatinii.  Solul papei Leon X au vestit în Ungaria indul-ghenţii… acelora carii se vor oşti împotriva turcilor. Prin vestirea aceasta mulţi s-au adunat laolaltă.  După ce s-au înştiinţat vestire morţii, Ahileu…s-au nebunit de durere  Vestirea aceea îmi va îndelunga viaţa.  Ne socotim îndatoraţi a împărtăşi  tuturor rumînilor această vestire veselitoare. Auzind norodul buna vestire că s-a învrednicit ţara dă a dobîndit domn pămîntean…, a început a să înveseli. Fu silit a auzi vestirea aceea tristă că, afară de Dan, prinţul Ţării Rumîneşti, altă ambianţă nu mai sprijineşte întreprinderea sa.  Scoate din slujbă pe craiul Basrei… şi fă pe Abtul împărat în locul său…şi nu mai zăbovi, ci trimite acum… menzil cu vestirea.  Pentru pregătirea sineturilor şi altor dovezi de hotară…să dă, după legiuiri, soroc de două luni, ca la a două vestire să să arate cu dînsele în faţa locului  Furios de o asemene vestire, li zise: „Dacă ţara nu mă vrea, eu vă vreu”.  Du ochilor, drept vestire, A plînsului contenire. La această vestire trufaşă, prinţul Andrei… trămise înapoi pe crainic.  Scopul tragerii clopotelor şi tocării este…vestirea Învierii lui I s Chr , ca toată lumea să ştie şi să tresalte de bucurie.  Ca un fel de vestire premergătoare luptelor lui cu turcii, Ştefan cel Mare primeşte în 1472 o scrisoare de la Uzun Hassan. Cîteva zile de la cîştigarea  victoriei de la Racova,…Ştefan trimite o vestire „Coroanei Ungariei…”  Pe foile albastre Ce aduceau, mai ieri, Vestiri de bucurie Dorm literele moarte. Sosirea lor bruscă şi vestirea pe neaşteptate a slobozirii lor a pricinuit mari istericale doamnei, mamei lor.  Ne apucă pe amîndoi…o straşnică partidă de tăcere, pe care nu o curmă decît vestirea cinei.  După ce ajungem noi cu bine la locul nostru la Liov, cad una după alta vestirile tuturor răutăţilor.  Am recunoscut…calea pe care primesc toate sufletele alese vestirile bune şi dovezile. Tema în jurul căreia se axează acţiunea dramei religioase Irozii este cea a textului „Evangheliei”: uciderea pruncilor de către Irod după vestirea naşterii lui Iisus.  Mergi la fraţi de le spune Vestire de graiuri bune, Cum că mă voi sui eu La sfînt Părintele meu. l omorî… şi, fugind, veni la Ţarigrad şi se dete această vestire în public.  Au făcut vestire că au  fugit acel Ion Lihaci  Un crainic îşi ridică în suliţă cuşma, poftind să deie vestire.  Baiazid… luă vestire că Sigismond…au trecut Dunărea.  Cînd să face această vestire, numele, porecla, locul naşterii şi statul sau condiţia mirelui şi a miresii chiar să să spuie.  Vestirile…trebuie să le facă în trei dumineci sau sărbători legale, în biserică, în auzul a tot norodului preotul mirelui şi a miresii.  Acest fecior, anume Nicolae Stoica, vrea a să căsători…; vestirile s-au împlinit, pricini canonice sau politice nu ştim  Dacă încredinţaţii nu sînt din unul şi acelaşi sat, atunci vestirile se strigă în amîndouă satele, adică atît în satul mirelui, cît şi în cel al miresei.  Între Lala şi feciorul Ţancului n-ar fi o piedică să se căsătorească, ci numai să facă vestirile şi să-i cunune.  Fetele de măritat…Pre popi ţin clevetiri, Ce fac atîtea vestiri, Şi tîrziu tare cunună.  Mărturie de vestiri vestîre La trii śasuri traźe vestîrea…şî vińe lumea la mormîntare.  . Raţele…băteau ferice din aripi, la vestirile că se apropie potop.  Goethe enunţa…unele păreri în cari trebuie să vedem o întîie vestire a psihanalizei.  Vestiri ciudate şi perfide ale bătrîneţii… i se strecurau în fibre şi în oase încet. De nu ar veni la săvîrşire această de noi făgăduită vestire, dumnealui de Renner sau cei rînduiţi spre strîngerea acei sume…vor avea a întoarce acei cincisprezece florinţi  nemţeşti…, iarăş îndărăpt Aşa şi iaste cu adevărat că şi vestirea şi mintea oamenilor să ostenesc a povesti aceasta, şi a să mira de măririle cele slăvite ale ţării greceşti.  Prin bună purtarea sa la Viena au dobîndit Şerban Cantacuzenul titlul de comit al sîntei împărăţiii romanilor şi vestire cum că îşi trage semînţa de la împăratul Ioann Cantacuzen.   Buna ziua…boieri d-voastră, Boieri de vestire, de la cinstita împărăţie, Ascultaţi cuvinte de bucurie.  În tot pămîntul ieşi spusa   vestirea  lor şi în cumplitul lumiei cuventele lor.  În tot pămîntul au ieşit vestirea lor şi la marginile lumii graiurile lor.  În tot pămîntul au ieşit vestirea ta.  vestiri.  –   Să va hotărî, odată, acea logodnă de demult vestită Aş vrea să văz ziua pămîntului vestită, Să răsuflu un aer mai slobod, mai curat.  În prima zi de Crăciun…feciorii cheamă pe fete la bere…Fiecare fată vestită duce a doua zi de Crăciun cîte un colac.  Eu sînt jidov bărbat, născut în Tarsul Chilichiei, hrănit întru acea cetate, lîngă picioarele lu Gamaliel, învăţat şi vestit întru leagea moşilor.   Aceia era puternici den veac bărbaţi vestiţi.  Giurui Dumnedzău lui Avraam  că-i va da ţara Palestina şi-l va face mare şi vestit întru toate limbile.  Spre răsărit, unde să cheamă Anatolia, iaste o cetate mare şi vestită, la care toate corabiile de pre mare năzuiesc, pentru bişugul şi pentru avuţia ce iaste într-însa. De vestita izbîndă a lui Ştefan Vodă cu turcii la Podul Înalt, la Vaslui.  Aceste prepusuri nu sămt nice de o treabă giudeţului, mai vîrtos cînd vor fi împrotiva vreunui om bun şi vestit de lucrure bune.  Dascali…amîndoi de la Hio, vestiţi şi foarte iscusiţi întru toată Dumnezeiasca Scriptură Domn era atunce la munteni de curund Mihai Vodă acel vestit între domni.  Era aşea de groaznic Mihai Vodă şi vestit de războaie în toate aceste părţi, cît îndată ce au sosit la  Suceavă, i s-au închinat şi cetatea Sucevei şi a Neamţului.  Iaste şi acolo o ocnă de sare  foarte vestită, aproape de Someş Întrară  în cetate şi aflară înlăuntrul cetăţii o măn stire mare  şi vestită a Pr ce tei.  Aceea pustie…foarte-i vestită de gadini şi de gîngănii veninoase.  Iaste neamul Măriei tale slăvit, şi la politiceştile stăpîniri lăudat, şi la d mnezăiasca credinţă vestit, şi la duhovniceasca înţelepciune minunat. Vestită crăiasă şi nebiruită ostaşă, adună oaste noao Pre acei viterani…, îmbătrîniţi în slujbe vestite, îi scotea de supt steaguri şi le da locuri la sate.  Făcutu-i-au mare cinste şi alaiu cu toţi slujitorii curţîi, cu dobe, cu surle, ca unui hatman ce era vestit, de slujîè domnului cu dreptate şi ţărîi.  Neclătită şi nemutată rămîne acea vestită a bătrînilor zisă.  După multe şi vestite vitejii capul pentru moşie ş-au pus.  Cantimir-mîrzea…era vestit şi viteaz.  De…primejdioasă boală să află îngreuiat acel vestit ostaş   Nu iaste cu putinţă a rămînea cuiva nume vestit în lume, cu fapte rele şi necuvioase.  Vestitul ap stol Marco au propovăduit pre H s în tot Eghipetul Acolo sint mormînturile a celor mai vestiţi veteji ai noştri  A luat întîi soţie pe fiica lui Laz-oglu, domnul sîrbilor, vestită la frumuseţe. De atunci au început a se vesti Ioan Huniadi,…căci mai nainte nu era vestit.  Piramidele cele vestite, despre care cred unii hronografi că ar fi fost zidite încă înainte de potop, …stau şi acum ca un semn al acelor vremi ce au prăpădit atîtea împărăţii.  Vestitul Solon mearsă întîi la Misiri, la Amasis împărat, şi mai apoi şi la Crisos. Om frumos în trup, vestit şi norocos ostaş.  Era vestit din zile bătrîne Un codru, precum să zicea prin sate, Lăcuit numa de mîndre zîne. În starea care ne aflăm acum, nu putem scoate dodată nici poeţi mari, nici autori vestiţi pe care să-i priimim în şcoalele noastre de clasici.  Lesne au întunecat slava celorlalţi, carele din Atina fiind de neam luminat şi vestit la cuvîntare, mai pe urmă s-au dat la filozofie.  Cei mai vestiţi într-această şcoală Dimocrit şi Iraclit au fost, acesta din Efes şi acela din Avdira.  Un naturel bun, gustul şi citirea cea mare a autorilor celor vestiţi sînt singure în stare a da învăţăturile pentru cum trebuie a păzi cineva măsura.  Oamenii vestiţi să găsesc nu numai în bunătăţi, ci şi în răutăţi, că numele zboară într-o parte şi într-alta, fie bun, fie rău.  Prinţul...cunoscu îndată tot folosul ce putu dobîndi, avînd lîngă sine un bărbat atît de vestit.  Eschirol, unul din cii întăi doftori..., prezident la vestitul institut de nebuni din Paris, adevereşte că toate boalele spirituale se trag din pricina nesănătoasei stări a crierilor.  Era vestit prin a lui agere ziceri şi luări în rîs.  Acest vestit împărat avea doi feciori.  Această cetate era vestită pentru meşterii ei.  E o grădină vestită Şi foarte împodobită.  V-am dat Teatru, vi-l păziţi Ca un lăcaş de muze; Cu el curînd veţi fi vestiţi, Prin veşti departe duse.  În cursul vieţei mele am fost vestit amorez.  Împăratul numi mai mare peste oştile sale în Ungaria pe comitele Mansfeld, căpitan vestit în războaie pe acele vremi.  Legea…poartă numele acestui vestit himist.  Iată cîteva rînduri dintr-o broşură…scrisă de un romîn vestit.  Şcoalele lor sînt vestite în tot Orientul.  Acel vestit rege a Tebei era bătrîn.  Astfel s-a cîştigat cea mai vestită bătălie din  toată campania.  Nu mai eşti tu acela care-n copilărie Ştiai pe dinafară vestit – Alexăndrie.  Am mai priimit… smaragde şi mărgăritare de la cei mai vestiţi giuvaergii din Stambul.  Fără această întindere teritorială…ar fi fost din partea Basarabilor o nebunie a înfrunta…pe un cuceritor de talia vestitului ţar serbesc Ştefan Duşan.  În şir de secule provinciile romîne au avut pictori şi sculptori vestiţi.  Augustin era atunci doctorul…cel  mai vestit şi respectat.  Era mare amator de cafe  turcească şi cunoştea toate cafenelele cele mai vestite de pe Bosfor.  Avem în oştime Un fiu oarecare vestit în mulţime Prin luptele sale.  Mijloci a se trămite împotriva acestei ţări armate numeroase, comandate de vestiţii generali Bedford, Talbot şi Suffolk.  O, tu nici visezi, bătrîne, cîţi în cale mi s-au pus! Toată floarea cea vestită a întregului Apus.  Persoana sa, vestită de la Convenţia comercială încoace, nu e decît…un viclean fără idei mari…, un oportunist.  Mama era vestită pen-                tru năzdrăvăniile sale.  Deasupra Condrenilor, pe vîrful unui deal nalt şi plin de tihărăi, se află vestita Cetatea Neamţului.   La această vestită icoană, lume după lume aleargă de se-nchină şi se roagă.  Era cîntăreţ vestit. Dacia ca şi Moesia trebuiau…încredinţate unui general vestit în războaie.  Păgîni, vestiţi prin necredinţă, Nici o pieire nu s-amînă.  Se arată…cam răutăcios cu un elev leneş şi vestit în şcoală prin mojicia lui.  Radu Mihnea din Muntenia şi Ştefan Tomşa din Moldova…sînt vestiţi prin cruzimile lor.  Vestit ca om rău, domnul subchirurg era spaima bolnavilor.  În 1817, în vestita anafora pentru feliul proprietăţii…, găsim… 4 logofeţi şi 5 vornici.  Vestitul medic elin Hipocrat ne-a lăsat o descriere a tipului scitic.   Bărbatul ei să fie Un braţ vestit în taberi şi mare-n vitejie.  A stat în legătură…cu vestitul popă şi protopop Iuga.  Mă apropiam cu gîndul, sfiicios, tremurînd, d-acea vestită şcoală, ca de un urs împăiat, gata să fug.  Pîrvul banul e vestitul craiovesc, fratele Barbului banul.  El clădi… biserica de la Argeş, vestită în toată lumea.  Taraful de lăutari cel mai vestit cînta aici.  Sarmaţii erau… vestiţi prin cavaleria lor.  Pădurea ce mă împresura era un vestit codru aşezat în culmea Moldovei.  Unul dintre vestiţii scriitori şi legiuitori bisericeşti, Sf. Vasile cel Mare, spune lămurit că obiceiul are puterea legii.  Corbenii şi corbencele sunt cunoscuţi peste mai multe sate şi sunt vestiţi…mai ales pentru fineţea, bogăţia şi originalitatea cusăturilor.  Era deja vestit prin lucrările sale în limba ebraică.  Cei mai vestiţi crescători de oi erau pe atunci romînii săceleni.   Mai trăia…, uitată, vestita Sultana Negoianu.  Prin locuri mai uscate…din păduri se întîlneşte o plantă vestită în imaginaţia poporului.  A fost clădită vestita mănăstire din Peri…închinată sf  arhanghel Mihail.   Am ajuns noaptea…într-un munte vestit pentru bogăţia lui în cocoşi.  Aşa a fost în acea  vreme a întoarcerii domniţei şi a pornirii acelei nunţi vestite.  Prea sfînţitul Iosif, stareţul, era vestit întru această bună tămăduire, nu numai în Moldova, ci şi-n Ţara Leşească.  Pe lîngă castel curgea rîul Tye, vestit pentru bogăţia lui în păstrăv.  Săteanca e autoarea scoarţelor, iilor şi cusăturilor… vestite şi a unor abale şi dimii de o trăinicie faimoasă.  Acesta era inginerul Autoine Hangerliu, căsătorit cu Şerica Băleanu, rudă a monseniorului şi vestită şi ea prin veleităţile ei princiare.  Este necesar să stabilim mai întîi desfăşurarea întîmplărilor în vestita povestire.  Miai  sin Firu, cum îl scrisese pîrcălabul în condica lui, era vestit ca zurbagiu fără pereche. Mare parte din vestitele păduri de salcîm din Oltenia cresc pe…cernoziomuri nisipoase.  Înfiinţat cu aproape şapte sute de ani înainte de Christos de către megarieni, neam de greci vestiţi în vechime, …oraşul, numit la început Bizanţ, a crescut la întîmplare.  Se menţionează…acel vestit cîntec al fetei de romîn care şi-a pierdut oile sau caprele şi le caută plîngînd, prin munţi.  El cheamă…profesori vestiţi din diferite ţări apusene, vrînd să transforme colegiul în „academie”.  Cei din munţii Sibiului şi ai Făgăraşului coborau la iernat…în Dobrogea pînă în valea Batovei vestită pentru iernile domoale. La Callatis, a trăit în veacul al II-lea î. e. n. un învăţat vestit în lumea grecească.  Pe vremea lui Burebista, vestitul rege dac din primul sec. î. e. n., marele preot Deceneu a convins pe daci să taie viile şi să trăiască fără vin.  Ştii tu, mă, pe Macovei, Feciorul Lui moş Matei…? –De ştiut, io l-am ştiut, De vestit, l-am cunoscut; Oile i le-am păscut.  S-au făcut cel mai vestit doftor în toată lumea.  Îi scrie şi-a tale nume Cu aur şi cu argint, Că tu eşti copil vestit.  Bună vremea, Bună vremea, Socru mare, Vestit şi tare. Un turc, ostaş vestit, către turci aşa-a grăit: – Turcilor, nebunilor, Staţi pe loc, voi n-alergaţi, Că de Gruia voi nu daţi.  A fost o vreme cînd… stăpînea  un împărat mare şi vestit.  Ajunse om de seamă, bogat şi vestit în tot ţinutul acela.  Găleşenele-s veştite, Că-s cu şurţăle cîrchite.  Ştefan Vodă cel vestit, Cum nu s-a mai pomenit, Trei divanuri mi-a urzit, Toţi boierii mi-a venit.  Şedea Manea cel vestit Lîngă murgu-i priponit Cu ţăruşul de argint.  Dezlegai desagii, scosei dintr-înşii vestitul meu prosop şi, aşternîndu-l pe iarbă…, îl ridicai sau, mai degrabă, îl scoborîi la treapta de faţă de masă.  Vrăjitorii caută de pun mîna pe sufletul vreunui om vestit de rău şi apoi lucrează prin puterea acestuia.  N-apucă nici bucuria nunţii celor două fete ale ei, vestit de frumoase: Maria şi Ruxandra.  Bănuia pe postelnicul Constantin Cantacuzino, om bătrîn de vreo şaptezeci de ani, vestit de bogat…, că-i sapă domnia.  Zamfira acum era de cinsprezece ani, era  tînără, era frumoasă, vestită de frumoasă, încît toţi din tîrg se minuna de ea.  Fata era vestită de frumoasă; numai atîta cusur avea şi ea, că se uita, uneori, nu totdeauna, cruciş.  Cocoana Linţa vestită de bună…cumpără un vas nou, aşeză floarea cerută într-însul…şi dete magheranul în mîinile bătrînei.  vestiţi, -te.   Frăţeasca scrisoarea dumitale cu dragoste o am luat,… fiindu-mi vestitoare de fericită sănătate Să avem răspunsu dă urmarea aceştii vestitoare porunci de la dum v s Faţa ta cea îngălbenită era vestitoare unii vieţi foarte scurte.  Căpitanul…au poruncit…să   sloboadă tunuri vestitoare vreunei alte corăbii, ce din întîmplare s-ar fi aflat pe acolo.  Au dat în conştiinţa cinstitii suptocîrmuiri acestea toate, prin hîrtia mea vestitoare de punerea la cale ce au făcut cinstitu Departament în această pricină Ei văzură în vreme de un ceas…o cometă strălucitoare. Această stea fu privită de dînşii ca un înger vestitor de biruinţă.  Capul vinovatului se spînzura în poarta curţii, cu o ţidulă vestitoare greşalei lui.  În vremea aceea…au început a se arăta pe acest pămînt semne, care pe urmă s-au dovedit vestitoare creştinilor de multe nenorociri şi cumpene.  În urechi le suna bîzîitul vîntului vestitor al iernii.  Părea, cu picioarele ei subţiri şi cămaşa largă, îngerul vestitor.  Dacă unul din ei e un sol, un înger vestitor, şi tu, păcătosul, îi întorci spatele?!  Sîntem călătoare Şi de Hristos vestitoare.  Crezînd Alexandru Vodă cu adevărat aceste cuvinte că au murit Despot, cu mare dar au dăruit pre vestitoriul acela.  Cătră Saul veni vestitoriu, zicînd: „Sîrguiaşte şi vino, căci streini de fealiu au călcat preste pămînt”.  Încă acesta grăind, veni alt vestitoriu cătră Iov şi zise lui: „Călăreţii au făcut noao 3 căpetenii şi au încunjurat cămilele şi le-au robit pre dînsele…”  I s-au arătat sfîntul marele Nicolae…şi i-au zis: „găteşte-te de acum, Ştefane, la mergere cătră Domnul…” şi, deşteptîndu-se sfîntul Ştefan din somn…, cu lacrămi au lăudat…pre vestitoriul sfînt Nicolae  Fiind domnul în Buzău, iată şi alt vestitor de bucurie, Dumitraşco postelnic Caramanlău viind de la Smil, de unde îl trimisese domnul.  Să gîndească fieştecarele…cîte daruri îi va fi dat acelui vestitoriu de biruinţă.  Pre vestitoriul morţii lui Saul l-au omorît David, pentru că acel vestitor l-au fost omorît.  Auzind aceasta, Alexandru Vodă au dăruit pre vestitoriu cu mare daruri.  Pînă a să întoarce trimişii înapoi să spuie pentru el, viziriul s-au însănătoşat şi, viind vestitorii, i-au spus cum că nu l-au aflat nicăiuri  Întrînd el în ţara lidilor, el fu vestitorul lui Crisos.  Au trimis înainte vestitori să spuie lui Pazvandu că paşa vine în primblare la dumnealui.  Un vestitor face cunoscut lui Macduff că cetatea lui a căzut în mîinile vrăjmaşului.  Vestitoriul plăcut şî dulce, cînd veste dulce ne aduce.  Pustiirea Bulgariei atît i se părea streină de adevăr, încît pe cel dintîiu vestitor al aceştii întîmplări îl supuse la pedeapsă.  Veniră vestitori lui Alexandru şi spuseră…că vine Darie.  Zeus…azvîrli cu trăsnetul în Prometeu şi trămise pre credinciosul său vestitor Ermes ca să-l prinză.  O, nu-l primiţi! Îl ştiu, e vestitorul De rău, ce face pe-atotştiutorul.  La romîni, ca şi la romani,  cocoşul e cel dintîi vestitor al luminei.  Rîndunelele sînt vestitoarele primăverii.  Cu voia dumneavoastră se porniră vestitori La-mpărăţii, fraţi de-o lege, să trimeaţă peţitori.  Mierlele…sînt vestitorii păsărilor de pradă. Cînd dau alarma, toate păsăruicile amuţesc şi se pitulează unde pot.  Mamac-Han stătea cu putere hodinită dincolo de Nistru şi de Movilău, priveghind ceambulurile de pradă şi primind vestitori.   Dacă au existat aşa vestitori, atunci n-am fost decît nişte pseudo-astronomi.  A căutat să le interpreteze glasurile şi le-a făcut, la rîndu-le, interpreţii şi vestitorii propriilor lui dureri, dorinţi şi nădejdi.  Gulimănescu, vestitorul specializat al tuturor lucrurilor neplăcute, îi spuse că…Ioanide a fost însărcinat să ridice o catedrală în Bucureşti. Sunetul tremurătorului vestitor al vremii răsună în fundul inimii mele.  Vijelia îşi trimesese înainte pe cel mai ager dintre vestitorii săi înaripaţi.  Cînd vestitorii ajung la casa ginerelui, mireasa cu ginerele, cu naşul şi cu naşa, cu fratele de mînă, fac drum întors la noi acasă.  Vestitoriu apostolicesc =  Papa Nicolai al cincilea, la scaunul episcopiii l-au suit şi vestitoriu apostolicesc în Bohemia, Ungaria şi în Silezia l-au trimis.  vestitori, -oare.   tor. Viu a răspunde la o cinstită scrisoare a dumitale care am primit-o… şi, fiin-     du-mi vestitură fericirea sănătăţii dumneavoastre, am dat laudă cerescului Împărat vestituri.
    tură.
    Vestonul închis pînă la gît ca o tunică, îi dădea o înfăţişare impersonală.  Purta un veston negru de subt care atîrnau jur-împrejur poalele cămăşii ţărăneşti înflorite.   A luat o ramură de mimoză…, mi-a desfăcut paltonul şi mi-a pus-o la butoniera vestonului.  Călăreţii în vestoane albastre se întoarseră în trap mic şi dispărură în vîlceluşe.  Lung, slab, am apărut îmbrăcat soldăţeşte cu un veston prea strîmt.  Era îmbrăcat în haine de doc cafeniu, vestonul fiind prevăzut cu patru mari buzunare exterioare.   . Are vestonul cîrpit la coate. Îşi vîrî obrazul în nasturii şi vestonul lui, şi lacrimile ei udară stofa aspră.  Vestonul albăstrui îi cade minunat de bine pe umerii zvelţi, pe mijlocul subţiratec.  Surîsul acela… era ca un îndemn la voie bună…La fel şi ochii aceia cam spălăciţi… şi mustăţile aduse…şi vestonul vînătoresc turnat pe trupul lui zdravăn.  Îşi strînse centura peste veston şi adormi din nou.  A scos din buzunarul de la piept, de sub veston, un ziar împăturit cu grijă.  Îmbrăcat cu un veston, încheiat pînă sus la gît, discuta lîngă uşa sălii.  Închide rucsacul, încheie-te la veston şi pune-ţi boneta pe cap!  Neologismele… „palton”, „vestă”, „veston” etc. nu sînt deocamdată termeni generici pentru piesele din portul popular. vestoane.
    
    Darul vestii bune carele aştepta de la D v d pentru că-i vestui că au omorît pre Saul.  Mie acestea s-au grăit despre ştiinţa mea şi s-au vestit mie şi m-am trimis ca să vestuiesc ţie.  Nu se temea apostolii a învăţa şi bine să vestuiască cuvîntul lu Dumnezeu. Bătjocurim unii carei vestuiesc noao lucrurele dumnezeieşti.  Spune-se-va D mnului ruda ceaea ce vine şi vor vestui direptatea lui la norodul cel ce să va naşte.  Mergînd, vestuiţi zicînd că s-au apropiiat împărăţiia ceriurelor.  Iată, sluga mea, carea mi-o am ales, iubitul mieu în carele să odihni sufletul mieu, pune-voiu d hul mieu spre el şi va vestui păgînilor giudecată.  El zise cătră ei că şi altor oraşă mi să cade să vestuiescu împărăţiia lui Dumnezău, că pen-     tr-aceasta sînt trimes.  Înnoiţi-vă cătră mine, ostroave, pentru că boierii vor premeni vîrtutea; apropie-se şi grăiască împreună, atunce judecată vestuiască.  Iată, Fiiul mieu, care am ales, iubitul mieu, în carele bine vru sufletul mieu, pune-voiu d hul mieu preste el şi va vestui limbilor judecată.  vestuiesc.
    ui.  
    Eu iubesc pe cine voi, Pe badiu de peste rîu, Că să poartă cilibiu: Cu vestuţa pînă-n brîu, Cu cămaşă albă floare, Cusută de fată mare.  vestuţe.
    -uţă.
      veşcari.
    ar.
    În ciurul cu gaurile largi mulţime de grăunţe mititele punem şi veşca ciurului dincoace şi dincolea batem şi zbatem.  Steagul…o piele Le era, de un  părîng aninată, Pe care sta, cu roşii petele, O veşcă de ciur.  Bat doba (o piele întinsă pe o veşcă de sită).  Veşca celor două site începe a umbla în mînile băieţilor, şi făina se cerne liniştit.  Steaua se face dintr-o veşcă sau văcălie de coajă de tei.  Împungînd cu acul în ghergheful întins pe veşca de sită, alegea un trandafir.    Petrele sînt aşezate într-un cerc de lemn numit veşcă. Piatra a sfîrşit de dumicat boabele şi pe lingura veşcăi nu se mai prelinge făină.  Împrejurul pietrelor se află un cerc făcut din coajă de  copac, numit veşcă, văcălie, văscălie sau toc.  Rîşniţa are împrejur o veşcă, ca să nu se irosească făina.  Ambele pietre sînt înconjurate de o veşcă sau strat, făcută din scînduri sau din coajă de tei.  E tare interesantă o moară, aci, cu diferitele ei părţi: stăvilarul şi stavila,…veşcă sau văcălie, tăvălug.  L-am băgat îm vieşcă, am pus o scîndură diasupra.  Oboroacele sînt nişte baniţi făcute din coajă de tei uscată,  numită veşcă.  Bătrînii mai poartă şi azi acel… „clop cu veşcă”, cu marginile mari, ridicate.  Veşca capului = veşti veşte  Un instrument foarte vechi numit „ciur”. E format din: veşca ori văşcălia, susţinătorul.  Vine apoi o veşcălie de coajă de tei ca marginile unui ciur, calupul care se umple cu feliile de caş.  veşcălii   veşcăluiesc.
    ălui.
    Să ne grejim de săraci…, să le dăm la trebuinţa lor: unuia amu să dăm florinciorul, e altuia argintul, e unora pîine, e altora veşminţeale. veşminţele.
    el.
    Împărţiră veşmintele mele.  Străjuiia veşmentele celora ce ucidea elu  Şi-i va da un veşment mohorît împărătesc Întră întru gloata voastră bărbatu…cu veşmente lumirate.  Stătu împărăteasa de-a dreapta ta, în cămeşi (veşminte  veaşmente  veşmînt  poleite înveştită.  De-ţ va lua văşmîntul şi cămaşa, nu-i apăra  Viermii şi putrejunea piiarde şi bucatele şi veşmintele.  Luo Răveca lui Isav, celui fiiu mai mare, veşmintele mai scumpe ce în casă era.  Vădzui neşte fete îmbrăcate în veşminte spurcate.  Să dezbrăcă de veşmîntul său... şi-l puse pre cal  Scoase toate ferecăturile împărăteşti, cîte era de aur şi cîte era de argint…, şi veşmentele împărătesei.  Mă voi atinge de poalele veşmentelor lui şi mă voi vendeca de boala mea.  Nime nu va cîrpi veşmîntul vechi cu petec nou.  Au luat… toată avuţia lui şi… veşmintele lui cele scumpe şi toate steagurile lui.  Doi bărbaţi stătură înainte-le, întru veşmente strălucind  Cîndu-i merge mirul preste faţă, De pre barbă merge pre veşminte, Pînă-n poale, pre unde-s tivite.  Barba lui Aaron…pogoară spre marginile veşmintelor lui Puseră pre el veşmentele lor  Îl punea craiul Sobieţki de se îmbrăca cu veşmintele cele scumpe.  Obrazul lui străluciia ca soarele, veşmintele lui era albe ca zăpada.  Împărţiră veşmintele mele loruşi Traian…nici văşmîntului său au părtinit, ci mai pre urmă ş-au tăiat cămeaşa şi o au dat să lege ranele ostaşilor.  Avea ei în cea curte măiastră: Tot feliu de beuturi şi bucate, Văştmînturi cu porfiră şi lastră.  Împăratul s-au îmbrăcat în văjmînt frumos foarte  Un cojoc ne-ar ajunge de îmbrăcămînt împotriva frigului…decît vestmintele cele multe ale voastre.  Vestmîntul prost nu copre prea nobila ei luce.  Văjmîntul crăiesc acoperă e inimă trîndavă.  Trupul lui,…despuiat de toate veşmintele, rămase două zile în privirea tutulor.  Împăratul…schimbă vestmintele de drum, care nu se prea destingeau de ale unui cetăţean cu stare mai bunicică.  Strălucitele-i veşminte le aruncă el de groază. Pe deasupra…veştmintelor purta o fermenă de catifea neagră.  Doamna Rosetti veni aci cu mulţime de vestminte de iarnă.  Altă idee… avea romanul despre pămînt…, despre vestminte.  O învinovăţiră că a purtat veşminte bărbăteşti.  Cînd în vremea carnavalului mă deghizez cu vrun caftan, cred a relua adevăratele mele vestminte.  Lumea... judecă pe oameni după vestminte.  La gura cazanului curăţenia vestmintelor nu se poate păstra.  Îşi schimbă vesmintele, se făcu doftor.  Generosul sînge din vine i se-mparte În lungi şiroaie care roşesc al său vestmînt.  Nin-Musa…Are fes ca-n Yemen şi-o zdranţă de veşmînt.  Dupe prînz…era cercetarea vestmintelor ş-a pălăriilor.  Cea mai mare dintre ele se vede în veşmînt numai de  aur, tot  încoronată…, lîngă tatăl ei.  Răceala aceea părea că umezeşte şi vestmintele pe om.  Ca stilizare putem cita plăcile de aur, de împodobit vestmintele, din mormîntul scitic.  Paşii i se adînceau în pămîntul moale…, călcînd peste cioburi de sticlă, tinichele şi resturi de veşminte.  Era… o femeie fără vîrstă…, întotdeauna îmbrăcată în vestminte fumurii.  Gheorghe răsturnă veşmintele, le scutură, le vîntură. Mai greu e sculatul dimineaţa, cînd… pui unul după altul atîtea vestminte.  Femeile pictate de el sînt… cu vestminte largi.  Veştmintele lor îi prezintă mai mult ca pe nişte industriaşi.  Nu tînjesc după uşi incrustate, veşminte stropite cu aur sau bronzuri de Corint.  Mulţimile… revărsate pe străzi în veşminte de sărbătoare.  Îşi scuturară veşmintele.  Poartă aceleaşi vestminte mai multe zile.  Îmbrăcîndu-se în veşmintele femeilor sau în piei de leu, ei îşi dansează horele.  Vismîntu lui viorint.  Îmbrăcat în veşmintele de domnie.   Cu scutic de ucenic, Cu veşmîntul mohorît.  Veşmintele luate împrumut nu ţin de cald.  Veşmîntul nu face pe om.  Ca un veşmînt adura-le-veri şi le veri schimba.  Să se învească ca cu veşmînt, cu ruşinea sa.  Tu, D mne,… ca un vestment vei înveli pre ei La apus se adun norii, se întind ca un veşmînt.  Soarele… apune, …Întinzînd pe cea cîmpie O văpseală purpurie Ca un sîngeros veşmînt.  Acoperiţi de brazi ca de un veştmînt bogat,  … au coloarea nea-       gră-verzuie a păcurii.  Romînia învestită În  veşminte de serbare Îţi doreşte…Viaţă plină.  În veşmînt de catifele, un bondar rotund în pîntec…Glăsuieşte-ncet un cîntec.  Muntele…se înfăţişează în strălucitu-i veşmînt de brazi.  Veşmîntul cerului se-aprinde.   Zeităţi de piatră, în veşmînt de muşchi, privesc zîmbind.  Cerul şi-a schimbat veşmîntul.  Vestmîntul întunecat al nopţii învăluie firea.  Munţii…purtau  veşmîntul verde sau alb. Pe Hristos să-l iei de mire! Îmbrăcîndu-te-n veşmîntu-i, Lepădînd viaţa lumii, Vei spăşi greşala mumii.  Să se lase de preoţie că spurcă veşmentele.  Den cea mătase galbină…feaceră veşminte de slujbă lu Aaron.  Să să ştie de veşmintele beserecei  Făcut-au 2 sfinte mănăstiri mari în Moldova…şi le-au înzăstrat…cu veşminte.  Au bătut mănăstirea. Şi dacă i s-au închinat, toată odoarăle, veşmintele în jac au dat.  Veşmentele cele de slujbă ale lui Aaron.  Să vie iară aice în ţară, cu toate odoarăli şi veşminteli mitropoliii.  Izvod de văşminte şi de odoară... se află la sfînta biserică  Dărui bisericii…veşminte Pre Mihail, episcopul Sardicei, îmbrăcat în veştmînturile arhiereşti…, l-au omorît un maniheu.  Intră patriarhul în altariu îmbrăcat în sfintele veşminte.  Toţi slujbaşii monastirii, îmbrăcaţi în aurite vestminte…, plecară ca să însoţească rămăşiţele sfîntului bărbat.  Se puneau la cale şi unele interese ale mănăstioarei: ba scutire de plata păşunatului…, ba ceva daruri de icoane şi vestminte.  Diaconii gătesc pe mitropolit, care sărută veştmintele şi le primeşte rînd pe rînd.  El aştepta cu un pachet de veşminte bisericeşti în  braţe.  Îmbrăcaţi în vestminte orientale…, aşteptau cu nerăbdare ordinul marelui cămăraş.  S-a îmbrăcat în vestminte greceşti.  În epoca căreia aparţin veşmintele copte, mai sus analizate, teritoriul în care cămăşile…se purtau lucrate cu rîuri şi de o anumită croială se întindea, mult mai departe, spre sud şi est.  În oraşul construit de el lumea va umbla vara cu costume simplificate, corespunzînd veşmîntului antic.  Bine-i stă mîndrei gătită Cu veşminte de la şatră.  Nu de veşmîntul trupului şi de cel de afară lipsit iaste carele greşaşte, ce de dumnezeieştile veşminte…şi de cinste gol află-se.  Unii din vecini,…nu fără oarecare chip de cinste-ş şi arătos a zavistiii veşmînt, pre numele romano-moldovlahilor…din catastivul ceii mai  ştiute şi mai cunoscute istorii, cu totului tot a-l rade şi a-l şterge s-au nevoit.  Aflîn- du-mă dezbrăcat de veşmînturile darurilor ştiinţii.  Îi şade mai bine   …a se înfăţişa în veşmintele ei cele vechi.  Gramatica…este vestmîntul logicei.  …să poată crea din propria ei fire vestmîntul nouelor cugetări.  Doruri vii şi patimi multe…Bat la porţile gîndirii, Toate cer intrare-n lume, Cer veştmintele vorbirii.  De pe aceste vestminte mincinoase nu poţi cunoaşte…istoria.  A citit de curînd pe Eminescu,… de la cari el n-a luat… decît veşmîntul – vorbele.  Germanii... îmbrăcau adesea germanisme c-un vestmînt latin.  Veşmîntul prestigios al artei.  Melodia este vestmîntul cel mai potrivit al afectelor pe care muzica doreşte să le exprime.  Este o diatribă, învăluită în veşmîntul funebru al elegiei.  Ideile noi poartă cu sine şi veşmîntul nou ce li se potriveşte.  Clevetirea îmbracă în mediul intelectual un veşmînt modern.  Limbajul nu este doar un veşmînt  al raţiunii.  Simbolul se insinuează  subtil, îmbrăcînd cu veşminte strălucitoare lucrurile.   Ceea ce în prezent vedem din acest moment nu e decît o ruină…, păstrînd pe loc  din veşmîntul său exterior doar seria de trepte de la bază.  veşminte veşmînturi veşmente veştmĩnturi vesmînturi voşmînturi veşmînt veşmînt. Cere de la vestmîntar odăjdiile care îţi trebuie.  Veşmîntarul se consultă cu eclisiarhul dacă mitropolitul va pune…o mitră uşoară. După slujbă, imperiala podoabă, dusă ceremonios de către veştmîntari din biserica mare în paraclis, era intercalată, cu metaniile cuvenite, în firidă.  Nu pare anacronic să zăresc asociaţi în schiţele amintirii pe Arhimandritul Valerian, veşmîntarul Mitropoliei, cu Ion Nădejde, latinistul orator.   veşmîntare,  veşmîntari. –  –ar Doă veşmîntării lipite cu dormitoriile au fost deschise de la început.  Pe urmă s-a adaus un pridvor şi o intrare prin faţadă, o veşmîntărie de o parte şi o proscomidie de alta.  Se aşeză în strana mică dintre uşa veşmîntăriei şi tronurile Domniei.  Coşul pleacă plin şi se întoarce gol din vestmîntărie, o sală vastă,  cu scîndurile acoperite cu velinţe.  veşmîntării   ie. Se înţeleagă şi se slăvească în trei numele Dzeului veacinic.  Audză-i Domnul şi să-i smerească, Cela ce-i vecinic să le plătească.  Au chemat acolo pe numele D mnului D mn zeu vecinic.  Numai… Dum-nezeu este vecinic; iară tu, om, astăzi, eşti, iară mîini nu eşti.  Dumnezeu…este singur vecinic şi neschimbat.  Slavă vecinecului Dumnezeu!  Se pot lesne vedea…cu acelaş tituluş ce i s-au dat mai înainte de…vecinicul Dumnezeu.  Cea prea naltă vecinică fiinţă Ne-au dat pildă în toate.  Fiinţă de sine fiind D mnezeu…,  este şi estime vecinică şi neatîrnată.  Pentru că vecinic fiind bunul cel preaînalt,…n-ar putea sta în trup,…ci în minte, ca o fiinţă…nemuritoare.  Dumnezeu este vecinic.  S-au născut astăzi Cel prea vecinic, Mesia Christos. Veşnicii zei spre Olimp laolaltă cu toţii porniră.  Împăratul Stăpînul) (Cel) Vecinic Vecinicul Împărat Părinte Vecinica Mărire Munciţii din muncă… grăiră: – Miluiaşte-ne, Împărat Vecinic! Eu sînt fapta şi plăzmuirea a Vecinicului Împărat.  Aşa nu s-au cuvenit…înaintea Împăratului Celui Vecinic a sta slugile lui.  Din tronul său mai sus de stele, Vecinicul Împărat privi la ele.  Rugăciunile şi binecuvîntările vor însoţi la scaunul Vecinicei Măriri.  A Stăpînului Vecinic mintea cea nemărginită, Prin schimbări, ţine pre lume într-o stare cumpănită.  Razele lor arunca o lumină…misterioasă ca sfintele taine ce se serba înaintea Vecinicului Părinte.  Toate faptele ceriului şi a pămîntului îmblă şi mărg…la sorocul şi la marginea sa, la care înţelepciunea cea vecinică le-au făcut.  Temîndu-se de muncile vecinice, să părăsesc de păcate şi vin la pocăinţă.  Nu va hi pus prea vecinicul sfat puternicului Dumnedzău ţărîi aceştiia ţenchi şi soroc de sfîrşire.  În zua de…mai 22, împărăţiia ceastă vremenică cu cea vecinică ş-au mutat, după ce au împărăţit ani 30.  Toate cîte sînt în  curgere şi în mutări sînt zidite de vecinica lui Dumnezeu înţelepciune şi putere.  D mnezău munceşte păcatele cele vremelnice cu munci vecinice  Crezînd cuvintelor lui H s…, aţi defăimat toată mărirea cea trecătoare…, fiind cuprinşi de dragostea cea vecinică.  Ridicatu-te-ai cătră lăcaşurile cele vecinice şi te-ai numărat din preună cu cetele tuturor sfi ţilor mucenici.  Mîntuitoriul pre noi…ne-au izbăvit de muncile cele vecinice.  Vecinica şi nesfîrşita bunătate a lui Dumnezeu n-a pierit din lume.  Razele slavei tale cei vecinice pururea luminează pe cei ce să jertfesc ţie.  Să se ducă în veşnica împărăţie!  Pentru ce…să-l ucidă, osîndindu-l…muncilor veşnice ale iadului?  El, după binecuvîntarea stareţului său, se va sui la scaunul împărăţiei veşnice.  Peste fericirea veşnică nu mai e nimic de dorit. Dulcile păreri de rău sufletele nu le  pot avea, căci…ele au uitat clipele vieţii.  Eu mă duc, călătoresc La părintele ceresc,…Ca cu înge-     rii-mpreună Să-mi iau veşnică cunună.  Viaţa (cea) veşnică   Judecata cea vecinică =  Să ne izbăvim de tot eresul şi de judecata cea vecinică.  Înaintea Celui Vecinic toate intră-ntru nimic.  Un  predicator, propovăduind supunerea către Cel Vecinic, descria cu mare vioiciune supunerea lui Avraam la porunca lui Dumnezeu.  Mergeţi înaintea Celui Vecinic  să juraţi sfînta unire a căsătoriii.  Socoteală nu am de dat…decît Celui Vecinic.  Pentru Cel Veşnic mia de ani e ca ziua de ieri şi ca o strajă de noapte.  Cînd zămislise lumea şi pe om…, Nu s-a gîndit Cel Veşnic ca…Să-ntrebe-n  treacăt şi un grădinar.  Numai moartea, ca un dascăl lumei toate, Să ne descopere minţei a vecinicului taine poate.  Mutîndu-să de la ceste vremelnice… chir Leon mitropolit la cele vecinice…, au rămas sfînta mitropolie întru văduvie  Au vieţuit Iosif încă… 47 de ani şi s-au mutat la cele vecinice. Nu e bine să treacă omul la cele veşnice cu sufletul neîngrijit.  La locul acesta de cinstire am pus numele profesorilor…cari s-au dus la cele veşnice în anii din urmă.  Aceasta pentru…cinstea celui ce a trecut la cele veşnice.  Natura e vecinică.  Aceasta este ca şi în armonia totului, ce izvoraşte dintr-o vecinică legătură a părţilor şi a lucrărilor lor, unele către altele.  Ce sînteţi voi înaintea celui ce a sfărîmat vecinica tăcere a haosului.  Tu cîrmuieşti lumea...Şi eu sînt mădular al aceştii orînduieli vecinice şi nestrămutate.  Capetele pămîntului sînt lăcaşul gerurilor…şi zăpezii a cui gheţuri fac cîmpiile şi munţii cei de o vecinică gheaţă din aburii mărilor.  Nimică vecinic nu este. Om şi plăntă şi jivină Iese din noian şi intră…şi iar iese la lumină.  Pînă a nu arunca ţărîna vecinică pe săcriul lui, să ne mai uităm la dînsul.  Luna-ngrozită În spaţiuri vecinici trecea alergînd, Cu stinsele-i raze.  Materia în metamorfozarea sa veşnică face o adevărată mişcare ondulatorie.  Materia e veşnică, adecă fără început şi fără sfîrşit.  Preoţi cu pleata rară Trezeau din codri vecinici, din pace seculară, Mii roiuri vorbitoare, curgînd spre vechea Romă.  La veşnice prefaceri se pleacă toată firea.  Materia e vecinică, e mama noastră a tuturor.  Solitudinea calmă a cerului te va reînvăţa olimpicul ritm constant al eternului,… al legilor vecinice după care trăieşte infinitul.  Atomii sînt veşnici; preexistă şi subzistă vieţii pe care o formează.  Tot mai neştiut Spre adînc îl fură Şi-l îngroapă-n sînu-i mut Veşnica Natură. Savila citi tainicele  rune cu care lacul îşi scria legile lui veşnice. Mormîntul lui…a fost ridicat…lîngă izvoarele cele reci şi veşnice care ţîşnesc din inima muntelui.  A mers… pînă ce intră în vîrtejul soarelui…Se avîntă pînă la izvorul focului veşnic şi prinse o rază. Este... un proces de veşnică mişcare şi devenire.  Este... o realitate în veşnică prefacere.  Sînt cioplitură dreaptă...de săcure. Dintr-un stejar de vecinică pădure. Legea evoluţiei se înfăptuieşte prin transformarea veşnică a omogenului în eterogen.  Furnalul nestins e Ca veşnicul astru.  Numai luna în nemişcarea ei curgătoare şi veşnică îi mai potolea spaima.  Aş vrea să las în veşnica natură Un strop din pieritoarea mea făptură.  Ei sînt microbii veşnici, eu sînt boala.  Avea... căruţe anume construite ca să poată fi transformate în sănii necesare în zona zăpezilor veşnice.  La zece dimineaţa, intra în casă un bărbat cu căciulă, ambasador al naturii veşnice.  Eternii noştri păzitori ai solului veşnic.  A prorocit milostivul Dumnezeu De-a pus soarele veşnic, Ca să fie sfeşnic.  Stelele...vecinic pe ceruri colindează.  Te-nţeleg, drumeţ statornic al lumii veşnic neschimbate! Cetăţeanul Romei însă a rămas acolo unde copacii sînt veşnic verzi şi florile nu mor niciodată.  Monada este atomul veşnic, inalterabil în esenţa sa.  Fenomenele de repetiţie...se repetă veşnic identic cu ele înseşi.  Apar şi dispar în vălmăşagul zilelor şi nopţilor de joacă cu moartea veşnic prezentă.  Sub o anumită adîncime solul şi roca sînt îngheţate veşnic.  Focul veşnic viu e o substanţă materială şi nu un proces ideal.  Judecăţile... rămîn veşnic paradoxale.  Spiritul însetat de absolut al gînditorului şi artistului a avut curiozităţi... veşnic uma-ne.  Cu soarele am supus şi cele veşnice.  Încă nu ne-am explicat suficient... omenia omului nostru ancorat în veşnic.  Solul... s-au dus la  Ţarigrad pentru întărirea păcii, pentru ca să fie pace vecinică.  Traian..., aducînd mulţime de cetăţeni romani..., îi aşază în trai vecinic într-însa.  Aduce oameni de toată stepena de la Roma şi-i aşază în Dachia, în lăcuire vecinică.  Multe războaie cu nemţii şi cu alţii avînd,...au lăsat vecinică pomenire. Cu leşii...au făcut pace vecinică. Făcut-am domnia mea acest testament sfintei mănăstiri, întru vecinica pomenire, ca să fie iertată de toate dăjdele ei, ce au fost dînd pînă acum cu rupta Ziditu-s-au această  sfîntă beserică... cu blagoslovenia iobitoriolui de Dumnezeu Kir Kiesarie, episcopă Rîmnic,... ca să aibă vecinică pomenire   Au scris pedagoghia pentru învăţătorii romîneşti şi serbeşti cel de vecinică pomenire, vrednic înalt consilier. O, moarte!...Chiar pe acest luminos soare tu nu-l vei îngădui multă vreme...Va veni zioa cînd braţul tău... îl va azvîrli în vecinica noapte.  Tot lungul Romîniii cîmpene este un mol... numit Troian...Acesta este încă un monument vecinic a părintelui romînimei.  Şi-a cîştigat un nume vecinic la toţi credincioşii.  Bărbatul acesta...şi-a lăsat un monument vecinic în inimile tuturor concetăţenilor săi.  Mă invita la masă!... Să văd un om... care este într-o vecinică noapte; pentru care soarele  n-are raze, nici cîmpul flori.  Alecsandri a îndreptat spiritul tinerimii de astăzi spre izvorul veşnic al tuturor inspiraţiilor adevărate.  Din sînul vecinicului ieri Trăieşte azi ce moare.  Se găsesc totdeauna destui gologani ca orice e scris pe hîrtie cu mîna astă-seară să fie a doua zi...tipărit,  spre vecinică păstrare.  Peste drum de locul unde s-a dat războiul..., a  ridicat...un cerdac minunat, cu o cruce de piatră şi cu un epitaf pentru vecinica amintire a faptului.  Tu eşti Elena noastră, suavitatea, blîndeţea şi iertarea. Cine zice „Tanţi” zice tinereţea veşnică.  Să fie la dosar...o mărturie veşnică a intenţiunii cu care ne-am dus la Haga.  Dumnezeu... ar fi putut să curme dintr-odată toate suferinţile. Şi stăpîna noastră şi pruncul ei ar fi putut trece sub liniştea veşnică. Aş putea executa acel cal de bronz spre gloria nemuritoare şi veşnică cinstire.  Somnul (cel) veşnic  veşnicul somn  repaus veşnica odih-    nă = Pe lîng-acestea cerşesc înc-un adaos:  Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos!  Moş Simion... îşi ciopli singur un sicriu..., aşteptîndu-şi cu linişte... ceasul de veşnică odihnă.   Sanitarii noştri găsesc pe căpitanul Ignat... şi pe ofiţerul său, înmărmuriţi în somnul cel veşnic, cu mînile încleştate de maşini.  Să zicem că   s-ar deştepta din somnul... veşnic azi şi ar striga: „Of, of, of, săracă ţară a Moldovei!”  Îl găsi dormind de somnul cel vecinic.  Dormeai lîngă Vasile Grăunte, care şi el dormea, sărmanul, însă de somnul cel veşnic.  Pe-o scîndură vechie, aruncat afară, De somnul cel vecinic Groz-acum zăcea. Veşnica  lui ei, lor pomenire I-au înfăşat... pe bieţii părinţii mei în nişte cearşafuri curate...şi,... cînd s-a arătat soarele d-asupra talazurilor –, „veşnica lor pomenire!”  După ce a sfîrşit preotul panachida şi cantorii bisericeşti de cîntat vecinica pomenire, stropeşte pe mort cu apă sfinţită.  Cînd preoţii înconjuraseră catafalcul, cîntînd veşnica  pomenire, o femeie... izbucnise în plîns.  Preoţii dădură cea din urmă binecuvîntare, stropind mortul cu vin şi cîntînd jalnicul: „Veşnica lui pomenire”.  Păsările bune de împuşcat şi bune de mîncat! Să le fie ţărîna, – adică nu..., să le fie mai bine carnea uşoară stomacului, şi apoi vecinica lor pomenire!  Locaş veşnic Ea îmbrăcase albele podoabe şi vălul de betală ale miresei ca să ducă pe soţul ei la vecinicu-i locaş.  Părinţii s-au mutat la veşnice lăcaşuri.  Adusese cu el şi două sticle de vin... să le bea în amintirea răposatei, pe pragul locaşului ei veşnic.   Am vîndut-o numitului mai sus ca... să o stăpînească în vecinică vreme  Numitul cumpărătoriu să aibă a o stăpîni în vecinica vreme şi ficiorii lui Această bucăţică de moşie... i-am vîndut-o pietoare nerăscumpărată în vecinică vreme  Am luat de la... vărul nostru 50 lei, şi pentru aceasta vecinic să fie stăpînitor cu neamul său pi această moşie  Pomenirea lui... va trăi vecinic cît vor fi rumînii.  Numele lui remasă vecinic în aducerea aminte a moldo-romînilor.  Odată echilibrul universal stabilit, el ar subzista veşnic.  Te duci,... Pierdută vecinic pentru mine, Mireasa sufletului meu!  Cenuşa ta...Va zăcea amestecată Veşnic cu cenuşa lor!  Trăieşte veşnic ca un erou.  Dacă oamenii ar trăi veşnic, multe neajunsuri s-ar ivi.  Cît timp vor sta locuitori pe moşie, pămîntul ce le dau va fi veşnic al lor.  A răsărit steaua mea...Va lumina veşnic şi va adeveri ce mai are de adeverit.  Nu credea că va trăi veşnic.  Nu i-au folosit...uricile ce avea de la Împărăţie, date tătîne-său, de domnie vecinică lui şi feciorilor lui şi nepoţilor lui.   Au sărutat toţi mîna Măriii sale, de domnie noaoă şi vecinică.  Acel ce să va socoti jignit în dritul său... poate întrebuinţa...dovezi prin care nădăjduieşte că va putea dezbate vremelnica sau vecinica stăpînire.  Am dat domnia mea acestor oameni mai sus numiţi ca să le fie moşie vecinică lor, fiilor, nepoţilor şi  strănepoţilor şi neclintită de nimenea  Moşia vîndută cu zapis pietor e vîndută pe vecie şi devine vecinică proprietate a cumpărătorului.  Dumitraşco Vodă au şi început a scrie cărţile sale pe la toate ţinuturile, dînd ştire...cum este domn vecinic Ţărilor Moldovei Dumitraşco Vodă Cantemir... începuse a să scrie domn vecinic al Ţărilor Moldovei  Mihai Voievod, silit de aristocraţi, făcu acel aşezămînt ca fiecare ţăran pe a cui moşie se va fi aflînd să rămînă rob vecinic.  La cîteva săptămîni după nuntă, însurăţelul cu socrul său se duc  la stăpînul moşiei, fie arendaş sau boier vecinic, şi intră în vorbă pentru loc de casă.  Senatorii... cu vecinice laude... pre împăratul său binecuvîntară.  Vecinică urgie îşi vrea agonisi şie înaintea a toată lumea romană.  Eu te jur ca să înăduşeşti o dragoste zadarnică carea te va aduce într-o vecinică nenorocire.  Iubirea de argint este vecinică pedeapsă a bogatului...  într-această viaţă.  După bănuielile sale cele vecinice, iscodi şi află toată urzeala complotului. Murmurările era vecinice, nesupunerea şi împrotivirea învederate.  Într-un luciu de necazuri înot, c-o vecinică luptă, Făr ajutor şi odihnă.  Le-au dat darul lui cel mare de o vecinică iubire.  Femeile... îmi jurau un tînăr şi vecinic amor.  Al meu amor e vecinic şi iarna nu l-a stins.  Viaţa ta e luptă,... Iubirea vecinic chin.  Îţi spun... Că-n vecinică frăţie Sufletu-mi se-nchină ţie.  Văzînd ruinele de la  Stăneşti, am jurat o vecinică ură călugărilor.  Omul... acopere cu vorbe mari, cu o ipocrizie vecinică... egoismul său.  Ce folos ţi-a adus această înşelătorie? Nimic alt, fără numai căinţă veşnică.  Voiesc să spun cîteva cuvinte... despre vecinica plîngere că poeţii, literaţii şi artiştii nu sînt încurajaţi la noi îndestul.  Darius...se  hotărăşte să pedepsească veşnicele incursii ale sciţilor prin o expediţie făcută chiar în ţara acestora.  Se împărţeau în tabere,... pretendentul la domnie punînd în joc acele vecinici intrigi care sfîşiau ţările romîne.  Războaiele veşnice cu străinii de la multe hotare...au împiedicat aceasta.   După atîta trudă, o viaţă amară, plină de zbucium, cu veşnice neplăceri.  Paleogermanismele le-au primit bănăţenii în vecinicul contact cu restul marelui dialect dacoromîn. Dumneata te agiţi, vorbeşti, repari telefoane, eşti... într-o veşnică aşteptare.  Veşnicul ei surîs de plăcere ne apare ca o sfidare adresată tragicului imanent al soartei omeneşti.  Cheltuia energie şi bani cu specialitatea lui, fiind într-o veşnică pîndă bibliografică. De aici, o veşnică ceartă, că de iubire nu mai putea fi vorba de multă vreme.  Îşi exploatează abil veşnicul aer de suferinţă.  O parte a locuitorilor era în veşnică mişcare între sat, sălaşe şi păşunea alpină, după anotimp.  Curg sucurile-nvietoare, supte, C-o sete vecinică, de rădăcină.  . Moliile Cu veşnica lor poftă de mîncare..., Vara umblă toată ziua.  Plătim veşnică chirie Şi pe apa care bem.  Mama...părăsi plăcerile zădarnice ale lumii şi îmbrăcă veşnicul doliu al călugăriei.  Blestemat să mai fie şi tîrgul Ursuz şi cu veşnice ploi.  Nepriietinii miei cei vecinici... a mă bate... începură.  Soţie bună, îngerul meu, Tovaroş vecinic, ce-o sfîntă lege... Vru să ne lege.  Turcul, vecinicul duşman, se pornise... spre a ne răpi aceste bunuri scumpe. Eu sînt în voia soartei un vecinic călător.  Fănică, vecinicul confident, începu să rîză cu hohot.  Ţiganii, drumeţii cei veşnici ei sînt!  După necontenite năvăliri ale veşnicilor noştri vecini-duşmani..., pămîntul... ajunsese într-o stare foarte de plîns. În ea se simţea...Eva, străina, duşmana neîmpăcată şi vecinică, împrăştietoare de ispită şi de moarte.  Parcă nu l-aş fi cunoscut ca pe veşnicul torturat al vieţii.  Fură întîmpinaţi de Smărăndache, veşnicul purtător de ştiri.  Gulimănescu, veşnic solicitant,... avea ştiri că Pomponescu... putea să intre în minister. Intelectualul adevărat... nu cutreieră ministerele şi forurile publice ca veşnic solicitant.  La geamul de alături, între perdele, zări figura gălbejită a veşnicului Jean Baudat.  Lasă... S-alerge căprioara pe vecinicul ei drum.  Îl ameninţa Brummer în glumă, plin de praf..., cu veşnicul său papion pleoştit.  Mai bine este a scutura odată o nevrednică robire, decît a se lăsa trăind vecinic sub împilare.   Vecinic  s-afundă a mea privire În orizontul întunecat.  Trandafiri pe buze-mi vecinic înfloresc.   Asemenea fiinţi nenorocite au cuvîntul de amor vecinic pe buzele lor.  Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tînăr şi ferice,... Veselul Alecsandri.  Ferestrele tot închise... şi perdelele veşnic lăsate.  Cîmpul de luptă al vieţii e plin de astfel de soldaţi, veşnic visători de triumf.  Putem jăli vecinic pierderea acestor fiice ale  Moldovei. Atare năzuinţă trebuia să arunce vecinic ţările lor în frămîntările... schimbărilor de domnie.  Duşmanul, veşnic ascuns,... ucidea fără greş pe cercetaşi.  L-a văzut trecînd... veşnic cu vioara la subsuoară. Îl... ştim sărac şi veşnic în zbucium.  Vom fi osîndiţi a lîncezi veşnic în umbra altora mai puternici.  I se perinda în gînd toată viaţa lui, alcătuită... din... speranţe veşnic spulberate.  Şapte ani a tot învăţat David şi veşnic, în preajma examenelor, s-a pomenit cu cîte-o boală.  Sînt războinici... vecinic gata de luptă.  Veşnic are cineva interes să-şi aducă o rudă chiar în locul ei.  Viaţă grea şi aspră. Veşnic la pîndă... Prietinul meu... se obişnuia cu toate.  Era veşnic tăcut.   Sub masca rece..., se ascundea un suflet cald, vibrant, sentimental... şi veşnic mişcat, frămîntat.  Avea... ochii mici, în care veşnic juca o flăcăruie vicleană.  Are nenorocul să intre pe mîinile unor profesori care veşnic vor pune între natură şi el anume formule.  Veşnic abil, egoist..., Isar este mai puţin un tip şi mai mult un model.  Mergea veşnic cu mîinile în buzunarele pantalonilor. Soarta lui este...a omului teoretic, veşnic în căutarea adevărului. Veşnic nemulţumit cu sine..., trăieşte în tovărăşia eternelor lucruri.  Carnea aceea, cu toate că el era veşnic flămînd, era de nemîncat.  Starea aceasta aparentă de nesomn... era de fapt o veghe... interioară a spiritului său veşnic treaz.  Iubitorii cărţii îi vor rămîne veşnic îndatoraţi.  Era într-o fierbere neobişnuită, chiar pentru temperamentul lui de om veşnic  agitat.  Aş voi să fii al meu, Veşnic, veşnic lîngă mine.  Veşnic venea şi strica gustul mîncării bieţilor lucrători, veşnic.  veşnici, -ce.  –  vecinici),  
    Gazetile vorbea că craiului nostru îi vinise în cap ideea de a face...ca moneda în circulaţie... să fie spre a vecinici aducerea aminte a întîmplărilor celor mai însemnate din istoria patriii.  Legile însoţite cu religia vecinicesc patimile cele prefăcute în virtuţi. Acei scriitori au voit...să cinstească şi să veciniceze pomenirea celor ce au întrebuinţat atît de bine  bogăţiile lor.   Traian...o făcu provinţie romană, vecinicind pomenirea acestor isprăvi prin stîlpul acel mare din Roma.  Ce este între natură şi omul  sălbatec? – O mai mare grămadă de rătăciri şi de ticăloşii pe care starea selbatecă trage a le vecinici. Hărăzind bisericei parte din averile lor, fundatorii monastirilor n-au avut în videre numai un scop de abnegaţie..., ci... şi a întreţine în bună stare zidirile religioase şi a întimpina trebuinţele serviţiului dumnezeiesc, menit să vecinicească pomenirea lor  Cînd, însemnînd gîndurile sale cu caractere neşterse,  a zis tipografiei să i le veşnicească pentru urmaşii săi, nu s-a mîntuit el prin aceasta de frica de a fi uitat?  Această înscripţie, deşi este menită a veşnici o înfrîngere, înalţă mai mult sufletul decît dacă ar prăznui o izbîndă.  Prin ce jertfe şi onoruri demne de a ta mărire... Vecinici-or, Auguste, benefacerile tale, Cu inscripţiuni pe pietre şi-n graiu vrednic de anale?  Iată ce se putea face cu 5.000 de lei spre a veşnici vizita regelui la Iaşi.  Izbutea să prindă şi să vecinicească trăsăturile de căpetenie ale vremii şi poporului său.  Socotea să aducă la curtea sa vreun francez, care să-i veşnicească faptele.  Sînt izbînzi ale vitejilor căpitani: biruinţa se veciniceşte cu sunetele trîmbiţelor!   Sfînta filosofie şi ştiinţele... întinză-se şi înmulţească-se...; fie bine  priimite ca să rămîie şi să se veciniceze între noi.  Un asemenea caracter... nu-i totuşi cuprinzător al darului tainic de-a mişca partea universală a sufletului omenesc şi de-a se veşnici în literatura dramatică.  Se văd frînturi de sculptură care au ieşit... din mînile maieştrilor saşi, pe cari... domnii, doritori de a-şi veşnici numele prin lucrări făcute cu meşteşug, i-au cîştigat de i-au adus în ţară.  Reţin din viaţă ce se veşniceşte în cărţile ce nu se pot uita.  Ele nu ating... ceea ce dintr-un suflet frumos s-a veşnicit în scris şi s-a păstrat în sufletele...semenilor.  Nu arhitecţii, nu pictorii, nu pietrarii, nu oamenii vii ale căror năzuinţi s-au veşnicit în operă, ci ziduri reci, zugrăveli mohorîte, forme inerte, fie ele cît de desăvîrşite. Golia a fost schimonosită de egumenii greci şi astăzi se veşniceşte asupra ei o reparaţie dintre acelea  la care şi şchelele ajung să putrezească. Le-a trimite prin codrii seci, Ca acolo să locuiască şi să vecinicească.  veşnicesc vecinicez)  Au împodobit şi au îmbogăţit firea omenescului suflet cu nemurirea, cu vecinicia  Groapa-mi o văz că s-a deschis  Ş-îmi face loc printr-însa să trec peste hotară. – E poarta veciniciei! Închipuirea fiinţelor duhovniceşti, închipuirea ce ne putem face despre Prea-înalta Fiinţă, despre a sa vecinicie şi atotputernicie... izbesc imaginaţia noastră.  Sufletului... zic că este... apururea gata a zbura către vecinicie, ca să se aşeze în sînul Ziditorului său.  Chiar nenorocirile... sînt prevăzute din vecinicie, în planurile proniii tale cei prea înalte.  Fie..., Doamne,... să ne deşteptăm într-acele tainice locuri ale veciniciii, unde ne aşteaptă fericirea cea desăvîrşită şi nebîntuită.  În celalalt orizon sufletul e mulţămit; ... Se deşteaptă din viaţă, l-a veciniciei ivire, Ca din o noapte adîncă.  Eu mi-am deprins vederea cu vecinicia chiar, Aşa precum-nainte-mi şi magii au făcut.  Aştept numai să mă spovăduiesc şi apoi să intru în noianul veciniciei.  Stăpîne creator! Putere fără margini, izvor de vecinicie,... Fă ca în totdauna pe a virtuţei cale Să merg nestrămutat.  Aici... Acel căit  se-mpacă cu ceru-ntărîtat; Aici fapta cea bună visează vecinicia.  De-acum vie cruda moarte!...Viaţa mea de veselie Trece lin în vecinicie.  Poetului a fost dat a traduce în limba poporului ultima gîndire a martirului Bălcescu de pe pragul veciniciei. Ca umbră înzestrată cu vecinicie, capeţi chiar o bucată din atotputernicia lui Dumnezeu. Profesorul... n-a trăit decît pentru şcoală şi... clopotul bisericei i-a sunat intrarea în vecinicie.  Omul trăieşte numai o clipă, iar Dumnezeu are  veşnicia.  Sursa acestui fanatism eroic a găsit-o protestantismul...în proclamarea suveranităţii absolute a lui Dumnezeu, care din veşnicie ne predestinează pentru fericirea sau pentru osînda de veci.  Prinţul vorbi...de datoria noastră de a ne pregăti cu grijă pentru veşnicie, care nu se poate agonisi decît murind în sînul apostolicei biserici romane.  Izgonit din cuibul veşniciei, Întîiul om Trecea uimit şi-ngîndurat prin codri ori pe cîmpuri.  Veşnicia va cădea peste mine Ca un bloc de-ntuneric.  Iată-ţi gloria de veacuri! Umbre mari din lumea moartă... Ne avem şi  noi Olimpul şi pe-a veşniciei poartă Am intrat şi noi;  şi-ntr-însul zei fără de moarte-avem!  .  Toţi filosofii...sînt siliţi să primească vecinicia lumii.  Puţine aş vrea, iubite, din zilele-mi pierdute, Zilele ce-n vecinicie-şi iau repede zbor.  Din ceaţa veciniciei stea blîndă, luminoasă Te văz lucind departe.   Cele şapte zile din poezia evreească se prefăcură în mii şi milioane de ani şi, în afundul timpurilor, în orizoanele veciniciei.  Tu care eşti pierdută în neagra vecinicie, Stea dulce şi iubită!  Într-a veciniciei noapte pururea adîncă, Avem clipa, avem raza, care tot mai ţine încă.  Parcă-l văd pe astronomul cu al negurii repaos... Cum neagra vecinicie ne-o întinde.  Munţi, pe-a căror frunte noaptea veşniciei a trecut..., Spuneţi-ne toate cîte voi de  veacuri le-aţi văzut! Ce răpede ne trecem, ca nişte umbre triste pe ecranul veşniciei!  Sufletul meu singur nu e în stare... să priceapă gîndul fantasmagoric, cu care timpul întoarce, din fundul veşniciei, cheia colosală şi ruginită a făpturii.  Sensul istoric al vieţii devine deci un sens de solidaritate sufletească umană întru vecinicia timpului.   Din Veşnicie, fără să ne-ajungă În urma noastră veacuri noi se rup.  În faţa ta sînt cel mai laş, Imensitate, veşnicie.   Fiecare oră îşi are fiinţa sa scrisă deosebit în veşnicie.  Omul nu-i al veşniciei..., căci omul... e ca un fir de nea pe care-l spulberă vîntul.  Peste vecinicia undelor zboară luntrea lui.  Viaţa ar fi egală cu veşnicia, fiindcă o viaţă de om e suficientă pentru o fericire şi o fericire e suficientă pentru o viaţă de om.  Apare şi pe aceste opaiţe tradiţionalul brăduţ..., ca expresie a unei credinţe în tinereţea şi veşnicia naturii.  Cine soarbe un picur din această licoare intră în veşnicie şi nu mai îmbătrîneşte niciodată, căci e adusă de mine... din ţara...numită „Ţara tinereţii fără bătrîneţe”.  Sînt fiul unor veşnicii prelungi... Greşim de mii de ani mereu spre bine Şi repetăm. Apele sînt catedrale Veşniciiilor de cetini.  Vecinicia cea bătrînă, ea la lumi privea uimită...Şi din secoli ce trecură ea s-apucă să adune Toată viaţa şi puterea, sacul tot de-nţelepciune.  Nu-ţi mai scurge ochii tineri, dulcii cerului fiaştri... Noaptea lor albastră, a lor dulce vecinicie...Se mistuieşte prin plînsorile pustie.  E cu putinţă să fim tot dintr-o bucată? Eu – clipa de lut, şi dînsa – veşnicia de lumină!  Nu de moarte mă cutremur, ci de veşnicia ei.  Academia Romînă s-a străduit să dea statului nou ortografie unitară... Pentru nişte nemuritori, care au înaintea lor veşnicia, procedarea e firească.  Platonica iubire externă n-o dori: Nu rezemi vecinicia pe-a inimii credinţă.  Zidirea şi tencuiala nu pot deştepta sentimentul de veşnicie.  Individul – simbol al absolutului – va trebui să-şi asigure veşnicia prin autostilizare.  Dau senzaţia durabilităţii şi a veşniciei.  O ierarhie sau o instituţie însă nu se bucură de acea veşnicie şi se  poate usca.  Locaş de veşnicie = mormînt  Chateaubriand şi-a găsit locaşul de veşnicie pe ostrovul du Grand-Bé. Mulţi dintre părinţii mithraişti şi-au aflat...locaş de veşnicie în altarele subterane.  Căsătoria să face pentru inimi o legătură sfîntă... şi... rămîne înfiinţată în vecinicie.  Lipindu-mă de-a ei casă, Voi striga, dragă Zulnie, Azi şi mîni şi-n vecinicie!  De-acum, pe vecinicie Nimic nu poate-a ne desparte.  Unite fie sufletele voastre în vecinicie, precum numele voastre sînt nedespărţite!  Raza nensemnată spre noi de n-ar porni, A nopţei neagră mantă ar fi pe vecinicie.  La Tîrgovişte... turcii se aşezaseră ca pentru veşnicie: ridicînd ziduri de cetate, săpînd şanţuri, dînd foc bisericilor.  Bătrînii brazi ce văd şi-acum..., Convoiul lor smerit, Urcînd mereu, Pe veşnicie a înmărmurit.  Stropi de apă vie Şi ploaie de stele Pentru veşnicie.  Să nu faci una din acele groaznice greşeli judiciare, care osîndesc pe veşnicie judecătorul.  Din sita văzduhului, curgeau... valurile zăpezii,... ca şi cum ar fi fost pornite să se zbată în veşnicie.  Înainte de a tăcea pentru veşnicie, vreau să-mi ridic... mîinile pentru o binecuvîntare.  Această mînă lunguiaţă, albă şi netedă... rămînea pentru mine, pentru veşnicie, mîna ce urzeşte iţele destinului meu.   Condamnarea noastră e definitivă... O trudă de chinuri neistovite ne aşteaptă pentru veşnicie.  În fiecare zi înţelege mai bine de ce ei sînt cu toţii legaţi pe veşnicie... de locul acela pe care nu-l pot trăda.  Cine a zburat o dată se simte legat în veşnicie de toţi cei care zboară.  Moştenii satului... s-au răscumpărat de vecinicie de la Gavril Voievod, cu tot hotarul.  Împăratul... dă poroncă să-i culce în casa cea de aramă înfocată, ca să doarmă pentru veşnicie. Pe cînd la curtea împărătească era veselie şi voie bună, Pipăruş Petru, sărmanul, dormea lîngă fîntîna balaurului somnul veciniciilor.  Tu somnul veşniciei... să-l petreci Sub  brazi, la rădăcină.  Zdrobită de o nespusă şi nemîngîiată durere, ea... adormi de somnul veciniciei, subt o îngustă lespede.  O lună de zile... era o vecinicie. Începu a se sătura de un amor fără sfezi, fără împăcăciuni.  Simţea că ea îl aşteaptă cu nelinişte... şi părea o veşnicie la mijloc, pînă ce va putea să o vadă.  Avea gînduri pline de farmec, cu cari nu i s-ar fi urît de a sta o veşnicie.   Eu am purtat de-o veşnicie Prea mult blestem în cerul gurii.  Cu dînsul nu mi s-ar fi urît o vecinicie.  Mă mustrau că n-am rămas lîngă ea...După o veşnicie a ieşit doctorul.  De ieri, de la ora şase, mi se pare o vecinicie.  Slujba a fost foarte lungă, foarte frumoasă şi fericirea lui a durat o vecinicie.  Aveam senzaţia că ne aflăm de o veşnicie, uitaţi acolo, într-un colţ de lume.  Lui... îi păreau că durează de-o veşnicie.   În ochii lui apăru, în sfîrşit, casa doamnei Ulmu. Alergase o veşnicie.  Cînd îşi luă postul în primire, toate i se păreau cunoscute în juru-i, ca şi cînd ar fi fost om de veghe o veşnicie.   Dacă vrei, poate să ţie Şi-o oră de iubire – o veşnicie.  Ascunsă sub coroanele de tei, bisericuţa stă de-o veşnicie. Era limpede că lupta...nu va dura o veşnicie.  Fiecare minut care trecea părea o veşnicie.   Am putut închipui o vecinicie de chipuri pentru cîţiva ani de ticăloşie şi de dureri. . În priviri citeam o vecinicie De-ucigătoare visuri de plăcere. veşnicii ie.  Otava... Sara-i veştedă de soare. A doa dzî să usucă. Tradafirul din gră-      dină, Înflorit de dimineaţă, Zace veşted pe tulpină.  Femeia... iat-o ajunsă în starea unei flori veştede.  Mi-aruncă De la sînul tău cel dulce floarea veştedă de luncă.  Zmeoaica... văzu florile veştede.  Sînt ele legate într-un snop, aceste spice veştede şi seci?  Pentru dînşii  frunzele veştede sînt iluziile lor veştejite. O frunză veştedă nu-ţi dă Cuvînt să zici că-i toamnă. Cine s-ar opri să plîngă O frunză veştedă-n cărare, Cînd codrii freamătă alături.  Sărmane flori, ... O clipă-i  visul vieţii..., Flori veştede, flori moarte. Salcîmii-au îngropat cărarea Sub giulgiul veştedelor flori.  Încep a se desprinde frunzele prea timpuriu veştede. Pe nisipul galben-şters, Multicolorele covoare de frunze veştede  s-aştern. Le-a hrănit cu frunze veştede.  Vin aducerile-aminte... Cum vin, toamna,  funigeii Peste veşteda grădină.  Uşoare mîhniri izvorau din copacii scuturînd cîte-o foaie veştedă.  Dau muguri pretutindeni din veştedele crengi.  Vastele păduri Stau veştede sub greaua turmă de nori haotici.  Flori proaspete, flori veştede, flori uscate artificiale, buchetul întîi al iubitei e o promisiune.   Frunzele s-au uscat, fructele veştezi au început să cadă şi pomul arăta semne de uscare parţială.  Acoperit de frunze veştede, pe-o stîncă zace Pan.  Vîntul clătina frunze veştede, clătina ramuri ce încep a se usca.  Un buchet de tuberoze veştede i se rostogoli la picioare.  Pe locul acela iarba era veştedă.  Prinţesa îşi privi floarea stinsă, veştedă.  Ce-a fost veşted înverzeşte.  Codru-i jalnic ca şi mine, Vara trece, toamna vine,  Pică-i frunza toată bine, Cu crengi veştede rămîne.  De-acolo a zărit Codrul veşted şi ciungit.   Am un crin: la rădăcină veşted şi la vîrf înflorit?  Că-n veci nu se îmbracă în veştede vestminte Misteriul cel sînt.  Înviorătorul unor timpuri veştede a rămas totdeauna dascăl sărac.  Deprins cu toamna veştedă din şes, nu puteam să admir destul variaţia de culori.   Acum totul se asociază în mine cu sugestii de scursori mirositoare, de membrane veştede, negre.  Cerul fără unde stagna ca o apă veştedă.  Înlăuntru mobilele sînt veştede, aerul bolnav.   opere... şi-au sorbit din pămîntul unei culturi veştede, tomnatice,... frumuseţea lor de năluci suprapămînteşti.   Azi toate-s veştede în casă.  Pre veştede ogoare a dat bruma.  În cîmpul veşted iată un fir de iarbă verde.  La chip veştedă şi gălbăgioasă.  Pe Palmira...Iat-o c-o aduc la tine veştedă şi tremurînd.  Pe drumuri trec  feţe serbede şi veştede fluierînd doine dureroase.  Nenorocitul..., întinzînd mîna sa rece şi vestedă, m-a apucat de braţ.  Vedeţi ce gură mică şi ce trăsături plăcute; Ce veştede s-arată!  Nenorociţii ţărani..., îmbrăcaţi în trenţe, desculţi, vestezi la faţă şi cu ochii stinşi de sărăcie.  Faţa ei era galbenă şi veştedă; ochii stinşi în pulbere.  Costachi era...tomnatic de vîrstă, cu faţa puţin veştedă.  Sînge proaspăt începu să-i rumenească obrajii, aşa de veştezi mai înainte.  Somnu-nsemnase Chipul veşted  şi-ncruntat.  Pleacă sprintenă spre alte mese..., atingînd mîna cea veştedă a străbunului.  Trufie aprigă şi haină învrăjbire se destăinuiau în trăsăturile feţei sale veştede.  Ochii mici aveau o lumină vagă, iar gura veştedă un surîs care cobora colţul stîng al buzelor.  Simigiul era un grec uscăţiv, cu figura veştedă şi părul de un alb murdar.  Îi tremurau buzele veştede.  Obrazul îl avea brăzdat şi veşted.  Scrisul... e doar gîndire  veşted conservată.   Îi surîdea veşted din firida seculară.   Din fund de suflet veşted se urcă un suspin.   Gîndu-i tot mai veşted şi visul tot mai gol.  Cu inima veştedă am trecut mai departe pe linia satului.   Privirea lor era veştedă de nopţi nedormite.  Femei groaznic de fardate oferă trecătorului un zîmbet veşted.  Mina lui veştedă şi scofîlcită o îngrozise pe Laura.  Surîsuri veştede de plante ţinute în beci.  Sîntă-Mărie, Te rog şi pe mine a mă scrie, Dar mă scrie cu viii, Cu viii, cu rumenii, Nu cu morţii, veştezii!  În umerii obrajilor slomnia acea roşaţă veştedă a ofticoşilor. Firul de praf îl urmărea şi înaripata molie..., bătînd fantastic din aripioarele ei făcute din veştede culori.  Soarele de toamnă, cumpătat şi veşted, împrăştia lumină caldă şi plăcută.   Zori veştede se lăsau cu amărăciune peste noi.  Nimic nu e voie să uit... Becul veşted de gaz, Faţa de masă de pluş.  Tata la război s-a dus Şi l-a-nghiţit albă şi veştedă zarea.  Variante în culori veştede... accentuează... o imensă şi iremediabilă singurătate.  Culorile sale merg pe tonuri palide – pe verde veşted şi griuri lirice.  Verdele cîmpurilor era parte negru, parte veşted roşcat.  veştéd. veştezi, -de veştezi.   : vescus  veştegiuni. 
    iune.
    veştejeli.   : eală. Răsărind soarele, să vestejiră şi pentru ce nu avură rădăcină să uscară. Nu li să va mai slăbi mirosul  nice s-or mai veştedzî.  Verdeaţa ce... să veştejaşte în grab  Cununa care îţi găteşte Dumnezeu nu sînt dafne şi flori care să vestezesc, ci sînt stele.  Să strîngi floare... de chersice sălbatice,... să o aduci din cîmp acoperită să nu se vestezească.  Chiparisul... Nu se vestezeşte. Florile s-au veştezit De cînd tu le-ai părăsit.   Toamna a venit. Plopul meu s-a vestejit.  Taie florile şi frunzele din tulpina lor şi le aşează în nisipul spulberat cea dintîi rază a soarelui le vestejeşte La care se vor vesteji florile, acela este bărbat.  Va veni tristul timp ca ele  să se vestejească.  Oamenii... sînt palizi şi fără putere, asemănîndu-se cu o plantă ce se vestejeşte.   Cînd  s-ar vesteji, m-aş duce Să te fur.  Florile îndată se vestejesc.  Pajiştea e stropită împrejur de flori căzute ce nu s-au veştejit încă.  Era... sărbătoare în grădina Princio, unde brazii şi chiparoşii nu se veştejesc niciodată.  se veştejea, săracul, oropsit într-un colţ.  Dacă o floare se veştejeşte, care altă floare nu reînvie mult mai strălucitoare în primăvară?  Să se veştejească... întîiele flori.  Pansele negre, catifelate Pe marmora albă s-au veştejit.  Planta... se veştejeşte în obscuritate.  S-au veştejit salcîmii şi sălciile.  O biată grădiniţă, cu... brazdele de flori pe care se veştejeau cîrciumărese şi crizanteme.  Plantă... cu tulpină ierbacee, care se veştejeşte în tot anul.  Cîte flori mîndre-s pe rît Toate mi s-au veştejit.  Io sînt rece Brumărel, De pic sara pe răcoare; Veştejesc orişice floare.  Cît de frumos şî dă măreţ crinul în grădină creşte, dar, cum   jos, îndată să vestejeşte.  Cădea-va şi va veştedzi şi seca.  Nu numai cu pasările ruşinează pre noi Domnul, ce şi cu florile ce veştejăsc. Sămînţa... cădzu pre piatră şi, deaca răsări, vestedzi şi, căci că n-avu umegiune şi pămînt adînc, săcă.  Grădinele cernească-să, pălească-să, veştedzască-să, nu înflorească, nu înverdzască.  Frunzele lui veştejînd fără vreme golesc crăngile sale.  Trandafirii vestejesc. Sărmanelor floricele,... şi voi aţi vestejit ca şi tinereţea mea!  Floarea dimineţii curînd va vestezi.  O mieluşică... Şi-unde mi-şi zbiera, Locul tremura, Brazii veştejea.  De cînd, bădiţă, te-ai dus...Garofine Vestejesc, se trec cu mine.  Ce-a fost verde-a veştejit.  Brumele au vestezit cîmpul şi iarna se apropie.  Frumoase! Sfinte locuri!... De ce vă veştejiţi? Unde mergi tu, pajură Cu focu cuprinsă? – Mă duc codrii să-i pîrlesc, Cîmpii ca să-i vestejesc.  Floarea frumuseţii să-şi veştedzească.  Să vă adeverez... Cum că se vestejaşte floarea aceştii vremelnice vieţi.  Veştejind floarea cea frumoasă a trupului,... te-ai scîrbit de dragostea lumii.  demăreaţa înfluri-va şi trece-va; e seara cade, veştezeaşte  veştejaşte  va veştedzi   şi usucă-se.  Feciorii striini vesteziră.  Chipul fetei au perit, urechile şi picioarele s-au veştezit Unde este rumeneala feţei şi buzele cele roşii? Iată, s-au veştejit.  Mi-au săcat mînule şi s-au veştedzît.  Gura să închisă, picioarele şi mînule veştedziră, mormîntului deaderă-să.  Eu n-am vechit, m-am veştedzit şi ca florile de brumă m-am ovilit. Nemîngîieta Zulnie, prin suspinul ei aprinsă, Se vestezea ca o floare.  Sărmană copilă! Tu nu ai fost născută să te veştejeşti la umbra acestei închisori.  Zăcînd, să vestejeşti, Să pieri văzînd cu ochii şi ars să te topeşti De boale Crezi că mie nu mi-e milă...de obrazul ce-a-nceput să veştejească?  Mai ales cînd era necăjită... se veştejea. Se duce rumăn şi frumos ca o floare şi s-a veştezi şi s-a usca prin străine pămînturi.  M-am vestejit ca o floare, M-am  uscat ca o ciucoare.  Bucură-te, mănăstire, Că ce puişor îţi vine, Da nu vine să-nflorească, Ci vine să vestejească.  Iubeşte, dragă, iubeşte, că vremea se vremuieşte, Tinereţea-mbătrîneşte: Fata cînd s-o vesteji, Dragostele s-or trezi.  De cînd tu  m-ai urît, Faţa mi s-a veştejit.  Veştejesc fetiţele.  De cînd noi ne iubim Ca frunza ne vestejim  Împăratul, sărmanul, vestejea... de dorul alesei sale.  Săracile fetelea..., Aici cresc, colo-n-floresc, Dincolo să veştejăsc.  Tăte florile-nfloresc, Numa tu  te veştezăşti.  Mîndra cînd o auzit Că drăguţu s-o-nsurat... O-nceput a veştezi.  De dor mare, nesfîrşit, Faţa lor s-a vestejit.  Atît omul cît şî slava lui, ca floarea cîmpului, îndată înfloreşte, îndată să şî vestejeşte.  Sufletul mieu, Doamne, aşea te doreşte, Cu sete aprinsă, de mă veştedzeşte.  Îşi vestejiră trupurile lor cu foamea, cu setea şi cu priveghiiarea.  Întristarea a veştejit fragetul chip al văduvelor celor tinere. Ghicitorul... îşi vestejea faţa de inimă rea.     Necazurile l-au veştezit.  Fabrica Ne veştejeşte faţa.  Dragostele... M-au uscat, m-au vestejit.  Ugerile se vestejesc şi devin molas-     ce şi reci  Văpăile de altă parte n-au vestejit trupurile vitelor celor pre lesne stricătoare.  Inema-n zgău mi să vestedzeşte Ca o ceară cînd să răstopeşte.  Tinereţele mele în floare se  vestejesc Ca florile din cunună. Lume de amăgire! Ca toţi, tributul eu ţi-am plătit, Tribut de lacrămi şi pătimire Ce ani-mi tineri au veştejit.  Eşti belă... Şi anima-mi, belo, amînd, vestezeşte.   Inima-mi se vestezeşte.  O singură privire viaţa vestejaşte Cu lanţuri de amor.  Necazurile au veştejit tinereţile sale.  Puterile romanilor nu puţin veştezindu-să, unii... în Thrachia... piciorul şi scaunele ş-au înfipt.  Se vesteji pe faţă-mi oricare bucurie. A privit fără de milă frumuseţea ei veştejindu-se ca a florilor.  Aducerea aminte aceştii împodobite ţări şi a lăcuitorilor ei nu să va veştezi niciodată în pieptul meu. Frumuseţea veştejeşte, Dar înţelepciunea creşte.  A mele nădejdi toate Se vestejăsc. Dispoziţia şi expansivitatea profesorului se veştejiră dintr-o dată.  O mică imprudenţă... şi libertatea de care ne  bucurăm astăzi s-ar  veşteji în mîinile noastre.  Veştejit-ai poftele trupului, şi sufletul tău ţi-ai împodobit cu razele prea luminatei.  Pe frumuseţe sau vremea o prăpădeşte sau boala o veştejeşte.  Domnii critici... veştejiră sau pierdură multe talente în prima lor apariţiune, prin veninoasele lor critici.  Setea noastră de excepţional şi de mister e veştejită de această aprehensiune imediată.  flétrir „a stigmatiza”) Acest om din cea mai proastă naştere nu se înălţase la consulaţie decît ca să vestejască nobleţea.  Femeia cea mîndră şi uşure de minte calcă în picioare credinţa jurată soţului ei, vestejaşte onoarea sa şi a familiei.   Fapta lui a fost vestejită de opinia publică.  Ziarele şi revistele se unesc într-o rară unanimitate pentru a vesteji cruzimea omului care azvîrlise sarcasmele sale nefericitului şi marelui poet în momentul în care boala îl doborîse.  Îl apăra pe Simion şi mă veştejea pe mine. Gazdele, doi fraţi florentini, practicînd cămătăria, meserie veştejită de biserică cu excomunicarea, scapă cu faţa curată.  veştejesc,  veştejaşte;  să veştede Iarba cu gălbenirea şi florile cu veştedzirea.  Se văd...o buruiană mai îndărătnică sau un colţ de rîpă ferit de arşiţă şi de veştejirea paşilor.   Un stufiş de ramuri   toate culorile pe care le poate căpăta un vegetal de la înfrunzire pînă la  veştejire.  Mă simt ca un copac deasupra căruia s-a abătut vestejirea toamnei.  Cu cine lauzi înflorirea? Cu cine blestemi veştejirea?  Neputinţa stomacului şi a maţelor, cînd... se va trata rău, poate să aducă...vestejirea mădulărilor trupului.  Femeia..., prin fatalul ei dar fermecătoresc, poate să arunce un văl de poezie asupra acelor plăceri mincinoase, care duc pe nesimţite pe biata junime la sărăcie, la veştejire...şi, de multe ori, chiar la o moarte prematură.  Iarna speculaţiunilor metafizice trebuie să vină neapărat după veştejirea pasiunilor.  Regele însuşi, din motive de politică internă, trebuia să aplaude veştejirea plutocraţiei.  veştejiri 
    Arburi veşteziţi, fără de rod, de doao ori morţi, dezrădăcinaţi.  Eu sînt ca această frunză veştijită. Fără dînsa şi ce mai desăvărşită fiinţă se asamănă unei flori veştezite.  Printre trestii tinere-nverzite Un stejar întinde braţe vestejite. Cugetarea ei era împătimită ca un strat cu florile... vestejite.  Pică încetinel frunze galbene, învîrtindu-se... în jurul coadelor veştejite.  Dumnezeu ne va face-o coroană De veştejite foi.  Se aştepta să găsească grădina... veştejită.  Ia-mi trandafirul ăsta veştejit Şi dacă poţi redă-mi-l înflorit. Plînsul pentru-un suflet... E-ntocmai ca şi roua Pe crinul veştejit.  Leguma matură, mai scurtă decît caliciu, rămîne închisă în corolă persistentă veştejită.  Vreau să privesc la muguri, la frunza veştejită. Trandafir roşu-nflorit Şi la urmă vestejit.  Roua... poate florilor să dea viaţă Şi pe cele veştezite numai ea le mai dezgheaţă.  Avem fructe şi legume proaspete...Nu le vindem  pe alea pentru că trebuia mai întîi să scape de cele veştejite.  Vesela verde cîmpie acu-i tristă, vestezită.   . Cerul, uriaşă turtă de cenuşă,... Îşi reazimă fruntea obosită În miriştea... vestejită.  A pus faţa înflorită Supt o glie veştejită. Lăsai rîmnicu-nflorit Şî l-am găsît veştejît.  Deschise săltarul şi dădu... de nişte legături de hîrtii galbene şi vestejite.  Ea... Avea pantofi şi fuste veştejite.  Cu foşnet veştejit răsuflă valea.  Ce-ngrozitoare înserare pluteşte-n univers.  El nu o cunoscu pre dînsa că-i era veştedzîtă faţa.  Uda de-amară lacrămi Faţa ei vestejită.  Sărută fruntea vestejită a Fevroniei.  Veştejeşte-te-a mea buză pe o buză veştejită.  O lumină slabă şi roşietică lumina feţele lor veştejite şi întristate.  Faţa fetei suptă – Doi bujori tînjiţi, doi ochi veştejiţi.  Bătrînul,... Cu ochii blînzi în faţa veştejită, Priveşte.    Bătrînă şi veştejită... părea, în turbarea-i cumplită, o făptură a iadului.  Rîdeam cu poftă...de primadonele vestejite.  Filfison...însemna un tînăr vestejit.  Iasă din  locurile Hernicului cu inima veştejită, foarte smerit şi ruşinat.  Frunzele veştede sînt iluziile lor veştejite.  Trăieşte în această măicuţă, cu faţa... veştejită, sufletul unui cronicar.  Plecaseră amîndoi... pe drumul lung... pe care începuse fericirea lor trecută, vestejită.  Un semn caracteristic al vechimei sau stătuţiei lor  este albeaţa sarbădă, aspră, vînătă, la cei albi, de rîuri... şi înălbirea veştejită, cenuşie, învineţită a gălbenelii celor aurii, de baltă. veştejiţi, -te.   : Florile tale... curund veştedzitoare, cădzătoare. Legîndu-le, le-am făcut un mănunchi şi ţi le-am trimes..., pentru că nu sînt flori în degrab vestejitoare şi putrezitoare, ci sînt în delung trăitoare  Cu toate cele lumeşti şi îndegrab vestejitoare, vitejii să lăuda.  Într-un timp anormal, în care se părea că un ger timpuriu... îngheţase o mare parte din vegetaţia gîndirii, era natural să se creadă necesar scoaterea în lumină a tuturor celor ce se abătuseră din curentul vestejitor.  O pîclă rîncedă de viţiu apăsa vestejitoare asupra mizeriei decorului.  veştejitori, -oare.     itor.
    Veştit în de sînge porfiră.  veştesc. 
    
    veştii.
    
    Dincolo însă de aceste deosebiri veştmîntare... asemănarea era prea izbitoare.  veştmîntari, -e.
    veşmînt. 
   
    vete.
    
    La un zăvod..., în afară de casa şi colibele de locuit ale  pescarilor, se mai găsesc şi următoarele instalaţiuni: un şopron cu mai multe scameice pentru ascuţitul carmacelor, o serie de spînzurătoare (vetelce) pentru uscat carmacele. vetelci vetelce Veteranii... îmbătrîniţi în slujbe vestite îi scotea de supt steaguri şi le da pre la oraşă şi la sate locuri de casă.  Pre acei viterani... îi scotea de supt steaguri. Organizează cu cheltuiala sa o legiune compusă de veterani transalpini.  Trebuie ca, între elementele constitutive ale coloniilor romane, numărul veteranilor să fi fost preponderent.  Legionarii, cînd ieşeau din armată, după o viaţă întreagă de slujbă militară, sub numele de veterani, li se împărţeau pămînturi, de regulă în provincia unde slujiseră.  Pătrunderea în adîncime a romanităţii prin opera săvîrşită de  veterani.  Limba latină şi viaţa romană au cîştigat întîietatea prin marele număr de soldaţi şi veterani.  Cu mult mai numeroase erau aşezările de veterani instalate peste tot în noile provincii.  Deşertînd Dachia de toate puterile,... au făcut-o provinţie; şi, împlînd-o de cetăţeni şi de ostaşi viterani..., cu cetăţi şi cu oraşe au întărit-o.  Soldatul veteran să devie, pentru locuitorul de la Dunăre, tipul omului bătrîn în genere.  veteran de război Veteranii (soldaţii bătrîni) cei cu totul slăbiţi,...după lăsarea lor din slujbă, nu mai sînt în stare de a se hrăni cu munca lor.   Gvardia de veterani (ostaşi vechi)... nu va da nici un semn supărător de vînzare către legiuitorul monah. Bătrînul colonel... a lăsat plăcute şi vesele suvenire printre subordonaţii lui, acum toţi veterani ai oştirii.  Am adăpostit...vro cîteva sute dintre oamenii lui Hîncu, veterani foarte viteji. Vorbesc ca veteran din trei războaie.  Au defilat cu şcolile şi armata veteranii, – oşteni de la 77, răniţii şi rămăşiţele regimentelor glorioase: aproape toţi erau ţărani.  Un plan de război întocmit la Bucureşti...de căpitanul Sava, un veteran al războaielor cu turcii, se întemeia pe aceleaşi considerente.  Veteran al războiului din 1877.   A sunat veteranul satului, Diş, goarna.  Le făcu un cuvînt pătrunzătoriu..., îndemnînd... pe ostaşii giuni a se pildui de consoţii lor veterani, înălbiţi în cursul învincerilor.   În Franţa trăia... un veteran ostaş, anume Jan Turel, de 104 ani. Cazacii aveau pe  atunce de şef pe Bogdan Hmelniţchi, oştean veteran, care servisă pe republica polonă în multe resbele.  Eu ştiu că ministrii nu au inimă, că sînt surzi la vocea omenirei, apoi un veteran ca tine, cum te-ai înduplecat cătră cele de mai nainte abateri a mai adăogi o nouă complicaţie?   Simţul bărbăţiei, vîrtutea de romani Şi azi străluce-n faţă la juni şi veterani!  Mă duse de mă prezentă la acest veteran al literaturii.   Această epistolă... m-a uimit prin tabloul ce arată de nălucirile entuziaste care au legănat tinereţea veteranilor din generaţia mea.   Doi boieri, duşmani ai postelnicului,... se unise cu doamna lui Grigoraşcu, Maria, spre a pierde pe puternicul veteran.  Galant... ca totdeauna, tînărul director a dat braţul vete-ranei.  D. Bogdan-Piteşti e un veteran şi un martir, care nu mai scrie. Trecut la partea sedentară, veghează, totuşi.   Trebuiau două recomandaţii de la veteranii instituţiei.  Vorbeşte despre meseria lui concentrat..., calm şi sigur, ca un veteran al aparatului de filmat. La băieţi, cursa de sprint s-a soldat cu o supriză, veteranul Dan Lăzărescu... a fost mai rapid.  Cei trei piloţi care... se vor reîntoarce după 28 de  zile pe Pămînt sînt, pe scurt, un veteran şi doi începători.  Veteranul nostru bărbat a păşit pe tribună.  Are împreună cu mama sa, după legea veche, pensia veteranului profesor Nerone popescu.  De toate vîrstele, de la patru ani – fetiţa îmbrăcată ca o păpuşă... – pînă la patruzeci, domnişoara veterană, căreia vălul pios îi ascunde aproape guşa trădătoare.   Domnişoara, prima şi ultima călăreaţă de forţă a companiei, dă tîrcoale în arenă pe veteranul ei armăsar alb, care numără atîtea succese.  Au publicat în Iaşi „Albina romînească” prefăcută astăzi în „Gazeta Moldovei”, veteranul jurnalelor de vreme ce, fără întrerupere în timp de 26 ani, s-au ţinut şi se ţine pînă astăzi. Cu prestigiul şi autoritatea studentului veteran condusese pe vremuri cîteva mişcări şi greve studenţeşti. veterani, -e.   : 
    Lecţiile se vor alcătui, după rîndul clasurilor, din istoria naturală, agricultură,... igiena viterinară.  Agricultura, arta veterinară şi forestica sau pădurăria Executarea dispoziţiilor sanitare şi veterinare relativ la combaterea epidemiilor.  Pentru înlăturarea măsurilor vexatoare administrative, de ordin sanitar veterinar, camera a propus ca vitele importate... să fie transportate în vagoane închise. Măsurile... se îndeplinesc în conformitate cu prescripţiunile legilor şi regulamentelor veterinare.  Instrumente veterinare.  Dispensare veterinare.  Rădăcina... este mai mult folosită în terapeutica veterinară.  Institutul de cercetări veterinare şi biopreparate „Pasteur”... asigură, pe lîngă stabilirea celor mai noi şi eficace metode de diagnostic şi tratament, o gamă largă de produse biologice.  O deosebită grijă s-a acordat... înzestrării gospodăriilor agricole colective cu construcţiile şi  instalaţiile veterinare.  Medicină veterinară = cuprind...o învăţată trataţie de mediţina veterinarie. Învăţătura practică a medicinei veterinare  Reţetele... medicinei veterinarii sînt mai peste tot  locul foarte binişor furişate printre o mulţime de noţiuni istorice, de povăţuiri înţelepte.  În medicina veterinară nu se cunoaşte nici un mijloc de lecuit hidrofobia.  Volume legate în piele de viţel... fac fală bibliotecii şcoalei veterinare de astăzi.  Ermil era... profesor la Facultatea veterinară.  Sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în 1861 se înfiinţează prima şcoală veterinară.  Veterinari, adecă... doftorii cei de vite.  Statul...are prin judeţele lui cîte un veterinar.  Veterinar (sau doftor a vitelor).  Văzut-ai... Vrun spiţer, chirurg au moaşă, veterinar sau dentist?  După cum se zice, este veterinar (doftor de vite).  Pentru povăţuirea creşterii vitelor, a lor ferire de boale şi vindicarea la nevoi de epizotie, aducîn-  du-să de peste hotar doi doctori viterinari.  Nu vom da un curs complet, nici despre boalele vitelor, nici despre vindecarea lor, traba unui veterinar.  Această operaţie... să se facă de un viterinar.  Puţin ajutor se găseşte din lipsa veterinerilor (doftori de vite) în provinţie, la ivirea boalelor de vite.  Hultuire pentru curmarea şi stîrpirea boalei... se va face cu învoirea viterinariului împreună cu dirigătoriul ţinutului.  Toate îngrijirile doctorilor şi veterinarilor n-au putut să-i prelungească zilele şi şi-a dat sfîrşitul bietul cîne Boliştea aceasta cu nume sinistru... trebuia inventată cu orice preţ, căci altfel la ce ar fi slujit veterinarii.  M-a aflat vitrinaru din tîrg, de la Neamţ.  . Administraţia de stat îşi poate... amplifica apreciabil randamentul organelor tehnice: al medicilor, al veteranilor, al agronomilor, al cooperatorilor. Pentru a împiedica infestarea omului cu tenie, trebuie ca el să consume carne care a fost controlată de medicii veterinari.  veterinari, -e.   Oamenii carii nu sînt procopsiţi în măiestria veterinariei, adecă a doftoriei de vite..., nicidecum să nu se lase a întra în case, în stauri.  Practica doctorului de casă...c-o prescurtare de hirurgie, de materia medică şi de veterinerie Sînt încă vacante următoarele... posturi de profesorat... iconomia rurală (a cîmpului) cu toate părţile ei şi viterenaria (doftoria vitelor). Este înzăstrat cu ştiinţa veterenariei (adecă pentru păstrarea sănătăţei vitelor). Medicaţiunea mea este... bună în viterinarie, ca şi în medicină.  Agronomia şi Veterinăria în toată întinderea lor la clasele cuvenite.  Trimisese cuconu Ioniţă pe nepotul său... în ţara neamţului, ca să înveţe doftoriceasca ştiinţă a dobitoacelor, după cum numea el veterinăria. Şcoală de veterinărie. ie.  veteuri veteauă.  
    atîta putere avea, cînd dacă numai unul dintr-înşii se opunea... era destul; deoarece deodată se strica toată judecata senatului; cu veto lor, strica şi turbura tot ce nu le plăcea.  Seimul,... în forme şi în cuvinte deşarte, încă şi în sfezi, prin aplicarea faimosului cuvînt „veto”, trăgăna chestiunea căsătoriei Elisabetei cu Bogdan.  Prin ce să-şi lămurească suveranul conştiinţa spre a uza la trebuinţă de veto sacramental, cînd toate părţile le aude numai prin miniştri?  Dacă nu era vetoul Braziliei, se realiza compromisul înlocuirii Cehoslovaciei prin Polonia. Renunţarea la principiul unanimităţii Marilor Puteri, fapt care se ascunde în fond în spatele propunerilor de anulare a „veto”-ului, ar însemna în realitate lichidarea Organizaţiei Naţiunilor Unite.  vetó. vetouri. –  : vetoul.
    Lemn vetred = vetrede.
    
    Ridicară veatrila şi sufla ventişoru. Unul dintre corăbiari se sui desupra catartului să îndireptedze veatrila.   Trăgîndu-o  în corabie, cu măiestrie agiutorase împregiurînd corabia, temîndu-ne să nu cază în vreun loc cu năroiu, sloboziră veatrilele şi aşea mergea.  Veatrila corabiei. Veatrilă a corabiei. Eu eram şezînd în corabie, iar un vînt puternic începu a bate; iar corăbiarii începură a-ş îndrepta veatrilele  O corabie cu multe veatrele...o îmflă zefirul.  Corăbierii volbura carea asupră le vine şi primejdia carea în cap li să pune vădzind, unii funele întindea, alţii vetrilile strîngea.  avea catarg şi corăbier vrednic şi vetrile iscusite.  Dumnezeu... au ocîrmuit această... corabie şi, prin bună suflare, vîntul... au întins vetrela ei cătră acest de toţi dorit liman  În loc de catargă pun vetrela pe doi stîlpi. Strîngînd vetrile şi aruncînd anghirile.  A început vînt mare şi valurile au crescut şi ceaţa s-a slobozit şi nici vetrila nu am putut strînge.  Noi am urmat călătoriei noastre mergînd cu mare fericire şi cu toate vetrilele întinse pe lîngă ţărmurile Salandiei.  Corăbierii, rădicînd anghira, au întins vîntrele.  Venea pe lac, repede plutind, un  vas cu vîntrelele întinse.  Am putut vedea ce viaţă grea duc marinarii pe corăbiile cu pînze, cînd e vremea rea,... suind şi coborînd pe scări de gheaţă..., ca să strîngă şi să dezvălească vîntrelele pe tot minutul.  Iat-o joncă aurită pe albastrul apei line, Cu vîntreli de rogojină şi cu vîsle de sandal.  Se desface-acum la larg Luntrea cu-ale ei vintrele spînzurate de catarg.   Ochii lui... văzură o luntre mare cu vîntrele şi steaguri.  Urechile li se suceau neastîmpărate ca vîntrelele de corabie.  De pripă se siripi bura trupască şi rădică furtună turbure de unda pohtelor, deci-şi puse vetrilă trupul. În vasul uluirii, vetrilele gîndurilor deschidea. Am umplut vetrila credinţei tale.   Cu vetrela d mnezeiescului d h, ca cu nişte aripi rădicîndu-vă, aţi trecut noianul muncilor fără udare, slăviţilor mucenici.  Să slujesc cu tesis ritorii..., temîndu-să ca să nu rămîie fără graiu sau, ca cum am zice, să nu umble pre uscat, cînd trebuia să alerge cu toate vetrilele bunei voroviri.  Largi vîntrele negre de mari corbi.  vetrilă Calul îi grăia Ş-astfel îi zicea: D-alei Făt-Frumos, Şoimul zboară-n vînt, Eu fug pe pămînt... Iar de l-oi întrece, Aripi să-i tai..., Şoimul să-ţi sluţeşti, Vetrilă să-ţi faci Ca să te-nvăleşti -N luna lui cuptor, Cînd eşti călător.  Expediţiile cruciaţilor pe mare... 200 vintrele folosi.  Vetreli de aur frumoase să învîrtesc luminoase.  Trage neîncetat Vetrela pe uscat.  vetrilă vetrélă. vetrele.  – Şi:    vetrílă vîntrélă vîntreli),  veatreli),  vînt vîntrelă vintrelă Cînele...vetreşte la o depărtare de peste o oră. cum vintreşte apropierea vreunui vînătoriu, îndată apucă la fugă.  Cocostîrcul, de-ar fi duşmanul său cel străin orişicît de departe..., îl vîntreşte. Cînele vetrea sara la oi. o vetrit urmele. Steaua stelelor. Luceafănu lucefenilor, Sus sînteţ, Bine vedeţ, Multe ştiţ, Bine vetriţ; Vetriţ mana vaciîi mele, A altora nu. vetreşte.  – vînt. 
    Din vetrica... sobii... săreau nestematele de aur ale focului.  vetrici.
    ică.
    vetricea vătămatului,  Chrysanthemum vulgare .  În unele localităţi din Moldova, judeţul Sucevii, unde este datină de a se scălda nepoata...a opta sau a noua zi, pun în scăldătoarea acesteia,...dacă e vară..., mălin şi vetrice, precum şi alte flori de cîmp.  La ţară să dă ceaiul de vetrice pentru friguri.  „Moş Crivăţ” îi silea să caute adăpost în vetrice – nişte buruieni cu cotoare groase.  Înaintau..., deschizîndu-şi drum pe sub tufe uriaşe: vetrice, moţul curcanului, căţuie, tătăiş.  Mai ales la copii   legătură făcută cu vetrice, spuză şi oţet.  Vetricea ie bună la lingoare, s-o chiseze şi s-o puie la cap cu rean.  Are vetrice, ... trece pîn el verzătură, să spurcă verde.  că peştii se bat foarte tare după această musculiţă, o seamă de romîni caută anume vetrige prin malul apelor şi, puin-du-le în unghiţă, prind peşti cu dînsele. La Dunăre... sînt alte specii de peşti mici, ca obleţi etc., şi pe lîngă aceste şi tot felul de larve de insecte şi mai cu seamă vetrice.  Vetricea apare ca insectă perfectă pe la ziua de Rusalii (de unde numele său) şi trăieşte numai scurt timp, cît îşi depune ouăle în Dunăre.  Pe buruienile de pe lîngă rîurile unde zbor vetrigele sau pe faţa apelor se găsesc mii şi mii de cămăşi goale, cu forma insectei.  vetrice uietrix vintre, vintricel. 
    Chrysanthemum macrophyllum Chrysanthemum vulgare).  vetricele.
    ea. 
    (Artemisia annua vetricele.
    ică.
    Eu fac patul să se culce, El ia puşca să mă-mpuşte; Eu mă sui pe vetrişoară, El mă ia de cîrpuşoară Şi mă dă pe uşă-afară! Ei, bre!... Da şi cînd a vrea Dumnezeu să ajungem la vetrişoarele noastre, să ne facem trei cruci mari şi să sărutăm pragul uşei.  La secerat, din loc în loc, se lasă vetrişoare pentru făcut legături.  Legarea snopilor se face cu legătoarea... pentru cari, la secară, se lasă o vetrişoară.  vetrişoare.
    işoară.
    Despre corb se zice că bate foarte tare atît la hoit, cît şi la dihanie... şi că el e foarte simţitoriu şi vetritoriu. vetritori, -oare itor. Pînişoarele, rîşcovii şi hribii apărură pe vetriţă, în jurul focului.  Încăperea era împodobită cu poclăzi mocăneşti, însă avea şi o vetriţă pentru cafea neagră.  Oala fierbe în vetriţă.   Şade pe vătriţă.  vetriţe   iţă. Falco tinnunculus   Veturinul nostru, adica: stăpînul şi totodată vezeteul trăsurei cu care plecasem de la Florenţa, ne duse la cea mai bună locandă.  Nenorocitul tînăr ordonă să înhame caii la trăsură, apoi sări într-însa cu bela sa consoartă şi zise veturinului să-i ducă la Bodenlaube.  Astăzi dimineaţă am sosit în Florenţa şi... m-am coborît din trăsura veturinului care m-au adus.  Veturinul care ne ducea se opri ca  să-şi odihnească caii.  veturini.
    
    Vin vetust.  Vocea lui...  parcă o sută de porţi grele de lemn vetust... se întorc în golul nopţii şi crapă, legănate pe ţîţîni medie-   vale.  Spre a răspunde scriitoru-          lui la mare, nu găsi altceva la îndemînă decît o ilustrată vetustă, înfăţişînd palatul imperial din Peking.  Vetuste capiteluri romanice.  Copiii se simţeau stînjeniţi de portul vetust al părinţilor. Îl găsi pe Hangherliu într-o odaie mare, de stil demodat...În odaie era o canapea vetustă.  Văzu pachete de rufărie imaculată... Hăinăria aceasta vetustă intrase de mult în putrefacţie.  Iată de ce par unora niţel vetust, numai pentru că mă ocup, de pildă, de lucruri petrecute cu mulţi ani în urmă.  Teatrul filmat... este vetust.  Uneori reuşeşte să  anime structuri vechi, dar nu vetuste, spuse, dar nu consumate.  Regia, decorul şi jocul actorilor rămăseseră tributare imaginii vetuste a dramei istorice.  Criticul ajunge să sentimentalizeze cam vetust în marginea unor constatări ce dobîndesc un aspect de parabole morale.  Femei cu părul de zăpadă puneau o graţie vetustă printre solemnităţile reci ale picturilor.  Doamna... complicînd şi ea, cu stîngăcie vetustă, împrejurarea.  Puţin cam rotofei, cu eleganţa lui vetustă, fusese timp de douăzeci şi cinci de ani o figură, cum se spunea, în lumea teatrelor şi a concertelor.  Înghiţea, pe lîngă avantajele de care nu se putea dispensa, şi amorul vetust al „domnişoarei”.  Avea ceva vetust şi intim în acelaşi timp.  vetuşti, -ste În instituţiunile ruinate, dar care se află încă în picioare, se află o virtute oarecare, ce se confundă cu vetustatea lucrurilor şi cu suvenirea popoarelor, şi care ţine cel puţin locul de ceea ce trebuia să fie prin aparinţă, celor ce a fost.  Vetustatea genului omenesc.  , Sînt unele formule tradiţionale, moştenire, în bună parte, a acelui prestigiu de vetustate.  Figura sa..., la o impozantă vetustate, intră în preistoria mea individuală, cînd nu-ţi mai aminteşti cuvintele, ci numai imaginile.  Cu mai multe inversiuni aş fi putut să dau stilului o vetustate factice, dar nu ştiu dacă prin această procedare expunerea ar fi cîştigat ceva în claritate.  Un volum, un cît de modest volumaş, ca o preţioasă miniatură, sculptată în litere, în care sufletul să odihnească într-o atmosferă de vetustate familiară, iată ce ne-am dori fiecăruia din noi după ultimul bulgăre de ţărînă.  Studiul întreprins...doreşte a vădi preocupările pedagogice şi artistice menite să ducă la găsirea unei modalităţi de tratare împrospătată a unei lucrări dramatice oarecum patinate de vetusteţe.   Apărute în urmă cu 5–6 ani, prozele Ioanei Orlea... sînt minate de o curioasă vetusteţe, fiind o prelungire întîrziată a ceea ce s-a numit „fenomenul proză scurtă”. eţe   vétusté. Mi-a intrat o veţichie pe sub unghie şi înţeapă ca acul.  Veţichiile  plămînilor.  Pereţii să cercuie cu nişte veţichii aşa ca degitele.  veţichii. viticula os.
    Sciurus vulgaris . Cine va mînca lup sau vulpe... sau veveriţă,... de nu va fi pre voia lui, ce de nevoie va mînca, să se pocăiască 1 an.  Trebuia să urcăm un deal... învălit cu o pădure de copaci foarte groşi, pe cari zburau... animale în forma pisicilor, mici, cu cozile tufoase şi foarte drăgălaşe, cari mi s-a spus că se cheamă veveriţe.  În lunca pudruită cu mănunt mărgăritar Saltă-o  veveriţă mică pe o creangă de stejar.  Veveriţele şugubeţe cu coada vîlvoi...sar zglobii pe crăcile copacilor, ronţăind alune.   Era cam sărăcăcios îmbrăcată...şi în cap avea o căciuliţă a cărei blană de veveriţă se cam rosese.  Veveriţa... Cînd p-un ram, cînd pe-altul sare O mulţime de sălbătăciuni populează pădurile şi munţii Răşinariului, între altele urşi, lupi,... veveriţe.  Veveriţa a dat, într-o bună zi, peste un pom ciudat, cu  roada rotundă, tare, dar cu miezul dulce şi gustos.  Veveriţe negre şi roşii, cu cozi stufoase şi lungi, din încheietura înaltă a unei crengi îşi cumpăneau zborul spre copacul dimpotrivă. Lucru raţional fu... să se prăsască pe acest pămînt... animale sălbatice, ca cerbi, căprioare,... veveriţe, urşi.  În locul veveriţei de-astă vară,...  Pe-aceeaşi cracă, stă acum o cioară!  O adevărată drăgălăşenie să vezi o veveriţă cum ronţăie seminţele de brad.  Dancii, cu arcuri şi praştii,...alergau veveriţele codate, să le mănînce.  Cunoscu alţi vecini: două veveriţi care se jucau pe un trunchi de molid.  Veveriţă,... Legănîndu-te, îmi stai Sus, pe ramură, ca-n rai.  Mănîncă găini, veveriţe, jderi Veveriţa, coadă lungă, Sare ca o flacără. Se oprea, se uita la veveriţe.   Pasărea prinsese o veveriţă. Veveriţa este foarte plăcută la înfăţişare.  Veveriţele vor ronţăi alune.  Iarna, îi cad pradă  foarte des veveriţele, care, din cauza gerului, se adăpostesc în scorburile copacilor.  Se făcea că aveam cinci alune în mînă şi veneau cinci veveriţe să mi le roadă.  Sus, eu am văzut Un puiuţ de veveriţă.   Amîndoi ştim a ne acăţa ca veveriţele pe vîrfurile cele mai înalte ale copacilor roditori.  Din familie făcea parte şi... o fetiţă de vreo optsprezece ani, drăgălaşă şi vioaie ca o veveriţă. Gratie era mic, subţire... şi vioi ca o veveriţă.  I-a scos înainte un puştean de copil, zvîrlugă nevoie mare şi cu ochi de veveriţă, care se zbenguia pe lîngă un gard.  un omuleţ neastîmpărat, ciufulit ca o veveriţă.   De după taluzul de tomuri, capul ei de veveriţă brună aruncă, mirată, ca pe sprintene alune, priviri neliniştite.  Arabi mici, cu mişcări de veveriţă, oferă ace de cusut.   Nu mai sari ca o veveriţă, mergi ca o doamnă, dar, altfel, eşti absolut aceeaşi.   Se luă jupînu gazdă Cu nişte cete de fete Cu dinţii de veveriţă. Veveriţă zburătoare de Siberia Sciurapterus volans . Ciubotele Cu talpa de tesmenită, Căputa de veveriţă.  Te-ai amestecat  şi tu, veveriţo?  Veveriţă mică  de fag (Glis glis).  Mustela nivalis .  Coccinella septempunctata veveríţă.  veveriţe  veveriţi. ververíţă ververiţi veveniţi veviriţi viviriţi E un veveriţoi de băiat, nimic nu-i scapă din ochi.  veveriţoi.
   –   -oi. 
    Vîntul, care se cobora tot mai rece şi mai vijelios din munţii depărtaţi, a risipit norii. Ploaia a vevlit şi spaima a fost degeaba.  .  vevlesc.
    
    Mîndria lui personală nu ar fi putut să mă vexeze, dar mîndria provocatoare şi ostentativă în legătură cu mine îmi displăcea.   Pe Otilia o urmărise, înainte de a se încredinţa dacă fata îl iubeşte, compromiţîndu-i, agravîndu-i situaţia, iar pe Georgeta o vexase pur şi simplu.  Între portari, profesori universitari şi doctori în litere există o afinitate  care, cînd păcăleşte, vexează.  V-aţi vexat? Domnule Baruţu, îl întreabă cineva. Vă cam ustură cucuiul. Vezi, dacă facem nebunii?  Negustorul... i-a propus să i-o dea gratuit, dar... domnul s-a vexat.  vexez. –  
    vexanţi, -te.
    
    vexări.
    
     Văzînd că-mi răcesc gura degeaba, rămîn foarte vexat.  M-am simţit puţin vexat.  Puţin vexat, avocatul nu-i dădu răgaz să continuie.  Din roiul muştelor se abătea mormăiala beţivanului... vexat.  S-a întors spre mine puţin vexată şi cu un vag aer de rigiditate.   Ţi-am spus, unchiule, că sînt religioşi, zise... parcă vexat.  El simţi un gol în suflet, ca o retragere bruscă a iubirei lui vexate.   Franţa...nu poate lăsa Europa Centrală singură sub patronajul italian, fără ca statele Micii Înţelegeri să nu se simtă vexate.  vexaţi, -te.
    
    vexator Gubernatorii Landeberg şi Ghesler se caractizeră ca adevăraţi vexatori ai poporului.  Impozit vexatoriu.  Încarcă statul cu cheltuieli vătămătoare şi naţiunea cu impozite vexatorii. Credem că şi răşinărenii au suferit de pe urma persecuţiilor,... că ei au fost mai aspru loviţi prin măsurile acestea vexatorii.  Camera a intervenit în mai multe rînduri cerînd libertatea importului de vite cornute..., înlăturarea măsurilor vexatoare administrative de ordin sanitar veterinar.  S-a cerut să nu se ia măsuri vexatorii.  Îmi este imposibil a concepe... un limbaj vexator la adresa statelor danubiene.  vexatorii vexatori, -oare.  –  face negoţ... fără a se supune vreunei alte asupriri (vexaţii).  Ţiganii, înainte de 1848,  supăraţi de oarecare vexaţiuni.  Ba n-oi plăti, domnule subprefect, că ar fi o vexăciune intolerabilă.  Cum îndrăzneşti a numi vexaţiune... o lege votată de Cameră? Patru mii procese de delimitare, alte patru mii civile, ofereau cîmpul vexaţiunilor.   Partida liberală a căutat să înalţe naţiunea mai presus de unele mici  vexaţiuni actuale. La vexaţiunile din partea cetăţii se mai adause încă una, din partea fiscului şi a nobililor din comitate.  M-am hotărît să părăsesc ţara pentru a mă sustrage vexaţiunilor guvernului de atunci... Orice articol,...orice carte pe care le scriam, de cum apăreau, erau confiscate de organele siguranţei statului.  Fermieri regionali..., siliţi să scoată în afară de arendă şi un beneficiu pentru dînşii, inventau tot felul de vexaţii pentru a stoarce cît mai mult de la negustor. Cei mai mulţi dintre negustori şi meseriaşi... nu scăpau totdeauna de vexaţiile administraţiei. Un poet napoletan suferea în 1821 vexaţiile principelui de Canossa.   Dan Bogdan n-a avut certificat de botez în şcoală, ceea ce  l-a expus la teribile ironii  şi vexaţiuni din partea colegilor.  vexaţiuni.  –  Fieşcare avea un vecsil.  Flori mari dispuse în racem, vexil lat.  Petala superioară (vexilul)... este exterioară, învăluind pe celelalte Petala superioară, numită vexil,... de obicei mai mare, acoperă în mugure cele 2 petale.  vecsil.  –  vexile. 
        .  
    Între ostaşii veterani se afla un aprod, anume Radion, cel mai bătrîn dintre toţi vexilarii..., încă din timpul lui Ştefan V v a căruia flamură el de atunce o purtasă prin multe bătălii.  vexilari.
    
    Pentru al căruia vizaret multă bucurie au luat toţi. Stătut-au la vezaret Emin-paşa. Sus numitul vezir, fiind scos din vezaret,...  singur el s-a prostit.  vezaţii.
    
     Artirele vezicale, în număr de trei, nasc cîteodată din artira ombilicală. Această artiră... se împarte în...artirile: ombilicala, vezicala, obturatrita.  vezicali, -e.
    
   
    Insectele vezicante se deosebesc de celelalte coleoptere fiindcă toate sînt heteromere.  Iperita... şi lewisita sînt gaze de luptă vezicante.  Efect vezicant. vezicanţi, -te.
    
    vezicaţi, -te.
    
    Adu-ţi aminte cîtă frică avei atuncea cînd numai o vizicatorie voim a-ţ pune pentru durerea ochilor.  Cu curechiu să nu să lucreze vizicătoarea că nu este bine.  Un om lovit de o silnică lungoare..., de ar fi intrat pe mînele doftorilor trebuia să-l necăjască trii săptămîni cel puţin cu luare de sînge şi cu vizicători.  Din acesta se face bleasturul de vizicatoare.  Deasupra fieşcăruia pat stă o tablă neagră pe care este însemnat cu cretă numărul salei şi al patului, numele şi vîrsta bolnavului,... cataplasma, vizicătoarea şi luarea de singe   Se vindecă... puind vizicătoare la cerbice.   Am văzut, în spitaluri, cazuri de aplicaţiunea vezicătorilor care mă face să mă trag îndărăt de groază. Se întrebuinţează în farmacie la preparaţiunea vezicatorilor.  Pentru lecuirea acestei boale pun „legătură”. Aceasta o fac aşa că pun vizicatăr cumpărat din apotecă pe un petec de hîrtie.  Vezicătorile sînt de 2 feluri: volante sau temporare... şi... permanente.  Locul bolnav se va freca 10 minute cu o vezicătoare cu biodură de mercur.  Sfărămăturile se întrebuinţează chiar în farmacie, ca vezicatoare. Să nu punem vezicătoarea decît după sfatul medicului.    Toate speciile conţin cantaridină, ce se întrebuinţează în farmacie la prepararea vezicătorilor.  Sucul conţine cantaridină, o substanţă vezicatorie.  vezicatori, -oare vezicatori.  vezicători vizicători vezicaturi.
    vezicator 
   
    Aceste vezicători aplicate pe piele produc o iritaţie urmată de vezicaţiune, adecă de formarea unor beşici pline cu un fel de  apă.   vezicaţii. –  Mai mulţi autori... au studiat vezica urinară senilă. Vezica biliară... serveşte ca rezervor intermediar pentru bilă. Oprirea urinei poate arăta o îmbolnăvire gravă a rinichilor sau a vezicei urinare.  Sînt suferind cu vezica urinară.  Seminţele conţin... ulei, care s-a folosit odinioară pentru combaterea... tulburărilor renale, pietrei la vezică. Cînd înţeapă, ele  lasă în rană veninul din vezică, provocînd astfel durere.  Se utilizează şi la radiografiile renale ale vezicii biliare sau ale bronhiilor.  Cînd microbii au ajuns să îmbolnăvească şi vezica urinară, apar simptome de cistită.  Ce e cu Andrei? – Pe scurt: probabil calculi în vezica biliară.  Vezica ileală. Vezică înotătoare  Vezică ombilicală = vezici.
    
    Printre dermatozele veziculare sînt de menţionat eczema, herpesul, varicela, sudamina etc.  veziculari, -e.
    
     După cîteva zile, ouăle dau naştere la alevini veziculaţi.  veziculaţi, -te.
    
     Procesul de veziculaţie poate fi interstiţial (în eczeme), parenchimatos (intercelular ca în varicelă) sau mixt (în zona zoster).   veziculaţii.
    
     Veziculele seminale... sînt un fel de băşicuţe mici unde se păstrează plodu.  Acest lichid, după ce a trecut prin toate încolăcirile vaselor seminifere, precum şi prin epididim, intră, prin canalul ducător, în veziculele seminale.  La marginea acestei vezicule se află un verticel de solzi acoperitori mari..., iar în centru sifoanele şi gonoforele. Timp de 4 sau 6 săptămîni – după gradul apei – plodurile trăiesc prin buric, din vezicula ombilicală, pe care o resorb cu încetul.  Prin transparenţa învelişului se vede în protoplasmă o veziculă pulsatilă.  Se prezintă sub forma unei mase protoplasmatice, avînd în centru o veziculă contractilă. Eliminarea din corp a produselor lichide de dezasimilaţie se face printr-o veziculă numită vacuola pulsatilă. În privinţa formei lor  le deosebim: 1. În seminţe pure... 2. În vezicule (băşici) care coprinde în sine o mulţime de seminţe fine.   Organele femele sînt carpelele..., ovariul, în interiorul căruia există ovulele, organe speciale ce conţin gameta femolă sau oosfera, numită încă şi veziculă embrionară.  Frunze lipsite de stipele, cele aeriene întregi, dispuse în rozete bazale; cele submerse... prevăzute cu vezicule. Unii din lobii frunzelor sînt transformaţi în vezicule.  Veziculele să observă în arsuri,... în unele boale de piele, cum sînt: erpesul şi eczema sau în vărsat la început.  Aceste vezicule se sparg în două zile.  În edemul malign lipseşte gangrena locală şi veziculele, dar umflătura este mult mai pronunţată.  Herpesul este o boală caracterizată prin apariţia unor vezicule localizate în jurul gurii. Veziculă aeriană vezicule.
        
     veziculectomii.
   –   veziculografii.
    Parazitul se prezenta sub formă de mici celule rotunde..., cu un nucleu veziculos şi nucleolat şi cîteva granule de pigment negru.  Nucleul  este veziculos şi prezintă tendinţa la excentrizare.  Frunzele  eliptic lăţite,... marginea ondulată pînă la încreţită, parenchymul între reţeaua de nervuri veziculos proeminent.  Fruct veziculos umflat.  Partea superioară a caliciului se măreşte foarte mult la fructificaţie, devenind veziculos umflată, foarte reticulată.  Afta  erupţiune veziculoasă, cu sediul pe membranele mucoase.  veziculoşi, -oase.
    
    veziculotomii.
    
    Acest lichid îngrămădit  înăuntru încheieturii se arată în afară prin nişte gîlci moi, gîlci care poartă numele de vezigoane articulare.  vezigoane. 
    
    Ve-     zir-agasi... au venit pentru bani, ca să-i trimitem la căpi- tan-paşa  Au sosit un vezir-agasî de la Poartă,... cu ferman împărătesc. Trămis-au... pe Sara-Mehmet-aga, vezir-agasi, cu ferman şi le-au scos pagubele de la serdarul.  veziri-agasi. –  Are împăratul, între alţi sfetnici mai aleşi, trei sau patru, ce le zicu veziri-azemi, carii toate trebile împărăţiii poartă.  A întemeiat mai cu dinadins împărăţia turcească, cădzînd şi el, pe urma tătînă-său, vezir-azem.  Trimis-au împăratul, sultan Mehmet, şi vezirazemul Chiupiuliul Mehmet-paşa de au mazilit pre Costandin Vodă.  Au adus Măriei sale deocamdată cărţi de la Măria sa vezirazemul.  S-au apropiat Ali-paşa, vezir-azemul de Moreia.  vezirazem.  –  veziri-azemi.
    Acest Abdulah-paşa era prieten foarte bun Măriii-sale, lui Nicolae Vodă, încă de cînd au stătut vezir-chehaia – şi în zilele lui Ciorlo Ali-paşa, vezirul.  Vezir-chehaiesi, încă chiemînd pe capuchehaiele, le-au zis pentru mucarel  vezir-chehaiasi Am venit aici, în Vavilon, ca să ne vindem mărfile, pe care le avem puse prin magazii, în vezirhan unde sîntem şi în gazdă.  vezirhanuri.
    
    Într-acest an (1772)... începură vezir-tatari şi ciohodari, trecînd şi întorcîndu-se din Iaşi.  vezirtatar.  veziri-tatari. 
    
    vi-an. –  vezuvine.
    
    
    Bucureşti – Iaşi via Vaslui Cluj – Bucureşti via Sibiu Bucureşti – Craiova via Roşiori de Vede E Dvoicenco ne mai comunică, via acelaşi Liprandi, că Puşkin a încercat să compună... trei nuvele istorice S-a adresat instanţei via – comisia de judecată Cele două cohorţi duplecate a leghioanelor cîmpuiau pe lîngă via principală Avea mai multă confienţie şi încredinţeală în via (drumul) direptăţii decît în credinţa unui înşelător Totu ucigătoriu iaste omul acesta cela ce mîntui noi de mare, osînda a vie nu-lu lăsă.  Se-ară Domnul vrea şi se viseremu, face-vremu ceasta sau ceaea. Vrăjmaşii miei viu (viiază  ) şi mai învîrtoşară-se de mere şi înmulţiră-se uritorii miei fără dereptate.   Cire e omu ce vie  va vie  va viia şi nu veade moarte Acolo iaste răpausul şi mîngîiare..., iară acicea în deşărtu se smin-   tesc toţi oamenii, astăzi viind, iară demîneaţa murind.  Simţi Domnul cea mirosenie bună şi zise într-înimă;... nu voiu mai piiarde tot ce viiază, cum am făcut.  Meargeţi acolo gios şi cumpăraţi noao grîu, cum să putem viia şi să nu murim.  Miluiaş-te-mă să viedzu. De vreme ce viez, de vreme ce cunosc, eu am o fiinţă.  Tot ce sîmte, să mişcă, viază... Cu poftă lină să îmbrăţoşază, Cu dulce dor să leagă, să meşte.  De ce omul e singur, Cînd tot care viază şi simte şi se mişcă Îşi are şi soţia?  Animalele sînt trupuri ce cresc, nasc, viază şi simt şi sînt muritoare.  La livida lumină,... abia putea deosebi cineva de sînt în adevăr fiinţe care viază sau nişte viziuni nopturne. Tot ce simte şi viază, fiară, pasere sau plîntă În căldura primăverii naşte, saltă, zboară, cîntă.  La tot ce viază e o nepătrunsă chestie de semînţă.  Foamea îi dete în ştire că el viază încă.  Nu ştiu care Dintre ahei pieri sau mai viază.  Marea,... uriaşa putere în mişcare a rotundului, matca a tot ce viază. Gînganie fără suflare. Umblă făr-astîmpărare; N-are duh, nici nu viază, Toată lumea îndreptează  Să strigăm toţi cu bucurie: Viie zieu Amor! Amor să viie! Luaţi aminte toţi cîţi vieţi pre toată lumea.   Bucură-te, suflete, că eu mă bucuru de tine, că ai făcut voia lu Dumnedzeu pînă ai vis pre pămînt  Deîn gata, viaţa lui căută spre toţi cei ce viu îm pămîntu. Topi-se pămîntul şi toţi ce viu   spr-insu.  Să se spămînte de Domnul tot pămîntul, De el rădică-se toţi ce viu pre lume. Pre pămînt vise om, şi cei ce lăcuiia înnoi-i, iară supt pămînt carei era ţinuţi, den muncile morţiei izbăvi-i.  Vieţi pre pămînt şi vă rodiţi şi vă înmulţiţi. E voi rodiţi-vă şi vă înmulţiţi şi viiaţi pre pămînt, cum să fiţi mulţi pre el.  Pînă au vis pre ceastă lume n-au vrut să creadză în Dumnedzău.  Lăudîndu-se că poate a se bate... Cu fiinţele toate cîte viez pre pămînt. O sută şi 13 de ai... au vis. Să vieze o mie de ani şi tot ar avea ce să înveţe.  Ară fi murind... toţi aceia carii au viiat în aceaia vreame. Au vis în zilele lui Iustinian.  Fereşte-te de reu şi fă bine, şi vie-veri (vii  ) în veacul veacului. Derepţii în vecie viază, şi de la Dumnezeu plata lor.  Nici numai din înţeleagere viia-vor, ce cine va păzi şi cine va săvîrşi... dumnezeiasca învăţătură şi zisa lui Hristos.  Să viiaze încă pînă în veac şi să nu vază putregiune  Răvnind vieţii îngereşti, trupul ţi-ai dat postului şi rugăciunii cuvioasă şi viezi în veci.  Iisus Hristos ne-au adeverit pre noi cum că nu numai va via sufletul nostru în veci, ci va şi căpăta alt trup nou.  Totdeauna să urmeaz căilor acelor drepte prin care pot ca să viez.  Voru vie viaţa de veac, nu vor avea scîrbă, nice dureare.  Rădica-voiu în ceriu măra mea, şi giu-     ra-me-voiu cu dereapta mea, şi zicu: viu eu în veacu.  Viezi şi împăţeşti în veciia veacului.  De păcatu părăsimu-nă şi cu dereptate se viemu.  Viu  vie  în agiutoriul Susului, în cuperemăntul Dzeului de ceriu încurţi-se.  Tu încă eşti ovrei şi vii păgîneşte şi nu ovreieşte  Hristos întru meserătate şi în sărăcie viia.  Nevătămaţi să viem şi în tine să ne întărim.  Noe era om bun şi fără prepus vie naintea Domnului în dzilele lui.  Ceia ce au visu în păcate... şi nu s-au pocăit scula-se-vor la dzuoa de giudeţu goli şi negri întunecaţi.  Omul creştin iaste acela om cine în H s creade şi viază cum sînt tocmealele Învăţînd pre noi ca să lepădăm necurăţiile şi pohtele lumeşti, cu trezvie, dereptate şi cu sfinţenie să viem.  Au aflat că şi mainte via cu traiul mutat.  De consoartă bună cîţi sînt norociţi, De sînt cununi scumpe, viez liniştiţi.  Tu cauţi în palaturi eroii gintei tale, Cînd ei viază liberi, prin munţi.  Atmosfera în care viază... este în esinţă teologică.  A ta lipsire rău mă usucă, Păcat de mine să viu în chinuri, În suspinuri şi-n leşinuri.  Contagiată probabil de atmosfera literară în care viază, Wanda Winkler a făcut aseară un miticism demn de notat.  Întru voia lu Dumnedzeu alţi ani întru peliţă a vie.   Toţi anii tăi i-ai visu în negîndirea ta.  Să se leapede cine va fi viat în ceastă lume viaţa lui, mainte rău, întru păcate.  Cu blîndeaţe şi fără voroavă viaţa să viem întru toată credinţa cea bună.  După veastea eresului a ei noastre credinţă vişu fariseiu.  Spre aceasta morrţilor binre-vesti-se se giudeţu preemească după omu cu peliţa, după ce viu după Dzeul cu duhul.  Carei se tem de Domnul şi viază pre învăţăturile lui, au slavă şi bogăţie în casele lor. Noi creştinii... în ce chip putem face şi viia după voia şi lăsata lui.  Leagea prorocilor are trei părţi: den aceale una trebuiaşte a o ţinea cu mare grije, iară doo părţi a legiei iaste a nu viia noi cu iale.  Morţilor propoveduită au fost ev gheliia ca să să păgubească după oamenii în trup şi să viiaze după Dumnezău în suflet.  Au vis pre lume-n zisa D mn lui sfînt.  Bărrbaţi fraţi, eu cu totu gîndul cela bunrul viu lu Dumnedzeu pînră la aceasta dzi.  Sufletul meu lui vie (viiază  ) şi semînţa mea lucrează lui.  Nu moriu, ce viu se spuniu lucrul Domnului.  Eu pentru leagea am murit, ca eu să viu Domnului  Carele păcatele noastre el le rădică în trupul lui pre lemnu, ca să murim păcatelor şi să viiem dereptăţiei.  Viez pentru tine această dată, eu ceea ce în tot chipul eram diznădăjduită.  Juru-mă pe astă pinără Că pentru tine eu viiu şi moriu.  A via lui Dumnezeu, Precum şi tătîni-meu, Spre plăcere şi voinţă, Va fi chiar a mea silinţă.  Cel ce cu vedearea şi cu audzul dereptu viia întru ei, dzi de dzi sufletul dereptului cu fărădeleage lucrurele munciia. Adecă acmu ce e bire şi ce e frumos, ce se vie  fraţii depreură?  Pînă cînd voiu vie cu voi în hule reale? Anna... vise cu bărbatulu-şi şapte ani.  E de nu se va şti, nice va vie bărbat cu nusă, cheamă-se copil.  Cum au viiat jidovii cu muierile şi cu vieţile lor de aceale pilde toate să te delungi.  Aşijderea şi bărbaţii, depreună să viiaze cu muierile sale, cumu să cuvine ştiutorilor, muierilor, ca vasului mai slab.  Acolo trăia şi via cu vitele sălbatice.  Iaste hotărît de cătră noroc a via eu împreună cu acest bărbat, viu fiind, şi a muri împreună, fiind mort.      . Viia bine Theodosie cu împărăteasa, în toate zilele în dezmierdăciune.  Celuia ce au viat cu mine în pace.  Alexandru Vodă via bine cu leşii.  Cu vecinii de primprejur via bine, de avea la toţi nume bun şi dragoste.    Toţi ceia ce viia întru Asiia se audză cuvîntul Domnului Iisus.  Acea înţeleaseră toţi iudeii şi elenii, cîţi viia întru Efesu.  Fie curtea lor pustinie şi în fsatele lor nu fie cire se vie  Şi-l văzură toţi ce via în Lida.  Iacov vie în şaptespredzeace ani în pămîntul Eghipetului.  Au visu în mînăstiri.  Trei dumnezeiese astăzi şi aici în Iaşi viază A cărora frumuseţă stelelor le semănează.  Cătră tinre rădicaiu ochii miei, celui ce vii în ceriu.  .  Cire e ca Domnul Dzeul nostru ce spre înralţii vie  vii ? Se viu în casa lui Dumnedzeu.  .  Ferice de cei ce viu   în casa ta, în veacu de veacu laudă-te.  .  Să viu în casa Domnului... Să văz frămseaţea Domnului.  Nu numai cu pîine viiază omul, ce cu tot cuvîntul ce iase din gura lui Dumnezău.  Nu de pîinea sîngură va vie omul.  Prin-  tr-înşii   viază familia şi nu să stinge.  Acest geniu de şaptesprezece secoli viază şi conservă limba Romîniei.  Dulce-Amor domnează, Und-al meu cuget ş-inima De-a purure viază.  Scrie! scrie! iată-ţ lege, ce trebuie să urmez, Pentru ca să fii ca rîul şi-n viitor să viez.  Amintirile istorice viază mult în popor.  El viază necontenit în binecuvîntarea urmaşilor  Lăpuşneanul,... ca să tragă inimile norodului în care via încă pomenirea lui Rareş, se însură şi luă el pre fiica lui.  Se pomeneşte cu devoţiune numele fundatorului principatului romîn... al cărui nume viază adînc şi este scump populaţiunei întregi.  Zadarnică ţi-e ura, că-n pieptu-mi fără moarte Dragostea mea viază; nici secoli nu o stric.  Limba e suflarea, e partea preţioasă Prin care-o naţiune în seculi va via.  Este trist lucru a vedea de aceste fiinţe în sufletul cărora nici o cugetare nobilă nu mai viază.  În poporul romînesc de rînd viază un simţimînt al datorinţelor sale către ţară.  Putea fi ceva mai cuviincios şi mai corespunzător simţimîntului de veneraţiune ce viază în tot romînul.  Limba însă, în care viază o parte din trecut,... ne deschide căi nouă de cercetare şi dobîndire a adevărului.  Semănătorismul continuă să vieze şi să prezide actualitatea literară.  Satul primordial al Europei... viază ca nicăieri în Maramureşul Transilvaniei.  Vie-vor   morţii şi scula-se-vor cine-su în mormente.  .  Învise H s şi noi încă viemu-ne. Învise H s şi noi cu nusul învisem.  Nu postămpim de tire, vii-nă, şi numele tău chiemămu.  .  Întoarce ochii miei se nu vază deşertu, în calea ta învie-me vie-mă Domnul feri-l-va şi viia-l-va şi ferici-l-va pre pămînt.  viez viu.  –    , ,  ,  ,  ,  ,  ,    ;  ; ,  . Copil născut viabil.  Seminţele îşi păstrează germenul viabil timp îndelungat, dacă sînt păstrate la temperaturi joase de 5o şi la o umiditate atmosferică scăzută. În aceste condiţii, embrionul are respiraţie încetinită.  Pentru a face o operă de artă, o operă viabilă, trebuie talent, talent şi iar talent.  Fără a fi un monument estetic, „Ciocoii” lui Filimon sunt o operă viabilă.  Ştie ce rol important are metafora în viaţa cuvintelor pe care le întinereşte şi le face viabile.  Voinţa de pace are o valoare decisivă, capabilă să creeze o comunitate internaţională viabilă.  Acolo se pun bazele altei societăţi, mult mai viabile.  Aci trebuie să căutăm elementele viabile din romanul său.  Cititorul ştie că numai operele viabile duc cu ele sîmburii polemicei. O creaţiune e cu atît mai viabilă cu cît aduce mai multe subsoluri.  Remarcabilă este arta de a construi personaje viabile, încercarea de a pătrunde în sufletul omenesc. Spre deosebire de elementele ruseşti cele de origine latino-romanică şi germanică sînt mult mai numeroase şi mai viabile.  Ce poate să pară în sfîrşit un lucru viabil riscă să devină caduc cu timpul.  Hasdeu n-a plecat în compunerea nuvelei de la ideea criticii sociale, ci de la un fond memorialistic, fantezia şi talentul ajutîndu-l să lege organic şi viabil naraţiunea diferitelor întîmplări.  Este singurul care a putut să înfăţişeze viabil pătura ţărănimii.  A imita pe răposaţi înseamnă a ignora elementul esenţial al personalităţii lor, adică simţul prezent al viabilului.  Cronica-         rul trebuie să selecteze din noianul de volume ieşite pe  piaţă secţiunea viabilului, înlăturînd decis balastul.  vi-a-. viabili, -e.
    
    vi-a-.  –  viabili, -e.
    
    După o zi întreagă de neschimbare,... trebuiră toţi să recunoască viabilitatea bolnavului.  Scrupule noi au bătut la pragul conştiinţei mele literare, din dezbaterea cărora a ieşit hotărîrea de a nu da la lumină deocamdată... decît acest prim volum de amintiri... pentru a verifica viabilitatea metodei şi interesul prezentat de o astfel de memorialistică.  Viabilitatea sistemului său de gîndire se resimte prin faptul că problemele puse de Xenopol frămîntă şi azi gîndirea contemporană.  Neologismul şi-a afirmat suverana viabilitate, croindu-şi pe toate potecile drumul cuvenit.  Literatura dramatică, şi în special cea romînească, îşi trăgea viabilitatea din moravurile sociale, faptul istoric sau anecdota de caracter.  Creaţia de tipuri este suprema condiţie de viabilitate a romanului social.  Viabilitatea expresiei este condiţionată nu numai de momentul istoric, de evoluţia în care se află limba unui popor, ci de viabilitatea ei creatoare în plan estetic.  Farmecul acestui roman istoric, în afară de meritele lui documentare şi de viabilitate, se datoreşte mai cu seamă invenţiei fericite de a fi implicat în textura aceasta orientală. Forţa şi viabilitatea creaţiei muzicale a lui Ciprian Porumbescu constă în primul rînd în caracterul ei profund popular.  Ceea ce uluieşte la Cehov este extraordinara viabilitate a tipurilor. Genul epistolar, destinat publicităţii, este un gen literar discutabil, dar pecetea personalităţii îi asigură viabilitatea cazuală.  Este de remarcat conţinutul profund social al acestui spectacol, de altfel singurul care-i explică răspîndirea şi viabilitatea.  Important e felul în care înţelegem azi rolul şi viabilitatea critică a impresionismului. Cu această calitate globală, de a fi contemporană cu orice etapă istorică, o operă îşi dovedeşte în primul rînd viabilitatea şi puterea de ipostaziere în cele mai variate împrejurări.  Statisticile... atestă... viabilitatea formelor tari la unele persoane, în special la persoana a III-a singular a perfectului simplu.  vi-a-.
    
    vi-a-.
    
    Larix decidua Am fost invitat la aşezarea celei întîi petre de viaduc a drumului de fier ce se lucrează acum.  Te-nalţă, viaduce, s-aduci în acest loc Din patru părţi a lumei averi, lumini, noroc, Şi-a tale nalte arcuri întin- dă-se departe.  Peste dealul acesta e tăiat... un viaduct mare al călei ferate.  O primă vale care brăzdează acest platou... trece sub viaductul ce duce la gară.  Prin tuneluri şi peste înaltele arcade ale viaductelor, trenul spintecase alţi munţi cu mai măreţe piscuri sub cuşma sclipitoare a gheţarilor.  Pe deasupra capetelor, în lungul viaductului, trec trenurile aeriene c-un huruit de tunet ceresc. La capătul podului, despre Borcea, s-a făcut un viaduct de peste 900 m lungime.  Mogoşoaia, gara oficială, zveltă pe viaduct scufundat în pădurile Şoselei.  Construi gări, viaducte, silozuri.  Viaductele de beton armat sînt folosite cel mai des, deoarece pot fi executate cu deschideri şi înălţimi mari.  În ţara noastră, cel mai important viaduct este cel de la Caracău, pe linia de cale ferată dintre Ciceu şi Adjud.  Elanul miilor de tineri... dura drumuri de fier şi viaducte îndrăzneţe.  vi-a-.  –  viaducte viaducturi  viaducuri 
    
    Se mai pune... cifra hotărîtă a se da din casa statului sub titlu de subvenţiune pentru plata pensiunelor, rentelor viagere, sumă de cinci milioane. Acel regulament... a creat privilegiuri şi ranguri viagere.  Regulamentul Organic a desfiinţat acest privilegiu pentru viitor, conservînd acelor ce-l aveau la 1831 o rentă viageră în bani, pe care-i primeau de la vistierie.  În ziua aceea i se votase o pensie viageră de o mie de lei vechi pe lună.  I-am făcut cu o rentă viageră.  Ne-am luat angajamentul... să-i facem în urmă o rentă viageră.  Tată-său... se întreţinea cu  o pensie viajeră modestă.  Moşia... o dăduse de zestre Liei, rezervîndu-şi dreptul viajer de a folosi o aripă a conacului.  Se înzestrează cu rente viagere şi domenii care cum a apucat să treacă prin anticamerele oficiilor de stat.  Se sting pe data stabilită prin hotărîrea declarativă de moarte drepturile viagere şi cele strict personale şi netransmisibile cum sînt: uzufructul, abitaţia, renta viageră.  Venerabilului paşoptist i se discută în Cameră la 1881 acordarea unei recompense naţionale sub forma unei pensii viagere de 2200 de galbeni.  Era însărcinat... să verse... o rentă viageră.  D-na Anica Ionescu de profesiune văduvă pensionară viageră.  Dandanache are un singur resort neuzat: viclenia; şantajul lui e un drept viager.  El are numai viagerul.  vi-a-.  –  viageri, -e 
    
    A plecat în călătorie şi s-a rentors vial.  Petrecerea fu foarte vială şi dură pînă dimineaţa.  Prin naivitatea mea copilărească am curmat conversaţiunea încordată şi monotonă... şi-am făcut-o mai vială.  vi-al. viali, -e.
    
    După pauză se continuă petrecerea... cu mai mare vialitate.  vi-a-. itate. A ţesut peşchire cu gherbă întoarsă sau cu alesături.  Trei fire din numărătură fac o vearbă, iar un căţel are 20 de verbe, adecă 60 de fire de motcă.  Ghierbă însemnează trei fire de bumbac, de aţă sau de tort.  În Moldova de Jos, o bucată are circumferinţă de 6 coţi; încrucişările firelor se numesc rost, şi rostul este de 10 jîghiuţe; o jîghiuţă are 10 verbe..., iar o ghearbă are 3 fire.  Pînă oala fierbe, Faci două-trei vierbe.  Viarbă – a zecea parte dintr-o jurubiţă. Pînă cînd căldarea fierbe, Mai faci două, trei gherbe.  .  Păpuşa are 12 jerbe, un jerb are trei fire.  Trei fire fac o viarbă; treizeci şi trei de vierbe fac o „jurughiţă” mică.  Trei fire la urzitoare fac o varbă, zece verbe fac o numărătură.  Zece viarbe fac o păpuşe.  Fire de tort... date la răşchitor şi grupate (legate) în vierbe (de cîte trei fire). Striga... cu un glas... al unui om liniştit şi în toate gherbele lui.  Cum văzură pe Ancuţa, cunoscură că nu era în toate vierbele, că nu îi erau toţi boii.  S-au dus... vremurile cînd flăcăiam amîndoi şi eram în vierbele noastre!  O fi fost... necăjit... Du-te mai pe seară, poate îl găseşti în gherbele lui.  vierbe  vierbi  viarbe, vierburi.  –  vierbe vierbe,  jerbe 
    
    I s zise lor: prilăstiţi-vă, nu ştiţi Scriptura, nece tăriile Domnului. Întru viere amu, nu se vor însura, neci se vor mărita, ce ca îngerii Domnului în ceriure sînt.  De la viiarea mea, din dzua de Paşti pînă la Duminecă mare, dumineca a toţi sv nţii, să lăcuiţi în raiu.  Trimise la viiaş sluga în vreamea rodului ca să ia de la viiaş den poa- mele viei.  vi-aş viaşi. –aş Fatală, într-adevăr, idee a vota cineva ca să le procure viaticul în exil. Temistocle... a provizionat viaticul abundant în neaverea de bani acelor carii au intrat în nave.  Şi-a luat viaticul şi a plecat în India. Funcţiona-          rilor trimişi în misiuni se da viatic din tezaurul public.   Mi-am procurat viaticul literariu şi...  m-am pus în calea plutarhică.  Dumnezeu nu le-a dat geniul ca un parfum..., ci ca un viatic generos care susţine pe om în cursul îndelungatului peregrinagiu al vieţei.  Îmi aduc aminte că  anul acela am fost foarte rău. Consompţiune din care am scăpat graţie patriei mele, a cărei climă e un viatic.  vi-a-.
    
    Au suflat D dzeu în faţa lui Adam suflare vie de l-au făcut viu, aceea suflare viatică a Sîntului Spirit.  viatnic Era foarte milos şi iertătoriu şi foarte viatnic la voroavă.  vi-a-. viatici, -ce. 
    
    Elisaftei, împluse vreamea să facă ea, şi născu fiiul, şi audziră împrejurele viiatnicii şi rudele ei că mărită iaste mila Domnului cu ea.  O! doi întîiu născuţi den pămînt şi ai raiului viiatnici!  vi-a-. viatnici.
    nic Maghistraţii se socoteau după cvalitate (cumătate), adecă alţii erau mai mari, alţii mai mici. Mai mari se ziceau: consulii, pretorii şi cenzorii, cei ce aveau şi lictori şi viatori.  vi-a-. viatori 
    
    vi-a-. 
    –ie.
    Mai bunră e domniia ta decît viiaţa mea.  .  Domnul scut viaţeei meale, de cire me spămîntu?  .  Toate jigăniile pămîntului şi toate paserile ceriului şi toate ce se leagănă spre pămînt şi tot în ce iaste viaţă... să aibă pre mîncare.  Plătească pentru viaţa sa acela ce vor pofti de la el.  Cela ce-ş va piarde ochii săi pentru avuţie şi pentru aur, ce folosu-i iaste de viiaţa lui?  Acesta ce ş-au sprijenit viaţa să nu aibă nice o certare.  De nevoie numai caută a hi toţi viteji, că nu era altă cale de viiaţă.  Boierii îmbla toţi cu paza vieţii.  La toate hiarăle pămîntului, şi la toate pasările ceriului, şi la tot tîrîtoriul ce să tîraşte asupra pămîntului, care are în sine suflet de viaţă, şi toată iarba vearde, de mîncat.  Duhul iaste carele face viaţă, trupul nu foloseşte nemică.  Îş pierdusă toată nedejdea de viiaţă.  Deci de viiaţa mè îmi era cum îmi era, dar mai mult îmi era pentru copiii mei, la ce vor rămîné.  De frica dulăului primejdiia vieţii îmi prepoiu.  Au scris... să nu i să atingă dă viiaţă.  Socotind să scape viiaţa muftiului l-au şi mazîlit den dregătoriia lui.  Pentru ca să-ş mîntuiască viaţa lor,... îndată au fugit.  Ce vor găsi la dînşii să fie toate ale lor, fiind prindere cu primejdie de viaţă.  Au suferit iuţimea durerilor, întristările şi primejdiile vieţii din facerea de copii.  Moartea iaste lipsirea vieţii, carea făcîndu-se, îndată înceată toate lucrările cele vieţuitoare.  Temîndu-şi viaţa, cu fuga scăpînd pe locuri neştiute, s-a înstreinat  Îţi sînt datoriu chiar viaţa mea.  Întru noi viaţa este bunul cel mai mare.  Îşi închipuia că Mentor ar fi un înşelător ce făcuse o mincinoasă prezicere ca să-şi scape viaţa.  Eşti stăpîn al vieţii şi al averii supuşilor tăi.  Strămoşilor noştri viaţa le-ai ocrotit.  Îşi primejduieşte sănătatea, ba poate şi viaţa.  Abia mi-au scăpat viaţa  Ştiind tu bine ce este datorinţa unui doctor, căruia viaţa... este încredinţată.  Emirul... nu putu înşela privigherea lui Mihai şi a-şi face drum de scăpare, făgăduindu-i o sumă mare de bani pentru viaţa sa şi a celoralalţi turci ai săi.  Cu primejdia vieţei, patriei sale era scut.  Nu ştiu mai trăiesc pe lume sau din lume sînt afară? Şi de sînt, şi de am viaţă, dar lumea ce-mi foloseşte?  El hotărăşte atunci a se jertfi ca altădată şi a cumpăra biruinţa cu primejdia vieţii sale.  Nu  s-au cruţat nici ostenelele, nici viaţa... pentru neam.  S-au întîmplat potoape,... în care s-au topit stările şi  s-au prăpădit vieţile atîtor oameni.  Sacrifiind stare şi viaţa priimiră a fi martiri pentru patrie.  Un om... cu viaţa se mai luptă murind.  Espunîndu-şi averea şi viaţa în mai multe pericole şi de mai mult timp, le-au adus maiestăţii regeşti... bani.  Trei luni de zile viaţa  mi-au fost în braţele morţii. Să-şi apere drepturile cu riscul vieţei chiar.  Mă face să fiu în stare a-mi jărtfi viaţa pentru tine.  Frumoasă ca o statuă antică, avînd înaintea acestei din urmă avantagiul vieţei.  Care om nu ţine la viaţă înainte de toate? Simţii distinct cum, sub corsajul de mătasă, zvîcnea precipitat de pereţii coastelor mici resortul neastîmpărat al vieţii.  E gata să-şi apere cu viaţa avutul.  Ţi-oi da tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte.  Te voi urma pînă voi avea viaţă în mine. Şi-au răscumpărat viaţa cu bani.  De la muchea cea îngustă se formează nişte abisuri, în cari, dacă ar cădea, călătorul... şi-ar periclita viaţa.  Domnul Vucea... ţinea la viaţă ca un pusnic la D zeu.  Felurimile de doctorii... nu au putut-o scoate din zbătăile dintre viaţă şi moarte.  Dreptul e contractul de asigurare reciprocă a unor indivizi cari nici nu se cunosc, decum să se ameninţe în proprietatea şi viaţa lor.  Poate un simţ de conservare exasperat al vieţei îl zăpăcea aşa.  Şopti lui Ion că de acuma viaţa ei atîrnă de voinţa lui.  S-a retras spre a-şi asigura viaţa pe teritoriul Austriei.  Pentru mine averea e totul, eu o pun mai presus de cinste, de sănătate, de viaţă chiar.  Fiecare voieşte să-şi scape viaţa, făcînd mărturisiri preţioase.  Viaţa femeii este în pericol.   Dacă am făcut rău apărînd viaţa părintelui franţuz, Măria sa va cumpăni.  După nările nemişcate, se vedea că viaţa l-a părăsit.  Să-şi primejduiască ceilalţi viaţa şi libertatea, să meargă alţii la greu.  Aveau viaţă în ei, dar n-aveau grai.  Legea ni-i deşartă şi străină Cînd viaţa-n noi cu greu se mai anină.  Arma scrisului era puternică şi mulţi tineri o foloseau cu riscul vieţii.  Mega părea el însuşi lipsit de viaţă.  D-alei, frate Neculcea, Acu-mi scapă viaţa mea!  S-o rugat sî-i deie Dumnăzău sfîntu suflit, şî viaţî sî-mvii-napoi. Ş-o-mviet înapoi!  Ce înghite pămîntul, viaţă nu mai are. După viaţă este şi moarte.  Asigurare pe viaţă Certarea  pedeapsa vieţii Răpitoriul, pentru să fugă de certarea vieţii lui (pedeapsa vieţii lui  ), va arăta la giudeţ cum această muiare mainte de răpit au curvit cu altul.   Cumpănă de viaţă = Îndată au luat ierbi şi au început a vărsa otrava, cu mare cumpănă de viaţă.  Îl scoaseră alţii cu viiaţă din apă.  Aşadar, dragă Zulnie, depărtat de-a tale braţă, Am ajuns într-acea stare unde sînt mort cu viaţă.  Nu apucase s-o afle în viaţă.  Bem... în sănătatea celor în viaţă.  Vizitat-aţi salonul nostru? Expoziţia artiştilor în viaţă?  Fiecare cunună e numită cu numele unuia din membrii familiei în viaţă.  După ce omul moare,... urmaşii în viaţă jertfesc pentru împăcarea lui.  Steagul   împodobit de dragostea celor în viaţă cu cununi şi cîrpe.  În nici un caz nu l-ar mai fi găsit în viaţă pe bătrîn.  Viespoiul nu alege copaci în viaţă: de aceea nu e la dreptul vorbind un duşman al pădurilor.  Se ruga... pentru norocul copiilor – mai avea doisprezece în viaţă.  Dacă se dorea începutul cu unul dintre artiştii noştri în viaţă, poate că nici un nume n-ar fi fost mai nimerit... ca acela al lui Camil Ressu.  Un erou în viaţă îngenunchează lîngă frunţile eroilor trecuţi în nefiinţă.  Cesar meritase prea bine cele duoăzeci şi trei lovituri de pumnal care-l lăsă fără viaţă la picioarele statuei lui Pompei.  Mama nu mai era frumoasă fără viaţă,... arăta mai bătrînă cu zece ani.  Doctorul, cu diploma sa, n-are dreptul de viaţă şi moarte asupra bolnavului său.  Domnul avea o putere absolută, cu dreptul de viaţă şi de moarte asupra supuşilor săi.  Pe mine m-ar mulţumi numai puterea. Dar o putere totală, de viaţă şi de moarte, să-i văd pe toţi tremurînd înainte-mi.  Aceeaşi poziţie hotărîtă e adoptată în problema crucială, „de viaţă şi de moarte”,... a apărării revoluţiei.  Hotărîţi cum mergeam pe viaţă şi pe moarte, simţeam pentru întîia dată în noi o tainică mîndrie.  Tecla se îndrăgi de Stoica pe viaţă şi pe moarte.  Îţi dă impresia unei lupte pe viaţă şi pe moarte.  Sleit de nesomn, de nemîncare şi de harţa asta pe viaţă şi pe moarte în care trăia.  Colo, – hoţii... se furişează. El se face ghem. Vor trece pe lîngă el şi se va încinge o luptă pe viaţă şi pe moarte.  Vulturi şi acvile Duc luptă-n cer pe viaţă şi pe moarte.  E un război pe viaţă şi pe moarte între duşmani implacabili.  Lupta a fost pe viaţă şi pe moarte.  Dacă era aşa de puternic, cum a reuşit acuzatul să-l învingă, şi nu într-un simplu schimb de lovituri, ci într-o încleştare pe viaţă şi pe moarte?  Reformaţii au mai ţinut pe viaţă, pe moarte la unirea bisericei romîne cu ei.  Lupta era pe moarte ori pe viaţă.  Părea că în sat, în jurul satului, s-a încleştat o luptă pe moarte, pe viaţă.  La luptă, fărtaţilor!... la luptă pe moarte ori viaţă!  Cu duşmanii trebuia să ţină luptă pe moarte, pe viaţă.  Neîndrăznind să se mişte de pe poziţiile cucerite cu preţul vieţii.  A fost ţinut şi Crîştea slugerul acest sat Vlădaia cît a fost în viaţă  De greşele, de căderi cumplite... Să mă curăţăşti pînă-s în viaţă.  Fiind tot în viaţă Toader Jora banii dumisale hatmanului nu i-au dat Copiii nu să vinuiesc la alisverişurile şi datoriile părinţilor lor pînă cînd sînt părinţii lor în viaţă.  Acestea învrăjbitori,... fără de căutare la pruncii lor, care doară să află în viaţă, să vor osîndi şi să vor judeca spre moarte Rămăsăi pănă acuma în viaţă.  Nu poate el să fie bine încredinţat că va rămînea cu viaţă.  Să caute pe comendantul lor, socotind că dacă ar fi încă în viaţă, printr-însul să capete a lor mîntuire.  El încunoştinţă în urmă pe regenta Sofia că s-ar fi aflînd în viaţă.  Să nu spui la nimeni că sînt în viaţă.  Pe cînd era în viaţă avea o înălţime de opt picioare.  Sînt în viaţă astă dată: Deci pot încă a mai fi.  La cei ce mai sînt în viaţă din vechea „Junime” literară... a rămas ceva statornic şi comun.  Cum de a mai rămas cu viaţă după atîtea suferinţi?  Părul lui cînepiu cît fusese în viaţă, acum era alb ca zăpada.  Dintre membrii fundatori mai sunt în viaţă 19.  Această numire istorică... o întîlnim... de pe timpul cînd era încă în viaţă fostul consilier imperial.  Mai erau în viaţă încă vreo zece.  Are presimţirea... că Pica nu mai este în viaţă.  Înălţate stăpîne, nu au mai rămas decît doi ieniceri în viaţă.  Tatăl Domniei voastre nu mai e în viaţă. Deasupra ei pluteşte un aer rece. Adesea-mprăştiat şi respirat De oamenii care mai sînt în viaţă Dar sufletul de mult şi-au îngropat. Rănit fiind, rămăsese în viaţă.  Nu pot să mă încred ochilor mei, zisei după o scurtă tăcere; tu, în viaţă? Elu ţe-au datu viiaţa şi zile  Dumnezeu, carele v-au dat voao viaţa, vă va da cu adevărat şi alte cele de lipsă.  Tu mi-ai dat viaţa şi toate aceste averi.  Cînd îmi dedeşi viaţa... Ştiai ce-mi scrie soarta?  Acum aceşti oameni care mi-au dat viaţa şi, o dată cu ea, cîte o parte din temperamentul lor, se despart şi mă lasă singură în voia valurilor.  Trăiesc, căci viaţa, Amară pedeapsă, în dar mi s-a dat.   El ştie să dea viaţă unui om spînzurat. Istoricul simte şi vede cu ochii cugetului panorama tuturor scenelor trecute, cărora le dă o nouă viaţă.  Din inimă-i pămîntul la morţi să deie viaţă.  Pîrvan a dat viaţă ruinelor, a făcut să vorbească mormintele, a reînviat pe morţi.  Credincios ţintirei adevăratei religiuni, a da viaţă rugăciunilor şi cuvîntului prin fapte,... prin rugi fierbinţi chemă agiutoriul ceriului.  Gîndirea, duhul dumnezeiesc, ce zideşte şi credinţa ce dă viaţă..., lumea veche se prăvăleşte şi pe a ei dărîmături slobozenia se înalţă.  Lună tu, stăpîna mării, pe a lumii boltă luneci Şi gîndirilor dînd viaţă, suferinţele întuneci. Lipsind... cel mai puternic sprijin ce ar fi putut da viaţă acestei instituţii..., Banca Naţională a Moldovei trebui să închidă definitiv porţile sale.  Locomotiva se naşte sub ochii noştri, noi o creştem, noi îi dăm viaţă.  Realitatea socială fiind singura care dă viaţă teoriilor.  Aerul de bucurie şi dragoste... da viaţă la acest tablou cu adevărat magic.  Glob rubinos  ... nopţei dînd mişcare şi viaţă.  Privind cu veselie cum soarele rãsare Dînd viaţă luminoasă cu-o caldă sărutare.  Pentru a da viaţă peisajului adormit,... poetul evocă o ţărancă venind fuga spre fîntînă.  Se-aud tălăngi, Dînd viaţă depărtărilor.  .  Oaspeţi gălăgioşi de vară... dau viaţă stufăriilor.  Note şi informaţiuni, apoi dări de seamă dau multă viaţă acestei reviste.  Şoaptele, adînci murmure,... iau viaţă în pustii.  În vreme ce vorbim..., mîna lui dibace aşeza culorile, iar tabloul căpăta viaţă sub ochii mei.  Cine poate să-mi ţie viaţa în vecie?  Te minunai cum se mai ţine cu viaţă o fiinţă atît de istovită şi aşa de lipsită de hrană.  Ano, mamă, bine că Dumnezeu m-a ţinut cu viaţă, ca să-mi văd dreptatea la lumină.  Conţescu avea un atac violent de uremie, se sufoca, era ţinut în viaţă cu baloane de oxigen.  Acesta numai m-au ţinut în viaţă şi m-au mîngîiat.  Face pace şi-i iartă viiaţa.  Îngăduindu-i şi lăsîndu-i în viaţă cîteodată... să văd că sînt cevaşi norociţi.  Dumnezeu... s-au milostivit... şi le-au mai dăruit viiaţă  . Dăruieşte părintelui meu viaţa şi în locul lui omoară-mă pe mine.  Darurile însemnătoare au înduplecat pe şeful espediţiunei, Ahmed, a dărui cetăţenilor genovezi viaţa.  Domnul fu silit a se îmblînzi şi a-i dărui viaţa.  Mă hotărîi a cruţa viaţa nefericitei insecte.  O iertase cu viaţă.  Dăruieşte-mi viaţă, Păsărilă, că te-oi dărui şi eu cu milă şi cu daruri împărăteşti.  Cruţă-mi viaţa, Aleodor.  Dacă o ajung turcii, pe ea o batjocoresc şi poate o lasă cu viaţă, dar pe copii îi strivesc de stînci.  Ceartă-mă cum vei socoti, numai dăruieşte-mi viaţa.  Robii s-au sculat luminaţi la chipuri că li s-a iertat viaţa de cătră măria sa.  Poţi fi orişcine şi picat din cer, Nu îţi iartă viaţa, ţi-o pîndesc şi-o cer.  Cei atacaţi se apărau cît se apărau, dar pe urmă dau şi cămaşa de pe ei, bucuroşi că sunt lăsaţi în viaţă.  Dacă voieşti să te las în viaţă, învaţă-mă cum pot ajunge ca să fiu mai mare decît Dumnezeu.  Frate, cruţă-mi viaţa şi lasă-mă slobod.  T'i mai lăs în viaţă, dacă-n spui uni sî găseşt'i împaratu Piricot.  Mulţi din cei mai tineri erau încredinţaţi că vinovaţilor viaţa le va fi lăsată.  Facă-se pe voia ta, Că m-a dat la spînzurat Şi io viaţa i-am iertat.  Să ruga Cu viaţă a-l lăsa.  De să va prileji ucidere unul pre alt, pentru să scape di cela cu viaţă, uciderea să să cearte după voia giudeţului, iară nu cu moarte.  I-au trimis la Ţarigrad... să pîrască pe Costantin Vodă întru atît cît să nu scape cu viaţă nici Costantin Vodă, nici feciorii lui.  Încă mă mir cum am scăpat cu viaţă.  Numai o fată a scăpat cu viaţă, ca prin minune.  Baremi eu am scăpat cu viaţă, slavă Domnului. Cînticul scapă în veci cu viaţă.  Văzu ăla că nu e glumă, că-i stă viaţa numai într-un fir de aţă, şi, ca să scape de moarte, spuse că la el este inelul.  Necăjita lui viaţă Se ţi-     ne-ntr-un fir de aţă. De sărăcie nu scapă, N-are după ce bea apă.  În chipul acesta îşi petrec marinarii, soldaţii în război şi toţi aceia a căror viaţă atîrnă de-un fir de pai.  Turcii, ca într-o proşcă săgita într-înşii, de-i umplea de săgeţi şi aşa s-au sfîrşit viiaţa lor.  Peste puţine dzile s-au fîrşit viiaţa.  Alţii...  întru multe dezmierdări şi bogăţii îşi săvîrşiră viaţa.  S-au săvîrşit din viaţă la 4 august.  Nu care cumva să îşi săvîrşească viaţa închişi în acele cule.  Acolo ş-au sfîrşit viaţa  Soarta celor lipsiţi... de apă este mult mai tristă... Se săvîrşesc din viaţă într-o furie de nebunie.  Parucicul Rîioşanul, încetînd din viaţă, silită au fost de au luat alt hotarnic A contenit din viaţă şi s-a dus la al său rînd.  La 3 decembre 1825, soseşte la Constantinopole ştirea morţii împăratului Alexandru, patru zile înainte de a înceta din viaţă.  Sîntul Venceslas şi-a mîntuit viaţa de pumnalele mume-si şi fratelui său.  S-a săvîrşit din viaţă... după o boală cruntă.  Leon Negruzzi... a încetat din viaţă în noaptea de 15 spre 16 iulie 1890.  I s-au săvîrşit viaţa cu cinste, aici, în scaunul domniei.  Pînă s-a săvîrşit din viaţă, îi rămăsese Sfinţiei sale o vorbă.  Au încetat din viaţă împăratul...; au fost bolnav trei zile.  Lîngă omul acesta trebuia să-şi sfîrşească viaţa.  Descrise împrejurările în care poetul se săvîrşise din viaţă.  Ciaka şi-a sfîrşit viaţa în Bulgaria.  S-a stins din viaţă în drum spre postul sanitar.  Să te-adăpi cu lingura Pîn’ ţi-i sfîrşi viaţa! Cînd aude el aşa, i s-a fîrşit viaţa curînd, curînd.  De viu despoindu-l de piale... viaţa s-au sfîrşit.  Viu ca pasărea-ntr-un zbor, Pîn’ce viaţa-mi se sfîrşeşte ca şi lîna din fuior.  Zidul rău mă strînge, Viaţa mi se stinge.  Înainte ne-a ieşi Şi viaţa ni s-a sfîrşi.  O digestiune slabă sau o respiraţiune defectuoasă aduc boală şi chiar încetarea vieţei.  Dangătul clopotului... vestea săvîrşirea din viaţă a unuia din ei.  Agenţia de presă... a anunţat încetarea lui din viaţă.  Se împlinesc cincizeci de ani de la stingerea din viaţă a poetului.  Cela ce va fura lucru svinţit den loc nesvinţit... să va certa..., iară să nu-i ia viiaţa.  Cînd îm vei lua viaţa, Mă rog, Doamne, să-ţ văz faţa.  Zicea să-l piarză, să-i ia şi stăpînirea şi viaţa.  Să ruga lui D mnezeu ca să-i lipsească de viaţă... pre amîndoi fără milă cu un trăznet.  Ne nasc şerpii otrăvi şi cu acelea ne sting viaţa.  Cu sfat de obşte l-au lipsit de viaţă.  Gîlcevindu-se cu vecinii au răpit deodată viaţa acestora.  Dumnezeu... i-a lipsit de viaţă.  Îl... condamnară, iară Rabutin stă cu dinadinsul ca să-i ia viaţa.  Altul ar fi luat viaţa tinerei fete. Voiţi acum să-mi luaţi şi viaţa? Atunci simţii un topor care-mi despica inima fără să-mi răpească viaţa.  Vedenia mortului se ţine mereu de făptura celui care i-a luat viaţa.  Sufletul celui mort... apare în visurile celor care l-au cunoscut şi le spune cine i-a luat lui viaţa.  Pe vineri dimineaţa Se gătesc să-mi ia viaţa.  El puşca şi-o întindea Ca să-i strîngă viaţa.  Tu ai vru să-mi iei viaţa, şi n-ai ştiu cum să mă omori.  Hăi! pe dînşii acuşi, acuşi să deie Şi dulce viaţă să le ieie.  Viaţa puteţi să mi-o luaţi, iar cinstea nu.  Să mă duc ca să-l găsesc Şi viaţa să i-o răpesc!  Carnea să-i mănînc, Viaţa să i-o stîng.  Ho, ho, ho, nu săgetaţi, Viaţa nu mi-o luaţi! Pe crai mi l-o robit, De viaţă l-o gătit.  Dacă mi-ar fi fost cu putinţă mi-aş fi răpit viaţa de desperare.  Nu le rămîne altăceva de făcut decît a-şi lua viaţa.  Îl îngropau totdeauna... pe locul acela unde şi-a luat viaţa.  Hotărăşte să-şi ia viaţa, împreună cu a iubitei.  O fată, o fiinţă umană, îşi luase viaţa fiindcă nu suportase nişte cuvinte.  Să ne dăm şi noi viiaţa pentru paza turmei noastre.  Sînt gata a-mi da viaţa pentru tine.  Tu nu trebuie să-ţi dai viaţa pentru nimic... Tu nu trebuie să mori aşa.  Şi-au dat viaţa pentru apărarea legii şi a neamului.  Şi-ar da viaţa ca să apere femeia iubită.  Fiul meu şi-a dat viaţa pe front pentru ţară.  Decît să-mi fiu ruşinată, Mai bine-mi dau a mea viaţă.  Se întoarse... cu avîntul omului, care purtat şi orbit de un singur gînd îşi pune viaţa în joc.  Semnul se numea răpuşie şi cel care nu-l respecta se juca cu viaţa.  Nime n-ar fi cutezat să treacă pe vreo uliţă fără ca să-şi puie viaţa la mijloc.  Pot face altfel mai ales cînd viaţa Şi a ta junie tu le pui în joc?  Pre viaţa mea, o, domnul mieu,... şi pre credinţa mea, de voi descoperi, de voi grăi.  Pre viaţa me,... aşa mi-e de scîrbă să trăiesc singur, că mai bine moartea.  Cere mie ce vei vrea, Şi îţi dau, pre viaţa mea.  Asta nu credeam, pre viaţa mea, că sînt om bătrîn!  Sînt proas-         peţi, dom’le Năiţă; aseară i-am făcut, pe viaţa mea.  Să n-am parte de viaţa mea... dacă-ţi voi călca cinstea!  Să n-am parte de viaţa mea, de copiii mei dacă mint. Cînd creezi şi ai fantezie,... mîna ta ia la întîmplare aluatul inform pe care degetele îl modelează şi asupra căruia puterea ta va sufla cu bunăvoinţă viaţa.  Întîlnim mai des... figurile predilecte ale artei religioase bizantine, figuri ţapene şi fără viaţă.  Hallipa arătase pereţii albi, mînjiţi ici-colo cu ciudate desemnuri în cărbune,... lipsite de viaţă.  La metalul lustruit totul depinde de cum va cădea pe el lumina, care singură dă viaţă operei.  El era eroul, era idolul lor, era viaţa şi fericirea lor, era rumînul care făcea cît toţi rumînii.  Tu singura mea stăpînă, tu viaţă, tu mîngîiere.  O! ţie-ţi dau tot, tu eşti viaţa mea.  Visuri trecute, uscate flori, Ce-aţi fost viaţa vieţii mele,... V-aţi dus cu anii.  Tovarăş drag, de patruzeci De ani, ai fost viaţa lui.  Viaţa mea era Alta.  Unde eşti, viaţa mea?  O, viaţ-a vieţii mele, de mă iubeai tu oare, Sub dulcea ta privire, ani-mi ar fi-nflorit.  Deşchizi tu măra ta şi saturi toate viele  vieţile  Împăratul... vieţi iartă şi taie.  Astfel îmbii oaspeţi a morţii nempăcate Cosesc la vieţi în floare pe straturi sîngerate.  Nu vedeţi c-acea iubire serv-o cauză din natură? Că e leagăn unor vieţe ce seminţe sînt de ură?  Multe vieţi s-au stins, multe gospodării s-au pustiit din pricina înecului.  Cîte vieţi, cîte inimi, cîte suflete n-ar fi putut găsi mormîntul lor.  Voinţa ei şovăia în faţa porţii de aramă zăvorîtă cu mistere care a înghiţit atîtea milioane de vieţi.  Dăscălia e lucru greu; n-o poate duce cumsecade decît acela care... are puterea să se bucure de sporul fiecărei vieţi cît de plăpîndă şi să o ajute.  O viaţă suspină şi se tînguie... în larma eternă a străzii.  Scoţîndu-l de supt unii, carii căzuse morţi peste dînsul, l-au aflat numai cu puţină viaţă.  De mai ai zare de viaţă unde vei fi azvîrlită, Zi cetind astă scrisoare în lacrimi şi plîns urzită.  Searbăd, ţeapăn, sloi de gheaţă... Ah!  de-abia mai are viaţă, De-abia umbră de simţire.  Puţinătatea de viaţă-i ucisese toate pornirile brutale, lăsîndu-i neatinsă puterea de abstracţie şi de idealizare.  Era... un amputat de mîini şi de picioare, o biată licărire de viaţă într-o candelă de lut hîrbuită.  Un molusc turtit mai are un pic de viaţă în el şi caută să se refacă.  Le vom azvîrli din pieptul unor ofti-       coşi secătuiţi de viaţă.  Cele de-o  vîrstă cu tine sînt dă mult stoarse dă viaţă, nişte zdrenţe.  Băutura îl învineţise parcă, ai fi zis că vinul alunga viaţa din el în loc s-o biciuie.  Aveam impresia că viaţa mi se scurge din trup.  Acolo sosind maica duioasă  Ş-află fiiul mai fără viaţă.  Peliţa ei sămăna cu batista subţire, fără pic de viaţă.  Era palid, rahitic, fără un pic de viaţă pe faţă.  Nu vedeai inima mea Cît de ferbinte iubea Ş-acum, ca un sloi de gheaţă Rece e şi făr’ de viaţă.  Vedeţi-i stînd la porţi Cu gurile în aer, cu ochii fără viaţă, Cu braţele spre ceruri.  Ochii ca sticla duşi în fundul capului fără o rază de viaţă.  Pedantismul moldo-romîn... au produs o literatură fără viaţă, espusă criticei şi care niciodată nu va cîştiga dreptul de împămîntenire.  S-aprind luminile electrice reci, fără viaţă.  Pier cuvintele şi frumoasele expresiuni ale graiului nostru popular şi locul lor îl iau neologismele neînţelese şi fără vlagă şi viaţă în ele.  Normele genurilor sunt numai scheme fără viaţă, şi niciodată ele n-au alcătuit substanţa unei viziuni artistice.  Nu poate găsi decît concepte reci, fără viaţă.  O, mamă!... Mă trezişi la viaţă.  Pe ceialanţi prin feluri de doftorii  i-au adus la viaţă.  S-au apropiet de dînşii şi aburind sănătate I-au întors la a lor viaţă, i-au umplut de fericire.  Doamna... era aproape moartă... Cu mare greu au adus-o la viaţă.  Toată putregiunea cu-răţindu-i, iarăşi la viaţă l-au întors.  Pe Parpanghel abia la viaţă Întoarce mamă-sa isteaţă.  Romînul are şapte vieţi În peptu-i de aramă!  Tu   eşti mirul sînt dintru toate ales Ce viaţă dai, mîngîind pre toţi.  Via cere sapă adîncă şi deasă ca să ne dea nouă leac de viaţă.  Acum e primăvară Şi e dulcea lună mai, Cînd în sinuri şi pe-afară Tot e viaţă, tot e rai.  În mine Simt din nou tumultul vieţii şi renasc dintre ruine.  Le aduse cîte un pahar de rachiu ca să le mai dea viaţă.  Din colorarea străvezie a pielei, din ochii limpezi, din gura veselă, viaţa se revărsa în valuri.  Era băiatul unui grec, comerciant în cartierul de sus. Frumos, deştept, vioi, strălucitor de viaţă, era sufletul unei bande de petreceri; nu era viţios, dar însetat, flămînd de trai.  O nevastă plinuţă, albă ca tine, cu ochi mari, verzi, nu-          mai viaţă, strălucitoare de curăţenie şi sănătate.   Tot trupul îi tremură de viaţă.  Sînt suspine nu de tristeţe, ci de imensă viaţă, o frămîntare de frunze într-un codru infinit.  Privirea-i strălucea de viaţă.  Nici nu ne trece prin minte că anumiţi oameni, unii care clocotesc de viaţă lîngă noi, o vor părăsi cînd păreau a nu cunoaşte ofilire fizică sau intelectuală.  Romînii sînt încă plini de viaţă!  Va vedea în acest district oameni... foarte robuşti şi plini de viaţă.  Cîntat-am, plin de viaţă, Al vieţii dar plăcut.  Aruncată plină de viaţă în lume. La faţă era roşu ca un bujor, se vedea că este plin de viaţă, plin de putere.  Ea îl revedea, adolescent plin de viaţă.  Cu un an mai nainte plecaseră cu toţii, tineri şi plini de viaţă.  Prefectul era un bătrînel mărunţel şi rotofei,... plin de viaţă şi vioiciune.  E plin de viaţă, uneori cu izbucniri năprasnice.  Tînăr, plin de viaţă, cu plete pe umeri şi cu coroană pe cap.  O femeie este plină de viaţă, tulburătoare.  Îl înţeleg şi pe tata, care e plin de viaţă.  Eliţa, ştie toată lumea, e plină de viaţă, veşnic într-o euforie verbală..., rezultanta unei robusteţi fizice.  Era... plină de viaţă, ceea ce... nu-i stătea bine deloc.  Studenţii îl simpatizau, nu numai pentru humorul lui ţărănesc, ci şi pentru că auziseră că era băiat de viaţă, la un pahar de pildă, pe lîngă alte năzdrăvănii, cînta cu cuţitul în dinţi, un truc de pe-acolo de la el din sat.  Nu ştia cum şi cine îl trage cu viaţă din genunile fără fund. În restul sanatoriului o viaţă vertiginoasă agita tot localul. De-a lungul coridoarelor, de prin pereţii odăilor, de pretutindeni fremăta o muncă vie.  În cetate viaţa tropota.  Uzina a regăsit-o mai plină de viaţă.  Laguna s-a aprins de viaţă.  În oraşele mari... viaţa mişună... pe străzile centrale.  Plîntele, precum s-au zis, numai aşa- numită viaţă au, dară nici o simţire.  Viaţa nu stă numai în sînge şi în organele organismului..., ci şi în puterea nervoasă.  Lucrarea sau slujba, carea fieştecare sistemă a trupului are a o împlini, la un scop trăgînd, fac viaţa organismului.  Membrana mucoasă... îmbracă organele vieţii trupeşti.  Aceste trii organe sînt cele mai neapărat trebuitoare unelte pentru ţînerea vieţii animale.  Fiinţa acestui trup străin în unul sau altul din aceste organe, atît de puternice la ţinerea vieţei, va produce efecte... grave... şi vor compromite sănătatea.  Aerul... este... unul din principii mai lucrători în viaţa plantelor.  Adevărata descoperire a lui Darwin şi Wallace va fi foarte reală chiar cînd se va esercita nu în totalitatea vieţei organice..., ci numai în totalitatea fiecărei specie separate.  Un om nu rămîne după un timp oarecare cum l-ai lăsat mai nainte: omul este viaţă organică.  Edgar Quinet... spune că viaţa nu a apărut în cutare timp, în cutare sau cutare epocă geologică, ci ea aparţine universului, este de natură cosmică.  Aerul, temperatura şi apa ocupă primul rang prin rolul cu totul indispensabil ce-l au asupra mersului şi dezvoltării vieţei tutulor fiinţelor organizate.  Linia devenirei istorice e ceva cu totul caracteristic şi deosebit faţă de liniile de devenire ale simplei vieţi organice.  Nu există decît foarte îndepărtate analogii între viaţa unui animal care asimilează şi dezasimilează continuu şi imobilitatea cristalului.  Viaţa nu poate exista decît înlăuntrul unei zone temperate ce înconjoară pe fiecare dintre focurile acestea cereşti la o distanţă anume.  Soarele... ne trimite lumină şi căldură, fără de care viaţa pe pămînt ar înceta.  Fără apă, solul şi vegetaţia, ca şi viaţa în general, nu ar putea exista.  La o temperatură mai ridicată, organele vegetative trec de la viaţa latentă la viaţa activă.  Apa e elementul în care s-a produs şocul primordial al naşterii vieţii, un trăsnet, şi lanţul de aminoacizi a început să palpite.  Cele mai vechi urme de viaţă de pe Pămînt datează de circa 3 miliarde de ani.  La baza vieţii stau prefaceri biochimice multiple.  Descartes neagă... fenomenelor vieţii organice orice fel de caracter specific diferit de natura neanimată.  Begonia semperflorens Begonia metallica A lumii cînt cu jale cumplită viiaţa, Cu griji şi primejdii, cum ieste şi aţa, Prea supţire şi-n scurtă vreme trăitoare, O, lume hicleană, lume înşălătoare.  Isachie Comneno,... de viaţă deznedejduindu-să, singur au lăsat împărăţia şi s-au călugărit.  Tu vei acum să mă faci lipsit de desfătările vieţii  Am urît viaţa, căci vicleană iaste asupra mea fapta cea făcută supt soare, că toate sînt deşertăciune şi necăjirea duhului.  Voi cuvînta... despre scurtarea, despre nestator-       nicia, despre slăbiciunea vieţii omeneşti.  Aşa facă cui viaţa e dragă, Şi va scăpa dă moartea urîtă.  Omul, fie măcar cît de sărac, tot îi place viaţa.  Asta-i lumea! asta-i viaţa! te-ai înălţat, te-ai mărit,... Azi în ţărnă şi-n cenuşă ale tale se prefac!  Politica adîncă stă în fanfaronadă Şi ştiinţa vieţii în eroism cumplit.  Avea d-abia 18 ani şi-i plăcea viaţa.  O dulce copiliţă!... Tu singurică viaţa făcuşi să o iubesc.  N-avusese încă timpul a preţui chinurile ş-amărăciunile vieţii.  O, moartea e-un haos, o mare de stele, Cînd viaţa-i o baltă de vise rebele, O, moartea-i un secol cu sori înflorit, Cînd viaţa-i un basm pustiu şi urît.  Aşa l-am cunoscut..., lacom de plăcerile vieţii.  O luptă-i viaţa; deci te luptă Cu dragoste de ea, cu dor.  Tata era cel mai tînăr, dară mai cu chipzuială şi mai deştept în ale vieţii.  Oricît de mizerabilă e viaţa, ea are totuş o licărire de ideal, către care tind cei ce nu sunt cu desăvîrşire stricaţi.  Toţi şi toate, mobile şi oameni, uitaseră... pe trecutul stăpîn şi se plecau întîmplărilor, căci se vede că aşa e făcută viaţa.  Am înţeles rostul lumii, am înţeles că omul o dată trăieşte şi că prin urmare trebuie să stoarcă toată fericirea pe care poate să i-o dea viaţa.  Vorbea tot mai cu multă însufleţire despre educaţia ce li se face, despre problemele mari de viaţă cu care profesorii încearcă să-i familiarizeze.  Prietenia..., ce dar al vieţii! Să suferi şi să fii singur, dar să ştii că, undeva, cineva te iubeşte.  Viaţa-i pretutindeni cu aceleaşi deşertăciuni, cu aceleaşi aşteptări şi mai ales cu aceeaşi faţă spăimîntătoare care retează scurt aripile avîntului.  Tu eşti un copil... nu cunoşti viaţa.  N-am văzut om pe lume mai fără habar ca dînsul de realitatea vieţei.  Copilăria lui creştea spre viaţă ca zborul unei ciocîrlii spre soare.  Tu să înveţi... a iubi viaţa şi oamenii.  Simţim o atitudine mai critică... în faţa vieţii şi a societăţii.  Viaţa trebuie trăită înainte de toate cu nobleţe.  E o fată a cărei educaţie a fost neglijată, nu ştie să se conducă singură în viaţă.  Sînt oameni destinaţi să nu trăiască decît partea urîtă a vieţii.  După ce descoperim că viaţa n-are nici un înţeles, nu ne rămîne altceva de făcut decît să-i dăm un înţeles.  Schopenhauer... crede că viaţa e iremediabil rea pentru toată lumea.  A scris mult pentru femei,... simţea nevoia să le împărtăşească concluziile unei fiinţe lucide care n-a trecut niciodată pe lîngă viaţă, ci a îmbrăţişat-o cu toată făptura ei sufletească.   Viaţa omului E ca floarea cîmpului; Dimineaţa înfloreşte, Peste zi se veştejeşte.  Viaţa omului, Ca oul în mîna copilului.  Dulce e viaţa, dar scump o plătim.  Viaţa omului, luptă necontenită.  Nu cu rrugirosul arrgintu sau auru izbăvitu-vă de deşarrta a voastră viaţă de tătînri pridădită.  Să nu se lipească lîngă păcatele vieţiei aceştiia.  Pentru pohta ceştii lumi şi pentru puţinea dulceaţă a vieţiei den ceastă lume, săblăzneaşte-se de el.  Cîte ceareri sînt în Tatăl Nostru?... Patru cearere despre viiaţa aceştii lumi  Căci care e viaţa voastră? Că abur iaste, carele întru puţin să arată şi apoi piare.  Ce dar socotiţ că vor lua unii ca aceia şi în această viaţă şi în ceilaltă?  Să cunoască scurtarea vieţii aceştia carea pînă acum i s-a părut a fi îndelungată.  Scumpul bogat într-această viaţă trăieşte ca un sărac.  Ne-au arătat atîtea mijloace spre mîntuirea şi fericirea noastră în viaţa aceasta şi în aceea ce va să fie.  Chiar dintr-această viaţă vei gusta rodurile virtuţilor şi ale bunătăţilor tale.  Toate dau şi primesc reazim în pămînteasca viaţă.  Astfel trăiesc acolo aceşti oameni, a cărora fiinţă e cu totul închinată lui Dumnezeu şi nu vieţei acesteia.  Ah! sfîrşească-se îndată Astă viaţă de durere! Vie moartea aşteptată Ca o dulce mîngîiere.  Ce-ai fost în astă viaţă, ţărînă pămîntească?  Fericirea în viaţa aceasta şi în ceialaltă se făgăduieşte acelor cari vor împlini vroinţa lui D zeu.  Făcliile ridică – se mişc-în line pasuri, Ducînd la groapă trupul reginei dunărene, Monahi, cunoscătorii vieţii pămîntene.  Desigur, viaţa de aici e o nenorocită zbuciumare în mocirla materiei.  A înţeles că cheia acestei vieţi nu-i răutatea, ci blîndeţea.  Noi nu ne-am născut ca să fim fericiţi..., fiindcă în legile care guvernează viaţa aceasta noţiunea nu este inclusă.  Voi munci, voi răzbi în viaţă, dar cu tine şi pentru tine.  Idealul tău, Felix, e foarte frumos,... e un ideal de tînăr care va răzbi în viaţă. Toţi cei care îşi ajung scopul, care au izbutit în viaţă, aşa au procedat, alţii însă... Cum a intrat el în viaţă? Cît amor de drept şi bine, Cîtă sinceră frăţie adusese el cu sine?  Doi tineri absolvenţi ai Politehnicii... păşesc în viaţă.  Guvernul cel nou... va intra în luna lui marţiu în viaţă.   Era 100 de ani de cînd ieşise dintr-această viiaţă.  Să petrecu din viaţa aceasta întru această zi.  Au căpătat oftică şi s-au trecut din viaţă.  Kodrat curînd se trecu din viaţă veninat la 1254. S-au dus... în Moldova, unde s-au trecut din viaţă  Fiecare om, mutîndu-se din viaţa aceasta, trebuie... să treacă peste o mulţime de rîuri şi pîraie.  Mă gîndesc s-o aduc să rămîie în locul meu cînd oi ieşi din viaţă.  Miai s-a petrecut din viaţă.  Cînd va fi de dimineaţă, Să te duci din astă viaţă.  I-au turnat jeratic preste cerbice şi aşa o au mutat dintr-această viaţă trecătoare.   Răul tăinuit... pre cel ei supus întîi din sănătate, apoi şi din viaţă îl izgoneşte.  Sunetul clopotelor vesteşte mutarea unui vecin dintr-această viaţă în ceialaltă.  Au trăit afară de societate şi s-au luat în dragoste cu sisteme afară de viaţă.  E minune oare că pentru el visul era o viaţă şi viaţa un vis?  Ioan îşi împreună mînile şi se uită în estaz la acel portret mare ca-n viaţă.  Viaţa e mai tristă ca arta.  În teatru, ca şi în viaţă, faptele, unele sau altele, nu erau cel mai important lucru.  Sub pretextul unei reproduceri mai exacte a vieţii în tot ce are mai uniform şi şters,... naturalismul francez a lunecat uneori la reproducerea principială a banalităţii. Arta cere în fizicul actorului tot atîta variaţie cîtă a creat viaţa.  Nu pretindem... că aşa trebuie să se întîmple „în viaţă”.  Dumneata stai numai în marginea vieţii şi... nu ai antene ca să-i pătrunzi tainele.  Romanticul frămîntat de chemările adverse ale smîrcurilor şi ale paradisului se fixează în materialitatea vieţii.  Cărţile... pentru noi sînt viaţa surprinsă în ceea ce are ea mai acut.  Discutarea raporturilor artei cu viaţa e mai necesară ca oricînd astăzi.  Charlie Blum rămîne un om alături de sine, deoparte, cu visul de braţ şi mai puţin cu viaţa.  Comparaţia vieţii cu teatrul şi cu visul a fost un motiv literar care... a cunoscut o întinsă difuziune în Renaştere.  Reflectarea veridică a vieţii nu poate fi identificată cu noţiunea de realism.  Asemenea preocupări fac cinste cercurilor literare din Los Angeles şi dovedesc încă o dată că literatura mai poate rivaliza cu viaţa.  Viaţa adevărată se întemeiază în lucrarea lui Dumnezeu asupra zidirilor sale şi a omenirei colective asupra fiecărui om în parte, în unirea materiei cu spiritul, a eului cu lumea din afară.  La-nceput, pe cînd fiinţă nu era, nici nefiinţă, Pe cînd totul era lipsă de viaţă şi voinţă... Fu prăpastie?  Colonii de lumi pierdute... izvorînd din infinit Sînt atrase în viaţă de un dor nemărginit.  viaţa veşnică, viaţa de veci,  viaţa de veac, viaţa veacului, viaţa vecilor, viaţa de vecie  Cinre va viaţă să iubească şi să vadză dzile bunre se-ş ţinie limba sa de rreu.  Să-l voru lua îngerii lu Dumnezeu, ei-l voru duce în viiaţa vecului  Dobîndiţi împărăţia şi viaţa de vecu  E destoinic vieţiei de vecie.  Nu ne cheamă pre noi Hristos la rău sau la piiarderea sufletului, ce la viaţa şi la lăcuita fără moarte.  Iară de vă veţi feri, viaţă nesăvîrşită fără grije veţi moşteni.  De la tine iaste izvorul vieţiei Părăsi pre Hristos, lumina şi viiaţa cea veacinică.  Mearge-vor direpţii în viiaţa veacilor  Aceasta iaste voia celui ce m-au trimes, ca tot cine veade pre Fiiul şi creade în el are viiaţa veacului şi-l voiu înviia pre el eu, în zuoa cea de apoi.  Doamne, cătră cine vom mearge? Cuvintele vieţei de veacu ai.  Unul, apropiin-   du-să, zise lui: „Învăţătoriule bune, ce bine voiu face ca să aibu viaţa vecinică?”  Iară el zise lui:... „De vei să întri în viaţă, păzeşte poruncile.” Cela ce va asculta cuvintele mele... va trece din moarte întru viaţă.  Foamea la trup moarte firească, iară la suflet viaţă cerească aduce.  Să vă întărească... întru nădejdea vieţii cei de veci.  Pre acela vestim şi mărturisim voao viaţa cea vecinică.  Omul... merge să vază lumina cea strălucitoare şi slava cea fericită a vieţii cei de pururea.  Ai moştenit viaţa cea fără de sfîrşit.  Pre dînsa ca un păstoriu prea bun o ai adus la viaţă.  Cela ce ascultă cuvîntul mieu şi crede celui ce m-au trimis pe mine..., la judecată nu va merge, ci va trece din moarte în viiaţă.  Mai toţi nădăjduiesc şi cred că vor intra în viaţă mai bună şi vecinică.  Această carte să va priimi cu dragoste... spre dobîndirea fericirei pe acest vremelnic lăcaş şi spre mîntuire sufletelor în viaţa de veci.  Drepţii nu numai dincolo viaţă vecinică dobîndesc, ce şi aice lăudaţi şi numele lor de cinste... buciumat este.  Dumnezeu a tot putinte să aibă îndurare de voi şi, pentru ca păcatele voastre fiind iertate, Iisus Cristul să vă conducă în viaţa eternă.  A trecut de la deşertăciune la viaţă veşnică, unde nu mai este nici întristare, nici suspinare.  Absurditatea unei vieţi eterne acordate unei simple brute umane nu o poate admite nici un cap raţional.  Credinţa în Christos e viaţă şi putere.  Hristos au înviat din morţi Cu sine sculînd pre toţi. Cu moartea pre moarte călcînd Tuturor viaţă dînd.  Legea vieţii  Zise ei Iisusu: „Eu sîntu înviere şi viaţă.” Acesta  iaste calea şi adevărul şi viaţa.  Eu sămt învierea şi viiaţa.  Zise ei Iisus: „Eu sînt înviarea şi viaţa.” El iaste calea şi viaţa şi dreptatea.  Viaţa de apoi  viitoare, cealaltă Domnul Hristos,... ca un platnic bun şi bogat în milă, pentru această osteneală ce vor face le va dărui într-această viaţă tot binele, cu mîntuire sufletească şi în viaţa cea viitoare îi va învrednici cu rugile tuturor sfinţilor împărăţiei ceriului.  Noi trăim pre această lume mai vîrtos pentru aceaia ca să ne putem găti spre mai bună viaţă viitoare.  Drepţii se adună înaintea lui Dumnezeu în cealaltă viaţă.  Eu o lacrimă de-aicea nu mi-aş da-o pentru toată nesfîrşita fericire din viaţa de apoi.  Ştiinţa, luîndu-ne mîngîierea unei vieţi viitoare,... pricinuieşte dezolare sufletească.  Toţi cîţi vom primi credinţa aceasta avem... siguranţa unei vieţi viitoare incomparabile.  Unii din vrednicii nobili scontau o plată în viaţa viitoare şi petreceri identice în grădinile paradisului.  Capitolul 51 credem că exprimă clar refuzul metafizicii argheziene de a concepe transcendent un paradis şi o viaţă de apoi.  Crezînd cu tărie în viaţa de apoi, ei au sperat să-şi salveze sufletul.  Andrei fără de avuţie şi fără de muiare avea viaţa-ş.  Atunce puţină vreame văzu ţara grecească mare răpaos şi multă pace şi alinată viaţă, fără valuri.  Ş-au petrecut viaţa cu cinste  Îl sfătuiia... să nu-şi dea viaţa fără grije pe viaţă cu grije şi cu cumpănă.  Cu viaţă nărocită să petreci Măria ta de pururea. La vîrsta cea bătrînă Să petreacă viaţă lină.  Le chinuia viaţa lor întru lucrurile cele cumplite, cu lutul şi cu cărămidăria şi cu toate lucrurile ce-i robiia pre dînşii cu silă.  Păstorul Faustus, trăgînd pruncii de supt pînticile lupoaicăi, i-au luat la sine şi i-au ţinut pănă i-au crescut mari... între păstori cu viaţă sălbatică.  Au zidit  mănăstioară... unde se odihnesc cu bună viiaţă călugăriţe.  Mă rog împăratului celui din nălţime... să dăruiască prealuminatului domnului nostru viaţă pacinică.  Pizmuind şi fericita ei viaţă, începu a-i face pacoste.  Viaţa ta o ai închinat lui D mnezeu mîntuitoriului tău.  În cea curtea aleasă,... O dezmierdată ducea viaţă Fără griji, supărări şi greaţă.  Călugări, ce carne şi peşte Nu mîncă, nice pot să petreacă Cu femei, ci avînd spre lume greaţă În mănăstiri duc a lor viaţă.  Voirea şi sfatul prea bunului şi marelui Dumnezeu este ca omul să îngrijească numai de tămăduirea sufletului său..., pentru ca şi cu viaţa şi cu năravurile să se deosebească de dobitoace.  Viaţa mea fi-va oare chinuită de amărăciuni sau zile plăcute şi line mă aşteaptă? Lanţuri de nenorocire şi şirag de pătimire A ajuns trista mea viaţă.  Rumînii... începură a desfăşura o viaţă slobodă, dorită de mai multe veacuri.  Alesandru, Cesare, Napoleon au avut o viaţă agitată.  În patimi... îţi sapi mormîntul... Ele sînt în toată vremea a vieţii tale soartă.  Introduseră... artele folositoare şi cuviinţele vieţei civilizate.  Îşi vedea de nacazurile sale, ducea o viaţă retrasă.  Era la sabini viaţă blîndă şi aşezată.  Oamenii melancolici petrec o viaţă sedentară, şed în casă făcînd puţine mişcări.   El le-a îndulcit viaţa şi ei se silesc a i-o amărî.  Toderică... începu o nouă viaţă avînd puterea juneţii şi cercarea bătrîneţii.  Să nu-ţi fie ruşine de o meserie care i-a permis să trăiască o viaţă onorabilă. Îi plăcea foarte mult viaţa zgomotoasă.  Marele poet... a trăgănat o dură viaţă... între geţi şi sarmaţi la gurile Dunării.  Această predominanţă a patriei noastre ţine... la acea viaţă facilă şi însufleţită pe care vine cineva aşa de des a o căuta în ţara noastră.  În trecerea sa prin Italia gustă o viaţă nouă, necunoscută.  Oamenii au avut o viaţă foarte grea.  În viaţa ta luminoasă nu s-a putut ivi nici umbra măcar a unei dureri asemenea aceleia ce nimiceşte inima.  Mare de inimă, iar de gură şi mai mare, părintele Duhu nu se învrednicise de o viaţă mai bună.  De viaţă tristă pentru copii, se teme părintele.  De ce să-şi amărască el viaţa de dragul ei?  Continuu le roade viaţa izbucniri de ură şi gelozii nemotivate.  Disciplina, viaţa groaznică între zidurile păzite de baionete, bătăile pe care le vedea împrejurul lui, toate sfîrşiră prin a-i naşte-n piept revolta.  Pentru a înţelege organizarea unui popor, trebuie studiate elementele vieţii sale, căci numai din combinarea acestor elemente rezultă forma generală a traiului său.  Vedem cîtă vreme am pierdut, puind în stihuri amăgirile şi durerile micii noastre vieţi..., înstrăinaţi adesea de marea viaţă a poporului.  .  A trăi din concepte însemnează a duce mai departe viaţa de astăzi.  Cine voieşte să ajungă suta de ani... trebuie să ducă o viaţă bună, liniştită, îngrijită.  Veghează-n noi porniri de viaţă nouă Şi nici nu ştim cum izbucnesc deodată.  Andrei ducea o viaţă aşezată.  Dinu şi Florica duceau o viaţă plină de bucurie, iubire şi de linişte.  Nu-mi pot amesteca viaţa cu viaţa lor într-un aluat omogen.  Un lucru de nimic cum hotărăşte soarta omului, cum îi răvăşeşte tot mersul vieţii!  Paşadia trăia cu schimbul două vieţi.  Viaţa scriitorilor evoluează într-un cerc de abstracţii ideologice, de preocupări profesionale şi de mărunţişuri cotidiene.  Rostul vieţii mele nu e-n patima lumească.  Să te saturi de viaţa Şi dulceaţa traiului patriarhal.  Am încercat să-l fac să-şi schimbe viaţa.  S-a refăcut singură aşa cum se refac toate vieţile din rămăşiţi şi din umilire.  O să-şi cumpere şi el, pentru viaţa lui de singuratic de atunci încolo: un pat, o masă, o sobă de tablă, un scaun.  Crescuse în casă gospodărească, departe de viaţa nomazilor.  Bunicul tău... a fost un om vrednic şi drept, dar n-a avut viaţă fericită.  Viaţa lui Pîrvan a fost profundă, înălţată, întărită, entuziasmată.  Optimismul său rezistent şi ceva cam prea sistematic... făcea să nu vadă din viaţa tăranului decît partea idilică.  Iubirea maternă va ceda goanei după fericirea egoistă, izbutind să-l smulgă din viaţa Marioarei, sacrificată brutal.  Oamenii paşnici, cu viaţă patriarhală, vedeau în mine, după felul cum începusem să mă port cu ei, un om liniştit.  Mi-e răscolită viaţa de neguri şi furtună.  Cine-mi va spune mie că nu este o altă femeie în viaţa ta?  Ce drept avem să ne amestecăm în viaţa altora?  Există în viaţa aristocraţilor un principiu curios: ca să se conserve, ei trebuie să evolueze.  Dumitru făcea parte din viaţa lor, ei trăiau, deci nici el nu murise.  O viaţă are omul şi un trai nenorocit.  Se spurcase la o viaţă uşoară, nu mai avea ce să caute la ţară.  Preţioasa icoană a vieţii romînilor sud-dunăreni din vremea năvălirii slavilor.  Foarte mulţi oameni vin... să-l întrebe pe fratele învăţătorului ce ştie el despre morţii cutare şi cutare. Lucrul ăsta îi otrăveşte viaţa.  Deaca codru frunza-şi lasă, Toţi voinicii trag pe-acasă, La copii şi la boreasă, La viaţă ticăloasă.  Altă grijă nu avea sărmanul decît cum să-şi treacă viaţa dintr-o zi în alta.  De ţ-ar pica ciocul tău Pă cum mi-ai cîntat de rău Că toată viaţa mea Mi-ai cîntat să-mi fie rea.  Foaie verde de răchită, Viaţa mea cea prăpădită.  Dochia... ca să facă noră-sii viaţa şi mai amară, i-a zis: „Ia ascultă, fetico, du-te de-mi adă o chită de viorele.”  Streină streinătate Ziaţă cu strîmbătate Mult avui d΄e t΄ińe part΄e. De soarta vieţii mele, Plîng pietrele în vîlcele.  Ai sî trăieşťi într-o viiaţî fericită.  Te uită în faţă Şi mă întreabă de viaţă.  Viaţă necăsătorită, la bătrîneţe cea mai urîtă.  Viaţa fără dragoste, moartă se socoteşte.  Viaţa bună, cînd ai pîine în gură.  Viaţa frăţească, cea mai sfîntă viaţă.  După toate cîte le întrezărim prin ceaţa trecutului, puţin prielnic pentru cultură, putem conchide că şcoala a trăit o viaţă precară, sub oblăduirea bisericii, şi ea foarte puţin favorizată de soarte.  Fir-ar a dracului ş-afurisită de viaţă!  A dracului să fie... dă viaţă... părinte... Că nimic nu s-a ales dîn mine!  Toată familia recunoaşte că fetii îi place societatea şi că nu trebuie să-şi închidă viaţa la ţară.  Merse printre cele două garduri de uluci pînă în curtea cea mare, cu grajduri, unde aveau să-şi îngroape viaţa cei doi.   Ar fi putut să-şi refacă viaţa.  Eşti tînără, ai să-ţi refaci viaţa.  Numai dacă apare între tine şi ea o convingere nezdruncinată, aproape mistică, oarbă, că acum va fi bine, poţi să-ţi mai refaci viaţa.  Trăieşte viaţa cîrpită cu aţă.  Iac-aşa mîncăm noi, domnule, cum apucăm şi unde ne prinde vremea. Viaţă de cîine, nu alta.  Tata a cîştigat la ruletă. De-acum, un trai şi-o viaţă pentru familia noastră.  S-a mutat în casă nouă. Altă viaţă!  Cîtă vreme au trăit viaţă ţărănească şi să hrănea cu puţină mîncare era cel mai sănătos om.   Acest om ducea la bătrîneţe o viaţă de student sărac.  În acea epocă îndepărtată a vieţii de boemă s-a întors o dată în ţară.  De un an şi jumătate viaţa mea e o viaţă de spion şi condamnat.   Citeşte pe romantici şi visează o viaţă din cărţi şi din vis.  Cinre e preamîndru şi meşteru întru voi se arrate din bunră viaţă lucrul său întru blîndă preamîndrie. Trebuiaşte... viiaţa dereaptă şi curată.  Proslăveaşte... viiaţă sfîntă oamenilor carii vor lua preţul la giudecată.  De veri avea minte curată şi viaţă dereaptă, să nu lăcomeşti la dobîndă hitleană.  Tu-m fii îndireptătoare,  tu-m hii folositoare şi a toată viaţa mea socotitoare.  Amîndoi lăudaţi de viiaţă bună şi curată.  Schimbîndu-şi neştine firea şi viaţa cea rea..., îndeamnă pre giudeţ de-i mai micşureadză certarea.  .  Au sosit la desfrînată şi făr’ de ruşine viaţă.  Dînd răspuns minunat a streină şi cinstită viaţă ce-au vieţuit.  Carii lumea lăsară şi toţi cu curată viaţă lăcuiră pre pămînt, proslăveşte.   În proastă viaţă... dzilele petrecîndu-şi.  Iaste osebirea traiului şi viaţa unui bun de a unui rău.  I-au spus pentru un preot, cum să petrece viaţă rea şi preacurvească.  Să schimbe firea, să schimbe viaţa şi să se facă îmbunătăţit.  Credinţa iaste îndreptarea vieţii  .  Alergînd strig cătră tine: scoate din stricăciune viaţa mea, mult milostive.   Nu se poate tîlcui puterea carea o are viaţa cea bună sau cea rea a părinţilor şi a maicelor, spre a face pre născuţii lor asemenea şie întru năravuri  Fiindcă viaţa este bună şi sfîrşitul ei nu va fi rău.  Mult poate chiriarhul cu viaţa cuvioasă.  Începînd din nou o viaţă desfrînată, îşi vatămă sănătatea.  Acest proverb pe mulţi îi face A cădea în vieţi pătimaşe.  Fu numită scroafă, pentru desfrînata sa viaţă.  Toate gîndurile lui se abătură asupra acestei vieţi curate, pentru care lumea nu era încă decît vis şi lumină.  Năzuisem să aflu într-o viaţă de stricăciune uitarea.  Patriarhul...  li-au trimis pre un Mihail Mitropolit, împreună cu alţi 6 episcopi, oameni învăţaţi şi întregi la viiaţă.  Da amarnic mai ieşti la viaţă; cînd te mînii faci sînge-n baligă.  Taci mă din gură, nu mai vorbeli; ţîne-ţ viaţa, nu rînji degeaba.  Cu prea cuviosul, cuvios ti-i face, cu nevinovatul, ţ-va fi viaţa-n pace.  Cînd muierea e mută şi bărbatul e surd, e viaţa cea mai bună între amîndoi.  Cînd bărbatul şi femeia se iubesc şi ţin în dreptate, viaţa lor curge dulce întocmai ca apele unui pîrîu liniştit.  Cinci ani de viaţă cu un om istovit...; în urmă văduvă.  Viaţa lor împreună la Stăneşti se prelungea prea mult.  Viaţa mea cu Matilda fusese cumva atît de greu fisurată încît în ciuda faptului că acum ea mă iubea..., fisura nu se lipea.  Avîndu-şi viaţă între soţii, s-au încleştat cu o samă de evanghelişti... şi s-au făcut ficioru de domnu.  Cea mai multă viaţă cu Inorogul împreună ne-am petrecut.  Cu Domnul să te dai în viaţă Şi-ţ va da pre voaie inemii dulceaţă.  Bine iaste a tot omul Să se dea-n viaţă cu Domnul Şi să-i cînte sfîntul nume.  Văzînd ceelalţi voinici într-acest chip, să dederă în viiaţă cu eli   împreună şi cu celelalte amazoani.  Să vor fi prea iubind unul pre alalt şi vor fi avînd viaţă stătătoare şi bună într-această lume.  .  Avînd fata lui Scarlat albaţă pre un ochiu, n-au avut viiaţă bună cu Alecsandru Vodă.  Cu tine m-oi logodi Ş-om face ca-                 să-mpreună, Să trăim viaţă bună.  Stăi, bădiţă, nu te duce, Ş-om trăi viaţă dulce.  Vasilie Vodă nici cu un megiieş... viaţă bună n-au avut.  De cînd am avut scena aceea penibilă, după care ne înţelesesem că trebuie să ne desfacem viaţa, relaţiile noastre s-au îmbunătăţit.  Dzise Faraon fraţilor lu Iosif: ce iaste viiaţa voastră? De să va întîmpla cineva... să se îndemne de voia lui să pohtească viaţa călugărească şi va vrea să lăcuiască în mănăstire, să fie priimit.  Alergînd la viiaţa călugărească, să făcu igumen.  Adevărul de crezut... poate să folosească la viaţa politicească.  În urmă va alege viaţa monahicească.  În viaţa soţială, darul ce a priimit fiecare de la Dumnezeu îl face folositor şi trebuincios concetăţenilor săi.  Afară de importanţa himiei în viaţa uzuală,... ştiinţa aceasta trage atenţia şi mai mult cînd se priveşte ca ştiinţă speculativă.  Ţinta lui... a fost... a descrie lucrurile fiecăruia în viaţa privată.  De la cel dîntăi pas în viaţa publică învăţa a crede că guvernul cînd vrea poate face o nedreptate.  Nicăiri... viaţa urbană nu apare mai nulă ca în spaţiul inferior dintre Prut şi Olt.  e perfecţionarea vieţei civile, dezvoltarea societăţii zisă în propriu, a relaţiunilor oamenilor între dînşii.  Pune în ordine toate lucrările vieţei civile şi politice.  Viaţa literară, de cînd cu descoperirea tiparului, a dobîndit caracterul unei deosebite gravităţi.  Îl face părtaş... la viaţa publică şi privată.  Un mic simbure greşit în organizaţia societăţii, în viaţa economică, creşte şi îngroapă o naţiune.  Micile mizerii economice ale vieţii de toate zilele.  Gherasim se desprinse cu viaţa sa de dvornic.  Numeroasele temple... dovedesc o viaţă religioasă puternic dezvoltată în Dacia.  Viaţa monahală nu m-ar speria.  De la 1774 înainte înfăţişarea vieţii noastre literare se schimbă cu totul.  Aceştia reuşesc să stabilească o punte de trecere între viaţa obişnuită de seminar şi aceea pe care, de la o anumită vîrstă, încep s-o viseze.  Aceste obiceiuri se raportă la viaţa agricolă.  Nu lipsesc nici motivele de flori sau din viaţa zilnică.  Putem să ne dăm seama de înfăţişarea oraşelor Europei, şi chiar a vieţei urbane şi rurale de pe acest timp.  Un memorial menit să colecteze numai date din viaţa scriitoricească.  ntregul fast al vieţii feudale Cu castelanii ei medievali.  În casa asta streină, e o viaţă de familie cotidiană.  Pe romînii din Carpaţii nordici i-a dus acolo transhumanţa caracteristică vieţii lor pastorale.  Moldovean cu străbuni de pe vremea lui Vodă Ştefan, nu se mai simţea contemporan cu viaţa Parisului.  I se mai întîmplase asta în viaţa lui de pescar.  Ne aşteaptă... luni de viaţă de campanie, cu trude, suferinţi.  Un pictor italian se instalase pe puntea de sus ca să schiţeze cîteva scene din viaţa de bord.  Există o dialectică interesantă a vieţii ştiinţifice.  Descompunerea lichidelor, prin ajutorul curentului electric, are numeroase întrebuinţări în viaţa practică.  Începe să participe la viaţa noastră artistică.  Partea pur documentară apare numai în evocarea vieţii de bordel.  Obiceiul a luat naştere dintr-un episod al vieţii păstoreşti.  Un rol important îl joacă în viaţa juridică semnele particulare.  În atmosfera savantă a vieţii studenţeşti..., ne făcuserăm datina de-a ne discerne şi afirma originile după harta lui Herodot.  Luînd parte mai apoi la viaţa teatrală şi politică,... în experienţa lui Caragiale s-au amestecat toate categoriile şi toate tipurile.  În Moldova... a apărut mai pregnant, mai dezvoltat şi mai întîi o viaţă de curte.  Duce o intensă viaţă de noapte: bar, bal, muzică, dans, şampanie.  Viaţa orăşenească din Imperiu era... puternică.  Romanul... rămîne interesant mai ales prin fresca vieţii literare din Bucureşti.  Un termen împrumutat din viaţa bisericească.  Se întîmplă adesea în viaţa de toate zilele să întîlnim figuri care seamănă între ele.  Asta ar fi cea mai urîtă zi din viaţa mea de medic.  Aşezările... aveau o viaţă pastorală proprie.  Un popor, trăind o viaţă religioasă ortodoxă sub influenţă slavă, a păstrat totuşi singur numele Romei.  Viaţa redacţională însăşi ar trebui aşezată pe baze mai omogene.  Viaţa universitară trece printr-o gravă criză.  Ei cu saţiul şi cu viaţa trupească datoriia fireei şi partea ceaia buna mainte o pierd.  Să nu iubească viaţa cea trupască spurcată  Activitatea vieţii spirituale, îndeletnicindu-se cu lucrările minţei, se deosebeşte de organica trupească fiinţă.  Partea I cuprinde funcţiile veghetative sau a vieţii trupeşti..., a II- funcţiile animale sau a vieţii sufleteşti.  Fenomenele conştiinţei... sînt toate manifestările vieţei interne.  Sufletul nostru... posede trei facultăţi sau putinţe distincte al căror eserciţiu constituieşte viaţa psihică; acestea sînt sensibilitatea, inteligenţa şi voinţa.  În lumina minţii şi căldura inimei sau în cunoştinţa adevărului şi sîmţirea lui cu tot sufletul se cuprinde viaţa noastră cea morală.  Cîte încîntări nu mai culege el... în dulcea viaţă a amorului!  Nemişcarea e caracterul vieţei morale: e starea în care a căzut cea mai mare parte din populaţiunile Asiei, unde dominările teocratice reţin omenirea.  Poezia este un product de lux al vieţei intelectuale.  Găsim la amîndoi aceeaşi viaţă sufletească.  Ei vor fi găsit elementele constitutive a vieţii lui sufleteşti în realitate.  Oamenii... duc o viaţă instinctivă.  Scrierea practică... fixează şi transmite, prin semne văzute şi permanente, expresiunile vieţii noastre psihice îmbrăcate în haina limbii.  Era dintre acele femei părtinite de fire, ce rămîn cu inima caldă pînă la bătrîneţe şi păstrează un rătăcit parfum de tinereţe, chiar în viaţa lor fizică.  Cînd pentru întîia dată sufletul omului s-a trezit la viaţa conştientă în lume, turburarea iubirei, a fricei, a mîniei, a necunoaşterei i-a acordat sufletul liric, religios, politic.  Ochii – oglinda sfîntă a vieţei lăuntrice erau ca şi morţi.  Îl scutea... de a trăi sufleteşte prin el însuşi, de-a avea o viaţă sufletească proprie.  Limba ar fi un instrument, un mijloc de exprimare al omului care vrea să comunice conţinutul vieţii sale sufleteşti.  Mîndria oraşului, de altfel ca şi a vieţii spirituale americane, este universitatea.  Admitem contradicţia ca pe un principiu de viaţă spirituală.  Reflecţia asupra structurii sufleteşti e un semn... al existenţei vieţii interioare.  Artistul... este obligat să exploreze viaţa interioară a altora prin experienţa sa proprie.  Poezia nu este explozia spontană a vieţii interioare.  Vestigii de viaţă materială şi spirituală a populaţiei romane... au fost descoperite în 36 de localităţi.  Şi semărară agre, şi răsădiră vini, şi feaceră plodu de viiaţă.  .  Den grîu... a patra parte fie a voastră pre sămănatul pămîntului şi pre viiaţa voastră.    I-au dat sate în Ţara Moschicească de chivernisala vieţii.  De voiu rămînea vie, să-m fie de îndestularea vieţii şi a celor trebuincioase.  Zaherele şi... altele ce sînt pentru îndăstularea vieţii.  .  Se dublează... avaeturile logofeţilor al treilea, dat fiind scumpetea vieţii  Muncesc cu sapele de-şi chivernisesc viaţa dintr-o zi pînă într-alta  Nu voiesc să-mi cîştig viaţa de la gîdea compatrioţilor miei.  O mică parte de locuitori rămîne  ca să păzească satele, iar ceilalţi... se duc ca să cîştige viaţa şi să strîngă stări însemnate, exercitînd negoţ sau industrii.  Atunci începu lupta grea pentru viaţă, care se îngreună şi mai tare prin căsătoria lui cu Sura.  Şedea la masă... vorbind în ticnă despre cum se scumpeşte viaţa.  Îşi văzu viaţa asigurată cu cele două proprietăţi rămase de la bătrînul Budu.  Purtarea negoţului nu era făcută în genere numai... de indivizi ce căutau să-şi agonisească viaţa numai din munca lor cinstită.  Interesante note pentru a cunoaşte cum era viaţa de ieftină pe acele vremuri fericite.  Îşi agoniseşte viaţa în cinstea şi sudoarea feţei.  În buzunar are preţul lor  preţul vieţii pe o lună.  Trebuie să ne cîştigăm cu amar viaţa între ceilalţi oameni.  Tatăl... dorea pentru fiul său o profesie mai lucrativă, care să-l facă să-şi cîştige viaţa cît de curînd.  Zîmbea la cîte un trecător... ca spre a-i spune că viaţa se cîştigă în sudori.  Costul vieţii  De hrana vieţiei grijiia-se.  Căşarul de groaza bătăiei au fugit, mi-au lăsat căşăria, tocmai în vremea cînd puteam să cîştig şi eu hrana vieţei mele.  Ar sui mijlocirile vieţei prea sus cu preţul.  Am... numai o casă proastă şi o moşioară, din care abia îm agonisesc cele spre hrana vieţii trebuincioase.  Nu avea mijloace să cumpere hrana vieţii.  Ne aflăm în desăvîrşită sărăcie. Hrana vieţii i plata birului numai unul Dumnezeu ştie cu ce trudă şi amar ne-o scoatem    Îşi omora el prada nu pentru hrana vieţii, Ci numai pentru sînge a omorît.  Cît a mai trăit, cu milostenie îş ţinè viiaţa lui. Cu simbriia a tot satului în carile lăcuia din dzi în dzi viaţa îşi sprijeniia.  O mulţime de artişti de talent... îşi ţin viaţa cu greutate.  Meşterul nostru de odinioară... era atît de sărman, că abia îşi ţinea viaţa de azi pe mîni.  Destulu e noao ceia ce au trecutu anii viiaţiei voia păgînriloru a face îmblîndu întru mîniiciile loru, întru pohtiri, întru beţii.  Cîntu Domnului în viiaţa mea, cîntu Dzeului mieu pără sîntu. Trecut-au amu viaţa noastră şi tăiarea morţiei apropie-se.  Blăstemat pămîntul, în lucrul tău cu nevoie te hrăneşte dentr-însu în viaţa ta.    Fu vreamea a toată viaţa lui 9 sute şi 50 de ani şi muri.  Aceştea sînt anii zilelor vieţii lui Avraam, cîţi au trăit: 175 de ani.  Robul tău în laturea vieţiei fă-l. Vom scrie... pînă unde ne va lungi Dumnezău vremea şi viaţa.  Tot mai bine ştiu cei de loc decît cei streini, însă ce să face în viiaţa lor, iară nu în delungate vremi.  Cea mai multă viaţă în vînturi şi în ape mi-au trecut.  La 230 ani de ai vieţii lui au născut pre Sith.  Au omorît mai pre mulţi atunce, la moartea lui, decît în viaţa lui.  Să să ştie că multă viaţă mi-am cheltuit eu la mănăstirea Drăguşului.  Să trase viaţa lui pînă în zilele lui Iulian.  Aceşti de laudă vrednici domni multe cărţi rumîneşti, cu vătămarea sănătăţii şi scurtarea vieţii sale, pentru treaba copiilor celor rumîneşti au făcut  Voi foarte mulţumi dumitale rămîind de-a pururea rugător... pentru îndălungarea anilor vieţii dumitale şi fericirea sănătăţii  Toate simţirile preste măsură, frica şi mînia, aduc scădere sănătăţei şi vieţei omeneşti.  Viaţa celui bogat i să pare scurtă, iar celui sărac lungă.  Scurtarea vieţii ne opreşte a ne întemeia lungi nădejdi.  Doream ca de e prin putinţă să mi să scurteze viaţa şi să ajung mai curînd într-aşa bătrîneţe cinstite.  Este adevărat că descriind Serafimul nu am făcut decît o aluzie sau asemănare de tot ce am văzut mai frumos în viaţa-mi.  Acum  d-abia ajunge o viaţă de om unui stăpînitor ca să facă o flotă vrednică d-a ieşi înaintea unei puteri.  De este hotărît... ca acest an să fie cel după urmă al vieţii noastre,... fie.  A trecut  ş-această vară şi cu ea un an a vieţii.  Lungă este a omului pruncia şi junia, dară nici viaţa nu e scurtă. În urmarea acestei dieţi au simţit o aşa mare uşurinţă,... fiind pănă la sfîrşitul vieţii sale foarte sănătos.  Cînd vine ceasul... cheamă doftor, să-i ajute, carele de multe ori mai lungeşte viaţa omului.  Bunăstarea... lungeşte viiaţa, iar sărăcia o scurtă.  Chemă pre om şi toate făpturile... ca să le hotărască anii vieţii şi soartea  Anii trec, viaţa-mi scurtează.  Nu ştiu în viaţa me să fi pitrecut un ceas mai greu.  Îndată a şi murit, avîndu-şi terminat viaţa.  Aşi fi dat o jumătate din viaţa-mi numai ca totdauna să fiu robul ei!  El intra în al douăzeci şi doilea an al vieţii sale.  În ultimii ani ai vieţei, Ovidiu trămitea... următoarea epistolă.  Căci mult, ah! mult în viaţă eu te-am iubit pe tine.  Pe anii vieţii sale Moartea mîna şi-a întins.  Mult ţi-am greşit eu ţie în viaţă!  O zi din viaţă să-mi fi dat, O zi mi-era de-ajuns.  Ai fi trăit în veci de veci Şi rînduri de vieţi.  N-am păţit eu asta numai o dată în viaţa mea.  Viaţă mai scurtă, dar poate mai plină.  Întîia oară în viaţă se împrumutase şi el.  Tot ce-ai avut, toate de cîte te-ai bucurat în viaţă au venit aşa, rod al întîmplării.  Să-l văd venind, Aş mai trăi o viaţă.  Eschimosul coase în haine o bucată din piatra de la vatră, crezînd că prin aceasta îşi asigură o viaţă lungă.  Acolo  s-au strecurat patru ani din viaţa mea.  Viaţa lungă, longevitatea, nu se obţine decît printr-o igienă bine înţeleasă.  La căpătîiul celalt al vieţii, întrezăream putinţa de a pune iar mîna pe bucăţica de pămînt pierdută.  Ştia şi el că viaţa nu se termină cu cei patru ani de seminar, ci că abia de aici încolo se începe.  În o clipă, mi se păru că am trăit o viaţă întreagă.  Nu simţea că e la acel timp al vieţii cînd durerile şi doliurile ne pîndesc şi sapă gropi împrejurul nostru.  I se pare fiecare clipă mai lungă decît toată viaţa ei de pînă atunci.  Acasă Gogu se mîndrea că n-a citit în viaţa lui decît numai franţuzeşte.  A trăit trei sferturi din viaţă fără nici un rost.  În ultimii ani ai vieţii sale, Eliade învăţase să lucreze prob.  Pentru a găsi răspuns la întrebarea: ce e personalitatea?... mi se pare că o viaţă de om nu e de ajuns.  Şi-a dat seama, întîia oară în viaţă, că numele morţilor sună altfel decît numele celor vii.  Am avut parte în viaţa mea de odihna vîntului şi de liniştea valurilor.  Cînd ne-am sculat, am avut în faţa noastră una din acele privelişti pe care rareori în viaţă ai prilejul de a le întîlni.  Şi-a petrecut o mare parte din viaţă în călătorii.  Petrecîndu-şi cea mai mare parte din viaţă la Constantinopol..., Cantemir a avut răgazul să-şi cultive mintea lui isteaţă.  E singurul om care numai într-o viaţă, într-o singură viaţă scurtă, s-a realizat imens şi deplin.  Viaţa mea a fost lungă, plină şi strălucită.  Aşa-mi trece viaţa mie, amărîtă şi pustie.  În primele 8 zile ale vieţii puii sînt urîţi.  În sol trăiesc toată viaţa sau o parte din viaţa lor numeroase animale mai mari – viermi, miriapode, insecte etc.  Lucrase destule drumuri de fier în viaţa sa.  Valea sui, dealul cobor, Îmi trec viaţa tot cu dor.  Domnule, Măria ta, Mai lungeşte-mi viaţa.  Puterea voi i-aţi luat Şi viaţa i-aţi  scurtat, Şi din om frumos, Voi l-aţi făcut ros şi putregăios.  De ce n-au dat Dumnezeu... Să ia frumos pe frumos, Dar ia frumosul pe slut Şi-ş trec viaţa cu urît.  Să ţină feciorii paş, Pe tunetul dobelor, Pe scurtarea zilelor, Pe tunetul trîmbiţii, Pe scurtarea vieţii.  Ascultă-ne, babo, fa, Lungă fie viaţa ta De ne-i spune tu ceva.  Şi-i săruta, vezi, mîna Că i-a lungit viaţa.  Am mînca la tine... ca niciodată-n viaţa mea.  Viaţă scurtă, învăţătura lungă.  Viaţa lungă la cel sărac, scurtă să pare la cel bogat.  Viaţa ţi să lungeşte cînd sufletul să-nveseleşte.  Scoală-te de dimineaţă De vrei să lungeşti din viaţă.  Mîncarea de demineaţă lungeşte viaţa.  Somnul ca vameşul, viaţa pe jumătate ne-o dă la o parte.  Viaţa acelei foi a fost pe atît de scurtă pe cît de glorioasă.  Multă sănătate şi viaţă îndelungată îţi poftim de la puternicul Dumnezău Ceriurilor mă rog să vă ţie... sănătoş cu viiaţă  Noroc, sănătate, viaţă lungă, succes, domnule Petrini!  Ĝe la ŝir ĝe ńintă criaţă Să aibă gazda viiaţă.  Aţa vieţii  Firul vieţii   Acum eşti în vara vieţii şi cînţi nu ca poetul, ci ca greierele.  Trist e deşertul ce se-ntinde Pe sub amurgul vieţii.  Cînd toamna vieţii vine, o frunte se-ntristează.  Tinereţele sînt primăvara vieţei.  Sfinţi fiţi întru toată viaţa.  Vedea-veri dulceaţa Ierusalimului în toate zilele vieţiei tale.  .  Această slujbă în toată vreamea vieţiei fiilor lu Israil între toată sămînţa lor să se ţinie.    Pentru numele tău cel svînt am lăsat toate şi după tine am călătorit întru toată viaţa mea.  Să cauţi pre maică ta, cinsteşte pre ea toate zilele vieţii.  Toţi în toată viaţa îl pîndesc.  Cei ce veţuiesc în toată viaţa lor cinstit.  Mai de folos cînd am aduce noi pre prunc întru acea stare, ca preste toată viaţa sa... să se poată însuşi pre sine afla.  Pe tine te voiu cunoaşte în toată viaţa mea izbăvitoriul meu, dar iată-mă căci nu pociu să-ţi slujesc ca unui stăpîn.  Haldeii... în toată viaţa lor filozofa.  Rareori se întîmplă să se lepede un minut de ceea ce au dorit în toată viaţa lor.  Virtutea ne însoţeşte întru toată viaţa.  Pe muierea în toată viaţa să o porţi în spinare şi o dată să o laşi jos, iar ea să vaită că a ostenit.  Mulţi dintre noi rămîn copii mici toată viaţa lor.  A-ncercat, fireşte, şi el, toată viaţa, să colaboreze la ieftinul progres al scumpei sale Romînii.  Dacă la botez curge vreuna din lumînări, copilul toată viaţa lui va plînge.  Bătrîna, ca una ce a trăit o viaţă întreagă în lumea actorilor,... şi-a înscenat o ieşire teatrală.  Dimitrie Cantemir a fost cel dintîi care toată viaţa lui s-a năzuit să formeze pentru proza romînească un stil artistic.  Omul care a trăit o viaţă într-o strîmtă vale de munte, la prima vedere a vastului spaţiu liber, ce-l dă orizontul mării, se va da înapoi speriat.  Manuela toată viaţa trăise aşa, într-un mediu străin de ea, şi încă nu se desprinsese.  Tu care o viaţă întreagă ai plătit... Poţi să plăteşti şi acum.  Călătoria bună pentru cunoaşterea unui oraş este să rămîi şi să-l parcurgi toată viaţa.  Omul are peste cincizeci de ani, a trăit o viaţă strîmtorat.  Ce se întîmplă cînd omul trăieşte o viaţă întreagă la fel cu el însuşi şi iată că într-o zi i se spune să fie altfel decît a fost pînă atunci?  Întreaga lui viaţă în lotcă-a petrecut-o.  Toată viaţa m-ai scăpat de buclucuri Şi-au întrebuinţat viaţa în sporirea avuţiilor obşteşti.  El muri convins de triumful ideii căreia şi-a consacrat viaţa.  Toate mizeriile, speranţele şi rîvna acelui ce-şi cheltuise o viaţă întreagă după întunerecul cortinei, toată durerea şi sărăcia... apărea în toată goliciunea ei.  Tînărul istoric... părea a-şi fi închinat viaţa cercetărilor de cronici.  Mi-am pierdut o viaţă-ntreagă după visuri mincinoase.  Destinîndu-se artei şi consacrîndu-i o viaţă întreagă  ... o ridica, pe acele vremi, pînă la nivelul unui om bogat şi de neam.  Amîndoi şi-au măcinat viaţa în gazetărie.  Vom avea imaginea completă  a ceea ce rămîne dintr-o viaţă dedicată cu o superbă frenezie scrisului.  Cînd să va prileji un om căsariu... să-şi dă-ruiască avuţiia sa fămeii,... acest dar să va adevăra după moarte, iară nu în viiaţă.  .  Şi-i osăbeşte de sfînta ceată, De le dă-n viaţă direaptă plată.  Nimică în viaţă nu i-au dat, după cum altor nepoţi  Dînsul n-a căpătat vreo glorie în viaţă.  Culmea moftangiului savant: a-şi comanda statuie încă din viaţă.  Aceste articolaşe – necrologuri erau surprinzător de elogioase, contrastînd cu ostentaţia cu care era trecut sub tăcere în viaţă.  N-a cunoscut moartea din viaţă.  Creştinul care crede în mîntuirea sufletului... are încă din viaţă linişte duhovnicească.  Oamenii eminenţi sunt onoraţi, sărbătoriţi în viaţă şi după moarte.  Tu, încă din viaţă, ai trecut, ca să zic aşa, prin starea de bardo şi ai suportat-o bine.  Cine orce învaţă Nu uită în viaţă.  Să-i ia avuţiia şi să-l gonească dentr-acel loc, în toată viiaţa lui să nu să mai afle pre acealea locuri.  .  De atuncea n-au mai vădzut Muldova în toată viaţa sa Ştefan Vodă.  Nu va mai pîri pre nimeni, în viaţa lui.  Cînd nici a trăi greceşte sau turceşte bine nu ştia, rumîneşte nu era în viaţa lui cu putinţă ca să înveţe.  În viaţa lui n-a pus mîna pe o carte de joc.  Era să-şi iasă din minţi de mirare... dînd de atîtea lucruri, ce nu  mai văzuse el în viaţa lui.  În viaţa mea  n-am văzut ceva mai îngrozitor.  Căpăta cîte una ţeapănă cu măciuca de nu o va uita în toată viaţa lui.  În viaţa voastră n-o să mai  gustaţi adevărata bucurie.  Jur că în viaţa mea nu mai merg cu proştii la drum.  Tu nu vezi că n-a purtat guler în viaţa lui?  În faţa lui o clădire tot albă,... cum nu mai văzuse în viaţa lui.  Nu mai văzuseră în viaţa lor marinar cu asemenea tabiet.  În viaţa lui n-a ciocnit şi el un pahar acasă!  Pălincuţă draga mea, M-am jurat că nu te-oi bea În toată viaţa mea.  D΄i cîn mama m-o făcut, io îm viaţa mę sătul... nu m-am văzut!  Dzeastrele... le va lua fata, şi după viaţa ei încă şi ceia ce vor moşneni averea ei.  .  După a noastră viaţă şi domnie, poftim ca să nu le strice mila şi aşedzarea aceasta  Aşijdere şi după a noastră viiaţă... poftim ca sî nu strice daniia  După viaţa noastră cine va fi domn în ţară... să nu ia a noastră danie şi a noastre zapise.  După viaţa noastră cine va fi domn dintre copiii noştri... să nu... strice a noastră danie.  Mă voiu ruga lui Dumnedzău şi-ţ va curma viaţa ta.  Să ruga lui Dumnedzău să le taie viaţa.  Nemilostiva ursită se va milostivi a-mi tăia aţa vieţii.  La mulţi au curmat beutura şi viaţa.  Cerul... Să-mi taie viaţa, să mor.  Foarfecele censorului au venit şi i-au tăiat firul vieţii.  Părea un junghi că-i curmă suflare şi viaţă.  Simţea o durere grea şi îndesată care-i curma viaţa.  Moartea... se arată oamenilor pe neaşteptate şi pe neştiute ca să le curme firul vieţii.  Dacă nu e rînduit să-şi afle caii, apoi mai bine să-i ciunteze viaţa.  Taie-i viaţa ei ori mie.  Tu, domnuţ Roşmon crai, Cum o poţi dzîce asta, Că mni-(i) ciunta viaţa?  Rău mă tem că m-a afla Şi mi-o ciunta viaţa.  A, dac-a ta viaţă... De asprele ursite nu ar fi fost curmată.  Viaţa i s-a ciuntat.  Cu aripile ultimului său zbor i s-a frînt şi viaţa.   Cine va săpa groapă altuia să-l surpe, Sîngur ş-va cădea-n rîpă şi viaţa ş-a rumpe.  Astfel şi viaţa mea Se va rupe, vai de ea.  Cum de ţi-ai uitat de nalta vîrtute... Şi vruşi a-ţi curma dorita viaţă?  Prietenul care mi-a scris-o, nu de mult, năpraznic, şi-a pus capăt vieţii. El mai pusese capăt vieţii unui frate al său.   Nu zăbovită vreme au împlinit şi dzilele vieţii sale craiul, în locul său lăsînd pre fata sa.  Blagoslovind pre feciorii lui..., ş-au plinit viaţa.  Plinindu-şi Samuil viaţa, au murit.  .  I-a dat babei poruncă straşnică să nu cumva să le lase p-afară, că i s-a împlinit cu viaţa. Nu-i revăzusem de 22 ani! O viaţă de om! A avut unul din acele succese care nu se pot uita o viaţă de om.  Trecură ani mulţi – o viaţă de om – şi prin sat nu se mai vorbea nimic de Marina şi de boarul. Păstorii romîni... de o viaţă de om se strecurau... în colţul sud-estic al Ardealului. Apoi eu de-o viaţă trăiesc între munteni.   Te rog... să dai Academiei să tipărească aceste lucrări la care am muncit o viaţă de om.   Dealurile pe care o viaţă de om tatăl lui Turturică le-a urcat, le-a coborît. Aceasta se stabileşte printr-o încercare la maşină, observînd la o sculă de probă randamentul şi viaţa ei. Durata de funcţionare (viaţa) rulmenţilor este în strînsă legătură cu sarcina pe care o suportă şi cu iuţeala la care sunt puşi să lucreze.  Fiecare pas al vieţii omenirii este un pas în această cale care o apropie de Dumnezeu.  Se manifestă încă o dată cele două... legi din viaţa tuturor limbilor: scăderea fonetică şi scăderea logică.  Eliade era în mintea părinţilor noştri ca o primă icoană literară..., ca un centru de unde pleca viaţa poeziei.  În viaţa naţiunii noastre este de importanţă unică momentul cînd cultul, plin de iubire şi evlavie, al trecutului romînesc, începe a fi propagat de la catedra unei şcoale înalte.  Preocupările pentru studiul vieţii poporului romîn s-au îndreptat în trecut mai ales spre activitatea lui culturală şi literară.  Fenomenul lingvistic... numit etimologie populară joacă un rol deosebit de important în viaţa oricărei limbi.  Ştie istoria fiecărei străzi, cunoaşte toate evenimentele ce au marcat viaţa lor.  Nu vom mai repeta aici însemnătatea în viaţa acestui popor a marei preoţii a zeului Zamolxis. Să înapoi nu-l voiu aduce ţie, în toată viiaţa mea vinovat să fiu. Să-l ducă la o mănăstire departe, să şadză acolo în toată viiaţa lui.  .  Casnicilor care aţi încheiat între voi o legătură pe toată viaţa, fiţi totdeauna cu inima curată!  În acea ocnă nu lăcuiesc... decît numai aceia care sînt osîndiţi pă toată viaţa  Mă voi căi toată viaţa.  Încrederea şi sinceritatea amorului puternic... m-a supus ţie pentru viaţa întreagă.  Să ne privim nesăţios Şi dulce toată viaţa.  Poporul crede că muierea care taie vreun cocoş năzdrăvan... rămîne apoi şchioapă în toată viaţa.  Dacă vrea să-i jelească toată viaţa, e slobodă.  Nu gîndesc o fericire mai deplină... decît să te ştiu... apărată de mine pentru toată viaţa. Puţin a lipsit să nu rămîn acolo, pescar, legat de zeiţa bălţilor toată viaţa.  Traian simţea că va purta în el toată viaţa dulceaţa acelui glas.  Dacă mă reped acuma în tine te fac de uiţi pe toată viaţa că ai fost vreodată preşedinte.  Jocul ei dumineca Îmi robeşte inima Pentru-ntreagă viaţa.  Rămase bogat pentru toată viaţa.  Fiţi de acuma înainte înţelepţi toată viaţa voastră.  Dacă ţ-i drag..., a tău sî fii pi tătă viaţa ta.  Titlurile n-au fost decît pe viaţă, fără a lăsa drept la urmaşi.  Sosiră... doi ciauşi, solii sultanului, aducînd... un firman de domnie pe viaţă.  Hotărîrea acestei judecătorie... osîndi mai pe toţi conspiratorii la ocnă pe viaţă.  Cine nu-şi aduce aminte de tinereţea sa..., de acele hotărîri, de a fi serioşi în amor, că-i pe viaţă.  Acum zic şi ieu că pot duce vornicia pe viaţă fără să te simţi.  Contractul de rendită pe viaţă.  Reuniunea a avut 27 membri pe viaţă.  Pentru această muncă se întrebuinţează şi răufăcători închişi pe viaţă.  A fost amestecat într-un complot.... Asta i-a adus arestarea, judecarea şi osîndirea la temniţă pe viaţă.  Condamnaţii la muncă silnică pe viaţă, de cîte ori li se comută pedeapsa, îşi fac un rînd de haine noi.  Gavrilcea fu condamnat la muncă silnică pe viaţă.  Au rămas certaţi pe viaţă.  Vorbeşte şi te fac omul meu pe viaţă.  Codrului i-ai dat verĝaţă, Mńiie năcaz pă viaţă.  Mă băga în puşcărie pă viaţă.  Frate de cruce, tovarăş pe viaţă şi pe moarte.  Acolo se varsă Tigrul şi Eufratul, strînşi laolaltă, pe viaţă şi pe moarte, nedespărţiţi în veac.  Viaţa mea ispovedescu ţie. Vieţile pătriiarhilor sîmt scrise în Bitie. Letopiseţul nostru cel moldovenesc aşa de pre scurt scrie, că nici de viaţa domnilor carii au fost toată cîrma, nu alege.  Să ceteşti... prăvind ca pren oglindă viaţa a domnilor trecuţi.  Cu vrerea lui Dumnezeu începui a scrie de viaţa şi povestea şi lucrurile marelui împărat Alexandru Machedon.  Petreceţi aşa prin biografia Mîntuitoriului, prin minunile cele mai de căpetenie care le-au făcut el, apoi apropiaţi-vă de naşterea, viaţa şi moartea lui.  De viaţa şi de filosofia lui Dimocrit să citească cineva pre Bail.  În operile oricărui artist sau scritor a trebuit să se vază şi oarece asemănare cu viaţa lui.  Aş pune rămăşag că istoria vieţii  d-tale a să ne facă să adormim.  Un german... scrise prima încercare critică asupra vieţei eroului nostru.  Ascultă mai bine istoria vieţii mele.  Materia acestor lucrări este luată din viaţa romînilor moldoveni. A studia viaţa unui om este a pătrunde cu un ochi firm şi drept acel haos moral care o acoperă de toate părţile.  Intenţiunea noastră n-a fost... de a povesti viaţa folositoare şi zbuciumată a postelnicului Constantin Cantacuzino.  Şi cînd propria ta viaţă singur n-o ştii pe de rost, O să-şi bată alţii capul s-o pătrunză cum a fost?  Şi cînd gîndesc la viaţa-mi, îmi pare că ea cură Încet repovestită de o străină gură.  Este lungă şi nu prea veselă istoria vieţii lui Zibal.  Îşi vedeau întreaga viaţă şi toate bucuriile amestecate laolaltă.  Vedea întreaga ei viaţă Un cîmp pustiu, prin care ea Cu multă plîngere-şi ducea Durerea timpului de faţă.  Fiecare... gîndea cu jind la viaţa acestui patriarh, aşa de iubit şi ocrotit de fii şi de nepoţi.  O legendă de cîteva linii istorisea viaţa şi martirul lui.  Istoria moldovenească..., zugrăvind vieţile şi soarta domnilor de dinaintea noastră..., ne aduce un deosebit folos.  Da mereu în cărţi, povestindu-şi romanul vieţii.  I se perinda în gînd toată viaţa lui alcătuită aproape numai din umilinţe, speranţe veşnic spulberate.  Nu-i place să vorbească despre viaţa lui trecută.  Mi-a spus... că e una dintre cele mai frumoase nopţi din viaţa lui.  Se gîndi la acel Mihai Viteazu, a cărui viaţă o purta în minte... şi în pagini.  Tinca asculta povestea vieţii aceştia nenorocite.  Cîteva articole... se remarcau prin lumina ce proiectau asupra unor episoade din viaţa lui Luchian. Mi-a luat un adevărat interoga-toriu asupra originii şi vieţii mele.  Un amănunt din viaţa unui scriitor... poate lumina de multe ori o pagină întreagă.  Bătrînul... citeşte mereu, în cărţile lui cu poze, despre vieţile sfinţilor.  Eu nu ştiam aproape nimic din viaţa ei, în timp ce a mea îi era cunoscută, destăinuiri smulse cu simulată indiferenţă.  Studiul introductiv conţine... informaţii utile despre viaţa şi opera lui Ion Vinea.  I-a povestit toată viaţa ei: cum era fată de împărat, cum fusese al treisprezecelea copil la părinţi, cum o gonise tat-său după sfatul vraciului şi în sfîrşit, tot.  Cartea  cărţile  vieţii Derept aceaia să închina ei toţi lăcuitorii pămîntului, a cărora nume nu-s scrise în cartea vieţiei.  Şi văzuiu morţi mari şi mici, stînd înaintea lui Dumnezău, şi cărţile se deşchiseră, şi altă carte să deşchise, carea iaste a vieţiei, şi fură giudecaţi morţii dintr-acealea carele-s scrise în cărţi, după faptele lor.  Pre om ca acela să-l bată D zeu... să se şteargă numele lui din cărţile vieţii, să nu să scrie cu drepţii  Să vor mira ceia ce lăcuiesc pre pămînt, cărora nu s-au scris numele în cartea vieţii den izvodirea lumii, văzînd hiara că era şi nu iaste, măcară că iaste.  Oricarele nu s-au aflat în cartea vieţii scris, s-au băgat în iazerul focului. Să te vadză Maica D mnului  să te facă în cartea vieţiei.    Domnul să-i şteargă, în grabă, defăimătorul şi spurcatul său nume...  din cartea vieţii.  Soseşte timpul renaşterii naţionale, căci era scris în cartea vieţei acestui popor, că are să se deştepte, spre a deveni odată mare şi glorios.  Scris în cartea vieţii este şi de veacuri şi de stele Eu să fiu a ta stăpînă, tu stăpîn vieţii mele.  Mă şterge  şi pre mine din cartea vieţii.  Socotiţi-mă de azi ca mort, căci de nu voiu muri de mîhnire sau de boală, pierderea libertăţii mele mă opreşte de a fi ţării de folos... şi dar, eu mă consider ca un om şters din cartea vieţii.  Viiaţa şi traiul sf nţiii sale părintelui nostru Nifon... scrisă de kir Gavriil Protul  Plutarh... au scris viiaţa şi faptile vestitului împărat.  Marele Costandin,... precum Evsevie scrie în viiaţa lui, n-au vrut să să laude de stemă şi de diadimă Întîi au scris viiaţa lui Iacov Filip de la Bergaman.  Domnii încă mai mulţi  den streini au stătut..., cum în vieţile lor să va ară-                 ta.  Ne mi-          răm cetind vieţile slăviţilor eroi elineşti şi romani.   Viaţa lui Yung pe scurt.  Nici măcar expediţiunea  lui Solon contra megarienilor... nu este aşa precum am descris-o noi în viaţa lui.  Citeşte-mi, îmi zise, o viaţă de-a sfinţilor din cartea aceasta.  Vieţile marilor bărbaţi din veacurile trecute..., iată cărţi pe care, citindu-le, cineva poate să zică cu cuget împăcat că nu şi-a pierdut timpul în zadar.  Anonimul autor armean din secolul V a scris genealogia Sf. Grigorie Luminătorul Armeniei şi viaţa Sf. Nerses.  În ziua aceea era să se citească viaţa sfîntului Ignat.  Deschid „Vieţile sfinţilor” şi văd atîtea şi atîtea.  Citesc vieţile sfinţilor cu multă osîrdie.  În seminariu la noi nu puteai afla alte cărţi decît vieţile sfinţilor şi broşuri în cari se scria împotriva realismului.  În această credinţă găsim de bună samă un răsunet al celor scrise în „Vieţile sfinţilor”.  Ne strîngem în trapeză unde... ni se citeşte viaţa sfîntului.  Aşa scrie în scripturi, la viaţa sfîntului Spiridon.  Cu acea slovă rusească s-a îndemnat a-şi scrie viaţa.  Nu de mult am mai făcut observaţii asemănătoare, cînd ne-am ocupat de „Viaţa lui Ştefan cel Mare”, scrisă de d. Mihail Sadoveanu.  „Vieţile paralele” ale lui Plutarh vor fi banale faţă de cronica vremurilor noastre.  În viaţa lui Wulfilas se arată că acest episcop got a predicat şi în latineşte pe ambele maluri ale fluviului.  Viaţa lui Cyrus cel Bătrîn... e considerată ca primă analiză.  Din gata viaţa  lui căută spre toţi cei ce viu în pămîntu. Reul întru viaţa  lor pre mijloc de ei.  Alese Domnul Sionul şi vru elu în viaţă şie  Îngerii ce nu vegheară al său început ce ei-ş lăsară a sa viaţă... cu legătură nedezlegată supt întunearec veaghe ei  Doamne, cine va lăcui întru viaţa ta? Şi cine se va sălăşui în codrul sf nt al tău?  Fu întru pace locului lui Şi viaţa lui în Sion.   
    viiaţă.  –  vi-a-.   –  vieţi 
    -eaţă.  Vibra al serii aer de tauri grea murmură. Pe arcurile-ntinse Greu vibră toată coarda şi şuieră în aer Săgetele-aripate.  Aerul vibră d-aceste strigări, pădurile clocotiră pînă în fundul lor şi văile răsunară.  Clopotele cele mari vibru prea reu cînd greutatea limbei nu este îndestulă.  Iată şi poetul, de ce sublim el cîntă! Şi vulgul ce uimeşte cînd lira-i a vibrat.  Arcaşii... Trag, strunele vibrează, sunînd sbîrnîitoare, Mii de săgeţi trec iute sub soare ca un nor.  Aeru-n munte, în vale vibrează De tainici oftări.  Cîmpul încropit vibra de chiţcăitul ascuţit, prelung, tremurător şi metalic al cristeilor şi greierilor de iarbă.  Pentru ca să auzim un sunet trebuie să se afle între corpul care vibrează şi între urechea noastră un mijloc neîntrerupt de corpuri materiale.  Sarcastic, coardele, vibrînd Sub mîna cea cu joc îndemînatic, Gemeau acum scîrbos, urlau sălbatic.  Coardele viorilor vibrau cu intonaţii de glas omenesc.  Lira ta singură va mai pluti şi va mai vibra ca lira miticului Orfeu.  Ca să vibreze şi să facă astfel a să scurge grăunţele din coş, scoreţul e acăţat de nişte sforicele.  Încep a vibra frunzele pădurii la apropierea furtunii.  Casa vibra mereu. Cînd se bătea un cui la parter, se auzea pînă la ultimul etaj.  Scoase briceagul din buzunar şi tăie coardele... Coardele vibrară, tremurînd  cîtva timp încă.  Sîrmele vibraseră îndelung şi bizar, în tăcerea care se făcuse în cîrciumă.  Clopotele prinseră a vibra: cele mici subţirel, ca o muzică tînără; cel mare amărît, plin de jale.  Pămîntul tresare azi de paşii voştri şi aerul vibrează.  Un candelabru cu lumînări vechi de spermanţet, de care vibrau, sclipind, ciucuri de cristal.  Uneori coardele lor vibrează în aşa fel, încît par deznădăjduite glasuri omeneşti.  Loviturile în chilă se repetă şi vasul vibrează din adîncul lui.  În timpul glasului şoptit, coardele vocale sînt îndepărtate şi nu vibrează.  În felul acesta, timpanul poate vibra mai uşor.  Trestia vibrează limpede.  De trei ori vibrai arcul, trei căpriori căzură Străpunse de săgete.  Vibrează de dragoste fibrele inimii.  . Ele fac să vibreze coardele cele mai intime ale inimei.  Entuziasmul lui comunicativ... face să vibreze în inima cititorului coardele cele mai delicate.  Îţi pătrund în suflet şi fac să vibreze şi cele mai tainice coarde.  Să vibreze în noi, puternic, o altă coardă.  Trebuia să vibreze şi în el, o dată cel puţin, o coardă.  Am iubit o fată extraordinară al cărei suflet vibra ca o vioară scumpă sub arcuşul unui Enescu.  Au făcut să vibreze coarde consonante în sufletul lui Hasdeu.  Făcea să vibreze într-însul struna tainică a temerilor lui nemărturisite.  I se băteau nările, i se mişcau convulsiv fălcile şi limba îi vibra ca şi cînd ar  pişca-o ceva în gură.  Gîngania... îşi întindea trupul gălbui..., cu antenele vibrînd, la pîndă.  Mîinile... Singure le laşi... Să plutească în aer, să vibreze Şi degetele cu vorbe de foc să lumineze.   Mîinile şi picioarele îi vibrau nervos la orice gest. Vibrau scîntei..., noian de negru.  În depărtare, spre Siret, vibra lumina. În faţa sufletului meu, stelele vibrînd în eternitate.  Mi-a plăcut să aud culoare cum cîntă şi lumina cum vibrează. Din combinaţia de părţi pictate şi de părţi rămase albe, rezultă pentru privitor o suprafaţă care vibrează, care dă impresia... luminei care se joacă pe suprafeţe.  Plecînd auzul nostru l-al angelilor cor Pe care Pitagora adesea-l asculta, Cînd muzica divină l-auzul lui vibra.  Nu s-aude alta decît trăsnetul vibrînd. . De-odat-a lui cîntare Vibrează lung de-o stranie exaltare.  Vibrau ciudatele sunete.   Un murmur se ridică, confuz vibrînd în noapte. O serie nouă de accente începe să vibreze.  Plîngerea ei vibra în ziduri şi în turn. Sunete prelungi, jăluitoare se loveau de pereţii stîncilor, care le răsfrîngeau spre larg, unde vibrau pierdute în singurătatea mării.  Ştirile ce circulă în univers vibrează în preajma mea. Glasul majorului se încălzise încetul cu încetul şi acuma vibra, ca în comandă, la citirea rîndurilor.  Abia se simte în tăcere Vibrînd duiosul glas. Vocea lui vibra parcă lăcrămînd. Se ridică violent... şi glasul lui vibră armonios în noapte.  Glasul îi vibra cald şi nuanţat, uneori cu o monotonie voită, impresionantă.  Glasul îi vibra mînios. Glasul lui vibra intens în liniştea miriştilor pustii.  Glasul lui vibrează ceva mai puternic decît obişnuit.  Singura recomandaţie ce i se poate face este să se încreadă în sine singură, căci fiecare inimă vibrează cînd atinge această coardă nesunătoare.  Inima..., lovită o dată, vibrează fără încetare. Îşi aduceau partea lor de energie în marea şi generoasa frămîntare a vieţii, vibrau de durerile altora.  Ea, cîntînd..., se aprindea, vibra cu pianul. Discipolii...vor vibra armonios de contactul cu ideea cea nouă.  Un emotiv vibrează aşa de tare, fenomenul emoţie e atît de puternic la dînsul, încît obiectul observaţiei lui e mai mare.  Eminescu...sau Petöfi vibrează şi unul şi altul de aceeaşi nepotolită patimă care le-a ars şi tulburat inimile. Ea... vibrase toată, dar nu spusese un cuvînt.  Pictor, de o sensibilitate excepţională, vibrînd în contact cu natura şi cu realitatea umană.   Poeţi sunt şi Iosif, şi Bacovia, şi Arghezi; poeţi, în modul de a vibra în faţa vieţii.  Lucra cu mare zel, ataşîndu-se de idee pe măsură ce o executa. Vibra şi el, în secret, prudent, cu un aer de ironie nevinovată. Toţi oamenii de aici, asemeni unor trestii bătute de vînt, îndelung vibrează. Ei vibrează neîncetat pe coarda unui lirism autentic. Poetul vibrează în problemele epocii sale Vibra ca un pom tînăr în suflere de vînt.  Scriitorii au vibrat totdeauna cînd a fost vorba de evocarea unor evenimente importante.  Forţa de a vibra şi-o simte secătuită.  Un cititor cu gustul este-                 tic educat...vibrează deopotrivă şi în faţa unei pagini  de Eminescu..., şi în faţa uneia de Sadoveanu. Poetul a vibrat în faţa suferinţelor omului.  Aceasta îi vibra, ca o strună întinsă, toată fiinţa.    Samurache l-a mai privit în ochi, vibrînd de o aşteptare nesăţioasă. Cel făcut din vibraţii şi unde sonore a sfîrşit într-o zi de a mai vibra şi s-a dus, ca un sunet, din lume.  Pe coardele-ţi sonore vibreze libertatea, Şi toată-ţi armonia va fi egalitatea.   Existenţa şi activitatea Asociaţiunii transilvane a vibrat... în tot corpul naţiunei din toate ţările locuite de romîni. Ea conţine cuvinte de acele ce vibrează în inima lui.  În Alecsandri vibrează... toată mişcarea compatrioţilor.  Toată puterea inspiraţiunii sale vibrează în aceste versuri din urmă.  Îndărătul celor mai triste şi întunecate gînduri, el simţise întotdeauna vibrînd ceva luminos şi cald.  Această notă distinctivă şi semnul particular al acestui sentiment care vibrează în cea mai mare parte din poeziile populare... nu ni le-a dat.   Simţi, citind volumul acesta, că vibrează în el o notă originală.  .  Simţirea lui vibrează şi ochiul lui alege.  Vibrează în ea ceva pentru mine? În mine vibrează orice început de senzaţie.   Acum simţea... o putere lăuntrică şi rară, care vibrează o singură dată într-o viaţă de om.   Conferinţele ţinute...nu prezintă capodopere de elocinţă, dar ceea ce vibrează în ele... e sinceritate şi căldură.   După cîţiva paşi o simţi alăturîndu-se de el, cu rîsu-i tăcut, care-i vibra în fiinţă. Apare prima dovadă a unei sensibilităţi care a vibrat în contact cu sublimul. O idee întîlnită vibrează-ntru dînşii profund. Voi căuta... să vibreze emoţia pe care o dă opera de artă şi numai graţie căreia... opera aceea există.   El trăieşte pentru impresia în sine, pe care o lasă să vibreze în voie sub bolţile eului său masiv. Conştiinţa este larg deschisă la existenţă, vi-        brează mai mult sau mai puţin. Cuvîntul, vibrînd cu supleţea unei florete, este cel ce propulsează acţiunea.  Sînt transcrise... îndemnuri vibrînd de înflăcărare patriotică. Marea sa sensibilitate vibrează în concordanţă cu structurile universului înconjurător.  Aparate de vibrat beton.  vibrez vibră,  vibru.
    
