Ranele degiia înveninate. Poliţia medicinală ... a produs deja binefaceri imense societăţii. Iată deja comedianţi mici de gumielastic! Scopul ei era deja pe jumătate împlinit. La 19 ani, cînd sfîrşi cursurile sale universitare, el reprezentase deja mai multe comedii. Domestic cuprinde deja în sine ideea de casă. Astes deja umbre de pe ceea lume. Ei au început deja să înţeleagă. Lacrima deja uscată. Între ei apăruse deja sfiala vîrstei. Mihai cu fetele erau deja la masă. Deja în 1692 vedem mai mulţi preoţi romîni primind unirea cu catolicii. La începutul veacului al XIXlea Moldova are deja o tradiţie culturală. Astăzi totul ar fi fost deja terminat. Copiii înşişi … sau părinţii în locul lor se gîndesc deja la alegerea unei cariere. Postul de secretar general îl ocupase deja un candidat hotărît de centru. Şi tocmai cînd să plece, eram deja pe trotuar. Se aplică diferite metode pentru a distruge microbii care se găsesc deja în rană. Fusesem deja anunţaţi, nu era o noutate ce auzeam. Lucrările pregătitoare au început deja. Iniţiase deja o serie de acţiuni. Practica a rezolvat deja problema pronunţării. Aşterne pe hîrtie o operă în mare parte elaborată deja. Bîrladul este deja un oraş industrial. Se impune, desigur, o mai judicioasă folosire a filmelor, clişeelor şi dispozitivelor deja existente. Dumnezeu, spre pildă, nu face compromisuri; îngerii deja fac, deoarece admit să îşi supună acţiunea unei decizii diferite de aceea care decurge din natura lor. Protipendada şi anturajul regal practicau deja schiul la Predeal. Ce mai e de pierdut cînd totul a fost deja distrus? Ăstai uscat dăja. Fabricile din Cehoslovacia vor inunda piaţa Bucureştilor cu dejalenă. Avea ... în ... depozite ... zeci de mii de metri de dejalenă. dejalenuri. Am vîndut … vie ... cu pivniţă, cu patru căzi, ... cu două deje Cofele, ciuberele, dejăle, căzile, călcătoriul ... trebuiesc mai în toate zilele opărite Se scurge în degea mustul. Dogarul ... face doniţe sau cofe, hîrdaie, deje sau ciubere. Vase largi şi scurte (făcute din doage): ciubărul ..., deja etc. Prin judeţul Covurlui se culege deosebit frunza de măr şi cea de sovîrf, ... se pune întro dejă sau putină cu apă caldă. O ţeglă (ţiglă) se pune întrun vas mare (deje). Dejeaua, cada sau budaca are forma unui butoi de lemn tăiat în două după axa longitudinală. La cramă, mustuiala era vărsată în lin, de unde mustul se scurgea în deja de la botul linului. La birtumpăratului, Nu bea vinul cu dejea, Cil bea vinul cu felea. Măi vecină, dămi deja ta oleacă şim bag nişte hane. deje deji. Din mijlocul noroaielor şi al aluviunilor sordide pe care ... le va mai dejecta spre noi. Reziduuri dulci dejectate în ape de fabrica de zahăr alungă peştii la suprafaţă. dejectez. – dejectări. – dejectaţi, te. – Au găsit în dejecţiunile holericilor ... între alţi microbi, desigur nevătămători, un microb deosebit. Dejecţiunile animalului bolnav conţin mulţi bacili. elimină o cantitate mare de dejecţii. Dejecţiunile conţin materii organice şi minerale, ele constituie un mediu foarte propice dezvoltării bacteriilor. Luciul argintiu probabil este cauzat de dejecţiunile semifluide ale insectelor. Dejecţiile ... curgeau prin zone intens populate ale celui deal doilea oraş ca mărime al Romîniei. Con de dejecţie Uneori materialele aluvionare sunt depuse ca imense conuri de dejecţie. În constituţia conului de dejecţie intră materiale de dimensiuni diferite, de la bolovani ... pînă la pietriş, nisip şi argilă, depuse amestecat. Reţeaua hidrografică a acumulat pe seama piemonturilor ... vaste conuri de dejecţie. Depunerile le fac sub forma conurilor de dejecţie. dejecţii. dejere, dejeri. er. Ştiu că bîta de aramă Vine viaţa sămi dejghebe. dejghéb. de Apele … Mureşului se mohorăsc, în acele cumplite zile din noemvrie 1784, cu sîngele ce varsă fără preget deşghiabata mînie a iobăgimei turbate. dejghebaţi, te. dejivrez. dejivraje. Aeroportul a fost închis, frigul împiedicînd dejivrarea avioanelor. – dejivrări. dejivroare. dejnesc. – Pentru dejojare se trage iniţial manşa, pînă cînd hidroavionul capătă viteză, după care e basculat înainte şi e aşezat pe redan. dejojări. Desosescumă. Măritîndusă au călcat leagile şi sau dejosit cu totul. Cu această condiţiune mitropolitul romînilor era dejosit la gradul unui protopop în raport cu episcopul său. Ştiinţa … are scopul ei chiar în sine … şi nu se dejoseşte singură numai la o simplă pîrghie a praxei. Demnitatea palatului regal a fost dejosită deo aventurieră orgolioasă şi necinstită. dejosesc. de + Sculaţi, că nu se cuvine una ca aceasta. E ruşine, e dejosire. Înaintea războiului … Napoleon propusese cabinetului austriac o politică întradevăr înspăimîntătoare prin dejosirea ei. dejosiri. dejosiţi, te. – Vedeau în acel concordat o umilire prea peste măsură dejositoare a suveranităţii statului faţă cu mitra (tiara) bisericească. dejositori, oare. tor. Voise ... să desjoace încuibarea cenzurei în această ţară. Era negreşit de temut că adulatorii tuturor domnilor ... să nu caute ... să desjoace speranţele naţiunei. Prin acest tractat am dejucat planul cel ambiţios al superbului Albion. Am voit să dejucăm intrigile conservatorilor. Să nu fi aflat acum în sine destulă cumpănire ... spre a desjuca intrigile mîrşave care întunecă minţile. Mam hotărît săi dejoc rezistenţa. Să dejucăm porcăria guvernului Va izbuti să dejoace urzelile şi calomniile lor. Mai multe tentative de răpire ... fură dejucate. Un nou atentat împotriva preşedintelui Columbiei a fost dejucat. Cantacuzino fu dejucat. Învăţa ... cum ... să dejoace pe vrăjmaşi. dejóc. de déjouer dejucări. Atentate dejucate dejucaţi, te. – dejgiugă boii şii legă la un gard, şi el se culcă. Şi deacă văzu pre muiare plîngînd, i să făcu milă de dînsa şi abătu şi dezjugă boii. Cînd ajunsen bătătură şîncepu a desjuga, ... Mă deşteptai. Desjugară vitele. Digiugă boii. Peste cîtva timp dejugau în faţa hanului. Dejugă boii şi păşesc rar. Un flăcău se apucase să dejuge. Ţăranii de pe moşiile boiereşti dezjugau boii. Am dejugat vitele şi leam lăsat să pască. Cărăuşul îşi dejuga boii la adăpost. Am dejugat boii lîngă spital şiam intrat. Femeia ... ajută bărbatului să dejuge. Ţăranul care … mîna se opri şi îi dejugă. Ei cor desjuga, Boii cor lăsa. La un brad mare rotat Juncanii au desjugat. Trei pogoane ţiam arat, Boii nu iam dejugat. După ce dejugă boii şii dă în ocol, ... se duce în casă. Nu ştiu boii săi dejug Ori la popa să mă duc? Nici nunjugă, nici dejugă, Numai boii şii usucă. Însoţitorii şii dejuga ... dea dreptul la masa noastră. În fiecare ogradă a dejugat o „Dacie”. La 1093 Olaf 2le sfîntul degiugă pe Norveghia de sup Sfezia. E altă lume de cînd a dejugat Moş Martin aici. Dar eu ce mă fac, cine mai dejugă la moara mea? La rea moară am dejugat, Din zioa acea, pare că nenorocirea desjugase la casa lor. Aci a dejugat drama şi comedia; aci a zîmbit opereta şi vodevilul. Acuma nai cei face, ai luato, ai luato; dar fie vorbantre noi: ai dăjugat rău! dejúg dejughez desjuga Pentru dejugarea sclavilor se oştesc în congres şi afară de congres mai mulţi bărbaţi cu inimă şi cap. dejugări. desjugare Plugarii nu mai opresc decît ... cînd se face deamiaza sau dejugatul. desjugat Care înjugate ori desjugate îl înconjurau. Ciobanul istorisea că a întîlnit pe drumul Călăraşilor o căruţă cu leţuri, dejugată. Doi bouleni dejugaţi ronţăie dintro mînă de paie. Căruţe dejugate stau în drum. Boi dejugaţi dormitau, rumegînd, lîngă cară. Aveau acolo carele şi vitele dejugate. Dormi pe punte ca întro căruţă dejugată în marginea drumului. dejugaţi, te. desjugat A împodobit o cruce simplă ... lîngă un puţ cu cumpănă, în preajma căruia a fost odată dejugătoarea vitelor. Noi, vrînŝenii aviam dijiugătoari. Se circula după anumite rînduieli, cu «dejugători» la locuri precis stabilite. dejugători, oare. – tor. micul dejun Au urmat în curtea mitropoliei un dejene (gustare). Sau dat de preasfinţitul mitropolit şi o dejene. După această ţăremonie au urmat dejine în Palatul Mitropoliei. Sa dat ... o dejone (mîncare înaintea prînzului). În Viena ... se serveşte ... unt proaspăt ca un munticel la dejun, opt mîncări la prînz ... şi cină din destul. Salada dejunului (gustării) se face ... cu ouă rescoapte. După ce va face dejunul, bolnavul se duce ... spre a face duşe. Uită să mănînce covrigul cel căpătase de dejun. Miam luat micul dejun, iar la orele şase mă aflam la redacţie. Poţi lua micul dejun, un ceai, cafea cu lapte. O cameră dublă cu mic dejun inclus va costa 2,2 milioane lei. Sa dat un dejone de 200 persoane. Clopotul ne cheamă la dejun. Auzeau sunetul clopoţelului ce anunţa prînzul sau dejunul. Tocmai îmi închipuiam ce plăcere aş ave, dacă ai fi cu mine să împărţeşti dejunul ist copios. Sper ... că vei împărţi cu plăcere dejunul nostru. Spunei săţi facă pentru dejun un paştet. A terminat dejunul şi a plătit socoteala. Primul lor dejun „acasă la ei”. După un dejun îmbielşugat cu prietenii ... va cînta. După dejun, pe urmă, la legiuita oară Se suie în careta ceau tras de mult la scară. Grija lui ... fu să întrebe de dejun. Îl vedea căutînd ... cheia de la sertarul mesei, în care era închis dejunul. Dejunul ... lam luat la părintele Palamon. Venise cu Eugenia la dejun. Pe masă, un dejun abia început. Amîndoi asistară, privind muţi de indignare, cum dispărea dejunul, friptura, franzela. La restaurante se servesc dejunuri franceze. A oferit, marţi, un dejun în onoarea oaspetelui. dejunuri dejune Îmbarcăte pe nemîncate şi dejună zdravăn pe mare. Întro dimineaţă … se opreşte să dejune la mine. Să facă ... o primblare ... neostenitoare, apoi să dejune ceva. Un milord englez şedea ... dejunind ceai şi sandvih. Ajunserăm în Nancy ... unde ... dejunarăm. Omul ... desjunează, prînzeşte, mistuieşte. Călătorii, grămădiţi în bufet, se grăbeau mai iute să dejuneze. Am venit săţi propunem să dejunăm împreună. Teaş îndemna ... să te cobori la mine la 11 1/2, să dejuni, să asculţi, pentru mistuire, ce am scris pînă acum. Mia promis negreşit să dejuneze aci cu noi. Hai să dejunezi la mine azi. Stai să dejunezi cu noi, nui aşa? Am dejunat apoi, şi întrun jeţ Am aţipit vreo cîteva clipite. Fără să dejuneze, ieşi în stradă. Spunei coniţei ... că mîine mergem să dejunăm la ei. Autorul planului experţilor ... a dejunat cu noi. Comisarul ... dejuna cu doi cunoscuţi ai săi. Epitropul meu, magistrat sever, dejuna devreme. Dejunează; şi niciodată singur. Rătăci din loc în loc, dejună în neştire la Cina. dejunez dejún să dejuni, să dejune. desjuna Spre dejunare se recomîndă ... făină ... albă fiartă în lapte cu puţintel zahăr şi scorţişoară. Sală de dejunare Invită pe toţi oaspeţii să se adune în sala de dejunare. dejunaţi, te. dejunători, oare. – tor. ţiu. Am întrat întro cameră mare, unde păzea la uşa cabinetului Kesarului un dejur şambelan, iară acesta era tot ghenăral. dejúr. – dejuraţiuni. – Tînărul Vladislau … călcă tractatul şi înnoi răsboiul în contra lui Murat, … carele legînd tractatul de steaguri şi chemînd urgia lui Dumnezeu asupra degiurătoriului, … sfărîmă armia creştină. dejurători. de + Statele, ca personalităţi politice, sunt egale „de jure” şi deosebirea „de facto” stă numai în puterea pe care o dezvoltă întro stare nejuridică şi anormală de lucruri, adică în război. de iure iu. Şi umblînd aşea pe lîngă bolniţa lavrei, mam împrietenit cu un ofiţeriu carele era dejurnii în zioa aceea în arsenal. Acel ce era dejurne, zice că nui de trecut. Atunci eu poruncii ofiţerului dejurna de trimise vro cîţiva soldaţi cu dînsa. Împlinitoru datoriilor de dejurno, ştabofiţer … scrise dejurstvei următoarele: Împlinitoru datoriii de dejurnoi ştabofiţir, maior Popescu Slujba celui dejurna, în privinţa eczactităţii şi a nelipsirii, întru toate se va asemăna cu îndatoririle slujbei de caraulă. Iată şi căpitanul dejurnă. Aştepta cu nerăbdare săi vie rîndul să fie dejurnă pe cazarmă. Era în această zi ofiţer dejurnă pe cazarmă. Un om al poliţiei, care doarme dejurna pe o laviţă, sare buimac. aş. Ştia soldaţii legionarilor lui Traian ... ce este ... dejărstva? Înfăţoşînd documenturi, ... după cercetare ce sau făcut prin visterie, leau întors dejurstvii miliţii prin canalul secritariului statului. Aflîndusă în dejurstva palatului, ... va cere trebuinţa în vreun feliu de lămurire. Banii să vor slobozi totdauna ... dea dreptul de la dejurstvă după adeverinţele care vor înfăţişa de la comandiri. Este rugată cinstita dejurstvă să poruncească dumnealor comandiri ai graniţilor să privigheze Am găsit pe Alexandrescu tot la djurstvă. Mă duc ... la dejurstvă la minister sămi facă ordinul. El nu mai conta propriuzis la pompieri, ci la depozitul de arme stricate şi la atelierele dejurstfei. dejurstve. dejuţe. uţă. Tendinţa de a elimina, în anumite condiţii, apendicele labiovelar al oclusivei prepalatale apare, în latină, încă din epoca preistorică a limbii ... Este un fenomen de delabializare, o asimilaţie produsă în vocala palatală următoare. delabializări. – de delaborez. Delaborarea muniţiei prin aburi, apă caldă sau mijloace mecanice. Delaborarea e urmată de triaj, care se face în vederea valorificării resturilor recuperate. delaborări. Să naşteptăm de la un instrument descordat din ale timpului sau delabrat or stricat de trîntiturile neomenoase şi profanatoare ale barbarilor ... sonurile juste. delabrez. Un rău şi mai mare este zdruncinul moral, delabrarea aparatului intelectual. delabrări. Ordinul Ministerului Culturii … ca şi, mai ales, convenţia din 17. 05. 1991, … au dus finalmente la consolidarea, modernizarea şi restaurarea pe spezele exclusive ale Uniunii a clădirilor delabrate. – delabraţi, te. – Delaierea e folosită, de exemplu, în fabricaţia cimentului. delaieri. Alimentarea delaiorului ... se face cu vagonete de cale ferată industrială, prin basculare, în acelaşi timp cu introducerea apei. delaioare. – Înţelepciunea cu care acest artist disparte delaolaltă rolele sale … şi priceperea dea se masca … această înţelepciune era prea eminentă dea nu deveni fructiferă. lao. – Mărturiseşte că ar voi să aibă prilej de a delapida 4 000 galbeni. Fosta gestionară ... delapidase ... 800 000 lei A delapidat suma de 37 000 de lei. Finanţele se dilapidează supt controlul sobolului. La urma urmei nici navea nevoie de concursul meu. Putuse deci să dilapideze contribuţia mea. delapidez. Fusese dat în judecată ... sub grava acuzare de „delapidare de bani publici”. Condamnat de justiţie pentru ... colosale delapidări. Ridicat la rangul de clucer, el ceti dovezile de dilapidare în procesul ... care fu intentat lui Constantin Şerban Clucerul. Delapidarea fondurilor alocate de stat unităţilor sale economice. Sunt nevoit ... să cer să fii arestat pentru delapidare de bani publici. Delapidarea constă în însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau vreun alt bun din avutul obştesc, pe care le gestionează ori administrează. Este reţinut de către organele de cercetare ... pentru delapidarea unor piese radio. Era complice la delapidare. Sa reţinut o delapidare de 115 334,50 lei. Sa dispus trimiterea în judecată ... a exdirectoarei ..., acuzată de luare de mită şi complicitate la delapidare. – delapidări. La cît se ridică suma delapidată? delapidaţi, te. Delapidatorii de bani publici ... să fie de acum înainte judecaţi de tribunalele ordinare. Cînd un om însărcinat să mînuiască banii publici ia din acei bani şii întrebuinţează pentru nevoile sale particulare, se numeşte delapidator. Îşi regăsi, ca printro magică incantaţiune, vechile daruri de contrabandist şi delapidator. Aveţi ... delapidatori, infractori de drept comun. delapidatori, oare. delapidaţii. delari. ar. O acţiune eficace ... trebuie să se axeze şi pe combaterea insectei în stadiul larvar prin diferite măsuri de delarvizare. delarvizări. – de iza. Satiristul de şcoală infernală joacă rolul de delator, de sicofant. Am scăpat de lăcomia delatorilor. Le făcea mici servicii de delator ... dar na izbutit. Se fereau de el, bănuindul delator. Nu lipsea smeritul Macarie ... cu faţa lui smeadă de delator. Delatorii o acuzau de multe crime. Lumea nu este însă formată numai din ticăloşi, impostori, delatori, aşa cum apare din unele scrieri ale dvs. delatori, oare. – Turbarea lui în delaţie îl împinse pînă la infamia caracterului de delator. Scrisoarea particulară ... a smulso unei personalităţi din Paris prin mijloace de delaţiune calomnioasă. Această încurajare legală a delaţiunii devine unul din cei mai grozavi factori de perturbare a vieţii antice. Burbonii făceau un pendant monstruos al revoluţiei ..., ridicînd spionajul şi delaţiunea la rangul de dogme de stat. Vorbi Hagienuş tremurînduşi fălcile de plăcerea delaţiunii. Se ocupa cu delaţiunile. Laşitatea disimulată sau pasivitatea programatică ... sunt tot atît de nocive ca şi necinstea şi delaţiunea. Fiind înzestrat de Dumnezeu cu mult talent, nu numai cu reflexul presupus al delaţiunii crîncene ... are toate atuurile să producă un bestseller al literaturii romîne de azi. ţiu. delaţiuni. Delă însemnează în slavoneşte lucrare sau act. va luoa acele bileturi la dînşii şi le vor păstra în delă Delile vechi să se de formarisite la arhivă. Undes vremile acelea pă cînd odihnit şădeai, Fără pravilă şi dele, toate ţi le isprăveai? Aceste înscrisuri ... să alăturează la delă. Au cerut de la acel Divan dela pricinii Toate hotărîrile acei comisii se vor trimite la revizia sfatului, dinpreună cu delele în original şi copii adeverite, dupe formularul cinului aflat subt judecată. Nu se încurca în dele, în condici, în drit real şi personal şi în toate fleacurile. Ceteam din scoarţăn scoarţă Delele cîte găseam. Ciocoiul ... hrăpitor, ... molie de dulapuri cu dele afumate. Ţarina se temu şi puse planul la delă. Pricina ... a luat sfîrşit, ... închizîndusă dela, triimeţîndusă şi răvizie Divanului domnesc Osebită socotinţă după hodul delei. Dela lui moş Neculce defel nu era încurcată. Ţarina se temu şi puse planul la delă. dele Nu vrui să mai pasc turma, şi delăsînd toiagul Fugii din a mea ţară. Plîngeţi pe acela ce lumea o delasă. Cîte inime rîzînde, Dar pe cîte suspinînde Le delasăncetinel. Acum e şi momentul cînd juna parizină Delasăn grab palatul principelui de Vest. delás. delăsabili, e. – bil. Este interesant de constatat că nici după delăsarea Daciei în prada lor, goţii nuşi părăsesc aşezările de pe ţărmurile Mărei Negre. Pacea nu înseamnă odihnă, nu înseamnă delăsare. Era o delăsare, o distrămare de gînduri, o istovire generală, în pasul rar şi mare, greu ... al pompierului. Oltul străbate lumea, viaţa lui semănînd ... cu a unui om care îşi trăieşte destinul în mod patetic, cu izbucniri frenetice şi delăsări cumplite. Două tractoare, ruşinate parcă de atîta sărăcie şi delăsare, zăceau alături sub o prelată unsuroasă. Ajungem la concluzia că delăsarea factorilor responsabili de la I.A.S. Rîşnov a privat unitatea ... de aproape o jumătate de milion de lei. Se aşternea şi peste vagile lor dorinţe o netămăduită delăsare. Renunţarea tacită rezultă dintrun fapt care presupune delăsarea dreptului cîştigat. delăsări. Tînăra delăsată stă şi în avere tot aşa de binişor ca şin vîrstă. Tracţiunea animală este cu totul delăsată şi demodată. Instanţele începute şi delăsate se vor prescrie, în lipsă de cerere de preemţiune prin 30 de ani. delăsaţi, te. delăsători, oare. tor. Greutăţile ... erau numeroase şi mari; se căutau mijloace eficace spre a le delătura. O imputaţiune ce nu se poate delătura. A delătura pericolele. Nar delătura cu temei identitatea numelor familiare. Confuzia noastră politică are cauze adînci, pe cari trebuia să le studieze şi delăture politicianii. Am delăturat deja multe văluri. Piedeca cea grea a fost delăturată. În locul se introduce directoriatul, care încă se delăturează prin despotia militară a lui Napoleon I. Lipsa ... unei mape romîne a Banatului timişan se va delătura cît mai curînd. Exista deci o mare greutate în privinţa aceasta, greutate care numai prin o voinţă ... din partea deputaţilor sar fi putut delătura. Cu cît mai multe se delatură, cu atît mai frumos ... apare aspectul naturei. Ne scria ... că ... se vor delătura piedecile căsătoriei noastre. delắtur delăturez. de Aristocraţia cea mare lucra pentru delăturarea constituţiunii austriace. Au lucrat la acel op atît de greu cu mult zel şi devotament, şi chiar cu delăturarea altor ocupaţiuni. Se naşte deci întrebarea, cum să delăturăm şi paralela cea falsă a cvintei şi a optavei din scara coborîtoarie diatonică? Nu se află nicio ... normă dată de comitetul ţării, care să dispună ... delăturarea celorlalte limbi îndătinate în ţară. Să observăm că delăturarea legii o doresc nu cei buni, ci cei răi. delăturări. Dacă întrebuinţăm în acordul modulătoriu, adecă în acordul dominantei cu septima principală, un bas întors, se naşte o nelinişte, care trebue delăturată numaidecît. Pentru noi ortografia Cipariu va rămîne delăturată, pînă cînd va respinge objecţiunile aduse. delăturaţi, te. – Ţiganul îşi ieşea din piele, de vesel ce era; se îngropase în perini pînă în urechi şi nu ştia, cum să se delăzuească mai tare. delăzuiesc. – de + are. Delcaina e solubilă în apă rece. delcaine. – Pe acest răspuns giudecătorul au pus rezăluţie ca să să alătureze la delcă. delce. – că. Băieţii au rînit şi au ridicat zăpada în delcele, dar încolo nu mai e niciun semn de pîrtie. delcele. – vîlcea delcrederi. deleali, e. – de Şi mărturii toţi vecinii noştri deleanii Mare blestem şi groaznică afurisanie asupra tuturor delenilor şi moşnenilor Scrie şi în hrisovul ... care am făcut ... la măna deleanilor de la Piteşti Sau dat cartea Dumniimii Mele ... şi la mîna lăcuitorilor deleni În aceste mormanele de necurăţenie sunt tot aşa de mari ca şi în satele delene şi cîmpene. deleni, -e deleani. ean. delence. că. lea. delebíl delebili, e. Nu te văita, nu te delecăi. delecăiesc. În industria alimentară ... se delecitinizează, în special, uleiul de soia şi cel de floareasoarelui. delecitinizează. – de + iza. În delecitinizare, uleiul se separă de suspensii prin sedimentare, centrifugare sau filtrare. delecitinizări. Iar Creatoruşi vede în om asemănarea, Şi se dilectăntrînsul. Se delectează la declamaţiile unor desmeteci. Doi bătrîni se delectau între ţigarete şi cafea. Mă delectai în petrecerea cea mai duioasă cu surorile mele pînă în deseară. A dilectat pe public. Mă delectam în privirea BudaPestii care zăcea înaintea mea. Vechiul brav ma delectat cu minunatele povestiri ale unor mari întîmplări militare. Mămăliga, ceapa, usturoiul ... lau pus în veci în neputinţă de a se mai dilecta cu bucătăria delicată. Fiecare ... se bucură, se delectează de sine însuşi. Răspunsei ... delectîndumă ca un mizerabil de mutra indignată a lui Alecu. Am să vă delectez cu nişte manuscrise vechi. Mă delectez şi eu din vreme în vreme răsfoind acea antologie. Iar acum mă voi delecta să ascult proza donnei Alba. Publicul de o anume categorie se întîmplă a se delecta cu lucruri mediocre. Se delectară cu discuri de pickup. iau plăcut farsele vieţii şi sa delectat contemplînd egoismul conformist al omului. Unde e vestita ţuică pe care o păstrăm din august, ca să ne delectăm cu ea acuma? Tinerii prizonieri ... cîntau cîntece în limba lor pentru a delecta pe sultanul Baiazid. Are libertatea de a se delecta cu oricare dintre frumuseţile cucerite dea lungul timpului de literatură. Horaţiu spunea că poetul trebuie să instruiască ... şi să delecteze. delectez. diléct Să vii tu şi să mă căinezi fiindcă produc opere delectabile chiar pentru tine, îmi este nesuferit. Neam obişnuit să vedem în poezia lui ... o delectabilă comedie a cuvîntului. Nu este mai puţin delectabile a asculta prelecţiunile instructive ale unui profesore erudit. delectabili, e. – Avem în faţă o carte rafinată şi delectantă. Un roman care caută să armonizeze delectantul cu instructivul. delectanţi, te. ant. Această foaie ... va deveni pentru generaţiunea actuală, de orice vîrstă, de orice sex, o carte de învăţare, de educare şi de delectare Pe atunci muzica romînă se compunea din arii de joc şi arii de dilectare, numite cîntice de masă. Delectările damicelei în chestiune îl pasionează pînă la delir. Adulţii au în China ... pentru delectarea şi instruirea lor Palatele de Cultură. Procurînd poporului o delectare, ... cîntecul a început săl atragă. Veneau fie numai pentru delectarea lor spirituală sau din adeziune şi simpatie. Neam oprit ... doar pentru o luare de contact ... sperînd şi întro delectare a ochiului. trăieşte, constituind pentru publicul de pretutindeni prilej de delectare. Reluăm, pentru delectarea cititorilor, două fraze memorabile demne de antologia umorului. delectări. delectaţi, te. – Pescuitul ca sport e dezinteresat, e o delectaţie superioară. delectaţii. Dreptul acesta de a delega puterea asuprăşi îl putem numi fără îndoială suveranitate a poporului. Aveam sentimentul curios că am delegat pe cineva să mă reprezinte întro afacere importantă. Societatea sa văzut nevoită a se întrerupe, spre a delega sarcina sa unei comisiuni de revizuire. Voi delega un consilier de legaţiune să stea de vorbă cu secretariatul conferinţei. A pus sub strictă supraveghere tot satul ..., delegînd cu asta doi agenţi. a fost silit să delege o parte din puterea sa unor reprezentanţi ai săi. Marele vornic putea să delege pe alţi boieri să facă judecăţi. În general, orice om trăieşte prin delegaţie: social, delegi un preşedinte să se ocupe de fiinţa ta colectivă. Pesedistul ... a anunţat că îl deleagă pe liberalul Cornel Ştirbeţ. Sperăm că … se va delega o anchetă parlamentară care să studieze la faţa locului şi în diferite puncte ale ţării raporturile agricole. În cele din urmă, căzură de acord să încerce calea blîndă a convorbirii şi Stănică se delegă singur în această misiune. Filip a fost delegat cu transportul. Sunteţi delegat a face autopsia cadavrului ... şi a stabili cauza morţii. delég, deleágă. – În toate cazurile obligaţia delegatului faţă de delegatar este cu totul independentă de vechea sa obligaţie faţă de delegant. deleganţi, te. Delegarea ministerială e bună pentru prezident. Se poate atenua răspunderea prin delegarea unui consiliu de supravegheare, compus din membri ai corpurilor legiuitoare. Delegarea este trimiterea temporară a unui angajat, în interes de serviciu, pe un termen de maximum 60 zile, pentru a îndeplini anumite lucrări ale unităţii în afara locului său de muncă. Angajatului trimis în delegare i se rambursează cheltuielile de transport şi i se plăteşte o diurnă. Comisia ... îşi rezervă dreptul de a nu mai face delegări la meciurile de hochei pe gheaţă. delegări. Bătrînii gîndiră ... să nu se adune depreună toată gloata ..., ci din toată ceata un delegat. prezidează consiliul cel privat şi comendează armiile în persoană sau prin delegaţi. Cel mai mare la vîrstă dintre delegaţii săteşti va prezida lucrările. Colegiul al IV alcătuit din delegaţii tuturor comunelor rurale şi urbane, ... a avut 467 delegaţi. Ne însuşim judecata ce delegaţii noştri o formulase încă din anul 1904. Se începu examenul. Fetele respundeau de minune, aşa că delegaţii ... nu mai sfîrşeau cu: „mersi, duduiţă, foarte bine”. Făcea parte ca delegat al Consiliului de Stat. Delegaţii presei îşi făceau cu greu loc printre mulţime. Decoraţia ... io va trimite ... printrun delegat special. Delegatul aeroclubului îmi înmînează carnetul de rută, cu viza plecării. Mă întîlneşte ... nenea Guţă, delegat al mahalalei noastre. Delegaţii plecară ... la Sibiu şi se înfăţişară principelui. Delegaţii arătară că domnul navea dreptul săi despoaie de o moşie pe care o stăpîneau de veacuri. Atribuţiunile delegaţilor şi comisiunilor de asigurări sociale vor fi fixate printrun regulament de funcţionare. Stătea la umbră, zîmbitor, cu ţigara în colţul gurii, neluat în seamă de nimeni; unii spuneau că ar fi inspector, alţii că ar fi delegat. Delegaţii merseseră de nenumărate ori la direcţie. de analiză ce va avea loc în prezenţa delegatului de la centrală. Delegaţii noştri iau măsuri operative pentru redistribuirea mărfurilor. Alegerile au avut loc nestatuar, din 112 delegaţi cu drept de vot participînd la şedinţă doar 51. Nu punem la îndoială caracterul magistratului delegat, dar ne vine a ne îndoi, … de eficacitatea deplină a misiunii sale. La numit pe Savel ... preşedinte şi administrator delegat al unei vaste întreprinderi capitaliste. Ministrul delegat pentru comerţ. Episcopul ... sa ales vicar apostolicesc ... şi delegat ... a Siriei. Delegatul romîn roagă conferinţa să ia act de rezerva pe care o formulează cu privire la dreptul Romîniei de a discuta anumite creanţe speciale. La toate congresele internaţionale de navigaţie lua parte ca delegat, avînd mandat să reprezinte interesele armatorilor. Fusese delegatul turcilor la pacea de la Passarovitz. La lucrările sesiunii ... au participat delegaţi ai celor 28 de filiale ... ale Societăţii. Delegatul unui stat al continentului asiatic susţinea că, în ţara sa, bolile transmise prin apă erau responsabile de 60% din morbiditate. Au luat parte delegaţi din 32 de ţări. A participat ... la Congresul de la Berlin, ca delegat al Romîniei. delegaţi, te. – În toate cazurile obligaţia delegatului faţă de delegatar este cu totul independentă de vechea sa obligaţie faţă de delegant. delegatari, e. – Îmi pare ... foarte rău că delegaţiunea Academiei voastre nu sa gîndit a trimite o depeşă de condoleanţă familiei marelui poet. Delegaţiunea parlamentară se troienise în Caracal. Au decis să numească o delegaţie care va continua studiul acestei probleme. Colegii mei din delegaţia permanentă. Fixase întîlnire cu delegaţia organizaţiei din Iaşi. Pentru partea ştiinţifică ... trimiteţi o delegaţie la mine, la minister. O delegaţie a muncitorilor sa prezentat directorului. Fusese odată la Bucureşti întro delegaţie pentru tutunuri. Au hotărît să trimită o delegaţie de fruntaşi ... la Sibiu. A devenit secretarul delegaţiei romîne la Comisiunea Dunăreană. Cine vrea să protesteze, să vie cu delegaţia noastră. Cineva propuse să se numească o delegaţie care să meargă ... la direcţie şi să prezinte ... lista celor cerute de salariaţi. E trimis, în aprilie 1855, în fruntea unei delegaţii, la Viena. Minutele se scurgeau încet, şi delegaţia trimisă să comunice puternicului consiliu de administraţie cererile muncitorilor nu mai venea. Delegaţia Uniunii Compozitorilor. Iau parte, în acelaşi timp, ca invitate, 130 de delegaţii. Expoziţia a fost urmată de un colocviu, la care a participat şi o delegaţie romînească. Derapajele fostului guvern urmează a fi discutate de cel actual la 26 ianuarie cu delegaţia FMI ce va veni la Bucureşti pentru evaluări. O delegaţie a FMI va sosi pe 24 ianuarie în Romînia. Neobişnuita delegaţie vegetală ... şia ales locul unde Oltul ... nu mai e primejdios. Puterea ministerială este o delegaţiune care în statele absolute se dă de suveran în mînele unuia sau mai multor oameni de încredere. Administraţia societăţii ... va face un comitet ... compus din primarul local, în persoană sau prin delegaţiune. Domnul îi dă o delegaţie. Banul administrînd în numele domnului şi prin delegaţie de la acesta teritoriul oltean, ... comanda şi corpul de oaste pe care îl da acest teritoriu în caz de război. Ai să primeşti peste cîteva zile delegaţia de procurorgeneral. Domnul dădea delegaţie unor membri ai Sfatului domnesc. o trimite în delegaţie. Pleacă funcţionarii în delegaţie. Doi parlamentari au votat pe bază de delegaţie. delegaţii. Femeile iau siga, o ard în foc, şi, deleinduo apoi în apă, muruiesc cu dînsa casele. Acest sistem e aplicat cînd materialele sunt greu de delaiat. deleiesc. delencuţe. uţă. În sat la noi ... se joacă următoarele jocuri: hora, brîul, rusasca, ... deleneasca. esc. Că delepădînduse de Fiiul, nece tatăl nare. delépăd. de Delessitul se descompune uşor în acizi. delessit. delesite. delestez. delestări. – Acidul sulfhydric este foarte deleteriu. Partea de jos a oraşului ... este ... un adevărat focar de infecţiune, miasmele deletere răspîndesc şi întreţin tot felul de boale. Pesimiştii născuţi ... vor fi supuşi la influenţele deletere pînă la un oarecare grad ale artei. deleteri, e. Nu sunt deletnic să merg cu tine, că şi eu am năpăşti şi sunt în grije. Dacă a isprăvit şi este diletnic, mai ară şi pe la alţii în schimbul nutreţului. Mîine sunt diletnic. deletnici, ce. nic. deletnicesc. Deletniciia iaste pricina cugetelor cealor reale. deletnicii. ie. delexicalizează. de iza. În cazul auxiliarelor, numai complinirile cu sens verbal pot favoriza delexicalizarea. delexicalizări. delexicalizaţi, te. – Idolul dealfic ... întreba la care din ei va veni împărăţiia romanilor. Cele mai multe oracule pe pămînt erau lui Apollo închinate, dintre care cel mai de căpetenie au fost, oraculul delfic. delfici, ce. – ic. Idolul delficesc. Să socotească cineva pre Omir însoţit întru povestiri cu preaoţi delficeşti. delficeşti. icesc. Delphinus delphis Un delfin lau scos la uscat. Adevărat pasire ieste, macară că carnea la gust îi ieste ca a delfinului. Văzum vro cîţva delfini cu soalzi ca de aur. Delfinul ... abia are 3 litre Delfinul ... pre mulţi îi mîntuiaşte de înecare. Văzurăm nişte delfini acoperiţi cu solzi ca de aur şi de azur. Această maşină este făcută în chipul delfinului, lungă de 9 picioare. Delfinii sînt animale înţălepte, însă varvare. Delfinul iaste peaştele ceal mai iute decît toţi peaştii şi alte dobitoace. Delfinii sprinteni trec uşori prin valuri. Delfini fără număr ... în valuri ... pe rînd se cufundau. În marea noastră trăiesc trei soiuri de delfini, deosebiţi prin înfăţişare. Apele repezi rîdeau ..., Lăsînd să zbucnească din valuri, la soare, delfinii. Săltaţi pe şei de spume, Sentorc ... delfinii dinspre larg. Marea sună cu zvon adînc în stîncile de la miazănoapte, şi delfini mulţi, printre valuri spumate, se încovoaie în salturi. Pe nisipuri se zbate un delfin. Pe urmele peştilor ... se ţin ... delfinii. Piere în jocul luminilor Saltul deamurg al delfinilor. Picta ultimul crap, de proporţiile unui delfin. Îmblînzeşte doi lei fioroşi şi e scos din mare de doi delfini. Crapii ... ţîşneau printre picioarele oamenilor şi făceau salturi de delfini. Scutul era susţinut de doi delfini, cu capetele în jos. delfini. delfini. – Delphinus delfinari. ar. Spectacol inedit de dresură care se pregăteşte în aceste zile la delfinariul din Constanţa. delfinarii. ariu. . Imaginea unei tinere cu ochii negri şi fruntea delfinică ... începu săl viziteze tot mai des. delfinici, ce. – ic. Enidina, materia colorantă din struguri, e derivatul dimetilic al delfinidinei. delfinidine. – delfinişti, ste. – delfinite. delfinologi, ge. – 99 de surdomaşi în cap îi săriră, în cap deliră. delesc. – Repezind aice pre un deliaga cu ferman. deliagăi. – Au chemat pe DumitraşcuVodă la Ţuţora şi după trei zile lau mazîlit, dîndul la închisoare la delibaşă. Triimeţîndui şi 40 de delibaşi tot ales bosnaci Ear dalibaşii şi cu bumbaşirul, întorcînduse la Iaşi, şiau luat leafa lor. În capitala Principatului sunt înregistraţi următorii iamaci ... repartizaţi astfel: ... 7 la delibaşa Ciocea, ... 7 la cîrserdar Fusese trămis de stăpînul său ca să dea nişte scrisori viziriale unui delibaşă. Delibaşa sencerca, Dar so mişte no putea. E finul său Drăgan, Delibaş de căpitan. Aseară unde ai umblat, delibaşule? delibaşă. delibaşi, e. delibaşale delibăşeli. eală. delibăşeşte. delibăşiţi, te. – Consiliiu ... au fost deliberat spre declărăţia aceasta. A delibera cu mai multă prudenţă asupra pedepsei ce legile hotărăsc. Trebuia să delibereze asupra dorinţelor şi raporturilor comunicate lui, şin unire cu sultanul să priimească o regulare asupra viitoarei organizări a acestor Principate. După complinirea tuturor datinelor ..., deliberară episcopii şi popii. A deliberat asupra acestor materii şişi rezumă ... opiniunile sale. Prin acest organ află ce se petrece în afară, cugetă, deliberează şişi aduce voinţa la îndeplinire. Şi acum ... zădărnicită şi ultima nădejde a demersurilor în zilele în care tribunalul ar fi deliberat. Consiliul deliberează apoi în şedinţă privată. Ce, în camera de consiliu nu beţi cafele şi nu deliberaţi pînă li se lungeşte părţilor gîtul? Judecătorii şovăiau mereu. Deliberau acum de trei ore. Deliberează ... despre conceptul de bine. Curtea cu juri se întruni din nou şi deliberă o săptămînă întreagă. Consiliul după ce au fost deliberat ... ordineşte că în doao zile el va avea pedeapsa. Senatul consulta şi delibera toate trebile statului. Trimitem dvoastre alăturatul aci ofis al nostru, către obştescul Divan, întăritor proiectului de condica penală ostăşească cu procedura ei, precum sa deliberat de către acel Divan. Oprit în mijlocul braseriei, grupul celor trei delibera cu Filip despre alegerea unui colţ mai ferit. Cetitoriu ... judecînd cu direptate începutul cîrtirei din Hale, din conştiinţa sufletului să delibereze (încheie) ce se cuvine după zicerea firii. Un leopard ... veni ... la stîrf, se aruncă dasupra fără a mai delibera. deliberez. Din astenchisori triste fiind deliberată va fi cît mai în grabă în patrienturnată. O vrednică de însemnat clauză seau cuprindere a acestei instrucţii este cererea a se delibera seau a să slobozi Kritul. deliberez. – de Adunare deliberantă. angajează ... un mare număr de persoane cari au o poziţie, cei pot fi folositoare, fie în opinia publică, … fie în adunările deliberante. deliberanţi, te. Vreo cîţiva streini au fost invitaţi a lua parte la deliberările congresului. Deliberările şi deciziunile parlamentului nu vor avea efect. După deliberare, judecătorii ieşeau să pronunţe hotărîrea. Următoarea propunere ... avem onoare a o supune deliberării ... dvoastră. Proiectul de programă şi regulamentele ... se vor pune în deliberarea consiliului general în viitoarea sa sesiune. Să nui facă măcar cinstea unei deliberări. Curtea va intra în deliberare! zise iar colonelul, supărat. Spre a arăta luarea unei hotărîri, la sfîrşitul convorbirii sau după o deliberare a subiectului vorbitor, limba populară şi familiară utilizează formula „şi gata!” E vorba de un document … cuprinzînd rezultatul unor lungi şi mature deliberări. Se credea Socrate în miraculos contact cu Demonicul, ... cel puţin în momente de deliberare. Pofti pe căpitanul Pleşoianu ... să ia parte la deliberare. Deliberarea se face în secret, fie în şedinţă, fie în camera de chibzuire, numai între judecătorul şi asesorii care au luat parte la judecată, fără participarea procurorului şi a secretarului de şedinţă. După îndelungi deliberări sa convenit că Teatrul ... trebuie de fapt să răspundă dezideratelor pentru care a fost creat. Se pronunţă pentru ... a participa pe picior de egalitate cu celelalte părţi la toate eforturile, deliberările şi conferinţele. După ... 11 ore de deliberări sa ajuns la impresionantul verdict. Turghenev, pictînd pe eroinele sale cît mai seducătoare prin figură, temperament, conduită, ţine ascunse gîndurile lor, luptele lor sufleteşti, deliberările lor interne. A doua funcţiune psihică nouă … este, după Spencer, deliberarea intelectuală sau raţiunea. Judele meu se făcu interpretul acestora ..., opinînd grav din cap, după o lungă deliberare cu el însuşi. Ceea ce dispare ca individualitate în cazul sugestiei sunt formele superioare de conştiinţă: cenzura critică şi deliberarea. Deliberarea intimă este redată aici cu măiestrie. Fapta morală fiind … expresia unei deliberări, … depindea, întro foarte mare măsură, de puterea de judecată a făptuitorului. deliberări. – Scris şi publicuit acest deliberat Cu deliberatul cel de la scaonul vlădiceasc ... trăire ... pănă la moarte. Spre sfîrşitul hotărîrei încoace trimisă, din deliberatul săborului aceastuia ... va cunoaşte preacinstitul conzistoarium. Dacă cu deliberatul din judecată dreaptă nar fi îndestulit ... înaintea legalnicei sale competeanţii să meargă. Se rugă, ca săi facă voia, în deliberatul său curat să se adaoge aceasta. În aprilie ... a ieşît sentinţa sau deliberatul judecătoresc. A adoptat ca principiu deliberat: beştelirea crîncenă a celui pe care vrea săl combată. Neologismul se introduce în proza lui ... întro intenţie deliberată. Creangă procedează şi de astă dată întocmai ca un vorbitor obişnuit, fără nicio preocupare artistică deliberată, chiar dacă îşi dă seama că procedeul folosit prezintă avantaje de ordin stilistic. Să fie oare o declinare deliberată a capacităţii autorilor de muzică uşoară de a ancora în problematica esenţială a vieţii sociale? Lupta împotriva poluării ... constituie un act deliberat. Am trăit în recluzie deliberată. După mine, nu este vorba de o atitudine deliberat definitivă. Asasinaţi în mod deliberat o femeie, care ... nu are nicio vină. Ceea ce la oamenii obişnuiţi şi în vorbirea de toate zilele se petrece spontan ..., la scriitori se produce deliberat, cu voinţă. Cum, Don Juan este ipocrit? ... Aşa nil înfăţişează deliberat Molière. Erau partide pe care el le pierdea deliberat. Micul cler şi dăscălimea ieşeană, în care se introduce deliberat, departe de a fi protipendada capitalei, este totuşi o formulă de viaţă urbană. În mod deliberat, el combină semnificaţii parţiale topindule în enunţuri. În momentul dezlănţuirii ei, răscoala avea un caracter predominant antiotoman imprimat deliberat de Tudor. vine în întîmpinarea unui public mai larg, simplificînduşi deliberat structura. Ironia ... permite introducerea unor structuri noi (cum este aceea a grotescului) întro schemă narativă deliberat realistă. Refuză deliberat facilul şi senzaţia de fragil. Sa încercat deliberat inducerea în opinia publică ... a unor repere care trebuiau să deformeze ... sensurile reale ale crizei. deliberaţi, te. Nu poate acest popor decît săşi piarză cu încetul chiar respectul autorităţii, faţă de exemplele zilnice, … care nu pot aduce ţării în viitor decît urmări funeste pentru respectul Adunărilor deliberative. Organ deliberativ. Deliberativul local a promovat în septembrie 2004, o nouă cerere de chemare în judecată. Vot glas deliberativ Fieştecare soţ ajutător va avea vot ... în adunările obşteşti, nu însă şi lucrările comitetului, unde va putea oricînd să vie ca un privitor şi aşi da părerea, fără de a avea glas deliberativ. Toţi paşii cu două tuiuri au dreptul de a avea loc acolo cu glas deliberativ. A cerut ... ca episcopul unit care va fi după timp ... să i se dea loc cu vot deliberativ în consiliul gubernului. Nu mai avem ce căuta cel mult ca invitaţi fără drept de vot ... deliberativ. Gen deliberativ În Retorica sa, Aristotel vorbeşte de trei genuri oratorice: genul epidictic, ... genul judiciar ... şi genul deliberativ, care se pronunţă … asupra unor împrejurări viitoare. Propoziţie deliberativă Interogativele deliberative se caracterizează printro mare varietate de intonaţie. Nu poate fi contestată nici contribuţia deliberativei la naşterea interogativei indirecte. Întrebările retorice dobîndesc ... scopul de a evidenţia procesul deliberativ al voinţei. Pasul epic al eroilor acestui roman social e dictat de subconştiente impulsuri atavice, scoase în raza conştiinţei deliberative. deliberativi, e. deliberatori, oare. – tor. deliberatori, oare. tor. Am găsit de cuviinţă, după deliberaţii ce am avut, să aducem cuvenita vindecare Deliberaţiile în seanţiile comitetului se vor face ... după majoritatea glasurilor. Mă supui Camerii primind înalta şi greaoa însărcinare a prezida în lucrări şi a povăţui deliberaţiile. . Este puţină vreme de cînd deliberaţiile Camerii sînt publice. Ni se spune rezultatul deliberaţiilor Deliberaţii şi discuţii. Un proiect ca acela trebuie să fie supus mai întîi la deliberaţiunea dietei. După două ore de deliberaţiune, şedinţa se redeschide. A urmat o deliberaţie a ministerului. Chestiunile ... trebuie să facă obiectul deliberaţiilor congresului. Zioa unei deliberaţii aprofundate va veni. Gloata ... aştepta ... rezultatul deliberaţiei soborului. Lăsăm dar în deliberaţiunea fiecăruia eminenţa acestui rău. După trei zile de deliberaţii, se dete ordin săi ucigă. În acest caz emancipaţiunea va rezulta din deliberaţiunea consiliului. El era ... duşman al deliberaţiei. deliberaţii. Se mai delică lumea. delícă. galanţi, delicaţi şi frumoşi la vedere. Extremităţile ... sînt supţiri şi delicate. Unele dame poartă dea pururea asemine colanuri, pentru ca să aibă o talie delicată. Mici sunt degetele sale şi mînuţai delicată. Din naşterea sa Leopold a fost mic de statură şi delicat. E înaltă, supţirică ..., delicată ..., ochi albaştri ..., păr negru. Unele vite sînt delicate, mici şi supţiri. Corpul lui delicat na asudat încă supt o armură. Delecatul său nas. Un trup de o formă minunată, cu nişte mîini delicate de nimfă; era în adevăr un tezaur de frumuseţe. Umăr delicat. Zărea creştetul delicat al dropiei. Mîini delicate de doamnă. Gîngănii sau gîze ... le zice poporul la făpturile mici şi delicate. Încet îmi lunecă pe frunte O mînă albă, delicată. Ce chip fraget, slab şi tare, ce gingaş şi delicat. Era înăltuţă, delicată şi avea nişte ochişori verzi. bărbia feminină, delicată. Au văzut ţapii sălbatici, ciutele delicate. Săşi mîngîie palmele delicate cu aceste bolnave flori. Mîna dilicată la sapă nu rabdă. Mădulările sale (a amorului) sînt fragete şi delicate. „N” moale este mult mai dulce şi mai delicat decît „m” şi … face limba romînă mai plăcută la auz. roman e mai dulce şi mai delicat. O salbă de mărgele ... sălta ..., pricinuind un zinghet delicat. E prezent cu cîntecele sale de delicată tonalitate. În raftul său se afla un manuscris, cu slovă grecească delicată ca o horbotă. Tînărul aceast delicat, frumos şi trîndav ... ar muri dacă numai întru o zi sar osteni ca mine. Femeaia ... fiind prea delicată din fire şi deprinsă cătră viaţă ... nau putut să rămîe teafără de lovitura ... protivnicului noroc. Nu e bine să obosim organe atît de delicate. Ochiul este una din cele mai delicate formaţii ale organismului omenesc. Oamenii mai delicaţi ... vor face feredeie încălzite de la 23 păn la 28 graduri. Mă tot mir de dumneata, care te ştiu atît de delicată, încît şi un prea mititel şoricel cînd vezi, pe loc leşini şi cazi jos. Aceste friguri apucă mai cu seamă pe copiii care au limbrici seau viermi în maţele lor, fiind şi de o constituţie delicată. E bine a recomanda bolnavilor cari au peptul delicat, da nu rămînea multă vreme întro atmosferă încărcată cu vapori. Picioarelei erau atît de delicate, încît păreau că numaidecît or să se frîngă. Această incurabilă maladie ... triumfă ... asupra delicatului său fizic. Cei mai mulţi … au fost de o constituţie delicată. Era foarte delicat, foarte şubred şi foarte îmbătrînit. O femeie, pe cît de delicată şi fragilă, pe atît de vioaie şi de spontană. Duşa ... va putea să vatăme pe cei bolnavi şi delicaţi. Slujbele lui îi vătăma sănătatea cea delicată. De o statură microscopică ... şi de o constituţie foarte delicată, era un original de frunte. Sănătatea mea prea delicată numi permite să mai suport asprimile de tot felul. Mă plîng de a vedea o plantă atît de fragedă şi atît de delicată dată influinţelor omorîtoare ale ghieţii şi ale gerului. Grupe de arbori, peluze verzi, partere smălţate cu florile cele mai delicate şi mai rari ... poţi să admiri. În crini e beţia cea rară: Sunt albi, delicaţi, subţiratici. Am dat de toporaşi lîngun stejar; Erau aşa dealbaştri, delicaţi Ca nişte firmituri de cer lăsaten dar De primăvară. Lîngă fereastra joasă, tremurau tulpinele firave ale unor flori de toamnă, cu ... petale delicate. Ferigă mică din familia Polypodiaceae, cu rizom scurt şi frunze delicate. Îngrijaşte cu sîrguinţă de floarea cea delicată a domesnicei fericiri. Ieri pusese gerul Flori de gheaţă delicate. El era un om donoare şi din cei mai delicaţi. Fiecare poet crede că nu este destul de poetic, de delicat, dacă nuşi diminuează cuvintele. Dacă mă iubeşti ... dacăţi sunt scumpă ... fii delicat. Nu cumva să superi nervii criticilor delicaţi. Cît de profund trebuie săl fi afectat pe delicatul poet al „Subţiricăi din vecini” noile relaţii de dragoste. Bărbatul meu nu prea e delicat de felul său. Trebuie să fii delicat cu Tanţa că ea e foarte sensibilă şi inimoasă. Poeţii sunt oameni delicaţi. Cum e duduia delicată, ... i se scîrbeşte din te miri ce! Ce prieten delicat, înţelegător şi generos a fost! Subţirelul şi delicatul personaj nu părea obişnuit să audă ce i se spune. Cînd bătea ora nouă, tata lăsa ziarul şi, delicat, ... o săruta pe mama. Prin ele omul cîştigă cugetări de moral, simţiri delicate. Un duh slobod şi născocitor şi o simţire delicată lau silit să părăsească celelalte învăţături. Ce delicat caractir! Purtare delicată da pururea avînd. Trebuie treipatru generaţii ... pentru ca această familie să capete simţăminte delicate, nobleţea inimii, gustul pentru litere. O iubire delicată, discretă. Grija delicată ce o purta Elenuţa pentru părintele Murăşanu o observa ... şi Maria. Avea ambiţia să potrivească toate astfel încît să se observe pretutindeni gustul ei delicat. Are sufletul delicat şi inimă bună. Nicăieri în lume nu sa produs ceva identic, de o simţire aşa de delicată, pînă la rafinament. Gesturi reţinute şi delicate. Ore întregi ascultîndul surîsuri delicate se succedau, ca orele luminii, pe figura lor trandafirie. Nu e nevoie să fie cineva neapărat beteag ca să inspire sentimente delicate. Dacă nu mă desfată fresca, în ansamblul ei, sunt unele detalii pline de tot farmecul delicat al unui scriitor de reputat talent. Iernile ... lau făcut să ţipe gros şi pe un poet al dragostelor delicate. Despre plagiate ar fi de prisos să mai vorbim, dar aşa, în treacăt, am zărit întrun număr din urmă o bucată luată, vorbind delicat, din Gil Blas. Calificativul conţine o cugetare adîncă şi delicat imprimată. Vru totuşi săi spuie ceva ca săl concedieze delicat. Călca delicat, mai pe de lături. Îmi pare bine de cunoştinţă, a răspuns plutonierulmajor ..., înapoindui delicat hîrtiile. Scriitura lui e modernă, dar cuminte ..., manipulînd delicat mari energii interioare. Una din cele mai delicate memurieturi Treaba aceasta este cea mai delicată a hranii obştii norodului Cele mai însemnătoare din apologuri sunt acelea ce sunt provocate de circonstanţe grave sau delicate. Naţia doreşte a se înştiinţa deplin dispre ... drumul urmat în nişte ... interesante şi delicate relaţii. Clerul romîn din Transilvania ar fi cetit cu atenţie reproducirile în obiectul acest delicat Pricina e delicată. Impresariul ... na luat asuprăi această delicată însărcinare decît numai împins de pasiunea şi zelul său. Foarte mult nea plăcut spiritul moderat şi prudent, cu care sunt tractate togmai cestiunile cele delicate. Chestiunile noastre naţionale, oricît de grele şi delicate vor fi ..., ne vom ţine de cea mai strînsă datorie a le studia cu toată seriozitatea Îmi voi permite să examinez ... întrebarea ... delicată. Am renunţat ... a mă mai amesteca în această delicată afacere de familie. Extrem de delicată, situaţia e tratată cu mare abilitate. Pacificarea tulburărilor e o operă delicată. Noi suntem în delicata situaţiune a nu ne pronunţa nici întrun sens, nici în altul. Aceasta va fi o chestiune mult mai delicată. Îţi explic îndată; e o chestie destul de delicată. Căile convingerii sunt atît de delicate. Aici este o chestiune delicată. E o treabă delicată. Trebuia să execut uneori operaţii delicate. O asemenea cercetare are cîteva laturi foarte delicate. Era folosit ... ca ambasador pentru misiuni ... delicate. Nau clarificat delicata, eterna şi desueta chestiune a dragostei. Proces delicat şi nu suficient de bine cunoscut, adaptarea urmează căile cele mai complexe. La chemat pe Nelu şi ia spus că e o situaţie delicată. Institutul a făcut ceva întrun domeniu atît de delicat cum e cel al preistoriei europene. Îşi curăţă unghiile cu o pilă delicată. Iese ... o muiere cu totul frumoasă şi împodobită cu cele mai scumpe haine şi mai delicate. Are în pachet lucruri delicate. I se cere a şti să conducă cu inteligenţă şi dibăcie lucrarea machinelor de abur şi instrumentelor complicate şi delicate. Dame romînce în rochii delicate. Cu instrumente foarte delicate, deabia se pot observa. Epoca ... de bronz ... ne prezintă ... arme delicate ce abia le pot mănui palme foarte mici. Acea bandă de ţesetură deasă şi delicată de mătasă şi aur ... samănă cu patrafirul ce împodobeşte pe preot în timpul slujbei. Cînd destinderea fandării nimerea pieptul adversarului cu delicatul vîrf al floretei, ... muşchii găseau în scurta biruinţă o sintetică odihnă. Firele delicate ale maramei. Toată strălucirea şi smalţul cel delicat al aripilor se scutură. Ploaia cade potolit şi rar, Ţesînd o delicată broderie Pe pata albăa unui felinar. Sforicele diafane cari trăiesc cît ţine fulgerarea lor pripită şi delicată. Rosete sculpate ... reprezintînd cîte un deosebit cap de operă sînt foarte delicat lucrate. Îşi tremurau zborul ... fluturei de cele mai gingaşe colori în chipul cel mai delicat punctate. Ceva auriu şi delicat, ca un pufuşor de piersică, mîngîia această carne tînără. Izvoarele, sub pînze de gheaţă, delicate, se legănau la vale. Trăsăturile feţei de o paloare delicată. Am văzut liliac roşu ..., delicat ca un amurg de duminică. Mai toate lucrările din expoziţie sunt îmbrăcate întrun aer delicat crepuscular. Ei nu vor saibe nici mobile scumpe, ... nici ospăţuri delicate, nici palaturi aurite. Eu te las cu sănătate ..., Nici mai delicată masă Care apoi pe nări sămi iasă. Le da mese delicate şi de multe ori însoţite de concerturi. Pîine neagră în locul mîncărilor celor mai delicate. Se duse la o prăvălie şi tîrgui poamele cele mai delicate şi frumoase. Deacă la timpul înfloririi lor se fac încrestături în frunze, ... iesă un vin delicat, carele însă nu trăieşte mult. Lipsinduse de delicatele bucate a bogatului, el nu este supus boalelor lui. Asemenea ieste omul cel de ispravă ca o floare rară care umple aerul de un miros delicat. pre cît de albă, pe atîta şi delicată. se obicinuieşte atît de mult cu mîncările delicate, încît nu mai poate să trăiască fără friptură de fazan. cu drept cuvînt este socotit în Francia ca una din cele mai delicate îmbucături ornitologice. De Marenne înălţă nasul său fin ca să primească adierile delicate ale florilor. Făcînduise foame, mînca un ceas, lăsînduşi profesorul singur, să simtă pe gaura uşii aroma delicată a fripturii. delicaţi, te. – Darul de la coconul ... de doi cheltuiţi în parte pe stafide, masline şi murături de pătlăgele, delicatese mie pănă aici necunoscute ... nu putea să ţină mult. Aduse din Constantinopole tot ce se găsea acolo mai scump în peşti, poame şi vinuri, pe care unindule cu delicateţele gastronomice ale ţărei ... pregătise de acea zi un ospăţ. Marele magazin de coloniale, delicatese, comestibile ... şia lăsat obloanele. Lua dimineaţa ... ananasuri şi multe „delicatesuri”. Cheia de la dulapul cu delicatese era la duduia. Nu prea se mai găseau coloniale şi delicatese la îndemîna fiecăruia. Deale mîncării vinzi ceva? Coloniale, delicatese? Curmale şi diferite alte delicatese exotice ... erau foarte preţuite de către barbari. reproşau salariile prea mari ..., schimbarea dietei (carne şi grîu în loc de brînză şi secară), obiceiul de a bea ceai, preferinţa pentru „delicatesuri” şi pierderea respectului faţă de clasele de sus. O nouă delicatesă: cîrnaţi de ciocolată Inventatorul delicatesei ... a declarat că ideea pregătirii unui cîrnat de ciocolată ia venit întro noapte în care a fost chinuit de insomnie. delicatese delicatesuri. – Chipul ei ceal măreaţ, statul ei ceal înalt şi plin de ... delicateaţe ... era zugrăvite întru inima sa. Naţia franţuzească e vrednică de toată delicateţa grecilor şi de toate sentimenturile cele mari ale romanilor. Mă tot gîndeam la dînsa şi la delicatenţa trupului. Delicateţa taliei sale era vrednică de însemnat. O fecioară să vedea, Care foarte minunată delicatenţă avea. Delicateţa, părul şi zîmbitoarea faţă Îi dă înfăţoşării un aer de viaţă. Tînăra delicateţă ... era întrunită cu frumuseţea nobilă ... a femeiei. Acestei femei nu i se potriveşte virilitatea, cît ... frăgezimea, delicateţea. Redă cu o mare sensibilitate delicateţea universului floral. au o delicateţă deosebită. Inima mea aflîndusă întru atîta delicatiţă nu priimeaşte a cădea iarăş întru primejdii. Frăgezimea arată iar o delicateţe, dar lesne de sfărîmat. Socoteşte şi slăbăciunea ... ei; delicateţa trupului şi nu fi aspru cătră dînsa. Tăcerea ei asupra acestui articol venia numai dintro delicateţă ce nu voia să supere urechia lui Don Juan. Nu aş fi fost atinsă de delicateţa dragostei dumitale. Se naşte ... acea delicateţă de gust. Do avea cît de puţină delicateţă, nu poate să mă lase să aştept în zadar. El era unul din acei oameni cari pe lîngă delicateţa purtării mai adaogă şi originalitatea haracterului. Nu iubeşte decît numai averea mea ... aşa de puţin moral şi delicateţă are. Pompa asiatică întrunită cu delicateţa gustului evropian dişteaptă ... în toţi simţiri de mirare. Vorba aceasta ar jigni delicateţa franceză. Nai nici o delicateţă şi, cînd te porneşti la hodorogit, nu te mai poate nimic opri. O nobilă simţire de delicateţă o opreşte a lovi amorpropriul iubitului ei. Sa retras dintrun sentiment de delicateţă. Mă amestec cu atîta lipsă de delicateţă în lucruri care nu mă privesc. Ibrăileanu are delicateţea de a nuşi înscrie nici numele său. Impuieşi singur acea delicateţă de penel în care totul e lumină. Delicateţa de tonuri a acestor monumente evocă arta italiană. O delicateţe de om foarte civilizat. Zeiţa cu ochii albastriverzi, ... cu capul încins do panglică şi împodobit do coroană ... peste care era aruncat cu delicateţe un voal subţire. Lau pipăit cu o mare delicateţă. O rugă cu delicateţă ca să primească a rămînea noaptea aceea în lăcuinţa lui. Cînd grăieşti, Farmeci cu delicateţă. Alte cuvinte cari răspică mai apriat modul esecutării: … delicat, cu delicăteaţă. Se răsuci cu delicateţă în scaunul său. În odaia pisicii toate obiectele au fost răsturnate, întîi cu delicateţe. Să răspundă cu delicateţe. „Venerabile” în sus, „venerabile”n jos ... şi în sfîrşit o sumă de delicateţuri. Această slujbă are trebuinţă de multă delicateţe. delicateţi delicateţuri. Îţi mulţumesc din suflet pentru atenţiunea ta delicatisimă cu ocazia aniversării mele. delicatisimi, e. – isim. La această întîmplare mult au vorovit ei între dînşîi şi eu aş fi socotit de trebuinţă a scrii voroavile lor, dar … spui numai cele de pe urmă cuvinte a lor, cari poate după vreme şi obiceiurile de atunce, ori fi cuprinsu întrînsăle delicaţîi, iar acmu slujăscu drept un rîs. Iar Miligrina, lasînd toată ruşînea, apropiindusă de Poliţionu, lau luat de mînă cu delicaţîi. ie. deliceni icean. Şi cartea au trimiso pe un deliceauş rumîn îndrăzneţ. deliceauşi. – O petrundea de îmbeţie delicioasă care însoporişase mintea şi desarmase ruşinea. Brîul cusut cu graţii al Venerei totdeauna va înfăţişa o icoană delicioasă la imaginaţia noastră. Se vedea ... nu prea departe ... o frumoasă căscioară de cîmpie, aşăzată întro poziţie pitorească şi delicioasă. Frecarea pe picioare este ... o delicioasă necesitate. E un loc delicios, aşezat pe malul drept al IalomiţeideSus. Cîteodată intrau în pavilion, cîntînd cu glasuri îngereşti ... şi umplînd de un eho delicios aerul cel curat al nopţelor ... italiene. Din patul ei ea urma cu privirea ... toate acestea amestecate confuz întrun vis şi nimicinduse întrun repaos deliţios. Îşi desprinde cascua şi respiră un aer delicios. Delicioasă petrecere o să avem. Se destinde înaintea ochilor mei cea mai delicioasă şi mai pitorească panoramă. Cîntă … o melodie delicioasă. Ai să simţi o moleşeală delicioasă în tot trupul. Făcuse cunoscut lumii deliciosul prerafaelism mistic. Să mă ierţi, sunt delicioase, toate O maşină va face regulat cursa ... pentru a ne strînge rîndurile şi a ne continua delicioasele noastre partide de pocher. Era un film delicios. Ultimele zile de libertate trebuie să fie delicioase. Eşti delicios. Neliniştea aceea delicioasă din privirile ei no mai găseam. Cîteva clipe de aşteptare delicioasă trecură. Emilio, fii indulgentă, fămi moartea mai delicioasă. Mă plictisesc ... şi e delicios. Mă convinge în mod delicios. Avea un cap foarte frumos şi o barbă atît de poetică şi delicioasă. Îi găsesc delicioşi cu micile lor manii ... şi cu politeţea lor imperială ... pe care no regăsesc la ... ceilalţi. Patroana mereu pe gînduri, delicios obsedată. Deşi delicios ismenită, cu capul ei de gheişă, era de o pasiune concentrată. amestecate cu vin la masă produc o beutură delicioasă. Această delicioasă licoare ... cată să fie întrebuinţată vericînd după masă, ca un corectiv obligat. Pădurile ... sînt pline de vînaturi, grădinile de fructuri delicioase. Sorbind delicioasa moca, eu mă lăsasem la o lină reverie recitînd ... nişte stanţe. Un vin delicios. Împrejurul unor mese gastronomic încărcate De mîncări delicioase ... Cei puternici petrec timpul. Stridiile au fost minunate, icrele moi delicioase. Vizitasem apoi ... sufrageria cu mirosul plăcut al bucatelor delicioase. Claponii şi curcanii îngrăşaţi ... erau o delicioasă mîncare. Se săturară de carnea delicioasă. Vinul şi gustările ... sunt delicioase. Le prepară admirabil: cu piper, cu untdelemn şi niţică lămîie, sunt delicioase! Delicioase plăcinte, servite la pachet. Ce delicios se mănîncă la Enache! cios. delicioşi, oase. Senţimenturile care voi aţi inspirat ei fac deliciile ei. Cu puţină paţienţă va deveni mai apoi o sorgente de deliciuri. Vorbe ... care se par a amesteca la un loc deliciile amorului cu deliciile vieţii cîmpene. Femeia, zice el, este ornamentul naturei şi deliciul simţirii. Lua parte la concertele familiare ... ale cărora accente şi deliciuri nu le voi uita cît voi trăi. Dete lumii un cap doperă, care de atunci şi pînă acum nau încetat de a fi deliţia muzicofililor inteligenţi. Am să cunosc ... deliciurile căsătoriei. E un deliciu să mergi pe asfalt cu roate de cauciuc. Pînă la deliciul creaţiei şi activităţii în genere, e o scară, un urcuş greu al evoluţiei. Uitînd pe o clipă de nevoile zilnice, resimţeşti cel mai înalt deliciu al artei: impersonalitatea. El simţea, uşor, deliciul apropierii de casa părintească. Mă încredinţa că niciodată nu ospătase mai cu mult deliciu decît atunci! Eu mă desdăunam de temperanţa silită din trăsură, fumînd cu deliciul fericirilor oprite ... două ţigări deodată. Nu se mai opresc la deliciul estetic, ci cer explicări cît mai ample. Se izolau cu deliciu în locurile cele mai neaşteptate. Neam fi cufundat ... şi noi în deliciile unei scurte aţipeli. Se întinde o vale, pe care natura ... a împodobito cu mii de delicii. Trebuie să mărturisim că, ţinînd seamă de toate deliciile lecturii, romanul e totuşi prea lung. Schiţă ... un portret al lui Eliade ca revoluţionar, cu atîta haz, că făcu deliciul celor de faţă. Cu prefăcut deliciu, trase din ţigaretă. Lucrarea ... furnizează ... delicii de lectură. Cîte delicii îmi dădea, cînd eram copil, acest joc. Homarii ... fac deliciul europenilor cu gusturi „rafinate”. O seamă de numere anunţate în program, şi care fac deliciul publicului, sunt uitate. Aşteptata revenire a junelui american ... făcuse deliciul unor categorii diferite de spectatori. ajuns să guste deliciile ministeriale. Se admiră în oglindă şi o sărută cu veselie. – Eşti un deliciu. delicii deliciuri. Emisarii cei prinşi şi legaţi trebuie fără zăbavă să să deae pe mîna judeţului criminălesc celui mai de aproape, pentru cu deamăruntul cercetarea delictului (faptei reale). Na urzit singur delitul (fapta cea ră). Pentru delicte ... arhiereii ... se vor judeca. Înalta curte de casaţiune şi justiţie are puterea de a caracteriza delictul şi de a determina pedeapsa. Delictul pentru care i sar fi făcut vînt peste graniţă ar fi fost ... tocmai zeloasa dsale activitate. Cei prinşi ... pentru acelaşi delict, fură zvîntaţi în bătăi. Eu dezaprob acest conflict. E o ruşine, un delict Nedemn de vremi civilizate. Atribuţiile voievodului … au fost din nou extinse asupra delictelor şi crimelor ce obişnuia să le judece. Delictul antrenează o pedeapsă mai mare de un an. Ai cumul de delicte. Delictul este ... prescris şi nu mai aveţi căderea al judeca. Minciuna poate fi şi ea un delict, cînd mincinosul se află sus pe scara ierarhiei sociale. Prin delict se înţelege faptul persoanei care pricinuieşte, cu intenţia de a vătăma, un prejudiciu altuia. Prin delict se înţeleg numai infracţiunile pedepsite cu închisoare corecţională sau cu amendă penală. Apologia infracţiunii este şi va rămîne un delict pedepsit de lege. Acest prejudiţiu al inoranţei şi al empirismului nare el toţi caracterii delictului de omucid? Stătescu autoriză o flagrantă violare a regulelor de procedură în materie de delict de presă. Delictele de presă se judecă de juriu. Cîteva pedepse salutare celor vinovaţi de delictul de vagabondaj ... ar fi îndeajuns. A fost comis delictul de bigamie. Dumnealui vine dintrun lagăr ..., unde a stat pentru delictul de dublă personalitate. Delictul de viol. Era pasibilă de pedeapsă pentru delictul de bigamie. Flagrant delict Corp delict delicte. delictori, oare. – În asemenea caz se naşte răspunderea delictuală, căci aceste fapte păgubitoare altor persoane se numesc, în general, delicte. În procesul lui Ion Ţiriac împotriva „Le Point”, Tribunalul de Mare Instanţă din Paris a condamnat directorul săptămînalului la plata unui euro despăgubire şi a 2000 euro amendă delictuală. – tual. delictuali, e. – Maş crede delictuos ... cînd naş fi executat o lege votată a statului meu. Sau întîmplat uneori şi întreveniri de politiţieni spre a delătura nişte încăierări cu urmări delictuoase sau criminale. Adresează jandarmului cuvinte ofensatoare, fără intenţie delictuoasă. tuos. delictuoşi, oase. – Sărurile ce atrag umiditatea ... se cheamă delicuescente. ... se prezintă ca o pulbere albă, grăunţoasă, foarte delicvescentă. delicuescent. delicvescenţi, te Studenţii ne sunt descrişi ... ca adevăraţi „picaros”, oscilînd între aventura şi delicvescenţa curată. Un motiv de delicvescenţă a teatrului comic. delicuescenţă delieşti. – esc. Tundemă cerchezeşte Şi cu chică delieşte. lie. eşte. deligaţii. – Lemn alb care se taie în plăci, se delignifică prin procedeul sulfitului. delignífic. Un alt procedeu de delignificare, mai rapid, consistă în clorurarea ligninei din materialul vegetal, urmată de tratarea cu o soluţie alcoolică. delignificări. – Binevoise a măsura şi a delimita foştilor mei clăcaşi şase mii pogoane de pămînt din moşia mea. Boierii tind săşi întărească dreptul de proprietate, liberînd pămîntul de toate servituţile feudale care apasă asupra lui, delimitîndul, rotunjindul. Face parte dintro comisie care delimitează graniţa Ţării Romîneşti cu Transilvania. Se menţionează existenţa unei mahalale ... acoperind o suprafaţă delimitată de mănăstirile Mihai Vodă şi Sărindar. O instituţie teatrală nu poate să aparţină unui loc delimitat geograficeşte. Reprezentanţii regiei precizează că suprafaţa revendicată nu a fost delimitată topografic. Variaţia fonemelor vocalice delimitează spaţii vizuale. Sau putut delimita patru nivele de locuire. Pă şaizăci şî patru, cîn sa delimitat moşîile eream în Bucureşti. În această şedinţă nu sa fixat sau delimitat nimica, dar sau constatat numai că o înţelegere în cestiunea băncii nu e cu putinţă. Am avut curajul să însemn şi să delimitez primul meu pas întrun capitol. Aceasta înseamnă liberarea de literatură. lumea era exprimată întro serie de noţiuni şi concepţii bine delimitate de contrariile lor. Trei impresionante conuri ... perfect delimitate, de parcă ar fi fost trase cu compasul, se desprind din masa celorlalţi munţi. Chiar prima scenă delimitează limpede atitudinea celor doi fraţi. Putem ajunge să delimităm ... precis ... grupul medicamentelor digitalice. Oniricul şi orficul au fost delimitate de multă vreme ca perimetre ale poeziei. Este meritul istoriografiei romîneşti actuale de a fi izbutit să delimiteze aria artei getice de aceea a artei scitice. Este greu de spus de ce îşi delimitase astfel meşteşugul. Apropierea de biografia poetului delimitează alte şi alte aspecte problematice. Din această cauză poreclele şi supranumele ... nu pot fi delimitate categoric. Drăgoi ... a delimitat mai precis evenimentul muzical. Cantemir a subliniat rolul simţurilor şi al experienţei în cunoaştere, … şia exprimat încrederea în puterea ştiinţei şi a raţiunii omeneşti, căutînd să delimiteze domeniul ştiinţei de cel al teologiei. În aprecierea altora ei se delimitează doar pe sine. Pătrunderea întrun univers ... în care încerc să mă delimitez de fiecare dată. Om de afaceri ... care se delimitează ... de orice acuzaţie. delimitez. delimitabili, e. Delimitarea frontierei ... nu aşteaptă decît o decisiune finală. Delimitarea frontierilor turcoruseşti ... conform cu protocolul din 3 ianuarie. Fu unul din delegaţii moldoveni pentru delimitare . Se pare însă că delimitările de moşii ... ieşeau de sub competenţa banului. Parcă în volumul trei actele privitoare la delimitarea Suriului. Studiul unui plan de sistematizare delimitarea în plan a suprafeţii localităţii în prezent şi a suprafeţii de extensiune în viitor a acesteia. a participat la delimitarea sistematică a unor moşii ale latifundiarilor moldoveni. Împărţirea pe moşi a fost prima fază a delimitării proprietăţilor individuale ale stăpînilor în devălmăşie a moşiei. Romanii, cu prilejul delimitării proprietăţilor prin stîlpi sau ziduri, aduceau ... pe locurile de demarcaţie o jertfă. Cercetarea noastră a stabilit… că delimitarea ariilor termenilor de port urmează, în general, izoglosele graiurilor. se împotriveşte la … delimitarea veniturilor fiscale din provinciile slave. De îndată ce intervine un privilegiu acordat unei singure categorii, se face pur şi simplu o delimitare de clasă. Înrudirea este atît de apropiată încît deabia este cu putinţă o delimitare a celor două genuri. Bălcescu a ţinut să facă o delimitare între ceea ce el numea republica democratică şi cea aristocratică. Acest detaliu, în aparenţă secundar, are mare importanţă pentru delimitarea Grupului Nominal pe prima treaptă a analizei. Studiul său se va referi la clasificarea prefixelor, delimitarea temei lexicale, calcul lingvistic ... şi productivitatea formanţilor prefixali. delimitări. Codrul delimitat cuprindea numai partea din cîmpul cultivat. În toate ţările constituţionale … partidele sunt bine organizate şi delimitate. delimitaţi, te. – 1350 şi 1450 sunt aci duoi termini delimitativi indispensabili. delimitativi, e. ativ. Delimitatori au fost comitele Kolowrat şi MehmedEfendi, ale căror nume se înseamnă pe crucea de piatră. delimitatori, oare. tor. Delimitaţiunea între Turcia şi Austria. delimitaţii. Pictorii ... să serveau de versuri latine, pe care le scria uneori ieşind din gura unui sfînt ca răspuns la preghiera unui delicvent. Văzînd că delicuentul ... este nedemn de a plăti amenda ... a confiscat ... calul şi căruţa cărăuşului. Cine este delicventul? – ... Bărbatul meu. Mă gîndeam să admit oarecare circumstanţe atenuante în favoarea delicuentului. Mînuţele delicventului sunt crăpate de ger. Mi sa părut şi mi se pare că domnul judecător na fost destul de sever cu delicventul. … stopă brusc, punînd pe delicvent în faţa realităţii. La umbra acestei lipse de sancţiuni, delicvenţii au putut activa nestingheriţi de nimeni. O mulţime de delicvenţi apelau la jurisdicţiile ecleziastice numai ca să scape de autorităţile civile. Săl trateze ca pe un delicvent de rînd. Uite cea ieşit din băiatul dumitale. Nu un meseriaş cinstit, ci un delicvent al consiliilor militare. Tot în atribuţia marelui armaş ... intra ... şi paza temniţii în care erau închişi delicvenţii. Deţinutul este rareori un delincvent de drept comun. Profesionalizarea accentuată a delincvenţilor cu acte în regulă se amplifică de la un an la altul. La secţia amintită soseşte mama delincventului. delicuent. delincvenţi, te. Eroul fiind un „estudiante”, profesie pe atunci aventuroasă şi putînd atinge vagabondajul şi delicvenţa. Fenomenul delicvenţei afectează pături extinse ale tinerei generaţii. Elevii ... vor fi consiliaţi, în cadrul Programului „Împreună pentru viitorul tău”, pentru prevenirea delincvenţei juvenile. delincvenţe. delincvenţionali, e. – ional. nea. – Pentru că de ar delinia statuariul statua. Să se îngăduiască sholariului, ca el toate obiecturile, care pre lîngă sine le vede, să le deliniască. Să delineeze sau să zugrăvească pe table căsile mai marilor de oste, adecă a consulilor, patriţiilor. În vreo cîteva secunde, aceste doauă mari figuri se delineară atît de gălbini şi alburoase la cele mai de pre urmă luminări ale aurorii boreale. lea delineat din ce în ce mai lămurit în criticile publicate dupe fiecare concurs. Tot planul sa escat şi sa delineat în St. Petersburg, nu se prea ştie sigur. Starea şcoalelor din această ţară aşa precum se află ea înainte cu 120–130 de ani se poate delinia uşor în cîteva sentenţie. deliniez deliniesc. Poesia se ocupă cu cugete formoase şi sublime, cu icoane nimerite, cu tablouri (delineeri) mişcătoare. delinieri. – deliniaţi, te. – nia. deliniatori, oare. tor. nia. deliniaturi. tură. Să caută de la ca el în deliniaţiile cu mîna, aşijderea şi în ceale cu ţirculul şi cu lenia să nu fie cu totul străin. Învăţătura desenului ... cere o îndelungă deprindere nu numai în deliniaţia geometrică ci mai ales în lucrarea cu mîna slobodă. deliniaţii. delintersez. – de a. Delintersarea e necesară pentru operaţia de decorticare a seminţelor de bumbac, în vederea prelucrării lor pentru obţinerea uleiului. delintersări. – O boală foarte periculoasă: un fel de tifos cu delir. Aceste friguri pot aduce delir (nebunie). Frigurile tifoide se declară, uneori fără veste, ... prin amorţire, delir şi friguri cerebrale. În delirul frigurilor, i se părea că vede toate jertfele cruziei sale. Nu este ideea morţii care mă făcu să caz în delirul de care sufer. Zi şi noapte trebuia să vegheze la patul său ... în momentele sale de diliriu. Elena avu nişte friguri cu delir. Această oboseală îl făcea imperceptibil pentru nouă dureri şi nouă delirii. Mulţi bolnavi reproduc în deliriu vorbă de vorbă discursuri lungi. Crîmpee din delirul frigurilor din copilărie? Zîmbesc ca un bolnav după delir şi oamenii îmi privesc buzele arse. Din confesiile sau delirurile nevropaţilor se dezvăluie o mulţime de suveniri nebănuite. Se prăbuşi pe punte, aproape în delir, chinuit de greţuri, de ameţeli şi de arsuri. După facerea injecţiei de morfină, bolnavul are la început greaţă, vărsături şi delir. Uneori cădea întrun fel de delir. Aiurai de febră Şi prin delir cu cineva luptai. Bolnavii ... aveau deliruri sticloase. uneori are forme de sistematizare (exemplu delir de grandoare, delir de persecuţie etc.). În Elada, epilepsia era socotită o pedeapsă divină, iar delirul un dar venit din Olimp. Logica acestui cuplu decola spre zonele rarefiate ale delirului. Oarecare aluzii mai apăsate, la excesul de zel al unor magistraţi atinşi de delir persecutoriu. În delirul bucuriei mele era aproape să uit a mulţumi Creatorului. Un delir dulce ce mă cuprinsese pe mine. Această jună fată ... în cîteva ceasuri trece de la supunere la suveranitate, de la liniştea sufletului la delirul plăcerilor. Tot focul amorului tînăr, tot delirul juneţei cei mai înflorite leam cheltuit în adimenirile unei cochete. Astă fiică era Crisa cen delir eu o priveam. Dar cum se strecurară delirul, fericirea! Ce iute au trecut! Căci mie sufletun delir. Inima bacantei e spasmotic, lung delir. Delirul te coprinde. Gloata ... bătea din palme şi din picioare, întrun delir cum nu se mai văzuse. Miss Roth încerca să zîmbească, să recheme luciditatea şi sarcasmul întro atmosferă de delir. Nu putea auzi o muzică militară fără a nu fi cuprins de un adevărat delir. entuziasmat pînă la delir de progresul regimentului în gimnastica suedeză, a recompensat pe domnul colonel. A fost un adevărat delir în sală Profesorul intrase curmînd delirul. Totul era un vis, un delir. Sala ... e în delir. Rotundul tot să piară în gheene, Blagoslovit de sfîntul Benedict În marele delir în rond, alene. Există şi … un delir ascendent, simetric delirului descendent al viciului. deliruri delirii. Va trebui să zicem ... „a aiuri” în loc de a delira. A fost o întîmplare norocoasă ... că în noaptea cînd a început să delireze, lam auzit. O regăsesc aici, în casa dtale, ameţită, scoasă din minţi, delirînd. Dacă doza de venin a fost prea mare, bolnavul delirează, devine somnolent şi moare în comă. Monarhul lar fi biciuit, dar se stăpîni. Iar delira. Marea ca să delireze, vînturi să mugeascănvaţă – Stelele soglindăn neauă pe pustiul nesfîrşit. Cînd toţi safirmă şi deliră, Un biet proprietar de liră ... De cer şiatîrnă naltai scară. Stă fără noimă catedrala Azi, întrun secol rafinat Doar de mai vin să delireze Amanţi cu suflet ruinat. Gogol e un realist ... şi un spirit critic ... ştie să pună adevărului aburi de infern şi să delireze cu profit pentru claritatea ideii. au delirat toată ziua fără motiv, chiar cînd li se întîmpla să fie robuste şi lucide creiere de simpli scientişti. delirez delír. – Sub vestmîntul acelui galimatias neînţeles, enormitatea sa putut comite, deliramentul a avut noroc. deliramente. – Bucuria ... mă adusă întro esaltaţie atît de delirantă, că picai pe genunchi. Strigarea delirante Cînd prinţul o desparte de dulcelei amante. Este o pasiune delirantă, a căria sorginte no găsim decît în egoism. Sunt perdută, vai! Striga ea cu o voace delirantă. Rămase o clipă zăpăcit de efectul delirant al discursului. Sa aşezat jos, parcă fără să observe aclamaţiile delirante. Ochii lui ... îmi trimeteau vorbe cu înţelesuri delirante. Numai petrecerile de iarnă ale patinajului iau asociat, de sus pînă jos, întro delirantă sărbătoare naţională. Era o interpretare delirantă. Procesele intentate de demenţii senili, pentru furt ... ce nu există de fapt, decît în ideile lor delirante, merită de asemeni a fi citate. El va fi succesiv obtuz şi plin de umor, drastic şi tolerant, … delirant, glumeţ cu cele grave şi grav cu cele frivole. O ieşeancă cu comportament delirant a oripilat întreaga lume. Romanticul ... e totdeauna ... un agitat, un delirant. Don Quijote este un delirant. Mulţimea aclamă delirant. Orice iai fi spus, el mormăia acelaşi text cu claxonarea, din ce în ce mai obscur, mai delirant. Numai friguri palustre delirante poate fi acea boală de care suferă însuşi Ovidiu. Bolnavul o văzuse, fără niciun interes, după cum vedea pe toată lumea, cu suprema indiferenţă a minţilor delirante. Puterea, ce pulsează în opera lor, nu seamănă cu vigoarea omului sănătos, ci cu forţa nebunului delirant. Halucinaţii vizuale, constînd din vederea unor animale apărînd în tulburări de conştiinţă de tip delirant. Dacă nebunului (delirentului) va veni somn, e semn bun, seau de va fi nebunia (deliriul) cu rîs. deliranţi, te. Cu toată delirarea romantică, drama conţine sîmburele din care Delavrancea avea să scoată „Viforul”. delirări. – deliraţi, te. – deliratori, oare. – tor. deliricizări. de Aceste băi ... produc rezultatele cele mai fericite în casuri de friguri ..., de boale de ficat ..., de delirium tremens. Stîlpi de cafenele fără rost şi meşteşug, indivizi care au accese de delirium tremens, iată unele din elementele constitutive ale actualei Adunări. rium. Acele mai sonoare deliroase melodii. deliroşi, oase. – os. Sanex ClujNapoca vrea să se delisteze. delistez. Posibilă delistare de la bursă delistări. Victor era la umbra unui stejar bătrîn, pe vîrful unui delişor. . Dute dor pînă e nor La puica pe delişor Şii spune că stau să mor. Pe cel deal, pe delişor Treceo fată şiun flăcău. Foaie verde merişor, Cînd ţia fi de mine dor, Să te sui peun delişor. delişoare delişori işor. Rafinata plăcere pe care o oferă iniţiaţilor deliteraturizarea literaturii presupune prin definiţie o mai mare experienţă în materie de literatură. deliteraturizări. – de delitescenţi, te. – delitescenţe. deliţe Scosără omeni vorbă că va să să ducă manafi şi delii Un corpus de armie, alcătuit din 9 reghimenturi de infanterie regulată ... şi 1 000 delii călări cu trii bucăţi de artilerie. Acest soldat ... ajunse căpitan al deliilor lui CogiaMuratPaşa. Carei? E Mustafa deliul! Am văzut în preajma lui Sultan Mehmet pe delii, îmbrăcaţi în piei de pardos. Oastea de la Dii a perit întîi, o sută cinci mii de voinici delii. Împăratui întreba: ... Iar deliii răspundea. ... adaugă pe lîngă cetele de mai sus alte două în călărime: delii şi beşlii Străjuitorii trupului prinţipului sînt delii. Ţara mişuna de delii şi bulibaşi. Cronica ţării afirmă că Mihnea al IIIlea a strîns în oastea sa mulţi turci ... „unii saragele, alţii delii, alţii beşlii”. Cinci de ianiceri ortale, cei mai aprigi şi delii. Caii deliilor erau în spume. Dar mănîncă om de viu Şi taie cap de deliu. Ce romîn e mai deliu, La tinei herghelegiu. Dar şi Banu, zău sărmanu, Dar şi Mircea copil deriu. Trupul ei e deliu ca un brad. Mai nainte vreme cu cîţva ani fugisă un BahtiGherii, cei zicea poreclă Delii soltan. Melizoglu ... cel mai crud şi mai deliu. Lau lăsat, pînă la urmă în voia lui, lau socotit ... zăltat, deliu aproape. Să nu spui că ai furat şosete de damă ..., că nu eşti diliu. O turcoaică că zicea: turcilor daleilor ... Nu vedeţi căi Gruia beat? E cam diliu, are trăsnăi; ia uite cea făcut! Da ştii căi deliu bătrîn moşul Trohin. Hei, diliule, ceai făcut aici. dilui delii. Vei delivra lei două mii cinci sute şaizeci şi patru ... mai josînsemnaţilor impiegaţi delivrez. – delivrabili, e. – bil. E delnic săşi ţie casa. delnici, ce. Ia să mai delnice peeci pin casă, părinte. La cîteo haină să mai spele. délnic. delnicele. ică. ie. E porumbiştea cea mare din Lunci, apoi patru delnicioare cu ovăs. delnicioare. ioară. Lucrul cel dintîi ... după aşăzarea şi delnicirea coşniţălor iaste a hrăni pre albinele ceale slabe delniciri delnicuţe. – uţă. Umblatam pe la toate pămănturile şi dealniţile Scrisam acesta al meu zapis … să să ştie că îmmu văndot … delneţa lui Hăbudiei de preste tot hotarul Stăneştilor, as 3 400 Să oprească pre Radul lu Drăgan de pre dealniţa lui, carie iaste Lunei dată zeastre de la socrusău Să poată adevăra în tot hotarul cîte delniţe sînt Arătare printraceastă foaie pentru delniţele ot Breaza ce sînt în partea mea, cum arată mai în jos Are şi sfînta mănăstire un petec de pămînt delniţă, din poalele vii Se vînd cu mezat ... şapte pogoane de vie cu delniţă de moşie din dealul Piteştilor. Cu gîndurile pustii, gonite, pe latul ogoarelor şintinsul delniţelor tufoase. Erau cei mai meşteri în clăditul crucilor, care nu începea pînă către sfîrşitul seceratului unei delniţe. Se opri în marginea delniţei, pe răzorul ceo despărţea de altă fîneaţă. Începe să înşire delniţele de pămînt, ... vitele şi galbinii pe care le da fetei de zestre. Feciorul Glanetaşului rîvneşte la delniţele lui Vasile cu foamea de pămînt a unei vechi sărăcii. Întro delniţă ... trebuia aruncată nişte sămînţă de trifoi. Logofăt de delniţă Cu condei de gîrniţă. Vin tristeţi agale ... calcă peste delniţi Toamna fumurie clătinînd cădelniţi. Am cumpărat o delniţă de lemne. Casa lor nau făcuto în vatra săliştii, ce sau aflat făcute în delniţă, afară din sălişte Obligaţia pentru ţăranii desrobiţi şi pentru satele boiereşti supuse la dajdie de a presta claca şi a da zeciuială din produsul delniţei lor se menţine. Produsele vîndute de boieri proveneau din dijme de pe delniţele (sesiile) ţăranilor şi de pe urma muncii de clacă a acestora pe rezerva feudală. Dijmele (renta în natură) se ridicau de pe delniţele lucrate ereditar de săteni. Au orînduit pămîntului cu însemnare brîne, delniţe, vîrste, lăţimi, lungimi şi alte măsuri asemenea delniţe delniţi Deloc nam întîrziat să întrebuinţez mii de chipuri ca să înduplec pe strălucirea sa să dea în tipar. Nam dormit deloc. Ea deloc nu îl iubeşte, inima ea nu ia dat. Ea nu sar teme deloc să meargă în mijlocul cristianilor. Deloc nu nădăjduesc, Ca să o iau de soţie. Nu ia seama deloc căl observă cineva. Îţi mărturisesc că nu eram deloc mişcat. Nam făcut lucrul acesta din răutate, deloc. Navu deloc grija numelui ei bun. Nu ne mirarăm deloc, cînd văzurăm, pe drumul mănăstirii, încrucişînduse moda lumească cu uniforma bisericească. Rochia ei şi coafura nu erau deloc compatibile cu o preumblare în public. O săptămînă nu mă întorsei chiar deloc. Nu se mai uitau deloc unii la alţii, ci numai la hora din uliţă. Nu mii frică deloc, doar sunt legaţi, nu? Îi explic că am impresia că „am deranjato” ... – O, nu, deloc. Îmi face plăcere. Nui drept deloc. Providenţa ... are, se pare, cele mai bune intenţii din lume, însă nu se pricepe deloc în agronomie. Na mai stat deloc pe gînduri. Numi convine absolut deloc să angajez ... un băiat de la şcoală. Domnule colonel, nu mi sa muiat deloc inima. Dimpotrivă. Nu păreau deloc convinşi. Sunt unele pneumonii care nu se vindecă deloc. Deodată înţelese că ei nu erau deloc supăraţi. Traficul rutier obişnuit na suferit deloc. Desigur că lucrurile nu stăteau deloc aşa. Iubesc mîncarea bună, friptură turturică, Dar cum merg la vro masă, deloc mă bolnăvesc. Şi cum ziceam: „Dumneavoastre vreţi să mîncaţi, eu mă duc acasă”, deloc strălucea faţa banchierului. Aşteaptămă că viu deloc. Trecen treabă, nui are baiu la băiat. Deloc vińeom bătrîn. Cum am vint aici, deloc Dezbrăcarăal meu cojoc. Anumite întreprinderi trebuie împiedicate să delocalizeze sălbatic locurile lor de muncă spre străinătate. delocalizez. – Documentul subliniază că delocalizările sunt pe cale să dea naştere unei noi diviziuni internaţionale a muncii. delocalizări. – Cel mai important prefix delocutiv al limbii romîne contemporane este „în”. Sensul primar global al verbelor delocutive ... depinde de acela al locuţiunilor de la baza lor. delocutive. – Filip fuge călăreşte, Marcu fuge delogeşte, Trei sărite că sări Şinainte îi ieşi. gia. delogiez. – loial deloiali, e. Cu cît viţa va fi mai scutită şi apărată de vînturi aspre, prin poziţia deloasă, păduroasă şi altele, cu atîta mai mult rodeşte via. La ei ... e locul slab, delos şi puţin. deloşi, oase. os. Adela, în odaie, îşi isprăvea de aranjat părul ... ceafa dezmierdată de şuviţele de aur, ... delta trunchiată a spatelui – cu pieptul uşor bombat. Eliad zidea din visuri şi din basme seculare Delta biblicelor sînte. delta. – Concomitent cu formarea fuselor deltaice a avut probabil loc şi formarea de limanuri la gura rîurilor afluente. Se desfăşoară întinse piemonturi de acumulare continentală, prelungite prin formaţiuni deltaice fluviolacustre. Farmecul nopţii deltaice cu ape de cleştar. taic. deltaici, ce. – Copiii … fac salturi cu deltaplanul. Un deltaplanist a murit la Poiana Cîmpina deltaplanişti. Vasele ... pot răzbate cu anevoie prin cele trei guri ce formează delta rîului. Apele mari curg în mare pe mai multe guri ... care se numesc delte. Delta (pămîntul grămădit la gurile rîurilor). Şi sub gloria solară Delta fragedă şi roză. Tovarăşii lui – pescarii din deltă ... veniră să petreacă iarna la Sulina. Cînd delta înghiaţă, se fac vînători mari de lupi şi vulpi. se despart din Dunăre, Volga sau Nil, formînd cunoscutele delte. Soseau ... din Deltă ... păsările cerute de dr. Antipa. Citise undeva despre frumuseţea locurilor din lunca Dunării, din bălţi şi din deltă. Delta Dunării este ţinutul din ţara noastră cu cea mai joasă altitudine. Fluviul se varsă prin cîteva guri, formînd o deltă. Mă gîndesc la pescarii din delta cu voci în surdină. Efectele caracteristice acţiunii apelor curgătoare pe văi sunt: ... deltele şi estuarele la vărsare. Descoperă delta fluviului Mississippi. O hartă din 1628 cu detalii asupra deltei. Francezii finanţează ocrotirea berzei albe din Delta Dunării. Căn iloţi se va preface gintea denţelepţi şi crai Cînd barbarii vor aduce delta sîntelor lor vise. Vom adormi cu pleoapele deschise, prins fiecaren delta lui de vise delte. Delteaua este o alifie galbenă făcută cu fel de fel de reşine (terebentină, sacîz, tămîie etc.) plămădite în untură şi amestecate cu suc de nalbă mare. deltele. Marginea internă a deltoidului atinge marginea esternă a pectoralului celui mare. Paralizia deltoidului aduce după sine imposibilitatea de a mai folosi braţul. toid. deltoizi, de. Muşchiul deltoideu este triunghiular. toideu. deltoidei. – Acromiotoracsica ... se împarte în două ramuri, dintre care una merge la amîndoi pectoralii, iar ceialaltă la muşchiul deltoidien. toidi. – uc delucane an delucidez. de Un şipot de apă ... ieşea din coasta unui deluleţ. O bisericuţă albă răsare singură pe un deluleţ. deluleţe. uleţ. Şi, obosit fiind de calea delungă, Îşi petrece bind acea zio toată. Bătrîneţele grele ... Cer şi grijă mai delungă. Borcea nu statu în Ardeal delung fericit. Să nu petrec delung răutate. delungi. – Me delungai, fugiiu şi sălăşuiiu în pustie. Mam delungat. Nu se delungară departe. Prin biruinţa aceasta cu totul sau stins Paţinakii, numai o hordă a mai rămas în pădurile Bucovinii pănă la anul 1152, cînd şi aceştia sau delungat preste muntele Tenihorii. Iară viţa de la par nu să delungă. Tu, Doamne, nu delunga agiutoriul Tău de la menre. Nu delunga milostea Ta de noi. Că carii se delungă de Tinre perivor. Acieşi se delungară de elu ceia ce vrea selu întreabe. Dumnezeul mieu, nu te va delunga de mine. Delungaţivă de la mere toţi lucrătorii fărăleage. Să ne delungăm de greşale şi de păcate. Nu după cum simt ... ce e după cine cumuşi au fost semenţie şi după cumu apropie semenţiia sau după cumu se delungă iarăşi după începătura seminţieei dintăia. Munca veacilor să o delungăm de noi. Biruitoare nu ne vom delunga de la tine. Delungaţivă de la mine toţi carii faceţi hiclenie. Doamne, nu Te delunga de mine. Seau delungat de beseareca creştinească şi mulţi dintru ei seau răsipit prin multe ţări. De vei lepăda sfatul mieu, şi fecior de ami fi mie, te vei delunga, şi în loc de tată îţi voi fi vrăjmaş. Au mai delungat pacea pînă la un an. După pravilă, sorocul la cei ce nu să odihnescu pe hotărîrea judecăţilor iaste numai pînă în zece zile a face apelaţie, dar domniia mea … am dălungat sorocul acesta în şaizăci dă zile. Bolnav, de chem vreun medic, sentîmplă şarlatan Cea mai uşoară boală mio delungeşteun an. Nopţile sau delungat. Boala mi se delungeşte! Trebuieşte să se mai delungească şi luarea leacurilor. Şi pe cal încăleca, Drumului se dălungia. Să dălungi cîmpului, Şajunse în tîrgul Bîrladului. Oţetarul Cărbunarului, însemna pe tencuiala sgrubunţoasă ... durerile crengilor ... care se dălungeau în zigzaguri obosite, pe spinarea grunjoasă a caldarîmului. La dălungit boala, nici căi mai trece curînd. delúng delungesc. Iar carii dintru ei cu pocăinţă … să curăţiră şi întru delungarea realelor petrecură, de trup să despărţiră. Atîta făcu boalei delungare, cît se tîmplă dei şi slujiia. Ai grăit pentru casa robului Tău întru delungare. Aşa şi acest praznic din luna aciasta lau mărit cu delungarea întru care au vieţuit bătrînul Simeon Mă tem de delungarea unei încongiurări şi de grozăviile foametii. Delungarea vremii. După ce va trece sorocul zapisului, negreşit să aibă datorie împrumutătoriul săş ceară banii de la cel ce lau împrumutat … ca să nu îngreuneze cei împrumutaţi cu dobînzi prin dălungirea vremii. Pren delungarea vreamii rumînii învăţaseră că numai cu cuvîntul nu se fericeşte ţara. delungări. Atîta cît iaste trei mile delungată cetatea de malul mărei. Şi omul carele va fi curat şi în cale delungată nu iaste, şi va întîrzia a face Paştele, va peri sufletul acela den norodul lui. Trimit la Vlad solie, Să le scurte cale delungată. Cît e dealu dealungat Merge un car înferecat. Săi las delungaţi să fie de calea ceaia dereaptă. Dălăngită muiere; ma ţinut toată iarna cu nişte sărăcii de caiere. Cu dălăngituăla de băiat, mam luat de gînduri. Cinsteaşte pre tatătău şi pre mumăta, pentru ca să ţi se facă ţie bine, şi delungat de ani să te faci. Nu lipsesc de a priveghia şi a găti adaosuri oşteşeşti, prelungănduse în vreamea dălungată În voroavele delungate greşală a nu să face peste putinţă ieste. Şi să teame şi de cel om mare, căi va fi boală delungată şi supărătoare; ce o va birui! Priveghiere măruntă şi dălungată a oamenilor. O vreme prea delungată. În cursul unei delungate lupte se rescoală totdauna mai teribil. Agiungîţi, puiule, agiungî, Ciatîta mînii lungî; Cî mîniia dilungatî Esti inimî stricatî. Vreme dălungată. delungaţi, te. Îndurasem spaima lipitorilor plictisite de atîta dălungeală. Ma găsit o dălăngeală aşa că nu sunt bun de nimic. delungeli. eală. Treceam nişte delurele şi nişte vîlcele De jelea inimii mele Plîng pietrile pe vălcele Şi fagii pe delurele. delurele deal ele. deal ime Dincolo de apă ... cîmpia se urca pe nesimţite şi se făcea deluroasă. Malul deluros pare să fie puternic ocupat. creşte … mai frecvent în zonele deluroase şi muntoase. Cantităţile de apă căzute în 24 de ore ... în zonele deluroase şi de munte vor depăşi local 3040 l/mp. deluroşi, oase. – deal os. delustrez. delustraţii. Un copil din casă dzic să fie întrecut pe ŞtefanVodă şi săi fie cădzut săgeata întrun deluşel. deluşele. – uşel. Mihai aşază tunurile pe un deluşor vecin. Se lumina ... de ziuă. Lunecase undeva, după un deluşor, luna. deluşoare. – uşor deluşteţe. uşteţ Apropiinduse de Jeiune, locul se aşază, se face vale şi deluţe. Izvoreşte această apă sulfuroasă ... în apropierea unui deluţ. Cucuruz de pe deluţ, Ce eşti, badeaşa mîndruţ? Busuioc de pe deluţ Eu miam prins un alt drăguţ. Cît îi deluţu de mare, Cînd ar fi de faţa ta, Mări albă maş purta. Pe cel deluţ cuntenit Esteon voinic adormit. Dute şi la meu drăguţ Căi cu plugul în dealuţ. Sub cel deluţ de obcină Esteo cruce de cetină. Mia plecat la cîmp, la arat, Pe un deluţ ascuţit, ca o muche de cuţit. – deluţe. uţ deluzorii. – Se grăbise săşi adune lucrurile, ... să se demachieze, să se îmbrace. chia. demachiez. – chiant. demachianţi, te. – chiat. Un surîs de fericire ... îi strîmba chipul acum demachiat. chiat. demachiaţi, te. – chie. demachieri. – Acţiunea cîmpului din bobina mobilă tinde să demagnetizeze magnetul permanent. Magneţii permanenţi (metalici sau ferite) pot fi demagnetizaţi şi prin încălzire la o temperatură superioară punctului Curie. Raportul se demagnetizează. demagnetizez Cîmpul demagnetizant poate fi neglijat. Acest cîmp magnetic propriu al magnetizaţiei unui corp se numeşte cîmp demagnetizant. Demagnetizarea intenţionată se efectuează de obicei cu ajutorul curentului electric, care produce un cîmp magnetic demagnetizant, opus cîmpului din material. demagnetizanţi, te. În practică, demagnetizarea interesează la corpurile şi la materialele feromagnetice, a căror magnetizaţie e foarte puternică şi care prezintă magnetizaţie permanentă. Demagnetizarea intenţionată se efectuează de obicei cu ajutorul curentului electric, care produce un cîmp magnetic demagnetizant, opus cîmpului din material. demagnetizări. – demagnetizaţi, te. – demagnetizaţii. – demagnetizoare. – Demagoghii aceia ... amăgesc popoare în numele dreptăţii. Demagoghii ... înşală lumea. Puterea nu este în mîna demagogilor ...? Un ministru palid ... cu glas duios ... îl tractează de perturbator, de demagog. Străbate indignarea în contra ... demagogilor înşelători. Oamenii aceştia nenorociţi apucă pe mîna demagogilor ticăloşi, cari le umplu capetele cu fel de fel de idei absurde. El nu e farsor şi demagog ca Nae Caţavencu. Dacă întinde mîna, ţăranul poate săl creadă un făţarnic demagog. Ziceau atenienii vechi despre Cleon demagogul că era „fără de ruşine”. Oratoria intrigantului, a lichelii şi a demagogului e de asemenea dar al lui Dumnezeu. Legile nu sunt bine făcute şi sunt făcute de demagogi. Noi nu trebuie să fim demagogi. Flecar, demagog, el ştie să dea lecţii tuturor, dar el însuşi nu se pricepe la nimic. Demagog în faza teoretică, el poate fi un viitor prefect. Literatura noastră nu cunoaşte o figură asemănătoare de demagog politic. Locul impostorului îl ia în altă parte demagogul, subiect privilegiat al satirei argheziene. Nu suntem o echipă de demagogi! Cine exaltă demnitatea naţională ca pe ceva care poate orice, oriunde şi împotriva oricui, e un demagog. Îl consideră cam demagog. Marx ... cînd evocă ... imaginea aventurierului Louis Bonaparte, nu se poate împiedica de a o colora cu ridiculul disproporţiei dintre galoanele soldăţoiului demagog şi venal şi purpura napoleoniană. demagogi, e demagoghi. Nu apare un fabulist de profesie ... decît în epocha lui Pisistrat ..., adică întro epochă de despotism sau monarhic sau demagogic. Gloata lui Catilina era o facţiune mixtă ... demagogică. Puterea nu este în mîna demagogilor; demagogică este majoritatea camerei? Caragiale ... îşi bate joc de fraza demagogică. Întîia atitudine politică a lui Heine a fost liberală, chiar demagogică. Nu te lua după limbajul lor. Îl folosesc în scop demagogic. Foloseau în mod demagogic nemulţumirile maselor. Uneori numele tradiţional este înlocuit din motive demagogice. Dezgustat de moravurile demagogice ce deveneau dominante ... se retrage definitiv din viaţa politică. În legislaţia muncii abundau elementele demagogice. Or, lipsită de suportul celorlalte puteri (diplomatice, politice, economice şi militare) demnitatea naţională este o noţiune pur demagogică. Jaful este numit pompos, demagogic şi diversionist liberalizarea pieţei energiei. Tinerii cineaşti trebuie să lupte săşi ocupe locul în prima linie, nu să aştepte ca, demagogic să fie selecţionaţi după alte criterii decît cele valorice. demagogici, ce. Demagogiile lor ..., în ce au da face cu politica? Sunt nişte aristocraţi ascunşi în stremţele demagogiei. Susţinea demagogia cea sgomotoasă a adevăratului Clodius. O cestiune dintracelea ... devine o armă la disposiţiunea despotismului sau a demagogiei. Cu această demagogie a urei de clasă nu se poate face ... o înţeleaptă mişcare electorală. Scîrbit de intrigile demagogiei crescînde ..., bătrînul general ce dăruise Romei două imperii, încercă o clipă să se ridice cu toată autoritatea şi energia lui. Şi unul, şi altul au biciuit, aşadar, demagogia. Demagogia ţia strîmbat judecata cu desăvîrşire. Miam făcut convingerea că e o clasă calomniată de demagogia aşa-zisei democraţii. Depravarea alegătorului rural prin cea mai deşănţată demagogie. Am văzut întro scrisoare a ta, că tu nu faci distincţie între democraţie şi demagogie. îşi exercitează tonul de tenor al demagogiei prin articole ditirambice. Demagogia ţine de cald săracilor. Parvenitismul este doar o aspiraţie şi e însoţit ... de demagogie. Există momente ale seriozităţii peste care nu poţi trece uşor pentru că au sfîrşit lamentabil în demagogia urmaşilor. Libertatea devine un scop în sine, cînd nu e pură demagogie sociologică. Demnitatea naţională nu este apanajul exclusiv al politicianului şi al militarului decît atunci cînd este condamnată să fie numai obiectul demagogiei. Aceste monumente, cînd apar în discursurile autorităţilor, sunt subiecte de demagogie. demagogii. – Un scriitor ... utilizează demagogismul pentru a caricaturiza democratismul. Demagogismul aristocratic. ism. Polemicele „Romînului” şi propunerea din Cameră privitoare la delegaţi au amîndouă aceeaşi ţintă: demagogizarea locuitorilor săteni. Simplificarea se schimbă ... în demagogizare, ... în confuziune şi anarhie Există forţe care ar vrea să profite de votul francez ... pentru a demantela cu totul Uniunea Europeană. demantelez. – Aşa sa născut statul mafiot. Iar demantelarea lui este mult mai dificilă. Ghilotina trebuie săţi demantibuleze coloana vertebrală demantibulez demantoide. Cu vuiet surd motoare demarează. Demarează vijelios ... şi opreşte brusc, făcînd săi zbîrnîie în trup toţi nervii şi toate ligamentele. Camionul demară. Maşinile demarară elegant şi mulţimea rămase prostită, înecată în aburii înţepători de benzină. Avionul se plasează la capătul pistei, se opreşte, demarează şi decolează. Peste cîteva minute, după ce o va lua de pe marginea şoselei, microbuzul va demara iar. Privind ceasul, a demarat brusc. şi coloana prezidenţială au demarat în trombă direct spre aeroportul „Traian Vuia” din Timişoara. Cum aţi demarat în noul an şcolar? Spectacolul ... demarează uşor ca un joc de copii. Ofensiva … împotriva guvernului liberal demarase cu cîteva luni înainte. Discuţia demara rapid. Au putut demara pe front larg şi efectiv negocierile de aderare la Uniunea Europeană. A demarat pe extrema stîngă de unde a centrat puternic. demarez. Din cauza marei rezistenţe la pornire, curentul de demaraj va fi de 5–6 ori mai mare. Schemă de montaj asincronic trifazic cu inele pentru demaraj. Viteza, demarajul, ... cauciucul ... au intrat în seria obiectelor admise. Acceleraţie de demaraj După un demaraj spectaculos de adevărat „maestru al slalomului” ... pătrunde în careu. Dribling de şopîrlă, demaraj pe pistol şi dinamită în şut! Toate aceste ... calităţi aveam să le cunosc din primele 40 de secunde. demaraje. – Demararea motoarelor cu ardere internă, care se obţine cu un demaror sau prin acţionare manuală, durează pînă cînd motorul intră în funcţiune. Fonduri pentru demararea unor proiecte de construcţie. demarări. – demaraţi, te. demaratoare tor demarchez demárc. demarcaje. Vorbele nu … produc impresiunea unei demarcări acute. Oamenii liberi de atunci erau amestecaţi cu mica nobilime, în aşa fel că o demarcare e de cele mai multe ori imposibilă. Linie de demarcare Sa cam şters linia de demarcare între socialişti şi anarhişti. Au dispărut … toate acele ascuţite linii de demarcare. demarcări. Transpoziţia se întîmplă însă cîteodată şi la verbele care posed caractere cu mult mai demarcate pentru a le putea confunda, precum sunt conjugaţiunile întîia şi a treia. demarcaţi, te. – demarcativi, e. – După ce Petru încheie un tractat demărcătoriu ... între China şi Rosia ... socoti aşi organiza o armie regulată. demarcatori, oare. tor. În toate ceale gheograficeşti, politiceşti şi milităreşti demarcaţii a le cuprinde sau vîrît. Romanii, cu prilejul delimitării proprietăţilor prin stîlpi sau ziduri, aduceau ... pe locurile de demarcaţie o jertfă. Linie de demarcaţie linia demarcaţiei punct de demarcaţie Acea stîncă şi grotă ca monument rămase Ca punct de demarcaţie hotar între doi secoli. Linia demarcaţiei seau a hotărîturei marginilor Greciei se va începe de la gura ... apei pînă la înălţătura lacului. Natura însuşi au tras linie de demarcaţie. Dupe amerinţarea cei va face santinela, că va slobozi puşca, nu va răspunde, ci va înainta şi va călca linia de demarcaţie. Vrînd aici a trage o linie de demarcaţie între bancă şi institutele de credit real şi industrial. Nu mai poate fi altă linie de demarcaţiune între oameni decît cea însemnată de către educaţiunea morală şi intelectuală a fiecăruia. Astăzi se află o linie de demarcaţie între romînism şi slavism O simplă linie de demarcaţiune între acea ce este evident şi acea ce este obscur ... a fost de ajuns spre a face să înceteze confusiunea. Oamenii culţi ştiu să tragă linia de demarcaţie între oratori, retori şi limbuţi. După o luptă de şase ore sau retras dincolo de linia de demarcaţiune a frontierelor. Linia de demarcaţie pe care unii psihologi o trag între instinct şi raţiune este fictivă. Linia de demarcaţie a celor două intenţii ale limbii. E aşa de anevoios să operezi o linie de demarcaţie între ce e dat şi ce e adaos spiritual. Acelaşi lucru se constată şi pe linia de demarcaţie între flişul intern şi cel marginal. Suave linii de demarcaţie deosebesc o poezie a vinului de aceea a strugurelului. Linia netă de demarcaţie pe care încearcă unii so tragă între deceniul poetic 1950–1960 şi următorul. O singură totalitate, între elementele constitutive ale căreia nu există o demarcaţiune destul de precisă. O demarcaţie precisă nu există între diferitele categorii de strunguri. Un criteriu pentru a face demarcaţia între popor natural şi popor de cultură e greu de găsit. Adeziunea cu poetul anonim era atît de strînsă, încît demarcaţia se făcea abia perceptibilă. Această demarcaţie dintre creaţie şi experiment se dovedeşte a fi arbitrară. demarcaţii. Cetitorul a bănuit deja, că între „Plecat fără adresă, 1900” şi „Greta Garbo” am tras de pe acum o linie demarcaţională. demarcaţionali, e. – onal. Dintre uleiurile comestibile uzuale se supune demargarinizării numai uleiul de bumbac. Toţi cetăţenii locuitori întro