   
    Am ascultat... două fantezii... transcrise pentru flaut şi vibrafon. vibrafoane.
    vibrafonişti, -ste.
    Prin aer este o comunicaţie directă între nervul acustic şi între coarda cea vibrantă. Acest aparat este constituit dintr-o lamă vibrantă de oţel.  Undele sonore... lovesc discul sau placa vibrantă a microfonului. Site vibrante. Cîntau c-o sfîşiere Vibrante joagăre, harfe forestiere. A mea inimă vibrantă, ca o harfă de zefire..., A mea inimă de flăcări deodată sfîrăieşte.  Tînărul refugiat... îşi drese glasul mai întîi, cătînd a pro-duce note vibrante, care să pătrundă adînc în ure-             chile ascultătorilor.  Ultimul ecou vibrant al ultimei note se stinge pe toate coardele.  Se duse cu vioara spre mijlocul imensului salon, acolo unde ştia că amplificaţia sunetelor devenea vibrantă sau sfîşietoare. „R” e o vibrantă. Sunetele de tipul „r” se numesc vibrante.  Consoana „r” este o anterolinguală apicală vibrantă.  Dacă grupul consonantic era constituit dintr-o oclusivă şi o vibrantă sau laterală..., atunci ambele consoane ţineau de silaba a doua.  Zise... în gura mare şi c-o voce vibrantă de mînie.  Glasul... se auzea vibrant şi adînc.   Acea voce mlădioasă şi vibrată... mergea de la cîntec pînă la tunet. Cu glas declamatoriu şi vibrant, producea o... inexplicabilă  emoţie asupra publicului.  În sufletul ei larg şi vibrant trăiesc toate pasiunile omeneşti. Îi înfăţişa pe atunci Franţa... în persoana de vizionar vibrant a unui Lamartine. Acum, cînd ai ajuns la jubileu, eşti mai viu şi mai vibrant decît oricînd. Era o făptură vibrantă de energie.  Artistul este prin definiţie o fiinţă mai simţitoare decît ceilalţi, mai vibrantă.  Ioanide... se simţea tînăr şi mai vibrant sufleteşte ca oricînd.  Sensibilitate vibrantă şi ascuţită, suflet chinuit de un demon neîndestulat.  Am luat deseori contact cu acest tineret vibrant.  De pe canal vibranta lui cîntare Zboară-n văzduh, pătrunde-n sala mare. Era ceva înduioşat, vibrant, dureros, rugător în glasul lui.  Le ţinu un mic discurs patriotic, vibrant şi energic.   Proza lui Faguet e... colorată, vibrantă, urmărind sinuozităţile vorbirii.  Glasul care dăduse contur şi viaţă vibrantă cuvintelor era şoptit şi şuierător. Spiritualul are un alt caracter, de aici acea bucurie specială a lui, necontenit vibrantă şi fără cădere.  Cugetarea sa filozofică este împodobită cu eleganţa cuvîntului mlădios şi vibrant.  Proclamaţia adresează... un vibrant apel la unire.  Ne-ntrebăm însă dacă nu era mai bine să se fi reeditat, de pildă, vibrantele pagini ale  d-lui N. Iorga.  În cuvinte vibrante a cerut întregei asistenţe... să se ridice în picioare.  Este o fire eminamente artistică, versurile sale de dragoste sînt vibrante, exultante.  Ceea ce trebuie să-l preocupe în primul rînd va fi găsirea expresiei energice, cu răsunetul vibrant şi profund.  Se iscau articole pline de dragoste pentru popor, vibrante.  Declaraţia lui vibrantă, străbătută de mîndrie stăpînită..., încălzi pe arhiduce şi-i făcu bucurie. Verbul lui Lazăr este vibrant şi cald.  Călinescu scrie cu participare vibrantă şi cititorul receptează în fiecare rînd emoţia intelectuală, poezia ideilor.  „Contemporanul”aduce în acest număr... un omagiu vibrant memoriei lui Nicolae Iorga. Nicolae Titulescu şi-a încheiat cuvîntarea... printr-o vibrantă chemare la solidaritate şi unitate. Urme subţiri, mlădioase... puteau a delimita mai corect şi oarecum mai vibrant un contur.  La toţi se observă efortul de a scrie vibrant, de a încerca să topească materialul într-o viziune stilistică proprie. Cîte n-ar fi de amintit despre una sau alta din producţiile lui pe cît de calde, pe atît de vibrant sobre. vibranţi, -te.
    
    Acele cugetări, prin conţinutul lor, prin raportul dintre ele, prin vibranţa lor, trădau un dramatism sufletesc.  vibranţe.
    
    este un efect al vibrării unui fluid elastic.  Creierii sînt turburaţi numai de necontenita vibrare a nervilor acustici.  Sînt figuri clasice de balet care reclamă o gimnastică grea, precum pirueta, vibrarea în aer a celor două picioare mişcate ca foarfecele.  Geniile sînt vibrare pură, concentrată, iradiaţii uriaşe dincolo de timpul şi spaţiul concret.  Ceea ce este spirit... rămîne ca o vibrare prelungă în infinit, asociindu-se luminii nepieritoare.  Inefabilul devine un contur tremurat al ideii, o vibrare a esenţei care se caută în expresie.  Flacăra spune: „Aduc inspirarea” – Şi-n alba odaie aleargă vibrarea. Primăvară..., O pictură parfumată cu vibrări de violet.  Eşti fericită ca o zi cu soare: O gingaşă vibrare de lumină.  La această lungă vibrare a răsăritului se întovărăşeau şi toate elementele fixe ale vieţii.  Eroica ta liră acoardă cu unirea, Fă să-i auz vibrarea a coardelor sonoare.  Prin această fereastră întredeschisă pătrunseră ultimele vibrări ale orologiului ce suna zece ore.  Florile şi bestiile rămîneau fermecate de vibrarea orficelor strune.  De departe, prin aerul de toamnă, pătrunde vibrarea de clopot dogit.  Am bătut uşor cu baltagul în trunchi... Pe lîngă vibrarea adîncă a lemnului, mi s-a părut că aud un sunet ca de zornăit înfundat.  Începură în noaptea de primăvară, afară, a tremura vibrările clopotului celui mare.  Pereţii casei se cutremurară şi, în liniştea încremenită care urmă, se auzi vibrarea subţire a geamurilor.  O dulce vibrare îmblînzea auzul ei bătrîn.  O divină melodie... Tot creşte mai sonoră, mai plăcută, mai frumoasă, Pîn’ ce umple-ntreaga luncă de-o vibrare-armonioasă.  Cîntă el..., cîntă ea..., Şi pădurea în vibrare Le răspunde-armonios.  Joiţa stinsă, zdrobită, rece, Moartă la orice vibrare trece, E dusă-n molul tăcut.  Inima lui creşte plină De o sacră melodie, melancolică, divină, De o tainică vibrare, de-un avînt inspirător.  Fermecătoare este firea cu miile ei de feţe pentru cine are ochi să o vadă şi suflet care să vibreze de vibrările ei. SĂM.  Berta încerca să rîdă, simţind că el nu răspunde vibrărilor ei sufleteşti.  Cîntecul privighetorii nu apare numai ca o melodie care mîngîie simţurile, ci ca o vibrare a sufletului întregii firi.  Ei se simt puşi în mişcare de vibrarea dezbaterilor.  Nu mai avea vibrarea multiplă şi completă a senzaţiilor.  Ideea naţională... nu cuprinde toate posibilităţile de vibrare social-etnografică.  Cu cît excitaţia e mai slabă, cu atît vibrarea interioară e mai puternică.  vibrări.
    Ah, mamă, sînt vulnărată D-o săgeată, care-n veac Va sta-n inimă vibrată, Şi s-o vindec nu am leac.  vibraţi, -te.
    Acoperite cu epiteliu vibratil endodermal.  Puterea defensivă a organelor respiratorii e insuficientă, din cauza... modificărilor celulelor vibratile.  Cil vibratil  Ingenuitatea emoţiilor masei cere un artist nu atît de rafinat cît profund, cu nervii vibratili, dar tari.  Omul şi-a creat concepte generale,... aşa sînt: pentru dimensional, – spaţiul, – pentru vital, timpul, – pentru vibratil, ritmul.  Două suflete omeneşti ciocnindu-se dau gînduri: gînduri cu  atît mai intense cu cît cele două suflete sunt mai vibratile, mai fine şi mai specific-rezistente.  Se vădeşte în aceste desene, cu deosebire, o emotivitate vibratilă.   vibrátil.  vibratili, -e.
    
   
    Gîndul în sine nu poate fi, ca în teoriile materialist-mecaniciste, un fel de reacţie chimică, ori de vibratilitate celulară, ci trebuie să fie ceva infinit superior.  Hiperestezia maică-sii şi camuflata mea vibratilitate nu se pot preface, pentru el, într-o moştenire antipodică.  vibrato vocal,  Unele sunete... sînt executate într-un vibrato particular.  Voce albă, fără vibrato.   Cel mai bun vibrato este cel complex.  vibratouri.
    
      În circuitul anodic se află un vibrator care modulează emisiunea de unde întreţinute.  Cînd betonul conţine impurităţi (pietre, rumeguş de lemn), în jurul acestora rămîn goluri mici de aer, care se înlătură încă din betonul fluid, prin vibrare, cu ajutorul unui aparat numit vibrator.  Am aruncat pe fereastră lămpile de cuarţ, lumînările ultra şi infra, vibratoarele electrice.  vibratoare  vibratori Sită vibratoare.  Natura s-ar fi sfiit să alăture de un timpan vibrator torentul gemetelor rupte de scrîşnire ale hăului mare.  Cea mai răspîndită clasificare... împarte instrumentele după natura corpului vibrator.  Acest organ este format dintr-o dilatare a traheii, în care se găsesc membrane vibratoare.  Aici se cuprind... mişcările vibratoare ale strunelor frecate de arcuş.  Orice sunet este produs prin mişcarea vibrătoare repede a unui corp material.  De ce nu am face o teorie nouă a diferitelor mişcări vibratoare în mediul material.  Curentul de apă este determinat de mişcările vibratoare ale perechii a doua de maxile.  Astă armonie se stinge-n depărtare Şi lasă după dînsa un sunet vibrator.  Începu să-i tragă cu arcuşul pe strună o melodie dulce, vibratoare, ce-ţi îmbăta sufletul.  .  Cîntecul ei vibrator răsuna în aerul subtil.  Între continuele laterale, trăsătura distinctivă este caracterul vibrator.  Avea şi darul cuvîntului facil, eloquent, vorba caldă, vibrătoare  Vocea lui căpătă alt timbru, cuvintele se încălziră parcă, fraza era mai lungă, mai vibrătoare.  Îşi scoase pălăria, îşi şterse năduşeala şi începu cu glas vibrător.  Îl găsii... transfigurat, vibrător, impetuos.  Viaţa omenească, intens vibrătoare,... face obiectul de preocupare a istoricului.  Se pare că starea lui vibrătoare venea numai de la suflet.  În comparare cu alte romanţe, instinctul erotic apare aici diminuat şi, ca atare, mai puţin vibrător.  Curs în care se exalta, aşa de vibrător, interesul istoriei naţionale.  vibratori, -oare.  –  
    -tor 
    Mişcare vibratorie sau vibraţie.  Sînul... elastic scăpa totuşi, zvîcnind deasupra, şi păstra un fel de mişcare vibratorie.  Mişcările lor vibratorii dau naştere în ether la fenomene luminoase.  Mişcare vibratorie.  Sunetul este mişcarea vibratorie a unui mediu elastic.  Instrument de măsurare a vitezei sau acceleraţiei vibratorii a unui corp.  Filozofii greci observaseră de mult originea vibratorie a sunetelor.  Orice vibraţie, pentru a avea loc, presupune existenţa unei materii vibratorii.  Sită vibratorie.  Ideile, fiind forţă vibratorie, provoacă mişcări ritmice.  În el rămîne numai o modificare în bine sau în rău a stării lui vibratorii.  Nu avea, după părerea lui, decît să-i insereze un suflu mai intens de viaţă şi o formă vibratorie mai mare prin mijloace stilistice.  vibratorii.
    În momentul în care sufletul percepe, el e activ, lucrarea sa nu încetează, ci se flăceşte, aproape cum vibrăciunea pendulului.  În minutul recirei, trebuie să se puie corpul topit într-un loc unde să fie apărat de orice vibraţie.  Vibraţiunile corpurilor materiale lovesc de-a dreptul capătul nervului auditiv.  Odată cu vibraţiunea se produce înlăuntrul atomilor senzaţiunea numită lumină.  Dacă scurtăm varga din ce în ce mai tare, vibraţiunile sale devin din ce în ce mai repezi.  Orice vibraţie, pentru a avea loc, presupune existenţa unei materii vibratorii.  Razele „γ” = analoge cu razele „x”, consistînd şi acestea din vibraţiuni neperiodice sau pulsaţiuni comunicate eterului.  Montarea maşinilor pe fundaţie se face cu scopul de a le asigura condiţii favorabile de lucru, fără izbituri sau vibraţii.  Jos, pe-un vîrf de campanulă, Pururea-n vibraţie, Şi-a oprit o libelulă Zborul plin de graţie.  Mi-a vorbit multă vreme de potrivirea asta între fenomenele pricinuite de vibraţii.  La capătul unei conducte se produc vibraţiuni.  Căldura n-ar fi decît vibraţiuni mecanice ale mediului.  Site de vibraţie.  El se trudeşte la început să redea tremurul apei, vibraţia aerului.  Picătura execută vibraţii de deformare, trecînd periodic de la forma sferică la cea de elipsoid.  Sînt vibraţii mecanice ce depăşesc limita percepţiei auditive.  Sunetele sînt produse de vibraţii ale corpurilor.  Spre zori, izbucniră, cu vibraţii de cutremur, ţevile şi robinetele.  Vibraţia coardelor vocale e necesară pentru pronunţarea oricărei vocale.  Vibraţiile timpanului, provocate de undele sonore, sînt transmise prin columelă urechii interne.  Totul nu-i decît unde şi vibraţii.  Această putere de a prelungi vibraţiunea gîndirii dincolo de cauza ce a produs-o.  Cromatistul... este entuziasmat de latura coloristică a obiectelor, în care intuieşte vibraţia însăşi a universului.  A simţit vibra-ţiile prelungi ce se produceau îndărătul tuturor căsuţelor modeste, în care oamenii simpli trăiau, cunoşteau bucuria vieţii sau deplîngeau tristeţile ei.  Somnul este o mişcare de vibraţiune escitată în materia ponderabilă.  Şirul de detunări... pune în vibraţie coloana de aer. Mă dusei la biserică şi începui a pune în vibraţiune ţevile de metal ale organului.  Deşteptarea naturii puse în vibraţiune simţemintelor ei.  Oare ce caută un autor într-o dramă dacă nu să puie în vibraţie toate corzile inimii omeneşti?  Toate fenomenele luminei pot fi esplicate dupe o opinie (prin emanaţia luminei, precum zice Newton), ca şi dupe cealaltă (vibraţia luminei, precum zice Descartes).  Bolta cerească se limpezise şi, în vibraţia orbitoare a dimineţii, părea căptuşită cu o imensă pînză de mătasă albastră.  Vom înţelege mecanismul atît de delicat al cibernetizării vibraţiilor de lumină în stări de spirit şi de cuget.  Sînt şapte vibraţiuni despărţite una de alta prin grade determinate de ascuţire şi gravitate.  Ritmu iute şi chiar glumeţ pare că se îngînă cu vibraţiunile melancolice şi prelungite ale instrumentului ce le produce.  De acolo pînă la noi nu poate sosi cea mai mică vibraţie.  În lumina crepusculară a zilei ce murea, se ridică de pe clapele candide ale pianului o armonie îndurerată, ce umplea casa de vibraţii.  Sub tavanul povîrnit al clinicei artei dramatice, plesnit de vibraţiunile instrumentelor de suflat..., mi-a trecut pe sub ochi catalogul.  Auzea din toate părţile... o vibraţie de clopot pur.  Treceau zbîrnîiri şi vibraţii.  Este o vibraţie metalică: ci-ci-ci-ciuu! sau ţiu-ţiu-ţiuu! – Ca un piuit de glonţ ori vîjîitul unui bici prin aer.  Avea aerul de a încerca instrumentul, căutîndu-i toate ecourile şi vibraţiile posibile.  Cînd vorbea, spaţiul răsuna de vibraţii voioase.  Microfonul „ascultă” vibraţiile diferitelor piese de maşină.  Născuţi în timpul unui război mondial, în vibraţiile tunurilor,... avem nervii zdruncinaţi.  Întregul cor nu are vibraţiunea şi cantitatea de sunete ce s-ar pretinde cu drept cuvînt de la 24 individe din care se compune.  Vorbele sunau sarcastic şi vibraţia lor izbea parcă  într-o parte lumina lampei.  La diferitele feluri de „r”... explozii repetate fac asupra urechii noastre impresia unor vibraţiuni.  Le suna... în urechi glasul lui fierbinte, cu vibraţii metalice.  O voce de bas, de o adîncime şi de o vibraţie nemaipomenită.  După specialişti, această voce miraculoasă emitea pînă la 14.000 de vibraţii pe secundă.  Toate aceste vibraţiuni ale unei întregi epoce au trecut prin resfrîngerea lui Victor Hugo. Niciodată n-a simţit vibraţia sufletelor care au fost, în litera vie rămasă după ele, în opera pe care au izbutit să o creeze.  Aplicările felurite ritmice ale legei supreme ale vibraţiei spirituale.  Vorbesc repede, au o vibraţie artificială în sinceritatea lor teatrală.  Vechiul alexandrin al prosodiei clasice pare mai degrabă proză, ceva... inventat pentru a despuia vibraţiile sufletului.  Tot sufletul cu vibraţia lui.  Sufletul decadenţilor era o surdină pusă pe toate culorile lumii, pe toate vibraţiile, pe toate evenimentele.  O inimă îndrăgostită ştie să asculte şi cele mai tainice vibraţii ale inimii celeilalte.  Există vibraţii ale sufletului străine de noi.  Lirismul tînărului scriitor constă în vibraţia sinceră în faţa unei lumi care renaşte.  Regăsim o certă şi autentică vibraţie umană, capabilă să estompeze unele deficienţe ale presei.  Ele sînt mărturii... ale unei poziţii militante, mereu receptive la vibraţia epocii.  Lipsa unei vibraţii adecvate poate fi... cauza insuccesului.  Împrejurarea prilejuieşte cercetătorului... unele accente de vibraţie emoţională.  Căuta acum o simfonie în care să exprime... cea mai fină vibraţie a aparatului nobil al senzaţiei.  Trupul... îi dăruie vibraţia dragostei.  Sonata... venea să încheie recitalul cu vibraţia gravă a liricii romantice.  Vibraţia frenetică a eului găseşte... corespondenţe în fiinţa cititorului.  vibraţii. 
    
    A prezentat... o notă asupra prezenţei şi formaţiunii vibrionilor în puroiul absceselor.  Vibrionii se găsesc în puroiul absceselor fără ca organismul să fie totdeauna adînc afectat de dînşii.  S-a presupus... că sudoarea albastră ar fi produsă de vibrioni.  Vibrionii holerei.  În pîraiele acestea din jurul nostru mişună vibrionii.  pot transporta bine vibrionii holerei în scopul urmărit.  Nu trebuiau să moară cu vibrionu-n burtă. -bri-on.  –  vibrioni.
    
    -bri-o-.
    
    vibriză.  Eu n-aş alege lira vibrîndă de iubire, Ci ceea care falnic îmi cîntă de mărire.  Zece ore sunaseră în Turnul de la Notre-Dame, şi fiecare oră, desfăcîndu-se una după alta ca o pasăre nopturnă azvîrlită dintr-un cuib de   bronz, zburase tristă, monotonă şi vibrîndă.  Chiar moartea ce răspînde teroare-n omenire, Prin vinele vibrînde gheţoasele-i fiori, Acolo m-ar adoarme în dulce liniştire.  Trei bătăi pline, conturate, vibrînde.  Metalica, vibrînda a clopotelor jale Vuieşte în cadenţă şi sună întristat.  Versuri vibrînde.  vibrînzi, -de.
    
    vibroforeze.
    
    Se deosebesc vibrografe seismice... cari se bazează pe aceleaşi principii de funcţionare ca şi vibrometrele... corespunzătoare.  vibrografe.
    
    vibrolaminări. Aparatul de vibromasaj al frizerului.  vibromasaje.
    După precizie, se deosebesc vibrometre de laborator şi... de şantier.  vibrometre.
    Vibroscopul măsoară corect vibraţiile armonice.  vibroscoape.
    Episcopul acesta să fie vicariu epiescopului cumanilor, celui de lege lătinească.  În aceastăşi zi au plecat preasf  nostru arhipăstoriu păr mitropolitul în eparhie spre a face legiuita bisericească revizie, lăsîndu-şi vicariu pînă la înturnare.  Îl numi vicariu episcopesc în care onorabilă treaptă remase pînă la urmata moarte a arhiereului său.  Theodor, vicariu  Reşedinţa unui vicariu romîn.  Cărui june, citind profesia de credinţă a vicarului Savoyard, nu i-a venit ideea de a adăoga la dînsa încă un capitol.  Arhiereu care, apoi prin jurămîntu ce depunea calvinului, devenea vicariu supus acestuia.  Vicarul nu lipseşte de a-i îndeplini cererea.  Născîndu-se oposiţiune în cler, el a început a persecuta în stînga şi dreapta pe vicari, pe protopopi, pe călugări.  A fost botezată de vicariul parohial.  Patriarhul Ieremia se număra printre creditorii lui, şi tot astfel şi vicariul Nichifor Parasios.  În 1921 a trecut ca vicar al Mitropoliei din Iaşi.  Eu primesc să fiu vicarul episcopului din Toledo.  Procurorul primi replica severă a vicarului.  Samuil Micu, martor la osînda vicarului, vorbeşte despre el cu elogii.  Slujba a fost făcută de arhiereul vicar şi vreo zece preoţi.  A împuternicit pe episcopul cumanilor să le numească acelor valahi un episcop vicar din neamul lor.  Vicar apostolic apostolicesc Episcopul de Tipaza, s-au ales vicar apostolicesc la Alepo. Vica-rul   vicar al  lui Hristos Crist Văzui pe vicariul lui Hristos de aproape, în gondola  frumos ajustată cu baldachin de mătasă pe deasupra. Vicarul lui Crist aruncă anatema asupra lui Huss şi a oraşului Praga. Fără să-i conteste calitatea de vicar al lui Cristos, cancelarul Florenţei nu iartă papei că a părăsit Roma şi duce de la Avignon o politică anti-italiană.  El era represintantul, vicarul unui rege apsint. Legatii erau vicarii, adecă locţinerii ducilor. vicari În 20 a lui ianuarie, s-au botezat de d. vicariuş pruncul Rednic Gheorghi Ioan Popovici, vicariş neuniţilor Prin noi, Ioan Popovici, vicariuş neuniţilor Vlădica au lăsat lui Gherontie, vicareşului său, să caute slovele, care era de demult în nişte lăzi aruncate.  Făcîndu-se la Haţeg vacanţie prin moartea vicăraşului,... s-au îmbiat cu vicărăşia.  Fiind vicarăş Maramurăşului precinstitul domn  Prea cinstite domnule vicareş Nifon, vicareşul sfintei mitropolii Vicariş apostolicesc Vicariş apostolicesc în Ţara Ungurească vicareşi vicariali, -e  -ri-ant vicarianţi, -te Con-strînse pe Carol d’Anjou a se lepăda de vicariatul imperiului în Toscana şi de titlul de patriciu al Romei. Noul prelat petrece în palatul vicariatului. -ri-at vicariate vicariaturi  Cînd poveştile pe la noi trecea, mama atunci mă făcea şi apucai una de chică  şi-o aruncai într-o vică. Ruptu-i-am preţul de-acasă, Cu treizeci de lei şi şeasă, Şi cu bani nenumăraţi Tot cu vica măsuraţi.  Am vîndut o vică de mălai. Ce e mai mică Decît o furnică Şi mai grea decît o vică? O vică ori două de cucuruz, grîu, săcară, pe care o duce cineva pe spatele calului la moară.  Cîtu-i preţul nevestii? – O vică de bani galbeni şi alta de husoşi buni.  Cel cu peana de cocoară N-are ce duce la moară, Iară eu cu peana mică Şi-aseară dusei o vică. La muierea băutoare... Din vica de bucate Mere-n crîşmă jumătate. vici Vika Ce vică mare fac copiii! Face multă vică.  Nu face vică, că doarme copilu!  Nice a se sfătui cu el des-  pre lucrurile clirului sau a-i da ceva lucru vicăreşesc să lucre nu vru.  Pecetea vlădicească sau vicareşască. vicăreşeşti -esc (L-)au pus jos din vicăreşie Făcîndu-se la Haţeg vacanţie prin moartea vicăraşului... s-au îmbiat cu vicărăşia. vicăreşii -ie vicecăpitan, viceconsul, viceconsulat, viceprefect, viceprezident, vicerector.  
    Să mă-ntorc dar la viţi.  A spus cineva în şoaptă vicelui.  Vorba s-aude că viceamiralul Miauli este ales de prezident al adunării cei nuoă naţionale a Greciii.  Viţeadmiralul flotei turceşti se găseşte a călători în curînd.  -ce-a-. viceamirali.  –  
    
    -ce-a. viceamiralităţi.
    vice-amirauté 
    Vicecampionul mondial... de anul trecut.  Vicecampioana noastră naţională... se pregăteşte pentru viitoarele confruntări din „Cupa cupelor”.  Echipa vicecampioană şi-a început deja pregătirile în vederea turneului.
    -pi-on.  –  vicecampioni, -oane.
    vice-champion 
    Am mers la conte Cobensel ce era vice canghelariu.  Viţecanţelariul şi sfetnicul din lăuntru... s-au încredinţat diricţia coleghiei pricinilor streine.  În anul 1826 s-au făcut viţe-canţelar unguresc.  Viţecanţelaru Osterman... n-au venit la această adunare.  Răspunsul ce  s-au dat deputaţilor din partea împărătesii, fiind de faţă  prin viţecanţelarul.  Mihail Pitei,  viţe-cancelar.  Pentru pecetea dublă... se percepe o marcă de argint, care revenea vicecancelarului.  Cînd se pregătea Văcărescu să meargă să vadă pe vice-cancelarul conte Coblenz, îi veni de olac veste din Ţara Romînească cum că Alexandru Vodă Ipsilanti fusese mazilit.  vice-cancelar,  vice cancelar.  –  vicecancelari.  
    vice-chancelier,  Vizekanzler 
    În 1399 găsim pe Stiborius, Voevodul Transilvaniei şi comitele Zarandului, adresîndu-se către toţi şi către fiecare din nobili, atît unguri cît şi valahi, castelani sau vicecastelani.  vicecastelani Era din partea fiscului administratorul dominiului fiscal din Zlatna... cu o companie de pedestrime sub conducerea căpitanului Vizner şi a vice-căpitanului Wolfahrt.  Prin vicecăpitanul ţării,... ei apelară la majoritatea romînească, ca aceasta să nu se folosască de puterea ce o are.  vice-căpitan. vicecăpitani.
    
   
    Aceste cincizeci şi cinci ducate, comitate, vicecomitate... au avut o lungă esistinţă politică.  vicecomitate.
    
    Lorziei sale, vice-comitelui Winkle.  La noi se împuşcă vicecomitele Roeth, un inimic mare al romînilor  Vice-comitele ungur al Zarandului prinse veste de mişcările romînilor.  S-a instituit un vice-comite în Nocrich... şi un alt vice-comite în Făgăraş, pentru cercul de dincoace de Olt al acestui comitat.  La 1325, vicecomitele poartă un nume care samănă a fi romînesc.  El era ajutat în conducerea comitatului, de un vicecomite, ales de acesta din rîndurile familiarilor săi.  Ordinanţa vicecomitelui din tractul Devei, emisă în 1783, prevedea  umblării cu ţurca în Haţeg.  vice-comite. vicecomiţi. 
    
    L-a orînduit viceconsul rusesc... în locul sfetnicului onorar.  Viţeconsulul Franţii... au fost dat carliştilor mînă de agiutori întru trimiterea unor vase.   Era caimacamul întovărăşit de patru senatori... şi de vreo zece consuli şi vice-consuli setoşi de noutăţi politice.  Înaltul Minister al Industriei a numit în oraşele mai însemnate ale Orientului consuli, viceconsuli, agenţi şi starosti.  Viceconsulul a recunoscut pe unii, dar n-a îndrăznit să-i denunţe.  Viceconsulul austriac din Brăila califica măsurile drept „arbitrare”.  vice-consul. Se împărtăşeşte pe lîngă aceasta copie de pe copia hotărîrei a  viţe-consulatului aceştii puteri din Galaţi.  A făcut o călătorie la Iaşi şi a luat măsuri pentru înfiinţarea de vice-consulate la Iaşi şi la Galaţi.  vice-consulat.  –  viceconsulate.  –  
    
   
    Lîngă dînsul, înainta, cu zîmbetul pe buze, vice-contele Andrea Cavalcanti.  Ducii, conţii, vice-conţii, centenarii şi alţi guvernatori de provincie sau districte, ţintiseră necontenit a se face independinţi.  vice-conte viceconţi.
    
    Divanul... la care viţe-craiul este cel întîi.  Viţecraiul este datoriu a fi de faţă la toate aceste, fie măcar şi fără gust.  Ioann Huniadi... s-au numit viţecrai Ungariei.  Aceste regulaţii s-au pus înainte viţecraiului de fiul său.  S-au făcut cavalier ordului lui Leopold şi deodată şi referendar la arhiprinţipatul de la Raina şi ca viţe-crai de la Italia.  Noul viţe-crai de la Bengala,... un bărbat viteaz şi ambiţios, s-au rădicat deodată cu armele.  Viţecraiul Mehmed-Ali era să se îmbarce pe a sa flotă spre a face o călătorie.  Scrise la vice-craiul din Caşovia ca nici el, nici cesarul să nu se grăbească.  Hei tu, frate viţîşcrai, Ce haznă ţ-î de crăiie Dacă mintea ţ-î brudie?  vice-crai. vicecrai.  –  
    
    Magistratul, după cum reiese din arătarea făcută vice-directorului..., nu se grăbi a le extrada nici măcar verdictul universităţii.  vice-director. vicedirectori. –  
    
    Aicea este rezidenţia vice-guvernatorului şi a arhiepiscopului.  Avea o soră ce ţinea pe Vasile L. Popp, vice-guvernatorul Transilvaniei.  Viceguvernatorul... şi-a luat partea cuvenită.  Conform unui bilanţ provizoriu anunţat de vicegurvernatorul statului,... 271 de persoane şi-au pierdut viaţa.  vice-guvernator.  –  viceguvernatori.
    vice-gouverneur,  vice-governor 
    Trebuiesc 60–70 de milioane de fiţuici fără de garanţie, emise de guvern chiar, printr-o bancă înfiinţată de el, cu guvernor şi viceguvernor ca la banca Londrei.  viceguvernori.
   –   vice-legat.  –  vicelegaţi.
    
    Afacerile comunale le conduce primarul (jude-mare) şi notarul, ajutaţi în funcţiunea lor de un vice-primar (jude-mic) şi un vice-notar.  Viţinotariu ni-o trimes într-o zi vorbă că el ar avea plăcere de fata noastă.  vice-notar.  –  vicenotari.  –  
    
    Se numi în locu-i Nicolae Istvanfi  vice-palatin al Ungariei.  vice-palatin.  –  vicepalatini.
    
    Erau diverse serviţii de bucătărie şi mese, ca prefecţi şi viceprefecţi peste băuturi, pîne, mîncări gătite.  Fiecare legiune va fi comandată de cîte un prefect şi viceprefect.  viceprefecţi.
    
    Predloj Excel Sale d. viţe-preşedinte... în pricina tînguirei exarhilor Nu a căpătat toate voturile pentru vicepreşedinte.  Vicepreşeden-tele Popp... nu a voit să primească invitarea la conferinţă.  Vice-preşedinte al acestei comisiuni era bătrînul Ioan Ionescu.  Domnia aceea a ţinut şi mai puţin decît cea dintîi, căci peste cîteva luni împăratul a trămis... pe Engelhart vice-preşedinte cu reşedinţa în Bucureşti.  Protocoale subscrise de un preşedinte şi de un vice-preşedinte.  Timotei Cipariu, vice-preşedinte al Asociaţiunii.  Se scoală după fotoliul său pe care-l cedează unui vicepreşedinte.  Adunarea deputaţilor  şi numeşte preşedintele, vice-preşedinţii şi compune biuroul său.  Vice-preşedintele Divanului săvîrşitor întreabă acel divan ce funcţiuni îndeplinesc slujbaşii căimăcămiei.  Vicepreşedinte al Consiliului de administraţie.  Fiecare comitet să-şi aibă un preşedinte, un vice preşedinte, un secretar.  Vice-preşedintele a rămas îndelung pe gînduri, apoi reia dezbaterea.  Consiliul de conducere alege un vicepreşedinte din rîndul membrilor săi.  Desigur că de la vicepreşedinte pînă la portar, toată lumea ştie de somaţia care i s-a trimis.  Vicepreşedinţii Consiliului de Miniştri exercită controlul general cu privire la buna desfăşurare a aplicării legilor.  Vicepreşedinte a fost ales fruntaşul unionist Costache Negri.  Vicepreşedintele Consiliului Judeţean a dat dispoziţie clară să se facă expoziţie în sala fostului Consiliu Popular.  El este chiar vicepreşedintele acestui salon celebru.  A fost numit în funcţia de vicepreşedinte.  Vicepreşedintele Siriei... a efectuat o scurtă vizită în Oman.  vice-preşedinte vice preşedinte.  –  vicepreşedinţi, -te.  –  
    vice-président 
    Succesorul arhimandritului M. Calinescu la vicepreşedinţîia Soţîietăţii.  S-a retras de la vicepreşedinţia Consiliului de stat.  vice-preşedinţie.  –  
    
    Cercul de dincolo de Olt era împărţit în următoarele preturi... în frunte cu cîte un vice-pretor.  vice-pretor.  –  vicepretori.
    
    Către Excelenţia sa ghinăral, viţe-pre-zedent dă la Divan  Excelenţia sa, proin viţe-prezident,... au fost trimis la Divan predlojănie  Prin jaloba ci au dat cătră Exelenţia sa domnul gheneral Minciachi, viţul prezident de mai înainte au făcut arătări  În casa Exelenţei sale D. viţe-prezident s-au adunat obşteasca adunare  Am socotit de trebuinţă a pune înaintea obşteştii adunări a Divanului, să se facă subt prezidenţia viceprezidentului.   În anul 1822 s-au făcut viţe-prezident crăiescului gubernium în Galiţia.  Prin jalba ce au dat cătră fostul atunce viţ-prezedent, s-au tînguit că acea cercetare s-au făcut cu părtenire  Viceprezidentul Negri fu nevoit să citească cu voce tare un act din regulamentul adunării.  În faţa comisiunii compusă din directorul ministerului ca prezident, subdirectorul ca viceprezident..., li s-a dictat de către unul dintre aceştia cu glas tare.  În oraşele de provincie se înfiinţau comitete cu prezidenţi şi viceprezidenţi.  Comitetul reuniunei se compune din un prezident..., un viceprezident, un casier, un controlor.  vice-prezident.  –  viceprezidenţi, -te.  –  viţul prezident 
    S-a cercetat şi s-a priimit întru toată coprinderea lui de obşteasca extraordinară adunare de revizie subt viţe-prezidenţia Exelenţii sale.  vice-prezidenţie.  –  
    
    Primăria din R. – Sadului se compune din un primar, un vice-primar (e şi poliţai).  Urînd marinarilor vînt bun la pupa, viceprimarul oraşului... i-a invitat, la rîndu-i, să le viziteze urbea.  vice-primar.  –  viceprimari.
    
    viceprim-miniştri.
    
    Viţeprotopop, Popa Nechita din Borse  Viţiprotopop grad popa Ion  I se conferise fiului său, numit tot Radu,... titlu sec de viceprotopop.  viceprotopopi.  –  
    Trimit pe unul din ei cu vicerectorul la Sibiu.  O să-l proclamăm de vicerector.  vicerectori.
    
    Cere... dreptul de a cumpăra flota vice-regală din Egipt.  vice-regal.  –  viceregali, -e.
    vice-royal 
    vicerigat Să fie vice-rigă a toate locurile ce se vor discoperi, să ia a zecea parte din veniturile lor şi familia sa să aibă vice-rigatul.  Neapolul fu transformat, pentru două secole, în posesiune spaniolă, cu titlul de vice-regat.  Teritoriul Venezuelei a făcut parte din viceregatul spaniol Noua Granadă.  vice-regat.  –  viceregate.  –  vice-royauté 
    Cel întîi vice-rege fu, în Varşavia, la 1815, bătrînul general polon Zaioncek.   Îi răspunse că va afla voinţa sa de la  vice-regele din Casovia.   Împăratul îl denumise locţiitoriu sau vicerege al Ungariei.  Ceva mai în sus este Cairul, reşedinţa vice-regelui Egiptului. Viţe-regele Egiptului... au început o lucrare.  Nume oriental ce se dă viceregilor sau guvernatorilor mai distincţi.  Egiptul astăzi se află supus sultanului de la Constantinopole care numeşte cîte un guvernator sub titlul de vice-rege.  În locul unei domnii de şapte ani, visează să devină prinţ ereditar sau vicerege al romînilor.  Meritul va reveni întreg viceregelui Indiei.  Închipuiască-şi cineva ce ar fi devenit Shakespeare sub un vicerege spaniol.  Se constată că alături de rege mai există un vice-rege.  Aceiaşi generali vice-regi, aceleaşi divanuri ale cnejiei respective, făcînd în vechile forme de administraţie voia stăpînilor celor noi.  vice-rege.  –  viceregi.  –  vice-roi 
    Cît va fi împăratu nevîrsnic, împărăţia se va ocîrmui de un regent (epitrop) ori viţeregent, ales de adunările provinciale.  Cuceritorul îl numi pe Leonnatos viceregent al Macedoniei şi al Greciei de Sud.  vice-regent.  – viceregenţi.  –  
    S-au chemat înapoi de către viceriga, şi diseară pleacă într-o corabie neguţătorească.   La 1505 sosi admiralul Almeida cu 38 de vase în calitate de viţă-rigă.  Să fie vice-rigă a toate locurile ce se vor discoperi, să ia a zecea parte din veniturile lor.  Viceriga ştiu... a să trage de la împlinirea poruncii.  vice-rigă.  –  vicerigi.  vice-roi 
    În timpul Revoluţiei de la 1848, fusese vicetribun în legiunea lui Axente Sever.  .  vicetribuni.
    Această schimbare a lui „o” în „u” şi viceversa o vedem şi mai veche la greci.  Mutarea nomerilor declinărei din singulariu în plural şi vicevers.  Să va pune înmulţitoriul în locul înmulţitului şi viţeversa (pe dos).  Cu cît omul să apropie mai mult prin organizaţia sa de dobitoc, cu atîta simţirile sînt mai precumpănitoare în dînsul şi viceversa.  În foarte multe cazuri, dezvoltarea elementului afectiv e stricăcioasă dezvoltării elementului intelectual şi viceversa.  Fierea nu poate să fie sănătoasă, cînd sîngele este bolnav, şi viceversa.  Fizionomiile cele mai disgraţioase şi formele cele mai urîte sînt cîteodată cele mai oneste (cinstite) şi viceversa (din contra).  Cine are diaree (urdinare) în tinereţe va avea constipaţiuni (încuietură) în bătrîneţe şi viceversa.  Atacul făcut driturilor individuale e un atac făcut onoarei şi viceversa.  Daca la muntele din partea dreaptă se văd ceva scobituri, tot ce lipseşte de acolo se vede scos în bas-relief la muntele din partea opusă sau viceversa.  Cel mic sa va face mare, şi viceversa, cel mare se va face mic.  Cu cît sfera unei noţiuni este mai mare, cu atît conţinutul este mai mic, şi viceversa.  Cum s-au apropiat domnul, i-au făcut iarăşi trei temenele şi viceversa.  Percepţiunea raporturilor este deşteptată de către asociaţiunea sau succesiunea ideilor şi viceversa.  Arta vînătoriei consistă numai din reguli care fac pe vînător să învingă pe vînat şi nu viceversa.  Nu prea e pericol ca principii empirice numai să fie privite drept principii ale inteligenţei pure, nici viceversa.  Ce e bine la toată lumea la d. Teofil e rău, şi viceversa.  Atributul se întrebuinţează în locul substantivului şi viceversa.  Dacă textul şi aparatul sînt publicate cu litere cursive, cuvintele prin cari editorul face diferite observaţiuni în aparat trebuie spre deosebire să se pună cu litere obişnuite şi viceversa.  Acuma a trecut biroul contabilităţii, în locul acelui al casierului şi viceversa.  Negustorul de fildeş se transforma circumstanţial în negustor de sclavi şi viceversa.  M-am plimbat cu desăvîrşire singur de la sobă la fereastră şi viceversa.  Nevoia simulaţiei ne face să ne arătăm adeseori veseli cînd sîn-     tem în fond trişti şi viceversa.  Cutare modalitate poate da în proză rezultate excelente, iar în poezie să fie inaplicabilă, şi viceversa.  Fiindcă prinţul Sighismund nu poate lăcui şi rămînea d-a pururea în Ţara Rumînească, îşi va numi un viţe-voievod sau locoţiitor.  În loc de vicevaievod, împăratul îi supuse comandei unui generari nemţesc.  Vice-voievodul va alege un svat de duoisprezece boieri.  Regele Ludovic... trămite vice-voievodului transilvan următoarea ordine.  Nobilii şi cnezii din Haţeg sînt arătaţi ca luînd împreună parte la judecarea unui proces..., sub preşidenţia vicevoievodului Transilvaniei.  Vicevoievodul şi comitele secuilor.  Vicevoievodul... vine însuşi în Ţara Romînească.  Voievozii şi vicevoievozii nu aveau o reşedinţă stabilă.  vice-voievod. –  -vo-ie-. –  
    Dat-am adevărată şi încredinţată vichilie noastră la mîna vărului nostru  I-am dat această carte de vichilie la mîna sus numitului Ştefan  vichilii.
    ie.
    Atmosfera camerei încălzite cu sobă oarbă este viţiată în măsura în care se răspîndesc în ea substanţe vătămătoare sănătăţii.  Higiena admite că o persoană poate să vicieze 6 metri cubici de aer pe oră.  Lumini care orbesc, în aerul viciat de fumurile maşinilor.  Duhoarea... este aproape insuportabilă, datorită resturilor de peşti şi plante marine îngrămădite la cuib şi care, intrînd în putrefacţie, viciază aerul.  Tehnocreaţia modernă nu viciază numai aerul, cu praful, reziduurile, poluările, zgomotul oraşelor... Şi sistemele nervoase sînt puse la încercare.  Cînd atmosfera morală a instrucţiunii nu este viţiată de idei migăloase sau perverse,... şcoala este pentru viitorii cetăţeni mai mult decît un izvor de cunoştinţe folositoare în viaţă.  Încălzirea prin lemne în sobe încarcă aerul camerelor cu diferitele producte ale combustiunii incomplete şi viciază calitatea aerului.  Cînd sînt adunate multe persoane într-un local închis, aerul se viciază.  Aerul care intrase cu ei... se viţia treptat.  Este trimisă la toate jurnalele, care reproduc minciunile şi calomniile ei, şi astfel opinia publică este viciată.  Tendenţele sale politice... viţiază în mod radical spiritul tinerimii de acolo.  Laudele nerezonabile viţiază conştiinţa autorului tînăr.  A zăpă-   cit-o..., trăieşte cu ea, o viţiază, o îndepărtează de la respectul căminului.  poate conduce, vicia ori devia după interesele pe care le serveşte acţiunea, sufletul ori libertatea oamenilor mai puţin favorizaţi din acest punct de vedere.  Lenea viciază moravurile.  . Am avut norocul să întîlnesc un om deosebit de integru... îngrozit că i-aş putea vicia colectivul.  Lipsa... de artificiu, o oarecare silă de artă viciază uneori poeme care încep admirabil sau în care întîlneşti versuri de antologie.  Planurile... pot fi viciate de atitudini de comportament.  Ţinuta de expertiză detaşată este urmarea înlăturării tuturor factorilor care ar putea vicia analiza.  Posesiunea viţiată prin vreuna din cauzele arătate... devine posesiune utilă.  Condiţiile de legalitate arătate mai sus trebuie privite cumulativ, astfel că oricare din ele, în caz de neîndeplinire, face ca actul să fie viciat.  -ci-a.  –  viciez.  –  
    
    -ci-a-.  –  viciabili, -e 
    Cauza adevărată a naşterei tifosului şi a altor boale molipsitoare din aerul viciat nu-ţi e cunoscută.  Aerul viţiat, colbul, din pricina lipsei de duşamele, îmbulzeala atîtor suflete durează în tot timpul anotimpului rece.  L-a făcut să fie întrebuinţat pentru dezinfestarea materiilor stricate... şi a locurilor unde aerul e viciat.  Orice miros de mîncare, de tutun... dovedeşte că aerul este viciat.  A pus în funcţiune alte ventilatoare de absorbţie a aerului viciat.   A avea sîngele viciat.  Impresiunea ce lasă modul ei de înfăţişare este de o femeie spirituală dar incultă, bună de inimă dar viţiată.  Bogătaşi viţiaţi în desfrîul vieţei, închipuiţi în proteguitori şi cunoscători ai artei.  Vor curăţi de la sine atmosfera estetică viţiată.  Departe de atmosfera viciată în care trăiau.  Oameni cu o mentalitate viciată.  Singurul membru al familiei necontaminat de atmosfera ei viciată.  El se plînge de climatul viciat, încărcat de intrigi şi meschinărie.  Statisticile... erau... atît de viciate, încît nu ne permiteau nici o concluzie.  Metoda pe care e fundată teoria sintetistă e viciată.  Pretinsa împăcare... nu este în fond decît o violentă satiră, fără iluzii, de un scepticism integral, faţă de mecanismul iremediabil viciat al vieţii noastre politice.  Iată o gnoseologie senzua-       list-materialistă... viciată însă.   -ci-at.  –  viciaţi, -te.  –   
    
    Acest amestec de gazuri... irită gîtul şi plămînii şi pricinuieşte tuse şi, prin viţiarea aerului, aduce lîncezirea generală a funcţiunilor corpului.  -ci-e.  –  vicieri.  –  
    Moşie vicinală.  Încă la daci, obştile apar sub forma comunităţilor vicinale teritorializate.  Asemenea multe locuri, drumuri mari şi drumuri vecinale sînt încă lipsite de această frumoasă şi folositoare podoabă care dau arborii.   Drumurile vicinale statornicesc comunicaţiunea de la un sat la altul şi servă şi la transportul recoltelor în sat.   De la Braşov duce o cale ferată vicinală spre pasul Branului.  De prin anii 1900 e declarat drum vicinal şi stă sub supravegherea comisiei de drum comitatense.  Trăbă să iasă la viţinal  vicinali, -e.  –  
    De frică ca nu care cumva Juan să devie viţios, nu se da niciodată în mîinile lui nici o carte care să fie prea liberă.  Va da preste vreo vicleană viţioasă.  Femeia e viţioasă, c-un suflet ipocrit.  Din inima acestui om gros şi viţios vei vedea izbucnind nişte simţiminte nobile de evlavie şi de dragoste.  Nu se poate tăgădui că sînt mulţi oameni frumoşi şi vicioşi (răi), şi alţii, urîţi şi virtuoşi.  Era... un om dezordonat, dar nicidecum viţios.  Balzac, care a reuşit totdeauna în tipurile viţioase,... a reprodus palid fizionomiile cinstite.   În realitate,... cetăţeanul turmentat al lui Caragiali nu e nici viţios, nici păcătos, ci ignorant şi prostit.  Tot ce a fost viţios... a năvălit – mai cu seamă la început, cînd  s-au creat şi înmulţit slujbele – la sate.  El, prea firav, cu chip de copil vicios, e îmbrăcat cu coche-                   tăria îndoielnică şi cam suspectă a tinerilor de suburbie.  I-adevărat că femeile bătrîne şi viţioase te pot avea pentru un pumn de aur.  Nu era viţios, dar însetat, flămînd de trai.  Oamenii uită, sînt leneşi, sînt vicioşi. Sultana nu era viţioasă, ci numai aprinsă.  Lumea comediilor... nici o colecţie de monştri nu este şi nici una de vicioşi monumentali.  Nu există... un personaj care să ilustreze, în contrast cu nenumăraţii vicioşi din comedii, o virtute sau alta.  Critică şi blăstemă şi flagelă prezentul viţios şi aspiră la un viitor mai ferice.  În jurul nostru atmosfera devine din ce în ce mai grea şi mai vicioasă.  Ambianţa în care produce e aceea de curte rîncedă, vicioasă şi dezorientată.  Oricît de cinstită O faptă e în sine, dar poate fi şi rea, Cînd scopul ei se trage din viţios izvor.  Faptele noastre nu sînt nici atît de bune, nici atît de vicioase cît voinţele noastre.  Filfison însemna acum un fecioraş de boier sau arendaş, care se eternizează... la toate petrecerile viţioase ale metecilor.  Am rămas cu o deprindere veche, viţioasă, totuşi scuzabilă. Aş vrea ca tot ce visez să se îndeplinească îndată.  Gîtul lung şi subţire era frumos împodobit cu o leasă de mărgăritar ce făcea privirile acelea vicioase şi mai pierdute.   În coardele ei s-au deschis foile unei cărţi viţioase.  Vorbele şi frazele cele vechi şi obicinuite,... care, deşi vicioase, da însă să înţeleagă cetitorului ceea ce s-a gîndit scriitorul.  Acele staturi,... săpate încă şi de viţioasa lor organi-              zare politică,... s-au acufundat în imperii mai puternice.  Construcţia viţioasă seau re, dacă cuvintele unui fraz nu sînt înşirate după datina (obiceiul) limbei noastre.  Daca rostirile lor ar fi ostenitoare sau viţioase, vei dobîndi o citire neregulată.  Licurg se gîndea că mai mult se cuvine a fi custodită patria ca să nu se împle de obiceiuri viţioase.  A domnit asupra administrării puţinelor mizloace finanţiale, pe cari vicioasa noastră organisare soţială punea la disposiţiunea guvernului.  Modul de administrare... este... vicios  Cu toţii am recunoscut că modul uzitat de desfiinţatele adunări... era viţios.  Sistemul urmat de dînsul... a fost defectos şi chiar vicios.  Nemic nu poate fi mai viţios ca o esplicaţiune unilaterală a fenomenelor istorice.  Cît de puţin autentice, cît de viţioase să fie documentele unde aceste tradiţiuni sînt depuse, probează cel puţin că esista.  Aceste ultime modificaţiuni... sînt asemenea viţioase.  O lege viţioasă şi nefolositoare.  Voi adopta termenul viţios de generaţiune spontanee.  În Moldova, deşi puterea potrivnică turcilor, Polonia, nu încetase de a exista, ea slăbea mereu din pricina vicioasei sale constituţii interne.  O derogare vicioasă din normele esteticului e vocabularul său împestriţat.  Schematismul e un defect al conţinutului, un mod viţios de a concepe.  Cerc vicios  Chipul d-a vorbi vicios.  A pronunţa viţios.  Făptura viţioasă (ră) a peliţilor oului.  Exemple de picioare deformate prin încălţăminte vicioasă.  Conformaţia vicioasă a bazinului se datoreşte rahitismului.  -ci-os vicioşi, -oase.  –  Printr-o reviziune din punct în punct a totalităţii am reuşit a constata unele erori secundare în fond, unele lacune sau prisosuri în distribuţiune, unele viciozităţi în formă.  -ci-o-. viciozităţi.
    itate Nenorocirile politice şi vicisitudinile, ce durează de şaptesprezece veacuri, fac că ţara are aspectul de colonie. Înainte de toate se cuvine să stabilească punctul de purcedere al filozofiei, apoi vicisitudinile principale ale desvoltării ei.  A luat parte la toate vicisitudinele soartei acelui imperiu.  O populaţiune pe care n-a pu-tut-o bîntui vicisitudinile timpului.  Noi vom desfăşura pe larg primordiala origine şi secolarele vicisitudini ale ilustrei familie a Basarabilor.  După mai multe vicisitudini, alegerea inferiorului de către superior a predomnit în biserica cristiană.  Cîteva forme caracteristice şi fundamentale... rămîn neatinse în vicisitudinea timpurilor.  Să trecem acum la multiplele vicisitudini ce le încearcă cuvîntul în viaţa sa.  În studiul amănunţit al cronicilor se va înfăţişa deseori prilejul de a vorbi despre vicisitudinile Costineştilor.  Din acea primă noapte,... după atîta vicisitudini şi oscilaţii de interese, afecţiunea pentru om a rămas intactă.  Dureri şi vicisitudini personale au împovărat greu viaţa şi simţirea mea.  Vicisitudinile istoriei nu  i-au îngăduit o dezvoltare armonioasă.  Dădusem o frumuşică avere... pe o biată sumă pe care nu atît chefurile mele, cît şi vicisitudinile economice mi-o aduseră repede la neant.  Rembrandt e de fapt tot aşa de sensibil la colori ca oricare colorist, observă însă cu exactitate, preocupat de alte probleme, vicisitudinile colorilor în spaţiu.  Ironia... pluteşte deasupra vicisitudinilor triviale ale existenţei.  Limba romînă... ni s-a păstrat unitară şi bogată, cu toate vicisitudinile istoriei poporului nostru.  Propagarea Reformei în Transilvania a fost condiţionată, desigur, de vicisitudinile politice ale statului.  Vicisitudinile luptei pentru existenţă... modelează omul, retezîndu-i elanurile.  Binecunoscutul monolog din actul III înşiruie vicisitudinile hărăzite omului.  vicisitudini  vicisitudine.  –  vicisitude,  
    Scriem tut(u)ror domnilor şi işpanilor şi viţeişpanilor... şi tut(u)rora deregătorilor carii sînteţi făcători de dereptate  Viţişpanul  Scris-am acestu zapis în zilele fireşpanului Ferenţi de Buda..., viţişpan Sopanti Pal  Am scris viţe-işpanului... ca, de nu va vrea se vină de bună voie, legat încă să-l trimită.  Au slujit cinstita varmeghea Solnocului-de-mijloc, solgabirăirea 25 dă ani, ca birău de tablă 3 ani, perţeptor crăiesc 12 ani, viţişpan 13 ani Ar fi sau peste putinţă sau încai foarte cu anevoie a cîştiga concesiune, apoi-asta sub cenzura unui vicespan de comitat.  Nu voi avea alt lucru decît s-aprind tutunul în ciubucul d-lui vicispan.  Încredinţaţi fiind că vina nu este a monarhului, ci a nemeşilor, a viceşpanilor şi a şolgabirăilor..., ei legară cu jurămînt pe trămisul lor ca să nu se întoarcă înapoi.  Venise acel viceşpan la Pesta a face raport la ministeriu despre impresiunea ce făcuse proclamaţiunea regatului  Dă, Doamne, pe gîndul meu, Să fie codrul birău..., Tulipanul vicişpan.  vicişpani.  –  viţe-işpan 
    
   Inima sa îmbătată de pasionele sale sta lîngă mine în sopoare şi durmitare şi nu ieşa de acolo, că pentru a se adînci mai profund întru viţii.  Zugrăvi această viţie în frumoasa ei închipuire, ca să-l facă să simtă dup-aceea urîciunea ei cea adevărată.  Viţurile mele cu vîrsta se mărea.  Acest om rar avea atît de mari calităţi, fără însă nici una rea, cu toate că avu destule viţii (cusururi), încît ar fi fost anevoie d-a nu fi biruitor.  Zac întru neştiinţă, priveliştea viţiilor celor mai scîrboase.  Necontenitele îndeletniciri ale lor îi vor feri de viaţa care adeseori naşte din pricina nelucrării în cazarmie. Defecţiunile sale sau viţiile nu i le ia cineva în seamă.  Cel mai grozav din viţiuri, ale căruia urmări sînt cele mai vătămătoare, este ipocrizia.  Chiar ca marea valuri are de capriţii înnăscut, Dar virtutea-i cea mai mică viţiile  a-ntrecut.  După ce au lăsat cu neomenie a lîncezi copiii familiei cei mari în ignoranţie (neştiinţă), în viţii şi în ticăloşie, apoi se vede silită a li fi calău.  Toate viţiile (metehnile) unei ţivilizaţii rafinate au adus cruzimea uciderei de copii la un grad înfricoşat.   Te-ai degradat prin viciu şi fapte rele.   Aici silirea puterilor se măreşte într-un mod neobicinuit prin silita şi nefireasca săvîrşire a viţului (prihănii) Îi arătăm că ceea ce el revarsă este numai viciu, patime şi crime.  O împinge la viţiuri şi pătează haina cea curată a nevinovăţiei.  Găsi o încurajare în obiceiurile cele stricate ale unei cetăţi ce se săpa de două viciuri, care sînt cele mai rele în simţ contrariu, luxul şi iubirea de argint.  Această mîrşavă viţie au săcat pentru de-a purure din inima ta.  Nerecunoştinţa este viciul care supără mai mult pe oameni.  Singurul defect sau viţiu ce i-ar fi putut cineva imputa ar fi fost, poate, beţia.  Hipocritul joacă rolul devoţiunei ca să-şi ascunză viţiurile.  Aici se osîndi... la esil, pentru că vorbise în contra viţiurilor femeilor.  Un singur viciu moştenise de la armia rusească, acela de a adora jocul cărţilor hazardoase.  Pasiunea lui, care lua proporţiile viţiului, era tutunul.  O satiră adîncă... prin viţiurile sociale ce va înfiera.  Să înveţe pe oameni a fi harnici, blînzi, fără vicii, fără superstiţii.  Bun băiat ai fi, modest ca o fată mare, fără viţii.  La ele nu mai pot renunţa cum nu pot renunţa pătimaşii la viţiul lor.  Băiat întîrziat, intrat în şcoală ca prin minune, chinuit de ticuri nervoase, căpătate din practica viţiului care veştejeşte copilăria.  N-are nici un viţiu, nici măcar pe cel al vorbirii.  Am şi eu un viciu. Îmi place ţuica.  Avea gura roasă de viciu.  Acolo unde s-a introdus această sistemă, viciul băuturei a scăzut în mod simţitor.  Astăzi viţiul beţiei este destul de răspîndit şi se întinde pe fiecare zi.  Nu căzuse în viciul fumatului.  Oameni cu viciul avariţiei există, a încerca o definiţie e legitim.  E o spălătoreasă bătrînă, măcinată de reumatism şi tuberculoză, căzută în viciul alcoolismului.  Dar om se face pruncul şi viţul se trezeşte. Adoarme al său înger sau zboară îngrozit.  Viciul a hrăpit pentru un minut de la virtutea adormită stăpînirea ce avea în inimă-ţi.  El întipăreşte în sufletul ei atît de curat mii de icoane ruşinoase, îi arată petutindenea viţiul drăgălaş şi încoronat.  Cîte viţiuri s-au strecurat în frumoasa noastră ţară subt ocrotirea unui guvern prieten al întunericului.  Prima impresie nu m-a împăcat cu acest furnicar uriaş, în care foiesc toate viciurile perfecţionate ale civilizaţiei moderne.  Monstruos se-ntinde-oraşul, Viciul joacă-n el pe brînci.  Viţiul se strecoară uşor şi abil prin mărturisirile şi îndemnurile ei dulci.  Dau aspectul cîrciumei ţărăneşti de la gurile Rinului, cu atmosfera înnegurată în care zburdă, inconştiente, viciile.  Se află în sistima politicească sau ostăşască a Danimarcii o viţie sau cusur pe dinlăuntru.  Viţiul analizei e de a fi prea supţire şi prea minuţioasă.  În această organizare erau viţiuri izvorîte din ideile feodale ale timpului.  Pauperismul se naşte parte din cauza viţiilor naturei umane, parte din cauza unei rele organizaţii a lucrului.  Preferim a ceti Alesandria decît multe alte scrieri pretenţioase. Este acesta un viciu al gustului nostru?  Este dară foarte adevărat că viţiul instituţiunilor... poate mişeli naţiunile.  Care e viţiul radical al legislaţiunilor penale moderne?  Superioritatea sistemului... este evidentă, cu toate viciile şi defectuozităţile acelui sistem.  Viţul radical... în toată direcţia de astăzi a culturei noastre este neadevărul.  Acest viciu înnăscut al metodei descriptive s-a dat demult pe faţă în biologie.  Viciile capitale ale regimului fanariot – şi al celui de după fanarioţi – erau venalitatea funcţiilor, corupţia administrativă şi fiscalitatea arbitrară.  Au apărut viciile ascunse ale calculelor întemeiate pe premise politice greşite.  Persoanele bîntuite de acest viţiu de constituţiune au o predispoziţiune din fire d-a fi năpădite de cauzele morbipare însufleţite.  Proprietarul unui edificiu este responsabil de prejudiţiul cauzat prin ruina edificiului, cînd ruina este urmarea lipsei de întreţinere sau a unui viţiu de construcţiune.  Stănică... îi găsi viţii de executare a contractului.  Aici intervine un viciu de conţinut.   Viciu de conformaţie  Viciu al lucrului  viciu ascuns  Vînzătorul este supus la răspundere pentru viţiile ascunse ale lucrului vîndut.  Viciu de consimţămînt  de voinţă viciu de formă Donatorele nu poate repara, prin nici un act confirmativ, viţiurile unei donaţiuni între vii.  vicii viciuri     Viciuiră în satele sale, nu ascultară glasul lui Dumnedzeu. viciuiesc.
    
    M-au luat şi m-au viciulat, Că rînza mi-a căzut Şi puterea mi-a sfîrşit.  Nu te teme... Că te-oi lua şi te-oi viciuli, Rînza la loc ţi-o veni.  
    
    Ia-mă, Doamne, de la omulu hiclean. Iubit-ai toate cuvintele potopului, limbă hîtleană.  Era om hitlean şi rău.  Ne izbăvească noi de oame hicleane  Socotiţi cum să giudecară înşişi pre sine acei lucrători răi şi vicleni şi nemilostivi ucigaşi.  Sluga cea vicleană ce ascunse talantul în pămînt  O, lume hicleană, lume înşălătoare.  Vei cunoaşte că cetatea aceea cetate vicleană e.  Acesta fiind mai ficlean... au supus pre ceilalţi turci.  Să se pedepsească ca o slugă leneşă şi vicleană.  Afară din iscusire minţii, era şi marghiol şi viclean  Curteni sau ciocoi de curţi să cheamă, Soi de oameni vicleni, fără lege, Învîrtiţi, şereţi şi plini de intrige.  Pre omul cel de feliu rău şi de neam viclean, nu-l vei îmblînzi nicidecum  Case şi oraşe să pustiesc, cînd cei mai mari sînt vicleni.  E viclean, uită-te, de n-are margini.  Dintr-această pricină cearcă însemnată pagubă cumpărătorii, mai vîrtos cînd să înţeleg cu vicleni vînzători  De la lumea cea vicleană, care parcă vă zîmbeşte, Întoarceţi, rog, ochii voştri, ca să-i aruncaţi pe mine.  Nu umbla după balane, Că ş-acele-s tot viclene.  Era vicleană şi rea muiere.  Oamenii aceşti mincinoşi şi vicleni nu ştiu cîtă tărie este în inima unei tinere fete.  Să cred şi eu ursitei ce lumea amăgeşte, Cînd unuia-i dă toate, pre altul l-a lipsit? Ca mama cea vicleană, pre unul ce iubeşte, Pre altul îl departă de sînul cel iubit.  Jupîneasa Anghelina era o vicleană servitoare, care crescuse de mică în casa păşcănească.  Vicleanul ciocoi ar fi dus la spătărie pe junele calemgiu.  Om viclean şi perfid.  Zugrăveşte din nou iarăşi pînzele posomorîte Ce-arătau faptele crunte unor domni tirani, vicleni.  Urît mi-a fost în viaţa mea omul viclean şi lingău.  Fecior de om viclean ce te găseşti.  Fata nu-i slută şi-i mai vicleană decît o şerpoaică cu pui.  Ieşi afară, ţăran viclean şi mojic ce eşti.  Devenind copilul iclean, mama sa nu-l poate înşela cu una cu două.  Aceasta nu strică faţă de nişte stăpîni aşa de vicleni.  Popa, viclean fără păreche, săpase, încă de cu noapte, o groapă în pămîntul vecin’so.  Năcazurile răzeşilor de pe vremuri, cari îşi vedeau pămînturile luate cu hapca  de boieri vicleni şi hrăpăreţi.  Cum ai putut să minţi atît de hain, femeie vicleană?   Ştia bine fugarul că... e un om tare viclean şi putea să-l vîndă uşor.  Acel străin viclean îl trăgea de limbă.  S-au aflat oameni vicleni... care au dat ştire la pribegii din Ţara Leşască despre drumurile de dragoste ale coconului domnesc.  Acest uriaş, deşi viclean, e totuşi un paznic credincios.  Ai început să fii vicleană cu mine.  La ţărmuri vechi oprită-ncremenise Corabia vicleanului Ulisse.  Se simţea dezarmat în faţa unor asemenea specimene..., un bătrîn egoist, veninos şi viclean.  Omorî-te-ar dorul  meu, Că tu eşti viclean şi rău, Şi tu vrei a mă-nşela!  Pui de moldovean, Viteaz şi hiclean, Paloşul scotea.  Foaie verde măghiran, Da fii, vere, mai viclean!  Nici una n-au învăţat ca şi ea, şi să fie aşa icleană ca ea.  Proastă eşti, Năroadă eşti, Ori vicleană Peste seamă.  Mult îi mîndru şi iclean Şi-i de inimă pogan.  Mult mi-e cîine şi duşman, La inimă om iclean.  Asta era icleană, nu ca surorile ei.  Şi streini şi lăcomaşi Şi hiclenii poteraşi.  Eşti prea zmecher sau prea iclean.   Copil iclean.  Eu te-aş crede şi nu prea Ce îmi spui acum, Ileană, Că te ştiu că eşti vicleană!  Aśela era om hiclean.  C-am fost mică şi vicleană, Nu ţi-am luat vorba-n seamă.  Omul viclean ca cursa ascunsă, te prinde pe nevăzute.  Omul viclean şi cînd doarme la-nşelăciuni gîndeşte.  Cine necredincios este în vorbă, viclean este şi în lucru.  Gura vicleanului asupra mea să deşchise.  Cum s-au ivit cartea lui Topeltinus la lumină, îndată l-ar fi minţit învăţaţii şi l-ar fi ruşinat ca pre un viclean.  Rele sînt atuncea cînd cel viclean, pentru dobînda sa, pre cel mai prost va să-l înşale.  Am tăiat fărîmele scrisoarea şi răvăşelele viclenei şi le-am pus pe jăratecul din căţuie.  Vicleanul le scăpă din mîini şi, văzîndu-se incriminat şi înconjurat de lume, preferi o moarte grabnică.  Orb este cel... Ce crede-această viaţă ironie cerească, Că lumea moştenire la cei vicleni s-a dat!  Limba celui viclean e mai fină ca pînza păianjenului şi adesea oamenii sînt mai proşti decît muştile.  Vicleanului îi joacă ochii în cap.  Celui tare nu i se poate împotrivi decît cel viclean.  Vulpoii şi viclenii se prefac Că n-ar pricepe pricina de boală Care a-mbrîncit ţăranii cu furcile-n răscoală.  Un viclean face şi aici vînzări deghizate,... dar lucrul se observă mai uşor.  Să arăte că pricepe pe cel viclean.  Cap de viclean, Inimă de vidră.  Cel viclean se prinde singur în mrejile sale.  Vicleanul cu vorbe dulci îndată înşală pă cei dă minte scurţi.  Vicleanul cu vulpea mult să aseamănă la minte şi la dinte.  Ah! vicleanule amoriu, Prietine vînzătoriu.  Ochiul dragostei viclene e un rece luminiş.  Amarnic ne poartă pe strîmbe cărări Vicleana şi vitrega soarte.  Gloria are capriciile ei şi cheamă, făgăduitoare ca o femeie, surîde vicleană, momeşte şi pierde pe cei mai mulţi.  O vulpe hitleană nemeri de-şi uda coada în apă.  Ca o pre vicleană vulpe, cu amăgele şi vicleşuguri a isprăvi s-au căznit.  Nişte lătrări de un cîine... gonescu într-o curte o vulpe vicleană  Lupoaia bătrînă vicleană Cînd vede un taur fără pază... A-l năvăli făţiş nu cutează.  Care dobitoc este mai viclean?  îşi povestesc:... cum i-a amăgit pasărea vicleană.  Ea este o pasere foarte precaută şi vicleană.  Acest viclean şi bănuitor peşte se aruncă orbiş.  Iat-o că s-a ivit. Mai mîndră, mai vicleană, unduind trupul.  Din vechi vremuri, vînătorii au învăţat să se apropie în căruţe cu boi, cu cai de aceste paseri viclene şi sfioase.  Vulpe vicleană.  Aşa a făcut iepurele, şi vulpile, cît se cred de iclene, au venit în bordei.  Hulpia-i o căţe vicleană.  Paserea vicleană dă singură în laţ.  Vulpea e vicleană, mai multe piei de dînsa se vînd în tîrg.  Vulpea, cît e de vicleană, şi de multe ori cade în cursă cu toate picioarele ei.  Aş fi stat ceasuri întregi să privesc tertipurile viclenei.  În ochii Annei străluci o rază vicleană şi trecătoare ca un fulger de secetă.  Avea... ochii mici, în care veşnic juca o flăcăruie vicleană.  Noaptea umedă şi vicleană o pătrunsese pînă în oase.  Amară ivi-se-va faţa lor hitleană, cum nu se poate spune spurcăciune lor  Lucrurile lor cealea realele şi hitlenele Ce-au lucrat ş-au făcut fără ruşine.  Aşijdere mînule şi picioarele a le apăra să nu cură  într-aşeaşi,... ce să se veaghe de toate lucrurele ceale hicleane.  .  Eu caot întru inimă şi vădz gîndurile voastre ceale vicleane.  Începură a se răsfira aceale... învăţături vicleane  Toate meşteşugurile lui cele hiclene ca nişte păiajeni să strica.  Cu multă rugămente şi giuruită cătră hinul său, s-au oploşit în vicleană făgăduinţa lui.  Sfătuiră sfat viclean asupră-ş.  Grăit-au împotriva mea cu limbă vicleană.  Nu era care să fie adus asupra ei cuvînt viclean, căci se temea de Dumnezău foarte.  Făcu... sfat ficlean şi trimise în Ţara Leşască, la văru-său... cum să vie, să fie crai în locul lui.  Să ne păzim mintea de cugetele cele viclene.  Să se izbăvească de toată pornirea cea vicleană a protivnicilor.  Sufletul cel viclean era mai amar şi decît otrava.  Despre vicleana săducere Pentru ca să ne trezvim dintru această vicleană, înşelătoare nădejde, destul este să întoarcem ochii cătră acest tinăr.  Prin intrige, cu sfaturi viclene, Ceste surpă şi pe cel cu minte.  Pînă să-şi întocmească ficlenele lui mişcări, alese de vistier mare pe banul Grigorie Brîncoveanu.  Politica ta vicleană îndrăzneşte în zadar Să-mi înalţe fanatismul.  De-l iubim din adîncul inimii şi fără vicleană făţărnicie, vom trăi într-însul şi el întru noi.  Vrăjmaşii săi... hrănea gîndiri viclene împrotiva sa.  Duh... are, dar inima îi e vicleană, rea.  Caracterul lui cel viclean şi nestatornic este acum prea cunoscut.  Vicleana cursă ce i-o întinsese tătarul, făcu pe Mihai a fi foarte neîncrezător.  Nesocotiţi viclenele cuvinte cu care se silesc să vă ţie pe calea pieirii.  Strigaţi în lumea largă, că Dunărea-i furată, Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.  Al idolilor preot cu magice cuvinte Mulţimei adunate oracole-mpărţea: Oracole viclene de interes dictate.  Greaca avea tot această tendinţă vicleană.  Cum noi s-avem credinţă În vorbele-ţi viclene şi-a ta recunoştinţă.  E sfios ca şi copiii, Dar zîmbirea-i e vicleană.  Teama lui era să nu se deştepte voinicul şi să-i ghicească cugetele lui cele viclene.  De-acum, ispititori, în van mai cată Viclenii ochi... îi ştiu atît de bine!  Vînduse tot, momit de zîmbete viclene, plecase vrăjit de vorbele pline de miere.  Viclene vorbe!  Moş Nichifor gîlgîia des din sticluţă în gura-i ştirbă, şi ochii-i sticleau tot mai vicleni.  Au lăcomit asupra moşiei noastre strămoşeşti,... prin diferite uneltiri viclene.  Nu avea nevoie de asemenea învăluiri viclene.  Îi jucau fără astîmpăr ochişorii vioi... sclipind de vicleană răutate.  Ce interes avut-ai, ce foloase, Ca să m-atragi cu vorbele-ţi viclene.  Patroana, cu admiraţie vicleană.  Le primeam cu o supusă şi vicleană curtenie.  Am vrut să fiu maliţios, punîndu-i o întrebare vicleană.  Oricît de vicleană a fost înjghebarea, justiţia nu se va opri în faţa unor formalisme.  Nu se apropie cu calcul viclean nici de aproapele, nici de ceea ce poate să aducă întîmplarea.  O lume care îl chema cu viclene ademeniri.  Îi plăcea să prelungească jocul viclean ieşit din toanele dragostei şi ale geloziei.  Toate încercările ei de a deveni altă femeie mi se păreau viclene şi ridicole.  Căpitanul îi întîlni ochii şi recunoscu privirea aceea ascuţită, vicleană şi crudă pe care o întîlnise cîndva.  Pe deasupra umerelor se şopteau vorbe viclene.  Nu-mi grăi vorbe viclene!  Vorba vicleană, cît dă mică, înşală pă cel mai mare, ca momeala, cît dă mică, pă peştele cel mai mare.  Viclean te bucuri de-ale noastre-ntreceri, Privind în vrav prostia imobilă.  Bărbaţi şi femei ce-şi surîdeau viclean sau galeş din cadre.  Muierea a zîmbit viclean..., s-a învoit să-l lege noaptea în iatac.  Apoi deodată, viclean şi pe nesimţite, m-au impresurat evocările anilor de ucenicie literară. Întrebările de mai sus le preparam viclean, cu ajutorul cărţilor găsite pe acasă.  S-o dus pe gîltanu ŝel hiclean.  Sa rasari mîncarea pi gîtiţa hicleanî.  Măsuri hicleani, mai mici decît cum au fost obiceiul.  .  Oricare să va afla cu cot şi cu cumpănă vicleană să plătească gloabă cinci lei  Ia aminte ca să nu vînză cu alte cumpene şi cot viclean.  Cămăraşul cel mare... trebuia să revizuiască cumpenele şi măsurile negustorilor... şi lua aminte ca nu cumva să se vîndă cu cumpene sau cot viclean.  Gătasă pod viclean înţînat slab pe apa Rîmului.  Deacă să vede cu cîni de-o parte, Iar de alta cu mreaja vicleană Îm-      presurat, unde-i cea mai mare Grămadă de cîni, acolo sare.  Ne dă bunătăţi viclene în lipsă  de-adevărate.  Am priceput iar că miedul e mai viclean decît vinul.  Dumnezeu şi-l va judeca ca pre o slugă hitleană.  Boierii lui Despot Vodă, fiind vicleni domnu-său, avură prileju ca să împuţineze oastea lui Despot Vodă.  De să va afla vreun boiarin hiclean unui domn... mai mult s-are certa cel mai mare boiarin.  .  Îţi fac ştire pentru Ştefan logofătul cel mare, că-ţi este adevărat hiclean şi s-au agiuns cu Racoţii şi cu domnul muntenesc.  Au fost nişte oameni răi şi ficleani, şi fugari pre la turci, părăsindu-şi birul... împăratului  Au început a tăiè capetili celor vicleni, pănă i-au spăriat. Cine necredincios este în voroavă, viclean va fi şi în lucruri.  Cantacuzinii... au fost ficleni domnilor.  Feciorii lui... au fost vicleni împăratului.  Să pîrească la viziriu pe Grigorie Vodă, că este viclean.  Sculînd oaste asupra viclenilor robi,... îi sili a-şi  pleca capul.  Neşte capigii vicleni trimesă.  Ungurenii cei vicleni... au găsit multe feluri dă vicleşuguri mincinoase  Iuda Iscarioteanul, Vînzătoriul şi vicleanul.  Un viclean şi prost războinic obrăzniceş-                 te-a-ndrăzni El să ne propuie pacea?  Dovedit viclean, Luca Arbure a fost decapitat în Hîrlău.  Dacă au spart Aron Vodă pre viclenii săi, nici un loc n-au lăsat să nu fie plin de vrăjmăşia lui.  Pentru prepusurile viclenilor despre alte părţi se nu se aţîţe asupra lui, făcu mai mare pre frate-său pe toată Sciţia Europei.  Acei ficleni şi turburători de ţară... au fugit în Ţara Leşască.  N-au nemerit hicleanul şi făr’ de minte om cele ce-i părea.  Puse de tăie pe trădătorii Dumitru, Chisaru şi cu fiul său, ca nişte vicleni de domnie şi stricători de ţară.  Vicleanul care trădează interesul obştei lucrează la asasinarea propriilor lui urmaşi.  De ce... să nu avem parte să călcăm iarba verde, fără a lăsa după pasul nostru urme viclene.  Nişte cărţi hiclene... scria la nişte vrăjmaşi să vie cu oaste să ia acel loc.  .  A vrut Raţi Iştan să o facă hiclean(ă)  Au scris nişte cărţi viclene şi le-au pus într-un băţ sfredelit şi le-au trimis la Constantin Vodă cel Bătrîn Băsărabă în Ţara Leşască.  Ivan Potcoavă... au fost făcut şi cărţi ficlene.  S-ar fi sculat cu nişte scrisori viclene Danii prin zapise viclene  Vălătaş viclean au făcut  Sofronie se refugiază haiduceşte peste munţi şi nu va mai juca decît un rol „aţîţător” prin „ţidule viclene”.  L-au fost aruncat boierii, fără voia împăratului, făcîndu-i judecată vicleană.  Cel ce va porni jalobă împotriva dieţii, cerînd partea legiuită, poate să mişce şi altă jalobă cum că diata este vicleană.  Cuvîntul lui Dumnezeu primescu-l şi dracii şi oamenii ceia hitleanii întru urechi.  Aceia era fără răutate, şi aceştia vicleni; aceia era toţi duh, şi aceştia toţi trup.  Domni vicleni jurau pe spadă Să sfarme sfînta noastră lege.  Au oprit adaosătura... ce-au adaos neşte vicleani credinţii cu viclenie.  La viclean parola dumnădzăiască şi basna poeticească tot o cinste au.  Mişcarea unui hiclean, înfricoşază un cap coronat  Este pornit omul din tinereţele lui spre cele viclene.  Începură urii de ceia ce se nevoiia iudei descîntători a meni spre ceia ce avea duhure hicleane numele Domnului Iisusu grăindu.  Cine se apropie necuraţilor draci, duhure hitleane sînt.  Vicleanul diavol nu mai părăsea de o supărare cu arătări înfricoşate şi cu năluciri groznice.  Cînd cade în mreaja lui muscă sau albină, numaidecît o apucă, şi cu multă muncă o umoară; aşa face şi paingul cel viclean a iadului.  Asmodeu, diavolul cel viclean, au omorît pre ei.  Trebuieşte cela ce slujeşte lui Dumnezeu să aştepte ispitele şi războiul vicleanului diavol, iar să nu se deznădăjduiască.  Nu se va muta cătră tine hicleanulu. Nu ne duce în năpaste, ce ne izbăveşte pre noi de hitleanul  Unde iaste de destul lucrul hitleanilor, acolo e scădeare.  Ne izbăveşte pre noi de hicleanul  Hicleanul vrăjmaşulu ce toţi ne zmenteaşti  Vine hitleanul şi apucă ce e sămănat întru inima lui.  Domnului te roagă şi te cucireşte, nu rîvni vicleanul calea ce-i sporeşte.  Păzeşte-te de ficlean, pentru că rele meşterşuguieşte.  Să păzească şi toată cinstita aceasta boierime... de toate vicleşugurile vicleanului.  Vicleanul nu să părăsi a face rău.  S-au lepădat şi s-au dizlipit de la calea celui viclean.  Sînt ucigător de tată, vicleanul m-a amăgit.  Vicleanul pismuia pacea fetelor şi-şi vîrî coada.  Bunătăţile cu care îl hărăzea Vicleanul erau... multe.  Aminteşte că scriitorul şi-a dat şi el seama, de îndată ce flăcările au mistuit manuscrisul, că a fost atras într-o cursă a Vicleanului.  Celealalte zile ce aşteptăm sînt viclene, sînt zilele lumii, zilele trupului, zilele deşertăciunii.  Ea se desface ca un chip blînd din Scripturi în mijlocul unor aspre vremi viclene şi răzbunătoare.  Ziua cea vicleană  Fericit este bărbatul care cunoaşte şi ajută pre săraci, că în zioa cea ficleană va mîntui pre el Domnul.  vicleni, -e  vicleani, -e.  –  hicleani, -e 
     
   
    Bea toată ziua şi toată noaptea... cu Tache Hengheru, care are antipriză de flaşnete în popa Tatu şi iarna vicleimuri cu olteni.  Steaua n-a închinat vicleimului.  Acelaşi teatru religios se numeşte, în Muntenia, vicleim.  A   doua parte de acţiune dramatică a vicleimului e cu totul de domeniul profan.  De multe ori, cu vicleimul se alipesc şi stelarii cu steaua.  Vifleimul, ca reprezentaţie, s-a dat uitării şi au rămas numai colindele cu vifleimul, de care abia ne ştiu spune bătrînii cum era.  Se execută de către flăcăii ce umblă cu vicleiul „Irod şi craii”.  Altădată se mai umbla şi cu vicleemul, dar azi nu se mai umblă.  Colindul cu turca e mult mai plăcut oamenilor de la noi decît viflaimul şi steaua.  Cine primeşte Steaua cu vicleimu.  O, veniţi la viflaim, Lucruri mari ca să privim.  Nu ne putem esprima îndestul întristarea cînd vedem lumea grămădindu-se la operete... şi la alte vicleimuri ale Venerei vulgivage.  E-un vicleim ridicul, monoton din cale-afară: Vecinica deşertăciune ţine capătul de sfară.  La un colţ, sub un clopot pătrat de sticlă, icoane bătrîne, cu busuioc uscat şi cîteva figuri nemţeşti de vicleim.  Ea n-are poftă  să-şi vază bărbatu în vicleim şi să-i strige tombatera pe uliţă.  Am făcut... parte din vicleimul ale cărui păpuşi le arunca una într-alta.  În fundul cutiei de hîrtie, zise „vicleim”, stă pe tron un Irod în miniatură.  Este jucat de băieţi tineri... şi ajutoarele lor (purtătorii vicleimului şi muzicanţii).  vicleimuri.  –  Eu, cunoscînd bine Că fără gînd viclenesc Le-ai zis aste către mine, N-am decît să-ţi mulţămesc.  El poate să-mi arate Un drum fără primejdii, cărări nesemănate De asupriri nedrepte, de curse vicleneşti.  Tu n-ai cunoscut niciodată Dreptul din slova domnească, Răstălmăcită şi viclenească.  vicleneşti.
    -esc.
    Socoti cîrtitoriul vicleneşte a-i înşăla să creadă că sînt sînge grecesc.  Ca să împraştie mai mult o asemenea rătăcire, o însoţesc vicleneşte cu propuneri deşarte.  Multe săgeţi negre spre mîndra vorniceasă Ţintise vicleneşte.  eşte. Pre oemenii tăi hicleniră cu voia şi beseduiră pre sfinţii tăi. Omului ce face leage-călcare Opreaşte-te de mînie şi lasă băsăul, nu rîvni să-l hitleaneşti, că hitleaii cumplu-se.  Cela ce va sluji la un boiarin şi de-l va hicleni întru ceva,... să să certe ca un suduitoriu de domnie.  .  Din rost îm dziceţi bineţi de mă îmblîndzîţi Şi din inemă cercaţi să mă vicleniţi.  Şi va ficleni ochiul tău pre fratele tău cel lipsit şi nu vei da lui.  Cine hicleneşte pe stăpînul său supus este pedepsii  Frumoseţea pomului celui oprit nu-l va înşăla, şarpele nu-l va vicleni, muierea nu-l va amăgi.  Greaca ta... Te vinde pre tine şi te vicleneşte.  Dacă nici la noapte nu vei putea vicleni pe păzitorul tău, îţi turtesc capul.  Chiar... dacă păzeşte cineva bine iepele, totuşi ea-l vicleneşte pe om.  Mă duc... să bat pe moşneag, de ce m-o viclenit.  .  Nu le va mai îngădui să-l viclenească cu taine.   Şi-a viclenit şi şi-a înşelat barbatul la greu, ori i-a pîngărit aşternutul, ori a făcut asupra lui farmece.  Vicleşugul... pre cel ce să vicleneşte la scădere aduce.  Spuind pilde leului celor tineri,  l-au hiclenit muierea de i-au tîlcuit-o.  Se luă deci pe lîngă dînsul cu şoptele cu momele, viclenindu-l ca să-i afle puterea.  Eu încă tot o iubeam cu toate că nu aveam pricină să fiu mulţămit de dînsa fiindcă-m viclenise viaţa.  De voi face voia ta, viclenesc prieteşugul şi cinstea mea.  Au viclenit cinstea curăţăniei ei, dîndu-o pe mîna altor bărbaţi.  Trebuie să-i urmărească pe toţi aceia care-i viclenesc vistieria.  Adeseaori merinda lor la cină era de neajuns, ca îndatorîndu-se a procura singuri bisoniul să fie siliţi a cuteza şi a se vicleni.  Cînd erai copil, odată, viclenindu-te, ai luat Nişte junci ai lui Apollon.  Astăzi, fireşte, nu mai poate fi aşa, că lumea s-a viclenit şi oamenii au sărăcit.  Cîţi voinici în lumea mare S-au viclenit foarte tare, Crezămînt nici unul  n-are.  Nu iubi a hicleni. Spre oamenii tăi hitleniră cu voie şi sfătuiră spre sfinţii tăi.  Ascuns să supune-n leşnici cu bogaţîi, Ca să viclenească să nu-l sîmţă alţîi.  Nu va nemernici lîngă tine cel ce vicleneşte.  Vicleşugul… pre cel ce vicleneşte… la scădere aduce.  În anul acesta iarăşi au început a vicleni asupra augustului Leon I.  Ca să-şi capete mulţi şi mărunţi, grei şi lucioşi zimţi şi de tot soiul, dă orbeşte năvală, vicleneşte şi amăgeşte fără temere.  Destul ai viclenit asupra tatălui meu.  Plătind, uneltind, făgăduind, viclenind, ea face ca plăpîndul Petru Şchiopul să caute moştenirea lui Mircea.  Nu atingereţi de unşii miei, şi în prorocii miei nu hitleanireţi. Nu e frica lu Dumnezeu între ochii lui, că hicleni între el.  Aţ ficlenit între sufletele voastre... şi n-aţ auzit glasul Domnului.  Cine au dat volnicia aceasta mirenilor, să înfrunteze pe preoţ,... să viclenească la faptele lor?  Nici unul ca acela aflîndu-se de domnia mea cu orce mijloc, viclenind la hotărîrile judecăţilor, să ştie că nici într-un chip nu va putea scăpa de grea pedeapsa a domniii mele.  .  Să ficlenească şi să calce cuvîntul Domnului.  Au viclenit Israil înaintea lui Dumnezeu şi i-au dat pre ei Dumnezeu în mîinile lui Madiam.  Înţelegîndu acestea Ştefan Vodă den iscoadile ce pururea trimitea... cum crai l-au viclenitu şi vine asupra lui..., au trimis în toate părţile în ţară, să se strîngă la tîrgul Romanului.  Cînd hicleneşte pre domnu-său să va spîndzura.  .  Temîndu-se să nu-i viclenească moldovenii, au pus pre cazacii săi în frunte şi n-au vrut să lase pre nimenea să iasă la harţă.  Viclenindu-l Tribunalie Galbul... căzut-au într-o mlaştină... şi acolo au perit.  Eu n-am vrut să mă fac al doile Iudă sau să-l viclenescu, să fug de la dînsul.  S-au tocmit cei răi de a hicleni cea cetate. Dumnezeu să dea să să vădească răul şi să să tămăduiască  Boierii vor să ficlenească pă Radul Vodă.  Un ministru prea credincios hicleneşte pre marele său  Au făcut pre gavaoneni robi, aducători de apă şi de lemne, şi pre cei 5 împăraţi, carii viclenea Gavaonul, i-au omorît.  Deaca vreunul din ei îşi va vicleni credinţa, atunci să-l bată pămîntul.  Vinovaţii vor fi aduşi şi-i vom întreba de ce-au viclenit pe domnul lor şi ţara.  Nemţii cu căzacii au viclenit.  Ionii vor vicleni.  Au vorbit de întîmplarea războiului... dovedindu-se că au veclenit generarii nemţeşti.  Alexandru împăratul era în Chilichia... că să viclenise cei de la locurile acelea.  Bulgarii, cu domnul lor Petăr, carele mai denainte să viclenisă, supt acest împărat aşe-ş deplin s-au răscumpărat volnicia.  Să nu să hiclenească şi iar să se scoale împotriva romanilor.  S-au viclenit de cătră Domn şi de cătră ţară şi s-au unit cu catanele.  Îndemnînd pre perşi să să viclenească, vin asupra midilor. Rădică mîinile tale spre trufa lor în cumplit, că te hitleni dracul de sfînta ta.  Greu era a vicleni cronica şi a scrie într-alt chip.  viclenesc.  –  
    De veţi face hitlenie înaintea mea... întoarce-mă-voiu şi eu de bunătăţi.  Hristos sparge aceea leage cînd dzice după hiclenie voastră scrie Moisi aceae, ce dentîniu nu fu aşa. Ce nu putu răbda, ce aruncă urgie spr-inşii cu pizmă, şi-ş află hitlenia lui şarpele ca un vas.  Delungaţi-vă de la mine toţi carii faceţi hiclenie.  Să nu-l fure, nici să-i facă vreo hiclenie  Nice hiclenia cea ascunsă a Satanei... să nu te amăgească  Unde este lăcomia, este şi hitlenia.  Oştesc împotrivă, nu spre oameni şi trup şi sînge, ce spre împăraţii veacului acestuia cătră cele duhovniceşti ale vicleniei şi dînd război şi biruind.  Decheval… de noao hiclenie să apuca, tocmelele şi legăturile silind şi stricînd.  Aşa i-au dat pre ei Dumnezeu... plini a fi de toată nedreptatea, de curvie, de viclenie, de lăcomie.  Cine s-ar ispiti a o furea au să o ia cu sila, au altă hiclenii, să fia blăstămat Şi goneşti duhurile vicleniei.  Filip fu bucuros că nu ştia viclenia lui.  Greculeţ mişel, născut la robie, Învăţat la viclenii ascunse.  Găsindu-să cu viclenii, vor fi osîndiţi a-şi pierde priveleghiul acesta  Virtutea subt înfruntata Obrăznicie-apăsată, Vicleniile în cinste, Dreptatea-n veci aruncată.  Cîrmuia cu mai multă viclenie, cu mai meşteşugareţe mijloace.  Gîndeam asupra vicleniei femeilor.  În zadar va da tot pravili supuse la răsturnare, Şi asupra vicleniei va înarma pe dreptate.  Această scrisoare sucită şi plină de viclenii nu dovedea altceva decît dorinţa polonilor d-a pune ei în Ţara Romînească alt domn.  Toate te-aş fi iertat, şi viclenia care ai întrebuinţat-o cu mine, şi înjosirea în care m-ai adus.  Legi redactate cu atîta viclenie, încît acelea după un an sau doi devin curse şi pierire.  A cugetat viclenie şi s-a determinat să-i înşele prin Sicinnus.  Folosul dobîndit prin viclenie ţi se strecoară printre degete.  Arsenalul vicleniilor femeieşti este foarte mare.  A pus în guvern mizloacele intelectuale în locul mizloacelor materiale, viclenia în locul forţei.  Cu o slugarnică viclenie făcea mare haz de gluma înrăutăţită a stăpînului său.  Spînul, cu viclenia sa obicinuită, nu-şi pierde cumpătul.  Uite, îi zise ea cu un fel de viclenie plină de dulceaţă, eu numaidecît am văzut că tu eşti ţăran.  Ţăranul acesta i se părea de o viclenie revoltătoare.  Avea nişte ochi nespus de blînzi... fără nici un amestec de viclenie sau de făţărnicie.  A fost un luptător pentru ideal, fără viclenie şi fără preocupare personală.  Atîta copilărească viclenie îl făcu să rîdă.  În orice clipă vicleniile piezişe ale Petruţei puteau să se preschimbe în mînie făţişă.  Om fricos la vetejie, Dar meşter la viclenie, Iute paloşul trăgea. Fii drept şi nu umbla după hiclenii, că ele nu duc departe.  Ca viclenia şi ca făţărnicia, nimic alt mai rău îţi schimbă firea.  Spre derepţii şi spre sfinţii şi spre prorocii lui cu hitlenie cugeta.  Iară să neştine rău va cugeta pre priiatnicul său şi cu hiclenie pre el va omorî, să tragi pre acesta de la oltariul mieu, cum să se omoară. Aruncară vraje şi li se arătă că cu bărbăţia nu vor putea lua Troada, nic(e) cu sabia, numai cu hitlenia.  Făcură sfat ca să prinză pre Iisus cu hiclenie şi să-l omoară.  Meşteşug cu hiclenie.  Nu le dăm căzuta cinste..., nici ne supunem lor cu dreptate, ci cu viclenie şi cu răutate.  Acea ispitire a lui cu viclenie au fost.  M-au prins adormit cu viclenie; Deci dacă mi-e să moriu, judecată, Alegerea morţii lasă mie!  Au venit răspuns cum că acest Ioniţă Istrate s-au purtat cu viclenie  Chip cătam cu viclenie Să te fac  să-ntrebi, şi mie Mi-a fost luni întregi mînie, Că tu nu te-ai priceput.  În gînd, Jderul cel mititel îşi prefăcea cu viclenie vorbele.  El berea cu viclenie Să n-ajungă la beţie.  Să lăuda turcul că ştie Să-nşele cu viclenie.  Gîngănii şi jigănii... despre a cărora lăcomie, viclenie şi reutate nu-i cu putinţă să povestească limba omenească.  El înlătură întrucîtva viclenia şi bănuiala peştelui.  Se bizuie pe puterea lui şi n-are nevoie să desfăşoare viclenia vulpei.  La cuib, această acvilă este prototipul precauţiunii şi al vicleniei.  Nici craiul are voie să piarză pre vreun nemişu, fără numai de-l va dovedi de viclenie.  Acolea şi-au descoperit toată viclenia şi faptele sale cele ascunse.  Tare poruncă trimisă... să certe viclenia făcută împărăţiei.  Acolo au ucis şi pe capul turburării şi hicleniei, căruia îi era numele Vencohab.  Prinţul... viclenia aceasta o au făcut cu bietul Matei Vodă.  Cum în zădar şi trimişii strigă În toate părţi că nu-i de a să teme, Că-i numa viclenie şi intrigă.  Domnul Moldavei, necunoscînd că aceasta ar fi o viclenie din partea lui Albreht, au răspuns că priimeşte.  Intrigile şi vicleniile ticăloşilor boieri nu-l lăsară multe zile a îngriji în repaos de treburile ţării.  Dacă vreţi să aveţi o idee despre vicleniile lui politice, ascultaţi.  Toate faptele sale sînt acum numai viclenii şi trădări.  Vlad Vodă confisca pentru viclenie lui Barbul... moşiile ce le avea de la tatăl său.  Capetele vicleniei se vor fi găsind între veliţii din jurul scaunului.  viclenii.  –  -ie. Ai stricat, mucenice, viclenirile vrăjmaşilor.  Cu această rea viclenire au propoveduit pre cumnată-sa curvă.  Să biruieşti cu viclenirile pre acela pre carele n-ai biruit cu puterea.  S-a bălăcit în tina tuturor viclenirilor străine de dînsul şi de firea pietroasă a Vardarilor.  Cu viclenire au ademenit pe lăsătoriul moştenirii întru arătarea voinţii sale cei de pe urmă.  vicleniri.
    
    Nici măimuţa prinsă-arată deplina sa măiestrie, Altfel ştie ea să joace, alt mod are-n viclenit Cînd e liberă de cursă.  viclenituri.
    
    În fapte amăgit şi viclenit s-au aflat.  Acea cetate este hiclenită Viclenită, ca toate femeile,... ea se bucura că n-a ajuns Persida să vorbească cu Bocioacă.  Aşa Sătana cu faţa viclenită... Zăreşte toate într-o clipită.  Enric al 4-le... pentru viclenită creştere ce i se dăduse... agiunse a fi urît de magnaţii imperiei.  Nu le cunoşti firea Atît de viclenită.  Voi veniţi acum Cu vorbe viclenite să-ntoarceţi al meu drum?  Tot amăgit şi despre Corb viclenit s-au deşteptat.  Vicleşugul... mai vîrtos pre viclenitoriu decît pre viclenit spre groznică răzsipă pohîrneşte.  vicleniţi, -te.
    Împreună cu singuri viclenitorii şi cu hanul Crîmului,... pre toţi i-au trimis la Ţarigrad.  Vicleşugul... mai vîrtos pre viclenitoriu decît pre viclenit spre gro-       znică răzsipă pohîrneşte.  Viclenitorii voştri acum se găsesc dormind, să cercăm că doar îi vom supune.  viclenitori, -oare.  –  -tor.
    Numim malignitate aplecarea viclenoasă ce avem a pătrunde slăbiciunile altora, a descoperi ale lor năravuri spre veselia ce isvoreşte pentru noi din a lor ruşinare.  Ah, căci nu sînt eu albină Să-mi vîr acul veninos În viclănoas-a ta splină!  iclenos viclenoşi, -oase.  –  -os.
    Întoarce-va lor Domnulu fărădeleagea lor şi după hiclenşigul lor piiarde-i-va. Părrăsiţi amu totu rreulu şi totu hicleşigul şi făţăriia.  Cu limba badgiocoreai şi dosădiai, şi ascultai, şi iubeai hitlenşugure  Ţie uruia greşiiu şi hiclenşigu între tire feciu. Ne învăţăm spre rău şi spre hitlenşug.  Vine frate-tău cu hiclenşugul şi luo blagoslovenia ta. Era frumos şi blînd, şi hitlenşugul nu-l avea.  Plini de toate nedireptăţile, de curvie, de vicleşuguri  Domnedzeu va vedea înrema ta fără de hiclenşugu Trecură sufletele oamenilor nevătămătate de vicleşugul diavolului.  Să cade să mărturisească de faţă, să audză mulţi vicleşugul  hiclenşugul ce au vrut să facă.  .  Iaca adevărat israiltean întru carele vicleşug nu iaste.  Spuse părinţilor... toate lucrurile şi ficleşugurile călcătoriului de jurămînt domn  Omul mieu cel de priinţă Ce m-am lăsat într-a lui credinţă La pîinea mea slobod de mănîncă, Vicleşug asupra mea rădică.  Nu este aceasta fără numai vicleşugul inimii.  Ştiind pre moldoveni că sînt sprinteni la război, nu cutedza să le facă vrun vicleşug.  Vicleşugul cu un cuvînt al adevărului acoperind, spre mai mare rău pre altă dată îl opreşte.  Cine seamănă hicleşuguri adună ştreanguri  Într-acesta chip dară au început hicleşugul.  Veţi cunoaşte că vă învăţ făr’ de faţărie şi făr’ de vicleşug.  Marin rămase întru vicleşugul său, nesocotind nimica învăţătura aceasta  Plîng cumplitele mele vicleşuguri.  Vicleşugul lui Bertold, ce au făcut de au mers la împăratul nici gol, nici îmbrăcat, dup(ă) cum îi zisăsă  Am hotărît să dezleg tăcerea şi să-ţ arăt vicleşugul.  Făr’ de vicleşug să arate în dieţile lor tot adevărul al averii şi a datoriii lor.  .  În care danii lăcuia numai un tăinuit vicleşug ce să metahirisea de către cei mai mulţi.  Noi adiverim că nu vom face nice un feliu de vicleşug spre vreun feliu de hatîr sau vro năpăstuire  Se pricep a ascunde a lor vicleşuguri.  În fieştece drum am auzi ocări şi hule, vicleşuguri, ucideri şi orice altă nelegiuire.  O bătu foarte tare ca să-ş spuie toate vicleşugurile ei Nu să încredinţează a trimite pă altcinevaş, temîndu-să să nu-i facă vreun vicleşug  Nimic nu este mai mult împrotiva Pravilii... decît vicleşugul.  Adevărul descopere de-a pururea vicleşugul.  Vicleşugurile crescură în curte cu atîta mai mult cu cît împăratul nu ştia adevărul.  Să trage la giudecată moştenitoriul cu jalobă pentru vicleşug.  Cu asemene somă formîndu-şi o armie puternică, se înfăţoşă la hotarele ţerei, după ce mai întăi, prin vicleşug, făcu a se lăţi vestea că el ar fi murit.  Merge cu sumeţia şi vicleşugul păn’ a îndrăzni să ridice ochii asupra soţiei.  Vînătorul ce imitează Pe frunzuliţă un glas strein, De vicleşugu-i se îngînfează, De bucurie el este plin.  Dezgustat de deşertăciunile, de vicleşugurile, de zavistiile lumeşti..., poetul romîn îşi aduce cu drag aminte de dulcea viaţă de la ţară.  Din toate pretextele acestea se vădea reaua voinţă şi vicleşugul.  Şi-a pus în gînd să descopere vicleşugul babei.  Fără vicleşug la vorbă.  Ai tu de gînd să-ţi dai pe faţă vicleşugul?  Am biruit-o cu greu şi cu multe vicleşuguri.  E un simplu pretext, un vicleşug nevinovat dar îndărătnic, de femeie.  Totuşi aci este un vicleşug.  Piară din noi vicleşugul Şi sosească-ne belşugul!  Tot am nimeri acasă cu acel vicleşug ca şi mai înainte.  Acele scrisori şi acele polojenii cu sudălmi şi cu ocări vor fi tocmite cu vicleşug ca acela asupra cuiva.  .  Au vîndut cu vicleşug lui Crăstiian logofătul Cu hitleşug cumpărată.  De tine, Dumnedzeul lor, cu vicleşug s-au lepădat acmu.  Răspunsără feciorii lui Iacov... tătîni-său cu vicleşug.  Latinii cu vicleşug apucă Ţarigradul din mînule grecilor şi rîdică împărat pe Balduin.  Selim cu ficleşug prinde pe frate-său Ahmat şi-l omoară.  De să va înţelege carea cumva pe urmă că... au făcut cu ficleşug vreuna dintr-acestia, să va pedepsi foarte tare.  Acest coş l-au luat Niţul cu ficleşug  Au răpit cu vicleşug... pre mieluşaoa ta.  Vlăduţul Uşurelul cu vicleşug au luat acel zapis de stăpînirea moşiei  Mai vîrtos poate cellalt să-l fi făcut şi cu vicleşug.  .  Să nu tragă cu vicleşug oile ce vor fi tocmite şi arvunite de alţii  Cele ce să zic pă negîndite şi cu vicleşug ca nişte absurde să osîndesc de multe ori.  Scăpărau scîntei din săbii, sîngele curgea belşug: Unul se lupta cu cinste, iar cellalt cu vicleşug.  Acesta se apropie cu vicleşug şi puse cada cît mai aproape de vita năbădăioasă.  Au pus mîna pe voinic de l-au legat aşa, prin icleşug, l-au legat zdravăn cu mîinile de un copac gros ca butia.  Pasările, cunoscînd vicleşugul ei, au venit la dînsa.  Mai nainte hrăpea şi strica şi mai de faţă cu îndrăzneală şi obrăznicie lupească, iar acum cu ficleşug şi linguşiri de vulpe.  Cînd vede că un duşman se apropie de cuibul său, îndîrjirea e la culme, dar şi vicleşugul.  A ajuns flăcău voinic şi a deprins toate vicleşugurile sălbăticiunilor.  Ţinie-şi limba sa de reu şi cu rostul său se nu grăiască hiclenşigure. Rostul tău să nu grăiască hicleşug.  Înceată limba ta de rău şi buzele tale ca să nu grăiască vicleşug.  Vicleşug în gura lui nu s-au aflat.  Cerea bunrătate spre elu, se-l tremiţă elu întru Ierusalimu. Hicleşig făcea se-lu ucigă elu pre cale.  Aceste sate au fost a lui Isac..., şi li-au prăpădit la a lui vicleşug, cînd s-au legat el şi cu alţi boieri pribegi... ş-au vinit asupra Domniii mele  De va tuna întru amiazăzi, întru boiari va fi vitlenşug.  Ştefan Vodă au pus muntenilor domn pre Vladul Vodă Călugărul, carile mai apoi au făcut vicleşug asupra lui Ştefan Vodă.  La greşealele ce învaţă Pravila... cumu-i hainia şi vicleşegul  hiclenşugul   cînd hicleneaşte pre domnu-său.  .  Văzînd Petru Vodă vicleşugul lor şi nevoia ce i-au venit asupră, s-au închinat lor şi au dat cetatea ungurilor.  Hiclenşug au fost a muntenilor, că n-au vrut să să puie împotriva împărăţiei.  Îl făcuse prieten şi începea a lucra ficleşug asupra ţării.  Atunci simţi şi Antohi Vodă de vicleşugul boierilor.  Acei boieri... umblase să facă vicleşug.  Multă cinste şi folos şi atunci au avut, izgonit  fiind pentru hicleşugurile lui den Ardeal.  Prentr-însul să lucreze acele hicleşuguri ale lor.  Aşăjderea un obraz mare va fi îngrijat de un ficleşug, cît şi umbrile i să va părea că sînt trupuri  Nişte rebeli întăresc ficleşugurile lor  Nici i s-au cădzut să facă hicleşug  Pentru toate ficleşugurile Golescului şi ale Băleanului ce să gătiia să le facă împotriva Domnului  Aşa au biruit den ficleşugul lor  Au făcut prusul vicleşug şi pe ce, pe ascuns, şi au bătut franţozii pe muscali  N-am avut priveghiere a mă feri de vicleşugurile lui Romil.  Zavistia, pîra şi vicleşugul au năvălit asupră-mi.  Să nu să uneltească vreun vicleşug spre paguba statului  Capii armiei nu se încrezură în această arătare... temîndu-se de vreun vicleşug.  Au înşălat pre cîteva catane dîndu-i în mîna nemţilor cu vicleşug.  Ioan Vodă, aflînd cu vicleşug pe boierul Ionaşcu Zbierea..., care lucra pentru Bogdan şi partida polonă, îi taie capul chiar în ziua de Paşti.  L-au vîndut pă viteaz, prin vicleşug, în ajunul sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena.  vicleşuguri.  –  hiclenşigure hitlenşugure 
    vicleşugesc.
    
    Sluga ce îndeamnă pre domnul său să nu să ţie de cuvînt face o răutate şi o vicleşugire.  vicleşugiri.
    
    Fără a nu avea pic de dreptate, ce numai chipuri vicleşugite vicleşugiţi, -te.
    
    viclibuşi.
    
    Se va duce pe calea a strîmbă, la mese strînse, la pahare goale, la viermii ăi neadormiţi, în care se va viclui în veci, amin!   Se va duce pe mîna a dreaptă, pe calea a oablă, la mese puse, la pahare pline..., unde va viclui în veci, amin.  vicluiesc.
    
     Negreaţă zicem şi la nouri cînd vine vicodoale.  vicodoale  vicodoluri Se opintea înainte prin întunerecul nopţii, care se amesteca acum cu năprasnica vicolniţă.  vicolniţe.
    -niţă.
    D. viconte D.... au primit acest mijloc înlesnitoriu pentru îndestularea ţeremoniilor.  A poruncit cîrmuitorului de acolo, viconte de Castex, să se înarmeze cetatea.  Nu vă miraţi de vicontele că-l vedeţi aşa de slab, că d-abia săptămîna asta a ieşit din aşternut.  Dar coroana de deasupra, cînd va fi de prinţ, cîţi colţi O să aibă? Dar de ducă, de baroni, de conţi, viconţi?  Vicontele de Reculot era tipul adevăratului gentilom francez.  Smaranda, căsătorită cu vicontele Grammont, au murit foarte tînără de oftică.  Văzîndu-se admirate, adorate, de vicomtele de Jodelet şi de marchizul de Mascarille.  Lîngă aceşti dascăli... sînt secretarii domneşti de la Del Chiaro,..., pînă la vicontele de Grammont.  Ce e muzeul acesta de conţi, contese..., viconţi, vicontese?  Fusese cumpărată de la sarazini de un viconte înapoiat din locurile sfinte.  Vicontele nu avea umor şi mai tîrziu... va prefera o perspectivă dramatic-idealizatoare.  vicomte.  –  viconţi 
    Cheamă o slugă să zică să tragă trăsura vicontesii.  Ce e muzeul acesta de conţi, contese..., viconţi, vicontese?  Făcîndu-se în cele din urmă recunoscută de vicontesa care o crescuse,... Nicolette cheamă pe Aucassin.  vicontese Cei împărăteşti vor ţinea disciplină strictă, îndestulîndu-se cu vict moderat pentru oameni şi nutreţ pentru cai.  Victul ostăşimei costă numai jumătate din cît se cere pentru acela.  De cere giustiţia vreo junghiare, eu detoresc a fi victima sau vita de junghiat.  Victima se lasă păşînd l-altar voioasă.  După acestea presărau victima cu aluat seau fărină sărată.  Ponteficii anunţiară că, în cer cercetarea victimelor sacrificate se declară mînia zeilor, pretendînd sacrificie oferite spre împăcare.  Îşi întinseră gîtul ca nişte victime şi fură omorîţi cu femeile, copiii şi cu vitelor lor.  Azi noi am înjunghiat o mulţime de victime lui Zevus.  Această origine o regăsim, în privinţa religioasă, în augurele trase din zborul păsărilor, în inspecţiunea măruntaielor victimelor.  Sacrificiul ţapului ispăşitor oferă zeului o victimă echivalentă cu aceea pe care el o pretindea mai înainte.  Sciţii sacrifică cîte unul la fiecare sută după ce mai întîi au turnat vin asupra capetelor victimelor.  Această patimă era să ucigă cît va putea mai multe victime la altarul Venerei.  Brîncovenii deveniră victime şi martiri pentru dînsele şi Cantemirii îşi pierdură patria.  Ucigaşii... aruncau în giur nişte ochi de spioni, spre a recunoaşte victima lor.  Crezi tu că eu poci să-ţi anunţ o bucurie fără să am victima?  Astă mare victimă scăpă viaţa şi libertatea a mai multe mii din compatrioţii săi.  Dar tu în altă lume căta să fii creată; În astă vale tristă victimă vei peri Prindea călătorii, îi despuia şi, curbînd vîrfurile la doui pini, îi lega cu un braţ de unul şi cu un picior de altul, apoi, lăsînd pinii în forţa lor, se spărgea în două, murind acele victime.  Vă rîdeţi voi de starea Victimelor ce strig.  În mai puţin de un pătrar de oră, agentul comisar Urzică fu lîngă victimă.  Împărtăşiră soarta victimelor lor coronate între feru şi otravă.  Saturn..., la zgomotul tobelor şi cimbalelor, îşi mînca victimele într-o îmbrăţişare înflăcărată.  Priviţi: e ţara plină de tristele-i victime, Ologi, ciuntiţi, orbi, mizeri, sluţiţi de-a lui cruzime.  Spotoni zice că acţiunea frigerii, însoţită de oribilele ţipete ale nenorocitelor victime, a durat o oră şi jumătate.  El, desprins veşnic să condamne, risca de astă dată să scape din mînă o victimă.  Trăgînd ştreangul cu furie în mai multe rînduri, nenorocita victimă muri sugrumată.  Cînd dai răilor cruzime, Dai blîndeţe la victime.  Vro victim-a regelui iară? Văd bietul mort şi se uimesc.  Omul de fier în care întra de vie victima ca într-un sicriu.  Cîte încercări, cîte veacuri şi mii de victime nu trebuie să fi costat sfaturile şi unele leacuri bătrîneşti.  Vă rog să exprimaţi sincerele mele regrete guvernului, tuturor victimelor.  Victimele sînt totdeauna din rîndurile noastre.  Să sigilăm domiciliul victimei şi să plecăm cu arestaţii.  Asta ar fi ceea ce, în drept, se cheamă o confruntare cu cadavrul victimei.  Victima, cu braţele învineţite, tî-            rîtă de pletele negre, se zbătea dureros, pînă cînd leşina.  Soţul meu era să cadă victima unui atentat, şi chiar a căzut.  Cum de nu şi-au legat ochii cu batista ca să nu vadă măreţia victimei lor.  Aceste crime se plăteau familiei sau obştii victimei.  Stam în picioare eroiceşte, cu cleştele în mînă; victima mea se zvîrcolea la picioarele mele.  La lumina felinarelor din colţuri se vede în mijlocul stradei victima lungită – e un căţel mic, alb şi lăţos.  Curbaţi cum sînt înăuntru victima nu mai poate scăpa.  Cînd insecta se ascunde, pliscuşorul ei despică solzii scoarţei pînă ce dă de victima pe care a urmărit-o cu atîta îndîrjire.  Capul ursului, ameţit de goană şi de zvîrcolirile victimei, nu se putea fixa.  Dacă o izgonesc oamenii tocmai cînd îşi devorează victima, gaia zboară cu măruntaiele acesteia în plisc.  În această stare de slăbiciune, cad uşor victime frigului.  Meme străbătea şoselele cu o viteză nebună, făcînd victime numeroase printre puii de găină.  Foarte rar se întîlneşte cîte un exemplar rătăcit, care cu siguranţă cade victimă vînătorilor.  Toate victimele aveau corniţele curăţate, ceea ce denotă că sfîşierile au avut loc în lunile mai-octombrie.  Bolnavul a rămas victima morţii.  Niciodată acest flagel n-a făcut atîtea victime.  Petrec adeseori pînă la mormînt cîte pe unul de aceia care prin prejudiţiul părintesc se face viptimă morţii.  Evenimentele cele mari, invasiunea unui popor strein, bunioară, sunt spuse de oameni cari le-au păţit în persoană, cari au fost victime, actori sau spectatori.  Te duci şi rău n-o să-mi mai pară De-acum de ziua cea de ieri, Că nu am fost victimă iară Neînduratelor dureri.  Pete stacojii pe trup, mai ales pe obraz, denunţau lumii victima.  Victimele acestora sînt mai cu seamă copiii.  Acestea îşi culeg victimele cu deosebire din rîndurile celor ce muncesc pe terenuri muntoase.  Era... victima fără răspundere a vreunei sminteli stranii.  Numărul victimelor făcute de ciumă în Bucureşti este dat după catastişele cioclilor.  Este o întîmplare neprevăzută,... producînd o leziune a organismului şi cauzînd astfel un prejudiciu victimei.  Căzut victimă tuberculozei.  Bîntuise epidemia de gripă... care, lovind organisme slăbite, făcea multe victime.  Însuşi Pericle cade victimă flagelului Vă adresez dumneavoastră..., precum şi familiilor victimelor catastrofei, expresia sentimentelor de profund regret şi compasiune.  Sute de proprietari au căzut victime sub topoarele ţăranilor.  S-au făcut o mulţime de victime între săteni: pe unii gloanţele i-au prăpădit, pe alţii caznele i-au schilodit, pe alţii gîrbaciul  i-au umilit.  Victimele căzute în acest memorabil combatiment fură, din partea francezilor, 7000 morţi şi răniţi.  Aceste lupte sîngeroase, trebuie să fi fă-       cut victime de o parte şi de alta.  Popularitatea victimei de la Turda nu era datorită nu-            mai faptului că se bătuse şi murise în Transilvania.  Victimele sînt aruncate în gropi colective, fără cruce, să nu lase nici o urmă.  Au fost înregistrate victime în rîndurile populaţiei civile.  Foştii asediatori, îmbătaţi de victorie şi vlăguiţi de orgii, deveneau victimele facile ale următorului asalt Recrudescenţa violenţei politice a făcut noi victime.  Lupta ce se desfăşură pe scena cîştigului averei ne împle de spaimă şi durere prin aţiţarea egoismului şi victimile ce acopăr cîmpul ei.  De ce n-am murit pînă să n-apuc a mă vedea victima unui astfel de monstru!  Ileana... au fost victima nelegiuirilor lui Ştefăniţă.  Aceasta-i soarta tuturor oamenilor curaţi la suflet de a fi victima înşelătorilor.  Peri... ca o victimă a fanatismului scolarilor săi.  Să arătăm bietului popor că nu e decît o victimă, să-i spunem că fără egalitate absolută nu poate fi fericit.  Cum vezi, sînt victima urgiei tatălui meu.  Aştepta acum momentul favorabil ca să se arunce asupra victimei sale.  Adevăraţii patrioţi erau desemnaţi a fi victimele răzbunărei domneşti.  Vorbeşte de victimile arţagului meu.  Ei sînt victimele societăţii..., ei merită mai bine milă decît dispreţ.  Nu sînt victime ale capriţului părinţilor.  Zestrea promisă, o minciună sfruntată, nemaiavînd decît... pensia nenorocitului căzut victima luxului şi desfrîului lor.  Principele... cade victima linguşitorilor.  Cum să-ţi mai trudeşti viaţa ca să-nveţi puţină carte Cînd te uiţi că-n astă ţară, dată pradă celor răi, Înţelepţii sînt victime, ticăloşii sînt călăi!  Un moment i se pare că-i victima unei vedenii şi de aceea, fără să spună un cuvînt, se tot şterge la ochi.  Temerea de a răni pe alţii, delicateţea adevărată, îi făcea pe amîndoi să fie pururi victimele semenilor lor cînd se ocupau de afaceri.  Victime ale sistemului protecţionist de atunci se pare că au mai fost, pe lîngă măcelari şi oieri, şi lemnarii.  Patronul său a fost victima vicleniei lui Constantin Mavrocordat.  Se silea să-l liniştească şi să nu dea prilej victimei să reacţioneze.  Şi pe unul şi pe altul imperiul i-a stricat, făcîndu-i cele dintîi victime ale puterii absolute, cu care striveau apoi pe ceilalţi.  Dă-mi preţul primei victime-a femeiei, Dă-mi simbolul opalului şi-agatei.  Vrei să înţeleg că am fost victima unei glume?  Aţi fost cu toţii victime ale grandomaniei magului.  Copila fusese victima unei directoare de liceu.  Este victima unor şantajişti.  Pamfletarul... loveşte în toate părţile, se înverşunează asupra victimelor sale.  Nu ştia toată lumea că nu era un hoţ, ci o biată victimă.  Ajunge patroană de casă rău famată, devenind din victimă exploatatoare.  După cîte se pare, a fost victima unei răzbunări.  Cine ştie ce ar mai fi scris despre intrigele şi victemele ce au făcut mustăţile tatei.  Copii neastîmpăraţi... fură florile fetelor şi fac haz cînd victimele îi ocărăsc sau se înfurie.  Bărbaţi sau femei sînt deopotrivă victimele modei.  Cunoscut ca admirator al lui Schopenhauer, Maiorescu era cît pe-aici să devină victima lui.  Eu sînt victima unui destin de farsă, care-i încurcă inextricabil.  Acest coleg a fost victima gurii mele.  Îndată violinţa triumfă iară şi biserica-i era victimă ca şi cea altă rămăşiţă a soţietăţii.  Cosmosul, în măreţia lui, poate deveni o dramă cosmică, victima descătuşării forţelor naturii atomice.  De mii de ani lumea e victima lor.  Viziunea unei societăţi omeneşti viitoare, devenite victimă sigură a unei mecanizări.  Sînt, ca şi tine, O victimă-nşelată de el făr’ de ruşine.  Pentru a adormi temerile victimei sale,... el aleargă la ajutorul unui prieten redactor.  Ce victime ai mai făcut Din clipa-n care urma ţi-am pierdut?  Trebuie să-l confruntăm cu propriile dumnealui victime.  Ultima ei victimă a fost Roro.  Victima abandonului s-a găsit expusă mizeriei.  Victima şi-a retras plîngerea şi s-a căsătorit cu el.  Cu anima palpitîndă şi victima unor simţeminte varie, pe care se încerca a le învinge, ea se reîntoarse în locuinţa sa.   Încercarea de răscoală... obligă pe mulţi tineri din Moldova, victime entuziasmului patriotic, a se desţăra.  Pentru a nu pune la bănuială onestitatea ştiinţifică a antagonistului nostru, preferim a-l crede victima unor nenorocite alucinaţiuni.  De aici nu urmează că toţi scriitorii din Muntenia au căzut victime exagerărilor novatoare.  Victima datoriei.  Iorga e privit de obicei ca o victimă a memoriei sale uimitoare.  Jean care, bineînţeles, e victima logicei şi vrea să priceapă toate motivele, vorbeşte scurt şi nervos.  Ce zînă răufăcătoare a prezidat naşterea primului om şi pentru care greşală l-a blestemat să fie toată viaţa victima iluziilor după ce l-a făcut regele inteligenţei?  Datorită acestei prime reguli de viaţă, n-am căzut victimă şi nu m-a prins vraja unui romantism generos şi vaporos.  Sînt o victimă a spiritului de acurateţe.  Eu... nu sînt victima impresiilor de moment.  Oricine poate fi victima acestei impulsiuni.  Şincai cade victimă viziunii măreţe întru care se întărîtă, iar gîndurile lui iau întorsături ciudate.  Lucu nu măsluia faptele, nici realitatea, cînd se arăta ca o victimă a firii sale plăpînde.  Nu sînt victima sentimentalismului.  ne apare aici ca o victimă a propriilor sale convingeri.  victímă.  –  victime.  –  
    Tendinţa lor de a se victimiza este evidentă.  victimizez -iza Poeta vorbeşte mai mult ca altădată de condiţia femeii…, despre tutelă şi victimizare.  victimizări Dirept aceea, romanii, celebrînd astăzi serbări victoriale, conduc la Capitoliu şi un bătrîn prin piaţă.  -ri-al victoriali, -e.  –  La cele victorialnice zile  -ri-al-.  –  victorialnici, -ce.
    -alnic 
    Este prima impresie despre Anglia şi englezi a unui călător romîn care, observîndu-i epoca victoriană, reţine... asociaţia atît de curioasă a individualismului burghez cu decorul lui feudal.  Perioada de avînt economic şi cultural din a doua jumătate a sec. al XIX-lea este cunoscută în istorie şi sub numele de „epoca victoriană”.  Erotica lui Jules Verne este învăluită… în amabile falduri de pudoare victoriană.  Glasgow-ul este oraşul celui mai pur stil victorian.  -ri-an.  –  victorieni, -e.
    
    Victoriaţii de argint vală ½ denari s  40 centime.  -ri-at.  –  victoriaţi.
    
    Aşa, cu mila celui atotputernicului Dumnezeu, s-au sfîrşit victoria… cu uşoară trudă şi cu puţin sînge împrotiva trufaşului neprieten.  Tîmplatu-s-au această minunată victorie a lui Ioan Alexie şi căderea lui Balduin la robie, leat 1205, april 15.  Au făcut vic-          torii mare şi au împărţit toată averea turcească  Văzui... bătălii şi lupte sîngeroase, victorii repurtate de căpitani celebri.  Marele nostru Stefan... pentru ale lui victorii în adivăr se poate numi iroul Moldavei.  Polonii apărau trofeile ce aveau să mărturisască victoria lor, iar moldovenii combăteau de moarte spre a-i nimici.  Cu o sută de ani după Hristos ni se înfăţoşează aice Decebal, un rigă însemnat prin bravurile şi victoriile purtate în contra cezarilor Romei.  Napoleon, cu un geniu egal şi în circumstanţe asemini, va repurta victoria.  Temistocles... credea că acea victorie era un început de lupte şi mai mari.  Victorii ne aşteaptă, vreo bandieră mare, Vreo pradă-nsemnătoare, vrun sînge a vărsa.  După şease ani de luptă crîncenă... victoriile se precumpăneau.  Ţeara Romînească se liberase de turci prin victoria de la Călugăreni.  După ce a repurtat cele mai strălucite victorii în Asia şi Africa..., îşi perdu viaţa în floarea anilor săi.  Francii repurta victoriile sub Carol Martel.  Noi romînii..., n-avem să ne bucurăm de nici una din dreptele răsplătiri ale victoriei, ca şi cînd noi am fi fost învinşii.  În urma victoriilor principelui Eugeniu de Savoia şi a Tractatului de la Passarovitz, 1718, Austria a ocupat Oltenia.  Doi barbari, venind înaintea lui Attila, recitară cîntece compuse de dînşii, glorificînd victoriile şi vitejiile lui războinice.  Secretul victoriilor lui Ştefan stă mai întîi în geniala alegere a tărîmului şi a timpului luptei.  Se gîndeşte a tăgădui meritul regelui polon care a cîştigat victoria împotriva lui.  Urmară zvonuri de evacuare..., de victorie şi izbăvire, căci orice era nădejde de bine găsea crezare.  Pri-       meşte scrisori… ca să împărtăşească... victoriile ce nu-      mitul şah le repurtase împotriva mai multora din vecinii săi.  În do-        uă luni victoria e a noastră..., eliberăm poporul.   Aţi cîştigat victoria şi pe urmă  n-aţi ştiut să o duceţi pînă la sfîrşit.  În zece minute victoria era gata şi duşmanii zdrobiţi.  Revoluţiile care deplasează averile sînt mai brutale, ardoarea de luptă, de victorie, mai aprigă.  Repurtă o strălucită victorie la luarea Silistrei.  Cea mai însemnată victorie din istoria medievală a Moldovei, biruinţa de la Vaslui, ar fi putut avea importante consecinţe şi pe plan internaţional.  Soldatul se laudă cu isprăvile sale războinice, cu armatele uriaşe comandate de el şi cu victoriile cucerite.  Reporta victoria în concursuri.  Cînd unul învinge prin însuşirile-i superioare,... potrivnicul cedează şi-i recunoaşte victoria.  C. A. Rosetti pregăti victoria forţelor progresiste pentru alegerea lui Al. I. Cuza.  Întrecerea s-a încheiat cu dubla victorie a boberilor vest-germani.  Aşa cum era de aşteptat, victoria la viteză şi... titlul de campion al ţării la seniori a revenit lui Ion George (Dinamo), sportiv care în turneul final a acumulat maximum de victorii posibile.  Luna trecută, la 20 martie,... principalul partid al coaliţiei guvernamentale de la Bonn obţinea o victorie concludentă în alegerile din landul  Baden – Württemberg.  Mi se spuse din mai multe părţi că victoria morală e a romînilor.  Filosofia e cultul ideilor şi al ideilor singure. Ea e ultima victorie a cugetării peste toată forma şi tot elementul străin.  Aboliţiunea robiei..., desfiinţarea monopolurilor, libertatea presei şi a întrunirilor, libertatea individuală... sînt victorii ale libertăţii.  De cîte ori cei de la nord vor fi învins pe cei de la sud, a fost mai ales victoria libertăţii asupra servituţii.  Aceasta e una din cauzele cari au contribuit foarte mult la victoriile principiului teocratic.  Victoria era atunci cu totul a cristianismului; neoplatonis-      mul alesandrin părăsit... n-avea alt de făcut, decît a se duce să se piarză în sîndul inemicului său.  În această mare victorie a bunului simţ contra prostiei, nu se grăbiră toţi învinşii a face amendă onorabilă.  El reprezenta o mare energie, o mare victorie a spiritului organizat şi intransigent asupra unei lumi pline de îndoieli, enigme şi lucruri meschine.  Nu-mi propun a desfăşura aici strălucitoarele lupte şi victorii ale curentului nou în diferitele ramuri ale ştiinţelor noologice.  Creaţia este pentru el o victorie asupra materiei.  Numai personalitatea puternică, victoria spiritului îl poate menţine într-o demnitate supremă.  Şi-a făcut cultura în epoca de victorie a pozitivismului şi materialismului în biologie şi sociologie.  Viaţa se încheagă în poezia eminesciană ca experienţă integrală marcată printr-o victorie neasemuită a spiritului, a valorilor perene, asupra a tot ceea ce este nefericit, caduc, tranzitoriu în existenţa omului şi poetului. MS.  Melancolia lui adîncă şi tremurătoare părea a deplînge victoriile de sine şi a mărturisi că e nebunie să fii tare.  Obţineam o victorie... asupra propriei mele reţineri sufleteşti.  Expoziţia... a fost pentru pictoriţă un mare succes moral: o revelaţiune – cea dintîi victorie artistică a unui talent de care trebuie să se ţină seamă pe viitor.  Mitică, pe terenul lui, unde victoria e uşoară, în lumea proiectelor.  Era cochetărie, naivitate, bună-credinţă, ori viclenie? Nu-mi dam seama. Nici nu ţineam să analizez. Îmi pregăteam cinic victoria.  Fără Eminescu, valoarea acestui popor ar fi rămas minimă, cu toate victoriile şi realizările lui.  Poetul sfîşiat..., pustnicul scîrbit..., individualistul... şi-au dat întîlnire aci, asociindu-şi forţele în osteneala şi în victoria celui mai mare îmblînzitor al verbului romînesc.  Piesa... constituie nu numai o victorie a scriitorului, dar şi cea dintîi biruinţă a dramaturgiei originale romîneşti.  Principalele trăsături ale acestei generaţii mi se par a fi modestia, entuziasmul şi convingerea nestrămutată în victorie.   Analize profunde, amănunţite asupra jocului actoricesc, lipsesc din paginile „Albinei”, în schimb sînt destul de frecvente aprecierile de ordin general, care consemnează succesul la public, ceea ce pentru epoca aceea reprezintă o mare victorie.  Compozitorul se bucură, ca de o victorie artistică, atunci cînd reuşeşte să facă sunetele a evoca „cîntul păsărilor”.  victorii 
    În şură se găsea un landau, o victorie şi faimosul cupeu galben, care a jucat un rol atît de important în viaţa eroinei noastre.  victorii.  –  
    victorii.
    
    Chiar de rămî-       nea-voi în cîmpul bătăliei, Dar nu vă las păgînul victorios cu totul.  Ion Vodă fu unicul principe romîn victorios pe uscat şi pe apă.  Păşind  peste o scară, intrai într-o sală de banchet unde cava-        lerii victorioşi uitau, în plăceri, ostenelele războaielor.  Mii de străini din toate naţionalităţile de peste Dunăre serveau... cu o abnegaţie fără margini sub victorioasele steaguri ale viteazului.  În acest sanctuar etern al rasei greceşti se îngenunchie împăratul victorios, Vasile II.  Trec Alpii şi pătrund victorioşi în Italia.  Cîmpia mănoasă dintre Olt şi Jiu a atras din vreme atenţia romanilor ajunşi victorioşi la Dunăre.  Suntem victorioşi la toate hotarele, azi nu mai e nici un fel de opoziţie.  Împăratul victorios păşeşte pe pod... în haină militară.  De multe ori vă întoarceţi victorioşi, Şi eu mă joc cu steagurile năvălitorilor.  Napoleon cucerise puterea în calitate de general victorios şi numai în această calitate o putea păstra.  Duşmanul se şi credea victorios dar, pe neaşteptate, s-a pomenit în faţa unei noi rezistenţe, pe care n-a mai putut-o învinge.  După moartea victoriosului, atenianii persecutară pe perceptoriul lui.  Ceilalţi, victorioşii, se organizează, iar mentalitatea lor... duce la dictatura celui de al doilea Bonaparte.  era acum victorioasă.  Valerius, pre de o parte avînd exterminat pe inimicii Romei, lucru şi mai de fericit, apoi avînd văzut victorioasă patria sa şi fericire prin el..., s-a bucurat.  Avînd el îndeplinit prea multe şi prea mari victorioase bravuri în comandarea la arme, de cinci ori ales dictator,... niciodată nu fu ales şi consul.  Cei care scăpară din măcel..., fugiră şi se închiseră în mănăstirea Tismana, unde susţinură un asediu victorios contra trupelor lui Leon Vodă.   Acel care a suferit şi a pierdut mai mult în războiul victorios, acela a avut mai mult de suferit şi de pierdut de pe urma puternicilor aliaţi.  Au luptat peste tot locul alături de viteazul consacrat, vestitul Ioan Huniade, în multele lupte victorioase ale aceluia.  Slăbirea şi apoi înlăturarea stăpînirii tătare s-a realizat în urma luptei victorioase duse de popoarele subjugate.  La înapoierea în cetatea de scaun, după expediţia victorioasă, are loc... o slujbă religioasă.  După o luptă victorioasă... s-a iscat o ceartă pentru împărţirea obiectelor jefuite.  Fiecare ostaş dădu acestui semnal victorios sărutarea sa.  Combate victorios etimonul... d-lor Hîjdău şi Naum.  Desigur, în sport nu poţi fi întotdeauna victorios.  El face pe victoriosul.  Cînd unul învinge prin însuşirile-i superioare, nu numai că potrivnicul cedează şi-i recunoaşte victoria, dar chiar victoriosul uzează de dînsa cu modestie şi cu generozitate.  E o fire tenace, un perseverent al planurilor interioare, un victorios.  În sînul regimului feudal victorios, vom întîlni la fiecare pas pe celelalte elemente ale societăţii noastre.  Vedeţi, domnilor, ori pe unde a pătruns reforma, ori pe unde a jucat un mare rol, victorioasă sau învinsă, a avut drept rezultat general, dominant, constant un nemărginit progres.  Replică prin o a doua scriere... într-un chip aşa de victorios, încît, de acolo înainte, chiar nobilii sînt nevoiţi să ia doctrinele lui în băgare de seamă.  Vechea înţelegere a poeziei ca experienţă vizuală... rămase şi mai departe victorioasă pînă cînd cercetările lui Th. A. Meyer... reuşiră s-o dizolve definitiv.  Toate celelalte mari opere ale Renaşterii datează, apar oarecum limitate în influenţa lor asupra noastră, în timp ce Shakespeare este purtat victorios către noi prin comprehensiunea lui umană.  Apare victorios şi strălucitor.  Se repezi la bărbat, îl încolăci cu braţele, se lipi de el şi-l porni victorioasă la şatră.  Domnul Arghir continuă victorios: – Ce era să caut eu la un medic?  Lovi cu palma în masă şi strigă victorios.  Băiatul se-ntoarse victorios cu o sticlă, înfăşurată într-un şervet.  Pe-aista  l-am prins eu, zise băiatul cu un aer victorios,... ridicînd mai sus un cocoşel vînat.  Îi simt prezenţa, victorioasa ei prezenţă, care anihilează tot ce nu-i ea şi al ei.  Arhitectul bău tizana astringentă, făcînd o grimasă, privit cu aere victorioase de Elvira.  -ri-os.  victorioşi, -oase.
    
    -ri-o.  –  
     Principele care va cere ajutoriul celuilalt să dea de la ţara sa victualiile pentru cîtă oaste va fi chemat el în ajutoriu.  Amploiaţii... smulg de la el tot feliul de viptualii, apoi îi despoaie şi de bani.  Aga... este în acelaş timp şi intendentul general al comerţului, avînd îndatorire de a inspecta pieţele publice, a examina măsurile şi greutăţile şi calitatea tuturor victualiilor expuse spre vînzare.  Turcia cere victualii şi obiecte din industria moldo-valahă.  -tu-a-.  –  vipt.
     Lama vicugna El a adus o contribuţie deosebită la salvarea de la dispariţia totală a vicuñei, rumegător din specia lamei.  vi-cú-nia.
    
     Nu ştiu care-ndemn spre dînsa mă atrage nencetat: Împle vidul întunerec astui suflet dezolat.  Planul nu e decît formă vidă în care urmează să fie turnat un conţinut brut.  Mulţime vidă   
    Atomiştii antici (Democrit, Epicur) considerau spaţiul ca un receptacul vid, infinit al atomilor materiali, în timp ce Aristotel îl considera ca suma locurilor pe care le ocupă corpurile.  Fiecare moleculă de eter în vibraţiune... oscilează într-un spaţiu mai mare decît volumul ocupat, aşa că molecula este cuprinsă de un spaţiu vid.  Obosit îmi plec capul vid de gînduri pe umărul drept.  Livid, posac şi plin de sine, scorţos şi taciturn,... vid şi important, bătrînul îşi proporţiona darea mînii... după situaţia precisă a colegilor săi mai tineri.  Ochii vizi înconjuraţi de nişte ochelari cu cercuri negre... priveau fără să adune soarele în ei.  Am stors mult astă vorbă,  şi-aflatu-o-am tot vidă, Ş-am aruncat-o-ncolo, ca pe o scoarţă-aridă Ce buzele umane o tot resug în van.  Estetica fără critică este vidă, critica fără estetică este oarbă.  Tendinţa de a da moralei un conţinut, de a arăta importanţa sentimentului, de a depăşi intelectualismul şi formalismul uscat şi vid al doctrinei morale kantiene e binevenit.  Trăieşte în universul... descărnat, vid al cuvintelor.  Un loc, un ţinut vid.  Kogălniceanu şi prietenii săi nu şi-au croit programul într-un spaţiu vid. Vorbiseră şi alţii, pînă la 1840, de necesitatea de a aşeza la temelia creaţiei seva nutritivă a realităţilor naţionale.  Între un geniu precedent şi altul care-i succede nu există spaţii vide; viaţa literară, ca şi cea biologică, cuprinde tipare obişnuite şi ieşiri excepţionale din aceste tipare.  Democrit... a alcătuit universul din patru principii, şi anume: vidul, atomii sau plinul, mişcarea şi trebuinţa.  Materialiştii zic că nu există vid, că orice loc în univers e împlut cu materie.  Leucip şi Democrit au formulat concepţia atomilor indivizibili şi nemuritori care se mişcă în vidul nesfîrşit.  Democrit admite două principii necesare pentru orice existenţă: atomii şi vidul.  În ce priveşte teoria vidului, nu numai materialiştii, dar chiar spiritualişti ca Leibniz resping ideea unui vid.  Toate corpurile cad deopotrivă de repede în vid.  S-a luat greutatea apei în vid.  Îl strigă de jos, de lîngă pompa de făcut vid.  Această temperatură de fierbere... scade în vid.  Pătrunderea aerului cu viteză prin tuburile înclinate... formează un vîrtej în centrul căruia domneşte un vid relativ.  Vidul se poate realiza într-un exsicator cu ajutorul unei trompe de apă.  Sunt oameni cari pot să fiarbă – fără de-a avea în acelaşi timp şi căldură: ca apa în vid.  Împreună cu progresele tehnicii vidului, această dezvoltare a permis studiul sistematic al descărcării electrice în gaze rarefiate.  În vid, vaporizarea unei cantităţi mici de lichid este aproape instantanee.  Vidul din ventuză este provocat prin flambarea interiorului.  Starea de „vid absolut”, adică absenţa completă a substanţei, este imposibil de realizat pe cale experimentală.  Vid barometric  Aerul atmosferic refractă razele luminoase care-i vin de la stele. Într-adevăr, aceste raze, trecînd din vid în aer şi din stratele aerului mai puţin dense în cele mai mult dense, nu se propag în linie dreaptă, ci sînt refractate.  Un vid foarte bun, practic perfect, se găseşte în spaţiul din afara atmosferei terestre (spaţiul cosmic).  Du-te, piei..., Derîpă-te în hazarde ş-ale vidului pustie, Ca departe de la mine, destinul duce  să-ţi fie, Răul a te domina.  Se ghiceşte şi aici... vidul acela resimţit, iarna, în oricare staţie climaterică.  Sfîşietoare amieze de primăvară ale vidului ieşan! Nimeni pe străzi.  Se prăbuşi deodată în aşternut şi rămase nemişcat, ca în zilele de vacanţă cînd făcea vid în sinea lui şi zăcea voluptuos pe un stog de fîn.  Senzaţia căderii în vid e aşa de vie, încît simţi cum se taie respiraţia.  Pe vîrful muntelui fiind, cea mai scumpă îndeletnicire a lor   se pare că e tentarea celorlalte fiinţe de a se arunca în vid.  Mintea omului are oroare de vid, ceea ce este încă inexplicabil.  Se reîntorcea şi mai trist... reluîndu-şi locul pe inelul ce se clătinase o clipă în vid pe prepeleacul de lemn, unde se legăna, ca un echilibrist pe inelul aninat.  Întinse cu hotărîre mîna spre receptorul de pe măsuţă, dar numaidecît o lăsă... să spînzure în vid.  Ochii îndobitociţi privesc în vid.  Rina privea un punct fix în vid.  Ana îşi pipăi colierul de la gît şi privi în vid.  Ani şi ani... m-am zbătut în vid pentru neant.  Aparatul funcţionează în vid, ca o maşină ce huruie fără să macine ceva.  Pe nevasta lui o iubeam în vid.  Multe faţade de aparentă prosperitate sînt clădite astăzi, în regatul italian, în vid.  Se vede că atuncea se întîmplă vreun duel şi fostul domn îndeplini prin acel ofis vidul legislaţiei.  La originea ei  se află indivizii întrepizi, dornici de îmbogăţire rapidă..., ca şi vidul legislativ.  Acest vid de putere politică s-a stabilit imediat după revoluţia din decembrie.  Dispariţia liderului ţărănist lasă un mare vid politic.
    De aci şi sentimentul eşecului, al vidului unei anumite epoci a vieţii, cînd la sfîrşitul ei nu s-a cristalizat încă o concluzie de viaţă substanţială şi hotărîtoare.  Crezuse că îl pricepe, că vede vidul şi uscăciunea din el.  Nu cunoştea vidul sufletesc al oamenilor.   Vidul lor spiritual... nu mai trezeşte nici un ecou sau măcar vreun interes de circumstanţă.  Şi vidul ce-n el simte dispare-atunci, se duce Cînd un fior străbate în peptul tău divin.  Ne-am uitat deodată după dînsa; a trecut ducînd cu ea tot vidul vieţilor zgomotoase şi zadarnice.  Apoi va pleca – unde, nu ştia. Din această nesiguranţă avea mereu mai accentuat în ea acel vid, acea teamă.  Nu există… om mare şi folositor care să nu se reculeagă la timp din ameţeala vidului pentru a-şi afirma voinţa de a fi şi de a dura în faţa neantului şi caducităţii universale.  De două luni nu poate scăpa de senzaţia aceasta a vidului.  Situaţia sa de episcop era aceea a unui episcop... al unei biserici cu drepturile suspendate în vidul promisiunilor.  vizi, -de.
   –   A vidat lada de porumb.  Principiile directoare nu par a mai fi judecăţi ci prejudecăţi – cel mai adesea vidate de raţiune.  Doreşte... să videze conflictul, neînţeles după el, între Franţa şi Italia.  videz.
    videz.
    
    Bată-l vina! Ce-i pricina Că vidamul de Conflans Tot pîndeşte, Urmăreşte Pe-o copilă cu colan?  vidami.
    
    Toate lucrările de acest fel trebuie să aibă căile de acces necesare pentru ca autocisterna de vidanj să poată ajunge cît mai aproape de căminul din care se extrage nămolul.  vidanjuri.
    
    vidanjez.
    
    Operaţia se execută în general mecanizat, cu ajutorul autovidanjoarelor (autocisterne cu instalaţie de vidanjare).  vidanjări.
    
    vidanjori.  –  
    Dryobates vidari.
    
    Vidarea se realizează cu pompe de vid.  vidări.
    Recent, după bucata care a dat titlul acestui album, a fost turnată o producţie video, unde noul dans… ocupă un loc de cinste.  Tehnica video şi informatica şi-au găsit un nou şi fertil teren de conlucrare, ilustrînd astfel posibilităţile existente de colaborare privind stocarea şi prezentarea informaţiilor.  Intenţionează să lanseze pe piaţă o casetă video.  Aşa... spune pe toate posturile video şi audio ministrul Transporturilor.  Robotul va fi controlat de chirurgi, care-i vor putea observa activitatea prin intermediul unui monitor video.  Banda video a fost încredinţată avocatului.  Aici era instalat un adevărat studio video cu aparatură din cea mai sofisticată: cameră de luat vederi, calculator..., aparate de procesare a imaginilor etc.  Prima redare cinematografică reuşită a „aventurii” în care se află consumatorul de jocuri video.  S-a realizat prima operaţie de colecistectomie... care a fost transmisă din sala de operaţie.  -de-o.
    -de-o-.
    
    Vînd video… sigilat, preţ avantajos.  -de-o-.
    
   
    Robot submarin... dotat cu o videocameră.  -de-o.  –  videocamere.
    
   
    -de-o-.  –  videocanale.
    
    Tub videocaptor Pentru mărirea sensibilităţii tuburilor videocaptoare moderne, în construcţia şi în funcţionarea lor s-au adus unele îmbunătăţiri.  -de-o.  –  videocaptoare.
    
    Noul mod de a povesti – prin sunete şi imagini – pe care cinematograful, televiziunea, videocasetele şi imaginea tridimensională îl vor impune definitiv… va căpăta, în curînd,… prerogativele unei incontestabile suveranităţi estetice.  Videocasetele ne-au apropiat acest moment, dar pînă a ajunge la mult visata „cinematecă personală”... mai avem de aşteptat.  Cunoscuta firmă japoneză de produse electronice „Soni” a realizat pentru uzul persoanelor care călătoresc cu autovehicule, un aparat compact de redare a imaginilor TV imprimate în prealabil pe videocasete.  -de-o.  –  videocasete.
    
    Videocasetofonul şi-a găsit o aplicaţie cu totul aparte în Japonia.  Poliţiştii au găsit în timpul percheziţiei un adevărat arsenal de aparatură electronică (videocasetofoane, staţii de amplificare, combine muzicale).  -de-o-.  –  videocasetofoane.
    A participat la realizarea unui videoclip al formaţiei engleze Sex Pistols.  În ţară s-a făcut cunoscut după ce pe postul „Atomic TV” a rulat videoclipul unei piese realizate împreună cu trupa Endless Zone.  -de-o.  –  videoclipuri.
    
    „Marea videoenciclopedie a animalelor” este prima lucrare de acest gen realizată în Japonia şi se compune dintr-un set de opt videodiscuri pe care sînt înregistrate imaginile şi sunetele emise de animale din toate regiunile lumii.  -de-o.  –  videodiscuri Se prevede că, pentru particulari, „videofonul” va fi larg răspîndit în jurul anului 1980.  -de-o-.  –  videofoane.
    
    -de-o-. videofonici, -ce.
    
    În prezent, în unele ţări..., funcţionează, în mod experimental, staţii publice de „videofonie”.  -de-o-.
    
    -de-o-.  –  videofrecvenţe.
    
    Lucrează la o serie de videointerviuri.  -de-o-.  –  videointerviuri.
    
    -de-o-.  –  videomagnetofoane.
    
    În Franţa a fost creată prima videotecă. Ea pune la dispoziţia amatorilor peste 700 de filme celebre, de la începuturile cinematografiei şi pînă în zilele noastre.  -de-o-.  –  videoteci.
    
    Videotelefonul este pus în funcţiune: în faţa lor – un microfon, o cameră de televiziune şi un televizor cu ecran mare. Trebuie precizat... că asemenea centrale de videotelefon nu există încă.  -de-o-.  –  videotelefoane.
    
    „Şuba” are lungime potrivită, ca să ajungă cu „videra” în apă.  De mine, batăr odată; Să cari cu iderea apă.  Nu bea zinu cum să-l beie, Da ia zidera de toartă Ş-o răstoarî-n gur-odată.  Ugeru, ca zideru, Ţîţele, ca buciumu.  Nu mă da la cel sărac, Că-m dă fîn cu furcuţa Şî sare cu lingura Şî apa cu vidăra.  Du-te, bade, în grădină, Că-i viderea la fîntînă Şi păharul lîngă ie, Ia-ţi, bade, apă şi be.  Voi da banii cu mierţa Talerii cu viderea.  Cu vin roşu strecurat, Cu videra măsurat.  Jupîne crîşmar betrin. Dă-mi vreo trei videri de vin Să-ţi dau trei galbini.  videri  videre.  –  vidíre Văd că şi pe la noi s-au înmulţit mereu ranţurile..., totuş sînt şi mulţi cari-şi fac arătura cu îmbrăzdarele cele vechi, de lemn, cari se mai numesc şi videşe.  videşe.
    
    Să grăiţi acelui nemiş mare, lui Ianăş, ce ţine vidicul dumilor voastre pre acole, ca să slobodzească pre feciorii noştri  Bilţă Toma, juratul din Maramureş, din vidicul de sus, eu scriu multă sinătate şi voie bună  Scriem viiaţă şi multă sănătate pre iubitului priiatenului nostru, marele domn şi birăul oraşului Bistriţei şi a hidicului Bistriţei Dacă s-au spus că-s den idicul domniii tale, noi i-am lăsat numai să se împac  cu acei omini Iacob, giurat di vidig de sus  Frate al nostru... în vidicul Măriei tale, în sat în Năsăud  În hidecul cetăţiei Bestreţii  Eu, Opre Luca, din vidicul Secmariului,... am cumpărat aceasta sfîntă carte  Sasii din vidicul Braşevului era osebiţi cu cădinţele de ceialalţi sasi.  Prin tăria acestei scrisori îi dăm putere de la fieştecare preot al besericilor romîneşti din mai sus zisele comitaturi, vidicuri şi scaune secuieneşti şi săseşti, de a lua un florint.  Ogorul se lucră după obiceiul locurilor, adecă în unele vidicuri, ţinuturi sau părţi, pînă ce ară de semînţă, se întoarce de doao ori.  În Ardeal, întră romîni, în vidicul Chioarului este familie nemeşească a Costineştilor.  vidicuri.  –   
    vivican vidicani.  –  
    -an.  –  
    Simplicitatea în exploatare a tuburilor de tip vidicon a determinat o utilizare din ce în ce mai largă a lor în instalaţiile de televiziune.  vidicoane A mers dînsa la generalul Bem şi l-a rugat ca să-i vidimeze paşaportul spre a se putea întoarce în patria şi la moşia sa.  Nu putem vidima copiele fără să avem înaintea ochilor originalile.  , Cererile de stipendii, vidimate de direcţiunea şcolii, vor fi înaintate mitropoliei.  vidimez.
    De năluciri şi de vidme mintea le painjiniră, Şi pre Dumnezeu în idoli cu mînule lor ciopliră.  Ră soacră ńi-am căpătat. Intr-în casă, Îi ca o coasă; Ies în tindă, Îi ca o vidmă; Ies în prag, Îi ca on drac; Ies afară, Îi ca o moară.  Poate n-ai ştiinţă ce vidmă de fată e aceea: cînd vrea, se fa-            ce pasere măiastră, îţi arată coada, şi ie-i urma dacă  poţi.  O altă fiinţă mitologică, de care se tem toate mamele ce au copii mici, e muma-pădurii, numită şi vidma-pădurii.  vidme.
    L-o tăiat de vidom.  Şi-a tăiat degetu de vidom.   Dipartamentul pricinilor dinlăuntru va trimete şi vidomostie de preţurile ce să politicesc la pruducturi şi materialuri.  Despre alcătuirea vidomostiilor pe trilunii şi a ecstracturilor pe întreg an, pentru tot feliul de dele  Vidomostie de venitul zăciuirilor ce s-au dat de dajnicii tîrg Dorohoi  Vidomostie de semănăturile cartoflelor în primăvară.  Vidomostia lemnelor de foc şi de binale.  vidomostii.
    
    Lutra vulgaris Odînăoară un blănariu în meşterşug isteţ pre altul în conoştinţă prostatec au amăgit şi în loc de piiele de breb i-au vîndut blană de vidră.  Sînt acolo brebi şi vidre şi alte jiganii multe.  Toate jivinele... îl cunoscură pe dînsul de stăpîn. Viezurii cu perii suri,... jderii pădureţi cu blana ruginie, deasă, moale şi frumos netezită şi vidrele colţate de pe malul bălţilor.  Vidra e cunoscută ca cea mai lacomă mîncătoare de peşte.  Taxa, hotărîtă totdeauna în bani, se socotea pe unitatea de marfă: „un lup”, „o coasă”, „o vidră”.  Multe mamifere (vidra, jderul de baltă, şoarecii şi guzganii de baltă etc.)... se hrănesc aproape exclusiv cu animale de eleşteu.  O mulţime de sălbătăciuni populează pădurile şi munţii Răşinariului, între altele urşi, mistreţi, lupi,... iepuri, vidre etc.  Găurile acestea, făcute de vidre..., pot fi mult mai bine făcute de om însuşi.  Traiul la Hotin pe atunci era destul de ieftin: două chile de grîu costau 1 para...; o blană bună de vulpe o capatai cu 20–30 lei; blana de vidră, 2 aspri; samurul, 8 parale.  Chinezii, meşteri în domesticirea animalelor, se slujesc de vidre... la prins peşte.  Făcu prinsoare să treacă înot lacul... – Cum o să-l treci mă? Ce, eşti peşte? Ori măcar vidră? îl aţîţa acesta.  E o adevărată domnie a sălbătăciunii. Trăiesc aici ş-un soi anumit de mistreţi. E şi o domnie a vidrelor.  Înspre mijlocul apei... era şi un ostrov..., iar restul, mocirlos, se pierdea în stufişuri dese, pline numai de raţe sălbatice şi vidre.  Au fost puse sub ocrotire unele răpitoare ca: urşii, pisicile sălba-          tice, vidrele, castorii şi aricii.  În meandre... poţi întîlni vulpi, lupi, mistreţi, vidre.  De-aici pînă la Braşeu Nu-i pruncuţ săleac ca eu, Numa vidra din pîrău.  Dzua-s breană la vaduri, Noaptea zidră la cîmpuri.  Vidra mai ştie Sama apelor Şi a vadurilor, Şi ea mi te-a trece, Ca să nu  te-nece, Şi mi te-a purta La izvoare reci.  Inima de vidră crudă e bună pentru atacaţi, să mănînce.  Bărbăreasa linge pe bolnav în frunte şi zice de trei ori: „Linge vidra puişorii dă frumuşei, dă pistricei; eu ling pă (cutare)... dă deocheturoi”. Izdat întîmpinat, Nu-ţ dau sînge de nevinovat, Şî-ţ dau cruce şi biserică; La cap, cap de lighian, La inimă, inimă de vidră, La picere, picere de urs.  Bistriţa pentru el nu mai avea taine şi ţinea la adînc ca o vidră.  Dacă ştii a înota cît de cît, te învăţ să te cufunzi ca vidra.  Înotam ca o vidră şi... eram primul la învăţătură.  Vidră de om (de femeie).  Vidra necuratului mi-a luat mana vacilor cu farmecele ei.  Purta căciulă ţuguiată de astrahan şi blană cu guler de vidră.  Se strînge în maloteaua de pambriu, îmblănit cu vidră.  Popa era în colţ cu arhimandritul Snagoveanu, pe care-l ajuta să-şi îmbrace giubeaua neagră, îmblănită cu vidră.  Poporul romîn de pe malurile Dunării crede în fiinţa unui spirit ce locuieşte în Dunăre, în lacuri sau în mare, avînd diferite înfăţişări. Acest spirit cunoaşte toate rosturile pescarilor şi, prin urmare, îi poate ajuta sau primejdui la tot pasul, în îndeletnicirile lor. Spiritul acesta se cheamă iudă sau vidră.  Vidra împinge ştiucile şi morunii în matiţe, năvodarii nu pot trage năvoadele, se-neacă.  Şi (cutare), pescar mare,... Pe puiu de vidră-l lega După stîlpul coşiului, La dogoarea focului. Afară da-că-mi ieşia, Şi ochii de-şi arunca, Cam înspre soare-răsare, Vedea pe vidra a mare Din picioare scăpărînd, Din gură văpăi lăsînd.  Puiul vidrii îl prindea Şi la Antofiţă îl ducea;... Dar vidra ce-mi făcea? În faţa apei se arăta, La Antofiţă striga.  Dar vidra, vezi, ce făcea? Faţa apei se ivea, La Antofiţă striga:... Ia, drumul puiului să-i dai, Că eu peşte mare  ţi-oi da, De ţi-o mînca şi viaţa Cu năvodarii-alăturea.  vidră de apă,  Castor canadensis Peste culme s-a uitat, Văzu vidră înflorită Mai frumos de cum şi-a fost.  vidre.  –  
    
    -eană.
    Dar su’a mea trupină Puiat-a, puiat, Vînată vidroańe, Galbănă şerpoańe.  vidroańe.
    oańe.
    viduiesc. Termen de viduitate  -du-i-.  –  viduităţi.
    ,  
    Vitis vinifera Fraţii miei, smochiia masline face sau viia smochie?  Un bucium de vie era înainte-m: acesta avea trei viţe şi înverdziră. Va lega mîndzişorul său la buciumul vieei.  Luară din rodul ei neşte struguri de neam bun de vie, de-i aduseră lui  Cînd va avea neştine pîră cu altul pentru niscare tufe de vie... şi va tăia acele tufe sau alt pom, ce va fi, acestuia... să i să taie mănule.  .  Şi răsări şi să făcu vie, slăbită fiind şi mică la mărime, ca să să vază viţele ei preste ea şi rădăcinele ei dedesuptul ei era.  Via  să uscă, şi smochinii să împuţinară.  Ioathan... au zis sihemitenilor o pildă pentru maslin, pentru smochin, pentru vie şi pentru păducel.  Acest pămînt iaste foarte bun, decît toate pămînturile de rîndul pînii. Pentru că alte poami, nici vie, nici maslini, nici smochini nu să făcu.  Frunza de vie să o culegi... care va fi mai mare.  Aceste mlădiţe se socotesc de mulţi, că dau vie mai bună şi mult trăitoare.  Avea o căsuţă ascunsă sub vro trei butuci de vie, care se căţăra pînă pe coperemînt.  Să trăiască moş Noe, cel care-o discoperit via!  Via produce mai bune calităţi de vin şi are mai multă vitalitate în Europa decît în Asia.  Ţugulea, trecînd cu fraţii săi prin pădure, văzu o vie cu struguri.  Varsă vin ori rachiu... la buciumii de  vinie (vie) spre a rodi.  Delenii... se folosesc foarte mult de rămăşiţele lemnoase din cultura viei.  Umerii îi erau împodobiţi cu altiţe de vii din vechea viţă autohtonă.  Mi-e via strîmbă pe haraci.  Ne cheamă să legăm joardele viei pe araci.  Pe obrazul ei rotund, doi negi coralii, cu peri sîrmoşi şi răsuciţi ca nişte cîrcei de vie, îi dădeau o înfăţişare de ghicitoare în cărţi şi în cafea.  În Dobrogea, se fierbea frunza de vie pînă se obţinea un lichid galben, care se strecura şi apoi se vopsea cu el sculurile de bumbac.  Bine-a zis frunza de vie Că dragostea nu-i moşie.  Patu-i d΄in lemn d΄e vińe.  Muiarea ta ca viţă  viia roditoare în laturea caseei tale. Şi va înflori ca via pomenirea lui, ca vinul Livanului.  Vinia de Ieghiptu aduseşi şi mînrat-ai limbile şi rrăsădiră-o. Viniile dintru Eghipet mutaşi, măraşi limbile şi răsădişi elu. Zise Domnul ucenicilor lui: Eu sînt vie adeverită  ) şi Părintele lucrătoriu iaste.  Caută den ceriu şi vezi, şi cercetează pre noi. Cearcetă viia sa aceasta, moşteniia ta, şi dereptează ce-au prisădit dereapta ta.  D mnezeul puterilor, întoar-       ce-te… şi caută den ceriu şi vezi şi socoteşte via aceasta!  Via cultivată este sau oloagă sau cu haraci.  Vii nobile.  Vie căşărească.  Vie italiană.  Vie producătoare.  Vie sălbatică  Vitis labrusca vie păsărească,  Vitis sylvestris Vie sălbatică  bolundă Parthenocissus quinquefolia Poamă de vie  din vie Într-acel an nici pîne nu s-au făcut, nici mălai, nici poama de vie nu s-au făcut, de răcele ce au fost toată vara.  Mursa de miere... se lasă să fiarbă ca şi mustul din poamă de vie.  Cîte poame sînt tomnie, Nici una nu-i mai dulcie, Ca şi poama cea din vie.  Clematis vitalba Solanum dulcamara Sămănrară grădinele şi răsădiră vinele şi feceră roadă de viaţă. Smochinele plodu nu facu şi nu iaste rodire în vini. Bătu cu grindine viile lor Şi sicamenile lor cu brumă.  Om neştine era căsătoriu ce-ş sădi viia. Şi cu gard îngrădi şi săpă într-însa.  Să neştine va face pagubă în vinie altui om, au în sămănătură,... să plătească dentru a sa sămănătură şi den vinie. 10 fălce de vie la Cotnariu  Aceaste vii... au fost de moşie ale Lecăi Spat  Pre aceasta vreme era culesul viilor pre acelea locuri.  Dumnezeu în zilele lui atîta certare lăsase, că şi copacii şi pomii şi viile secase de geruri mari.  Ceia ce vor întra în vie sau în pomăt, pentru să mănînce numai poame, să nu să certe.  .  Să-l tremiţi cu o coşniţă la viia Agripei  Pănă între vii au ţinut drumul oraşului, iară dentre vii au luat Bahluiul în sus.  Cu smida le-au făcut scumpete Şi viile  le-au întors în sete.  Şi stătu îngerul D mnului întru răzoarele viilor.  Au judecat şi au dat să ţie Gheorghe căpitanul acele vii  Un pogon de vie în dealul Odobeştilor  Din toate cele rele au scornit şi el acestu obiceiu rău de vii: de pogon cîte un leu să dé.  Casele, viile, ţarinile, oraşele şi cetăţile varvarilor şi supuşilor lor să le lasă.  Pribegii… să loviră unii cu alţii deasupra viilor din jos de mănăstirea lui Mihai Vodă.  Îşi vindea moşîile, ţiganii, viile şi tot ce avea.  Vremea va fi bună pentru culesul viilor Au omorît pe Navuthe, pentru ca să-i ia viia.  Cîte 2 potronici de pogonul de vie  Cam slabe sînt viile, că au bătut piatra foarte rău  Dumnezeu să păzească rodul viilor pănă la toamnă  Patru pogoane de vie la Huşi, ce simt tot într-o ogradă cu alte vii a mănăstirii   În locul de arburi şi copace Cresc rodii, năranciuri ş-alămîi,… Cum şi rodite cu struguri vii.  Un rozor de vie din gardu lu Mereş la vale  De la o vreme încoace s-au făcut în poalile viilor sate întregi  La viile mele de la Drăgăşani să face cel mai bun vin  După moartea părintelui lor, luîndu-şi sapele au săpat toată via foarte bine.  Toate viile domneşti le are în purtarea de grijă a sa, silind ca să se lucreze cu rînduială şi să se culeagă la vreme.  Culesul viilor se apropie.  Dealurile… era îmbrăcate cu vii mult roditoare.  Era atunci Tîrgoviştea oraş foarte mare… ocolit de mulţime de grădini, vii şi livezi.  La sădirea viei nu se vor lua în băgare de seamă toate cele mai sus-zise.  Un ungurean oarecare Ce n-au prea avut umblare Şi nici vie nu văzuse, Nici vrodată vin băuse.  Nu mi-au venit încă buţile cu vin de la viile din jos.  Ne desfătam sub cergă ascunşi pe deal în vie.  Barca aducea la Samos cenuşă vulcanică de la Nisiro şi de la Sautorina, pe care cultivatorii o întrebuinţau ca prezervativ în contra boalei viilor.  Acesta este un orăşel ca şi Odobeştii, situat între dealuri coperite cu vii.  Domnia ta ai moşii, vii, livezi de pomi.  Pe la monastirea Motru… esistă… pînă astăzi o vie numită „a lui Nicodim”.  Pămînturile, viile, sclavii, averea… să rămîie în puterea episcopului.  Caleaşca se opri la una din viile de la Copou. Prea bine, zise fata, aidem colo, în vie.  În dreapta mănăstirei se ridicau dealuri cu păduri, grădini, vii.  O răzăşie destul de mare, casa bătrînească cu toată pojijia ei, o vie cu livadă frumoasă… alcătuiau gospodăria babei.  A pornit la vie să se gătească de drum lung.  Îţi aduci aminte, colo deasupra viilor, ce frumos era şi cîtă mulţime de viorele!  Satele de sub munţi şi de sub păduri… sînt aşezate pe văi şi pe pîraie, printre dealuri, ale căror coaste sînt acoperite cu vii, cu pomi şi cu semănături.  Dăruise locul domnesc de la Copou boierilor şi rudelor Măriei sale, dîndu-li poroncă tuturor ca să-şi facă vii şi grădini.  De la cetate spre sud este un deluţ… plîntat cu pruni, iar mai de mult, aci au fost vini.  Cei care au vii, păstrează cîtva timp vin pentru masă.  În Sciţia locuiau…   agatirşii cei cu albine, vii şi mine de aur.  Păharnicul dă domnului să bea. El are grija pivniţilor şi a viilor domneşti.  În mijlocul unei vii frumoase, un om puternic… stetea cu mîinele în şolduri.  Hai să culegem via că christovul a trecut.   Noi, în toţi anii, vara, în lunile de vacanţă ne mutam la vie.  Convinsese pe daci să distrugă viile şi să trăiască fără vin.  Distrugerea viilor de către filoxeră… a făcut ca vinul să fie scump.  Toamna se culeg viile, iarna se deschid ateneele populare.  Pocnet lung şi chiot S-aude-n deal la vii.  Crezi că fiecare copac din via întin-              să adăposteşte cîte un grangur.  Sunt pe cale să cumpăr o vie de vreo 36 de pogoane.  Cînd limpezişurile i le împînzea uşor fumuriul serii împunse de luceafăr, lacul şi malurile plantate cu vii, luau o înfăţişare şi o pace ca Ghenezaretul evangheliei.  În podgorii, culesul se isprăvea şi roada viilor fusese bogată.  Tot mai miroase via a tămîios şi coarnă.  Am rămas… singur cu casa şi cu via.  El are vie şi se foloseşte de personalul sanitar la lucrul viei.  E un vin din viile noastre.  Tu ca ofiţer ai nevoie de independenţă, îţi las via mea, dacă vrei.  Cînd veneau primele boloboace cu must de la viile aşezate dincolo de Filaret… începea o vastă frenezie.  De cum înserează pe dealurile acoperite cu vii se aprind focuri.  Aruncase o privire spre malul bulgăresc… cu coline înverzite de vii şi de livezi.  De la viile din Cotnari marele paharnic aduna zeciuiala cuvenită domniei.  Viile şi livezile formau din epoci străvechi o bogăţie a ţării noastre.  În toate ţinuturile vechii Moldove se aflau vii.  Cucule, de unde vii? – Ia, din colo, despre vii!  Hai, mîndră, la cununie Pînă-i frunza verde-n vie!  Se luară şi plecară Peste vii, peste moşii.  Iaca colo-n Cod΄in era vińe mare.  M-a mînat mama la zie După struţ lu Văsălie.  O trecut pră lîngă vinia lui Gheorghe.  Apă bună să luăm, Să stropchim, să rourăm, Să dăm roadă grîielor Şi mana zielor.  De-naltă-i înaltă Ca trestia-n baltă, Subţire-i subţire Ca mlădiţa-n vie.  Să duce săracu să-ş aducă… ceva struguri dim via lui.  Poftesc încă tuturor Bună roadă viilor.  În ziua de Ana-Foca cine lucră la vie, i se usucă via.  Coşurile se mătură şi funinginea se aruncă prin vie, ca vara să încarce via cu struguri, după cum a fost încărcat coşul cu funingine.  Cine are vie şi vrea să nu i-o bată piatra, să nu ciocnească ouă în întîia zi a Paştilor.  . Fac mare păcat cînd văruiesc grîul şi stropesc via, că tare o ustură ochii pe Maica Domnului.  Cînd ai vreo bubă, nu e bine să intri în vie, căci se obrinteşte.  Cine se teme de brumă, să nu sădească vie.  Să duce la vie cu struguri în poală.  Cine sădeşte vie, din rodul ei mănîncă.  Vinde via şi cumpără stafide, se spune despre cei care fac afaceri proaste.  Via ce o laşi îndată să părăgineşte.  Unii sapă viile, alţii beau vinurile.  Via şi moşia Mărită urgia.  Fraţilor,... să ne nevoim în viia lu Hristos să lucrăm.  Tot omul înţelept datoriu iaste... a cunoaşte pre adeveriţii lucrătorii ai viei lui H s Era un boiarin mare în Rîm..., lucrătoriu isteţ şi neleneş în tainica vie a Mîntuitoriului H s.  Zuoa morţii iaste sara aceea în carea... toţi vitejii direpţi în viia Domnului îşi vor lua plata.  Toţi apostolii au sădit viia cea de taină, beserica.  Aceşti umiliţi lucrători ai viii Domnului... mai întîi se pervertiră, iar după aceea puseră mîna pe toate demnităţile bisericei.  Papa Ioan al XXII-lea porunci în anul 1327 ordinului predicanţilor (dominicanilor) din Ungaria ca să stîrpească din rădăcină toţi vlăstarii ereziei din via Domnului.  Acela ce va tăia vie roditoare..., acestuia să-i taie mănule.  .  Doao pogoane de vie starpă din masa Grozeştilor  Vii păragene  Un pogon şi jumătate de... vie bună, întreagă, bătrînă, care iaste la Vineşăşti  Vie tînără la cîmp, care vie am pus-o noi în pajîşte  2 pogoane de vie făcătoare cu cramă cu tot  Trei firte de vie părăgină  Vie lucrăto re în dealu Jugureni  Au fost vii alese bătrîne şi soi bun  Uneori i se spune şi vie „bătrînă”, dar nu în sensul de slabă, neproductivă, ci, dimpotrivă, de vie pe rod.  Cînd via s-a ridicat şi după 3 ani a fost „dată pe rod”, ea devine „vie bună”, „vie făcătoare” sau „vie lucrătoare”.  Ogradă de vie  vii.  –  
    
    vi-e-.  –  viele.
    
    Stau oile fără dos în geliştea vîntului.  Vînturatul pe un vînt prielnic este o adevărată plăcere. De aceea nu-i urătură de Sf. Vasile în care să nu se pomenească locul neted şi „ghiliştea” sau „steriţa” vîntului.  Dac-am văzut Că vom pierde timp prea mult Ne-am luat Pe crîngul ceriului, Pe veliştea vîntului, Pe numărul stelelor.  Se gîndea, se răzgîndea: Unde-ar face aria? Dar el mult nu s-a gîndit, Ci pe loc mi-o-a şi făcut: În fundul pămîntului, În veliştea vîntului.  Şi a făcut aria în geliştea vîntului, Unde e drag voinicului.  O-ncarcat doausprîdzăci carî-mpohorati... Şî li-o dus în fundu pămîntului, În geliştea vîntului.  S-a dus gazda la capătul pămîntului, În jăliştea vîntului, Unde-i drag voinicului a munci.  Pe toţi i-a pus La lucrul pămîntului, La puţul porumbului, La hiliştea vîntului, Unde-i vine voinicului a munci.  Se duse în capătul pămîntului, În heliştea vîntului.  Stau vitele în jeliştea vîntului.  A plecat (cutare) Pe cale, Pe cărare, Pe drumul cel mare,... În zăpodia rugului, În heliştea vîntului.  hălişte Casa asta a ajuns hălişte.  jilişte Din locurile cele mai băltoase... se pot face... cele mai frumoase cîmpuri, jilişti şi livezi.  velişte; De-aicea-i de velişte.  În rai, se respectă din velişte şi integral roadele revoluţiei franceze: libertatea, egalitatea, fraternitatea.  Asta aşa am pomenit-o din velişte.  Moştean din velişte, d-aici.  Nebun de veliştea lui.  vielişti.  –  
    Unul din Viena au făcut o reţenzie asupra „Istoriei...” Vieneanul au făcut respuns asupra anim-adversiilor.  În reţenzia vieneană asupra „Istoriei pentru începutul romînilor în Dachia”, s-au fost zis, ci fără toată mărturia, că dacă s-ar face mai pre largă cercetare,  s-ar putea dovedi.  Între d reţenzentul vienean şi între revizorul budean n-au fost făcută prietenie niciodată.  vi-e-.  –  vieneni, -e.
    -ean.
    În aceeaşi caleaşcă.. vezi femei a căror tualetă şi manieră caută cum ar pute mai bine să samine cu eleganţa şi cochetăria vienească.  vi-e-.  –  vieneşti.
    -esc.
    Biserica Sîntului Ioan Nepomuk... foarte venerată de vienezi,... zidită la 1852, una din cele mai remarcabile edifice religioase din Viena.  Parizienii au aperitivul, vienezii fanfara, ploieştenii politica.  Ea se măritase foarte tînără după Hubăr, un vienez harnic şi chefliu, dar cam iute la fire.  Cum era atunci cu putinţă... ca vechiul vienez pierdut în vraja visului mozartian să asculte ceamparalele şi bidineaua?  S-ar socoti vinovat... dacă n-ar cuvînta din nou despre frumuseţea şi liniştita vieţuire a vienezilor.  Vienezul iubeşte tradiţia pe care o cultivă aşa cum cultivă monumentele şi palatele.  Un neguţitor vienez bătrîn mi-au spus că din Viena de 16 ori au dus marfă la Moldova prin Dunăre.  Cum se dau idei germanilor, prin gergul vienez sau săsesc, ori prin limba lui Goethe?  Ar fi peste putinţă ca să descrie cineva magicul efect ce produse asupra publicului vienez încîntătoarele sunete ce ieşeau din violina acestui violonist.  Aci ne despărţim de eminentul istoric vienes.  Politica vieneză va oscila... precum totdeauna în ajunul unei mari crize  Doctorii vienezi au declarat... că boala mea, fără a fi primejdioasă, e de natură a mă supăra, poate, încă multă vreme.  Se va vedea cu cîtă uşurinţă se formează şi se dizolvă grupurile politice de deputaţi din parlamentul vienes.  Cetind într-o foaie vieneză răspunsul la această întrebare, ne-am adus aminte fără voie de tagma demagogilor.  Nu mai erau de ajuns corespondenţele localizate după gazetele vieneze – veneau prea tîrziu.  Ştirbei sprijină şi el unirea prin două memorii, unul din 1854 către cabinetul vienez, altul din 24 ianuarie 1856 către cel francez.  Limba italiană  … la modă în cercurile înalte vieneze.  Aprinse becul pentru a-i arăta pereţii… cu portrete. Era familia Drăgănescu, reprodusă în uleiuri convenţionale, de vreo casă vieneză după fotografii.  Mărfurile vieneze se importau.  Trecuserăm într-o încăpere de cel mai preţios rococo vienez.  Trecut prin poezia modernă vieneză, Extremul Orient ne-a dat un scriitor caracteristic.  Merseră să sporească numărul duşmanilor lui Mavroyeni, care umpleau ziarele vieneze de „nebuniile voievodului Munteniei”.  Pentru epoca vieneză rămîne limpede şi irefutabilă presupunerea că Eminescu nu avea bacalaureatul.  În momente de expansiune, scriitorul juca polca vieneză, în atitudine de tirolez, ducînd mîna alternativ după ceafă şi la şold.  Domnul Levi Tof ceteşte regulat gazetele vieneze.  Pe vremea noastră era o modă să semeni todeauna cu diplomaţia vieneză, răzînd bărbia numai în vîrf şi păstrînd… un fluture de păr subt buza de jos.  Aceeaşi ipoteză… a fost reluată şi susţinută cu documentarea de rigoare de arheologul vienez Fr. Bock.  Un psihiatru vienez explică o bună parte din acţiunile omeneşti ca influenţate de viaţa sexuală.  Acei ataşaţi de legaţie… vorbeau de dumbrava transformată de arhitectul vienez.  Camera, cu grele draperii de brocart, cu mobilierul de tisă şi de nuc şi tapiseriile ei vieneze, oferea decorul cel mai potrivit unui asemenea tablou.  Fondatorii faimosului „cerc vienez”… se deosebesc de machişti prin faptul să se preocupă, în special, de problemele reformei limbii.  Din prima epocă vieneză datează şi preocupările sale istorice, înclinate spre cercetarea originilor poporului romîn.  Elevii au cerut sprijinul protopopilor uniţi, realizînd o colectă de 414 florini vienezi, cu care Bariţiu pleacă la Sibiu.  Opera vieneză a dat în această perioadă 29 de spectacole, în parte premiere.  A intuit instrumentalizarea vocii, încă din perioada vieneză.  Echipa vieneză a sosit aseară, pe calea aerului.  Şniţel vienez   vi-e-.  –  vienes.  –  vienezi, -e.
    -ez.  –  .
    Voi… să aveţi a lăsa foarte în paci… pre alţi tîrgoveţi şi pre alţi viiari, anume Gavril Meleştan ce şeade în crama părintelui  De să va afla vreun viiar sau vreun grădinar să fie furînd la locul ce păzeşte el, acela să-şi piiardză simbriia şi să fie bătut ca un fur.  .  Viiariul… păzeşte via  Pre cei rămaşi ai norodului lăsatu-i-au mai marele bucătarilor să fie vieri şi plugari.  La apărat turma trebuie să să cerce păstoriu bun, a păzi viia să să afle bun viiariu.  Am făcut această milă ca să aibă a-şi aduce cîte un om strein… să-l puie viar la viile lor  Vieri… cîte unul de fieştecare vie  Am acolo şi vieri şi vătaşi de vieri şi bordei dă vase şi casă dă viar  Porunceşte vierilor ca să culeagă poama la vreme şi să o calce.  Catagrafie de numili lăcuitorilor şi a hrisovoliţîlor, a vierilor… din satul Joldeşti  Vierii şi alţi oameni aflători prin ogrăzile viilor, care… ar ave ogoară, fînaţă şi casă, să fie îndatoriţi a lucra zilile boierescului.  Acum ştiu că de Sfîntul Vasile iese sfertu birului; apoi le-i plăti la amîndoi vierii  Nu pot sfîrşi această foarte mică arătare despre măiestria vinului, decît a arăta şi izvoarele de unde s-ar putea adăpa vierii noştri, spre a se folosi cît se poate mai mult de podgorii.  Această lucrare   este pentru vier cea mai veselitoare, însă cere multă luare-aminte.  Personagiul cel mai important de la via mea, carele cumula funcţiunile de intendent, de majordom şi de fecior, mai propriu vorbind vieriul meu, Ion Buruiană, rămăsese văduv.  Ajungînd la vie, începu a bate cu tărie în uşa vierului.  Vierul ţi-a găsit cuţitaşul la piciorul unui butuc.  Vierul îşi alese zeama nobilă.  Armenii fură numai negustori: nici vieri, nici meşteşugari, nici coloni militari.  În anul în care m-am însurat, l-am luat din curtea tatii şi l-am pus paznic şi vier la vie.  Între numele de iobagi, bucătari, păstori, pescari, vieri etc. … sînt unele care ar putea fi romîneşti.  Toate şmecheriile din lume le întrebuinţau copiii spre a înşela paza vierului.  În via de alături este un vier pe care-l cheamă domnu Cornea.  Vierului ce sapă via, Paharul varsă vin curat.  Tatăl lui Courbet era vier şi aparţinea categoriei celor cu avere.  Cît să pricepe ea la gătit să pricep şi vierii.  Pe neamţ îl cheamă Franţ Capca şi… de meserie vier.  Documentele pomenesc de vieri, de crame, de teascuri…, toate constituind tot atîtea dovezi de nivelul înalt la care ajunsese viticultura pe teritoriul patriei noastre.  Cultivînd cele mai nobile viţe, aceşti vieri devin la rîndu-le nişte oameni cultivaţi.  Termenul de vier pătrunde şi în regiunea de hotar a Odobeştilor.  Om viar,… cari lucrează viile ce au fost a Tomii Şpiţerul  Îmi amintesc bine de o altă toamnă petrecută pe aici, cum şi de un necaz mai vechi al acestor pămînteni vieri.  Paznic vier.  viar Byctiscus betulae Un alt insect care se ţine de aceeaşi familie şi care e tot atîta de stricăcios ca şi prunariul, însă nu pomilor, ci viilor, e viarul sau forfecelul.  Cum e prunarul sau burghieşul pentru pruni, este viarul pentru viţa de vie.  vi-er.  –  vieri 
    -ar. 
    Măscuroaice, mascuri, vieri, godaci  Vîrsta de sporit a porcilor, şi în vieri şi în scroafe, iaste de la 2 ani pînă la cinci.  Spre jertvă se ardea ei cîte un mascur sau vier, iară bradul (pinus) era arborul ei cel sfînt.  Voiesc a scoate din Austria… doozăci şi cinci scroafe şi doi vieri pentru prăsilă  La vietăţi, ca tot să s-înmulţască, Poligamia e o pravilă firească. Piste treizeci soţii au armăsar, vier, taur, Cocoş, berbece, ţap, ca omu-n veacu d-aur.  Al patrulea trimis era de dînsul Un vier să ducă silnic în cetate…  Să-ndestuleze pofta lor de carne.  Vieri de orice vîrstă.  Vierul se va întrebuinţa la prăsilă… după ce a împlinit un an.  Oamenii aveau vieri de scopit.  Porcii se sporesc prin „scroafă” şi „vier”.  Vierii vor fi alimentaţi raţional astfel ca să nu se îngraşe, dar nici să ducă lipsa alimentelor.  Acest specialist cunoştea o artă subtilă a castrării de vieri.  Ca să afle dacă se va mărita sau nu în acel an, fata merge dimineaţa la coteţul porcilor şi caută să vorbească cu vierul. Dacă acesta răspunde prin grohăituri, însemnează că se va mărita în acel an.  Mărăncă elu mascur (vierul  ) de luncă şi un singuru sălbatec măncatu-l-au. Scurmară vierîi cei graşi de la luncă.  Strică pre ea   scroafă den du bravă şi vier sălbatec pre ea o păscu.  Gliganul sălbatec viieriu, şi-n livedzile lui ursul uşeriu să să facă, în grădini tîrveleşti, în pomăt bateleşte să să prefacă.  Un vier sau gligan sălbatec îşi ascuţea dinţii săi.  Dinţii lui…, erea ieşiţi afară ca colţi de vier sălbatec.  În crudul său avînt, Precum un vier de codru, se-nainta prin gloată Şi sabia-mpregiuru-i făcea o largă roată.  Într-un tabel din galeria naţională din Londra, unde figurează regele călare cu toată curtea sa, a schiţat asemeni o vînătoare de vieri.  Poate-o văzurăţi fugind, cu ţipăt, de vierul sălbatec?  Abia după ce s-a depărtat am putut şti… ce-i  un vier sălbatic de toată groaza, cum n-am mai văzut.  Stăteau la bătaie… Toţi deopotrivă cu leii,… Ori ca sălbaticii vieri care nu mai slăbesc în putere.  Deodată ieşi din tufişuri o namilă cît un junc. Era un vier negru.  Vierii solitări pornesc mai tîrziu, mai mult pe întuneric.  De altă parte sare un vier sălbatic dintr-o sihlă.  Hyadele… formează o constelaţiune deosebită pentru popor, fiind numită vierii sau porcii sau scroafe-cu-purcei.  Steaua Aldebaran… are alături vierii, porcii sau scroafa-cu-purcei.  vieri.
    
    Îndată ce neştine apucă de intră în vierul apei, nu mai încape alt decît să se lase în cursul ei.  Veni apoi în gura alăului şi se opri pe loc în vierul apei.  Nu intra în vierbura apei.  vierburi.
    
    Pe vierea soarelui lui cuptor, prioca lui Toader păştea pe lunca fără de hotar.  Colbul şi vierea soarelui îi pridideau pe moşnegi…, îi necăjea atît, încît le tăia şi cheful de vorbă.  Am dat poruncă vieresei că, dacă s-o întîmpla să se prăpădească, să facă tot ce va fi de trebuinţă în socoteala mea şi să mă înştiinţeze.  vi-e-.   –   vierese.
    -easă.
    E bun vierul, mi-a vierît şi mie scroafa.  Scroafele… foarte bine ar fi dacă aşa s-ar vieri, ca să le cadă fătatul dintîi în martie.  În caz că   purceaua nu s-a vierit, căldurile reapar din nou după 3 săptămîni.  Căldurile (adică pofta de a se vierî) apar la scroafă între 8–10 luni.  Scroafa s-a vierît.  Scroafele se vieresc.  Am o scroafă care s-a vierît de trei ori pînă acum şi tot nevierîtă.  viereşte vierează,  Vierie, tiutiun şi loc puţin vi-e-.
    -ie.
    vi-e-.
    -it.
    Ca o scroafă vieritoare, Ca o iapă mînzătoare, Ca o căţea găzitoare.  vi-e-.  –  vieritoare -toare.
    Să aducem ceva vreascuri de la gardul viei, dar fereşte-te de vieriţa hîrcă.  Noua mea vieriţă acuma era şi pentru mine o sorginte de mulţămire.  Da aţ avut şî nişti plăcinti. – Acelea le-a copt vieriţa. – Erau buni? – Minunate. vi-e-.  –  vieriţe.
    -iţă.
    -ac.
    Lucrătorii cu cizme grele, pline de var şi de zoaie, forfotesc ca într-un viermar, trăgînd cu cleşti uriaşi de fier, din zăcătorile îngropate în pămînt, talpa pregătită tăbăcitului.  Actorii mişunau ca într-un viermar.  viermare.
    -ar.
    Aţi cădea în calea cerurilor, cum se prăbuşiră îngerii răzvrătiţi, şi eu m-aş topi viermănită de voi pînă la oase.  viermănează.  –  -ăna. 
    Sarcophaga carnaris Viermă-nariul e în privinţa mărimii ceva mai mic decît muscoiul, are cap strălucitor galben, de-a lungul spatelui dungi negre şi albe, iar abdomenul e împestriţat cu pui albi şi negri.  Viermănariul… se lasă unde poate, pe putreziciuni, dar şi pe rănile vitelor, ba chiar şi a oamenilor.  viermănari.
    
    Casă fără de intrare. Fierba-n ea ca-n viermănare Acest feliu de reţenzie nu plăteşte nici o nucă viermănoasă.  O seamă de mere sînt viermănoase.  Despicături de fag viermănoase.  Se ia o nucă gogită…, cu miez ori fără miez (viermănoasî, bortonoasă) şi i se fac trei găuri.  În ziua de ajunul Crăciunului se taie cîte un măr, şi dacă mărul e viermănos, atunci acel ce a tăiat mărul are să fie bolnăvicios tot anul.  Larvele altei molii... trăiesc în mere şi pere, săpînd un canal pînă ce ajung la sîmburii cu cari se hrănesc… Mărul creşte pe din afară, nici nu se cunoaşte că e atacat, numai că atunci cînd e aproape de copt, cade jos. E măr viermănos.  Repezi Nastase pe nevastă-sa, care îl păgubise… cu un şirag de zbîrciogi viermănoşi.  Fructele viermănoase cad de timpuriu din pom.  Rămîi, coită, sănătoasă, Ca o piară viermănoasă.  Ca o pară viermănoasă Îi mireasa ias’ frumoasă.  Rămîi, puică, sănătoasă, Ca o garoafă frumoasă,  Ca o pară germănoasă.  Nu-i măru zermănos  Să muşc din iel, să-l ţîp gios.  Rămîi, puicî, sînatoasî, Ca ş-o parî germanoasî.  Rămîi, maică, sănătoasă, Ca ş-o pară viermănoasă, Că şi eu merg sînătos, Ca ş-un măr putregăios.  Sînt mai dulci buzele, Decît toamna nucile, Că nucile-s viermă-noase, Dar buzele-s sănătoase.  Prune vierminoase.  Rămîi, soacrî, sănătoasî, Ca o parî viermănoasî!  Merele frumoase pot fi şi viermănoase.   Pe tine te facem catană. El răspunse: Nu sînt bun, Măria ta, că sînt viermănos dinlontru.  Ai dreptate, lumea este putredă pînă la oase. De-aia cruntele-ţi satire Sînt aşa de viermănoase.  Geaba te mai duci la Diia…  C-a rămas la zece casă Tot o babă viermănoasă.  Deasupra acestui strat viermănos şi stricat pînă-n măduva ciolanelor se maimuţereşte o droaie de trîntori, făuritori de fraze şi de mizerii.  Credincioşii constituţiunii decemvriene dualiste ar fi rămas încă mult timp la putere… dacă unii membri dintre dînşii nu s-ar fi compromis în treburi viermănoase şi neoneste.  Toate acestea, afirma ea…, se petrec numai în cîteva capete viermănoase de babalîci excitaţi de lecturi obscene.  Boala viermănoasă.  Boalele care pricinuiesc aceşti viermi… se arăt c-o viermănoasă şi înţepoasă mîncărime la răspunsul şezutului.  Friguri viermănoase sau de limbrici… apucă mai cu seamă pe copiii carii au limbrici sau viermi în maţele lor, fiind şi de o constituţie delicată.  Înaintea publicaţiunii sistemului meu, doctorul din Paris… nu credea nicidecum esistinţa boalelor viermănoase.  viermănoşi, -oase.  –  
    
    Dacă durduie în ziua de Sînt Ilie, în acel an se ghiermănoşează alunele.  Cel mai uriaş copaci, omenirea, e viermănoşit... de un car.  Cizmele... se pleoştiseră, goale, ca două ciuperci uriaşe, viermănoşite de ploi.  viermănoşi Unul dacă se mai viermănoşeşte,... vă iau pe toţi la zor.  viermănoşează. 
    