demă (demoţii) alegeau pe demarh şi pe vistieriu. demarhi. – demarhici, ce. demarhii. – Sub ferestrele cabinei de observaţie se află platforma cu comenzile vinciurilor – un ansamblu de demaroare, frîne şi ambreiaje. Demarorul trebuie să rotească arborele motorului la o turaţie care să asigure pornirea acestuia. După pornirea motoarelor, demarorul îşi încetează funcţionarea. demaroare. – . Cu toată mîndria unui fiu al revoluţiei, vorbind despre poporul nostru întraceastă împrejurare, nu pot zice decît: grandios şi nobil ia fost demarşul, totul era sîmţire întrînsul Ne socotim datori a vă face cunoscut mai întîi cum sa aflat aici demarşa făcută de către domnl Ghica Puterile se vor consulta în urmă în privinţa demarşelor. demarşe. Femeile vor să păstreze masca ... să le lăsăm această plăcere; pe la sfîrşitul cinei sper că ele singure or să se demaşte. În locul dumitale aş demasca pe şiretul acela. Pînă întratît sa demascat Ipsilant, încît căpitanul Iordache ia trimis răspuns că de va merge mai departe îl va găsi în cale gata al combate. Credeam ... că va veni timpul cînd se vor demasca toţi domnişorii cei ascunşi subt nasurile de carton. Să demaşti pe trădător. Între alte datorii frumoase de împlinit ar fi şi aceea ... de ai demasca. Bine că teai demascat, domnişoară! Va să zică un dansator doreşti? Se va demasca din primele clipe. O aşteptam pe Fana, so întreb ... ca săi pot surprinde pe figură şi în gest ... o tresărie care so demaşte. Au tipărit întîmpinări, demascînd pe calomniatori. Fiecare personaj cu o muscă pe căciulă se aştepta cu spaimă să fie demascat. Cînd e demascat, devine arogant, face apel la justiţie. Trebuia săl demascaţi faţă de toţi ai noştri, să nu mai poată scoate capul în lume! Au auzit ce spun şi nu mau demascat. Regina ... şia demascat ambiţiile ... la moartea regelui. Vom demasca răul oriunde îl vom găsi. Sa mărginit să judece cu luciditate unele situaţii de fapt, să demaşte unele ipocrizii politice. Demască tot ce este vechi şi rău în societatea moldovenească. A publicat articole ce demascau persecuţiile la care erau supuşi reprezentanţii muncitorimii luptătoare. Ce rău mai mare putea să apară decît ... să demaşte imoralitatea unor politicieni. demásc. desmasca Amăgirile ar consta în simple minciuni uşor demascabile. demascabili, e. bil. Demascarea şarlatanismului. În orice ţară din lume demascarea unei astfel de evidenţe lar fi scos pe d. Struţeanu din publicistică. Arghezi avea darul demascării. Acţiunea de demascare a ceea ce li se părea a fi hidoşenia fizică sau morală. Demascare a desfrîului marii burghezii. În ciuda completei lui demascări ex cathedra, negoţul cu urîtul prosperă sub ochii noştri. Schema invariabilă era următoarea: se lansa un raport de demascare, cu o publicitate răsunătoare în presa de partid. demascări. desmascare Se simţea demascat în faţa sa însuşi. Demascaţi, liberalii caută să arunce vina pe alţii. demascaţi, te. desmascat demasculinizez. – demasculinizări. – demasculinizaţi. – Putem învăţa a desmaterialisa amorul. ria. dematerializez. desmaterialisa Comandă, prin puterea minţii, dematerializarea ... unor obiecte. ria. dematerializări. Tinde cu înverşunare să realizeze tipul omului dematerializat. Oltul se ridică de pe un bloc pe altul, aproape dematerializat, rămas numai o vibrantă dîrzenie interioară. Cuvîntul prozaic este chemat ami da noţiuni ... abstracte, logice, desmaterializate. ria. dematerializaţi, te. desmaterializat Toată Atica fu împărţită întro sută de comune, deme, fiecare dintrînsele se administra singură. Demul este prototipul unei comunităţi americane autonome. deme. demărginesc de demắsur. – de demăsurări. – Tot orgoliul ei demăsurat devenea ... ridicol. Arta romantică ... iubeşte în schimb manifestările demăsurate. demăsuraţi, te. Oficiu demăsurător (de taxe) demăsurători, oare. de Struţocămila stepăna cea mai de cinste şi epitropiia a tot neamul să ţie, şi după aripile carile Vulturul lau demănat, capul taurului să i se puie, pentru ca ea şi între coarne sămnul biruinţei şi stema epitropiii să poarte. Cu vrerea Părintelui şi Fiului şi Duhului Sfînt sau demănat Petrică Toder cumpărat această carte În a mele casenguste Dămînatuiam un loc. Prin aceasta se demînă (povăţuiaşte) în leamne umezeala cea nutritoare la ramuri, la nueluţe, la flori. demấn. Îndulcituneai demîncarea în casa Dumnezeului. Apuc punguliţa, o pui în sîn şi uit demîncarea Cu ruga puteava să mă mişte A nui da mortăciunea la cîini în demîncare. Franz: Demîncarea gata. Necunoscutul: Nu mănînc. Demîncarea era ca să să sature şase oameni şi să mai rămîe. La un sat dacă ajunse, trase săşi cate sălaş, Ca săşi scoaţă demîncarea de la vrun sătean. Le aduse demîncarea ordonată. Şi cum mă scol ... mă şi trimete mama cu demîncare în ţarină, la nişte lingurari cei aveam tocmiţi prăşitori. Şin ţară străină la corbi şi la cîinii latinici Zaci demîncare pe cîmpi! Venise omul mai devreme, săşi facă rost de demîncare. Dacăi vară, femeia face demîncare, cu care se va duce la cîmp. Da bine, ce demîncare să vă dau eu la un sat de oameni? Văzu pe Florica trecînd cu demîncare la oameni, sprintenă, zîmbitoare. După demîncare ce urmează? ... o ţigare. Au plătit tăinuitorului vinul şi demîncarea. Locul unde ţăranul îşi pregăteşte demîncarea. Cînd venea bărbatusău de la muncă, nu găsea niciodată demîncare făcută. Cătră vremea prînzului, găteşte bătrîna demîncarea. Îşi luă nădejdea de la demîncare. Să le facem demîncare, Cu ceo curge din pistoale. Pregăteşte şi dă demîncare (copilului). Copilul cu plînsori dobîndeşte dămîncare. Cîinele şi cînd doarme, la demîncare gîndul are. Cum sa cocoţat vătaf de temniţă, aşternutusa pe demîncare şi pe băutură. Adumi vînat şimi fă demîncat. Trimeţînd ... săi aducă ... demîncat pentru oameni. Toderică îndată puse să gătească demîncatul. Ia dă flăcăului demîncatul ce iam făcut eu. Îl dămîncăreşte demîncăresc. Seara, cînd veniră, găsiră ... toate gata, şi demîncărică ... şi toate bune la stînă. La han am găsit şi demîncărică. demîncărici. – ică. Se duce la mirele său şi demăndă ai vorbi supt numele a unuia din amicii săi. Au demîndat ca toate dicasteriile ... să iese din Dachia. Stăpînirea ... demîndă ca toţi lăcuitorii satului să se adune şi să sape un şanţ. Pricinile care poftesc şi dămîndă ca mamele, precum poartă pre fii în pîntecele său, aşa şi cu însuşi laptele său săi nutreze, sînt multe. Îi demanda ca să se retragă iarăşi spre Bucovina. Îndată după ce veni şişi primi înalta sa diregătorie, demîndă ... candidaţilor ... să se predea şi gramatica romînă. Demînda ceva la ai săi. Aşa demînd vîslaşilor cei tineri ... Veniţi la mine, la palat, în sală. Păstorilor subt grea răspundere să li se demănde (poruncească) să nu cuteze a priimi la păşune vită cu prepus. De repetiteori sa demandat misionarilor catolici ca să respecte ritul răsăritean. Sa demîndat preoţilor a înceta de a mai sluji ... în limbă străină. demấnd. Îmi trimite o scrisoare îndărăt ... cu demîndarea ca să o fac nemţeşte. Din demăndarea (porunca) lui Dumnezeu ... lau împărţit în doaosprezeace părţi. Între canalurile Japoniei este mai vestit cel împărătesc, făcut cu mare măiestrie din demîndarea împăratului Carol. demîndări. Învăţătoriului sătesc ... de lipsă iaste ... să cunoască ... testamentul cel vechiu şi cel nou, toate temeiurile şi poruncile (demîndăciunile) besericeşti. Ai zis că … vei creade lui şi vei împlini dămîndăciunile lui. Legile ţerii şi demîndăciunile stăpînitoriului mai sfînt se cinstesc. demîndăciuni. Mod demîndătoriu Modul demăndătoriumandativ. Aşa, de exemplu, numeşte modurile: arătătoriu, demîndătoriu, împreunătoriu, poftitoriu şi nehotărîtoriu. Acel vrea săţi fie dămîndătoriu, iară nu oaspe. –  ă toriu. O populaţie nesănătoasă … în care mortalitatea creşte în mod înspăimîntător, iar sudoarea mînelor ei se capitalizează în mîinile unui dement fără patrie. Omul dement a fost cuminte în viaţa lui ca toţi oamenii, pe cîtă vreme idiotul se naşte tîmpit. A intrat fără să bată În odaia mea ... Indecentă ca Ofelia dementă. Constantin, dement, îl trăsni cu tîrnăcopul drept în frunte. Ne închideam, ca nişte demenţi, în vreo cameră de hotel. Escapada excluşilor cursurilor insipide de grecească ale dementului dascăl. Grigore Alexandrescu, dement o jumătate de viaţă, părăsit şi uitat. Mama copiilor era o dementă slută. Un om inconştient e considerat ca un dement ori cel puţin ca un nevropat. Eşti o secătură sinistră, îi şuieră, un dement hidos, o canalie. Cu fanaticii şi cu demenţii discuţia este inutilă. Burgurile medievale se temeau de demenţi. În „Străina”, aproape dement, Walter vrea să verifice prin ea efectele unei otrăviri născocite de el, căreia îi pregătise antidotul. Dincolo ... de orgoliuri sîngeroase şi demente, e viaţa, e dragostea. Toate formele din calea trenului aveau o dementă gesticulare. A intrat întro spirală de învîrtire dementă. Exaltarea dementă a fasciştilor. Cum am putut să o las singură, în stradă, în noapte, după fuga dementă care nea cuprins? Convulsii demente Ale unei lumi prea bătrîne. Avea momente de furie dementă, cînd se dădea cu capul de pereţi şi urla. Războiul e nocturn şi dement. Bătu primul clopot vestit de o toacă dementă. Împotriva apelor, azi demente, sa ridicat omul. demenţi, te. – Delirul singur sau demenţia ne aruncă şi ne reţine în iluziuni fatale. Am ... auzit ... că nefericitul Iancu sar afla în demenţie. Demenţa este fără leac şi ea poate dura mai mulţi ani. Sublimităţile astea clorotice nar putea explica tirania şi demenţa lui. Chinuit pînă la demenţă de acest viţiu ... a rămas muritor de foame. Eşti în plină criză de demenţă! Cellini o existenţă determinată de temperamentul lui pasionat, setos de răzbunare, nepregetînd în faţa crimei, atingînd frontierele demenţei. În cazurile de idioţie ori demenţă, în care imaginaţia ori interesul sunt cu totul atrofiate, actele sufleteşti, ca şi acţiunile, sunt determinate de sentimentele organice. O solitudine maniacală îl împinge la un solilocviu pe muche de cuţit, între luciditate şi demenţă. Era un caz de demenţă dacă laş fi lăsat în libertate. Accesele de demenţă ale suveranului au devenit din ce în ce mai frecvente. Demenţă precoce Demenţă senilă Demenţă epileptică Au examinat tiroida întrun caz de idioţie cu epilepsie, precum şi întrun caz de demenţă epileptică. Cînd primeşte întîia lovitură şi visarea sa filantropică se spulberă, cade în demenţă. Caligula, careşi începe domnia prin demenţă. Holba şi el nişte ochi exorbitaţi de o pasiune subită, de o demenţă deabia înfrînată, în privirile partenerei. Demenţa mea a intrat întro altă fază. Strada era din nou un furnicar al demenţei. Mahalagiii plecaseră, cu copii de mînă, spre locul incendiului. demenţe. Nicolas apropie de forma precedentă formele demenţiale pernicioase ale demenţei senile. Atunci pasărea ... şia spart ouăle cu ciocul, bătînd din aripi şi dansînd demenţial. Cînd tunurile bat demenţial, le aud asurzitor. Totul se desfăşoară întrun ritm demenţial. Furia demenţială a regimului comunist a ordonat Securităţii ... să distrugă prin forţa armelor aceste centre anticomuniste. – ţial. demenţiali, e. – Din punctul de vedere al dreptului civil, trebuie să spunem că bătrînii demenţiaţi nu mai sunt în stare aşi administra singuri avutul demenţiaţi, te – + (i)at. Meritele şi demeritele unui om. Acesta este un lucru care mil relevaţi ca un demerit? În sine vorbind, atît meritul cît şi demeritul e al lui Vodă Cuza şi a loviturii sale de stat. Înţelege să ia răspundere, ca merit şi demerit, a măsurilor sale. Atunci veţi înţelege pentru ce ni sunt lăsate încă de acela a cărui mînă înseamnă necontenit meritele şi demeritele, datoriile şi drepturile popoarelor, aceste ceasuri de aşteptare! Ceea ce ar fi fost la un creştin, un semn de distincţiune, constituia o decădere şi un demerit de dispreţuit. demerite. desmerit – merit demérit. desmerita de Demersul ... au trebuit din nefericire să întărească ... naţiunea romînească. Demersurile sale ... nu erau ... sincere. Ambasadorul Austriei la Constantinopole a primit instrucţiuni să se asocieze cu demersurile ambasadorului Germaniei pe lîngă Înalta Poartă în privinţa cruzimilor comise de turci asupra răniţilor şi prizonierilor ruşi. În urma acestor oficioase demersuri ..., Consistorul Universităţii ... notifică lui Papiu că este decorat. În urma demersurilor neizbutite făcute la Braşov ... Ienache Văcărescu trebui să facă drumul pînă la Viena. Şi acum ... zădărnicită şi ultima nădejde a demersurilor în zilele în care tribunalul ar fi deliberat. Vissarion uitase cu totul de măsea, renunţînd la orice demers. Se însărcină să se intereseze ... dacă a început demersurile divorţului. Cred că repetarea demersului din decembrie 1921 ... ar fi binevenită. Să considerăm demersul meu eşuat. După dezavuarea lui Ipsilanti, chiar şi boierii rusofili sau putut asocia la demersurile lui Tudor. Ei, ce zici, săl pun să înceapă demersurile? În clipa aceea îşi dădea el seama de importanţa demersului lor faţă de comportarea iresponsabilă a acestui colonel. Evadează ... făcînd demersuri la papă ... spre aşi relua tronul. Ca urmare a demersurilor sale, noua construcţie sa înălţat. Întreprinde demersuri serioase pentru punerea lucrurilor la punct. În cursul elaborării neam dat seama că demersul nostru trebuia să se constituie în două etape. Orice demers etic bine condus tinde, firesc, spre propria sa dizolvare. Surse guvernamentale neau declarat că demersurile noii echipe de la Palatul Victoria au în vedere solicitările ... oficialilor Uniunii Europene. Şefii spionajului extern au recunoscut că demersul lor este unul „fără precedent în sistem”. demersuri. – de démarche Demet un de tiutun de 14 ocă 1 leu vechi – demetamorfosa demetamorfozez. demetanez. – demetanări. – demetanizez. – de iza. demetanizări. – demfere. demipalton, demioficial Umbreluţa a roşie, mănuşile albe şi demibotinele de lac cu cataramă. demibotine. Iaca şi Vasilescu cu demicilindru! ştii că au ajuns de rîs pălăriile! demicilindre. – Demi demicotoane. Numărul cel mare, din carele se scoate numai o dată unul mai mic, se zice minuend (demicşorat, deîmpuţinat) deînmulţit Cînd boala se iveşte ..., pielea pe la articulaţiuni, mai ales pe la subţiori, se află muiată de sudoare şi aceasta determinează rădicarea epidermei şi a demidaţiunei seale. Naraţia lui Moise ia forma romanţului demiistoric. demiistoric. demiistorici, ce. SRI şi SIE vor fi demilitarizate în paralel cu procesul de realizare a comunităţii de informaţii. demilitarizez. Tot ceea ce mai putem încerca acum este demilitarizarea unei zone mai mari. Acordul celor patru puteri cu privire la mecanismul de control din Germania, îşi propun drept ţel demilitarizarea şi democratizarea Germaniei. NATO a solicitat Romîniei tocmai demilitarizarea SRI şi SIE. demilitarizări. – Zonă demilitarizată A treia chestiune se referă la zona demilitarizată. Crearea de zone de securitate, demilitarizate, pe o adîncime de 1520 de kilometri la frontierele naţionale. demilitarizaţi, te. – Fatală şi rea cobencepuse Demiluna A se nălţa lucindă pe Dacia. demiluni. – demimonde. – Destrăbălări şi scandaluri pricinuite de ... demimondene. O lume heteroclită se adună: ... demimondenă de marcă, lîngă prostituata comună. Se spunea despre o fostă „demimondenă” că şia injectat în obraji parafină, ca săi dispară cutele. Familia Tulea glorifica pe demimondene. Bancher de origine obscură ... căsătorit cu o demimondenă ... frecventează saloane în care se întîlnesc prinţi, conţi, contese, baroni. Nici nu aş fi putut să iubesc o demimondenă. demimonden. demimondeni, e. – deminez. Deminarea este executată de pionieri sau de militari din alte arme, instruiţi special. deminări. deminaţi, te. demineralizez. Demineralizarea se poate efectua pe cale fizică (prin distilare, electroosmoză) şi pe cale chimică (cu schimbători de ioni, diferite adaosuri). Natura alimentaţiei şi intensitatea activităţii fizice determină numeroase procese de mineralizare, de demineralizare şi transmineralizare. Demineralizarea se observă în stările caşectice (tuberculoză, cancer), în unele boli endocrine, în stări febrile grave ... în timpul gravidităţii etc. Demineralizare osoasă demineralizări. demineralizaţi, te. – Căsătoria ... sa făcut cunoscută ca demioficială în cea mai mare parte din cercurile diplomatice demioficiali, e Costică ... posedă ... pardesiu, demipalton, palton, manta de ploaie. demipalton. demipaltoane. Ursus va oferi supervacanţe ... în sistem demipensiune. demipensiuni. – Zău, trebuie să fi avînd un demirbaş (cap de fer) ca să bodogăneşti zi şi noapte. demirbaşi. demişi, se. demiseci. Sa făgăduit că îşi va da a sa demisie, dar nu a fost priimită. Domnul ... au îndatorit pe D. vornicul Paladi de aşi lua îndărăpt a sa demisiune Au dat dimisie din acest post. După dimisionul dumisale comisului Matei Milo ... găsind de cuviinţă a însărcina pe dumneata te rînduim ... muhurdar Ostaşul, careşi va da demisia din slujbă, în vreme ce guvernul legitim va declara trebuinţă împotriva răsvrătitorilor ... se va îndatora a sluji pe cît trebuinţa statului va cere şi apoi se va isgoni din oştire. Cînd avusei cea dintîi cunoştinţă de această zidire, mă dusei sămi dau demisia din foncţia la care mă chemase. Se înturnă la Iaşi şi îşi dete demisiunea. Iată, zice el, demisia mea. Brătianu îi trimise dlui Ionescu demisia scrisă gata acasă, neavînd Domnia Lui decît so iscălească. Vă rog dar respectuos să binevoiţi ami primi demisia. După cinci zile de frămîntări, şia înaintat demisia. De nu cădem la învoială, te dau în judecată: ori dăţi demisia. Primulministru a oferit regelui demisia cabinetului. Dacă aţi atribuit cumva demisia mea amorului propriu ... nu a fost niciodată adevărat. Vă rog să primiţi dimisia mea. O să le arunc demisia în nas. Vă înaintez demisia mea, domnule ministru. Îşi trimite telegrafic demisia la Constantinopol. Astai cererea mea de demisie! Şia înaintat demisia. Premierul demisionar ... şia prezentat demisia ... pentru a răspunde acuzaţiilor Leul fără prelungire demision ei au dat. Inimii dumitale socotesc căi va fi şi vreme acum să dea demisie la amor. A nu te arunca în vîltoarea acestei căutări ... ar fi o demisie a puterii noastre de a simţi lumea şi apăsările ei. Şi poate că această demisie culturală este tot atît de vinovată pe cît de vinovată ar fi închiderea ochilor şi recăderea în tăcere. -si-e demisii. Cabinetul Sturdza se vede silit să demisioneze. Fusese silit de principe să demisioneze. D. Tisza luă cuvîntul pentru a spune conform uzului parlamentar cari au fost motivele şi împrejurările ce lau silit a demisiona. Sunt silit să demisionez. Vrea să demisioneze din slujbă. Ajunsese pînă la gradul de căpitan de geniu ...; patima jocului de cărţi îl făcuse să demisioneze. Se tot gîndea să demisioneze din postul de notar. A trebuit să demisioneze, pentru că vîna ziua întreagă. Nam demisionat, ca să pot reveni. E adevărat că demisionezi? Demisionează după doi ani, plictisit de procesele purtate în legătură cu moştenirea familiei şi deziluzionat de viaţa de ofiţer. Aduce la cunoştinţă că a renunţat la hotărîrea de a demisiona. Antonescu vine să demisioneze, avînd în vedere situaţia gravă de pe front. Eroul va demisiona din poliţie. Am fost nevoită să demisionez din cauze familialpersonale. a decis să demisioneze. Anul trecut se demisionase D. Eliad Rădulescu. Au petrecut el în slujbele lui Carol al Vle pînă cînd acesta lau demisionat. sio. demisionez. – Prima condiţie ... fusese ... primită de demisionarul Ioan Brătianu. Astfel, înainte de 4 zile au fost iarăşi o conferenţă, la care a luat parte dnu Tisza ca demisionar şi ministru ad interim. Premierul demisionar a evidenţiat ca motive imediate ale demisiei sale evenimentele din cele două zile anterioare. A urmat scandalul cu prefectul demisionar. Adresa este semnată de proaspătul demisionar. sio. demisionari, e. Se introduce ... o altă agitare ... demisionarea colectivă a ofiţerilor de cavalerie. Ancheta a dat pe faţă adevărata cauză a demisionărei. Se vorbea despre retragerea dlor Leca şi Stolojan, despre înlăturarea dlui Kogălniceanu, despre demisionarea dlui V. Boerescu. Demisionarea dsale na fost decît o manevră abilă ca să poată sta trei luni ca anteprenor de hotele. sio. demisionări. -si-o demisionarisesc. arisi meritarisi . Restul conţine de regulă poesii şi apeluri de ale dlui Heliade Rădulescu, Nestorul demisionat al Societăţii academice din Bucureşti. Portofoliul acordat ... părea ... răsplata serviciului adus în agitarea chestiei ofiţerilor demisionaţi. Astăzi nu mai este nici chiar un concipist măcar, toţi sunt parte demisionaţi, parte pensionaţi în etatea cea mai viguroasă. La invitat şi pe Ladima, care, deşi se considera demisionat, conducea încă, girînd gazeta. Doctorul Iosif Sima, fost medic militar, apoi demisionat, nu mai avea de mult rude apropiate de sînge. sio. demisionaţi, te. Bătrîna ... locuia întrun demisol dintro casă modernă. Cînd nivelul parterului e situat la o înălţime mică faţă de nivelul solului (circa 1,50 m), se numeşte parter înalt, iar cînd se găseşte la adîncimea de cel mult 1,00 m faţă de nivelul solului, se numeşte parter adîncit sau demisol. Dinspre locuinţa de la demisol a lui Oancea venea în valuri miros de ceapă prăjită. La demisol se află farmacia, serviciile de radiologie şi microradiografie. demisoluri. – Problema e aşadar nu de a decondiţiona pur şi simplu o relaţie, ci numai de a o demistifica. demistífic. mistifica Ar fi totuşi profund greşit dacă am considera „Principele” doar o carte a demitizării şi demistificării. La raţionalistul Hegel această demistificare are un efect tonic, regenerator. demistificări. demistificaţi, te. – Reducerea la ultime esenţe şi patosul demistificator dus pînă la sarcasm şi grotesc duc la o situaţie analoagă romantismului. Notele de esenţă care definesc categoria realismului: veridicitatea, coerenţa, luciditatea critică demistificatoare. demistificatori, oare. – tor. Demite ochii. Nu se pot demite bucuros la discusiuni în afaceri religioase în calitatea în care se afla ei veniţi la Viena. Sineşti nu e un ministru ... ca Hariton, să se lase demis de o gazetă. Îl demite şi îl numeşte senator în corpul „ponderator” atunci înfiinţat. În noaptea anului nou, domnul îi confirma, îi avansa sau îi demitea pe marii săi dregători. Directorul ... nu a fost demis. Preşedinte de judecătorie de sector demis din funcţie. Era în dreptul dsale de a se retrage, de a se demite? Un alt zgomot ce sa răspîndit este că, prezidentul Camerii, stăruind în hotărîrea sa da se demite şi M. Sa primind demisia ministeriului, noul cabinet se va forma dintre membrii majorităţii. Dacă nu ai gîndul să vii, de ce nu te demiţi? Propriu zis el se demisese întrun mod cam bufon din tagma clericilor. demít. Are şi acea coloraţie verzuie, acele umbre şi demitente verzui. demitente. – Să evit o demitere oficială. Nu se gîndi ... să revină asupra demiterilor pe care le operase. Pornea cu automobilul prin ţară, în inspecţii inopinate, soldate cu demiteri şi retrogradări. Au cerut demiterea imediată a generalului. Autor al unei sesizări ... rezolvată prin demiterea din funcţie a lui Cotoară. Ministrul transporturilor, a cărui demitere … sa discutat în conducerea PD. demiteri. – Dezbaterile ... care, demitificînd erorile acestei literaturi, iar releva şi aspectele pozitive. demitífic. Cartea ... demitizează imaginea lui. Majoritatea metodelor moderne tind să demitizeze existenţa şi expresiile ei arhaice descoperind profanul în sacru. Sadoveanu ... demitizează situaţia originară, privind dintrun unghi deloc poetic evenimentul ritual. Demersul nostru de astăzi vrea să demitizeze un Ceauşescu obişnuit. demitizez. Intenţia sa a fost cumva polemică, dar „demitizantă” a fost neîndoielnic. demitizanţi, te. – ant. Pornind de la procesul iluzionării şi al deziluzionării, al mitizării şi demitizării, ... scriitorul a ajuns în cele din urmă la un adevărat procedeu, relativ autonom, de construcţie. Ar fi totuşi profund greşit dacă am considera Principele doar o carte a demitizării şi demistificării. Cum se transformă această delicată şi gravă demitizare a unui autor inteligent ... întro operă bufă, e greu de explicat. Demitizarea poate fi un gest salutar de scuturare a prejudecăţilor, de luptă împotriva unor prestigii nemeritate. Fascinaţia acestei piese ... provine în mare măsură din refuzul demitizării. Toţi pentru o coborîre a lui Eminescu din oribilele statui şi busturi conservatoare care împodobesc oraşele romîneşti, pentru o demitizare a poetului, pentru o reînviere, de fapt, a poeziei sale. demitizări. – demitizaţi, te. demitizatori, oare. – tor. Octava coprinde cinci tonuri şi două demitonuri. Jumătate de ton (demiton). demitonuri. Ana se desprinse, se repezi la un fotoliu pe care zăceau demiul şi pălăria lui Lucu. demiuri. Marele demiurgos ... au împlut văzduhul nemărginit de globuri nenumărate. Parcă buzele lui de demiurg ar fi fost prezente în aceeaşi clipă în constelaţii antipodice. Zvîcneşten el străbunul demiurg. Şin calma ei lumină de vis şi de amurg Privise Grigorescu cu ochi de demiurg. Asemănător demiurgului, omul îşi creează şi el un chip al său, o făptură asemănătoare cu el. A voastre vieţi cu toate sunt ca undele ce curg, Vecinic este numai rîul: rîul este Demiurg. Artistul e demiurgul propriei sale opere. Poetul acesta cu totul excepţional a fost un demiurg. Eşti prea ţintuit de fotoliul ăsta de invalid şi prea legat de acest pămînt ca să înţelegi demiurgii. Un asemenea demiurg îşi construieşte opera pe sinteze uimitoare. A elogiat nu numai natura satului romînesc, ci ia comentat creaţia, considerîndui pe olari nişte demiurgi. Munca ... şi valoarea personală fac din noi oameni, eroi, genii, demiurgi. Femeiaprocuror a intrat prea mult în rolul de stăpîn şi „demiurg”. Sculptura pare o materializare a unei imagini picturale, venită din lumea magică a unui demiurg enigmatic. Observaţiune, confirmată de majoritatea romancierilor demiurgi, de la Balzac şi Stendhal pînă la Tolstoi. O dată cu dezvoltarea romanului psihologic, se iveşte ideea romancierului „demiurg”. miurg. demiurgi. – Admiraţia lui Marx pentru figura lui Prometeu ... este motivată de sensurile demiurgice pe care fapta prometeică le condensează. Exprimînd demiurgic folclorul nostru şi sonatele lui Bach, ... Enescu şia rafinat la modul cel mai grav arta de a exprima tumultul omenesc al muzicii. miur. demiurgici, ce. – ic. Un instinct sigur de demiurgie îl împingea spre modelarea de forme. demiurgii. ie. demivolee. – demixtez. – de a. demixtări. – demixtaţi, te. – Colosuri fioroase, Se par ca demizeii eroi ai lui Omer. Vezi tu demizeii ce miră lumea? Ei sunt cauzele. Vezi tu faptele lor? … Sunt scopurile. demizei. – demidieu Eu socotesc pentru credincioasa ta slugărie, dignă remuneraţie, cuviincioasă răsplătire. Cînd eşti în junie, Demn e la resboae sarîţi vitejie. Nar fi demn săi pretindă omului pînă şi scaunul pe care să se aşeze în casa lui. Nar fi demn pentru un ofiţer ... să recurgă la nimicuri. Demn era el pentru tine: A sa inimă bătea Numai pentru al tău bine. Buciumaşul se lungise pe o scîndură şi se uita în sus la cer cu o nepasare demnă de un musulman. Ţara „sa arătat demnă de legile cari o cîrmuiesc”. Lasămă ... săţi fac un altar demn de frumuseţea ta. Alţii, tineri, stau împregiurul meu, Demni adversari. Demn urmaş al Radului comisul Bilşug, scăpă ţeara din foamete. Am citit „Elena”: e o minune. Demnă soră a lui Manoil. Era un demn spectacol de teatru. Refuză, agitînd ... degetul ..., ca un demn orator. Numai fantezia sadică a unui demn apărător al ordinei publice a putut săl inventeze. Calea lactee apare deasupra tocmai la timp, pentru ai putea ţine o demnă tovărăşie. Avem înaintea ochilor noştri exemple la ce grad de libertate şi de civilizaţie, sub demni regenţi, au ajuns Sardinia şi Belgia. Cîteodată el se înjoseşte a opera prin mine miracole digne de dînsul. Eliad, demn următor al lui Lazăr, corecta limba. Ce este mai frumos, mai demn de om, decît a dirige pasiunile sale spre unicul scop al sporirii luminelor. Frumoasă, de noi deamnă ar fi această glumă, Cînd nam ave a stinge incendiul aprins. Obiecţiunea nu ar fi demnă de bărbaţi de ştiinţă. Sistemul etimologic ... trebuia să fie recunoscut ca cel mai logic şi mai demn de o instituţiune savantă. Păcat că nai avut parteneri demni de tine. Ia ţinut o cuvîntare demnă de cel mai bun romîn. Ea puse la înjghebarea tragediei un entuziasm demn de o cauză politică. Să le dăm ... copiilor ... exemplele de ordin moral şi civic demne de societatea noastră. Fumătorii îşi apără viciul cu o înverşunare demnă de o cauză mai bună. Îl îmbia săi picteze o firmă nouă, demnă, precum spunea el. Tu eşti milostiv, tu dignu de cinstă, de laudă şi de rogăciune. Şi în ceriu de nu ajunge, este deamnă ca să fie. El pare tuturor dignu de înaltul rang. Posedau toate calităţile ce fac pe om demn de a fi iubit. Fabulele lui Esop ..., filosofii timpului le declarară demne de toată veneraţiunea. Sunt sigur că nu miaţi fi răspuns prin acele umilitoare expresiuni de care nu vă credeam demnă. , O persoană demnă de crezut. Simţireaţi şi privireanduioşată Cît te face de plăcută şi de demnă de iubit. Junimea noastră cătă a se face demnă de a fi urmaşe bătrînei generaţiuni. Eşti demn să tentorci la viaţă. Erau singurii pe lume pe care el îi socotea demni de admiraţie. Să fii demn de încrederea ce ţio acordă. Fapta lui nu era demnă de un Princepe. Ar mai fi, desigur, şi alte fapte demne de menţionat, bunăoară prezenţa dominantă şi definitorie a grupurilor nominale în poezie. Demn de remarcat ... este adeziunea interpreţilor noştri pentru muzica naţională. Întro descriere a Moldovei din sec. al XVIlea se consemna ca demn de reţinut faptul că moldovenii îşi respectau portul lor şi acela dintre ei care ar fi împrumutat de la turci vreun obiect de port urma să fie pedepsit cu moartea. „Profesioniştii” de la CSS nr. 3 au devenit modele demne de urmat. Nici în ceea ce priveşte selecţia judecătorilor şi procurorilor CSM nu a avut o prestaţie demnă de admirat. O caricatură demnă de rîsul străinilor. Un domn viteaz, un Ştefan, adună de mulţi ani O glorie cei demnă deai lumei suverani. Ce forme din limba noastră nu sunt demne de a sta alături cu nobilele cuvinte latine. Acest spital ... este demn de laudă. O numărătoare demnă de încredere. Deacă ... lai aflat că nu e dignu de vrere, lapădel şil uită. Cine va fi dignu să le comande. A lui Moţoc copilă nui demnă ... Alăture cu tine să steie pe tron, sus? Or, care este consecinţa psihologică a unei emulaţii neizbutite, a unei asimilări de care nu teai dovedit demn? Gelozia este demnă de orice întreprindere. Nenorocirea ... voi ca demna femeie ... să se îmbolnăvească şi să moară. Beizadea Mitică ... a protestat cu o demnă simplicitate. Astăzi, grav şi demn, învaţă „Disciplina” pe copii! Foarte bine! întrerupse învăţătorul căutînd să păstreze o ţinută demnă. O fi el cum o fi la studii ... dar e un adevărat cavaler! E demn, e elegant, nu se bagă în toate alea. Nu lam văzut niciodată ieşind din atitudinea lui socotită şi demnă. Ne sileam săl cucerim ... printro atitudine demnă. Fii demnă şi ţineţi firea! Dacă simţiţi invaziunea marii tristeţi, fiţi demni, nu jeliţi. Iau uimit pe marocani prin ţinuta lor demnă şi corectă. Aceasta să fie organ dign al unui popor rennoit şi de nou deşteptat. Nopţile ce petrecurăm ... cu Paşadia fură astîmpărate, demne. Altul, în locul meu, sar fi purtat mai demn? Convoiul numai din muncitori, văduvă şi copii arăta demn. Lucrarea ... nu este decît o adevărată filipică, însă întrun ton demn. Are întotdeauna pregătite fraze dintre cele mai demne şi incoruptibile. Aceste frunţi ... ces demne Să poarte ale mărirei strălucitoare semne Sunt goale, o! ruşine! 14 delegaţi ai memorandumului ..., sunt condamnaţi la închisoare, printre ei şi demnul lor preşedinte. O atitudine demnă şi absolut independentă. priveşte totdeauna demnă. Bărbat ... aşezat şi demn ca toţi oamenii de la munte. De ce să facem pe simandicoşii – strigase ea demnă. Venise sămi ceară un împrumut, cu ifosul lui demn şi vulturesc. Eu vă blestem în numele vieţii Pe careo ducem demni şi îndîrjiţi. Cuvintele acestea i se păreau demne şi eroice. Viaţă demnă şi fericită. Servesc în mod demn şi responsabil pe semenii lor. Dorim să trăim demn. – demni, e. lemn < lignum, semn < signum Dumnezeu iubitoriu, derept, cuvios, întreg la minte, postitoriu, curat. Şi te ţine pre cuvîntul ce adevărat iaste şi poţi învăţa, ca el să fie putearnic a demna pentru cinstită învăţătură şi a pedepsi. demn. Cu voia Părintelui şi cu demnarea Fiiului ... unul adevărat Dumnezeu ziditor ... tuturor văzutelor şi nevăzutelor Ci de iaste aşa să fie întîmplat, aceastea toate pre demnările lui Exaporiton, Dumnezeu, carele iaste drept judecătoriu, săl judece du pre lucrurile şi fapta ce au făcut. demnări. – demnaţi, te. Acest lucru bun iaste ... începutu din sfatul şi din demnătura ... Măriei Tale . demnături. – tură Bune sunt astea, zicea cu un accent puţin romînesc un mare demnitar. Între alte curiozităţi ... sunt corespondinţele ţinute de Napoleon cu diferiţii demnitari ai imperiului. Cei mai mari dignitari ai bisericei ecumenice Nişte demnitari unguri. A fost numit la Curtea de Casaţie ... alături de aceşti înalţi demnitari. Ca demnitar otoman, … nu credem că va lucra în contra intereselor suveranului său. Numai înalţi demnitari şi soacrele se bucură de scrisorile anonime. Marii demnitari întăresc cu făgăduinţa lor pe acea a regelui. Gluma suveranului este primită de popor şi de demnitari. Trecură pe rînd înaintea stăpînului, a sultanelor, a demnitarilor celor înalţi. Doamna …va rămînea biruitoare, şil va aduce pe acel înalt dignitar de la tribunal. Poimîni seară soseşte ministrul vînătoarei Palatului, co grupă de demnitari francezi, englezi şi americani. Demnitarii turci, necunoscînd limbi străine, sau servit totdeauna de interpreţi în relaţiile lor cu reprezentanţii puterilor europene. Judecători, bogaţi şi demnitari. În jurul vastei mese de consiliu, mai toţi demnitarii se aflau în picioare şi se pregăteau de plecare. Foştii demnitari ... îşi frecau mîinile. La ajutat ... în calitatea sa de boier mare şi de înalt demnitar al statului. Scrierea urmărea să aducă mai multă lumină şi să trezească mai mult interes pentru poporul romîn în rîndurile demnitarilor poloni. Unii demnitari maziliţi ... au încercat să organizeze comploturi împotriva domnului. Ghica la încărcat cu daruri ... pentru a cîştiga favoarea puternicului demnitar. Aceasta a fost şi prima vizită în Israel a unui demnitar turc. Legea … privind declararea şi controlul averii demnitarilor. demnitari. demn Atacîndui ..., îi sparse şi căpiteniile lor pe electorul de Sacsonia ... şi pe contele de Hesa, pe carei depuse din a lor dignitate. Bogdan, cu trestia în mînă, singurul semn al dignităţii sale, nu tîrziu se văzu în capul unei armii. Sau înălţat la dignitate de magnat al patriei. Cuprat, domnitorul unei seminţii bulgare ... sau înălţat la dignitatea de patriciu bizantin. Cu acea demnitate învestea monarhul cam de regula pre cîte un general. Sceptrele şi dignităţile nau fost niciodată în ochii mei preţul virtuţilor mele. Alte calităţi care le avea, îl redica la demnitatea cea mai înaltă. Guvernul este dator să mănţie drepturile şi demnitatea ţării. Carbonarii trecură în Piemont ... cu scop de a goni pe principii streini din peninsulă şi a ridica pe ponteficele Romei la demnitatea de suveran. Petru Şchiopul se grăbi a trimite caimacam la Iaşi, ca săi păzească tronul pe ... stolnicul Bilăe, înălţat acum la demnitatea de mare vornic al Ţării de Jos. M. S. I. consacră printrun firman de învestitură demnitatea princiară în persoana mea Sturdza primeşte noua demnitate. Se adăogi hatmanului şi demnitatea de portar al Sucevei. E numit pentru a doua oară pîrcălab ..., demnitate pe care o păstrează şi în domnia întîia a lui Duca. Un bătrîn trebuia să aibă o demnitate de maimare, ca să conducă o frăţie, o breaslă. Ma sprijinit ca să ocup o înaltă demnitate de stat. Surguciul de pe cap, semnul demnităţii şi al învestirii. Îl întîlnim egumen de Snagov. Trecerea lui în această demnitate poate fi considerată ca o recunoaştere a meritelor sale. A ocupat diferite demnităţi în Imperiul Otoman. Ia încredinţat demnitatea de secretar al statului. Transformarea marchizatului în demnitate ereditară. Am ajuns ... în demnitatea ecleziastică de ţîrcovnic. Mă grăbesc a te felicita ... pentru demnitatea la care ... ai ajuns ... preşedinte al graţiosului club! El îi perie hainele, aşezînd pantalonii pe dungă. Asta era o demnitate bărbătească, nu slujbă de slugă. Hristos este împărat, deşi îşi concepe această demnitate ca o slujire. Fieştecare să ştie ce se cade lui a purta şi ce nu; ca se nu treacă măsura dignitatei sale. Boierul îşi uită dignitatea sa; se făcu unealta străinilor cu care se încuscrea. Nu crede însă de demnitatea ei aristocrată de aşi descoperi slăbiciunea. Proletarul ... să se aridice prin educaţia generală la cetăţeanul actual, la demnitatea de om. Credea căi sub demnitatea lui să încerce a se apropia de Iosif. Viaţa economică a ţăranului ... sa mai îmbunătăţit, demnitatea lui de cetăţean a crescut. Este sub demnitatea mea de ofiţer să stau de vorbă cu un complotist. Classificaţia sau compăna despre sporiul şi dignitatea tinerimei sholastice întru învăţeturi şi în portarea cea bonă Cinstea, dignitatea (mărirea), viaţa ... toţi să ne străduim a le apăra. Prin ale sale decreturi împărătişti să poată face boierii dupre plac redicînd la dignitatea ce va socoti atît persoana, cît şi ţeara. Unirea Principatelor este singurul mod în stare de a consolida naţionalitatea romînilor, de a le da demnitate, putere. El descoperi ... legea libertăţii, a demnităţii. Guvernul este dator să mănţie drepturile şi demnitatea ţării. Polemica o vom susţine cu toată demnitatea Veşnice mari fapte lăsatai Romîniei Nălţînd din părăsire anticai demnitate. Nu face bine nici pentru demnitatea sa, nici pentru scopul ce în acel moment îi poate părea folositor. Pentru dignitatea ambelor părţi, nici să mai gîndim la vreo redeschidere a faimosului proces. Sub fanarioţi, boierii ... naveau demnitate. Criticul ... a pledat ... pentru restituirea demnităţii umane şi naţionale. Şi libertatea, şi fericirea, şi demnitatea se cîştigă prin muncă. Fina analiză scoate astfel un personaj calomniat dintrun clişeu şii redă complexitatea şi demnitatea. Etica e tentativa … de a găsi legea în numele căreia se poate trăi cu demnitate ocultarea legii adevărate. Moartea Papei Ioan Paul al IIlea ... este ... un moment de celebrare a vieţii acestui mare luptător întru credinţă şi demnitate umană. Bonetul sau scufia de pînză a omului european este cel mai puţin potrivit cu acea espansiune de demnitate. Părerile colaboratorilor ... nu ofensează demnitatea acelui ziar. Mă umflă rîsul ... ce drăguţăi În demnitatea ei de mamă! Prezentă o faţă augustă asupra căria este întipărit caracterul demnităţii sale. Oameni cari ... au simţămîntul demnităţii personale. Nea dat o lecţiune de demnitate. Iar da omului încredere în sine ..., demnitate. E o datorie de demnitate naţională să punem în faţa adversarilor culturii noastre opera impersonală a mai multor generaţii. Nu simţi în dumneata gemînd demnitatea rănită? Cred că demnitatea britanică exclude noi negocieri. Demnitatea a pregătit întotdeauna strălucitele victorii. Orice i se părea că îi atingea demnitatea şi îl jignea. Ţiganca ... nu era dispusă ... să renunţe la ultimul ei pic de demnitate. Intră cun fel de demnitate în liniştea morţii. Treziţi la ... demnitate ..., chelnerii au cerut patronilor desfiinţarea bacşişului. Simţul demnităţii şi independenţei personale nu mă părăseşte o clipă. Caţavencu este „demagogul” ... prin lipsa de simţ moral şi de demnitate personală. Mam purtat ca un laş, ca un fricos, ca un om lipsit de dignitate. Ceea ce îi scotea din sărite pe călăi este demnitatea celui condamnat. Pe de altă parte, valorile individuale, precum decenţa, demnitatea, curajul, inteligenţa, joacă întotdeauna un rol decisiv în arta dizolvării tranzacţionale a unui diferend. I sar străluci a lui Nestor fapte, şi dignitate. Speriată şi supărată ca toate femeile virtuoase şi geloase de demnitatea lor, ceru ... întrebuinţarea unor medicamente energice, fie cît de iuţi. Un candidat serios după dignitatea caracterului său Trăiesc cu toată demnitatea schivnicului întrun „turn de fildeş”, „nepăsător şi rece”. Am vrut să fie o clipă de frumuseţe în această lume ... fără demnitate. Am învăţat de la neamul meu cuviinţa şi demnitatea. Regina ... e o damă înaltă, bătrînă, plină de demnitate. Fracul a introdus dignitatea. Nu era omul care să se stăpînească, să înţeleagă demnitatea atitudinilor. Preotul îşi veni în fire şi ieşi cu demnitate. De o sobră eleganţă, plin de demnitate în port şi vorbire, el rămase singur. Se remarcă prin demnitate, prin expresia crispată de o suferinţă internă. Se străduia zadarnic să dea revenirii sale forţate la estradă oarecare demnitate. Să nu tulburăm rodnicia suferinţei ...; să o purtăm cu demnitate şi nădejde. Polemici fără demnitate. Traducătorul nu trebuie să scape din vedere nici puritatea şi demnitatea stilului. Ce ziceţi de sobe? Cu ce dignitate magistrală stau, proaspăt văruite. demnităţi. demn Comisia epitropiiCii Institutului damizelelor celor nobile din Odesa înştiinţează obştea că, după o poruncă a înaltei stăpîniri, cîţi vor voi să înveţe la acest institut … se vor priimi după orînduiala de obşte. Ai nişte demoazele ... Pline de duh şi de daruri. Nu vrei să mergi acolo, scumpa mea demoazelă? Îi veni în minte că demoazela Agapiţa ... are zestre o mie de galbeni venit pe an. Precuvîntare către tinerele demoazele. Artiştii cei mai principali ai acestei companii erau: Gheorghe (directorul), ... demoazela Dili pentru rolele de jună amantă. Către demozela S. P. Toţi ne porniam delaolaltă la rîs ... imitînd ruladele oarecării demosele vădane. Căci nu cunosc nici familia, nici pe demoazela. Stricteţa caracteriza întreagă fiinţa demoazelei şi, chiar în apucăturile sale cele mai neînsemnate, o observai limpede. Trei surori, toate „demuazele” bătrîne. De mult nu am avut onoarea să vă văd, demoaselo! Noi eram demoazele. Se resemna deci, ... rămînînd săşi mărite demozelele la vechime. O demoazelă cu o coafură înaltă şi sugrumată în creştet, gusta rar şi cu vîrful buzelor o îngheţată de vanilie. O demoazelă ..., se piţigăia ascuţit să se descotorosească din ghearele unei hîrci ghicitoare în ghioc. moa. demoaselă. demoazele. Această declaraţie guvernul rusesc o va privi ca o garanţie suficientă pentru cauza creştinilor şi ca satisfacere pentru interesele şi onoarea Rusiei. În urma acestora Rusia va demobiliza. După ce îl demobilizaseră şi nu avea ce face, stătea zile întregi în pat şi filozofa. Companiile vor demobiliza cîinii de război, trimiţîndui imediat la vetrele lor. Să nu demobilizăm energia şi inteligenţele ce au domesticit stihia. A urmat apoi o perioadă foarte grea, dar oamenii nu sau demobilizat. Lupta împotriva culturii germane se duce ... şi mai departe cu aceleaşi arme ale sufletului ce nu vor să demobilizeze. demobilizez. Rusia a ştiut că puterile vor cere de la ea demobilizarea, dar a sperat a mulţămi puterile şi a ajunge la semnarea protocolului dacă va promite împrăştierea corpurilor de armată. Cînd so găta răsboiul şi se ordonă demobilizarea, mergem să tragem la răspundere fanarioţii. Am păşit cu stîngul la demobilizare ... pentru că şi cînd am plecat pe front am păşit cu stîngul. Să lupte pentru demobilizarea generală. Asemenea uşurinţe, fie cît de rare sau parţiale, pot servi drept pretexte pentru generalizări grăbite şi drept argumente în demobilizarea unor cititori. demobilizări. – Ţărani în porturi simple şi albe; foşti ofiţeri demobilizaţi. Un umil compliment al unui biet ofiţeraş descins şi demobilizat. Asemenea scrisori mai sosiseră aduse de alţi demobilizaţi. Demobilizaţii leneveau o zi, două, se adunau seara la crîşma lui Laboş unde stăteau pînă noaptea tîrziu. demobilizaţi, te. – Tendinţa de a lăsa ca lucrurile să meargă de la sine este demobilizatoare şi oportunistă. Cu toate că prezenţa omului în lume este înţeleasă de spiritualism în mod activ, ea se reduce la acea iluzorie şi demobilizatoare „speranţă” de esenţă metafizică. demobilizatori, oare. – tor. Poetul dinastic, cînd e republică, devine republican democrat şi soţial. Veni Napoleon ... la Corsica, unde acum să războia aristocraţii cu democraţii. El, fiind cufundat în această atmosferă, se pătrunde de dînsa şi se face tot aceea ce vede, tot aceea ce aude, partizan al regelui sau democrat, fanatic sau ateu. Dumneata tăgăduieşti egalitatea, nu eşti democrat. Numai un democrat poate înţelege domnia lui IonVodă. Tribunul ... a rămas prototipul retorului democrat, uneori popular, alteori plebeu. Cunosc principiile democraţilor parlamentari. Cînd se credea fată de prinţ şi logodită cu un împărat, cînd plebeeană şi democrată. Maiorescu na fost nici romantic, nici democrat, nici na luptat aşa de mult ... pentru păstrarea originalităţilor în limbă şi literatură. Un democrat ... şi prin naştere, şi prin idei. Eu sunt democrat prin toată educaţia mea. Sunt numai timpurile dvoastră ..., ale democraţilor. O impresie asemănătoare a avut citind consideraţiile unui jurnalist democrat, care îi amintea ... originele lui aristocratice. Un democrat care se entuziasmează de libertate, de egalitate şi de fraternitate are cu siguranţă adînci rezerve de optimism. Plus că mai fac pe democraţii . Ce are să urmeze acum? se întrebau cu nelinişte democraţii. În scrierea sa îşi manifestă mereu sentimentele de democrat, dorind sincer să vadă masele populare ridicate la o nouă viaţă şi cultură. Era democrat din tot sufletul şi cei din generaţia mea ... îşi amintesc de controversele lui cu dictatorii, pe carei combătea fără milă. După desfiinţarea partidelor democrate, „Organizaţia de rezistenţă anticomunistă Regele Mihai I” şia continuat activitatea ... în subteran. Liberalii şi democraţii au declanşat negocierile ... fără să ofere un număr foarte mare de posturi. Democratcreştin Mai multe formaţiuni politice spaniole de orientare democratcreştină ... au dat publicităţii o declaraţie. Fostul preşedinte democratcreştin Francesco Cossiga ieri, că o eventuală condamnare pentru corupţie …va antrena, cu siguranţă, demisia premierului. Dar oamenii în munţi ... înviau încă o dată eroica Atenă democrată. Regimul democrat cunoştea un proces rapid de consolidare. Gazetele democrate au început o largă campanie de apărare . La noi „marile principii” ale Revoluţiei Franceze ca şi toată utopia democrată nau fost luate de nimeni în serios. Căi viaţă democrată, Nu neo fi rău niciodată. Apăreau la Bucureşti reviste şi ziare în care ideile democrat progresiste erau exprimate făţiş. Umbra mea se adînceşten cartiere democrate. În portul înadins neglijent şi în vorba familiară căută săşi dea o înfăţişare cît mai democrată. democraţi, te. – Puseră să nu fie stăpînia lor nici monarhică, Nici orice feliu de aristocraţie, Dar nici cu totul democratecă. Staturile Unite închipuiesc o republică democratică alcătuită din 25 provinţii, fieştecare cu a sa constituţie. Acest feliu de formă a stăpînirii ... este alcătuită ... din cea dimocratică, unde stăpîneşte poporul. Grecii, scolerii eghiptenilor, stătu notabili pentru instituţiile şi forma lor de guvern democratică. În staturile republicane este guvernul în mînile au celor mai de frunte, au a tot poporul, cel dintîi se zice aristocratic, şi cel de al doile dimocratic. Republica este ... democratică cînd administrează cea mai mare parte a populului adunat. Pe la închierea veacului XVIII legiuirile democratice, nencăpătoare cu puterea monarhică ..., adînc să înrădăcinasă în toată Franţia. Se făcu o partidă democratică Senatului împotrivitoare care încă se ţinea a avea drept de a se purta fără nicio cruţare cătră acela. Forma chivernisirii e democratică. În Franţa ... partidul democratic e impozant, lumea numai de aici poate săşi aştepte mîntuirea. Pînă atunci toate guvernurile fuseseră democratice şi despotice, şi toate naţiile în lanţuri. Autoritatea unui singur om succedînd anarhiei democratice, împăratul August au restatornicit predomnirea legilor. Să dăm o educăciune democratică şi naturală tutulor copiilor fără distinctăciune. Orice partid democratic vrea egalitatea cetăţenilor înaintea legii. Ginta are un sfat, adunarea democratică a tuturor gentililor (bărbaţi şi femei) în vîrstă, toţi au drept de vot deopotrivă. Poate că acest obicei, democratic de altfel, na fost luat decît ... destul de tîrziu. Purtător de cuvînt al revendicărilor democratice cele mai sfinte, ar fi cerut în sfatul ţării împărţirea moşiilor la ţărani şi votul obştesc. Din larg spirit democratic ... este şi el ales din această gloată, fără ca vocaţia săl fi predestinat funcţiei sale. Constatare care din nou va contraria spiritul meu democratic şi egalitar, ostil oricărui privilegiu de clasă. Sa produs însă o mişcare democratică pentru libertate. Ministerul justiţiei ... urmăreşte ... sancţionarea infractorilor contra ordinei şi libertăţilor democratice. Mai toţi studenţii buni de la filozofie şi de la ştiinţe ... frecventau cercurile studenţeşti democratice. Acţiunile democratice dinaintea anului 1848 nu trec neobservate de popor. Puterea de stat proletară este democratică atît în esenţă, cît şi în formă. George Enescu şi alte personalităţi ... sau ridicat în apărarea libertăţilor democratice. Este vorba despre organizarea unui seminar asupra problemelor dezarmării, la care să participe o serie de partide progresiste şi democratice din lumea întreagă. Mulţi au văzut în aceasta o inconsecvenţă, o apostaziere a opiniilor sale democratice. Libertatea constituie o valoare fundamentală necesară unei societăţi democratice. Mai multe societăţi au trimes delegaţi şi cununi: ... grupul republican democratic radical, societatea libercugetătorilor. Să se procedeze democratic, aşa cum trebuie. Încearcă deci formule mai democratice ca „Vă salut cu dragă inimă”. În acest fel de compoziţii intră o notă democratică, în înţelesul că se laudă nepăsarea omului de rînd şi se osîndeşte lăcomia celor mari. Apăreau democratic cei de la sat, încît o actriţă ... vorbea cu dispreţ de „publicul de sîmbătă şi duminică”. democratici, ce. – Eu din sine nu voi lăuda niceo stăpînire, nice o voi defăima, ci numai voi arăta cele bune şi rele ce să află în stăpînia monarhicească şi democratecească. Lăcuitorii cam pe la munţi cei săraci poftea o ocîrmuire democraticească. democraticeşti. icesc. iceşte. Se naşte democratismul modern ... în care toţi să fie liberi, egali şi ca fraţi. Democratismul poetului îl întîlnim în toate poeziile lui, dar mai pronunţat e în satira muşcătoare. În Văleni părea că stăpîneşte democratismul cel mai înaintat. Un scriitor ... utilizează demagogismul pentru a caricaturiza democratismul. Eroul nostru a descoperit că e din linia strălucită a lui Veveriţă şi democratismul lui a prins şi patina timpului. Adevăratul democratism al lui Cervantes se revelează în atenţia pe care o acordă figurilor din popor. Toată ideologia politică şi sociologică a lui G. Ibrăileanu poartă aceeaşi pecete unitară: democratismul. Ţine o serie de cuvîntări care se caracterizează prin democratismul şi patriotismul lor. Am plăcută datorie de a împrospăta tinerei generaţiuni memorabilul ... vot care a democratizat dea pururea societatea romînă. La noi liberalismul pretextat al naturilor catilinare, în loc de a democratiza clasa de sus, a avut din contra rezultatul de a aristocratiza o clasă. Lumea sau mai democratizat deo bucată de timp. Mongolia ... sa democratizat în 1992. Cum vedem, revistele se democratizează. Enescu şia democratizat vioara în folosul instituţiilor de binefacere ale războiului. democratizez. – democratizabili, e. – bil. Socialiştii ... voiesc democratizarea ţării. Numai democratizarea şi cultura poporului vor putea roade cu timpul, ca un val, această stîncă îndărătnică a trecutului. Condiţiuni favorabile pentru democratizarea ţării. Este necesar ... ca în modul de organizare a O.N.U ... să se reflecte uriaşele schimbări care au avut loc în dezvoltarea lumii în perioada postbelică, ... asigurînduse democratizarea acestei organizaţii. Preşedintele şia exprimat încrederea că ... procesul de democratizare este ireversibil. Prin marea democratizare a noastră, regele ... vine în Parlament. Se produce acum ... o expansiune a spaţiului cultural, o semnificativă democratizare a culturii. democratizări. – democratizaţi, te. Romanul este o specie prin excelenţă democratică şi democratizatoare democratizatori, oare. tor. Iară demograţia acolo iaste, unde toţi oamenii cîţi sînt stîpănesc. Fieştecare cetate să stăpîneşte de lăcuitori şi căpiteniile cetăţilor. Şi face un chip de democrati, adecă o stăpînire de norod întru sine. Nu să poate cu totul nici lăuda, ni huli chipul vreunii stăpînii, adecă nici a monarhiei, nici a republicii sau democraţiii. Democratii sunt 4. Patavicească, elveticească, italienească şi liguricească. Dimocratie iaste aceaia carea stăpîneaşte şi ocîrmuiaşte mulţimea sau numai cîţivaş ce îi aleage norodul de judecători. Cînd îngrijirea cîrmuirii să dă numai la un om supus la legi, să numeşte monarhie ..., cînd să dă la mulţi, este sau aristocratie sau dimocratie. Împărăţia ... romanilor de la zidirea Romii pînă la stricarea dimocratiii lor de unde să începe istoria cea noă. Cea de al patrulea furmă de stăpînire era opşterească (dimocratie). Puterea trebuia să stea în numărul cel mai mare, şi aristocratia să se schimbe puţin cîte puţin întrun stat popular, adică în dimocratie. Aratămi dar, a zis Socrat, măcar cheltuielile dimocratiei pentru că ştii cît este de trebuinţă a împuţina cineva cheltuielile cele de prisos. Se zice că ... au făcut cel întîi pas ... ca să poată lupta împreună cu democraţia primejdioasă pentru îmbe partide. În Europa se află toate formele chivernisirii, începînd de la democraţia mai slobodă pînă la cea mai strînsă autocraţie. Nu e entuziasmat pentru democraţia patriotică elveţiană, de fapt aristocrată. Democraţia şi patriotismul nu au nimica a face ... cu ideile subversive şi eronate ale doctorului. Opiniunea publică, ca şi democraţia, sa numit cu drept cuvînt în timpii moderni regina lumei, forţa morală superioară tutulor celor alte puteri omineşti. Cu cuvintele frumoase de egalitate, democraţie ... au ajuns comunele unde sunt. Ţinta democraţiunii romane este de a persuada pe cetăţeni că nimeni nu trebuie a mînca de la datoriile ce ne impun solemnaminte pactul nostru fundamentale, sfînta costituţiune. Erau cetăţeni bogaţi şi cetăţeni săraci, şi lupta dintre aceştia a fost întîia pricină a căderii democraţiei antice în Grecia. Din amîndouă condiţiile acestea izvorea acea sinceră, nefăţărită democraţie. Democraţiile de azi sunt mult mai favorabile deşteptării spiritului naţional. Tot atîta dezgust ia inspirat democraţia ce a urmat tiraniei. A fost cel mai vajnic luptător al democraţiei. Aţi fost armată de ciocoi ... Aţi lucrat voi între voi cu porţile închise ... Şi îndrăzniţi să numiţi asta democraţie. Democraţia a înregistrat în ţara noastră o serie de succese dintre cele mai importante pe tărîm economic. Progresul democraţiei ... ridică pe sclavul anihilat de altădată întro fiinţă întreagă, conştientă şi respectabilă. La statuia lui se vor putea închina sufletele care cred în progres şi lumină şi care nu vor trăda niciodată cauza democraţiei. Democraţia autentică şi cultura autentică sunt inseparabile. sunt un mecanism al democraţiei. Democraţiile ... au anumite lucruri în comun – statul de drept, protecţia minorităţilor, o presă liberă şi o opoziţie politică viabilă. Preşedintele american a ţinut să salute cu această ocazie democraţiile din cele trei republici fost sovietice. Team văzut de sus din cucurig, de la democraţie, vorbi mai departe Costea Lipan. Democraţie creştină Uniformitatea ei este cea mai puternică democraţie. Cauza principală pentru care răscoala lui Tudor Vladimirescu nu sa putut transforma întro revoluţie trebuie căutată în această lipsă a unei democraţii industriale. Aici trăiesc împreună, întro scumpă solidaritate şi democraţie, muncitori, tehnicieni, ingineri. democraţii. , Dar cum se face că totuşi costumele dtale nu se demodează? se demodează întrun deceniu şi stîrnesc ilaritatea cînd leai scos din muzeul de groteşti vechituri. se demodează pînă atunci. Cîntecele vechi se demodează şi pier. demodez. – Fondurile de bază devenite inutile din cauza uzurei, accidentării sau demodării vor fi valorificate. demodări. Aceleaşi figuri ... garnisesc încăperea cafenelei ca un mobilier vechi şi demodat. Tracţiunea automobilă astăzi este un ce foarte necesar ... căci tracţiunea animală este cu totul delăsată şi demodată. Un birou mare demodat, cu două fotolii de piele în faţă. Trecu un echipaj demodat, prea mare şi prea înalt, cu valet în livrea şi cu o doamnă bătrînă în costum anacronic. O cucoană cu palton demodat de astrahan, roşită, sulemenită, purtînd în vîrful capului un rest de pălărie, tîrguia lucruri fine. Bărbatul părea îngîndurat şi stînjenit în costumul său prea elegant, deşi demodat şi la un grad înalt de eroziune. Sfeşnicele vechi, de alamă, în care fumegă lumînări, pianina demodată, mutată din loc, întregesc peisajul. Intră apoi în curtea uneia dintre aceste vile demodate cu pereţi încărcaţi de cornişe. Pe larga cîmpie de zbor nu se afla decît un aparat demodat, alb, cu două aripi scurte şi spiţe încrucişate. Acest teatru ... şia desfăşurat activitatea ... cu actori moţăind noaptea prin autobuze pe suspensii demodate. Bunica ... e foarte demodat îmbrăcată. Bărbaţii … produceau un efect curios prin această înfăţişare demodată a lor, ... cu fesuri şi cu scurteice brodate. Ofiţerii noştri ... au fost acuzaţi că sunt demodaţi, că vor să aplice cu brutalitate nişte regule de disciplină condamnate de spiritul liberal modern. Dsa ... păşeşte ca înlocuitorul bătrînului, demodatului Lessing, care a scris şi el aşa ceva pe vremea lui proastă. Descrie ... viaţa de moşie, cu conacuri boiereşti, cu cuconii demodaţi, cu jupînese şirete, cu cafele gingirlii. Miar fi făcut plăcere săl transform pe acest demodat prieten. Era inimitabilă strălucirea inteligenţei acestui om şi graţia cuvîntului lui, graţie demodată, romantică. Altă dată se recurge iarăşi voit, la aspectul fonetic învechit, adică demodat, al unor cuvinte, cu scopul de a ironiza noţiunile respective şi pe cei care mai ţin la ele. demodaţi, te. – Există 4 neamuri de acari, cari pot produce rîia la animale şi anume: sarcopţi, psoropţi, choriopţi şi demodecţi. demodecţi Demodulatoarele se clasifică după tipul modulaţiei pe care o demodulează. demodulez. – demodulări. – Demodulatoarele se clasifică după tipul modulaţiei pe care o demodulează. demodulatoare. – Demodulaţia oscilaţiilor modulate în amplitudine ... se efectuează cu ajutorul dispozitivelor numite detectoare. demodulaţii. – Ion-Vodă cel Cumplit devine eroul demofil al unei opere care îl înfăţişează ca pe un titan în luptă cu adversităţile. demofili, e. ie. Comisarii şi vremelnicii întro unire cu demogheronţii (bătrînii norodului) vor chiti toate măsurile ce vor socoti de trebuinţă. Echipa cadrului biologic dintrun demograf, un antropolog, un igienist şi un medic. Demografia era reglată în jos prin foamete: cum numărul uneltelor suplimentare era redus, proporţional redus era şi numărul celor care puteau supravieţui prin acest excedent. Restul ne învaţă demografii, crăpa. demografi. – Sub titlul de „Cercetări demografice asupra populaţiei Romîniei …” dnul dr. med. V. I. Agappi …ne face o înspăimîntătoare dare de seamă. Resturile scytice din cîmpia munteană ... nu credem că pot demonstra, din punctul de vedere demografic, mai mult decît monumentele analoage descoperite. Toate aceste mişcări de populaţie au fost însă şi sunt lente şi nu au creat aspecte variate demografice. Un studiu al condiţiilor de muncă ... ar pune institutul în contact cu ... comisia de statistică, cu comisia demografică. Să urmărim sporul demografic făcut de romînii din Ardeal. Harta demografică şi etnografică a regiunei din nordul Balcanilor va fi fost cu totul alta. Fenomenele şi procesele demografice care se oglindesc cantitativ în schimbările care intervin în numărul şi structura populaţiei sunt puternic influenţate de transformările radicale din economia ţării. Ceea ce distinge evoluţia obştii romîneşti este importanţa teritorială şi demografică a obştilor la romîni. Repartizarea pe sexe este corelată cu vîrsta – una dintre variabilele economice, sociale şi demografice fundamentale. Cererile de produse meşteşugăreşti sporesc mereu, pe măsura creşterii demografice a oraşelor şi tîrgurilor. Un studiu demografic arată că la sfîrşitul anului 1980 populaţia se va dubla. India ar putea depăşi din punct de vedere demografic China încă din 2030. Factor demografic demografici, ce. – Demografia prezintă cazul fericit al unei ştiinţe sociale cu obiect de cercetare bine delimitat. Au fost analizate căile dezvoltării diferitelor compartimente ale societăţii: industrie, agricultură ... artă, igienă şi demografie. demografii. Mergînd noi din Bohemia la rezboiul din Saronia, ca să ne împreunăm cu augustul împăratul ..., ca să demolim pre răzvrătitorii şi protivnicii lui şi ai noştri. Primăria a hotărît irevocabil săl demoleze sub pretextul că ajunsese întro stare prea avansată de ruină. Guvernul grec a cumpărat satul şi a demolat casele. A fost demolată, fiind necorespunzătoare, popicăria. Autorităţile ... au demolat o parte … unele foarte importante. Sub acelaşi acoperiş, unii demolau şi demontau. Construcţiile executate din materiale care pot fi recuperate şi refolosite ... se demolează cu îngrijire, folosind unelte de mînă obişnuite. demolez. În măsura ... în care demitizarea înseamnă demolare de valori, despuierea omului de încredere în sine, ea nu poate face decît un deserviciu, stîrnind confuzie. Rămăseseră doar cîteva case ... iertate de demolare tocmai pentru că nu mai constituiau o aşezare propriuzisă. Nici nu se face bine ziuă că se şi prezintă brigada. Brigada de demolare. A început ... un masiv proces de demolare a vechilor construcţii pitice şi nu tocmai salubre. Autorităţile locale au procedat la demolarea clădirilor seculare. Demolarea unor case care ameninţau să se prăbuşească. demolări. Printre resturile casei incomplet demolate sau instalat murdăria, şobolanii. Colecţionar de elemente decorative de la ... clădirile demolate. Nu ajută la nimic nişte panouri cenuşii, ca pe terenurile demolate. demolaţi, te. Eroul comic nu arată suficientă energie, nici voluptate demolatoare. demolatori, oare. tor. Exuberanţa demoliţiei reprezintă o forţă biologică ce trebuie a fi lăsată să se cheltuiască pînă la limita de unde răsare sentimentul golului. Întro zi, aduse şi cărămidă veche, din demoliţiuni şi o depozită morman pe gazonul din grădină. Byronianul, cu părul vîlvoi ..., şade la prora unei corăbii cu pînze, de unde se vede în depărtare o Grecie antică în demoliţiune, nocturnă şi melancolică. este de fapt o ruină al cărei proces de demoliţiune trebuie de îndată oprit. – ţiu. demoliţiuni. Sugrumă dimonul acela pre fiiul lui Dioscorid în feredeu. Adevăr dzisăş, împărate, că numeşti dumnădzăi pre dimonii carii arată multe năluciri. Îngrăşînd trupul cu bun şi destul cîştig, demonului bucurie şi sufletului tînguire Mulţi dintre dînşii sau prefăcut în demoni care se zăbovesc giucînd pe cîmpuri. Au întrebuinţat ... pre îngeri şi dimoni. Ca să piară şi acolo Demonii, Că sînt toţi amestecaţi Cu diavolii. Tartarul se deschide ... şi demonii tot pică, Cei mari şi mai nainte, din toţi mai greu Satan. Dumneata vezi totdeauna un iad. Însă demonii nu sînt decît numai în imaginaţia dumitale. Torturile iadului nu vor fi eterne şi ... După trecere de veacuri păcătoşii şi demonii se vor face buni. O, voi, carii vaţi spurcat în jafuri şi strîmbătăţi ... Aice sînteţi îngreţoşarea firii, dincolo prada nemilostivilor demoni! De nu să va trămite subvenţia anuală ... el va duce asupra împăratului nu numai oameni, dar încă mii de mii de demoni. Ismen ... comandă demonilor, îi face să serve ca sclavi negrelor sale proiecte. Ai iadului demoni negri în ghiare să mă cuprindă. Prin figurile lor posomorîte şi prin mişcările lor ce făceau, semănau întocmai cu demonii iadului cari torturează sufletele condamnaţilor. Atunce mîndrul soare ... văzu cu ochii roşi Un iad grozav de demoni, sălbatici, fioroşi. Suflete! deai fi chiar demon, tu eşti sîntă prin iubire. Scaraoschi atunci intră şi el fără vorbă şi se înghesuieşte peste ceilalţi dimoni, căci nare încotro. Duţu se uită la ea ca la un demon care îţi ştie şi cele mai ascunse gînduri şi te are în deplina lui stăpînire. Sub zîmbetul blîndeţii Sascunde un demon, Nu este Saul rege. – Satana e pe tron. Am privit de sus pămîntul învîrtinduse sub mine Ca o noapte închegată purtînd demonii pe sine. Cu demonii, cu ascetismul, cu infernul ... nu putea decît să facă pe om mişel, nefericit. Ea de milioane de ori e Magdalenă! Vampir, cînd te iubeşte, şin ura ei, hienă – Un demon! Unul îşi ispăşeşte păcatele, dăruind bunuri pentru a se face cu dînsele nelegiuiri de să se îngrozească şi demonii. Pe la miezul nopţii se strînseră toţi dracii, unul cîte unul, pînă cînd la urmă pică şi dimonul cel bătrîn. Cînd va ajunge talpa iadului, ştiu că va băga în sperieţi pe dimoni. O fiinţă contrară divinităţii ... nu poate fi decît demonul. Şi ca un demon prigonit, Harap şi eu goneam – goneam, sub galopul fulgerilor prigonitoare. Mezinul rîdea ... Era fluture, flacără, schimbător ca un pui de demon. Un pedagog ... se va uita toată ziua, ca un demon ..., pe subt sprîncenele lui verticale. Moşneagul ... ar fi aşteptat să apară din pămînt o patrulă de demoni. Încins de flăcări, ia fost dat să moară, Nu un martir cu demoni scrişi pe coif După moarte sufletul trece prin vămile văzduhului disputat la fiecare vamă de îngeri şi draci. Demonii au raporturi cu păcatele celor 21 ... vămi. Demonii erau de două sexe. Pe lîngă gravele chipuri ale demonilor şi zeilor fertilităţii, măştile africane cunosc şi expresia grotescă. Bat tîmplele ... – ochii sunt demoni cumpliţi. Vîntul, demon fără milă, Părea cămi rîden alergare. Nu mă mai tem de tine ... ţio spui ..., ţie care eşti demonul meu ... am iubit pe un om, dar sunt curată. Generalul Bem, ... fulgeră pe demonii tiraniei. Demonii de la vama tutunului ... sunt angeli în comparaţie cu colegii lor de la Ruşava. Cînd team întîlnit ..., după acest demon ..., am întîlnit un stîlp de lumină. Urîse pe rînd pe dascălii de elineşte ... şi nu uita săi pomenească ... ca pe nişte demoni. „Mia spus să iubesc numai pe Domnul!” „Adică pe mine!”, îşi zicea satisfăcut demonul din umbră. Să fugim, căci demonul de dascăl are de gînd să ne ia în revărsatul zorilor să ne ducă în pădure, să ne omoare. Nepotu-meu ... învaţă ... şi ştie o mulţime de bazaconii, batăl norocu, dimon! O ieşit dimonu din trăsură! ... şi făr’ de blană! Nu mă sparii tu cu dealdeaceste, demon spurcat ce eşti! Eu ... soiul cel rău, care alerga desculţ pe şesurile abia cosite ..., dimonul cu obrajii arşi de soare şi cu tălpile sparte de spini şi de ţăpuşi. Surprinzătoare, faţă de normele fonetice ale limbii noastre, este şi prefacerea lui „demon” în „dimon”, cînd acest cuvînt devine metaforă cu sensul de „copil neastîmpărat”. Să nul laşi să iasăn sat, Dimone împieliţat. La acest ceas stăpîna noastră se piaptănă la oglindă, iar dimonul stă ghemuit întrun colţ, lîngă gherghef. Apărăi, izbăvindui de frica nopţii ... şi de dimon de ameadzădzi Au demonul, ispitindumă, simţirile îmi batgiocureşte? Demon, duh necurat ce îndeamnă pă muieri să să apuce dă rele. Eu te voi urma ca un demon nevăzut, şi toată bucuria ce am a nădăjdui aicea e numai în tine. Norocul ... mă părăseşte. Vreun demon împrotivitor păsemne că lucrează, Şi de la oricenceput bun urmarenveninează. Psalmii ne citeşte acei ce au putere Pe negrii demoni noaptea să poată alunga. Mai tîrziu ... puterea demonului, fermecătorii, stafiile, vrăjitoria, magia, oraculii se răspîndesc peste tot pămîntul, şil acopere cu lanţuri care încă pînă astăzi nu sau rupt. Am să fug ... Ce demon negru Duce pasul meu spre ea? Cel împinge demonul pe Iorgu? Îi era ca şi cînd un demon ispititor iar fi ieşit în cale. Aici este prea vesel, aici prea încruntat. Sar crede că un demon asupra lui coboară. Demonii sau duhurile necurate în cari sau încuibat sufletele unor morţi ... vin să chinuiască oamenii. Demonul mă mînă Să merg tot înainte. Prin vestirea ceo făcea acum omora tot mai tare pe vechiul demon din el, carel făcuse săşi blasteme de atîtea ori viaţa. Turbarea firei e adusă de demonii răi ai furtunilor. Cum un demon la îndemnat totuşi să nu se mulţumească de a străluci în brazda luminoasă a lui Eminescu, poetul sa tras deoparte. De unde pînă unde graba asta să lichideze moşia? Am impresia că un demon a ispitito, altfel nu se poate înţelege. Eu nu ştiu limanul spre care Pornesc cu bagajul acum, Ce demon mă punen mişcare. Iubireai scurta noapte în care totul cîntă, Dar demonul ealături şi rîde în surdină. Domnule primprocuror, nu înţeleg cei această lipsă de disciplină şi ce demon a intrat în corpul magistraţilor noştri. Demonul nopţii ţine parcăn mîni pămîntul. Piei din ochii mei, dimone ispititor! Demonul din trupul lui Ţuţuianu nul lăsa pe omul înnebunit să se astîmpere. Ce demon zacen pieptul meu Şi luptă cu ce aprig înger, Că viscolit de Dumnezeu Pe drumurile lumii sînger. Părea el însuşi un demon în cocleala acelor cristale, cu chipul verde, lustruit parcă, de ceară. Alteori eroii mitici pozitivi ca şi demonii sunt simple personificări ale forţelor naturii. este bîntuit de un demon căruia nu i se poate împotrivi. Nu putem alunga pe pustii demonul răutăcios. De frica demonilor şi a celor morţi şi ridicaţi din morminte, lumea se deghiza. Dimoni răi, neîmblînziţi, Pentru ce mă împîndiţi? Dimone, spirituş rău, Mergi la ursitoriul meu. Iubirea triumfa mai întîi, pentru a fi învinsă mai apoi de demonul rasei. Demonul geloziei turbat ... mă sfîşia. Sunt în luptă ... Muncit dal suferinţei demon neîmblînzit. Oamenii cuprinşi de demonul sinuciderii sunt nişte suflete malade. Iatăl că vine singur aice ... aţîţat de demonul lăcomiei. Între spectatori se găseau de aceia cari în ei înşişi simţeau demonul creaţiunii. Muşcat de demonul ambiţiei, ... iam lăudat în termeni excesivi pe dna Timotin. Omul şiar putea suporta condiţiunea de nar fi tulburat de demonul comparaţiei. Demonul său sufletesc începuse săi insinueze gînduri noi. Sărman cizmar! Ce demon tea ursit să stai Pe trepiedul tău barbar, În noaptea limpede de mai? Ce demon te împinge să faci acum filozofie? Scrisul nu se învaţă şi talentul nu poate fi simulat. Te naşti cu acest demon. împins de demonul său, sosea pe furiş la Iaşi, ca să împlinească destinul unei vieţi zbuciumate şi nefericite. Nuţi făuri despre viitor idei pe care demonul tristeţii te îndeamnă să ţi le făureşti. Tînărul ... a ştiut ... să se lase dominat de demonul acţiunii. Văzînd dimonul ce să ţînea în capiştea Artemidei. Eu niceodată nu moi închina la idoli, la dimoni. Au ... vărsat un idol de aramă mestecat cu aur ... Acel dimon lau fost făcut ei în cinstea şi lauda soarelui. Aceia au deşărtat bisericile de cele sfinte ca să jărtfească demonilor întrînsele. Au rătăcit de la această învăţătură, închinînduse la îngeri şi dimoni neatîrnători de la fire. Numele acestui demon era Tent; zice că el ar fi născocit mai întîi numerile. Dintro vreme neam pomenit cu demoni prin codri, şi se teme Tot codrul de mînia acestor zei duşmani. Demonii unei religii arhaice se acomodează cu religia monoteistă. O, eşti frumos cum numan vis Un demon se arată. Un demon sufletul tău este Cu chip de marmură frumos. În singurătatea solemnă a inspiraţiei mă umbrea aripa nefastă a demonului nostru Renaşterea arată un interes profund pentru magia neagră, fiindcă ea vedea în demon un geniu cosmic. Demonul este ... în concepţia lui Socrates, dar şi a altora, o putere protectoare şi binefăcătoare. Acum, cu ochii în tavan, părea un demon care meditează. dimon daimon Doctore, de ce nuţi întrebi demonul? Socrat … pomeneşte adesea, cînd ia cuvîntul în dialogurile lui Platon, de aşa-numitul său „demon”, care nu era altceva decît o „voce interioară”. Cine se adăposteşte de sine pierde contactul cu daimonul său etic. Daimonul este acum o formă inedită (alta decît varianta primului motor aristotelic) de ilustrare a paradoxului scoaterii mişcării din nemişcare. demoni. foarte învăţat în meşterşugul fărmăcesc şi purtînd întru sine toată facerea dimonească. Răsîpind ... strîmbăturile dimoneşti. Toate aceste să făcură Prin dimoneasca ameţitură. demoneşti. esc. Toate fenomenele, atît cosmice cît şi sufleteşti, cărora lea fost dat un curs valabil de către un talent oarecare, ajung foarte curînd demonetizate prin năvălirea valurilor de falsificări. Nu erau de ajuns cuvintele frumoase, pîine, libertate, dreptate. Oboseau, se demonetizau. În alte state publicul duce piesele ce sunt a se demonetiza la monetărie; acolo ele sunt puse la cîntar şi cumpărate cun echivalent de monetă nouă. demonetisa. demonetizez. După demonetizarea presei, vorbirea întro adunare publică a rămas cel mai puternic mijloc de manifestare a ideilor politice. Ceea ce dorim să precizăm noi este intenţionata deformare şi demonetizare a unor adevăruri grave. Preşedintele Comitetului Miss Franţa ... nu doreşte să contribuie la demonetizarea distincţiei Cu începere din ziua de 27 noiemvrie rublele ruseşti de argint … se vor primi la casele statului pentru demonetizare pe cursul următor. Demonetizarea se efectuează fie prin topirea directă a monetelor de mică valoare ..., fie prin distrugerea mecanică. demonetisare. demonetizări. La noi nu primeşte nimenea piesele demonetizate. Robespierre, care te crezuse „demonetizat”, rîdea galben. Urmă Antioch ... bun cu clienţii domnilor căzuţi, mai ales cu acei ai unor adversari aşa de puţin periculoşi ca demonetizatul Constantin Duca. demonetizaţi, te. – demonetizaţii. Petru şi Asan zidiră în Em o biserică cu hramul Sf. Dimitrie şi puseră să se adune acolo o samă de oameni, bărbaţi şi femei, ce se credeau demoniaci. Alte fiinţe rău conformate psihic nu ajung la acel aer demoniac, specific unor personaje balzaciene. Bătînd din aripi grele grozava noapte, Plutind demoniacă în valuri lungi de şoapte. Din ruinile gimnaziului auzeau ieşind glasul demoniacului. niac. demoniaci, ce. – Acei ochi ... cari sclipesc în umbra genelor lungi ... devin mai demonici. Avînd o demonică inspiraţie pe drum – poate măntorc săptămîna viitoare. Nau înfrînt curajul lui demonic. Şi din valuri legănînd atîţia morţi, glas demonic se ridică. Oricît ai fi de spiritual şi demonic, ... nu poţi fi decît ridicol înghesuit întro trăsură închiriată. Se pare că ai o demonică obsesie care te îndreaptă spre păcat. Îi păru întradevăr o sinistră şi demonică făptură. Sunt îngerul cu gheare demonice. În vîlvătăile schimbătoare ale focului, obrazurile lor aveau schimonosituri demonice. Natura întreagă este văzută de Eminescu ca o fiinţă însufleţită de o putere demonică. E un damnat care se zbate între instincte demonice şi nostalgii de cer. Actul moral e aşadar demonic, fiindcă întrerupe o stare care îmi dădea pînă atunci o satisfacţie oarecare. De forţele obscure ale subconştientului Caragiale a fost atras în latura lor demonică. Radiaţiile luminoase ... dezvăluiau ... expresii de triumf parcă demonice. Nu o căldură omenească, ci o glacialitate demonică îşi descoperă el în adîncuri. Tipul demonic nu apare ca un personaj singular în literatura europeană. Parcaş sorbi dintro cupă Demonică, filtruncărcat de toate puterile vieţii. Furtuna din munţi se prăvăleşte şi fulgerul demonic pe cer se învîrteşte. Înapoiazămi iadul, demoniceleţi stele. Există şi esteţi puri ai urîtului, căutători ... ai demonicului, ai fantasticului odios. Socrate nu a încercat să definească sau măcar să circumscrie demonicul. Renaşterea venea în contrast cu dogmatismul scolastic nu numai prin spiritul său experimentator, dar şi printrun imens plus de simţ al misterului, al indicibilului, al secretului, al obscurului, al „demonicului”. Cu dorul tău demonic va vorbi călugăreşte. În locul unei stări de spirit senine ..., cultura europeană instaurează o alta febrilă, dinamică ..., mereu aţîţată de un suflu neliniştit şi demonic. Manole apare ... ca un geniu demonic. Andrei nea citit paginile scrise cu o vervă demonică (retorică barocpăgînă) despre natura ideală. Dintrun şir de munţi a zidit demonicul său palat. Era frumos – do frumuseţe demonică. Dinţii străluceau întrun zîmbet de o frumuseţe demonică. – demonici, ce. ic. iceşte. În albaţi demonie căzut fără scăpare, Presimt cei veşnicia cu fiecare chin. Situaţia sentimentală din „Venere şi Madonă” este inversată în „Înger şi demon”, căci de data aceasta demonia este a bărbatului. Personajele ... sunt împinse spre fapte de demonia energiilor dezlănţuite. Demonia creaţiei ... e contrabalansată ... de pornirea la fel de organică de a nu se lua cu totul „în serios”. Scriind despre naşterea „fiinţei romîneşti”, na scăpat prilejul să atragă atenţia asupra demoniei maşinii şi a primejdiei pe care o reprezintă, sub presiunea industrializării societăţii capitaliste, „unidimensionarea omului” (după formula cunoscută a lui Marcuse). Bănuiesc că are o demonie a scrisului, de vreme ce sa oprit din „Şamanism” pentru „La forêt interdite”, pe care şio consideră piesa de rezistenţă. demonii. – ie. Ideea demonismului la preocupat pe Eminescu îndelung. Analizînd geneza demonismului şi încercînd săi fixeze locul printre motive din literatura universală. Privit însă mai îndeaproape, demonismul său îmbracă forma unui fanatism cultural. demonişti, ste. demonizez. – iza. Ei bine, direcţia de atac împotriva tradiţiilor intelectuale menţionate mai sus a fost culpabilizarea şi demonizarea tehnicilor prin care oamenii Renaşterii credeau că pot face efective conţinuturile cunoştinţelor lor. demonizări. – a reprezentat o ispită din care demonizatul a muşcat. demonizaţi, te. demonocraţii. – demonofobii. – demonografi, e. – demonografici, ce. demonografii. demonolatrici, ce. ic. Demonolatria a dat naştere demonologiei. O ... bulă, emisă de papa Inocenţiu al VIIIlea recomanda cu insistenţă inchizitorilor să stîrpească pe demonolatri. demonolatri, e. – Demonologii nu se mulţumeau cu formularea unor teze cu caracter general şi fantezist. demonologi. O zicală ... ne e în problema noastră de un slab ajutor, căci are mai puţin un sens „demonologic”, cît unul profan. demonologici, ce. – Demonolatria a dat naştere demonologiei. Salamîzdrele şi broaştele …, nenumăratele reptile … păreau ieşite din tratatele de demonologie. demonomani, e. – demonopolizez. de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei recomandă ca statele membre să elimine moştenirea sistemelor fostelor state totalitare comuniste prin restructurarea vechilor sisteme legale şi instituţionale, un proces care ar trebui să se bazeze pe principiile : I. demilitarizării …; II. descentralizării ...; III. demonopolizării şi privatizării. – Dumnealui, cum ziserăm şi cum o demonstră singur, este poet umanitar. Nefton a demonstrat adevăratele canoane ale mişcărilor planetelor. Misia istoriei este a ne ... demonstra această transformaţie continuă, această mişcare progresivă a omenirei. A demonstrat că gazele se combină totdauna astfel. Îi demunstră că acel duel îşi cerea victima sa. Voiesc a demonstra că biserica ortodoxă romînă este independinte de orice altă biserică străină Şi pleacă şi aleargă pre ceata de duşman, Să probe, să demustre virtutea de roman. În fine, ziarul rusesc „Golos” caută a demonstra că prin semnarea protocolului puterile au recunoscut dreptul Rusiei de a întrebuinţa mijloace silnice dacă Turcia nu va esecuta reformele. Îl umflase de păr şi de urechi şii demonstrase că nu era ceşi închipuia. Această mişcare este singurul fapt real demonstrat ştiinţific. O prepoziţie cu înţelesurile ei subtile, demonstrate prin exemple naive. Îl trase întrun colţ ... demonstrîndui că în judeţul lui lucrurile merg strună. Mă gîndesc cum aş putea să le demonstrez că piciorul este al tatei. Se găsesc şi filozofi care să demonstreze că adevărul îl deţineau zeii urii. Greşelile, inaptitudinile şi „ignoranţa” în materie ale lucrării sale iau fost excelent demonstrate la vreme. A demonstrat existenţa neutronului. Mă încăpăţînam săi demonstrez originea latină a cuvîntului. Micu încearcă să demonstreze perpetuarea ... categoriilor gramaticale din latina clasică în limba romînă. Altă cale mai simplă pentru a demonstra relaţia amintită nu nea apărut deocamdată. Evidenţa ecoului avut de creaţia eminesciană asupra operei acestuia nu se mai cere demonstrată. Evoluţia ... demonstrează o desăvîrşită ştiinţă a limbii poetice. Teorema fundamentală a filozofiei cunoaşterii, după care comunicaţiile noastre cu universul sunt posibile şi inteligibile, este în sfîrşit demonstrată. Răspunsurile … demonstrează că folosirea cuvîntului de origine autohtonă a avut şi odinioară, la nivelul graiurilor, cea mai largă răspîndire. Bunul simţ e suficient pentru a demonstra imposibilitatea unei etici induse din peisajul uman curent. Fotbaliştii au demonstrat că au calităţi tehnice bune. Guvernul a demonstrat că are capacitatea … să asigure …decizii. Se numesc adesea romînii cu numele pacinaţilor, precum a demustrat prea bine Lucius . Acel „bam”, prefăcut în spanioleşte în „ba” ... se demonstrează a fi un verb auxiliar independent. Se propun pe rînd toate profesiile libere, demonstrînduse cu deamănuntul foloasele şi neajunsurile fiecăreia. Se demonstrează ... că radiaţia ... are aceeaşi viaţă medie. Traducerea în latineşte a fost făcută ... în scopul de a se demonstra latinitatea limbii romîne. Gresiile, nisipurile şi argilele ... provin din dezagregarea rocilor eruptive sau a şisturilor cristaline, fapt care se demonstrează prin prezenţa în ele a feldspaţilor şi a micei. Acelaşi lucru se poate demonstra şi cu celelalte enunţuri. Sa demonstrat că proliferarea dezastruoasă a dăunătorilor este o consecinţă a dezechilibrelor de nutriţie. Dacă … se va demonstra ceva împotriva lui, sigur că atunci situaţia se schimbă. Pentru a o demonstra ... să ducem perpendiculariceşte la axă un plan. Teoremul elementar, că două paralelograme pe aceeaşi bază şi între aceleaşi paralele au suprafeţe egale, se demonstrează prescurtat de regulă ... prin 6 judecăţi. În cadrul acestor mari greve, muncitorii au demonstrat pentru punerea imediată în libertate a lui Jacques Duclos. demonstrez demónstru O regulă demonstrabilă. Teologia şi teosofia profesează multe dogme ..., cari au însuşirea caracteristică de a nu fi niciodată demonstrabile. O concepţie despre lume şi viaţă nu e niciodată demonstrabilă în chip logic. Teoremă demonstrabilă. demonstrabili, e. – . Sau organizat manifestaţii ale tinerimii, care sau terminat prin ciocniri de stradă cu forţa publică, rău călăuzită faţă de demonstranţi. Demonstranţii sfarmă şi jăfuiesc tot ce le cade în cale. Sute de mii de demonstranţi au manifestat timp de cîteva ore. Străzile ... se umplu de demonstranţi. Demonstranţii intră în biroul consulului, cerîndui să demisioneze. Prezenţa printre demonstranţi a Mariei. Sau vehiculat ... diferite cifre ale numărului de demonstranţi ucişi de mineri. demonstranţi, te. Legea evanghelică, descoperind spiritului cauza absolută, proclamînd menirea omenirei şi a lumei, împinse mintea omenească la demonstrarea şi realizarea ei. Trebuie ca să aibă ... toate cele de nevoie pentru demonstrarea învăţămîntului. Prescrie tutulor oamenilor a se conduce ca fraţi unii cătră alţii, şii opreşte da întrebuinţa alte mijloace spre curmarea nenţelegerilor lor, decît persuasiunea şi demonstrarea. Începe demonstrarea istorică a romanităţii noastre, cu o falsificare a istoriei. Alte fenomene ... care pot fi socotite şi ele ca dovezi despre existenţa legei, dacă ar mai fi nevoie de demonstrare. îl credem foarte potrivit pentru demonstrările noastre. Locul în care a fost construită cetatea e un teribil punct strategic, ale cărui virtuţi nau nevoie de demonstrare. Necesitatea demonstrării complexe a acestei teze Înşir ce mia rămas: … demonstrarea unei unităţi paleolitice a omenirii pe baza vîrstei religioase agricole. Moldovenii au pus schimbarea ca un axiom de cele ce nu au nevoie de demonstrare. Ei dovedeau teoremele lor prin ştiinţa aceea la ale cărei demonstrări nu este nimica de replicat. Nimeni nu a imputat geometriei de ce pune în fruntea demonstrărilor ei acea listă de adevăruri elementare, de la care apoi se deduc toate celelalte. La o lecţie de filologie, însoţită de demonstrări la tablă, Manolaş se găsi faţă în faţă cu colega lui. demonstrări. Gramatica trebuie ... să dicteze acum regule pentru mulţi ani înainte, nerespectînd nimica ce ar fi contrar adevărului demustrat (pipăit). demonstraţi, te Pronume demonstrativ Pronume dimostrativu sau arătătoriu. Pronumele demonstrativ ... ăst, asta. În asfel de fraze, demonstrativul în limbele grecească şi latină se pun în gen neutru. Pronume demonstrative, arătătoare precum: ist, cel. După însemnarea lor, pronumele se împart în: pronume personale, pronume demonstrative ..., relative. Pronume demonstrative, relative. Pronumele ... demonstrative sau arătătoare. De multe ori demonstrativele pe lîngă „a” priimesc pentru mai multă întărire şi pe pronumele „şi”, cum „acestaşi”, „acelaşi”. Pronume demunstrative sînt care arată ca cu degetul mai de aproape persoana seau obiectul, în locul cărora se pun. Pronumele se împarte ... în întrebătoare sau interogative, în arătătoare sau demonstrative. „Acelaşi” nu este identic cu „acela” sau „acesta”, ci cuprinde o accentuare specială, o constatare a identităţii, care nu se află în simplul pronume demonstrativ. Pronumele demonstrative se pun pentru a îndrepta atenţiunea în cazurile unde altfel ar rămînea nefixată asupra cuvîntului important. Articolul nostru, ca şi articolul din alte limbi, este prin originea sa un pronume demonstrativ. Sunt forme provenite din demonstrativul latinesc ille, illa, illud. Pronumele demonstrativ, din care sa născut articolul din cele mai multe limbi, este mijlocul lingvistic care înlocuieşte arătarea printrun gest cu mîna. Conjuncţia „că” este, la rîndul ei, o simplă anaforă, căci vine din demonstrativul latin „quod”. Mai numeroase sunt particularităţile stilistice privitoare la pronumele demonstrativ. La fel cu pronumele personal, demonstrativul înlocuieşte un substantiv ori de cîte ori subiectul vorbitor nu vrea sau nu poate să spuie unui obiect pe nume. Alteori răspunsul afirmativ se dă printrun pronume demonstrativ. Din punctul de vedere al valorii sale pronominale, demonstrativul seamănă foarte bine cu pronumele personal de persoana a treia. Repetarea continuă a demonstrativului (acesta), ca înlocuitor al numelui personajului în discuţie. Pronumele demonstrativ arată că obiectul al cărui nume îl înlocuieşte se află fie lîngă vorbitor, fie dincolo de unul sau mai multe obiecte de lîngă vorbitor. Pronumele demonstrativ înlocuieşte numele unui obiect, deosebindul totodată de alte obiecte prin indicarea apropierii sau depărtării lui în spaţiu sau în timp, identităţii sau diferenţierii faţă de alte obiecte. Adjectiv (pronominal) demonstrativ Adjective: posesive ..., demonstrative. Adjectivele demonstrative sînt acelea care le întrebuinţăm să arătăm ceva cu dînsele, cum: ăst om, astă tablă. Adjectivele demonstrative însemnez o arătare de un lucru, cum: acest om, acea carte. Adjectivele arătătoare seau demonstrative. Adiectivii demonstrativi. Adjectivul pronominal demonstrativ se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul pe carel determină. Gen demonstrativ Vom putea justifica această lecţiune pe calea demonstrativă. Ştiinţele ... riguros demonstrative: matematica ..., geometria. Un profesor de la Facultatea filozofică va putea fi însărcinat, ca maistru de conferinţe, cu conducerea tuturor repetiţiunilor şi cu partea demonstrativă a cursului de pedagogie. este un personaj demonstrativ, o emblemă a unei teme, lucid explicată. Creangă închipuie o lecţie de lectură demonstrativă. dau flori numai dacă se scurtează fotoperioada. Dintre plantele de zi lungă mazărea oferă un exemplu demonstrativ. Iată un mic fragment demonstrativ prin abundenţa verbelor active. Snoavele au un caracter satiric, demonstrativ. Autorul na selectat însă decît paragrafele care săi slujească intenţiei demonstrative impuse de titlul capitolului. Cărţi al căror caracter programatic, demonstrativ ... a impus un foarte talentat tînăr cercetător. Elaborarea de material demonstrativ pentru şcoli, instituţii, cămine culturale. la invitat pe actor să le facă onoarea de a participa la o tragere demonstrativă cu arma. Ştiu bine că nimic nu justifică plînsul demonstrativ. A plecat spre ieşire ... cu un dispreţ demonstrativ pentru portar. Cu gesturi demonstrative şi afectate ... îi întinse un pătrat de carton tipărit. Prefectul poliţiei ... iese afară demonstrativ. Cred că doamna sughite ... numai demonstrativ ... ca să zic aşa. Demonstrativ, doctorul luă o poză exagerată. Sau instalat deci să petreacă demonstrativ o noapte pe dealul cimitirului. Sa mutat în mod demonstrativ îmbufnat, în fostul sediu. demonstrativi, e. demonstratori, oare. ator. Foarte mult foloseaşte să avem adevărată şi dreaptă cunoştinţă, care lucru numai prin arătare sau prin demonstraţie să face. Aceste zise le mai sprijinea cu oarecare demonstraţiuni, afectînd datini polone. Căutarea adevărului ... o putere de demonstraţie pe care no poate învinge niciun dogmatism. Pot dovedi prin antropologie ..., filologie şi etnologie că ideile dumitale sunt eronate ... demonstrăciunea vam făcuto prin numele meu. Demonstraţia ştiinţifică. Este nefolositor a se stărui mai mult în această demonstraţiune. e îngăduit numai ca demonstraţie liberă a omului că nu vrea să asculte de Dumnezeu. Lanţului acestei demonstraţii îi mai lipsea un inel: acel al tradiţiei istorice. Nici demonstraţia cea mai concludentă nu produce certitudine, dacă nu e confirmată de experienţă. Comparaţia ar putea scoate la iveală şi alte temeiuri, în sprijinul aceleiaşi demonstraţii. Psihologia experimentală, pe care, în urma repetatelor demonstraţii ale reverendului ... o găsea ... utilă. Dar aici nu e numai vorba de bani, continuă Pascalopol demonstraţia. Se avîntă întro demonstraţie despre Omul primordial care putea influenţa stelele. În focul demonstraţiei, ajunge adeseori la exagerări latinizante. Cum obiectul direct este omolog subiectului, nu mai e nevoie de o demonstraţie şi pentru el. Coordonarea şi apozarea sunt relaţii plurale, realizînduse fie între doi, fie între mai mulţi termeni cum sa putut ... observa şi din demonstraţiile din paginile anterioare. Caracterul riguros al demonstraţiei ştiinţifice apare ca o constantă dominantă a operei lui Ovid Densusianu. Un adevăr care nu necesită demonstraţie. Eliade desparte ... definitiv fantasticul de poezie în înţeles literar imediat, textul său se supune cu severitate demonstraţiei epice. Cei doi poli ai demonstraţiei noastre sunt complementari. Expreşedintele ... sa lăudat ... că va face o demonstraţie publică a faptului că nu ar fi un bătrîn comunist. Copiii acestor locuri par cele mai desăvîrşite exemplare de inteligenţă şi frumuseţe umană ... ca şi cum natura ar fi vrut, prin această orgolioasă demonstraţie, să justifice ... apariţia noilor generaţii. Teorema este un adevăr care se face învederat printro raţionare ce se numeşte demonstraţie. Operaţia aceasta nu are nevoie de demonstraţie, adecă de dovezi ... căci ... soma de a şi de b este a + b. Demonstraţie. Să ne închipuim latura GK pusă pe cea ecuală cu dînsa CB, ele se vor contopi. Demonstraţie. Fie potrivirea unor asemenea sume: a+d = b+c. Această demonstraţie dovedeşte că dacă două plane sînt perpendiculare între dînsele, orice dreaptă trasă pe unul din ele ... este perpendiculară pe celălalt. În următoriul esemplu sînt aplicate regulile cazului întăi anmulţirei cu demonstrăciunea lor. A expune demonstraţiunile prescurtate ale geometriei în formă completă, este o operaţiune complicată. Leonardo se străduieşte să dea constatărilor sale preciziunea demonstraţiilor matematice. Metoda folosită pentru a face această demonstraţie constă în calcularea bilanţului energetic al dezintegrărilor „bifurcate”, destul de frecvente în seriile radioactive. Demonstraţia nu prezintă niciun fel de dificultate; ea se bazează pe faptul că două muchii opuse, fiind paralele şi egale, sunt laturi opuse ale unui paralelogram. Îndată în 1860 se înscenaseră demonstraţiuni în mai multe locuri. Populul ... vanitos, impresionabil şi gata totdeauna a lua parte la demonstraţiuni zgomotoase ... începu a se mişca. Studenţii, nedîndulise satisfacţia cerută, au continuat mai departe cu demonstraţiile. Un vechi drept al cetăţenilor ... putu fi salvat numai graţie demonstraţiei ..., comunităţii revoltate. Aţi făcut demonstraţie ..., prin urmare vaţi atins scopul. În oraş începură demonstraţii. Muncitorii organizează întruniri şi demonstraţii, ridicînduse împotriva războiului. Partidul … a iniţiat demonstraţiile, a organizat masele. Legionarii au trecut la demonstraţii mai mari. La Managua, tineretul a organizat demonstraţii de protest faţă de măsurile represive luate de autorităţi, cerînd eliberarea profesorilor arestaţi. Neluînd în băgare de seamă vorbele mele şi desele demonstraţiuni ce ţiam tot dat de nepreschimbata mea hotărîre. În Anglia ... fu priimit cu cele mai mari demonstraţiuni şi semne de onoare. Demonstraţiile de filială dragoste îl împresurau, gesturile de răsfăţare se întindeau spre el. Avea sentimentalismul ... moldovenilor ... cu demonstraţii şi invocări lirice de frăţietate. Hotărî să rărească demonstraţiile conjugale. Ameninţîndui cu demonstraţii de pietate, obţine donaţiunea bunurilor din partea lui Orgon. Ne manifestăm dezacordul faţă de cei care încearcă să politizeze această demonstraţie de solidaritate umană. de a provoca în Constantinopol din partea otomanilor vreo demonstraţie duşmană contra polonilor. Ofiţerii ... să se retragă din armată ... pentru a înfăţişa mişcarea ca o demonstraţie militară. Încearcă ... să smulgă ambasadorilor Franţei, Austriei, Angliei şi Prusiei o declaraţie comună care să ameninţe Poarta cu o demonstraţie navală. Uneori ... la mari trageri de demonstraţie, se arătau ofiţeri nemţi. Impresionaţi de această elocventă demonstraţie, dacii au renunţat la atacul împotriva imperiului. Mai bine o mie de vîrtejuri cereşti inutile, decît o demonstraţie de bîlci cu flămînzi. Demonstraţii de arte marţiale. demonstraţii. Am trecut printre vagoanele demontate pe linii. Nu ţiau spus că trebuie să demontaţi ... buloanele de la o şină, să faceţi să deraieze trenul de Bucureşti? Numai ridicarea dulapului în picioare a ţinut o jumătate de zi, demontat cu şurubelniţa şi montat bucată cu bucată. Totul e făcut să poată fi repede demontat şi dus mai departe. Leam cerut sămi demonteze războaiele. Am demontat fabricile şi uzinele. Tractorul ... este acum parţial demontat. Îşi rînduia lucruşoarele, demontase piesele mai uşoare şi privea mereu către apă. Puteţi să demontaţi totul, ţevi, cazane. Tipografia a fost demontată şi transportată, piesă cu piesă, întrun imobil. Cabina nu mai există. A fost demontată. Sub acelaşi acoperiş, unii demolau şi demontau. Tu trebuie să rămîi cu mine, ca să vezi cum se demontează o piesă. Mecanismele sufleteşti sunt demontate cu combativitate juvenilă. Fostul preşedinte al USR are datoria morală ... să demonteze această odioasă maşinărie care a fost Securitatea. Această lovitură de teatru demontă, întrucîtva, pe notarul advers. Tudor StoenescuStoian nu păru demontat de întrerupere. Fără să mă las demontat de incredulitatea boierului, miam început cu entuziasm tirada. Dărnescu tăcea, masiv, privind prin el ca prin sticlă, dar asta nul demontă cîtuşi de puţin pe Motzeanu. demontez. A început să răspîndească un tip nou de stînă, transportabilă ... construită din pereţi de scînduri uşor demontabili. Fundul cuptorului este demontabil. Săi pună sub cap sulul dur, demontabil. Construise ... un fel de acoperiş demontabil. Suliţa era din lemn cu vîrf metalic, demontabil. Pentru amplasarea unor chioşcuri demontabile ... suma care trebuie achitată ... este de 400 000 de lei/mp./zi. demontabili, e. – Penele de reglaj se caracterizează prin faptul că montajul şi demontajul lor se face prin lovituri de ciocan. demontaje. – Prin demontare se înţelege şi dezasamblarea fiecărui grup de piese în parte, pînă la ultima piesă componentă a acestuia. Demontarea unui cilindru de metal. Decoruri înghesuite şi uzate de prea multe montări şi demontări. Renunţ la şicanări sociologice, la demontarea mecanismelor prin care societatea se apără de împlinirea idealului. demontări. Neam spus căi păcat de osteneală şi de banii cheltuiţi cu demontatul şi transportul Cînd a încetat muzica ... perechile sau desfăcut brusc, aşa ca nişte jucării demontate. Movili de buloane, drugi, piese demontate, celelalte aşteptînd să fie montate. În faţa platformei apăru un lucrător blond şi spătos, împingînd un cărucior cu piese demontate. Reprezentanţii instituţiei … au declarat că urmează să aloce alte fonduri pentru montarea pieselor demontate. Cînd cineva mă priveşte, mă simt demontat. Demontat, Ionescu rămase cu gura căscată. demontaţi, te. Luxul şi desfrînările ... au demoralizat naţia întreagă. Cîte viţiuri sau strecurat în frumoasa noastră ţară subt ocrotirea unui guvern ... care favoriza patimile ca săl demoralizeze. Orice naţiune ... cade prin patimile care o corump şi o demoralizează. Viaţa scandaloasă şi depravaţiunea luînd proporţiuni mari, infestară şi demoralizară pînă la un mare grad societatea întreagă. Întrebarea este dacă scriitorul ... a avut în vedere să ne înveţe ori să ne moralizeze sau să ne demoralizeze. Cea dintîi cauză a corupţiei erau numeroşii negustori … Întîi sau demoralizat servii şi sclavii, apoi veni un regim al metreselor, căci cei mari cumpărau sclave siriene şi etiopiene, le încărcau cu bogăţii şişi neglijau soţiile proprii. Ocîrmuirea ... demoralizează pe tot poporul Cu vremea sa demoralizat şi ... hotărî aşi părăsi nevasta şi pruncul. Această biruinţă ... demoraliză ... pe turci. Nenorocitele războaie ale lui VasileVodă slăbiseră ţara şi demoralizaseră oştile. Armata pandurilor nu mai era ceea ce fusese la început, ea se demoralizase în contactul de două luni cu zavergiii. Pruncul sa demoralizat. Lipsa materială ... îl demoraliza. Visul ... trebuia şi mai mult să demoralizeze pe Leiba. Doamna ... îi demoraliza oamenii şi răspîndea între sătenii lui gînduri de rebeliune. Să nu demoralizăm poporul. Stăpînirea pontificală a demoralizat Italia şia împiedicato să se unească după modelul marilor monarhii vecine. Acum internul, dezarmat, căuta să demoralizeze pe Felix în alt chip. Persoane care din curiozitate ... demoralizează bolnavul. Efectua zilnic bombardamente ... care demoralizau pe asediaţi. demoralizez. desmoraliza Societatea romînă ... va privi uimită în urmă la discursul lor demoralizant şi defetist. demoralizanţi, te. Cu nepăzirea religiunei părinţilor, demoralizare şi lux au adus scăderea familiilor şi staturilor celor mai puternice. Nicio moralitate, ba, dimpotrivă, demoralizare mare. Jocul de cărţi fu acela care răspîndi mai mult demoralizare. Ea cu limba ascuţită cleveteştentreaga fire, Contra demoralizării propovăduienfocată. Se pare că demoralizarea la sate ... nu ar înainta aşa de repede. Detaşamentul fiind învins ... demoralizarea intra în toată masa armatei moldovene. Toate demoralizările internului se spulberă în valul de sînge ambiţios care circula în trupul lui Felix. Bombardamentele aeriene, oricîte victime au făcut, au fost departe să atingă principalul scop: demoralizarea populaţiei civile. demoralizări. desmoralizare este răspunzător pentru orice abuz sau merit al tinerimii (afar' de vreo făptură degradată şi demoralizată). Temînduse a nu fi veninat de fiul cel demoralizat, se feri de mîncare. învăţăm a fi demoralizaţi. Dispreţul cu care îl tratează intrigantul acela de Marţial ... mă îndeamnă ... a lua în antipatie pe acest poet servil şi demoralizat. Vei fi voind poate să o vizitezi, adaose Cărăbuş cu acel interes ce mişcă pe toţi junii cei demoralizaţi, cînd li se prezintă noi ocaziuni de dezmierdări. Tagma măreaţă a obşteştii adunări, demoralizată Dacă guvernurile vor şti a se folosi de bogatele mijloace a acestor Prinţipate, spre a regenera nişte ţeri umilite de întămplări, iar nu încă cu totul demoralizate ... nu este îndoială că Prinţipatele MoldoRomîne vor agiunge la un grad de putere morală şi materială. Această femeie ... demoralizată şi tîrîtă în calea pierzării ... se ticăloşi la uşa lui. Volontiri sumeţi şi demoralizaţi, carii numai pentru a pute prăda, trecuse la oaste. O femeie demoralizată. Adevărul şi libertatea au învins, sunt ales cu majoritate enormă, deşi guvernul hostil, adversarii demoralizaţi. Aceleaşi mustrări amarnice în fiecare seară, cînd se ducea să se culce, tîrziu, rupt de osteneală, demoralizat. Demoralizat, domnul Popescu ... îşi vîndu casa şi se mută întrun oraş de provincie. Nor fi toţi aşa de demoralizaţi. Aşa arată o armată demoralizată. demoralizaţi, te. desmoralizat – Trecerea de sub supremaţia bizantină sub cea turcească a încurajat mai tîrziu tot atît de mult aceste tendenţe demoralizatoare. Este de asemenea cu putinţă ca opere artistice însemnate să aibă înriurire demoralizătoare. Alt neajuns ... va fi lucrarea demoralizatoare ce romanul va avea asupra unor cititori. demoralizatori, oare. Demoralizaţia seau stricarea bunelor năravuri. Limba franţozească se vede în toate casele dimpreună cu toată morala sau demoralizaţia ei. Cauza căderei şi a celor mai puternice staturi vom vide că au fost demoralizaţia adecă stricarea bunelor moravuri. Sensualitatea este genunea în care atîtea suflete ... se pierd; şi avuţiile deseori, peste măsură, favorizează demoralizaţia. Oşteanul şi ofiţirul, neprimind a lor plată, întîmpină greutăţi care pot ... să pricinuiască demoralizaţia acestei trupe interesante Cătînd la demoralizaţia turcilor, biruitorii creştini ar fi putut acum înainta. Romînul ... ajunse în acea demoralizaţie şi ignoranţă. demoralizaţii. desmoralisaţiune demorfinizări. – . În lumea antică caractere nobile şi mari erau răsplătite de acest demos disculţ şi palavragiu cu ostracismul. Puterea supremă în demos era adunarea demoţilor. demosuri. Toţi cetăţenii locuitori întro demă (demoţii) alegeau pe demarh şi pe vistieriu. Puterea supremă în demos era adunarea demoţilor. demoţi. – Scriere demotică Sa creat o scriere „rapidă”, încă mai simplificată, demotică (populară). Scriau demotic. Se găsise la Rozeta, de către soldaţi francezi în campania din Egipt, o piatră cu o inscripţie în trei caractere deosebite: hieroglifice, demotice (cuneiforme) şi greceşti. demotici, ce. – demplinori. Demucilaginarea e precedată, eventual, de sedimentare, de filtrare sau de centrifugare. demulez. – demulări. cior. demulgatoare. – Aceasta demult au zis sfîntul David de Cristos. Demult ... se încredinţează cu această ... orînduială. Demult norodul au vrut să o facă în bucăţi. Demult el asupra unei tinere amor avînd ... Nădăjduia ca cu vreme să o facă al iubi. Un păr blond şi nişte ochi albaştri erau tot ce mai rămăsese dintrun chip care, probabil, fusese frumos cîndva, demult! Trimese demult solia lui la Tibull pentru pace. Plecaţi demult din depărtata ţară ... Ah! cîte vise albastre şiaurite Ne făuream din fumul de ţigară. Poezia era una din pasiunile preotului ... demult, înainte de a intra în seminar. Au fost nostalgii de amor pentru o fată frumoasă, moartă demult. Am intrat în paraclisul demult părăsit, unde nu mai călcasem din copilărie. Cei ceau pornit, cu mii de ani Naintea mea, peacelaşi drum, Au adormit pe sub castani Demult. Mama mea a murit demult. Epitrahilul, sfita şi cîrja vin de la Dosithei, care lea purtat demult. Omul a picat demult dintrun sat de dincoace Întîmplările pe care ea le spune au avut loc demult, cînd era tînără. Mîncase odată bătaie ... dar demult. Sa destrămat sub piatrăn mănăstire Cel ce demult a poruncit ca domn. Candelabre ... cu lumînări stinse demult. Badea a murit demult, De dorul lui nu mai uit. Neveste cu ştergar ... Cu băsmăli negre la gît, Cu hurmuz de cel bătut, Cum era portul demult. O mai auzisem eu cîntînd cîntecul acela, demult, tare demult. Bătrînii povestesc că demult, demult, trăia un om sărman. Pomeaneiu dzilele de demult. Celora de demult. Covoare de demult Ceale de demult trecură şi iată fură toate noao Cu aceastea cuvente de demult au dat veaste prorocul Ierusalimului. PătruVodă ... avusese mai di demult avuţiia sa scoasă la Ciceu. După pravilele celor împăraţi bătrîni, vechi di demult, li sau fost făcînd moarte. Oraşul lui Ili ... unde era de demult cortul legii vechi. Încă de demult îmbletele Şoimului numi plăcea. Să va hotărî odată, acea logodnă de demult vestită Înşălăciunile şarpelui celui de demult. Părinţii cei de demult era patriarcii, prorocii. Crîmul în vremile cele de demult era scaun împărătesc. Două limbi au avut romanii cei de demult, una gramaticească, alta poporană. Besearica de demult au slobozit nunta la preoţi. Grecii cei de demult ... cu totul au fost scutiţi de vărsat. Din vremea de demult, Din punga celor ceascult Linguşitorii trăiesc. Cerbul elen ... să afla în timpurile de demult şi în Germania. Cetăţuia veche zidită din zilele de demult. În vreamea de demult stăpînea Ardealul un neam putearnic, anume dachi. În vremea de demult, dobitoacele toate, De împăratul Leu sătule ... îşi aleseră lor Un alt stăpînitor. În lume de demult Esteo vorbă cam ciudată, Însă plină deadevăr. Îmi pareo veche, de demult Poveste. Dacă dobitoacele nar fi fost înfrînate, de demult ar fi sfăşiet pe om. O strînsei în braţe cu expansiune, întorcîndumă cu mintea la acele vremuri de demult. Apropiete, vino, o, muza mea cernită ... şi spunemi iar un cîntec din cele de demult. Înţelepţii de demult au dezvoltat demnitatea omenească. Se vorbea întrun roman de demult de un călăreţ fără cap. Îmi năvăleşte în minte o seară de demult. Ce simţăminte fuseseră curmate în naufragiul de demult? O noapte caldă de vară de demult. Bărbatul pleacă săşi viziteze iubitele de demult. Sărac bine de demult, Ceam făcut de team pierdut? Badea mieu cel de demult, Nu gîndi că team urît. Măi bădiţă de demult, Uitămă, căci eu te uit. La iazăru vechi, Vechi şi de demult. Cela cu lucrul să va fi rugat mai demult să il ţie. Mai demult era un scaun al unui cneaz de sarachini. Romînii mai demult toţi au fost neuniţi. mai deşi sînt în ţările care sau ţinut mai demult de crăimea Poloniei. Mai demult era nevoie a se cumpăra cai din staturile vecine. Mai demult ... nici un băieş din Văleni nuşi părăsea satul. Mai demult erai mai apropiat de noi. A fost frumoasă fata mai demult. Ţinea la el mai demult. Oare nam fost şi eu un arbore mai demult? În comuna Şanţ, se făcea mai demult „buhaş” mare. Tu cunoscuşi deapoile şi de demultele. Umedul ghioc, Ce, sosind din mări streine Lam adus întrun demult Cu descîntec pentru tine. demultíplic. – multiplica demultiplicări. – Demultiplicatorul e constituit, de obicei, dintrun tambur, la periferia căruia angrenează sau de care se sprijină un pinion. Dacă e nevoie să se lucreze cu un burghiu de diametru mic la maşini de turaţie joasă, se va întrebuinţa un dispozitiv demultiplicator. demultiplicatoare. – Vreo doisprezece bărbaţi fruntaşi se sfătuiau demultişor. işor. demutaţi, te. – demutaţii. – demutizez. – demutizări. – demutizaţi, te. – denari. Se poate stipula dobînzi pentru un împrumut de bani şi de denariate (zaharele) sau de alte lucruri mobile. denariate. – Civilizaţiile aduc denatalitate şi sporul morţii asupra vieţii. Pilaful şi alte asemenea încă se vede figurănd în cărţile tutulor naţiilor fără a … desnatura limba. Haosul acesta de nelegiuiri teologice sprijinite pe neştiinţa completă a legilor naturei … desnaturează caracterul dumnezeirii. Calomnia are … ochiul deschis asupra faptelor mele, ca să le desnatureze tîlmăcirile. Tot aşa e desnaturată în opul lui Paprocki toată espediţiunea polonilor în Moldova. Curios ... efect al bigotizmului ... cum denaturează chiar legile dumnezeieşti! Cu cît a fost mai rău înţeleasă şi mai cu intenţie denaturată, cu atît renaşterea ei ... este acum mai puternică. Pedanteria obscură şi greoaie … a denaturat şi a deformat talente reale. Să dean vileag pe toţi aceia care fără scrupule şi sfială Denaturează poezia. Am denaturat metafizica faptelor. Trecu şi la Aglae şi denatură lucrurile după metoda lui. Te rog, nu denatura textele sacre. Îmi pasează mereu dosarele, în speranţa că voi putea denatura hotărîrile. Dragostea lui Caragiale pentru această limbă se manifestă ... în ura şi ridicolul cu care îi acoperă pe cei ce o denaturează. Regizori gălăgioşi ... denaturează tot ce le cade în mînă. A făcut multe eforturi ca presa să nu denatureze faptele. Denaturează în mod tendenţios geneza reală a faptelor. Desenele au fost denaturate ori au fost încurcate de copişti. Prin simbolizare sunt inventate raportări improprii, care debordează natura proprie a obiectului simbolizat, denaturîndul. Conţinutul Proclamaţiei de la Timişoara a fost deliberat denaturat. Nul împiedică săşi ducă mai departe atacurile la adresa bazelor filozofiei materialistdialectice ... schematizînd aici, denaturînd colo. Prin o crudă ironie a istoriei toate aceste libertăţi sau denaturat. Cu această manieră nu se va expune a desnatura o minunată şi sănătoasă zeamă. Un stăpîn particular lar fi trimes de mult la groapa hingherilor şi lar fi denaturat cu petrol, aşa cum se face cu căruţele de peşte împuţit. Un cîrciumar se plînge … că … iam denaturat un butoi de tescovină. Vinul găsit la analiză cu acid salicilic în el se confiscă şi se denaturează. De cele mai multe ori se denaturează spirtul, spre al face impropriu pentru băut, adăugîndui fie alcool metilic brut …, fie benzină. Alcoolul etilic, cînd este folosit drept combustibil, se denaturează cu alcool metilic sau cu baze piridice. Alcoolul pentru ars se denaturează cu metanol şi baze piridice. denaturez. desnatura desnătura denaturalisa. denaturalizez. desnăturalisa denaturalisare. denaturalizări. – denturalizaţi, te. desnaturalizat denaturalisaţie. denaturalizaţii. denaturalisaţiune Denaturare: operaţia prin care se adaugă anumitor produse un denaturant, spre a le face improprii pentru alte întrebuinţări. Denaturare, operaţie de adăugare a unei cantităţi mici dintro substanţă, numită denaturant, la un produs spre al face impropiu pentru alte scopuri decît cel căruia ia fost destinat. denaturanţi, te. – Tendinţa dsale de a ne le prezenta totuşi ca legi realizate în viaţa practică a acelui popor este o desnaturare a adevărului istoric. Prin formarea nouelor expresii şi prin construcţiunea lor sintactică, compatrioţii noştri de peste Carpaţi introduc pe toate zilele în limba romînă o denaturare a spiritului propriu naţional. Sturdza ar fi putut continua … cu denaturarea faptelor. Stilul bizantin … a trecut prin o denaturare uşoară. Atrage atenţia asupra „basmului călător” ... ce se mută din loc în loc ... şi contribuie astfel la denaturarea adevăratei istorii şi la dezorientarea cercetătorilor. Unele din aceste greşeli ... sunt stigmatizate prin nişte calificative tari ca „denaturare”. Denaturarea faptelor. Procesul de denaturare a operei shakespeariene a fost acelaşi ca al tuturor operelor creatorilor ... renegaţi de însăşi clasa căreia aparţin. O generaţie de prozatori de gazetă a caricaturizat, prin denaturare, probabil involuntară, numele Bucureştilor. M. Sadoveanu, în tot acest timp, a dus fără şovăire, prin opera sa, lupta împotriva acestor denaturări ale limbii şi ale culturii noastre. Tipul acesta de om din care faci parte, o întoarce mereu cu obiecţii peste obiecţii, cu … diversiuni, denaturări, reprobări. Amintirea lui Horia nu trebuie căutată în denaturările tendenţioase ci ... în versurile care exprimă aspiraţiile poporului şi acţiunile conducătorului său. Undeva îmi place ideea unei Nemesis moderne, care pedepseşte fără cruţare orişice denaturare a ordinii. Căutînd în istorie adevărul, combătînd ferm orice denaturare a acestuia ... cercetătorii trecutului istoric trebuie să desprindă realitatea. Denaturarea bunelor lui intenţii pînă la al considera calomniator. Ideea fixă potrivit căreia capitalismul sărăceşte societatea conduce la denaturarea chiar şi a celor mai evidente fapte. Pe acest lanţ ierarhic, fiecare verigă a contribuit în diverse grade la denaturarea standardelor jurnalistice. Cota unică de impozitare a veniturilor a devenit ... în Romînia un exemplu expresiv al modului în care politicul poate altera, pînă la denaturare, tehnicalităţi prin excelenţă economice. Denaturări anacronice supărătoare caracterizează în primul rînd cărţile lui. Denaturarea se face: pentru spirt de ars, cu metanol brut şi cu baze piridinice sau cu metanol şi benzină etc. Denaturarea se realizează prin adăugarea de mici cantităţi de denaturant la produsul de bază. Denaturarea este trecerea dispersiei acestor acizi din stare de zol în stare de gel. denaturări. desnaturare nu să va vedea constrîns ca în trecut să asculte luni întregi pe „Don Pasquale” şi pe „Bărbierul din Sevilla” desnaturate. A izbutit ... folosind aspectele caricaturale, denaturate ale vorbirii. E un roman polemic, satiric, care, dezbătînd problema angajării, denunţă … înţelegerea ei simplistă, denaturată. Trebuie însă combătute tendinţele de împopoţonare, ... ca şi ţinuta uneori denaturată a costumelor. Fiinţe denaturate din însuşi sînul naţiunei cutează să răpească odorul limbei părinteşti, schimosindo spre glorificarea lor personală. Bismark va găsi oare în Romînia romîni destul de deznaturaţi cu cari să execute acest suprem ordin al stăpînului său? Mama denaturată a încurajat apucăturile fiicei. Este aceasta recunoştinţă fiască pentru bunătatea părintească? ... Un fiu desnaturat! Denaturată mamă: tu eşti, nu eu de vină! Şi o milă nesfîrşită atunci îl cuprinse, văzînd în orice semn un copil, denaturat poate. falşi democraţi, fii denaturaţi ai Moldovei. Nu mă cobor pînă la părinţii ei denaturaţi. Cine nu te cunoaşte ca mine, te crede ... tată denaturat. Ai fi rupto de fugă prin ploaie … ca o mamă denaturată careşi leapădă pruncul pe prispa bisericii. Noi nu avem femei ... oricît de degradate De mame saibă inimi aşa denaturate. Spirt denaturat = Banchiza albă near aşternen faţă Covoare de omăt imaculat Şin adăpostul mic, scobit în gheaţă Am ardeun foc de spirt denaturat. În „salonul” pe ai cărui pereţi atîrnau portrete în ulei ale familiei ... mirosea a spirit denaturat, a cafea şi a gutui. Spirtul de lemn (alcoolul metilic) … cînd se foloseşte pentru ars se denaturează cu alte substanţe (piridină), care îi imprimă mirosul caracteristic de spirt denaturat. În odaie pătrunse un miros … de spirt denaturat. Spirt denaturat, alcool etilic căruia i sa adăugat cantităţi mici de baze piridice, ulei de acetonă, alcool metilic şi coloranţi, pentru al face impropriu folosirii în scopuri alimentare. Castanele, pisate sau tăiate mărunt şi plămădite în spirt denaturat ..., se întrebuinţau contra reumatismului. denaturaţi, te. desnaturat desnăturat Are „îm” în locul iusului mare … care a dat în bulgară întîi „ăn”, „ăm”, apoi, denazalizînduse, „ă”. denazalizez. – denazalizări. – denazalizaţi, te. Unul dintre conducătorii hitlerişti ai producţiei de armament, ... denazificat din oficiu este astăzi în „Comitetul de dispensare Farben”. denazífic. – Procesul în faţa tribunalelor de denazificări este cea mai rapidă cale spre libertate a naziştilor deţinuţi. Aşanumitele măsuri de denazificare nu au dus la înlăturarea criminalilor de război şi a naziştilor din viaţa socialpolitică a ţării. denazificări. – denazificaţi, te. – dencişori. – işor. Dendeliţă, Mendeliţă, Cîrciu toboliţă . dendeşuri. dendragaţi. – dendrarii. – O presentare curiosă este acea sub forma de dendride ce amintesc desemnuri de ferige sau muşchi. Rocile în care se formează cel mai frecvent dendrite sunt gresiile, calcarele şi unele şisturi argiloase. Dendrita are rolul de a conduce influxul nervos în sens centripet, adică spre corpul celulei. dendrite. dendritici, ce. – dendrografe. – dendrografici, ce. – dendrologi, ge. – Asigurarea materialului dendrologic şi realizarea unui concurs pentru identificarea celui mai bine întreţinut spaţiu verde. Parcul dendrologic din Simeria … sar afla, cel puţin din punctul de vedere al valorii, cu mult înaintea celorlalte parcuri. Unul dintre cele mai cunoscute puncte de atracţie este parcul oraşului care … este declarat rezervaţie dendrologică a Academiei Romîne. dendrologici, ce. – Cunoştinţa arborilor din pădure (dendrologia). dendrometrici, ce. – În dendrometrie, determinarea volumului arborilor şi al arboretelor se numeşte cubare sau cubaj. dendrometrişti, ste. – Aflarea volumului arborilor în picioare este mai dificilă şi se poate afla uzînd numai de un dendrometru. Dendrometre pentru măsurarea înălţimii arborilor. Dendrometrele cu pendul se folosesc cel mai frecvent. dendrometre. – dendroane. – Rosmarinus officinalis Şi coriandru şi dendrul şi livanul şi tarhonul dendri. – Vremile sînt şi la noi şase: acumnic, adecă bat, dăunăznic, adecă băteam, deneaornic, adecă bătui Iară sîntul diacon Iacov cel pomenim deneaurea cu dor şi dragoste dumnădzăiască pornit mearsă lanchinăciune cătră svîntul mormînt. Clerul denega monarhului dreptul de a face cuiva concesiuni în sfera religioasă fără învoirea bisericei catolice. Deneagă sărăcia limbei. Sau găsit capite cari deneagă utilitatea acelei culturi. Unii deneagă cum că femeia are capacitate ca să înveţe ştiinţele. Pentru ca acest erou să vorbească limba neamului său, autorii ar fi trebuit să aibă simţămînt, ceea ce trebuie să li denegăm aproape tuturor dramaticilor francezi. Nu i se poate denega nobila descendenţă. I se denegă titlul de serenitate şi principe. Un merit nu li se va putea denega niciodată. Caută a se furişa, spre a le denega mai lesne sprijinul cerut. Sprijiniră … acele drepturi pe care naţiunile privilegiate ale Ardealului le deneagă poporului romîn. denég. – O denegare absolută … a drepturilor curat omeneşti. O probă însă avem şi atît de puternică încît prin ea, probînduse falşitatea unora din denegările dlui Gîrcineanu … va trebui să încheiem. Dificultatea pentru guverne este că nu poate obţine cele două treimi pentru a satisface angajamentele ce, cu toate denegările sale neruşinate, lea luat … faţă cu cîteva guverne europene. În ce priveşte acordurile militare … domnul Laval nea adus de la Roma cea mai categorică denegare asupra existenţei lor. Denegare de dreptate de justiţie Judecătorul care va refusa de a judeca sub cuvînt că legea nu prevede, sau că este întunecată sau neîndestulătoare, va putea fi urmărit ca culpabil de denegare de dreptate. Judecătorul competent sesizat cu o cauză, este obligat so rezolve întrucît altfel comite infracţiunea de denegare de justiţie. denegări. – denegaţi, te. denegatorii. – denegaţii. De Dumnezeul facem silă, şi Elu strămută (va denemica ) dodeitorii noştri. Şi nu socotescuse (denemicasăvor ) ca apa ce cure. Celea ce … cu cuvîntul de urgie din creştini pre cineva au anătimisit ..., sau au denemicit. denemíc. Şi ocărirea (denemicăciunile ) lor încă va fi. denemicăciuni. – ăciune. Fenomenul ... persistă ... după denervarea aortei. denervări. deneutralizez. Studentul Armand a fost amînat o dată, de două ori, de trei ori, în sfîrşit acesta a deniat săl primească o dată, după siestă. deniez. – denichelez. – de denichelări. – denicotinizez. – Denicotinizarea se efectuează cu ajutorul unor substanţe chimice ca de exemplu, amoniacul, acidul galic etc. denicotinizări. – denicotinizaţi, te. – Şi să ne preveghem în slujba lu Dumnezeu, în bdeanii şi în curăţie dereaptă. Şi se adunară în beseareca sfîntului de făcură bdenie şi rugăciuni Topinduşi trupul … cu bdenia. Smerenia nemărginită, bdeniile, vorbele cele curate. Şi făcură bdenie toată noaptea Luînduşi ceale ce trebuia pentru bdenie, mearse … la sfîntul. Plătiţi preoţilor să se facă pe la toate besearicile rugăciuni şi bdenii. În decursul Păresimilor sunt trei privigheri sau denii. Deniile se fac cu multă evlavie, la învălirea zilei cu noaptea … în postul mare în miercurea şi vinerea din săptămîna a Va şi în joia patimilor. Ea venea seara la denie în biserica Sîntei Cruci. Dumineca viitoare urmau Paştile … se ducea cu ea la denii. În săptămîna mare … ieşea de la denii odată petrecîndo pînacasă. Întro seară însă, cum era singură cu jupîneasa Floarea, aceasta lua vorba deniilor cu stăpîna ei. Cantro biserică strălucitoare, Cînd se aprind făcliile la denii, Aşa, deodată, sa făcut lumină. Fiindcă deniile au început şi Paştile sunt aproape, dute la biserică. Adormirăm îmbrăcaţi ca pentru denii, gata de călătorie. Cîte femei am cunoscut eu la denii, mai ales cînd eram eu flăcău. În toate bisericile se face denia cea mai însemnată din post, cînd credincioşii se roagă şi priveghează, ascultînd citirea celor 12 Evanghelii. Popa acasă nu era, Că la denie era. denii. La firele de mătase naturală şi artificială, titlul reprezintă numărul de denieri aflaţi în lungimea de 450 m fir, sau numărul de grame corespunzător la 900 m. denieri. – Atunci Socraţii şi Aristizii … ajung, după ce sunt denigraţi şi batjocoriţi pe scenă … să fie şi condamnaţi … la ostracism. Acei cari la rîndul lor ar voi săi înlocuiască …, au săi denigreze, săi calomnieze. State slabe … vor simula cosmopolitismul, pentru a denigra tendinţele naţionaliste a inamicilor lor tari. Nu pot admite să fim denigraţi pe nedrept. Nu sa sfiit să denigreze memoria înaintaşului său. Activitate elogiată şi apreciată de numeroşi colegi de breaslă, dar în acelaşi timp, denigrată … de către alţii. A denigrat în permanenţă forţele de opoziţie. Nu poci suferi să mi se denigreze astfel amantul meu! Ţăranii, muncitorii, intelectualii, fiind obligaţi să se supună luptei de clasă şi organizaţi a se denigra reciproc. Se denigrează sistematic. – denigrez. denigranţi, te. – În mai anul curent ziarul radical „Romînul” era scris cu un spirit de denigrare. Sa persecutat în presă prin denigrări şi batjocure. Intenţia e de prisos so spunem, nui de denigrare, ci de determinare a unui anumit colorit etnic şi social. Na stat în intenţia lui „coborîrea” sau denigrarea lui Sadoveanu. Împotriva lui a fost dezlănţuită o adevărată campanie de denigrare. Acest scandal a avut drept ţintă denigrarea ... ministrului. denigrări. Nu lipsesc … nici apărătorii poetului denigrat. Mult denigratul teatru comercial. Reîntoarcerea la miraculoasa putere de vindecare a acestor uitate şi denigrate leacuri băbeşti. denigraţi, te. – Maiestatea Sa va fi, din nou, ţinta unor atacuri violente şi denigratoare. Ar trebui să înţeleagă în sfîrşit că efortul lor denigrator este zadarnic. Poetul sa considerat şi a fost un continuator al tradiţiei de luptă a paşoptiştilor, a căror memorie o apără împotriva denigratorilor – adepţii „artei pentru artă”. Părerile lui … despre Caragiale nu sunt ale unui denigrator. A rămas singur să lupte cu o … coaliţie de denigratori. Na fost un denigrator al poeziei noi. Consiliul de Onoare solicită publicaţiei să prezinte scuze pentru afirmaţiile denigratoare la adresa CRP. denigratori, oare. tor. denigraturi. tură. denigraţiuni. Fuste mini din denim. Piesele uşor oxidabile nu se deznisipează cu instalaţii hidraulice. denisipez. de Deznisiparea e necesară ... pentru montarea pieselor în sisteme tehnice. denisipări. denisipaţi, te. – Din punctul de vedere al circulaţiei apei în deznisipator, se deosebesc: deznisipatoare orizontale (folosite cel mai des) şi deznisipatoare verticale. denisipatoare. – tor. denitrez. – nitrat denitrări. – denitrífic. – Pierderile azotului nitric au loc şi printrun proces biologic … denumit denitrificare. denitrificări. – Bacteriile denitrificatoare se dezvoltă în condiţii optime la o temperatură de 34–37º C. denitrificatori, oare. tor. denivelez. Punctele de intersecţie ale urmelor lăsate de pilă orientează muncitorul asupra denivelărilor suprafeţei. Denivelarea terenului a impus şi executarea unui mare volum de lucrări. Ritmurile arhitecturale sunt ritmuri abstracte care produc o anumită denivelare a afectivităţii. Este cazul să fie luate în dezbatere denivelările dintre specii în interiorul genului dramatic. Această denivelare marchează perfect limita morfologică a Cîmpiei Romîne. Transportă în remorcă pe un drum plin de denivelări 6 cooperatori fără a avea bănci şi siguranţe la obloane. Carosabilul este acoperit cu pămînt, cu mari denivelări. denivelări. – Pe vîrf de munte, pe terenuri denivelate, marea mecanizare şi chimizarea ne oferă soluţii. Aspectele denivelate ale fabricii îl mîngîiau, din orizont, ca o speranţă. Pardoseala … este astfel denivelată, încît se obţine un efect de amfiteatru. Datorită lucrărilor de amenajare a rampelor pasajului denivelat, a fost închisă circulaţia pe linia de centură a capitalei. denivelaţi, te. – Populaţiunea flotantă din închisori, casarme, spitale, şcoli se denumbrează întro singură zi. denombrez. denombrabili, e. – Poetul fu … pînă în 1877, redactor la „Tribuna” … apoi la „Timpul”, denominat de Maiorescu „fleacul cela de H. Grandea”. Persoanele maghistratuale cele de a să trămite în provincii aşa se denominau. Din septembrie, leul devine integral liber transferabil în alte monede … odată cu autorizarea investitorilor străini să achiziţioneze titluri de stat romîneşti denominate în lei. denominez. – denominali, e. – al. denominalizez. – de denominalizări. – Deputaţii au primit spre dezbatere proiectul de lege privind denominarea monedei naţionale. Trecerea la leul greu (a cărui valoare va fi de 10 000 de lei) se va face începînd cu 1 iulie 2005. denominări. Eruditul căuta mîngîiere în tovărăşia cîinilor, … denominaţi … latineşte. denominaţi, te. – Care vinu de la nume, se zicu substantive denominative. Numele nu reprezintă un simplu mijloc denominativ, ci e o notă esenţială, o cheie a obiectului. Există o serie de derivate denominative cu sufixe care nu modifică valoarea gramaticală sau sensul în întregime, ci produc numai schimbări de nuanţă ale cuvintelor de bază. Autorul analizează sensul cuvîntului sub trei aspecte: a) sensul logicmaterial b) sensul emoţional c) sensul denominativ. Verb denominativ = Formarea unui verb denominativ presupune folosirea unui sufix. În turceşte, în loc de a se folosi verbe denominative, care întăresc familia substantivului de bază, se formează expresii analitice cu verbul ajutător „a face”. Verbul „a lustrui” este un denominativ de la substantivul „lustru”. denominativi, e. – Îmmulţind pre denominatorul 3 cu 5 320. denominatori. Denominaţia episcopiei aceştiia a Făgăraşului el întîiu şi întîiu o au aflat. Asemenea formaţi de sulf şi de oxigen, sau aflat de curînd; a trebuit să li se dea denominaţii particulare. Acest din urmă deşi foarte mare şi numeros, este însă fracţionat în mai multe grupuri, purtînd diferite denominaţiuni. Tot ce nu poate fi înţeles cade sub această denominaţiune. Mi se pare imperativ ca odată cu gestul politic … intelectualul săşi aducă aminte că se cuvine săşi justifice denominaţia, producînd opere durabile de ştiinţă şi de artă. Denominaţia „epicureu” i se potrivea în sensul exact al cuvîntului. Poreclele ... fac parte din sistemul de denominaţie subiectiv. Nu există o sincronizare între transformările la nivelul realiilor şi între cele la nivelul denominaţiei. O serie de mănăstiri din Moldova au refuzat să treacă la noul calendar gregorian, … constituind o denominaţiune religioasă aparte. Denominaţia lui este ştiută – Andrei. denominaţii. Poesia populară se mai deosebeşte şi prin o cunoştinţă psihologică, care denotă spiritul observatoriu al poporului. Apărarea unor asemenea idei … denotă în cei ce le au o dorinţă nestinsă de mulţumiri şi de plăceri. Vlach, denotă pururea o fiinţă latină. Cît despre celelalte caractere cu care e imprimată Psaltirea de la Braşov, ele … denotează o proveninţă germană. Opera ce nea lăsato nu denotă niciun moment de ezitare. Simetria denotă un gust ordinar. Faţai era palidă; ochii aproape stinşi, şi în jurul lor, un vînăt semicerc denota o lungă suferinţă. În aceste frumoase versuri se găsesc imagini de toată nostimada … care denotă un puternic talent. Asta ar denota că fenomenul e general, că aceleaşi cauze au produs aceleaşi efecte pe tot cuprinsul ţării. Obrazumi restabilit denotă din nou prospeţime. Anume opinii … sunt azi perimate şi puerile, nu fără a denota destulă intuiţie la un nespecialist. Enumerările care ţin loc de descrieri denotă plăcerea primitivului de a stăpîni nemijlocit lumea materială. Sunt preţuite gesturile care denotă o frumuseţe sufletească. O mahala a Săpunarilor … denotă prezenţa mult mai veche a acestor meşteri. Atitudinea ironică faţă de creaţia proprie denotă o mare modestie. Cîntecul amintirii sau Cîntecul Mioarei denotă această slăbiciune. Rememorăm aicea întregul cerc a vorbelor cari denotă acele impresiuni ce ni se comunică. Orice termen denotează … unul sau mai multe … obiecte. denótă denotează. – denotări. Sensurile denotative ale termenului premetaforic nu dispar. Sudura compoziţională trebuie descoperită nu doar în mulţimea sensurilor denotative ale textelor, ci şi în lumea, lipsită uneori de contur precis, a sensurilor conotative sau figurate. Mesajul are nevoie de un cadru denotativ minim, chiar atunci cînd este ermetic. denotativi, e. – denotatori, oare. tor. Denotaţia poate fi considerată ca un prim strat … iar conotaţia apare ca un al doilea limbaj care îl înglobează pe primul. Orice conotaţie implică o denotaţie. Problema … denotaţiei a stat nu numai în atenţia lingviştilor, ci şi a logicienilor şi filozofilor. denotaţii. – Cărbunele cel mai dens şi cel mai tare, arde lesne. Areometrul se cufundă cu atît mai puţin întrun lichid pe cît acest lichid este dens. Soarele nu este nici de cum mai dens decît apa. Copacul … făcea întunecimea mai densă. Topirea oţelului rapid se poate face … întrun cuptor cu arc, asigurînduse … obţinerea unui metal dens cu o structură cristalină măruntă. În cutia de fier a vagonului, aerul e dens şi cald. Glicerina, propan triol, sau ulei dulce … este un sirop dens, incolor, cu gust dulce. Neaua cade, din ce în ce mai densă. Pînă vineri seara, ninsoarea densă, compactă, nu încetase încă. Excesul de vapori se condensează … formînduse o ceaţă mai mult sau mai puţin densă. Pătrundem greu, În marea densă, marea sărată ... Şin aerul iernatic, dens şi pur Prind şoapteaprinse împrejur să zboare. Peste tot sa împrăştiat un fum dens, alb. Somnul adînc şi dens. E un răstimp de tăcere densă. Pe pajiştea verde, măruntă şi densă. Arcul sprincenelor era lung, dens şi cu o zburlire mefistofelică. La vîrful se află glomerulele dense de spiculeţe. O năvală de lăcuste în convoi gros şi dens. Satele îngrămădite au o structură mult mai densă. Vin, dense, amintirilen şirag. cu o populaţie densă. Deasupra ariei pămîntului … cerul … de un albastru dens, dur. Privirile erau lucide şi dense, ceea ce contrasta cu figura placidă şi absentă Foi mari de lipan, cu verdele lor dens. Stilul lui plastic şi dens … a apărut în urma unei continue selectări a elementelor şi a formelor limbii. A scris o carte de reportaj dens … în genere informativ, asupra Indiei. Oratoriul arată o mai densă structură polifonică. Acţiunea romanului va fi densă şi dinamică, poetică şi dură. Prin intermediul unui roman cu acţiune densă, ea înlesneşte cunoaşterea literaturii unei zone de cultură extrem de interesantă. denşi, se. – densífic. – ifica. densificări. – Lemn stratificat densificat. densificaţi, te. – densigrame. – densimetrici, ce. – La intensităţi mari prin densimetrie optică. Aveţi un metru, un pluviometru, un barometru, un densimetru şi un termometru. Densimetre cu destinaţii speciale pentru determinat calitatea laptelui. Introdus întrun lichid, densimetrul se scufundă cu atît mai mult cu cît densitatea lichidului este mai mică. Există şi densimetre speciale, care dau greutatea sau volumul numai al unui singur fel de substanţă. densimetre. – În tabloul următor dăm densitatea metalelor celor principale. Este o diferinţă între desimea sau densitatea … mineralelor. Densitatea unui corp este raportul masei sale către volumul său. … avea o densitate ameninţătoare. Se numeşte densitate a unui corp masa unităţii sale de volum. sa ales, temperatura de 40 centigrade, fiindcă sa observat că la această temperatură apa ... are cea mai mare densitate. Se observă că la fiecare încărcare, se măreşte densitatea electrolitului. Densitatea … unei substanţe solide … poate fi mai mare sau mai mică decît unitatea. Masa unităţii de volum se numeşte densitate. Densitatea sau masa specifică este masa conţinută în unitate de volum. Densitate sau masă specifică. Densitatea se exprimă în g/cm3 în sistemul CGS. Densitatea este raportul dintre masă şi volum. Densitatea se exprimă de obicei în grame pe centimetru cub sau în kilograme pe metru cub. Densitatea variază cu temperatura şi cu presiunea (în special la gaze). Densitate relativă Densitatea foarte mare de pînă la 50 000 plante de porumb la hectar. densitatea a scăzut de cele mai multe ori la jumătate. Densitatea gospodăriilor este mai mare în vetrele iniţiale ale satelor. Densitate de curent electric = Densitatea (medie) a populaţiei = Cestiunea cea mai importantă în ţeara noastră … este densitatea populaţiunei. Densitatea medie a populaţiei globului este de 22,5 loc./km2. a patra ţară din lume ca număr de locuitori … şi cu regiuni cu o mare densitate a populaţiei. Republica San Marino are o densitate de 288 de locuitori pe km2. Densitatea reţelei hidrografice = Ceia ce sare mai întîiu în ochi, în operele de mare creaţie este densitatea de fapte externe ori interne. Autorul trece dincolo de datele istoriei pentru a întări acţiunea şi a da densitatea dramatică unora dintre personaje. Auzi glasul fără densitate al Aurichii. În amintiri ca şi în basme, densitatea epică este mijlocul lui dintîi, cu care îşi supune ascultătorii. I se părea această atmosferă nouă … de altă substanţă de o densitate necunoscută. Dumnezeu e conceput ca un soare ontologic din care se revarsă toată existenţa întro densitate tot mai diluată cu cît aceasta cade mai departe de focar. Poezia este o veşnică reluare, ..., un drum care trece succesiv prin mai multe perdele de ceaţă de densităţi diferite. densităţi. – Este necesar un dispozitiv de densitometrie fotoelectrică. Un densitometru cu prismă polarizatoare, folosit des, e densitometrul Martens. densitometre. densografe. densometre. Consoană dentală son dental Fără limbă nu sar putea produce nici sonurile dintali, nici cele palatinali. Dl. Georgian se leagănă cu părerea că „i” lucră asupra dentalelor întotdeauna. Consonantele aşadar se nasc abia atuncea în adevăr cînd sufletul se dezbate din diferite organe ale vorbirei, după cari organe ele se şi deosibesc în litere labiali, dentali (limbali) şi palatinali. Există mai mult decît o coincidenţă întîmplătoare … la prefacerea velarelor urmate de dentale în labiale. Palatalizarea dentalelor nu există ... afară de excepţii neînsemnate, la slavii balcanici şi nici la aromîni, meglenoromîni şi istroromîni. Pentru o consoană dentală muşchiul lingual se trage înapoi. Vorbirea bănăţeană nu cunoştea nici ea palatalizarea dentalelor. Palatalizarea dentalelor i se pare însă un fenomen străin limbii noastre. Nerv dental. dentali, e. dentaliumi. Nervii danteri sau alveolari ... unul dintre aceştia se ramifiază în gingii. Puroi la măsele (absces dentar). Al doilea incisiv, începînd de la mijlocul arcadei dentare către părţile laterale. Igiena bucală presupune neapărat şi îndepărtarea tartrului dentar. Coroană dentară. Un vaccin care ar preveni cariile dentare. Radiografiile dentare obţinute după aplicarea autovaccinului. Aparatul dentar sau un periaj puternic, factorii ereditari, dereglările hormonale sau stresul zilnic mai pot determina apariţia leziunilor cavităţii bucale. O mostră de proteză pe un panou de clinică dentară. Un scaun dentar. Lam dus eri la cabinetul dentar al şcolii. dentari, e. Cetaceele dintate precum … delfinul cu mulţi dinţi conici şi fălci lungăreţe. dupre nomelclatura botanicei se zic: ... ferestrate, ... dintate. Tulpina dreaptă, ramificată împreună cu frunzele oblonglanceolate şi sinuat dentate sunt acoperite cu peri aspri. dentaţi, te. Clematis latifolia dentata avînd ... dentaturele creniforme acute. dentaturi. – ură denticule. – Foile … denticulate. Paleile inferioare sunt mai lungi decît cele superioare şi denticulate la vîrf. denticulaţi, te. – Se mai întîlnesc la unele specii şi formaţii cuticulare dentiforme, spiniforme sau protuberanţe. dentiformi, e. – Preparaţiunile dentifrice sunt solide (prafuri de dinţi), lichide (apă de gură) şi moi (diferite paste). O reclamă de apă dentrifice. Dar nici cu sila un produs dentifrice nu se poate menţine. dentifrice. dentimetre. – Încetează întro clipală cele mai cumplite dureri de dinţi tocma atunce, cînd dantistul voeşte a pune cleştele, ca săl scoată afară. Trebuie să alergăm la ajutorul unui dintist meşter şi înţelept. În anul 1844 un simplu dantist ... a avut ideea da însufla unui om pătimind de o măsea stricată, gazul oxid dazot şi astfel la făcut nesimţitor pentru durerea scoaterei măselei găunoase. Lam povăţuit să meargă la un dentist. Părea un dantist ce se prepară săi scoată o măsea. Un client în sala de aşteptare a dentiştilor. O luă pe Lipscani, unde ştia un dentist. Vede firma dentistului. Şia pus gingii şi măsele noi, la dentist. Fac ce pot. Asist pe un dentist, fac injecţii ieftine. Aici găseşti tot ceţi trebuie … librării, dentist, doctor. Am terminat cu dentistul. Văzu mai multe firme: un dentist, o ghicitoare. E o clădire albă pînă la stele Cu dentişti în alb şi cleşti de oţele. Pentru ce nu mergi la dentist? Acest cod deontologic are rolul de a promova o relaţie de încredere între medicul dentist şi pacient. dentişti, ste. logistică Bidens tripartita dentiţe. – Eşirea dinţilor – dentiţia Dinteţiune, eşitul dinţilor la copii O transformare interesantă a suferit şi dentiţia. dentiţie de lapte Ivirea sau eşirea dinţilor, dantiţia … încep a eşi copilului, obişnuit, pe la 6 luni. Dentiţie definitivă = Buzele senzuale, subţiri, … lăsînd să se vadă o dentiţiune strălucitoare. dentiţii. dentoame. – Bidens tripartita clea. denuclearizez. – clea. denuclearizări. clea. – denuclearizaţi, te. – denudez. – Odăile … se goliră de covoare, icoane … Numai sufrageria era încă intactă. Denudarea era încă iluzorie. Nuvelele … suferă de prea multă precipitare, de prea multă denudare psihologică. denudări. – denudaţi, te. denudatori, oare. tor. Denudaţia sau izolarea arterii În urma proceselor de denudaţie, relieful primar al suprafeţei pămîntului se schimbă. Acest district are cea mai întinsă zonă de denudaţie glaciară. denudaţii. – E de prisos a denumăra literele şi a le mai împărţi. denúmăr. – numărare Tabela sinoptică ce neam procurat despre rezultatul definitiv al denumerarei străinilor din judeciul Putna. denumărări. denumăraţi, te. denumărători, oare. Vorbele ce se scriu cu această literă sunt foarte puţine, după cum sa văzut în denumeraţia părţilor cuvîntului. denumeraţii. Cel ce fu cel mai dintîi dictator … fu denumit cenzor. Rîul în care ea peri combătînd fu denumit de dupre numele ei. Omul auzind unele sunete, imită cu graiul acele sunete naturale şi … astfeliu denumea obiectele. Stilul musical cam pipernicit … al secolului din urmă, stil pe care lau denumit, în ţările occidentale, cu porecla comică de stilul perucelor. O întreagă şcoală critică, denumită în ţările anglosaxone „Înaltă Critică”, a lucrat de atunci la o ... interpretare a Scripturii. Specia umană a fost denumită „homo sapiens”. Scrisul doamnei Aretie se desfăşura, cu cerneală verde, pe mai multe pagini mari de hîrtie scorţoasă şi tutunie, denumită pe atunci Moyen Îge. „Ah”, „vai”, „of” exprimă diferite emoţii, fără să le şi denumească. Aceste substanţe denumite alcaloizi … au fost studiate. Aceste discipline denumesc un ansamblu foarte variat de preocupări. Oricare dintre substantivele citate denumeşte direct propriul său obiect. Noţiunea pe care o denumesc nu este nouă. Un nou şi foarte frumos model de vază, denumită „Luana”. În enumerare termenii care denumesc piese cu aceeaşi destinaţie sunt grupaţi, încît după locul din înşiruire se poate deduce cu destulă precizie sensul. Informatorii de teren, din cele mai multe localităţi din Clisură, denumesc opregul „ciucure”. Newton a ales chiar numele a ceea ce se admitea că nu poate deveni ştiinţă pentru a denumi noua sa metodă de investigaţie ştiinţifică. Din asemenea imitaţiuni ieşiră mai tîrziu vorbe ... Astfel se denumiră cucul, gaiţa, corbul. Se poate trece la ceea ce sa denumit „tehnicile de sinteză” în ştiinţele sociale. Spre a regula cearta pentru Pocuţia, se vor denumi cîte 4 comisari. Acea denumire urma numai cu puţine zile înainte de a fi denumit ministeriul unguresc. Prea înduratul împărat … binevoi a denumi de vicariu general pre Înalt Preasfinţitul domn episcop Andrei Şaguna. Membrii erau denumiţi de împăratul. Se mai vorbi şi despre preţuirea şi vînzarea cu licitaţiune a obiectelor din expoziţiune, pentru care se şi denumi o comisiune. denumesc. – nume denuminători. – Un număr de 8 sunt „moşi” (denumire ce se află trecută în registru în dreptul rubricii „moşie”) Ea purta între amici gentila denumire de Dridri. Aceste denumiri nu se aplică pretutindeni uniform la acelaş gen de monumente. „BabaCloanţa” a fost, cel puţin la origine, o denumire ironică pentru femeile bătrîne fără dinţi. Numeroase denumiri de locuri romîneşti … stau, de cînd sunt, la plural. Acest mijloc de a călători pe mări se cheamă navigaţie estimată … după cum chiar denumirea o arată. Să fie scris citeţ denumirea acestor medicamente. Numărul şi denumirile funcţiilor limbii nau fost şi nici nu sunt aceleaşi pentru toţi cercetătorii. Vom folosi fără discernămînt denumirile de daci, geţi, dacogeţi. Denumirea de port fluvial e şi ea cam metaforică. „Complexul muzeistic – Iaşi” – aceasta este denumirea impozantei clădiri de inestimabilă valoare istorică. Preocupat de ideea de a făuri un sistem de denumire logic … a imaginat primul solfegiu flexional sistematic. „Alac”, denumire generală pentru două cereale, foarte vechi în culturi. În greceşte, termenul „éthos” din care sa alcătuit denumirea tîrzie a „eticii” însemna, între altele, „locuinţă”. Denumirea de lăicer este un derivat al cuvîntului laviţă – mobila din interiorul ţărănesc pe care se aşeza scoarţa. Am să închei citînd diagnosticul pe care Aristotel la pus situaţiei care mia trezit mie uimire: cine este în stare să deosebescă puterile denumirilor este foarte aproape de adevăr. Denumirea Constituţiei europene, în toate limbile UE, a apărut pe clădirea Parlamentului European. Cu ocasiunea denumirei sale de ban … fu înaintat la rang de generalmaior. Mulţumi pentru a sa denumire şi luă îndatorire de a sprijini scopul asociaţiunii din toate puterile sale. La alegerea şi denumirea funcţionarilor să se abandoneze vechile consideraţii de neam. denumiri. – În consecinţă „obiectul” reprezentat de el îşi poate modifica în aşa măsură configuraţia semantică, încît nici să nu mai semene cu cel denumit în mod obişnuit. denumiţi, te. – denumitori. tor Ţiam făcut denunţul. Controlorul … a primit un denunţ. Notarul Popescu … voi ca numaidecît să facă denunţ împotriva lui Cornean. Atunci nicio clipă nu sa gîndit la denunţul lui. Am să le fac un denunţ care interesează republica. Şi azi am primit un denunţ … că face nişte farmece. Cabinetele judecătorilor de instrucţie gemeau sub povara denunţurilor. M-ai arestat ... în urma unui denunţ nefundat. Nam făcut în viaţa mea un denunţ sau vreo scrisoare anonimă. Denunţul este încunoştiinţarea despre săvîrşirea unei infracţiuni, făcută de oricine are cunoştinţă de infracţiune. Pentru un blid de linte ori cîţiva arginţi, au semnat denunţuri împotriva binefăcătorului. Aş vrea … să mă asigur că nui ceva murdar, eventual un denunţ. Partea cea mai grea a denunţului era falsă şi mincinoasă. În al doilea rînd, toate aceste denunţuri au fost urmate de rapoarte, cele mai multe publicate, în care rezultatele anchetelor parlamentare erau explicit formulate şi ele infirmau termenii exaltaţi ai acuzaţiilor iniţiale. Cinismul e primejdios, e o desolidarizare, e un denunţ. Din păcate, vehemenţa unui asemenea denunţ lipseşte în lucrările noastre dedicate momentului actual al limbii romîne. Filozoful danez anticipa denunţul dezumanizării omului în orînduirea capitalistă. denunţuri. – Voi proclama omorul acesta şi îl voi denunţia celui întîi magistrat. Oamenii din nord … au ceva mai mult de făcut decît de a denunţa pe fraţii lor din sud. Ţiganul a îndrăsnit săl denunţe stareţului. săl ţie pe paţient în poziţiunea aceea, pînă va denunţa pe conspiratori. Îl denunţăm poliţiei. Nar fi oare mai cu minte săl denunţăm? Vrea sămi aducă vite de furat în tamaslîcul meu şi pe urmă să mă denunţe. Astăzi am săl denunţ. O clipă se gîndi săl denunţe. Nu se duce el la poliţie … cine vrea să te denunţe, nu te previne. Îi denunţase însă un vecin. Faptul se denunţă procurorului, însă acesta nu cutează să atace pe făptuitori. Te denunţi singur. Se apropia de ei în clipa aceea. Grigore îl denunţă: – Uitel! Na recunoscut pe Olga! Popescu ne denunţă căpitanului ... că susţinem o absurditate. Safta ţiganca mă denunţase cam început să visez drăcovenii. În facultate denunţase o colegă. Avocaţii şi notarii nu pot fi obligaţi săşi denunţe clienţii pe carei suspectează de spălare de bani. Acel cunoscut a fost trădătorul care sa dus şa denunţat. Monitorul chiar a denunţat măsurile tiranice ale administraţiei sale. Denunţă o conivenţă cu străinii. D. ministru … nea spus că nu sa denunţat convenţia. Sa desfiinţat şi biroul de presă şi … a fost demis, fără dea i se fi denunţat angajamentul de mai nainte. Ţinerea trupului său drept cu capul în sus, mersul său sigur şi uşor denunţau că anii nu avuse mare înrîurire asupra puterilor sale. Trebuie săţi denunţ o slăbiciune a mea. Truspatru subcomisarii denunţă în scris poliţaiului afiliaţiunile dlui Cocorăscu. Maria trimite după primar ca săi denunţe crima. Acuma însă, făceam scrisori, denunţam infamii. Un articol tipărit cu litere negre şi dese denunţa „scandalul”. Manualele de poetică denunţă … un material lipsit de valoare literară. Numărul „învăţaţilor” care denunţau peste tot incultura fu mare. Darwinismul … e … denunţat ca criminal în gazete. Denunţa, între altele, lista neologismelor „nepoetice”. Era un om onest şi combativ, care denunţa relele societăţii timpului. Cartea este emanaţia unei obsesii în care trăieşte acum Apusul – obsesia de a denunţa tot ce e represiune. Filmul denunţă pasivitatea occidentalilor. Consiliul Europei denunţă răpirile din zonele de conflict. Armata a comis atrocităţi nespuse … care se denunţă precis şi cu dovezi netăgăduite. Partidele se spionau şi se denunţau între ele. D. Bariţ întrun discurs solemn … nea denunţat. Neam răzbunat şi ne răzbunăm de calomniatori mărginindune în ai denunţa opiniunii publice. Smulgînd masca ştiinţii de pe chipul lor murdar, Săi denunţ în gura mare, ca să vadăntreaga lume Cine sunt aceşti iluştri hoţi! Luminam brusc … aleele în sus şi în jos, ca să denunţăm pe îndrăgostiţii care profitau de economia de lumină. Te denunţă opiniei publice ca pe un duşman periculos. denúnţ. denunţiez Asupra romînilor denunţările cădeau ca grindina. Ei ţin unul cu altul prin complicitate şi prin temerea de denunciare. A venit un deputat şi a făcut o denunţare, domnul ministru a răspuns: denunţarea este gravă, prin urmare eu voi da causa în cercetarea justiţiei. Bătăuşii cu toate denunţările merg înainte. Comparaţia listei … va arăta cu cîtă uşurinţă actualul titular făcuse denunţarea. Lipsa de denunţare nu poate vătăma în drepturile lor pe ascendenţii şi descendenţii omorîtorului. Voiesc săşi ridice depunerile, adecă după denunţarea capitalului. Convenţia va fi supusă denunţării la expirarea termenului. Articolul foii greceşti nu e … decît o denunţare spre a ponegri. Ochii mari neadînciţi în pleoapele grăsuţe, catifelate, se strîmbă întro denunţare. În măsura în care autorul este un artist de dimensiuni mari, denunţarea (amabilă) a deficienţelor este fără ecou. Denunţarea prudentă a scăderilor vremii şi oamenilor. În denunţarea … fanatismului de orice confesiune … Budai-Deleanu depăşeşte … pe ceilalţi reprezentanţi ai Şcolii Ardelene. Epoca … actelor de adeziune sau denunţare, are o anumită dimensiune. Reforma şi Contrareforma au acţionat în acelaşi sens, avînd ca obiectiv comun denunţarea pactului dintre creştinism şi filozofia păgînă care a condus la ecloziunea libertăţii de spirit renascentiste. denunţări. – Denunţat, mă văd îndată Ca hoţ, ca turburătoriu; Şi cu gura înspumată Măngrozeşteun dregătoriu. Călugărul, denunţat, sfîrşeşte cu ştreangul de gît. Va face propunerea ca să se modifice legea, ca să se potrivească cu faptul denunţat. Un adevăr bine statuat în conştiinţa noastră, care, denunţat, se încarcă deo emanaţie nouă. Gravitatea pericolelor denunţate nu îi împiedică însă ... să vadă posibilităţile şi condiţiile depăşirii lor. Multe din cele denunţate sunt exagerate. denunţaţi, te. – A recunoscut în denunţător pe amicul său. Sa pus parchetul la dispoziţia acelor denunţători. Trădători de secrete intime şi denunţători obraznici. Pînă acum nu mă gîndisem la greutăţile pe care mi le crea postura mea de denunţător. Aşanumitul denunţător care îl incriminase pe actualul consilier al ministrului Justiţiei. denunţători, oare. ător dénonciateur O grijă din cele mai urgente ale denunţianţilor a fost, ca să împuie şi urechile acestuia cu gărgăuni dacoromîneşti. Scrisoarea iam scriso … neştiind că am de a face cu un denunciant. denunţianţi. – denunţiaturi. – tură. Denonţiaţiile şi împutările se dovidea prin marturi. denunţiaţii. mînt Atunci cînd alimentaţia este necorespunzătoare cantitativ şi calitativ, efectele se fac simţite şi în rîndul descendenţilor generaţiei denutrite. denutriţi, te. de + Aceste organe apar, la ciuperci şi la alge, … cînd … se produce la organismele respective o denutriţie. Desasimilaţiunea sau denutriţiunea constă întro descompunere gradată a materiilor protoplasmice. Bolnavii slăbesc putînd ajunge întro stare de denutriţie extremă. Boala este caracterizată prin denutriţie gravă şi progresivă. denutriţii. Trebue să ni se pară a fi folositoare, deoarece în bisericele dumnezeeşti noi neam obicinuit a ceti slavoneşte. Vedea că de ce oară aşa de mare oaste turcească nau putut străbate în Ungaria pînacum, nici de aci înainte vor putea învinge pe prinţul Eugenie. Nu avea causă de a zăhăi pre romînii cei de pre la şesuri, deoarăce şi lor bine le prindea romînii aceii. Cine înainte de vreame rumpe frunzele, sminteaşte ochiurile aceale, din care ramurile ... deoarăce şau pierdut hrănitoarea. Şi cum ar şi putea să naibă limba romînă aceste daruri şi proprietăţi, deoarăce ea este fiia cea mai de frunte a mumei acei limbi celebre clasice. Alegerile ... sunt primejdioase, deoarece în lipsa unei opoziţii mai însemnate, disciplina ... se destramă. El era bun bucuros căi ia beleaua din bătătură, deoarece navea ei ce să mănînce, dar încămite să mai dea şi oii. Ana ţipă înspăimîntată, deoarece copilul era să cadă. Nare ce mai căuta critica, deoarece la noi ea a avut un rol de îndeplinit. Scriitorii nu trebue să ţină seamă dacă cineva mai puţin cult nui va înţelege ... deoarece ei nu scriu „pentru lumînărari şi pentru croitori neînvăţaţi”. Vor cumpărao tot în trei hotare, deoarece şpanul îşi cam bătuse joc de moşie. Aş dori ... să cunosc arta uitării, deoarece îmi amintesc întotdeauna chiar ce naş voi. Are să se întoarcă din străinătate, deoarece începe sezonul şi ea nar putea lipsi. o boală colectivă care nu se poate vindeca deoarece victimile sunt mîndre de propria lor suferinţă. Va fi dat afară deoarece sa întors din război nebun. Nu pot supăra pe nimeni deoarece dsa e liber să aibă preferinţi. Toată marfa trebuia vîndută, deoarece ... începeau pregătirile pentru fabricarea celuilalt caşcaval. Ochii lor privesc înainte ... deoareces aşezaţi în faţă „ca la om”. Era o interpretare delirantă, nici vorbă, deoarece dragostea însăşi e de categoria delirului. Frumuseţea locurilor la încîntat, deoarece el scrie despre aceste insule. «Radiaţia R» nu poate fi considerată omogenă, deoarece o parte a ei e foarte moale. Nar mai trebui povestite, deoarece ele nu aduc nimic nou. Este metoda cea mai răspîndită deoarece dă o sterilizare bună. Cele două părţi ale structurii proverbului sunt în relaţie sinonimică, deoarece prima parte poate alcătui un răspuns dat la o întrebare formulată în partea a doua. Vreau săţi spun pe nume, deoarece suntem deo vîrstă. Echipa Steaua are un mic avantaj în meciul cu formaţia belgiană, ... deoarece evoluează pe teren propriu. Pe Huţu îl ducea întotdeauna cu sine, deoarece Buduleasa fugise. Dar na mai putut spune nimic deoarece sosise Pintea. El soseşte speriat, deoarece i se păruse căl fugărise un urs, în pădure. Na mai apucat să vorbească mult, deoarece a fost trimis pe front. Conţinutul pungii se va schimba ... deoarece în acest interval gheaţa se topeşte. Deoarăce iaste adeverit, că în vreamea mai sus însămnată preoţii săcui era însuraţi. Deoarece surorile tale cele mai mari nau pututo scoate la căpătîi, mă mir cum îţi mai vine să vorbeşti de tine. Deoarece ... sistemul etimologic nu se poate aplica la o limbă în care pentru multe cuvinte nu sa găsit încă adevărata origine, ar fi o încercare zadarnică de a se mai apăra ... un asemenea sistem. Deoarece ei naveau şură sau şopron, îl sfătui să acopere brişca cu o pătură. Deoarece văzuse „Jocul Ielelor” a dirijat teroarea. Deoarece nu am ţinut seamă de scrisoarea deputatului ... am fost reclamat ... că numi fac datoria. Deoarece apele rîului băteau mai cu putere coturile, eroziunea era aici mai intensă. Deoarece temperaturile nu au fost prea scăzute, rădăcinile nu au suferit deprecieri. Cetăţeni veniţi din tot Bucureştiul să voteze au fost aşteptaţi aici, deoarece nu au buletin de Bucureşti. de-oa- – Să face cerere, acum, deocamdată, a să trimite de aici, din Bucureşti, 30 meşteri Măcar cincişase milioane dă bani să luăm dăocamdată din ţară. Cîrmui docamdată cu numiri de boeri. Socoti să nu întreprinză nimic deocamdată împotriva lui. Deocamdată mumăsa nu voi săi spuie. Guvernul găsi opinia mea subversivă şi mă puse deocamdată în disponibilitate. Înalta oblăduire … deocamdată se mulţumeşte a regularisi vitele cu patru, şi mai ales pe cele cu două picioare. Niam potolit deocamdată şi foamea şi setea. Deocamdată nu sunt locuri. Erau întrebări la care nu putea să răspundă – cel puţin deocamdată. Deocamdată, comunic aici cîteva detalii caracteristice. Deocamdată … eu eram acela pe carel consulta cu preferinţă. O asemenea explicare a creaţiunii artistice ... o lăsăm, deocamdată, în suspensie. Isprava ţigăncii … fusese uitată … deocamdată. Să lăsăm deocamdată localizarea foarte precisă ce cuprinde pasajul citat. Deocamdată nu am timp de pierdut. Îmi pare bine căţi place odaia. Deocamdată ai să stai aici. Deocamdată, direcţia ameninţa cu mobilizarea. Rămînînd deocamdată la versificaţie, să mai notăm şi alte două consecinţe ale acestui mod de organizare a Grupului Nominal în vers: hiperbatul şi ingambamentul. Totul sa dovedit, deocamdată, fără succes. Scoase deocamdată trusa chinezească de farduri. Deocamdată dezbaterile de la Cameră sau amînat. Întîi deocamdată cercai multe scîrbe şi nemulţumiri. Deocamdată îi cam fu frică, dară îmbărbătînduse, apucă pe un drum. deo. Cel gingaş foarte ar deochea ... pre fratele lui. Ia, fată, iami de seamă, cată bine. Numai tot încet, să nu mă deochi. Trebuie să mă fi diochiat vreo reavoitoare! Ce de mai cavaleri plăcuţi să uita la dvoastră … De nu var deochia! Pruncul meu cu cosicioare Cine mi la deochiat? Îl scuipă, să nul deoache. Se poate întîmpla ca unul sau altul să aibă ochi răi şi so dioache. Dar tu – cît eşti de slabă! Tea deochiat vreun demon din cei ceau fost învinşi De rege. Cei cu sprîncenele îmbinate au darul funest de a deochia. Ai sămi diochi băietul, zise femeia cu un soi de mînie glumeaţă în glas. Mă gîndesc, nănaşule, să nul fi deocheat cineva. Maica ... îl scuipa furiş, ca să nul deoache. Ca să nu fie deocheaţi, armăsarilor li se anina şi întrun perciun al frunţii o funtă. Nevasta le agăţase funduliţe roşii, … să nu le deoache careva. Nam vrea săl deochiem. În Bihor, lemnul de „dîlmoc” se punea la jugul boilor ca să nui deoache cineva. De o fi deochiat din soare …, din apă. Numai pe cel cea deochiat Pe (cutare) nu la chemat. Sîi plesneascî Ochii aceluia caria diochet pi cutari. Copiii reîntorşi la ţîţă după înţercare cred că dioache foarte mult. Ochiul ce deoachie la el să nu cate. Cinea deoicheat Ochiu ia crăpat. Ochiul zavistiii … slava şi cinstea altuia … a o deochia să nu să silească. Să găsesc mulţi … fac pe prostime a crede că cu adevărat sau pocit ori că sau diochet. De cînd ascultă pe Vidra şi dînsul sa deochiat. Să nu mi se dioache copilaşul! Unele scuipară de trei ori în vînt, ca să nu se deoache. Băietul îl îmbracă numai cu o cămeşă, şii pun la gît mărgele roşii ca să nu se dioache. Dacă vaca nu poartă un ciucure (canaf) sau o panglică roşie la coadă, se deoache lesne. Vacile mănoase se deoache lesne. Această legătură se leagă la coada vacii, … să nu se dioată. Mă deochiam lesne şi se speria lumea din casă. La copil nu trebuie să se uite nimeni prea tare, ca să nu se dioată. Alte mame, să nu „se deoache” copiii le bagă spînz în nas. Cînd se deocheau copiii, mamele la coana Mariţa alergau întrun suflet. Foaie verde deun granat Valeru sa deochiat. Spre a nu se deochia un copil, se ia pămînt de sub talpa mesei şi i se face zbenghiu în frunte. Mai cu samă copiii se deot. Hai nevastă la săpat! Aoleo, mam deochiat! Tot sărişul să deoache, şi cel ce îl cearcă, să întemeiază în făgăduelile prietenilor lui. Cînd a isprăvit de tors sau cînd sa umplut fusul, îl scuipă, ca să nu se deoache. Se lasă să se usuce … întrun loc cald şi ascuns, ca să nu se deoache. Cum nu se deoache părăluţa mea, Aşa să nu se deoache săpunul. Marfă bună se deoachie. Pt! să nu te deochi! Vezi să nu te dăochi. Dacă vreunul a băut cam multişor … zic în glumă … sa cam diochiat. De pe alta nul cunoşti căi deocheat de băutură decît căşi pune buză peste buză … şi bîzîie din buză ca din goarnă. Aşai că sa deochiat vremea, zise unul dintre plăieşi oftînd. Estrema neglijenţă a lui Iornande este ceea ce la deochiat demult în ochii criticilor. În adevăr, programele sau cam deocheat. Nui venea la socoteală, cu creditul se deochease, popa îl ameninţa cu poliţiea. Cea mai ferbinte dorinţă a aristocraţiei feudale în acest înţeles era deochiată şi stăvilită prin atîtea evenimente. Deochind adevărul teoretic prin eroarea aplicaţiunilor. deo. deóchi, deochează deocheşte de Făcutul, deochietul … toate se reduc în urma urmelor la unul şi acelaşi princip. Puterea de căpetenie a acestora ... este deocheatul. Deochiatu ori deochetura se dobîndeşte mai ales de copiii mici. Fugi, deochi, dintre ochi. Fugi deochetură … Fugi deochiat. deo. deocheaturi. Stanca zicea că era deochiat şi că … îi făcuse farmece. Tot prin descîntece se îndreptează vacile deochiate, adică acelea care nu stau la muls. Ea ne descînta cînd eram deocheaţi. Se zice uneori şi despre cel cu durere de inimă că e deochiat. Descînta fetelor bune de măritat cînd erau deochiate. Vitelor deochiate li se descîntă 3 zile. Iar capul cel diocheat Să rămîie luminat Curat, de boală scăpat. Şi deocheat cine rămîne O vede azi, no uită mîine. Pe oricare i doare capul, ei zic că este diocheat. Nui pomul retezat, Cei badea rău deochiat. Toamna, fată deochiată – Biata fată! În Oltenia babele descîntă deochiatului cu trei pietricele în apă neîncepută. Deochiul mînîncă maţele deocheatului. Mai bine ar hi să punem în locule din desfrînătoriile oraşului fămeile dăocheate. Cum sunt eu deochiat, drept aicea vin, să ne dărîme casa. Domnul X e cam deochiat. Luară pe rînd pe toţi cei mai deochiaţi din toate trei satele. Auzeam şoapte pe culoare că la cutare magistrat deocheat … tariful pentru amînare era atîta. Gazetarii deochiaţi … se înnădeau pe furiş cu cîte un ziar de atitudine dublă. Să faci un ziar cu astfel de indivizi deocheaţi te compromiţi definitiv. Casa lor … era locul de întîlnire al lumei deochiaţilor. Scriu prin „Noua revistă”, deochiată încă de mult în toate privinţele. să mă atragă în acea casă deochiată. Am pătruns pentru prima oară în deocheata casă. A descins dea dreptul întrun hotel deocheat din Cartierul Latin. Tentative de spargeri, bătăi prin baruri deocheate. După o serie de nebunii deocheate, se angajă voluntar în Regimentul 7. Trece peste toate glumele, poreclele şi farsele voastre, oricît de nesărate şi deochiate sunt cîteodată. Comicii recitau cuplete glumeţe şi deocheate. Naşul o luase pe Lina de mijloc şii şoptea glume deocheate. Tu să stai la spatele meu, şi cît vei auzi că încep a croi cîte una mai deocheată, tu să mă tragi de mînica hainei. Să găsească douătrei mii de lei, cu camătă mai puţin deochiată. Fără accidente prea deocheate, băiatul podarului străbătu cele şapte clase elementare. Să se rectifice greşelile cele mai deochiate. Bărbaţi … şi femei în stămburi deocheate şi testemele aprinse beau la rînd. deo. deocheaţi, te. Termeni ce denumesc actanţi deochetori: „deocheoaică”, „deochetoare”. deo. – deocheoaice. oaică. Beşică prin diochiere. Leac în contra deochierei e descîntarea. deo. deocheri. Oamenii strigoi sunt cei mai periculoşi deochetori. Moroii, Strigoii, Deochetorii. Să mă deoache pe mine, frumuşelul, parcă ochii deochitorilor nar fi avut la ce se uita? Rea fermecătoare Rea diochitoare. Diochitori cu diochitoroaicele. 99 di diochitori, 99 di diochitoari. Măntîlnii cu dracu ... cu deochitorul cu deochitoarea. A plecat strigoiu cu strigoaica Şi moroiu cu moroaica Şi deochetorul cu deochetoarea. Măntîlnii ... Cu nouă deotori. Cu deochetorii, cu deochetoroaicele. Şi întîlni în cale Nouă deochetoare. Cu otrăvită şi deochetoare privală să nuo atingă. Termeni ce denumesc actanţi deochetori: ... deochetoreasă, deochetoriţă. Fugi muroi deoichetori. deo. deochetori, oare. tor. Nu plesni stamu dă piatră, plesniră ochii: moroilor şi strigoilor ..., deochetorilor, deochitoreselor. – deo. deochetorese. easă. Măntîlnii cu nouă moroi ... Cu nouă deotoriţă. Cu nouă deochetori, Cu nouă deochetoriţe. deo. deochetoriţe. iţă. Şil spălă Şil curăţă De deochetoroaica, De moroaica. Calea ţinutuio: Diochitori cu diochitoroaicele. Eu ling pă (cutare) … dă deocheturoi, dă deocheturoaică, (cutare) să rămîe curat, luminat ca roauan cîmp. Tu leoaică, tu deocheturoaică, Să vă duceţi, Unde „fată” părul numpleteşte. Cu deochetorii, cu deochetoroaicele. deo. deochetoroaice. oaică. Nai văzut De cînd ai şezut, Pe deochetoarea cu deochetoroiul. Eu ling pă (cutare) … dă deocheturoi, dă deocheturoaică, (cutare) să rămîie curat, luminat ca roauan cîmp. Cu deochetoroii, cu deochetoroaicele. deo. deochetoroi. oi. Farmecile, descîntăturile, deochiturile … aceste nărozenii şi nebunii, credinţe deşarte. Desfăl pe (cutare) … de nouăzeci şi nouă deochieturi. Să crepe toate deochituri, Toate mirături. Deochiatu ori deochetura se dobîndeşte mai ales de copiii mici. Fugi deochetură, Fugi plesnitură, Fugi isbitură. Fugi, deochi, dintre ochi. Fugi deochetură. deo. deocheturi. ătură. Văd femeilenvălite Cu voaluri peste ochi. Nu ştiu: sînt sulimenite Şi lei teamă de deochi? Pe loc … Crunt diochiul au ajuns Pe copii şi iau strepuns. Oare să fi existînd deochiul? Aceste sfinte moaşte ... le atîrnă de gîtul lui Dumitru ca săl ferească de diochi şi de boale. Sub gutuiul altoit din fundul grădinii … a zîmbit veri dea rîndul un potlog roşu de flanelă, pentru dăochi. Telegarii zvelţi, … cu coama pieptănată şi coada încreţită poartă o garanţie împotriva deochiului. se mai folosea în afecţiunile mamelelor la femei şi la vaci, atribuite deochiului. Mîncărimea sau mîncătura de inimă este o boală a copiilor mici … care … se naşte prin deochiu. Acea frumuseţe cu de deochi. Eu nu ştiu de ce privea … Pătru aşa dea deochiul la ea. Vestita Rădovanca … descînta de şerpi şi de deochi. Ca peo floare teoi căta, de diochi, de soarte rele Şi de şerpi teoi descînta. Îi făcea dulceţuri şi îi descînta de deochi. Ba co fi deochi, ba co fi săgetătură şi toate descîntătoresele şi vracii nui putură da pe leac. Mă descînta de deochi. Lam descîntat de deochi, de şopîrlaiţă şi geaba. Prin unele părţi, … dacă se bănuieşte cumva că vita a fost deochiată la ţîţe, se descîntă de deochi. Mai ales copiii sunt foarte mult supuşi la deochiu, boală care în cele mai multe cazuri vine şi trece repede. Am să pui … de buboaie, de deochi, de junghi. Zenobia, la vatră, alegea cărbuni aprinşi, tocmai vrînd săi descînte de deochi. Mia suflat în faţă, ca în descîntec … şi a făcut: ptiu, cu buzele, ca în deochi. Bubele dulci şi deochiul Se tămăduiesc cu ghiocul. Sus stelele cele mai treze Aprind cărbuni de diochi. Aşa să fugă deochiul, cum se scutură cîinele de apă. Diochiul e închipuit o boală ce vine cu mari dureri de cap. Ştia descînta ... de deochi de dragoste şi mai ştiu eu de cîte toate. Pasere albă peste N. o sburat, Diochiu în patru o crăpat. Fugi deochi, dintre ochi, Că te ajunge soarele, Şiţi taie picioarele. Şi stinse deochiul de la cutare. Bun de deochiu, să o bei cu apă nencepută, Dar ear vine mîndrul soare, Ah! Nu fie de diochi. O, tu umbră pieritoare, cu adîncii, triştii ochi, Dulcis ochii umbrei tale – nu le fie de diochi! Iau răsărit mustăţile, nu fie de diochi! Parcăi un boţ chilimboţ, boţit, în frunte cu un ochi, numai să nui fie de deochi. Firear să nui fie de diochi. O! în costum de vînătoare – nui fie de deochi. Ptiu, să nu fie de deochi! Uitaţivă la dînsa ce ochi are, să nu fie de deochi! Purceii, să nu fie de deochi, crescuseră cît nişte viţei. Ochii lui – nui fie de deochi – se uită la noi din genele lor stufoase. Eşti mai bine ca oricînd, să nuţi fie de deochi. Ce inimă mare ai, să nuţi fie de deochi! Uitti cî numa cii di diochiu, îs grăsuţ şî frumoş. Hai săţi facă şi de dăochi! Măntîlnii cu deochiu şi moroiu în cale. Acolo sa tîlnit dracu Cu drăcoaicele, Moroii cu moroaicele, Diochii cu dioaicele. deochiuri deochi. La mijloc de cale Şi cărare Ontîlnito Pocitura cu pocituroiul …, Diochioaia Cu diochioiul. deo. deochioi, oaie. – oi. Ci măcar că deodată au alinat lucrul, iară mai apoi Dispot de iznoavă mai bine sau gătit. Amîndoauo sînt adevărate, din ceriu şi de pe pămînt deodată a se ivi. De odată să rădică … alt vifor trist împotriva lui. Iacă deodată Doi turci vede. Turcii … deodată sloboziră un foc foarte cumplit. Deodată mam deşteptat de sunetul cel pătrunzător al clopotului. Deodată se ridică strigări ce semena a răcnete de lei. La unii începe boala deodată cu furie mare. Un arbor, care a fost umbrit de alţi arbori, se vede deodată … izolat. Deodată ţipînd straşnic scăpă biletul şi ieşi repede. Atunci intraşi! Dodată, de pe a mea vedere Se rîdică un nor. abie zice şi deodată Valea, muntele vuesc. Deodată însă vînătorii se opresc. Deodată vede … cei şapte cai. Mănfiorai deodată. Deodată în liniştea aceea răsună un glas puternic. Deodată faţa i se însenină de bucurie. Şi deodată am simţit că Tom se predă, vrea să fie înfrînt. Peste ţarini zdrenţuite A venit aşa, deodată Toamna cea întunecată. Se opresc deodată, ţintuiţi în loc. Apoi, deodată, cineva a fluierat ascuţit, în apropiere. Un curtean a intrat deodată grăbit în sala de mîncare. Scarabeele regilor ... sunt din vremea Hiksoşilor ... pînă la Amenofis al IIIlea, de la care seria lor se întrerupe deodată. Aud deodată cîntece de iele. Au înflorit caişii deodată, peste noapte. A dat deodată un ţipăt. Deodată … el se smuci. Îmi pare rău … zise … întristînduse deodată. Bolnavul … va deveni deodată palid. Se trezi deodată din somn. Meşterul sa schimbat deodată. Şi deodată faţa suveranului sa luminat. Aşa, deodată, pe costişe: Cupole se iţeau, perechi. Ea deodată leşina. Dară deodată îşi aduce aminte de cuptoriul acela. Juganii … Cînd deodată că smucia, Furca din pămînt scotea. Au zdrobit deodată pre Apolon şi pre Iracli. Au murit Saul … şi toţi oamenii lui … deodată. Şii înfrînsără şii goniră pînă în tabără, cît să îngrijească şi însuşi Mihai-Vodă deodată. A unui organ de muzică toate coardele deodată lovindusă, o răzsunare oarecarea dau. Marturii cîte unul deosebit iaste să se întrebe, iară nu toţi deodată. Ciudă şi mănie deodatăl cuprinsă. Acest foc deodată şi încălzeaşte şi luminează. Cum ar potea, rogute, învăţătoriul deodată şi tocma întru acelaşi timp a învăţa pre acesta a ceti, iară pre acela a scrie? Să facă deodată şi catagrafiie şi îndreptare În starea care ne aflăm acum nu putem scoate dodată nici poeţi mari, nici autori vestiţi. Cei doi bufoni ai righii muri deodată. Popor deodată oştean, păstor şi lucrător de pămînt. Patru inşi au murit deodată de ciumă. Tu mă întrebi atîtea lucruri deodată încît nu ştiu la care să răspund. Mi sa părut curios şi foarte bizar la naţiunea aceasta … pasiunea ce au de a discuta … vorbind cîte mai mulţi deodată. Tiraniile se sfarmă deodată cu lanţul de sclavie. Da ce face mămuca? întrebară cu toţii deodată. Fac examenul pentru două clase deodată. Nu vă puteţi duce toţi deodată! Ia trăsnit deodată patru boi. Oameni ca dta umblă zece deodată pe uşă. Începură să vorbească cu toţii deodată. Nu poţi fi în două locuri deodată. Săreau mai multe trepte deodată. Căutau cele mai groaznice mijloace de a omorî oameni cît mai mulţi deoadată. Sunt zeu şi sunt fiinţă deodată. Ortodoxia nu ştie de acest dualism ontologic în omul primordial, ci învaţă că nemurirea şi curăţenia erau potenţe naturale ale lui, pe care avea să le dezvolte deodată cu întreagă natura sa. Puteau să doarmă treipatru oameni deodată. Te referi la prea multe lucruri deodată. Să facem două treburi deodată? Deodată cu înţeparea se pot introduce în profunzime diferiţi microbi. Vorbeau, toţi deodată, aproape fără să se asculte unul pe altul. Nu poţi sluji deodată la doi domni. Deodată cu dînşii au sosit … cîteva corăbii. Firicele mişcătoare … jucau în imperiul unei raze şi dispar din vedere deodată cu ea. Nu te las să intri … decît deodată cu mine. Se urniră deodată cu toţii. Cîntă cineva în zori de zi deodată cu zorile. Cineo fi? Ardăi focul pruncuţu Ardăi cu casa deodată. De mar fi făcut maica Tot deodată cu frunza, Dorul nu mă căpăta. Iară del va şi priimi deodată de sărg săl întoarcă înapoi la satul lui de unde iaste. Voi grăi încă deodată. Cela ce încarcă mult deodată, acela nu ajunge departe. Dacă slovelea aceastea glasnice deodată cu o deschidere a gurii să răspund, să numesc diftonghi (îndoite glasnice). Au sosit şi străjile tătărăşti, deodată ca 300 oameni. Doamna Nastasîia a DucăiVodă ... au rămas deodată în Ţara Muntenească … iară … sau dus cu toată casa ei la Ţarigrad. De ar potea învăţătoriul pănă acolo ajunge, ca sholarii din facerea răului puţină, sau nicio dobîndă să nu aibă, atuncea ar birui deodată multe împedecări a datoriei sale. În Sevastopol se va rădica deodată un obelisc. Deodată sau îngrozit, iar apoi … au alergat … să vadă ce era. Nu ştia deodată care din două era vis: fericirea trecută, au mizeria de faţă? În gospodăria cea mare măcar acum deodată să se facă iesle. Acum deodată pînă tei mai odihni, ie furca în brîu şi pînă mînidimineaţă să găteşti fuioarele acestea de tors. Lumea noastră … are deodată nevoi diametral opuse. Bucureştii i se înfăţişau deodată urîţi. Se gîndi deodată la cei spusese Ioniţă. Sa crezut deodată că a căzut un om în apă. deo. deodoranţi, te. – Pulsatilla deolete. – Magnaţii şi alţi oameni de frunte să nu fie turburaţi intru nimic nici dehonestaţi dehonesta. deonestez. Logică deontică În logica deontică se spune despre actele şi acţiunile umane că pot fi obligatorii, permise, indiferente şi interzise. Deontica sa dezvoltat în ultimele decenii mai ales sub impactul logicii simbolice. deontici, ce. dobîndite prin metode analitice cu garanţii deontologice. Instalarea morţii şi recoltarea de organe de la cadavru ridică probleme insolubile din punct de vedere deontologic şi juridic. Unele dintre ... au fost flagrante şi au încălecat toate normele deontologice. Iminentul proces de la CEDO Strasbourg va constitui încă o pată pe obrazul unor magistraţi care au sfidat legea şi codul deontologic. deon. deontologici, ce. – Deontologia, în general, este acea parte a eticii care tratează despre datoria morală. Membrii Consiliului de Onoare au concluzionat că au existat încălcări ale deontologiei profesionale în desfăşurarea activităţii SRR. Au fost sancţionaţi magistraţi pentru abateri ce ţin de deontologie. deon. – Numai ce vădzum … cum să rădică deoparte de ceriu un nuor sau o negură. Cleveatnicii stau deoparte. Sta deoparte Turculeţ cu Melente … de voroviè de paci. Aheşti sfătuindusă deoparte Cum or afla ei aşa să hie. Chemă vezirul pe pescar deoparte, şi îi numără în mînă cinci sute de galbeni. Amîndoi bătrînii deoparte sau retras. Tu aşazăte deoparte. Gerilă atunci, năzdrăvan cum era el, chiemă tovarăşii săi deoparte şi le zice încetişor. Un fel de mîndrie îl ţinea doparte la hora satului. Ma luat oarecum deoparte. Nadina fu obligată să se retragă puţin deoparte cu Titu Herdelea. Aşai deprinderea din părinţi: bătrînii să se tragă mai deoparte dintre cei tineri. O ia puţin deoparte ca săi spună un secret. Lucrăm singuri, deoparte. Chemă pe Felix deoparte şii dădu trei sute de lei. O cuprinse de umeri şi o trase deoparte. Mă pomenesc cu muierea asta a mea că mă ia deoparte. Se strînseseră muierele deoparte. Conştiinţa morală autentică lasă mereu deoparte soluţia iertării. Şi cine plîngea deoparte? Dragul meu supărat frate. Fiecare flăcău îşi ia cîte o fată şi se duc deoparte de bătrîni. Draganiia nemţască era în frunte … căriia nu era a noastră depotrivă. A firii orînduială ieste doi deopotrivă pre unul deopotrivă să biruiască. Pre cel deopotrivă slujitorilor celor cereşti, să cinstim cu credinţă. Aceste doao departamenturi să fie deopotrivă la putere, adică făr de a nu se supune unul la apelaţiia celuilalt. Numai feciorii moştenesc deopotrivă. Vitejia voastră, neamul vostru, toate acestea vă înalţă deopotrivă. Să cere … păzirea dreptăţii către toţi lăcuitorii deopotrivă Toţi lăcuitorii coprinşi subt aceiaşi numire … sînt deopotrivă înaintea legilor. Pe toţi vă iubim deopotrivă. Apele … în deosebite timpuri sau răvărsat asupra ţărilor, nu au pus pretutindene deopotrivă pături. Dreptunghiul … are unghiurile drepte, fără să aibă laturile dopotrivă. Toţi dopotrivă suntem. Pămîntul dă de la sine, fără muncă şi lucrare Tuturor deopotrivă şi adăpost şi mîncare. Pe toţi taie dopotrivă. Să împărţească moşia în trei deopotrivă părţi. Toţi vorbesc o limbă şi se îmbracă deopotrivă. Între două inimi mai strînsă e unirea Cînd ele deopotrivă au cunoscut iubirea. Toţi locuitorii Ardealului să plătească deopotrivă dare către împăratul, fără de a mai fi vreunul scutit. Deşi trepte osebite leau ieşit din urna sorţii Deopotrivăi stăpîneşte raza ta şi geniul morţii. O lume compusă din indivizi absolut deopotrivă la spirit. Voi sunteţi deopotrivă doi oameni de onoare! Cerui hărăzit dea valma, Deopotrivă pentru toţi. În şcoala publică cu toţii sunt deopotrivă în ochii dascălilor. Aceşti cretani … erau deopotrivă acasă la dînşii în Iaşi, în Suceava, la Lemberg. Pămîntul sar împărţi tot, bun şi rău deopotrivă. Fel de fel de amintiri îi înduioşau deopotrivă. Paşadia era deopotrivă meşter pe pană şi în tinereţe zugrăvise frumos. Tu eşti deopotrivă şi cobea noastră, şi norocul. Luam parte … în cercetări mixte, care interesau deopotrivă şi pe episcopul locului şi Ministerul de interne sau de justiţie. Izbutea să fie adorată de camarazi, băieţi şi fete deopotrivă. Generalul … declară … că apreciază deopotrivă ambele metode. luminează deopotrivă şi oamenii şi lucrurile. Îi vorbea … de pămînt care o să fie împărţit deopotrivă între oameni. Stăpîni şi robi deopotrivă ai acestui mister. Emoţia tuturor e deopotrivă: frica. Solul îl interesează pe pedolog …, dar îl interesează deopotrivă şi pe agrotehnician. Toţi deopotrivă sunt aduşi prin limbă la un numitor comun. Mişcările artistice de avangardă ilustrează o nelinişte creatoare iscată de dorinţa de a atinge esenţa realului …, frămîntare care stă „deopotrivă” la baza transformărilor din poezie şi din celelalte arte. Am apelat deopotrivă la mijloacele dansului clasic, cît şi la cele ale dansului modern. Şi oamenii şi animalele suferă deopotrivă. Are omul cinci degete la o mînă şi nu sunt toate deopotrivă. Un import mare trage după sine un export deopotrivă de mare. Bucuria e însă deopotrivă de copilărească în amîndouă cazurile. Să zicem că sa tăiat fiecare pîne în trei bucăţi deopotrivă de mari. Nicopol era … deopotrivă de îmbietor ca Grenada. Amîndouă ţărmurile nis deopotrivă de scumpe. Îşi adusese toate trei fetele, deopotrivă de drăgălaşe. Nea dat mîna să io sărutăm, deopotrivă de rece cu toţi nepoţii. Atît lui Pompeius, cît şi lui Crassus şi lui Cezar, al căror sfîrşit a fost deopotrivă de tragic, astrologii le preziseseră o viaţă îndelungată. Toţi erau deopotrivă de răi. Armamentele de astăzi fac războaiele deopotrivă de dezastruoase şi pentru învingători şi pentru învinşi. Iscodeşte în tot locul, Şi cu gheara şi cu ciocul, Deopotrivă deascuţite. Ambele crize sunt deopotrivă de dăunătoare. Erau deopotrivă de osteniţi după atîta alergătură. Un hohot încîntat salută acest răspuns, deopotrivă de impertinent şi de umil. Precursor … deopotrivă de important al lui Mihail Sadoveanu. Doauă părae deopotrivă limpede. sînt deopotrivă primejdioase. Paralelă, doaă linii drepte, deopotrivă depărtate. Doi oameni dopotrivă ambiţioşi, deosibit că unu nu ştia să meargă la scoposul său aşa de drept ca celălalt. Boala de armurari deopotrivă primejdioasă. deopotrivă puternic şi slăbănog … Tot cade şi se rădică, şi iar cade în greşale. Celor mai uşori li se pune plumb pe şa, pînă ce sunt toţi deopotrivă grei. Nimene nu putea încă afirma că teatrul spaniol posedă o operă deopotrivă interesantă pentru toate clasele sociale. Oamenii nu sunt deopotrivă înzestraţi. Mai era acolo o altă fiinţă deopotrivă ciudată. Oamenii locului … sunt şi ei ca nişte flori, deopotrivă viguroase şi fragile. Nui atăta de mare păcatul, căci căi om deopotrivă ca şi dăns. Adusese … tineri deopotrivă cu fetele După raportul ce sa făcut asupra populaţiei Londrei această capitală poate fi deopotrivă cu Roma cea veche. Ecvinocţie se numeşte acea vreme în an cînd zioa este deopotrivă cu noaptea. Să facem un triunghi ale căruia laturi să fie dopotrivă cu cele trei linii date. Auzi, boier, şi sămi umble îmbrăcat deopotrivă cu un carătaş. În orice triunghi dreptliniu, patratul unei lature este deopotrivă cu suma patratelor celorlalte două. Ce voie prea înaltă, ce lege porunci Căderea dopotrivă cu înălţareaa fi? Cînd părerile boierilor divaniţi erau împărţite, lua şi el parte în dezbatere deopotrivă cu judecătorii. Şi numai omul cel mare, stăpîne, tul osîndeşti Ca să moară deopotrivă cu muştele omeneşti. Se crede deopotrivă cu însuşi Dumnezeu! Jur … cămi va plăti cu viaţa cutezanţa de a se face deopotrivă cu mine. Încep a spune … cum a mîncat drumeţul cel străin la masa lor, deopotrivă cu dînşii. Era deopotrivă cu orişicine care avea. Ar fi trimis în nirvana pe cei buni deopotrivă cu cei răi. Zlotul ajunge acum să fie deopotrivă … cu leul. Dansuri ce se rudesc deopotrivă cu cele de salon şi cu jocul ursului. Se socoteşte deopotrivă cu ei. Simpatia lui pentru locul de laborant sporea deopotrivă cu temerea de a înfrunta încercarea. Era acolo adunaţi şi agiutorii lui Arie … şi împăratul le deade şi lor loc deusebi să şadză. Înţelepciune iaste aceasta şi direptate să socotească omul lucrurile ceale dumnedzăeşti deusebi de ceale omeneşti. De aciia zidi în oraş deusebi neşte curţi prea frumoase Îngăduită fu lui Pavel să lăcuiască deusebi cu un viteaz carele ară păzi pre el. îl deşerta din traişte şil strîngea deuseghii. Precum deosăbi dintralte locuri mai ales Sfîntul Luca pomeneaşte. A întrebat pre domn deosebi şi de alte trebi ale lor împărăteşti La toate lucrurile deosebi să vor rîndui. Chiemîndul deosăbi îi zisă în taină. Fieştecare lucru ce se socoteşte deosebi e unime. Aceleaşi îndreptări care leam socotit a fi de lipsă, deosebi să le aşezăm. Ceale speţiale se vor însemna la fieştecare parte deosebi. Prietenii lui cari stau deosebi acolo. Eu am ascultat pre împăratul şi am rămas în curtea împărătească, întro hodaie deusebi şi învăţam. Pentru ce au mărs mai departe, deusebi să aibă certare. Substăpînirile se numesc în comun deregătorii, iară deosebi se chiamă: carii sînt întrun sfat cu împăratul. Dulceţia aceea, fără care istoriile scriinduse, deosebi că nu pricinuiesc vreo folosire, supără încă şi auzul. Şi au ales săimul să facă 30 000 de leficii, între carii să fie ... şi pedestrime 8 000 oaste mai sprintenă deosebi. Ţinea … patru soţii … şi cîte roabe deosebi va putea a robi. leau tîlcuit şi leau scos deusebi carea după treaba sa Şi au fieştecare deosebi ceasornice pe dînsele. Trei panduri sau vorbit … au ieşit deosebi înaintea Între aceşti puşcaşi era trei mai iscusiţi … şi fiecare aducea pentru sine deosebi cîte ceva vînătură pentru masa boierească. Amar celuia ce să socoteşte el însuşi deosebi. Care va vrea să iasă meşter deosebi, să aibă a merge la starostele Fămeaia deosebi numai un făt aduce în lume, ci să întîmplă cîtăodată de naşte şi doi. Hanul, după învăţătura vizirului, dăosebinduse din ordie cu o seamă de turci i tătari, trecu pă după apa Siligea. Albanie este despre miazănoapte de la Epir şi să deosăbeşte cu munţii Chimerii. să se deosebească trupeaşte un an de zile. Au rînduit socotitori … să deosebească dările şi cheltuelile ce sau făcut Mulţi obicinuiesc a deosăbi mieii tocmai aproape de Sf. Petru şi Pavel. Fierea face în actul mistuirei cea de căpitenie lucrare, căci numai intrarea ei în amestecătura bucatelor se deosebeşte materialul acel trebuitoriu vieţii, de cătră acel netrebuitoriu. Sultanul cercă şi întraltă parte spre a deosebi pe Mihaiu din unirea cu prinţii creştini. Deosibeştemă în cer de aceia pe carii iam despreţuit pre pămînt. Prima curte se deosibeşte de piaţă printro grilă de fier cu trei porţi. Opinează a se deosebi soţii. Veniva ciobanul şî va dăosebi oile din capre. Sau deosibit birnicii acelui judeţ în doaă stări Berbecii trebuie … să se deosebească din oi în postul Sîntă Măriei. Cu acest mijloc se deosebesc seminţele cele seci, căci acelea fiind mai uşoare, stau deasupra apei. Oile fătate se deosebesc (despart) de cîrlani, cînd aceştia au crescut îndeajuns şi se pot hrăni singuri. Întraceasta să deosăbăsc, că pizma merge înainte, iară neînduplecarea urmadză. Cu acestea ne deosebim de dobitoacele ceale necuvîntătoare, priimitori fiind de atîtea înalte învăţături şi ştiinţe. Se deosebesc puroile ceale din gîlci, de muci. Vărsatul oilor … cu vărsatul pruncilor … foarte se diferesc (se deosebesc). Mulţi … să deosebesc unii de alţii. De să va deosebi unii de alţii, iarăşi nu este cu cuviinţă Noi … arătăm mărimea noastră prin ranguri, socotind că printracestea ne deosebim de ceilalţi oameni. Fieştecare autor are un ... haracter prin care pretutindenea şi în tot felul de stil se deosibeşte. Pricina prin care se deosibeşte din celelalte vieţuitoare. Aprindere de stomah … care boală din holeră cu greu să deosăbeşte. Încet cîte încet … treptele sociale se deosăbesc mai tare. Ciocoiul sau puiul de ciocoi … se deosibeşte de omul onest prin mai multe fapte, iar mai cu seamă prin purtarea sa. Prima condiţie … este: ca să se deştepte prin cuvintele ei imagini sensibile în fantasia auditorului, şi togmai prin aceasta poezia se deosebeşte de proză. Poezia socială se deosebeşte de vechile curente. Partidele politice … ajung să nu se mai deosebească mult. Traiul oamenilor nu se deosebeşte mult de cel al vitelor din jug. Astfel, eu mă deosibesc de acel matelot, prin faptul că nuţi frîng acum mădularele. Substanţele solide se deosebesc între ele şi prin proprietăţile lor chimice. Ne deosebim numai prin aceea că Sfinţia Ta eşti un maniac. În privinţa asta oamenii nu se deosebesc de celelalte vieţuitoare. Asemenea aşezămînt modern se deosebeşte de toate celelalte spitale. Deosebinduse de aceştia doar în cîteva idei. Prin modul cum a fost concepută şi realizată, lucrarea lui Hasdeu nu se deosebeşte de o anchetă dialectală din zilele noastre. Nu deosibeşti vrodată stricăciunea din folos. Avem trebuinţă să ştim a deosebi binele de rău. Prin auzire deosebim noi sunetele unele dintraltele. să se deprinză a deosebi binele şi răul. Cum ar putea judecătorul să judece drept dacă moaşa nu va şti să deosibească firea din lehuzie. Dumnezeu nu a înzestrat pe om numai cu minte spre a deosebi binele din rău. Deosebeşte holda de grîul verde. Pe un fel de întunecime ... abia puteam deosebi copacii cei stufoşi. deosebeam atît de bine încît, de aş fi fost pictor, aş fi putut să le fac portretul. Măcar că e aşa de întuneric, deosebesc tare bine firele de mac din cele de năsip. Ochii lui trebuie să deosebească între toate pe cîteva, mai graţioase. Ochiul cu greu deosebeşte nehotărîte lucruri. Forme latine au fost trecute printre cele străine sau invers, nici Laurian, nici Massim nefiind filologi în stare să deosebească etimologiile adevărate de cele fanteziste. Cerul era acoperit întreg şi totuşi se vedea aproape ca ziua, deosebeai tot, copacii păreau chiar luminaţi pe dinăuntru. Eu deosebiam din depărtare un mare port. Se întorcea şii deosebisem lămurit paşii greoi. Deşi nu se întunecase dea binelea, totuşi nui puteam deosebi trăsăturile. Căută să răsbată cu urechea prin sgomotul şi pocniturile Iablanicioarei, dar nu deosebi nimic. . deosebea astfel, după dezvoltarea relativă a capului ... trei temperamente diferite. Nu mai deosebea visul de viaţă. Apoi deosebii sipetul din colţ, încrustat cu sidefuri. Sunt şi cărţi mincinoase … Să învăţaţi a le deosebi pe cele bune de cele rele. Mă roagă să tac, vor să audă, să deosebească avioanele. Educaţia intelectuală sporeşte putinţa omului … de a deosebi binele de rău. Prezentarea costumului femeiesc începe cu pieptănătura, care deosebea pe fetele tinere de femeile căsătorite. Să fie semne care să deosebească anotimpurile. La luminaţie sau deosăbit mai ales palatul visteriei, al senatului. Ieşiră doazeci de muieri, între acestea erea şi împărăteasa, care se deosebea din celelalte numai cu îmbrăcămintea şi cu umbletul ei cel măreţ. Existau alte sisteme în cari se deosebise stelele şi erau luminoase. Sitarul e … ascuns în frunzele uscate din care nu se poate deosebi. Nu se putea deosebi decît o mare de capete. Numele, săpat cu slove aurite, se deosebea din depărtare. La vatră, în lumina roşie a vreascurilor ce zăboveau să se aprindă, se deosebea faţa de sînge a lui. Apoi întunericul crescu, nu se mai deosebea stolul se auzea numai vîjîitul zborului. De la ceasornic … a rămas cu ştiinţa că lucrurile se deosebesc cu urechea. Alte grămezi asemănătoare, încep să se deosebească pe întinsul cîmpiei. Abia i se deosebea umbra posomorîtă. Între toiul neînsemnaţilor tineri ce o supărau cu curtea lor, ea deosebi pe Iancul B. Nar fi putut deosebi care e mai nenorocită, Olga sau eu. Vă numesc cap al reghimentului … care sa deosebit de atîtea ori subt comanda voastră. Mai mulţi domni buni sau deosebit prin patriotismul şi mai vîrtos prin pietatea lor. Acest neguţător … se deosibea dintre colegii săi printro rară dibăcie. Făcu studii strălucite şi în puţin timp se deosebi între toţi condiscipulii săi. Feciorul său se deosebea prin isteţimea, boiul şi înţelepciunea lui. Ştefan însă voind să răsplătească vitejia ori în ce suflet ea sar fi fost ivit boieri chiar pe cîmpul de război pe mai mulţi ţărani ce se deosebiseră în luptă. Un stăpînitor care nu sa deosebit prin fapte de milostenie. Foarte iubit de ofiţeri, se deosebea printrun tact desăvîrşit, o răbdare de înger şi o cultură aleasă Trebuie să mă deosebesc, neapărat, prin ceva. Nu se deosebea cu nimic faţă de ceilalţi. Ştergare de mătase … ce se deosebesc prin dibăcia ţesăturilor. Au legat … cu testament, ca să dea mănăstirile şi boierimea de 10 stupi un leu, şi iau deosebit din prostime. sar fi făcut mare pagubi în vama ţării … numai au scris Nicolai-Vodă … la chihaiele de au grăit şi sau mai deosăbit lucrul, numai carii trec la Zvancea să nu dea. Martorii se vor chema la locul unde se va urma cercetarea; se vor deosibi din această dispoziţie bolnavii, femeile, amploiaţii publici. deo. deosebesc. Deosăbirea bolnavilor de sănătoşi nu ne apără de boală. Lacomiia … nici cunoaşte deosăbirea şi alcătuirea loghicească. Deosibirea la suflete bărbăteşti şi fămeeşti este aceasta: că capul bărbătesc intră în dajda la cisla satului … iar fămeile nu intră nicidecum în bir Arată cu lesnire Cea mare deosăbire Între omul cel cenvaţă Şintră cel rămas în ceaţă. Deosibirea celor învăţaţi de cătră cei neînvăţaţi, este întocmai ca viii între morţi. Înţeleptul face compărirea unora cu ceilalţi şi găseşte o mare deosebire. Oameni suntem toţi, eu nu văz nicio deosibire. Nişte dobitoace care samănă cu oile, avînd numai deosebire un gheb ce au în spinare. Cunoaşte … dăosebirea climei, producturile, dobitoacele, sadurile. Între aceste două daruri, vezi cîtăi deosebirea. Ochii şi gîndul părinţilor se învîrtea la răsărit, a noştri sunt ţintiţi spre apus, deosăbire de la cer pînă la pămînt. Fireşte judecînd, deosebirea nu e atît de mare. Cîtă deosebire între decor şi natură! Cît de mare deosebire există întrun sultan … şun tigru. Şi astai deosebirea între DŞumneuzeu şi om. Nu e deosebire între dînsele nici la frumuseţă, nici la stat, nici la purtat. Sunt deosebiri mari de vechime între state. Nu face deosebire între oameni. Mai toţi acei care scriu … şi vorbesc despre pesimismul unei epoci, nu iau în băgare de seamă deosebirile de clasă. Între breslele meşteşugarilor şi ale negustorilor … nu e nicio deosebire. Nui mare deosebire între ei. Între cele două odrasle era mare deosebire de vîrstă. lea considerat ca fiind, pur şi simplu, deosebiri între oameni. Între nevasta grecului şi Maro din visul lui Ivan era o mare deosebire. Crezi că e suficientă impresia acestei deosebiri? Deosebirile între eurile persoanelor se reduc la urma urmei tot la împrejurările externe de viaţă. Arată … deosebirea dintre clasele stăpînitoare şi prea umilitul popor. Nu vedem nicio deosebire între mine şi ei. Deosebirea faţă de „universul” (operei sau al scriitorului) pare ... hotărîtoare pentru studiul limbajului poetic. Deosebirea dintre Sfat şi Divan se adînceşte treptat. Nu trebuie să acordăm … importanţă acestei deosebiri de nume. Între clădirea de piatră … şi casa de lemn … există o mare deosebire. Deosebirile dintre limba scrisă şi limba vorbită sunt considerabile. Răspunsurile ... arată că vorbitorii fac deosebirea pentru această noţiune numai cu ajutorul determinantului „nou, nouă”, fără să folosească termeni speciali. Caz în care diferenţele în operare provin din deosebiri ale conţinutului aplicat, astfel că iconoclasmul analitic (sau algebric) ar fi esenţial diferit de cel religios. Cei ce au zaherele … aşteaptă … o vreme între care să va înnălţa preţul bucatelor, ca să le vînză cu deosebire Trupul omului spre altuire nu trăbuie cu deosebire al găti. Trebuie doar săl primim mai cu deosebire. Chestiunea Orientului mă preocupă cu deosebire şimi ia aproape tot timpul. Mia cîntat azi o bucată care ştie cămi place cu deosebire. Michel, cu deosebire mă interesa. În cele dintîi încercări, fantezia retorică şi expresia şarjată se accentuează cu deosebire. El uraşte desăvîrşit tot neamul omenesc, mai cu deosebire neamul muieresc. Ce noi zicînd filozofie înţeleg cu deosebire metafizica, loghica şi ithica. Doream cu deosebire să mă recomanduiesc. Sărăcimea du prin oraşe … iubeşte cu deosebire slobozenia. Ţereanii mai cu deosebire, făceau serbătoarea splendidă. Era, însă, cu deosebire curios a privi comica gravitate cu care oamenii din popor executau hora. Călugărul Dan e unul din şcolarii Academiei, iar cu deosebire al maistrului Ruben. Răsfoind dar cu deosebire prin colecţiunile ziarelor politice, ne vom da seama de mişcarea literară din anii din urmă. Calcarul apare numai la înălţimi mai mici, cu deosebire la poalele unor munţi. Fiece vorbă îl împungea drept în inimă, cu deosebire fiindcă auzea tot satul. Critica a început ... să ridice îndoielile ei, cu deosebire asupra chestiunii autorului sau autorilor. În schimb, persoana, cu deosebire prima şi a doua, este mereu solicitată sau prin însăşi forma verbului, sau prin pronume exprimat ca atare. Rezultatele definitive, cu deosebire în cercetările strict filologice. Cu acea deosebire că romînii nu fieştecărui arhiereu, ci numai aceluia carele e mitropolit dau titula de vlădică. Brînza zburată să frămîntă … ca şi cealantă, cu deosebire numai, că la frămîntat să se stropască şi cu puţin lapte dulce. Nu se vor împiedica încheierea şi trimiterea cercetării nici următoarele împregiurări: 10 cînd nu se va descoperi săvîrşitorul crimei … cu acea deosebire că cercetările … se vor trimite. Cu deosebire că acel vestit rege a Tebei era bătrîn şi … Ipolit este încă în floarea juneţei. Şişi ie … o noră … după chipul şi asemănarea celei dentăi: cu deosebire numai că aceasta era mai în vîrstă. Toată întinderea avea înfăţişarea unui smîrc, cu deosebirea că adevăratul heleşteu era mai întunecos şi lucios. În concepţia lui Ovid Densusianu, cele două criterii se completează reciproc, cu deosebire că o expunere istorică nu cuprinde, implicit, şi prezentarea aspectelor estetice. Fiecare floare era cu deosebire de mîndră şi cu un miros dulce de te îmbată. Zestrea cea preţuită să primejduieşte pre seama bărbatului fără deosebire. Alegerea starostii să să facă din tot isnaful fără deosebire Au îndemnat pre toţi tinerii fără deosebire a se sîrgui din toată inima la învăţătură. Fieşcare lucru să face la vremea lui fără deosebire pentru nimeni. Ospitalitatea … să fie fără deosebire dată deopotrivă la toţi care vin întrînsa. Numele bărbăteşti oricum vor ieşi la singurit, înmulţitul îl fac toate fără deosebire în „i”. Vizitele ce i le făcură familiile cele mai fruntaşe din oraş, fără deosebire de naţionalitate, totul i se învîrtea în cap. Pamfletul … urlă … tîrînd totul în noroi, fără deosebire. Noi dorim prietenie cu toţi fără deosebire. Cun bici pe toţi alungăi fără deosebire. Peste noi toţi, fără deosebire, cad stelele. Toţi oamenii, fără deosebire, vom fi deopotrivă. Poezia … este chemată a exprima frumosul în deosebire de ştiinţă. El spuse, în deosebire de tovarăşul său, că sau înţeles cu Răuţ, ca să fure o parte din turma ce se afla în pădure. Omul … spre deosebire de toate celelalte vieţuitoare, năzuieşte ca în această oglindă a conştiinţei, cu care a fost hărăzit, să cuprindă o cît mai mare parte a lumii pe care trăieşte. Romancierul de azi, în deosebire de cei pur epici de dinainte, pune probleme ca şi dramaturgul. Spre deosebire de alte femei, ea nuşi vopsea părul. Spre deosebire de dta, eu cred în medicină ca ştiinţă. Rupeam bucăţile de friptură cu mîinile. Nouă, copiilor, ne convenea, spre deosebire de mama. Spre deosebire de Batoza, … Stanca roiba era singură pe lume. Spre deosebire de englezii distanţi, americanii în călătorie sunt joviali. Sunt … asociaţii de tip edafic, spre deosebire de asociaţiile … de tip climatic. Această poziţie se numeşte activă, spre deosebire de cea pasivă. Spre deosebire de fratele ei … arăta mult mai mică. „Dirmea” face parte din stratul vechi de învelitori de cap monocrome, care erau cumpărate de la oraş, spre deosebire de cele ţesute în casă. Ordinea morală, ... e – spre deosebire de ordinea comună – o ordine de tip patetic. Ceea ce merită subliniat este bogăţia de material găsit în regiunea carpatică, unde costumul se poartă pînă în zilele noastre, spre deosebire de cel din regiunea subcarpatică sau de podiş, a cărei cercetare a fost mai dificilă. Oile cele ungureşti din cele pămînteşti au mare dăosebire Orice voi vrea eu, dar gustul mieu are deosăbire mult de al dumneavoastră. Atît de nesimţitori neam face, încît nam avea deosebire de dobitoacele cele necuvîntătoare. Înţelege curat că eu oi să izbutesc, căci am deosăbire mare de cele ce au mers la dînsul şi au perit cu moarte. Veveriţa zburătoare … are puţină deosebire de veveriţa bulgară. Toate aste frasis se sfîrşea cu „sară”, dar … au deosebire în scris. Născu şi roaba un copil aidoma cu al împărătesei, încît nu aveau deosebire unul de altul. Rămăşiţa sau diferenţia (deosăbirea). Raţia aritmetică a cîtimilor omogene este comparaţia lor despre deosebirea ce se află între ele. Sînt şi deosebiri (excepţii). deo. deosebiri. Cîte familii vor veni … să să aşaze dă o parte, făcînduşi case dăosebite Transilvania era un mare principat deosebit … neconfundat în Ungaria. Erau amîndoi întro odaie deosebită. Se închideau singuri întro casă deosebită. Armenii îşi aveau mahalaua lor deosebită. Slugile … huzureau întro locuinţă deosebită. Clădirea cuprindea două case complet deosebite. Încăperea în care se întîmplă cele de mai jos e oarecum deosebită. Lui Eminescu îi făceau … acum în fiecare seară pat deosebit, punîndui de bună seamă un străjac umplut cu otavă şi o velinţă. Nu putu să nu remarce că Pascalopol îi făcea un program deosebit, izolat de al Otiliei. Nu le vrea deosebite: le cere lipite. Existau încăperi deosebite pentru bărbaţi şi femei. Întro cămăruţă deosebită a inimii, păstra dragostea Martei, întreagă, curată. Faceri de bine ce neam străduit să arătăm la toţi de obşte şi deosebit la fiecare Marturii cîte unul deosebit iaste să se întrebe. Pofteaşte, să se roage canonicii deosebit pentru sufletul rudelor lui. Deosebit fac rugăciune dumitale pentru oamenii ce sau mutat du pă moşiia noastră Deosebit se cade a lua aminte la prunci ca să nu scarpine, să nu freace vărsatul. Şi deosebit, aflam o mare plăcere a fi iubită de tine fără a mă şti cine sunt. Îl întrebară pe el şi pe sluga lui deosibit, ca să afle adevărul. Fieşcare martur să se cheme deosebit aşi da mărturia sa. Să se piseze fieştecare deosebit şi să se amestece. La întîmplare de mai mulţi părtaşi la una şi aceeaşi vină, fiecare se va întreba deosebit. Dar şi mumele lor începură a se trece în actul vînzării, deşi nu se puteau vinde deosebit de pămînt. Argintarii … fac breaslă deosebit printre metalurgi. Trebuiau să fiarbă deosebit, tot mîncări de post. Se fierbe deosebit o oală cu morcovi, alta de sfeclă şi se amestecă cu unt şi miere. Eu îţi propun să luăm fiecare, deosebit, pe cîte unul. Săl îngroape creştineşte şi pecetluirile să le arză deosebit. Deosăbit, înstreinat, chip carile nu ieste dintre dînşii. Istoria a doi crai, pre două deosebite vreami tîmplată Ţăsetura şi însuşirile limbei greceşti, tocma i se sparse sintaxa, şi firea, şi se feace limbă deosebită de cum era mai nainte. Cei de altă meserie şi de deosebite păreri. O întîmplare mai deosăbită decît toate cele pînă atuncea au adus prefacire în împregiurările stării lui. Cele patru naţii de oameni ce lăcuia în oraş şi avea patru credinţi deosebite. Cugetările lui sînt acum deosebite şi toată stăpînirea mea e astăzi turburată. Holera este o boală de sine, cu totul deosebită de toate celelalte. Fiecare semn precum are deosebită formă are şi deosebită putere în glăsuire. Limba scrisă în aceste publicări ne pare adeseori bună şi este foarte deosebită de limba întrebuinţată mai nainte în Transilvania. Aceasta e a doua căsătorie princiară între romîni din ţări deosebite. Ce ar fi putut apropia doi oameni atît de deosebiţi? Nu putu să se oprească de a privi pe această colegă nemaivăzută şi cu totul deosebită de celelalte. În condiţiunile noastre sociale deosebite sau îndrumat spre ţărănimea obijduită. Ei nu şiau pus întrebarea, dacă acest individualism nu e el însuşi produsul unor forţe mai adînci şi al unor condiţii de existenţă deosebite. Un laborator era ceva deosebit de lucrul de toată ziua. Alcătuind toţi laolaltă o naţie deosebită de celelalte. Suntem din ţări deosebite. Medicamente cu constituţie chimică deosebită produc efecte similare. Erau iar doi oameni faţă în faţă, deosebiţi, care se vedeau, se cîntăreau. Valorile stilistice pot fi deosebite de acele ale originalului. Cele două noţiuni … au conţinut deosebit. De acasă şi pînă la fîntînă jucau 3 hore, în 3 locuri deosebite. Trebuiesc însemnate deosebit? Şi atunci, prin ce fel de semne? Turburări întro oaste, căci are mulţi comendanţi, şi aceia deosebite limbi … are jivini, de deosebite feliuri. Oamenii … au deosebite limbi după feliurimea neamurilor. Au dobîndit de la Poartă deosebite privileghiuri. 