    
    De altfel boala se oprise sau înainta foarte încet, poate şi din pricina că-şi bălăcea toată ziua bonturile cu oase viermănoşite în apele tulburi şi încărcate cu mîluri.  viermănoşaţi, -te. –  
    Singele trînzilor... nu este curat... este un singe negru, puturos şi bălos... şi plin de viermănoşală.  viermănoşeli.
    -eală.
    -ie. Trupurile se frămîntau ca-ntr-o viermăraie.  Era o viermăraie acolo!  Jiul... astăzi se varsă în dreptul insulei Copaniţa..., lăsînd pe stînga... o adevărată viermăraie de cotini.  -ăraie.
    Cînd intri în crîşmă, parcă socoteşti c-ai intrat într-o viermărie.  Foiau pe punte, măi frate, răniţii ăia, ca o viermărie Era o viermărie acolo!  La ce ţine  dă surda atîta ghermărie Plutonul văzu o viermărie de femei, prunci şi bătrîni, întinşi la pămînt.  Privea lung pe sub cuşme cum se scurg viermăriile omeneşti stîrnite la semnul unui nebun.  viermării.
    -ărie.
    Cu astfel de apariţii, în mijlocul unui viermărit de copii sensibili numai la realităţi, soarta lui fu repede legată de cea a lui Lefter.  Printre copaci se întind două lungi mese de lemn, iar mai încolo se înalţă un podium de brad, cu viermărit de oameni, din mijlocul cărora domină glasul nazal al popei.  -ărit. Frumoase ţinuturi mai ai tu, dragul mieu; ce bine ar fi să rămînem aici, să nu ne mai întoarcem în viermătul omenesc cel clevetitor şi pizmătareţ.  .  Era un haos, o forfotă, un viermăt de oameni, o grabă şi o lume... deosebită de tot ceea ce văzuse el în sat şi în Iaşii unde fusese la învăţătură.  La loviturile de berbece ale steagurilor comisului celui bătrîn, ieşeau şi într-o parte şi în alta viermete de oameni negri, în care spaima izbucnise ca pulberea de puşcă.  Se ducea să petreacă şi să se desfăteze în grădinile lui. Acolo nu mai avea în jur viermăt de oameni; îl împresurau numai pacea şi murmurul dumbrăvilor.  Pieptănarul nu-l auzi ce spune, căci dinspre viermăt venea, cu un copil de mînă, o femeie urmată de un jandarm.  Mă gîndesc în ce urgie şi ce viermăt păcătos trăieşti.  viermet viermăte -et.  –  
    O, vai de tine, suflete! Multe iubiiai în deşertu; acmu plîngi şi te cutremuri, că trupul ţi-l vor mînca viermii în groapă  Alţii le va fi trupul putredu ca un cîine mortu cîndu-i saru viermii dintru elu  Nu vă ascundeţi vistiiariul în pămînt, io viermii o răzbesc şi putredeaşte Viermii şi putrejunea piiarde şi bucatele şi veşmintele.  Trupulu-i deade spre rane şi-l împlu de viermi, – şi Iov nemică nu împută lu Dumnezeu.  Mîine iaste sîmbăta, sf ntă odihna Domnului, ce vreţi vrea a coace, coaceţi..., ce iară va rămînea, puneţi pre mîine. Şi aşa făcură... şi nu se împuţi, nice viermi se feaceră întru ea. Amu scăpat de la tătarî tăiatu şi plenu de viermi  Răi era, rău se sfîrşiră, că Dioclitian arse ascuns într-o plevniţă, iară Maximian-îl umplură viermii de viu.  Să dusă unde petrecea Simeon şi află aşternutul lui plin de viermi şi de putoare.  Numaidecît îl bătu pre el îngerul Domnului, pentru ce nu deade slavă lui Dumnezău; şi rozîndu-l viermii, muri.  În lut şi în cenuşă te prefaci, o, oame, În vier-me, după care te afli în putoare.  Ia-        ră-mpărăteasa i-au murit pruncul în pîntece grea tîmplîn-du-să şi i-au putredit pîntecele ş-au împlut-o viermii de vie.  Fetişoara frumoasă murind,... după o zi, doao, s-au aflat groapa ei plină de viermi şi de împuţiciune multă  Tot ce va prisosi lăsaţ pre ea la rămăşiţă... Şi lăsară den ea pînă dimineaţă, după cum porunci lor Moisi, şi nu să împuţi, nice viermi să făcea întru ea.  Îndată l-au lovit pre el îngerul D mnului, pentru căci n-au dat mărirea lui Dumnezău şi, făcîndu-se mîncat de viermi, muri.  Toată frîmseaţa dzace răsipită, în pămînt mucedă, viermilor dată.    Un lup... asupra dulăului fără veste cădzu... şi, bucăţi – bucăţele fărămîndu-l, viermilor îl întinsă masă Ca într-o clipă de ceas au pierdut... şi toată avuţia ce avea, ci şi trupul lui s-au umplut de bube şi de viermi şi zăcea într-un gunoiu.  Cum, o, ticăloase trupule, sac de lut, mîncarea viermilor, stîrv grozav, îndrăzneşti a cîrti împotriva legilor care ţi-am pus...?  Priveghitoarele... se hrănesc cu viermi şi cu oauă de furnică.  Acel mititel cărete... încet dede-      supt începe a roade... Pîn’ce copaciul seacă şi cade, Iar  a putrezirii lui pricină Fu cel vierme de la rădăcină.   Viermilor sîntem mîncare, Pămîntului îngrăşare.  L-a ta-ndurare Tot universul este chemat: Nici micul vierme nu e uitat La al naturii ospăţ prea mare.  Omul este rază stinsă a dumnezeirii,... fiul ţărînii şi moştenitorul slavei, un muritor slab, o pradă a viermilor...!  Acest aloi prin a sa amărăciune goneşte viermii în toată lungimea canalului maţilor.  Rîma de pămînt... este un vierme lungureţ, carele să găseşte în pămînt la locuri umede.  Dacă va ave vita rană, precum muşcătură de lup sau altăceva, pentru ca să nu facă viermi,... să se amestece var nestîns cu piatră vînătă şi să se puie pe rană.  Viermele-şi urzeşte-o lume numa-n sînul unui spic.  Din cele mai primejdioase vin la miei ologirea şi... pînticăria, şi la cele crescute, boala unghiilor,... gălbaza, viermi în mai, rîie, scală.  Un insect trăieşte cîte 2–3–4 ani ca larvă, adecă vierme,... după aceea se face păpuşă.  Afară de aceste feluri de apoplesie sînt şi altele, numite simtomatice..., care urmează din viermii ce au oamenii în stomah, din durere de picioare şi revmatism.  Aceşti viermi, mai vîrtos ascarida vermiculară, pot să străbată în toată lungimea ţevei intestinale.  Acest pămînt capătă o putere nouă prin putrezirea brazdelor, prin concentrarea viermilor şi a insectelor şi prin gunoiul rămas pe el de la vitele ce l-au păşunat.  Muşchiul se lăţeşte pe-un copaci pe care-l tai, Şi nu-l lasă pîn’ ce viermii nu-l prefac în putregai.  Viermii viu în pămînt, în apă, în fructe, în lemn, în corpul omului şi al altor animali.  . Întrebe pe un vierme ce naşte într-o floare De-i pasă daca planta, plăpînd locaş al său, E verde şi frumoasă sau... moare Sub dintele lui rău.  Animalele s-au deosebit mai întîi în 6 grupuri: mamifere, păsări, amfibii, peşti, insecte şi viermi.  În scroafă este un iepure, în iepure o prepeliţă şi în prepeliţă sînt trei viermi. Aceştia sînt puterea mea.  Fii frumos, fii sănătos, Eşti de-acelaşi vierme ros.  În sicriu dormi somn de piatră. – Nici un zgomot, nici o grijă; Viermii nu te mai întreabă de-ai fost aur, de-ai fost schijă.  Larva, în limba poporului romîn de pretutindeni, se exprimă prin trei cuvinte deosebite...: omidă, cari şi vierme.  Larvele de muşte... să numesc în genere viermi.  Boii şi vacile zac... de viermi, ce se fac în rănile ce la capătă prin împungere.  Cel mai simplu mijloc pentru a nimici viermii (larvele) este sulfura de cărbune, cu care se udă pămîntul... înainte de a semăna.  În limbajul vulgar se numesc viermi sau germi larvele dipterelor din cadavre şi larvele din fructe.  Viermii la rană se fac cînd bate musca pe vită.  Aceste larve sau viermi se introduc în cavităţile naturale, în urechi, nas, gură etc., dînd naştere la accidente inflamatorii.  În maţele omului trăiesc trei feluri de viermi cari produc diferite suferinţe celor ce au nenorocul să-i aibă.  De multe ori textul unui m s este deteriorat fie prin viermi,... fie prin umezeală.  Viermii se scot cu un gătej lătăreţ şi după aceea se pune terepentină, scrum de tutun sau piatră vînătă.  Morunii... se hrănesc cu scoici, melci, viermi şi larve de insecte.  S-a crezut un timp mai îndelungat că viermii se ivesc spontan în carnea putredă.  Poporul dă numele de viermi şi la unele larve de insecte, căci socoate drept vierme un animal lungăreţ, moale, de nu-ţi vine să pui mîna pe el.  Cîteodată, vara, oile fac viermi şi la „fătăciuni”.  Înnoieşte prăjiturile care se coclesc de vreo două săptămîni. O fi văzut şi el că au făcut viermi.  Măria ta, orheienii şi lăpuşnenii umblă să se burzuluiască iar. – Ha! vor să-i mînînce iar corbii şi viermii? Spune!  Creşterea viermelui în intestin este foarte rapidă.   Cu încetul viermele înaintează de la un internod la altul, în jos, rozînd miezul tulpinei, încît... ştiuletele... se zbîrceşte.  Se mai gîndi... la un viţel care făcuse viermi între unghii.  Viermii formează o încrengătură foarte numeroasă şi eterogenă, răspîndită pe întreg pămîntul.  Sînt viermi care iau coloarea, forma, rigiditatea crengilor uscate confundîndu-se cu ele.  Înfăţişînd soarta regilor care pot deveni hrana viermilor, Hamlet insinuează ceea ce poate deveni soarta lui Claudius şi umileşte astfel trufia şi cruzimea sigură de sine.  În afară de peştişori, mănîncă şi mici broaşte, viermi, insecte de apă şi mici cochilii.  Cele mai importante resturi fosile ale viermilor sînt tuburile calcaroase aparţinînd anelidelor polichete sedentare.  Forma dăunătoare pentru plante e larva (viermele), care e polifag.  Pentru dînsul nu e vară,... Ci numai viaţă amară! Pe de-o parte carnea-i cade, Pe de alta viermi-l roade.  Se întîlneşte cu un nenorocit, slab... şi prăpădit, plin peste tot trupul de viermi, aşa că era numai carne vie pe dînsul.  Sîn nişte viermi mici şî supţîri, întră-m plămîńi.  Mort mai rău oi fi: Căpăţîna mea Să va despica Şi să  va-mpuţi, Viermii s-or spori, Muşte-or slobozi.  Pămînt fără viermi nicăiri nu găseşti.  Vierme se găseşte şî-n mormînt de piatră.  Orice lemn îşi are viermele său.  Fiecare vierme găseşte borticica lui.  Viermii îl culcă, viermii îl scoală,  Să se pisăze hrean proaspăt..., apoi zamă de aceasta să toarne în borta rănei... şi va peri viermile.  Ca să se izbăvească omul ce pătimeşte de viermi să în-    ceapă a lua doftorii cînd să va naşte lună nouă.   Cine ciocneşte cu ouă de lemn sau de pichiură, acela... le va mînca în ceea lume cu viermi şi cu venin.  Dacă vrei să aperi grădinele şi ţarinele de viermi, e bine să înfigi în mijlocul lor o furcă şi un fus de tors.  Din durere mare de cap, omul poate să capete viermi în cap.  În popor se bănuieşte că durerea de măsele vine din cauza unor viermi ce sînt în măsele şi la rădăcina lor.  Un căţel abia fătat se spintecă de viu şi se înfăşură, cu maţe cu tot, pe o rană cu viermi sau la locul unde s-a rupt vreun os.  O femeie a făcut viermi în cap, pentru că s-a lăut  .  Prin Moldova de Sus, agheasma care se face pe cîmp la Izvorul Tămăduirii... pentru ploaie se crede că are darul de a feri holdele şi de viermi.  Prin Bucovina, grajdurile se curăţă numai la lună nouă, ca să se înnoiască pămîntul şi să nu facă viermi.  Nu lucra în săptămîna brînzei, că-ţi mănîncă viermii ceapa.  Nu-i bine să mănînci la straturi, că face ceapa sau usturoiul viermi.  Ca să nu-ţi mănînce viermii ceapa, înţeapă un vierme, atîrnă-l într-un băţ şi vei scăpa de ei.  Viermii dă vii să-i mănînce!  Aşa mi te-ai ţinut de cuvînt, cumătre!... aşă-i că iară mi-ai mîncat puiuţii, mîn-ca-te-ar viermii să te mănînce!  N-am văzut în ochii mei pe Iliaş, mîncatu-l-ar fi fost viermii în faşă.  Tu, păiangănule, ai făcut aţă să mă spînzuri pe mine; tot spurcat şi plin de viermi să fii.  Să deie Dumnezeu să mă mînînce corbi şi viermi la răspintene de drumuri, dac-am ştiut pînă în-         tr-această clipă ceva.  Mînca-l-ar cîinii pe Danev, şi viermii! blăstăma baba Maria.  Mînca-te-ar, bade, viermii!  Cine face orz din grîu, Şează-n sînge pînă-n brîu, Să-l mînce viermii de viu!  Mîndruţa cu ochii negri Mult mi-e dragă, mînce-o viermii!  Iana că-i spunea: – Soare frăţioare, Bine nu ţi-oi zice, Viermii te mănînce!  Mă suii pe dealul Corbei... La Leana cu ochii negri, M-a mîncat, mînca-o-ar viermii!  Cum nu poate să steie Nici să rămîie Praful în drum, Pe cară şi dobitoace, Ce merg încolo şi încoace, Aşa să nu poată să steie Viermii în rană De ei plină.  Că ce, Doamne, noi ca neşte viermi, aşa ne tare pedepseşti în lume, cînd noi...  sîmtem ca o umbră şi prah de pre pămînt În ce chip molia în haină şi viarmele în lemn, aşa voia rea a omului strică inima.  Zace în lenevia sa, ca viermele în putrigaiul său  Întristarea pă om mănîncă ca molia pă haine, ca viermele pă lemn, ca rugina pă her.  Omu-i ca un vierme ce-n ţărînă pare Un minut vederei şi, lucind, dispare.  Te-avîntaşi prin corp şi suflet şi ceruşi a mă vedea, Iar azi tremuri ca un vierme pînă-n fundul vieţii tale.  Foiesc ca viermii în bătătura tribunalelor ş-a judecătoriilor.  Liceul... mi se părea ca un imens cadavru, iară noi, copiii, ca nişte viermi mişuind într-însul.  Se simte ca un vierme, cînd tu îi apari ca un astru inaccesibil.  Au să le înţepe, au să le învăluie, au să le fiarbă pe nevestele oierilor – pînă ce le-or vedea zvîrcolindu-se ca viermele.  La marginea drumului zăcea încîrligat ca un vierme... Coman, omul postelnicului.  Pîrîul e acum încătuşat... L-au şănţuit, l-au tăiat în bucăţi, săpîndu-i albia şi strîngîndu-l în diferite locuri ca pe un vierme strivit.  Lupii negri... se tîrau, în umbletul lor şovăitor la suiş, ca nişte viermi.  Făcînd-şi din viaţă... un adevărat turn de fildeş, spre a vieţui în el ca un vierme.  Închide ochii, cască, se culcă, se scoală, trăieşte ca un vierme.  Vierme de caş sau de alte mîncăruri.  Viermele aţos... trăieşte în trupul omenesc sub piele.  Viermi rotunzi.  Viermii intestinali... atac locuitorii Arabiei.  Viermi cutanaţi.  Viermi rotunzi.  . Viermi inelaţi.  Larvele, cunoscute sub numele de „viermi de făină”, se folosesc ca nutreţ pentru paseri.  Larva cărăbuşului... se numeşte... în Bilca vierme alb.  Larva morariului se numeşte în unele părţi vierme de făină.  Există... la romînii din Transilvania... credinţe şi datine despre viermii de mere.  Viermi intestinali.  Păsărarii ştiu această predilecţie... a privighetorii pentru viermele de făină.  În ordinul trematodelor intră... viermi laţi.  Fasciola e un vierme plat, foliaceu, de dimensiuni mari.  La viermii laţi... apar pentru prima dată tubul digestiv şi aparatul excretor.  Viermele prunelor... are una sau două generaţii pe an.  Viermele de gălbează este animal hermafrodit.  Tricocefaloză, boală provocată de pătrunderea în intestinul omului a unor viermi rotunzi.   Viermi cilindrici.  Viermi de răni.  Vierme de ceapă.  Vierme de poame Vierme de usturoi.  Vierme de varză.  Viermi albi.  Viermi de bubă.  Viermi de fructe. Vierme de porumb.  Viermi de tutun  Viermi cărăraţi.  Viermi de muşiţă.  Vierme de pomînt.  Vierme de lemn Viermi de barabule.  Viermi albi.  Viermi de cartofi.  Vierme dă lemn.  Vierme de car.  Viermele de bucate se lasă pe grăunţe,  Marţea  ziua viermilor Omul, cît de rău să trăiască, tot nu să îndură să moară. Să hîrşieşte cu necazurile... Să învaţă ca viermele în hrean.  Trăieşte ca viermele în rădăcina hreanului.  A mers şi între saşi nespus de greu cu reformele, încît se adeverise şi la ei zicătoarea despre vierme la rădăcina hireanului.  Nimeni nu ştia ce vierme îl rodea la inimă şi pe dînsul.  Bărbate, ce vierme te roade la inimă de tot oftezi?  Pre împăratul îl rodea un vierme la inimă.  Cînd are omu patima limbuţiii, gherme la limbă, vorbeşte şi curate şi spurcate.  Regenwurm Lumbricus terrestris Taenia solium O simplă luare de decocţiune de rodiu ajunge ca să gonească vierme-               le-pantlică.  Tenia sau viermele-solitar este comun la locuitorii din sudul Europei.  Bombyx mori De voieşti a fi afară de a vremilor schimbare, De la ştiubeiul albinei ia model şi aşezare;... Viermele-de-mătasă dascăl la ţesut să-ţi fie.  Întrebuinţarea frunzelor de duzi la creşterea viermilor-de-mătase... este lăsată în seama femeilor.  Viermii-de-mătase sînt de mare folos.  , Creşterea viermilor-de-mătasă, în scop de a produce mătasa, se numeşte sericicultură.  Sătencele... cresc viermi-de-mătase.  Nu lipsa de interes a statului a făcut ca această industrie mănoasă să scadă, ci epidemia viermi-   lor-de-mătasă prin importarea seminţei străine.  Ilieş... se obligă a le plăti un tribut de 100 cai, 400 bucăţi pînză de matasă (... din cultura viermilor-de-mătasă).  Nu de puţină însemnătate era pentru viaţa economică... din acele vremuri şi cultura viermilor-de-mătase.  Gospodina care creşte viermi-de-mătasă... nu lasă să se dezvolte nimfa, căci altfel firul de mătase... e rupt de fluture şi nu înţelege nimic din osteneala ei de o lună.  Patria viermelui-de-mătase şi a sericiculturii este China.  Capacitatea crescîndă a mătasei artificiale de a înlocui mătasea naturală a redus treptat rentabilitatea culturii viermelui-de-mătase.  Încăperea în care se cresc viermii-de-mătase trebuie să fie spaţioasă, luminoasă, aerisită.  Viermii-de-mătasă... ieşiseră de vreo cîteva zile din sămînţă.  Sub razele lunii, viermele-de-mătase rodea frunza pădurilor de dud.  Pe o palmă de loc şi flori, fructe, legume,... albine, peşti, viermi-de-mătase.  Dăunătorii principali ai viermilor-de-mătase sînt păsările, şoarecii, viespile şi furnicile, a căror pătrundere în crescătorii trebuie împiedicată.  Cunoscută în China cu circa 3000 de ani î.e.n., practicarea culturii viermilor-de-mătase a fost introdusă în ultimul mileniu şi în ţările Europei.  Din gogoşile viermilor-de-mătase se scoate firul de mătase sau de borangic, cu care se lucrează... în industria ţesăturilor fine de mătase.  Omul... să domnească pre peştii măriei şi dobitocului, pasirilor ceriului şi jivinilor şi a tot pămîntului şi spre toţi viermii ce se trag pre pămînt. De tot fealul din jigănii, ce iaste cu tine de tot trupul, de pasări, de dobitoc şi de tot felul de viermi carii se trag pre pămînt, să iasă cu tine.  O, amar ceia ce nu se pocăiescu de păcatele sale, că aceia toţi se ducu în focul nestinsu şi în viermii neadurmiţi şi în tartaru  ! Toate neiertate sînt acolo şi nemilostive; focul lor nestins şi viermii lor nesfîrşiţi. Că nu iaste pocaanie acolo.  Mai bine-ţi iaste ciung în viaţă să întri, decît doao mîni avînd să întri în matcă, în focul nestins, unde-s viermii nemorţi şi focul nestins.  Cela ce va lucra sf nta domerecă, aceluia se doseaşte focul de veac, unde voru scrăşca cu denţie şi în viermii ceia neadormiţi  Duce-te-veri... în focul nestinsu,... întru viermii neadurmiţi  Mai bine iaste ţie cu un ochiu să întri întru împărăţiia lui D mnezău, decît doi ochi avînd, aruncat în focul gheenei, Unde viiarmele lor nu moare şi focul nu să stinge.  Să nu urăşti lucrarea cea cu trudă şi lucrarea pămîntului cea de Cel Preaînalt zidită... Smereaşte sufletul tău foarte, căci izbînda celui necurat foc şi viarme iaste.  De să va întîmpla şi va muri ticălosul şi nepriceputul om neispoveduit şi nepocăit merge în focul cel vecinic, întru întunerecul cel den afară, în viiarmele cel neadormit, în scîrşnirea dinţilor, în mîna diavolului.  Mă izbăveşte de viarmele cel neadormit şi de focul cel vecinic, Maica lui H s D mnezeu.  Tîlharilor sînt gătiţi Viermii cii neadormiţi  Amar, amar, în ce chip va fi gheena aceasta a iadului, foc carele niciodată nu să va stinge şi întunecat. Oh mie, oh mie, Cum va fi viiarmele acel neadormit şi veninat.  N-avem lapte să-ţi dăm, c-au mîncat Duca Vodă vacili din ţară, de-l va mînca viermii iadului cei neadormiţi.  Fa, lele Smarando, ce şarpe! Mînca-l-ar viermii ăi neadormiţi de logofăt spurcat!  Grija iaste gură de leu, şi pre cel ce să grijaşte lesne-l înghite; grija iaste vierme inimii şi mănîncă pre muma ce-l naşte  Rea e bănuiala! un vierme al vieţii! Ce n-ascultă cuvîntul, nici liniştea poveţii.  Un vierme neadormit zi şi noapte îmi rodea rărunchii neştiind unde să te caut şi cum să te aflu.  Preoteasa, scormolită mereu în inima ei de viermele geloziei, dacă văzu că... nu poate descoase inima fetei, se hotărî ca s–o ţie cît mai tare de aproape.  Viermele ruşinei şi al deznădăjduirei ades... veghează în sufletul acestor nenorocite.  Niciodată n-am simţit... dureroasa... rozătură a viermelui invidiei.  Viermele bănuielii... i-a lăsat o rană ascunsă în fundul sufletului.  Viermele dorinţei, Pururea neadormit, Nu îngăduie pe nimeni Să se creadă fericit.  Ce ticălos vierme e gelozia, dacă poate lăsa în sufletul soţului unei femei cinstite şi bune... veninul gîndurilor, care-l împiedică acum să închidă ochii.  Ora aceea aşa de plăcută... îi era tulburată de viermele unei griji.  Cînd îţi va veni vremea, asta să fii tu, fiule, pentru noroadele acestei împărăţii, ca să poţi fi scutit la bătrîneţă de scîrbă – viermele inimii.  Ros deodată de viermele zădărniciei, el se retrage între zidurile unei mînăstiri, nu fără a fi mereu ispitit de gîndul măririi.  Un gînd obsedant, mortal, îi întovărăşeşte pretutindeni. Ei fug ducînd cu ei, fără voia lor, viermele care-i roade.  Oare se ştie ceva cu adevărat? În miezul istoricului din el mijea... viermele tuturor îndoielilor cunoaşterii.  Ştiu că taică-său e ros de viermele unor remuşcări ascunse.  ver spermatique,  Unii zic a fi începutul a noului om viermii-sămînţii carii de la tată trec la fecior.  Apis mellifica Cynips quercus   Diplolepis rosae Felul cum va fi vremea peste an se poate afla şi după viermele care... se află în merele sau gogoaşele de stejar.  Toamna, cînd găseşti în ghinda de stejar vierme, arată că anul viitor va fi productiv.  vierme lucitor,  vierme luminos,  vierme de lăptucă,  vierme de foc,  vierme negru,  vierme verde vierme viu vierme de putregai Lampyris noctiluca vierme negru,  Cincindela campestris vierme de baligă vierme de gunoi,  Geotrupes stercorarius vierme de pămînt,  Gryllotalpa vulgaris Forficula auricularia Pentatoma baccarum vierme de vie,   Phylloxera vastatrix Vierme de piatră  Oniscus murarius   Oniscus scolopendra Agriotes lineatus Mai bine de 2000 ha însămînţate cu grîu au fost calamitate în zona Oraviţei din cauza atacului intens al viermilor – sîrmă.   Te-am ţinut de drăguţ drag, Tu-ai fost vierme şi-ai muşcat, Cu gura m-ai sărutat, Din limbă verin mi-ai dat. Eu aici nu poci şedea De şuieru zernilor, De chiotul broaştelor. Femeile aprind paie şî surcele fără dă pară, numa să fie fum înaintea căsî, pentru zierńi.  Stăi, Doamne, Întru agiutori, Să poci blăstăma Asta zierme rău, Asta zierme de nouo feluri Tu, mătrice mătricuţă, Nu rîdica fata... Nu strînge cu cleştile, Nu te-ntinde ca ziermele.  Vierme alb  Natrix natrix natrix viermile boului Vipera berus berus Eu sîntu vierme e nu-s om. Eu-s viarme e nu omu, împutare oamerilor şi ocărire oameriloru. Milostivu şi de vecie putearnic Domnedzeu, rugăm tine..., noi mişeei greşiţi şi păcătoşi, nepotreabnici robi şi viermi, slugile tale, ascultă-ne micuiala. Vierme sînt eu şi nu om.  Cinstite părinte, să mă ierţ, că eu sînt un viarme nevolnic, iară nu om.  Omul iaste putreziciune şi fiiul omului, viarme!  Dumnezeu, cu cîtă sete au priimit (nu pentru sine, ci pentru noi, viermii cei lepădaţi)  atîtea ostenele, dureri, patime şi moarte.  Stelele sînt necurate înaintea lui, dară cu cît mai vîrtos omul, fiind putrejune şi feciorul lui vierme.  Să nu se mîndrească omul cîtu-i de mare, ce să-şi aducă aminte că este prav şi cenuşă şi vierme, iară nu om.  . Care-i scopul lor? Plăcerea dobitocească, reproducerea în muşinoiul pămîntului de viermi noi.  Şi eu, viermele din tină, Să-i cer astfel socoteală – lui, izvorul de lumină.  Nu eşti deloc vinovată... Nu ai făcut decît să urmezi legea ta de vierme.  Numai noi, netrebnicii şi viermii, Pentru nunta jertfei n-am fost buni.  Copila tremură şi deschide o clipă ochii. – Ce te boldeşti aşa la mine, vierme neadormit?  viermi.  –  viermeteşte.
    Grierul... Cînd iarna au venit, Cu nemică s-au trezit, Neavînd macar de dor Muscă sau un viermişor.  O furnică, De soi mică... La războaie voinică: Unde viermişor vedea, Se repezea şi-l prindea.  Nutreţul său constă din diferiţi viermişori, insecte, cobelci şi alte vietăţi mici.  De aci înainte îi vom hrăni cu muşte, fluturi, viermişori, babiţe, rîmuliţe tocate.  Insecte, viermişori şi chiar peştişori mai mici, cu greu scapă din gura lui mare.  Santonina dă rezultate bune în cazul ascarizilor (limbricilor) şi în parte şi în cazul oxiurilor (viermişorii de la şezut).  În ou, o cutie cu trei viermişori, a căror strivire aduce pieirea zmeului.  Larvele, asemenea unor viermişori albi, pătrund în seminţele din păstăi, hrănindu-se cu substanţele din ele.  Deocamdată sînt numai vrăbiile. Îşi caută viermişorii... pentru foamea lor fără astîmpăr.  Mititica asta, cu mişcări de viermişor, ştie cum să ţi se strecoare în suflet şi să-ţi smulgă o făgăduinţă.  Aceasta e trupa uşoară, viermişori cari foiesc şi se pierd aproape în nămolul de secături cari zilnic curg şi se uită.  Trebuie să zădărească cineva viermişorul ca să scoaţă dintr-însul o scînteie de spirit.  Apis mellifica Cynips quercus  Diplolepis rosae La mijlocul merişoarelor de stejar, cît şi la mijlocul gogoaşelor de rug, se află larvele viespişorilor... cari se numesc de către popor viermişor... sau viermuş.  Lampyris noctiluca viermişori –işor. 
    
   
    Tot la mine s-o-njitat Tot o căţe de jermoaie, Cu ochii ca talerii, Cu solzii ca husoşii.  viermoi -oaie 
    Apis mellifica viermoci.
    -oc. viermoşi, -oase.
    -os.
   
    viermoşează.
    
    Viermuiesc viermii în acest caş.  . Viermuiau viermii în stîrv.  Viermuia stîrvu de viermi.  Petrecură toată noaptea aceea viermuind şi mişcîndu-se necurmat.  La bîlci, Lumea viermuieşte şi se grămădeşte.  Arnăuţi, răi foarte,... Viermuiau prin cîrciumi.  Zeii, mîngîind lungele barbe,... M-ar asculta spunîndu-le de lumea Cea de pitici, ce viermuieşte astăzi.  În uriaşele galerii,... sub lumina vie a lămpilor electrice, spărgătorii ce viermuiesc pe lîngă păreţii înalţi şi strălucitori ai bolţilor par nişte pitici cari se joacă.  În sala vastă, luminoasă..., viermuiau gălăgioşi cei şaptezeci de gligani în uniformă albastră.  .  Într-un coteţ de nuiele aproape fără lut pe dînsele..., viermuiesc la pămînt, aproape cu totul goi, bătrînii, tinerii, puzderia de copii.  În lumina roşie oamenii viermuiau ca nişte umbre fără odihnă, cu glasuri aspre, hîrbuite.  Înspre Galata şesul Bahluiului era pustiu, iar înspre Podul Roş viermuiau ţiganii şi mişeii.  Puţin este într-o faptă unde greşăli viermuiesc Cînd semne de duh ici, colo presărate să zăresc.  Maimuţi, pisoi viermuiesc În bietul neam bărbătesc.  Împrejurul lui, poetul cu mare talent şi varietate ne-a făcut să vedem viermuind şi încolăcindu-se toate aplecările lacome, slugarnice şi zavistioase ale boierilor romîni de odinioară.  Se-ntindea în căldura zilei, ca şi cum era încorporat vieţii care viermuia în juru-i.  Sosiră într-o mahala, viermuind de lume, sădită cu cîrciumi pline de chiote şi veselie.  Toate cronicele din acelea timpuri viermuie de hoţii.  Îl... vedem recăzînd în aceleaşi erori neiertate acelui ce ar avea măcar cunoştinţă superficială despre izvoarăle istoriei romînilor şi de care erori am văzut că viermuieşte istoria d-sale.  viermuieşte  viérmuie.
    -ui.
   
    Două ceasuri după răsăritul soarelui era o viermuială în Amara de parcă satul ar fi pornit să-şi mute locul.  O viermuială tărcată, de copii în hîrjoană, de codane zbenguitoare, de muieri cu prunci în spate..., toţi flecărind, strigînd, ţipînd.  Văzuse viermuiala trupurilor închircite pe podelele ca de cocină.  Au sărit pe el ortacii lui Ion şi, încleştaţi unii cu alţii, s-au rostogolit în uliţă, într-o viermuială de trupuri.  În chermesele uriaşe unde oamenii petrec după pofta inimii, în viermuiala de figuri, nu distingi propriu-zis nici una: ele sînt neutre şi neexpresive.  Raţele... trebuiau, nu peste mult, să-şi înceapă viermuiala în cer şi pe ape.  Viermuiala necontenită a mulţimii pe străzi.  Faţada ospiciului din Madrid... e un baroc luxuriant, o viermuială de forme vegetale şi umane.  viermuieli.
    -eală.
   
    Învălmăşeala de oameni, trăsuri, cai şi automobile îi aduse aminte... de viermuirea stîrvului din cîmp, imagină ce nu-i mai pierea din faţă.  O negreală ca o viermuire de furnici se arăta pe marginile zării.  Ca vălmăşala să fie şi mai deplină, în cumplita această viermuire a glotimii... mai năvăleau buzna şi telegarii butcilor.  Viermuirea necontenită a mulţimii pe străzi.  viermuiri. viermuiţi, -te.
    
    viermuleţi. -ulete. Omoară viermuleţii cei stricători holdelor.  Cucul îi răspunse: mănînc furnici şi de multe ori de multe feliuri de viermuleţi.  Toate lucrurile vestesc bunătatea, dragostea şi sfinţenia Ziditorului,... de la viermuleţul care să tîraşte în pulbere, pînă la vulturul care zboară falnic.  Din cenuşa...  iese un viermuleţ mititel.  Se cunoaşte arborul ce se uscase mai înainte de a se răsturna...; mii de înţepături mici arată locul viermuleţilor ce-i rodeau.  Ca să fie şi mai sigură... mănîncă viermuleţul ce se află cam de comun în polamida spinoasă ce creşte vara în grîu.  Cel ce a mîncat 99 de viermuleţi de cireaşă s-a împrietenit cu Satana.  Scoase din poală pe plugari cu plug şi cu boi cu tot şi îi puse la picioarele uriaşului, spunîndu-i cum a găsit la cîmp pe aceşti viermuleţi cari zgîriau pămîntul.  Apis mellifica Lampyris noctiluca viermuleţi.
    -uleţ 
    În fîntînă o pietricică... Şi sub piatră un zermurel Cu dinţii de oţel.  viermurei -urel. În frigurile din venin şi ascunse, în lăngoare, prăsirea... viermuşilor face ca ei să cotrupească canalul intestinal în toată lungimea lui.  Nestîrpite... bine, furnicile se întoarseră şi viermuşii mureau pe capete.  Ghionoaia neagră sfredeleşte trunchii copacilor, căutînd cari şi viermuşi.  Pentru aceasta se iau mai cu seamă rîme, carne, mămăligă, peşte şi... „viermuşi”, adică larve de insecte pe cari le scot din pămînt sau din băligare.  Ca momeală... ne mai pot servi: coropişniţele,... viermuşii de tărîţe, carii de lemn,... muştele, albinele, lăcustele.  Viermuşul acesta ne pare a fi larva micilor cărăbuşi de april, care mişună prin ierburi în această lună.  Nici o săptămînă n-a trecut şi din fiecare ou iese cîte un viermuş.  E larva cărăbuşului, puiul în formă de vierme.  Nu se mai găseau rîme, ouă de furnici, nici viermuşi îndestulători pentru sutele de păsări.  Degetele ca viermuşii, Pielea: pielea corcoduşii.  O pescuim cu bucăţi de rîme de gunoi sau cu viermuşi de carne.  Se descîntă în capul copilului cu pieptene, unt şi cu nouă viermuşi – moleţi, – cari cresc în tărîţe de făină de grîu.  Mai astîmpăraţi-vă o dată, n-ăţi fi avînd ziermuşi!  Potecile arşicelor bătute de ploaie se scurgeau în lungi viermuşi de nisip spre revărsarea văilor.  Apis mellifica Hrănirea viermuşilor estrem de mici e treaba albinelor lucrătoare.  Cynips quercus  Diplolepis rosae Cu viermuşi de gogoşi de rug... să vindecă boala copiilor.  De fiecare dată bolnavul îngroapă cîte un covrig, o lumînare şi un pitac, şi apoi bea apă cu viermuşii cari se găsesc în gogoaşă de rug.  Atît la mijlocul merişoarelor de stejar, cît şi la mijlocul gogoaşelor de rug, se află larvele vespişorilor... cari se numesc de către popor viermişor... sau viermuş.  viermuş de băligar Geotrupes stercorarius Lampyris noctiluca Oniscus murarius viermuşi.
    -uş.
   
    Ciobanul... să o cerce... strîngînd şi apăsînd unghia oii dedesupt cu degetul, pîn va da sînge, şi atunce să taie cu cuţîtul în unghii... pîn ce va da de viermuşorul acela, pe care scoţîndu-l cu vîrful cuţîtului, să toarne... în rană untură de mascur topită.  De la viermuşorii care ţărna au de-nvălitoare Pînă la om,... cîte trepte schimbătoare!  În umflături se fac viermuşori care produc... materie puturoasă şi oile încet-încet trebui să piară.  Trichina este un viermuşor subţire, în formă de fir de păr.  Cînele-babei îi un viermuşor flocos.  Baba, chemată să descînte,... prinde 3 viermuşori galbeni-lunguieţi, ce se numesc moleţi.  Rădăcina este retezată de un viermuşor.  .  Oxiuri (strînşi, viermuşori)... sînt nişte viermi mici, albi, cari seamănă cu viermuşorii brînzei.  Dumnezeu îl trimise în mare, să-i aducă o piatră în care trăiau doi viermuşori numai prin grija lui Dumnezeu.  Viermuşorul dinăuntrul grăunţelor, ajuns în stomac şi în intestinul omului, creşte şi produce ceea ce se cheamă viermele solitar.  Viaţa fluturilor? Întîi ou mic, ca şi praful, în care viaţa pare că doarme, Apoi, viermuşor, trezit de mîngăierea razelor de soare.  Se hrăneşte în special cu viermuşori.  Apis mellifica Viermuşorul ieşit din ou este viitoarea albină lucrătoare.  Cynips quercus  Diplolepis rosae Aceste larve sînt cunoscute... sub numele de viermuşori de cacadîr, şi femeile, cari vor să facă copii, îi pun în apă rece şi-i beau.  Dacă în aceste merişoare sau gogoaşe se află în decursul toamnei un fel de viermuşori albi, adecă larvele viespilor de stejar, atunci anul viitor are să fie mănos.  Lampyris noctiluca viermuşori.
    -uşor.
    Viermuţ de paltin  La rug, la cîmp, apoi ieste buciulie cu nişte scămuţe şî iarna o află. Şî aceia s-o ieie şî să o fărme, ş-a afla jermuţ în ie şî să-i beie şî p-aceia în apă sfinţîtă.  O fată de urieş o aflat oamiń cu plug cu boi arîn şî i-o luat în poală şî s-o dus cu ii acasă şî o zîs: – Germuţî aieştia tăt zgărie pămîntu!  Lampyris noctiluca Meloë proscarabaeus viermuţi.  –  
    -uţ.
   
    oaică Mistreţe vierotic vierótic vierotici . În ceterea cea de zăce strune Şi-n psăltire viersul să răsune.  Să va plînge plîngere cu viers Au început vulturul a cînta atîta de dulce şi cuvios, cît au venit călugărul întru spaimă de dulceaţa cîntării aceie, socotind cu veselie nespusă viersul raiului Tocmit şi frumos viersul muzicăi alcătuit,... neaudzit îl face Au venit acele prea frumoase roabe împreunate cu mulţi lăutari cu feliuri şi feliuri de organe şi cu alţi mulţi cîntăreţi foarte minunaţi, carii toţi împreună cu muzicele au făcut o alcătuire de viersuri atîta de dulci şi frumoase, cît au făcut pre calif de au rămas la o mare uimire Cîntă cu alăuta şi îş tocmeşte viersu cu aceste stihuri. Vrui să mă răpez într-o zburată, tocma la vîrful muntelui acestui, unde e sfîntariul muzelor, ca să mă deprind întru armonia viersului ceresc a lor Să scoţ din vin viers frumos, Să fiu întîi muzicos. Aud buciumul cum sună Un viers dulce de păstor. Ierusalim renaşte! viers vesel înălţaţi. Cucoanele cîntau un viers frumos cu ahturi nesfîrşite Ades mi-aduc aminte ca printr-un vis duios De-un viers cîntat de mama cu glas armonios Îi plăcea să asculte... la viersul ce scotea din fluier un ciobănaş Sună, dulce viers, deşteaptă Biata-i ini-             mă-amorţită de prea multe dureri Un cap de cuc pun lăutarii în vioară ca să fie ascultat cu drag viersul lor Ceilalţi îl ascultă   şi caută să-l prindă sau să-l deprindă, atît în ceea ce priveşte cuprinsul cît şi viersul, adică melodia sau cîntarea Viersul meu e viersul pierdut al unor psalmi Cîntat sub grea povară din lumile de vise Scripcarul zicea bine şi din gură. Între altele a cîntat un viers din vechime, ce avusese pe vremuri mare faimă Fluiera un viers de voinicie, străbătînd poienile deşarte Tu trebuie de-aci nainte Să faci numai atîta: ghiersuri şi cuvinte. Doină, doină, cîntic dulce! Cînd te-aud nu m-aş mai duce. Doină, doină, viers cu foc, Cînd răsuni eu stau în loc Din gură viers îi cură Acest dintru svinţi, părintele nostru Marius, tînăr fiind... şi în lume fiind mirean, avea viers bun de cîntat.  Ferice de urechile tale că nu audzîră viers muieresc în lumea aceasta.  În meşterşug de aur pecete de zmaragdu – viersul cîntăreţilor la vinul cel dulce.  La vărguţa aceasta... atîta va zăbăvi cetitoriul cu viersu, cît să poată zice unu.  O găseam după viersul cîntării sale cii minunate.  După... liturghie, avînd Măria sa hrisovul carele l-au dat mănăstirei gata, l-au dat gramaticului Panaion de l-au cetit cu viers mare din amvon, ca să-l audă toţi.  Viersul lui Mentor nu avea nici o dulceaţă afămeiată, ci era... cu tărie.  Cum nu aş căta la tine, dacă cînţi tu cu aşa dulce viers?  Ave o fire plăcută şi blîndă şi un viers dulce.  Are un astfel de viers, încît socotesc că nu vei fi mai auzit pînă acuma ca dînsul.  Din cînd în cînd viersul cel prelungit al picheturilor de pe margine vinea pîn la auzul nostru.  Acum nu cauţi la viersul ce-ţi strigă-n umilinţă.  Două tinere cîntări Se îngînă... Una gingaş se ridică Dintr-un pept frumos, rotund... Căci e viers de fată mare.  Un viers sonor şi dulce, dar plin de întristare Lasă să se auză în noapte o cîntare.  Preoţii... începură, cu obicinuitul viers alene, cîntecele de îngropăciune.  În vuietul de vînturi auzit-am al lui mers Şi-n glas purtat de cîntec simţii duiosu-i viers.  Aduna lumea de pe lume în pustiul codrilor şi veselea întreaga făptură cu viersul său.  Vorbele ei mieroase, viersul ei plăcut... zăpăcise oarecum pe bietul fecior de împărat.  Ursitoarele... prind a cînta cu un viers foarte frumos.  Fetele nu umblă cu colindul... Şi fiindcă uneori nu se învoiesc cu aceasta... se îmbracă băieţeşte şi gustul tot şi-l fac. Le dă însă de gol viersul.  Să-ţi aud ghiersul,... că poate mîine nu ţi-l mai aud.  Da straşnic ghiers, părinte Ghermănuţă!  Tîrzii serenade cu viers tăinuit S-au dus.  Avea un viers frumos şi tremurător de te pătrundea la inimă.  Ghiersul ţi-e dulce, graiul ţi-e ales Şi are tîlcuri bune, cu-nţeles.  Dumneata ai viers frumos, îi spuse fata după ce-l ascultă.  A mai rămas un pic din vutcile de astă-noapte să-mi dreg viersul?   Să-ţi cînt cîntec haiducesc, Cu viers dulce femeiesc.  Începea a cînta... Şi, viersul cînd îşi urca, Copaci, ramuri se mişca.  A auzit flăcăul în vale un viers de fată mare.  Cînticu N΄ioarii numa šiobani îl cînta, din fluir şî lumia din gurî, cu g΄ers.  Dragă fetiţă,... Cîntec nu mi-ai spus, Viersul ţi-ai ascuns.  Cu viers viu şi cu iscălitura mînei proprie pe numitul cinstit părinte l-au ales următoriu şieşi.  Glasul pasărilor cel cu bun viersu de pre ramurile cele dese.  Păsăruica cu olecăioase viersuri şi cu miloase glasuri pamintea şi moartea puilor săi cu jele cînta.  Pasări... cu potrivirea viersului lor închipuia un rai pămîntesc.  Păsări...  cu întorsăturile viersurilor lor şi ciripirile lor vesăle tot.  Tot feliu dă păsărele ciudate Cu viersuri cîntînd pre minunate.  Privighietoarea Filomela... este mai mare decît cea de mai sus arătată, să găseşte în Evropa sudică şi viersul aceştii păsări este mai puternic decît a celii dintăi.  Pasărea se părea a fi mută, căci nu da nici un viers.  Toată pasărea-şi ştie viersul.  Dimineaţa... Încep privighetorile, De parcă plîng şi florile De-atîta viers, de-atîta duioşie.  Este o pasere de o fire rea, căci imitează viersul paserilor mai mici şi mai slabe decît dinsul, şi astfel... le prinde şi le omoară.  Auzi dumneata, cum am răsplătit eu păsărica aia nevinovată, pentru că ne desfătase cu viersul ei!  Pădurea răsuna de viersul păsăretului sălbatic. Mierla îşi repetă frîntura de viers cu statornicie.  Slobod, sparge cerul un viers de ciocîrlie.  Forfecăraşii zboară de regulă izolaţi pe molizii vecini, unde cîntă un timp; glasul lor plăcut aduce oarecum cu viersul dulce al florintelui.  Ghiersul lui  abrupt şi insonor imită grotesc lătratul.  Aud mierla-n ghiers mai gros.  Din nucul vechi se răsucea alene Un viers amar de pasăre de noapte Aşa-mi vine uneori Să las fraţi, să las surori,... Să şed pintre floricele, S-ascult viers de păsărele.  Cîntau păsărelele nişte viersuri, de rămîneai în loc.  Mierlă, viersul tău supţire... Cîntă tot despărţire.  Cîntă mierla-n vîrf de fag. Ce tot spune viersu-i drag?  Cînd or vedea lupul surlînd cu jale, cu viers supţîre,... atunce s-a apropia spăsenia.  Şoarecele, auzind acel groaznic viers  au alergat.  Ţini la marginea apii un iedu viu şi-l bate; şi, auzind crocodilul, aleargă la viers, şi tîmpinîndu-să cu spata, o înghite.  După trei luni i se dă pruncului de băut... apă petrecută printr-un fluier sau clarinetă, anume ca să capete şi el viersul acestor instrumente.  Ce vuiete şi ce viers de alăute se auzeau ieri? – A fost horă în curte.  Uncheşul Haralambie şi-a umflat pieptul şi a slobozit viers mormăit din caval.  S-auzea viersul unui fluier.  Raiule, grădină dulce, Din tine nu m-aş mai duce..., De mirosul florilor, De viersu clopotilor.  După puterea tonului sau viersului celui prosodiacesc stăpîneşte ortografia.  viersuri.
    
    Ci-          ne-n-credinţează şi adevereşte că vo-nsufleţire de neghinovăţie şi de dor va mai prăsi aceiaşi cîntăreţi mari, ghersari ca-n apusili vacuri?  viersari.
    -ar.
   
    Să apropia viersuind pe lîngă amîndoi oaspeţii.  Viersuiez, cînt cu viers, căci în fiinţa ce adivărată însămnează glas.   i veni la cunoştinţă ca să crezi că cu dreptate Iscălitul versuieşte... şi zice, şi face toate.  Nici mi-a trecut prin minte trufaş ca să păşesc În fruntea tuturora ce-ntr-una viersuiesc.  Să nu ne fie cu bănat că Femiu Ne viersuie-a danailor răstrişte.  Mîna-n şale că punea ş-aşa, zău, că-mi viersuia: – Foaie verde trei nuiele.  Veńiţ, păstori, în Vifleim, Lu Hristos să-i viersuim.  Erau branişti ca ale Cornetului şi Adîncatei, în care să viersuiască pişca-n floare cu pene de aur şi cu cioc de mierlă.  viersuiesc   viérsui,  viersuiez.
    -ui. 
    Sufletul la toate cele cu osteneală şi supărătoare patemi lesne poate răbda cînd ar auzi viersuirea cîntecilor  De ai şi cere cu lacrămi şi cu jalnică viersuire întru această mai de pre urmă părăsire ajutoriu de la lume, căriia ai slujit, în ză-      dar este.  Un... vîntişor sune,  prin care mişcare de vînt lin, frumoasă viersuire făcea.  viersuiri.
    
    Toate simţirile omului  cu cuvincioasă bucurie mai mult îşi are a sa fiinţă  către viersuitoarele cîntări Ţie să ţi-l închin, pe care am cunoscut măiestru cîntăreţ şi viersuitoriu mai ales a vremilor noastre.  E în atitudinea lui,... în unda de lirism sau în improvizaţia promptă cu care tresare, ceva din vechea legendă a trubadurului, peregrin şi viersuitor.   viersuitori, -oare.
    -tor. Ş-oi mi-şi trecea Prin păduri albe, Tot cu păsări albe, Stînd pe rămurele, Cîntînd viersurele!  Neşte păsărele Cînta viersurele.  Pe rămurele Cîntă-un stol de turturele Şi să-ngînă-n viersurele.  viers -ele.
    Calicii făcînd de dînsul voroavă că nime n-au scos milostenie de la dînsul, iară unul s-au apucat cu vierşun  ş-au întrat de-au început a-i cere.  Şi ieşi calicul cu pita şi luă vierşunul cunoscînd că  s-a scăpa de vierşun şi va cădea la primejdia capului. Un crăişor nemţăsc au chemat pre leh la poedinoc cu vierşun să să lovască numai amîndoi din arme; cine a birui să rămîie stăpînia pe seama lui.  Să iei păharul în mînă şi să zici acelui cu verşunul să te auză tot norodul în ce chip avem noi tocmală  Au început a să ruga lui Ibraim să-l ierti di ace greşală, apucîndu-se cu mare verşun că nu va mai dormi  
    Atît vierii cît şi scrofiţele trebuie să fie castraţi la vreme, şi anume: vieruşii înainte de înţărcare, scrofiţele în vîrstă de 4 luni.  vieruşi -uş. vieruşori -uşor Scroafa noastră are cinci vieruţi.  vieruţi -uţ. Măr viesc  Avrame sînt un soi de perje, cari se fac de mărimea unui măr viesc.  Pară2 viască  Poamă viască  vi-esc.  vieşti.
    
    Vespa vulgaris viespar rău Vespa crabro Popa s-a dus la streaşina casii ş-a prins un ghiespar şi l-a dat în mîna ţiganului.  Începu să afume căsiţa, Cum prinseră de veste, viesparii ieşiră afară să-l înţepe pe ţigan.  văspar Bombus terrestris Hypoderma bovis Vor ieşi ca nişte viespi scornite din viespar  Locuinţa care ele-şi fac, sau că este atîrnată pe ramurile unui arbore, sau că se află pe pămînt, se numeşte viespar.  Viespea... îşi face cuibul său, numit pretutindeni, în toate ţările locuite de romîni, şi viespar..., dintr-o materie subţire şi uscăcioasă.  Scorburile sălciilor bătrîne erau pline de vespare.  Viesparul plin de viespi se afla într-un frunzar.  Nu întărîta viesparu că te muşcă. Pentru boala rea la copii (epilepsie) să fierbe viesparul şi să bea apa.  Cel ce voieşte să aibă cîni răi pe lîngă casa sa caută un viespar, îl dumică mărunţel şi apoi, punîndu-l în mîncare, îl dă... căţeilor sau căţelanilor de mîncat.  Dacă află cineva vreun viespar în sterina secării şi voieşte să ştie cum va fi iarna viitoare, atunci măsoară înălţimea lui de la pămînt, şi dacă aceasta e pînă la genunchi... se zice că atîta de... înalt va fi şi omătul în iarna viitoare.  În teatru e ca un viespar.  se socoteau şi înşelaţi, pesemne că au fost vîrîţi într-un tîrg plin nu ca un stup, ci ca un viespar.  Rămîn cu ochii holbaţi la viesparul de fete şi neveste din apă. Viespare de năpîrci se împrăştiau, ca sub bice, la apropierea lui Gherasim.  Ne interesează... gîndurile cu cari el a răscolit viesparul psihologilor de toate speciile, de la cei experimentali şi intuitivi pînă la cei cu înclinări de filozofie.  Trăieşte în viespar.  Venea taman în faţa Turtucăiei, „ghiesparul hoţomanilor”.  Vătaful se iţea cu biciul doar prin latura copiilor. Nu îndrăznea să intre în viespar.  Zadarnic îşi frămîntau mintea cum şi ce fel să se descotorosească de Urcanii din Viroagele, viesparul zurbelor şi gîlcevilor la învoieli.  O companie întreagă de a noastră va cuteza să pătrundă noaptea în viesparul de la fermă, fără să tragă un singur foc de armă?!  Iniţiativa era extrem de atrăgătoare, dar şi periculoasă, deoarece ambiţioasa regină urma să intre în viesparul din Macedonia.  Merops apiaster Pernis apivorus apivorus Există pasăre răpitoare care se hrăneşte numai cu insecte. Aşa e viesparul,... pasăre călătoare, căreia îi place mai mult ţinuturile joase. Nu se urcă dincolo de 1200 m.  Viesparul apare şi cloceşte regulat în ţara noastră, dar nu este pasăre comună şi numărul său nu este în fiecare an la fel.  viespari viespare.  –  viasparuri,  -ar.    Viespea... îşi face cuibul său, numit pretutindeni... şi viespar sau... viespariţă..., dintr-o materie subţire şi uscăcioasă.  Merops apiaster Hypoderma bovis viespariţe viespăriţi -ariţă. E o viesparniţă a dracului în casa aia, să te ferească Dumnezeu!  viesparniţă de fată urîtă şi bătrînă.  viesparniţe.
    -arniţă.
    viespării.  –  
    -ărie.
    vespăriţă Merops apiaster vesperiţă, vresperiţă Aspius aspius aspius 
    -ăriţă.
    viesperoaică După ce rosti aceste cuvinte, viesperoaica fugi cu o falcă în cer şi alta în pămînt.  viespăroaice.  –  
    -oaică.
    Femeiuşca, numită..., „viespăroaie”, are şi un ac negru, cu ajutorul căruia îşi depune ouăle în scoarţa brazilor şi molidvilor.  -oaie Sirex gigax Acest soi de viespe se numeşte în Bucovina... viespăroi. viespăroi.
    -oi 
    viespe de casă viespe de cîmp viespe de pămînt,  Vespa vulgaris viespe bondărească viespe mare viespe sălbatică,  Vespa crabro Viespi încă voiu slobodzi eu înaintea ta. Îi trimisă la un loc păduros... ce era plin de viespi şi gărgăuni, şi tăuni, şi ţînţari.  Voiu trimite viespile înaintea ta şi voiu scoate pre amorei, şi pre evei, şi pre hananei, şi pre hetei de la tine.  Au trimis mai nainte de voi viaspea şi au scos pre ei de cătră faţa voastră, doi împăraţi ai amoreilor, nu cu sa-bia ta.  Supţirele şi otrăvit acul albine-              lor, viespilor şi a gărgăunilor cu carile ele în locul suliţii  şi a sigeţii să întrărma.  Trebuie apăraţi stupii de şoareci, de rîndunele, de ciocănitoare, de viespi.  Pravila este ca ţesătura paianjenului, unde căzînd, musca sau ţînţarul să prinde, iar albina şi viespea, spărgînd-o, scapă.  Prigoarea... să hrăneşte mai cu samă cu albine şi viespi.  Cînd s-apropie iarna, aceste societăţi se rîsipesc şi fiecare viespe-şi caută a găsi un adăpost de iarnă într-un loc ascuns în arbori seci sau sub grămezi de piatră sau muşchi.  Taxidarii luau întreită zeciuială... şi, cînd sătenii nu mai aveau cu ce să plătească, îi ungea cu păcură şi îi lega de copaci, ca să-i înţepe viespele şi tînţarii.  O mreană saltă-n aer dup-o viespe sprintioară.  Viespii să-şi zidească fagurii, cetatea lor de ceară.   Eu? Răspunse Mara ca-nţepată de viespi.  Toţi vespii, despre cari ne-a fost pînă aici vorba, sînt foarte răi şi mai cu seamă cînd sunt zădărîţi. Atunci nu se lasă în ruptul capului pînă ce nu muşcă pe cel ce i-a zădărît.  Caii trăsurii... scutură capetele copleşite de muşti şi de viespi veninoase. Pe o sîrmă, care leagă doi stîlpi, stau spînzuraţi... părechi-părechi de cîrnaţi proaspeţi, acoperiţi cu un tulpan, în ciuda viespelor care le dau tîrcoale bîzîind. O viespe cu trupul subţire şi inelat dădu cu îndărătnicie tîrcoale perelor de pe masă.  Nenorocitul îndrăzneţ, perpelindu-se ca un cîine încăierat de viespi,... venea de-a rostogolul către iaz şi oticnea în el.  Pe cînd albinele, cînd se aşează, au aripele întinse oblic, viespile le ţin în lungul trupului, cele de dinainte, mai lungi, acoperind pe cele dindărăt.  După ce a fost bîntuit de arşiţă, de ţînţari, viespi şi tăuni, călăuzul e silit să vegheze asupra taberei.  Considerate..., ca insecte dăunătoare, viespile trebuiesc combătute prin toate mijloacele şi mai ales prin distrugerea cuiburilor.  Aleasă fu o viespe să judece... Al cui e giuvaerul de miere şi de ceară.  Viespii se-nchid în Cristale de lemn.  În stratele superficiale ale solului, cu deosebire în cel de pădure, insectele-furnici, unele viespi, gîndaci de pădure şi de cîmp etc. – şi larvele lor sapă numeroase canale, găuri.  Masa de lucru, din stejar lustruit în tonul întunecat şi cald al mierii de viespe, îi atrase atenţia. Vro 7–8 viespii îl înţepară în obraji şi mîini.  Viespea, după ce miere nu face, apoi şi împunge.  Pentru spăriat se afumă cu cuib de viespi, mai ales copiii, şi anume sîmbătă seara şi duminecă seara, cînd e lună veche.   Dacă viespile îşi fac cuiburile lor adînc în pămînt, atunci... va veni iarna degrabă.  Cînd vara sînt viespi multe, iarna va fi mare.  Cine-a văzut vrodată... Pe dona Serafina, cînd iese la primblare?... O talie de viespe, iar ochii ei te sorb.  Strînsă la mijloc ca o viespe..., avea graţia necuviincioasă a femeilor răsfăţate.  Am ales doar o carabină... pentru un glonţ mic şi subţire ca o viespe.  Cu mijlocul strîns în cordon, ca o viespe, nu place nimănui Polina.  Era rea şi veninoasă Ca o viespe. Cu bărbatul baba trăia cum trăia, deşi era rea ca o vespe, dar cu băiatul nu mai era de trăit.  Aşa viespe de femeie mai rar! Împunge cu gura, nu alta.  Se înduioşa de viaţa lui pustie, uitîndu-se mereu... spre uşă, să nu-l prindă vreo viespe de soră cu paharul la gură.  Să se mai împotriveacă viespei de soacră, n-avea chip.  Îi o viespe de muiere.   O săgeată Văd că zboară-n acel timp Şi în inimă îndată Mii de viespe mă înghimp.  Pînă cînd ţara mi-oi da pe cale..., Sfărîm eu hidra ce tot renaşte, Curăţ eu pirul ce copleşeşte, Viespă, lăcustă ce-n veci ne paşte.  Aude mereu cum îi zbîrnîie viespii de oţel pe lîngă urechi ca şi cînd l-ar ameninţa.  Viespe de pădure = Vespa silvestris.  Viespele de pădure, care e ceva mai negricios decît cel de casă, îşi face cuibul său în forma unui ou de găină.  Viespea de pădure... are cuibul mai mare, în formă de pară cu gîtul în jos.  Viespe de stejar   viespea stejarului =  Cynips quercus Viespea stejarului... dă cunoscutele bombiţe de pe frunzele stejarului, la început verzui, apoi gălbui şi chiar roşietice.  Viespe de rug  Diplolepis rosae Viespe neagră  negru Pompilus niger De vei omorî... 99 de viespi negri, vei scăpa un păcătos din iad.  Cînd cineva omoară un viespe negru, Dumnezeu se bucură.  Duh neastîmpărat şi cutezător, în predicele sale de pe amvoanele bisericelor  înţepa ca vespea.  Înlăuntrul ţării gubernatorul dedese preste cuibul de viespi al certelor confesionale.  Frate-meu, Leon, fu numit... revizor de şcoale la Bîrlad, pentru două judeţe. Nefericitul... dete acolo îndată la început cu mîna în cuib de viespi.  Fugi, viespe! Ticăloaso! Pentru tine sînt astea toate şi acum îmi faci pe nevinovata!  Stăpîna acestei slujnice era viespea care înălbise pe dracul.  Se uită nora încotro i-arată moşul şi... se cruceşte: o clădărie de fragi, din care ia destule să ducă viespei acasă.  viespe ţigănească,  Bombus terrestris Hypoderma bovis vespere, vrespere Aspius aspius aspius Luciul bălţii tresărea de goana vresperilor lacomi, care se ţeseau după albitură măruntă.  vespe, vespere Acerina cernua viespi viespe.  –  viepse,  vespi,  
    
    Poamă viespească  viespeşti -ească. Fără să fie istoric şi justiţiar, în aceste povestiri, nu neglijează totuşi, ba le şi notează cu voluptate, cu oarecare viespime, defectele şi insuficienţele „apostolilor” pe care i-a cunoscut.  -ime. Mii şi mii de viespi şi viespişori... aleargă încolo şi-ncoace.  La mijlocul merişoarelor de stejar, cît şi la mijlocul gogoaşelor de rug, se află larvele viespişorilor amintiţi mai sus.  viespişori.
    -işor.
    De albină, de albinoaică, De viespe, de viespoaică, – Toate muşcăturile, Toate loviturile, Toate-nţepăturile, Toate se dezveninară.  viespoaice -oaică Femeiuşca acestui soi de viespe, adecă viespoaia..., se ouă în borţile ce le face în scoarţa brazilor şi molizilor cu ajutorul acului său cel lung.  -oaie Cînd era să iasă din codru...., trecînd pe lîngă un pîrîu cu apă limpede, el văzu un viespoi bătîndu-se în valurile apei şi i se făcu milă de biata gînganie.  Vespa crabro Sirex gigas Viespoiul e un fel de viespe mare care... nu înghimpă.  Viespoiul... are capul şi pieptul negru, antenele gălbui, iar pîntecele cărămiziu cu vîrful cafeniu.  viespoi.  –  oi. vespros viespoşi -os. viespuşori, -oare -uşor 
    Grindină, foc arzător, De vieturi stricător.  vi-et.  –  vieturi -et. Vietăţile sau fierile, cele lui Mars sfinţite erau: lupu, ciocnitoarea... şi mai vîrtos calu, care se ardea spre cinstirea cestui zeu, în luna lui octomvrie.  o vietate de care el niciodată încă nu mîncasă... O broască ţistoasă.  Vietatea care i-au muşcat era turbată.  Aerul, apa şi pămîntul sînt pline de vietăţi.  Viaţa este prin care vegetează plînta, simte şi lucră vietatea.  A vietăţilor toate minunata întrupare Ne vesteşte privigherea ce ceriul în totul are.  Economia animală este mai înţeleasă de cînd se cunoaşte compoziţia materiilor ei... şi de cînd se esplică pînă la oarecare punt funcţiile esenţiale ale vietăţilor.  Oasele monstruoaselor vietăţi a cărora speţie de mult au încetat de a mai exista.  El este creatorul a orice vietate.  Cîmpia... arsă, pustie, lipsită de vietăţi, are un aspect trist şi monoton.  Omul dintre toate vietăţile are ideile cele mai numeroase.  Îndată s-au adunat toate vietăţile: cele din apă, cele de pe uscat şi cele zburătoare.  Dorm încă vietăţile cuprinsului.  Nici omul şi nici o altă vietate de pe faţa pămîntului nu e în stare să ducă o bucată de fier cît corpul ei de mare, însă furnica... o duce.  Libertatea este lucrul cel mai adînc al tuturor vietăţilor de pe pămînt.  Nici o vietate nu turbura tăcerea locului.  Înaintea noastră trec iute ciobani miţoşi, ca nişte aspre vietăţi ale pădurii.  În apa murdară se bălăcesc în voie tot soiul de vietăţi acvatice.  Apa dintr-un puţ s-a spurcat, cînd s-a înecat în el vreo vietate: pasere. cîne, pisică, şoareci etc.  Planctonul, acele miriade sau mijigai de vietăţi şi părticele vegetale... constituie hrana peştilor.  Eu cred că pădurile au suflet şi, în sufletul lor, dragoste de mamă pentru toate vietăţile ce se adăpostesc la umbra ocrotitoare a sînului lor.  Fapta lui spirituală... e o manifestare a marilor energii universale care se încorporează în trupul aşa de fraged al acestei vietăţi de-o clipă.  Un pui de viezure, săltăreaţă vietate a tufişurilor, plecat peste izvor, alerga după umbra ascuţită a urechilor lui.  Aseară, prin grădina amorţită,... A apărut în taină un arici, - O mică vietate ghemuită.  Vulturul... n-are duşmani mari, căci nici o vietate nu se încumetă să se puie în împotrivire cu el.  Ochii de răceala oţelului i se învăluiau de duioşie, ca ochii vietăţilor sălbatice de pădure, cînd îşi privesc puii.  Ţinteşte de departe iepurele..., şi biata vietate rămîne acolo încremenită de moarte.  Să nu fiu prea tare asuprit şi să mă laşi, Măria ta, să îngrijesc cum ştiu eu de vietăţi.  Vietăţile de toate categoriile cari trăiesc în interiorul pămîntului, şi în special microorganismele, între altele ca urmare a funcţiunilor lor vitale, degaje cantităţi imense de bioxid de carbon.  Pentru el păsările au fost mai mult decît nişte simple vietăţi zburătoare: au fost prietenii lui de muncă, de voie bună.  Nu se vedea nici un om, nici o vietate, afară de insecte şi de stoluri de vrăbii.  Microscopul devine ochiul timpului. Se descoperă lumea vietăţilor infinit de mici.  Delta Dunării,… cu vietăţile sale neturburate de om, aminteşte adesea de acest moment al începuturilor.  Zărise în pom o vietate mică de tot, ca un ghem castaniu.  Se uitau la Ilie ca la o vietate ciudată.  Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri La ceas oprit de lege şi de datini.  Dacă… privim apa infuziei cu atenţie, vom observa şi cu ochiul liber o mulţime de mici vietăţi.  Dracu… sub forma tuturor vietăţilor se arată.  I se făcu milă de vicleana vietate.  Toate vietăţile în lume se iartă una pe alta.  Cunoşti o vietate, Cu coarne mici şi moi, Ce-şi poartă casa-n spate Prin iarbă şi prin foi?  Şi tot era lumină, şi totul vietate, şi tot era amor.  În ceasul care dă început vietăţii… Lui te roagă fără frică.  Firea întru ele naşte prin a-nmulţirei plecare Dorinţa de vietate ce ţine pe lume-n stare.  Ochiul pierde vietatea lui naturală.  Propoveduirea calvinistă a produs vietatea Romîniei; ea, precum s-au zis, au scăpat neamul de ofiţialitatea slavonismului în stat şi în biserică.  vi-e-.  –  vietăţi. -ătate Flacăra este numai un proţes hemic; iară viiaţa un proţes hemic – animal, o hemică animală sau vietăţită flacără.  vietăţiţi, -te. Expoziţia… permite o viziune generală, sistematică  asupra acestui gen de sculptură vietnameză veche.   Sistemul numelor din chineză s-a extins asupra mai multor limbi… printre care coreeana, vietnameza şi birmana.  vietnamezi, -e.
    -ez.
    Audziţi aceastea toate limbile, socotiţi toţi vietorii pretutindirea. Dereptu frica ta, Doamne, întru maţe preimimu şi duru-nă şi născum duhul spăşeniei tale, ce feacem în pămîntu. Nu cădem, ce cădea-vor vietorii  în pămîntu. Rădică protivire tuturor jidovilor, vietorilor pretutindenea.  Derept frica ta, Doamne, în maţe priimim şi născum d hul sp şeniei tale, ce feacem în pămînt. Nu cădem, ce cădea-vor viitorii în pămînt.  Nu da mere în suflete ce-mi dodeiescu, că se sculară spre mere mărturii nedereapte, şi menciuroşi derepţi sie. Credzu că voiu vedea dulceaţa Domnului în pămîntul viilor  vietori  Că scoase sufletul mieu din moarte, ochii miei de la lacrămi şi picioarele meale de lurecare. Ugodescu între Domnul în partea viilor (vietorilor  ).  Cîntaţi D mnul i vietorii în Sionu, spureţi în limbi începutele lui. Audziiu măiestrii multe de vietorii  împregiuru, cîndu adură-se depreură spre mere, se ia sufletul mieu sfătuiia-se. Audziră limbile şi măniară-se; dureare preimiră vietorii  în Filistimu.  Voao cuvînt de sp şenie, acesta vă tremease. Ce viitorii în Ier lim şi judeaţele lor, amu acesta nu-l cunoscură.  Tuturor vietorilor întru Asia audzindu-se cuvîntul Domnului I s şi jidovilor şi grecilor.  Vietoriul le ceriure rîde-ş de ei, şi D mnul bate-ş giuc de ei. Cătră tine rădicaiu ochii miei, vietorul în cerure.  Vietoriul  la ceriure ride-şi de ei, şi Domnul bate-ş gioc de ei. Cătră tire rădicaiu ochii miei vietoriul  viitoriul în ceriu.  În vremea morţii... întîiu se desparte stihia sîngelui, ca o călduroasă şi viitoare ce iaste şi viază tot trupul  Aceste trei usebiri în sufletul omului cunoaştem: cea viitoare, cea însufleţitoare (sau dobitocească), cea cuvîntătoare vie-e-.  –  vietori, -oare.  –  tor. Au nesfîrşit de multă vreme de pierdut, fiind osîndiţi pe cîte cincisprezece, douăzeci şi mai mulţi de ani, iar unii pe viaţă, vieţaşi.  Noaptea şi dimineaţa s-au petrecut de veghe în zguduirile cu zgomot ale ocnaşului Balaban, un „vieţaş” nebun.  Vieţaşii, care nu mai aveau nimic nici de pierdut şi nici de cîştigat, propuneau deschis să-i facă de petrecanie.  vi-e-.  –  vieţaşi 
    aş.
    Principiu vieţesc O altă dovadă că prinţipul vieţesc stă în singe este virtutea lecuitoare a celui însuşit.  vi-e-.  –  vieţeşti.
    -esc.
    Spre deosebire de totalitatea „vieţiştilor”, Profira Sadoveanu nu pare a profesa pentru magul acestora aceeaşi evlavie.  vi-e-.  –  vieţişti.
    -ist.
    Maică Marcule, băiete, Cum îşi arde ţîţişoara, Din care-ai supt vieţişoara.  Foicica bobului, Vieţişoara omului Ca şi floarea cîmpului, Astăzi este, mîne nu-i.  Măi Radule, dumneata, Te-o fi văzut cineva Cînd ai tras la casa mea. Vai de vieţişoara mea!  Rămîne... surdă de urechea dreaptă pentru toată vieţişoara ei.  -işoară.
    vieţuial -ţu-al.  –  vieţuali, -e.  –  –al. Că să voru şi vieţui şi să ară şi muri, vii vor fi carii împlu sfînta învăţătură a lui  Cui nu iaste urît a muri, cine n-ar pofti să vieţuiască?  Vieţuim şi viiaţa este neştiută Şi pînă la ce vreme este giuruită.  În para focului nebetejită, ca salamandra, a vieţui să poată.  Ştefan III... nu mult au vieţuit, ci au murit în anul de acum.  Puţine raze a mărimii lor, cu carele vieţuind strălucea, au putut străbate la noi.  Partea ce s-ar fi cuvenit lui, de ar fi vieţuit, trece la al său nepot.  Se zice că vieţuieşte un om cînd şi cele totale şi cele parţiale puteri sau funcţii ale lui active lucrează în el neîncetat.  Animalul vieţuieşte, lucrează, se mişcă.  Este sigur că a lui soţie, Cît va vieţui, Are să respecte a sa datorie.  De atunci... n-a rămas nici o turcă vie pe pămînt, ci numai numele lor  s-a păstrat spre aducere-aminte că au vieţuit şi ele cîndva.  Mai vieţuie Laert şi se tot roagă De Dumnezeu  să-i ia din trup viaţa.  Nu mai putea vieţui fără ele.  I. Mironescu avea în el mai tare decît orice legea albinei care nu poate vieţui fără roiul său.  Embrionul nu poate vieţui liber.  Era omul fără de care n-ar fi putut vieţui.  Nu-l aduc să vieţuiască, Ci-l aduc să-l răstignească.  Chip de trup de om spre el luo, şi pre pămînt vru să vieţuiască.  Vieţuiesc în lume şi nu cunoscu atîta de curat tainele lui D mnezău Vă uitaţi cu atîta pizmă şi cu atîta mînie la graşalele ce au, ca nişte oameni ce poartă trup şi vieţuiesc în lume.  Carele iaste dintre voi carele, vieţuind în lume, să nu fie supus la nenumărate primejdii de a păcătui, şi pentru aceea a se şi osîndi.  Săracă omenire obidată! Nu-ţi ajunge că vreme puţină De a vieţui în lume ţ-e dată, Ş-acuş iară te întorci în ţărînă.  Şi cînd mori să vezi că-n lume vieţuit-ai în zadar.  N-au vieţuit pe pămînt viteji mai puternici ca dînşii.  Cu acestea sudori asudîndu-să în noădzăci de ai vieţuind au şi mai bine.  Antonie Frian... au vieţuit ani 30.  Au vieţuit 50 de ani  Muri la anul 1715, după ce vieţui 63 de ani.  Matusala... vieţui 996 ani.  A murit în Magnezia, avînd vieţuit şaizeci şi cinci ani.  Au vieţuit în cel veac lung, mainte de arătarea lui.  Acesta... au vieţuit în zilele lui Diocliţian.  Strabo... au vieţuit în zilele lui August.  Iosef Flavie... au vieţuit în anii cucerirei Ierusalimului de cătră romani.  Înainte de Ahiles... vieţuit-au şi alţi eroi.  Anaximandru, care a vieţuit în anul 544 înainte de Crist a stabilit în Lacedemonia primul cadran solar care s-a văzut în Grecia.  Ştia istoria seculilor trecuţi, ca cum ar fi vieţuit în ele.  Se crede că ar fi vieţuit în primul secul al erei noastre.  Viu veri fi vieţiei de vecie, în ceaia ce vieţuiesc drepţii, carii au păzit porîncile aceastea.  Va şterge toate lacrămile din ochii lor şi-i va împreuna cu îngerii întru minunată veselie şi întru bucurie vecinică a vieţui.  Măcar c-au fost şi omorît Domnul Hristos, iară acmu vieţuiaşte şi împărăţeşte şi veselie mare au gătit voaă.  Întru El vieţuiaşte toată împlerea dumnezăiriei trupeşti.  Cei ce sînt întru ispite şi în necazuri, alergînd la besearica ta, iau tămăduiri din dumnezeiescul dar cel ce vieţuiaşte întru tine, Paraschevo cuvioasă.  Se cade a tot omul bine să vieţuiască şi cu bună ogoadă cătră Dumnezeu.  Cu podoabă şi cu dreptate şi cu bună cinste să vieţuim.  Scriseră şi svînta pravilă cum să cade noao creştinilor a vieţui.  au arătat cum să va naşte, cum va vieţui... şi ce va face.  Vieţuiţi în ferice, carii mai puţine Griji purtaţi de-a lumii.  Theodora... fiind... măritată şi vieţuind bine.  Toţi cei buni şi direpţi... bine au vieţuit în lume.  Aşea vieţuiesc, cît să fiu... începătura şi pilda bunătăţilor.  Au vieţuit cu viaţă necuvioasă.  Omul acela ce... nu vieţuieşte ca un creştin să n-aibă nădejde de mîntuire  Se lepădă de toată slava lumii şi vieţui călugăreşte.  L-au sfătuit... cu multă înţelepciune în ce chip se cuvine şi să vieţuiască şi să împărăţească.  De iaste vrednic, vieţuind cu temere şi după plăcerea lui Dumnezeu, îl iau pre dînsul îngerii.  În frică vieţuieşte ca iepurele.  Primea cele bune ca un muritoriu şi îngrijea, pentru ale lui, ca un nemuritoriu; cu acest mijloc vieţuind omul să dovedeşte că are minte.  Oamenii vieţuiesc ca cum n-ar fi toţi datori să moară.  Omul... vieţuia fără dojană; De înalt stăpînul lumei n-avea grijă de mustrare.  Acesta... vieţuise fără copii şi muiere.  Vieţuia foarte retrasă.  Moşnenii vieţuiesc sub un regim de libertate cu totul deosebit de cel sub care se aflau clăcaşii.  Nu vieţui însă mult timp în pace.  Cineva este fericit de a vieţui subt autoritatea unui principe care iubeşte dreptatea.  Fericit e cel ce ştie Pentru ţară a muri! Mai curînd mort vrînd să fie Decît rob a vieţui.  Feciorii-or trăi-n lume cum voi aţi vieţuit.  Nu s-ar plînge să vieţuiască totdeauna în sărăcie, numa să mă ştie pe mine cu sufletul mulţumit.  Poet supus visării fără nume, Era frumos, în pacea lui senină Şi vieţuia neînţeles de lume.  Avarii vieţuiesc mai mult sau mai puţin sordid.  Vieţuieşte de una singură... ca în tinereţe.  Dumneavoastră Vieţuiţi bine şi frumos Din mila Domnului Cristos.  Îngeru se cheamă Ioann, pentru îngerească a lui viaţă ce vieţuiia întru pustie, fără grija lucrurilor lumiei.  Viaţă nouă şi blagoslovită să vieţuim.  Dînd răspuns minunat a... cinstită viaţă ce-au vieţuit.  Vieţuind viaţă întocma ca îngerii.  Ce-i mai ticălos... decît a vieţui viaţă neplăcînd lui D mnezeu?  De vor vieţui supt aceste folositoare pravile,... să vor face foarte norociţi  Stoicii zicea că sfîrşitul filozofiei morale este a vieţui după rînduiala firei.  Vieţuieşte după duhul şi pilda Mîntuitorului şi cu acest chip să înalţă către cerescul său părinte.  După Dumnezeu vieţuiesc şi petrec  Pre... jidovi aflăm nu făcători de reale fiind, ce prea cu direpte vieţuindu-se legi.  Ţie să vieţuim, stăpînului nostru şi făcătoriului de bine.  El vieţuieşte pentru patrie, şi patria pentru dînsul.  Aur, Fericirea mea tu eşti,... Pentru tine vieţuiesc.  Ceia ce cu leage vieţuiesc cu muierile-ş şi cu mîndrie întreagă şi jumătate den avuţiia lor împart.  Mihălachi... au luat altă fată de boier... şi cu acie au veţuit, de-au făcut copii.  Arătîndu-să pre pămînt şi cu oamenii împreună vieţuind,... el însuşi au postit.  Cuvîntul înainte cătră cei ce împreună... vieţuiesc.  Caracterul lui cel aspru, aerul lui cel posomorît depărtează de la dînsul persoanele cele ticnite şi supără pe cele ce sînt silite să vieţuiască împreună cu dînsul.  Acel bătrîn vioi, Vieţuind el între noi, Pe lîngă Dunăre, spunea De ale lui nenorociri.  Mai bine-i toată viaţa cu urşii a vieţui, Decît cu o rea muiere un minut a lăcui.  Tarpeia... prin silă vieţuia cu Romulus.  Acesta este singurul mijloc de a mai vieţui împreună.  refugiasem la naţiuni barbare şi am vieţuit atît de mult între ele, încît nu e de mirare să fi uitat limba lui Omer şi a lui Demostene.  Nu există cazuri de încrucişări între astfel de rude, cu toate că ele vieţuiesc obişnuit împreună.  Zece ani au vieţuit ei în căsătorie şi nu putură face şi ei... o stîrpitură de copil.  Pentru ca totul să ne izbutească, vieţuirăm în însoţirea celor Aleşi şi slujirăm pe Cîrmuitori.  Urmînd în pustnicie pe soţul ei vînător şi vieţuind cu el în-tr-o colibă,... era tristă... pentru viaţa-i singuratică şi monotonă.  Veniseră la căpătîiul lui toţi tovarăşii cu cari vieţuise şi lucrase.  Spune-mi cu cine-mpreună vieţuieşti, să-ţi ghicesc ce fel dă om eşti.  Alixandru Vodă vieţuia bine cu leşii.  Pătru Vodă... cu vecinii... vieţuia bine, de avea de la toţi nume bun şi dragoste.  Pre domni şi pre monarşi, pre toţi îi rog... în pace să vieţuiască, că în pace şi ei avuţi şi supuşii lor fericiţi vor fi.  În bucurie şi în pace nu putem fi de nu vom şti cum să vieţuim cu prietenii şi cunoscuţii noştri în pace.  Acolo nu sînt războaie, Toţi în pace vieţuiesc.  Părinţi ce-au vieţuit la pustie  Vesăl moriu, aducîndu-mi aminte că în 60 de ani, ce am vieţuit în Rîm, de pururea am nevoit de am fostu de folos republicii.  În loc ca acesta Inorogul vieţuind,... în tot feliul de desfătări şi de îndămînări să afla.  Împăraţii... Fac cetăţile... Ca într-însăle să vieţuiască  Celor ce vor dori să se plirofori-sească din rodurile dînselor,... supt adresul numelui său şi al locului unde vieţuieşte i se vor trimite Pe vremea aceea vieţuia în curtea lui Apafi.  Carele cu suspinurile altora zideşte casă, nu-i vor vieţui nepoţii într-însa.  Mai în gios pe Moldova ar fi vieţuind de cîţiva ani la o stînă doi litvani.  Bande înarmate... vieţuiesc în codri şi sînt groaza călătorilor.  Scumpă Mediterană,... Mi-e drag pe-a tale maluri Visînd să vieţuiesc.  Vieţuia nu la adăpostul pustiei,... ci într-o mănăstire îmbelşugată cu tot soiul de bunătăţi.  Foarte rar, la anumite zile slăvite, primea vizitele unor doamne din vecinătate, care totuşi păreau că vieţuiesc în alte ţinuturi, la mari depărtări.  Călătorii nu uită să lese daruri acolo, la chilia unde a vieţuit ea.  Prin partea locului unde vieţuia el mai toţi oamenii purtau guşă sub bărbie.  Cimitirul aparţinea unei populaţii dacice... care vieţuia în aria în care trăiau şi goţii.  Prezenţa franciscanilor tocmai în aceste oraşe arată că în ele vieţuiau comunităţi catolice.  Mila ta goneaşte-mă în toate zile vieţiei meale, ca să vieţuiesc în casa Domnului în zile lungi.  Căsuţa de lemn în care lucrează şi vieţuiesc albinele se cheamă stup.  Pescăruşul-albastru... are obiceiurile unui pribeag... vieţuind prin locuri cari nici pe departe nu seamănă cu cele de unde se trage.  Ca şi speciile anterioare   toate vieţuiesc pe mare sau în apropierea acesteia.  Oamenii la început vieţuia fără să lucreze, viptuindu-se (hrănindu-se) cu plîntele ce vlăsta pămîntul.  Dacă administraţia unui stat nu este aşa ca munca să fie în el în proporţia oamenilor ce nu pot vieţui fără a munci, ea favorizează calicia, vagabondajul.  Ştia că fostul lui sergent-major vieţuia în sarcina bucătăresei.  Cum aş putea vieţui, dacă nu mi-aş fi agonisit o ocrotire ca aceasta?  Stau în cîmp şi mă gîndesc Cu ce o să vieţuiesc? N-am leţcaie la chimir Să mă pot plăti de bir.  Nainte de aceasta vieţuiau oamenii mai mult cu ghindă.  Carnasier se zice propriu de animalul pe care necesitatea naturei îl supune să se nutrească cu carne şi care nu poate vieţui cu altceva.  Îmi place micşuneaua, zambila, dulce floare, Simboluri de iluzii ce nu vieţuiesc mult.  Cît va vieţui amorul, Dragul meu, nu pot a şti.  ... vieţuia în urechea poporului, pe buzele şi pe harpele cîntăreţilor de atunci.  Timp de zece ani apoi, şcoala vieţui aşa cum putu, cînd deschisă, cînd închisă.  Obiceiurile acestea începeau să-şi piardă cîte ceva din conţinutul lor străvechi, continuînd să vieţuiască mai ales prin aspectul lor exterior, de petrecere.  vieţuiesc viéţui.
    -ui.
    Aceste de mai sus treisprezece capete... priivesc spre înfiinţarea şi buna regularea a din nou înfiinţatului acestuia sfînt schit de obştie vieţuielnic a moldovenilor vieţuielnici, -ce.
    -elnic.
    -ime Printre ciuperci sînt unele speţe care vegetează un timp, pentru ca apoi întreaga masă vieţuindă să se dezagrege.  vieţuinzi, -de.
    
    După asămînarea Sa făcu-i închipuire Suflînd asupra feţii lui şi duh de vieţuire.  Pierdu şi vieţuirea Osman cu stăpînirea.  Orînduiala după care tu cîrmuieşti lumea este întocmită cu înţelepciune, pentru fericirea fiinţelor ce le chemi întru vieţuire.  Fieşcare organ trebuitor pentru vieţuire, pe lîngă relaţia ce are cu trupul ca organ al său, are relaţie şi cu sufletul.  O jale ca a lui Narcis nu se putea potoli cu lacrimi; ea cu încetul îi seca şi izvoarele vieţuirii.  Tu Doamne, cu nemărginită înţelepciune ai întocmit lumea şi frumoasă ne-ai lăsat-o nouă, locaş de vieţuire.  Ai mers cu bucurie în cămara de mire cea cerească..., unde ai poftit vieţuirea ta, răbdînd foc, cazne.  Pre noi să ne mîntuiască Şi să ne dea vieţuire În veşnica fericire.  Încă în tînără vîrstă s-au agonisit cu bună şi svîntă vieţuire.  Să nădăjduieşti a lua roadă de bună vieţuire din lemnul vieţii.  Îndreptează cărarea noastră cătră I s, prea fericite, prin fapte şi prin vieţuire plăcută lui D mnezeu.  Ca soarele ai strălucit întru adunarea călugărilor, fiind sfinţit din pruncie, slobozind bunătăţile vieţuirii tale ca nişte raze.  Acei aleşi dintre domni... nu numai că se îngrijăsc pentru neprimejduirea supuşilor, dar şi pretutindine gătesc lor îmbunătăţirile vieţuirei cei dulci  Ce ne mai trăbuie doar încă Spre vieţuirea fericită?  Nu cu năravuri rele şi necuviincioasă păşiri şi vieţuiri să întini şi urîtă să faci podoaba şi chipul cel formos al feţei tale.  Monahii... sînt vestiţi pentru vieţuirea lor cea sf ntă.  Liniştita vieţuire şi de obşte bune năravuri anevoie le va găsi cinevaş în multe locuri.  Isterismul urmează mai vîrtos la fetele şi femeile cele hrănite, cu vieţuire şezătoare.  Fiica să va da la curvie şi la vieţuire necinstită.  Cea mai frumoasă învăţătură este chiar vieţuirea voastră. Pildele voastre vor fi mai puternice decît învăţătura, şi faptele voastre vor îndupleca mai lesne decît cuvintele.  Chipul vieţuirei, clima şi însuşimea aerului fac o hotărîtoare înrîurire asupra plecărilor, instincturilor, patimilor, obiceiurilor, culturei şi a năravurilor omeneşti.  După întîmplările vieţuirei pacinice sau tulburate,... noroadele... şi-au sporit gîndurile.  Aşa, simpla vieţuire Eu ştiu să o preţuiesc Şi de acea fericire Voi bucuros să-ţi vorbesc.  Boierii cei tineri... contractaseră încă dupe atunci o mulţime de viciuri, contrarie cu totul modului de vieţuire al boierilor bătrîni.  Priviţi felul vieţuirii al oamenilor cari au jucat un mare rol politic şi literar în epoca aceea.  El poate găsi în sînul ei toate înlesnirile unei vieţuiri de lux şi de plăcere.   El era simplu în vieţuirea sa; îi plăcea să se instruiască despre toate.  Păzeşte-te de viclene gînduri, pentru că nu va înceta vrăjmaşul să-ţi aducă aminte de vieţuirea cea mai dinainte.  Vieţuirea lui aici n-a putut fi decît mizerabilă.  Acelaşi fel de vieţuire va continua şi în perioada următoare... pînă la venirea slavilor.  Împreună vieţuirea să sprijineşte dă toţi, cu cea de o potrivă dragoste către toţi.  Cum se face dar că... cu aseminea frumoşi tovarăşi de vieţuire să nu aibă cele mai nobile sîmţiri?  Tatăl nostru, după o fericită vieţuire casnică de treisprezece ani, bolnăvindu-se... au răposat în Domnul.  Introducerea liturghiei slave la toţi romînii nu este aşadar decît încoronarea vieţuirii romînilor împreună cu slavii.  Este vorba nu de un substrat comun din vremea unei vieţuiri comune, ci de o comunitate populară, o unitate de cultură pe un spaţiu întins.  Ales-am dară pre aceasta să o aduc spre vieţuire împreună, ştiind că va fi mie sveatnec celor buni şi învăţătură de griji şi de mîhnire.  Cele trebuincioase de hrană şi de vieţuire.  Vieţuirea oamenilor nu să urmează afară în cîmpuri, ca a dobitoacelor celor necuvîntătoare, ci negreşit ei au trebuinţă de case.  Fota este o modificare a rochiei reclamată de soiul locurilor de vieţuire.  Reprezintă arheologic – stratigrafic o îndelungă vieţuire pe acelaşi loc.  Pe teritoriul aceluiaşi sat mai apar urme de vieţuire în secolele de început ale erei noastre.  Fiindu-ţi vieţuirea sus în ceriuri.  Locul original de vieţuire şi înmulţire al ploşniţei... nu sînt casele omeneşti, ci ea de regulă se importează din afară sau de prin alte case.  Corpul acestora este cilindric, alcătuit exclusiv pentru vieţuirea pe apă. Dacă... vieţuirea copilului nu va fi sigură, încredinţîndu-să creşterea lui mamei, care s-ar discoperi nevrednică,... atunce să îndatoreşte tatăl a-l depărta de la ea.  Toate acele de care un om are trebuinţă spre vieţuirea sa.  Lipsită de cele întăi trebuinţe ale vieţuirii  Scopul economiei este ca economul singur să-şi producă toate cele trebuincioase pentru vieţuire şi prisosul să-l înmulţască.  Să poată retrage aceşti bani, spre vieţuirea sa în vreme de lipsă.  Fiinţi problematice care trăiesc făr’ a avea nici un chip de vieţuire.  Mijloace de vieţuire  Ieşiţii din temniţe,... ieşind fără nici un capital, se găsesc goi pe drum şi n-au alte mijloace de vieţuire decît a fura iarăşi.  Lipsit de mijloace de vieţuire,... el, sărmanul, a rămas ca un mort printre vii.  Aducînd ea pre oameni de la vieţuirea cu rădăcini şi cu ghindă, la întrebuinţarea pînei.  vieţuiri 
   
    -ţu-i-. -itate 
    Să fim volnice a ne lua tot venitul şi dejma de pe drepte moşiile noastre, din toate rodurile pămîntului şi din cele vieţuitoare mişcătoare dobitoace, după vechiul obicei al pămîntului  Dintre toate neamurile acum vieţuitoare, nice una nu face stihuri după metrul elinilor sau al latinilor.  Pruncul şi bătrînul să ivesc şi pier ca orice altă fiinţă vieţuitoare.  Şiretenia... este proprie tuturor fiinţelor vieţuitoare.  Criticele lui se atingeau numai şi numai de filozofi, atît răposaţi, cît şi vieţuitori, şi de ale lor sisteme, pe care le lua în rîs.  Daca acest d  ar fi avut curajul pe care pretinde a-l avea azi, cînd orice fiinţă vieţuitoare îl dispensează de răspundere, ar fi sfîrşit de-a doua zi după 11 fevruarie cu sine însuşi. Părintele Anania se făcuse mai mult moaşte decît fiinţă vieţuitoare.  Se părea că este totul pustiu, ca şi într-o singurătate, unde nu mai sînt fiinţe vieţuitoare, căci toţi şedeau... în o adîncă tăcere.  Thomas Mann... vorbea... de conştiinţa preistorică a omului vieţuitor cu zeci de mii de ani înaintea erei noastre.  De iubeşti pe mîndra mea, Vin’ cu mine-a te lupta, Şi de-i fi biruitor, Fi-veţi voi vieţuitori, Dar de te-oi birui eu, Să te ierte Dumnezeu!  Acea fată... s-aseamănă c-o floare, Unde sînt vieţuitoare Gîndul şi-inimioara mea.  Izbăvit-ai sufletul mieu de moarte, ochii miei de lacrămi şi picioarele meale de lurecare; ogodescu între Domnul în lumira viilor  vieţuitorilor  I să închina Vieţuitorului în veacii veacului.  Vieţuitoriul dintîiu asămăna-să leului, al 2-lea vieţuitoriu asămăna-să viţelului.  Începură a umbla toate vieţuitoarele prin muţi şi prin văi.  Vieţuitorii se numesc toate făpturile care trăiesc, se mişcă, sîmţesc. Vieţuitoriu iaste neam sau fealiu, care cuprinde şi lei, şi cai, şi boi, şi oameni, şi furnici.  Ce sînt încălţămintele, fără piei de vieţuitori?  Toată vieţuitoarea să iubeşte pre sine.  Socoteala lui... că toate celelalte vieţuitoare, afară de om, sînt lipsite de simţire,... aceasta nu de toţi s-au priimit.  Acum... lumea este mai blîndă, şi pielea leului o întrebuinţează şi alte vieţuitoare.  Omul... ţine mijlocul lanţului celui nemărginit al fiinţelor care începe de la Ziditor şi se pogoară pînă la cea mai mică şi proastă vieţuitoare.  Toată sfera de lucrare a unui vieţuitor să mărgineşte întru a căuta hrană.  Soarelui şi lunei prosforîndu-le pîrge ca unor vieţuitori trupeşti din toate producturile.  Sînt multe vieţuitoare care pot lung timp... fără apă trăi.  Trupul meu... să se unească cu ţărîna cea hrănitoare a tuturor vieţuitoarelor din care s-a zidit.  Printr-înşii vom cunoaşte plantele, mineralile şi vieţuitoarele folositoare  Orice vieţuitoare iubeşte primăvara.  Toţi vieţuitorii vor muri.  . Fiecare vieţuitor răspunde într-un fel ori într-altul la dureri, la lovituri.  Ţăranul ar fi folosit foarte, dacă dintre toate aceste vieţuitoare n-ar lăsa să intre în casa lui decît pisica.  Cel din urmă venit dintre vieţuitoare, omul, ce tîrziu e de sine stătător!  Privazul îngust al uşii se umplu cu un fel de dihanie, căreia cu greu i-ai fi putut hotărî un loc pe scara largă a vieţuitoarelor.  Printre bîzîitul... vieţuitoarelor fără cuvînt, eu mă apropiam treptat de rosturile înalte ale voinţei dumnezeieşti.  În univers totul evoluează: sistemele siderale,... stările materiei, speţele de vieţuitoare.  Pe faţa pămîntului, vieţuitoarele s-au primenit într-una, după condiţiile mediului.  Omul este cea mai ciudată vieţuitoare a pămîntului.  Felurite soiuri de vieţuitoare trăiesc... pe puntea şlepului de fier.  Razele ultraviolete sunt foarte primejdioase pentru vieţuitoare.  Poporul s-a apropiat de păsări mai mult decît de alte grupe de vieţuitoare.  Poetul trăieşte într-un univers domestic, în care înfăţişările şi moravurile vieţuitoarelor îi sînt bine cunoscute.  Podul plutitor... pare o ciudată corabie. O corabie a lui Noe, încărcată cu vieţuitoarele pămîntului.  Fiecare vieţuitoare luptă să-şi scape viaţa.  Dacă în ghicitoare se compară două vieţuitoare, acestea sînt cu precădere din specii cît mai depărtate.  Studiul resturilor vieţuitoarelor care au trăit cu mult înaintea epocii noastre... ne arată că vertebratele au trăit în toate mediile de pe suprafaţa pămîntului, din cele mai vechi timpuri.  Vieţuitoarele bălţii... îşi au rînduielile lor.  Pămîntul este mama vieţuitoarelor şi trebuie  socotit ca o femeie din sînul căreia se naşte tot ce e viu.   Viu vieţuitoriul  în agiutoriul Susului, în cuperemîntul Dzeului de ceriu încurţi-se. Creşterea sa... era lipsită de modurile cele blînde şi plăcute care ar fi trebuit mai alese, spre a căpăta favorul unei principese vieţuitoare în sînul curţei imperiale.  Dat-am Domnia mea această poruncă... ca ea să fie de mare credinţă... tutulor ţăranilor cîţi să află vieţuitori în ţara domniii mele  Adam şi Eva sînt de Dumnezău făcuţi; carii amîndoi sînt sămînţa şi temeiul înmulţirii tuturor năroadelor şi neamurilor omeneşti, oriunde vieţuitori supt soare.  În orfanothrofia de obşte îl cruţă... şi în numărul vieţuitorilor puindu-l, la cei mulţi orăşeni ai săi îl adaoge.  Zidii beserică şi o frumuseţai cu de toate podoabele şi o sfinţii şi tocmii vieţuitori cu obşte, 40 de călugări  Din cele din afară venite milostenii date... pentru cei dinăuntru obştie vieţuitorilor schitelnici... să deie şi celor din afară oarecare parte din milosteniile acele  Auzindu-te cineva, ar crede că eşti un vieţuitor din lună.  Un alchimist vieţuitor nu în tenebroase şi inspirate odăi.  Florile... pururea vieţuitoare ale sfinteei Evanghelie strîngînd aducem.  Să intrăm mai departe în esaminul societăţii religioase, singura societate vieţuitoare şi fecundă.  Corpurile din natură se deosebesc în corpuri brute sau anorganice, ca mineralele, şi în corpuri vieţuitoare sau organizate, ca plantele sau animalele.  De la materiile intens radioactive pînă la materia organizată şi vieţuitoare, diversele forme cunoscute de condensaţiuni energetice sînt stadiile unei evoluţiuni neîntrerupte.  Moartea iaste lipsirea vieţii, carea făcîndu-se îndată înceată toate lucrările cele vieţuitoare, care au fost sufletului şi trupului de obşte.  Cu fieşcare respiraţie întră acest aer... în plămîi la sîngele aflător acolo şi îi dă putere vieţuitoare, adecă îl face oxigenat.  Boale au vindecat cea întru tot puternic(ă) împărătească cu această vieţuitoare apă  Cu această putere vieţuitoare a lui Petru s-au rădicat sănătos din pat... Enea, carele zăcea de 8 ani, slăbănog.  Să iubeşti pre D mnezeul tău cu toată inima ta, această e partea omului cea însufleţitoare  ; şi cu tot sufletul tău, aceasta e cea vieţuitoare  Pre om zidindu-l din ţărnă i-au suflat suflare vieţuitoare.  -ţu-i.  –  vieţuitori, -oare.
    -tor 
    Lucrarea înţelegerii cere multe vieţuoase puteri, care nu se pot da fără paguba organelor fireşti.  -ţu-os.  –  vieţuoşi, -oase.
    -os.
    Uscatul şi apa nu era dispărţite una de alta, nici se afla undeva plîntă sau fiinţe viezătoare.  Viaţa se înţelege... starea naturală a unui viezătoriu, în care are însuşirile de a respira (resufla), a simţi cele dinăuntru şi cele din afară contacturi (atingeri).  ... pune în mişcare fiinţele viezătoare şi le conduce cătră scopul sau destinul lor.  Fără puterile viezătoare (vitale) ale omului este cu neputinţă să se prefacă această materie... în trup viu şi puternic.  viezători, -oare.
    via3 -ător.
    Meles meles Acesta e iară darul, carele de la ei veţi lua: aur, argint, arame, mătase galbenă, mătase mohorîtă, mătase roşie, mătase albă, păr de capră, piiale roşită de areate, piiale de viedzure. Fă deasupra acestui coperemînt în cort şi alt coperimînt den piei roşite de areate, mai deasupra acestuia fă şi alt coperemînt încă den piiale de viezure.  S-au împuşcat în acest an 65 de urşi, 685 lupi şi o sumă de vulpi, viezuri, jderi.  L-am văzut îngălbenind, sculîndu-se în picioare,... cu ochii holbaţi şi speriaţi, cu părul de pe cap zbîrlit în sus ca spinarea unui viezure.  Viezurii cu perii suri, lungi şi drepţi ca ţepele... ies numai noaptea din vizuini.  Ca un cal să fie totdeauna frumos şi gras, i se anină la ureche coadă de gezure.  Un pui de viezure... alerga după umbra ascuţită a urechilor lui.  Bursucul, zis şi viezure,... este unul din animalele de la noi, care aduce mai mult bine decît rău.  Viezuri, cu ponosul de leneşi, prăsiţi în malurile rîului, şi-au lăsat blănurile pe gardurile noastre.  Viezurele îşi sapă vizuina cu mai multe ieşiri.  Viezurele se nutreşte cu diferite rădăcini, ghindă, porumb, cartofi, napi,... cu animale, ca şoareci, şerpi.  Vulpile, viezurii, dihorul şi alte animale îşi sapă vizuinile lor în sol.  Semăna cu un viezure cu o dungă albă trasă pe frunte pînă la nas şi avea părul puţin zbîrlit de o culoare... albăstrie.  Comanda de la Braşov o blană de viezure, una de helge şi un colier de mărgăritare.  Bursucul (viezurele) îşi face vizuini prin pădurile ţării noastre.  Din blana de viezure se confecţionează pensule şi pămătufuri.  „Viezune” este o falsă regresiune a lui „viezure”,... care nu era posibilă decît la nişte rotacizanţi.  Ce să dai pept cu turcul,... că nu te lăsa nici să-i vezi, şedeau ascunşi ca viezurii sub pămînt.  Ce ochi de drac împieliţat avea Mogîldea; şi ca o viezure îşi răsucea capul – o clipă n-avea astîmpăr.  Cu simţul lui de viezure, pricepu şi se puse la mijloc.  Ce minte ageră şi ce căutătură de viezure în acei ochi!  Bătrînii se trag iarna lîngă vatră ca viezurele-n vizunie.  Ochii mici ca de viezure clipeau des.  A trecut cu privirea lui vie, de viezure, la soldatul dormind cu gura căscată.  Din oglinda spectrală şi învălurată îl privea cu ochi de viezure o figură lunguiaţă.  Ţigani cu ochi de viezuri, uscaţi ca nişte şipci.  Privea cerul... jinduind aghioasele ce trăgea cazacul pitit tot timpul ca un viezure în bordei.  Vlăjganul se pomeni încălecat de alt negricios,... cu o figură ascuţită de viezure.  Bragagiul..., văzîndu-l atît de des pe acest muşteriu la el, se mirase la început, dar pe urmă, cînd profesorul cu bărbuţa ieşită în faţă şi ochi de viezure îi cerea al şaptelea pahar de bragă..., se supăra.  Intra în odaia lui şi stătea acolo ca un viezure,... se pare că citea sau scria. Începu să povestească o istorie cu o ingineră tînără..., „un drac tînăr cu ochi de viezure, cu ghiare subţiri, care îi răscoliseră ficatul”.  Ilinchei ciupitei i-a ros viezurea minţile.  viezuri  viezure  viezune,  -işte viezuroaice.
    -oaică 
    viezuroaie.
    -oaie.
    viezuroi.
    -oi.
    Viezuros şi fără de astîmpăr, prichindelul intra şi ieşea din tainiţele Dunării, răscolind ca un cobold al apelor cu tot soiul de unelte măruntaiele fluviului.  viezuroşi.
    -os.
    Este datină ca atît mirele cît şi mireasa să-şi aleagă, înainte de cununie, cîte doi sau şi  mai mulţi feciori, carii în decursul nunţii sînt îndătoriţi  să-mplinească mai multe funcţii. Feciorii aceştia... se numesc... pe Tîrnave vifeli,... în jurul Satmarului velfii.  În fruntea tuturor nuntaşilor merg vifelii, patru la număr şi anume: doi ai mirelui, iară ceilalţi doi, ai miresei.  Vifelii îmblă din casă în casă cu ploşcă cu vin şi cu prime prinse în umăr.  vifeli.  –  vilfei,  velfii   
    vőfé, vőfi 
    Druscele în cele mai multe părţi ale Transilvaniei se numesc surori de mire şi de mireasă...; pe Tîrnave, deavere,... în Munţii Apuseni vifeliţe.  vifeliţe. -iţă Vifleimaşii sunt purtătorii cutiei cu mămuci.  vifleimaşi -aş Cu duhul vihorului zdrobit-au corabiile Tarsisului. Venriu înlontrul mariei şi vihorulu neaca-mea.  Să nu neace mere vihorul  apelor, nece să înghiţă mere adîncatul. Afară mare frigu iaste şi mare vihor; n-am capul unde-mi închina  Să nu neace mine vihorul apelor, nece să înghiţă mi-       ne adîncatul.  Ieşi un vihor mare din noor şi lua o piatră mare foarte în el şi o purta vîntul ca o frundză  Scorni vînt cu vivor, şi porni ploi cu grindine.  Fu de năprasnă un sunet din ceriu, cum are sufla un vînt mare cu vivor.  Vivor mare fu în mare aşia cît să mai acoperiia corabiia de valuri.  Să scorni vihor de vînt mare, iară undele întra în corabie.  Nu preste multă vreame, să lovi întru ea vînt cu vihor, carele să cheamă evroclidon.  După multă furtună şi vreme rea (vivor  ), dacă văd oamenii senin şi linişte, se bucură.  Copacii cei mai înalţi mai multe vivoară şi mai mare vînturi sprejenescu.  Să scornisă un vivor den sus cu ploaie dirept în faţa oştii lui Vasilie Vodă.  Vivorul apei să nu mă tragă, Să mă-nghiţă genunea cea largă.  Să scorni vivor mare şi-ntunecă locul tot unde sta ei.  Să nu mă prăpădească viforul apei, nici să mă înghiţă adîncul.  Strigară cătră D mnul cînd să necăjiia ei şi den nevoile lor scoase-i pre dînşii, Şi porunci vihorului şi stătu spre abur, şi încetară valurile ei.  Să scorni de cătră pustie vihor de vînt mare şi scutură tuspatru unghiurile casii  Dentru măniia lui Dumnezău, de pripecul soarelui şi de vihorul vînturilor, au fost arşi şi risipiţi de pe stîlp  Şi străluci Domnul de la răs ă rit şi-ndat ă  tunet cu glas de duh cu vivor, ca s ă  caute toţ şi să-l vaz ă  pre dînsul  De năprasnă din toate părţile şi marginile pămîntului holburi, vivore, tremuri, cutremuri, tunete, sunete, trăsnete, plesnete scornisă.  Troianii omeţilor de vivor şi vicol în toate părţile spulbăraţi şi aruncaţi cărările... le acopăr şi le ascund.  Se lasă vînt cu vihor pre Dunăre, şi atunce... oştile... rămaseră... pîn să potoli vîntul.  Într-această sară, s-au rădicat un vînt mare cu vifor, cu ploaie, şi atîta s-au înălţat pulbere, cît agiungea la nori  Avgust, plecat spre vihor şi pripec.  El să lupta împotriva vînturilor şi a viforului, plutind aşa între viaţă şi moarte  După ce au încetat Elius a vorbi, zis-au D mnul lui Iov prin vifor şi prin nor.  Fără veste să fie venit nouri şi o ploaie foarte răpide cu vivor, şi aşă s-au potolit focul.  Ce socotiţi că va fi atuncea cînd va pune mîna pre tunete, pre fulgere, pre vihore şi pre cutremur?  După ce trece viforul şi ploaia, mult ţîmpor zace pre pămînt.  Fulgerile să slobozea prin nori, trăsnitele, viforul, vînturile, valurile, toate acestea înfăţişa înaintea noastră închipuirea unii morţi fără de scăpare.  Mînia Domnului... ne-a venit cu vifor mare şi vijălie nespusă, cu cutremuri şî cu cea mai mare uscăciune.  Este un trecător zgomot de valuri ce mai rămîn După vifor, şi slăbite se lupt în al mării sîn.  Viforul este un vînt mare de 25 urme pe secundă.  Un vifol să rădică, cu trăznete şi fulgeri, şi aruncă gloanţe de gheaţă. Straşnicul vifor întinde aripi de gheaţă.  La 19 şi 20 martie a tot nins, ghifor, şi la 26 martie am mers cu săniile la pădure  La platan, cînd îi bate viforul şi sînt în pericol, aleargă subt el la adăpostire.  Amîndoi au rămas singuri din grozavnica perire, Cunjuraţi de negre ape, de-acel vifor furios.  Dulcea ta privire era încîntătoare Ca-n viforile iernii o zi de dulce soare.  Într-acele nălţimi stîncoase începe a se vesti asprul timp al iernei prin vifore şi prin furtuni.  S-a şi stîrnit un vifor cumplit – cu lapoviţă în două–, de nu vedeai nici înainte, nici înapoi.  Prin urletul viforului i se pare c-aude glasuri de oameni.  O mînie de vifor zguduie ferestrele.  Luptă de ţînţari a vedea, e semn că are să fie vifor mare.  Urletele viforului înecate prin huzdoapele din pădure, prin văile adînci, izbucneau cu putere spre culmi, unde stejari şi carpini tineri se înclinau pînă la pămînt.  Urmează o învălmăşire de munţi ninşi, peste cari trece viforul în toată puterea lui sălbatecă.  Viforul noap-      tea-nălţa în calea grăbitelor trenuri albele lui baricade  de-omăt, strămutîndu-le-ntr-una.  Coliba în scurt timp cade jertfă viforelor ce bîntuie la munte.  Viforul şuiera, gemea şi urla în răstimpuri, cu glas acum de frunze spulberate, acum de codri zbuciumaţi.  Femeile suiau la tămîiat pentru sufletul celor... morţi de moarte năprasnică în iernile pline de vifore şi de ninsori.  Laturile saielelor se continuă cu nişte aripi („apărători”) foarte înalte ce servesc ca adăposturi contra viforelor.  S-a pornit un vifor cumplit, cu zăpadă schimbată întîi în lapoviţă, apoi în ploaie.  După cutremur, la trei zile, a venit de cătră asfinţit un vifor mare, cu pietre de gheaţă amestecate cu ninsoare.  Viscolul din ziua sosirii mele în Chicago a întrecut cu mult viforul din Madison.  Turmele erau luate de furia viforului şi purtate în neştire împreună cu ciobanii lor.  În noaptea cînd ne-am predat, era vifor şi ninsoare.  Şi unde s-a pus, maică, p-o zloată, p-un vifor şi o ploaie de parcă turna cu găleata.  Dă multe ori viforu ne-a nemeţit.  Bate, vîntule, mai tare, Dorul din lume să piară; Şi bate cu vifor greu, Doară scoţi şi dorul meu.  La baltă mi-am plecat,  D-un vifor mi-a viforat, Grea zăpadă mi-a picat, Oile le-a nămeţit, Dulăii mi-a risipit.  După senin vifor vine.  Vînt semănară şi vivor secerară.  Trestia înduplecată de vivor nu să frînge.  De năprasnă-i sufla îngerii cei cumpliţi ca un vivor neşte pleve.  Va veni voao fără veste gîlceava, şi surparea asemene vihorului va fi.  Primăvara iese un feliu de muscă mitiutică... şi ca roii iase multă fără seamă,... ca un vifor întunecat să porneşte.  Sta-va împotriva lor d hul puterii, şi ca un vifor va vîntura pre ei, şi va pustii tot pămîntul fărădelegea.  Ce strigăt, ca un vifor, printre stînci a răsunat?  Acest nume amar-dulce, vijălos răsună-n mine... Şi ca viforul pe frunze, smulge, rumpe-a mele vine.  n gloată fiecare ca viforul pătrunde.  Astfel îţi e cîntarea, bătrîne Heliade,... Cum se răzbună-un vifor zburînd din nor în nor.  Nu pierdu nici o clipă, ci căzu asupra lor ca o mînie dumnezeiască şi ca un duh de vifor.  Ce slabă eşti!  N-ai glas de vifor, să jeleşti.  Uşa prăvăliei... se izbi peste dînsa şi un băiat ieşi ca un vifor.  Ţiganii lăieţi... treceau ca viforul prin satul nostru, de cîteva ori pe an.  Deodată... sosiră, aduse ca de un vifor aprig, bătăi şi larmă mare de clopot.  Umblau ca viforul prăvălind toate în dreapta şi în stînga; adunau sub harapnic pe creştini şi-i mînau ca pe turme în fugă grăbită spre răsărit.  Pîrîitura arderii producea..., din cînd în cînd, răbufneli ca de vifor fierbinte.  Răspunsul lor e ca un vifor care zbuciumă văzduhul.  Ca viforul s-au fost năpustit la Fiereni.  Foc şi piatră pugioasă, duh de vihor partea păharrele loru. Aşteptaiu Zeul spăşitoriul mieu de nişchitu sufletul şi de bure  vihorru Ca focul ce arde dumbrăvile, ca văpaia ce aprinde pădurile, Aşa mări-i cu bura  vihorrulu  ta, şi cu mănia ta turburi ei.  Se scorni negură întunecată şi vihor iute pre creştini.  Foc, spuză, vînt şi vihor să fie partea paharului lui  Volnicu-i tot creştinul de furtuna a... marelui vihor a lumii să fugă şi în mînăstire să meargă să se încuie  Nedejduiam pre Dumnezău, pre cel ce mă mîntuiaşte de împuţinarea sufletului şi den vifor.  Ca focul carele va arde dumbrava, ca para carea va arde munţii, Aşa vei goni pre dînşii cu viforul tău şi cu urgia ta vei turbura pre dînşii.  Între crierii Leului şi tîmplele Vulturului vivor de chitele şi holbură de socotele ca aceasta să scorni.  Vivorul înstreinării şi holbura rătăcirii nemaiputînd suferi, capetele plecîndu-şi, cerbicea supt greu şi aspru giugul tirăniii... îşi plecară.  Aşteptaiu pre D , cela ce era să mă măntuiască den puţinarea firii şi de vivor  Izbăveşte-mă de viforul cel protivnic şi de supărările cele de multe feluri.  Purtat de viforul valurilor poftelor.  Drepţii vor avea odihnă, iară păcătoşii vor ţipa;... drepţii vor fi întru linişte, iară păcătoşii întru vifor şi întru pierzare.  De la acel fealiu de loc fuge departe orice turbare şi vifor de război.  O, cîte viforuri avem împrejur   pînă cînd umblăm învîrtindu-ne întru adînc.  L-au ales a fi cîrmuitor ca să ne scoaţă din furtuna şi viforul ticăloşiilor la limanul fericirii.  În acest vifor obştesc, Singura a ta scăpare în casa mea îţi gătesc.  Melanholie, pace Veghează lîngă morţi,... Al vieţii vifor tace L-ale odihnei porţi.  Opreşte-l de la aceste bunuri cereşti... şi vei vedea cum se va deştepta într-însul teribilul vifor al pasiunilor, care-l va tîrî în prăpastia tuturor crimelor.  Ei scot din a lor arcuri un vifor de săgeţi.  Nu vezi că palidă-mi e fruntea şi scurtă răsuflarea Sub viforul ce naşte în mine răzbunarea?  Căsuţele albe... ale satului... par a fugi din marginea apei, gonite de amintirile războaielor, speriate încă de viforul morţii, care de-atîtea ori şi-a făcut pod de gloanţe între cele două ţărmuri.  Cîmpia geme cruntă, Ei se retrag întruna şi viforul înfruntă.  Şi aici, în acest loc, de evlavioasă amintire, a trecut acelaşi vifor de nimicire ca şi în alte biserici şi mănăstiri ale Bucovinei.  Nu mi-s umezi ochii, Oricîte vifore mă frîng.  Cînta... ca un somnambul, şi cînd sfîrşi, se înălţă în văzduh un vifor nemaipomenit de aplauze.  Cît a pirotit cu gîndul la viforul prin care trecuse... rămăsese mereu încredinţat de înţelepciunea căpitanului.  Toţi..., cînd te gîndeşti bine, au fost nişte apostoli, care au îndurat sărăcie..., care au trecut printr-un vifor de nemulţămiri şi vorbe rele.  Cînd Şatun cea prea frumoasă a năvălit sunîndu-şi brăţările... i se zbătea sînul ca de un vifor al durerii.  iera moarte, un vifor mare dă moarte.  Valuri se varsă şi vifor ei vin.  Vifor trece pe lîngă ei un voinic frumos,... călare pe un cal.  Bolnavul de vivor simte o durere mare prin falcă, măsele şi obraz. Se vindecă descîntîndu-i-se în sare c-un cuţit de găsit.  Viforu cu viforoaica, Buba cu buboaica, Brînca cu brîncoaica... Să piei... Din măsele,... Din dinţi.  Viforul cu viforoaica A intrat şi s-a încuibat la (cutare), În creierii capului,... În dinţii şi în măselele lui.  Fugi, vivor învivorat, Nu umbla în măselele (cutăruia) Ca un cîine turbat.  Vivor vivorat, Nu umbla ca un cîne turbat.  D-o fi vifor, d-o fi roşaţă, D-o fi năjit, să potolească: Dorul,... Brînca, Buba, Viforul De la (cutare), Din dinţi, Din măsele, Din gingii.  Vivor, nu vivora, Nu junghia;... Ieşi din măsele, Ieşi din dinţi, Ieşi din tîmplele capului.  Stu viori, Stu vioroańe,... Fugiţ, Duceţî-vă.  vifór  vifoare vifore viforuri.  –  vihór,  , vivór,  vivoare viór,  Mă simţii cufundat ca într-un nor întunecos şi un vîrtej viforatec mă-mpinse... dupe urmele tale.  Un vîntişor mai galeş decît viforatecul crivăţ al iernii goneşte iute, iute norii.  Iată, cu zîmbetul blînd al lumilor tată privind-o Astfel precum viforatecul cer prin zîmbet îl face Iarăş senin.  Se-nveseli Ulise De drag că-şi vede ţara, după spusa Copilei viforaticului Joe, Minerva Palas.  viforatici, -ce -atic Dar-ai, Doamne,... De cu seară ploi, ninsoare, Peste noapte viforeală.  viforeli.
    eală 
     Ca duhul viforelului ca ghiocelul cîmpului... AŞA Iubitul meu fălos.  El nu aude alt decît mişcarea dulce ce făcea frunzele fiindcă viforelul adăia.  Să-ţ vină Bihorel de vînt Să te bihoreşti Să nu putrezăşti.  viforele el. Viforează înfricoşat, cum n-a mai viforat de mulţi ani.  . Azi-noapte a viforît şi a nins.  Culcă-te ca să dormim, Că n-a nins, N-a viforît, Vînt de vară c-a bătut.  Zile întregi a nins şi „munteanul”... a viforît turbat.  Vînturi... îmi viforau jur-împrejur.  Tocmai în vad, măre, venea, Parcă un vifor viforea.  Şi la baltă mi-am plecat, D-un vifor mi-a viforat, Grea zăpadă mi-a picat, Oile le-a nemeţit, Dulăii mi-a risipit.  Cînd la baltă mi-am plecat, De-un vifor mi-a viforît, Grea zăpadă mi-a căzut, Oile mi-a-nămeţit.  Vivor, nu vivora, Nu junghia,... Ieşi din măsele, Ieşi din dinţi.  Brîncă băşicată, Cuţitată, Viforată... Nu cuţita, Nu vifora... Ieşi de la (cutare) Din dinţi, Din măsele.  Rrăpită fu corabia de nu putea se protivească-se vîntului... Şi aşa purrtaţi eramu foarrte vihorriţi noi, demînreaţa lepădare făcea, şi a treia dzi cu ale   mînru veatrila corabiei lepădămu.  Şi hrăpindu-se corabia şi neputînd să stea împotriva vîntului, slobozindu-ne, ne duceam... Şi vîrtos viforîndu-ne noi, a doao zi lepădare făcea. Şi a treia zi, cu mînile noastre unealtele corabiei am lepădat.  viora În această zi, bărbaţii nu lucrează nimic la cîmp, pentru că mătcălăul viorează... bucatele semănate şi se aduce trăsnet.  Svînta cruce iaste agiutoriu credincioşilor putere slabilor, izbăvirea celora ce sămt în primejdie, soţie celor sînguraţi, adăposteală celor vivorîţi de furtuni.  Necazurile şi asuprelele celor rele şi feliuri de patimi viforăsc smeritul mieu suflet.  Deşteptaţi pe acei ce sînt chemaţi la arme, ca să împileze pe vrăjmaşii ce viforăsc biserica lui Hristos  viforăşte viforă viforeşte Dofinul Carol... învăţă o mare lecţie de politică de intrigile patrizilor... din care, folosindu-se, ştiu să liniştească viforările patriei sale.  viforîri.  –  Dzise şi stătu duhulu vihorit, înrălţară-se undele lui. Dzise şi stătu duhul buriei  vihorit  vivorîtu  şi rădicară-se undele lui. ca nişte nuîri de vînt viforît purtaţi, în toate vremile şi în toate părţile, căde asupra împărăţiii romanilor.  Vîntul vivorît sau aerul tare clătit, tocmit şi frumos viersul muzicăi alcătuit, de la cît de ascuţitele la audzire urechii abătîndu-l, neaudzit îl face.  Pătru ce-m făcea? Scotea luce săbioară... Şî prin turc  că-m abătea Ca un vînt viforît Pint-un pomet înflorit.  El în turci se repezea, Ca un vînt viforat În-  tr-un pom mîndru-nflorat.  În săbii că se ciocnea Şi prin tătari abătea, Ştii, ca un vînt viforît Pen-     tru-un pomet înflorit.  Vivor vivorat, Nu umbla ca un cîne turbat.  Bubă albă,... Bubă viforîtă, Bubă întăciunată... Să piei, Să răspiei, Să te duci.  Brîncă băşicată, Cuţitată, Viforată... Nu cuţita, Nu vifora... Ieşi de la (cutare) Din dinţi, Din măsele.  În ziua de înfricoşata judecată să nu vază slava lui Dumnezeu, şi foc şi spuză şi vînt viforît  să-i fie partea păharului lui împreună cu Iuda şi cu Aria i cu coama Viforîtă Şi cu coada bici făcută.  Nu, suflete, nu te teme, N-ai frică tu d-acel ceas, Viforîta  d-aci vreme, Tu ştii bine c-oi s-o las.  viforîţi, -te.  –  A zis cea cu ochii de fulger, Palas Atene, de mîn-apucînd pe vifornicul Ares: „... Haide-napoi să pornim, fugind de a lui Zeus mînie”.  Ei se iubeau unul pe altul gingaş şi amar, cu patimă vifornică, prin vreme pămîntească.  Ceea ce zideau dascălii, cu trudă şi credinţă – dărîma vifornic această dihanie în cumplita noapte a pilduirei sale satanice. vifornici, -ce.
    nic Căzură îndată toţi idolii de să feceră fărîme mănunte şi veni mare vivorniţă de-au împrăştiat zdroburile lor.  În vivorniţă într-aceasta la locul pomenit aflîndu-să,... nu puţintele păţiră.   Viforniţa se porneşte, vîntul creşte.  Cînd era cîte-o givorniţă cumplită... nu mai ştia ce să facă.  Se porni o givorniţă şi-o vreme urîtă, că te orbea omătul, iar vîntul mai se-ncumeta să te prăvală la pămînt.  Puteai să te prăpădeşti pe viforniţa asta.  De viforniţa păgînă Se-ndoiesc nucii, bătrînii.  Cu toată viforniţa de afară... am plecat.  Nimeni nu mai vrea să ştie Ce viforniţă e-afară.  Cînd este însoţită de omăt, furtuna se cheamă şi vifor..., viforniţă, vihorniţă... givorniţă... ghihorniţă, ghivorniţă, vicol.  În nopţile de iarnă, cu viforniţele năprasnice, el nu stătea în cuşca lui.  Ghivorniţa de-alaltăieri noaptea ne-o cam răscolit turma şi ne-o răzleţit cîteva meoare.  Aveau să fie... la adăpost de ger şi de plesnele viforniţei.  Porniră prin viforniţa ce se înverşuna.  Viforniţele suflă pe-ntinderi îngheţate, Învălmăşind ca ceaţa perdele de zăpadă.  Mi-s dragi vîntoasele cu geruri, viforniţi larg dezlănţuite.  Ne găseam blocaţi de o viforniţă înspăimîn-tătoare.  Se aşternu iarna cu viforniţe.  Viforniţele astupaseră cu omăt văile.  Afară s-a pornit o viforniţă turbată, de îngheaţă şi inima din om.  Toată noaptea viscoli... În sat încă  n-ajunsesem, Că porni, duium, să vie O viforniţă tîrzie.  De cîteva zile se pornise o viforniţă ce împînzea întreaga zare. Viforniţa se înteţise şi zăpada fugea despletită pe uliţele oraşului.  Stătu o vreme... în viforniţa care se vînzolea în jurul său.   În faţa ploii, grindinii ori viforniţei sălbăticiunile... îşi caută fiecare în felul său adăpost prielnic.  În decembrie a fost o viforniţă cumplită. În vreme dă viforniţe, nu e bine să laşi cîini şi capre p-alături.  Ce zghivorniţă s-a mai stîrnit afară...!  Poezia aceasta, turnată în stihuri nepieritoare de genialitatea neîntrecută a unui poet, inspirat de dumnezeire, iată taina dăinuirei peste viforniţele vremii a epopeilor homerice.  Nu ştii în ce parte l-o fi aruncat viforniţa războiului. viforniţe  viforniţi.  –  orniţă  Viforu cu viforoaica, Buba cu buboaica, Brînca cu brîncoaica... Să piei, Să răspiei Ca spuma de mare, Ca roua de soare.  A plecat (cutare), Pe cale, pe cărare, S-a întîlnit cu viforul cel mare în cale; Viforul cu viforoaica A intrat şi s-a încuibat la (cutare), În creierii capului În dinţii şi în măselele lui.  viforoaice. -oaică 
    Stu draci, stu drăcoańe, Stu viori, stu vioroańe,… Fugiţ Duceţî-vă.  S-a întîlnit… Cu viforul, cu viforoaia, Cu năjitul, cu năjitoaia.  
    -oaie 
    , - Un nor ploios… venea asupra taberilor prea iute, cu un vînt foarte viforos.  Un pîrîu mai mult îmi place ce se plimbă liniştit Printr-o livede-nflorită…, Decît o vale umflată ce-n cursul său viforos Curge iute turburată prin- tr-un ţinut noroios.  Insulă-n valuri statornic sta În viforoasa muginda mare.  Verdeaţa se iveşte Şi cerul se dezbracă de viforoşii nori.  O viforoasă şuierătură a vîntului… îi curmă povestirea.  Un vînt viforos venit de afară prin spărtura unei ferestre trecu şuierînd peste capetele lor.  Am privit spectacolul admirabil ce-l prezintă viforoasele unde.   Privisem acest rîu viforos.  Viscolul izbeşte cu şuier viforos În faţă-i fulgi.  Noianul viforos, izbindu-şi apele de amîndouă malurile înalte ale albiei,... se răsfrîngea spre mijloc spumegînd.  Amîndoi rămaseră gîndindu-se, cu ochii în flăcările focului, ascultînd glasul viforos al vîntului.  După ploi viforoase, la viituri năprasnice, aştepţi pînă ce Dumnezeu hotărăşte apelor alinare.  Într-o noapte viforoasă... s-au stîrnit foc şi au ars biserica Voi profita negreşit de zilele viforoase pentru ca să mă pun pe lucru.  Într-o noapte aspră, viforoasă Crivăţul vuia.  În întunericul viforos al nopţilor tomnatice...   se roşesc şi se luminează.  Iarna veni viforoasă şi plină de semne de spaimă.  În noaptea viforoasă... se vor uita cum ninge.  Coliba cu staul... este prevăzută cu... o vatră liberă, în care nu se mai sfîrşeşte focul în zile reci şi viforoase.  Într-al meu suflet se-nalţ-a mea credinţă... Şi-mi ţine şovăinda, clătita mea fiinţă L-a vieţii-mi viforoase prea liniştit apus.  Timpul viforos al veacului de mijloc împărţise pămîntul romînesc în trei ţări.  Viforoasele evenimente ale acestor doi ani din urmă m-au făcut să uit cu totul manuscrisul ce zăcea în biblioteca mea.  Viforoase erau vremile cele vechi... dar oamenii se năşteau tari!  Aici... să se curme junia-mi viforoasă! Viforoasă mi-e viaţa.  Din mijlocul viforos şi turbure al Parisului, ajunsese... în acest oraş străin şi trist.  Urmări încă din tinereţea lui un principiu care îi fu... folositor în lunga şi viforoasa lui carieră.  Traiul în casa lui era tot mai viforos.  Urmează anii viforoşi ai revoluţiei, Romînii bănăţeni, asupriţi bisericeşte şi politiceşte, se mişcă.  Toate în Moldova, domnule de Marenne, sînt scurte, trecătoare şi viforoase: şi cele bune şi cele rele.  Întîmplări ale tinereţii, evocări din viforosul nostru trecut... le-a povestit cumpătat şi simplu.  Se vizitează cula de la Curtişoara din Gorj, prilej de a ne plimba gîndul prin trecutul viforos al Olteniei.  De începutul vivoros gînd a să părăsi nu putu.  Aliniatele despre finanţele statului au produs... dezbateri viforoase.  Ţara... era plină de o astfel de poezie, mai sălbatecă, mai crudă, mai viforoasă şi mai adevărată, adică războiul.  A vorbit şi a jucat natural chiar în scenele cele mai viforoase.  Începu să plîngă greu şi cu suspin înăbuşit şi viforos.  Poetul nu s-a insuflat... din viforoasa poezie rusă.  Sînt jocuri viforoase prin bătături de han.  Doina plîngea pe strune, tălmăcind o patimă adîncă; creştea tremurînd şi gemînd, alerga în plîngeri viforoase prin inimile tuturor.  La atac vor fi viforoşi şi înspăimîntători ca puhoaiele verii.  Ţinuta mîndră, ochii mari şi ageri,... zborul viforos..., au făcut din şoimi, la toate popoarele, un simbol de luptă, de vitejie şi dibăcie în atac.  Numai... un compozitor foarte talentat e îndreptăţit să se încumete a comenta o creaţie viforoasă de felul aceleia a lui Delavrancea.  Ştia... că numai în această îmbinare stă marea, tulburătoarea, viforoasa, dulcea iubire.  Sevasta plîngea viforos.  viforoşi, -oase.   .
    os.  
    . Procoveţ de zarba dentr-acelaşi vigu, pre margine uşinicu negru şi cu optu canafi Am dat un vig de atlaz  I-au dat şi lui doi cai buni şi un vig de postav . Viguri... fece... şi le dede văpsitorilor.  . O greconiţă dă tocaciului său să-i ţese trei viguri de pînză.  La Humuleşti torc şi fetele şi băieţii... şi se fac multe giguri de sumani, şi lăi şi de noaten, care se vînd şi pănură şi cusute.  Vigurile de pînză putrezeau pe fundul lăzii.  În chilii să află şi lăzi sau şi dolapuri... în cari şi pre cari să păstrează haine de purtat şi ponevi covoară, trîmbe suluri, de pînză, viguri de cioareci sau pănură din lînă etc.  Stofele se desfăceau în bucăţi sau viguri. I-a dat lui Sf. Petre vigul de cioareci şi lui Dumnezeu trîmba de pînză.  Se înălţa viguri peste viguri de postav boieresc.  Rafturile gem de viguri neîncepute de chimbrică neagră.  . Găsi timp şi loc prielnic să-i dăruiască un vig de postav englezesc Pe tine te-oi ascunde Tot în viguri de giolgiuri şi-n valuri de postavuri.  . Aşternea Valuri de postavuri şi viguri de giolgiuri.  Am venit ca să întreb De cel jig de duşulnic Ce stă-n culme necroit.  Du-te, Floare, şi te-ascunde Prin grădină, prin stupină, Prin valuri de giolgiuri, Prin viguri de postavuri.  Foaie verde ş-o lalea, Tu, Mariţă, nu mai sta, Ia calu şi foarfeca Şi vigu cu abaoa Şi croieşte-o ipingea Cu cîmpu ca vişina, Să întru-n codru cu ea.  . Eu pe tine ti-oi învăli Cu giguri mari de bumbac, Şi cu valuri de postav.  Viguri de giolgiuri La capu-şi punea.  Curuie Viguri de joljuri,Valuri de postav.  . Ş-încă, neică, -am mai visat Trei viguri de pînză lată, Calea noastră depărtată.  Să luăm, să cumpărăm Acest ghig nedojenit Ce stă-n culme necroit... Croitorii să croiască, Săbăii să săbăiască.  Omul, deacă să îngraşe de băutură şi de beţie, pînă la vig zvîrleaşte în Dumnăzău cu păcatele sale Despre iertarea păcatelor, care totdeauna va avea omul, numai de va duce în vig temătura lui Frunză verde pipirig, Farmecele-m face vig Elu e vig şi cap şi fire legiei.  Pre ce... vig s-o vedea ? Drepţilor pre... veselie, iară răilor spre ruşine viguri. víg . Copiii cari merg pe drum şi calcă în vigajuri de căruţe, li vor muri părinţii.  vigajuri.
    Am avut 16 derabe de chemeşi... 1 vigan de nanginet,... 1 cîrpă cu flori Hainele copiilor, cu chemeş şi cu cîrpe, şi cu viganuri, şi cu chepturi de moldon De mai ştempărea un an, O vedeam şi cu vigan, Şi, din opinci, cu păpuci Veştmîntul  viganul, rochia care îl avea pe sine era foarte scump şi pompos.  De douăzeci, treizeci de ani încoace,  le face vigan; viganu era mai nobil.  De-aş ajunge pîn’ la toamnă Să mă-nsor să iau o doamnă; Fie doamna de ţigan, Numai să aibă vigan Fie doamna şi ţigană, Numai să aibă vigană.  Hop! lele cu vigănău Nu eşti de ocolul meu, Ocolul meu îi tinos, Vigănău-ajunge jos.  Fie doamna de ţigan, Numa să poarte vigan Duminecă îţi dăm viganul cel nou dacă eşti cuminte Nu vă băgareţi pe su pat, că vă-mprostiţi viganele vigane  iganuri. –  vigăni,  viganauă vigán, vigána, vigánó De-aş mai hori tot de vigan, Nu aş mai hori şohan Bine că te aflu gigan Igană copilă! Iară-i ghigan cum o fost Botezul se face la trei zile după naştere. Dacă-i mai «vigan», îl botează la o săptămînă sau chiar o lună Cînele de vigan dă din coadă Prunc vigan Ala tăt atunci ar fi vigan cînd ar păţî rău vecinu.  Ce faceţi Vigani sînteţi?  Fă-ne vigani în sfinţie  vigani e.  Să se facă în fiinţa a toată adunarea cel mai aspru vigavor cilenurilor... cari au îndrăznit a face... un raport neadevărat  Sus-pominita hirtă de loc ar fi fost luată de sus-pominitul meu unchi cu insovolnicie, ba chiar şi cu vigavor I-am tras un vigavor să mă pomenească! .
    Acestea au fost răutăţile surorei tale, Ierusalime: mîndria, saţiul, bişugul de toate, odihna, în carile cu surorile sale vigăduia vigăduiesc Cînd ai fost tu amărîtă Şi floarea ta a fost dubită, Şi cînd tu te-ai vigănit Şi floarea ta a înflorit.  vigănesc vigănii ie Cureai şi săreai şi giucai în glasuri de cimpoi şi în fluiere şi în toate vigăşagurile vigăşaguri La noi aşă vighiazuit ormăghiia, cum cinea va fi dintr-alta ţara să aibă cartea  Aice să vigăzuiesc cîntările din litanie  vigăzuiesc vígezni Cînd se întorceau… cu mărfuri, li se cerea plata cuvenită de culegătorii vigesimei regale – 1 la 20.  . În anul 1609 Dieta transilvană, recunoscînd foloasele pe care negustorii greci le aduc vieţii economice din ţară, admite ca aceştia, după ce vor fi achitat vama şi vigesima reglementară, să circule nestingheriţi cu marfa lor prin oraşe şi tîrguri.  vighiţ vigheţi. –  vighiazăi. 
    L-au ţinut subt necurmată vighilare (pază).  Făcătorii de rău, furii, tîlharii... întru închisorile cele de comun spre vighilare era.  Vigilii de la poartă Bătutu-te-au şi te-au rănit, De te-au lăsat mai moartă Aceşti vigili ne-au arătat şi ne-au spus cu  de-amăruntul numirea locurilor, ce se vedeau din acest punct.  Spunea că este confinist (ceva mai mult ca simplu vigil) peste pădurile statului din acele locuri.  vigili, -e.
    Au căutat oameni înţelepţi,... i-au adunat în palata sa şi mai bine îi vighila (păzea), decît diadema şi porfira sa cea împărătească Cu un leghion  de romani vighila (păzea) Ierusalimul vigilez. –  Aceste dificultăţi... nu pot fi superioare silinţelor unei administraţiuni vigilente şi este cu putinţă a le înlătura în orice localitate atacînd flagelul... din primele manifestaţiuni.  Petronie, cleric tînăr,... poate cu o cultură aleasă, a atras atenţia vigilenţilor catolici care... îl înduplecă şi-l cîştigă pentru cauza lor.  La mesele puse la cale de Gaittany, dacă nu erai vigilent, te trezeai alături de un inamic.  Încearcă să mă îndepărteze, făcînd pe infirmiera vigilentă: „Caty, lasă-l singur, să nu-l obosim!”  O aparenţă de libertate politică, de cva-                  si-constituţionalism…permiteau forţelor economice să se acumuleze în mîna cîtorva, la umbra articolelor de lege şi a poliţiei vigilente să le asigure liniştea Serveşte ca un fel de sentinelă vigilentă care anunţă dacă sîntem sau nu pe calea bună.  Vameşii, vigilenţi, au încălecat balustradele şi veghează, ca şi cînd accidentul ar fi fost pus la cale anume, pentru a înlesni vreo contrabandă În... povestirea „Pwyll” din colecţia celtică „Mabinogion”... se vorbeşte despre un braţ uriaş misterios care se întinde să apuce un obiect preţios şi pe care îl răneşte un păzitor vigilent Instinctul erotic...  l îndeamnă, de teama prea vigilentei sale soţii, Hera, să practice un transformism pe scara cea mai înaltă de imaginaţie.  Se cere o atenţiune vigilentă şi necontenită în păduri în contra stricăciunilor acestei insecte.  O bună administraţie cinstită, experimentată şi vigilentă ar fi primul, cel mai bun şi folositor remediu.  În afară susţineau o propagandă întinsă şi vigilentă, care avea de ţintă să arate lumei civilizate că toate naţionalităţile, dar în special romînii, se simt fericiţi în Ungaria Din cauza ostilităţii agresive şi mai ales vigilente a intelectualităţii din această epocă, cele şase piese... nu-mi întorseseră nici costul hîrtiei.  O şcoală dezvoltată în condiţii optime formale,... cu un control vigilent al funcţionării şcoalei, dar fără luarea în considerare a cauzalităţii frecvenţei, nu va fi... o şcoală vie.  De aci s-a îndreptat spre Botoşani. Acolo aştepta vigilentă mînia părintească a lui Gh. Eminovici.  vigilenţi, -te. –  Curăţenia în toate părţile se executa cum nu se putea mai bine, sub vigilenţa unicului ochi ce-l avea.  Aceste le făcu ca să adoarme vigilanţa prinţului.    A amăgi, a dejuca vigilenţa acestui Argus fiscal s-ar părea absurd Vigilenţa acestor poliţişti secreţi era foarte mare, mai ales pe la începutul anului  Ordinea nu depinde de mulţimea paznicilor, ci de vigilenţa lor Am păstrat prietenia mea faţă de ei cu o vigilenţă adevărat sacerdotală.  Am lăsat să trecă puţin timp, pentru ca să mai slăbească vigilenţa supraveghetorilor Se recomandă vigilenţa extrem de activă a organelor de supraveghere Cu greu... putea lungi absenţa lui Pomponescu, din cauza vigilenţei lui Petrişor.  Prefăcuta bunăvoinţă... poate surprinde vigilenţele încrederii în sine şi poate adormi tensiunile susţinătoare Materialul trebuie să plece mîine la tipografie. Să lăsăm exagerările şi excesele de vigilenţă.  Conducea micul bal cvasi-seral cu vigilenţa unui căpitan de vas în furtună Cred că doctoriţa T. n-a dat dovadă de vigilenţă ascultînd cîntecul de sirenă al domnişoarei şefă de lucrări.  În acelaşi timp, îşi fixa ca ţel exclusiv literatura, nu „părăsind politica”, aşa cum formula Kogălniceanu ca să înşele vigilenţa cenzurii, ci înlăturînd informaţia politică şi cronica de actualitate.  Alegerea anodinului orăşel de pe apa Meurthe... ţintea la liniştirea vigilenţelor consulare.  Va face din... supunere armă de slăbire, dacă nu chiar de anulare, a vigilenţei inchizitoriale.  vigilenţe. –  Micul viezure al gîndului – straja ciudată pe care nu o vezi, nu o prinzi, dar în care ai căpătat credinţa că stă de vigilă.  Se dispuseră vigilii pe la toate uşile şi ferestrile Au pus înadins vighilă spre a-l păzi de aproape.  Trecînd prin această poartă, te aflai într-un loc gol... unde erau vigiliile de toate zilele Vigilie a limbii, sentinelă a versului romînesc, aceasta ar putea să fie o determinare a poziţiei poetului.  Se duc cu soarele la culcuş şi la a patra vighilie iarăşi cheamă la griji şi la muncă.  La romani, ca să faciliteze paza de noapte, pe care trebuia să o facă ostaşii, noaptea era împărţită în 4 vigilii. Tot 3 ore făceau o vigilie vigilii. –  itate. 
    Foiţă de vezeteii domneşti şi de viglari i dărvari, carele li să dă abale de Paşte viglari. 
    ar Chiar ca tînăr pui de vultur,... Stînd în viglă, este-ostaşul celor răi înfrînător Meros, congiuratul giune,... Surprins fără de preget viglele l-a ferecat Şi la rege domnitorul l-a condus.  Viglele, ce dupre datina timpului de atunce sta la pîndă pe vîrful unui munte, dădură semnalul fatal de apropierea unei cete de tatari.  Ferindu-să înţelepţeşte de viglă…, depărtat spre dreapta ca de   paşi, au mers cătră un turnişor.  În cursul nopţei, viglele (privighetori) petrecea prin stratele politiilor spre a aminti celor ce dormeau durerile şi pătimirile ce le uitară Timpul nopţei se-nsemnează... prin amurgul, întîia viglă, miezul nopţei, cîntătorii şi zorile.  vigle. 
    vigle. Ea puse în lumina zilei, cu o lună naintea terminului ordiner, roada unirei a căriia vigoarea şi tărimea credinţa sa... niciodată nu au suspicat.  Această a inimii vigoare şi vîrtute, cu ajutoriul pocăinţii agonisită, se cade să se înmulţască în toate zilele cu fapte bune Connal nu mai aşteaptă Şi lancea-i sîngerîndă împumnă cu vigoare.  Nu-i displăcuse a junelui figură. În forma lui virilă, în nobila-i statură Era plin de vigoare şi plin de maiestate.  În acest mod, în un mit vechi, un luptători intrepid afla vigoarea sa, de cîte ori atingea pămîntul.  Goliciunea verginelor n-aveau nimic de indecent...; contracta la ele o datină simplă şi emulaţie... de vigoare... şi forţă.  Adunase consiliul şi delibera ca să ia o hotărîre. Unii era dispuşi a capitula, alţii ca să atace pînă ce mai avea oarecare vigoare.  Începea... a-nfrîna cu mai multă vigoare mulţimea.  Cine a susţinut cu vigoare o luptă...cu prejudecăţile populare, care strigau că aceasta este o tiranie?  Găsirăm pe abatele Lhommé, deşi octogenar, încă în plină vigoare.  Guvernul amărît îşi pierde cumpătul şi…ia măsuri aspre, loveşte şi cade printr-un esces de vigoare sau prin descurajare şi dezgust.  Sărmanul june, văzîndu-se strîns cu vigoare de un braţ puternic,... cercă să se libereze.  Copilul se mişcă fără astîmpăr din instinctiva pornire de a-şi întări născînda vigoare prin gimnastică.  Vigoarea fizică şi psihică este simptomul cel mai cert al răpedii înmulţiri a unei naţionalităţi.  Era ca un bătrîn ce şi-a păstrat toată vigoarea bărbăţiei şi privea cu dispreţ pe rivalul său.  Aceste certuri... dau vigoare şi energie cugetărilor şi acţiunilor.  De altminteri, şi în vremea în care spiritul lui era în vigoare, felul traiului său făcuse pe amici să se teamă de rezutatul final.  O parte din batalionul de Mehedinţi..., care se apropiase ca de 1400 metri de fortul cel mic, iese din ascunzătoarea sa, trece prin viile ce o despart de acel fort şi încearcă cu vigoare a-l ataca.  Toată mîndria noastră de rasă, tot sîngele strămoşilor, toată vigoarea şi înţelepciunea lor, naivă şi tînără, buna lor credinţă... protestează în contra pîngăririi istoriei noastre naţionale de cătră un asemenea venetic.  Cercetări filologice şi istorice, experienţe şi comunicări spiritiste, religiune, filozofie, arte frumoase... – toate cu o egală vigoare îmbrăţişate.  Primiţi, d-le Bariţiu, urările noastre pentru vigoarea corporală şi spirituală, ca să poteţi lupta cu succes pentru triumful cauzei romîne  Există încă multe şi mari goluri pe care trebuie să le împlem spre a putea păşi înainte cu toată vigoarea şi certitudinea pe dificilele şi exigentele căi ale studiilor ştiinţifice.  Forţa sa de creaţiune slăbise şi toate facultăţile lui intelectuale, zdruncinate şi dezechilibrate, – şi perduse puterea lor de viaţă şi vigoarea lor de mai nainte.  Voinţa se manifestă... în toată vigoarea ei în limba scrisă.  M-am folosit de această doctrină cu avîntul unui tînăr plin de vigoare şi de idealism.  S-a smuncit din mîna lui  cu toată vigoarea şi iuţeala unei căprioare speriate.   A uitat că şi bărbaţii au nevoie de o altă zestre decît a inteligenţei şi a talentului şi, neavînd..., pe lîngă dînsa, vigoare şi frumuseţe, a vorbit limpede ca un om sigur.  Natura... Dă sufletului aripi şi trupului vigoare, Femeii frumuseţe, iar geniului scîntei.  Fără mîncare, nespălat şi murdar, aşa trăia sărmanul. Vigoarea ce era... în el rezista cu o uimitoare putere.  În acest articol... îşi dezvoltă teoria sa... cu o deosebită vigoare.  Peste tot se constată faţă de trecut un regres foarte remarcabil în ce priveşte vigoarea şi integritatea trupească a locuitorilor.  Se miră de reînvierea vigoarei celor douăzeci de ani din tinereţe.  Un fel de milă... te cuprinde fără voie, cînd vezi atîta tinereţe, atîta vigoare şi atîta frumuseţe chiar, înmormîntate sub mohorîta îmbrăcăminte sacramentală.  Vederea unei sticle de vin spumos îl făcu să-şi capete toată vigoarea.  Istoricii germani... au apucat calea stabilirii originalităţii germanice care, împreună cu vigoarea fizică şi morală a poporului neatins de moliciunea unei culturi prea rafinate, ar fi impus pecetea evului mediu.  În zadar am căta printre dînşii armonia şi seninătatea personalităţii lui Maiorescu sau vigoarea intelectuală a lui P. P. Carp.  Ţărănimea olteană se menţine binişor, ca vigoare fizică.  Chemaţi poporul ca să zdrobească pe inamicii comuni dinăuntru, copleşiţi prin vigoarea şi impetuozitatea caracterului vostru.  Radu Comşa călca în gerul aspru al iernei, fără nici o vigoare.  Comandantul începe deodată şă-şi desfăşoare cu vigoare observările lui din repedea expediţie pe care o împlinisem.  mi strunii cu vigoare şi cu sănătoasă voluptate gîndul la procesul cel mare, răsunător, pe care aveam să-l deschid.  Iată o pînză de Ferdinand Hodler înfăţişînd doi copii puberi, o fată ale cărei forme gracile se ghicesc sub vestmîntul sumar şi un băiat al cărui nud vesteşte vigoarea viitoare.  La 60 de ani, în plină vigoare, el e admirat din toate părţile, îi vin elevi de pretutindeni.  Veta, dezamăgită în căsnicia ei prozaică,... se consolează mai practic, cu vigoarea şi tinereţea lui Chiriac.  Omul ăsta e şi la trup, ca şi la moral, lipsit de vigoare.  Ioanide se simţi invadat de o vigoare sufletească nouă.  Puterea, ce pulsează în opera lor, nu seamănă cu vigoarea omului sănătos, ci cu forţa nebunului delirant.  Sentimentul, acţiunea, visul, romantismul, vigoarea fizică s-au atrofiat. Epoca luminilor a încurajat numai mintea.  Robusteţea şi vigoarea sufletească: acest unic scop l-a preocupat mereu.  Rîvnise să fie socotit om în vigoare.  Pe trei voci, cu o vigoare răguşită, se intona un „Gaudeamus”.  Şoferul întinse mîna şi închise el însuşi uşa, pe care femeia n-o trîntise cu vigoarea necesară.  Hegel dezvăluie lacunele logicii formale cu o vigoare care îl face să nimerească dincolo de ţintă.  Vigoarea aspră a urii reclamă directitatea declamaţiei.  . Heliade are o vigoare temperamentală şi o vervă care îl fac să se simtă cel mai în largul lui în pamflet şi în caricatură.  Aceste rezultate... dovedesc că populaţia autohtonă este prezentă şi se afirmă cu vigoare, prin urme tot mai numeroase şi mai variate, în mediul rural al provinciei.  ,  În ciuda vîrstei, şi-a păstrat vigoarea, umorul – ceea ce la urma urmei înseamnă tot tinereţe.  Acest arbore încă în plină vigoare se găseşte … în grădina d-lui Const. Poenaru.  Aici, sus, se concentrează întreaga ingeniozitate a naturii, în ce privesc florile. Totul în ele transpiră: frumuseţă şi vigoare.  Vigoarea vegetaţiei, seninătatea cerului îl duceau cu gîndul în altă parte.  .  De cîte ori Francia s-a văzut întrecută în cariera civilizaţiunii a reluat o vigoare nouă,  s-a avîntat şi s-a reaflat... într-o nivelă cu toţi sau înaintea lor.  În Italia,... cu toate că civilizaţiunea romană a încercat de mai multe ori a se redica, abia mai tîrziu, către finele seculului al V-lea, a reluat... oarecare vigoare.  Aceste duoă modeluri, caracterizate unul prin graţia corectă şi prin vigoarea juvenilă a Antichităţii, cellalt prin eleganţa mai răsfăţată şi mai sumptuoasă a Renaşterei.  Adoptarea creştinismului în Dacia nord-dunăreană trebuie socotită ca urmare a întăririi şi vigoarei creştinismului latin sud-dunărean, din veacurile IV–VI.  Greco-romanii fură instructorii franco-germanilor, şi aceştia, stirpe mai nouă din vigoarea pămîntului, ajunseră cu maturitatea la cunoştinţa adevărului şi mai departe.  Vigoarea nesecată a pămîntului pe care lucra de douăzeci şi cinci de ani parcă îi dăruise ceva din viaţa lui.  Îndată ce naţia devine tributară unei alte ginte..., limba începe a pierde din vigoarea sa, din frumuseţile sale.  Niciodată viaţa barbară n-a fost penelată cu mai multă vigoare, mai cu mult adevăr poetic.  Cu asemenea terminaţiuni linse şi corupte are să se producă energia, intensitatea, vigoarea impresiunii poetice? Altă limbă, altă viaţă, cuvintele lui au suflet... Ce vigoare extraordinară şi ce frumuseţi ritmice neaşteptate, neatinse încă pînă la el!  Prin concizia abruptă a stilului, prin adîncimea gîndirii şi prin vigoarea şi originalitatea expresiei, Tacit a fost privit întotdeauna ca unul din cei mai obscuri scriitori ai antichitătii romane.  Pictura aceasta surprinde prin nota de vigoare şi eliminarea hotărîtă a orcărui element de feminitate.  Opera lui O’Neill, altfel nu lipsită de o vigoare specios naturalistă, este o forţă.  Sensul propriu-zis al formulelor sintactice respective cîştigă în vigoare.  Ce se putea imputa lucrărilor sale de debut era o oarecare lipsă de vigoare, de accent personal chiar.  . În poezia de iubire, deşi zugrăveşte un idealism înşelat, lasă o impresie de amărăciune robustă, susţinută şi prin vigoarea expresiei.  Începu să cînte „Rapsodia ungară” de Liszt, indicînd cu multă vigoare părţile grave.  Lirica lui Mihai Eminescu a epuizat pentru multă vreme şi pe mare întindere vigoarea poeziei romîneşti.  Vigoarea veseliei lui Rabelais, idealismul moral al lui Cervantes sînt trăsături care ne vorbesc adînc şi ne subjugă.  Naturalismul, ca stil al sănătăţii, afirma cu vigoare „existenţa”, şi anume existenţa omului în mijlocul lucrurilor de toate zilele.  Acest scenariu e o lucrare merituoasă... prin vigoarea multora din episoadele pe care le conţine.  Asemenea vigoare expresivă se reazimă pe o limbă literară bogată şi suculentă.  Plenitudinea verbului şi vigoarea descriptivă se-ntîlnesc într-o fericită fuziune.  Propoziţiunile simple, juxtapuse, mijloace de expresie elementare, dau o mare vigoare imaginii.  Romancierul suprapune unei false intrigi poliţiste, cu o tentă melodramatică, vigoarea unui studiu psihologic.  Ideea de latinitate, ca şi cea de germanism şi calvinism, a căpătat vigoare în epoca romantică.  Toată vigoarea lui Matei se-nverşunează în a da relief figurilor în declin.  Macedonski este un romantic de o vigoare înrudită cu a lui Eminescu.  Legea veche a Moldovei... are vigoare pentru toţi funcţionarii cari au servit înainte de Unire.  Legea esistă, însă cînd e vorba de a face astăzi legi nouă să nu luăm spre revizuire „Regulamentul”, care s-a modificat mai tot, dar legile care au modificat „Regulamentul” şi care sînt în vigoare.  Guvernul are legile în vigoare – aplice-le. Sau, dacă le crede că nu-i sînt de ajuns acestea, înfăţişeze-ne un proiect de lege şi... să fie sigur că i-l vom vota.  Nu se poate primi să concureze la licitaţie nimeni din cei cari nu însuşesc condiţiunile cerute de legile în vigoare.  Legea salică fu invocată a depărta sucesiunea femeilor şi... a fost serbată încă de atunci de o mulţime de scriitori, ca cea dintîi sorginte a dreptului nostru public, o lege totdauna în vigoare.  O mulţime de persoane s-au îndoit daca sistema conjuratorilor era în vigoare la francii saliani.  După legea instr publice în vigoare, aceste catedre se ocupau aşa.  Pînă cînd este însă legea actuală în vigoare, să-mi permită onor. d. Kogălniceanu să-i spun că eu nu pot admite o călcare a unei legi în vigoare.  Urmează... ca tot episcopii să se ocupe mai întîi şi de gradele inferioare ale preoţilor de mir, în a căror numire şi schimbare ministerul asemenea nu se poate amesteca după legea astăzi în vigoare.  Convenţia încheiată cu Austro-Ungaria va fi în vigoare zece ani, imobilul se cumpără însă de veci.  Tratatele se menţin în vigoare prin echilibrul real al puterilor europene, prin raporturi... de greutate şi de forţă.  Mă opresc la „Autorii vechi şi noi”, curs indispensabil, pe care programa în vigoare-l statorniceşte... în toate clasele liceului.  Simpla traducere a legilor în vigoare în vremea cînd limba latină era definitiv formată cere deja o mare încordare a spiritului şi o cunoştinţă adîncă a ştiinţei dreptului.  Nădăjduim că vreunul din tinerii noştri jurişti ni va da un studiu asupra justiţiei noastre în veacul al XVIII-lea, comparînd „Condica lui Ipsilante” cu documentul nostru şi cu legile ce erau în vigoare.  Este... în principiu neadmisibil ca să se aplice la neologisme alte legi fonetice decît acele care să află încă în vigoare.  Se înţelege că exerciţiul religionar nu poate fi în contrazicere cu principiile morale existente ori cu legile în vigoare.  Comitetul parohial luă din mîna organelor politice conducerea şi administrarea şcoalei, rămînînd... în vigoare obligămîntul comunei politice în ceea ce priveşte întreţinerea şcoalei din mijloacele proprii.  Camera să stăruie înainte de toate asupra necesităţii unificării legilor aflătoare în vigoare.  Nu există tratat în vigoare la care, conform celor stabilite la Paris, Romînia să fie invitată a adera.  Acţiunea nu avu... nici o urmare din cauza intervenţiei scrise a austriecilor necredincioşi şi a hotărîrei de-a nu se atinge de tratatele în vigoare.  Nu era în uzul şcolii o astfel de procedare, autorităţile începuse însă de mult a neglija regulamentele în vigoare.  Cazurile litigioase... se vor soluţiona conform prevederilor în vigoare.  Decretul a rămas în vigoare.  Noţiunile de sufix şi de prefix se dau abia în clasa a VII-a, conform programei şcolare în vigoare.  Această măsură va rămîne în vigoare pînă la semnarea unui acord.  Acesta, conform legilor în vigoare, este pasibil chiar şi de închisoare.  Spre mijlocul secolului al XIII-lea romînii aveau mai mulţi episcopi, care după obiceiul pînă azi în vigoare la greci îşi aveau reşedinţa în mănăstiri.  În toate părţile pe unde umbla lua note, asculta plîngeri şi însemna cu de-a măruntul neajunsurile, lipsurile, defectuozităţile instituţiunilor ce erau în vigoare.  . Binevoind prea fericirea voastră a arunca o ochire asupra instituţiunilor eclesiastice în vigoare la vecinii noştri romîni ortodocşi, ca şi noi, din imperiul Austriei, veţi vedea şi vă veţi convinge că sinodul bisericei metropolitane din Transilvania se compune de 24 membri clerici şi de 20 laici Orice încercare de a introduce în scrierea romînă alte obiceiuri grafice decît acele în vigoare astăzi la naţiunile care să servesc de alfabetul latin ne-ar depărta de la atingerea ţelului ce ne pusesem la priimirea acestui alfabet.  Pe la mijlocul secolului al XVI-lea,... în părţile ardelene, era în vigoare datina colindatului, care ţinea, cum se pare, o săptămînă.  Au rămas în vigoare ceremoniile religioase din cultul soarelui obişnuite la Anul Nou.  Un interesant act legal a fost aprobat de guvernul peruan... Anume, a intrat în vigoare aşa-numitul „regim juridic andin” de tratare a capitalului străin.  Înainte ca înseşi convenţiile încheiate... să fi intrat în vigoare, se şi dăduseră dispoziţii de încălcarea lor.  Legea a intrat... în vigoare pe data de 4 august 1992.  Folosul formei silogistice s-a caracterizat cuviincios în circulariul ministerial, destinat spre a pune în vigoare programa prezinte.   El puse... mîna pe toate speciele de asociare, pe toate mijloacele de guvernat ce le cunoscuse Imperiul şi Germania şi care zăcea dezorganizate..., spre a le pune în vigoare în folosul său.  
    vigoarne. 
    vigolani, -e. 
    Lama vicugna) fir de vigonie fir vigonie) Firele groase vigonie se fabrică prin procedee speciale din bumbacul cel mai scurt.  Ţesături din vigonie de lînă cu alte fire textile Firele de vigonie sunt întrebuinţate, ca fire de umplutură sau de căptuşeală, la fabricarea ţesăturilor şi a tricoturilor cari urmează să fie scămoşite.  Filarea vigoniei la selfactor se face cu turaţii mai înalte la fuse, decît pentru filarea lînii.  Materia primă utilizată pentru obţinerea firelor de vigonie e constituită din mai mulţi componenţi.  vigonii. –  vigone . 
   
    O vigonie de copil.  M-ai băgat în vigonii! vigonii. 
    .  . 
   
    A lăsat uşa vigre.  vígre vigrehaităi. - vigrihaitauă . , vegrehaităi, vegrihaiţi,  viguiesc. 
    ui.  Ca fiii cei mai viguroşi ai omenirii ei au luat şi vor lua totdauna iniţiativa de a mîntui pe ceilalţi fraţi.  Ca june vigoros... s-a înrolat în cunoscutul ordin al cavalerilor de Malta.  Astfel viguros şi neclintit el în lucrările patriei, avînd de înfruntat armele cu arme în timp de rezbel,... a prinvenit să cîştige şi pe Porsena, bărbat foarte de temut.  Umbletul lui  mai viguros (mai ţeapăn, mai bărbătesc).  Totdeodată făcu o năvălire viguroasă, ca să oprească prin luptă a stinge focul.  El purta mîndru o fustanelă curată... şi cămaşă de borangic subţire, prin care se străvedeau două braţe viguroase, păroase şi tatuate.  Trecînd la literatura noastră, deşi nu ne putem aştepta încă la aceeaş fantasie viguroasă, totuşi constatăm întrebuinţarea aceluiaş mijloc de personificare.  Dacă acel om schimbă regimul de mîncare sau se strămută în alt climat ceva deosebit de acela în care a stat pînă acuma, deodată se simte mai viu, mai viguros.  Ca să avem o generaţiune robustă, trebuie să avem mame viguroase.  Dacă-şi va reaminti maniera viguroasă şi iperbolele viteze ale d-lui Dumitru Brătianu cînd a devenit ministru prezident..., îşi va aduce aminte şi de momentul în care acele făgăduinţe au fost înfrînte.  Clubul din Iaşi... a fost întrebuinţat ca un mijloc viguros în alegeri, „negoţ şi industrie” au fost pretextul aparent,... influenţa electorală – scopul veritabil şi unic al activităţii Clubului.  Acum ţi-s uşile deschise, Ia-ţi locul, viguros popor, Ş-ascultă-ţi însetat profeţii Cu ochii duşi în viitor.  Romînii toţi sunt solidari a protesta în contra împilărilor şi a continua lupta cu toată energia, proclamînd activitatea pre toate terenele, dar fireşte, activitatea cea mai viguroasă  Este cunoscut că oriunde acest popor trainic şi viguros a întemeiat colonii,... ele s-au mănţinut pînă în zilele noastre.  Luînd în vigoroasele şi desterele sale mîni frînele dirigenţei din diversele lor staturi naţionale, au făcut din ele puterneca şi respectata Germanie de astăzi.  E aici... un muzeu, tezaur de documente privitoare la lungi secole din activitatea pe toate terenurile a unei mari, viguroase şi inteligente seminţii de oameni.  Multele documente ce mi se aduseră să le cetesc mi se părură că constituiesc izvoare preţioase pentru aprecierea exactă a acestui ţinut, fiindcă răspîndesc multă lumină asupra trecutului cîmpulungenilor, asupra vieţii lor publice... şi asupra multor alte împrejurări  din viaţa acestor viguroşi munteni.  La 10 grade clocirea e pripită, prăsila mai puţin viguroasă.  Braţele viguroase o apucaseră de mijloc Îşi trimeteau... vasele lor plutitoare, încărcate cu mărfuri de valoare şi marinari încercaţi şi viguroşi.  Tinerii viguroşi se-ntrec în luptele corporale.  Talentul lui viguros avea să lase posterităţii sinistra icoană a nebunului încoronat.  Dacă am fi avut o tradiţie viguroasă, cu siguranţă că acţiunea ideologică a „Junimii” ar fi fost mai rodnică.  Memoriile vigurosului bătrîn, a cărui tenacitate în strădanie şi credinţă nestrămutată în victorie a salvat Franţa, se citesc cu un interes pe care îl dă pasiunea ce pătrunde aceste povestiri.  Pe stradă răsunau viguroase glasurile vînzătorilor ambulanţi.  Cutreierînd unghiurile patriei, au cules de pe altarele trecutului roadele sufletelor frămîntate,... pline de focul virilităţii unui popor viguros, mereu în plină şi veşnică tendinţă de ascensiune.  Singurul poem al d-lui Ciurezu... evocă viaţa campestră a ciobanului Oancă şi a ciobăniţei Măria, două viguroase vlăstare olteneşti.  Nici nu l-ai văzut, şi subiectul a şovăit cu toată masa viguroasei lui corpolenţe.  Incă sănătos şi viguros trupeşte, în ciuda unei slăbiciuni superficiale, nu putea intui trecerea de la o stare la alta.  Începem cu Bogdan Petriceicu Hasdeu, personalitate complexă şi viguroasă, săgetată de mari avînturi şi prăbuşiri.  Poet liric, în primul rînd, Arghezi a rămas tot timpul în contact cu epoca, însoţind-o cu reacţia sa viguroasă. . Nu se poate interzice viaţa într-un organism viguros, fără ca ea să ţîşnească plină de indignare.  Ofensivele sale au fost viguroase, violente şi pline de tenacitate.  Nutrea... o admiraţie constantă faţă de talentele viguroase.  În urma unor atacuri concentrice şi viguroase asupra capitalei, Decebal se văzu constrîns să părăsească cetatea pe cale de a fi cucerită şi să caute scăpare prin fugă.  Poate că rolul este nepotrivit cu sensibilitatea viguroasă a interpretei.  Întoarse braţele,... deosebit de mari şi viguroase, şi rîse cu putere D. Brătianu... obţine... sprijinul viguros al lui Gladstone care, la 4 mai 1858, propune Camerei Comunelor o moţiune în favoarea unirii Principatelor.  Unde nu sînt multe dădace, pruncul e viguros şi ţipă în mod natural.  Ideea „Unirii fraţilor” – cum avea s-o definească poetul Nichita Stănescu – nu se datora doar unui entuziasm de moment,... unui grup de „agitatori” politici – fie ei chiar minţi dintre cele mai luminate, talente dintre cele mai viguroase.  .  În care perioadă a vieţii arborilor... să urmează creşterea lor viguroasă?  Deprinsă.... a mă rezema de tine ca iedera cea plăpîndă de arborele viguros..., pe dată ce m-ai părăsit, am pierdut toată fericirea.  Deosebit de spinii infraxilari tripartiţi şi viguroşi,... ramurile sale sînt îmbrăcate şi cu spinişori subţiri.  Pre tinerii universitari... îi mai priveam ca pre nişte arbori viguroşi, dar încă mici şi fragezi, cărora li se trebuieşte scutul arborilor mai bătrîni din jurul lor.  Rădăcina-i viguroasă arată truda ce o pune ca să nu-i lipsească hrana trebuitoare, să învingă pieirea.  Iarba creştea viguroasă şi deasă.  Ramificaţiile se vor tăia lung, cînd sînt viguroase.  Sînt excelente soluri forestiere, capabile de a întreţine vegetaţia viguroasă a unui mare număr de specii.  Seminţele cu energie germinativă mare sînt sănătoase şi vor da plante viguroase.  Din seminţe... au ieşit plante viguroase, cu fructificaţie abundentă.  Rădăcină lungă, viguroasă. Rizom lemnos.  Terorismul se organiza din ce în ce mai viguros . Strînse viguros mîna Vioricăi..., mormăind ceva neînţeles cu multă amabilitate.  Observă, tuşind viguros, că, după părerea lui, trebuie procedat cu ultima energie.  O luase viguros de umeri.  Dezvoltarea... industriei de mătase artificială... s-a produs mai viguros în Japonia.  Acum puteam lucra viguros şi liniştit.  Gulimănescu interpretă altfel întrebarea şi interveni viguros.  Există... condiţii de îmbogăţire a consonantismului şi ele se afirmă viguros, cînd vocalismul sărăceşte.  Mai tîrziu s-a făcut modificarea lor după observaţiile şi cererea cîtorva persoane..., a căror sensibilitate extremă se simţea jignită de expresiile prea viguroase, prea crude ale poetului.  În locul poeziei viguroase şi zguduitoare... produce şi admiră o poezie care se teme de sentimente înălţătoare.  După scurtele accente cînd doioase, cînd viguroase ale tînărului Cîrlova, întrară mai deodată în arenă...: Mureşianu, Bolintineanu şi Alecsandri.  Nu voi zice că toate repetiţirile acestea sînt bune, dar incontestabil că unele dintr-însele dau energie frazei şi fac un stil vigoros, care rar se găseşte în vechile scrieri romîneşti.  Această carte viguroasă şi virginală îi atrase publicul.  .  Elipsa face ca vorbirea noastră să fie... mai viguroasă, mai expresivă.  Cunoştea bine limba romînească şi, în romîneşte, stilul său e viguros, cîteodată vehement şi, cînd descrie nenorociri, plin de patetic.  Realismul satiric şi viguros, inconformismul teoretic, incizivitatea de expresie a tatălui s-au rezolvat, astfel, în lirismul difuz şi gongoric al tînărului Luca, mort înainte de a-şi fi conturat personalitatea.  În cursul povestirii, scene mari, epice, se împletesc cu tablouri de un realism viguros.  Drumul i s-a deschis, curînd, spre „Năzuinţa”..., unde a publicat tot o nuvelă mai viguroasă în linii şi mai dinamică în conţinut.  Ideile pe care le propaga el le cunoaştem azi exprimate într-o limbă mult mai viguroasă şi mai clară.  Într-un univers poetic alcătuit din durităţi granitice, din nelinişti şi dramatism viguros, se strecurau şi cîteva suavităţi surprinzătoare.  Cităm o singură pildă de viguros lirism bucolic, ca să ne dăm seama de cîtă forţă poetică e apt naturalismul d-lui Ciurezu.  Această metodă de creaţie n-a aşteptat, pentru a se afirma, secolul al XIX-lea, cînd a dobîndit o nouă conştiinţă, s-a descris pe sine şi a produs o serie de opere viguroase şi adînci.  În pictură şi sculptură linia... creează în simplificări viguroase şi monumentale o viaţă substanţială pe un plan ireal.  De sub arcuş, melodia izbucni viguroasă, puternică şi plină.  Profilul poetului este conturat în linii viguroase.  Frigul şi lipsa de lemne, ambele… viguros schiţate la tot pasul de muza lui Ovidiu.  Aspectul suburbanelor bucureştene e atît de viguros şi atît de pitoresc înfăţişat, că merită să extragem acest pasagiu.  viguroşi, -oase. –  itate N-am viguţ vînzători, Nici să-l vînd, Şi nici să-l schimb, Nici să-l dau de daruri mari, Nici să mi-l cumperi în bani.  uţ. 
   
    vígzís Aceste hapuri... zădărăsc vitalitatea (vieciune) constituţiei întregi şi în particulariu a stomahului.  Tatăl meu i-a arătat Lupta în ce chip să curmă Şi cretenii cum să bat: Şi ce fel de viiciune În sfîrşit ei dobîndesc Şi cu ce repeziciune Totdauna izbutesc.  vi-i-. –  vi-e- -iciune.   v i e . Se aşezaseră în umbra unei bolte... care era acoperită de o viişoară verde îmbălsămită de profumul florilor.  Din el, frate, a ieşit Un brad verde, cătinat, Pe biserică plecat. Şi din ea o viişoară Înflorită, mlădioară.  Viişoara se-ntindea, Brădănelul cuprindea, Lumea toată se mira.  S-au pus stîlp de piiatră... drept la groapa nebunului, în răspîntie drumului, deasupra viişoarelor  De la un loc cătră mănăstire este şi pămînt pe unde sînt bietele grădini şi viişoare, de la care viişoare la deal, între mijlocul mun-  ţilor, este o faţă de munte ce caută cătră răsărit Adeverez cu acest zapis... precum să fie ştiut că avînd eu o viişoară pe dealul Mîndrului la ţinutul Iaşi  La judecătoria politicească a Ilfovului se vînd cu mezat cele următoare: O vie din dealul Cernăteştilor…O viişoară a răposatulu Petru Canuşi pe locul Grozăveştilor.  Avînd eu un cuprins pe această moşiie cumpărătoare şi de mine făcut acaretul cu doo viişoare părăsite, o viişoară cu rod şi mult prilog…, nesilit de nimenea, le-am vîndut  .  Aveam o viişoară moştenită de la părinţi.  Avui noroc că tata era om cuprins, cu popuşoi în coşare şi cu viişoară împrejurul casei.  Aveam o viişoară la Rădovan.  Dacă veţi cumpăra şi o viişoară, tot bine veţi face.  Dumnealui îşi ia un mic concediu şi se duce pe şoseaua Colentina, unde are un fel de viişoară.  Plăcîndu-i foarte vinul din viişoara Domniei sale de la Bucium,... îşi aducea în fiecare zi la curte un clondir de-o ocă.  Am băgat de seamă că vîndusem pe nimic viişoara şi casa părintească.  Tu te-ai lipsit şi continui să te lipseşti de viişoara asta, care a fost a lui şi e astăzi a ta.  Begonia semper florens).  Impatiens balsamina).  vi-i-. –  viişoare. 
    işoară. 
    Ieşi Isaac ca să se primble la cîmpu, mai nainte de îndeseară, şi, căutînd cu ochii lui, văzu cămile viitoare.  Tătarăi, înţelegînd de venirea nemţilor,... au trimis nainte soli la Constandin Vodă, spuindu-i că sînt viitori aicea în ţară asupra nemţilor.  După aceia şi alţi boiari au mai trimis..., făcînd ştire că şi domnul este viitor şi ca să să afle lîngă împărăţie, pînă şi domnul va sosi.  În mijlocul acestor vremi, Sigismund Bathori, după atîta întîrziere, era acum viitor spre hotarele Ţărei Romîneşti cu oşti grele.  Romînii, cînd au avut ştire de venitoarea întîmpinare a protivnicilor, i-au ştiut cu bărbăţie a-i învinge.  Musă,... Vezi cum zorile... Să ivesc cu zîmbire sărină, Alungînd ceaţa nopţii cernite, Cum soarelui viitoriu să închină, Cîntîndu-i deşteptata jivină.  Bogaţilor, plîngeţi, văietîndu-vă, de scîrbele ce-s venitoare spre voi.  Aşea veţ scăpa de toate ce sînt venitoare  Cel neînvăţat, rău şi nevrădnic sînt depărtaţi, ca prin a lor pildă să să îndrepteze cei din urmă viitori.  Grăi lui: „Adevăr, Doamne, eu crez că tu eşti Hristos, fiiul lu Dumnezeu, şi în lume ai venit”. Şi... Mariia, soru-sa, în taină, zise: „Învăţătoriul viitoriu iaste şi te cheamă”.  Vineră lăcustele pre pămîntul Eghipetului şi şedzură în toate hotarăle eghipteanilor, fără de număr, ca carile înainte de acealea vremi n-au fost, nici după acea sînt vietoare. Tu eşti acela ce era venitoriu, au pre altul vom aştepta?  Au dat călăraşii de nişte oşti căzăceşti cu tabăra legată despre Nădăbor, vinitoare într-ajutoriu leşilor.  Dania lui Vasile Lupu... făcută... la mănăstirea Lipovina...  este o danie anuală de 5000 aspri şi 500 pentru fraţii venitori, datată 12 August 7158 (1650).  Au lăsat soliia cu această treabă, fiind viitor Ragivil, la anul după nuntă, la socru-său, aicea în ţară.  Să înştiinţeze la dumn lui epistat spătăriii de cîţi au trecut prin schela căpităniii sale, atît mergători, cît şi viitori  Aici găseşti prin toate hotelele mulţime de oameni din Romînia, parte venitori, parte mergători de la băile de Vălcele.  Adunaţi-vă într-una cum să spui voao aceaia ce va veni pre voi în vremile vietoare.  De-abia au trecut munţii Carpaţi şi de pe coama munţilor înalţi privesc spre pămîntul Moldovei viitoare.  În Veneţia, gătiri frumoase pentru oamenii de cinste... sînt a veni la carnavalele viitoare Ce s-a mai face cu leşii, vremea viitoari va arăta.  Acolo să află un săhastru prooratec, adecă carile cunoştea lucrurile viitoare.  Toate lumeştile supuse sînt mutărilor şi... viitoarele lucruri nevăzute sînt.  Întîmplarea cea viitoare este nevăzută.  Au hotărît că va fi venirea lui H s cea viitoare, în anii cei de pre urmă.  Să să însoţească ca o lege slobodă în vremea viitoare  Firul istoriii neamului nostru romînesc..., cu măestru condei..., să îi fie trimis strănepoţilor viitori.  Cu care cărţi să aibă a lucra şi în alţi ani viitori, slobozi şi nepopriţi  Întîmplarea cea viitoare este nevăzută şi însăşi îngerilor necunoscută  Ceşti din urmă nu privea pe biruiţi decît ca pe nişte instrumenturi pentru triumfurile viitoare.  Pă vremea viitoare asemenea poverni să lipsească cu totul din lăuntrul politiii  Temerea relelor celor viitoare este cea mai mare nenorocire, căci îţi turbură sănătatea.  Veacurile viitoare nu vor crede o asemenea sălbatică faptă.  Ce îndemînatic transport de productele cîmpurilor şi munţilor se înfăţişează industriei şi agriculturii viitoare.  Să-şi asigureze lor şi patriei lor pace şi linişte pentru atunci şi pentru vremea viitoare.  Veacurilor viitoare nu gîndiţi că-i să daţi samă?  Acea stea a mîntuirei... Fie ca să mă conducă şi în timpul viitor.  Împlinirea datoriei se va urma de o fericitate viitoare sau actuală . Acum întîiaşi dată vedem ideea de unitate arătîndu-se, idee care va fi ţinta secolilor viitori şi a tutulor voevozilor celor mari.  Vor fi consultate asupra viitoarei organizaţiuni a patriei lor.  Nu ştiu ce înfricoşătoare presimţiri a unui trai viitor amărît şi chinuit au venit şi-au sfîşiat biata sa inimă.  vor avea conştiinţa că suvenirea lor se va conserva prin generaţii curată în viaţa ce vor da ei populilor viitori.  Rolul istoriei este încă mai cu seamă a povesti şi a prepara o posibilă regenerare viitoare a unei naţiuni.  Forma limbei naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire pînă astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vestmîntului cugetării romîneşti.  . Aceste mişcări nu încetează cu totul în momentul morţii naturale a celulei; căci ele se continuă în generaţiunile viitoare ale acesteia.  El începu să cugete mai serios la o viitoare revoluţiune şi la mijloacele pentru a o pregăti.  Omul are-n el numai şir, fiinţa altor oameni viitori şi trecuţi.  Timpul pînă la şase ani, etatea de şcoală, este cel mai însemnat pentru viitoarea existenţă a individului.  Simţim o datorie naţională a întreţine în inimile generaţiunilor viitoare simţul patriotic.  Se pregăteşte drumul şi la noi, în Iaşi, prin întocmirea Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi, care cuprinde germenii din care va încolţi o viitoare societate antropologică.  Toate acestea alcătuiau pîcla groasă prin care trebuia să străbată lumina viitoare.  Comăneşteanu înţelesese de la început, cu prevestirea ce o dau de departe, în unii oameni sănătoşi, întîmplările vieţii lor viitoare, că Ana avea să prindă un loc în destinul lui.  Creatorul... nu putea şti, nici bănui de teoriile viitoare, de adaptările ce fiecare dintre jucăriile fanteziei lui uriaşe... trebuiau să le îndure într-un mod fatal.  Primind la fiecare lovitură o parte din soarta ei viitoare.  Răşinărenii au rămas şi de-a lungul secolelor viitoare un element foarte preţios.  În dezvoltarea lor viitoare vor contribui... la lămurirea părţii celei mai întunecate din trecutul neamului nostru.  Ne dăm seama că toate aceste forme viitoare se găsesc în potenţial în microscopicul fragment de protoplasmă iniţial.  Eu prevăd poema roză a iubirii viitoare.  Societatea viitoare va accentua rolul iubirii, nu-l va diminua..., căci vor fi etern femei preferate.  Urările colindelor... ne trec pe dinainte mirajul unor stări viitoare.  La o viitoare cercetare a elementelor slave mai vechi ale limbii romîne va trebui să se aibă în vedere şi elementul cehoslovac şi cel slavon.  Îi ajungea din urmă, ca un curier grăbit din vremea trecută cătră cea viitoare.  Aceste cîştiguri înlesneau gospodarilor noştri daraverile lor viitoare.  Dezvoltarea viitoare a artei poate aduce chiar îmbinări pentru care istoria ei pînă în prezent nu poate oferi nici un exemplu.  Nu ne îndoim că expoziţia va avea cel mai fericit efect asupra activităţii viitoare a sculptorului.  . Popoarele Europei să-şi hotărască singure soarta viitoare.  Generaţiile viitoare vor pune alte trepte pe acest soclu.  Somnul e umbra pe care Viitorul nostru mormînt Peste noi o aruncă, în spaţiul mut.  Am vizitat... şi şantierul viitorului sanatoriu Este foarte probabil că cercetările viitoare vor arăta atît pentru Moldova, cît şi pentru restul ţării şi alte variante ale păstoritului agricol local.  În clipa asta ştiam amîndoi că vorbele sînt de prisos, că zilele viitoare vor aduce singure dezlegarea.  Arta teatrală rămîne ca o posibilitate viitoare în manuscrisele vechilor comedii şi tragedii.  Aceia către care opera lui se îndreaptă, în drumurile ei, prezente şi viitoare.  Mult au prevestit aceste veacuri dintîi pe cele viitoare.  Ştiia mainainte ale lor şi cele viitoare.  Trecutele lucruri pot fi icoană celor viitoare.  Proroc a mă face şi cele în urmă viitoare mai înainte a le povesti şi, pînă a nu fi, a le vesti mai voi îndrăzni.  Nimene să nu mă rumpă..., nici focul, nici sabia..., nici cele stătătoare, nici cele viitoare  Grecul făţarnic să duce Credinţat cu ştiuta solie; Lui Vlad mai întîi aminte aduce Toate ce au trecut şi vor să fie, Pentru trecute vestind iertare, Prietenie pentru viitoare.  Mulţi bărbaţi experimentaţi la cele politiceşti au prezis cele viitoare ca nişte gîcitori.  Dumnezău este atotţiitori cu adevărat şi ştie cele viitoare, cari noi nu le putem şti.  De a dragostei plăcere inimile stăpînite... Nencetat lucrează sau pentru a ei păstrare Sau pentru o pregătire întru cele viitoare.  Tu eşti, D u m ne dzăule,... tatăl viitoriului veac şi împărăţia  ta-împărăţie vecinică  Să vă o dăruiască milostivul Dumnedzeu şi în ceastă lume şi în cea viitoare.  Într-această lume vom petrece vieaţă pacinică şi făr de turburare, iar în cea viitoare ne vom bucura.  Pui gînd să fac o jărtvire ca să dobîndesc bunătăţile vieţii cei viitoare  Cu cuvîntul acela au poftit pentru vremea cea următoare, cea viitoare a morţii Noi trăim pre această lume mai vîrtos pentru... ca să ne putem găti spre mai bună viaţă viitoare.  Iubirea de argint este vecinică pedeapsă a bogatului şi într-această viaţă şi într-acea viitoare.  Îţi răsplătesc, îmi zise, în viaţa viitoare. O, Dă-mi juneţea ta!  . Lumea viitoare se închipuie sub pămînt, acolo se crede că este un loc pentru cei buni şi altul pentru cei răi.  Eu nu cred în creaţie, nu cred în Dumnezeu, nu cred în suflet şi viaţa viitoare.  Să întărească o speranţă într-o viaţă viitoare,... în nemurirea veşnică.  Judecata (cea) viitoare   viitoarea judecată La judecata cea viitoare vor să se judece viii şi morţii.  Cel ce să va osîndi... pentru orice feliu de vină va fi, de o va obihni cu mulţămită şi făr de cîrteală hotărîrea judecăţii, nu mai rămîne a să osîndi la judecata cea viitoare.  .  Cuvînt pentru viitoare judecată şi pentru sfîrşitul lumii Cei şapte ani de foamete vietori.  Soli au trimis Ştefan Vodă cu cărţi iscălite şi cu pecetea sa, în care se adeveria cum la anul viitoriu, în luna lui maiu, va merge la craiul.  La toate crăiile şi soliile răspundzînd craiul, le da ştire iar de gătirea sa la anul viitoriu.  Să ne vedem cu sănătate la viitoriul an 1694, carele va fi periergu  Fără sminteală voi răspunde banii la 15a lunii viitoare  Să ia săvîrşire spitalurile pîn-la toamna viitoare, ca să să aşăze bolnavii ce vor fi  De la viitoarea seamă dă dichemvrie şi ghenar, să întocmeşti dumneata toată suma surugiilor acelui judeţ  Am întîrziat cu răspunderea acelor taleri 1000 cusurul cheltuielii nepotului Petrache pînă la viitoarea lună ghenare  Această alcătuire cu plata de zăci lei îşi are puteri numai precum s-au zis pi trii luni viitoare, iar pe urmă nu va ave nici o puteri  Împăratul începu... a se găti cu toată silinţa spre a urma războiul în primăveara viitoare.  Să se semene cu aşa fel de plante care ar produce la anul viitor un soi de fîn.  Cine ştie oare şi cine îmi va spune Ce o să aducă zioa şi anul viitor.  În duminica viitoare, preotul de la biserică... a celebrat răpede peste 50 de nunţi ţigăneşti.  În numărul viitor vom relata pe larg despre decursul conferinţei.  Dacă voi veni şi eu la primăvară în Paris... sau la vară... sau la iarna anului viitor, îmi promiţi că te-oi găsi acolo?  Asupra acestei foarte importante forme... vom reveni pe larg în numărul viitor al „Columnei lui Traian”.  Trebuie să ambiţionăm a nu crea între noi şi generaţiunea viitoare un abis intelectual.  În duminica viitoare, stăpîne, să mergem în sat la horă.  Pentru publicul meu cititor, voi căuta să dezvolt într-un număr viitor propoziţiile de mai sus.  Întorcîndu-se cotoşmanul la stăpînul său, îi spuse cum a izbutit în solia lui şi puseră la cale ca în sărbătoarea viitoare să meargă împreună.  Pupăza…, dacă cîntă ea în luna lui martie, prevesteşte că anul venitoriu va fi foarte mănos.  În faţa biroului d-lui director e o perindare de regi şi regine, de asasini şi intriganţi care vin să pună la cale succesul lor pentru viitoarea stagiune.  Cînd se sfîrşeşte urzitul pînzei, atunci se toarnă jos apă, pe fusul urzitoarei, ca să crească în vara viitoare cînepa frumoasă şi să aibă pînza spor la ţesut.  În anul viitor ai putea să-mi faci cîte-o vizită în internat.  Aşa cum au ieşit toamna din Sinoe sau Razelm, cam tot atît de lungi se întorc în vara viitoare.  Paştele cel adevărat va fi duminica viitoare.  Abatele de Marenne începu să coboare, întrebîndu-se ce căi minunate şi cotite îi rezervă clipa viitoare în aceste singurătăţi.  Cînd peste cîteva zile a fost să se împartă iar pogoanele pentru anul viitor..., lui Găman i se dădură nişte rîpe pietroase.  Dacă marfa asta zăbovea un timp, săptămîna viitoare i-ar fi fost greu să scoată bani chiar şi pentru piaţă.  Mă! da şe mare a crescut dudaiu hăsta! Săptămîna viitoare pun să-l sape.  Tată!... învăţătoriu spune ca să mă… laş şî p-anu viitoriu... ca să-nvăţ eu mai bine.  Întîmpină patriarhul la uşa bisericii pre Domnul acel viitoriu şi îl blagosloveşte cu semnul sf ntei cruci.  Eu da-voi ştirea cea deplină Cum să poci a recunoaşte pe al tău domn viitoriu.  Ei bine, copila mea, viitorul tău soţ este postelnicul Andronache Tuzluc.  Limba latină nu este o limbă care va putea fi necunoscută unui viitor istoriograf romîn.  D-ta ai încetat de-a fi viitorul meu bărbat – sau cel puţin anul meu de doliu au depărtat această fericită perspectivă.  Luă hotărîre nestrămutată a ţinea feciorii şi viitoarele nurori pe lîngă sine.  Din aceste şcoli naţionale ies pe fiece an sute şi mii de viitori cetăţeni luminaţi, toţi liberi cugetători.  Cei doi logodnici, înspăimîntaţi de puterea viitorului socru, fură bucuroşi că pot să se depărteze.  Cel care îl înlocuise era Nicolae Costin, viitorul cronicar.  Ioan Pantazi făcu cunoştinţă cu viitorul arhiereu Andrei Şaguna.  Aşa face Ştefan IV Cumanul spre a pedepsi pe viitorul său ginere Svetislaus, care devastase ţara Severinului.  Ne sfătuia pe noi, studenţii lui şi viitori profesori, să nu vorbim repede ca Iorga, căci nu ne pot urmări copiii.  Activitatea lor epistolară se ţese între Berlin... şi Lipsca, sediul de studii al viitorului eseist.  Tip de pezevenchi, viitor politic sau şef de cabinet.  Ieşi pe jos, împreună cu viitorul său director de cabinet.  Nu se putea un copil mai şters... decît cel pe care îl născu această viitoare cumnată a lui Moromete.  Acelaşi sfat îl dă... autorul „Învăţăturilor lui Neagoe Basarab” lui Teodosie, viitorul domn.  Ea a preferat să plece la Constantinopol, unde l-a născut pe viitorul Ştefan Lăcustă.  Dacă a găsit... cărbunele însemnează un viitor soţ urît, negru.  Fiecare din lucrurile de pe masă reprezintă o calitate sau un defect al viitoarei: pîinea şi sarea înseamnă bunătatea;... inelul - mîndră la statură.  Timp viitor  Timpii... sînt trei: prezentul sau de faţă, trecutul şi viitorul.  Viitorul arată că un lucru va fi sau se va face într-un timp care încă n-a venit.  Cum se împarte timpul viitor?  Verbul auxiliar „a fi” se conjugă... la viitor: „oi”, „i” şi „îi”, „o”, „om”, „îţi”, „o” şi „or”.  Viitorul la persoanele I şi III... prezintă metafonia lui „o” în „oa”.  Viitorul format în romîneşte cu auxiliarul „vrea” şi nu cu „avea”, ca în celelalte limbi romanice, pare a fi în-    tr-adevăr imitat.  Limba comună, vorbită şi scrisă, a oamenilor culţi nu cunoaşte, în principiu, decît o singură formă de viitor, aceea cu „voi” urmat de infinitiv.  Formarea viitorului cu „habeo” şi înlocuirea celui latinesc clasic nu trebuia tratată la sintaxă.  Simultaneitatea se marchează prin viitor sau prin prezent.    Viitorul anterior poate avea valoare de prezumtiv.  Prezentul cu sens de viitor e caracteristic limbii vorbite.  Cumulînd două funcţii distincte de viitor anterior indicativ şi de trecut prezumtiv, gruparea... devine astfel o formă verbală omonimică.  Există totuşi, în anumite stiluri, un viitor pentru trecut...; poate  l-am putea numi viitor istoric.    În mai multe limbi, infinitivul este unul dintre elementele constitutive ale viitorului perifrastic.    Viitorul sintetic este un împrumut din italiană?  nu le-au fost viitoarea sau mergerea pre la scala Cîmpinii, ci le este drumul lor pre la Tîrgovişte Pentru acea viitoare de agareani lăsă pustiea fericitul şi veni la a sa moşie.  De aceia viitoare a nemţilor înţelegînd turcii..., au ieşit înaintea nemţilor ca să-i zăticnească.  Să-i grijiţ de bucate şi în duc ă toare şi în viitoare Pre acolo este obiceiul a trece solii şi poştii şi în viitoare şi în mergătoare  Au umblat cu mare blîndeţe şi în ducătoare şi în viitoare, de n-au avut nimeni nici o pagubă.  Nimen i să nu-i bîntuiască, nici caii de olac să nu-i ia, în ducătoare şi în viitoare  Să binevoiască a da un paşaport dă drum mai sus-numitului, în ducătoare şi viitoare a fi nesupărat Cine ştie ce va naşte viitoarea.  Toate cei mari cîte fac, Pentru fală că le plac. Nu fac pentru ajutor Sau gîndind la viitor.  E putinţă viitorul pentru mine a păzi O-ntoarcere-a fericirii ce n-am a nădăjdui?  Aruncîndu-mă cu mintea în viitoare privesc patria şi neamul mieu bucurîndu-se de o fericire vrednică d-a face nemuritoare numele prea lăudaţilor patrioţi.  Fieşcare ar voi să pătrunză măcar o parte a soartei sale, dar aceasta zace nevăzută întru întunerecul viitorului.  Dizvoltarea ce au luat la noi teatrul naţional, emulaţia ce s-au deşteptat între autorii dramatici... sînt sintoame ce minesc literaturii romîne un viitoriu.  Eu nu ştiu cum s-a întîmplat, Ţiu mult cu viitorul, Căci de trecut m-am săturat Şi nu-i păstrez amorul.  Zic că D zeu nu prevede, fiindcă pentru el nu e nici presinte, nici viitoriu.  Ne arată legea practică, legea lucrării..., chipul cu care ne putem mîntui, putem învinge răul şi îndeplini menirea morală a omenirei..., jertfindu-ne individul familiei, aceasta patriei, patria omenirei, viitorului.  Dacă după trecut putem judeca viitorul, să ne întoarcem cu cîteva veacuri în urmă.  Trecutul şi viitorul vor avea totdeauna cartea lor deschisă poeziei.  Cîteodată un nor de neîncredere în viitor schimba într-o clipă faţa fizionomiei sale.  Exemplul egiptenilor ni spune că sălbatecii viitorului vor putea fi tocmai ginţile cele mai înaintate de astăzi.  Voi ce staţi în adormire...  N-auziţi prin somnul vostru acel glas triumfător, Ce se-nalţă pîn-la ceruri din a lumei deşteptare Ca o lungă salutare Cătr-un falnic viitor?  este o nouă combinare şi percepţiune de forme ale viitorului, pe care numai spiritele eminente le pot înţelege şi primi îndată.  Aceste motive... nu tind decît la procurarea unor emoţiuni deosebite şi plăcute într-un viitor îndepărtat.  Omul în lanţul fiinţelor organizate este un inel care leagă trecutul de viitor.  Viitorul şi trecutul Sînt a filei două feţe, Vede-n capăt începutul Cine ştie să le-nveţe.  În vremea veche, pe cînd oamenii, cum sînt ei azi, nu erau decît în germenii viitorului..., trăia un împărat.  Ele cunosc trecutul ca şi prezentul şi ghicesc viitorul, iar cu cîntările lor măiestre înveselesc tot soborul zeesc.  Cedarea dreptului de lemnărit, păşunat... etc. pentru trecut şi viitoriu.  În decursul studiilor mele secundare, s-au petrecut multe lucruri cari au avut o înrîurinţă mare asupra năzuinţelor mele în viitoriu şi carile mi-au şi determinat direcţiunea activităţii mele.  O deznădejde surdă, o frică superstiţioasă de viitor, o poftă sălbatecă de depravare ideală îi răsăreau cîteodată în suflet.  Li se părea că zăresc în viitor o altă minune: urmaşii lor, seminţia lor desfăcîndu-se de sub stăpînirea vechilor puteri.  Noi trebuie să fim oracolul la care să alerge mulţimea... spre a-i da lămurire asupra viitorului.  Are deplină valoare atît pentru viaţa obştească din trecut a Ardealului cît şi pentru cea din viitor a Romîniei întregi.  Timpul vine din viitor, trece în urmă.  Rezerva pe care ştiinţa a trebuit s-o facă a fost în ceea ce priveşte prezicerea viitorului.  Conferinţa mondială aparţine viitorului.  Pentru ce să mai sape să-şi întărîte fiinţa cu întrebări şi ispitiri? Asta face timpul, viitorul.  Aceştia, oamenii pămîntului, ai trecutului şi-ai viitorului, s-au supus suferinţelor ca unei fatalităţi.  Acest pesimism se topeşte într-un cald optimism în ce priveşte viitorul.  S-a proiectat o linie terestră... a cărei construire va fi într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat.  Nu satiriza, cum e obiceiul utopiştilor, ci mai ales construia, visa, mă rog, o ţară a viitorului, studiind-o în toate aspectele.  În jurul anului 1430, cunoştinţa literaturii latine ajunsese la un stadiu pe care, în liniile lui mari, viitorul nu l-a mai depăşit.  În holda de grîu ce se coace în vară, Subt basmul arborescent, E cu neputinţă a spune Pe ce cale viitorul s-apropie.  Ce va putea să fie într-un viitor îndepărtat se va vedea.  Prezentul este punctul în care se întîlnesc trecutul şi viitorul, valurile care apar şi cele care dispar.  Cînd o comunitate de oameni vorbind aceeaşi limbă îşi dă un nume deosebitor înseamnă că... s-a născut un legămînt pentru viitor.  M-au pasionat totdeauna învăţămintele istoriei pentru prezent şi viitor.  Nu ne dăm seama că limbajul lui Bolintineanu... sună discordant... într-o literatură ce-şi propune să dezbată nu doar dramele prezentului, dar să le şi prefigureze pe cele ale viitorului.  Romanul  se va consuma pe acest palier, unde timpul curge în  sensul lui natural, din prezent spre viitorul necunoscut.  Seara stătea tolănit... şi făcea zeci de planuri de viitor.  Era reprezentantul cel mai autentic al altei specii de boemă scriitoricească..., unde consumaţia obişnuită consta... din făurirea de planuri de viitor.  S-a comentat în toate modurile şedinţa, acum faimoasă, şi s-au făcut planuri de viitor.  Orice decizie... se raportează la un fapt de viitor care nu poate fi previzibil decît în termeni de posibilitate.  După ce le vor face ştire de porunca hrisovului Domniei mele, să-i silească ca să întoarcă cîmpulungenilor paguba şi să le poruncească ca pe viitor să nu-i supere ci să rămîie după porunca noastră  În viitor se adaugă un spor de 153 lude  .  . În viitor să să poată şi ei a să ajuta prin dobîndirea folosului nădăjduit  Au rămas numiţii a fi şi pă viitor tot embatichieri Unii din capetele armatei... povăţui atunci a drege castelul  Sîn-Giorgiu şi a pune garnizoană într-însul, spre a închide în viitor turcilor trecerea Dunării printr-acest loc.  Fiindcă răzorul despărţitor... este statornicit..., rămîne să se păstreze stăpînirea în viitor pe acel răzor Le anunţa ca să se poarte aşa încît nici în venitoriu să nu le pară rău.  Să facă o împărţire din nou ca să trăiască pe viitor toţi locuitorii între dînşii egali.  Pentru mai departe tac, lăsînd a-i fi de ajuns acum combaterile naţiei întregi, prin acei mai inteligenţi din ea şi în viitor blestemul urmaşilor noştri  Eu sînt hotărît că acest capital va rămîne şi pe viitor la dumneavoastră, după regula de mai nainte  Facem cunoscut pe viitor, prin actul de faţă, cum că... li-am conferit în virtutea oficiului nostru un sat regesc Ioan G. Ioan va subscrie în viitor  Va fi cu putinţă ca în viitor să se găsească o explicare.  Omul... va continua în viitor a deveni din ce în ce mai conştient... atît de lucrările trupului său, cît şi de acelea ale naturei ce-l înconjoară.  Să fie scutit de osteneli mentale pe viitoriu.  El... voieşte cu tot dinadinsul ca lucrurile să meargă într-altfel pe viitor.  Dar la ce-mi mai pierd eu vremea, Toate astea s-au trecut. Pentru viitor e vorba Să vedem ce-i de făcut.  Acela care va afla cuibul... şi-i va lua ouăle va fi năzdrăvan, va şti toate cele ce se vor întîmpla în viitoriu.  Întreaga chestiune... va trebui pe viitor dezbătută.  Marina noastră va voi a se împărtăşi de folosurile ce făgăduieşte pentru viitor transportul grînelor în Mediterana.  Expoziţia... a fost... cea dintîi victorie artistică a unui talent de care trebuie să se ţină seamă pe viitor.  Oricum, de-o fi ca-n viitor Să placă stihurile mele, Las mărturie tuturor Că n-ai colaborat la ele.  Dacă sînteţi satisfăcut, adresaţi-vă în viitor cu încredere la casa noastră.  Domnia-ta, înţelegînd că-s tare, te-ai gîndit că n-ar strica să cheltuieşti o vorbă bună pentru a-ţi agonisi în viitor răsplată.  Acest aparat va stîrni în viitor... o veritabilă revoluţie.  Romînia va avea în viitor... o surprinzătoare reînviere a viziunii eline, eliberîndu-se astfel de influenţele bizantine.  Nici nu putea fi vorba de iubire între ei. Nici acum, nici mai ales în viitor.  Dreptul de preempţiune se putea răscumpăra... de la obştea întreagă,... pentru a opri eventualele pretenţii în viitor.  Aceasta este calea ce va lua revoluţia romînă în viitor.  Acest lucru ne propunem să-l facem în contribuţia de faţă, urmînd ca, în viitor, să cercetăm etimologia populară.  Este posibil ca în viitor aceste ramificaţii să devină ştiinţe.  Păstrînd pasivitatea în difuzarea muzicii noastre în străinătate, în viitor vom fi la fel de necunoscuţi.  Poate pe viitor se vor crea premizele unei mai largi reprezentări a celorlalte zone etnografice.  Conştiinţa rădăcinilor viguroase... obligă şi ambiţionează şi pe viitor.  Dumnezeu îi va da însutit pe viitor.  Halima va părea viitorului slava lăutarilor.  Cursul civilizaţiunii... a înfăţişat o mare problemă, o problemă particulară timpului nostru, în care viitorul întreg este interesat.  Letopiseţul publicat de curînd de Giurăscu ridică noi probleme a căror rezolvare definitivă se aşteaptă de la viitor.  Acest avertisment se adresează, desigur, viitorului.  Afirmaţia că... viitorul nu va înţelege limba comediilor... vădeşte o concepţie puţin organică despre limbaj.  Viitorul va judeca obiectiv faptele.  Pentru ce şi noi a noastră prăsire Înaltă să n-o luom de departe, A noşti viitori ca toţi să să mire..., Iar nepoţii noşti însăş încă or crede Că Negru Vodă începutul le dede.  Cine se ocupă despre a asigura presentele şi viitorul naţiunii, despre a elibera pe oameni de jugul neaverii,... aceia nu se ocupă decît de adevărata politică.  Cu ce sentimenturi întîmpina-va el întunecosul său viitor şi necunoscuta sa soartă?  Starea lăcuitorilor romani nu era ca să se ştie asigura pentru un viitor mai bun.  Tot ce bucură-n nădejde la a primăverii zbor Nădăjduieşte cu vremea, aşteapt-un nou viitor.  Într-însa ca într-o oglindă putem vide trecutul, prezentul şi a închia despre viitoriul nostru.  Să se mulţumească pe poziţia sa de acum şi să n-o jertfească ambiţiei sale şi unui viitor nesigur.  Să nu fim... în urma celorlalte oraşe danubiene, care astăzi în zilele Înălţimii Voastre să bucură de un viitor mai fericit  N-am întîrziat a primi mai mulţi băieţi învăţăcei, din care acum cîţiva ş-au şi asigurat un viitoriu  Oamenii ce au pornit pe calea latinirei au fost şi sînt pătrunşi de mizeria neamului nostru, de viitorul ce ne este pastrat.  Cum aş fi putut să tac văzînd că amăgirea în care vă aflaţi vă pregăteşte un trist viitor.  Trecutul lui îmbracă o faţă serioasă,… Venitoriul, credem că va fi mai frumos.  Romînii nu puteau cugeta la trecutul şi viitorul lor decît în tăcere şi în durere.  În sfirşit am cheia acelui strălucit viitor pe care-l visez de atîta timp.  Ieşea pe uşă disperat că şi-a compromis viitorul.  Ţie-ţi încredinţez mărirea naţiunei..., în mîinile tale depun venitoriul patriei.  Nimic nu putea prevesti acestui tîrguşor un viitor strălucit.  Viitorul mi se arăta acoperit de flori... şi o dulce sperare îmi dismierda sufletul.  Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Romînie...? Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor.  Cocoana Ghioala, aşteptînd cu pacienţă un viitor pentru Tincuţa mai potrivit cu frumuseţea ei, a zis totdeauna:...- Mersi! n-o dau după orice calic.  Nu este mai puţin adevărat că aceşti... miniştri greci au fost mai puţin primejdioşi pentru viitorul Moldovei.  După o tăcere, în care amîndoi, desigur, îşi scrutau viitorul, ea-l întrebă plină de sfială.  Graba lui de a-şi asigura viitorul fusese nimerită.  Într-o serioasă cultură intelectuală şi într-o desăvîrşită disciplină morală stă asigurat viitorul ţării şi al neamului.  Răsăreau în mintea mea tot mai multe steluţe, cari licureau lumina lor palidă prin întunericul cel neguros al trecutului şi mă făceau să visez şi eu despre un viitoriu mai limpede şi mai luminos.  Nu sînt... adolescenţi cu conştiinţa răspunderii lor morale şi cu grija viitorului în viaţă.  Dacă fetei i se arată ceva în oglindă, ea îşi va face unele socotinţe cu privire la viitorul ei.  Se simţea om matur, bărbat care trebuia să-şi făurească viitorul.  Ceea ce credem că are să pregătească şi asigure un viitor prosper răşinărenilor va fi... o economie raţională de munte.  Am ajuns să nu mai pot lucra nici ziua, nici noaptea... Îmi zdrobiţi viitorul cu gălăgia.  Ne îndoim de viitor, gîndindu-ne că vor sucomba sub... sîrbi.  E bucuria legată de cele dintîi făpturi primăvăratice, dar e şi ceva din nădejdea fatalistului şi dorinţa de a cunoaşte viitorul.  Îndurau privaţiuni... pentru ca să protesteze împotriva unei măsuri ce le ameninţa viitorul.  După ce  s-a sfîrşit cu cafeaua băută afară pe terasă, s-a ajuns repede iar la mine şi la viitorul meu.  Cucoana Safta a început să discute cu cuconu Vasilică Popazu, despre viitorul Mariei.  Şi ce credeţi despre viitorul Turciei, întreb eu.  Spunîndu-le că ei au în mîinile lor viitorul celor două naţii, baronul i-a sfătuit să fie mai îngăduitori între dînşii.  Pare satisfăcut în chip deosebit de ajutorul ce i-l dau şi-mi prezice un viitor din cele mai straşnice.  Rodin îşi dase seama de admiraţia ce-i purta tînărul sculptor romîn, dar şi de viitorul splendid ce-l presimţea în activitatea lui următoare.  Ţinut în palmă... melcul de porţelan spune domnişoarelor viitorul, pe o sută de lei.  Domnişoară Sultana..., nu uita că sînt prietenul domnului Manigomian şi ca atare unul care mă preocup de viitorul dumitale.  În fiecare împrejurare se comportă astfel ca şi cum aceasta ar fi cea mai importantă, unica, de care le depinde viaţa ori viitorul.  Ce carieră strălucită, ce viitor extraordinar îi aşteaptă!  Mulţi nu-i vedeau un viitor strălucit pentru că era mai sprinten decît Principele la ceremonii.  Descoperirile epocale ale fizicii s-au transformat într-o ameninţare pentru viitorul speciei noastre.  Omenirea a năzuit dintotdeauna să-şi cunoască viitorul.  . Însuşiri deosebite îi îndreptăţiseră la cele mai frumoase speranţe pentru viitorul lui.  Neoprejudecăţile... au, se pare, un viitor frumos.  Activitatea sa democratică... îl situează printre intelectualii care au participat... la lupta generală... pentru un viitor prosper.  Omul este singura fiinţă care ştie să-şi prefigureze viitorul.  Îşi puneau visurile tovărăşie  şi-ncepeau să-şi clădească viitoruri. Îl salutăm  cu bucurie şi încredere ca pe un viitor al picturei noastre.  Suzana zăcea acolo goală de suflet, goală de trecut, goală de viitor. Îi rămăseseră numai ruşinea şi ciuda.  Oamenii de talent şi de viitor... nu pic în asemine copilării.  Îl socot între poeţii cu viitor.  Iată un cetăţean de mare viitor.  Băiat cu viitor.  Acest tînăr plin de viitoriu scrise un articol.  . Alexandru a făcut cel dintîi din Moldova o ţară trainică şi cu viitor.  Îţi spun numai că e un om de viitor, un tînăr foarte cumsecade.  A cunoscut pe Zaharia Herdelea, învăţător cu… viitor în Lechinţa.  Adevărat că şi d-ta eşti băiat bine, cu un cîştig bun, cu viitor mare.   Îşi da părerea în toate discuţiile dintre noii săi prieteni, avocaţi cu renume sau profesori universitari, oameni în urcare şi de viitor.  Nu ştiu dacă din sala aceea de tineri plini de viitor a ieşit pînă azi vreun om întreg, că de eroi nu mai vorbesc.  Îi găsim noi  un băiat bun şi cu viitor.  Acest nepot, „băiat de viitor”, cum îl caracteriza conu Iordachi, se înfăţişa cu deosebire elegant şi simpatic.  El, omul de viitor, căruia i se făcuseră propuneri strălucite, făcuse romantism, luase „din dragoste” o fată fără nimic.  Ea îl crescu rău - dar cum se putea altfel? Îl iubea atît de mult! Singura ei bucurie într-o viaţă fără speranţă, fără viitor, fără mulţumire, ea nu mai avea dureri, nici bucurii decît acele ale copilului ei.  Soluţiile la unele probleme de însemnătate capitală... sînt nu numai false, dar paralizante şi fără viitor.  Ştiai de la început că munca pe care o făceai era fără viitor.  Instituţiunea monarhică nu poate avea viitor decît întorcîndu-se la originea sa.  Va avea Romînia un viitor? Se mai află în poporul ei destulă putere primitivă pentru a ridica şi a purta sarcina culturei?    Viitor de aur ţara noastră are Şi prevăd prin secoli a ei înălţare.  viitori, -oare viitoruri.  –  -itor.  Redacţia cîştigă întru ostinelile sale o nouă vîrtute prin încredinţare: că şi în viitorie se va învrednici de razimul şi priinţa compatrioţilor romîni.  Aş fi îndestul de mulţămit dacă pe viitorie  De ai făcut un lucru şi vrei ca să-l păstrezi Pentru viitorie, apoi să depărtezi Tot răul de-nainte şi orice-mpedecare, Căci altfel este numai zadarnică lucrare.  ie. 
   
    Se îndeletniceşte a scrie un comentariu despre acest bărbat, cuprinzătoriu de adevăruri nepărtinitoare şi alese din neadevăruri, spre a da viitorimei o chiară icoană fratelui seu.  Un astfel de geniu a trebuit să-şi croiască singur o limbă omerică şi nu se arată cu dînsa decît celor asemenea sieşi... ca şi viitorimei.  În un period scurt s-au înfiinţat o nouă literatură serbească, proaspătă ca o plîntă a chedrului urieş; sub dînsa se reposază Vuk, compatrioţii depun cununi la picioarele sale, iar viitorimea...  Fie ca aducerea aminte a acelor timpuri eroice să deştepte în noi simţămîntul datorinţei ce avem d-a păstra şi d-a mări pentru viitorime această preţioasă moştenire.  Noi n-am a-       juns încă aşa departe ca să putem trata cu nepărtinire istoria contemporană; aceasta este treaba viitorimei.  Trebuie o pildă pentru viitorime.  Unul din domnii scumpi în pomenirea viitorimii a fost şi Vasile Lupu.  Se păstrează pentru a atesta viitorimei... cine sînt fii acestui pămînt!  Viitorimea, al nostru judecător, Care fără de sfială, aspru, nepărtinitor, L-al său tribunal supune pe războinicii vestiţi, Pe despoţi şi pe miniştri, scriitorii străluciţi.  Răsună tristă cîntarea disperării... Mai mare decît umbra nemărginită - a ţării Şi a viitorimii.  După terminarea acelor năprasnice măceluri, legiuni de zugravi şi de pietrari erau osîndiţi ca să aştearnă pe ziduri, pentru încremenirea viitorimii, toate acele nemărginite epopee vînătoreşti.  Gaetano Bresci a cîştigat dreptul de a lipi, în memoria adîncei şi nemăsuratei viitorimi, numele lui, ce părea osîndit a se-ngropa cu omul.  Pentru un popor atît de înzestrat ca poporul romînesc... pilda acestei perechi va fi unul din principiile educative ale viitorimii.  Dacă Secţiunea literară ar mai fi pregetat, şi-ar fi creat o răspundere faţă de viitorime.  Adunăm, pentru gloriile literaturii de astăzi, mărturii întru viitorime.  Interesul consemnărilor nu era numai acela de document artistic, menit să păstreze pentru viitorime tipuri pe care schimbările sociale le alungau în trecut.  Să strălucească amprentele noastre, numai semne şi linii, pînă în ochii viitorimii.  Au restatornicit înălţimea sa cu iubire de dreptate dreptăţile pomenitei monastiri..., întărind ca zisele doă monastiri... să fie şi pe viitorime subt stăpînirea şi proprietatea monastirei Sfîntului Spiridon  Ferice de prinţii aceia ce şi-n viitorime îşi lasă al lor nume, un nume de mărime şi-n veci de sărbătoare.  S-au făcut înaltă chibzuire ca pă viitorime să rămîie slobodă vînzarea cărnii dă miel Rău se întrebuinţează vorba „viitorime” în loc de „viitor”.  Slujească-n viitorime lumii pildă casa mea.  Şi de nu văz încă cum aceste întîmplări ale vieţii mele cei trecute au slujit la a mea fericire, o voi afla în viitorime.  Au început a socoti cu ce chip ar păzî focul în viitorime, ca să nu se mai stîngă.  Noi desfiinţăm pe viitorime acel obicei al sărutării de mînă  Lăudat de neamuri fie, pîn în ce mai de pe urmă Viitorime adîncă, în veci să rămîie... În slava neamului nostru.  Nu vei pregeta a jărtvi şi în viitorime... slujbe priincioasă cătră patrie  Îţi aduc un invalid care în viitorime nu voieşte să mai jure pă alte steaguri.  . Vacina nu este decît... un alt nou venin, care va să fie în viitorime un alt nou izvor de boală.  Alişverişul deobşte are să urmeze şi pă viitorime întocmai precum urma şi pînă acum slobod  Arbure îşi are tot de atunce asămine hotărîtoare carte de ştiinţă spre a ne mai mult prihănire pe viitorime  Azi n-am nimic, dar în viitorime voi fi înavuţit.  Poprindu-ne acele magazii supt cuvînt că pă viitorime nu am mai fi slobozi a lucra într-însele,... am alergat către cinstitul Depertament al trebilor din lăuntru  Merse în lagărul lui Sighismund ş-îl rugă de pace, jurîndu-i pe viitorime supunere şi credinţă.  Omule Ai voi viitorimea să-ţi spuie ce zămisleşte; Dar la a ei întunerec, pururea lumea-i închisă.  Fapta ta din Moldova va trage defăimarea şi hula tuturor oamenilor cinstiţi care trăiesc astăzi şi care vor fi în viitorime.  Gîndind că-n viitorime cela va iubi şi mai mult, Dar ea pornind cu asprime Toată nădejdea mi-a zmult.  Se deşteaptă la nobila ambiţie de a face lucruri mari şi drepte şi prin urmare de a trăi în viitorime.  Să cuvine ca să-l păstrăm şi pe viitorime.  Să admitem însă că..., după vr-o mie de ani,... oamenii culţi din acea viitorime s-ar putea învoi să înţeleagă numai Codicele Napoleon.  Iubite autorule,... tu n-ai avut de gînd, ca liricul nostru străbun Oraţiu, să arăţi poeţilor din viitorime poteca cea bună.  Şi astăzi încă ochii lor parcă văd răsărind în întunecimea bolţilor marea lui umbră care de acum va pluti peste noi în adînca viitorime, ca un spirit proteguitor.  Între zădarnicile şi trecătoarele lucruri ale oamenilor, singura arta sparge negura viitorimilor.  Prinţipaturile păşesc spre o mai bună viitorime.  Învăţătura obştească au făcut înaintări care prevestesc o viitorime roditoare de toate darurile ce ştiinţele folositoare făgăduiesc soţietăţii.  Cel ce rîsipeşte starea sa fără cumpăt... pregăteşte familiii sale... şi lui o viitorime turburată necontenit de griji.  Ţîntea numai de a siguripsi prin un statornic chip norocita viitorime a locuitorilor acestei ţări  Amărîciunea sufletului său era fără margini văzîndu-şi înşelate toate nădejdile sale... de a pregăti pentru dînsa o viitorime fericită.  Cine ne va vorbi... de viitorimea care ne este făgăduită?  Prin acest act, eroul Moldaviei, ca un adevărat părinte al patriei, se îngriji ca şi după moarte să asigureze naţiei sale o viitorime mai folositoare.  Privind la viitorime cu deplină ne-ngrijire, Bogatul din comori multe îşi încheie fericire.  Pe cînd în scurta actualitate domneşte eroarea învechită, ideilor de reformă li se păstrează o viitorime fără margini.  Din sîngele jertfelor va creşte floarea unei viitorimi mai bune.  viitorimi.  –  -ime. 
   
    Teatrul lor este foarte abstract, geografic şi viitorist, şi din această pricină... eminamente plicticos.  viitorişti, -ste. 
    ist futuriste). 
   
    Pentru a face dovada practică, editorul a reunit texte din viitorologii cei mai cunoscuţi.  Trăiesc în această zonă popoare ale căror tradiţii... constituie tot atîtea pasionante programe de studii pentru sociologi, politologi, viitorologi.  Viitorologul trebuie să judece cu picioarele bine înfipte în pămîntul realităţii.  viitorologi, -oge. 
    Pentru a întregi imaginea asupra investigaţiilor din ţara noastră pe tărîmul viitorologiei, sînt publicate recenzii la lucrări sau cercetări mai valoroase.  Succesele obţinute de cîteva din cărţile de viitorologie au îndemnat pe editorul de literatură... să încerce o comparaţie între această ramură nouă a ştiinţei şi poezie.  Din ce în ce mai des... se pierde din vedere deosebirea dintre viitorologie şi ideile despre viitor.  futurologie,  futurology Futurologie Vor rămînea ei răspunzători la toate cînd să va întîmpla, din viitura apei sau din altcevaş, să să rupă din pod o lacră întreagă  Apa curgea adîncă şi curată; murdăriile aruncate mereu pe dînsa nu-i urcaseră fundul ca la cea mai mică viitură de apă să treacă peste maluri şi să înece oraşul.  Zăgazul... se lucra afară, în susul oraşului, destinat a apăra portul de viitura apelor Dunării.  Toate dealurile sînt goale, viiturile de apă le spală şi lasă pe ele lacuri netrebnice.  După un drum de patru ceasuri, peste dealuri sparte de viiturile şuvoaielor, printre hîrtoape prăpăstioase, ieşim la mănăstirea Suzana.  Cînd primăvara vor urla lupii vrăjmaşi la deal, e semn sigur de viituri mari de apă.  Văzu o buză de burcan îngropat în pămînt şi dezvelit ceva-ceva de viitura apelor ploii.  .  Apele Dunării aduc la viituri o cantitate enormă de materii solide – minerale şi organice – în suspensiune.  Caii şi căruţele mergeau aci înnămolindu-se în noroi sau mocirlă şi aci oprindu-se în faţa unui puhoi furios, umflat de dezgheţuri sau de viituri de ape.  Caută tot gropile adînci din Dunăre şi nu iese la faţă decît ca să se spele de nămolul ce s-a prins pe el cînd apele marilor viituri s-au mai retras.  Zăvoaiele sunt formate mai mult din nisip, lăsat de pe urma viiturilor sau din prundiş.  Mutările albiilor tare nestatornice din pricina viiturilor şi a revărsărilor de primăvară.  Numai lostriţa cea mare nu se arăta... O tîrîse năprasnica viitură pe alte meleaguri.  Era sub luciu domnia peştilor, care intrau odată cu viiturile primăverii în limanuri odihnite, să-şi puie icrele în bătaia soarelui.  S-a făcut un viaduct... cu 15 deschideri... cari servesc... pentru a înlesni scurgerea apelor Dunării la viiturile mari.  Creşterea nivelului Dunării în timpul viiturilor de primăvară nu este uniformă pe tot cursul ei.  Au împins... bolovani lăsaţi în loc ani întregi de viiturile cele mari ale primăverii.  Viiturile prezintă caracter catastrofal, atît din cauza creşterii nivelului apelor şi... a vitezelor de curgere, cît şi din cauza debitului solid foarte mare pe care-l transportă.  Viiturile sînt provocate de căderea unei ploi torenţiale de primăvară sau de vară ori de topirea bruscă a zăpezii din bazinul de recepţie.  În urma unor ploi torenţiale şi a viiturii puternice care a urmat, s-a rupt zăgazul.  Ca o viitură dă apă,… repede să varsă, cînd norii cad pă munţi.  La cea dintăi strajă a nopţii, s-a auzit în Poiana Ursului freamătul grăbit al codrului, ca o viitură de ape mari.  Entuziasmul năvalnic de acum – amestecînd, ca o viitură de ape tulburi şi primejdioase..., influenţe străine şi revolte proprii, sentimente cunoscute de milenii şi elanuri insolite – va trebui să se decanteze în cele din urmă, lăsînd să se depună mîlurile şi aluviunile.  Viitură multă şi amestecată acoperea o parte din grădina părinţilor. Butuci întregi încurcau locul.  Adulmecă cu miros de copoi viiturile şi ridicăturile recente.  Dacă-i viitură, s-a-mpotmolit.   Mierlele... urmăreau cu interes mişcarea apei la dolii. În viiturile acestea line, după o ieşitură de mal sau în dosul unei stînci hălăduieşte peştele mărunt.  venitură Lăcuitorii Slavoniei... pierzîndu-şi limba sa cea romînească şi învăţînd limba veniturilor, apusără cătră acel popor străin şi de curînd în pămînturile romanilor venit.  Un străin, o venitură, un om fără căpătîi, Un nătărău din Moldova să fie tot cel de-ntîi?  Ce? Venitura acela  să cuteze a se uita la fata mea?  În noaptea în care Carada şi C. A. Rosetti, două venituri orientale, au pus la cale textul Constituţiei actuale... au murit pentru totdeauna Mircea Bătrînul şi Ştefan cel Mare.  În puţin timp alergase împrejuru-i o mulţime nenumărată de venituri pestriţe şi de vînturători de ţară cari nici cunoşteau războiul, nici aveau cel mai mic semn de disciplină şi de meşteşug militar.  Rari... mai erau băieşii cari să-i zică: „Venitura dracului! A venit să se îmbogăţească la noi”... Venise, înainte cu vreo treizeci de ani, dintr-un sat de pe Murăş.  Nu-l putuse suferi niciodată pe George Teodorescu, un „regăţean”, o venitură.  Nu aseară, alaltăseară, În viitura vacilor, În scapătul soarelui..., Mi-a sosit, mi-a poposit, Trei voinici închivăraţi.  iitură de nisip= Pentru combaterea producerii viiturilor de nisip se aplică metode de reţinere şi metode de fixare a nisipului în formaţiunea productivă.  viituri.  tură. 
    
    .
    
    vijeleşte. –  La alergăturile de cai..., de s-ar şi întîmpla să ploao cu vreo vijălie să-i lovească în obraz, ei îngăduiesc ca nişte îndrăciţi  Ceriul, mînios, cu tunete, trăsnete şi vijelie Cutremurul, focul, vijeliia şi altele asemene acestora... pot să aducă mare pagubă şi stricăciune.  Răpit fiind de năprasnică vijulie şi vînturi năsălnice, să trezăşte aruncat înapoi cu multe sute de miluri.  Stupină trainică şi regularnică se cheamă aceea carea iaste zidită cu material bun,... în carea... stupii de vijulii, de ger, de arsoarea soarelui... să fie scutiţi.  Mînia Domnului... ne-a venit cu vifor mare şi vijălie nespusă, cu cutremuri şi cu cea mai mare uscăciune, cu foamete grozavă.  La Parma au încercat o vijelie foarte grozavă... şi pe urmă au urmat o desăvîrşită linişte şi senin.  Vîjîitul vînturilor celor învrăjbite, mugetul valurilor unei mări în vijălie,... toate aceste şi asemenea acestora izbesc imaginaţia noastră şi nasc în noi cugetări înalte.  Vijelia începe a întărîta valurile.  Furtuna este un vînt de 50-60 urme pe secundă; vijălia, de 75 urme.  O negură de noapte turbure... s-a întins peste tot cu tunete de spaimă şi vijelie.  Prin nori vijelia se stîrnea şi bubuia.  Cutremurile şi vijeliile cele mari se-ncercară în atîtea rînduri a le zgudui din fundamente.  Grîul putea sta ani întregi nebătut în snopi, netreierat, fără a se teme de a fi răzbit de udătură sau spulberat de vijelie.  Suvenirul fiinţelor iubite Va fi la al meu suflet etern înfăţişat, Ca frunzele aduse de vijălii pornite La vechea lor tulpină ce-odată le-a purtat.  Vîntul se schimbase într-o adevărată vijelie.  Dacă ne vom aduce aminte că o vijelie de această specie călătoreşte 162 km pe oră, apoi să nu ne mai mirăm că bietul poet se credea la poarta Siberiei.  Pe cînd dormeam, fulgerul luminase, trăsnetul tunase, vijelia mugise.  Saltă inima, renvie, Uit-a iernei vijelie.  Afară plouă, ninge, afară-i vijelie, Şi crivăţul aleargă pe cîmpul înnegrit.  Cine-i îndrăzneţul care-n vijelie În caic se luptă cu turbatul val?  Amîndoi de mari de veacuri se luptase-mpreună cu criveţele şi cu vijeliile.  Atunci Memfis se înalţă, argintos gînd al pustiei, Închegare măiestrită din suflarea vijeliei.  Nouri mari, rotunzi şi plini pare-că de vijelie, treceau pe cerul adînc albastru.  Cam pe la amiază, deodată s-a schimbat vremea cea frumoasă într-o vijelie cumplită, să răstoarne brazii la pămînt, nu altăceva.  Se porneşte afară o vijelie îngrozitoare de vară.  El trimise asupra locului o vijelie şi o ploaie de turnă cu ciutura.  În acel vuiet, glasul Înţelepciunei se risipi ca nisipul în luptă cu vijelia.  Un trăsnet în groaznica-i urgie Luceşte, crapă, cade, detună-n vijelie.  Pînă-n piept se îngropau bieţii cai în troiene grămădite de vijelie de-a curmezişul drumului.  Mare e puterea naturei şi numai acela o poate vedea care cu ocaziunea unei vijelii să găseşte într-un vîrf de munte.  Clocoteşte codrul!... Iată-l, – se zbuciumă, se-ndoaie, geme bătut de neagra vijelie.  Cam pe la prînzu-ăl mare –, îl apucă, nene, de pe urmă o vijulie cu plouă multă, de credeai că să rupsară bolţile cerului.  Staurul nu are iesle şi grătare şi e... un fel de adăpost pentru oi în nopţi geroase şi în timp de vijelii.  Plouă, tună, fulgeră, începe vijelia şi potopul.  Furtuna se schimbase în vijelie şi pe mii de glasuri fantastice şuiera, se tînguia şi gemea a pieire şi a pustiu.  Privea cu o faţă fericită spre geamul unde gonea vijelia albă.  O groaznică vijelie... s-a potolit deodată ca prin farmec.  S-a stîrnit o mare vijelie.  Mînă fotoliul spre sobă La horn să ascult vijelia.  Stoicea mergea grăbit... încotro îl mîna vijelia.  Se buluciră nemaiţinînd seamă de opintirile vijeliei.  Vijeliile se înteţesc, prelungindu-se, şi pîntecele adîncurilor se hrăneşte cu multe fiinţi omeneşti.  După ce se domolesc vijeliile lui ianuarie, pe omătul cu reflexe violete, de pe dealuri, în lumina lunii, se înşiră lupii urlînd.  Vijelia este însoţită de o creştere bruscă a presiunei.  Vijelia trece pe deasupra, scurmă nisipul..., dar alunecă mai departe.  Noroc că droşca era acoperită... Altfel caimacanul ar fi păţit ruşinea să aştepte printre aghiotanţi... să treacă ploaia sau să plece subt vijelia de apă.  Vijeliile se produc în toate sezoanele,... în special primăvara şi vara.  Afară s-a dezlănţuit vijelia.  ,  Mîna sub moară-a băgat Şi tărîţa sărăciei O dete-n gura vijeliei.  Bate grindină şî să face hale (vijelii) mari.  Givorniţei i se mai zice şi vijelie.  Săraca stîna mea, Cine foc ti-o mătura? Vîntu şî vijulia Şî bad`ea cu pălăria.  Vin vijulii, vremuri răle în luna lu prier.  Vińisă în noapt`ea ace o vijulie, şi plouă, cît trece pă su ei.  Vińe ploaia sau vijolia.  La vijelii copacii cei mari cad, iar buruienile pe loc rămîn.  Vijelia culcă şi trestia şi stejarul.  Bolboace mii rotează în balta infernală Şi porţile osîndei se-nchid ca vijălii.  Cînd auzea că vin turcii asupra noastră, că se năpustea păgînii ca vijelia... el de bucurie începea să cînte.  Orizonu-ntunecîndu-l, vin săgeţi de pretutindeni, Vîjîind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie.  Genarul îşi înfipse pintenii adînc în coastele calului, care fugea scuturîndu-se... ca o vijelie.  Locurile acestea au văzut... şi pe Mihai Viteazu, care aştepta pîn’ce iarna-i aşternea pod de gheaţă peste Dunăre ca să se răpadă ca o vijelie în oştile turceşti.  Repede mai trece Iana pe lîngă mine... ca o vijelie!  Se repezi în iatacul fetei, trîntind uşile ca o vijelie.  Eşti bizar, vii ca o vijelie, pleci ca ea, nu ştii nici unde mergi, nici pentru ce mergi.  Pe aceste drumuri a zburat ca vijelia... Petru Vodă Rareş.  Pîrdalnica de boală cădea asupra ei ca o vijelie.    Notarul ieşi ca o vijelie în verandă.  Magda intră pe uşă ca o vijelie.  Furtuna se risipi uşor ca unele vijelii de vară.  O nevastă tînără ieşea tocmai din casă, ca vijelia, alungînd nişte găini obraznice din pridvor.  Sunt bieţii oameni care-şi caută un pic de fericire... Cu zile bune şi cu zile rele, înălţaţi de speranţă ca de o vijelie sau prăbuşiţi de deznădejde ca de un crivăţ.  Femeia porni ca o vijelie..., pînă la Bălaşa.  Cînd porniră ei, sosiră şi cazacii ca o vijelie şi izbitura lor fu ca trăsnetul.  Zorilă venea ca vijelia.  Preste monumente şi generaţii am trecut şi am văzut în urmă-mi grămădindu-se a lor cenuşă, şi vijăliile veacurilor spulberîndu-o în văile uitării.  De cumva se năştea vreo vijulie sau se rădica furtună, atunci...  se spărgeau comiţiile.  Muma cea înţeleaptă să reazemă pă credinţă care este scăpare mîntuitoare în mijlocul vijeliilor vieţii.  Vijăliile care turbură staturile nu s-au potolit încă.  Ar fi vrut să înfrunte nestatornicia şi vijăliile veacurilor.  Dacă rînduiala cere şi furtuni şi vijelie, Pentru ce ai vrea a crede că tidve de tiranie... Ar pute a se preface?  Această cutremurare pare că era larma înăbuşită ce prevesteşte o vijelie mare.  Rîdică capul, ţară bîntuită de vijăliile lumei.  A mormintelor tăcere... domnea în mănăstire, Loc de zgomot altădată, de politici vijălii.  Nu pierde speranţa, amicul meu. După viscole şi vijelii vin zilele cele senine şi plăcute.  Dacă vijeliile necurmate la care au fost expuse ţările noastre nu ar fi stavilit dezvoltarea literaturei şi a frumoaselor arte în sînul lor…, astăzi ne-am putea face o idee exactă de societatea romînă cu fizionomia sa particolară.  Sîntem mai mult în lume ca orice trăitoare? O mînă de ţărînă espusă-n vijelii?  Mircea însuşi mînă-n luptă vijelia-ngrozitoare, Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare.  Pornisem mînă-n mînă printre-a vieţii mişelie Dezbinaţi ne ducem astăzi în fatala vijelie.  Au trecut de-atîtea ori prin cumpene mari, prin greutăţi şi nevoi cumplite ş-au înfruntat cu bărbăţie vijeliile vieţii.  După moartea soţului ei, dînsa purtase toată casa cu toate vijeliile ce se abătuse asupră-i.  Aceşti nobili aveau... de îndeplinit pe lîngă domn slujba militară, cerută de timpurile grele şi de vijelie a întăiei constituiri a ţărilor romîne.  Ei sînt o mie Mai iuţi şi mai năvalnici, mai plini de vijelie.  Rezultatul... fu stîrnirea asupra sa a unei vîjîlii parlamentare şi estraparlamentare, care-l necesită să se retragă în noiemvre 1893.  În sufletu-mi bătut de vijelie Eu văd un om ce-a început să moară.  Haina lui de fier cu care Trecuse-n vijelii de foc I se părea că se sfărîmă.  Toate aste pricini... aduseseră în camera de chibzuire a tribunalului o pîclă apăsătoare, înecătoare, ca în preajma unei vijelii.  Petrecerea începu cu vijelie.  Nu era o revoltă furtuoasă căci vijeliile se stingeau undeva înăuntru.  Năvălirile turcilor şi ruşilor... făcură atît pe locuitorii băştinaşi, cît şi mai ales pe negustori,... să caute a scăpa prin fugă, cel puţin cu viaţa, de vijelia ce-i ameninţa.  Ţeara întreagă e în vijelie.  Rădăcinele conservatismului bănăţean... s-au înfipt adînc în glia unui pămînt frămîntat şi răscolit de vijeliile vremurilor.  Cînd s-au potolit vijeliile... am ieşit din straturile noastre... cu inima cît purecile.  Avocatul Stavrat, după vijelia de pumni care-l ameţise de tot în primul moment,... s-a furişat în casă.  Acest program este singurul punct... care mă susţine în vijelia care s-a năpustit pe tratate.  Mai bine chinul într-a lumei vijelie, Decît viaţa de păpuşă, decît viaţa de chilie.  Vijelia acestor sentimente, primitive şi irezistibile, răscoli pe cei trei, ca pe nişte frunze de toamnă.  O vijelie nervoasă o doborîse unde se găsea.  Îl scutura... o vijelie de sunete deznădăjduite.  Mă uitam în tăcere la faţa lui aspră pe care vijelii de patimi îşi lăsaseră urmele.  Rezervistul vorbea... despre prezentul cu sîngeroasa lui vijelie.  Cu acestea şi cu credinţa neclintită în Dumnezeu, neamul nostru romînesc a străbătut asprele vijelii ale veacurilor.  Atît şi nimic mai mult dezlănţuie o vijelie de ţipete.  vijelii Să veştejesc frunzele pomilor cînd vijeliosul crivăţ al iernii începe a sufla.  Oştirile s-au retras, despărţindu-se, din cauza timpestei vijelioase.  Calu-i se-naripă, fuge ca negura Vijelioasă.  Un vînt vijelios... Îl aruncă-n aer şi urlă furios.  Ploaia cade, cade vijelioasă, neostoită, răpăitoare ca o grindină.  Un vînt rece şi vijelios şuiera în toate părţile.  Vuietul surd şi nedesluşit al Tazlăului se schimbase în urlet clocotitor de ape vijelioase ce mînau dindărăt cu iuţeală de vifor surpăturile de stînci zmulse din scoborîşurile înalte ale drumului lor la vale.  Viaţa ei îmi părea un rîu vijelios care trecuse mereu pe de-alăturea ei.  L-au deşteptat picăturile reci ale unei ploi vijelioase.  Mă întreb cum vom trece apa adîncă şi vijelioasă a Oltului, subt focul mitralierelor.  Apele vijelioase vor fi curs pe faţa de sus, peste capul stîncilor.  Tîrîţi de iuţeala vijelioasă a şihoaielor, tărbăciţi de valuri, peştii căutau scăpare la maluri.  Ploaie vijelioasă vine din munte.  Între înalţii păreţi de piatră, s-azvîrle Bistriţa, vijelios bătîndu-şi nahlapii de stînci, c-un zgomot asurzitor.  La scocul morilor, vuietul apelor n-ar năpădi mai vijelios.  Viscolul venea din ce în ce mai vijelios, pe deasupra grămezilor de oameni parcă fîlfîiau paseri mari albe.  Vîntul venea vijelios izbind în geamurile mari cu aripi de puf: zguduia cercevelile, şuiera, ţipa.  Închis între pereţii de piatră ai munţilor,  se rostogoleşte vijelios.  Dobitoacele se învîrtesc, cum se învîrtesc în nopţile vijălioase, cînd lupii urlă în păduri.  Vreo cîteva descărcături de puşci, după ce mai întîi stinserăm luminile, făcea efectele unor detunătoare fulgere într-o noapte foarte vijelioasă.  Pe un pisc sălbatic şi vijălios, Unde urlă-n poale Argeşul spumos, Este o cetate.  Era o noapte urîtă şi vijelioasă.  . Îi rămînea fericirea şi liniştea căsuţei lui la care se-ntorcea ca la un liman, cum se întoarce corăbierul în port după o noapte vijelioasă.  . El petrece repede vijeliosul period al vîrstei bărbăteşti.  Viaţa lor era tot aşa de vijelioasă,... tot aşa de dură ca a domnilor pe cari îi combătea ei.  Societatea se face vijelioasă, veşnic turburată, neliniştită la lucrul ei, lipsită de siguranţă în păstrarea roadelor lui şi împiedecată în cugetarea cea mai înaltă.  Reformele vijelioase par că nu pot reuşi; guvernele se întăresc; popoarele se alină.  Plîngeau amîndoi, amuţiţi de durere, cînd uşa se deschide largă şi apare Zoe, vijelioasă.  Celelalte jocuri (brîul, sîrba... ş.a.) se mai amestecă, se mai schimbă după locuri. Unele sînt vijelioase, cu mişcări repezi şi smîncite, cu încleştări de braţe şi-nvîrtejiri ameţitoare.  Ea se întoarse vijelioasă ca o leoaică.  Vijelios, aprig peste orice consideraţii,... a fost acest erudit.  Din multe iţe se împletea căsnicia lor, dar cea mai tare a fost... voinţa celui care trimite cu o pornire vijelioasă una către alta două inimi care se deosebesc ca focul de apă.  Găsind dijma deja strînsă, o secvestră pe seama cetăţii, nu însă înainte de a fi ameninţat, în pornirea-i vijelioasă,... pe inspectorul fiscului.  La goana sau zbaterile lui vijelioase, dacă nu fineţea unghiţei şi strunei, cel puţin carnea în care ea s-a înfipt va trebui să cedeze. De la Oescus la vale nu erau în această vreme decît garnizoane fixe de auxiliari,... a căror soartă în luptă cu vijelioasa infanterie dacică... era dinainte hotărîtă.  A te ascunde mereu... e o sforţare penibilă, mai ales cînd ai un suflet impulsiv, vijelios, spontan.  Olteanul a fost întotdeauna mai dîrz şi mai revoluţionar la fire, mai independent şi mai vijelios.  Cum se produse o rumoare în chiar sînul comisiei, vijeliosul bătrîn se întoarse spre dînsa.  Goana vijelioasă ţinea de un ceas.  Cîinii s-au stîrnit iar, vijelioşi, în bătaie.  Crapii... se îndreaptă vijelioşi către apele calde de la mal.  Deodată izbucni strigarea vijelioasă a cornurilor: atacul! Şi ca izbite de suflarea unui orcan, tresăriră companiile... şi porniră într-o rostogolire uriaşă. Privirea ascuţită, iscoditoare... trădează inteligenţa pătrunzătoare, puternic influenţată însă de temperamentul orgolios, pornit, vijelios, iute şi neîncrezător al albanezului.  Poetul nu concepe odihna, anii fac din el un luptător şi mai vijelios.  Şi întunecat şi vijelios,... glasul lui Giuseppe se năpusti deodată într-un iureş de deznădejde finală.  Deşi nu are temperamentul vijelios cerut de rol, Codrescu este mai receptiv decît colegii săi.  Salut prezenţa acestui temperament vijelios la conducerea naţionalei.  Omul acesta, vijelios şi cam apucat, izbutise să facă temeinice studii de istoria artei.  Acest nume amar-dulce vijălos răsună-n mine.    Ridică copila şi o sărută vijelios.  .  Alergau vijelios, părînd a fi fiecare un căpitan fără oaste.  Parcă s-ar fi temut că, îndată ce va fi dobîndit ce a rîvnit atît de vijelios, vor începe poate alte zbuciumări.  Trăsura regimentului... trecu vijelios, în galopul a doi cai.  Porni vijelios peste gardul care se prăvăli.  Pe cal înspumat, venea vijelios un olăcar.  Luptai vijelios pentru interesele, cinstea şi prestigiul acestui venerabil colegiu.  Cînd fata urca vijelios scările sau cînd îi vorbea, avea tresărituri.  Demarează vijelios, supraturîndu-şi inima, şi opreşte brusc, făcînd să-i zbîrnîie în trup toţi nervii şi toate ligamentele.  Uşile... s-au izbit vijelios de pereţi.  Toată curtea aleargă după vehicul, care lunecă elegant... şi se apropie vijelios de poartă.  -li-os.  –  vijelioşi, -oase os. 
    Bietul soare-n fărmecare Perde lustru-i aurit... El pe lume nu mai are Nici apus, nici răsărit. Iar în lipsa lui, pămîntul zace-n triste amorţiri, Bîntuit de vijăliri, Căci ferească Domnul sfîntul De-ale Babelor iubiri!  vijeliri. Vijelitul Iablanicioarei de abia se mai auzea. Pacea locului era adîncă.  Puffinus puffinus yelcouao niţă. 
    Aşa l-au vijgăluit.  vijgăluiesc.   S-au făcut vijgăluirea aceasta.  vijgăluiri.
    vijişte. 
    vijlari. 
    ar. 
   