200 de volintri din deosăbite reghementuri … au trecut dincolo asupra cetăţei Rahova. Omul să află … în deosebite stări mîhnitoare? El au stătut multă vreme, privind cu luare aminte la deosebitele felurimi a păsărilor. Cîntece istorice despre deosebite isprăvi ale eroilor. Am citit deosebite cărţi. Împodobi odaia unde erea masa cu multe şi deosăbite făclii. Muzică instrumentală … se executează cu deosebite instrumente. Romînii întemeiară deosebite staturi. Galeria era ticsită de dame ... cu deosebite capele şi mode de contrabandă. Se tipăriră mai multe cărţi romîneşti în deosebite tipografii. Iată tipul ce ne propunem a urmări în deosebitele faze prin care el a trecut. Mîncăruri din care se ridicau aburi de deosebite mirodenii. Despre deosebite ordine de succesiune. Deosebitele zone climatice … oferă condiţiunile cele mai prielnice unei flore avute şi variate. scria nuvele pe la deosebite reviste. Cît mai vîrtos deosăbite plăceri vor avea? Cîţi din boiari mazîli au să arate cevaş mai deosebit sau din gură sau prin răvaş. Privea la mine şi i se păru că descopere în mine nu ştiu ce deosebitu, carea vinie de la cereşti faceri de bine. Simţind o deosebită plăcere. O zi îi ca alta … niciuna nu trece cu mulţămire deosăbită. Meseria asta, cere un talent şi o vrednicie deosebită. Dionis descifra textul obscur cun interes deosebit. Era ceva deosebit în şoaptele păpurişului, căci căpitanul le asculta cu multă băgare de seamă. Lanţuri sau lanţuguri pe care … le purtau la gît … ca un semn deosebit al puterii lor. Simţi deodată căi o carte deosebită. Astăzi epitetul de „neruşinat” sau de „cinic” este de o gravitate etică deosebită. Individul era un mare prefăcut, servit de o inteligenţă deosebită. Istoriografia medievală ... şi aceea a Renaşterii au avut pentru ... tradiţii un deosebit respect. Minerii au un mers obosit, greoi, un fel deosebit de aşi tîrî bocancii. Începe să o fumeze cu o deosebită artă. Daa!? E acolo el? întrebă Voicu cu interes deosebit. Na manifestat nicăieri o admiraţie deosebită pentru limba şi cultura turcească. Bolnavii beneficiau de condiţii deosebite. Pentru … părerile lui privitoare la ortografie are o deosebită înţelegere. Scrisorile prezintă un deosebit interes pentru interpretarea operei. Un tînăr de vreo treizeci de ani, de un calm deosebit. Întrebările acestea capătă valori deosebite. Stabilirea ariei centrale de răspîndire a termenului şi direcţiile în care a emigrat cuvîntul au o importanţă deosebită pentru precizarea etimologiei sale. Culoarea ca şi relaţiile pe care toate aceste elemente le întreţin între ele joacă un rol deosebit în studiul ţesăturilor populare. Adevărat că lam cumpărat ca pre un sclav, darăl ţin ca pre un pretin mai deosebit şi mai preţuitu. Toader Balş, Petrachi Sturza erau mai deosebiţi. Şa făcut învăţăturile sale în Englitera şi este foarte deosebit prin ştiinţile sale. Istoriile … povestesc pentru un împărat din familia acestora, cum că a stătut cel mai deosăbit din toţi ceelalţi. Mai frumoasă decît sorăsa, era peţită din partea deosebiţilor cinci regi şi principi streini. Şi doar nu era vreun om mai arătos sau mai deosebit Petrea Dascălu. Te va duce acolo unde un om deosebit ca tine trebuie sajungă. Boiul lui îl arată a fi ceva mai deosebit. Are să ajungă un om cu totul deosebit. În capul acestui deosebit romîn, lucrul de care vorbesc … era clar. Naum ... ştia în tatăl său un om deosebit. Nu era mai cinstit să i se spună ce părinte deosebit era? Era o femeie deosebită. Primiţi domnilor încredinţarea deosebitei mele considerări. Cu deosebită stimă. Lăcomia deosebită a ispravnicilor. Mitra pătimeşte de o deosebită emoraghie. Se văzu înconjurată de o droaie de curtezani, pe care îi trăgeau deosebita ei frumuseţe. Pare de o însemnătate deosebită. Fu îngropată, cu pompă deosebită. Casa mătuşimii capătă o deosebită importanţă. Nicoară Potcoavă … a fost primit cu deosebită dragoste de … cazaci. Folclorul patriei noastre este foarte bogat, cu o deosebită frumuseţe şi varietate a conţinutului şi o aleasă măiestrie a formei cîntecelor, povestirilor, jocurilor şi costumelor populare. Faţă de mine dascălul manifesta o simpatie deosebită. O deosebită însemnătate are pregătirea cadrelor de specialişti pentru toate domeniile construcţiei economice şi culturale. Un rol deosebit îi revine bazinului la femei în timpul sarcinii. Corul … se bucura de un deosebit renume. Filmul mai sesizează cu deosebită acuitate psihologică procesul de maturizare. A hotărît ca de astă dată să se despartă de toate admirabilelei pînze … carei erau deosebit de dragi. Fetiţa aceea vorbeşte deosebit de mlădios. Preotul era în toane deosebit de bune. Se spunea … că dansez deosebit de frumos. Timizii sunt de obicei deosebit de mîndri. O problemă deosebit de importantă … este cunoaşterea precisă a energiei de transmutaţie. Ilinca era deosebit de înţeleaptă. Arătau deosebit de frumoşi. Deosebit de interesantă este interpretarea . Deosebit de interesantă este introducerea de participii sau gerunzii cu valoare de adjectiv întruna din structuriletip sau întruna din cele dezvoltate prin combinarea lor. Metafora nopţii, deosebit de bogată în analogii. La nivelul proverbelor relaţiile de sinonimie – antonimie sunt deosebit de complexe. Realizări deosebit de valoroase. Poezia bacoviană era expresia unei trăiri organice deosebit de intense. Urmărirea răspîndirii termenului „cioareci” ... este deosebit de sugestivă. Iaşul, zonă învecinată cu Romanul şi Neamţul, are importante centre de cojocărit, deosebit de valoroase ca produse artistice. Asistată de acest model simbolic, sinteza tracă sa dovedit deosebit de fertilă. Recolta de cereale a fost deosebit de bună, fiind cotată drept cea mai mare din istoria ţării. Deosebit fac rugăciune dumitale pentru oamenii ce sau mutat du pă moşiia noastră Deosebit de romînii, pe care … legătura sîngelui iar fi silit a sta mai bine cu fraţii lor … şi secuii erau cu totul în favoarea lui Mihai-Vodă. Deosebit de scutirea de vamă … au şi alte scutiri municipale. Deosebit de locuinţele destinate pentru împăratul … mai sunt şi acestea: marea bibliotecă …, cabinetul de monezi. Deosebit de cutreerătorul culcuşurilor de noapte ale destrăbălării bucureştene, în Paşadia, eu am cunoscut un alt om. Pe aceşti pruteni îi află, de altfel, pomeniţi deosebit, alături de ruteni. Deosebit de aceasta, … directorul obligă pe preparanzi să redacteze acasă observările pedagogice făcute la curs asupra regulilor gramaticale. deosebiţi. te. De aice urmează a se face mai multe suptîmpărţiri deosebitoare istoriei universale. Nu poartă vreun semn deosebitoriu. Nu va putea cineva ţinea minte aceşti numeroşi şi complicaţi muşchi, dacă nu se va pătrunde mai întîi de caracterul deosebitor al fiecăruia. Nu numai că fuge din casa aristocratică … dar îşi leapădă chiar toate semnele deosebitoare ale castei sale privilegiate. Rămîi uimit cînd vezi semnele deosebitoare ale arhitecturii din veacul al XVlea a Moldovei. Cubismul a creat „stilul epocei” … dîndune semnul deosebitor de alte timpuri. Sinonime perfecte nu există, căci fiecare din noi avem tendinţa de a stabili nuanţe deosebitoare de înţeles sau cel puţin nuanţe stilistice. Deosebirea (în vorbire) vine de la „ton” … prezintă amănuntul deosebitor, că accentul stă pe partea lor finală (cînd constau din mai multe cuvinte). nu fac decît să se adapteze la punctul de vedere al colegilor … cu anume nuanţe deosebitoare. Folosirea unei asemenea perifraze arată că funia nu avea un nume deosebitor. deosebitori, oare. – itor. depalatalizează. – depalatalizări. – depalatalizaţi, te. depanez. – Uneori depanarea se poate efectua pe loc. Utilizarea acestor maşini … cere cadre specializate de ingineri şi tehnicieni pentru întreţinere şi depanare. Depanarea se face de obicei pe loc, adică acolo unde se găseşte sistemul tehnic în momentul în care se produce defectarea. Sa urmărit … asimilarea cunoştinţelor teoretice, dar mai ales a celor practice, prin simularea pe modele a manevrelor, a depanărilor. Majoritatea zdrobitoare a serviciilor I.T.B.ului vin în contact direct cu publicul, mai puţin depanarea. depanări. – depanaţi, te. Mia trimis un depanator să stabilească defecţiunile de funcţionare ale televizorului meu. Cetăţenii propun să se asigure o deplasare mai promptă a depanatorilor la domiciliu. depanatori, oare. – tor. depanoare. – deparafinez. . Claviatură de ventilă … pentru deparafinarea conductelor. Pentru deparafinarea conductelor se utilizează curăţitoare de parafină speciale. Au reuşit să aducă o serie de îmbunătăţiri procesului tehnologic la instalaţiile de deparafinare. Deparafinarea se face prin răcirea şi filtrarea parafinei cristalizate sau tratarea cu diverşi solvenţi. deparafinări. – Au reuşit să aducă o serie de îmbunătăţiri … care au contribuit la creşterea randamentelor de ulei deparafinat. deparafinaţi, te. – deparalisa. – de deparazitez. – Cu petrol facem deparazitarea celor plini de păduchi. Sulful se întrebuinţează … în medicină pentru dezinfectări şi deparazitări, contra unor deranjări de nutriţie. să se supună deparazitării ce va începe imediat. Procedeele de deparazitare aplicate la animale, la plante, sol, aer şi obiecte se clasifică astfel: procedee chimice, fizice, mecanice şi biologice. Deparazitarea are de scop distrugerea paraziţilor transmiţători de boală, în special a păduchilor. Patrupedele … sunt supuse procedurilor uzuale de deparazitare. Deparazitare radioelectrică = deparazitări. – – deparazitaţi, te. – depareiez. depareiaţi, te. depareieri. Calipso nu putea să se mîngîie de departul lui Ulise. Semnalul departului se dete, iar vaporul începu mai întîi a geme ca un taur. departuri. – – departajez. – Pentru departajarea unicului candidat au fost chemaţi şi plătiţi nu mai puţin de opt examinatori. Nu va fi nevoie de proba de departajare pentru rezidenţi. Criteriul de departajare a devenit principiul „cine e mai puţin pătat”. Am în vedere claritatea, fermitatea actului artistic al construcţiei, departajarea eficientă a caracterelor tematice ... natura funcţională, intimă, a relaţiei muzicale a celor doi parteneri. departajări. – Dipartamentul Pricinilor Streine faci arătare că această pricină sar fi început în Comitetu Moldovii De la Departamentul Judecăţii, anafora către Divanu Departamentul Pricinilor Streine din Eşi cere ca numiţii clironomi săi facă cunoscută lăcuinţa lor. Ocîrmuirea judeţului … va trimite la Depertamentul Trebilor Dinlăuntru. Dîndumi şi anafora ca de la un departament al pricinilor credinţei, îmi redeteră şi pe Gangeada. D. ministrul răsboiului sa însărcinat cu iscălirea actelor oficiale ale Departamentului Finanţelor. Prin jalbă către cinstitul Departament Dinlăuntru face rugăciune pentru găsirea a şapte suflete ţigani. Miniştrii, fiecare în departamentul său, îşi întrebuinţează ciracii (clienţii) proprii pe timpul cît domneşte şi alungă pe ai altora. Trimiterea la ocnă sau la temniţă se va face … prin înţelegere cu Departamentul Dinnăuntru. Departamentul Dinlăuntru au referat Sfatului Voi face capot pre ministru cu tot departamentul său. Mai tîrziu a fost numit director la Departamentul Credinţei. Departamentul Credinţei, la care fu mădular, Cu toţi darabanii vine. Numirea maiorului … la Departamentul Războiului este semnul … noului ministru. Arhivele departamentului sau găsit mistuite aproape în întregime. După revoluţie, la 1850, îl găsim ca director al Departamentului Lucrărilor Publice. Voi putea să mă acomodez cu regimul care consistă în a trata chestiunile departamentului meu în străinătate peste capul meu, şi fără ştirea mea. Cabinetul ministrului în palatul Departamentului Justiţiei. Departamentul Dinlăuntru trimitea … comitetului sanitar o lucrare. Departamentul Dinnăuntru … dădu ordin … să se execute arestări. Raportul Departamentului de Stat al SUA. Să să caute pricini celor ce sau judecat la departamenturi Cel ceş va începe judecata la un departament nu mai poate aşi muta judecata de acolo. După cercetarea ce sa făcut şi la depertament şa aflat sfănta mănăstire dreptatea O trimite cătră acest departament spre cuviincioasa cercetare Sărguitusau Măria Sa de au pus la bună orînduială ... judecătorii ţării, să judece ... celelalte pricini la judecata depertamentului. Înfăţişîndusă la judecata acestui departament … judecata nu a putut intra în cercetare Să iaie … izvod iscălit de ispravnici şi săl aducă la vel armaş ca săl deae în dipartamentul cremenalului. Locurile în deosebitele departamenturi ale oblăduirii era prea puţinteale la număr ca să poată cuprinde mulţimea cerşitorilor greci. Citi cu voce tare hotărîrea departamentului de criminalion. Departamentul de patru şapte opt Curţile de judecată … întemeiate după 1774 … la munteni, pe lîngă vechiul Divan domnesc, un departament de opt, unul de şapte, unul de patru … unde se judecă procesele localnicilor cu străinii. au fost expuse în faţa unor instanţe – Divanul Craiovei, departamentul de patru – care erau favorabile lui Tudor. După cîte se spun, d. AlexandrescuUrechie va intra, à propos de Albumul macedoromîn, în ministeriu, la Departamentul Cultelor şi Instrucţiunii. Departamentul livrărilor. În cadrul ministerelor funcţionează departamente pe ramuri de activitate, conduse de adjuncţi ai ministrului. Atribuţiile şefilor de departament … se stabilesc prin ordinul ministrului. Departamentul nostru şi centralele de producţie au trecut la reanalizarea graficelor de livrare pentru realizarea noilor niveluri. Directorul departamentului muzeelor şi antichităţilor … preciza că traficul cu antichităţi în ţara sa este tot atît de bine organizat ca şi … comerţul cu droguri. Departament propriu de vînzare a spaţiului publicitar. Proiectul liberalilor prevede crearea unui departament special în cadrul ANAF. Printrun decret al prezidentului, Grecia este acum împărţită în 13 departamenturi (judeţe). Pe la departamenturi seau ţinuturile din afară se numeră la 75 jurnale. Cartea se va putea găsi la … profesorii shoalelor departamentelor. Antimon nativ … să găseşte pe drumuri în stînci ... în departamentul Dofen … Bohemia. În depertamentele cele mai ticnite ale Franţii murirea este de un om din patruzeci şi opt. Politia ... sau unit cu Franţia ... sup nume de AixlaChapelle rezidenţia departamentului Roer. se împărţi în circumscripţii sau departamente, cărora li stau în frunte prefecturi. Tot în anul acesta au intrat epidemia … la Şambli din departamentul Oazului şi … în vestitul Pariz. Acei austriaci liberali … vor să cunoască numai departamente ca în Francia. Unul din cele mai frumoase este voiajul de la Baiona la Tuluza, în departamentul numit BasPirenei. În departamentul Orne … avu loc o esplozie grozavă urmată de detunături. au participat academicieni, reprezentanţi ai conducerii unor ministere, instituţii centrale şi departamente. sa născut în 1800, la Guerrieux, în departamentul Somme. era împărţită în departamente, arondismente şi comune. Numa luînd pe Camilia şi pe Leo îi duce în cel mai frumos departament. departamente departamenturi. A depus la muzeul departamental un medalion grecesc … din epoha Renaşterei. Acelaşi rezultat se poate prevedea şi pentru consiliile generale, cari dispun de jumătatea impozitelor arabe, adică de unica resursă a bugetelor departamentale. Institutele de azi care au misiunea … să adîncească cercetările în domeniul ştiinţei agricole … sunt Institutul de cercetări agronomice al Academiei R.P.R. şi institutele departamentale ale Ministerului Agriculturii şi Silviculturii. Prin acea bună orînduială nu mai rămîne mijloc de a se amesteca întraceste pricini ... depertamentarii, vorniceii, portarii, din care poci zice că cei mai mulţi ... fac mai rea nedreptate. departamentali, e. Audzine, Dumnezeu, spăsitoriul nostru, nedejde tuturoru margirilor pămîntului şi carii sîmtu pre mare departe. Pasă, că eu întru limbi deparrte tremiţute. Derepce, Doamne, stătuşi departe? Încă el departe era. Fug de dînşii departe. Căce Doamne te mutaşi departe? Pre duşmanii lor de la dînşii departe săi gonim. Acum laia ţigănească armată Nu era departe. Şi cu al său bun prieten întrun loc departe sta. Grupa sătenilor ajunsese departe. Peştera, ce sentinde departe subt pămînt, Prin drumuri rătăcite ... Îşi are răsuflarea. În veci îl voi iubi şin veci Va rămînea departe. Nu uita, FătFrumos, că pe cît vei fi tu departe, eu oi tot plînge. Tîrgul era cam departe, şi iarmarocul pe sfîrşite. Luă buzduganul, îl azvîrli înapoi, mai departe decît îl azvîrlise zmeul. Departe mai fu satul! Şau trecut dincolo de grădină, departe, în cîmp larg. Pe drum se zări, departe, un om călare. Departe, întrun sat ardelean, se sărbătoreşte foarte modest amintirea lui Al. Papiu Ilarian. Se putea stîrni peste noapte un vînt, şi girezile lor de paie, clăile de fîn, nu erau prea departe. Departe sunt, şi sunt aproape. Întrun han, departe Doarme şi hangiul. E departe pădurea. Eu în surghiun, departe. Şi cum şedeau ... departe, un clopot a sunat – Acelaşi clopot poate – în turnul vechi din sat. Dacă nui prea departe, maş duce şi eu acolo. Abia după ce trăsura era departe, Felix îşi dădu seama că era Otilia. Luau turcii pe atunci fete şi muieri în robie ... le duceau departe. Pleacă departe compania treia. Germanii ... stăteau în spatele pădurii, departe, după liniile artileriei. Oraşul ... trebuia să fie departe. Topoarele cădeau pe lemn, departe. Nui departe Hanu Ancuţei. Orice punct din spaţiu e simultan aproape şi departe. Nu mă da, maică, departe. Frunză verde foaie fragă Departe eşti mîndră dragă. La măr că pleca. Ardiu, de vedea, Departe şădea. Dear fi fîntîna de lapte Tot nui binen sat departe. Că fiind mîndra departe, De iubită nam eu parte. Poştele sunt obicinuite departe una de alta 4 miluri. Această moşie e departe de la 4 poştii din Bucureşti. Celalant ... era departe ca la o sută de paşi. Te va urma pe uliţe ... doăzeci de pasuri departe. Stăteau lespezile ... departe ca la cincisprezece paşi una de alta. Cameniţa nui mai departe de Hotin decît trei au patru ceasuri preste Nistru. Şi colo, departe, departe, de unde izvorăşte Suceava, cerul e roşu parcar arde o cetate. În această nămiază cu soarele blînd de toamnă, au pus la cale o plimbare departedeparte, la cîmp. Şi dragostea mea, am so spui şi vîntului, ca so ducă şi el departedeparte, so şoptească tuturor. Departe, departe ... pluteşte o flacără albă. Departe, vere, departe Şi nu prea foarte. Departei pînăn sat? Şin toate cîte vede, nu ştie să distingă Departele daproape, distanţăntre objecte. Sauzean departe tremurat cîntarea Buciumului jalnic, ca un psalm în vînt. Aproapele şi departele ... se contopesc întro omogenitate fără fragmente. Aici ... şi pănă departe peste hotare, dorm ... domnii ... ţării noastre. Urlă cascadele Negurei sparte, Pînă departe. Paşii ei mărunţi şi mici ... Îi aud pînă departe. Acelaşi glas striga în receptoarele sectorului din stînga, pînă departe. Deschizînd geamul şi privind pînă departe. Ne aminteşte pe departe vorba înţeleptului. Mă întreabă pe departe. Îi spune pe departe. Îl sfătuise, foarte pe departe, să caute să se înţeleagă cu Vasile Baciu. Deocamdată, glasul lui e stins şi ocoleşte tot pe departe. Vrei săl iau mai pe departe? întreabă tătuţu. Limba franceză ... nu exprimă nici pe departe toate sonurile sale. Nu avea nici pe departe posibilităţile de intuiţie artistică ale lui Marin Iliescu. Tranziţiile radioactive obişnuite nu liberează nici pe departe energii atît de mari. Construirea de noi obiective nu epuizează nici pe departe totalul investiţiilor statului. Lotru al nostru ... nici pe departe nu seamănă cu hahalera aia a lui Cula. Nu corespunde nici pe departe cerinţelor unui asemenea aşezămînt modern. Bacăul de azi nu mai seamănă nici pe departe cu oraşul tinereţii lui Bacovia. Vechea formulă a prozei sale, nici pe departe abandonată. nu e nici pe departe perfectă. Departe de ei o turmă de porci mulţi păştea. Nu eşti departe de împărăţia lui Dumnezeu Să găteşte a supune şi alte insule ... în Ocheanul Atlantic, nu departe de Africa. Meniţi poate a muri departe de ai voştri. Ani întregi am fost departe de a ţării dulce sîn. Departe de părinţi ... ea să nascun pui de prinţ. De eşti om bun, aproape de chilioara mea, iară de eşti om rău, departe de pe locurile aceste. Acolo, în creierii munţilor, trăieşte el de atîta timp, foarte mulţumit, departe de zgomotul capitalei. Vărsatul zorilor apucă pe drumeţi departe de Piteşti. Pe mine ma ţinut mereu departe de neamul lor. Departe de soţi şi de copii, îşi dase istovită sufletul. Deşi departe de voi, am urmărit eu însumi chestiunea de aproape. Nu ţin să fiu chiar aşa departe de front. Automobilele se iau la întrecere în goană la o palmă departe de tramvaiele care se încrucişează în toate direcţiile. De la răposat îi rămînea bordeiul – aşa cum era, aruncat parcă în batjocură departe de sat. Nu se va putea îngriji bine departe de casa lui. Şi în închipuirea sa înfierbîntată se vedea departe de cîmpul sălbatic, îngheţat întro tăcere de moarte. Vremuri care iau alungat pe cei mai mulţi saşi departe de satul lor natal. Foicică de cicoară Viaţa mie amară, Departe de ţeară Şi de soţioară. Şi sa depărtat Departe de sat. Sinaia de acum patruzeci de ani era departe de aceea pe care o văd astăzi excursioniştii. Departe de mine gîndul de a respinge criticile. Suntem tot mai departe deolaltă amîndoi. Hierile în codri departe să ascund. Zărind departe un munte foarte înalt, au purces către dînsul. Nu sauzean departe decît mortala voce Fantasmelor errante. O aură suavă juca pe floricele Şi răspîndean departe mirosul dulceal lor. Ea face o larmă în cursul ei care se aude departe. Nu departe stă Pepelea tupilat în flori de mai. Departe vedeoraşul pe sub un arc de pară. Departeai lăsat pe vodă, voinice? Boul bălţii ... al cărui cîntec răsună departe, sare de un sfert de stînjen în sus. Paşii lui grăbiţi se auzeau departe. Departen zare, neclintite, Pădurile de sălcii par Castele negre feodale. Vezi departe munţii mari Cum îşi zugrăvesc în soare Piscuri vinete spre cer, Povîrnişuri sclipitoare. Luăm seama cînd punem piciorul şi privim departe. Fulgeră din cînd în cînd şi se luminează departe o dungă de pădure. Pădurea gemu departe ca trezită de bucium. Se aude departe ... zgomotul şi claxonul unui automobil care se apropie. Departe joacă aburi pe bahnele ierboase. Departe sa aprins un fulger. Afară, departe, sauzeau paşi grăbiţi şi plînsete. Se vedea departe paravanul. Cînd cel iubit departe plecase, Toate sau retras în liniştea lor. Iară inema lor, departe stă de mine. De va veni neştine la un priiatin, să poftească un cal, sau un bou, să margă pănă la cutare loc, şi el nui va opri, cei va da, iară el nu va mearge unde au grăit, ce va mearge întralt loc mai departe, acesta să să cearte ca un fur. va trece şi în Transilvania şi de aci mai departe în Ungaria. Mergînd ea mai departe, numai iată ce vede o fîntînă mîlită. După trei zile plecară mai departe. Mai departe nau trecut oştile. În decemvrie 1848 se găsea la Belgrad, cu intenţia să plece mai departe, la Constantinopol. Mai departe, la via din Coasta Mării, nu sa mai dus. Omul cu oaea ... a mers mai departe. A devastat mai departe alt copac. Ceva mai departe ... un medic grăsuliu muştruluia un soldat. Fluierînd a pornit mai departe. Caii ambulanţelor rupeau troscotul ... înainte de a porni mai departe. Negustorul trecuse mai departe, revoltat. Puţin mai departe, sub cel deal doilea pod, se afla un grătar care se ridica şi se lăsa. Dădea mai departe cu sapa printre cuiburile de sfeclă. Oştirile numeroase ... împingeau ... tot mai departe, limitele Imperiului Roman. O, hai să trecem – team rugat – Tot mai departe, tot mai iute, Prin Babilonul parfumat, Pe sub portice şi volute. Mergînd Alexandru mai departe ajunse întrun tufiş, numai ici colea cîte o alună, acolo mii de păsărele ciripeau şi cîntau; bine nea fost, bine nie şi mai bine vom ajunge. Şi mai departe mergeau Ce vedeau senspăimîntau. Porîncita Domnului de departe luminreadză ochii. Văzu feciorul de departe viind şi tîmpină el. De nare hi credzut ... nu lare hi adus de departe ca pre un mort. Era şi mueri de departe prevind. De departe călătoresc pentru măntuirea. Dumnezeu iaste asemenea oglindei, că noi cînd căutăm spre oglindă atuncea vedem întracea oglindă lucrurile ceale de departe. Eşi înaintea lui şi de departe făcu lui metanie Să aud de departe ţipete dese. Au zărit de departe întrun loc un pîlc de nişte copăcei. Lăcuitorii ... veniră săl privească de departe. Vezi cel pîrîu care ... seamănă de departe cu o cordea albă. Turnuri ... Deprinsea zvîrli moartea în duşmani de departe. De departen văi coboară tînguiosul glas de clopot. Privea de departe vălmăşagul acesta. Se aud afară de departe urale zguduitoare. Unchiaşul, cum ia văzut de departe, a ieşit săi întîmpine. Îl făceau să pară de departe un ostrov de verdeaţă. Aud un cîntec. Vine de departe. Se uita de departe la scrisoare. De departe străluceşte mîndră biserica cu două turnuri şi clădirea liceului romînesc. Cum ma văzut, mia spus încă de departe. Glasul ei pare venit de departe. O zăreai venind de departe. Aud îndărătul meu că mă strigă cineva, de departe. Venea la şcoală tocmai de departe. Parcă iaş vedea de departe şi ca prin ceaţă. De departe un lup îşi taie cale. De undeva, de departe, veneau sunete moi de tălăngi. Priviseră de departe la manifestaţie. Vocile ... se mai auziră încă pînă tîrziu, de departe. Piaţa mare ... se vedea de departe. Se simte de departe privirea lor. Şi mie mie dor De un frate, de departe Din streinătate. Rudă neam (mai) de departe = Să aibă putere şi ceale mai de departe rude să le răscumpere cu bani. Amîndoi îi sunt rude – mai de departe, nici vorbă. Avea vechil la moşie o rudă de departe. Eu sunt rudă cu prefectul, da de departe. Contribuţiile sociale atîrnă de departe cel mai greu: circa 70% în medie pe ansamblu. De departe cea mai atipică luare de ostatici în Irak i sa părut cea a jurnalistei franceze. Nu e departe zioa cînd să va săvîrşi o învoire hotărîtă. Bate vîntul dintro parte Iarnai ici, Varai departe. Zorile sunt încă departe. Primăvara era departe. Nu vă scuturaţi, florilor ... Toamnai departe. Multe era pricinile ce ... au făcut pe tatăl de a nu se întinde mai departe cu istorisirea. Al meu nume or săl poarte secolii din gurăn gură şi lor duce mai departe. Vr’un an de zile a duso părintele Trandafir cu sfatul. Oamenii ascultau bucuros ... Atîta însă, şi mai departe tot povestea cea veche; ştiau oamenii cum să facă, dar nu făceau. Şi acum ascultă mai departe. Să examinăm mai departe textul garanţiei internaţionale în materie de minorităţi. Va duce mai departe numele unor strămoşi iluştri? Citeşte mai departe. Mănînc mai departe. Cum procedez mai departe, nu te priveşte. Îşi vedea mai departe de cîrmă. Tăcea şi mulgea mai departe oaia. Despre urmările evenimentului va fi vorba mai departe. Nu vom duce mai departe analiza, căci, aşa cum am spus din capul locului, neam servit de începutul sonetului ... spre a arăta cum semnificaţiile noi se încheagă în jurul unor cuvinte. T. Vianu merge şi mai departe în direcţia criticii de creaţie considerînd ... că un judecător de valori este, în esenţă, un creator de valori, formulă prin care el înţelege recunoaşterea valorii ce se naşte. Zi mai departe, firai să fii. Întrun sîmbure viaţa stă ascunsă vreme îndelungată pîndind condiţia exterioară propice pentru ca să ţîşnească la lumină ... să dea roade şi seminţe altele pentru o mai departe viaţă. Cînd mă gîndesc că ieri, nu mai departe, luă crucea şi se jură pe sănătatea lui. Nu mai departe decît mai dăunăzi un colegiu vacant. Azi leam văzut, nu mai departe. La ce dar să mai arate şi Anei un vis urît, prin care trec vremelnic, din care or să iasă curînd, poate nu mai departe decît mîine? Am auzit că nu mai departe de acum patru ani, se aflau aci nişte adevărate sălbăticiuni. Eu, nu mai departe, de cîte ori nam văzut bărbaţi încîntaţi de femeile lor, cînd ele ... schimbau amanţii cu anotimpurile. depavez. – depavări. – Şi ca haina ponosîtă, Cînd lea hi vremea sosîtă, Li sa destrăma făptura Din hire, ca vechitura. Şi lii depăna ca tortul, De să vor schimba cu totul. Depănînd lînă şi in. Ea ştie dăpăna pre rischitoriu şi pre vîrtealniţe. Unele torcea şi altele dăpăna. După ce depănau borangicul intrau în argea unde ... îşi întocmeau un răsboi. Şi cu aceştiami merge ca aţa cînd o depeni Dar oarei e departe sfîrşitul pe mosor? Sfînta Vineri ia mai dat ... o vîrtelniţă de aur care depăna singură. Femeile toată ziulica … depănau, torceau, … cîrpeau. Preoteasa tocmai se afla depănînd tortul de pe fuse. Femeia însărcinată să nu pună vreo legătură după cap ca so depene, că apoi are să fie copilul cu buricul pe după cap. Lelea Fira sta, Gheme depăna. Dispozitivele elegante din lemn de tei, pe care ţiai depănat sforile cu plute după lungime şi grosime. Otilia sfîrşise de depănat ibrişinul şi acum repara degetele mănuşilor. În bucătărie dăm peste stăpîna casei, o femeie de vreo cincizeci şi cinci de ani, voinică, depănînd nişte tort. Pe mîinile omului se înfăşurau fire de lînă, pe care femeia le depăna cu mişcări încete şi precise. îşi deapănă tortul Din care şior ţese leliţele portul. Să nu fi fost mîncat de molii moi Străvechiul scul, nu precum Neagra lînă Pe careo depănasem amîndoi În ghemuri mari, ontreagă săptămînă. Eu îi spun cam dăpănat Şapte fuse de bumbac. Şepte gheme am depănat Şi unul de borangic. Tu cu mînilencleştate, mai cu degetele depeni, Mai suceşti vreo ţigară. Pîrghii mecanice care deapănă mişcarea moale a primei porniri. Şi acum, cumintenchis deapănă albastru vis. Cerescul ghem de aur întreaga lui urzeală Şia depănaton fire de foc. Tot universul strîns întro moşie … O, Doamne, fă săl deapăn. Mîinile tot mai obosite depănau pachetul care scădea, desfăşurînduse smucit. Călugărul mai citi o vreme Biblia, tot depănînduşi mătăniile. Peste aşezările Podenilor, noaptea îşi depăna tăcută trecerea clipelor. Asemenea cu viermele ce deapănă mătasea mă sîrguiam să mă înfăşur cu pînza cea de nebunia mea ţesută. ca nişte păianjini începură a depăna în goană prin ţesătura de pînze şi frînghii. Oaie, oaie oacănă, Şeade jos şi deapănă Mătasa se deapănă pre vîrtealniţe. Să nu se depene pînă la Ispas. Tortul se depăna pe gheme anume. Lîna … de pe fus se deapănă pe gheme. Baba a învăţato să lege de sumanul flăcăului o aţă şi să o lase să se depăne. Pe de margini din loc în loc, ca la o asvîrlitură de piatră unul de altul, se înalţă plopi bătrîni, fuse uriaşe pe care se deapănă vîntul. Searan cîmp se depăna mărunt. Pe bietul fus al sufletului ei, nu se depăna niciun fir. sau depănat de toate razele şi pulberile lor argintate. Oamenii şi lucrurile se deapănă din unele în altele. Dupre ce se boieşte băteala, se deapănă şi se face ghem. Săl luăm la depănat. Deamu, bine că miai spus; las pe mine, că ţil iau eu la depănat. Boierul îţi ieşia în scară … îţi da dulceţi şi cafea, apoi te lua la depănat. Să încep a depăna firul poveştii. Cîtă filozofie nam depănat împreună. Zbuciumul îndoielii ... îi cuprindea mintea care lesne începea să depene idei cernite. Ascultă la geamuri aceleaşi colinde şi deapănă acelaşi fir, continuînd astfel vechea tradiţie orală. Depăna amintiri de prin romane şi cronici. Nu depănau tinerii muzicanţi amintirile noastre comune. Şi ce nuşi spuseră apoi, ce nu se întrebaseră o seară întreagă, depănînd trecutul. Începea să depene istoria naivităţii profesorului de istorie. Cîţiva oameni parcă şiar depăna amintirile. Pornise săi depene firul tristeţilor şi fericirilor ei conjugale. Nam timp de depănat gînduri melancolice. I se permite să depene firul unei poveşti cu tîlc. De vreo cîteva ori am depănat în minte socotelile astea şubrede. Vorbitorul deapănă cuvinte fără noimă. Povestea podului vam depănato şi eu. Era mai de dorit să viseze, săşi dapene mereu amintirile. Fiecare îşi deapănă preocupările personale. Pornit pe vorbă … îşi depăna amintirile. Şi încetîncet îşi depănau istoriile zbuciumului, localnici şi călători. Mama îşi deapănă gîndurile în versuri care exprimă stări sufleteşti complexe. Se depănară întîmplări din trecut. Se depănau banalităţi curente. Albă ca o fantomă … păta împrejmuirea sumbră din prispa tavernei în care se depănase atîtea. Mărturisirile cele mai stranii, spovedaniile cele mai cumplite se deapănă liniştit. Din volbura de vorbe se deapănă uşor Un cîntec ce sporeşte. Aşa să mi se depene oare toată viaţa? Fără voie i sau depănat pe dinaintea ochilor zeci de întîmplări, aflate în serile de cislă de la Saline. Gîndurile i se depănau şi o întăreau. Existenţa se deapănă uniform, scuturînduse cu încetineala pîraielor minuscule, secate de arşiţă. Se depănau pe dinaintea ochilor zilele de mîine. Toată întîmplarea i se depăna pe dinaintea ochilor. Cîte snoave a dăpănat, nici el nu lea numărat. Deapănă chilometri între uşă şi fereastră. Patruzeci de chilometri am depănat peste coaste. Cu pasul meu lacom de drumuri Eu deapăn distanţele ghem. deapănă des din picioruşele de o şchioapă. Coborî treptele, depănînd repede din picioare. Calul a tresărit şia început să depene mai iute din picioare. Iatăl: preocupat şi grav, depănînduşi paşii mărunţi spre redacţie. Şi iarăşi începu să depene paşi. Calul dapănă, adică picioarele dinainte fac cu partea lor de jos un arc de cerc înăuntru. Deapănă, nu alta, Îs trudit că am depănat astăzi pînă la tîrg pe jos. Toată ziua am dăpănat Şi nici urmă de vînat. dépăn depene. Depănarea de pe ţevi pe bobine sau pe mosoare, sau de pe mosoare pe mosoare se numeşte obişnuit bobinare. Bulgărele sugrumat în sfoară, rămînea un timp în răspîntia cercului, apoi se răsucea la loc, întro depănare inversă. Neam răspîndit cu frenezie sufletele în depănarea celei mai înflorite vremi din cîte se cunoscuse. Depănarea unei melodii simple, melancolice. Depănarea atîtor şi atîtor amintiri, ale mele şi ale altora, mă tulburaseră şi mă obosiseră. depănări. – Ţesutul cu: depănatul, urzitul, năvăditul. Dar ia mai bine să luăm povestea la depănat. depănaturi. – dăpînat depănaţi, te. De dragul spuselor dumnealor, războiul şi fusul, raghila şi depănătoarea se vor pune din nou în mişcare. Chiar dicţionarul limbei în circulaţiune trebuie trecut prin depănătoare şi ne vedem nevoiţi a face istoria fiecării vorbe. depănători, oare. (ă)tor. ime. depănături. – (ă)tură. o faĉém mótcă, pịurmă pį motco dăpănăm pịe dăpanuş. depănuşe. pieptănuş depănuşez. – de – depănuşătoare. – (ă)tor. Şinapoi sa înturnat, Faţă albă zgîriind, Cosiţă galbenă depărînd. Părul lui cel pieptănat Mult o fo el depărat Şin fîntînă daruncat! Părul ia depărat. Ce vă văicăraţi Ce vă depăraţi? Cu o mînă te apără, cu alta te dapiră, De o parte, un argat cu o femeie Depărîndusă ca la nedeie. Au început … a se dăpăra şi a se zgîria, pînă ce au slăbit şi au căzut amîndoi jos. Tea mai durut măseaua? Nu aşa rău, numai ma depărat un pic. dépăr depărez dápăr depărări. – După lungă depărată Amîndoi să lăsară deodată. depăraţi, te. – depărători, oare. tor Aşijdirea şi pîrcălabii să nu aibă treabă cu satele svintei mănăstiri Humorului, a prăda pentru depărături şi pentru alte svade ce să vor face depărături. tură Aflînd pre un tînăr depărcior de oraş. Atunce mergîndu cîţiva moldoveni depărcior înaintea obuzului, sau tîlnit cu vro 100 de tătarî. Era la gazdă depărcior de curte mai gios La culesul viilor, toamna, să face bîlci pe supt poalele viilor la vale, mai dăpărcior dă via i cîrciuma mănăstirii Nu e bine să iubeşti pe lîngă tine. Mai bine mai depărcior. Un ţigan auzise că întrun sat, nu tocma depărcior, era un praznic, şi ţiganul nu vrea săl treacă praznicul. Bate murgul din picior … Să pun şeaua binişor Să mă duc depărcior La puica care mii dor. Eus cu dor, mîndrui cu dor; Dacă suntem depărcior. Niciodată nu e bine Să iubeşti de lîngă tine … Să iubeşti mai depărcior, So prindă milă şi dor. De cine mii mie dor E departe depărcior. Măi neicuţă depărcior, Numi trimiteatîta dor. ior. Lui i so depărut că nu ştiu ce fel de om îi ăla aşa Nălucire ţî să depare sara. depáre. de Aflînd Ureche vreme şi cale deşchisă de a se depărtare şi de a ieşire din ţeară au învăţat pre gazda sa ... să spue că sau dus acasă Depărtaţivă de la mine toţi făcătorii de strămbătate. De pre aicea nu te depărta. Sau depărtat departe de la mine şi au umblat după deşărtăciuni. Să nu păşască afară din lăcaş nice să se depărtează cu nice un pretestu de acasă. Numa îndată să depărtează de priveliştea această cumplită. Lau întrebat cam răstit unde să depărtează? Palmiro, te dăpărtează. Puşcile lor sunt foarte mari, se apropie, le slobod şi se depărtează în fuga cailor. Nu cuteza să se depărteze de lăcaşul său. GoţiGii cari ... se părură a se fi depărtat, iar intrară acum în Dacia. Duhovnicul însă nu se departă, pînă cînd osînditul nu e mort. Depărteazăte din ochimi! Depărtîndumă îl auzii zicîndumi. El ordonă celor de faţă a se depărta. Se depărtă clătinînd din cap. Depărtîndune de capitală, înaintam în mijlocul cîmpiei. Noul ciocoi aşteptă pînă se depărtă vătaful. Străinii salutară şi se depărtară. Gondole negre multe se dăpărtau de maluri. Auzi cum pictorul şi Ieronim se depărtaseră. Biata fată ... porneşte în toată lumea, depărtînduse de casa părintească fără nicio nădejde de întoarcere! Ne salută frumos şi ... se depărtează. Mili ... plîngea cînd el se depărta de dînsa. Se uita la el cu milă şi parcă nu se îndura să se depărteze de dînsul. Mereu se depărta de sat Bătrînul. Depărtînduse, lăsă săi scape o prefăcută părere de rău. Îndată ce se depărtară puţin de horă, Petre întrebă. Gurău ... se depărtează. Se depărtează uşor de el. Şeful sa depărtat. Se depărtase cîţiva paşi. Cred că no să vă plictisiţi fără mine, continuă el depărtînduse. Cînd îl văzu că se depărtează de casă, ieşi în pragul prispei. Trăsura se depărtase repede. După ce se depărtară toţi, intră şi ţiganul în biserică. Ştefan ... se depărtează cu o mai mare grăbire decît cum au venit. Cuprins de frică se depărtează în grab. Copila ... se depărta fugind. Ghiţă rămase o clipă ameţit, apoi se depărtă iute. Se depărtă repede cu farfuriile goale. Doctorul sa depărtat grăbit. Încălecă pe bălana, se depărtă pînă la o pădure. Sau depărtat bine. Jăluitorii se depărtară încetul cu încetul. Se depărtă cu pasul domol. Depărtînduse deandaratele puţin, au făcut cîte un compliment, ca nişte actori care mulţumesc. Se depărtă deandăratelea. Dzua zăduhul mau dosădit, noaptea frigul şi somnul seau depărtat de ochii miei. Nu să depărtează de uliţa lui hiclenia şi înşelăciunea. A lui milă De la voi se depărtează. Norocul care la întovărăşit pînă acum a început a se depărta de dînsul. Obrazul dulceal zilei ... Încet se depărtează. Zîmbetul ei se depărtă. Zi cu zi, moartea se depărta de ei. Simţea ... cum se apropie şi se depărtează şi vîntul. Feciorul se mai uită o vreme la portiţa închisă, ascultînd cum se depărtează paşii fetei. Apoi toate capetele începură să se apropie şi să se depărteze de masa de joc ca întro horă. Paşii i se depărtau pe lespezile coridorului. Privi ... după şuba albă a paznicului, care se depărta spre remiză. Dumnezeu să vă departe deolaltă pe unul la răsărit şi pe celălalt la scăpătat. Nu mau putut depărta de dînsa De ai gînd să ne lăsăm, Hai în crîşmă vin să bem, Trişti să nu ne depărtăm. Tot urîtul mil areţi, De om drag, mă tot deperţi. Codrule cu frunza lată, ... La tine moi mai umbri Că necazui tot cu mine Şi de mă depărt de tine. Cît voi fi, dă cinstittăă casa dumcneanvvoastrăo nu mă voi depărta, că mult har am cunoscut Să nu te fi depărtat de părinţii tăi, nu le pătimeai acestea! Să se depărteze de pămîntul unde sa fost născut şi crescut. Răbdaiu multă supărare, Cum mam depărtat de tare. Pentru mult timp ai de gînd să te depărtezi? Şi de cînd mam depărtat, Multă lume am îmblat. De oraşul acela mam depărtat, credeam, pentru totdeauna. Nu sa depărtat cît a trăit de conacul de la Iercani. De cînd teai depărtat Mămuţa so măritat. Şi cucuţu no cîntat Eu tare mam depărtat. DDumneuzeul mieu nu te depărta de menre. Nedreptatea şi păcatul urîte sunt şi pizmaşe ... şi depărtează omul de Dumnezeu. Pentru aceia nu pot să trăiască bogaţii mult întraceastă lume, că ei să depărtează de Dumnezeu şi slujăsc mamonului, adecă bogăţiilor sale. Pre toţi boierii moldoveni îi sărăcia şii depărta de cătră mila domnească, ca să fie numai el frunte şi de cinste. O, Doamne ..., nu înceta de a arata către mine negrăita ta bunătate; nu te depărta de la mine. Pentru acest om el se depărtase de Ana, soţia sa. Sa depărtat de cei asemeni lui care era singurul lui sprijin. Neputinţa de a înţelege ce se petrece în sufletul şi în corpul acelei fiinţe care se depărta de el îl chinuia amar, pînă la disperare. De toate dulceţile raiului neam depărtat. Moldovenii ... sau depărtat de unirea şi împărtăşirea Romei vechi. Multe mai are de pătimit un pustnic adevărat, cînd se depărtează de poftele lumeşti. Pentru ce ... să se depărteze un artist ... de patimile cari mişcă lumea? Portu (limanu) şi pămîntul părea că se departă de noi şi se pierdu în nuori. Cu cît se depărtează un loc mai mult spre orişicare pol, cu atîta cresc mai mari zilele. a dat coraj navigatorilor a se depărta de ţirmurii mărilor. Fu silit a se depărta niţel de acest vas. Santinela care ... de la post se va depărta mai mult de distanţa hotărîtă ... se va pedepsi cu bătaie. Cercurile se măresc depărtînduse de centru. Cometele sunt destinate să se depărteze. Clericul simţi că trebuie să se depărteze mai tare de Elenuţa şi între ei ar fi încăput bine o a treia persoană. Se întoarse iar înapoi ... nevrînd să se depărteze prea mult. Neam depărtat, cum am putut, de mal. El sa luat după vulpe şi so fi depărtat prea tare. Această frumuseţe ... se arată cu atît mai deplină, cu cît te depărtezi de „centru”. Firele să fie depărtate unul de altul de două sau trei degete. Paturile sunt un cot depărtate unul de altul. O singură persoană ... depărtează barele. Saturnul este depărtat de la soare de 10 ori mai mult decît pămîntul. Gesticulează fără să depărteze ... braţele de corp. Rămase cu mînile ... în jos, depărtate de trup. Trase arcuşul pe coarda groasă, depărtă brusc braţele. Vom depărta toate lucrurile cari sunt în stare a otrăvi aerul cu mirosul lor. Deaş putea săi depărtez pe toţi deacasă ... miar veni la socoteală ca să fugim cu Luluţa. Lopătarii depărtaseră corabia de uscat. Depărtaţi pe copii de la foc. Noaptea să se depărteze din camera de dormit toate florile foarte mirositoare. Iau scos den tot locul şi iau depărtat peste Nistru Sau apucat hatmanul de coada calului lui Decusară şi lau depărtat de la năvala nemţilor. Să supără craiul şi au poruncit săl depărteaze din curte. Mă voiu ... ruga ca să depărteze de aici pre Telemah. Mare păcat şi strîmbătate a face depărtînd de la sine în braţe streine pre fiiul său atunci cînd e mai slab. Prin orice mijloc va şti, să depărteze pe Ţepeş de capitală. Ştefan ... a depărtat de la sine pe Voichiţa, sa căsătorit cu Maria. Să cred şi eu ursitei, ce lumea amăgeşte, Cînd unuiai dă toate, pre altul la lipsit? Ca mama cea vicleană, pre unul ce iubeşte, Pre altul îl departă de sînul cel iubit. Din lăcaşul fericirei Pentru ce mai depărtat? Nu ... am depărtat vreun elev din internat. Îl depărtă încet, zîmbindui cu ochii în lacrimi. Vreţi cuibul sămi stricaţi, Deaici să mă depărtaţi? Nu mă depărta, împărate, Că nam tată să mă cate. Dacă căpietura nu să va putea lecui ..., să se depărteze oile capii din turmă. Pe călugărul ce lau fost rînduit nacealnic la schitul Broşteni, săl depărtezi de la mănăstire Părinţii pot a depărta pre fii din moştenire pentru pricini cuviincioase. Iam depărtat, cum zici, din dreapta moştenire. Avea scopos la întîmplare de moartea împărătesei să depărteze de la tron pe marile Duca Petru. Cînd se vor abate săi depărteze din egumenie A vroit a depărta din domnie pre Iuga. Şeful care din părtinire sau interes va îndrăzni să orînduiască la loc vacant pe cel nedestoinic, iar pe cel vrednic îl va depărta, se va pedepsi prin degradare. Îl voi depărta de la curte. Aceşti preoţi depărtează pe orice concurent laic. Depărtînd de la giudecătoria nu ştiu cărui district pe onorabilul cetăţean. Preasfinţitul mitropolit ... să fie ... depărtat de la scaunul mitropoliei. Îi pare rău să mă depărteze din casa lui şi mia dat un răvaş pecetluit către un negustor bogat din Brăila. Sau depărtat din slujbă după predlojenia DDivanuilui. Ei fură depărtaţi întrun esil unde periră pe mîinile necredincioşilor. Doamne ... împroşcă, goneşte, depărtează toată diavoleasca facere Fiind sănătos, ce nu face, pentru ca să apere şi să depărteaze ceale ce supără sănătatea? Începură oamenii a depărta de la sine primejdiile aceale. Învăţătoriul cel cultivit toată asprimea din shoalele featelor să o depărteaze. Vor rămînea şi lăcuitorii odihniţi, depărtînd din cugetul lor orice părere Am făcut hotărîre ca să depărtăm toată grije de la noi. Pentru cioplirea statuelor el nu se îndeletnicea decît ca săşi deprinză trupul, să depărteze lenea. Să depărteze tot felul de abuzuri (catahrisuri) care putea să iasă din cererile ce sar fi făcut. Bănuiala mulţimei de la mine a dăpărta. Depărtaţi de la voi înşelăciunea şi vicleşugul. Depărtatai tot cugetul rău şi dorinţa ce nepriincioasă? Nu prevăzu primejdia ce îi veni asupră, nu fu în stare de a o depărta. Trebuie să ne despărţim degrabă spre a depărta o mare nenorocire. Văzînd dizbinările şi a sîngelui necurmată vărsare, au cugetat să dipărteze sau măcar să împuţineze aceste ticăloşii. Să poată depărta de dînsa primejdiile ce o amerinţă şi a ne pregăti tuturora o viitorime mai fericită. Cercetările în pricini criminaliceşti se vor face cu graba cea mai putincioasă ... şi depărtînd toate împregiurările ce ar putea amîna. Mintea ... vederea le deschiseră Şi aceste crude fapte din suflet le depărtară. Depărtează spaima, îţi zic, nuţi pedepsi simţirea. Trebuie a ne sili să depărtăm umezelile din gură. Să depărtăm aceste gînduri pesimiste! umezirea şi uscarea să se depărteaze de la pleagă, prin care mai cu anevoie sar vindeca aceasta. Neorînduiala şi neascultarea să se depărteaze din shoală. Depărteazăte de către împăraţi şi de cătră mîniia lor. de multe ori de desfătările lumei a se depărta trebuie. Iar chelăreasă am orînduit pe aceaia care am băgat seama că ... să socoteaşte cum să să depărteaze de acealea greşeli pentru care poate păţi necinste. August ... avînd soarta lui Cezar totdauna înaintea ochilor ca so ocolească, hotărî să se depărteze de purtarea lui. Talanturile voastre să ... le întrebuinţaţi ... spre binele şi fericirea fraţilor voştri ... depărtînduvă de a vătăma întrucît de puţin pe oricine. Depărteazăte cît poţi de lăcaşul ei; căci răsuflarea sa este molipsitoare. Depărteazăte dun hoţ, ce nesimţind te fură. Daca ţie ţie frică, depărteazăte, dăte la o parte şi punete în rugăciune. Mai bun leac spre a depărta sau a apăra dobitoacele de a nu căpăta păduchi iaste: ca să le hrănim bine. Fămeile sunt depărtate de toate cinurile politiceşti. El e aicea depărtat de toate trebile făravuţie şi fără stăpînire. Aş dori ... să depărtez gîndul meu de privirea relelor. De cea grecească nu neam depărtat Ca să nu mă depărtez cu vorba zic. Şi cine ar cuteza să o departe de aci numita sfîntă carte, să fie blăstămat de 318 părinţi sfinţi Deperteazăte de cela ce nu cunoaşte de ce treabă iaste vreadnic. În limba noÎaastră ... articulu numai se decline, prin care ne deportam o ţiră de limba latinească. Rău lucru este de a să depărta omul de drumul cel adevărat. Neam depărtat la scris, iar nu la pronunţie, de „ai”, „ii”, „ui”, „ei” lat”ineştii. Nu crede, frate, că mă depărtez de scopul meu. Nu pot a mă depărta vrodată da nu cere ... a tatămeu avere. Solul care nu vrea să se depărteze de la eticheta cei prescriea poziţia lui trimise pe grec la secretariul său. Ei sau depărtat mai puţin de beserica catolică. Daca vreunul dintrînşii se va depărta de respectul cuvenit, prezidentul va porunci săl scoaţă afară. Petru se depărtează de la condiţiile alianţei. nu vă depărtaţi. Sau depărtat de istorie, de judecata cea dreaptă şi sau încîlcit în faşurile pedanţilor. Verburile ... neregulate sînt care se depărtează de la regulele şi formele generale ale celor patru conjugări regulate. Din aceste se poate înţelege că Lope sa depărtat de bunăvoie şi în complectă cunoştinţă de cauză, de la regulele teatrului vechi. Un sistem de învăţămînt public, de la care să nu se depărteze nimeni. Dar ia, să nu ne depărtăm cu vorba şi să încep a depăna firul povestei. De acum, fireşte, mă voi depărta tot mai mult de adevăr în ceea ce priveşte busturile de lemn şi pietrele cioplite din Anam. Conferinţa ... se depărtează de la ceea ce reuşise, în fine, să se considere ca deciziuni interaliate. Şi din punct de vedere politic, aşadar, filozofii se depărtează de normal. Marea majoritate a poporului din Dacia a avut tendinţa de a muia consoane şi vocale, depărtînduse în oarecare măsură de limba iniţială. Studiul amintit, care aduce desigur nouă lămuriri problemei originelor principatului muntean, nu se depărtează totuşi de linia generală. Te depărtaşi de la povestea şi necazul dumitale! Protestanţii se depărtaseră de tradiţia creştinismului. Ascultă la vorba mea, Nu te depărta de ea. Neam depărtat cu povestea. Dăpărtîndute dă orice hatîr ..., te vei sîrgui spre folosul visteriei Să bagi de samă la un obicei pe carel am eu şi de care nu moi depărta în ruptul capului. Rîul acesta se depărtează cam des de matca sa. depărtez depárt. Mult iau părut rău lui Nicolai-Vodă de depărtarea acelui om mare. Prin depărtarea de aici aflam noi izbăvire. Depărtarea lui de la armia remasă, pricinui a ei învingere. Căta chip, prin depărtare, să scape de a lui lovire. Îmi scrii să te înştiinţez ce face? cum sufere depărtarea ta. Mai ales depărtarea cu totul grabnică a lui Ghiţă îl scoase ... din sărite Se adunară în birtul lui Spiridon ..., să prăznuiască depărtarea din mijlocul lor a universitarilor. Prietenia mea pentru Savastiţa e una din acele simţiri, pe care nici timpul, nici depărtarea nau pututo nimici. Depărtareai încun adaos la iubire. Năluca fugea de dinaintea lui şi el nu ştia ce să crează despre depărtarea ei. Aceasta arată ce e de Dumnezeu depărtare. Să să puie la împărătescul vistiariu, pentru apărămînt şi depărtare a tot răul. Vedem depărtarea lui Dumnezeu cu ochii noştri şi cunoaştem că din răutăţile noastre ne vin atîta feliuri de boale. Orice se scrie, fatal, e depărtare de realitate. Di însemnează despărţire sau depărtare. Cugeta în sîneşi cum că depărtarea de nevasta sa iau adus această întristare. Vede depărtarea ce iese de la o ţară pînă la alta. Vede depărtarea dintre ranguri. De nu va scrie curat în diiată şi pricina, să nu să ţie în seamă depărtarea de moştenire. Pentru cei ce să află în slujbă, dăstule sunt numai adeverinţile stăpînirii, pentru a lor dăpărtare Cu depărtarea lui Ioan Corvinu, Dan lăsînduse în voia norocului său ... spre a se restatornici pe scaunul principatului. Neîndeplinirea poruncilor şefilor din lenevire, nedomirire sau zăbavă, ... se va pedepsi ... ori cu ştergere din prezantaţie, sau depărtare din slujbă. Izgonirea lui Vodă Cuza şi depărtarea unor funcţionari nu era efectul nici al urei, nici al răzbunării. O să ceară de la stăpînătău, ca dar pentru împăcăciune, depărtarea ta din slujba lui. Tribunul” ... a cărui agitare devine cu atît mai turbulentă, cu cît e inspirată din dorinţa de răzbunare pentru depărtarea sa din minister. Să suppue trupul depărtarea mîncărilor şi a desfătărilor. Slobozenia legei care hărăzeşte credincioşilor ei toate bunătăţile cereşti, fără depărtarea plăcerilor lumeşti. Nu trebuie să ne îngrijem că doară pruncii prin depărtarea de toate iscusirile vor slăbi în virtute. Ar fi de mare trebuinţă să se statornicească şcoale ... pentru depărtarea moliciunii şi lenevirii care strică cele mai frumoase obiceiuri fireşti. Arată trebuinţa ce ieste de a statornici mijloace spre dăpărtarea înmulţirii paralelor în prinţipat Cunosc aceşti filozofi ... meşteşugul depărtării farmecelor. Depărtarea tutulor cuvintelor slavone este o utopie şi înlocuirea lor prin cuvinte latine sau franceze o îngreuiare a limbei. Daca după cel deal doilea războiu punicesc ... ar fi luat ţinuturi în Africa ... nar fi putut să le păzască întratîta depărtare. Pute să privască dipărtarea ce dispărţe pădurea. Nevăzut mai se face întratîta depărtare. Dacăn aşa depărtare au plecat să umble ei, Cine ştie cînd sontoarce. Întind ale lor aripi spre negre depărtări. Din ce depărtări scoboară şi cît a luptat Dunărea, ca să străbată încoace! Apoi zilele începură a se mohorî, a se întrista şi cerul cenuşiu plîngea ploaie măruntă şi rece, care învăluia depărtările şi împăenjenia vederile. Se opri şi viscolul ... ca şi cînd lar fi supt cu lăcomie depărtările. Vine din relativa depărtare de la care povestea întîmplarea. Cunoscură în acea depărtare numai calul alb al Măriei Sale. Luînd bastonul de plimbare prin oraş, mam dus cu el ... prin toate depărtările ţării. Şil chemă odată, săi arate depărtările natale. firul apuca Sus cu el zbura, Întro depărtare Către ţărm de mare. Avea nişte neamuri, cum ar hi pîn Ardeal, sau cine ştientro dăpărtare mare. De aicea, în depărtare de trei leghi sunt piramidele. I sau înfăţoşat la videre că în depărtare de cîtva loc la ţărmuri să afla cinci caice. Aruncăn departare . În depărtare li se arată un obiect luminos. Eu numai trei zile şez şi plec în depărtare Căs izgonit. Tunetul vuia în depărtare. Fraten depărtare O pajură mare Senalţă mereu. Faţa … se pierde în depărtare. Memfis colon depărtare, cu zidirilei antice. Orologiul ... se auden depărtare bătînd. Zăriră în depărtare un lup. Mai multe glasuri sauziră în depărtare. Cînd e furtunăn depărtare, La margini deorizont răsare Un fulger alb. Un şuier şi un urlet se auziră în depărtare. Fata îl fulgeră cu o privire, apoi un suspin uşor se auzi, şi ochii ei se pierdură în depărtări. Ultimul răsunet al roţilor muri în depărtări. Distingeam în depărtări dealurile Serbiei. Chiotele acopereau în sfîrşit urlătoarea, pe cînd în depărtare numai înspre pădure, doi lupi treceau ca nişte umbre. Cerbinalţi ... Se clatină de spaimăn depărtări. Şi se pierden depărtare, Umbra micăn umbra mare. În depărtare era cîmpul. Nişte cîini lătrară în depărtare. Autocamionul se urni din loc ... se pierdu în depărtare. Iar a explodat o maşinăcapcană, spune arătîndune în depărtare un fir de fum alb. Să teazvîrle peste mare În pustiu, în depărtare. Va avea piedecă depărtarea căii sale cu oştile. Nici depărtarea locului, nici primejdia mărsului ... îi poate opri. Numer aşa de mare ... în uzul sau traiul de obşte nu ne poate veni, fără numai în astronomie, cînd se măsură cu măsuri mai mici depărtarea stealelor. Tirienii socotiră depărtarea cea mare a stelelor de cătră pămîntu. În oarecare depărtare une de la alte am văzut ... mare bazare, adecă piaţe. Şalupile ... trebuia să steie la cîtăva depărtare de ţermuri. de mii de ani păzesc între dînşii aceeaşi depărtare şi urmează acelaşi drum? Soarele ... ajunge iarăşi la cea dimprotivă mai mare depărtare a eclipticei de ecvator. O funie ... să atîrnă întrun vas cu apă de puţ, care trebuie să fie în oarecare depărtare de pomi. Lungimea zilelor, a anilor şi a temperaturii acestor planete atîrnă de la a lor mărime, a lor depărtare de la soare. Depărtarea locurilor de la ecuator cătră amîndoaă polurile să zice lăţimea geografică. Arborul ar fi aşa de nalt ca depărtarea Lunei de la Pămînt. Depărtarea creştea între urmărit şi urmăritori. De cînd sunt nam văzut un călăreţ care sănghiţă depărtările. Depărtarea ca şi deosebirea de lege ... nu erau făcute ca să aducă la noi meşteri de prin acele ţinuturi. Cei trei grăsuni erau aşezaţi la o depărtare bunişoară unul de altul. La depărtări egale ... erau două cantoane. Zidurile ... aveau patru rînduri de ferestre la depărtare şi în mărime egală. Zgomotul ... sauzea de la depărtări mari. La bună depărtare ... cîteva trăsuri merg la pas. Patru ţevi ... puse la depărtări egale. Puteam auzi Clopote de la mari depărtări. încinge Lumea cu urletul lui răguşit, uriaş, Micşorînd şi mărind depărtările. Totul era aranjat pentru încîntarea străinilor care veneau pînă aici de la mari depărtări. Săşi facă căşăriia cu dăpărtare dă cea veche măcar de doaă ceasuri Săi dea un car de lemne la Crăciun, cărîndule ori la moşiia lui sau aiurea ... la un loc cu depărtare de şase ceasuri. Au luat în 8 minuturi un răspuns de la o depărtare de 400 de mile. Detaşamentul ... au stătut în depărtare de 8 verste. Acest şir să întinde în depărtare de două mile. Unele fac sărituri în depărtare de 30–40 palme. Mă statornicesc la o depărtare de două lege de Versalla. Îi dă un duş horizontal din dipărtare de cîţva paşi, la piept şi stomah cu apă răce. Între pari, tot la o depărtare de o palmă, bătu beţigaşe. Rezemă de casă la o depărtare de o palmă domnească. Peo depărtare de patruzeci de chilometri, malurile bat spre răsărit. RîuSadului, o colonie a Răşinarului, se află la o depărtare de 14 km de matre. Un curcubeu la depărtare de cîţiva stînjeni văzut din vîrful Hălăucii. Existenţa ei se desfăşura tot atît de plină ... Aşa cum se desfăşoară existenţele miilor de oameni cari răsuflă în preajma mea, la o zi depărtare de mine sau la o sută de zile. Depărtarea de zece kilometri pînă acasă ... nu se făcea aşa repede. A fost trimes la altă şcoală ... la Broşteni ... cinci poşte depărtare. Pentru comuna P ... aşezată ... la o depărtare de 30 de chilometri ... nu există ... agent sanitar. Moşia se afla la vreo 15 kilometri depărtare de Ciulniţa. Ciudat este acest ţinut istoric ... în adîncimile căruia sunt urme ... care îi împing trecutul pînă la depărtări de milioane de ani. Ajunseseră la gară, doi kilometri depărtare de sat. La un kilometru depărtare, ruşii începuseră retragerea. Cale de un ceas ... depărtare de capitală se profilau pe o colină zidurile spitalului. Depărtare cît dai cu praştia. Desclinirea aerului nu trebuie să o mărgineşti din depărtare, ci din fiinţă şi din stare. Împaraţii ce stăpînesc staturi mari ... au supus pre celelalte din depărtare prin care sau înmărit. Cînd atunci privindul cu plăcere mare, Din apropiere şi din depărtare, ... zise ... Mulţumescuţi, Doamne, sa gătit coşarul. Păstorii ... zăresc din depărtare Ivinduse pe munte o naltă arătare. Aerul răsfirat în unde diafane subt arşiţa soarelui de vară, oglindeşte ierburile şi bălăriile din depărtare. Cu multă dragoste te salut din depărtare. Din depărtare Văzutusa crescînd în zări Rădvan cu mire, cu nănaşi. O adiere dulce, răcoroasă, vine din depărtări pe mal. Unii dintre ţărani veniseră din depărtări destul de mari. Din depărtare, prin aerul sec, ajungea pînă la noi glasul omului şi al toporului. Glasurile trecătorilor ... vin parcă din depărtări. Din depărtare pătrund pînă aici sunete de viori. Din depărtare, vîntul miaducea ecouri Nenţelese. Din depărtări veneau dangătele clopotelor. Iată o furtună crescînd din depărtare. Deodată, din cerul albastru, au ieşit doi vulturi, negri soli ai nopţii din depărtare, de dincolo de razele culcate în amurg. Nu la răzbit nici tunetul din depărtări. Se vede din depărtare că acolo se strînse lume multă. Clădirea vizată părea din depărtare o fermă oarecare. Dea cui doruţ eşti mînat? Spune că din depărtare, De la mîndra dumitale. Mîndruţă din depărtare, Ţiaş trimiteun dar. Întinsese braţul ... ca săl ţină la depărtare. Această vie îmi era cu depărtare a o căuta, din care pricină nu mai avem vreun folos Locurile unde ei se găsesc sunt prea cu depărtare de aicea. Vînătoarea ... o să ţie zile multe şi o să fie cu mare depărtare de cetate. Depărtarea e una dintre coordonatele punctului şi se găseşte în adevărată mărime pe planul orizontal al epurei, măsurată de la proiecţia orizontală a punctului respectiv pînă la linia pămîntului. depărtări. Marele Antonie aflîndul, şi de nendemîna locului ... şi de depărtat sau minunat. Începură săl gonească, strigîndui din depărtat. Rîul ... şărpuind se pierde în depărtat. Soarele ... Lam privit de peste dealuri ... daltă parte albind vasen depărtat. Nau rămas niciun neam, nicio limbă (măcară şi varvară şi carii la ceale de apoi hotară ale lumii depărtaţi) ca să nu citească întru a lor limbă dumnezăiasca Scriptură. Cel craiu dăpărtat, stă în chibzuială: mergeva la unirea unui craiu, au ba? Să nu pătimească necazuri pentru judecăţile lor, viind de la locuri depărtate la scaunul domnesc. Nar fi fost atîta de greu unui înţelept ... a merge la un loc depărtat. Rătăcesc eu prin toate ţările cele depărtate de patria mea. Cine va aduce martori de la loc depărtat, are săi plătească cheltuiala. Tunelele clocotea în văile ceale mai depărtate. Marfa de basmagealîc ... nu să încarcă cu chiriie i vamă şi alte cheltuieli ce are marfa ce … vine din locuri depărtate Cum poci crede ca să fi venit el întro insulă aşa de depărtată? Se găteşte a supune şi alte insule depărtate ce atîrnă de Portugalia. Prin cîte depărtate locuri poate să umble duhul omului în minute de ceasuri. În această epohă avură moldovenii prilej de a purta armele lor la ţermuri depărtate. Mai de însămnat sunt insulele mai depărtate de uscat în Mraarreae Mediterană numite Baleare şi Pitiuse. O melodie languroasă a unei voci tremurătoare mă trezi din meditaţie, şi, ca prin farmec, îmi transportă amintirea în patria aşa de depărtată. Sunt din ţări depărtate. Sa dus la călugărie întrun schit depărtat. A mea liră … Nu spre falavă răsună pe un ţărm mai depărtat. În zarea depărtată … un negru punt sarată. Din zarea depărtată răsarun stol de corbi. Un frate mai mare ... era împărat întro altă ţară mai depărtată. Întro mahala depărtată, bat la uşa amicului meu. Şi pe culmea depărtată Vezi o casă înălbind. De după dealuri depărtate … Senalţă luna. Şi au venit din locuri depărtate Puhoi de seminţii. De la plecarea lui Gheorghe la închisoarea aceea depărtată, lelea Ana vorbea tot mai rar. O fată ... care dădea atîtea dovezi de iubire pentru odrasla lor din depărtate ţări. Se retrăsese la o masă mai depărtată săşi citească scrisoarea. Părţile cele mai depărtate ale globului. În zarea depărtată o dungă subţire întunecă cerul. Trimitea marfa … prin unele oraşe mai depărtate. Părinţii teau dus pînă la marginea satului depărtat, de mînă. Întro stradă depărtată se aud canţonete spaniole sau italiene. Soarele şters, depărtat şi rece, se rostogolea. Un sat nu prea depărtat. Eu pe Vidra miam lăsat Întrun codru depărtat. Nu miar fi cu bănat Mîndra dear avea bărbat Din vrun sat mai depărtat. Cumui neasămînată şi depărtată destoiniciia lui Dumnedzău de neputinţa omenească, aşea iaste neasămănată plata tvoreţului. Dreptatea o are tot omul a mana, ci adevărul, oh, adevărul, el este o fienţia aşa înaltă şi depărtată, cît nu tot ochiul poate să o destingă Podurile grajdurilor şi ale şurilor erau tixite cu fîn vechi răspîndind o miroznă depărtată de sulfină. Lîngă masă se ivise un ofiţer subţire, înalt, cu o privire stinsă, depărtată. Vuetul depărtat al oceanului. Părea caud un sunet, un vuiet depărtat. Rămase … ca în ascultarea unei muzici dulci şi depărtate. Acest glas depărtat … se topi în grabă. Apoi un sunet depărtat de clopot Păru că baten aer tarantella, Şi ploaia se porni cu grabnic ropot. Deodată un suspin depărtat, înăbuşit … mia ciulit urechile. Tăcerea se limpezi purtînd în ea ca un susur de şipot depărtat. Deodată se stîrni un zvon depărtat. Se auziră lătrături de cîini depărtate. Vica îşi cîrpea haina, tresărind la zgomotele depărtate. Şi saude un izvor Către vale călător Cum suspină depărtat, Ca o doină penserat. Dragă corbe corbişor, Vezi în calea depărtată Nui zări vrun călător? Din Siret şi pînăn Piatră Esteo cale depărtată. Şi sileşte de soseşte … Şi e cale depărtată. După ce merse cale lungă depărtată, ajunse la nişte munţi. Stăpînul ei era un filosof depărtat de lume, care lucra în pace virtutea şi înţelepciunea. O iubesc … pentru toate lucrurile acestea care fac din ea o fiinţă depărtată de lume, de forfota de toate zilele. Vizitiul. Om muncitor, dar tare adormit, tare depărtat. Rudă rudenie mai) depărtată = Pravila ce cheamă copiii fraţilor celor morţi ca să moştenească dimpreună cu unchii, nu să întinde şi la rudele de alăturea cele mai depărtate. Erau rudenii mai apropiate sau mai depărtate. În era neozoică nu mai pot fi întîlnite decît reptile de talie mică … rude ale dinosaurilor mai depărtate, după unii, decît păsările. Prin altă ordonanţă din 7 noiembrie sau pus iar în lucrare 114 ofiţeri mai mari carii era pînă acuma dipărtaţi, pentru că la 1815 îmbrăţoşase partida lui Napoleon. Să te mărite cu cinste după fecior dempărat, şatuncea să te privească Erotocrit depărtat. Dentru aceea tovărăşie cu turcii, Iliiaş-Vodă şau arătat firea lui depărtată de cum îl socotiia boiarii şi ţara. Cît de prost, şi iarăşi cît de înalt este omul … întrînsul se văd adunate marginile cele mai depărtate; ca un inel strălucitor, el ţine mijlocul lanţului celui nemărginit al fiinţelor care începe de la Ziditor. Coşniţele să se aşeze de o palmă depărtate una de alta. De vin şirurile mai depărtate unul de altul, lemnuţele pot în şir mai aproape se cadă unul de altul. Particulele β … dau … şiraguri drepte de mărgele depărtate unele de altele. Din crescut mio crescut Doi merinalţi rămuraţi, De tulchină dipărtaţi. Sunt doi brazi mari minunaţi De tulpină depărtaţi. Turcii sau tătarii ... au înălţimea trupului de mijloc, ochi depărtaţi. Păşea lat şi ţinînduşi mîinile depărtate de trup. Degetul cel mic îşi păstra cu graţie cunoscuta lui poziţie ceva mai sus, fireşte şi mai depărtat de celelalte. Doi infirmieri se opresc împietriţi în poziţie de grenadieri, picioarele depărtate, mîna stîngă pe inimă. Unul dintre răniţi stă … cu genunchii ridicaţi, depărtaţi. Privindo mai bine iam văzut trăsăturile acelea greu de confundat, buzele subţiri ..., nasul acvilin, privirile triumfătoare, leonine, radiind tandre din ochii depărtaţi. Poţdam (tîrg şi palat crăiesc depărtat 8 ceasuri de Berlin). Ziua de mîine era pentru mine un viitor foarte depărtat. Cînd scriu aceste depărtate amintiri sunt gata să mă culc. Toate i se păreau depărtate şi despărţite prin multe şi însemnate întîmplări de clipa în care se afla. Senchină robii muncii şi visează Un vis al lor din basme depărtate. Răsfoind fără folos depărtatele sale amintiri. Să judecăm … cu imparţialitatea cu care se judecă evenimentele depărtate. Fumătorul era un fanatic al marylandului, tutun a cărui aromă pornea elegiac din adolescenţai depărtată. Dar miaduc aminte de vremea cînd încă nu eram, Ca deo copilărie depărtată. Să fi fost anul depărtat una mie şase sute. Vin dense, amintirilen şirag …Toţi anii depărtaţi mi se adună. Avînd a se urma aceasta pîna la epoha cea mai depărtată. Din nopţi, pierdute în vremuri depărtate Blestemul stă pe oameni, în veci vor suferi. Cei mai depărtaţi strămoşi ai noştri … erau în adevăr păgîni. Serveau vara din vremile cele mai depărtate de păşunat turmele de oi. Vorbeam de lucruri foarte depărtate în vreme şi spaţiu. Ghicitorile sau născut în timpuri depărtate. Să bucura privindul ca cînd ar fi venit din vreo depărtată călătorie. Mitrofan vorbeşte întruna din prefeţele sale de multele osteneli şi depărtatele călătorii ce trebuise să facă pentru aşi învăţa meşteşugul. După o pauză, şi după alta, tot atît de depărtată, melodia lui umplu văzduhul. În răstimpuri depărtate părintele Murăşanu cetea ectenii scurte. Dintro călătorie depărtată au adus cu ei o vacă de zimbru blajină, cu ugerii grei. Bărbaţii pe carei … pierduse … în călătorii depărtate. depărtaţi, te. – depărtătoare. (ă)tor. depărţime mai pe din sus de Chiov loveaşte la Nipru şi de la Niprul cu mai mare depărţime de mare, la Don. depărtimi. ime. Mai depărtişor, dea dreapta, urmează comişii. Poeniţa ... era depărtişor în susul satului. Adevărat că hambarul cel nou e mai depărtişor de conac. Da’ ces eu, de sama matale, săţi fiu dragă? grăi ea trăgînduse mai depărtişor de dînsul. Măi bădiţă, bădişor, Tu teai face scriitor, Dar poştai depărtişor. De cine mie dor De aici e depărtişor. Iată că dă cu ochii de cîne, aşa cam depărticior. Pimprejurul lacului era tăiaţi copacii pînă hăt depărtişor. Bădişor, depărtişor! Numi trimite atîta dor. Bădişor depărtişor Cemi trimiţi atîta dor, ... Pe gurile tuturor? işor. La locul sinistrului, în urma colonelului, alergau respectos, îngrijinduse să nul depăşească, aghiotantul, ofiţerul de serviciu. au fost depăşite de tancuri. Caii albi o depăşiră şi se opriră încordaţi ca la parada circului. Ştia că dacă la ora asta „Speranţa” apucase să treacă spre sud, no mai puteau ajunge; singura şansă era să depăşească înaintea ei insula. O navă spaţială lansată spre Jupiter şi Saturn a depăşit o altă navă aflată pe acelaşi traseu. Viaţa biruieşte şi depăşeşte necontenit moartea. Primăvara trec pe la noi nişte şoricariroşcaţimari … depăşind cu vreo 10 cm Caia sedentară. Înaltă îşi depăşea fratele cu un cap. Numărul execuţiilor cu lucrări romîneşti în primă audiţie … a depăşit pe cel al reluărilor. Nu întîmplător numărul bărbaţilor bolnavi la F.C.T.B. depăşeşte cu mult pe cel al femeilor. Cheltuielile … nau depăşit o sumă de 3 000 fiorini. Cum am pute să pretindem la dînsa să depăşească hotarele locuite de romîni? Ambiţia lui na depăşit limitele normale. După cîte reieşea din ziare, discuţiile nu depăşeau mult adîncimea celor din tren. Constantin Lipan nu întîrziase niciodată la masă, după cum niciodată nu depăşise ora culcării. Reghimentul să facă cele mai mari economii pentru a nu depăşi alocaţia de hrană. Să nu depăşească ora indicată. Toţi sfinţii, adecă aceia cari au depăşit stadiul retragerii metodice, au activat în lume. Silvia nu depăşise vîrsta lor, dar se credea chemată să facă în viaţă altceva. Bolnavii nu vor depăşi doza prescrisă de medic. Cu ce arăm astăzi, depăşim planul cu optsprezece hectare. Majoritatea cuvintelor au o circulaţie care depăşeşte limitele unei provincii. Samuil Micu … a fost un istoric în sensul modern al noţiunii …, depăşind stadiul cronicăresc al istoriografiei. Acest fenomen din natură care depăşeşte speranţa noastră îl numim inspiraţie. Necesitatea unui examen periodic ocular se impune pentru orice persoană depăşind vîrsta de 40 de ani. Limita în altitudine a culturii cartofului a depăşito pe aceea a păioaselor de primăvară. Consumul de ceai presupune un consum de zahăr sporit, care dacă a putut fi cumpărat înseamnă că au existat bani disponibili pentru un produs ce depăşea nevoile stricte. Economiile populaţiei depăşesc 120 000 de miliarde de lei. Expoziţiile ... să nu placă abstracţioniştilor fanatici, acelora, aşadar, care consideră că au depăşit nivelul figurativ al expresiei artistice. Suma de răscumpărare a celor două castele să nu depăşească suma prevăzută iniţial. Da biserica tot ce putea pentru gimnaziul şi şcoalele dependente de ea. Dar uşor se depăşea limita pentru oamenii săraci. În clima noastră, în solurile foarte bogate în materie organică, se atinge şi chiar se depăşeşte această proporţie. Se creează uneori „ore de vîrf” cînd se depăşeşte timpul normal de staţionare. Cu rea-credinţă voi vaţi depăşit puterea Şi aţi făcut abus. De trei luni îndur o suferinţă care … depăşeşte tot ce e capacitatea de îndurare şi răbdare. Existenţa sa era la discreţia unor puteri ce îl depăşeau cu mult. Evenimentele depăşeau puterea lor de muncă. Ideea că un coleg de bancă putea săl depăşească i se părea de neconceput. Fapte depăşind … înţelegerea şi închipuielile lui. Îmi ceri ceva care cred că mă depăşeşte. Vino la mine dacă se ivesc greutăţi care te depăşesc. Nu se avîntă în discuţii care depăşesc pregătirea şi forţele lui intelectuale. El mia spus că, fiind o chestiune politică, departamentul lui o depăşeşte. Dacă materia inertă poate fi analizată după categoriile inteligenţei, lumea interioară psihică depăşeşte puterile de comprehensiune ale acesteia. Rămîne să confruntăm împresiile de atunci cu cele de azi şi să vedem în ce măsură poetul sa cristalizat sau sa depăşit. Gloria Bistriţa a izbutit, sub conducerea noului său antrenor, … să se depăşească pe sine. depăşesc. – păşi Să nu se angajeze în depăşire decît atunci şi acolo unde au certitudinea că o pot efectua în deplină siguranţă. Angajînduse întro depăşire fără să se asigure, sa izbit de o căruţă. Un romîn înţelege şi iubeşte oameni de alt neam nu printro depăşire a realităţii sale de romîn, ... ci rămînînd romîn. Civilizaţia veacului al XXlea va absorbi total, prin depăşire, elementele culturii vechi. Omul nu urmăreşte depăşirea mărginirii lui, se mulţumeşte cu succesul convenţional şi efemer. Această depăşire a naturii, gîndirea na pututo efectua împotriva naturii, ci prin alianţă cu ea, supunînduise. Frazeologia începe acolo unde vocabularul întîlneşte sintaxa, odată cu depăşirea limitelor cuvîntului, conceput ca unitate semantică şi funcţională cuprinsă între spaţii. Fumatul poate contribui oarecum la depăşirea unor situaţii de stres. Au fost depistate peste 80 de cazuri de depăşire a vitezei maxime admise de lege. Nu se poate ajunge la originalitate fără depăşirea fetişurilor, prejudecăţilor. Ce mai trebuie făcut pentru a uşura celui aflat la început de drum în viaţă depăşirea unor dificultăţi? Interesant însă că aici depăşirea condiţiei umane este declanşată dintro iniţială nevoie de a recupera condiţia umană pierdută. Un bărbat din Noua Zeelandă, care şia pierdut ambele mîini, a pledat nevinovat în faţa acuzaţiilor privind conducerea periculoasă a unui automobil, după ce a fost oprit de poliţie pentru depăşirea vitezei legale. depăşiri. – chipuri congestionate peste cravate oblice, se regrupau spre colţurile mesei, în dispreţul programului depăşit. Reprezentanţii opiniei publice europene … să fie conştienţi de anumite puncte de vedere depăşite. Războiul e o formă depăşită. Un punct de vedere depăşit, o interpretare ce părea depăşită ... pot totuşi recăpăta valoarea lor. Teoria lui Rosetti … ar duce la concluzia, azi depăşită, că boierii sunt străvechii stăpîni ai satelor. Vor fi eliminate cu desăvîrşire din emisiuni lucrările depăşite sub raport muzical şi poetic. Julieta pare depăşită, căci nu ne putem opri să gîndim că, undeva în lume, tinerii îşi dau viaţa pentru o lume mai bună. Era stupid să nul las să joace numai pentru a respecta o hîrtie depăşită. O serie de echipamente vechi, depăşite, vor fi înlocuite cu echipamente moderne. Scopul lucrării nu este de a populariza practici empirice depăşite. vorbeşte despre Convenţia de la Geneva referitoare la prizonierii de război ca despre un document „depăşit” în condiţiile noului tip de război. depăşiţi, te. – Depectinizarea sucurilor se efectuează pe cale enzimatică cu enzime produse de numeroase microorganisme saprofite. depectinizări. – Profesorul … era depeizat. pei. – depeizez. – pei. – După ce ai isprăvit cartea şi începi să intri în lumea reală, simţi că … teai întors la ai tăi, cam depeizat între ei, ca după o lungă absenţă. Tata ar fi complet depeizat dacă nar avea pe Vitruviu pe masă. pei. depeizaţi, te. – Toată norocirea voastră deacolo dependăluiaşte (atîrnă) ca aceia oameni cu carii trebuie să trăiţi, să vă voiască bine şi să vă iubească, şi aceaia vor face şi ei cu adevărat, dacă şi voi le veţi arăta că îi iubiţi şi sînteţi gata a le face bine dependăluiesc. – (ă)lui. Guvernul îşi escusa fapta, cu neputinţa de a administra ţeara prin funcţionari aleşi numai pe cîte trei ani, dependenţi de la graţia alegătorilor. Fiecare va înţelege că fericirea sa proprie este strîns legată şi dependinte de fericirile celorlalţi. Societatea întreagă nu este mai puţin dependintă de oareşcare legi fizice. Magistratura … este … dependentă de guvern. Modus ponens arată că fiind judecata dintîi adevărată, este adevărată şi judecata dependentă de ea. Cînd mai mulţi asociaţi sunt însărcinaţi cu administraţiunea, … atunci fiecare din ei poate face îndeosebi toate actele dependenţi de această administraţiune. Vă rog să comunicaţi cele de mai sus consulatelor dependinte de legaţiunea dumneavoastră. Idealurile sociale, atît de strîns dependente de cele morale, nu se realizează aşa de uşor. Un mecanism este dependent de celălalt. Noul text … este în întregime dependent de relaţiile personale ale autorului. Tiparul, instrument spiritual dependent de domnitor … a devenit … un monopol de stat. Numărul irozilor, de la 4 pînă la 10, este dependent de numărul tobelor. Fiul duce un mariaj cast cu o localnică dependentă de droguri. propoziţie dependentă Condiţionala este singura dependentă de care depinde în fapt regenta, pentru că realizarea regentei depinde de realizarea dependentei. Variabilă dependentă = Spunem că valoarea lui y depinde de valoarea lui x sau că y este variabilă dependentă. De asemine lăuntrice tulburări folosinduse provinţiile dependente de Ungaria se făcură neatîrnate, încît Sigismund perdu toate acviziţiile lui. Sunt trei sate dependente de această monastire. Da biserica tot ce putea pentru … şcoalele dependente de ea. După cel de al doilea război mondial … Anglia, Franţa, Japonia, Italia, odinioară mari puteri imperialiste, devin acum tot mai dependente de Statele Unite. Ţăran dependent = Rămîne de explicat în ce chip ţăranii dependenţi de odinioară au ajuns, ca răzeşi, stăpîni necontestaţi ai satelor. dependenţi, te. Aceasta este dependenţa raţională a regulei fonetice de la principiul logic. sunt acele în care predicatul se arată afirmat ... (adecă se arată dependenţa subiectului de predicat). Urmărind evenimentele de la noi … îşi dă seama că nu pot fi înţelese izolat, ci în dependenţa lor de ceea ce se petrece dincolo de hotarele noastre. Strînsa dependenţă a simţirii … de ceea ce era, în natura sa. Tot ce contează e dependenţa juridică de o persoană omenească. Orice dependenţă de materie e, dacă nu suprimată, dar redusă la minimum. Planta este în strînsă dependenţă atît de sol, cît şi de clima în care se dezvoltă. Se impune deci concluzia că valoarea de limbă sau de dialect a unui idiom nu poate rezulta decît din aplicarea dependenţei … rămîne dialect atîta vreme cît depinde de alt idiom. Stabileşte numeroase reguli pentru construcţia simplă. Trece apoi la dependenţa părţilor secundare de cele principale. Memoria, procesul depozitării informaţiilor în creier şi al actualizării lor se află în strînsă dependenţă de învăţare. Au fost adoptate credinţe ..., izvorîte din dependenţa ... oamenilor faţă de culturile de pe ogoare. Nu avem o bună igienă sufletească, nu ne stăpînim bine instinctele, dependenţa noastră de „condiţiile bune” merge pînă la tabiet şi maniacalism. Trebuiescu a să socoti … dipendenţa sau supunerea a unii părţi ce să ţine dă către ceialaltă. Medicii psihiatri din Bucureşti care se ocupă de toxicomani … spun că dependenţa de heroină este o tulburare cronică, din care 5 la sută reprezintă dependenţa fizică şi 95 la sută dependenţa psihică. Părintele voi a se smulge de atîrnarea Austriei, iară fiiul căzu în a ei dependenţă. În Francia gradul superior al învăţămîntului a trecut din mînele clerului catolic în dependenţa unui corp laic. atestă legăturile de dependinţă a Bisericei Romîne de Biserica Constantinopolei Întru primirea Sfîntului Mir ... zace un semn al dependinţei erarhice a celor ce primesc de cei de la carii primesc SSfîntuln Mir Prin acest tratat este înviderat că Mihai se punea sub o dependenţă de drept către principele Ardealului. Numele lor pare însă a arăta un raport de dependenţă faţă de marele vornic. Situaţia fiecărui stat faţă de celelalte nu apare ca o stare de dependenţă, ci ca una de independenţă. Dependenţa sa de şefii Eteriei, prejudecăţile sale conservatoare şi ambiţiile sale personale lau determinat deopotrivă să înfrîneze agitaţia ţărănească. Supuşi coroanei ... au alcătuit, sub acoperirea şi ocrotirea aşazisei lor dependinţe, un fel de coaliţie. Dependenţa economică de S.U.A. e hotărîtoare. A devenit o capitală eclesiastică în dependenţă de Monterey. Dependenţa lor materială faţă de burghezie îi face şovăitori. Micu … deplînge starea de dependenţă faţă de turci a celor două ţări. Judeţele ... sunt pomenite în actele interne domneşte ... nu pentru fixarea în scris a situaţiei geografice şi a dependenţei militare şi administrative a satelor. Victoriile austriece păreau un prilej ce trebuia folosit pentru slăbirea dependenţei Ţărilor Romîne faţă de Poartă. Aşezămîntul era pus sub dependenţa Eforiei spitalelor. Să dispară … orice dependenţă a statelor în curs de dezvoltare de statele bogate. Nu am stăruit suficient pentru obţinerea unei logice autonomii a federaţiei, … autonomie care presupunea, fireşte, o dependenţă logică la mişcarea noastră sportivă. dependenţe Le rămase ... să dea foc dependenţelor economice ceea ce şi făcură. Acest edificiu coprinde în sine o mie patru sute patruzeci camere, deosebit de dependeţele sale. În partea dreaptă a casei se aflau dependinţele, bucătăria, grajdurile. De fapt conacul, întradevăr, era cam neglijat, mai ales în privinţa dependinţelor. A avut prezenţa de spirit să nu se ascundă prin vreo dependinţă a conacului. Cînd ne scoborîm, o săţi arăt unde sunt şi dependinţele. Foaia de zestre a Anei cuprindea o locuinţă compusă din două camere şi dependinţe. În interiorul curţilor, dependinţele sunt sporite cu cîte un etaj scund ca un mezanin. A fost terminat şi dat în folosinţa muncitorilor ceferişti un bloc cu 12 apartamente. Fiecare apartament are bucătărie, baie şi alte dependinţe. Miam decorat interiorul meu cel mai intim: sala de baie şi dependinţele. Se vedea conacul fostei moşii, cu numeroase dependinţe. Legea îi dă dreptate numai în prima parte, restabilindui drepturile la dependinţe. La Aubazines, Malraux şi Jacquot sunt instalaţi întro dependinţă a vechii mănăstiri. Fenomenele etnografice din acest sat, ocupaţii, industrii, meşteşuguri, construcţii, locuinţe şi dependinţe ... vor fi studiate în contextul istoric. dependinţe. depense. Depersonalizîndumă, pot pricepe. Marga, condus prin prea multe zigzaguri psihice, ca întrun slalom, se depersonalizează. În ciuda diplomei de pretins intelectual, tinerii noştri sunt în mare măsură depersonalizaţi. Prin anumite particularităţi, poezia dlui Minulescu sa despersonalizat. Îndată ce vreau să facă ceva pentru obşte şi recurg în acest scop la foloasele grupării, se uniformizează, se militarizează, se despersonalizează. Tobele şi tuburile se depersonalizau, pentru ureche, întrun tumult de melodii de agonie şi extaz. Casa personală e îmbibată de suflet … şi amestecul altor conştiinţe în rînduirea lucrurilor ar depersonaliza, ar sfîşia realitatea spirituală. Lucrarea se depersonalizează şi valorile ei rămîn în ceaţă pentru auditor. depersonalizez. – Asta înţelegeam adineaorea prin discolorarea, dispersonalizarea artistului în crearea operei lui. Depersonalizarea … criticului în faţa operei de artă … încă nu explică nimic. nu ne poate rezerva decît mecanizarea, uniformizarea, depersonalizarea. Rădăcina cea mai adîncă a unui anumit sentiment de viaţă … o întîmpinăm aci, în această acută nevroză a depersonalizării, care a împiedicat atîtea spirite de seamă ale vremii săşi resimtă unitatea profundă a firii lor. Acea atmosferă atît de particulară şi atît de derutată care este însăşi protecţia sufletească a eroilor, … lupta lor împotriva despersonalizării. Această idee este accentuată de asemănarea celor trei chipuri, sugerînd despersonalizarea, lipsa oricărei identităţi. Din această alterare a raporturilor dintre real şi imaginar, dintre cauză şi efect se ridică ideea înstrăinării, a depersonalizării. Cazurile de depersonalizare. Bolnavul se simte schimbat, nuşi mai aparţine, nuşi recunoaşte propiile sale stări emotive. – depersonalizări. Adevăratul subiectiv al volumului este însăşi conştiinţa scriitorului, un martor treaz, complet, emoţionant, depersonalizat parcă faţă de propriai tragedie. Jurămîntul … se bizuie … pe o potenţare magică a voinţei colective depersonalizate. Dezorientarea depersonalizaţilor e provenită din pierderea conştiinţei, şi, cu ea, a limbajului şi a sentimentului social. depersonalizaţi, te. Temîndumă să nu cauzez o emoţiune prea tare bătrînului meu tată, depeşiasem îndată ce am dezbarcat. Ministrul cultelor depeşează la toţi prezidenţii tribunalelor ... din ţară. Cu o zi înainte de plecare, îţi depeşez clar în ce seară trec prin Ploieşti. A trebuit să depeşeze la căpitanul oştirei ruseşti: „Regimentele scad de necrezut”. De venit trebuie să vie, ca depeşat. Depeşeazămi din vreme să te aştept la gară. Numai ci ni pominim întro zî ca dipişat Cuzean toatămpăraţia să să dezroghească oamenii dă la ciocoi. Da cîn să ducea Cuzea la Galaţi dipişa să ieşimnaintea lui. Se depeşează cu datul de 24 iuniu: trupele ruseşti au continuat astăzi a trece Dunărea. depeşez. Copia depeşei (scrisoare în pricini publice) adresuită cătră ... prezidentul Divanului Moldovei. Au putut încă prinde pe un curieriu însărcinat cu depeşile. În depeşul meu din urmă am avut cinste a îţi da socoteala pentru care pricini am fost silit saduc oastea înaintea taberei. O depeşă telegrafică de la Paris din 13 sara înştiinţază. Îi împărtăşi cuprinderea depeşei lui Radzivil. Acesta era cuprinsul depeşei. Venise ... cu depeşe sigilate. Prin o depeşă telegrafică, cu mare bucurie aflai că se însănătoşiase. Am citit toate depeşile oficiale. Astăzi se află în multe state civilizate staţii unde se primesc depeşe telefonice. A apărut primul număr: jumătate cu articole de entuziasm şi jumătate cu depeşi şi corespondenţe de pe teatrul răsboiului. Spunea ca descifrat depeşi toată ziua. Depeşile totdeauna trebuie să sosească în urma călătorilor. Din multele depeşi ce sosesc privitoare la această nenorocire, se pot face tot felul de combinaţiuni. El răscumpără un mare număr de robi creştini, ce se aflau în mînile turcilor, faptă ce se răspîndi în curînd, prin depeşile ambasadorilor puterilor, în tot Apusul european. Primesc de la prietinul cel mai intim al fratelui meu ... o depeşă. O depeşă a lui Scatiu, cu două zile înainte, îi chema şii ruga să aducă doi doctori. Intră în cel dintîi oficiu poştal cei ieşi în drum şi trimese depeşa lui Ion Florea. O depeşă grabnică mă cheamă, pentru poimîni, la Budapesta. Privea toate depeşele drept nişte cobitoare de rău. Trimise pe cineva din vecini la poştă să „bată” o depeşă lui Radu. Se trimite, tot la îndemnul lui Eliade, acea lungă depeşă lui Bibescu. Ştafetele primarului au pornit cu goana cea mare a cailor, purtînd depeşă grabnică. So chemăm printro depeşă. Curierul ambasadei a adus tatălui meu o depeşă cifrată, sosită din Londra. Procurorul a bătut depeşă la jandarmi să mă prindă şi să mă aducă legat înapoi. depeşe depeşi. Slavonizmul era o formă streină de închinare, care trebuia necontenit întărită ... spre a se putea mănţinea şi a nu deperi în nişte ţări de altă limbă. depiér. – de depiericiuni. de depigmentez. depigmentări. – depigmentaţi, e. – O învăţase să se depileze, îi desenase şii croise singur rochiile. depilez. – depilanţi, te. Folosirea iraţională a metodelor de depilare poate duce la alterări nedorite ale pielii. depilări. – Ca să nu rîdă, Ioanide îşi descărcă energia, frecînduse repede cu palmele peste capul depilat. Una din femeile din şir, îmbrăcată întrun mantou de leopard veritabil, ... care acum era veştejit şi depilat pe regiuni întregi, formulă această întrebare. depilaţi, te. – depilatori, oare. – O bună depilaţie poate fi obţinută şi cu ajutorul radioterapiei locale. depilaţii. depilesc. – Căderea ghenitivă dipende dă un sostantivu arătătoriu sau tăcut. Astfel fu prima intrigă a lui Don Juan. Să mai urmez istoria aventurelor lui? Asta depăndă de la public. Această datorie atîta de sfîntă o va împlini numai după ce va forma oamenii şi ideile timpului, de la care depinde – atîrnă – mîntuinţa şi fericirea contimpuranilor Educaţia religioasă ... este ... fapta preotului şi instrucţia superioară de unde ea depîndă ... este păstrată ministerului său. De la tine depinde soarta noastră. Tărimea unui gips depende cu totul de a sulfatului de calce hidratat care la produs. De la regularea cestiunei rurale depende o mulţime mare de interese ale celorlalte clase de locuitori. De perfecţia clasificaţiei depinde şi perfecţia ştiinţei istoriei naturale. Nu înţeleg bine mecanismul acelor doauă operaţiuni cari constituie viaţa socială şi de la cari depinde buna stare naţională. Aceste variaţiuni de temperatură întrun loc oarecare depind mai cu seamă de cele două cauze următoare. Bucuria lui ..., precum şi întristarea lui cea mai adîncă depinde ... de la fericirea sau decadenţa patriei sale. E un moment îngrozitor, căci de la el depinde succesul sau căderea. Durata pasiunilor noastre depinde tot aşa de puţin de noi ca şi durata vieţei. Poezia, artele ... depind exclusiv de acuitatea simţuală. Hotărîrea judecătorului ... depinde de voinţa lui liberă. Ordinea înşirării martorilor nu depinde numai de ordinea ierarhică a dregătoriilor. Cunoaştem problema ţărănească ..., de rezolvarea ei depinde soarta noastră şi chiar viitorul ţării. Nu pot face nimic ... Nu depandă de vamă. Viaţa, cu necazurile mari şi bucuriile mici de mîine, depinde numai de felul cum faci primul pas în fabrică. Ţăranul a scrutat mereu cerul ... singurul element de care depinde recolta. Efectele depind de predomi-nanţă. Comportarea unei particule ... depinde de semnul sarcinii sale. Semnele unei otrăviri depind de felul otrăvii. De aceea dislocarea depinde în foarte mare măsură de înţelesul acestei prepoziţii. Nu numai elementele depind de sistem, dar şi sistemul începe să depindă din ce în ce mai mult de elementele carel alcătuiesc. Succesul artei nu depinde exclusiv de voinţa creatorului. Există, în apariţia binelui, o componentă care nu depinde numai de buna intenţie a subiectului moral. Eram convins ... că nemurirea depinde tocmai de castitate. Romînia a putut primi din partea Comisiei de la Bruxelles ... confirmarea încheierii negocierilor de aderare, de care depindea implicit semnarea Tratatului de aderare. Depinde mult şi de capriciul soartei. Depinde de împrejurări. Cînd se poate termina lucrarea? – Depinde! O să staţi mai multe zile în oraş, domnule, îl întrebă ea ... – Depinde, ... aştept nişte scrisori de la o societate de turişti. Cînd pleci? – Depinde, ... În sfîrşit mă gîndeam. Moş Costache nu lasă banul din mînă viu, fireşte, dar mort poate săl lase prin testament ... – Şi dacă lasă, nu putem săl atacăm? – Depinde. Principele ales în toată libertatea, să nu depindă de la nimeni. La 1 300 Făgăraşul depindea încă de Ungaria. Acu mie timpul, jună sunt, de nimeni nu depand. Era liber, nu datora nimănui nimic, nu depindea de nimeni. Aceşti păhărnicei din sate formau ... o organizare militară pe cete şi depinzînd de marele paharnic. Miron Costin ... afirmă că de marele stolnic depindeau pescarii. Ţăranii trebuie să devină proprietarii pămînturilor pe care le lucrează, adică ai pămînturilor care depind de satul lor. Pentru anumite domenii de activitate guvernul poate organiza şi conduce servicii speciale de orice fel care vor depinde de Consiliul de Miniştri. Îşi puse în gînd să facă astfel, încît să nu depindă de nimeni, să nu fie silit să supere trivialitatea nimănui. Fanarioţii nu depindeau numai de boieri, ci posedau un puternic sprijin din afară, de la Poarta Otomană. Lipsa de scrupul nedisimulată a potentaţilor, slugărnicia celor ce depind de ei sunt comune cu cele ale personajelor „Scrisorii pierdute”. – depínd; depinsei; depins. Scriptura ceţi depinge Figurile erorii te face să vezi singur A ta regenerare în fructele ştiinţei. Avusese slăbiciunea de al crede astfel, cum îl depingeau acei cari îl săpau. Oratorul depinse spiritul domnitor în evul de mijloc Polidor e frate cauzaş. Mîne îi durez un articol în Gogoaşa patriotică şil deping ca cetăţeanul cel mai generos. Paralela constă în a depinge asemănările şi neasemănările între două persoane sau caractere. Cînd îmi inchipuesc cîteodată viitorul şimi deping viaţa cît de frumoasă va fi în unire cu dînsul, sunt cea mai fericită din femei. Această mărturisire ... depinge foarte bine starea generală psihică a oricărui investigator conştiincios. A depinge cu culori vii. Mania aceasta îl trase în eroarea de a dipinge pe Sîntul Francisc mai de tot nud. Vroiesc să fac din ... un op de arte, trebuie să o incorporez întro materie sensibilă, să mio deping cu culori întrun tablou. depíng; depíns. Puterea poetului se cunoaşte în crearea persoanelor şi depingerea caracterelor. Descripţiunea este o depingere însufleţită a obiectelor. depingeri. – Colorile şi formele sunt anume pentru (depins) pictură şi (desemnat) desemn ceea ce e vocea pentru actor. Arborele depins, floarea, espresiunea (plină de simţ) a omului. depinşi, se. – depiridinizări. Mergem deci mai departe de coastă, încercînd să depistăm cu ecograful bancurile de peşte. Pornirăm în căutarea lui ... îl depistarăm repede, îl găsirăm tot acolo. Între cei aproape două mii de muncitori liberi se aflau cîţiva cu carear fi putut să se ajute, dar nu reuşise săi depisteze. Ei ştiu să depisteze talentul nativ. Asemenea fapte au fost depistate şi prelucrate cu severitate. Va trebui găsit un mijloc de a depista creatorii autentici care pot marca momente de cotitură în istoria civilizaţiei. Cele mai vechi costume bărbăteşti şi femeieşti pe care leam putut depista pe bază de informaţii sunt purtate între anii 1850–1890. Dr. ..., medic specialist în radiologie, a recunoscut că nu există zi în care să nu depisteze, la computerul tomograf sau la RMN, 810 cazuri de tumori, nu toate maligne. Cu ajutorul radiografiei se pot depista o serie de boli, ca tuberculoza, bolile de inimă ... etc. Citirea atentă a acestor poeţi oferă putinţa să se depisteze uşor ... suita de sunete majore ... de acum. În portul romînesc se poate depista o piesă de tradiţie pre sau ilirotracă. depistez. Stratulat se poartă ... cu vizibilă grosolănie sau uşor depistabilă perfidie. depistabili, e. – bil. Şcolile de artă şiau propus în vara aceasta o acţiune intensă de depistare a talentelor reale. O precauţie necesară este de asemenea controlul periodic al sîngelui, pentru depistarea la timp a eventualelor începuturi de anemie. Controlul parazitologic periodic poate fi necesar, prin faptul că permite depistarea celor parazitaţi. Ministerele ... au datoria să ajute efectiv colectivele de întreprinderi la depistarea rezervelor. Profilaxia constă în depistarea şi lichidarea focarelor de tularemie. Majoritatea acestor investigaţii au avut ca obiective depistarea unor cetăţi şi epave ale lumii antice ... acoperite cu apă. Activitatea de depistare a noi monumente istorice în judeţele Olteniei. Noul principiu de explorare a permis depistarea unor maladii. Folclorul liric tradiţional moldovenesc – pentru depistarea căruia am lucrat cu persoane între 40 şi 98 ani. Cercetări ulterioare au dus … la depistarea a noi scrieri care se referă la Ţările Romîne. Întrun grup de 55 babuini, 20% din timpul zilei este cheltuit pe căutarea, depistarea şi înlăturarea paraziţilor corporali. Depistarea precoce a cancerului de sîn salvează viaţa. depistări. – 688 de persoane depistate că au votat de mai multe ori. Faptele celor depistaţi se pedepsesc potrivit legii. – depistaţi, te. – deplanează de În cazul unei grinzi cu pereţi subţiri, supusă la răsucire împiedicată, deplanarea unei secţiuni normale se determină cu ajutorul ariei sectoriale. deplanări. – deplantez. deplantări. – deplantaţi, te. Aerul atmosferic ce se degage se afla în corp şi sa deplaţat prin degagementul gazului. Fracturilemi se deplasau Din calmul lor prescris de doctori. Mase compacte de aer, deplasînduse cu o viteză îngrozitoare ... lovesc năpraznic muntele, încercînd săl distrugă. Punctul neutru (IM) în acţiunea atropinei se deplasează spre dreapta. Munţii Carpaţi stăvilesc ... masele de aer ... care se deplasează spre ţara noastră ... din Islanda. Oasele bazinului se pot fractura ... Fragmentele rupte pot sta pe loc sau se pot deplasa în diferite direcţii. Terenuri care se deplasează. Una dintre perechile de electroni ale dublei legături se deplasează astfel încît să aparţină în întregime unuia dintre atomi. Pus în funcţiune, utilajul se deplasează pe sol. Remorcherul sa deplasat cu o proră. Folosirea unui cuvînt mai nou şi de provenienţă cultă obligă deci pe vorbitori să se deplaseze în sfera altui stil al limbii, din stilul familiar în cel cult, cu repercusiuni asupra sunetelor şi formelor folosite. Interesul cercetătorului se deplasează ... de la studiul valorilor variabilelor spre studiul repartiţiilor de probabilitate. Problemele care concentrau atunci atenţia pasionată a artiştilor, pe o durată de aproximativ două decenii, astăzi sau deplasat în alte direcţii. În spectacol se deplasează accentele de la dezbaterea dramatică la dramatismul exterior al unor înfruntări de tip poliţist. Interesul oamenilor sa deplasat de la cunoaşterea lumii la suportarea ei. Funcţiunea comerţului, chipul său dea concurge la producţiune este a deplasa, a transporta lucrurile, a le pune landemîna oricui are trebuinţă. Ce influenţă aşa de mare am, ca să deplasez un întreg escadron? Ema ... deplasează pe cei din faţa ei ca să vadă mai bine sala. El rezistă puţin, cum ar rezista un bolnav căruia îi deplasezi o mînă scrîntită. Greutatea corpului ar putea deplasa capetele fracturate. Pentru ca legătura să nu producă necroză ... o deplasăm mai către rădăcina membrului bolnav. Acum, am deplasat forţele la fermele unde mai avem de lucru. Opt vapoare vor avea nevoie de 15 zile pentru a deplasa o platformă de foraj marin dintrun port scoţian. Arhitectul îi explica răbdător că funcţia fundamentală a maşinii nu este ... cea dea scurta distanţele, deplasîndul pe om dintrun loc în altul. Sau înfiinţat mii de şcoale rurale făra fi avut şcoale normale bune, încît, începînd de la talpa bucoavnei pînă în culmea învăţămîntului, totul a fost deplasat în modul cel mai democratic. Cusutul ei cu capul plecat pe lucru mă deplasează sufleteşte. Toţi aceşti indivizi şi toate aceste popoare deplasează împărăţia cerului pe pămînt. Felix, – încercă Otilia să deplaseze convorbirea – ceai făcut cu Titi? Deplasînd noţiunea mîntuirii din domeniul vieţii contemplative în mijlocul vieţii de toate zilele, Luther şi Calvin reabilitează viaţa activă. Interpretul lui Şandru a deplasat rolul mai ales spre comic. Poetul îşi deplasă interesul ... spre Petru Rareş, cu care pentru el se încheia ciclul atridic al Muşatinilor. Deplasînd ... interesul de la pitoresc la universal. A mă deplasa pentru un admirator necunoscut ... Din nou stăteam cu ochii în gol, gîndindumă săi răspund, sau să aştept zilele să treacă, pentru a mă decide! Monica se deplasează mai greu decît mine. Pe urmele peştilor migratori se ţin rechinii şi delfinii ... după cum vulpile tundrei se deplasează după lemingii nordului. Diferenţa dintre animal şi plantă e că cel dintîi se poate deplasa ca săşi adune mijloacele de existenţă. Drumul deschis de ... prin lume a fost pentru oameni primul îndemn la călătorie, şi în acelaşi timp unicul mijloc de a se deplasa. Domnul Filip avea darul să afle tot ce se petrece, fără să se deplaseze, necum să alerge după veşti. Se deplasau peste tot şi ţineau discursuri bombastice şi incoerente. Sentimentul că poţi să te deplasezi liber, spunînd numai parola, pe aceleaşi străzi pe care au căzut împuşcaţi luptători ai poporului, era ciudat. O comisie tehnică sa deplasat la faţa locului. Făcu cu gîndul mişcarea de a se deplasa din strada Antim în strada Ştirbey Vodă. Astăzi clientela care plăteşte a hotărît să se deplaseze la ţară. sa deplasat ... în Serbia, în căutare de manuscrise privind trecutul romînesc. Suntem nevoiţi să ne deplasăm la Cîmpina. De la Timişoara ne deplasăm cu obiectivul aparatului nostru de filmat ... la Arad. Astăzi, cinci componenţi ai lotului republican de călătorie se vor deplasa în Cehoslovacia. Localnicii nemulţumiţi sau deplasat la intrarea în oraş. Se deplasa cu maşina pe bulevardul Magheru. Cocorii ... se deplasează cu o viteză constantă. deplasez. Roţile ... formează un bloc ... deplasabil în lungul axului inferior. Un sistem tehnic deplasabil e numit: portabil (sau portativ), cînd poate fi purtat de un om sau un animal pînă la locul în care e folosit. deplasabili, e. – Deplasamentul depinde de gradul de încărcare al navei şi pentru un anumit grad e invariabil şi poate caracteriza mărimea unei nave. Pupa navei, cu un deplasament de 17 000 tone, se deschide ca o poartă uriaşă. Nava, cu un deplasament de 3 650 t, va fi echipată cu motoare Diesel. deplasamente. Se precizează o deplasare treptată a axei geosinclinalului Carpaţilor Orientali de la V spre E. În ce priveşte mecanismul de formare a acestei structuri, este enunţată acum o nouă ipoteză, aceea a tasării continue a Vorlandului, care a determinat deplasarea gravitaţională a maselor spre V. Un alt factor agravant îl constituie viteza de deplasare a plăcilor tectonice care se întîlnesc în arhipelagul indonezian. Au lucrat la deplasarea şinei, pînă ce au auzit bătaia depărtată a expresului sunînd pe calea de fier. Este vorba de o deplasare spre dreapta a punctului neutru în acţiunea atropinei. Această deplasare în adîncime a maximului termic sa făcut treptat. Primul ajutor în fracturile închise, fără deplasarea fragmentelor osoase, se face prin imobilizarea coloanei. Deplasările de populaţie determină ... influenţe reciproce între elementele culturii materiale. Începutul fusese sănătos, dar … dezvoltarea ulterioară, prin deplasarea generală a claselor, a fost din cele mai rele. Toţi autorii sunt ... de acord că e în lume acum o deplasare categorică „spre stînga”. Licenţa pe care miam permiso a fost o deplasare a momentelor şi o reconstituire, alta decît cea convenită în izvoare, a faptelor. Există ... tipul jurnalului care umflă activitatea vitală şi gesticulaţia zilnică, insinuînd o deplasare de pe plan fizic pe plan metafizic. Se asigură astfel ... deplasarea de la sensul de „organ al văzului” la cel de „privire”. Chiar în întregime luat, versul nu suscită interes decît prin deplasarea în sens dublu a accentelor de determinare. Se petrece o deplasare a lucrurilor spre „zarea dorului”, spre o suferinţă, cu alte cuvinte, purificată. Dar reforma calendarului roman din anul 153 î.e.n. fixează data de 1 ianuarie pentru începutul anului, în loc de 1 martie, şi de atunci datează deplasarea obiceiurilor de primăvară în plină iarnă. Ne gîndim aci şi la anume deplasări în scenă. Strîngerea materialului ... am făcuto ... cu ocazia a numeroase deplasări pe teren. Deplasarea rapidă a călătorului de capitală e condiţionată numai de curiozitatea şi lenea lui. Erau însă zile în care Titi refuza cu îndărătnicie orice propunere de deplasare sub cuvînt căi este urît. Mişcarea apei se face prin deplasarea peliculelor de apă după legile tensiunii superficiale, sau prin capilare. Aceşti bani ... ne ajung pentru deplasări? Dacă dumneata descoperi ce e, treaba noastră pe urmă săţi obţinem deplasarea, îţi plătim serios. Pe fiecare bilet de tramvai notăm unde sa făcut deplasarea, de cine şi cu ce scop. Păsările şi focile ... au mijloace de deplasare rapide şi vin în aceste locuri de obicei numai vara. Bicicliştii pot folosi în deplasarea lor trotuarele, potecile laterale. Din cîte ştiu, au făcut deplasarea 28 de rugbişti. Deplasarea aceasta dura două săptămîni, pentru o căruţă cu doi cai. Vioara îl întovărăşea pe Einstein în toate deplasările sale. Aproape 500 000 000 mii lei au ca destinaţie deplasările, detaşările şi transferările în ţară şi străinătate. Împachetă întrun geamantan de nuiele toate cele trebuincioase unui bărbat în deplasare. Slujbaşii domniei aflaţi în deplasare ... erau hrăniţi de satele aflate în cale. Filarmonica „George Enescu” sa aflat în deplasare. A pierdut trei meciuri în deplasare. Echipa asta ştie să cîştige şi în deplasare. În sferturile Cupei Davis, Romînia întîlneşte Croaţia în deplasare. Trenurile se opinteau pe liniile înfundate, ... îngreuind şi ele problema ... deplasării trupelor. deplasări. Femeia duce peun şold, ca o căsuţă de culbec deplasată, coşul mare de nuiele. Eu unul găsesc ironia deplasată, cînd vorbim de romîni şi de şcoalele lor din alte ţări. Chestia mia părut deplasată. Toate păcatele unui caracter rău, unei minţi mărginite şi a unui om deplasat se află tot aşa de bine la roşii noştri ca şi la aceia din toate ţările. Vă găsesc ironia cam ... deplasată! E sora mea ...! făcu Jean cu o gravitate pe care Titu o socotea tot atît de deplasată. Intransigenţa mea, care azi mi se pare deplasată, era aţîţată şi de tonul imperios ... al interpretei principale. Mă găsesc lîngă această mică dramă amoroasă, ridicul şi deplasat. Spunea deodată ceva deplasat. Cît de deplasate erau „obiecţiile” celor care îi contestau, să zicem, actualitatea ... să nu mai vorbim. Stilul lapidar voia să sublinieze că la ora aceea demonstraţiile de elocinţă erau deplasate. deplasaţi, te. – În ceramica decorativă se întrebuinţează ca deplastifianţi: caolinuri, argile deshidratate parţial prin ardere etc. fiant. deplastifianţi. – deplastificatori. – Deplîngeam pe cei cari nu iubise niciodată. Ruşii … au să deplîngă pierderea … a vreo 7 000 oameni. Auzeam pe mamele noastre cum deplîngeau soarta femeei. Navem decît a deplînge neperfecţiunea naturii omeneşti, care se lasă a fi amăgită de forme goale. Avem a deplînge perderea sa dintre muritori. D. Anghelache deplînge pe nenorocitul acela. Deplînge pe poporul ce merge la pieire, Tiranuncremeneşte sub biciul său de foc. Toate ziarele deplîngeau pierderea acestui bărbat eminent. Trebuie să deplîng soarta jalnică a mamei mele. Am trăit atunci un ceas de răfuială cu mine însumi în care singur miam deplîns încanaliarea. O întreagă literatură, datorată agrarienilor maghiari, le deplîng şi acuză diferitele guverne maghiare de lipsă de energie. De cîteva ori Cecil lăsase a se înţelege că desaprobă viaţa Madalei şi că îl deplînge pe Dinu Grinţescu. Cei care cunoşteau toate dedesupturile nefericitei căsnicii, deplîngeau … soarta Mălinei. Peacei cen lumea asta nu mai doresc nimic, Dei întîlneşti, deplîngei, – apoi grăbeşteţi pasul. Cînd naveam a deplînge ruini şi morţi, stăruia în fiinţa mea morbul acela. Deplîngeam pe reclamantul uluit şi deplîngeam sentimentul de dreptate. Poetul îşi deplînge numai durerile sale şi rîde singur. Eu nuţi deplîng sfîrşitul. Criminalii … îşi mărturisesc şi îşi deplîng păcatul. Ea răzbate chiar atunci cînd deplînge poporul, cînd îi strigă, cutremurător, revolta. Curate lacrimi să fie, care deplîng un astfel de mort! Se prefăceau cu mare sîrg a deplînge nestrălucita moarte a exaporitului. „Încă o victimă a regiei aşazis moderne” – îl deplînge un cronicar parizian pe Goethe. SUA deplîng moartea a cel puţin trei americani. deplînge dezmembrarea URSS. Cînd furtuna prin mulţi urlă şi naturan răsculare, Pare că deplîngeeroii, caren lupte au perit, Tu te primbli cua ta liră. deplấng, deplînsei, deplîns. – de déplorer Să ne atragem … rîsul sau deplîngerea dlui Urechia. deplîngeri. – deplînşi, se. – ţiu. depleţiuni. – depleie deplauă . Iam văzut lucrările pe care le pliază şi le depliază. plia. depliez. – plie. deplieri. – Şi acealea scriem voao, de şi bucuriia voastră să fie deplin. Şi fură dzilele lu Iacov deplin 180 de ani. Nimerilea nu le poate împlea deplin Cu atitea sute de ai mai denainte au prorocit prorocii de venirea Lui. Care lucru deplin sau izbîndit. De va fi murit ... acesta să plătească boul deplin. Să le păzască deplin De ce cădzind Bogdan cămăican, grijitau pe MihaiVodă cu toate deplin. Pricina tăcerii ... mele mai sus deplin ţio am povestit. Cum le putem face toate, deplin, făr' de nicio zăticneală? Dîndui şi un rînd deplin de strae Zisul Lăpuşnean, acea lună dăplin umblă tot pămîntu. Scrisoarea dumitale deplin mau mîngîiat. Prin pacea aceasta au dobîndit toţi pribegii din Valahia iertare deplin. Un vermuleţ încă nu de trei zile deplin Cînd împrumutătoriului nu i să plăteaşte deplin datoriia din zălogul ce are ... atunci lipsa să i să împlinească din ceialaltă aveare a datornicului. Săngrijăşte ... pîine, carne şi grăunţe a să da la toţi deplin. Nu te certa în vorbă pentru vreun lucru care nul ştii deplin şi te îndoieşti. Ucenicii să slujească pe la meşterii lor pînă vor învăţa meşteşugul lor deplin Plăteşte datoriele tale deplin. Fiul lui Dan I nau avut deplin aii vîrsniciei. Naveam atunci nici paisprezece ani deplin. De acum înainte nimeni nu poate să treacă în islamism de nu va avea douăzeci de ani deplin şi fără a mărturisi singur sloboda sa voinţă înaintea cadiului. Cînd toate îndemnurile se rîdică de la lucrare, atuncea să zice, că de tot şi deplin să face dezlegare legii. Femeiele despărţite de bărbaţi, fără a fi deplin închise ca la turci. Deplin vremea unei vieţe păn’ la moarteam colindat. După această bătălie şezu MihaiVodă sub cetate zece zile deplin. Îi spuse toatăntîmplarea deplin. Deşartaţi cupa deplin. El intră în casa lui, deplin conştiu despre îndelungatele lui vise. Linişteai deplin stăpînă Peste cîmpii arşi de soare. Se linişti deplin. Dar acuma sa lămurit deplin. De visul rău mă vindecă deplin. Gîngu privea ... fără să înţeleagă deplin. A luat hotărîrea să renunţe, deplin şi definitiv, la pornirile sale senzuale. Vîntul stătuse deplin. Soarele avea în el ceva copilăresc şi vesel. Ziua se întunecase deplin şi asfinţise Luceafărul de Sară. Teai demascat deplin cînd ai dat adăpost unui emigrant. Nici recunoaşterea unei naţiuni canadiene nu sa format deplin. Nu sunt nicicînd durerile vitale. Dar rănile se vindecă deplin. Cîteva lucruri le considerăm acum deplin lămurite. Dorinţa arzătoare de ai mulţumi cît mai deplin. Beui trei zile deplin. Tot nui fu voia deplin. Scoal’ mai iute, adomi vin, Sămi potol setea deplin. De iai fa din apă vin Nui mai faci voia deplin. Că străinui tot străin, De li purta tot în sîn, Tot nui faci voia deplin. Neam ibdit cinci ani deplin. Scoate vin, scoate pelin, Co sămi fac chefu deplin. Aflîndo pă dăplin să mă bucur lăudînd pre Dumnezeu Vinurile ... să le treacă pă deplin drept în Ţara Nemţească Stăpînirea crăiască toată trecuse pe deplin în mîinile consulilor. Nu cunoştea încă pe deplin cugetele împăratului. Ah! cine poate sămi ţie viiaţa în vecie, dar cine iară poate să mio rădice pe deplin? Acum caracterul mă face să gust păharul amărăciunii pe deplin. Îţi vei căpăta dreptul tău pe deplin. Omul ... în mizlocul copiilor lui, se bucură pe deplin. Ah! daş mai trăi atîta să văz visumi pe deplin. Mulţumind pe deplin curiositatea cea filologhică a doritorilor. Despre catehismul romînesc cel tipărit în Sibiu la 1546 nu suntem deplin încredinţaţi. Programul lor scopul ce are în vedere, idealul ce urmăresc, este realizarea pe deplin a voturilor Divanului adhoc Un exemplu va lămuri pe deplin această aserţiune. Confuzia nu este pe deplin îndepărtată, fiindcă în înţelesul limbagiului obicinuit tocmai elementul positiv din noţiunile negativmixte rămîne întunecat. Pe deplin aşa cum miai spuso, dascăle, zise Dan, azi sunt încredinţat că vremea nemărginită este făptură a nemuritorului nostru suflet. Laura ... dorea să audă cît mai multe laude spre a se convinge pe deplin. Dacă cercetăm azi colecţia revistei noastre putem spune cu hotărîre că această promisiune neam împlinito pe deplin Pierdui nădejdea să cunosc ... făptură omenească pe deplin teafără la minte. Nu sunteţi nici pe deplin mulţumiţi şi cîtuşi de puţin descurajaţi. Veţi înţelege