    Să fie vijlă mare, trupeşe şi chipeşe, după cum scrie el, că el plăteşte, nu este de pricin ă Am fost mai scris dumitale: pentru 2 vijle ce să cheamă în nemţeşte „forştehund”, pentru dumnealui Scarlatache Greceanu vel-logofăt  Ce te lingăreşti ca şi o vişlă? Se întîmplă... de trece pe la fîntînă un cioroi de ţigan, negru ca fundul ceaunului, cu ochi aspizi de vijlă şireată.  vîjlă)  vijle.  –  vijle Băteala... să adună din motche cu socala sau cu ciocîrcul (o roată vijluită împrejur...), în ghem sau pre ţevi.  Sînt şi şindrile cu vălău pe margine; acelea se zic vijluite.  vijluiţi, -te.  –  Vallisneria spiralis).  vijulii.  –    Era de mult bolnav bătrînul cu ochii pătrunzători sub ochelari, cu favoritele răsfirate ca barba unui viking.  În istorie locul lor nu e între binefăcătorii omenirii, dar nici între aceia cari prin neloialitatea lor ar fi făcut-o să decadă moral. Aşa a fost povestea vikingilor din Miazănoapte, ocrotită de favoarea zeilor Walhallei.  Cea mai mare catastrofă ar fi să dispară instalaţii, oteluri şi restaurante şi să iasă din veacuri, la ţărm, nişte wikingi hirsuţi.  Vikingii norvegieni atinseră pe la anul 1000 Groenlanda, Labrador, Terra Nova şi America de Nord.  Această vorbă a anticei saga scandinave e în adevăr ieşită din sufletul unui viking orgolios.  Cunoscutul port al vikingilor… a fost descoperit cu ajutorul scufundătorilor conduşi de arheologul danez K. Kersten.  În portul scoţian Aberdeen a sosit, duminică, venind de la Stavanger (Norvegia), o navă construită după modelul celor care îi purtau, cu un mileniu în urmă, peste mări, pe vikingi.  vikíng wiking vikingi. 
    El era gata a fugi din patria sa la cei streini şi a părtăşi cu o comediană vilă bunurile de carele el m-au despoiat.  Un vultur de rasă vilă Şi din fir’ adulători, Vrînd să treacă de acvilă, De profet predicatori Al frumoasei verităţi Ş-al santei fraternităţi.  S-a scris că orice faptă îşi are consecinţa: Fiinţa e mai vilă şi chiar decît nimicul.  Du-te, piei, te las, îi zise, vilă, mizeră făptură... Eşti nimic naintea mea.  Poeţii odinioară erau vili curtezani, Azi sînt tribuni ai plebei, şi bici pentru tirani.  Noi avem o haită de oameni care au esploatat şi au compromis toate regimele,… al căror caracter linguşitor şi vil este cunoscut. Cine sînt eu?... Un om vil şi degradat, pe care sufletele cele mai vile şi mai degradate ar fi trebuit să-l părăsească.  Cînd vilii asasini, trimişi din partea lui Basta, năvăliră în cortul lui Mihai, strigîndu-i să se dea de bunăvoie în mînile lor, viteazul apucă sabia şi le răspunse.  Aceasta este arta ce sufletu-ţi deschide Naintea veciniciei, nu corpul gol ce rîde Cu mutra de vîndută cu ochi vil şi viclean.  Pentru a efectua această reformă mare într-un stat, unde sînt atîtea rămăşiţe putrede ale trecutului, atîtea prejudicii fatale şi atîtea maşine vile şi fără de suflet, gata în orice moment de a susţine acele prejudicii, trebuie o energie eroică.  Figura ta, ce-nspiră dezgust şi desplăcere, Impertinentă, vilă, tot palme parcă cere.  Trebuie loviţi înainte, şi deslarvate uneltirile lui Váradi Gábor şi compania..., cărora, fireşte, servesc de instruminte vile cîteva suflete rătăcite de romîni mireni şi bisericani  Am avut de altfel neplăcerea să constat culpabila slăbiciune ce ai de tot ce poartă stigmatele declasării, de tot ce e tarat, ratat, epavă şi nu ţi-aş găsi scuză nici cînd aş şti că e numai pentru a face studii, a lua „schiţe”, fiindcă ar însemna atunci să plăteşti o marfă mult prea vilă afară din cale scump.  vili, -e. 
    În depresiunea Bîrsei şi în regiunile dependente, villafran-chianul se dezvoltă şi sub formă de faciesuri nisipoase-marnoase cu faună de moluşte lacustre.  villafranchian. –   -chi-an. –  vilafranchieni, -e. 
    vilai alb,  vilai gol,  vilai plin,  vilai roşu,  Matthiola incana).  vilai. 
    Să înfrînseră turcii cu mare pagubă. Cîţi au scăpat din foc şi din robie... s-au risipit de tot, ducîndu-se cineşi pe la vilaetul său.  M-am dus de am făcut vizita valiului acelui vilaiet.  Bulgaria, care tot se mai putea mănţinea faţă cu Bizanţul..., s-apropia de pieirea-i politică şi în luptă contra turcilor năvălitori suferi la Cossovo, pe cîmpul Mierlei (1389) o înfrîngere deplină, iar după ce fu prins Şişman, cel din urmă rege neatîrnat al ei, căzu şi ea sub stăpînire osmană ca simplă provincie (vilaiet) (1391).  Vilaietu Tripolis a fost al Turciii pînă la 1912, cînd  l-a cucerit Italia.  vilaiete. 
    O fost mult vilait (filait).  Nu mă face de vilait.  vilen) villan.  –  vilani, -e.  vilanele. 
    Mai veneau apoi ţesături scumpe ca vilarele..., din Ipern şi Louvain din Belgia, apoi din Colonia.  vilare. 
    Prinţul de Meternih s-au mutat din cetate la vila (palat de vară) acea strălucită ce are în suburgul Renveg.  Pe acest din urmă se afla vila (palat de vară) domnitoriului de o arhitectură frumoasă în mijlocul unui parc foarte întins.  Vila... era durată în stilul locuinţilor de ţară ale Indiilor Orientale, încunjurată de uşoare verandale de bambu şi cu locuri deschise din toate părţile în mizlocul grădinilor şi a parcurilor.  Într-o vară şedeam la via lui Stratulat de la Sada, aproape de frumoasa vilă a lui vodă.  În locurile unde munţii se coboară mai lin, sînt aşezate oraşele, saturi încunjurate de livezi şi de vile, în care particulari avuţi vin de petrec cîteva luni ale anului.  Frumoasele villa, zîmbind în lumină, se-nşiră sub dealuri ca scumpe comori, Şi-n umbra de arbori ce-n apă se-nclină Trec barce uşoare cu juni călători.  Madam Piscopesco este soţia lui d. Piscopesco, proprietarul uneia dintre cele mai elegante şi mai confortabile vile din Sinaia.  Pe fundul văii, de-o parte şi de alta a Slănicului, se înalţă oteluri mari, vile atrăgătoare răsar dintre copaci, drumuri albe, netede, se îndoaie molatic peste tăpşanele verzi.  Aici la vama romînă am aflat acum o casă de lemn foarte bine şi frumos clădită, ca o vilă, cu ferestri înalte, o galerie largă înaintea odăilor şi trei odăi de locuit.  Iată vilele răzleţe Cu ciudate turnuleţe.  Pînă seara umblară prin vile şi pe la plimbări, spre a se orienta în oraş.  Case nu sînt, decît numai într-un punct singuratec o vilă zîmbitoare, pe care o clădise un moşier pentru fiul său bolnav.  Prin vilele înalte, liniştite, ca şi cum erau nelocuite, locuitorii dormeau.  Vile cochete sînt risipite şi ascunse printre brazi bătrîni.  Locuiau... într-o vilă clădită în formă de cetăţuie medievală.  Vorbea cu dor atunci de villa ce, undeva sub un cer cald, îl aştepta la marginea mării, într-un noian de verdeaţă şi de flori.  Cît de pustie arăta acum această vilă!  La Predeal, unde azi sînt vile, mai înainte te atrăgeau florile... şi prin coloare dar şi prin mirosul delicat.  Vila, modernă de tot, se distingea albă, umbroasă, cu linii geometrice şi balcoane dreptunghiulare.  Am plecat azi-dimineaţă cu camioneta vilei şi m-am întors cu autobuzul de după amiază.  Ai crezut că am să am o vilă, eu care locuiam într-o bojdeucă?  Opreşte un minut la oficiul telefonic şi spune să ne trimită, cu autobuzul de mîine dimineaţă, un mecanic la vila Weber.   Ne-am ridicat devreme de la masă şi am plecat la vilă, unde ne aşteptau cafelele.  Sat... cu case răsărite, mai toate de piatră şi cărămidă, cu porţi frumoase romîneşti din care fostul prim-ministru Ionel Brătianu şi-a luat una de model pentru poarta vilei lui de la Predeal.  Arhitectura cunoaşte genul vilei şi al palatelor publice sau particulare, al catedralei, halelor, gării etc.  Tînărul avusese proasta inspiraţie să se apere şi să reziste, refugiindu-se în podul vilei.  Vila nu fusese finisată, un mare salon la etaj rămăsese numai tencuit, însă fără parchet deasupra planşeului.  Am cumpărat-o de la o fostă damă de onoare de la palat, care a avut o vilă la Mangalia şi făcea colecţie de antichităţi locale.  Satele făcute din vile acoperite cu iederă aleargă mereu în urmă.  Casele sînt neglijate, fără grădini, fără flori, fără cochetăria vilelor europene.  Urmînd îndreptările Anei, o luă pe jos spre unicul hotel al tîrguşorului. Un amestec de casă romînească şi de vilă elveţiană.  . Dimineaţa începe iar cu clopotul ei dogit care cheamă la cafea cu lapte,... cu coborîrea solemnă a celor din vila veche, cu coborîrea stridentă a celor din vila nouă.  Din cauza cutremurului casa profesorului se dărîmase şi el se mutase în vila sa de la Sinaia.  Se urcase la opt şi un sfert în automobilul lui şi plecase din vila de la Snagov, lăsîndu-şi prietenii să joace bridge în salonul cel mare.  Dobrogea... Pămînt plin de sarcofagii romane, inscripţii eline, vestigii feniciene, slave, bizantine, geamii turceşti, colibe de ţigani tătari şi vile cubiste, cu cercevelele ferestrelor albastre.  . Excursioniştii plecaţi din Bucureşti... au ajuns în  după-amiaza zilei de sîmbătă, conduşi de ghizii respectivi, la vile şi cabane.  Autorităţile americane rechiziţionaseră Hotelul Anfa şi vilele înconjurătoare.  Acest roman a fost scris de Sadoveanu în vila sa din dealul Copoului.  În stînga... e povîrnişul muntelui pe care stau căţărate vile splendide.  Această fortereţe… forma un ocol neregulat cu trei părţi de căpetenie: turnul fiscal..., un mormînt... şi remasele unei ville avute care... fusese a unui imperator roman.  Printre apartamentele villei, a căriia topografie părea a-i fi foarte cunoscută, călătorul se puse drept pe o scară de marmură care conducea într-o sală de baie, după gustul acelora pe cari le vedem chiar în ziua de azi la Pompeia.  Ea şede colo, vezi? În villa cea clădită pe-o culme-ntre livezi.  Villa imperatorului Adrian... era mare cît o cetate.  . Cîntau şi rîdeau lungiţi în tricliniele bogatei ville de pe Escuilin, Virgil, Oraţiu, Varru şi amicii lor.  Varrone, în cartea sa..., mai adaoge cum că o mătuşă a lui avea la vila sa de pe via Salaria, în ţara sabină..., un asemenea ornithon.  Vila mea cea albă să poată a se-ntinde Pîn’la Tusculul jalnic cu zidul Circean.  De la ferestrele tricliniului vilei sale, August putea vedea şi aşezările pomenite cum şi mormîntul lui Masgaba.  e la vila lui Tiberiu pînă la acele insule e o distanţă de vreo 15 km. Aici are ocazia să examineze faimoasele decoraţii cu care romanii împodobeau zidurile vilelor, din primul secol al Imperiului lor.  Aproape de Sarmisegetuza s-au aflat două vile suburbane, luxoase, conacuri de moşii.  Erau... în ţinutul roman din nordul Peninsulei Balcanice moşii individuale cu villae, lucrate de coloni, legaţi de glie.  Arhitectura acestor villae izbeşte prin confortul urban şi prin grija... în a se încorpora cu ziduri.  În jurul oraşului se constată arheologic o seamă de proprietăţi rurale (villae), ai căror stăpîni se bucură de o bună stare materială.  În anul 1864 ştim că se afla în Villa Borgheze.  villa.  –  vile. 
    Braţele fiecărei furci sînt prevăzute cu paliere pe bile, cari cuprind fusul încovoiat al unui vilbrochen acţionat de un motor.  Pe jos, trîntit un trunchi de fier, cu două ondulaţii la un capăt. E un vilbrochen, o osie cu o parte în meandru pentru biele destinat... compresorului.  vilbrochenuri şi vilbrochene. 
    Are să meargă la biserică, cînd o fi tot vileagul strîns, o să strige-n gura mare că-i plesneşte inima de atîta chin mut.  Au chemat pe capichehaielile domnului nostru la Poartă, şi i-au îmbrăcat cu caftane..., zicînd însuşi preaînălţatul vezir multe cuvinte de laudă asupra domnului în vileag şi întru auzul tuturora.  Vom... să se pomenească în vileag, în mijlocul beserecii numele iubitorilor de Hristos... ce au miluit acest sfînt lăcaş.  Mucenicii lui H s... în vileag au mărturisit pre cel răstignit  S-au vîndut în vileag şi în Divan, înaintea a tot norodul ce s-au întîmplat adunat  Tu te-ai arătat noao armă nebiruită împrotiva vrăjmaşului..., arătînd în vileag înşălăciunea lui.  Vînzarea să se facă în vileag şi să se iscălească zapisul de toate rudele ce să vor întîmpla de faţă.  .  Veniturile vistieriii domniii mele… trebuie să se agonisească în curgere de un an… cu socoteli anume în vileagul opştii adunării  Orice obraz poate să fie eretocritis, adecă judecătoriu ales, afară de muieri, nevîrsneci, nebuni şi de oameni în vileag osîndiţi de necinstiţi.  Călugării greci de la o vreme au început de cumpără în vileag scaunele eparhiilor ţării cu bani.  Care din jucători cîştiga avea loc hotărît de cinste în vileag, unde se şi urca.  Prinzîndu-l şi judecîndu-l, au hotărît pravila de moarte şi... în vileagul obştii i-au tăiat capul.  Să vede în vileag folosul obştii, cu eftinătatea ce s-au făcut Nu că mă sfiesc de a mă destăinui în vileag, a mă ispovedui, ci nu e vremea încă a descoperi cu faptele mele şi ale altora.  Pentru omorul ce au săvîrşit este osîndit de judecată... ca, după ce i să va lua mai întîi privileghiul de boier de neam, apoi să se bată cu 300 toiege în vileag şi să se trimiţă la ocnă pentru toată viaţa.  Ţine buna orînduială în vileag, iar în taină să face pildă de desfrînare.  Spre noapte, fără judecată, puse de-l spînzură în vileag.  Să mărturisească o greşală şi să se supuie unor fapturi învederate care spun în vileag puterea unui nou sistem de căutare a boalelor.  Celui nenvins... cinste mare îi va da, Şi de popor cu sunete-n vileag să va lăuda.  Altceva e cînd vorbeşti între patru ochi unui prietin, şi altceva, cînd îi vorbeşti în vileag, unde te aude atîta lume străină.  Să te prindem ne-a pus riga... Capul a-ţi tăia ş-a-l pune În vileag pe Alhambra.  Un alt poet apăruse în vileag cu un volum pus sub ocrotirea mai multor fruntaşi ai vieţii noastre intelectuale.  .  Pînă atunci domnii fuseseră daţi morţii pe ascuns, iar nu în vileag, înaintea oştilor.  Pe-aheii cei viteji pofteşte-i mîne La sfat şi spune-ţi în vileag cuvîntul Luînd pe zei ca martori.  Mi s-a întîmplat un lucru dureros pe care... ţi-l împărtăşesc în vileag.  Îndeplinind numai porunca pe care o avea în vileag,... a pornit din Ţara Romînească şi a venit aci la Iaşi.  Trecutul acela e-al meu, Că zilele lui mă cunosc, Trăite cu alţii-n vileag, Tangent şi-n zigzag.  I-a făcut-o în vileag de lume.  Asemenea urmări nu vor mai fi cunoscute numai duhovnicilor şi suferite de pătimaşi; ci condeiul va da în veleagul obştii atît urmările cele spre folosul neamului, cît şi cele spre prăpădenia lui.  Cel ce să stăpîneşte de plăcerea de a descoperi şi a da în veleag greşalele aproapelui sau a defăima bunătăţile lui..., acela n-a cunoscut niciodată rugăciunea.  Îndată ce te-a călcat focul ca să te dovedească vreun colţat din şcoala nouă că ai făcut în carte-ţi oarecare împrumuturi tăinuite,... fericirea lui e să te scoată în vileag.  Ţopîrlanule, să mă dai tu pe mine în vileag?!  Midas împărat îl ameninţă că unde îi stau talpele îi va sta şi capul, daca va crîcni o vorbă măcar către cineva care să-i dea în vileag cusurul.  Scumpi poeţi, voi... m-aţi hotărît să vă încredinţez, spre a fi date în vileag, versurile ce urmează.  La o săptămînă după asta toate se dărămau în jurul şi deasupra lui bietu Simion. Istoria cu potcapul era dată în vileag.  A tras la curtea domnească... şi a stat opt zile fără să dea în vileag nici fermanul, nici pricina venirii sale.  E încă un episod tragic din viaţa lui, pe care... socotesc că ar fi o cruzime inutilă să-l dăm în vileag.  . Pentru a nu da în vileag lucruri de mare gravitate, i se plătea scump tăcerea.  Comploturi, fireşte, s-au mai urzit... Lipsite, de altfel, de energie bărbătească, ele au fost lesne descoperite, dînd în vileag prăpastia morală a imperiului.  Societatea  avea să fie dată vileagului abia după primele lucrări.  Călugării strigau că sînt minuni şi cereau nu numai să fie date în vileag, ci oarecum gospodărite, chivernisite spre un cît mai mare folos al lumii şi al lavrei.  Am descoperit noi un secret, după îndeletniciri cărturăreşti de patruzeci de ani, care, cu ajutorul lor, ne-a îngăduit să scoatem în vileag povestea cea adevărată.  La sfîrşitul volumului se dau în vileag atitudinile balcanice ale unor autorităţi.  Zoe e sentimentală, pasiunea ei deviînd repede în grija... de a-şi păstra intact prestigiul social împiedicînd pe Caţavencu să dea în vileag scrisoarea compromiţătoare.  Reporterii culegeau documente, adunau fapte. Totul, absolut totul va fi dat în vileag.  E o fiinţă fără scrupule, nu va şovăi să dea în vileag toată aventura.  Marghioala îşi face... de cap, iese pe înnoptate, dar este surprinsă la întoarcere, în puterea nopţii, de Iancu, care o primeşte în pumni şi o dă în vileag.  Acţiunea înregistrează un crescendo dramatic cînd căpitanul dă în vileag pe trădător.  Un cititor care nu doreşte ca numele să-i fie dat în vileag mi-a scris... pentru a-şi manifesta indignarea faţă de folosirea verbului „a carica”.  Un an mai tîrziu... el dădea în vileag povestirea sa „Atala”.  Moartea prematură a ucigaşului nu a putut da în vileag amestecul lui Macrinus în acest complot.  Nu numai aceste trăsături de caracter, ci şi o seamă de idei – aforistic, zvîrlite în vileag, ne îndeamnă să facem apropierea.  Toţi cei de faţă îi ştiau isprăvile, deşi rareori se da în vileag, că era viclean.  M-am ferit şi cu mai multă străşnicie... ca nu care cumva să-mi scape o vorbă, un cuvînt măcar, prin care să mă dau singur în vileag.  Meritele sale literarii, de toţi recunoscute, ne-au făcut să-l silim acum, pentru întîiaş dată, a se da în vileagul publicităţii.  De se va fi şi îndemnat cineva a istori în scris de atuncea încoace, nu au ieşît acele chronografuri la vileag, să fie ştiute de obşte.  Cînd se-ntoarce spunea c-o să vă dezarmeze! Şi-o să rămîneţi de rîsul a tot vileagului.  Tot îl bat şi mi-l întreabă: – Cîndu-i coada veacului, Sfîrşitul vileagului?  Cîtu-i lume şi vilag, Nu te ia care ţ-î drag.  Cîtu-i lumea şi vileagu, Nu te ia cine ţi-i dragu.  Pînă-i lume şi vileag, N-a veni în sat de steag.  Pînă-i lumea şî vileag, Nu-i vede la lelea steag.  Cu omul care mi-e drag Toată noaptea ţin vileag, Dimineaţa nu-s beteag.  Voinicul ăl mai mare... La secere-mi pleca: Se puse-n vileagul vîntului Din fereastra pămîntului, Unde-i bine voinicului.  Se pune domnu dumnealui Într-o joi În vileagu vîntului. Cu o mînă secera, Cu o mînă snop făcea.  vileaguri.  –  Zadarnic ai căuta opera acestei inteligenţe leneşe şi erudiţii abile, care i-au slujit să mănînce scump şi să vilegiatureze.  Cu ştirea soţului, femeia unui factor însemnat vilegiaturează în societatea unui şef de partid, care va înmulţi onorurile cuvenite soţului.  vilegiaturez. 
    Pe aici avem, slava Domnului! răcoare plăcută, aşa că nădăjduiesc să n-am nevoie în curînd de vilegiaturare Situaţiunea Cotnarului încungiurat de vii, livezi şi păduri, făcea încîntătoare villegiatura domnească.  Plecă şi cucoana cu fiul bărbatului său, într-o caleaşcă..., pe un timp admirabil, care le promitea o vilegiatură de cele mai plăcute.  Unele gazete îmi atribuie proiecte de vilegiatură la Nizza.  M-a făcut să-mi petrec luna de vilegiatură într-un mod foarte plăcut.  Voia să fie dusă în lumea cea mare, vara la grădină, la curse şi-n vilegiatură.  Şi-s singur, şi mi-e urît, şi-s bolnav, bolnav de gîndurile negre cari nu mă mai părăsesc, bolnav de dorul prietinilor cari s-au dus în vilegiatură şi nu-şi mai aduc aminte de mine.  Andrei ceruse împărţirea vacanţei din urmă şi preşedintele fusese silit să-şi ciuntească fericirea viligiaturii de la Văleni, întorcîndu-se în oraş de la 10 august.  Ne-am dus pe urmă de-a lungul străzii comerciale să cumpărăm acele mici „suvenire”, obiecte cam ridicole şi nefolositoare, dar contribuţia neînlăturată a vilegiaturii.  Nadina povesti cîte ceva din vilegiatura ei prelungită.  Orăşenii, care cunosc ţara din vilegiaturi pitoreşti, au o mare predilecţie pentru ţăranii veşnic porniţi să se revolte.  . E astăzi în ţară la noi un institut modern,... în care petrecînd o agreabilă vilegiatură de o săptămînă oricine pleacă liniştit.  Azi vilegiatura goleşte oraşele, care sărăcesc de pe urma ei.  Dumneata nu ştii că Mănăstirea Neamţului e loc de vilegiatură numai al ieşenilor?  Peste trei zile el pleca în vilegiatură pentru o lună.  Era luna iulie şi Felix... visa de-a binelea să meargă undeva la ţară, deşi nu prea ştia cum. Otilia nu pomenea nimic de vilegiatură, abia sosită cum era din străinătate.  La Buşteni, în vilegiatură, el nu se lasă atras în excursii la munte, printre brazi.  Să scrim... despre o carte prin excelenţă estivală. Pe care autorul ei a voit-o „divertisment frivol” al unei vacanţe de vară, carnet de vilegiatură, al unui citadin alungat de căldurile, praful şi larma oraşului.  Călătorul neostenit, figura populară a expreselor europene, pe care primarul Mizilului... izbuteşte să le oprească în gara sa şi în vagoanele cărora întîlneşte familii plecate în vilegiatură, figuri de comis-voiajori şi atîtea alte tipuri.  Amsterdam şi-a menţinut demnitatea, n-a cunoscut decadenţa Veneţiei devenită loc de vilegiatură, trăind din taxele muzeelor şi ale hotelurilor.  Într-una din aceste construcţii Lucu recunoscu inevitabilul chioşc de muzică al oraşelor de vilegiatură.  Era aşadar într-adevăr „chiabură”, dacă îşi putea permite luxul unei vilegiaturi de şase luni într-o localitate climaterică de mare lux, pe cont propriu.  În bulevardul nordic răspund străzile de vilegiatură şi uliţele sudului colorat.  villegiatură.  –  -gi-a vilegiaturi.  –  Vilegiaturiştii locuiau casele scunde de lut tencuit şi văruit.  Cîţiva viligiaturişti cari se plimbau în mijlocul drumului îşi strigară îngrijoraţi copiii să ferească din calea docarului.  Un elev de liceu..., o vilegiaturistă sentimentală, o doamnă din lumea bună i-au rugat să le autografieze în album poema aceea din antologie.  -gi-a- vilegiaturişti, -ste. ist. 
    Astfel, intrarea aparent vilegiaturistică a irascibilului Mare Inchizitor... canalizează hotărîrile tatălui spre acceptarea uciderii propriului fiu, dovedit insurgent.  vilegiaturistici, -ce.
    ic. 
   
    vilenii. 
    A decis în gîndu-i să-mi deie de bărbat Pe Hebro, haldeeanul, un vilic nempăcat Urît, viclean şi lacom, ce pe stăpînu-i pradă Şi vecinic schinjuieşte a sclavilor grămadă.  În vecinătatea unor mari oraşe ca Sarmizegetusa şi Apulum, se întîlnesc ruinele unor impunătoare ferme sclavagiste... Ele aparţineau unor proprietari de seamă şi, prin grija unui villicus, erau exploatate mai cu seamă prin sclavi.  Lipsind marile latifundii, lipsesc şi menţiunile mai frecvente de servi villici... pe proprietăţile agricole.  Carea pecete o va duce la locul unde lăcuieşte acela pe carele va să-l sorocească şi prin vilicul locului aceluia îl va soroci la judecătoriul cel de rînd.  villic, villicus.  –   vilici Excitaţia chimică ar provoca apariţia în mucoasa intestinală a unei substanţe, numită vilichinină, care ar fi un hormon specific capabil să declanşeze contracţia vilozităţilor intestinale.  dintre acei scriitori neîmpărtăşiţi de la începutul acestei fraze este blazat şi vilipendat de unul dintre acei de la sfîrşitul ei: Gion este atacat, lovit, criticat, sfîşiat de R.-Motru într-un studiu al acestuia publicat în „Convorbiri literare”.  vilipendez. 
    Vilişoara în care locuia familia Şchiau era compusă dintr-un hol şi un salonaş.  instalat într-o vilişoară.  vilişoare. 
   –   işoară. 
   
    Am reluat... în lucrarea de faţă, aproape fără nici o putinţă de sprijin pe lucrări precedente de total, protoistoria Daciei în cele douăsprezece secole care au curs de la primul contact al Daciei cu cultura villanoviană şi pînă la sfărîmarea regatului lui Decebalus.  Prin anii 1000 a. Chr., negustorii italo-illyri au început să aducă... şi la noi... productele frumoasei industrii de bronz atestine, villanoviene şi etrusce.  Cea mai frecventă formă de vas este urna bitronconică („villanoviană”), ca cea de la Pecica, în apropiere de Arad.  villanovieni, -e. 
    Noi aşa am născut cu vilon, cu corent.  vilonuri.   viloame,  Sepale viloase, patente.  Carpele oblonge, viloase; stil cu articulul terminal subglabru; receptacul vilos.  Arbore de 5 – 10 metri... cu ramuri spinescente, cu muguri viloşi.  Plante glauce, dar foarte viloase.  Frunzele şi tulpina în partea inferioară viloasă, cu peri lungi deşi.  Frunze mari, de 9 – 12 cm lungime..., cu peţioli scurţi, viloşi.  Plante anuale, bisanuale sau perene, cu tulpină şi frunze glauce, glabre sau... viloase.  Plantă mică, glaucă. Frunze pe faţă păroase, pe dos viloase, adesea ovate.  Plantă erbacee, cu tulpină groasă... sulcată, viloasă.  Inflorescenţa vilos glanduloasă, puternic ramificată, cu numeroase flori.  Păstaie scurt pedicelată, dens pînă la vilos tomentoasă sau alipit păroasă.  Plantă vilos păroasă.  Plantă vilos lanată.  Membrană viloasă =  În membrana viloasă se dezvoltă vase sanguine.  viloşi, -oase.      În fiecare vilositate intră o ramură de artiră, o ramură de vînă şi un vas sugător; ele sînt mult mai numeroase în partea de sus a maţului celui subţire decît în partea cea de jos.  Observînd cu lupa suprafaţa interioară a intestinului subţire, nu e greu de descoperit cutele... pe care se află un număr imens de excrescenţe mărunte, vilozităţi intestinale, prin care se produce absorbţia.  Aceasta  este formată dintr-o porţiune din învelişul extern al embrionului, numită charion şi suprafaţa peretelui uterin. Ele sînt strîns legate prin nişte prelungiri care se întrepătrund, numite vilozităţi.  O vilozitate are aspectul unui deget de mănuşe aplicat pe peretele intestinului.  La examenul cu lupa, mucoasa intestinală prezintă multe vilozităţi intestinale.  Vilozităţile coriale au forma unui deget de mănuşă şi sînt alcătuite dintr-un înveliş epitelial şi un ax vascular înconjurat de ţesut conjunctiv.  vilositate.  vilozităţi. 
    Am o păsărică cu vilvat;  eu-n sus c-o ridic, ea cîntă firfilic; eu-n jos o las, ea face pac în nas Mai dă-le cîte un vim, c-un rachiuaş.  De menrea şuguia cei ce şedea în uşe şi menre cînta bîndu vinru. Vinrolu veseleaşte înrima omului.  De mere glumea-se şezîndu în uşi şi de mere cînta bendu viru. Sculă-se ca adurmit Domnul, ca tare şi îmbătat de viru.  Se apropie, legă ranele lui, vărsă unt şi vin, puse el pre al lui dobitoc.  Cela ce bagă apă în vin şi vinde, acela să fie procleat.  .  Melhiisedec, craiul Salimului, aduse înainte pîine şi vin şi acesta era preutul Domnedzeului de sus. Duse lui şi mîncă, vin încă duse lui şi beu.  Neron... Mînca şi bea fără rînd, şi era tot beat de vin.  Se rădicară într-acea noapte de uciseră pre Mihail, că-l aflară mahmur de vin, la aşternut.  Diaconii... să nu hie îndoiţi la cuvîntu, să nu bea vin mult, să nu hie lacomi la strînsură  Acum vinul să vinde ocaoa 5 bani sau 10, ce face vadra 40 de bani  Unii din rodul jidovăsc vrură să ocărască pre apostoli şi dziseră că-s plini de vin şi sămt beaţi. Vin pre puţine locuri să face, că la ţara Cataiia nu să face. Cine-ş cunoaşte firea, că iaste zglobiv la beţie, sau să nu-ş bea vin nicecum, sau să bea puţin, să nu se îmbete.  .  Şi veni I s iară în Cana Galileei, unde făcu den apă vin.  Pentru vinul ce ne-ai scris dumneata... trimis-am la Cotnari să cumpere  Pre mulţ, au pierdut vinul şi multe răutăţi au făcut. Să te păzeşti să nu bei vin, nici rachiu şi nimic spurcat să nu mănînci.  Aflînd casele pline de toate bucatele, singur au pus de au dat foc caselor, dacă s-au sculat de la masă ameţit de vin.  Domniia lui Ştefan Vodă au fost cu mare bivşug ţărîi... în pîine, în vin, în stupi, mare roadă în toate.  Den Crit au răpit pre acel tînăr, încă ţiind în mînă păharul de sticlă, plin de vin  Vădzu în vis că dobîndi un potir de vin şi-l bău de duşcă.  Vin şi grîu să prisosască, Oloiul să nu lipsască.  Grăi D mnul lui Aaron zicînd: Vin şi rachiu nu veţ bea, tu şi fiii tăi cu tine, cînd vei merge la cortul mărturiei.  Bucuria inimii şi veselia sufletului iaste vinul,  bîndu-se la vreme cu măsură.  Să nu dea nici dajdie împărătească, nici domnească,... nici desetină de stupi, nici de vin  El bè vin mai mult din oală roşie decît din păhar de cristal, dzicînd că-i mai dulce vinul din oală decît din păhar.  Într-acesta chip s-au fost încălzit şi vinul şi altă băutură, carea au fost avînd cu sine în tabără.  2 lei s-au dat adălmaş vin la făcutul zapisului  Vin bea fără măsură, mai vîrtos cînd să odihniia.  S-au făcut pîine, şi miiare şi vin mult, şi s-au dăşchis toată hrana săracilor. S-au făcut grîu mult, mei mult, vin şi alte bucate, cu care-şi rădica săracii nevoile.  Vestită cetate iaste căzută de foamete: pierdut-au pîinea, pierdut-au vinul, pierdut-au grîul  Ce folos iaste a nu bea vin şi a fi beat de veninul mîniei.  4 pot  pol au dat brudina la cele 3 vase cu vin  Le-am fost dat domnia mea milă ca să dea vinărici vin la mănăstirea Ostrovul  După moarte ei s-au aflat florinţ ungureşti 82, şi dintr-aceşte s-au cheltuit pe vin, carne, lumini la oameni care au păzit-o  La tot vinul ce vor face în viile lor... să aibă a plăti vama de bute, numai bani 100, iar nu taleri 10  La acest zapis au dat 2 vedri vin şi un leu de scris  De vei găsi vro 200 butele de vin mai ieftine, să le iai şi să le triimiţi în 2 lăzi mici  Nici un rumîn nu are volnicie să vînză vin sau rachiu pe moşie făr’ de voiia stăpînului.  .  Sărut dreapta şi mă rog să nu se uite a trage vinul în butoaie mici  3 burie dă vin, ca de cîte 20 vedre  Neviind împăraţîi la ospăţi, le trimit cîte doă şinice de făină şi cîte o vadră vin.  Să bem, să închinăm cu păharul plin, Să trăiască toţi cei care beu vin!  Rămîne să dau eu dumitale lei 90:108 bani. Care... îi vei priimi dumneata din banii ce ai să-mi dai după butea cu vin ce am dat dumitale Apa mai curînd stînge setea noastră, decît berea sau vinul.   După osăbite domneşti cărţi ce au de scuteală... vor fi scutiţi pe oareşicari hotărît număr de bucati, la goştină şi desătină pentru oi, stupi şi rîmători,... aşijdere sumă de vedre vin  Nu este lucru de mirare că numai vinul are putere de face pe scump... darnic.  Vinul cel mai bun să face la Cotnariu, un tîrg în ţinutul Hîrlăului.  Hotărîm prin acest al nostru hrisov, pentru slujbele sale, să fie apărate toate bucatele sale ce va avea, ori stupi, sau rîmători, şi vinul din adevărate viile sale, de plata goştinii, a desătinii şi a vădrăritului  Băutura vinului este cîrja bătrîneţelor, ce încep de la cincizeci de ani.  Acel marchetan au făcut prăvălie..., făcînd vînzare de pîine, vin, rachiu şi toate ale băcăniii  Mediocrităţile se îmbăta de vin şi era în adevăr poete din beţie.  Să se deie cutăruia cît vin sau grîu să va face la cutare vie.  Carboniu... este acela aer, care iesă din vin cînd fierbe.  În vremea fierberii berii, vinului sau a mustului, dacă avem să mergem în pivniţă, trebuie mai întăi să deschidem uşile, pentru a să răcori aerul acel dinlăuntru.  Să se iaie trii cepe... să se puie într-un vas, să se toarne pe deasupra o ocă de vin sau oţăt.  Am însărcinat pe comişelul său... a-i ospăta cu merinde şi cu vin îmbelşugat.  Putem a zice despre vin, dacă se va be măsurat şi la vreme, apoi este o doftorie, dar în nemăsurare este o otravă.  Orice alte mîncări să se ţie depărtate de căzile cu vin.  S-au poprit intrarea vinului din aceste potgorii în Prinţipatul Moldavii  Luă puţin vin şi pîne spre a-şi potoli oarecum foamea şi setea.  Vinul este o licoare produsă prin fermentaţia mustului stors din strugure.  Vinul, întrebuit la început ca un medicament,... au agiuns de-l beu oamenii în loc de apă.  Cel mai bun vin iesă din poama albă grasă.  Trei urbi se zice că  i-a dăruit regele pentru ca să-şi aibe pîinea şi vinul şi legumile.  Era în Iaşi un tînăr boierinaş... desfrînat cît se poate, pentru că-i erau dragi cărţile, vinul şi femeile.  Vinul care se varsă pe acolo cu atîta îmbilşugare, care se găseşte atît de ieftin, a comunicat locuitorilor o umoare de-a pururea veselă.  Am văzut cîrciumari amestecînd vinul cu apă.  Îngheaţă barbele, îngheaţă vinul, îngheaţă Dunărea, îngheaţă însuşi Pontul! strigă la tot pasul cu desperare molatecul poet născut la sudul Italiei.  Gustă ceva din vinul ista şi odihneşte-te puţin. Potoschi dă poruncă să-mpartă vin pe la soldaţi, pentru ca să serbeze victoria noastră.  Căpitanii toarnă prin pahare vin, Şi în sănătatea lui Mihai închin.  Vinul închis în balercă trece prin o serie de fermentaţiuni. Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul.  Trei zile n-a fost noapte, ci numai senin şi veselie, – vinul curgea din butii sparte şi chiotele despicau bolta cerului.  Eu mă răpăd în cramă s-aduc şi-un cofăel de vin, ca să meargă plăcintele aceste mai bine pe gît.  Mă închin la cinstita faţa voastră, ca la un codru verde, cu un poloboc de vin şi cu unul de pelin.  A cerut hangiului să-i dea şi lui un sfert de pîine, brînză şi o bărdacă de vin mai ieftior.  Se învoiră a-i da o odaie să lucreze numai Prîslea singur, şi pe fiecare noapte să-i dea cîte o trăistuţă de alune şi cîte un pahar de vin bun.  Cînd ceilalţi sforăie, doborîţi de vin şi de oboseală, Sentino cîntă încet.  Tata bea prea mult vin, ş-atunci era urît şi rău.  Vinul de asemenea se exporta, şi anume, acel din podgoriile, încă de pe atunci renumite, de la Odobeşti, cătră Ucraina.  A cîntat amorul şi vinul cu atîta succes, încît a rămas clasic în această privinţă.  Dofina pîrpoli îndată puiul, aduse un clondir cu vin şi se puseră la masă.  Vin, rachiu nu beau decît în zilele de sărbătoare.  Herodot ne spune chiar că vinul se întrebuinţa la sciţi numai la ceremonii.  Tu pierzi în orgie al ţării tezaur, Bînd vinul din cupe de aur.  Vin în pimniţă era destul, şi... leica Marica... ne dedea de gustam.    M-am vîrît şi eu printre ei şi am beut împreună o cupă de vin, pentru realizarea năzuinţelor lor.  Se năpustiră şi asupra ulcelelor cu vin.  După prima sorbitură de vin, sîngele se urcă uşor în obrazul doamnelor.  Cina simplu – ouă, pesmeţi, brînză şi vin.  .  Proporţiunea alcoolului creşte cu vechimea vinului.  Chinurile acestea zadarnice nu luau sfîrşit, decît odată cu ultimul clapon ce se mai găsea la curte sau cu ultima sticlă de vin rămasă în pivniţele bătrîne.  Nouă buţi de vin goliră şi-ncă tot mai cer să bea, Iar Agniţa Crîşmăriţa n-are vin să le mai dea! După fierbere, polobocul se umple cu vin fiert, luat din alt poloboc.  Băiatul se întoarce aducînd pe o tavă verde două pahare de vin cu sifon.  Unde n-au fost şi nu sunt vii, contribuiesc feciorii şi cumpără vin, vinars, şi petrecerea urmează cu joc cîte 4 zile.  El mai avea peste două sute de vedre de vin şi vreo cincisprezece butoaie de bere.  De vineri de pe la toacă încep să îndulcească vinul, să taie galiţele şi purcelul.  Închinară şi cîteşitrei dădură vinul de duşcă.  Adăugăm un praf de sare şi de zahăr, puţin vin... şi punem la un foc domol să fiarbă bine.  Celţii primeau din Italia, deopotrivă, amforele cu vin şi vasele frumoase de bronz. Garafa cu vin s-a înfiinţat înaintea bătrînilor.  Se trimiteau acolo mari transporturi de vase cu vin, peşte, lînă... şi alte produse moldoveneşti.  Se tăiau vite multe şi se beau multe buţi cu vin.  Viţa necrescînd pe acolo, vinul se aduce din Moldova, Muntenia şi Ungaria.  Băuturi obicinuite sînt: rachiul... şi vinul, de care bănăţeanul are din belşug.  Mai exista o fabrică de alcool de vin în Sadu, lîngă Sibiu.  Distrugerea viilor de către filoxeră... a făcut ca vinul să fie scump.  Dragoslav era pretutindeni binevenit printre cheflii bucureşteni..., în cramele cu pastramă şi cu vin vărsat de la gîrliciu.  Călugării aveau drept să ia la Calafat vamă... la o cărătură de vin 10 aspri.  Vinul, şi mierea, şi grîul tot Le-au strîns, pe grabă, cine-a putut.  Veneau după masă, să ia desert, cafele sau vin.  Eu ştiu un vin bun, într-un loc unde sunt servit bine.  Vinul s-a băut din bardace de lut.  Vinul e bun şi la bucurie şi la scîrbă.  Sînt unii care la vin bun îşi ascut judecata şi înţelegerea.  S-aşteptăm să se prefacă mustul fără preţ în vin, Şi cotnarul amintirii în pahare să ne toarne.  Mahomedanilor nu le este permis de lege de a bea vin; însă cei mari găsesc întotdeauna motive să treacă peste legea lor.  Ne dădea să gustăm şi cîte-o jumătate de pahar de vin, dar nu mai mult.  Ca să-şi vîndă vinul, pune pe medicii din subordine să facă mizerii cîrciumarilor.  Ia oleacă de şuncă şi un păhăruţ de vin.  Bău cu sorbituri încete din vinul turnat de Pascalopol.  Apa miraculos transformată în vin stîrneşte uluirea tuturor părtaşilor la nuntă, silindu-i să simtă prezenţa unei puteri de obîrşie cerească.  Pentru aceştia ascetismul şi martirajul sînt plăceri cum sînt vinul şi femeia pentru ceilalţi.  Vinul acriu şi zeama de lapte se înfruntară în stomacul lui Lucu ca două vîrtejuri învrăjmăşite.  După limpezire, mustul trece în vasele de fermentare, unde se transformară în vin, datorită fermentaţiei alcoolice. . Beam vinul plin de soare şi închinam pentru morţi.  Marii feudali şi domnia dispuneau de întinse terenuri cultivate cu viţă de vie şi de însemnate cantităţi de vin, care luau deseori drumul exportului.  Vinul era luat de oamenii paharnicului de unde le plăcea şi transportat la Bucureşti de vinăriceri.  Vinul îl beau din cupe de lemn şi de corn.  Cultele chtonice de adorare... a lui Dionysos, zeul trac al vinului şi al rodniciei..., conţineau elemente de artă teatrală foarte evoluate.  Locuitorii diferitelor cnezate şi voievodate au continuat să cultive viţa de vie, dînd dijmă cnezilor şi voievozilor a zecea parte din vinul obţinut.  Bău repede cîteva înghiţituri de vin, parcă însetat.  Să văd pe mîndra mea, Trei cupe de vin aş bea... La nime n-aş închina, Făr’ la mîndra săraca, Pînă vinul s-ar găta!  Măi bădiţă, du-te-acum, Că te-aşteaptă mîndra-n drum... Tot cu vin şi cu holircă Adusă de la potică.  De mînă-o a luat Şî-n făgădău s-o băgat, O cupă de vin o luat.  Să ne preumblăm, Prin dughene să întrăm, Din dughiană în dughiană, Să bem vin, să mîncăm poamă.  Este vin în sat la voi De  s-aude atîta toi?  Bunu-i vinu decît apa şi friptura decît ceapa.  Vinu-n pahare-l punea şi le da, frate, de bea.  Faraon o luat urciorul cu vin de sub laiţă şi o suflat în urcior de o vrăjit vinul.  El frumos v-o dărui: C-un colac de grîu curat, Cu ferdela măsurat, C-un pahar de vin curat, Cu feria măsurat.  Sus pe masă, vas cu vin, Lîngă el paharul plin.  Părinţii stau pă scaun şî le toarnă apă pă mîini mireasa şî să spală, şî pă urmă-i dă un pahar dă vin sacru miresii şî-i pune în pahar un franc.  Ado, mîndro, vin să beu, Vin'e toamna şi t'e ieu.  Să-mi dai o cupă d'e zin, Să o beau.  O canî di ghin cerea, Di cinci vedri ş-o oca.  Nălţate de-mpărate, Nici zinu nu s-o gătat, Nici banii nu s-o ciuntat, Ci-un voinic în cîjm-o-ntrat, Trii buţ de zin o deşertat. . D'e cîm beau şî nu mă-mbăt, S-o facu virul oţăt.  În oraş să nu te bagi Şi la vin să nu te tragi, Că vinu-i cu viclenie, El te trage la beţie.  Cineva venea... Şi mi-şi aducea Prînz de mîncătură, Vin de băutură.  Năvodarii şi-i lua, La cîrciumă că-i trăgea, Scotea vinul cu vadra.  Am băut cît'i-om pahar d'e vin.  Mănînc pîine şi beu vin, La inimă pun venin.  Rădăcini de căpşune şi cu vin să le fierbi bine într-o ulcea nouă de o jumătate de oca şi să-i dai să bea dimineaţa pe nemîncate    Dacă la masă se varsă vin e semn bun.  Pielea proaspătă de iepure se presară cu piper, se stropeşte cu vin sau cu rom şi se pune la junghi.  Prin Bucovina se crede că apa se preface în vin la deschiderea cerului.  Prin jud. Vîlcea se spune despre curcubeu că are trei colori: roşu, galben şi verde. Dacă se vede roşu mai mult este semn că în acel an va fi vin din îmbilşugare.  Banii strînşi la nuntă se dau în mîna miresei, după ce naşul a pus în legătură puţină sare şi niţel vin peste ei, ca să aibă tinerii noroc în toată viaţa.  Cînd bei vin din capacul ploştii, te mînii.  Cînd la masă se varsă vinul din pahar, e semn de veselie.  Piperul fiert cu vin îndulcit se bea cald pentru a asuda.  În ziua Anului Nou să bei vin, căci cîte pahare de vin vei bea în acea zi, în aceeaşi măsură îţi va spori sîngele în anul acela.  Cînd se răstoarnă paharul plin cu vin, cer morţii de băut.  La S tul Trifon... se toarnă vin la viţe ca să dea rod mult.  Beţivului şi dracul îi iese cu oala de vin înainte, Vinul, ţuica cui îi place N-are cu ce să se-mbrace.  Cine nu poate purta vinul la tinereţe, va purta apa la bătrîneţe.  Toată lumea bea vinul, dar nu-şi bea mintea.  Să bei vinul, dar să nu te bea.  Beţia tinereţii întrece pe a vinului.  Vinul e toiagul bătrîneţelor şi nebunia tinereţelor.  Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia şi banul.  Vinul nu-l beau boii  Cu vinul şi cu somnul uită grijile omul.  Omul d-ar fi cît de bun, Vinul îl face nebun.  Din picătură se face vinul,  Vinul nu se face apă Nu e vin fără drojdie.  Vinul alege pe om  La mesele cele alese Nu lipsesc şi fac poznele adese Celor ce mă prisosesc (Vinul).  Ce este bun la privit şi lesne la ameţit? (Vinul)  Merge moşul prin sat În cojoc de brad, Cînii după el nu bat (Vinul).  Hurduz, Burduz, Din Ţarigrad adus Şi-n pivniţă pus (Vinul). Lie, Lie, Ciocîrlie, Că la nunta noastră joacă, Sfînta poamă busuioacă (Vinul).  Sîngele Domnului În capul omului (Vinul). Nimea să bage vin nou în foale vechi,... ce vin nou în foale nou bagă.  Toate armele lui era mai dragi decît mese tinse, pline de veselie şi de vin dulce. Nici bagă vinul nou în foi vechi,... ce bagă vinul nou în foi noi. Să ospăta şi să veseliè prè frumos cu vin de Cotnar.  Cernea au vîndut... vin cu pelin, vedre 54  Soro, mă rog să nu mă uiţi cu vin roşu de Cotnari  Să iai peştile grijit şi tăiat, să-l pui în tingiri..., să-i pui... vin albu şi aguridă au oţet ( Un butoi de vin cu pelin şi altul de vin alb am fost făcut pe sama dumitale   Al doilea înştiintezi dumitale pentru vinu muşcat ce mi l-ai trimis  Au pus într-un păhar de aur vin de tămîioasă.  Poftesc pă dumneata ca să-m cumperi trei buteluri vin de Tocaia şi patru de muşcat  Aceste ce le însămnez... să mi le cumperi...: 12 sticle vin de Tocai, 12 sticle vin de Ren  Patru vedre vin vechi curat,... să nu fie amestecat cu nimic: nici să fie dulce, dar nici acru  O bute vin pelin s-au făcut pentru dumneavoastră din viile nostre  Unele viţe rodesc mai puţîn vin, dară mai marmanziu, adecă prea bun.  45 buţi cu vin dă Ţara Turcească... i s-au poprit la schela Zimnicii  Deade oaspeţilor,...alt vin nou şi mai bun.  Patru vase dă vin i pelin... au vîndut peste tocmeală  Persoanelor care au un stomah delicat... un pahar de vin vechi foarte mult îi îndămănează mistuirea.  Zece burie vin de Livente de Cipru ale mele... văz că de către cinstita ocîrmuire locală sînt oprite  În pivniţe... se află mult vin nou.  Vinul de Champagne sau vinul spumos este... îmbuibat de acid carbonic produs prin fermentaţie. .  Vin vechi, de doi, de trei, de patru ani.  Pivniţa era plină pînă în gît de vin vechi, de Odobeşti şi de Cotnari.  A scos din dulap o tavă pe care era o sticlă de vin de Porto.  Îi plăcea să bea, însă numai vin... de cel mai vechi, de Cotnari sau de Odobeşti.  Într-o clipă aduse mai multe butilii cu vin de Tokai.  Oaspeţii voioşi la masă Beau vin dulce de Bojani.  I-am dat eroului supă caldă ş-un pahar de vin negru.  Mînîncă miez de nucă şi beu vin vechi.  Le-ar fi plăcînd băieţilor veseli, din piaţa mare, vinul de Drăgăşani; dar lui moş Gheorghe i se pare oţet tăiat cu apă.  Săteanul nu bea vin mai vechi decît de cîteva luni, cel mult de un an.  Dimitrie Cantemir consideră vinul de Cotnari ca egal vinului de Tokay şi vorbeşte de exportul lui în Rusia.  Vinul acela bun pe care l-a băut la o masă de cinste, e vin de Drăgăşani.  şi drege gîtlejul cu un păhar de vin profir.  Vinul moldovenesc se exporta în mare cantitate cu prilejul bîlciului industrial al ardelenilor.  Amestecul de vin alb cu vin negru dă vinul profir.  Intră înăuntru, luă cheile şi-n cîteva clipe aducea din pivniţă o cană de vin profir, de turnă în pahare.  Celţii... beau exclusiv vin italian sau cel mult massaliot.  Numărul amforelor greceşti găsite aici indică un import foarte însemnat de vin grecesc.  Vinul dulce numit malvazia, ce se aduce din Creta pentru Bohemia, trece tot în tranzit numai prin Moldova.  Acest vin grecesc din Napoli di Malvasia... era foarte obişnuit în comerţul romînesc vechi.  Gorică... vrea un vin mai uşor, vin indigen, vin de grădină. Ne aşteptau... cu butoaie de vin nou că era toamnă.  Din cînd în cînd bătrînul îi umplea paharul cu vinul profir.  Vinul vechi şi petrecerea ne-au ieşit... în drum pe neaşteptate.  Vinul dumneavoastră sicilian îmi pare din ce în ce mai extraordinar.  Cine vrea să cunoască vechiul vin de Cotnari de odinioară trebuie să meargă la Mediaş... să-l guste.  Vinul alb are efect asupra unui anumit temperament.  Nu făcu nici un mister din faptul că le căpătase în schimbul unor sticle de vin negru vîrtos, de dată veche, din via lui Hagienuş.  Sîntem cinstiţi cu vin de Cotnar trandafiriu, ce stimulează gîndurile culturale.  Nu e cuprinsă firea spaniolă, pasionată şi fierbinte, în vinul de Malaga ori de Xeres?  Anton Lupan deschise un şip cu vin de Cotnari.  Se aduceau în amfore speciale vin şi untdelemn grecesc.  Pentru o amforă de vin dulce grecesc, nobilul get dădea o cantitate...de grîne.  Viţa „galbenă de Odobeşti” este cea care a făcut faima acestei podgorii prin vinul şampanizant pe care-l produce.  Vinul de Odobeşti a fost apreciat de timpuriu atît în ţară, cît şi în afara hotarelor.  Pe poliţi vechi se răsfăţau carafe Cu vin liliachiu şi amărui.  Într-un salon elegant, sub lampadare de cristal... le-a fost servit vinul spumos.  Mă închin dumitale, jupîne,... Cu aceste pahare De băutură: Într-unu-i vin de Odobeşti, Să bei să te veseleşti, Într-altul vin de Cotnar, Să vîri mîna-n pozunar.  Nu-i carte lătinească Ci, cum vedeţi, plosca noastră Cu vin de la Dealul Mare, (Cînd beţi, căciula vă sare!), Cu vin de la Valea Lungă (Cînd beţi, faceţi gura pungă!). Măi bădiţă, du-te-acum, Că te-aşteaptă hîda-n drum Tot cu vin roşu-ndulcit Şi cu purceluşul fript.  Ei, Agniţă, dumnia ta, Du-te-mi-ţi la casa ta Şi le dă vin marmaziu Cules toamna, mai tîrziu.  Vinu-i bun şi mermeziu Cules toamna mai tîrziu.  Gruie, Gruie, dragul tatei, Tu-n Ţărigrad nu te duce, Că vinul turcesc îi beţiu.  În pimniţă că-mi intra, Scotea vin d-al marmuziu,… Omoară omul de viu.  La bogaţi că le-ai dat Tot vin roşu pipărat.  Pe voi v-or dărui C-un colac de grîu curat, Cu vin roşu străcurat.  Să trăieşti, frăţiucu-mńeu, Cu zin roşiu mormonzău.  Nedea bea la pivnicioară, Cu plosca de-o vedrişoară, Cu vin vechi cam marmagiu, Cules toamna cam tîrziu.  Să trăieşti, şi na şi bea, Tot pentru dragostea mea; Că-i vinul de marmazău, Rămas de la tată-tău.  Să trăieşti, frătiucu-mn'eu, Că-i zin d'e la Marmadzău.  . Şi vin roşu-mi aducea, Şi pe masă mi-l punea.  Aducea Vin bătrîn cu rozolie, Ca să-l tragă la beţie.  Pentru lungoare. Să fiarbă rută cu vin alb, să beie sara şi dimineaţa că-i va trece  Sîngele de oaie, amestecat cu săpun..., fiert laolaltă în vin alb... se recomandă, într-un manuscris de la sfîrşitul veacului al XVII-lea, ca leac pentru scrîntituri.  Nu se bea vin roşu... ca să nu se aţîţe vărsatul.  În ziua de Arminden... să bei vin roş că se înnoieşte sîngele.  Se spală mai întîi bolnavul cu vin roş şi apoi se unge cu un amestec de ghileală şi spirt.  Muierea tînără ca vinul nou fierbe.  Vinul bun şi nevasta frumoasă sînt doă otrăvi dulci la om.  Pîinea cît de proaspătă, vinu cît de vechi şi nevasta cît de tînără.  La bătrîneţe place vinul vechi şi nevasta tînără.  Vinul bun dă sine să laudă.  Ivit-ai oamerilor tăi greu, adăpatu-n-ai cu viru de plîngere. Căzu, căzu Vavilonul, oraşul cel mare, că cu vinul urgiei curviei lui adăpă toate limbile.  Bea-va şi acesta din vinul măniei lui Dumnezău, carele s-au împlut în păharul măniei lui, şi să va munci cu foc şi cu piatră pucioasă.  Arătat-ai norodului tău năsîlnice şi ne adăpaş pre noi cu vinul umilinţii.  Vavilonul cel mare să pomeni înaintea lui D mn zău să dea lui păharul vinului măniei urgiei lui.  Ia păgharul a vinului urgiii mele şi vii drege dintr-însul tuturor neamurilor pămîntului şi vor bea şi să vor turbura şi vor nebuni.  Vinul şi veninul fărălegii... întîi dulce îmbată, apoi amar otrăveşte şi îneacă.  Are în ochi o strălucire grea ca un vin al deznădejdii.  În glasul ei clocotea vinul dragostei Aci vinul nebun al vieţii S-a scurs în scrum.  Vin acru =  Vin prăfript = Spirt de vin Tot mai multă voie bună îşi căpăta cu cît li se suia vinul în cap.  E vin negru... nu se suie la cap, nu te îmbată.  De urîtu inului, Luăi drumu vinului, De urîtu cînepii, Luăi drumu uliţii.  Cu temperamentul său prudent, Aman căută să-i concilieze pe Ingres şi Delacroix, punînd, aşa-zicînd, apă în vin, pînă ce tablourile devin foarte cuminţi, fără nimic... prea şocant.  Să trezvi… Noe din vin şi cunoscu cîte îi făcu lui feciorul lui cel mai tînăr.  Să fie satul sventei mănăstiri, anume Flămînzeştii, în pace şi slobod de bani de păhărnicie de cătră paharnici, nemic de vinure cîte se vor vende acolea în sat şi în ţigănie să nu dea  Oastea de pe supt steaguri au împlut tîrgul, pen pivniţe slobode cu vinuri, pen case, pen poduri.  Ne mai scrieţi dumneavoastră şi de paguba vinurilor ce s-au oprit aici   Pînă în primăvară... să pritocesc vinurile  Să să vînză vitele, argintăria, vinurile, bucatele... ca să să împlinească toate cîte am lăsat în diată deplin  Pentru vinuri văz că-mi scrii dumneata că s-au făcut şi la Ardeal dăstul  S-au rădicat vinurile la preţ şi nici că se găsesc Pentru vinuri am găsit chirigii  în destul de scump, cîte 13 parale de vadră  buţilor cu vinuri fundurile sparg, de cură vinurile  I s-au dat voie să cumpere vinuri i alte felurimi de pomet de aici, din ţară  Vameşii Moldovei au apucat pă neguţitorii care vin să cumpere vinuri din ţara noastră să plătească vama  Ioniţă Cazangiul a pus secfestru pe vinurile Ecaterinei, soţia răposatului Iosif Buliucbaşa.  Asemenea vinuri am adus şi în alţi ani...tot printr-acest port  Să-mi ducă vinuri la Bucureşti cîte 38 dă parale de vadră  Slobozirea vinurilor din poloboace să se facă la un timp senin, înaintea înflorirei, pe la martie sau april. Vinurile ce le da iobagilor erau foarte acre, fără gust.  Îmbăloşarea... este o alteraţie prin care vinurile perd fluiditatea lor naturală.  Supt-iscălitu neguţător vechi de vinuri... crede a aduce o adevărată slujbă Ţării Romîneşti, întemeind o companie care va înfăţişa un nemărginit folos proprietarilor de vii  Apare-n ochii noştri Moldova, dulce rai, comoară nesecată de bun şi dulce trai. Ea are grîu, şi miere, şi vinuri, ah! ce vinuri!  Nu voi vinuri bălsămite, Căci am sufletu-ţi a bea.  Să vă admir curajul în vinure vărsate, În sticle sfărîmate, hurii neruşinate Ce chiuie-n orgii?  Mii şi sute de braţe nu biruiau să pritocească şampaniile, vinurile, cognacurile.  Ciupise o fărîmă de curte unei fete ce servea vinuri.  Sînt îndeobşte cunoscute versiunile vremurilor trecute cînd, vinurile fiind multe şi ieftine, se cinstea în lege!  Podgoriile sacrificate de Decaeneus nu vor fi fost nici chiar aşa de numeroase, nici prea alese ca neamuri de vinuri.  Consumam cele mai scumpe mîncări şi vinuri.  Falsificările de vinuri luase proporţii fantastice.  Mă ocup cu sortarea vinurilor.  Funcţionează un serviciu special... pentru toate cele de trebuinţă, cărnuri, trufandale, vinuri.  E un om prea cuminte..., care nu se pricepe la mîncăruri şi la vinuri.  Italienii au obţinut vinuri pînă la 22º alcool..., prin fermentaţie naturală Atunci sosise şi polobocul... de la un cunoscut negustor de vinuri din Comarnic.  Florile... conţin o substanţă colorată roşie..., care   s-a întrebuinţat... îndeosebi la colorarea artificială a vinurilor, lichiorurilor şi siropurilor.  În Rusia se trimeteau vite, vinuri, sare şi se aduceau în special blănuri.  La începutul sec. al XVIII-lea... avea în grija sa pivniţele cu vinuri ale domnului.  Se pomeni cît te ştergi la ochi c-o masă măreaţă de bucate... şi vinuri, şi zaharicale, ş-o pîne albă.  Dacă ai parale, Ce gîndeşti Îţi tîrguieşti, Dacă vrei vinuri şi bere Şi ce-ţi este pe plăcere.    Şi mi-e Corbea mort de beat, Că de cum mi s-a sculat, Multe vinuri a cercat.  Toate buţile spărgea, Cercurile le tăia, Vinurile le vărsa.  . Poiana cu fînurile, Pleniţa cu vinurile.  Unii sapă viile, alţii beau vinurile.  Vinurile ungureşti precum şi cele romîneşti sînt, fără îndoială, de cea mai bună calitate.  Se transportează mai vîrtos vinurile de Odobeşti şi de Cotnar.  Amărăciunea caracterizează mai cu seamă... vinurile de Burgonia.  Vinurile slabe şi fără gust sînt acele... care se deosibesc prin puţina tărie şi lipsa de gust.  Ghinurili noastre albui, roşii, negre, prohire şi undelemnii... au nume mare pă lume.  Se dă în general numele de champagnie vinurilor spumoase bogate în acid carbonic.  Vindea bine în Ardeal vinurile sale de Drăgăşani.  Vinurile vechi scoase din pimniţi făceau dulce traiul.  Prin jud. Tutova, vinurilor roşcate, care n-au faţă frumoasă, li se spune zeamă de cireşe amare, coapte bine.  Mîncară pe-ndelete, udînd mereu bucatele cu vinuri vechi.  Ţăranii mai cu dare de mînă... au şi astăzi vinuri vechi în pivniţi.  Nu se însufleţea decît atunci cînd vorbea de curse, de vinuri franceze şi ţigări de foi.  Vinurile superioare nu se vindeau mai mult de 70 – 90 lei decalitrul.  Vinurile roşii se limpezesc mai uşor decît cele albe.  Turcii... beau cafele alături de membri ai corpului diplomatic care gustă vinuri meridionale.  Strugurii pentru vinuri roşii se culeg la coacerea completă.  Pe lîngă acestea, veneau vinurile greceşti, untdelemnul de măsline, produse de lux pentru curţile stăpînitorilor sciţi.  Tecuciul se fălea mai cu seamă cu podgoria Nicoreştilor, unde soiul local de poamă... dădea şi dă şi astăzi unul dintre vinurile roşii cele mai reputate ale ţării.  Pre masa curăţiii pîinea vieţii, vinul nemorţii iaste.  El... pune supt datorie cu cuvintele lui şi cu rugăciunea lui, pre soarele cel de taină al dreptăţii, pre însuş unul născut Fiiul lui Dumnezeu, să se pogoare din ceriu şi supt întîmplările pîinii şi a vinului să se facă iară jărtvă vie pentru iertăciunea păcatelor noastre.  Simţeau o bucurie nepămîntească, de parcă s-ar fi împărtăşit împreună din aceeaşi cupă cu vin sfinţit.  Am auzit că faci vin de mere.  Vinul de mere..., cînd este curat şi proaspăt, este o băutură bună şi igienică.  Vinul de pere, deşi este plăcut la gust, dacă să bea mai mult produce durere de stomac şi diaree.  Vinul de prune... trebuieşte băut îndată sau ţinut la răcoare, căci altfel se înăcreşte.  Pentru ca... să nu se strice, vinul de mere trebuieşte ţinut la răcoare, în vase curate.  Vin din poame sălbatece, precum sunt afinele, murele etc., fac romînii din Bucovina.  În Nord, prin Finlanda şi Scandinavia, mesteacănul are atît de multiple întrebuinţări, încît reprezintă, în clima rece, palmierii din insulele Pacificului. Pînă şi vin se scoate din ei.  Merele se tescuiesc, obţinîndu-se cidrul (vin de mere Se organizau vînători fastuoase de lei urmate de destinderi prelungite cu vin de curmale.  Să se beie din vinul aceasta cîte un păhăruţ cu un ceas... înaintea mesei.  Se vindecă neputinţa stomahului şi a maţelor... folosindu-ne de doftoriile stomahale precum sînt: elecxirul (dicoctul),... vinul întăritori.  Vinul diuretic (scoţători udului).  ,  . Vin antiscorbutic (în contra studiniţii).  Afară de aceste mai sunt: vinul de chinchina, de genţiana, de colombo etc.  Vinul de pătlagină... vindecă bolile de rinichi.  Au cumpărat comisul di la Balosin pre vale 2 locuri şi di la vin mai sus pre deal o curătură  Un an stăpînesc ei şi să pună vin, şi un an cumnatu Constandin Cea mai mare parte a plîntelor noastre iconomice pot suferi clima noastră, dar vinul creşte numai acolo, unde persicile şi migdalele au o creştere sigură.  Fiindcă vinul cere o căldură cuvenită, de aceea nu se potriveşte pe şesuri, ce mai mult pe costişele dealurilor, în o stare a locului caldă, cătră miazăzi.  Fiindcă aice în ţară sînt unele locuri numai cu vii ocupate,... eu vroiesc a descrie cultura vinului precum se obicinuieşte în alte ţări.  Vin sălbatic  Parthenocissus quinquefolia). vinuri  vinure.
    
    Vinariul, prin multă sudoare, ş-au statornicit locul pentru vie.  Fieştecare vinari le poate însuşi creşte în viile sale, fără a întrebuinţa cheltuială cu dînsele.  Butucii mai des sădiţi dau totdeauna un vin mai rău, şi cel mai de căpitenie lucru pentru un vinar (vier) este alegerea soiului de cîrlige potrivite pentru loc, climă şi poziţie.  Celariul vinariului e plin de vin vechi; vinariul vinde vinul numai cu butea. LM, În „cartea” care se dădea de către domnie „vătafului de vinari”, adică şefului breslei cîrciumarilor, se preciza întotdeauna ca aceia ce vînd să aibă „ocale drepte”.  Dar ăst domn bun  ce-mi făceară? Că mi-şi are-un fiu vinar Şi-mi trimite-un argăţel, La fiu-său, buţi s-aducă.  Pitarul, jimblarul, mămăligarul domniei mele; Paharnicul sau vinarul; clucerul sau chelarul, postelnicul sau aşternutarul, odăiaşul... Nu sînt ranguri, nici titluri măcar ca acelea ce au mai rămas din timpii barbari şi pe care le leapădă astăzi lumea. Sînt numiri de slugi domneşti de pe cînd era „ţara lui vodă”, iar nu vodă al ţării.  Cînd... tinerii locuiesc în acelaşi sat, vinarii prelungesc şederea la ginere cîte o dată pînă la ziuă şi pleacă în răvărsatul zorilor cu vinul şi cu rachiul într-un alai.  .  vinari. 
    ar. 
   
    Vinarea se numeşte operaţia prin care se dă un gust mai pătrunzător vinurilor slabe şi de o calitate mijlocie prin adăogarea unui vin mai bun.  Asperula odorata Asperula odorata).  vinariţe.
    ariţă.  
    Fac sasii în Braşev vinars roşu cu bujor.  Vin şi rachiu (vinarsu MS.  ) nu veţ bea, tu şi fiii tăi cu tine, cînd vei merge la cortul mărturiei.  Ceapă zdrobită, pisată să mesteci în vinars şi să bei  Cine are mătrice... în pîntece, să stoarcă numai trei picături din balegă de cal proaspătă şi să le bea în vinars  Cu otcă de vinars (rachie) s-au mîntuit de călbează nu numai oile, ci şi vitele.  În desagă... Un ponteriu cu vinars de prune băgasă. Să se aprindă oficina, adecă vinărsăria sau casa unde se face vinarsul.  Bunătatea vinarsului alţii o judecă de la numărul bulbucilor. Toată averea mea,... precum bani gata, ce sînt, aşa şi carii din vinderea, în preţ cuviincios, a vitelor, bucatelor, vinurilor, vinarsului...,la un funduş comun... să se aşeze.  Să bea vinars (rachie) pre banii aceia.  Vinul ars adecă răchia, arde stomahul şi uscă sîngele.  Vărsatul şi vinarsul sau rachiul sînt două răle lăţite de cătră arabi.  S-au vîndut iute:... potaşă, ceară, seu, vinars (rachiu). Romanticul şi pitorescul pentru voi e un păhărel de vinars.   Productul nemijlocit al fermentaţiei zaharine... îl cunoaştem în comerciu subt numirea de rachiu (vin-ars).  Alcoolul este vin-arsul (rachiul) despuiat, prin distilaţiune, de cea mai mare parte sau de totalitatea porţiunii apoase şi de trupurile străine ce ea le ţine în desoluţiune.  Cei 800 de oameni să capete fiecare pe zi pîne, un pahar de vinars ori vin.  Starostea aduce un colac într-o suliţă împlîntată, o cană cu apă şi o stilcă cu vinars.  După tîrguirea celor trebuincioase, lumea începe să prînzească pe iarbă verde şi să se adune împrejurul igreţilor (lăutarilor), cari cîntă lîngă cîte o berbinţă (butoi) cu vin ori cu vinars de cireşe.  Se veselesc tustrele zilele..., bînd din vinarsul ce l-a dat craiul.  . Părinţii viitoarei mirese, pregătind o cină constătătoare din plăcinte, carne şi friptură..., însoţită cu vin, vinars sau bere, aşteaptă pre junele peţitor.  Dacă-i va da vin-ars cu buburuze, drăguţul său din nou va îndrăgi-o.  Noi îi dam cînd apă, cînd vinars (ţuică), şi după ce i s-a dezlegat limba am început a-l ispiti.  Nănaşul scoate plosca cu vinars din căciulă şi o pune pe masă.  În comitatul Făgăraşului funcţionează... două fabrici... de vinars.  Adu-mi o jumăt’ de litru de vinars. Dar vezi să fie ca spirtu!  Un oarecare avînt a luat... în Ardeal industria vinarsului de bucate.  Unde n-au fost şi nu sunt vii, contribuiesc feciorii şi cumpără vin, vinars.  . Se... afumă cu balegă de cal uscată sau bea vinars amestecat cu untdelemn.  În locul vinului, azi, se bea mai mult vinarsul (ţuica), care se produce în cantităţi însemnate.  I-a dăruit cîteva clondire cu vinars şi şliboviţă.  Să bea vinars cu rădăcină de rostopască.  Adă-mi... un păhărel de vinars şi cîteva masline.  Închinau în sănătatea sfinţitului Amfilohie vinars din ploscă.  În satu nostru se cinsteşte lumea cu vin şi cu vinars.  Aşa să vă brodiţi treburile, ca să nu tîndăliţi prea mult cu datul colacilor şi cu vinarsul.  Vulpe soarbe des vinars... Vinarsul e bun la surpătură şi la stomacurile leneşe.  Inspectorii şcolari erau trataţi cu miere de albine şi cu vinars, îndulcit, înainte de masă.  A venit şi părintele, a închinat şase pahare de vinars, apoi s-a dus unde avea treabă.  Stăpîna casei îşi cinstea oaspeţii cu porumb fiert..., iar uneori apărea şi vinarsul de bucate, vestit prin tărie şi greu de uitat prin miros.  A turnat nişte vinars în pahare.  Chiril văzuse o maramureşancă zvîrlind  într-un butoi cu vinars lopeţi de cenuşă, spre limpezire.  Pentr-un păhărel de vin M-ai dat, maică, la străin. Pentru unul de vinars, M-ai dat, maică, la năcaz.  Vinu-i bun, vinarsu-mi place, Om bogat eu nu m-oi face.  Copiliţă, nu mă spune, Că ţ-oi da vinars de prune.  Umplu o ploscă de vinars, puse neşte plăcinte-ntr-o merindare.  Acuma să luăm Cîte un păhar de vinars Să ne treacă de necaz.  Baba Ana..., Dimineaţa, Îşi mînă greaţa Cu vin ars, Bine ars.  . Gazda ne-a cinsti C-un colac de grîu curat, C-o pecie de porc gras Şi  c-o gură de vinars.  O butoaică de vinars Dintr-o dată o au tras.  Na, mîndrucă, bea oţet, Şi te du să nu te văd; Na, mîndrucă, bea vinars, Şi te du-n mare năcaz.  Spune că-i vinarsu rău, Dacă nu-s bani în Jaşcău.  Or loat di la iel vinars, slăin'i, pită.  Dragostili celea mari Nu să ţîr cu meri, peri, D'e cu vin şî cu vinars Şî cu peşt'i d'i cel gras.  S-aud vinu cioroind, Vinarsu picaturind.  S-o facut d'irul oţăt, D'irarsul ca lapti h'ert.  Eu te beau, vinars, de bun, Tu dai cu mine de drum.  Las’ să beau pînă-i vinars, Că mi-e pieptul fript şi ars.  O avut vinars acolo de-or vîndut în prăvălie.  Vin, vinarsul cui îi place, Om de treabă nu să face.  Te spune nasul Că-ţi place vinarsul.  Am om butoi şi am pus şî vin şî vinars şî nu să meştecă laolaltă  Bolundu satuli cu cojo d'i lemn. D'inarsulu-n dob  Pofteşte în casă să te încălzeşti cu o palincă ori cu un vinars de al nostru.  Stai, domnişorule, să bem un vinars, că eu nu m-am supărat nici o ţîră.  vin ars  vinul ars vin-ars.  vinarsuri.  –  Branntwein . 
   
    Foaie verde arţăraş, Hai, puică, să bem vinaş, Că eu plec şi tu mă laşi, Pe mîna unui vrăjmaş.  aş  
    Asupra vinaţilor sînt atîtea cheltuiele De la carăle cu vin ce vor fi cu vinaţ de la alte ţinuturi şi vor trece pe ţinutul Putnei să nu de acest venit  Într-această cetate să beu multe soiuri de vinaţă.  Este roditoriu în vinaţe, năramze, alămîi. Vinul de Moldova învechindu-se... este cel mai delicat...decît toate vinaţele din părţile evropieneşti şi a Mării Albe (ante 1812).   De vor aduce acest feliu de vinaţă, n-au să să supere cu plata vădrăritului  Veninoase sînt... vinaţele îndulcite cu zaharul de plumb.  Dau viile acele covăţite spre miazăzi cele mai bune vinaţe. Dacă voim a căpăta vinaţe frumoase, roşe, apoi să se strîngă numai bobiţele poamei cii negre.  La noi în Moldova cele mai multe vinaţe sînt albe.  Pricinele acestei dureri sînt materiile metalice, oţetirile vinaţelor şi veninurile.  Lîngă cantora cu vinaţe sta un om vîrtos, cu muşchi puternici.  Iar la a lui masă vinaţe străine Nu se mai sfîrşesc.  Îmi va plăti punşurile şi vinaţurile ce mi-au băut.  Iobagii sînt datori să dea decime din toate productele cîmpului, din vinaţe şi din vite.  Vinaţele noue se vor scurge de pe drojdii în luna lui fevruarie sau martie.  Cumperi vinaţele cele mai alese.  La masă avea totdeauna cele mai bune vinaţe, şi casa lui era capiştea desfătărilor.  Oricare dintre şpiculanţi... ce vin acolea şi vor cumpăra vinaţe din zisa podgorie să fie datoriu a plăti... cîte un leu pentru fiecare vas Avem zece feliuri de bucate pe masă..., zece feliuri de vinaţe şi geaba... nu-mi ticnea nimica.  Vinaţuri străine şi indigene cu preţuri moderate  Are strînsă o avere bunicică în bani şi vinaţuri bine îngrijite.  Căraţi pe Mogîrdici... într-un cort cu merinde şi cu vinaţuri.  Plecam să încercăm alt vinaţ.  Nu se putuse opri – lăsînd murăturile usturoiete, pastrama de gîscă, vinaţul acrişor... – să nu vie şi la o ţuică.  Se îngrijea cu osîrdie de ţuică şi vinaţuri cît mai veselnice şi mai împăciuitoare.  Se pripăşise aici şi nu mai putea pleca, nu atît din pricina vinaţurilor, cît din pricina cucoanei Frosa.  Vinaţurile şi toate mărcile de şampanie scumpe curgeau din belşug.  Spune-i... să ia şi niţeluş caşcaval. E bun cu vinaţ.  Hagealîcul de-al treilea începea, prin locuri de petrecere, cu femei ciudate, cu vinaţuri rare.  Să-şi toarne în pahare Din vinaţul sîngeriu.  Vinu-i bun şi rece, Mult vinaţ se trece, Că-l vinde Rădiţa.  La zarea focului Stau voinicii codrului... Ştiu că beau vinaţe reci Şi că frig vro cinci berbeci.  Oi fi... Vînzătoarea vinaţelor.  vinaţă) Îndată... au încetat vinaţa supt teasc a vărsa vin.  Nu stoarcereţi cel mai de pre urmă must din vinaţă (din hoaspe).  Flora Evropei sudice... are frumuseţile ei, căci frumoasele portocale, chitrii, alămîile, rodii ş. a. împodobesc grădinele de-a lungul Mării Mediterane, şi vinaţurile acestor ţări sînt cele mai bune.  Vinaţelor le place un pămînt cald, puternic şi bine frăgezit.  Aşezarea unei vinaţe (vii) Spre sud de Focşani, pe nişte coline admirabil de frumoase la poalele Carpaţilor, se înşiră un lanţ lung de sate cu vinaţe (vii). Am fost condus de ei pe jos, printre nişte vinaţe pînă la mănăstirea Gherghetec.  În Botoşana... este un colnic, numit Arşîţa, pe care începuseră oamenii încă de prin secolul trecut a-şi face vinaţe cu vie de la Cotnari.  Un moşneag foarte bătrîn, neavînd moştenitori, dătu... frăţîni-mieu vro cîteva prăjîni de vinaţ.  vinaţuri  vinaţe.  –  vinaţe)  Deaci dzise miiaşul se-lu ducă elu întru pîlcu şi dzise cu rrane se-lu întreabe elu de se înţeleagă dereptu care vină aşa strigă spri-nsu.  Derept-aceasta vină rrugaiu voi se vădzu şi se grăiescu, dereptu nădeajdea israililoru cu verigile aceastea înfăşatu sîntu. Luase acest nume poreclă, de le zicea lor samareani, derept acea vină că acea pădure chema-se Somor.  Vina a toate realele trufa iaste.  Sudalma să giudecă în doo chipuri: sau mare sau mică,... ce să dzice pentru vina dentru carea s-au scornit şi s-au făcut sudalma spre obrazul celui suduit.  .  Porunci căpitanul să-l ducă în tabără, zicînd cu bătăi să întreabe pre el, ca să înţeleagă pentru ce vină aşa strigară spre el.  Iacă, v-am spusu-vă vina şi mă rog, cînd mi-ţ mai vedea făcînd aşea, să nu mă supăraţ.  Porunci pre el polcovnicul să-l ducă în tabără, zicînd cu bătaie să să certe el, ca să conoască pentru care vină aşa striga asupra lui.  Vrînd să înţeleg vina pentru carea pîrîia pre el, îl pogorîiu pre el la adunarea lor.  Mergînd ei îl întrebară de vina scîrbei lui  Să nu pricinuiască pre un om şi pre altul, au pre diavolul că au fost vina, ce pre sine să să facă vinovat.  Eu sînt vina şi pricina morţii tale  Tu, numai tu, eşti vina la toate.  Vina scufundării spaniole nu stă... în anarhia... de care se vorbeşte curent mai ales la noi.  Eu înţeleşu că n-au faptu nece ura vină cum se fie dostoinicu morrţiei şi însuşi ştiia acesta.  Ceia ce giudeca menre vrea se me lase derep ce nece ura vină de moarrte nu aflară  întru menre.  Nu pleca înrema mea în cuvente hicleane, în păreare vine  de păcate, cu oameri ce facu fărăleage. Necredincios eşti tu, şi aceasta ţe-au fost vina de nu se-au vindecat feciorul  tău.  Ceia ce nu păzesc învăţătura Ziditoriului... în neştiinţe sînt pururea şi întru mii de vine şi nespuselor munci.  Cumu-i va fi vina şi înceaperea, aşea şi canonul.  .  A doo parte a legiei iaste legile giudecărilor a trupurilor de afară cum după toată vina şi păcatul se-au giudecat cu scriptura. Cunoscîndu-ş vina lui, să iasă den Ardeal fără de sînge vîrsat în creştini  Svenţiia sa păcat n-au făcut, nice au răbdat pentru vina sa, ce au răbdat pentru păcatele noastre şi pentru vinele noastre.  Vădzu muiarea... că-i arătă vinile ei cele ascunse Domnul nostru Iisus Hristos.  De va avea un om un nămit şi va îmbla furînd noaptea de multe ori,...  să să certe şi stăpînul... pentru căce au cunoscut vinele lui şi n-au spus.  .  De să va fi despărţit pentru vreo vină a bărbatului, atunce bărbatul va plăti toată cheltuiala.  Iară eu înţelegînd pre el că nece o vină de moarte  n-ară fi făcut, şi el încă s-au luat pre împăratul, gîn- dit-am să trimeţ pre el.  . Carii, avînd întrebătură de mine, vrură să mă sloboază, pentru că  nece o vină de moarte nu era în mine.  Vasilie Vodă au rămas în curte, gătindu-să asupra lui Matei Vodă, cu mare gătire, dînd ştire ţărîi să încalece tot omul, iertînd pre toţi de toate vinile, de ari hi şi greşit cineva, împrotiva domniei.  Cu dereptariul va socoti Domnul, De-a certa cu lege vina a tot omul.  Să nu abaţi inima mea la cuvinte de vicleşug, ca să vinuiesc vini în păcate.  Carii, certîndu-mă, au vrut să mă sloboază, pentru că nici o vină de moarte era întru mine.  Audzind că este  văru-său căimăcan în Ieşi, au alergat şi el la văru-său Lupul, să fie căimăcan şi el împreună cu ceielalţi, gîndindu-să, ticălosul, că i să va uita vina lui, cè de-au fost cu moscalii.  Dreptul giudecătoriu... pre altul sau din nevoie îl izbăveşte, sau după a lui vină îl osîndeşte.  Cît va împărăţi el, nici un om, macar cu orice feliu de vină, de sabia sau de poronca lui, să nu moară.  De frică mare, ştiindu-şi vina, şi de umbra lor să spăimînta.  Dorobanţii şi alţi slujitori răi... s-au ştiut în vină mai mare.  I-au găsit cîteva vini care era împotriva  ililor ţărîi.  După politiceştile  ile îi era vina de moarte.  Omule, tu eşti rînduit spre moarte, după vina ta.  Carii den voi preoţii vor face într-alt chip, şi-i vom afla,... bine să ştie că nu numai mare certare vor avea de la noi pentru vina sa, ce şi de preoţie ca nişte neascultători să vor lipsi  De voia lui merge spre moarte, neavînd vină de moarte.  De gîlcevi, de stricăciuni, de hoţii, de sfăzi..., dă toate să judece şi să globească pe fieştecare după vina lui  Domnii amîndurora ţărilor să nu se mai scoată fără cît numai să va arăta de faţă şi se va dovedi vreo vină a lor, adevărată şi cunoscută de toţi  Fu prins cu vină de ucidere şi osîndindu-se îl pusără în ţeapă.  Judecătorii să nu aibă voie a împuţina sau a adăoga pedepsile ce orînduiesc  ilile la fieşcare vină.  .  Bărbatul nu să trage la judecată pentru... vinele muierii lui.  Vina... îi mai mare, dacă la ieşirea din ţară va fi mestecat un dregătoriu.  Care neavînd cuget rău face vreo răotate, macar de să va afla în el vreo vină, totuş nu este făcătoriu de rău criminal  După ce l-au prins, să-l fi dus drept la împăratul Darie, socotesc cum nici un rău n-ar fi păţit şi i-ar fi iertat vina lui.  Milă este fără de îndoială Nemărginită, că-ţ iartă vine Trecute, nevrînd de acum să ştie Numai de prieten şi pretenie.  Cremenale este cînd învinovăţirea iaste vină, cum zorbalîc, omor, tălhării, furtişag şi cealelalte.  Să-i certe acolo după vina lor, spre pilda şi altora  De nu va mînca cu cumpătare, se va bolnăvi, şi... atuncea şie însuşi să-şi scrie vina.  Să-i facă dojana cea cuviincioasă spre înfrînare şi, după vină, să puie şi cevaşi la cutie  O vină-n veci aduce o vină şi mai mare Ş-o patimă pe alta şi mai sfîşiitoare.  Întîi bine să cunoşti vina celui vinovat; apoi să-l osîndeşti.  Pedeapsa trebuie să fie asemenea grozavă ca şi vina.  Aceste adunări se convocau de domn pentru facerea legilor... Ele judicau asemenea în pricinile de vini mari politice.  Mihai îi iertă cu generozitate această vină.  Vrăjmaşii... caută petele şi vinile cu microscopul.  Trebuie să ştii... Şi nişte mici petreceri, ce se zic romîneşte Jocuri nevinovate. Nevinovate fie, Măcar că vini destule din ele pot să vie.  Un osîndit la moarte pentru o vină mare Ruga pe un prieten să facă încercare... De la prinţ sau miniştri iertarea lui a cere.  Ţi-oi scurta eu, Despot, şi umbra şi lumina Şi-n loc de-a ta mîndrie ţi-i măsura tu vina.  Astea toate te apropie de dînşii... Nu lumina Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele şi vina.  Am căutat-o, răspunde femeia îngrozită de vina ei.  Fu străgănit prin judecăţi..., fără să-şi dobîndească dreptatea, potrivit cu mărimea vinei celor vinovaţi.  Sabathai, nu căuta Ascunsa lumii dezlegare Pe-alăturea de legea ta, Că-i vină fără de iertare! E nenorocit...Simte că a greşit, întîrziind prea mult. Nu e vreo vină mare.  Arhanghelul a lăsat capul în jos, amărît de vina ce făptuise.  La vina autorităţilor se adaogă dezinteresarea fruntaşilor.  Dacă...regatul lui Dicomes... nu se mai relevă prin nimic deosebit în anii următori, vina trebuie atribuită sarmaţilor.  Ce greu e de stabilit adevărul şi vina.  Pentru vinile mai mărunte ale negustorilor... vel-aga oraşului avea depline puteri.  Ştiu că vina mea e mare Vină fără de iertare.  Vina mea nu poate fi spălată decît prin sînge.  Se îngrozi la gîndul că astfel femeia nu ar mai fi fost, chiar în clipa descoperirii vinei, izgonită din propria ei casă cu totul.  Toată înduioşarea de adineaori şi sentimentul de vină faţă de dînsa s-au risipit.  N-avea nici o dovadă materială de vina paznicului.  Rechemarea diplomatică... a lui Antonie Vodă a fost însoţită de lanţuri şi închisoare. Nu pentru vreo vină, pentru plîngerea norodului, ori trădare.  Fecioraşul comisului găsi în asta iertare pentru propria sa vină.  Regret... că domnul Georges Radu Şerban nu-şi descoperă şi alte vini mai grave, de nescuzat faţă de mine.  Vina nu-i aparţine exclusiv scriitorului.  Poate că singura mea vină este că... mă mărginesc la simpla protestare verbală.  Gelozia fără temei nu ajunge să uşureze vina.  Duşmanii Măriei sale căzuseră prăbuşiţi la pămînt cerîndu-şi iertare, scornind vini ce nu le aveau şi umilindu-se foarte.  Sofronim, copil orfan, ajuns un sculptor vestit,... pentru vina de a se fi îndrăgostit de Harita,... este alungat din oraş.  Obiceiul ca dregătorii bătrîni să fie consultaţi şi ascultaţi cu precădere era atît de răspîndit, încît pentru unii cronicari moldoveni nerespectarea acestui obicei de către unii domni tineri constituia o vină deosebit de gravă.  Dacă teama şi nu convingerea vinei îl obligă pe erou să găsească motivări, să se zbată pentru a fi absolvit, înţelegem de ce termenii conflictuali se deplasează.  Nu te bate bricela, Ci te bate vina ta.  Aleşii-i aducea şî-i cerceta şî care-l găsa cu vina,-l bătea.  Dragă n'evăstuca mea, Nu t'e ustură răşina, Da’ t'e ustur-a ta zină.  Care făcea mare zină, odată-i lua înaintea cailor, legaţ, şî-i ducea pîn’ la Apa.  Nimica nu zicea, Că el vina şi-o vedea.  Cire se va sălăşui în codrul sfînt al tău? Îmblătorii fără vină  şi lucreadză dereptate. Săva moşiul, săva doi fraţi de se voru împreuna cu mătuşea şi cu nepoata şi a doa nuntă iaste fără de vină.  .  Apoi fece bogat rău şi pierdea mulţi fără vină. Cum nime în lume fără vină, aşea şi Radul Vodă cu mare pustiietate ţărîi, care nu să va uita den pomenirea oamenilor în veci.  Cearcă să găsască vreme pre-ndemînă Întru să ucigă pre cel fără vină.  Voi aţ omorît atîta nărod de oameni drepţi şi fără nici o vină  El încă socotea cum fără de cale iaste lucru ca acesta, a-şi da muiarea frăţine-său, şi alta pentru că era şi fără de vină.   Noi sîntem fără de nice o vină.  Mireasa ce şedea lîngă masă Cu fetele, nănaşă şi fină, Era din toate mai ruşinoasă Ca una din cele fără vină.  Cei vinovaţi apărare mai multă găsesc, pentru că fără vină puţini să găsesc.  Eu sînt singura pricină De supărări, de necazuri şi de morţi fără de vină!  Fără vină, din născare Mă văzui eu pedepsită, Şi de-a lumii dizmierdare Mă simţii în veci lipsită!  Erau greşeli fără de vină despre lucruri capitale şi cu urmări nenorocite.  Pîrjoleau o ţară întreagă, înspăimîntau atîta omenire fără vină.  Măria ta, ştii bine că în privinţa asta sînt fără de nici o vină şi n-ai nici o dovadă.  Acel cu pricină şade-n odihnă, Şi cel fără vină plînge şi suspină.  Eu pentru tine voi fi fără vină, Ferit de greşeală şi curat de tină.  Aşe-i legea Domnului cea svîntă, Fără vină şi fără de smîntă.  Se jăluia... cumu i-au luat toată averea pentru nice o vină.  Mavrichie fu vinovat; dară coconii pentru ce-i uciseră fără vină?  Fără de vină i-au dat spre pierdzare.  Muiarea poate să să desparţă de bărbatul său sîngură cu puterea ei, cînd o va bate des şi fără de vină.  .  Bărbatul va arăta cum s-au despărţit fără nice o vină.  Au mai omorît pre nişte vornicei a lui Ştefan Vodă, fără nice o vină, numai căci au fost slugi.  Mi să pun puternicii în gîrbă, Să-m facă scădere şi grea scîrbă. Fără vină şi fără greşală, Îm ţîn calea să-m facă năvală.  Fără vină mă dederă platnic, Şi tu, Doamne, mă ştii de sînt pradnic.  Au mărturisit cum l-au omorît stăpînu-său, Gligorie Vodă, fără nice o vină, pe Costantin postelnicul.  Fără nici o vină s-au rădicat boierii asupră-i cu pîră.   Întru aceste cetăţi scăpau cei răi, carii ucidea pre cineva făr’ de vină.  Fusese fără vină scos dîntr-această drăgătorie.  Fiind postelnic mare,... multă boierime au omorît fără de vină.  Fiindu-le priiateni Pisistratii, îi scoasără făr’de nici o vină de la Athina.  Nice eu văd vreo pricină Ca să ne batem noi într-adins Şi să ne ucidem fără dă vină.  i rămîne numai ciuda că plăteşte fără vină.  A omorît mişeleşte în revoluţiune pe părinţii noştri, împuşcîndu-i cu mîna lui ca pe nişte cîni în mijlocul satului fără nici o vină.  Adormea trudit şi oftînd, ca un prunc bătut fără vină.  Poate...să certe bărbatul pre muiare-ş... şi încă să o bată... cînd va fi cu vină.  .  ;  Vai de voi, cărtularilor şi farisei făţarnici! Că mîncaţi casele văduolor şi cu vină de departe rugăciuni faceţi.  Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Că mîncaţi casele văduvelor şi cu vină lungă rugîndu-vă    dirept aceasta, veţi lua mai multă judecată.  Ceia ce ucig den mînie le iaste, derep’ ce amu că acea fire iaste: denlăuntru are vină şi pururea turbură pre noi.  Noauă ne pare că n-are vină  De n-are avea bărbatul altă nice o vină, ce numai aceasta vrăjmăşiia..., agiunge atîta să să desparţă aceaia casă.  .  Neavînd nici o vină, cu rea moarte l-au omorît.  Că hiiul mieu, cum ar hi avut vina a dzeace mii de tălhari însuş, cu dzeace mii de ucisături de muncă l-au umorîtu-l.  De vreme ce ei voiesc a-şi pune viaţa lor întru o primejdie ca aceasta, eu nu am nici o vină.  Nu trebuie să defăimăm pe nişte oameni care n-au ei vină, ci năravurile lor în care s-au crescut.  De ce poartă el pedeapsa atîtor dorinţi de care nu are vină?  Alexe devenise palidă, neştiind ce-i poate spune – deşi nu avea nici o vină.  S-a făcut cîndva între mine şi el o legătură pentru care eu n-am nici o vină.  Nu se poate pretinde că am o vină deosebit de mare în această afacere.  Noile legi se bazează pe teoria riscului profesional... făcîndu-se răspunzător patronul indiferent dacă are sau nu vreo vină.  Dacă-i aşa, n-ai nici o vină.  Am o mare vină că v-am părăsit.  Responsabilitatea soţului meu e mare, cu toate că n-are nici o vină.  Parcă aveam eu vreo vină, parcă eu îi amăgisem fata!  Ea n-avea nici o vină.  De m-ai frige cît de tare, Ibovnicu vină n-are.  Arz-o focu de dreptate, Nici p-aicea nu-i, măi frate! Poate n-aveam nici o vină De vineam cu vo găină.  Iară, de nu va fi chemat, fi-va vina părinţilor şi să fie păcătele părinţilor. . Să vor omorî fraţîi în de eiş şi va fi despre mine vina.  I-au dat acelui agă Dumitraşco Vodă o mie de lei, dzicînd şi turcul aga că a lui vină este, căci au mas pre cîmpu.  Aceste greşale..., de le-au avut din copilărie, vina nu iaste a lor.  Nu este vina lor, ce este a emacilor, că  n-au vrut să se bată  Vina nu iaste a judecătorilor, ci a pîrîtorilor, carii rău le-au zugrăvit pricina şi cu dovediri nedrepte şi meşteşugite.  Luînd doă fimei, ficiori nu făcea şi nu să conoştea ca să fie vina dispre dînsul.  Mie mi să cade a faci după poroncă, numai să nu fie mai apoi vina de cătră voi.  De m-or prinde, vina mea să fie! Dracul poartă vina, care împinge Pe om la strîmbătate şi rele.  Vina este tot a ocîrmuitorilor, căci nu ş-au luminat norodul.  Dacă s-a supărat cineva, vina nu este a mea.  La certele astea porţi şi d-ta multă vină.  Dacă dascalaşii predică pedanteria şi anahronismele, vina este oare a moldovenilor?  Ce stau eu de te învinovăţesc... Astfel este sexul, nu e vina ta.  Fără îndoială aceasta este vina mea: nu m-am exprimat destul de bine pentru a fi bine înţeles.  Vina este a ta!  Că te-am zărit e a mea vină Şi vecinic n-o să mi-o mai iert.  Vina nu era a lui şi ce-au căutat pe nas le-a dat.  E şi vina lor: unul mă trage la dreapta, altul la stînga.  Vina...a lui era, deoarece prieteni are cel ce ştie să şi-i facă.  Toată vina-i a lui Sander.  Dacă ai cugetat aşa, apoi, nu-ţi fie cu bănat,... a d-tale e vina!  Vina este fără îndoială şi a fraţilor Şaraga.  Excepţii nu sînt, legile există în toată rigoarea lor...,  vina este toată a neputinţii noastre de a le descoperi.  Îţi temi domnia! O s-o pierzi, a cui e vina?  Cine, dacă nu lipsa de talent, poartă vina că, rătăcind d-sa pe imensitatea mării, îşi închipuie că se leagănă pe valurile unui lac.  N-a fost vina lui că nu l-a nimerit.  Lipsurile... sînt atît de mari, încît nu se pot scuza numai cu greutăţile de ordin material. Vina e a tuturor.  Dacă  nu-şi atingea ieftena ţintă, vina era numai a lui.  E vina mea de a n-o fi bănuit Poartă vina acestor fapte.  De-a fost faptă de ocară, Să mă ierţi, că-i vina Ta.  N-au motiv de sfadă, Căci nu se ştie-a cui e vina.  Nu te-am cunoscut... e şi vina dumitale.  Tu singur porţi vina.  Era vina lui că nu izbutea? . Am trimes de-aici lămurire,... că  vina este a unui oarecare Alecu Ruset.  Ţi-am mai spus, doamnă,... cine poartă vina acestei nenorociri.  Este vina regiei de a nu-şi fi ales interpreţii conform viziunii generale a farsei şi a mediului  în care se petrece.  Ideea nu şi-o exprimă, de frică de a nu jigni, silindu-se să creadă că  vina este a lui.  Sînt zece ani de cînd nu ne-am văzut... –  Nu e vina mea.  Nu-i vina mea, nu-i vina nimănui Că sufletul ca ţărna mi-i bogat.  Nu-i vina mea dacă aceste simple notiţe  sînt în formă de versuri Se pot întîmpla şi eşecuri în munca literară şi aceasta nu este numai vina poetului.  Nu-i vina noastră că sîntem cum sîntem, e vina celor din  jur.  Bade, nu te supăra, Că, zău, nu e vina mea, Ci-i vina măicuţa-mea.  Taci, bade, nu suspina, Că e numai vina ta.  Nu-i pricina vadului Da-i vina bărbatului, Că eu mă duc la ghilit, El zice că la iubit.  Mă vezi aşa cu gheb, urît şi pocit, dar a cui e vina?  Taci, tulpină, taci, Că nu-i vina mea Şi-i a celuia, A cui te-a  sădit Şi nu te-a-ngrădit!  Di trei ori opintii calul, Ca să sui la mîndra dealul; Şi nu-i vina calului, Nici a potcovarului.  Acesta au murit au pentru vina vraciului, au pentru nesocotinţa lui. Iaste la închisoare pentru  vina ei.  Să nu vor înţeleage toţi, nu-i de vina noastră, ce-i de vina celuia ce-au răsfirat rumînii  printr-alte ţări.  Gîndi că de vor peri aceştia pentru vina mea, mi s-a-ntina s fl tul.  Iată-mă-s în codru, haiducind din vina ta.  Fie... şi din vina lor, fie... excluziv din vina împrejurărilor atît de covîrşitoare, încît n-aveau cum li se împotrivi cu izbîndă, răul îşi ajunse culmea în secolul al XVIII    Un necaz mare, un întreg destin urît şi obsedant se înfipsese pe existenţa ei întreagă, din vina unei simple slăbiciuni şi concesii Ameninţa să se întineze din vina unei administraţii nu îndestul de chibzuite... prestigiul unei instituţii vechi de trei sferturi de veac.  Sînt cele mai supărătoare plante pentru agricultor, măcar că din vina lui se îndeasă pe ogoare.  Golul în ştofa principiilor se făcuse din vina judecătorilor mei.  Îi spusese şi lui Brătianu că e foarte supărat..., căci dascălul se încăpăţîna să creadă că totul a fost din vina boierilor.  Menajul lor, aşa plăcut, Din vina lui a început Cam prost să meargă.  Aud că te-ai operat. Sper că nu din vina mea.  Dacă se întîmplă ca oaspetele să sufere ceva din vina celui ce-l găzduieşte, ei pornesc împotriva aceluia căruia  i-au încredinţat pe oaspete.  Iară vodă-i răspundea: – Nu este din vina ta, Ci mi-e chiar greşeala mea Las’ să ardză să se piardză, Că  n-arde pe vina mea, Ci arde pe vina ta.  În cel cornuţ de grădină Este-o creangă de cetină, Vîntu bate ş-o dezbină, Din vîrv pînă-n rădăcină. Nu-i de vina cetinii, Că-i de vina măicuţii, Nu m-o lăsat a iubi Cu cine m-aş potrivi.  Las’ să ardă, draga mea, Nu arde pe vina mea, Arde pentru fapta ta!  Să taiu năravul celor ce pohtesc să ne afle vină Nece o vină nu aflu în cest om.  M-ai ars cu focul să-m găseşti vină De strîmbătate-n faptă streină.  Zise lor Pilat: „Luaţi-l pre El voi şi-l răstigniţi, pentru că eu nu aflu întru El vină”.  El numai Hrizii vistier îi găsea vină.  Pre Duca Vodă, cela ce au purtat grijă, viind împărăţia să nu-i afle vină nici de una,... au dăruit multe daruri scumpe, în loc de cinste şi de milă l-au băgat în fere şi l-au trimes mazil la Ţarigrad.  Au poroncit viziriul de au rădicat cu urgie pe Carailan..., găsîndu-i vină că au venit cu oaste puţuntică  Mamele nu le vor găsi lor vină, Ci-mi vor căta mie pricină, Şi mă vor face pe mine vinovat.  El, frate,... Pe Vartici mi-l judeca, Tot lui vină că-i găsea.  Caută... să nu cazi tu în vină.  Acela mai vinovat... dă doaă ori cade tot într-aceea vină.  Neagoe Voievod ne arată că ostaşii cari picau în vină se pedepseau şi că una din pedepse era degradarea.  Eu nu sînt o magopaţă, Care dă la toţi pricină, Eşti de foc, eu sînt de gheaţă, Căci n-am gînd să cad în vină.  Onor comisiunea a căzut în vina unei astfel de primare conduite.  Cîndu-i vor bate cu măsură şi pre vină, să cade să să plece.  De va fi vinovată într-alt chip, să vie lucrul să să certe pre vina ei.  Supt svînta-ţ mînă nu ţî să pleacă, Pre a lor vină să li să facă... De le dă-n viaţă direaptă plată.  Ceia ce-ţ ţîn pizmă şi-ţ fac ţărîi smîntă, Să-i agiungă, Doamne, mîna ta cea svîntă,... Să le faci pre vină şi să le dai plată.  Mai mult de doi oameni în dzilele lui n-au perit: un tălhar, pe vina lui, şi un răzădent a lui Tucul-grof, pe dreptate.  Din faptul că întîmplarea l-a făcut nepotul d-tale, nu-i poate face nimeni vreo vină.  Mediul care şi-l alege... este... un lucru din care nu poţi să faci o vină nimănui.  I-a făcut o vină din plăcerea de-a dansa.  Bată-l vina! Ce-i pricina Că vidamul de  Conflans Tot pîndeşte, Urmăreşte Pe-o copilă cu co-         lan?  Cu obrăjei ca doi bujori De rumeni, bată-i vina, Se furişează pînditor Privind la Cătălina.  Ei! bată-te vina ta să te bată!  Bat-o vina, era bine făcută, colea brunetă cu nişte ochi vii. Ce păcat că gospodina E zgîrcită, bat-o vina!  Arcanaua, brîul verde, Bat-o vina, bine-i şede.  Bată-l vina de gîndac, C-au mîncat frunza de fag.  La faţă-i rumenă şi frumoasă, bat-o vina, ca o fată mare!  Oile sî-mbolnăg'esc, batî-li g'ina.  Bat-o gina, tare-i rece, Dar-ar Dumnezeu să sece, Să rămîie pietrele... Să merg cu picioarele.  Nu e năravul rrimleaniloru se dea vrun omu spre perire ainte pînră nu clevetnicii vina între feaţe pure-i- voru.  Şi, deca întrebarea fu: amu ce scrie, viteaşte-mi pare tremiţîndu fuglulu e nu ce sîntu vine spre-nsu a semna.  Le lua şi le tăia toată vina şi împutarea şi răpştirea.  Nu iaste obiceaiul rimleanilor să dea pre vrun om la pierzare..., pînă nu vor da şi lui loc să să îndreapte de vină.  Necuviinţă mi să pare a-l trimite legat şi vinele lui să nu le arăt.  Nu iaste obiceaiu la rîmleani să dăruiască pre vreun om la perire, pînă nu va avea cel ce să pîraşte de faţă pre pîrîş, şi loc de răspuns va lua pentru vină.  Pre boieri să nu-i mazilească domnul din boierie păn’ la moarte, sau cu mare vină să-i scoată.  Obrăzniciia mea în vină să nu să ţie.  De supt vina greşelii... vom ieşi.  O vină mare... au fost făcut unui frate al Vladului Vodă.  Avea vină de cap, dar domnul, ca un milostiv ce era, nici un rău nu i-au făcut.  Arătîndu-şi Antipatru ranele care au fost pătimit pentru dînsul, să curăţi de vină.  Celor tăiaţi le-au scris vina în frunte după obicei  Cînd iaste cinavaş supt vreo vină mai uşure... să hotărască în scris pedeapsa lui.  Carele scop nu l-ar fi putut dobîndi, de nu ar fi scornit vini preste vini asupra domnilor celor adevăraţi din Ardeal.  Voi faceţi aşa, şi veţi fi afară din vina lui şi afară dintru a noastră.  Din pricina vinilor ce i se imputa, îl opri de a merge mai înainte şi îl ţinu aproape trei luni.  Sînt atîţia alţii... faţă de cari nu se poate articula o vină precisă.  Îi fac unuia vină că a ars mîna care l-a ajutat şi a înşelat pe cel ce s-a încrezut în el.  Vina pe care i-o aduce Proudhon... asociaţiei e că paralizează libertatea.  Proprietatea domnească... cuprindea... pămînturile care aparţineau domniei, ca instituţie: locurile pustii, braniştile..., ocinile care se confiscau boierilor pentru diferite vini.  De elu stătură clevetnicii şi nece ură vină nu aduseră de ce-mi părea mie.  Băgat-au în foc de viu pre vlădica Gheorghie, de au ars, dîndu-i vină de sodomie.  Un om era acolea avînd mîna uscată şi întrebară pre el, zicînd: „Oare cade-să în sîmbătă a vindeca?" Ca să-l bage în vină.  A doao zi şăzînd la giudecată, poruncit-am să aducă bărbatul. A căruia pîrîş, stînd înainte, nece o vină nu-i băga de carele gîndiia eu Au învăţat să taie capul aceluia ce au adus această veste, dîndu-i vină că face spaimă ţării.  Bator Jigmont alege pre Răzvan domn în Moldova,... dînd vina lui Ştefan Radul Vodă că au lăsat scaunul să cuprindză leşii cu blăstămăţiia lui.  Întorcîndu-se sultan Osman fără izbîndă de la Hotin, da toată vina inicerilor.  A doua zi şăzînd la divan, porunciiu să să aducă omul. Pentru carele, stînd pîrîşii, nici o vină aducea, den carele prepuneam eu.  Dacă văd că nu pot isprăvi, ei dau vina capetelor.  Socotea că pentru o muiare n-ar trebui să să facă atîta vărsare de sînge...; ce cu alt mijloc să poată întoarce pe eleni înapoi, dînd mai mult vina bărbatului ei, decît lui Alexandru Paris.  Spuind celor mari jalbele ce făcea ţara, au dat vina Radului Vodă şi l-au mazîlit.  Împăratul turcul... puind vina veziriului,... au trimis ferman de l-au sugrumat.  Trimis-au vezirul... de au luat pre Lupul Costachi vornicul; şi cum l-au dus la vezirul... îndată i-au tăiat capul...; ce vină i-ar fi dat Lupului nu se ştie.  Greşitoriului pentru greşire nu să poate da nice o vină  I-au băgat vină că el este pricina, pentru lenevia lui, de s-au alungat de atîtea ori prin cazaci din scaun.  Pre toţi boierii greceşti... să-i taie, dîndu-le vină că au supt şi jefuit ţeara.  Însuşi feţele avînd vreme mai multă între logodnă şi cununie, să se poată socoti şi să nu bage vină că s-au înşelat.  Acestora le da vină şi-i robiia.  El bagă vină tot jidovului, pentru că nu i-a făcut lucrul datorat.  Acesta avu... pudoarea de a scutura orice responsabilitate, dînd vină lui Stefan Csaki.  Nimeni... nu-mi va băga vină cîrtind că fac o faptă nedreaptă. . Vină în slujbă nu-i putea băga. Dar poate s-a săturat, văzîndu-l mereu ameţit de băutură.  Mă privi bănuitor, ca şi cum mi-ar fi băgat vină că eu adusesem mizeria asta pe capul lor.  Ce vină-mi pui?  Eu nu-i bag nici o vină.  Spune-mi, bade, din inimă, Bagă-mi maică-ta vreo vină? Eu îţi spui de la inimă Că nu-ţi bagă nici o vină De mîncat i-am gătat, Pere moi, pere săoase: Dacă-i inimă rînzoasă, Bagă vină, că-s greţoase.  Nimărui vină nu-i bag, Numai prostului de cap.  Vino, mîndră, prin grădină, Zmulgînd cîte-o bolbotină, Să nu-ţi bage mă-ta vină.  Vajnicul au pus vina sa asupra altuia şi l-au ucis pre acela în locul lui.  Turcul... da toată vina pre Albaza paşea.  S-au dat şi tătarii înapoi, unii într-o parte, alţii într-altă parte, dosindu-se, aruncînd toată vina asupra lui Ţaun Mîrzea.  Unii pre alţii vina aruncă.  Unii pre alalţi dau vină.  Cînd v-a întreba pe voi, să daţi vina pe mine. Protopopul atunci, sărmanul, cică ar fi oftat din greu, înghiţînd noduri... şi ar fi dat vina tot pe moş Nichifor.  Să nu caute a arunca vina cîtuşi de puţin asupra altcuiva.  Domnul fiind unsul lui D zeu, iar... abuzurile neputîndu-se nega, Neculcea aruncă vina asupra boierilor.  Ciobanul sau păcurarul... pune vina pe cuc, de ce nu i-a cîntat a bine?  Putem scuza, pînă la un punct, pe boieri şi arunca vina nemoralităţii comise pe absolutizmul domnilor.  Dădui vina pe o durere de cap pe care n-o aveam şi spionai tot timpul pe Clara.  Au să spuie că eu am dosit banii şi arunc vina pe hoţi.  Dădu toată vina pe mizerabilul obicei de-a alambica totul.    Tu dai vina pe fată.  Miklos pusese vina pe el că ar fi betegit un cal, pe care l-a lovit cu coada furcii în picior.  După ce aruncă vina pe el, trimit pe un altul.  Prea ne holbăm la drobul de sare şi dăm vina pe criza de hîrtie!  Dau vina pă ficiori.  Ea dă vina la spată, De ce-i pînza toată spartă; Ea dă vina la urzoi, Că toată pînza-i lătunoi.  Mîna care nu ştie să scrie dă vina pe condei.  Toată vina o să cază pe mine şi toate în capul meu or să se spargă.  Contele... s-a hotărît să primească bunele oficii ale Engliterei şi ale Austriei, sperînd să pună încetul cu încetul să cadă toată vina asupra Porţii.  Pe mine are să cadă vina.  Popa făcu ca toată vina să cadă în capul părintelui Mitrofan.  S-ar putea crede că vina confuziilor şi judecăţilor greşite care circulă în legătură cu monografiile sociologice concepute de noi cade asupra noastră.  Vina cade totdeauna pe acela care apare mai inofensiv.  În zadar îl vinuim; şi doară Vina pe noi înşine pogoară.  Fără de milă de toate păcatele judecaţi fi-văm de vină.  Acestor, oame, însuţi eşti de vină, Ce închizi ochii şi fugi de lumină.  Nu este dracu de vină, Ci voia lui spre rău adîncată!  Scriitorul este de vină, el trebuie să fie... ungurean, de nu scrie rumîneşte.  Cine este de vină la aceasta?  Astăzi alţii sînt de vină, domnii mei, nu este-aşa?  Oare consiliul comunal e de vină dacă deputaţii guvernamentali iau mită…?  Ştiu eu cine-i de vină aici.  Nu este el de vină... El este o victimă a neglijenţii altora.  Trebuie să mărturiseşti că şi dumneata eşti puţin de vină.  Daca nu vrei să mă asculţi, stăpîne, orice ţi se va întîmpla, să ştii că numai tu eşti de vină.  Nici eu, nici tu nu eşti de vină.  Mărturiseşte singur că e de vină.  . Sînt eu de vină, mamă, Sînt eu de vin’acum?  Aşa e... să zic că eu aş fi de vină.  Nu voi, ci Atrid Agamemnon de vină-i.  Cine e de vină dacă pînă acum nu avem nici o Ada Negri.  De, băiete, cine e de vină că nu poţi pleca şi tu ca alţii?  Străjile-s de vină la toată nenorocirea.  De multe ori ignoranţa noastră e de vină, nu o lectură care pare fără sens.  Am luat-o razna, Alina. Tu eşti de vină.  El era... de vină fiindcă dictase greşit. Numai hoţul cel bătrîn e de vină că ne-a copleşit atîta de rău sărăcia.  Tu eşti de vină pentru toate rătăcirile mele.  Nu e ea de vină dacă nu se prea înţelege ce spune.  Să-i spui că nu-s de vină.  . Ce sînt eu de vină dacă n-am fost făcută pentru meşteşugul acesta?  Este de vină oare pentru acest fapt Ministerul Instrucţiunii?  Fusese apa de vină, aerul, că bărbaţii munţilor noştri se stîrpiseră de tot.  E de vină şi moş Costache care o rîzgîie.  Eu nu-s de vină, da’ ce să fac dacă nu m-a sculat nimeni?  De fapt tu eşti de vină Se pare că de vină e limbajul.  De vină este...şi regia.  Săraci ochi nevinovaţi, Vale de lacrămi vărsaţi; Dar tot voi sînteţi de vină, Că iubiţi fată străină.  Fetele ce se mîndresc, La părinţi îmbătrînesc, Dar părinţii ce-s de vină Că nu ştiu din ce pricină.  Da’ părinţî nu-s d'e zină Că mărg în ţară străină.  De-o spune că-i păcat Pentru că ne-am sărutat, Spune-i că eu sînt de vină, Că mereu te-am strîns de mînă.  vini  vine.
    Cele cincizeci   nelegate le-am tocmit un trup... optzeci de flor inţi  nemţeşti, care fac patru mii de vinăr curent (sic)  vinări. 
    Vinericerii... să n-aibă voie a le luarea buţ cu vin pentru vinericiu, ci numai bani  Vă poruncesc domnia mea voao vinăricerilor, vericari vă veţi întîmpla a umbla cu slujba vinăriciului acolo..., să le daţi bună pace oroşanilor de aceste 300 de vedre de vin  Pentru miia de vedre de vin, ce iaste obiceiul de ia  vel-păharnic dintr-aceste 2 judeţ e , aşa s-au socotit, să-i rînduiască vinericerii, să-i aducă vinul aici în Bucureşti  Să nu să năpăstuiască săracii din încărcăturile ce va îndrăzni să facă vreunul din vinăriceri la scrisul vinăriciului. Vinăricerii în toţi anii urma de făcea încărcături la zece, doauă, cu nume de obicei  Precum au luat mai nainte vinăriciu să ia şi acum şi, după cuprinderea ponturilor, vinăriciul, dă estimp urmînd, măsurătoarea să să facă dă vinăricerii domneşti  Monăstirile i bisericile ce vor avea mile de vinăriciu prin hrisoave i cărţi domneşti să aibă a-şi lua milele pe deplin după coprinderea chrisoavelor i cărţilor ce vor avea şi le vor arăta la vinericeri  Să nu îngăduiască ispravnicii nici... pe slujbaşii huzmeturilor domneşti, adică dijmari i vinăriceri..., a umbla prin sate cu căruţa cu patru cai ca să-şi hrănească caii cu grăunţe şi fîn de la sate  Mănăstirea avea vinăricerii săi, dar obişnuit se întrebuinţau tot vinăricerii domneşti, cari mergeau întovărăşiţi de logofeţii mănăstirii, şi aceştia-şi luau partea lor.   Doi huzmetari, un vinăricer şi un oier, îşi varsă focul împotriva logofătului Belu, care a smuls bani, furaţi, de la vinăricer. Fiecare dare era strînsă de anumiţi slujbaşi ce purtau numele dării: găletari, ilişari, cincizeciari, fînari, goştinari, vinăriceri etc.  O slugă domnească putea fi găletar la vremea secerişului, fînar la cositul fînului sau vinăricer cînd se făcea vinul, purtînd la timpul respectiv numele dării pe care o percepea.  Vinul era luat de oamenii paharnicului de unde le plăcea şi transportat la Bucureşti de vinăriceri. Aceasta au făcut dumnealor boierii vinăriceri numai ca să oprească din banii milii ai sfintei mănăstiri Cel ce cu meşteşuguri ca acesta va umbla a-şi scuti vinul, dovedindu-se de boierii vinăriceri, să-l apuce să plătească vinăriciul îndoit  Vinericiul, carele să plătea pînă la Constandin Vodă Ipsilant cîte cinci bani la vadră, – boierii vinericeri îl suiseră la o sută doaozeci bani pe vadră vinăriceri -ar Domnia mea... am tocmit şi am întărit legătură, cum să fie roşii în pace de dijmă şi de gorştină şi de vinărici  Nici dijmă de în stupi, nici gorştină de în porci, nici vinărici, nici a boiariu mari, nici a mic..., ce să fie în pace cum au fost de veac  V-aţi plîns domniei mele că nu vă puteţi plăti vinăriciul în bani... Acum v-am lăsat domnia mea să daţi pentru vinărici vin, să nu daţi bani  O vie... o am cumpărat de la verii miei..., însă via cu pămîntul ei, făr' vinăriciu  Pentru oieritul, dijmăritul, vinericiul, după obiceai, să-şi plătească cu bani  Cele mai multe şi mai bune moşii cu venituri au rămas peste Olt,... de unde avea şi vii bune şi avea de lua şi vinăriciu. Să aibă a-şi ţinea ei viile..., vii în poale înfundate, şi fără de vinerici de cătră Mitropolie  Le-am fost dat domnia mea milă ca să dea vinărici vin la mănăstirea Ostrovul Tuturor preoţilor şi slujătorilor şi ţăranilor carei au vii... iaste obiceiul de dau vinerici domnesc  L-au iertat... de dijmărit, de vinerici, de oirit  Vinăriciul al acestui deal   închinat sfintii mănăstiri Să vă daţi vinericiul de vinul ce veţi face la această sfîntă mănăstire  Vin să ia, iar nu bani, dupe cum să coprinde şi în testamentul ce am făcut domnia mea, atît pentru orînduiala vinăriciului, cît şi pentru otaştină M-am milostivit domniia mea de... am hotărît ca cei ce să vor alege că sînt vechi neam de boierinaşi mazăli să nu plătească dijmărit şi vinărici Să nu să năpăstuiască săracii din încărcăturile ce va îndrăzni să facă vreunul din vinăriceri la scrisul vinăriciului.  Să scutească şi drepte bucatele lui de vinăriciu, de dişmărit, aşijderea şi de la vedrele care se dă neguţătorilor la vremea cînd strîng miere Costandin Gheorghe... scrie lui Ianache biv-vel-sluger, ispravnicul din jud. Romanaţi, în privinţa vinăriciului de pe moşia domnească de la Caracăl, ce este hotărît a se da pentru biserica şi şcoala din Cojeşti  Au avut privileghiuri prin hrisoave şi cărţile domnilor... de a scuti... drepte bucatele lor de dijmărit i vinăriciu  După ce a venit vremea vinăriciului, am rînduit într-adins din boieri credincioşi ai divanului domniii mele cu vinăriciul privelegiaţilor,... îndatorind pe aceşti boieri a îngrigi şi de urmările cumpărătorilor de vinăriciul dajnicilor L-am aşăzat la breasla boierinaşilor mazili, ca... să fie împărtăşit de milile ce din vechime are această breaslă, a scuti drepte bucatele lui de dijmărit i vinărici  Acum să vînd slujbele ţării: dişmărit şi vinericiu, avînd visteria trebuinţă de bani  60.000  s-au mai luat de la boierii cumpărători ai vinăriciului Precum au luat mai nainte vinăriciu, să ia şi acum, şi... măsurătoarea să să facă dă vinăricerii domneşti Mănăstirilor nu numai că le-au oprit mila vinericiului, ci încă au apucat pe mănăstiri de au plătit şi vinericiu pe vinurile din viile mănăstirilor. Să scutească şi drepte bucatele lui de dijmărit i vinăriciu  Pînă nu vor plăti locuitorii vinăriciul domnesc să nu ridice vinurile La împlinirea banilor să încărcăm la zece alte zece, cum făceam în zilele lui Caragea, pă patruzeci şî şaizeci dă parale vadra dă vin, la vinărici.  Vinericiul... să plătea pînă la Constandin Vodă Ipsilant cîte cinci bani la vadră  Să se urmeze căutarea şi împlinirea la cîte trele huzmeturile ţării, oierit, dijmărit şi vinăriciu  Să scutească drept bucatele lui dă dijmărit i vinăriciu, să fie apărat dă cai dă olac, dă zaherele  Săpînirea, ca să aducă în stare pe sătean a răspunde noăle îndatoriri ale proprietăţii, au trebuit să-l uşureze..., desfiinţînd încă şi multe ramuri de venit obştesc, cum oierit, vinărici, dijmărit, tutunărit şi altele Se strică şi se desputernicează pentru totdauna:... rusumaturile, adecă dijmăritul, tutunăritul, vinăriciul şi oieritul pămîntenilor. Pe cînd domnul Tudor se apropia de Bucureşti ardicînd văcăritul, oieritul, vinariciul, dijmăritul..., boierii din Bucureşti... porniră meihmandar înainte-i pe Samurcaş.  Otcupurile sau huzmeturile, precum oieritul, vinariciul, vămile, ocnele şi altele se vindeau la mezat de marele vistier.  Oieritul de la patru parale l-a suit la doaăzeci şi cinci, bez ploconul; acu a mai adăogat văcărit şi goştină; vinăriciul doaăzeci de parale de vadră.  Cînd văzu că în cămară nu mai rămăsese nimic de furat, cumpără mai întîi calemul vinăriciului, al oieritului şi mai în urmă huzmetul spătăriei.  Vinăriciul, oieritul şi fumăritul erau dăjdii indirecte ce plăteau particolarii către stat; sub nume de vinărici domnesc, era dator fiecare stăpîn de vie să dea din zece vedre una, afară de privilegiaţi şi scutiţi cu hrisoave domneşti. Nimeni nu s-a încumetat a le da acelora... nici privilegii,... nici dreptul de a priimi pe seamă-le dajdii pămîntene, precum oierit, vinăriciu, vamă.  Vinăriciul sau impozitul asupra vinului se percepea la început în natură şi în urmă s-a schimbat ca şi celelalte dări în bani.  Se mai întîlneşte vinăriciul, darea pe crîşme, ilişul..., posadul.  Păharnicul... va fi strîns poate vinăriciul, veche dijmă pe care o datoreau domniei toţi stăpînii de vii   Au intrat unii boieri în vii, cotropindu-le, ca să nu se mai facă atîta risipă, lipsind de darea vinăriciului vistieria.  Principalele dări erau: cîbla sau găleata..., vama sau desetina (zeciuiala) din oi, porci şi din stupi, precum şi vinăriciul, numit în Moldova şi desetina din vin.  . Dintr-un document din 16 mai 1717... rezultă că veliţii boieri plăteau şi în această vreme birul, fiind scutiţi în schimb de dijmărit şi de vinărici. Dreptul pe care îl avea stăpînul domeniului viei era reprezentat numai printr-o dijmă, care se numea, întocmai ca şi dijma de la vii luată de domnie, vinăriciu. Erau în Ţara Romînească două vinăriciuri, vinăriciul domnesc şi vinăriciul boieresc.  Mulţimea şi vechimea viilor din Ţara Romînească rezultă şi din menţionarea vinăriciului sau a dijmei din vin în cele mai vechi acte interne.  .   Cel mai mic, mai mititel, Ăla-mi este vinărici, Vinărici cu vinuri dulci.  El mi-şi d'are trei feciori Cîteştrei sînt meşterei. D'ăl mai mare-i „vinăriciu”, Vinăriciu de buţi cu vin.  Trimise la „vinăriciu" Să le-aducă buţi cu vin. vinăriciuri,  vinărici. –  ărici(u).
   
    Iar vinul ce-l strîng părinţii băraţi de la noriaşii lor, acela călugării de la Nucet să nu-l vinăricească  Dealurile mănăstirii, care să coprinde în hrisov, mai au şi alte numiri, după văi, după piscuri şi după porecla oamenilor ce au vii în dealurile mănăstireşti... Şi mănăstirea totdeauna le-au vinăricit, fără de a nu avea niciodată pricină  vinăricesc.
      Cînd mă gîndesc cîte buţi de vin în vinărie (pivniţă), pline cămările de miiare, de unt şi slănină...!  Petrecînd în necurăţîi aselghiceşti, pohte, vinării, mîncaturi.  vinării.
     +   -ărie.
   
    Unii mănăstiri de la Buzău... i-au făcut Măriia sa hrisov ca să ţiie oameni cu ruptoare, şi ca să scutească vite, de vinărit, de oierit, de dijmărit.  Vinăritul ce se ia din vinurile ţărăneşti, cîte 5 bani de vadră, afară de milele mănăstireşti, care începe a se strînge de la sfîrşitul lui septembrie, ajunge şi păn' la 1 sută de pungi de bani  Taxidarii luau întreită zeciuială pentru oierit, ierbărit, tutunărit şi vinărit.  Veniturile domnului ieşeau din dările indirecte însămnate cu cuvîntul turcesc de rusumaturi... Pentru anul 1777 Carra ni le dă în următoarele sume: vinăritul de la Odobeşti... 140000 lei, vinăritul de la celelalte podgorii... 100000 lei, oierit şi văcărit... 200000 lei.  Cele mai importante izvoare de venit ale domnului erau rusumaturile (impozite indirecte)... Veneau apoi oieritul, vinăritul şi dijmăritul (pe stupi şi rîmători), care de obicei se arendau împreună.  Dă ce să nu te dădai la ghinărit?  vinărituri.
    -ărit Asperula odorata vinăriţe.
    ăriţă Edificiul în care gospodarul îşi aşează căldarea sau cazanul său se numeşte velniţă, povarnă... sau vinărsărie, iar cei ce se-ndeletnicesc cu aceasta se numesc povarnagii sau vinărsari vinărsari ar Să se aprindă oficina, adecă vinărsăria sau casa unde se face vinarsul Să nu fie cuiva cu putinţă cu flacăra luminei nu numai la cuptoriu a apropia, ci tocma nici în vinărsărie a îmbla Edificiul în care gospodarul îşi aşează căldarea sau cazanul său se numeşte velniţă, povarnă... sau vinărsărie. vinărsării.
    ărie. it.
    De ţările munteneşti (sau Valahia) încă te-ai apucat de vro cîteva ori împrotiva păcii; ci adevărat cu greu ne-au căzut şi tare te şi vinătuim. Aruncase şi vinătuise Tomiţki, solul leşesc, înaintea consiliarilor ungureşti, pre Bogdan că s-au lasat de unguri şi de poloni şi că ţine cu turcii. ătui. Tăia-voiu de faţa lui dracii lui şi uriţii lui pobedescu vence-i-voi Acolo de iznoavă oaste multă peste samă strîngînd şi pe mare şi pe uscat, mult mai tare decît întîi fu vincit; într-amîndoaă războaiele zic să-i fie perit o sută triizeci şi patru mii de oameni.  Atunci Romul a orat că, de va vince şi va răpune pe antagonistul său, să aducă acele arme ale acelui bărbat şi să le închine însuşi la Joe.  Tuturor vrăjimaşilor săi vence-va. De ascunsele meale curăţeaşte-me şi de striiri veghii şerbul tău; şi se nu-mi vencure atunce nevinovat voiu fi.  Ca oile întru iadu puşi săntu, moartea paşte-i. Şi văîncă lor derepţii demăreaţa, şi agiutoriul lor vecheaşte întru iadu.  Şi pridădi ei în mănule dracilor şi vencură lor uriţii lor.  Spurca-se-voru caile lui în toată vreamea; lua-se-vor giudecarile tale de faţa lui; tuturoru draciloru săi vence-va  De ascunsele meale curăţeaşte-me şi de striiri veghii şerbul tău; şi se nu-mi vencure  atunce nevinovat voiu fi.  Ca oile întru iadu puşi săntu, moartea paşte-i. Şi văîncă  lor derepţii demăreaţa, şi agiutoriul lor vecheaşte întru iadu.  Mără ei cu sila ta şi vence lor, scutul mieu, Doamne Şi pridădi ei în mărule dracilor şi vencură  lor uriţii lor Spurca-se-vor căile lui în toată vreamea, Lua-se-vor judecările tale de faţa lui; tuturor dracilor săi vinge-va.  Intrigele sînt acum făcute Tocma să piarză turcii războiul Şi să să vincă mii despre sute.  Ţie uruia greşiiu şi hiclenşigu între tire feciu, ca se dereptezi-te în cuventele tale şi se venci  cîndu veri giudeca Domnul Dumnedzeul mieu, vărtutea mea; şi face-va picioarele meale spre sfîrşire, şi spre înralte  pleca-me-va, se vencu în cîntarile lui.  Fuşte vîrtute tremeate-va ţie Domnul de Sion Şi vinge-veri pre mijloc de dracii tăi.  Nu mi-au priit varvara soarte Ş-în războiu îmi fu protivitoare; Nici a vince-mi dede, nici moarte, Lăsîndu-mi această rozătoare Şi nesuferită pomenire.  Creştinul pe necredincioşi încă Ardea, cum incviziţia sfîntă Îi arde acum. Toţi vor ca să vincă Ducînd pe cei ce nu cred, la ţîntă.  Neavînd ce să facă, ca să-i treacă de urît, a pus înaintea zeului cubi, ca să se joace cu dînsul, închipuindu-şi că, de va vince el, va căpăta ceva bun de la zeu.  Bătaia de la Lăpuşna şi cuprinderea Benderului se succeseră cu atîtă răpeziciune şi se realizară cu atîtă uşurinţă, încît nu credem să mai fie în istoria romînă un alt esemplu, către carele mai bine să se poată aplica sublimul laconism al lui Cezar: „venii, văzui, vinsei”.  Tot născutul de la Dumnezeu învenge lumea, şi aceasta iaste vengerea ce venge lumea  credinţa voastră. Îţi spui că pîn-acuma ştiam a-mi vinge dorul Ş-a nu avea pretenţii; ci azi simţ gelozia.  Urmele meale dereage după cuvîntul tău, şi se nu vencă-mi  toată fărăleagea.  Urmele meale dereage după cuvîntul tău şi se nu vencă-mi toată fărăleagea.  Cu biruinţele, nu mai puţin decît cu învăţăturile, prin toate părţile lumii au pătruns şi toate unghiurile ei au străbătut şi pănă într-atîta vestea şi lauda numelui lor inimile a tuturor muritorilor au vincit.  Cuventele bezaconicului văncură-ne.   Cuventele fărălegilor văncură-nă  şi necurăţia noastră tu curi.  Cuvintele fărălegilor văncură-ne Şi necurăţiia noastră tu curi.   Aceştiaşi cu tari dovede vor vinci… precum cea dintîi a romano-moldo-vlahilor în Dachia descălecătură să fie fost de la Traian.  Aşijderea Batie cînd, cum şi cu cine au avut război… şi Vladislavii cei adevăraţi pre ce vreme au fost crai în ţara ungurească, din hireşe a lor şi a multora, vrednice de credinţă istorii, am istorisit, ş-am vincit; pentru carea nu într-a noastră laudă zicem, ce ce pofteşte adevărul poftind şi urmînd.  Acesta omu ce nu puse Dzeul agiutoriu şie, ce upuvăi spre multă bogătate a sa şi putu cu deşertul său (văncu Domnul în ceriu gătă scaunul său şi împărăţia lui cu toţi  vlăduiaşte  vence  vinc vînc vinsei  vincui vîncui vins vincit Moldovenii nu ştiau numai a se îndeletnici cu cultura pămîntului; plugul şi coasa deseori se prefăcură în spade, şi la 1389 armele lor se ilustrase prin o memorabilă vinceală ce au repurtat asupra lui Baiazed I. Petru au rînduit ca astă flamură, încredinţată de părintele său oastei şi care au fost condus-o în multe vincele, spre a nu cădea în mîni duşmane, să se mistuiască lîngă Catelina Acum e pe vitejie, Pe vinceală sau robie. Taie tu marginele, Eu să tai mijloacele; Care-a scăpa de la mine Să nu scape de la tine!  vincele.
    eală. Sub ferestrele cabinei de observaţie, se află platforma cu comenzile vinciurilor – un ansamblu de demaroare, frîne şi ambreiaje. Ampermetrul vinciului nu arată sarcină prea mare. Vinciurile de ancoră au un sistem de castaniete pentru a nu permite filarea lanţului în cursul virării. Un şef de echipă... trebuie să vadă în acelaşi timp cum se manevrează macaraua sau vinciul,... cum se translează marfa de pe cheu la hambarul navei. Maşini unelte şi utilaj de prelucrare:... garnituri de vinciuri pentru ridicat locomotive şi vagoane.  De acolo, scări pentru oameni şi un jgheab de scînduri pe care materialele au fost trase cu vinciul, roată cu roată, ţeavă cu ţeavă. vinciuri.
    Germania... împreună cu Italia constituiau o zonă închisă, deci vincibilă.  vincibili, -e.
    Din cînd în cînd trăgea cu ochiul la vincierul celălalt, care nu spunea nimic.   Vincierul trebuie să manevreze rapid şi precis vinciul. -ci-er.  –  vincieri.
    ar.
   
    Rivalitatea între Ungaria şi Polonia... înlesnea triumful osmanilor cari, mînaţi de fanatism religios şi de bravură, revărsau vincitoarele lor falange asupra Europei, Asiei şi Africei.  Ştefan... cuteză a rădica arma asupra lui Mahomed II, vincitoriul imperiei Orientului şi a Constantinopolei.  . Prin asemene suferinţe agiunse Italia pănă la revoluţia cea mare a Franţiei, cînd Bonaparte… cîştigă cununa de vincitor, iar apoi o încătuşă la carul triumfului Franţei.  Tot acestea la urmă şi Romulus a făcut, silind inemicii, dărîmînd şi desfiinţînd domicilii lor, ca să locuiască cu vincitorii Cine ştie dacă poporul roman, mereu vincitor, nu s-a scîrbit de rezbel. vincitori, -oare.
    .  vinchel)  winclu.  vincluri  vincle. –  venchele,  ,  ,  vincăle,  vincle, vincole vincule,  vingle,  vingluri vingle vincule.
   –   vinculez.
    În acest registru se deschide fiecărui deponent o socoteală specială... Tot acolo se însemnează şi unele clauze şi vinculări cu privire la ridicarea capitalului.  vinculări.
    vinculaţi, -te.
    vinculaţii.
    aţie.
   
    Tot cît ai, vinde şi împarţi mişeilor şi veri avea comoară la ceriu. Deşchise Iosif jitniţile de pretutindinilea şi vindea eghipteanilor. Să atare bou împunge-va pre boul altui om şi va muri, vîndză cel bou viu şi să împarţă cu preţul cel bou mort. De a lui bună voie de nime nevoit, nici asuprit, au vîndut a lui direaptă ocină şi moşie Ş-au vîndut a lor dreaptă ocină şi cumpărătură din sat Acest grîu... să-l venzi cumu-ţ va hi voia Vendeţi avuţia voastră şi daţi milostenie.  Trimise soli de pofti ca să-i întoarcă moşiia sa, Pocutiia, care o au fost vîndut-o domnilor, moşilor săi.  De să va găsi cineva... mulgînd oile stăpînu-său furişi şi de va fi vîndzînd fruptul, să-şi piiardză simbriia. De va fi om să nu ţie banii soţiilor, ce, cînd vor vinde... acestuia să i să taie capul.  Deaca află un mărgăritariu de mult preţ, merse de vîndu tot ce avea şi-l cumpără.  I-am vîndut o jum(ă)tate de pogon de vie  Ascunseră o parte din banii aceia, care bani făgăduise ea să dea lui Dumnezeu vînzînd o moşie. Am vîndut lui Mihăilă Dodul poiana lui Bănar Într-acest an era mare bişug, în ţară de toate şi ducea oamenii la urdie de vindea făr' nice o grije: ialoviţă, miere, unt. I-au vîndut blană de vidră.  N-avem nici o armă, căci le-am vîndut toate pentru nevoile ce am avut de la tine.  Am cerut voie de la Împărăţie să-mi vînd moşie ce am aice şi să-ţi plătesc   Făcut-am adevărat zapisul meu la mîna diaconului Vasile pe un loc ce i-am vîndut anum(e) în poiană  Să strige..., Vînzînd tot praji şi spanac Ţi-i de vîndut calul acesta?  I-am vîndut-o ca să fie dr(e)aptă ocină şi moşie lui şi ficiorilor lui Este dator să urmeze cu dăsăvîrşită volnicie pentru bună orînduiala tîrgului, pentru ieftinătate şi pentru a nu face vicleşuguri cei ce vînd.  Oricine... va vrea a-ş vinde vreo moşie sau venitul moşiii..., fieştecarele să fie dator a veni la condicar. Să să ştie că li-am vîndut o dreaptă moşie a mea în Breaza Să ştii că i-am vîndut casa cea veche şi cu livada  Pun şi amanet prăvălia mea şi casa, ca, la numitul soroc, de nu vor plăti bani, cu dobînda lor,... să le vînză, să-şi ia bani  Dumnealui vinde pămîntu la alţi olari streini  Şalurile şi giuvaierurile sale le-a vîndut spre ţinerea copiilor săi  Ţăranul proprietar va trebui să împartă partea sa spre a o da copiilor săi sau... o va vinde şi va rămîne atît el, cît şi familia sa, lipsit de toate mijloacele de vieţuire.  Am văzut... băcani cari vînd rapiţă în loc de untdelemn.  I-am zis să-mi vîndă casa asta.  Boii tăi sînt mari şi frumoşi; ia-i şi-i du la iarmaroc, vinde-i şi cumpără alţii mai mici.  O singură casă de comerţ... a vîndut în aste trei săptămîni 80.000 de medalii.  Eu, Caragiale, am vîndut d-lor Şaraga dreptul de a tipări operele mele teatrale.  Se aşeză şi bietul muncitor în rînd cu femeile ce vindeau ouă.  Ţăranii vînd peile ce posedă şi apoi le cumpără argăsite. Aveam o piele-n pod de miel, Doar nu veţi fi vîndut-o.  Vînduse tot, momit de zîmbete viclene.  Unii îşi dădeau băile în arendă, dar... nimeni nu-şi vindea părţile.  Pieile... tunse le vindeau în piaţa Sibiului.  Casa unde a stat a fost vîndută acum vreo cincisprezece ani.  Eu am mobilă nouă. S-o vindem pe asta.  Vrea negreşit să vînză şi să scape de tot balamucul.  Din partea mea, n-are decît s-o şi vînză, dacă-i place.  Romînia vinde Departamentului Aprovizionare cereale.  Proprietarul casei murise, moştenitorii împărţiseră şi vînduseră.  Ţi-oi face şi altfel de plată, că vindem... brînzeturile.  Toţi vînd cu grabă şi cheltuiesc cu repeziciune. Veneau pînă la marginea taberei ca să vîndă frupt, paseri şi ouă. Să-i trimeată un număr însemnat de un anumit tip de biciclete... pe care să le vîndă medicilor.  Ca să poată să plece de acasă,  şi-a vîndut oile, două fote şi o bondiţă.  Aici ne-a adus nenorocirea, să stăm în frig şi să ne vindem lucrurile.  lucrurile încurcate şi pe copii în imposibilitatea de a vinde.  Manuscrisele sînt vîndute.  Să vînză ar vrea o palmă de luncă.  Copiii strigă jurnale, vînd chibrituri, bucăţi de nugat.  Nu veţi putea satisface toată ţărănimea, iar cei satisfăcuţi nu vor avea de ajuns, vor vinde ce vor căpăta.  Nu ne dă voie să vindem decît băutura făcută dă el. Proprietăreasa, ca să scape de datorii, îşi vindea partea fostului soţ.  Era o moştenire de la bunică-sa dinspre tată şi... se gîndise să o vîndă.  Am venit de fapt să vînd casele de pe Strada Mare.  Vîndu casa părintească, giuvaerurile şi alte cîteva mici bunuri.  Treceau sacagii... fără să-şi fi vîndut apa.  Intrau... negustori ce se prefăceau numai a vinde, dar care cumpărau vorbe cu bani grei.  Cînd au fost scoşi din dregătorii, nu numai că nu au mai putut cumpăra sate, dar au fost siliţi să-şi vîndă unele din ele.  Peştele îl vîndu în şosea unor oameni.  Vara face zmeie şi le vinde.  Laptele muls era dus... la oraş, spre a fi vîndut.  A trebuit să rînească grajdul unde-şi vindea tata zarzavaturile.  Biserica... a fost terminată de către Dochiţa, fiica preotului Vasile, care a vîndut în acest scop giuvaeruri şi lucruri de gospodărie.  Oi face pe voia ta ş-oi vinde două viţele.  Di ce stai, murgule, trist? – Am auzît că mă vinz. Aśela-i negustor di viti, C-a vîndut śirezîli.  Îmi intră în casă zbirul, Vîndui vaca, plătii biru.  O vîndut bouţî şî  s-or apucat de petrecanie.  Să văd soare strălucind,... Vinde, mamă, ce-i putea Şi mă scoate  de-aicea.  Lesne vinzi, anevoie cumperi.  Omul cumpără dă voie şî vinde dă nevoie.  Vinde moşia  via şi cumpără sanie  stafide .  Crîşma ori o vinzi, ori te vinde. În ziua de Paşti s-a dus să vînză fasole,  A vîndut turnul Colţei,  Cînd s-a vinde moşia, oamenii să nu se vînză  Ni s-au arătat pentru dreptul de protimisis ce au rudele, părtaşii, vecinii şi datornicii la lucrurile nemişcătoare ce să vinde   Cu ştiinţa noastră au fost cînd s-au vîndut acea parte de moşii  Albiile nu s-au vîndut şi au rămas asupra mea  În judeţul Buzăului se vînd doi munţi ai D. Maiorului Cîmpineanul.  Vinul se vinde mai în grab  Aceste dăjdii se vindeau la particolari.  Se vînduseră... mai multe bilete decît prescrie regulamentul.  Primarii Sibiiului făceau să se vîndă şi vinul lor în crîşmele satului.  Aceştia  ... se sărează sau se vînd cei dintîi.  E o hală spaţioasă în care se pot vinde cca 700 vite într-o zi.  Cea mai multă marfă se vindea de-a dreptul din carele pe roţi înalte.  Trimitea... cu porunci să se vîndă la repezeală de-a dreptul din pomi rodul prunilor.  Stăpînirea îngăduie să se vîndă alcool.  În acest oraş dă de-o fierărie unde se vînd săbii şi buzdugane.  Totul se cumpără, ori se vinde: raporturile dintre oameni devin exclusiv economice.  În alte părţi se vînd ţesături, mătăsuri şi stofe.  Marele vornic încasa... cîte doi bani de fiecare dugheană, o vadră de vin de butea ce se vindea în tîrg.  Dacă tîrla mocănească era aproape de oraş, laptele se vindea la o lăptărie.  Oraşe în care se vindeau şi se schimbau produsele de la ţară.  Actele domneşti apar de obicei atunci cînd pămîntul se vinde unui străin de sat.  De vinul ce s-a vîndut Grijă mare c-am avut.  La tîrg nu se vinde peştele rămas în apă  Orice pă bani se vinde.  Cioară în loc de privighetoare nu se vinde,  Şi măgarul se vinde tot în oborul armăsarilor  Nu se vinde mîţa-n sac  Vrabia cu mei se prinde şi totdeauna pui se vinde  Carne fără de oase nu se vinde  Învăţătura... este fără de preţ, că nimenea nu o poate vinde pre bani Ei nu vînd la neguţători, ce ei vînd potoreşte, cine cum cere La acel soroc să aibă a-şi vinde marfa lor cu ridicata Starostele să aibă voie a cerca toate dughenile ca să vînză cu cotu şi cu cumpăna dreaptă  Băcani sau pricopeţi... să plătească vamă cinci la sută... pentru marfa turcească care o vînd cu amăruntu după tarifa cea nooă  Făcea şi boieri cu un nou obicei, adecă cu pitace date celor ce se boiereau..., care pitace ajunsese mai la urmă de vindea şi pe bani şi era destulă ocară. Vor aduce din streine locuri şi vor vinde cu rădicata Vinde pe răboj... multă marfă.  Am văzut cîrciumari... vînzînd cu ocale cu două funduri. Masa a fost vîndută la mezat.  A chemat numaidecît avocatul să-i vîndă casa cu clauză.  Merge măsarul nostru la tîrg şi vinde lucrurile toate pe bani rotunzi.  Vind cu totu.  Am vindut ghiutură.  cu rădicata Vînd cu toptanu. Am vîndut Cum am putut, Catîraşi Pe gălbinaşi... Dar de bir Nu m-am plătit. Să se vînză zăloagele prin mezat.  Provizia hranei bolnavilor de la toate spitalurile prinţipaturilor are să se vînză prin mezat. Orice pă bani să vinde.  Cine vinde grîul scump, de nărod blăstemat iaste.  Iosif adună într-una toţi banii Eghipetului... derept grîu carele vinde lor în preţ.  Muiarea să va certa mai puţin decît bărbatul cînd... va cumpăra ceva, vreun lucru ieftin, pentru să-l vîndză mai scump. Acei oameni ş-au vîndut parte lor din satul ce să numeşte Drăcenii... lui Lupu, treti logofăt, 60 de galbeni  le vindea pe un preţ de nimica.  Vîndură oul cu preţ şi îşi tîrguiră cele trebuincioase.  N-a împiedicat-o... să-şi vînză casa aproape pe nimic... unei rude sărace.  Un jucător la ruletă se decavase şi vînduse ieftin unchiului maşina cu şofer cu tot.  Cîte cinci  pe-un ban să-i vinzi. Vînd pe mumă-mea cam scump, ca nimeni să mi-o cumpere Un bou ajunse a se vinde pe un preţ de nimic. Cămările Doamnei şi beciurile ei din curte cuprindeau şi lucruri care se vindeau cu ban bun.  Mîncările cele bune şi beuturile cele alese... nu se pot vinde pe bogdaproste. Paşti, murgule, paşti, Paşti să mi te-ngraşi, Că am să te vînd în tîrg la Buzău Pe chile de grîu.  La tîrg... Vinde calul pre doi boi Şi armele pre alţi doi.  Să puse împărat...   au vîndut preoţia Ierusalimului lui Iason şi lui Menelau.  Di 4 ani încoace, di cînd mănăstirea prin îndemnarea iarăş a unora din tîrgoveţi, vînzînd căsăpia cu anul, au rămas ca un obicei  Domnul vinde îndată toate slujbele ţării... şi aceşti cumpărători sînt boierii săi mari şi mici. Palaloga, mare cupar, vinde unuia cămănăritul din oraşele Ploieşti,... Văleni şi Tîrgşor cu 90 de taleri.  Fi-s-ar cădzut, o, prietinilor, Lupul pildele sale ciobanului să le vîndză.  De-ar fi dorul vînzător şi Badea cumpărător, Eu pe dorul vinde-l-aş, Pe Badea cumpăra-l-aş.   Eu m-aş face negustor... şi mi-aş pune şatra-n prag Ş-aş vinde la dor cu drag.  Sărac bine de demult,  Ce-am făcut de te-am perdut? Că-n crîşmă nu te-am băut, Nici în tîrg nu te-am vîndut.  La patru poştii din Bucureşti... este o mare pădure de vîndut.  Ce duceţi voi pe umeri? E marfă de vîndut?... Cît cereţi în preţ de tot scăzut?  Vine lelea de la Prut C-o găină de vîndut.  Hai, mîndră, la apă bună, Apă bună de băut, Gură dulce de vîndut.  Nu vinde pepeni la grădinar. Nu vinde flori la grădinar. Să nu vinzi apă la sacagiu.  Peştele, în baltă fiind, îl vinzi.  Vinde pielea ursului în tîrg şi ursul în pădure.  A vîndut pielea ursului, pe cînd ursul juca încă prin pădure.  Vinde pielea ursului şi încă nici nu l-a vînat.  Doi prieteni, strîmtoraţi de toate cele, vîndură cojocarului o piele A unui urs din codru, încă viu, însă pe care trebuia, cum ştiu, Să-l prindă, să-l jupoaie, pentru blană.  Precum am cumpărat-o, aşea a şi o vinde mi să cade.  Cred, nu cred; aşa aud vorbind lumea, aşa zic şi eu;  ţi-o vînd în cît am cumpărat-o. Io ce să spui? Cum am cumpărat, aşa vînz.  Dacă vreunul apuca vreo sabie îşi vindea scump viaţa.  Oi căuta şi eu să-mi vînd pielea cît se poate mai scump ca să nu-mi pară rău pe cea lume c-am fost înşelat.  După mine! Găsim noi un cotlon din care să ne vindem scump viaţa.  Arnăuţii, deşi luaţi prin suprindere, şi-au vîndut scump viaţa.  Vîndut-ai oaminrii tăi fără preţ.  În şerbie vîndut fu Iosif.  Nu avea el să plătească, zise lui domnu-său să vînză  şi muiarea şi feciorii şi tot cît avea.  Afară traseră pre Iosif de în cea fîntînă veache şi-l vîndură el izmailteanilor... şi în Eghipt duseră pre Iosif.  Fata sa pre slujbă în preţ o va vinde. Cela ce va vinde feciorul altuia sau robul altuia sau fie pri ce om... să-l bage în ocnă.  De vei vrea să cum-   peri casă bună au robi, cerci cu nevoinţă pre aceia carii îi vînd Să vînză vrun boieriu  pe ţăranul său are voie.  Acest ţigan i l-au vîndut drept acei 50 de lei  Gherman... era neam Beghiului, fiind şi el răzăş şi vîndut dumisale logofătului  Pre grecii carii îi vor prinde în război să nu-i ţină, nice să-i vîndă, ci fără milă să-i omoară. Îl vîndură pre el cu toată familia lui în robie.  Să se slobozească robii, să nu mai poată nimenea nici a ţine rob, nici a vinde rob, nici  a cumpăra rob.  Îi ţinea robi, vînzîndu-i la obor ca pe vite. Aflai că la ţigani părinţii îşi vînd fetele.  Patru cneaghine din Podolia şi una din Moldova, cu copila ei,  au fost vîndute.  Luau turcii pe atunci fete şi muieri în robie... şi le vindeau, ca pe vite, bogaţilor.  Uzufructuarul unei sclave vinde pe micul sclav nou-născut, asimilîndu-l, de bună credinţă, cu un fruct.  La Gruia se slobozea,... Frumuşel că îl lega, … În tîrg, Doamne, îl scotea, Să-l vîndă ca rob voia!  Să vîndură cîte 30 de jidovi într-un ban.  Cînd să vor vinde ţigani, să se protimisească la cumpărătoarea lor rudele stăpînului acelor ţigani.   Clăcaşii, transformaţi în robi..., urmară a se vinde împreună cu pămîntul.  Clasa netoţilor, robiţi mai în urmă,... se vîndură visteriei cu prăsila lor în 15 ani cîte 10 galbini sufletul.  În 1320 se vindea la Genova ca roabă o femeie „din neamul vlahilor”.  Toţi robii că se vindeau Care cu cît preţ aveau, Numai Gruia rămînea, Că nime nu cuteza Pe Gruia de-a-l cumpăra.  Să se ştie că m-am vîndut dumnielui de bun(ă) voia mea, făr nici o sil(ă)   El... îi spunea că se aşterne la picioarele ei covor şi îi se vinde rob cu zapis ca la osmanlîi.  La 1647, în Ţara Romînească, Macarie din Polovine se vinde rumîn lui Preda Brîncoveanu.  Ce a făcut, ce a dres, de unde era cît p-aci să le vînză hanul cînd trăia bărbatu-său, acum s-a plătit de datorii. Mă povăţuia, rînjînd, să vînd mai bine de bunăvoie  ce aveam, decît să las să mă vînză cu tobă; îmi găsea  el cumpărător.  A zis că ne dă  afară şi ne vinde casa dacă nu plătim.  Avutul lor  s-au vîndut la mezat În  ziua cînd va închide el ochii, tot ce vezi în casa asta se va vinde cu toba şi vom rămînea literalmente pe drumuri.  Să vindi la mezat.  Nu plăteşte? Îl vînz cu toba.  să le dai advocatului meu, să-ţi dea în scris de primire... Şi să-i vînză de nu vor plăti.  A auzit că-l vinde pe Radu şi-l lasă pe drumuri cu fată mare şi nouă copii.  Au vîndut domnii bălţile De să va vinde vreun venit, cumpărătorii să dea banii pe fieştecare lună  Să fie datoriu cel ce va vinde şi va zăloji a merge la numitul condecar ca să treacă acelea în condică  .  Noi... dat-am adivărată scrisoare noastră la mîna lui Ghiorgie Piticariul precum să să ştie că i-am vîndut... păscutul pe acest an  Să cerceteze pentru podul de la Răbăia..., avîndu-l vîndut pora unor neguţitori pe 3 ani  Moşiia Blejoia... vîndută pă doi ani la Miiu în taleri  C. Roset..., vînzînd moşiia cu anul la Neculai Grecul..., i-a mutat piatra din capătul despre apus  Di 4 ani încoace, di cînd mănăstirea prin îndemnare iarăş a unora din tîrgoveţi, vînzînd căsăpia cu anul, au rămas cu un obicei   Va vinde cinevaş venit de moşie în arendă    Se prinde şi se vinde în mare cantitate.  Niciodată o gazetă nu s-a vîndut atît.  Calul bun se vinde din grajd,  Se vinde ca pîinea caldă.  Socotesc iubitorii de argint, cît grîu le-au făcut să ia, sau vin sau unt, sau ceară; de ce cum să vinde într-acel an, ei fac socoteală datornicilor  Mă dusei miercurea-n tîrg Să văz boii cum se vînd, Vacile cum se plătesc.  Aşa foamete era în Iaşi şi în ţară, încît mînca om pe om şi se vindea.  O sută de condeie şi mii de limbi tăbăresc pe dînsul, îl denunţă opiniunii publice ca vîndut străinului.  Înconjuraţi de curteni desfrînaţi şi, prin urmare, vînduţi străinilor, petrecea... o viaţă moale şi nepăsătoare.  Ca să putem trăi cu-adevărat, Ne-am spînzurat ghitarele în cui şi ne-am vîndut măgarilor „sub cost”... C-aşa-pesemne ne-a fost dat.    Supt răutatea altora, dreptatea şi bunătatea sa  prea ieftin vîndu.  De acest lucru... frică nu avea, nici că pentru lăcomiie cinstea datului cuvînt îmi voi vinde.  Cu bani vînduse pacea romanilor.  Să-ţi vinzi frumuseţea pe ani?   Magarii cînd s-adună Mintea îşi vînd pe parale.  Juna greacă... se învoi cu plăcere a-i da gratis fericirea ce o vindea foarte scump postelnicului.  Au făcut marfă din tot ce au putut şi au vîndut piele, suflet, sînge, gînd şi nevinovăţie. De strînsoare nu să mai satură, pînă ce-ş vende tocma şi sufletul său pentru strîmbătatea şi pentru lăcomia.  Vin' ca-n ceasul de urgie Cînd zbori noaptea blăstemînd..., Că de-acum pe vecinicie Ţie sufletul îmi vînd!   Nu putea să i se întîmple copilului nimic, ştiut fiind că oamenii care şi-au vîndut sufletul diavolului nu au a se teme de nimeni pe lumea asta.  Pentru bani îj vînde sufletu lor.   D'ipt bani îşi vinde şi sufletu.  Aduc scrise toate păcatele tale ce ai făcut din tinereţe pănă la moarte, de le pun în cumpănă: au doară ai obidit vrun om mişel... sau doară ai vîndut prea cineva  Fiiul omenesc vîndut va fi mai-marilor preuţi şi cărtularilor.  Vîndu frate pre fr e şi părinte pre fecioru şi soţu pre soţu său.  Iuda … totdeauna băte prilej să vîndză pre Domnul Hristos.  Ca cele striine ne-am socotit lui pentru că ne-au vîndut pre noi.   S-au viclenit de cătră stăpînul său ca şi Iuda, vînzînd pre Domnul Is. Hr. Jidovilor.  Asemănă-se acel boier cu Iuda care au vîndut pre Domnu-său.  Mihai spatarul l-au vîndut la turci şi l-au dat în mîinile lor.  Neguţez tot feliu de păcate. Cela-şi vinde patria prin mită, Cesta spre ucidere să învită.  O, necredincioasă mare, tocma tu mă vînduşi!  Cel în locul împăratului i-au zis: „Milorde, tu ne vinzi”.  I s cunoştea pe acela care să gătea să-l vînză.  Iuda vinde cu sărutare pe amicul său cel mai credincios. Revoluţia care era să izbucnească în 21 iunie fu vîndută şi stăpînirea luă măsuri aspre. Întîi te junghie pre tine, Că tu m-ai vîndut pre mine.  Purure vîndut de femeile care îmi jurau un tînăr şi vecinic amor..., am sfîrşit prin a le cunoaşte. Lăpuşneanul... se înturna... să-şi ia scaunul pre care nu l-ar fi pierdut de n-ar fi fost vîndut de boieri.  Sînt mulţi oameni, poate, Ce vînd cîte-o cetate Şi chiar patria lor Pentru un mic favor. Eu am să-ţi împărtăşesc o taină care... te va pierde, dacă mă vei înşela sau mă vei vinde.  Moţoace, aşa vrea Dumnezeu! Acel ce-şi vinde ţara îşi pierde neamul său.  Voi... vindeţi cu ruşine patria nefericită.  Alei, ţolină ce-mi eşti, zise fata împăratului, da bine m-ai vîndut. Ce mi-a dat păcatu-n gînd? Să fug cu ea-n lume... Cine să le fi spus... ştiu numai atîta că m-a vîndut alde taica.  Stăpînă! nu e scăpare, sîntem vîndute mişeleşte. Pizmaşii îl pîrîseră la Domnie că voise să-şi vînză pe Domnul său.  Servele... Îşi vînd p-a lor stăpînă pe frică sau parale.  Ieremia nu se sfii de a vinde pe domnul, prietinul şi binefăcătorul său, a călca jurămîntul,... a deveni trădător şi sperjur.  Cui îşi vinde ţara, daţi-i ştrangul.  S-a jurat iarăşi că mai bine să-l taie în bucăţi decît să vîndă tocmai pe domnul învăţător care i-a făcut numai bine.  Cît te-am ajutat şi te-am ogoit, nu-i vrednic capul tău. Iar drept mulţumire te-ai dus şi ne-ai vîndut ca Iuda!  Eu am declarat război celor ce ne vînd.  Ştia bine fugarul că Gheorghe e un om tare viclean şi putea să-l vîndă uşor.  Am pus un avocat care nu ne mai vinde.  Pîrcălabul de la Hotin vînduse pe Domn şi trecuse de partea năvălitorilor.  Dom-le administrator, eu vă spui... da' să nu mă vindeţi.  De cîte ori nu te-am minţit şi nu te-am vîndut!  Numai unul dintre aceştia trei au putut să-l vîndă. Se uita la cei ce-l înconjurau, oameni de nimic, gata să-l vîndă la primul prilej.  Mîndra mea,... Inima mi-o aprindea, Cu dragostea mă vindea.  Muscalii credeau că sînt vînduţi de oamenii din sat.  Ş-acolo a bătut turcii pă muscal că-i vînduse gheneralii lor.  Ruşii a fost vînduţi dă un ungur.  Te vinde şi te cumpără. Ascultaţi, voinici, de mine,... Cui îi dai pîine şi sare, Ăla te mîncă mai tare; Cui eşti frate şi părinte, Ăla mai întîi te vinde!  V-am făcut la fiecare avere şî... voi m-aţ vindut!  O făcut ea ce-o făcut Şî la jandarmi m-o vîndut.  Aşa e sluga rea: D-ai cinstit-o cu credinţă, Ea te vinde făr-căinţă.  Sula de aur zidul pătrunde şi lăcomia îşi vinde neamul şi moşia.  Vinde şi pe tată-său,  În divanuri, între judecători, direptatea e vîndută, căutarea în faţă mai mult cumpăneşte.  Nu mai pot lucra la un jurnal al cărui proprietariu se vinde  .  Să nu ţinem pismă unul altuia, nici să ne vindem cu pîra unul pe altul... pentru ca să ne păgubim.  Începuse a vinde şi secrete de ale suveranului său la cel mai mare vrăjmaş al acestuia.  S-au aflat oameni cari au vîndut şi acel secret al conspiraţiilor.  . Avea el un gînd pe care nu-l spunea nimănui, o hotărîre pe care n-o vînduse la nimenea.  Am fugit din sarai şi-am vîndut taina la alţi cofetari.  Vorbă multă sărăcia omului... să vînd cei limbuţi celor tăcuţi.  Cînd tu porţi o taină-n inimă, din grai, Din ochi, din pas tu însuţi te vinzi cu tot ce ai!   El, îmbătat de dragoste, se vîndu iarăşi.  D-intră copii - cum îi obiceiu copiilor – vindie tot: – O prins tata... ş-o-ngropat, iacă, la cutare.  Măi, codrule, nu mă vinde; Că-s tînăr şi te-oi aprinde.  Credeţi că vă iubeşte? Sau se vinde josnic pe-un preţ neruşinat?  Tatăl tău te-ar vinde dacă i s-ar plăti preţul ce-l cere, căci e sărac, desfrînat.  Pe atunci cel puţin boierii căutau să apere onoarea soţiilor şi a fetelor lor în contra silniciei şi brutalităţii turceşti; acuma le vindeau ei singuri pe întrecutele noilor stăpîni.  Caragiale are trei schiţe... în care ne arată cum bărbaţii îşi vînd femeile, fie pentru bani, fie pentru protecţie, adică tot pentru bani.  Am aflat că umblau să o vîndă, cum făcuseră şi cu o soră a ei mai mare.  Necunoscuta care se vindea, N-a vrut să-mi spună, în prima zi, cine era.  M-am vîndut, Cellino,... la hanul de la Santa Lucia, orice trecător pentru un ban de argint putea să aibă pe fata primului magistrat din Zara.  Ia-ţi îndărăt bancnotele, Sînt o fetiţă, domnule, ce nu se vinde.  De cînd gloria se vinde, ca femeile de stradă, Oricărui neghiob, ce-n cale-i, cu ochi dulci, vine să-i cadă?  vînd vînz vind vinz Drept aceaia nu iaste a opri boala cu vreun lucru,... ce cînd pleacă pre sănătate şi dă Dumnezeu vindec, atunce scade ea, şi tocmealele şi firile trupului se întăresc şi se sănătoşesc.  Te îmbolnăveşti, de nu-ţi mai vezi vindecu.  Rănile nu mai au vindec.  Răii cu rău i pierdu şi-i chinui, ca cu o dureare şi boală fără vindec. Mînia cea fără de vindec.  Nu te scălda pe vremea asta, că te-mbolnăveşti de nu-ţi mai vezi vindecu. vindecuri.
    Mă vindecă că neputincios sîntu.  Pavel întră cătră el... spri-nsu puse-ş mînrule sale şi vendecă el.  Urdira şi se veîndeca. Vendecă-mă  vendecă-mă Doamne, că smentiră-se oasele meale.   Zise Domnul: eu ucig şi viu fac; vatăm şi eu vendec  vindecu Cade-se amu şi bolnavului să se postească şi şi celuia ce va vrea să-l vindece, că amîndurora le iaste să se postească.  Avea treizeci şi optu de ani de cîndu zăcea în boală şi în toţi anii aştepta să se vindece. Ocărîia pre ei... că nu putură să vindece. Avraam rugă-se lui Dumnezeu şi vindecă Dumnezeu pre Avimelec şi muierile lui.  Mulţi bolnavi din multe laturi ce venea îi tămădui şi-i vendecă.  Să atinse de veşmentele lui şi îndată să vendecă şi stătu curărea singelui ei.  Pre bolnavi vindecaţi, pre gubavi curăţiţ  Deca va scăpa zdravăn capul şi sănătos, deci măcar de i-ar zdrumica... tot trupul, iar şi-l va vindica trupul.  Să te bată Domnul cu rană rea preste genuchi şi preste pulpi, ca să nu poţi să te vindeci tu. Puind mîinele preste el, l-au vindecat pre dînsul Dumnezeu... vindecă pre un călugăr care era de mulţi ani mut.  El fu rănit la cap şi, trecînd la Braşov să se vindece, acolo au perit.  Să să ungă pe tot trupul, că să va vindeca  Vindecă-mă,  mne, că s-au turburat oasele mele  Leacul..., de se va întrebuinţa la o boală unde nu se cuvine, atuncea strică, iară nu vindecă.  Doftorul, cînd se cheamă la vreun bolnav..., caută îndată să vindece pre pătimitoriul.  În acele mai vestite locuri sfinte... s-au vindecat mulţi bolnavi.  Mulţi din bolnavii ruşi s-au vindecat aice.  Oricine este doctor în medicină poate căuta şi vindeca bolnavii.  Suferea de o maladie atît de complicată... şi să ducea la Paris plin de încredere că acolo va găsi medici capabili de a-l vindeca.  Era foarte debil de sănătate şi... făcu o călătorie la Tours cu speranţa a se tămădui pe mormîntul sîntului Martin;  într-adevăr, el se şi vindecă.  Şi medicul cel mai bun, procedînd după toate indicaţiunile ştiinţei, poate să omoare pe un client, dar vindecă zece.  Irinuca nu ne mai putea vindeca.  El îi scoase piciorul pe care îl păstra în traistă, i-l puse la loc şi îndată se vindecă.  Caii ce sînt aprinşi şi tuşesc foarte tare se vindecă în următorul chip.  E foarte bolnavă şi de nu va căuta mai degrabă s-o vindece are să moară cu zile.  Să te fac doftor, să vindeci lumea.  Nu se poate să încercăm a vindeca trupul fără să îngrijim şi de suflet.  Atunci scoasă din baie, înfăşurată în vată şi încălzită la 38º, se vindecă.  Să reprimăm... practicile indivizilor de toate felurile... străini de arta de a vindeca.  Ţaţa Nastasia... a vindecat şi pe fata lui Zamfir... cînd i-a zdrobit mîna maşina de treierat.  Nu li se pare deloc suspect că nu vindecă niciodată pe nimeni.  Cînd am fost deplin vindecat... mi-am căutat regimentul.  Mi-a mulţumit pentru silinţele depuse ca să se vindece soţia.  În institutele de alienaţie mintală bolnavii sînt snopiţi în bătaie şi... vindecaţi.  Cel puţin stai aşa... să-ţi fac auscultaţia. Cum vrei să te vindeci dacă nu ştii ce ai?  Ciobanul nostru... încearcă să-şi vindece încheieturile anchilozate.  Puterea mierei Vindecă albinele bolnave.  Pentru a mă vindeca mai repede mi se face un tratament cu parafină fierbinte.  Cu rana care a avut-o...  n-o să se vindece niciodată mîncînd antinevralgice cu pumnul.  Ştefan se vindecă..., dar nu trecu mult şi suferi un şoc.  Acele sisteme de cunoştinţe... erau nu ştiinţe, ci... tehnici sau arte ca, de pildă,... arta medicului de a vindeca.  Anania... primeşte portretul, imprimat pe o năframă, de la Hristos însuşi, împreună cu un răspuns pentru Avgar, la lectura căruia acesta se vindecă.  Tu vrei să vindeci cît mai mulţi oameni. Un medic trebuie... să vindece, să trateze.  L-a îngrijit şi l-a vindecat. Dacă l-aş fi tratat, l-aş fi vindecat în mod sigur. Ei trăiesc... vindecînd oameni bolnavi.  Du-te tu în grabă Leacuri de îmi adă... Ca să mă vindeci. Îl obloji la aripă cu boz, cu una cu alta ca să-l vindece mai repede.  Împărăteasa îndată se vindecă şi începu a vede.   Măcar c-o căutat-o cu cîte leacuri pe lumea asta, n-o fost chip s-o vindece; o murit biata.  Ea-l căuta Şi mi-l vindeca Apoi îl ruga Acasă-a pleca.  Deodată apar doi vulturi acolo în copacu ăsta, aşă mari cum era vulturu pă care-l vindecasă iel.  Să ungem pe unu la mînă Că de nu l-om vindeca Tot pe noi ne-o blestema.    Doctore, vindecă-te mai întîi pe tine Pînă acum ai fost casap cailor, iar acum te făcuşi doctor să-i vindeci,    L-a dus de l-a vindecat Bun de să-l pui la rană şi să te vindece,  .   Se vendeca ei de lîngori.  Vindecă soacra lui Pătru, încă şi alţii, de multe neputinţe.  Se vindecase acolo de această înfricoşată boală. Sălbaticii nu numai că sufăr mai puţin cînd li se face o amputare sau o rană gravă, dar apoi se şi vindec de aceste răni într-un timp foarte scurt.  Turnă apoi... apă vie şi se vindecă Ţugulea de toate metehnele.  Simţea… mila şi cîteodată temerea de a-i vedea făcînd nebunii, ca să se scape de boala de care nu se puteau vindeca.  Se vindecase de arsuri. Nu se vindecase de boală deplin.  Umblau toate vietăţile la vorbele lui..., ştia să le vindece de multe boale. De această boală... poate fi vindecat.   Împăratul Constantin ar fi dăruit Papei Silvestru, după ce acesta îl vindecase de lepră, teritoriile Romei.  Un sfînt… vindecă de tuse.  Mi l-a trimis acum o lună acasă de la spitalul militar, n-au putut să-l vindece la piept, a fost rănit acum un an.  Mîna dreaptă mi-ai tăiat... De mînă m-oi vindeca.  La aripă s-a vindecat, a zburat în slava ceriului.  De piele se vindeca.  S-a vindecat în gît.  Ca să arate că este Dumnedzău adevărat... cu tină din pămînt vendecă-l.  Sînt boale de multe feliuri şi nu să pot vindeca tot cu un feliu de doftorii.  Se vindecă cu luare de sînge.  Mulţi parizieni credeau că se pot vindeca cu ajutorul magnetismului.  Nu trebuie să fie vindecat capul meu.   Era atins osul şi s-a vindecat greu.  Osul fracturat se vindecă de la sine.  S-or vindeca plămînii minerilor de-aci.  Mi se vindecase piciorul rănit.  Chiar dacî ţi-ai rumpe-o mînî... dă cu apî de-asta din sticlî, cî sî vindică. Copacii altoiţi... se vindecă laolaltă.  Era un trunchi gros şi vînjos... fără să-i pese de scorbura ce-i mîncase numai o parte din măduvă şi de care parcă se vindecase. Eşti pe vindecate, dar încă slab.  , Domnul... vendecă  vindecă  vendeca  toate lăngorile tale Nu putură vindeca boala acelui fecior al lui ce era cu duhul necurat.  Şi boale au vindecat cea întru tot putearnic(ă) împărăteasă  Ce mehlemul nu vindică, vindică fierul, şi ce fierul nu tămăduieşte, cu mai mare usturime tămăduieşte focul.  Babele noastre... cred că ar fi în stare a vindeca o boală.  Nu credeţi dară... că ar fi cineva în stare beteşuguri mari îndată a le vindeca. Un bătrîn păstor... se zice că ar fi învăţat de la Apolon arta a vindeca toate patimile.  Vindecau totodată şi boalele cele secăcioase.  Credea că prin ştiinţa medicală îşi va putea vindeca neputinţa.  Din pricina boalelor, care prin un simplu mijloc s-ar putea vindeca, pier vitele.  Regulamentul Organic... n-a prevăzut însă nici un fel de sprijinire pentru bolnavii incurabili care acum nu se primesc în spitalele unde se tratează numai boalele ce se pot vindeca.  El ştie să vindece boalele.  În toate lunile îşi găsea de lucru pe-acasă spre a-şi putea vindeca oboseala beţiei de duminica.  S-au preparat vaccinuri pentru prevenirea bolilor şi seruri pentru a le vindeca.  De-ţi este meşteşugul Să-mi vindeci beteşugul, Cîştigi clienţi o mie.  A învăţat meseria în Elveţia, vindecă toate beteşugurile.  Tratamentul are drept scop să vindece boala.  Preparatele cu codeină nu vindecă boala care se însoţeşte de tuse.  S-ar putea să o tulbure..., dar se pare că nu într-atît încît să-i vindece schizofrenia.  O legendă  într-adevăr... o atestă vindecînd nebunia lui Hercule.  O boală vindecă pe alta Boala cunoscută e pe jumătate vindecată.  Mii de alte boale... numai cu un cuvînt vindecaş.  Sunt boale de multe feliuri şi nu se pot vindeca tot cu un fel de doftorie.  Vindecam cu frunze de bujor urmele lui înveninate.  Rana obrintindu-să şi patima învechindu-să a să vindica cu nevoie va fi.  Patima aceasta vine din disenterie... şi se vindecă uşor.  Degerăturile s-au vindecat anevoie.   Rareori această comă se poate vindeca.  Corducul să vindecă cu usturoi pisat.  Prin termometrul său de buzunar s-au vindecat ţăpenirea limbei.  Se vindecă anghina cu luarea sîngelui.  Boalele noastre ori au toate microbi şi trebuiesc hultuite, ori se vindecă toate cu apă rece.  Anghină. Se vindecă cu rachiu şi apă de var.  Bătaia de inimă se vindecă cu inimă de porumbel.  Morburile... se vindecă de natură şi nu de remedii.  Aceste rane... nu sîmt de moarte, ce să vindecă mai pre lesne, cumu-s la stinghi şi la pulpile picioarelor.  O rană veche pe trupul omului, dacă se vindecă curînd şi pe deasupra, aduce moarte cu sine.  Arsurile produse prin fosfor sînt primejdioase şi se vindecă anevoie.  Ursul... puse gura şi supse rana... şi linse pînă ce se închise şi se vindecă.  Ungînd-o,... rana se vindică.  Cu lichidul din sticluţă argăsim rana căpătată ca să nu se învenineze şi ca să se vindece cît mai uşor.  Sîngele încetă de a curge. Rana se vindecă.  I s-a vindecat plaga de glonţ de la piept.  Dacă rupi brutal cicatricea de pe rană, niciodată nu se va vindeca.  Rana de la picior nu se vindecă şi... se complică cu fel de fel de infecţii.  Rana primită la Quinto... nu s-a vindecat aşa de uşor. Rănile se vindecă mergînd.  Rana deschisă anevoie se vindecă  Rana se vindecă dar semnul rămîne Rana de cuţit se vindecă lesne, da cea de la inimă niciodată.  Să ţine doftor şi nu ştie a vindeca ranele.  Rana era aproape vindecată.  Eritemul (inflamaţia) ţesuturilor... poate degenera în arsuri dureroase, mai mult sau mai puţin grave şi greu de vindecat.  Să-i scoţ durerile şi să-i vindeci rănile.  Cu duh sufla, Rănile le vindeca.  Muşcătura de şarpe oi vindeca.  Privea cum ranele amurgului se vindecau pe boltă.  Rănile războiului încep să se vindece.  Putem ameliora viaţa rurală prin creare de cît mai multe şcoli şi biserici, printr-o asistenţă medicală care să-i vindece rănile.  Ei vin dintr-o Moldovă care şi-a vindecat de mult rănile.  S-a vindecat căluţul meu, s-a dus să nu mai vie; l-oi mai vedea pe lumea ailaltă.  Vindeca-va zdrobiţii cu inrimile.  El e vindecat tot atît de instantaneu şi de profund, pe cît de profund şi integral e vindecat... cel a cărui o nouă telegramă îi vesteşte că moartea celui scump a fost anunţată din greşeală.  Era o pasională frenetică... şi ar fi recurs la cele mai insolite căi spre a o vindeca.  Dumnealor o vrut să vă vindece de spaima Rusaliilor.  Frunză verde alior Caută cucul în pripor Să mă vindece de dor.  Ce doftor minunat e natura!... Cum te vindecă ea ca prin farmec de toate necazurile, de toate amărăciunile.  A fi calm nu e a fi bolnav, desigur. E însă a fi vindecat de rostul inegal şi turbure al vieţii. Prof. dr. Omu vindecă de dragoste?  Hotărî pe d-na Odobescu să plece lîngă fiica lor, convingînd-o că este... vindecat de pasiunea lui.  De spaime să mă vindeci, De dor să mă alini.  Dacă Lesena ar avea chipul Mariei m-aş vindeca.  Ca să împace amorul de care nu vrea să se vindece,... se gîndi la moarte.  Ai să te vindeci de el mai repede decît crezi. De cînd  mi-ai pus capul pe genunchi, mi-e bine. Nu ştiam că mă voi vindeca de mine cu tine. Pomponescu era un sentimental care se vindeca de melancolie prin rememoraţie.   Mă rog să mă vindec de mine.  Cu durerile iubirii Voind sufletu-mi să-l vindec, L-am chemat în somn pe Kama. Inima... mea numai o dată a sîngerat şi atunci mi-ai vindecat-o tu.  Să găsim un mijloc de a vindeca intelectul şi de a-l purifica.  Cînd nu m-aş simţi prea bine, Aş veni, mîndro, la tine: Te-aş prinde, te-aş săruta, Inima mi-aş vindeca.  Vrajea să ispitească de este cu putinţă de atîtea cumplite rane inima Inorogului a să vindeca.  Sufletul se vindecă cu descîntece.  Iisus... se milostivi dinşii şi vindecă nevoile lor.  Macar cu privala ochilor să mă învrednicesc, carea, una şi singură... toată durerea inimii a-mi vindica, destulă şi de prisosit este.  Vindecat-ai struncinarea şi ticăloşia cea de demult a pămîntenilor.  Vindecă şi izbăveşte amărîta mea durere, Căci a mai trăi în lume nu voi făr a ta iubire.  Nădejdea-mi e la vremea care vindecă toate.  Nici o băutură nu poate vindeca patimile sufleteşti şi intelectuale.  Tu îi vindeci dulce dorul Cu-ale tale triste flori.  Îşi vindecă durerea, îşi curmă şi suspinul. Moartea vindecă orice rană Dînd la patime repaos.  I-am arătat cîte suferinţe reale, cîte răni sunt de vindecat.  Gluma e bună, e de nepreţuit. Numai cu ea îmi pot vindeca în inimă rana.  Merse hotărît să caute pe Elvira spre a-i mărturisi leal accidentul, vindecîndu-i indispoziţia morală.  Totdeauna trebuie să vindec răni străine, răni de ură, lacrimi.  Transforma drama în comedie şi vindeca suferinţa.  Îşi mai masca în silă durerea cea trupească Voind să mai adoarmă... A sufletului rană ce nu se vindeca.  Mă sfîşie rănile care nu se mai vindecă niciodată.  Veşnicia s-a născut la sat. Aici se vindecă setea de mîntuire.  Doamne, miluiaşte-mă şi vendecă sufletul mieu.  Ispovediţi-vă urul alăltului greşalele şi vă rrugaţi urul dereptu alaltu cum se vindecaţi-vă.  Doamne, miluiaşte-me, vendecă  vindecă sufletul mieu că greşiiu-ţi.  Tremese cuvîntul său şi vendecă  ei. După vindecarea ce vindecă omul de duhul necurat... ştiură gloatele că el iaste Hristos.  Au încongiurat toată Iudea... vindecînd pre cei ce rău să chinuia de viclenii draci.  Mîinile priponindu-şi acum, au vindecat mîinile cele ce slăbise de demult pentru mîncarea cea din pom.  Au venit să vindece păcatul a toată lumea cu sîngele său.  Cu cît omul den nafară boleaşte şi e în neputinţe, atîta el den lăuntru se înnoiaşte şi se vindecă de păcate.  Să înveţe... cum va vindeca sufletele oamenilor de păcate.  Cine amu împreună cu viaţa aceasta iubit-au dulceaţa şi nu se-au vindecat cu pocaaniia,... locul loruş cela îngerescul făcutu-l-au cale netrecătoare.  Doftorul cel sufletesc... boala nedumnezeirii cu ungerea scăldătoarei lui H s o au vindecat.    Ranele tale curînd se vor vindeca  ce se zice, păcatele ierta-ţi-se-vor De parţile pohtelor de cîte parţi de rîhne stîrcesc sufletul, aşea să se vendece.  Pentru cel care stă culcat pe brînci şi necinsteşte omenirea... cel mai bun leac ca să-l vindeci îi s-aduci vro patru surugii de la poştă şi să le poronceşti ca să ureze... cu harapnicile pe spinarea lui.  Nici dojana aspră a părinţilor, nici bătaia pentru plăţi de ispaşă, nu l-au putut vindeca.  Miss Mary, lămurită asupra ireductibilei legături dintre vis şi realitate, păru vindecată de ironie.   Are să se vindece de dezmăţ şi de fumuri.  Te voi vindeca de cuceriri de femei şi de intervenţii prin ele.  Papa te speculează puţin. E o mică slăbiciune foarte urîtă a lui de care nu pot să-l vindec acum, la bătîneţe.  Sultana devenită comerciantă părea că se vindecase de frivolitate.  Nu se vindecase de gelozia lui fără temei.  Beţia o vindecă (numai) sapa şi lopata  De-ai venit cît de stricat, Moldova te-au vindecat.  de mare urginţă pentru juna literatură romînă... de a căuta la popor nişte izvoare sănătoase menite a o vindeca de falsul gust şi de convenţionalism.  Zola, arătînd ororile alcoolismului,... urmărea de fapt să vindece societatea de această plagă.  Apa... vindecă uscăciunea necredinţei.  Au stricat pacea cu moscalii şi au cunoscut că nu le plăcea aceasta... nici oştenilor şi socotiia că, de nu va vindeca aceasta, poate să se facă vrun zurbalîc.  Era mare măhniciune lui Ioan Teodor Voevod pentru stricările ţărei, însă cu ajutorul lui Dumnezeu... în proaspătă vreme toate aceste s-au vindecat.  O înţeleaptă administraţiune vindeca nenorocirile resbelelor trecute.  Războiul va naşte multe rele care anevoie se vor putea vindeca.  Puţină este lauda care curînd trecînd în întunerecul uitării se vindecă.  Doamne,... cutremuraş pămîntul şi smintişi-l, vendecă frîngerea lui că rădică-se.  Neputîndu-l suferi pămîntul, s-au desfăcut prăvălindu-l toţi şi l-au sorbit de viu... şi s-au vindecat pămîntul preste dînsul.  Ei ieşiră, iară svinţiia sa au vindecat la loc închisoarea şi peceţile.  Căzură dealurile preste şarpe de vindecară tăul şi-l asămănară de să feace şes.  Să închisă de să vindecă ceriul.  Zice D mnul: vindec apele acestea, nu va mai fi de acolo moarte şi sterp.  Spre buna şi cuviincioasa îndreptare a casei aceştiea, din lefile pe două luni a anului curgător să se plătească numai lefile beşlegilor,... iar toţi ceilalţi cîţi se cuprind în izvodul lefilor să rămîie fără luare de leafă întru aceste două luni, şi întru acest chip vindecîndu-se lipsa  Am căutat să aflăm în oarecare chip prin care să se poată vindeca neînlesnirea plăţei acestei datorii  La Vavilon... vindică pre finici ca şi grecii pre smochini..., pentru ca să nu cază rodul.  De cînd la el  n-ai cătat, Frîu-n cap s-a vindecat, Şeaua-n spate a muşchiat.  vindec,  vindec.  –  Se împart ranele (plăgile) în acute (iuţi) şi hronice (învechite), în vindecabile şi nevindecabile.  A te rosti – a te implica înseamnă a te aşeza întotdeauna, cu riscurile inerente,... pe baricada noului social... în permanentă luptă cu vechiul,... cu plierea aducătoare de otrăvuri greu vindecabile.  vindecabili, -e.
    -abil.
   
    Nu e vendecare peliţeei meale de multă mănie a ta. Pentru credinţa dau trupului vindecare şi sănătate sufletească.  Acel amu bolnav în praznic vindecare luo. Acela... paguba-i şi cheltuiala pre vindecare să plătească. Dzece stricaţi să curăţiră şi întocma vendecare dobîndiră.  De atuncea pînă astăzi pururea varsă mir de bun miros carele face tot feliul de vindecări.  Atuncea va fi vindecare trupului tău şi socoteală oaselor tale.  Cine mergea la dînsul şi-i chema numele sfinţiii-sale într-ajutor toată vindecarea şi sănătatea dobîndea.  Altă vindecare trebuie celui... bolnav. Cuvintele rostului tău sînt izbăvire sufletului şi vindecare trupului  Să facă minunată izvorîre apelor celor fierbinţi spre a multora vindecare.  Care va răni om sau dobitoc este datoriu să plătească cheltuiala vindecării.  Mai în toată Biblia se vorbeşte despre minunile care cu trimişi de la D zeu le-au făcut: vindecarea bolnavilor..., deşteptarea unora din morţi.  Ei fac vindecare întru acest chip, adecă: aştern la pămînt pre acel bolnav şi încep a sări.  Aceste osebite remedii sau vindecări... numai atuncea pot fi folositoare, cînd se vor întrebuinţa foarte în pripă.  Vindecarea n-ar mai putea fi putincioasă.  A fost adus popa... pentru ca să citească un paraclis spre a mulţămi lui Dumnezeu pentru miraculoasa mea vindecare.  Suntem datori vindecarea noastră mai mult la puterea temperamentului decît la efectul remediilor.  Dînsul căuta vindecare la fîntîna Domniţa Maria. În cărţile sacre indiene... se vorbeşte despre părţile constitutive ale corpului omenesc,... de asemenea se vorbeşte despre diferitele leacuri pe care le întrebuinţau pentru vindecare.  Ceara e menită mai mult... ca un mijloc spre vindecarea oamenilor de o mulţime de boale.  Textele celor mai multe descîntece... se termină mai adesea prin cîte o formulă care indică de unde trebuie să se aştepte bolnavul să-i vie vindecarea.  Continuă, înşirînd nenumărate cazuri de vindecare a animalelor cu leacuri găsite de ele.  Vindecarea băieşului rănit îi făcea   şi acum renumele. Asta era toată iubirea meseriei lui: bolnavul şi vindecarea.  Se ştie că ai avut cazuri de vindecări miraculoase.  Întortochease pe doctori, trecîndu-le convingerea în vindecarea lui fără de operaţie.  În evoluţia procesului de vindecare pot interveni o mulţime de tulburări.  Din notele publicate... desprindem... localităţile în care Luchian, în speranţa vindecării, îşi petrece verile.  Băutura... e dată... la sărbătorirea unui an de la vindecarea lui de scarlatină.  O metodă de vindecare era cu atît mai apreciată în medicină, cu cît se întemeia mai mult pe un ocult mesmerism.  Matilda spera mai cu putere decît Laura în vindecarea acesteia.  Înainte de vindecare, este bine ca bolnavul contagios să nu vină în contact cu alte persoane.  substanţe sau plante cu forţă terapeutică reală sau numai presupuse a avea putere de vindecare.  Vindecarea survine, de obicei, după cîţiva ani de boală. Ne-ar putea stabili un diagnostic care să nu lase prea mari speranţe de vindecare.  Aici este izvorul etimologiei populare..., mijlocul cel mai important de „vindecare” a cuvintelor „bolnave”.  Vindecarea vrăjii de mai sus... poate să... facă alte mijlociri de acestea mai puternice.  Această putere... la boală se arată ca adevărata vindecare naturală.  Histeria... şi ipohondria... se nasc asemine adeseori din boale materialnice şi pot a se depărta numai prin vindecarea acestora.  Vindecarea mai departe a acestei patimi se face precum şi a rărunchilor. Multe doctorii s-au născocit pentru vindecarea pestei.  Spălarea cu apă răce se întrebuinţează... ca mijloc de vindecare la amorţire cronică.  Zeama cea oloioasă şi puturoasă a acestui gîndac o întrebuinţează... spre vindecarea pecingenii.  Mijlocul cel mai bun şi mai uşor pentru vindecarea şi curăţirea faptului extern... este ca acel bolnav... să se scalde în stropii şi spumele ce sar de pe roţile morii.  Pentru vindecarea lingoarei sau tifosului se iau în această zi trei lumînări de ceară curată şi „se pun în credinţă" la o icoană a Sfîntului Sava.  Falca porcilor tăieţi în această zi se va strînge... spre a se folosi la nevoie pentru vindecarea bolii numită „fălcar”.  Fierea de porc servă şi ea la vindecarea degerăturii.  Deschiderea abcesului... precoce întîrzie vindecarea.  Ilustrul alienist îl pune atunci în libertate, constatînd „vindecarea maladiei”.  Sălbaticul întrebuinţează o anumită emblemă sau talisman pentru vindecarea unei boli.  Planta  folosită la vindecarea crampelor stomacale.  Procentul cel mai mare de vindecări se obţine la aceste forme de cancer.  Aceştia sînt sărbătoriţi cu stricteţe, întrucît sînt priviţi ca protectori împotriva unor calamităţi sau pentru că li se atribuie anumite puteri în vindecarea unor boli.  Schiţa... e piesa de rezistenţă a volumului în povestea vindecării şocului psihic suferit de un tînăr inginer.  Acum li s-a întîmplat poate ceva rău şi poate ceva fără vindecare.  Cel ce vrea să grăbească vindecarea părul de cîne făcut scrum îl bea într-o lingură de apă.  După vindecarea rănii... am stat o bucată de vreme în lagăr.  Vindecarea unei plăgi depinde de coodonarea unei serii de mecanisme diverse biologice, fizice şi clinice.  Vindecarea unei răni neinfectate se face cu atît mai repede cu cît schimbarea pansamentului se face mai rar.  Vindecarea este lentă şi se face printr-o cicatrice neregulată.  Nu are... vindecare rana lui, că fiind duh nu are pocăinţă.  Ranele...   erau multe şi vindecarea lor reclama timp îndelungat şi sacrificie colosale.  Gîndurile – dovedise comisul cel bătrîn – sînt cei mai harnici duşmani ai omului. Nu-i altă doftorie pentru Jder cel mititel decît să cadă butuc în culcuş şi să doarmă somn fără vise... Orice rană deasemeni are vindecare.  Nu sînt alte mai bune den bunătăţi să ne dea vindecare, ca cînd căutăm ceteniile cuvintelor dumnezeeşti.  Unde era trufăşia... acolo era vindecările m c nicilor  Ceastă carte... are întru sine multe fealiuri de vindecări sufletelor creştineşti.  Pentru mîngîiere, ceriul cel îndurător I-au trimis prin un alt suflet o duioasă vindecare Dăruindu-i în grea cale un soţ bun şi simţitor.  E oare vindecarea adusă de dînşii... alta decît salvarea din singurătatea tristă?  Vai! mămucă iubitoare, Inimioara rău mă doare Şi tu nu-mi dai vindecare.  Cu cetitul cuvintelor dumnezeeşti, ale sufletului boale dă-le... vindecare şi sufletească sănătate.  Dumnezeu... au dat omului această mare vindecare a pocăinţii.  Obosit... de a căuta şi a nu găsi vindecarea grijei ce-l muncea, se lăsă pe sofa oftînd.  Nu mai este vindecare Pentru viaţa mea în dor.  Feciorii de boieri... se întruniră cu decidere de a cere de la Domn vindecarea suferinţelor ţărei.  Roao ce e de la tire vendecare lor iaste.  Tuturor carii greşăscu, pururea le caută Domnul spăsenie şi vrăciuire şi vindecare de păcate.  Omul de om păzeaşte mînie şi de la Dumnezeu caută vindecare.  Să avem leac spre vendecarea păcatelor noastre  Pentru ce ne-ai lovit pre noi şi nu este noao vindecare?  Sînt păcate de moarte..., neiertate, deaca nu să va face la dînsele căzuta vindecare.  Milostivnică vindecare s-au dat omului de la Dumnezeu, ca să moară.  Pentru împlinirea lipsei acestei casă... nici într-un feliu nu s-au găsit alt chip spre vindecarea aceasta decît mizlocul acesta a sporirei goştinei ce s-au obicinuit de o vreme încoace... a se lua cîte 3 parale şi 2 bani de toată oaia  Socotind ea chipul vindecării unei aşa pagubi, au alcătuit o hîrtie de învoială  vindecări.  –    Este om ce făcea multe minuni, căruia agiunge numai sîngur cuvîntul spre vindecatul a toată boala care-i mai cumplită.  În zadar s-au silit cei mai iscusiţi doctori..., ci mai vîrtos pe lîngă desnădăjduirea de a se vedea vindecat, de care pătimeşte moralul său, fizicul său sufere într-atît încît pare că e un bătrîn trecut.  Vindecaţi, doctorul le prelungea convalescenţa.  Ne-a uns de cîte două-trei ori pe zi..., pînă ce în Vinerea seacă ne-am trezit vindecaţi.  Ca unui orb vindecat Lumea-n lumină mi s-a lărgit.  Grăiră jidovii vindecatului: „Sîmbătă iaste şi nu ţi se cade să iai patul tău".  Apele de pucioasă... nu sînt potrivite la boalele venerice, tractate de curînd cu mercur..., căci prin a lor întrebuinţare pripită, adeseori s-au ivit boala venerică vindecată cu mai mari furii şi putere.  O mare rană vindecată se întindea de la tîmpla stîngă pînă la colţul gurei.  Zîmbi de întristările lui zbuciumate... Titu, vindecat, se avîntă cu trup şi suflet în vălmăşagul luptei.  Te înfioară redeşteptarea durerii abia vindecate.  vindecaţi, - te.
      Betonica officinalis vindeci.
    Emoroidele se împart:... în periodice... şi simptomatice..., în vindecăcioase şi nevindecăcioase.  Această colică...   împarte în iute şi îndelungată, în suferită şi nesuferită, în vindecăcioasă şi omorîtoare.  vindecăcioşi, -oase.
    -ăcios. 
    Ce-ţi fie, Doamne, milă de mea lîngegiune, Oasele mi le strînge cu vindecăciune.  Omul blînd inemii vraci şi vindecăciune oaselor inema sîmţîtoare  vindecăciuni.
    ăciune.
   
    ămînt.
   
      Acest orb, niminea nu avea să derepteze pre el... şi cătră însuş acela vindecătoriul, Domnul Hristos, vine. A se zice unui medic spre cinste pentru învăţătura şi isprăvile sale doctor sau vindicător în meşteşugul său poate fi iertat.  Vindecătoru-ngriji-va de rană şi asupra-i va pune leacuri alese ce-alină pe loc suferinţele-amare.  oamenii mai mult decît oriunde Sînt iscusiţi lecuitori de boale Căci ei se trag într-adevăr din Pèon, Vindecătorul zeilor.  Hipnotismul a fost, în toate timpurile, practicat de către magnetizatori, vindecători, şarlatani.  Vindecătorii care s-au arătat din timp în timp n-au ştiut de unde să înceapă lecuirea.  Împăratul dă vindecătorului fata drept nevastă şi jumătate din împărăţie.  În misterioasa lui dispariţie de zece ani, Costi Barbu  şi-a căpătat un renume european de învăţat şi de vindecător.  Să arătăm păcatele noastre neîmputătoriului şi nemîniosului despuitoriului nostru, cela ce mai vîrtos iaste miluitoriu şi vindecătoriu.  N-au putut meşterşugul cel doftoresc să afle mijlocire vindecătoare.  Întîi curăţeşte ranele de carnea cea putredă, apoi pune ierburile cele vindecătoare.  Priimeşte iubitorul de învăţătură învăţăturile cuvîntului lui Dumnezeu, cum priimeşte... bolnavul doctoriile cele vindecătoare.  Sănătatea..., din pricina trîndăviei,...  s-ar vătăma şi, prin aceasta, s-ar pune temelia unei mai grele boale, dacă înlăuntrul trupului nu ar fi o putere vindecătoare.  Această vindecătoare lucrare a imaginaţiei asupra stărilor bolnăvicioase a trupului. . Au scos... un mic termometru... pe care, văzîndu-l bolnavul şi crezînd cum că acela ar fi instrumentul vindecătoriu boalei sale, după cîteva minute au zis  că-ş poate iarăş mişca limba.  Substanţe care nu sînt vindecătoare.  Romanii mai întrebuinţau cocoşii ca un remediu vindecător contra unor morbi.  Se afla... un izvor a cărui apă avea putere vindecătoare.  Nu ştim, credinţa sau buneţa apei şi a aerului curat... sunt vindecătoare, dar ştim că mulţi morboşi îşi ţin că acolo s-au vindecat.  Îmi doream un somn adînc şi vindecător.  Rădăcina de nalbă mare, fiartă în lapte dulce şi aplicată pe umflătură... are efecte vindecătoare.  Credinţa că apa aceasta are putere vindecătoare atrage şi îndeamnă credincioşii din jur. O crede veninoasă, dar şi cu puteri vindecătoare.  El nu ura atunci pe nimeni, fiindcă în fiecare seamăn descifra o suferinţă secretă. Scrisul lui şi-l voia ca un balsam vindecător.  Înainte de a fi preparate aceste substanţe, ele trebuie descîntate..., ceea ce, după părerea unora, le-ar da o şi mai mare putere vindecătoare. Un giuvaergiu, ca să-şi vîndă firele vindecătoare mai iute, avu ideea să atîrne de ele cîte o mărturie care a intrat în preţ. Stea, care subt carul cel mare abia licăreşti,... Aperi un mare mormînt sau vreo apă vindecătoare?  Plantele medicinale sînt acele plante care conţin, în diferitele lor părţi, substanţe vindecătoare.  Iarba fiarelor, apa vindecătoare, reprezintă hiperbolizarea unor calităţi ale plantelor şi mineralelor etc., observate în practicarea medicinei populare.  Ştiinţa actuală demonstrează că efectele vindecătoare ale acupuncturii se datoresc unui mecanism reflex.  Apele vindecătoare... erau cunoscute şi preţuite.    Or veni cei trimeşi după buruieni vindecătoare.  Grăbesc să-i pun pe tăietură această iarbă vindecătoare.  Mîndruliţă, mîndruleană, Nu cunoşti vreo buruiană Ori vreun leac vindecător, Să mă lecuieşti de dor?  Din frunzele şi florile proaspete, macerate în alcool şi distilate, se obţine un spirt aromatic folosit ca vindecător de răni.  Socotiţi, iubiţii mei, de vedeţi purtare de grije vindecătoare a doftorului celui ceresc. Pre mine, ca un judecătoriu drept, cu vindecătoare patima ta îndulceşte-mă, stăpîne.  Din junie au simţit povara de care se apăsa naţia sa sub giugul turcilor...; cu o inimă curată, dar plină de curaj, au purces în lume spre a căuta elementele vindecătoare unui asemene rău.  Vai! pentr-un suflet ce s-a zdrobit, Uitarea-i floarea vindecătoare.  Plînsul sfînt al viţei nu-l vei cînta tu oare Cu lacrima lui clară, de ochi vindecătoare?  Împeratul Dechie întru atîta cu bărbăţia au înfrînt pre varvari de a face încurse în Dachia, cît în marmori se chiemă „vindecătoriul Dachiei”.  Domnina... au aflat într-înşii apărători şi vindecători cauzei sale.  Vrednici stăpîni au avut pe vindecătorii oştirii.  vindecători, -oare.  –  ător. Aruncă pre sfî t l  într-adîncă căscătură de pămînt legat şi asămănă groapa cu brazdă şi deasupra şi pusă scaunul preste vindecătura prăpăştiii şi-şi şedzu în scaun.  vindecături.
    -ătură.
   
    Betonica officinalis Alliaria officinalis vindecele. –  ea.
   
    Alliaria officinalis Betonica officinalis Zebrina pendula vindecuţe.
    uţă.
    
    vinderel roşu vinderel de turnuri,  Falco tinnunculus tinnunculus).  Vindireii, cioroberele alungă cobeţii.  vinderel cu picioare roşii,  vinderel de seară,  Falco vespertinus vespertinus).  vinderel mic,  vinderel cu ghiare galbene, (Falco naumanni naumanni).  Falco columbarius aesalon).  (Falco peregrinus peregrinus) Deasupra Condrenilor... se află vestita Cetatea Neamţului,... străjuită de ceucele şi vindireii care au găsit-o bună de făcut cuiburi într-însa.  De la unguri s-au împrumutat...  de animale (coroi,... vindereu).  Bravo, Vasilică, tu eşti uliu ori vindereu? Trebuia să întîmpinăm valul de asalt al cioacelor băutoare de ouă crude..., al vindereilor sprijiniţi pe vînt, al hereţilor fulgeratici. Un vindireu pluti oblic prin lumină, deasupra poienii şi slobozi cîteva fluierături moi.  În campaniile de stricarea cuiburilor de ciori, trebuie avut grijă să nu se distrugă şi cuiburile ce au pui cu puf alb - aceia fiind pui de vinderei.  vinderei.  –  vinderesc.
    vindiác.   –   vindiacuri.
    Nu mere la popa, că amainte i-o vinit vindici.  Aştept un vindic de la oraş.  vindig, vinding Sîmnion cu nevasta În vindig la soacră-sa.  Hust era o cetate demult, în vremurile bătrîne Şî Pintea Viteazu o poruncit acolo... că toţ domnii să meargă acolo să-l aştepte c-a merge el pe vindig.  vindici. –  vendíg Pentru a vindeca moartea compatrioţilor săi, disbărcă... riga Gven la ţermurele Britaniei.  Ei se legară prin giurămînt de a vindica... onorul cavalerilor poloni, care se ameninţa de a fi înfruntat de un principe barbar.  Această bătaie... au vindecat perderea de la Obertin.  Plănuia să se furişeze pîn’ la Suceava, să omoare pe autorul nenorocirei publice şi să vindece afrontul Ileanei.  Malaspina... pentru cele ce păţise la lacul Brutis au vroit a se vindeca.  vindic. –  Dimitrie Cantemir avea multe însuşiri bune, dar era poruncitor, aspru şi vindicativ.  Era vanitos şi vindicativ şi nu suporta critica.  Zîna este antiteza zmeoaicei, de ordinar bătrînă,... sau, cînd e tînără şi frumoasă, vindicativă şi cu sîngele otrăvitor. Se fereau de el, bănuindu-l delator, vindicativ şi idiot.  Nu rămînea în cancelarie în timpul recreaţiilor, ca să evite conflictele cu vindicativii săi colegi.  L-a arătat vindicativ cu degetul.  Ar fi avut anumite răfuieli... cu posomorîţii, cu vindicativii.  Glasuri profetice se ridicau din ce în ce mai dese şi mai vindicative.  Poezia transfigurează femei, poate o singură femeie în două ipostaze, una serafică, alta vindicativă.   Pamfletul vindicativ din „Junii corupţi” se înscrie în linia vehemenţei satirice paşoptiste.  Este un roman al acumulărilor vindicative, în care ideea de răzbunare atinge... cea mai neiertătoare dintre toate formele de răzbunare: răzbunarea prin cuvinte.  vindicativi, -e.
    nu e mai mult anonimus, după cum însuşi au arătat la vindiciile anonimului ale lui Daniel Cornides, e Paulus episcop al papistaşilor unguri din Ardeal.  vindicii.
    În Genese   mai dă divinităţii antice atribute Sau calităţi păgîne, o lasă ca şi alţii Tenace în vendictă, teribilă-n mînie. El... şi-a plecat capul călăilor lui Ipsilante, ca să nu compromită viitorul ţărei sale, expuind-o la vindicta turcească.  Membrii guvernului... se expuneau unei posibile vindicte, formulate în mesaje sinistre pe care le primeau mereu în scris sau telefonic.  Vindictă publică populară Veveriţă învîrtea sabia vindictei publice şi cînd vorbele nu i se mai legau pe limbă, se auzea numai rînjetul. D-l Lovinescu nu-l ţintuieşte pe povestitor la stîlpul infamiei şi nu asmute asupră-i vindicta publică.  Ei  denunţă cu gravitate şi răutate vindictei populare pe oamenii veseli.  vindicte. Acolo vă aşteaptă... Cete de neveste, Cu bucate făcute, Cu mesele aşternute Şi cu păharele umplute. Acolo îţi bea, Acolo îţi mînca, Acolo vi-ţi vindigălui.  vindigăluiesc.
    ălui. 
    vindişuguri.  – -ni-an. –  vindobonieni, -e.
    windrover. vindrovere Nu e curtea vinecioară, Ci e vineţi porumbei, Numai frăţiori de-ai tăi. Bubă gălbioară, Bubă vinecioară,... Să ieşi la această cepşoară Albă-gălbioară! Sus în vîrful caselor, Mi-este-un stol de porumbei, Porumbei cam vineciori Şi din pene săltători.  Mierla-şi are frăţior Tot pe sturzul pestricior; Cîrsteiul de sorioară Ciocîrlia vinecioară. Bălăceanu venea cu finu-său Călări pe cai vineciori.  La capul arcanului Este-o iapă vinecioară, Pintenoagă de picioare.  Uite-l, uite-l suie dealul, Că-i cunoaşte doica calul: Că-i e calul vinecior Şi pintenog de-un picior.  Să-mi aleg d-un cîrlăior, Cîrlăior cam vinecior, Scurt în gît şi lung în trup.  Călare pe vinecior, Pintenog la un picior..., Iorgu în cămaşă floare, Cînd îl vede ţaica, moare!  vinecioară sălbatică, Centaurea cyanus Lactarius volenus Anthus rufogularis vineciori, -oare. –  ior.
   
    vinegrete.
    Nu-i bine... să se semene între vinerele, adică între 14 şi 28 oct.  ele.
    Era vineri în dzua ceaea ce fu chemat. Era vineri sara, înaintea simbetei. Cînd a fost astădzi, vineri, vinit-a Dumitraşco Tătarîi război să facă n-au vrut, ferind vinerea, care dzi la dînşii să ţine.  Celoralalţi preuţi tuturora depreună le poruncim, lîngă duminecă, miercuri şi vineri… să facă slujbă în toate zilele  Era vineri, la aprilie 24 dni.   Aşijderea şi joile şi vinerile, carea şi bărbaţii şi femeile numai din capetele sale le ţinea.  Într-o zi de vineri,… simţindu-se ostenită, trecu peste puterile sale.  Ieri au împlinit treizăci şi cinci de ani… - treizăci şi cinci fără miercuri, fără vineri şi fără sîmbete.  Noaptea de joi, spre vineri o petrec rău…, simţ că am friguri. Ziua aceea nu era vineri şi noi eram la şcoală.  Pentru boala copiilor se fac 9 acatiste în 9 vineri.  Ne-a cerut să ajunăm în fiecare vineri cu stricteţă.  Mama pădurarului o lămureşte că fiind vineri e obiceiul să se arunce gunoaiele pe foc.  Păi, azi e vineri… nu-i aşa?  Vă invit pe amîndoi în fiecare marţi şi vineri la mine. Aproape în fiecare vineri se biciuia singur în chilia dată de Principe.  Păcurarii… făceau mreaja şi stîna…, apoi, într-o vineri seara, alegeau mieii de mînzări.  Numai supă de fasole, că-i vineri. Vinerile le cinstesc şi nu mă prea ostenesc.  Era vineri cînd femeia… s-a apucat să spele cămeşile.  Cînd fu vineri lîngă sară Pe Costin îl spînzurară.  Vinerile toţi cinstesc Oamenii nu se muncesc.  Foaie verde slabă moale, Cînd fu vineri în diseară, Trei beşlii se ridicară.   Haidă-n stînga, haidă-n dreapta, haidă-n colo - era vinere.  S-a dus joile De-a arat văile; Şi s-a dus vinirile De-a arat clinurile.  Precum ţin cînii vinerile  Dacă pui raţă să clocească într-o miercuri sau vineri, adică într-o zi de post,… nu va fi nici o răţuşcă.  Dintre zilele săptămînii, vinerea trebuie mai cu deosebire păzită.  În vinerile din postul mare… nu se coase, că-ţi coşi necazurile de gospodărie.  Se descîntă în toate zilele, afară de vineri şi duminică.  Vinerea mare  Vinerea patimilor, Vinerea seacă, Vinerea Paştilor,  Vinerea Paştelui,  Vinerea de Paşti Vinerea neagră, Vinerea ouălor, Vinerea scumpă,  Vinerea lu Sfîntu Cristos,  În Vererea mare ainte feciu omu întăe Adamu, de-l feciu în chipul mieu Nu ştiţi că Venrerea mare eu mă răstigniiu priîntru voi?  Învăţătură întru sfînta şi marea Veneri cînd pui pînza în groapă  Pre Constandin Vodă…, a doaă zi, în Vinerea Paştilor, l-au luat Mustafa aga cu tare urgie împărătească.  Vinerea mare din săptămîna patimilor.  Antonie Vodă în 19 aprilie au sosit în Bucureşti şi în Vinerea mare au împărţit deregătoriile boiereşti.  În Vinerea Paştilor, cu deadins, bate la cetatea Varna.  În Vinerea seacă, prea cuviosul cocea oul la lumînare, ca să mai uşureze din cele păcate.  În Vinerea mare, cînd vremea începe să se răcească simţitor, soarele îşi cumpără şi el cojoc.  , . Într-o Vinere seacă, la ceas tîrziu de noapte, între două lungi slujbe doborîtoare, clopotele aţipiseră.  În Vinerea ouălor Dinaintea Paştelor Muma Corbii c-a aflat Unde-n temniţă-i băgat.  Ea pleca… Din Vinerea ouălilor Din sîmbăta Paştilor.  Vinerea mare vine îm patrusprăześe optobăr.  În Vinirea Paştilor, În sîmbîta ouîlor, Nouî ouî ni înroşa. Am ajunat în Vineria niagră.  Nu e întotdeauna Vinerea mare  Îi ca Viniria sacă,  În Vinerea patimilor, numită şi Vinerea seacă, se duc oamenii de se scaldă pînă a nu răsări soarele, c-apoi nu se lipesc boalele de ei.  Se crede că dintre zilele de lucru nu se ară şi nu se seamănă… în ziua de Vinerea seacă pentru ca să nu sece sămînţa.  Ca să fie ferită casa… de trăsnet, se crede că este bine ca seara la Vinerea mare, cînd se întorc oamenii de la biserică, să vină cu lumînările aprinse.  Ploaia la Vineria seacă se socoteşte ca un semn de belşug.  În Vinerea paştilor se suie fetele în clopotniţa bisericii şi sună clopotul, ca să crească cînepa.  În Vinerea patimilor nu se mănîncă nimic cu oţet.  Se scaldă în Vinerea sacă.  În Viniria sacă să nu ari, să nu samini… că toati sacă apoi.  Vinerea celor 12 vineri Vinerea oilor Coliba ţine pînă după culesul popuşoilor, obişnuit pînă la Vinerea mare.  După împărţirea brînzei (15 august) se retrag berbecii… păziţi pînă la 14 octombrie („la Vinira-mari”).  Ziua de 14 octomvrie, consacrată Sfintei Paraschiva, numită de popor „Vinerea mare”, se ţine pentru dureri de cap şi spre a fi ferit de boale, în special de ochi.  În ziua de Vinerea mare (Sf. Paraschiva), nu se coase nimic, fiind rău de trăsnet, grindină şi boale de ochi.  Vinerea tămăduirii izvorului   Vinerea strîmbă  Miercuri,… la acea vreme, să umple ceaşca de pelin, să pice înăuntru o picătură de undenaft şi să bee. Vineri să pice 7 picături şi să bee.  L-au ucis, tîlharii… Alaltăieri, vineri, spre seară!  Vineri am avut o conversaţiune cu colaboratorul lui Eric Drummond.  Vineri vom ataca Tuileriile.  Asta e într-o miercuri. Vineri pleacă la Varşovia domnişoara.  De obicei plecau de acasă cu turma de oi într-o miercuri şi ajungeau vineri la munte.  Sfintuleţul… s-a apucat să urzească pămîntul într-o marţi… Vineri… isprăvise urzeala.  vinerea)    Stă acicea vereri şi ceteaşte înrainte la cruce.  Bogdan Vodă, gătindu-să şi armîndu-să, au pripit cu oaste de au trecut apa Nistrului vineri, iunie 29 dni.  Vineri dimineaţa l-au rădicat pă Constantin Vodă cu toată casa lui. Vineri, fiind cam dăspre zioă,… ne pomenim cu… un chiloman împărtăşit cu aman.  De se va întîmpla vreo săptămînă să să strîngă judecăţi multe, să ne dea în ştire veliţi logofeţii să facem şi vinerea Divan.  Mi-au adus un vătăşel răspunsu că vineri noaptea s-au aridicat satul Săpata  A doua zi, vineri, în 15/25 august, ziua de Sfînta Măria, Mihai, plecînd de la Argeş, se opri la Văcăreşti.  D-abia acum, vineri dimineaţa, am primit buna d-tale scrisoare.  Vineri, după Sfîntul Dumitru, se ţinu judecata.  Astăzi vineri se împlinesc o sută de ani de la naşterea lui Cuza Vodă.  Vineri dimineaţa, la uşa notarului bătu o straje de la „Arhanghelii”.  A doua zi, vineri, de praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, Vodă urma să se afle în popas la hergheliile Măriei sale.  Sultana, superstiţioasă, nu încheia vineri afaceri importante.  Vineri, către chindie, Ion se întorcea de la pădure cu o sarcină de uscături în spate.  Mă dusei vineri în tîrg Să văd caii cum se vînd.  Vineri maica m-a făcut.   Puişorul Şoimărel Vineri mă-sa l-o făcut.  Împletiră joi şi vineri, Sîmbătă pînă la prînz. Bărbatu cari-i urît, Sî-l legi c-un curmei di gît Sî-l duci vinerea în tîrg.  După ce nu erau tineri, se logodiră şi vineri, S-a dus şi el la stînă şi a ajuns vinerea,  Vineri, de să va întîmpla naştere lui Hristos, iarna va fi gre şi năprasnică  Cine m-a făcut vineri, îm disfac sămbătă Să nu-ţi tai unghiile miercurea şi vinerea.  Să nu se spele nimeni pe cap lunea, miercurea şi vinerea că-l vor durea ochii.  Cînd vinerea e vreme bună, duminică va fi rea şi invers.  Vinerea să nu dai niciodată gunoiul afară, că-i rău.  Vinerea nu se coase, nici se toarce, nici se urzeşte, nici se rîşneşte, că-i rea de durere de ochi.  Înţărcarea copilului se face de obicei vinerea, crezîndu-se că aşa îşi va uita mai curînd de ţîţă. Orice lucru să-l începi… vinerea.  Cu această apă… vinerea se mînjeşte cel bolnav.  Viniria nu-i ghini să speli rufi.  Să nu mănînci vinerea de dulce.  Se descîntă cu o secure sau un cuţit luni, miercuri şi vineri,… lovind mereu în partea bolnavă.  Vinerea nu se toarce, Sîmbătă e de lăut, Dumineca de şezut.  Vineri şi miercuri să nu arunci gunoiu, că sare uliu la găini.  Vinerea nu torc.  vinerea)  Ei mănîncă vinearea sec  Cela ce priimeaşte gîndurile omeneşti… datoriu iaste a posti miercurea şi vinerea prespre tot anul.  Le poruncim…, miercuri şi vineri…, să facă slujbă  Va posti… miercurea şi vinerea.  Pe tot dulcele nostru tot avem post vinerea, miercurea  Dumnealor vel logofeţii, de trei ori pe săptămînă…, marţea, joia şi vinerea adunîndu-se, să caute condica de răvaşă  Tîrgul… se face vineri într-acest oraş  Întîiul ceas… e pentru aritmetică cu cei mari, iară marţea şi vinerea pentru catihisie.  Această gazetă, cunoscută sub numele de Curierul Romînesc,… va ieşi de două ori pe săptămînă, lunea şi vinerea.  Intrarea în această galerie este liberă numai marţea şi vinerea.  Mulţi dintre oamenii mari, mai ales cei bătrîni, miercurea şi vinerea nu mănîncă nimic.  Vinerea pleacă vapoarele mari spre Orient.  Sfinţia sa posteşte luni, miercuri şi vineri numai cu apă.  Veneau din satele vecine la tîrgurile săptămînale marţea şi vinerea.  Nu este exclus ca numele romînesc de mai tîrziu al satului… să fie în legătură cu ziua de tîrg, care se ţinea vineri.  Vinerea mă duc la tîrg.  Mai gemult… nu torşeu… viner sara.  Parcă mănîncă numai (miercurea şi) vinerea, vineri. –  Ajuga reptans). vineriţă galbenă,  vineriţă de arătură Ajuga chamaepitys).  Ajuga genevensis).  Chenopodium botrys Asperula odorata vineriţe.
    iţă.
   
    Slavă Domnului, anu-ăsta s-a făcut vinet destul.  et Era ochii bătrînii aprinşi şi mădularele rămînea la nemişcare, slăbindu-le tăieturile, şi vineţeala i-au cuprins faţa trupului.  După trei ceasuri se trasă îmflătura din picioare şi vînăţeala pieri, apoi bolnavul se însănătoşă.  Mulţimi de vineţele pe sîn mi se ivesc.  I-a arătat urmele umflăturilor şi vineţelelor de pe trup.  Bărbatul, femeia, flăcăul sau fata se zice că au lipitură atunci cînd dimineaţa se scoală cu vineţele… pe corp.  Fruntea-i era încă vînătă, şi din mijlocul vineţelii se prelingea o şuviţă de sînge.  Zburătorul o muşcă pe fată aşa de mult că a doua zi corpul ei este numai vineţeli.  Regularitatea trăsurilor feţei…, pieliţa ei fină în care părea că luptă albeaţa şi rumeneala ca să gonească vineţeala înnăscută în rasa ei primitivă, ochii ei mari albaştri…, iată pe scurt tipul sau idealul căruia Ion Buruiană închina bărbăţia lui.  Lulachiul se mai cheamă şi lolachiu, piatră de brîie, piatră albastră, vineţeală, piatră de albastru sau piatră de fote.  vineţeli  vineţele. – Şi: vînăţăle  eală.
   
    Bureţii din care se face borş sînt: ciupercile vineţele, pîinişoarele.  Sub o tufă-n poieniţă Este-o fîntîniţă Şi-n fîntînă-o petricică Rece, vineţică, Şi sub piatră-un şerpurel Cu dinţi de oţel.  Cu cuţîu di tăie, N-are cură singe din ie, Numai apă vineţă, Şi di ceia puţîne.  Tu, arginţele, Vineţele, Eşti adus din Ţarigrad,… Cum ai umblat din hîrtie în hîrtie, Din prăvălie în prăvălie, Aşa să umbli la (cutare) Şi să scoţi argintul viu.  vînăţauă vînăţauă vînăţauă vînăţauă Vînăţauă de la ochi  vineţică de cîmp Centaurea cyanus) vineţică Ajuga reptans Centaurea phrygia Centaurea axillaris vineţică Ajuga genevensis).  Centaurea mollis Aster novae-angliae Aster novi-belgii Aster salignus Commelina coelestis Iar v-aţi uscat? întrebă el pe o tufă de crăiţe ori pe una de vineţele, cu glas mişcat; dă,… dacă sînteţi flori, ce-i de făcut?  Pregătea iar o depărtată şi miraculoasă excursiune, către acolo unde vreo vîlcea albăstrea un covor de vineţele.  Taci, mireasă, nu mai plînge, Că la maică-ta te-i duce Cînd o face plopul mere Şi tînjala vineţele.  Pe de laturi busuioc. Printre giţe Tămîiţă, Printre ele vineţele.  Cînd fu joi de dimineaţă, Cununaş de vineţele, Lenuţa, fată frumoasă, Se scoală de dimineaţă.  Foicică vineţea, Voinicelul se scula, Năstrăpioara-n mîini lua.  Foaie verde vineţea, Cînd de ziuă se crăpa Şi cînd soare răsărea… Cu ciobani se pomenea.  Foicică vineţea, Voinicelul se scula,… Pe ochi negri se spăla,… La icoane se-nchina. Tu, soră miloasă, cu ochi de vineţele!  vineţică Russula aurata vineţică Russula integra).  Russula delica).  Russula alutacea Russula grisea Russula olivacea Russula xeramplina).  vineţică cu lapte Lactarius volemus Bureţii cunoscuţi de sătenii din judeţul Suceava ca buni de mîncat sînt: ciupercile, ciobănaşii, vineţelele, hulughiţele, pîinişoarele.  Se usucă pentru iarnă orice soi de bureţi: pîinişoare, vineţele, porumbele, ciobănaşi, bureţi graşi, hribi.  vineţei, -ele.  –  el, -ea. Pîntre fereste în jos se văd aşezate în mur nişte coloane de marmură cu vineţele, care… s-au scorojit de ploi şi de arşiţa soarelui.  
   
    La vorbele acestea omul veneţi şi nu ştiu ce să mai răspundă.  Vînăţăşte unde dai.  Caută să plecăm spre prunc cu înţelepciune, iară să nu-i vînăţim spatele cu bătaia.  Bocetele muierei şi ţipetele, ce se aud den casă, nu vor putea arăta vrăjmăşia bărbatului, nice ochii ei de vor fi vineţit sau obrazul de va fi îmflat.  Fosta-au postavul vînăt cînd îl ţeasă tocaciul?… N-au fost, căci era alb, însă văpsitul l-au vînăţit.  O vineţit o camaşă.  După ce spetele şi şoldurile au fost curăţite bine, se aşează într-un vas mare (hîrdău) ca să poată să fie acoperite bine de saramură. Dacă nu-s bine acoperite, carnea prinde mucegai, se vineţeşte.  să vineţeşte.  vineţesc. vineţiri.  –  : Buzele-i vineţite şoptiră… aceste cuvinte.  vineţiţi, -te.  Valurile se succedau în şir şi dispăreau pe urmă-n genunea vineţie.  În această lumină… venele vineţii mai dinadins străbat prin pielcuţa de pe dosul mîinilor ei.  Peste figura albă a Gelinei cădea zăbranicul negru; părea o statuă de marmoră vineţie. Deschide ochii şi-i îndreaptă spre pînza vineţie a Dunării ce curge la vale, liniştită, măreaţă, ispititoare.  Crucile răsăreau fantastic şi umbrele se-ntindeau vineţii pe drumuri.   Fumul vineţiu se înălţa neîntrerupt… în văzduhul limpede.  Pămîntul negricios de pădure… cînd e uscat e sur-închis, vineţiu.  Între două frunze e floarea mică, mai mult vineţie, nu tocmai plăcut mirositoare.  În dreapta şi în stînga, peretele casei licărea curat şi vineţiu în noaptea proaspătă.  Casele şi arborii, şi ei acoperiţi de zăpadă, se căptuşeau cu umbre vineţii.  Aceste lunecări ale moarului vineţiu le simţea ea ca nişte mîngîieri răcoroase.  În jurul ochilor îi apăruse cearcăne vineţii, groase şi adînci. Pe fondul vineţiu al orizontului cu compuşi feroşi apar vine şi pete ruginii. Mihu venea după el… cu ochii zgîiţi la marea vineţie.  Rîşcovul are pieliţa pălăriei de culoare gălbuie, cu nuanţe vineţii.  De-o săptămînă ziua n-a mai plecat de-aci, S-a prins de mesteacăni, de apele vineţii.  Purta parcă o umbră vineţie pe faţa-i măslinie, prelungă şi trasă.  Unghiile, tăiate în grabă, pînă în carne, aveau  o dungă roşie cu irizaţii vineţii.  Văi galbene şi vineţii, cîndva doar pîrîuri, devenite dintr-o dată fluvii…, încercau acum să-şi reintre-n matcă.  Mai încolo, o altă construcţie… ale cărei schelete vineţii păreau treptele unei scări.  Anticii aveau dreptate, că sîntem înveliţi într-o sferă de cristal vineţiu.  Orizontul de hlei… prezintă o coloraţie caracteristică…, vineţie-verzuie, cu pete şi vine ruginii în partea superioară.  Poamă vineţie La fiecare răspîntie erau grămezi de pepeni verzi,… prune vineţii, mere şi pere cîte vreai. Feliul caucazic sau european…: Pielea albă, rumănă, buzăle şi faţa roşie,… părul galbăn, alb, roşu, arareori negru; ochii vînăţii sau negricioşi, rar negri. Amurgul vineţiu de april Îmi rătăcea prin casă, Cînd frunzele tiptil-tiptil, Ca nişte lacrimi de copil, Cădeau încet pe masă.  Sus, printr-o spărtură se vedea un capăt de cer vineţiu.  Ce-ngrozitoare înserare pluteşte-n univers!… Ca pe-un altar ard ferigi cu flăcări vineţii, Şi stelele uimite clipiră printre ele. Dispăreau ultimele scame ale norilor vineţii.  A început însă să plouă din nou, într-o spulberare măruntă şi rece, vineţie.  Mai jos   o poiană vineţie şi aninii care seamănă cu nişte tuburi de orgă.  Mîna rănită a început să nu mai aibă sînge în ea. A dat într-o culoare vineţie care a săgetat spaima în inima lui. Tăcu şi-şi muşcă buzele vineţii şi cărnoase.  Un zîmbet amuzat făcea să-i tresară din cînd în cînd buzele cărnoase, crăpate de vînt, vineţii Penele sale cele de pe spate sînt vineţii sau porumbace, iar cele de pe pîntece ruginii Vacile erau albe, cu grumajii vineţii, cu coarne mici.  Pe părţile gîtului  are două pete golaşe, vineţii, care în primăvară se umflă ca o guşă.  Un şobolan mare, vineţiu, zbughi dintr-o gaură.  Şade Ion călare Pe-un cal vînăt, vineţiu.  Vineţiul fochistului bătea aerul cu coada ridicată.  Cerul era senin, stelele păreau că ispitesc secretele oamenilor, aşa licureau de ager din vineţia cerului.  Turmele roiesc pe verdeaţa luncilor tale ca stelele seara pe vineţia cerului.  Deasupra mea, sus în vineţie, aerul tremura şi se desfăcea în sforicele subţiri, albăstrii.  Nu-mi place a minţi ca purecelui a sări de pe frunza teiului în vîneţia ceriului.  Să sui Iorgovan pre cal şi zbură cu el pînă în vineţia ceriului.  A zburat pasărea cît a zburat prin vineţia cerului, deasupra pămîntului, de nu se vedea de acolo marea aceea decît numai ca un lat de pînză.  Mi se avîntă odată, de se înălţă în vineţia cerului. Încălecă pe şarpe, care se ridică în vineţia cerului şi… străbătu depărtările pînă la palaturile balaurului.  Pînă-n sus la vînăţie La sfînta Maică Marie.  Iată o simandicoasă familie, ce ţine sfat…, personaje grave, cravatele cu vineţiu, umflîndu-se de mîndrie, cum le stă mai bine unor curcani ce sînt.  Frunzele nu sînt rotunjoare ci lunguieţe, iar florile tot albsatre bătînd în vineţiu.  Vineţiul feţei i se lumină o clipă, iar buzele subţiri şi drepte îi tresăriră, încercate de un surîs.  vineţii iu.
   
    Mare meşter este tipograful nostru… spre a scoate la iveală cuvintele şi frazele curat romîneşti, precum este şi meşter, spre a jeţui pe vingalac, spre a face şpalturi şi a pune sub teasc literile din caştiele tipografiei sale.  Dă-i lui un dar: pentru fiece bîrfire ce-a trecut pîn degetele şi pîn vingalacul lui cîte trei parale.  Pe ferestruia tipografiei secretarul strigă…: – Opriţi preţ de două vingalace pentru ultima oară!  Vezi colo, între două vingalace, Un om cu alfabetul la spinare, Venind pe subt colină…?  Pe fereastra care da în curtea tipografiei, se prelungea, în scurgerea leneşă a dimineţii de primăvară, simfonia surdă a vingalacurilor.  Într-ascuns căutai să-ţi deprinzi mîna cu vingalacul.  vingalace   vingalacuri.  –  Roagă pre Timoteiu să propoveduiască Ev lia  Spune că moartea lui îi aproape… Ce el, ca un vîngătoriu, grăbeaşte la biruinţa vieţii de  vecie.  Martirii se luptară mărturisind credinţa, Şi vingătorii luară stîlparea şi cununa.  Cu fiara veni-n luptă şi, vingător adesea, Întreaga-i despuiere îi atestă valoarea Şi-l revesti ca mantă, emblemă de victorie, Trofeu al luptei sale. Se mai zice că a fi celebrat o luptă în Delos şi că atunci… a fi dat la vingători premiu, ramură de fenice.  Ce căpătaşi mai mult, laconiane, aflîndu-te vingător acum?  A căutat să convertească pe vingători şi să se înalţe astfel la rangul lor.  Gaëtano… se ducea de la una dintr-aceste cete la alta, încuragind pe vingători, rîzînd de cei învinşi. Tinere fecioare cununau cu flori, Cu-a lor dulce mînă, bravii vingători.  La benchete bravii nu se mai adună; Aurita cupă d-astăzi nu mai sună; Mîna virginală s-a topit pe flori, Nu mai încunună pe cei vingători.  vingători, -oare.  ător.
 
   
    Prin vingeri şi prin vingeri tăriele vă scad Ş-ast sînge ce le’nundă le sapă din temei. Nu refuzaţi o pace, o pace-ntremătoare!  După ani şase vezi, în fine, ţara ta, Ce din inimă-ai trădat-o ş-al tău braţ o apăra. Vingerele-ţi sînt înscrise p-aceşti muri, o, dezertor De legi, credinţe. Ceialţi toţi îşi închipuia că distrugerea barbarilor la Maraton prin vincerea atenienilor era finitul rezbelului.  Măreţi în cugetul lor, îngîmfîndu-se de precedentele vinceri, se răspîndiseră fără a se mai teme… de nimic.  vengere Că tot născutul de la Dumnezeu învenge lumea, şi aceasta iaste vengerea ce venge lumea: credinţa voastră.  vingeri vingere Toţi cu totul vinindu-i, cerca a să îndrepta sînguri.  Începuseră a îngrozi pă patrichieni, vinindu-i că ar fi dat ei moarte craiului.  El încă nu ştia că pot să-l vinească Eu sîngură mă vinesc ca ce mai ră femei.  vinesc.
    Făcutul sămănăturilor de toamnă, culesul popuşoilor, … trieratul şi vîndutul grîului, culesul viilor; toate aceste se grămădesc în vinicer În vinicer adeseori se coseşte a treia oară de trifoi Romînii dau lunelor numiri potrivite cu timpurile anului; de exemplu: … septemvrie, răpciune sau vinicer şi viniţel (a vinului). Septembre: răpciune şi răpciuni, vinimeriu şi viniţel, adecă luna vinului Noiembrie se mai numeşte şi vinicer, luna vinurilor Aproape toată terminologia vinicolă este de origine latină, ceea ce dovedeşte că cultura viei n-a încetat nici un moment la romînii din Dacia.  Societate vinicolă.  Astăzi cea mai mare parte din ţerile vinicole posedă numeroase fabrici de champagnie. vinicól.  vinicoli, -e.
    vinicultori, -oare.
    
 D. Silvius pune… în coadă de tot, în paginea după urmă a cărţii o vignetă ce reprezente doi drăculeţi de  îngeraşi sau doi amori de aceia încăieraţi.  Din volburea furtunilor au scăpat 4 evanghelii ferecate cu aur, din care 2 scrise pe pergament şi împodobite cu vignete de miniatură colorate, unde se vede Ştefan Vodă în costum naţional.  Vigneta înfăţoşază coloana cu piaţa ei şi resturile acelor coloane, desemnate dupre natură, la faţa locului.  Vinietele romîne diferă de celelalte prin un ce propriu, original, naţional, fără seamăn pe aiuri.  Vigneta din capul „Molitvenicului” din 1635 comparată cu vignetele cărţilor tipărite la Govora şi, în urmă, la Cîmpulung nu este identică cu ele, are însă o asemănare perfectă în trăsuri, desemnul în alb pe fond negru, ceea ce denotă caracteristica stilului epocei.  Figurile, vignetele, literele ornate, iniţialele mai mari de corp etc., puse la începutul sau la finitul rîndurilor, dau loc la o taxă de 30 bani fiecare. Tiparele se înşirau pe două vergele prin inelele de pe marginea lor şi, aşa fixate, se purtau din loc în loc, după voie, ca vignetele tipografice pe coalele de tipar.  „Foaia moldovenească” e tipărită mai bine şi mai frumos ca cea de la Bucureşti, avînd lîngă titlu o vignetă înfăţişînd o albină, o liră şi un trident.  Fila 10 (recto). Sus o vignetă în acuarelă.  Ca meşteşug, tipografia condusă de Liubavici a păstrat stilul celei dinainte, folosind vignete şi iniţiale rămase din vechea tipografie.  Activitatea cultural-religioasă a mănăstirilor moldoveneşti se reflectă în marele
   număr de manuscrise împodobite cu vignete.  Agasat, îşi odihni privirea pe vigneta  înfăţişînd un spaniol mustăcios.  Manuscrisele medievale miniate erau în mod curent decorate cu un motiv ornamental alcătuit din foi de viţă…, de unde denumirea de vignetă care s-a generalizat.  Interesantă e gravura, sub formă de „vignetă”, care însoţeşte textul său, înfăţişînd „măgura de la Odobeşti” ca un munte.  Nici comparaţia vinietelor din partea superioră a celor două pagini nu probează în mod indiscutabil o provenienţă comună.  Îl vedeam pierdut printre machete, coperţi, vignete în labirintul editurilor clujene.  Acest loc este din cele mai pitoresce. Noi l-am înfăţoşăt în vineta aflătoare în capul acestei descrieri.  Privite ca vignete lirice ale unui peisaj rural, aceste poeme în miniatură au un farmec original.  Farfurii englezeşti sparte… împodobite cu graţioase vignete negre în tuş, reprezentînd lacuri, porturi şi castele.  vignetă.  –  nie-.  –  viniete.  –  nie-.  –  vinietişti, -ste.
    Sol vinifer. Dealuri vinifere viniferi, -e.
    Podgorenii localnici, oameni ca toţi oamenii, ori nu ştiu să vinifice, ori nu ştiu să păstreze. Podgorenii au vinificat întreaga producţie de struguri.  Aceştia se vor culege şi vinifica separat, iar musturile se vor amesteca după aceea, în măsura în care va fi necesar.  vinífic.
    vinificabili, -e.
      -abil.
    
    Culesul să se facă la timpul cel mai potrivit, şi vinificarea să se execute cu toată grija.  Operaţiunea vinificărei începe de la cules.  Vinificarea strugurilor se face de către producători.  vinificări.
    Primul lucru pe care vinificatorul îl are în vedere este stabilirea momentului culesului.  vinificatori, -oare.
    Pentru producerea de vin bun se cere cultura sistematică şi raţională a viţei de vie, cules la timp, vinificaţia corectă, fermentaţiunea mustului în vase bune… şi pe urmă un regim de pivniţă corespunzător.  Să se păstreze cea mai mare curăţenie la vinificare, atît în ce priveşte curăţenia lucrătorilor, cît şi a vaselor, preselor, maşinilor, căzilor sau uneltelor de vinificaţie.  În ţara noastră există complexe de vinificaţie din cele mai moderne.  se referă la plantă, la tehnica vinificaţiei, la băutura obişnuită, cu diferitele ei stadii de transformare.  vinificaţii  vinificăţii  Clorură de vinil Policlorură de vinil vinilici, -ce.
    Un produs din ce în ce mai… răspîndit şi care are ca material de bază gazele sub diferite forme sînt masele plastice (vinilina, nylon etc.).  Mi-a dat spre tipărire… două volume masive, legate în vinilin negru.  vinylite.  Septembrie: răpciune şi răpciuni, vinimeriu şi viniţel, adecă luna vinului. Din viniplast nu se pot construi vane cu o funcţionare acceptabilă, ci numai ventile.  viniplaste.
    Vena azigos cea mare… se deşartă în vena cava…; într-însa dau: vena bronşică dreaptă, venişoare esofagiene… şi cele opt vene… vertebrocostale.  Fiorii ce treceau prin vinişoarele ei subţiri ca aţica o făceau să-şi lipească şi mai tare obrazul ei fraged de trunchiul vîrtos.  Avea faţa plină de vinişoare aparente.  Zări vinişoarele albăstrii, zvîcnirea arterelor sub piele.  Un obraz buhăit, cu pungi tumefiate sub pleoape, cu vinişoare vinete străbătînd pielea.  Avea faţa prea rumenă şi plină de vinişoare şi ochii aprinşi de conjunctivită granuloasă.  Era ras proaspăt şi, cînd rîdea, sub pielea obrajilor, pe nas, pe ceafă, îi ieşea la iveală o ţesătură încîlcită de vinişoare stacojii.  Nasul lui rumen şi cărnos, cu vinişoare albăstriii, ochii aceştia bulbucaţi, luminişul roz-alb al cheliei, ce indecentă exhibiţie.  Pîndi o clipă cu ochiul celălalt, străbătut de vinişoare sîngerii.  Iacătă-l… cu barba-n ţepuşe, nehodinit, avînd în ochi vinişoare de sînge.  Ştiu orice linie sau vinişoară albăstrie A mîinii tale.  Pe obrazul luat bine în brici se iveau vinişoare roşii.  Subţiri degeţelele,… roşioare unghişoarele,… molceluşe vinişoarele.  Adresa şi delicateţa cu care ştia ea să atingă vînişoarele şi fibrele picioarelor produceau cocoanei… senzaţiuni de plăcere.  Lua carnea lui Haralampie şi o punea bucăţică după bucăţică, ciolănel după ciolănel şi vinişoară după vinişoară la loc.  Scoateţi ceasul rău Din inimă, din şale, Din spinare, Dintr-o sută de oscioare, Dintr-o mie de vinişoare.  Vinişoarele de apă care ies din izvoare fac pîraiele şi acestea, rîurile.  Vinişoare de gips sub formă de cristale. Carbonatul de calciu se separă sub formă de pete, vinişoare şi concreţiuni, formînd uneori o adevărată zonă de cimentare. Sepale orale – suborbiculare, acuminate…, cu vînişoare verzi.  Flori galbene, cu stendard striat, cu vinişoare violacee.   Plantă ierboasă cu flori mari, globuloase, cu vinişoare verzi pe din afară.  Prin locurile mai umede se întinde… piciorul-cocoşului… cu florile galbene boghioase…, cu vinişoare subţiri verzi şi cu cununa bogată de stamine mai închis colorate.  Frunzele tinere sunt pîsloase pe amîndouă feţele; în stare matură, pe faţă îşi pierd perişorii şi îi mai păstrează numai în lungul vinişoarelor, pe dos… rămîn pufoase.  Petale… albe cu vinişoare purpurii. Inflorescenţă axilară, cu 2-5 flori deschis violacee,… cu vinişoare purpurii.  Laciniile perigoniale… cu lumina pătată cu o maculă roşu-închis şi cu vinişoare de aceeaşi culoare, care delimitează cîmpuri galbene. E un fluture frumos, avînd aripele ca văruite şi cu vinişoare subţirele, rare.  vinişoare.  –  +   -işoară.   –  Să-mi fac o căscioară şi să trăiesc bine cu mescioara mea, cu vinişorul meu Crapul… Să-l ducă să se frigă la coptor, În loc de apă turnîndu-i pe d-asupra vinişor.  Aci avem de toate, şi cald, şi de mîncare, Şi-n  cupă vinişor.  Să bem vinişorul care ni l-ai făgăduit.  Gazda… dase cep unui butoiaş cu vinişor dulce-acrişor din viile Rahovei.  Cînd îşi aducea ea aminte de puicile cele nadolence şi boghete, de vinişorul din cramă, de răsipa ce s-a făcut cu munca ei…, crăpa de ciudă.  Mi-a plăcut în viaţa mea: să mănînc… şi mai ales să beau un vinişor cum ştiu eu.  Subprefectu îndrăgise foc vinişorul cel de cinci ani.  Sarmale… cu mămăliguţă şi vinişor.  Se cere la ei mămăliguţă. Şi pentru unul ca mine, un vinişor din Ţara de Jos care sfîrîie în pahar.  Cu jeratec îl hrănea, Cu apă îl adăpa, Cu vinişor îl spăla.  Pînă vorba-şi isprăvea, Burduşelul Ridica, Vinişorul Că gusta Da de prînz Ce mi-ai adus? – Cocoşel în blidişel, Vinişor în păhărel.  Amîndoi că vom cinsti, Vinişor vom gustări, Vinişor D-ăl roşior. Vinişor di poami rarî, Sui-n cap făr’ di scarî Care vinişor mai dulce, Pe la cocoane mi-l duce.  -işor.
   
    Muscalii au cotelit pe turcii cei morţi şi au cîştigat din destul pentru rachiiţa şi viniţa.  Paşa de la Giurgiov… s-au închinat cu toate agalele lui Kamenski… dînd şi oştilor o sumă de ruble turceşti pentru viniţa.  Din gură e lesne: pune viţă, bea viniţă víniţă iţă.
   
    Licoarea din cadă se toarnă în buţi… şi… bine astupate se duc în viniţă, adecă în chelăriia cea de vin.  O zi se cheamă acea vreme întru carea vedem soarele; şi aceasta e într-alt chip în cetate, altmintrea în sat, într-alt feliu în viniţă (podrum), altmintrea pre turn, pre munte şi pre vale.  Pulpa… mărului este albă,… cu un gust dulce-viniu foarte plăcut.  vinii iu.
    oaică.
    Sunt duşmanul hotărît al pişcoturilor, şampaniei, zalatinelor şi a altor vinograduri.  Toată această lume este un adevărat vinograd, numai că nu-i sărat, alcătuit din pălării de paie şi straie negre, de pelerinuri şi capele.  Toate comparaţiile lumii, toate cuvintele tehnice de filozofie, de retorică, de geografie, de istorie, pîn’ şi de astronomie, figura într-acest vinograd epistolar.  Confetăria şi magazinul de mode s-au trezit într-o zi fără acoperămînt şi expuse unei grozave ploi… Atunce să fi văzut acadelele şi cordelele, confeturile şi boneturile… în ce stare ajunseră; făceu un vinograd babilonic ce nu se putea vinde nici ca obiect de mîncare, nici ca obiect de modă.  vinograduri.  –  vinaigrette oi.
    
    
    vinometre.
    Astfel dar pe strugur l-au găsit cu vină Şi că însuşi numai este de pricină, Iar vinosul strugur începu să plîngă Şi ceru din partea-i mărturii să strîngă.  Poamă vinoasă  Parsion, fiind cam vinos şi obosit, s-a pus să se culce să doarmă.  Aseară a venit cam vinos.  Un fel de roşiu vinos foarte plăcut. vinoşi,  -oase.
    os. Combinatul dispune de o vinotecă specială unde vor fi depozitate mostre de vinuri vechi. Am văzut vinoteca, un număr de butoaie, cîteva medalii.  vinoteci.
    Eu trebuiesc de tine a mă boteza, eu vinovatul păcatelor, de cel fără păcate.  Nu iaste bucurie feciorilor acelora ce văd moartea tătine-său înaintea ochilor săi şi mai vîrtos feciorului celuia ce iaste vinovat morţei părintelui său!  Cînd cel rănit va să să tămăduiască cu descîntece şi cu farmeci, atunci el săngur iaste vinovat morţii-şi.  Pre vinovaţii pierzării lui, îi băgă în groapă.  Tu pre cei vinovaţi păcatului i-ai mîntuit.  Este vinovat tuturor smintelilor şi fărădelegilor. O, fericat de cela ce-şi iartă vinovatul său şi nimică nu ia de la elu  Aceia sînt răpitori, vinovaţi după pohtele lor îmblînd, necurăţie şi leage-călcători  Această ucidere se-au făcut în sat în Şercaie de Rusalii, iar vinovaţii sînt anume: Bădilici den Mîndra şi… Stan Pătraşco Mai vîrtosu arată noao ca vremu răbdători să fimu că aşa va lăsa elu noao ca noi vremu lăsa vinovaţiluru noştri  Să vor duce ca neşte  vinovaţi spre perire, goli şi amărîţi. Iaste ca un vinovat răstignit şi ca un strein părăsit.  Nici alegea pre cei vinovaţi, ci unul ca altul îi punea supt sabie.  Să va certa vinovatul, după cum va fi voia giudeţului.  Certare să va da celora ce mulţămesc vinovatului după ce face greşala.  Să apăra sărdariul de toate acelea, ce ca un vinovat într-acele sfaturi, să apăra slab.  Pre vinovaţ i-au arsu-i focul.  Certatu-i-au ca pre neşte vinovaţ cu direptate D mn l.  D mnul… cu curăţie nu va curăţi pre cel vinovat, răsplătind păcatele părinţilor preste fii.  Cu o mărturie numai sentenţiia vinovatului cea de pedeapsă a să da.  Banii… altă putere au peste Olt, nu numai a giudeca, ce şi cu moarte pre vinovaţi a căzni.  Tîlhariul şi vinovatul nu să poate ascunde nicăirea.  Dîn cei vinovaţi pre nici unul morţii n-au dat.  Au prins vinovatul.  Vinovatul iaste pedepsit  Un vinovat n-are îndrăzneală înaintea împăratului celui pămîntesc.  Pre lîngă cei vinovaţi au perit mult norod nevinovat.  L-au pus în fălagă şi, începînd a-l bate, vinovatul striga  Lei 15… să ia de tot vinovatu ce să va închide la gros cînd să va slobozi Cîţi vinovaţi să trimit de către ispravnici… să se păzească foarte bine de vel-armaş.  Are obicei a lua vătafu de puşcărie de tot vinovatu po taleri: 1 Cînd s-au întîmplat de fapta cea rea… carea au făcut o parte asupra ceialalte părţi, au fost pricina despărţirei celui vinovat, întru această faptă rea niciodată nu-i va fi slobod să să căsătorească cu acea faţă.  Dacă vinovatul nu stăpîneşte nice o avere…, să să judece la lucru de obşte pe şeasă luni.  Mejlocitorii şi împreună vinovaţii, macar supt ce formă să fie, trebuie să să pedepsască tot întru acelaş chip, ca şi însuş amăgitorii verbuitori.  Împreună vinovaţi şi părtaşi la această faptă rea sînt toţi aceia carii au pătimit adunări de oameni în casele lor  Judecătorii… pe toate zilele să aibă a căuta cu sîrguinţă pricinile vinovaţilor  Dederă vinovaţii pre mîna Feretimii şi-i spînzură pregiur zid.  Ghiţu… s-a dovedit ucigaş omorînd zilcoşeşte, dimpreună cu vinovaţii săi, pe cătana de marjine Ionaşc  Să facă pravilnică dăspăgubire şi îndăstulare dăspre partea celor vinovaţi  Catagrafia ciocănaşilor, măglaşilor şi ceilalţi oameni ai ocnii… 5 dîrvari, 3 vătaşi de vinovaţi, 3 scăunaşi  Cerîndu-l Hagi Prodan împreună cu alţi vinovaţi, ca să lucreze în Mitropolie, l-au poprit acolo, scriindu-să la dumnealui Cel ce va voi să pedepsească pe vinovat făr’ de frică de păcat, trebuie să aibă aproape pravila şi mila.  Acest vinovat s-au iertat pentru credinţa lui.  Celui vinovat să-i facă dojană, îndatorîndu-l a da şi la cutie ceea ce vor găsi ei cu cale, după obiceiul breslii lor şi după măsura învinovăţirii  Eu i-am poruncit să dea această treabă la Departamentul cremenalicesc, spre a să supune vinovaţii la judecată  Subt mască de virtute vedeai pe vinovatul.  Daca vreun norod îi trimitea pre cei vinovaţi, el nu vrea să-i pedepsească, poftind mai bine să ţie toată naţia sub vinovăţie.  Trebuiesc neapărat dojeni şi pedepse spre îndreptarea şi a vinovatului şi a celorlalţi.  Fulgerul, sclipind prin aer, cu iuţală se pogoară Vinovatul să lovască!  Vinovaţi şi nevinovaţi, toţi se împărtăşiră de aceeaşi asprime a soartei.  Pe acest vinovat cele mai urîte patimi l-au fost făcut ucigaş.  Socotindu-se de cînd Vasilie s-a făcut bei…, s-au osindit la moarte mai mult de patrusprezece mii de vinovaţi.  Îl dete pe mîna călăilor meşteri a chinui pe vinovaţi.  La cea mai mică greşală,… capul vinovatului se spînzura în poarta curţii. Boieri! eu zic să moară, Să moară vinovatul.  Asupra acestei averi rămîne totuşi rudelor vinovatului dreptul de a o relua.  Tot păcatu-şi cată vinovatu!  În piaţă, în alte locuri publice, pe strade, vinovatul…, legat cu frînghii, se ducea mînat de biciul dorobanţului.  Stricăciunea se făcuse şi vinovatul trebuia să plătească.  Intervine pe lîngă domnul director în favoarea micului vinovat.  L-au închis între vinovaţii de drept comun, care-şi aşteaptă acolo judecata şi osînda.  Cum de mă osîndeşti astfel ca pe un vinovat de codru?  Îşi ţinea ochii plecaţi în jos, ca un vinovat, dar simţea, pe obraji, că-l ard privirile Margaretei.  În aşezămîntul său, vodă opreşte asemine abuzuri, ameninţînd pe vinovaţi cu pedepse  aspre. Aceşti patru flăcăi au misiunea ca să poarte… pe sus pre cel vinovat în jurul bisericii.  Nu ştiu dacă vinovatul este rău, dar judecătorul e crud.  Cînd a fost vorba să caute vinovaţii, atunci s-au întrebuinţat două mijloace.  Se sculă de pe lădiţă…, plîngînd în hohot, ca un vinovat înaintea judecătorului.  Porţile cetăţii fură închise, ca cei vinovaţi să nu se poată mîntui prin fugă.  Vinovata rămînea mîndră de isprava ei.  El îi ştia pe toţi vinovaţii…, dar nu îndrăznea să-i divulge.  Cer… să numiţi o comisie ad-hoc ca să examineze faptele şi să descopere pe vinovaţi.  Amîndoi vinovaţii îşi pierduseră cunoştinţa. Ajunsese, în sfîrşit, la liman şi era fericit că înţelesese cine era adevăratul vinovat, în romanul lui casnic.  Vinovatul ţinea la piept un pui de urs.  Slujitorii… mă vîră la închisoare, unde un vinovat, ca şi un nevinovat, poate găsi cazne şi moarte.  La acel divan vinovaţii vor fi aduşi şi-i vom întreba de ce-au viclenit pe domnul lor şi ţara.  Vinovatul, în lanţuri, e îmbrîncit înlăuntru şi se prăvăleşte pe pardoseala de piatră.  Şovăiala în apărare venea ca o dovadă concretă în sarcina vinovatului.  Nu putea fi vorba de a se lua măsuri deschise contra vinovaţilor.  Gavrilcea.. era oarecum vinovatul moral.  Intervine pentru a cere amînarea sancţionării vinovatului şi alungă… pe judecători.  Sentinţa morală este de obicei pedeapsa pe care o primesc vinovaţii pentru faptele lor.  Domnul… a pedepsit cu moartea pe vinovaţii principali ai trădării din 1538.  Pentru a putea pedepsi pe cei vinovaţi, marele ban… dispunea de o închisoare, la Craiova, unde erau deţinuţi cei prinşi în diferite culpe.  Marele vornic nu era obligat să afle el vinovatul.  Rămîneau în grija obştii: mărturiile şi adunarea martorilor competenţi, prinderea vinovaţilor,… executarea pedepsei.  Vinovatul, care se răscumpără, recunoaşte judecata  oamenilor buni fără a mai apela la autorităţile domneşti.  Ceea ce contează… nu e suprimarea vinovatului, ci existenţa sentimentului limpede… că legea e puternică.  Este-un biet romîn legat, Legat strîns şi ferecat Ca un mare vinovat.  Domnul acela… avea o casă mare în care judeca pe vinovaţi. Dacă om fugi, ne prinde şi ne leagă ca pă nişte ghinovaţ.  Iaca… tu eşti vinovatul.  Tu-n temniţă m-ai băgat Şi m-ai ţinut nemîncat, Nemîncat, neadăpat, Ca p-un mare vinovat.  Lasă vîntu să mă bată Şi soarele să mă ardă, Că eu sînt cea vinovată: Am aşteptat măritată, Să fiu de bărbat mustrată.  Vinovatul negonit fuge.  Cei vinovaţi apărare mai multă găsesc, pentru că fără vină puţini să găsesc.  Greşiră nu ai lui feciori vinovaţi; neamu reu şi răzvrătitu. Pre apostoli încă-i făcea vinovaţi, şi-i ocărîia, căce nu putură vindeca boala acelui fecior al lui ce era cu duhul necurat.  N-aţi cetit în lege că sîmbăta popii în besearecă sîmbăta spurca şi nu-s vinovaţi?  Să nu fim vinovaţi…, ce să dobîndim mila lui Dumnedzău.  Să nu-l voiu aduce şi ţie nu-l voiu da, adevăr vinovat să fiu înintea ta pînă în viiaţa mea.  Să înapoi nu-l voiu aduce ţie, în toată viiaţa mea vinovat să fiu.  Mavrichie fu vinovat; dară coconii pentru ce-i uciseră fără vină?  Pentru ce ai giudecat spre pierdzare pre aceşti săraci de oameni ce nu sămt cu nemică vinovaţi?  Pentru mîzdă ai năpăstuit pre cei trei boiari şi nu sămt vinovaţi.  Cînd va fugi bărbatul dentr-un oraş sau sat pentru vreo greşală mare,… atunce muiarea iaste datoare să margă după dîns…, şi de-are fi şi vinovat, tot să cade să margă după dîns. Că varecine va ţinea toată leagea, şi într-una să va poticni, în toate-i vinovat.  Cînd este vinovat tu-i arată vina să şi-o vază.  Ce-i vinovată gloata? Capul să să piiardză, să vor potoli gloatele?  Veniamin deaca audzî dojenirea solului dzîsă…: O, că de cîtă certare aş fi vinovat, de-aş ascunde talantul! Era Antiohi Vodă… straşnic la mînie, că de multe ori la Divan cu buzduganul azvîrliè în oamenii cei vinovaţi.  Pre apărătoriul… vinovat şi rău a fi vrea să-l dovedească.  Ivaşco biv-vel-logofăt, ştiindu-se vinovat de cătră Şărban Vodă, n-au putut sta în ţară.  Nimini nu iaste vinovat de a păţi ticăloasa ţară una ca aceea.  Pre sine să să facă vinovat, să spuie toate păcatele lui.  Ceialalţi l-au îndemnat, iar nu este el vinovat  Nu arunca pricina preste alţii carii nu sînt vinovaţi.  Dovedit fiind cel pîrît că iaste vinovat,… să se şi tragă, ca să nu aibă vreme să dosească.  Precum s-au găsit cu dreptate, ei au fost vinovaţi  Mareş, fiind sloveneţ şi mai îndrăzneţ, răspunse că nu sînt vinovaţi.  Îi slobozi, zicînd cum ei nu sînt vinovaţi pentru aceea nimică.  După regulă, ar fi vinovat Radul a plăti  Mai vinovaţi sînt aceia care îndemnează pe alţii răi şi lenevoşi spre a face rău.  Pentru ce voieşti să omori atîţi oameni nevinovaţi, în vreme ce unul numai este vinovat? După cercetarea ce li s-au făcut dă către cinstita armăşie, nu s-au dovedit vinovaţi  Care va fi vinovat şi vrednic de certare, are voie meimar-başa a-l înţelepţi după obiceiul lor  Strigă… în zadar pînă la sfîrşitul său cum că nu iaste vinovată.  Prin aceste au mărturisit cu tăcere pe sine de vinovat şi nevrednic de moştenire.  Un june vinovat să uraşte de oameni, iar un soţ abătut în fapte rele să pare un nelegiuit.  Du-te, fugi, eu sînt prea vinovat!  Cu greu s-ar putea dovedi vinovată de răşluire  Nu se ştie deaca Aron Vodă a fost vinovat întru adevăr de trădarea ce a motivat arestarea lui.  Guvernul îşi ia asupră o mare responsabilitate, neprigonind cu toată ura şi străşnicia pe vinovatul autor.  Nu sînt eu vinovat, sărmană copilă, dacă nu te iubesc.  Femeile vinovate le espunea în piaţă legate de un stîlp, cu capul ras.  Îşi revărsa avînturile pe spinările celorlalte fete, vinovate sau nevinovate.  Ici era turnul unde se închideau cavalerii vinovaţi.  Domnule Petcu,… ea nu-i vinovată…, eu singur  merit toată asprimea.  Crima, cînd se face chiar spre-al nostru bine, Ea rămîne crimă, merită asprime. Cela ce o iartă este vinovat, Pe cît cel ce-o face este degradat.  Nimeni nu căutase pe adevăratul criminal, pe bărbatul care, înşelînd-o, a devenit întîiul vinovat.  Se ivi frumoasă, ochii ei cei mari şi adînci erau plini de lacrimi, şi se uită înaintea ei,… cu-o espresie indecisă, înecată de dorinţa de-a plînge ca un copil vinovat.  N-am voi să vedem estrădaţi de pe pămîntul Romîniei, sub pretextul poate a unor delicte comune, oameni politiceşte oricît de vinovaţi, dar nevinovaţi şi în înţelesul legilor noastre şi după conştiinţa noastră politică.  Dacă s-a aruncat în partea mîne-sa, ce-i vinovat el?  Ce e vinovat băiatul, dacă i-a zburat pălăria?  Dumneata eşti vinovat de toate cîte mi s-au întîmplat.  Aleodor se ştia vinovat.  Grădinarul… fu oprit de fata cea mai mică a împăratului, care ceruse flori,… trimiţîndu-i şi doi pumni de bani şi vorbă să nu să atingă de argat, nefiind el vinovat. Cînd intra… pe poartă, toţi tresăreau, ca şi cum s-ar fi simţit vinovaţi de ceva.  În chipul acesta sînt pedepsiţi de-a rîndul toţi cei ce se află vinovaţi, care au comis vreo faptă rea ori s-au purtat necuviincios.  Sînt eu la urmă vinovată, Că Leana umblă ca turbată, Să-l vadă în casa lor intrînd Odată?  Eu mă ştiam vinovat. Îţi spun pe cinstea mea că nu mă ştiu vinovat cu nimic.  Mihai se simţi vinovat cu ironia lui, faţă de sinceritatea tristă a Elenei.  Aceste chinuri… le-au suferit ei, nefiind vinovaţi întru nimic.  Nu sînt vinovaţi şi… au căzut asupra lor păcatele altora.  Vinovat nu poate fi ţăranul; vinovat e cel ce-l va ademeni şi stăpînul moral ce nu-l va apăra.  El nu se simţi cu nimic vinovat pentru faptul că, înainte de vacanţa Paştilor, vreo patru săptămîni nu şi-a mai ras mustaţa.  Bine, a greşit fata şi e vinovată.  Avocatul se simţea vinovat că a făcut prostia de-a pleca din Bucureşti.  Eram sigur că pînă la urmă tot eu am să ies vinovat.  Fie vinovat, fie nevinovat, oricine era silit să răspundă cu averea sa de prădăciunile întîmplate.   Mă simt vinovată… Îmi recunosc din plin greşelile.  Cine a fost alături de noi şi trădează e cu atît mai vinovat.  Mă socotiţi pe mine vinovat de această dramă?  Nu-s vinovaţi, hotărî Şotropa, ştergîndu-şi fruntea şi obrajii şiroind de sudoare.  N-aş putea spune că nu te găsesc vinovat.  Slujitorul se simţea vinovat în bucuria lui de tot ce trebuia să se întîmple stăpînului său.  Se constiuie un juriu… ca să dezbată dacă Ana Karenina este vinovată sau nu de adulterul făptuit.  O să-ţi pierzi locul. – Cum o să-l pierd, dacă nu mă fac vinovat cu nimic?  Pentru acest haos… nu-i vinovat numai distinsul ornitolog.  Omul vinovat admite în conştiinţa lui pedeapsa.  Atunci… ai dreptate, sînt vinovat nu atît cît îţi închipui…, sînt vinovat fiindcă ţi-am nutrit speranţe la care nu pot să răspund.  S-a întîmplat o nenorocire… de care nu sîntem vinovaţi.  Dacă nu se simţeau vinovaţi, de ce şi-au schimbat atitudinea, continuînd să danseze?  O să mă duc să le spun că eu sînt vinovată.  Antigona nu e vinovată, întrucît respectă dreptul gentilic, dar e vinovată întrucît violează dreptul nou.  Le înfăţişez teribilele lor fapte de care, de cele mai multe ori, nice nu sînt vinovaţi.  Autorul „Letopiseţului Cantacuzinesc” scuză… pe Matei Basarab pentru abuzurile săvîrşite în timpul domniei sale, considerîndu-i vinovaţi pe marele vistier şi pe marele armaş.  O găsea vinovată de moartea bătrînului. Legea devenise arbitrară şi oarbă…, separîndu-i pe indivizi, socotindu-i din capul locului virtuali vinovaţi.  Mamele nu le vor găsi lor vină Ci-mi vor căta mie pricină, Şi mă vor face pe mine vinovat Şi vor zice că eu le-am îmbătat.  Sîntem vinovaţi C-am prea fost plecaţi Lu baş-bătrînul Ianoş Ungurul.  De-oi fi, Doamne, vinovat, Vrednic sînt de spînzurat.  Eu am fost şi-am întrebat: Oare cu ce-s vinovat?  Eu nu mă ştiu vinovat, Făr’ c-o creangă ţi-am tăiat.  Mă ţigane, tu ieşti vinovat.  Ai fost găsit mai vinovat decît prietenul tău.  Nu era vinovat cu nimic.  D'e m-o găsî vinovată, Ieu trăbuiesc spînzuratî.  Şi mi-e frică de tăiat C-oi intra în greu păcat Că eu nu sînt vinovat.  Doamne, cum aş si iertată, C-am greşît, n'i-s zinovată, D’e diavol am fo’nşălată. A omorît p-ăia care-a  foz vinovaţî.  Vara a trecut şi noi nu ne-am mai văzut. Nu ştiu cine-i vinovat: Ori tu eşti, că m-ai lăsat, Ori eu sînt, Că te-am iubit.  Nu e vinovat cel ce mănîncă şeapte pîini, ci cel ce-i dă.  La cîte omul greşaşte din neştiinţă, vinovat este cel ce a putut să-l scoaţă din neştiinţă şî n-a vrut să-l scoaţă.  Cela ce va toată leagea feri şi va greşi ura fi-va vinovatu tuturoru.  Noi amu vinovaţi sîntem lu Dumnezeu mii şi untunearece de păcate, iară Dumnezeu iaste fără de păcate.  Cine va mînca pita aceasta, fiind nedestoinic, vinovat fi-va trupului şi sîngelui Domnului.  Cela ce mănîncă păinea aceasta sau bea păharul lui D mne zău, nefiind destoinic, vinovat iaste trupului şi singelui lui D mn zău Svenţia sa n-au fost nemică vinovat legei şi de bunăvoia sa s-au plecat legei. Oricine de va strica dobitocul altuia, macar de i-are fi fost şi vinovat, şi de să va vădi, să plătească paguba celuia cu dobitocul.  Trebuie să arate la giudeţ cu mărturie cum acel ucis au început întăi svada şi cum nu i-au fost vinovat, ce de mare nevoie l-au ucis.  Veniră vrăjmaşii asupra noastră, nefiindu-le noi lor nemic vinovaţi.  Cine va păzi toată legea şi va greşi întru una făcutu-s-au tuturor vinovat.  Dzicè şi strîga în gura mare că nu-i vinovat cu nemic lui Cantemir Vodă şi pere pe dreptate.  Vătămatei măriri vinovat să face acela care, nesocotind înălţimea şi vredniciia ce s-au dat  unui domn al ţării, pune nepraznică mînă şi sîlinţă pre el O, împărate, după ce mi-ai dat copilul, am socotit în ce chip voi faci, pentru ca să nu rămîi vinovat nici ţie, nici fetii tale.  Cu ce-ţi sîntem vinovaţi De perim nejudecaţi? Măcar să-ţi fiu vinovat, Dar copiii  ce-au stricat?   Să face… vinovat neascultării cătră domnie.  Şi-a făcut rîs de găină şi-a ucis-o fără să-i fie vinovată cu nimica, sărmana!  Astfel s-a nimicit adunătura acestor oameni nelegiuiţi care au jefuit pămîntul Moldovei fără ca să le fie vinovat.  Noi nu eram cu nimica vinovaţi Măriei sale.  Ce ve-i robul vinovat Astfel de l-aţi ferecat?  Ce ţi-am fost eu vinovat De-n temniţă m-ai băgat?  Iar hălor care pă alţii dăfaimă Şi prin clevetiri numele strică, Diavolii cu cîrlige dă aramă Limba vinovată le dăspică Ş-au plecat vinovatul său cap la ştreangul călăului, de l-au spînzurat.  Diacul cel mare se sculă şi înfăţişă Înalt prea sfinţiei sale cărţile vinovate.  Şi de-am venit ca-n timpuri, a fost ca, înc-o dată, S-aplec la sărutare o frunte vinovată.  Cînd ajunse lîngă birou, Ioanide smulse foaia vinovată… şi o aruncă în coşul de hîrtii.  Acel stat s-ar face vinovat de cea mai mare crimă politică.  Ploieştii se făcuseră vinovaţi de o crimă contra unităţii statului.  A mutila lucrarea de artă… este a te face vinovat de o faptă reprobabilă, este… o profanare.  Expunerea e atît de clară şi dezbrăcată de pedantismul de care mulţi se făcuse în adevăr vinovaţi, încît ea a contribuit… la vulgarizarea ideilor pedagogice ale acestei şcoale.  Cer de la principele Carol reabilitarea onoarei armatei, prin o cercetare care să constate care sînt ofiţerii ce s-au făcut vinovaţi de trădare în noaptea de 10–11 fevruarie.  Calfa Tudor dăduse zapis în greceşte pentru furtul de care se făcuse vinovat.  S-a făcut vinovat în 1848 de înaltă trădare.  Cei care vor să fie individuali în îmbrăcăminte, tocmai ei se fac vinovaţi de lipsa de modestie. Se face vinovat de lipsă de patriotism.  Părintele Ioniţă îi prindea, cînd se făceau vinovaţi de asemenea fapte, şi-i închidea drept pedeapsă, în grajd cu vitele.  S-a făcut vinovat de lucruri incorecte.  M-am făcut… vinovat de un mare păcat. Am călcat într-un domeniu astfel încît am supărat şi pe sceptici şi pe dogmatici.  Începînd cu 22 iunie, în Iran intră în vigoare noi norme vizînd întărirea respectării moralei islamice şi sancţionarea celor ce se fac vinovaţi de abateri de la aceste norme.  Legea Domnului nevinovată  nu e vinovată      întoarce sufletul; mărturia Domnului credincioasă înţelepţează tirereii.  Pipăirea… iaste decît celialalte simţiri mai vinovată.  Va rîndui… pe acel mai vrednic, fără ca… să se poată rîndui niciodată în nici o slujbă pe acei ce pentru fapte vinovate  s-au departat din dragomania flotei  Ce groaznică ispită! Ce-ndemnuri vinovate!  Va osîndi faptele noastre fiind vinovate şi va depărta graiurile noastre fiind făţarnice.  Întorcîndu-şi privirea înapoi, el descoperă… un şir lung de ani jertfiţi desfătărilor trupeşti şi faptelor celor vinovate.  Scolarii-învăţători… vedeau a se practica… procedele cele mai grosolane şi cele mai vinovate.  Vechea medicină face o întrebuinţare vinovată cu veninuri, principi de alte nouă boale, cînd nu căşună moarte.  Voiţi a vă pune la adăpost de aceste rătăciri vinovate?  Vinovat lucru însă ar fi dacă am tăce.  Vorbele iubirii moarte Vinovate-mi stau de faţă Unui prieten îi faci mare cinste cerîndu-i orice jertfă, dar…   jigneşti adînc cerîndu-i fapte vinovate.  Dar nu cere să-ţi înşire Versul, cîte-i spune-ncet Vinovata mea privire.  Această vinovată neîngrijire de adevăratele interese ale Teatrului Naţional a silit pe Iulian să apară… în Pandolfo din Boccacio.  Anna… trebuia neapărat să-şi smulgă din suflet amorul vinovat, care o trudea.  Cu gîndul vinovat de a regăsi pe complicele ei de crimă, a dus, prin minciună şi tăinuire, pe soţul ei în exil veşnic.  Văd uneori mantaua ta cea neagră… ca un talisman protector de amoruri vinovate.  Sinuciderea… unui cunoscut personagiu bucureştean, a cărui soţie întreţinea, se zice, legături vinovate cu Paşadia.  Phedra ştie că nu trebuie să nutrească iubire vinovată pentru fiul său Hippolyte.  Simţeam în mine ceva plăcut şi cald, dar totuşi bolnăvicios şi vinovat.  Printr-o vinovată nepăsare a posesorilor faţă de istoria noastră…, fonduri de documente de o mare importanţă rămîn necunoscute.  Căutam de obicei pentru această plăcere vinovată a noastră, cîte-un copac stingher, din vreo poiană din mijlocul codrului.  Poate să picteze iubirile vinovate ale lui Paris şi Elenei.  În acest caz, tăcerea devine vinovată.  Smerenia cinstită e cea mai vinovată.  Port acum în mine febra eternităţii, Negru prundiş, eres vinovat.  Jules Renard vorbeşte, cu mult înaintea lui Freud, despre amorul vinovat, nutrit inconştient pentru mama sa.  Vedea aci o vinovată lipsă de respect… din partea fratelui său.  Încearcă să se sinucidă, după o legătură vinovată cu o secătură oarecare.  Pasiunea se va însoţi de o conştiinţă… vinovată.  Folosirea „teatrului în teatru” ca mijloc de a influenţa conştiinţa vinovată a regelui Claudius.  Plîngeţi ochi şi lăcrămaţi, Că voi sînteţi vinovaţi.  Cela ce va fi boiarin sau slujitoriu nu iaste vinovat să fugă denaintea celuia ce vine spre dîns, suduindu-l, pentru căce că, de va fugi, îi va fi mai mare ruşinea.  Ce-i vinovat Galaţul să-i plătească Eforia cheltuieli pe fiecare an la 1000 galbeni?  Cine fără socotinţă şi fără de credinţă şi necuraţi se vor apropiia de trupul lu Hristos…, aceia… munciei şi focului de vecie vinovaţi fi-vor.  Să nu ne mîniem pre niminea, că cine se mînie spre fratele său, vinovat iaste judecatei.  Ei răspunseră şi ziseră: vinovat iaste morţiei.  De va zice cineva fratelui său: nebune! vinovatu-e gheeniei  Cela ce va huli spre Duhul Sfînt nu are iertăciune în veac, ce iaste vinovat giudecăţii de veac.  Auzit-aţi hulele lui. Ce vă pare voao? Iară ei toţi giudecară pre el a fi vinovat morţiei.  Daca va fi vinovat morţii, tu-l poţi şi pierde, iar de nu va fi vinovat de moarte, ci va avea vină de altă ocară tu-i arată vina care o au făcut.  Tot cine se va atinge de omul acesta au de fămeia lui cu moarte va fi vinovat.  Ce vă pare voao? Dară ei, răspunzînd, ziseră: iaste vinovat morţii.  Pentru căci face fărdelegi şi strîmbătăţ… iaste vinovat morţii.  Deaca iaste vinovat de moarte, nu poate să-l pedepsească cu alt fealiu de moarte, fără numai cu tăierea capului.  După pravilile locului lor, era vinovaţi morţii.  Cu toţii vă rugăm ca să rînduiţi un înadins revizor de a veni la faţa locului să ne vadă aşezările noastre şi toate locurile de hrană şi, dacă nu vor fi în munte şi nu se va descoperi că această moşie este din întregul trup a moşiei Vrăncei…, atunci să fim vinovaţi  Şi mai vîrtos de să va fi săngură dat vinovată pentru vreun lucru ceva, ce să dzice, de va fi făcut preacurvie.  Pînă nu vor face sobor şi-l vor da vinovat şi-l vor scoate din scaun, atunce să va părăsi tot lucrul lui.  Deaca vădzu cu multe munci… că nu-l poate îndupleca, l-au dat vinovat să i să taie capul.  Latinii… au trimis ş-au adus pe Murciflis şi în publică giudecîndu-l,… l-au dat vinovat morţii.  Au făcut… o declaraţie, dînd vinovat pe marocanul căpitan.  Îndeamnă murguleţ la pas, Că ne prind’e zîua-n sat Şî ie murgu d’e furat, Mă dau sîngur vinovat.  vinovaţi, -te.
    Lunea şi miercurea să să caute pricinile celor ce s-au judecat la departamenturi... Iară sîmbăta să se caute pricinile vinovăţeşti ale puşcăriii şi osîndele  şi hotărîrile lor.  Judecătorii aceştiia ai judeţilor au să judece toate pricinile lăcuitorilor, însă cele ce sînt de lucruri i de dat şi luat. Iar pricinile cele vinovăţeşti, adică de ucideri, de preacurvii şi hrăpiri de fecioare şi de cei haini către obşte, de furi de sfinte, de hoţi şi alte asemenea vinovăţii mari, n-au volnicie să le judece.  vinovăţeşti.
    esc.
   
    eşte.
   
    Vinovăţiiu oamenrii miei suptu menre. Dzeul ce plătiia vrăjbia mea şi plecă  vinovăţi  oamerii suptu mere, izbăvitoriul mieu de dracii miei mănioşi.  Dzeului pleca-se-va  vinovăţi-se-va  sufletul mieu, că de elu e spăsenia mea. Cine robul său au slujnica fi-l-va bătînd cu toiagul, cum în mînă-i va fi murind să se bintătuiască... ce să o dzi au doao va custa, să nu-l vinovăţească, că i-s banii. Cu moarte grozavă să-l vinovăţim pre el, pentru că va fi lui socoteală den cuvintele lui.  Ori de va făgădui muierea vădovie în viiaţa ei, ori de pohteşte a să mărita al doilea,... să aibă a lua a treia parte cu desăvîrşită stăpînire (afară numai de să va mărita a doao oara nepăzind anul jălii, de vreme ce atunci o vinovăţeşte pravila a fi lipsită de acea parte). Vinovăţi pre el cu o gloabă de bani (geremea) Eu nu vinovăţesc ţăranu nicidecum. Mă vinovăţeşte mama pîntru tine.  Oricare din boieri sau igumeni va ţinea la dînsul vreun ţigan strein sau vreo ţigancă şi va fi pricinuitor dintr-aceasta să se întîmple pagubă la stăpînul acelui strein ţigan sau ţiganci, unul ca acela să răspunză toată paguba stăpînului acelui strein ţigan sau a streini ţiganci şi să dea şi cîtă cheltuială să va întîmpla, vinovăţindu-să şi la căzuta pedeapsă pentru vicleşugul ce au făcut.  Oare iaste cu dreptul ca pruncii să se vinovăţască?  . Tu nu numai pe tine te vinovăţeşti   Se vinovăţea că s-au pîngărit cu răul şi n-au mînat proţesul cu cădinţă Strigaţi în gura mare că voi d-atîte rele, Ce cearcă strănepoţii, nu v-aţi vinovăţit.  vinovăţesc.
    vinovăţicioşi, -oase.
    cios.
   
    Nu atîta de grea era pricina vinovăţiii mele, ca cu izgnanie ca aceasta să fiu osîndit.  Nimine nu poate să-l închidă pînă nu-l vor giudeca spre vinovăţie.  E foarte greu să cerţi pe un om care-şi mărturiseşte vinovăţia.  Făt- Frumos, cu inima curat, şi fără nici o vinovăţie într-însul, se duse, de! de datorie.  Cînd s-a văzut învins, el nu şi-a văzut greşelile..., ci a căutat vinovăţia aiurea.  Aveam o simţire ciudată de vinovăţie inocentă.  Un curios sentiment de vinovăţie, nou pentru ea, o cuprindea.  Această părere... n-avea legătură nici cu logica lucrurilor, nici cu vinovăţia ori nevinovăţia comitesei.  Privea cu capul în pămînt, cu un sentiment penibil de vinovăţie. Nu au stat la popreală decît vreun an de zile, căci... zapciul, spunînd că nu sunt destule dovezi de vinovăţie..., le dăduse drumul.  Toate acestea nu ajung... pentru a dovedi vinovăţia doamnei Fulga.  Nu i se poate stabili o vinovăţie precisă.  Apăruseră în uşă ca două fantome, cu groaza şi vinovăţia pe chipuri.  Se simţea stînjenit, nu ştia ce să-i spună... Avea un sentiment de vinovăţie faţă de ea.  După Hegel, nu putem determina vinovăţia sau nevinovăţia Antigonei. Ar fi putut să-i dăscopere toate vinovăţiile lui şi să înştiinţeze pe stăpîni dă toate faptele lui ce făcuse.  Cu frat nostru a mai trăi cu putinţă nu iaste,... de vreme că şi pravila la vinovăţie aceasta desparte  Fiind de fel deprinşi întru obiceiuri rele şi fapte necuvioase, au căzut în vinovăţii asemine firei lor  Gloaba lui vel-armaş cu Divanul să să socotească, după vinovăţie, şi, după hotărîrea Divanului, îşi  va lua gloaba  Pînă nu să va face cercetarea vinovăţiii lui de către judecători, să nu cuteze armaşul să-i pedepsească.  Cel ce porneşte pîră de vinovăţie asupra cuivaş, întîi trebuie să facă jurămînt, cum că într-adevăr face acea pîră, iar nu cu vreo pizmă.  Întîmplîndu-să vreunul dintr-aceşti numiţi sudeţi a face vreo vinovăţie, atunce ispravnicii să nu fie volnici a-l închide, a-l globi sau a-l pedepsi; ce să-l trimată îndată cu înştiinţare... aice   Împreună vinovaţi la această faptă rea sînt carii au sfătuit mijlocirile spre izgonirea zămislirii... Ori să să fie făcut această împreună vinovăţie la cererea femeii vinovate sau fără cererea ei  La aceşti oameni nu să fac niscaiva vinovăţii atît de mari.  După pravilă, vechil sau advocat nu poate fi priimit la judecată fără alegere, precum surdul şi nevrîstnicul... şi cel ce au fost în vinovăţii de moarte.  Pricină de vinovăţie nu să judecă prin eretocrisie.  Cel osîndit pentru vreo vinovăţie nu are voie să facă testament, iar, de i să va ierta vinovăţia, poate să-l facă.  Învoielile pentru călcarea legilor au tărie numai încît să atinge de a lor particularnică satisfacţie, afară numai de vinovăţia precurviei.  Tot astfel de vinovăţii să-mi deie Dumnezeu!  Cunoscînd... din polemica tatălui său... vinovăţiile lui Simion, Nicolae Costin vede în cronică numai „letopiseţul ţerii” al lui Ureche vornicul.  Smomirea şi aţîţarea calfelor era o vinovăţie care se pedepsea.  În măsura în care pricepeam situaţia de nedreptate şi obijduire a plugarilor, mi se lumina deplin înţelegerea vinovăţiilor.  În decurs de două luni, două vinovăţii pe care mi le imputasem mă plasaseră în zona a două adevăruri extreme.  Ce vinovăţie voi fi făcut eu?  Cînd slugile vreunui stăpîn vor face vreo sîlnicie cuiva şi vor răpi vreun lucru, care lucru va   veni în mîna stăpînului, atuncea atît stăpînul, cît şi slugile cad supt vinovăţie.  Să fie datori preoţii a ţinea la sine şi a păzi scrisorile acelea, ca cînd va naşte vreo pricină şi se vor întreba, să le scoată de faţă, ca să-şi dea sama, să nu rămîie supt vinovăţie  vinovăţii ie.
   
    Dă vă veţi dovedi că nu aţi îngrijit la această madea şi veţi lăsa pă unii ca aceia a face împotrivă urmare,... dăopotrivă în vinovăţire veţi fi cu aceia  Vinul de masă din prejmele capitalei are un gust aspru şi cam acru... Poate cineva să-l scape de defectul (cusurul) său şi să-i dea o mai mare vinozitate, turnînd una sau două butelce de coniac lămurit în fiecare butoi. vinte.
    vinteşte.
    Leasa e un fel de coş de prins peşte avînd forma unei opinci; se numeşte „ostreţ” în Romanaţi şi „vintilă” în Covurlui, avînd forme dosebite.  Într-una din zile..., venind la vînat, rătăci mult, iar către sară, ajunse la o colibă unde un pescar bătrîn, zdrenţuros, cîrpea pe grind nişte vintile.  Cît timp  sînt apele dezgheţate, el  cade regulat la vintire.  Somnul... este... uneori un musafir neplăcut, căci mănîncă pe toţi ceilalţi  care au căzut în vintir.  Peştii mari, şi în special crapii care erau ascunşi sub plaur, speriindu-se, ies afară din adăposturile lor şi intră în vintire. Cu coşurile sau vintirele se pescuieşte mai mult în bălţi şi printre stuf.  Materialul textil pescăresc folosit la împletirea vintirului diferă ca grosime şi rezistenţă.  Vintirele se cătrănesc cu cercuri cu tot, cînd cazanul este   suficient de mare. Umblă careva la vintire.  vintire.   –  sînt... specializaţi chiar în diferite direcţii: unii sînt gardagii sau construiesc „leasa”..., alţii sînt năvodari sau vintirigii. Sînt pescari vintiragii care au întinse la baltă deodată cîteva sute de vintire. Un pescar vintirigiu poate instala şi controla zilnic 50 vintire.  vintiragii -agiu. vintiţi, -te.
    Vintrele de se va clăti, o pomeană... la o muiare va avea.  Au apucat suliţa şi au tîmpinat pre un slujitor de ai noştri dirept pen vintre şi în loc au cădzut bietul slujitori de pre cal gios.  A ce, Doamne svinte, ţ-ascunz sfînta faţă De noi, ticăloşii, cu atîta greaţă? Cît sufletul nostru în prav să zgîrceşte, Şi vintrele nostru-n pămînt să lipeşte.  Să îngreuiază războiul asupra lui Saul şi-l aflară pre el săgetătorii... şi să răni supt vintre.  Foamea dară începînd, mănuntaiele i se întorcea şi stomahul tare îl chinuia... Vai maţele!... Vai pîntecele! Vai vintrile mele! a se vaieta şi a se vaiera începu.  Lovindu-l... cu suliţa în vintre, l-au omorît.  Un soldat... se sculă plin de mînie şi lovi pe împăratul cu un cuţît pin vintre.  Astfel vedem cînd doare pe cineva vîntra sau burta că zice „mă doare la inimă”.  Împlîntîndu-şi ghiarele... ascuţite în trupu rocăi, începu a mînca de vîntră pe biata zburătoare.  Ascitida se zice idropica ce se face în vintrele omului, pre care îl umflă ca pre un foale.  Aceasta este... principala funcţiune a perilor... fiind totdeauna îndreptaţi de sus în gios..., mai puţin abundinţi pe părţile inferioare, şi-n mai multe cazuri lipsind de tot pe vintre.  trebuie să fie... cu pîntecile strînse, îngust la vintre, cu coada scurtă, cu şeale lungi, cu coama măruntă pe grumaz.  Femeia însărcinată să renunţe la capricioasa tiranie a modei, veşmintele ei să nu apese nici pieptul, nici vintrele.  Vrăjitoarea m-a gratificat, pe neaşteptate, cu alte trei   pe care le-am simţit reci şi tăioase ca gheaţa, jos, sub vintre.  După alţi doi paşi, apa îmi puse un brîu rece sub vintre şi-n jurul şalelor. Starostele îşi ţinea vintrea cu palmele, ca să poată hohoti mai în voie. Trupul păcătos, îngreuiat de vintre, se întinde şi se strînge pe doi genunchi. Ai dreptate..., zise Jim, sărutîndu-i ombilicul şi mîngîindu-i vintrele.  Un ţap negru, lucios, cu pete galbene pe la vintre, cu coarne mari, răsucite.  Din pîntece mă chemă şi din vintrele maică-mea chemă numele mieu.  Unii cred că iubesc omenirea, ca şi cum aş fi propria-i mamă, şi că aş fi purtat-o nouă luni în vintrele mele îmbălsămate.  Drept aceaia, proroc fiind, şi ştiind că cu giurămînt să giură Dumnăzăului, den rodul ventrelor lui, den cîtu-i trup, a rădica pre H s să şază spre scaunul lui.  Iţarii şi cioarecii, în loc de deschiderea numită privaz, ca la izmene, au cîte o deschidere în formă de fereastră eliptică de fiecare parte şi anume în cea corespondentă vintrelor.  Vintrele babei îi aduceau aminte coşurile de peşte acoperite cu saci.  Boale să scornise multe în nemţi şi în leşi şi mai ales boală de ventre, învăţaţi cu berea, cu horilcă şi acolo numai apa Nistrului era băutura.  Ochii miei de groază să-ntristează, În toate părţ căutînd să te vază. Din fire slăbii, vintrele-m sacă, Sufletul, mişelul, ce-a să facă?  Să muncea dodeindu-l firea şi boala vintrelor pînă ce-au însărat.  Vei da braţul preotului şi fălcile şi ventrele.  Inemicii înspăimîntaţi luară fuga şi dînşii avînd răpit vintrele victimelor le-au adus la Camillus.  Alese din cirezi un bou mare şi frumos, îl înjunghie şi făcu dintr-însul două părţi. Într-una puse vintrele şi carnea.  Ei află ce gîndeşte stăpînul şi din vintre.    De boala ce-i zic dezintiria, adecă deznodarea vintrelui, şi-au sfîrşit viaţa.  Mă gîndesc la viaţa ta, capitală a unei ţări prin care trec astăzi... Ce suflet şi ce puteri aşezi tu în temelii? Ce sînge bate în vintrele tale?  vîntră Foaie verde a macului, La inima cîmpului La vîntra pămîntului, Nu ştiu raza soarelui Ori e ochiu şarpelui.  Şi ai să dăm foc cîmpului La vîntra pămîntului.  Fu tatăl lui Poplie cuprins de friguri şi de vintre zăcînd,... întră Pavel şi să rugă şi, punindu-ş mîinile spre el, vindecă pre el.  De vintre păţînd rău odată, şi aceasta-i boală cumplită foarte şi rugîndu-să lui D mn dzău s-au isţealit.  Au murit Traian... de boală ce-i zic hidropică, mestecată cu apoplexia, iară cum scriu unii de vintre.  Leon  au murit de vintre: după ce împărăţise ani 17.  Tatăl lui... de friguri şi de vintre fiind cuprins zăcea  „pentru vintre sau cînd treapădă omul mult şi nu poate să se oprească”  Struguri de poamă..., fiind necopţi, pot pricinui şi vintre.  Patima aceasta vine din dizenterie (vintre).  La curgerea vintrelui iesă adeseori din pîntece materii umede, albii şi lăptoase sau întunecate.  După aceea vine vintrea (un treapăd tare), baliga este foarte puturoasă, vitele atunce stau cu picioarele strînse, şi supt piele capătă umflături cu aer.  Toată herghelia... a suferit în anul acesta de o boală de ochi şi de picioare şi de vintre care seamănă cu boala de vite.  Îndată capătă nu numai un treapăd foarte mare, ci chiar şi vintre.  Oamenii cari, din neştiinţă, au băut un astfel de lapte, capătă... o mare pîntecare şi pe urmă vintre.  Dizenterie: ieşire afară cu sînge, pîntecare cu sînge, treapăd cu sînge, urdinare cu sînge, trecere, sfînta-boală, vintre.  Astm..., diaree..., dizenterie la adulţi (treapăd cu sînge, vintre).  Sînt bolnavi oamenii di tifos şî di vintre.  Asta-i o buală, o... buală periculoasă, vintra asta. Mînca-i-ar anghina şi vintrea! Mînca-te-ar vintrea! Dar-ar vintrea-n tini!  Scoate din vintrile picioarelor Junghiurile şi aprinderea... Din pulpile picioarelor, Din genunchii picioarelor.  Stau pă vine şi mă duare vintrele.  Vîntra piciorului.  vintre. –  Să se facă două bleastori, din care unul să se aplice copilului de la ceafă la şăzut, şi altul de la gît pînă la vintricel.   Toate aceste... ca o mămăliguţă întinsă pe o bucată pînză... pe cît va cuprinde vintricelul şi şălile de giur împregiur.  Aceste boale au venit în şancăr, care din rea trataţie au cuprins părţile de sus a trupului sau acele de jos a vintricelului.  Au pricinuit învîrtoşăle în vintricel şi în boaşă.  Ţinîndu-mi gura strîns închisă, scoteam din guşă nişte cîrîituri tare uricioase, apăsîndu-mă în acelaş timp cu pumnul: cînd pe gîrliciul gîtiţei..., cînd sub piept la lingurică, cînd la buric, cînd mai jos, la vintricel.  vitricel (Artemisia vulgaris). Înrudite cu aceste cuvinte cred că sînt şi numele a două plante care de cătră romînii bucovineni se numesc „vintrişcă” şi „vintricel” şi se-ntrebuinţează de cătră muierile ştiutoare ca remediu în contra vintrei.  vintricei vintricele. –  icel.  Sîngele... să poartă în vintricelul drept şi de acolo el este împins... în arterie plămînilor. vintricele.
    vintre Vă vintriş pe coastă.  Cînd merge omul într-o parte, merge vintriş.  O luat-o vintriş pîn pădure.  vintrişi, -e    vintrişuri.  –  iş.
   
    (Artemisia vulgaris). Înrudite cu aceste două cuvinte cred că sînt şi numele a două plante care de cătră romînii bucovineni se numesc „vintrişcă” şi „vintricel” şi se–ntrebuinţează de către muierile ştiutoare ca remediu în contra vintrei.  În gîrlele mai mici..., unde se fac închisori cu garduri, se pun adeseori, în loc de leasă, un fel de vintire speciale, foarte mari – cu diametrul cercului de peste 1 m – numite vintroaie.  Vîrşele metalice au forma unor cuşti de talie uriaşă, asemănătoare vintroaielor de plasă.  Pentru ca vintroaiele să se cufunde uşor în apă şi să adere de fund, pescarii leagă, la instalarea lor... diferite greutăţi.  vintroaie.
    oaie.
    
    Vinţilerul vă cunoaşte, că-i Gligor. Vă caută el nişte struguri dulci, busuioceşti.  Vine să-şi aprindă ţigara paznicul celor două hectare de vie – „vinţelerul”, cum i se spune acestui soi de ocupaţie pe aici.  Boierul merse pînă la vie şi zice vinţelerului:... „Vai de pielea ta, dacă voi afla că tu nu păzeşti cum să cade. Ai să puşti pe oricine ar veni noaptea-n vie”.  vinţăler vínţeler.  vinţeleri. Pre apostolii ocărîia şi-i vinuiia că nu putură să vindece boala.  Pre singuri ucenicii fără de credinţă-i vinuiia şi ca unor nesăvîrşiţi împuta lor.  Rău pîrîş iaste diavolul: uneori vinuiaşte pre Dumnedzău înaintea oamenilor, alteori pre oameni înaintea lui Dumnedzău.  Cu această întrebare dulce vrea... să-l poată oborî, că învaţă împrotivă legei vechi, să-l vinuiască, să rădice pri-îns pîră şi vrajbă. Am scris acest letopiseţ, carile de pre în multe locuri de  să va fi nemerit, gîndesc că cela ce va fi înţelept nu va vinui, că de, nu poate de multe ori omul să spuie aşa pre cale tot pre rînd, cela ce vede cu ochii săi şi multe sminteşte,... dară lucruri vechi şi de demult, de s-au răsuflat atîta vreme de ani?  Fiind leşii coprinşi de atîta nevoie, începură a grăi rău de craiul său, întăi cu taină,iară mai apoi în gura mare îl  vinuia c-au venit  fără cale, de i-au adus ca să-i piarză pre toţi.  Adeverinţa dreptăţii iaste să lăcuiască neştine frumos şi drept, ca să nu vinuiască pre nimenea  Nime... să nu vinuiască sfaturile de acmu.  De nu va plăcea bine întru ochii stăpînului ei, pre carea n-au mărturisit asupră-i, va slobozi pre ea, iară la limbă streină nu iaste slobod a o vinde, pentru căce au vinuit întru ea.  Nebunia omului strică căile lui, şi pre Dumnezeu vinuiaşte cu inema lui. Cu grele şi aspre cuvinte  răspunsul le dede, de lenevire şi de nenevoinţă tare vinuindu-i.  Cei mai proaspeţi pe cei mai vechi de minciunoşi îi probozăsc, iară de vor vrea mai cinsteş să-i dojenească, cu neşiinţa şi cu necunoştinţa îi vinuiesc. Să rabde şi să tacă la toate, pe nimeni vinuind, pe nimeni blestemînd.    Vinuind dorobanţii pă Ghinea visteriul şi pă Radul armaş,  zicînd  că ei nu lasă pă Matei Vodă să le dea lefile, îi cerca să-i prinză.  Domnul văzînd porunca, numaidecît nu numai pre aceia, ci şi pre alţi boiari... au trimis ca să stea de faţă să vază cu ce vinuiesc pre domn, aflîndu-să cu dreaptă slujbă împărăţiei şi toate poruncile plinind.  Pe aceştiia i-au vinuit Costandin Vodă Cantemir precum ar umbla cu cărţi la Costandin Vodă din Ţara Rumînească pentru ca să-l scoaţă din domnie.  Slugile vorniceşti unde vor afla femei sau fete cu pricini de şugubini să nu fie volnici a lua ceva atît de la fată cît şi de la bărbat fără giudecata isprav de ţinut, şi pe vorbe omeneşti, fără dovadă, să nu vinuiască pe vreo femeie sau fată  Nu numai cei ce vor călca porunca, negreşit să vor pedepsi foarte greu şi vor plăti îndoit, ci şi ispravnicii, ca unii ce au datorie să cerceteze şi să îndrepteze unile ca acestea, vor fi vinuiţi.  Cel ce vinuieşte pre altul întru acelea întru care este singur vinovat, pre sine mai mult vinuieşte decît pre altul.  Nu mai vinui poetul, cînd el aşa au aflat scris!  Nu-mi zică nime că a lega pace Cu păgînul mai rea treabă este, Fiindcă de multă vreme încoace Credinţa nu-şi ţine, şi de aceste... Că în zădar îl vinuim; şi doară Vina pe noi înşine pogoară.  Chestia nu este ca să întorci banii,... dar să arăţi că nu i-am mîncat eu, cum vinuiesc unii, alţii.  Şi mai nainte de vremea dormirii veacului, s-au mărturisit înaintea D mnului şi unsului lui: bani şi pînă la cizme de la tot trupul n-au luat; şi n-au vinuit lui om.  Muierea nu să vinuieşte pentru datorii şi alte alişverişuri ale bărbată-său.  De vor fi copiii supt ocrotirea părinţilor, fiind încă nevîrstneci, şi vor greşi, atunci, să vinuiesc părinţii pentru nepurtarea de grijă a fiilor lor.  Răsipitorii, verice stricăciune vor face sau vină, să vinuiesc.  Dar ce vinuiesc eu vremea, care Nu lucrează, fără numa pate, Martoră fiind şi mustrătoare Faptelor noastre prea ruşinate! Şi fu deaca citi împăratul lui Israil cartea, rupse hainile lui şi zise: Au D mnezeu sînt eu, a învia au a omorî, de trimite acesta cătră mine om ca să-l curăţescu de stricăciunea lui?  Numai ce cunoaşteţ dară şi vedeţ că vinuiaşte acesta pre mine.  vinuiesc.
    ui.
   
    Pre fata mea aceasta am dat omului acestuia fămeaie şi, urîndu-o, el pune ei cuvinte de vinuire, zicînd: N-am aflat la fata ta feciorie.  A afla cu meşteşugire oarecare pricini şi vinuiri asupra fecioarei.  Să afla slobodă de vinuire. vinuiri.
    Va pune preste dînsa cuvinte de vinuit şi va aduce ei nume rău.  vinuiţi -te.
    Vinuitor iaste cu care arătăm vinovat pre care.  Căderi sînt 7…: numitor, născător, dătător, vinuitor sau lucrătoare cădere, chiemător, făcător…, spuietor. Pricinuitoare sau vinuitoare, cele ce sînt: pentru căci, că, să, să nu.  vinuitori, -oare.
    tor.
   
    vinulenţi, -te.  vinuleţe uleţ. Fructele... foarte mari, de formă rotundă, turtită la capete... Pulpa albă gălbuie, fragedă, suculentă, dulce-vinurie, fără aromă, de calitate destul de bună.  vinurii.
      + suf. -uriu.
   
    Vinuţul nu-i rău.  Vai de mine-s mort de bat, C-am văzut holerca-n gard Şi vinuţu-a treia sat.  Eu te beau, vinuţ, de bun, Tu mă faci pe min' nebun. Trei izvoare-mi izvorea: Un izvor de lapte dulce, Un izvor de vinuţ roşu Şi altul de mirul sfînt.  Una pe braţe-l ţinea, Una cu vinuţ stropea, Una patu-i aşternea.  Şî ţîie, mîndruţ, ţ-am dat Tăt zinuţ d`in tri pahară, Să nu vezi ca min`e-n ţară; Tăt zinuţ d`in trii uiegi, Ca pă mińe să nu vezi.  Intră, Vălene,-n casă, Că mîncarea e pe masă Şi vinuţul în fereastră!  Dorycnium herbaceum) vinuţe   vinuţuri,   vinuţi.
    uţ.
   
    Eu strigam vio, vio, la calul cel de pe cheruţă.  Mai cosiţi şi voi fără rachiu... Uite, apă bună şi rece şi limpede: vioară... Ce bună-i! Şipotul acesta cu apă vioară... Inima mea ca o sită-l strecoară.  Părîuţ, apă vioară, Face-te-ai neagră cerneală  Să-mi cernesc eu portuţul.  Prutule, apă vioară, Face-te-ai neagră cerneală Să-mi cernesc cu ea catrinţa.  Dunăre, apă vioară, Face-te-ai neagră cerneală.  Frunză verde sălcioară, Oltule, apă vioară, Face-te-ai neagră cerneală.  Prutule, apă vioară, Înnegreşte-ţi apele.  Neamţule, apă gioară, Face-te-ai neagră cerneală... Ca să scriu maicăi acasă.   Curgea pe doao borte Doao păraie ca şi vioară, Avînd limpede apă şi dulcie.  Muntili… cu apa ca ghioara şi cu airu lui sorbitor  te-nsufleţeşte.  Apa curgea pe de o sută de părţi, limpede ca vioara şi rece ca gheaţa.  Ceriul senin, limpede ca vioara, îşi sprijinea ţermurile albastre pe dealurile verzi.  Tot acolo era şi un izvoraş limpede ca gioara.    vi-oa-. – Pl.: vioare vivus .
   
    vioară neagră   Viola odorata).  vioară galbenă vioară roşie Cheiranthus cheiri) vioară roşie Matthiola incana Pă munte cu vioare Doru mîndru mă doboare.  Vioară de noapte =  Hesperis matronalis).  Hesperis tristis) vi-oa- viori.
    Cu o vioară îmblînzea fiarăle cele sălbatece.  A cînta în vioară. D.Vincenti, făcătorul de organe muziceşti în Florenţa, a aflat o vioară cu 18 coarde şi cu doă arcuşuri.  Spre a se determina... aceste sonuri pe nişte organe ca... clavicembalul, vioara, cythara sau flautul, cată să călcăm acolo unde se poate produce sonul cerut.  Fratele tău... cîntă din vioară aria franceză.  Tremură în spasmuri arcuşul pe vioară.  Cînta bine din vioară. Luă vioara machinaliceşte, uitîndu-se în ochii mei şi... întonă o arie delirantă din „Somnambula” Lăutarii... scoaseră din viori şi cobze nişte accente foarte patetice pentru timpii de atunci.  Ades... eu acompaniam pe clavir sonurile jalnice ale vioarei sale.  Şi-n sunet de vioare, De cobze şi de nai Se-ntoarce hora lină, Călcînd pe verde plai.  Lin vioarele răsună, iară cobza ţine hangul.  În sufletul omului s-a petrecut ceva minunat – ceva, pe lîngă care şi razele de pe coama dealului şi cîntecul din grădina cu pruni sînt ca arcuşul pe lîngă sunetul viorii.  El cînta... şi din vioară, şi din cimpoi, şi din fluier.  Auzi nişte balauri de lăutari trăgînd din viori.  Un ţipăt de vioară sub arcuşul mlădios.  Şi-a cumpărat o vioară,... visînd gloria lui Paganini. Tu auzi acum întîi Dulce vuiet de vioară.  Un cap de cuc pun lăutarii în vioară ca să fie ascultat cu drag viersul lor.  Duminică, pe la prînzul mare, răsunetul vioarelor, buiestrul colăcerilor vestesc sosirea socrilor mari.  Ţiganii întind arcuşurile pe vioare, făcînd să se audă cîntecul dorit de vodă.  Cine..., auzind tînguirea vioarei lui, n-a rămas pironit acolo?  Admirabilă e sonata asta... Nu ştiu dacă aţi auzit-o vreodată la pian şi vioară.  Muzicanţii îşi încordară viorile şi numaidecît imnul... începu să se înalţe ca o rugăciune viforoasă, pătimaşe.  Sunetul vioarelor şi chiotele flăcăilor vestesc sosirea nunilor.   Pentru pescuitul peştilor răpitori sfîrcul va fi din strună de vioară.  Din depărtare pătrund pînă aici sunete de viori şi chiuituri.  Se mulţumea... cu o odaie pe care o ocupa el, nevasta şi vioara, pentru care spunea că trăieşte şi pe care o credea însufleţită.  S-ascultaţi ciudatele romanţe ce plîng viorile-n surdine.  Mură lua vioara... şi, după ce o croncănea şi o văicărea oleacă, îşi ridica ochii... spre fereastra iatacului Olenei.  Din ierburile înflorite se ridica concertul în pizzicato al atîtor greieri de noapte, ca mii de viori mărunte.  Ascultînd muzica..., trăia, incomparabil mai viu decît vioara, durerea iubirii.  Costi, primaşul, încerca, zgîndărindu-şi sufletul şi coardele viorei, un cîntec uitat.  Sunară iar înmlădieri line de viori şi flaute.  Negustori de la Braşov veneau... de cumpărau... coarnele de la berbeci şi unghiile pe care le întrebuinţau în industriile braşovene de coarde de vioare.  Trecerea arcuşului peste quintele viorii evocă în spiritul meu accentele de bună-venire ale unei lumi de fantome.  Artişti ai satelor... ştiu să imite de minune cîntecul păsărilor, cu gura, cu fluierul, cu diverse „ţipători” sau din vioară, din frunză.  Fluierul... Avea în el şi voce de om şi de vioară Şi glas de vînt.  E cu neputinţă a semnala rezonanţa unei viori fără a cînta din ea.  Cubistul Picasso descompune în zeci de chipuri o vioară.  O melodie, fie că e cîntată din gură, din pian ori din vioară..., rămîne aceeaşi.  O să zic pe drum de seară Pe o strună de vioară.  Vlad îşi prinse vioara sub bărbie, îşi încordă degetele pe strune şi ridică arcuşul.  Viorile... se aud din local.  Dintre instrumentele muzicale străine... vioara a dobîndit cea mai mare popularitate.  Avusese vreme să-şi acordeze sforăitul pe trei glasuri, unul subţirel, ca struna de vioară.  Unde este vinul care totdeauna înveselea inimile noastre? Unde sînt vioarele şi tobele şi surlele?  A strigat spre Nicu..., care dormea pe vioară.  Vioara nu mai era un instrument, ci o adevărată voce omenească.  El vibrează la cea mai mică atingere a arcuşului de vioară. Ţiganu vinea di la o nuntă, cu vioara supţioară.  Cîntă... acolo..., ca un lăutariu, cu vioara lui.  Vioara cu o coardă numai n-are nici o dulceaţă.  Două lemne încălecate Se  strînge lumea pe ele ca la moarte (Vioara).  Am o găinuşe gălbenuşe Strînge minciunile-n guşe (Vioara). Scîndurică uscată În cui aninată (Vioara).  Am o scîndură uscată Şi în cui stă aninantă. Sună de răsună, Toţi oamenii s-adună (Vioara).  Scoică uscată În cui aninată? (Vioara) Ţăndurica bradului Veselia satului? (Vioara).  Tu ai fost ca o alăută şi ca o vioară cerească, care trage cătră sine tot cugetul.  Tu eşti ca o vioară în care sînt închise toate cîntările.  Eşti ca  vioara, singură, ce cîntă Iubirea toată pe un fir de păr.  Ca o vioară străbună, plopul sună, răsună.  Privighetoarea... Deşteaptă prin caişii-n floare Ale zefirilor viori.  Toamna-n grădină şi-acordă vioara Vioara cu strune, nişte creste mărunte, e sub aripa de deasupra, din dreapta. Arcuşul e o vîrcă de pe aripa din stînga. Frecîndu-le una de alta scoate ţîrîitul caracteristic.  Noiembrie-a ucis, duşman,  toate florile Şi-n inimi au tăcut, sparte, viorile.  Iarna, se întovărăşeşte însă jalea pe mii de flaute... ale vîntului cu pustietatea infinită a tăcerii... Sute de viori funebre cîntă triumfale la o fierăstruie.  Sînt în apele lui viori limpezi şi nostalgice violoncele, sînt flaute optimiste şi îndelung melodioase harfe.  Aceasta nu-i decît o strună a inimii care vibrează... Corzile miraculoasei viori sînt însă mult mai numeroase. Degetele timpului le înfioară pe toate.   Viori din păduri Trezesc lumi de linişti în oase.  Dintr-o crîşmă deschisă s-auzea o vioară.  Din uliţă se aude... vioara.  Prin zgomot izbucneau uneori trompete sau viori.   Unii au langoarea dureroasă a violoncelului, alţii senzualitatea viorii.  Privirile încep să ardă, Şi voci de doamne ce bîrfesc, Viorile le-năbuşesc.  În aurora plină de vioare, Balul alb s-a resfirat pe neuitatele cărări.  Are orchestră? – N-are, dar puteam s-o organizez, că la urma urmelor ce-mi trebuie? Opt viori, două violoncele, o violă, un contrabas.  Vioara vioară întîi  primă Îl chema Mezzano-vioară primă în orchestra Filarmonicei Trecerea... la „Convorbiri critice” a făcut din Gîrleanu, în ochii d-lui Dragomirescu, o vioară primă a literaturii.  Această specie este vioara primă şi-n stufăriile iazurilor de la Fălticeni.  Averescu dădea semne de nerăbdare, vrînd să fie şeful guvernului. Făcea parte din guvernul acesta, însă nu accepta rolul de a doua sau a treia vioară.  A mai rămas Răsvan Casapu. Vioara primă a gazetei.  Ar fi putut scrie şi a scris admirabile eseuri, ar fi putut deveni... vioara întîia a criticii literare, dar el a optat pentru o activitate mai puţin spectaculoasă.  Avem cinci catedre de vioară la Conservator.  Cartea, vioara, gimnastica, acestea erau cele trei ocupaţii ale lui.  Cine execută muzică îşi impune singur o disciplină. Dacă e violonist, intelectualul să-şi reia vioara. Dar să nu cînte nici muzică jovială..., nici muzică sentimentală.  Vioara e folosită pentru a forma un palanc lung sau pentru trecerea unor manevre curente.  vi-oa-.  –  viori vioare. viorii vioarei, viorei vi-o-.
   –   Nigrii ce sînt de tot negri la faţă..., cu păr creţ, mai magri, mai mici şi mai vioi decît malaenii..., vorbesc diferite limbi şi dialecte.  Un deosebit metod a lungi viaţa la bătrîneţe... au fost gerocomia, adecă obiceiul de a întineri şi a ţinea un trup bătrîn şi înzilat prin apropea atmosferă a tinerimei vioane şi înfloritoare.  Cînd îmi aduc aminte de vremile acelea,... mi se pare că moldovanul era vioi, vesăl, cu inima deschisă.  Descrie-mi tabloul societăţei iaşane sub domniile lui Sturdza şi Ghica Vodă, cu tinerimea ei vioaie, elegantă,  entuziastă.  Din tată în fiu, arabul este subţire, vioi, musculos, macru.  Bravul meu, tu eşti vioi, ager, iute şi sprinten la picior.  Ades copila mîndră, vioaie, De soare-n păru-i se ascundea.  Ochiul îngheţat i-l umplu gînduri negre de amor Şi deodată e vioaie, stă picior peste picior.  Tînărul Mişu Z..., foarte vioi şi drăcos, limbut şi caraghios, nu întîrziă să inspire Porţiei una din acele pasiuni care decid de viaţa unei femei.  Pe lîngă biserici cu turnuri înalte... ni se-ntîmplă să vedem o păsăruică foarte vioaie, neastîmpărată şi iute.  Aşa cum umbla el acum, iritat de convorbirea cu dînsa, părea vioi şi încă tînăr. Înaintea noastră n-avem sfinte mumii..., ci oameni neobişnuiţi de vioi, de nestăpîniţi în mişcări, de slobozi în cuvinte.  Îl regăsesc tot aşa de tînăr şi de vioi ca în vremurile de odinioară.  O, de-ai putea să mai aduni Alaiul de copii vioi Ce-n horă se-nvîrteau nebuni.  Fiind mult mai răpitor şi mai vioi decît somnul chiar, ne-ar putea pustii toate apele de celelalte soiuri de peşti.  Era băiatul unui grec... Frumos, deştept, vioi, strălucitor de viaţă, era sufletul unei bande de petreceri.  Ţăranul moldovan e mai sărac decît cel muntean, aşa că, pe cînd aceşti din urmă par mult mai vioi şi veseli decît moldovenii, ceştialalţi au aerul slăbit, lipsiţi de carne pe ei,... supuşi şi gata a suferi totul.  Majoritatea sătenilor sînt voinici, vioi şi rezistenţi la boale.  N-avea nici un fel de feminitate, oricum însă era şi mai vioaie şi mai subţire decît Emilia.  În uşa crăpată se ivi... un bătrînel scundac, dar verde şi vioi.  De acest mezin vioi are domnia sa mai puţină grijă decît de Simion.  Un moşneag mărunt... intră ţinînd de căpăstru un armăsăraş vioi.  În rîndul al treilea, mergeau un bărbat... şi o doamnă subţire, foarte bătrînă, încă vioaie.  Meridionalii... sînt foarte „deştepţi”. Mulţi sînt vioi chiar şi pe o treaptă mai înaltă de intelectualitate, unde se mînuiesc noţiuni.  Natură faustiană, veşnic nemulţumit cu sine, vioi, interiorizat, dar şi vizionar, Schelling trăieşte în tovărăşia eternelor lucruri.  Căldura este intolerabilă, muştele vioaie.  Ghiduş Arcăduş e un copil zburdalnic, vioi.  este mai activă, mai vioaie pe timp de soare Totdeauna o văzuse vioaie, plină de energie, mereu discutînd cu cineva.  Într-o dimineaţă m-am trezit atît de vioi, atît de tînăr! Era probabil o presimţire. Fost-ai, badeo, om vioi Ş-ai agiuns chiar un strigoi.  M-o făcut mama la oi Să fiu tînăr şi vioi.  Da, ştiţi cine se lupta mai cu foc? Iacă, trei fraţi voinici şi vioi.  Cred romînii... că dacă îl văd pe cuc întîiaşi dată cînd cîntă zburînd sau stînd într-un arbore sau pom frumos şi verde, apoi preste tot anul vor fi vioi, sprinteni şi sănătoşi.  E bine... să mănînce, înainte de alte bucate, peşte praspăt, ca toată vara să fie vioi ca zvîrluga. E bine să te preumbli în aer curat... spre a deveni... vioi Temperament vioi şi pornit spre mînie, caracter statornic..., fugarul acesta era un tip vrednic de mirare.  Natură vioaie şi neastîmpărată, se sătură de grefă. Îşi dete dimisia şi se lipi pe lîngă un avocat.  Urme din această idealizare a femeii întîlnim... la pesimistul şi gingaşul Lenau,... la firea aşa de spirituală şi de vioaie a lui Heine.  Sufletul lui..., departe de a fi vioi, aprins, poetic, are ceva din maiestatea liniştită a naturii ce-l încunjoară.  Sufletul... lui este vioi, înflăcărat, poetic.  Rareori am întîlnit un temperament mai vioi, mai cald şi mai dinamic.  Vorbeşte foarte bine greaca... şi foarte puţin turca. Fire foarte deschisă, vioaie, inteligentă.  Prima conturează o vioaie şi viabilă personalitate umană..., ce evoluează sinuos dar sigur.  Inima mea este curată ca izvorul apii aceştii vioaie.  La patru am ajuns la Sulina, orăşel neînsemnat pe ţermul mărei, dar cu toate acestea foarte comercial şi vioi.  Împuternicitul prezident al Divanurilor Moldovii şi Valahiei..., privind... parada..., au găsit pe oameni în vioaie şi sănătoasă videre, în bună deprindere şi curată îmbrăcăminte  Călătorul... e... un roşcodan grăsuliu, cu faţa vioaie.  Ochii ăia mari, frumoşi şi vioi..., picioruşul ca de zînă şi, în sfîrşit, totul nu putea să fie decît de fată.  Se făcu o căţeluşă tare frumoasă, cu urechile lungi... şi cu ochii mari şi vioi.  Acesta era un bătrîn slab, mic de stat, cu ochii vioi şi figura veselă.  Chipul frumos, faţa rotundă, ochii vioi mi-au rămas în minte.  În ochii lui vioi citeai cîteodată durere de unele momente pierdute.  Ochii vioi, albaştri, cu priviri hotărîte, cercetau faţa bătrînului.  Ochii d-tale sunt doi ochi mici şi vioi de bătrîn iscusit.  O fetiţă... îşi aţintise tot timpul asupra acelei triste privelişti a nemerniciei omeneşti uitătura vioaie şi semeaţă.  Bătrînul pensionar arendaş avea o înfăţişare mai vioaie şi glasul cutezător.  Are ochi mici, vioi şi două urechiuşi tăiate rotund.  Era un ţăran de statură mijlocie, bălan şi cu ochi vioi.  Boala-şi făcuse cursul cu o repeziciune uimitoare,  stingînd încetul cu încetul faţa vioaie de odinioară a lui Niţică.  Grupurile mobile ale fetelor... parcurgeau îngusta şi zgomotoasa tabără, presărînd la tot pasul vioaiele şi galeşele lor priviri.  Ochii ăia mari, frumoşi şi vioi... te bagă în boale.  Văzînd-o în rochia liliachie..., cu surîsul vioi…, Aristia uită de îngrozitoarea întîmplare care îl chinuise.  Prin ochelari, privirea lui ironică şi vioaie parcă se înduioşă.  Îşi revenise; ochii-i erau vioi, dar nu scotea o vorbă.  Unul din comaţi, amintind chipurile scitice din repertoriul artei greceşti,... cu un profil vioi,... pare a fi un sarmat.  Face-m-aş mare tîlhariu Nu de cai şi nici de boi, Ci numai de ochi vioi.  Femeile sînt... de o mie de ori mai simţibile...; graţiile formelor materiale ale femeii, mişcările vioaie... sînt cu mult mai energice şi mai puternice decît ale noastre.  Pe timpul acesta făcură romînii bucovineni... o mişcare vioaie pentru înfiinţarea în Suceava a unui gimnaziu confesional Necesitatea intensificării raporturilor comerciale interne şi externe a produs la Cameră o cerere foarte vioaie de material statistic, mai ales asupra importului şi exportului ţării.  Raţa alergătoare... are mişcări vioaie, aproape alergătoare.  Caii îşi încetiniră şi mai tare mersul lor vioi Păcală... reprezintă inteligenţa, concepţia morală justă, replica vioaie şi tendinţa de a satiriza aspectele negative ale societăţii.  Membrii orchestrei... schiţează şi ei mişcări de dans, sala întreagă e antrenată... în legănatul vioi, atît de caracteristic.  Aceşti oameni se duc acolo... unde viaţa e mai strălucitoare, mai veselă, mai vioaie.  Adusese... în mijlocul simplei vieţi patriarhale ţărăneşti o viaţă nouă, mai vioaie..., supusă prefacerilor răpezi pe care le aduce fluctuaţia înrîuririlor străinătăţii.  Trebuie să le redăm atmosfera de acasă vioaie, veselă, lipsită de orice pedanterie.  Vasele purtătoare acelui cir se irită... şi se întartă puindu-se într-o mişcare mai vioaie şi mai aprinsă.  Căldura constantă a caloriferului menţinea o temperatură de seră, un climat dulce, frăgezit din oră în oră de intrarea vioaie a aerului rece de afară.  Cu cît mai puţin o puteai prevedea, cu atîta mai vioaie va fi bucuria ta.  Se zice astă patimă melanholie..., care se căşunează din aprinderea fantaziei vioaie şi din amor.  Copiliţa ce tot vine... Duce-un dor vioi cu sine, Duce dorul de iubit.  Inteligenţa poporului e vioaie şi înţelegerea împrejurărilor nu-i scapă.  Băiatul avea o minte vioaie.  Critica gazetărească trebuie să fie înainte de toate uşoară, vioaie, spirituală.  O dare de seamă, vioaie şi sobră în acelaşi timp, asupra Congresului profesorilor de limbi clasice şi moderne... a publicat d. G. Bogdan-Duică.  Dialog vioi şi firesc, concentrare maximă de viaţă în cuprinsul cîtorva pagini – iată limitele organice ale acestui comic de calitate.  Cine a urmărit vioaiele cronici ale confratelui nostru şi-a... dat seama de însuşirile sale reale.  Asupra falsei poziţii a estetului pur, Davidescu a insistat într-o replică vioaie.  Am citit cîteva articole oarecum vioaie, însă arogante.  Era o foaie vioaie, înflăcărată şi confuză în sentimentalismul ei excesiv, aşa cum îi era şi directorul.  Satirele cuprind şi ele vioaie tablouri mondene..., observaţii de moravuri.  Dialogul vioi, spontan, fără digresiuni inutile, nuanţat de un umor fin şi de bună calitate fac din „Juan Palmieri” una din cele mai reuşite piese latino-americane din ultimii ani.  Acela multe înnoind, fu începătoriu de eresul lui Teodor, în care după dînsul au întrat vioi.  Mi se prezîntară deodată vioi în  minte toate închipuinţile din copilărie despre duhurile necurate.  Împinse uşa vioi. Culai... se certa vioi cu servitorul care nu-l lăsa să intre.  Stanca se mişca vioi, cercetînd fotografii. Toma se îndreaptă vioi spre Profesor.  Povesteşte vioi peripeţiile drumului şi stîrneşte hazul.  Medoia îl întrebase ceva şi Minda se întoarse vioi.  Curgea vioi în el un sînge sănătos ca apa izvoarelor curate.  O lumină vioaie străluceşte asupra cîmpiilor şi munţilor.  Înaintea ochilor înţeleptului grijile închipuiesc icoana vieţii, acele umbre care uneori îndulcesc lumina, şi alteori o fac mai vioaie.  Pe dealul din faţă se plimba un stol de lumini mici şi vioaie, care se mişcau, săltau, aci ascunzîndu-se, aci ivindu-se iarăşi... Ieşeau de la Înviere.  Jderul cel mititel şi Alexăndrel Vodă se veseleau, părînd şi ei flăcări vioaie în blîndeţea primăverii.  Focurile vioaie prindeau a luci vesel în toate părţile. Roşaţa de pimpregiurul umerilor obrazului nici pre galbănă, nici pre întunecoasă, ce mai mult albie-roşietică şi vioaie.  Mai sus... domină stîncile goale... Pe ele nu cresc decît lichenii, pete cu colori vioaie, uneori ca de sînge.  Pînzele de painjin străluceau vioi în lună.  Cine ar  mai putea să-mi aducă aminte... Acele valsuri vioaie ale unui Strauss şi Lanner, executate de două bande cu iuţeala fulgerelor.  , Jocurile ţărăneşti... de la munte sînt... mai variate şi într-un ritm vioi.  Muzica izbucneşte cu tobele, cu talgerele, cu trîmbiţele... În sunetul vioi şi zguduitor al muzicii iese în coloană de marş regimentul.  Se accentuează... predilecţia pentru specia înrudită a cîntecului propriu-zis cu o arhitectură poetică şi muzicală mai precis conturată, cu ritmuri mai vioaie.  Masele de auditori... aşteaptă... cîntece plăcute,  accesibile, vioaie.  E o bucurie  copilărească a vieţii în această atmosferă cosmic-umanizată, e un ritm vioi şi continuu variat.  Vioi a sunat un clopoţel.  vi-oi vioi, vioaie oi Ele sînt cele mai vrednice lucruri ale vioiciunii şi curăţeniii unor bărbaţi uniţi în mîhnire.  Lucra cu vioiciunea şi energhia unui erou tînăr.  Ne încredinţează că bătrînul acela în privinţa vioiciunei şi a puterilor s-au folosit mult.  Nimeni n-a atins cestiunile sociale, reformele de introdus, cu atîta curagiu, cu atîta pătrundere, cu atîta vioiciune  Mai mult putu admira vioiciunea şi silinţele respectabilului învăţat, decît a se inspira din elocuentele cuvinte.  Un lucru nu i-l poate contesta nimenea:... o mare inteligenţă, unită cu talentul de-a se manifesta cu toată viociunea în scris şi prin viu grai.  O coconiţă coboară din tramvaiul care a sosit... E încîntătoare! – tinereţe, graţie, vioiciune şi un şic..., un şic!  Tipurile au mai puţină vioiciune şi mîndrie: nu o dată apar copii palizi, cu o căpiţă de păr albicios ca fuiorul.  Gradele cari... încadrau acest batalion erau formate din micii dorobanţi. Majestatea Sa Regele... a admirat vioiciunea şi exactitatea în care s-a executat aceste exerciţiuri.  ,  Vioiciunea asta neobicinuită, freamătul ăsta de viaţă bogată... erau pricinuite de lupta şi de victoria din care abia ieşise agitat.  O cultură relativă... făcea din învăţători o pătură plină de mobilitate, de o vioiciune adesea necumpătată.  Lipsită de vioiciunea vîrstei sale, îi era silă de rîs şi de glumă.  D-na Alexandrescu îşi regăsi singură vioiciunea, pornindu-se să-şi laude fata.  Unei fete îi şade bine vioiciunea, cochetăria, flirtul – totuşi cu oarecare măsură. Alexandru... are aplicare către independenţă şi o vioiciune capabilă să-l înstrăineze dacă n-ar fi ţinut din scurt.  Sunt drăguţe tocmai prin vioiciunea lor necontenită, aducînd... puţină veselie în jurul casei.  Broasca ţestoasă de baltă, cînd se află în apă, e de o vioiciune fără pereche.  Slugile se interpelau cu jumătate de voce, umblînd cu mare vioiciune.  A luptat cu vioiciunea-i cunoscută împotriva obscurităţii şi ermetismului; a alimentat cronicile, notele, polemicile.  Sumare creionări..., şarjate cu o vioiciune de ziarist..., alcătuiesc un raport verbos asupra mediocrităţii unui tîrg.  Funcţionează! zisei fără vioiciune. Nu mă aşteptam.  Îl distra aprinderea cu care Weissmann debitase teoria lui anti-matrimonială. Vioiciunea colegului îl surprinsese la început.  O găsi foarte drăguţă, simpatică, însă lipsită de vioiciunea nervoasă a Otiliei.  Se repezi la comodă cu o vioiciune de animal tînăr.  Zi-mi altfel! îl rugă Laura, cu o vioiciune voit copilărească Numai aşa se explică vioiciunea şi buna dispoziţie pe care o simţim după baie.  Starea de vioiciune depinde de intensitatea arderilor din organism.  Alegerea reprezentantului romîn „este sigură”,...; el  va conduce dezbaterile în maniera-i binecunoscută, adică cu claritatea, cu vioiciunea şi cu zîmbitoarea-i autoritate.  Acest om de o vioiciune fermecătoare a marcat puternic epoca sa. Stilul cel strîns dă o  mai mare vioiciune duhului, aţintează mai bine luarea aminte.  Ce ajutor vei dobîndi de la un bătrîn lipsit de lumină şi al căruia suflet a pierdut toată puterea şi vioiciunea sa?  Junele..., neputîndu-şi conţine în piept vioiciunea spiritului său, strigă... înaintea regelui.  Prin vioiciunea glumeaţă a caracterului său..., a lăsat plăcute şi vesele suvenire printre subordonaţii lui.  Ademenit de-o nemăsurată ambiţie, sub înrîurirea vioiciunii tinereţii,... îşi formă un partid în armată.  N-au ţinut pas cu vioiciunea spiritului.  Călugăr... cu oarecare cunoştinţe şi cu o mare vioiciune de spirit, Dionisie se distinsese... din epoca episcopului Chezarie.  Deşi de mulţi ani pironit într-un fotoliu de o boală incurabilă, şi-a păstrat integral vioiciunea spirituală.  O inteligenţă specific femeiască, vioiciune de spirit, care... depăşeşte cu mult pasul domol al cuvîntului, prinzînd ca din zbor înţelesul vorbei cuprinse doar în plasma gîndului.  Spiritul bucureştean, cu defectele lui specifice şi cu însuşirile lui de vioiciune, deşteptăciune, pornire spre frondă, spre o dulce vulgaritate,... este exprimat cu cel mai lucid talent.  În această formă îndreptată, din care se înlăturase orice frăgezime, orice bogăţie şi vioiciune a cărnii dracului, se putea înfăţişa înaintea lui Dumnezeu trupul trecător al oamenilor.  Frunza care a prins mai multe insecte îşi pierde vioiciunea, îmbătrîneşte şi se vestejeşte.  Andrei... se plînse cu vioiciune de purtarea lui Mihai către dînsul.  Îl auzi deodată strigînd: Este un Dumnezeu! Pe urmă dezvoltă cu vioiciune dovezile ce înfăţişează priveliştea naturei!  La aceste cuvinte se scoală unul din jucătorii de ţintar şi-i zice cu vioiciune: „Şi gîndeşti, măi, ticălosule, că tu l-ai scăpat?” Regele..., plin de recunoştinţă pentru ele, îl felicită cu viociune.  Ştiu, urmă ea cu vioiciune, că o nenorocire e pentru noi amîndoi că ne-am văzut.  Se înţelege... că se vorbea mult şi cu vioiciune printre ei şi despre direcţiunile politice şi naţionaliste de pe atunci.  Omul... răspundea cu vioiciune şi cu hotărîre.  Pornirăm cu vioiciune O peniţă tare..., plimbată în fugă, în căldura improvizaţiei, cu urme subţiri, mlădioase, trase cu vioiciune.  Felix, rănit mai mult decît s-ar fi aşteptat, minţi cu vioiciune.  Cineva a tresărit, confirmînd cu vioiciune vorbele mele.  Se întoarse cu vioiciune să ciocnească paharul.  A plecat? întrebă el cu vioiciune.  Soarele străbătea  prin perdele cu vioiciune, dintr-un cer încîntător.  Ochii lui dulci, fermecători la privire îi păstrau încă toată vioiciunea şi frumuseţea.  Mitropolitul romînilor greco-orientali era un bărbat încă voinic,... cu un aer original de vioiciune şi tinereţe pe care i-l da nasul.  I se schimbase chipul şi privirea, în care murise toată vioiciunea, toată voioşia de altădată.  Repedea este zveltă... Ochii proeminenţi arată vioiciunea vederii.  Simţind... în ochii lui o vioiciune melancolică, Nadina întrebă cu un zîmbet de ispitire.  Vlădica Narcis... ne priveşte cu ochi cercetători, neliniştiţi şi plini de vioiciune.  Nu dă mai multă atenţie... decît înfăţişării pline de vioiciune a unei frumoase ţărănci al cărei nume apare în josul acuarelei.  Îi cercetă cîteva clipe faţa serioasă, dar plină de vioiciune.  Are... altă vioiciune în priviri.  Numai ochii i-au trecut de la severitatea pe care i-o ştiam la o ardenţă aproape stranie. Continuă să nu cunoască zîmbetul, dar s-a mai umanizat în vioiciuni prevenitoare, deşi chipul i s-a depărtat de lume.  Puterile ei slăbite nu-i îngăduiau vioiciunea gesturilor.  Vioiciunea zborului, drăgălăşenia fiinţei... au făcut ca şi poporul nostru să iubească rîndunelele.  Medoia se roşise..., dar nu-şi pierduse vioiciunea mişcărilor.  Cu toată vioiciunea inteligenţei  nu arată în scrierile sale nici o inspiraţiune de adevărat poet.  În viaţa metaforică a graiului nu pulsează... aceeaşi vioiciune de concepţiune.  Ţăranul de aici nu e cald, comunicativ ca cel de la ţară, concepţia lui n-are puterea şi vioiciunea ce captivează şi înalţă.  Iuţeala aperceperii, vioiciunea reflexiei, justeţea judecăţii..., toată  această minunantă autoeducaţie ce şi-o dă societatea ţărănească... e o realitate pe care clasa suprapusă... n-a cunoscut-o.  Anii 1934 – 1936 îi petrece... imobilizat în pat, într-o stare de neputinţă fizică totală..., dar de o luciditate şi vioiciune intelectuală intactă.  Nimeni însă nu vede focul, vioiciunea şi natura ce poate vedea în desnădăjduire şi prin urmare nu simte acelaşi interes care îl cearcă în cea dintîi cîntare.  Aceasta... vine ori din slăbiciunea nervelor, ori din prisosinţa săminţei, ori din vioiciunea fantaziei.  În abaţiile St.Victor şi Lerins s-a tractat mai cu vioiciune cele mari chestiuni asupra liberului arbitru.  Ea e descrisă cu adevăr şi vioiciune în a VII-lea din „Scrisorile asupra istoriei Franciei” de D. Augustin Thierry.    Am putea găsi   momente pline de vioiciune şi interes, dar nu şi subiecte, o ţesătură întreagă suficientă.  Cronica „Gîndirei”... este îndeosebi bogată în cuprins, variată, cu un caracter de polemică pe ici-colo, ceea ce dă multă vioiciune acestei reviste.  Cronica lui Moxa are... vioiciune de stil şi cuvinte sunătoare.  Introduce în arta cetăţilor şi a naţiunilor o vioiciune, o multiplicitate şi o varietate de teme superioară.  Rîsul a izbucnit rar, fără vioiciunea continuă care susţine lectura. Explicaţia insuficienţelor trebuie căutată... în regia lipsită de viziunea întregului.   „Momentele” lui Caragiale vibrează de vioiciune, ascuţime, umor şi ironie. Tipuri nenumărate se mişcă, trec, vorbesc, se întorc, pline de veşnicia şi nimicnicia lor.  Dacă Ionel Teodoreanu ar fi fixat romanul său într-o dezvoltare clasică,... n-ar fi putut lăsa impresia vioiciunii, a tinereţii, a forţei inepuizabile.   Cu vioiciune şi suculenţă a redat şezătoarea, unde se stîrneşte scînteietorul duel al cimiliturilor şi vorbelor de duh.  A recurs adeseori la resursele limbii populare, fapt ce a dat stilului său vioiciune şi prospeţime.  Lucrarea, scrisă cu o vioiciune care furnizează uneori delicii de lectură, dezvăluie în autorul ei un înzestrat polemist. Personajele sînt creionate cu vioiciune şi cu nedesminţitul interes de a suprinde inflexiunile inedite ale vorbirii.  E de remarcat că în acest cîmp şi fenomenul literar contemporan apare discutat cu o vioiciune superioară.  E posibil ca reprezentarea piesei să dea un spectacol de fantezie şi vioiciune.  Amîndouă aceste picturi sînt foarte apreţiate pentru vioiciunea coloritului.  Notele ardente... amestecă vioiciunea lor cu petele negre, verzi, albastre, galbene.  Regele... se poate îndupleca a trata şi continua c-un zel şi c-o cerbicie şi mai mare, bombardînd cu mai mare vioiciune crestele zidurilor şi turnurilor de la colţuri.  Se remarcă prin naivitate, optimism, vioiciune şi exuberanţă versurile cîntate sau scandate de copii.  Simplitatea strofei elegiacilor, rapiditatea, vioiciunea iambică, forţa şi graţia strofei alcaice sau safice, iată-le în orînduirile lor metrice originale..., închipuind un întreg tratat de prozodie antică.  vi-o-i- vioiciuni vi-o-) iciune. 
    Covoarele ce face în casă doamna... sînt de o acurateţă în desen, de o vioitate în colorit şi de o fineţă cari face pe observator să se întrebe din ce fabrică sînt ieşite.  vi-o-i-.
    itate.
   
    Violul comis asupra unei persoane mai mică de 15 ani e crimă ce se pedepseşte cu maximum recluziunii.  Pe alb model de forme fine, Acum se-nşiră scene de viol.  Unii ostaşi turci, scăpaţi de subt supraveghere, se dedau la jafuri şi violuri.  În dragoste eu sînt aceea care alege... Mă pot duce oricînd la cine vreau. Nu cred în viol.  Este un spectacol de apocalips, de cronică brîncovenească, unde puterea şi voinţa se traduc nemijlocit prin jaf, violuri, ucideri în masă.  Ceea ce săvîrşise era un atentat, un viol al războiului.  Se cere însă talent şi-i recunoştem... d-lui Arghezi o acţiune puternică asupra frazei şi a cuvîntului..., un viol perpetuu al tiparelor învechite ale limbii.   vi-ol. violuri Violînd drepturile altuia, compromitem în evidinţă ale noastre.  Izvorîţi din popor, iar nu din principiul concuistei, ei nu puteau... să violeze egalitatea. Aristocraţiei se recunoaşte dreptul de a se scula cu arme în contra regelui în cazu cînd acesta ar viola vreo lege. Galii... au trimis un erald la Roma, acuzîndu-l de spergiur că a violat tractatele şi credinţa.  Violînd vreuna din aceste legiuri, va dedica la Delfi o statuă de propria sa greutate la cumpănă.  La 1812, Turcia, în urma resbelului ce avusese cu Rusia, viola toate tractatele şi capitulaţiunile noastre.  Protestanţii din Boemia dobîndiseră libertatea religioasă, dar, pe la 1618, venind la tron regele Mathias, le violă patentele regale... acordate de Rudolf al II-lea.  N-a cunoscut, nici n-a respectat toate drepturile cugetării omeneşti; în momentul cînd le reclama pe seamă-i, le viola într-alte locuri.  Singura şi unica cauză a răului sînt abuzurile... impiegaţilor administrativi cari nu se tem d-a falsifica spiritul şi d-a viola litera legilor.  Alţi aginţi, violînd asemenea secretul votului, ameninţau pe alegători şi le impuneau a le arăta buletinele. Poporul va afla cum violaţi prerogativele sale cele mai sacre înscrise în pactul său fundamental.  Dispoziţiunile legei noi, referitoare la regimul dotal, neputînd întru nimic schimba drepturile cîştigate, ca violînd principiul neretroactivităţei legei.  Revoltaţi de cutezanţa celor ce violează... legile ospitalităţii garantate..., sibienii se luară pe urmele ucigaşilor.  Orice om stăpîn pe conştiinţa lui nu violează drepturile altuia.  Deşi l-ar fi putut ucide pe Neron chiar în vila sa de la Baiae, Piso pretextează că nu voieşte să violeze drepturile sfinte ale ospitalităţii.  Reprezentantul Romîniei declară că guvernul său este acuzat de a viola tratatele internaţionale... sub pretextul reformei agrare.  Dacă cinsteşte acest hrisov..., Dumnezeu... să-l întărească în domnia lui; dacă violează şi distruge pe unul ca acela, Dumnezeu să-l distrugă în domnia lui.  Poarta poate lua toate măsurile pe care le va crede potrivite şi necesare, fără să se expună la reproşul de a fi violat tratatele. Au violat Constituţia! se aprindea oratorul de la tribună... Au făcut abuzuri de putere!  Antigona nu e vinovată întrucît respectă dreptul gentilic, dar e vinovată întrucît violează dreptul nou.  Succesul poate fi obţinut numai dacă conducătorii... refuză să violeze principiul fundamental al unităţii. Opoziţia răspunde prin obişnuitele acuzări că s-a violat Constituţiunea.  D. Pascal... a susţinut că ar fi a se viola legea instrucţiunii publice.  Tot în timpul acesta..., înainte de 1735, se violă întreagă jurisdicţiunea sătenilor, îndeosebi se aduse cea mai grea ştirbire puterii judecătoreşti.  Îi trimisese răspuns că... de va cuteza să-i violeze voinţa, ea va muri.  Aspiraţia noastră de a defini esenţa unui scriitor nu e altceva decît îndrăzneala nebună de a viola secretul vieţii. Lui Maiorescu nu-i poate viola solemnitatea aulică.  De va cuteza oştirea să violeze domiciliul, să o respingă cu armele.  Un popol... uită toate facerile de bine ce a priimit de la regele său şi îi violează chiar domiciliul.  Vrei... să-mi violezi domiciliul?  Ce-o să zică la Bucureşti guvernul cînd o afla că aţi violat domiciliul lui Caţavencu şi l-aţi arestat în ajunul alegerilor?  Această pedeapsă făcută... în contra canoanelor ce învoiau tăiarea capului în acea sfîntă zi numai pentru acei ce ar fi violat morminte... contribuie a arunca şi pe Ion hula că ar fi eretic.  Un batalion de honvezi... violase graniţa.  Unii dintre participanţi practicau... raptul, violau case boiereşti şi „pivniţi cu buţi cu vin”.  Bulevardul gîlgîia de lume zorită şi cărţile bătute de praf, scorojite de soare, violate de atîtea mîini indiferente, îşi aşteptau cu răbdare muşteriul.  Liniştea d-lui Popescu era nu mai puţin violată în absolutul ei, mai ales că şoferul... claxona cu mult temperament.  Visă că violează pe aceea care-i dedese viaţa. Divinii... îi spuseră că acest vis îi promitea dominarea.  Teseu... a ucis pe Sinnis şi pe Cercion şi a violat pe fiiele lor.  Sălbaticele orde otomane... de mai mulţi secoli le violau consoartele şi fecioarele, le pîngăreau religiunea.  Soldaţii sălbătăciţi violau femei şi fete, puneau foc la oraşe şi sate.  Sora lui fusese violată. Unii militari în stare de ebrietate intrau în casele gospodarilor violînd femeile.  Ostaşul ţării tale n-a prădat şi n-a violat. N-a întins mîna să fure şi să taie.  O bandă hippies terorizează cu cinism, insultă, violează, ucide.  Pe această minusculă mare, violată şi supusă în toate sensurile acum de imense transatlantice, s-a desfăşurat aventura odiseică.  vi-o-.  –  violez viol  ,   vioală vi-o- violabili, -e.
      ,      Neviolabilitatea Domnitorului se reazămă pe chiar violabilitatea Ministerului..., neresponsabilitatea Domnitorului este garantată în responsabilitatea Ministerului în faţa presei competinte.  vi-o-.
    vi-o-.
      Pintenul corolei avînd coloarea albă-gălbuie şi nu violacee.  Mai obişnuit este stînjenelul-pitic..., cu florile galbene sau violacee.  Acele mici trupşoare violacee, păstrînd, în peţiolul lor de ametist, graţia visătoare a lăstarelor de soi, smulse din pămîntul  albastrului etern.  Căptuşeala de catifea, rubinie odată, acum era roasă şi violacee.  Prin mîneca ei de dantelă neagră, lui Ioanide i se păru a distinge un braţ violaceu şi flasc.  Vera părea cu totul schimbată. Slăbise, şi... ochii mari, umezi intraseră în eclipse violacee.  Mucoasa apare congestionată, avînd adeseori o coloraţie violacee.  Uneori... petalele au o culoare galbenă sau violacee.  Flori violacei, purpurii, galbene sau alburii, cu sau fără bracteole.  Tulburare a circulaţiei sanguine în piele..., constînd într-o coloraţie violacee a tegumentelor.  De culoare violacee, splina este acoperită cu o capsulă rezistentă. Ţinînd în  mînă acelaşi instrument zgomotos ce scotea o limbă roşie, violacee, îi spusese istorii nemaipomenite despre ploşniţe.  Violacee ca ametistul Flori palid violacee.   Carenă la vîrf închis violacee, mai scurtă decît vexilul.  Vexil de lungimea carenei, ambele spălăcit violacee. Flori intens violacee şi purpurii. Corolă... cu 2 pete închis violacee-albastre.  Flori violaceu liliachii. Petale violaceu cerulee sau albastre.  Culoarea florilor de obicei... violaceu gălbuie.  Lumina străluceşte verzui şi violaceu ca înainte de marile furtuni.  Toată raza luminei simplă sau albă este compusă din şapte coloare...: roşu..., galbăn, verde, vînăt şi violaţiu.  Comună... este enţiura…, cu ghemuri de flori albastre deschis, bătînd în violaceu.  Pe cer pîlpîia încă roşeaţa bătînd în violaceu a incendiului.  Florile împreună cu pintenii de un violaceu deschis.  vi-o- violacei, -cee -cei vi-o- vi-o- Domnia azi d-afară se cumpără şi vinde; Alegerea e formă sau intrigi, violare.  Să îngrijască ca să nu se mai întîmple abuzuri şi violări de legi bisericeşti.  Partidul naţional au protestat în contra modului de violarea Convenţiei în contra arbitrarităţilor, a impunerilor.  Majoritatea Adunării era otărîtă a-l respinge numai pentru acuzări nedovedite, chiar cu violarea legii... din convenţiune.  Contractul antreprizei actuale, deşi încheiat prin violarea obiceiului de concurenţă adoptat la noi de mai mult timp, conţine însă condiţiuni foarte favorabile pentru prosperitatea operei.  O astfel de măsură era considerată ca o violare a dreptului, ca o adevărată nedreptate.  Delictul... este o violare de lege civilă.  Opoziţia liberală... acuza monopolul tutunurilor chiar de violarea art. 12 din Constituţiune.  Violarea secretului voturilor şi scrierea lor sub controlul agenţilor administrativi, bătăile... au fost la ordinea zilei.  Internaţionaliştii italieni... sînt... cei mai aprigi apărători ai neintervenţiei, fiindcă nici o ţară n-a suferit mai mult decît Italia de violarea acestui principiu.  În caz de violare a ospitalităţii ce acordaseră şi garantaseră lui Mihnea Vodă, familiei sale şi credincioşilor... cerură... asigurări de bună purtare.  Această simplă întrebare constituie o violare a contractului.  Germania să nu păşească la violarea celorlalte obligaţiuni.  Delictul de violare a secretului corespondenţei... se pedepseşte cu închisoarea.  Dacă coaliţia acaparează toate mărfurile sau toată producţia, tîrgul nu mai e liber, ci forţat. În acest caz se întîmplă violarea garanţiilor economice.  Se situează pe o poziţie de violare a obligaţiilor lor internaţionale.  Ar fi repetarea agravată a ceea ce s-a făcut la Viena... prin violarea drepturilor umanităţii.  Anumite interese politice... au căutat justificare pentru violarea obligaţiilor internaţionale.  De aci impresia de violare a banalităţii, de întrecere a punctului de vedere cotidian şi uzual.  Deşi violarea înaltei noastre demnităţi regale s-ar fi cuvenit să fie ştearsă prin o espiaţiune tot atît de mare, totuşi nu ne potrivim a întuneca strălucirea gloriei noastre printr-o judecată aspră.  Compunînd un poem satiric împotriva lui Neron, pretorul Antistius e acuzat de violare a maiestăţii imperiale.  O inscripţiune lipidarie mustrase pe soldaţi din naintea violării patriei. „Că nimini nu va trece acest rîu, hotarul republicei, cu arme, stindarde şi soldaţi, fără a fi blestemat de zei şi de oameni”.  D-l Costache Brăiloiu... au vroit să explice că ilegalităţile şi violările ce s-au petrecut în alegeri nu erau... ilegalităţi şi că alegerile s-au făcut bine.  El lua acasă la dînsul toţi banii ce se depuneau... şi-i schimba... pe bani tăiaţi sau calpi, iar după aceea cosea pungile într-un chip cum să nu rămîie nici o urmă de violare.  Regele,... indignat de violarea domiciliului său de către cohortele revoluţionare..., abdică în favoarea fiului său.  Să protestăm sus şi tare înaintea Europei în contra violării teritoriului nostru.  Se supără cumplit pentru violarea teritoriului său.  Violarea domiciliului ar fi un lucru îngrozitor.  În afară de violarea teritoriului romîn de o trupă armată mai era şi teama de a nu jicni pe Rusia, prin învoirea trecerei unui asemenea corp. E ca o violare. Nu ar trebui să se permită oricui să vadă o casă căreia i se ridică acoperişul.   Delictul de violare de domiciliu se pedepseşte.  Prin violare de domiciliu se înţelege... pătrunderea... în domiciliul unei persoane sau rămînerea acolo în contra voinţei aceluia care dispune de el.  Asta-i violare de domiciliu.  Un gust de răsturnări şi violare sufletească, un gust de brutalităţi fizice pe această făptură prea fragilă,... un gust de profanări pe buzele prea transparent purpurate... mă stăpîni josnic şi puternic.  Promovarea noului şi aflarea elementelor sale constitutive... nu înseamnă detaşarea de origini..., nici violarea structurii sale intime.  Oameni bătrîni... săvîrşesc crima de violare asupra a sute de copile minore.  vi-o-.   –  .: violări.
    Sentimentul justiţiei violate nu creează spiritul pacific.  Este denunţat Iorga însuşi, cu jigniri personale care mergeau pînă la insultarea în stradă şi ameninţarea cu revolverul în domiciliul lui violat.  vi-o-.  –   violaţi, -te Acei cari la rîndul lor ar vroi să-i înlocuiască, au să-i atace pentru toate cîte vor face,... au să-i denigreze, să-i calomnieze, să-i gratifice cu titlurile obicinuite... de călcători de legi, de violatori de constituţiune.  Voieşte cineva a zice că nu se află o penalitate anume pronunţiată pentru violatorii de lege.  Îi dete să înţeleagă că împăratul e un regent urît de Dumnezeu, un dispreţuitor al legii şi un violator al religiei şi ca atare nu poate merita nici îndurare la Dumnezeu.  Mi-a vorbit de... imperioasa necesitate a menţinerii Societăţii Naţiunilor în toate atribuţiunile, oricare ar fi violatorul pactului.  Omul, nesocotind legea sa proprie, necredincios şi violator datoriei sale, a murit după o viaţă rea şi culpabilă, fără căinţă.  vi-o-.   –  violatori, -oare.
     Soarele... Trecuse peste aceleaşi scene De cereri fără margini, de pradă, violaţii, D-ucideri fără teamă, de ţipete, de sînge.  Unii critică şi sfîşie pe ceilalţi pentru ce să fie următori principielor în care s-au îndatorat, pentru că n-au pus îndată, cu voie, cu forţa mîna pe bani publici şi particulari, cu violaţie chiar, şi să aibă apoi mijloace de a se bate. Cariera crimei începe cu furtişag, pe urmă vine violaţiune, pe urmă omorul, pe urmă otrăvirea.  Sclavia, această nedreaptă violaţie a dritului de proprietate a omului asupra luişi, s-au întemeiat în lume de îndată ce se făcu folositoare.  Proteste energice semnate de-o sumă de alegători au venit... de pretutindenea... în contra violaţiunii secretului votului.  Nici un stat nu are drept să se amestece în afacerile interioare ale altui stat, fiindcă această imixţiune constituie o violaţiune a libertăţii popoarelor.  vi-o-.  –  violaţii. –  ,     violă mirositoare (Viola odorata).  Spre a-i vindeca, trebuie să li se deie... sirupul de... violă.  La cusutul cununii, Joacă floarea violii.  De ai gînd să ne iubim, Hai, viola s-o plezim.  Rămîi, mîndră, sănătoasă, Ca ş-o violă frumoasă.  Hai, mîndrucă-n gios, pă vale, C-a făcut viola... floare.  Hai, mîndrule,-n jos la vale, C-o făcut viola floare.  violă galbenă vioală de iarnă, (Cheiranthus cheiri).  De-ai hi o violă plină, N-ai cătuni nici o lună.  vioală bătucită vioală bătută vioală albă,  vioală roşie, Matthiola incana) Flori cerute din Sibiu: „rojmarin, muşcate creţe, vioale,... flori domneşti"  Nişte riurele, curgînd cu o dulce murmurie pre şesuri... cu viole sămănate, în multe locuri făcea băi sau scăldători.  Iată viola, parcisul şi alte flori înmiite cu frumuseţă osebită au răsărit!  S-au obţinut, prin cultură şi selecţionare timp de mai mulţi ani, viole cu flori curat violete.  Frunză verde de vioală,... Ia fă bine şî te scoală.  Nevasta mea nu-i nevastă, Că-i violă din fereastră. Cînd o iubesc înfloreşte.  Nu mă pot despărţi... De firu de vioală şi de elevii de şcoală.  Mîndra mea, vioală neagră, De copilă mi-a fost dragă.  Violă de noapte  de primăvară) Hesperis matronalis vi-o-.   –  viole.  –  Fiecare artist în parte era obligat a suna cîte un instrument de  coardă, adică... violă, violoncel şi chiar contrabas.  Unei orchestre pot... să-i lipsească vioara, viola, violoncelul, contrabasul, flautul,... însă nu se poate, nu trebuie să-i lipsească harpa.  Tatăl său... fabrica instrumente de muzică, ţimbale, harpe, viole.  Erau lungi alintări, cum sînt melodiile violelor cîntate cu arcuşuri lungi.  Te-nfăşuri între corzi şi harpe Şi de viole mute, şarpe!  Un înger feminin dintre aceia care cîntă din viole în frescele lui Melozzo da Forli... n-ar fi dormit mai uşor... ca Vera.  Nicolette... învăţase să cînte din violă.  Viola, violoncelul... sînt produse de fabrici.  Unii îi văzuseră bagajele descărcate cu grije noaptea în curţile de taină:... orgi de lemn, harfe, flaute, viole şi lăute florentine.  O simetrie mai acuzată încă apare în seria Concertului pentru flaut, oboi, clarinet,  corn, trompetă, trombon, violină, violă.    I-am palpat cu voluptate ceremonială violile şi viorile semnate de Nicolo Amatti.  Un glas cu rezonanţe subtile de violă şi izbucniri vibrante de cello.  Mi-i arta singuru-adevăr, Fiecare strofă, o violă.  Puteam s-o organizez, că... ce-mi trebuie? Opt viori..., o violă, un contrabas.  Derivat din vechea familie a violelor, are, ca şi celelalte instrumente moderne de arcuş, 4 coarde.  cel mai mare ca dimensiuni şi cu sunetul cel mai grav din familia violelor.  vi-o viole.
    Profetul Nathan se prezintă... înaintea unui rege despot, violent şi dominat de pasiuni.  Îşi dă cuvîntul solemn de onoare că n-are să mai fie violent.  Dragomir... era un om  crunt şi violent, în stare a comite o crimă.  Am fost violent şi-mi pare rău.  Schopenhauer, genial şi violent..., îşi bate joc de toată teoria atomistă.  Ce minunat îşi petrece japonezul, cu ce poftă rîde cînd vede un european agitat şi violent! Trebuie să-mi mărturisesc defectul. Sînt violent şi pace!  Se mai spune „abraş”... unui om... cînd este violent.  Era şi foarte violent, ba chiar şi crud.  E o bărbăţie adevărată şi un sînge rece incomparabil în acest om, cumplit de violent de felul lui.  Deodată, în mijlocul acelei conversaţii, artistul a devenit pasionat şi violent.  Ludwig e violent, brutal, gelos.  Gaittany era violent şi autoritar şi nu suporta contradicţia.  La drept vorbind, nu e violent în cuvinte.  Bătălia e înverşunată, amîndoi luptătorii devin din clipă în clipă mai violenţi.  Omul se vedea o fire violentă şi răzvrătită.  Fire bolnăvicios de impresionabilă, cînd prea timidă, cînd excesiv de violentă.  Firea violentă şi irascibilă a lui Cézanne apare în orice împrejurare.  Acuzatul, fire violentă, l-a ameninţat.  Şi de data aceasta, firea ei violentă se dezlănţui pătimaş.   Linguşirea, inemică foarte violentă, cît şi pericolosă, corumpînd inima, înalţă asupra spiritului uman nuori îndesaţi.  Temperamental, noul director este un violent, un impulsiv Theoxenos se ridică violent în clara lumină a lunei.  Mişu... gesticula violent ca şi cînd s-ar fi luptat cu întunerecul.  Respinse violent mîna plutonierului, se smuci înapoi peste oamenii din dosul lui, răcnind furios.  Gelu, brusc, violent, îi ia mîna.  Diana sare violent şi azvîrle alăuta la pămînt. A deschis uşa violent şi a chemat bătrîna.  Predecesorul meu fusese dat afară violent.  Ioanide se temea să deschidă violent problema.  B. P. Hasdeu avea să combată violent ideea că din daci şi cultura lor nu mai rămăsese nimic.  Întoarce violent barca spre pădure, împingînd-o cu furie.  Jianu ripostează violent.  Se mişcă violent, cu o „poftă” de ritm pe care la început am socotit-o dizgraţioasă.  Chiar şi cei mai căliţi veterani... pot reacţiona violent la un articol de ziar.  Cu riscul de a fi combătut violent, nici marele nostru istoric literar n-a fost... totdeauna un model vrednic de imitat.  Această părere, numită nominalism, scoală prin audacia sa o opusăciune violentă.  Fiind el mare de corp şi extraordinariu de  forţă, însă smintit şi furios, comitea multe violente fapte.  Atacurile violinte ce îşi fac unii în contra altora.  Acuzările cele mai violente... n-au pornit din sînul comitetului.  „Conservatorul” impută „Seculului” atacuri violinţi şi defăimări?  Răpezitura mea a fost aşa de puternică şi violentă, încît matahala... a intrat în pămînt.  Moravurile era într-adevăr violinte şi  grosolane, dar... moralitatea naturală a omului se dezvolta cu simplitate şi mărire.  Să pierdem tot timpul sesiunii în discuţiuni violinte, pentru ca să nu se voteze... budgetele.  D-sa, într-un limbagiu violint, grămădeşte cuvintele cu prea mare îmbelşugare.  S-au publicat multe articole de polemică violentă.  După cîteva replici violente, s-a încins o bătaie în regulă.  Noi sîntem destul de deprinşi cu limbaj violent.  Glume şi interpelări violente pentru ocuparea întîiului rînd năşteau.  Am asistat la o violentă dispută asupra temperaturii Protestase cu un raport violent.  Prin mărturisiri bizare şi violente, izbuteşte... să-l împingă pe unchiu-său la un atac de apoplexie.  Reacţiile presei.. au fost... violente şi triviale.  A scris o scrisoare violentă primarului.  Reîntors în ţară..., dezlănţuie polemici violente prin atitudinea sa literară.  Şi-mi făceam... un reproş violent că am închis cheile într-un săltar.  După exprimarea violentă a indignării..., Tipătescu şi-a epuizat... forţele. Expresia sa, ce pare astăzi violentă, va fi cristalizată.  Observaţiile, uneori violente, ale clienţilor nemulţumiţi îi împurpurau faţa.  Ioanide cel de acum avea ochii profunzi,... o gesticulaţie liniştită, sigură de sine, chiar în ieşirile violente.  Ofensivele sale au fost viguroase, violente şi pline de tenacitate.  Campanie violentă şi îndreptată unanim împotriva bancherului.  O ajunge din urmă şi, cu un gest violent, o aruncă înapoi, în mijlocul camerei.  În discuţiile violente pe care le are cu boierii retrograzi se revoltă doar împotriva tratamentului inuman al ţăranilor pe moşiile boiereşti.  Miron îşi muşcă iar buzele şi-şi vîntură lampa cu o mişcare violentă.  În „Epigonii”  şi în proză a făcut în termeni violenţi procesul generaţiei sale. Are loc un dialog violent între Jianu şi căpitan.  Desfăşoară de-a lungul întregii sale lucrări o ofensivă pe cît de violentă, pe atît de declarativă şi lipsită de obiect.  Datorită unor expresii mai violente pe care le-am folosit în roman, au vrut să interzică apariţia.  Azucena povesteşte lui Manrico arderea mumei ei de către contele de Luna... şi... compozitorele a ştiut să îmbrace atît de bine o poezie de mare interes dramatic şi de o acţiune foarte violinte.  O concluzie lirică încheie un film aspru şi violent.  În ansamblul lui, romanul argentinian este mai violent.  Are darul istorisirii... E iubitor de acţiuni violente. În politică el s-a însemnat prin violentele pagini de satiră din ziarul său,... închinat luptei contra dianstiei nouă.  Mă refer la... „Icoane de lemn”, satiră violentă a  ipocriziilor religioase.  Pretinsa împăcare... nu este în fond decît o violentă satiră de un scepticism integral.  Pe lîngă speciile clasice se nasc altele noi, cum este pamfletul, care devine din ce în ce mai violent.  S-au întîmplat multe triste şi violente fapte la militarii săraci, carii, mult avînd suferit în rezbelul acela, se văzură siliţi a depune o mare porţiune din acele cîştigate... averi.  Amar lucru este rezbelul, multă ingiustiţie şi violente fapte tîraşte el după dînsul.  Nu poate... s-ascunză că iritarea... populaţiunilor nu va putea fi conţinută mai mult timp fără a alerga la forţă şi la măsure violinţi.  Biciul şi falanga aducea la supunere pe recalcitranţi. Nu trebuie să credem... că vreun sentiment de rea-voinţă sau de cupiditate îndemna pe boierii noştri la asemenea fapte pe cari le considerăm ca violente.  Aceasta este cauza din care a provenit întîrzierea progresului Europei, vijeliele şi suferinţele la care ea a fost pradă... Această stare atît de... violintă a preţuit mai mult decît simplicitatea cu care se prezintă cele alte civilizaţiuni.  Oamenii s-au învîrtit... într-acelaşi cerc în prada unei mişcări mai mult violinte, decît progresive.  Nu sînt pentru răsturnarea societăţii actuale, mai ales prin mijloace violente.  Înlocuirea limbii latine la romîni prin cea bulgară a fost datorită unei măsuri violente.  Romînii... făcură vînt nemulţămirei lor prin mişcări violente şi răsculări sîngeroase.  Au trebuit să înceapă tulburările din estul Europei..., întîi cu deplasările violente cimureriene spre vest.   Nu e nimeni... să nu fi putut fi pus deodată în faţa unor împrejurări violente.  Ai avut şi ai hărţuieli, anchete, imixtiuni violente, încercări de sabotare şi dărîmare.  Delictul de violare de domiciliu este caracterizat prin introducerea violentă şi contra voinţei proprietarului în domiciliul său.  Moarte  ucidere) violentă = moarte naturală)  Cele mai multe boale lucră sau ca moartea... violentă, sau ca mijloace împiedecătoare de operaţia vieţii Mijloace întrerumpătoare de viaţă aicea se numără unele boale şi... uciderile violente.  Îşi amintea în cîte chipuri văzuse oameni murind: bătrîni stingîndu-se de moarte bună pe patul de-acasă; oameni morţi în spitale, unii loviţi de moarte violentă.  Fusese lovit de doliul cel mai crud al vieţii sale prin moartea violentă a soţiei.  Oameni sfîrtecaţi,... tăiaţi în două... ori lăsaţi să moară de foame sau alte forme de moarte violentă.  Celţii caută să-şi facă loc violent spre E şi S.  Sufleţel juca chiar înaintea cunoscuţilor scena în care arhitectul ar fi cucerit violent pe Indolenta.  O să mori violent.  Cronicarii latini, ginte mai dură dintr-o epocă mai violentă, zic că Romul a ucis pe Rem.  Istoria... cea mai violentă şi nefericită a fost a Irlandei.  Regimul feudal... violent... era incompatibil.  Acele... sporturi violente şi flirturi îmi sînt cu atît mai inamice cu cît lucrează la distrugerea sacrei feminităţi.  Pentru cei obişnuiţi cu o literatură în ritmul sporturilor violente... stihurile acestea vor părea… dulcege.  Cîteodată o atinsură violentă ne cauzează o angustie vie, fără să putem spune care e forma instrumentului ce ne-a atins.  Aburii violenţi... au făcut de i s-a dat nume de iod. În locul oglindei... a întrebuinţat un foc violent de cuptor. Ciuma... devine puţin violentă la acei cari au mai fost loviţi de ea.  O tuse violinte amerinţa din ce în ce mai mult esistenţa lui.  La ecuinoxuri se întîmplă adesea vînturi violente şi furtuni.  Simţii degetele... mătuşii mele pe obrazul meu. Palma fu violintă, încît eram să caz pe spate.  S-a simţit expusă la clătiri mai mult sau mai puţin violente.  A  murit... de o violentă afecţiune de piept.  Ieri a fost cald; astăzi ploaie şi pîclă, după o furtună violentă.  Avea... toropirea şi moliciunea pe care-o lasă în organismele plăpînde o violentă zguduire de nervi.  De aici şi-a trimis Ada primele versuri, primele bătăi violente ale inimii ei de poetă. Nici vitele lor... nu rezistă mai uşor... la viscolele violente ale iernii.  Lipsa zbaterilor violente, comune altor peşti mai mici, la el pot fi întrecute de greutatea enormă.  Consolida bine locuinţa împotriva furtunilor aşa de violente aici.  Brutalitatea, agresiunea... aduc în noi o violentă mişcare a sîngelui.  Soarele violent de iulie îşi slăbea puţin puterea.  Oxigenul provoacă o ardere violentă.  Dacă se întîlnesc fluizi contrarii, atunci descărcarea e violentă, furtunoasă.  Cineva m-a surprins... dînd pumni violenţi unei mingi atîrnate din plafon.   Conţescu avea un atac violent de uremie.  Atenţia scapă şi fuge. Ca să se concentreze, îi trebuiesc doze violente şi concentrate.  Coloniile de pelicani suferă şi din cauza furtunilor violente.  Formează cu apa hidrosole, ce se infiltrează adînc în sol şi produc procesele violente arătate mai sus.  Reacţia este violentă, produce o explozie.  O violentă ploaie de vară a udat tot praful de puşcă.  O violentă furtună i-a pus viaţa în pericol.  Violente furtuni de zăpadă s-au abătut... asupra Greciei.  O apucă un tremur care o scutura violent O fricţionase violent şi acum sîngele umbla lin şi cald pe sub piele.  Sînt două voinţe imense, încordate şi încleştate violent pentru sforţări uriaşe.  Acidul sulfuric... diluat, turnat peste ferocianuri alcaline, le descompune încet la rece, violent la cald.  Te chem, Dar violent, ca dintr-o rană, Cerneala izvorăşte între noi.  Stăpînul seu se umplu de o mînie necumpătată... Se dusă... într-o mînie violentă; dară..., îndată s-a fost liniştit.  Fără pasiuni violinţi, fără energie în caracter,... el manifestă o repulsie firească contra a tot feliul de muncă corporală sau intelectuală.  Plînsorile... sînt totdeauna însemnate... printr-o emoţiune violinte.  Se arată tot vîrtejul de simţiminte violente ce-i rup inima.  Stam ca prinsă într-un cerc apăsător, sub impresia unei... scîrbe violente.  De la astfel de emoţii violente, cucoana... păşea... la lucruri de ordine practică.  Fu cuprinsă de o groază atît de violentă că rămase împietrită în pat.  E în zbuciumul lui violent ceva din îndîrjirea sterilă cu care o pasăre se loveşte de sîrmele coliviei.  Şahul îţi dă... linişte... Înlătură pasiunile violente.  Sentimentalismul ei, teatral, e totuşi violent.  Sentimentul lui e taciturn şi violent Ea visa iubiri violente în condiţii imposibile.  O durere violentă... denotă o fractură evidentă.  Indignarea e aici atît de violentă încît ajunge la forma blestemului.  Aceste semne prevestitoare sînt: durere de cap violentă, creştere rapidă a tensiunii arteriale.  Moldovenii nu sînt băutori de alcooluri tari... Ei preferă nu ameţeala violentă, ci aroma, nu beţia, ci cheful.  Această conştiinţă naţională superioară aprinde... dorinţe, impulsii, tendinţe violent răscolitoare de gînduri.  În mine totul se accelera... atît de violent, că mi se părea că trăsura merge prea încet.  Smulgîndu-se violent din ceea ce numea el minciună, profesorul... a venit cu prietenul său... la Roznov.  Eu văd în exemplul dumitale... că instinctul proprietăţii se revelă violent chiar din copilărie.  Tustrei deopotrivă şi-au rezumat veacul, retrăindu-l violent.  Începeam să văd o Margaretă violent de sfîntă, dacă s-ar putea spune, sfîntă cu acea violenţă a păcatului.  Aceste raze, supuse la influenţa electricităţei, a căldurei sau a radiaţiei solarie, se combină... cu o detunaţie violentă.  Sentinelele sparg în răstimpuri adînca muţenie a nopţii cu strigătul lor violent.  Dacă îl aruncăm în apă,... face explozii destul de violente.  Se aud bătăi violente în uşă.  Se auzeau buciume din rîndurile alor lui, amestecate cu ţimbalele violente ale meterhanalei.  Toni Elefterescu a răsuflat violent şi adînc.  Lenora sări drept în picoare şi strigă violent: – Eleno!  Moş Costache tuşi violent şi supse ţigara.  Va plînge cu urlete, violent, cînd ceva nu îi e pe plac.  Nu ştiam că unora le place sumbra şi violenta pictură a lui Caravaggio.  Piesagiile lui erau... violente, din trăsături întrerupte.  Tot ce e în natură frumuseţe violentă, culoare, formă, lumină e adaptat de noi... ritmului intens al vieţii noastre.  Incursia violentă a negrului în alb sau invaziile luminii în tenebre fuseseră destul de speculate. El are ceva aspru în firea sa, care se exprimă printr-o notă abruptă, aproape violentă, în execuţie.  Peste realitatea directă, d-sa suprapune o paletă viguroasă, într-o violentă şi magistrală combinare de linii şi culori.  Nu este cu desăvîrşire lipsită de pete sumbre sau de violente contraste.  Accentul se pune... pentru a valorifica violent episoadele spectaculare.  Portretele lui de femei sînt aureolate de o strălucire supranaturală care contrastează violent cu tenebrele înconjurătoare.  Culori violente scot în iveală siluete mişcătoare de femei.  Să nu-ţi mai vopseşti unghiile cu o culoare atît de violentă.  Culoarea violentă... este izbitoare.  Reţinem... culorile violente ale tabloului.  Pot atenua o culoare prea violentă.  Rafael sau Panselinos... nu vor obţine cu tablourile lor nici cel puţin întîietatea asupra unei gravuri violent colorate din „Universul Ilustrat”.  Imaginea din seara aceea... semăna... cu o carte poştală, violent colorată.  Alături de romane otrăvite închise în capace  boite violent... am dat de un vraf de cărticele sfioase.  Laura se roşi violent.  Nu vine Ioanide, regretă Angela..., cu glasul ei gros, silindu-se a nu mişca prea mult buzele violent vopsite.  Soarele arde nemilos şi grămădeşte grupurile.. în jurul neguţătorilor de limonadă violent colorată.  Florile de pe trotuar erau prea înalte, cu petale violent colorate.  Trecea la colţuri cu lămpile violente de cinematograf.  Lumina violentă îi intră toată în suflet.  Ochii i se obişnuiră cu lumina aceea violentă.  Făptura cucoanei Ileana aminteşte rozeta, floare fără culori, fără strălucire, fără parfum violent.  Amintirile îl sfredeliră în tot trupul pe doctor cu o mireasmă violentă.  Fără să folosească vreun parfum violent..., Pomponescu îşi avea hainele impregnate cu o mireasmă discretă.  Femei..., parfumate violent, jucau la lumina feştilelor.  Tilibiliu făcu o vizită de curtoazie Caty-ei,  pomădat, pudrat... şi violent parfumat.  vi-o-. violenţi, -te.  –  violinţi)  A violentat pe preot pentru ca, în contra legei, să celebreze o cununie netolerabilă.  Omul moderat nu violentează pre nemine. Ea este... violentată, suferind toate umilinţele trupului şi spiritului.  Lui Ioanide îi repugnă să violenteze şi a întreprinde ceva neconsimţit faţă de Mini i se înfăţişa în minte ca o purtare de canalie.  El ne-a explicat... cum de s-a găsit duminica trecută într-o maşină splendidă şi ne-a violentat cu insistenţa lui.  Ca prozator, d. Aderca s-a remarcat prin incisivitatea nervoasă a stilului şi printr-un spirit înarmat cu toate îndrăznelile ce pot violenta atenţia.  Finalul vine să violenteze desfăşurarea narativă.  Proclamarea suveranităţii raţiunii e o protestare... contra procedeelor care violentează natura.  Supranormalitatea eroului nu violentează graniţele naturalului.  Voim să violentăm destinele. Opinia publică... nu poate admite decît ceea ce nu violentează nici una din ideile puternic împlîntate în spirite de o practică de rutină.  Ne violentează amintirile încă neumbrite de trecerea anilor.  Ce-i şade bine unuia nu se potriveşte altuia... Unul violentează, aparent, prozodia şi cîntă sublimităţi..., altul, dimpotrivă, e vechi în forme. Ridicîndu-se pe sine şi pe ai săi deasupra năzuinţelor întregului popor..., violentează codul nescris al umanităţii.  Diverse interese... au violentat... aprecierile de valoare.  O bandă hippies... ştie bine pe ce se bazează: frica celorlalţi de a se amesteca, ruşinea victimelor... de a li se scormoni şi violenta biografia.  vi-o-. violentez.
    Cititorul romîn, care nu iubeşte şi se teme de violentarea sensibilităţii lui,... apreciază îndeosebi expresia măsurată a adevărului vieţii.  Fără să fie prea fecund, d. Galaction s-a impus după oarecare violentare a gustului şi după unele vicisitudini de natură politică.  Păcătuia adesea printr-o violentare satirică a imaginilor.  Este chiar o anume violentare a modelului pentru declanşarea unui şoc comunicativ.  Aprecierea noului roman nu trebuie să implice prejudecata unei originalităţi dogmatice – adevărată violentare a specificului propriu.  vi-o-.  –  violentări.
    Pomii nimănui şi ai tuturor frîngeau crengile violentate, pentru a-şi da rodul la întîmplare.  Rimbaud, Horaţiu, Francis Jammes şi Baudelaire îşi dau întîlnire în versurile acestui poet, în care patriarhalitatea sufere şi se voia violentată.  vi-o- violentaţi, -te.
    Se cutremura lumea cînd auzea de Zaltuchin. El era vestit în toată Rusia pentru violenţa şi străşnicia sa.  Violenţa... are... inconvenientul de a suscita o emoţiune care se adresează mai mult simţurilor decît spiritului.  Lăsaţi violenţia şi ascultaţi de raţiune.  Ce-i ea de vină? Dac-a avut un unchi mizerabil... Poţi... s-o faci răspunzătoare de... violenţa unei bestii?  Berta izbucni în plîns. Tot corpul i se cutremura de violenţă şi durere.  Din acea violenţă nestăpînită a omului puternic, în stare să ridice scaune în aer..., pasiunea norocului... se topea pînă-n zori.  Energii latente, de obicei distructive,... sînt instinctele populare de violenţă pasionată.  Persecuţia unei perechi de ochi m-a silit să-i descoper... Exprimau... o violenţă rea, care-mi da un nestăpînit sentiment de frică.  Îi interzice orce notă de violenţă.  Mitică rămîne o clipă înmărmurit de violenţa directorului.  Uneori poate ajunge la nebunie şi violenţă.  Ceea ce este clar c-a îndemnat-o pe Hilda să-l înşele... este violenţa lui... patologică.  Dragostea pentru mine înseamnă violenţă şi durere.  Avariţia, generozitatea, timiditatea, violenţa sînt caractere care se moştenesc.  Creatorii ţărani au imaginat străvechea putere a unchiaşului, violenţa şi vitalitatea lui.  Profesorul Matei bate – ca semn al violenţei... – cu pumnii.  Violenţa supliciului o devastase... Se poate oameni atît de nemiloşi?  Ce ar fi de părinţii aceşti poruncitori   ar întrebuinţa violenţa şi fărîmeciunea pentru… a ne forţia?  Nu mi s-a întîmplat să aud între părinţii mei niciodată vreo ceartă, vreo neînţelegere, cu atîta mai puţin scene de violenţă.  Catargiu... a atacat pe ministeriu cu obişnuita-i violenţă, interpelîndu-l asupra chestiei rurale  Îşi aminti de el pe timpul cînd era la şcoli: mereu ingrat, indiferent, apoi violenţele, necumpătarea lui.  Toată tîrguiala fu reluată de la început cu mai multă rîvnă şi violenţă, fiecare parte urmărind să păcălească cît mai tare pe potrivnic.  Chiar în scenele de violenţă, la care îl obligă uneori situaţia oficială de îmblînzitor de lei, se simte nesinceritatea.  Îşi dă seama că orice violenţă e inutilă.  După asemenea scene de violenţă, el mai are uneori şi inferioritatea de a trece... la desmierdări.  Se acoperi de  o paloare mortală şi-şi muşcă mustaţa cu o violenţă neobişnuită pentru temperamentul lui.  Eram toţi ca nişte actori care îşi ascundeau parcă viaţa adevărată prin violenţe de acest fel.  Rămîne... om delicat, fără violenţe.  Articolul... este o dulce violenţă făcută extremei modestii a unui mare savant.  Legre bătu cu piciorul şi îngiură cu violenţie.  Propaga dogmele cu... violenţă.  Oarecine bătu în uşa camerei cu... violinţă.  Gaston suna cu violinţă.  S-a spart ceva..., parcă o uşă cu geamuri, trîntită cu violenţă.  Dimitrie Cantemir... îi tratează cu... violenţă.  Ai protestat cu violenţă împotriva Companiei Indiilor.  Unul se răzbună cu violenţă, altul batjocoreşte cu seninătate.  Masca... fu ruptă cu violenţă.  Am terminat cu dumneata! reteză preşedintele, înfundîndu-se cu violenţă în fotoliu.  Băiatul... începea... să-i întrerupă din vorbă... cu violenţă.  Heliade face opoziţie pentru opoziţie, combătînd cu violenţă tot ce era la ordinea zilei.  În aceste rînduri de introducere am amintit o luptă, acum împăcată, din mica noastră mişcare literară..., pentru a redeştepta violenţa vechilor dezbateri.  Violenţa presei noastre... ne vine foarte la îndemînă.  Violenţa vorbelor,... lucirea febrilă a ochilor... îl făcură să se întrebe dacă nu cumva are de-a face cu un nebun.  Era un articol de o deosebită violenţă.  Categoria aceasta de plamflet n-o găsim în... articolele politice ale lui Eminescu, a căror vehemenţă nu este de o temperatură mai scăzută decît violenţa argheziană.  Violenţa expresiei trăieşte ca atare în pamfletul eminescian.  Cei trei poeţi... participau... la discuţii pătimaşe, din care se iscau articole... de o violenţă cum nu mai cunoscuse scrisul romînesc.  Prin violenţa limbajului, presa opoziţiei depăşea tonul foilor guvernamentale.  Un scriitor de violenţă lexicală poate fi candid sufleteşte.  Violenţa polemică a unui spectacol nu se poate consemna numai la nivelul viscerelor.  Nu-i lipsea violenţa apostrofării verbale.  violenţe verbale violenţe de limbaj Fie ca d-l Hasdeu,... părăsind violenţele... din publicările de mai nainte..., să ne dea, în sfîrşit, din comoara  cunoştinţelor sale, opera cea adevărat însemnată.  Cei din jurul ei erau duşmani... Îi ura fără margini... Lupta lor era mută, fără explicaţii şi violenţe.  Pornim de la o vie simpatie faţă de domnia sa şi ţinem chiar să dezaprobăm în mod public toate violenţele cu care presa îl acopere aproape zilnic.  Cele două pamflete ale sale... au rare violenţe verbale.  El ţinea în dreptul gurii o trîmbiţă, în care era în tot momentul împiedicat să sufle, nevastă-mea, explicîndu-i, cu violenţe şoptite, locul unde se găseşte, şi el refuzînd să priceapă.  O critică a lucrărilor lui însemna pentru el un cataclism. Imediat tipărea un răspuns cu motivări, adesea cu violenţe.  Colonelul... tăcea cu un vag surîs, avînd aerul să spună că pe el nu-l ating asemenea violenţe.  Pamfletele lui au făcut succesul Opiniei. Eu nu le citesc, nu-mi plac violenţele.  Pamfletar prin excelenţă... este însă Ionică Tăutu... a cărui operă..., fără să folosească violenţe de limbaj, acuză vehement clasa stăpînitoare.  Mă cucerise francheţea lui totală, fără să mă sperie violenţele lui de limbaj.  Cel mai puternic poate face rău şi violenţie numai de va vrea.   Pe lîngă violenţia... ce se făcea croaţilor şi serbilor cu limba maghiară, pe croaţi îi mai rănise de moarte încă şi declaraţiunea dietei din Pojon.  Prin răpire, violenţă şi corupţiune, căpăta orice le cădea în mînă.  Solii n-au comis nici o violenţă.  Ar fi posibile... ca mişcarea regulată care s-a operat pînă acum să ia deodată caracterele violinţei.  Publiciştii cei moderni nu recunosc autorităţii nici un drept de ingerinţă, altul decît de a opri calomnia şi apelul la violenţă.  Din şesă provinţii...,  cele două... nu au făcut parte a statului romîn, decît numai la cea întîi a sa origină, celelalte două i s-au răpit prin violenţă. O cadînă turcă..., iubind pe un vlădică bulgar, recurge la violenţă, îl răpeşte,... îl forţează a îmbrăţişa mahometismul.  O rebelie deschisă şi susţinută prin acte măreţe şi însoţite de violenţă face revoltă.  Carol fu reprezentantul anticului mod de guvernare: procede prin violinţă, face apel necontenit la rezbel.  Christos n-a admis nici o excepţiune cînd a oprit bisericei sale d-a uza de violenţă.  Proprietarii cei bogaţi despoiară din nou cu violenţă pe cei săraci sub diferite pretexte.  Timpul violenţei nu poate fi niciodată durabil... Un guvern, oricît de rău şi despotic ar fi, neşte legi oricît de rele sau rău administrate nu pot ruina o naţiune întreagă.  În materie de politică nu-ţi este permis a mai întrebuinţa violenţa.  Tînărul conte ticălos încearcă să răpească pe ducesă prin violenţă.  Cei mari şi puternici simţeau că... violenţele lor au nu numai o margine, dar au şi o răsplată.  Se poate mai mare anarhism şi probe mai zdrobitoare despre însemnătatea violenţelor arbitrare?  Soldaţii fiind fără nici o disciplină s-au apucat a face oamenilor daune, strîmbătăţi şi violenţe nemaipomenite.  Consimţimîntul nu este valabil cînd este... smuls prin violenţă.  Oricît ar mai continua  cu violenţele, mai bune rezultate tot nu va obţinea în  interesul unirii.  Isprăvile marilor conducători la violenţe şi ucideri pentru întemeierea de imperii ale robiei... sunt obiectul... cercetărilor istoricilor.  Ţinîndu-se departe de orice violenţă şi ură naţională.  Credinţa... că el este totul, că dreptul şi ţara sînt ale lui, că acest drept poate fi asociat cu violenţa apare ca o redeşteptare a instinctului.  Consecinţele atîtor dezordini... nu puteau dispărea nici de la sine, nici prin violenţă.  Semnă un protest impotriva judecării unui student... arestat pentru violenţe de resortul Codului penal.  Ţărănimea răsculată pentru a-şi cere dreptul la viaţă... a primit în schimb riposta autorităţii de stat, dată cu... violenţă.  Sînt vreo două puşti de vînătoare... Dar eu nu vreau să trag. Eu sînt împotriva violenţei.  Democraţii crotoniaţi răstoarnă prin violenţă dominaţia pitagoricienilor.  Cronicarul moldovean dezaprobă... măcelul celor 47 de boieri organizat de Alexandru Lăpuşneanu şi violenţele lui Ion Vodă.  Eroismul şi violenţa sînt şi ele date ale istoriei.  Hegel împărtăşeşte părerea... că forţa, violenţa, constrîngerea, deci factorul politic, se află la baza vieţii sociale.  Orice act de violenţă îndreptat împotriva lui  le-ar confirma englezilor că informaţiile... sînt exacte.  O suită de crime... adaugă noi date la voluminosul dosar al violenţelor.  Aceste scurte perioade de acalmie... păreau că... adună noi violenţe.  Victoria... nu se putea realiza numai prin violenţă.  Forţa epică degajă episodul violenţelor comise de legionari într-un orăşel de provincie.  Tot ce face prin siluirea baionetelor e act de violenţă.  Cele mai multe calităţi... nu se pot atribui simţimîntului... fără a face violenţă limbei.  Teoria violenţei  faire violence à une femme Interesant pentru caracterul zmeilor este că aceştia nu fac violenţă fetelor, care, nevrînd să-i ia de bărbaţi, le cer cîte în lună şi în soare.  Apa a făcut golul şi presia exterioară, prea predominantă, a împins licuidul în tub cu violenţă.  Timpul fiind nefavorabil, vîntul suflînd cu violenţă, n-am putut continua explorarea.  Vîntul cel ce suflă mai tare, mai cu violinţie, este acel din sus.  Formaţiunea actuală a întipăririi de întîiul grad, mai cu seamă cînd se face cu oarecare violenţă, atrage după sine obiectivul organului percepţiunii de al doilea grad.  Inima lui se contrase cu violenţă.  Iată cosaşi cu mişcarea lor largă..., cu un umăr surpat, iar cu celălalt sus,  încordat de violenţa mişcării.  Violenţa zbaterilor lui e îngrozitoare.  Electronii care formează razele „î” sînt proiectaţi cu violenţă neobişnuită.  Medicul regimentului... raporta... că epidemia a reînceput cu o violenţă extremă.  Cîte o explozie de furtună se spărgea lîngă ei..., stîlcindu-le plămînii sub presiunea aerului proiectat cu violenţă în piepturile buşite Vaporii de apă... atenuează violenţa exploziei.  Am bătut... foarte energic: poate de dincolo, atras de violenţa zgomotului, va ieşi domnul Preda Buzescu.  Un mare număr de oameni se îneacă..., rostogoliţi de violenţa valurilor.  Peste această întindere nesfîrşită se tîra cu violenţă un vînt puternic.  Valurile cenuşii... ne lovesc cu violenţă din pupa.  Inima începu să-i bată cu violenţă.  Izvorul curgea cu o violenţă nouă, avea şi un sunet nedesluşit.  Vorba „sensăciune”... era întoarsă cu violenţă de la adevărata sa însemnare.  Cuvîntul îş păstrează... cu toată violenţa schimbării o bună parte din înţălesul său de mai înainte.  Ceea ce nu bănuiau era violenţa forţei represive a dictaturii lui Batista.  Toate părţile feţei trebuie să urmeze sau să înfăţişeze puterea şi violenţa... durerilor.  Observase... violinţa cea furioasă a căirii sale.  Gheorghe nu voia să se ducă; el pretindea cu violenţă că s-a fost tocmit pe un an.  Durerile Agatei se descarcă cu violenţă.  Simţi în tine, pînă la marginea senzaţiei, violenţa refuzului.  Îl urî cu putere, cu violenţă.  Violenţa impresiei a fost atît de puternică, încît mi-a anulat toate facultăţile... spiritului critic.  Structura acestei societăţi e gotică, sîngele eroilor însă e iberic şi într-o oarecare măsură african, de unde violenţa reacţiunilor faţă de stricarea ordinei convenţionale.  Datorită tocmai belşugului şi violenţei intropatiilor, primitivul se vede înconjurat de-o lume plină de puteri oculte, magice. Stendhal... gusta violenţa pasiunilor omului de Renaştere.  Mi-a revenit în minte, cu violenţă, imaginea ochilor acelora surîzători.  vi-o-.  –  violenţe. 1 tinichea tabac violet  1/2 funt tabac violet, bun, cu miroase  În acest templu era acele 24 coloane preţioase de marmoră violetă (văpsea de toporaş) ce împodobesc astăzi bazilica Sf. Pavel.  Capul au cucuiet, gîtul şi pieptul negru cu lucoare violetă (de toporaş) Portul lor... este cu totul altfeli:... un surtuc de mătasă violetă (în floarea viorelei, toporaş) cu şîret de aur, precum ş-o căciulă violetă cu canaf de aur.  Toate razele luminoase nu determină unirea clorului cu hidrogenul; numai razele violete au puterea aceasta.  Iodul se dizolvă în sulfurul de carbon şi dă licuidului acestuia o faţă violetă.  Dacă frunzele lui sînt uscate şi dacă sămînţa se va desface lesne din pai avînd un color gălbiu sau violet (panse)..., apoi se va cosi, lăsîndu-l 2 zile în brazde.  Razele de deosebite colori se vor răsfrînge trecînd printr-această prismă, într-un chip că razele roşii se vor răsfrînge cu  unghiul cel mai mic, pe cînd cele violete (vioreaua) se vor răsfrînge cu unghiul cel mai mare.  Florile s-arată în luna lui martie, la ieşirea frunzelor – şi formează amente pe vîrfurile codiţelor... Amentele mascule sînt lungi, cilindrice, solzurile lor sînt violet în mijloc, pe cînd solzurile secundare sînt roşii.  Examenele de iarnă le pregăteam... după raza chioară a lumînărilor de său... şi supt aceea a lămpii de porţelan portocaliu cu flori violete.  Totul rămăsese la fel: acelaşi bust de blondă robustă, dar zveltă... şi aceiaşi ochi de culoarea amurgului, cenuşii cu sclipliri violete.  Deasupra miriştilor aspre şi decolorate, unde flori violete tremurau înfiorate de vînt,  nori grabnici îşi tîrau umbra.  M s chirilic nou, probabil din 1869... Scris cu cerneală roşie, neagră şi violetă.  În plafon ardea un lampion care lăsa o lumină violetă.  Albumul... cu scoarţe violete E plin de cărţi poştale  ilustrate.  E negru peste tot, cu reflexe violete, ca la corb; pe piept e cafeniu.  Cu cerneală violetă, pe partea mai albă, dedicaţia are patru rînduri cursive, aproape caligrafice.  Zorile de iulie se vestiră mai întîi printr-o ceaţă de necrezut, liliachie, care scălda umbrele copacilor şi le făcea uşoare şi aproape violete.  Era o zi de august, în apus, Cu cerul violet spre înserare.  Aveam impresia că le aud şoptind, ca pe nişte călugăriţe cutremurate de spaimă, în ceasul monahal al amurgului violet.  Mă plimbam, cu fata, la o margine de poiană, pe o pajişte plină de pîlcuri violete de toporaşi.  Un icioglan, îmbrăcat cu anteriu violet de matasă, rămase în picioare la spatele stăpînului său.  Spre orizontul vaporos, se desluşeşte în zare o dungă violetă.  Au înflorit spumele violete de liliac.  Lumina soarelui pătrunde cu tonuri de amurg violet.  În soare, halatele lor verzi, albe, violete, turbanele negre, galbene... compun o bogată paletă.  Ochii ei sînt violeţi, ca largurile frămîntate în amurg.  Prin acidulare apare ionul permanganic de culoare violetă.  Florile albe, rar... violete.  Toată staţia de triaj fumega într-o lumină... violetă.  Este o actinie mare, cu două rînduri concentrice de tentacule de culoare verde sau violetă.  E o tulpină de mărăcine cu floare violetă în vîrf.  Florile albe, roşii, albastre,... violete se clătinau uşor şi voioase în bătaia vîntului.  Scoase un borderou gros bătut la maşină cu panglică violetă.  Cernelurile, neagră şi violetă, scrisul, calitatea hîrtiei confirmă cronologia şi, implicit, apartenenţa.  Increţul este alb, galben, roşu-deschis sau violet-deschis.  Capul şi grumazul violet-purpuriu, guşa şi partea posterioară a grumazului verde bronzat.  Ametistul (albastru) devine violet-închis.  Flori roşii, albastre sau violet-întunecate.  Lacinii perigoniale inegale, violet-brunii sau carnee, rar violacee.  Fluorina... cristalizează în formă de cuburi, adesea  întrepătrunse. Are culoarea violet-albastră.  A fi îmbrăcat în violet, în haine de  faţa viorelei.  Fiecare din razele soarelui..., cît de subţire să fie, tot coprinde alte şease mici raze de deosebite colori, adică: roşu, portocaliu, galben, verde, vînăt şi violet.  Iaspul propriu are  textură compactă şi colori... variate, precum: roşul, galbănul, brunul, verdele, violetul, negrul.  Violetul e ultima coloare din prisma solarie.  Dacă trece un fascicul de lumină albă prin o prismă, cele 7 radiaţiuni ce o compun... se separă formînd spectrul solar, în care se deosebesc colorile fundamentale: roş, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo şi violet.  Pe spate aripile aproape în coloarea părţilor corpului, pe burtă bat puţin în violet.  Violetul o prinde bine.  Trec singur spre seară pe  ape-ngheţate Cînd fîlfîie pe lume violetul.  Se-ngroapă în golul zărilor pătate de violetul înserării.  Aripele sunt albăstrii bătînd în violet.  Iile sunt cusute cu vişiniu, violet, albastru, cafeniu şi puţin verde.  Violetul vibrează de 2 ori mai repede ca roşul.  Aman ajunge... la delicate armonii de violet.  De-a-lungul şurţului se fac două cusături asemănătoare cheiţelor de pe mînecile cămăşilor, cusute tot... cu diferite culori: albastru, galben, roşu, verde, violet.  Zeci de plante... sînt galbene şi roşii, dar în zeci de feluri galbene şi roşii, către violet, către jar,... către palid şi aprins şi roş.  Madam Valsamaky-Farfara... reapăru cu o coafură albă bătînd în violet, asemeni valurilor mării.  Au adus nişte toporaşi, de un violet împestriţat cu galben.  Întunericul de afară se coloră în violet străveziu.  Sărurile volatile de galiu colorează flacăra incoloră a unui bec de gaz în violet.  Poetul are obsesia violetului.  Violet de genţiană vi-o-.  –  violeţi, -te violeturi Viola odorata Suflarea ei te face să-ţi aduci aminte cu mult regret de mirosul violetelor de Parma. Privirea ei  mi-aduce primăvară, cîntece, parfum de violete, şi toată viaţa mea se umple de iubire.  În urma lor o uşoară umbră de parfum de violete pluteşte în aer.  mi place mai mult mirosul de busuioc decît de violete de Parma. Venus, plină de fiori, Pare-o vie violetă.  Se purtau buchete de violete şi toate privirile erau vii.  Violetele de Parma în decemvrie, aduse cu avionul, nu sînt destul de fragile.  Ceaiul de violete e bun şi pentru pricinuit sudoare multă bolnavului. Îţi mai aduci aminte de ziua aceea de primăvară, cînd am ieşit de la biserică alături şi ne-am suit spre crîngurile de la margine, ca să culegem violete.  După ce trecură dumbrăvencele, cerul se umbri în coloarea violetelor şi apărură hulubii sălbatici.  Un ceai de flori de violete este bun contra tusei şi răcelei Un parfum persistent de violete emana din rochia neagră.  Te aşteptai la fulgere şi trăsnete, un vîrtej de roze, de violete, de  origan.  Mai de mult, ţara noastră importa violete din Italia şi Franţa…Cele mai căutate varietăţi din comerţ sînt: violete de patru sezoane…, violete de  Parma, cu flori lung pedunculate, de un albastru deschis şi foarte odorante şi violete „de France”.  Cînd amurgul mi le scoate Şi le-ntinde pe-ndelete, Pînă noaptea le ia toate, Munte, plin de violete!  Pentru ce cîntece lungi de lăută, pentru ce amurguri de violete?  Violetă africană de Zanzibar Saintpaulia ionantha Platanthera bifolia vi-o-.   –  : violete.
    Mi-au dat un nai şi un violi şi alte feliuri de organe.  vi-o-.   –  Viola odorata Violă, violice,... Dac-oi muri ti-oi lăsa Mîndrului să te jelea(scă).  violici. ice. Violina... era cunoscută încă pe vremea cruciadelor.  În toate zilele se cîntă din violină.  Fiecare artist în parte era obligat a suna cîte un instrument de coardă, adică violină primă, violină secundă, violă, violoncel.  Îi dete o violină de faimosul fabricant Guarnieri Cîntă pe violină „Don Pablo” de Sarasate.  Cum s-a sfîrşit vecernia, se prezintă ceteraşii... înaintea bisericii. N-au însă voie să cînte din violină.  Prin excelenţă instrument melodic, violina a jucat şi joacă un rol capital atît ca instrument concertist, cît şi în ansamblu.  În aceste întreprinderi se mai pregătesc şi coardele de violină. Violina prepară şi prezintă melodia cu un stil de curiozitate melodică a unei linii şerpuite şi continuu trilată.  Cîntau amar, era delir, Plîngea clavirul trist şi violina.  Acorduri slabe de violină... expirau în unde depărtate, ca nişte  suspine uşoare.  Încovoindu-se sever asupra violinei, începu să cînte aria din sonata lui Tremais.  Aceste denumiri regionale sînt pe cale să fie înlocuite de termenul... „violină”.  Să nu vă supăraţi, Că nu vă spun poveşti... De baluri surde de rîsete şi ţipete de violine Pe care cîntă arcuşul fericiţilor nuntaşi.  Coarda la violină, cînd e mai întinsă, dă sunetul cel mai bun, dar atunci se şi rupe.  Un glas de violină anunţă:... „V-am adus  poşta”.  E o muzică de toamnă, Cu glas de piculină,... Cu ton de violină.  Frunzele inferioare   în formă de violină La semnalul dat de primul violin începură a suna overtura.  Faimosul... violin al teatrului de operă din capitala Moldaviei a venit la noi.  Tînărul, prima violină de la Kaiserlich-Koenigliches Hofopernhaus din Viena,... nu e alt decît un evreu romîn din Iaşi.  Romancierul... a auzit dintr-un palat din faţa hotelului un cvartet compus din violină primă, secundă, flaut şi violoncel.  A fost, faţă de contemporanii mai înzestraţi decît el, o admirabilă violină a doua, voce caldă în acompaniament, şi, cu acest rol, a secundat el şi gloria lui Eminescu.  D. Tomini, profesor de violină care trece prin această politie, va ave cinste a da... un mare conţert vocal şi instrumental.  Paganini, cel mai mare virtuozo de violin dintre toţi aceia ce se consacrară la studiul acestui delicios instrument.  vi o   –  violine vi-o- Planta conţine, pe lîngă alcaloidul violina, rutina şi alţi glicozizi.  vi-o-.
    Văzînd Erotocrit, aruncă în pămînt violiţă  vi-o-.   –  violiţe iţă. Aceea... esplică... ondele escitate prin coarda de violon, pentru că mişcarea de colo pînă dincolo... este cu totul analoagă mişcării pistonului. Cu mirare vede cineva cum violoni...  îşi mişcă degitile asupra coardelor şi plimbă arcuşurile.  vi-o- violoni. vi-o-.  –  violoni.  –  D. Vincenti, făcătorul de organe muziceşti,... a aflat o vioară cu 18 coarde şi cu doă arcuşuri căreia i-a dat numele de vioară generală pentru că în sunetele vioarei să unesc şi ale contrăbasului, violoncelii şi alto.  Este...un son subţinut, precum sonul unei coarde de violon sau de violoncel …tremurată de arcuş.  Ascultai cu mare atenţiune celebrul solo de violoncel.  Unei orchestre pot... să-i lipsească vioara, viola, violoncelul, contrabasul..., însă nu se poate, nu trebuie să-i lipsească harpa.  Vioare şi violoncele.  Totdeauna-am fost la fel. Un trio de violoncel.  Aceeaşi notă sună altfel din flaut sau violoncel.  În orchestra catacombală a puterilor de cîntec şi geamăt, glasul violoncelului se taie cu melodia uraganului.  Într-o seară... îl întrebă dacă mai cîntă din violoncel.  Poetul trebuie să fie asemeni unui violoncel cu glasul de o rezonanţă tainică peste care cuvintele îşi trec arcuşul melodios Plutea în aer ca un tremur de violoncel sugrumat.  Viola, violoncelul... sînt produse de fabrici.  Pentru susţinerea violoncelului la înălţimea convenabilă, se foloseşte un picior cu lungimea de circa 200 mm. O muzică de violoncel pe tema iluziei în iubire.  Cine ar mai putea să interzică violoncelul şi flautul, numai pentru că sunetele contrabasului şi ale trombonului sînt mai intense?  Am ascultat... una dintre suitele pentru violoncel.  Nu putea fi... nurlia cu trupul de violoncel de abanos. O pasăre... cu o voce de violoncel şi de vioară laolaltă... nu mai văzuse.  Vîntul... e ca un violoncel care se acordează ton cu ton şi coardă cu coardă, înaintea unui preludiu.  Mărioara... mergea la marea comodă de nuc..., numai de dragul de a o pipăi cu mîna, de a-i trage sertarele bombate ca nişte violoncele.  Cu foşnetul de fapte şi cu acordurile de liră, cu curcubeul de colori şi cu violoncelul duioşiei, opera scriitorului stă de veghe deasupra lacului tăcerii sale.  Îmi îngroş... vocea pentru a înăbuşi lamentul blajin al violoncelului meu sentimental. Violoncele grave şi profunde, dulci şi substanţiale în nobila lor tînguire... se desfac din apele Oltului şi urcă în aer.  Cu mii de flaute şi violoncele Cîntă-n fapt de seară pădurea.  Veneam spre el cu tremurul poeziei lui de violoncel suspinat ca să-l ascult, să-l privesc.  Din uliţă se aude... violoncelul.  De o tulburătoare feminitate uneori, avea ades o voce scăzută, seacă, dar alteori cu mîngîieri de violoncel.  Unii au langoarea dureroasă a violoncelului,... alţii complexul vag şi tulburător al pianului.  Are orchestră? – N-are, dar puteam s-o organizez, că la urma urmelor ce-mi trebuie? Opt viori, două violoncele, o violă, un contrabas.  Romancierul… a auzit dintr-un palat din faţa hotelului un cvartet compus din violină primă, secundă, flaut şi violoncel.  vi-o-.  violoncele  violonceluri  vi-o- Violoncelismul acestei epoci stă în ideea fundamentală care leagă totul în gravul aer profetic heliadesc.  vi-o-. 
    ism.
   
    Sîmbăta trecută am avut prilej a auzi pe tinera şi celebra violoncelistă, domnişoara Rosa Suck.  Mulţi violoncelişti concertişti i-au dedicat   compoziţiuni de frumoasă factură şi pline de inspiraţiune.  Sînt bîntuit de gînduri despre muzică, după ce am ascultat pe violonistul David Oistrah şi pe violoncelistul Enrico Mainardi.  Un violoncelist soseşte de la Praga ca să dea un concert.  Recitalul violoncelistului sovietic Daniil Şafran.  Finele anului 1973 a marcat trecerea la eternitate a celui mai mare violoncelist al tuturor timpurilor.  De amintirea acestei premiere vor rămîne legate inteligenţa muzicală şi virtuozitatea violoncelistului Marius Suciu.  vi-o-.   violoncelişti, -ste.
    Vestitul violonist... au murit la Paris în 30 avgust.  După ce îl iniţie însuşi el în primele noţiuni muzicale, îi dete de profesor pe Servetto, unul din violoniştii teatrului din Genova.  Un pianist, un violonist... va fi destul să înceapă cea dintîi mişcare din o serie de mişcări, pentru ca pe urmă să execute maşinal toată seria.  Din nefericire, numele marelui violonist fiind mai puţin cunoscut..., sala Senatului nu era îndestul de plină.  Mulţi... violinişti au  scris... compoziţiuni de valoare.  După ce violonistul ieşi, dînsa răsuflă din greu.  O suferinţă eterică transportă pe violonist spre unda liniştită a luciului de mare.  Violonistul... era să ni facă în curînd cinstea de a veni la Bucureşti.  Domnul cel gras de la masa vecină... a trimis violonistului, vizibil, trei sute de lei.  Dănuţ zîmbi cu capul aplecat în lături ca un violonist cînd îşi acordă vioara.  Fetiţa lui Pursch s-a dovedit o mult promiţătoare violonistă.  Marele violonist se va feri de facsimile, va face ca vioara să exprime umanitatea din noi ca vioară, fără accente animalice.  Am apreciat în mod absolut omul, pe lîngă talentul său de violonist virtuoz.  Silvia Marcovici a arătat... calităţile majore ale marilor violonişti Primul concert în Principate al genialului violonist iberic Pablo de Sarasate s-a desfăşurat într-o sală aproape goală.  vi-o-.  –  violonişti, -ste. vi-o- Enescu a enunţat creator datele unui stil violonistic de o diversitate copleşitoare.  Calitatea de instrumentişti... le dă cheia artei violonistice.  Şcoală violonistică. Forţa comunicării mesajului a căpătat în estetica enesciană şi anumite procedee tehnice care de fapt au lărgit... perspectiva stilului violonistic.  vi-o-.  –  violonistici, -ce.
    Poporul simte plăcere să asculte ţîţîitul arcuşului unui viorar Viorarii se potriveau în arcuşuri.  Acest viorar... avea atunci 56 ani.  Auzind pe viorar cîntînd, te mişcă de la început... duioasele viersuri.  După ce li se pune friptura, viorarul începe hora de joc. vi-o-. viorari ar.
    vi-o-.  –  viorărese -easă.
   
    viorele mirositoare viorele de grădină viorele bune viorea sălbatică viorele de casă viorele nerii Viola odorata viorea nemirositoare Viola hirta viorea mirositoare viorică de pădure viorele bune viorele de grădină viorele nerii Viola  mirabilis Viola jooi viorea pădureaţă Viola silvestris viorea sălbatică, viorea tărcată Viola tricolor Viola alpina Acante, lăcrămioare, voioase viorele, Odorifere plante broda thalamul nunţii.  Vioreaua-n cîmp... de-o caldă boare piere.  Ei poartă un surtuc de mătasă violetă (în floarea viorelei, toporaş) cu şiret de aur. Mie nu mi-a fost iertat să culeg trandafiri, viorele, micşunele, garoafe şi celelalte copiliţe ale Florei  Întreagă florăria Răsăritului  cu smeritele noastre viorele.   M-am spălat cu apă ne-ncepută şi-apoi am cules aste viorele ca să-mi spuie norocu.  Doresc... numai fizionomia casnică, viorelele şi toporaşii îngropaţi în răsîpa codrului.  Veţi găsi pe lîngă toporaşi şi viorele, laleaoa „tulipa”, astă floare ce a avut şi ea timpul mărirei sale.  Lîngă crin nu creşte scaietele, lîngă micşunea, viorea, nu creşte şi urzica?  Soarele nu veştejeşte deloc albeaţa crinilor; nici o atingere nu mînjeşte viorelele.  Alexis se retrase încet, strîngînd la pieptu-i un mic buchet de flori de trandafir, de viorele şi de rozedă.  Ochii săi albaştri ard în lacrimele, Cum lucesc în rouă două viorele.  Trandafirul cel înfocat, crinii de argint, lăcrimioarele sure ca mărgăritarul, mironosiţele viorele şi florile toate s-adunară vorbind fiecare.  Eu cu Dumitru... o duceam într-un cîntec, strîngînd viorele şi toporaşi de pe lîngă plai.  Fata i-a dat băiatului un mănunchi de viorele.  Să mergem să culegem viorele! grăi Trică Era foarte frumoasă. Crinii şi viorelele... nici la degetul cel mic al ei nu le punea.  Nuferi candizi, viorele, flori albastre de cicoare... Joacă-n raza luminoasă a electricului fard.  Ileana o trimise, în toiul iernei, la munte să-i aducă viorele.  Sînt multe păsări mutătoare, care cu venirea lor în ţările noastre, ne anunţă deşteptarea naturii... şi cu ea împodobirea pomilor, răsărirea viorelelor.  Viorică de pe şesuri, Zbor pe apă două presuri: Una urcă-n răsărit, Alta moare-n asfinţit.  Ochii albaştri ai Bertei îi răsăriseră în minte ca două viorele.  Soarele a căzut peste hotarele zării, lăsînd în urmă capetele mantiei sale de trandafiri, viorele şi aur şters.  S-au perindat doi cîte doi, închinîndu-se la crucea din mijlocul bisericii, înconjurată de mănunchi de viorele.  Vin ţigăncile la crîng Să culeagă viorele.  Viorica e gingăşia în haine albastre.  Avea acum în braţe un vas, un fel de strachină înţesată cu viorele, ca o floarea soarelului albastră închisă în smalţ verde.  Un pîlc întins de viorele îmi trimese pe aripioara unei adieri mireasma lor gingaşă.  Cresc prin foile uscate Viorele, flori adînci. Primăvara să n-o plîngi, Nici iubirile brumate.  Rizomii speciilor de Iris... au o largă întrebuinţare în medicina empirică, conţinînd ulei eteric..., din care se poate izola cetonă ironă (10–20%), cu miros de viorele.  Primăvara devreme înfloresc prin rarişti de păduri viorelele.  Dragostele tinerele Nu se fac din viorele.  Struţişor cu viorele, Dulce ţi-i guriţa, lele!  Ş-o cumpărat săcerele cu mănunci de viorele şi cu zimţi de floricele.  Adă o chită de viorele, ca să-mi trec vremea cu ele.  Ş-oi răsădi ziorele, Ziorele, flori adînci, Cînd mă vezi,  mîndrule, plîngi.  Şi or creşte viorele, Şi m-oi jelui la ele, Ca la surorile mele.  Ş-o luat un mănunchi de viorele, Ca să dea la nepoţi şi nepoţele.  Am cutreierat ceriul albastru cu stele, Vălcele cu viorele.  Cînd o face plopul mere Şi tînjala viorele.  Eu îl trimit la surcele Şi el mi-aduce viorele Apa..., luată în masă mare, este albastră ca vioreaoa.  Şi mama şi copilul erau cu părul bălan ca fuiorul şi amîndoi cu ochii ca vioreaua.  Privea cu ochii lui de viorea, umezi ca de rouă, prin care trecea un aur ca al razelor.   Cît bătea ochiul, şi pînă-n cer, era un senin tare, de-un albastru închis, ca vioreaua.  Stătea tolănit pe spate, cu palmele sub ceafă, şi se uita aţintit în cerul... ca vioreaua.  Ochi frumoşi, ochi-viorele, Numai voi mi-aţi stins norocul.  Păcurari micuţ, Cu păr gălbănuţ – Floare de spicuţ; Cu ochi-viorele Ce scapăr ca stele, Cu dor şi cu jele. Viorea galbenă Viola biflora Gagea minima Cheiranthus cheiri Viorea sălbatică Viola camina Viorea roşie galbenă de fereşti Matthiola incana Viorea de noapte Hesperis matronalis Viorea albă Viola alba Viorea de munte Viola montana). Viorele de pîrîu Viola palustris viorea roşie Scilla bifolia).  .  Cu sfîrşitul viorelelor, o furie nebună de înflorire apucă celelalte plante din pădure.  Galanthus nivalis Viorea de toamnă Colchicum autumnale Sedum rosea .   Hyacinthus orientalis Anemone nemorosa De este persoana sapientă, ingenioasă, frumoasă, inteliginte, generoasă etc., etc. – să le scrii acestea în album este una cu a le zice în faţă: frumuşico, viorico, înţeleapto, spirituoaso, graţioaso etc.  Mult mi-e dor, mămuca mea, De cea mîndă viorea, Care mă iubeam cu ea!  Viorică, viorea, Mîndră, mîndruleana mea, Aseară-nserai pe coastă. Deosebitele feluri de insecte se numesc: gărgăuni, de păpuşoi şi de om, hespă, viorică.  Cînd se aud viorele cîntînd, semn că e toamnă.  Viorelele seamănă la cîntare cu greierul.  viorica vioară1 De aci   plecă iar înainte şi dete peste... o mulţime de fîntîni cu apa limpede ca vioreaua şi rece ca gheaţa.  Apa... limpede ca vioreaua, din care peştele te vede cale de o poştă.  Mulţimea de fîntîni cu apă limpede ca vioreaua şi rece ca gheaţa.  E apă dăstulă, limpede cum e giorica; poate omu să să şi scalde.  vi-o-. viorele. –   ea. Păreţii sînt din scoici, petrişoare albe, negre, galbine şi viorele.   Ce ochi frumoşi ai, viorei, Ca un întins adînc de ape.  Topiţi sînt ochii viorei De-atîta vaiet ne-ntrerupt.  În văzduhul viorel Stele prind să se ascunză.  vi-o-. –  viorei, -ele.
   –   -el, -ea Ia-ţi o cîrpă viorintă, De mine să nu ai frică.  Pană neagră dă cocoş, Ilia-i în Logoj Şî crişeşte să-l jăleşti Cu chiţăle viorintă.  Vismîntu lui viorint, Încins prăstă pămînt. Bubă albă, bubă neagră, bubă galbină, bubă viorintă.  Bubă verde, bubă roşie, bubă viorintă... nu întinde, nu cuprinde.  Poşitură albă, Poşitură viorintă... Să se rîsipească, Să se domolească.  Bubă roşîie, Bubă viorintă, Bubă mohorîtă.  Bubă viorintă, Bubă mohorîtă, Bubă albă... Cîn ţ-oi prinde-a descînta Prinde napoi a pleca.  viorinţ Ciucurii sînt roşii, dar sînt învîrstaţi în trei locuri, de ambele margini, cu vînăt şi galben, iar la mijloc cu alb sau verde... ori viorint.  vi-o-.   –  viorinţi, -te.  –  vi-o- Ca vîntul se slobozea Şi în turci polog făcea. Ei! ca vîntul viorint Ce culcă tot la pămînt.  Bate vîntul viorint. Pă munte cu vioare Doru mîndrii mă doboare. Sai! Ca vîntul viorint Şi culcă tot la pămînt.   Şi-apoi în turci se slobozea, Ca şi un vînt viorint, Cînd se lăsa pe pămînt Într-un pom înflorit.  vi-o-. viorinţi, -te.
    vi-o-. viorinte Această moarte a lui Paganini, de este adevărată, e o îndoită nenorocire; pentru că în aceeaşi vreme pierdem şi un mare viorist şi un muzicant. Complicele acestui furt era un tînăr viorist plin de talent.  Un... viorist... a cutreierat toate oraşele Apusului, interpretînd pe Beethoven.  Comandase fleici şi un castron cu zeamă de varză şi adusese doi … viorişti să le cînte de dor.  Ţiganii, doi viorişti bătrîni, un ţambalagiu, adolescent tuciuriu, şi un muscalagiu voinic, cu albeaţă la un ochi, ridicau din umeri.  Viorist de forţă, cînta totdeauna singur, nu în bandă cu alţii.  Minunat fu însă taraful de lăutari al lui Medelioglu, alcătuit dintr-un muscalagiu, un ţambalagiu şi trei viorişti.  Asemeni unor viorişti cuprinşi de frenezia artei lor..., ei ridică deasupra cîmpiei un ţîrîit prelung.  A alcătuit cu ei o orchestră formată din doi viorişti, doi flautişti, un oboist, un fluieraş, doi clarinetişti, doi trompetişti, un toboşar şi un ţimbalist.  Doar nu-i viorist să vie aici să vă cînte dumneavoastră.  Şi la mine au sărit Rumînii cu topoarele,... Vioriştii cu diblele, Cobzarii cu cobzele.  vi-o-.   –  viorişti, -ste.
    -ist.
    Scilla bifolia Viola odorata Eşti mîndră copiliţă, Ca o floare de vioriţă. vi-o-.   –  vioriţe.
    -iţă.
   
    Cultivăm patru speţii: izma verde, viorie, limonie şi vărgată.  Fac... ţigaretele de un lemn vioriu, de os de fildeş, care sînt foarte uşoare.  Atîta namilă de marmură..., cu opt statuie de marmoră frigiană viorie..., cum oare să o facă zapt cineva...?  În fund de tot, înălţîndu-se în albăstreala înnegurată a cerului, se perdeau culmile păduroase ale Steşicului, învelite în umbre viorii.  Cupido, un paj şăgalnic, va ascunde cu-a lui mînă Vioriul glob al lampei.  Salcîmii cu miros dulce tăinuiau cărările risipite într-o viorie şi melancolică umbră. Fîlfîia  în fel de fel de ape zăbranicul vioriu.  E prelungă la chip, codalbă, cu ochii viorii.  Se văd, în codrii muşcelelor, mesteacăni bălai, cu frunzişul mărunt prin care tremură cerul vioriu.  Ochii viorii ai copilei, cu dulce şi caldă privire, se ridicau des asupra lui.  În zarea viorie s-arată ca năluce... Carpaţii cei bătrîni.  Cerul vioriu e uşor învăluit de praful bogat al drumului Se repezi din apa Cea viorie pe uscat.  Ici-colo o catalpa, cu  foile mari, zugrăvea pete viorii de umbră.  Cel ce te iubeşte... îţi trimite prin aerul parfumat şi vioriu al dimineţii mănunchiurile acestea de flori.  Pe unde viorii de-amurg Coboară-ncet, sfioase, umbrele-nserărei.  Sus pe cerul vioriu străluceau stelele.  Cerul se îmbrăţişa cu pămîntul într-o ceaţă viorie.  Soarele se înălţase sus pe cerul vioriu, şi ziua era călduţă, cu mireasmă de primăvară.  O punte aeriană de pulbere aurită mergea  să-şi razăme capătul dimpotrivă de negurile sure, în care se păreau cufundate pînă la gît piscurile viorii ale munţilor din apus.  Prin norii viorii ai fumului de ţigară, mă sileam să pătrund în adîncul depărtat al lumii de gînduri.  Mamina a întins mîna după un fir de mătase vioriu.  Ochii ei răspîndeau o lumină viorie.  Plafonul cu ornamente din stuc, cîteva statuiete pe socluri, lespezile rombice de culoare viorie,... totul făcea ca impresia de la intrare să continuie şi înăuntru.  Ochii ei de scrum vioriu se uitau galeş.  Razele piezişe... erau, la fel niciodată, împurpurări grele în asfinţit, apoase străvezimi viorii şi sure în serile lungi de vară.  Pe cîmpia-nzăpezită cînd e noaptea viorie Parc-aştept să-i văd culcată umbra lungă, albăstruie.  Lumina celor şase cărbuni se prefăcu... în lumina a şase ochi, nevinovaţi şi viorii, ca ochii de copii.  Ştiu că ochii viorii privesc risipit.  Avea ochi mirat deschişi, mai viorii, cu adevărat ca viorelele, înlăcrămaţi.  Zorile, din viorii, deveniseră albicioase.  Răcoarea viorie a serii îndemna la mişcare.  Luna mare, roşie se arăta pe codri, într-un fum vioriu.  Munţii... se învăluiau în pîclă viorie.  Prin ceaţa viorie care împînzeşte orizontul se desemnează în alb, ca o viziune a nopţii, forma uriaşă a iahtului.  Ca nişte lampioane japoneze, se clatină în urma lor… mii de lalele galbene, viorii, albe, pestriţe şi tărcate.  În zori, ceaţa era viorie.  Două cearcăne vinete se adînceau sub ochii-i bulbucaţi, şi de pomeţii viguroşi obrajii i-atîrnau gălbejiţi, cu firişoare viorii în filigrană.  O spărtură necrezut de albastră se făcuse în cerul clădit parcă din bolovani, trainic, pentru veşnicie, şi săpătura se lărgise, lăsase aerul vioriu... să intre în burg.  Aerul se împînzise de ramurile... tinere ca nişte coarde roşcate şi viorii în acel amurg ce se lăsa peste locuri.  La lumina viorie îi văd fruntea înaltă.  Painjeni de smarald au ţesut de pe-o insulă pînă la malul opus un pod de pînză diamantică, ce stecleşte vioriu şi transparent.  Pe pieptu-i salbă De pietre scumpe... părul i-ajunge la călcîie, Ochii căzuţi în capu-i şi buze viorie.  Combinaţiunea colorilor cu alb sînt în genere plăcute (cele mai frumoase sînt albul combinat cu albastrul deschis, cu roza, cu galbenul... cu vioriul deschis şi cu portocaliu).  Capul, proporţional ceva mai mic decît la păstrăv, negricios pe ceafă şi bătînd în vioriu pe laturi, e acoperit... în pete negre.  Ochii... nu mai aveau vioriul-albastru al clipitei de gîndire, ci erau... ca de oţel.  Icoanele ardelene de la Nicula, pe sticlă, foarte colorate, sunt din acest gen, şi tot aici icoanele pe hîrtie în tipar negru or nuanţat cu un roşu, vioriu şi verde, imitînd gravura cărţilor religioase.  Venea zburînd spre noi un stol de raţe sălbatice... Trecură şi se cufundară măreţ în vioriul amurgului.  Cer plin de rodul toamnei îmi flutura – tartane – Tot vioriul umed al prunelor gîtlane.  Se vede departe în vioriul amurgului nălbind Histria.  vi-o-. viorii viorie.
    iu.
   
    Eu m-am vechit, m-am veştedzit şi ca florile de brumă m-am ofilit... Iară acesta nou, vios, vlăgos, ghizdav şi frumos, ca soarele de luminos, ca luna de arătos.... este.  Într-aceasta muncă-ş dede la D mn dzău sufl t l biruitoriu şi vios, luînd cununa vieţii ca un nevoitoriu destoinic.  Vezi la dreapta? Ce chipuri liniştite şi dulci cum chiar icoana Ziditorului să vede zugrăvită în trăsăturile lor! Ce feţe vioase! Ce ochi scînteind de o strălucire nemuritoare!  vi-os.   –  vioşi, -oase.
    -os.
   
    Cucernicia, slava şi tot ce vioşa sufletul lui pînă atunci nu mai sînt pă plăcerea sa.  vi-o-.   –  vioşez.
    Boieriul…, deprins în hainele egalităţii, cum le numesc autorii de astăzi, sufla... mai slobod şi mai voios. Ce gîndea boieriul în hainele egalităţei nu se ştie, el singur a uitat empresiile momentului, căci în mijlocul vioşălei sale, o mînă neagră şi vînoasă îl apucă de mîneca surtucului şi un glas îi striga în ureche: a, ce dracul!  Figura ta pierdut-au plăcuta-i vioşală.  vi-o-. vioşeli. -eală.
   
    Ea ş-au păstrat vioşia sa pînă în minutul morţei surorii sale.  Prin sănătate să răvarsă în mădulările noastre simţiri de vioşie.  Cînd este aerul măsurat de rece şi uscat, atunce... ni să înfăţoşează o simţire de vioşie şi uşurinţă.  În mijlocul... vioşiei junilor, a cîntecului fetelor, Malaspina era surprins a vedea lîngă o casă şăzînd, adîncită în întristare, o femeie.  Vioşia acestui bătrîn e rară.  Eşti nu ştiu cum, zise Marta cu vioşie. Uite,... stau aici şi privesc în lume şi nu gîndesc nimic.  Văd că spune cu multă vioşie mulţime de istorii.  Semănarea ei cu fiica lui Svidrighelo, manierele simple şi modeste, vioşia spiritului, ce cu înlesnire se rostea prin dialectul litvan, fermecau toate inimile.  Pe încet vioşia convorbirei străinilor mergea amorţind, iar peste puţin tăcerea lor fu semn că ambii erau acufundaţi în somn.  Cel mai sigur semn a însănătoşerei este înturnarea vioşiei ochilor.  Ea se uită drept la soare pe cît timp el e pe orizon; îndată însă ce apune sau se ascunde subt un nour gros, floarea tînjeşte, se pleacă în jos, pînă ce razele lui vin de-i redau vioşia pierdută.  Sănineaţa orizonului, vioşia verdeţii îmi arătă că intru în regiunea munţilor. aude freamăt tainic şi plin de vioşie.  Vioşia florilor. vi-o-.   –  vioşii.
    ie. Din beţii zgomotoase şi sălbatice, din braţele femeilor de prin culisele teatrelor... mă aruncai cu aceiaşi vioşime... în lucruri cu totul de altă natură.  De nu ar fi fost Morizon şi iubirea lui cea deosebită pentru omenire, mii de oameni a cărora ochi brilentează astăzi... de vioşime şi de sănătate ar fi pierit.  vi-o-.   –  vioşimi.
    ime.
   
    Cu toată bătrîneţea, viotatea spiritului său şi activitatea sa sînt admirabile.  vi-o-.
    ătate.
   
    vipene. Vipera berus berus Strîngînd Pavel ceva surceale şi puind spre foc, o vipere, ieşind den căldură, năvăli spre mîna lui.  Mănia zmăului virul lor, mănia aspideei  vipere nevendecată Adunînd Pavel mulţime de gătejii şi puind preste foc, o vipere, de căldură ieşind, să apucă de mîna lui.  Supt unghea degetului mai vrăjmaş toapsec decît supt dintele viperii stă.  Din şerpii otrăviţi ai Italiei numiţi vipere (cu capul colţorat) şi dintr-alte otrăvi se prepară o băutură foarte otrăvitoare Ne rămîne a vorbi de muşcăturele bombarilor..., păiajinilor şi viperilor Cînd erpeţii vor ieşi în faţă sau la altă parte,... să se iaie ca doftorie... zamă de broască ţistoasă şi de viperă.  Între reptilele acestei zone cităm:... şerpii sunători..., vipera.   Cînd vipera muşcă pe om, în locul muşcăturii el simte o durere mare, apoi apare o roşeaţă violacee şi partea muşcată se umflă.  Acest „ulei de scorpioni” era întrebuinţat ca antidot pentru muşcătură de viperă.  Ca şi cum ar fi călcat pe o viperă, Sadoveanu se feri, apărîndu-se cu mîinile.  Năpîrca sau vipera... nu e singurul reprezentant al şerpilor veninoşi la noi, dar e cel mai răspîndit.  Locuitorii din Alpii Bavarezi, expuşi să fie muşcaţi deseori de vipere, nu întrebuinţează... decît rachiul.  Simţise răceala viperii şi înţepătura colţilor în sînul drept.  Ieri, suindu-se în munte, l-a muşcat de pulpa piciorului o viperă.  Străbăteam prin jnepeni, cu grija de-a nu căcla pe vipere.  Din şerpii care se găsesc la noi numai viperele sînt otrăvitoare.  Manipularea viperelor vii se va face cu toată atenţia pentru a evita muşcăturile lor.  L-a muşcat... vipăra. Ş-au ascuţitu-ş limba Ca de şerpe, făcînd scîrba, Ca viperea n-nveninează Cu buzele lor să piarză.  Nu vedeţi că sînteţi de toate culorile, negri, vineţi ca vipera, albiţi mai nainte de timp în crime şi orgii; aveţi voi sînge prin vinele voastre, ca să-l vărsaţi undeva?  Ca o viperă înveninată vine ne-ncetat de-mi veninează şi cele mai dulci minute.  Mă aşteptam la un chip de smochină neagră, ponosită, din zbîrciturile căriea... să frigă doi ochi răutăcioşi de viperă.  Acest hoţ cu înfăţişare de viperă mai are desigur ceva de şoptit în taină căptanului.  Ochii... sticlesc ca ai viperii. Cicălitoarea maşteră  Larisa, cu limba ascuţită, despre care... scriitorul ne spune că şuieră printre dinţi ca viperele.  Cele două surori o urmăreau pe furiş... şi vipera invidiei le muşca mereu din inimă.  Avea... în fiinţa sa vipera neliniştii.  Postelnicul Ştefan s-a supus numaidecît, stăpînindu-şi vipera limbii Viperă cu corn cu nas cornută Vipera ammodytes ammodytes E un studiu de geografie zoologică, în care se propune a se arăta întinderea vieperei cu corn în ţara noastră.  Viperă de stepă Vipera ursinii renardi Pe grindurile din Deltă (Letea) mai trăieşte şi vipera de stepă..., comună în stepele ucrainene.  În aceeaşi clipă Ana tresări ca muşcată de viperă.  pui de viperă) Şerpi, pui de vipere, cum veţi scăpa de giudecata gheenei! Leat 570  născutu-s-au puiul viperii, părintele minciunii, fiul întunericului..., pseudoprofitul Muhamed. Nu sînt vrednică de-a mă numi maică, ce vipire, vrednică sînt de toată mustrare şi defăimare.  E demn de voi, ciocoilor, cîţi sînteţi pui de renegaţi, cîţi sînteţi pui de viperă, cît umblaţi ca turbaţi după chivernisele.  Acea viperă apucase şi pe vreo trei femei romîne, care au scăpat ca prin urechile acului ca să nu fie înecate sau arse.  Această cultură intelectuală... produce mai mult rău decît bine nenorocitei ţări ce hrăneşte în sînu-i asemenea vipere.  Atîta am vrut să aflu din gura ta, pui de viperă ce mi-ai fost, zice atunci spînul. Spune şi nouă, tată cine este vipera aceea care nu-ţi dă pace şi-ţi otrăveşte bătrîneţele.  Mînca-ţi-ar cîinii cinstea şi te-ar trăsni toaca sfîntului Ilie din ceri, viperă cu şepte limbi!  Nu ştii ce viperă este tanti Aglae asta!  Ştia o mulţime de anecdote... mai ales pe socoteala doamnei Kotzebue, şi aceasta cam viperă în felul ei.  Aţi îngăduit să crească între voi o viperă, un duşman.  vipere  viperi   vipereşti.
    esc. Echium vulgare Constantin Lipan clipea mărunt, neînţelegînd în ce cuibar viperin a intrat.  Inteligenţa viperină a acelei europene a înlănţuit deplin pe marele stăpîn al lumii.  O frunte viperină, sterilă, implacabil îngustă viperini, -e.
    iarbă viperină Echium vulgare viperine Vipia căldurei Încălecă calul şi, în vipia gătelii lor, scăpă din tabără.  Dau să iasă din casă să alerge după unchiaş; dară unde putea cineva să puie mîna pe clanţa uşii, căci în vipia ameţelii uitaseră că ferestrele sînt deschise.  Or fi fugit în vipia-aia, dracu era să stea de ei.  Diavolul s-a prins... că el întră în vipia iernii în gheaţă şi nu îngheaţă.  M-a luat  cu el la bătălie şi în vipia luptei... eu m-am răzleţit de el.  Copilu pe care-l ai fecior în casă s-a lăudat că el, dacă vrea, îţi aduce acum, în vipia iernii, cireşe coapte.  După-amiază, cînd se potolea vipia, ieşeau cu toţii pe mirişte. Din straşină cădea un altfel de soare. Vipia lui albă înfierbînta lumina în iatac.  Bucureştii clocoteau în vipii ca o  cetate blestemată peste care se vărsase asfalt încins.  Cînd e secetă, mă usucă vipia, de mi se lipeşte burta de şale.  Dacă ar fi ieşit pe ogoare, în vipia după-amiezii, şi-ar fi dat sama că drumeţii sînt siliţi să caute umbră.  Îl scap de grindină, de para Vipiei, de-al furtunii bici. Cu grijă îmi păzesc comoara, Ca, zmeule, să nu mi-o strici.  Să mergem să-i vedem mormîntul. În vipia de ieri nici n-am băgat de seamă cum arată.  Sub vipiile unui soare din primele ceasuri ale după-amiezii, o briză răcoritoare sufla dinspre larg. Cum viscoleşte soarele ăsta, ce jărăgai, ce vipie! Îmi scot sufletul din piept. Dacă nevastă-mea nu ar fi plecat la băi, cum face de obicei în luna asta, mi-era mai greu s-o conving să părăsească locuinţa pe o astfel de vipie.  În vremea asta soarele s-a ridicat sus şi a început o vipie de căldură care frige, nu altceva.  În vipia boalei, ea aiurea într-una.  vipii.
    Puse pe masa lui Lucu o crăticioară de viplă, acoperită.  Cînd o văzu îşi puse îndată masca lui de supuşenie prefăcută şi rînji arătîndu-şi dinţii mari de viplă.  wiplă. viple.
    Brazdile lui adăpă şi mulţi viptul lui.  Rădică-i spre vîrtutea pămîntului şi sătură ei de viptorile fsatelor.  Brazdeei ei adăpaşi şi înmulţit-ai vipturile ei, în picăturile ei veselescu-se în lucoare.  Foc aprinse-se de mănia mea şi arde-se pără la iadu dedesuptu; şi mărăncă pămîntul şi vipturile-i, aprinde uziturile codrilor.    În ploi bune, vesele să crească Vipturile şi să să mulţască.  Trimisă Domnul foame-n ţară, De-aducea de-aiuri pîinea cu cară, Că strică Dumnezău din tot viptul, De să fece foame-n tot pămîntul.  De fierbinţeala soarelui atîta iaste zăduh, că să întăreşte grăunţul viptului ca piatra.  Tot într-acelaşi pom... poama lega, creştea, să cocea şi să trecea, totdeodată, nici după vremi viptul îmbla, ce în toată vremea toată poama şi coaptă şi necoaptă să afla.   Sămînţă de vipt (grîu, cucuruz...) să nu semeni încă şiruri.  Noi nu ştim de unde s-au luat materia pentru trupul nostru. Ea provine de la pămînt şi de la viptul care îl dă.    Drept aceea vipturile lucrurilor sale vor mînca. Lupul... cu fuga seminţile meşterşugului sămăna, carile a doa  noapte viptul copt şi deplin le era a da.  Strîmbătatea şi lucrătoriul ei pururea viptul căii sale mănîncă şi băutura toapsăcului său bea.  Şi adune într-una de toată hrana celor ani buni vinetori şi poarte grîul în oraş în jitniţele lu Faraon, pre cea foamete vinetoare şi-l ţine cum să fie viptul în Eghipet, în cei şapte ani de foamete vietori, cum ţara de foame să nu piiaie. Tătîni-său... tremease cu marhă den Eghipet încă dzeace asini încărcaţi şi dzeace asini carele grîu, pîine şi vipt ducea tătîni-său pre cale.  cumpără tot grîul şi tot viptul la Faustian, de-ş împlură cetăţenii casele de grîu şi de vipt.  Lipsa viptului adeseori tîmplată între naţiile selbatice, carile nu ştiu lucra pămîntul.  Cultivatorul căuta cu mîhnire ogoarile cele mănoase prelucrate pentru viptul familiei şi care amu aveau a fi împresurate de scai şi de pălămidă.  Tatarii stîrpe toate cîte pute afla, şi polonilor nu rămăsese alt vipt decît oarecare poame de pe copaci şi vii.  Îndestularea unei politei mari, ca Londra, cu vipturi (hrană) este un articul foarte însămnat.  Viptul lor este sîmplu: finicile, pînea de orz, turta de dura şi laptele de cămilă.  Întîlnii pe căpitanul unui bastiment  tarentin, care face cabotagiu în Mediterana, mă înţelesei cu dînsul: pentru trecere, patru ducaţi... şi pentru vipt domnesc, cum zise, doi carlini (un sfanţ) pe zi.  Principiul vieţei provine şi creşte prin mizlocirea viptului (hranei) şi... se împuţinează şi se perde din lipsa ei.  Viptul lui Vronţa era tot de leşuri De romîni, furate de prin ţinterimuri.  După 3 ani de zile iesă tineri învăţaţi în ale negustoriei şi numaidecît capătă plată 20–30 coroane pe lună pe lîngă vipt şi cuartir.  Mă luă în casa sa... ca învăţători la doi copii ai săi, dîndu-mi pe lîngă vipt şi cortel încă şi 20 fl pe lună.  Vipt am găsit la ospătărie fără să sperăm prea mult.  Primind în mînule tale ca o primiţie (pîrgă) această elementară cărticică şi culegînd din ea cele întîie cunoştinţe de litere şi de idei, ca pe cel întîiu vipt (hrană) sufletesc.  Dorim a crede că numărul acestor foi nu se va mărgini întru atîta, ce va spori prin o redacţie plăcută şi uniformă, răspunzînd la înalta chemare a publicităţii, încît gazetele romîne, ca la alte naţii, să se facă vipt neapărat şi de toate zilele a doritorilor culturei.  Bietul domnul Teodorescu trăieşte ca vai de el... Ce-ar fi să-l luăm la noi în vipt.  Avram, pe atunci elev abia în a patra de liceu, se întoarse amărît şi pătruns de frig de la gară acasă, acolo unde era în vipt, la bătrîna aceea murdară şi zbîrcită.  Sînt multe vipturi la moară Am dus la moară un vipt... de grîu.   Am dus un vipt la moară.  vipturi vipture. viptări.
   –   Se ruga să nu înceteze a răvărsa preste dînşii everghesiile (facerile de bine), prosforîndu-le pîrge, ca unor vieţuitori trupeşti, din toate producturile viptuaţiei lor.  viptuaţii aţie.
    
    Pămîntul încălzit şi rourat dischide sînul şi produce din sine veghetaţii, cu care viptuieşte pre ai săi vieţuitori.  Oamenii la început vieţuia fără să lucreze, viptuindu-se (hrănindu-să) cu plîntele ce vlăsta plămîntul. Se viptuia cu carne de cal şi lapte de iapă.  Poalele Pionului şi coastele sale se văd presurate de mănăstiri, săhăstrii şi schituri lăcuite de monahi şi călugăriţe, din carii unii petrec tot anul prin vizunii, viptuindu-se numai cu poame şi ierburi.  Carnea de berbece... e cea mai gustoasă şi mai bună decît alte cărnuri, pentru că viptuieşte (hrăneşte) şi întăreşte pe om foarte bine.  Cînd el începu a se pregăti pentru somnul morţei, se viptui în curs de 20 zile... numai cu lapte.  Pămînturi mlăştinoase care, nefiind nici vîrtoase, nici apoase şi scurgătoare, sînt neumblate şi, prin urmare, rămîn... nefolositoare pentru locuitorii de pre pămînt şi din ape; mocirle care, fiind acoperite de plînte apatice şi puturoase, nu viptuiesc decît insectele veninoase şi servesc de adăpost animalelor necurate.  viptuiesc. ui. Ouăle de găină şi de alte păsări se întrebuinţează în Anglia spre viptuire  într-un chip... însămnător.  viptuiri. Carnea de bou bătrîn e tare şi mai grea de mistuit...; iară zeama... este foarte viptuitoare şi întăritoare sau tonică, dîndu-se celor bolnavi. Carnea iezilor (în Grecia) e folositoare şi viptuitoare, pentru aceasta acolo doftorii o recomendă bolnavilor.  viptuitori, -oare.
    tor Postav vînăt pentru guleri şi vipuşce.  Cîte giupînese cu testemeluri..., cîţi logofiţei cu vipiscă... tot Piciu îi bălăbăneşte husduz-burduz, prin toate rătăcăniile.  Băgase spaima în ofiţeri: pe unul îl turna la garda pieţii pentru că a umblat fără mănuşi, pe altul pentru că n-avea vipuşcă.  Am chipiu cu un număr x de centimetri mai înalt ca al altora, am vipuşcă bordo-închis şi nasturi prima calitate.  Copilul îi pare urît, cu gîtul subţire în gulerul uniformei de liceu cu vipuşcă galbenă, cu capul gol, tuns.  Trebuia să circuli cu mîinile la vipuşca pantalonilor.  Sta în poziţie nemişcat, cu mîinele la vipuşcă, aşa cum îl învăţase... sublocotenentul. Şi-a descheiat scurta, ca să i se vadă mai bine pantalonii albaştri cu vipuşcă de matasă neagră.  Unul din ei purta uniforma de bursier al statului: tunica scurtă.. cu vipuşcă albă la pantaloni, la mîneci şi la chipiu. Ceilalţi trei aveau uniforma şcolarilor externi: tunici lungi cu vipuşca verde.  În faţa profesorilor erau şi cinci premianţi..., îmbrăcaţi în uniforma cea nouă...: frac de postav cenuşiu, cu vipuşcă galbenă pe margine şi pe cusăturile pantalonilor.  A venit de Paşti acasă: tunica neagră cu brandemburguri roşii,... pantaloni cu vipuşcă lată neagră.  Aveau... uniforme noi, – Titi, costum cu vipuşcă roşie, Lelioara, şorţ negru.  Generalul Mîndru îşi împinse înainte, violent, pîntecul uriaş şi-şi strînse mîinile pe o vipuşcă imaginară.  Maşină de cusut vipuşca plată.  Vipuşca exterioară... e o bentiţă de piele care acoperă cusătura de încheiere a carîmbilor la spate.  Vipuşca interioară... e o bentiţă de piele care acoperă cusătura de încheiere a căptuşelii în porţiunea din spate a încălţămintei.  Ţigăncile... în flenderiţe roşii sau galbene şi desculţe, legate numai cu o vipuşcă de cîrpă sub genunchi.  În dreptul fiecărui semn de pe vipuşcă se aruncă cîte o popustă care se fixează pe fundul Dunărei.  vipuşti vipuşte vípiscă Ia-mi cauza asupra-ţi, în locul meu te  pune, Aibi pietate, vire, d-amarurile mele!  Legea îţi comandă S-aştepţi la ora cînd toga te înmantă Cu-a virului valoare.  viri. viruri.
    Virul apei Vira, trage acum, haide, tare, stop, încetişor. Deodată,... răsună ca un tunet,... comanda căpitanului: Toată lumea la bord. Echipaj la posturile de plecare. Sus schela. Vira ancora.    Cu o răsucire bruscă de volan, trăsura viră la stînga.  Coloana din stînga trecu între soare şi navele duşmane, în timp ce coloana din dreapta începe foarte prudentă lupta pentru ca să dea timp navelor învăluitoare să ajungă în poziţie de tragere... Apoi imediat virează şi ea.  Un avion, minusculă insectă de metal, vira foarte înalt, aruncînd foi de hîrtie, care legănau fulgi smulşi.  Maşina... viră nebuneşte şi dispăru.  Pe stradă se auzi, virînd cu mare zgomot, pe după colţ, un camion.   Un camion apăru după colţ. Viră gata să derapeze.  Maşina a virat scurt înapoi.  Pare că nici nu dă din aripi. Mereu virează. Cu o singură pasăre, ai impresia că ograda ţi-e plină de rîndunele.  Pe cer, vulturul negru virează stînd pe loc.  Ambele acvile încep să vireze, executînd splendide jocuri aeriene.  Căpitanul bărcii mele deodată dă ordin cîrmaciului să vireze către un mic port care se afla în apropierea noastră...; eu îi zic să ţie marea înainte.  Am virat brusc şi am intrat în şanţ... Noroc că mergem la pas... Maşina nu s-a răsturnat.  Departe,..., dincolo de Remetea, a stopat, a virat în diagonala şoselei. Să mă scuzaţi, zise şofeurul, virînd în curtea de cristal.  La răspîntii, micşora viteza, suna şi vira cu prudenţă.  Pe gheaţă şi polei nu trebuie virat simultan cu frînarea.  Am putut vedea ce viaţă grea duc marinarii pe corăbiile cu pînze cînd e vremea rea şi au vîntul contrar, cînd pe tot minutul trebuie să vireze bord, mînuind pînzele cu frînghiile ude, reci, încărcate de apă îngheţată ca sticla.  Virajul masiv al cititorului spre romanul romînesc contemporan s-a produs abia în clipa în care şi acesta a virat, cu hotărîre şi curaj, spre adevăr.  Sonia îl mai priveşte o dată cu ochi care roagă, pe urmă virează brusc. – A! iată pe d-na Ionescu.  Sabina... viră brusc discuţia în altă direcţie.  Îndată, mai repede decît ai vira o cheie de lanţ, vestea s-a întins în tot portul.  La navele ancorate în barbă se virează întîi ancora cu lanţul mai scurt.  A şi B îs creditorii unei bănci; A e dator lui B şi dă ordin ca banca să vireze în contu lui B o sumă de bani.  Dacă cumpărătorul a virat în contul furnizorului mai mult decît valoarea mărfurilor primite efectiv,... suma plătită în plus va fi restituită.  Vă rog... să deschideţi un cont la banca dv. pentru domnişoara Otilia Mărculescu, virînd în creditul acestui cont, prin debitul contului meu, lei 100 000.  Fondurile se virează în mod obligatoriu la banca specială pentru finanţarea investiţiilor.  Virarea în roşu se obţine în special pe fotografii iniţial albe cari au fost virate în brun. Lacul este descompus şi soluţia virează spre galben deschis.  virez.
    viragine De ştiţi d-acea extase, nespusă fericire, Mulţiţi-o, înălţaţi-o la maxima putere Şi veţi avea idee de ochii, fruntea Evei, A nobilei, divinei viragini primitive, Model de frumuseţe la angelii din ceruri. Sînt muieri ce se numesc viraguri, în care lindicu e mai mare decît ce ar trebui să fie, pentru aceea sînt sterpe, au glas bărbătesc, putere mare, semn de barbă şi de musteţe viraguri viragini Cu un viraj îndrăzneţ, automobilul stopă scurt în faţa scării.  Dădu drumul motorului; un timp merse atentă la trecătorii străzilor şi la viragii.  Autocamionul... condus de... Alex. Marcu, din cauza unor viraje greşite, s-a suit pe trotuar.  Avionul ia atunci o poziţie... pentru a efectua un viraj.  Virajele strînse la verticală şi decolărle sale spectaculoase stîrniseră o admiraţie fără seamăn şi impresionaseră în cel mai înalt grad mulţimea.  Tancul făcu un viraj scurt şi continuă să tragă în plin.  Într-un viraj văzu şinele pentru o clipă.  Privea arbuştii exotici,... viragiile savante ale chelnerilor printre scaune.  Cei care au înţepenit în ghemul unei morţi aparente, în aer, scapă ca nişte aeroplane pitice de aur şi albastru, ca să împlinească virajele dragostei.  Trecerea d-lui M. Cruceanu de la poezie la proză e unul din cele mai dulci viragii ce se pot închipui.  Gelozia îl decide printr-un viraj de mare subtilitate psihologică s-o ia în căsătorie.  Gîndirea lui  sare peste două secole,... mulţi îl socot ca un viraj decisiv în istoria gîndirii.  În cele din urmă  stilul de viaţă, executînd un spectaculos viraj de 180º.  Virajul masiv al cititorului spre romanul romînesc contemporn s-a produs abia în clipa în care şi acesta a virat, cu hotărîre şi curaj, spre adevăr.  Tavi Diamandescu lua virajurile în plină viteză.  Virajele unui velodrom.  Virajele sînt folosite curent la serpentine În ultimul tur de pistă... necunoscînd, desigur, regulamentul, a plonjat de pe viraj... dezechilibrîndu-şi... colegul de întrecere.  La viraj lasă vehiculul mai încet Cu cît gradul de disociaţie al indicatorului va fi mai mic, cu atît va fi nevoie de mai puţin acid sau bază pentru a produce virajul Adăugînd un indicator de pH cu domeniul de viraj potrivit, culoarea soluţiei se va schimba.  viraje virajuri Enteropatiile de origine virală.  Nu este exclus ca aceasta să fie calea spre soluţia practică a imunosupresiunii cu ajutorul unor constituienţi virali în transplantarea organelor.  La acest simpozion s-a evidenţiat originea virală a leucemiei.  Pînă în prezent s-a reuşit să se sintetizeze mai multe forme de interferon, una dintre acestea fiind deja folosită cu succes în tratarea hepatitei virale.  virali, -e. Artea silogistică e... o gimnastică  putinte care dă minţii abitudinea preciziunii şi a rigorii. În această scoală virală s-au format părinţii nostri: nu poate să fie decît folositoriu a reţinea cîtva timp într-însa juneţea actuală.  virali, -e.
    al.
   
    După regulamentul financiar de la 1860,... guvernul avea dreptul să facă viremente în toate ministerele.  Sînt şi cecuri „roşii”, cari se emit pe nume şi se întrebuinţează pentru transferearea unei sume dintr-un cont în altul (viriment), între persoanele cari au conturi la bancă.  Între clienţii aceleiaşi bănci, plăţile se făceau prin viriment, adică prin transcrierea unei sume din contul unuia în contul altuia.  va putea să participe la înfiinţarea institutelor internaţionale de viramente sau compensaţiuni.  Tarifele... nu se aplică operaţiunilor de... transfer sau virament pentru impozite.  Viramentele de credite în bugetul administraţiei de stat şi în bugetele organelor locale ale puterii de stat se vor face după normele stabilite.  Un rol important în iniţierea lor în practicile comerciale înaintate (operaţii de credit, virament, poliţe) au avut casele de comerţ din Transilvania.  Cont de virament viramente Au cerut... să facă o cherhana de săpun pe locul ce are virant în mahalaoa Livedea  Luase cu chirie locul viran de pe Podul Mogoşoaii... unde... pune dulgherii să-i facă o scenă.  De cu noapte a-nceput a turna, şi toarnă... Pieţele, ogrăzile, locurile virane sînt mări şi lacuri.  În faţa ferestrei mele, de cealaltă parte a bulevardului, e un loc viran.  Leon Ghica... binevoind a dona un loc viran de 28 prăjini, pentru clădirea unei case parohiale,... administraţiunea casei bisericei exprimă cu aceasta viile sale mulţumiri piosului donator.  Mirosurile, efluviile, extractele şi quintesenţele acestea alambicate... au dospit cu beatitudine pe locurile virane.  Păzeau la marginea drumului, pe lîngă garduri, în locuri virane din uliţele largi, unde creşteau urzici grase, scroafe cu purcei mici.  Preţul pămîntului în regiunea cîmpeană e relativ foarte mare, e mult mai mare ca în celelalte două regiuni şi nu e întrecut decît de preţurile ce se iau pentru grădini ori locuri virane.  O stradă lungă, mărginită cu platani, cu locuri virane, pe o parte şi cu case frumoase, pe alta.  Întinderi imense se găsesc neclădite în interiorul zonei de delimitare a oraşului. Astfel de terenuri virane se întind între strada „Caracal” şi calea „Tîrgului”.  S-au numit asociaţiuni ruderale asemenea întovărăşiri de plante rezistente, îngrămădite pe lîngă drumuri, pe locuri virane.  Eram cu „rabla” într-un şanţ, în dreptul unui loc viran dinspre capătul parcului Filipescu.  În locul viran pe unde nu mai trecuse nicodată (ori poate numai i se părea că n-a trecut, fiindcă nu-l mai văzuse atît de vast şi drept), un singur felinar mai ardea.  În văi, aşezările omeneşti s-au coborît destul de tîrziu – locurile virane fiind... şi azi mai numeroase acolo.  De la „Cocor”, înapoindu-te tot pe uliţa mare, pînă la hotel „Paris”,... nu întîlneai decît case particulare, locuri virane şi un han.   În copilăria mea era în Craiova un loc viran, căruia i se zicea „Farfaroaica”.  Trăia luînd cu chirie pămînt pe locurile virane de prin împrejurimi, pe care îl semăna cu cartofi şi legume.  Marile terenuri virane din jur erau pustii.   Terenurile virane, împrejmuite de garduri de sîrmă, se întindeau pînă în imaş.  Dar locuri virane nu sînt de cumpărat,... să ne clădim noi ceva?  Zece-cincisprezece dintre cei de pe listă lucrau acolo... pe un loc viran.  Locuri virane, pîrloage, dărîmături, marginea drumurilor..., începînd de la cîmpie pînă în regiunea montană.  Vor ieşi numai noaptea, strecurîndu-se printr-unul din cele două locuri virane, căci uşa dinspre stradă va fi şi ea închisă.  Ne-a adunat pe toţi într-o dimineaţă luminoasă şi tihnită, pe un teren viran.  Mărturiseşte, nesilit, că în ziua aceea se întîlnise cu iubita lui... şi că avusese cu ea o explicaţie, pe un teren viran, la marginea oraşului.  Strada aceea mărgineşte un mare teren viran.  Jucau mingea pe un teren viran.  Am trăit aci în ţeară, de pe la 1854 încoace,... cătînd cînd la deal, cînd la vale, un colţişor unde să-mi durez sau un palat sau o colibă pe locul cam viran al literaturei şi al istoriei romîneşti.  Sînt oamenii momentului, ai unei perioade de construcţie şi pionerat, în care peste tot trebuiau colonizate spaţiile virane ale culturii şi nu era timp de irosit în speculaţii, în evaziune sau în sterile exploatări interioare.  Un pictor arierat, ce-şi închipuie că revoluţia în artă e demolare absolută şi construcţie pe teren viran.  virani, -e Lucrîndu-se corăbiile alăturea cu casa lui Alexandru Dracu pe o virane ce era acolo alăture  Dinspre viraneaua cea mare, unde a fost hanul lui Constantin, vin zeci şi sute de oameni.  Am lăsat locul pe sama mănăstirii,... şezînd mulţ ani viranea  viranele. Putem remarca... contactul de coborîre şi de aterisaj, de virare la dreapta sau la stînga.  Virarea permite dirijarea vehiculului, eventual pînă la inversarea sensului de mers, dacă organele prin cari se efectuează sînt menţinute în poziţia corespunzătoare.  La navele cu autopropulsiune, virarea se efectuează numai prin rotirea cîrmei.  Virarea ancorei se execută de obicei cu cabestanul sau cu vinciurile de ancoră echipate cu barbotine.  Virarea creditelor între articolele planului de cheltuieli se poate face, în cazuri cu totul excepţionale, în conformitate cu instrucţiunile privitoare la ordinea executării bugetelor.  Virarea în albastru se foloseşte la fotografii executate pe hîrtie albă.  virări. Iată că venea dimineaţa – şi atunci începea viratul ancorei.  Pentru sumele virate direct la Banca de Stat, în contul curent al creşei sau căminului de zi,... nu se mai emit chitanţe.  viraţi, -te.
    viregi, -ge.
    Flori de vireguş Saponaria officinalis)  vireagúş vireaguşi.
    Frunzele lanceolate... atenuate într-un peţiol scurt,... pe ambele feţe cenuşiu sau alb alipit tomentoase, rareori mai virescente.  virescenţi, -te.
    vireşi.  –  Mijloacele de învăţămînt se mărgineau la cîte o carte de religiune, tabla cerată... şi la indispensabilul „virgaş” menit să asigure disciplina şi să imprime dragostea de carte.  Cînd se răstea către pedelul gimnaziului: „Ghermane, înmoaie virgaşul!...”, ţi se făcea inimuţa cît un purice.  Am să-ţi înşung (lovesc) una peste spate cu virgaşul (băţul, nuiaua). A cincea săptămînă am luat cinci „virgaşuri” la partea inexprimabilă, de-am ameţit în mînile lui Gherman.  vírgaş virgaşe virgaşuri. vírgaci virgace virgács Subarbust lung pînă la 1 m, bogat ramificat, cu ramuri tîrîtoare sau uneori ascendente, verzi, glabre, virgate.  Tulpină erectă sau ascendentă, glabră... ramificată, cu ramuri virgate.  Subarbust înalt pînă la 50 cm, cu ramurile virgat alungite şi alipite Tulpini virgat ramificate virgaţi, -te.
    virgaţii. Cînticul poporal... arată dragostea nemărginită a romînului pentru frumuseţile naturii, ca o moştenire virgiliană.  Într-un cadru poetic şi atmosferă diafană... se desfăşoară două scene virgiliene, al căror simbol e destul de transparent. De cinci secole poeţii francezi inferiori cîntă, cu aceleaşi fraze nule, primăvara virgiliană.  Compune, sub influenţe virgiliene,... hexametrii latini despre Walther de Aquitania.  D. Arghezi cultivă o viziune virgiliană a omului şi a naturii.  O descripţie oricît de bogată a unui modern nu-i sugera lui Sufleţel atît cît simple hexametre virgiliene.  Fineţea investigaţiei psihologice, comprehensiunea durerii umane...  sînt  trăsături care definesc substanţa lirismului virgilian.  li – an.  –  virgilieni, -e. ean.  Cîntaţi, vergini, dreptatea Ş-a Terrei împărăţie Catilina amăgise o vergină de familie nobilă.  Verginele romanilor se dederă jos la Tibru ca să se scalde.  Ştia tot: cînd platonică, cînd cu aerul nevinovat al unei virgine de cinsprezece ani.  Sărmană vergină, pură, candidă,... tu nu vei fi încă sosit bine şi toţi vor căuta să te-nşele.  Atenienii... se învoi cu acel rege ca să-i trimiţă pe fiecare an cîte şapte juni şi şapte vergine.  Fusese marturul misterios al tuturor simţurilor inimei sale de virgină.  O cugetare dulce Ca faţa junei vergine În umbră îmi străluce.   Auzea despărînd, ca o suvenire întunecată, rugăciunea unei vergine.  Iedera se anină Precum de un gît june O fragedă vergină.  Virginele fac cinstea familiei.  False contese, false artiste, false virgine.  Cîntăreţele de strană, bătrîne şi mustăcioase, trăiesc alături cu virginele pubere.  În toată această vreme, pistilul rămîne nemişcat... tocmai ca o virgină nevinovată la cea dintîi sărutare.  De pe-un umăr gingaş de virgină, Dimineaţa Toarnă din beşug lumină.  Ş-o să-mi răsai ca o icoană A pururi Verginei Marii, Pe fruntea ta putînd coroană.  V-o dăm tînără, vergină, curată, puternică, frumoasă.  Orion, de care se-namorase însăşi cruda şi vergina Diana.  Dacă o fată e virgină, se cunoaşte după coada ochiului, căci aceasta trebuie să fie prinsă. Recurentul a depus la dosar un certificat medical din care se constată că victima nu a fost virgină.  Era (zicea el) virgin, îşi împărţise averea cu săracii, nu ocărîse decît o dată pe mamă-sa.  Jack... era virgin ca un ascet, un adevărat călugăr.  Fată vergină Pe lîngă regină, fac ouă şi lucrătoarele virgine, nefecundate.  Cînta-n singurătate... Prea scumpului Grudar, Alesul şi dilectul inimei sale vergini.  Mîndră ca o lună plină Şi cu inima virgină.  Şi-a creat pe pînza goală pe Madona dumnezeie... Cu surîsul blînd, vergin.  Farmecul necunoscutului, nevoia de a-şi cheltui forţa înmagazinată a tinereţei lui virgine...  l-au făcut să-şi piardă patru ani fără... a trece un examen.  Cézanne îşi păstrează intact, virgin de orice atingere, spiritul.  Ilaritatea finală a lui Florescu exploda... cu sinceritate virgină.  Memorial al unui suflet virgin în care impresiile stau încrustate cu aderenţa fildeşului în abanos.  În Australia s-au dat culturei cerealelor cîmpii întinse şi virgine.  Ne-am uita în lună, în virgina lună. Aşezarea a luat loc pe un teren absolut virgin.  Stepă virgină nu se mai întîlneşte.  Delta Dunării e un pămînt virgin, aluviune ca la Congo ori Amazon.  Nu e un parc, ci o porţiune incalculabilă din natura virgină.  Atunci mă cheamă ţărmuri încîntate şi virgine, atunci ascult vechea „invitaţie la călătorie”.  Vor participa la desţelenirea pămînturilor virgine şi înţelenite.  În cernoziomuri virgine... volumul total al spaţiilor lacunare atinge în orizontul cu humus valori între 53 şi 58%.  Desţelenirea pămîntului virgin (ţelină) pentru agricultură a fost o mare operă a muncii omeneşti.  Priveşte în jur... cu curiozitatea trează a călătorului coborît pe un pămînt virgin.  A intuit forţele ascunse ale unei naturi virgine.  Ard vastele păduri virgine.  Întinsele păduri din Carpaţi fiind încă virgine.  Nu vînau altădată decît arareori pe imaşul pădurilor virgine.  Spectacolul divin de pe vîrful coastei şi colina care se vede deasupra pădurii virgine. A tăiat păduri virgine. Vasul e de aur virgin schinteiat cu plăci de nacru.  Barba însăşi îmi era prea scumpă fiindcă era vergină şi nu făcuse cunoştinţă cu briciul.  Albă şi şubredă arcă din virgine foi mi-am făcut.  Pe fundul farfuriei, nici un strop de smîntînă, cuţitul şi furculiţa ca din testea, şervetul virgin.  Condica aceea vergină am măzgălit-o eu.  Îi oferi imediat un teac impresionant de ziare virgine.  Acest neajuns se explică lesne prin faptul că limba noastră e virgină încă.  Se deschide un cîmp larg şi virgin pentru purificarea textelor vechi romîneşti.  Dacă facem abstracţie de cîteva încercări... terenul rămîne virgin.  Lirica post-paşoptistă constituie un sector nereceptat de istoria noastră literară,  un domeniu cu întinderi încă virgine.  Deşi astăzi reflecţia asupara ştiinţei s-a extins considerabil, acoperind multe terenuri virgine, au mai rămas totuşi unele parcele neexplorate.  Domeniul fantasticului este mereu virgin.  vírgin, -ă virgini, -e Cine ar putea descrie... Candoarea virginală şi graţiele Evei.  Lase-mă să resuflu suflarea sinului tău virginal!  Aripele tunicei verginale nu era cusute din jos.  Ca două mîndre persici E peptul tău cel fraged şi sinu-ţi verginal.  Bucurîndu-se de cununa verginală ce i-ai pus... pe frunte.  Aceste suferinţe corporale, această luptă sufletească consumă virginala ei forţă. Mîna virginală s-a topit, Nu mai încunună pe cei vingători.  Creaţiunea sa... nu mai are nimic din aspra candoare şi din energia virginală  a anticei Artemide.  Întreaga-i figură surîdea cu o candoare virginală şi prefăcută.  Semnul virginal.  Nu matroane esperimentate, ci creaturile cele mai fragile, cele mai virginale.  Această fată trecea de un tesaur virginal ascuns de ochii tutulor muritorilor.  Sburat-am din braţele tale C-un zîmbet virginal.  Ea o primea serioasă, netulburată, cu semeţia virginală a unei regine trufaşe.  Lumea trăieşte în culori mai fragede pentru copil; reacţiile sunt mai virginale.  Acest om virginal pînă la adînci bătrîneţi a fost William James.  Se depărta... sprintenă şi virginală ca o ciută.  Femeia... îşi aplecă virginal şi cu o practică pudoare capul.  Carte viguroasă şi virginală.  Se ridica fumul apelor virginale către piscuri.  Crin virginal. virginali, -e.   –  În sînul curăţiei, virginităţii sacre M-am conceput de sine.  Iustina, consacrîndu-se lui H s întru verginitate şi întru toată altă virtute, a petrecut viaţa sa în Damasc.  Pînă la bătrîneţe şi la moarte au trăit preferind mai mult verginitatea decît a se mărita.  Se sacrifică lor  la temple virginitatea fetelor celor mai frumoase.  Se jertfeşte... virginitatea fetelor celor mai frumoase.  Se laudă în versuri virginitatea miresei.  Naivitatea mişcărilor indica o virginitate întîrziată.  Virginitatea de la o anume vîrstă e o cauză de autointoxicare ce poate duce la demenţă, la isterie.  După ce a trecut vaporul, se aşterne aceeaşi virginitate geologică.  Ochii săi albaştri în floarea inului avea o limpezime care reflecta verginitatea sufletului.  Casieri necinstiţi... căutau... să-şi refacă virginitatea morală.  Virginitatea sufletului meu... nimeni nu o va avea.  Eu mi-am pierdut naiva dîntîi virginitate.  literatura senzaţională reface pentru cîteva clipe virginitatea cea dintîi.  Vindecă rănile sufleteşti... reface virginitatea morală!  virginităţi.  ,  .  -ni-an. virglorieni, -e. Ca şi cum sau adevărul sau minciuna s-ar putea ascunde în dosul unor semne moarte, făcute... de forma rotundă, ovală, triunghiată, pătrată, punctată sau virgulată.  virgulaţi, -te.
    Puntile să pun… într-acest chip, întăi virgula, –, –, al doile puntu şi virgula, –; –, al triile doao punte, –:. Virgula este a mai scurtă încetare şi se pune după mai multe substantive, adjective şi verburi următoare.  Un adjectiv au o partiţipie urmate de complinirea lor se despart de o virgulă.  Să poate numi răsuflare sau tăitură şî virgulă şî să pune unde trebuie să răsuflăm puţin citind.  Semnele pauzaţiei sau ale răsuflărei la cetire sînt: virgula ,. doă punturi :, puntul ..  Virgula (,) arată o răsuflare prea mică şi se pune după mai multe nume, pronume, adjective,... ce vin una după alta.  Virgula arată o încetare, cît să poate mai mică, şi să întrebuinţează:... între subjete, prezise şi compliniri ce sînt de un fel, vin una după alta şi sînt tot dintr-o propoziţie.  Virgula... să întrebuinţează:... pentru a despărţi substantivele, adjectivele şi verburile ce să urmează.  La tot suflul de iubire, la tot şoptul călduros, La o silavă, virgulă, la tot punctul amoros, A mea inimă de flacări deodată sfîrăieşte.   Pe unde vei mai vedea... apostrofi, virgule şi punturi, puse una în locul alteia, aceste sînt din nebăgare de seamă a probarului.  Purechetul unei virgule, lipsa unei vocale, greşul unei perioade sînt lucruri serioase.  Orce espresii s-au adăogat într-o frază, ca să-i esplice... mai bine înţelesul,... se despart prin virgulă, de vor fi la începutul sau la sfîrşitul frazei.  Coma ori virgula... este semnul cel mai mic de odihnă şi mai de obşte.  În documentul întreg, semnele de punctuaţiune, adecă virgulele, sînt distribuite cu mult bun simţ.  Să fi poftit... să nu fi pus virgulele şi celelalte semne la locul cuvenit!  Nu-mi strunesc eu cugetarea... Pentru-o virgulă pedantă.  În pagina 70 se dă textul cu aparat pozitiv, despărţindu-se  variantele cari corespund aceluiaş cuvînt cu o virgulă.  Subiectul şi predicatul nu se despart prin virgulă.  Cel mai des întrebuinţat dintre semnele punctuaţiei este virgula... Ea marchează pauza cea mai scurtă în gîndirea şi, deci, în vorbirea noastră.  Cu scrisul ei nesigur, plin de greşeli de ortografie, fără virgule şi fără puncte, îi trimitea în fiecare lună lungi dări de seamă.  Virgula.... se culege lipit de cuvîntul după care urmează.  Mi se indică pînă la virgulă felul cum trebuie să procedez.  I-a dictat textul... dintr-o răsuflare, fără nici un punct, fără nici o virgulă.  Uneori... se pune virgulă înaintea apoziţiei calificative, îndeosebi în cazul calificării prin metaforă.  Se izolează prin virgule numai apoziţia explicativă, nu şi cea determinativă.  Construcţiile gerunziale şi participiile cu sau fără determinări, aşezate la începutul frazei, se despart de obicei prin virgulă.  Dintre toate semnele de punctuaţie, cel mai puţin fixat prin reguli este virgula.  Între cele două cuvinte ar fi trebuit să pună virgulă.  Dacă în unele situaţii... virgula marchează o „pauză” (în vorbire, rostire etc.), nu trebuie să uităm... că în scris ea marchează în primul rînd raporturi sintactice.  În ou se zăreşte începutul larvei, ca o virgulă mai groasă.  Sprîncenele lui late se prelungeau în virgule subţiri în jos pe tîmple.  Ai avut grijă să relevi semnalmentele mele fizice: începutul de chelie..., ochii cît nişte virgule.  Deocamdată sînt numai vrăbiile. Îşi caută viermişorii lor ca virgule pentru foamea lor fără astîmpăr.  S-arată o clipă virgulele negre ale lipitorilor.  Adoptase o manieră... care constă din divizarea tonului la extrem în puncte şi virgule de tonuri pure.  Pe temelia de sub raft Lucu zări prizărite cîteva virgule sîngerii.  Virgulă cu punct   punctul cu virgula, virgulă punctată Să se observe că noi n-am modificat o virgulă în textul lui Erodot.  Am remis însărcinatului cu afaceri al Turciei nota de răspuns..., fără a modifica o virgulă din texul convenit.  S-a convins repede de reala substanţă a primelor mele poeme şi le-a publicat fără să schimbe o virgulă.  Afirmaţia că în special în „O scrisoare pierdută” (am adăuga şi „Conul Leonida faţă cu reacţiunea”) nu se poate schimba un cuvînt, o replică, o virgulă este justă.  virgulă zecimală Ca să scrim o frîngere zecimală scrim pe numărătorul dat şi pe urmă punem virgula astfel ca atîtea ţifre zecimale să aibă cîte nule vor fi în numitorul ce-l subtînţelegem.  Ca să adunăm mai multe cîtăţimi zecimale, scrim numerile unul subt altul, aşăzînd virgulele într-o coloană verticală.  Despărţim cu virgulă despre stînga împărţitului ţifrele ce pot coprinde pe împărţitor.  Ca să deosebim pe cea mai mare din doă fracţii zecimale, nu trebuie să ne uităm la numărul ţifrelor ci la mărimea ţifrelor ce urmează îndată după virgulă.  Despărţim printr-o virgulă, despre stînga împărţitului, ţifrele ce pot coprinde pe împărţitor.  Pentru a deosebi în un număr zecimal scris partea întreagă de cea zecimală, se pune o virgulă îndată după cifra unimilor.  Serveşte... la despărţirea părţii întregi de partea fracţionară a unui număr scris în sistemul zecimal (virgulă zecimală).  Cu cît cifra 1 ocupă un loc mai depărtat după virgulă, cu atît ne apropiem de valoarea 3.  Luăm mantisa logaritmului numărului întreg care rezultă prin ştergerea virgulei.  Bacilul virgulă virgúlă.  virgule. Lui că i-au dat Murgu de-nvăţat. Pe murgu-nvăţînd, Virguş... aducînd, Virg de duşinic.  uş.
   