pe deplin starea sufletească a acestui grupuşor de oameni. Bucurăte pe deplin de liniştea locului. Trăi ... deplin bucuria de a fi scăpat de moşier. Contribuţia lui Varlaam la dezvoltarea limbii romîne literare nu poate fi apreciată pe deplin, însă, decît în urma unei largi ... comparaţii cu contemporanii. Interesul pentru competiţie se dovedeşte pe deplin justificat. Toate obligaţiile contractuale vor fi pe deplin onorate. Iată întrebări pe deplin legitime. Îmbletul lui mil arata a fi pe deplin înţălept. Era deplin sănătos. Pămîntul nu e deplin rotund. Al său dorit prieten este sănătos deplin. Se simţea mare, puternic, deplin fericit. Şintrun cosciug deargint teau pus Deplin armat, can ceruri sus Să fiintreg ceai fost mereu. Dormi întîia noapte deplin liniştită. Să cade să facem întru tot deplin şi desăvîrşit Face slujba deplin. Dumnealui deplinîmputernicitu prezedent al Divanurilor … au trimis cătră mine o poliţă dă taleri 100 dă mii În zilele trecute sau pus înainte de către Excelenţiia sa domnul deplin împuternicitul prezident, ca să se facă doauă spitaluri de nou afară din Bucureşti. Şi fu altă lume, lume cu înţelepciune deplină Domnul Hristos ... om deplin să arată, iară pre cuvînt şi pre ciudesă Dumnedzău deplin să mărturiseaşte. Cine să teame nui deplin în dragoste. Ştefan-Vodă om deplin, cap întreg, hire adîncă. Mă vei odihni ... În casa ta ... Cu bucurie deplină. Oaie deplin, parte bărbătească, fără prihană, de un an, să fie voao. Adăogea dzicînd că încă de demult bun şi deplin priietin ştiindul, lucru ca acesta iau arătat. Numai pre tine, Fecioară curată şi nestricată teau iubit cuvîntul cel curat, şi din tine sau zămislit întrupînduse om deplin, cela ce au slăvit pre Haritina cu minuni. Te văz a fi deplin şi cu minte de bătrîn. În republecă omul să rădică La vrednicia sa cea deplină. Tagmei dvorenilor să lasă întru deplănă măsură dreptăţili El avea deplina ştiinţă a unui domnitor şi asemine urmînd sistemei lui Bogoliubov, cugeta a întări în Rosia o singură monarhie. Orişiunde întîlnim omul fosil (antediluvian) el ne întîmpină ca om deplin, ca fiinţă radical deosebită de celelalte animale. Silabă numim un sunet deplin, simplu sau compus cu una din consune. Ea îl socotea om deplin, foarte aşezat, foarte cuminte. Cănd se punea la masă, copiii stau împrejurui cunună deplină. Vor fi fost zugrăvite în deplinul înţeles al cuvîntului, şi nu numai cîrpite ici şi colo. Ai numai o viaţă, şi ar fi fost păcat Să mori făra cunoaşte comoara ei deplină. Şapoi maica Filofteia avea credinţa deplină a darului său. Gospodărie deplină, numai Glanetaşu să fi fost bărbat, so îngrijească. În sat să vorbeşte dă Sînţia Ta că nai fi popă dăplin. Moldova de cînd e, întradevăr, Na zămislit făptură mai deplină. Că un cunoscător deplin, Priveşten chip savant paharul. Slavă omului deplin, în care logica e o permanenţă involuntară ca şi osul nobil al frunţii! Eu nam fost niciodată ucenic; Dintrunceput deplin maestru. De a ta minune, floare, cui îi pasă? Forma ta deplină cine sonţeleagă? Ochiul lui plăsmuitor de fiinţe depline, se bucura de prefacerea omenirii în legea puterii şi a datoriei. Fanfaronada ... domnişorului scoate din fire vlăjganul, învăţat cu personaje depline, cu bivolii şi berbecii deacasă. Seriozitatea cea mai deplină caracterizează ţinuta sa. Vrea linişte deacu, şi bucuria să fiea ei, deplină. Nu ia fost dat ... să lămurească înţelesul deplin al vorbelor. Nimic nar putea măsura mai bine, dimensiunile misterioase ale lumii, ca ascultarea atentă, în liniştea deplină a nopţii, a marelui dialog dintre ape şi pietre. Fiecare din gesturile şi vorbele lor are un înţeles adînc, deplin. Rar găsim o operă care să ne dea senzaţia ... unei organicităţi mai depline. Era un om deplin. Să îmbogăţească, cu o deplină originalitate, literatura greacă. Artă a secolului în cel mai deplin înţeles al cuvîntului. Să militeze ... pentru aşezarea relaţiilor internaţionale pe baza principiilor ... deplinei egalităţi în drepturi. Reuniunea braşoveană din martie 1979 poate fi socotită ca o reuşită deplină. Vam cîntat cîntec deplin Să ziceţi, boeri, amin. Şi sau pornit la Ţarigrad cu tot agărlîcul lui, neplinind un an deplin cu domnia. Pînă la un an deplin să nu aibă volnicie vornicelul să vînză pripasul. Să nu plătească dobîndă pentru datoriile mortului pînă la un an deplin după moartea lui. . Anul al doilea de învăţătură al băiatului nu fusese deplin. Primăvara toate sunt proaspete, dar nu depline, vara toate coapte şi vii, toamna toate pălesc. Muguri mari şi deplin copţi. Şi va înflori, iată, şi gutuiul, după ce frunzeleau crescut deplin. Mogol are titlul de marele mogol şi are o deplină stăpînire întru împărăţia sa. Din monarhia cea mai deplină Despoţia în urmă fu născută. Îl numisă sfeatnic cu deplină puteare la congresul din Carloviţ. Cînepa cea mueruşcă numai atunci capătă deplina coacere, cînd e seminţa ei coaptă. Acum însă se află iarăşi întru deplină sănătate. Prezidentul ... acuma să află întro deplină sănătate. La 1576 hărăzi ughenoţilor deplina toleranţă. Deplina sănătate numai rareori se află la oameni. Pe aceştia, cu deplină putere de a tracta, îi trimise la Bălgrad în Transilvania. Scriu cu deplină convicţie că dumneata ... miai fost pricina acestor nenorociri. Să fie siguripsită deplina slobozenie a relighii lor. Ave o sănătate deplină. Fiica dumitale rămase în deplina mea stăpînire. Bolnavul ... dă nădejde de o deplină însănătoşare. Jupîneasa Stanca Moldoveanca ... fu îndată orînduită cămărăşiţă, dînduise deplină putere peste găini, raţe, curci. Schimbarea deplină a tuturor împrejurărilor sociale, vor faceo să uite întîmplările copilăriei. Nici că se afla sub soare Fericire mai deplină. O deplină armonie ... ar fi făcut cu putinţă activitatea normală. Dar deplina stăpînire a formei clare ... o arată Eminescu. Să nu ne grăbim dar a declara geniul naţiunii romîne ca osîndit la o deplină amorţire în tot timpul domniei fanarioţilor. Cea mai deplină armonie domneşte în această dezbatere. Eminenta diplomată a repurtat un deplin triumf. Pentru ca să socotim armonia deplină, ne trebueşte la orice rimă cele trei litere finale asemuite între ele. Linişteai acum deplină, Şiannoptat. Tu fii soldatul jertfei mari, depline. Boierimea noastră era în deplina stăpînire a noului fel de trai. Deplina liniştire şi curăţire de tatari a pămînturilor romîneşti. Şin liniştea deplină, o lacrămă albă străluci în senin. Numai două procesiuni se făceau cu evlavia şi liniştea deplină a credincioşilor. A obţinut … să lase Curtea să judece în deplină independenţă. dovedinduise deplina nevinovăţie, îi sa spus căi se redă libertatea. Numai acest semn de izbîndă deplină lar mai fi aşteptat. Deplină fericire, unde să mă îndrept! Departe cîteva guri de tun vesteau deplina biruinţă. Nu gîndesc o fericire mai deplină … decît să te ştiu alături de mine. Numai în tine pot să am încredere deplină. Tărăşenia cu scandalul … fusese pusă la cale, în deplină înţelegere cu Ivan. Sub pajiştile de senin Stau luminile zămislitoare Din întunericul deplin. Se va face dreptate deplină şi celor care au trimes acum în apus solia sufletului lor. Am deplină siguranţă că sunt pe drumul cel bun. Dar cel ceascultă dobîndeşte viu contur, în armoniile treptat depline un templu, un menhir sau crin devine. Făgăduieli de deplină fericire. Mulţumirea lui ar fi fost deplină dacă nu iar fi lipsit Laura. Am avut succes deplin. Se lăsase noapte deplină. Metoda prin compresiune nu ne dă satisfacţie deplină. Îndată se făcu tăcere deplină. Noapteai afară deplină. Singurătatea deplină … îţi slăbeşte nervii. Concepţia scriitorului despre stil şi tehnica lui sunt în deplină concordanţă cu datele analizei. A cunoscut o viaţă liniştită, o atmosferă de armonie şi înţelegere deplină, deosebită căldură. Posibilitatea de a alege binele ... în deplină convingere ... e marele dar făcut umanităţii. deplini, e. – Tot lucrul la începutul său nu poate ave deplinătatea care se cîştigă numai prin o îndelungată pracsis De cîtă ispită încă ai trebuinţă pînă a veni în deplinătatea bunătăţei. Rodul au venit la deplinătate atuncea cînd singele au închiat lucrul său şi au isprăvit forma pruncului. Îngrijindusă pentru de a aduce la deplinătate puterea oştenească … el au înmulţit numărul oştenilor. Această foaie singură şi cu mai mare deplinătate va purta îndatorirea şi sarcina tuturor Influinţa părintelui este un lucru bun cînd este bună, dar cît sînt de rare împrejurările în care ea poate avea lucrare în toată deplinătatea ei. Aceasta să se silească a ne da ceruta perfepciune (deplinitate). Această stare de lucruri durează de la cele întîi secule a erei creştine pănă înspre seculul al 15le cu toată deplinătatea şi tot mai continuă încă şi pe urmă însă fără atîta putere. Sulina, zînă ce se scălda în apă pînă la brîu, i se destăinui în deplinătatea frumuseţei. Şiau dat samă … că nu se mai poate da urmaşilor ei … acea curăţie de viaţă patriarchală, acea deplinătate de simţ romînesc. Cum săţi explic? … Numai cine iubeşte drept şi cinstit simte deplinătatea unei asemenea bucurii. După două săptămîni de grăunţe şi de săceală, Pisicuţa – aşa o botezasem pe iapă – reintrase în deplinătatea formelor alese şi drăgălaşe. are nevoie de timp şi de deplinătatea unei vieţi întregi, ca să prindă rădăcini puternice. Cobor zîmbind din albantîietate, … Închis în pura mea deplinătate. Dacă i se cere creştinului săşi jertfească viaţa actuală ... nu i se cere cu perspectiva de a şio pierde definitiv ..., ci pentru a ajunge mai repede la deplinătatea vieţii. Dacă există un teritoriu al lumii în care poţi cunoaşte deplinătatea bucuriei, acest teritoriu nu poate fi decît cultura. Să se înveţe cu deplinătate limba latinească maica limbei noastre Ordinul lui Alexandru Nevski, … întemeiat cu deplinătate de Ecaterina … la 1725. Iată dvoresc înaintea ta … fără aţi pute arăta cu deplinătate simţirile inimii mele! Cu toate aceste el au păstrat cugetul cel liniştit şi cu deplinătate au purtat datoria unui comandir. Iubea limba rosiană, o cunoştea cu deplinătate şi se minuna de înavuţirea şi mărimea ei. Cultura modernă înălţînduse pe edificiul celei antice, fiind adecă continuarea şi completarea ei, nu putem poseda cu deplinătate pe una fără ajutorul celeilalte. Marina făcu spre Felix un mic semn, cu înţelesul că Otilia nui în deplinătatea facultăţilor mintale. ă)tate. Mult mai tare şi mai strîns pofteşte firea de la oameni decît de la dobitoace, ca cu toate ce se cuvine săşi deplinească şi săşi săvîrşească fiii săi. Sholerii ce vor ave petrecute cele mai de gios învăţături se vor deplini în literatură, în măestrii şi ştiinţe. Limba romînească este destoinică de a se putea deplini Nopţile cele întunecoase şi înnoitoare lovituri a tunetelor deplinea primejdia acestei călătorii. Literele cele mari se pun … la începutul fieştecăruia vers (stih) chiar şi dacă întracela cugetul nu se deplineşte. Săi lumineze pre fiii romînilor şi săi deplinească. După patru sau cinci zile sgrăbunţele de tot sau deplinit. Ceea ce mai mult deplinea duhul lor era liniştea inimei lor. După leagea firei … lemnul, ca şi omul prin acealeşi puteri prin care fu deplinit se prăpădeaşte. Sunetele buciumilor ... au încunoştiinţat învincerea romînă, ce sau deplinit prin stîrpirea acelor tatari. Deplini această tristă şi pioasă datorie. Să deplinească ordinele cu care este însărcinat. deplinesc. – Trebuie dar pentru deplinirea înţelesului să adăogăm la subjet pe substantivul duhului, şi la atribut pe substantivul om. Deplinirea înţelesului pofteşte ca lîngă prezis să mai fie o persoană ori un lucru. Ah, cîtă bunătate, deplinire, înţelepciune şi nevinovăţie Bărbat cu rîvnă ca aceia spre deplinirea neamului romînesc. Aşea este ia ţesută, cît măcar cît o va auzi cineva, nu poate să o înveţe cu acea deplinire cît să nu facă dese şi grele greşele asupra gramaticei. Nu ştiia să vindece greşealele sale, nici să poruncească cu deplinire, nici să prevează relele. La aceaia se ceare mare priceapere, şi ceva deplinire întru cetire. spre deplinirea trupului nu numai nemica nu ajută, ci mai vîrtos de multe ori îl chilăveaşte. De datorie este a nu mai întîrzie de a aduce limba vorbită de mai mulţi decît patru milioane romîni la gradul deplinirei păşeşte necontenit spre a sa deplinire. Această istăţie, această deplinire şi iscusinţă se poate cere şi aştepta numai de la cultură. Limba portugălească se află în o înaltă treaptă a deplinirii. Mă conduceai spre deplinire şi cînd îmi era visul mai frumos neîmpăcataţi lege, îi curmă zborul său. Ucideţi toată partea bărbătească întru toată deplinirea. Atunci vărsatul e întru deplinirea sa. Acea cînepă nu poate ajunge la poftita deplinire. Bucurăte căci nu poţi aduce răotatea întru deplinire. Nul putu duce la deplinire Spre deplinirea ofiţiei mele din 17 iunie, fac ştiut Divanului: că al doile mădular al comitetului ... este ales dumnealui boeriul Constantin Cantacuzino. Hotarele şi soarta Greciei nefiind încă statornicită, congresul nu putea hotărî ceva cu autoritate şi deplinire. Lucrarea pămîntului întru mai bună deplinire a o aduce. Întîrzie prea mult deplinirea dorinţelor mele. depliniri. – Nicio treabă nu se cade să vă fie mai de sîrg, decît deplinita creaştere a fiilor. Nu se cade să te îndoieşti despre deplinita ei sănătate. Popoarele celea mai lucrătoare sînt celea mai deplinite. are literatură deplinită şi foarte mare. Pre pămînt nu e niminea deplinit făcut. Dintră mugurii cei mai mulţi ce sunt pre nuia cel mai deplinit să se aleagă. O sămînţă deplinită, coaptă şi curată va da mai bună roadă. Măriţii domni … fiind trimişi cu deplinită putere, cu cărţi de credinţă scrise pe pergament … sau împăcat. De acolo o deplinită pace să se nască, nu se poate priceape. Întrebările ceale de căpetenie trebuie să fie după stările împrejur ale lucrului pentru ca pruncii deplinit să le poată cuprinde, şi învăţa. depliniţi, te. – Zicămintele sau propusăciunile care şerbesc spre deplinirea altor se zic deplinitive deplinitivi, e. – t)iv. Deplinitoriul acestui metod au fost franţezul abate ... Epe şi germanul Samoil Heinek. deplinitori, oare. – tor. Ea muri deplărînd momentul cel fatal în care ea se ar fi dedat movemăntului celui dintîiu a vindictei. Deplora depărtarea lui de la drumul cel adevărat al datoriei. Deplorăm moartea amicului. Acest material, dintrun scrupul pe care astăzi îl putem deplora, na fost niciodată publicat. Ceea ce deplora el, prin urmare, nu era atît macularea obiectului, cît inerţia totală. Deplorînd poate că a apărut întrun moment de civilizaţie tardivă. deplór. În adevăr căderea a fost şi esteo faptă, Căci degradat fu omul mai jos şi decît vita … Ci care e cuvîntul căderii deplorabili Al unei catastrofe atîta de complecte? Ne priveşte cu ochi împietriţi o figură de bătrîn. „Nenorocită fiică, părinţi deplorabili!” fură singurele cuvinte ce le pronunţă. Este deplorabilă această stare de umilire … este dureros a vedea pe cel sărman pînă în sfîrşit împovărat! Tîram întrun lung supliciu restul deplorabilelor mele zile. Din acest moment soarta junelui nobil sa făcut de tot deplorabilă. Oamenii noştri … au dat cheltuielilor tesaurului o întindere care trebuia să ne aducă fatalmente la starea deplorabilă la care am ajuns. Acest om … şia pierdut minţile şi a vieţuit pînă în zilele noastre întro stare deplorabilă. Stilul raportului prezentat de consiliul permanent este deplorabil. Vreau săţi atrag luareaminte asupra corecturei foaiei „Convorbirilor”. Ea este deplorabilă, şi atît de deplorabilă încît se taie gustul dea publica ceva. Este deplorabil rezultatul acestei prime încercări. Vedem … atîtea fapte urîte, unele deplorabile, altele ridicule. Mult miam sfărmat şi eu capul, să aflu de unde provine adicătilea deplorabila eră staţionară în literatura noastră de dincoace. Din pricina unei deplorabile uşurinţi verbale, dialogul sufere de lungimi. Avea deplorabilul obicei dea întîrzia, la mesele oficiale. Decadenţa lor sa datorit unor împrejurări istorice, şi anume, în cazul grecilor, politicei deplorabile de diviziune şi rivalitate a micilor state pe care le formau. Italia are desigur multe lucruri interesante, dar restaurantele sunt deplorabile … se mănîncă deo mie de ori mai bine în Bucureşti. A încercat întro revistă politică naţionalţărănistă ... o deplorabilă replică. Pentru a face faţă nevoilor războiului, atît Franţa cît şi Spania … înmulţiseră expedientele cele mai deplorabile. Teza a devenit principiul unei politici naţionale care prezenta avantajul de a disculpa clasa noastră conducătoare de starea deplorabilă a ţărănimii şi de a arunca toată vina asupra fanarioţilor. Armata se află întro stare deplorabilă. Ar fi însănătoşit economia, constatînd – aşa cum o face – starea deplorabilă a ţăranilor şi răzeşilor coborîţi pînă la şerbie. Condiţiile în care era nevoit să locuiască … erau deplorabile. Mi se pare deplorabil un asemenea gest. Publicaţii pe care … le primesc cu întîrziere şi întro stare deplorabilă. deplorabili, e. – deplorări. – deploraţii. deplumez poe depoetizez Consecinţa este o dezumflare, o depoetizare uneori, alteori o suspendare a momentului solemn şi protocolar. Dar cu toată tehnica smulgerii imaginilor şi a depoetizării, versurile din aceste volume mai păstrează imagini descriptive. poe depoetizări Electrodul pozitiv furnizează un debit de curent neîntrerupt, fără să se depolarizeze. depolarizez. – Pentru a împiedica această polarizaţie, se adaugă electrolitului depolarizanţi. După starea de agregare, depolarizanţii pot fi solizi (ex. oxid de cupru, bioxid de mangan), lichizi (ex. acid azotic) sau gazoşi (ex. oxigenul din aer). depolarizanţi, te. – La catod, depolarizarea se realizează … prin … descărcarea ionilor unui metal sau o reducere pe electrod. depolarizări. – depolarizatori. – tor. depolarizaţii depolimerizez reacţie de depolimerizare Reacţiile de depolimerizare sunt endoterme, favorizate de presiuni joase. Depolimerizarea poate fi accelerată de peroxizi, de radiaţii ultraviolete etc. Căldura excesivă degajată de ... duce la o descompunere înceată (depolimerizare). depolimerizări. – În mod paradoxal, societăţile totalitare sunt societăţi depolitizate prin excelenţă. Controlul agenţilor economici va fi depolitizat. depolitizez. – Cuvinte noi derivate cu prefixul „de”, cu valoare privativă, care cunoaşte, în limba actuală, o foarte mare productivitate (specializată): decolonizare, … depolitizare. Protestatarii, reuniţi în „Iniţiativa Profesională Radio Romînia”, au lansat un raport privind toate aceste nereguli cu scopul depolitizării activităţii editoriale din această instituţie. Nu se poate face depolitizarea Televiziunii de către cei care au politizato. depolitizări. – Pledoaria fermă ... din primul său discurs prezidenţial ... a pus toată greutatea pe funcţionarea instituţiilor depolitizate şi pe respectarea legilor. depolitizaţi, te. – lua. – depoluez. – Anumite fructe au proprietăţi depoluante. luant. depoluanţi, te. – Modelul experimental (careşi propune detectarea degajărilor de gaze toxice şi depoluarea). Depoluarea atmosferei, apelor şi solului. A avertizat că utilizarea masivă şi fără discriminare a substanţelor detergente pentru depoluarea zonelor marine infestate cu păcură poate crea situaţii mult mai grele pentru fauna marină. Depoluarea unor zone acvatice. lua. depoluări. – luat. depoluaţi, te. verb deponent Verburile deponente sînt: care în limba latinească să apleacă şi sînt numai pătimitoare, adecă pasive, iar în limba romînească tot ca ceale lucrătoare. Verbumul deponent iaste care în limba latinească iaste pătimitoriu, iară în romînească ca cel lucrătoriu, adecă urmez şi altele. Genul deponent seau depunătoriu … nu se întrebuieşte în formă lucrătoare fără în pătimitoare În limba latină, se găsesc mulţi verbi care au forma verbului pasiv … asemenea verbi se numesc deponente. Noi navem verburi deponente ca latinii. În limba latină, verbele numite deponente sunt pasive după formă, dar funcţionează ca active. În latină, există o categorie de verbe, numite deponente, care se conjugă după diateza pasivă, dar au sens activ. Majoritatea participiilor în to cu sens activ apar la verbele deponente. Verbele deponente … cer după ele un complement exprimat prin ablativ. Apar izolat cazuri în care participiul verbelor deponente este folosit şi cu sens pasiv. deponenţi, te. Mai toate operaţiunile … consistă în operaţii uzurare, de esploatare sau a deponenţilor lor sau a altor romîni cari se adresează, luîndulise 18 procente 24, 36 pe an. El nu poate să se servească de lucrul depus, fără permisiunea expresă, sau tacită, a deponentului. Depozitarul nu poate pretinde ca deponentele să probe că lucrul depozitat este proprietatea sa. Deponenţii sunt creditori pentru banii depuşi spre fructificare. Conducea „Banca micilor deponenţi”. Domnule, dacă sar publica listele deponenţilor, ai rămîne uimit de ce ai afla. Operaţia ar fi foarte corectă dacă unii deponenţi nar avea tendinţe de abuz. Deponenţii a trei bănci falimentare îşi pot încasa compensaţiile. deponenţi, te. depontez. – Fazele depontării se succed în ordine inversă ordinii fazelor din operaţia de pontare. depontări Expediţiile cruciate deşi despopulară Europa … avură urmări folositoare pentru omenire. Tiraniile acestea sleiră avuţia ţării şi o despopulară de lăcuitori Întreaga campanie din iestan a romîno-bulgarilor şi cumanilor precum şi retragerea lor au fost făcute ... c-o precugetată cruzime, pentru a dispopula şi pustii cu totul Tracia. După 1990, zona sa depopulat rapid, fiind lovită de o sărăcie cruntă. Cerul sa despopulat de atîţi „crai” … care făcea curte la dregăstoasele zeităţile lor soţii care nici ele nu erau modelul … fidelităţei conjugale. depopulez. Problemele depopulării Banatului ori a alimentaţiei nu sunt probleme pur biologice. Istoricii marxişti exclud posibilitatea depopulării provinciilor romane căzute în mîinile „barbarilor”. Prognozele indică … depopularea lentă a bisericilor. Orăşelul de odinioară, condamnat la pieire, la depopulare, … îşi trăieşte azi noua sa istorie. Depopularea deltei este un proces ireversibil şi necesar care nu exclude nostalgia. O trăsătură comună tuturor acestor oraşe, menţionează studiul, este depopularea dinspre centru spre periferie. depopulări. depopularizez. de Văzînduse în lipsă de soldaţi, ţara fiind foarte despopulată, trămise în ţări străine să strîngă în leafă voinici viteji. Pare un oraş dispopulat. Am găsit din cauza frigului pe jumătate şcoala despopulată. depopulaţi, te. Peste 12 mii de muncitori fură făcuţi prizoneri şi deportaţi în Africa. Fuseseră deportaţi. Am fost arestat şi deportat de nemţi în Bulgaria. Pe părinţii prietenului lui îi deportaseră. Fuseseră deportaţi la Mezen, fără judecată. Circa un milion de romîni … au fost arestaţi sau deportaţi. Ca un zelos pentru sîntele icoane precum era şi sîntul Nechifor sau deportat în castelul Anriga din Bitinia de către imperatorul Mihail Bîlbîitul. deportez. Urmarea acestei proceduri … este o amînare … pănă la punerea în libertate ori pănă la deportare. Catus inaugurează … un nou sistem de asigurare a hotarelor imperiului: deportarea … populaţiilor duşmănoase. Cyrus ... nu a fost un despot de tip asirian, care să ţină în frîu pe supuşi prin cruzimi, torturi … jaf, deportări. Temniţa şi deportarea nu iau putut frînge elanul revoluţionar. Urmase o deportare pe termen nelimitat. O notă de profund tragism ce avea săl urmărească întreaga viaţă a fost deportarea sa de către nazişti în lagărele de pe malurile rîului Bug. O patrie nimicită prin exterminări şi deportări în masă este cea mai odioasă crimă de genocid. deportări. – Cu înduioşare de deportat, … privea arbuştii exotici. Deportaţii fură scoşi ... din ţarc. Piraţii ..., recrutaţi din deportaţi evadaţi ..., mişunau în aceste regiuni. Pustiurile Siberiei sunt pline de aceşti deportaţi. a cărei intelectualitate era formată aproape exclusiv din revoluţionari deportaţi. Cei doi deportaţi debarcaseră la Vadső. Soarta evreilor ucişi sau deportaţi, ... este o lecţie morală pe care trebuie so învăţăm. deportaţi, te. – Schimbarea osîndei sale în deportaţie. Cînd cavalerul condeiului este … vreun scăpat de deportaţiune, plata şi răsplata este îndoiată. deportaţii. Regulamentul nu a deposedat cu totul pe ţărani de pămîntul ce ocupau pe moşiile boierilor. Colegul său Eder ... găsi obraznică şi insultătoare pentru acei care printro tradiţie de secole aveau dreptul de a deposeda, de a împila şi de a despreţui. Emmy ajunsese să creadă că părinţii deposedaseră pe dragul ei Mircea, că averea lor era făcută din moşiile Bogdanilor. Şii pare că trece ca osîndiţii la ghilotină, deposedaţi de toate bunurile. Oligarhia noastră a deposedat de pămînturi pe oamenii liberi. Deposedat formal de provinciile cucerite, prin mandatul de recuperare, ... Otokar al IIlea le pierde de fapt în 1276. Au fost deposedaţi şi aici de imensele plantaţii pe care le acaparaseră. O degradare asemănătoare … lea fost dat să cunoască ţărilor peste care a trecut urgia războiului …, războiul lea deposedat de toate bunurile de mainainte. Au bani ascunşi, … deposedeazăi! La sate, zeci de mii de ţărani au fost deposedaţi de pămîntul cu care fuseseră împroprietăriţi în urma reformei agrare de după Primul Război Mondial. Prostituatele îşi adorm clienţii (şoferii de camioane) cu diazepam şi îi deposedează de bani, bijuterii, telefoane mobile şi alte bunuri de valoare. Este zis, că se deposedează ca în vremea turcilor. Mortul se duce cu suava senzaţie a eliberării, dar noi îl plîngem, pentru ca, în realitate, să ne plîngem pe noi: dispariţia lui nea desposedat. Viaţa nu e numai un fapt de conştiinţă solitară, ci şi un fenomen social; trăim nu numai în noi ci şi în alţii. Ion Ozun îşi şterse sudoarea rece de pe tîmplele deposedate de plete. Umilită de turci, deposedată de spanioli … Veneţia a ieşit din criză considerabil micşorată. Îi aştepta … părintele deposedat de strălucirea domnească. Este deposedat de balon. deposedez. Partea vătămată este scoasă, în fapt, din posesiunea unui imobil, pe care o avea în baza unei hotărîri judecătoreşti ... obţinută prin proces în contra deposedantului. deposedanţi, te. – ant. Curînd însă desposederea acestora începu a se face. El apare în 1579 la Paris, şi întocmeşte versiunea deposedărei lui de scaunul părintesc. Regimul săsesc … întroduse … şerbia cu dea binele, iar deposedările … creară o situaţie foarte precară … locuitorilor. V. Alecsandri … ne vorbeşte … de deposedarea cu sila a răzeşilor. Plîngerea … pretinde în acelaşi timp că a fost o deposedare integrală fără niciun fel de despăgubire. Fruntaşii … îşi sporesc avuţiile prin … deposedarea membrilor de rînd ai obştilor. Nu sunt puţine cazurile cînd deposedările se făceau brutal. Drama cotropirii şi deposedării de pămînt şi drepturi începuse şi avea să dureze mai multe veacuri. folosit … la mijlocul terenului e bun la construcţie, dar, ca şi celălalt, nu face nimic la deposedare. Deposedarea şi jefuirea meseriaşilor, a ţăranilor … de bunurile lor materiale. Politica de deznaţionalizare a Imperiului implică deposedarea economică a vlaşinilor de însuşi izvorul traiului lor, munţii cu păşunile. deposedări deposedărei. ar da naştere vagabondajului în clasa rurală deposedată. Această lege are să sporească veniturile proprietarilor deposedaţi. Tronul moldovenesc sar fi dat domnului deposedat. Sub Vodă Şuţu, moşnenii deposedaţi sau adresat lui Pini, care ia primit bine şi lea promis tot sprijinul său. Spre Roma şi oraşele peninsulei emigrau numeroase cete de ţărani deposedaţi şi pauperizaţi. America a început ca o naţiune a celor deposedaţi. deposedaţi, te. – Dinspre depoul de locomotive, din cînd în cînd, ţîşneau fluierături. Prin depouri, pe liniile triajelor, locomotivele stau îngheţate. Tramvaiele ies luminate din depouri. Urma ca la orele trei … muncitorii să vină la depou. Găsi un tramvai care se retrăgea la depoul de pe şoseaua Ştefan cel Mare. La depoul de linie secundară ... viaţa muncitorilor stă ... sub bocancul jandarmului. Se apropia prînzul şi nu se luase încă nicio hotărîre, nici la depou, nici la ateliere. Depourile pentru locomotive electrice sunt mult mai simple decît cele pentru locomotive cu abur. La depou, o locomotivă nouănouţă sări în aer. Suportase bombardamentele din Bucureşti, văzuse trenuri întregi de soldaţi, auzise uneori împuşcături, în gara aceea mică asistase la uriaşul incendiu al depoului german. Ocoliră depoul pe nişte uliţe strîmte … Trenurile se auzeau aproape. El este … proiectantul … unor depouri pentru tramvaie. Conform dorinţei dv. vă certific prin aceasta primirea cărţii … domnului şef al Depoului de Imprimate al Armatei. Teai mai gîndit şi la omul … care, o iarnă întreagă, crăpase buturugi la depoul de lemne. depouri. Au descărcat a sale noaozeci de legături cu tot fealiul de scrisori şi … leau depozat la Muzeum Britaniei. deposa. depozez. – deposant. depozanţi, te. – ant. pentru depoziton şi secvestru pînă la treizeci de ani de la depozirea lucrului. – depoziri. – Aseamenea pentru lucrul încredinţat ce sau dat în mîna … pentru ca să se păzească depozit. Depozit iaste, cînd dă şi încredinţează cineva un lucru la altul ca să il păzească. Pricina de judecată … pentru o poliţa dă taleri 661; care bani, puindui Bebec depoziton la cinstita hătmăniie, şiau pus şi soroc dă zile 30 să aducă … martori ce au zis că are Cînd unul va da altuia lucrul săl păstreaze, atunci să numeaşte pus în păstrare sau depoziton Legile îi încredinţază norodul ca pre cel mai preţuit depoziton. Poate să pue bani depozit la însuşi acea comisie. A hotărît printro legiuire de la 13 februarie ca să fie un depozit pentru prenumeraţii … încît să poată a fi asigurate capitalele pînă la 3 239 000 fenici. Numai El are dreptul ... a chema pe fiecare săi dea socoteală asupra depozitului Cînd va urma a să scoate vreun depoziton din ladă … să va însemna în condică la rostul cuvenit că sau scos şi sau adus. Pe de altă parte, şi Del Chiaro citează pe Gheorghe, … acesta se îngrijia şi de depozitele băneşti ale lui Brîncoveanu la Veneţia. Depozitele dumitale ar scădea aproximativ la douăzeci şi cinci pînă la treizeci de mii. Cu siguranţă, dumneavoastră veţi face depozite şi la banca noastră. Transferul de mărci germane să nu fie făcut decît atunci cînd fondurile acumulate vor depăşi suma ce Banca de emisiune va accepta ca depozit. Bancherii de ocazie … aşteptau să crească depozitele, ca să le ridice. Oricum, se va retrage din guvern, cu un depozit de cîteva milioane la o bancă elveţiană. Bancherii cîştigau din fructificarea depozitelor care le erau încredinţate. primeşte depozite de titluri, de metale preţioase. Rufina şi Garay fură depozitul de bani al unui schivnic. Cei ce aveau depozite discrete … la băncile din Venezuela, aşteptau sfîrşitul războiului. Las iubitului nostru domnitor toată averea mea, locuri şi acareturi, grăitoare şi negrăitoare, pusă în bănci şi în depozite. Condicile … să să păstreze ca un depozit sfînt. Depozitul sacru a fost pus în mîinile voastre. Casă de depozit şi consemnaţiuni = Argintarii din Englitera au început a priimi în păstrare bani, precum fac astăzi casele de depozit şi consemnaţiuni. Debitorele să depună suma oferită în casa de depozit şi consemnaţiuni. Depozit legal = Preosfinţia Sa ... nu au primit nici ... 5 000 lei a schimbului întîi şi cu bucăţica de pămînt … supuindule la consulat în deposit Banii să ste în depozit pănă la înfăţoşarea adevăratului stăpîn. În depozit să primesc: … tot feliul de bani … scrisori de moşii şi alte îndatoritoare înscrisuri … lucruri scumpe, precum: giuvaeruri, aur, argint Banii sînt în depozit la consulat. Dacă aşa şi în astă sară, noi scoate aceste hărtii ce miau făgăduit că leor ţine în depozit ... sunt pierdut! Unii sau dus pînă a emite bilete de o sumă de cinci ori mai mare decît numerarul ce aveau în depozit. O piatră verde, care fiind în depoziton la mai multe mîni, se zice că sar fi schimbat, puinduse în locui alta mincinoasă. Suma era dată în depozit ca să se depună la licitaţie. Miai dat în depozit bustul lui Alexandru cel Mare. Depositul în genere este un act prin care se primeşte lucrul altuia spre al păstra şi al restitui în natură. Ca şi împrumutul, depozitul este un contract real pentru formarea căruia este necesară predarea efectivă a lucrului. Cel ce să va jălui împotriva hotărîrii unii judecători … va fi îndatorat să pue mai întîi depozit în mîna logofătului cîte doi lei la sută. nu să poate apuca de plată, ba încă i să întoarce înapoi şi ceea ce au lăsat depoziton Faci mii de greutăţi la slobozirea banilor din depozit. Găsind nepăzite acele lăcuinţe, şau pozvolit aşi face depozituri prin ele de feliurite lucruri, precum de sare, de popuşoi ş. a. Avea la Caffa … depozite de producte şi case de neguţitori. În încăperile acestui arsenal se află un mare depozit de arme noi şi vechi de tot felul. Ajung la depozitul de cărbuni. Odinioară a fost arsenalul, iar acum era depozit de arme. Editorul rămase cu cărţile în depozit. Un alt amănunt înteresant e prezenţa depozitelor de seminţe, grîu, in, cînepă, meiu, păstrate în gropi de bucate, chiar în cuprinsul locuinţelor. Întrebuinţa numeroasele acareturi deaici mai mult ca magazii şi depozite. Puneau la cale … fabrici de ţesătorie şi de ciocolată, depozite de medicamente. Se vor confisca … toate depozitele de alimente şi îmbrăcăminte. Cărbunii sunt descărcaţi din vagoane, cîntăriţi, distribuiţi în depozite. Ţăranii nu vor spune niciodată ... „depozit cu lemne”; ci ... „depozit de lemne”. Se prevedea … să fie înfiinţate depozite de lemn pentru armare în mină. Iato desprinsă dintre depozitele şi magaziile din fundul şantierelor. Între depozite şi magazine prăfuite, se furişează baruri suspecte. Scînduri care se găsiseră la depozitul de cherestea. Podul magaziilor destul de înalt … slujea ca depozit pentru mărfuri. Există adevărate depozite, de unde sîngele este trimis în spitale. Se auzea … în dreptul depozitului de lemne o nouă bufnitură. În doi ani îşi ridicase şi un depozit de lemne. Se propunea înfiinţarea unui depozit central de medicamente. Printre obiectele … din acest depozit, trebuie menţionat un vas roman din bronz importat de localnici. Fără niciun ordin, evacuase timp de o zi şi o noapte medicamentele din depozitul de la subsol. La Hunedoara, am lucrat 10 ani la depozitul de materii prime. În depozite stivele înalte de saci aşteaptă încărcarea în camioane şi expedierea către cala vapoarelor. Colecţia de lăicere ... aflate în depozitele Muzeului Etnografic al Moldovei, ne oferă una din cele mai reuşite creaţii de acest gen. Din acea perioadă îmi amintesc nişte ierni grele, ... cu amurguri coborînd în valuri roşiicenuşii peste castanii din curte şi peste depozitul nostalgic, de cărămidă, de lîngă şcoală. Amplasarea unui depozit de deşeuri (groapa de gunoi) nu poate fi la o distanţă mai mică de 1 km de zonele locuite. Şi în depozitul complexului comercial au fost găsite pachete cu ţigări ale aceleiaşi firme. Lisabona se făcu depositul şi peaţa comerţului universal. Nu vom afla pre adevărul în ceale mai de frunte deposite ale cunoştinţelor omeneşti. Cuvintele nu se valorifică atît prin sensul lor cît prin depozitul de sensibilitate cel conţin. Un final de valorificare desăvîrşită a depozitului său de umanitate. Catolicismul ca depozit cultural a fost creat prin contribuţia activă a fiecăruia. Şirul acestor trubaduri sau truveri … este destul de numeros în prima jumătate a veacului trecut. Din rîndul lor se ridică şi Anton Pann, care se deosebeşte totuşi de ei prin depozitul mai bogat al memoriei sale. Toate inovaţiile se bazează însă pe acumulări inteligente, dînd un alt contur, mai frapant, depozitelor de observaţii adunate în timp. Elevul … nu deţine un prea bogat depozit de amintiri. Lumea de dincolo, pe care o pierdem „în afară” este recreată înăuntru sub forma nelimitată a imagiarului de ficţiune, care este un depozit activ al tuturor evidenţelor de realitate anterioare. companie de depozit Ofiţerii de la diverse depozite … îşi lasă şi ei serviciul … către orele şase. Am fost instalaţi în urmă la compania de depozit. De dumneavoastră, domnule plotoniermajor Omu, îmi scrie depozitul de la Tulcea că sunteţi decedat. Aceşti cărbuni provin din mari depozite de materii vegetale aflate în pămînt. solveşte mai multe şesuri, care însă sînt în cîtime mică şi depoziturile de sulfat calcic. Aflarea … depozitelor de sare … atîrnă foarte mult de cunoştinţi întemeiate pe ştiinţa geologică. În cetăţile de pămînt se mai găsesc bulgări piramidali de lut, pe cari îi întîlnim pretutindeni în depositele antice. se găseşte în apa mărilor şi sub formă de sare dublă … în depozite saline. Rocile sedimentare acoperă întinderi relativ mici în cuprinsul Carpaţilor Meridionali; ele cuprind depozite de vîrstă permocarboniferă şi mesozoică. Loessul este o rocă eoliană, formată din pulberea deşerturilor şi a depozitelor fluvioglaciare nisipoase şi uscate. Depozitele saline (sare gemă, gips … etc.) sunt cristalizate. Se găsesc depozite de cretă în regSiuneai Dobrogea. Depozitele submarine de cenuşă albă … au o grosime de aproape un metru. Dispunem de … depozite de gheţuri şi de zăpezi eterne. deposit. depozite depozituri. „Leagănul ortodoxiei” din cetatea Kievului … a dăinuit atîtea veacuri, depozitînd averi fără număr. Întîmplarea străinului mînat de o veche răzbunare care depozitează în casa celui mai cinstit dintre cinstiţi – casierul băncii – un sac cu monede de aur însoţit de un diabolic bileţel. Încă la 11 septembrie 1939, guvernul polonez a înştiinţat guvernul romîn, în mod confidenţial, că ar dori să depoziteze în străinătate o mare parte din rezerva de aur … în care scop cerea aprobarea de tranzit pe teritoriul Romîniei. Aceste fonduri au fost depozitate în dulapuri tip fişier, neasigurate. Etiopeanul a depozitat la picioarele tale abanosul, fildeşul şi aurul, care sînt fructurile cele mai minunate din munţii săi. Se întoarse Comşa din uşă, alegînd de pe poliţă un pachet de tutun rusesc, din rezerva depozitată înadins pentru soldaţi. Ismail ... îşi dădu seama ... că fapta lui va aduce proaste urmări, cunoscută fiind ... grija ceo arăta băuturilor sale depozitate în hambar. Oamenii sapă … gropi … în care depozitează grînele. În … îşi depozitau mărfurile marii negustori bucureşteni. Trebuie să predea cantitatea de mere … care urmează a o depozita pînă în momentul desfacerii pe piaţă. Deşeurile de plăci de oţel … le depozităm în anumite locuri din hală. Pe vatră sunt depozitate obiectele ce folosesc la prepararea hranei – scaunul cu tuci, pirostriile, tingiri de tuci, oale de ceramică pentru fiert borş sau sarmale, solniţe din lemn pentru ţinut sarea. Cocsul se depozitează în vrac. Încăperea în care se depozitează plantele trebuie să fie uscată. Starea jalnică în care se află această stradă unde se depozitează gunoaie. În podul acestora se depozitau cerealele pînă se îmblăteau. Sancho cumpără … caş proaspăt încă şiroind de zer pe carel depozitează în casca stăpînului său. Această … povestire … nu putea fi scrisă decît de un … poet şi artist în care şia depozitat un popor ceea ce are mai încîntător în sufletul său. Memoria de lungă durată nu este depozitată în anumite zone ale creierului, ci mai mult sau mai puţin difuz. Personajul revela un bagaj de trăiri, evenimente depozitate în subconştient. Aceste corole albe ar da aerului substanţa lor care sar evapora spre a se depozita întrun nor. Glucoza ... este transformată de celula hepatică întro substanţă ... depozitată sub această formă în ficat. Lapoviţa a început să facă spic; adică să îngheţe şi … să se depoziteze şi pe străzi. deposita. depozitez. – Ca un depositariu al arhivei corpusurilor regulate va statornici driturile seau meritele. Fiţi dar voi înşivă depozitarii şi păzitorii acestor scheli care sînt pricina răsboiului. Depozitar să numeşte acel ce ia ceva în păstrarea sa. Arhivistul statului, ca un depozitari acturilor publice şi dregătoreşti, să va numi de cătră domnul din doi candidaţi propuşi de cătră obşteasca obicinuita adunare. Să să plătească bani depozitarilor Vericare depositar al registrelor menţionate va fi supus acţiunei civile a părţei vătămate. Depositarul trebue să îngrijească de paza lucrului depositat. Cumnatul său … depozitarul de ziare. Fiecare … este rugat să semneze de luare în primire a tocului rezervor şi să se socotească depozitar care răspunde de obiectul ce i sa încredinţat. SRI, depozitarul arhivei Poporul evreu a fost depozitar al adevăratei religii. Pravila trebuie să împărăţească asupra noroadelor Înălţimea Ta eşti numai ministrul şi cel dintîiu al ei depozitariu. La egiptenii antici piramidele erau depozitare a istoriei ţerii. Depositar al puterii. Eşti depozitarul unei comori sfinte de gînduri curate. Acest lăstar iubit depozitarul Virtuţilor paterne, Să fie cuibul dulcilor speranţe. Apoi să fie cu putinţă ca literatura romînească să nu fie depozitara sufletului romînesc? „Societatea Academică Romînă” fu consfinţită legal … ca depozitara culturală a nestinsului dor secular de unire a tuturor romînilor. Mitropolitul şi boierii, afiliaţi la Eterie, aşteptau sosirea lui Ipsilanti pe care singur îl recunoşteau ca şef şi ca depozitar al voinţei ţarului Alexandru. Nu orişice trecător este un depozitar al comorilor literare populare. Există un mare depozitar al trecutului istoric al ţării numit vatra strămoşească. Noi, la Iaşi, suntem de acum depozitarii unei bogate experienţe. Omul mediocru e depozitarul cel mai perfid al mizeriei morale. Ornamentica, fiind depozitara unor taine colective, din avîntul sau din frăgezimea unei linii, din preferinţa arătată dreptei sau arcului ... se poate ... reconstitui oarecum, „grafologic”, duhul unei populaţii. Ideea de a trata poporul romîn de la sat ca pe un relict istoric, depozitar al unor vîrste imemoriale, nu este însă deloc nouă. Sosesc ziarele la librăria depozitară. Aveţi atîţia depozitari de ţuică, atîţia cîrciumari în cercurile dvs. depositar. depozitari, e. depositariu Guvernul polonez … cerea aprobarea de tranzit pe teritoriul Romîniei, cu garantarea securităţii transportului şi a posibilităţilor depozitării temporare a aurului la Banca Naţională a Romîniei. Şoproanele, căsuţa păzitorului, aria de depozitare, cîteva vagonete … stau astăzi inutile. Depozitarea brînzeturilor trebuie făcută întotdeauna la rece şi în special la brînzeturi cu pasta moale. Depozitarea ... substanţelor radioactive va fi făcută în aşa mod, încît radiaţiile penetrante să fie absorbite. Depozitarea şi păstrarea plantelor medicinale are o mare importanţă. Marfa este preluată din grădină şi apoi ia drumul pieţelor sau al locurilor de depozitare pentru iarnă. Azi, chiar bibliotecile moderne, … au probleme cu depozitarea numărului prea mare de volume. Calitatea chibriturilor … este însă puternic influenţată de condiţiile de depozitare. Garduri … reduse adeseori la mici ocoale pentru depozitarea furajelor. depozitări. – Să li se deie de către Sfînta Mitropolie socoteală de venitul ... care din poronca Înălţimei Tale este depozitarisit El au lăsat 75 milioane france … depozitarisite la Banca de Londra. Cu arătare anume ce voieşte fieştecare a depozitarisi, şi pentru care pricină, iar păstrarea de bani … atîrnă de punerea la cale a comisiei. Şi aşa, sau cunoscut silită Visteria de au depozitarisit această sumă cu dobînda ei la Trebunalul de comerţ Sau depozitarisit lucrul încuet sau supt pecete şi pe urmă sau găsît încuetoarea sau pecetea vătămată. Două lăzi cu feliuri de instrumenturi de ceasornicărie … sau şi depozitarisit la carantina din acel oraş. depozitarisesc. – afurisi, metahirisi depozitarisiri. – Depositul voluntar se face întotdauna numai de către proprietarul lucrului depositat. Cereale depozitate. depositat. depozitaţi, te. – Mîndria sau trufia turcilor au făcut raelor scîrboasă întîmplarea trebilor, pricinuind întră ele o adevărată întrecere la mijlocirea, cu carea ei sau făcut depozitori ocîrmuirii multor slujbe cu cîştig, măcar şi din ceale mici. depozitori. depositoriu – Depoziţia iaste de tot cînd toată cauza o pune jos, au despre o parte cînd numai o parte a pîrî sale pasă afară, cînd condestăndăluieşte de tot cauza prin eczţepţii. Sunteţi curioşi să cunoaşteţi toată istoria asta, deposiţiile tutulor marturilor şi numele lor, scrisele şi vorbele avocaţilor. Ştii că în depoziţiunea lui sunt scrişi cei mai onorabili oameni. Ici şi colea siluete şi mutre de împricinaţi, cîteva depoziţii hazlii de martori, crîmpeie de procese verbale. Întîi vei renega prima depoziţie, dar, ştii, foarte energic, pe urmă vei tăgădui categoric că ai fi vrut să dezertezi la inamic. Nevasta lui Ion Chirilă, ascultată ca martoră, făcuse o depoziţie bizară. Depoziţia este numai declaraţia făcută de martor, deoarece declaraţiile părţilor în proces poartă denumirea de interogatorii. Depoziţia martorului care a asistat la lovirea cauzatoare de moarte constituie o probă directă pentru stabilirea săvîrşirii acestei infracţiuni. Din depoziţiile martorilor nu reiese clar învinuirea ce li sa adus. Depoziţiile unor martori oculari … îl descriu ca pe „un individ blond, cu cioc, ciupit de vărsat”. Se aşeză întrun fotoliu şi începu să se gîndească la martori, să le rememoreze depoziţiile. În cadrul depoziţiei sale … a precizat că a fost arestată în urmă cu 19 zile, molestată şi ameninţată cu moartea. Denunţurile ... erau, în majoritatea cazurilor, rezultatul unor colaje abil montate, din informaţii trunchiate şi unilaterale şi din depoziţii care nu erau, de regulă, de prima mînă şi nici confirmate sub jurămînt. Tribunalul va găzdui depoziţiile celorlalţi inculpaţi. Atmosfera în care micile personaje îşi desfăşoară tribulaţiile lor este învăluită în umorul şi duioşia cu care poetul înţelege săşi însoţească depoziţia sa lirică. Depoziţia cauzei = Depoziţia cauzei iaste o mijlocire sau un remedium iuridicesc prin care actorul văzînd precum lui mearge bine lucrul din buna sa voie să lasă de judecată. deposiţie. depoziţii. Natura este sacră! Dar lumeai depravată. Şi pîn’ la os corumptă. Tu însuţi te vei deprava pînă acolo încît vei justifica sclavia. Nenorociţii copii ... cad în mînile femeilor şi junilor celor stricaţi cari îi depravează şi mai rău. Delicateţea simţurilor să strică şi gustul să depravează. Mîncările crude depravează stomacul. depravez. – Nea lăsat pradă corupţiunii şi depravării. Nenorociţii copii … în loc să aducă cu dînşii luminile Europei civilizate, nu aduc decît viciul şi depravarea. Acest popol … să dete împreună cu Manase, regele său, la lux, moliciune şi depravare. Ambii sunt închişi pentru depravarea lor. Leneşi şi derbedei, din cari viţiile şi depravarea îşi recrutează zilnic un formidabil contigent. Principesele sunt nişte copile aproape, dar depravarea e în ochii lor. Acţiunea începea la Bucureşti şi se termina la Văratec … ca ultimă rafinare a depravării ieşite din parfumul misticismului. Va rămîne un motiv de uimire … acest cuvînt „sigisbeu”, ca un semn al … depravării veneţiene. A urmat … depravarea alegătorului rural prin cea mai deşănţată demagogie. Ah, întunecat Ev Mediu, plin de măreţe catedrale …, de blînde depravări goliardice …, cît regret că nu mam născut în bezna ta! O ţintuire a depravării, o frescă a dezmăţului marii boierimi este şi încercarea dramatică „Amoriul şi toate harurile”. depravări. Pot essista asemenea depravate fiinţe care să profane cea mai sacră afecţiune a inimei omului? Faptele ei pline de cuviinţă şi de blîndeţe înfrîngeau toate semeţele dorinţe ale depravatului venetic. înfăţişa un centru unde se aduna tot ce avea Bucureştii mai inteligent, dar mai leneş şi mai depravat. Acest poet mare apare faţă cu dispoziţiunea lui Ludovic XIV, cu desfrănarea rafinată a preoţimii şi a nobilimii depravate. Învăţători nepregătiţi, … bucheri ruginiţi şi leneşi, ... depravaţi, cari mănîncă timpul şi zăpăcesc capul bieţilor copii de ţăran. Tot Bucureştii o socotise … femeia cea mai depravată din acest oraş. Aibi grije şi de niscai copii depravaţi dintraceia, ţinuţi de greci, care mult îl desfată cînd are trebuinţă. Amanta sa, fanariotă şi ea, la fel de depravată şi de perversă. În aseminea depravată stare aflînduse staturile Greciei … focienii … cuteză a apuca teritoriile închinate templului apolonic de la Delfi. După … şi copilul de ţîţă e un depravat şi un incestuos. Mai ales că ne dădeam seama că am fost amîndouă victimile unui depravat, unui neisprăvit, unui nemernic. În vorbele ei, în privirea ei pătimaşă, în toate mişcările ei libere, depravate, era parcă o sete bolnavă şi insolentă de aşi afişa căderea şi pasiunea la fiecare moment. Alţii pornesc de la o limbă latină depravată. Desfăcînduse cadavru se află maţele … ficatul astupat … plămănile depravate, adecă stricate. depravaţi, te. – depravatori, oare. – tor. Depravaţia seau stricarea oamenilor si războiul Depravaţia soţietăţii omorîse familia şi din toate părţile cădeau sub bătaia de joc cele din urmă rămăşiţuri ale moralităţii noastre. Roma … găsind în fieroşiile lui Tiberiu tipul eroilor, în depravaţiile lui atribuţiile unui zeu. Medicii de această treaptă … se găsesc, căutîndui cineva, şi în mijlocul depravaţiunii capitalei şi marilor cetăţi. Lumea să făleşte că în mijlocul depravaţiei şi a decadenţii năravurilor publice au scăpat … rămăşiţi de onor şi de dreptate. Lumina adevăratei civilizaţiuni na răsipit încă norii cei groşi ai ignoranţei şi ai depravaţiunei Viaţa scandaloasă şi depravaţiunea … infestară şi demoralizară pînă la un mare grad societatea. depravaţii. Lucrurile ... se prifac şi se schimbă cu timpul, dară deprăci niciodată. Să se dislipească deprăci de părinţi. Secuii plecaseră … contra romînilor şi saşilor, depredînd şi arzînd preste tot pe unde treceau. Nefericitul conte …, văzînduşi supuşii revoltaţi şi pe zbirii cruciadei papale arzînd, deprădînd şi omorînd pe nenorociţii locuitori ai Tuluzei, se supuse papei. Vandalismul de la 1848 na fost uitat a deprada şi magazinele unde această arhivă literară era depusă în mai multe sute de exemplare O grindine seacă, maOii periculoasă, În loc să le deie roeuuă dadăpat, Trece preste ele şi lea depredat. Lumea se aştepta din zi în zi la vreun incendiu, urmat de deprădare generală. Te urăsc, pentru că ai adus în sînul patriei mele uciderea, dezolaţiunea şi deprădarea. În coloanele ziarului nostru ne vom ocupa mai cu seamă de sărmana noastră ţară ce geme apăsată sub atîtea sarcini şi deprădări deprădări. – deprădaţi, te. – deprădători, oare. – (ă)tor. Deprecăm senatul. depréc. – deprecări. – Mod deprecativ = deprecativi, e. – deprecatorii. deprecaţii. Numeroşii cămătari şi samsari … pe deo parte înlesneau împrumuturile cu dobînzi mari …, iar pe de alta deprecia productele pămîntului prin tot felul de născociri şi înşelătorii. Apele … prin stagnaţiunea lor depreciază pămîntul. Filozoful depreţuieşte banul … ca să depreţieze aceea ce nare. Zvonul ar fi ajuns în sat şi aş fi jignit de moarte pe negustoriţa din Oşlobeni, depreciindui comerţul. Pe lîngă pericolul de a se deprecia, piramidele de paie creează şi alte neajunsuri. Compuşii care depreciază stratul de ozon în atmosferă au înregistrat valori maxime în perioada 1992–1994. Aurul însuşi se depreţia faţă cu obiectele. Maşinile prin întrebuinţare pierd din valoarea lor, din preţul lor, adecă se depreţiează. Bonurile sau depreciat la jumătate. După planul experţilor vinderea ... poate să deprecieze schimbul german. Ambiţiosul caută a depreţia şi a înnegri pe cei cari sau ridicat prin muncă şi prin talent. Am fundat jurnale politice şi reviste literare şi am falsificat şi depreţiat jurnalistica. Am depreţiat şi falsificat toate aceste forme de cultură. Tocmai cu această particularitate, pe care dta o depreţiezi … Alecsandri nea făcut mai bine primiţi printre occidentalii … din acea epocă. Chiar simplul văl ce pare că … înfăşoară ar fi deajuns ca săi deprecieze valoarea. Scepticii de mîine vor căuta să deprecieze pe artiştii de mîine. Am făcut altădată greşala de a deprecia semnificaţia acestei comedii. Îndeletnicirea undiţii este surprinzător de depreciată. Acestea au însă inconvenientul că sunt afectate pentru întrebuinţări speciale şi, pe deasupra, sunt şi depreciate. La plantele de ornament şi industriale … prin apariţia petelor pe diferite organe (frunze, flori), valoarea lor comercială şi tehnică este mult depreciată. Au păstrat obiceiul primitiv de aşi da nume de plante şi animale şi posedă anumite nume depreciate de alte popoare. cia. depreciez. Invidiînd starea înfloritoare a finanţelor austroungare, d. C. A. Rosetti et. comp. ne vor ferici şi pe noi cu milioane de hîrtii făr’ de valoare, mai depreciate decît bumaştele ruseşti. Cu cît mai mare şi mai mult transport, cu atît mai depreciat obiectul. Mărfuri depreciate. E un pesimist …, dar nu intră în categoria această depreciată. ciat. depreciaţi, te. – Unele sufixe se pretează mai puţin decît altele la valori depreciative. O constatare interesantă, deşi nu tocmai surprinzătoare, este că numărul diminutivelor cu valoare depreciativă şi peiorativă pare redus. Calităţi împărţite generos purtînd însă cu ele un sens depreciativ. cia. depreciativi, e. – Împarte cu „generozitate” sarcasme şi ironii depreciatoare, în stînga şi în dreapta, vizînd pe toţi cei cărora … li se acordă vreun elogiu în contextul literaturii. Cîtă dreptate avea Hegel considerînd filozofia drept „cunoaştere a ceea ce este esenţial în epoca sa”, „floarea ei cea mai aleasă” şi în acelaşi timp luînd atitudine împotriva depreciatorilor ei. cia. – depreciatori, oare. – Veţi obţine progresul, … în loc da avea ruina arendaşilor şi deprecierea proprietăţii fonciere care sunt rezultatul sistemului vostru. Amortizarea anuală, scăzută la inventar pentru depreţierea mărfurilor şi cu deosebirea a mobiliarului. Regresul numeric al caprei negre aduce deprecierea arenzii în munţii goi. „Cavalerii”, mici proprietari rurali, au fost duşi la sapă de lemn prin decadenţa cavaleriei şi prin deprecierea proprietăţii funciare. Nu reuşise să ridice decît 700 de tone! – ceea ce duce, implicit la deprecierea merelor culese. Cele mai mari probleme legate de deprecierea stratului de ozon există în Antarctica. Moneda Ţărilor Romîne suferea deci o îndoită depreţiare. Na deslănţuit alte crize, decît deprecierea monetară şi problema refacerilor. Pretinde 360 milioane de yeni despăgubiri, ceea ce reprezenta în 1973 un milion de dolari şi în prezent …1,6 milioane din cauza deprecierii dolarului. În urma deprecierii monedei naţionale, este posibilă chiar o reaşezare a tarifelor. Nu luau pe Ghighi în serios ca odinioară pe Laura … Deprecierea aceasta o enerva pe Ghighi şi mai rău. De cînd nu mai exportăm grîu, avem datoria de a exporta genii; în materie literară, avem valută forte; în teatru, de pildă, d. Dragomirescu trage asupra Parisului şi a Londrei … deviza Victor Eftimiu suferă doar o depreciere minimă de cîteva puncte. E o depreciere a voinţei pînă la nerecunoaştere. În alte vremi deprecierea muncii ducea la devalorizarea valorii umane. În timpurile glorioase ale scolasticii, ironia era percepută negativ, ca actul prin care, pentru a te valida în contrast, recurgeai prin minciună la o depreciere conştientă. cie. deprecieri. Depredaţiunea averii unui minor. depredaţiuni. depresez. – depresaje. – Cei mai mulţi depresanţi sunt electroliţi care, prin acţiunea ionilor lor, formează la suprafaţa mineralelor învelişuri greu solubile. depresante depresanţi. – depresări. – Depresiometrul obişnuit … e alcătuit dintrun tub de sticlă îndoit în formă de U, umplut cu apă colorată şi echipat cu o scară gradată. sio. depresiometre. – Sau format astfel bazine, caracterizate prin alcătuirea din roci mai noi, care se găsesc în zonă depresionară. Caracterul depresionar al Deltei … în raport cu altitudinea regiunilor învecinate. Arcurile Carpaţilor … domină cu 800–2 000 m acest larg spaţiu depresionar. Sa păstrat … locul vetrei vechi, care era la contactul cîmpiei depresionare cu pantele domoale. Majoritatea populaţiei băştinaşe din zonele depresionare de la tropice a fost exterminată … de boli importate din Europa. În viitor e programat a se constitui o nouă herghelie în zona depresionară a Ţării Haţegului. Zonă depresionară = În zonele depresionare …, mercurul termometrelor poate coborî şi pînă la -25 de grade. sio. depresionari, e. – ar. se află în foarte multe locuri, însă purure prin depresiunile pămîntului. La stînga, străluceau munţii … Îndoituri, depresiuni, pete de altă culoare, … de obicei invizibile. satele sunt în depresiune. Clima depresiunii Mării Caspice se va schimba radical. Casele se înfundă în depresiuni. Depresiunile fără scurgere din Cîmpia Romînă sunt foarte obişnuite. Depresiunile intracarpatice … au o climă mai uscată. Periferic se înlănţuie … un şir de depresiuni, pe alocuri veritabil uluc subcarpatic. În cuprinsul zonei muntoase a Carpaţilor Orientali se găsesc cîteva depresiuni, care din punct de vedere geologic corespund unor bazine de depozite sedimentare. Mările … formează pe alocuri depresiuni adînci de sute de metri. Cu excepţia zonei de nord a ţării şi a depresiunilor din estul Transilvaniei … temperaturile în sol oscilează între 8 şi 10 grade. A treia linie de sate urmează cursul văilor care traversează depresiunea. Virtutea privită ca o culme între două depresiuni e monumentală şi inabordabilă. În rochie roz … cu linia corpului ondulînd şi accentuînd depresiunea taliei, … era acolo jos. depresiune atmosferică Iarna aduce timp cald, fiind cauzat de depresiunile atmosferice produse la N şi vine cu ploaie sau zăpadă. Un val de căldură sa instalat ..., urmare a unei depresiuni atmosferice. depresiune barometrică Aburii … au … o forţă elastică şi o tensiune care se măsură printro depresie a coloanei barometrice. Depresiune barometrică, coborîrea nivelului coloanei mercurice sub nivelul normal, atunci cînd presiunea atmosferică este în scădere. depresie Osteneala şi depresiunea morală … te umple după un şir de aşteptări vecinic amăgite. Înduram în fiecare amurg depresiunea resemnată a internului la sfîrşit de vacanţă. Rousseau … sublinia pasivitatea practică la care îl condamna structura sa sufletească, mai ales în perioadele de depresiune morală. Pacea tristă a acestor aşezări îi sporea şi mai mult depresiunea sufletească. În starea de depresiune a anilor de după răsboiu a apărut în cugetarea filosofică şi teologică din Germania ideea pesimistă că în istorie nuşi manifestă Dumnezeu prezenţa. Elogiile neprecupeţite, ca şi atacurile generoase au alterat, în timpul vieţii lui, fără ca să putem spune că cineva ia fixat pregnant multipla personalitate, cu suişurile şi depresiunile ei uluitoare. „Cînd nam să mai pot face faţă, îmi sbor creerii”. Stănică spusese aceste cuvinte cu o petulanţă în care nu se ghicea niciun soi de depresiune. O depresiune grozavă îl face de multe ori săşi părăsească studiile şi să stea luni de zile în completă inacţiune. Ai găsito în cîteva momente de depresiune. Ai surprinso cu ochii înroşiţi. Firea … mereu voioasă, i se schimbă, sărind între extreme, de la exuberanţă la depresiune şi invers. Suferea de o depresiune nervoasă. Peste o sută de japonezi ... sunt în fiecare an victimele unui rău misterios, ... o depresie care se poate transforma în mania persecuţiei. Am avut o depresie care a durat doi ani. În cursul depresiunei cardiace, se va susţine inima cu medicamente excitante. Din ritmul dansului America se trezeşte însă peste noapte în plină depresiune economică. Este din nou vedeta librăriilor americane. Cu cartea … ai cărei eroi sunt superinflaţia şi depresiunea generalizată. siu. depresiuni. Deficienţa ... ducînd la dispoziţiile afective generale pe care psihiatrii le consideră ca alcătuind „stările depresive”. Muzica nu este gîndită mai adînc, nu are o idee directoare; lipsa unei concepţii fundamentale, ca şi accentele depresive, dacă şiar fi putut găsi o explicaţie acum 10 ani, nu îşi mai are nici o motivare azi. Un caz de formă depresivă a demenţei senile. Neuroza se poate prezenta sub forma unei stări de iritabilitate crescută, sub forma unei stări depresive. Intră întro lungă stare depresivă. Dacă o să auziţi noaptea mai ales, strigăte sau plînsete, să ştiţi că ei sunt cei cu şocuri depresive. Simptomele cele mai frecvente sunt oboseală, capul greu … stări depresive. Doina şi cîntecele doinite … au fost decretate de unii întro vreme, „depresive”. Medicul, speriat de intensitatea unui sindrom depresiv, … la sfătuit pe tatăl meu adevărat săşi dea consimţămîntul. Japonezi depresivi la Paris. Sunt două feluri de armonice: 1) ascendente, expansive şi 2) descendente, depresive. depresivi, e. – Efectul produs de reflexul depresor este datorit unei excitaţii simultane. Ei răspund cu un reflex circulator depresor. nerv depresor, Brück excită la iepure capătul central al depresorului. depresori, oare. depresurizez. depresurizări. – depresurizaţi, te. – Ce Dumnedzeu depreuneadză om se nu desparţă. depreunez. Se înrăţăm numeale Lui depreunră. Cu săcurile tăiară uşile lui depreură cu topoare şi cu ciocane fărimarălă. Şi anchira adurară şi lepădară întru mare, depreură slăbiră funrile cîrrmeloru. Tăiară uşile lui depreură cu tăietoarea şi cu ciocanul sparserăo. Înainte stătură împăraţii pămîntului şi domnii adunarăse depreună. În pămîntul Canaanului, care au cumpărat Avraam cu cîmpul depreună. Sta îngerul lu Dumnezeu şi depreună cu îngerii drăceşti Petrecea fiiul cu maicăsa în tot binele depreună. Mulţemită şi închinăciune, depreună şi laudă tremitem. Veniţi depreună … de mă sărutaţi Sămi înţăleagă cuvîntul ... Bogătaşii depreună Cu mişeii. Viziriul au triimis deau chemat pre acel domn la Poartă, cu boierii depreună. Cu alalţi ai lor depreună cel ascuns vicleşug ... la ivală ... al scoate începură. Au făcut depreună 4 copii Au adunat acolo atîtea copile tinere şi cu tineri depreună ca săi tragă la păcate. Bătrînii gîndiră ... să nu se adune depreună toată gloata ... ci din toată ceata un delegat. Sfinţiia Sa să cauţi să trimiţi acei bani depreună cu cartea administraţiei Cuvînt depreună cătră totă seminţiia rumînească Mai netare e vasul muierescu, dîndui cinste ca ceia ce sîntu depreurădobînditori bunrătaţiei. În fiinţa mea se furişa o uşoară melancolie cemi liniştea sufletul fără al deprima. Mi sa părut că mînia mea iar sfărîma nervii, că lar deprima. Un simplu guturai o deprima ca o catastrofă. „Publicul” mă deprimă, pe tine te exaltă, fiindcă tu eşti artist şi ai noroc de public. Moartea ăstuia … îl deprimase. Faptul … că nu aveţi vocaţie nu trebuie să vă deprime chiar atît. era deprimat. deprím deprimez A doua cea sceptică, care se vrea întotdeauna superioară, a lui Carp – care la Pogor este foarte amestecată cu necuviinţe – este deprimantă. În prima fază Eminescu are numai o singură poezie erotică deznădăjduită, deprimantă. Şi în toate acele zile deprimante, convorbirile lungi cu dra Roth, profesorul şi consulul au fost singura mîngîiere. originalitatea lui Eminescu e … deprimantă ca modalitate. Curată şi poetică, această atmosferă e deprimantă. Dădeau … spectacolul deprimant al unei societăţi descompuse. Cîte un călător din deprimantul exod se oprea pe culme şi privea în vale. Să nu fie nimeni să vadă spectacolul ăsta deprimant. Se crease în poezia noastră o stare deprimantă, maladivă, din care se părea că nu există perspective de ieşire spre un liman sănătos. Nimic nu este însă mai deprimant decît o sală de teatru goală sau semigoală întro seară de spectacol. Obstinaţia lor se transformă uneori întro anume ostentaţie în înfăţişarea aspectelor deprimante. E deprimant să te izbeşti mereu de mici funcţionari intransigenţi şi simetrici care îţi cenzurează pornirea spre sublim. Este unul din paradoxele istoriei romîneşti faptul că religia, cultura şi obiceiurile getodacilor au dispărut aproape complet în urma romanizării, extrem de rarele urme fiind fie deprimant de mutilate, fie indecidabile. Pînă cînd să mai îndur Ore deprimante? În experienţe pe cîine … am arătat că histamina este deprimantă. deprimanţi, te. – Paralel cu deprimarea romînilor … merge înăsprirea măsurilor de desnaţionalizare. Starea asta a lui de descurajare şi deprimare morală căuta … să se formuleze în fraze cumpănite. Pare că toată originalitatea azi ar sta în căutarea cuvintelor de amărăciune şi de deprimare sufletească. Pe toţi îi stăpîneşte acelaşi simţămînt de deprimare. Urma acum o sleire, o deprimare totală. Mă cuprinde o silă imensă de mine, o deprimare …, un fel de seacă tristeţe pentru virilitatea zadarnic şi vulgar risipită. A trecut … de la deprimări excesive … pînă la absurditatea iluziilor nebuneşti. Expresia sa arăta o deprimare în care se ascundea însă şi o uitare de sine salvatoare. Moartea ăstuia …, îl deprimase, sau cel puţin aşa voia să creadă. Şi la o deprimare, ce se cuvenea? În melancolie, în deprimare, în durere există o robusteţe ce face posibilă însăşi acceptarea lor. Electrocardiograma: … deprimare a segmentului S–T în derivaţia I şi II. deprimări. – Deprimatul împărat … se mută la Poradim. Senatul se arată foarte deprimat. Din cauzele acestea opinia publică în Serbia este foarte deprimată. Prinţul ieşi de acolo umilit, deprimat. Dar nu ... am pus eu acolo , ia răspuns Römischer deprimat. Deprimat, Slavici se întoarce la Şiria. Deprimaţii nu cunosc deliciile precise, savoarea robustă, suculentă, a vieţii de acţiune. Radu, cu un surîs … deprimat Aşa cum sunt. Trăsăturile deprimate ale femeii, accentuate de fondul vînăt care îi acoperea chipul, se lăsaseră în acest timp parcă şi mai în jos. deprimaţi, te. – bisericii grecoorientale romîne, care de secoli a fost espusă la lipse deprimătoare, să i se ia toată posibilitatea de a ţine concurinţă în privirea înfiinţării … institutelor de învăţămînt cu celelalte confesii. Am văzut efectele deprimătoare ale idealului. Nu e nimic mai deprimător pentru un miner decît … să nu vadă decît mici grămejoare de piatră acolo unde … erau sute de care. Hipnoza la broască este caracterizată mai cu seamă prin activitatea deprimătoare a emisferelor deprimători, oare. – (ă)tor. Corecţiile aplicate la citirile deprimometrului sunt: corecţia aparatului, corecţia variaţiei presiunii barometrice şi corecţia variaţiei vitezei aerului. deprimometre Şi mestecarăse întru limbi şi obicniră deprinseră lucrurele lor. Şi limba mea înveaţese să deprinză în dereptatea ta, în toată zi lauziei tale. Deprinş ... credinţa creştinească. Curund vreame deprinsă Psaltirea. Pentru ca să deprinză a fi mai obicinuitori stăpînii, să sufere şi oarecare pagubă. Tu deprinsăseşi toate pildele şi învăţăturile filosofilor. Spaniolul carile petrecusă giumătate de an cu sălbaticii, deprinsăse a înţălege oareşce limba naţiei lui Vineri. Hotări ami spune singur tabla pre care trebuia să o deprind pe dinafară. Asta mia fost învăţătură. După trei sau patru ani ajungeai la Xenofon sau la Plutarh, cu care te deprindea la sintaxă. Aceste sunete nu se pot scrie decît prin nişte semne convenţionale … scriitorul şi cetitorul lor le deprind din auz. Vom vedea că, … acest principe de origine mai mult romînească şi care a deprins răpede limba ce vorbise moşii şi strămoşii săi, a pus să se scrie cronica ţării. Orice lucru va vedea cu ochii, îl va putea face sau deprinde cu uşurinţă. Am deprins mişcări dificile şi am cunoscut voluptatea efortului. Primblînduse de colo pănă colo, în faţa soldaţilor … le vorbea moflicat de tot, cum deprinsese el să vorbească de teorie de la vărusău. Deprinsese curînd mecanismul serviciului şi era un bun funcţionar. În casa acelei călugăriţe principese, ucenica Frăsina a deprins cuviinţa şi ascultarea călugărească. Coconul împărătesc … deprinsese de la oştenii curţii călăria şi armele. Elevii puteau deprinde … toate meşteşugurile. Slavii au deprins limba populaţiei romanizate. Tu nai apucat să deprinzi altă şcoală decît slugăreala la uşa bogatului. Bătăile versului am prins a deprinde Nu din cărţi, ci din horă, din danţ. A deprins meşteşugul tipografiei. Nu este exclus ca tatăl său săl fi luat în tabără, tocmai pentru al deprinde de timpuriu cu meşteşugul armelor. Copiii vor deprinde singuri mecanismul formării tonalităţilor. El deprindea întro zi ce alţii nu deprindeau întrun an de zile. Neamţul bucuros, ia aghezmalniţa în mînă, şi popa îi cîntă o dată pe drum ca să deprindă: „În Iordan botezînduTe Tu, Doamne”. Învăţătorilor, deprindeţi pre prunci vreo cîteva luni cu singure litere mari. deprinde de timpuriu pe copiii săi cu îndeletniciri folositoare. Pas cu pas îl deprinde cu numele atributelor simple. Zeu iscusit ... Deprind pe oameni camăta, negoţul. Neai deprins o ţîră de carte. deprinde pe cei ce se silesc cu rîvnă, să o înveţe şi să vorbească şi să scrie bine. Volniciile cele mari deprind a se întoarce în robii. Cartea ne deprinde apoi cu mînuirea buruienilor … de leac. Robii săi au început a să deprinde în leagea creştinească. Împrumutarea cuvintelor streine ..., vreareaaş ca aşea a le înţăleage şi în dialectul strein să să deprindză. Deci iubiţilor deprindeţivă întru învăţăturile ei, şi sporiţi înmergerea înainte. Ostaşii în vreame de pace trebue cu tot deadinsul să se deprindă întru arme. Omul … să să deprinză în bune obiceaiuri. Pruncul … trebue să ia sama în shoală, şi cu rîvnă să se deprindă. Să înveţe a ceti şi a scrie. În curgerea sorocului să să deprinză pămîntenii şi să înveţe bine meşteşugul acesta Dăm răspuns că numiţii … Dobre, Nedelco … de multă vreme lucrează acest meşteşug, întru care ei din copilăriie … sau deprins După rîvna cea bună … ce au arătat spre a să deprinde preoţii în dogmele pravoslavnicii noastre credinţe, altă loghică ... nam găsit Celui ... ce aflînd plăcere să se deprinză mai mult la cetit, că niciun lucru nu este mai plăcut la om decît muzica şi poezia. Mai plăcut le este a petrece vremea şi a zăbovi întru defăimări şi bîrfeli zadarnice, decît a să deprinde în lucruri căsniceşti. Oamenii ... nu încetează da se deprinde la frumoasele meşteşuguri. Se vor deprinde scolarii a declina şi italieneşte. Să să îndeletnicească şi lăcuitorii ţării a să dăprinde cu folos întru lucrarea pămîntului Tînărul Robinson sporea cu vîrsta fără a să şti cu ce meserie are să se deprindă. Cele mai multe soiuri să deprind a vorbi. Cuvintele trăesc … Deprindeţivă a le cunoaşte. Tatăsău gîndea că Mihai, stînd în casă cu un franţuz, sar fi deprins să vorbească, fără să vrea, în această limbă. Întru aşa fealiu de ascultare caută să se deprindă pruncii, mai nainte decît întru toate cealelalte învăţături. Ştiinţă tot meşteşugul cel ce să deprinde prin cuvînt grammatica, ritorica, şi altele ca aceastea Atuncea şi deprinzînd pe tătari, şi văzînd că se tem tătarii şi de foc, iau luat leşii în goană. Slove din carte nam învăţat a ceti, dar sufletul oamenilor lam deprins. Deprinde vulturelul să sboare în văsduh. Stremoşii nostri aveau obicei de a îmblînzi şoimii şi ai deprinde la vînat. Iară de cuvinte spurcate şi băbeşti te leapădă, ce te deprinde în slujba dumnezeiască. Stupariul carele în mai mulţi ani sau deprins cu prinsul roilor ştie cîte unealte îi trebuesc. Voi trebue să predaţi învăţătura, … deprindeţivă şi cetiţi cărţi de acelea care sînt pentru shoale întocmite. În aceastea toate să te deprinzi şi să te dedai, ca încă de la tinereaţe să te înveţi în ţinerea curăţeniei. Aceaia ce sau deprins oamenii a lăuda de multe ori iaste vreadnic de a lor despreţuire. Mai pe urmă începui a mă deprinde puţin cîte puţin. Atîta să deprinsăse cu osteneala încît dacă vreodată nu lucra ceva să socote prea nenorocit. Eu din tinereţile mele am avut o deprindere foarte ră. Bem cafe, ceai, beri şi vin … mam deprins a trage tabac. Să ne deprindem a prînzi la o hotărîtă vreme. Omul … sa deprins cu dînsa Trebuie să se deprinză cineva cu vieţuirea cea aspră. Eu zic că, dacă aş avea bani, maş deprinde rău. Să se deprindă oştenii … spre a fi purure gata pentru apărarea patriei. Ne deprindeam cu această atmosferă de vuete, de ţipete. Mam deprins cu răbdarea. Sau deprins a face din ţînţari harmasari. La început se pare greu, dar te vei deprinde. Tatămeu mă dete de mic, ca să mă deprinz cu necazul. Păsărica se deprinse cu glasul său şi se apropia mai mult şi tot mai mult. Căci din copilărie, cu tine mam deprins Sămpart orice simţire de care sunt cuprins. Mam deprins cu dînşii şi ei cu mine. Tot drumul … se deprinseseră cu strigăte şi aclamaţiuni vesele. Nui strica băiatului să mai umble prin lume … şi să se deprindă a fi om de capul lui. Băiatul se mai deprinse cu lumea. Sa deprins în sfîrşit cu toate. Ion a fost militar, trăieşte de atîta vreme în Bucureşti, i sa deprins urechea cu … saluturile sergenţilor şi ale caporalilor din armată, cum şi cu ale birjarilor şi căruţaşilor de tot felul. Zi cu zi mam deprins a înţelege tot mai bine particularităţile limbistice ale acestui grai. Am căutat sămi întocmesc o viaţă cinstită, să mă deprind din nou să lucrez. Omul se deprinde cu toate. Dochiţa se deprinsese de mult cu beutura. O substanţă tare are efecte mai benigne, cînd organismul sa deprins treptat cu ea. Se deprindea cu viaţa cea nouă. Întratît mă deprinsesem cu el că, o zi de se întîmpla să nul văd, îi simţeam lipsa. Îngerii Domnului cîntă şi mai frumos … dar trebuie să te deprinzi ca săi auzi. Continuarea unui exerciţiu fizic, cu care ma deprins mătuşa mea. Factori iraţionali, ce nau nimic comun cu activitatea a ceea ce neam deprins a numi raţiune. Deprindete să lucrezi scurt. Sar deprinde şi ei cu mine. Înveţi să ucizi cum te deprinzi să mergi, să mănînci. simţea bine în fundul sufletului său că moare, dar nu reuşea să se deprindă cu ideea asta. Oamenii se deprinseseră cu legea asta. sa deprins să trăiască pentru el singur şi pentru principii. Cînd a venit în sat, Ilina vorbea altfel … Acum sa deprins. No mai cunoşti ca venit de departe. Întraceste zile înceţoase, duduca Florica se deprinsese să audă asemenea vorbe, aşa că nu la băgat în seamă. Se deprinsese să fie egal cu ceilalţi. Mai pe urmă mam deprins. Oameni ca noi sau deprins de mult fără femei. Gîndirea este o „lume”, în care trebuie să ne deprindem a trăi la fel de real pe cît trăim şi în lumea obiectelor fizice. Omul se deprinde cu răul ca viermele în hrean. Încet, încet se deprinseseră unii cu alţii. Să nuşi caute lor dobîndă, cum au deprins mulţi a face Ucenicii săi … săşi întărească învăţătura … şi îi deprinsă pre dînşii întru răbdarea ostenealelor, a căldurei, a gerului şi a lipsei de bunătăţi. Fii statornic în regulile negoţătorii … deprindeţi norodul a le urma. Îi deprindea da alerga şa sări întrarmaţi. Dumnezeu trimite întristarea şi nenorocirea ca să deprinză puterea ta şi să întărească virtutea sufletului tău. Trebui … ai deprinde cu frigul. Astfel îl deprinz … a asculta adevărul. A fost deprinsă a mă supune stăpînului. Să deprindem pe mume a se ocupa de creşterea copiilor. Tu, cu şcoala ta, lai deprins cu nărav. Catinca nu era deprinsă să slujească la masă. Şi dobitoacele pot învăţa şi deprinde multe. Buna creştere a copiilor pre carii îi deprindea la subpunere, lucru, cumpătare. Cît pentru vin, de care Robinson îi didesă ca să guste, fiindcă gustul lui era deprins numai cu apă, nu putea săl sufere. Laponul, deprins cu gerul, fericit se socoteşte. Tonul sigur al omului deprins cu catedra universitară. Mişu e deprins cu drumul Şi schimbările de loc. Iatătempreună cu ei, pornind de mînă, ca săi deprinzi cu focul, cu ploaia şi cu vîntul. Era … ochiul lui Manlache, deprins cu întunericul. Mă lăsa în grija mamei căreia îi tot spunea să mă deprindă cu lucrul din ogradă. Îs deprins cu nevoile, ca ţiganu cu scînteile. Vezi cît îi de mare burta la vaca noastră; o deprins viţelul cu tauru primăriii deprínd deprínz deprinsei deprins. A triia şi cea mai cu deadins pricină ieste că nu atîta cursul istoriii în minte miau fost, pre cît spre deprinderea ritoricească nevoindumă, la simcea groasă ca aceasta, prea aspră piatră, multă şi îndelungată ascuţitură să fie trebuit am socotit. Deprinderea la învăţături … iaste cea mai adevărată hrană a sufletului. Deci deprinderea trebuie să meargă întruna cu învăţătura. De nu mam cunoscut în deprinderea altuor destoinicii, dar în trudirea cărţiluor limbii patriei cu saţiu am petrecut folositoare pentru deprinderea tinerimei. Deprinderea familiarizează cu lucrurile cele mai grozave. Deosebite legi pentru deprindere la paralaghie asupra semnelor timporale Tînărul scria, întro slovă mare, grăunţată, elegantă, care arată şi deprinderea cu caligrafia rotundă a Apusului. Istoricul … mărturiseşte … deprinderea unei stilizări retorice. Deprinderea scrierii „lesnicioase”. Deprinderea cere îndelungată vreme. După deprinderile Eghiptului … să nu faceţi. După deprinderea indienilor să afumăm cu mireazmele lor pe oaspele nostru. Luminarea politică au dumesticit deprinderile cetăţenilor rosieni. Unul din acei vechi boieri … cu deprinderi patriarhale. Rămăsese însă deprinderea, ca fiecare mitropolit după ce se alegea, să înştiinţeze pe Patriarhie şi săşi capete încuviinţarea. Un popor liber trebuie să şteargă din moravurile sale aceste deprinderi barbare. Moldavi primitivi, cu deprinderi patriarhale. Aşai deprinderea din părinţi: bătrînii să se tragă mai deoparte dintre cei tineri. Oamenii lui … se mişcă după deprinderile comune timpului şi societăţii lor. Că deprinderea trupului puţin foloseşte, dară slujba dumnezeiască spre toatei de folos. Nicio deprindere ră nu este atîta de puternică, încît să nu o putem birui, cînd va fi cu statornicie hotărîrea noastră. Cu toate aceste mai la urmă întrebuinţarea lui ca a multor rele deprinderi agiunse a fi gheneralnică. Dispoziţiile particularnice a individului, izvorul al triile a boalelor sînt isprava deprinderilor ce să iau din vremea copilăriei. Sunt persoane carele din deprindere pot giudeca din văzut greutatea unei vite. Deprinderea se face a doa fire. Mîna lui prin deprindere se rezămă pe junghiul din cingătoarea sa. Aceasta din urmă era numai o rea deprindere. Relele deprinderi care La noi lumea astăzi are. au luat reaua deprindere de a denatura costumul naţional. Deprinderea se face fire. este numai o rea deprindere în forma din afară, şi nu un defect al cugetării. Nu am deprinderea de a vorbi. Mai tîrziu se începu şi altă deprindere adecă de a cere femeia de la părinţi, dar nu pentru bani. Nunţelegi tu, din a ei căutătură, Că deprindere, grimasă este zîmbetul pe gură. Oamenii mari au în genere nişte deprinderi ciudate. Nu era însă chip so desfaci de deprinderile ei urîte. Se răspîndi deprinderea de a se trimite tinerii şi în străinătate. Literatura … sufere de aceste deprinderi rele Iartămă … că nam putut sămi stăpînesc faţă de tine gestul defensiv pe care mi la lăsat deprinderea. Orice om cu viaţa interioară, trebuie săşi organizeze traiul de toate zilele, să şil simplifice pe baza cîtorva deprinderi sistematice. Pedepsele ... nau rămas fără influenţă, în deprinderile noastre. Nu putea sta în casă, atît din deprinderea de a fi mereu pe cîmp, cît şi din pricina nevestii. Deprinderile şi vorbele mele nau fost totdeauna prea statornice. E începutul răului de mare – această veche şi ciudată boală pentru care nu sa găsit alt leac decît deprinderea. Sa făcut deprinderea bună ca elevilor asociaţi prin meritul sforţării şi al inteligenţei cu cartea, să li se dăruiască pentru vacanţă o seamă de cărţi. Îşi încălzea paharul pîntecos în palmă, sorbind din el, cu şovăielile iscusite ale unei lungi deprinderi. După ce sa creat deprinderea de a avea un nume pentru fiecare persoană adultă … oamenii au început să dea nume copiilor. Bătrînul dintro veche deprindere se ridică. Condamnă deprinderi rele: lăudăroşenia …, hoţia …, beţia. Intra în deprinderea medicilor hipocratici … să studieze aşezarea şi clima. Practica a dovedit pe deplin că este mai uşor să se formeze o deprindere corectă decît să se îndrepte o deprindere greşită. Cineaştii noştri … şiau format … şi deprinderea de aşi agrementa peliculele cu „vederi” ale unor mari realizări constructive. Deprinderea din tinireţe rămîne şi la bătrîneţe. Deprinderea întru cetire e foarte de lipsă. Omul cugetînd învaţă a cugeta şi prin deprinderea minţii, se face înţelept. Învăţatul este o deprindere, iar nu ştiinţă. Pe la unele locuri nu se prea învoieşte autorul în ortografia sa … dar aceasta nu este o lipsă de cugetare, ci lipsa deprinderii. Incapacitatea în deprinderile sprintene şi obositoare ale vînătoriei. Ca să judeci o operă de artă … îţi trebuie, pe lîngă gustul născut, şi o deprindere îndelungată. Din mulţimea de forme, de cuvinte şi deprinderi de exprimare ale tuturor, cernem pe cele mai potrivite şi, pe tiparul lor, născocim adesea altele. Oamenii au pierdut deprinderea de aşi utiliza activ imaginaţia şi de a gîndi prin intermediul „calităţilor”, căci acestea ţineau de magie şi erau interzise. Cartaghenezii avea mai multă deprindere pe mare şi cunoştea manevra mai bine decît romanii. Lăcuitorii din această ţară au mare deprindere în lucrarea pelii numite safian. După deprinderea şi îndemînarea dănţuitorilor se fac felurimi de jocuri gimnastice. deprinderi. – Pre şerbul Tău ... ce să pomăzuiaşte de a sale greşeale priimeaştel cu deprinsa Ta om dragoste. Armăsariul, după deprinsul obiceiu, îndată înaintei ieşi. Din partea sufletului sînt frîncii: foarte voioşi, glumeţi …, iubitori de laudă …, ageri la minte, isteţi, în măestriea de a se face altora plăcuţi în mare măsură deprinşi … şi ostaşi buni. Degetele deprinse ale femeilor prind aceste fire de nişte fuse uşoare. Este un om nici prea tînăr, nici prea bătrîn; pare foarte ostenit, şi un ochi deprins ar pricepe îndată că domnul acesta na dormit noaptea. Ochiul deprins al neuitatului Pascaly, descoperi în debutanta noastră stofa unor succese. deprinşi, se. – Legea ta învăţătura deprinsătură mea iaste. deprinsături. – ă)tură. deprinzători, oare. – (ă)tor. Alţii … sau deprofesionalizat. sio. – deprofesionalizez. – de Prevederile actualului Statut al funcţionarilor publici … sunt aberante şi restrictive, conducînd la deprofesionalizarea administraţiei publice. sio. – depropanizez. – . depropanizatoare deproteinizez. – deproteinizaţi, te. Depsidele se întîlnesc în natură, în special în licheni. În stare liberă depsidele apar în licheni. depside. Totalul sumelor pierdute de depunători se urcă la 5 miliarde dolari. Casa de economii şi consemnaţiuni invită depunătorii ... să participe la această tragere la sorţi. depunători, oare. (ă)tor. Din punct de vedere legal nu se poate depuncta niciuna dintre echipe depunctez. de Steaua a scăpat de depunctare depunctări. depunctaţi, te. La o călătorie mai din urmă ce o făcu dimpreună cu soţia sa, căţeaoa fiind gata să depue el a lăsato acasă. Umblă, mănîncă, doarme, dăpune, ţinen burtă, toate le face ca omu. Îndată a şi depus oaia şi în scurt timp a şi fătat doi miei tare frumoşi, cu lîna creaţă de aur. A dăpus Priana; azimîine fată. Depuind svinţiia ei Mariia ... să nască. Şi ca luna cînd depune, Să fie dragă la oricine. Ca sînsoare Cînd răsare Şi ca luna Cînd depune. depúne depuse să depúie depus. – Depusau tecile săgeţilor armeanul. Rădică dintre dînşii pe Moisi, pre carele află fata lui Faraon cînd se scălda, depus întrun secriu şi aruncat pe Nil. Editorul, autorul şi tipograful sînt datori a depune la secretariatul statului un examplar din cartea ce se va tipări. Depuse cu mulţumire dinarul său în cutia săracilor. Aceste mărfi ... vor fi ... depuse la uscat ca să se încarce pe urmă în alte corăbii. Dinaintea acestuia depuind insigniile domniei, sau declarat de prizonier. Femeea ... priimeşte bunurile ce bărbatul depune la uşa sa. Vîntul ... te duce la margine şi te depune pe nisip. Depuind jos răniţii ... se uitau cu nepăsare la pregătirile ce se făceau pentru moartea lor. Peacela care fuse a patriei scăpare Depunevor cu fală cununa lor de flori. Nu ştiu daca ... so fi gîndit să depuie o coroană ... pe mormîntul nemuritorului Heine. Acea frumuseţe ... făcea pe postelnicul să depuie la picioarele ei toate jafurile cîte le storcea din biata ţară. Hasan plecat depune pe cîmpul ud de sînge Copilul. Stroie Stolnicul cu soţia sa depuseră faimosul lor patrafir la mănăstirea Stăneştii, fundaţiunea Buzeştilor. Nebunul are curaj să ... sară noaptea zidurile parcului regal ca să depună, pe banca unde stă de obicei regina, bucheţele de ... flori. Amicii pea lor groapă cununi depun dea rîndul. Ştia la el cheia de la uscioara altarului şi putea să se repeadă să le depună pe sfînta masă. Unde a fost depusă colivia? O fotografie trimisă în astfel de condiţiuni ... e o carte de vizită depusă fără să te dai jos din trăsură. Amatorii ... îşi depun cu evlavie moneta în potcap şii sărută călugărului mîinile şi poalele antiriului. Chelnerul ... se înfăţişează iar, cu alte pahare de apă. Le depune pe masa de marmoră. Pascalopol venea cu un buchet gros pe carel depuse apoi în braţele Otiliei. Scarlat muncea ca un cîine ... şi depunea tot cîştigul în mîinile nevestei. Atunci abia, flaşneta, depui pe trepiedui. Trenul ... depunea pe peronul gării încă în lucru, un călător deosebit de ceilalţi. Au depus, joi, o coroană de flori la mormintele eroilor romîni. Pelerinajul sa încheiat la Bucureşti, unde a fost depusă o coroană de flori la mormîntul poetului. Trag săbii toţi boierii şi şueră oţelul Şi punta se depune respectuos pe masă. Toată zioa nau încetat a se depune la picioarele Coloanei Vendôme buchete şi coroane. Beţişorul este apoi introdus în partea externă sau internă a nării unde se depune alifia. Din partea Uniunii Scriitorilor sa depus o coroană de flori la bustul poetului. Pănă atunci depun … la picioarele dvoastre. Mai întîi sămi depui cercul cel de aur de pe frunte la picioarele mele. Numi rămîne dar, decît ... să depun la picioarele dvoastră un cupeu. Împăratul ... după ce a biruit pe leu, el îi depune vîrtoasa coamă la picioarele belicosului zeu Marte. A venit un rege palid şi corona sa antică, Grea de glorii şi putere, la ei poalear fi depus. Chipul domniei sale figura ... în Egipt depunînd un lotus la picioarele lui Cheops. Ţie depunem viaţa noastră toată. Eu am depus la picioareţi focul meu nevinovat. Ca un fiu slab şi cu înţelegere mărginită, îndrăznesc a depune în sînul tău dorinţele mele. Depunem înaintea oltarului tău prinosul recunoştinţei noastre. Neadus la nevoe, Sire, de a depune tînguirile noastre la piciorul tronului Împărăţiei Voastre Măriri Prinţul ... după ce depusă în biserică a sale mulţămiri, mai vizită turma şi stîna. Cugetarea religioasă ne lipseşte, pentru că mumele au uitat a o depune pe leagănul copiilor lor. Viu să depui la picerele lui Godefroa nenorocirile mele. Ei depuseră pe oltarul tărîmului natal acest tribut al culturei şal înflorirei naţionale. Noi venim mirarea noastră la mormîntuţi a depune. Pînă ieri, copilă dragă? Depuneam lal tău altariu! Fericire, visuri, şagă. Faci parte din cumpliţii ani de rele Ceau depus în al lor treacăt peste fruntea ţării mele O coroană de martir? Să facem o colecţie venerabilă şi să o depunem pe altarul patriei cu tămîia linguşirii. Via depus un tron de aur pun pămînt denchipuiri! Pe frunteai o femee depune un sărutat. Se apropie de bătrîn şi depuse pe mîna lui un sărut. Alăture cu mortul Abdul îngenunchează ... Pe palida lui frunte depuneo sărutare. Vor veni să depună, pe mîna Nonorei ... cîte o sărutare otrăvită. Cea mai mare dorinţă a sa, înainte de a închide ochii, orbi ca toţi cei de faţă săi depună un sărut prelung. a depune jurămîntul credinţei Ştefan depuse după aceasta jurămîntul credinţei. Mai noul Principe ... depune jurămîntul. Sunteţi delegat ... a stabili cauza morţii în asistenţa şefului postului R ..., după ce veţi depune jurămîntul în faţa acestuia. Noul minister nu a depus imediat jurămîntul şi nu a luat în primire niciun departament. Nam putut să depun jurămîntul. Menirea noastră, de medici care am depus un jurămînt. Jurămentul se va depune dinaintea preşedintelui Tribunalului de Commerciu sau înaintea primarului municipalităţei locului. Oricît ar fi de evidentă sforţarea sa de a depune mărturia cea mai dezinteresată, nimeni nu se poate apăra complect de sine însuşi. Depune o mărturie relativă la o epocă puţin mai îndepărtată. Mai depuseră mărturii de acelaşi fel şi alţii. Ar fi descoperit, în rîndul celor care aşteptau să depună mărturiile, numeroase chipuri palide. Toţi martorii sunt duşmani ce au depus din ură. Bărbaţii, mai cu scaun la cap, depuneau căi lipseşte o doagă. Întorşi în ţară, ei umblau în cete de cîte 50 de oameni înarmaţi, încît nimeni nu îndrăznea să depună împotriva lor. Am considerat mărturia mea ca o datorie şi am depus. Craiul de Navara au publicat un decret carile, supt pedeapsa de confiscaţia averilor, îndatoreşte pe părinţi, a cărora fii ar fi îmbrăţoşat partida rebelilor, de ai îndemna a depune (pune gios) armile în ... 8 zile. În aceea zi în urmarea capitulaţiei au trebuit se depuie armile 16 generali. Cele trei diviziuni ... depuseră armele şi se deteră prizonieri. Cu cincizeci mii oameni paşa vă loveşte, Armele depuneţi, primiţi a vă da Căci cu caii numai vă vor sfărîma. Actul patriarhal promitea amnistie deplină acelora care ar depune armele. Grecii nu vor depune armele înainte de a fi cucerit sau obţinut garanţia unei existenţe distincte, independente şi naţionale. O luasem numai cam repede şi mă vedeam în curînd silit să depun armele. Mă lăsau puterile. Lascaris nu mai vedea cum o săşi procure, atît de tîrziu, jumătatea de milion ... Altul, în locul lui, abătut, înfrînt, ar fi depus armele. Eu singur mam aflat În cimitiriu unde ea vecinic fu depusă. Trupul lui fu depus în biserica Sf. Ioan cel mare. Ea este singura noastră Patrie, toate interesele şi simţimintele noastre sunt legate cu şi pentru ea, în solul ei sunt depuse osemintele părinţilor noştri. Apucă înspre cetatea Sucevii cu gînd de a depune trupul ei în sfînta mănăstire. Oasele arse erau depuse în urne. Înainte de a se citi raportul comisiunii delegaţilor în cestiunea revizuirii, ministerul are săşi depună demisia în mîinile M. Sale. Îi asigură că vor fi despăgubiţi şii invită să depună cererile respective. Pachetul cuprindea ... (o copie de testament, de altfel făcut demult şi depus la tribunal). Mia trimis tata ... un raport, ca săl depun la minister. Depuseseră plîngere la judecător. În cererea depusă la decanat eu am arătat de la început că sunt neincorporabil. Chiar în ziua afişării rezultatelor am depus o cerere la comisia de admitere. Am plecat acasă, pentru că nu aveam codurile copiilor şi acum am revenit să depun formularul. Cabinetul ... include ... oameni politici cu sume mult mai mici în conturi, potrivit declaraţiilor de avere depuse de ei. În întîmpinarea depusă la instanţă, reprezentanţii regiei precizează că suprafaţa revendicată nu a fost delimitată topografic. Veliţii boieri recomandă să se dea o poruncă domnească prin care să se arate că actele ce nu sau depus la departamenturi, nu se vor ţine în seamă. Asemenea pentru metru şi pentru mesurile de capacitate şi de greutăţi dupe sistemul metric se vor depune la Ministerul de Interne Agricultură şi Lucrări Publice. Această a doua moţiune se depusese la biurou după trecerea furiei prime. Vor şi depune un ecsamen aprobătoriu. În anul acela depunînd la universitatea de acolo doctoratul ... fiecare din cunoscuţii mai de aproape ia făcut cîte o gratulaţiune. Numărul celora cari, în anul acesta, au fost în stare a depune bacalaureatul e minim. Dnul Achil Pallade să fie recomandat direct, dar, pentru a nu prejudeca întru nimic deciziunea cear puteao lua Consiliul permanent al instrucţiei publice şi dnul ministru, ceilalţi candidaţi să depuie concurs în regulă. Domnişoarele pregătite în particular ... veneau acum să depună examenul, la şcoala statului. Mi sa mai spus că la 10 octombrie trebuie depus şi un examen. Am încredere că dsa ... la toate numirile cele noui după concursul ce se va depune, să binevoiască a se informa mai bine. El a depus rîvnă şi grijă multă cu ocazia acestei învăţături. Alex. Vilara către Alex. Ghica Vv., despre silinţele pe care lea depus să construiască la Giurgiu din materiale romîneşti corabia sa ... cere să i se aprobe în mod excepţional, nu pentru vreun folos al său, ci pentru a se începe comerţul direct cu Turcia Servă ... a vă convinge de silinţele ce depui a mă plăti de sacra mea datorie. Cu drept cuvînt, te aşteptai să fii răsplătit ... pentru toate ostenelile ce ai depus în opera ta. „Dicţionarul de Buda” e o operă remarcabilă prin munca de peste treizeci de ani depusă în ea ... şi prin noutatea ei. Cîştig ... pe care lar merita, căci depune o muncă supraomenească. Nu există nimic mai interesant decît strădaniile depuse pentru a găsi o tehnică acceptabilă a dreptului internaţional. Să depună o activitate atît de laudabilă, fără niciun interes personal şi imediat. Numai aşa munca ce am depus ... nu va fi pierdută. Vă voi răsplăti şi eu după munca ce veţi depune. Eforturile depuse de către căpitănie ... nau avut niciun rezultat. Cîrciumarul mia mulţumit pentru silinţele depuse ca să se vindece soţia. Acei care depun eforturi fizice mari ... vor consuma zilnic o raţie alimentară de 4 000 – 5 000 de calorii. În toate aceste domenii ... a depus o statornică muncă organizatorică. Noi depunem mari eforturi să asigurăm majoritatea forţei de muncă din judeţ. A depus o extraordinară activitate de interpret. Trebuie depuse eforturi pentru ameliorarea gradului de utilizare a surselor alternative de energie. Asemenea acte negreşit opera unor persoane cu înalte protecţiuni, ceea ce sar putea constata cu siguranţă daca sar depune aceeaşi ardoare şi acelaşi zel. Acum se depun eforturi colective pentru culegerea a cît mai multor fapte. Merg magnaţi şi alte deputaţiuni ... spre aşi depune homagiile lor la augusta părechia căsătorită. Am depus omagiile cuvenite la locuinţa familiei M. Răspundeţimi, cînd pot veni să depun omagiile mele la picioarele dvoastră. Mai dăpuseră încă şi cheristea de 2 485 ruble, toate pentru întemeierea unui spital. Depune scorţişoara în rachiu. De dorit este ... să le păstreze ca nişte odoară nepreţuite ... să le hărăzească Academiii de Iaşi spre a fi depuse în Muzeul Naţional. Am chema pe fabricanţii străini întro ţară unde îşi pot depune mărfurile şi productele. Coroana a fost depusă în tezaurul mînăstirii. Această servietă ... o veţi depune la casieria clubului. Depuse lădiţa de lemn şi legătura la casa de bagaje. Femeia îl lămuri că pachetul fusese depus ... de fata de la tombolă. Membrii trec seara şi depun spre păstrare, iar dimineaţa ridică ce au depus. Zidire numită arhivărie în care se vor depune spre păstrare condicile socotirilor statului. Catastihul ... în care se vor înscrie sumele ... se va depune la preotul. Această dechiaraţie ... sa depus întru păstrarea arhivelor. Depoziturile ce de cătră Divanurile Ţării de Sus şi a Ţării de Gios să vor priimi, să se depue în ghevghirurile unde să află arhiva statului. În magaziile de rezervă sau depus păine trii ani dea rendul Bunurile confiscate ... se depun la Banca Naţională a Romîniei. Acţionerii sunt datori a depune acţiile lor sub luare de cfitanţie cel puţin cu trei zile înainte în casa soţietăţii; această cfitanţie va ţine loc de bilet de intrare în adunare Se obligă a depune şi cauţiune de un milion. capitalul ce o persoană de etatea de „n” ani trebue se depue la o companie de asigurare, ca să aibă o rentă viageră anuală. Banii sunt depuşi la Casa de depuneri. Depun la Asociaţiune ... o sumă de 200 florini austriaci. Capitalistul cutare din provinţie îşi retrage fondurile ce le avea depuse la bancherul său. Garanţia depusă în bani. Îi vestea că a depus la ambasadă banii de drum. Depuneţi banii imediat, nui aşa? bufni acuma avocatul întărîtat. În urmă intră Borza spre aşi cere banii depuşi în casa satului. Plăteau douăzeci şi cinci la sută dobîndă pentru banii depuşi de particularii naivi. Bătrînii, domnule, nu depun banii! Ei vor să fie siguri de ei, săi aibă în labă. Cei mai mulţi dintre grangurii vremurilor tulburi de atunci îşi depuneau cîştigurile. Sumele ... să fie depuse la bancă unde devin intangibile. Nu trebuie trasă concluzia că la unităţile CEC nu mai pot fi depuşi bani. Georgeta Lucan a somato să depună banii lipsă. În proţesurile de bună credinţă se depunea o sumă de bani spre cauţione. Această sumă sau depus la casa Epitropiei La el se depuneau şi arvunele ori chezăşiile de bani. Cina şi cu Marius uniţi depuseră din dregători pe urmaşii lui Sila, pe mulţi şi ucigîndui. Dacă el nu va îndeplini asemine condiţii, atunce amîndoi rigii, în unire, săl depue din tron. Îl însărcinară să spună sultanului, că de nu va depune pe Petru, îl vor alunga ei cu armele. În ochii turcilor, domnii erau simpli guvernatori civili care puteau fi depuşi oricînd. În 1819 Mitropolitul Nectarie a fost depus. Prin hotărîrea giudecăţii se va depune din slujbă, fără a i se rîndui vreun agiutoriu din leafa sa. Pentru asemine şi alte ... tiranice apucături ... se depuse Ioan de cătră Parlament. Dar norocul lui şi mintea lui serioasă stîrniră împotriva lui prepusul car solicita să uzurpe tronul, deci trebui să depuie comanda. Mărgininduse spre aceia, ca să depună mîndria tirianilor ... trimise corabiile sale ca să cerce în toate părţile pre fenicii. cutezi pre cei tineri, pre cei tari ... ai depone şi ai da întunecosului mormînt spre lăcuire. După ce se încuie uşa casei, îşi depusere vălurile de musalin. Partea femeiască începe aşi depune oaăle. Caută un cuib ... îşi depune acolo oul. Păsările migratoare Se rentorc din tropice. Gîzele depun la soare Ouă microscopice. Pescarii închid, cu garduri de trestie, crapii intraţi săşi depuie icrele. O femelă depune obişnuit numai 1 ou. Cadmiumul se depune şi se formă sulfat de zinc. În construcţiunele de canale se hotăraşte mai întîi valoarea lui U întrun mod cuviincios, ţiind seama de qualitatea pămîntului la fundul canalului ca se nu fie luat de apă, nici ca apa se nu aibă destulă putere se nu depue şi cu timpul se umple canalul. În caz că medicamentul se tulbură şi se depune un strat la fund ... nu este bun. Apele din multe fontîni depun nişte substanţe cvarţiale. Marea, lacurile, rîurile depun mîl în fundul lor în care se îngrop rămăşiţe de organisme. Substanţe solide ... se depun pe suprafaţa corpurilor. O să fie imposibil să facem să crească vreo floare pe acest drum bătătorit, format din pietriş depus de zeci de ani. Materiale provenite din dezagregarea şi alterarea rocilor ... se depun ... pe suprafaţa uscatului. Zăpada se depunea chiar în timp ce reportajul derula faptele lucrătorilor din Salcia. Praful roşu se depune tot mai gros pe parbrizul maşinii. Se va depune strat de zăpadă şi în zonele extracarpatice. Poţi zidi o lumentreagă, poţi so sfarămi ... oriceai spune, Peste toate o lopată de ţărînă se depune. Se depun straturi de civilizaţie, care acopăr, complică sau derivează natura primitivă. Cred însă căi urîtul ce sa depus în voi. Experienţa se depune în straturi amare, lirica lui Miron Cordun nu mai are exuberanţa ... din primele volume. depún depúi depusei să depui depuind depus. Slujbă de pomenire şi depuneri de flori la mormîntul lui În tribunaluri se înregistrează fără nici o schimbare depunerile unui martur ocular. Se ascultară marturii, depunerile acuzatei. Ascultă pentru fiecare depunerea unui sergent şi celor mai mulţi le dădea drumul. Doi ţărani trebuiau odată să se înfăţişeze înaintea judecătorului ca martori însă numai unul sa înfăţişat, şi acesta la depunerea jurămîntului agita ambele mîini în sus. Depunerea jurămîntului de către preşedintele ales ... va fi ziua solstiţiului de iarnă. Funeraliie au început după depunerea sicriului lui Ioan Paul al IIlea pe un covor, în faţa Bazilicii Sf. Petru. Urmarea discuţiunilor din Cameră şi a depunerii declaraţiunii celor 56 de deputaţi este că guvernul, presimţind căderea proiectului său, voieşte a intra pe calea tratării şi a concesiunilor. La depunerea demisiei i sa făcut imediat control. Depunerea documentelor doveditoare de către pensionari va fi prelungită. Călătoria mea va avea de scop înainte de toate depunerea doctoratului. Trăgînduse la sorţi cestiunile din limba romînă, au ieşit: pentru examenul înscris teza: O scrisoare către părinţi în care să se nareze împrejurările depunerei concursului şi resultatul examenului. Depuneri se pot face la bănci ... în safeuri, sau în tezaurul băncii sub controlul depunătorului. A înlesnit depunerea unor capitaluri pe nume fictive. Pravila pentru pricinile ce nu pot a mai fi supuse giudecăţei, pravila ce se atinge de depunerea cauţiei la pricinile de giudecată, sănt fără îndoială puternice temeiuri întru a stavilarisi duhul acolisitorilor Spre asigurarea antreprenorului despre însemnătoarea depunere dă fonduri ce urmează a face la formarea aceştii întocmiri de un atît de mare folos pentru comerţul dinlăuntru ... stăpînirea locală săi dea numai numitului d. Ghermani şi companiii dreptul de a ţinea asemenea vas remorchior pă tot cursul dă 15 ani Bagă de seamă, că nu vorbesc măcar de depunerile în străinătate, nici de valuta străină pusă la adăpost. Depunerile efectuate însumează 2 320 000 lei. Depunerea (scoaterea din slujbă) a căpitanului de fregata portugheză. După depunerea lui Iliaş, adunarea generală întronă pe Ştefan. A fost învinovăţit că e eretic şia trebuit să iscălească nu numai Crezul, ci şi abdicarea sa de la patriarhat şi depunerea darului preoţiei. O altă speţe de locuste ... sunt mai mari, femela are ca o sabie eşită afară în partea de dînderet al corpului lor, acestea le serv pentru depunerea ouelor. umblă pe lîngă coaste în momentul depunerii icrelor. R devine egal cu r1 (prin depunerea fazei lichide pe centrul de condensare). Cenuşa vulcanică este, chiar din momentul depunerii ei, un material afînat. Substanţe care împiedică depunerea grăsimilor în ficat. Aragonitul ... cristalizează, în prisme alungite, fibroase. Ia naştere prin depunere din ape termale, din cochilii sau din tufuri calcaroase. Să se evite depunerea zăpezii pe acoperişul serelor. Un bifteck ... nu conţine doar carne, ci şi o cantitate considerabilă de grăsimi, care determină creşterea depunerilor de colesterol. Procedeul permite depunerea pe fibrele textile a unui strat metalic a cărui grosime poate atinge 0,05 miimi de milimetru. Depunerile succesive de noutăţi peste o veche istorie. Udul este gros şi puturos şi stînd în ceva – face un sediment (depunere) mare. Solul brundeschis de stepă ... este îngroşat prin depuneri eoliene actuale. Dacă apar depuneri masive de pulberi pe frunze, ele trebuie curăţate prin aspersiune. Pe ecranul de nisip pe care lucrează se observă cu uşurinţă depunerile straturilor de nisip. depuneri. depunerei. depurez. – Pentru curăţirea sîngelui să dau medicamentele depurative sau curăţitoare. Hreanul depurativ. Frunzele şi rădăcinele care au proprietăţi … depurative. În trecut a fost întrebuinţat ca depurativ şi diuretic. Plante depurative (mesteacăn, cicoare, anghinare). depurativi, e. – depuratoare. – Aparat depurator Aparatul depurator: …serveşte la curăţirea organismului. depuratori, oare. – depuraţii. După căderea lui Napoleon încoronînduse craiu de Ispania Ferdinant al 7, fiiul depusului Carol … întroduse şi incviziţia. Încoronă de rigă în locul depusului Avgust pe voevodul de Posnania tînărul Stanislav Lescinschi. Talentele şi eroismul Sultanului Selim covîrşesc cu mult pe ale depusului Baezet. În locul depusului şi apoi dusului la Viena episcop, să perindară ca locţiitori, venerabilul romîn Simeon Crainic. depuşi, se. – Vaca era dăpusă, săraca, anceput să orăcăie cît o ţinea gura şi a rupto la fugă pîn pădure. depuse. Bogdan propusă a înlătura acel pom de discordie ... luînd de soţie pe Elisabeta, sora regelui, pentru care au deputat o ambasadă strălucită, compusă din cei mai însemnaţi boieri ai ţărei. deputară la prinţul Transilvaniei, cerîndui leafă. deputez. – Administraţia dă carte lui Constandin Strîmbeanul deputatul Au trimis părintele Dosithei şi cu Staico Bengescul, cînd era deputaţi, pe Badea Părăianul ... la părintele igumen, să nu ia bani pentru Sălcuţa păn va găsi moşie alta potrivă cu Sălcuţa Toţi protopopii neuniţi ai Ardealului cu deputaţii săboarelor ... adunînduse în oraşul Turda. Alegirea împuterniciţilor deputaţi să se urmeze fără întîrziere. 