    În viridarii s-adună publicul pentru răcoreală şi purificarea aerului.  viridarii.
    De iubit te-am fost iubit, Da vezi că nu te-am celuit. Mi-ai dat o virigucioară, Înapoi  ţ-am dat-o iară. cioară.
    Limba franceză e virilă prin excelenţă, ea cunoaşte puţine diminutive în nume. Aceasta-i forţa virilă a ţărelor nordice, prin care se distinge viteazul. A privi fără fiori apropierea morţii.  Respinge orice rezoluţiune virilă. O să curgă multă apă... pînă să se mai auză acolo nişte accente atît de virile.  Duplicarea consonantelor colorează cu o energie virilă cuvîntul moleşit ori deformat prin trecerea lui în graiul poporului.  Ar cumpăni care gust e mai fin, mai sănătos, mai viril.  Mai era Dudu, îndemînatică, devotată şi virilă, fruntaşă preţioasă a sălei de pansamente.  Astfel se stinge Thrasea... singurul om în care se întrupa opoziţia republicană, nu prin fapte şi acţiune virilă, ci prin absenteism şi resemnare.  Literatura scriitoarei este... virilă prin procedeul riguros ştiinţific, prin ton şi prin eliminarea dulcegăriei şi a sentimentului.  Ca femeie, parcă se resimte de această voinţă virilă, neînfrînată.  Avea figura virilă, părul ţepos, tuns scurt şi ridicat în sus perie, ochii cercetînd, în timp ce cuvînta, pe fiecare dintre ascultători în parte.  Cine nu ghiceşte... în „Prezidenta” chipul viril şi îndărătnicia propagandistică a d-nei Alexandrina Cantacuzino.  Nasul viril umblă peste lume, buzele i se strîmbă într-un surîs.  N-am prea stat să disting ce e patern şi ce e viril în dragostea mea.  Pomponescu se simţi jignit în demnitatea lui virilă.  Alesese... elementele care exprimă realităţile pure şi diafane, emoţiile suave şi dulci alternate pe-alocuri cu revolta virilă.  Sinuciderea îmi părea ca forma cea mai virilă de acţiune prin care aş fi putut să-mi manifest îndrăzneala.  E fidelă genului, gîndi, dar răposatul a fost mult mai arătos şi mai viril.  Uite la domnul Mereuţă, ce viril şi energic a devenit.  Pe chipul mare, viril, negricios al povestitorului se aşternu timp de cîteva clipe o expresie derutată.  Să fie virili, nu efeminaţi Se distinge printr-o inspiraţie ţărănească mai verde şi mai virilă.  Dramaturgia romînă dispune de condeie virile, capabile a crea dramele şi comediile necesare.   Octavian Goga găsea în vocea virilă a confratelui său sunetul curat al semnalului de luptă împotriva tiraniei.  E greu de apreciat în ce măsură virila Clio s-a înstrăinat de celelalte surori ale sale.  Alte strofe...de aceeaşi vrajă muzicală virilă recomandă... intitulatul „Fragment epic”.  Togă  haină) virilă  Pretoru îmbrăca pre junii romani în toga virilă (bărbătească) şi-i învrednicea a fi părtaşi în trebile politiceşti.  Cassius, ca să motiveze adunarea din zioa aceea în casa sa a tuturor conjuraţilor,... hotărî ca tot în acea zi să se facă ceremonia pentru haina virilă ce cu solemnitate o îmbrăca fiu-său.  . Încă nu îmbrăcase gravitatea togei virile.  Am ajuns, copii încă în Forum,să reclamăm toga virilă.  Vot viril  Dintre vreo 50 croaţi cu vot viril chemaţi la încoronare abia merse a 4-a parte.  . Procese urbariale îndreptate contra averii lor private, legi electorale contra voinţii lor legitime, voturi virile în municipii pentru a îneca voturile locuitorilor, c-un cuvînt un painjiniş întreg de măsuri arbitrare.  Parte  porţiune) virilă  Cînd bărbatul moare şi văduva  sa n-are avere, dînsa ia o porţiune virilă în uzufruct din succesiunea bărbatului, dacă acesta are descendenţi.  Cînd bărbatul moare şi văduva sa n-are avere, dînsa ia o porţiune virilă în uzufruct din succesiunea soţului, dacă are copii cu acesta.  Interveni o tranzacţie prin care tutoarea renunţa la o parte virilă în uzufruct.  virili, -e. −   Şi se ţesu într-însul ţesetură după piatră în patru rînduri: rînd de  pietri sardion, şi topazion, şi zmaragd, un rînd;... rîndul al patrulea: hrisolithos, şi virilion, şi onihion, încunjurate cu aur şi legate penprejur cu aur.  Aristocraţia de bani concurge în două moduri la reprezentanţa municipală. Ea dă jumătate din reprezentanţii municipiului fără alegere şi cu votul concurge la alegerea celeilalte jumătăţi. Lucru firesc că viriliştii – adică cei mai avuţi – nu pot fi din şirul foştilor iloţi  Reprezentanţa  municipală de azi constă din 87 membri (virilişti) cari plătesc în comitat cea mai mare dare de stat.  Alegător e fiecare bărbat care plăteşte dare..., dar jumătate din reprezentanţa com  constă din virilişti..., ceea ce detrage mult din valoarea sufragiului universal, cu care se alege cealaltă jumătate.  Toţi economii de oi...erau virilişti, adecă aveau drept de vot la alegerea de deputaţi.  virilişti.
   −  Omul n-ar trebui să-şi tundă aceste ornamente de virilitate.  Fiecare generaţiune... împlineşte partea sa din opul social. Unele împlinesc lucrarea primei juneţe, altele al adolescenţei şi alte..., a virilităţii.  Printre acestea am observat... o curioasă  fiară cu patru picioare, cu gheare şi cu aripe de vultur, cu coadă de balaur, cu semne foarte accentuate de virilitate.  Din acele emanaţii de energii vibrante, se desprindea o impresie puternică de virilitate.  Elegiac şi uneori lipsit de virilitate, totul se ridică... la un fel de vaticinaţie caracteristică.  Poezia lui N. Milcu... a încercat să smulgă temperamentului său... unele accente de virilitate.  O „voce muzicală”... e... o dovadă de lipsă de inteligenţă, de absenţă a temperamentului şi a virilităţii.  Temperamentul său poetic e construit pe contrast:... o ciudată îmbinare de virilitate şi graţie feminină... fuzionează.  Poemele acestea adaugă la nota elegiacă a poemelor sale erotice un aer de tinereţe şi de virilitate.  Militantismul ideologic şi artistic e dovada virilităţii unei societăţi.  Ochii săi mari şi verzi cam apoşi, deveniseră tulburi, în contrast cu sprincenele groase şi negre tăciune, care dădeau o impresie de virilitate înşelătoare.  Acestei femei nu i se potriveşte virilitatea. Tu cîntă-ne cu harul tău divin... Virilitatea geniului latin.  Nu pasiunea Medeii provine din virilitate, ci virilitatea este un efect al pasiunii.  Virilitatea rîsului îşi are – se cam ştie – eunucii ei.  Ţara Romînească agiunge la suprema-i espresiune de virilitate, coprinzînd cîte o bucată din Moldova, din Transilvania şi din Temişiana.  Să arate bărbaţilor că le redă virilitatea şi putinţa de desfrîu.  Nu vreau să mi se ştie momentul exact cînd sunt cu o femeie, cînd sunt în exerciţiul virilităţii mele.  Lumea i-a retras dintr-o dată tot creditul de virilitate cu care-l onorase pînă acum. Zeus... practică un transformism pe scara cea mai largă a imaginaţiei,... prefăcîndu-se cînd în taur (simbolul virilităţii supreme), cînd în ploaie de aur.  Frageda plantă a feminităţii... nu se virilizează sub şorţul alb, nu se înăspreşte în contactul zilnic al naturii nesimţitoare.  virilizez.
    Pentru a ajunge de la defeminizare la punctul iniţial al adevăratei virilizări a femeii în teatrul nostru trebuie să mergem la Odobescu.  Egalitatea politică... nu trebuie să ducă la virilizarea femeilor, după cum nu duce la efeminizarea bărbaţilor.  Şi temeliile zidului oraşului era înfrîmsăţate cu de tot fealiul de piatră scumpă: temeiul dintîiu era iaspis, al 2-lea samfir,... al 5-lea sardonix, al 6-lea sardios,... al 8-lea virilos.  Şi temeliile zidului cetăţii – cu toată piatra cinstită împodobite; temelia cea dentîiu  iaspis, al doilea sanfir,... al cincelea sardonix, al şaselea sardios,... al optulea virilos.  Ruta graveolens .  Chrysanthemum cinerariaefolium . virnanţi. −  Pre viruga din sus de cireş, pîn pietri   Aci rîpe, virogi, piscuri, Aci loc ca masa tras.  Zăgazurile au putrezit, albia Vedei încetul cu încetul s-a podmolit şi în timp de secetă moara nu mai umbla, fiindcă apa se risipea prin viroage.  În desele revărsări ea-şi făcuse, în sfîrşit, o viroagă peste vatră, şi dacă revărsarea ţinea mai mult, viroaga se adîncea, de apuca toată apa pe ea.  Am trecut rîuri, iazuri, mocirle, viroage.  Stufărişuri de papură-naltă, deasă ca peria, astupă viroagele.  Presară bălţi şi viroage pe şesul întins şi neted al Başeului.  Trăsura ajunse la o viroagă plină de apă.  Ce de viroage săpate de puhoaie, vărgînd clinele cu zbîrcituri şerpuitoare, crăpături haine.  Firul de apă se prelinge pe viroagă cîteva sute de stîngeni, unde se îngroaşă cu alt fir de apă şi mînă mereu la vale.  Văile apelor sînt în aproape peste tot străbătute de mici gîrle, viroage, iroage sau scursuri, pe lîngă care cresc păpurişuri.  Vale e orce apă care poate fi trecută cu piciorul. La cîmp ea poartă denumirea de „virugă” sau „irugă” şi are de obicei fundul nămolos şi patul îmbrăcat în ierburi şi păpuriş.  Valea lui Opincă”, un început de viroagă săpată în podişul pe care este zidită Craiova, îşi are obîrşia acolo unde se sfîşeşte azi strada „Ştirbei Vodă”.  Drumul se înfundă în viroage cleioase după atîtea săptămîni de ploaie.  . Ora lui era un cutreier, fără spor, prin viroage şi rovini, pe lapoviţă şi moişteală.  Cu cît da să se îndrepteze, cu atît se pierdea mai mult... prin nişte viroage în care putrezeau copaci trăsniţi.  Îşi aduse aminte că este în pădure... o viroagă adîncă, săpată de pîrîu, largă în toate  părţile.  Porumbeii... împodobesc primăvara viroagele aspre.  Am intrat pieptiş în făgaşul unei viroage, de pereţii înghesuiţi ai căreia îşi frecau coastele cei doi căluţi.  În miez de codri... E un ştiubei cu apă, pitit într-o viroagă.  Alergam pe cîmpiile arse de toamnă, pe lîngă viroagele negre, pe lîngă crîngurile roşcate. Deasupra bălţilor, pe podiş, cît vedea cu ochii, erau unduiri largi, acoperite cu o vegetaţie vizual săracă, de sub care viroagele trădează, în curmăturile şi rupturile lor, galbenul argilei nisipoase.  Nu mai erau îngheţate şi murdare decît pîraiele, prin fundul viroagelor ferite de lumină.  Numai de nu i-ar fi dus ai noştri de-a dreptul, peste bălţi şi viroage.  Tirajul scăzuse ca apele unei viroage în luna lui cuptor.   Viroagele distrug solurile, îngreunează organizarea teritoriilor şi a lucrărilor agricole. Avea o grădină mare care dădea în văgăunele satului. Era înfundată într-o viroagă cu răchiţi.  Toamna, viroaga se umplea cu apă, iar în timpul iernii îngheţa.  Într-o zi veneau cu vitele de la iarbă. Păscuseră pe iroavele Tătarului. A luat-o pe viruga aia.  Solicitudinea publică... se răsuceşte în vîrtejul altor îndoieli şi în viroaga altor patimi dezlănţuite.  Scoţînd critica literară din viroaga personalismului pătimaş, el a adus un însemnat serviciu culturii romîneşti.  viroage. −  virole.
   −  virologi.
   −  Merem la virostău, să joc acolo de-a cărţile.  virostolesc.
   −  viroşuri.
   −  Ac dă viroşă. Mozaicul obişnuit sau mozaicul marmorat este o boală virotică, caracterizată mai întîi prin apariţia unei cloroze uşoare la vîrful frunzelor.  Profilaxia pentru unele encefalite virotice se face prin distrugerea vectorului (ţînţar, căpuşe) şi prin vaccinarea populaţiei.  Multe boli virotice, ca turbarea, ornitoza, febra aftoasă şi unele encefalite, sînt comune pentru om şi animale.  virotici, -ce.
   −  nevrotic, narcotic Virozele iepurilor de casă.  La plantele afectate de viroze, asimilaţia clorofiliană scade. Unele viroze sînt comune atît omului, cît şi animalelor.  Mijloacele de combatere a tuturor virozelor sînt de natură preventivă. Viroza poate apărea în urma localizării virusului în orice organ şi ţesut, manifestîndu-se în funcţie de această localizare (… viroza pulmonară, viroza intestinală).  Anumite viroze  vegetale se transmit urmaşilor prin seminţe.  viroze.
   −  virşli.  −  Dreptul urmează să rezide într-un mod virtual în natura umană; dar el dormitează sau mai bine esistă numai în germin.  Banul  n-are decît valoarea virtuală a plăcerilor procurate.  Teoria socială creează din nou, în mod intelectual, o făptură reală; ea este o recapitulare intelectuală a practicei şi o practică socială virtuală.  Trebuie să se fi născut în situaţii care făceau posibilă o confuzie între mai mulţi parteneri virtuali ai subiectului vorbitor.  Sînt opere care nu propun în contemplatorii lor virtuali decît un anumit grad de atenţie.  Practica cercetării mi-a arătat... că studiul limbii nu poate atinge toate rezultatele lui virtuale decît în acela al textelor literare, iar studiul acestora din urmă este imposibil fără pregătire lingvistică.  Ideile fecunde ale Renaşterii... au putut să producă roadele pe care le conţineau în mod virtual.  Meseria viitoare a junelui virtual a fost aleasă dincolo de orice tradiţie, aşa, de frumuseţea profesiei.  Prin aceasta se creează pe plan ideologic... un spaţiu virtual pentru laicizarea progresivă a conştiinţei naţionale.  Primul moment care a trezit tendinţa nu trebuie uitat, acesta formînd oarecum scopul către care se va îndrepta soluţionarea ultimă a acţiunii virtuale.  Nu puteau fi deposedaţi de dreptul lor virtual de a avea parte la tot pămîntul obştii.  Senzaţiile, deşi de certă tensiune expansivă, rămîneau virtuale... şi nu se explicitau complezent, debordant.  Nu este decît un virtual deputat.  înţeleg sensul acestora şi le simt ca participii ale unor verbe, care, iniţial, au avut o existenţă virtuală. Deplasare mişcare virtuală  Viteză iuţime virtuală =  Lucru mecanic virtual moment virtual muncă virtuală  Focar ( punct virtual Acolo, unde se întîlnesc razile ce vin de la un punt luminătoriu ori luminat, se iscă un chip al acelui punt... Acest punt se numeşte geometric sau virtual.  Imagine virtuală =  Microscopul... se compune de doă lentilii: lentila obiectivă sau obiectivul, ce dă o imagină reală şi lentila ocularie sau oculariul, ce lucră ca o lupă şi nu dă decît o imagină virtuală.  Producţiunea ţărilor industriale nu are virtual nici o margine; numai debuşeuri destule de-ar avea, ar merge evident în infinit.  Fără a fi scris... teatru, el e, virtual, un temperament dramatic.  Virtual rodul este anticipat în sîmburele copacului.  O clipă dacă aş fi bănuit că nu e virtual în afară de orice şovăire, aş fi căutat eu să o supun la grele încercări.  Cei ce ocupă înălţimile stăpînesc virtual şi văile.  Un cuvînt nou sau rar prezintă, virtual, faţă de sinonimul lui vechi sau frecvent, avantajul că poate, în condiţii determinate, să satisfacă mai bine necesităţile de ordin subiectiv ale oamenilor.  Armată virtual învinsă Reforma engleză a fost virtual realizată prin actele parlamentului din 1529.  Aurica ţinea la toate din casă, ca fiind, virtual, zestrea ei.  Fără îndoială că posibilitatea dezvoltării categoriei determinării – indeterminării există virtual în toate limbile romanice.  Sînt verificate atît disponibilităţile semantice..., cît şi capacitatea derivaţională a limbii romîne în forme virtual posibile.  tu-al. virtuali, -e. –  Geniul limbii helenice... este acea virtualitate ce exista latentă în glosa pelasgilor.  Bogăţia Romîniei în comori naturale şi virtualitatea de dezvoltare a multor din ramurile producerii sale brute ar îndreptăţi ca atari la concluzia că cea dintăi bază pentru o industrie naţională... este.  Inconştientul a căpătat... prestigiu... lămurindu-şi... unele din tainele care planau asupra esenţei şi virtualităţilor lui în raport cu necunoscutul din afara noastră.  Viaţa sufletească se dezvoltă în direcţia virtualităţilor afirmate de la început.  Toate virtualităţile acestea mă enervau tot mai mult, tocmai pentru că nu puteam exprima nimic.  Aceste construcţii trebuiesc socotite nu numaidecît realităţi propriu-zise, ci simple virtualităţi ale limbii noastre.  Plăsmuirea poporană... trebuie văzută... ca o proiecţie a virtualităţilor ce zac necoordonate în profunzimile spiritului autohton.  Dezvoltînd numai virtualităţile expresive ale vorbirii comune, artistul ni se dovedeşte a fi o fiinţă în care unele facultăţi obşteşti cresc şi se exaltează.  Ciclul „Izolare”, caracteristic pentru psihologia poetului, nu este... şi cel mai preţios pentru virtualităţile sale artistice.  „Trezirea” a trebuit să se producă, fiindcă ea era una din virtualităţile culturii occidentale.  Din virtualităţi nepotenţializate, din pasiuni, din iubiri şi uri care n-au fost... ele emit asupra viitorului fragile şi timide ipoteze.  Fluxul neîncetat al propriilor sale transformări deschide zăgazul virtualităţilor sale imanente.  Eminescu pune în valoare virtualităţile estetice ale limbii romîneşti.  Acestei versiuni trebuie să ne adresăm... cînd dorim să înţelegem formulele specifice ale capacităţii creatoare, virtualităţile artistice ale poporului.  Pînă cînd această realitate avea statutul de virtualitate, suprasolicitarea raţională hegeliană a condiţionat o poziţie socială înaintată.  Teatrul Mic nu-şi vede pe deplin cristalizate virtualităţile.  tu-a-.  –  virtualităţi.
    Dreptul public pozitiv privitor la neutralitatea Romîniei nu conţine decît aceste stipulaţiuni. Aci este virtualiter baza fundamentală a politicei de neutralitate a acestei ţări, politică eminamente conservatoare şi respectînd legea internaţională.  Poate că mişcarea metafizică de sub suprafaţa lumei nu este decît lupta pentru-un mai devreme sau mai tîrziu a miilor de forme virtualiter întotdeauna prezente şi-ntotdeauna gata de-a apărea.  -tu-a-.  –  virtualizez.
    iza.
    -tu-a-.
    
    Bergson a susţinut că toate sistemele filozofice originale se dezvoltă dintr-un fel de punct condensat, care conţine virtualmente toată materia dezvoltărilor lor.  Deşi deschise, deoarece comparaţiile care le constituie sînt numai completabile, dar nu complete, ghicitorile sînt totuşi comparaţii virtualmente finite.  În legătură cu mutaţiunile ontologice se ridică fireşte numaidecît şi problema metafizică, dacă şi în ce măsură o asemenea mutaţiune superioară este virtualmente cuprinsă în modul inferior sau dacă ea corespunde unui noi act creator.  Lipsa analizei este evidentă... prin totala ratare a unui personaj virtualmente important.  De este patria în primejdie, daca vreun vrăjmaş ameninţă a o pustia, de cere jertfe mari, în loc de a vă plînge, fiţi virtuoşi şi gata la toate.  Tellus, pentru că a stat la linie, luptînd contra inemicilor ca un bărbat virtuos, a căzut în bătaie ca un erou.  Dacă se vor purta ca nişte bărbaţi virtuoşi în rezbel, toţi ceialţi greci de bunăvoie la urmă se vor supune la ei.  Toţi mărturisesc  într-un glas că geto-dacii ar fi traci. Am văzut pe Herodot cum clasează pe geţi între popoarele tracice, spunînd despre ei că ar fi cei mai nobili şi cei mai virtuoşi din acea gintă.  Voi scrie fiind încredinţat că în anii cei mai vechi au fost în trupurile moşilor noştri sînge romanesc, au avut fapte virtoasă.  Acest neam este foarte iubitoriu de muzică şi vor prea mult să auză faptele cele virtuoase şi iroiceşti ale acelor mari şi vrednici de laudă oameni din vechime.  Patria, care vă-ascultă, tema muzei voastre fie, Ca şi ea întru lumină să se poată înnoi, Ca prin fapte virtuoase, de o mai dorită soartă, Deamnă chiar să se arăte şi de numele ce poartă.  Auzeam că Ishomah să numea bun şi virtuos de toţi, şi de cătră bărbaţi, şi de cătră muieri, şi de streini, şi de orăşeni.  Învăţătura istoriii... este judecătorul împăraţilor celor tirani şi desfrînaţi, îndreptar de viţii în viitor şi cunună de laudă bărbaţilor celor mari şi virtuoşi.  Nobleţea este a sufletului şi nici... monarhul, cel ce dă vredniciile, nu este nobil, de nu va fi virtuos ca să se îngrijască de fericirea supuşilor săi.  Fu un om într-adevăr virtos ş-aceasta e un titlu destul de mare; fiincă toate celelalte se nimicnicesc înaintea lui.  Întristat d-o întîmplare aşa de grozavă, şi ca un om virtos, plîngea pentru moartea lui Pigmalion.  Un erou ar fi fost poate, cînd ar fi şi virtuos: Dar vînzarea, viclenia de el nu se dezlipesc.  Întrarea în acea diregătorie tuturor virtuoşilor cetăţeni era deschisă.  Ajută-ne a păşi către binele cel prea înalt; dă-ne putere a trăi virtuoşi şi drepţi.  Stăpînitorul cel virtuos, care  şi-a petrecut viaţa nevoindu-se a face supuşilor cît bine a putut, moare mîhnit, făr’ de a şti de a avut vreun prieten adevărat.  Încă dintr-un început, oamenii au fost supuşi unii altora, dînd respectul către cei mai mari şi mai virtuoşi, spre a se povăţui la faptele bune şi calea cea dreaptă.  Sînt prea încredinţat că ea te iubeşte din multe pricini, iar mai vîrtos pentru că este virtuoasă.  Oh! cît de virtoasă este Virghinia! şi pentru aceasta au şi dorit să se îmbogăţească, ca să poată face bine.  Un om onest şi virtuos nu poate fi nici insultat, nici calomniat.  Auz din gura a multora că fericesc Craiova, pentru că s-a învrednicit a să ocîrmui de un acest feliu de virtuos bărbat.  În condiţiunile omeneşti se întîmplă de multe ori ca cel rău să prospereze, ca omul virtuos să sufere.  Spre a fi virtuos trebuie să fie omul cu totul independinte.  Spre a te putea numi virtuos, ai nevoie de o abnegaţie mare.  Povestii... anecdote potrivite de a recomanda calităţile care deosibesc pe bunul scolar şi pe fiiul virtuos.  Ferice este într-adevăr virtuosul bărbat, fericiţi şi aceia carii aud cuvintele expuse din gura omului virtuos.  Îndată a şi murit, avîndu-şi terminat viaţa cum se cuvine... la oaminii consideraţi buni şi virtuoşi.    Cel dintîi simtiment ce urmează să se fi născut în sufletul său a urmat să fie, negreşit, a se despera de republică. Un mare om virtuos s-ar fi gîndit cum să o reformeze şi să o întemeieze.  Se pretindea virtuoasă, şi purta trii-patru intrigi deodată.  Trebui să fii martur, să vezi ce asuprire Întîmpină pe omul oricît de virtuos.  Vai mie, aceasta-i a treia parte din averea ce virtuosul meu părinte cîştigase... prin o onorabilă muncă.  Cîtă stimă merită acela care se poartă deopotrivă cu amicii săi ca şi cu inamicii, cu omul virtuos ca şi cel păcătos!  O familie virtuoasă este o navă ţinută în timpul furtunei de două ancore, religia şi moravurile cele bune.  Desfrînatul şi coruptul voieşte să fie considerat deopotrivă cu omul virtuos.  După instalarea guvernului rusesc... a început pentru virtuosul nostru mitropolit o eră de persecuţiune şi de suferinţe.  Noi, mai nainte de toate, să îmblăm după acelea lucruri, prin care să ne facem oameni buni, drepţi şi virtuoşi.  Virtuosul Eliezer, fiul, moştenitorul marelui preot, te cere de soţie.  Redactori care lăudaţi Pe unii dintre candidaţi,...  Ce pe răi faceţi virtuoşi Şi patrioţi pe ticăloşi.  Platon a zis... că un om, ca să poată deveni cetăţean onest,... din copilărie pînă la maturitate să trăiască înconjurat de oameni virtuoşi şi drepţi.  Noi credem că nu e posibil omului a fi în realitate virtuos fără a fi ferice, precum nici a fi ferice fără a fi virtuos.  Alceste Misantropul este omul cel mai virtuos, dar ceilalţi îşi bat joc de el.  Născut în anul 1772, bărbat virtuos şi cu multă inteligenţă,... avea un spirit pătrunzător, de un caracter vesel şi foarte amabil.  Încă de la 1793, virtuosul mitropolit Filaret, pe care l-am lăudat mai sus ca episcop de Rîmnic, fusese silit de principe să demisioneze, fiindcă îndrăznise a se împotrivi la un nesocotit capriciu domnesc.  Un bărbat virtuos şi cu traiul cucernic Dacă s-arată-ntre ei, tac toţi şi cu drag îl ascultă.  Nu şi-a însemnat numele între ale voievozilor celor cucernici... ori ale celor virtuoşi, căci a fost aplecat patimilor pămîntului.      Fii bun cătră toţi şi petreci numai în adunările celor virtuoşi. Cu ochi plini de plăcere privim pre cel virtuos. Îl vedem că străluceşte ca brileantul cel frumos.  Într-un asemenea popol corupt cu totul, apariţia unor virtuoşi ca Socrate şi drepţi ca Aristide se păru o anomalie.    Virtuoşii murind nu desper, Speranţa-a lor frunte-nsenină, Speranţa cea dulce de plată în cer.  Cazuistica... nu poate linişti decît conştiinţa celor slabi şi mişei, niciodată pe a celor tari şi virtuoşi.  Virtuosul este omul care cunoaşte şi se comportă în consecinţă.  Dacă reuşeşti să devii şi tu vesel, ai descoperit în tine însuţi secretul de a plăcea, pe care unii mari virtuoşi nu-l pot descoperi, în ciuda superiorităţii spiritului lor.    Mult doritul fiiu al Domniei tale, Gheorghie, carele de astă dată, pentru luminarea şi procopsirea lui, se află în Viena, custîndu-l Dumnezeu îndelungat, să urmeză virtuoaselor fapte a Domniei tale.  Vieţuirea lor cea virtuoasă au dat o aşa mare laudă la faptele lor, încît nici un veac să nu poată a le şterge.  Iată faptele cele virtuoase, iată aceia ce hotărăsc nu numai să lucreze ceva pentru folosul patriii făr’ de plată,... ci chiar şi viaţa să şi-o piarză pentru această dulce gîndire a numelui patriii.  O tu, al căruia suflet virtuos era o comoară de bună învăţătură şi a căruia gură sluja de organ înţelepciunii.  Singura adevărata bucurie ce ai a nădăjdui este aceea care va izvorî dintr-o purtare bună şi virtuoasă.   Îndîrjit pentru neîmplinirea scopului său şi nevrednic de vro simţire virtuoasă, credea că numai de aceea nu poate izbuti, pentru că unterofiţerul ar fi rivalul său.  Să cunoaştem cauza şi modul creşterei sau a înapoierei staturilor, folosul vieţuirei virtuoasă şi stricăciunea celei înrăutăţite.   Spuneţi-mi, putea-va oare ea să răsplătească acea palpitaţie de inimă ce simte acela, în minutul cînd a săvîrşit această faptă virtuoasă?  Cu toate acestea, eu nu priimisem toate de la această influinţă virtuoasă: patria mea, veacul meu, şi preceptorii mei au format şi ei sufletul meu.  Romînii subt urmaşii lui Dragoş petrec o viaţă primitivă, şi traiul lor ticnit, patriarcal şi virtuos adună lîngă ei pe pribegii lor fraţi.  Sărmane Neagoe!... tu, care ai lăsat învăţături aşa de virtuoase fiului tău, Teodosie Voievod.  Sufletele virtuoase îşi găsesc de pe acum hrana spirituală în opera bardului Radu Cosmin.  Mi-a răpit şi mie o nevastă tînără, înţeleaptă şi virtuoasă.  Ar voi oară soţul să scape de grijile ce are pentru o soţie virtuoasă?  Nu ştii că tu eşti grozavă de virtuoasă?  Tiraniile nelegiuirele lui şi ale fiiului carele... necinsti şi pe virtuoasa romană Lucreţia.  Ajutorul unei femei virtuoase mi-a mai prelungit viaţa pentru vreo cîţiva ani.  . Dumnezeul meu! ce este fatalitatea asta, căria îi dai voie să-şi întinză braţul în mijlocul lumei, s-apuce p-o femeie care a fost pururea virtuoasă... şi să o tragă fără voia ei, cu toate împotrivirile şi giuneţele sale..., făcîndu-i peirea.  Prin disţărarea unui mare număr de boieri, părinţi ai patriei, tiran, prin batjocura soţiilor şi fiicelor virtuoase... au înstreinat de la dînsul pre toţi compatrioţii.  Virtuoasa lui soţie se trase la ţară, consacrîndu-se numai la creşterea copiilor săi.  Era în adevăr şi greu pentru femeia cea mai virtuoasă de a rezista unui om ca acesta, căci... era unul din ce mai frumoşi bărbaţi pe atuncea.  Dacă femeia este virtuoasă, suferă în tăcere, suspină şi moare.  Ofelia iubeşte pe Hamlet... Ea rămîne virtuoasă şi supusă, însă înnebuneşte din cauza lui.  Era gata să admire orice femeie frumoasă. Vasile Roşu se aplecă mai tare spre el şi-i zise rînjind: Păcat că-i aşa de virtuoasă.  tu-os. –  virtuoşi, -oase.  
    Două număroase orhestre cînta neîncetat... valţuri minunate, compuse pentru acest prilej de o foarte tînără virtuoasă.  Cînd ajunse la infernala compoziţiune numită „Fantasmele”,... tot publicul din loje şi parter... zbucniră în aplaude şi ovaţiuni de tot felul, iar unii din lorzi,... în marele lor entuziasm, începură a bombarda pe acest virtuos cu bijuterii şi pungi pline de livre sterlinge.  În faţa ochilor lui străluceau luminele candelabrelor de la Scala şi ateneele sau sălile de concerte unde cîntau virtuoşii.  Luminatul sprijin ce găsiseră la dînsa ca începători mulţi dintre aceia, compozitori sau virtuoşi, a căror faimă fusese netăgăduit  consacrată în urmă, scăpase numele prinţesei Canta de uitare.  Deja în a doua jumătate a sec  XVII, vedem o întreagă falangă de virtuozi ilustrînd şi perfecţionînd arta cîntului.  Fiecare virtuoz avea în bagajul său o cantitate de arii... pe care le intercala în orice operă şi în orice loc.  Paganini fu un mare virtuos (sau virtuoz).  Nu numai despre unele lucruri putem spune că participă la valoarea estetică, dar şi despre unele acţiuni, cum sînt de pildă dansul, jocul unui actor sau cîntul unui virtuoz.  Nimic din armele cu care un virtuos cucereşte publicul nu-i lipseşte acestei pianiste, tehnică impecabilă, subtile variaţii de sonoritate, forţă, ritm.  Nu era un virtuoz, însă executa piesele cu o puritate remarcabilă, ştiind să scoată efecte patetice numai din dozarea sonorităţilor.  Să trezeşti atît de adînc şi de tragic bucuria într-un corp în care moartea şi-a dilatat veninul îl făcea să se simtă ca un virtuos care smulge accente sublime dintr-o vioară bolnavă.  Această operă constituie în primul rînd un exerciţiu de virtuos, pe o coardă unică.    Într-o piesă de dificultatea „Concertului 5” de Beethoven, Vlad Conta are tonul imens din redutabila şi foarte strînsa categorie a virtuozilor lumii.  Suita compozitorului Charles Lefervre... a dat putinţa flautistului... şi oboistului... să-şi valorifice calităţile de virtuozi ai instrumentelor respective.  Virtuoz strălucitor, Voicu nu s-a temut să arate că are ce învăţa de la mai marii viorii acestei lumi.  Toată această evoluţie neobişnuită – şi în bună parte necunoscută marelui public – a fost evocată în recitalul lui Milton Kaye, un remarcabil virtuoz al pianului.  A fost o execuţie în care strălucita tehnică naturală a virtuozului, aliată cu o vastă experienţă scenică, a pus în valoare paginile unei partituri integrată definitiv în repertoriul tuturor marilor violonişti.  Am asistat la primul său debut cu ocaziunea unei serate dată în beneficiul virtuosului său profesor.  Cortina se aridică şi pe dată se arată primul violin Hiubsch, dar... junele virtos nu arătă o fizionomie tocmai în armonie cu numele.  Un executant virtuoz nu poate mult fără un instrument perfect condiţionat ca structură şi ca acordare.  Aşa precum violonistul cel mai virtuoz face îndelungi studii de artist, menţinîndu-şi flexibilitatea digitală, istoricul literar trebuie să respire alt aer ca să-şi perfecţioneze sensibilitatea.  Valentin Gheorghiu, maiestrul virtuoz de azi, a confirmat cu prisosinţă promisiunile de atunci.  Am apreciat în mod absolut omul, pe lîngă talentul său de violonist virtuoz.  A găsit în clavecinistul Johannes Kästner, titularul orgii la care a cîntat şi marele compozitor, un colaborator virtuoz, dublat de un cunoscător profund al creaţiei bachiene.  Distanţa ce ne despărţea de palamarul virtuos era mare.  Tălmăcirea Lui Mozart a fost savuroasă adăugînd fidelităţii faţă de litera textului o anume exuberanţă virtuoză.  Deşi, aparent, ciclul se înscrie în categoria triosonatei, el cuprinde în realitate piese concertante pentru clavecin, fapt care rezultă şi din scriitura virtuoză, concepută de Rameau pentru instrumentul cu claviatură.  Strălucirea virtuoză a etalării solistice face loc unei virtuoze căutări de efecte de o mare şi rafinată subtilitate.  Carcaterul briliant motoric şi fluenţa firească a înlănţuirii frazelor muzicale a fost subliniat de o interpretare virtuoză care a declanşat... entuziasmul auditorilor.  Rossi este un virtuos; el joacă pe Hamlet şi pe Romeo cu o interpretare miraculoasă.  Orice cuvinte ar fi slabe spre a face înţeleasă cît de pe departe impresia ce n-o poate cineva avea decît privindu-i şi ascultîndu-i pe aceşti luceferi ai artei, aceşti incomparabili, divini virtuoji.  Un aristocrat intelectual şi un epicureu superior; un artist fără emotivitate, fără fantezie, exprimînd limpede o cugetare limpede; un virtuos al economiei verbale, al termenului propriu.  Se pot aici observa două din marile calităţi ale lui Menzel: pe de o parte perfecţiunea desenului,... apoi, nevoia, ca la toţi virtuoşii, de a înmulţi dificultăţile pe care le rezolvă.  Virtuoşii dau celor neiniţiaţi impresia unui mare talent, liber şi spontan, a unei forţe explozive.  Să citească cititorul numai pagina de virtuoz din „Du côté de chez Swann”, în care se descrie mecanismul rememorării şi al evocării trecutului.  El este de mult un virtuos al aforismului.  Kirsanov se distinge apoi ca un virtuoz al versului, explorator neobosit al resurselor expresive, ritmice şi sonore ale limbii ruse.  Nu mai vorbesc de diversitatea materialului în care poetul plăsmuieşte, ca-ntr-o argilă virtuos modelată.  tu-oz.  –  virtuozi, -e  virtuoji. –  Felul de a-şi alcătui programul a fost la înălţimea interpetării: total absente piesele de factură pur virtuozică, de efect facil virtuozici, -ce.
    ic.
    Sînt instrumente de acestea cari costă sume fabuloase, mai ales cele fabricate de celebrul Stradivarius. Dintre acestea sînt numai patru exemplare astăzi în Europa... Primul îl are ţarul Rusiei; gloriosul monarch cîntă pe el în momenetele-i pierdute şi cu oarecare virtuositate.  Este adevărat că între lăutarii noştri se găsesc mulţi executanţi..., dintre cari unii ating chiar virtuositatea.  În limbajul obicinuit... se înţeleg prin arii de coloratură ariile scrise în scopul punerei în evidenţă a virtuosităţii interpretului, a îndemnării organului lui vocal.  Sub influenţa cîtorva cîntăreţi de talent, aria de factură, aria ornată, capătă teren, şi vedem apărînd arii scrise absolut în vederea virtuozităţii vocale.  Este de-a dreptul uimitoare virtuozitatea multor muzicanţi populari, care folosesc pentru melodii instrumente fabricate pentru acompaniament.  Partitura oferă solistului posibilitatea unei desfăşurări de mare virtuozitate.  Am aflat de la ea că artiştii cu care lucrează nu vor reduce rolurile lor la simple acte de virtuozitate vocală.  Performanţele de virtuozitate flautistică ale lui Voicu Vasinca se pot confrunta mai direct după bandă cu înregistrările vedetelor consacrate „Sonata pentru contrabas solo” de Tiberiu Olah... i-a prilejuit lui Güttler o demonstraţie de virtuozitate tehnică greu imaginabilă la contrabas.  O virtuozitate debordantă, capabilă să fascineze publicul, se îmbină cu neaşteptate libertăţi în ce priveşte tempoul şi ritmica.  În partea a II-a, concepută în genul unei romanţe..., am apreciat eleganţa şi căldura, dar şi dinamismul cîntului, unite cu o virtuozitate tehnică deplin stăpînită.  Pianistul demonstrează o virtuozitate deosebită.  Interesul unui concert de concerte este situat..., în primul rînd, asupra soliştilor şi face întotdeauna deliciul unui public meloman prin demonstraţiile de virtuozitate, prin popularitatea temelor şi dinamica dialogurilor instrumentale.  A cultivat virtuozitatea spectaculoasă şi în compoziţie.  Ce este atît de redutabil în capodopera lui Bach ca să nu fi ajuns ea pe afişe decît în ultimii 50 de ani?... Poate o prejudecată pornită din chiar sugestia autorului că ar fi vorba numai de un imens tur de virtuozitate în scolastica muzicii?  De la sonatină la sonată, de la sobrietatea quartetului la virtuozitatea concertului pentru formaţie de coarde... Silvestri durează admirabile pagini.  Cvartetul... pretinde din partea interpreţilor... stăpînirea în profunzime a tehnicii fiecăruia din cele patru instrumente, pentru a face faţă cerinţelor de virtuozitate impuse de cele 8 părţi ale lucrării.  Piesă de virtuozitate Am mai ascultat... şi „Cvartetul nr. 1” de Janacek, lucrare îndrăzneaţă, bine construită şi totodată piesă de virtuozitate.  Programul solicitat era extrem de dificil, inclizînd o sonată de Bach, o sonată clasică şi una modernă, două piese de virtuozitate, un concert de Mozart.  În fine, Manolescu, un începător, cu toate imperfecţiile lui este preferabil în „Hamlet” lui Rossi, cu toată virtuozitatea acestuia.  Luni d. Millo a reprezentat în sala Bossel „Lipitorile satelor”, cu care ocazie am văzut că bătrînul artist n-a pierdut nimic din vigoarea şi virtuositatea lui.  Ceea ce nu pot să nu-i recunosc e remarcabilul săi talent, cu o flexibilitate destinsă de la o viziune de ordin pur literar, susţinută liric şi amplificată cu virtuozitate, pînă la o acuitate de analiză.  Efecte de virtuozitate verbală, în care arhaismele culese din dicţionarul lui Cihac puneau o notă gravă.  E de mare folos ca autorul dramatic (şi chiar romancierul)... să înveţe valoarea şi meşteşugul cuvîntului... şi să folosescă acest meşteşug numai acolo unde structura personajelor îngăduie virtuositatea verbală.  Virtuozitatea stilistică este însuşirea care uimeşte necontenit pe cititorii prozei lui Tudor Arghezi.   Este în stare să execute într-o oră, cu o virtuozitate rar întîlnită, un tablou pentru care altul ar pune o săptămînă. Cîte caracterizări tot atîtea procedee stilistice, traducînd o fantezie satirică de-o virtuozitate şi varietate rară.  Spectacolul a relevat o coregrafie stăpînind toate secretele artei cu o virtuozitate admirabilă.  Virtuozitatea lexicală, evoluţia stilistică şi excelenţa pamfletului – cam la atîta s-ar fi redus contribuţia epică a d-lui Tudor Arghezi.  O asemenea temă poate fi tratată numai din plăcerea tehnică a virtuozităţii.  Renunţă la lupta pentru virtuozitatea tehnică şi se mulţumeşte cu traduceri mai mult sau mai puţin exacte.  Practicarea rondelului este un act de virtuozitate încercat destul de rar în literatura franceză.  Cu o reală clarviziune artistică, poetul acordă cadrul cu întîmplările, potenţează efectul prin invocaţia nuanţată a muzei, şlefuieşte versul împingînd meşteşugul pînă aproape la virtuozitate.  Cînd geometria analitică i-a dezvăluit taina mişcării liniilor. Eisenstein a ajuns la virtuozitatea unei grafii dinamice.  Risipa de inventivitate, verva ameţitoare şi efervescenţa cu care... trăieşte rolul unui maniac constituie o demonstraţie de virtuozitate.  Spectacolul se constituie şi în absenţa teatrului, prin muzică, dans, euritmie, virtuozitate atletică şi acrobatică.  Nu virtuozitatea e creatoare de valoare, ci substanţa care ni se dezvăluie.  El respinge orice formă de virtuozitate, de artificiu savant, de afectare.  Dac-am întreba ce se cere pentru a fi director la Ministerul de Interne ne-am aduce numaidecît aminte de omul care a ocupat acest post cu oarecare virtuozitate, de mucenicul Simeon.  -tu-o-. –  virtuositate.  –  virtuozităţi.
    Pentru a sa virtute şi daruri ostăşeşti... s-au lăudat în toată Roma.  Numai iubirea de slavă şi entuziasmul virtuţii sînt vrednice de a vă cîrmui, şi atunci ce vă pasă cum vor fi priimite slujbele voastre?  Îşi închipuia că rumînii lui Mihai nu covîrşesc pe transilvăneni atît cu numărul, cît şi cu virtutea.  Mergi, adună a ta oaste, zboară spre peire, În a ta virtute patria afle mîntuire.  După ce se stînse virtutea şi bărbăţia antică a romanilor, prin care ii subgiugaseră cea mai mare parte a lumei cunoscute, urmă epoha cea plină de turburări şi de anarhie.  Porsena a crezut adevărul şi s-a înclinat spre a tracta desfacerea rezbelului şi închierea de pace, nu atît... de frica celor trei sute, cît pentru că l-a convins mulţumirea şi admiraţiunea de spiritul şi de virtutea romanilor.  Lupta din Dealul Spirii... este o dovadă că soldaţii noştri sînt vrednici urmaşi ai soldaţilor lui Mihai Viteazul şi că depinde numai de la împrejurări favorabile şi de la guvernămînt ca să dezvolteze vechea lor virtute romană.  Ferice de guvernul acela care va şti să preţuiască misiunea ce are şi ar face să reînvieze în inima poporului schinteia naţionalităţii şi a virtuţii ostăşeşti.  Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute, Şi puternici legioane  p-a ta margine-ai privit, Virtuţi mari, fapte cumplite, îţi sînt ţie cunoscute.  Chipul măreţ a lui Traian... păru că readuce pentru un moment, în romanii decăzuţi ai timpului său,... întregul acel farmec al puterei şi virtutei, pe care popoarele iubesc a-l avea la începutul vieţei lor.  Avut-am un vis mare, o nobilă dorinţă, De-a scoate Romînia din trista-i umilinţă Prin jertfe, prin virtute, prin strînsă înfrăţire.  O, ţeară romînească! Fii demnă prin virtute, de fala strămoşească.  Romanii cei vechi... au fost cauza jurisprudenţei celei bune şi aceasta a fost numai efectul virtuţii romane.  În Răsărit,... virtutea pe cîmpul de război... îndeplinea un scop mult mai însemnat, acela de a scăpa fiinţa popoarelor şi religia creştină de neomenosul jug.  Niciodată nu trebuie să păşim noi cu pruncii aşa defăimat, dacă voim să-i luminăm, adecă să-i povăţuim la bine şi la virtute.  Adevărata mărire a lui Dumnezeu se cuprinde în dragostea cătră Dumnezeu şi cătră aproapele nostru, întru împlinirea detorinţelor noastre şi în virtute, carea cu de-a dinsul să o păzim.  Sirguinţa virtutii şi cea cuminte vieţuire ne dă totdeauna bucurii mai adevărate şi mai îndelungate.  Cu ce ochi plin de plăcere privim pe cel virtuos... Nici lipsa, nici prisosinţa pre el nu l-au turburat. A virtutii lui comoară îl face prea fericit.  Bunătatea... nu este pierdută, şi... bunul Tată al oamenilor ne va lăsa întru ceilaltă stare a vieţii ca să sporim totdeauna mai mult întru înţelepciune, virtute (faptă bună) şi fericire.  În faptele-i spurcate era însuşi păcatul, Subt mască de virtute vedeai pe vinovatul.  Muritorii sînt d-o seamă, naşterea făr’ a privi, Numai singură virtutea poate a-i deosebi.  Tinereţele se veştejesc; frumuseţea piere;... numai virtutea ne însoţeşte întru toată viaţa.  Virtutea este o silinţă a noastră peste putere pentru binele celorlalţ, cu scopos ca să plăcem numai lui Dumnezeu.  Fapte de virtute, care legea ni învaţă, N-or meni şi după moarte celui drept o altă viaţă?  Dumnezeu...  să-ţi dea tărie şi virtute, ca să sprijineşti, precum ai sprijinit, iubita noastră naţiune.  Virtutea e binele suprem.  Eu socotesc că virtutea aduce cu sine răsplătirea; niciodată un om virtuos n-a exersat virtutea fără a fi răsplătit prin mulţumirea de sine.  Nu esistă, fără îndoială, în lume, nici un objet, nici o fiinţă care să fie dreptatea sau virtutea sau dragostea creştinească în persoană-i.  Acest discurs ambigu... a fost repetat... de către oratorii fără sinceritate, fără curagiu şi fără virtute, mai îngrijaţi de popularitate, decît de justiţie.  Numai... o scăpare de rele ar fi la oamini, cînd printr-o soartă divină puterea regală cu filozofia unite s-ar afla într-una şi acea persoană, ca să triumfe virtutea în contra viţiului.  Lauda neştearsă şi nemurirea cu care sînt încununaţi ocîrmuitorii cei buni, defăimarea şi hula care sînt totdeauna partea celor răi, îi mai cu neputinţă ca să nu le insufle în inimă dorinţa spre bine şi spre virtute, dacă inima lor nu le este încă stricată prin cangrena linguşirii.  Puterea religiei... răspectul ei între oameni nu stă în mulţimea, ci în virtutea şi în ştiinţa clerului.  El a fost... idolatru al virtutei şi biciul cel mai grozav al viţiului.  Nu este nicidecum adevărată virtute fără respectul şi iubirea de Dumnezeu, căruia toate se cuvin.  Dacă la cer s-aude glasul făpturei tale, Fă ca întotdeauna pe a virtuţei cale Să merg nestrămutat.  Tu nu vei putea plînta în sufletul tău sîntul germin al virtuţii, pînă cînd nu vei smulge mai întîi spinii şi scaieţii viciului.  Cînd amorul binelui este luminat şi sincer, el comunică inimei ideea şi gustul virtuţii, adecă a tuturor acţiunilor frumoase şi oneste.  Amorul ce ai aprins în mine au deschis înaintea mea raiul unei fericiri la care nu-mi este permis de a aspira, căci în poarta acelui rai stă îngerul virtuţei, blînd şi frumos ca tine.  Viaţa ei a fost un exemplu de onestitate, virtute şi inteligenţă.  Virtutea pentru om e de a deosebi ce e drept, folositor, ceea ce e onest, care lucruri sînt bune, care sînt rele, ceea ce e netrebuincios, ruşinos, necinstit.  Da, cîştigul fără muncă, iată singura pornire; Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.  Născut ca să-şi iubească şi semenii şi ţara În vise de virtute se legănase-ntîi.  Divinitatea lui ajunsese a fi consacrată, în mintea tuturor, nu numai prin puterea suverană..., dar încă şi prin acel extraordinar şi neasemuit renume de dreptate, de blîndeţe, de virtute şi de mărinimie.  Adevărata virtute imprimă lucrărilor noastre caracterul moral şi ne garantează fericirea.  Nici o încredere la el în virtute, în cinste, în bine, nici o milă sau îngăduială pentru slăbiciunile omeneşti.  Agricola a fost un general prudent, un administrator dibaci şi, ca om privat, de o virtute antică. Îţi iartă orice d-na Roland, dacă recunoşti că virtutea şi sentimentele cele mai alese nu înfloresc decît în colibele umile.  Li-i frică de virtutea domnului lor, nădăjduind ocrotire de la slăbiciunile lui.  Viciul şi virtutea se ciocnesc, şi triumfă cea din urmă.  În ultimă analiză,... omul se bucură de favoarea de a afla a posteriori caracterul lui inteligibil, de a şti ce vrea. Aşa fiind, dogma nu are nici o înrîurire asupra virtuţii.  Virtutea, nu plăcerea, este scopul suprem al vieţii, arată Bruni.  Culmile virtuţii şi abisurile viţiului îşi dau mîna haotic.  În urma legiunilor lui Solon favoritoare democraţiei, politica guvernului răzămîndu-să pe virtute, umanitate şi talent,... ni să înfăţoşează în fruntea guvernului aristocraţi c-un haractir cu totul schimbat.  La greci şi la romani, încă şi chiar la căderea lor, cei mari respectăluia virtutea.  În fiecare timp a demoralizării publice, în mezul anarhiii şi dispreţului legilor, numai prin frică să putea înfrîna ceata oamenilor ambiţioşi şi cupizi (lacomi), pe carii nu mai puteau reţinea legile, nici virtutea.  Toată ştiinţa morală se reazimă pe virtute, şi toată ştiinţa fizică pe cauzalitate.  Oamenii cei sinceri şi virtuoşi, care sînt totdeauna aceiaşi, şi care se supun la regulele virtuţii, n-ar putea niciodată să fie atît de plăcuţi, cît aceia care linguşesc patimele noastre cele dominatoare.  Luther învăţă popoarelor că libertatea este un lucru preţios, atît de preţios ca şi ştiinţa şi virtutea.  De lege n-au nevoie – virtutea e uşoară Cînd ai ce-ţi trebuieşte... Iar legi sînt pentru voi.  Un simptom curios al eticei „moderne” este tendinţa de dispariţie a noţiunii de virtute.  Poate neştine s-arate virtutea şi prin exempluri, învăţături, năravuri şi sfătuiri.  Supuşii săi văzînd virtutea în ilustrul exemplu ş-în splendida viaţă a domnitorului se înţelepţesc... şi se conform după acea intactă şi fericită viaţă.  Era obosit de lume, unde virtutea sa nu-şi mai avea loc, în corumperea sau mîrşăvia generală.  Jupîneasa Anghelina trecea ca model de virtute în ochii boierilor, căci ziua ea nu da cel mai mic indiciu despre adoraţiunea zeului Bachu.  A recompensa virtutea.  Vocaţia spre nuntă  era-nnăscută-ntr-însa, Cu ea venise-n lume, ca şi cu modestia Virtuţii virginale, ca şi cu conştiinţa D-a sexului valoare ş-a demnităţii sale.  El făcu mai multe cercări tainice, însă toate se nemicnicire pe lîngă virtutea Desdemonei.  Este frumoasă şi plină de virtute, ca o nimfă din suita Artemidii.  Prin ademenirile voastre o faceţi de îşi calcă datoriile sale de femeie, uită virtutea, leapădă cinstea, ca să se arunce în braţele noastre.  Văzu pe postelnicul plîngînd ca un copil şi cerîndu-i iertare că a bănuit un moment virtutea ei.  Nu naşte gelozia În peptul meu de-aud: că e femeia mea Frumoasă şi plăcută, că-i liberă la vorbă,... Că joacă, dănţuieşte Şi cîntă cu talent, – căci, unde e virtute, Aceste toate dau un preţ mai mult virtuţii.  Ea nu avea conştiinţă că face vreun rău... Credea că astfeli se trăieşte. Ea nu ştia că virtutea începe acolo unde se sfîrşesc plăcerile.  De ce nu vă samănă Lina...? De ce n-au fost ca d-voastră, un model de virtute, de spirit, de...  Cu aşia frumuseţă, ea a ştiut să-şi păstreze, în mizlocul unei lumi corumpte, virtutea sa pură şi intactă.  Soţia lui, mama Necşuţa, cunoscută în vremile acelea prin virtuţile ei căsătoreşti, reînnoi memoria venerată a matroanelor romane.  Virtutea nu va fi pentru dînsa nici o sforţare, nici o prefacere; va fi fructul natural al raţiunei şi al bunului simţ.  Priveam mai atent oboseala subită a unei doamne pentru virtutea căreia, ameninţată serios, el pornise în goana turbată a armăsarului negru.   Nu putea destul cîntări suferinţele brutale ale traiului Ancuţii, în care toată virtutea ei abia putea salva sufletul.  Ajunsese o femeie celebră, model de tărie şi virtute, care salvase onoarea şi prestigiul sexului slab, pus în mare cumpănă de ispitele unui îndrăzneţ seducător.  Cu toate astea, Ioanide îşi zicea că virtutea e totdeauna la femeie mai slabă decît iubirea.  
    Aceast notariu atîta fu lăudat de dragostea ungurilor, cît nu numai fără cuvînt măreşte laudele ungurilor şi micşorează virtutea altor neamuri.  El putea... să versă acea milă dumnezeiască preste ucenicii săi, pentru ca printr-însa să le dăruiască virtute creştinească, rîvnă, deşteptare şi statornicie întru plinirea datorinţelor lor.  Nu socotireţi, învăţătorilor, cum că voi trebuie să siliţi pre învăţăceii vostri la toate putincioasele virtute îndată. Pasul cel mai dintîi, carele întru această viaţă cătră fericire îl poţi face, stă întru aceea ca sănătate, înţelepciune şi pace sufletească să-ţi poţi cîştiga. Dacă ai aceste virtute (bunătăţi), şi pînă la adînci bătrîneţe ale vieţei tale pofteşti a le ţinea.  Văzînd rîvna lor şi deosibitele virtute ale acestor călugări, nu au vrut să fugă, ci au hotărît, cîtă viaţă vor mai avea, să slujească acestor cuvioşi oameni făr’ de nici o plată.  Cea dintîiu din virtuţile soţiale este dreptatea Prinţipul său cel mai mare este a alege amorul frumuseţii din amorul plăcerii..., cinstea din desfătare... Iată izvorul sentimenturilor nobile, al mărinimiii ş-al tutulor virtuţilor eroice.  Blîndeţea, milostivirea, iertarea, iubirea de om, iubirea de patrie, statornicia şi alte asemenea virtuţi... se pot coprinde în mărimea sufletului şi în eroism.  Păcatul mărturisit are preţ mai cît o virtute.  Fieşcare... avea fireşte curaj, adică virtutea aceea ce este chiar sentimentul puterilor sale.  Chiar din această viaţă vei gusta rodurile virtuţilor şi ale bunătăţilor tale.  Vrednice de însămnat în istorie sînt oamenii ce au covîrşit cu ale lor talenturi şi virtuţi pre alţii.  Pe lîngă mărirea virtuţilor sale, împăratul acel evlavios îşi cîştigă şi lauda pentru ţinerea şi ocrotirea Daciei.  Ea îşi ascundea totdauna taina subt vălul cel mai întunecos, dar din zi în zi ne descoperea o inimă plină de cele de cele mai înalte virtuţi.  Astă întreprindere va figura în cartea de onor a bravilor, că nu pentru aur, ci numai pentru faima noastră o voi întreprinde şi pentru admirarea energiei şi virtuţilor Măriei tale.  Căutam în virtutea religioasă uitarea patimilor mele.  Istoria... este martura timpurilor... În ea, privind ca întru o oglindă, cetitoriul poate împodobi şi îndrepta traiul vieţei sale dupre virtuţile altora.  Noi trebuim să fim absolut independinţi de toată influinţa care ar putea să ne întoarcă de la bine. Prin urmare, virtutea supremă e impasibilitatea.  Oamenii cei de rînd totdauna se îndoiesc la virtutea care ei nu o pot pune în lucrare.  Mai pe urmă, ne vom încredinţa că buna-credinţă îl perdu pe el şi tocmai această virtute îi tăgăduiră duşmanii săi.  Pretutindenea omul ş-a făcut o putere împotriva patimelor lui celor rele şi o răsplătire pentru virtuţile lui.  Educaţia... să-l slujească în lucrările ce are sufletul a întreprinde, în virtuţile ce are el a lucra şi în ispitele prin care trebuie să treacă.  Virtutea politică este ca aurul.  Preceptele sale... pusese într-însul ca primă virtute sacrificarea recunoştinţei.  Dar tot acel pedant, critic, aspru... mi-a zice, iarăşi, că nici o ţară este în lume unde să se vorbească mai mult de cinste, pstriotism şi amor, că, prin urmare, cum îndrăznesc a zice că aceste virtuţi lipsesc în preadulcea ţara noastră?  De i-ar fi lipsit ambiţia, dupre talentele şi virtuţile lui, istoria, pe drept, l-ar pune în rîndul lui Tit.  Era un om de spirit, învăţat, plin de talent, model de devotament şi de patriotism;... moştenise toate virtuţile cereşti şi pămînteşti de la moşii şi strămoşii lui.  În vremi de apăsare, Nădejde şi credinţă, virtuţi mîntuitoare, A voastră pomenire ades va deştepta.  Costachi Filipescu,... pentru caracterul său loial şi generos şi pentru virtuţile sale patriotice, este încă neuitat pentru cei ce l-au cunoscut.  Pepiniera în care cresc aceşti inemici ai onoarei şi ai tuturor virtuţilor cetăţeneşti este mai totdauna casa bogatului.   Virtuţile unora din capii săi, curagiul lor... i-au înălţat în istorie.  Ca filozof şi partizan al lui Epicur credea că fericirea stă în uzul moderat al bunurilor vieţei şi recomanda practicarea virtuţilor.  Ucis-am numai nouă, şi mult îmi pare rău! Îmi trebuia o mie ca să răzbun un tată A cărui scurtă viaţă fu de virtuţi bogată    Ca să nu se piardă privilegiurile naşterii,  să se străduiască să le menţie, deosebindu-se prin practica virtuţilor civile sau militare.  Smerenia şi virtuţile episcopului Partenie erau aşa lăudate, încît toţi boierii ţărei se rugară de domn ca să-i lase lui pururea egumenia mănăstirii Snagovului.  Şi la altul e o virtute civică ceea  în ungur sau în german e o virtute: iubirea de naţionalitatea sa proprie.  Omul acesta pervers are o virtute – conştiinţa ticăloşiei lui, şi spune curat, cu cinism revoltător, că el e bun de spînzurat.  Niciodată nu se vor egaliza puterile şi virtuţile particulare ale indivizilor.  Pentru ochiul lor de chestor, Lumea e goală de virtuţi. Statuaria antică ne-a păstrat memoria acestui mare depozitar al puterii imperiale şi reînvietor al anticelor virtuţi cetăţeneşti ale Romei republicane.  Multe bunuri are omul, Dar virtutea cea mai mare E să nu se ţie mîndru Cu virtuţile ce are.  Un vestit rege, care-şi amintea de virtuţile tatălui, dar şi de sîngele unguresc al maică-sa,... vedea mai mult decît orice ţintele mîndriei sale neînfrînte.  Poporul acesta,... prin virtuţile sale alese, a reuşit să-şi creeze, înlăuntrul monarhiei otomane, o situaţie excepţională, invidiată de toate celelalte popoare supuse.  Băgase... de samă că femeia era straşnic de curată în toate, şi începu să se obişnuiască şi el cu o virtute pe care nu o prea cunoscuse pînă atunci.  Putem afirma că simţul religios e acela care, mai mult ca oricare altul, le face educaţia şi înalţă fiinţa; virtuţile lor în acesta îşi au rădăcinile.  Plină de virtuţi mic-burgheze, Viorica avea dorinţi şi gusturi care nu se  potriveau cu aceste virtuţi.  Tacit ar fi lăudat la germani virtuţile ce le lipseau romanilor.  Moştenise virtuţile economice ale tatălui său, inclusiv zgîrcenia.  Din păcate, Ordinul Sf. Ioan de la Malta şi-a pierdut toate virtuţile care i-au făcut marea lui faimă. Zic numai să mai aşteptăm. Răbdarea este cea dintîi virtute a monahului.  Pe-acest voievod de-acum Dumnezeu îl va judeca, pentru omeneşti scăderi, respectabile frate. Eu nu-mi permit asta; căci preţuiesc la el unele virtuţi pe care le poartă ca pe nişte diamante.  E o mare virtute a doamnei Alba constanţa ei.  Virtuţile recomandate de societate erau credinţa, statornicia, supunerea necondiţionată şi, bineînţeles, secretul absolut.  Biografii lui... n-au decît o idee: să facă din el un om cu cît mai multe virtuţi.  Călugărul avea virtutea care lipseşte cărturarului iscoditor, a credinţei.  Pomponescu era impresionat de virtuţile casnice, de aceea concepu o bună părere despre un tată aşa de grijuliu de progenitura sa.  Sensibilitatea stilistică, darul special, care ne prilejuieşte comprehensiunea stilului, nu se constituie numai graţie simţurilor, ci şi graţie virtuţilor analitice şi sintetice ale spiritului.  Nervii moderni vibrează în viteză. Răbdarea şi supunerea resemnată la realitate e virtute dispărută.  N-avem toţi virtuţi de mucenici.  Omul din faţa sa, deşi beat, părea să aibă şi alte virtuţi, pe lîngă nemaipomenita lui dibăcie de trăgător.  De ce să fac din prostie o virtute?  Nimic nu întăreşte o virtute mai mult ca încrederea.  Expresia supremă a virtuţilor omului antic a fost „Vieţile paralele” a lui Plutarc.  Virtutea esenţială a acestui gînditor este trezia Virtuţi cardinale =  Virtuţi teologale  teologice Vroiesc ca în viitoriu darul, ştiinţa, virtuţile teologice... să fie singurele titluri pentru a putea aspira la demnităţile bisericei.  Ierarhia sufletelor în eternitate, în acord cu doctrina virtuţilor teologice,... nu lasă... nici o îndoială asupra caracterului eticii danteşti.  Ispita şi observaţia să unesc a sprijini această teorie pentru rane şi adiverează deopotrivă că singele are virtute de a izgoni prin carne toate materiile smintite ce străbătusă într-însa.  Nenumăratele tămăduiri ce s-au făcut prin mijlocirea doftoriei Morizon... dau despre virtutele sale neasămănate o dovadă care nu este destoinică puterea omenească să o clătească.  Gustai dintr-o fîntînă apă feruginoasă, tare ca rachiul, care are virtute constrictivă.  Mintea e o facultate cunoscătoare..., pentru că e dotată cu virtutea de a cunoaşte.  Virtutea proprie a cugetării e de a cugeta.  Fiidcă virtuţile plantelor sînt în raport cu căldura climei, urmează că rodiul cultivat la nordul Francei este de o mie de ori mai puţin activ decît rodiul sălbatic al sudului.  O sistemă muzicală... înzestrată de virtuţile (însuşirile) sistemii europiene.  Principiile de devotament şi energie, cari lucra odinioară, sînt acum fără virtute, căci au pierdut încrederea noastră.  Medicii cunosc virtuţile ierbelor.  Materia nu ar mai avea  într-însa virtutea de a rupe echilibrul şi de a reîncepe mişcarea.  Este o dramă de un scenariu strict şi de un lux de debitare superior, este un tablou colosal de o corectitudine de desen şi de un colorit bogat şi exact. Totuşi, impresia ce ne-o fac este cu totul lipsită de puterea zguduitoare, de virtutea emoţională.  Pe lîngă toate acestea  visător am trecut,... ca un omeopat ce ştie virtutea ce doarme într-un anumit număr de pilule şi îşi dozează beatitudinea.  Chinina are virtutea de a vindeca frigurile.  Tot scrisul ei era dominat de virtutea măsurii şi a moderaţiei.  Claritatea în expunere, sobrietatea, logica argumentării, echilibrul conţin în ele înşile virtuţi tonice şi reţin prin simpla lor desfăşurare, indiferent de subiectul în care se încorporează.  Henri Gad a şi publicat... un articol despre „Jocul ielelor”, pe care el o anunţa ca o mare lucrare cu virtuţi ibseniene.  Este de netăgăduit că, dacă natura ne apare de atîtea ori frumoasă, împrejurarea nu se datoreşte unor motive estetice, ci puterii ei de a ne întări şi înviora, virtuţii ei de a modifica favorabil sentimentul cenesteziei noastre.  Valoarea stilistică a imperfectului, virtutea lui de a vrăji mişcarea îl indică drept timpul propriu literaturii de amintiri.  Medicii şi bolnavii atribuiau acestor „spiţerii”, pentru gustul şi aroma lor, virtuţi curative, care le făcea foarte căutate.  Sub unghi explicativ se ridică, pe urmă, în legătură cu fenomenul stilului o seamă de întrebări, cărora morfologia, cu virtuţile ei explicative cam reduse, le rămîne hotărît debitoare.  Te iubesc! răspunse Lucu, care cunoştea virtuţile potolitoare ale acestui cuvînt.  .  Îl captivează... varietatea notelor prinse în aceeaşi cheie, care este limba romînească, supusă de scriitor la mari încercări într-o vreme cînd virtuţile ei literare nu apăruseră în adevărata lor rezonanţă artistică.  Anumitor plante li se atribuie, în popor, virtuţi terapeutice numai pentru că numele lor seamănă cu al unei boli.  Eşti de-a dreptul fascinat de virtuţile plastice ale peliculei, „un tablou” de mare rafinament al Italiei din secolul al XIV-lea.  Virtutea cea mai însemnată a teatrului brechtian este dimensiunea lui politică.  Eleganţa caligrafiei şi virtuţile coloritului salvează lucrări insuficient aprofundate.  Ne dezvăluie... modalităţile de realizare a persoanjelor, virtuţile şi particularităţile umorului sau ale fantasticului, natura şi sursele lirismului.  Într-o asemenea accepţiune a lucrurilor, realismul se arată a fi o virtute intrinsecă a artei şi, ca atare, arta este o ipostază a conştiinţei realităţii.  Virtuţile sale terapeutice au fost remarcate din timpuri străvechi şi în zone geografice diverse.  Marea virtute a romancierului Rebreanu este veridismul social.  Cînd... Corneliu Moldovanu izbuteşte să dea curs virtuţilor lui ponderate, ne dă acea serie de miniaturi istorice, înrudite de aproape cu sonetele lui Iosif.  Nici frate-său, Francisc Carol, cărui îi competea succesiunea la tron în virtutea statutelor familiei, nu era aplecat a primi domnia.  Ridicînd pentru întîia dată ţăranilor dreptul ce aveau, în virtutea tuturor urbarielor şi chiar a Regulamentului organic, de a preface claca în bani, această lege n-a făcut decît a continua să favorizeze apăsarea clăcaşilor de către proprietari.  În virtutea acestui canon apostolic, marele duce, Vasilie III, pe la 1447, nu mai primi mitropoliţi în Moscova, trămişi de patriarcul din Constantinopole  Toţi domnii starosti a deosebitelor corporaciuni,... ca cei ce nu funcţiona în virtutea unei legi, sînt desfienţiati, conform chiar cu legea comunală ezistintă  O mărturie mai nouă atunci numai capătă caracterul de fîntînă deacă se poate demonstra că a fost foarte aproape de loc şi de timp, sau cel puţin avusese la dispoziţiune neşte adevărate sorginţi în virtutea cărora se pronunţă.  Puterile s-au stabilit în virtutea unor învoiele soţiale, unor rapoarte cu starea societăţii.  Dreptul de putere ordonă în virtutea autorităţei.  Este constituţional, cînd un program nu se execută, ci se părăseşte, tocmai programul, în virtutea căruia venise un guvern la putere, răsturnînd pe altul?  Materia organică modificată prin zguduirea primită se restabileşte... şi revine la starea sa normală, în virtutea puterii organice reparatorii.  Puterea lor, raţiunea lor de a fi este tocmai aceasta; în virtutea unui alt principiu nu pot exista.  Ţie mă adresez, în virtutea funcţiunilor şi darului meu de preot.  Semnificaţiunea însăşi s-a schimbat în virtutea mobilităţii sau a vivacităţii noţiunii.  De la prima vedere şi în virtutea caracterelor mai sus date se poate cunoaşte că şi acest individ este o specie de „desmoceras”.  Era principiul „opiniei probabile”, în virtutea căreia era destul ca să se găsească un argument oricît de slab..., pentru ca faptul să fie declarat bun.  Mult doritul şi aşteptatul congres bisericesc fu convocat pe 26 iuliu 1882, în virtutea preaînaltei rezoluţiuni împărăteşti din 19 iuniu 1882.  Ne-am încredinţat că loviturile nu sînt date nici de întîmplare, nici de lipsa de pricepere, nici de pricepere, nici supt impulsuri momentane, ci dinadins, după un plan bine chibzuit, în virtutea unor principii puse mai presus de orişice discuţiune.  În virtutea principiului evoluţiunii care guvernează toate fenomenele universului, materia a suferit în decursul secolelor numeroase preschimbări.  În organizarea feudală a Apusului,... nobilii posesori de feude sau de alodii, în virtutea drepturilor lor segnioriale,... îşi însuşiseră dreptul de impunere fiscale.  Contemporană sau nu, orice operă reprezintă un corp organizat ce poate fi şi trebuie studiat în virtutea unor legi interioare.  Cuconu Costache Lăbuşcă era filolog, în virtutea aceleiaşi misterioase legi după care ceilalţi, care se cred, nu sînt.  În virtutea legii care a creat unitatea limbii şi a datinilor noastre, ardelenii au urmat să treacă munţii şi să populeze văile dincoace şi după epoca întemeierii domniei Moldovei.  Se mai numeşte „absorbţiune” acţiunea în virtutea căreia orice ţesut viu îşi însuşeste materialele puse în contact cu el.  Dus înaintea lui Tudor, clucerul Dinicu a cerut să vadă mandatul în virtutea căruia a fost arestat.  Prin strădania „cuvintelor potrivite” îşi modelează inspiraţia, aşa cum şi Dumnezeu, în virtutea puterii lui creatoare, şi-a modelat universul cu unelte ca şi omeneşti în cele şase zile ale facerii.  Izvorul în virtutea căruia compunea Eminescu cîntecul de beţie şi de slăvire a bătrînei Moldove, „Umbra lui Dabija Vodă”, este cronica lui Niculce.  Psihologiceşte, şarpele e o fiinţă eminanente recunoscătoare şi iubitoare de oameni, în stare, în virtutea acestui sentiment, de a-şi reprima reflexele ferine.  Astfel, cîteodată, culturi respirînd în unul şi acelaşi orizont se diferenţiază în virtutea altor factori determinanţi.  La studiul argilei, am văzut că aceasta, în virtutea sarcinilor electrice negative ce posedă, are însuşirea de a lega absorbitiv cationii din soluţia solului.  Se simţea, în virtutea împrejurării, oarecum judecător.  El concepe posibilitatea unui simbolism în care fiecare propoziţie analitică ar putea fi văzută ca analitică, numai în virtutea formei sale.  În sfatul domnesc, hatmanul era menţionat de regulă după pîrcălabii cetăţilor moldovene, în virtutea unui vechi obicei al cancelariei domneşti de a trece pe pîrcălabi după vornici.   În ce priveşte păstoritul comunei Bran, în virtutea economiei din satele lor de bază, trebuie să-l clasăm ca aparţinînd păstoritului din zona fîneţelor.  Dacă vînzarea se făcea fără ştirea obştii, pămîntul se putea relua de rudele apropiate în virtutea dreptului de preempţiune.  În virtutea acestei logici, romanticul Berlioz va fi mai muzical decît clasicul Mozart.  virtuţi virtute.  virtutei virtutii. Bacteriile de fermentaţiune, atît de folositoare, indispensabile chiar vieţii organice, nu sînt virulente pînă ce productele lor chimice sînt în proporţiuni normale.  Nervii animalelor moarte de turbare sînt  la ieşirea lor din măduva spinării … virulenţi.  Vibrionii holerei... sînt extrem de virulenţi.  Recipientele goale... trebuie umplute cu o băutură nouă, amară şi virulentă Tînărul s-a improvizat, astfel, censorul virulent al moravurilor noastre politice.  M-am trezit cu o virulentă critică venită de la Berlin.  Unele articole politice ale lui Caragiale... pot sta alături de cele mai virulente pamflete eminesciene.  Cyrus fusese adus la redacţie de Fane Chiriac şi pus să scrie pamflete virulente.  În 1870 publică un articol virulent la adresa domnitorului.  rămîne o virulentă critică la adresa societăţii în care autorul trăieşte.  Sînt piese care... ne pun în faţa virulentelor polemici de idei.  Anatole France... semna, sub titlul „Un cadavru”, cel mai virulent pamflet.  Tonul romanului este virulent, pamfletar.  Rezultatul final al acestei fermentaţii nu poate fi aşa de scurt şi de scăpărător ca în cazul „emoţiei-şoc”, care cuprinde total, impetuos şi virulent sufletul.  Duplicitatea atît de virulent activă a moralei timpului său. 
      virulenţi, -te.
    Îndată ce... fermentaţiunea este abnormă cînd ea trece în descompunere, începe şi virulenţa fermentativă.  Pentru unii oameni cuvintele au uneori virulenţa unor bacili.  Cînd cel mai virulent streptococ şi-a pierdut virulenţa prin cultură, el se prezintă întocmai ca formele puţin virulente de la început.  depinde de particularităţile agenţilor înşişi, de virulenţa (puterea) lor, de numărul în care au pătruns în organism.  Eminescu..., cu neîntrecuta virulenţă a stilului său, caracterizează... ignoranţa celor ce falsificau pe idealistul Schopenhauer.  Violenţa verbală, ca mijloc unic de expresie a gîndirii, se condamnă prin sine, deoarece abuzul îi anulează virulenţa.  I-am replicat atunci printr-un articol..., a cărui virulenţă excludea continuarea raporturilor personale.  Este de remarcat în virulenţa scrisului lui N. D. Cocea indignarea care clocotea în sufletele oamenilor cinstiţi Virulenţa satirică a verbului arghezian este răzbunarea unor dureri şi a unor ofense trecute.  În raport cu virulenţa sau debilitatea altor concepte, ideea de om devine mai luminoasă.  Clevetirea îmbracă în mediul intelectual un veşmînt monden, e de o virulenţă mai potolită. . Nu se includ în repertoriu piese ca „Tartuffe”... a căror virulenţă şi forţă demascatoare sînt bine cunoscute.  Cu o deosebită virulenţă s-a manifestat atunci contradicţia antagonistă dintre producţie şi consum.  Se tipăreşte, pentru prima oară, o comedie pamfletară cu scene de o deosebită virulenţă.  Virulenţa atacului său a slăbit într-o serie de piese.  Anarhia a început a se limpezi, a-şi pierde din caracterul ei de imensitate şi, întocmai ca o boală..., şi-a domolit virulenţa.  Virulenţa acestor năvăliri îl vor fi dus pe împărat la gîndul de a părăsi chiar Dacia.  Bătălia bursieră îşi schimbă momentan cîmpul de acţiune... pentru a se întoarce din nou la lingouri cu aceeaşi virulenţă.  virulenţe.
    , .  virulicizi, -de. viruloze. Gargarismii sînt...  clistirile cavităţii (gavanităţii) bucale, pe care o curăţă de vătămătoarele mucozităţi (bale) şi de virusul ce s-a prins pe o parte oarecare din păreţii săi.  Dacă acest virus ar fi mort ca otrăvurile propriu-zise, atunci acţiunea sa asupra economiei animale ar fi în raport direct cu cantitatea sa.  Generaţiunile următoare de iepuri infectaţi succesiv cu această măduvă produceau virus din ce în ce mai forte.  Le inocula un virus activ, în acelaşi timp cu martorii.   Iepurii de casă au boale pricinuite de aceste virusuri, dar ele sînt destul de rare.  Boala poate fi... dată şi de alţi microbi precum şi de virus.  Tuberculii plantelor atacate nu se deosebesc de cei sănătoşi, dar în ei se găseşte un virus care persistă şi în timpul iernii.  Ideea că virusul ar fi un microb de dimensiuni reduse datează încă de la Pasteur.  Virusul rezistă bine la uscăciune şi temperatură joasă.  Se studiază virusul turbării la carnasierele sălbatice.  Vaccinul poliomielitic a putut fi realizat numai după ce s-au cunoscut datele fundamentale privind genetica virusurilor.  Se ştie că profesorul nu suferea ideea contaminării cu viruşi.  Nu este vorba numai de dimensiunile... viruşilor, ci şi de bolile pe care ei le provoacă.  Se armă în contra virtuţii şi propagă viţiul ca un virus ucizător în tot corpul soţial.  Femeia asta îmi răscoleşte sufletul ca un virus.  Critice aspre se îndreptează asupră-ne: ba că nu sîntem serioşi; ba nesăraţi;... că sîntem o primejdie publică, o nenorocire pentru generaţiile tinere, un virus social.  . Pretutindenea colcăie virusul corupţiunei.  Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi, toţi erau cuprinşi de virusul poetic.  Este adînc viciată de virusul politicianismului.    virusuri viruşi. –  virusali, -e.
    al. virusologi, -e.
    Anumite cercetări în domeniul virusologiei şi imunologiei au demonstrat natura virotică a leucemiei la unele animale.  virustate. 
   –   .  .
    
    Cine va avea săblaznă în vis... să spuie popeei.  Aceaste doo visure un lucru arătă Aşijdere ş-aceştia văd vise  Priam văzu atunce un vis.  Vede noaptea în vis unde să suie diavolul în vîrvul catartului.  De multe ori arătîndu-i-să în vis sfîntul mucenic Dimitrie, de-l îngroziia ca să-i facă biserică pre acel loc, s-au apucat cu toată osîrdiia şi o au făcut.  De multe ori dumnezăieştii îngeri cu visure îngrozesc şi spară pri noi  De această împărăţie vei afla şi prorocii, ales la Daniil prorocul, cu dezlegarea visului lui Navohodonosor.  O, Dumnedzău sfinte, că eu nice-n visuri, Nice-n deşteptate nu-ţ uit de şiruri.  Deaca dormi, el vădzu în vis ceriul deşchis.  El au văzut în vis pre H s în cetatea Ier s limului. Frumos şi d mn zăiesc vis au văzut Prorocul acela au cela ce au visat visul... va muri.  Întrebă Saul pren D mnul şi nu i-au răspuns lui D mnul şi întru visuri şi întru arătări şi întru proroci.  Piste noapte au visat un vis.  Din somn şi din vis... trezindu-să, tot chipul vedeniii... îl lua.  Să arătă în vis această sfîntă icoană domnului Neagoe Vodă.  Au văzut în vis un chip.  Am văzut în vis această vedenie, că mă dusăi după obicei în biserică  Căzînd la picioarele ei, am strigat: – Ah, sultana, oare în vis sînt au deştept.  Filip... chemă pre Aristotel filosof şi spuse visul.   Îngeri... în vis acu s-arată Să ne înveţe vro taină ciudată.  Văzîndu-te în vis, ţi-am dat închinăciune.  Visurile nopţii ne sînt de oarecare folos.  În vis i s-au înfăţoşat toate întîmplările trecute. În vis numai cîtodată gust o mică fericire, Mă trezesc însă de frică, să nu-mi porţi zăvistuire.  Un vis fantastic, un minut, Ce pasă să nu mai revie.  În bătălia de la Rimnic arătîndu-se lui Stefan în vis Sfîntul Procopie..., au zidit spre mulţămire pe numele sfîntului o biserică.  Mărturia sensurilor nu ne dă nici o garanţie, fiindcă în vis şi în deliriu căpătăm percepciuni sensibile chiar ca şi în stadiul de veghiere sau de raţiune.  Se zicea în popor că trei îngeri se arătase domnului în vis.  Poluţie se înţelege aice curgere a seminţei ce se face prin somn, de care pătimesc oamenii avînd aprinsă imaginaţia lor în vis.  Adormind, a văzut în vis un balaor.  De-abia apucasem a adormi şi un vis fantastic veni.  Pe patu-mi de trudă dormeam obosit. Era despre ziuă:... un vis, vis cumplit!  Sculai pe camaradul meu carele avea poftă să se mai legene în visuri.  Amorul acesta nu avu decît durata unui vis frumos. Sîntul înţelese, prin visiunea sa şi visul acestei femei, că vocaţiunea lui Dumnezeu îl chiema la preoţie.  Îngînă-a ei somn dulce Cu dulci visuri de amor!  În timpul cît visez eu cred în realitatea visurilor mele.  O, eşti frumos, cum numa-n vis Un înger se arată.  Ştii să tîlcuieşti visele?  Am visat nişte vise urîte astă noapte.  În bătaia lunii... toate au înfăţişarea fantastică a lucrurilor văzute în vis.  Tu, speriată de lumină, Te scoli uimită ca de-un vis.  Ca-ntr-un vis urît ea vede: monştri urîcioşi, fantasme Nu ştie de-i vis, ori aieve-i.  Visa în fiecare noapte vise urîte.  Dumnezeu l-a pedepsit..., făcîndu-l să urle în visurile rele. Ore-ntregi mă îngîna, duioasă, A visurilor tînără crăiasă.  Chiar visurile, atunci, sînt mai rele.  Nu se trezise bine din visul adînc al somnului întîi.  Noaptea, în vis, fata vrăjitoare îşi vede ursitul.  Ce dulce nu s-ar fi legănat ei în visuri fericite cu capul pe bolovani.  Alb menestrel al lunei, sprinten Crin, Îndeamnă gîndul meu spre visuri bune.    Frumuseţea sau ciudăţenia făcea să ne credem pe tărîmul visului.  Măcar în vis să se simtă aproape de cineva dorit.  Cu ochii plini de visuri încă, M-am scuturat ca după catastrofă.  Adormisem în gînd cu subiectul povestirii ce purcesesem să scriu şi care mi se desfăşurase în vis.  L-am visat astă noapte în vis şi poate să-i fiu de folos.  Băiatul părea de mult cufundat în vis.  În zori, de-abia trezită, tu suferi..., Înfricoşată încă de ce văzuşi în vis.  Cum pune capul jos, îl cutremură un vis: detectivi civili şi în uniformă.  Era o apă mocnită, smîrcoasă, cum apare uneori în visele grele.  Observaţia poetului se opreşte, uneori, în faţa aspectelor crepusculare ale conştiinţei:... cunoaşte şi descrie visul, delirul, halucinaţia şi nebunia.  Singura activitate sufletească rămasă trează e visul cu incoerenţa lui Cîteva clipe se strădui să reţină şi să prelungească în gînd visul nelămurit al acelei nopţi.  Mă, eu am venit să vă întreb, nu trebuie să vă supăraţi, spuse el cu glas ciudat, parcă ar fi vorbit în vis.  Ideile ce-i veniseră vreodată în minte nu erau mai adevărate decît visurile.  Tălmăceşti visele?  Locul pentru clădirea mănăstirii Tismana, din lemn de tisă, a fost revelat printr-un vis.  Începusem să vorbesc noaptea în vis.  Comparînd senzaţiile din timpul stării de veghe cu imaginile din vis, deosebirea este neesenţială. Iar Manoli sta, Nici că mai lucra, Ci mi se culca Şi un vis visa.  Visul iar mă necăjeşte Şi cu tine mă-ntîlneşte!  Omul a spus din fir în păr întîmplarea, cum adecă el nu vrea să-i spună visul.  O văzuse într-o noapte în vis.  Astă noapte vis visam, Mîndro, că te sărutam.  Asară pi la o vreme Visai nişte visă grele.  Iată că  se-ntîmpla Că Vîlcan un vis visa.  Noaptea o g΄isat... un g΄is amîndoi.  Astă noapte m-am culcat... Şi-un vis groaznic am visat.  Cînd plînge un copil mic în somn, se crede că i se arată în vis Maica Domnului şi-i spune că-i moare mama.  Oricine ar putea vedea vîntul, dacă în curgere de şapte ani... n-ar spune visurile cari le visează noaptea.  Noaptea, cît dormim, visurile cele bune de la îngeri ne vin.  Toate visele visate sîmbătă noaptea spre duminică se izbîndesc.  . Mîine seară e ajunul Bobotezei, cînd visele au tîlc.  Visurile înspre duminică nu se izbîndesc.  Dacă  ţi-ai scos în vis o măsea, va muri cineva din familie.  A vedea mort în vis se crede că va fi timp urît.  Aş spune un vis, Dar nu poci de rîs,  Somnul mult nu e fără vise Să nu spui visul cum îl visezi  Ca visul      sculatului: Doamne, în cetatea ta faţa lor ruşiredzi.  Această viaţă trecătoare ca un vis o ai socotit.  Mi să părea lucru ca o nălucă şi ca un vis, dar lucrarea m-au încredinţat cum că sînt aieve.   Icoana zilelor noastre celor trecute ni  să pare ca un vis lung.   Al armelor triumfuri chiar ca visul a trecut.  Acest împărat... Nu cere... slava de-o zadarnică iubire... Ce se trece ca un vis.  Zilele mele trec ca nişte vise încîntătoare.  Astea sînt slăbiciuni care pier ca visele îndată ce te vei sui pe scaunul isprăvniciei.  Ca visul e cîntarea ce-o-ntoană Eol dulce.  Fugeau prin noaptea pustie şi rece ca două visuri dragi. Totul în noaptea pieirii dispare Ca visul.  Zilele şi nopţile au trecut acum ca visul.  Cum le strînge, se şterg toate ca un vis uitat la deşteptare.  Să arăt acest vis lung... în care ne chinuim atîta şi simţim cîte un năluc de mulţumire şi din care ca dintr-un somn greu ne deşteptăm la marginea mormîntului.  Erau fantazii monstruoase ca nebunia; erau figuri frumoase, desmăţate, bizare... În scurt era o defilare de visuri care se legănau de colo pînă colo prin cele şapte saloane. . M-am lungit pe brînci, lîngă foc, ascultînd somnul tîrlei şi visele Oltului.  Carte de vise  cheia visurilor Prefer teoriilor acestora nemţeşti şi fără nici un haz cheia visurilor din care, cînd eram copil, dădaca îmi arăta.  Văzător de vise  visuitor de vis  Iaca,... vine văzătoriul de vise. Blaţi, să-l omorîm... şi vom vedea apoi ce va folosi visul lui.  De să va scula întru tine proroc au visuitoriu de vis şi va da ţie semn au minune,... să nu ascultaţi cuvintelor... celuia ce visuieşte visul acela.  Tălmăcitor ghicitor  de visuri El trăia înconjurat de tălmăcitori de vise.  Se auzea o muzică lunatică,... o muzică de vis.  Aci sînt giuvaiere... Mai limpezi decît ochii de vis ai frumuseţii.  După perdeaua aceasta albăstrie, de vis, faceţi să se mişte cîteva zeci de capete.  E o seară prea frumoasă,... o seară de basm şi de vis.  Vibrau scîntei de vis..., noian de negru.  Mă ridic să plec,... nu fără să sărut mîinile Valeriei, duhul îngrijitor, protector, organizator al acestui locaş de vis.  Era o fantasmagorie de vis, de nespusă frumuseţă, ca un pămînt feciorelnic descoperit întăi. A făcut busturi mai atrăgătoare, a pus în ele... ceva enigmatic, o atmosferă de vis, pe care poate n-o avea modelul.  Fibra de suavitate mătăsoasă din structura intimă... ne poartă pe poduri de vis, cu făpturi eterice şi zvonuri de serafimi.  Ah! te ador, Mamina, Cînd ochii tăi de vis îmi turbură lumina Cu masca mea bătrînicioasă nu puteam în nici un fel să suplinesc surîsul unei făpturi de vis.  A scoborît peste şesuri... un suflu de vis.  Lumea de vis a copilăriei e privită acum în lumina unui proiector care nu lasă să-i scape nici un detaliu.  Toate acelea petreceri de mulţămire... Numai gîndul..., Spre mai multă chinuire, ca prin vis, mi le sfeteşte.  Ea  din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate De dureri, pe care însă le simţim ca-n vis pe toate.  I se părea... că-n luciul băiei, plină de lacrimele ei, vedea ca-n vis, chipul mirelui ei iubit.  Auzii, ca prin vis, o detunătură de pistol.  Îşi amintea, ca într-un vis, de căsuţele lui străvechi, în care trăise.  E mult de-atunci..., e mult, nepoate, Şi, ca prin vis, le văd pe toate.  Văzu, ca prin vis, că... i-a smuls puşca de pe umăr.  Ea vedea încă seara,... ca într-un vis, dormitorul nesfîrşit al internatului în care-şi trecuse copilăria.  Nu ştiu, nu cred..., Nu pot să mai judec... Totul e ca într-un vis.  Ca într-un vis, vremea se bulucise spre viitor şi el ajunsese acolo unde vrusese..., lîngă porţile Saraiului.  Acum te rog să dormi în colţul d-tale, fiindcă eu am ajuns. Visuri plăcute!  Cînd se ridicară, mişcîndu-se în cerdac şi urîndu-şi noapte-bună, somn uşor şi visuri plăcute, se auzi portiţa de la ulicioară.  Oi să am capele..., Rochii de Paris! Şi cai şi trăsură Care nu-mi trecură Nici măcar prin vis.  Un vînător... povestea cui vrea să-l asculte o mulţime de întîmplări minunate, care de cînd lumea nu trecuse nimenui nici măcar prin vis.  Ah!...Ce surpriză!... Nici prin vis să-mi închipui!... Tu, în carne şi oase? Mi-am văzut visul cu ochii, de-acum pot să mor ferice! Astăzi lumea ne cunoaşte.  Mocofanul de cioban rămase uimit cînd totdeodată i se şi înfăţişară zeiţele, voind fiecare, cît mai curînd, să-şi vază visul cu ochii. Te-am făcut să-ţi vezi visul cu ochii.  Te-am făcut să-ţi vezi visul cu ochii.  Reforma agrară... a făcut ca milioane de ţărani muncitori să-şi vadă visul cu ochii, să primească pămîntul la care au rîvnit.  Bătrînul popă, acum om de aproape şaptezeci şi cinci de ani, îşi văzuse... visul cu ochii.  Îşi văzu visul cu ochii.  . Aci mi-am văzut visul cu ochii.  Şi-am plătit întreg tributul Şi tributul a fost greu, visul l-am văzut cu ochii Proprietarul pleca, văzîndu-şi cu plăcere visul izbîndit.    Afacerea aia – m-am gîndit eu – nu-i de vise rele.  Iară tu la gura sobei stai ca somnul să te prindă. Ce tresari din vis deodată?  Doamna Eufrosina oftă uşurel, ca trezită din vis. – Asta-i conferinţa dumitale? se miră ea căscînd.  Cînd s-a trezit din vis, buimac, S-a pus să scurme la copac.  Părăsi pe juna fanariotă, lăsîndu-i... dorul nestins al viselor... ce o dezmierdase în trecut.   Cum? o coroană mie? – Da, suflet îngeresc! Eşti visul fericirii mele!  Orele petrecute o dată pe săptămînă la „Junimea”... erau o lume aparte, un vis al inteligenţei libere înălţat deasupra trivialităţilor reale.  Peste-a nopţii feerie Se ridică mîndra lună, Totu-i vis şi   armonie.  Ea trece-n dulce nepăsare Prin lunci cu flori şi doarme-n văi... Întreaga viaţă vis îi pare.  Luceafărul senin răsare, Umplînd de vis văzduh şi mare. . Fiecare... îşi arată ce-a cules din ţările visului şi-ale himerelor.  De atunci s-a început visul lui de fericire.  Pluteşte un lanţ de lebede albe, Iar visul din parc în lac se răsfrînge.  Privit din munte,... bivuacul pare noaptea un vis ciudat, cu fantasmele trecutului ş-ale morţii deodată deşteptate.  Un vis de fată.
    Ţie visuri şi poveşti deşerte ţ-au părut scripturile şi n-ai crezut.  Fum şi umbră sînt toate, visuri şi părere.  În zilele noastre lucrurile lor... să par că nu fapte, ce vise, nu istorie, ce basne fac.  Cu adevărat fum şi umbră, visuri şi păreri este cinstea ta.  Răstriştea treacă, s-o numim vis.  Visurile nopţii ne sînt de oarecare folos, numai visurile ce facem deştepţi ne vatămă.  Atunce ş-a noastră minte, slobodă de a ei visuri, N-a găsi nici la noi, poate, împrotivitoare zisuri.   Nebunia se înfăţoşează cînd omul perde cunoştinţa de sine şi de adevărata fiinţă a lucrurilor, lăsîndu-se a fi bîntuită judecata de visurile fantasiei şi ale părerilor.  Dureri ascunse, vrăjmaşe bucuriei, A vîrstei nălucire şi visuri ţi-au răpit?  Cine-ar putea crede că acest amor A fost o părere, un vis trecător?  N-ar putea ei să încurajeze, să susţie pe acel bătrîn poet ce-şi hrăneşte viaţa cu visuri? O lume întreagă de gînduri învechite o zvîrle în domeniul viselor şi fantomelor.  A tale visuri... s-au stins deşarte, Pierind cum piere roua dimineţii. O, paşă, cît de darnic eşti! Mai mult decît în visul meu.  Divinul alcool din el îi dădea toate visurile.  Ce copil fusese că se încrezuse în visuri!  Suferinţa dă gînduri, creează visuri, construieşte lumi ideale, în care să nu mai fie suferinţă.  O nouă primăvară de visuri şi păreri.  Doar trenul pleacă, trenul singur Ne poartă nerăbdarea mută, Bagajul visurilor noastre Şi setea noilor senzaţii.  Vremea visurilor şi a copilăriilor a trecut. Primăvara, tinereţea şi toate poveştile iubirii s-au dus pe veci.  Era nevoită să-şi sfărîme visul ce începuse să se înfiripe şi să sîngereze inima lui Ivan. Domniţa Genoveva,... cu părul revărsat pe umeri..., părea purtată în acele clipe de înşelarea unui vis.  Nu pot să distingă între visurile lor şi realitate.  . Doar n-a leşinat. Atît bănet i se părea că-i vis.  Pentru un suflet tînăr, multe cuvinte traduc numai visuri stimulate de cărţi. În visul meu mai mîndră eşti Ca îngerul.  Visul pă cel prost dă minte îl face să zboare.  Visul de aur fie, folos dă el nicicum ai.  Şi visul o mîngîiere la cei deznădăjduiţi.  Sufletul meu cel nemernic... Îl vei vede pe vrun nour... Sau că din a mării sinuri se rădică ca un vis.  Ca un vis, ca o părere, se coborî de pe stînca mîndră.  În faptă lumea-i visul sufletului nostru Cultura şi ambianţa intelectuală şi morală în care trăia îi deschid atît de vaste orizonturi, – tot în domeniul visului.  Priveghe însă visul, stăpîn peste durată, să nu se depărteze de oameni niciodată.   Planul visului e înlocuit cu planul realităţii.  Participarea visului la realitate nu e oprită de nici o lege.  Etern e visul, forţa creatoare Ce pregăteşte lumii lumea nouă!  Un climat de refugiu, mai frecvent, îl oferă poetului visul, facultate constructivă de lumi imaginare, mai desăvîrşite şi mai frumoase. . Dacă apanajul artei este visul..., politicul este domeniul faptei.  Iaca unde ajunge visul lui Enghel.  Mulţi împunşi d-un... îndemn nebun porniţi Vor să-şi scrie-ale lor vise de dreptu-nţeles lipsiţi.  Tinerimea să lasă în voia unor visuri strălucitoare.  Mulţi din voievozii noştri cei mari... visară ereditate şi, printr-o fatalitate minunată, acest vis făcu să se stingă cu sunet moştenirea lor.  El nu are alt vis decît fericirea noastră.  Îşi crea în imaginaţia sa aceste realizabile visuri.  Ideea unui mare stat... e ideea favorită, visul lui Carol cel Mare.  Văd... Şi-n tainice saraiuri minuni orientale Ce-n suflete deşteaptă dulci visuri de amor. Aceasta poate că era visul de aur al unora din domnia-lor, ca să vază odată armata romînă vărsîndu-şi sîngele pentru a dobîndi un drept.  Ai pune pe-a mea frunte în vise de mărire Un diadem de foc.  Ridică un toast pentru realizarea visurilor tutulor amorezaţilor.  Cînd aripi al meu suflet avea, Purtam... În cuget visuri roze.  Tinereţe, farmec, visuri..., toate-s ţăndări de vas frînt.   Tinerii aceştia nu erau nici măcar căpitani, iar visurile n-au nici un curs pe piaţă.  Dacă s-ar realiza vreodată visul episcopului englez Wilkins..., această scriere ar fi foarte des necapabilă de a ne reproduce ideile.  În acest chip,... el îşi realiza visul ştiinţific, care fusese, nu acela de a da un adevăr curat, ci un leatopiseţ mare.  Nu ne-nţelegi nici visul, nici cuvîntul. Aspiraţiile mele, ambiţiile, visurile ce le-am avut... le-am lăsat şi eu să scadă.  Aş sluji, cu dragă inimă, cu steagul nemţesc, spaniol or franţuzesc pe dasupra prapurului nostru... – Visuri.  Cuteza acum să se gîndească liniştit şi la visul lui.  Nu se coboară spre a împlini vechiul vis al lui Augustus.  Ştii visul nostru de la şcoală – să dansez singură fără să par nebună!  Cînd pronia cerească face să se realizeze visul de veacuri al romînilor din Principate prin alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, printre cei dintîi ce ş-au manifestat bucuria... fură şi negustorii ieşeni.  Îi făgăduise că-i va face rost să intre la un ziar, ca astfel să-şi îndeplinească visul de-a îmbrăţişa cariera scrisului. Visurile noastre în versuri le-ai închis. Visul meu ăsta a fost: să am un cuptor şi cîteva tăvi cu corăbioare şi brînzoaice pe tarabă.  Vremurile s-au schimbat, şi nici Măria ta nu poţi privi bine, ca părinte, visurile unei copile.  Sublocotenentul... le lămurea cît de ştirbit a rămas acest vis glorios.  Dacă Franţa a trebuit să renunţe la Italia, Habsburgii au fost siliţi să părăsească visul lor de monarhie universală.  Făureşte motivul „Pasării măiastre”, unul din visele sale cele mai îndrăzneţe.  Mă uit la tine ca la un vis împlinit.  Ioanide, spuse ea, am făcut mari vise în privinţa ta.  Frumoase mîni, cum îmi cuprindeţi astăzi cu Căldura voastră capul plin de visuri.  Socotea că... se pierde ultima şansă ca vreun vlăstar din neamul Băl-Ceaureştilor să se urce pe tronul Ţării Romîneşti, visul de două sute de ani încoace al Băl-Ceaureştilor.  Pînă către miezul nopţii Lucu se legănă pe sine şi pe Laura cu visuri de viitor.  Nu bănuise că pentru a-şi împlini tainicul vis era nevoie de o carte cu colaci, cîrlige şi beţe trase în fel şi chip.   Raiul lui Parpangel este edenul pantagruelic al opulentelor desfătări gastronomice, jinduită întrupare a visului celui ce a îndurat lipsuri şi nevoi.  Înrăită... de tot ce poate fi scrîşnire şi dezgust într-o existenţă cu nici un vis împlinit.  Fantezia realizează secrete visuri de egalitate biologică sub o formă naivă, înduioşătoare.  S-a împlinit visul, s-au realizat strădaniile... de la 1877.  Oraşul de azi este frumos – este pe măsura visului pe care-l purtau în gînd constructorii.  Vis de babă bătrînă,    O vis ferice de iubire... Nu mai zîmbi! Nu ştia să-şi preţuiască norocul de a fi întîlnit din nou întrupat peste mai bine de treizeci de ani visul său... şi de data asta desăvîrşit.  Tu, de măguliri purtată, Ai petrece-a tale zile în mii visuri îngînată. Dar plăceri nelăudate ş-a lor fărmăcat nectar, Tîrziu, cînd te-i deştepta-te, s-or preface în amar.  Mă pusei pe gînduri:... Tovarăşii mei veniră după mine în cerdac: visul ce mă îngîna se şterse.  Rafael, pierdut în visuri ca-ntr-o noapte înstelată,... Te-a văzut şi-a visat raiul cu grădini îmbălsămate.  Ochii... privesc c-un fel de conştiinţă de sine, care-ar putea deveni cutezare – expresia lor e un ciudat amestec de vis şi de raţiune rece. . Peste toate domneşte o linişte care te-ndeamnă la visuri.  În pacea serilor de toamnă, La voi coboară Cosînzeana, A visurilor noastre doamnă.  Afundarea în... visul iubirei dematerializează... pe omul ce s-a dăruit... iubirei. Să lăsăm de-o parte visul. Ai dreptate. Hai în sat! Poetul singur a rămas cu sufletul agăţat în absurd, în vis şi în eternă primăvară!  Mioara, ascultînd intens muzica, dusă şi de vis.  O dezmierdasem şi eu pe bătrînă, prin mîna, prin cuvîntul cald... al tovarăşei de vis şi de isprăvi.  Cufundat în visul tinereţii lui, se trezi într-un tîrziu, în altă parte de drum.  Ea este un produs propriu, un efect al visurilor sale stranii de solitar.  Însemnarea din urmă este a unui spirit reflexiv, trezit uşor din visul lui poetic. Visul, ideea şi fapta se pot întîlni într-unul şi acelaşi punct al activităţii spirituale.  visuri   vise,  visure.
   –   Pogorînd pe cea tainică scară... Iacov, pribegind de acasă De frica lui Isav, o visasă.  L-au furat un somn … şi... visa pe părinţii săi.  Te visai... O, prea drăgălaşe muză! Simţea pe frunte... mîncărimi ce-i înfierbînta crierii şi-l făcea să viseze noaptea tot soiul de vite cornorate.  Cît e de mult de cînd te-am visat!  Cînd vorbeam cu ea, apoi toată noaptea o visam.  Copiii dorm, visîndu-şi jocul.  Într-una te-am visat, Oană.  Visează şi acum, de multe ori, întîmplări din anii aceia şi se deşteaptă înspăimîntat.  Ce ai visat astă-noapte?  Azi-noapte a şi visat pe cucoana. Lenţa ne-a povestit că te-a visat.  De visezi primejdie mare, apoi te zdruncini odată, ţîpi şi te desmeticeşti.  Toată noaptea am visat numai cai.  Dormeau toţi în juru-mi... şi visau toţi căminurile părăsite, ogoarele nesecerate.  Am visat aseară o planetă în care drumurile erau de marmură, străjuite pe margini de superbe statui.  În noaptea aceea îl visă pe Ismail.  Îl visă pe Milu şi se trezi din vis.  Să te-ngrop la capul meu Ca să te visez mereu.  Rău te-am visat astă-noapte!  Zioa tot la tin’ gîndesc, Noaptea pe tin’ te visez.  Năfrămuţa ta cea nouă Am visat-o ruptă-n două.  Din puţ iese un şearpe fioros, nevoie mare, închină-te, să nu-l visezi la noapte! Puşca me ce ghintuită Am visat-o ruginită.  E rău să visezi cal alb.  Dădaca îmi arăta că, dacă am visat struguri, înseamnă că am să plîng.  Dacă visează un om tînăr albine zburînd, îi va merge foarte bine.  Acel ce visează apă va avea vro supărare.  Cînd visezi cîni, ai duşmani.  Puşcă dacă visezi, vei primi o veste.  La Boboteazî, fetili fac pi ursîtî ca sî visăzi pi ursitoru lor.   Dacă visezi un urs, e semn de moarte.  Iau o ţîr de busuiog şî-l pune su pierină; să culcă pe el, să vază ce fecior g΄ isază.  Flămîndul codri visează (şi vrabia mei). Noaptea, cînd însetoşază, Sticle şi oale visează,  .  Flămînzii visez mîncînd Şi setoşii apă bînd.  Vrabia mălai visează (şi săracul praznicul).  Nici să-i vezi, Nici să-i visezi,  Ce vis... tu ai visat?  Iată am visat vis şi iată turte de pîine de orz.  Piste noapte au visat un vis.  Altăceva mai mult nu ştiu, fără numai visul carile odînăoară dzic să fie visat.  Vom visa un vis ferice,  Îngîna-ne-vor c-un cînt Singuratece izvoare, Blînda batere de vînt.  Într-o seară Am visat un vis frumos... Pe un nour luminos Am văzut la cer o scară Ridicîndu-se de jos.  Ah! Ce vis am visat!  Visase un vis frumos şi se deşteptase.  Visa în fiecare noapte vise urîte.  Dormeam şi visam vise urîte A visat un vis.  În răstimpuri visa un vis curios.  Manole sta, Nici că mai lucra, Ci mi se culca Şi un vis visa.  Culcîndu-mă, am visat Un vis foarte-nfricoşat.  Astă-noapte, tîrzior, Am visat vis cu fior.  Cînd eram la miez de noapte, Am visat un vis de moarte.  Am visat ast’ noapte-un vis.  Astă-noapte vis visam Într-o noapte... visează fata un vis.  Vis frumos visam.  Am visat vis.  . Moşneagul a visat un vis.  Iată că  se-ntîmpla Că Vîlcan un vis visa.  Ş-abia aţipea... Un vis că visa.  Noaptea o gisat ei un gis amîndoi.  Astă-noapte m-am culcat Sub tulpina unui brad Şi-un vis groaznic am visat.  Puţin somn somneai, Frumos vis visai.  Acela ungur... au visat ca acealea... de puţină ştiinţă şi socoteală au fost. . Visă că picase în nişte turme de ţapi furioşi.  Visă... că Maica Domnului desprinsese din cer două vinete stele.  Aliman, tulburat, visase în ajun că se însura cu lostriţa.  Visa că e pus la zid şi împuşcat.  Se culcă şi visează că... un şarpe îl înghite pe jumătate.  Visase... că îl certa muierea că de ce n-a cumpărat icoana. Odată am visat că m-au alungat un fel de urşi negri.  Am visat că mă plimbam cu docarul spre Crînguri.  Visase că se dădea într-un scrînciob.  Bolnavii mureau de sete după ce aveau deliruri... în care visau că se scaldă în mare. Ai visat că te vei face sănătos. Astă noapte am visat, Bade, că te-am sărutat.  A visat că-i aduce lapte dă vulpoaică.   Acela care visează că se surpă casa pe el... încă nu mai are multe zile de trăit.  Firele acestea le pun apoi sub pernă, ca să viseze noaptea cine le e ursitul.  Dacă cineva visează că ţine un copil mic în braţe se va îmbolnăvi.  Dacă cineva visează că are, înşiră sau capătă mărgele e semn că va plînge.  Îi dă... busuioc să viseze după cine să mărită.  Noaptea-i clară, luminoasă, Undele visează spume, cerurile-nşiră nori.  Frunza visa Că-n an mai putea înc-odată Podoabă să fie de foc altui pom. Adurmind, Faraon visă.  Visază... fiică-mea, această din visuri născută.  Au mas pe drum la un loc şi el visă noapte.  Gîndire-ai că şi unii ş-alţii visă.  Omul, cînd doarme, visează.  O slabă asemănare... există între starea noastră sufletească cînd visăm şi aceea cînd sîntem deşteptaţi din somn.  ar fi vroit să doarmă, să viseze, dar gerul îi îngheţa pleoapele.  A-nceput... noaptea să viseze urît.  Mai întîi află că eu nu dorm niciodată, fiindcă visez totdeauna.   De cîteva nopţi nu mai visam urît.  Mă urmăreşte chipul ei Şi cînd sînt treaz şi cînd visez. După cum văd eu, e rost să visăm urît la noapte.  Nepotul doarme. Pesemne că visează.  Strigătele acestea deşteptară pe Pintilie Viţelaru. – Tocmai visam, rosti el cu oarecare greutate.  Unul e răsucit.... Altul visează, nemaistăpînindu-şi gestul şi orientarea lui.  Să visezi urît la noapte.  Pe scîndura goală a punţii, stătea tolănit – poate dormind, poate visînd... – un alt ins.  Adormeam adînc, şi, pe la miezul nopţii, visam cu glas tare.  Nu ştia biata femeie, visa or deşteaptă era! Ea tot durmea Şi rău că-mi visa.  Vîlcănaş nici nu visa, Vîlcănaş adînc dormea.  Poate-am visat, da n-am visat, că doară-l văzuiu.  Murgu paşte şî nechiază, Iancu doarme şî visează.  .  Ulea, obosit,... ghemuit în un unghi, visa poate de părintele său.  Erhardt adormi şi visă de lacul cel mare.  Ş-adormi tîrziu cu mine-n gînd Ca să visezi de mine!  Unul cîte unul se întindeau pe pături... şi începeausă viseze despre alte tărîmuri.  I să părea că visează sau că nu-ş este în fire.  Privind la lucruri aşa rare, Ca cînd treaz fiind aş visa îm pare.  Necrezîndu-mi ochii şi socotind că visez, mă dusei lîngă el şi îi zisei.  Spăriet la el se uită..., i se pare că visează.  Uimit stam locului şi, repetînd numele..., mi se părea că visez. Elenuţa dansa fericită, părîndu-i că visează mereu.  Uneori îmi venea să cred că am visat.  Singur ofiţerul se gîndi că visează.  Nu dorm..., însă mi se pare că visez. . De la o vreme cei de pe margine văzură venind un pîlc de călăreţi, care aveau în mijlocul lor un voinic cu mustaţa ca vrabia... Oamenii credeau că visează.  Mereu credea că visează, că băuse mult şi că se întîmplă cu el lucrurile neobişnuite.  Pămîntul doarme, visează.  Moi şi neputincioase, îşi dezlipi a doua zi biata pasăre ghiarele de pe trapezul ei mişcător unde visa.  Departe, codrii, pe munţi, stau încă visînd în ceaţa lor albastră.  În trupul livezii macii visează.  Cu toate acestea, nici în vis n-ai visat: „săptămîna de şase ore”.  Călugărul Dan se visase mirean cu numele Dionis.  Mă visai pe malurile lacului.  Închipuieşte-ţi că m-am visat astă-noapte acasă.  Hoţul se visează înşinuind o pilă în zăbrele şi măcinîndu-le ritmic. S-a visat şoarice într-o noapte.  În ultima noapte se visase de nenumărate ori văduvă.    Adormise şi se visase copil.  Se visă acuma  într-un rai de plăceri.  Cînd dau s-adorm mai bine, Mă visăz, puică, cu tine.  În ajun se visează culegînd cînepă cu aceea pe care are s-o ieie.  M-am visat. Să visăză cu ăla după care să mărită.  Cel ce se visează arînd sau umblînd pe pămînt arat se crede că va muri.   Dacă te visezi săpînd groapă e semn că vei muri.  Unde te visezi, de umbli cu porcii după tine?  M-apucai... Să-ţi spui atîtea lucruri ce-n beţie am visat.  N-a trecut o lună şi el a fost în stare să aprecieze comoara care o căpătase şi pe care a găsit-o mai preţioasă de cum o visa.  Poetul visase, cum visez poeţii, Flori de altă lume pe cărarea vieţei.  Rafael... Te-a văzut şi-a visat raiul cu grădini îmbălsămate.  Te visez, veghind, şi de dorm, la imaginea luminei lor, sînt deştept.  Ciudat! Visase şi limbi de foc, care ieşeau din întunericul boschetelor de pini.  Meşterul Manole visa o mînăstire, Dar cine-a scos-o vie din moarta-nchipuire?  A visa frumosul din lumea fenomenală de mîine e legitim.  Ministrul visă cîteva ipoteze care l-ar fi scăpat de spectrul bazilicii lui Ioanide.  Era întocmai cum o visase el.  Spaţiul de la mijloc îl umplu cu sineală, închipuind o Dunăre mai albastră decît ar fi visat-o orice poet.  „Ei visează anul 1793!”  Visam aievea astea toate.  Ea moare, Visîndu-se-ntr-o clipă cu anii înapoi. . Os de domn, s-a visat domn el însuşi.  Sufleţel, în culmea exaltaţiei, divulgă ştirea la toată lumea, se visa colindînd ţara.  Mă visam luînd cu asalt Bastiliile.  Începem viaţa mînuind jucăriile care simulează maşina, visîndu-ne puşi la stăpînirea şi la dirijarea puterilor ei.  Voinicul cunoscu din cuvinte Că bietul ţigan  ş-acu visază.  Ş-atunci sufletul visează toat-istoria străveche.  Ochii-i turburi de plînsul nevoiaş Visează tainic ruguri, săcuri, spînzurători.  Visînd   o-ntreagă lume Tot nu poate să adoarmă.  Dar şi mai bine-i, cînd afară-i zloată, Să stai visînd la foc.  El îşi închise ochii ca să viseze în libertate.  Parfumul acela discret şi subtil... te face mai cu drag să visezi.  Ţi-a plăcutsă visezi, să nu te trezeşti niciodată.  Îi plăcuse să viseze în faţa stîncii de pe care Sapho se aruncase în valuri. Mă văd acolo stînd cu ochii în lună şi visînd.  Prefera mahalaua cea mai infectă, care prin noroiul şi colibele într-o rînă te face să visezi.  An de an vas roşu-naintează... Ochii mei nu au putut să-l vază Cît visam închis în mine schivnic.  Doar autorii stau şi tot visează Privind cîmpia unei albe coale.  Şade, dormitează Şi deştept visează.  Cînd luna aruncă o pală lumină Prin merii în floare-nşiraţi în grădină, La trunchiul unuia pe tine te-aştept Visînd de deştept.  Cine n-a simţit oare, la vîrsta lui Radu, nespusa fericire de a visa deştept ceasuri întregi.  Ceea ce este esenţa firii mele este tocmai de a nu visa treaz, de a nu mă amăgi cu năluci.  Ochii ei albaştri-spălăciţi stau neclintiţi, visînd.  Numai astăzi pot să vadă Ochii tăi, visînd, departe!  Uitate, statuiele albe privesc, Albe, visînd cu-n aer ce plînge.  Locuitorii rîdea de dînsul, ca de unul ce aiurează sau visează deştept.  Am ajuns ca un năuc, visez deştept, nu mai ştiu ce fac cînd mă uit la ochii tăi Stepăna domniii visînd,... dentr-aceia ce au fost au căzut.  Nu încetează de a visa dobîndirea unei fericiri.  Himistul în spăimîntare decît aur tot visează.  Mulţi din voevozii noştri cei mari, înaintea şi în urma lui Mihai Vodă, visară ereditatea.  Astă idee înturbură pe cei mai mulţi şi-i acuză ca pe unii carii visa libertate.  Suferinţele... mi-au stricat inima, au depărtat-o din cararea acea înflorită pe care o visează o inimă de douăzeci ani.  De veacuri întregi romînii visează şi doresc această Unire  Domniţa Ralu visa ridicarea teatrului grecesc.  Am cheia acelui strălucit viitor pe care-l visez de atîta timp.  Ia, nebunii de-a lui cuconu Tachi... Visează un complot.  Da..., visam odinioară pe acea ce m-ar iubi, Cînd aş sta pierdut pe gînduri, peste umăr mi-ar privi.  Leonida a visat un Mizil mare.  De mult visez o şcoală, un ideal de şcoală, unde băiatul să vie cu plăcere, să-i fie drag să-nveţe.  A cutezat să viseze o mare enciclopedie naţională.  Aceştia reuşesc să stabilească o punte de trecere între viaţa obişnuită de seminar şi aceea pe care, de la o anumită vîrstă, încep s-o viseze.  Duduia visează-un poet Bizar, singuratec, nebun.  Ah, Revoluţia asta! Cum am visat-o eu!  De sute de ani aceşti blajini visează mîntuirea.  Nenorocitul, care visa dragoste romantică şi cavalerească, se vede acum lipsit cu totul, pînă şi cu viaţa fetei lui, periclitată.  Unul visa o croitorie a lui, altul voia să se însoare.  Saferian... pentru Sultana visa un om din afara tagmei.  Se urmăreşte un singur adevăr, adevărul tău, acela pe care l-ai visat.  Visase un deşert adus la viaţă.  N-auzişi ce căuta?... Dacă n-o să-i comasăm noi, să viseze numai comasare!  Azi te-alint şi doru-mi trece De tot ce visam cîndva.  Faci munca pe care ţi-ai visat-o Şi o faci bine.  Visa comori de legendă, fabuloase comori de aur şi de nestemate.  L-a găsit moartea, singura pe care şi-o visase pe cîmpul de luptă.  Visez un climat literar în care... să se spună şi mai mult despre noi şi societatea noastră.  Ţi-ai dat sfintele cuvinte Fiilor tăi cînd visară Că li-i pune domn din ţară.  Visează să devină prinţ ereditar.  Nu visează decît să se retragă la mănăstire.  Visam să devin o pianistă celebră.  La noi toţi oamenii visează să vadă pe împăratul.  Tînăr, visai să purifici lumea.  . El visează să dărîme ceea ce eu visez să construiesc.  Din adîncurile trecutului îi apare... figura lui Tamerlan, păstorul mongol care visează să cucerească lumea.  Visez ca vijeliile cumplite Ce-au bîntuit în aste părţi Ei să le-auză numai povestite.  El visa să întemeieze un vast laborator.  Ca orice subaltern care visează să ia locul şefului său cît se poate de curînd, îşi făcuse socoteala că acum era momentul cel mai potrivit. . Visam să am o casă mică în vîlcioara mea natală. În 1811 visa să facă din Paris capitala politică a Europei.  Visăm să ajutăm oamenilor să înfrumuseţeze pămîntul.    Visa să traducă „Tessa”.  Un bălaur cu ochii întorşi spre steaua polară Visează lapte albastru furat din stîni.  În vasta lor pustietate cruntă, Luceferii holtei, visînd o nuntă Cu una dintre stelele vădane.  Iar în lumea cea comună a visa e un pericul, Căci, de ai cumva iluzii, eşti pierdut şi eşti ridicul.  La vîrsta aceea ştiam încă să visez şi să iubesc.  Aş sluji, cu dragă inimă, cu steagul nemţesc, spaniol, or franţuzesc, pe dasupra prapurului nostru... – Visuri... – Cine nu visează nu vede.  Tineretul masculin de astăzi visează cu totul altfel.  Generaţia tînără a ţării noastre care-şi poate permite să viseze în perspectiva anului 2000, se bucură de toate binefacerile unei patrii libere.  E necesar ca tineretul să fie lăsat să viseze.  Mi se pare că, la sfîrşit de an, ne este permis să visăm necugetat de departe.  Petru Maior nu a visat comedia politico-limbistică de la 1848.  . Niciodată nu visase asemenea apartament, asemenea mobile şi asemenea slujnică.  Niciodată n-aş fi visat o mai fericită realizare cinematografică.  Ştiinţele naturale luară un avînt... cum niciodată nu-l visaseră.  Tirajul cel nou, pe care Matei nu... l-ar fi visat niciodată, este de 100 160 exemplare!  Cine poate dară visa că limba latină stricată să fi pornit cătra Galia, cătră Spania şi cătră Dacia.  Nici unul din istoricii romîni... n-a visat măcar că săcuii posedă un antic alfabet împrumutat în evul mediu de la romîni. O, tu nici visezi, bătrîne, cîţi în cale mi s-au pus!  Mai sînt şi vise de care ne aducem aminte... Altele, pe care poate am visat numai că le visam.  Nici nu visează Duca Vodă cine i-a robit sluga.  Trăi în seara aceea şi el o dată şi bine, cum nici nu visa că poate trăi om pămîntean.  Destul îmi este că satul poate vorbi de-o cununie la care eu nici nu visez.  Norocul îi fuse mai prietin decît ar fi îndrăznit ca să viseze.  Nici nu visa despre ce avea de gînd procletul de zmeu.  Cînd cu gîndul nu visează, El în cursă o să cază.  Cînd nici nu visa, Ivan... numai iată ce se trezeşte cu dînsa.  . E un suflet acru, în stare să se răzbune cînd nici nu visezi.  . Domnul să visadză că este tot puternic, ca la ţara lui.  Se visază că este ca Dumnezeu de puternic.    Biserica se visa ca un stat fără limite.  Fetiţa tot visează la flori, l-a ei ghirlandă.  Eu visez de plaiuri pe care alba lună Revars-un val de aur.  Visez la fericire.  Mă uit din jeţ pe gînduri, Visez la basmul vechi al zînei Dochii. De-abia de-şi lăsa pe mînă capul bătrînul pedagog, ca să viseze la romantica lui ţară.  Visează la lumea ce se agită după dunga strălucitoare a rampei.  Poporul... visa de raiul bucuriilor acelora simple, pentru totdeauna pierdute.   La ce mare va fi visat artistul...?  Şi-n vremea asta, oare, Cînd eu visez mereu La soare – Ce face dorul meu?  Aş vrea să cunosc acel spirit care ar visa azi la construcţia unei enciclopedii în felul celor înjghebate în veacul al XVIII-lea!  La ce visezi cînd ziua pe lampa ta se curmă Şi cade-n geam zăpada la ceasul cunoscut...?  Aveau o corabie... ca să plece spre locurile la care visaseră atîţi ani.  Messerul visează la o civilizaţie pe acest pămînt.  Visează la ea, deci amorul nu e satisfăcut.  Dinamita nu reprezintă acel mijloc, acea armă absolută la care visa.  Visează la perfecţiunea unei iubiri realizate doar prin aşteptare şi contemplare.  Singuri voi, stejari, rămîneţi de visaţi la ochii vineţi.  stă ceasuri întregi nemişcat..., visînd poate la rudele sale depărtate dinspre pădurile ecuatoriale. visez,  visez,  visă. 
      O dalbă fecioară... I-adoarme pe sînu-i, se leagănă-n braţe, În tandre visări.  Un agent trezit din visare, sub portal, fluiera în van după taxiul fantomă.  El lăsa d-o parte trebile statului, spre a se ocupa... mai cu seamă de visări astrologice care împlură mintea sa.  Tristeţe pe vînt, tristeţe de mort Pe străzi  tăcute se desfac. Serbări tîrzii de vinul nou Visări pentr-un poet sărac.  Mergi, tu, luntre-a vieţii mele pe-a visării lucii valuri.  Le lăsa să se joace, cu ochii duşi într-o visare fără contururi, în care cădea îndată ce părăsea realitatea precisă a studiilor.  Aş putea crede că cerul, aerul, culorile, figurile, sunetele şi toate celelalte lucruri exterioare nu sînt nimic altceva decît iluzii şi visări.  Ţi-aduci aminte, cînd a ieşit „Istoria pentru începutul Romînilor” a fericitului Petru Maior..., ce închipuiri ne făceam a ne vedea aievea visările noastre.  Acufundată în o visare, ea revedea în fantezie patria, părinţii.  Crez că ştiţi destul de bine aste ore de visări; Cînd... omul uită asprele cercări, Şi realitatea toată o dărîmă ca de mal.  Se lăsa în visările cele mai fermecătoare.  Ochii ei cei negri..., absorbiţi acum în arzătoarele visări ce deşteptau în inima ei dulcele accente ale melodiei, păreau că cereau o dulce mîngîiere.  El pleacă fruntea şi cade în visare.  Cîte minunate visări de aceste am făcut în cursul călătoriilor mele!  Ancuţa tresări ca din visare.  Oară ce desfătare vînătorească mai deplină,... mai legănată în dulci şi duioase visări, poate fi pe lume decît aceea... prin pustiile Bărăganului.  Cînd privesc zilele de-aur a scripturelor romîne, Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine.  Şi-n visarea unui cîntec Îşi îngînă viaţa toată.  Azi, îmi eşti departe. – Te fură alte zări În ţara primăverii ş-a vecinicii visări.  Nu reuşeşte să-l scoată din visările lui pe tînărul care, aproape de-un ceas, privea prin geam.  Eram pe cale de a nu ceti nimic, adîncită în propria mea visare, cînd dintre file a alunecat un teanc de hîrtii.  Pierdut... în aburoasa-i visare, Pantazi nici nu-i băga în seamă.  Grigore tresări ca trezit dintr-o visare. . O după-amiază de visare.  Ascultam, pierdut în visări sfinte, neîntrecutele cîntări ale bisericii noastre.  Prietene, iubitule, omul visărilor mele, nu eşti acum decît un biet căţel care aşteaptă să fie jupuit.  Doctorul îşi avea ceasurile lui de visare şi de naivitate, dar în alt domeniu decît acel în care se simţea acum alunecînd.  Pierdut într-o visare tainică şi dulce, soldatul urmărea cu privirea stolul acela de rîndunele.  Lirica lui Alecsandri este o efuziune de bună dispoziţie morală, fie că se exprimă erotic, bucolic, prin visare contemplativă, sau chiar prin un anume „exotism” al prozei lui sprintene.  Bodega părea a avea mereu un client absorbit în visări.  Poezia se îmbogăţeşte cu o atmosferă de visare.  Să-ncerc a vă reţine-acum – putea-voi oare?Mai este sufletul visării aplecat?  Fericirea ta? viaţa ta? ce însemnătate pot să mai aibă?... a repetat, întrebîndu-se într-o zîmbire de melancolică visare.  Ismail tresări, scos din visare.  Îl trezi din visare Alexandru Valea-Văleanu.  Ajuns aici cu gîndurile, Anghel tresări din visare.  La capătul Griviţei s-a trezit din visări.  Cîrlova îşi cultivă,  prin solitudine şi lecturi, înclinaţia spre meditaţie şi visare.  Ştiu că nu-ţi place abstracţiunea, te scutesc de divagaţiile visărilor mele.  Ajunge să-nchizi ochii, ajunge să te dărui visării.  Constelaţia... n-ar fi completă dacă din ea ar lipsi Maria, cu gustul ei pentru visare. Nici o maşină nu mai duce gîndul băiatului ca o visare.   pară răsărită din visările pustiei.  Cenuşa visărilor noastre Se cerne grămezi peste noi.  Din visările ţărînii înfloresc la soare merii.  Şi cînd în seri de primăvară Treci singuratecă încet, Pari o visare albă, clară.  visări.
   −  Credea ea că visele visate şi oaspeţii clipelor... nu erau aşa triste părăsiri?  Visul visat... e şi nu e.  Un cerc de aur! ce vie-nchipuire De cea... visată prorocire! Pentru un om tînăr ea aduce cîteodată chiar realizarea fericirilor visate.  Cu pieptănătura înaltă, slabă de aşteptarea, acum fără nădejde, a soţului visat,... îşi cînta aprins... cîntece de iubire.  E-n cuib la noi visatul  sol de pace.  Purtau uneori în mîini darurile mari, dorite, visate.  Mă izola liniştit pentru a mă crede într-o locuinţă visată şi în care aş fi dorit să rămîn uitat.  N-am crezut că trupa aceasta amestecată va fi armata... visată a neamului nostru.  Este poate un caz fericit cînd visata ştiinţă a portretului moral... s-ar putea cu succes încerca.  Dar cine ştie dacă răsadele visate Vor mai găsi prin  huma grădinii dezgropate Cu ce să dea tulpina, bobocii sau verdeaţa.  Vai, cît trebuie să aştepte uneori omul o fericire visată! De vînturi şi isprăvi visate îmi sînt ochii plini.  Căutînd un visat continent, călătorea o lume bolnavă.  Pentru a porni la drumul... visat, nici cele cinci sute de lire sterline, nici brevetul de căpitan nu preţuiau cît putinţa lui de a pătrunde pînă în adînc tainele sufletului de marinar.  I se păruse, de departe,... visatul paradis al repausului şi al afecţiunii!  Căpitanul portului se ocupă cu sculptura,... nădăjduind să înalţe o statuie în port..., cu denumirea unui... visat ideal.  Într-o lume a sa trăieşte şi Dora, însă într-o lume visată, aşteptată. Norocul de aur, visatul, sub streşini Ţi-l dăruie şarpele casei şi zeii din plai.  visaţi, -te.
   −  Ea păru că se trezi din visăria ei molatecă şi somnolentă.  Smulgîndu-l din visăria lui, ea îl trage după sine în pădure, îl ispiteşte, îl ameţeşte.  visării.
   −  ărie.
   
    Istoricul acesta nici au zis, nici să poate din adeverinţa istoriii a să înţelege; fără numai din viseroasă şi păreroasă tîlcuirea lui Maienburg.  visăroşi, -oase. –  ăros.

    Visătorii nu-şi aduc totdeauna aminte de cele ce au visat. Cei cari îi apără drepturile şi vor să o reîntrege în averile sale sînt consideraţi ca nişte visători şi înnoitori.  Iată ce ne spun visătorii cosmopolitismului.  Cu cît lumea îmbătrîneşte, cu cît capătă mai multă experienţă, cu atît puterea şi rolul imaginaţiunii scade, şi numărul visătorilor de bună-credinţă se împuţinează. . Unde mi-s entuziaştii, visătorii, trubadurii, Să ne cînte rostul lumii şi splendorile naturii?  Cînt nebun de visător, Îndrăgostit de propia-i ruină!  Nimeni din noi care este un visător nu poate şti ce are să ajungă. Ciudatele şi îndrăzneţele ipoteze pe care le făurea în toiul discuţiilor... trebuie judecate numai ca o manifestare a visătorului şi poetului.  Visul bucolic al visătorului Jean Jacques a căpătat ulterior, prin cercetări etnografice..., serioase dezminţiri.  Era un visător de felul lui, cu idei liberale, membru al Eteriei.  Iată limite ale constanţei sociale de care scriitorul trebuie să ţină seama pentru a evita transformarea eroilor săi în visători utopici.  S-au putut întîlni... înaltul visător Eminescu cu nemilosul observator Caragiale.  Colo, fumînd tăcută, o tînără... Se pleacă visătoare pe mica-i albă mînă.  De ce-aşterni omătul iernei peste floarea lui april Ş-un linţoliu pe obrazul visătorului copil?  Cu plete în valuri uşoare, Prin codrii de veacuri pătrunzi, Cîntînd visătoare.  În faptul dimineţii, prin parc, îngîndurată se plimbă visătoare Fatma.  Cînd cade-amurgul la fereastră... El ne găseşte-n casa noastră, Tovarăşi muţi şi visători.  Visătorul însă visa şi nu vedea deznădejdea celor ce rămăseseră afară.  Elenuţa era de la fire liniştită şi visătoare, părea chiar aplicată spre melancolie.  Primejdiile vieţii de mare îl fac visător, credincios în zeii cruzi ai furtunei şi în cei blînzi ai salvării.  Poate vor rămîne visători deodată, fiindcă au atins un  talisman şi prin ei a trecut sufletul subtil al lucrurilor moarte.  Se înstelase de mult, cînd, fără grabă, visătorul se îndura... să plece.  Îl mai întîlnea pe visătorul de odinioară.  Doamnele visătoare evitau marele oglinzi.  De la o vreme Veronica era tot galeşă şi visătoare.  Era bolnavă şi de aceea era necontenit melancolică şi visătoare.  Visător, îndrăgostit de natură, scria necontenit versuri.  Salut cu simpatie pe acest îndărătnic visător, întîrziat în zile rele.  E un visător inefabil, dar cu mintea rece.  E un bărbat... de o frumuseţe rară, visător, bronzat, cu ochi migdalaţi.  Visător şi sentimental, din vizita lui în istorie, a adus nostalgia acelor vremuri eroice.  A căzut o lacrimă curată ca lumina Din ochii celui dintîi sfînt şi visător.  . Boierul... e moale, visător, distrat parcă în această lume. La ce te gîndeşti, tinere visător?  Călătorul Scavinschi, visător şi naiv, este sensibil la frumuseţea naturii.  Cum poate intelectualul, fiinţă fragilă şi visătoare,să îndeplinească menirea profetică de agitator în cetate?  Certitudinile sau îndoielile... sînt unele şi aceleaşi cu ale visătorului solitar.  Ana surîde visător.  Vara, cînd e cer senin, Visător,... Ea priveşte-n latul zării.  Visător şi lung priveşte casele de peste drum.  Şerica contemplă pe Antoine, prelung şi visător, ca pe un bolnav grav.  Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut Poţi să-ntîmpini patrioţii ce-au venit de-atunci încolo?  Privind luna visătoare Ce rătăceşte-n lumi albastre, Tu vei uita poate durerea.  Plopii, umbre solitare În văzduhul neclintit, Visători ca amorezii Stau de veghe la fereastră.  Visător, cu degetele-i lungi pătrunde vîntul Printre ramuri şi pe fire de paianjen.  Mureşul străbate visător Ardealul.  . Ea iubea... pe primul şi unicul bărbat pe al cărui umăr rezemase fruntea sa visătoare.   Imaginare ardintă, egoistă şi visătoare.  Se uită cu oarecare curiozitate la faţa visătoare a lui Dan.   Cîţi ochi frumoşi şi visători, poete, N-or fi plîngînd pe versurile tale!  Frumuseţea se întîlneşte pe toate drumurile, cu ochii mari, visători, cu glasul dulce.  Visătoare ca totdeauna, privirea i se pierdea aiurea, blîndă şi tristă.  . O privire adîncă, oarecum visătoare.  Tînărului evanghelist Ioan îi plăcea zîmbetul visător al Bertei.  Ochii ei blînzi, albaştri, aveau acel farmec visător al femeilor germane. Ochii negri şi măriţi de cearcăne îi dă o expresie distinsă şi visătoare.  Gîndul îmi rămăsese...la mobilitatea feţei, cînd gravă, cînd visătoare. Figura visătoare a modernului Alexandru ne priveşte din litografii şi gravuri.  Portretul... ne arată o figură nobilă, cu ochi visători.  Sentimentul naturii făcut din contemplaţie e mai aproape de sufletul visător al moldoveanului.  Pleoapele i se lăsaseră grele peste ochii visători.  Văzîndu-l că tace, cu ochii visători asupra Bosforului, făcu un gest timid, cu mîna la portofel.  Nimic visător nu se putea citi pe chipul lui.  Se amestecau pentru spiritul său visător într-o viziune de caleidoscop.  Desenează chipul îndurerat şi visător al unei fete.  Îşi păstra aerul visător, dezinteresat şi cam nătăfleţ al maniacului-filantrop.  Apoi, cuminte, cu un aer parcă visător, aştepta deschiderea şedinţei.  visători, -oare.
   −  ător.
   
    La aroma îmbătătoare a unei cafele turceşti, ochii lui cei moi şi străluciţi se pierdură iar în acea intensivă visătorie.  În melancolie voi s-o văd, dezvelindu-şi simţirile unei inimi înduioşate, decît s-o văd cu o visătorie vagă în nişte ochi în care se ghicesc lacrimile.  Un zîmbet de dulce dor şi visătorie.  De la el mi-a rămas patima vînătorii... şi lucruri mai neprielnice izbîndei în lupta pentru îmbogăţire: sete de tihnă şi pornire spre visătorie.   „Epigonii”... cuprinde sentimentul naţional, însoţit de visătorie.  Sîntem toţi victimele visătoriilor de modiste neroade şi ale imaginaţiilor de furieri sedentari.  Neputînd să-i aflu urma de visătorii bolnavă, Spre tărîmul tainei sumbre Mă voi scoborî pe-un spic.  Visătoria stearpă, subiectivismul... înseamnă o fază inferioară din punctul de vedere al tensiunii.  visătorii.
   −  ie 
   
    visături.
   −   +  ătură.
   
    Corpul m  cuprinde... 3 părţi: capul, masa viscerală şi piciorul.  Avea... turburări viscerale.  Din totalitatea funcţiunilor viscerale... se desprinde o tonalitate vitală.  O alterare în activitatea nervoasă superioară poate provoca semnele viscerale, vegetative ale nevrozei astenice.  Întinderea corpului se produce cînd muşchii sînt relaxaţi, datorită presiunii lichidului din interiorul cavităţii viscerale.  În masa viscerală se găseşte cea mai mare parte dintre organele interne.  Funcţie viscerală =  Elisire viscerale.  Maştera... urăşte pe copiii soţului al doilea, întrucît nu poate  încerca faţă de ei sentimentul visceral.  Introduce, alături de elementul visceral, aşa de puternic în emoţie, o serie de alţi factori care oprimă şi înăbuşă influenţa pur organică.  Romanciera de la Nohant a fost... o mamă a unor copii sufleteşti atît de numeroşi şi nelegaţi visceral de fiinţa ei.  Visceralul apare subliniat în lucrările notate.  viscerali, -e.
   − .  visceralgii.
   −  Visceraţia aparatelor era aşa de inextricabilă, încît inginerul şedea mereu cu o lupă de ceasornicar la un ochi.  Lăutarul se agită, vine cu arcuşul pînă la urechea ta, îţi răscoleşte visceraţia, în limbaj comun, măruntaiele.  Este de mare folos împotriva umflăturei şi a întărirei vreunia din viscerile (maţile pîntecelui), adecă ale stomahului, ale splinei.  Pe la alte vicere, precum ar fi la maţe, peritoanul, după ce le-a acoperit peste tot, le alcătuieşte la partea de dinapoi un fel de ligament.  Ascaridul vermicular, limbricii... sînt paraziţii viscerelor (maţelor) noastre.  Găsiră mari deviaţiuni ale viscerilor.  Individul – viscerele, creierul, nervii... – e un simplu joc pentru un scop.  Leziunile îşi au locul... în cazuri excepţionale pe viscere.  Romanii nu întreprindeau nici o acţiune mai importantă fără să „consulte” viscerele  Devenea de o lăcomie nemaipomenită, cînd mînca la alţii, ca şi cînd ar fi voit să-şi facă o rezervă de alimente în viscere.  Funcţionarea viscerelor, a secreţiilor interne... rămîn de asemenea necunoscute conştiinţei.  Medicamentele digitalice provoacă o vasoconstricţie în toate viscerele.  În clipa următoare messerul îl simţi în viscere.  Toma îşi adună viscerele, încalecă, aleargă după ucigaş.  Cortegii de-anotimpuri şi-au scuturat cocleala În viscerele mele arzînd.  trecea, orb şi mut, cu tot misterul sîngerat al viscerelor.  Adevăratul altruism e în pielea şi în viscerele noastre.  Şi ca nectarul în albine Chemarea urcă din viscere.  viscére.  viscus, -eris .  visceroceptori viscerografe.
   −  viscerografici, -ce.
    viscerografii.
    visceroptoze.
    viscerotropi, -e.
    Tulpina dreaptă... în partea superioară, complet glabră, rar pubescentă, viscidă.  viscizi, -de.
   −  Pedicelele la origine sînt glabre, apoi dens acoperite cu peri simpli visciduli neglandulari Plantă mai debilă, glabrescentă, viscidulă, cu foliole relativ mai înguste.  Inflorescenţă paniculă dens păroasă, viscidulă, cu peri simpli.  visciduli, -e. În anul acesta căzuse o iarnă nemaipomenită, cu nişte viscoale şi vijelii şi un frig despre a cărui păreche bătrînii din sat nu-şi puteau aduce aminte.   Mergea cu faţa înfundată în reverurile paltonului uşor, despicînd viscoala deasă cu umărul.  viscoale. –  Modelele viscoelastice servesc la aproximarea comportării mecanice a corpurilor reale.  viscoelastici, -e
    Vicol,  Focul, grindirea, neaoa, bruma, abur de vicol ce le facu cuvîntul lui. Cumu-s iarna vicole şi vînturi răci şi vremi geroase, de carile să îngreuiadză oamenii şi sămt supăraţi în vremea iernei, iară deaca vine primăvara ei se iuşureadză de aceale de toate şi să veselesc.  Iară cînd nu s-are arăta nece soarele, nece stealele, în multe zile, şi fiind vicol mare, de-acii să luase toată nădeajdea vieţii noastre. Acela geri şi viscol au lovit, cît multă oaste de îmbe părţile au perit de frig.  . Şi-i voi călca-n ţărnă şi-n prav fără milă. Stîrvurile-n cîmpuri, zăcînd aruncate, să strîngă troiane de vicol suflate.   Din faţă vicol să-i prăvuiască, Din dos pojarul să-i ocolească.  I-au lovit o ploaie cu ninsoare, de i-au ţinut acel vicol vro trei, patru dzili.  I-au apucat o iarnă grè, cu mari vicoli, şi le-au perit mulţi cai şi oameni.  Troianii omeţilor de vivor şi vicol în toate părţile spulbăraţi şi aruncaţi.  Fiind peste noapte vînt cu vicol... au îngheţat boazul mării  Au fost aicea mare fortună cu viscol, au ţinut trei zile şi patru nopţi Mai bine nădăjduieşte... a popri viscolile vînturilor şi chiar cursul soarelui, decît a dobîndi un asemenea minut.  Iată vicol se stîrneşte, de peste munţi năbuşeşte, Şi peste pămînt răstoarnă nori de omăt încărcaţi.  Iată, se stîrnesc Fortune, viscole cu ger cumplit afară Într-o sară... era viscol şi ploaie. . Era o iarnă aspră ş-o noapte ce-ngrozeşte. Şi crivăţul cu viscol mugea precum mugeşte Un taur ce-i rănit. . Intrarăm... înăuntrul bisericuţei a căria uşă stă totdauna deschisă, ca să poată să se adăpostească... de viscolul iernei sau de sfîşierea fiarelor.  M-aş duce unde zboară atîtea rîndurele, Cînd viscolul începe, cînd vin vremile rele.  După viscole şi vijelii vin zilele cele senine şi plăcute.  Cuibul de predilecţiune al acestor muncitoare insecte în Ţara Romînească trebuia să fi fost... mai cu preferinţă creştetul carpatin al Olteniei, mai apărat de viscolii nordului.    . Îmi aduc aminte, cînd cu nemţii... am plecat odată c-un biet căprar, iarna, pe vicol. . Îţi mărturisesc că nu am curagiul să mă expun la noi viscoli şi la nouă aventure de iarnă.  Şi astfel, ca crinul de viscole rele, Pe patu-mi de moarte deodat’am căzut.  . Al iernei viscol geme şi urîtul mă cuprinde.  Ah! „unde mai sînt chiar şi viscolile de odinioară!”.  Ia eu fac ce fac de mult, Iarna viscolu-l ascult.  În ţară a bîntuit alaltăieri nişte viscole îngrozitoare.  . Pustie şi albă e-ntinsa cîmpie... Sub viscolu-albastru ea geme cumplit.  Ningea şi viscolul ridica omătul în valuri şi-l spulbera în văzduh, de nu se mai vedea nici cer, nici pămînt.  Cînd ne întorceam de la patriarchie, furtună, viscol, vîrtej – nu alta.  Plecînd în timp de iarnă... şi apucînd-o pe drum o ploaie şi un viscol foarte mare, i-a fost cu neputinţă de-a se mai putea apăra în contra asprimii timpului.  Cioarele, cînd... croncăiesc, prevestesc vreme rea. Cînd se strîng multe la un loc şi nu-şi află stare şi alinare,... prevestesc iarna apropierea unui viscol mare şi ger.  Al iernii viscol suflarea nu şi-o curmă.  Fum pe coşul Hagiului nu s-a pomenit. Ridice viscolul nămeţii pînă la streşini.   Voi nu ştiţi ce-i un viscol în mijlocul hotarului. Ne-a fluierat şi ne-a şuierat  pîn’ ne-a asurzit, şi era gata-gata să ne acopere casa şi grajdurile.  Mă scuturam de frigul viscolelor scoţiene, care fac să piară cu grămada turmele, şi  uneori şi păstorul împreună cu dînsele.  Cînd iarna vuieşte codrul tare, e semn de viscol.  După o ninsoare cu viscol, urmă un senin ca sticla, aducînd cu dînsul un ger aprig.  Adăposturi, pentru a feri vitele de viscole, de ploi şi insecte, lipsesc aproape cu totul.  Viscolul groaznic, stăpîn pe tot cuprinsul din cer pîn-în pămînt, îşi purta mînia în mugetele înspăimîntătoare. . În viscolul de-afară mi se pare totdeauna că văd doi ochi mari şi strălucitori.  Trei zile şi trei nopţi, viscolul nu s-a mai ostoit. Afară se pusese pe ninsoare cu viscol.  Încremenit, citea la lumina felinarului afişul, pe cînd viscolul îl biciuia în spate.  Cuibul, clădit în anii trecuţi cu trudă, a suferit de pe urma furtunii, a viscolului de peste iarnă.  Numai cînd viscole uriaşe cutreieră bălţile, se răscolesc raţele pitulate acolo, la iernat.  Peste treizeci şi şase de ceasuri, cînd viscolul se ostoise, gospodarul... îndrăzni să iasă din casă. Au să ne mai bată viscole, căci trebuie să vie asupra lumii omătul mieilor ş-al cocostîrcilor.  Într-o zi şi o noapte, cum va porni vîntul cel tare, din crivăţ, putem avea viscol, înzăpeziri şi ger.  Viscolul din ziua sosirii mele în Chicago a întrecut cu mult viforul din Madison.  Drumul prin viscol al călăreţului,... lupta cu elementele naturii şi rotirea într-un vicios cerc magic... sînt magistral împletite.  Viscolul a început să se arunce peste satul noastru, tot aşa, din senin.  În viscole şi gloată, fugar şi duşmănit, De cîte ori nădejdea de om nu ţi-a murit! Poetul doarme ferit de viscole în mausoleul său din ogradă.  Miercuri, către prînz, viscolul mai slăbise.  Viscolul care bîntuise oraşul cîteva zile adunase nămeţi uriaşi.  A căzut într-un şanţ şi a dat viscolul peste el!  Urletele viscolului nu se mai opreau.  Oamenii erau speriaţi de viscol,... fiecare nu ştia cum să se ascundă mai tare în bîrlogul lui.  O căciulă groasă de nori şi un viscol violent schimbau brusc atmosfera blîndă într-una polară.  Noi ne rugăm...Să ne dai vro trei parale, Să ne cumpărăm mîntale, Că pe cea vale Este viscol mare Şi ne frige la spinare.  Givorniţa e un vînt  însoţit de viscol şi omăt.  Iatî cî pi-o vremi di iarnî,  pi-on gicul... vin trii oamini şi sî roagî di tăţ cî sî-i primeascî-n gazdî.  Leliţă Săftiţă, Ian mai ieşi afară, Că-i distul di-asară Di cînd stau pi-afară. Vremea vremuieşti Vicolu-ntăreşti.  Oaminii, cîn cu icolu acela mari, o stat pin păduri.  S-a pornit un vicol, de-a astupat toate drumurile.  Daţi-ne ceva parale, Să ne cumpărăm mantale, Că ne-apucă viscol mare.  În vremea de demult au fost vicole şi vînturi de scîrbe şi de dosădzi pre oameni ca şi într-o vreme de iarnă.  Ridicarea romînilor, ca un viscol de mînie, purtase ferul şi pîrjolul peste toată întinderea de la Dunăre a împărăţiei turceşti.  Viscolul siluirei se intinde şi mai mult şi jaful se întocmeşte,... sîngele curge mereu.  Viscolul pustiirei au suflat pe acest pămînt,... sîngele  părinţilor în vinele strimte a strănepoţilor au secat!  Cînd nu ai nici o coardă a inimii izbită De viscolile lumei şi de nenorociri, Mîngîi-te, copilă.  O grindină de glonţuri fatală, – ucigătoare, În ce-   tele romîne duc moarte-ngrozitoare; Dar ele, nengrozite, făr-a-nceta deloc, Păşesc tot înainte sub viscolul de  foc.  Viscolul de bătălie încin-        sese cu nesăţioasă furie pe toţi d-a rîndul, în şirurile romîneşti.  Nimic nu luminează astei pustietăţi, Doar sloiurile par ca ruine de cetăţi, Plutind de asprul vicol al morţii cei de veci.  Cîndva, după viscolul anilor, un semen al nostru va pomeni de trecerea noastră şi, din veacul vieţii, va zîmbi umbrelor noastre trecute pe alt tărîm.  Tu urmezi strămoşilor din veac şi... vor veni după tine alţii în viscolul timpurilor viitoare.  Femeile rînduite în dosul maşinei abia mijesc în viscolul de pleavă măruntă, iar palele de paie curg ca un şiroi de chihlimbar.  În acest deşert soarele arde cumplit şi bat viscole de năsip.  El văzuse vifor de năsip şi viscol de lăcuste.  viscól.  viscole viscoli.  –  vicól,  vicoli), vişcól, Cînd nu mai crăpa piatra şi nu mai cădeau ciorile moarte de prin copaci, de ger, se pornea viscoleala.  viscoleli.
   −    +  eală.
   
    Grierul în desfătare, Trecînd vara cu cîntare, Deodată se trezăşte Că afară vicoleşte.  Aşezat la gura sobei, noaptea pe cînd viscoleşte, Privesc focul, scump tovarăş, care vesel pîlpîieşte.  Iarna, cînd viscoleşte pe afară, mă aşez la biurou şi iau pana în mînă.  Viscolea de ai fi crezut că are să se prăpădească pămîntul.  De viscoleşte, pui nasu-n piept şi te duci glonţ un’ ţi-e treaba.  Trebuia într-acea noapte ca să sufle vîntul rece, Ca să viscolească-afară, ca şi azi, neapărat.  Afară viscolea de zgîlţîia ferestrele, din cînd în cînd vîntul scotea gemete omeneşti. Cît de greu şi cinul preuţesc, plouă, vicoleşte, în puterea nopţei trebuie să te duci.  Ninge şi viscoleşte toată nopticica, de ţi se  păre că e în dricul iernei.  . A vedea vaca Domnului pe arbori sau pe garduri e semn că are să viscolească. Cînd ajunse la Bucureşti, seara, începea să viscolească.  Cînd zburdă oile, are să viscolească.  Povestea cum răcnea crivăţul în brazi şi cum viscolea de nu se vedea la doi paşi. Dacă mai viscoleşte la noapte, nu ştiu cum vor veni dimineaţa muierile cu sania.  Dacă se arată cuţubatura (codobatura) înainte de amiaza păresimilor, e semn că o să vremuie şi să vişcolească.  Începea să viscolească şi să geruie.  Viscolea de nu se mai vedeau nici caii de la sanie.  Dormea în jilţ, dinaintea focului, cu părul zburlit atîrnînd într-o parte... Afară viscolea.  Afară viscoleşte. Fulgii au căzut puţini şi sînt, după îngheţ, sticlă pisată.  N-a mai nins aşa de-acum cincisprezece ani, din 1895, cînd a viscolit în noiembrie.  Vineri noaptea a viscolit mereu, pînă tîrziu.  Cînd viscoleşte, gerul e moale.  Cînd ninge abundent sau viscoleşte, jderul... umblă foarte puţin.  La Saporo continuă să viscolească, astfel că... săritorii nu au putut efectua antrenamentele prevăzute.  Zi şi noapte viscoleşte... Dorul tău mă prăpădeşte.  Bate vîntul, viscoleşte, Eu de gazdă n-am nădejde.  Tot plouă şi viscoleşte.  Bate vîntul, viscoleşte, Dorul tău mă prăpădeşte.  Cînd zburdă vitele, are să viscolească.  Sileşte, murgule, sileşte... Că ninge şi viscoleşte. Vicoleşte de azi dimineaţă întruna.  Ninge, plouă, viscoleşte, Şi de gazdă n-am nădejde, Gazda mea e-n Valea Rea Şi-a coprins-o potera.  Ei dorm adînc! ş-al nopţei vînt Cu şuier viscoleşte; Ei dorm adînc; şi pe pămînt Mereu troianul creşte.  Un vînt teribil de grăbit viscoleşte cu ace.  Vai de noi, ce vînt cumplit! Zece zile-a viscolit, Zece nopţi ne-a zguduit.  Sub lampa de faianţă cu verde abat-jour Visez tihnit în iarna ce viscoleşte-n jur.  Lacrimile, ce şi le oprise pe buzele ochilor, nu şi le-a mai putut ţine... Un geamăt viscoli pe subt lacrimile lui.  Cum viscoleşte soarele ăsta, ce jărăgai, ce vipie!  Vîntul a bătut puternic, viscolind pe alocuri zăpada în sudul Moldovei.  Sculaţi, sculaţi, boieri mari, Căci ne-a nins, ne-a viscolit, În flori albe ne-a învălit.  Ce nu-ţi acoperi capul, Arbore?  Lasă, Măria ta, să-l ude ploile, să-l viscolească zăpada şi să-l bată soarele cum l-a bătut şi Dumnezeu!  Păn’ la zăuo ne viscolea zăpada şî ne-acoperea cu zăpadă.  Furtuna deznădăjduirii mă viscoleşte pre mine  Tot mai năvalnic viscoliţi de gînduri, Pribegind sub soare, nu ştim ce ne doare.   Deodată stelele şi teii au roit în geam, viscolindu-ne cu noaptea lor de vară.  viscoleşte  víscolă  viscolii. –  -ie.
    Fericit acel ce noaptea, rătăcit în viscolire, Stă, aude-n cîmp lătrare şi zăreşte cu uimire O căsuţă drăgălaşă.  Un crivăţ năpusteşte viscolirea lui brutală.  Vremea cumplită s-a ţinut scai, cu viscoliri de zăpadă izbită în obloane.  Nu-i drum; prăpastii şi desişuri C-au stat sub viscoliri, le vezi, Adînc zac toate sub zăpezi.  Este atîta poezie în... cel mai de seamă prozator al nostru, e atîta viscolire de imagini, atît belşug de sensibilitate. . Un prim rezultat... ar fi fost ca în faţa atîtor viscoliri barbare... graiul maramureşean să apuce direcţia unei cristalizări izolate.  Toate vedeniile viitorului... îi apărură într-o viscolire de imagini, depărtîndu-l de clipa prezentă.  viscoliri.
   −  Cele mai bune vinaţe cresc pe un petriş vicolit.  În sat, pe uliţele viscolite, patrulau în lung şi-n lat dorobanţii din „Şoimii”, spintecînd cu luciul mort al baionetelor suflarea aspră a crivăţului.  Paşii grei se apropiară, răsunară în tindă, în odaia viscolită, o  mînă fîşîi pe lemnul uşii şi pipăi clampa.  Omul viscolit tot gemea răguşit, de-abia putea spune, întrerupt, că şi-a pierdut sania, caii, vizitiul, în furtună.  Pre mine cel viscolit întru turburarea lenii, îndreptează-mă, stăpînă, la limanul cel cu bună linişte al mîntuirii.  Fruntea-mi viscolită nu poate da măsură Cît e de cînd de ruje cunună îţi făceam.  Ceva din aureola legiuitorului din Sinai... scălda chipul lui viscolit şi diafan.  Peste noapte ninsese viscolit.  viscoliţi, -te. –  Cînd se strîng multe ţărci laolaltă... şi fac larmă mare, prevestesc o fortună mare de omăt cu vînt viscolitor.  Sergiu şi Adriana aveau suvenirile copilăriei legate de dragostea focului din sobă pe seri viscolitoare.  Şleahul pe care se iscase dealul de omăt ducea la tîrgul de aproape: era un şleah cu tract mare. Cei dintăi oameni cu săniile care au dat peste viscolitoarea aceasta au stat puţin în cumpănă, au măsurat-o din ochi, apoi au dat din cap,  au întors ş-au apucat pe nişte hudiţi întortocheate.  viscolitori, -oare.
   −  tor. 
    
    A fost iarna înzestrată cu omăt gros şi n-au fost furtuni, adecă vifore, vicolituri şi vînturi mari.  În ziua a patra părăsiră albia apei şi se suiră prin viscolituri pe opcina muntelui.  În mai puţin decît un ceas de vreme,... împrejurimile îşi schimbară înfăţişarea... La dosuri, se grămădeau viscolituri.  viscolituri. –  tură. 
    
    Iar praful ce acolo de vînturi viscoloase În aer se ridică e pulbere de oase, Ce tabere duşmane în treacăt au lăsat.  Vara este foarte ploioasă; în iuliu şi în iuniu cu furtune viscoloase, cari revin în toate serele la aceeaşi oară.  Mirii sarbezi în cojoace Veselit-au şese luni, Invitînd cu ei să joace Viscoloasele furtuni.  Uneori, o pasăre de noapte, gonită din adăpostul ei de o suflare mai viscoloasă a crivăţului, îşi ia zborul.  De-atunci acea vreme viscoloasă poartă numele de „zbaterea babei”.  Se ridică un nor negru de către miazănoapte, încărcat cu ploaie şi cu neauă viscoloasă.  Uneori se pornea ninsoare...Venea şi vîntul cîteodată cu învăluirile-i viscoloase, cu tristele-i plîngeri.  Vine iarna viscoloasă Eu cînt doina-nchis în casă.  Zilele-mi ca iarna de viscoloase-mi fură, Copaci din miezul iernii ce vînturi îi clătesc.  Înaintînd în pas lin de-a lungul ţărmului viscolos, aflai nişte ţărani.  A pornit afundîndu-se în negura nopţii viscoloase.  Zilele babei... Întăile zile din martie, cari sînt obicinuit friguroase şi viscoloase, poartă această numire.  Spiritul ce-ncîntă şi graţia dorită Viaţa-i viscoloasă ades a îndulcit.  viscoloşi, -oase. –  os. De vreo 12 ani avem... 2 fabrici cari produc anual 1 500 tone mătase artificială prin procedeul viscozei.  S-a elaborat metoda obţinerii cordului necesar pentru anvelope de automobil din viscoză.  Socru-tău a filat viscoza tot în făbricuţa lui proprie.  Fibrele de viscoză sînt caracterizate prin termostabilitate mare.  viscoze.
   −  Vîscozitatea se măsoară în general cu un aparat numit „vîscozimetrul lui Engler”. În tehnică se folosesc fie viscozimetre absolute,... fie viscozimetre relative,... fie viscozimetre convenţionale. Viscozimetre de torsiune, cu sferă metalică în lichid.   viscozimetre. –  Vîscozitatea să nu fie influenţată de variaţiile temperaturii.  Vîscozitatea este proprietatea lichidelor de a curge mai greu sau mai uşor prin orificii.  Pe măsură ce temperatura creşte, scade vîscozitatea.  Pasta celulozică trebuie... să aibă viscozitate uniformă.  Greutatea moleculară a substanţelor coloide se poate determina... prin măsurarea viscozităţii soluţiilor coloide.  E de aşteptat ca viscozitatea să scadă cu vîrsta.  Această formă de apă se află în stare lichidă, dar are o vîscozitate crescută.  Curgerea unui fluid întîmpină totdeauna o rezistenţă de frecare, datorită viscozităţii.  Viscozitatea este cauza frecării între două particule de fluid care alunecă una faţă de cealaltă în straturi paralele.  Rezistenţa fluidelor reale la schimbarea formei lor se numeşte vîscozitate.  Dacă sufli deasupra... nu mai rămîne decît un mototol, o vîscozitate.  Se temea atunci să păşească pînă la butonul luminei, să nu strivească vreunul sub talpă, oribil, cu o pocnitură împroşcînd de sub teasc vîscozitatea albă.  Viscozitate dinamică = Viscozitate cinematică =  Viscozitate electrică  magnetică) =  viscozităţi.  Obleţii se mai întrebuinţează foarte mult ca nadă la undiţe sau mai cu seamă se pun vii la visile, căci ei, fiind foarte strălucitori, atrag întotdeauna peştii răpitori.  Pescarii... întrebuinţează   foarte mult ca nadă vie la vişilă şi la pripoane. visile. –  Scoase inelul den degetul său şi-l deade în mîna lu Iosif şi îmbrăcă în veşminte de mătase şi în vison şi lanţ de aur aruncă-i în grumazi.  Era un om bogat şi să îmbrăca în uşărnic şi în vison.  Şi roşie, şi vison cu aur şi vînăt împreună ţăsut, şi brobodealnici închise.  În  mijloc vede pe Hamzam îmbrăcat în vison mohorît şi înţăpat.  L-au îmbrăcat cu vison şi au pus lanţ de aur pe după grumazii lui.  Între preţioasele mînofăpturi ale eghiptenilor era şi pînza de in supţire numită vison.  visone visonuri  βύσσος În toate serile face partida sa de vist (joc de cărţi) şi la 10 ceasuri şi jumătate intră în cabinetul său.  Adevărat că vistul este numai o îndeletnicire a leneşilor şi nevrednic de luare în samă a filozofului şi a politicului?  Alţii joacă vist sau preferans, vorbind de cîte corăbii au sosit la Galaţi şi cît să vinde chila de grîu şi de păpuşoi.  Lord Rooz s-au învinovăţit înaintea giudeţului cătră D. Cuming, pe carele l-au înşălat giucînd la vist.  Povăţuire la gioc de boston, vist, concină, preferans.  Viaţa şi îndeletnicirile unui ofiţer sînt cunoscute. Dimineaţa la mustră şi manej..., seara o partidă de vist şi ponci.  Într-o seară juca vist cu cîţiva tineri de cuvînt însuraţi ca şi el.  De ce treabă mi-eşti bună, putere gînditoare,... Nu te-ai deprins încă nici vistu să-l joci bine?  Adesea serile... făceam partite de vist sau preferenţă. Politica ciocoismului consista în ferventa adorare a numelui împăratului rus, în vizite dese la consulat, în ambiţia de a juca vistul sau preferanţul cu d-l consul, spre a cîştiga nu banii, ci protecţia lui.  Ai dat pe dama în loc de riga... Eşti o mazetă... Nu ştii vistul.  Aici se joacă... preferanţ... Mai colo vist.  O odaie mobilată turceşte în care boierii complotează şi joacă whist.  whist, wist  Cheamă vistavoiul, Două palme-i dă strigînd: „Dă-mi chipiul de pe masă...!”.  Joci rol de general... şi ai aer de  vistavoi.  .  Soldatul, care auzise vorba de pe la alţi vistavoi de călărie, se ruşină.  Un norod întreg de bone, de copilandri de liceu, de vistavoi... au dat năvală.  Pe faţă, în lume, avea o purtare aproape aleasă pe care, desigur, n-o învăţase de la vistavoii ce le crescuseră.  Ridicînd ochii, deodată văzui lîngă cort, la spatele maiorului, un vistavoi care aproba din cap cu energie aceste vederi.   Strigă furios la vistavoi: Spune-i, mă, lui Vasile să-mi aducă numaidecît calul.  Era să mă ia ăia şi pe mine, mînca-i-ar moartea şi arde-i-ar focul de curcani şi de sticleţi şi de vistavoi.  Vine vistavoiul de la primărie, cheamă lumea la corvezi.  Umblă vistavoiul boierului în rîpi, după oameni de clacă.  vistavoi. –  Paganini... esecută la prima vista acele dificultăţi şi convinse pe adversarii săi despre prodigioasa sa abilitate.  I-au învăţat să cunoască pe oamini, să giudice evenimentele şi să diosibească bunele şi relele viste, pe carii le subtînsuflă lor cineva.  viste.
    mare vistier marele vistier vistier mare vistierul cel mare, vel-vistier vistier al doilea vtori-vistier vistier al treilea treti-vistier . La ai noştri preaiubiţi şi de la inimă fraţi, jupan Dan vistiiar i jupan Ventilă cliucear i jupan Ioan aga i Preda postelnic..., sănătate şi închinăciune tremeatemu domnilor-voastre  Să se ştie venitul ce-au venit în mîna lu Dumitrachi vistiar Bane Mihalcio şi tu, vistiiar Stoico, dau-vă în ştire pentru omul cistitului împărat, ce-au trimes la noi  Scriş eu, jupan Bărcan, mar e vistiar, al meu răvaş să se ştie cum au dat bistriceanii lu Calmadi căpitanul şaptezeci şi şase de bucăţi de caragiu Mărturie am pus părintele episcopul Efrem din Ri b şi ai lui călugări,... şi slugile doamnelor, Balea spătar, Dumitru vistiar..., Pătru pîrcălab, Barbul postelnic Partea jupăneasei Neagăi, vorniceasa Mitrei vornic,... o au cumpărat deregătoriul domniii meale Panî vist ier în zilele răposatului Simion Vodă Aceaste ocine şi moşii... au fost cumpărate de tată-său, Pană vist ier şi sîntu ale ei moşie dereaptă  Am vîndut noi toţ i de a noastr ă bun ă voie, făr’ de nici o silă, jupănului Dumitru vtori-vistiiar 1 vad de moară derept 5000 de ban i Văzut-am domnia mea şi cartea lu Gavriil voievod la mîna c in stitului boiarinul domniii meal e jupan Vladul biv-vel-vist ier   Am trimis... pe Dumitrache vistiiar la Moldova  Au avut războiu mare cu Mircea Vodă la sat la Periş, şi au fost izbînda Mircii. Atuncea au perit şi Udrişte vistierul, şi Theodosie banul.  Făcu sfat cu toţi boiarii, alegînd 4 boiari mari anume: Iordache Cantacuzino marele spătar..., şi pre Costandin Bălăceanul marele agă...,  şi pre nepotu-său  Şerban Cantacuzino…, şi pre Şerban marele comis, feciorul Părvului ce au fost mare vistier.  Să şi învrăjbise cu Toma vornecul şi cu Iordache vister.  Au venit Pîrvul visteriul supt cortul domnescu.  Ghioca, vistierul cel mare, au fost capul sfatului.  Crîstea Popescul vel-vistiiar şi... alţi boiari... să fie purtători de grijă a zaharelilor ce era să să dea nemţilor.  Fiind Mareş vister mare, pă Staico l-au făcut logofăt de visterie, apoi şi vistier al treilea ajunsese.  Au trimis pe Pîrvan visteiariul şi pe Drăghici ceauşul... cu jupînesele lor. I-au ieşit înainte boierii şi slujitorii carii venise din Bucureşti, Pătraşco Brezoianul vel-vornic i Grigorie Băleanul biv-vel-vornic i Radul Dudescul vel-spatar i Radul sîn Hrizei vistieriul... şi alţi boieri.  Prăvitoriu şi zapciu cu puterea domnească a se împlini aceste toate să fie d-lui vel- ier şi cînd s-a plini anul să aibă a lua sama acestor bani, de unde s-au cheltuit şi ce au rămas De nu se întîmplă vel-visterul la bisearică, pomazania o dă, ori vtori visterul ori logofătul de visterie.  Am întărit domniia mea hrisovul acesta... cu credinţa a tot sfatul cinstiţilor şi credincioşilor boierilor celor mari ai divanului domniii meale: pan Toma Creţulescu vel-ban,... pan Athanasie Ipsilant vel spat ar pan... vel-vist ier pan Thoma Rafail vel-post elnic Aceste orînduieli... să să păzească în păstrare, întărind domniia mea hrisovul acesta,... marturi fiind... dumnealor cinstiţii boiarii cei mari ai divanului domniei mele: pan Dumitrachi Ghica vel-ban, pan Nicolae Dudescul vel-dvornec de Ţara de Sus,... pan Ianache Văcărescu vel-vistier   Domnul... îndată au chemat pe visteriul cel mare şi au poroncit ca să scrie pe la ţinuturi să taie chereste  Vistierul Văcărescu... apucă plaiu pă la Văleni şi trecu după familie-ş în Braşov.  La văleat 87, genarie, mă făcuse vistier din dvornec Mavrogheni.  Au venit boierii cei pribegi din Ardeal cu oaste şi s-au bătut cu Mircea Vodă  III  la satul Periş, unde... mulţi boieri au căzut; pentru pildă, au căzut vistiariul Udrişte şi banul Theodosie.  Înţelegînd de la dînşii că Gioca (vistieriul cel mare) au fost cap sfatului, l-au închis şi pre dînsul. Priimită este domniii mele anaforaoa aceasta, pentru care şi poruncim  dumnealui vel-vistier să faci domnescul nostru chrisov coprinzător cu întărirea acestii hotărîri 18 cărţi din partea dumnealui vel-vistier către ispravnici la judeţe de obşte  Hotărîm domnia mea ca sameşii ce se vor alege şi se vor orîndui de acum înainte să dea la vistieriul cel mare ca o filothorimă numai cîte t l una mie cinci sute  Poruncim domnia mea dumnealui vel-vistier şi dumneavoastră altor boieri ce după vremi vă veţi afla într-această dregătorie să o păziţi cu toată scumpătatea  Fără zăbavă, isprăvind scrisul vitelor, au trimis catastişele la vistierie, şi vel-vistieriul au arătat lui vodă.  Dumneata, vel-vistier, să cercetezi această cerere ce face dumnealui biv-vel-logofăt  Dumneata, arhon vistier,... mijloceşte acum către Măria sa vodă, ca să mă priimească şî pă mine între ministrii Măriii sale.  Am cunoscut că ispravnicul trebuie să aibă multe ştiinţi, neavînd nici o deosebire de un domn, căci cum domnu are pe vistier în toată ţara, aşa şi ispravnicul are pe sameş peste tot judeţul lui.  Luat-am aminte la arătarea ce ne-au făcut al nostru cinstit şi credincios boier, dumnealui Iordache Roset biv-vel-vistier  Pe lîngă-aceste fiare, alţi vro trei mii ne-aduse Tot ciuma de Lisandru, să-i fie, biet, spre pază, Să stoarcă cu ei ţara şi să domnească-n pace, Urmă tot Dan vistierul, căci el le da simbria.   Împreunîndu-se toate în hotărîtul soroc, le va da marelui vistier care se îndatorează a pregăti izvodul veniturilor şi a-l face cunoscut... obşteştii adunări.  Marele dvornic-ministru trebilor din lăuntru, vistierul – ministrul finanţelor.  Căderile vistierului nu să vor întinde de acum înainte... şi la dezvoltarea comerciului, el va îngriji şi va asigura ca toate veniturile statului să între în vistierie şi va plăti banii pentru care va avea pravilnică voie şi slobozenie.  Ministrul finanţelor sau vistierul îngrijaşte de veniturile şi cheltuielile statului, a cui vistierie se adună din proprietăţi ale statului cum: acareturi, ocne, poştii, vii, mine de aur, argint.  Cel mai mare rang boieresc e banul... Vin apoi vornicii (portarii), logofeţii (cancelarii),vistierii (cămăraşii), clucerii (chelarii), agii (tribunii) etc., cari toţi poartă bărbi, dacă au costumul turcesc.  Vestiariul cel mare, dregătorie mare şi lucrativă. Datoria lui este să numere toţi banii aduşi, să-i sigileze şi să-i dea cui sînt de dat, să priimească chitanţie.  Un grec, Ghinea, vistier mare, se făcuse nesuferit ţării prin tiraniile lui.  Poruncă domnească ieşise ca toţi turcii ce se aflau în Bucureşti să se adune la casa vistierului Dan, spre a li se căuta şi răfui datoriile.  Sub nume de protipendadă se înţelegeau cele întîi cinci ranguri din arhondologia boierească, adecă: marele ban, marele logofăt, marele vornic, marele vistiar şi marele spătar, în Muntenia; marele logofăt, marele vornic, marele vistiar, marele hatman şi marele postelnic, în Moldova.  Alexandru Sturdza, preşedinte de consiliu şi ministru de interne,... în calitate de vistier, sub domnia lui Mihail Sturdza, s-a arătat pururea cu mare îngrijire pentru ţărani, ca materie impozabilă.  Se şopti că-n minister O să fie o schimbare şi că pînă la vistier O să se împartă ranguri.  Birul către stat se făcea în lude. Marele vistier întocmea tabele pe judeţe, pe plăşi şi pe sate, după  trebuinţele ţăranului.  Grigorie Vodă Ghica... trecea între boieri ca unul din cei mai neînsemnaţi, deşi fusese de mai multe ori agă, spătar şi chiar vistier şi ban mare.  Farmecul mustăţilor sale frumoase... atrăsese atenţiunea cucoanei marelui vistier Petrachi Sturza.  N-ai încotro să te întorci de postelnici, logofeţi şi vistieri.  Nu mai aştepta decît rangul de vtori-vistier, drept plata ostenelilor sale.  Cel dintîi frate, Gheorghe Drugănescu (clucer mare), căsătorit cu Marghioala, fiica vistierului Belu, au avut o singură fată.  Aceşti deputaţi, aleşi prin influenţa Pîrvului Cantacuzino, fură fratele său Michail, fostul vistier, şi Ienăchiţă Văcărescu, vistierul actual.    Alexandru,... după ce se întronează, vra să-şi răzbune pe capii acelei mişcări, vornicul Vasile Lupu, hatmanul Savin, vornicul Cehan, vistieriul Buhuş şi spatariul Ureche.  Fostul mare vistier Nicolae Başotă... a cheltuit mai mult de 7000 de galbeni în trebile vistieriei.  După ce a înăintat în funcţiunile... superioare ale statului..., a ajuns a fi chiar mare vistieriu.  Remarcabil... este alt boieriu mare, vistieriul Sima de sub Ştefăniţă Vodă.  Nicolae este fiul acelui Iordache Roset, vel-vistierul de la Moldova.  Racoviţă trebui iarăşi să se supuie, făcînd pe tînărul Dudescu mare vistier.  Vistierul se îngrijea ca „birarii” şi „dijmarii” să strîngă „birul” şi „dijmele” şi purta de grijă cheltuielilor Curţii sau cheltuielii de oaste. Mai pe urmă, el avea... în sama lui strîngerea şi plata „haraciului”.  Deşi cîteva luni fără nici o dregătorie, el este apoi... înălţat la rangul de mare vistier în locul lui Toader Iordache.  Vistierul avea în grija lui tezaurul sau vistieria ţării.  Marele vistier avea sub ordinile lui mai mulţi subalterni. În primul rînd venea vistierul al doilea sau vtori-vistier, apoi vistierul al treilea sau treti-vistier.  Atribuţiile vistierului moldovean se aseamănă cu cele ale vistierului din Ţara Romînească. El este şeful întregei administraţii financiare a ţării şi are în păstrarea sa vistieria domnească.  El se alătură pe lîngă fiul său Ilie Radul, în al cărui divan îl aflăm... tot cu dregătoria de spătar, fiind chiar primul boier în divan, înaintea vel-vornicului Stănilă, vel-logofătului Radu... şi vel-vistierului Crăciun. În acelaş an..., alături de Iancu Văcărescu vel-vistier întîlnim şi pe marele logofăt Manolache Brîncoveanu.  O sumă de boieri nemulţumiţi, în frunte cu fraţii Kostaki şi poate şi cu vistierul Ioniţă Cantacuzino-Deleanu, făcură o plîngere la Poartă, împotriva voievodului lor.  Dăm prin scripte de doi fraţi ai scriitorului. Unul este Alexandru,... numit astfel după naş, care este vistierul Alexandru Nenciulescu.  În limba greacă avem... şi două poeme în slava lui Mihai Viteazul, scrise în versuri de doi contemporani, de vistierul voievodului romîn, Stavrinos, şi de Gheorghe Palamed.  Vodă, ajutat de vistierul Barbu Văcărescu şi logofătul Belu, face ce-a făcut Caragea: pune dări şi agoniseşte bani.  Logofătul, vornicul şi vistierul... nu făceau parte din categoria dregătorilor personali ai domnitorului.  În fruntea vistieriei se găsea marele vistier, ajutat de al doilea şi al treilea vistier, ca şi de logofeţii şi diecii de vistierie. Cea mai căutată şi, prin urmare, cea mai scump plătită era funcţia de mare vistier, cheia de boltă a întregului sistem fiscal al ţării. În exercitarea puterii executive, domnul era ajutat de şase miniştri..., care formau Sfatul administrativ extraordinar, adică Consiliul de Miniştri. Marele vornic (marele logofăt în Moldova) sau ministrul de interne, marele vistier (ministrul de finanţe) şi secretarul de stat (ministrul de externe) formau sfatul administrativ.  Vistierul era mai marele vistieriei, cel care îngrijea de strîngerea veniturilor ţării şi ţinea evidenţa cheltuielilor lor.  Marele vistier era obligat să prezinte socoteala vistieriei domnului ţării sau unor mari boieri numiţi de domn.  Subalternii imediaţi ai marelui vistier erau al doilea şi al treilea vistier şi logofeţii de vistierie, care-l ajutau la ţinerea socotelilor vistieriei.  Motanul alb era vistier, Mîrzac cel chior ministru – Cînd de la el eu leafa-mi cer, El miaună sinistru.  Iară de nu-i va fi cheltuit cela ce-i ţine, ce-i va fi cheltuit cela ce-i strînge şi-i aduce de pre unde sămt veniturile şi-i dă la vistiariul besearicii,... certarea lui să fie moartea.  Au poruncit la vistieriul lui să mai numere purtătoriului de sarcină încă o sută de galbeni. Împăratul, poftind pace, au trimis pre Constantinache vistieriul la Simeon, se vorbească despre dînsa.  Fu socotit boieriu, Fiindcă arăta cu multe scrisori Că strămoşul său au fost vistieriu La Paleologi.  Să arăţi şi preţul – şi să treci la vistierul nostru să-ţi plătească cu dreptate. Nobilimea mare – în frunte cu vistierul Ştefan Telegdi... – a sesizat primejdia, atrăgînd atenţia nobilimii că mulţimea înarmată va întoarce armele împotriva ei.  Glumele noastre de birjari ori de vistieri care ies cu sacalele în puterea nopţii nu supărau decît foarte rar pe tovarăşele noastre.  De mii de nopţi înghiţea el duhoarea de ou clocit..., şi de n-ar fi fost cîrciumile blagoslovite din vale, cine ar fi împlinit slujba asta de „vistier de noapte” -ti-er vistieri vistiar Iară de la Hotin au aflat rămăşiţe de urdiniş, 200 talere, de-au adus la vistiar  Deci, Ionaşco şi femeaia lui, Mărica, ei s-au îndireptat şi ş-au p u s herî ie f lorini în visteariul domni-meale, ca să nu mai aibă Andreica... a pîrî... a l ţi de această pîră nici dănăoară în v eaci Măriia ta încă te-ai m l tivit de ne-ai adus meşteri streini de ne-am făcut tipografie şi le-ai dat plată din vistiiariul Măriei tale.  Iară slugile noastre, Darie şi cu fraţii lui,... s-au îndireptat şi ş-au pus şi hărîia în vistiiarul nostru 12 zloţ, pentru aceaia de acmu înainte ca să aibă a-ş ţinea a lor direaptă ocină şi moşie  Ş-au pus şi herîia 12 zloţ în vistiarul domniii meale vistiariu Tremise întunereacu şi întunereacă, că măniară cuventele  lui. Întoarse apele lor în sînge şi omori peştii lor. Fiiarse ţeara lor de broaşte în vistiarile împăraţilor.  Tremease înturearecu şi înturerecă, că măniară cuventele lui. Întoarse apele lor în sînge şi omori peştii lor. Fiiarse ţeara lor de broaşte, în vistiarele  împăraţilor.  Tremise untunearec şi întunecă, că mîniară cuvintele lui. Întoarse apele lor în sînge şi omorî peştii lor. Fierbu ţara lor de broaşte în vistiiarele împăraţilor.  Scula-se-vor amu mincinoşi hristoşi şi mincinoşi proroci şi da-vor seamne mari şi ciude, ca să prilăstească, să ară putea, şi aleşii; e aceastea amu zic voao; sau amu ară zice voao: adecă în pustie iaste, nu ieşireţi; adecă în vistiiariu (î n  c ă m ă r i  nu aveareţi credinţă. vistiariu, visteariu)  Toate veşmintele meale cruntai cu biruirea. Deştinşu şi pînă în vistiiariul vrăjmaşului mieu, şi cu toată tăriia izbăvii-i cu braţul mieu.  Toate veşmintele meale încruntai cu biruire. Deştinşi şi pînă în visteariul vrăjmaşului mieu.  vistiariu, visteariu)  Ce fiii lor ca o noauo prisadă, rădicată în tinereaţele sale; fiele lor îmbunate şi prea îmfrumseţate, ca în chipul beseareciei. Vistiiariul plin  rîgăind din ceasta în ceaea.  Nu grijireţi sufletele voastre ce vor mînca, nece trupurile voastre în ce vă veţi îmbrăca... Socotiţi cioarăle, că nu seamănă, nece seaceră; şi n-au vistiiari, nece jitniţe    şi Dumnezeu hrăneşte iale. Răsipi-voiu jitniţele şi vistearele meale şi mai mari voiu zidi, şi voiu aduna acolo toată avuţiia mea, să custe în mulţi ai. vistiariu)  Ca scîncitoriul premăndeaşte în vistiiariul lor.  Prinseră-me ca leul gata spre văratu, şi ca schimenul ce iaste în debiu în comoara sa  vistiiariul  Mihail se îndeletni ci ia cu jocurile,... îmbla cu carul cu 4 cai, prindea cumătri, boteza fini, cununa, pînă svîrşi şi lăsă visteariul pustiu.  Cercă visterele şi nu află nemica, că vrea să dea leafă curţiei şi nu avea de unde.  Să dusă în vistiariul său şi-ş luă aur şi pietri scumpe şi mărgăritare cîte putu.  Apropiindu-să la vistiarele  împăratului un zmău foarte mare de dzăcea la uşea vistiariului, unde era tot aurul împărătesc. Un şearpe mare... au întrat în vistiariul cel împărătesc, şi nu cutedza nime să margă să să apropie la vistiar.  Dzic şi mărturisescu de va străjui şi va închidi cineva banul, numai lui singur îl va străjui şi-l va avea, ca cînd face doao încuietori pentru să păzască visteriul, iară şeapte inimii sale adaoge pentru să nu-l piardză.  Prea nedreptu lucru iaste a fi visteriul plin de bani, iară besericile a le prăvi deşearte de dumnedzăi. Fiind frati-său prins în vistearul împărătescu, i-au tăiat capul.  Să încălţă cu ciboti largi şi, aşa, întră în vistearu şi, întîi, băgă în turetci cît au încăput, şi, apoi, împlu sinurile şi pusă şi prin păr cît încăpu aur.  Ado-ncoace cheierul, Să deschid vistierul, Să-mi iau bani de cheltuială Şi galbeni de pistosală.  Scoate vînturile den vistiarele sale.  Adură ca în foale apele mariei, pure în ascunsu (vistiiariu fără-fundure.   Rădică nuorii diîn cumplitele pămîntului, fulgerul în ploaie lu feace. Scoase vînturile diîn vistiiarele sale.  Nu acestea toate adurară-se la mere şi pecetluiră-se în vistiarele meale? Adună ca foalele apele măriei, puni în ascuns în vistiiarile,  fără-fundure. Rădică nuorii de la sfîrşitul pămîntului, fulgerul în ploaie-l feace, scoase vînture den vistiiarele sale.  Nu aceastea, iată, s-au adunat lîngă mine şi s-au pecetluit întru comoarăle   vistearele   meale? Era un voevod de-l chema Roman Dioghen... Acesta văzu pre o muiare ţiind visterele greceşti, cu neşte coconi tinerei; elu se rădică cu oşti să-i ia domniia.  Dîndu-i şi cheile cetăţii şi tot vistiariul la mînule ei, deacii întră în corabie.  Şi zise lor: „Blînd voao, nu vă temeţ! Dumnezăul vostru şi Dumnezăul părinţilor voştri au dat voao comori  vistiere  în sacii voştri, şi argintul vostru bine ispitit îl am”. Iară alte vistere, ce n-au fostu apucat să le rîdice Pătru Vodă cu sine, toate le-au luat atunce împărăţiia.  De socoteşti că ţ-am lăsat ţie visteriuri prea multe, prea mari vinituri a împărăţiii... greşăşti. Că domnii, de au îndestulare întru vistiariuri, n-au priiateni, de au priiateni, n-au visteruri.  Lasu-ţi ţie oameni credincioşi să-ţ fie păzitori vistiariurilor tale.  Trimisă la Delfi daruri multe, multe şi de argint, iară şi de aur şasă crondire, carile sînt pînă astăzi la vistiiarul corinthenilor.  Crisos le-au trimis la Delfi, şi... doă crontire mari, unul de aur, alt de argint... Şi... să porniră de acolo la ardirea capiştii şi  sînt la vistiiarul clazomenilor.   Avuţiia ne se cade noao să o avăm pentru nevoi şi pentru treabe ce se cad... Că chip de slugă iaste cine o face vistiiar şi i-e paznic sau cine o răsipeaşte, nu spre ce e trebuinţa, ce pre pohtele hitleane.  Cu mare muncă scoasem den limbă jidovească şi grecească şi sîrbească pre limbă romînească 5 cărţi ale lui Moisi pr rocul... şi le dăruim voo fraţilor rumîni şi cetiţi şi nu judecareţi necetind mainte, că veţi cu adevăr a afla mare vistiiariu sufletesc. Dîndu în mîna noastră ceaste cărţi, cetind şi ne plăcură şi le-am scris voo fraţilor romîni şi le cetiţi că veţi afla întru iale mărgăritariu scumpu şi vistieriu nesfîrşit, cunoaşte-veţi folosul buneaţilor şi plata păcatelor de la Domnedzeu întru ceaste cărţi.  Pre adevăr, cumu e adîncul măriei nezleit, aşa şi lucrurile ceale făcătoare de bine aceştii cărţi negrăite sînt, cum înşivă ştiţi, să veţi întra cu înţelesul înlăuntrul vistiariului ei, ştiu că veţi vedea întru ea lumina cea minunată a prea mîndriei lui Dumnezeu  Adevărat lucru svînt şi dumnedzăescu vistiiariu nescădzut şi necheltuit celor cădzuţi şi lipsiţi.  Tipăritu-se-au ca să fie de folosul tuturor de obşte ca o grădină plină de flori mirositoare ale raiului sau ca un vistiariu de obşte besearicii  Îngrupăciunea cu cinste nu stă... nice în uspeţe, în care oamenii cei beţivi, cărora le iaste vistiariu pîntecele, de-şi ies afară din minte.  Întru aceasta părere fost-au şi Tucidides, carele pre istorie o numeşte a fi cel mai ales şi mai mare a vieţii omeneşti visteriu.  Nice un bine dentre aceste vreamnice mai mare nu-i, nice o norocire mai deplin nu-i, decît visteriul sănătăţii.  Aşe grăiescu de psăltire, că cuprinde tuate lucrurile carile-s de folos, şi iaste visteriul a toate învăţăturilor celor bune  Ps lmul iaste visteariul a toate lucrurilor celor bune şi oglinda firei şi milei d mnedzăeşti şi grădina inimilor creştineşti, leacul boalelor sufleteşti  Toţi eriticii a tuturor limbilor din Europa... întrebuinţează în scrisoarea lor slovele romanilor, adecă cele latineşti; apoi fiii împărăţiei, romînii, din bunăvoia lor să rămînă lipsiţi de vestieriul lor cel strămoşesc Iată că şi grecii, ba şi sîrbii... cu sîrguinţă dau novele ce se tipăresc la Vienna, neamului său... Singuri noi, romînii, măcar că ne tragem viţa de la cel mai slăvit neam în lume, adecă de la romani, sîntem de acel scump vistiiariu lipsiţi  Această carte, zisei, carea întîiu s-au tipărit în Paris,... şi după aceaia de toate naţioanele cele deşteptate fu socotită, şi pre osebitele ale lor limbi întoarsă, ca nu singură limba romînească... să fie lipsită de acest vistiiariu preţuit, şi eu, după pilda altor neamuri, m-am străduit a o preface în limba romînească  Vistierul tău e vremea, N-oi perde-o eu nici mie, Nici altora n-oi perde-o!  Omul cărturariu iaste vistiiariu desăvîrşit.  Ascundeţi-vă vistiiariul în ceriu i o viermii nu o răzbesc, nece putredeaşte.   Tot cărtulariul învaţe-se împărăţia ceriului. Podobnic iaste omul căsătoriu, cela ce scoate din vistiiariul lui  d e n  c o m o a r a  s a   noaole şi vechile.  Dulce om den dulcele vistiiari inima lui scoate dulceaţă, şi rău om den vistiiariul inimiei lui scoate rău.  Împăratul ceriului, mîngîitoriu de suflete adeverite,cela ce de pretutindinea toate împle, vistiiariul dulceţilor şi  viaţă-dătătoriu, vino, răpausă-te întru noi.  Sparse-se firea, iară credinţa nu se răsipi, căzu casa şi vistiariul fu tot întreg  Cu iuţi neputinţe şi cu chinuri de dureare sînt strîns, Fecioară, tu-mi ajută, că te ştiu că eşti vindecărilor vistiiar nefurat şi necheltuit.  Vistiiar de spăsenie şi izvor de neputrezire, pre tine carea ai născut şi stîlp de tărie şi uşe de pocaanie te-au arătat celora ce cîntă, Dumnezeul părinţilor noştri blagoslovit eşti. Ce vă ascundeţi vistiiariul vostru în ceriu unde nice putrejunea putrezeaşte, nice moliile o mănîncă, nece furii o sapă şi o fură Iară direpţii să vor veseli de faţa  lui Dumnedzău şi de cîntările cele dulci ale îngerilor... şi de mirezma ce va ieşi din vistearele ceriului.  Vom vedea iarăşi binele şi dulceaţa vieţii ceii de veci... şi iarăşi scaunul lui Dumnedzău cu mare cuviinţă aşternut şi de lumină frumoasă şi neatinsă încungiurat, întru care lumină sămt vistearele a toată bucuriia. Toate păcatele de la inimă şi de la gînd purced, ca şi apa din izvor; cum de aceasta mai adevărat arată Domnul Hristos de zice că inima iaste visteari bunelor şi rrealelor: „că omul bun cu adevăr din visteariul inimei sale cel bun scoate bune, iară cel rău din visteariul inemiei sale cel rău scoate r r eale”.  Ca să să mîngîie inimile lor, legaţi în dragoste şi întru toată bogăţiia împleriei a înţelesului întru cunoaşterea taineei lui Dumnezău şi a Tatălui şi a lui H s, întru carele sînt toate vistiiarele (    înţelepciuneei şi a cunoştinţeei ascunse.  Să nu mă părăseşti, să fiu înşelat de frămseaţele lucrurilor aceştii lumi, ce sînt stricăcioase, ce să doresc, mă-ntăreaşte, de-ndulcirea vistiarelor celor viitoare.    Să păziţ vistiariul ce vi s-au dat pre mînă.  Au făcut aceasta cazanie de-au spus nepovestitul a lui vistiariu de milostenie şi naltul petrecerii lui cu cuvînt de pohvalenii.  Deşchiză Domnul ţie comoara lui cea bună (visteriul     ceriul să dea ploaie pămîntului tău în vremea lui,  să blagoslovească toate faptele mînilor tale.  Sf î ntul Duh, izvoru d u mnedzăescu vistiiariu, din el preaînţelepciunea... şi mărirea.  Împărat slăvit D u mnezău. Că din tine avut-ai dar şi mare frămseaţe, ca un vistiiariu nescăzut de dulce.  Lumea: Eu sint faptă şi plăzmuirea a vecinicului împărat şi sînt grădină plină de pomi sau pomi plini de roadă şi, mai adevărat, visteriu plin de tot binele.  Ştiia bine D mnul, ca cela ce iaste el înţelepciunea şi ca cela ce întru el sînt vistiiarele înţelepciunii ascunse  Aceaea ce eşti vistiiariu învierii noastre, pre cei ce  să nădăjduiesc spre tine, întru tot  lăudată..., că tu pre cei vinovaţi păcatului i-ai mîntuit.  Mărire ţie, Dumnezeul nostru, mărire ţie, Împărate ceresc, Mîngîitorule,... vistiiariul bunătăţilor şi dătătoriule de viaţă, vino şi te sălăşluieşte întru noi.  Dumnezeu în scaunul mărirei sale aşteaptă, ca să-ţi arate faţa sa cea preafrumoasă, ca să te facă părtaş bunatăţilor sale, ca să te facă părtaşi vistiiariurilor sale.  vistiariu, vistiar Şi şezu I s înaintea vistiiariului, răcliţeei căuta cum nărodul aruncă bani în vistiiari, în răcliţă.  Şi şăzînd I s derept vistiiariul surumanilor, previia cum aruncă mulţimea bani în vistiiariu, şi mulţi bogaţi arunca mult.  Văzu pre cei bogaţ aruncînd darurile lor în gazofilachiia  vistiiarul   Şi şăzînd I s dirept visterie, priviia cum aruncă mulţimea bani în vistiiariu.  vistiariu A sinaxariului d mn dzăiască şi sv ntă carte scoasă de pre greceaşte şi elineaşte din 12 miniae a sv ntei besearici şi din cărţîle vistiariului besearicii pre limbă rumînească, cu lungă nevoinţă.  vister vistere visteriu Alţi doi preoţi bătrîni... arată prin viu graiu lor că poienarii n-au mai trecut cu stăpînire piste apa Putnii... şi nici au avut vreo stăpînire pi luncile Putnii măcar a-ş face vreun visteriu: moară sau drîstă, decît un Ion Tătariu au făcut o drîstă  Noi, gios iscăliţi, bătr î ni din sat Spineşti, care avem ştinţă de visterile vechi,  ci au fost din partea cozănilor, adică mori şi dr ste umblătoare în apa Putnii   Măcar di s-au  şi dat răzeşilor  tulneci o hîrtie că n-au avut cozenii vistere vechi, dară cu greşală şi prin neştinţă s-au dat Noi bătrînii adiverim că aşa am apucat după cum adiverează spineştii că din gura Coziii în sus au mai fost 2 vistere: una chio şi o dîrstă, tot pe apa Putnii, în parte Coziii  ti-er vistiere.  visteriuri vistiariuri Într-aceaia domnia mea am judecat cu toţ i cinstiţ ii dereg ă torii domniii meale cum să-ş i ţie jupăneasa Catrina vistiereasa partea de moşie den Frăteşt i toat Acum Trufanda vist ierul şi soacră-sa, jupăneasa vistiereasa, fata lui Pană vist ierul vor să-i rumînească, căci au ocină şi rumîni în Frăteşti  Vistiereasa Hrizii vist cu copiii fuge la Moldova.  Am pus telar şi au strigat la mezat această prăvălie patruzeci şi una de zile, şi în cea după urmă artorosire, nedînd altul mai mult, au rămas asupra dumneaei cocoanei visteresii Catincăi Ştirboa i căi în tal 750 Să mergeţi însuşi unul din d m v la stare locului,... faţă fiind atît dumneaei vistereasa i d m lui banul  Au dovedit că moşul său, Neculcea slugerul, ce-au avut soţii pi Ecatirina vistiereasa, au avut trii fii, anumi: Ion Neculcea vor ni cul, Mariia... şi Sanda Donoia vistiereasa, strămoaşa pahar nicu lui  ti-e vistierese. –  easă. A vistierit şase luni.  ti-e- vistieresc.
    Monedă vistiericească Am rîdicat preţul chiriilor, şi acelea, încă, a să plăti în monedă vistiericească Curs vistiericesc =  Printr-acest contract ce-l dau cinstitului maghistrat... au rămas asupră-m facerea încăperilor vaporului de Constandinopoli, în preţ de lei treizeci şi patru mii... cursul vistericesc  -ti-e-. vistiericeşti icesc.
   
    Să se ştie lafe ce am dat den vistierie  Răvaşul nostru să le fie în seamă la vistieriia  domnu-nostru La tocmela nostră fost-au mulţi boieri, anume: Borce de Topoleven i Todur stolnicul, Gorma vătaful..., Şărban de la vistierie Domnia noastră ne-am milostivit şi am iertat pe toţi neguţitorii tîrgului Ieşii,... să nu mai aibă a da luături (dabile) niciodată..., numai să aibă ei a schimba banii cu cei ce li se vor da de visteria domnească Den cît va avea, de va fi vreun fecior de boiar, a treia parte den bucatele lui să să dea la visteriia domnului.  Orcare vameş... iaste datoriu toată asupreala şi paguba, ce vor fi păgubit neguţătorii pentru dăns, tot să să socotească şi să plătească la visterie.   Au rămas Toader părcălabul dinaintea noastră..., iar boiarul nostru..., Iordachie vistiiarnicul, s-au îndreptat ş-au luat şi herăie de la dînsul 24 zloţi în visteria noastră Iară pre Vasilie Vodă, dîndu-i pricină că nu dă samă de o sumă de bani a visteriei, măcar că-i era hin de cununie, l-au pus în temniţă.  Cum au întrat serdariul în visterie ş-au vădzut pază de siimeni, s-au spăimîntat.  Să-i dai aciia bani, şi apoi, cît va vini din bir la visterie bani, să-i şi iai dumneta să-i pui la loc  După ce au dat tablele în visterie, au aruncat orînduiele pe hîrtii de un galbăn 16 galbeni. Lîngă beserică era visteria şi desupra besericii ş-a visteriei era un turnu nalt în chip de clopotniţă.  Pentru scumpeatea să cheltuiască banii visteriii, la nunta ce vrea să facă, neîndurîndu-se.  În şase ani vistieriia lui grămadă dă bani n-au strînsu, pînă ce s-au plătit datoriile şi cheltuielile ce le făcuse.  Şărban Vodă... au închis şi pă Hrizea vistier, puindu-i pricină să-i ia seama de visterie. De la al treilea divan, ce făcură boierii în vistierie fiind şi vlădica Theodosie, s-au cunoscut sfîrşitul lor, că adusese vlădica pravila.  Arătat-au atuncea Nicolai Vodă boierilor şi sama domniei lui cei dintăiu, că era în visterie toate izvoadele de cîte se scosăse pe ţară atuncea şi de cîte venituri se strinsăse.  Ţara în zilele lui era împresurată cu dările ce orînduia de la visterie. Cum şi banii ce se  stringea din ţară, tot la mîna grecilor se stringea, iară nu la visteria ţărei.  Acei bani ce i-au luat de la dînşii, fiind bani din vistieria ţării, i-au dat iar în vistieria ţării Boierii cei cu boierie şi fără de boierie, adecă mazilii, care dau dajdie în visterie, vor da de zece stupi şi mascuri un leu  Visteriia, după cum pururea se află cu multe trebuinţe, nu  s-au putut plăti lefile dascalilor de la visterie Am făcut domniia mea mare milă cu toată boierimea, macar că mila aceasta, ce s-au făcut, este şi cu oarecare păgubire a visteriei şi a cămărei domniei mele  Acei bani să i se dea hatmanului de la visterie Iar celorlalţi igumeni, stînd la uşa spătăriei, logofătul de visterie şi cu diacul carele iaste orînduit... le dau pre a mînă cîte un zlot.  La vremea polieleului,... iaste obicinuit să împartă lumînările, făclii de ceară, ce să fac cu cheltuiala visteriei. Domnie mea ne-am milostivit asupra lui şi l-am iertat de tot birul vistieriei  Cinstite... cucoane Iordachi, logofete ot vistirie, cu plecăciune facem ştirea dum   Trei lei de pungă să ia de la cumpărătorii slujbelor visteriei şi a cămărei, adică din desetină, din vădrărit, din goştină, din vamă şi din ocnă, cînd se vor vinde Eu am arătat cum că-ţi dai dajde… cu noi la cumpanie şi i-am arătat şi numele dum itale în condica vist ieriei   S-au orînduit veliţilor dvornici lefi de la visterie. Scris-au hrisovul acesta la scaunul domniei mele în  oraşul Iaşii,... de Climent diacul de visterie  Socotind domniia me nepăgubire şi folosul visteriei, cum şi a lor neînsărcinare, am hotărît ca darea birului lor să fie la visteriia gospod, dînd cîte cincisprezăce lei pe an de tot numele  Această faptă rea trebuie să să pedepsească cu confiscaţia sau lipsirea de averi care atuncea cad în mînile vistieriei  Pe carii condicari într-adinsu... îi avem orînduiţi pă la toate judeţile cărora le  dăm leafă şi scutelnici din visteriia domniii mele pentru folosul norodului  Fiindu...oameni streini şi adeveriţi prin mărturie dregătorilor de margine, că sînt streini şi că n-au avut vreun amestec de bir cu lăcuitorii ţărăi, să fie apăraţi şi scutiţi de tot birul visteriei Am despărţît din vistieria domniii mele venitul ce se va strînge, al dijmăritului şi al vinăriciului, privelegiaţilor, făcînd o deosebită casă,... la care să se strîngă toţi banii din venitul numitelor slujbe  Poruncim dumnealui vel-vistier să se facă chrisovul domniii mele şi pentru deosebirea banilor lefilor de banii vistieriii  Poruncim ca acest chrisov, după ce va trece în condicile divanului şi a vistieriii, să se dea apoi în păstrare la sfînta mitropolie Vistieria este la neajungere cu răspunderea curgătoarelor cheltuieli Vistieriia – de multe ori, după trebuinţa ce are – face dă la ispravnicii judeţului cerere ca să trimiţă bani şi cu cerere dă împrumutare Adeverindu-să prin dovezi, ce s-au văzut, că este neam de mazil..., s-au aşezat cu dajde în catastihul visteriei la rînduiala mazililor  Am orînduit a fi în canţelaria vistieriii 16 calemuri Poruncim domnia mea dumnealui vel-vistier şi dumneavoastră altor boieri ce... vă veţi afla într-această dregătorie, să o păziţi cu toată scumpătatea şi să fiţi următori întocmai după cum se coprinde, căci dintr-aceasta izvorăşte... înlesnirea săvîrşirii tuturor orînduielilor ţerii şi trebuinţelor vistieriii  Dacă bărbatul va cădea supt datorii grele sau în altă primejdie, sau vinovăţie,... sau va cădea supt datorie a vistieriei ţării, să nu să răpească averea lui, pînă cînd femeaia... nu-şi va lua zestrea ei.  Fără zăbavă, isprăvind scrisul vitelor, au trimis catastişele la vistierie.  Cît pentru scăderea dăjdiilor şi vînzarea huzmeturilor sau împrumutarea vistieriii, se va porunci dumnealui vel-vistier ca să urmeze celor ce se vor găsi cu cale de către Măria ta  Îi facem vecinică danie şi venitul murtăsipiei de la toate vitele vînzătoare la aceste iarmaroace, care venit are să-l ia după hotărîrea condicii, ce este în visterie cu pecete gospod Vistieriia cunoaşte la această orînduială  lude 106 care ţin dă judeţu Prahovii A priceput că, dă să plătea şî această zaherea, noi nu dam nimic nimunuia, cum am făcut şî cu ceealaltă sumă dă zaherea, ce am trecut-o dă plătită la socoteala vistieriei.  Mulţi feciori de boieri din treapta de al doilea şi al treilea sînt muritori de foame, căci cei ce au apucat o dată să între în slujbele condicăriilor, sameşiilor, calemgiilor divanului i a vistieriii, aceia  sînt pînă mor.  La mare stenahorie se află vistieria, neputîndu-şi întîmpina netăgăduitele trebuinţe  Vistiiarnicul cel mare... are sama cheltuialelor şi a veniturilor şi toţi scriitorii vistieriei, ce să zic diiaci de vistierie.  Cămăraşul cel mare iaste asupra slugilor cabinetului celui mare şi asupra vistieriei domneşti, ce iaste deosebită de ceaialaltă vistierie a ţării.  Să vor alătura şi toate documenturile cerute, adecă contracturi de venituri, răporturi către vistierie pentru trimiterea a feluri de bani.  Căderile vistierului nu să vor întinde de acum înainte... şi la dezvoltarea comerciului, el va îngriji şi va asigura ca toate veniturile statului să între în vistierie.  Parale trei să fiu dator a le răspunde la cinstita vistierie Ministrul finanţelor sau vistierul îngrijaşte de veniturile şi cheltuielile statului, a cui vistierie se adună din proprietăţi ale statului, cum: acareturi, ocne, poştii, vii, mine de aur.  Sama în acest feli înfăţoşată de visterie, după ce să va cerceta de obşteasca, obicinuită adunare,... încuviinţîndu-să şi de domnul, să va aşeza în arhiva visteriei.  Spre a să păzi dreapta cumpănire, să vor face din visterie tăbliţi pe ţînuturi, care să vor împărtăşi isprăvniciilor spre punere în lucrare.  Eforiia supuind aceasta la cunoştinţa cinstitei vistierii, o roagă plecat să binevoiască ca, pentru ceea ce să atinge dă judeţul Vîlcii, să să îndatoreze cinstita ocîrmuire ca... să se astupe şi celelalte 4 izvoare cu toată scumpătatea  Pentru răsplătirea cuvenită după dreptate a să face la un începător de acele industrii, vistieriia  să va adresa cu raport de recomandaţie către Înălţimea sa domnul oblăduitor şi va cere a i se hărăzi dreptul nedăjniciii Astă industrie nu producea numai folos pentru pescari, ci şi pentru visteria ţărei.  În canţelaria vistieriei se deprind vreo cîţiva scrietori cu descrierea unei poezii ce iarăşi circulează prin Bucureşti.   La departamenturile, şi anume al pricinilor dinlăuntru, al dreptăţii şi al vistieriii se orînduiesc directori de către domn.  Aceşti bani... se vor adăoga în ştatul canţelariei departamentului dreptăţii şi se vor plăti din casa vistieriei. După aceasta organiză osebitele clase a lăcuitorilor, asigurînd viaţa, cinstea şi averea fiecăruia, şi orîndui a se plăti în visteria publică o dare hătărîtă. Capitaţia şi leafa lor, care la început se plătea din casa rezervei vistieriei, de la 1834 se plăteşte din cutiile satelor.  Aron d-abia scăpă din Iaşi cu doi boieri ai săi şi cazacii coprind Iaşul, pun mîna pe visteria domnului şi pun oraşul în flăcări şi în sînge.  Toată prada ce săcuii luaseră de la Andrei şi soţii  lui în aur şi argint, din porunca lui Mihai fu vărsată în visteria ţării Calfile lucrătoari de pîine şi jămnă, afară de birul cătră visterie,  vor fi scutiţi de orice alte îndatoriri Putea-va oare visteria scoate pungi...? Sau fi-va ea silită a alerga la vreun greu împrumut Sporul şi prisosul va întra în lăzile visteriei pentru a contribua la cheltuielile statului. În suita acestui boier au trebuit să fie şi vreun diac sau scriitor de visterie, care au făcut descrierea acestei campanii.  Vreo prefacere mare nu se opera cu toată protecţiunea domnilor şi îngrijirea visternicilor de a îmbunătăţi soarta materiei impozabile, singura care era chemată a umplea lada vistieriei. Frumoasele ziceri: parigorisesc, catadicsesc..., toate în „-esc”, create de diecii vistieriei. În vremi mai vechi unii erau aurari şi îşi plăteau birul către vistierie din aurul ce găseau în rîurile de la munte.  Majoritatea acelei camere n-a lipsit niciodată de la datoriile sale, a cenzurat cu scrupulozitate actele guvernului, a cercetat totdeauna fără preget socotelele vistieriei. Tatăl meu, ca diac de visterie fu onorat cu caftanul de serdar.  Este amorezată după un calemgiu de la vistierie.  După ce el pleca la vistierie, ea se suia în chioşc şi privea cu mare interes locul unde şedea el. Ion Vodă reuşi de a face ca banii să curgă... de la sine în visteria domnească, fără concursul unei miriade de agenţi salariaţi.  Ştim de la deputaţi, de la membri în comisia bugetară, de la oameni de-ai partidului că nimeni nu are o idee clară despre starea visteriei.   Nu ne citeze foaia guvernamentală articole de gazetă străine plătite din fondurile secrete sau scrise de oameni cărora li se dă cîte un prezent de mii şi zeci de mii de franci din visterie. Domnul e stăpîn pe avutul, pe cinstea şi pe viaţa tuturor! Şi... pe vistieria ţării! Ministerul finanţelor, visteria, se alcătuia din 24 slujbaşi.  El intră diac la visterie, apoi trecu la postelnicie.  Clasa a doua... era mărginită în drepturile sale la îmbrăcarea posturilor de diaci de vistierie, adecă dregători în ministeriul finanţelor. Boierii ieşiţi din slujbe plăteau dăjdii la vistierie, şi anume contribuţia acea personală, birul impus poporului de jos.  Toate condicile vistieriei Moldovei sînt scrise în limba romînă curată şi fără de greşeli.  Cînd, în cursul războiului ruso-turc din 1806 la 1812, generalul rus Prozorovschi îşi luă reşedinţa la Iaşi, vistieria Moldovei trebui să chetuiască, pentru ca... să pregătească europeneşte curtea.  I se dă un caftan, ba încă unul de brocard de aur, dar plătite din vistieria ţerii.  Totdeauna mi-am închipuit sufletul omului ca o visterie cu odăi multe, unele pline de comori, altele deşarte.  Despre dreptul comercial, abia cîteva articole sunt intercalate în întregul text, şi acele privesc mai ales daraverile cu vama domnească, care preocupă... mai mult visteria ţării şi pe boierii curteni.  Sistemul lefii, dată de vistierie ca plată a slujbei făcută de dregători, a fost introdus la noi tîrziu, abia în secolul XVIII Vistierul avea în grija lui tezaurul sau vistieria ţării.  Corespunzători logofeţilor de vistierie din Ţara Romînească, erau diacii de vistierie în Moldova.  De la întăiul ceas din zi vodă era sculat... şi coborîse în divanul cel mic, ca să cunoască treburile zilei, să ieie socotelile vistieriei şi să împărţească dreptate norodului.  Sînt eu oare aşa de tiran şi sărăcesc noroadele? Vistieria mea e goală şi datornicii mei ţipă. Domniile voastre ce spuneţi? În sarcina vistieriei cădeau obligaţiile faţă de turci şi plata funcţionarilor statului.  Nu mai vrea să doarmă cu fraţii mai mici, de cînd e  calemgiu la visterie.  Vistieria e goală şi nu avem de unde să dăm aceşti două mii de galbeni.  Vistieria trebuia acum să facă faţă cerinţelor sporite ale stăpînului de la Stambul.  Aceste ranguri boiereşti i-au asigurat o continuă înaintare în slujbe: diac şi medegiu în vistieria ţării, prezident al municipalităţii Iaşului, director al vistieriei sub domnitorul Mihai Sturza.  Toate cheltuielile curţii – de la masa şi îmbrăcămintea membrilor familiei domnitoare... şi pînă la darurile făcute de domn cu ocazia diferitelor sărbători... – toate erau acoperite nu din veniturile cămării domneşti, ci din vistieria statului.  Marele vistier şi subalternii săi ţineau catastifele în care erau trecute toate satele din ţară cu sumele ce trebuiau plătite şi primeau de la strîngătorii dărilor  sumele  strînse, pe care le păstrau în vistieria aflată în palatul domnesc.  Se mai constată... că vistierul nu trebuia să prezinte prea des seama vistieriei, ci atunci cînd îi cerea domnul, această lipsă de control uşurînd furtul banilor.  Suma sau o parte a sumei plătite pentru răscumpărare trecea în vistieria statului.  Sînt trei sate prea bogate, În vistirie nebăgate Şi de bir neapucate.  Şi pănă la domniia lui aceasta, la toate biruri să ţinea în samă la visteriia împărătească cîte 5000 ughi, lefele dărăbanilor.  Era încă crăiia ungurească în putere, foarte puternică şi în vistierie şi în oameni.   10 000 de oaste să fie tot gata în ţară, şi împărăţia să le dè lefe din visteria împărătească, din stoliţă. Avuţiile cele din jacurile romanilor Dechebal... ascunse le avea..., şi visteriii romanilor, adecă a cui au fost, le-au dat.  L-au slobozit din chisoare, şi ce-i luase bani la visteriia împărătească i-au dat toţi înapoi.  Iară vistieriei crăieşti să fie detori a da pre an cinci sute de marce de argint.  Toţi îs slujitori a unui stăpîn, Acela-i domnul lor ş-autocrat; Toate ce ei au mult sau puţin Spre visterie s-au numărat. Căci monarhul averile toate Ca moştenirea sa le socoate.  Ce au folosit frate-său, Iosif, împăratul, de au început răzmeriţă şi au deşertat vistieriile împărăteşti de bani, şi şi-au pierdut şi viaţa?  Să fii gata a împlini poruncile împărăţiei noastre care ţi să vor trimite…, şi haraciul Moldovei de preste an să-l trimiţi deplin la vremea hotărîtă, la vistieria noastră.  Sentimentul naţional fu cel întîi mobil a planurilor sale! Literatura, poezia, istoria naţională fură reînviate; şi, spre încuragiarea lor, lăzile visteriei împărăteşti era purure deschise. Doi, care întrec pe ceilalţi, ajungînd mai nainte ţinta, priimesc, cel întăi un vas de argint..., cel al doilea, 500 ruble, care bani ii dă vistieria împărătească.  Romînul cultiva mai departe minele de aur, de argint, de fer şi salinele, din cari tezaurul public sau visteria regelui trăgea venituri foarte însemnate.  Dintr-o petiţie... aflăm că la această dată el trimetea în Turcia după mărfuri oameni, cărora le dedea 4 000 fl renani în galbini..., pentru care scop cere de la visteria (tezauriatul) regală „paşaportul cameral” necesar pentru acest scop.  A aflat că acel palat e al unui sfetnic al său tînăr, slujitor la vistieria împărătească.  Obligaţiile ţărănimii faţă de vistieria regală nu înregistrează în această vreme o creştere în comparaţie cu perioada precedentă.  Domnia risipitoare a lui Domiţian lăsase în vistieria statului un gol.  vistieria cea mare) Au mazîlit pă Hrizea vistierul den visterie, şi pă Ivaşco fecior banului Gheorghe l-au mazîlit den agie, zicînd că nu trebuie să fie slujitorii pă mîna lor.  Scos-au din visterie şi pe Doniie, şi au pus vistier mare iar pe Grigorie Halepliul. Văzînd visteria că n-o primeşte nimene, domnul au adus pe Costantin Kogălniceanu medelnicer şi l-au făcut vel-stolnic şi vechil visterniciei cei mari Supt domnul Ioan Teodor Calimach (1758) visteria cea mare a ţării era de vîndut şi nime nu vroia să o cumpere.  Logofeţiile şi vorniciile cele mari, de Ţara de Sus şi de Ţara de Jos, cu vistieriile, se mai dau pămîntenilor, şi aceasta pentru că nu se putea altfel.  Boierii prefereau să fie mai multe tronuri, mai multe logofeţie, mai multe vornicie, mai multe visterie..., mai multe „locuri boiereşti”.  Peste trei ani..., la 1767, … Vodă Ghica îl chiemă la înalte dregătorii, încredinţîndu-i vistieria.  Întîlnim fenomenul cel foarte straniu că, pe cît dregătoriile erau îndeobşte mai căutate, acea a vistieriei va fi privită ca o pacoste pentru acel căruia i se impunea.  Vistieria o păstră în toată această domnie, şi chiar supt cîrmuirile următoare ale lui Constantin Mavrocordat şi Scarlat Ghica.  Sfătuit de Stavarachi, el împăcă pe acest destoinic boier dîndu-i vistieria,... cu condiţia expresă de a scoate o anumită sumă din ţară.  La început se îndoiesc dregătoriile care cer mult de lucru: logofeţia, vornicia, postelnicia şi vistieria.  Boierii greci deţin vistieria, pe lîngă alte cîteva demnităţi înalte ale divanului.  Eu, Arthasasta împăratul, am făcut ştire la toate visteriile la ceale decindea de rîu, ca tot ce va ceare Esdra... gata să să facă.  Tremese pre unde afla avuţie împărătească, răsipită de Mihail, de o strînseră şi curînd împlu visteriile.  Sv nt l au mărs de-au deşchis visteriia.  Şi să plini tot lucrul carele au făcut Solomon în casa D mnului. Şi au băgat Solomon înlăuntru sf ntele lui D v d, tătîni-său, şi toate sf ntele lui Solomon, argintul şi aurul şi unealtele, au dat la vistiiriile casii D mnului. Şi veni la Ierusalim şi surpă în zidul Ierusalimului, în poarta lui Efraim... Şi luo aurul şi argintul şi toate unealtele  ce s-au aflat în casa D mnului şi în visteriile casii împăratului,... şi s-au întors la Samariia. Cu aceste folositoare părţi de învăţături, fieştecare îş va îmbogăţi bibliotheca sa ca o vistierie cu odoară alese şi nepreţuite Bonaparte, sosind şi el la Viena, au poruncit de au făcut din aurul vistieriilor Vienii, galbini pe numele şi chipul lui.  Deschiseră visteriile lui Darie şi găsiră..., bani, scule.  Mare vîlvă se făcu în oraş cînd se află că s-a spart visteria împăratului.  Ştii dară că atuncea te-ai născut, şi numărul anilor tăi e mult! Şi ai venit la visteriile omătului, şi visteriile smidii ai văzut.  Cu cuvîntul Domnului ceriurile s-au întărit şi cu duhul  rostului lui toată putearea lor. Adunînd ca un foale apele mării, puind în visterii beznele.  Suind nori de la marginea pămîntului, fulgere la ploaie au făcut. Cela ce scoate vînturi den visteriile lui.  Au doară ai venit la vistieriile zăpăzii, şi vistieriile grindinei văzutu-le-ai?  Pe pămîntul acesta, cîtu-i el de mare, sînt undeva visteriile vîntului. Într-o boştiură mare cît toate zilele... sălăşluieşte vîntul.  Ştefan Vodă... au dobînditu Cetatea Dîmboviţa şi au întratu într-însa şi au luat pre doamna Radului Vodă şi pre fiică-sa Voichiţa o au luat lui şi doamnă şi toată avuţiia lui şi toate veşmintele lui cele scumpe şi visteriile şi toate steagurile lui.  Şi toate unealtele casii lui D mn zău, ceale mari şi ceale mici,... şi toate visteriile împăratului  şi ale celor mai mari ai lor, toate le-au adus la Vavilon.  Eu înaintea ta voiu mearge şi munţii voiu netezi, uşă de aramă voiu zdrobi... Şi voiu da ţie visterii întunecoase, ascunse nevăzute  deşchide-voiu ţie, pentru ca să cunoşti că eu sînt D mnul D mn zăul tău.  Trimiţînd la el Merodac, împăratul Vavilonului, soli, cu daruri,... au arătat lor visteriile besericii lui Dumnezeu.  După multe ostenele şi sudori de oaste, de-abia l-au învins şi omorît, dobîndind nespuse vistierii, mai ales în aur şi petri scumpe.  Oarecarii spălători de aur..., lîngă crăiasca cetate a Sas-Sebeşului,... mare sumă de galbeni amestecaţi, mai mari şi mai mici, cu ceară învăluiţi şi îngropaţi, ar fi găsit din întîmplare, carea vistierie... ar fi trebuit să vină în mînile domnului craiului nostru. Pre mulţi dintr-înşii robiră: arme, cai mulţi, bani, vistierie multă luînd de la unguri.   În vremile pînă a nu fi Moldova supusă turcilor, la fieştecarea întîmplare de războiu, îşi trimitea domnii copiii şi vistieriile lor. S-au fost sculat Sabinie, duca romanesc,... ca cu putere să răpească vistieriile lui Irod.  Fiind stăpîni ai lumii, ei îş însuşa toate vistieriile.  Alaric... năvăli din nou în Italia, străbătu... pînă în Roma, domnitoarea lumei şi, după ce prin şese zile prădă avuţiile adunate din visteriile lumei,... o părăsi.  După multe bătălii prinse şi pe Gatimozin,... carele puindu-se pe cărbuni aprinşi de adunătorul vistieriilor pentru riga Ispaniei, ca să spuie unde au aruncat avuţiile.  Polonii reclamă Pocuţia, ce cu sîngele şi visteriile sale Moldova de un veac au fost răscumpărat-o.  Politia Roma,... după ce au fost domnitoare preste faţa pămîntului şi au adunat în sinul ei toate visteriile lumei,... au fost în urmă jărtfa abaterilor fiilor săi de la virtute.  Dintr-un deal vecin, el privi această pradă a vistieriilor sale şi apoi se depărtă în munţi şi  d-acolo se duse la Constantinopol.  Acesta se îndemnă de a aduce pentru acele serbări din Transilvania visteriile şi odoarele ce le avea acolo asigurate.  În zadar... îşi ceruse nevasta şi pruncii lui averea de la Kendi; ungurul tăgădui şi păstră pe seamă-i vistieria şi turmele şi stogurile de bucate ale boierului romîn.  Şi mai din sus, mănăstirile Secul şi Neamţul, altădată fala bisericii romîne şi a doua vistierie a Moldovei.  O, Doamne, dar te uiţi cu scîrbă şi cu milă la ei... Nu ştiu cum să-şi îndulcească viaţa, măcar d-ar avea vistieriile împărăţiilor toate.  Ajunge iarăşi în pădurea aceea... şi-acolo dă acuma peste o vistierie, în care se afla o mulţime de aur, argint şi-o mulţime de alte scumpătăţi.  Cînd Ţepeluş detronă pe unchiul său, Laiot Basarab, acesta fugînd luase cu el toată visteria. În pămînt se găsesc multe comori şi visterii de bani îngropate la locuri însemnate de oameni bogaţi din lumea veche.  Viaţa ei îm iaste o vistierie de mult preţ.  Această carte... cuprinde întru dînsa mai multe vistierii ale sufleteştii  dohtorii  Înmulţiţi, puneţi, grămădiţi toţi de toate laturile această vistierie sfîntă şi vecinică care cît şi ce puteţi, şi ce de bunăvoie vă înduraţi a da, aceea daţi.  Acest cuvînt să fie pruncilor ca o vistierie  a ştiinţei, ca un semn şi doveadă a sîrguinţei lor, ba ca o avuţie.  Adunînd din toată lumea nepreţuite vistierii, adecă înţelepte cărţi în cetatea sa, Alexandria, au alcătuit cea în toată lumea mărită bibliothecă.  Şi acestea toate, din spinarea noastră: Căci ţeranul este visteria voastră!  Găsindu-mă trăitor în aceste vremi de maimuţărire – fără alegere – a tot ceea ce este străin, am căutat... să mai scap cîte ceva din nestemata comoară a strămoşilor noştri, vistierie nesecată de simţiri calde, curate şi sincere, izvor de limbă plină de farmec.  Veşnica lui plecare dintre vii e un nou adaos la melancoliile care alcătuiesc ultima şi inviolabila vistierie a oraşului mort.  Ies sîni şi braţe, rază după rază, Din visteria trupului, domol.  Delta renăştea la viaţă, cu visteriile doldora de peşte.  Cel mai iscusit dintre ei era un lăutar... Acesta era o adevărată vistierie de cîntece, mai ales balade.  Omul cel bun de întru una vistierie a inemii sale scoate ceale bune.  Acest d mn zăiesc Cuvînt... să arată noao la d mn zăiasca Scriptură, întîiu ca... apă vie care stinge aţîţarea poftii cei spurcate, sau pîinea vieţii, carea, mîncîndu-o sufletul leapădă stricăciunea morţii, au vin dulce care pică în inimile celor ce-l beau bucuriile raiului... au cheaie care ne deşchide visteriia d mn zăieştii fericiri.    Ca să să mîngîie inemile lor, tocmindu-se cu dragoste şi la toată avuţiia a plinirii înţeleagerii, spre cunoştinţa tainii lui Dumnezău şi Părintelui, şi lui H s, întru carele sînt toate visteriile înţelepciunii şi ale cunoştinţii ascunse.  Eu sînt lume, fapta şi plăzmuire, şi grădină de pomi roditori şi    vesterii plină şi toată bunătate Pre tine, Chipriiane, muierile cele purtătoare de D mnezeu, ca pre o vistierie d mnezeiască te priimesc şi cu osîrdie arată pre tine cel tăinuit, ca toţi să ne îndulcim.  Ca o vistierie de mult preţ..., izvor ce izvoraşte izvoară de tămăduiri.   Tată al milostivirilor, D mnezău a toată mîngîiarea... La dînsul judecata cea nefăţarnică, la dînsul bunătatea şi iubirea de oameni... Acolo liniştea, odihna, neteamerea şi fără grijă. Acolo mărirea, bogăţiia, vistieriia neîmpuţinată şi desfătare veacinică Şi au făcut lui visterie mare  şi acolo era mai nainte dînd manaa, şi tămîia, şi vasele şi zeciuiala a grîului şi vinului... şi începăturile preoţilor.  Şi am aruncat toate unealtele casii Toviei afară den visterie.  Şi am zis, şi am curăţit visteriile  şi am întors acolo unealtele casii lui Dumnăzău, pre manaa şi tămîie. Au trimis... pre Iliodor la Ierusalim ca să ia din vistieriia besericii toate odoarăle, să le ducă la dînsul.  Şi au făcut beserică Sfîntului Nicolae..., cu turle, chilii şi trapezărie,... bolniţă şi ospătărie şi dohirie, jitniţă şi visterie şi alte case de toată treaba.  Într-unul din dulapurile cu geamuri ale visteriei,... se găseşte un migălos dar al doamnei Neagoe, un felon... lucrat numai în mărgăritare şi fir de aur.  Originalul slavon pe piele, scris în lăţime, se păstrează în vistieria mînăstirii Kruşedol.  Mîine după slujba de dimineaţă... vă arătăm visteria şi odoarele.  Mă gîndeam la minunile vistieriei Bistriţei, numai aceia meritau să trăiască, aceia care au înflorit minunile ceasloavelor legate cu filigrane.  Şi şăzînd I s dirept visterie, priviia cum aruncă mulţimea bani în vistiiariu. Şi mulţi bogaţi arunca mult.  Acesta au făcut vistierie, pentru ca, adunîndu-se bani, să dreagă părţile cele sfărîmate ale besericii. Mă suiem în deal la vie, Mă uitam în visterie Şî-ńi videm casa pustie.  Visteria cenuşii La fîntîni... s-au zleit vistieriile şi s-au înţăpenit ţăvile  Fîntîna asta are o visterie de apă ce nu s-a pomenit.  Vistier... care goleşte,  deşartă vistieriile, haznalele umblătorilor.  ti-e ie mare vistiernic marele vistiernic, vistiernic mare, vistiernicul cel mare, vel-vistiernic vistiernic al doilea vtori-vistiernic vistiernic al treilea  treti-vistiernic   Eu Ureache, logofătul cel mare a lui Aron Vodă,... şi Jora pîrcălabul şi Simion vistiarnicul..., într-aceaea vreame toţi fiindu dirăgătorii şi slujile lui Aron Vodă, mărturisim că Dominecă... şi Luţiian de Raguza... strîns-au toate rămăşiţele sale de vamă Mărturisim cu ceastă scrisoare a noastră cum am luat dentru măna Boului vistiiarnicului o sută de galbeni, care bani ne-au adaos dumnealui Beldiman logofătul cel mare Adecă eu, Rusca,... nepoata Cornei ce-au fost şetrariu..., am vîndut a mea dereaptă ocină şi moşie lui Ifrim,... derept o sută treizăci de galbeni de aur, denaintea dumisale giupănului Necoară Prăjescul ce-au fost vistearnec mare şi denaintea lui Colpan părcălabul  Datu-i-am şi toate dereasele şi toate ale meale, ce am avut de cumpărătură în măna lui Pană vistearnecul,... să-i hie lui cu tot venitul  Dumitraşco Ştefan vel-logofăt..., i Necula Catargiul vel-vistearnic, i Costin vel-postelnic, i Lupul vistearnic, i Grama vel-stolnic... scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru cum au venit înaintea noastră egumenul şi cu tot săborul de la svănta mănăstire... şi au vîndut a lor direaptă ocină  Aceasta giumătate de sat fost-au direaptă cumpărătură lui Penişoară vistearnicul  Adecă noi, Başotă logofătul cel mare, şi Uriache spătarul cel mare..., şi Iordachie vistiarnicul cel mare, şi Buhuş biv-vistiarnic..., şi Mălai ce-a fost vestiarnic, şi Toderaşco al treilea logofăt..., adecă au venit înaintea noastră Isac Stîrcea de ne-a mărturisit cum s-au fost tîmplat cu Mihalcea Durac  Dumitru Buhuş vistearnic i Toma vel-stolnic... mărturisim cu iastă scrisoare a noastră cum au venit înaintea noastră Costantin Buhuşel... de-au vîndut a lui dreaptă ocenă şi moşie Visternic mare, ispravnic pre socotele ce să fac,... şi grijind şi dînd lefe slujitorilor şi purtătoriu de grijă a toată cheltuiala curţii... şi toate catastijile ţărîi pre mîna lui.  Au trimis înaintea craiului pre Tăutul logofătul şi pre Isac vistearnicul cu multe daruri.  Pre Sima vistiiernicul şi pre alţii pre mulţi i-au prinsu vii şi le-au tăiat capitele. În tocma la  noastră s-au tîmplat dumnealui Costantin Ciogolea spătariul cel mare..., şi Statie al doile vistiiarnic, şi Damaschin, şi Neculai..., vornici de gloată  Pălădieştii, ficiorii lu Păladie ce-au fost vistiarnic Am aflat la cinstitul nostru fiiu sufletesc chir Gheor ghe Caridi... carele au fost al 2 lea vis tearnic scrisă cu mîna lui judecată toată arhierească  Iordachie vistiarnicul... au dat samă înaintea noastră cum acele ocine nu le ţine necum cu împresurătură Acelea părţi de ocină le-au vîndut... lui Toader Boul vistiiarnicul Ţinut-au acel sat moşii sau părinţii lui Pelin vistiiarnicul şi a fraţilor săi...? Visternicul cel mare am socotit tot să fie dumnealui Toderaşco pănă să va rădica birul  L-au tumpinat ceauşii împărăteşti... şi cu Boul visternicul în obedzi.  Au robit casa Sturdzii jicniceriului, carele apoi au cădzut şi vistiernic mare şi multe case întemeiate  le-au dus în robie.   Mult au stătut boierii, mai vîrtos Iordachie vistiernicul cel mare pre acele vremi, să nu piaie Ciogoleştii. Fiind dumnealui Iordache Ruset vel-visternic..., fără voia dumisale i-am luat de la dumnealui la acea grea nevoie a ţărei 15.000 lei..., di i-am dat la trebuinţele ţărei  Îndată s-au răsipit prin alte ţări boiarii, iară pre cîţi au prinsu vii, pre toţi i-au omorît, anume: pre Coste pîrcălabul şi pre Ivanco logofătul şi pre Sima visternicul.  Dintre cei boieri mulţi carii trăgè nedejea domniii, numai Toma vornicul şi cu frate-său vistiiernicul Iordachi... s-au agiunsu cu nepotu-său, cu cupariul Rusăt cel bătrîn.  Au agiunsu de au fostu şi visternic mare în dzilele Dabijăi Vodă. În al doile an au tăiat Duca Vodă pe trii boieri, anumi pe Vasîlie Gheuca vel-visternic şi pe Gheorghie Bogdan vel-jicnicer şi pe Lupul slugeriul, carei au fostu făcut cărţi hicleni. Fără dă mîngîiare întristare îl ajunse, pentru că grea şi năprasnecă boală pă iubită nora Măriii sale, Bălaşa, fiica cinstitului şi dă bun neam lui Ilie Cantacuzino, marele visteiarnec al Ţării Moldovei.  Au trimis... pă Iordache Ruset vistiarnecul, sol la Măriia sa vodă.  Murind şi Grigorie vel-visternic, Jora au pus visternic pe Darie Donici, care au fost sărdar.  În zilele Dabijei Vodă s-au însurat, şi au luat pre o fată a doamnei Dabijoaie..., şi l-au pus visternic mare.    Pe Sandul Sturza din spătar mare l-au făcut vel-visternic, şi curînd după dînsul, şi pe Iordachi Cantacuzino... din ban l-au făcut spatar mare.  Dumnealui Iordachi sin Lupul vor nicul arătat-au un ispisoc... şi o mărturie de la arhirei şi de la toţi boierii ţărîi noastre, scriind multe pricini asupra lui Ion hatmanul şi asupra lui Ştefan Luca vist ernicul cum că ei... au îmblat de au adus pe ţarul Moscului cu oştile în ţară Domniia noastră în trii rînduri i-au rînduit tot la dumnealui cinstit şi credincios boiarul nostru Sandul Sturdze vel-vist ernic , şi dumnealui le-au luat sama pre amînuntul şi i-au giudecat De la o vreme... s-au făcut din vornici mari hatmani, încă şi visternici, fiind aceste boierii mai cu venit.  5 lei 31 pol havait lui vtori şi treti vesternic A doua zi au chiemat pe boieri şi i-au boierit, făcînd... pe Ioan Bogdan vel-logofăt,... pe Vasile Razu hatman şi pe Dumitrachi Paladi vel-visternic Apostol Stoian cu femeia lui Iftinca, fata lui Gligorie Hermezău, dau zapis lui Iordachi Roset vel-vistiernic că-i vînd a treia parte de sat din Şchei Încungiurînd fără de veste curtea vistiernicului Dan, o au aprins de cinci laturi.  Rînduiala-i bună păntru hăi mari,… Logofeţi, visternici şi păharnici, Care prin rînduială sînguri Iau şî împart a ţării venituri.  Prin acest al nostru domnesc hrisov întărim stăpînire cinstit şi credincios boierului nostru d m sale Iordache Roset biv-vel-visternic Au vîndut numita moşie... şi cu vad de moară ce este osăbit cumpărat de la d-lui visternicul Matei Cantacuzino Au luat iarăş la a lor stăpînire moşiile de suptu stăpînirea ce pusăsi dumnealui vist iernicul Iordache Rus e t  Vistiiarnicul cel mare: acesta strînge banii venitului domnesc şi plăteşte acolo unde i să porunceşte de la domn şi are sama cheltuielelor şi a veniturilor şi toţi scriitorii vistieriei.  Vistiiarnicul al 2 poartă seama cheltuielelor vistieriei trei luni după vistiiarnicul al 3 Vistearnicul al 3 iaste supt ascultarea vistearnicului celui mare şi iaste datoriu ca să-i dea  seamă pentru slujba dregătoriei sale. Visternicul iaste însărcinat de a siguripsî priimirea banilor,... a birului, a obşteştilor orîndăluiri şi a altor întîmplătoare venituri a statului.  Cu astă misiune importantă fu însărcinat Giurgea visternicul, Şerpe postelnicul şi Trifail,... ghibaci foarte în tratarea intereselor politice.  În şir îndelungat de ani au ştiut a se ţinea în postul de visternic al ţărei, în care adunasă mari avuţii.  Am încuviinţat şi noi prin recomendaţie către d-lui vel-vist iernic ca locuitorii din Vrance să se folosască de acest product Pacea se încheie la Stănileşti, şi Petru cel Mare se întoarsă în Rosia... Cantemir îl întovărăşi cu o mie de moldoveni, între carii douăzeci şi patru boieri, din carii cei mai însemnaţi era hatmanul Ioan Neculce şi vistiernicul Luca, cumnatu-său.  Mihai Şuţu numise din vreme pe tînărul Niculache Roznovanu vistiernic mare.  Autorului îi place a face din Maria Doamna,... fiică, dupe cronica lui Amiras, a lui Mateiaş Sturdza, visternicul din Moldova,... o greacă şireată.  Pîrcălabul Condrea, postelnicul Şearpe şi vistiernicul Ieremia o să faceţi la dreapta, pe cărarea asta... Acolo rînduiţi-vă cum veţi socoti.  Duca Vodă avea prepus că fusese mazilit în domnia a doua din cauza pîrilor visternicului Ursachi, cel mai bogat boier din ţară pe acea vreme.   O anafora din 1802 îndreptată de boieri cătră Alexandru Moruzi poartă subsemnătura a 7 logofeţi, 8 vornici şi 4 vistiernici. Obţinuse mai multe dregătorii însemnate în timpul domniilor anterioare. Astfel el fusese sub... Pătraşcu cel Bun postelnic mare, sub Petru Cercel,  vistiernic mare, şi chiar ajunsese în domnia lui Mihnea al II-lea a fi ban de Craiova.  Această autoritate atît de absolută a domnului era delegată slugilor sale, adică dregătorilor care îi ajutau la ocîrmuirea ţărei. Din aceştia se deosebeau întîi organele centrale,... precum: banul (în Muntenia), logofătul, vornicii, postelnicul, vistiernicul, spatariul, (hatmanul în Moldova) şi aga. Pentru înţelesul celor de faţă, firmanul e cetit acum pe romîneşte, de pe o tălmăcire scrisă cu slove mari,... de marele vistiernic.  Apoi, o nouă schimbare întîmplîndu-se, un alt Ghica, Grigore Vodă, făcu din Mihai iarăşi vistiernicul ţerii.  Ştim... că vistiernicul era în acelaş timp şi vameş mare şi el era răspunzător de bunul mers al unei asemenea slujbe.  În primele două documente date de Ştefan, am întîlnit următoarea succesiune: postelnic, vistiernic, stolnic, ceaşnic, comis.  În Moldova, după fuga lui Şuţu, boierii fugari din Bucovina se întoarseră în ţară şi împreună cu hatmanul Răducanu – Rosetti, vistiernicul Alecu Balş,... paharnicul Istrati şi spătarul Sturdza ridicară satele. Se aflau în divan boieri mari ca Miron logofătul, Neculai Racoviţă, vel-spătarul Ion Milescu,... Vasile Gheuca vel-vistiernic... şi alţii mai mărunţi, dieci şi boieri tineri de la logofeţie. El fiind vistiernic mare, fiind sluga mea şi avînd a-mi sluji mie cu credinţă, în loc să implinească poruncile mele, le judecă.  Însurat e numai Cristea, vistiernic al doilea la ţinutul Neamţului.  I-au dat boierii cei mari această poreclă, plini de admiraţie pentru vicleşugul cu care, fiind prins de revoluţie, acum zece ani, mare vistiernic în slujbă, s-a priceput „să-l ducă”–  aşa spun ei – pe Tudor Vladimirescu.  Tudosie era preocupat de astfel de probleme, fiind şeful finanţelor domneşti, în calitate de mare vistiernic.  În secolul al XVII-lea, sfatul domnesc, numit divan…, era un consiliu restrîns, din care făceau parte în Moldova: logofătul, cei doi vornici, hatmanul, postelnicul, spătarul, paharnicul, vistiernicul, stolnicul şi comisul.  În Ţara Romînească sfatul domnesc era compus din următorii dregători: banul, vornicul, logofătul, vistiernicul, spătarul, stolnicul, comisul, paharnicul şi postelnicul, la care se adaugă... clucerul,... slugerul şi pitarul. În vremea lui Mihai Viteazul, sătenii din Rătunda se vînd rumîni lui Andronie vistiernicul.  vistearnic Iară chelşugul mănăstirei să nu îndrăznească să să ţie la sine, nice egumenul, nice alţi i din stariţi, nim e fără de cine vor aleage săborul, să hie cu voia tuturor, să-l puie vistearnic sau clisiarhu vistiarnic, vistearnic Diaconul de la mare şi d mn zăiască besearică sv nta patrierşie fiind nomofilax ce să zice socotitoriu de leage, aşijdere şi hartofilax ce să zice vistearnic pre cărţile besearicii  Sînt vistiarnic pre cărţ, adecă hartullarios. Din veniturile  de-acolea mi-i hrana.  vistearnic Fiecarele cumu au luat darul, aşia împărţind unul altuia, ca vistearnicii buni  a milei lui Dumnezău de multe feliuri.  Chiar moartea însăşi e-o părere Şi un visternic de vieţi. Nelăsînd svetnicii pre Gvihelm în cetate, singură... vrea să deşchiză cetatea şi să-l lasă înlontru, de nu ar fi abătut de la acel gînd Dumitru Goranschii, visternicul crăiei.  Uşa casei se închisă cu două lăcăţi, dîndu-să cheia de la una la marile visternic.  Vizirule, spune vistiernicului să ia o pungă cu o mie de bani de aur şi să o ducă tot în mahalaua aceea..., mamei unuia Abu-Hasan.  La o săptămînă, s-a întors vistiernicul la împărăţie cu cele poruncite.  vistiarnic Faraon se mînie pre acei doi vistiiarnici  ai săi, pre capetele de dinainte a păharnicilor şi a cocătorilor.  ti-er-. − vistiernici.  Nastasia visterniceas Maria postelniceas a Şedè în Ieşi în nişte curţi a lor, ce le cumpărasă tată-său, Cantemir Vodă, de la Gheuculeasa visterniceasa.  Într-acea vreme au ieşit la divanul lui Nicolai Vodă şi un egumen de o mănăstire ce se cheamă Hangul,... şi făcea mare jalobă pe visterniceasa lui Ilie Cantacuzino, cum că-i stăpîneşte două sate ale mănăstirii fără dreptate.  Aceste ocini toate au fost în parte Catrinii visternicesii S-au aflat la Gheorghii Hăncul, vîndut de Velişcu Panaitachi,... Tudosca..., care este după un ţigan, anume Colibar, a visternicesii lui Ilie Cantacozon, la Şerbeşti  Ai noştri cinstiţi şi credincioşi boieri... ne-au făcut arătare că mănăstirea la ţinutul acela ar fi avînd o moşie, anume Chetrosul şi alte selişte şi... s-ar fi împresurînd de cătră moşiile d m sale visterniceasa Catrina Ianculeu  Are pricină de clironomie... şi asupra moşiilor dîntr-această oblaste,... care acum să stăpînesc de dumnealui spătarul Ioan Neculce şi să trag din averea a strămoaşii paharnicului, visterniceasa Sana Donoaie Vinderea producturilor... se va face în... pieţi pentru vînzarea grelelor transporturi..., la medeanul d-sale  visterniceasa Elena Sturza, la Copou.  Boierii divanului, cu mitropolitul în frunte, tac de frica  domnului ştiinţele lor în procesul egumenului de Hangu cu visterniceasa Maria Cantacuzin. N-am putut afla... dacă această vistierniceasă a boierului Strîmbeanu ar fi purtat cumva şi acest nume.  Ţi-a spus cum o cheamă întrebă..., cu mare curiozitate, vistierniceasa.  ti-er-. −  vistiernicese.  easă.
   
    În tocmala noastră au fost: Cîrstea şătraru şi Buciumaş vo r nicul... şi Lazor şătrărel o t Şcheai şi Drăguiană vistărnicel o t tam  Ne-au arătat un zapis de mărturie de la  Nechifor biv-armaş... şi de la Marco visternicel şi Lupul aprod... precum că ei ş-au cumpărat... o parte de ocină din satul Miclăuşeni  Am vîndut a mea dreaptă ocină şi moşie, ce-am avut în satu, în Scobinţeani...,partea mea ce să va aleage o am vîndut frăţîne-miu, lui Vas i lie visternicel, drep t patru taler i de argintu  Au poruncit lui Gligorie Vodă de au mersu şi el cu oştile lui, care strîngîndu-şi den toate breslile: călăraşi, dorobanţi, roşîi, visternicei, spătărei, postelnicei... le-au făcut steaguri şi le-au dat tuturor suliţe văruite, şi cu prapore feliuri-feliuri, fieştecare după breasla lor, şi au făcut oaste frumoasă.  S-au trimis cinstita porunca dumnea voastră  la noi, prin zapcilăcul dumn ealui  vătafului dă vist iernicei ca de iznoavă... să le căutăm toate socotelile pricinilor lor  Vestiariul cel mare are supt sine vestiernicei în ţeară, care trebuie să-i dea daruri, să meargă la rezbel şi să plătească tributul.  Aceste catane din sate aveau cap pe cîte un boier. Astfel cei de subt dvornic se numeau dvornicei; cei de subt spătar, spătărei; cei de subt postelnic, postelnicei; cei de subt vistier, vistiernicei... În vreme de război erau în activitate subt căpităniile lor, iară în vreme de pace şedeau pe la casele lor.  Prin sate erau... o sumă de vistiernicei care alcătuiau o breaslă boierească ce asculta de marele vistiernic. Erau împărţiţi în cete, ca şi în Ţara Romînească, avînd în fruntea fiecăreia cîte un vătaf.   Aceşti vistiernicei mergeau la război sub comanda marelui vistier, iar în timp de pace se pare că aveau şi anumite atribuţiuni de caracter fiscal. Actele acestei vremi marchează apariţia unor subalterni ai marilor dregători,... precum şi a unor cete de subalterni mărunţi  armăşei, vistiernicei, postelnicei etc. Curtenii, alcătuiţi din mai multe bresle – păhărnicei, spătărei, vistiernicei etc. – făceau parte din mica nobilime de ţară; ei îşi îndeplineau obligaţiile în schimbul unor scutiri fiscale.  Voao tuturor slujitorilor vistiernicei dintr-acest judeţ, de la steagul de jos i de la steagul de sus. Cătră aceasta fac domniia mea în ştire să căutaţi şi să vă strîngeţi cu toţii la un loc, să vă cisluiţi împreună,... pentru banii haraciului şi să vă daţi banii în mîna zapciului, să-i ducă la vreme la vistierie ti-er-.   vistiernicei. −  el.
   
    vistiernicia cea mare  vistiernicia mare Au rămas dator, din visternicie ce au fost vistiernic mare la Duca Vodă, cu vreo doaodzăci şi mai bine de pungi de bani.  Atunce, apucîndu visternicia Catacozino, scoasă Antiohi Vodă nevoi grele pe ţară, că avè şi datorie la Ţarigrad.  Au agonisît din vesternicie... 70 de pungi de bani.  Pe Toader Paladi, nepotul lui Mihai Vodă, ce-l mazilise întăi din visternicie, l-au făcut ban mare.  Visternicia mare va lua cîte o pungă de bani pe cifert havaet de la visterie, şi la vremea văcăritului, două pungi de bani Venitul visterniciei cei mari  A doua zi au început a da boieriile,  făcînd pre Ioan Bogdan vel-logofăt... şi pe Vasili Ruset hatman; iară visternicia cea mare au rămas, căci nu primea nime  Atunce au găsit muştereu şi pentru visternicia cea mare, căci o pusesă în bună stare Costantin Kogălniceanu  Au fost un timp cînd şi Moldova un an întreg n-au putut găsi un visternic mare. Pe atunce visternicia se da celui care da mai mult; şi lucrurile veniseră aşa că visternicia nu făcea nici doi bani, încît pentru dînsa nimene nu voia a da un singur ban.  Într-un timp cînd soarta domnului atîrna numai de la regularitatea plăţii dărilor la Poartă, visternicia ajunge cea mai importantă funcţiune, de care se fereau mulţi boieri; de aceea prin venituri şi leafă mare, domnii fac ca să fie căutată această slujbă.  Vistiernicia al doilea al treilea = Visternicia al doilea sau al treilea va lua din răsuri pe banii ciferturilor din zăciuiala zlotaşilor la zece bani giumătate de ban  -ti-er-. ie.
    Hei, tu mîndruluţu mńeu, Da-astă noapte mńi-am somnat, Greu visuc că mńi-am visat.  uc. Să nu ascultaţi cuvintelor prorocului acestuia au celuia ce visuiaşte visul acela căce ispiteaşte D mnul D mnezăul vostru pre voi.  visuiesc.
   –   -ui.
   
    visuitor de vis Zise fieştecarele cătră fratele lui, iată, visuitoriul acela vine.  Să va scula întru tine proroc au visuitoriu de vis şi va da ţie semnu au minune.  Îmi par visuitori, Care zic cum că supt monarhie Ar fi traiul cel mai bun şi lin.  visuitori. 
    tor. 
   
    Şaua căpătîi punea Şi el, frate, se culca,... Visuleţ că-mi visa uleţ. 
   
    Sara... să bat cu vişa.  Cel care e cu vişa în mînă loveşte, cînd la dreapta, cînd la stînga, pe cei  ce sînt înapoia sa.  de-a vişa la vişă. vişăriţe.
    
    Au cumpărat lemnul din pădure, l-au tăiat şi l-au adus acasă, apoi începînd a lucra, i-au trebuit: vişeul, sfreadelul, ciocanul sau maiul şi ghilăul.  Ăla nu-i vişeu pentru cioplit pietri.  Vişăie pintru vişuluit butuci la roate. Vişău dă spart piatra.  Sculptează în lemn de tei cu vişăul vişău de şorubălit vişlău vişlău) vişeie  vişauă vişlaie vişlauă,  víső Cerasus vulgaris I-am dat... danie dreaptă a me moşie... cu loc de prisacă şi cu vişini ce sînt în prisacă  Ramurile trebuie să fie de o fire cu trupinile în care se altuiesc, vreau a zice trebuie să se potrivească în sîmburi, că numai aşe se prind... Aşijderea se prind prunii şi piarsecii, cireşii şi vişinii.  Am şi un vişen cu flori pline.  Pe aleele grădinei...vişinii şi  cireşii înfloriţi... tăinuiau cărările risipite.  Să ne învăţăm lecţia la aer curat, plimbîndu-ne printre vişinii înfloriţi.  În ogradă, vişini, pruni, meri, zarzări, un dud şi cîţiva nuci.  Aduceau... un snop uriaş de vergi de vişin opărite cu apă sărată.  Feciorii şi fetele... în haine de sărbătoare... se duc... unde este un pom înflorit (măr, păr, cireş, vişin etc.).  În grădină să mai află pomi: pruni, meri, peri, cireşi, vişini, perseci.  Prin vişin vîntul în grădină, Cătînd culcuş mai bate-abia.  Pentru tăietură se pune clei de vişin, de cireş.  În fund sînt cireşi şi vişini, mai ales vişinii cu frunza lucioasă şi roşul transparent al fructelor acre.  Se pune în această zi apă în oale şi în acestea se aşează rămuri de măr, vişin şi alţi pomi.  Pe întinderi mici se cultivă şi vişinii comuni, apoi strugurei, agrişi şi smeuriş.  Vişinul... e unul din arborii iubiţi de popor, care-l invoacă mult în cîntece.  Caişii şi persicii îşi scutură petalele cînd încep să înflorească vişinii şi cireşii.  Nu puteau lipsi din această drogherie populară nici cîteva condimente, aromate, întrebuinţate mai ales la murături: cimbru, mărar, stejar, frunze de vişin.  O furnică mică, mică, Dar înfiptă, va să zică, Ieri, la prînz, mi s-a urcat De pe vişinul uscat, Pe picioare.  Bravo! Pasăre isteaţă Care-mi cînţi de dimineaţă Dintr-un vişin cu beteală.  Ograda însăşi e o bătătură cît un bărăgan, iar în fund încă se măreşte cu o livadă de caişi şi vişini.  Vişinul este atacat de mai mulţi dăunători animali şi vegetali.  Spre răsărit, prin crengile vişinilor, răzbea lumina tulbure a zorilor.  Vişinul are frunze mai mici, lucioase, crestate şi fără perişori.  Aşa joacă tinerii, Cînd înfloresc vişinii.  Pe coasta cu vişinii Paşte lelea juncanii.  Văzui vişin înflorit.  Frunză verde de vişine, Mă duc, mamă, de la tine, Doru meu ţie-ţi rămîne.  Eu îs ghişin înflorit, De la munte coborît.  Vişin sălbatic  pitic Cerasus fruticosa Ca portaltoi se foloseşte vişinul sălbatic.  Vişin turcesc    Prunus mahaleb vişini  vişeni  vişini vişini,  Cu podoabă-mbrăcată de vişin alb şi curat a svîntului botez.  Şi vînăt şi mohorît, roşiu îndoit, şi mătase răsucită (vişin   vişină   , şi păr de capră.  Luînd Farao inelul den mîna lui, îl puse pre mîna lui Iosif; şi-l îmbrăcă pre el podoabă de vişin  şi puse lanţul de aur prejur grumazul lui.  Făcu catapeteazma de vînăt şi mohorît, şi roşu, şi vişin şi ţesu întru ea heruvimi.  Să aducă slugile împăratului veşmînt de vişin, cu carele împăratul să îmbracă, şi cal carele încalecă împăratul. Ieşi împodobit cu veşmîntul cel împărătesc, şi cunună avînd de aur, şi diadimă de vişin mohorîtă      O balercă au îngropat-o într-acea pivniţă, zicînd că este vişinap. Eu nu cutez să vă spui… La cîte buţi s-au dat cep De mied, vişinap şi vin.  Pelinul curge prin pahare, după pelin vutca,… vutca se schimbă cu vişinapul: vinul şi lăutarii întart boierii, paharele se umplu des, fesurile zbor în văzduh.  Dacă era cucoana îmbrăcată cu rochie vişinie, boieriu bea vişinap în dragostea ei; de era cu rochie galbănă, vutcă pe cursă, limonie.  Băutura spirtoasă cea mai obicinuită e rachiul… Cel de vişini poartă numele de vişinap. Cucoana nu se mai catadicseşte să caute de gospodărie,… să facă cozonaci,… dulceţi, vutci, vişinapuri.  Mă duse în camera cu merinde, unde şedeau grămădite pe poliţe… sticle de vutci şi vişnapuri şi cîte şi mai cîte.  Pedepsit de vişinapurile noastre celebre, nu aş fi fost capabil să plec.  Coniacuri, licheoruri, vişinapuri, compoturi şi o mulţime de alte mărunţişuri, de nu te mai ducea mintea să le însemni pe toate.  vişinapuri. − Cerasus vulgaris O aţî albî şî una roşîi. Ş-o leagî la mînî. Ş-apu cînd sî-mflorie žişînariu, o lega di-o crangî.  Coccothraustes coccothraustes coccothraustes vişinari.
    ar.
   
    Mă duc să vă aduc cîte un păhăruţ cu vişinată. Ionescu băuse cam mult vin la masă, cam mult rom la cafea şi cam multă vişinată în urmă.  Puţină vişinată, alteţă, tot vă place.  Trase o duşcă şi vişinata tare i se sui la cap.  se pot consuma… numai foarte coapte şi se folosesc pentru vişinată, compot, marmeladă.  După gust, se poate servi vişinată împreună cu vişinele sau numai zeama.  Octavia aşezase pe masă o farfurie de uscăţele… şi o carafă de vişinată făcută de ea.  Făcea vişinaturile şi păstrămurile cele mai bune din lume.  vişinate vişinaturi. − vişinaturi Cireşe vişinatice  vişinatice.
    atică Poamele cu must, vişinele şi alte asemenea lor.  Să ai peştile grijit şi tăiat…, să-i pui prune uscate… şi vişine uscate  Cînd împărăţie preslăvita gutăi…, vişina era cămăraş mare  Să face podvid de vişine  Spirtul pentru vişneac, dacă va fi rachiu de vin ori de vişini, să se prifacă numai o dată.  Coborînd Negoiţă-n tîrg cu nişte vişine trufandale de vînzare, a aflat… că pe una dintre fetele lui Zamfirache Ulieru… o munceşte dracul.  În postul Sf. Petru, legumele,… unele fructe necoapte, ca prunele (perjele) fierte, în fine, vişinele, cireşele servesc ca nutriment exclusiv.  O seamă de frunze au pe partea cea din jos un fel de bobiţe rotunde… de mărimea unei cireşe sau a unei vişine.  Vişinele… se pot păstra şi pentru iarnă, ca cireşele.  Din vişine să face dulceaţă, compot sau alte preparaţii.  Se fierbe compot din cireşe, vişine, smeură, prune şi nuci.  Să-l găsească dumnealui dimineaţa, cînd o ieşi în ceardac, să-şi ieie dulceaţa de vişini.  La urmă clătite cu dulceaţă de vişine şi gogoşi.  Cinstiţii boieri… au să binevoiască să adaste aici, îndeletnicindu-se, pe lîngă cafea, c-o vutcă tare bună de vişine.  Forma vişinelor este în general sferică, turtită spre peduncul.  Apăru în odaia lui Ciocîrlan într-un saut de lit dintr-un velur fin de culoarea vişinei putrede.  Răsvan Casapu sta rezemat de soba de teracotă, de culoarea vişinei putrede.  Putinici de brad şi borcane etichetate ofereau zadarnic recoltele de şerbet de smeură şi de dulceaţă de vişine ale anilor trecuţi.  El se prefăcu într-o floare roşie-închisă ca vişina coaptă.  Gura micuţă ca vişina coaptă şi faţa albă şi roşă ca mărul domnesc.  Ştefăniţă, într-o tunică de catifea ca vişina putredă.  Îl găsiră într-o stare de spaimă şi zbîrlire,… sărutînd cu mînie obraze roşii ca vişinile.  Le-am putut urmări conturele, liniile aripii…, pata de vişină a guşii, într-un înconjur alb, şi litera ciocului caligrafică.  Plastica unui băiat bălan, cu ochii ca vişina neagră, face de ruşine geniul artistic al cîtorva generaţii de sculptură şi modelaj.  Cucuruz ca vişena Mîndra-mi rupse inima.  Roş ca… ĝişîna.  Grădina de altături e vestită pentru vişinile ei turceşti.  Vişine romîneşti.  Vişine turceşti.  Prin cultură s-au obţinut mai multe varietăţi: vişine romîneşti, vişine turceşti etc.  Vişinele mocăneşti sunt rezistente, ţin mai mult.  Cele mai răspîndite varietăţi… sînt: vişinile spaniole, turceşti, mocăneşti.  Vişină  sălbatică =  Poamă vişină   vişine vişini, vişene vişine,  jişini,  Şi la sînu-i de zăpadă Purta snopi de floricele Şi crenguţi cu vişinele.  Măi bădiţă, nu doreşti Vişinele rădăşeşti, Sufletul să-ţi răcoreşti?  Frunză verde vişinea, Vecină, vecina mea! Te-aş prinde ibovnicea.  Frunză verde vişinel, Nunului nostru cel cinstel, Frunză verde vişinică, Nuna noastră cea cinstită.  Plîng pietrile prin vălcele Şi frunzuca-n vişinele. Eu atunci te-oi mai sluji,… Pîn-or da din juguri Muguri, Din restele Vişinele.  Cînd o face plopul pere şi răchita vişinele Nici din salce pere, nici din răchită vişinele.  Poamă vişinică =  .  vişinică vişinele. −  ea Cu rochiţa vişineasă, Cu pestelca-n brîu sumeasă. Prin cel cel, Prin cel muncel,… Prin cel verde vişinel Faptu-s-a d-un legănel Frunză verde vişinel, Nunului nostru cel cinstel.  Prin cel verde vişinel, Leagănă-se, Cleatină-se Leagăn verde de mătase.  La cranga di işînel Esti-un leagăn di fir galbîn. Dar într-însu cini şădi? Frunză verde vişinel Şi căluţu-i tinerel!  Prin cel verde vişinel Jos la verdele pămînt, Mi-est-un scaun de argint.  Prin cel verde vişinel,… Esti-un leagăn legănel.  Prin cel cel, prin cel mărgel… Pe-o creangă de vişinel, Legănaş de taftur verde, Dar în leagăn cine-m şade?  Vicşînel înflorit, Pi mînicî te-am vîrît, De inimî te-ai lipit.  vişinel sălbatic,  Cerasus fruticosa vişinei. –  el. Prin cel nucet…, Prin cel verde vişinet, Mi-este-un leagăn de mătase.  Prin nucet, Prin vişinet, Mărul cu florile dalbe. Prin cel verde vişinet, Leagăn verde de mătase, Împletit de Maria-n şase.  vişineturi.
   − et.
    Jos pe drumul mare, De lături de cale, Crescut-o, născut-o Verde-un vişinior, Galbăn păltinior.  vişiniori.
   −   ior. Pavăza nu o metaherisea, ce cu capul gol să afla la pombă, fiind îmbrăcat cu hlamidă vişinie Au alergat precum au fost spre zid,… întinzînd un cort cu perdele vişinii şi cu fir ţesute.  Călăreţi a căror straie sînt albastre cu podoabe vişinii.  Apa… cădea cu zgomot mult în albii de marmură vişinie.  Bunul părinte porunci să cumpere cinci coţi postav vişiniu.  Mi-a căzut parte la braţ un tînăr mărunţel,… muchelef  la haine:  venghercă de postav negru cu brandebururi şi cu chiostecuri, pantaloni  nohutii…, jiletca de catifea vişinie cu găitan de fir de jur-împrejur.  Venerabilul bătrîn apăru în pridvorul caselor sale,  îmbrăcat cu anteriu de atlas vişiniu.  Mandarinu-n haine scumpe de mătasă vişinie, Cu frumoase flori de aur şi cu nasturi de opal; Peste coada-i de păr negru poart-o vînătă chitie.  Toată haina ei era o cămeşă albă cusută cu altiţe de fir… şi o fotă albastră cu dungi vişinii. Profitînd de această împrejurare, ne-am apucat de am zugrăvit cu cerneală vişinie sprincenele, barba şi mustăţele călugărului.  Obijnuia să se îmbrace foarte elegant: Gheroc negru cu doi nasturi; jiletcă de pichet… sau altă jiletcă, de plisă vişinie cu bumbi roşii de mărgean imitaţie.  Haina de dedesupt e de brocard cărămiziu… Cea de-asupra e o lungă, largă mantie de brocard cu fundul vişiniu, prin care trec mînecile.  O vrîstă era roşie, alta verde, alta albastră, vişinie, naramgie şi fel de fel de flori (colori). Te poftesc să-ţi faci pedeapsa, zise ea, punîndu-mi pe genunchi un mic album legat în catifea vişinie cu monogram aurit.  Lemnul lui e foarte căutat pentru lulele, fiind mirositor şi tare, cu ape vişinii.  Nevăstuica, îmbrăcată în rochiţă nouă de şeviot vişiniu, cu zulufii proaspăt retezaţi, îşi împărţea ochii şi inima între prietena din dreapta şi din stînga.  Fota… este cutată şi largă de 4–5 m din pînză de lînă neagră,… vişinie sau roşie.  Îşi preumbla potcapul roşu şi brîul vişiniu de protopop de-a lungul judeţului.  Una din ele, sprintenă şi cu fustă vişinie, avea a încredinţa celeilalte o taină.  Ieşiră şi intrară cu alte măsuţe joase, acoperite discret cu naframe vişinii. Ţigăncuşe cu basma şi în şalvari Vişinii, portocalii, de-un roşu mat, Joacă-n pîntec pe un viers tărăgănat.   Fructul vişinului, care este o drupă ca şi la cireşi, se deosebeşte de acestea, atît prin culoarea lor caracteristică vişinie… şi prin gustul lor întotdeauna acru.  Macaturi de lînă ţigaie, ţesute în casă… d-o singură coloare, care se făceau prin partea locului, mai totdeauna vinete, verzi sau vişinii. Mîndria acestui „sfînt patrafir”, lucrat numai în aur, argint şi mărgăritare pe mătasă vişinie, va fi întemeiat legenda că ar veni de la însuşi sfîntul Sava.  După moda artistică a epocii căsătoriei, colecţia menajului era dominată de o fotografie mare cît o uşe de dulap şi încadrată în spirale decorative de pluş vişiniu.  Un om politic cu nume aristocratic… lăsase un imobil,… un soi de fortăreaţă tapisată pe dinăuntru cu mătase vişinie.  Pavlicioni, în fracul lui cenuşiu cu guler de catifea vişinie, şopti… ceva neînţeles, bolborosit.  Pe lîngă el trecu o femeie cu o pălărie vişinie.  Deschisese sub ochii pretinsului inspector general caseta vişinie.  Purta un penioar de mătasă vişinie. Profesorul îşi poartă cu seriozitate peste pantalonii albi pijamaua de noapte, din mătase vişinie.  Priveam temător… pervazul… închipuindu-l ca un uriaş şarpe, atras altădată de albul unui covor îngust, pe margini cu dungi roşii, întins pe alt covor vişiniu.  Te plînge cea mijlocie Cu rochiţă vişinie.  Să porţi iia ca şi-o iie Cu mătasă vişinie Să-mi fii dragă numai mie.  Singurel mergea călare… Cu zăbunu vişiniu, Cu sabia pusă în brîu.  . Hai digrabî, măi băieţi, Calu ńeu sî-l aduceţi, Calu ńeu din herghelie, Cel cu coada vişinie.  Icoanele cu sfinţi şterşi; patul de scînduri, acoperit cu o pătură lăţoasă, vărgată cu alb şi vişiniu.  Feţele de perini printre găurelele cărora răsăreau, − încîntînd ochii şi odihnindu-i, – vişiniul, albastrul şi cîteodată galbenul şi verdele fultucelor. Roşurile prezintă o ţinută în intensităţi şi un accent care fac fragedul aspru, iar vişiniul exprimat cu sînge cald.  Ochiul prezintă următoarele colori: în jurul pupilei negre întunecate se află un inel portocaliu, apoi unul roşu ca sîngele, pînă la vişiniu, care, în fine, trece în brun-castaniu. Poamă vişinie = vişinii.
   −    + suf. -iu. 
    vişlari. ar. Vişăie pintru vişuluit butuci la roate.  Vişău de vişluit.  Vişculesc cu dalta.  îi vişluit în oplean.  .
    vişluiesc. –  Se înnoadă firele după o vergea de fier, carea să leagă cu brîne  aţe groase de vijluitura  scobitura  sulului dinainte, apoi să începe ţesutul.  pe tălponi stau vertical în vişuitură.  vişlitură, vişiluitură, vişculitură vişluituri. tură.
    Spirtul pentru vişneac dacă va fi rachiu de vin ori de vişini să se prifacă numai o dată. Vişneacu va fi mai bun dacă vişinile vor fi amestecate şi cu cireşe amară. vişneacuri. − vişină1.
    Le moaie în vişplau Dacă pe cîmp… bei apă din acelaş vas cu unul viştit, iei vişteală numaidecît.  vişteli. eală. eală. Catîrii se prăsesc într-acest chip că se viştesc vacile cu măgarii şi fac pe catîri    Scroafa s-a giştit Căţelele se vişnesc.  vişteşte. –    Băieţii de la noi… Umblă din uşă-n uşă, Sărutînd cîte-o mătuşă. Li s-a viştit buzele Sărutînd mătuşile.  viştesc.
    Fata mare se mărită, Rămîi cu inima friptă Şi cu buzele pîrlite, Cel puţin, frate, viştite.  
    Dacă pe cîmp… bei apă din acelaş vas cu unul viştit, iei vişteala numaidecît.  viştiţi, -te.
    acă Vitaceele au, de obicei, florile mici, hermafrodite. Plantă vitacee.
    vitaceae. vitacee. Aerul… întră şi în plămînii pieptului cu însuflarea şi răsuflarea lor, să suge de toată faţa pielii trupului, de să face umezeala limfilor şi să cheltuieşte toată partea lui cea vitală într-însul.  Aerul cel vital hrăneşte şi creşte verdeţurile şi vieţuitoarele pămîntului, arderea focului şi a  lumînărilor.  Aerul este compus din trei deosebite… duhuri, din 76 părţi de duh ozotic, ce este… înecăcios şi otrăvitor vieţii, din trei- patru părţi de carbonic… şi din douăzeci de părţi de duh vital (oxigen) ce este de fire hrănitor şi dezmierdător vieţii.  Sub mîna creatoare… Coasta se mlădie. Într-însa Zeul suflă mai mult decît viaţă, amorul divin suflă. Şi edifică Domnul acea vitale coastă Ce din Adam luase, ca templu, în femeie.  Trebuie împotrivă a fi cinevaşi cu bune măsuri… cînd fără veste moartea vine în urma… unor întîmplări ce au putut zăticni sau opri de tot lucrarea unei numai foncţii vitale, fără a desfiinţa principiul vieţii.  Aerul este trebuincios vieţei plantelor ca şi la aceea a animalilor; ele trag cu el gazuri neapărate la eserciţia foncţiilor lor vitale.  Fără puterile viezătoare (vitale) ale omului este cu neputinţă să se prefacă această materie din aluatul numit mai sus în hil… şi din aceasta în sînge, apoi din sînge în trup viu.  Animalii puşi în oxigen trăiesc într-însul mai mult timp decît în acelaş volum de aer atmosferic; pentru aceea i s-a dat nume de aer vital.  Asfixia este un fenomen mortal care se declară prin încetarea funcţiunilor vitale ale arterelor, a inimei, a respiraţiunei şi a simţurilor, însoţite… cu înţepenirea tuturor membrilor organismului.  Asfixiile pot izvorî din orice împrejurare ce ar produce astuparea canalului respirării, precum şi prin o directă retragere a materiilor vitale (ca căldura şi oxigenul aerului). Corpul se dezvoltă în lung, cînd spiritul vital nu se munceşte mult de cantitatea cărnurilor, în adîncime şi în lăţime strivindu-se.  Nu ştim cum se pot transporta imaginile… dintr-acest nerv  pînă la centrul creierilor. Aceasta… este un act vital (de viaţă), un act fiziologic.  Apa… lucrează într-un mod mecanic, mărind şi întinzînd celulele şi  escitînd în ele lucrările lor vitale.  Căldura este neîncetat produsă de respiraţie şi prin combinaţiile ce se săvîrşesc subt influenţa forţelor vitale.  Această diferinţă de nutrimînt este un efect al climei; însă ea trage după sine neşte obiceiuri cari modifică starea materială şi activitatea vitală a organelor. De aci se nasc rezultate organice ce se transmit prin ereditate.  Romînii, mulţumită condiţiunilor economice, igienice şi strategice celor mai priincioase, au putut într-un spaţiu teritorial foarte restrîns să ajungă succesiv la un grad înalt de rezistenţă vitală. Dupe stomac, vine burta, care… înconjoară c-un înveliş moale organele vitale.  Aşa de greu a fost saltul vital peste abisul ce desparte materia de spirit, încît pînă astăzi numai o îngustă rază de lumină ne-a putut fi deschisă pentru a ne da samă despre viaţa sufletească.  Fiindcă împuţinarea forţelor conduce la ruperea echilibrului vital, de aceea în interesul conservaţiunii vieţii este trebuinţă ca să intervină în acest echilibru forţe noi.  La organismele superioare funcţiunile vitale se  turbură sau încetează de a se mai esercita, înlăturată fiind vreo parte din agregatul lor organic.  Corpurile brute, nefiind constituite din protoplasmă, nu se bucură nici de proprietăţile ei vitale şi prin urmare nu sînt vii, nici nu trăiesc.  Ritmul vital, propriu fiecăruia este influenţat, ba chiar modificat, de tradiţia creatoare.  În principiu, viaţa poate avea o durată nelimitată, dacă se face reînnoirea părţilor interne ale organismului, cheltuite în timpul funcţionării vitale.  Plaga este destul de gravă, dar nu pare să intereseze nici un organ vital.  Ochii lor, măriţi peste măsură, sfredelesc zarea cătînd parcă, printr-un instinct vital, să pătrundă prin pînzele necunoscutului.  Socialul este mai întîi produsul unui concurs de împrejurări spaţiale, temporale, vitale şi sufleteşti.  Intuim în tinerele corpuri care ni se înfăţişează, în frăgezimea şi ingenuitatea pubertăţii lor, valorile vitale care compun semnificaţia primăverii.  D. Arghezi este cel mai mare poet al energiei vitale, e singurul optimist, organic, plin, care ne-a redat senzaţia miracolului de a trăi în toată lirica noastră.  Eul bacovian răsuceşte un tragic, un obsedant scîncet, suferinţa se clatină într-o semisomnolenţă în care instinctul vital alterat posedă nu ştiu ce încordată luciditate.  Filozofia, constatase Ioanide, rămîne o speculaţie inoperantă, dacă merge împotriva instinctului vital.  Facem… o diferenţiere de mare importanţă: mutaţiunile biologice, creatoare de forme vitale, de specii şi variante, sunt altceva decît mutaţiunile ontologice, creatoare de moduri specifice de a exista.  Tonusul vital general al cenesteziei noastre dă un fel de colorit vag sentimentului vital.  Coeficientul de transpiraţie arată variaţii mari la una şi aceeaşi cultură, fiind minim în cazul unui echilibru al tuturor factorilor vitali ai plantei.  Bioxidul de carbon împiedică funcţiunile vitale ale microorganismelor aerobe şi ale vegetaţiei superioare.  În faza germinării,  embrionul îşi procură din endosperm sau cotiledoane hrana şi energia necesare proceselor vitale.  Paralel, în ordine microcosmică, se va petrece acelaşi proces, spiritul şi factorul vital se vor consilia prin fiinţa morală.  Fiziologia are ca obiect studiul proceselor biologice (vitale) care se petrec în organismul animalelor: nutriţia, respiraţia, excreţia, mişcarea, sensibilitatea etc.  Nicotina influenţează în sens negativ toate funcţiile vitale.  Şi-a tras în tîmplă cinci gloanţe… Ultimul i-a traversat creierul, ieşind prin gură, dar fără să distrugă vreun centru nervos vital. Cultura e o sarcină, care cere şi consumă neîntrerupt puterile vitale ale unei naţiuni.  Dacă nu făceam economii, ce era să ni se zică? Era să ni se zică: aţi ruinat ţara, i-aţi sleit puterile vitale, i-aţi secat creditul, şi alte asemenea fraze stereotipe. Chiar patriotismul, acea mare idee care, hrănită în sufletul romînilor ca un instinct, le-a păstrat viaţa în scurgere de atîţia secoli, chiar acel mare simţimînt vital, zicem, se reduce la considerări meschine de provincie.  Ţara d-lui Rosetti este o escrescenţă parazită pe trupul   adevăratei ţări, parazit care-i consumă puterile,  î i împiedică şi-i nimiceşte funcţiunile vitale.  În state rău şi inapt organizate orice drum nou, orice comunicaţie nouă e un nou canal prin care se storc sucurile sale vitale, precum se-ntîmplă cu Irlanda,… cu Turcia, cu noi, cu multe alte ţări. Romanul său este un mare fragment de viaţă al ghettoului bucureştean. Alcătuit din episoade, din tipuri nenumărate, din  evocarea unei colectivităţi, el se valorifică printr-un suflu vital de vibrantă tensiune.  Nod vital Principiu vital Patrii eclesiastici (cele dintîi cinci secle) consideră sufletul nostru ca o imagine a lui D zeu şi corpul nostru ca umbra lui. Cu nedreptul se acuză de materialism, fiindcă s-a confuz principiul vital, care ei  l tractează la fizic, cu principiul cugetătoriu, care ei l-au admis… ca substanţă spirituală.   Elan vital   Cum nişte streini pot ei doborî o soţietate puternic întemeiată? Ce principiu de interes vital al soţietăţii reprezentează?  Interesele vitali ale principatului cereau un serviţiu militariu mult mai valoros şi însuflătoriu de încredere.  Şi tocmai cestiunea rurală, această cestiune vitală a ţării noastre, noi voim să o otărîm fără nici o cercetare în secţiuni, fără raportul comitetului delegaţilor.  Am agitat gelozia între puteri, am format majoritate în contra intereselor vitale ale inemicilor tăi.  Victoria de la Jilişte dezleagă una din problemele politice cele mai vitale: un principe poate el oare a pune temei pe o armată mică şi compusă din recruţi?  Nici capacitatea intelectuală, nici capacitatea politică n-au perit în Italia; lipseşte… aceea ce e pretutindeni una din condiţiunile vitale ale civilizaţiunii;  i lipseşte credinţa… în veritate.  Aceste cestiuni sînt de o mare importanţă, fiindcă ating interesele cele mai vitale, cele mai serioase ale umanităţii.  Acea lege… sancţionează un principiu salutar, adică acela de a fi reprezentate în adunare toate interesele legitime şi vitale ale ţărei. Credinţa naţională a preasfinţiei sale se întemeiază mai mult pe curtea stăpînitoare din Viena, decît pe elementul vital al înfrăţirii naţionale a romînilor.  Ajunşi înaintea casei deputatului din Montmartre, li se vorbi despre o notă ce se redactase de cîţiva studenţi, în care sînt espuse „interesele vitale ale ţării în cestiunea Dunării”.  Spiritul public se agită asupra atîtor şi atîtor chestiuni, toate vitale, a căror dezlegare nu mai poate suferi întîrziere.  Ne vom îndrepta… privirile către acele modificări inerente spiritului omenesc, cari constituiesc cauzele fundamentale ale tranziţiunii sensurilor: metafora, oarecum elementul vital al graiului.  Este de un vital interes ca să ştim cum stă elementul romîn acolo în ziua de azi.  Astfel se născu acea constituţie hermafrodită conţinută în Convenţiunea de la Paris; lucrare a momentului, ea era menită a peri la cea dintîi ciocnire cu interesele vitale ale poporului asupra căruia era să fie aplicată.  Mărimea împrejurărilor şi chestiile vitale ce se dezbăteau aşezau sufletele în cele două taberi ale urii cumplite.  Această problemă vitală pentru viitorul economic al întregului Ardeal n-a lipsit de pe ordinea de zi a Camerei din Braşov, trei decenii.  Vom găsi intuiţia problemelor vitale puse neamului nostru în condiţii cu totul neprevăzute.  În chestiunea Dunării, Romînia are cuvîntul a se plînge, nu marile puteri,… Este un interes vital şi pentru noi să nu rămînem cu braţele încrucişate.  Conversaţia se învălmăşea în jurul decadenţei acestei activităţi vitale şi primordiale, vînătoarea.  Se pomeneşte că-şi uită  povestirea gîndindu-se brusc la o chestiune, cum se zice, vitală.  Prea sînt vitale interesele în joc, pentru ca de dragul culturii adevărate să se renunţe la dulcea, ipocrita, comoda erudiţie.  Pentru mine, lucrurile astea nu sînt fraze, ci adevăruri vitale.  Gîndul lui este fixat neîncetat la următoarea mişcare a adversarului, în timp ce interesele vitale ale ţării trec pe planul doi.  Are un interes vital să reflecte existenţa obiectivă şi categoriile acesteia.  Budai-Deleanu a pornit de la fapte  de vital interes local şi naţional, pe care le-a sublimat în corpul operei sale.  . Foile lui abordează în lungul mai multor decenii probleme vitale pentru viaţa politică şi intelectuală a romînilor ardeleni.  Deschizînd un nou front de luptă împotriva forţelor  otomane, Ştefan − care pornise de la nevoile vitale ale propriului său popor − se punea implicit în slujba unei cauze general europene.  Unirea devenise cauza vitală a poporului romîn.  Comerţul cu imperiul turcesc… avea o însemnătate… vitală pentru ţară.  Recunoaşterea vinovăţiei trecutului este vitală tocmai pentru purificarea prezentului.  Oricum, ruşii sînt un mare popor, iar religiozitatea este o chestiune vitală pentru ei.  Asimilăm încă insuficient arta cu ştiinţa, în domeniile în care sînt vital limitrofe.  Pentru saşi, posesori ai unui vechi şi rutinat aparat politic, dar puţini…, era vital  să-i vadă pe romîni alături de ei.  Spaţiu vital Ce e drept, o consecinţă trebuie să existe în ascunsa rădăcină a creaţiunii sufletului omenesc cu toată felurimea manifestărilor lui, căci altfel nu ar fi o unitate de organism vital.  Tinerimea, pînă la vîrsta de treizeci de ani, partea cea mai vitală, cea mai inteligentă şi cea mai generoasă a naţiei, este oprită a concura să intre în arena politică.  La început, a apărut ca parnasian,… apolinic ca formă, dar dionisiac ca fond, om al „isteriei vitale”, frenetic.  Oamenii de ştiinţă au descoperit că sînteţi mai vitale decît noi şi o luaţi în serios.  Personajul este încă atît de vital, încît tragicul situaţiei nu-l poate copleşi.  Ar mai fi de citat „Tristan şi Isolda”, „Portret”…, toate mărturisind un echilibru de o adîncă afirmare a d-lui Camil Baltazar, ca un poet luminos al iubirii, poate singurul poet erotic al simbolismului nostru, în sensul afirmării unei frenezii vitale.  ,  . Se poate discuta încercarea de a diviza romantismul în două, izolînd pe acel macabru şi sumbru şi recunoscînd la noi mai ales pe cel vital şi dinamic.  vitali, -e. −  −  Misticismul, vitalismul plin de optimism al lui Bergson îl lasă rece.  Era convins că pînă la  urmă are să-l cîştige măcar pentru vitalism. Discuţiile lor despre entelechie,… despre elanul vital al lui Bergson se lungeau la nesfîrşit.  Vitalismul îşi are rădăcinile în concepţiile animiste.  El reînvia vitalismul, în jurul vechiului concept aristotelian de entelechie.  Vitalismul a fost susţinut de Aristotel, Paracelsus, Van Helmont şi în secolul nostru de către Bergson şi H. Driesch.  Între vitalism şi interpretarea idealistă a sufletului este o mare asemănare şi, la H. Bergson, chiar o corespondenţă.  Ebraismul „Căii Văcăreşti” este subiacent, în ceea ce am numit vitalismul, mistica vieţii care, deşi mizeră, este sfîntă, fiindcă este suferinţă şi nădejde.  De multe ori m-am gîndit că dinamismul nostru poate fi considerat ca avînd analogie cu acela al eroilor stendhalieni, care şi ei cultivă vitalismul, în special Fabrice del Dongo.  Este aceasta o laudă a vieţii active şi creatoare, lauda muncii şi străduinţei omeneşti, nu exaltarea  unui vitalism găunos şi inutil.   Vitalismul poeziei argheziene este deplin, ca ritmul cosmic, iar forţa lui lirică este o mergere directă la izvoare.  Cît timp inspiraţia d-lui Ciurezu rămîne în cadrul bucolic şi idilic, poema sa este de o mare vigoare de accent şi de expresie, iar vitalismul său găseşte mereu imagini noi de afirmare. Vitaliştii disting viaţa de suflet, animiştii le confundă. Ideile vitaliste şi finaliste au găsit în unele cercuri multă trecere.  Pentru a descoperi esenţa  ei proprie nu vom urma în nici un caz vechile definiţii nietscheene inspirate de criterii vitaliste.  Imanenţa împinge către soluţiile vitaliste şi finaliste de care savanţii… se cam feresc.  Gînditorii au făcut adesea apel la „soluţii” vitaliste din cauza insuficienţei explicaţiilor ştiinţifice ale epocii. Prin acest „să povestim”, ascultătorii sînt asociaţi universului său luminos. Creangă e un vitalist.  Fundamental, Călinescu a fost un vitalist.  Noua faţă a romantismului, vitalistă, demonică, de „sensibilitate verbală” originală, lirica d-lui T. Arghezi formează un dialog strălucit cu lirica lui Eminescu.  Mai puţin vitalistă, în substanţă, mai plîngătoare, mai elegiacă este psihologia poeziei d-lui Carianopol.  Marele Anonim,  timp-havuz, timp-cascadă, luciferic, mioritic dădeau aer mistic acestei poezii vitaliste în esenţa ei. Frenezia vitalistă e înlocuită de un fel de frenezie abstractă a cărei expresie directă e muzica – „muzica pierdutelor idei”.  Un foarte distins poet… este Emil Giurgiuca, deopotrivă angajat ca formulă de creaţie în cele două direcţii ale poeziei din provincia sa: prima, lirica vitalistă, mesianică, eticizantă…, a doua, cea de implicaţie expresionistă.  Este o artă care izvorăşte din alte adîncuri decît cele în care se ancorează, din nevoi de regăsire sau compensaţie, formele vitaliste ale artei moderne.  vitalişti ste. Aceste hapuri… zădăresc vitalitatea (vieciune) constituţiei întregi, şi în particulariu a stomahului.  Ateiştii… s-apuca să esplice mundul fizic… ca subzistînd şi ţiindu-se prin propria sa vitalitate.  Asfixiile pot izvorî din orice împrejurare ce ar produce astuparea canalului respirării, precum şi prin o directă retragere a materiilor vitale (ca căldura şi oxigenul aerului), cît şi din acelea care sleiesc direct vitalitatea organismului.  Natura omenească şi natura organică… îşi au economia lor, care nu se poate ignora decît în detrimentul vitalităţii.  Era oarecum o lipsă de interes a organelor unele pentru altele, ceea ce aducea o sleire de vitalitate aproape completă.  Treptat gîndurile Laurenţiei se împăienjeniră şi avu acea amorţire care adoarme uneori organismul, făcînd în vitalitatea noastră halte scurte de inconştienţă.  Femela poate face pînă la 6 milioane ouă pe an… Sunt expulzate o dată cu excrementele şi îşi conservă vitalitatea mai mult de un an.    Vitalitatea specifică, inconştientă a diferitelor varietăţi umane şi chiar a unor fiinţe inferioare, el o traduce cu abilitate pe-un plan de conştiinţă.  Seruri cu acţiune citotoxică specifică, ar putea stimula vitalitatea diferitelor ţesuturi sau organe ale bătrînilor.  Cînd fiii ei cei mai energici, cei mai plini de credinţă în vitalitatea gintei romîne desperau, tocmai atunci providenţa lua de mînă pre naţiunea noastră ca pre o fiică iubită.  Torente de noi năvălitori, sciţi, sarmaţi, goţi, huni, avari etc., etc., pe cari nemic nu-i popreşte în cale…, arenă a unei lungi succesiuni de popoare belicoase, însă lipsite de vitalitate.  În timpul… domniei fanarioţilor… romînii ajunseseră aproape să-şi piarză pînă şi credinţa în vitalitatea lor.  Să luminăm poporul în care există vitalitatea naţională, să renunţăm la dezbinări care ne slăbesc.  Naţiunea romînă şi-a probat vitalitatea prin multele lupte şi lungele suferinţe.  Cu cît părinţii se deosebesc între sine, cu atît copiii sînt mai viguroşi şi au mai multă vitalitate.  Avem prea mare credinţă în vitalitatea poporului romînesc de pretutindeni şi o prea geloasă temere de înrăutăţirea stării lui, deja destul de rele, ca să gonim popularitate pe seama nefericirilor lui actuale.  Vitalitatea romînului o sîmţeam acum colcăind mai puternic prin vinele mele.  O vitalitate imensă respira din trupul său voinic, din superbu-i cap de rege barbar ducîndu-şi oştile la asaltul Romei.  Datori sîntem să ne îndreptăm privirile şi asupra acestei ramuri de activitate – mijloc de trai – lăsat întîmplării, deoarece ea este baza întregii vitalităţi a neamului nostru.  Printre cauzele de slăbire a vitalităţii în rîndurile muncitorimei… este una capitală şi care stă la temelia tuturor – alcoolismul.  Grindeiul şi chiar ţiparul, prin vitalitatea şi podoaba coloritului lor viu, împodobesc multe aquarii.  Toate încercările de a răpi acestui teritoriu caracterul străvechi de „ţară romînească” s-au frînt de vitalitatea extraordinară a neamului nostru, care a îndurat timp de 18 secole toate stăpînirile silnice.  Continuitatea şi vitalitatea poporului romîn a avut deci o primă consecinţă şi pentru continuitatea elementului lexic latin, care a trecut la urmaşi aproape în întregime.  Simţi în această întrecere de coruri între sate cît este de puternică vitalitatea neamului nostru.  Vindecarea ta e o minune, i-a spus doctorul… Ai o vitalitate extraordinară, altfel de mult te-ai plimba în lumea drepţilor! Am fost izbit de mulţimea copiilor din sate şi orăşele, ceea ce dovedeşte vitalitate.  Putem găsi frumos pe un om, mai întîi din pricina vitalităţii lui, care stimulează pe a noastră.  Cei care l-au cunoscut atunci în Franţa erau uimiţi de vitalitatea lui, de interesul pentru miile de aspecte cotidiene ale acelui Babilon.  Sporul nu se datoreşte numai unui excedent natural care desigur că este important datorită marei vitalităţi şi prolificităţi caracteristice oamenilor de la munte.  Charlie… vorbeşte cu umbrele propriei fantezii în frigurile febrei tifoide, din care a scăpat, orfan şi stors de vitalitate.  Majoritatea copiilor se nasc debili, fără nici o vitalitate.  Goana tinerilor după senzaţionalul de cea mai infamă calitate reprezenta o izbucnire a vitalităţii.  Sentimentul zădărniciei… nu izbutea să anuleze vitalitatea extraordinară a arhitectului.  „Stilul” acestei arte este, desigur, barbar faţă de măsura celei antice, dar e impus de exuberanţa unei vitalităţi de nimic alterată. Acum înţeleg elementele picturii lui Rembrandt. Tablourile sale sînt făcute din linişte, din reculegere… El a scoborît vitalitatea la minimum.  Era vorba de un şobolan dotat cu o mare vitalitate, dacă reuşise el să urce pînă la etajul al unsprezecelea.  Mai toţi paşoptiştii provin din clasele de sus, dar nu din aristocraţia de protipendadă,… ci din pătura plină de vitalitate a boierimii mijlocii şi mici.  Aspectul impresionant al măştii uriaşe de moşneag de la Neculele… păstrează unele modalităţi plastice în care  creatorii ţărani au imaginat străvechea putere a unchiaşului, violenţa şi vitalitatea lui.  Apăruse între ei o fată… de o izbitoare vitalitate.  Eseurile lui Caraion… irup dintr-o vitalitate interioară stimulată la maximum.  Înseamnă, – era el de părere – că vitalitatea maschează datele caracterului, cît eşti în puteri, că ea le împodobeşte, le dă o altă faţă.  Fără îndoială, popoarele balcanice au vitalitate, dar eşecul este destinul lor, e şi ăsta un mod de viaţă.  Era dară mai multă virtute, vitalitate şi energie în republica romană, cînd o corumpse Cezar şi o omorî.   Baronul nu contestă vitalitatea Turciei. Pe cît timp turcul nu va înceta de-a zice: „Alah e mare şi Mohomet e profetul său!” pe atît timp Turcia va exista.  Pe cînd alte încercări de publicaţii literare… au trăit două zile şi au murit a treia zi, „Convorbirile” au ajuns la al zecilea an a existenţei sale. Această vitalitate neobicinuită sub cerul Romîniei excită turbarea neputincioşilor.  Bazîndu-ne pe dinamica folclorică a motivului – înţelegînd prin aceasta vitalitatea circulaţiei unui motiv oarecare în popor –, afirmăm că nicăieri… nu a trăit mai puternic „Mioriţa” ca aici.  Prin talentul său mlădios şi fluid, sămănătorismul a prins, astfel, o nouă vitalitate şi a încîntat o nouă generaţie de cititori.  Toate aceste amănunte arată vitalitatea cuvîntului, care a pătruns… şi în limba scrisă.  Prin vinele misterioase ale eredităţii, vitalitatea dramatică s-a prelungit, s-a subtilizat, s-a rafinat, ca prin nişte ascunse canale, în care natura creatoare a izbîndit.  Scrierea de faţă îşi propune deci:… să prezinte destinul operei în timp, modul în care se afirmă, trăieşte, moare, uneori reînvie, neîncetatele oscilaţii ale vitalităţii ei.  Cultura germană voieşte astăzi o reînnoire a vitalităţii sale, o transfuziune de sînge proaspăt de la civilizaţiile mistice ale Extremului Orient.  Un fenomen frecvent este circulaţia motivelor pe arii geografice largi, în diferite ţări europene, ceea ce dovedeşte vechimea şi vitalitatea sa.  Abundenţa lirică, departe de a fi un cusur, e un indiciu de vitalitate.  Dintre aceste cuvinte, luate în ordinea importanţei, a vitalităţii şi a circulaţiei lor în limbă, locul de frunte îl ocupă termenii slavi.  Vitalitatea termenului în Transilvania… se datorează limbilor „oficiale” din această provincie.  Examinarea atentă a tuturor faptelor lingvistice (şi istorice) atestă importanţa şi vitalitatea elementului autohton în limba romînă.  .   Materia universală inertă e modificată de energia ritmică a cosmosului potrivit structurii ei intime: de obicei ea e transpusă dintr-o structură în alta, cîteodată însă e vitalizată.  În dansurile poporului georgian, reminiscenţele şi ecourile dansului oriental au fost vitalizate şi dinamizate în sens occidental.  O formaţie vocal-instrumentală… ne-a încîntat prin talentul şi virtuozitatea cu care a reuşit să reliefeze mesajul uman al unei muzici vitalizate de tradiţie.  vitalizez.
    Din spiritual fac ceva theologic şi cosmologic,… nelăsîndu-l să fie agentul energetic, total liber, de vitalizare a materiei, după legi eterne, ale vibraţiei şi ritmului cosmic.  Omul e viu şi se simte trăind într-o lume vie. Vitalizarea experienţei nu se face voit şi nici metodic. Ea e involuntară.  Pozitiv estetice vor fi acele lucruri care îngăduie o cît mai bogată autoobiectivare a noastră în ele, deci o cît mai intensă vitalizare.  Spiritul mitic îşi plăsmuieşte viziunea revelatoare din elemente, care ţin de experienţa vitalizată a omului.  vitalizaţi, -te.
    li-um.
    Industria alimentară americană… a realizat vitaminarea alimentelor lipsite de obicei de vitamine.  Lipsa vitaminelor din alimentaţie produce turburări grave în sănătatea omului.  O seamă de boale se pot evita sau vindeca azi complect prin administrarea de alimente bogate în vitamine.  Scorbutul se datoreşte lipsei de vitamine în alimentaţie.  Rădăcinele au coloare portocalie şi cuprind mult zahăr şi vitamine.  Era o vreme cînd vitaminele nu se luau cu reţeta.  Vitaminele se găsesc din belşug în toate mîncările crude, carne, ou, unt, lapte, miere, dar mai cu seamă în poame, în fructele crude, în legume şi în zarzavaturile nefierte.  Nu se mai găseau rîme, ouă de furnici… pentru sutele de păsări jinduite de albumină vie cu vitamine în ea.  Cuvîntul vitamină provenit de la ideea de viaţă „vita”, a rămas în uzul internaţional.    Vitaminele sînt regulatori de asimilaţie care trebuie să fie introduse în organism o dată cu hrana.  Mă nutresc cu vegetale crude, care cuprind vitamine.  Rolul… vitaminelor e probat (şi) de cercetările experimentale.  Am aruncat pe fereastră lămpile cu cuarţ…, vibratoarele electrice – şi pe lîngă ele faimoasele vitamine de la A pînă la Z.  Necesarul de vitamine pentru organism nu e fix, el variind cu starea sănătăţii, condiţiile de muncă, compoziţia hranei.  Vitaminele sînt necesare bunei funcţionări a organismului Vitaminele, care sînt de mai multe feluri, sînt necesare în orice regim de alimentaţie normal.  Seminţele sînt bogate în vitamina B. La începutul germinării conţinutul în vitamina C creşte brusc.  Uleiul foarte bogat în vitamina D (antirahitic)… se extrage din ficat.  În convalescenţă se ajută refacerea organismului prin administrarea de vitamine.  Vitaminele nu furnizează energie.  Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de organismul animal, ci numai  de plante.  Lipsa vitaminei C din alimentaţie duce la scorbut.  vitamine.
    Complexe vitaminice.  vitaminici, -ce.
   −   .  vitaminizez.
   − iza.   .
    Untul şi margarina vitaminizată conţin vitaminele A şi D. Grăsimi animale…  constituenţi vitaminizaţi. vitaminizaţi, -te.
   −  vitaminoşi oase.
   − os.
   
    vitaminoze.
   − 
    vitaşi. aş. Se deosebeşte prin pedicelele fructifere mai scurte decît jumătatea fructului, ale căruia coaste sînt ceva mai pronunţate şi valeculele lor sînt vitate.  vitaţi, -te.
    
    Oamenrii şi vitele scoate-veri, Doamne.  Fierile şi toate vitele, gadinele şi pasările pănoase.  Vită se aducă, cum se încalece Pavelu.  Toate supus-ai suptu picioarele lui, oile şi boii toţi, şi încă vita cîmpiloru. Ale meale săntu toate vitele dumbravilor,vitele în codri şi boi Deade viteei măncarea lor şi puilor corbilor ce chiema elu.  Omul în cinstea aceasta nu cunoscu, adause-se viteei neînţeleapte şi podobi-se lor.  Cel ce vătămă întăi născuţi Eghipetului, de la om pînă la vită.  Cine va mînca ce va fi necatu sau sînge de vită, post 2 săptămîni. Den toate vitele curate ia la tine cîte şapte, cîte şapte bărbătuşi şi muieruşi. Vineră sus de apă şapte vite grase, frumoase şi păscîndu-se îmbla în iarbă Deci pînă a cincea zi nu era pre pămînt nice o vită, nice într-apă, nice în văzduh a zbura.  . Şi pre alţii mulţi i junghea ca vitele.  I să făcu milă şi mearse de legă ranele lui şi turnă unt şi vin, şi-l pusă pre vita sa, şi-l dusă la o bolniţă.  Văcariul ce…va vătăma vreo vită… va plăti paguba stăpînului. De să va prileji păstoriul cuiva să ia niscare oi să pască, ori în ce feal de tocmală, să fie la ştirea stăpînu-său, şi de le va mînca păstoriul aceale vite…, dăm învăţătură, stăpînul acelui păstoriu să plătească toată paguba celuia cu oile.  . Pre cine va prinde părcălabul… umblînd cu vită pre aceaste moşii… să-i bat ă   .   Au prădat căzacii codrii Iaşilor… şi scosesă fără număr vită.  Pentru oameni, să-ş culeagă hrană, Şi vitelor s-aibă preste iarnă. Acolo trăia şi via cu vitele sălbatice.  vitele alerga şi să înturna, ca vederea fulgerului. Cu oarecare vită proastă au asămănat pre el.  Strigînd şi zbierînd ca o vită, muri  Nu putè istovi, că bani nu era nicăiuri, vîndzare în vite nu era.  Întrasă şi boal-în vite şi în oi, vărsat, de să potopè cu totul Toată oaia şi vita grasă şi frumoasă zugrumînd şi giunghind, mînca şi să desfăta. Nu vrea să dea văcăritul după vitele lor. Pîlcuri osteşăşti, işiţ la dobîndă de vite, vin ocoliţ de mojîci  Nici un fel de vite să nu între în curtea ce dintîi.  Acesta au adaos văcăritul 2 lei 30 bani de vită iarna, şi de viţăl 90 bani.  Ne mai scrii sfinţia ta că la Belciugata ai cîteva oi şi de alte vite, de boi, de vaci O vită îi va şchiopa  Le-am rădicat şi văcăritul streinilor ce plătea de vită cîte bani 66 Pentru vitele lor ce vor vinde la tîrguri sau oriunde, să scutească mortasăpie pe giumatate Ori la care sat şi ori la cine va nemeri orice fel de vită de pripas, acel ce va găsi vita dator să fie a o aduce la satul său şi să o arate vornicelului satului  Am şi eu o sumă de rîmători… din patru ani înainte şi graşi bine, adică vite de frunte  Vornicelul să aibă a ispăşi şi stricăciunile ce fac vitele cele streine în sămănături streine.  Această moşioară stăpînind-o pînă acmu, fiind îngrădită cu gard pin pădure şi neavînd pe unde umbla vitile  Ghindă ierea să mănînce vite îndoite şi întreite  Întîi mergea vitile şi încărcăturile după aceea, oaste adunată.  Avea mulţime nenumărată de cai şi de alte vite.  Mulţi oameni de cinste, mulţi boi şi vite şi de alte dobitoace, număr mare foarte duseră de pre acolo . Cu fermecături neauzite Oamenii strămuta în fieri şi vite.  Dulce răpăuza prin staure vita.  Trebuie şi-ş iei îndreptare de la giudecată, mai ales că lui i să secvestruisă vitele toate aice de către cinstitul divan  Trebuie… să nu mănînce carne de vită sau de porc, căci aceasta e foarte grea. Vitele… acestui ţinut sînt mari şi bine îngrijite.  De la toată felurimea oilor… să să scază din preţ, cu taleri unul de fieşcare vită, pentru lînă  Catagrafie de toate vitele ce au murit într-acest judeţ A puţurilor cumpeni ţipînd parcă chema A satului cireadă ce greu, mereu sosise, Şi vitele muginde la zghiab întins păşea.  .  Să se iei poşlană pe miei şi pe iezi, cum şi pentru alti soiuri de vite Dintre vite, păunu era ei sfinţit şi închinat, iară pecum unii poeţi scrie, gîsca, ba şi cucu.  El a definit poziţia a multe locuri…, descriind feluri de plante şi vite a Austrasiei.  Carnea vitelor hrănite pe cîmp este mult mai sănătoasă. Vitele… mugind se aduna din toate părţile.  Pentru îmbunătăţirea prăsilei vitelor din acest prinţipat, am cumpărat din Sveţia şaisprezece capete vite (boi, vaci) Duceau… turme mari de vite spre podul de la Giurgiu. La rasa vitelor trebui bine de luat-aminte, pentru că nu fiecare rasă se potriveşte cu fiecare loc, nutreţ şi lucru.  Calul peri îndată… Călăuzul plînge vita lui.  Vulturul este ”innocentissima” dintre vitele toate.  În privinţa heleştaielor, sătenii au voie… a-şi adăpa vitele în ele.  Ostaşii lui Ştefan nu erau acum decît nişte sclavi îngiosiţi a unei boierimi desfrînate, care îi trata şi îi vindea  ca pre vite.  Locurile de păşune se îngraşă singure; prin şederea vitelor pe dînsele devin din an în an mai bune.  La nord – zice el – foile şi mlădiţele de mesteacăn oferă vitelor o hrană îmbielşugată.   O mulţime de boieri şi de negustori umbla printre dînşii… arătîndu-i cu degetul ca pe nişte vite.  De atunci, cînd pasă turmele pe plai, Lîngă grota lată, Zmeul socoteşte că-s ostaşi pe cai Şi revarsă musca  care-ucide, vai! Orice vită-ndată.  Ei aleg pentru sămînţă pe acele vite care întrunesc mai mult şi mai bine calităţile folositoare omului.  Propune înfiinţarea de instituţiuni de credit pentru a ajuta pe ţărani în cumpărarea de vite şi instrumente aratoare.  Nu-ţi mai bate ghitili, cum am prins dă veste că faci.  Ce-i pasă lui Chiriţopol, lui Anastasiu…, daca numărul morţilor din judeţul său întrece pe al născuţilor, daca epizootia decimează vitele locuitorilor, daca tîlharii se înmulţesc…?  O vie cu livadă frumoasă, vite şi multe păseri alcătuiau gospodăria babei.  Carne de vită nu mînca în viaţă.  Clopote şi clopoţei pe care le sună vite şi cai mişcîndu-şi capetele.  Mergea cu vitele la păşune.  Azi-dimineaţă, o vacă, din vitele domneşti, a sîngerat în şiştar, pe cînd o mulgea.  Agale se scoborau pe tăpşan vitele greoaie şi sătule.  O laie de băieţi… păşteau vitele în luncă.  Locuitorii, afară de lucrarea pămîntului, economia vitelor… şi de plîntarea de moşii cu pruni,… să ocupă şi cu industria.  Ograda casei cuprinde acaretele necesare pentru cereale şi vite.  Fugea necontenit prin munţi şi prin păduri, tăinuindu-şi în afundurile lor averea lui cea mai de samă, vitele.  El n-avea Averi grămădite, N-avea căsi şi vite Ţinea o mulţime de vite: cai, vaci, boi, oi şi altele.  Mierea de bondari… o mănîncă cu mare plăcere şi băieţii carii umblă cu vitele la păscut.  Se vedeau pe drum vite rătăcite.  În Moldova, încă de duminecă se face cetirea foii de zestre; ea cuprinde moşiile, vitele… şi cele mai scumpe podoabe.  Ne mor vitele-n ogradă.  Carnea de vită este pentru omul sănătos  cea mai bună, pentru a-i păstra puterea.  Copii cu cofe… porneau spre ţarcurile unde le erau vitele, ca să le adape.  Preotul iese şi stropeşte cu aghiasmă ograda, ocolul şi toate vitele, rugîndu-se lui Dumnezeu ca să le ferească de boale.  Cei mai mulţi îşi adăpau vitele la fîntînile cu cumpănă din uliţi.  Puteau să păşuneze… chiar şi vite străine în munţii comunei.  Atheas domneşte la gurile Dunării peste un popor de nomazi, a căror bogăţie principală sunt vitele şi în special caii.  Pornesc pe drum la deal, să aibă timp pînă seara să ajungă iarăşi în munte, pentru paza vitelor.  În cele două grajduri nu mai încăpeau vitele.  Prin pasurile obicinuite ale munţilor,  transportul diferitelor  mărfuri se făcea numai pe spinarea vitelor sau a oamenilor.  Vitele erau aşa de numeroase, încît un singur ienicer avea de la 40–50 000 berbeci.  Au plecat din Jina… ca o sută de familii cu averile lor, mai cu seamă vite şi s-au pornit peste munţi.  Un izvor principal de venit îl forma… creşterea vitelor, dintre care numai caii… atingeau cifra de 98 407.  Băieţii cari pasc vitele la cîmp distrug mulţi faguri de bonzari.  Înhămă iapa lui cea albă…, o mîndreţe de vită, vestită în tot ţinutul.  Noi aicea abia ne vedem capul de treburi. Ba cu vitele, ba cu ştiubeiele,  ba cu vinul.  Animalele domestice indispensabile agriculturii şi care constituiesc vitele unei exploataţii ca: boul, calul, oaia, porcul. . În sat era datina ca fetele să fie plătite în bani şi vite.  Majoritatea locuitorilor din Dacia era rurală, legată de pămînt prin agricultură şi prin creşterea vitelor.  Distanţele fiind prea mari, pentru a coborî nutreţul, oamenii au fost nevoiţi să urce cu vitele la munte.  Băieţii să păzească vitele, iar fetele să îngrijească de casă şi de copiii mici.  Ceruse de lucru şi i se dete în pază turma de vite.  Un proprietar, care vrusese să construiască un mare grajd pentru vite, renunţase.  Sătenii mai luptau să scape de nevoie cu vitele şi cu oile.  Vitele lor erau bolnave şi trăgeau să moară. Îşi trece vacul pe la vite, în coşar.  Veneau… cu turme de vite.  Reprezentanţii marelui vornic aveau dreptul să strîngă vitele de pripas.  Situarea fîneţelor pe drumul dintre aşezarea din vale şi stîna de la păşunea alpină determina oprirea cu vitele pe aceste locuri de patru ori pe an.  Turma membrilor obştii este condusă de un păstor,  pentru toate vitele care aparţin fiecărui  moşnean în parte.  Acest hotar al Milcovului n-a împiedecat… pe unii odobeşteni să aibă proprietăţi dincolo de el, în ţara vecină, după cum n-a împiedecat nici relaţiile economice de tot felul: păşunatul vitelor, făcutul fînului… etc.  Rău, maică, m-ai blăstămat…:  Să umblu din mînă-n mînă Ca vita care nu-i bună, Să umblu din sat în sat Ca vita de cumpărat! Două gîşte potcovite, Să mă prind şi eu la vite.  Pune-mă slugă la vite.  De mult, cică se afla la Mehadia un balaur mare, mare care mînca vitele oamenilor şi le făcea mare pagubă.  Muncim cîte cinci-şapte şî n-avem pentru hrana vitelor.  Fura toate vitele care le găsea-n baltă.  . Astăz o luat notarăşu vitele şî li-o dus la Haţăg. Io am auzît… că di aici s-o-ndemnat satu. O fost aici turme de porci, sălăşîme de marhă, de vite ş-apăi s-o făcut căş Nu mi-auzea:… Nici vite Mugind, Nici cîine Lătrînd. Ia, un grec neguţător, De vite cumpărător; Cumpără cirezi de boi Şi vine-n gazdă la noi.  Lăsa pă sama păstorilor paza vitilor.  Încotro îmblă corbii mai tare, într-acolo e boală ori între oameni ori între vite.  Rădaşce în grajd de vei afla, îţi va muri o vită.  . Cînd un copil strănută la lăsatul secului, atunci să i se dăruiască o vită oarecare, ca să aibă parte şi noroc de ea.  Mergînd pe drum, nu se cade să mănînci, căci plînge Maica Domnului şi te blestemă să fii ca vita, să tot rumegi şi să nu mai ai saţ.  Dacă acel gospodar are vitele la ceair şi dacă-i vine un bărbat întîi în casă, crede că vaca îi va făta un bouţ.  Cînd cerul se deschide, vitele capătă  darul de a vorbi.  Cînd zburdă vitele şi se boloncăiesc… – semn de furtună mare.  Apa în care s-au spălat peştii pregătiţi pentru a fi fierţi nu e bine a se turna în calea vitelor mulgătoare, ca să nu stîrpească.  Păsările şi vitele ce le capeţi de pomană să nu le înstrăinezi, căci ele-s aducătoare de belşug.  În ziua de Sf  Toader se tund vitele în frunte, să se facă frumoase.  De dai sare sau oţet după sfinţitu soarelui, îi cu primejdie pentru vite din pricina lupilor.  Cînd ţi se perde vreo vită, să pui un ac cu urechile în sare mărunţică şi să-l ţii aşa, trei zile, c-apoi nu se apropie de vită nici o dihanie.  Cînd vitele mugesc şi se uită în sus, e semn de cumpănă mare.  Vitele se adapă cu apă, şi oamenii cu vorbe adînci.  De la iarba de runc, vitele se împung.   Gardul rău învaţă vita vicleană. Vita cu căutare îţi aduce de mîncare.  Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă afară.  Avu zile grămădite Cît carul cu patru vite  Vitelor care treieră nu li se leagă gura  Omul la om trage şi vita la vită.  Ochiul stăpînului îngraşă vita.  Parcă i-a tăiat vita de la gard,  Au mîncat şi cei de-au pierdut vitele,  , .  Unde vitele nu rage  Vite de muncă… nu au Aceştia plăteau contribuţiuni, erau obligaţi… să dea cară şi vite de tras.  După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată, Aţi mai purta osînda ca vita de la plug? Rasa vitelor de muncă e mică, îndesată şi cu coarnele mici.  Se mai face baier şi femeilor… cărora le mor vitele de jug ori păsările din curte.  Coliba… are două încăperi, una care serveşte drept cameră de locuit şi alta drept grajd pentru vitele de lucru.  A acordat pînă acum 22 000 lei împrumut la patruzeci de gospodari, numai pentru cumpărarea de seminţe şi vite de muncă . Ca vite de muncă ferma posedă 30 boi de rasă podolică şi cai de tracţiune.  O mare însemnătate pentru grăbirea însămînţărilor şi  arăturilor adînci de toamnă are folosirea deplină a maşinilor şi a vitelor de tracţiune.  Să trag ca o vită de povară, şi să tac…  Uamenii care-aveau vite dă muncă, să ducea… la boieri.  Noi locul l-am dat Petrei lui Cehan pentr-aceşti bani, însă au fost să ne mai dea 4 vite de vaci după acei bani Mărturisăsc… precum am păscut oile dumisale… şi i-am perdut cindzeci de vite de oi  Domnul… rînduit-au toate conacile pre baltă, vite de vaci, şi oi multe.  Avînd noi vro sută de vite de oi şi neavînd pe ce cumpăra nătreţ  . Doo vite de cai  Chir Hagi, de va fi aci trebuinţa de niscarva vite de boi sau vaci pentru tăiat, să-mi scrii şi cît dau pe pereche  Îi las carul cel mare cu patru boi şi doao iepi şi doao vaci şi doaozeci de vite de oi    S-au împărţit şi au venit cîte zăci vite de cai la o parte  La un ţăran era o vită de măgar, Cu care el la toţi se lăuda.  Un om avînd un armăsar, Îl înhamă la jug C-o vită de măgar Şi cu un bou de plug.  Are numai o „vită de cal”.  Amarnică vită de cal mai ai!  Le vine chef să-şi cumpere o vită de cal. Petru lui Iuon ţine vită de cal. . Vită cornută mare,  , albă,  cu coarne , cornorată cornată, bovină) De fieşcare vită mare ce să va prinde de pripas… să aibă a plăti.  Au fost aicea mare fortună cu viscol… şi… s-au prăpădit multe oi şi vite mari Vitele albi s-au venit de o parte cîte 19…, boi, cu vaci Vita albă, boul şi vaca, sînt temeiul neguţitoriei şi a gospodăriei.  Cai şi vite cu coarne foarte multe, dar vînzarea puţină. Vitele cornate sînt supuse, ca şi caii, la înţepenitul picioarelor.  Pentru îmbunătăţirea rasii prăsilii de vite cornurate ce am, voiesc a aduce de peste graniţă, din Turchia    Cele mai obicinuite dobitoace dumesnice… sînt: vitele cornute, oaia, calul, capra şi rîmătoriul; se socotesc şi păsările.  Pămîntul tot împărţit în parchete, în care vedeai vite cornute, cai şi oi tolănite în iarbă.  La toate proprietăţile lui se vedeau crescînd cirezi de vite cornute şi oi de cele mai bune rase. Oieritul era o dajdie pentru care se plătea de fiecare vită mare… cîte cincisprezece parale.  Are… un tamazlîc de vite albe prea frumoase.  Păsăruica… începe a zbura… mai ales prin staulele vitelor cornute.  Copiii… dau ajutori părinţilor… la păzirea oilor, porcilor şi vitelor cornute.  În interiorul oborului şi al curţii se găsesc coşare pentru vitele bovine şi cai. Dintre vitele bovine, ei au rasa cea mai bună de lapte, vaca Airshire.  În afară de fiinţele omeneşti, pot fi deocheate animalele domestice, în special caii şi vitele cornute.  Vita albă trebuia pusă la plug.  Sub acelaşi acoperiş… se află grajdul vitelor cornute şi al cailor.  Bourul,… strămoşul vitelor albe, avea înfăţişarea unui taur de Ialomiţa.  Prăsirea oilor a redus vechea cultură ungurească a vitelor cornute.  Era gospodar cu pămînt îndestulător, cu vite albe şi cu oi care se bucurau de păşune multă în jurul satului.  Păşteau risipite grupuri de capre şi vite mari. Oile şi vitele cornute nu trebuie să le lăsăm să pască lîngă smîrcuri sau mlaştini.  În unele locuri, vitele mari şi  îndeosebi vacile se aflau la aceeaşi stînă cu oile.  Nenumărate turme de oi, vite cornute, herghelii de cai au constituit o imensă bogăţie.  Boii şi vacile se zic în genere vite albe.  Numai parte din oamini au vite cornorate.  Vit'e mari avem destule, oi sîn puţîńe.  Vită mică  măruntă Lei… 60 de preţuit cal, bou, vacă, de vite mici pe giumătate cîte treizăci-patruzăci vite mici De toată vita măruntă… ce intră toamna în Transilvania spre tăiere la zahanale se lua cîte o para.  Sînt mai mult vite mici.  În curtea lor se află… şi vite mici. Vită lînoasă Vită de scaun Ce vită, ce dobitoc Omul bogat cu noroc! Loază-mbăierată, Vită încălţată.  Nu pricepi că multă albăstrime te socoteşte ghită-ncălţată şi d-aia te robieşte mereu?  Mergi la loc, vită! Dobitocule, nu vezi că pute lampa de gaz? Mîî… tîmpitule,… vită-ncălţată – deşteaptă-te! Orice vită încălţată se indignează dacă-i zice cineva „dobitoc”. Vită, îndrăzneşti să arestuieşti pe un mare vornic? să fie bogat de vită, adecă poporul albinelor stupului să fie mare.  Altele  hrănesc şi clocesc vita cea plămădită în căsulii.  Albinele au multă vită nouă plămădită.  vite.
    vitării.
    . Fătul mieu Timothei, tu rabdă ca un bun viteaz sau voinic. Celui domn de steag şi vestit viteaz Gesti Freanţi, alesu hotnogiu Ardealului şi Ţărîei Ungureşti,… aceaste doo cărţi să fie pîrgă.  Toţi domnii pămîntului şi toţi vitejii lumiei, de la răsărit pînă la apus,… s-au plecat lui.  Şi den cetatea troianilor mai mulţi de 5 000 de bărbaţi buni ieşiră, şi Ector, feciorul lu P r iam crai, şi alţi mulţi viteji hrăbori, de se loviră de făţiş cu grecii. Iară cînd vrea să-l scoaţă pre el Irod, în noaptea aceaia Pătru durmiia între doi viteaji, legat cu doao lanţure, iară păzitorii înaintea uşăi păziia temniţa.  Iară el, numaidecît luînd viteaji şi sutaşi cu el, şi alergă la ei, iară ei deaca văzură pre căpitanul şi viteajii, părăsiră de-a bate pre Pavel. Sultan Murat, feciorul lui sultan Ahmat… era bun şi viteaz mare  Io Ghiorghie Ştefan… domnul Ţărîei Moldovei, cu vlădicii, cu toţi boiarii ţărîei, cu vitejii şi cu toate rîndurile depreună… mărturisim cu această carte  Lasă, vitejii, moldovenii or bate ei pre munteni şi singuri, fără de noi!  Au sărit steagurile noastre întîi la dînşii şi mai ales căpitanul Voicehovschii ca un mare viteaz.  Că Domnul pre cai buni nu să bate, Nice pre vitej cu staturi nalte, Ce Domnului acela om place Ce-i plineşte porunca, cu pace.  Această sv ntă carte… cu drag să o primiţ… că nu spune într-însă de petrecăniile şi puterile împăraţîlor şi a chesarilor…, nice de nevoinţele viteajilor şi hărăţîlor lumeşti.  Dintru oastea lui Lazar despot, aflîndu-se un viteaz, anume Miloş Cobilici, s-au făcut a fugi din oastea lui despot la turci  Toţi cunoştea că va face Iangul izbîndă, fiind om înţălept şi viteaz bun.  Că-l ştiè el ce viteaz bun este, c-au fostu cu dînsul la războiu.  La viteji îndrăzneala cu socoteală vrednicie… ieste. Fiind om cu toate vredniciile deplin, în trebele oşteneşti prea învăţat şi vestit viteaz, vrut-au să întoarcă cu înzecit tătarîlor.  Foarte ostaşi şi viteji mari era, moartea ca viaţa socotind-o,… ca cum nici ar fi fost, pre lîngă izbîndă şi dobîndă ce căuta.  Mihai Vodă… s-au pornit însuşi cu sabiia a mînă, şi vitejîi lui după dînsul au întrat ca lupii în oi.  Să apropie cel mare viteaz, carele nimica nu să teme Au încăput ca un rob pre mînule turcilor şi-l ducea la împărăţie… băgat într-un rădvan prost pre acel crai şi vestit viteaz.  Le-am dat sărdar mai mare pe oaste pe Constantin Ţărigrădeanul postelnic mare, bun veteaz, fiind slujit la moscali, la căzaci, ştiind rîndul oştirei.  Acolo sint mormînturile a celor mai vestiţi viteji ai noştri  Moarte în lume este mare,… De viteji nu să sîieşti, La împăraţ cu sîla mergi  Nu  bat războaiele oamenii cei mulţi, ce vitezii cei buni. Ieşiră rîmleanii cu mare cinste şi ieşiră întîi cu patru mii de viteaji toţi împlătoşaţi, încoifaţi şi lumina ca soarele.  Prea mult ar fi să povestesc aici de împăraţii cei mari şi de alţi boiari şi viteji, carii la culmea fericirii lumeşti ajunsese.  Aceia carii păzea cetatea mai toţi era lătini şi viteji, şi cu deadinsul apăra cetatea.  Sînt feciorii feciorilor vitejilor celor vestiţi ce au îmblat cu vasul Argo.  Oştind acolo,  pre mulţi buni viteji şi destoinici din oaste pierdu, şi să întoarsă îndărăpt.  Să răpească romînilor pre un om aşa minunat, în carele nu numai a ungurilor şi a sîrbilor, ci şi a toată creştinătatea Europei îi era pusă nădejdea, şi cum asămenea în toată Europa nu se afla viteaz în veacul acela.  Cred, o viteji, că nu-i trebuinţă Să vă arăt cu mai multe dovede Că scăparea-i numa în biruinţă.  Acesta era viteazul de care Oastea păgînă se temea toată. Vitejii aceştia căuta unul altuia cu o căutătură sălbatică.  La voi eu viu acuma şi lira-mi se-ncordează Să cînt vitejii voştri şi lumei să-i vestesc.  Viteazul atunci mai mult să cinsteşte cînd pentru folos obştesc să războieşte.  Vicontele este un viteaz al veacului.   Nici un domnitoriu au vădit vrodinioară  dovadă ca acest nemuritoriu irou (viteaz) în bătăliile de Lipsia.  Vedeţi cum veteazul acesta este mai groznic cu rugăciunea în gură decît ei cu sabia în mînă.  Şi era acolo nişte viteji, şi, cine vrea să-şi ispitească vitejia, acolo mergea şi să lovea cu acei viteji  Pămîntul ce calcă e frămîntat cu sîngele părinţilor săi şi acopere oasele vitejilor.  Unde-ţi sînt voinicii, paşă cu trei tuiuri? Vîntul împotrivirei sfărîmă zabalele armasarilor tăi,… năvala se trase înapoi spăimîntată de piepturile goale a vitejilor.  Războiul e cea mai mare plăcere a vitejilor.  A vitejilor umbră d-am şti să o cinstim, Vrednici de libertate noi am putea să fim.  În Germania apuseană… se pare a-şi fi încheiat zvînturata carieră unul din vitejii espediţiunii dacice.  La arme, viteji, la arme! faceţi lumea să privească Pe cîmpia romînească Cete mîndre de romîni!  Mor bravii romîni, Însă ca vitejii cu-armele în mîni.  Ospăţul favorit şi de rigoare al vitejilor este făcut din carnea duşmanilor lor învinşi.  Mii de străini din toate naţionalităţile de peste Dunăre serveau… cu o abnegaţiune fără margini sub victorioasele steaguri ale viteazului,  Mihnea însoţit de patru viteji ferentari cu lăncile poleite-n vîrf şi la mînere.  Răsturnat-ai valvîrtej Oştile leite-n zale de-mpăraţi şi de  viteji.  Am avut norocul să-l văd intrînd în casa mea, blînd ca orice viteaz adevărat.  Făt-Frumos îmbrăcat ca un viteaz, cu paloşul în mînă, călare pe calul ce-şi alesese, îşi luă ziua bună de la împăratul.  Cînd te gîndeşti c-a fost atîta viaţ-aici…, ochi cari-au plîns,  viteji cari şi-au vărsat sîngele pe  zidurile acestea!  Rivalităţile interne… ameninţa… să ducă la ruină înainte de timp acest popor de viteji. Viaţa… Război e, de viteji purtat.  Ale tatei poveşti… erau mai mult despre viteji şi feţi-frumoşi.  Sultanul Mahomed al II-lea însuşi a venit să vadă ce viteji cresc pe acest pămînt sălbatec. Vîntul a cules de pe buze de viteji suspinul morţii. Viteji cărora ea le alinase chinurile au dus-o, plîngînd, pe umerii lor la groapă.  Copilul cel sfios şi palid a biruit, de atunci, încercări şi atacuri în care mulţi viteji ar fi căzut zdrobiţi.  E un viteaz şi jumătate. În toată Catalonia nu are pereche.  Cîţiva viteji vîrîseră în spaime pe duşmanii Moldovei, lăsînd sînge în urmă şi umplînd de faima isprăvii lor aceste ţinuturi.  În aceste lupte Tudor şi-a stabilit reputaţia de viteaz şi a dobîndit experienţa militară care avea să surprindă aşa de mult lumea în 1821.  Viteazul nu reflectează asupra inutilităţii curajului, căci ar deveni laş.  Viteazul, înfruntînd moartea pentru o cauză pe care o crede bună, a existat şi există.  Fost-au, cică, un Novac, Un Novac, Baba Novac, Un viteaz de-al lui Mihai Ce sărea pe şapte cai, De striga Craiova vai!  Badiu meu, tînăr viteaz, Făcutu-şi-a la prilaz, Făcutu-şi-a o fîntînă.  El era viteaz foarte mare,… îmbla totuna în vitejii.  Isteţimea şi îndrăzneala ta arată cum că tu… n-ai să fii om prost, ci ai să fii un om foarte mare şi-nsemnat,… un veteaz!  Viteazul acesta se luptase el mult şi bine cu tătarii.  Te-a lăsat Dumnezeu viteaz mare, nu trece pă lîngă noi şî ne lăsa în gura bălaurului.  O fost un viteaz mare Pintea acela… Unde s-o dus… o-nvîns pe toţ împăraţî.  Petrea, Petrea, viteaz mare, Prinde boii la răvei, Şi te du ara-n Muncei.  D-o fi vrun viteaz Chipeş, viu şi treaz, Palmă să nu-i daţi, Ci să mi-l legaţi Frumuşel şi bine Pîn-aici la mine!  Nu te lăuda Tu cu gura ta, Că viteji mai sînt Ş-alţii pe pămînt.  După război mulţi viteji se găsesc.  Numai la război se cunosc vitejii.  După război se vede capul viteazului şi urma fricosului.  De rîndul celui paşe tătărăsc ce-au fost prins în Hust, pentru sloboziia bucuro s va face pohta Domniii lui, numai să nu fie închinat înaintea căpitanulu i şi a viteajilor  Zic să să fie arătat lui Ştefan Vodă sfîntul mucenicu Procopie, umblîndu deasupra războiului călare şi întrarmatu ca un viteazu.  Ştefan Vodă au făcut ospăţ mare tuturor boiarilor şi tuturor vitejilor săi şi cu daruri scumpe i-au dăruit pre ei.  Iancul Vodă, carele au fost gubernat pre ţara ungurească,… multă izbîndă făcea cu oştile împrotiva turcilor şi cu aceste vitejii multe sate şi cetăţi au dăruit vitejilor lui  Perit-au moldovenii atîţia de mulţi, cît să înnălbisă locul la Valea Albă de trupurile celor periţi; mulţi şi den boiari au picat, şi vitejii cei mai aleşi, cu totul.  Am să te fac miaş de viteji, ca pe Sandomir.  Curtenii propriu-zişi erau oştirea de căpetenie, greul ei; slujeau cu toţi călări, pentru care erau numiţi şi călăraşi. În vremile mai vechi purtau şi numele de viteji, iar în cele mai nouă erau cuprinşi în termenul mai obştesc de slujitori.  Întrucît vitejia pe cîmpul de război şi nu talentul de cancelarie deosebeau pe oameni,… domnul mulţămea pe toţi nobilii, îndeobşte chiar pe toţi vitejii cu dăruiri însemnate de moşii,  La curtea domnului moldovean se găseau „viteji”, adecă oameni înzestraţi cu calităţi militare,… cari în timp de pace serveau la curtea domnului, iar în timp de război săvîrşeau fapte vitejeşti. Unii viteji mai apar şi în sfatul domnesc, în primii ani de domnie ai lui Alexandru cel Bun. Instituţia vitejilor, care desemnează feudali înzestraţi cu domenii şi îndeplinind atribuţii politico-militare corespunzătoare, atestată de cele mai vechi documente ale cancelariei moldoveneşti, este cunoscută şi în Maramureş, ca, de altfel, şi în Ţara Romînească.  Comandanţii acestor curteni, adică marii dregători, poartă numele de viteaz (termenul nu se aplică, probabil, întregii oşti).  Dup-însul stătu fiii-său Tever; şi era mîndru şi viteaz.  Şi era pre mare şi pre uscat ca năsipul de mulţi, şi bărbaţi buni şi viteji.  Omului viteaz toţi oamenii îi sînt într-ajutor, iar omului fricos toţi oamenii îi sînt duşmani.  De nevoie numai caută a hi toţi viteji, că nu era altă cale de viaţă.  Fu înaintea lui adusă Enafa, aceea vitează ficioară. Fii viteaz şi te întăreşte, nu te teme, nici te spăimînta, nici să te înfricoşăzi de cătră faţa lor.  Era om viteaz şi cu sfat bun.  Fiind om foarte viteaz şi ascuţit la mente, ori la ce îşi punea gîndul foarte pre lesne şi isprăviia. Şi acmu… cine de viteaz, cine de credincios, cine de vîrtos să lăuda.  . Ostaşi viteji ca Marsu sînt cei dentîi sositori asupra zidului cetăţii Decheval… era foarte om viteaz şi meşter la ale războaielor.  Racoţ Ghiorghe au gătit 40 dă catane viteji cu arme gata, şi i-au trimis… să-l împuşce.  Tot omul credincios…, cu bucurie şi cu veselie să vie la zilele cele de post, pentru că nici unul din cei trişti nu iaste viteaz la începutul stradaniei.  Acest Aod au fost viteaz foarte, carele  omorînd pre Eglon,… au mîntuit pre Israil.  Întrînd în cămară acest viteaz şi adevărat libovnic… numai cît s-au arătat au făcut-o ca să calce jurămînturile.  Cu tunetul glasului îndemnează pre fieştecare la luptă… şi, de ar fi fost şi neputincios şi nevreadnic ca Tersit, îl preface în viteaz Ahilevs.  Porfira ceaia ce împodobeaşte pre besearică au nu s-au văpsit în sîngele viteajilor şi purtătorilor de biruinţă mucenici?  În cît iaste despre viţa şi semînţa lui Ioann Huniadi, decît carele mai viteaz Coroana Ungariei n-au avut supt sine.  Unde, o, pre vitejilor războinici, întoarceţ putere acestor mîini?  Murind Fraort, luă împărăţiia Chiaxar, fiiul său. Acesta zicu să fie fost mai viteazi decît aceia.  Cei ce ţinea cetatea mai toţi era prea viteaji bărbaţi.  În cea curte aleasă,… Cei mai viteji voinici  s-adunasă.  Rosiia cea mare,… împărăţiia cea creştinească, vestită de puternică şi vetează, au dat spatele vrăjmaşului franţuz  Vtejii sabineni era în coloana al treilea, aceştia ţinea locul aripii ceii din a stînga.  Erau ostaşii cei mai viteji în toată Moldova.  Vedem naţiile cele civilizate… a sărba şi a consfinţi pomenirea vitejilor războinici care să supun turbării valurilor sau să azvîrlă prin flacări pentru fericirea patriii lor.  Un viteaz oştean… pune mîna pe topor ca să să apere.   Un bărbat veteaz şi ambiţios s-au rădicat… cu armele în anul 1756 asupra coloniilor engleze.  Erea şi foarte viteaz ş-avea şi oaste multă.  În toată liniştea ne bucurăm de  milostiva şi înţeleapta chivernisire a veteazului nostru domn.  Moldovenii, în veacul de mijloc şi mai în urmă încă, se arăta unul din cele mai viteze popoare ale Europei.  Înţelept, viteaz, neadormit, el izbuti a face dintr-o ţară de păstori o ţară de războinici.  Istoria noastră este în tradiţiile poporului,… în mînăstirile ce cuvioşii şi vitejii noştri domni au zidit, în aducerea-aminte a biruinţelor cîştigate.  Abia începuse a gusta dulceţile unei căsătorii potrivite, cu întăiul ei bărbat, colonelul D., tînăr, frumos, viteaz, şi moartea îl seceră sub zidurile Silistrei.  Ostaşii moldoveni sînt viteji şi meşteri de a mînui suliţa.  Un domn viteaz, un Ştefan, adună de mulţi ani O glorie ce-i demnă de-ai lumei suverani.  Arătaţi, vitezi ostaşi,… Voi, mîndria bărbătească, Voi, speranţa romînească, Că sufletul de eroi Trecuţi astăzi este-n voi!  Prin firea sa mai semeaţă  se părea că va fi cel mai viteaz apărător al ţării.  Te văd colo… îndemnînd şi-mbărbătînd, cu glasul şi cu gestul, viteaza ta oştire.  Să arză tulpine Întrege de brazi, Căci astăzi ne vine Eroul viteaz, Ne vine Ştefan cel Mare. Fraţii tăi au dovedit că nu au inimă într-înşii… Doar tu să fii mai viteaz, dar parcă tot nu-mi vine a crede.  Mare păcat că s-a prăpădit aşa viteaz soldat! Un moment nu a arătat laşitate.  O asemenea fată vitează ar fi numai bună să o ia el de soţie.  A fost odată un chezar, bun ca pîinea caldă, viteaz, cît nu-i sta cetate înainte.  Ştefan cel Mare, înţeleptul şi viteazul domnitor al Moldovei,… a făcut 40 de războaie şi le-a cîştigat pe toate.  Vedem în ei pre descendenţii unor familii viteze ale căror fapte militare sînt îngropate în rezbelele evului de mijloc. A pierdut viteazul rege Cîte oşti putu să strîngă.  Cu suirea pe tronul ţării a acestui viteaz… barbat, întîlnim printre consilierii lui… pre un membru din familia Sbiera.  Viteazul voievod… fu scos afară şi i se rostogoli capul supt secure.  E uşor să fii viteaz de unul singur.  Fii viteaz, c-aşa te-ajută norocul.  Acolo a fost mînă de om viteaz şi isteţ.   Oricît vor fi fiind de viteji, sînt puţini, şi steagurile domniei îi pot împresura şi apuca de grumaz.  Cum socoteşti tu că aş putea să fiu viteaz, cînd sînt un fricos?  Ea stima bărbaţii viteji, capabili de a săvîrşi pentru ea o faptă afară din comun.  În fricoşi trezea simţul răspunderii şi dorinţa de a părea viteji.  Dragii mei, ostaşii mei, Puişori viteji de zmei.  Viteaz deac-ăi fi Şi t-ei bizui De mi-ei isprăvi: Pod pe Marea Neagră De fier Şi oţel.  Eu creştinii n-am urît Şi păgîn n-am îndrăgit, Că-s nevasta Marcului, Marcului viteazului.  Nu să mai put'e pomini pi faţa pămîntuli mai vit'eazî fatî d'icît ace.  De omul viteaz şi moartea face haz.  Viteaz (isteţ) ca cocoşul  Taie mămăliga-n două, de viteaz ce e,  Le arătă el cîtă bărbăţie au grecii şi sînt viteji la războiu.  Avraam începător fu credinţii, ales întru dreptate, viteaz în războaie.  Înţăleptul Antilohii… era veteaz şi statornic întru războiul cel de-a mănă Era viteaz întru războaie.  Era dibaciu în a întinde curse, viteaz la luptă, ştiind să se folosească înţelept de biruinţă.  Pînă cînd au pătrat acestea Mihai Vodă cel Viteaz, Sigismund Batori… au ţinut foarte luminată nuntă în Bălgrad.  În vremea lui Mihai Viteazul, duhul ostăşesc ajunse la culmea sa.  Domnul de atunci,  Pătraşcu cel Bun, îi dete, ca naş, numele său: acesta fu aga Pătraşcu Viteazul.  Ioan Vodă… a fost numit cel Cumplit…, şi ar fi meritat, pentru vitejia lui în lupta cu turcii, pe acela de: Viteazul.  Mihai Viteazul a fost el însuşi ban de Mehedinţi în 1588,… devenind apoi mare stolnic.  Lupta comună împotriva turcilor… a reunit în taberele conduse de Ioan de Hunedoara, de Ştefan cel Mare şi de Mihai Viteazul, într-o luptă seculară, pe romîni, bulgari, sîrbi, greci şi albanezi.  Îi urmează Ion Vodă cel Viteaz.  Mihai Viteazu, călare pe breazu, .  Bistriţa vitează Apele-şi înfuriază, Vrînd cu zgomot să înece Pe Satan în sînu-i rece.  Tunetile ce înfricoşază toată inima vitează sînt întîmplările cele de multe feliuri,… carele le lasă Dumnezeu şi ne încungiură, pentru ca să cunoască credinţa noastră şi să ne vază răbdarea.  La arme dar!…  S-arătăm vîrtute, Să stăm nefrînşi cu inima vitează.  Cu privire mîndră şi vitează… Acum stete. Iar mintea-i să lumină cu trează Isteţime.   Împăratul… l-au chemat… să-i mulţămească pentru viteazul lui suflet.  În inime viteze ce-au înfruntat primejdii, Tu ca un foc în ele luceai dumnezeit.  Unde sînt acum voinicii tăi cei cu inima vitează şi cu braţul tare…?  Îmi place să vă ştiu uniţi împreună, căci aveţi amîndoi suflete viteze şi sînteţi vrednici de tatăl vostru şi de ţara voastră.  Tot ceea ce poate să facă O inimă vitează E să aibă încredere în ea însăşi şi să tacă.  Cu suflet viteaz şi cu trup leneş,  .  La ce să apucăm arma vitează, Cînd făr’arme ca fără povară Fuga este cu mult mai uşoară?  El cu a sa vitează spată Oboară tot cîte trii o dată.  Ah! n-am să-ţi mai aud a armelor sunare Şi ferul tău viteaz va rugini-n uitare.  El că mi-a plecat… Pe nor şi pe ceaţă Ca să-mi tot vîneze Cu arme viteze.  Stă gata să lovească viteaz, cu sabia lui răsplătitoare, ori de cîte ori neamul lui încătuşat se mişcă.  Că legat eu nu m-am dat, Ci viteaz că m-am luptat.  Ale lor fapte viteaze cu anumire de romîni să le fi însămnat.  Astăzi ai săvîrşit o vitează faptă.  Unul faptele viteze de eroi a trîmbiţa, Altul pe fluier la umbră păstori, cîmpuri a cînta.  Prin slujbele sale cele viteze îndatoră pe împăratul.  Ardea… de a se însemna prin fapte viteze.  Sînt… militari buni, a căror vîrtute o adeverează luptele cele viteze în bataliile vechi şi noă.  Prin singură a lui  vetează îndrăzneală… bate pre unii cu tărie, opreşte pre alţii cu chibzuiala sfatului.  Dispreţuieşte… aceste viteze manifestări naţionale.  Viteaz lu Iisus Hristos.  Zuoa morţii iaste sara aceea în carea… toţi vitejii direpţi în viia Domnului îşi vor lua plata şi toţi vitejii direpţi ai lui Hristos, leafa lor.  Această lume iaste cîmpul taberei, iară iubiţii lui Dumnezău sînt toţi vitejii lui Dumnezău.  Pentru căci avem a merge la război asupra vrăjmaşului sufletelor noastre, trebuie să ne gătim ca nişte ostaş viteji ai lui Hristos, încingîndu-ne mijloacele noastre cu adevărul.  Vitejii ostaşi ai lui H s… au mustrat toată nedumnezeirea tiranilor.  Pentru ca puterea lor  să nu fie covîrşitoare, poporul le dă numiri de laudă sau de dezmierdare…, cum sînt acestea: milostive,… puternice,… viteze, harnice, sfinte.  Voi, harnicelor de voi, Voi, vetezelor de voi! Pe unde mi-aţi mai îmblat? Spuneţi-mi ce-aţi mai stricat?  viteji ze vitezi. −  Un voinic mai tinerel Şi-ntre soţi mai vitejel Oblîncu ş-a ridicat Şi astfel a cuvîntat.  Iubitul ei nu mai era, ca mai nainte, vitejelul plaiurilor.  Eu sînt tata florilor, Frumosul frumoşilor, Vitejelul munţilor Din ţara tălharilor.  vitejei.
    el.
   
    Ştefan Vodă, fiind aprinsă inima lui de lucrurile vitejeşti, îi părea că un an ce n-au avut treabă la războiu, că are multă scădere. Alţi domni… cu mari duhuri vitejeşti au apărat Beligradul.  Că-i mai bună, dimpreună, viaţa cea frăţească, Decît rîcă, care strică oaste vitejească.  Ştefan Vodă, fiind aprins de pururea lucruri vitejeşti, strîns-au oaste şi au luat cu sine pre Băsărabă Vodă, ca să-l ducă la Ţara Muntenească, să-l puie domn.  Jiganiile şi pasirile… în sine vreo putere nu au, nici duh vitejesc sau inimos poartă.  Ioan Alexie, domnul romînilor, cu… vitejască slavă şi cinste înapoi întorcîndu-să, au ţinut pe Balduin la închisoare 16 luni.  S-au gătit şi au dat un războiu vitejesc cu toată puterea turcească.  Neamul lui Iafet… din lucrurile sale ceale slăvite, mai vîrtos din ceale vitejeşti, sloveanii, adecă slăviţii au început a să chiema  Mărind pre D mnezeu cu cuget vitejesc.  Adevărat, lucrurile tale sînt vitejăşti, isprăvile bărbăteşti.  Pre ceialalţi îi legară şi pre Timisitheu carile mare lucruri vitejăşti au fost făcut.  Părăsi Roma şi cu bărbăţie vitejască… scăpă Dacia de amerinţările pierderii ei.  Cealaltă pecete este a lui Fărcaş-agă, corespunzînd pe deplin prin emblemă cu caracterul vitejesc  al acestui general: o mînă cu iatagan.  Nu-i mai scump nimică az Pe lumea pămîntească Decît un nume de viteaz Şi moartea vitejească.  Străinul intră-n ţeară, şi arma vitejească Nu se rădică încă pre barbari să zdrobească?  Puţin după aceasta muri şi regele francez Carol al VI-lea, lăsînd un fiu june,… nedestoinic de a-şi scăpa ţeara printr-o voinţă puternică şi vitejească.  Chiar în această zi de luptă, adevărat vitejească, s-a putut constata cu mirare că morţii şi răniţii au fost mai numeroşi la împresuraţi decît la împresurători.  Dorul faptelor vitejeşti… hotărăsc pe tînărul Pruncu să fugă din casa părintească şi să meargă voluntar în armata imperială a Franţei.  Nici nu se putea alege un loc mai nemerit pentru a pregăti la fapte vitejeşti inimile acelora cari… aveau să se arunce cu pieptul deschis în foc şi-n grindină de gloanţe.  Pacea cea mai rea tot e mai bună ca bătălia cea mai vitejească.  Din umilire nu poate să iasă un duh demn şi vitejesc.  Cîntece populare greceşti… preamăresc faptele vitejeşti ale lui Mihai Viteazul.  Noi în cale ţi-am ieşit C-avem dor de hărăţit. Şi la harţă vitejească, Şi la gioacă războiască.  De cîte ori vei purta război cu duşmanii ţării noastre…, cari războaie totdeauna le vei cîştiga,… să faci cîte o monăstire sau o biserică… de la care vei primi ajutoriul, puterea şi virtutea vetejască.  Împăratul se bucura de o parte,… şi se mîhnea de alta, că chiar un cioroi a săvîrşit această faptă vitejească, şi pe el avea să-l lase urmaş pe tronul ţării.  Ziarul „Carpaţii” din Braşov… duce de ani de zile o campanie vitejască împotriva unui consiliu comunal săsesc… în care se falşifică acte.  Nu-mi voi spurca vitejescul junghi în sîngele cel pîngărit a unui tiran ca tine.  O, Moldovo-ncîntătoare, Gingaşă fărmecătoare! Iată, arcu-mi vitejesc Lîngă tine-l răsădesc.  Cai şi arme vitezeşti, Steaguri, care, coifuri, zale, Pe această mare vale,… Înotau în mări de sînge.  vitejeşti. −  esc.
   
    Aproape de Nistru, i-au lovit Ştefan Vodă cu oastea sa, avgust 20, şi dîndu războiu vitejaşte, i-au răsipit şi multă moarte şi perire au făcut într-înşii.  Îndată sări şi călcă supt picioare oltariul idolesc vitejeşte.  Aceste rînduri de munci toate le răbdă vitejeşte.  Să nu-m fie mie să fac lucrul acesta, să fug de ei, şi vremea noastră s-au apropiat, şi să murim vitejaşte pentru fraţii noştri şi să nu lăsăm vină mărirei noastre.  Dînd războiu de îmbe părţile vitejeşte,  multă moarte se făcu, şi cu agiutoriul lui Dumnezău au rămas izbînda la Ştefan Vodă Stînd leşii vitejaşte, s-au şi închinat Petriceico Vodă şi cu Grigorii Vodă împreună cu oştile lor la leşi.  I-au tîmpinat hatmanul Buhuş la Podişoari, aproape de tîrgul Sucevei, şi dîndu-le năvală vitejeşte acolo cu slujitorii săi, au rumtu tabăra nemţilor în două.  El macară cum dos nu dede, ce de războiu vitejeşte şi de luptă bărbăteşte să apucă.  Tătarîi, plini de prada întorcîndu-să, le-au ieşit înainte oastea, care era pentru paza în părţile Viziii, cărora dîndu-le război vitejeşte, îndată i-au spart, şi mai multă pradă le-au scos din mînă.  Costandin postelnicul… vitejaşte cuteză de întră tocmai la viziriul.   Creştinii… vitejaşte au întrat în oastea turcească, şi multe mii de oameni au perit den turci.  Au intrat cu sabiile în dînşii şi i-au tăiat pe toţi, cît şi Vetirani au perit în război vitejaşte.  Moldovenii dînd năvală vitejeşte, n-au putut ţine catanele războiul mult; ce au purces în răsipă a da dos şi a fugi.  Pre cel sărac… cercetează  de sufere vitejaşte şi mulţămeaşte lui D zeu de sărăcie  Deci răbdînd acestea toate vitejaşte, spre mai multă mînie au aţîţat pre împăratul.  Să cade a să sîrgui a fi plin de faptele cele bune… şi vitejaşte a suferi ispitele şi întru Dumnezău a nădăjdui  Văzînd pre gonitori că se apropie, vitezeşte s-au purtat multă vreme.  Aşa, rămîind laconii sînguri, ar fi arătat mari lucruri vitejăşti, şi, de ar fi perit, vitejăşti ar fi perit.  Oştindu-se vitejeşte… căzu Gelu.  Să n-aibă teamă dă tăiat Sau puşcat, nici frică dă moarte, Ci tot vitejeşte să să poarte.  Întrînd în varoş, vîrtos şi vitejeşte s-au lovit cu turcii.  În viforul acesta nu pot a se-mpotrivi Şi vin toţi pe lîngă tine vitejaşte a muri.  Atunci Iosif vitejaşte Pre evrei îi porneşte, Scoţîndu-i pre porţi afară.  În Moldova, Alexandru cel Mare… apără vitejeşte independinţa ţării sale de către poloni şi le răpeşte Pocuţia.  Cinste fie părinţilor noştri, cari s-au luptat vitejeşte şi ne-au lăsat de moştenire moşie şi slobozenie.  Oamenii aceştii s-au purtat vitejeşte. Să li se deie fiecăruia cîte cincizeci de zloţi.  Ce ar fi zis autorul „Puterei armate”, dacă ar fi trăit să vază curcanii noştri intrînd vitejeşte în Griviţa cu steagul romînesc în mînă.  Fie-mi iertat, Maiestatea voastră, a vă observa că aceşti oameni s-au purtat vitejeşte şi că nu merită aşa asprime.  Dacă-n cartea soartei este însemnat A peri poporul cel mai lăudat, Cel puţin atuncea peară vitejeşte Remuşcînd toiagul care îl loveşte.  Englezii se apărau vitejeşte.  Nu-ţi place Sfîntul Gheorghe? Ce vitejeşte stă pe cal!  Se lăsa cu oastea la cîmp şi sta vitejeşte în calea vrăjmaşilor ce ne călcau hotarele.  În ciuda tuturor legăturilor pe care le avea cu dînşii, s-a bătut vitejeşte cu ei şi… a căzut prin răzbunarea lor.  Îşi zugrăvea în minte chinurile ce le va îndura vitejeşte pentru poporul lui.  Amîndoi au luptat vitejeşte în războiul pentru întregirea neamului.  I se oferă coroana pe care o primeşte din mîna reprezentanţilor bisericii şi o apără vitejeşte împotriva lui Richmond, venit cu ajutor francez.  Unii dintre ei se suiau chiar pe acoperemîntul caselor ca să ne privească cum înaintam vitejeşte… la deal, spre Mestecăniş, chiuind şi cîntînd.  Mă prefăcui că vreau să mă retrag cu discreţie dinaintea neaşteptatelor prezenţe, cînd prinţul Preda mă apostrofă vitejeşte.  Păcălete se răsuci ca o cheie, ceilalţi îi ţinură vitejeşte isonul, fluieraşul porni înainte ca o iasmă, iar cei doi schimbînd uşor paşii, porniră într-un joc diavolesc.  În pledoaria mea, urmă Silion, scurtînd vitejeşte povestirea, m-am folosit cu dinadinsul tocmai de acest amănunt.  eşte.
   
    Întăreaşte-te şi te vitejaşte  pentru că tu vei împărţi norodului acestuia pămîntul carele am jurat părinţilor voştri să le dau lor.  Să nu vă teameţ de ei, nici să vă spăimîntaţ, vitejîţî-vă şi vă întăriţ, că aşa va face D mnul tuturor vrăjmaşilor voştri, pre carii voi bateţ pre ei.  Şi ceale den ceriu ce s-au făcut arătări celora ce pentru jidovime cu nevoinţă s-au vitejit cît toată ţara, puţini fiind, a o prăda şi mulţimile de varvari a le goni.  Într-o caravană, scufundasem pe furtună nişte tartane barbareşti; mai tîrziu vitejiserăm pe uscat pentru izbînda florilor de crin.  Nu-i vrednic să trăiască Şi cu noi să se rudească Cine-n oardă păgînească Nu ştie să vitejească Şi nevasta să-şi păzească.  Aceştia  au vitejit la împărăţîia lui Dioclitian.  Că eu mă jărtvesc şi iaste aproape vreamea mersului mieu. Cea vitejie bună eu o am vitejit  alergarea o am săvîrşit, credinţa o am ţinut.  Eu mă jărtvesc şi iaste aproape vremea mersului mieu. Cea vitejie bună eu o am vitejit, alergarea o am săvîrşit, credinţa o am ţinut.  Iubiţilor, rogu-vă, ca pre nemearnici şi streini, să vă răbdaţi de poftele trupeşti carele vitejescu  împrotiva sufletului.  Voi, copiilor, Haramilor! Care s-a afla De va rădica Buzduganul meu Cît este de greu…, Acela să vie Cu mine-n frăţie, Ca să vitejească Numele să-i crească!  S-a vitejit el că duce sacii singur şi a dat de naiba, acum zace la spital.  vitejesc.
   −   La noi de cinste iaste acest fel de încălţăminte acum, la acest vac, care era de cinste la rîmleni şi de vitejie port!  Împăratul au trimes la Franţa, la Spanea, la papa şi la toţ mai marii de bărbăţie şi de vitejie,… ca să te ajute cu bani şi cu alte multe cinste  De vitejiia moldovenilor, carii era gata au să moară, au să izbîndească, decît de meşterşugul lui Ştefan Vodă, Radul Vodă pierdu războiul cu multă pagubă de ai săi.  I-au biruitu Ştefan Vodă, nu aşa cu vitejiia, cum cu meşterşugul.  Tăria lui şi vitejia, avuţia şi mărirea împărăţiei lui, iată, s-au scris în „Cartea împăraţilor persilor şi a midilor”.  Învăţaţi-i pre copiii voştri să cunoască tainele bisearecii,… direptatea, curăţia, înţelepţia, vitejia sufletului Rîdica-t-au Ştefan Vodă atunce pre mulţi den prostime la statul de nemişi, pentru vitejie ce-au arătat în războaiele acelea.  Le vom căuta firea, inima şi cea iroicească vitejie.  Durerea în grabă mare vîrtute duhurilor, şi deznedejduirea mare vitejie inimilor aduce.  De dimineaţă încep războiul dintr-amîndoao părţile, tăriile şi vitejiile vrînd să-şi ispitească.  Cetate ocolită, apărată cu mare vitejie de credincioşi apărători Sînt bunătăţile cele sufleteşti 4: vitejia, înţelepciunea, dreptatea şi curăţeniia.  Cu vitejie creştinească lepădaţ lucrurile întunerecului.  Întrînd în cetate au scăpat cu zile la turci; iar oastea lui cea vestită şi neînfrîntă şi în toate ţările lăudată de vitejia lor au perit cu totul.  Neamul lui Iafet pre toate pre cealealalte cu puterea, cu bărbăţia, cu vitejia au întrecut  Focul durerilor celor nesuferite cu vitejie l-ai răbdat.  Năvăli cu ai săi cu armele în mîini,… se bătu cu vitejie, cînd ca un generar, cînd ca un soldat, pînă ce-l tăiară.  Ascuţite coapse, sămn de vitejie, şi frumos soldat  Cine vrea să-ş ispitească vitejia şi norocul vitejiei din lume, acolo mergea.  Sosind şi oştile ruseşti cu mare vetejie au lovit pe turci, începînd a vărsa asupra turcilor un foc necontenit  Vitejia lui Stefan V, domnului Moldovei, carea o au arătat el în anul trecut, întîiu asupra polonilor, apoi asupra turcilor.  Să întoarsără în oastea lor şi-l arăta la toată oastea, minunîndu-să de vitejiia lui.  Iar dintru greci, măcar că au fost şi tegheiteanii şi athinei i buni, iar cu multă măsură îi covîrşiră cu vitejiia laconii.   Foarte mare au fost ţeara paţinaţitelor; nemărginită mulţimea lor şi vitejia lor tuturor vecinelor neamuri.  Sîngur, cu nespusă vitejie, Hotărî pe turci să năvălească.  Vitejia înceată a fi de fală Şi faptele ei cele mai vestite Să numesc oarbă numa dîrzie, Cînd lucrează fără înţălepţie.  Necum să ia vezirul Crîmul de la muscali,… ci încă au pierdut cinci cetăţi mari, că le-au luat muscalii cu vitejie.  Să nădăjduim şi noi şi să suferim cu vitejie.  Am hotărît că te voi afla în munţii reţilor, loc vestit pentru vitejia şi milostivirea ce ai arătat acolo.  Unul din feciorii ei, din care avea trimişi în război,… s-au bătut cu mare vitejie.  Prin vitejia lui Stefan Voievod celui Mare, s-au adus ţara ce iaste de ceaia parte de Podolia.  Vitejia, voinicia nu într-un noroc, ci întru a ta vîrtute şî isteciune stă.  Soldaţii privea mai mult la dărnicia  ghenăralilor, decît la vitejia lor.  Vitejia războinicilor ce au căzut în luptă cinsteşte o naţie întreagă.  Adevărata pricină, ce l-au îndemnat a năvăli în aşezările britaniceşti, era… să însufle frică între supuşii săi şi să li deie o dovadă de curagiul şi vitejia sa.  Fu silit a cere pace de la daci…, întîmplare cu totul streină vitejiei romane.  Cu vetejie ne-au apărat, cu înţelepciune ne-au ocîrmuit, şi în cît au trăit, voinicia noastră şi fericirea au înflorit.  Cazacii sînt foarte harnici la război şi, fiind de o deosebită vitezie, niciodată nu dau înapoi şi nu se întorc la fugă.  Istoricii deosebitelor neamuri laudă talentele, iscusinţa, vitejia acestor căpitani mari şi reazămul ce ei au dat creştinătăţii.  Decît să murim de foame, Fără pîine, fără poame, Mai bine  cu vitezie Şi cu mare isteţie Să ne jertfuim cu toţii.  Cu vitejia secuilor, maltrataţi şi ei de cătră feudalii lor, se făcea numai paradă deşartă.  Dacă  ne-am luptat şi am fost viteji, rodul luptei şi al vitejiei ne-au fost volnicia şi numele nostru.  Ca să lase un monument fieros a viteziei sale, înjugă leşii la plug şi seamănă o întreagă cîmpie cu ghindă.  Îi scăpam prin vitejia noastră de cîte o nevoie mare… Fără noi nu mai lua ei Plevna niciodată.  Om de arme, îndrăzneţ şi patriot, care dăduse dovezi de o mare vitejie.  Aducîndu-mi aminte de vitejia eroilor din mitologia grecească şi din poveştile populare, mă decid să zdrobesc capul matahalei ce venea asupra mea.  Mircea… la bătălia de la Nicopole contra teribilului padişah otoman Baezid Fulgerul… a jucat prin vitejie unul din rolurile cele mai frumoase.  Am cîntat în tinereţe strămoşeasca vitejie, Vitejie fără samăn pe-acel timp de grea urgie.  L-am văzut cu ochii mei făcînd minuni de vitejie şi smucind steagul ista din mînile unui căpitan leah.  Din mulţime iată au părut Căpitani de frunte, plini de vitejie, De amorul ţării şi mărinimie.  Vitejia armatei noastre  în războiul de peste Dunăre a fost o surprindere pentru opinia publică a Europei.  Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Romînie,… Viaţa în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet romînesc, Vis de vitejie, fală şi mîndrie.  Nenumăratele peripeţii prin cari trece un brav în focul războiului, minunăţiile de artă şi vitejie militară… – toate sînt limpede şi din toată inima înfăţişate.  Cu calul care îl ai şi cu vitejia ta, cred că ai să izbuteşti.  Semeţia lui – minciună; vitejia lui – poveste.  Tot aici,… pune-ntîiul pas pe pămîntul ţării romîneşti tînărul prinţ, Carol I, chemat să ia în mîna lui ageră şi norocoasă destinele acestui popor şi – redeşteptînd în el strămoşasca vitejie şi putere de muncă – să-l pregătească pentr-o nouă viaţă.  Istovirea moşiilor domneşti, din care se răsplătea în vremile vechi vitejia pe cîmpul de război, împinse pe boieri tot mai mult către dregătoriile statului.  Aveau… însuşiri războinice minunate pentru acele timpuri, în care vîrtutea şi vitejia personală hotărau soarta unei întîlniri.  Bărbatul ei să fie Un braţ vestit în taberi şi mare-n vitejie.  Pe încetul piere neatîrnarea sufletelor, piere neastîmpărul, vitejia, credinţa în viitor.  Cu toată vitejia şi biruinţele lor, geţii… nu se îmbată de izbînzile avute.  Ne săturasem de poveşti vînătoreşti în care vitejia fiecăruia dintre povestitori întrecea cu mult isprăvile legendarilor eroi cinegeţi.  Făcuse isprăvi de mirare în războiul leşesc şi-n cel căzăcesc. Aşa i-a fost dată lui vitejia, ca un dar al firii.  De-acasă, vitejia se înşeală: Eu n-am pus frica-n socoteală.  Vitejia… de a întinde pieptul gloanţelor era necunoscută cavalerului.  Povestirile cavalereşti… le cîntau în faţa publicului feudal, mare amator să asculte întîmplările pline de dragoste şi vitejie.  Îl plictisi această fanfaronadă, vitejia arătată de departe şi pe amănunt parcă anume ca să mascheze frica în problemele capitale.  Vlad Ţepeş… năvăleşte în tabăra otomană, hărţuieşte pe turci prin atacuri necurmate şi face minuni de vitejie.  Potrivit tradiţiei, numeroase sate îşi explică numele prin acel al unui întemeietor dăruit de Ştefan pentru vitejie în lupte.   Hatmanii participau în fruntea oastei la lupte, unii dintre ei distingîndu-se prin vitejia şi priceperea dovedită în bătălii. Iară turcu, Păgînu, Om fricos la vetejie, Dar meşter în viclenie, Iute paloşul trăgea,… Capul Marcului să-l ia. Făcuse viteazul minuni de vitejie.  Să-ţi arăţi bărbăţia, Să-ţi cunoaştem vitejia.  Nu ai nici o put'ere, nu ai nici o vit'ejîi.  Fata vorbea veselă…, zîmbea şi bea cu vitejie.  Au zis împăratul şi tot soborul şi svatul, păntru vitejie ce au făcut Mihail voevo da …, destoinic am zis să fie Mihaiu voievod craiu  Vrea face vitejie la războiu şi vrea birui vrăjmaşii.  Ş-au descălecat oraşe pren ţară, tot pre locuri bune şi le-au ales sate şi le-au făcut ocoale pren pregiur ş-au început a dărui ocine pren ţară a voinici ce făcea vitejii la oşti.  Războaiele şi vitejiile lui ce-au făcut şi cîte cetăţi au dobîndit… am lăsat să scrie alţi letopisăţi Multă izbîndă făcea cu oştile împrotiva turcilor şi cu aceste vitejii multe sate şi cetăţi au dăruit vitejilor lui  De au făcut vreo vitejiie acolea, să scrie muntenii.  Făcînd vitejie mare în războiul avarilor, carii să fusease rădicaţ asupra Rîmului, fu trimis voivod de-mpăratul la Italia.  Această sv ntă carte… să o cetiţ fără urît că nu spune într-însă… de vitejiile şi izbîndile hatmanilor.   Dupre ce s-au istovit bătaia războiului,… striga zicînd: înălţate prinţeps, eu sînt Pavel, soţul vitejiilor Măriei tale  Ceale mai multe ale cuvintelor Iudei şi ale războaielor şi ale vitejiilor  care au făcut şi ale mărimei lui nu s-au mai scris.  Pe hatmanul Buhuş îl ţinè la mare cinste Dumitraşco Vodă pentru vitejîile ce făcusă acolo la cetăţi.  După Probus, stătut-au chivernisirea împărăţiei pe Avrelie Carus, în vitejii vestit bărbat.  Nici o adevărată ştiinţă n-avem, nici din cîntecele cari vestesc de vitejii, au de alte fapte ale domnilor.  Întru vitejii au fost ispitiţi şi aleşi şi… întru înţelepciunea lumească… iscusiţi.  Au murit la Zemlin, lăsînd mare nume de multe vitejîi ce făcuse cu turcii şi cu nemţii.  La Niş au făcut hanul o mare vitejie, care este vrednică a să scrie.  Atîta sînt de minunate vitejiile lor, cît nu e să o priceapă toată limba pămîntească şi să nu să minuneze toată mintea omenească.  Ai făcut mare vitejie şi ai surpat pre tiranul.  La acest război athinei i făcură vitejii.  Era un ostaşiu pre care-l iubea împăratul şi boierii pentru vitejia ce făcea Acesta era viteazul de care Oastea păgînă se temea toată…; Multe el făcusă vitejii în lume, Jurat vrăjmaş turcescului nume.  Gheneral al acestor trupe rumîneşti a fost Dan, nepotul lui Mircea, care în deosebite prilejuri, a arătat deosebite vitejii înaintea turcilor.  Frumoase timpuri de vitejie au fost acelea unde romînul întra în doi ca în doisprăzece.  Le povestea despre vitejiile romînilor în luptele cu turcii, cu tătarii, cu ungurii şi cu lehii.   Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute,… Cine oar’ poate să fie omul care te-a-ngrozit?   Fiiul meu, alesul meu! Tu, din toţi ai mei copii Cel mai tare-n vitejii! Mergi în Dacia, grăbeşte Pe barbari de-i risipeşte.  Unde este timpul cel de vitejie? Timpul de mari fapte, vai! n-o să mai vie?  Face lista cronologică a isprăvilor şi vitejiilor marilor lui strămoşi.  Ca să te credem că tu ai făcut o aşa vitejie, arată-ne vrun semn, care să ne scoată din bănuială.  Domnul dăruia moşii la toţi cei ce se deosebeau prin faptele lor, nu numai boierilor cu titluri, care şi ei… le dobîneau… tot pentru vitejiile săvîrşite de ei.  Îşi zise că fata poate nu ştie ce vitejie a săvîrşit dînsul adineauri.  Povestindu-şi isprăvile se îndemnau unul pe altul şi se luau la întrecere în vitejii şi iscusinţă.  Să aperi moşia ta… Că nu-i timp de plugărie, Şi e timp de vitejie.  Pe tătari el îi zări, Atunci Nedea că grăi: „Hei! stăpîne Radule, Ascultă-mi poveţile, C-acum e pe vitejie, Pe vinceală sau robie”.  N-a ştiut Măria sa Cine-i Miul, ce-o putea; Deaca d-ast-ar fi ştiut, Prieten l-ar fi făcut, Stîlp să-i fie  la domnie Şi oştean de vitejie.  Au început să îmble iarăş după vitejii ca şi mai năinte.  s-au dus iarăş în vitejii.  Un cîntic nu n'i-ai cîntat: Un cîntic di vitejîi, Sî cazî la haiducii. Divanul l-a părăsit, La vitejie-a ieşit.  Ne ducem, tată, şî noi în vitejîe.  Cea vitejie bună eu o am vitejit  alergarea o am săvîrşit, credinţa o am ţinut.  Iară tu preveghează întru toate, munceşte, făcînd lucrul evanghelistului, slujba ta fă-o deplin. Că eu mă jărtvesc şi iaste aproape vremea mersului mieu. Cea vitejie bună eu o am vitejit, alergarea o am săvîrşit, credinţa o am ţinut.  Te las naibei, sărăcie, Şi mă duc la vitejie, Te las naibei, sapă lată, Şi iau puşcă ferecată.  Lăsa-voi ţeara-n foc, M-oi duce-n codru la loc… În codrul cu veselie Şi cu dalbă vitejie.  vitejii. −  :  ie. 
   
    vetejime Mai pe urmă veniră împeraţii la acea cugetare să întroducă falancea macedonică, prin carea se stînsă tactica şi cu aceasta şi iroitatea (vetejimea) romanilor. Agamemnon, fruntea vitejimii, Se bucura că se certau vitejii, Fruntaşii oastei lui.  ime. 
   
    Vitejiţa această falnică, înarmată cu pavăza cea cerească, au ajuns ea mai întîi.  vitejiţe.
   −   +   -iţă.
   
    
    Vezicula ombilicală… are un rol important în formarea primei circulaţii, numită circulaţie vitelină.  Membrană vitelină    Oul tiner este o celulă a cărei protoplasmă se numeşte vitel, … iar învălişul membranos: vitelină.  Sac vitelin  Florile mari, galbene viteline.  Fosforul se găseşte… în vitellina din gălbenuşul de ou.  vitellină. –  .: vitelini, -e.
    
    Vitellus nutritiv e compus din 2 părţi, o parte albuie şi o alta galbenă. Oul tiner este o celulă a cărei protoplasmă se numeşte vitel. ,  Vezicula ombilicală se reduce pe măsură ce vitelusul nutritiv este consumat de puiet.  vitelus. Ba, să-mi mai dai şi haiducii pe care-i ai închişi în temniţe. Mie îmi trebuie oameni cu vitenţă.  Viteaşte-mi pare     tremiţîndu fuglulu e nu ce sîntu vine spre-nsu a semna.  eşte.
   
    Au lepădat dascalii de lîngă fiiul său, Atalaric, ca se nu înveţe, părîndu-li-se că învăţătura se împoncişază cu vitezşugul.  Au ieşit unii din cetate şi vitezeşte s-au bătut cu protivnicii; arătatu-ş-au viteşugul şi protivnicii, dară cu aceaia nu se iau tărimi.  Un căpitan oarecarele, bolind de moarte, fiind prea iubit craiului pentru cele multe a lui viteşuguri şi biruinţe, se duse însuşi craiul ca să-l mîngăie.  Împăratul Sodomei, pentru acest mare viteşug ce au făcut Avraam cu oamenii săi, zise cătră Avraam ca toţi caii, carii i-au scos de la vrăjmaşi, să-i ia şie.  viteşuguri. −  Eram parcă îmbătat de viteză.  La întoarcere…, forţînd mereu acceleratorul, cu pletele zburdînd în viteza maşinei, nu a mai scos o vorbă.  Trăgeau pe gură şi pe nări… foloştine mari de zăpadă, intrate cu viteza proiectilelor. Este un animal fricos. Arabii îl vînează pentru carnea sa şi pentru a-şi încerca viteza cailor şi a ogarilor.  Viteza maşinii nu-i mai dădea răgaz să privească nici pomii nici semănăturile care fugeau în urmă.  Răposatul Lascu, care a murit înainte de a vă fi născut voi, era un duşman învierşunat al vitezei.  Luă pe zîmbitorul Gaittany, dispărînd cu el spre Pipera, cu o viteză de bolid. Trenul ieşi din gară şi luă viteză.  Delirul pe care-l savurează pasionaţii volumului şi ai vitezei.  Continua să ţină ochii semiînchişi, prelungind… starea de proastă dispoziţie provocată de viteză.  Amu, baba di la un timp n-o mai putut zbura, s-o-ngreunat. Cîn o vinit o dată baba di pămînt c-o viteză, prraf şi cenuşî s-o făcu tătă, baba! Beţia  boala, mania) vitezei =   Toată lumea pare cuprinsă aci de beţia vitezei.  Trupul uriaş al unui vapor de marfă, încărcat, ce venea în jos cu toată viteza, se ivi de după cotul canalului.  O maşină încărcată cu oameni în uniformă şi cîţiva civili, coteşte în plină viteză şi intră în fundătură.  Suta de metri pe care şi-o propunea s-o parcurgă în viteză îi va servi. Apăsă pe accelerator şi porni.  Motocicleta porni, îndepărtîndu-se în viteză, lăsînd în urmă un strat înalt de praf.  Coti pe strada principală, Mavrocordat, în plină viteză.  Din faţă soseau limuzine negre în viteză.  Există în acest volum o adevărată poezie a străzilor,… a oraşului…, străbătut în toate direcţiile, în viteză, mereu şi mereu.   Cîn’ ş-o făcut calu o viteză, o fo pi fîntînă.  patinaj viteză Deşi nu-mi plac cursele de automobile, m-aş resemna să stimez un bărbat care a bătut recordul de viteză.  După lungimea ei, alergarea poate fi: de viteză, de semifond şi de fond.  Patinaj de viteză.  La campionatele de patinaj viteză… au fost stabilite ieri două excelente recorduri mondiale.  Pe parcursul a doar trei ore de concurs, am cunoscut campionii ţării la juniori (mari şi mici) în probele de viteză.  Vom reproduce pentru lămurirea deplină a cititorilor asupra acestui caracteristic vot de mare viteză cuvintele rostite în privinţa acestui împrumut.  Scrise trei scrisori cu viteza unui dejun într-un restaurant de gară.  Vitesa învierşunată a activităţii acelor mulţimi era făcută să ne înfricoşeze.  Cei din sud, care merg lingvstic cu Muntenia, se alătură acestora şi subt raportul vitesei în vorbire.  Aparate de luat vederi cu viteză specială. Moş Costache făcea sforţări să scape de evocările lui Stănică, dar acesta le dădea drumul cu o viteză satanică.  Ritmul cheltuielii… întrece cîteodată în viteză pe acela al strîngerii de energie.  Scriitorul merge… în viteză cu timpul şi nu crede necesar să întreprindă un ciclu  de „opere complete”. Napoleon pretindea… maximă viteză în acţiuni.   Viteza e dominanta tuturor gesturilor. Trăim febril. Oamenii gîndesc mai rapid.  Epoca secolul) vitezei O gazetă nouă în secolul vitezei.  În epoca vitezei… orice invenţie moare regulat la cinci ani.    Pistol viteză A cucerit titlul de campion olimpic la pistol viteză.  În proba de pistol viteză, după disputarea primei manşe, conduce ţintaşul romîn.  Vitesa mişcărei de rotaţiune a pămîntului nu este aceeaşi asupra tuturor paralelilor.  Trenul şi-a micşorat foarte simţitor vitesa.  Vitezele armatei otomane au făcut de nu s-au împlinit cererile boierilor Moldovei.  Şalupa îşi micşoră viteza.  Adesea… peştele mare te biruie… Apa-i întreieşte forţa şi viteza.  Şi-n forţa aburilor, cîntă Viteza roţilor ce creşte.  În viteză maximă a pornit spre Călmăţui.  Vedeţi cum sînt silit să merg cu vitesă redusă, 20 de noduri, înţelegeţi, e o nimica toată pentru mine.  Pînă la Cîmpina, cu tot geamul deschis, cu toată viteza nebună, credeam că plesnesc de căldură.  Giroscopul este un disc care se învîrteşte cu mare viteză.  Viteza de deplasare a firului de la o şaibă la alta se micşorează la mijloc.  A micşorat viteza şi trenul intră sub acoperişurile Gării de Nord.  . Automabilele deschise, vechiul model, circulînd în mare viteză, treceau pe dedesubtul unei sîrme groase, nevăzute.  Poate, în viteza nebună, maşina ia foc sau se dă peste cap.  Un corp s-ar scurta în direcţia mişcării, şi anume cu atît cu cît viteza corpului e mai mare.  La răspîntii, micşora viteza, suna şi vira cu prudenţă. Cînd vorbeau de viteza vasului lor, corăbierii din trecut nu spuneau mile, ci noduri.  Durata mişcării de rotaţie a Pămîntului este de aproape 24 de ore… Viteza acestei mişcări este de 465 m/s la ecuator.  Viteza vapoarelor se exprimă cu ajutorul nodurilor. El dă avionului maximum de viteză.  Duba porni cu viteză normală, zdrăngănindu-şi fiarele.  O maşină care circula cu o viteză neobişnuită îl ajunse de urmă.  Dacă apa nu are viteză mare, cînepa se poate pune chiar într-o margine de vale.  Fluctuaţiile rapide în vitesa vîntului se numesc rafale.  Presiunea apei asupra lor creşte cu pătratul vitezei curentului.  Viteza cu care Oltul aleargă acuma printre munţi, pare că-l va duce inevitabil spre o nenorocire.  Perdelele de protecţie, micşorînd viteza vînturilor reci şi împiedicînd spulberarea zăpezii de pe cîmpurile adăpostite de ele, ameliorează de asemenea regimul termic al solului.  Vîntul atinge uneori viteze inimaginabile.  Strănutul este o eliminare de aer în cantitate şi cu viteză foarte mare.  Nemaipomenit cu ce viteză circulă aici zvonurile.  Pierdere de viteză Pentru ca avionul să nu zboare cu pierdere de viteză, se utilizează dispozitive anemometrice extrem de ingenioase.  Prăbuşirea avionului… a fost cauzată de o pierdere de viteză survenită imediat după decolare.  La ultimele alegeri generale… se afla într-o pierdere de viteză scoasă în evidenţă atît de sondajele de opinie, cît şi de rezultatele alegerilor de land. Mică  mare viteză Viteză comercială Creşterea vitezei medii comerciale a trenurilor de călători.  Presupunem vitezele unui moment dat identice.  În mişcarea uniform accelerată, viteza este direct proporţională cu timpul.  Într-o mişcare, viteza variază de la un punct la altul.  Spaţiul, viteza şi timpul alcătuiesc o triadă egal importantă în fiece termen.  Vitesa luminei este aşa de mare încît mult timp  s-a crezut că propagaţia sa se făcea totdodată.  Fulgerul este… un curant electric şi poate este curantul cel ce se propagă cu cea mai puţină vitesă.  Vitesa luminii soarelui a calculat-o… observînd eclipsele primului satelit al lui Jupiter.  Am atins viteza razei de lumină.  Aceste unde circulă pe o conductă cu viteza sunetului.  A măsurat… viteza de propagare a influxului nervos.  Viteza luminii are totdeauna aceeaşi valoare.  viteză liniară)  Cu o vitesă de o sută de kilometri pe oră, am ajuns cei dintîi la locul dezastrului.  Un nou gen de locomoţiune terestră… care a atins frumoasa viteză de 250 km pe oră.  Albina, pe distanţă de 45 km, zboară cu o viteză de 30 km pe oră.  Radarul a înregistrat viteza de 84 km pe oră.  Este caracteristică absenţa zgomotului supersonicelor, chiar în momentele de accelerare, de la etapa de repaos la viteza de mii de kilometri.  În regiunile din nordul statului, viteza vîntului a atins 160 km pe oră.  Viteză cosmică =  Viteză de rotaţie Viteza de rotaţie a cilindrului receptor trebuie să fie perfect sincronică cu a cilindrului emiţător.  Viteză unghiulară  Viteza unghiulară se măsoară în radiani pe secundă.  Ştiinţa pare… a se îndrepta către concluzia că nu există atomi neschimbători, dar că ei se transformă, cu viteze variabile, unii în alţii.  Pentru a mări viteza chimică, s-a introdus un catalizator la cald.  Viteza de reacţie de la stînga la dreapta, la temperatură constantă, este proporţională cu numărul ciocnirilor dintre moleculele A şi moleculele B.  Viteză de reacţie  Viteză de sedimentare Există şi modificări fiziologice ale vitezei de sedimentare.  Un timp merse atentă la trecătorii străzilor şi la viragii, schimbînd vitezele, frînînd, sunînd claksonul.  Se va merge cu viteza întîi cu reductor.  Cutie de viteză   Schimbător de viteză    viteze. –  Vitezistul nostru poate aduce, cu uşurinţă, acest record Avem juniori care pot deveni vitezişti de nădejde.  Alergătorii vitezişti vor evolua pe pista velodromului.  Aspect din timpul desfăşurării ultimului campionat al cicliştilor vitezişti seniori.  vitezişti.
    ist.
     Un echipaj al circulaţiei, ca să-l „tempereze” pe un vitezoman care circulă cu o viteză mult peste limita admisă de lege, e obligat să pornească la urmărirea respectivului.  Ele atestă existenţa unor vitezomani iresponsabili, cărora trebuie să li se pună o barieră categorică şi definitivă pe drumurile publice.  Radarul a depistat 140 de vitezomani.  vitezomani.  recordman, sportsman  . 
    Radarul pitit bine înregistrează pe aşii vitezomaniei.    
    grandomanie, mitomanie, piromanie .
    
    Toţi cei în cauză, obligaţi să ia aminte mai bine la vitezometrele de la bord, au trebuit să lase graba, pentru a suporta amenzile corespunzătoare.  vitezometre.
    : barometru, manometru 
    
    Simt nevoia de a aminti rezultatele congreselor viticole. Produsele pomicole şi viticole… intră în măsură tot mai mare în alimentaţie.   Producerea materialului săditor viticol se face în pepiniere Încercările făcute la staţiunea experimentală viticolă de la Drăgăşani… au dus la rezultate satisfăcătoare.  În extinderea culturii viticole erau interesaţi îndeosebi marii feudali. Conduceţi-l la staţiunea viticolă Panciu.  Din această epocă a stăpînirii romane datează o mare parte a terminologiei viticole romîneşti.  Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze numai unele formaţii întîlnite în terminologia viticolă referitoare la varietăţile de struguri.  Astăzi Romînia cu 150 000 hectare de vie ocupă locul al optulea între ţările viticole.  În regiunile viticole, ţăranul bea mult vin şi alcoolismul e rar, pe cînd în regiunile industriale şi în porturi beau tot felul de rachiuri.  Fiecare din regiunile viticole ce aparţinuse în trecut altor ţări avea un regim deosebit în ceea ce priveşte regimul băuturilor spirtoase  Ceptura e o regiune viticolă, pe o vale de-a stînga Cricovului.  Fiecare ţară, – şi chiar fiecare regiune viticolă în parte, – îşi păstra caracterul particular al viilor sale.  Creşte în locuri aride, pe marginea pădurilor, în regiunea viticolă a ţării.  Regiunile viticole mai importante ale Moldovei, care produceau vinuri renumite, ce se şi exportau, erau Cotnarii şi Hîrlăul . Un indice general completează lucrarea dedicată celui mai celebru centru viticol moldovenesc Funcţionează acum, aici… o şcoală profesională de ucenici viticoli, o şcoală tehnică pentru maiştri viticoli.  viticól.  viticoli, -e.
    Viticultorii de pe acolo au obiceiul de a culege fructul negru al  aguzilor şi a-l presa împreună cu strugurii negri.  Viticultorul, în lipsa numerariului necesar, se împrumuta în mod oneros.  Cum vrei atunci, poete, ca un viticultor Din cartea-ţi să culeagă un sfat folositor.   Ştefan înnobilează cultura viţei…, aducînd viţă mediteraneană şi viticultori de prestigiu din centrele europene.  În ţara lor de baştină, vechii slavi n-au fost viticultori.  Abia după doi ani de la instalare a reuşit preşedintele să viziteze… pivniţa aprovizionată cu cele mai de seamă produse ale faimoşilor viticultori francezi.  viticultori, -oare. –  viţă. 
    Se fac noi colonizări, apele se regulează, mocirlele se seacă şi se ridică agricultura, pomăritul, viticultura şi comerciul.  Tragedia prin care trecea viticultura în anul 1926 am arătat-o într-un memoriu. D-l Const. Garoflid, ca ministru al agriculturii, ajutat de… directorul viticulturii, a întocmit în 1927, un proiect de lege.  Tot prin cooperativă s-au făcut îndemnurile cătră agricultură, viticultură, sericicultură, legumicultură. Pe neaşteptate şi brusc s-a ivit filoxera, care a ruinat o sută de ani de viticultură, lăsînd rîpele goale.  Solurile brune-roşcate nepodzolite manifestă… în agricultură (inclusiv pomicultură şi viticultură) o fertilitate ridicată.  În pomicultură, viticultură şi silvicultură se cresc puieţi şi butaşi în pepiniere, de unde se transplantează pe terenul destinat plantaţiilor.  În materie de viticultură sînt ageamiu.  Viticultura aducea mănăstirilor şi boierilor însemnate cîştiguri.  Este prima şcoală de viticultură înfiinţată în ţară.  S-au înregistrat succese în cultura plantelor tehnice, în viticultură şi pomicultură.  După părăsirea Daciei de către romani, dacoromanii au continuat viticultura.  După o scurtă prezentare a istoriei viticulturii pe teritoriul ţării noastre, autorii pornesc la reconstituirea trecutului Cotnarilor.  Tracii se mai ocupau de viticultură, de apicultură şi de creşterea vitelor , viticultori. –        viţă. Vitiligo… să arată sub formă de pete albe.  Vitiligo este o discromatoză de cauză încă necunoscută.  Cînd a spart nuca, a işit vitime cîtă frunză şi iarbă din nucă, fiecare cu păzitoriu lui.  ime.
     Porneau la gheaţă cu vitioara, o sănioară aşezată pe oase. ti-oa-.  −  vitioare.
   − Ne vom odihni şi noi şi vitişoarile noastre, măcar că odihna noastră o am făcut mai tot aici la Braşov  Ne-au iertat ca să nu plătim vinărici şi dijmărit, încă şi văcăritul ce ni s-au făcut la vitişoarele ce ţinem pentru chiverniseala vieţii ni le-a iertat  Aveam vitişoare, aveam agoniseală atunci, şi nu mă lăsa inima să le părăsesc.   Îşi cumpără moşioare, vitişoare şi alte diminutive de acestea care fac viaţa lesne şi plină de plăceri.  El ţine… cîteva vitişoare.  Brustur şi Cociurlă sînt feciori de oameni cu moşioarele lor, cu bănişorii lor… – Cu vitişoarele lor.  În lipsa lui n-avea cine să-i îngrijească de casă şi de vitişoare cum trebuie.  Ajunsese fruntaş al satului…, cu vitişoare, cu pluguleţ.  Leafă avea, pămînt de aşijderea, mai ceva vitişoare.  Prisosul… de la vitişoarele sale… îl vinde. Cioplesc pentru car sau grijesc de vitişoarele casei.  La lăsatul secului de brînză, să legi fiarele de pe coş înainte de a te culca, ca să legi gura fiarelor sălbatece, să nu-ţi mînînce vitişoarele Am venit aice după oleacă de iarbă pentru vitişoarele noastre.  Să ne strice vitişoarele, să ne usuce porumburile şi imaşurile…? Nu, asta nu se poate, logofeţilor.  După Paşti, omul nostru îşi cumpără vitişoare, ca să aibă  şi copiii lui de ce îngriji.  vitişoare.
    işoară. 
    
    vitolii.
    
    
    vitoşi, -oase.
    os.
     
    Declară absolut trebuincioase:… destuparea ferestrei zidite şi înlocuirea geamurilor albe prin vitrajuri colorate, pentru armonia monumentului.  Prin uşa de comunicaţie, hall-ul se deschisese vederii ca un orizont nelimitat, din cauza vitrajului care ocupa zidul aproape întreg dinspre stradă. Arta scenografică modernă, trecută prin filtrul stilizării,… se păstra astfel îmbibată de spirit polonez, mai ales în aspectul ei ornamental, în gama culorilor, care prelua farmecul vitrajelor de bisericuţe săteşti, al costumului ţărănesc.  O casă cu vitraj.  vitraje vitrajuri. 
      Înapoia vitraliului o lumină albastră închisă ocrotea misterul mărilor Ferestrele arcuite aveau geamurile împărţite în ochiuri pătrate, pe care te mirai că le vezi fără vitralii Se va scoborî prin tine turla răzimată-n cruce Plumbul tău cu feţe multe va sticli ca un vitrou Care-n fiecare petec scapără un soare nou.  Este ca şi cum aş scoate o inscripţie de aur transparent de pe vitraliul unei ogive medievale şi aş trece-o cu creionul pe un carnet.  Vitrourile se luminau de culori fantastice.  E o clădire foarte frumoasă… cu minunate decoraţiuni de mozaic şi vitralii.  Zărind vitraliul albastru al vestibulului, Dănuţ începu să alerge.  Pătrundea prin vitralii, în umbră, o lumină lină şi-n fund, pe masa altarului, părea că luceşte răsăritul misterios al altei vieţi.  Purtînd copilu-n braţe, Mai stau de ţărmul mărilor bretone, Ca pe vitralii ştersele madone.  Şi-mi aminteam biroul sobru al maestrului, cu bibliotecile lăcuite, cu vitraliurile de cristal.  Basoreliefurile, sculpturile, icoanele şi vitraliile, care împodobeau bisericile, formau o adevărată enciclopedie în imagini.  Vitrouri colorate şi decorative.  Troienele de frunze uscate… dădeau şoselei  aspectul crepuscular al unui interior de catedrală gotică cu vitrouri galbene.  O mare parte din vitralii a fost suprimată, biserica s-a închis în sine şi mai mult.  Alecsandri comod şi plăpînd pictase, cu o paletă zgîrcită, peisagii privite prin vitraliile cerdacului boieresc.  Lumina pătrunde filtrată prin vitralii.  Lucrau la un pupitru… într-o cămăruţă gotică… cu ferestre ogivale şi vitralii colorate.  Geamurile erau atît de murdare, încît atunci cînd le străbătea o rază piezişă de soare, păreau nişte vitralii fanteziste.  În locul ferestrelor, vitralii roşii ca focul, albastre, verzi, aurii, opreau lumina Trecută prin vitralii de imensă catedrală gotică, lumina are ceva magnific. Pînă şi pe vitraliile catedralelor, ca cea din Chartres, apăreau scene ilustrînd înfruntările dintre cavalerii medievali. Cunoşteam pe aproape un restaurant vechi, cu pereţii îmbrăcaţi în lemn şi cu vitralii.  Desenele de pe aripile fluturilor le reproduc pe cele din vitralii.  Îi lăsa lui cărţile cu chipuri de vitralii Poemele sale irizează reflexe fermecate de vitralii, sub orgia solară, realizînd un estetism de o uimitoare virtuozitate.  vitralii  vitraliuri, vitrouri. –  :    vitrouri.
    . Uşea vitrată de la vestibul scîrţîi în ţîţînele ei ruginite.  Din sala mare de banchet, unde se făceau pregătiri pentru Anul Nou, am putut admira printr-un perete complet vitrat zecile de cupole ale bisericilor din Kremlin. Lumina va pătrunde din plin în interiorul edificiului, prin suprafeţele vitrate la dimensiuni monumentale…, aşezate pe colţurile clădirii.  Nici peretele vitrat complet nu-i indicat, pentru că vara ar fi prea cald, iar iarna prea frig.  −  vitraţi, -te.
    Tată vitreg  mamă vitregă Tot omul trebuie să fie milos cătră săraci…, cu cît mai vîrtos dară tatăl vitreg şi muma maştehă cătră fiiastrii lor Pre acest Adonie l-au omorît Solomon, pentru că cerea de la dînsul  pre  mumă-sa cea vitregă să şi-o ia muiare.  Murind muma lor, avea mumă vitregă. După aceea, murind şi tatăl lor şi,  nevoindu-se maştera să le mănînce averea părinţilor, îi pîrî la domn, că sînt creştini.  Îndatorim pe ipitroapa Maria şi pe vitregul cestor 4 copile, cari mai sus s-au pomenit, ca nici într-un chip, pînă la ajungirea vîrstii copiilor,… dintru aceste averi, ce s-au venit parte de la părintele lor,… să nu le prăpădească sau să le vînză    Ifia, fiind blîndă şi plecată la voinţele vitregului şi a maicei sale, se afla slobodă.  Vitrigul şi vitriga cătră fiiastrul şi fiiastra să socotesc spiţa întăi; cătră fiii şi fiicele acestora, a doua.  Fu învitat de Clara, muma vitregă a lui Vladislav.  Pe temei că Petru s-au ucis, au ideat proiectul a lua pe doamna văduvă de soţie şi, făcîndu-să vitrig giunilor principi, ar fi putut domni sub numele lor.  Se zic a fi mulţi în ţeara ta, mai ales din lucrarea iubitei noastre în Crist fiie, nobilii fămei, Clarei, vitregei tale.  Vezi ce va să zică a nesocoti sfaturile mele? Le-ai luat totdauna ca nişte priciri ale unei mumi vitrige.  Vă iubiţi? Să vă fie de bine!… doar nu-s vitrigă… Ce doresc eu?… fericirea voastră.  Această fată bună era horopsită şi de sora cea de scoarţă şi de mama cea vitrigă. După ce se sculă tatăl copiilor, vitrega întrebă pe copii cum a nemerit de s-au întors.  De frică să nu o ocărască mumă-sa cea vitrigă, se urcă pe bordei, se uită în toate părţile doară va vedea… vreo zară de foc Muierea aceasta, precum sînt mai toate vitrigele, ura pre feciorul bărbatului său şi iubea numai pre pruncii săi… de la bărbatul său cel dintîi.  Cum l-a buimăcit muierea, cum i-a furat minţile, să-şi întinerească sîngele lui! Un vitrig nu m-ar asupri mai mult.  Tată vitreag sau maşter (măştioniu), mamă vitreagă sau maşteră (măştioane) sînt ai doilea părinţi ai mei, cari m-au crescut, dar nu mi-au dat naşterea.  Copiii făcuţi cu prima soţie… n-au drept la succesiunea soţiei a doua, care e mama lor vitregă.  Într-un rînd, această mamă vitregă îl pusese să păzească grădina plină cu popuşoi.  Mama lui vitregă ne ieşi întru întîmpinare. În duşmănia lui faţă de Budu se amesteca desigur şi gelozia copilului faţă de tatăl vitreg.  Această mamă vitregă, frumoasă, rece… îi apăruse odinioară în copilărie… ca o madonă a fatalităţii şi a relei prevestiri.  Ştiind că eu atuncea l-am urît pentru fapta sa pe tatăl meu cel vitreg, Vodă mă cheamă să-mi deie şi mie slujba lui Cantemir serdar.  Nu mult după asta au intrat la sfat bătrînul şi mama vitregă a lui Grigoriţă. Bravo, aşa sărută taţii vitregi? Am să te spun mamei.  Lîngă vatră, jumătate întoarsă spre străchinile şi oalele de pe foc, stătea totdeauna Catrina Moromete, mama vitregă a celor trei fraţi. Terminologia pentru tată vitreg este destul de bogată. Printre prietenii poporului nostru… un loc aparte ocupă generalul francez Jacques Aupick, tatăl vitreg al lui Charles Baudelaire. Unchiaşul a fost avînd de la nevasta dintîi doi copii: un băiat ş-o fată; şi p-ăşti copii… muma a vitregă nu-i putea suferi.  Pe mumă-sa a vitregă a legat-o de coada calului şî i-a dat drumu, şî pe mumă-sa a bună a luat-o-ndărăt.  Bieţii copilaşi o duceau greu. Să ferească Dumnezeu de mamă vitregă!  O fost un om ş-o avut o fată ş-un copil. Ş-o murit mumă-sa. Ş-o luvat altă muieri. O luvat mumă vitrică la ăi doi copii.  Mama ei vitrică, văzînd că fata să face mai frumoasă ca ea, a pus în gînd s-o omoare.  Mama vitrecă se… mira cum să toarcă ea… atît d'e mult. Cînd bună mamă, cînd vitregă.  ca o mumă vitregă.  Mama mea… se purta cu mine mai crud ca o mamă vitrigă.  Era rea ca toate mamele vitregi. Biata Marie, orice făcea, făcea rău.  P-ăşti copii… nu-i putea suferi, îi ţinea nemîncaţi, îi bătea de le învineţea carnea pe ei, – bătaie de mumă vitregă, cînd e vorba.  Sîntem fii de împărat; Dar o vitrigă de mumă  De-acasă ne-a alungat.  Ţeranul, nemaiavînd proprietate, „moşie mică”,… nu mai era interesat a apara „moşia cea mare”, patria. Nu-şi mai pute vărsa sîngele pentru o ţară, mamă vitregă. Fiu  fecior vitreg fiică fată) vitregă Într-aceastea încă şi-s a treia semenţii, ce printru că fiiastrul şi fiiastra, feciorul şi fata le sîmt lor de fecior vitregu lui sau maştehăei.  Ar fi ţinut pe vitregu-său 7 ani cu cusutură, cu spălat   Împărţim obrazele:…. După naştere, în fii adevăraţi, din curvie, vitregi şi buni.  Eu, Ileana, sin Ionaşcul, cu toţi feciorii miei cei vitregi, vînzători  Catinca, soţia răposatului Dimitrie Harisiades, a pus secfestru din banii ce are a lua  medelnicereasa Antinţa Bucşăneasca de la Gheorghe Bucşănescu, vitregul ei fiu, pentru lei 2 470 capete.  Să fie Ursului cu fiii săi şi cu vitregu său, anume Stan, moşia în Rusăneşti, dintr-o jumătate de sfoară  Pe alt fiu vitreg al căpitanului îl trăsese ungurii în ţeapă, împreună cu alte cîteva sute de romîni.  O văduvă trăia cu fiica sa, Ileana, şi cu fata sa vitregă, Maruşka. Alexe, fiul vitreg al cocoanei Aglaia… vindea tot felul de marfă.  Sînt informat că intenţionezi să adoptezi pe fiica dumitale vitregă, domnişoara Otilia.  Văduva ocărăşte, bate pe fata vitregă, o pune să facă toate lucrurile casnice. Vitregul mijlociu, Nilă, spuse într-o zi la masă ceva care înmuie inima mamei.  Le-a spus să ia pe fata ei vitrică… s-o omoare.  Dragă patrie romînă, Ce rău oare le-ai făcut? La străini te-or da-n prădare, Vai! şi pe cămaşa ta Fiii vitregi cu turbare Sorţii lor vor arunca.  La stăruinţa… unor venetici şi fii vitregi ai ţării şi a unor politicieni poloni nu se bagă în samă petiţiunea romînilor. Ca fiică vitregă a unei ţări cu ale cărei moravuri nu se putuse amesteca, doamna Ledru îşi avea…, în medalionul funerar, miniatura ei de la 24 de ani.  Oamenii timpului meu… se aflau cu totul depărtaţi de natura primitivă. În ochii lor de fii vitregi nu se mai oglindeau apele şi codrii veacurilor dintăi.  Frate vitreg  soră vitregă =  Va fi sora vitregă, numai de tată sau numai de mumă  Această tocmală am făcut denaintea… lui Toderaşco, vitregu-meu şi denaintea… lui Patraşco  Îndată s-au gătit Velicico cu sfatul vitregului său, Miron, îndemnînd pe Frenţa, căpitanul cu cătane ce avea, şi au purces să vie în Iaşi, să ia pre Mihai Vodă.  Ca să-l mîhnească şi mai mult, logodi pe un frate al său vitrig cu o fată a lui Ieremia Moghila.  Cu puţine zile înainte, el priimise o înfruntare grea de la junele Iffiu, fratele vitreg al cardinalului. Orfana culese un buchet de viorele sub crăcile copacilor şi le aduse surorii vitrige.  Frate vitreag (maşter) şi soră vitreagă (maşteră) sînt fraţii ce au doi taţi şi una şi aceeaş mamă sau doauă mame şi unul şi acelaş tată.  Cînd fraţii sînt unii drepţi, alţii vitregi, moştenirea se împarte în două: partea mamei şi partea tatălui.  În zădar o chemă de acolo fratele ei vitreg, Ştefăniţă, în scurta lui domnie. Fata ei, bogata prinţesă Canta, soră vitregă cu maiorul,… o da în seama acestuia.  Pentru Badea, Constantin era un frate vitreg, înfumurat şi nestatornic. Singură, în faţa surorii vitrege, Salomia ascultase, palidă, uimită, scîrbită, copleşită . Ar trebui să mă bucur, în definitiv, să am fraţi şi surori, chiar şi vitregi. Verişoarele ei… erau căsătorite, respectiv, cu doi fraţi Cîrlova…, fii ai lui Constantin, fratele vitreg al poetului. O fi fraţi vitregi… glumi Tell.  Vizita doamnei Trude Resch, sora vitregă a lui Amidon şi soţia unui cunoscut bancher…, era ca un ajutor de la Cel-de-Sus. Cei trei fraţi vitregi, Paraschiv,  Nilă şi Achim, stăteau spre partea din afară a tindei.  Pămîntul… aparţinea celor doi fraţi vitregi.   Justiţia a fost vitregă pentru dreptatea voastră.  Ei bine! oameni vitregi cu inimele sterpe, Legaţi de cîrma ţării cu-ncolăciri de şerpe, Voi, care-aţi stat departe de foc şi de dureri, Cum aţi rentors copiii la sînul bietei ţări?  Mai bine mort de mîna mea, decît de aceea a unei societăţi vitrige.  E prea adevărat că sîntem înconjuraţi din toate părţile de romîni şi încă de acei cari trăiesc sub guverne vitrege, unele duşmane chiar existenţei lor   Nici un neam nu e condamnat de a suporta în veci un regim vitreg, corupt şi mincinos, chiar daca acel regim se exercitează de cătră fiii lui proprii.  Ruşine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase judeţe ale Romîniei pradă în ghearele unui vampir!  N-aveau nici plug, nici boi, nici sapă. Pămîntul înţelenea nespart. Dar parcă se săturau cu bucuria d-a să mişca încotro i-ar duce picioarele şi cu goana ce dădeau în huzmetarii vitregi.  Multe sînt de făcut într-o ţară stricată de atîtea stăpîniri vitrege.  Fiindu-ne ţara… stăpînită… de cîrmuiri vitrige care nu şi-au dat osteneala să cerceteze… bunurile şi răurile satelor. Veşnic osîndiţi Am fost să stăm în noapte cu ochii îngroziţi Sub vitregă putere . După o mie de ani de vitregă stăpînire streină, Dacia superioară e azi parte integrantă şi nedespărţibilă a vechiului nostru regat.  O gazetă locală… şfichiuia autorităţile vitrege cu sănătatea şi igiena sătenilor de sub oblăduirea lor.  Sublocotenentul Brăescu simte nevoia să  riposteze unei societăţi vitrege, care-l umileşte.  În faţa vitregei primiri, tînărul filarmonist… nu dă înapoi, ci se hotărăşte să înfrunte provincia.  Că ce îndreptare se poate aştepta şi dobîndi de la un vitreg şi masteh ca acesta, care cu adevărat pune sufletul lui nu pentru păşunea oilor sale, ci pentru lîna, laptele şi pentru grăsimea ei!  Lăcomia unor aprigi, după vreme, patrioţi, Sfîntul loc îl defăimează, ca nişte vitregi, ca hoţi! „O, dă-mă cui ţi-e vrerea, Măicuţo, dar străină Departe nu mă da!” Şi-n ciuda bietei fete, Ea, vitrega, o dete Străinilor de-acolo Veniţi de undeva.  Să căutăm dară ca să nu avem oamenii noştri încrezuţi, ca nu cumva să ni alegem nişte vitrigi, carii să ni aştearnă numai spini şi să ni sare bucatele numai cu venin! E oare bine că se poartă aşa de aspru şi de vitreg… cu concetăţenii lor romîni? Direcţia îi trata vitreg… Li se refuza orice dorinţă; moralul era nesocotit şi ei supuşi unor rigori de regulament.  Aşa ne e destinul, Vitreg prea adeseori, Unui’ lumea i-acordează, Iar pe altul îl botează Cu-a lui rouă de plînsori.  Se pierdu în desişul munţilor, ca acolo să-şi plîngă soarta, care i-a fost atît de vitrigă Amarnic ne poartă pe strîmbe cărări Vicleana şi vitrega soarte.  Mă gîndeam eu, de ce soarta vitrigă… ne-a îndrumat viaţa pe cărări deosebite.  Se resemnase la viaţa de schimnic flămînd, trăind mereu aproape de tot ceea ce i s-ar fi cuvenit prin naştere şi de care numai destinul vitreg îl îndepărtase. Dar mîni nici mormîntul lui Creangă nu va mai fi, – căci o soartă vitregă face ca pulberea multor oameni mari să fie risipită în vînturi! Oamenii, cuprinşi de deznădejde, cad pe gînduri, meditînd asupra soartei lor vitrege.  Sub presiunea vitregă a timpului… şi-au pierdut şcolile chiar şi comune mari şi puternice.  În împrejurările vitrege în cari… a fost silită să-şi urmeze învăţăturile secundare, nu şi-a putut însuşi cunoştinţa necesară… a trecutului romînesc . S-au luat unele  dispoziţii relative la exercitarea negoţului şi la  acei ce făceau pe negustorii, îngrădindu-se cînd interesul lor, cînd… al statului, după împrejurările mai mult sau mai puţin vitrege prin cari a trecut această ţară.  Cîtă vreme au încetat şcolile publice, din cauza împrejurărilor vitrege, lipsa lor fu împlinită de şcolile particulare. Despre limba latină, în aceste timpuri vitrege, nu  găsim decît preocupări sporadice şi trecătoare la cîţiva cronicari şi scriitori romîni.  Datorită împrejurărilor vitrege, fiica lui Scarlat Sturdza n-a trăit în ţara ei de origină.  Oricît de vitregă ne-ar fi istoria, Dumnezeu a pus în noi semnele sale nebiruite.  Împrejurările vitrege de atunci nu-l copleşiseră.  Oricît ar fi de vitregă viaţa, ea nu poate schimba definitiv substanţa primitivă a unui caracter delicat. Această vastă operă s-a născut sub semnul unor condiţii vitrege. Asemenea tulburări care creau o stare generală de nesiguranţă s-au repetat de mai multe ori şi mai tîrziu, în împrejurările vitrege din cursul secolelor V–VI.  Cine are cultul prieteniei se leagă inevitabil şi de obiectele purtătoare de amintiri, vestigii atît de scumpe, cînd împrejurările vitrege te ţin departe de cei dragi.  Concursul tacit realizat în privinţa unificării lingvistice, în împrejurări din cele mai vitrege, este, poate, cea mai elocventă probă în acest sens ,  Scăpat de aşa vitregă soartă, întors de la o atît de rătăcită cale – de la moarte la viaţă… Ce-ar fi făcut copilul ăsta fără adăpost, nici milă, cînd ar fi început zloata şi gerul?  În vremea domniei lui Gheorghe Duca Vodă, soarta negustorilor din Moldova… fu cît se poate de vitregă.  Acum aproape două sute de ani, se îngrijea… de internarea în spitale a bolnavilor cu vitregă soartă.  Să cade mai bine a scrie cuvintele cele romane cu slovele S. Cyrilu?… Vitrece, slovele aceste strămutară limba, să schimbară multe cuvinte, multe să perdură  Ştiinţelor şi arţilor au fost pămîntul Africei totdeauna vitrec, şi cîteva capete care au strălucit în el au fost străine, venite de airlea. Muntele e de piatră, şi piatra e vitregă. Loc de adîncit rădăcinile nu prea este.  Cu cît clima a fost mai vitregă ori pămîntul mai sărac, cu atît munca neînduplecată le-a fost mai bine răsplătită.  vitrég.  vitregi, -ge vitregi. –  vitrigi),  Budai-Deleanu este unul din scriitorii care a fost cel mai vitregeşte tratat în literatura noastră, cu toate că activitatea lui şi operele pe care ni le-au lăsat el îi dau tot dreptul ca să fie pus alături cu învăţaţii transilvăneni de la începutul secolului nostru.  suf. -eşte.
    Menirea mea este să trăiesc în mijlocul neamului vitregit de soartă, să-i alin suferinţele, să-i simt durerile, să fiu sprijinul lui! Încheiem acest capitol… cu… pledoaria poetului pentru o creatură pe nedrept vitregită de  stima multor oameni ce n-au profitat încă pe deplin de roadele ştiinţei.  Nu se mai vedeau şi nu se mai auzeau deloc nici un fel de piţigoi în pădurile de fagi, vitregite de frunze ale culmilor Olăneştilor.  Ani la rînd, bucureşteanul a fost cam vitregit în privinţa concertelor de muzică uşoară.  Credeam… că acest act va fi consfinţit în toamna trecută, cînd Academia şi-a aniversat 125 de ani de la înfiinţare; un prilej nimerit, desigur, de a i se restitui… bunurile de care pe nedrept a fost vitregită.  vitregesc. Am auzit-o… mărturisimdu-mi plîngînd traiul ei chinuit de vitregia nevestei a doua a lui tată-său.  Ţăranul din Franţa şi cel din Anglia… au ajuns la o îndestulare a vieţii după ce au suferit şi s-au războit cu vitregia oamenilor.  Publicul din sală îl soarbe din ochi, văzînd în el nădejdea acestui neam prea mult umilit de vitregia partidelor politice.  Vitregia arătată ţăranului romîn de către asupritorii lui a determinat actul de opţiune şi angajare al scriitorului.  Văzînd fata moşneagului atîta vitrigie din partea părinţilor,… au început a plînge şi a se văieta.  Asemenea agricultori nepricepuţi… n-au dreptul de a se plînge de vitregia… soartei.  Surîsul ei resemnat şi duios îi vorbea lui Lucu de împăcarea ei cu oamenii, cu egoismul lor şi cu vitregia sorţii. Mulţi din oamenii noştri au rămas, sau din vina lor, sau din vitregiile timpurilor, cu puţin pămînt.  Din vitregia vremilor, timp de mai mulţi ani rămăsese fără mare preot.  A lipsit timp îndelungat din cauza vitregiei împrejurărilor, din cauza nesfîrşitelor dezbinări între fraţi.  Un studiu amănunţit al clădirilor vechi, care cu toată vitregia timpurilor au mai rămas în fiinţă…, ar merita să fie trecut în monografia oraşului.  Nu putem şti dacă – ceea ce e foarte probabil, ţinînd seamă de vitregia timpurilor – nu cumva vor fi rămas şi mai multe manuscrise de la popa Bucur.   Cauza nu trebuie căutată decît în vitregia vremurilor ce au urmat pentru noi… după înfăptuirea dualismului austro-ungar.  Statornic în urmărirea ţelului, el înfrînsese vitregia împrejurărilor, o întorsese cu dibăcie în folosul său.  Sfîntul locaş fu lăsat în neîngrijire, iar vitregia vremurilor aduse şi mai repede ruina bisericei. Cu toată vitregia împrejurărilor şi duşmănia prigonitorilor, poetul şi pictorul nu încetă de a lucra.  Alipirea către limba noastră dulce romînească şi către legea noastră străbună ortodoxă au fost acelea care au ţinut trează naţia noastră în decursul vitregiei vremurilor.  A fost un om din mulţime şi a întrupat acele virtuţi ale ei, care l-au făcut să treacă biruitor prin vitregiile apăsărilor trecute.  În pragul lui 1848, suntem, din pricina vitregiei istorice, la o culme a cîntecului poporului. Prietenia lor… se dovedise capabilă să înfrunte vitregia vremurilor, intrigile oamenilor.  Şi aici domneşte elanul ridicării din înapoiere a unui neam oropsit de vitregia istoriei. Cînd în loc de „istoria daco-geţilor” am scris doar „file din istoria triburilor daco-gete”, n-am făcut-o la întîmplare, ci obligat de vitregia împrejurărilor.  Instrucţia publică care nu înarmează absolut cu nimic poporul… în a-l povăţui… a trage toate foloasele posibile din harurile naturei… sau întîmplător spre a li se putea împotrivi vitregiilor ei păgubitoare, o atare instrucţie ne pare de prisos.  Compensăm pierderile pe care le cauzează vitregia naturii.  Vitregia naturii n-a reuşit… să-i înfrîngă pe oameni.    vitregii.  -ie. ime.
    Dragostea lui s-a concentrat asupra celei mai vitregite categorii umane a epocii: africanii.  Era un suflet de jalnică preoteasă a durerilor zadarnice, un glas de melopee pentru auzul vitregiţilor.  Dată fiind foametea care bîntuia printre vitregiţii soartei, nu este de mirare că… sute de mii de oameni… s-au prezentat la cele 150 bariere care împrejmuiau locul festivităţilor.  : vitregiţi, -te.
    
     vitrigitate)  Se zicea cum că arondarea se face din motivul bunei administraţiuni, în faptă însă s-a făcut din motivul că, cu toată vitregitatea legilor, totuşi mai erau în ţară cîteva municipii unde naţionalităţile reuşau în preponderanţă  faţă de maghiari.  Fiii acelora… nu sînt venetici, veniţi de ieri, alaltăieri, pe acea vale a Oltului, ci sînt băştinaşi, pe cari însă vitregitatea timpului i-a rărit, reducînd numărul lor.  . Acestor generaţii e datoria a clădi, încetul cu încetul, ceea ce a fost zdrobit de vitregitatea timpurilor abia trecute.  -itate. 
    -fi-a-. –  vitrifiabili, -e. –  : bil. 
      Cuptoare pentru topit materialul vitrifiant.  fi-ant. –  vitrifianţi.
    
    Focul vitrifică nisipul.  vitrifică. –  Intervalul dintre temperatura de vitrificare şi începutul deformării se numeşte interval de vitrificare.  În industrie, vitrifierea se realizează, de obicei, prin topire cu adăugare de fondanţi.  vitrificări Masa ceramică arsă care are porozitatea cea mai mică se numeşte masă vitrificată În această aşezare s-au găsit mici creuzete de lut vitrificat servind la turnarea bronzului Îşi dete seama că mergea pe un platou vitrificat. În unele cazuri analiza acestor urme a arătat prezenţa unor „reziduuri vitrificate”.  vitrificaţi, -te.
    
     
   –     .  Eryngium maritimum). vitrigoni.
    Lache vrea să se oprească la vreo vitrină.  Băietul îl trage de mînă, ca să se oprească,… fiindcă trec pe lîngă o vitrină.  Cu ce emoţiune trece pe la vitrinile librăriilor.  Această mare şi frumoasă piaţă are prăvălii cu vitrine moderne. Colindaţi librăriile noastre, opriţi-vă la vitrinele luminate.  La ora cînd se închid magazinele… Manuela se oprea în faţa unei vitrine unde nici nu avea măcar ce privi. Prin vara anului 1904, în dreptul unei vitrine… zării deodată lîngă mine pe Eliade cu soţia sa.  În vitrine, versuri de un nou poet. Toţi porniseră nerăbdători să hoinărească prin capitală, să caşte gura la vitrine.  Ai nevoie să umbli pe o stradă, să vezi lume…, să te opreşti la o vitrină. S-a înţeles în taină cu domnul Sotir… să-i închirieze pentru o jumătate de zi vitrina de la stradă.  Simfoniile de parfumuri…, dacă ar fi fost realizate vreodată, n-ar fi avut o valoare estetică mai mare decît statuile de şocolată şi catedralele de zahăr expuse uneori în vitrinele cofetăriilor.  Postavul cela putred, din vitrină, I l-am vîndut ca marfă de mare preţ, streină.  A văzut într-o vitrină o valiză-trusă foarte frumoasă.  Strada şi vitrinile sînt alcătuite la fel ca la Paris.  Din vitrinile de pe Calea Victoriei…,  au fost expulzaţi de mult. Trei băieţi şi o fată, studenţi, desigur, hohoteau gesticulînd lîngă o vitrină. Vitrinele strălucitoare o atrăgeau ca un magnet.  Se uitase în vitrinele magazinelor.  Nici prăvăliaşii de la noi din mahala nu-şi mai expun mărfurile aşa în vitrine.  Silvestru, uitîndu-se… la şirul de magazine cu vitrine oblonite… urmărea fără să vrea sclipirea nichelului de pe hamuri. Te opreşti… în faţa unor vitrine în care se găsesc doar cîţiva nasturi de uniformă.  Strigătele se auzeau pînă departe, izbindu-se de vitrinele magazinelor.  Eleganţa vitrinelor şi ambianţa întregii străzi sînt anulate de un fals pitoresc. Sus, în vitrina amurgului, se aprinse luceafărul tînăr.  Contemplînd de la distanţă, în deplină subiectivitate,  vitrina literară a lumii, vezi numai ce-ţi sare în ochi.  În minunatul muzeu de antichităţi etrusce… era şi o lulea de bronz… Nu pot încredinţa dacă ea şi-a aflat un loc în gravele şi artisticele vitrine ale Luvrului.  Tînărul se duse la una din vitrine, luă o cutie de marochin negru, o aduse pe masă şi o deschise. Pereţii erau în întregime acoperiţi de nişte dulapuri mari, pline de gîngănii mumificate. Lumina… făcea să strălucească în vitrine pulberea aripilor de fluturi.  Peretele din dreapta are două ferestre. Între ele o vitrină cu ceşti de porţelan pictat şi alte obiecte.  Numeroase vitrine cuprind opere de mici dimensiuni, în special argintărie bisericească şi laică.  O vitrină mare conţinea pe un rastel numeroase puşti de vînătoare.  Casa conţinea oarecare mobile colosale din epoca lui Cuza, gravuri, tablouri, o mică colecţie de costume boiereşti puse în vitrine. Dinspre vitrina de sufragerie: zgomote de pahare sparte.  Cupa a intrat în vitrina sa de trofee de patru ori.  Pare să-l fi azvîrlit pînă în celălalt capăt al odăii, lîngă bufetul cu vitrine curbate.  vitrine 
    
    Doronicum austriacum). Şi de n-ar fi odolean, Leuştean Şi vitrinic N-ar mai fi în lume cruce de voinic vitrinici.
   vitrinier decorator Personajele au meserii aiurite: regizor de televiziune, vitrinieră, fotograf.  Cert, vitrinierii–decoratori băimăreni au fantezie, bun gust, talent. -ni-er. –  .: vitrinieri, -e -ier. unt de vitriol, ulei de vitriol, acrime de vitriol, acrite de vitrior). De se va... negri aceea, e semn că într-însa se află vitrior.  Acesta nu va cumpăni mai mult decît 379 de grăunţe în untul de vitreol şi 414 în apa de obşte.  Mestecîndu-se cu acrite de vitrior fac sare amară care se află în multe ape mineralnice.  Sările vitriorului.  Se va … picura oleu de vitriol în păhar de vitru, adecă de glajă, în care să fie băgată sare comună.  Acrimea curat de vitriol prifăcută singură puind în burcut au pricinuit îndată fierberea cu sunet care au ţinut mult, dar nu s-au tulburat apa.  Acrime sulfurică, de pucioasă sau de vitriol (acidum sulphuricum), este o unire de sulfură cu oxigen în cea mai mare cîtime pe a patra treaptă de oxidaţie.  Poloboacele şi buţele... să se clătească cu apă alcătuită din o parte de vitriol (aţid sulfuric) şi din 20 de părţi de apă.  Îl facem de tot felul pentru trebuinţele agriculturei, combinînd împreună părţi deopotrivă în greutate de acid sulfuric (unt de vitriol) şi de calcar sau de cretă de var.  Ca să absoarbă umiditatea, umple niscareva vase sau cu var nestins… sau  cu oliu de vitriol (acid sulfuric).  La emoroidele dinăuntru foloseşte... şi acidul sulfuric (vitriol) i băile calde.  Se întrebuieşte la fabricarea negrelei (cernelei), a oleului de vitriol, a albastrului de Berlin, sinelei, la cănirea peilor, în medicină ş. a.  Cel mai important folos ce avem din pucioasă este că intră în fabricaţiile vitriolului (acid sulfuric).  Acesta era vitriol, era otravă, ca să zic aşa, amestecat în puţin rachiu.  Cîrciumarul va dori ca salonul său să fie local de întîlnire a făcătorilor de rele, cari se mulţumesc a bea rachiul fabricat cu vitriol şi cu ardei şi a-l plăti cît de scump din beneficiile meseriei lor.  O parte rachiu şi două de apă amestecată cu vitriol.  Poporul nostru cred c-ar prefera moartea repede prin sabie, decît moartea lentă prin vitriol.  Cînd ardem zăharul sau cînd îl udăm cu vitriol, atunci moleculele se strică.  Oamenii sînt răi şi pricinaşi în Podeni!… Ocări… batjocuri… suduituri… acuzări de otrăvire prin vitriol… Dar ameninţările!  Tu nu ştii ce e vitrionul …    Iei de la spiţărie vitrion (apă tare) şi pui la neg.  Nici o gospodină din Pipirig nu boieşte lînurile pentru leicere ori catrinţe ca în vechime, ci toate boiesc cu boiele cumparate de pe la dughene şi cu apă tare ori vitriol ca să nu se spele.  A cincizecea mia parte de acid fenic sau vitriol … e destul ca să distrugă într-o singură zi tot peştele dintr-o apă.  Bea desigur ceva spirtos... spirt chiar... vitriol... cine ştie?  A dizolvat victima ucisă, într-o baie cu vitriol.  Cei care trecuseră de partea revoluţiei nu erau decît vreo 20 de inşi..., care ar fi turnat vitriol pe aşa-zisele farfarale.  La putoarea pieilor de animale se adaugă mirosurile chimiei industriale; laptele de var şi vitriolul şi tot ceea ce e toxic şi corosiv ocupă aici cel dintîi loc.  A lui soţie, Ce-n taină-l urmărea, Intră în berărie Cu vitrion la ea.  Au venit şi-au intrat peste moaşă, Şi-au bătut-o şi-au turnat vitrion pe ea, pe ochi şi peste tot.  Îmi vine să-i arunc cu vitriol în obraz.  În ochii mei adînci, pe brînci, un faun priveghează, Visează strajnica plăcere ce poţi s-o smulgi unui viol, Hipnotizări ce pervertesc rînjind împrăştiază  Şi-n fund de gingaşe potire, ţîjneste-n silă vitriol.  Intervenţia prefectului a fost picătura de vitriol într-un pahar plin ochi.  Fiece cuvînt, o picătură de vitriol, fiece gînd, un pumnal otrăvit.   Cîţiva trandafiri roşii cu apă de izvor… să oţeţească cu spirt de vitriolo, să o bea.  Spiritul de vitriol… iaste cunoscut tuturor.  Afară de aceste osebite suptstări săroase, cumu-i alaun, ori piatră acră, … silitra, tartaru, vitriolul.  Nu avem şi nici vom avea alte mai puternice şi mai destoinice leacuri … decît aceste din jos arătate, adecă, curăţenia de  vărsătură: piatra iadului, … camforul, eter de  vitriol.  Nici o persoană particulară nu are voie a-şi însuşi acele din sînul pămîntului săpate şi scoasă metaluri, precum: aurul, argintul … şi, pe lîngă acestea, piatră-acră, vitriol, salitră.  Spirt de vitriol … de la 15 pînă la 20 picături, să se deie bolnavului în cîte o lingură de apă.  Noi avem vitriol destul; dar întrebaţi pe neguţetorii noştri de unde îl aduc.  Se află: puţin aur şi argint; mai mult fer, aramă, cusutoriu, plumb, cărbuni de piatră, vitriol, pucioasă.  Părţile acele pline de arici să se spele şi să se cureţe mai cu samă  cu apă de  var sau cu 12 dramuri de piatră acră şi 12 dramuri de vitrion în 1/2 ocă de apă.  Între săreturi se  numără: sarea, ţeperigul, piatra-acră, vitrionul, silitra şi altele.  Din străinătate el cumpăra:… vitriol cu 2 sfanţi oca şi cu dînsul se face coloarea verde.  Vitriol alb Să iai vetriol alb, cît zece grăunţe de grîu la cumpănă şi zece dramuri apă de trandafir şi să speli ochii Stînge ½ lot de vitriol alb într-o fele de apă curată şi o întrebuinţează aceasta în loc de apă de ochi rece.  Vitriol alb cît 10 grăunţă de grîu în cîtime, amestecat cu 10 dramuri apă de trandafir, să se spele ochii.  Pentru albeaţă la cal, să iei un dram de vitriol alb, 20 dramuri apă de trandafir.  Ia săpun de Veneţia cît o nucă de mare şi vitriol de cel bun alb, piatră-vînătă de două ori cît nuca de  mare, pune-le într-o ulcea mare cu ½ oca apă curată să fiarbă.  Vitriol albastru  vînăt, de aramă) = Au văruit asemenea cu silitră, arsenic şi mai vîrtos cu sulfat de  aramă, numit mai de obşte vitriol albastru.  O doftorie foarte bună pentru rosături de şa şi de hamuri la cai se face din vitriol albastru, grinşpan, piatră-acră, ţiperig.  Vitriol verde ( feros, de fier) =  Supt apă … să acieşte sulfurile, ferul să rezolveşte şi înformează vitriolul de fer.  Vitriol verde sau feros:… e verde şi albiu, are un gust petros şi astringent.  Dacă coloarea neagră nu s-a prins bine, se mai înfierbîntă în cerneală de 2-3 ori, mai adăogîndu-se şi puţin vitriol de fier.  tri-ol. vitrioluri vitrioale Un miros caustic, corosiv, arde plămînii, ochii, epiderma; te vitriolează.  Observator satiric al vieţii sociale, d. Arghezi vitriolează toate acele metehne cîte se pot surprinde în alcătuirea noastră de stat.  tri-o-.  –  vitriolez.
    tri-o- vitriolaje Substanţă vitriolantă Arghezi nu şi-a găsit dintr-o dată concentrarea vitriolantă în expresia pamfletară.  Există... personaje de o mare autenticitate,... peste care Miron Radu Paraschivescu s-a aplecat fără ironia crudă şi vitriolantă a lui Caragiale.  N. D. Cocea adăugase prestigiului... de a fi cel mai vitriolant pamfletar, şi pe acela de a fi un robust romancier Este această comedie un vitriolant portret de epocă.  Alături de pamfletul vitriolant a realizat cele mai frumoase poeme în proză.  Priveşte cu ochi critic, rareori amuzat, cel mai adesea vitriolant, mediul de care se ocupă.  tri-o vitriolanţi te ant.
   
    tri-o- vitriolări -tri-o-. vitriolaţi, -te.
    -tri-o- vitriolici, -ce tri-o-.   –  .: vitrioliceşti.
    icesc.
    -tri-o-. vitriolizez.
    tri-o-. vitriolizări -tri-o-. –   .: vitriolizaţii Vitritul e constituentul cel mai oxigenabil al cărbunelui, are tendinţă de fisurare mare şi, în consecinţă, se inflamează uşor.  Vitritul este componentul care permite cocsificarea cărbunilor.  Din fibre de sticlă vitron se fac ţesături, covoare, panglici, frînghii, perdele, curele de transmisiune, şnururi etc.  Tărimea (duritatea) cvarţului este foarte mare; lovit cu oţel lasă foc; casura (spargerea) sa e vitroasă (sticloasă) Într-un caz de febră tifoidă s-a văzut o proliferare a nucleilor sarcolemului, cîteva fibre în stare vitroasă, altele cu granulaţiuni.  Din aceste ouă iese un animal tranzitoriu, cît unghia degetului celui mic, un animal vitros căruia i se spune leptocefal.  În comerţ, seleniu se găseşte sub aspect vetros, de coloare brună şi cu suprafaţă lucie.  Azi putea să bea din ceşti de ceai vitroase şi subţiri, prin care ceaiul se străvedea şi care dădeau lichidului o nuanţă de piatră preţioasă.  Sînt roci vulcanice cu structură porfirică,... formate dintr-o pastă microcristalină sau vitroasă.  Structura acestor roci e hialină, vitroasă sau sticloasă.  Corp vitros umoare vitroasă Lichidul sticlos, numit şi corp vitros, umple cavitatea cuprinsă între cristalin şi retină Camera dinapoi  e mai mare şi este plină cu un fel de piftie, numită corp vitros.  De pe fundul ochiului porneşte un organ numit pieptene, care pătrunde în corpul vitros.  vitroşi, -oase vitrozităţi Picura oleu de vitriol în păhar de vitru, adecă de glajă.  Îi aflară stecla numită şi vitru, aseminea purpura, adecă văpseaoa roşie.  Uşa rotativă dansa neîntrerupt, împrospătînd aerul parfumat dinlăuntru cu suflul proaspăt al nehotărîtei primăveri de dincolo de storurile veneţiene ale înaltelor vitre.  vitre Febră vitulară Vituperăm faptele rele şi lăudăm cele bune.  Vasile Alecsandri este şi azi vituperat pentru că a „înfrumuseţat” textele culese şi a suprimat repetiţii.  V. Alecsandri este vituperat nu numai fiindcă a înfrumuseţat, ci fiindcă a suprimat anume repetiţii care, după sincretişti, anulează sensul autonom al cîntecului.  Acest mare, inegalabil artist şi-a păstrat identitatea şi în publicistică, vituperînd inechitatea, anomalia, grosolănia şi intoleranţa agresivă a dreptei fasciste.  Sectarul care vituperează împotriva artisticului, care neagă cu vehemenţă printre alţii pe un Shakespeare, un Beethoven, un Dante, este unul şi acelaşi cu autorul lui „Război şi pace”.  vituperez.
    vituperări vituperaţi, -te Sintagma... va fi pătruns din predicile bisericeşti, cu teme vituperative sau anatemizante la adresa păcătoşilor. vituperaţii Caii împărăteşti la poştă sînt mijlocii, dar, afară de aceştia, am văzut numai vituţe cu totul mărunte şi degenerate, în climatele nordice.  Ni smulgeau chicile, ni deşărtau pungile şi ni mîncau vituţele.  Îşi puseră vituţele în grajduri.  Eu ştiu cine ne mănîncă oamenii şi vituţele.  Păi, tu nevastă, tu, a spus el, păi astea-s vituţele noastre!  Avea de unde … să-şi adape vituţile.  Loc şi vituţe am. Copiii gospodarilor Cu vituţele-or umbla.  Rău ai nimerit, babo, căci nici un pic de apă nu mai este, toată am beut-o noi şi vituţele noastre.  vituţe.
    uţă.
    Întrebări discrete, vorbă cumpănită, cîte un viţ nemţesc în onoarea lui Bacchus – iar încolo, rezervă.  Proaste witzuri mai fac! witz.   –  : viţuri Părintele popa Vasîlie... viţaarhidiacon -di-a- viţaarhidiaconi Galbini de la pitariul Slugărică pentru ca să-l numim viţagă în Iaşi. Vra să zică-i adevărat că v-aţi bătut gioc de viţaga?  Măr viţat viţate.
    .
    Vitis vinifera . De viniile Sodomului, vinia lor, şi viţa lor, de Gomor; strugurul lor, struguru de fiare, struguru amaru loru.  Grăiesc amu voao că   n-am a bea de acest rod de viţă, pînă în zioa aceaea cînd voiu bea cu voi, nou, întru părăţia Tatălui mieu.  Doară poate, fraţii miei, smochinul masline să facă sau viţa smochine? Aşa, nece unul izvor sărat şi dulce nu poate face apă  Că zic voao că nu voiu bea den rodul viţei, pînă nu va veni împărăţiia lui Dumnezău.  Au poate, fraţii miei, smochinul face masline sau viţa smochine? Aşia, nice un izvor nu poate da apă sălcie şi dulce.  Ploaia, smida le-au împlut şi focul, De-au ţara ars ş-au bătut cu totul. N-au scăpat de vii rodită viţă, C-au şi scoarţa ros de pre mlădiţă.  Pentru că den via Sodomului, via lor, şi viţa lor, de la Gomor; strugurul lor, strugur de hiare.  Adevăr zic voao că de acum nu voiu bea  den rodul viţii pînă în zioa aceaea  cîndu-l voiu bea nou întru împărăţia  lui D mn zău.  Cu mlădiţele viţei şi cu cîrceiele mlădiţelor tare era cezluit.  În capul viii din deal şi în capul viii din vale pusă viţă tînără ca jumatate pogon  Umblînd pen rozoarele acelea, am văzut că era un rozor cu puţintică viţă  Avînd ea nişte moşii la Odobeşti,… s-ar hi sculat acestu Iani Rîpa în tăriia lui şi ar fi pus viţă de vie pe moşie fără ştire ei   Supt al nostru tîmperat sau cumpătat ceriu, hrana cu carea să se ţină viţele nu lipseşte.  . I-am vîndut viia mea din Pocel,… viţa, cu obraţiia ei, meri, peri, ce să va afla şi cu tufele  Cînd vei sădi viţă, cu care mijloc te socoteşti că va fi mai bine: de vei pune toată dreaptă în sus sau de o vei pune încovoiată, şi încovoitura în pămînt? Şi de va fi sădeala pe deal, capu viţei cei de afară să caute în susu dealului, avînd încovoitura într-acestaş chip?  Ziseră apoi lemnele către viţă: vino tu şi domneşte peste noi.  Să pui odraslă de viţă sau ramuri pe vrană păn’ la giumătate de bute şi, scoţîndu-le afară, vei scoate şi tot mucigaiul.   Cînd începe creşterea plîntelor şi vlăstarele de viţă încolţesc tare, atunci se vor aduce în pămînt.  Ca şi maslinul, viţa face ea singură grădini agreste care, reunite într-o mare întindere, ia numire de vii.  Cu osăbire se cere luare-aminte asupra viţei de vie, pentru că lucrul ei este greu şi nu răsplăteşte munca.  La săditul şi prelucratul unei vii… trebui mai înainte de toate luat-aminte la poziţia locului, la soiul pămîntului şi la un soi bun de viţă.  La buciumul viţii trei vlăstări cresc, unul al sănătăţii, altul al veseliei, şi altul al turburării. Vergele de viţă tînără, încărcate de fructul lor, ca cele ce pentru iarnă le conservăm suspense.  Damele de aici poartă rochii de atlas, de fay şi de catifea epinglée… Nu crede dar cînd ţi se spune că ele sînt îmbrăcate cu foi de viţă şi cu pene de cocoş.  Intră într-o boltă de viţă în care abia pătrundeau razele lunii.  Viile se cultivă ca în Italia. Viţele sînt arbori groşi şi înalţi, cărora drept proptă le serveşte alt arbor.  Slavii s-au pogorît în Europa sudică în cursul evului mediu din nişte regiuni unde pînă astăzi creşterea viţei e necunoscută.  Şi viţa, uite ce încărcată e!  Dodată răsări, măre, dintr-un colţ al chiliei sale o viţă şi numaidecît crescu şi se înălţă pînă la streşina casei. Pusnicul cătă la dînsa şi văzu struguri.  Boaca se îmbrăcă, dîndu-se după o tulpină de viţă.  Cultura viilor se face pe o scară întinsă. Între viţe, cea mai răspîndită e jordana.  La unii săteni cîteodată se văd pe masă vlăstari cruzi de viţă, pe care îi mănîncă cu mămăligă.  Viţa de vie, de loc din sudul Mărei Caspice, se răspîndise din anticitate peste toate malurile Mediteranei.  În alte ţări e oprit să se ardă vrejii de viţă.  Peste cîţiva ani el sădise cu viţă tot pămîntul ce avea pe dealurile vîlcene şi vindea bine în Ardeal vinurile sale de Drăgăşani.  Ajungînd la marginea malului înalt, fata se opri încremenită lîngă un butuc de viţă.  Nu era viţă să nu fie sădită de el.  Prin unele părţi din Dobrogea, gospodinele fierb frunză de viţă de vie, pînă ce capătă un lichid galben.  Să nu mînînci cîrcei de la viţă de vie, că te apucă cîrceii.  Lemnul de soc, vrejurile de viţă sau găocile de nucă să nu le bagi în foc, că te dor măselele. În ce priveşte cultura viţei de vie, ştim de la Ovidius că în Dobrogea, pe vremea lui, nu exista.  În capitolul despre Rusia, găsim întîi o notiţă în care se spune că viţa necrescînd pe acolo, vinul se aduce din Moldova, Muntenia şi Ungaria.  Brăniştenii strîngeau… o dare, care era pusă pentru cultivarea viţei de vie.  Acolo unde azi stăpîneşte păragina, se ţinea grădină de grădină, numai pomi roditori, liliac, bolte de viţă.  Colinele sunt bogate în viţă, iar temeliile Academiei s-au transformat în pivniţe adînci şi cu interminabile rînduri de butoaie.  Era afară, sub o boltă de viţă, şi aştepta trăsura.  Viile formează unul din bogatele daruri naturale ale Romîniei. La noi e limita nordică a creşterii viţei.  Două ferestre aproape lipite dau peste o boltă de viţă ruginită.  Încearcă să se dea înapoi şi se împiedică de o joardă de viţă. Romînii au avut şi viaţă statornică şi s-au îndeletnicit totdeauna cu cultura viţei de vie.  Uluci năpădite de viţă de vie despărţea grădina cu plopi de locul unei fierării.  În februarie 1933, Caty se repezi din nou la Galaţi, spre a merge la vie, unde, sfătuită de Alec, înlocui butucii de viţă uscaţi cu alţii noi. Acuma, la masă, sub bolta de viţă, începu a fi oarecare veselie.  Am şi eu puţintel cerdac cu umbră de viţă, în Bucureşti.  Proprietăţile lor imense… se compuneau din sate cu rumîni, sălaşe de ţigani, moşii,… dealuri cultivate cu viţă de vie, zăvoaie de răchiţi şi sălcii, heleşteie.  La S tul Trifon… se toarnă vin la viţe, ca să dea rod mult.  E o tradiţie ca fiece locuinţă… să aibă… o boltă de viţă şi pomi.  Neglorioasă e această floare, Făcută din stamine şi pistile, Fără de nici o urmă de petale. Dar ce suav miros – de şapte zile M-atrage printre frunzele de viţă.  Arbuştii instalaţi natural, salcîmul, viţa de vie etc. folosesc apa ploilor mici şi moderate de vară.   Din crengi de viţă să-mpletim cununi Pe fruntea noastră-ades îngîndurată.  Şi iată că oamenii Au şi îngropat ţeava În şanţul reavăn, Ca pe o joardă de viţă, toamna.  Viţa de vie era răspîndită în Dacia.  Locuitorii diferitelor cnezate şi voievodate au continuat să cultive viţa de vie, dînd dijmă cnezilor şi voievozilor a zecea parte din vinul obţinut.  Via nu rodeşte îndată după plantare, ci îi trebuie un răstimp de minimum 3 ani, în care timp butucul de viţă se dezvoltă.  Luna albise ciorchinii de struguri care nu mai izbuteau să se ascundă sub frunzele viţei de vie.  Îţi fac sărmăluţe în foi de viţă.  Şi din noi ce a răsări? Răsări-va viţi de vie Pre biserica se întindă Şi pre noi să ne cuprindă.  Demult, demult, cînd viţa de vie făcea un coş de struguri, iară strugurul dădea o vadră de vin,… trăia într-un sat un om carele avea un prunc.  Bată-l vîntul şi seninul P-ăl de tot seamănă inul Şi nu sădeşte la viţă, Domnul milă să-i trimiţă.  De-aşi trăi cît viţa-n vie Nu-mi iau fată cu moşie Să-mi poruncească ea mie.  Maica viţă îşi vedea Şi la viţă s-abătea, Puse jos şi hodinea.    Uite dealul, uite viţa, Unde-am iubit pe Mariţa Şi i-am sărutat guriţa.  Să dea Dumnezău, naşule, să iasă de la toată viţa cofiţa; de la tot cotoru, ciubăru.  Viţa pusă amu, abia în a triilea primăvară rodeşte.  În mijloc de plai, Vere, tot să stai… La umbră de viţă Sub neagră boltiţă.  Unde-i paru acolo-i viţa…, ieşti atent cînd o săpi să nu o tai.  Lesne, pune viţă şi bea vin.  Viţa dă la rădăcină să taie, cînd dă tot să usucă.  Carne nefiartă, iederă, fasole, nici se atingea, nici le numea; ramurile viţelor de vin cele mai înalt crescute nu le curma.  Cei vechi… agiunse a se închina tuturor făpturilor pămînteşti cuprinse în imperia  mineralelor… Celor din imperia veghetalilor, precum semănăturilor, sup nume  de Ceresas, codrilor, sup nume de Dreide, viţei  vinului, sup nume de Bacus.  Cînepa, macul, viţa de vin, tutunul etc. etc. sînt producte ale naturei.  Cel care sădeşte viţa de struguri să sădească din furat,  căci aceea va fi roditoare şi cu cîştig.  E culcat un Dumnedzeu… În făşoare de mătasă. Comănacu-i de bumbac, Cu trei flori în comănac, Una-i floarea mirului, Alta viţa vinului, Una spicul grîului.  Şi-n fundul paharului Scrisă-i viţa vinului, Şi-n dunga paharului Scris e spicul grîului, Şi-n toarta paharului Scrisă-i cheia raiului.  Să-mi fii, gazdă, sănătoasă, Să-mi trăieşti, Să-mi vecuieşti… Ca cea toamnă de bogată, Că-i bogată-ndestulată, Ca şi viţa vinului, Ca şi spicul grîului.  Pămîntul dăruia Tot cu frunză şi cu iarbă Şi cu viţa vinului, Şi cu roada grîului.  Spicul grîului Şi moţul porumbului,  Lemnul-Dumnezeului, Şi cu viţa vinului Şăd în poarta raiului Şi judecă florile Ce-au făcut miroasele?  Pe Hristos că l-o aflat În iesle de boi culcat, Cu trei pene-n comănac: Una-i viţa vinului, Una-i miru creştinului, Una-i rodul grîului.  Muiarea ta ca o viţă rodită în laturea casaei tale.  Muiarea ta ca viţă roditoare în laturile casei tale, Fiii tăi ca noao odrasle de maslin împrejurul  measeei tale.  Femeia ta va fi ca o viţă În casă-ţ, rodită-n cuviinţă. Cuconii tăi, stîlpări de masline Pregiur masă-ţ de bunătăţ pline.  Un fel de copăcel, să suie ca viţa şi face flori albe…, prea frumos mirositoare.  Eu sînt buciumul viţei cel adevărat  şi Tatăl mieu lucrătoriul iaste.  Pentru multul har de cucerie a nedăstoiniciei meale,  carele am cătră sf i nţia ta (măcar de nu-m sînt copţi strugurii viţii meale) priimeaşte truda şi osteneala ca unui nedăstoinic Eu sînt buciumul viţei cel adevărat şi părintele mieu lucrătoriul iaste.  Tu eşti viţa cea adevărată carea ai odrăslit  rodul vieţii.  Ca o viţă nelucrată, Fecioară, strugur frumos ai odrăslit, izvorînd noao vinul mîntuirii.  Viţă sălbatică  viţă de vie sălbatică,  viţă păsărească, viţă de pădure,  Vitis silvestris).  Pre dealul mare în multe locuri să află viţe de vie sălbatică…, a căror frupte, cînd sînt  coapte, sînt gustoase.  Slujitorii hadîmbi aduseseră cu grăbire, în foişorul ei încununat de viţă sălbatică şi caprafoi, paturi moi împodobite cu purpură.  Viţa sălbatică este destul de răspîndită prin zăvoaie şi în păduri sau tufărişurile din văile adînci şi calde ale dealurilor.  Există în limba romînă şi un termen special pentru această viţă sălbatică, anume lăuruscă, moştenit de la coloniştii romani din Dacia.  viţă de vie sălbatică,  viţă  Izabela,  Vitis labrusca . viţă Riparia,  Vitis vulpina   Viţă Berlandier  viţă albă Vitis berlandieri Viţă de munte  Vitis rupestris Viţă americană de vară Vitis cordifolia .  Viţă de Canada  viţă sălbatică viţă americană,  viţă sălbatică americană,  viţă puturoasă,  Parthenocissus quinquefolia   Parthenocissus vitacea   Viţă japoneză  sălbatică, de Canada Parthenocissus tricuspidata Viţă japoneză acoperea cu tapete de frunziş pereţii exteriori, expuşi în plin cîmp.  Iată cum frigea mielul: îl înjunghia, îl spinteca, îi scotea pîntecele, îl cosea la loc şi-l acoperea cu pielea, după aceea îl băga într-o groapă plină cu jeratec cu curpeni de viţă sălbatecă, unde-l lăsa pînă cînd pocnea ca un tun.  Hoţii…, răscolind cu nişte pari un jăratec compus de curpeni de viţă sălbatică,… îngropară într-însul pe toţi mieii.  Valea insulei… e acoperită de snopuri de flori, de viţe sălbatice, de ierburi nalte şi mirositoare, în care coasa n-a intrat niciodată.  La gardurile mai mari, pentru o mai mare soliditate, legăturile… se fac cu curpene de viţă sălbatică.  Îmi venea să-mi iau rămas bun:… de la cerdacul umbrit de viţă sălbatecă, în care bunicul îşi murmura îngîndurat cîntările lui bătrîneşti.  Găsise un nod mare în păr, încîlcit în şuviţe înnodate din toate părţile şi complicat inextricabil cu vreji de viţă sălbatică. Din cerdacul îmbrăcat cu viţă sălbatică îi coborî într-ajutor o ţărancă sprintenă.  Viţă sălbatică, anemiată, prăfuită, se caţără îndărătnic pînă peste acoperiş.  Viţa sălbatecă se revărsa peste casă pînă pe acoperişul de olane de un roşu-stins.  Atunci Rista aprinse viţa sălbatică din ungherul de unde urca pe acoperiş.  Viţele cele oltuite rodesc mai mulţi struguri, şi strugurii se coc cu doao septemîni mai nainte de alt feli de struguri.  Viţele oloage sînt acelea a căror cepi cad pe pămînt.  Viţa ardeoane… are coajă puţin roşietică; distanţa între noduri… din cari ies alugerii e mai mică decît la alte soiuri.  Se poate  aclimata pe acest pămînt viţa americană.  Iorgu Metaxa are viţă străină cu miros de ananas adusă încă de mult timp din Franţa în viia d-sale din Valea Viişoarei Aceasta este viţa de Bordeaux, strugurii sînt negri şi mărunţi, iar vinul produs are o tărie mai mare ca cel produs de varietăţile locale  Singura posibilitate de a cultiva viţe indigene nealtoite este a se planta în năsipuri, chiar şi năsipuri zburătoare.  Experienţa a dovedit că nu toate viţele americane sînt egal de trainice şi rezistente la filoxeră. . Din nefericire filoxera în 1886 a stîrpit viţele indigene.  Umerii îi erau împodobiţi cu altiţe de vii din vechea viţă autohtonă.  Podgoreanul… ţinea în cinste mare mai ales viţa care se cheamă Hafizali pe care au adus-o din vechime turcii din ostroavele lor asiatice.  Rădăcinele viţelor europene sunt mai subţiri şi mai flexibile decît a viţelor americane şi de aceea sunt atacate mai uşor de filoxeră.  Spre toamnă s-a răspîndit zvon că pe vatra viei vechi Miliarezi o să sădească viţă nouă altoită, adusă din ţări străine.  Iată de ce sihăstreşte azi Aretie pe un dîmb plantat cu viţă americană.  Se deosebesc viţe nobile altoite şi viţe nobile nealtoite sau indigene. Viţa „galbenă de Odobeşti” este cea care a făcut faima acestei podgorii prin vinul şampanizat pe care-l produce.  Şi celelalte soiuri de viţă romînească reuşesc bine în podgoria de pe malul Milcovului: şi grasa şi feteasca.  Viţa oloagă… o leagă la vîrtej cu o aţă să nu şadă pe pămînt.  Toată lumea îşi amintea cum îl „lucrase în foi de viţă” pe Tudor Vladimirescu…, în acele luni din 1821.  Pentru dînsa… lucrătura în foi de viţă şi acele mici jocuri de aţîţare şi de ispitire… erau numai mofturi şi fasoane.  Viţă de hamei Humulus lupulus).  Clematis vitalba Cu decoctul  viţei-albe, adecă a curpenului… se spală femeile pe cap, ca să le crească părul lung.  Clematis recta Bryonia alba). Tamus communis .  Solanum dulcamara Solanum nigrum Grămădi Pavelu viţe de vie multe de le punrea spre focu.  Tinseşi viţele  lui pără la mare, şi pără la riure crescutele lui.  Şi nu pristoiră cei ce lepădară ei slugile lu împărat arzînd cuptoriul cu răşină şi cu smoală şi cu puzderii şi cu viţe.  Vis văzuiu şi un bucium de vie era înainte-m Acesta avea trei viţe şi înverdziră, crescură şi înfloriră şi strugurii săi se coapseră.  Va lega mîndzişorul său la buciumul vieei şi puiul asineei sale cătră viţa vieei.  Toate dealuri de frunza ei să umbrează Şi cu viţele ei chedrii să-mfrîmşază.  Şi să făcu vie mare şi au făcut săpături şi au întins viţa ei.  În somnul mieu era vie înaintea mea. Şi în vie era trei viţe şi ea, odrăslind era scoţînd vlăstare şi broboanele strugurilor coapte.  Să facem cum face ariciul că, după ce merge la vie, întîi să satură el de struguri şi apoi scutură viţa de cad broboanele jos şi să tăvăleşte pre dînsele de să înfig în ghimpii lui şi duce şi puilor.  Au nu iaste bine picăturii lîngă izvor, viţii lîngă rădăcină, mădulărilor cu capul?  La săpatul cel din avgust, carele se face după al doilea păruit, şi plivitul, şi legatul viţelor sau al lugerilor întru acelaş an crescuţi, pămîntul nu se sapă afund.  Lăsîndu-le slobode  iau viile în rînd de la roade viţa şi le strică haracii  Au început să mănînce frunză după viţă.  Un pămînt prea gras dă multă viţă, adese şi mulţi struguri.  Cea de căpitenie regulă este ca viţele să se păstreză pe cît se poate tot mai gios plecate, căci prin aceasta înfloreşte butucul mai timpuriu.   Viţile sau ramurile lăturalnice care pornesc din adivarata tulpină şi din care  se fac arcurile, cepurile şi nodurile, prin tăierea lor întinereşte butucul.  O vie bătută de piatră, cînd viţa ei este crudă, nu dă rod în curs de trei ani, pînă ce creşte altă viţă nuoă din rădăcină.  Aracul de vie cade, şi în căderea lui atrage viţa după sine.  Scoase paloşul şi începu a tăia la viţe.  Delenii… se folosesc foarte mult de rămăşiţele lemnoase din cultura viei: viţă uscată, haraci.  Iată, dealuri pe-unde via îşi întinde viţa ei.  Nerăbdător, ridica zidurile, clădea etajele, întindea acoperişul,… urca viţele de iederă şi de trandafiri pînă sub streşine.  Alteori, în loc de funii se folosesc rămurile unui corcan sau viţă lungă de lăuruscă.  Primăvara podgorenii leagă cîteva viţe din vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferită de piatră.  Viţa de vie proaspăt tăiată, spre a înfrunzi şi înflori din nou, plînge la întoarcerea ei în blînda lumină a soarelui.  Romînii din Banat, cînd zace cineva de lingoare, îi pun sub spinare viţe de împărăteasă cu fructe cu tot.  Iarba verde, moale, îi mîngăia picioarele zdrelite de viţele de mure de prin cucuruzi.  Mai multe laţuri se pun pe viţe (pe joardele tăiate şi aduse în curte…).  În viţe roşii strugurii par sînii goi Ai toamnei, care se dezbracă rînd pe rînd de foi.  Către ele ducea un drum de care, mărginit de şiruri de araci încărcaţi cu viţă.  Viţele gem, îndoite sub greutatea strugurilor.  Seva… se scurgea din lăstarele tăiate… În Mehedinţi, se numea „apă vie” şi se strîngea de la viţele tăiate la un capăt.  Fă-mă, Doamne, ce mi-i face, Fă-mă viţa rugului, Pe malu părăului, C-oi creşte şi m-oi întinde Şi toţi munţii i oi cuprinde.  Haideţi, fraţilor, să mergem, Flori frumoase să culegem Şi să facem cununiţă, Cununiţă tot cu viţă Şi s-o ducem lui Hristos Să ne fie de folos.  A mîncat frunza dă pă viţă şi strugurii.  În poartă la Rusalim, Su-o tufă de rujmalin, Să  se-ntindă viţă-n viţă, Să ne cuprindă laolaltă, Să se mire lumea toată Că-o fost dragoste curată.   Am răsădit busuioc, N-a răsărit nici deloc… Am semănat tămîiţă Şi n-a ieşit nici o viţă.  Viţa de vie tot învie, Iară viţa de boz tot răgoz.    Viţa de vie Tot învie, Da’ cea de lauruscă Se uscă.  Viţa ce n-aduce rod să taie.  Viţa de la par nu se delungă.  De la casă La casă, Viţe de bostan trase  Cine întru mine nu va fi, arunca-l-voi afară ca viţa  şi se va usca.  Să n-ară lăcui cineva întru mine, lăpăda-să-va afară şi numaidecît usca-să-va ca viţa şi le adună pre iale şi în foc le aruncă şi ardu.  Arătîndu-vă… ca viţele cele sterpe, ce folos veţi avea de ascultarea voastră…?  Boala de om se leagă, ca viţa dă par.  Muierea ca viţa, cum o pişti lăcrămează.  Toată viţa  den mine nu va face rod, scoate-voi ea; şi toată ce va face rod, curăţi-voi ea, ca mai mult rod să aducă.  Eu sînt buciumul, voi viţele; carele lăcuiaşte întru mine şi eu întru el, acesta aduce rod mult, că fără de mine nu puteţi face nemică.  Toată viţa ce n-aduce roadă în mine, rădică-o pre ea; şi toată carea aduce roadă, curăţeaşte-o prea ea, ca mai multă roadă să aducă.  În ce chip viţa  nu poate roadă să scoaţă dentru ea, de nu va rămînea în bucium, aşa nici voi, de nu veţi  rămînea în mine.  viţă oarbă  viţă moartă) Pentru sădirea unei vii întrebuinţăm… vlăstarea sau viţa oarbă.  Maleolului îi zic pe la noi viţă moartă.  Viţa oarbă se taie 2 – 3 palme de lungă.  Plantarea viei se face în două chipuri: sau se taie de la bucium viţe alese şi coapte,… sau se îngroapă buciumul.  Primăvara o tai de la… viie bătrînă… şî puńe viţa… îm pămînt şî-i laş numa un ochi afară.  viţă de rădăcină  viţă cu rădăcină)  Pentru sădirea unei vii întrebuinţăm… viţa de rădăcină.  Acest chip de sădit face butucul mai trainic şi este mai ieftin decît săditul viţei cu rădăcină.  La dezgropatul viei de primăvară se lasă cîteva viţe de la butuc îngropate. Peste an fiecare viţă scoate rădăcini.  Bacus s-arată… ţiind o viţă împodobită cu frunze şi c-o mulţime de struguri.  Poporul supărat d-a nu mai vedea… împrejurul altarului zeiesc… pe Dionysiu împodobit cu viţă. O bucată dintr-o inscripţie funerară, din care abia se mai poate distinge marginea încadrată de obişnuita coardă de viţă în spirală, încărcată cu frunze şi struguri.  Pictura pronaosului este foarte bogată…, cu medalioane înghirlandate în ornamente florale şi viţe cu struguri.  Locul păduros se face roditor, dacă se vor tăie copacii de pe el…, iară dacă rădăcinile sînt pre tari, se vor lăsa cîţva ani pînă cînd viţele lor cele supţiri vor putrezi şi se vor putea scoate mai lesne.  Aceste viţe şi viţişoare alcătuiesc rădăcina plantei  Lucra Agripina aşa de repede cu sapa, aşa o mînuia de frumos şi delicat pe lîngă popuşoi, că măcar o viţă nu ciuntea.  Ghiarele, cepii, viţele… Acestea dau, adecă cresc chiar deasupra moşiroiului de pămînt, întinzîndu-se în jos şi întrînd apoi în pămînt.  La o cotitură lină, asupra luciului, dormita o răchită: şi printre viţele rădăcinilor domol purtate de apă, grămezi verzii de ouă de broască stăteau neclintite în căldură.  Cînd îi iese cuiva un buboi, apoi să ştie că are să-i iasă nouă, că buboiul are nouă viţe. îi crăpăŝios cu ^ziţî multi.  Viţele de pe nasu beţivului.  Să se apere D'e nouă moroi, D'e nouă bosorcoi, D'e nouă spăriaţ,… Să iasă d'in inimă, D'in plomîńi,… D'in tătă ziţa Şî măduiţa.  Măcar că toate aceste fericiri, în mîna norocului fiind, după cum un părău îmflat de pohoi îi plin şi cu repejune curge, aşa, neavînd viţa izvorului celui nedeşărtat, curînd se usucă.  O viţă de apă.  Îl bătură cu un bici de aramă cu patru viţe.  M-au dus la o ţarină…, mi-au pus viţa în gît şi m-au legat de car  Apele ei se răzleţesc şi se-mprăştie ca viţele unei funii despletite: unele apucă înspre răsărit,… altele  se-ndoaie spre apus.  În Banat,… este datină ca faşa să se facă în genere din lînă  de oaie împletită în trei viţe şi cam de 2 metri de lungă.  Frînghiile se fac răsucind sau împletind la un loc mai multe viţe cu ajutorul crivalei.  Dacă se caută acum a se face din această sfoară o sfoară şi mai groasă sau o fringhie de calitate bună, atunci se îndoieşte această sfoară în 2 sau în 3 viţe, cari se răsucesc apoi împreună.  Fuiorul nu se mai pune pe furcă, ci omul care toarce îl ţine pe braţul său stîng, iar în loc de fus, viţa se suceşte cu tocălia.  Şi-l lega strîns cot la cot… Cu frînghie de mătasă, Viţele-mpletite-n şase.  Ş-a încălicat Pe-un cal învăţat, Cu nume de Graur, Cu şaoa de aur, Cu frîu de mătasă Cît viţa de groasă.  Ci năvodu-şi împletea, Năvod verde de mătase, Împletit cu viţe şease.  La caic apoi se-ntoarse Şi din fundul lăzii scoase Şeapte funii de mătase, Împletită viţa-n şease.  De la uşă păn’ la pat Tot o viţă de bumbac; De la uşă păn’ la masă Tot o viţă de matasă.  Ghinişor ca ńi-l lega Cu şforili di matasî, Cu trii viţî-mpletiti-n şasî.  Leagăn verdi di mătasî, Împletit cu viţa-n şasî.  O sforiţî di mătasî Împletitî viţa-n  şasî.  . Zgîrbăcel Cam mititel, În şase viţe mi-e-mpletit Şi la cap mi-e plumbuit. Leagăn de mătase Cu viţa-n şase Într-însul cine şade?  viţ;  Drăgă Rujălină, Floare din grădină, Leagă a ta jele D-un viţ de mărgele.    10 şiruri de mărgăritar, care sînt la viţă  Şi au chemat pre bărbiariu şi au ras pre ceale 7 viţe  ale capului lui.  Viţe de păr  Tot unei viţe de păr  Capul era dizbracat de păr şi numai în vîrf viţe surii şi strălucitoare se clătina.  Maiorul… îşi trecu de vro trei ori degitile lui ascuţite prin rarele viţă.  După ideile floraneşti ce aveam atunce, socoteam că trebuia să fie… ori vrun suvenir cusut de mîna Nicetei, ori în sfîrşit vrun medalian cu o viţă  de părul ei.  Părul său negru era presurat de multe viţe sure.  Îmi vine a crede că o fi vreo viţă de păr de la o persoană iubită.   Părul ei făcut cosiţe, Cade pe-albu-i sin în viţe.  De pe fruntea mea cea tristă tu dai viţele-ntr-o parte.  Părul numai cam pre lung curgea în viţe pînă pe spate.   Moşul luă o viţă de păr din capul fetei.  Se uită-n oglindă, îşi ridică o viţă de păr care-i atîrna la ceafă.  Nu mai este tînăr, căci prin părul capului… se văd multe viţe albe răsărind.  Părul de deasupra de urechi se împleteşte într-o partă cu multe viţe.  Bătrîna îi aştepta, stînd greceşte în fundul patului cu ochelarii ridicaţi pe viţele rare de păr.  Mai multe fire de păr la un loc alcătuiesc o şuviţă sau o viţă de păr.  Se păstrează încă o mare viţă de păr castaniu-deschis, într-o cutie de aur.  Cea din urmă care a cîntat a fost domnişoara Elena Murgu,… o fată palidă la faţă, cu ochii vii şi cu o viţă de păr alb pe frunte.  Era… lunguiaţă la faţă,  galbenă,… cu părul în viţe castanii, ici-colo roşiatice.  Ne-au fulgerat… ochii verzi, părul de bronz aurit cu viţe lungi şi unduioase.  Dă lui Siminoc o viţă din cosiţă să lege cîinii.  Călugărul cu anteriul de lînă ţărănească, cu viţele de păr fumurii ieşite băţoase de subt comănac, a trecut înainte, după ce a deschis… uşa de lemn scorojit a unei chilii.  Vîntul serii îi spulbera viţele părului pe frunte.  Frati, frati, frăţîoari, Tai-o giţî din cosîţî Şî-ţi fă aţî la trîmbghiţî.  Aniţo, chică de-o viţă Ce miroas-a romaniţă.  Dară zbici din ce mi-i da? – Din păr de la sora-ta, C-are chica-n şepte viţe De cînd fu ea copiliţă.  Cu peptenele Descîlceşte toate viţele, Toate cosiţele.  Leliţă, dragă leliţă, Taie viţă din cosiţă.  Puni pi fimeie gios şî-i puni viţîli sub chicior.  Ia-mă, mîndruluţ, mă ia, C-am cosiţe-n patru viţe.  La noi dacă moare… o femeie lăuză, nici n-o bagă-n biserică… Îi dă o viţă dă păr peste legătură or peste frunte.    . Asinul are la vîrful cozei numai un moţ sau ghiţ de păr.  O pieptănase Niţa, întinzîndu-i greu părul băţos ca nişte viţe de capră, ca să-l prindă apoi într-un conci sus.  Un floc ori ghiţ de lînă.  Cu coarnele răsucite, Cu ghiţele aurite.  Hai, hai, hai, cerbule, hai Aruncă-ţi corniţele Ca mioara viţele.  Pîinea… se frămîntă din nou pe masă şi cu mînile, rupîndu-se bucăţi-bucăţi, se preface în viţe groase ca degetul, din cari se împletesc covrigii.  Domnul frînse o viţă a colacului.  Ferestrile bisericii şi ale oltariului, ceale de desupra şi ale tinzii, tot scobite şi răzbătute prin piatră cu mare meşteşugu le făcu; şi la mijloc o ocoli cu un brîu de piatră împletit în 3 viţe şi cioplit cu flori.  Scoase punga cu iarba rău-mirositoare, răsuci ţigara groasă, scăpără şi aprinse o viţă de iască.  Adesea,… ea încremenea ceasuri întregi, în picioare, dusă pe gînduri,… aşternîndu-şi aiurit privirile-i triste de-a lungul drumului pustiu, ce se ştergea ca o viţă de fum în zarea tulbure şi îndepărtată.  Văzut-am, zice Cureus istoricul, în curtea lui Maximilian al doilea, Augustul, pre un Nicolai, de moşia sa din viţa domnilor de Basarabia născut.  Ioniţă marele spătar, feciorul Mutei, den viţa şi sămînţa Cantacozineştilor,… s-au dus iarăşi la Moldova.  Prealuminatul Constandin din viţă Basarabă, Stăpînul Ţării Rumîneşti, mulţi ani să aibă.  Prea slăvita viţă a prea luminatului şi prea înălţatului domn Io Nicolae Alexandru Voievoda, marile, bunul şi prea înţeleptul stăpînitor a toată Ţara Rumînească  Şi toată Dachia mult să fericeşte, Cînd de a ta viţă să oblăduieşte  Prinzînd pre Iustinian al doilea, carele au fost cel mai de pre urmă din viţa împăratului Iraclie, în vîrstă de 42 de ani, i-au tăiat capul.  Viţa acestuia lungă vreme va împărăţi.  Ahtum, precum ne lăsă scris notariul lui Bela la cap 44 au fost din viţa lui Glad.  De la Negru Vodă să ne fie Viţa şi toată neagra săminţie.  Trei fiice au născut firea dintr-o viţă Rosetească Întru ale căror feţe priveşti minunea cerească!  Acest Basarab fost-a unul din prinţii Romei… Cu glorie, mărire, trăi-n Ţara Romînă,  Scutită, guvernată de glorioasa viţă.  Tu erai femeia aleasă întru aceasta, tu Rareşo, carea mi-ai născut pre cel mai tînăr fiu, ce încă în fragidă vîrstă mineşte a se face demn de viţă Dragoşizilor.  Sultană! ai putere de-nfrînă al tău dor! A curţii voastre lege făcu acest omor; Copii din viţa voastră, din partea bărbătească Avînd drept la domnie, n-au dreptul să trăiască.  Ascultaţi… Conţi, duci, a căror viţă prin veacuri străluceşte,… Nenorocirea astăzi amarnic mă izbeşte.  Domnise aproape cincizeci de ani… Venise tînăr în vijelia năvălirii… ca să-şi întemeieze viţa şi ca să tragă zid de vitejie în jurul ţării sale de moştenire.  Fata mea,… mi-a plăcut mîndria ta, În care eu văd o însuşire A viţei noastre însăşi.  Între cavalierii oştitori la asedia numitei cetăţi se află şi Enric de Burgunia, viţă din familia lui Ugo Capet.  Cică-l cheamă Aron Vodă… un voinic, un flăcăiandru, O viţă lăpuşnenească: feciorul lui Alexandru.  Ioan Neculce, viţă din familiile cele mari a ţărei, ocupînd în viaţa sa cele mai însemnate posturi a statului.  Mathan al douădzăci şi treile den viţa lui David ş-a lui Solomon, acela Mathan ş-au luat femeie anume Mariia.  După venirea lor din Italia aici în Dachia, niciodată nu s-au stremutat de aici; ci pururea viţă de viţa lor necurmat au lăcuit în Dachia.  Cu fire bună şi de viţă cinstită fiind din bătrîn vac părinţii lui.  Viţa bună, carea să trage despre maică.  Argineanul atunci să pogoară Şi luînd arma celui pe care Întîi biruisă, de pe odoară Şi văstmînt că au fost de viţă mare Cunoaşte.  Pe cea momiţă Toţi o cred d-aleasă viţă.  . De ai norocire a fi… vlastare de viţă aleasă… şi ai trebuinţă a merge în provinţie, fii sigur că ai să fii bine primit.  Generalul Bonaparte umbla să se suie pe scaunul Ţarigradului, ca unul ce era viţă de împărat din neamul Calomerilor Porfirogeneţi.  Cocoana Profiriţa, consoarta sa, era de o viţă nu mai puţin nobilă, coborîtoare şi ea din vechile familii cunoscute în istoria ţărei.  Dacă-i omul viţă de boier mare… se cunoaşte cale de-o poştă.   Dînd jos pe Lăpuşneanul urcăm pe cine-n loc?  Pe-un om viteaz şi darnic, de viţă strălucită, Armaş, călăreţ ager, cu minte iscusită.  Unul din ceilalţi doi se numea Iordache. Se trăgea din viţă de domn.  Crescînd asemenea copii de viţă mare… trebuia să le rămînă şi bieţilor oameni numele spre pomenire.  Această slujnică… era şi viţă de boier.  Se trăgea şi el din viţă de împărat. Muşăteştii, întrucît trebuiau şi ei să fie o viţă de domn, cătau deci a se fi înrudit şi ei cu Basarabii.  Maria era de înaltă viţă, din neamul Comnenilor. Pentru a se căpătui la repezeală, luase o iazmă de viţă boierească.  Pe atunci, oblăduia pe Lotru un boier mare şi de viţă domnească.  Alţii erau dintr-o nobilă viţă, înrudită chiar cu faraonii egipteni.  Se simt viţă de boier, întocmai ca mine.  Nu voia să priceapă că e slugă şi-şi ţine capul sus, parcă ar fi fost din viţă de grof.   Eu mi-s viţă nemeşească, Copiluţă romînească Din Ţara Moroşenească.  Luaţi-mi-l şi-l îmbrăcaţi Şi de semne să-l cătaţi, Că d-o-avea vrun semnişor, O fi vro viţă de domn Şi mi-o fi d-un frăţior.  Iancule, viţă domnească, Dumnezeu să  te-alduiască Să-ţi dea sfîntul sănătate Să ne scoţi nouă dreptate.  Şi să mai ştiţi, gazdă mare, Că n-am vint d-întîmplare, Ci la ordin de domn mare, Voievod de viţă rară Cum puţin mai sînt în ţară.  Viţă de boier, Neam de cimpoier,  .  Ca mulţi lorzi de viţă veche Din întunecatul nord Lordul John e-ntr-o ureche.  El, umil soldat al lui Hristos, deşi nobil de veche viţă, nu s-a bucurat de o anumită însărcinare diplomatică.  Ochii mi s-au oprit din prag asupra portretului lui Fota Vlădăianu, la… figura lui frumoasă de boier romîn de viţă veche din secolul al XVIII-lea.  Iară acestea, măcar că omul de neam şi de viţă le face, iară că ar fi  deşertare şi nebunie, ştiu.  În Ardeal, nu se află boieri unguri de viţă.  Ce putem aştepta noi romînii de la aceia cari nici sînt de viţă, nici au învăţătură, nici alte vîrtuţi sau vrednicii?  Între doi oameni cu fraci, pantaloni şi pălărie, pas de cunoaşte care îi de viţă, care îi om nou.  Parvenitul şi ciocoiul voiesc numaidecît să fie de viţă; îşi caută origina neamului în vreun cronicar, printre domnii cei mari.  Poate-i fi auzit ce-au păţit alţii, mai de viţă decît dînsul?  Curteni de viţă, de la un capăt al Europei la altul, nu fu Curte să rămîie de noi necercetată.  Boierinaşii ridicaţi la cinste şi avere de Constantin Vodă, el însuşi un boierinaş…, trebuiau să aplaude la această alegere, iar boierii cei mari, cari ar fi văzut mai bine pe jilţul domnesc un domn de viţă sau unul dintre ai lor, tăcură, fiind cei mai slabi.  Petru şi Asan n-au fost de viţă bulgari, ci diaoşi romîni Ci eu mă întorc la Ioann Huniadi. Acesta, cum că au fost diaoş romîn de viţă, mărturisesc toţi istoricii cei ce nu pizmuiesc romînilor. Acolo au lăcuit sîrbii şi toţi cei de viţă sloveană seau sclavă înainte de a ieşire în părţile aceste Nu se poate zice cum că romînii de astăzi din Dachiia sînt viţă de slavi .  Naţia… este o societate şi o adunare mare de toate familiile şi popoarele de aceeaş viţă, limbă şi strămoşi, lăcuind în diferite locuri a unei ţări Se urzi la marginea răsăriteană a Europei două staturi de viţă romană Pecum cred, el e de viţă grec, dar acum romîn Popoarele de toate viţele ş-au găsit forma desăvîrşită în limbi, în naturi, în poziţia politică Am fi dorit ca agiutorul să se întindă la tot pămînteanul, fără osăbire de lege sau de viţă El, deşi moldav de viţă, fusese născut la Fanar Ori de cîte ori am văzut la noi în ţară un fanfaron,… am avut ocazie să mă conving că era viţă de strein Unul dintr-ai noştri, domn de viţă romînească, Tot mai lesne o să ierte slăbiciunea omenească Am cîştigat un nou drept la simpatiile marelor popoare de viţă latină Străinii ştiu astăzi şi recunosc că noi sîntem de viţă latină.  Ei după chip păreau de viţă-arabă Măcar că de viţă sînt arvanit şi nu prea am învăţat buche, dar… nu mă dau pe nici un romîn Graţiani… era… probabil de neam morlah sau uscoc, romîni negri de la Adriatică, încît în felul lui era romîn de viţă, dar cu totul înstrăinat Se găsi şi un profesor de viţă germană, născut şi crescut printre romînii ardeleni De viţă sunt însă străin:… „sunt grec”, urmă el Atunci cînd ţara de dincoace şi dincolo de Olt a ajuns în stăpînirea domnilor de Argeş, de viţă munteană sau de viţă olteană…, era o singură alcătuire de stat Romînii săceleni erau… în parte de viţă macedoneni Casele lui le-a cumpărat Nicolae Iota, socrul lui Alexandru Christofi, alt boier de viţă grecească Tu eşti viţă de păgîn Eu sînt viţă de romîn Iar Novac să mînia Şi din grai aşa grăia: Ce eşti viţă creştinească? Sau eşti viţă păgînească?  Zic bătrînii… că… din bun neam şi cinsteş părinţi a să naşte şi din viţă de nărod vestit şi  lăudat a să trage a dumnăzăieştii orînduiale iaste.  Cei doi Corvini… se făleau că ei, împreună cu naţia lor, îşi trag viţa de la coloniile romanilor  Romînii încă din Italia îşi trag viţa.  Noi, romînii,… ne tragem viţa de la cel mai slăvit neam în lume, adecă de la romani  Esperienţa ne învaţă cum că arar se află adevărat romîn să ia muiere de alt neam, tocma şi din ghintele cele cu sine de o lege, ba încă nici într-alte sate bucuros caută sieşi muiere, zicînd: să-i şti  viţa şi semînţa.  Numise pe italiani veliş şi valac, vrînd cu aceasta a arăta viţa romînilor, că sînt originali din Italia.  Haroboe, capul tătarilor, nu era numai păgîn, ce la stat şi fizionomie monstru înfricoşat din viţa calmucilor.  Acest om strălucit este viţa, tulpina din care au răsărit multe familii mari.  Cantemir emisese ideea că ambele dinastie domneşti din cele două provincie dunărene ale Daciei se par a fi descins dintr-o singură viţă.  Ruinile unei cetăţi romane li spuneau din ce viţă strălucită îşi trag neamul.  Fală făcîndu-şi că este născut din troianică viţă.  Traian au adus pre acice Pre strămoşii acestor ţări de neam cu ferice… El cu viţa cestui neam Ţara Rumînească Împlut-au, Ardealul tot şi Moldovenească.  Din cetele toate, din năroade mare Veniia la Domnul bună cuvîntare, Şi din toată viţa cea izrailească Să cînte pre Domnul şi să-l proslăvească.  Giumătate spanioli şi cielalţi americani sau alte viţe mestecate. Samoil, craiul bulgarilor şi al romînilor celor de-a dreapta Dunărei,… au fost diaoş romîn cu toată viţa şi semînţa lui.  Deşertarea a toată Dachia de toată viţa dachilor cu atîta mai cu îndămînă se putu împlini.  Dar cînd trăia craiu Jundadel Şi stăpînea în India bogată. Viţa lor era mult luminată.  Chipul cu care s-au sădit înainte şi s-au ţinut în Dachiia viţa romînească, aşa multe sute de ani, de la Traian pînă în vremile noastre, nu ne iaste voia ca să-l descoperim aşa pre larg.  Această rătăcire oarbă pierdu peste 10 000 000 americani, a căror viţă moale şi slabă căzu deodată, obosită de muncile nemăsurate.  În puţine regiuni ale Provinciei Traiane, viţa romînă e mai neamestecată cu elemente străine, mai pură ca în Ţeara Făgăraşului. Arabii, după „Biblie”, se cobor din Sem; dar se subîmpart în mai multe viţe.  Cugetam că e din viţa lui Arpad.  Sciţii se ţineau mai aproape de rasa iranică şi… erau deci şi ei o viţă din marea familie arică.  Viţă omenească =   Dezghinări şi vînzării viclene Iar năcăjesc omeneasca viţă.  Ştii tu cum întinde papa peste viţa omenească Legea lui? Grăim ca tocma pănă ce se va svîrşi a opta stepenă de semenţie şi de viţă ca se se socotească se nu mai fie de-a se luoarea dentr-î n şi întru nuntă, întru însurăciuni.  Niciodată sîngele apă nu se face şi viţa de soi bun trebuie să-şi vie la teapa sa.  Judec că trebuie să fie de neam ales viţa sa.  Mai caută fiecare fecior… ca mireasa să fie dintr-un neam bun, viţă bună, din oameni de omenie.  Şi nici neamuri n-are Şi-i din viţă rea.  Mi-e groază de boierul cel tînăr, să nu cad în vreun păcat cu el, pentru copilă. E o viţă blestemată.  Eu îi omor pe toţi… să nu mai rămîie picior de ciocoi, să le piară viţa şi sămînţa.  Doar cei de viţă proastă şi fără pic de minte Îşi caută pereche ca să-şi petreacă oful.  Noi Şendreştii din viţa lui Haralambie Şendrea am fost la casa părintească şase.  Soră-ta şi maică-ta Şi tot una te mustra Să nu mă iei de nevastă, Că eu sînt de viţă proastă.  Balabane, viţă rea! Pe min’ de me-i mînia Capul mi ţi l-oi tăia.  Te cunoşti de pe cosiţă Că eşti de-a maică-ta viţă.  Cînd voi sta de-a fărmeca, Nu farmec din viţa ta, Ci farmec de viţă bună, De-aş şedea-n temniţ-o lună; Şi farmec din viţă mare, De-aş şedea tot la prinsoare. Te gîndeşti că te-oi lua Pentru frumuseţea ta? Ba eu, zău, nu te-oi lua, Deşi tata m-ar lăsa Că viţa mea nu-i c-a ta.  Na-vă apă din părău, Că mirele-i din neam rău, Na-vă apă din fîntînă, Mireasa-i din viţă bună.  Şi ţi-aş rupe inima Şi la toată viţa ta Şi ţie şi la mă-ta.  De trei zile-n crîşmă bem, Şi tot nu ne întrebăm: Care din ce viţă sîntem?  Lîngă ruje, măgheran, Nu-mi trebe din al tău neam; Lîngă rujă, tămîiţă, Nu-mi trebe din a ta viţă.  Din a ta viţă şi neam Este-on pruncuţ de harap.  Să puńem popa d'e-a noastă ziţă, D'e-a noastă familie. Tătă lumea-i  dintr-un neam, Numai io pe nime n-am. Tătă lumea-i dintr-un sînge, Numa-a mea inimă plînge. Tătă lumea-i dintr-o viţă, Numa io-s o rămăşiţă.  Viţa bună s-o cauţi.  De eşti tu viţă de jos să nu iei neam  de sus. Balaban şi cu Ioviţă Ce-i este nepot de viţă Şi fecior de Novăciţă.  M-ai lăsat… că te-am lăsat Şi alta mi-am căpătat Mai din viţă şi sămînţă Nu ca tine-o răpătiţă.  La cine gîndu mi-a sta, Îi mai om ca dumneata, Mai din oameni, mai din viţă, Nu ca tine-o rapatiţă.  Alta mi-am căpătat Mai de hai şi mai de viţă Nu ca ele rămăşiţe.    Mi-oi găsi şi eu aleasă… Mai din soi şi mai din viţă Nu ca tine-o rămăşiţă.  Plimbă, mi se plimbă Un om c-o leliţă, Un domn c-o domniţă, Din oameni de viţă.  Maic’ călugăriţă, Albă la peliţă, Ca o lebediţă, Neagră la străiţă, De soi şi de viţă.  Doisprezece m-or cuprinde, Mai de soi şi mai de neam, Nu ca tine-un beţivan, Mai de soi şi mai de viţă, Nu cu tine-o rămăşiţă.  Altă mîndră mi-aş căta Mai din viţă, mai de soi, Nu ca dînsa din gunoi.  Care-i din viţă Şi din sămînţă Ştie ce-i cînia Şi omenia. Îi trage viţa,  Agiutat-au cu bani în preţu cărţii ca să le fie pomană pă viţă, pă sămînţă, pănă a şepte sămînţă  După făptură şi colorul feţii oamenii sînt de cinci viţe sau seminţii.  Colecţiunile doctorilor J. B. Davis şi Morton oferă următoarele cifre ale capacităţii mijlocie a craniului la principalele viţe umane.  Măcieşu-i mărăcine, Ştiţi că nu e de vro mană; Speculă dar întru sine Să-şi dea nume cu pomană… Zise dar că e de viţa Trandafirilor faimoşi.  Nu ştiu spăla un blid, nici a şterge o masă; apoi să aştepti de la dînsele să prăsească o viţă mai aleasă!  Un agronom întreprinde o amelioraţiune determinată a unei viţe de animali domestici sau a unei plante cultivate.  Grindelul şi ţiparul sunt viţe ale aceluiaş gen sau soi.  Acest cal, frumos cu deosibire, roib înfocat, de viţă turcă bastardă, fusese trimes în dar lui Sigismund Bathory.  Într-un secol şi ceva, cum oare de s-au strămutat siginii de la noi din Temeşiana tocmai în Asia la Caucaz, ducînd cu sine pînă şi viţa cea mică şi păroasă de căluşei?  Caii mei  s de viţă arăbească.  Şoimul… se laudă într-o zi că e mai iute decît oricine… Însă calul e de nobilă viţă, şi lauda şoimului îi pare o insultă.  Acei cai sînt… produsele unei încrucişări bine calculate între cai de viţă anumită, iar nu între cai de la cotige, nu între mîrţoage.  Codreanu avea un cal roib, fugar de viţă.  Această  viţă de vărsat umblă vara.  viţe. – :  
    Să văd într-însu mari zidiri, cum palatu lu viţăroa Potreturile tuturor viţăroalilor ce au povăţuit stăpînirea la India viţături.
    ătură. 22 de viţele  7 viţele văcuţe tij 2 viţăle văcuţi, ce or să iasă mînzate ,  De nu-i fi vîndut vaca, să o vinzi, iar bivăliţa şi viţaoa să o ţii   Cătră dîns’ sînt tare vinovat, Căci astă-iarnă lui viţica i-am mîncat.  Părinţii o simţise, Că ea cam des perea, Şi-n crîng o cam oprise D-a merge la viţea.  Cînd i se raporta că o ţigancă a născut, punea de boteza copilul cu cheltuiala ei şi trimitea noului-născut pînză, ca să-i facă pelinci, iară mamei, cîte o haină sau o viţea.  Viţelele mai mari de un an se  numesc junce sau junince. Nu cumva ai pofti să-mi iei viţica pentr-un cuc armenesc?  Acestea numiri se dau adeseori de romîni şi la o samă de vaci şi viţele, cari sînt la făptura corpului şi la coloarea părului foarte frumoase.  Naşii dăruiesc finilor cîte-o viţică ori o oaie.  Pe lelea Maranda o văzui adineauri, venea cu ghiţeaua de la deal.  Cînd fată vreo vacă, cămaşa viţelului,… de voieşte să facă viţică, o dă la o căţea.    Vita mică se numeşte în general viţel (sau viţeauă). Viţica păşea încet, venea, tîrîndu-şi pe drum funia care o gîtuise, cu ochii mari, dureroşi.  De-o vreme-ncoace-mi umblă omul beat. Viţica e bolnavă… cin’ s-ajute?  Nu era viţică, ci catîr.  Îi dădu şi o viţică din anul ăsta.  Păstraseră două viţele care acum începuseră şi ele să îmbătrînească.  Prima gazdă avea 63 de mînzări…, a treia, 36 de mînzări, 20 de sterpe, o vacă, o viţe şi un porc…, a cincea, 48 de oi cu lapte, 30 de sterpe, 4 vaci şi o mînzică (viţea de un an).  Pînă suge se zice viţăl şi viţauă.  Ea a prins a se jura: De-oi fi dat gura cuiva, Uşte-mi-se cununa Ca cîmpu primăvara,… Cîndu-s oile cu miele Şi vacele cu viţele.  În ziua de ajun, cînd ai vite în ceir, dacă îţi vine întîi un bărbat în casă, vaca are să aibă un bouţ; dacă îţi vine o femeie, are să aibă o viţică.  A lucrat la unul pentru o viţică un an; viţica a pierit.  Oi face pe voia ta Şi-oi vinde două viţele Şi-oi lua un bici de curele Şi-oi face din tin’ muiere!  Te-o botezat un moş bătrîn, care ţi-o dat şi o viţică de pomană.  I-am dat de viestre un pomost, doi juncani, o viţea şi ce e pe ea.    . Cît ai dat pe ruminele, Ţi-ai putut lua viţele, Să mergi sara să le mulgi, Nu la troacă să te ungi.  Pă d'imińeaţă, să fac să fęt'e viţaua viţăl, să mi-aduci popricaş d'in iel la d'imińeaţă!   Viţeaua vacii e mînzată. Vrăjitoarea-aşa zicea: Dă-mi o vacă şi-o viţea Şi te-o lua cine-i vrea.  O viţică cufurită murdăreşte gireada întreagă.  Bucăţica ţine viţica  Am o ghiţică Încărcăţică Şi o duc de coadă la poieţică  .  Am o vacă şi este a făta Şi fată o ghiţică, Şi ghiţica este a făta Şi fată şi ea un ghiţel  Vacii mele i-a făta Şi viţelei tot aşa  o priveşte amuzat, cu ochi mari  Bravo, Pauline…   ca o viţică  Nu-i aşa, uriaşule, că am dreptate?  Cea din urmă se supuse Junon, o căţea superbă, cît o viţică de mare.  Îl aşteaptă Crina bulgăroaica Cu ochi mari şi umezi de viţică.  Nu te mai hlizi aici ca o viţică şi fii atentă.  Cu alte cuvinte, ne aflăm în deplină Cana Galileei… Foarte bine!… Magda e o viţică…; putea să mai aştepte Magda cu marafeturile prezentaţiilor şi ale reprezentaţiilor sale matrimoniale, măcar pînă ce treceam eu Bistriţa.  viţele.   –  viţici viţendre andră.
    Punre-vor pre oltariul tău viţelul.  Laudu numele Dzeului mieu cu cîntare, mărescu elu în laudă; şi mai ugoditu-i va fi Dzeului decîtu viţel tîrăru, coarne arătîndu şi unghie.  Nu preimescu de casa ta viţelu nece de turmele tale ţapu Atunce dulce vruşi cumăndarea dereptaţiei, înrălţarea toată spre ardere; atunce voru înrălţa spre altarul tău viţei Atunce bine-veri jărtvă, dereptate înnălţările şi toate arsele. Atunce va pune spre oltariul tău viţei.  Nu iaste năravul jărtveei noastre cu a oilor şi cu a viţeilor ardere şi afumare, ce cu sufletul duhului, cum şi Hristos grăiaşte că: „duhului şi adevărului cade-se să se închine”.  Avraam iară curse la dobitoc şi aduse un frumos, gras viţel şi deade slugiei lui şi grăbi şi găti.  18 de viţei  2 vaci cu viţei păntru o deatorie ce au fost plătit Spuneţi chemaţilor că: iată, ospăţul mieu iaste gata. Viţeii miei şi alte îngrăşeate sămt giunghiate şi toate gata.  Dzeace vaci cu viţei şi 2 boi  Aicea nu grăiaşt e de viţel de vacă, ce grăiaşt e de darul lui D m dzău, de sv ntă cumenecătură şi de sv nta anafur ă Nu-ţ voi lua de la casă Viţăl, nice vacă grasă, Nice ţap hrănit din turmă.  Jărtve direpte ţ-vom face, Colaci şi prinoase, cumu-ţi place, Vin şi pîine, unt şi cu grîu dulce, Şi viţăi pre oltari ţ-vom aduce.  Şi lui Avram făcu-i bine pentru dînsa, şi fură lui oi, şi viţei, şi măgari, şi slugi, şi slujnice.  Vei lua den boi un viţel şi berbeci curaţi doi, şi pîine nedospită frămîntată în untdelemnu.  Viţelul întreg de-abiia îi ieste de gustarea dimineţii.  Mavrocordat Vodă… au domnit 4 ani. Acesta au adaos văcăritul 2 lei 30 bani de vită iarna, şi de viţăl 90 bani.  Om vîndut dumisale, mătuşii meli, Negruşii, această moşie, ce scrie mai sus, drept o vacă cu viţel  Din mila lui Dumnezău şi din darul sfinţîii sal e , aceste dau eu: 100 de stupi, 1 plug de boi cu heră, 8 vac i cu viţăi, cu buhai 5 viţei bouleni din iastă vară  20 viţăi, cu viţăli  Să dea la Savin Raţă o vacă cu viţel, drept 10 lei  Fiindcă Irina au murit,… i s-au mai dat şi o vacă cu viţăl, tot din partea Irinii  6 viţăi bouleni, ce or să iasă mînzaţi  Vor plăti cuniţa cîte patruzăci bani de vită după obicei, iară pentru mînzi şi viţei, prăsila  dintr-acel an  Mînzii şi viţeii, prăsila ce se va face pe an,  să nu se supere de cătră cuniceri  8 vaci mari, cu patru viţei dă estimp  Boii cei mari şi viţăii curaţi îi giunghie, iar vaci nu giunghie, pentru că zicu că-s făgăduite bozului Isis.  Un măcelariu au junghiat un viţel şi au vîndut jumătate din carne vecinului său.  S-au triimis Dumilor voastre 36 vite şi 3 viţăi  Dar altele-adăpate trăgea în bătătură, În gemete de mumă viţeii lor striga; Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind viţeii la uger alerga.  Facerea de  jertve Iunei se împlinea în vestminte albe. Mai mult miei şi viţei albi i se ardea.  Viţelul trebuie să sugă totdeauna de agiuns, fără a să cruţa laptele.  Mai ales carnea de viţel friptă este folositoare în perioadul rădicării de pe boală.  După a patra septămînă, dacă viţelul nu este ca să se vîndă, i se dă cu a tria parte mai puţin lapte.  Cît ţine iarna, trebuie să se deie viţeilor, mînzaţilor şi gonitorilor o hrană bună şi îmbelşugată.  Are a emporta prin portul Zimnicea doăzeci şi şase vaci, doăzeci şi doi viţei şi doi tauri pentru tamazlîc, la moşia dumisale  Juna femelă se numeşte junice; mai vîrsnică ia numire de vacă; puii se numesc viţei.  Hrănirea viţăilor… se face sau prin sugere la vacă sau hrănindu-i cu mîna, dîndu-le lapte de abie călduţ.  La o mojicie atîta de mare, Viţelul răspunde că va aştepta.  De multe ori şi viţeii aleargă la vaci, spre a-şi potoli foamea la ţîţele mamei lor.  Cînd încetează cu totul antropofagia, nu se mai sacrifică zeilor decît viţei, miei, porumbi etc.  Ce ştie ghiţelu, junicea, mînzatu, tauru… dă beldia ta!  Vechile noastre tractate, iscălite cu litere mari şi băţoase pe piele de viţel, au fost pînă ieri izvorul neatîrnării reale.  Sînt vreo cinci şese zile de cînd a fost să ducă viţeii la suhat şi un vînt rău pesemne a dat peste dînsa, sărmana!  Cine se rugase cu cerul şi cu pămîntul de mă-sa s-o lase să culce viţelul plăpînd cu ea în casă? – Ileana. „Păunaş” şi „Păunel” se numesc şi o samă de viţei, care sînt frumoşi.  La stînă laptele-l încheagă în caş şi urdă,… şi în el să pune cheag făcut din zăr cu rînza de viţel sau miel.  Dacă iarna fată vaca, viţelul este îngrijit în tinda casei şi chiar în odaia de dormit.  După vîrsta, ce se află căutînd la dinţi, se zice boului: viţel, cînd suge, mînzat, cînd e de un an, şi gonitor, cînd ajunge la vîrsta de doi ani, adică la vîrsta de a goni.  i sări dodată gîndul la viţel: N-a lăsat în uger lapte pentru el.  Carnea viţelului trecut de 2 luni este ceva mai hrănitoare şi să potriveşte pentru convalescenţi.  Volume legate în piele de viţel… fac fala bibliotecei şcoalei veterinare de astăzi.  Prin ajutorul unor curele, botniţa se leagă deasupra botului la mînzaţi (viţei mari) cari caută să sugă la vaci, după ce au înţărcat. În dosul grajdurilor, adăpostite sub pleşnicare, se află cîte un grăjdeţ pentru viţei, miei sau purcei.  Dau să mă scol şi numa ce văd o urmă de copită. Socoteam că o lunecat un iţel ori o capră.  Se mai cheamă mînzat şi un viţel în vîrstă de doi ani.  Zeama serveşte… în medicina populară împotriva durerilor de măsele sau, prin spălături, a scăpa viţeii de păduchi şi purici.  A jinduit mereu după grădina cu poame şi după bătătura cu vaci şi cu viţei.  Vita mică se numeşte în general viţel (sau viţeauă).  Cum ieşea de la rugăciune, îmbrăcat şi pieptănat, – vacile, viţeii, mînzii şi iepele, porcii, juncii – care pe unde erau în ogrăzile lor – veneau cătră el şi-l salutau.  Viţelul ista, o dată ce-o venit pe lume, înapoi să cheamă că nu-l mai putem întoarce.  În creşterea viţeilor trebuie o deosebită îngrijire, deoarece o degenerare a lor are repercusiuni asupra rasei.  Să-mi aduci viţei de ăia cu corniţele vîrîte în ochi, că ăia îmi plac.  În faţa viţeilor cu căutătura candidă, îmi aminteam prin coincidenţă de cîteva situaţii tragice.  Un viţel întreg se frigea pe o frigare făcută dintr-un ulm pe un foc în care ardea un munte de lemne.  Prin mirişte se joacă Şoareci şi viţei.  Dă ieşi în primăvară cu două vaci cu viţei… eşti pă cale bună…, prinzi cheag.  Văzură vacile rumegînd şi viţeii oploşiţi lîngă ugere.  Colindele lor sînt scurte, vestesc sărbătoarea, urează belşug de miei, viţei, purcei, pui etc.  Prima gazdă avea 63 de mînzări, a doua 66 de  mînzări, 37 de sterpe, o vacă, doi mînzaţi (viţei de doi ani) şi o purcea.  Adăpostul văcăriilor avea forma unei case-colibe, cu trei încăperi: într-o parte coliba, la mijloc şura, iar la cealaltă extremitate grajdul pentru adăpostirea viţeilor.  Un exemplar din „Opere” de Mateiu I. Caragiale…, artistic şi sobru legat în piele de viţel…, m-a costat în 1967 suma modestă de 160 de lei.  Colo-n vatră la bordei E o mîţă ş-un cotei, O văcuţă cu viţei Ş-o scrofiţă cu purcei.  Ce-am avut tot mi-a mîncat:… am avut vreo cîţiva lei Şi i-o dat pe doi viţei.  Uşte-mi-se cununa Ca cîmpu primăvara, Cînd oile sînt cu miei Şi vacele cu viţei.  Cînd o văd cu capu gol Vacile fug prin ocol, Viţăii numai nu mor.  Decît te-aflam între doi, Mai bine-mi crepa doi boi Şi-o sută cincizeci de oi Şi-o vacă cu doi viţei.  Am furat o capră, O capră şi un purcel, Şi pe urmă un viţel.  Dede drumu unui viţel de se înomoli în potmol.  Vină, puiule, înapoi: C-ari tata doi viţăi, Di-or trăi, s-or faci boi.  Daţi-mi şi mie un boţ (colăcel), Să fie vaca cu viţel, Purceaua cu purcel Şi căţeaua cu căţei!  Caută, bre omule, să ai grijă… să nu sugă viţelul la vacă.  Haidă, soro, la viţăi. – Ba io nu, că io fuşei Şî veńii tătă muşcată.  Vaca să ţ-o mînce lupchii, (V)iţălu să-l prăpădească, Mîndra me să mă iubească.  Ziţălu n-are cu ce-l hrăńi, La stăpînă n-are cu ce s-arăstui.  Eu te strig de la viţăi, Tu răspunzi din păducei, De la drăgălaşii tăi!  Hai, bărbate, la mîncare… C-am lăsat pruncu-n scăldare, Zîţăii-n ocol răgind, Purceii-n coteţ zgherînd.  Io-s cela ce-am furat brînza Şî d'iţălu d'in Lechinţa!  Şi tot frig voinicii mei Un berbece şi opt miei, Un juncan şi cinci viţei, Să se sature cu ei.  Voi munci cu drag  cît trei Şi mi-oi cumpăra viţei, Voi munci un an, doi ani, Şi mi-oi cumpăra juncani.  Mai vînd şî ieu un porc, mai oaie, mai von viţăl şî fac o sută d'e zloţ d'e-arjint.  Nu ia viţăl în tot anu.  Moşii şi strămoşii Încă-au colindat, Dar au căpătat Vaci cu viţei, Scroafe cu purcei Aduceţi viţelul hrănit de-l junghiaţi; şi să mîncăm, să ne veselim.  Fratele tău au venit şi junghie părintele tău viţelul hrănit.  Aduceţi viţelul cel gras şi-l giunghieţi pri-îns, să mîncăm şi să ne veselim.  Cînd feciorul tău acesta ţ-au mîncat avuţiia ta cu curvele, deac-au venit, i-ai giunghiet lui viţelul cel gras.  Fratele tău au venit şi i-au giunghiat tatăl tău viţelul cel îngrăşat.  Şi, aducînd viţelul cel hrănit giunghiaţi-l şi, mîncînd, să ne veselim.  Chiar şi vitelor cornute, precum şi altor animale domestice, se dă în ziua de Paşti deplină libertate, aşa viţeii se lasă să sugă tot laptele de la mamele lor, căci vacile mulgătoare în această zi mare nu se mulg defel.  Vaca, cînd curăţă locul viţelului, să nu-l mănînce, căci piere laptele.  Viţelul, ca să trăiască, să-i pui numele zilei ce urmează după ziua cînd l-o făcut mă-sa.  Dacă vezi ceva frumos, un viţel, o vacă sau o scroafă care a fătat mulţi purcei, ca să nu-i deochi, trebuie să scuipi şi să zici: să nu fie de deochi! Ca o vacă să facă viţel bălţat, să i se dea să mînînce brînză rămasă de la lăsatul secului de brînză.  Cînd îţi fată vaca doi viţei, e semn rău.  Unui viţel i se pune numele zilei în care e fătat, ca să trăiască.  Viţălului de curînd fătat i se înfăşură grumazul cu o berchină, şi în ea se leagă usturoi, tămîie, cîteva fire de grîu, 9 feluri de lînică, oleacă de sare şi rădăcină de leuştean. Acestea de frica strigoilor.  Cînd fată vaca un viţel, să-l iei în braţe şi să-l dai de horn, zicînd: „Cînd a mînca lupul hornul aista, atunci să te mînînce şi pe tine”.  Vai de viţelul care împunge vaca. Viţelul după baligă se cunoaşte ce bou o să se facă A cui e vaca e şi viţelul.  Cînd îi dai, îi fată vaca, cînd îi ceri, îi moare viţelul,  .  S-a dus viţel şi a venit bou Nu lăsa laptele pe sufletul viţelului. A avea burtă de viţel sărac De cînd era lupul căţel şi măgarul viţel Am o vacă cu viţel, Şi-n viţel alt viţel  .  Am o vacă a făta şi viţelul dintr-însa încă-i a făta Ce treci pîn apă şi nu să udă?  Viţelul Ce şeade-n apă şi nu să udă?  Viţelul  Am o vacă a făta: Dar cum să nu fie a făta, Cînd şi viţelul în ea Încă e a făta?  Ce trece prin apă Şi nu se îneacă?  Viţelul Apa o trece, dar de udat nu se udă  Viţelul Glasul Domnului frînge chedrii şi frînge Domnul chedrii Livanului. Şi însupţiadză ei ca viţeii Livanului.  Chedrii din Livanul Domnul îi detună, De-i frînge cu trupină, cu crengi împreună. Ca viţălul tămîiei mănunt îi zdrumică, De dă groază-n toţ Domnul, să-i aibă de frică.  Şi va zdrobi D mnul chedrii Livanului; Şi va mărunţi pre dînşii ca viţelul Livanului.  Şi va răsări voao, celor ce vă teameţi de numele mieu, soarele direptăţii… şi veţi ieşi şi veţi juca ca viţeii cei den legături sloboziţi.  Sunt buni cînii, mă Nică? – Buni… dar aveam unul… tiii!… p-atîta, cît un viţel, dar mi l-a împuşcat Panţuroiu… Săracu!  Se vede că, din nebunatică, drăgălaşă şi mincinoasă cum era, s-a făcut înţeleaptă ca un viţel de trei ani.  Strămoşii ei, cari se umbreau sub ferigele cît palmierii, din timpul cît se forma huila, erau cît viţeii de mari, dominînd lumea animală.  Ar trebui… să le strig în faţă: Ceată de nemernici, traficanţi scîrboşi…, grăjdari  eleganţi şi frumoşi ca nişte viţei.  Tăbărîţi cu îndrăzneală pe el: e mai plăpînd ca un viţel.  Pe urmă ai tăcut şi te uitai la mine ca un viţel.  Nu-mi place înfăţişarea lui sclivisită şi ipocrită. E lins pe cap ca un viţel, cravata, haina, pantalonii, totul pe el este studiat cu băgare de seamă.  Trage ca viţelul la vacă.  Cui nu-i place să trăiască ca găina la moară! Însă, Nevoia îl face să trăiască ca viţelul la oraş!  Spune-i că tatăl tău a uitat totul şi că-l aşteaptă cu braţele deschise. Vor tăia împreună viţelul cel gras.  Feaceră viţel în Horiv şi închinară-se idolului.  Schimbară slava lui în podoabă de viţel ce mărîncă iarbă. Şi ultară Dzeul cel ce spăsi ei.  Rupseră derept acea tot nărodul cerceii de aur de pre urechile lor şi le duseră lu Aaron. Şi Aron luundu-le den mînule lor şi semnă cu sulă şi slei viţel dentr-însele. Şi ziseră: aceştia-s domnedzeii tăi, o Israile.  . Eu dziş lor: cine are aur rumpă-l gios de pre sine şi-l dea mie. Şi-l aruncaiu în foc şi fu viţel dentru el.  Fă noao dumnezăi carii să meargă înaintea noastră, că Moisi acesta carele ne-au scos pre noi den pămîntul Eghipetului, nu ştim ce-i fu lui. Şi făcură viţel în zilele acealea, şi adusără jărtvă idolului, şi să veseliia în lucrurele mînilor sale.  Şi-n muntele lui Horiv vărsară Viţăl cioplit, de i să-nchinară.  Fă noao d mnezăi carii vor merge înaintea noastră… Şi zise lor Aaron: Luaţ cerceii cei de aur den urechile muierilor voastre… şi-i aduceţ la mine… Şi le priimi den mîinele lor şi le-au făcut pre dînsele în tipariu şi le făcu pre dînsele viţel vărsat. Şi zise: Aceştea sînt d mn zăii tăi, Israil.  Şi au făcut viţel în zilele acealea şi au dat jîrtvă idolului şi să veseliia întru lucrurile mînilor lor.  Steaua Aldebaran… arabii… o mai  numeau şi ochiul taurului, şi ovreii ochiul lui Dumnezeu. Să nu fie această numire ovreiască în legătură cu viţelul lor de aur, amintirea lor despre boul Apis?  Acea lepră imorală de greci n-o putea scoate decît Cuza din ţară. Îngăduitorii de mai tîrziu n-ar fi pătruns niciodată în mizeria morală a acelor sectari ai viţelului de aur.  Partea în adevăr cultă a claselor privilegiate… şi-a găsit… o altă religiune gata, un alt zeu internaţional, viţelul de aur, în care ai noştri, ca şi fraţii lor din străinătate, au găsit un reazim material şi moral.  Cultul aurului… lua proporţii tot mai înfricoşate în casa lor… Nici nu-şi putuse da seama bine pînă acum pentru ce se simţea nefericită; pentru că, în sfîrşit, tot cultul viţelului de aur din familia lor putea s-o ţină departe de ai săi, nu însă s-o facă pe ea nefericită.  Se păstrează pentru viţelul de aur…, a întrerupt acru Ghenovicescu… „Viţelul de aur” era fireşte aluzie la bogăţia mea.  Ţie ţi se cuvine elogiul suprem, pentru că… te-ai putut ridica, pentru că ispitit ai fost de viţelul de aur…, pentru că cu onoruri trecătoare au vrut să te momească, şi le-ai respins.  Luînd puterea împărăţiei, îndată ş-au arătat răutatea; pentru că făcînd doi viţei vărsaţi, i-au pus la Dan şi la Vethil, de să închina lor, făcîndu-le şi jărtvă.  La acest Iosie s-au plinit prorociia lui Adon, care au prorocit cînd jertvuia Ierovoam viţelului celui ce vărsase la Dan.  Ce viţel!  Viţel mînzat Ha, ţa, ţa, viţel mînzat, Ziua-n ciurdă, noaptea-n sat, Ziua-n ciurdă cu juncii, Noaptea-n sat cu voinicii.  Frunză verde de bujor, Nici la toamnă nu mă-nsor, Ci rămîi viţăl mînzat, P’îngă cei ce s-o-nsurat.  Ciorba de hulubi, găină şi de viţăl este mai lesne de mistuit decît aceea de raţă.  O halbă pentru dumnealui şi o friptură de viţel, strigă domnul Ilie. Fasole cu viţel.  Friptură de viţel. Cum consoarta are gusturi vieneze, ştiu că viţelul va fi făcut şniţel.  Tocană de viţel.  Se pune într-o tavă la cuptor cu o lingură de untură şi se frige ca şi viţelul la tavă.  Pantofi de viţel Ce e aia? se prefăcu mirat Petrişor. –… O ediţie aldină din 1516, legată în viţel, în care era şi Psellus, „De demonibus”.  Boierul vine să vadă… bivoliţe cu viţei.  Şuta poartă 38–40 săptămîni, fată în iunie un viţel, arareori doi. A ieşit o ciută, lîngă o desime mare de ierburi şi spinării… Un vînător a pălit-o cu suliţa; iar altul, descălecînd, a intrat cu copoii în desime şi a găsit subt adăpost încîlcit de crengi pe viţelul cerboaicei, încă plăpînd.  Cerbul are o lungime de 2,20–2,75 m; femela – ciuta – e ceva mai mică… Greutatea corpului variază cu genul, vîrsta şi condiţiile de viaţă… Viţelul ajunge la vîrsta de un an la 40–55 kg.  Phoca vitulina Încălţăminte avea de piiale de capră, haină de păr de capră, brîu de viţăi de mare.  Eschimoşii se nasc cu o aptitudine estraordinară pentru pescărie,… fiindcă toţi ascendenţii lor n-au avut aproape nici o altă treabă fizică şi intelectuală decît de a prinde viţei de mare.  Odobaenus rosmarus Cătănire-aş, cătăni, Numai puşca de n-ar fi; Puşca şi oţelele, Alea-mi mîncă zilele; Pătrontaşu, mijlocul, Şi viţelul tot trupul.  Undei-i o lecuţ’ de rost Voi ţipaţi viţelul jos, Luaţi pipa, duhăniţi Şi la Dumnezeu gîndiţi.  Să umblu din sat în sat, Cu viţelu încroşnat.  Puseră-mi viţelu-n spate, Şi la brîu curele late.  Cît este ziua de mare, Stau cu viţelu-n spinare Şi cu puşca tot la umăr.  În loc de cămaşă albuţă Îţi dă neamţu-o măntăluţă. În loc de cuşmă de miel Îţi dă puşcă şi viţel.  Gromovnic a lui Iraclie împărat, carele au fost numărătoriu de stele, are aceste semne şi aşa să începe: m e s e ţ mart, 1–2 berbece, 3–4 viţel, 5–6 gemăn…; m e s e ţ apriil, 1–2 viţel, 3–4 gemăn, 5–6 rac, 7–8–9 lev.  De va tuna în numărul viţelului, în Ţarigrad va fi bucurie, grîul va peri pre alocure.  De va tuna în număr viţelului, în Ţarigrad va fi bucuriie mare  viţei .
   