40 ţinuturi englezeşti trimit la Parlament 80 deputaţi. Treizeci şi şase deputaţi aleşi dintre boierii fieşcăruia judeţ. De cumva vreo ţară nare nicio căpetenie, şi patrioţii să ocîrmuiesc pe sine prin aleşii săi deputaţi, un astfeliu de stat să zice republică. Fieştecare deputat … poate voios încredinţa pe acei ce lau ales că au confăptuit cu energhie la lucrarea cutărei seau cutărei îmbunătăţiri Această convenţie a fost regulat constituată de 71 deputaţi. Domnilor alegători, mă rog să fiu ascultat, Şi după ce măţi citi mă rog să fiu deputat. Poate fi tot aşa de bun deputat ca oricare altul. Mata te îngrijeşti de alegătorii matale, nu ca ceialanţi dipotaţi. Ca reprezentant al ţării la Paris ori ca deputat, glasul lui mai putu fi ascultat de multe ori. A mai avut norocul să moară înainte ... de al vedea pe Pirgu ... prefect, deputat, senator, ministru plenipotenţiar. Spera că fiul său, făcînd politică, va ajunge deputat. Din ochii lui de deputat somnoros, a ţîşnit spre mine oprobiul indignării dascălului păcălit. Deoarece nu am ţinut seamă de scrisoarea deputatului guvernamental ..., am fost reclamat Ministerului că numi fac datoria. Ai spus oraţii. Pe urmă ai vorbit ca un deputat. Tatăsu la trimis la şcoală ... ca să ajungă ... ofiţer, deputat, inspector general. Nu numai deputaţii ţărani, dar şi publicul din sală izbucneşte ... întro detunătură de aplauze. Reamintinduse imaginea deputaţilor de altădată ... ea reprezintă pentru noi o mărturie istorică. Mai mulţi deputaţi au cerut să se supună Parlamentului un proiect de lege. Deputaţii au adoptat … proiectul de lege privind … reproducerea umană asistată medical. Fratemeu e om bogat, Om cu trecere la sat, La pus satul dipotat. De multe rele am scăpat, Cuvîntul mii ascultat, Şi la sat mis deputat. Cu deputatuşii în deputaţia Curţii crăieşti sau cercetat Trămite ... deputaţi la tronul împărătesc A trimis deputaţi la craiul ca săl roage să nu bată cetatea. Au mers patru deputaţi ... la Tîrgovişte, ca să facă legătură … cu Radul-Vodă. Am trimes la cvartirulgeneral al oştilor ruseşti pe logofătul Varlaam ca deputat Patricii îi trimiseră deputaţi ca săl împace. Reghenta la înfăţoşarea nomeroşilor deputaţi începu a s’ngălbini. Trimise la dînsul deputaţi cari săi poftească fericire pentru înălţarea sa pe tron. Deputaţii lui Mircea ... încheieră cu riga Poloniei la 8 decembrie 1389 un tractat. La 1460 domnul Vlad al Vlea ..., trimise deputaţi la Adrianopole şi încheiară un tractat. Deputaţii erau porunciţi de Tomşa ... săşi urmeze drumul la Constantinopol. Îndeamnă pe boieri a trămite la Petersburg deputaţi, cari să ducă plîngerile ţărei în contra Porţii. deputaţi, te. deputăţesc. – Deputaţii să nu poată fi în slujbă ... în vremea deputăţiei lor se lasă greu de tot: După scurtă vreme, vezi pe eroul nostru cu un locşor bun, ... trăgînd nădejdea la deputăţie. Amîndoi erau candidaţi guvernamentali la deputăţie. Cu deputatuşii în deputaţia Curţii crăieşti sau cercetat MihaiVodă trămisese o deputăţie de două persoane. Fraţilor, o deputaţiune de săteni din judeţul Buzău vrea să felicite guvernul. Eliade a pus pe umeri o pelerină albă şi aşteaptă solemn deputaţia de săteni. deputăţii. ie. La eşirea din Buftea, ... a deraiat un tren de marfă. Se temea să nu i se fi întîmplat ceva Adinei la Iaşi, să nu deraeze trenul în care era. Circulaţia trenurilor se desfăşoară pe un singur fir, după ce un tren marfar a deraiat. Pentru a nu deraia, gîndirea are două mijloace: ... controlul logic şi cel experimentat. Instinctele ... au deraiat sub presiunile libertăţilor de tot felul. Dacă ne luăm după ei, deraiem cu totul. raia. deraiez. – Vagonul deraiat a fost cuprins de flăcări. Acest discernămînt deraiat este consecinţa imediată a compartimentării în cutii separate a unei unice realităţi continue. Radu, încă deraiat: Foarte bine ... poţi să pleci cînd vrei. deraiaţi, te. – La curbe, locomotiva şi vagoanele săreau pe şine şi ameninţau cu deraierea. Deraierea tramvaiului. O spectaculoasă deraiere de tren sa soldat cu cel puţin 50 de morţi şi peste 300 de răniţi ... întrun cartier de la periferia oraşului nipon Osaka. Cîtă precizie rigidă, adică oarbă, atîta deraiere din păstrarea raportului cu ceea ce este esenţial. Voi sprijini orice decizie de reformă şi voi amenda orice acţiune care înseamnă o deraiere de la reformă, a conchis fostul ministru. Deraiere lexicală La prima vedere, sar părea că în cazul formei „telegrabnică” avem de a face cu ceea ce acad. Al. Graur a numit „deraiere lexicală”. În cazul aşaziselor „deraieri lexicale”, asociaţiile pe care le stabilesc vorbitorii sunt de cele mai multe ori bizare. raie. deraieri. – Numa so găsesc ... fiindcă acuma e un deranj la noi. A avut deranj la stomac. Decoctul se folosea pentru „vînt” şi „deranj la stomac”. Ne ducem, ne ducem, stimabile, nu voim să facem deranj. Nui niciun deranj, măntorc imediat. Impoliteţele şi deranjul care vil aduc. Şia privit numai hainele negre, gîndinduse, poate, că deranjul îmbrăcării lor a fost degeaba. deranjuri. – Trebuia să se împiedice săşi deranjeze toaleta şi să fie nevoit ... de a se opri în loc spre aşi potrivi cravata. Vom putea îndepărta fără durere şi fără a deranja cîtuşi de puţin ţesuturile tinere nou formate. Începu săşi aranjeze ustensilele de birou, deşi ele nu erau deranjate. Masa de lavă ... a umplut încăperi întregi, fără a deranja vasele de pe mese. Înţelegem că d. Gladstone nar voi săşi deranjeze echilibrul bugetului său prin cheltuieli de război. De primit ... încă nam primit nimic, pentru că sa deranjat firul telefonic. Un adevărat noroc că i se deranjase telefonul şi a intrat să vorbească de la noi. Deci Caterina intră în salon ca şi cum nu era nimic şi reluă liniştită firul istoriei ce era să spună cînd au venit so deranjeze. Reintră în cupeu trăgînd uşa cu multă băgare de seamă ca să nu deranjeze pe negustor. Fercheş ... începu să ceară scuze ca îndrăznit să mă deranjeze. O clipă a ezitat: cum să deranjeze pe om? Iam zîmbit dulce, dîndui a înţelege că nu vreau săl deranjez. Mîne plec. Numi place mie să deranjez oamenii. Nu deranjăm pe nimeni ... E un conac cu peste 20 de camere. Bogoiu e mereu aici să mio amintească ... Şi te deranjează? Nu miar fi plăcut să deranjez lumea. Scuzaţi că vă deranjez la ora asta. Auguste nu mai îndrăzni să deranjeze. Oh, – zise el, fără nicio ironie ... – Vam deranjat. Să întrebi în dreapta şi în stînga ... iar oamenii să ridice din umeri uimiţi căi deranjezi cu fleacuri. Intră pe vîrful picioarelor ... ca să nui deranjeze pe cei ce învaţă. Adevăratul autor moral al asasinatului ... nu a fost nicio clipă deranjat de anchetatori. Ma deranjat că sa dus pe un post de maximă audienţă. În genere lucrările ... nu sunt deranjate de schimbările primăverilor. Puteţi, mme să vă continuaţi primblarea, să nu vă mai deranjaţi, căci eu mă duc la gară. Teai deranjat degeaba să vii la Ploieşti. Te rog nu te deranja, răspunsese Andrei. Cu ocazia asta aduc un fagure de miere pentru musafirii mei. – Vai, de ce te deranjezi, maică Nimfodoră? Îţi mulţumesc că teai deranjat pentru mine. Cel chemat să o avizeze, nu prea se deranjează. deranjez. – Opriri cauzate de unele deranjamente accindentale. Întrebăm pe d. dr. în matematice Haret – nu am face acelaşi deranjament dlui Kirilov, un alt apărător al exactităţii calculelor în anul trecut. deranjamente. – Implicarea unor profesionişti ai statisticii în această afacere a făcut lucrurile şi mai deranjante. Nu sistemul de salarizare este responsabil de actuala polarizare deranjantă a societăţii romîneşti. deranjanţi, te. – ant. Un al treilea pericol ar sta în deranjarea sistemului solar, căci stelele fixe nu sunt de tot fixe, pentru că fac mişcări foarte mici din axa paralelă spre constelaţiunea lui Hercule, astfel că în cele din urmă o ciocnire nu ar fi de tot inevitabilă. Deranjarea raporturilor dintre partidele maghiare, poziţia guvernului faţă cu acestea, starea raporturilor dintre Ungaria şi Croaţia, … toate acestea îşi răsfrîng înrîurirea lor şi asupra romînilor întrun chip direct sau indirect. deranjări. – Poate că te deranjarisesc, cucoană Chiriţă? ... dar nam vrut săţi trec pe la poartă ca o străină. Bărbatul său devenea ironic, aşa cum ştia el: – Nu vă deranjarisiţi vă rog ... să nu vă piară pofta de mîncare. deranjarisesc. – arisi. Iam aranjat frizura deranjată. În cameră totul deranjat. Nu dansaţi? ... se miră domnul Pastion, aşezînduşi cu un zîmbet amabil, cravata de mătase, deranjată. D. Brătianu a făcut pururea paradă de vorbe, ca şi cu vestitul mesaj, iar în urma unei asemenea parade vin scuzele umilite ale blondului d. Stătescu, cari restabilesc, prin adîncă şi servilă umilinţa, echilibrul deranjat prin cuvinte îndrăzneţe. Te sărut de multe, multe ori, dragă pasăre voioasă, te rog sămi ierţi dispoziţia cam deranjată în careţi scriu. deranjaţi, te. – Roţile automobilelor derapează la virajii. Camioanele stropite cu noroi patinau şi derapau pe şosele. Roţile dinţate derapau ca pe gheaţă. Remorca a derapat şi sa răsturnat. Pe raza comunei Grozeşti, maşina ... a derapat. derapează. – Autovehiculul intră în derapaj ... şi se răstoarnă. Derapajele fostului guvern urmează a fi discutate de cel actual ... cu delegaţia FMI. derapaje. – Se auzi frîna unei maşini şi apoi alunecarea unor cauciucuri pe un strat subţire de gheaţă, o derapare şuierătoare. Excesul de viteză poate duce la derapări. derapări. – Ca să nu sufere comerţul maritim, navele sunt controlate, dezinfectate şi deratizate. Bărbatul ... ia cerut să degajeze toată bucătăria pentru a avea loc să deratizeze. deratizez. se execută ... cu diverse substanţe toxice, numite deratizante. deratizanţi, te. Deratizarea are de scop nimicirea şobolanilor şi şoarecilor. La uşa familiei Petroiu ... a sunat un individ care sa recomandat ca fiind angajat la deratizări. deratizări. – deratizaţi, te. – Aşadar, potrivit cu înţelepciunea este ca toţi oamenii, neluănduse în samă întămplătoarea lor numire, să se iubească unul pe altul ca fraţii şi o naţie se alerge cu agiutoriu altia, spre înaintirea culturei de la care derază fericirea de comun. Fericirea tuturor naţiilor derază (se trage), după dumnezeiasca pronie, de la acea ... pază a legii. Să cunoască ... naţia pe mecenaţii proteguitori culturei naţionale, de la carea derază fericirea şi traiul ei politic. Cînd rodirea este îmbelşugată, cînd plugariul, siguripsit despre hrană, poate a se deda la negoţul său, a întimpina trebuinţile sale şi a face şi iconomii, atunce îndemănatica petrecire a norodului derază nemijlocit din aceste Şi cum în deşărta Dacie popor nou săntemeiază, De unde limba, legi şi nume a Romianilor derază. Ca un păstrător al moralului familiei, din care derează şi moralul public, să binevoiască prin sfătuiri părinţeşti a mă ajuta la îndemnul paşnic. Gemenii Romulus şi Remus, de la carii derează începutul şi numele Romei. Fapte strălucite, ce derează din lumina cea de sus Această chestie este una din acele ce trebuie a merge înnaintea oricăriea alta, ca una ce derează din însuşi legile omenirei. Că orice fericire, că orice dulce bine Din ochii tăi derază, îmi vine de la tine. Pentru ce la ochii noştri, cînd ascunse, cînd văzute, Stelele pe cer derază şi mai mari şi mai mărunte? Astăzi lumina derează din universităţi şi din academii. deráză dereáză. – de Sămi daţi pe murgul din grajd, Deşălat, derăfturat, Numai bun dencălecat. derăfturaţi, te. derî′d. „Filosof” – era ... epitetul de derîdere, cu care îl întîmpinau colegii în cancelaria liceului. Era murdar de funingine şi rugină la nas, la ochi şi pe frunte. Parcă îl mînjise cineva, în derîdere. În Cratylos sunt enumerate următoarele trăsături: refuz al angajării normale în dialog, luarea în derîdere, dedublarea forului interior. Politicienii iau în derîdere completarea declaraţiilor de avere. dérision Umbli haimana pe poduri cu derbedeii. Cinei prost şi derbedeu lesnen lume mofluzeşte. Grădina era aproape pustie. Numai cîţiva derbedei dormitau ici şi colo, pe capete de bănci. Au observat că au de a face cu un derbedeu inteligent, care putea să le folosească la ceva. Odată cu el, a venit o ceată de derbedei. Apoi Măria Ta, ai avut dreptate să te gîndeşti car fi nişte lotri şi nişte derbedei. Dacă am fi avut o asemenea gardă, ... retragerea ... nu ar mai fi semănat cu o fugă nenorocită de derbedei. Derbedeilor, să vă astîmpăraţi, să vă băgaţi minţile în cap. Aici însă, îţi iei locul alături de rataţii, derbedeii şi emigranţii universului, aducînduţi şi tu contribuţia ta la delir. Sa întîmplat ... ca vreun derbedeu să şterpelească de pe tarabă ... o muzicuţă sau un susan. sa întrepus între el şi omul legii, ţipînd la derbedeu. derbedei. Hagi, victorios înaintea derby-ului cu Fenerbahce. Rapid ... a reuşit să cîştige primul derby al returului campionatului naţional de handbal feminin. Se dispută ... duminică seară derby-ul campionatului, Steaua – Dinamo. derbi. derbyuri. – Domnul se oprise de mult privind mirat la cel ce luneca pe dăniuş cu braţele răschirate. Sergentul ... mia închegat prima tărlie a deldeluşului copilăriei. Nu mai dîrdîia nici cînd venea la şcoală, nici cînd se ducea la derdeluş. Derdeluşurile din parcuri erau ... asaltate de o mulţime copleşitoare de copii. E dădăuş afară, de nu poţi merge. dădăuş derdeluşuri. – dăinuşe Sărea un deal şi o derea Şio scursură de vălcea. Săria ici, săria colea Şio pustie de derea. Leam văzut şi leam păscut, Pe dîrele, pin vîlcele. Papuciin mînă lua, Trei derele că săria, Trei derele şo vălcea. derele. – Tot viţă de derebeghi de cei de cari tremura chiar Saraiul împărătesc. Abia se găseşte cîte un derebei prin Asia Mică, careşi dă plăcerea de a ieşi la vînătoare cu şoimii. derebei. derecăi. Arhitectura locuinţei tradiţionale, cu o singură cameră şi cu tindă, are prispa pe trei pereţi, „deregi” din lemn sculptaţi, cu motive geometrice. deregi. – Neavînd materiale la îndemînă, lucrătorii întreprinderii sunt nevoiţi săşi irosească timpul cu procurarea lor …, procesul de producţie fiind astfel dereglat. dereglez. – Ca întrun dereglaj dialectic furia lui năvalnică domină încercarea ei simplă de a lichida totul. dereglaje. – Factorul declanşator la constituit o dereglare a mecanismului de comandă. Avem îndatorirea … de a acţiona cu fermitate pentru prevenirea oricăror dereglări. Cadavrul unei balene blochează … intrarea în portul Philadelphia, provocînd o dereglare a traficului naval intens pe fluviul Delaware. Aparatul dentar sau un periaj puternic, factorii ereditari, dereglările hormonale sau stresul zilnic mai pot determina apariţia leziunilor cavităţii bucale. dereglări. – dereglaţi, te. derelicte. – derencefali, e. derencefalii. Lo dereptat în lume. derépt. dereptători. Un armăsar dereş, furui o dată pe nări. Să ducea pun dereş de nu i se vedeau picioarele. Pe vînătul scoateafară, Lasă pe murgul acasă, Pe deleş lasăl să pască. Din dereşul care era fala satului, nau mai rămas decît măruntaele. Nările i sau mai umflat. Buzele i sau mai îngroşat; calcă mai dereş şi băstîcîie din şale. Un cal ... în păr dereş. dereşi, e. Cînd era săi tragă Pista cea dintîi usturimul, sare ţiganul de pe dereş şi spăriat întreabă pre domnul sogăbirău. Lo întins pe ghereş şi io dat la fund. Lua (derădicînd D) războiure pără în cumplitul pămăntului. Şi voi dărăteca pre cei fărădelege de pe faţa pămîntului. Şi de pizmaşii îmi derădică Mişelul suflet. Svîntul şau dat slobodzîie robilor şi şau deredicat toată avearea la svintele beserici şi la săraci. Deci să scula Mihai-Voda de dimineaţă, de au chiemat pre comisul ca să pue şaoa pre cal. Şi îndată o au pus, vrînd să margă la Beligrad, ca să pue să deratece casele. Derdicam şi măturam prin casă, ca o fată mare. Atunci se pune fata şi scutură, şi deretică. Deridică ea prin casă. Derăteca mai frumos prin casă. Ana ... începe să deretece prin cameră. Se mişca încolo şi încoace prin cameră, dereticînd şi aşezînd. deretecă ceva în pripă, ... apoi strigă lui Felix să intre. Cum putea ea să deretice în casă şi să spele rufe la cîteva cucoane, iar dumineca ... să stea în tinda bisericii cu micul ei negoţ, a fost ... o taină pentru tine. Au început să diretice, să gătească, să spele. Pe icea scutur, Pe icea mătur, Pe colo deretic. Eu derădicînd, am aflat întro cămară trei scule de mătasă. Rămase acasă să deretice prin casă. a luat mătura şi a început să deretice peacolea. Se spală, se deretică peste tot, cu grijă mai îndelungată asupra mustăţilor. Afară se auzia ploaia cernută fără istov, glasul birjarului dereticînd ceva în jurul trăsurii. În vremea asta tu deretică toate şi pregăteşte cele de cuviinţă. derétic. dărătice Olga era chiar de părere, ... să procedăm eventual la o dereticare radicală aici, în biroul dvoastră. făcu un gest închipuind dereticarea bărbii. dereticări. – Îi mai ţinea în pat ca să no încurce la dereticatul casei. Casa ei aşa frumos direticată. – dereticaţi, te. dereticături. tură. Aceeaşi cuviinţă se află între forma obrazului şi a corpului, fiecare dintraceste forme are un acord ... cu trăsurile ori fizionomia individului şi toate aceste rezultate derivă (izvoresc) dintruna şi aceeaşi cauză. Aceşti barbari numiţi huni derivă din familia sau rasa mongolică. Englitera ... îşi va aduce aminte că derivă din marea familie germană. Cuvîntul ... nu este numai semn exterior arbitrar a noţiunei, ci derivă din însăşi esenţa ei. Aici nu se susţine adevărul vreuneia din judecăţile simple, ci se susţine numai, că una se poate deriva din ceailaltă. Toate acestea însă derivă de acolo că partidul dominant, de frică dea nuşi pierde popularitatea, pe care altfel tot şia pierduto, na voit săşi esploateze cel puţin greşala. Cronicarul face să derive căderea lui vodă din înstrăinarea lui de boierii ţerii. Asemenea prelucrări ... capătă de multe ori o importanţă deosebită prin faptul că contribuesc la restituirea originalului de la care derivă. Un al cincilea tip, închis, e acela părînd a deriva din vechea brăţară masivă din epoca bronzului. Romînia cere, printre altele, ca creanţele sale ce derivă din emiterea de monedă de către puterile centrale ... să fie recuperate cu prioritate. Din această instabilitate, provocată de mizerie, derivă şi teama de viitor. Ascetica ortodoxă derivă din ideea că omul e centrul şi stăpînul lumii create. Cronicile derivate din vechile Gesta ... încep povestirea „faptelor ungurilor” cu ieşirea lor din stepă. Cupiditatea este un aspect esenţial în avariţie, care derivă nu mai puţin din natura însăşi a operaţiilor. Aceste corpuri derivă prin dezintegrare ß – din corpurile C respective. Fauna sarmatică derivă ... din fauna mediteraneană. Aceste compliniri ... nu derivă însă numai din tema tratată, ci sunt fapte de invenţie verbală. Ideile lui sociale ... derivă din acelaşi curent cultural, care formează şcoala umanistă romînească. Continuitatea obştilor sub feudalism şi capitalism, în forme care derivă din comuna primitivă. De aici derivă ... insatisfacţiile. Deosebirea dintre ele derivă din natura lor şi din modalităţile în care acţionează şi influenţează dezvoltarea condiţiei umane. Atitudinea lui Ov. Densusianu faţă de problemele cercetării dialectale derivă în mod direct din concepţia sa asupra „filologiei”. Bradul de Crăciun derivă şi el dintro tradiţie premergătoare creştinismului. Mare parte din mobilierul pe carel fabricăm derivă din stiluri mai vechi. Punctul său de vedere deriva din concepţia lui DobrogeanuGherea. Părerea specialiştilor este că … derivă din piesa care se înfăşoară. Comentariile lui Hans Sedlmayer ... derivă dintro zonă a trăirii interioare, absolut subiectivă. Un spaţiu al emulaţiei etice nu poate fi derivat din substanţa existenţială comună. Cămaşa cu platcă ... derivă din cămaşa tunică (naţională). Mărirea TVA … derivă din ceea ce Romînia îşi propune. Vorba sau numele iambu derivă de la ios. Timpurile derivate din cele primitive să formă aşa. Astă slovă din alfabetul cirilian ... în dialectele ce derivă din slavonă, figurează numai de formă. Pedoni derivă de la latinul pedes şi în cazul acesta se înţelege oamenii aceia ce se plimbă pe jos sau cu picioarele. Sunt unele ziceri derivate din limba latină. Nu ştie ce origină să dea cuvîntului „grive”. Oare acest nume nu va fi el derivat din adjectivul latin „gravis”? Poporul însuşi nu se numeşte albanez, ci şchipetar. Acest nume pare derivat din cuvîntul „şchiipe” sau „şchipe”, care însemnează „stîncă”, deci „munteni”. Este mai mult decît ridicul de a deriva acest nume de la latinescul Gelu. La această hotărîre lar îndemna unele forme, care derivă după dsa chiar din acele timpuri, dar care nu sunt decăt formele obicinuite ale limbei romîne în veacul al 16lea şi al 17lea. Petru Maior vine să exprime ... părerea ... că limba romînă derivă din latina populară. O botezare „tank”, care derivă, cred, de la cuvîntul nemţesc „dank”. Stilizează pasagiul citat prin două serii de termeni, derivaţi din două obîrşii felurite, dintruna savantă şi mai nouă, şi dintralta populară. Numirea de antimoniu derivă dintrun cuvînt arab. Inutil ni se pare deci so derivăm din turc. Buha, tot onomatopeic şi la ei, ca şi însuşi numele ştiinţific al păsării. Azi noţiunea de gongorism este echivalentă cu extravaganţă şi obscuritate poetică, însă puţini ştiu că vorba derivă de la numele poetului spaniol Luis de Gongora. Bromul este un licuid roşu închis, prea veninos, de o savoare nesuferită ... Numele lui se derivă din vorba grecească βρωμος. Tot statul, care este neatîrnătoriu, are un drept, ce se derivă chiar din aceea neatărnare şi este strîns împreunat cu acela. Din limbile vii şi mai însemnate astăzi, cele mai multe se derivă din cea latină. Toate cuvintele se derivă din vro 500 de rădăcine primitive. Gamele se derivă unele din altele. O modalitate curioasă a metaforei lui Macedonski este aceia construită printrun verb derivat dintro altă parte de cuvînt. Mai repede decît origina ar putea să intereseze numele. Bucureşti ar deriva de la Bucur. Adverbul este de obicei derivat sau format de la alte cuvinte prin schimbarea funcţiei gramaticale, ceea ce îi imprimă multă expresivitate. Din cuvinteletip, putem uşor deriva pe acelea care ne sunt necesare pentru redarea noţiunilor care nu au termeni în vorbirea noastră. Sufixul „–tură” derivă abstracte verbale. Ca să derivăm adverbe de la verbe este nevoie de un sufix adverbial. Am aflat că se poate deriva mai multe cuvinte după regulele din însa limba cea de acuma trase. Pentru formarea zicerilor numim ziceri primitive ... acelea care nu se derivez de la altele. Mai pe urmă sufiptul an sa mai generalizat şi a arătat locul de unde cineva era ... dar şi atunci se întrebuinţează numai pentru persoane, amintind de faptul că se derivă de la nume proprii. Literatura dramatică străină ... era confundată cu tot ce putea oferi o lectură plăcută înainte de a fi derivată spre scenă. Ar fi deci păgubitor ca forţele ştiinţifice ... să fie derivate către chestiuni de care se pot ocupa şi alţi cercetători. Deriva serveşte la convertirea (corectarea) drumurilor, fiind considerată, în calcule, pozitivă cînd nava derivează spre tribord. Banchiza pe care se afla derivase mult spre apus. De aceia vedem cum că ambe acestea organe stau cătră alaltă în relaţie întoarsă şi se derivează înprumutat, adecă: cu cît silim mai mult puterile cugetătoare, cu atîta mai puţin învie puterea genitoare. derív derivez. – Se exprimă … prin funcţii continue şi derivabile, avînd determinantul funcţional. derivabili, e. În ce priveşte derivabilitatea formulelor ... presupunem că f i sunt continue şi derivabile pînă la un anumit ordin p. itate. Derivarea unei judecăţi din două altele se numeşte silogism. Paleontologia ... aduce puternici dovezi despre înrudirea fiinţelor şi despre derivarea lor unele din altele. Alexandrescu, totuşi, nu ducea pesimismul pînă la o filosofie fără atenuări, cu o derivare a ei persistentă în motivele de inspiraţie. Universalismul reprezintă o formă intermediară şi este o derivare a originalului, o subtilizare a instinctului şi, în fine, o spiritualizare a chtonismului. Gîndirea e o complicaţie şi o derivare a simţurilor. Utilizarea de către noua solmizaţie a unor derivări înfăptuite sistematic din cele 7 silabe de bază constituie un avantaj extraordinar al ei. Lexiconul de la Buda ... încearcă să stabilească prin derivări de cuvinte că limba noastră este cea mai pură romană. Ca o dovadă ... se aduce derivarea numelui vechei cetăţi ... din numele împăratului Caracalla. Dicţionarul lui Cihac a întîmpinat din partea majorităţii limbiştilor noştri cele mai vii critice. I sa imputat mai ales o tendenţioasă slavizare în derivarea cuvintelor romăne. Derivarea romînei din latina vulgară. Multe substantive în ţie (ţiune), deşi concurate de infinitivele substantivate corespunzătoare, continuă să fie folosite paralel pînă astăzi: aboliţie–abolire, derivaţie–derivare. Prin derivare şi compunere vom putea face din unul mai multe verburi. Mijloacele de a crea cuvinte nouă sunt compunerea şi derivarea. În ce priveşte originea numelui Bucureştii ... cărturarii specialişti nau prea ţinut să mă lămurească, şi, în locul unei imaginaţii cu derivări, au adoptat şi ei legenda ciobanului. Limbile sărace în derivare şi compunere sunt nevoite să împrumute cuvinte din alte limbi. Un important mijloc de îmbogăţire a vocabularului este derivarea. Numeroase adjective şi substantive create prin derivare, ca de exemplu: frunzoase, volburoase. Modernizarea limbii se vede şi în îmbogăţirea sistemului derivării. Derivarea urmează reguli care se aplică în general la un grup mare de cuvinte, cărora le modifică întrebuinţarea şi sensul lexical în acelaşi fel. În toată evoluţia limbii latine se manifestă tendinţa de îmbogăţire permanentă a vocabularului cu ajutorul derivării, care continuă şi în faza romanică primitivă. Derivarea verbală cu prefixe a dat naştere unor formaţii puternice, durabile. Derivarea nominală cu prefixe este în latină mai puţin dezvoltată. Derivare improprie Derivare progresivă Derivare regresivă inversă derivări. – Rubrica materii textile şi industrii derivate ... conţine o mulţime de obiecte. Logica nu ne dă însăş ştiinţa derivată, ci ne dă numai regula pentru a judeca această ştiinţă. Comerţul nostru a avut să treacă prin multe crize, ca şi agricultura şi industriile ei derivate. Celelalte mărimi se măsoară cu unităţi care derivă din unităţile fundamentale şi care pentru aceasta poartă numele de unităţi derivate. Aceste forme, numite forme derivate, se obţin prin trunchieturi făcute pe muchii sau unghiuri. Dar pe lîngă aceşti factori originali mai sunt şi alţii derivaţi, cum sunt modificările progresive ale mediului, creşterea volumului agregatului social. Convertirea muzicalului în plastic explică de ce la întîia lectură a operei lui Blaga ai impresia unei maniere indirecte de a simţi şi gîndi, pentru că îţi sugerează imaginea unui contact derivat cu realul. Pentru fizica nouă mişcarea cercuală este aşadar un fenomen derivat. Observăm că nucleul derivat e izobar cu nucleul generator. Am văzut ... că numărul de ecuaţii ale sistemelor derivate, şi în particular numărul combinaţiilor integrabile, constitue astfel de invarianţi numerici. Noi, începînd cu secolul al XVIIlea, neam obişnuit numai cu un sens derivat al experienţei ideilor, care constă în a identifica cu un obiect exterior şi apoi a experimenta obiectul în locul ideii. Nu uita că o generaţie este un derivat istoric, care a moştenit păcate şi va lăsa păcate de moştenire! O turbulenţă care îi făcea chiar bătăuşi şi greu de ţinut laolaltă, derivat al unei copilării zvăpăiate, la cîmp şi la pădure. Sentimentul domestic al dragostei, ca un derivat al firii şi al satisfacţiei dată de o viaţă naturală, este exprimat cu o energie rară. Viziunea studiului este istorisită. Ea prezintă generaţia de la 1848 ca pe un derivat necesar generaţiei Şcolii Ardelene. Curiozitatea pentru viaţa artistului e o curiozitate derivată, aproape un viciu. Se ştie că limbile sunt limbimume sau originale, şi limbifiice sau derivate. Limbile, după timp, sunt primitive cele vechi, şi derivate cele nouă. Uşor se pot forma şi celelalte timpuri din ele. Timpurile, care se formează din cele primitive, se zic derivate sau deduse. Pronumele personarie încă sunt de două specie: originarie şi derivate şi se împart în trei părţi după trei persoane. Limba romînă este limbă derivată fiindcă se trage din cea latină. Excepţii la infinitivele în „i” şi la timpurile lor derivate: zicem „a ascuţi”, „a împărţi”, „a minţi”. Este ... greşită scrierea acelor sonuri derivate fără niciun semn. Tot astfel de greşită ni se pare scrierea aşanumitelor sunete derivate cu semnul sunetului originar din care derivă. Sub formele derivate, „ir” şi „er”, rădăcina „ar” se mai găsea, la iranieni, în cuvintele „hir” sau „ir”. Semnul verbal este capabil să genereze sisteme derivate. Pentru că, spre sîmplificarea scrisorii musicale sau a notelor, cele 12 tonuri sau împărţit în originarie şi în derivate (dar numai cu privire la noate). Adunăm în acest vocabular mai toate vorbele simple ... pre lîngă care se mai adaogă şi altele derivate sau compuse. Ziceri ... ce se derivez de la altele ... se numesc ziceri derivate. Afară de formele conjugăciunei susaretate avem şi cele ce urmează pentru prima şi carta conjugăciune, în timpurile presinţi de indicativ, de conjunctiv şi de imperativ, cari forme se usită foarte, mai ales în verbe derivate. Substantivele derivate ... au acentul tot pe acea silabă pe care au avut şi în cuvîntul rădăcinal. Căluşar ori căluşer este cuvînt nu compus, ci derivat, de la căluş. Însă şi finalele acestea din urmă altă semnificaţie au, cînd ele se dau adiectivilor derivaţi. Tablă arătătoare de unele cuvinte romîne derivate şi compuse. limba spaniolă ... cuvîntul se numeşte „palabra”, portughez „palavra”, şi, ce e drept, noi am format de aici un nume derivat. Limba germană e foarte bogată în vorbe, în urma înlesnirii cu care dintro radicală se pot forma o mulţime de cuvinte derivate, fie prin adăogirea unei sufixe, fie pre altă cale. La neutrele derivate careşi păstrează mai mult ori mai puţin sensul de adjectiv şi legătura cu primitivul, desinenţa e este obligatorie. Lipseşte corespondentul latin, mai ales la cuvintele derivate. Şi în documente de mai mare importanţă sa folosit, pentru statul romînesc de la sud de Carpaţi, un nume derivat din cel al primului ei domn independent. Termenul „fotă” a apărut în lb. rom. atît cu sensul etimologic ... cît şi cu sensul derivat. Creaţii sigur călinesciene nu pot fi considerate decît derivatele sau compusele pe care nu le găsim inserate în dicţionare şi nici nu sunt atestate la alţi scriitori şi cărturari. Mai multe exempluri de aşa vorbe compozite, şi derivate am pus într-aceea carte ce am alcătuit spre acela sfîrşit. În cuvîntul Cristos, Christus, sa luat obiceiul să se răspice ca χ grecesc, pe cînd în derivate păstrează sunetul к, de exemplu: creştinu, christianus; creştinitate, christianismus; creştinatu, christianus factus etc. Limbile ... se înavuţesc apoi din derivatele lor ca din nişte rădăcini. Din zicerile primitive sau de rădăcină a face ori a întrebuinţa pe cele derivate sau pe cele ce se trag dintrînsele. Derivate sau deduse sunt care purced de la alte părţi ale cuvîntului. Propunem, ca excepţie importantă, scrierea lui î prin î în cuvîntul romîn şi derivatele lui. Pe lîngă sensul micşurător diminutivele romîneşti dau derivatelor şi un înţeles desmierdător. Derivatele discutate în capitolul precedent şi cele care urmează acum se leagă strîns în conştiinţa noastră lingvistică. Numele general este un derivat onomatopeic, în zeci de variante. În limba latină genius este un derivat al verbului gignere. Derivatele nu fac parte decît întro foarte mică măsură din fondul principal de cuvinte. După cum persoana a doua a unui verb nu poate fi socotită alt cuvînt decît persoana întîi, tot aşa, în oarecare măsură, şi derivatul este acelaşi cuvînt cu baza de la care porneşte. Derivatele care pornesc de la cuvinte din fondul principal sunt, proporţional, mult mai numeroase decît cele formate pe baza celorlalte cuvinte. Mai trebuie ţinut seama şi de faptul că de la un cuvînt polisemantic există derivate şi înrudite care dezvoltă sensuri mai mult sau mai puţin îndepărtate de cel iniţial. Sensul cuvîntului este cel de „a mînca de frupt în zile de post, a se înfrupta”. Este un derivat de la frupt cu prefixul de. După ce glosează derivatele din fiecare categorie, autoarea comentează şi modul cum sufixele selecţionează temele la care se ataşează. Şi mai numeroase decît acestea sunt derivatele cu sufixul ian adăugat tot la nume proprii romîneşti sau străine. Diferenţierea semantică pentru a denumi tipuri diferite de cămăşi atunci cînd se foloseşte termenul „cămaşă” se realizează prin folosirea unor derivate: „cămeşoi”, „cămeşoaie”. Denumirea de „lăicer” este un derivat al cuvîntului „laviţă” – mobila din interiorul ţărănesc pe care se aşeza scoarţa. Derivat regresiv Trecînd la productele propriu-zise ale pămîntului şi la derivatele lor ... vedem importate din AustroUngaria mai cu seamă făină, paste, pîne. Nici chiar lîna şi derivatele ei, pe care le aduceau la oraş în zile de judecată şi de tîrguri, nu le puteau vinde decît numai postăvarilor breslaşi. Caşul e un derivat al laptelui. Portocala şi derivatele ei au adus un prim lot de oameni de afaceri. Acum face o lucrare foarte importantă: derivatele din arpacaş. Benzina şi petrolul sunt derivate ale ţiţeiului. Bolnavul va consuma ... (ouă, lapte şi derivatele lui ...). Zahărul şi derivatul său alcoolic reprezentau ... singurele produse de export rentabile. Benzina este un derivat al ţiţeiului. Creşterea preţurilor la petrol şi derivate din petrol care constituie materiale de bază în producţia maselor plastice a redus competitivitatea acestora ca înlocuitori de metale. O parte din sumele obţinute în urma livrării pe pieţele externe a peştelui şi a derivatelor sale a fost folosită pentru construirea unor obiective economice. Acest fapt constituie a doua lege de deplasare radioactivă. Ea a fost verificată întrun mare număr de cazuri prin identificarea naturii chimice a derivatului radioactiv. Morfina şi derivaţii săi nu se eliberează din farmacii. Frunzele ... conţin cinarină şi alţi derivaţi ai acidului cafeic. Derivat funcţional = Prin hidroliză, derivaţii funcţionali regenerează combinaţiile primitive. derivaţi, te. – Vom observa ... că funcţia ψ şi prima ei derivată trebuie să fie continue. Putem calcula diferenţiala unei funcţii, dacă înmulţim derivata ei cu diferenţiala variabilei independente. Conţin în plus, în legea lor de transformare, derivatele lui λ şi a. În punctele în care derivata e nulă, funcţiunea e staţionară şi poate admite o valoare extremă. Îşi află un domeniu propriu de cercetare, studiind o ecuaţie cu derivate parţiale. derivate. – Tras, sau derivativ, numim pe cel ce arată că un nume se trage din alt nume, şi cum am zice să naşte unul din altul. Cercetarea după dăsluşirea numelui să poate împărţi: ... în nume primitive, sau chipernice, şî în nume derivative sau trase. Cel ce se trage, cel ce izvoraşte din altceva derivative la gramatică însemnează nume trase, cele ce sînt izvorîte din alte nume. Timpurile dintro conjugaţie sînt ori primitive ori derivative. Limbile ... care se deduc dintraltele se chiamă derivative; aşa limba romînă este limbă derivativă. Acestea se cheamă şi derivative ... fiindcă se derivă de la altele. Adiectivele numeraria, pr. unulu, doi etc. şi cele derivative de aci. Cuvînt rădăcinal se numeşte acela, la carele se poate adăogi o silabă ori o literă, şi după aceea se naşte alt cuvînt numit derivativ. Importanţa substantivelor sporeşte atunci cînd ne gîndim la posibilităţile lor derivative şi de formare a diferitelor expresii frazeologice. Sînt cuvinte ce se formează mai vîrtos de la trunchiuri prin silabe derivative. Tulpina poate fi analizată, prin eliminarea succesivă a tuturor elementelor dezinenţiale sau derivative, din diferitele forme flexionare sau derivate ale unui cuvînt. Ca să derivăm adverbe de la verbe este nevoie de un sufix adverbial. Numai un asemenea element derivativ transformă în adverb un cuvînt care, fără sufix, este altă parte de vorbire. Sar părea că extinderea termenului morfem asupra rădăcinii şi afixelor derivative nu este îndreptăţită. Acest a apare ca element derivativ şi la multe adverbe albaneze. Afixele derivative se împrumută prin intermediul împrumutului de cuvinte. Nu e vorba de derivativul eală numai în acest caz, unde din întîmplare îl putem înlocui prin cea în ime: acrime. Fumatul derivativ, calmant al oamenilor sărmani. Cu modul acesta nam scăpa de străinismul, ce voim a evita, şi neam lipsi limba de o derivativă, carei face servicie reale. Unii oameni ... nuşi pot găsi satisfacţia pe căile fireşti ale acţiunii şi caută un derivativ în cugetare. Apetenţele vitale, orgoliul, militarismul, instinctul de dominare, ... fac din naţionalism o expresiune şi un derivativ al energiei iraţionale a omului. Sunt amintiri speciale, îmi zic eu, pe care le datorăm contimporanilor mei ... îmi sunt un derivativ în mizeria şi ignominia obştească; mă ajută să întrevăd un răsărit nou. Fraged şi vioi, chiotul ciugulit în fier, al ceasului de rugăciune, era un derivativ. Duelul telefonic cu Gună era şi pentru el un excitant, un derivativ la monotoniile singurătăţii. sunt derivative şi răcoritoare. derivativi, e. – derivatografe. – Populaţiunea capitalei era puţină, şi apa curgea adîncă şi curată; murdăriile aruncate mereu pe dînsa nui urcaseră fundul, ca la cea mai mică viitură de apă să treacă peste maluri şi să înnece oraşul, cum se întîmpla de la o vreme încoa, mai în toţi anii pînă a nu se face derivaţiunile din sus la Arcuda. O derivaţie fără baraj are inconvenientul că, la o scădere a nivelului apei sub cota minimă prevăzută, la o îndiguire în aval sau adîncirea fundului ... fac imposibilă alimentarea. Alimentarea abonaţilor din partea de sus a satului era suficientă numai prin derivaţia realizată la conducta principală. Se poate spune că stilistica, în sens larg, nu este decît un aspect al sintaxei, după cum sintaxa, la rîndul ei, poate fi considerată ca o derivaţie a stilisticii. În Franţa şi în Anglia ... calvinismul şi diversele lor derivaţii sectare (puritanism, metodism, quakerism) au rămas în minoritate. Aici se va spune întîi: derivaţia numelui unii ţări, şi cele mai însemnate daruri a descoperirii sau a analelor sale; apoi vecinatăţile sau poziţia. Ce se atinge de derivaţia unor vorbe, din limbele romane, acest lucru la fost întreprins Petru Maior. Derivaţia sau facerea timpurilor Originea cuvintelor se tratează în proietul nostru în paralel cu celelalte limbi romanice ... Derivaţiunile cele bune din dicţionarul de la Buda au fost neapărat adoptate. Derivaţia cuvintelor în orce limbă este în cea mai mare parte necunoscută. Aceasta ar fi o derivaţiune în formă de synodoche, către care sar alipi ... denumirea romînească. Prin care derivaţie şi înmulţire limba noastră se aduce la regulele ficse. Ca să înmulţim dintro vorbă sau tulpină radicală mai multe ramure, avem două mijloace: unul al derivaţiei şi altul al compunerii. Despre derivaţia şi compunerea zicerilor. Derivăciunea acestor doaue tîmpuri aici este întrun fel de chip silită, căci ele nu vin de la participiul trecut. Scoaterea sau deducerea cuvintelor dintralte cuvinte se cheamă derivăciune. Această tîmpire linguistică la noi merge aşa departe încît din aceeaşi rădăcină latină, care nea dat deja derivaţiuni, primim noi derivaţii. Între cazurile de derivaţiune directă sunt remarcabile participiile trecute. Fondul principal de cuvinte e în raporturi strînse cu structura gramaticală şi datorită sistemului de derivaţie prin afixe sau alte mijloace. Între locul accentului şi sistemul de derivaţie al limbii romîne există o strînsă legătură. Rezultă de aici că între formarea cuvintelor şi flexiune este o mare asemănare şi că derivaţia constituie un procedeu care dă stabilitate limbii. Declinarea, conjugarea sau derivaţia cuvintelor sunt legile organizării interne ale limbii. Derivaţie sinonimică Toate celelalte 18 verburi compuse, cu ale lor derivăciuni ... near da tesaurul acel nepreţuit de vorbe. Este însă greu de precizat ... dacă ... sunt împrumutate sau sunt derivaţii romîneşti. Sunt medicamente cari fac o derivaţie, adecă abat sîngele sau altă umoare din calea sa naturală, îl trag fie înspre afară, fie spre un organ vecin. Derivaţia e caracteristică proiectilelor trase din guri de foc ghintuite şi ... poate avea sensul spre dreapta sau spre stînga. Dacă S e un sistem de generatori ai unei algebre E, şi dacă două derivaţii, D1 şi D2, ale lui E, au aceeaşi valoare pentru orice element al lui S, ele sunt identice. derivaţii. În limba romînă, aşa după cum am mai arătat, spre deosebire de limbile slave, prefixele verbale au numai valoare lexicală şi funcţiune derivaţională. derivaţionali, e. – unghi de derivă Instrument folosit la bordul unui avion pentru măsurarea unghiului de derivă. Măsurase din ochi deriva şi îşi dăduse seama că, dacă mergeau mai departe aşa, vîntul de la vest iar fi împins treptat în larg. Deriva serveşte la convertirea (corectarea) drumurilor, fiind considerată, în calcule, pozitivă cînd nava derivează spre tribord, şi negativă, cînd derivează spre babord. În ultimii ani, în cercetarea Arcticii se întrebuinţează tot mai mult staţiuni radiometeorologice automate, instalate pe gheţuri în derivă. După război, această acţiune a fost continuată, U.R.S.S. şi S.U.A. organizînd o serie de staţiuni în derivă, pentru efectuarea de observaţii meteorologice. Imensele iceberguri ce plutesc în derivă în apropierea imenselor calote de gheaţă ale polilor pot deveni ... surse practic inepuizabile de apă curentă. Doi adolescenţi americani au fost recuperaţi din Atlantic după ce timp de şase zile au plutit în derivă. Matrozi, nu căutaţi adepţi Ai inimilor în derivă. A „recidivat” la Bucureşti, surclasînd o echipă în derivă, care pierde al doilea meci pe teren propriu ... şi intră în vîrtejurile retrogradării. Spectacolul regizat de Aurel Manea alunecă în derivă ca o navă fantomă abandonată. Acum, eram la deriva unor puteri superioare mie şi nicio întîmplare nu mă mai putea mira. Distanţa dintre punctul adevărat al navei (determinat cu mijloace astronomice sau electronice) şi punctul estimat (calculat pe baza capului urmat şi a vitezei navei) ... Sensul derivei fiind considerat de la punctul estimat la punctul adevărat. Deriva gheţarilor a cîmpurilor de gheaţă Deriva cîmpurilor de gheaţă a fost folosită de diferite expediţii ştiinţifice pentru efectuarea de observaţii şi cercetări în regiunile centrale ale Arcticii. Derivă continentală Din punctul de vedere geofiziografic, ipoteza derivei continentale se bazează, în special pe asemănarea dintre forma marginii continentale de vest a Africii şi forma marginii de est a Americii de Sud, separate de Oceanul Atlantic. Deriva continentelor va continua în maniera în care se presupune că sa desfăşurat pînă acum. Deriva continentelor sa produs fără deformări substanţiale ale scoarţei. Cum arăta Terra, planeta albastră pe care neam născut? Cînd sa petrecut deriva continentelor? Derivele politice nu trebuie să urmeze neapărat sensul celor geologice. Asumarea competenţei etice ... e începutul derivei etice. Al doilea tun bubui; apoi al treilea. Tunarii de la tunurile următoare schimbară înălţătorul şi deriva. Deriva se foloseşte la tragerile indirecte cu gurile de foc, cînd ţinta nu e văzută direct de la un tun. Deriva şi direcţia formează împreună ampenajul vertical, care asigură stabilitatea şi manevrabilitatea avionului în zbor, în jurul axei lui de giraţie. derive. – derivometre. – Lăturoaiele acelea ... ţineau locul, atît cît era cu putinţă, derivorului prea bine cunoscut la micile vase cu pînze. Pe vînt tare, derivorul se ridică în interiorul îmbarcaţiei, deoarece cuplul produs de forţa vîntului pe vele şi rezistenţa apei pe planul de derivă mărit ... poate provoca răsturnarea îmbarcaţiei. derivoare. – Îl conduseră în prizonul cel nobil ... spre deosebire de închisoarea comună, numită în deriziune bodîrlău. Fiu denaturat al unui tată erou şi al unei mume eroine, mai purtînd spre derisiune numele strîmoşesc al marelui Ştefan! Asemenea legi nar trebui a avea fiinţă în seculul al XIX, şi sunt o adevărată deriziune. Am face din proiectul de faţă o operă împestriţată care near expune la derisiunea publicului. Facem apel la toţi oamenii de bunăcredinţă să spuie dacă, de esemplu, instrucţiunea obligatoare este altceva decît o sarcină bugetară; ... daca autonomia comunei nu este o deriziune prin sate şi primarul un agent electoral Romulică din politehnică ... urmărind vîltoarea balului cu o deriziune căsnită. Eşti mulţumit? zise directorul, în deriziune. Cîtă vreme avu oarecare trecere la Ministerul de Externe, fu luat în deriziune de aristocraţie cu prudenţă şi amabilitate. Încă din liceu devenise obiectul deriziunii generale. Nimic din ifosele raţiunii batjocoritoare în aceste texte în care deriziunea implică întotdeauna o participare simpatetică. Exerciţiul băşcăliei nu te separă de ceea ce iei în deriziune, ci te amestecă complice, atît cu derizoriul, cît şi cu dorinţa secretă de a nul părăsi. – derisiune. ziu. deriziuni. – Vinul ce trimitem astăzi francezilor şi belgienilor îl dăm pe un preţ derizoriu. Scoaseră la iveală nişte derisorii bănuţi de aur. Supărat peste măsură de acest derisoriu ajutor trimise mamei sale o copie ... refusînd ajutorul acordat. Aud un preţ impunător, despre care el mă asigură că e derizoriu. Funcţionarii plătiţi cu salarii derizorii. Întîrzia un ceas ... sub diferite pretexte, cum ar fi fost acela ... al încasărilor unor sume derizorii. Nemulţumite de răspunsul ministrului la cererea lor de a li se mări salariile derizorii, ... lucrătoarele ... au părăsit ... lucrul. Suma este derizorie dacă e raportată la cele cîştigate de el din meciurile sale de box. Ajutorul oferit apare dea dreptul derizoriu pentru sutele de milioane de copii năpăstuiţi. Doar cu pachete derizorii din totalul acţiunilor ... marilor companii autohtone cotate, reprezentativitatea bursei romîneşti ... este aproape nulă! Ma obligat să cesionez acţiunile ... la un preţ derizoriu. Încolţeşte în mine bănuiala derizorie că din pricina ei, probabil, sa sinucis Ladima. Ştiu că no să vă dau o idee prea mare de inteligenţa mea destăinuinduvă amănuntul acesta derizoriu. Condiţiile derizorii pe care Tudor lea prezentat ocîrmuirii ar denota o enormă naivitate, dacă ar fi sincere. Ce fusese pînă atunci un partid? O gaşcă între mai multe, o caricatură, o similitudine de luptă derizorie şi meschină. După cumplita experienţă, inutile şi derizorii au fost remuşcările. Îl simţim preocupat de a situa destinul derizoriu al omului întrun fel de mediu gigantesc şi misterios. Centru comercial ... Slatina va intra totuşi în noua eră a ţării cu o zestre industrială derizorie: o moară. Opera de artă devine în aceste condiţii experienţă derizorie. Hegel nu ia niciodată în serios finitudinea ... care, ca orice limită, apare ... ca derizorie şi relativă. Ma obligat să cesionez acţiunile ... la un preţ derizoriu E vorba mai mult de ... o stilistică a derizoriului. Băşcălia, în mod clar, contribuie la neodihna noastră mentală, prin chestionarea continuă a părţii de derizoriu din orice angajament. derisoriu. – derizorii. dermatalgii. – Dermatina e întrebuinţată ca material pentru ştaifuri şi bombeuri, pentru branţuri ca talpă intermediară. dermatite. – dermatofite. – dermatofitoze. – dermatofiţii. – Cu un creion dermatograf, Cyrus îşi desena dimineaţa pe ţeastă o chică iluzorie. Scoase deocamdată trusa chinezească de farduri care cuprindea ... un creion dermatograf ieftin. dermatografe. – Sprîncenele smulse, în locul cărora se trasase cu creionul dermatografic cîte o linie subţire. dermatografice. – ic. dermatolize. Peste 400 de medici dermatologi din toată ţara ... vor oferi consultaţii gratuite pentru posibilele afecţiuni ale aluniţelor de pe corp. – dermatologi, ge. – dermatologici, ce. – Galat bazic de bismut, medicament cu proprietăţi antiseptice slabe, utilizat în dermatologie în tratamentul local al infecţiilor. Datorită descoperirilor din domeniul fiziopatologiei din sec. al XXlea, dermatologia a făcut progrese importante. Din 100 de bolnavi care vin la consultaţii de dermatologie, zece sunt afectaţi de o boală ... de origine medicamentoasă. dermatomuri. – dermatomicoze. – miom. dermatomioame. mio. dermatomiozite. dermatonevroze. ree. dermatoscopii. Acnee, dermatoză caracterizată printro inflamaţie purulentă a foliculului pilosebaceu. Dermatoză profesională Tratamentul dermatozelor profesionale comportă vindecarea leziunilor apărute şi evitarea oricărui contact cu substanţa dăunătoare. dermatoze. zoo. dermatozoonoze. – Orice membrană mucoasă să compune de o pieliţă numită dermă. Bucăţele de cantaride saplică îndată pe dermul desgolit. Pielea e formată din două straturi: unul deasupra la exterior numit epiderm, ...; altul dedesubt numit derm. Derma prezintă vase şi nervi. Dermul se atrofiază încît ţesuturile subjacente pot să fie văzute prin transparenţă. Derma lezată devine incapabilă să regenereze celulele epidermice pe măsura eliminării lor normale. Pielea este formată din două straturi, unul superficial, epidermul şi altul profund, dermul. În dermă se găsesc vase de sînge, terminaţii nervoase, corpusculi tactili, fibre musculare, grăsime ş. a. derme. Are ca bază apofizele spinoase ale vertebrelor dorsale, peste care sunt aşezate numeroase plăci dermice. Din 100 de bolnavi ... zece sunt afectaţi de o boală dermică de origine medicamentoasă. dermici, ce. Razele y provoacă eritemul (inflamaţia) ţesuturilor ... care poate degenera în arsuri dureroase, mai mult sau mai puţin grave şi greu de vindecat (dermita radiologilor). Dermita infantilă se datoreşte nerespectării regulilor de igienă. dermite. – dermologi, ge. – dermologici, ce. – dermotropi, e. dermovaccinuri. derní. – derobez. – Colea un castel derocat de panduri, dincolo iarăşi o căpetenie a pandurilor osîndită la moarte. derochez. – derocamente. – dérochement La faţa locului a sosit echipa de alpinişti care au urcat pe versant încercînd derocarea pietrelor ce puteau să cadă. derocări. – derocaţi, te. derodimi. Acum derogăm de la regulă. Se va vedea pentru ce. Nu se poate deroga prin convenţiuni sau dispoziţiuni particulare, la legile care interesează ordinea publică şi bunele moravuri. Totuşi nu i se poate deroga raţiunei mersul ei, dacă acest mers ar fi pregătit şi asigurat prin o întemeiere mai bună. Are un ţel şi nu derogă de la el. Dintrun motiv dificil de sesizat, limba romînă derogă în mod limpede de la regula împrăştierii în dialecte. deróg. – Camera doreşte cu ocazia bugetului rectificativ, să se primească, prin derogare la lege, mai mulţi elevi în internat. Nu trebuie să uităm înainte de toate că regimul libertăţii presei este o derogare de la dreptul comun. Prin derogare la cele arătate mai sus rejudecarea unei cauze în fond poate fi reluată în urma admiterii în principiu a cererii de revizuire. Derogarea se poate face printrun act normativ de acelaşi grad sau de grad superior, ori printrun alt statut sau altă convenţie. Ce bine ar fi dacă asemenea imputări sar face în primul rînd pentru tolerarea chiulului, pentru derogările care se fac de la prerogativele a ceea ce se cheamă loc de muncă. Derogare oficială pentru învăţămîntul de cultură generală. Ordonanţa ... stabileşte prin derogare de la codul de procedură civilă, că apelul şi recursul suspendă executarea hotărîrilor judecătoreşti pronunţate ... împotriva AVAS. Prin derogare de la funcţiunea mai generală a comparaţiei, care este aceea de a sensibiliza spiritualul, comparaţia lui Eminescu spiritualizează sensibilul. Pe pămînt nu există derogare de la forţa gravitaţiei. Minuţia detaliilor comunică – fără pastişă şi fără derogări de la principiile moderne – o stare liniştitoare. Pentru Islam nu există nici o problemă: politica trebuie să fie chiar religia, orice abatere reprezentînd o derogare de la principiul autist al supunerii. derogări. – În codul de procedură penală şi în unele legi speciale, se prevăd şi alte reguli derogatorii cu privire la urmărirea penală a unor infracţiuni sau a unor infractori. Proiect de ordin al ministrului Finanţelor prin care se defineşte procedura privind regimul de declarare derogatoriu. Consider că emiterea unor aşazise adeverinţe instituie o practică derogatorie de la regimul legal al dreptului de acces la propriul dosar. derogatorii. Prin derogaţie de la funcţiunile obişnuite ale formelor gramaticale, limba se îmbogăţeşte cu semnificaţii noi. derogaţiuni. Deroşeza constă dintrun ponton de lemn sau de metal susţinînd o sonetă care ridică unul sau două piloane de oţel. deroşeze. A luat să crească un copil strein, în dertul copilului ei. derturi. Să derulăm ... „stop cadrul” din înregistrările memoriei şi ale benzii de magnetofon. El ... intră în camera obscură, desface, derulează rolfilmul pe care trebuie săl bage în aparat. Un film derulat cu încetinitorul. Mecanismul se derulează cu o viteză crescîndă. Neam gîndit să derulăm mai întîi ... istoria devenită uşor comică a sonorului. Cum de sa ajuns ca o sesizare pubicată în revista noastră să devină cap de acuzare întro cauză penală? Să derulăm faptele. Concursul se derulează după un regulament. Spectacolul se derula, eram conştient că, tehnic, nimic nui reproşabil, că totul merge cu exactitate. La ora actuală, deşi aceste materiale sunt prevăzute în proiecte şi contracte, livrările se derulează încă. La Craiova se va derula actul final al competiţiei de modelism „Cupa Lîngă scena amenajată în parc se vor derula diverse întreceri şi concursuri sportive. Controalele inspectorilor vizează modul în care se derulează contractele de salubrizare. Pe tărîmul intim al cugetului, să deruleze secvenţe pasionale sincopate, reconstituite întro capricioasă ordine personală. Dar să derulăm filmul evenimentelor rutiere din acea zi. derulez. Asistăm ... la derularea inversă a bobinei pe care scrie „Teatrul lui Ionescu”. Întro notă din subsol, după derularea unei părţi din roman, divulgă convenţia, arătînd caracterul imaginar al acestui „dosar de existenţe”. E un poem cosmogonic cu derulare de basm. În afara concertului final, momentul hotărîtor în derularea Festivalului enescian a fost marcat de impunătorul spectacol Oedip. Din fondul de rezervă bugetară au fost scoase 500 milioane de lei pentru ... derularea unor programe. CEC a fost desemnată ieri cîştigătoare a licitaţiei pentru derularea operaţiunilor comerciale ale Fondului Proprietatea. Aceste maşini au debit mare şi, deoarece viteza de derulare scade odată cu diametrul buşteanului, pentru a păstra o viteză constantă ... se introduc variatoare de turaţie. În procedeul de derulare excentrică se obţin furnire similare celor obţinute prin tăiere plană. derulări. Actualii consilieri prezidenţiali au pregătit ... cîte o mapă care conţine informaţii legate de ... programele derulate. derulaţi, te. – Derulatoarele verticale se folosesc în special în cabinele de proiecţie. derulatoare. tor. deruloare. or. derusífic de Sunt sigur acum că am sfătuito să se mărite, ca so derutez. Scrisorile sunt ticluite ... ca să deruteze cumva cercetările sau convingerile anchetatorilor. Foaia blăjană na înţeles ... şi a încercat printro mică sofismă să deruteze pe cititori. Stratagema lui Tudor Vladimirescu a izbutit să deruteze chiar şi observatori aşa de perspicaci şi de bine plasaţi ca ... ambasadorul Angliei la Sf. Petersburg. În licărirea fugară a ochilor gălbui, ca de găină, se citea un interes nedeghizat, o anumită amabilitate carel derută pe Varga. Codul cifrat este în chip deliberat realizat pentru a deruta pe cititor. Locuia, miam dat seama ceva mai tîrziu, destul de aproape, totuşi am făcut un mare ocol ca pentru a deruta nişte urmăritori. Ma luat la sigur, ca să mă deruteze. Voievodul, cu grosul oastei a supravegheat desfăşurarea luptei de pe o înălţime, iar pe dealurile opuse a dispus un detaşament, care, prin sunete de tobe şi trîmbiţe, săl deruteze pe duşman. Epistolele dv., cînd prietenoase, cînd ameninţătoare, cînd jignitoare, au sfîrşit prin a mă deruta. Fireşte, Grigurcu e de preferat multor critici derutaţi de poezie ... dar preţiosul său program de asanare artistică nu e suficient. Scenariul ... amestecă periculos planurile temporale pînă la a te deruta complet. Obiectul tehnic, maşina, apare oarecum străin naturii umane şi ca atare tulbură şi derutează. Cu o ticluire de balamuc a unui maniac sau a unui farsor neinteligent sa putut deruta întreaga critică literară. derutez. Formele ... dădeau la iveală un aspect anarhic şi derutant. Astfel chiar sub masca derutantă a virtuţilor creştine, fiinţa omului rămîne voinţa de putere. Se eludează în acest chip, în fond, veşmîntul fastuos, derutant. Structura narativă a poemului este de o simplitate derutantă. Călătorie indispensabilă celui care, pierdut de sine în lumea exterioară, atît de derutantă pentru sufletul neiniţiat, nu mai poate face faţă atacurilor naturii inferioare. Este o interesantă introducere în lumea artei contemporane văzută în multiple aspecte, adeseori derutante. Văzut de sus, de pe culmi, tabloul satului, în aceste zile, e derutant, şocant. Unul dintre efectele cele mai derutante ale teoriei relativităţii se referă la dilatarea timpului. Caracteristica, întrucîtva derutantă, a competenţei morale ar consta, deci, în împrejurarea că, spre deosebire de orice alt tip de competenţă, ea se întemeiază pe o insuficienţă, pe o lipsă. Concluzia acestei comparaţii e derutantă: în presupoziţiile ca şi în aproape toate soluţiile lor, fascismul şi comunismul sunt identice. derutanţi, te. Aşază aceste buchete de flori tocmai în scop de derutare. derutări. Mioara e tot timpul derutată că nu a fost întrevederea aşa cum o bănuia ea. Spaima îi urmăreşte pretutindeni pe stăpînii derutatului senator, ca propria lor umbră. Erau aşa de înspăimîntaţi şi de derutaţi, că ar fi făcut orice lear fi poruncit un om cu o cît de mică autoritate. În asemenea vremuri apocaliptice oamenii neputincioşi, derutaţi, reacţionează ca nişte mecanisme ciudate. derutaţi, te. Tot este în dezordin, tot fuge. Învingătorul ... îi goneşte încă şi le sfîrşaşte deruta. Aripa dreaptă se tîraşte în derută, numai Argant singur rezistă; pe cînd în giurul lui tot fuge, tot se trage, el singur se opreşte. Convoiul străbătea acum mahalalele, tăcut, grăbit, ca o armată în derută. Trupele franceze se retrag în derută. Elanul patriotic al scriitorului cunoaşte o înaltă expresie în drame clasicizante ca „Tudor Vladimirescu” şişi pierde vibraţia pură – eşuînd în derută – cu pamfletele cenuşii. A intrat deruta în mine ..., ce vrei? Mi se pare că rîd toţi de mine. Închipuiţivă pe această frumoasă femeie cerînduvă ajutorul întrun moment de cumplită panică, întro grozavă derută sufletească! O intensă frămîntare a poetului, un sbucium, o derută şi o ardere lăuntrică de un mare dramatism în poezia romînescă din anii 1935–40. Înaintă şi se aşeză lîngă ea pe pat, o înaintare care acoperea deruta. Nu numai femininele dau naştere la asemenea incertitudini ci şi pluralul adjectivelor ... produc în poezie, nu o dată, un scurt moment de derută. Intuiam împreună cu toţi camarazii mei, deruta inamicului. Ne aflăm întro lume ce şia cultivat cu orgoliu de grădinar ethosul şi care trăieşte deruta specifică de a descoperi neputinţa eflorescenţei decorative obţinute în faţa molimei. Deruta produsă de această ştire a împins autorităţile să ceară sprijinul unor lideri naţionalţărănişti. Deruta de toamnă a universitarilor continuă. La pus pe huligan în derută totală. Singularizarea excesivă, în critică, duce la fragmentarism, ceea ce provoacă de obicei derută. După cîteva secunde de derută sa ridicat brusc în picioare. derute. Tatăsău era însărcinat cu garda unui dervent. derventuri. Patru fiind orînduielile dervişilor: bectaşii, mevlevii, cadri şi seiah. Văzu prin cafasul de deasupra porţii că erea trei dervişi. Stravaganţe ... vedem la unele secte religioase ale Orientului, mai cu seamă la dervişi. Se povesteşte cum că odată Un derviş pusnic, om cuvios, Samorezase, văzînd o fată Cu trup supţire, cu chip frumos. Orientalii, începînd de la sultan şi pînă la ultimul derviş, nu fac nimic fără daruri. Dervişul de la Mecca ... Plimbînd ochi cu durere pe morţi, jur împrejur, Spre cer a sale braţe leau ridicat. Nu voiesc sascult dervişii ce din cărţile lor vechi Cu povestea răsplătirii ne tot cîntă în urechi. Bărbaţi şi copii făcuseră roată în jurul unui derviş din secta aşa-numită a bectaşilor. Ne răspunse un baci bătrîn, mai murdar decît un derviş şi înfăşurat întrun chimir lat deo palmă domnească. Veveriţă a devenit, totuşi, filogerman cu frenezia dervişilor urlători. Tu, Pahomie şi cu dervişii tăi să mărturisiţi că Alah e unul singur. Ochi halucinaţi de derviş urlător. Veneau de toată mîna: prostime, tîrgoveţi, Dervişi cu faţa suptă de veghi, aduşi de şale. În Turcia e aproape necuviincios să nu fi asistat la oroarea care se cheamă „dervişii urlători”. Am nimerit la un fel de mînăstire de călugări turci, numai că la ei călugării se cheamă dervişi. Dervişii respectă cu stricteţe ritualul şi sunt propovăduitori fanatici ai normelor religioase ale Coranului. Profanatorii de voievozi, mînjitorii de pînze, dervişii urlători ai conferinţilor, aceia reprezintă ... un fenomen care se poate manifesta şi cu mai mult adevăr. dervişi. Mă îmbrăcai cu aceste haine dervişeşti, şi umblînd din loc în loc, ajunsei în zioa de astăzi în acest oraş. dervişeşti. esc. Dumnedzeu de austru vire, şi sfăntul de codri semăraţi deşi. Pădure deasă. Să şazăntra ta casă, În măgura cea deasă. Isaf cel des la păr, feciorul lui Isaac, era vînător. Barba deasă şi foarte pe jos pe subt bărbia ca de ţap Barba era deasă şi lungă în cotor. Ajunsem la un loc rotocol foarte largu împrejurat de o deasă pădure. Ca lupul flămînd, care supt deasă Tufă ciulit pe pîntece zace. Dezmierda cu mîna ei lina lor cea diasă. Frunzimea acelui copaciu aşa era de deasă încît nicio picătură de ploaie nau răzbătut prin ea. Au întrat întră deasăle şi sălbatece păduri. În climile ... friguroasă, lîna este amestecată cu peri deşi, şi numai în acele astîmpărate au oile lîna curată. Rasa malaică, cu pielea brunetă, cu nasul lat, gura mare, şi cu părul des, negru şi creţ Un lac ... încungiurat de dealuri şi păduri dese. De lîngă isvoare se începe munte, pe care este pădure mare deasă de stejar. Buza cea de sus acoperită de o barbă deasă? Numi venea să şez în casă, Nici de lucru să mapuc, Lumea unde sta mai deasă Mă grăbeam iar să mă duc. Dincolo de Olt, Ostrovul şi monastirea, care nu reprezintă în tot timpul decît o pădure deasă. În ţările acelea ... populaţiunea fiind mai deasă pămîntul mai puţin roditor ... au dat industriei mai multe mijloace de a se dezvolta. Ochii săi sîngeroşi şi sprîncenele cele dese şi zbîrcite arătau pe omul crud. Era miezul nopţii, şin pădurea deasă Dureros în crenge vîntul şuiera. O rază aurie prin stuhul des pătrunde Şi gingaş luminează în cuibul ce leascunde. Prin earba naltă şi deasă alergau şi se jucau cîţiva copoi. La mijloc de codru des Toate păsările ies. Cînepă frumoasă şi deasă cum îi peria. Nu mai era supărată, şii rîdeau pe sub genele dese amîndoi ochii mărunţi. Acestă casă este încongiurată cu o pădure deasă şi înaltă, unde stau toate fiarele cele mai selbatice din lume. Se pomeniră ... printre dese tufişuri de măceşi şi de porumbe vinete. Pentru un popor barbar populaţia ieste destul de deasă (10 suflete pe un kilometru). Dezvălea din părui negru şi des o figură blîndă, smeadă. De sub şapca trasă pe ochi îi ieşea, ca nişte ţepi, părul des şi întunecat. Prin miriştile dese ca peria vitele păşteau mutînd după ele stoluri de grauri. Luminiţa pe care o ţinea în mînă îi lumina ... ochii cari ardeau întunecaţi sub sprîncenele dese. Şapoi munţii Văraticului sunt aşa de înalţi, ... rîurile atît de limpezi, fîneţele atît de dese ... aerul atît de îmbălsămat, încît sufletul cel mai zglobiu se simte înmuiet de o dulce melancolie. Soldaţii înşfăcară pe Trifon şil tîrîră prin mulţimea deasă de ţărani. Acest Pintilie era un om cît un brad, cu musteaţa neagră şi deasă. Din trei părţi, aria popasului era înconjurată cu tufari, cu păducei şi cu gheorghinari, ţesuţi între ei şi deşi, de nar fi putut nici vulpea să răzbească. Intrarăm în pădurea tînără şi deasă a Merişanilor. Topit în porumbiştea înaltă şi deasă care mărginea Nisipurile. Un păr ars de soare, des, aspru şi ţăpos, îi făcea umbră frunţii şi ochilor. Aveam cel puţin înţelepciunea să nu dăm foc la copacii din pădurea deasă. Teritoriul … na avut desigur o populaţie deasă. Genele lui negre, dese, încovoiate, au o lucire de metal. În grîul des o barză calcăaşa de fin De parcă nar voi să culce niciun fir. E un oraş întins cît un judeţ, cu o populaţie extrem de deasă. A dat năvală în existenţa lui, ... cu părul ei des, oxigenat şi zburlit. Cristina aproape nuşi mai cunoscu pădurea ... Era atît de deasă, de stufoasă, că în ea aflîndute nui mai ghiceai marginile. Vîntul, pînă atunci molcomit de stufărişul des ca peria, se năpusti în pînză. Alături de iarba deasă care parcă plesnea de verde ce era, chipul flăcăului semăna ciudat cu pămîntul. Şedeau nişte cîini boiereşti ... cu părul ca sîrma, des şi încîlcit şi cu ochi mari, rotunzi, trişti şi plini de ape. Se ţesea pe spată deasă. Aluniş cu frunza deasă, Frică mii să nu me lase! Să ne aduceţi ... Un popă cu barba deasă. Bate vîntun codru des, Ce bădişor miam ales Lam ales întro cercare Să vedem ce minte are. Şi mergînd mai departe prin pădurenaa cea deasă şi întunecoasă, ţiganul iar îşi pune în gînd săl omoare. Sus e frunză deasă, Jos e umbră groasă. Tocmai cătră seară au ajuns în marginea unei tufe dese de porumbei. Frunză verden codru des, Toată lumea şio ales: Ceo fost verde şi frumos. Are părul des. Jurprejur de mese Stau în cete dese Sfinţi şi mucenici, Mai mari şi mai mici. Codrule cu frunză deasă, Creşti, tu, mare şi tendeasă, Numa loc de casămi lasă. Dămă, măicuţă, la şes Că să face grîul des Şi caleai bună de mers. Să pui, sămi brăzdez ales, Unde o fi crîngul mai des. Geme codrul, geme, ... Căl plouă del varsă, Codrului nui pasă, Căi cu frunza deasă, Sus frunza rătundă, Jos umbra măruntă. Şapoi prin pădurea deasă, Lupunainte săţi iasă, Murgul tău să poticnească. Cui e chica deasă Să vie la masă. Mult ne abatem făra pricepe, Gloduri, făgaşuri, un crîng începe, Intrăm în desul unei pădure. Deacă e aproape, adecă des semănată rămîne fără ramuri. Tăind multe crengi de răchiţi, atît de des leam răsădit, încît în puţină vreme sau făcut chiar ca un părete. Iarbă grasă ... creşte des, are rădăcină galbănă fibroasă. Grîul crescuse des ca peria, secerile retezau la un pas doi mănunchiurile. Grîul creşte des cu spic crestat Unde floareasoarelui nea mîngîiat. Un strat gros de troscot ... acoperea des pămîntul. Pe cărarea caream mers, A crescut trifoiul des. Că lo sămănat prea des, Şi nemic nu so ales. Şi lo sămănat prea rar, Şio răsărit mult amar. Prin cercetarea ce au făcut au aflat unul potrivit cu a sa nevoie foarte tufos şi des la crengi. La prăşitul popuşoilor trebuie bine să se privigheze ca nici să se lasă pre deşi, dar nici să se pre rărească. Sămînţa nu va cădea în pămînt prea deasă. Prepeliţele ... se nasc şi mor în iarba livezilor şi în frunzele cele dese ale dumbrăvilor. Amar de cine intră prin ramurile dese A codrului de moarte Luna ... se ivea pe ici, pe colo printre copacii deşi. Se găsesc ferăstrae încordate cu pînză mai lată ori mai îngustă şi cu dinţi mai deşi ori mai rari. Ninsese trei zile şi trei nopţi în şir cînd cu fulgi mari şi grei, cînd deşi şi mărunţi. Ne oprirăm subt nucul vechi, cu scorburi multe şi adînci: subt crengilei dese şi aplecate era un adăpost bun, mai ales la o vreme de noapte. Era primăvară cam prin aprilie, cînd frunzele cresc mari şi dese. Roate de neguri treceau prin întuneric cu stropi reci şi deşi de ploaie. Copacii erau stejari deşi. Dacă florile erau mai dese la vîrf, era semn că va fi mai mult grîu. Stelele deveneau din ce în ce mai dese. Butucii mai des sădiţi dau totdeauna un vin mai rău. De sunt sadurile ceale de leamne dease în grădina seminţelor, atîtea să se scoată afară, cîte sunt de lipsă rărirei. Numărul oraşelor şi satelor care aşa de dese sînt încît se mai ating. Beat dintro cîrciumă iese, Intrăn alta, fiind dese. Unde furcele sunt dese şi pe vale şi pe dîmburi, Unde cresc fărăncetare a revoltei sfinte sîmburi. Şi unul lîngă altul stau capetele dese Gemînd de sărăcie şi foame nempăcată. De o parte şi de alta casele sunt tot mai dese. Una din pietrele strîmbe, împodobite cu turbane, care se ridică dese în cimitirele capitalei turceşti. Sus, stelele erau nespus de albe şi de strălucitoare, şi mai dese, mai multe ca de obicei, şi clipeau repede. Blidele ... le aşezau, destul de dese, pe mesele acoperite cu măsări curate. Un sat şi de munte şi de cîmp: de munte, fiindcă nu se mai sfîrşeşte; de cîmp, fiindcă sunt casele foarte dese. Casele dese, pleoştite, cu grădini împomaten jur, sentind pînă subt coastă. Plugurile spintecau, din ce în ce mai dese, ogoarele istovite. De la o vreme, observi că ţiai pierdut forţa de inhibiţie şi crucile duble devin tot mai dese. Din ferestrele cu zăbrele dese, de sub străşini, din pridvoare, coconii şi argăţimea împuşcară în tătari. Un articol tipărit cu litere negre şi dese, denunţa „scandalul” ... nemaipomenit al furniturilor de cărbuni pentru calea ferată. În ţările apusene vînatul e destul de rar. Acolo unde e des, e pe jumătate domesticit. Potîrnichile erau atunci mai dese şi pe toate cîmpurile. Acolo sunt mai dese şi moscheile, şi seraiurile, şi amintirile strămoşilor. Insuliţe mici, dese şi ascuţite la vîrf, ca ţepuşele unui gard, păzeau spre sudvest, drumul spre Pacific. Se vedeau, cu adevărat, în zare pe o colină, clădiri mici dar dese. Şiun om era reduta toată, Şintregul parapet un fes, Atîta se înglodeau de des. An cotát d’es pîn casă. O veargă de fier groasă Şo draperie deasă de dînsa suspendută ... Ţinea uşor intrarea. Ia de la foc cînd licuidul a scăzut o a treia parte; străcoarăl printro cîrpă deasă. Vălul era des şi nu era chip să vadă ceva printrînsul. Acea bandă de ţesetură deasă şi delicată de matasă şi aur. Se închegă acolo o linişte ca pînza de zăbranic, străvezie şi totuşi destul de deasă spre a cerne şi a arunca la o parte toate ispitele şi deşertăciunile lumeşti. Puneţi dese perdele să nu vadăn ele! E acoperit cu un cearşaf imaculat de olandă deasă. Se opăresc în apă fierbinte circa 36 pumni de flori de fîn, apoi se strecoară printro pînză deasă. Arzăte focu sucală Cămi făcuşi tu pînza rară Da de rară, Ca şo scară, Şi de deasă Ca şo leasă. A fost mătasă mai rară Şi era mai binen ţară. Acumai mătasă deasă Şi ţara mai năcăjoasă. Pînza lelii cea mai deasă Ca fuşteii de la leasă. Rupînd brutal reţeaua deasă ce ne desparte de realitate. Cîţiva prieteni vorbeau retraşi de zgomot, găurind pînza deasă a nopţii cu jarul ţigărilor aprinse. Partidul va impune … criterii de imagine publică pentru cei care candidează pentru funcţii alese, spunînd că, pentru aceştia, e nevoie „de o sită deasă”. Purta o tichiuţă de paie, împletită subţire şi des. Ochiurile desei sunt de 4,5 – 5 cm, iar ochiurile sirecurilor sunt de 16 – 17 cm pe lature. Reţeaua principală de aţă subţire … numită deasa, desimea, pînza. Ieri ... au căzut o ploaie foarte grea şi deasă Pulberea ca norul acopere tot locul, Şi deasă se înalţă, şi zboară către ceruri. Şi după ce ieşi tot din acest vas, întîi se făcu un noor foarte des şi negru. Ca un des nour ascundea pe ţarul de supuşii săi. Multele umezăli, desele neguri ... îl fac ceva mai nesînătos. Spunemi, nunşăla ştiinţa, Căci urmeazapoi căinţa! Un des nor mi se coboară Toate din oglindă zboară. Şi să răspîndă raze pe seculi viitori, Precum un soare splendid ce sparge deşii nori. Şi dacă norii deşi se duc De iesen luciu luna, E ca aminte sămi aduc De tinentotdeauna. Un nor des albicios se lasă greu dasupra ţarinii, oprinduţi vederea. Şi cînt ninsoarea care lin Din norii deşi se cerne. O parte mare a cerului era acoperită de neguri dese. Turcii dau de crîng, Şirele se frîng, Repede sentoarnă Caii se răstoarnă Şi mereu sendeasă Prin negura deasă. Căluşeii vînjoşi păşeau mărunt şi repede, în răstimpuri sforăiau pe nări, aburi deşi începură să se desprindă din trupurile lor. Praful se urcă pînăn căpriori, des de săl tai cu cuţitul. Ploaie multă, Ploaie deasă Ca beteala de mireasă. Departe, ancoratăn singurătăţi, umilă, O tîrlăşi ţesealene gogoaşa de fum des. Prin ponoare, pe ape, pe zăvoaie, negurile pluteau mai dese. De mult a dispărut coasta Asiei Mici, rămasă în urmă, dormind înfăşurată în ceaţa deasă a toamnei. Privea cufundat, ţintă înainte, în ploaia deasă, măruntă. Cuvintele rare înşirate ca pe o aţă subţire, nevăzută, se agăţau parcă în aerul des şi mai rămîneau puţin suspendate. Săteniin ogrăzi au primito tăcuţi ... Descoperiţi pe la porţi cum şedeau, Învăliţi între pîcle rotunde şi dese. T. Arghezi descriind o ceaţă deasă străbătută de lumina felinarelor electrice, vorbeşte despre „electricitatea covăsită”. Zăpada se topise şi o ceaţă deasă se lăsase. Voinici caii potcoveşte Cu potcoave de argint, Rabdă bine la nisip; Potcoave de sîrmă groasă, Rabdă şi pulberea deasă. Cînd mă gîndesc la ea o văd nedesluşit, ca prin ceaţă, ca printro ceaţă deasă, deasă. Trec zilele ca nişte cerşetoare, Burează des şi nui un pic de soare. Prindea iar a bura şi cu cît bura mai des, pădurea către care mergeau se întuneca mai tare. Ningea des, cu fulgi mari. Peatra litografică are suprafaţa sa netedă şi o structură deasă. La 30 noiembrie sufla cu tărie vîntul cel de miazănoapte, aducînd cu sine troiene de zăpadă deasă. Lutul ... cuprinde bulgări neregulaţi de o materie călcăroasă, albă pe din afară, deasă şi crăpată înlăuntru. Materialul e cărămidă tare, foarte tare şi deasă, arsă din lut de la Baia. Iar nevastai dete fuga drept acasă, Ca o potirniche cu pîşire deasă. Cîteva ceasuri merseră cu un pas des. Haideţi! Şacum cu pasul des, Căntîrziem! Haid ţigane, cîntă deasa, Cîntă, cioară, tropotita. Pentru dease şi multe şi înfricoşate blăstîmi şi hule, ce făcea, cînd era numai de 5 ai, îl apucară diavolii. Şi făce Divanuri dese, ca să nu zăbăvască oamenii mult, dacă or vini la Iaşi pentru nevoile lor. Dease sfaturi de oaste să fac, de cel ce pofteaşte pacea Stăpănitoarea apelor (adecăte Veneţia), face dease sfaturi, pentru treaba politică, şi de folos Abia reuşind prin mijlocul deselor şi neîncetatelor rugăminţi. De va fi tunet des anul va fi roditori. Cu vrăjmaşii cei dinafară se întîmplă dease războaie. Mult ar fi chieltuit ... cu ceale dease ale lor canoniceşti vizitaţii, care sunt deatori arhiereii ... a le face. Să aud de departe ţipete dese. Darurile comune şi dease nice bucurie, nice îndemnare nu fac. Din pricina deselor răzvrătiri ... sau găsit această breaslă ... neîngrijită şi nepusă în orînduială Prin aşa deasă peptenare sau periiare şi fuiorul se face mai fain. Cu mult mai aproape am fost noi muntenii de moldavi (cu care totdauna am fost în dese comunicaţii). Clima locului este foarte nestatornică, tunetele şi fulgerile sunt dese precum şi cătremurile de pămînt. Ostaşii, prin desele şi silnicile lor hrăpiri, lipsea pe împărat de veniturile acelea cu care putea să le plătească. Puterea lor însă cea mică slăbi cu încetul în războaiele acelea crunte şi dese ce le sprijiniră împotriva armiilor celor covîrşitoare ale turcilor. Această negrăită pagubă a tot norodul se va pricinui din desele adunări, şi din multa dragoste ce arăţi. Se întîmplă dese primejdii. Sănătatea la cei mai mulţi oameni din pricina trîndăviei, ... şi deselor călcări a celor mai obicinuite regule dietitece, sar vătăma. Fulgerile cele dese facea să se vaze pintre crăpături toate lucrurile din colibă. Nu mă revoltez nicidecum în contra deselor schimbări ale figurei lumii. Ploile şi vînturile sunt foarte dese şi foarte tari. Iar de la un ceas de noapte au început turcii a arunca cumbarale dese. Supuşii săi sau odihnit de desele schimbări şi de asprele ocărmuiri a domnilor celor mai dinainte. Iarna e asemenea primăverii din ţările Europei, ... şi numai desele furtuni şi vijălii o fac de multe ori neplăcută. Bolile nu sunt dese în acea climă, şi remediul lor e transpiraţia extraordinară. Desele schimbări a principilor, ... îi cîştigă o aşa înrîurire asupra Moldavei. Desele demonstraţii ce ţiam tot dat de nepreschimbata mea hotărîre. A plecărilor din fire mişcările aţiţate, Sunt şi mai tari şi mai dese decît cele judecate. Întrebuinţarea platinului nu este aşa deasă în analisele amestecăturilor gazoase. Nici să se lenevească de a popri sloboda şi deasa privire a frumoaselor feţe (căci frumuseţea strică virtutea sufletului). Tuşi spre aşi drege glasul şi începu rar şi cu dese pause. Să se poată lupta în contra ordelor barbare, ce făceau odată dese invaziuni. Acest obicei de a face diminutive ... este foarte des în Principatele Romîne. Fanarioţii se deosebeau prin cochetăria îmbletului lor, prin desele complimente şi temenele ce făceau în dreapta şi în stînga. Casurile de modificări la concomitanţele admise mai nainte sunt ... dese ... în botanică şi zoologie. Gîndiţi numai ce plăceri puternice şi dese pricinuiesc muzica, poeziea, romanurile, dramele. Să le facă a simţi desele şi nemăsuratelei bătăi. Peatra calcară se calcinase şi plesnise de acţiunea deselor focuri ce suferise. Aceste cîntăreţe de salon, care împodobesc „balurile”, de acum înainte mai dese decît oriunde aiurea, poartă pe atunci părul ridicat sus. Negustori mai de frunte cari aveau legături dese şi însemnate cu străinătatea. Începură să tragă la învîrtite iuţi, chindisite cu tacturi şi întorsături dese. Întîlnirile astea prea dese nu pot săţi scoată nume bun. Apoi veni conferinţa unui profesor de literatură, întretăiată, mai ales în partea a doua, de foarte dese căscături. Pe urmă încăierările din pricina pămînturilor erau mai dese chiar decît certurile flăcăilor la horă. Multe … a învăţat Mişu Sterian, în desele lui călătorii. Tot mai desele greutăţi prin care trecea mănăstirea, pagube, prigoane şi părăsire, aduceau pe anahoret necontenit în miezul grijilor şi angaralelor. Funcţia de primar era întradevăr supusă schimbărilor dese la putere. O parte din viaţă şia petrecuto ca funcţionar administrativ, întretăiată de dese arestări. Venea so vadă zilnic, şi după ce îşi reluase cursurile, vizitele lui rămăseseră la fel de dese. Număr clipele cu sărutări dese. Ca so poţi înţelege trebuie să ai pasiunea schimbărilor dese de decor. Concursurile internaţionale de şah devin în Europa tot mai dese. În desele convorbiri avute … acesta ia transmis că … îl va scăpa de justiţie. Şi mergînd pe drum şi poposind şi şedzind la masă, au început a strănuta BarnovschiiVodă des şi tare. Îi dzice lui CantemirVodă şi lui Iordachi visternicul la mesă: „Mai des cu păharăle, Măria Ta, şi mai rar cu orînduieleli, că ţara îi iertată de la Poartă”. Cela ce întră în apă adîncă şi mare să o înoate, şi deacă osteneaşte pururea şi des caută marginii Măcar că noi unul de altul suntem depărtaţi, dar tot eu des cu gîndul mieu ... la dumneata am fost. Începu des a mearge la Beciu, a plînge şi a se ruga la Înălţata Curte. Să mănînce bucate de puţine fealiuri ... nici să mănînce prea des, ci numai la vremea cea orînduită. Deşi des trimis la oracul vostru Fu în acest scop cu tare al nostru Sol. Este încă şi mai bine ca să te întrebe pentru ce atîta de rar te arăţi, decît să se mire pentru ce atîta de des vii. Nu dă sînge cînd apasă cu degetul în talpă, ci numai arde piciorul, de aceea trebuie foarte des cercat şi tăet numai după ce va da sînge. Dobîndea înlesnire de a schimba pe prinţi des … unul după altul. Cît se vor afla pueţii pe locul de şcoală se vor cerceta des. La urmă să să puie cîrpe calde tot des pă pîntece. Vine des pe la mine, şi, ... de frică mă port bine cu dînsul. Îi punem la cap ... petici muete în apă răce şi bine stoarse, cari le schimbăm foarte des. Ne vom schimba cît de des şi nu vom lepăda straile cu cari sîntem deprinşi. Nu mînînc des. El, deşi din provincie, dar vine forte des în Bucureşti. Cred dar căi veni des să ne vezi la Iaşi. Cînd vizitarea scoalelor ... sar face mai des ... multe lucruri nu sar petrece. Ea mergea bucuros la biserică, se spovedea foarte des. Poate că nici crîşmăriţei nui iera tocmai urît a sta între noi, de ne cerea aşa de des. Ţiganii de la Ineu prinseră slăbiciune de dînsul şi treceau foarte des pe la cîrciumă. Ca om care îşi petrece viaţa pe drumuri, Lică venea des pe la Moara cu Noroc. Singurul lui beteşug era că se îmbăta cam des. Nu eram pentru dînsul un străin: ne întîlneam atît de des. Artistul urma ... să se arate cît de des pe la curte printre oamenii de casă. Perechile de şine se multiplicau, se apropiau, se întretăiau. Roţile pocneau tot mai des peste încrucişări. Un domn ... cu ochelarii care îi cad atît de des pe nas în jos, că a ajuns să aibă un adevărat tic al gurii. Să mai poftiţi pe la noi cît de des, să săturaţi mulţimea însetată de prezenţa dumneavoastră. Micile încolţiri dintre cei doi soţi pomeneau prea des despre existenţa lui Manlache. Foarte des, bătrînul se uita cu luareaminte la Dochia. Devotamentul sfintei deveni atît de mare încît ea mergea să se împărtăşească foarte des, chiar dear fi plouat cu găleţile. A închis uşa dintre odaia lui şi cea a tinerilor, fumează o ţigară groasă şi cască cu poftă, des. Numele lui vine des în convorbirile echipajului, şi fiecare se străduieşte săl socotească simpatic. Călca legănat şi greoi, şişi ştergea des şi în neştire fruntea cu mîneca. De sar face dealul şes, Ar veni badea mai des. Dei veni aşa de des, Mioi căta alt’ mai frumos. Nu putea eşi des la mişei şi la săraci săi judece cu dereptul. Muiarea poate să se desparţî de bărbatul său ... cîndu o va bate des şi fărî de vină. În loc de minune scrie Hronograful leşesc că dînd aşea des şi mai mult de un căzac, anume Vasilie sotnicul, nau perit, iară cai au omorît mulţi în tabără. Des piardevei, Doamne, buzenşelătoare, Limba cea măreaţă de rău grăitoare. Unul dintracei împăraţi, el sau tot fost întorcînd des De cumva des pomenitul voinic ar vrea să lase slujba sa ... dare de ştire să se facă. Le este oprit în oraş de a închipui împreunări de prieteşuguri legate şi încă de a să întîlni des cu streini. Des mă întreba de mai am ceva să o sfătuiesc. Cartea sa de cer iubită, dragă lai săi cititori, La libreri e ocolită prea des de cumpărători. Muntele Atlas se înalţă în vîrfuri curmate pe care prea des le pierdem de nori. Nemulţumirea şi gîlcevirile dezghină foarte des ... pe doi soţi care se iubea. Foarte des pîntre grîu se găseşte şi cîte o neghină. Îşi bate joc de mine, lucru ce i sentîmplă cam prea des. Izbînda acestor încercări făcute mai des este cu neputinţă de a nu izbuti. Adiectivele fiindcă se compară, arareori cresc; dar se micşorează foarte des. O gîndire formal justă contribuie foarte des la constatarea erorilor materiale şi astfel mediat la aflarea adevărului. Deasupra casei tale ies Şi azi aceleaşi stele Ceau luminat atît de des Înduioşării mele. Ţinea în mînă acel vis aurit către care atît de des se înălţa sufletul său. Îi cunosc scriptura şi dictonul favorit, pe carel spune aşa de des şi cu atît de fermecătoare clipire de ochi. Şi firul tău se rupe des, Căci gînduri te frămîntă, Spui şoapte fără denţeles, Şi ochii tăi stau ţîntă. Castelul şi parcul sunt însă rezervate pentru proprietari, care vin destul de des să petreacă aici. Ţesătura stofelor şi culoarea se schimbă destul de des. Bucureştenii, ... foarte des ascund în sertar un doctorat. Întristarea îndrăgostitelor sună foarte des, folkloric. Des de tot năvăleau, aprige, şi slugile stăpînirii după dări. Se petrece des pe la voi aşa ceva? Ce a scris dînsul a fost prea des trecut sub tăcere. Cel în pieptar de ghips îşi trage respiraţia greu, ca pe un fir cu noduri, care se rupe des. Mai des însă această intoxicaţie se produce în mod accidental la persoanele ce beau apă din conducte sau vase de plumb neizolate. Culorile naturale din lînă albă, neagră şi sură sunt des întîlnite la aceste ţesături. Dintrun cal ţigănesc ese unul boieresc, şi, mai des, dintrunul boeresc, unul ţigănesc. Respiraţia grea, trezită, acră, caldă şi desă a mulţimei. Răsuflarea fierbinte şi deasă a gurii lui mustăcioase. Jos, pe dîmb, mă tolănesc fermecat de lene, Şi din ce în ce clipesc Tot mai des din gene. Dar spaimai trecu, sluga începu să răsufle iar, des şi greu. Moş Petrache gonea şiroiul de lacrimi, clipind des. D. Dimitrie Sturza e cel mai neliniştit, se mişcă mereu, clipeşte des, şi, cu toate că e cel mai pravoslavnic din miniştri, ar vrea să se sfîrşească mai iute acest Te Deum. Puicuţa clipea din ochi ameţitor de des. Se sufocă, respiră des, greoi şi zgomotos. Clipea des din genele albe şi sufla greu. Se apropia, suflînd des şi greu, de spinarea dunei. Moş Matei, clipind desdes, oftă din toată durerea. Iaste cu neputinţă a căuta limpede la un lucru văzut, ochiul carele să întoarce şi să învîrteaşte des încoace şi încolo. Am stat la roata morii, Şi roata umblă des Şi roata morii cîntă Cuvinte cunţeles. Tinde Mîna Ta în ceriu şi să fie întunearece pre pămîntul Eghipetului, atîta dease cum să le poată pipăi. Dzua supt deasă umbra pomilor aciuîndusă ... locul aciuîrii sale să afla. Văzui de departe în deasa umbră a pădurei aceia chipul înţeleptului Mentor. Se opresc la poalele muntelui întrun loc pustiu şi sălbatec ocolit de o umbră deasă. Bătrînii şedeau răsturnaţi pe iarbă verde, sub umbra cea deasă a copacilor şi fumau. Prin acel întuneric des şi nepătruns, FătFrumos vedea albind o umbră de argint. Şil vedeam în noaptea deasă, nou, din scînduri de abia geluite. Apoi nu se mai auzi decît susurul vîntului în frunzele porumbiştei, peste care însărarea cobora tot mai deasă. Umbra e prea deasă, lumina e prea crudă, aidoma sufletului meu. În urmă, trăgînd portiţa întrun scîrţîit lung după dînsul, dispăru în întunericul des al nopţii. Înserarea se aşternea mai deasă şi mai apăsătoare. Prea stingher să nu rămîi În miezul nopţii dese. Tăcutul Codru cum o vede ... Încinge brîu de umbră deasă Şimbracă zalele de frunze. În toate prea multăi lumina. Soarele laş culege cu mîna. Dar pînla urmă eu voi fi cules Şi voi cădea în întunerec des. În odaia ei tăcerea era atît de deasă, so tai cu cuţitul. Protejînd pe Băllan ia cunoştinţă cu bucurie deasă, de propria ei putere. Pentru noaptea şi mai noapte sub sclipirea clipei dese. Şi felurite jivine ... sau fost stîrpit de întristare, de spaimă deasă şinfricoşare. Albul şi liniştea erau atît de dese, de pline, de groase, de îngheţate încît crivăţul se auzea răbufnind ... undeva în afara lumii. Prin deprinderea cea deasă putem noi lucruri nelesnicioase să le facem lesnicioase. deşi, se dease. – desacrez. – de a Transmiterea la radio şi la TV desacralizează actul muzical. Dorin Tudoran ... desacralizează verbul. desacralizez. – Prognozele indică pentru lumea capitalistă ... o accentuare a desacralizării, scăderea influenţei sociale a instituţiilor religioase. Totul sau aproape totul în noi, tinde spre desacralizarea misterului, spre reducerea sa la condiţia enigmei. Burt Kennedy merge şi el pe linia desacralizării westernului. Victoria de care am vorbit a antrenat o puternică şi ireversibilă desacralizare atît a lumii externe, cît şi a lumii interne. desacralizări. – A descifra camuflajul sacrului în lumea desacralizată. desacralizaţi, te. – O păreache dă desaji cu 6 galbeni ungureşti Păreache dă desagi de lînă noi Făină şi orz să să ducă numai atîta cît va putea pune în desagi pă un cal Maica mea ... ţease dăsagi, chindeao, cretinţe. Mai am şi altele în dăsagă. Pe urmă scoase din disagi vro cîţiva pesmeţi şi puţintele hurmale. Pusă desacii pe umăr şi, apucînd toiagul, păşi în calea sa. Se coborî în curte ... luînd o păreche de desagi în care era o colecţiune de trenţe. Îndată el şia scos cimpoiul din desagă. Încărcau căruţe şi desage. Îşi ie merinde şi bani de ajuns, schimburi în desagi. La pus la loc în dăsagă şi sa făcut nevăzută. Îmi iau merinde la desagă şi pornesc. Vedea un bătrîn ... cu desagii pe umere. Şi drept pernă, o desagă a umplut Mura cu paie. Coboară de la munte oile ... Urechiatul la mijloc, Cu desagii grei în spate Anevoieşi face loc. Mama Zoiţa, cu o pereche de desagi pe umeri şi cu ciuboţelele în băţ, pleca la tîrguşorul vecin să mai cumpere ceva oale şi ulcele. Desagii noştri rămăseseră tot aşa de uşori ca şi sacul lui Esop. În dreptul judecătoriei ... Ion seopreşte şi trece desagii cu porumb în spinarea mamei sale. Atunci am ars dăsăgi de manuscrise, am ars totul. Zarzavatul aştepta afară, la răcoare, în fundul unei desage. Trăiau ca cerşetorii, … umblînd ca ei, cu picioarele goale, cu desagii pe spate. Am găsit ... un loc pe o bancă, lîngă un ţăran care avea alături o desagă. Îl înveli întro sarică ... şil vîrî întrun desag. Am oprit şi am poruncit răzăşilor să descalece şi să caute în desagi pită şi brînză, ca unii ce se osteniseră. Rafira dezlegă desaga. Îşi vînd singuri marfa, umblînd cu desaga plină de fluiere. Se puseră pe mîncat şi pe băut, în dăsagii măgarului găsinduse ... două tivgi cu lapte bun. Aşteptau să li se puie în spate desagii pentru purtat sarea la stînile preotului. Măgarul căra în dăsagi mieii prea slabi pentru drumurile prea lungi ale turmelor. Cunoscutuleam aievea ... Cu merinde-nchipuită în desaga de la şold. În fiecare an se ţeseau … traiste şi desagi, în zonele unde gospodăriile dispuneau de mai puţină lînă. Cu arin ... se făceau ... şi desagii. Desagii se făceau din lînă neagră şi albă de pe oaie, în culori naturale. Şiapoi neci eu nu stau a minţi, că un purec a plesni, şi nici nu port minciunile cu sacul, ci numai cu desagul. După ce luă o desagă cu pîine, o porni spre stînă. Un tînăr chiabur ... puse pe catîr o desagă de galbeni şi plecă la episcopie. Turcul că mi să scula, Disagii cu bani lua. Şi umbla Din valen vale, Cu dăsaga La spinare. Mă dăduşi, maică, departe Să vin cu desagiin spate. desagii popii Aristolochia clematitis desagi desage. desalinez. – de a. Pentru desalinare, ţiţeiul deshidratat în prealabil ... se amestecă cu o cantitate de apă nesărată. Au fost date în exploatare ... staţia de dezbenzinare şi desalinare de la Ţicleni. desalinări. desalinizez. – de- Procesul de desalinizare are loc, de cele mai multe ori, în regiuni cu relief vechi. De un folos real vor fi centralele utilizate la desalinizarea apelor. Desalinizarea apei de mare este posibilă în prezent. Cercetările în direcţia desalinizării apei mărilor şi oceanelor sunt foarte avansate. desalinizări. – desalinizaţi, te. – Toată cavaleria moldovenescă, IonuVodă o espedi la Dunăre, cu missiunea de a opri dessantul Ottomaniloru. Succese considerabile au obţinut glorioasele noastre trupe de desant aerian. Desant aerian can filme În foaierul de la et. I al TNB a avut loc un adevărat desant irlandez, artistic şi teatral. dessant. desanturi. – Peste 50 de tineri scriitori din 10 centre culturale romîneşti vor desanta în Sala oglinzilor a Uniunii Scriitorilor din Bucureşti. desantez. a. desantări. – Desăgarii ce umblă cu marfă de vînd prin sate, ... să fie opriţi de a nu mai umbla cu marfă Şi acei ce să numesc desăgari să nu să supere de către dregători Slovacii desăgari … făceau şi ei în Principat un însemnat comerţ. – desăgari. ar. Haideţi, băieţi, la potică, ... Unde trec mocani cu sare, Să le luăm părăluţă, gălbenaş, Să turnăm la desăgaşi – desăgaşi. aş. Ia, numai cu maica Evlampia desăgăriţa din Văratec, am avut şi eu oleacă de clenciu. Are întru cîtva dreptate maica desăgăriţa. desăgăriţe. – ăriţă. Şaşti doi desăgei Plini cu gălbenei! Pe grebenii tăi Să porţi disăgei. Murguleţul priponea, Mînan dăsăgei băga. Dea desăgeii = desăgei. – el. Au ispărvit a face două coşniţe ... care legîndule cu şfară, leau pus în spatile lamei, de o parte şi de alta, desăgeşte. eşte. De abia au ajuns în scaun şi lau şi desăgit cu multe sarcini. desăgesc. – Ia cătaţi în desăgiori, Cor fi plini cu gălbiori. desăgiori. ior. Cînd se împlinea sorocul pus de piuar, el se înfăţişa cu valurile de pănură dăsăgită pe cai, şi o împărţea fără greş fiecărei gazde, după semnele ceşi făceau. Na adus de acasă decît ieapa cu sacul desăgit pe şeauă. desăgiţi, te. Se gătiră de drum, îşi luară fiecare desăguţă da umeri. Cînd merge să scalde copilul de mir, duce ... o păreche de dăsăguţi, un scul de lînă albă ... apoi scutece. Aceste toate cîte sunt puse în neşte desăguţi mici. Ionuţ Jder se scociorî la şold şi trase punga. Era o împletitură de fir de mătasă, pe care jucau două inele de argint, deosebind în două părţi banii: întro desăguţă argint şi în alta aramă. Cum o plecat, aşa o venit, cu desăguţa în spate. desăguţe. uţă. desămînţez. – de + a. Se ţin 24 ore în apă, ca să se desăreze, schimbînd apa o dată sau de două ori. desărez. – de Desărarea legumelor se execută înainte de a fi date în consum. desărări. – Se toarnă sosul peste peşte, punînd împrejur măsline desărate. desăraţi, te. – După zece ani, architecţii şi întreprinzetorii de lucrări sunt desărcinaţi de respunderea la care sunt supuşi. Mă desărcină din funcţia de secretar. desărcinez. – de décharger desărcinări. – desărcinaţi, te. – Care giudeţ de va fi mănios şi va giudeca pre cineva şi de va isprăvi în vreun chip, aceaia giudecată nu să cade să fie desăvărşită, pînă nu vor treace treidzeci de dzile. Maş ţinea fericit cînd aş putea să urmez şi să desăvîrşesc poemile ce miam propus. Romanii dînduse cu totul la război ... puseră toate sălinţele ... ca săl desăvîrşască. Metamorfoza reciprocă va fi desăvîrşită. Un înger ... cu putere dumnezeească, desăvîrşise icoana. Nu ştiu dacă voi fi destoinic să desăvîrşesc aşa călătorie. Proletariatul începe săşi desăvîrşească mişcarea de emancipare prin universalitatea ei. Spre a desăvîrşi paralelismul între cele două ţări, reexaminarea informaţiilor cari tind a dovedi că … au fost … mici formaţiuni politice locale. Dezavuarea ţarului şi anatema patriarhului de la Constantinopol asupra mişcării eteriste au discreditat mişcarea lui Ipsilanti şi au desăvîrşit ruptura lui cu Tudor. Odobescu nu sa putut decide niciodată să desăvîrşească o lucrare de imaginaţie. Poziţiile, pe care minerii le iau în faţa stratului de cărbune sunt ale unor luptători care caută săşi lovească duşmanul ... duşmanul ... a început să se prăbuşească şi nu mai rămîne decît săi fie desăvîrşită distrugerea. Producţia de amestec tonant explică diversele accidente care sau produs ... înainte ca deshidratarea substanţei să fi fost desăvîrşită. Lucrarea a fost începută şi numai întîmplarea a făcut să nu fie desăvîrşită. În ultimii ani de viaţă şia putut desăvîrşi şi da la iveală operele capitale. PPCD … i se pun beţe în roate de către tribunalul solicitat să desăvîrşească procedura reînscrierii. Altfel se desăvîrşeşte treaba, atunci cînd vrei so faci cu întregul meşteşug. Sa desăvîrşit o adevărată reţea de tratate bilaterale. În noaptea de 4 spre 5 mai, prin lupte grele, se desăvîrşea eliberarea întregului oraş. Amintirile, în general, nu sunt, în fond, altceva decît începuturi de excitaţie nervoasă a celulelor respective – începuturi ce nu se desăvîrşesc. În timp ce toate celelalte popoare romanice sau desăvîrşit prin aportul sîngelui germanic, romînii apar ca fiind singurul popor latin format cu adaos slav. Veţi avea a vă ocupa în deosebite projete de lege ... a desăvîrşi legislaţia generală. Cine voieşte să aducă pe romîni pe calea civilizaţiei ... trebuie să le formeze şi să desăvîrşască limba. Pusei mîna pe toate născocirile cele nuoi, le desăvîrşii şi le înmulţii. Plecase din Moldova cu o largă cultură şi o desăvîrşise la Berlin. Opera pe care o desăvîrşeşti de peste treizeci de ani, ieşind la lumină, îţi va hărăzi nemurirea. Ardoarea credinţei sale religioase … desăvîrşea tabloul naturii sale excesive. Wagner desăvîrşeşte obiectivarea motivului şi a melodiei. Omul care trăeşte singur nu să îndeamnă de nimini a să face mai bun şi a să desăvîrşi. Sau întocmit la Sf. Sava şcoală naţională, unde tinerimea se desăvîrşaşte pre cît se poate, întru învăţătura limbii patriei. Omul se desăvîrşeşte cînd se face cît se va putea mai întreg în firea sa. Rămăsei doi ani ca să mă desăvîrşesc la carte. Iatămă şi aici certat de soartă, pus alături de oameni ce se desăvîrşesc sau se pierd prin sine, şi eu numai printro orbire menită nu ghicesc aceasta, ci stărui în a crede că sunt mişcaţi de mine. Cît este rîvnit pentru tot rumînul a vedea o dată prin îndemnul celor mai mari şi un teatru naţional, unde nu puţin se desăvîrşaşte pre lîngă năravuri şi limba. Militarul află în istorie cum ... sa desăvîrşit arta sa. Această comisie (!) va judeca numai pricini corecsionale, hotărîrile ei vor fi desăvîrşite şi se vor întări de către şeful oştirei. Procesele sau desăvîrşit în veacul acesta şi au condus la o acurateţă foarte riguroasă. Prin ei sa desăvîrşit opera începută de clasicii anteriori. Crengile se desăvîrşeau prin mîna mea şi se îmbogăţeau cu sensuri noi. Îmi place să te văd ... în asfinţit cînd lucrurile toate se desăvîrşesc. Procesul de penetraţie a limbii romîne în biserică se desăvîrşeşte abia în această epocă. Statul şi cultura lui naţională nu se pot desăvîrşi decît dacă se încadrează în dezvoltarea unitară a omenirii. Foloseştete cu grabă dar cu măsurată cumpătare ... ca săţi desăvîrşeşti meseria. Multe din aceste ţesătoare ... şiau desăvîrşit meşteşugul din ştiinţa ei. Dumnezeu na creato pentru a se împlini pe sine, pentru aşi desăvîrşi viaţa sa. Oamenii de talent profund îşi desăvîrşesc mereu opera şişi dau seama de deficienţele ei. C. SanduAldea ... şia desăvîrşit apoi pregătirea în Franţa şi Germania. Este dator săşi dezvolte şi săşi desăvîrşească aptitudinile. Astfel se încep toate: vremea desăvîrşaşte Orice inventă omul. Istoria o cunoştea ca nimeni altul, ea desăvîrşise la dînsul darul înnăscut de a judeca, fără să se înşele, oamenii. desăvîrşesc. – Cuvîntul este împreunată punere a grăirilor, înţeleagere sîngură desăvîrşîcioasă arătînd. desăvîrşicioşi, oase. – cios. Numai lucrarea mamosului cu mîna poate să aducă facerea întru desăvîrşire. Fericirea popoarelor spînzură de desăvîrşirea legilor politice. Societatea încetează: ... Prin desfiinţarea obiectului sau desăvîrşirea afacerei. Lucrurile mărunte, adunarea sculelor, materialelor rămase şi desăvîrşirea săniei. Părea mai curînd un loc pe cale de desăvîrşire cu bani mulţi. După desăvîrşirea studiilor ... trece ... la curtea lui Brîncoveanu. Se aflau medici erudiţi ... gata săşi aducă întreaga contribuţie la desăvîrşirea acestei organizări. Conţinutul complex al patriotismului presupune un caracter complex al procesului de formare şi desăvîrşire a conştiinţei patriotice. Articolul scoate în evidenţă principalele etape de desăvîrşire a procesului de formare a poporului romîn. Să izgonească cu desăvîrşire tot felul de vrăjmăşii, neunire între supuşi. Sa aflat cu desăvîrşire că această boală sa precurmat cu totul. Scoposul lor erea ca să mă eglendisească cu desăvîrşire. Un om rece şi mărginit nu e niciodată cu desăvîrşire fericit. Vrăjmaşii fură sfărămaţi cu desăvîrşire. Avea două fete cu desăvîrşire frumoase. Stefan ... îl bătu cu desăvîrşire. Vedeţi înaintea voastră doi oameni pocăiţi cu desăvîrşire. Al meu fiu eşti cu desăvîrşire. Cunosc şi simţ cu desăvărşire că dascalul pentru un tănăr este aceea ce este grădinarul pentru un pom. Am pus bazele unui dicţionar romîn care lipsea cu desăvîrşire Părintele devine în desăvîrşire melancolic şi prevede că urgia lui Dumnezeu are să se arate în curînd. Eu am trebuit să declin cu desăvîrşire această insinuaţiune, aproape blesantă. În cîţiva ani de zile ma calicit cu desăvîrşire. Am uitat cu desăvîrşire scopul vizitei mele. Amuţisem cu desăvîrşire. Xenopol neagă cu desăvîrşire această domnie. Cele mai multe din vechile uşi sau prăpădit cu desăvîrşire. Îmi lipseşte cu desăvîrşire convingerea. Familia Axon nu e cu desăvîrşire pierdută. Pentru o lună, două mafund undevan munte, evit cu desăvîrşire orice contact cu oamenii. Lam certat ... că ma uitat cu desăvîrşire. Urmaşii imediaţi ai lui Copernic nau renunţat cu desăvîrşire la astrologie. Dezvoltarea intelectuală a copiilor devine foarte înceată, rămînînd uneori cu desăvîrşire nulă. Se interzice cu desăvîrşire circulaţia elevilor pe Calea Victoriei. Lucrurile nu sunt încă prea grave, dar vanitatea a întunecat … însăşi viaţa lui afectivă … anulîndo cu desăvîrşire pe cea spirituală. Contrazicerea ... se întoarce deci cu desăvîrşire împotriva tezei pe care o susţine. În timpul celor doisprezece ani de cînd e văduv, ia scăpat cu desăvîrşire controlul copiilor. Am luat masa, mam plimbat cu desăvîrşire singur de la sobă la fereastră şi viceversa. Părea schimbat cu desăvîrşire. Ea uită cu desăvîrşire de tragicul eveniment. Vor fi eliminate cu desăvîrşire din emisiuni lucrările depăşite sub raport muzical şi poetic. Atributele virile ale oamenilor de Neanderthal sau de CroMagnon lipseau aproape cu desăvîrşire. Politicile de mediu erau sublime, dar lipseau cu desăvîrşire. Sa hotărît de curînd în Prusia ca niciun ofiţer să nu poată să mai intre în slujbă de adiotant daca nu va vorbi cu desăvîrşire limba franţozească. Nicio limbă omenească nu este în stare să esprime cu desăvîrşire cugetarea omului. Totul va fi cu desăvîrşire organizat. Ajutăm şi cu cuvîntul şi cu fapta spre a aduce lucrul la desăvîrşire. Nimica nu pociu să aduc la o desăvîrşire. Ne îndeletniceam spre desăvîrşirea duhului nostru. Desăvîrşirile ce sunt a se introduce întru sistema clădirei grajdurilor. Desăvîrşirea ta şi a puterii tale. Activitatea diaconului Coresi reprezintă ... o continuare şi o desăvîrşire a mişcării care nea dat cele dintîi cărţi traduse în romîneşte. El a fost maestrul meu în endocrinologie şi în desăvîrşirea mea ca experimentator. Peara, pruna, cireaşa ... să fac cu prea puţină îngrijire la o mare desăvîrşire. Nu ştiuse pînă aci că Mentor ştie să cînte cu atîta desăvîrşire din liră. Limba rumînească acum pîşaşte către desăvîrşire. Un Hristodor Crateros ... după ştiinţele ce are despre ale plugării, făgăduieşte să aducă lucrarea semănăturilor la cea mai bună desăvîrşire Vai! cît sîntem de departe de desăvîrşirea pentru a căriia dobîndire suspină inima noastră? Am învăţat toate mişcările stelelor, descrierea pămîntului şi legile cu toată desăvîrşirea lor. Literatura ... păşeaşte cu paşi de uriaş către desăvîrşire. Colorile apar în toată desăvîrşirea lor. se luptă să deschidă desăvîrşirii cale – Şi tot mai mult împarte din darurile sale. O încercare veşnică spre desăvîrşire se accentuiază. Ca nebuloasele cosmice, care … ascund eventualităţi evolutive nenumărate, putînd să dea naştere, în curgerea nesfîrşită a vremurilor, unor lumi de înaltă desăvîrşire sau unor monstruoase cataclisme siderale – tot aşa, … sufletele tinerilor închid cîteodată … virtualităţi. Desăvîrşirea înseamnă ştiinţă, voinţă şi credinţă. Rîvnesc nenfăptuitul vis al desăvîrşirii. Din lutul ţării mele miam ridicat spre tine Un suflet ca un codru adînc şi nepătruns; Iai dat desăvîrşirea coloanelor eline. Arată la ce desăvîrşire artistică se ridică poezia lui Alecsandri. În timpul Primului Război Mondial, Elena Văcărescu a militat cu pasiune şi dragoste pentru desăvîrşirea unităţii statale. pot deveni orice şi oricum, dacă nimeresc pe mîna lui Brîncuşi, dar mai cu seamă pot deveni ceea ce sunt, desăvîrşire. Am văzut multe recitaluri de poezie, dar niciodată nu am avut senzaţia, ciudată în felul ei, a desăvîrşirii. Ne vorbeşte apoi despre „Logica” pe care urmează să o scrie – întru desăvîrşirea sistemului propriu –, o logică născută nu în jurul individualului şi generalului, ci a elementului, a determinaţiilor. Desăvîrşirea e întotdeauna o extremă, ultimul punct atins, piscul. desăvîrşiri. – Muiarea frăţinemieu printru ce e împreunare desăvîrşită cu nusul, mie iaste a doua spiţă ca şi fratemieu. Nădăjduim că să va face desăvîrşită pace Tactul este regulata purtare a mîinii în sus şi în jos, spre exemplu: de la întîia lăsare a mîinii în jos şi pînă la desăvîrşita ei ardicare. Pe cînd era aprope să fie friptă găina desăvîrşită, copiii se întoarseră de la biserică. avea mîngîierea că va vedea desăvîrşită opera pe care se simţea dator să o dea compatrioţilor săi. Avănd cu desăvărşit Darul cel mai iscusit. Aşteaptă, să vezi cu desăvîrşit efectul soarelelor tale. Nau putut a mă tămădui cu desăvîrşit. În lume născut Nimeni na stătut A fi fericit Cu desăvîrşit. Îndată ce plata datoriilor Mitropoliei se va face desevărşit, se va păşi cătră săvărşirea besericei catedrale Nu va mai putea să leapede călugăriia, măcar dear şi vrea; fără numai de nu va fi călugăr desăvîrşit. Care episcop va lua diaconul dentralt popor şil va face preot desăvîrşit sau dei va da vreo mesereare fără de ştirea celui de loc, aceluia episcop nui iaste întreagă preoţiia. Trebuie vechilul să aibă adeverinţă în scris şi cu marturi că iaste desăvîrşit epitrop şi vechil acelui ce să judecă. Nicolae Molugă, carele, fiind vrednic, lam aşăzat grămătic la această sf. biserică, fiind şi mai nainte silitor spre ajutorul sfintelor slujbe cu preotul ce este, şi avănd nădejde ca să ia şi darul preoţiii, să rămăe desăvîrşit al bisericii Să se dea către Înălţimea Ta cea desăvîrşită hotărîre Desvrăşit Dumnezeu şi desvrăşit omu. Ceia ce … au săvîrşit credinţă curată şi nădejde dereaptă şi în iboste desăvîrşită trecutau din aceasta lume, aceia vor sta toţi dea dereapta lu Hristos Răbdare se avemu şi lucru desesfărşitu se priimim, că cela cel învince ispita cade în năpaste Am izvodit din toate izvoadele întrun loc şi am făcut unul desăvîrşit. Dascăli desăvîrşiţi Robotul cel desăvîrşit Domnului Hristos, acela iaste cu totul slobod. Iaste ... desăvîrşit om. Viaţa lui în lume desăvîrşită sfriinţime. Rugăciunile cari facem Maicăi Preacuratei Fecioarei la zile de sărbători, nopţile cu priveghieri şi zia cu deosebite podoabe de căntări şi cu 2 căntăreţi, desăvărşiţ psalţi între amăndoo strănile … vine chiar Băluţă Ioan şi ne adună pe toţi din tărg. Acest DAuumnezeu, fiiule! iaste ... întru tot desăvîrşit. Dumnezeu zidita pe om, cea mai desăvîrşită a lui fiinţă. Stăpîna de casă ... înţeleaptă este un desăvîrşit monarh în casa ei. Am talent, prin urmare am tot cemi trebuie ca să fiu un literat desăvîrşit. Corpul unei femei tinere, ... este realizarea formată ... cea mai desăvîrşită a materiei vii. Delegaţiunea belgiană nea invitat la masă şi a fost de o amabilitate desăvîrşită. Tipul acesta era de altfel considerat … ca reprezentînd perfecţiunea fizică sau frumuseţea desăvîrşită. Sînii, plinii, Desăvîrşiţi îi strînse sub un pieptar de linii. Era un om ... deo desăvîrşită cinste. Ea îşi află expansiunea desăvîrşită în lucrările clasice de la sfîrşitul veacului trecut. Totul e sever şi simplu, în desăvîrşit acord cu munţii, brazii şi cu apa Bistriţei. Rareori am putut vedea un mai desăvîrşit simţ coregrafic. Mersul ei nu se schimbase. Era în el desăvîrşita armonie de mişcări şi de linii din mersul unui cerb. Succesul era desăvîrşit. Cîntecul, una din cele mai desăvîrşite creaţii ale folclorului nostru, se cîntă pe o melodie solemnă, plină de sonorităţi străvechi. Studiul dlui Capidan este de o desăvîrşită ţinută ştiinţifică. Ca orice operă artistică desăvîrşită poemul lui Lermontov propune mai multe nivele ale lecturii. Pentru căce că de nu va fi făcut desăvîrşit ... atunci nu i să va tăia capul. desăvîrşit iubiia pre Dumnezău. Mai învrednicit a dobîndi limanul milei împărăteşti ca să mă poci mai desăvîrşit procopsi întru ştiinţa tămăduirii. Una dintru aceale întrebări desăvîrşit dezlegată da pricină ca şi celelalte să fie lămurite. Cum te afli întru sănătatea dumitale? ... Nu atîta bine, aşa şi aşa, nici bine nici rău, după obicinuinţă de aţi sluji desăvîrşit. HuniHii înfăţişa desăvîrşit caracterul unei naţii mai barbare şi mai sîngeroase. Nu cunosc niciun oraş din Europa care se poată aduna o societate mai desăvîrşit plăcută şi unde tonul cel mai bun să se arate mai unit cu veseliea cea mai dulce. Slove ... întotdeauna desăvîrşit proporţionate. Picioarele ... în ciorapi de culoarea nisipului desăvîrşit întinşi, erau lipite unul de altul. Dacă puterea covîrşitoare a artei se dovedeşte mai desăvîrşit în ceva – apoi se dovedeşte mai ales în pamflet. Furnicile au un stat complicat ca şi oamenii şi ... se conduc desăvîrşit. Îmbinarea se face desăvîrşit, formele se cuprind fără ruptură. Aceastea toate datori sintem a le păzi, deaca poftim a nemeri desăvîrşitu. A sosit după acesta alt fecior de prinţ, fălos, ... cel desăvîrşit frumos. Tocma ca un leu sălbatic şi desăvîrşit urît. Care parte să o aibă pentru hrana vieţii, iar nu cu desăvîrşită stăpînire. Divanu ... sau socotit ... a să dăpărta orice lucru împotrivă, aşteptînd cu toţi acea desăvîrşită încredinţare Pentru desăvîrşită încredinţare, am adeverit cu însuşi iscăliturile noastre De să va lăsa să dăruiască unul altuia cu desăvîrşită stăpînire, să poate din dragoste săşi dăruiască toată averea ... şi întîmplîndusă a să despărţi să rămîie săraci. Cu desăvîrşită plecăciune, ne închinăm cinstitii eforii Asupra fiinţei mele eşti stăpîn desăvîrşit. Tu nu eşti stăpîn desăvîrşit pe tine însuţi şi eşti al nostru. Videm domnind o pace desăvîrşită. Iaca o privelişte sublimă pe care toţi oamenii încă no înţeleg, dar a căria înţelegere desăvîrşită va fi triumful omenirii. Desăvîrşită tăcere ... nimenea numi dă răspuns! Proroceau norodului ruină desăvîrşită. Faţă de oricine tea iubit datoreşti cea mai desăvîrşită discreţie: acestea sunt lucruri care nu se scot în piaţă. E o linişte desăvîrşită, tulburată numai de glasul clopotelor. Trebuie să fi fost tîrziu de tot, că era o tăcere desăvîrşită, nu mai cîntau nici greierii. Era o linişte de vînt desăvîrşită. Era linişte desăvîrşită; rareori pătrundea pînă la dînsul cîte un ţipăt. Mulţumită acestui ecleraj, Silion se bucura de fiecare dată de o singurătate misterioasă în mijlocul unei nopţi desăvîrşite. În liniştea desăvîrşită a casei se auziră scările scîrţîind. Era linişte desăvîrşită ca întrun vis. În tăcerea cea mai desăvîrşită, încerca săl salveze pe suferind. Taina care îl înconjoară pe maiestuosul mag este desăvîrşită. Un timp a fost linişte desăvîrşită. Că den începută amu era dereptatea şi străluciia luminat, şi firea omenească desăvîrşit avea frîmseaţea dereptăţiei dentîiş, den începutul lumiei. Va posti aceşti trei ani necurmat, adecă desăvîrşit. Vorniciile ... sau fost şi rîdicat desăvîrşit. Stridiile nu era atîta de multe, încît săl sature desăvîrşit. Ştefan ... birui pe Radul desăvîrşit. Ia vezi, doctore, D. este desăvîrşit sănătos. Duhovnicul însă nu se departă pănă cînd osînditul nu e mort desăvîrşit. Cu chipul acesta sărăcindui desăvîrşit, îi adusă la desnădăjduire. Patima jocului de cărţi se înstăpînise acum desăvîrşit asupra lui. desăvîrşiţi, te. – – dessăxăna. desăxănez. – de Pînă făcui grind’ei nou, Mi so sînźerat um bou; Pînă lam desînźerat, Mio picat şi hălalalt. desîngerez. – de Arătînduşi părul alb, îl descalificase pe el însuşi. Un imperativ drastic ... descalifica haimanaua care se purta, cu o femeie ... inelegant. Urmăreşti săl descalifici literar. Islamul nu a conservat decît identicul: ce ieşea din pura obedienţă a reproducerii a fost iremisibil descalificat. Ofertele celor trei companii au fost descalificate pentru că „nu au îndeplinit cerinţele prevăzute în caietul de sarcini” Ţinînd seamă de faptul că ... a lovit după comanda „Halt”, credem că urmează a fi descalificat conform prevederilor Codului onoarei. descalífic. – des Descalificantă nu e specia, ci cel ce, descalificîndo, nu vrea so mai recunoască. Am scris în altă parte stridenţele descalificante ale acestui tip de discurs, în care criteriul realităţii este confiscat de dictatele imaginarului. ne vor opri în faţa uşii cu aceeaşi descalificantă întrebare: „De ce nu vă faceţi temele?” descalificanţi, te. ant. O asemenea carenţă, de nereparat, ar fi fost şi o descalificare. Nu credem că e ... cazul de descalificare descalificări. – Contez pe discreţia ta, fiindcă, dacă află cineva, sunt un om descalificat. descalificaţi, te. – Există un snobism profesional ... după care numai unele meserii sunt nobile, altele fiind descalificatoare. descalificatori, oare. – tor. descarcerez. – des + Un dispozitiv de descarcerare … a fost achiziţionat de Primăria sectorului 6. descarcerări. – descarceraţi, te. – descatenez. – des- descatenări Cabaleta ... lasă a să vedea furia lui Ashton descatenată şi gata a plumba asupra victimei sale. Poetul care nuşi deosibeşte logica sa de aceea a prozei ... nu va deveni niciodată descatenatul Shakespeare. descatenaţi, te. – . Gîtlejul, care la Caruso vibra în permanenţă ..., se descatifelase. descatifelează. – des Cei mai mulţi ... se descazarmau şi se mutau în oraş. descazarmez. – des + descáibăr descăibărez. – des Doi sergenţi ... abia putură să descaiere două femei. Deodată, zurba se potolea, dancii se descăierau, lăsau prada şi tămbălăul entuziast, alergau iar după noi. Abia iam putut descăiera. descáier. des descăierări. – Eu iam lăsat descăieraţi = împăcaţi ; da cine ştie ceor fi mai făcut? Au încolţit cartofii, trebuie descăieraţi. descăieraţi, te. – descăilătoare. caia descăimăcesc. – descăimăciţi, te. – descálc. des descălcări. – Şi în grabă descălecă Melhi de pre calul său Acolea după şanţ au descălecat toată pedestrimea, iară călărimea în deal. Descălecă Alexandru şil tămăieră şil blagosloviră Irimia proroc. Boiarii toţi descălecară şi i să închinară lui ca la un împărat. Sau întors iară în Verona pre un măgariu … şi descălecînd, au mars la craiul. Ajungînd cu dînsul la numitul oraş, descălecară. Numaidecît au descălecat el de pe cal şi lau dat ocîrmuitorului. Lau lăsat să descalece fără împotrivire. Atunci porunci împăratul să descalece toţi. Spre mirarea tuturor, de departe discălică şi … îngenunchea şii prezentă documentul. Nu puteau să descalece dupe măgar. Ajuns … subt chioşcul împăratului a descălecat. Cînd printrun bărc tufos treace Iată izvor bun şi reace, Descalecă, odihneaşte, Şi seatea îşi potoleaşte. Sosind noaptea iarăşi au descălecat, Să răsufle şi să doarmă. Zisei lui Ion, dorobanţul caremi era conductor, să descalece. Iaca! doi dintre ei Descalecă şin grabă apucă pe cărare. Domnul descălecă şi la uşă fu întîmpinat de norod. Atunci fiul craiului descalecă. Călătorul descălică, luă şaua şi dete drumul calului să pască. Aci îi venea să descalece ca să adune cîte un mănunchi de flori. Descalec de pe cal şi mă opresc în loc. Descălecăntro fugă, îşi reazimă de cal Grozava ghioagă. Descălecă, deschise portiţa şi acum venea, cu calul de căpăstru, spre grajd. După două … ceasuri de mers sub întunerecul nopţii, descălecarăm dinaintea crîşmei lui Avrum. Turcul … descălecă de pe cal şi lăsă frîul în mîinile ciobanului. Au descălecat şau lăsat caii unul lîngă altul, fără săi lege. Descălecai în grabă sub un umbrar de nuci. Magheru … descălecase şi se plimba cu mîinile la spate. Călăreţii au descălecat în capul scărilor. Descălecai şi mă apropiai ducînd după mine căluţul. A descălicat şi a dat drumul la cai. Acolo cum ajunse, descălecă, lăsă leul la uşe ... şi intră înăuntru unde era strîns tot sinodul. El acolo miajungea, De pe cal descălica. FătFrumos … descălică, lăsă calul să pască iarba cea frumoasă şi mirositoare, şi el plecă apucînd poteca cei ieşi înainte. La un tufan că trăgea, După cal descăleca Şi calul îl priponea. Voinic cal descăleca, Şi în casă mişi intra. I se părea că descalecă un cal voinic, care lar fi purtat prin aer puternic. Cal descălica, Căpăstrui scotea. Sosînd la vad, descălecă din corabie. Băieţii … descălecînd … bicicletele lor intrau acum în grija cuiva. Nuşi putea alunga amintirea … soldaţilor de plumb din copilărie, jucăriile de acum şaizeci de ani, cînd îi descăleca din şa. Lîngă aceastea iară prorociia lu Valaam prorocul, numărul sălaşelor şi locurelor undeau descălecat gloata lu Israil în cei 40 de ani Deci svîntul, deacă îmblă de să închină, săntoarsă la casa aceii femei de mai sus, unde au descălecat de şau prins gazdă. Gheneralii a descălicat în corturile împărăteşti şi au pus preoţii lor de au făcut leturghie în corturi. Sa făcut pace şi au descălecat oamenii cineş pe la locurile sale Au mai orînduit, ca iarna să poată descăleca în cetăţi, oraşe şi sate şi să li se dea sălaş. Au mutat adunarea în Cluj, unde Baltazar Batori au descălicat la gazda prinţului împreună cu mireasa sa. Cătră capetul sutei a unsprezeace descălecînd agarenii în Evropa cea cătră miazăzi aduseră cu sine şi ucigătorul vărsat. Trecînd pe la insul Tenerifa, ce se află la apusul Africei, au descălecat în limanul oraşului Cumana în America. Contele Vilaflor, …, au descălecat în insula Terţeira răzbătînd prin blocada aice făcută din partea lui Don Mighel. El de la început lea numit asfel cum lea auzit de la cei dintîi părinţi ai săi cari au descălicat în Dacia. Dragoş, descălecînd aci, întemeie Prinţipatul Moldaviei. Aici a descălecat întîiul domn al Ţării Rumîneşti, Radul Negru Basarab. Coloniile romane cînd intrară în Dacia, aici descălicară întîi. La 13 Septembrie se trimiseră mulţime de deputaţi în tabăra turcească, a cărei avangardă descălecase la porţile Cotrocenilor. Dar ctitorii de state ... au trebuit să descalece din regiunea în care se păstrase fiinţa însăşi a neamului. Oierii aceştia care au descălecat dincoace de munte, ca mulţi alţii în curgerea vremii, au întemeiat sate. Aşa umblară ei ... fără ca să descalece în vreun loc pentru totdeauna. Acolo – ajungea, Îmi descăleca, Chilie dura. Descălecînd din provincie, ochii noştri se îndreptau ... spre autorul „opiniilor sincere”. Se aşteptase, descălecînd în capitala vechiului regat, să fie primit ca un erou naţional. Să prefacă lumea, a descălecat la Bucureşti. În Ob descalecă mai multe rîuri mari. Operele sale au, ... un umor descălicat de dincolo de cuvinte. Negri strămoşi din Cîmpulung seninul, Munteni vîrtoşi au crucea pe pieptare, Din tot ceavem stihia cea mai tare, Cu voi aici descalecă destinul. Iată, vine vremea cînd – albe, împietrite – Pe gînd descălecavor zăpezi neprihănite. Paserile descălecînd pre aceste nuele , de multe ori le mişcă din locul lor. Cînd e deşert scaonul cel episcopesc din Blaj, putearea descalecă la arhiepiscopul striponului. Sau întors ŞtefanVodă şi au descălecat tîrgul Iaşii. DragoşVodă ... au descălecat din Maramureş această ţară. Suceava tîrgul lau descălecat nişte cojocari. Văslind spre Italie, Antenor sau abătut în părţile unde acum iaste ţara veneţiianilor, şau descălecat acea ţară acolo. Tot întracest an au descălecat şi tîrguşorul de sub Galata. Au descălecat ei ţări şi ocine şi lăcuiesc pănă astăzi. Finicenii ... discălecără colonii pe insulile Mediteranei. Descalecă oraşul Roman ce poartă de atunci numele lui şi care în documentele vechi este arătat ca oraşul lui Roman-Vodă. Sta să se aşeze domnia tulburată a Moldovei. Nu pentru că ţara cuprindea în ea alcătuiri minunate; nu pentru că neamul care o descălecase era prea viteaz. Arătînd confuzia ce se făcuse între miticul NegruVodă, descălecat din Ardeal, şi adevăratul Radu Basarab. Atunce sau început a se descăleca ţara Moldoveei. Aflăm că Moldova sau discălicat mai pe urmă. Acolea fiind şi fiara obosită au uciso la locul unde se chiamă Bourenii, dacă sau descălecat sat. Dachia toată sau descălecat cu romani. descálec. – des + Dupacea descălecare şi sălaşele fiilor lu Israil în pustine. Această împiedecare fără de vreme pusă de cătră diregătoriile turceşti la descălecarea curierului nostru au dat urmare unei întîmplări foarte nenorocite. De la descălecarea lui în comuna C. şi pînă la moartea lui, ie fost viaţa un şir întreg de lupte. Comunică amintiri biografice din vremea descălecării poetului în Bucureşti. Iar celelalte două adrese urmau săl introducă în tainele vieţii bucureştene încă din ceasul descălecării: Mirel Alcaz, jurnalist cu multe cunoştinţi ... şi Bică Tomescu, fost camarad de liceu. Descălecarea lui Creangă la Iaşi. Lucrez acum la un poem simfonic, Satul de lut ... Mai întîi împietrirea lutului, cu secetă ... Apoi ploaia, Elogiul pămîntului. E aşa, ca un fel de ... descălecare pe un pămînt darnic. Descălecarea tînărului profesor din Brăila în urbea de pe malul Mureşului îşi are prologul său. Tatăl nostru, Miron Costin logofătul, cu multă ostenială şi în oarecîţi ani au început a scrie descălecarea ţărîi de Traian. Tocmeşte oameni pentru o streină slujbă de oaste sau pentru descălecarea în ţară străină. Cum sau întîmplat a romanilor în Dachia ... descălecare? Dacia a fost lăcuită de noroade şi mai nainte de descălicarea romanilor întrînsa. Mai cu dinadinsul se întroduse creştinătatea în Dacia prin discălicarea coloniilor din zilele împăratului Traian. Cronicele spun întrun glas despre descălecarea lui Radul Negru din Făgăraş. Întemeierea celor două state, Muntenia şi Moldova, poartă în tradiţia naţională numele de descălecare. descălecări. – . Pentru discălicatul ţării al doilea rînd. Urechie vornicul ... de discălicatul cel dintîi cu romîni, adecă cu rîmleni, nimica nu pomeneşte. Acestu sat ... a fost a răposatului Matei Voievod, ... den descălecata ţărăi Hronicon a toată Ţara Romîniască ... din descălecatul ei de la Traian. Dacia ... sa împoporat iarăşi cu romîni şi aceasta este adevăratul descălicat al doile. Vorbeşte despre cea dintîi întemeiere ... pe care moldoveanul o numise „descălecatul” sau coborîrea şi colonizarea cea dintîi. Vom avea scriitori ... care dezgroapă trecutul descălecatului întăiu şi al celui de al doilea. Nea rămas de la cronicarii noştri cei vechi o istorisire despre descălecatul dintăi al Moldovei. întăreşte părerea istoricilor noştri că „descălecatul” aparţine legendei şi tălmăcirii ei cărturăreşti. descălecaturi. – Umblă ca nişte amazoane descălecate. Îşi amintea că drumul principal merge pînă în spatele regimentului de cavalerie descălecată care formează aripa stîngă a diviziei. După ce luptasem călare în tot timpul retragerii, regimentul nostru, în a doua parte a campaniei, a fost băgat în foc descălecat, la Sticlărie pe valea Oituzului. descălecaţi, te. – Deaciia ieşi şi şezu pre o descălecătoare, de aştepta răspunsul, şi, acolo, adormi Descălecătoarea din căruţă avu loc acolo unde doamna Deleanu zări norul de colb. În zilele ... de mult, din descălecătoarea ţărîi, niciunul din domnii cei dintîi nu sau învrednicit să o isprăvească. Aici ... de la descălicătoare alegerea ... a fost şi este pe obrazul obştii a ţării. Această sfîntă biserică ... sau zidit întîiaş dată din descălicătoarea ţării Rumînul a fost deprins de la descălicătoare încă să auză cu plăcere, la ospăţul şi veselia sa cîmpeană, lăuta. Se vede curat că multe provinţii ale Italiei înainte de descălicătoare au pronunţat literile acestea tot aşa. Neamul Măzăreştilor au fost de la descălicătoare un pîrîu mare ca Cricovul de oameni tot însemnaţi şi socotiţi. Sub diferite numiri şi fapte, arată resbelul romanilor cu dacii şi descălicătoarea lor aci. Istoria romînilor ne arată că unirea a fost totdeauna ţelul cel mai dorit al lor; de la descălicătoare şi pînă astăzi ea a germinat ... glorie şi mărire pentru poporul romîn. Saşii cari au colonizat Transilvania au făcut prima lor descălecătoare şi cetăţii iau dat numele Kronstadt. De la descălicătoarea romanilor pe acest frumos pămînt şi pînă în ziua de astăzi, cîte invaziuni şi alte nenorociri nu au suferit ţara noastră! De la descălicătoare, blajina localnică stăpînire nea îngăduit să trăim ca în sînul lui Avram. A învăţat să cunoască o astfel de cronică a întîmplărilor afundate în ceaţa de dinainte de descălicătoare. Ţara noastră e patria străveche a acestor băştinaşi de la descălecătoare, de la Traian. Sofia ... o puse săşi istorisească patima de la descălicătoare. ă toare. Radul Negrul Voevod ... au fost denceput descălecătorul Ţerii Rumîneşti Atila, descălecătorul Ţării Ungureşti şi a ungurilor pre aceaste locuri. Neavînd ficiori craiul Cazimir, parte bărbătiască, fără numai doao feate, au viţa crăiască de la descălecătoriul cel întîi al Ţărîi Leşăşti de la Leh Rămîneţi în umbră sfîntă, Basarabi şi voi Muşatini, Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini. De la Munţii Apuseni la Maramureş, în tot nordul Ardealului, au rămas pînă astăzi vetrele de demult, ţinute de aceleaşi neamuri statornice din care se trag acei descălecători. Am purces, întro dimineaţă de august, spre Prislop, trecătoarea descălecătorilor voievodatului Moldovii. Iancu va trece în ţară în fruntea oştirilor romîneşti ca un general recunoscut de ei, de unguri şi ca un descălicător de ţară nouă romînească, recunoscut de noi. După părerea mea, acest domn na fost descălicătorul Ţării Romîneşti. În locul unei ceacîre fete de crai, ai o frumuseţe de doamnă din Basarabii descălecători ai Munteniei şi din cea mai veche spiţă de despoţi ai Serbiei. Răsvrătescu din Rusalii e descălicătorul liniei sufleteşti a eroilor lui Caragiale. Aceşti constructori au păşit întro lume a etnograficului şi sunt deci nişte descălicători. descălecători. – ător. După a doua descălecătură de Dragoş Voevod. Le era casele pre descălecătura unde să chiamă a îngiugăturii. Adecă ... aproape de besearica svîntului părvomăcenic şi arhidiacon Ştefan Vandalii, visegotthii şi ghepidii tot de un neam şi de o limbă să fie ... şi peste Dunăre cele dinceput descălecături să fie avut. Înarmă o flotă de treisprezece vase ... ca cu putere să facă descălecături în Indiile răsăritului. Acest vad de moară i lam dăruit în veci, cu toată descălecătura lui, să aibă a stăpăni dumnalui şi fiii dumnnalui descălecături. – ătură. descălesc. – des descălituri. –  i tură. Nu se cuvine să se descalţe de cizme pe sub masă. Acuş te descalţ. Sa descălţat de cizme săşi mai răcorească picioarele. El se aşeză pe marginea şanţului şi se descălţă. Ion sa apropiat încetişor de mal ... sa descălţat de ciubote. Sa aşăzat jos pe troscot, şia discălţat ciobotele grele de cazonie. Tovarăşul meu se descălţă, se dezbrăcă şi se trînti în pat. Se descălţă, se dezbrăcă de tunică, ca să fie mai sprinten. Fiecare ştia despre vecin ... cînd se descalţă şi dă drumul ghetelor. Mam descălţat repede. Fetele se descălţară şi începură a alerga iuteiute. Cred că nai pretenţia să te şi descalţ. Ajuns la gîrlă, al lui Parizianu se descălţă de pantofi. Mama lui mă rugase să mă descalţ cînd am intrat. Tustrei flăcăii sau descălţat şi au luato la fugă. Pruncii dacă se ridică, Statu la măsurăi strigă Şii descalţă de ochinci Şii încalţă cu ciupici. Cărăbuşul de aramă ... Se destinde? Se descalţă? descálţ descălţ Munca pentru descălţarea unui picior a fost foarte anevoioasă. Se produce fenomenul numit „descălţarea plantelor” adică dezrădăcinarea şi expulzarea rădăcinilor. Cauza cea mai frecventă a descălţării plantelor e succesiunea repetată zilnic a îngheţului şi dezgheţului. În martie plantele pot fi afectate de fenomenul de descălţare. descălţări. – descălţaturi. – Tragei Duţă, Căi desculţă, ... Descălţatăi Învăţată . descălţaţi, te. – descălţătoare. – toare. Atunci li se descăluşi la fiecare din cei legaţi gura. Scîntei şi muchii lucii în zări, pe stînci vibrează ... Şimi răspîndesc făptura pentregul pisc de rază Descăluşînd prelungul minţii arc. descăluşez. des + a. descám. – de descămări. – descămaţi, te. – Descămături din zdrenţe sau din fire de bumbac (bumbac regenerat). descămături. ătură. Iară eu zmulş de la dînsul sabia de lam descăpăţînatul. El din şese soţii ce au avut pe două leau discăpăţinat. Un muntean arcaş, ce se aruncă înnot, îl descăpăţînă în mijlocul rîului. Trase asuprăşi ura transilvanenilor, căci pre soldaţii romîni îi pedepse pentru aşa fapte numai trupeşte, iară pre dînşii îi descăpăţina. Nobilii ... fură descăpăţînaţi în cîmpul Copoului. Mavrogheni omorît la Rusciuk, Hangerliu descăpăţînat la Bucureşti. Pe robii toţi dea rîndul îi descăpăţinau. Paloşul căzu descăpăţinînd pe osîndit. Nu sar fi zis că nuşi descăpăţînase cîţiva ibovnici. descăpăţînez. des descăpăţînări. descăpăţînaţi, te. – Li se făcu milă a mă omorî fără vreo vină ..., pentru duioasele lacrămi ce vărsam înaintea lor ca să nu mă descăpăiască (să nu îmi taie capu) fără vreo vină. Zmeul luă sabia numaidecît şi o descăpui (îi tăie capul). descăpuiesc. des ui Arătîndunisă Chiprul, şi lăsîndul în a stînga, vînslăm în Siriia, şi venim în Tir, că acolo era corabiia a descărca povara La locul cel orînduit unde voieşti săi descarci ii aşăzi după cum să cuvine. Oamenii sunt cuprinşi a descărca corăbiile lor, a duce sau a vinde marfele lor. Nu se îndeletnicesc decît a descărca corăbiile. Cînd soseşte vreo diligenţă, eu alerg să descarc calabalîcul. Agiungînd la lăcuinţă au descărcat polobocul şi lau pus îndată înlăuntru. Corăbierii mei descărcară corabia de mătasă în vro cîteva zile. Căpitanul ... puse îndată oamenii ca să descarce vaporul. Poştaşul îmi descărcase bagajul lîngă mine. Slujitorii descărcară de pe catîri bogatele odoare sau daruri de nuntă ale peţitorilor greci. E Aghiuţă cu un tren de marfă, încărcat cu fel de fel de Biblii, Filozofii ... Gazete ... – le descarcă pe toate. Unii încarcă var, alţii descarcă piatră. Aproape că nu e ceas cînd doi – trei ţărani să nu se opintească săşi descarce din care sacii cu porumb. Cum ajunge la moară descarcă sacii. Căpitanul dă ordin şi soldaţii încep să descarce lăzi mari şi grele, dei curmă la inimă, cînd ridică una. Mai jos ... maşini ce descarcă şi încarcă vasele. Acu trebuie să descărcăm buţile. Sui, mă Tudorache, în căruţă. După ce le descarcă ... brutarul îi numără în gologani zece lei şi jumătate. Dumitru ieşise în curte să descarce din car zestrea Sorei. În faţa castelului ... aştepta ajutorul vizitiului în semn că a descărcat tot ce fusese în brişcă. Încărcau şi descărcau bagaje. Prinseră a descărca furgoanele. Haimanalele …furau din lăzile descărcate din vagoane. Vizitiul la ajutat pe Georgel săşi descarce valizele. Ţăranii de pe moşiile boiereşti dezjugau boii şi descărcau poloboace de vin şi de ţuică. Aici traseră oamenii luntrile la mal să descarce materialul pentru clădirea prinzătorii. Vagoane cu snopi de viţă au fost descărcate în gară. Doi inşi ... încărcau şi descărcau sticle de vin. Oprea carul ... dădea cailor de mîncare şi descărca butoaiele. Se auzea doar huruitul maşinilor care descărcau grîu în curtea morii. Garanţiile au fost percepute ... pentru a nu descărca marfa pe teritoriul iugoslav Descarc băcălii Şincarc dimerlii Tot de grîu mărunt Şi de arnăut. Descarcă din greu: Tot fir ibrişin, Blănuri de samur. Poarta li se descuia, Marfan curte o baga Şi frumos mio descărca. Vai de mine, – am asudat Şi nemica nam lucrat, Făr la haineam descărcat. Dar eu am desjugat, Fasolile am descărcat, Boii în ocol am băgat. Şi o săptămînau zăbăvit acolo la Cameniţă, pănau descărcat, şi sau întors înapoi cu paci. Bine atunci hai cu carul la mine să descărcăm. Să va trimite ... poruncă unde şi la ce loc să aducă lăcuitorii varu ca să să dăscarce După preţul ce se va vinde vinul acolo unde să descarcă Mărfurile nu se mai descarcă la un al triile loc. Acolo se descarcă corăbiile care vin cu marfă. Butoaiele cu bere ... se descarcă necontenit la Tunel, la Raşca. Se descărcau şi se clădeau snopii. Trebuiau să se descarce carele. Trenurile cu răniţi se descarcă după ora 2 noaptea. Vagoanele ... se descarcă necorespunzător şi neglijent. Sfecla se descarcă din remorci cu mîna, una cîte una. Simţind că’ ncepe ear Naintemi să discarce al laudelor car. Descărca ... tot sacul cu anecdote cazone. O săi vadă, mă rog, cînd şio deschide lada şi şio descărca lucrurile. Unul încărca sacii, altul descărca grăunţele. Iam descărcat din geantă tutunul. Acolo era corabia a descărca povara. Slujaşte de port sau liman corăbiilor ce poposesc acolo după Marea Neagră cu feluri de mărfuri din multe locuri şi le descarcă. Îl descărcase întro dimineaţă ceţoasă transatlanticul. Corăbii albe pline de lumină, venite să descarce ... avuţii. Descarcăn port înalta corabie ... Sidefuri, aur, şaluri. Biata copiliţă ... leau povestit cum au dato tatăsău pe apă; cum sau descărcat ea acolo. E noi descărcămună Voind să descarcese întru Siria Adunînd albinele fărîmă de flori o descarcă în găociţă. Cîtă marfă au venit din Ţara Turcească şi nau apucat să o descarce în prăvăliile lor au trecut cu ea în Ţara Nemţească Descarcă la mîncări pe movila ce acoperea cenuşa maichii sale. Macaralele murdare Descarcăn el vagoanentregi de grîu. Se descărca grîul boierului în şlepuri. Dumnezeu ... poate cea mai cumplită pedeapsă descărca pre capetele voastre. Drumul capricios ... scormonit şi stricat ... de puhoaiele ce descărcau măcinişul muntelui peste el. Tu cela ce eşti cu dregătorie, pentru ce descarci pre umerile altuia un lucru ce să cuvine ţie. Nu era om în sat, asupra căruia să nu fi descărcat întreaga sa învăţătură. Un biet leah, ... vrînd săşi descarce puşca, se rănise. Pistolul era descărcat şil folosise doar pentru intimidare. Polonii descărcară de două ori tunurile în oştirea lui Răzvan. Noi nam descărcat pînă acum nicio puşcă în vrăjmaşii ţării. Alexis, chitind lupii, descărcă revolverul în ei. Răuţ îşi descărcă pistolul în ceata lui Ghiţă. Luă pistolul şil descărcă în aer. Scoase pistolul din şerpar şil descărcă în făptura moale din faţa lui. A descărcat pistoalele în dulamă. Cel care a descărcat arma ar fi fost ultimul. Toţi pistoaleleşi scoteau Şin Codrean le descărcau. Se încarc, se descarc arme. O luă la fugă spre partea pădurii la care se descărcase puşca. Pistolul sar fi descărcat tot în vînt. Armele celor ghemuiţi înapoia mea în groapă, se descarcă lîngă urechile mele. Puşca ţi sa descărcat. Nu puteam sămi iau gîndul de la puşcă. Mă gîndeam: dacă so descărca? Ba mai bun e revolverul, căl pui sub cap şi te culci – Şi dacă se descarcă? Pistolul ... sa descărcat pe neaşteptate. Cînd se descarcă puşca singură are să se întîmple ceva. Nare nimini voe să descarce focuri în oraş? Iam descărcat cele şase focuri în cap, în şir, fără să tremur. Nu ştiu ce ma oprit să nu descarc în cei cu tromboanele cîteva focuri, căci ... pusesem mîna pe revolver. A descărcat şase focuri, în directorul ziarului. Descarcă cîteva gloanţe în direcţia fugarului. Se lipise de limuzina lor, descărcînd ... o salvă de plumbi în cei doi ocupanţi. Era convins că cea mai mică întîrziere poate să descarce glontele în inima fiului său. Plecă spre partea la care se descărcaseră cele trei focuri. Lama ... îl aştepta pînă vinea să o discarce. Nu vedeţi pe acest sărac cîtă greutate poartă? Ajutaţi ca să se uşureze sărmanul! Şi după ce îl descărcară, frumoasa Amina îi plăti osteneala. Clăiţă a răsuflat din greu, ca omul care sa descărcat de o sarcină grea. De cîte ori voim să descărcăm budgetul statului, aruncăm greul în sarcina comunei. Spovedania de la o inimă la alta duce la cunoaştere şi prin ea la înfrăţire. Te descarci de povara ce o purtai în tine. Împiedicată să se descarce în formele obişnuite, ea îşi caută alt drum. Aceşti vapori de apă se descarcă sub formă de precipitaţii. Să plineaşti deatoria ... de toată îndoiala descărcîndute. Madam Sălceanu ... ar fi vrut să se descarce de supărare. Cînd bătea mai bine şi ocăra mai tare, atunci se simţea ... mai descărcat de năcaz pe ziua aceea. Dacă aş fi fost în stare, poate mă descărcam mai uşor de toată otrava pe care o adunasem în inimă. Boierii încuviinţară cu mare grabă propunerea, descărcînduse astfel deo răspundere. Să găsească ... puterea de a se descărca de veninul pe care îl mai au încă în ei. Vorbirea din ochi e un fel ... de a te descărca de o constatare pe care no mai poţi mărturisi direct. cînd se umplea de năduf, se ducea de se descărca la preoteasă. De toată ura descărcatuo. Doamne, apărăal meu gînd, Să mă duc la ea săi cînt, Să îi cînt încetişor Ca să mă descarc de dor. Nici pe la mormînt na mai fost ... săşi descarce sufletul. Poate că ciudăţeniile astea o ajută, îşi zise, sunt un fel al ei de aşi descărca nervii. Această „relaxare” nu izbuti săi descarce toţi nervii. A trebuit sămi descarc tot sufletul. Cuprins deodată de o dorinţă violentă de aşi descărca inima, răspundea grăbit, deabia stăpîninduşi limba. După masă lucrurile erau potrivite aşa fel ca Laura să rămînă între patru ochi cu Pintea, spre aşi putea descărca sufletele. Dar acum dă slobozenie robului tău săşi descarce sufletul. Blajin, mîngîietor îl îndemnă ... săşi descarce inima către un bun şi vechi prieten. Neavînd cui sămi descarc sufletul, îţi scriu tot ţie. Înţelesei clar că dacă aş insista omul ar fi dispus săşi descarce sufletul. Putea săşi descarce inima mai în voie. Avea o taină şi un păcat pe suflet. Faţă de cine săşi descarce conştiinţa, că nevasta îi murise. Sexul slab, mai delicat, are nevoie de anonimat, ca săşi poată descărca sincer şi leal tot fundul sufletului. Să nuşi descarce mînia pe tine. Începusem ami descărca mînia asupra cînilor. Pe băţ îşi descarcă mînia în toată puterea cuvîntului. Toată ciuda şio descărcă pe celelalte slugi. A mustrato şi şia descărcat tot aleanul ... asupra ei. Un bărbat îşi descarcă ciuda pe femeie, o bate. Aghiotantul ... se grăbi să dispară în vîrful picioarelor ... de frică să nuşi descarce generalul mînia asupra lui. Sa întors cătră zid, singur, descărcînduşi întracolo obida. Ana îşi descărcă toată indignarea pe Sabina. Toată ziua zgăură în crîşmă şi umple satul cu răutăţile şi prostiile lui! se descarcă părintele. Să lovească, să spargă, să se descarce ca să se răcorească. Suportămă, pentru numele lui Dumnezeu! Lasămă să mă descarc. Sfezile şi vrajbele celor mai mari de multe ori să descarcă în spetele celor mici. Gîndurile ei neliniştite se descărcau în vorbe pe care ea le rostea tare, în neştire. O undă slabă de aţîţare nervoasă se ... descarcă asupra muşchilor. Toate se descarcă în capul meu. Îmi descarc turburarea mea în vorbire. . Bateriile electrice, care fireşte folosite se descarcă, atunci cînd îşi întrerup serviciul, ... îşi revin binişor. O radiaţie invizibilă ... capabilă să descarce un electroscop încărcat. Se pregătea trăsnetul să se descarce. Răsbubuind din nor în nor Un trăsnet se descarcă. În văzduh pluteşte greu presimţirea unei furtuni, dar care are să se descarce tîrziu. Se făcuse ... nevăzut, după ce ... aţîţase flăcăii la bătaie şi se temea apoi să nu se descarce furtuna tot în capul lui. De cîteva zile se pregătea ceva. Dimineaţa, norii se descărcară. Grevă. Robacea Muncăi firul pe caren sîrg aleargă, În plin să se descarce, scînteia cugetării. Zeci de priviri de ţigări îşi descarcă chemările lor clipitoare. Şi cu răvaşul meu te vei descărca la samă Căuta să se descarce ca deo vină. Aceştia se pot mai uşor descărca de socoteală faţă de sat, scăzînd zeciuiala din socoteala totală a brînzei. 129 de tutori de la sectorul 4, descărcaţi de gestiune Fără zăbavă ceare iertare de la Dumnezeu, greşealele făcute prin ispovedanie le descarcă. Descarcă pe debitore de constrîngerea corporală. descárc descắrc des + Cu mare nerăbdare aştepta ceasul discărcării lucrurilor. Mişunau de pretutindeni să vadă minunile aduse în pîntecele corăbiilor, şi la fiecare nouă descărcare braţele se înălţau în aer aplaudînd. Aceleaş clădării de căruţe ... aşteptînd rîndul la descărcare. Ar fi scutit pe anumiţi neguţători din Mesembria de plata vămei la descărcarea mărfurilor aduse de peste Dunărea. Ţignalul domnului Rifler ... punea ritm în haosul descărcării. Descărcarea se face alunecînd brancarda. , Urmări descărcarea scîndurilor. În octombrie a început descărcarea ... instalaţiilor necesare Părintele, ca de obicei, după descărcarea lemnelor îl omeni pe badea Ion cu un pahar de vin. Altele ... trebuie să se socotească numai ca simptome, adecă schimbări fără cumpăt sau depunerea, descărcarea materiei ceii morboase. Bătălia sau început prin descărcarea arteleriei. Sau auzit ... ca nişte descărcări de puşti numeroase. Ce admirabilă imagine a descărcării pistolului! Acum se face ... o nouă descărcare de puşti şi tunuri întovărăşită de muzică. Vraniţa se închise în urma ei ca o descărcare de armă ucigătoare. Administrarea timp de cîteva zile a 0,8 –1 litru lapte, constituie o descărcare remarcabilă a metabolismului. Să se introducă „zilele de descărcare”, adică să se dea numai crudităţi. Era o descărcare de suferinţi inconştiente, pentru cari ei nu găseau cuvinte. Această atmosferă ajuta la descărcarea inimilor, la o uşurare mîngîietoare, ca o adiere de mireasmă de busuioc şi calapăr. Sa întrerupt din povestire, adică din această descărcare de gînduri. Energia instinctului sexual ... îşi caută alte căi sau alte moduri de descărcare. Au rămas oare pornirile lor organice nesatisfăcute fiindcă nu şiau putut găsi descărcarea naturală în acţiune? Ocările şi păruelile, singur mijloc de ... descărcare a necazurilor. Rîsul lui era mai mult o descărcare. Nu mai simţeau povara de pînă atunci a fugii şi nici, ca pe o descărcare, destinderea de faţă. Numai durerea acută iar da reflexele descărcării necesare, descărcării nervoase. Complexitatea sentimentelor care umflau pieptul lui Felix ... căuta o descărcare. Începuse săi curgă lacrimi pe obraz. În ciuda descărcărilor nervoase ori energetice, aceştia nu par să aibă legătură cu arta. Descărcarea unui condensator sau a unei butelii de la Leyda se poate face în două moduri. Descărcarea dozimetrului sau înnegrirea filmului permit controlul. Sa descărcat bateria Seismele din Pacific nu au cum să afecteze Romînia, ci contribuie la descărcările de energie – aspect benefic şi pentru ţara noastră. descărcare electrică, descărcare de electricitate, descărcare luminoasă, descărcare atmosferică Aseară am avut furtună cu mari descărcări electrice. Nu putem căpăta descărcări luminoase fără să ploaie, să ningă ori să cadă grindină. Fierbeau văzduhurile şi cerurile clocoteau sub descărcările zguduitoare ale tunetelor. Tună, ca o formidabilă descărcare de electricitate, vocea de bas. Sub teribile descărcări electrice au fost trăsnite şi 3 vite. Compuşii azotaţi ... se formează în atmosferă în urma descărcărilor electrice. Iunie semeţ, cu ploi scurte şi descărcări electrice. Înlăturînduse agentul ionizator extern, descărcarea încetează. Timp favorabil, cu mai puţine descărcări electrice. Averse însoţite de descărcări electrice şi de căderi de grindină. . Alătur aici adeverinţa pentru achitarea sumei de două mii de lei ... Credeam că telegrama mea ... era de ajuns spre a vă servi la dosar ca act justificativ de descărcare. O descărcare actuală, înainte ca contul final să se fi încheiat. Descărcarea de gestiune se dă de Centrala Industrială. Persoanele care încă au de depus documentele necesare pentru descărcarea de gestiune sunt invitate să se prezinte la Serviciul Autoritate Tutelară. Între Bulgaria şi Marea Neagră, la descărcarea Dunării. Na ajuns la această fericită descărcare de emoţiuni în versuri. Aceste medicamente au rolul de a produce o descărcare de fiere în duoden. descărcări. . – Ca să meargă mai repede cu descărcatul, fiecare din cei ce isprăviseră erau datori să dea mînă de ajutor la cei care veneau în urmă. Îl găsiră ajutînd de zor la descărcatul unui car de dovleci. Mai există 1–2 persoane, pentru a da ajutor în timpul descărcatului. Iarna ajută femeile la căratul rufelor şi la descărcatul alimentelor. Aveau puţin timp să răsufle de la descărcatul resturilor din camioane. Senvăluie de norii Ce ies din descărcatul al trăsnetelor dese. Şi cu încărcat şi cu descărcat, la deal, moş Nichifor se da jos şi trăgea. Văzuseră bagajele descărcate. Ocuparea spaţiilor de acces ale staţiei cu produse descărcate dar netransportate. Buturuguţă uscată, O rîdică încărcată Şi o dă jos descărcată. Orice mă întrebaţi îmi găsea creerul gol, aşa ca o puşcă descărcată. Se plimbă ... în fierbere şi ... după un timp, descărcat, bonom, ... amuzat. Emilia ... îţi dă totdeauna impresia unei baterii descărcate, din pricina proastei fabricaţii. descărcaţi, te. – Descărcătorul însemna şi el cîtimea ... după care se făcea E mereu frămîntat, uneori supărat pe descărcători. Cele mai multe locuri de muncă disponibile sunt pentru următoarele ocupaţii: agent de securitate aeroportuară … încărcătordescărcător. Sumele comunicate unităţilor financiare ... se vor scoate din evidenţele lor contabile, păstrînduse ca acte descărcătoare copiile. descărcător electric Noul autotransformator are, de asemenea, prevăzut un sistem de descărcătoare care îl protejează contra supratensiunilor. descărcători, oare. ător. După vreo cîteva descărcături şi dintro parte şi dintralta, turcii sau tras înapoi. Cîteva descărcături de puşti ... făcea efectele unor detunătoare fulgere întro noapte foarte vijelioasă. Ursoaica ... după descărcătura a două pistoale la gura vizuinei, sa cunoscut că nu era înăuntru. Se auzi o a doua descărcătură de tun. Damele stau, aşteptînd să audă vreo descărcătură de puşcă. Pretutindenea cîte o descărcătură de puşcă, o rachetă, ori cel puţin cîte un chiot de fiecare vadră turnată în butoi. Auzi o descărcătură de puşcă. Numele lui Achmed – Kaiserlipaşa răsună în auzul Elencuţei ca o descărcătură de tun. O descărcătură puternică, îngrozindo de spaimă, făcu să nu mai stea la tocmeală. . Polonii descărcară de două ori tunurile în oştirea lui Răzvan; una din descărcături răsturnă pe Valentin Gheghe, unul din capii pedestrimii. El descărcă deodată amîndouă ţevile puştii; însă era sus în deal şi descărcătura pierdută în vînt suna ca în sec. Iuga ridicase arma la ochi ... Faţa lui Trifon Guju ... primind descărcăturile în plin, se ciurui brusc ca de vărsat negru. descărcături. – (ă)tură. Un tren îl adusese în ţară, cu alţi tovarăşi descărnaţi de suferinţă şi de lipsuri. Elementul constructiv simplifică elanul, descărnează pornirea irezistibilă şi cuceritoare şi împrumută o admirabilă alură ascetică în faţa ultimelor probleme. Teama de generalizări descărnează personajul de valoarea lui unică, cea care îl face viu, plauzibil. De îndată, însă, ce ideile sau descărnat, oarbă şi amputată, gîndirii nu iau mai rămas, pentru a „apuca”, decît nările. descărnez. – des + décharner Poetul ... se integrează organic, pînă la descărnare sensurilor vizibile ale vieţii. descărnări. – Degetelei descărnate de abia mai izbutesc Din clavir să redeştepte cîntecul dumnezeiesc. Degetele lungi discarnate ... atingeau pămîntul. Pe mîna lui descărnată şi pipernicită, strîngerea fu puternică. Pledurile au fost înfăşurate în jurul picioarelor cu oasele descărnate. O femeie cu faţa ofilită, cu pieptul descărnat, alăpta o stîrpitură. Mîinile pe care i lea întins i se subţiaseră. Mîini descărnate. Punea palma descărnată la ochi. Şi poate mai mult decît vederea corpurilor descărnate, duse cu cărucioarele la gazare te impresionează sfîrşitul filmului. Logodna lor ... a avut darul ubicuităţii, ca spiritele descărnate. „Nimicul”, „Eternul”, „Albastrul” ... sunt palide abstracţii care, ... defilează în poezia minulesciană, descărnate, dar sonore. Nu trebuie să se mai scrie cu poporanisme dulcege şi neaoşisme descărnate. Bătrîneţea descărnată, spiritualizată de acum, ştie să desgroape mai delicat o amintire. Vei privi tăcută ... Cum prin descărnate tufe, în grădini, Se rotesc fuioare veştede de ceaţă. Scriitura ... evocatoare şi învăluitoare uneori, plutind alteori, calmă, printre descărnate abstracţiuni. descărnaţi, te. – descătănesc. des Flăcăul descălecă şi descătărămă zgarda lui Lupu. Ologul … şia descătărămat piciorul de lemn şi la aşezat alături. Comisul Manole se descătărămă de vechituri, trăgînd pe dînsul straie curate. descătărămez. – des + descătărămări. Zlătarii cu cămăşile zoioase, trenţuite, descătărămate ... ridicau în aer beldiile şi pumnii încleştaţi, grei şi mari ca nişte baroase. descătărămaţi, te. – Cum au băuto zmeul toată, numai ce sau îmflat odată şi sau despironit şi descătuşit de pe părete, cum era răstignit. Dar sfintele silabe cu rimă şi cezură Nu vor pătrunde pînă în visul meu postum Descătuşat din steiul de pămîntească zgură. Descătuşat din pacea lui aleargă, Ca vulturul în goanănviforată. O panglică de foc înseilă pe nesimţite ... volanele timide ale zilei, descătuşind aşteptarea zadarnică a mătuşii Nastasia. Acele poeme în care poetul îşi destinde un orgoliu de plebeu descătuşat de ascendenţa sa rurală. Sau descătuşat izvoarele interioare ale sufletului colectiv. O energie descătuşată din structura ei normală, dar numaidecît încătuşată iar ... aduce, astfel preschimbată, foloase nesfîrşit mai mari. Silion se simţi tînăr şi descătuşat de orice fel de griji şi de răspunderi. Viaţa socială şi culturală a satelor ... sa descătuşat de tradiţiile retrograde. descătuşez. des + căuta o descătuşare. Aceşti scriitori şi alţii nau avut condiţiile prielnice ale descătuşării depline. Descătuşarea Matildei de dragostea cu adevărat maternă pe care o avusese pentru Laura ... i se părea lucru nefiresc. Munca industrială ... înseamnă însă ... descătuşare şi împlinire pe planuri largi. Toată copilăria şi tinereţea mă legănasem în visul ştiinţific al descătuşării atomului. În lumea de astăzi, a descătuşării energiei închise în atom ..., relaţia dintre ştiinţă şi umanism dobîndeşte o ... acuitate fără precedent. descătuşări. – Înţeleg de ce mă apropiam de moartea din visul meu descătuşat, fără murmur şi fără spaimă. Se temeau tot atît de mult de o năvală peste ei a poporului descătuşat Vegetaţia descătuşată se răsfăţa în felurimea ei de liliac şi trandafir. descătuşaţi, te. Pe 17 iunie e de aşteptat ca breasla săl descăuneze printrun vot covîrşitor. descăunez. – des + Descăzutul sau cîtimea din care se scade ... scăzătorul sau ceea ce se scade. Diferenţa a două numere nu se modifică dacă mărim sau micşorăm şi descăzutul şi scăzătorul cu acelaşi număr. descăzuturi. Poate să descîlcească orice tort. Pieptenele descîlceşte părul şil netezeşte. Se punea treptat canura trăgînduse înainte şi înapoi, pînă se descîlceau şi se desfăceau smocurile de fire. Peptine cu dinţii mari, cu ălam descîlcii păru. Se încîlciseră iţele şi nu le mai putea descîlci. Să bat una cu alta şi pînă nu biruiaşte cea tari pre cea slabă nu să descîlcesc. Ei îmi sparsără nasu, dar şi eu umplui mîna de păr pre cap … Ea ne descîlci şi ne împăcă. Vrui ... săi descîlcesc picioarele de după gîtumi, însă nu fu cu putinţă. Dintre care nu se putea descîlci. Vrînd ca să despletecească voroavă, întîiu aduce la mijloc înpletecetura, apoi o şi descîlceşte. Ca să descîlcesc cele de prea vestitul Engel încîlcite, ... voiu aduce zisele autorilor pre care el nau vrut săi urmeze din cuvînt în cuvînt. Cine dar poate ... săşi descîlcească mintea de alte patimi a mele? Sa dus şa trecut vama, Şiacum nu ni dea veni Să ne poată descîlci. Lupta din greu să descîlcească ... ori poate să nu descîlcească ... gîndurile carel chinuiau. Anevoie sar descîlci din vălmăşagul de gînduri ce i se îmbulzesc sub condei. Oare zile de strălucire ori zile de cădere? Aceasta a uitat Bicilie săi o descîlcească. Nica ... se ducea la unul şi la altul săi descîlcească slovele, pentru că omul ei scria mărunt de tot. Traian, marele împărat, ... vrînd destrămate şi încurcate lucrurile împărăţiii ... să le descălce, şi lucirii lor, cei dintîi să le de, întîi dinluntru, apoi dinafară a le tocmi ... sau apucat. Sabia lui Alexandru împărat … taie nodul gordian fără a încerca de al descîlci. Întratîtea treburi încîlcite, sa găsit şi pentru comisul nostru al doilea Ionuţ una mai încîlcită; şi Măria Sa ia poruncit să se ducă so descîlcească. Tot naş putea descîlci încîlciturile şi suciturile care sor statornicit în sat. Craiul Ioan Zapolia cu craiul Ferdinand, împutînduşi dreptul coroanei ungureşti, să bătea, care lucru cu argumentul sabiii căuta al descîlci. Sapucă să încîlcească şi să descîlcească dragostile. Vrem să descîlcim toate căile! descîlcesc; să descîlce. – des + Sau descîlciat doagele, au sărit din gardin. Sau descîlciat dulapurile, sau descleiat. descîlciez. – des Are două doage descîlciate. descîlciaţi, te. – Descîlcirea cînepii este o muncă anevoioasă. nNu se ştie ... care dintre instituţiile statului ar trebui să se ocupe de descîlcirea iţelor în cazul „mătuşa”. Pot spune că am ajutat la descîlcirea lor, în oarecare măsură. Numai atunci va fi sosit timpul pentru descîlcirea acestor cestiuni. descîlciri. – Pieptinu de descîlcit. Cînd a fost la discîlcit. descîlcituri. – Părul descîlcit trebuia împletit în cozi. Pentru ca mai descîlcit şi mai netédă să dăm istoriĭa începăturii niamului lor, poftim pre cititoriul nostru puţin oarece să ne fie cu îngăduinţă. descîlciţi, te. – descîlcitori, oare. – tor. În descîlcitura gîlcevii aceştiia, puterea monarhiii noastre lîngă noi să oprim. descîlcituri. – tură. Fugiţi, gînduri De descînturi. Descîntul meu şal Maicei Domnului, Maică Sîntă Mărie, De la mine leacul să fie. Dar eu nus, copilă decît un amor Ce arden o inimă jună, Un glas de pe buze aprinse de dor, O minte pustie, nebună Şi dulce descînt Pe coarde de-argint, Cînd palida mea nebunie Învie. Domol te cuprinde al serii descînt. Un gureş şi obştesc descînt era, peaproape şi departe. descînturi. – Băsăul lor după obrazu de şerpe, ca aspida surda ceşi astupă urechile sale, ceale se nu adză glasul descîtătorilor descîntată e, descîntăse de celu mai înţeleptu. Iară noi nebunii, deaca ne noi bolnăvim, meargem la nescarea muieri carele pre noi descîntă. Să nu se afle întru tine ... descîntînd şi vrăjind fermăcători Să caute untu din toate florile de pre pămînt, săi descînte Ea şau cîntat, ea şau descîntat. Crezură că bolnavii era stăpîniţi de dracu şi ca săi vindece le descînta. Un preot ... din Grecia ... descînta cu folos ciuma, foametea şi tot feliul de nenorociri. Besericile lor sunt pline de idoli, preoţii necăsătoriţi trăesc în mănăstiri, descîntă, caută de noroc. Verburi de aceste patru conjugări regulate sunt: ... dezbrac, descalec, descînt, descarc. Vestita Rădovanca ... descînta de şerpi şi de deochi. Stanca zicea că era deocheat ... şii tot descînta cu cărbune stins. Natura încîntă, iar Domnia Voastră ... Discînt! nu e aşa? De diochi, de soarte rele şi de şerpi teoi descînta. Spune, maică, ce te doare Că moi face vrăjitoare Dă alean să te discînt Să calci vesel pe pămînt. Îi făcea dulceţuri şi îi descînta de deochi. Ia cărţile în mînă şi sapucă de gîcit Tot le suflă, le descîntă, nu mai curmă de menit. Au trebuit so scoaţă pe braţe afară la aer şi săi descînte. Sa apropiat de urechea pătimaşei ... făcînduse că o descîntă. Cum ma ţinut în braţe, cum mă descînta de deochi ... şi cîte nimicuri toate. Deci naşa, ca să previe unei asemenea întîmplări, mai nainte de ce apucă a intra vreunu străin sau străină în casă, îi descîntă de deochi. Văd pe sfînta Marţi cum rîde şi descîntă de noroc. Mama înainte dea descînta trebuie săşi pună la brîu în partea dreaptă o lingură de lemn. Era aplecat peste picioarele mele şi mi le descînta, mi le fermeca în limba lui. În genere, bărbaţii nu descîntă. Pentru lecuit, babele descîntă în zilele de post sau zilele „de sec”. Săraca Paraschiva! ... Era ca o rudă ... Ea ne descînta cînd eram deochiaţi, ea ne trăgea cînd eram răciţi. Crezi că mă lasă inima ... să descînt mai în grabă pe unul decît pe altul? Nu cumva ştii tu să descînţi de săgetătură? Zenobia, speriată că la fermecat cineva, era cît peaici săi descînte de întors. Şimi stă răul pe suflet, pentru că încă nam apucat a mă discînta ... de spărietură! Descînta fetelor bune de măritat. Baba Mariuţa descînta fără preget, înainte. Degeaba îi descîntă babele tînjeala cu cărbuni aprinşi în apă neîncepută. Eu nam venit sămi descînţi, îi răspunse fata văduvei. Mă descîntase Buna, mia pus ea sufletul la loc, cu gingăşia şi cu înţelepciunea ei minunată. Batîr căs descîntat, tot mă tem să numi iasă înainte necuratul. Nar hi ghine săi descînţi şi dta puţin, lele Stano, poate să se mai uşureze. Cel cen fiecare zi senalţă o dată ... şi descîntă păcatele peste toate satele. Locuitorii au avut toată răbdarea trebuincioasă ca să descînte pămîntul sec şi săl fertilizeze. Dute la Oprişoaia ... săţi dăscînte. Trei nopţi mia descîntat de nouă ori şi tot de nouă ori ma uns pe la ochi. Mia descîntat Dioaica de sperietură. Stătea la capul ăluia şii descînta. Descînt cu cărbuni, arunc răul pe cîini. Dezgropară cu mare haraiman căluşul şi ... îl jeliră şil descîntară. Bătrîna ... descîntă în cărbuni. Hai şi noi să neapucăm Cu milă săl descîntăm Să vedem ce leac avem. Putem menţiona că, „a descînta” şi „a descînteca” denumesc, de fapt, aceeaşi acţiune magică. Ca şi cerbul, şi boul este deochiat, descîntat şi vindecat. Dar eu cu mătura am măturato Şi descîntec iam descîntat. Cu cîrpaprinsam descîntat, Brîncandărat a dat! Au mers în casă unde au fost culcate fetele ... şi să le descînte ca să doarmă adînc şi să nu sîmţească nimică. Şi cîntă şi descîntă şi pică. Şa discîntat văduva ceia cu apî, di diochi. Sa dus la văduva ceia, şanvăţat … un discîntic ca să muncească omu pîno muri şî cu sticla de doftorii sî discîntici la cap. Că eu cu gura team dăscîntat, Cu mîna team luat, Şin vînt team aruncat. Ia on fir de bosuioc, Şiţi descîntă de noroc. Doar tei putea mărita. Ia un tăciune din vatră că eu teoi descînta încetişor, să nu simţească ei de pe cuptor … şi are săţi treacă. Şi mă duc pînă colea, Să descînt maichii ceva, Căi bolnavă, săraca. Mo făcut, mo închinat, De noroc mio descîntat. Iar eu cu cuţitul oi tăia, ... Cu gura oi descînta … Pe (x) loi uşura. Şeden vîrfu coşului Şi descîntă moşului. Duminica nu se descîntă niciodată. Farmăcăse D. măngăese, descăntăse. Vrăjia vrajă şi să descînta. Dară căci cînd mă bolnăvescu, deaca mă descînt, mă scol? Oricine descîntă sau să descîntă, acela nare parte cu Hristos Cu această apă aceea căreia i sa descîntat se spală pe faţă. Stelele tencîntă? Luna te descîntă De mai poţi cînta? Ea stelele descîntă şi plîngînd, Ea astfel cîntă. Numai lîngă sînuţi geniile rele, Care îmi descîntă firul vieţii mele, Parcă dormita. Să apucă iar de hîrtii. Le forfecă, le descîntă, şi prefăcînduse că ar fi găsit un clinci lovi cu palma peste ele. Paşcu descîntă vîntul, mă gîndesc eu. Un cerb de aur ... Seapleacă so descînte cun fir de izmă creaţă. Din gropi în loc de oase … Ies pietre descîntate cu mîini de vis şi daltă. Bunicul cumpăni şi petrecu printre degete vînatul, descîntîndul şi dîndumi învăţăminte. Cetini negre îmi descîntă, geana inimii no zvîntă. Planta se punea în apă neîncepută şi se descînta de 3 ori. Acum, mîndro, voi sămi cînţi, Inimioara sămi descînţi. Spurcata jiganie cuvinte din multe silave alcătuite din limbă a bolborosi şi din budză a şopti începînd, descîntecul vrăjii asupra Inorogului descînta. Lelea Ileana mai rămase o vreme singură, descîntînd cioveiele şi stupind focul. Trista iarno pizmuieşte Şi prin neguri o pîndeşte Descîntînd vrăjitorii. Şio dată şincepe dracul a boscorodi din gură şi a descînta, că nu ştiu ce face, dei pocneşte lui Dănilă un ochi din cap. , Descalecă şi o bea. Daţi fă cruce mai întîi Şi suflă pe faţa ei Să nu fie descîntată De baba cea blestemată. Mestecă cu el în ciubăr şi descîntă: Ostrăţel, ostrăţel, Să iei laptele de la vacile cu viţel. Batăvă duminicile. Că pe mine nu mă bate, Coi descînta zi şi noapte. Zii, ţigane, de jucat Că mapuc de descîntat. Descîntat şi mîngîiat cu cîntecul săi pae rău de lume şi să se leapede de domnul Hristos. Numi aduc aminte de mama decît ca de o fiinţă palidă, un înger, care mia descîntat copilăria cu glasul ei dureros şi suferitor. Foi uscaten jurul tău să cadă rar, La ureche săţi descînte un bondar. Dar ian mai înceată, Badeo Drăghici, dea proroci rele Şa ne mai descînta dintru ele. Şi aici să descîntăm despre înfricoşatele judeţuri ale mîniei lui Dumnezeu. Ia cam intrat în cap cîte ia descîntat dalde mătuşa şi face pe bietul tata a se lua şi el după dînsa. Păzeşteţi gîştele cînd vezi că le descîntă vulpea. Şi dăi, şi descînto, pînă să înţeleagă. Cemi tot descînţi aicea? Ţis ficior, da numi dai nicio brazdă de loc! Tu ce îi cînţi şi el ce îţi descîntă? Ce tot cînţi şi descînţi? Las’ pe bătrîni să te descînte şi să te judece iei în legea lor, că nuţi mai trebuie alt popă. descấnt. Deaca una nu poate folosi, noi ispitim şi la zeace sau la doaozeci, că nu gîndim (că) cu iale nemica nu putem folosi, cu fărmăcătura sau cu altă drăcie, numai să ne noao ajute, – că toată descîntarea nu e altă bunătate nemică, ce numai drăcie. Apoi cred că omul se poate mîntui de friguri cu descîntările. Dar cine să adune şi mulţimea descîntărilor ritmice … care le strigă romînul ardelean jucînd fierbinte Strigături …G. Bariţ, … pe la 1838, le numeşte descîntări. descîntări. – Primul mijloc la care recurge baba e descîntatul însoţit de anumite practici. Mai veniră şi treipatru femei pricepute la descîntat. Termenii cotare „descîntec, descîntare” cotat „descîntat”, cotătură „descîntec” valorifică tocmai acest al doilea sens al verbului analizat. Să răspiei De la mine descîntat, De la Dumnezeu leac. Răsfrînse buza de jos întro schimă de supremă compătimire, aidoma cu faimosul Milord Asrouille, … cînd lua la măsurat şi la descîntat un jocheu nenorocos, care a pierdut cursa. descîntaturi. – Supărat fiind pă mine pînă în suflet, îmi turnă pă cap nişte apă descîntată după meşteşugul farmecilor; din această stropitură mă coprinsă un somn foarte adînc. Rostind cuvintele acestea descîntătoarea spală pe fata sau nevasta bolnavă cu apă descîntată pe faţă şi crede că făcînd aceasta bolnava … trebuie … să se însănătoşeze. Cînd se zvîrle apa descîntată pe un cîine şi el se scutură, e semn că bolnavul are leac. Ia la doctorii, bea şi apă descîntată, îi dau şi aiazmă … Şi degeaba toate. Cu untură descîntată să unge cel bolnav. Cu untul descîntat trage pe copil sau pe om cînd îl scaldă. Busuiocul descîntat pe care mi la pus … în mintean. E oglinda descîntată a bătrînilor cîntăreţi şi a sfinţilor apostoli. Să bea de trei ori din apa descîntată. Călinele descîntate de abubă se puneau în rachiu. au ţinut soarele strîns … Îl sărută, îl dezmiardă Ca pe un mire descîntat. Sunăn noaptea descîntată Cîntul trist din ceasul rău. Şi cîntecul lor straniu pe umbrele aleii, Cu zile descîntate mar urmări mereu. Mătuşa Uţupăr povesteşte. O ascultam ca descîntaţi. Păi tu nu te uiţi la ea ce ochi are ? Astai … descîntată, cun plan te vinde, cu altu te cumpără. Năvalnicul e o buruiană descîntată. Fetele mari o poartă în sîn, ca să dea năvală peţitorii în casele lor. descîntaţi, te. – Se nu adză glasul descîtătorilor. Nu aude glasul măngănietoriului (descătătorilor Noi să nu meargem la descîntătoare, că iaste lucrul dracului. Chiemă iară şi Faraon mîndrii şi descîntătorii şi făcură şi ei pren descîntecele sale eghipteneşti şi nişte ascunse aseaminile. Cînd va dzice vraciul că iaste rana de moarte, sau nu de moarte, îl vom creade … mai bine decît are fi altul mai prost, bărbiariu sau descîntătoriu. Nimerea giurători sau călători de giurămînt sau ... descîntători, sau căutători în bobi şin stele şin tot feliul de vrăji, sau tîlhar, sau maniheu nespoveduit şi negătat să nu să apropie lanfricatele a lui Hristos Taine. Îi chemă şi pre neşte vrăjitori şi descîntători. Cearcă iarăşi oare nu sunt vrunii greu suduitori, descîntători, vrăjitori, oare nu lucră în sărbători. Toate boalele vitelor se nasc prin un chip natural; precum tot prin chip natural se şi trec; de aceea la asemine cazur este de mare pagubă, dacă cineva întrebuinţează chipuri de vindecare prin vrăjitoare şi descîntători. Are trebuinţă de un cuţit şi un vas … cu unsoare sau apă, cu care merge apoi la descîntătoare. Se naşte tagma vrăjitorilor, ghicitorilor, descîntătorilor şi mai pe urmă a popilor. Corbul e o pasere pre care atît descîntătoarele cît şi vrăjitoarele o întrebuinţează foarte adeseori în unele descîntece şi vrăji. Cele mai multe dintre nevestele sterpe … iau în urma urmelor refugiu şi la descîntători şi la descîntătoare. Şiantrebat … Pe la vrăjitori Şi descîntători. Lingura săţi fiie mama, io săţi fiu descîntătoare. Cu cît descîntătoarea cască mai mult, cu atît vindecarea bolnavului e mai sigură. Unele descîntătoare postesc toată ziua în care au să descînte. Descîntătoarea, cu un fir de busuioc … face pe obrazul bolnavului un cerc. La o săptămînă bărbatul babei aducea descîntătorului … un noaten drept mulţumire. În susul liniei ferate, a treia casă de la noi, trăieşte Dioaica, descîntătoarea. Buna … umbla pe la descîntătoare ca să scape casa noastră de blesteme şi de rău. Pentru a denumi o serie de actanţi magici de tip „descîntătoare”, „făcătoare”, se utilizează perifrazele „babă care ştie de desfăcut”. În anumite zone din Transilvania nu se întrebuinţează termenii „descîntător”, „descîntători”, în locul lor apelînduse perifraze. Împărăteasa nu mai vrea să auză nici de vraci, nici de descîntători … căci de mult pierduse nădejdea da vedea pruncuşor la sînul său. Descîntătoarea explică sperietura bolnavului La descîntătoare aleargă şi le descîntă. Începură unii de ceia ce se nevoiia iudei descîntători a meni spre ceia ce avea duhure hiclene numele Domnului Isus. Şi de la Dumnezeu nu căutăm ajutoriu, ce căutăm de la muieri descîntătoare să ne ajute şi să ne folosească; deaca nu poate folosi una, noi meargem şi la doaozeci. Babele descîntătoare sau chiar şi bătrînii vrăjitori se adresează … la puteri supranaturale. În dupăamezile calde şi lenevoase, veneau la curte ţigăncile descîntătoare. Unele babe vrăjitoare ori descîntătoare aveau blăstămat obicei să rupă … aşchii din sfintelei ciolane. Tot fealiul de farmăc(ul) descantătoriu prin urechile tuturor au stropit. descîntători, oare. ător. Am visat că unde venise o descîntătorească. Merseră pe la descîntătorese. Termenii analizaţi au dat şi o serie de derivate pe teren magic: ... „băbăreasă” şi „descîntătoreasă”. descîntătorese. – easă. Sînt faptele diavolului, ... vrăjituri, descîntături şi alalte toate lucruri sătăneşti. Nice cum descîntăturile, vrăjiturile, dimoniile, ori cu ce mijlocire să nu se sufere întră cei ce se numesc cu numele lui Hristos. Cum se vindecă nevoile cu vrăji, cu farmece şi cu alte descîntături. Şi cei mai faci pe urmă? că nici descîntătură, Nici rugi nu te mai scapă. Unde înfloreşte o dată cultura, acolo pere superstiţia, aşijderea descîntăturile, fărmăcăturile şi mincinoasele vrăjitorii se sting. Termenul „descîntătură”, atestat pentru prima oară în 1698 ... apare şi întrun text de la 1811. descîntături. – ătură. Derept aceaia, dragi fraţi, în nevoile noastre nu ne poate ajuta descîntecele drăceşti, nici pot folosi leacurile, nici ierbile, fără ajutoriul acestui vraci Hristos, că el vindecă toate lîngorile. Şi făcură aseamini şi descîntătorii eghipteanilor în descîntecele sale. Nîravurile trupului cealea realele carele săntu trufele mîniile ... şi toate eresurile descîntecele şi vrăjile. Cel rănit va să să tămăduiască cu descîntece şi cu farmeci. Pentru că nu iaste descîntec în Iacov, nice vraje întru Izrail. Pentru aceasta, să ne păzim de lucruri ca aceastea, nici descîntecele să nu le creadeţi, că iaste meşteugul diavolului. Descîntecul vrăjii în stele scris şi tipărit lau lăsat. La descîntecile dracilor puind împotrivă cîntările duhului şi biruinţa crucii. Au fost … babe de acele ce cred în descîntice şi alte neîncuviinţate vrăji. A rămas pînă astăzi şi la noi discîntecul babelor în apă cu stîngerea cărbunelor. Vr’o babă … se zăreşte culegînd buruieni pentru discînteci. Prin descîntece se făceau mai înainte şi unele magii îngrozitoare. Îi făcuse şi descîntece ca să poată birui pe duşmanul său. Tot îmbla din babă în babă cu descîntece şi cu oblojele. Leacuri, descîntece, molitve … degeaba. Bătrîna ţigancă, acolo sub brazi, Descîntecenvaţă pe negrii nomazi. Ele compun mai mult o rugăciune apocrifă decît un descîntec. Descîntecul nu trebue spus nimănui, căci altfel îşi pierde leacul. Aiurea, descîntecul de „puşchea” e rostit sub formă de dialog. Ţiganca … Ce senvîrtea în danţ vioaie, Cîntînd descîntece de ploaie. Se punea la probă puterea farmecelor ori a descîntecelor. Descîntecul se face pe o jimblă cu şofran muiată în lapte. Mai jos … revine, pomenind iară de descîntecele lui Zalmoxis. Aduse pe baba Firoana, meşteră mare în descîntece. Şi atunci, prin nu ştiu ce asociaţie stranie, am văzut pe Tom mort, lam văzut zăcînd în descîntecul apei moarte, lam văzut asemenea mie în anii de metafizică şi înstreinare. Apă bună de descîntec. Era chelăreasă Safta ţiganca, … meşteră în descîntece şi în farmece. Se vede că ia folosit descîntecul cucoanei preotese. ceea ce magia spune prin descîntece. Îngăimări de rugă şi şoapte de descîntec. Cerul se înălbea uşor, Ca întrun descîntec lin. La această boală sunt multe descîntece şi leacuri băbeşti. Spuse bolborosind un descîntec. Ţăranul mai era îndemnat să se ducă la doctor, să cheme moaşa, să nu creadă în descîntece şi eresuri. Făcea cu cuţitul semnul crucii … bolborosind încet descîntecul. Mama sa pus să caute pentru descîntecele de mutat aluniţa o grămadă de substanţe care nu se găsesc o dată toate. Îţi pica vorba domoală Ca descînticul de boală. Se zice că vracii şi călugării lor posedă reminiscenţe din ştiinţa pierdută a Atlanţilor, păstrată în tradiţii obscure, descîntece, vrăjitorii. Trebuie părăsită credinţa în descîntece. Avea descîntecele ei cu sînge de nouă fraţi. Descîntec fiind opusul termenului cîntec, adică poezie fără însoţire muzicală. În descîntece metafora infirmată „din procedeu de stil devine procedeu de compoziţie” sau, cum am spune noi, devine manieră. Descîntec lituanian. Medicina populară bazată pe ... descîntece trebuie să fi ocupat un loc de frunte. Cuvîntul „descîntec” apare în „Descriptio Moldaviae”. Cum apusul soarelui Ia puterea şarpelui, Aşa descîntecul meu Să ia tot veninul rău. Alt descîntec de desfăcut. Nu vezi cîte descîntece, cîte fermece dă încheagă apele … tot muierea le face. Toate or furat cît descîntec de la una, de la alta, că îi fi auzit că descîntecul furat îi de leac. Tăcere este totul şi nemişcare plină; În cîntec sau descîntec pe lume sa lăsat. Din fuior de argint torceam şi eram săţi ţes o haină urzită în descîntece, bătutăn fericire. Stropii îşi îngînau ca totdeauna eternul lor descîntec. O melodie tainică împresura cu o mreajă de descîntece cetăţuia boierului. Lăcusta le sare pe la urechi şi cîmpia fluieră de clopoţeii ieşiţi la descîntecul lunii. Pe toate lenveţi pe rînd, cînd te izbeşti de ele, Că toate au dichisul şi descîntecul lor. Şi să ştii şi tu deacum, Descîntecul să nu ţi se deoache săpunul. Ştiu o descîntecă faină, ai să o auzi pe duminecă. Descîntaţi descîntecile Batăvă dumincile, Că pe mine nu mă bate, Coi descînta zi şi noapte. descîntece descîntecuri descînteci cînta, cîntec . Putem menţiona şi verbe cu caracter regional („a boboni”, a bosconi”, „a descînteca” etc.). Anvăţat pi văduvî un discîntic, ca sî munceascî omu pîno muri şî cu sticla di doftorii sî discîntici la cap. Şi-m dăscînteca ce i-o mai dăscîntecat. descấntec. – Abia am descîrceiat fasolea de pe porumbi. Abia mi sau descîrceiat pulpele picioarelor. Ce am păţit pînă am descîrceiat un deget. descîrcéi descîrceiez. des Ce bine e acum, cu picioarele descîrceiate. Mi sa părut mai descîrciat (de inimă) unchiaşul. descîrceiaţi, te. De picioare teoi despiedica …, De nas teoi descîrni, De urechi teoi desurzi. descîrn descîrnesc. – des Dîndui ghiold în coaste, Sau descebăluit, zicînd: dar ce este? Abia mam descebăluit din somn, din ameţeală, din beţie. Deşi trîntiturile în marea lor majoritate nu erau primejdioase ..., nu arareori se terminau în mod funest, căci cădeau uneori în cap, de nu se descebăluiau (trezeau) 1–2 ore. Acum mă descebăluiesc eu ceai vrut să zici. Le spun ... multe pilde poporului, săl mai descebăluiască. deschebălui descebăluiesc. – des descebăluiri. – Curanţi descendanţi. Reprezentaţiunea se întinde nemărginit în linie directă descendentă. Linia dreaptă se împarte în linie dreaptă descendentă şi linie dreaptă ascendentă. Contracţia muşchiului ... se caracterizează printro prelungire ... a liniei descendente a secuzei. Putem defini un parcurs ... corespunzător abscisei punctului de inflexiune al ramurii descendente a curbei. Agenţii imobiliari consideră însă că este vorba despre o curbă descendentă temporară, iar din februarie vor creşte din nou preţurile. Drumul acesta al receptării caracterului fictiv al cărţii populare poate fi un drum descendent prin păturile sociale. Diftong descendent = Diftongii se numesc ... descrescînzi (sau descendenţi cînd încep cu vocala propriuzisă. Exploatarea se face descendent prin camere mari trapezoidale. Curba descendentă a literaturii dlui Pătrăşcanu se accentuează în „Domnu Nae”. Brizele de munte au noaptea un sens descendent spre cîmpie. A e tonul curat, nempiedecat, el e aşadar barea naturală de la care se dezvoltă celelalte vocale în linie … descendinte. ascendentă sau descendentă. Am avut fericirea da cunoaşte pe ăşti oameni, descendinţi din acea strălucită viţă. Discendenţii cimbrilor şi ai sciţilor să vor încerca să o cotropescă. Melpomene şi Talia se aşezaseră în patria lui Leonidas, ca să aprinză în pieptul descendinţilor lui focul acel sacru al libertăţii. După Darwin oamenii sunt descendenţi direcţi ai maimuţelor. Ea este purtată de nobilul descendent al dinaştilor Hohenzollern. Vei merge alături cu descendent direct al cutărui cruciat. Cînd bărbatul lasă un singur descendinte, porţiunea femeii în succesiune va fi numai de a treia parte. Romînii, ca deştindenţi ai romanilor ... erau din vechime deprinşi a avea ... şi nume de familie. Nu adevărate temperamente frecventează aceste clase, ci mai mult descendenţi de negustori. Printre beneficiarii legii exproprierii figurează de asemenea o cifră considerabilă de descendenţi ai colonilor. Grigore Brîncoveanu … navea moştenitori, el fiind ultimul descendent. Asistăm la cele mai minuţioase precauţiuni ... pentru ca părinţii să asigure descendenţilor un adăpost. Am putea astfel, conchizînd de la ascendenţi la descendenţi, să prevedem ... apariţia talentului. Viaţa ... nu e suficientă singură pentru a explica natura persoanelor descendente. Cît ... despre originea vlahilor descendenţi ai colonilor aduşi din Italia, ea se leagă de cunoscutele pasaje din scrisorile papei. E vorba de descendenţii lui Dragoş, aşezaţi în Moldova cu voia şi îndemnul regelui Ungariei. Avui astfel plăcerea să cunosc încă un descendent de domn. Era ea însăşi o ardeleancă, descendentă a acelui Ciubuc. Poetul este descendentul unei vechi familii de mici boieri. Găsim între curteni şi unii descendenţi sau rude de mari boieri. Scenele respective alternează cu privelişti din viaţa descendenţilor prinţului aventurier. Nu toţi descendenţii primeau drepturi de folosinţă. Vom porni atunci spre case Cu bunici şi descendenţi, ... Şi fetiţe în galenţi Descendenţiimoştenitori legali ai fostului primministru dr. Constantin Angelescu sau adresat instanţelor romîneşti. Tehnica cuprinde: cercetarea, alegerea, încrucişarea şi apoi urmărirea descendenţilor timp de mai multe generaţii. descendenţi, te. . Pentru fiecare din ele sau alcătuit acei arbori genealogici de descendinţe etnografice. Titu Maiorescu … şia stabilit ... toată descendenţa ilustrului său neam. Există întradevăr, şi ar fi o temeritate de a nega, cîţiva puţini coborîtori din familii istorice ale ţării, dar oare simplul fapt al descendenţei constituie aristocraţia ca clasă istorică a ţării? Variaţii somatice mai mult sau mai puţin vizibile, care luau la descendenţa lor caracterul unor mutaţii capabile să dea naştere unor varietăţi noi. Genealogiile fanteziste ... făceau din regii franci urmaşi ai luptătorilor Troiei ... paralelă ce se opunea descendenţei romane. îl înarmează cu sentimentul descendenţei romane, le sădeşte în conştiinţă crezul vechimii în Dacia. Preţul unui om stă, după Radu Greceanu, în descendenţa sa din strămoşi nobili. Numele trădează o descendenţă umilă. După o judicioasă demonstrare a descendenţei … specifice limbilor şi evoluţiei specifice a limbilor romanice … Maior conchide că „limba romînească e mai curată limbă latinească”. Mia vorbit calm, divulgînduşi descendenţa bănăţeană. Deducţiunea, … care e să fie neatîrnată cu totul de experienţă, ea va trebui să se legitimeze cun act cu totul altul de naştere decît descendinţa de la experienţe. Codru Drăguşanu nu este, în felul romanticilor, din descendenţa unui Rousseau ... un adorator al naturii sălbatice. Nu pot fi invocate ca probe în privinţa descendenţei celor două versiuni dintro traducere originală. Marioara e un personaj mai degrabă din descendenţa Caragiale – Bassarabescu. Scriitorul ar fi el însuşi un om al Răsăritului, străin de aria istorică şi descendenţa Renaşterii. M. S. I. onsacră ... demnitatea princească în persoana mea, şi a descendenţei mele în linia directă Murind în pribegie el nu lăsă descendenţă. Celălalt ... plăteşte bijuteriile şi echipajul nobilei căsnicii fără descendenţă. Modificaţiunile produse de mediu nu se transmit în descendenţele următoare . descendenţe. descensiuni. – În ordinea ei ascensivă sau descensivă. Această serie folosită de serialişti în ordinea ei ascensivă sau descensivă care li se pare prea raţională. descensivi, e. – descensoare. – Să ne amintim că, potrivit lui H. Corbin, locul în care omul şi zeul sunt împreună este lumea imaginară. Or, castrînd imaginaţia, puritanismul a descentrat imaginarul. descentrez. des + Muzeul „George Enescu” sa numărat printre multe alte instituţii culturale descentralizate acum patru ani şi a trecut sub tutela Primăriei Municipiului Bucureşti. Nu este dorinţa noastră ... să descentralizăm? descentralizez. des + Societăţile moderne, stabilite asupra dualismului libertăţii şi a statului, tind esenţialmente spre descentralizare. Este vorba de centralizare şi discentralizare – unii susţin că Mihai şi Ştefan aveau guvernuri centrale puternice. Se arată deodată planul unei mari construcţii, descentralizarea administrativă sub formă de reforma legii comunale. Ziarul din Strada Doamnei glorifică decentralizarea, spune că ea se va realiza prin votarea proiectului depus în Cameră. Astai avantajul descentralizării, a reducerii statului la naturalele sale părţi constitutive şi la dezvoltarea cît se poate de mare a acestora. Ni se va zice poate că descentralizarea cea multă ... transformă un stat întrun regim republican. Aceste legi vor avea de bază descentralizarea administraţiunei mai complectă, şi independinţa comunală. Tendinţele de unificare au fost mai slabe decît cele de descentralizare. Descentralizarea învăţămîntului superior ... are o semnificaţie multiplă. Am început un proces de descentralizare. Proiectul de lege privind descentralizarea şi modernizarea administraţiei locale. Inteligenţa adevărată e o descentralizare a gîndirii. descentralizări. Domnia începe să dispună de un aparat descentralizat. Noi dorim ca la nivelul central, la nivelul serviciilor descentralizate, să avem oameni cu responsabilitate politică. Prefecţii şi subprefecţii ar exercita presiuni asupra şefilor serviciilor descentralizate. descentralizaţi, te. Constituţiunea … cere să se facă o lege comunală mai descentralizătoare. Principiul descentralizator prescrie a se lăsa localităţilor dreptul de acţiune, a le permite să trăiască în ele însele, a li se acorda autonomia. C. A. Rosetti … şi Ion Brătianu se fereau să deie ţării o lege comunală descentralizatoare. descentralizatori, oare – tor. descentrări. – descentraţi, te. – Aleargă, suflete, aleargă, La soţia ta cea dragă ... Spunei să se descernească Şi să nu ne mai bocească. Nu va sta cu putinţă de a să mai descerni . descernesc. – des + desceruiesc. – des + Cucoana oraşului ... şade geaba, i se dăschiagă minţili ... şi cugetu. deschég. des + Rostul mieu deşcheiam. Smîrcul budza săş deşchiaie, Să mă soarbă. Diştei cuţîtu. În poartă să bată Pe la miez de noapte Cu suspin de moarte ... Tui ieşi afară ... Poarta săi deschiei. Încep a se descheia corăbiile din toate cuiele lor cele de fier şi de toată fierăria lor. Aceste turnuri sunt din bucăţi mişcătoare, care se pot încheia şi descheia după cuviinţă. Trosneau ... acoperişele de şindrilă, încît se părea că se descheie. Pe lîngă pereţi, mese şi scaune lungi făcute din scîndurile patului care, pentru o zi, a fost descheiat. Căruţa huruia îngrozitor şi deodată sa descheiat toată. Am o lacră O încheie vîntul O descheie vîntul Şi iarăşi fu storohănit şi atîta încordat, cît sau deşcheiat din toate încheieturile ciolanelor. A noa zi începe trupul a să deşcheia den toate încheieturile O săţi rupă carnea, ... săţi descheie ţeasta capului. Inima mio mîncară, Sîngele mil turburară, Oaselemi dăscheiară. A plecat trei fete mari la apă ... Una cînta, una descînta, Una oasele le descheia. Merg ... pe jos, să mi se mai descheie oasele. Acuma era săi plesnească colanul ... eal descheie din sponci. Niţă … în tunică de dril descheiată la piept, sărea cît zece. Nasturii, ori lipsesc, ori sunt descheiaţi. Îmi place să mă satur bine Pe urmă – descheindumi vesta, – Să mă aşez lîngă fereastră. Îşi duse mîinile la vestă şi dintro smîncitură şio descheie de tot. fără să priceapă îşi descheiă încet tunica. Aţi ostenit dansînd, domnişoare? întreabă … încheind şi descheind nasturele hainei. Cînd se aşezau, tinerii fanţi ... îşi descheiau nasturele, deschizînd sacoul, în lături. Neculăieşi Mînecuţă şia descheiat scurta, ca să i se vadă mai bine pantalonii albaştri cu vipuşcă. Îmi vine ... săi deschei şi cămaşa albă ca zăpada. îşi descheie gulerul sub cravată, ca să respire mai uşor. Cînd nervos cămaşa îşi descheie. Îşi descheie nasturele de la gît. Neam mîngîiat multă vreme, pînă cînd iam descheiat nasturele metalic de la blugi. Niciodată nu mam simţit mai descheiat de mine însumi. Sălciilen vad Din bumbi de muguri proaspeţi îşi descheiau vestmîntul. Tu ... Deschei o stea şi norii despresoară Cerescul pîntec. Adeseori ni le descheie întrascuns cunoscuţii. Ea se făcea că se joacă cu copca de la umăr cei ţinea rochia închisă şi tot jucînduse păru că din întîmplare se descheie. Se descheiară la haine. Şi bîtrînul deschiinduse la piept, îmi întinse un plic. cedă vechilor obiceiuri, scoţînd chipiul, descheinduse la un nasture, la doi. Moşul se descheie la gît. se descheie la şubă ... şişi întinse piciorul sănătos să şil dezmorţească. deşteia Găinile şi celelalte paseri de curte se descheie cînd sunt gata de ouat. cheia. deschéi. des + Să vedia descoperit locul de pogorîia lumina din ceriu pănă la dînsul şi iarăşi ceriul deşcheiat şi deasupra ceriului vedea pre sîngur Domnul. are vreo cîteva coaste descheiate, şi nenorociţii ei marinari trebue să pompeze ziua şi noaptea apa. Butoiul sună deşchiat . Alţi cîţiva vorbeau, tolăniţi pe un pat de cîmp, ... cu tunicile discheiate. stau cu mănuşa ei mică, ... cu nasturii descheiaţi. Vorbesc între ei băieţii, îndreptînduse spre ieşire ... cu mantalele descheiate. Şi un frate se frămîntă cu rasa descheiată. nu mai mergea cu jiletca descheiată. Bondă descheiată purtau şi bărbaţii, ornamentată ca şi a femeilor. Gospodina ... caută sub coadă şi le găseşte încheiate ori descheiate. descheiaţi, te. Facerea acestor idei desăvîrşite filosofii o cheamă cu cuvînt elinesc analisul ideilor, care cuvînt noi pre limba romînească îl putem zice a ideilor deschiiare. descheieri. – descheieturi. – (ă)tură. Abia am descherbălat pachetuăla; era numai noduri. Descherbălează sacii la gură, să fie gata! Descherbăleazămă la gît, că mi sau înnodat chiotorile. Am descherbălat căruţa, am făcuto bucăţi. descherbălez. – Ma lăsat cu plugul descherbălat. descherbălaţi, te. – deschiaburesc. – des + deschiaburiri. – deschiaburiţi, te. – Şi deacă trecură 40 de zile deşchise fereastra spre corabie, ce era de el făcută. Şi merse Sti Sisin cătră stîlpu şi zise: „Soro Melintie, deşchidemi stîlpul să întru!” vor deşchide poarta cetăţiei şi vor ivi comoarăle şi darurile împărăţiei. Nu vor avea ei niceo puteare să ia cetatea ... pănă nu vei deşchide porţile dăşchise uşa şii zise: dară acesta ce iaste? porţile tersenalii lui leau deşchis, pentru că meşteşugul are mari trebi în mare şi cu această tocmală au şi deşchis porţile, şau întrat moscalii în cetati. Deşchizînd fereastrile bisearicii le usucă şi însuţ le păzeaşte. sau sculat de pe scaun, au deschis porţile, celi minunate, şi iau poftit ca să între Să spăimîntară foarte rău eghiptenii şi deschisă porţile. Deschide acea fereastră de doauo ori pe zi. Părinţii miei deschid uşile şi fereştile ca să umble aer proaspăt prin case. Şi porţile a dăschide lui Mahomet izbîndesc. Deschisei toate acele uşi, şi văzui lucruri ce nu se pot povesti. Şi luînd cheaia aleargă La grădină ca să meargă. Deşchide uşa – priveşte. Am deschis fereastra. Dinu Păturică … deschise fereastra şi începu să se uite în curte. deschizînd fereastra, să intre o lasă . Deschid fereastra: pîcla mă îneacă. Constantin Lipan deschise capacul cronometrului de aur. deschide capacul călimării mari de bronz. Un călător mai simţitor voia să deschidă o fereastră. Cele două ferestre ale odăii erau deschise. Am deschis ferestrele şi am trecut din odaie în odaie. deschise fereastra şi o închise repede la loc. Deschideţi obloanele Să iasă stafiile. deschisese din nou ferestrele. Deschide uşile: ploaia a stat. Pentru deschis uşa era o clampă, iar seara o încuiau cu zăvorul de lemn. Şoi ruga pe maicămea Să deschidă fereastra. Ea fereasta o a deschis. Hei tu doamnă Rujalină, Floare mîndră din grădină … Vină, deştide uşa. Maş ruga cătră mama, Săm deschidă fereastra Să mă uit la dumniata. Badeo, de dragostea ta Deschid ziua fereasta. Nu cutez săţi deschiz că mă temu de dracul înşelătoriul Avînd suflet bun şi nobil ne deschisărăţi îndată, ne primirăţi întru găzduire. Sauzi nişte bătăi ... şi cineva care striga să deschiză. Oi veni eu săţi deschid mai pe urmă. El se sculă şi deschise. Deschideţi iute, zise Ivan tropăind şi frecînduşi mînile. Un bătrîn portar călugăr nea deschis pe dibuite. Deschide sau sparg uşa! Doamna Herdelea deschise şi văzu la spatele preotului un ţigan bătrîn. Dispăruse dar şi bătrîna ... caremi deschidea întotdeauna. cînd deschise, auzi şi glasul lui Gheorghiţă amestecat cu al argatului. Îţi dai cuvîntul că ai sămi deschizi iarăşi? Unchiul a deschis să vadă cei. Deschise o fetiţă. Brusc, Silion descuie şi deschise. trebuise să bată tare cu bastonul şi cu pumnul, ca să vie o slugă să deschidă. Portăreasa luase lampa din cui şi îi deschise. Mi seau deşchis uşe mare. Cine cearcă, el află şi celuia ce bate, lui să deşchide Sunaţi şi se va deşchide voauo. Deschisuţisau ţie de frică porţile Uşile ceale mari de cătră răsărit se deschidea. Acolo deci agiungînd la zori de zi, poronceşte să i se deschidă porţile. văzură că se deschide portiţa cea ascunsă a palatului. După săvîrşirea sentenţii şi iscălirea ei de către membri ... se vor deschide uşile. Acest vas are un capac care se poate deschide şi închide. Uşa camerei sale se deschise şi intră un ţigan înlăuntru. Unul din acele turnuri sub care se deschide poarta servia de clopotniţă. Uşa chiliei se deschise cu zgomot şi Bănică intră răpede şi speriat! Părea că printre nouri sa fost deschis o poartă. Toate uşile şi ferestrele se deschideau înaintea alaiului domnesc. Sa deschis uşa de la alt salon. Se deschide poarta cea mare. Înăuntru se deschide de părete uşa odăii din dreapta prin care năvăleşte o droaie de copii. Se deschiseră ... patru uşi vopsite alb. O uşă lăturalnică se deschise. Uşa se deschise larg, cu zgomot mare, izbinduse de perete. Uşa se deschise fără zgomot. Nici nam prins de veste cînd sa deschis uşa. Uşa se deschise şi Niţică intră zgriburit în casă. Unde se închide o uşă, se deschide alta. Atunci uşile turnului se deschiseră şi ... ieşi prinţul la lumina zilei. Semn armaşului făcea, Porţile se deschidea. Cînd ţi sa deschide poarta, Ca să mergi la rai dănţuind. a observat că uşa se deschide cînd stăpînul său pune mîna pe clanţă. Uşa se deschide singură. Rupserăse fîntînile toate adîncului mare şi deşchiserăse ferestrile ceriului, şi vine ploaia spre pămînt în 40 de zile şi 40 de nopţi. Ţăranii ... nui prea deschideau porţile şi uşile caselor. Viaţa romînească porneşte la drum, deschizînduşi larg porţile pentru o literatură nouă. Aşea rîvniia crăiasa să să cunune mainte cu Gvihelm ... cît nelasînd svetnicii pre Gvihelm în cetate, singură cu mînule ei vrea să deşchiză cetatea şi săl lasă înlontru. Ajungînd moldovenii în fruntea obuzului ... moscalii nau vrut să le deschidă părcanile. Ioann Ircanos deşchizînd doao vistierii din ceale 8 ale lui David, au dat 400 de talanţi lui Antioh. Deschideţimi cetatea, să întru cu pace, şi mă jur ... că nu vă voi face niciun rău. au ţînut sfat cu Divan, şi au găsit cu cale ca să deschiză cetatea şi să se închine împăratului. Cel întăi lucru au fost ca să deşchidă cuptioriul şi să vadă vasăle. Ei văd pe zmeu că deschide lada. Cinea deschis piramida şinăuntru a intrat? O ladă ... să şio ieie ca simbrie, dar să no deschidă pîn-acasă la tătăsău. deschise ... ca o hoaţă lada şi scoase teancul de hîrtii. ia dat poruncă ca săi deschiză toate tronurile cu haine. o săi vadă ... cînd şio deschide lada. Cucoana Zoe ... deschide pianul. vine … deschide dulapul ... desface borcanele şi … le goleşte. Deschide colivia, fă să zboare Cîntecele mele. Dar zgomotul încetă ca retezat cînd patronul deschise lădiţa. săşi aleagă de acolo o ladă, ... dar să no deschidă pîn-acasă. Da’ deom deschide lada Noi alte vom arăta. La 6 luni să să deschiză cutiia ... ca să vază ce sau strîns Avem nădejde pe Dumnezeu, că doar să va deschide cetatea. Mi se deschiseră un şir de saloane, şi doamna mă primi în budoar. Cetăţile ţerei sau deschis garnizoanelor turceşti. Peste o jumătate de ceas se deschide urna. Lada … căzu şi se deschise în colb. Hristos raiul au deşchis, ce lau închis ... Adam. Voi deşchîde ceriul de voi lăsa o ploae de foc Şi botezăSe Isus, ieşi amu de întrapă şi iată deşchiserăse Lui ceriurele. Cînd să boteza Hristos sau deşchis ceriurile. Cerurile sau deschis. În noaptea spre Bobotează, mare parte dintre ţărani nu dorm deloc spre a vedea cerul deschizînduse, după o credinţă ce pare a se fi introdus prin biserică. Veniţi – este raiul ce azi se deschide La sufletele care păreau osîndite. Cei de rînd, sărmanii, cred că li sa deschis cerul. Zidind ieşitoare sau grajdiu, să deşchiză uşă cătră dînsul, iară nu cătră vecinul. În curte se deschid cîteva camere întunecoase. Multele ferestruici ... se deschid în mijlocul unor firide. Pe dreapta şi pe stînga holului se deschideau dormitoarele celor două surori. Toate ferestrele ... se deschideau în interiorul acestui paralelogram. Sub bolta ciselată … a unui chioşc Ce ... vesel îşi deschide fereştile pe mare. Observaţia potrivit căreia haina îl face pe om este expresia empirică a realităţii semnalate mai sus: că avem atîtea chipuri cîte ferestre deschidem spre exterior. Poate te vei fi deschis vrunui viclean la fire Care pe loc a presărat în lume astă ştire. tăcu brusc. Nu voia să se deschidă. Schimbă vorba. Vorbele ... răstălmăcite ale acestuia îl decid pe vizir să i se deschidă. Nimeni nu ne aude aci, poci dar fără sfială Dăschide toată inima, la tine cundrăzneală Prinţule, zise domnul abate, deschizînduşi tot sufletul ... cătră tovarăşul său. Măgură îşi deschidea tot mai larg inima către oamenii aceia simpli. Sunt bărbat şi nu mie uşor lucru sămi deschid inima. Dumnezău a toate cîte sînt, Cuvinte, împăratul tuturor, deşchidemi sufletul şi inima, gura şi gîndul robului Tău ca să înţăleg şi să iau învăţătură şi să fac voia Ta Voi trebuie să deşchideţi inima tinerimei spre bine. Inima lui se deschidea către iubirea de omenire. Aceasta este arta ce sufletuţi deschide Naintea veşniciei, nu corpul gol ce rîde. Această singurătate mia deschis sufletul şi la cea dintîi dragoste. O ţigară ... o săi deschidă sufletul. Sau mulţit nepriinţa şi nedriptatei aduce de laudă şi fălesc omul pentru săl îmbunedze, săi deşchidză inima cătrînşi. El însuş sămi grăiască mie şi sămi deschiză voia părintelui său şi în fiinţa sa pre mine să mă înveaţe. Cînd au aflat că aceşti doi bărbaţi fuseseră închişi în temniţă pentru popor, li se deschiseseră inimile. Ţara aceasta era izolată şi închisă pînă acum pentru streini; Psametih o deschise şi o puse în relaţii comerciale cu alte ţări. Un nou prinţ ... au şi deschis otarele ţării. Austria ... să deschidă graniţele pentru intrarea vitelor noastre? El deschide graniţele străinilor. Deschisesem iar eşapamentul pentru ca bubuiturile lui de mitralieră să ne facă drumul liber. îl auzea ... deschizînd robinetul de apă. Mai deschidem încă o dată robinetul. Vînzătoarea ... a deschis robinetul ... spălînd mult şi cu ostentaţie paharul. Din cînd în cînd se dechideau răsuflătorile din partea superioară a cuptorului. Studentul răsuci un comutator şi o deschise au deschis puţul cel vechiu şi adînc al cetăţii. După ce au deschis cursul apelor mari, mocirlele acestea sau uscat, şi Ghermania a cîştigat altă faţă. Anton Lupan deschise un şip cu vin. Şi la anii de la zîdirea lumii 1656, în luna lui prier ... sau deşchis gaurile ocheanului celui adîncu, şi toate prăpăştile, izvorînd năpraznic. Dar deschidel tu. Răvaşul era deschis, ia colo pe masă. A fost oprit un curier englez şi ia deschis depeşele. Tremurînd de fericire am deschiso ... . Banul deschise plicul. Dinu Păturică, deschizînd scrisoarea, citi cele următoare. Alexis deschise iute plicul. El primi o scrisoare cu sigil negru … – o deschise. Depeşa am aruncato pe masă fără so deschid. aveau dreptul să ceară ca orice străini veniţi cu marfă ... să nu deschidă, să nu dezlege ... „poverile” şi „teancurile” lor fără voia starostelui. Deschise portofelul şi îi pusen palmă o hîrtie de douăzeci de coroane. Pe drum ... am deschis scrisoarea. Femeilor le deschise poşetele. După ce deschideam plicul, dădeam peste o epistolă cu zeci de semnături. Marcu cartea o primea, Cu mirare o privea Şiapoi carteao deschidea, Mumei sale o citea. Priiatinii împăratului mai înainte de ce sar deschide scrisoarea, toţi au zis ... Văzură coconul cu Mariea muma lui şi căzură închinarăse lui şi deşchiseră comoarăle lor. Cînd un bogat îşi mărita o fată ... îşi deschidea larg punga. Deschide, frate, punga, căntind deschisă palma! ia deschis punga larg la toţi cîţi îi cereau ajutoare. Gonea Bobocel … deschise umbrela şi porni. După mari sforţări, judecătorul a deschis briceagul ... Se lipise de atîta sînge închegat. Deschid umbrela şi mă avînt şi eu în potop. O să vă spui, pe stradă, povestea umbrelei care se deschide pe dos. Nebun corabiier sar socoti a fi acela carile pîndzele împotriva vîntului a deşchide ar îndrăzni. Floarea să deşchidea, poama lega. Mugurii lui, carii încă nu sau putut deschide; să nui sugrume. Îndată ce bumbii se vor deschide şi vor creşte frunzele, va fi semn că vergelele sau prins. Rumenă floare … se deschide. Flori proaspete se deschiseseră între plantaţiile de lîngă Cazino. Mii şi mii de flori … se deschid la cele dintîi raze. Flori, galbene ... care se deschid numai pe vreme frumoasă. Flori, care se deschid şi surîd dimineaţa. Tainic îşi deschide Ca de aur prăfuitea ei petale, O gingaşă micşunică. Şase guri deodată Cun pocnet corolaşi deschid. Firea ... pe trandafiri îi deschide. Bate vînt de primăvară şi pe muguri îi deschide. Te faci din zi în zi mai frumoasă şi te deschizi întocmai ca un trandafir. Aşa sa dăşchis fata asta, că mai să no mai cunosc. Faţa i se deschise. se mai deschise la faţă şi la priviri. Faţa i se deschise întrun surîs amabil. Fruntea liberă, părul întors, prins cu un singur ac de fildeş, îi deschideau faţa. Toate fetelei spuneau curat că l prinde, căl deschide. Nai idee cît te dăşchide haina asta! Această biserică fiind făr’ de turnu şi întunecată, Măriia Sa ... iau făcut turnu şi o au mai deşchiso. După aceaia o deşchide tot cu de aceaiaşi ohră şi, de nu va veni bine la însemnat, deşchideo cu alb iute noaptea se spăla cu cenuşă, se deschidea la faţă, murdară. nu întra înlăuntru decît numai ca să mîngîie familia cu nădejde că vremea peste puţin să deschide şi să însăninează. Cerul, către Răsărit, se deschidea pentru scurte răstimpuri în nişte largi porţi albastre. Al căruia cheaie ... cu dînsa lavirinthul a deşchide să va învrednici. Dar, pînă una alta, deschidene o odaie. Ia, tu, cheile, Deschide porţile! În toate casele ce se deschid cu aceste chei să intri. Chiaie care ne deşchide ... visteriea. Iarba fiarălor. Aia daco găseşti; dişchizi orce lăcată. Cheia de aur deschide toate uşele. Din zecile de combinaţii ... ale unui lacăt secret, una singură deschide spre interior. Săţi deschid eu copcile. Îl înspăimîntă gîndul unei scene absurde: el lungit la pămînt, toţi agitînduse în jurul lui, dînd sfaturi, deschizîndul şi frecţionîndul, chemînd Salvarea. „E” se deschide, ca cînd ar mai primi lîngă sine un „a” Adusese Vlădica pravila şi au deşchis la un loc şi la un cap unde zicea: „Boieriul care va umbla împotriva domnului şi a ţării săl spînzure”. Înţelepţii deschiseră cărţile în care era adunate toate legile lui Minos. Această carte ... vei deschideo la o a şasa foaie, şi vei citi stihul de al treilea. Deschide Alcoranul, ceteşte cuvios. Deschide un caiet din Mozart şi joacă din el uvertura lui „Freischütz”. Deschizînd broşura te simţi în o atmosferă poetică. El deschise o carte veche legată în piele şi roasă de molii. luă cartea ... deschise unele file. Deschidem cel dintîi volum al Socotelilor braşovene. Timp de cîteva săptămîni nam deschis alte cărţi de citire decît codurile de legi. Un diac păscalier … deschidea cartea cea mare dei zice Păscălie. Voi deschide diseară cartea lui Carlyle Domiţian nu deschise nici caetul, nu luă nici floarea. Îi deschide cartea, el o priveşte şi întoarce capul după ea. Onoratul meu confrate na avut vreme ... ca să deschidă cartea şi să străbată două rînduri. Era pagina 140 şi următoarea unde deschisese baronul, şi unde erau subliniate … următoarele cuvinte. Portarul ... deschise registrul de pasageri. Să deschidem Biblia şi să vedem. Deşchidiţivă cărţile şi grăiţi cu dreptate Cărţile se vor deşchide şi judecătoriul nefăţarnic va şedea şi untunearece de îngeri fără de număr slujindui. Judecătorul tînăr cere să se deschidă dosarul. Deschidevoi în pilde rostul mieu. Cum cutezaşi tu deşchide gura ta spre mîncare ceţ zise ţie Dumnezău să nu mănînci Nimenea nui mai putea creade nimica, şi cît deschidea gura să vorbească, îndată i se rîdeau ceialalţi toţi în faţă. Leul ... deschise o gură uscată şi plină de flacără. O înfricoşată tigroae ... deschizînduşi gura îşi rînje dinţii. Văzură capu deschizînd gura, şi începînd a vorbi. Zîmbet ... Care gurabiai deschide. De cîte ori deschideam gura săi vorbesc, îmi amorţea glasul în gît. Mai puteam eu deschide fălcile? Lupul … deschisese o gură de să mă îmbuce. Căpitanul Lizu … le deschise gurile spre a le afla vîrsta după dinţi. Sluga deschise gura şi un zîmbet larg i se răspîndi pe obraz. O gură fără buze să deschidea ca o peşteră subt nasu cei lipsea. Buza ei trandafirie ... Se deschide zîmbitoare. Gura ei ca o pungă se deschidea şi se închidea fără încetare. Şi amu blăstemat să fii spre pămînt, care deşchise gura lui şi priimi sîngele fratelui tău den mîna ta Eu ca surdu nu auzii şi ca mut nu deşchiş rostul mieu. Deşchizu în price rostul mieu. Deşchidevoi în pilde rostul mieu şi voiu rîgîi ascunsele deîn tocmeala lumiei. deşchise rostul său, învăţa pre ei. Deşchide gura ta, şi judecă cu direptate Postelnicul ... vitejaşte cuteză de întră ... la viziriul Şi cu mare groază deşchise buzele lui. Să meargem înaintea lui şi să ne deşchidem gura şi să ne spunem jalba ce avem. Cine, din cîţi aud, va deschide gura? Cu mult mai puţin îmi era slobod a deşchide gura, ca să mă rogu de slobozire. Stăi! nu deschide gura! Cineva năvălind asupra lui ... ar fi crezut că şi el nu deschisese gura de o lună de zile. De cînd erai mic ... dăschideai guriţa. na deschis gura toată vremea. Nar avea decît să deschidă gura şi teai trezi dincolo de poarta mare. Miera lene ... să deschid gura. privea cu ochi care vor să intre în vorbă dar nu deschidea gura. obişnuit să deschidă gura numai la zile mari. Moromete, atunci flăcău tăcut, deschise gura şi îl porecli Parizianu. Cînd gura celui învăţat să deschide, bagă sama la cuvintele lui. În urmă Drăghici rostul deschisă, Şacest chip cătră adunare zisă. Buzele sale le deşchide cu înţelepciune şi cu bună luare de seamă. Doamne, rostulumi deschiseşi şi usteneale mele vestivor lauda Ta. Doamne, rostulumi deşchide, şi rostul mieu spure lauda Ta. Darul Duhului Sfînt ... în zioa de petdesetniţă au deşchişu gura sfinţilor Apostoli, şi propoveduia cu toate feliurile de limbi cuvîntul lui Dumnezău . Şi acum lumineazămi ochii gîndului, deşchidemi gura ca să mă învăţ cuvintele Tale. Ai deşchis buzăle lor începînd a vorbi în limbi streine. deschiseră spre menre rostul său. deşchisără sprea mere rostul său ca leu ce rage şi ricăiaşte. Atunci şi nici atunci săşi deschiză duşmanii gura asupra mea. Aciastă sfîntă carte este a beserecii cei pravoslavnice de la leage grecească din Beiuş, şi cine o a fura, să nu ştie deaştide gura Atunce atinse de ochii lor zise: După credinţa voastră fievă. Şi deschiserăse ochii lor. Muri şi bogatul şi îngropat fu şi întru iad deşchise ochii lui. Deschizînd ochii a doua oară, Aşa cuvîntă cu jele amară. Cîteodată deşchidea ochii şi suspina uitîndusă la stăpînul său. După puţin apoi deschizînduşi ochii ... nu pute să socotească alta decît că acesta era un vis. deschisa ochii? Încă nu. Deschizînd ochii, văzu doi călugări. Deschideţi ochii, şi gonind amăgitoriul, Zi că toate sunt prea bine. Ochii galiş ea deschide Spre al cerului senin. El deschise ochii pe jumătate. Văzu un băiat cu faţa ovală. O schimonositură de om avea în frunte numai un ochi mare cît o sită şi cînd îl deschidea, nu vedea nemica. Închiz un moment ochii ... simţ că mănghioldeşte cineva ... deschid ochii. Bolnavul deschidea ochii. Cînd am deschis ochii, mam speriat de ce am văzut. Am deschis ochii cu părere de rău. Ana ... deschide ochii, priveşte totul în jurul ei liniştit. Baruţu şia deschis nişte ochi imenşi, resemnaţi. Felix scoase capul la aer şi deschise bine ochii ca să scape de rînjetele viselor. deschise ochii în beznă. Cum e ...? îl întreba cînd deschidea ochii. Şi cînd ochiii voi deschide, Doisprezece mor cuprinde, Mai de soi şi mai de neam, Nu ca tineun beţivan. Săţi deschizi ochii bine şi săngur să mergi prin sate şi pe la tîrguri ca să cumperi Săţi deschizi ochii şi să strejueşti cu mare priveghere Deschide ochii, Zopire, vezi că nu te amăgesc. Deschideţi ochii bine ..., ca să nu mă sileşti aţi face o daună de carei pomeni cît îi trăi. Vă poruncim să vă dăşchideţi ochii şi să nu vă cutezaţi dă acum înnainte a slobozi hoţi, măcar pentru cît dă mică pricină Abia la o săptămînă deschid căţeii ochii. Pare căn mănăstire se pomenise de cînd a deschis ochii. Eşti tînăr; ai deschis ochii încoace, după Cuza. În ceasurile de singurătate, mai dezmierda şi alte plănuiri, menite să ogoiască la bătrîneţe nesaţiul de pămînt în care a deschis ochii . Navea, bietul, după sufletul lui, decît bordeiul în care deschisese ochii pe lume. Ai văzut şi tu atunci, cînd deschideai ochii asupra lumii, că a trăi în aceşti ani e cu mult mai greu. deschisese ochii asupra lumii, mirat. Vere în care zi vreţi mînca dentrîns deşchidesevor ochii voştri şi vreţi fi ca Domnedzeu ştiind binele şi Eu te voi tremite să deşchidzi ocii loru. Şi era sîmbătă, cînd făcu Iisus tină şii dişchisease ochii lui Deşchisau Hristos ochii unui om orb den naştere. Să se deschiză ochii noştri şi se milosîrdi Iisus ... şi acieaşi văzură. Acesta miau deschis ochii întru multe. Daca oprea oraşele ce luaseră de la Filip, atunci ar fi deschis ochii grecilor. Întrebuinţarea cea rea a veniturilor ... deschise ochii credincioşilor. Mitropolitul ... nu avea decît să dea ordin călugărilor şi prin aceia clerului de mir, ca să deschidă ochii poporului. voiau să deschidă ochii lucrătorilor. Să nu mă învinovăţeşti tot pe mine că nu ţiam deschis ochii. Cartea deschide ochii oamenilor asupra buruienilor otrăvitoare. Împărtăşesc în totul impresia dumitale ... şi am făcut ce am putut să deschid puţin ochii lui moş Costache. Închisoarea mia deschis ochii. Dinu sa gîndit că ar fi cazul săi deschidă ochii lui Traian asupra lumii în care trăia. Trebuie să deschidem ochii oamenilor, şi aici, şi pe front. Să să roage lui Dumnezău să le deşchiză mintea, şi aşia vor putea înţeleage scripturile. Scriptura ne deşchide mintea, de ajungem cu credinţa pre Dumnezeu. deşchise lor mintea ca să înţeleagă Scripturile. A cuviosului părintelui nostru Ioannu Scara, cuvîntul al treisprezecelea, care deşchide mintea omului Dar anii treceau şi eu nu izbuteam să mă deschid la minte. Mintea parcă i se deschisese cît ... altora în cîţiva ani. Dacă ceare cineva ajutoriu de la tine, deschide ureachea ta în grabă. Să te aud ... Îmi deschid urechile-n patru. Întîia poveste ... Fata o întocmi povestind, în clipa în care stăpînul binevoise săşi deschidă urechea şi să asculte. Deschideţi urechile învăţătorilor, căci aicea am un lucru foarte mare ... să vil spun. Eram de zece ani. Şi deschisesem ochii pe o copilă, cam de vîrsta mea, cu care adeseori colindam viile. Nici nu visa că i se dusese pe lumea duşilor voinicu’ pe care deschisese ea odată ochii şi o fermecase cu fluerul. De cînd am deschis ochii pe moş Zamfir tot singur lam pomenit. Deschideţi braţele şi prindemi în ele braţeleobosite. Bunicul, deschizînd braţele săl prindă, scăpă jos punga din mînă. şia deschis larg braţele de parcă ar fi vrut să ne strîngă la piept. Vino, putearea mea Oh! deschideţi braţăle, Dem primeaşte jalile Familia noastră ţia deschis braţele. Deschid pumnii: în carcera cruntă Doar bătrîneţe măruntă. Bălcescu continuă însă, tot mai dîrz, închizînd şi deschizînd ... pumnul mîinii drepte. Deşchizi tu mîna ta, şi veri sătura tot viul de voebunră. Deşchidzănduţie măra toate împluse de dulceaţă. Tu dai mîncare lor în bună vreame; Deşchizi tu mîna ta, şi saturi toate viile cu bună voe Dai tu lor şi culeg, deschizi mîna ta şi să satură de bine. Din răvna sa cea spre binele de obşte ... vlădica Ioann Bob au prins a deşchide mîna şi a face fundaţii Deschideţi aripile şi sai la pămînt. Arşiţa soarelui şi căldura austrului porii pieii şi încheiturile osului tidvei mai mult decît iau trebuit iau deşchis Durerile care deschid mitra, şi băşica sînt mai tari. Nările se deschid adesea şi se lărgesc. Sfinţeaşte mie tot născutul dea prima, care deşchide tot zgăul de maicăsa. Bataille … sa aruncat în orgie, pînă ce … după pilda romanilor ... ceşi deschideau vinele în mijlocul plăcerilor mîncării, sa otrăvit. Baciul deschisese cu cuţitul beregata cîrlanului. Îi deschise în coaste o rană profundă . În scurtă vreme însă artera se poate deschide. Se deschide toracele, se trece la masaj cardiac intern. Rănile ... se deschiseseră şi cele mai vechi şi sîngerau. Aci e numai o rană purulentă ce se deschide la soare. Pre ceia ce să rădicase pre Moisi prooroc să deşchise pămîntul dei înghiţi de vii. Să se deşchiză pămîntul şi să arate pre Mîntuitoriul. De un cutremur cumplit şi înfricoşat, deşchizîndusă pămîntul iau înghiţit. Văzui că se deschise pămîntul şi întră zmeul înlăuntru întocmai ca un fulger. Fără veste se deschise pardoseala casăi şi ni se arătă înainte un uncheaş. Unde se deschidea talazurile … acolo ţîşt! şi dînsa. Să se deschidă pămîntul şi să mă înghită. Pămîntul să i se fi deschis sub picioare, ar fi dispărut bucuros întrînsul. Deşchise piatra în pustinie şi adăpă ca fără de apă multă. e opri în mijlocul drumului, unde se deschidea două căi ca două porţi. Din etacul postelnicesei se deschise o galerie. Ajunseră la un loc unde se deschidea trei drumuri. Am ajuns la o cîmpie, de unde se deschid mai multe drumuri. Un insemnat număr de văi frumoase se deschid printre inălţimile cele măreţe. Prin desişul viţei ... se deschideau cărări neîntrerupte. De pe o stradă care se deschidea în faţa lui, se revărsa un puhoi negru de capete. După strada cu salcîmi se deschidea un cîmp larg, lung. Înaintea lui se deschidea o vale plină de verdeaţă. Napoia noastră se deschide o vale. În după o jumătate de oră se deschide un bulevard mare. În faţa lor se deschidea o alee largă. Sau întorsu în Ţarigrad şi să găta tare asupra leşilor, să