    De boala aceasta se mîntuiesc nu numai oile, ci şi vitele cele cornute, prin slobozirea sîngelui din urechi şi din nas, precum bine ştiu toţi păstorii, adecă pecurarii, boarii, văcarii şi viţelarii.  Viţăii trebuie să aibă viţălariul lor, care să fie om sprintin şi deştept, pentru ca să-i pască cu bună rînduială şi să-i păzească foarte de arşiţa soarelului.  Viţelarii trăgeau cu urechea dintr-un colţ al stînei, unde se ghemuiseră.  Amîndoi hodiniseră în bordeiul vatamanului bouarilor şi viţelarilor.  (Anthoxanthum odoratum) Corpul lor trece prin o metamorfoză: ou tetard (mormoloc, moace, linguruşi sau viţelar).  Larvele seamănă cu nişte viermi moi, lungi, turtiţi şi negri;… petrec numai în apă, unde se nutresc cu cobelci sau culbeci şi cu lutunoi sau viţelari, adecă cu pui de broască.  Gammarus pulex Dytiscus marginalis).  viţelari.  –  ar. 
    viţelaşi aş.
   
    viţelăreşti ăresc. Am găsit viţălăriia arsă şî ocol ul tăiat, bordeiul stricat  Pentru viţăi se fac viţălării de nuiele căptuşite cu stuh şi acoperite, în formă rotundă sau mai bine în patru colţuri.  viţelării ărie.
    viţelăriţe iţă. Cumpără… o viţălucă ca pana corbului de neagră viţeluci ucă. S-astîmpără ăst zgomot, şi-a laptelui fîntînă Începe să s-auză ca şoaptă în susur, Cînd ugerul se lasă sub fecioreasca mînă, Şi prunca viţeluşă tot tremură-mprejur.  Creşte… vacele pentru gonire şi lapte, şi taurul ca armăsar; vinde viţeluşii pentru măcelărie.  Cînd satul tot se umple de vaci şi de junice, Cînd sare viţeluşii şi ugerul e plin,… Atunci, atunci poetul natura contemplează.  Viţeluşa… Saltă, saltă spre bordei.  A dat Dumnezeu că din viţeluşa ceea, vînzînd, cumpărînd, s-au făcut foarte avuţi.  Nu se auzea în grajd decît ţîrîitul laptelui în şuştare, şi din cînd în cînd cîte-un muget frînt al viţeluşilor care se frămîntau în ţarc.  Viţeluşa ta, Stano, am pus-o deoparte.  Ţipau gîşte şi cotcodăceau găini; zburdau prin soare viţeluşi porumbi.  Un mesonero dă lui Guzman creieri de ternera, adică de viţeluşe, fripţi în ou.  Vine-un cîrd de vaci, Vacili zbierînd, Viţeluşii sărind Cu codiţa-n baltă.  Am un viţeluş: Sparge cu cornul, Drege cu coada  Am o viţeluşă pagă, Care tot cîmpul aleargă, Numa-n tufiş nu se bagă  Femeile din neamul acesta erau de un soi ciudat… Aveau…: obrajii laţi, ochii ca de viţeluşă, traşi uşor spre tîmplele netede, nasul drept şi gura largă.  Aşijderea alalte turme de dobitoace sălbatece, cerbii… prin dumbrăvi, caprile prin stînci, ciutele pre şesuri, unele cu viţăluşii după dînşii, altele, acmu aproape de fătat, pîntecele de mijloc în gios le trăgea.  Pisica sălbatecă… îndrăzneşte să se repeadă şi la un viţeluş de cerb.  Ori de cîte ori ies la o margine de tăietură, văd căprioare ori ciute, cu vătuii şi viţeluşii lor.  viţeluşi, -e. uş.
    că.
    viţeluţi, -e.
    uţ. Au zis descoperit ca să-l facă viţestăpînitoriu al Moscoviei cu toată puterea preste oaste.  vicestăpînitori.
    Uniforma să deosăbeşte de viţeuniformă prin o cusutură înavuţită şi răsfăţată cu fir de aur.  viceuniforme Să mă-ntorc dar la viţi, să nu iau o vorbă de-aici ş-una de acolo.  Porcul viţie. víţie   viţieşte. Ţipete neînţelese, viţiituri, grohăieli şi orăcăit s-aud din ce în ce mai aproape.  La subsioară, ţine strîns godacul care cu viţiitul lui a stîrnit atîta gîlceavă.   viţiituri.
    Unde se mai poartă muierile cu fiţioane pe la urechi! Acum şi-au schimbat şi obiceiurile şi şi-au schimbat şi portu.  Părul, nepieptănat şi lung, i-atîrnă în viţioane pe ceafă şi pe frunte.  Un călugăr cu potcap pămîntiu, cu viţioane de păr păios peste urechi, strigase la ei furios… Mitru nu e om să se împiedice de un călugăr cu viţioanele ieşite din potcapul tras peste urechi.  Pe ochi se răsfirau viţioane din părul lui arămiu şi bogat, iar din uniforma cu fireturile stinse, ciuruia apa.  Cel dintîi şi-a făcut loc un cap neţesălat şi miţos, căruia viţioanele năclăite de păr se amestecau cu cîlţii bărbii decolorate.  Cu ochii vii supt nişte sprincene stufoase, cu ochelari mari, cu barba căruntă, rară şi prelungă în bărbie, cu părul nepieptănat şi atîrnînd viţioane.  viţioane. -ion. viţiprimpretori. Clematis vitalba Clematis viticella Mai nainte de seacere, cînd se va săvîrşi floarea şi agurida va înflori, floare agurizînd, şi va lua struguraşii cei mici cu seacerile şi viţişoarele le va lua şi le va tăia.  Să strîngi în luna lui iulie sulcină de cîmp, să iei  numai viţişoarele acele cu floare, să le faci mănunchieşi şi… să le ţii afară la umbră, pînă se vor usca.  Aceste viţe şi viţişoare alcătuiesc rădăcina plantei  Săracile viţişoare N-or mai vedea sfîntul soare.  viţişoare.
    -işoară.
    iţă. Atunci cerchezul anină de rădăcina viţoasă, De crengele cornorate, a sale arme frumoasă.  Aşa de viţoase sînt rădăcinile  tufănici lor, încît  scoţîndu-le din pămînt  le poţi lua cu mult pămînt pe lîngă dînsele Partea cu sîmburi care-i mai ziţoasî.  Pînă a vorbit acestea, eram şi învălit într-o sarică ghiţoasă de Caşina.  Oaie viţoasă viţoşi, -oase. os.
     Se iau beţişoare de alun, se rade coaja de pe ele, se învăluie încrucişat de la un capăt la altul cu viţuici de tei.  Şî pi-urmă, dupa ce am scos fuioru,… îi rămîńe… viţuici multe.  viţuici uică. viţuţe. uţă. Aduseră pruncul viu şi fu mîngîiare nu puţină.  Strigîndu că nu i se cade viu a fi elu mai multu.  Că cu palma măsurate pus-ai dzilele mele, şi făptura me ca nemică între tire; e însă toate deşarte tot omul viu  Dumnezeu nu numai la judecată aşteaptă să dea osîndă derept păcate, ce încă şi pînă e omul viu în ceastă lume, dă-i Dumnezeu rane şi boale, în multe chipure, pentru aceale greşale.  Comoara ceriului den ceastă lume trebuiaşte să o strîngem pînă sîntem vii.  Şi zise Domnezeu: apele să facă şi să rodească jiganii vii şi pasări zburătoare spre pămînt supt tăriia ceriului.  Cu puterea mea sîmt vii toate cîte sîmt.  Bogdan Vodă cu oastea… au ajunsu pre oastea leşască la trecătoare Nistrului şi, dîndu războiu despre amîndoao părţile, multă moarte s-au făcut şi pre o samă de boiari vii nevătămaţi i-au prinsu.  Cela ce va lua doă muieri şi să va cununa cu amîndoă… şi vor fi vie amîndoă… li s-au fost făcînd moarte.  Pre un Ţical paşea cu cîteva corăbii de oaste l-au luat viu.  Nu s-au împăcat cu preutul pînă era viu.  Pînă sîntem vii, să ne împărţim locurile ficiorilor noştri  Va slobozi pasărea cea vie afară den cetate, la cîmp.  L-au luat de grumaz pe Duca Vodă viu nevătămat.  De vreme ce te-i grăbit de l-ai bătut, nu-l lăsa viu.  Au prinsu 2 soltani şi trii paşi  şi i-au dus robi la Moscu, vii nevătămaţi.  Au prins pe Radul Vodă viu şi pre alţii boieri.  Să nu scape Costandin Vodă şi feciorii lui vii.  Făr’ de veste şi pre el să-l lovească, să-l ia den Cîmpul Lung viu nevătămat.  Lua fietecare cîte o oaie… şi o ţinea vie pînă în 14 aceştiaş luni  Eu, de oi mai hi viu, ţ-oi plăti  Dumnezeu… va să înece tot pămîntul şi tot trupul viu va să-l omoare.  Un om… căzut-au în tălhari de-l jăfuire şi-l răniră şi-l lăsară abie viu în cali  De voiu rămînea vie să-mi fie de îndestularea vieţii.  Acestea le făcea încă pînă era viu.  Au spart oul cu topoarăle şi au scos puiul viu.  Sparseră oastea lui şi pre el prinsără-l viu.  Pentru ca să nu cadă viu în mînile romanilor, se fermecă, adecă se otrăvi însuşi pre sine.  Atîta ştie a-i zătigni de bine, Cît nici măcar unul viu rămîne.  De la dînsul avem aerul, fără de care nici un ceas n-am fi vii.  Ca să aibă cineva conştiinţă şi mustrare de cuget, trebuie să fie viu, trebuie să trăiască.  De mare preţ este pruba plămînilor spre hotărîre de s-au născut copilul viu seau mort.  Viu n-a ajuns Îndărăpt în lume nime.  Mico, plin de răni, fu prins viu.  Eu… am avut nenorocire de a rămîne singur viu din patruzeci persoane.  Văcarii lui Numitor prinseră viu pe Remus.  Boierii, cîţi i-am mai lăsat vii, numai frica morţii ii mai ţine.  Şepte fraţi, Faceţi cruce şi juraţi Vii în veci să nu vă daţi!  Sub un scut de fer săpat… se zărea O lupoaică argintie Ce părea a fi chiar vie.  Se pare… Că orice-i viu în lume acum încremeneşte.  Arzi, cumătre, mori, că nici viu nu eşti bun!  Movila… peri, şi în locu-i rămase un tînăr fecior de împărat, viu nevătămat.  Mai pe-aproape de veţi da Nici unul viu nu veţi scăpa.  Sînt puţini fericiţi cărora soarta le îngăduie să intre, fiind vii încă, în Panteonul nemurirei.  Peştele se poate păstra viu pînă la plecare.  La orice făptură vie, om sau cîine, trupul lovit sufere.  N-am avut parte să-l mai văd viu.  I-am zis morţii:   Mergi nainte Şi coseşte-mi fără milă tot ce-i viu.  S-a jurat să prinză lostriţa vie.  Pe popă mi l-a dat în samă cu poruncă să-l pun viu şi nevătămat… în tîrg la Iaşi.  Vîndură cojocarului o piele A unui urs din codru, încă viu.  Numărul statuilor ar întrece în oraş populaţia vie.  Îl învăţasem pă flăcăul ăsta iubitul şi nici măcar ăsta nu mai rămîne viu după moartea mea.  E mai bine mort în baionetă, decît viu pe muche de cuţit?  Am simţit că mă striveşte ceva care mişca, ceva viu.  Pare-se că n-a pierit, ci e viu şi sănătos.  Fusese la vînătoare de lişiţe, dar avea una atîrnată pe umăr vie, lîngă puşcă.  Fata moşneagului strînse toate ciolănelele şi,… dupre cum a spus viţelul cînd era viu, le ascunsă în scorbura copaciului.  Uiu, iu, pînă ce-s viu, Dac-oi muri, mort să fiu!  Pre Domniţa s-o lăsaţi Că de nu, vii nu scăpaţi.  Ivan… Doi păstrăvi  prindea, Vii nevătămaţi.  Să-l aduceţi, Dar nici de coate legat, Nici de paloşe tăiat, Ci om viu nevătămat.  Duşmanul să-l ajungem, Noi pe el să-l prindem Viu, întreg, nevătămat, Cum e bun de judecat!  Asta o foz vie şî s-o dus.  Să ştii că îmi eşti drăguţă; Şi îmi eşti şi-ai să-mi mai fii, Cît vom fi pe lume vii.   Mai bine un cîine viu decît un leu mort. Pasărea în colivie nu să bucură şî dă e vie.  Peştele din eleştiu Umblă să-l înghiţă viu,  Vine albastre se trăgeau pe faţa ei albă ca o marmură vie.  Ei văd în marii lor scriitori avuţiile vii ale patriei.  Nu se simte el însuşi decît în faţa naturii şi a modelului viu… de fiecare dată porneşte de la ceea ce vede.  Biografia d-lui Călinescu e presărată cu alte portrete… vii.  Belşuguri de izvoade şi semne-n piatră vie. Te-ndeamnă cu murmur.  Atît de vesele, atît de vii au fost aceste case,… încît nu ştiu dacă nu cumva am văzut pe la ferestre năsucuri albe.  Publicaţia noastră trebuie să devină o oglindă vie a spiritualităţii romîneşti actuale.  Împăratul… zise să-l arză de viu Să deşchise pămîntul de-i înghiţi de vii.  Băgat-au în foc de viu pre vlădica Gheorghie de au arsu, dîndu-i vină de sodomie.  Orcine va fura lucru svinţit… să-l ardză de viu în foc.  Aşea, fără de nice o milă, de viu, cu topoară l-au făcut fărîme.  Fu tăiat şi-n bucăţele de viu.  Ş-au împlutu-o viermii de vie.  Zenon împărat… îl îngroapă împărăteasa lui de viu.  În groapa morţii de viu îl va astruca. Au băgat în foc de viu pă vlădica Ghiorghie.  De viu s-au îngropat  Unii dintre dărăbanţi încă nu murise, totuşi de vii i-au astrucat.  Vlad pedepsi cu moarte surecapă Făcînd să-l tragă de viu pe ţapă.  O ard de vie fără de a mai face cercetare.  S-a pogorît de viu în mormîntul prietenilor săi.  Rumpe iubirea de sine şi depărtează-i lucrare, Şi omul de viu rămîne într-o netrebnică stare.  Aş vrea tiranii să-i sug de vii.  Văzîndu-se… pe toate zilele topindu-se de viu, sau să zicem mai bine murind,… aceasta e soarta şi amărăciunea ce împovară pe un biet esilat.  Vestala era osîndită de a fi de viu îngropată.  Această sumbră înmormîntare de viu a omului este rară.  Fu arsă de vie.  Ş-amîndoi se perd de vii În codri merei pustii!  Paingănul… e mîncat de viu de larvele vespei.  Jupuise Dragomir vaca… de vie?  Se făcea că vrea să-l jupoaie de viu.  Jur că voi mînca unul de viu cu carne şi cu oase.  Loviţi-i dar, şi-i spînzuraţi… Şi-i jupuiţi de vii pe stradă!  Omul de fier… în care întra de vie victima ca într-un sicriu.  Lăcustele… puse de vii – fără aripi – în undiţă… sînt deci o excelentă momeală.  Era cît p-aci să-l înţepe cu un ac, să nu se întîmple cumva să-l îngroape de viu.  Au îngropat de vii pe soldaţi după ce-i silise mai întîi să-şi sape singuri gropile.  Şerpii se hrănesc cu pui de pasăre pe care-i înghit de vii.  Asta însemnează să mă jupeşti de viu pe de o parte şi să mă întrebi dacă-mi place şi pe cealaltă.  Au fost soldaţi bolnavi îngropaţi de vii.  Are intenţia să se îngroape de vie.  În evul mediu, d. T. Arghezi ar fi fost ars de viu.  Dacă ar putea, ar înghiţi-o de vie pe maică-sa.  Vorbeşte lumea că şi-a îngropat nevasta de vie.  Manole, Manole,… Ori nu-ţi e d-a bună, Să mă bagi de vie Aci-n temelie? Te-ngrop de viu.  Să-i înghită pămîntul de vii Pămîntul să-i înghiţă pă toţi dă vii!  Cum nu să despică locul ce te ţine Şi să te înghiţă de vie pe tine!  Şează-n sînge pînă-n brîu, Să-l mînce viermii de viu!  Merserăm spre a vedea oraşul Pompei de viu îngropat… cu cenuşă şi şperlă din Vezuviu.  Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus.  Ce am de-alege oare în seaca-vă fiinţă? Ce foc făr’ a se stinge, ce drept fără să-mi minţă, O, oameni morţi de vii.  David al mieu are de gînd să mă bage de vie în mormînt cu apucăturile lui.  Ăştia vroiau… să-i ducă de vii în pămînt.  Că nimic nu ţi-am greşit, Mîndruliţă, nici c-un cuvînt; Că dacă ţi-aş fi greşit, De viu m-aş băga-n pămînt.  Urîtul şi omul hîd De viu te bagă-n mormînt.  Să nu te mai prinz prin grădină că, pre legea mea, te jupoi de viu.  Nu umbla să-i iei pielea de viu.  Mai bine mă voi îngropa de vie într-o mănăstire.  I se pare că e îngropată de vie.  În mîinile noastre era să  întărim Romînia, şi… noi am îngropat-o de vie.  Nemţii… m-ar mînca de viu Nu ţi-a fost, măi, de păcat Că de viu tu m-ai mîncat?  Eu ucig şi viu fac, vatăm şi eu vindec.  Puterile îi slăbiră şi sateliţii tiranului ducîndu-l pe poarta curţii mai mult mort decît viu, îl îmbrînciră în mulţime.  Eram mai mult mort decît viu. Cum am ajuns acasă, am căzut la aşternut şi am zăcut trei săptămîni de gălbinare.  îşi căută de treabă, lăsînd pe bietul Leuştean mai mult mort decît viu.  L-au găsit… mai mult mort decît viu.  Jupîn ceauş, răspunse Micu, mai mult mort decît viu, aşa să-ţi ajute Dumnezeu.  Cică aici ar fi adus pe un miner strivit de stîncă,… era mai mult mort decît viu.  Fusese adus mai mult mort decît viu, snopit în bătăi de bărbatul şi rudele cîte unei ibovnice.  Eram amîndouă mai mult moarte decît vii.  Are! – zise el lăcrimînd – un biet tată slăbănog, care e c-un picior în groapă şi cu unul afară, mai mult mort decît viu, şi acel tată sînt eu.  Pentru ei ori viu, ori mort, Tot una face.  Domnii puseseră chiar şi un preţ pe capul lui Pintea. Cine  l-ar fi prins viu sau mort, acela avea să capete o mulţime de bani.  Acum să mi-l aduceţi aci, mort sau viu, pe Stănică Porunci lui Ercule să-i aducă din Arcadia, vie-viuliţă, cerboaica.  Puse în gînd ca să prinză dobitocul viu-viuleţ.  Am văzut acolo o grămadă de sfinţi vii-viuţi.  Ele scot oaă, unile peste o mie, iar altele fată pui vii.   Majoritatea mormintelor au fost săpate în pămîntul viu, nisipos, altele în stînca locală.  Am pus nişte porumbi în pămînt viu, s-au făcut pădure.  Harabagia – zicea el – e mai bună: că ai a face tot cu marfă vie.  Ca într-un muzeu viu, a  încărcat şerpi veninoşi şi rîndunele ciripitoare.  Era în perioada cînd nu se mîncau melci. Unul făcuse un stoc impresionant în pivniţă şi, cum marfa vie ameninţa să iasă afară…, i-a venit ideea să facă o reclamă inversă.  Cunoscînd acuma bine limba franceză cu ajutorul dicţionarului viu care avea în Clementina,… făcea cîte o nouă esperienţă.  În natură se află multe animale… cari sînt, aşa zicînd, un barometru viu fiindcă prevestesc sosirea ploii.  Fără vervă privea cel de pe pernele  … la paravanul viu ce-i acoperea orizontul de atîta vrme.  Trupul  e o maşină vie pentru săpat tunele.  Bordelele o înconjurau, ca un brîu viu, cu miros de stîrv sau ca o mlaştină.   părea acoperit cu o scoarţă vie, colcăitoare.  Noi sîntem adevărata uzină, sîntem uzina vie.  Celula era noaptea foarte întunecoasă, fiind parcă la o depărtare teribilă de orice punct viu.  Acest copil e portretul viu al tatălui său.  Inrima mea şi peliţa mea bucurară-se de Dumnedzeu cel viu.  Născuţi nu de sămînţa putrediriei, ce de neputreda cu cuvîntul viului Dumnedzeu şi cel ce lăcuiaşte în veaci.  Noi nu sîntem făcători de cuvînt, ce după al prorocescului şi apostolescului cuvînt mergem, ceia ce-au slujit Dumnezeului cela viul.  Şi zise arhanghel: Viiu Dumnezeu H risto s al lumiei, mare numele lui Lăudaţi şi cîntaţi pre viul Dumnedzău. Să nu lase să  să-nchine oamenii lui viu D mn dzău.  Binecuvîntat Dumnăzău cel viu în veci, şi împărăţia lui, căci el bate şi miluieşte, pogoară la iad, şi suie.  Să se facă lăcaş Dumnezeului celui viu.  Viu Dumnezeu, Domnul nostru, al ceriului şi al pămîntului! Iar eu, viu e D mnul D mnezeu, să fie iertat în toată viaţa mea  Giurăm pe viul Dumnezău… că nu vom face nice un feliu de vicleşug  Îţi jur, băbacă, pe viul Dumnăzeu că de acum nu voi mai face această nebunie.  Să piei din casă, tălaniţo, căci, pe viul Dumnezeu, te omor.  Nu mă aduce în desperare…, ia sama, îţi zic,… că pe viul Dumnezeu! Mă jur pe viul Dumnezeu… că… nu-i voi face nimic rău.  Născuţi de nou, nu din sămînţă putredă, ce neputrezitoare, prin cuvîntul viu a lui Dumnezău, carele rămîne în veci.  Pîinea cea vie Au tălmăcit unile părţi ale sf ntei scripturi spre limba lor ca să să întărească oamenii neamului său den pîinea cea vie a învăţăturii D hului.  Eu sînt pîinea cea vie carea s-au pogorît din ceriu.  Şi să jură întru Cel Viu în vecii vecilor, carele au zidit ceriul şi cele dentru el, şi pămîntul… şi marea.  Cine va creade întru mine, să ară muri, viu va fi.  Fiul său, unul născut, tremease Dumnezeu întru lume ca noi vii să fim derept el.  Crez că voiu vedea dulceaţa Domnului în pămîntulu viiloru.  Aşteptăm sculatul morţilor şi ver fi viu în vecie, amin Carele va hi viu şi va crede în mene nu va muri în veci.  Viu sînt eu în veci. Roagă-mi-te tu de ea… Doară ea s-o îndura Şi-ntre vii te-o însemna.  Vii-su înremile loru în veac de veac.  Viu va fi sufletulu mieu şi lăuda-te-va.  Fu întăi om Adam întru suflet viu  .  Sufletele… vii vor fi, în vecie în veselie şi în bucurie veselindu-se!  Vii-s inemile lor în veac de veac.  Domnul Dumnedzeu făcu pre om din bulgăr de pămînt şi suflă în el duh viu şi fu omul suflet viu.  Făcu Dumnezeu omul cu mîna lui,… desăvîrşitu-l fece cu suflet viu.  Zidi D mn zău pre om, ţărînă luînd den pămînt, şi suflă în faţa lui suflare de viaţă şi să făcu omul în suflet viu.  Viu e sufletul tău, împărate.  Te roagă… să păzească… chipul cel viu al bunătăţilor tale.  Pe suflet viu, Cu nici o vină nu mă ştiu.  Celuia ce voru da cuvîntu, ce are gata a giudeca viiloru şi morrţiloru.  Voiu giudeca viii şi morţii În ceriu se sui şi iară va veni cu slavă, să judece viilor şi morţilor.  Odată-i birui şi prinse vii mulţi, fără număr.  Vene-va cu slavă a judeca viii şi morţii Viaţă viilor prilej.  Pre drepţii moştenitori între vii ştiind viaţă cu ticăială să ducă nu va putea.  Cu mortul, decît cu viul, giudecată a avea, mai lesne… este.  La judecata cea viitoare vor să se judece viii şi morţii şi vor să se veselească la împărăţia ceriului.  După aceea noi, viii, carii vom… fi rămaşi dimpreună cu ei vom fi răpiţ  Feţăle vielor vor fi ca şi a celor morţi  În veci va fi vorbă pentru ale lui bune fapte şi aşa să află în adunările viilor.   Acest glas vorbeşte viilor, iar nu morţilor, de la care Dumnezeu a luat înapoi viaţa ce-i însufleţea.  Moartea… se arată… În faţa bietului bolnav pe care din vii răpeşte.  Cii vii se grămădea la fereastră.  Pildă de îndreptare celor vii să fie.  Părinţi, nevastă, copii Nu mai sînt între cei vii.  Omul primitiv crede că sufletul unui om se află sau poate să fie silit, prin evocaţiune ori invocaţiune a se afla, în toate lucrurile cari au aparţinut acelui om. Aceasta se explică şi la morţi şi la vii.  Să-l aducă pe cel viu în locul celui mort.  Cu viii nu mai am de-a face De mult.  Straja morţilor, ţi-a înăsprit sufletul pentru cei vii.  O ocnă… căreia nime din cei vii nu-i ştie originea.  Dumnezeul creştinesc este al viilor şi nu al morţilor.  Nu mai avea nici un drept să se amestece în treburile celor vii.  Nu era între vii de cîţiva secoli!  Să-mi spui Ce n-ai spus… Nici celor morţi, Nici celor vii.  Şi-a dat seama… că numele morţilor sună altfel decît numele celor vii.  A venit un prietin care acuma nu mai este printre vii.  Morţii înviază şi turbură toate socotelile materiale ale viilor.  La S-tul Trifon se fac slujbe la vii.  Să mă lupt cu viii, să mă lupt cu morţii?  Zece creioane notează pe sute şi mii de şuviţe de hîrtie numele viilor şi morţilor, care alcătuiesc un pomelnic. S-ar mira de faptul că-mi place atît de mult să vorbesc cu cei morţi şi atît de puţin cu cei vii.  Formalităţi complicate, intervenţia medicului legist, ancheta l-au mai întîrziat printre vii.  Asta aşteptau ei, ca cei vii şi bogaţi să fugă dinaintea morţii.  Cînd plîng cei vii, e mai puţin trist.  Practici profilactice menite a-i apăra pe cei vii de contagiunea morţii.  Cei vii vor invidia pe cei morţi.  Titlurile de nobleţe erau eterne şi se transmiteau din mort în viu.  Cîndu-i sfîrşitul lumii, În patru cornuri de lume Vii şi morţii să se-adune.  Să margă la giudecată Cei zii cu cei morţ deodată.  Cine-a mai văzut… să treacă morţii cu viii?  Nu va putea dispune de avutul său… decît cu formele prescrise de legi pentru donaţiuni între vii sau prin testament.  Este permisă asemenea dispoziţiunea între vii.  Donaţiune între vii Condamnaţii… sînt incapabili… de a-şi administra averea… prin acte între vii.  Ion Luca ne demonstrează pe viu că între autenticitate şi artă… sînt trepte deosebite.  Notările făcute pe viu, descoperirile profunde în clar-obscurul sufletului omenesc amintesc direct de cele mai bune metode franceze.  Tinereţea unor oameni… el a surprins-o pe viu în mersul ei neobişnuit, furtunos şi pilduitor.  A constata pe viu cîte tulburătoare afinităţi… există între cele două limbi.  Documentele… confirmă cunoaşterea pe viu, genialele intuiţii călinesciene.  Seria instantaneelor de mic format, prinse pe viu în timpul participării pictorului la războiul din 1877, este ceea ce putem considera mai valoros.  O puternică şi modernă staţie de radio-ascultare… recepţiona pe viu discursuri de ale lui Churchill.  Muzical, sîntem plimbaţi… de la interpretarea pe viu la banda de magnetofon.  Excluderea textului tipărit şi a spectacolului „pe viu” din preocupările publicului.  Medicii operează pe viu. Hei, tată,… ia mai dă-ne şi nouă ceva, morţii cu morţii, viii cu viii.  Viii cu viii, morţii cu morţii, vorbi ea ieşită de tot din fire. Apoi, în clipa următoare, căzu grămadă pe laviţă, zdrobită de un plîns sfîşietor.  Părintele Isaia, în loc să umble morţiş, ca alţi popi, după cerşitorit, luînd şi de pe viu, şi de pe mort,… dimpotrivă, zicea că este de altă părere.  Ei, cînd au putut, au luat şi de la morţi, şi de la vii.  Se cure-se de carţile viilor Să se cure de cărţile viilor. Şi cu derepţii să nu se scrie. Dumnezeu pe urmă fără de zăbavă l-au ras din cartea viilor.  El încă fiind şters dintre vii, aceeaşi soartă şi acelaşi destin să părea că te aşteaptă şi pe tine.  Ca să pier dintre cei vii, alesesem ziua în care împlineam douăzeci şi trei de ani S-a dus de printre vii.  Tatăl lui Constantin… încă la leat 306, iulie 25, dintre vii ieşise.  Împăratul… dintre numărul viilor ieşise.  Tu eşti ca neoamenii: mort între ghii.  Cînd gîndul lui s-a stins într-o zi ca un cărbune şi nici amintirile nu au mai putut să-l alinte, atunci a rămas aşa, prostit,… un mort între vii.  Vă cer un singur lucru:… să nu mai vorbiţi niciodată de fosta mea soţie şi să rămîie, această nefericită, ca o moartă între vii.  Va fi mai rău decît un mort între vii.  Deşchizi tu mînra ta şi veri sătura tot viul de voie bunră.  Viile (fiele  ,      ,     ) tale viu într-însu.  Deşchidzi tu măra ta şi saturi toate viele  viul dulce vrere.  Viile tale vire într-însu.  Adam chemă numele muieriei sale Eva, prence muma a toţi viilor.  Eu fac legătură cu voi şi cu seminţele voastre după voi şi a tot viilor carii sînt cu voi.  Legătura mea de vecie ce iaste între Domnezeu şi între toate viele, între toate trupurile ce-s pre pămînt.  Toate viile din mare muriră.  Şi numi Adam numele muierii lui „Viaţă”, pentru că e mumă tuturor viilor.  De nu în mîna lui sufletul tuturor viilor şi d hul a tot omul?  Acolo arătaţi mărirea lui şi înălţaţi pre el înaintea a tot viul. Trupurile vii sau organice.  Corpul unei femei tinere… este realizarea…. cea mai desăvîrşită a materiei vii.  Elementele materiei… se aranjează în chipul ce convine producerii fiinţelor vii.  Se… numeşte absorbţiune acţiunea în virtutea căreia orice ţesut viu îşi însuşeşte materiile puse în contact cu el.  Albuminoidele… formează protoplasma, baza materiei vii.  Celula se poate forma şi din materie fără structură celulară, aşa numita materie vie acelulară.  Capacitatea de expansiune şi multiplicare a materiei vii fiind enormă.  Pentru romantici, plantele sînt organisme însufleţite, fiinţe vii ca dobitoacele.  Ţesutul conjunctiv se formează din celulele vii.  Respiraţia este un proces specific celulelor vii.  Chimia are ca obiect studierea materiei din care este constituită lumea vie şi lumea minerală.  Structura organismelor vii este în general celulară.  Are structura unui ţesut viu.  Discuţia asupra organizării materiei vii, ca succesiune de sisteme ce se diferenţiază calitativ în funcţie de nivelul de structurare, este menită a schiţa o contribuţie romînească.  Sămînţa… pururea vie şi neveştedzită ar rămînea.  Că vii  sau însufleţiţ  sînt copacii  Au bătut piatra… şi toată iarba din cîmp şi toţi arborii (lemnele cele vii) le-au zdrobit.  O sorcovă… n-ar fi fost pusă-n rîndul buchetelor vii.  Şerpuia un pîrăoaş şi de jur împrejurul lui se forma o pajişte atît de verde şi de vie încît făcea mulţumire ochilor ce o priveau.  Primăvara toate sînt proaspete dar nu depline, vara toate coapte şi vii.  Cu trandafirii vii m-am întîlnit întîia oară în clasa întîia de liceu.  Mirosea a lemn proaspăt şi viu.  Toată vremea cît păşunea este vie, stau acolo pe loc la iarbă ziua şi noaptea.  Tufele sînt vii.  Vederea le era oprită de culmi cu păşuni vii care străluceau sus de tot.  Straturi de flori veştede, putrede toamna, vii şi roşii ca flăcările acum, în plină primăvară.  Cînd sămînţa este vie, umflarea este începutul germinaţiei.  O sămînţă, un tubercul… trebuie să aibă embrionul sau mugurele nevătămat, viu şi sănătos.  Îl ocoleau, ziceau că nu-i uscat, că e viu.  Stejari cu frunze vii, lîngă foşnetul valurilor.  Unde-s tufele mai rari, Mormînturi de fete mari, Unde-s tufele mai vii, Tot mormînturi de copii.  Cîteva case… par a se răzima de catapeteasma vie a brazilor.  Gard viu  Pentru plugarii romîneşti n-ar fi mai bine… de s-ar învăţa a-şi face garduri vie.  Zidurile… erau înălţate printr-un gard viu tuns pe culme, format din copăcei ghimpoşi, mărăcini de tot neamul şi glădici.  Pentru a face gard viu, trebuie a alege a planta un copăcel cu spini, precum este salcîmul, prunul, trandafirul sălbatic,… şi mai cu seamă măcieşul.  Gardul viu care înconjura parcul era dublat de un grilaj de sîrmă.  Era înălţat… gard viu de tufe de liliac şi soc.  Carnea ce încă-i viu în sîngele lui să nu mîncaţi.  O să vîre încet… sfredelul în osul viu al pieptului… pînă să atingă inima.  Şi calzi de mîna vie în pumnii morţi erau culeşii bani.  Viu însă, generosul sînge ieşi gîlgîind.  Pana provine de la păsări şi cîtă vreme e pe păsări e vie; după ce cade, e moartă.  Trupul meu tînăr şi alb, cu sînge viu şi bogat,… va fi şi el odată pămînt!  Dacă morţilor le-ar rămîne ochii vii… ar continua să vadă oraşul şi casele.  Şi lighioanele însetoşate Vor să bea om… Cer sînge viu.  Nimereşte pe un pat, iar supt ţoale, Pipăind, dede de viu şi moale.  Carne vie rană vie, plagă vie Să se frece între unghii cu arcan de lînă pîn’ ce se va face carne vie. O singură picătură căzută pe carne vie face a se simţi o arsură uneori nesuferită.  Priviţi Pe fruntea mea aceste plăgi largi şi vii de spadă.  Era atîta mizerie… în înfăţişarea animalului lingîndu-şi rănile dezgolite de păr pînă la carnea vie.  Pielea e roşie, crăpată, umflată – carne vie.  Căruţe şubrede, mărunte, trase de cîte un catîr chior, cu spinarea carne vie de  răni.  Pielea se ia şi rămîne carne vie, rana.  Îl legă în pat, şi-l bătu, şi-l crestă cu iataganul de i-a făcut trupul ca o rană vie.  E scurt, îndesat… cu buze roşii – carne vie.  Privirile sale aveau ceva care dovedeau că toată fiinţa lui era o rană vie de durere şi jignire.  Paloşul.. taie în carne vie. Şi paloşu-i ce luce ca fulger de urgie Tot cade-n dreapta-n stînga şi taie-n carne vie.  Moţule, Măi hoţule, Nu tot trage-n carne vie Şi mai trage-n cea pustie!  Trebuie tăiat în carne vie căci cancrena imoralităţii periclitează corpul social  El da în vînt; iară cînd aducea fata paloşul,… da în carne vie.  Se lăsă asupra vrăjmaşului şi tăia în carne vie cu nemilostivire.  Cazacii băteau cu biciul în carne vie.  Cînd edităm asemenea texte, trebuie să fim foarte conservatori… de frică să nu îndreptăm pe însuşi autorul sau să nu tăiem din carne vie.  Materialul, imens de fiecare dată, presează şi criticului îi vine greu să taie în carne vie.  Băieţii… Trag la naiba prin pustii Nu ca mine-n cărnuri vii.  În carne vie are să tragă.  După asemănare să zice carne vie, adică cea nefiartă, nefriptă, cea crudă.  Turturică, turturea! De te-aşi prinde-n mîna mea… Te-aşi mînca, zău, carne vie.  Traficanţi de carne vie;    .  Arătă din ochi boţul de carne vie… care da să se înalţe spre el.   Inventar viu =  . Inventarul viu şi mort al gospodăriei individuale.  Trecea la „inventarul viu şi mort”.  Munca vie Munca trecută, acumulată în capital, domină munca vie.  Noul curs al istoriei tinde cu necesitate să răstoarne acest raport dintre munca moartă şi munca vie.  Forţă vie . E cu putinţă… ca o filosofie vie să renască din cenuşa acestor filosofii stinse.  Monument viu rămas din timpul gloriii sale. N-a rămas totuşi la urmă nici un vestigiu viu al Romei.  Oamenii… în a căror limbă… ai regăsi, cu atîta sfinţenie păstrate, urmele vii din graiul stins demult al poporului tău.  Să ne facem o religiune desăvîrşită, cu totul vie, conformă cu adevărul fiinţei şi al aptitudinilor noastre.  Arta lui… era îndrăzneaţă, independentă, dar prin aceasta nu mai puţin plină de respect faţă de ce era viu în tradiţia artistică.  Ele sînt momente încă vii ale picturii noastre monumentale.  Citind ediţia cea mare şi apoi pe aceasta mică, cititorul se va lămuri asupra părţii vii din literatura noastră.  Din cercetarea resturilor foarte vii pînă tîrziu a  judecăţii prin oameni buni şi bătrîni… reiese că în domeniul justiţiei instituţiile obştii au rămas în stare de funcţionare în ţările romîne chiar şi sub monarhia feudală.  O lume dispărută se află acolo încă vie.  Există o cultură grecească încă vie.  Progresul cercetărilor privind traco-daca şi relicvele ei vii depinde… de aplicarea unei metode complexe.  Ca să tălmăcească Sf nta Scriptură în limba romînească, fie şi stricată, fie şi varvară, tot este limbă vie  Adevărul… să propune şi altora sau în scris sau prin viul glas al celui ce învaţă.  I-am aşternut această diată din cuvînt în cuvînt, precum se vede, chiar din povăţuirea şi viul graiul dumitale  Încredinţarea ce au făcut că cele coprinse sînt prin viul lor grai  Graiul este de două feluri: unul viu sau din gură şi altul mut sau din scris.  Elementele graiului viu sînt sonurile din gură, iară ale celui mut sînt literele.  Pe hîrtie nu poţi conversa ca prin graiul viu.  Parcă, pentr-o vorbă vie, gura îi cere chirie.  O asemenea numire… se pare a fi pierit chiar din limba cea vie a poporului.  Au a forma directivul ortografiei… numai tradiţia literară şi formele dialectale vii cele mai apropiate de  dînsa.  Ar comite o erezie în contra pronunţării corecte cine l-ar înlocui prin „ă” în graiul viu.  Colindele noastre… s-au păstrat în decursul a zeci de secole numai în graiul viu al poporului.  Le învaţă prin viul grai al profesorului.  Limba, graiul viu şi scris al poporului.  Este mult mai uşor şi mai firesc ca doi, trei indivizi să cunoască limbile vii ale popoarelor.  De-a produce o miorcăială… care, prin exerciţii, ajungi s-o transformi în viu grai.  Amintirile şi poveştile lui Creangă sînt însăşi limba vie a poporului ridicată la un înalt potenţial artistic.  Iordan se ocupă de limba vie actuală.  Limbajul familiar, curent, „viu”, adică oral, utilizează şi el ritmul, totuşi într-o măsură cu mult mai redusă decît cel popular.  Prezentăm felul cum trebuie consideraţi pescăruşii după terminologia vie din popor.    a fost culeasă din graiul viu al ungurilor cu care cneazul a venit în atingere.  Se hotărî ca… să plece la Bucureşti… Mitru şi Damian Tabacu, cu un raport viu către cei din Bucureşti.  Romînia are   mai multe prefixe vii decît limbile occidentale.  Cărţile populare…. au fost transpuse… în limba vie a poporului.  Graiul latin… era încă viu.  Limbă vie  limbă moartă O rîvnă mîntuitoare în inimile acestor sfinţi bărbaţi ca să tălmăcească Sfînta Scriptură în limba romînească, fie şi stricată, fie şi varvară, tot este limbă vie  Limbile toate, şi cele vii şi cele moarte, în gura pruncului din firea lor sînt analitice.  Înţeleg ce citesc în biserică căci se închină într-o limbă vie, iar nu moartă.  Limba latină este uitată ca limbă vie, şi rămîne numai o legătură a canţeleriilor, a învăţaţilor şi limba bisericei. În ţările catolice, oamenii culţi, laici şi clerici, vorbeau latineşte, deşi latina medievală nu mai era o limbă vie, ci numai o limbă de cultură.    Mi-am dat cu cucerie toată voinţa mea înaintea Măriei tale şi prin glas viu şi în scris.  Să spuie din viu grai  Să arătăm atît înaintea Înălţimii sale prin viu glas, cît şi în scris Ştiinţele toate se comunica iniţiaţilor sau elevilor prin voce vie.  Să se arăte prin un alt înscris sau prin viu grai.  Fiind graţios solicitat prin viu grai sau prin poştă…, m-am executat.  Vodă Cuza a iertat prin viu grai şi în scris tuturor.  Peste putinţă să-mi scriu impresiile…, trebuie să ţi le spun prin viu grai.  Voi îndrăzni zilele acestea să viu a vă prezenta scuzele mele prin viu grai.  Calumnii… răspîndite prin viu grai şi foi publice.  O putem spune şi în public, prin viu grai.  Au pornit o vie campanie prin viu grai şi prin scrieri în contra alcoolismului.  Prin viu grai candidaţii să evadeze de sub pragul cenuşiu al mediocrităţii.  Dovezi scrise sau spuse prin viu grai.  Îi lipsesc… gestul şi mimica prin care întregim expresivitatea celor comunicate prin grai viu.  Vă comunic şi în scris ceea ce v-am notificat prin viu grai.  Era mai greu… să le spună cu glas viu acestor oameni ceea ce ani de zile îşi spusese lui însuşi, în gînd.  A alege, A domni cu dreptul cuget, prin energie şi lege, Luminărei, fericirei a fi viu îndemnător.  O dalbă de fată… Vie şi frumoasă, Dulce, răcoroasă.  Dar totuşi nu era vie, lîngă el, ca acestea două.  De data asta te admir eu, pentru că urăşti, iubeşti, dispreţuieşti, eşti vie şi limpede.  Era… ispititoare şi dulce ca păcatul însuşi, mlădioasă şi vie ca văpaia şi ca unda.  D. Călinescu este o personalitate vie, agitată şi complexă.  Admiram cele patru animale subţiri şi vii ca jocul de izvor.  Se uitau la ei… siguri că la sfîrşitul cinei femeia tînără şi vie avea să-l lase pe bătrîn singur.  Un om neasemuit de viu şi neprevăzut în tot ceea ce făcea, gîndea şi scria.  Femeia vie umple cu delicată vivacitate lumea concretă.  Privesc şi simt mîna asta caldă şi vie.  Bătu murgul în jos de crupă ca să-i arate părul mic, lucios, muşchii prin care răzbăteau vinele vii.  Scotocitorul… care-şi ţinea pînă la aceste adînci bătrîneţe sufletul viu.  Spirit viu, Micu trece dincolo de porţile seminarului.  Vedeţi ce ochi vii, negri şi focul ce-au în ei!  Ochii vii, glas răstit şi gros.  Ochi vii.  Cine-i fecioara… cu gene bogate, cu ochi verzi şi vii, Ce arde în lacrimi?  În faţă farmecul palorii Şi ochi ce scînteie de vii.  Să ştii – Că-n veci visez la ochii tăi cei vii.  Bucuria rîde din ochi vii.  Rotunzi avea obrajii şi ochii vii, albaştri.  Parc-o văd şi-acuma cu faţa-i numa-ncreţituri,… cu ochii vii şi albă toată.  Ea îl lovi uşor peste gură, cu ochii vii şi poftitori.  Om voinic, cu ochiul viu,… d-l notar putea să aibă între 40 şi 60 de ani.  Nimeni nu vedea ce vii şi ce licăritori se aprinseseră ochii pasărei.  Lucile, cu ochii vii, încîntată, mirată.  Faţa ei care de obicei era absentă şi gînditoare… era acum foarte vie.  Ne aştepta un bătrîn înalt şi impunător, cu… nişte ochi vii şi însufleţiţi.  Era un flăcău balan, cu ochi şireţi şi vii de hoţ. Cu ochii vii, negri.  Numai ochii au mai rămas vii şi ne privesc ca cei ai unui animal rănit de moarte.  Ochiul mi-e viu, puterea mi-e întreagă.  La picioarele lui stătea cuminte, cu botul pe labe, dar cu ochii vii iscodind în jur, un cîine ciobănesc.  Copilul îşi ridică privirea vie.  Ochii lui vii şi pătrunzători Vie este închipuirea oamenilor celor iubitori de dulceaţă.  Fii ai… poeţilor, artiştilor, oameni a cărora imaginaţie este vie şi a cărora inimă este generoasă, lăsaţi lumea să vorbească din interes sau din sistemă.  Un cerc de aur! Ce vie-nchipuire De cea de vacuri visată prorocire! Aceasta apoplexie vine din patimile sufleteşti, din fantasia vie a minţei, din amoriu şi iubirea de persoane.  Neamul romîn au păstrat o închipuire fecundă, vie, graţioasă.  Închipuirea lui cea vie îi punea înainte şi obstacolile ce întîmpina în realizarea lor.  Avea… o inteligenţă vie şi un spirit fin şi iscusit.  Iată ce a început Ludovic XI… prin singurul merit al viei sale inteliginţe.  Avea inteligenţă vie.  Dar drumul început se prelungeşte dincolo de ce poate şti cea mai vie închipuire.  Din cîntece, zicători şi colinde se dovedeşte adevărata fire de artist a corbeanului,… închipuirea vie, pătrunderea uşoară.  E mai vie născocirea Cînd iubirea o îmbie.  Avea o minte vie şi ascuţită.  Dumnezău, din rîul nemăsuratei sale îndurări, îţi dăruieşte… credinţă vie, statornică nădejde.  Un viu dor  mă-naripează…. Ca să cerc pe alăută romînească armonie.  Ca un semn de vie recunoştinţă.  Să-mi fie mie soţie Trăind cu dragoste vie.  Amoriu viu şi puternic aprinzi cu-a ta mijlocire.  Într-acea vreme de ticnă unita prietenie Era pentru a lor inimi mulţămirea cea mai vie.  Primeşte… espresiunea celor mai vie sentimente de stimă.  Cine şade călare cu coraj mai viu pe şa?  Conştiinţa sîngelui au fost vie.  Prin lecţiile mele voi putea deştepta… un interes mai viu pentru naţie şi patrie.  Am priimit cu o vie plăcere buchetul.  Ochii tăi ca doă stele Negrii, făcuţi de iubit… Îmi dădeau speranţe vie Că vor cîndva ai mei să fie.  Simtimentul… unei vii păreri de rău coprinde pe spectatori.  Bucuria… produce o vie impresiune în interesul nostru.  Aceste asigurări… le primesc cu o vie satisfacţiune  Ferice de acela ce cu-o simţire vie Slăveşte armonia şi-nalta poezie.  Cea mai vie dorinţă a me este de a deveni amicul d-tale.  În horă lină Viele dorinţe ne-ncetat plutesc.  Alecsandri, în frumoasa sa poezie „Groza”, deşteaptă cea mai vie impresie prin adjectivele pline de sensibilitate cu care însoţeşte obiectele gîndirii.  O întinsă dare de seamă, scrisă cu o vie simpatie.  Compune cu grăbire „Marşul la oştirea romînească”, plin de vii speranţe, de aspiraţiuni vitejeşti.  Inima-ţi frămîntă Doruri vii şi patimi multe.  A urmărit cu cel mai viu interes… pe elevii liceului.  Îl cuprindea o vie îngrijorare.  I-am găsit oameni deschişi la inimă, dară… cu închipuinţă vie despre superioritatea lor asupra altora.  Cu cea mai vie recunoştinţă.  Cei ce s-au ocupat şi se ocupă cu trecutul nostru au cu toţii conştiinţa vie că materialul încă necunoscut, faţă de cel cunoscut, este imens. Nu mă îndoiesc de via dorinţă a Consiliului de a da Adunării tot ajutorul pe care-l poate acorda.  Dorinţa lui vie… nu şi-o ascunde.  Dante este însă „cel dintîi poet al vremii noi”…. prin sentimentul mai viu al naturii.  Curiozitatea din privirile lui nu mai părea aşa de vie ca la început.  Antichitatea greco-romană a comentat fenomenul geto-dacic cu un interes mereu viu.  Sala… era plină de un public viu interesat.  A fost viu emoţionată de o senzaţională dramă pasională.  Cine n-a observat cît de viu simţesc copii trebuinţa de-a cunoaşte tot ce văd?  Aceia care resimt mai viu necesitatea menţionării Antantei se străduiesc ca neutralitatea politică binevoitoare… să fie definitivă.  Cellius, viu neliniştit. Către Roma republicană se îndreaptă apelul poetului, sub îndemnul aspiraţiilor mai viu simţite acum.  Pomenirea lui rămase scumpă şi vie în ţinerea de minte a rumînilor.  Una dintre cele mai vii întipăriri a trecutului îmi este sărbarea zilei întîi mai.  O vie aducere aminte a primitivei situaţiuni… s-a conservat pînă astăzi.  Amintirile istorice sînt vii.  În oglinda închipuirii se păstrează vii şi neşterse unele amintiri ale trecutului.  Exemplul celor din trecut trebuie să le fie totdeauna viu înaintea ochilor.  Îi aveam însă în mine ochii şi zîmbetul, expresie a acelei inteligenţe şi a acelei iubiri care se păstrează vii şi în mine.  Fenomenul s-a mai produs şi în alte epoci ale istoriei, pe care le aveam vii în amintirile cronicilor.  Sărbătoarea aceea a rămas vie în amintirea mea.  Piesele descrise… se pot reconstitui prin amintirea încă vie a bătrînelor care le-au purtat în tinereţea lor.  Fiind totuşi încă vie amintirea lui, multe din numele sale… au trecut asupra altor vulturi.  La ea privesc uimit Că-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit.  Patria plînge în durere vie.  La femei… durerea este mai vie.  Via lui durere creşte ne-ncetat.  Atingerea mînii celor mai mulţi oameni mi-ar produce o displăcere vie.  Din durerile cele mai vii Îmi dăruie năprasnice bucurii.  Preferă să plece singur pe jos, în prada celei mai vii şi comice agitaţii.  Cei intoxicaţi se plîng de dureri vii în stomac.  S-au îndatorat… a fi cu vie priveghere pentru prinderea acelor propagandişti Avem trebuinţă de cea mai vie concordie.  Ţara… ne va strînge împregiurul ei cu nouă legături mai vii.  Să dea o aţiţare mai vie acestor laude silite.  Nu schimb nimic dintr-aceste suveniri ale unei activităţi intelectuale atît de vie şi atît de senină.  Voiţi să se exercite control viu asupra actelor guvernului.  Adevăratul progres nu se poate spera decît conservînd pe de o parte, adăugînd pe de alta o vie legătură între prezent şi viitor.  Şi-ncepu să plîngă-ntr-însa plînsul doar mai viu.  O novaţiune ar întîmpina o rezistenţă destul de vie din partea publicului.  Se arătă o îngrijire foarte vie… pentru lavrele din răsărit.  Reuşesc să armonizeze sentimentele lor şi dorinţele cu poruncile vii ale credinţii.  . Mărturiile  vii… probau pe deplin faptul spoliaţiunii.  Importul… era mai viu.  Le dădu puteri pentru un poker viu şi susţinut o noapte întreagă.  E aplaudată… cu o vie participare la cei din salon.  Se punea un atît de mare preţ pe originalitate, înţeleasă ca un element de şoc, adică de surpriză vie şi neaşteptată.  În dependenţă… de izolarea regiunilor sau de schimburile vii din preajma oraşelor.  Un schimb spiritual viu între ţara noastră şi restul lumii.  Ideile şi cugetările lor îi ating atît de viu.  Însoţeşte actele de observări foarte viu scrise.  Eminentul tînăr a fost viu felicitat.  Îşi întipărise atît de viu acest gînd.  Primele două principii… sînt, pentru motivele arătate, viu combătute.  „Explica” bine, viu.  Contrastînd viu cu minunile de gingăşie ce se aflau acolo, răsărea posomorît… chipul unui om.  În parlament au fost viu criticate ultimele hotărîri.  Trăia incomparabil mai viu decît vioara durerea iubirii.  Ele se exprimă cu atît mai viu cu cît musafirul vine mai de departe.  Tremurînd de neastîmpărul ce-ţi joacă Viu şi cald în vine.  Cartierul aflat între gară şi port trăia mai viu… în zilele de lucru.  O piatră viu cioplită,  simbolică-ntrupare.  Asemenea confruntări… conturează mai viu în mintea participanţilor punctele de  vedere.  Închinările lui… sînt foarte viu marcate într-o lirică înfoiată.  Zborul său e aşa de viu, că la un moment dat se pare imobilă în aer, o vedem oprindu-se un moment dinaintea unei flori.  Pe uliţa mare e o circulaţie vie.  Abia te strecurai printre jucării, porţelane cu spaimă să nu trînteşti ceva cu un gest mai viu O vie mişcare se iscase în tot birtul.  Domnul… se puse în mişcare cu pas viu.  Marşul a fost viu şi dîrz dintru început. Furia… provoacă… o respiraţie mai vie.  Mişcările ei extrem de vii şi neaşteptate.  Caii odihniţi duceau brişca în trap viu cu rare clipe de odihnă.  O agitaţie neobişnuită îl făcuse să zvîrle caii prea viu înainte.  Cuvîntările… au fost subliniate cu vii apauze.  A fost viu aplaudat.  Întrevorbirea vie şi cu vorbe grabnice pe buze făcu să se teamă un moment conjuraţii.  Cuvîntarea ţine curat de animă:… formoseţea sa stă în a fi vie, tare şi atingătoare.  Mesenii, încîntaţi Rămas-au…. Atît era de vie şi de atrăgătoare vorbirea lui!  Mi-a răspuns într-un discurs cam viu.  A fost obiectul unor atacuri foarte vii din partea literaţilor romîni.  Via discuţiune iscată asupra acestei materii.  Ampla expunere a lui Saşa Pană… a ocazionat o vie dezbatere.  Această nesocotire a termenului… nu putea decît să ridice vii obiecţii.  Aşteptăm de aceea discuţii vii din care ştiinţa… nu putea decît cîştiga.  Ziarul… releva viile comentarii şi semnificaţia ieşită din comun a realegerii.  Mioara continuă viu, intens.  Cugetele sale sînt morale, descrierile vii, imaginaţia roditoare.  Poetul trebuie să utilizeze poezia,… să caute… mijloace a o face simţită inimii şi fanteziei, vie şi pronunţată.  Am cunoscut mîna d-tale, prietene, pe trăsăturile caracteristice şi imaginile cele vii.  Faptele de felul acesta… e anevoie a le însufleţi, a le înfăţişa sub nişte forme curate şi vii.  Tablouri vii şi strălucitoare… entuziasm poetic.  Versuri mai vii şi mai colorate.  Homer ne zugrăveşte un portret viu de înţelepciune şi de răbdare.  Tipurile cele mai vii se găsesc… la scriitori eminamente creatori.  Dialogul e viu şi caracteristic pentru zugrăvirea fiecărui tip.  Scenele cu algerieni, marocani sau tunisieni sînt printre cele mai strălucite, mai vii şi mai reuşite din întreaga sa operă.  Din clocotul fierbinte al vieţii celei noi, Ţîşneşte poezia adevărată, vie.  Spectacolul… se păstra viu… – se pare chiar cu mai multă vervă şi cursivitate decît la premieră.  Are o replică vie, spumoasă, presărată cu accente umoristice.  Poezia romînă de azi e una din cele mai bogate, mai vii… din cîte se scriu pe neliniştita noastră planetă. Marin Preda… este… creatorul unuia dintre cele mai vii – prin substanţă umană – personaje ale romanului romînesc de pînă acum: Ilie Moromete.  Teatrul… prin oralitatea sa se face mai viu.  Este o viaţă moartă, precum ş-o moarte vie.  Decît Moldova-n lanţuri, mai bine ştearsă fie! Decît o viaţă moartă, mai bine-o moarte vie.  Pot trece mai lesne de la viaţă la o moarte vie sau la nefiinţă.  Auziţi, inimi, cuvîntul vostru cel mare… Ce vă leagă… şi vă dă-n viaţa asta altă viaţă şi mai vie.  Vreun Dumnezeu cu milă l-a izbăvi de robie Şi-l va mîngîia de răul ce au tras în viaţa vie.  Noi sîntem viaţa vie cu şaizeci de stindarde, Căci inima ta cîntă.  O fiinţă surdă, oarbă şi mută, fără nici o dorinţă şi fără viaţă vie.  În avîntul lui ar fi vrut să fie un izvor de viaţă vie, din care s-o poată împărtăşi cu darul sfînt al sănătăţii.  Preoţi rumîneşti din pilde vii nice pre sine, nice pre noi… a ne învăţa, precum ne învaţă legea noastră, nu sînt în stare  Cele cu osîrdie şi credincioase slujbe urmate de cătră al nostru cinstit credincios boier… au fost vii dovezi  Dumnezău… l-au pilduit prin atîtea şi atîtea vii dovezi a facerilor sale de  bine.  Mulţămirea să nu-ncete Prin vii fapte şi prin rost.  Fă-i desluşire vie Cum orice neam începe Întîi prin poezie Fiinţa de-şi pricepe.  Doi oamnei ar putea să ne slujească… de comparaţie vie.  Acele surprinse pot fi o icoană vie a istoriei începutului civilizaţiei populilor.  El ne-ar fi lăsat şi pre noi în dubiu de n-am avea denaintea ochilor realitatea cea vie.  Ce vie asemănare de destinat se întîlneşte în istoria Europei moderne.  O piaţă mică ce se găseşte în centrul oraşului… prezintă un tablou viu de viaţă arăbească.  Manifestările naţionale… trebuiesc să fie o expresiune vie şi nimerită a obiceiurilor şi a înfăţişării poporului.  Învăţăm un fel de epopee sarbădă… care nu evoacă în imaginaţia noastră nici o icoană vie. Rîdicarea atîtor biserici şi mănăstiri sînt o dovadă vie despre evlavia romînilor în trecut.  Cele patruzeci de altare sînte… sînt şi astăzi o probă vie de nespăimîntarea şi curajul acestui sînt stîlp  al romînismului.  Fără cuvîntul lor cald şi pilda lor vie nu s-ar fi putut închega la poporul răşinărean acea forţă religioasă-morală.  Cea mai vie dovadă de progresul pe care l-au îndeplinit, în istoriografia romînă transilvană, urmaşii lui Samuil Clain.  El… totdeauna slujise de pildă vie de cumpătare.  Am avut dovada vie a trădării.  Cîtă strălucire în stil, ce simţ admirabil al realităţii vii în dialogurile cu ţăranii.  Bătrînii de astăzi ne stau încă mărturie vie pentru lumea de acum 50 de ani.  Această făptură… era dovada vie că numele poate fi dispreţuit.  Faptele pe care le-am descris… sînt o mărturie vie a procesului de uitare, de părăsire a aromînei.  Aflară acolo fîntînă de apă vie.  Nice vas n-ai, şi puţul este adînc. Dară de unde să aibi apă vie?  Îi păru bine ca cerbul cel însătat cînd nemereşte fîntînă dulce de apă vie.  Şi deşchise D mn zeu ochii ei şi văzu fîntînă de apă vie.  Va porunci preotul şi vor junghiia o găină într-un vas de lut pe apă vie.  Susurul apei vie fîntînei de aproape.  Stă, ascultă ş-apoi vede dintre stînci un izvor viu, Ce vărsa în vas de piatră argintoase a lui unde.  Topolniţa este tot anul plină cu apă multă şi vie.  Vede… Şiruri albe de romîni… – Răzbătînd codrii pustii, Trecînd peste ape vii.  Izvoară vii murmură şi saltă de sub piatră.  E o grădină în miniatură… cu miile ei de poteci şi de izvoare vii.  Iată punţile de bîrne… Morile, izvorul viu.  În laguna moartă s-au uitat apele; laguna vie şi le trimete… necontenit.  Noi sîntem ca o pădure prin care n-ar trece nici un izvor de apă vie.  Apa ta e vie şi răcoritoare.  Nevestele s-au întors cu doniţele goale şi de la cinci budăie din deal, unde mai rămăseseră cele din urmă izvoare vii.  În partea izvoarelor vii, broaştele îşi depuseseră ouăle fără număr.  Doctorul a vîslit cătră un portal de umbră, trecînd în regiunea apelor vii ale iazului.  Am lăsat pridvorul casei sub umbralele de nuci; Urmărim, urmînd poteca, şipotul de apă vie.  Apă vie apă moartă Între gloate să dzice precum el apa vie şi apa moartă în tidvă să fie ţiind.  Să-mi aducă… apă vie şi apă moartă de unde se bat munţii în capete.  Îl stropeşte cu apă vie şi atunci Harap Alb îndată învie.  Aduc apă vie şi apă moartă de la munţii ce se bat în capete.  Văd pe sfînta Luni în codru, păzind tainicele bercuri Cu izvor de apă vie. Fii sănătos şi ferice, i-a zis voios ghebosul Radului Vodă, privind cu plăcere acel trup ieşit ca dintr-o apă vie din unda rece a Ozanei.  Amîndoi… găsesc apa vie cu care-şi întregesc trupurile.  Să-mi aduci cum vei şti… o sticlă cu apă vie şi una cu apă moartă.  Spălîndu-l cu apa cea vie, au înviat îndată.  Împărăteasa le-a poruncit îndată să-i aducă şipuşorul cu apă vie.  Apă vie c-aducea, Pe Roman că-l învia.   Adă-m tri zminceli d’i apî vi şî tri zminceli de apî moartî.  Miron Costin letopiseţu-şi scrie Cu sîngele Moldovei – izvor de apă vie.  Ajută-mă tu, dragoste,… În apa ta vie mă scaldă.  Spiritul  d-lui Arghezi a comunicat în apa vie a duhului călugăresc.  Credinţa noastră este chemată să fie apa vie a tinereţii fără bătrîneţe a patriei.  Rîuri den inima lui cură-vor ape vii.  Tu ai cere de la dîns şi ţ-are da apă vie.  Apă vie… stinge aţîţarea poftii cei spurcate.  Un şuvoi mai viu de apă… o deşteptă.   Rîul curge viu.  Marea… domoală sau vie, verde şi vajnică.  Isac veniia de la fîntîna viului şi a vederiei.  Lăcuiia Isac la fîntîna viului şi  vădzutului vederiei.  .
    Arzîndu-i cu cărbuni vii de foc nestinşi  Pusă tămîie scumpă în năframă pre cărbunii acei vii.  Un groscior cărbune, cît nuca de mare, Dar viu, arzînd bine, căzu din tîmplare Din hîrbul cu spuză.  Telluriumul arde cu o flacără albastră şi vie.  Se aprinseră cîteva crăci uscate cu flacără vie.  Focurile se lecuiesc cu cărbune viu, pisat pe pragul uşei şi amestecat cu smîntînă.  Bubuşoare… se lecuiesc cu cărbune viu.  Se ia foc viu… şi să răstoarne acea turnătură.  Leliţa Ileana hrănea un foc viu sub şopron.  Focul e viu ca inima care bate.  Se uită în flăcările vii ale focului.  Focurile ard viu şi din vale cerul se   vede înflăcărat.  Dacă în eprubeta în care are loc descompunerea este introdus un chibrit  incandescent, el se aprinde şi arde viu.  Revista noastră are nobila datorie de a păstra vie… „flacăra verbului romînesc” Foc viu       Lampyris noctiluca . Te-or privi luminele Acelor vie stele.  Şease stele scînteiază  Ş-între cete fără număr răspîndesc mai viu lucor.  Lumină cu mult mai vie şi mai pătrunzătoare.  Se vede ivindu-se o strălucire din cele mai vii.  Stelele strălucesc de o mai vie lumină.  O apuseană, lăptoasă-albeaţă Cu viul soare de miazăzi.  O lumină vie… usucă.  Săgeata e… un foc electric care sclipeşte şi se stinge aruncînd o vie lumină.  Stea dulce şi iubită… care-odinioară luceai atît de vie.  Fulgerul c-o vie rază Şerpuieşte printre nori.  Razele lunei se răsfrîngeau cu vii licuriri pe culmea nestatornică a valurilor.  Ruben rupse cu degetele mucul căzut al lumînărei şi se văzu în lumina vie că ochii lui erau plini de lacrimi.  Rochiţe delicate, De raze vii voios cînd străluciţi Vă bucuraţi de soare colorate.  O lumină vie îl făcu să se deştepte.  În curte, era o lumină vie.  Lumina vie a aleei mi-a înfiorat umerii.  Era un soare viu, ca de cristal apos şi cu raze evidente.  Cînd intrarăm în sufragerie…, ne izbi deodată lumina vie a lumînărilor.  Este acoperit el însuşi de o licărire destul de vie.  Se atenua strălucirea prea vie a metalului.  Am văzut cerul plin de stele, mai clare ca altădată, cu o luminozitate vie şi proaspătă, legănîndu-se peste catarge.  Acelaşi soare viu din sat albea şi aici văzduhul.  Am o piatră nestimată Care noaptea viu luceşte.  Stelele viu străluceau.  Şi cît de viu s-aprinde el În orişicare sară, Spre umbra negrului castel Cînd ea o să-i apară. Capul se aşeză mai mîndru pe gît şi ochii luciră mai viu.  Razele piezişe daureau viu burhaiul.  Soarele acesta care luminează viu.  Albul ochilor lucea viu, sticlos.  Toată dihania precum vie la păr, aşe săpată cu floarea marmurelui să asămăna.  . La coif avea săpătură cu zugrăveli foarte vii.  Un splendid tabel… ni oferă cu viele culori ale artei moderne spectacolul descărcării mărfurilor.  Cu cît lumina se întindea mai mult, cu atîta se cobora roşala munţilor în jos şi coloarea devinea mai vie.  Niciodată germanii nu au produs coloratura vie a picturei italiene.  Pe jos sînt covoare ţesute-n flori vii.  Sînt puse alături colori de tot vii. Coloritul său viu, înflorit, îl face foarte căutat ca ornament în aquarii.  Din noaptea negrii rochii… răsărea gîtul ei de alabastru viu şi capul ei sculptural de Venere antică.  Nuanţele vii ale modei feminine din anul acela dădeau ochilor, de departe, o impresie înveselitoare de cîmp smălţat de flori aprinse.  Ochii împăienjeniţi… au rămas ca fixaţi de roşul viu al unor maci de Luchian.  Notele mai vii de culoare… îşi au originea în Muscel şi Argeş.  Gustul femeilor s-a îndreptat tot mai mult spre culori vii şi tari.  Verdele viu de pe piept se pierde în verdele gălbui al penelor.  . Salonaşul e numai în creton cu flori vii.  Pune pe pînzele sale pete aspre de culori vii şi înfocate.  Singurele sale bucurii vin dinafară: culori vii, sunete mlădioase.  Îmi aduc aminte de fluturii pe care i-am prins şi de culorile vii… de pe aripile lor.  Culoarea generală e galben-ocru viu.  Prezenţa hidroxizilor de fier liberi se evidenţiază prin culorile lor vii, de la ruginiu la gălbui de ocru.  Florile de un galben viu.  Numai costumele regale aveau tonuri mai vii.  Cergi viu colorate acoperă scîndurile.  Se îndreaptă… spre liziera de salcîmi şi arţari, printre flori viu colorate.  Şi-a aşternut tot programul său de dezvoltare a Mizilului, arătînd în culori vii… perspectiva unui măreţ oraş.  Prin nişte colori foarte vii ni arată totodată şi soarta cea amară… a romînilor din Macedonia.  O cronică contimpurană descrie în colori foarte vii cumplitul jaf şi cumplita prădăciune. ,  .
    Părintele cel fără de ani cu glas viu de sus au mărturisit cum că acest înfrumseţat Iisus este fiul său cel iubit.  Tînguirea sa cea vie De-ntristare m-a cuprins.  A prins să sune sunet viu De treasc şi trîmbiţi şi de chiu.  Plînsul, ţipetele… erau tot mai vii pe măsură ce trenul se depărta.  Veneau la sufletul meu un glas… viu şi palpitant şi instrumente însufleţite.  Şi curg din veac izvoare cu şoapte vii.  Tunetul, prin bubuire, viu răspunde la urare.  Prin vulturi vîntul viu vuia.  Un sunet de argint răsună viu.  Mîna-ţi tremurîndă Bate-un cîntec mort şi viu.  
    Aerul e viu şi proaspăt… El trezeşte şi învie Pieptul, inima şi ochii.  Stejarul cel drept creşte pe munte în aer viu şi-n ţălină sănătoasă.  Salutare, cer albastru, Văi şi dealuri, aer viu.  Conduraşul… trimite o aromă vie, proaspătă.  La umbra unui salcîm înflorit care îmbălsăma totul cu mireasma lui vie.  Un strop de vutcă vie.  Plăpînda-i lină rază A iubitei mele frunte cu vii umbre colora.  O mică luntrişoară Pe luciul viu al mărei de vînt se îngîna.  Argint viu  Era un schimb destul de viu de o parte şi alta a graniţei.  Era o unduire vie de sute de culori.  Era o mişcare vie şi venea de pretutindeni zvon de veselie.  Săgeţi albastre care brusc se răsuceau spre pămînt…. într-un viu şi neîncetat joc de figuri misterioase.  Poetul caută satisfacţie în contemplarea naturii, a freamătului ei viu şi liber.  Cînd se încălzeşte o amestecătură de cuprum şi sulf,… se observă o căldură vie şi lumină.  Arderi sau combustii vii.  Pericolul de autoîncălzire şi ardere, prin absorbţia vie a oxigenului, este destul de mare.  Calce viu Calcele viu dă flăcări unei amestecături detunante.  Nicăiri nu vom afla aşa perfectă legătuinţă a tutulor puterilor vii, naturale, nicăiri atîta energie a vieţei cu atît de trainică ţinere ca aici.  Creaturile primesc impulsul viu, trebuincios mişcării lor.  Sufletul e secătuit de forţele vii ale dragostei.  Forţă vie  de mişcare)  Cînd valuri enorme sosesc la ţărm, pun în joc energia reprezentată prin forţa sa vie, adică jumătatea produsului masei sale.  Forţa vie de mişcare sau energia cinetică medie a moleculelor unui gaz.  Prin forţa vie se înţelege energia cinetică.  . Străbaţi cu ochii viul cald Al formelor rotunde.  A-nvîrtit pumnalu-n carne să se scurgă viul tot.  Kilogramul de carne în viu este mai ieftin. Puii dau în viu cam la noaosprăzece zile după ce încep găinele a cloci.  Ouţele gîndacilor…. ce slobod mătasă să se ţînă la frig… ca nu cumva încălzîndu-se mai nainte de vreme să dea în viu.  Viul nopţii Cîte săptămîni m-am sculat eu din viul nopţii să-i păzesc pe amărîţii ăia de pietrari.  Viul codrului   pădurii  = Am urmăritu-l pînă i-am pierdut urma în viul pădurii.  Viul apei de apă Nu te băga în viul apei.  Viul focului Baba a azvîrlit-o cu putere în cuptor, în viul focului.  A împins oala în viul focului.  Viul tîrgului  vii vie. Porunci lui Ercule să-i aducă din Arcadia, vie-viuliţă, cerboaica cea cu coarnele de aur.  Puse în gînd ca să prinză dobitocul viu-viuleţ.  vi-u-. viuleţi, -e.
    -uleţ. vi-uţ.   –  viuţi, -e.
    -uţ.
    . Îmi fac căsuţă şi o viuţă, nu mare, atîta cît să am ce bea între două culesuri.  vi-u-. uţă. Cete de graţii, mulţime însoţite lăudaţi Pe doamna noastră aleasă La-ntrare de-mpărăteasă, Viv! veacuri aplaudaţi.  Cei ce se nasc supt planeta aceasta… în negoţitorie au noroc şi pot viva (vieţui) preste 80 de ani.  Era mică: abia întrecea umărul lui Dănuţ, cu tocuri cu tot – dar prea vivace pentru a da răgaz ochiului să o cuprindă.  Copilul îşi spune întîmplările, impresiunile, închipuirile foarte copilăreşte, adică în modul cel mai naiv şi vivace cîteodată.  Şi au mers aşa, ceasuri întregi: bărbatul horăind, femeia cercetîndu-i cu fixitate obrazul invadat de grăsime, în care abia mai dura suvenirul unui altfel de chip, tînăr, vivace, agresiv.  Spirit vivace. Prin mijlocirea iubitului meu profesor, Aron Pumnul, avui fericirea să fac… cunoştinţă cu renumiţii fraţi Hurmuzachi, mai de aproape… cu talentosul, vivaciul şi vîşcătoriul Alesandru.  Nime dintre contimporeni nu ar pute contesta că mişcările politice şi culturale din anii 1848 şi 1871 îşi dătoresc fiinţa şi decursul, în bună parte, spiretelui vivaciu, scînteietoriu şi atîţătoriu al lui A. Hurmuzachi.  Fie în teritoriile romantice…, fie în domeniul fabulei sau epistolei, la care inteligenţa lui vivace s-a reîntors în toţi cei 30 de ani de creaţie, pretutindeni el se situează în calitate de „cap de serie”.  El a demonstrat compatibilitatea perfectă a spiritului vivace şi alert cu exigenţa inflexiblă.  Cu cît se înmulţesc dactilii în exametru, cu atîta versul devine mai răpede, mai vivace şi mai uşor.  Şantierul ardea în timp vivace, prin armonizarea tuturor focarelor într-un rug colosal.  Dar dacă ar fi numai atît, – virtuozitatea absurdului rulat într-un tempo vivace, – în povestirile d-lui Mircea Damian, de bună seamă n-ar fi de ajuns. Şi ar fi mai ales periculos.  I-a pus pe actori să se mişte în ritm vivace.  Din ritmul forfotind vivace… să storc Motive dionisiace.  Corbul este un animal vivace.  Naţionalitatea georgiană, din care mingrelianii sînt o simplă ramură, nu poate fi de aceeaşi ginte cu anticii fasiani,… ci derivă dintr-o altă tulpină mai vînoasă, mai vivace, mai rezistinte, a cării aşezare în văile Caucazului… este posterioară epocei lui Ipocrat.  Închisă ca într-o scoică de munţi, palpită vivace şi rezistinte însăşi inima romînimii transdanubiane.  Streliţia reginei, plantă foarte mîndră…, vivace, deşi ierboasă, cere… dese udări vara.  Vizdeiul... este o plantă prea vivace; dăinirea ei… se întinde adesea pînă la doisprezece sau cincisprezece ani.  Sînt unele rădăcini care trăiesc numai un an (anuale); altele trăiesc doi ani (bisanuale), pe cînd rădăcinele arburilor care trăiesc mai mulţi ani se numesc vivace.  Plante vivaci. Fam begoniaceae… cuprinde plante ierbacee vivace.  Nu lipsesc chiar din grădinile mici plante vivace, mediterane, verzi şi peste iarnă.  Plante frumoase de seră; vivace, herbacee.  Gen de plante din familia  ranunculacee…; cuprinde plante  anuale sau vivace.  Numai coniferele şi unele plante vivace înverzesc tot anul.  La plantele ierboase rămîn vivace organele subpămîntene, tulpinile aeriene uscîndu-se după fructificaţie.  Plantele bulboase, vivace, cu tulpina nevolubilă.  Plante ierboase vivace, cu bulbi, rar cu rizomi.  Cîteva din prejudicii sînt vivace, nu se pot lesne desfiinţa.  Suflarea trecutului e încă atît de vivace în inima ei, încît o va conduce mereu cu aripele destinse către viitor.  Prejudiciile sînt vivaci.  O datină vivace.  vivaci. –  Fusese ceva cam zglobiu în pruncia sa, însă santa soţietate în care trăia îi stîmpăra vivacitatea.  Plutarh iubea mai mult pe Timon, blîndeţea căruia şi amenitatea avea mai multă analogie cu caracterul său, decît cu vivacitatea şi zburdălnicia lui Lambrias. O surprinsese înconjurată de fetele care-i admirau părul, genele şi vivacitatea de veveriţă îmblînzită.  Deprimaţii ajung abia către seară la maximum de vivacitate.  Obiectivul… trebuie să fi fost obţinerea unei maxime vivacităţi scenice.  Corpul, ascetizat de o viaţă de studiu avea mişcări măsurate. Numai mîinile păstrau vivacitatea lor de instrumente principale.  Cu această vivacitate de a alerga prin vocabulare după litera b, d-sa n-ar fi trebuit să scape din vedere pe bet, „cioban” în cea mai veche limbă egipteană de pe piramide.  Semnificaţiunea însăşi s-a schimbat în virtutea mobilităţii sau a vivacităţii noţiunii şi în urma dezvoltării relaţiunilor vieţii sociali.  Daca se esamină acum puteri absoluţi de vibraţiuni, se poate mira cineva că elasticitatea materiei ponderabile lucră cu atîta vivacitate şi produce atîtea mişcări alternative în spaţiul de timp al unei secunde.  Mai toţi astăzi din celelalte clase de ţigani s-au contopit în masa naţiunei, şi ei nu se mai cunosc decît prin faţa lor smolită şi asiatică şi prin vivacitatea imaginaţiunei lor.  Solemna cerere a dascălului Gore... o va povesti zglobiu, ca pe un tril de allegro, cu acea vivacitate spumoasă a spiritului.  Ceea ce îl făcea a fi foarte iubit de amicii săi era caracterul său cel dulce şi plin de vivacitate.  Vivacitatea-i sclipea în ochi şi-n  nări ca un ger.  A imaginat odată… două femei vorbind cu vivacitate, dar în aşa fel, încît cineva care le-ar fi ascultat dintr-o cameră vecină, ar fi prins numai intonaţiile lor.  Ne-au sugerat prin vivacitatea,  supleţea intelectuală şi culoarea interpretării, eventuale mari reuşite ale scenelor.  D. Călinescu are un remarcabil talent de polemist, de portretist, de pamfletar – însuşiri literare valabile într-o critică vie, militantă, primejdioase însă într-o istorie, oricîtă vivacitate stilistică i-ar da.  Caracterele nu se îmbogăţesc… cu nuanţe noi, şi interesul e susţinut numai prin vivacitatea replicii.  Spectacolul a izbutit să păstreze vivacitatea strălucitoare a textului.  Vivacitatea atacurilor, ce încep îndată în contra guvernului întreg şi a fiecărui ministru în parte, sînt unul din simptomele situaţiei precare a cabinetului şi al frămîntărilor partidului conservator de atunci.  Cînd la banchetul „Astrei”, unul din vorbitori ridică paharul său în sănătatea „marelui scriitor satiric”, Caragiale ripostează cu vivacitate: „Eu sînt un sentimental, domnule! Critica înseamnă… şi un climat de dezbatere, de confruntare permanentă. Vivacitatea confruntărilor derivă, desigur, din varietatea şi adîncimea literaturii înseşi El văzu pe rege şi-i plăcu prin vivacitatea caustică a spiritului său.  Vivacitatea, spontaneitatea fac parte din însuşirile lui eminente. Desluşea îndată teza justă şi desfăşura în juru-i puterea… foarte activă a spiritului său.  Memorialul de călătorie” păstrează vivacitatea spirituală şi tonul familiar al corespondenţei.  Falsa distracţie a bătrînului academician, prospeţimea şi vivacitatea lui de spirit…, toate acestea sînt înfăţişate cu umor.  Îl vizitez odată acasă şi mă surprinde vivacitatea, tinereţea lui spirituală. Este el însuşi un spectacol extraordinar de inteligenţă şi ironie cordială.  Ca gazetar, el avea vivacitate, prinzînd din zbor subiectele la ordinea zilei.  Cerul,… vivacitatea tonurilor, totul ne arată că ne găsim într-o altă regiune decît cea pe care a reprezentat-o de atîtea ori.  Şapca roşie are vivacitatea florilor de muşcată.  Iambii, pentru acţiunea şi vivacitatea ce prezentă, fură adoptaţi în teatru.  Scrisă în „dulcele stil clasic”, „Simfonia simplă” de Benjamin Britten cucereşte prin vivacitatea şi exuberanţa pe care Miron Şoarec a ştiut să o reliefeze cu înţelepciune.  vivandieri.
    Cungiurau mai mulţi pe vivandiera cu felurite glume.  Ne pomenirăm cu fraţii austriaci intrînd în principate şi… defilînd pe uliţele Bucureştilor cu tunurile lor, cu puştile lor, cu vivandierele şi chiar cu cîinii lor.  De cînd am văzut vivandiera regimentului, nu-mi mai pot aduna gîndurile  pe-acasă. Ce frumoase haine purta! Satisfăcut la moment de cătră devotata-i vivandieră, s-a culcat sub umbra drapelului şi acuma doarme mîndru pe laurii lui.  A aflat că devale, în marginea  satului, şade Fatme, o cadînă bătrînă, ciupită de vărsat,… care slujeşte de vivandieră şi de nu mai  ştiu ce întregii companii.  Fiecare corp de trupă era urmat de cîte o vivandieră, care vindea soldaţilor toate cele necesare pentru trebuinţele zilnice.  Politică e că o cioclovină ca  actualul redactor de la „Romînul”, comun, ignorant şi impertinent, cu patru clase primare, din nimic, adecă din coate-goale a poliţiei din Iaşi şi din vivandieră a regimentului de muschetari, ajunge răscumpărător de drumuri de fier şi milionar?  -di-e-.   –   vivandiere.
    
    Numa, ca să nu dea pas lui Joe să termine zicînd persoane vivente, a răspuns.  El… l-a mai întrebat: cu peri din cap să o fac? – Da, răspunse Joe, cu peri de capete vivente.  Într-aceste patru săli sînt cadrele pictorilor vivenţi.  Neputînd a-şi înfrîna dorinţa de a descoperi cine era acel misterios necunoscut, formau în toate zilele proiecte nouă, cercau nouă mijloace spre a pătrunde enigma vivantă care îi nebunea.  E departe de a putea da o imagine reală de bogăţia şi multiplicitatea de tipuri, din toate straturile societăţii, tărani, orăşeni, oameni politici, de afaceri, militari etc., etc., galerie vivantă,… la care am adăoga cele două capitole de creaţii în care dl. Cezar Petrescu se vădeşte maetru.  Autobiografia Sărmanului Klopştock este o lucrare de mare capacitate emotivă, o frescă vivantă, un documentar din cele mai pitoreşti…, în care Bucureştiul levantin, oriental şi putred prinde relief.  Alphonse era înalt şi atunci trebuia să se uite la el de jos în sus, cu capul mult lăsat pe spate, alcătuind amîndoi, în mijlocul mulţimii, o replică vivantă la o anumită temă bine cunoscută, pentru compoziţii mitologice.  Tablou vivant =  La doisprezece ani te arătai pe scenă în tablouri vivante; publicul te aplauda.  Seara zilei acesteia fu însemnată printr-un fel de reprezentaţie sărbătorească, spre proslăvirea unirei, foarte slabă ca formă şi ca elemente estetice (declamaţii de poezii, tablouri vivante etc.), însă cît se poate de însufleţită. Spectacolul începuse cu admirabile tablouri vivante: fete frumoase, în costume adecvate… compuneau grupuri alegorice… originale şi de foarte bun gust.  Ropote de aplauze salută monologurile, duetele sau tablourile vivante.  vivanţi, -te. – A doa dzi au şi ieşit în videală, şi au şi-nceput a striga Potoceştii şi a i să închina lui şi a dzîce „crai nou, crai nou… vivat!” Au început a dzice în trîmbiţe şi a striga: „Vivat, vivat, vivat!” şi a dzice: „Întru mulţi ani să trăiască împărăteasa Elisavet!”  Să aşteaptă… caic, cu veste aşa de drăgăstoasă, cît va face a să veseli norodul strigînd: „Vivat (adecăte trăiască!) creştinătatea…!”    izbîndă, dară prea sîngerată, nu lasă a strigarea den toată inima: Viva, viva! ( Cetind craiul acelea, îndată toţi cu un glas au strigat, zicînd: „vivat, vivat!”  Domn ales dintre boieri, Grigorie Vodă Ghica.  Nu are nici pricină a să teme de al său norod, ci în veci este pîntre ei, făr’ de nici o pază. Mai vîrtos, cum cum îl simte, din toate părţile îi strigă: „Vivat!”  Aceşti otcîrmuitori evropeneşti… făr’ de plăcere trebuie să iasă la plimbări,… fiind siliţi făr’ de contenire să mulţămească norodului şi cu plecarea capului, şi cu pălăriia în mînă, la închinăciunea şi strigarea norodului de „vivat”! Îmboldiţi de simţirea mulţămirei…, strigară: Vivat, vivat! adecă să trăiască!   Sultanul trecînd pe dinaintea oştilor ce sta în paradă s-au heretisit cu trei strigări de vivat.  Vivat republica! gios cu Ludvig Filip!  În amfiteatrul unde ii era, să auzea o cîntare armonioasă ce să întrerupea… de strigările: „Vivat!” a mulţimei şi de sunetul maestoz a tunului.  Toţi cu o gură i-au strigat de mai multe ori: vivat! (să trăiască).  Vivat, cine Nimănuia nu s-închină.  Acolo s-au concentrat stoluri de ţerani, care s-au  coborît din munţi cu strigări de: „vivat regele”, jos cu constituţia…!”  Împreună strigăm: Vivat, vivat! să trăiţi Ani veseli şi fericiţi.  Socotinţa mea este să închipuim nişte întrebări atît de grele, încît să nu le poată tălmăci… –… Bravo!… Hura… Vivat! strigară toţi.  Şi glasul său puternic acest toast închină: „Eu, Albert, domnul vostru, şi al Lehiei rege, Intrat-am în Moldova ca leu învingător!… Cum beu această cupă, aşa mîndra Lehie Să-nghită-această ţară! Aşa să fie!” „Fie! Vivat! Ura! trăiască Albert mult glorios!” Răspund mesenii aprigi c-un răcnet zgomotos.  Vivat! vivat, pentru noi Soarta-ncepe-a fi cu nuri! Vivat! vivat! amîndoi Ne-am făcut boieri chiaburi. Vivat!… Am prins pe Sînziana… am dus-o la palatul Iernii şi, prin vrăjirea soţiei mele, Promoroaca, am schimbat-o la faţă.  Ambele adunări încheie lucrările acelor memorabile şedinţe, cea din Moldova prin strigătele entuziaste de vivat unirea, cea din Muntenia prin acele de să trăiască Romînia.  Începurăm a întona cu toată tăria vocei noastre cîntări, iară domnii, cari urcau cătră noi,… ne salutau încontinuu cu însufleţite aclamaţiuni de „hurah” şi „vivat”.  Vivat directorul! strigă bădicul răpit de entuziasm.  Rozica, mai e cumva vreun strop de rachiu? Aide, dă-ne un păhărel!… Vivat, Titule!  Era băutor straşnic şi tăcut. Numai cîteodată se înălţa, urla scurt: Vivat!  Vorbeşte singur…, îşi toarnă vin, bea, iar îşi toarnă, strigă: „vivat” şi bea din nou, trăgînd cu ochiul spre locul unde e soţia lui.  La sfîrşit strigă toţi: „Vivat! Să trăiască la mulţi ani!”  Apariţia lui Pascali în costumul lui Mihai Viteazul fu primită cu chiote de vivat şi aplauze,  şi actorul fu năvălit de buchete şi cununi de flori.  Vivat! Vivat! izbucniră lîngă el nişte glasuri. Doi comeseni veniţi de la celălalt capăt ţineau morţiş să ciocnească cu Barbu. Trăiască alteţa sa imperială arhiducele Franz Ferdinand!… – Vivat! – răsună puternic urarea din toate piepturile. Paharele fură ciocnite şi deşertate cu însufleţire.  Mulţimea a scandat: „Viva Papa! Viva Papa!”  . Credincioşii au primit cu urale cortegiul papal, strigînd: „Vivat Papa!  Vivat! să trăiască! strigară toţi mesenii şi ciocneau cu paharele.   După ce s-au cununat, Toţi de bine le-au strigat: Vivat, vivat, să trăiască!  Vivat, vivat, să trăiască Mirele cu-a sa mireasă.  Nice una nu-i frumoasă Ca mireasa noastră… Vivat, vivat, să trăiască.  Ştefan Vodă ce grăia? – Beţi boieri şi nu prea beţi, Mîncaţi de vă săturaţi, Mîine-n ziuă vă sculaţi… Dar boierii n-asculta, Începea viva de făcea.  Sultanul au ieşit din tabără supt salvele artileriei şi vivaturile oştilor sale.  Vivaturi repeţite şi: „să trăiască bunul nostru împărat”, bubuiră în mai multe rînduri.  Trimisei pe flăcăii călăreţi înainte, şi aceştia întîlniră pe excelenţia sa cînd se pogora de pe dealul Săcelului şi aşa îl petrecură între vivaturi pînă la Cristiani, unde îl aştepta poporul şi noi, cu vivaturi răsunătoare.  Împăratul… citi cuvîntarea cu voce sonoră întreruptă la cîteva locuri cu vivate şi apoi urmată de salvele ostăşimei.  Andrassy striga: să trăiască regele! La care răspunse un vivat zgomotos, pînă cînd Andrassy, prin un semn, ceru tăcere.  Boierii închinau şi urau pre domn cu vivate zgomotoase, la care răspundeau lefeciii prin chiote.  O depeşă telegrafică ne făcu cunoscut cum aţi serbat prin vivate, torţe şi stindarde voturile anexării Italiei centrale cu Italia superioară.  Toastul lui Vlad Boroboaţă şi amărăciunea cu care el pronunţă vivatul său cel sinistru făcură în inima ciocoilor tot acea impresiune ce făcu odinioară literele de foc regelui Babiloniei, Baltazar Ian ascultă vivatele! (Se aude în dreapta glasul lui Ciupici strigînd: „În sănătatea direptorelui. Ura!”).  Fraţii de mire întră în casă şi scoţînd pre mireasă între vivate şi urări, o conduc pînă la locul unde o aşteaptă mirele.  Tot mai des se auzea cîte-un „vivat” ridicîndu-se ca un signal de alarmă prin clocotul acesta de glasuri.  A cincea zi de Crăciun se strîng cu toţii „la vivat”.  Cînd trompetele şi doba un vivat din nou răsună, Oaspeţii ca nişte grauri pe moşia mea s-adună.  Vivatul care îi cîntă toată compania beţivilor.  Nunii primesc păharele şi colacii, mulţămesc, urează pe mire şi pe socrii cei mari, lăutarii cîntă un vivat din cele mai alese pentru nuni, le rădică păharele giucîndu-le după cîntecul cîntat de lăutari.  Cînd oprea arcuşul, după ce încheia cîntecul cu cele „doauăzeci şi patru de vivarturi”, toată lumea ofta.  Sub numele de „vivarturi” se înţeleg horele pe cari lăutarii le cînta înainte de a face pauze în cîntare.  Mă ţîgane, zî-i un vivart!  Tica meu a slujit orb la popa Şi-a făcut casa asta. Tu n-ai făcut nimic. Nimic n-ai făcut… Spunea mai tare. Tu auzi, mă? Nea Florea tăcea. Ori n-auzea, ori se făcea că n-aude. Cunoştea el vivartul ăsta.  Jocurile din Ţepu sînt: ţonţoroiul…, ursăreasca, valsul…, vivatul (juvătul).  vivate  vivaturi.  –  vivárt,  vivarturi vivere bon viveur,  Pe vapor s-a întîmplat să fie şi boierul Manolache Melissiano, fruntaş politic şi „viveur” renumit.  Chipul lui alb şi roz se înseninase. Picăturile albastre ale ochilor sclipeau sub sprîncenele grele. Portretul unui viveur pozînd între iepurii, fazanii, cocoşii de munte, vînaţi într-o epocă îndepărtată, pline de intrigi galante.  -vör. –  viveuri.
    
    Se pot forma astfel… diverse depozite, cum sînt calcarul de fîneaţă, strate de ortstein sau de ocru, vivianit etc.  viviere.
    
   
    Ce palid era! O paloare ascetică din care sîngele părea tot izgonit. Lipsea din vinele lui sucul vivifiant al sîngelui.  Cînd sufletul, inerent al fiecărei naţiuni, care constituie existenţa sa naţională, s-a dus, naţiunea a murit, populu a devenit un cadaver, deşi oamenii care au compus această naţiune arată pe dinafară toată această înfăţişare ca mai nainte; mănînc, bea, umblă după treburile lor, dar ce folos? sînt membrii unui cadaver din care sufletul divin, sufletul vivifiant s-a dus!  -fi-ant vivifianţi, -te. 
    Sucul vivific al plantelor.  vivifici, -ce. Bărbatul şi femeia E el şi ea-mpreună, aceeaşi creatură, Acelaşi corp şi carne, Vivificaţi d-un suflet, trăind aceeaşi viaţă.  Un cert numer de sistemate consideră substanţa creatrice ca nefiind anterioară substanţei create. Ele coesist din toată eternitatea…; căci deacă cea dîntîi e în esenţă fără activitate, nu poate să fie fără o putere care o formează şi o vivifică.  Numai Dumnezeu vivifică toate.  Materia universală condiţionează prin structura ei intimă ritmul care o va vivifica.  La Sinaia, nu putu coborî decît cu ochii închişi, vivificat cu coniac.  Inteligenţa vine cîteodată spre ajutoriu sensibilităţii, luminîndu-ne despre periclele unei pasiuni. Sensibilitatea de partea ei vivifică prin afecte… rigoarea preocupăciunilor intelectuale.  Un om cu spirit vivifică ospăţul.  Un copil deştept vivifică o casă întreagă.  Din multa mişcare pe scenă, din schimbul rolurilor cel felurit s-a născut în sfîrşit o desteritate oarecare pe scenă (familiarizare cu scena), care desteritate, tocmai pentru că fără coloare, se loveşte cu toate măştile posibile ce i le impui, fără însă de-a vivifica vrodată numai una din acele măşti.  Acesta se întoarse acasă zdrobit. Ce ai, mon-bien-aimé, încercă să-l vivifice Caty. Cariera mea  este sfărîmată, zise el cu glas stins.  Motivul care vivifică forma sculptată a craniului din care provine masca unchiaşului – dunga de culoare roşie punctată cu alb în jurul orbitei – este redarea picturală a motivului ţesut cu lînă roşie în jurul orbitelor tăiate în masca de blană a moşilor şi moşnegilor.  Viaţa e filtrată şi în romanele sale, nu transpusă tale quale. Dar, nu filtrată prin idei, ci printr-un temperament care vivifică şi concentrează.  Tirania ucide ştiinţele, literatura, artele, industria, comerţul; libertatea le vivifică.  Această parte din mare, care se opreşte ca să încunjure şi să străbată, ca să creeze şi să înfrumuseţeze, mai mult: ca să vivifice Veneţia, această parte din mare se înnoieşte necontenit prin contactul cu apa cea mare.  Există… un relativism critic, graţie căruia verdictele se dau cu drept de apel… Relativism, dealtminteri, care vivifiază atmosfera literară şi ne smulge acelor tiranii oarbe la care se dedau fie în politică, fie în critică, firile dictatoriale.  Deschiderea la experienţă atestă nevoia imperioasă a cunoaşterii ştiinţifice „de a fi vivificată (şi verificată) de experienţa orientată spre real”.  vivífic 
    Alţii, mai puţin lucizi, predică întinerirea, vivifiarea, fortificarea, purificarea, datorite acestei abstinenţe, fără să-şi dea seama că de cînd nu mai fumează au  devenit mai acri.  La apropierea pensionării unui profesor, făcea vizite de vivificare a atenţiei corpului profesoral, împărţea extrase şi memorii de lucrări, combătea în prealabil candidaţii posibili.  Făcea parte dintre acei istorici şi filologi… care mai socoteau că istoria este, primordial, oarbă. O artă a evocării, a vivificării documentelor, a trezirii la o viaţă cuvîntătoare a gesturilor, a actelor, a figurilor de mult apuse ori abolite.  El activează în mediul universitar pentru reforma morală şi spirituală ce aşteptăm de la un învăţămînt universitar nou, reîntinerit, vivificat.  vivificaţi, -te.
    
    Daca i-ar succede încercărei de faţă să întemeieze o cunoştinţă… mai adîncă asupra  unei arte care e chemată să sensibilizeze cele mai nalte comori spirituale ale popoarelor în forma cea mai nobilă şi să influinţeze astfel asupra a mii de oameni, într-un mod (vivificător) regenerator… şi liberat de sarcina vieţei de toată ziua.  Fie ca spiretul lui să nu găsească aici decît nutremînt etern şi vivificătoriu! Fie ca inima romînului să nu afle aici decît împulsuri nobile, cari s-o atîţe şi s-o decidă spre activitate!  Fereşte-l de atacurile invidiei pe cel ce niciodată n-a invidiat…, străluceşte-l cu razele tale cele intelectuale ale spiritului tău vivificător.  Oraşul, din fericire, nu avea poduri suspendate şi, la nivelul ferestrei ei, nu trecea nimeni prin aerul vivificator care-i hrănea şi împrospăta organismul.  vivificatori, -oare. – La acesti feliuri de jivini cu patru picioare, să pot agiunge şi altfeliu de jivini cu altă orînduială, cumu-s dobitoacile vivipare.  Mamiferele sînt animale vivipare.  La animalele din clasa mamiferă care nasc puii lor din mitră, vii, gata dezvoltaţi în toate organele lor (vivipare), această mare metamorfoză nu se  pricepe… ca la animalele din clasa de mai jos (ovipare) care nasc puii lor… prin oauă.  O codiviziune a animalelor, din punct de vedere al multiplicării, este acea în vivipare şi ovipare.  vivipari, -e.
    
    Analist mai totdeauna, el supune scalpelului tot ce admiră lumea şi trezeşte prin tulburarea apelor glodul care doarme în fund,  nesigur chiar de propria lui fiinţă pe care o analizează şi o vivisecă, pînă ajunge a se crede o umbră într-o lume de umbre.  diseca . Vivisecţiunile şi experimentele făcute de Flourens sînt poate cele mai concludente din toate dovezile.  Acestea sînt ca animalele inferioare, asupra cărora este permisă vivisecţiunea în interesul ştiinţei.  Din observaţiunile arătate rezultă că depresiunea voinţei şi a sensibilităţii poate fi împărţită prin mijlocirea vivisecţiunii, şi anume: extirparea emisferelor cerebrale exclude depresiunea sensibilităţii şi lasă pseudocatalepsia. Succesele binefăcătoare incalculabile ale vivisecţiunii la animale, atenuează pînă la toleranţă barbaria… acestor operaţiuni.  . Eram obişnuit cu cruzimile. De multe ori în viată făcusem vivisecţie.  Obsesivele descripţii anatomice… sfîrşesc prin a sugera un univers mortuar, rezultatele unei disecţii dacă nu chiar… ale unei vivisecţii.  Într-o societate ca cea de azi, o politică experimentată înseamnă o vivisecţiune asupra unei clase.  Ştiinţele sociale discută de multă vreme posibilitatea experimentului în domeniul lor, găsind că el nu este cu putinţă din pricina normelor morale care opresc să se facă cu oamenii şi cu societatea un fel de vivisecţie socială.  Este şi meteahna şcoalei critice reprezentată de d-l Mihail Dragomirescu, pentru care poemele sunt materialuri de vivisecţie raţionalistă.  Deprins să se analizeze, îi era de ajuns să-şi deplaseze obiectivul preocupărilor de la alţii. Aceeaşi vivisecţiune implacabilă. Cu aceleaşi chei cu care pătrundea în el, ştia să se furişeze şi în sufletul altora. vivisecţii. –  -ţi-o-. –  vivisecţionez. -ţi-o-. –  vivisecţionări.
    
    -ţi-o-. –  vivisecţionaţi, -te.
    
    
    vizuri Mi-l vizează  Avea paşapoarte cu scadenţă lungă, vizate de legaţii.  Viză buletinul,... trecu datele într-un dosar, apoi reluă vorba.  Dacă ăla o-ntoarce cu boii, să-i dai, că nu-s beletile vizate şî să nu să-ntîmple ceva.  Căutarăm să coborîm la Orşova şi să vizăm paşapoartele noastre, dar comandantul austriac se opuse foarte.  Ne ducem la companie să ne vizăm livretele.   Ipotecile... nu pot avea efect în Romînia decît după ce actele prin cari s-a consimţit ipoteca se vor fi vizat de preşedintele tribunalului civil.  În peretele din stînga, o ferestruie mică, patrată, de ghişeu, răspunzînd desigur în sala de aşteptare, pe unde se cumpără şi se vizează biletele.  vizez.
     
    Ideile lui Şincai nu vizau, desigur, o răsturnare a stărilor sociale existente.  Nu vizează, chiar cel mai izolat artist, să trezească ecouri de rază lungă...? Eroii preferaţi sînt aceia care luptă cu ei însişi pentru a se depăşi şi împlini moraliceşte, lupta lor convergînd totodată spre ţelurile mari pe care societatea le vizează în mod obiectiv. Critica aceasta, cu toată asprimea ei, vizează consolidarea teatrului pe baze artistice Romanul acesta, scris sub formă de ciclu memorial, vizează în prim plan intenţional prezentarea unei opoziţii dintre două categorii istorice: trecut şi viitor Gîndirea teoretică viza înţelegerea mişcării practice Se ocupă de probleme mai largi ale cercetării istorico-literare, vizînd studiul de sinteză. El nu viză la acest post Compoziţia... va viza în primul rînd  la decorativ, deci la crearea în privitor a unei plăceri sensoriale intense A viza pe cineva în cap.  Rotim alidada mobilă, pînă cînd putem viza... obiectul de pe cealaltă latură a unghiului.  Din H să se poată viza spre B.  Dispoziţiile care vizează „absenteismul” nu constituie un act de ostilitate.  Avea impresia că este direct vizat, i se părea că unii camarazi îi aruncau priviri ironice.  Cuprindeau destăinuiri care vizau exclusiv onorabilitatea familiei dumneavoastră?  Subprefectul n-a vizat o persoană anume, s-a referit la inamici multipli.  Macedonski se plînge a fi mereu vizat de emulul şi rivalul său.  Programul lui Horia viza cu ascuţişurile sale, în chip hotărît, privilegiile şi situaţia nobilimii.  Prin culegerile lui de poezii obşteşti, Alecsandri s-a dovedit a fi, în acel ceas, în afară de propria lui operă, care nu e vizată aci, floarea extremă a poporului său.  Calculele logice vizează  conţinuturi obiective.  Critica nu vizează numai biserica şi pe cîrmuitorii ei, ci şi vîrfurile laice ale societăţii feudale.  Parodia vizează semnificaţia operelor, în interiorul căreia operează o fină substituire.  Avem de-a face cu o complexitate de deplasări pe plan profesional şi spiritual, care vizează modul de trai, de gîndire şi de acţiune al omului.  Dacă ar fi de formulat o rezervă, aceasta ar viza o anumită monotonie în propulsarea poeziei patriotice.  Analizînd, în perioada de vacanţă, comportarea şi rezultatele din toamnă, s-au vizat şi perspectivele.  vizez.
    
    Mulţi sînt scriitorii... numai pintru a scrie tevarihurile împăraţilor sau vizandida turcească. vizandide. Pe lîngă aceasta, trebuie partea ai vizanşe să aducă documentări noao.  vizanşi, -e. visare).
   
    A doua zi am cam întîrziat cu vizarea paspoartelor. Faptul de a complecta un act de vînzare după vizarea lui de fisc... constituie o contravenţie Revizia sanitară, care constă doar în cercetarea şi vizarea actelor, se face din mers vizări 
    vizări. 
    
     vizări 
    
   vizarisesc.
    arisi 
   Pune linia alidadului pe punctul (a) şi vizariseşte prin ocheană obiectul B adică pînă ce B se va afla în mijlocul crucei vizarisesc. Arta zilelor noastre îşi asumă o serie întreagă de riscuri privind... ambiguitatea de idealuri şi obiective vizate.  După apă şi dimensiunea peştelui vizat, el întruneşte toate calităţile cerute. Clădirea vizată părea din depărtare o fermă oarecare, aşezată nu prea departe de şoseaua asfaltată vizaţi, -te.
    
    Ar fi bine să se puie un tapi, Şi foteliu lîngă masă cu oglinda vizavi.  Vizavi, pe scaunul de dinainte, şedeau doi tineri.  Fetele... îi opriră ei cadrilul întîi, cu condiţia să aibă vizavi pe Laura.  Ion să repede din uşa  de vizavi cu un par în mînă.  Perdeaua de vis-à-vis se dete puţin într-o parte şi prin faldurii ei albi apăru un blond cap de copilă.  Un domn de vis-à-vis a şi fixat orizontala mescioară a compar-timentului.  Eu mă postasem la colţul de vis-à-vis, să văd la ce etaj izbucneşte lumină. În odaia de vizavi doarme soră-mea.  Am observat... primele 3 exemplare în joc prenupţial prin grădina cazărmii de vizavi.  Din casa de vizavi nimic n-a mai rămas.  Băţul se rupe... şi zboară în aer aprins şi cade pe rochia unei femei de vizavi.  Am văzut un grup de umbre intrînd printre brazii de vizavi şi altul  la noi în curte.  A mers la cîrciuma de vis-à-vis.  Pietoni, circulaţi pe trotuarul de vizavi.  Acel frumos italian, al căruia apartament de locuinţă este vizavi de al nostru.  Doritorii se vor adresa la D. Costache Nicolesco,... vis-à-vis de D. Ştefan Bellu.  Vis-à-vis de cazarma Cuza, un incendiu a sbucnit.  Acest loc este pre „Coasta Mileştilor” vis-à-vis de Brad.  Bazarlîcul (negustoria) îl făcea în dughenele cele mici, vis-à-vis de  biserica Trei-Sfetitelor.  La zece ne-am dus la Nae, vis-à-vis de Palace, şi i-am ars o masă straşnică.  Poate fi întîlnit oricînd la frizeria „La două minute”, vizavi de atelierele Griviţa.  În acest an îl aflăm pe împărat la Oescus, deci vis-à-vis de Sucidava.  Muşetescu a băgat-o pe Tilica în bucătărioară, vizavi de casa lor.  Şi eu m-oi mărita Vizavi de casa ta.  El va avea trupa lui deosebită, se va bucura de o independenţă absolută vis-à-vis de celelalte direcţii romîne şi străine.  Dumneaei  n-are  niciodată o politică vizavi de muşterei.  S-a purtat rău vizavi de mine.  Revenit la sentimente mai bune vizavi de sportul lui preferat, a ajuns un invidiat golgeter de toamnă.  Să facem cît mai explicite rezervele pe care le avem vizavi de romanul tînărului prozator.  Trebuie să te fac un cadril. Iacă ne-am găsit vizaveaua La figura a treia sergentul-major trebuia să vie spre ginere, care era vizaviul miresei Vizaviul... îi fu clericul Murăşanu cu sora lui Mărioara Facem vizavi împreună? I-a întrevăzut în compartimentul vecin, făcîndu-şi vizavi: bărbatul corpolent din cale afară...; femeia uscată ca o scîndură. Aci îndată întîlneşte careva un vizavi de duoă singure dughene care păstrează oarecare formă de lipscănii vis-à-vis. –  Celalt exemplar asemenea cu copia după procuraţiune se va comunica ofiţerului stărei civile care va pune viza sa.  Se reglementează atunci şi transportul mărfurilor, ca şi al călătorilor, viza paşapoartelor.  Funcţionarii vamali... să fie obligaţi de a mijloci în orice timp trecerea comercianţilor şi de a da viza paşapoartelor lor.  Citează cu titlu de exemplu tratatul de comerţ cu noi, viza paşapoartelor, anume chestii financiare.  Avea el un paşaport vechi, perimat... A spus că n-are nevoie de nici o viză.  Fiind cetăţeană străină, aştepta, iritată, să obţină viza de plecare din ţară.  Inculpatul a încercat numai să obţină viza pe foaia arătată.  Pînă apuci să iei o viză, îţi ţiuie urechile.  E pusă viza pe paşapoarte?  Ca legitimaţie nu avem paşaport, ci numai carnetul de marinar, care te scuteşte de orice viză.  Nu aveau vizele făcute pentru adresele la care domiciliau.   vize.
   –   Acipenser glaber Moron, cigă sau viză mare... erau spaima peştelui mărunt.  Peştile cel mai de frunte şi mai numit pentru gust care să găseşte în Dunăre este: morunul, nisetrul, viza, cega.  Viza se aseamănă foarte mult în felul ei de viaţă cu cega.  Viza este un peşte adaptat în totul la viaţa de apă dulce.  Viza a devenit aproape peşte de apă dulce.  La şirele de cărmăcuţe se prinde uneori, pe lîngă cegă, păstrugă mică, şi viză.  În Dunăre şi în principalii ei afluenţi trăiesc două specii sedentare de sturioni-cega şi viza.  Din ordinul acipenseriformelor fac parte peşti ca: morunul, nisetrul, viza, şipul.  Viză-galbenă =  Acipenser sturio).  Huso huso 
    vize. 
    vizireport vizărăperturi.   –  
    Vizăria pădurii.  vizării.
    
   Au fost toţi de faţă martorii cei sus semnaţi mărturii împreună şi vizători    vizători, -oare. ător.
    
    Vizercan, Tătar spurcat, Cu Maria se juca  şi cu ea se desmierda.  vizercani.
    . 
   
    Dinăuntrul bordeiului, pe-un geam mai mic decît vizeta unei celule de puşcărie, Filip urmărea trecerea camionului militar. Observă o vizetă şi o crăpătură de un galben lucitor, pentru scrisori.  Vale şi colegul său mai în vîrstă scrutau cuptorul prin vizete.  Urechile paznicilor erau în permanenţă lîngă vizetă.  Caută în buzunarele salopetei, scoase o batistă şi începu să şteargă cu ea vizeta albastră cu ramă de piele vizete.
    
    Nu-l iubiia boiarii, nice ţăranii, pentru că era rău, vizetlean, sireap, ucigaş, plin de nebunie vizetleni, -e.
    Ca să se facă vezibilă mărimea şi elemintele (părţile) numerilor..., să se înfăţoşeze vederii fiecare zăciariu prin un rînd de zece trăsurele.  S-a văzut în unele cazuri escepţionale partea plăcei de aramă, care atinge pelea a se acoperi cu un culcuş viziblu de mercuriu.  Plantele din clasa dîntîi n-au nici cotiledoane, nici floare vizibilă.  Fiindcă întinderea şi figura nu sînt pentru mînă, ce sînt pentru ochi, cu dreptul se deosebeşte o întindere şi o figură tangibile, o întindere şi o figură vizibile.  Dacă acele semne ale limbei se vor arăta vizibile (să se vază), atunci limba se cheamă scrisoare.  Sînt fapte materiale, vizibile.  Experienţa mea creştea... pînă a ajuns să cuprindă în sine cele mai îndepărtate stele fixe vizibile numai cu telescopul.  Acel calcar este roşiu, cam nodulos şi cu o stratificaţiune puţin vizibilă.  Restul universului vizibil se încerca în zadar să-mi intre prin simţuri.  Substanţa palidă precum şi nucleii săi sînt puţin vizibili.  Microbii vizibili la microscop... sînt probe indiscutabile de cauzalitate.  Lipirea trebuie să se facă la umbră, deoarece la soare flacăra nu e vizibilă.  E în jurul cafeniului, ca o aureolă alburie, vizibilă numai cînd priveşti atent.  Îşi construieşte un cuib vizibil, suspendat între ramuri.  Turlele..., vizibile de sus ca nişte ace, nu cred că pot fi ţintite.  Lucrurile devin vizibile ochiului nostru atunci cînd le prezentăm în acţiune.  În ochii lor nu surprinzi nici un singur gînd îndreptat dincolo de orizontul lucrurilor vizibile.  Ochii lui Silion urmăreau o imagine absentă, în spaţiul vizibil numai lui.  Să se ia măsuri ca aceste afişe să fie puse la loc vizibil, în toate părţile!  Devine vizibilă privind flacăra printr-o sticlă de cobalt.  Organele sexuale vizibile sînt compuse din stamine şi pistile.  Punctele A, B sînt vizibile de la oarecare depărtare de obstacol.  În 1837, un corp ceresc ciudat, vizibil în partea nordică a Moldovei, atrage atenţia.  A chemat chelnerul şi a trimis violonistului, vizibil, trei sute de lei.  Un furier... ale cărui mîini tremurau vizibil punea tamponul după fiecare semnătură.  Sudori reci începuse să protubereze vizibil faţa lui Sufleţel.  Maxilarul la vîrf este curbat în jos, abia vizibil.  Humusul acid... este... răspîndit pe întreg profilul solului, de obicei acumulat în orizonturile mijlocii şi pătrunde chiar în roca mamă, deseori fără a se manifesta vizibil pe profil.  Sticla incoloră este transparentă pentru toate luminile vizibile Deveneau luminiscente prin simplă iradiere de lumină vizibilă Soţia lui..., purtînd pe capul de o frumuseţă de mult stînsă o vizibilă perucă, întrebuinţa pe acest om de o mare valoare ca pe animalul care trebuia să tragă Buzele îi erau întoarse în afară şi galbene de prea mult fumat, acoperind numai doi dinţi vizibili, ca nişte aşchii de os O strungăreaţă foarte vizibilă îi completează fizionomia într-un chip cu totul aparte Patima această ascunsă în corp să face vizibilă.  Privea suferinţa aceea fără semn vizibil şi căuta zadarnic ce ajutor i-ar putea da.  Restul universului vizibil se încerca în zadar să-mi intre prin simţuri.  Într-această lume vizibilă cu totul redusă, curgea apă în şiraguri de hurmuzuri fine.  Simţim... că dincolo de realitatea vizibilă e ceva mai adînc.  Glasul îi tremura vizibil.  Fiinţa supremă, pentru unii primitivi, era personificarea cerului..., adică a vizibilului pentru invizibil.  Invizibilul există în aceeaşi măsură ca şi vizibilul.  Deciziunea... îl espunea  la un pericol vizibil.  Globul nostru, prin căldură ca şi prin lumină,... prin un agent vizibil, se află neîncetat în raport cu toate planetele sistemei noastre.  Mîna caii uşurel la pas ca să iasă afară din ipodromiu, cînd, deodată, caii, înspăimîntaţi de nici o vizibilă causă,... luară fuga iute de tot spre urbea romanilor.  Neregularitatea climei... esercită aci o vizibilă înrîurire asupra diverselor specie animale, precum şi asupra vegetaţiunii.  În timpii moderni,... intima şi repedea unire a ideilor şi faptelor, dezvoltarea corespondintă a soţietăţii şi a omului sînt aşa de vizibile, încît nu merită osteneala de a mai insista cineva.  În acelaşi mod vizibil se micşorează distanţa de pe linia pămîntului ce o parcurge cineva fugind.  Aceste atentate sînt atît de multe, încît cea mai vizibilă influenţă a revoluţiei erau... tocmai ele.  Încetînd silinţele pentru schimbarea situaţiei politice a romînilor, începură acelea, mai puţin vizibile şi mai puţin zgomotoase, pentru cultura neamului.  Influenţa impresio-niştilor asupra sa este vizibilă.  Această tendinţă este foarte vizibilă în titlul lucrării.  Feminitatea e... vizibilă în toate manifestările artei.  Obştea vicinală păstrează în structura ei urme vizibile ale comunei primitive.  Aceste piese şi spectacole dau o vizibilă impresie de sărăcie spirituală, de  mediocritate.  Prin pensionarea noastră, cadrele profesorale ale Colegiului s-au premenit şi s-au reîntinerit vizibil.  Acesta va avea vizibil un rol accesoriu.  Majoritatea sînt vizibil forţate.  Extensiunea exprimă mai vizibil natura relaţiilor logice.  Se intensifică vizibil procesul de circulaţie a bunurilor materiale şi spirituale.  Un suris prea vizibil se furişează pe buzele d-nei Brid.  Se apleacă şi-i ia pantoful în palmă ţinîndu-l îndelung, cu o vizibilă recunoştinţă.  Orice convorbire însufleţită cu un bărbat... îi producea o vizibilă mulţumire.  Citeşte cu vizibilă satisfacţie.  Îşi întoarse capul spre el cu vizibilă neplăcere.  Subprefectul, vizibil afectat, înaintează tăcut.  Vizibil emoţionat.  Bătrînul... vizibil satisfăcut că pe tărîmul dublului distih le-o lua procurorilor înainte.  Madam Pomponescu..., care păstrase pînă atunci o ţinută verde, se prăbuşi vizibil.  E vizibil emoţionată.  Fetei îi displăcea vizibil atitudinea mea.  Vizibil stînjeniţi de caracterul mai artificios al rolurilor, ceilalţi actori au încercat totuşi să le schiţeze cu conştiinciozitate.  vizibil, -e vizibilimetre.
    
   Diafanitatea enunţă doar că vede cineva lumina pîntre ceva, însă făr a exclude vizibilitatea altor obiecte.  Suprafaţa pistonului este înnegrită pentru a se mări vizibilitatea dîrelor de ceaţă.  zonă de vizibilitate Zidul despărţitor trebuie să fie scurt ca să nu împiedice vizibilitatea din orice unghi.  Să permită efectuarea manipulaţiilor în cît mai bune condiţii de vizibilitate.  Ne apropiem de zona de vizibilitate a Lunii.  Temperatura scăzută... şi vizibilitatea perfectă au permis desfăşurarea celor două manşe în condiţii optime.  În regiune era o ceaţă densă, care a redus mult vizibilitatea.  Cînd îşi va corecta acest mic defect – poate într-un roman, unde spaţiul mai întins îngăduie vizibilitatea la distanţă – va scăpa implicit şi de verbalism.  Fă-mă floare de vizie Şi mă pune-n pălărie.  Foaie verde de vizie, Ici în vale la chilie Este-o toantă cu moşie.  vizii.
   vizii. Cu lancea în pumn cu pavăza la braţ, viziera de macava apăsată, iese pe o poartă din dos.  Ludovic la 819 îngădui vilanilor să se bată cu beţe, şi nobleţa cu armele. Celor dintăi pe gios şi cu faţa discoperită, celor din urmă călări şi cu viziere.  Apasă viziera, apasă coifu-n jos, Te vîră-ntre ostaşi ce să deşteapt.  Cea de gintilom deviză ştii acum a combina Şi pe viziera voastră cîte creste a săpa?  Se termină la vîrf printr-un nasture împodobit, avînd... în faţă o vizieră frumos împodobită.  Centurionii din pereţi prindeau prin vizieră hotărîrea celui desrobit.  Stînd încălicaţi pe cai, cu lăncile aplecate şi cu vizierele lăsate, ne-am închinat toţi cătră răsărit.  Cei doi adversari porneau de acasă, călare, cu viziera ridicată.  Cu vizierele lăsate, cavalerii se năpustiră asupra celei mai apropiate porţi.  Sînt nişte duhuri statornice... ce intră în cariera literară armaţi cu tot felul de scrieri, însă fără vizieră pe chip.  Un tînăr... păşi solemn pe punte cu mîna dreaptă la viziera şepcii.  Bretonul cădea dintr-o singură lamă pînă deasupra ochilor, asemeni unei viziere de lac negru.  Ofiţerii,... cu chipiile negre înalte dar cu viziere mici şi legate pe sub bărbi, intră pe rînd.  S-a oprit cu mîna stîngă ridicată la viziera căştii şi cu privirile aţintite în ochii lui.  vizieră de protecţie Năstăsică se uită printr-o vizieră mică la vîlvătăile roşii.  zi-e-.  –  viziere. Vizigoţii (goţii de apus)... năvăliră în ţările apusului.  Cele trei popoare germanice cari au ocupat Galia sînt: burginionii, vizigoţii şi francii.  Inspectînd cineva cea dintîi hartă geografică,... vede înscris în litere mari de la Tisa pînă dincolo de Nistru regatul vizigoţilor.  Religia lui Hristos trecuse şi la nordul Dunărei, în cîmpiile Munteniei ocupate de vizigoţi.  Ştirile antice ne îngăduie să reconstituim într-o oarecare măsură procesul de presiune şi extindere a vizigoţilor în dauna foştilor lor aliaţi.  Vizigoţii aşezaţi în Dacia cumpărau grîne din Imperiul de Răsărit.  Convertirea la creştinism a vizigoţilor a avut loc după stabilirea lor în Peninsula Balcanică.  Aceste dominie i remaseră şi sub regii vizigoţi Sub urmaşii lui Alaric au ocupat sudul Galiei, întemeind regatul vizigot cu capitala la Tolosa Armata vizigotă... a învins şi ucis pe împăratul roman Valens vizigoţi. Tot într-acesta an au pus temei crăimei vizigoticeşti în Tolosa.  vizigoticeşti icesc.
   O veznea mică   Puindu-le în vizineaua bunei chibzuiri şi cumpănindu-le..., am văzut cu mulţumire-mi cît mai multă greutate au.  
    vizinele. –  Stoienică că-i vedea, Vizionu slobozea.  Am vizionat o pînză.  Ce înseamnă a viziona un film?  În staţiune avem posibilitatea să vizionăm filme şi să asistăm la diferite spectacole.  Creşte numărul spectatorilor dornici să vizioneze filme.  Am avut plăcuta supriză să vizionez un spectacol nou.  A şaptea artă a devenit cea mai populară şi în mediul rural, unde a viziona două sau chiar trei filme pe săptămînă e acum un lucru obişnuit.  Reconstituirea artei actorului... este posibilă... ascultînd vocile imprimate sau vizionînd ecranizările existente.  Filmul poate fi vizionat... şi la Istanbul.  Am fost invitaţi să vizionăm în avanpremieră programul.  În 1967 C. Piliuţă a vizionat numeroase expoziţii din Italia.  Revista d-lui N.Kiriţescu... este una din cele mai spirituale din cîte am vizionat Pe copiii prea mici îi viziona repede şi cu îngăduinţă Membrii grupului fură aduşi pe rînd să vizioneze descoperirea Modelul îi este moralmente inedit, vizionat prima dată fără un studiu prealabil -zi-o-. vizionez.
    ,    
   Tot aşa eşti tu, vizionară şi fără curagiu.  Acest animal, zicem, a servit cu distincţiune în curs de sute şi de mii de ani diferitelor rase de oameni: indianului vizionar, elenului vesel.  Pînă acum... se admitea, pe cît ştiu, că persoanele vizionare, în genere, aveau halucinaţiune, adică aveau zmintite chiar organele simţurilor.  Foarte inimos, deşi cam exagerat, cam prea vizionar şi afectînd atît şi în scris, cît  şi-n vorbă un stil cam prea apocaliptic.  Daumier, un... mare artist vizionar.  Rimbaud este un poet vizionar, prin excelenţă, şi frenezia lui vitală se cere a fi susţinută la o înaltă temperatură.  Ioan era nebun şi, ca toţi nebunii, vizionar.  Melville este un prea profund vizionar pentru ca imaginile sale să se orînduiască simplist.  Rămîneţi dară cu bine, sînte firi vizionare.  În poezie se cîntă marile porniri ale spiritului vizionar.  Mai poţi să mă numeşti un vizionar care nu visează decît izgoniri...?  Acest fizionomist care-i-nsuflase atîta încredere şi respect este un înşelător şi un primejdios vizionar.  Aceasta fu recompensa ce avu Colomb de la concetăţenii săi şi de la guvernele ingrate care-l luară drept un vizionar, drept un nebun cînd le-a cerut ajutor spre a merge să străbată mările.  Vizionarii sînt consideraţi ca posedaţi sau inspiraţi de suflete bune.  Privim reci la lumea asta – vă numim vizionari.  Exemplul groaznic al înfrîngerii Engliterii va răcori mult capetele vizionarilor, cari nădăjduiesc o stare a omenirii fără de războaie.  Cîntăreţ entuziast şi sincer al unei lumi încă ideale, vizionar statornic.  Ioana de Arc..., vizionara mîntuitoare a Franţei, e cu totul alta.  S-a dus dintre noi un om tăcut şi aspru, neînduplecat şi fanatic, un vizionar de gînduri mari.  Ritmul istoric, neinteligibil absolut..., devine inteligibil relativ, ca înţelegere continuă a umanului cu cosmicul prin spiritul creator al marilor vizionari ai Eternului, geniile Umanităţii.  Macedonski a fost vizionarul nostru cel mai mare.  După ce se impusese la Paris, printre vizionarii revoluţionari ai regiei filmului, se prăbuşea lovit de o maladie fulgerătore.  Din punctul de vedere al evoluţiei istorice spre unire, aceşti vizionari au avut dreptate.  Vizionarii... „pun în evidenţă ceea ce este mai îndrăzneţ şi mai liber în genialitatea creatoare”.  E o artistă, o vizionară. Ea ştie ce nu ştie nimeni: viitorul.  Mai spînzuraţi doi, trei vizionari Şi totul va sta cum a fost.  Năzuinţele de creaţie sînt sistematic reprimate, vizionarul giganticelor proiecte fiind silit să lucreze în serie ca un meşteşugar anonim.  Conducătorul politic nu mai poate fi un simplu vizionar, el trebuie să întrunească calităţile unui veritabil om de ştiinţă, de acţiune.  Nu cumva eşti profet sau vizionar...?  Tendinţa vizionară a vreunui autor rus de a ne crede slavi sau mania bătrînului Schuller de a ne face anglo-saxoni sunt curiozităţi izolate.  Eminescu este un povestitor fantastic, căruia i se impune nu observarea realităţii, ci recompunerea ei vizionară, grea de semnificaţii adînci.  Deznodămîntul pieselor e adeseori vizionar şi deschide perspectiva unei vieţi mai înalte.  El îl otrăvise cu cuvintele sale, cu acea prezenţă vizionară în care intrau închipuiri despre Omul arhetip.  Gîndul este vizionar, nu imaginea sau metafora.  Era un mod fantastic pentru Stîncă de a... critica vizionar absurdităţile vieţii fenomenale.  Autori ce au ştiut, deopotrivă de bine, să o gîndească vizionar şi să o înfăptuiască exemplar.  Mă văzui deodată stremutat într-o lume vizionară.  În această viaţă vizionară în care sufletul, sfărîmînd catenele materiei, se avîntă către imperiul acelei fericiri ce nu se poate gusta decît în vis, el plîngea pe amanta sa.  Cine a înţeles odată natura vizionară a întregei existenţe nu se va mira de aceasta.  Tu ai o judecată rece şi vei şti să-mi descrii toată natura vizionară şi înşelătoare a lucrurilor lumeşti.  Acea dimensiune a  viitorului... are la Piranesi un caracter vizionar.  Credinţa în propria ei putere vizionară era  sinceră şi activă.  Sadoveanu a scos din... ochiul lui vizionar pitoreşti descripţii după natură.  zi-o-.  –  vizionari, -e.   –  Recomandăm călduros vizionarea acestui film Discuţia la cinematograf nu putea să nu stînjenească buna desfăşurare a vizionării filmului La cluburile celor două mari uzine... au avut loc ieri vizionări colective ale emisiunii de televiziune După vizionare, oaspeţii au apreciat călduros creaţiile documentariştilor romîni Din cînd în cînd, proiecţia se oprea, regizorul îşi nota cîte ceva, apoi vizionarea se relua Toţi îi acordau – fără vreun examen mai adînc, pe simpla vizionare a extraselor şi memoriilor – titlul de „muncitor onest” Culegerea „se întemeiază pe o prealabilă vizionare critică a materiei” -zi-o- vizionări 
   E o generaţie care împleteşte un idealism avîntat, luînd la un Bălcescu sau Rosetti formele vizionarismului profetic.  Vizionarismul său e adînc alimentat din ideologia germană a ultimului veac şi din gînditorii ultimelor decade.  Eminescu, în „Epigonii”, proslăveşte vizionarismul paşoptiştilor.  Din icoana acestui efort al ieşirii la lumină, Al. Philippide a sorbit apa vie a constantului său vizionarism.  -zi-o-. ism. vizipuşti Să ştiţi, Măriea voastră, că mult am îmblat pre la toţi başii şi la cei veziri peîntru cei vrăjmaş de tătari  Hanul au trimis pre  Safer Cazi aga, vezirul său.  Au trimis să adune pre veziri şi pre voivozi.  Au mai făcut turcii oaste împotriva nemţilor, fiind vezir Husiin-paşa şi au mers la Belgrad.  Nemairămîind alt paşă să facă vezir, pentru că să prăpădise toţi acolo în război,... au trimis la un Husein-paşa.  Paşa este un vezir şi nu se cade să-l mînie.  Fata veziriului, văzînd primejdia cea de aproape în care să afla,... începu a-i peri faţa şi a plînge.  Mai în toate săptămînile schimba rigialii şi pe veziri.  Este viziriul povăţuitoriul oştilor.  Rakoţi au prins şi au pus la închisoare pre solul turcesc... şi aşa au făcut şi cu trimişii viziriului din Buda la ardeleni.  Viziriului i s-au născut un fecior şi l-au numit Ierotocrit  După ce Saladin ajunse la curtea lui Adad, dobîndi locul unui vezir.  Cînd auzi vezirul aceste cuvinte îi înghieţă inima.  Corespondenţe dese cu vezirii... au urmat şi în anul acesta.  Stafetele lui Nicolai Vodă plecau ca să vestească vezirului, hanului şi paşii de Bender venirea acestui oaspet la Iaşi.  Sultanul chiar în seara aceea cheamă pe fostul său vizir şi-l numeşte ministru treburilor din afară.  În timpul acela sosi şi cartea vizirului Derviş Mehmet.  N-aş vrea nici stofe cu fir Şi cu mărgăritar, Nici largi caftane de vizir.  Uitînd vechea fală a strămoşilor şi rîvnind, prin slugărie, la ocrotirea vizirilor, cîştigară, cu acest chip, bogăţii însemnate.  Emirii, vizirii şi toţi ofiţerii aşteaptă porunca.  Un Stambul nou-nouţ se născuse, cu sultanul său, cu vizirii săi, cu ienicerii şi spahiii.  Ordinele vizirului sau altui demnitar... se executau de îndată şi fără vorbă.  M-a judecat la Stambul vizirul şi n-a socotit că trebuie să-mi ieie capul.  Vedeai vizirii  la-nălţimea lor, Înfipţi în vîrfuri sprintene de plopi.  Sultanul Hosru Şah şi cu vizirul său se plimbă într-o noapte prin mahalaua săracilor.  Acum fu convins că acesta l-a prostit, că nu a dat nici un ban vizirului.  Ştiu un vizir, plăteşte aur, o medgidie ocaua.  Paşa, dacă-l asculta, La vizirul că vestea.    Turcilor, vizurilor, Auzît-am auzît c-aveţ un rob.  La vizir el comanda, Calul din grajd că-i scotea.  Mare vizir vizirul cel mare Unul dintr-înşii este mai mare, pre carile stă toată credinţa împăratului, adecă veziriul.  Mai multă grijă este veziriului de oaste decît de alte trebi.  Au agiuns întîi la vizirul, cu carele avusese mai denainte cunoştinţă din solie.  Viziriul cu toată puterea împărătească au purces de la Beligrad în sus cătră nemţi.  Să trăiască împăratul şi viziriul!  Au umblat pre ascuns la veziriul şi s-au ispitit în multe chipuri.  Descălecînd domnul şi spahilar-agasî la saivant, acolea s-au cetit şi hatişeriful împărătesc şi mehtupul vezirului.  Rakoţi s-au dus la Ienău, de unde au scris carte veziriului celui mare.  Au poruncit vezirului de l-au întîmpinat cu mare halai.  Au adus prepus viziriului celui mare după ce au venit Dimitrie la Ţarigrad.  Aceştia, mergînd la Constantinopoli, au arătat vizirului necredinţa cu care s-au purtat Petru cătră Griti.  Din această sumă dete numai lui Sinan vizirul două-zeci mii lei.  Operaţiunile sale dependeau de la ordinile date de cătră marii veziri şi sardari otomani.  După plecarea marelui vizir, califul a mers să se culce şi el într-altă odaie.  A trimis haraciul la Poartă dimpreună cu deosebite daruri scumpe pentru marele vizir.  El îşi cîştigase... încrederea marelui vizir.  Vizirul cel mare trecu întîi la Nicopol.  Într-adevăr, serascher Şişman şi marele vizir te-au acoperit.  În vremea asta s-a înfipt un cui în inima marelui vizir, deţinătorul necinstit al preţiosului inel.  Reşid, noul mare vizir, e speriat rău şi toate măsurile pe care le ia sînt măsuri de panică.  Marele vizir îi încredinţase buzduganul.  Vizirul a cerut lui Dumitraşco Cantacuzino, domnul Moldovei, să-i dea un zapis semnat de boieri.  Împrumutul acesta se face pentru acoperirea deficitului moştenit de marele vizir de la guvernul conservatorilor.  Nu pierde nici o  ocazie pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de guvernul vizirului.  viziri Fu scos din vizirat şi surghiunit.  Îndată ce el sosi în capitală, sultanul îl scoase din vizirat.  Împăratul s-a supărat pe el şi, mazilindu-l din veziriat, l-a surghiunit la Rodos.  Viziratul cel mare  marele vizirat Mai ales de la venirea lui Sinan-paşa, duşmanul cel mai înverşunat al nemţilor, la viziratul cel mare, lucrurile luaseră o faţă cu totul războinică.  Ştiu să deie acestui post... rolul ce i se cuvenea, acela de a fi, alăturea cu marele vizirat, dregătoria cea mai însemnată a curţei otomane.  Se-nţelege că cu aceeaşi manieră riguroasă cu care se critică primul viziriat al d-lui Brătianu se critică apoi guvernul.  Drepturile sunt scrise pe hîrtie pentru ca să se nesocotească în viaţă, unde domneşte bunul plac al tuturor viziratelor ministeriale şi abuzurilor tuturor paşalîcurilor prefectorale.  Colegiul Naţional..., scăpat în sfîrşit... de sub tirania viziratului politic al cutărui ministru,... şi-a sărbătorit în ziua de 10 decembrie profesorii.  Sîntem în timpul „viziratului”lui I. C. Brătianu.  vizirate viziraturi ri-at ri-at vizirăţăpte Să-i pierdem noi pe ei, zise vizireasa.  vizirese. easă 
   
    Venit-au porunci dă la împărăţie Măriii sale, lui vodă, cu agi vezireşti cu fermanuri.  Ajunse iute în cele mai mari slujbe ale împărăţiei şi..., pentru a doua oară, fu învestit cu puterea vizirească.  Pentru a cincea oară fu învestit cu slujba vizirească.  Din zare veneau să s-odihnească Pe trista hecatombă din groapa vizirească.  Turbanul viziresc... era aurit.  vizireşti. esc.
   
    Nu putè să vizirească de răul muftiului. L-au făcut şi vezir; dară n-au vezirit mult.  A murit Almus şi s-a vizirit Arpad, fiul lui Almus.  viziresc.  Nu se spărie nici de caraşi, nici de capugii cari îi opreau intrarea conacului vizirial Îi dă... o scrisoare vizirială către domnul Valachiei.  Fusese trămis de stăpînul său ca să dea nişte scrisori viziriale unui delibaşă Patruzeci de mii să plăteşti..., scria epistola vizirială, ascunzînd mîrşava aviditate sub o sofismă bigotă Ambasadorul moldovenesc... citeşte cărţile viziriale în şedinţa plenară a dietei Îi trimetea la prînz şi seara mîncări pregătite în bucătăria vezirială Peste cîteva săptămîni,... „Monitorul” publica scrisoarea vizirială din 1/13 iulie Toate speranţele au ajuns în această stare de omnipotenţă vizirială Nu va mai fi vorba de astădată de o remaniere ministerială parţială, de o cîrpeală după cunoscuta metodă vizirială, ci de prăbuşirea completă a şandramalei colectiviste -ri-al.   –  viziriali, -e.   –  Moldova vrea să o facă viziriat.  -ri-at.  –  iat 
   
    Domneau fraţii în treburile viziriceşti cîte o săptămînă pe rînd.  viziriceşti icesc. Cum au stătut Chiupruliul la vezirie, cum au luat asupra sa toate Tal. 5000 s-au trimes bani gata vezirului Husein-paşii pentru poclonul de vezerie nouă Lacom au fost acel Ali Paşa; era în veziria lui, în care făcuse aproape de 3 ani, mulţi bani au adunat şi puşi în visteria împărătească. Aflînd împăratul, numaidăcît l-au mazîlit şi dă vezirie, şi dă viaţă Fără de zăbavă vreme mazilindu-se Ali-paşa Ciorlu din vizirie, stătut-au vezir Numan-paşa Chiuprili ie. Poclon vizirului  Ali-paşii şi chehaialii lui de vezirlîc nou  La căderea lui Ciorlo-veziriul din vizirlîc... mult l-au ajutat Măria sa cu cuvîntul spre binele şi folosul lui.  În gîndul şi capul lui era vezirlîcul.  Sultan Ahmed dederă pecete de vezirlîc gineri-său, lui Damat Ali-paşa  Fiind şi vizir Mustafa paşa cu al doilea vizirlîc, bun prieten lui Racoviţă, au luat Constantin Vodă Mavrocordat domnia Ţărei Romîneşti Se va cinsti Leu-paşa de către împărăţie cu vezirlîc.  vizirlîcuri.  –  Vizitaţi adesea pe aceşti nenorociţi asupra cărora să cheamă luarea noastră aminte.  În călătoria ce face acesta spre a vizita logodnica, se prinse de Zbarovschi şi îl închise în palatul seu.  Vizitase pe cealaltă fiică, principesă Transilvaniei.  Daca nu merităm să ne vizite, cel puţin sper că nu ne va lipsi de graţia unei audienţe.  Să auzi-n tot oraşul de bună venirea sa Şi vinea fieştecare prietin a-l vizita.  Mă vizitau pe neaşteptate numeroşii mei amici, studenţi din clasele gimnaziale.  Cîţiva vecini veniseră să viziteze pe mama Elenei.  El nu-mi făcuse încă niciodată invitarea ca să-l vizitez.  De obicei cînd mă vizitează dimineaţa îmi spune ştirile din toată lumea.  Tînărul meu fost colaborator m-a vizitat ca de obicei.  Spuneaţi că o rudă a d-voastră care v-a vizitat v-a dat amănunte despre execuţia prietenilor mei.  Un ministru mărinimos l-ar putea vizita.  Îmi exprimai dorinţa de a-l vizita şi de a-l găsi în plin menaj şi în plină fericire.  Ai să-mi indici pe cine să vizitez, cu cine să vorbesc şi ce să cer.  Pe la amiază, Ioanide vizită pe Saferian. Se duse la spital să viziteze un văr rănit.  Numai eu aveam voie să o vizitez, ca avocat Dacă ne vizitează şi pe noi, înseamnă că se pregăteşte ceva.  Înaltul oaspe nu cunoştea curtea baronului Meitani pentru că nu vizita pe nimeni.  Ce caţi, Niamţule, pi-aici Costicî, te vizitez.  A fost anormal omul care nu putea vizita şi primi vizite decît de la miezul nopţii încolo.  Feciorii şi fetele din satele învecinate... se vizitează... unii pe alţii.  Romîncele din Suceava... se vizitează una pe alta.  Micii boieri de ţară de prin Argeş şi Olt se tot întîlneau, vizitîndu-se speriaţi pe la conacele lor. Trăieşte şi astăzi închis într-o casă de nebuni şi-şi istoriseşte necontenit povestea oricui vizitează trista lui singurătate.  Trebuie să fii anume hărăzit ca să te viziteze un vis profetic.  Imaginea unei tinere cu ochii negri şi cu fruntea delfinică, rîzînd respectuos şi înroşindu-se în umerii obrajilor, începu să-l viziteze tot mai des.  Gripa mă vizitează la termene regulate în fiecare an.  Orientul şi Occidentul se cunoscură, se vizitară.  N-am vizitat bolnavii.  A vizitat sănătatea.  
    Înălţimea sa,  ducul de Persia..., au vizitat soţietatea împărăteştei academii.  Împăratul... au hotărît a vizita a sa vechie capitalie.  Acesta este cel mai frumos şi mai măreţ monoment vechiu al mărimei romîneşti, vizitat de cei mai mulţi călători.  Dete oarecum călugărilor greci privileghiu de a vizita mai adesea Ţara Romînească de unde se împărtăşa de deosebită milă şi favor.  El au vizitat biblioteca universităţei.  Nu vă sfătuiesc să vizitaţi chiar gropile ocnei de unde se scoate sarea.  Am venit să vizitez palatul lui Duca Vodă în Cetăţuie.  Intrară amîndoi în acea cărucioară de poşte în care îi văzurăm şi plecară a vizita muntele Ceahlăul.  Un naturalist, care a vizitat o asemenea grotă cu stalactite..., face despre această vizitaţie următoarea descriere.  Luai un fiacru şi vizitai oraşul.  Visul lui era să poată să meargă, cînd s-o face mare, să viziteze acele locuri sfinte.  Streinii sînt liberi a vizita muzeul în toate zilele.  Suie Nilul pînă la Memfis, vizitează piramidele.  Eu nu le-am vizitat nici pe unele, nici pe altele.  El vizită toate mănăstirile cîte erau pe atunci dincolo de Olt şi dincoace.  De ar fi voit cineva să viziteze Dorna, trebuia să se acaţe de stînci.  Am avut imprudenţa să vizitez saloanele artiştilor în viaţă.  Autorul acestei comunicări, vizitînd mînăstirea Bucovăţul..., a văzut picturile murale.  S-au oprit mai întîi la Colonia ca să o viziteze.  Vizitam din curiozitate o sală de bal.  Muzeele le-a vizitat Zaharia Duhu singur.  Într-o altă călătorie de studii am vizitat instituţiile culturale din Viena.  Noaptea, după ce fusese vizitată biserica din Albeşti, grupul excursionist ajunge la schitul Bădiceni.  Sîmbătă dimineaţa s-a vizitat castelul Huniazilor.  A dat explicaţiile necesare... cînd s-a vizitat muzeul de antichităţi.  Se vizitează cula de la Curtişoara,... prilej de a ne plimba gîndul prin trecutul viforos al Olteniei.  Eu aş dori prea mult, Ca zile ca acelea să viziteze iar Aceste triste ziduri.  Pe toţi să-i lumineze privirea ei divină. Şi toţi în fericire sorgintea-i de lumină să poată vizita.  Al ei suflet fericit, P-ale vîntului line-aripi vine poate-a se opri, Vizitează-ncă mormîntu-i, ce nu-i place-a-l părăsi.  Cîte pustiuri de groază pline A mea durere n-a vizitat.  Norii cei negri par sombre palate De luna regină pe rînd vizitate.  Abia 15% dintre copiii obligaţi a umbla la şcoală o şi vizitează în adevăr Păsări sînt destule; şi iepurii au vizitat estimp foarte mult grînele.  Florile primăvăratice sunt des vizitate de albine.  Acest vultur de ţări calde ne vizitează numai vara.  Vizitează regulat şi coloniile de stînci din apropierea cuibului său.  Iarna coboară spre şes, vizitînd grădinile şi livezile gospodăriilor.  să viziteze şi portul Brăilii Prezidentul au ieşit spre a vizita spitalurile din preajma Bucureştilor.  Referendariul din datorie va vizita în toate zilile aşezămînturile învăţăturii.  Mă duceam să vizitez spitalul copiilor găsiţi.  Pe lîngă compătimire, simţea Scot şi o curiozitate şi făgădui bătrînului că-i va vizita lăcuinţa.  Guvernorul casei trebuie să viziteze în toate zilele salele şi localul spitalului.  Se va aşeza în fiecare colegiu un număr oarecare de cercetători însărcinaţi de a vizita în toţi anii scoalele.  Seara ne-am primblat împreună, am vizitat o punte pe Trotuş făcută de el.  Boierii noştri, venind la o moşie pe care de mult nu o vizitase, a adunat ţigănimea pentru ca să facă recrutaţiunea de copii.  Pe cînd episcopul vizitează diocesiul seu, să nu cază în sarcina nimului prin mulţimea servitorilor sei.  Am vizitat multe case în multe părţi ale ţării.  Acesta, dimpreună cu primăria, vizitează comuna tot la cîte un sfert de an, pentru a constata starea locuitorilor sub raportul sanitar.  Pare iritat cînd îi cer să vizitez Arsenalul şi să văd de aproape cum sporeşte lucrul.  Maestrul putea... să plece luni seara să-şi viziteze moşiile, pe care nu le mai inspectase de mult.  Porni pe drumurile de ţară, în trăsură sau căruţă, cum i-a fost la îndemînă, să viziteze şcoalele din judeţul Vaslui.  Ioana... acceptă invitaţia arhitectului de a vizita imobilul construit în apropiere.  Am vizitat şi la 16 iunie această... colonie.  E bine să-mi vizitez niţel bănişorii Corăbiile întră şi ies din Elispond fără a fi vizitate.  Arhivele acestei vechi rezidenţe a regatului Poloniei sînt pentru noi nişte tezaure prea interesante şi merită prea mult să-şi puie romînii osteneala de a le vizita.  M-am cercat să cetesc un romanţ din acele manuscrise, dar scrisoarea era atît de încîlcită, încît le-am lăsat, făgăduindu-le de a le vizita cum voi pute deprinde a ceti scrisoarea acea ieroglifică.  Să vizităm întîi sacii... A, iată nişte hîrtii!  vizitez vizit să vizite. visiting professor; Profesor vizitant  Ca activitate universitară permanentă el este... profesor vizitant al Universităţii din Roma.   vizitanţi.
    ant 
    Să se facă de al doilea o obştească vizitare în tot oraşul.  Este cea dintîi serioasă vizitare a acestui continent austral.  Mearsă... la cetăţuie şi în vizitarea acelei faimoase tării s-au abătut şi la închisoare.  O vizitare a bîlciului sau a „iarmarocului” din Folticeni.    S-au făcut prezentările la prefectura oraşului şi s-a început vizitările: Catedrala, Liceul, Şcoala profesională, Şcoala normală etc.  Nu numai vizitarea repetată a unui muzeu, dar şi lectura pentru a doua sau a treia oară a unui roman... pot trezi observaţii de natură critică.  Credem că programul de vizitare s-ar cuveni lărgit.  Din vizitarea cîtorva monumente... reţin trei ca tipice pentru armonizarea moldovenească a confluenţelor.  Se consideră mai ca o pretensiune de-a cere mai mult decît o abilitate cîştigată prin conversaţiune, prin lectura dileginte a recenziunilor de teatru şi prin deasa vizitare a spectacolului.  Cuvîntul... rostit cu prilejul vizitării În  sale, domnului ţărei.  În primăvara trecută mi se asemnase... o anticipaţiune de 300 f. pentru vizitarea şcoalelor.  El i ia locul or în eserciţiul jurisdicţiunii sau pentru vizitarea diosesiului.  Scularea, mîine, la şapte. Autobuzul la opt. Între timp, vizitarea domeniului.  Se continuă cu vizitarea uzinei.  Piese de vizitare şi de curăţire din fontă.  Tablourile... vor avea împrejmuire laterală prevăzută cu o uşe de vizitare.  Se luară... măsurile cele mai aspre contra propagandelor, cenzura draconică, oprirea oricăror tipărituri străine, vizitări minuţioase de paspoarte.  vizitări.
    Oaspeţii nu vă lipsesc, Toţi vă vizitarisesc.  Sărmanul de mine, ce am auzit? Or să vie morţii să mă vizitarisască.  Aceste muieri pot a întra cu mască la obraz...  de cîte ori le vizitariseşte dohtorul sau moaşa.  Pînă acum n-am putut vizitarisi Berlinul.  El este împuternicit a vizitarisi în persoană deosăbitele tribunaluri şi divanul domnesc.  vizitarisesc.
    arisi. 
    Au sosit de curînd o persoană,... arătîndu-să prin hîrtii oficiale din partea Ministeriii din lăuntru, gheneral inspector a poliţiii, însărcinat cu vizitarisirea vămilor.  vizitarisiri. Un loc vesel şi mult vizitat se va părea sgomotos unui ipohondriac.  Descrie în culori vii frumuseţele naturii comitatului Hunedoarei şi  principalele localităţi vizitate.  Patrimoniul acestei instituţii a stat la baza alcătuirii amplului şi mult  vizitatului  complex muzeal.  Amintirile din închisoare ale d-lui Arghezi ne-au ţinut într-o neşovăită încordare, ne-au săgetat cu uimire admirativă, prin felurimea mijloacelor de evocare şi a aspectelor vizitate.  vizitaţi, -te. Găsiiam în vizitătorii mei o confidinţă şi un respect.  În toate zilele de sărbătoare, se aflau mai mulţi vizitatori şi cîţiva boieri de divan.  Păturică ieşi să vază pe vizitătorul şi revenind anunţă pe chera Duduca.  Salonul... se umplea încă mai mult de vizitatori.  Se iau cele mai minuţioase precauţiuni în contra vizitatorilor.  Mavrogheni poate pofti pe Lady Craven la un prînz cu scaune şi tacîmuri de argint care se par vizitatoarei a fi de obîrşie englezească.  Cele trei vizitatoare... urcaseră nedumerite.  Nu oferea vizitatorilor decît pumnalele privirilor sale de după nişte sprîncene stufoase.  Aruncă o privire spre vizitator şi îşi continuă operaţia.  Privi cu ochii mici pe prăfuitul vizitator elegant în ziua de vară.  Gratii groase despart pe deţinuţi de vizitatori.  Pretutindeni, în camera de oaspeţi, vizitatorul străin a văzut bibliotecă de specialitate.  Trecu şi el în salon, unde se mai aflau vizitatorii.  Îmi vin o mulţime de vizitatori, veniţi şi dumneavoastră.  Un preot vizitator, scoborît într-un lătrat general al ocnaşilor, în salină, s-a rugat să fie scos, înspăimîntat că a intrat în iad de viu.  Acea umbră uşoară însoţise şi pe doctor pretutindeni, fără ca el să bage de seamă această vizitatoare nouă în viaţa lui de fapte concrete.  cînd îşi vede în pericol cuibul, se avîntă cu un curaj nemaipomenit asupra duşmanului, văicărindu-se şi încercînd să alunge din acel loc pe aceşti vizitatori nepoftiţi.  Între vizitatorii carii au onorat pe acest aşezămînt filantropic s-au observat mai cu deosebire streinii.  Aceea ce atrage sau cată să atragă mai mult curiozitatea vizitatorului este celebrul mauzoleu al arhiducesii.  Revenind pe aleea principală..., vizitatorele vede de o parte şi de alta înşirate din 8 în 8 metri mărcile tuturor judeţelor Romîniei Un vizitator venit din Principate aruncă, printre fîşioarele soioase de bancnote austriace grămădite în pălăria colectorului, un zvanţig în monedă de argint.  Întotdeauna tinerii din localitate ospătează pe vizitatorii dintr-altă localitate.  Maicile mai fac slujbă, cu ochii la uşă, cotindu-se de cîte ori soseşte vreun vizitator.  Destinată... vizitatorilor grăbiţi, monografia... răspunde minunat cerinţelor unei astfel de lucrări.  Rezultatul practic al expoziţiei a fost că vizitatorii din Romînia au încheiat o mulţime de  transacţiuni cu întreprinzătorii expozanţi.  Vara se umplu staţiunile balneare de vizitatori.  Trece un vizitator.  Toate lucrurile acestea se arată astăzi vizitatorilor cu ample explicaţiuni.  Satul romînesc a apărut înaintea miilor de vizitatori interesaţi, cu toate problemele de astăzi şi de totdeauna.  În faţa vizitatorilor... ne prezentasem în condiţii care ne puneau pe nedrept într-o lumină nefavorabilă.  A trebuit să ducă muncă de lămurire cu personalul şi vizitatorii staţiunii.  Un ghid pentru călăuzirea vizitatorilor sosiţi cu vagonul şi maşina.  Intrară într-un cavou deschis, care avea o masă de tablă... şi două bănci pentru eventualii vizitatori.  O pensiune e un loc unde se perindă sute de vizitatori.  Toate coloniile de egrete cunoscute trebuie ţinute în secret... pentru vizitatorii şi cercetătorii ocazionali ai Deltei.  Aveţi ceva marfă? întrebă tainic unul din vizitatori.  Expoziţia era plină de vizitatori.  Peregrinul transilvan este primul nostru turist care rîvneşte vizitatori şi pentru frumuseţile provinciei lui.  Pentru vizitatorul care soseşte pe mare sau pe calea aerului din Europa, Algeria oferă o minunată imagine de frumuseţe şi culori armonioase.  Într-una din zile, cînd mai mulţi vizitatori s-au încumetat să-i facă proba, scara respectivă s-a prăbuşit.  Un mare număr de vizitatori egipteni şi străini se întîlnesc în sălile muzeelor de artă.  Un muzeu este... un mijloc de a înfăţişa astfel colecţiile pentru ca din ele să se desprindă o învăţătură plăcută şi foarte sugestivă pentru marele public vizitator.  În ce priveşte cometele, nu se ştie cu siguranţă dacă ele ţin toate de sistemul nostru solar sau dacă, în mare parte, nu sunt decît nişte vizitatoare ce ne sosesc din infinit.  Piţigoii obişnuiţi... sînt cei mai deşi vizitatori.  Lord canţelariu şi încă 8 deregători ai statului sînt ca nişte derectori din partea guvernului, arhiepiscopul de Canterburg, ca un vizitator sau cercetătoriu.  Vizitatorii casei... trebuie să reveduiască măcar de două ori pe săptămînă Institutul.  vizitatori, -oare.  –  ator Fiind în canoniceasca vizitaţie în Mărginen(i)..., am iscălit aici  În vremile cînd va face cercetare sau vizitaţie bisericilor din Ardeal...pricile care se vor afla mai grele, împreună cu protopopii cei cu sine, le va giudeca.  Mult ar fi chieltuit dintru acea sumă mare de bani, cum au chieltuit cei înainte de el vlădici cu cele dese ale lor canoniceşti vizitaţii.  Eram de la... direcţie pentru vizitaţia şcoalelor rînduit.  În vizitaţie încă mai tot amîndoi umblînd.  La întîia vizitaţie ce a făcut şcoalei din Ploieşti în anul trecut, a dăruit lei una sută copiilor celor mai silitori.  Trebui să se ferească... de vizitaţia odăilor unde se află bolnavi.  Prilegiul vizitaţiei ce am făcut... carantinei Brăilei.  Dacă oprirea vizitaţiunei şcoalelor s-a făcut din punct de vedere economic, apoi nu avem nimica de a observa.  Sosit în ţară, făcea vizitaţiuni oficioase în mai multe regiuni.  Întrebuinţează vizitaţiile sale spre... a culege material pentru o istorie a bisericilor din vicariatul său.  După protocolul luat cînd cu vizitaţia canonică a lui Nichitici..., comuna bisericească avea în fruntea ei un protopop.  
    Este de isnoavă să se înceapă vizitaţie a tuturor lăcuitorilor spre asigurarea oraşului de omorîtoarea boală.  La vizitaţia ce i s-a făcut, s-au găsit umflat la stomah unde era lovit  Să va supune vizitaţiei doftorului, după care, aflîndu-să sănătos, să va face reghistru a tuturor lucrurilor.  Cu prilejul vizitaţiii ce a făcut Măria sa, domnul nostru, la monastirea Dealu, văzîndu-o cu totul derăpănată, au poruncit să se zidească din temelie.  Un naturalist care a vizitat o asemenea grotă cu stalactite.... face despre această vizitaţie următoarea descriere.  Trebuie să se ferească... de vizitaţia odăilor unde se află bolnavi.  Se însurase înăinte de a ajunge la vizitaţie.  vizitaţii Prezidentul merge de le face vizită.  Au hotărît de a nu te mai cere să-i priimeşti vizita.  Numa pofteşte pre Leo ca să meargă dimpreună să facă o vizită bătrînului.  La o zi hotărîră pentru vizita Curţii, ca să să adune toate fetele cele mari din neamul cel mai mare.  Săptămîni întregi alerg. Tot pe la vizite merg.  Scriu de la Constantinopol că sultanul au mers de au făcut vizetă doamnei baronesei Higs.  Scopul lui era de a avea un rezultat bun vizita şi consiliul lui.  Merse ca să facă vizită acelia ce-i da nădejde.  Ea după prînz o să vie de vizită la fiica dumitale, pe urmă o să iasă niţel pe cîmp.  Sînt peste trei săptămîni de cînd nu i-am făcut vizită.  Îmi scrie c-a veni să-mi facă o vizită la trei ceasuri şi că s-a sui pe scara de din dos.  Plecă la palatul domnului ca să-i facă vizita de onoare.  Motivă vizita sa prin neînvinsa atragere ce totdauna simţise pentru nepotul lui Catone.  Cîte o rară vizită întrieşte mai mult decît împrăştie urîtul.   Nici fac, nici primesc vizite.  Cutare femeie priimi vizită de la o vecină.  La preumblări, la vizite, la biserică, la baluri,... erau nedespărţiţi şi totdeauna împreună.  Unii susţin că chiar domnitorul Caragea îi da vizite secrete.  Vin de la moşie de la Bursuceşti, cu  fiul meu Manolachi, ca să facem vizită lui cuconu Matachi.  În această săhăstrie primea adesea vizitele lui Francesco.  În ea se primeşte vizita prietenilor şi în ea culcă pe mosafiri.  Ai putea să-mi faci cîte o vizită în internat.  Mă trezii, într-o seară, cu vizita lui.  Vă rog să mă scuzaţi că nu v-am spus la telefon obiectul vizitei mele.  Neamurile care trăiau în casa veche, primind vizita noastră, a orăşenilor, erau încredinţate că venim să admirăm transformările pe care le făcuseră.  Cu toată exuberanţa, Păducel nu comitea nici o poznă regretabilă... stînd în fotoliu, în vizită.  Noi sîntem ocupaţi. N-avem timp de vizite.  N-aş fi vrut să trec prin oraş fără să vă fac o vizită.  Ce fel de  vizitî ni faci, Noapti pe la miez di noapti.  Vizitele mai plăcute Sînt cele mai rar făcute.  De cel ce-ţi face vizite cam des, nici nasul poţi să ţi-l ştergi.  Am colindat de multe ori pădurea... ca să le descoperim cuiburile şi să-i ucidem pe loc, fără să le mai aşteptăm vizita.  Carte de vizită cartă de vizită Mi-a dat carta sa de vizită pe care era scris în litere majuscule.  Nişte cărţi de vizite a d-tale ne-au prilejit la amîndouă chipul de a-ţi cunoaşte numele.  Adăuga pe cărţile de vizită, sub coroana de comite, prepoziţia „de”.  Grăbindu-se să-şi ridice arma, a uitat jos carta de vizită.  Mi s-a dat o carte de vizită pe care o depusese „de plecare” pentru mine.  Privi încă o dată cartea de vizită pe care o păstrase în mînă.  Îşi luase mai demult pe genunchi geamantănaşul de piele fină cu carta de vizită scoasă în evidenţă.  Într-un loc erau cărţi de vizită, trimise probabil cu flori.  Abia puteam descifra pe cărţile de vizită.  Probabil că citise cartea mea de vizită, prinsă cu o ţintă de pervaz, şi voia să mă cunoască şi să mă studieze.  Pascalopol însuşi trimise un om cu o carte de vizită.  Vecinul de compartiment şi-ar fi putut satisface curiozitatea mai din vreme, dacă i-ar fi dat prin minte să cerceteze cartea de vizită.  vizit Peretele din dreptul patului era acoperit cu două imense rame care colectau mulţime de fotografii format vizit Are drept carte de vizită două frumoase versuri din Friedrich Schiller.  Vizită armenească Familiile nu erau în vizită.  Cînd întrebă de lăcuinţa ciudatului adunător de păr, acesta nu vru să-i dea răspuns, pricinuind că se vor întîlni ei, că acum n-ar fi pregătit a primi vizite.  Eleno, du-te de te pregăteşte, că astăzi primim vizită în salon.  Se auzi soneria de la intrare. Alina întîmpină o vizită.  A fost anormal omul care nu putea vizita şi primi vizite decît de la miezul nopţii încolo.  I-au venit vizite, au sporovăit, au rîs.  Cîţi vor să metaharisească băi i cei orînduiţi de dohtori vor afla în toată diastima de vizită să prînzească după o într-adins însemnare sau după porunca dohtorului  Datori este ca să fie osîrduitor şi silitori nu numai la boieri şi la cei ce le dă mîna a plăti vizitile în oraş..., ci mai vîrtos pentru cei săraci  Dohtorul este datori să curarisească pă săracii lăcuitori din oraş fără nici o plată, iar cei cu stare au să-i plătească vizitele  Călătorul, după ce va arăta toate pentru cîte să va întreba, de care să va alcătui, să va supune la vizita dohtorului.  Directorul... m-au poftit de am făcut vizită bolnavilor.  A plătit vizita doctorului.  Noaptea, pentru aceste vizite se plătesc taxe îndoite.  În una din dimineţi, se prezintă şi el la vizita doctorului.  Boala Adrianei fusese de acele care cer medicului sacrificiul timpului. Capriciile boalei prelungeau ora vizitei.   După masă, nu cred să fie doftorii pe-acolo... Mi se pare că vezitele sînt numai dimineaţa.  Am înţeles că doctorul şi-a amînat vizita pe a doua zi.  Nu, nu, nu – se apăra Costache, înspăimîntat la ideea de a plăti vreo vizită.  Nu un galben de vizită,... dar doi-trei sfănţihi tot i se strecoară în buzunarul scurteicii.  Medicii nu-l plictisiră nici cu vizitele, nici cu reţetele.  Mergem, doctore..., îi luăm şi pe ceilalţi şi începem vizita.  Onorarul vizitei (medicului) rămîne un lucru secundar.  Dacă cărţile ne-au dat, La vizită ne-au băgat.  Vizită medicală =  Căpitanul medic, de cîte ori vine la vizita medicală,... ţipă alcoolic.  Clopotul vesteşte vizita medicală, deţinuţii se grămădesc.  Vizită de mînă După bătălie, merse împăratul să facă o vizită cîmpului bătăliei.  Vizita la fîntînă ţine de la şese pînă la opt ceasuri.  Vizita la Mitropolie fu discutată la colţul unei strade.  Cele mai serioase şi mai fructuoase vizite prin muzee şi expoziţii.  Vizită la muzeul din Cairo.  Vizita a continuat la o importantă unitate industrială.  Acest iris să formează de razele soarelui dasupra părţii de jos a torentului Alpilor; el este întocmai ca un curcubeu carele se coboară să facă o vizită şi atît de aproape încît poţi să treci pe subt el.  Vizita aeroplanelor face parte astăzi din plăcerile Bucureştilor.  Cheiurile din Galaţi primesc adesea vizita corăbiilor din Stambul şi Egipt.  Măcelăriilor le făcea vizite regulate, iar, dacă cineva vroia să o gonească, ea ştia să-i impună respect cu ghiarele şi cu ciocul.  vizită oficială De aici vizitele... la cel mai înalt nivel oficial.  În dimineaţa de luni, 10 septembrie 1973, s-a încheiat la Caracas vizita oficială... în Republica Venezuela.  Ministrul de Externe... a făcut o vizită oficială în ţara noastră.  Era întîia sa vizită la Colegiul Naţional.  Continuă..., reluîndu-şi netulburat ideea întreruptă de vizita numeroşilor căpitani.  
    vizítă. vizite.   –  Vara în loc de curcă se poartă un vestmînt mai uşor, tot din materie de boltă, care se numeşte vizităr.  Femeile şi fetele vara în sărbători mai poartă peptare şi mînecare de mătasă, cărora li se zice vizitle (vizicle...).  vizîtcă viziclu Spune-i că pînă atunci nu-i deschizi uşa, pînă nu-ţi aduce un viziclu tot cu fir de aur.  viziclu viziclu viziclu vizitci.  –  vizitle vizicle vizicle vizicluri vizipce, Într-un timp strigătul cel obişnuit viziteiesc: tbrr... îmi răsună în urechi.  viziteieşti. esc. La oraş îi bine, că numa te duci la vizitic şi-i dai drumu la apă.  vizitice viziticuri vezetice,  vezetík Mi s-au făcut plată deplin(ă) denaintea unchiaşului Bălan Bîrdea de Bosinceşti... şi Ionaşco vezeteu de Iaşi  Cu 300 de oameni călări, fără pedestraşi pe lîngă carăte ce avea şi păn în vezetei îmbrăcaţi cu urşinice.  Zise vezeteului lui: întoarce mînile tale şi mă scoate de-n războiu căci m-am rănit.  Nu avè nici vezetei, nici slugi.  Un ţigan holtei, tij vezeteu, ce-i dzic Vasilie  Un grădinar, un vezetiu, un ţigan cu un copil pentru treaba cuhniei.  Vezetii domneşti  Vătaful de vezetei Vizitiu fiind la caii lui.  Pe Gheorghiţa Ţiganu, vez tău  Vizitiu şi la altele ale casii  Ziceţi şî vizitiilor să dea butcile la o parte, în dosul caselor.  Un fecior sau vizitiu citea în gura mare Alexandria.  Nu băga de seamă că vizitiul se rătăcise pe nişte uliţe pustii.  În jocurile cu căruţele, ai cărora vizitii era îmbrăcaţi verde, alerga ca să întreacă şi să biruiască pe cei îmbrăcaţi galben.   Pentru vezeteu... doi galbeni  Du-te-n staul la vizitei!  Vezeteul înspăimîntat se dipărta, mîrîind din dinţi.  Chiotele vizitiilor şi ciocoilor îţi luau auzul.  Din ţigani se recrutau argaţi,... vizitii.  Vizitiul atinse caii cu biciul şi ieşi cu butca din curte.  Poroncisem lui Iftimi, vezeteul, să-mi puie caii ca să merg la prietina mea.  Vezeteul se dă iute jos din capra trăsurei.  Deşteptă vizitiul şi pe hangiu, plăti şi plecă.  În vremea aceasta, vizitiul deshămase caii şi-i dusese la grajd.  Arăpoaica spuse vizitiului unde să meargă.  În fundul căruţei... era un lucru înspre care viziteul arunca cu îngrijire ochii.  Îşi făcuse toate tîrguielile şi le trimisese înainte la han, cu vizitiul.  Pune mîna să nu se dea vizitiul jos.  Vizitiul... vorbeşte de un meşter evreu care ar fi căzut de pe acoperămînt.  Albi erau caii, bătrîn vizitiul, nins de ani doctorul.  Se auzeau... în răstimpuri horcăitul vizitiilor cari durmiau în trăsuri.  De cînd s-o băgat vizitiu la curte, o căpchiet şî mai tare.  Vezeteul tatălui meu... avea obrăznicia să se aşeze la masă în faţa mea.  Vizitiul,... un copil de cinsprezece ani..., se învăţase cu meseria, ca un om mare.  Caii porniră atît de brusc că băietanul de lîngă vizitiu se îndoi de spate.  Vizitiul îmi spuse că am ajuns.  Vizitiul atent are grijă din vreme în vreme să alunge cu coada biciului o muscă mai mult cafenie.  După cîteva vorbe schimbate cu vizitiul dubei, a intrat pe peron.  Spinarea vezeteului e plină de soare.  Iordache, vizitiul, să ne ducă.  Văd doar  la geamuri fuga trăsurii ce ne duce, C-un sac de somn pe capră – ghebosul vizitiu.  Vizitiul nu mai înţelegea direcţia uliţii şi întorcea oiştea izbită de ziduri.  Vizitiul, care văzuse, spune totul împăratului.  Vizitiul deshămăse armăsarii şi intra cu felinarul în mînă în grajd.  La poarta sinistrei clădiri în ale cărei subsoluri şi mansarde se aflau celule, vizitiul opri brusc.  O birjă se apropie legănată în trap domol, pe capră cu un falnic vizitiu grăsun.  Vizitii aşezau mereu hamurile, ca să facă ceva, cu ochii în pămînt.  Vezeteul,... cînd ajunse acolo şi cînd văzu pe fată şi pe balaur mort, strigă cătră fată.  Împăratul îndată a trimes doi vezetei cu calul la apă.  S-o tocmit  vezeteu.  S-au prins amîndoi vizitii la un bogat.  La vizitii poruncea.  Sî sui în rădvan şî strigă cătă vizătiu sî mîii.  Cînd  ş-o adus aminte Di grîu cari l-o pus, La vizitiu a strîgat.  Nu-i bine să te pui vezeteu la cai albi şi slugă la femei.   Decît slugă la văduvă, mai bine vizitiu la cai albi.  Vezeteul cel prost bate calul cel bun.  Cine stă cu spatele chiar şi înaintea împăratului? (Vizitiul).  Dacă ne întoarcem îndărăpt şi prelungim coada Ursei-Mici, dăm de constelaţiunea cărucerului sau a vezeteului.  Constelaţiunile vulturul şi vizitiul cu steaua Copea sînt constelaţiuni în legătură de-a dreptul cu Zevs.  vizitii vizitoaice.
    oaică.
     Îl rugai să vie a-mi vedea scoala sau a-mi trimite vizitori.  vizitori.
    Ne transportarăm, în cuget, pe vîrful Buceciului, de unde ni se înfăţişară, ca viziuni, provinciile Daciei noastre.  Zgomotul îmi alunga viziunea frumoasă, mă despărţea de tine grădină, de tine copilă de pe banca modernă.  Reapare pe scena patriei ca o viziune primăvăratecă.   Doctorul Isac, isteţul, spiritualul şi binefăcătorul refugiat polon, mi-a dat o a treia viziune, din anii încă senini, cu aceeaşi expresie în ochii cari parcă rîd în lacrimi.  În strada tristă... mă strecor încet, evocînd înc-odată viziunea delicată a florilor de nalbă.  Sadoveanu are puternică viziunea gesturilor, prin care personagiile îşi vădesc mişcările sufletului lor.  Formele literare, imaginile, viziunile, cuvintele reapar în combinaţii tot mai izbutite.  Am agonisit numai viziunea holdelor de smarald, mireasma aglicelor şi a dediţeilor, umbrele pădurii răzbite de soare.  În sfîrşit, sergentul comenduirii păru a avea o viziune nedesluşită a umbrei pe care o urmăream eu. A trecut în oraş cu valul de oameni.  Prin ceaţa viorie care împînzeşte orizontul se desemnează în alb, ca o viziune a nopţii, forma uriaşă a iahtului.  Artistul, care avea o aşa de fidelă viziune a naturii, are nenorocul să intre în mîinile unor profesori care veşnic vor pune între natură şi el anume formule.  Rămîne prins în mrejele viziunii impresioniste a trecutului.  Saşii, staţionînd duminica pe uliţele satelor lor, oferă o viziune halucinantă.  Viziunea universului limitat... este înlocuită prin imaginea universului infinit.  Arta orientală îşi desfăşoară viziunile înaintea ochilor noştri.  Simte o plăcere... să ofere viziuni de dezgustătoare descompunere.  Trăia încleştarea şi spaimele ei, odată dezmeticită de viziunea execuţiei apropiate.  Surîsul ei se pierde în neant. Nici un semn. Viziunea se depărtează.  Această viziune neagră o sperie. Totul se deforma în conştiinţa ei.  Foarte plastică e viziunea Judecăţii de apoi.  O poezie care ne smulge din viziunile şi accentele vieţii comune.  A avut viziunea viitorului care-l aştepta.  Iată cuvintele lui Faust în momentul profetic al viziunii societăţii viitoare, liberă şi activă, aducînd eroului revelaţia sensului vieţii omeneşti.  Se apleacă pios asupra trecutului sau se exaltă cu viziunea viitorului luminos al patriei.  Raportarea în activitatea de conducere la obiectivele de bază ale progresului societăţii permite... o viziune de perspectivă.  Cu toate aceste tot se  flă o distancie care se cheamă distancia viziunei distincte.  Comisul împărăţiei asvîrli vălul de mazilie pe capul Brîncoveanului şi-l strămută, cu toată familia,  într-acea groaznică Furnettă, cea mai înfiorătoare din viziunile Iedi-Kulei.  Ileana, viziunea minunată, pare a fi ţesută din lumină şi căldură.  Această distanţă, la care trebuie să se afle obiectele pentru a fi văzute cu claritate, se numeşte distanţa viziunii distincte.  Voind să facă o selecţie,... nu se îndură, găsind... viziunile fulgurante ce i-au trecut odată prin minte.  Trecătorii o priveau cu ochi bucuraţi de o viziune ireală.  Într-o clipă, viziunea a dispărut subt arcul de aur al asfinţitului.  De-un strălucit Albastru viziunea lui e plină.  Claritatea viziunii este cu atît mai mare, cu cît numărul liniilor de exploraţii este mai ridicat.  Trăsura fu oprită de moşier departe de viziune, încît Felix nu-şi putea da seama dacă se aflau la două sute de metri depărtare sau la cîţiva kilometri.  Acomodarea musculară în viziune, pata oarbă, imaginile duble etc. nu sînt percepute de conştiinţă.  Urmărind parcă o viziune fugară, doctoriţa rămase cu ochii în tavan.  După cum puterea viziunii interioare l-a scutit de vizualitatea exterioară, violenţa sentimentului îl scuteşte de rafinarea expresiei.  Absolute întăreşte cum că orice au lucrat prin vizie s-au făcut.  Căzînd în genunchi, cu mînele întinse spre viziunea cerească, el simţi inima lui a reînvia şi a se umplea de emoţiune.  Se mai spunea că Visarion are viziuni (fantasii), că Preacurata Fecioară i se arată în toate zilele.  Toţi patriarhii şedea sub umbra arborului stejar; acolo au avut ei viziunile lor tradiţionale, acolo s-au inspirat ei de ideile înalte de adoptarea unei fiinţe supreme.  Îi spusei cu lacrimile în ochi viziunile mele de peste noapte.  Cadra cu nr. 8 de Van Dyck, ce reprezintă viziunea lui Herman Joseph..., trece de una din cele mai complete cadre din Belvedere.  În urma unei viziuni îmbrăţişă christianismul şi deveni unul din cei mai ardinţi apostoli ai religiunei cele nuouă.  Sfîntul înţelese, prin viziunea sa..., că vocaţiunea lui Dumnezeu îl chiema la preoţie.  Iubirea... ajunge la Baudelaire o adevărată religie cu tot aparatul său de viziuni extatice şi de imnuri pline de patimă.  El n-are neaşteptatele divinaţii, fulgerătoarele viziuni ale unui Stendhal.  Micul Ivănciuc era bîntuit de viziuni cereşti.  Chiar de n-ar fi fost ieri decît o viziune, mîine scena poate să devie realitate.  Se scutură cu ochii închişi, cu oroare, ca de o viziune.  Asta nu era moartea dulce, halucinaţiile celor ce pier îngheţaţi, plutind în viziunea unor fericiri cereşti.  Cine poate spune ce anume ridică într-o pornire fatală mulţimile şi le mînă spre viziunile neguroase ale biruinţii ş-a morţii?  El mă părăsi rîzînd cu rară satisfacţie, cu ochii parcă iluminaţi de o viziune.  Stelele, chiar şi ele încep să rotească, împărţindu-şi undele luminoase marelului tot, ca într-o ameţitoare viziune apocaliptică.  Cîteodată... are viziuni de Sabat.  Sunau lesele de mărgăritar în trapul cailor de ai fi zis că ieşiseră arhanghelii din a doua viziune a lui Ezechiel.  Ca în orice hagiografie, moaştele lui Nifon, aduse în ţară de Neagoe, care avusese o viziune înfricoşată, fac minuni.  Se introduce în gîndirea cuvintelor o nouă mişcare..., ce deşteaptă imaginea sensibilă şi colorează schema palidă a cuvîntului prin cea mai energică viziune.  Plin de idei şi de sentimente, plin de  viziuni nobile.. zicem.  Fără voie am avut atunci viziunea pe care lumea întreagă o are astăzi.  E un poet filozof, în sensul unei viziuni anumite asupra lumii.  Toată viziunea este paralelă în structura ei cu dialogul.  Viziunea sa, condusă de un sentiment clasic, este grefată pe un temperament romantic.  Viziunea artistului e schematică.  Sufletul i se calma şi începea să aibă o viziune mai obiectivă a lucrurilor.  Acest punct condensat este intuiţia filozofică, viziunea nouă a lucrurilor pe care filozoful o aduce omenirii.  Realismul francez cu viziunea sa despre lume şi viaţă... a întărit încă ceea ce oferea zoologia ideologiei timpului.  Cît ţine Ţara Făgăraşului, podarii de pe Olt îşi reprezintă lumea într-o viziune mai încărcată de  mistere, chiar decît aceea a păstorilor.  Nu a întîrziat să dea riposta sa concepţiei ioniene, prezentînd propria sa viziune asupra lumii.  E vorba  de imaginile de care se serveşte scriitorul pentru a-şi comunica viziunea sa despre viaţă.  Viziunea lui Călinescu e mereu aceea a unui observator şi a unui artist.  Are o viziune realistă asupra stărilor crîncene de viaţă a acelora care alcătuiesc adevărata structură socială a ţării.  Într-un veac de intelectualism şi ermetism liric, d. Arghezi cultivă o viziune virgiliană a omului şi a naturii.  Viziunea arhitectonică e peste tot prezentă.  O consecinţă a viziunii naturaliste a omului a fost... analogia dintre macrocosmos şi microcosmos.  Amestecă prea des în scrisul său viziunea poetică.  În ceea ce priveşte viziunea plastică a scriitorului, ea e mai degrabă săracă.  Nu putea aprecia viziunea dialectică a lui Heraclit.  Casele pe care le înalţă corespund unei viziuni arhitectonice de o factură deosebită în care Ioanide investeşte energie şi talent.  Ne aflăm şi aici în faţa   unei viziuni autentic moderne, dar sobre şi decente.  Punctul său de plecare individualist... l-a împins spre o viziune mecanicistă a raportului individual–general.  -zi-u-. viziuni. Veşmenticul ăsta îi cam stricat.  Pune vizmerticul să vedem dacă-i  oblu zidul.  vízmertic vizmerticuri. veşmentice vízmértík vízmírtík vizocuri.
    
    vizomate.
    Lutreola vison) O doamnă bătrînă, foarte pudrată, strînsă la gît cu o mică blăniţă de vizon... strigă piţigăiat.  Aveam un mantou de vizon.  Întorcîndu-se, îi lăsă pe mîini mica mantilă de vizon care îi acoperea umerii.  Pentru gît fata avea un guler de vizon tot alb.  vizoni. Imaginea confuză a portului... abia se desena în vizorul radarului.  M-a privit prin vizorul uşii şi nu mi-a deschis.  vizoare.
    
    El ascunde-n sîn... cele două bucăţele de hîrtie... Surîzînd de această reminiscenţă vizuală, se încheie la jiletcă fără pripă.  Adaus la studiul centrului cerebrosensitiv vizual la cîne.  Opera de artă terminată se înalţă... din spaţiul tactil în acela vizual.  Pisica somnolează, totuşi simţi încordarea ei vizuală în reducţia irisului.  Şi-a cioplit „ideile” cu aceeaşi pasiune vizuală.  De multe ori se găsesc trei, patru cuiburi în apropiere, pînă la limita vizuală.  Pe peliculă, delimitarea se face după două criterii: auditiv şi vizual.  Ropalia are... o funcţie vizuală şi una de echilibru.  O expoziţie a imitatorilor francezi... mi-a dat o senzaţie de osteneală vizuală.  Rază  linie vizuală  S-au măsurat unghiurile formate prin razele vizuale directate dintr-un oarecare punct al spaţiului către trei puncte cunoscute.  Cele două proiecţiuni de lumină veneau de la sute de kilometri, din oraşele care se situau pe liniile vizuale de la extremitatea unui unghi de 90o.  Animalele acestea începură să nu se mai arate în raza vizuală a vînătorului.  Cîmp spaţiu, orizont) vizual Copistul, cînd se uită în original, nu mai citeşte numai un cuvînt păstrînd în minte ortografia lui exactă, ci cîmpul lui vizual cuprinde o frază întreagă pe care o copiază din memorie.  Dacă obiectul reprezentării noastre e absent, ni-l închipuim prezent în spaţiul nostru vizual.  Cînd se simte nevoia ca în cîmpul vizual al ideii unei acţiuni să se pună mai mult în lumină persoana, se întrebuinţează pronumele personal.  În cîmpul vizual trebuie să rămînă stăpînitoare realitatea istorică.  Nu putem lăsa în afara cîmpului vizual nici evoluţia... corelaţiei dintre cercetările paşnice şi cele cu caracter militar.  Unghi  angul vizual = Angulul vizual a doă punturi luminoase sau a doă punturi ale unui corp în genere, este angulul format prin axul razelor ce plec din aceste punturi spre a veni a se  încruci în ochi.  Imaginea lor îi dispăru din conştiinţă, unghiul vizual se scurtă şi, în loc de a străbate prin geamuri, se opri în ele.  Tip vizual Tipul vizual va descrie mai ales formele şi culorile pădurii.  Prin excelenţă vizual şi auditiv, d. Brăescu a comentat viaţa estetică în neuitate momente comice.  Interesant este... de remarcat că vizualul Odobescu acordă un mare loc în descrierile sale de natură notelor acustice.  Hogaş nu este... un vizual, deoarece ochiul lui nu vede nuanţe picturale.  Un mare descriptiv pare a fi, pentru sentimentul comun, un mare vizual.  Englezul nu e un vizual prin excelenţă. Brumele şi negurile i-au slăbit acuitatea pentru nuanţe.  Împărtăşim un plan vizual a cetăţuei din Romidava.  E vorba aici numai de contemplaţiunea estetică, al cărei fond intuitiv e dominat de valori vizuale ori auditive.  Văd, prinţule, deşi mă folosesc numai de jumătate din mijloacele mele vizuale.  După cum ideile, ca nişte existenţe separate de noi, aparţin unei sfere eterogene şi ideale, tot astfel şi însuşirile vizuale sau auditive ale operelor de artă.  Vizuală e şi mişcarea.  Descoperirea prin exploraţie vizuală şi prin culegere  sistematică de fapte.  Agitaţia vizuală.  Neputînd să cumpere, căta măcar bucuriile vizuale.  O situaţie sufletească întreagă e redată... numai cu mijloace vizuale, pur fizice.  Se copiază pe acelaşi pozitiv, obţinîndu-se localizarea vizuală a urmelor radioactive.  Au pregătit materiale vizuale, cu ajutorul cărora se vor putea lămuri mai bine unele teze economice.  Excitaţiile sînt primite pe cale vizuală de celulele nervoase din ganglionii cerebroizi.  Nu e vorba aici de o simplă delectare vizuală.  Lucruri frumoase şi scumpe, o risipă, un desfrîu vizual, aveai la ce să priveşti.  Viteza diagnosticării cu ajutorul noului aparat este... mult mai mare decît în cazul observaţiilor vizuale. Memorie vizuală În materie de limbă, memoria vizuală are precădere asupra celei auditive.  Vede foarte bine şi are memorie vizuală tot aşa de bună.  Unul din cei mai renumiţi pedagogi în materie de artă... îşi baza tot învăţămîntul pe memoria vizuală.  Eu am memorie vizuală şi ştiu că pe o anume pagină o replică începe cu cutare cuvînt.    Ioanide privi de la geam, care, fiind pe o aripă laterală, controla vizual faţada casei.  Imaginea nu e admisibilă decît pentru percepciunile vizuale.  Imaginea din oglindă există ca simplă imagine reflectată a unui corp real, ca o a doua percepţiune vizuală a aceluiaşi lucru.  Ceea ce se cere... mai ales unui poet epic e puterea de a zugrăvi aspectul extern al vieţii prin imagini vizuale şi auditive.  Putem... localiza centrul percepţiunii vizuale la cîne în jumătatea posterioară din întîia, a doua şi a treia circumvoluţiune paralelă.  Inconştientul a înfăptuit toată acea combinaţie foarte complicată de senzaţiei vizuale, tactile, toate acele mişcări ale ochilor şi ale membrelor.  Onomatopeele adevărate, cuvintele imitative, sînt de două feluri: unele redau prin sunete o impresie acustică, altele una vizuală.  Memoria mecanică consistă în juxtapunerea unor imagini auditive, vizuale, motrice, pentru a le reţine în starea lor brută.  Forţa sugestivă e obţinută prin predominarea percepţiei vizuale sau auditive, uneori olfactive.  Dacă vorbeşte, o face în numele impresiei vizuale.  Ne-am aştepta ca accentul să cadă pe vizual.  Meşteşugita tehnică de alunecare imagistică dinspre vizual spre auditiv.  Don Quijote, prinţul acestor locuri, slăbănog, uscăţiv, deşirat şi lung peste măsură, nu poate fi reprezentat vizual decît vertical.  -zu-al.   vizuali, -e.
    Ai fi putut zice că cerebralitatea şi vizualitatea au o parte enormă în concepere.  Puterea viziunii interioare l-a scutit de vizualitatea exterioară.  Este uimitor..., studiindu-l pe Sadoveanu, să constaţi cît de reduse sînt elementele vizualităţii în proza lui.  Expresia lui e un susţinut concurs de imagini ce sculptează-n linii de exuberantă vizualitate un pastel umoristic.  se adresează vizualităţii noastre Filmul este… o vizualitate complexă hrănită de toate artele.  Nimeni... nu oferă exemplul unei viziualităţi aşa de vast stimulatoare.  Filmele... îşi clădesc gramatica pe formele cele mai savante şi mai exuberante ale vizualităţii şi ale asocierilor vizual-sonore.  Glosînd pe marginea spectacolelor radiofonice, ne-am gîndit nu o dată la marele lor handicap faţă de reprezentaţiile obişnuite ale scenelor de teatru sau platourilor de televiziune, şi anume absenţa vizualităţii.  Ochiul e diferit construit după popoare, şi un autor german... a avut dreptate să-şi intituleze opera sa „Deutsches Sehen”, vizualitatea germană.  Vizualitatea sa aplicată la contemplaţia naturii pe care a adorat-o, fără oboseală, pînă la sfîrşit – e aceea a unui pictor.  Cineastul aduce numai la desăvîrşire o vizualitate estetică şi estetizantă.  -zu-a-.   –  vizualităţi. Scriitorul „îşi vizualizează prea conştiincios publicul”... atunci cînd îşi compune opera.  Atitudinea etică luată îşi pierde parţial semnificaţia... în ciuda celor mai bune intenţii ale autorului, faţă de arta scriitorului de a vizualiza, de a face sensibil şi răscolitor, prin realismul imaginilor artistice, angrenajul.  E greu de realizat... o peliculă care nu-şi propune altceva decît să vizualizeze cunoscutele aventuri.  Dominanta principală... este pasiunea pentru dimensiunile filozofice ale teatrului, vizualizîndu-le prin cele mai expresive modalităţi.  Sentimentul... îşi oferă imagini, vizualizează,  adeseori introduce idei, principii, convingeri peste substratul violenţei emoţionate care e orb.  Atunci cînd istoria se vizualizează, reuşesc să trăiesc grandoarea faptelor.  zu-a-. vizualizez.
    Era vizualizarea unor anumite nostalgii.  A crede că toată chestiunea înnoirii artei teatrale se reduce la vizualizări... e o enormă naivitate.  Meritul spectacolului... constă în vizualizarea unor pagini ce păreau... dificile.  -zu-a-.  vizualizări.
    Reproşa imagistului incoerenţa structurală dintre imaginea obiectuală şi cea vizualizată.  -zu-a-.   –  vizualizaţi, -te.
    
    Vulpile viezuini au şi pasiri ceriului cuibure.  Vulpile au viezuini şi pasările ceriului cuibure.  Vulpile făcuse într-însă viedzunii.  Vulpile viezunii au şi pasările ceriului cuibure.  Lăcuia pre supt pietri ca herile în viedzunii.  Lăcuiesc în căscioare atîta de mici, cît ai putea să le zici vezunii de dobitoace.  Sobolii, să ştii, s-află în vezunii.  O vulpe... Porni din vijunie, Prin crîng se tot coti.  Mi-i descria ca nişte fiare sălbatice, ieşind din viezuinile munţilor lor numai spre a face pradă şi omor.  Zărind un urs din cale Cînd suia cu groază vie Şi intră în vizunie.  Astfel sînt fiii ce Jiul naşte, Ce sar ca capra cînd coaste paşte Şi-n vizuine de vulpi se vîr.  Să-ţi rămîie pui pustii, La feră din vezunii.  În culcuş de vulpe vede Pui de corb nezburători, Care într-o vizuină Petrecea ca în grădină.  Voieşti să intru în vizuniea pardoşilor şi să le tai cozile?  În astfel de vas... călătoriră 20 zile revoluţionarii noştri, chinuiţi, înghesuiţi, în întunerec, ca într-o vizuină.  Te încredinţez că mi-ar place să străbat... vizuinile de prin munţi, în prepusa dibuire a urşilor.  În fundul pădurei sub nişte stînci, se afla o bizunie de urşi.  O lupoaică, rămasă fără pui din cine ştie ce împrejurare, avînd vizuina în apropiere, a auzit plînsul copiilor.  Bîjbîi el p-acolo pînă ce dete de ghizuina scroafei.  Aş fi preferit să mă aflu mai bine într-o bizunie de urşi decît la locul meu.  Ursul,... cum începe a cădea neaua şi prinde a se face ger mare, îndată caută o peşteră sau o vizuină.  Se vorbeşte că aici ar fi fost o vizurină de urşi.  Ei vin de la sate şi oraşe şi le scormonesc vizuinele!  A fost mai mult o vizunie de hulpi decît baie.  Cleanul îşi caută şi el o vizuină de iernat.  Cît e ziuă, stă în vizuinea săpată în malul apelor.  Ar fi trebuit să ieşim pe omăt proaspăt şi să căutăm satele iepurilor şi vizuniile vulpilor.  Ca o fiară rănită de moarte, retrasă în vizuină, sta închisă în cameră.  Vulturilor să le dea, din vizuină, Învăţături şi sfaturi asemenea jivină?  Şarpele intră în vizuina lui.  Am văzut stîrcul purpuriu stînd la pîndă la vizuinile de popîndăi.  Vulpile, viezurii, dihorul şi alte animale îşi sapă vizuinile lor în sol.  Îngheţată de ceva care seamănă cu frica, cu o spaimă de animal care ar vrea să se ascundă într-o vizuină cît mai sub pămînt,... bătuse în perete.  Şi-n vizuini adînci, ascunse, Stau vulpi roşcate.  Dihorul îşi face vizuină de obicei pe lîngă casele oamenilor.  Paznicii taberei ahee..., copleşiţi de Asios, fug ca doi mistreţi surprinşi de vînător în vizuină.  Îşi găsise... un straşnic ascunziş într-o vizuină de bursuc.  Să-ţi rămîie puii pustii La fiara din vizunii.  Se strîng toţi lupii de pe lumea asta şi se dau la căutat prin toate vizuniile.  A intrat într-o vizuină dă vulpe.  Păsărică şuie pe vine Se suie pîn’ la vizunie  Gropile apelor, vizuniile şi ţărmurile rîurilor au rupt.  Di acolo..., în muchia dialului stîlp de piiatră diasupra vizuniilor  Apucîndu-le o furtună cu ploaie repede, fetele se retrasără în o vizunie.  Pînă în muşuroiul făcut la vizunii de răposatul polcovnic  . Se vedea... vizunie profunde, ce oferea un azil recoros.  Trăieşte într-o vizuină ca un pustnic nebun.  O potecuţă cu trepte scobite în piatră te duce de-a lungul cheiei, pe sub creasta muntelui, la gura unei vizuini înguste. Undeva, într-o vizuină de munte sau codru, este o babă, Împărăteasa tuturor paserilor.  Dădui în lături stavila de la intrare şi ieşii afară din... vizunie.  Bătrînii, osteniţi, se aşezară, greceşte, la gura vizuinii ca pentru un lung asediu.  Să se închidă astfel fie şi într-o vizuină, dar care să fie numai a ei.     Eu unul sînt fericit de-a videa pe fiul lui C. Negruzzi preferînd cîmpul deschis şi înflorit al literaturii la vizunia labirintică a justiţiei.  Să nu te temi de neagra vizuină Ce-nchipuiri spre chin îşi zugrăvesc, Ş-a iadului văpăi nu te reţină.    Cuiburile şi viezuinile dracilor păcatele sînt.  O uşă... duce într-un feliu de tindă îngustă, în a cării fund se deschide o vizunie ce are multă asemănare cu un cuptor de pitărie.  Cu trei gloanţe în piept s-a tîrît din vizunie în vizunie.  Vizuina demonilor şi furilor deveni un locaş de inocinţi.  În care vizunie putea-voi a m-ascunde Să scap de al lui Scaur braţ lung, răzbunător.  Ieşind împăratul Isac contra lor în campanie, nu-i putu înfrînge din capul locului pentru strîmtorile de munţi şi de greutatea de-a pătrunde prin vizuinile lor.  Vizuina neînduplecatului voevod era aşezată pe nişte colţi de stîncă.  Strigoaicele... se adună în locuri singuratice, în vizuinile codrilor.  Dac-or da tătari în ţară Ne-om ascunde-n vizunie.  La marginea lanului unde şi-au avut vizuina, îi tremurau genunchii dîndu-se jos din automobil.  Ajunsese pe aproape de una din vizuinile lui.  Un asemenea hoţ de drumul mare..., pe cînd se întorcea într-o noapte, la vizunia lui, a văzut o lumină lină la un stejar vechi.  Şterge-o în vizuina ta, dihorule!  Unde mai ţi-e vizuina?  Asta aşteptau ei, ca cei vii şi bogaţi să fugă dinaintea morţii şi să iasă din vizuinile lor şi să tîlhărească.  Hoţul nu-i la locul lui, Nu-i în ghizunia lui.  Ţeranii... sînt siliţi a-şi săpa vizunie pe sub pămînt.  O groaznică horăire îmi vesti că acea vizunie era lăcuită de mai multe suflete.  Preschimbat prin avuţie, N-aş mai căuta o vizunie Ci aş voi să gust din toate.  O rogojină ruptă acopere singurul pat şi singura mobilă a acestei vizuini.  Moş Spînu..., cum dă îngheţu, intră undeva într-o ghizunie.  Vizunia nu avea... fereastră, ci numai o răsuflătoare pentru aerisire.  La glasul lui se alăturaseră treptat celelalte glasuri, detunînd în vizunia sumbră.  Odaia era mică, mai curînd vizuină decît odaie.  Şi-n clocita vizuină Doar opaiţu-ameţit Este singura lumină.  Îi întîlneşti... în vizuini de pierzare sigură.  Acesta e povestitorul, e scriitorul care-şi plimbă nostalgiile şi spleenul prin genealogiile eroilor săi..., pe ţărmurile canalului berlinez şi vizuinile de desfrîu şi de putreziciune ale Bucureştilor nocturni.  vizuini vizuine vizunie bizúnie Într-acest loc... vizuneşte un bălaur cu dousprezece capete.  vizuneşte.
    
??

??

??

??