răscumpere ruşinea lui soltan Osmanu, deşchizînduşi calea pen Ardeal Şi turcilor nu le părè bine unde lau vădzut că a vinit pre apă, de au deşchis drumul pe apă şi au învăţat a face galioane şi ei Am bătut pre împăratul persilor şi a midilor şi pînă la Eghipet neam deşchis calea. se cearcă Cu spada săş deschiză un drum. Vizirul … să afla acolo cu toată armia sa, pe carea o pornisă pentru săşi deschidă drumul cu sabia. Iulie Cezar … făcuse planul acel gigantic ... de aşi deschide drum spre India. Să ne deschidem un drum pînă la zidurile sîntei Cetăţi. Aceasta să ne deschidă direct calea spre mare. Cînd ajungea popa, noi ne aşezam în două rînduri şii deschideam calea. arunca ... pe ceilalţi la dreapta şi la stînga, ca săşi deschidă drum. Pe cînd ai noştri deschid pîrtii prin nămeţi, leşii se cocoloşesc la Halici. Cu mişcări încete, silite, ţăranii deschiseră calea, strîngînduse pe marginile uliţei. Stroe Vardaru se trudea să deschidă loc de trecere. În şanţul cu buruieni al şoselei, aşteptam ca batalionul din faţă săşi deschidă drum. Prin aceste chei grele de piatră, Bicazul îşi deschide un drum. Beligan se ridică în picioare şi porni spre uşă ... Oamenii îi deschiseră drum. Prin Alpii neguratici drumuri îmi deschideam. Cale să deschidem prin aprigul duşman. Aveam poteci ... pe care noi le deschisesem pentru folosul nostru. vă sculă din morţi şi fu începător morţilor spre înviere, şi deschise cale împărăţiii ceriului Împăratul ... luă Beligradul de la unguri carei deschise şi drumul Budinului. Gonituiau pre toţi munţii Praovei, 2 zile şi 2 nopţi, pîn’ leau dăşchis Dumnezeu calea şi au scăpat în cetatea Braşovului cu jupînease, cu coconi, cu toţi Unor bărbaţi ca aceştia nu li sau putut deschide calea cătră deregătoriia protopopiei. El nu te ispiteşte decît ca săţi deşchiză drumul spre slavă. Veţi cîştiga procopsală şi înţălepciune destoinică de a vă deschide drumul slujbilor patriii. Succesul timpuriu ia deschis drumul unei căsătorii strălucite să ne facă acea cinste şi acela ospăţ şi cale la dîns să ne deşchidză. Să va deşchide cale a mai mare dobănzi Teatrul romînesc, pe lîngă şcolile naţionale, a deschis un drum foarte întins literaturii noastre Fiindcă această învăţătură rătăceşte pre om de la adevăr, şi la multe rele deşchide calea, nu este adevărată. Moldovenii au început a deschide drumul unor asemenea frumoase începuturi. Ideea despre cultură deschide calea la mai multe sminteli. Fă ca anul care vine ... Să deschidăo cale nouă de mari fapte roditoare Pentru neamul romînesc. Pedepsele dese tocesc sentimentele cele bune şi deşchid calea faptelor rele. Revista adevărată a lui deschizînd căi luminoase ... avea să fie „Dacia literară”. Ni sa deschis o privire nouă în interiorul personalităţii lui Goethe. Aplicarea principiilor farmacodinamiei deschide drumuri noi. Sărăcia crescîndă în săruri minerale deschide drumul comunităţilor de „lande”. Două drumuri îmi sunt deschise: să mă împuşc, sau să mă fac soldat. De acum i sau deschis toate drumurile . Comisia a hotărît să deschidă străzi noi. Minele … au deschis breşe (spărturi) mari. Prin cutremur pămîntul rovini deschide. în hotarăle satului … sau deschis 140 lacuri. La Rovasa sau deschis la mai multe locuri crăpături în pămînt. Dacă între îmbe craterile (gurile vulcanilor) surpate, din care să alcătuiesc aceste lacuri, sar mai deschide un alt nou, atunce cele mai frumoasă locuri … sînt în cea mare primejdie. Ştim măsura înălţimea muntelui după grămada surpăturii, după largul ce se deschide în locul acelui masiv. Pascal … vedea gropi deschizînduse alături de el. Să neştine atare groapă deşchide … şi nu o va acoperi ... dobitocul mort să fie al lui. Stareţul mănăstirei Căldăruşani cu tot soborul … să roagă a li să da voie să deşchiză puţ de păcură pentru trebuinţa mănăstirii Femeile vor plînta cartofele dea lungul amînduror brazdelor deschise pe ogor. Să deşchid şanţuri, şi să gătesc ocoliri de cetăţi Locul se deschide ca un port. Munţii, învinşi, se dau la o parte. Zarea se deschide. La capătul străzii Buzeşti se deschide deodată „Piaţa Victoriei”, la care nare vreme moş Gheorghe să ia seama. sa trezit pe muchia unei prăpăstii, ce se deschidea întunecată ca o gură de iad. Jos, spre miazăzi, se deschisese o fîşie de cer albastru. Priveliştea se deschide larg de tot, imensă. Înaintea mea se deschidea podul negru, scîrţîind jalnic. În stînga se deschise un maidan întins. Această poieniţă … deschide spaţiul dintre dealuri şi calea către monastire. Lacul … oglindea în adîncui toată cununa de dumbrave cel încunjura şi deschidea ochilor o lume întreagă în adînc. Cercetarea ţesăturilor, a culorilor, a motivelor, ca şi aceea a formelor, deschide un orizont larg asupra procesului de evoluţie culturală, de gîndire şi exprimare plastică a meşterilor populari din trecut. O lume nouă se deschide înaintele. Vouă vi se deschid înainte alte timpuri. Înaintea femeilor se deschide dar o lume religioasă, filozofică şi morală. Largi perspective se deschid rasei şi culturii noastre. Simt că ameţesc că mi se deschide o perspectivă uluitoare. Mi sa deschis perspectiva asta. Vi se deschid perspective şi mai mari. În faţa lui se deschidea perspectiva unei vacanţe în alb. Tu îţi dai seama ce perspective li se deschid? Ce situaţie? Ce nume? Lume i se deschisese în faţă. Cu mult mai strînsă, mai sobră şi de un realism ce deschide perspective în subconştient, este nuvela „Iţic Ştrul, dezertor”. Lucrarea lui Edgar Papu este o excelentă şi fină analiză, care deschide, încă o dată, noi orizonturi în studiul operei lui Eminescu. Victoria asupra Cehoslovaciei deschide noi perspective echipei noastre în Cupa Davis. Moşie din moşii noştri, mai mult deschisă din pădurea verde Acest om neavîndu moşioară şi fiindu puţin loc … au mai deschis şi pădurea ca săş facă puţină moşie pentru fînaţ Un membru al obştii, de obicei cu ceata lui, putea „deschide” loc de arătură şi acel loc devenea proprietatea lui. Stăpînul moşiii … nu are voe să ia locul ce sau deşchis şi sau lucrat mai nainte de către lăcuitor. Plecavoiu la pildă urechea mea deşchidevoi în Psaltire găcitoarea mea. Cea întîia sesie a gheneralnicei adunări o deschise Carol în Vorm la 1521. Maiestatea Sa împărăteasa au deschis balul. Să va deşchide în anul viitor şcolar şi un curs de dreptul civil roman Mă duc să deschid şedinţa. mă aşteptau numai pe mine pentru ca să deschid şedinţa. Ieremia era domn … în cei dintîi ani care deschideau veacul nou. Dimineaţa o deschidea cu un sfert de oră de gimnastică. Rîdeam … de artiştii fără talent, care deschideau spectacolul. Maestrul deschisese primirea cu o causerie mică, strălucită. Serbarea începu. Directorul şcolii o deschise cu o cuvîntare. Se cere ca un participant la o adunare să o şi deschidă. Aşa obişnuia să deschidă orice cîntec, cu un scurt marş. B. Cazacu discută, în articolul care deschide volumul, un aspect al cercetării interdisciplinare. Festivitatea a fost deschisă de Ion Dumitrescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor. Astăzi să deşchide sfatul prorocilor. Deschizîndusă de a doa oara obicinuita obştească adunare, sau socotit de trebuinţă ai spune înainte o arătare pe larg de toate lucrările ce sau urmat. Înalta Curte de revizie să va deşchide din porunca domnului la începutul … fieşcăruia an. îl întovărăşi la Dieta ţării ce se deschise la Pesta. Peste o jumătate de ceas se deschide serata. Şedinţa în sfîrşit se deschise. Se vor deschide saloanele, sălile de concert. Peste zece zile … se deschide şi Şcoala preparandală. În „Colegiul Naţional” … sa deschis un asemenea curs. Toamna se deschid cursurile universitare şi şcolare. În comuna Astra sa deschis primul şantier judeţean al tineretului din acest an. De ziua marelui poet se deschide Festivalul „Mihai Eminescu”. În versul citat din „Scrisoarea I”, verbele au cuprins cele două subiecte la mijloc, în cel din „O, mamă”, ... adverbul „mereu” deschide şi tot el închide o structură identică, „mereu” părînd a fi coloanele ei de sprijin. Perspectiva deschide o înţelegere pentru procesul universal al timpului. Cine deschide? – Deschid eu cu o carboanţă, zise majordomul, aruncînd un ban rusesc de argint. Pas! … – Nare pas. Am deschis eu. – Merg. – Şi eu. – Puneţi mizele. Faceţi cărţile … Am deschis. Iată amu acela de patruzeci de zile post previre că se deşchide noao fraţilor … cătră uşa postului ajunsem de patruzeci de zile post … că se deşchide noao, fraţilor! Care fabricanţi să află aici lucrînd încă de cînd sau deşchis răzvrătirea Şedinţa se deschide. Ce eră de mişcare publică se va deschide în Romînia independentă. Şi între cele două mari ceasuri – „Bristol Theater” şi „Nanking” – nu se deschide prăpastia visului meu de vară? Pe urmă se deschide Parlamentul. Se deschide era nouă cătră anul 2000. Visarea mea pe ape se deschide. au împins pe negustori a aduce mărfuri multe deschizîndule credite mari. Graţie creditului deschis de Stavrescu, a ajuns aici. Dornică de aşi vinde produsele roditoare, voieşte să deschidă largi credite Germaniei. Creditele … le deschisese Banca Centrală. Creditele se deschid lunar la termenele şi modul stabilit de Ministerul Finanţelor. În lumea plutocratică se deschid credite numai cetăţenilor solvabili. În meciul de aseară, echipa noastră a început jocul cu un uşor trac, astfel că adversarul a deschis scorul. Oaspeţii au deschis scorul în minutul 7. Reşiţenii au deschis scorul (min. 24) oarecum întîmplător. Iau deschis proces nopîrca cea de Lipicescu Dacă nu vrem să deschidem un proces de intenţie, trebuie să ne limităm la a pune două întrebări. Să deschid acţiune? – Nu cred că e nevoie. Domnul Sava ... deschisese proces în anularea actului de înstrăinare a terenului. Acţiunea de divorţ e deschisă de mult. Meşterul nu se lăsase, deschisese proces. Acesta a trimis tot dosarul procuraturii, care … deschide acţiunea de urmărire penală. Dacă se va deschide o moştenire, care sar cuveni unui individ …, ea se va da numai acelora cu cari individul sar fi găsit în drept da concura. Succesiunile se deschid prin moarte. Forţele de ordine au deschis focul în plin. De se va tămănda pacea, el trebue să deschidă resboiul. Deşchizînd război împotriva vulturilor au rugat pe vulpi să le fie spre ajutoriu. După ce au deschis la 31 comunicaţie cu generalul Cuprianof … sau înturnat la Madra. Ca să ştie un prinţu a face bătae, asta este un lucru obicinuit. Dar ca să ştie a deschide un războiu sînt prea puţini. priimind ajutor şi de la Dan 8 000 de rumîni deschise expediţie de războiu. Şefiu ... au deschis pretutindene operaţiile oşteneşti. Sa înştiinţat că va putea cu înlesnire deschide războiul între Englitera şi Statele Unite. Legăturele numeroase … din toate părţile deschid relaţiile cele comerţiale Alecsandru … deschise lucrarea băilor de metaluri. se pregătea a deschide din nou răsboi asupra Radului. Războiul nu era încă deschis. Întemeierea spitalelor deschide o epocă nouă. Să deschidem sfatul … Despre ce era vorba? Nu am cîtuşi de puţin intenţia să deschid în niciun fel o dezbatere politică retrospectivă. Directori de ziar ... deschideau violente campanii unui trust sau monopol. Francisc I na pregetat să deschidă ostilităţile în Flandra. De cînd sau deschis oştire Ei şiau pierdut minţile Sau deschis oştire împărăţiei turcului cu moscul Piste puţină vreme ave să să deşchiză războiu între cetăţile dimprejur. De la 3 noiembrie, să deşchisese războiu între Peru şi Colombia. să porni la Constantiopole spre a să deşchide negoţiaţiile. Să se deschiză vreun război în India, ca să merg să moriu! Războiul era gata a se deschide. Un praf de piper peste o mîncare prea dulce – deschide poftă omului pentru bunătăţile vieţii. au întocmit o carte, cum se pote din destul deschide şi dobîndi apetitul mîncării. Deschizînduşi ei vorbile cătră dînsul, el ca un pagîn înşălător … îndată la domnu au mersu şi vicleşugurile lor pă deplin au arătat. Atuncea ea au deşchis voroava, zicîndumi … La vrun loc iar unde vor, Deşchid vorbă de amor. Cel dintîi dintre acesti oaspi, deschise vorba, începînd să se plîngă de anii de la evenemente. Tu … deschide vorba! Ministrul … deschisese … vorba de armistiţiu. Cînd musafirul la văzut … încălzit bine, ia deschis vorba despre dragoste. Niciunul nu avea însă destulă vîrtute în el, ca să deschidă vorba. Acesta socoti că e dreptul şi datina lui să deschidă vorba. Am încercat să deschid discuţii politice. Ar fi fost fireşte mai nimerit să deschid eu vorba. Vorbirea ce se deschise între ei le lungi cina. Din vorbă în vorbă, vorbă se deschide. Nu se deschide o convorbire între doi, trei inşi, să nauzi spuinduse despre mistreţi. Deschizînduse odată vorba în adunare ... despre aceşti doi prunci ... Joe spuse că cela ce ... se va naşte întîi, acela are să fie împărat. Directorul poate să deschiză obşteasca adunare de cîte ori enteresul soţietăţii va cere aceasta Guvernul … deschide prima sesiune ordinară a noului Parlament. Fietecare trunchiu de meserniţia şi pravalie de carne deschisese. Clăcaşul nu poate să deşchiză băcănie de nu să va tocmi cu stăpînul. Să mai deşchisese alte doaă fabrici în raiaoa Giurgiului, lîngă hotar Se vorbeşte de o soţietate de actori italieni că este să vie aci în primăvara viitoare ca să deschiză un teatru. Nimenea din braslă să nu aibă voe a deşchide prăvălie unde nul va îngădui bresla Amîndoi au deschis o dugheană în tovărăşie. Luai cele trei mii de galbeni … şi îmi deschisei prăvălioara. Aice deschisă o dugheană de lucruri moderne. Ilie Bulgaru ... dezgustat … de slugărit, deschisese tarabă la Filaret. Dascălul Vaillant, venit de curînd în ţară, cam pe la 1831, deschise o clasă de limba franceză. Guvernul romîn … a deschis la Universitate catedra de istoria literaturii romîne. C. A. Rosetti ... vrea … să deschidă în Franţa un pensionat de băeţi. Panaiot a deschis la Marsilia un tripou. deschisese pension şi se îmbogăţia pe spinarea bieţilor părinţi. Petru Pavel Aaron ... a deschis în Blaj cele dintăi patru şcoli romîneşti naţionale. Lazăr ceru să aibă învoirea de a deschide „o şcoală academicească” pentru ştiinţele filosoficeşti şi matematiceşti. Omul ... a deschis o cîrciumioară ... în apropiere de cazarma de artilerie. Badea, din ce în ce mai cu cheag, deschisese acum o cîrciumă. Visul mare al covrigarului a fost: să deschidă o simigerie. Boierii şi mănăstirile au avut totdeauna dreptul de a deschide cîrciumi pe moşiile lor. Deschide prăvălia, jupîne, şi dăne capitalul îndărăt. E cineva care vrea să mă scoată de aici şi să deschidă el restaurant. După ce îi făcea calfe, îi ajuta săşi deschidă prăvăliile lor şi astfel se descotorosea de ei. Dorinţa mea ar fi fost săţi deschidem o florărie. deschise încă de tînăr un atelier de fierărie şi începu să lucreze. Fratimeu … îşi deschisese croitorie Prima spiţerie particulară … a fost deschisă … la 1740. Paisie Ligaride ... deschide în 1646 o şcoală superioară grecească, bazată … pe o doctrină filozofică materialistă. Acolo, au fost deschise şcoli superioare. Gheorghe Asachi deschisese o şcoală de hotărnicie şi inginerie. A fost deschisă o expoziţie care cuprinde foarte interesante documente. Codreanu a deschis în Bucureştii Noi un sediu al mişcării. Prin bunăvoirea tuturor au binevoit a să deşchide această şcoală rumînească. Bălăceanu să ceară de la stăpînire a se deschide o şcoală rumînească. Mii de scoale se deschiseră. Şaşa sa deschis teatrul. Sa otărît în unanimitate a se deschide un jurnal romîn la Paris Sa deschis Şcoală romînă în Bucureşti. Expoziţiile lui Grigorescu în tăcere se deschid, în tăcere se închid. Un muzeu din iniţiativă privată, muzeul dlui A. Simu sa deschis în capitală. Sanatoriul său … sa deschis şi funcţionează în locul unde visam şi plănuiam. Calea ferată … sa deschis în anul 1873. Acum cîteva zile sa deschis în capitală … Expoziţia industrială a R. D. Germane. Abia se deschisese linia ferată. Se mai deschiseseră cîteva prăvălii. Sa deschis un magazin pentru vînzarea articolelor de lenjerie. Biblioteca sa era deschisă la toţi învăţaţii. Monastirea fiind … deschisă publicului, este cu greu de a se păstra liniştea. Measele lor sînt deschise la toţi, carii le au cunoştinţa. Astfel de şcoli nu erau însă deschise oricui. Pe toată durata campionatului, restul pîrtiilor din Predeal sunt deschise publicului. Muncitorilor şi fiilor acestora le sunt azi larg deschise drumurile către învăţătură. deschíd deschíz. – deşchíş Hristos ... pămîntul lau cinstit cu cutremurul, cu deşchiderea mormintelor şi cu înviiarea morţilor. Cînd … a să scoate din cutiie banii … să fie starostea cu acei patru epitropi la deşchidere Este ştiut ce folos aduce deschiderea ferestrilor la odaea în care cineva lăcuieşte sau doarme. Vom căuta a schimba aerul … prin deschiderea uşelor, a fereştelor şi a sobelor. Aerul stricat sau închis se curăţă şi se primeneşte prin deschiderea … uşii şi a fereştilor. La o masă rotundă … se aflau, în faţa unui joc de table, trei persoane care la deschiderea uşii ridicară capul. La deschiderea unei uşiţe care dădea întro încăpere alăturată izbucneau vagi efluvii de cafea. Moartea unei rude domneşti aduce deschiderea mai tuturor închisorilor. Dară noi, cu cît mai vîrtos să cuvine săl mărim şi săi mulţemim ... pentru mîntuirea noastră din mîna vrăjmaşului, pentru deşchiderea uşilor raiului şi pentru multele şi nenumăratele faceri de bine ce neau făcut şi ne face totdeauna. Recolta în ţinuturile Neamţul, Romanul şi Bacăul au fost încă de o mai puţină cîtime, care nevoise pe sate a cere deschiderea magaziilor de rezervă Pavel ... a început să alerge în sus şi în jos ... ca să găsească vreo deschidere prin care să scape dintraceastă închisoare. Ferestrele sunt deschideri enorme. Nişele vor avea deschideri laterale. O reţea stradală cu majoră importanţă pentru circulaţia municipiului, cu deschideri către depozite de alimente. Trăbuie luat aminte, ca scoarţa lemnului şi piialea lui să nu se vatăme, nice să nu se facă mai mare deşchiderea pe ea, decît cum e de lipsă. Deşchiderile acestora aşa sînt de mici, cît acea multă umezeală, de carea e plin lemnul cel tare sănătos, nici în multe zile nar fi putut să se scură. Craterile … se recunosc prin o dischidere ce se află de o parte a conului. Embrionii … au deschideri branchiale ca pestii. Ladă cu mai multe deschideri, ce se poate purta în cîrcă. Prin deschiderea bazilară seminţele şi lichidul cel conţin sunt aruncate afară pînă la o distanţă de 1 m. Această deşchidere a prăpăstiei ce o vezi la înălţimea muntelui ... şi pe care o numesc ambrazur ... să asamănă cu o gură de tun. Se formează în cursul verilor secetoase crăpături cu deschiderea de 5–6 cm. Unghiul drept e acel care are o deschidere de 90°. Unghiul θ şi θ’ reprezintă deviaţiile absolute; deschiderea furcii este φ = θ + θ’. Distanţa dintre axele aparatelor de reazem aşezate la extremităţile unei grinzi principale de pod constituie deschiderea podului. La deşchiderea ochilor şi sprînceanelor. Pentru ca să deşchizi ochii şi sprîncenele, pune umbră şi bol şi le amestecă Fură nevoiţi să cîrmească la dreapta în deschiderea unei hudiţi. îşi astupase umerii … acoperinduşi deschiderea sînilor. Deschidere geologică = Trebuie proiectat un restaurant cu deschidere către munte. Prin deschiderea ventilului principal, aerul sub presiune … comunică cu camera de vid. Contactul A al releului ... se închide şi … provoacă … deschiderea contactului C. Se făcură atunci planuri mari de edilitate: pavare de strade, deschiderea unei pieţe. Comisia a propus deschiderea unor străzi noi. Se va extinde mecanizarea extracţiei în bazinele importante de lignit, executînduse lucrări miniere de deschidere. Cînd se fac proiecte pentru deschiderea de noi zăcăminte, în ele să fie prevăzută şi amenajarea principalelor drumuri de legătură dintre exploatări. Se execută lucrări de deschidere a unor cariere de lignit. Deschiderea mlaştinilor de mlaştini De aicea ne întoarcem la rîndul istoriei noastre, pentru mai bună deşchiderea minţii cetitorului. Eliberarea lui de impresiile lecturii iniţiale ... îl face după un timp să constate că textul are şi alte deschideri şii oferă implicit noi perspective de al aborda. Arghezi … cere o deschidere a scriitorului spre viaţă. Cum se explică mai accentuata dumneavoastră deschidere faţă de istorie? Suntem cu toţii martorii acestei ample deschideri spre cunoaştere şi progres. A obţine o judecată care să nu ţină seama de conjuncturile trecute sau prezente, ci de deschiderea individului spre o desăvîrşire în curs de formulare. Noica îi dă ideea deschiderii cărţii către un peisaj al viitorului care nu mai este al Terrei şi despre rolul picturilor abstracte în descrierea peisajelor din lumile posibile. are un egoism cu deschidere – ştie că, împlininduse el, profităm, indirect, cu toţii. Salutăm faptul că Partidul Conservator Democrat îşi manifestă deschiderea către PPE. A reapărut în spaţiul culturii publice, scurtă vreme după eliberarea sa (în 1964), odată cu deschiderea care a însoţit primii ani ai domniei lui Ceauşescu. Slovele aceastea glasnice deodată cu o deschidere a gurii să răspund. Să se înţeleagă … puternica înrîurire a unui mediu frumos asupra sărăcuţelor suflete ce privesc lumea cu cea dintîi deschidere de ochi. Despărţirea cuvintelor în silabe nu se poate baza pe gradul de deschidere al sunetelor. Deschidere a silabelor Perioada posterioară deschiderii silabelor. După deschiderea buboiului … plaga este adîncă. Operaţie la baza creierului fără deschiderea calotei. Foile … avînd rolul de a grăbi colectarea puroiului şi deschiderea sa la suprafaţa pielii. Tăind ceva mai afund să vătămăm locul pre unde curg balele, de unde sar naşte o nevindecată deschidere a fistelor. Sau serbat deschiderea shoalei ţenutului. Numai la deschiderea şi la închiderea Parlamentului să înfăţoşează craiul. Cu prilejul deschiderii parlamenturilor englezeşti este cu cuviinţă a arăta aci de cîte mădulare se alcătuieşte camera alegătorilor. Cuvînt rostit la deschiderea obşteştei extraordinare Adunări a Moldovei Trebuinţa grăbi deschiderea acelui congres. Deschiderea seanţii sau făcut cu un cuvînt latin în cinstea acelor trii magi. Adunînduse acolo şi deputaţii ţerii convocaţi pentru deschiderea Dietii, Mihai trămise de aduse şi trupul lui Baltazar Bathori. După deschiderea Parlamentului … începe apelul nominal. Astfel dar, pentru deschiderea stagiunii unui mare teatru naţional, nouă ni se pare că alegerea unei bucăţi de soiul cam rococo al melodramelor „de bulevard” nu este tocmai nemerită. venea să asiste la deschiderea anului şcolar. Nu mică îi fu surpriza întîlnind la lecţia de deschidere pe acel coleg din întîia tinereţe. Va veni cu orchestra şi cu instrumentele de coardă pentru deschiderea balului. Era în ajunul deschiderii anului şcolar. Toma căuta să se întîlnească cu ceilalţi delegaţi ţărani chiar înainte de deschiderea şedinţelor. În recenta sa conferinţă, rostită cu prilejul deschiderii Universităţii din Bucureşti ... a reamintit de dialectica lui Hegel. fiind printre factorii deschiderii … cursurilor de la Sf. Sava. Fiecăruia ne sunt proaspete momentele festive care au loc la deschiderea stagiunii instituţiilor muzicale. Am participat cu toţi membrii cercului şi membrii Uniunii compozitorului, la sărbătorirea deschiderii noului an şcolar. După anul 1955, cercetarea de teren şi achiziţiile au fost continuate pentru a se completa golurile tematice, în vederea definitivării lucrărilor şi deschiderii muzeului. Juriul a considerat ca în deschiderea serii săi prezinte pe cei nominalizaţi. Deschiderea oficială a campionatului va avea loc în data de 22 februarie. Găsi a fi mai cuviincioasă slobozeniia deşchiderii prăvăliilor decît oprirea, că pricinuieşte şi eftinătate Aprovizionarea să se facă înainte de deschiderea magazinului. Cuvînt discurs mesaj de deschidere = Nici discursuri de deschidere, nici bancheturi vesele în onoarea literaturei şi a ştiinţelor, nici a iluminaţiunii! Aceste mesaje sunt un escelent mijloc de control pentru Coroană, căci se presupune cu drept cuvînt că mesajele de deschidere sunt promisiunile făcute ţării de către miniştri, în numele capului statului. sa silit a aduce material nu fără valoare: … numeroase documente istorice, … cuvintele de deschidere şi dizertaţiunile de la adunările generale. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de … directorul institutului. Reprezentaţie de deschidere = La reprezentaţia de deschidere, grădina era plină de lume. În urmă, din vreme în vreme înmulţindusă dăjdiile unui lude pă an ..., sau suit pînă la taleri 30 pă an. Iar după deschiderea războiului cu Pazvantolu, au mers spre înmulţire, ajungînd şi pînă la taleri 99, parale 10 O telegramă din 9 august anunţă că reprezentanţii Austriei, Germaniei, Rusiei, Franciei şi Italiei cari rezidează în Belgrad au făcut comunicări relative la deschiderea tractărilor de pace. D. Gladstone ... sa cam prea grăbit proclamînd deschiderea unei nouă ere politice internaţionale, bazată pe acordul tuturor puterilor. Adunarea salută deschiderea accesului la dosarele serviciilor secrete în scopul examinării lor publice în unele din fostele ţări comuniste. Noao deşchidere de negoaţe să deşchid întro ţară Acest fel de băi sunt şi trebuincioase şi folositoare la multe boale ... deschiderea aceştii nu pricinueşte nici o zăticnire la celelalte băi unde merg oameni Vrednicia şi munca pămîntului, cu deschiderea negoţului, care îmbogăţeşte toate împărăţiile. Pregătirea unei mobilarisiri cuvenite au trebuit ca să urnească pănă în primăvara viitoare deşchiderea acestui palat De atuncea încoace naţiunii romîne i se substituie din ce în ce o adunătură de naţionalităţi, precum sa întîmplat în Egipt de la deschiderea Canalului de Suez încoace. Deschiderea bibliotecii presupune paznici, lumină, încălzit. Deschiderea a fost hotărîtă pentru sfîrşitul lui august. În aceeaşi idee avem în plan deschiderea unor curse de mare distanţă. Deschidere a unui credit de credite Bugetul elaborat … a fost votat … votare, care implica … deschiderea de credite. Nouăsprezece proiecte de lege se află în studiul Camerei ... Între aceste din urmă sunt: ... Propunerea pentru deschiderea unui credit de 300.000 1ei la casa de depuneri în sama creditului fonciar urban. Ministerul de Finanţe va asigura deschiderea unor credite necesare în vederea finanţării contractărilor. Deschidere de conturi Blocarea deschiderilor de conturi. Deschiderea în faţă a hainei este un element care situează din punct de vedere cronologic modelul acesta ulterior primului tip. deschideri. deschilini, e. Şi reapede ca fulgerul zboară paserea din scatulcă afară, fără dea fi putut deschilini cum au fost pasărea, sau feliul peanelor ei. Domnii de atunci au început a da domnia Ţerei Moldovei la oameni streini, şi carii sau deschilinit pre sine de la alţii cu ceva stricare a creştinătăţii. Limba romanilor celor învăţaţi precum a lui Tulius, Iulius Chesar, Salustius şi a celorlalţi cu iscusirea era mult desclinită de limba ţărenilor şi a ostaşilor, carea o învăţa ei de la mumăsa. priimiră credinţa catholicească carea puţin de cea pănă aci ţinută a răsăritului credinţă se desclinea. Ramurile şi nuieluţele numai cu vreamea se diferesc (desclinesc) între sine. Omul de cinste şi bărbatul cel vreadnic ştie săşi deschilinească nevoea din nevoe. Omul cel nenvăţat nu ştie să desclinească vărsatul mîntuitoriu cel adevărat de cel neadevărat. Pre tine o, omule, cu osebit dar teau desclinit şi teau pus stăpînitoriu preste toate făpturile pămîntului. Aşa de bine seamănă unul cu altul că nui pot distilini. trebuie să se deschilinească de berbeci. Cum şia adus aminte în ce zi a fost Crăciunul, cum sa deschilinit pe loc. deschilinesc. deschilín Acum nici nu este de trebuinţă a se face deschilinie, fiind acum că la biserică este un comonitas şi, dacă poftesc civişi, putem face inventarium pentru toate ce se află acum la biserică deschilinii. ie. Aşişderea scrie şi Zonara şi Katona, cu acea deschilinire, că dînsul toate acestea … le desparte în trei ani. Şi alte mari descliniri în dialecta celor dincoace şi a celor dincolo de Dunăre romîni sunt Săborul de la Trulla au pus desclinire de bucate în postu Paştilor. Întră al mieu şi întră al tău viers trebuie să fie vreo deschilinire. Numai o deschilinire tot era între puştile estea nouă de azi şi a lui Agheran. Eşind mulţime nenumărată de sloveni din ţeara lor, ... au trecut Dunărea, în ţările împărăţiei romanilor, prădănd şi ucigănd pre toţi, carii vedea, fără desclinire, bărbaţi, mueri, tineri, bătrăni şi prunci. deschiliniri. Mai mare parte acelor oameni sau şi iscălit cu acea condiţie pecum la biserica cea ce so ridica de nou să nu fie parohie deschilinită, ... fiindcă iei biserică şi parohie au avut, să fie biserica cea ce sar face de nou numai filială la biserica lor cea veche Au nu se poate şi acum afla ţeară carea să cuprindă mai multe ghinte desclinite în sinul său? Nevrînd a face osebire întră desclinitele neamuri ce era în Bulgaria. Sîmburii pearelor sau a mearelor celor peloase în straturi desclinite să se pună. De sînt leamnele întră sine foarte desclinite cu soiul, şi poamele sînt de gust foarte desclinit. Cursul poştelor în desclinite ţări. Colica din desclinite pricini se naşte. Să se facă case desclinite pentru cei ce zac de vărsat. Deschilinitele producte ale pămîntului din care trăim lucrează asupra organismului omenesc. Sunetul cel tîmpit se răspundea pre nas, cu totul desclinit de sunetul lui „a” cel firesc, precum pănă astăzi iaste la romîni. Maistrul să mănînce deschilinit. Părţile (iei) se fac deschilnit şi se prind deolaltă numa aşa, după ac, ca la spalat să se poată doscoase. Încet, încet, văzum mai desclinit ţinutul isolei aceia, care ni se arăta înaintea ochilor, ca un amfiteatru. Aşa dară iară zîcem că nui de lipsă să răspundem la astfel de arătări ale lor, iară întraceia încît să ating de vătămarea cinstii, despre aceia deschilinit ne rugăm să să milostivească deschiliniţi, te. deschímb. – de Deschingai tafturii Pisicuţei şii luai povara din spate. deschíng. – des deschingări. – Pe Negru că mil scotea deşeuat şi deschingat. deschingaţi, te. – Atît mirele, cît şi mireasa ... să se deschepture din toţi bumbii. Ţi sa deşchiotorat cămaşa la gît. deschiotorez. – des + Deşchisul uşilor svintei lui Dumnedzău ceii mare. Iară noi, cît am socotit să fie pentru deşchisul voroavei şi ştiinţei noastre, am scris pînă aicea. Mai ciupiu vreo sută de drahme pentru întîrziere şi pentru deschisul bocaportului. avea o mulţime de ascunsuri şi de deschisuri. deschisuri. – Turcii, cum au vădzut poarta cetăţii deşchisă, au lăsat pre moscali deai mai gonire. Stau porţile polăţii crăeşti fieşte pentru cine deschise. Lasă la vreame de vară o fereastră a chiliei, unde lăcuieşte, de pururea deschisă. Se apropie la poartă, care cu toate că erea deschisă, însă el socoti mai cu cuviinţă a bate întrînsa. Pe fiecare zi să se ţie vreo cîteva ceasuri ferestrile deschise ca să între aer curat. A nu şîde la fereastră deschisă, cînd eşti asudat şi ostenit. Pe două porţi deschise Se azvîrl’ doi leoparzi. Gazda căuta în prăvălie, cu uşa de la mijloc deschisă. O adevărată fanfară de sunete pornea pe uşile deschise. Nu ţiam vorbit vreodată şi pe fereşti deschise Nu ţiam trimis buchete, stăpîna mea din vise. Pe porţile deschise larg nu mai contenesc săniile încărcate cu musafiri. În ferestrele deschise larg, primăvara zîmbea în odaie ca o fecioară îndrăgostită. Pe fereastra deschisă intră răcoarea. Prin geamul deschis, vîntul ne flutura un parfum jilav. Tînărul … se strecoară prin uşa deschisă. Curiozitatea la făcut, o dată, să se agaţe de ce putea şi să se suie pînă la fereastra deschisă. Jupîneasa Dochia … sta în scaun, lîngă fereastra deschisă. Aceşti bolnavi dorm şi noaptea cu ferestrele deschise. În curînd se auziră din casă, pe fereastra deschisă, undele picurate ale pianului. Uşa … o lăsă larg deschisă. în uşa deschisă mai apucă săl vadă pe Sandu. Strigoaica a găsit Uşia casei deschisă, Fereastra destupată, Focul stins. Toţi aştepta Cu uşile deschise Cu lumînările aprinse. Cîinele unde găseşte uşă deşchisă, acolo nepoprit întră. Şedinţă adunare deschisă = Vot deschis alegere deschisă Scrisoare deschisă = Aşe se arată de bun şi de blînd Tuturor uşe deşchisă şi nemăreţu. Veniiu în Troada … cămi era mie poarta deşchisă. Căi giudeca dreptu şi blînd , şi uşa îi era prè deşchisă. Ţie deschisă uşa orişicînd. avea deschisă uşa pretorului, a judecătorului şi chiar a prefectului. Urmărim să lăsăm o poartă deschisă continuu spre perfecţionare. Iar moscalii sau făcut a fugi asupra vasilor şi au lăsat poarta cetăţîi dişchisă. MavrogheniVodă ... poruncise a fi pururea la toate besericile uşile deschise, zioa şi noaptea. Mîine dimineaţă cînd ăi pleca … să nu laşi uşa de la drum deschisă. lăsa poarta deschisă pînă tîrziu. Am lăsat uşa deschisă aseară, team aşteptat. Femeia se culca devreme lăsînd uşa de la intrare deschisă. Avem să mergem la cucoana Aglăiţa …; ea ţine casă deschisă. Apărură în Principate case deschise, în care se vorbia de lucruri mai înnalte. Nathanaël Levy ... avea casa deschisă în fiecare vineri. Casă nu mai voi deşchisă, franţozoaia no pohtesc. Vom avea casă deschisă pentru talentele tinere cari vor bate la uşa noastră. Mormîntu deşchisu e grumadzul loru. Şi la o lature era desfăcută, deşchisă, dincotro veniea vîntul. Camforul se păstrează nesfîrşit cu toate proprietăţile sale, chiar întrun vas deschis. Vasul acesta dimineaţa stă deschis. Astupîndule printrun zid clădit în curmezişul lor şi lăsînd căpătîiele lui deşchise ... aerul din afară pătrunde înăuntru. Aceasta … se poate numi magazia cea mai dischisă decît toate, fiindcă peretele ei despre uliţă lipseşte mai întreg. Cineva ... şedea pe un scaun dinaintea unei biblioteci deşchise şi cetea. Înaintea gropei deschise stă un popă cu veştminte bogate. Pe faţa mesei ... se grămădea toată îmbelşugarea casei ... iar în două cutii deschise, curmale de tîrg. Pe groapa ta deschisă – îţi dăm tot ce se cuvine. E pustiu la mînăstire, Gol mormîntul cel deschis! Pridvor deschis, naos şi pronaos, altarul, în sfîrşit, – sunt încăperile. În rînduri de saci cu gura deschisă – Boabele să ţi lenchipui. Teatrul era mare … cu loji deschise ca nişte evantaie. Casoletele, adică cutiile cu materiale … cu găurile deschise. Cel mai simplu fluier care se poate închipui: o simplă ţeavă deschisă la amîndouă capetele. Pătul dăşchis. El poate fi iertat, căci lasă loc deschis unei iluminări. Pe stradele Iaşului se arăta regulat în toate zilele la ora Copoului, un bătrîn … întro calescă deschisă. şa plecat veselă … la plimbare, în butcă deschisă. Prefer să iau o trăsură deschisă. Fata ieşea cu bunica ei întrun landou deschis. Peste cîmp aleargă după mine … o maşină deschisă. Automobilele deschise, vechiul model, circulînd în mare viteză treceau pe dedesubtul unei sîrme groase, nevăzute. Unii dintre ei se plimbă singurateci, în … vagoane deschise, alţii sau aşezat. i se spusese ... să încarce zece bidoane … în camionul lor deschis. Este de regretat … că nu sunt toate ventilele deschise. A fost descoperit robinetul de gaz aerian deschis. Difuzorul din perete deschis din zori pînă tîrziu în noapte. Pentru că nu aţi lăsat apa deschisă ca să înece casa ... haidem să mergem ... afară pe cîmp. Căută puţin pe scala aparatului de radio … şi lăsă deschis la întîmplare. Pe terasă, două chaiselonguri deschise. O cucoană cu umbrela deschisă a ieşit dintro portiţă. Mergeam – îşi aminteşte acesta – cu umbrela deschisă. Cere „patru telegari negri, potriviţ la trup, cum unu şi altu, potriviţ la păr: să nu fiie unu mai închis sau altu mai deschis” Bărbaţii … cu părul moale şi deşchişi la faţă şi albi la piele, sînt blînzi. Dihor de casă … părul lui este mai deschis decît la jderiu şi supt grumaz alb. Şii ziceţi să se desbrace de straiul acel deschis. Partea inferioară a foii este de coloare mai deschisă … acoperită cu păr foarte mic. Coloarea pielei lor ieste … mai deschisă decît a negrilor din Africa. Culoare deschisă na mai purtat . Acum poartă cravate deschise. se îmbracă în rochii … de coloare deschisă. Titu venise îmbrăcat de acasă: jachetă neagră, cam purtată, vestă foarte deschisă, cravată albă. Trec mereu trăsuri … încărcate … cu femei îmbrăcate în culori deschise. Treceau pe lîngă noi …doamne tinere … în rochii deschise ca pastelurile. Copiii negrilor au la naştere pielea mult mai deschisă. Pentru barba şi părul lui deschis … lau poreclit pe Creangă „popa Smîntînă”. Această ultimă specie ... este uşor de deosebit … prin nuanţa mai deschisă … a masculului. Soarele strecurat printre foi arunca pete mai deschise. Negi care sunt de culoare mai deschisă. Culorile deschise creează bună dispoziţie. Smeragdu esti de o floare verde deschisă. Îmbrăcămintea sultanului nu era altă decît … o mînta romană verde deschisă. Dudul de Padova … are frunză subţire … cu faţa verde deschisă. La pui este pliscul negru, şi femeile sînt mai deschis negre. Galbendeschis seau roşu, nu sînt priitoare ochilor. Medicamente mercuriale: ... alifie portocaliedeschisă. Pulberea de selenium este roşie deschisă. avea … giubea de zuf albastrudeschis. Fusta … de atlaz albastru deschis ... ar fi înflăcărat pe Xenocrat. Păr blond deschis, de aur şi mătasă, Grumazii albi şi umeri coperia. Părul negru şi creţ; ochii verzi deschis – ce raze umede aruncau acei ochi! De cîte ori priveau Albastrul hainelor deschis, De ea aminteşi aduceau. Pădurile erau încheiate şi culoarea, deun verde, deschis, delicat, începu să se întunece. O să vă arăt o pădure care face păpuşi îmbrăcate gata … peste care tata lor a tras şi un halat verde deschis. Încep să se reveleze culorile ... un verde deschis ca frunzele proaspăt ieşite din muguri. Silicea coloidală cu humus dă culoarea cenuşiedeschis. O salată de fructe: … piersici şi stafide, întrun vin auriu deschis. O lespede mare … care poate că fusese cenuşiudeschis. Aristide ... era elegant în costumul său … albastru deschis. Prin Tutova, se obţinea o culoare galbenă deschisă din aliorul tînăr. O scoarţă din zona Iaşi ..., ce are cîmpul cafeniu deschis, este ornamentată cu pomişori stilizaţi, dispuşi în grupe de cîte trei în lungime pe trei rînduri. Nu mai aşteptam … cu gura deschisă spre cer, să prindem … crainicii pufoşi ai iernii. Maxilarul deschis i se cască după regulile artelor japoneze. Bătrînul stătea … cu gura deschisă, cu bărbia căzută. Chipul i se lungise şi gura îi rămăsese deschisă. De aceea, vieţuitoarele ţin deschisă gura, Luminînd fundul mării cu dantura. Cîn a ploua şî ie şa ţînè clonţu diştis. Cu fălci deschise. Dialectul cel elinogrecesc întru norodul cel rumînesc să proslăveaşte … astupănd gurile ceale deşchise ale ereticilor, împodobind locurile cu punerea direptăţii la cinste Elefterescu a dat ordin … să facă un careu cu gura deschisă. Vocală deschisă sunet deschis = Fostau întră italianii cei de demult, în slova „a”, numai acea desclinire, carea e întră italianii cei de acum, ca nu numai cu sunet deşchis, ci şi cu sunet tîmpit să se răspundă. Silabă deschisă = Ochii lui văzură deschişi. Se pare, că leul iaste adormit, şi lui sănt ochii deşchiş ca ai lu Argos Cînd cu ochii abia deschişi … murind pentru mine … va căuta scrisoarea aceasta. Pe lîngă işti doi ochi, mai am unul la ceafă, care şede pururea deschis. Ochii însă îi erau deschişi, mari şi umezi. Cufundătorul numai saruncă şi se lasă Cu ochi deschişi prin hăuri. Ochii deschişi în întregime se rotunjeau în negura petelor capului. Mă scăldam prin pîraie cu ochii deschişi. nu şovăie nicio clipă, ridicînd spre mine ochii ei mari, inutil deschişi. Un zîmbet al lui în fundul ochilor mari deschişi, aţintiţi în tavan fără săl vadă . Al lui Parizianu, deşi avea ochii deschişi, ai fi crezut că nu se trezise bine din somn. rămase cu ochii deschişi mari spre mărgele. Priveau cu ochii mari deschişi. Cînd eal văzu întins pe pat, genele încă deschise peste ochii sticloşi …, ea privi dezgustată asupra acelui cadavru. Dumnezeu ... stă pururea cu urechile deşchise, pentru ca să ne asculte, îndată ce vom chiema numele Lui cel sfînt. Cu ochi deschişi să o păziţi, vi se încredinţează. Cine a umblat printre oameni cu ochii deschişi şi mai are rezerve pentru alte răni na priceput nimic din dezastrul uman. Ştie să privească lipsurile cu ochii deschişi. să află cu ochiul deşchis, ca să nu să supue înşălăciunilor Vai de cela ce nu să va păzi şi nu va avea ochi deşchişi în trebile sale. Fieşcare avea totdauna ochii deschişi asupra mişcărilor lor. Deschide, frate, punga căntind deşchisă palma! Cu mîna deschisă, cu degetele răsfirate ... e mişcare şi viaţă. Rodit sendoaie ramul şi mîna se ridică Deschisă. Pictura înfăţişa fabula populară a unchiaşului cu bonetă călărind cu palmele deschise prinse de un deget în subsuorile jiletcei. 4 palme deşchise, un cot. Petele arate, negre şi lucioase, păreau nişte răni deschise pe un trup îmbătrînit. În inimă îi stăruia un simţămînt apăsător ca o rană deschisă. Băile de apă rece … se recomandă … celor cu scrofule închise sau deschise. Planta se pisa şi se punea pe rănile deschise la animale, ca să nu facă viermi. Fracturile deschise le vom considera … ca fiind destul de grave. În caz că prezintă o fractură deschisă a sternului, vom aplica … un pansament. Multe sau petrecut în ţara noastră, şi nu e loc deschis, în care nai putea să găseşti comori. Înainte de a zvîrli tîrnăcopul, unul dintre noi, scoase din malul deschis un idol mic de lut. Păstorii … au nemerit la apa Moldovei, locuri desfătate cu cîmpi deşchişi. De grijea ţărănimei ce era pen tot locul ... boierii încă aşea socotisă, să să mai depărtedză de gloate, la loc deşchis, fără pădure. Aceşti cavaleri era datori să vie de la multe împărăţîi şi la locul deşchis să arătă fieştecare vonicie, bărbăţîie şi vîrtutea lui. Aicea să însemnară ... numele celor ce au vii deşchise întraceste dealuri Nici să facă vreo meşteşugire a băga vitele cuivaş în vii, cu cuget ca săi globească, nici după părăgini vechi, nelucrate de cîte doitrei ani, care vor fi la mărgini dăschise fărdă gard, să nu ceară gloabă ajunseseră la hotarul care îl desparte de o întindere deschisă, şi luară aci poziţie. O putină ... nu mai trebuie negreşit să fie pusă întrun loc slobod şi deschis. De stă cineva în un loc deschis, i se pare a ajunge de toate laturile ceriul pe pămînt. . Mîna lui loc deşchis tot caută. Spre stînga de la Podovanu, se numeşte de locuitori: Movilele Tătarilor ... loc deschis pîntre dealuri, pe unde e drumu către Rîmnic. Începu o fantastică alergare … prin locuri deschise. a trecut de cotul dealului la cîmp deschis. Cari au cai, es cu dînşii la un loc deschis. Te voi ducen cîmp deschis. Înaintemi cîmp deschis Stau fără de ţîntă. avea o faţă … cu pieliţa arsă de soarele şi vînturile cîmpului deschis. Uneori, la loc deschis, omul se oprea ca să privească îndelung cerul. Să rămîie subt crucea, cu numele ei scris, La marginea ţintirimului, către cîmpul deschis. Toate locurile deschise în care ieşeam păreau deşerte. Locul era aici deschis. Conacul navea curte, era în cîmp deschis din toate părţile. Mă aflu pe cîmpul deschis. Locul era deschis şi întins. Ştefan ia hărţuit continuu pe invadatori, dar na angajat lupta în cîmp deschis. Aerul condiţionat pentru grădină sau un alt spaţiu deschis pare o utopie pentru cei mai mulţi potenţiali utilizatori. Fruntea sa mai pleşuvă era naltă şi deşchisă. Oraş deschis = Să socotească şi să cerceteadze foarte pre amănuntul această cale aleasă şi deşchisă. Mai bine cum am vis bine cu dumivoastră pănă acmu şi au fost această cale deşchisă, să fii şi de acmu tot paci bună; să nu ne protivim ţăranilor, ce să ţinem dereptatea şi dumiavostră şi noi ca pănă acmu ŞtefanVodă, văzind că leşii nu mărgu pre unde au vinit, trimisau sol la craiul, zicîndui să să întoarcă pre calea ceau vinit, că pre unde au purces nu va avea cale deşchisă. aflînd cale deşchisă pe în tîrgu pe în Piatră, au trecut pre lîngă mănăstirea Bistriţei. Radu ... şi prinţul Moldaviei au fost siliţi să lase drum deschis la trecerea armiei turceşti prin Ţara Rumînească. Făcînduse drum deschis şi larg pîntre turci, Mihai porunci unui căpitan de cazaci ca cu o parte din trupele rumîneşti să pătrunză în mijlocul vrăjmaşilor. Italia are cale pururea deşchisă cătră toată lumea neguţătorească. La un semn deschisăi calea. Port deschis = Şi spre cunoştinţa tuturor neguţătorilor cînd vama este dăschisă, să va rădica cîte un steag dăspre fiecare parte, care va sta rădicat în toate ceasurile hotărîte dă a fi vama lucrătoare, spre semn că numai întracele ceasuri pot veni cu mărfurile lor la vamă Cel ce vorbeaşte cu faţa deşchisă, să arată că grăiaşte adevărul. Ai putut şi pînaicea cugetul a înfrunta Cobraz deschis înaintemi falnic a te arăta? Cînd la rîdere se aude mai mult sunetul „a”, atunci cel ce rîde este om deschis şi curat la inimă. Cătră străini sînt deschişi , între sine pretinoşi. E bun la veselie, deschis cu flăcăii. Plutonierul se apropie cu paşi rari, cu o figură deschisă şi puţin surîzătoare. Faţa i se lumină întrun rîs mai deschis . avea un surîs primitor, deschis. Sufletul tău darnic, deschis şi liniştit. Oamenii sunt deschişi, veseli, expresivi. Ţăranii … cu feţele lor deschise … păreau aşa de prietenoşi. întîlni un zîmbet … deschis. Ilie a rămas un om deschis. Un fulg de fetişcană … cu obrazul limpede şi priviri deschise. Pepelea era om deschis; el na ascuns nimică înnăintea fraţilor săi. Pilda a doi oameni ne arată deşchis … cum fu după moarte celui rău şi cum fu celui bun. Eu încă cei partea mea cu dînşii, cu aceşti doi ţiu pentru aceste doveade, care deşchis ţiam scris. Plato … deşchis zice întru o carte a sa, ce să chiamă „Timeo”, cum lumea iaste făcută. Ca mai deşchis, şi mai înţeles să zic: toată muerea … cu însuş peptul său, săş nutreze pruncul. D. Lacăr ... a afirmat … deschis în Parlament că … a dat subvenţie şcoalelor. Ne spunem deschis cuvîntul nostru. Să vorbim o dată şi noi deschis. Interlocutorul meu a fost jenat şi am avut impresiunea că a regretat de a fi vorbit aşa de deschis. De faţă cu mine, nici tu nu o săi poţi vorbi deschis de Ivan. Pricinile noastre naţionale ... nu le puteai vorbi aşa deschis orişiunde. Şi iam vorbit, ştii, deschis . trebuia să recunoască deschis. După aceea vorbiră mai deschis . e afirmat deschis în finalul prefeţei. Nu neagă niciuna dintre aceste învinuiri, le recunoaşte deschis. sa arătat deschis ideii de a face un film despre scări în Sibiul care ... va fi capitală culturală europeană Să le spuneţi deschis oamenilor cine sunt aceste grupuri de interese. Mijlocul cel mai sigur pentru oricare femee de a întări legăturile ce o unesc cu soţul ei, este de ai vorbi totdeauna cu inima deschisă, de a nu avea pentru dînsul taine. Samson se îndreptă către nevasta unui bancher din Francfort care îl iubia cu inima deschisă. Buharii, un popor deschis la inimă, plecat spre cuprinderi de pace ... lăcuesc în sate. Cu inima deschisă, tinerimea a primit cuvintele cele nouă. era din fire om cu inima deschisă şi cu vorbele lui prietenoase şi cu glumele lui bine potrivite, împrăştia veselie oriunde se afla. Dacar fi fost un om cu inima deschisă, el iar fi vorbit lui Pintea. Tinerimea era veselă, iute, plină de vlagă, … cu inima deschisă. Cînd nenea Ştefan era mai deschis la inimă … îmi ajuta să caut puii vrăbiilor. Aşa e că va să fie cineva afară din cale ursuz, ca să nu se simtă atras de către nişte oameni aşa de deschişi la inimă. Alături de mine … să vii cu inimă deschisă. Epitetul moral exact … urcînd uneori pînă la largile vederi ale unui spirit foarte deschis dădeau operelor ... un rost practic. Mintea mea deschisă spre formele de viaţă, fantastice şi uşoare, ale viitorului, mă făcea să le adresez un mesagiu. Contemporanii îl caracterizează ca un cap deschis, cu prisosinţă înzestrat cu … talent. Femeia încă tînără … deschisă la cap … nu trecu cu vederea cămaşa lui ţărănească. Tata ... era înalt, spătos, deschis la minte şi harnic. Dacă eşti deschisă la cap o să pricepi şi singură. Acesta era urît la chip, dar deschis la minte. Şi cum ajunge în tîrg , se duce cu pieptul deschis drept la palatul împăratului. Se înfăţişară înaintea boerului. Bogătaşul, mîndru şi cu pieptul deschis; săracul umilit şi strîns la pept, de sta săi crape sucmanul. călca din nou sprinten, avîntat, cu pieptul deschis. Fraţilor! Mie nu mi se pare Că aveţi voi minţile aşa deschise. deschişi, se. este … deschizătorul scoalelor Kievului. Iată de ce nu ştim cum am netezi, lărgi şi albi această foae de hîrtie ... pentru a primi pe d. Caracostea, deschizător de vaste perpective şi sămănător de mari probleme rămase totdeauna fără soluţie. e un deschizător de drumuri. Întro zi Ţara Romînească are să fie mîndră de el. George Şincai se înalţă cu mîndrie ca orice mergător înainte, ca orice deschizător de cale. Deschizător de drumuri şi de porţi Mult slobod glas în negrele trecuturi. Printre ceilalţi povestitori populari, el se detaşează şi ca un deschizător de drumuri. Puţin cunoscută e contribuţia lui Densusianu cu privire la stilul creaţiilor folclorice, în care se vădeşte de asemeni un deschizător de drumuri. Bolintineanu mînuieşte cu mare virtuozitate … aproape toate varietăţile ritmice posibile … şi din acest punct de vedere, el rămîne un deschizător de drumuri. Sabin Drăgoi ... sa impus ca un deschizător de drumuri şi ca un maestru al muzicii romîneşti. Deschizător de drumuri în parodontologie. Aduce un pios şi sensibil omagiu deschizătorului de drum. În lumea actuală se poate vorbi de prezenţa gîndirii marxiste, o prezenţă impunătoare, deschizătoare de perspective noi. Douăzeci dulapuri nouă de brad boite cărămiziuînchis, cu cîte patru uşi de geamuri, deschizătoare una preste alta. Dacă au copiii scaun greu, atuncea arpăcaş de ovăs, sau de orz cu mere fert este bun mijloc deschizătoriu. Primăvara maş culca pe pămînt, Cînd bate austrul, întîiul vînt Deschizător de muguri. deschizători, oare. ător. Printro deschizătură ce se vede făcută în masele de marmoră, călătorul vede un basrelief. Mă dau lîngă fereastră … în dreptul deschizăturii. Fiindcă ardea cam soarele, a tras perdelele ce le făcuse Săftica împrejur la deschizături. ajunse bîjbîind în deschizătura verandei. Un ciucure al perdelei se mişcă alene în deschizătura balconului de peste grădină. Luna bătea … prin deschizăturile înguste de aerisire. Fumul se înalţă … ieşind prin deschizătura rotundă. În faţa noastră se ridică un … arc din marmură albă cu cinci deschizături datînd din anul 1540. Folosind frînghii şi pioleţi … au pătruns în interior printro deschizătură de ventilaţie. Am văzut în Panteon o clădire rotundă, colosală … cu o singură deschizătură în vîrf. Vatra deschisă nu avea „căloniu” deasupra, ci numai o deschizătură în tavan. Şi căutînd, vădzură că să deşchisă ceriul şi din deschisătură să tinsă nuăr ca un şes pînă la dînşii agiungînd. Budulea a deschis uşa, a băgat capul prin deschizătură şia strigat tare. Uncheşul Nichifor se strecură prin deschizătura uşii. Uşa se deschise. Larg. Şi în deschizătura ei apăru o femeie. Mai grăitor şi mai reliefat pare să fie unghiul care cuprinde în deschizătura sa cele două principii metodologice. începu a păzi flacăra care lucea prin deschizeturile portiţei de fier. Vorbi ea, uitînduse printre deschizeturile largi ale blanelor vechi. Între păretele stîncii şi unul din capetele arcuite ale valului meu, lăsai o strîmtă deschizătură, ca loc de intrare şi de ieşire. Printro deschizătură a copacilor scînteiau priveliştile din vale. Lam văzut pe fratele Simion în deschizătura zăbrelei cu furca în mînă. Marginea internă este netedă, şi alcătueşte o margine de a deschizăturei sfenoidale; marginea esternă se articulează cu osul malerul. Fructul la maturitate se desprinde de peduncul şi prin deschizătura bazilară seminţele ... sunt aruncate afară pînă la o distanţă de 1 m. Vocala e aşadar aspiraţiunea repezită prin o deschizătură anumită a gurei. În deschizătura gurii sunt cusuţi dinţi din sîmburi de bostan. Mînecile au jos la pumn deschizătura prea mare, pentru orice mînă. Sînii mici … apăreau intermitent, în ritmul agitat al respiraţiei, prin deschizătura cămeşii. Hainele din blană ... sunt de diferite croieli: de la haina scurtă fără mîneci, cu deschizătura în faţă sau care se trage peste cap, pînă la haina lungă, cu mînecile pînă la genunchi. În munţii Răşinariului rîurile au săpat deschizături adînci. Pythia ... se suia pe trepiedul de aramă aşezat peste deschizătura grotei miraculoase. Groparii au coborît sicriul de lemn … în deschizătura neagră a pămîntului. deschizături. – ătură. Originalul acestui hrisov ... se află în Arhiva Statului. El e acoperit cu 60 iscălituri şi alte atîtea peceţi; dintrînsele vreo 4 nu sa putut decifra . Le descifram şi le desluşam inscripţiunile slavone şi adesea romîneşti. Nu putem garanta că data a fost bine descifrată, cel puţin pe la 1730 nu întîlnim nici peun IlieşVodă. Ţiam scris din Dresda o cartă; nu ştiu dacă ai pututo descifra. Îşi dădea ifose de diplomat, spunea ca descifrat depeşi toată ziua. Vechi şi îngălbenite infolii ale căror nume nu le mai poate descifra nimeni. Discifrez cu mare uşurinţă hieroglifele egiptene şi cuneiformele asiriene şi babiloniene. Pe uşă este scris cu creionul un bilet. Urc trei trepte ca săl descifrez. Deschise capacul ... cronometrului de aur ... şi păru că descifrează cine ştie ce inscripţie. inscripţiilor găsite în insula Cipru nau putut fi încă descifrate. Căutam să descifrez pe apucate titlul unui volum cu scoarţa patinată de mîinile cine ştie cîtor cărturari şi de scurgerea anilor. Cînd descifră iscălitura de la urmă, tresări deodată. Stela aflată pe unul dintre morminte, a cărei inscripţie nu a fost încă descifrată, cuprinde în orice caz cuvîntul „rece”. Miera grozav de uşor să descifrez texte şi să mă servesc de dicţionarul enorm. Opticianul. Citiţi, vă rog, rîndul acesta. – Clientul. Nu descifrez nimic. Un text mai lung, redat cu litere greceşti, sa găsit, săpat pe un inel de aur ... Cercetătorii lau descifrat, lau citit, dar nimeni pînă acum na izbutit săl înţeleagă. Nea venit destul de greu să vă descifrăm scrisul. Am încercat … să descifrăm denumirea societăţii comerciale. Grăbii plin de curiositate spre dînsa ca să discifru hiroglifele. Celelalte inscripţiuni nu se mai descifrează. O autoritate constituită … pune să se descifreze şi copieze 140 dosare de corespondenţă secretă a fostului guvern. Pe reversul acestor bilete ce circulează pe pămînt sunt scrise lucruri nediscifrabile, şi cu toate astea ele se descifră toate abia atuncea cînd biletul încetează da circula. La poşta austriacă ... se descifrează chiar scrierile cifrate. Şia oblojit obrajii şi mîinile în colcreme ... Sascundă hieroglifa ceonseamnă cruda vreme, Să nu io descifreze pe faţă musafirii. Abia începusem să descifrez alfabetul dansului. Se apropiară şi ei de masă, căutînd să descifreze harta. Ascultă sunetele confuze din jurul lui, le descifrează. Ghicesc oleac’ cuvîntul Dar nul pot descifra. Cuvînt acoperit de cîntec, Cuvînt ce nul pot descifra. Vezi de departe pe şosea pe cineva şi nul poţi descifra. Era pianistă, şi nu tocmai mediocră – descifra sigur şi fraza cu gust şi pricepere. Din caietul acela de note, descifrase şi dînsa la piano romanţa portugheză populară. Se instalase în salon, descifrînd cu o stîngăcie de urs, partitura lui Boris Godunov. O făcuse să descifreze o sonatină la piano. Avea cunoştinţe muzicale, putînd descifra cu uşurinţă la pian şi la vioară. Postelnicul ... credea că descifrase logogriful din inima grecei. Ce e cugetarea sacră? Combinare măiestrită Unor lucruri nexistente, carte tristă şincîlcită, Ce mai mult o încifrează cel ce vrea a descifra. Păreri de rău ... Vă descifrez neprefăcutul Îndemn spre cei fără de glas Am avut îndemn lăuntric a mă socoti întro regiune misterioasă şi între oameni pe care încă nui pot descifra. San Juan de la Cruz simte nevoia să descifreze mistic poemul. Trebuie să înveţi să asculţi această viaţă, so descifrezi, să înveţi de la ea. Abia tîrziu, după ani de zile, am reuşit eu să descifrez sensul. Neînsoţit de nimeni pe neguroasa cale, Am descifrat misterul otrăvilor de crin. Noţiunea „porc de cîine” mi sa părut multă vreme cam bizară. Sensul ei avea să mil descifreze aceeaşi binecuvîntată experienţă a vieţii. Nelămurirea stăruie în mine şi astăzi după ce neam cunoscut şi am fost prieteni şi după ce aş fi putut săl descifrez mai bine. Sensul multora din descoperirile făcute a fost descifrat. Labirintul istoriei este cel mai greu de descifrat. A fost descifrat mecanismul genetic al gripei Cu capul în mîni, Dionis descifra textul obscur. Am descifrat frumuseţea statuetelor anamite de la Muzeu. Nu sa mulţumit să descifreze genealogia capricioasei prinţese. Tuturor lea descifrat destinul ... ca să urzească din fiecare un tip, un personagiu de roman. Întinerit în pragul bătrîneţii, am descifrat legile naturii în tovărăşia lui Lucreţiu. La învăţat meşteşugul de a descifra, de a face fişe după cărţile citite. Plăcerea noastră se diminuează cînd e vorba să descifrăm poezie. Fiindcă descifrarea e mai mult sintactică, mai mult imagistă decît de substanţă. Critica marxistă nu se poate sustrage sarcinii de a descifra poziţia ideologică a scriitorilor. Să descifrăm „mecanismul” formării acestor derivate. Nu va fi în stare de a descifra adevărul întrun nămol monstruos de minciuni. El nu ura atunci pe nimeni, fiindcă în fiecare seamăn descifra o suferinţă secretă. Un om fericit descifrează el ceva în întinderile marine? În fiecare lucru tăcut, auzul descifrează o şoaptă. Ştia să vadă semne şi să descifreze destine în cafea şi în palmă. O privi cu un sentiment de jenă, greu de descifrat în fixitatea statuară a fizionomiei lui. Nici nu mai mă holbai la ea ca să descifrez cear fi. Mintea sa veşnic trează a descifrat în complicata ţesătură de interese a lumii de atunci soluţia posibilă pentru supravieţuirea ţării sale. În muncă descifrăm sensul existenţei noastre individuale şi sociale. Am descifrat în scrisoarea dumneavoastră şi o notă de orgoliu. Colecţia de lăicere ... ne oferă una dintre cele mai reuşite creaţii de acest gen, în care se pot descifra talentul şi gustul artistic al poporului nostru. Decodificarea acestui limbaj simbolic este descifrată de bătrîni între 70 – 80 – 90 de ani. Gesturile sibilinice ale celui deal doilea căpătau în ochii noştri ... un aer bizar, enigmatic, greu de descifrat. Al patrulea sens al erorii poate fi descifrat în doctrina vacuităţii pe care a profesato Nagarjuna. În frumuseţea cea mai înaltă, pe care o propune această operă, se descifrează ... schimbul alternant de instincte, fără de care viaţa sar destrăma. O structură arhaică pe care sau împlîntat detalii, se descifrează. Numai folosind metoda onomasiologică se pot recunoaşte criteriile pe care sau întemeiat vorbitorii în actul denumirii şi se poate descifra evoluţia semantică. descifrez descífru. des déchiffrer). Formele evoluate au căpătat înfăţişări cu caractere greu descifrabile. Sărutarea Dorei nu era mai descifrabilă ca zîmbetul enigmatic al Lolei. A scris singură abia descifrabil . descifrabili, e. – bil Este iertat să ne pronunţăm în starea actuală a descifrării hieroglifelor. Pentru a încerca deschiderea uşelor arhivei pe calea mare a relaţiilor internaţionale îmi lipseşte încrederea în mine, nefiind speţialist în descifrarea documentelor. descifrarea unui text obscur îl scotea din gramatică. Începînd cu descifrarea inscripţiilor egiptene ... sa produs o adevărată revoluţie în cunoaşterea Antichităţii. Studiul limbilor vechi ... permite descifrarea documentelor care constituie materialul principal al istoriei. Amelia citea de multe ori numai pentru descifrarea mecanică a literelor. La scurt timp după descoperire în 1912, munca de descifrare a fost preluată de cunoscutul filolog, specialist în limbi vechi, William Newbold. Încă o parte interesantă a fost descifrarea la prima vistă. Fana, rămasă lîngă mine în momentul acela rar ... de nouă descifrare a destinului, ma prins de mînă. Nu am dorinţa săl urmez pe poet în descifrarea tainelor milenare. Descifrarea parabolei etice, comentariul sociologic ... devin componente obligatorii ale actualului critic. Începea săpăturile arheologice pentru descifrarea enigmei. Progresul, îndeosebi cel ştiinţific, nu constă atît în descoperiri noi, cît în descifrarea a ceea ce intelectul nostru subiectiv a încifrat în natură. Toată lucrarea noastră observatoare se cuprinde în o continuă descifrare a împrejurimii. Intelectual preocupat de estetism formal, chiar torturat de tehnicitate, simţi un interes abstract în descifrarea versurilor sale. Este firesc să aşteptăm o descifrare respectuasă şi respectabilă a textelor dramatice călinesciene. În romane, interesul pentru prefacerile morale se menţine, dar accentul se deplasează de la individual la descifrarea relaţiilor multiple dintre personaje. Această infinitate a spiritului uman şi descifrarea, pe cît este posibil, a elementelor absolutului în capodopere, se cuvine săşi găsească locul în interpretarea stilului artistic individual. Descifrarea şi înţelegerea vieţii actuale. Îşi propune săşi dirijeze investigaţiile pentru descifrarea etiologiei tumorilor maligne. Urmărirea ariilor semantice ale termenului „nădragi” ... contribuie la descifrarea istoriei sale. Sa pornit, deci, de la descifrarea şi catalogarea realului. Fireşte, această întrebare nu este decît reformularea problemei epistemologice a echilibrului dintre opacitatea mesajului şi necesitatea instaurării unei legături bazate în mod esenţial pe descifrarea lui. Premiera ... căpătă proporţiile unui eveniment prin textul elevat, ca şi prin accesibilitatea descifrării în fabulă a unor sensuri moderne. Nu e vorba deci de un simplu cinematograf, ci de descifrarea unor noi modalităţi. Cercetarea limbajului lor simbolic nu poate fi întru totul elucidată, dacă la studiul mesajului ornamenticii şi cromaticii sale nu adăugăm şi descifrarea resturilor de mesaj ritual din trecut. descifrări. – Folosea mereu ediţia facsimilă, cu textul descifrat şi tipărit alături. Partiturile dificile descifrate demonstrau că este un virtuoz. descifraţi, te. – Există ... descifratori de ieroglife cari, cu interesul arzător al unui Champolion sau Lepsius, ştiu să fermece auditoriul cu numărul, cam mare şi, la dreptul vorbind, de puţină importanţă, al dinastiilor faraonilor. descifratori, oare. – tor déchiffreur descifraţii. – descimbireli. – eală. descimbiresc. – A umbla descimbirit. De ce stai descimbirită? descimbiriţi, te. – descindămînturi. ămînt. Din munţi descind la vale, impetuoşi cu toţii. Lîngă piatra astei triste groape, Sămi descindacela care, cu puternica lui dreaptă, Lumile le cîrmuieşte. Nişte papuci roşii de piele completează costumul cu care descinzi în etajul de jos. Valea Ştezî e cea mai de seamă vale ce descinde din munţii comunei. Ceata de amici ... după un scurt conciliabul, descinse din automobil şi îl urmă. Şi soarele descinse din ram în ram, pe rînd. Cîmp alb. Descindentrupat din funingeni Un corb. Se făcea că descindeam lespezile de piatră ale casei noastre străvechi. nu descinde pînă la aceste amănunte. Cînd rîzi, pe a ta gură Amorul a descins, Orice prepuitură Deodată sa şi stins. Un interes, ca şi o ambiţie, ar trebui să descindă de pe scenă. E de mirare din ce noapte cu duhuri vrăjmaşe a descins peste cîmpuri o besnă atît de opacă şi grea. Demonic Infinit! Descinden mine cum descind Tenebrelentrun schit. Primul suie sonul cu o jumătate de ton, şi al doilea ... îl înmoaie sau îl face a descinde cu o jumătate de ton. În timpi dodinioară Copiii oceanului cu forţa descindură Pe ţărmii Inisfailei. Mitropolitul Alecsandru, la reîntoarcerea sa de la Viena ... să binevoiască a descinde mai înteiu la Sibiiu. Viaţa mea era strălucitoare Cînd am descins aici întîia oară. Întro bună dimineaţă descindea la cel mai bun hotel din Veneţia. Descins proaspăt din India misterelor şi a fanatismelor impresionante, lam cunoscut în redacţia „Vremii”. astfel cu poetul, descinde în oraşe. Aici au descins primii colonizatori englezi. Bălcescu ar fi voit ca, înainte de a descinde cu totul în acest tîrg ... să se alcătuiască un plan de aşezare şi de lucru. A descins dea dreptul întrun hotel deocheat din Cartierul Latin. Începutul Primului Război Mondial în 1914 îi restrînge lui Coşbuc posibilităţile de a descinde în Transilvania. Dintre aceşti călători descinşi în capitală, ... îl semnalăm pe silahdarul Mustafa aga. Un straniu paralelism făcea ca şi Gaston Paris să fie un studios descins din Germania, un pozitivist, discipol al lui F. Diez în exactitudine şi în procedura de a trata faptele cu scrupulos respect neogramatic. În acea zi cenuşie care nu prevestea nimic bun, George Franklin descindea destul de blazat la hotel. Preşedintele … a descins, joi, la San Francisco. În acelaş spirit se aplica la noi ... împărţeala de pămînt între membrii unei comunităţi răzăşeşti care descindea adesea dea dreptul dintro singură familie. Dacă descinde de la cruciade ... e prost, dar nu şi mojic, e prin urmare un degenerat! Nu mai descinde din linia vechilor feudali. Rasele superioare ... descind poate din vechii arieni. . Dar Voicuţa nu ştiu sămi precizeze din care Caragea descindea această Scumpă. Ea aparţinea unei dinastii princiare din Valahia, deosebit de culte, din care au descins mai mulţi poeţi. Un Liviu Dragomir este mecanic de utilaj greu şi descinde din Băseşti, ... judeţul Olt. Tu crengi ai, iubito, nu braţe ... Descinzi dintrun basm vegetal, al răsurii? Virgiliu ... descindea pe August din miticul Aeneas. Calul arab e cel mai sprinten şi mai iute, dar totodată cel mai nobil şi mai elegant în mişcările lui. De la el descind calul englez şi cel andaluz. Prin această structură, descinde direct din linia spiritului junimist. Fiziologii şi anume fizicieni descinşi din ştiinţe naturale au discutat totdeauna cu interes „teoria culorilor”. El descinde din Ibsen. Wilhelm Kempf descinde dintro lume aparţinînd istoriei, dar se adaptează suveran societăţii de consum, la care participă cu o vitalitate neaşteptată. O altă serie descinde direct din teatrul de marionete văzut întro finalitate tragică. Pe Bacovia ... vom putea săl legăm mai clar de curentele din care descinde. Acest tip de imagistică ... descinde din secolul XIX, din „Mioriţa”. Trei dintre nuvele ... se grupează întrun singur ciclu, despre Griviţa, şi descind probabil din laboratorul Groapei. Tot din romantism descind tragicii căutători ai absolutului. Mircea Ştefănescu descinde direct din autorul „Scrisorii pierdute”. La „Galateea” întîlnim o altă propunere de pictură figurativă, de data aceasta descinsă din lecţia postimpresionismului. Ca tipologie, această mentalitate descinde specific din literatura ştiinţificofantastică. A doua zi, vineri, 21 ianuarie, pe la miezul nopţii, a descins la sameşul judeţului, Vasile Moangă. Poliţia descinde şi la Institutul de Arhitectură. descínd; descinsei, descindură descendre Cu descinderea soarelui sprintenii zefiri se grăbeau a recori atmosfera. Simţea golul vertiginoaselor descinderi în ascensor. Rotind, în descindere, frunza visa. Pentru Călinescu creaţia a însemnat întotdeauna ... şi descindere în stradă pentru a lua contact direct cu viaţa. Urcînduse pe scările de descindere la plajă ... priviră construcţiile albe de pe litoral. Objectele însă colective sau morale, după descindere pot avea o nouă ascindere. Globalismul care e, în fond, panteismul, pierde şi descinderea, şi ascensiunea. Lui Costicăi voi scrie după descinderea în Rügen. Tribunalul hotărîse „o descindere la faţa locului”. Au fost descinderi şi declaraţii. Cear fi ... dacă iam face o descindere şi lam strînge şi noi, niţel, în chingi? De ce după atîta tămbălău, arestări senzaţionale, poliţie, siguranţă, descinderi, vom arde cu fierul roşu, etc. etc., totul sa terminat mai repede decît un foc de paie? Descinderea era gata şi negustorul era prins asupra faptului. O descindere rapidă şi imparabilă marcă alt gol în casa de venituri a firmei interlope. După ce face probabil o nouă descindere în teren, discută cu foarte mulţi informatori. Descinderi pentru cercetări la rambursări ilegale de TVA. Poliţiştii bănăţeni, …, au realizat mai multe descinderi simultane în locaţii cheie. întro bună zi făcuse o descindere chiar la Oficiul Intercultural. A fost cît paci săl găsească pe Silion. Descinderea „băieţilor” lui Borcea în casa lui Andronic ... nu poate uimi. descinderi. – Iară svîntul să deştinsă de brîu. Iară svîntul să deştinse de brău şi să dezbrăcă de veşmîntul ce ave. Sa descins de cingătoare. Slăbind încet, încet brîul deodată sa descins. se descinse de brîu. După aceea descinge brîul de pe lîngă sine. Şerparul ... pe care îl descinsese ..., era aruncat jos la picioarele patului. Alexie era încins pe sub straiele ce le purta cu o aţă de păr de cal de care nu se descingea niciodată. Ajuns sub cruci, îşi descinge betele de la brîu ... şi plînge, plînge. A apucat să zică: „maică, dăscingemă, să pot sămi dau sufletu”. Descingeţivă repede de brîne! Părintele Grigore ... se decinse de taftur. În odaie începe săşi decingă curelele. El se descinse de sfoară şi cămaşa îi căzu ca o fustă de jur împrejur. Tata sa descins de şerpar şi sa întors cu faţa către răsărit. Şi cum teoi încinge, Tu mi te descinge. mă descing, mă dezbracin. De brîuţ mă pot descinge Cu dorul nu pot învinge. De colan, de urît şi de boală a descinso. Le descinseră brîele şii închisără în temniţă. Vai, brîul meu! gemea copila. Atît de mult eu lam temut, Dar FătFrumos descinsumila! Apoi îl deşcingu de sabie. Şi descingînduşi spada ceavea la a sa coapsă, Bătrînului o dete. Osman ... îşi descinge sabia împodobită cu pietre scumpe ... şi o predă în mînile ruseşti. Şia desfăcut pieptarul şi sa descins de armă. Să vezi Radu cemi lucra: Frumoasă masăntindea, De arme se descingea, Sus prin crăci mi leatîrna, Apoi tovarăşi chema Şi la masă mii poftea. descíng, descinsei, descíns. descingeri. descinşi, se. – Ca săţi dea mînă de ajutoriu, descinşi aleargă la tine. Cu zîmbet gingaş pe guriţă, cu ochi galeşi şi pătrunzători, venea mîndra cam descinsă, păşind uşor şi legănat. Fruntaşii ordinului, îmbrăcaţi în tunică, descinşi şi desculţi, iau cules cenuşa. Descins, cu capul gol, ... potrivea din ţăpoi fînul aruncat năvalnic din braţele flăcăilor. De aceea zăboveau, descinşi, cu părul vîlvoi, uitînduse unii la alţii, neştiind cum să mai înceapă şi ziua aceea. Soldaţi descinşi ... aleargă încoace şi încolo. În poarta grădinii ieşiseră ... descinşi şi în izmene. Se scoală mîndra descinsă ... Ca şio luminiţă aprinsă. Mă uitai pe lîngă plisă Şi văzui mîndra descinsă. Mă scol dimineaţa tare ... Să văd pe mîndra descinsă. Şade mîndra mea descinsă În ierbuţa pîn în brîu, Ţinînd pe murgul de frîu. Călugăru cămi era Tot descins, cam defăimat, Numan paftale lăsat. Am găsit un corn de porc Întro scurmănătură de oaie: Şi un chior ma văzut, Şi un surd ma auzit, Şi un mut ma spus, Şi un descins în sîn la pus Tot neaşteptatul întîmplării caraghioase na fost decît ... un umil compliment al unui biet ofiţeraş descins şi demobilizat. descinşi, se. – des + déshonorer descintrez. – des + décintrer descintrări. – Aspiraţiunea consonanţială ... apare ... sub o formă triplă, după tăria sa în şir descinzător, ca f, v, w. descinzători, oare. (ă)tor. Carnea se tae bucăţi, se spală şi se pune în ceaune mari, de ferbe bine, bine, pînă se deciocalează carnea de pe ciolane. Moş Nichifor deciocălase căruţa şio ungea. Oamenii trudiţi, colbuiţi, flămînzi ... Vin din Prahova, din Ialomiţa, din Buzău dar şi de mai departe ... Sau deschiolat carele şi căruţele sub povară. Mi sa deşchiolat căruţa de tot: se mişcă, hodîcîie, scîrţîie. Sapai grea şi coada groasă, ma deschiolat la oase. Coasa şi săpatul mau deşchiolat. Sa deşchiolat unchiaşul. Apu, dupî śi mam disśocalat ieu, dupî siam răgulat caru şî boii, sî mai vedzi sfat! desciocălez. Culesul popuşoilor de pe cîmp, care se mai numeşte şi „desfăcut, desfăcat, curăţit, deciocălat, desghiocat” sau „disdiocat”, fiecare cuvînt avînd verbul său ... se face sau pe cîmp, pe loc, sau acasă. Dulap deşchiolat. Căruţa mea e deşchiolată toată, nai ce face cu ea. Un om de ... patruzeci şi cinci de ani, încărunţit pe la tîmple, cam deşchiolat în uniforma aceea ..., cu privirea impenetrabilă a oamenilor distraţi. Sunt deşchiolat de oase. desciocălaţi, te. – Lasă mîna săi cadă desciolănată din cot. Cabrioleta zvîcni în trap hurducat pe desciolănatele bîrne. desciolănaţi, te. – des + at Ştergarele ... pentru femeile mai în vîrstă se ţeseau din fire ceva mai pline, iar cîmpul era vărgat descior cu aţă albă. Dăl ceva mai descior grîul la semănat, că prea e rar de tot. desciori, oare. – icior. desciochinez. – des + Sa introdus, de asemenea, desciorchinătorul, un aparat care separă boabele de ciorchine. desciorchinătoare. – tor. Bate mai desciorel (pînza). Coase florile mai desciorel, mai strîns, mai bătut. el. desciorluiesc. – desciorluiţi, te. – Şi teoiu curăţi, Coarnele ţioiu desciunti. Coarnele ţioi desciunti, părul ţioi netezi, Coada ţioi întregi. desciuntesc. – des + Dimineaţa îi înclia dei punea în gură, iar sara îi desclia cu încrop şii punea pe masă. De multe ori lam găsit descleind un smeu ca să copieze vreun vers, pre care acum un băiat îl făcea să zboare. Uite, că sau descleiat ochelarii. Limba, cînd vorbea, cu greu parcă i se desprindea de cerulgurii, şi ai fi zis că nu vorbeşte, dar că desclee ... fiece cuvînt. I se lipise limba de cerulgurii, deşi încercase ... să o descleieze. Eu strig încît capul mi se descleieşte Şi bărbatun lene abia mormăieşte, Se urcase pe spinarea coşarului şi, cu un topor în mînă, descleia acoperişul şi căpriorii. descleiez. – des + Sus, întro ramă descleiată, era o fotografie. descleiaţi, te. – descleieri. – Bărbatul bătrîn abia iau discleştat mînule de gîtul său. Îşi descleştează degetele amorţite şi cade pe o laviţă. Anevoie iau putut descleşta degetele înţepenite în ultima strîngere a acelui metal fermecător. Cînd miam descleştat degetele de pe grumazul hoţului, acesta a căzut buştean la pămînt. Ca o ghiară se întinse mîna parazitului spre el, căutînd săl descleşteze după marginea vestei, dar ghiarele lui Coco ţineau dîrz de ea. Lala îşi descleştă deodată mînile şişi făcu vînt pe uşă afară. Sa dus la vrăjitor, ia descleştat şi ia luat dintre degete mîna de mort. Tembrăţişez şio oră numi descleştează braţul. Oprinduse între movilele de cărămizi şi bîrne arse, îşi descleştă degetele înmănuşate de pe braţul onorabilului amic. Îşi descleştează degetele, să slăbească strînsoarea. Prima lui mişcare, după ce putu săşi descleşteze mîinile de pe parapet fu să se repeadă spre cabină. Se bucura că stomacul ostenit de aşteptare îşi descleştase ghiara dureroasă a foamei. Ma mai descleştat spatele după trasuăsta. Să nu i se descleşteze mîinile împreunate pe piept în carei pusese un ban de argint. După acestea mîinile şau descleştat, Şi jalnica despărţire cu plîngeri şau grătulat. Sar fi ucis dacă nalerga lumea de pemprejur săi descleşteze pe unul de altul. În dragostea mea, veacul abiai o sărutare. Senclină ceremonios, fără săşi descleşte braţele încrucişate pe piept. Îndată însă Adela se descleştă din braţele lui şi fugi. Rostogolinduse în uliţă cei doi se descleştară. Deabia îşi putea descleşta picioarele din sîngele închegat. Scoţînd cuţitul din teacă, îi descleştă cu vîrful lui dinţii. Îndată ce isbuteşte cineva ai descleşta dinţii, îi dă ţîţă . După pînza de paianjăn doarme fata dempărat ... A ei gurăi descleştată dea suflării sale foc. Îşi adună puterile şi cătă ţintă la flăcău fără să descleşte gura. Nu putea descleşta gura. Nu gîndesc eu săşi descleşteze gura, cît îi el de cătrănit şi învăluit de necazuri. Vorbi bărbatul, descleştînduşi cu greu fălcile. Voia săi ceară iertare, dar nuşi putea descleşta fălcile să vorbească. Trecînd de la bolnav la bolnav, descleştîndule gura, le turna doctoriile între dinţi cu lingura. Descleştaţii fălcile. Na fost chip să le descleştez gura. A împins cu cotul pe domnul său, îndemnîndul săşi descleşte fălcile. Nu putea săşi descleşteze gura de frig. se repede asupra scîndurii cu o ploaie de lovituri ..., descleştînduşi fălcile, doar cît să gîfîie şi să înjure. Îşi descleştă gura şi zise ... Fălcile se descleştară cu greu. Descleştezeşi noaptea deasuprămi fălci de fum. descleştez; . să descleşte. – des descleştări. – Mara era dintre oamenii care nu vorbesc numai cu gura, ci şi cu ochii şi cu sprîncenele ... şi cu mîinile descleştate. descleştaţi, te. – Cel ce cugetă pomi de multe plase şi soiuri să crească, acelu acolo unde e capetul celor de o plasă să împlînte cîte o despicătură de lemn; aceaste leamne desclinitoare şi lemnuţele ceale dintru dînsele să le numere. desclinitori, oare. – tor. Căci alminterea mă blastămă şi mă desclironomiseşte. desclironomisesc. – des Încremenea între găini ..., ocărînd neoutoarele şi desclocind pe cele căzute. desclocesc. – des + Acest sînt Arhip ... avea doi saci: unul descosea în fund şi în cornuri şi sămbrăca cantrun stan de cămeaşă. Ştiu că la vîrsta dtale îi greu de a învăţa; îi mai lesne de a desface decît a face, a discoasă decît a coasă, a critica decît a scri. Scoate jacheta şi o dă dlui Lefter care o descoase cu brigeagul. El îşi luă căciula ... îi descusu puţin fundul, vîrî banii în ea şi cusu iar fundul la loc. A descusut şi galbenii de pe conci şi ia prefăcut în argint. Îmbrăcămintea ... o vor descoase acolo unde este nevoie. Schimbau nasturii şi le descoseau semnele, nimeni nar mai fi recunoscut de unde vin mărfurile. Nu ştiu coase, ori descoase. Nu ştiu: coasă sau descoasă, Dar lacrimi ştiu că varsă. Nevasta nu e cîrpă să o descoşi şi să o lepezi. Rîul coase şi descoase Liniştea de sub colnic. Îşi aduse aminte că pingeaua de la gheata de purtare din dreapta sa descusut puţin. Uite, stă cu tine de vorbă, nea Comane, şi te descoase din fir pînă în aţă. atît te descoase, încît de multe ori te fac de nu ştii ce să le răspunzi. Am chemat pe slujitorii cei mai bătrîni, iam întrebat, iam descusut şi miau dat toată ştiinţa ce mi să cerea. Sluga iau fost vînzătoriul, Pre acela îl descoasă. te ţine cîte treipatru ceasuri în picioare şi te descoase ... ca pe hoţii de cai. Curios ca toţi provincialii şi puţin discret, ţinea săşi descoase tovarăşul din toate prohaburile. Pe drum ... întîlneşte pe mizerabilul intrigant, care îl descoase şi află cu ce misiune e însărcinat tînărul. Îl luă pe cumnatul său la o parte, ca săl descoase. Pe drum mă descoase bătrînul. Bătrînul ... se gîndea cum să descoasă pe fată, ca să afle adevărul. Aceştia chemară la o parte pe hangiţa şi pe Cazacu şi îi descusură vreme de un cias. Acolo am descusut nişte ţigani. Cînd vorbise cu advocatul la oraş, îl întrebase şil descususe despre toată procedura ce ar fi urmat. Ia nu mă mai descoase şi tu atîta. Ştiu numa’ că mă tot descosiau, cum am scăpat. Miss Roth ... ma descusut căutînd să cunoască ceea ce numea ea „glasurile” mele. Îl descususe cu încetul şii aflase gusturile şi cusururile. Noua ştiinţă şia strîns, astfel, vaste materiale ...; babele au fost cercetate; cîntăreţii şi lăutarii au fost discusuţi. Încercă să mai descoase pe arendaş, dar nici arendaşul nu cunoaşte alte amănunte. Procurorul rămăsese în cancelaria comisariatului ... săi descoasă şi săi pună în încurcătură prin întrebări perspicace. Îl încîntă cu şoşeli şi cu momeli, pînă cel descoase şi află tot ce are întrînsul. Sunt gata să te lăs pe Domnia Ta ... să descoşi în amănuntul pe ava Paul de Marenne, franţuzul. Mereu gata să pună întrebări, să te descoase pînăn pînzele albe. Team scuzat, după ce am descusut de aproape pe ai tăi. Eliade îl descoase îngrijorat, întrebîndul ce crede. Pînă la masă ne descoase. Căuta cu ochii o cîrciumă ... unde să se oprească o clipă săşi omenească însoţitorul şi săl descoasă fără zor. O dată o descusu o vecină. Părintele o descosea mai departe. Ma luat bătrînul la rost şi ma descusut cu fel şi fel de întrebări. Aici era ceva la mijloc; ea dăduse de urma unei taine; trebuia să o descoase. Din cărţi cu slovă veche şi cu figuri frumoase O lume ca de visuri, cu totul minunată Mio scoţi, şi pendelete începi a mio descoase. Şi nare răgaz să descoasă toate întrebările carei vin în minte, pe nevrute, despre chipul cum sor fi făcînd trenurile. Părintele Pamfilie îmi arăta lucruri grozave, avea o putere dea descoase nevoile şi dea desvăli rănile noastre sociale. El na vrut să descoase o întîmplare, să schiţeze o glumă ..., ţese, cum am spus, viaţa satului. O simţea măsurîndul cu neîndurare, descosîndui fiecare trăsătură. descós. – des + Verbele se conjugă după prima conjugăciune. I. adunare … descoasere. descoaseri. – Acolo daco sosît, Plugul lo descobdilat. descobilez. des a. Imaginaţivă că decojiţi o ceapă, foaie cu foaie, pentru a ajunge la inima ei. descojesc. – des + După uscarea capsulelor se procedează la decojirea şi separarea fibrelor şi a seminţei de coji. descojiri. descojituri. – Gindă descojită uscată. Era proaspătă şi luminoasă ca o mandarină descojită. Sînii mici, tari, rotunzi şi albi ca două mandarine descojite apăreau ... în ritmul agitat al respiraţiei. Rădăcinile decojite se pot da copiilor mici. Fasole descojită. Fie un băţ descojat Tot să numeşte bărbat descojiţi, te. – Custode al casei, prefect preste cuptoarele de pîne, cărui îi ziceau descojitoriu de pîne. descojitori descojitoare. – tor. descojituri. – itură Fratele … ieşind să aducă toplotă, să descolăci depregiur oltari. Descolăcit din neguri senalţăun şarpe laur. descolăcesc. – des + descolăciri. – Fulgere descolăcite Bat în munţi, senfundăn peşteri. descolăciţi, te. – Brîu, brîuşoru ńeu, Team colotăcit, Tu tiai discolotăcit descolătăcesc. – des A descomercializa politica. descomercializez. – des + Părţile fiinţei noastre ... nu se pot despărţi fără a descomplecta pe om. Team numit la Curtea Marţială, ... bineînţeles provizoriu, fiindcă numi place să descomplectez serviciile frontului. Este firesc lucru ca mai tîrziu Senatul să se descomplecteze. În această şcoală sa descompletat număru profesorilor. Fusese amărîtă, văzînd că serviciul de treizeci şi şase de persoane cu cîte cinci feluri de pahare de fiecare se descompletase. Secţia se descompletează din nou. descompletez. – des + décompleter Descompletările şi completările ... colectivului artistic au cauzat destule acrocuri. descompletări. – Regenţa descompletată ... gira afacerile pînă la alegerea celui de al treilea cavaler suprem. Se mai aduseseră în depozitul de sus al magazinului o garnitură descompletată ... şi o comodă. Uneltele erau descompletate şi rupte, iar vitele erau bătrîne şi slabe. descompletaţi, te. – Să descompunem pe 293 în două părţi. Razele luminei de la soare viind, nu sînt calde, ci ca se încălzească trupurile, trebue să se descompună. Trec la palmele înmulţitoriului, le decompun în 4 plus 2 şi zic: deacă un stînjăn ţîne 42 lei, 80 bani, 4 palme care sînt jiumătate de stînjăn, vor ţînea jiumătate de această somă. Numărul N va fi decompus în făcătorii lui simpli a, b, c, d. Artea de a descompune şi de a despărţi trupul omenesc pentru al face să i se poată cunoaşte osebitele părţi dupe moarte. Mijlocul cel mai simplu spre a prepara oxigenul este a se descompune oarecare oxidi metalici, prin căldură. Această sare ... se descompune de se va atinge de cea mai mică umezeală. Corpuri simple pe care himiea nu este în stare a descompune. Apa procură plantelor şi acest gaz pe care plantele descompuindulu, îşi căştigă carbonul lor necesariu. Gazurile solvite în apă lucrează foarte asupra scoarţei pămîntului, căci multe din părţile acestea se solvesc atunci şi se descompun. Animalul dă naştere la o materie care în oarecare împrejurări se descompune şi dă şi acid prusic. Maistrul ... descompune prin analiză şil reconstituie prin sinteză. Cît despre automobil, a fost descompus în cele mai mici fragmente. În dreptul unei clădiri descompusă în zidărie veche, bîrne şi fier, trotuarul era desfăcut. Unii cercetători ruşi au declarat că răul este cu totul iraţional, o noţiune de limită, ce nu mai poate fi descompusă în alte elemente. Moleculele sunt mecanic nedivizibile, însă se pot descompune chimic. Operaţiile parţiale sunt descompuse la rîndul lor în zeci de mişcări stereotipe Viteza V poate fi descompusă în două componente. Bacteriile amonificatoare descompun materia proteică şi formează amoniac. Obiceiurile sunt şi ele cunoscute şi descompuse lexical. Disciplina se descompune întro serie de alte ramuri. Anumite radiaţii ultraviolete pot ... să descompună apa în oxigen şi hidrogen. Imaginea este descompusă în impulsuri electrice. Tipul principal îl vedem descompus în imagini de natura tipului secundar. Balzac ori Flaubert descompun un suflet după regulile metodologiei logice. Gesturile sunt descompuse în cele mai mici amănunte şi urmărite cu o exactitudine maniacală aşa cum face şi Kafka. Aceste perioade se pot descompune în unităţi ritmice. Mişcări ... care, la rîndul lor, se descompun în numeroase mişcări mai mărunte. Să mai tîrăsc înainte cadavrul acesta, glorios dacă vrei, pe care de doi ani îl port cu mine şil observ zi cu zi cum se discompune. Vinul e înlocuit aici prin un rachiu prost, care arde şi descompune trupul bietului muntean. Unele organe plesnesc de congestionate ce sunt, ... altele care lîncezesc se atrofiază, se descompun. Te descompui pe picioare, i se adresă el amabil. Figura sa se descompusese încît nul mai cunoşteai. Faţa i se descompusese Poetul îşi întoarce spre ea frumosul chip brăzdat de lacrimi, descompus de durere. Dacă clinul de cer pe care lam scrutat arată întradevăr aşa, nu mai puţin lentila prin care îl văd îl descompune în continuare. Dau locul unei atonii ... cînd buba se descompune (putrezeşte). 5 000 kilograme de gunoi proaspăt se împuţinează … pînă se decompune de tot. La moartea unui organism ... încep să lucreze puterile chimice, care în sensul organismului descompun şi distrug, iar în sensul lor compun şi creează noue formaţiuni. Pe catafalc de căldurăn oraş Încet cadavrele se descompun. Sunt şapte trupuri la un loc care pot începe să se descompună. Bălegarul de grajd îngropat la adîncime mare ... se descompune încet. Sărmana corabie ... semăna cu un uriaş animal marin mort şi aruncat la ţărm să se descompună. Orice secreţie descompunînduse, dă un miros neplăcut. Pepenii ... se descompuneau în căldura necruţătoare. Cadavrele se descompuneau pe uliţe. Fardul i se descompunea sub broboanele de sudoare. Religia moare şi, ca orice lucru mort, se discompune. Părea că i se descompune şi sufletul. Silueta cerşetorului cu pistolul la tîmplă se descompuse în cîteva pete galbene şi verzuifosforescente. descompún descompúi. des + décomposer Descompunerea în făcători întîiu. Dar nu numai căldura, ci şi celelalte puteri invizibile au cea mai mare influinţă asupra composiţiunilor şi descompunerilor chimice. Chimia ... se ocupă de acele fenomene de mişcări ale corpurilor care sau prin descompunere sau prin combinare produc în materia lor o schimbare permanentă. Afară de acest fenomen de deviaţiune produs întro prismă se mai produc şi altele pe care le vom studia în urmă sub numele de descompunerea luminei. Toate forţele elementare care se ridică din sînul poporului tind convergent spre acelaşi scop: descompunerea unităţii creştine. Descompunerea este o reacţiune chimică în care o substanţă pură se desface în două sau mai multe substanţe mai simple sau chiar în elemente. Apa rezultă din descompunerea grăsimilor. Lucrările ... făcuseră cunoscut, în primul deceniu al secolului, ... efectul de descompunere chimică legat de trecerea curentului continuu. Fosforul ia parte la formarea substanţei creierului, ajutînd la ... descompunerea zaharurilor. Lucra acum la descompunerea probei. Efectele descompunerii imaginii sunt adeseori remarcabile. Potrivit cercetătorilor furtuna violentă poate provoca descompunerea apei de mare în hidrogen şi oxigen. Căldura solară este folosită pentru descompunerea amoniacului în hidrogen şi azot. Descompunerea analitică a unui concept în elementele sale constitutive este o lucrare prea grea. să asist la descompunerea mea în bucăţele cu deliciu masticate, alimentînd ritmul lor capricios şi minor. Prin descompunerea aparenţelor în elementele primare ea îndeplineşte funcţiunea prismei. Numai corupţiunea are limite, căci aduce descompunere şi moarte. Omul este o fiinţă morală simplă şi identică, prin urmare imaterială, neperisabilă, nesupusă descompunerii. Vom merge aşa pînă la ruina materială şi la descompunerea morală desăvîrşite. Omul e în plină descompunere morală. Demonia marină este ... o nobilă descompunere pe care trebuie so grădinărim şi de care trebuie să ne mîndrim. Lumea veche a descompunerii ... era mistuită în dogoarea flăcării curate. Spectatorii ... urmăreau flacăra de patimă ... a unei familii deslănţuite în descompunerea ei. Lenea şi desfrîul ... au adus repede descompunerea acestor aprigi „conchistadori”. Sunt două imperii în descompunere. Nevoia irezistibilă de a folosi ... neologisme ... nu se poate ivi decît întro societate pe cale de descompunere. Aparatul de stat şi armata sunt în descompunere. Surprinderea pe feţele multiple a descompunerii familiei burgheze. Supravieţuirea politică externă în condiţii de aservire drastică (epoca fanariotă) a avut drept consecinţă distrugerea clasei politice care asigurase coeziunea organismului politic sub aservire şi, consecutiv, descompunerea politică a ţării. Descompunerile putride ale miliardelor de reptile ... trec toate în plămînii bieţilor creştini. Poetul compară formele indecise ale cadavrului în descompunere cu începutul unui vis. Rînduneaua poartă prestigiul universului, văzut dintro planetă mai pură, fără descompuneri şi putregai. Motivele sale preferate sunt zvîrcolirea conştiinţei chinuite şi descompunerea cărnii bolnave a omului, nebunia şi moartea. Organismul animal sau vegetal mort este supus imediat unui proces de descompunere. Miroase atît de tare a descompunere, a puroi, a dezinfectante, că ţi se face ... rău. Pe pămînt anceput Descompunerea lentă; Poame tîrzii cu carnea transparentă Sau desprins şiau căzut. Umbla puţin ameţit de lumina tulbure, plină de fum a serii de toamnă abia căzute, cu mirosul ei înţepător de frunze în descompunere. Sămînţa epidemiilor este împrăştiată de miasmele răspîndite de trupurile în descompunere. Nimeni nu va mai putea autopsia cadavrul pentru că starea de descompunere va avansa rapid. Brumat şi plin de crăpături, agoniza în savoniera plină cu apă, întro stare de descompunere şi jigăreală vrednică de plîns. Din scursorile şi descompunerea aşaziselor noastre partide istorice, creşteau şi se revărsau puhoaiele ţărănismului. Pe ruinele fabricei, cumpărată de consorţiul unei industrii ... noii proprietari nu au izbutit să ridice din amorţire un paralitic în descompunere definitivă. descompuneri. – Probă convingătoare pentru justeţea acestei explicări este vechiul dialect provençal unde formele se află descompuse. Trăsăturile feţei postelnicului, deşi puţin cam descompuse, arătau acum o mulţumire pacinică. Henrietta căzuse cu faţa în jos, descompusă, cu ochii leşinaţi. Poate, şuieră bărbatul, cu faţa descompusă. Cred că faţa mea sa luminat, pentru că privirile celorlalţi au înmărmurit aşezînduse pe trăsăturile descompuse şi refăcute în linii tari. Radu: ... abătut, cu toată figura palidă, descompusă. Publicul văzu sîmbătă ... chipul descompus, surpat şi împăroşat al poetului. Din ulicioară vine Maria cu figura descompusă. Nu avu timp ... săşi vadă chipul descompus. Pe faţa sa descompusă se citea doar groaza animalică în faţa inevitabilului. Nu sa putut cerceta oul înlăuntru, fiindcă iera descompus. Vom distruge toţi viermii infectaţi şi descompuşi cari sug şi murdăresc arta noastră Articolul din „Veacul” e întradevăr de o violenţă surprinzătoare de la titlu: „Portofolii putrede şi suflete descompuse”. Dădeau în pline vremuri de epopee spectacolul deprimant al unei societăţi descompuse care nu mai ştie nici măcar să moară în frumuseţă. Goya e pictorul Spaniei descompuse şi anarhice de la sfîrşitul secolului al XVIIIlea. descompuşi, se. – A desconcentra trupele. Era Mustea, îmbrăcat civil, căci se desconcentrase. desconcentrez. – des + Numai din resortul intern al unei creaţiuni neînfrînate, arta Matildei Serao procedează chiar din începuturi prin desconcentrare şi risipirea atenţiei. desconcentrări. – desconcentraţi, te. – Durerea e ... focul în care se topesc reziduurile materiale ale pasiunii, lăsînd ... flacăra pură a sentimentului desconcretizat. desconcretizaţi, te. – des + Spitalele erau astfel oarecum descongestionate. Edilii au luat această decizie pentru a descongestiona centrul Capitalei şi a reduce poluarea. Se vinde ... şi se descongestionează librăria. Executarea tuturor acestor lucrări agricole ... va descongestiona mult campania agricolă. tio. – descongestionez. – des + décongestionner Trebuie să ţii dietă, să nu fumezi, să nu bei alcooluri, să duci un regim descongestionant. tio. – descongestionaţi, te. – ant. Simt că a gîndi, a rememora azi, îmi face bine, că e o circulaţie în mine ca o descongestionare. O importantă arteră de circulaţie pe axa Piaţa Victoriei – Rahova, ... va duce la descongestionarea traficului. tio. descongestionări. – tio. descongestionaţi, te. Valahii şi bulgarii îmbrăţişează credinţa de rit răsăritean ... desconsiderînd credinţa catolică. În genere acest sistem deconsideră cu totul ideea de desvoltare, de istorie. Cel mai bun titlu ..., meritul, este desconsiderat. Spiritualismul ... primeşte cu anevoie astă mişcare, caută so deconsidere, so falşifice. nu trebuie so trădezi, so desconsideri nici în somn, căci somnul regelui este însuşi somnul raţiunii. Nu ţie deloc îndemînă să fii umilit faţă de cineva pe carel desconsideri. Flaubert desconsidera pe Stendhal, în fond făcea parte în linii mari din familia lui. Trăind la periferia societăţii, desconsideraţi de alte popoare, ţiganii ... au conservat forme vechi antroponomastice. Fără să desconsidere rolul domniei ereditare, Hasdeu introduce în scenă intriga pretendenţilor şi a eroilor legaţi de mase. Ori de cîte ori citim tîrziu un roman neglijat sau desconsiderat a priori ... încercăm sentimentul de prea tîrziu. Eu numi desconsider adversarii, ci un anume stil de box. Dialogul cu oamenii politici, cu reprezentanţii puterii – aceşti „lachei ai istoriei” – îi apărea lui Noica drept un total nonsens, motiv pentru care îi desconsidera pe disidenţi. În primul rînd, sper că nu ne vor desconsidera încît să nu ne trimită şi nouă un formular cu oferta lor. În ultimele decenii asistăm ... la o revalorizare a tradiţiei, desconsiderate de ştiinţa istorică modernă. desconsíder. – des déconsidérer Cei cari veneau pe urmele lui Heliade ... loviră ... cu ridicol şi desconsiderare pe sublimul novator. O asemenea aserţiune se poate susţine numai cu o desconsiderare deplină a firii şi a construcţiunii dreptului roman. La asta se adaose deconsiderarea din cauza bătrîneţelor lui, încît a trebuit să piară puţin după cea stătut domn. Se simţi ruşinat ... ca şi cînd desconsiderarea notarului numai acum lar fi atins. O privesc cu o prefăcută desconsiderare. Legile elementare ale acordurilor ... dintre substantive şi articole erau călcate vitejeşte în picioare sau ţinute întro tacită şi unanimă desconsiderare. Auzind desconsiderarea durerii prietenului său, Mircea avu o mişcare de revoltă. Smerenia nu poate însemna desconsiderarea minunatelor puteri ce sunt puse în noi. Iar această desconsiderare a atras după sine, în mod firesc, şi aceea a tradiţiei istorice. Această desconsiderare este izvorîtă din scîrba, vecină cu fiorul groazei. Totul sa făcut ... cu o totală şi flagrantă desconsiderare a fiinţei umane. Desconsiderarea acelui funcţionar imbecil ... făcea ca chipul bătrînului să rămînă ... împurpurat. Mi se pare nejustificabilă această desconsiderare. Este o profundă eroare şi o desconsiderare a lexicografiilor naţionale. Susţinerea în cauză evidenţiază o desconsiderare inadmisibilă pentru corpul magistraţilor şi puterea judecătorească. – desconsiderări. – desconsideraţi, te. – Guvernul ... crede că se poate rădica din desconsideraţiunea în care se vede căzut, atribuinduşi projecte măreţe. Din asta a rezultat că filozofii înşii greşiră în dezvoltarea ideii ştiinţei lor şi că elaborarea ei nau putut să aibă un scop şi o călăuză sigură, şi astfel … au adus în deconsideraţie ştiinţa lor mai întîi în ochii altora, în urmă în ai lor chiar. Om rău nu există. Ci, întro societate în disoluţiune, fiecare individ neprivilegiat caută numai interesul propriu şi prin astă deconsideraţiune a interesului comun, fie el cît de bun, la urmă el devine de sine rău pentru că en coliziune de interese. Disconsideraţiei generale, neîndreptăţite de altfel, îi răspunde cu o desfidere anticipată. desconsideraţii. – Ie rupt acuma scudul, ie spart, găurit coiful, Şarneselei descoapce îi sîngeră în sdrenţe. Îi era cald aşa că trebuie săşi descopcie sumanul la gît. Îşi descopcie lănţişorul de aur şil agaţă de gîtul lui. Cînd pe mare căm pornea, Iliceleş descopcea. Mă dăscopcii la curiauă. Unde o descopciem o lăsam pînăi da ia lăstariu atîta şi deatuncea descopceam ... viţa aia. descopciez. – des O sculă grea, de aur bătutăn nestemate! ... Zînele au pierduto din pletele inelate, Sau sa desprins din descopciatele lor rochii? Din brîul lui, din haina lui senină, Descopciate ţinte de lumină. descopciaţi, te. – Şi măsură lărgimea curţii de la descoperemîntul porţii cei mai den afară ... la descoperemîntul porţii ceiia ce caută cătră răsărit. Şi iată apa ieşiia de supt descoperemîntul casii. Că văzură ochii miei spăsenia Ta, carea o gătaş naintea feţii a toate năroadele: lumină spre descoperămînt limbilor şi slavă poporului Tău, lui Israil. Acmu slobozeşti pre şerbul tău, domnitoriule ..., că vădzură ochii miei ... lumină în descoperemînt descoperămînturi descoperăminte. ămînt. Patru oameni adusără pre acel slab de vine la Hristos şi … descoperiră acoperămîntul. cînd mergea înaintea Domnului ... descoperiaşi obrazul. Descopere pulpele, treci rîurile. Descoperind vasul, să cauţi, ca nu cumva pentru nepurtarea de grijă şi din necercarea ta să mucezască. Cii descoperea obrazul Deşteptîndul cu necazul. Desprinde cascua şi descopere faţa necunoscutului resbelnic. Descoperinduşi umerii lea arătat ... urmele loviturilor. Semănăturile de toamnă, rămase descoperite, erau din zi în zi mai fripte de vînturile îngheţate. Mişcările mînilor, ridicate în diversele operaţiuni ale toaletei, descopereau braţele Adelei pînă mai sus de cot. Cînd unul din gradaţi ... descoperi cratiţa, o aromă divină se răspîndi plutind în aer. O înjurătură înăbuşită, ca un mîrîit, îi descoperi dinţii. descoperi cratiţa cu claponul gătit împărăteşte. Zîmbetul descoperea larg dinţi foarte albi. Pascalopol deschise cîteva uşi, descoperind rafturi înţesate cu cărţi. De sub pleoape groase, cu greu ridicate ca să descopere un ochi aton şi opac, porneşte ... o privire obosită. Ea îşi descoperi faţa din aurul artificial al pletelor şi îi zîmbi. Îi descoperi aşternutul – E proaspăt, îl asigură. Niculae se uită la fruntea lui largă, descoperită de golul părului căzut. Vîntul îi sufla pulpanele hainei în lături de trup, descoperindui o rochie de stambă înflorată. Să mă duc unde mii dor, La mîndruţa de demult, So găsăsc în aşternut, So descopăr, so sărut. Descoaperi ochii miei şi înţeleagevoi ciudele de leagea Ta. Ia, descopere inima lui, dezgoleaşte gîndul lui … şi vei vedea înlăuntru tînguiri. Cîte lucruri nus îngropate în fundul sufletului! O suflare trece şi descopere întîmplări uitate. Nemică nu iaste acoperit ca să nu se descoapere şi taină ca să nu să ştie. Se vor descoperi răzoarele. Peste un an, în urma presădirii duzilor stătători, trebue să se descopere trunchiul dudului la rădăcină. Se descopere coşul şi se aprinde focul. Din cînd în cînd îşi trăgea rochia taiorului dedesubt, căci i se descoperea genunchiul îndoit. Sămînţa se descopere şi se lopătează bine. Şi se iuviră izvoarrele de apă şi descoperirăse urdzirea a lumiei. Şi se iviră izvoarele apelor şi se descoperiră urziturile a tuturor. Îndată sau descoperit scaunul său din nourul acela, ca cînd sar fi rădicat o perdea. Ghiţă ... pipăia prin întuneric, ca să vadă dacă Ana … nu cumva sa descoperit prin somn. Regele ... mia vorbit odată despre deciderea sa de a veni la Iaşi cînd se va descoperi statuia. De pe dînşii negurile se descopăr. Ceilalţi doi îşi descoperiră capul. Cînd se arată scrisorile suveranului ce a trimes solul, Domnul se ridică de pe scaun şişi descopere capul. Îşi descoperiră cu toţii capetele. Ţăranii îşi descoperiră respectuos capetele. Îşi descoperiră capetele. Împăratul îndată îi porunci să se descopere la cap. Toată lumea se descoperea cu respect înaintea lor. Dumnezeu ... nu numai trece cu vederea netrebnicia unui om ca Berlescu, dar face ca toată lumea să se descopere cu respect înaintea lui. Se descoperi, îşi făcu smerit cruce. Trecătorii ... se închinau, descoperinduse. Oameni mulţi se vor opri o clipăn drum Şi sor descoperi în faţa ta. nu ştiau dacă e ceva de rîs sau ar fi locul să se descopere şi să se închine. În faţa uşii, Dănuţ se descoperise ceremonios. Cînd se aşează la masă, toţi se descoperă. Lumea ... copleşită de priveliştea celor morţi şi prăbuşiţi pe trepte, se descoperă. Mă descopăr. Mă dezbrac de palton. Prea ciudatul oaspe se aşeză lîngă masă, se descoperi. Dulgherii se descoperiseră şi se închinaseră. Dacă erau ierni grele acopereau capul pînă la horă cu buhur, însă acolo se descopereau, „că se încălzeau la joc”. Priveşte adevărul descoperinduse înaintei. Ne descopeream ... în faţa geniului necunoscut. Vedem pe strade pe cerşitori descoperinduşi plagele uricioase ale trupului lor. Mînica, puţin răsfrîntă, îi descoperea începutul alb şi rotund Alerga în rochia uşoară de casă carei descoperea umărul cu rotunjimi de măr alb. Din cînd în cînd o descoperi puţin în cîte o parte so suni să vezi dacăi coaptă ... bătîndo uşor cu cleştele. A descoperi aripa dreaptă a armatei. Descoperiră casa unde era şi sparsără podul şi sloboziră patul în carele zăcea slăbitul. Vîntul carele scoate fagii din rădăcină, descopere casele. Nutreţul se împuţina şi pe la oamenii cei mai cu stare. Cei dea doua şi dea treia mînă descoperiră de mult şurile şi şoproanele. Vîntul a durat nu ştiu cîte zile ... Valurile lui ... neau descoperit pătulele. Descoperiră coperimîntul casei. Loru descuperise. Întrebă Domnul pre farisei şi dzise: „Cum vă pare voaă de Hristos ? … Iară ei răspunsără … că iaste asămenea cu părintele şi de departe descoapere lor dumnedzăirea Sa. Care carte priiminduo zisul vlădică, nu vru nici la sfeatnicii săi cei mai aproape ... să o descopere. Le descopere frumoşii ei ochi şi blondai şevelură. Mi se descoperea şi mie deodată priveliştea carel uimise. Cerul se descoperea încet, înalt şi friguros, cu stele dese. Descoaperi ochilor miei şi să înţeleg ciudesele den legea Ta. În puterea nopţii, Fulgere sclipesc Şimi descoper vîrfuri Care se clătesc. Luna se ridica, descoperind vîlcele pline de ceaţă. Dar o lumină sfîntă la ochii mei îmi vine Ascunsuri se descoper la slabelemi vederi. La ceasul morţii se va sfîrşi întunearecul, şi adevărul acela, carele mai nainte nu se vedea, la lumina cea de pe urmă se va descoperi. Nuşi ascunde el chinul, cel descoapere. Nu să cade săşi descopere cineva mîniia sa nici spre vrăjmaşi, nici spre ceia cel zavistuesc. Episcopul în numele a tot norodul printrun cuvînt pompos îşi descoperi bucuria pentru venirea lui Mihaiu. îşi descoperi bucuria şi mulţamita sa întrun discurs oareşicum inspirat. Îşi descopere voinţa Cum că cere de mîncare. Descoperiseva amu mînia lui Dumnezeu. Arată Dumnedzeu spesenia Sa între limbi şi descoperi dereptatea Sa. Că mulţi vrea a mai muri întru boala lor, decît boala săşi descoapere. Acolea şau discoperit toată vicleniia şi faptile sale ceale ascunse. Cunoscută feace Domnul mîntuinţa Sa, denaintea limbelor au descoperit dereptatea Sa Şiau descoperit tot vicleşugul tuturor. Taine ... odată cu moartea leaş descoperi. Ca să descopere lui Stroe vina ... ivitu-seau acele 3 răvaşe. Descoperinduşi cugetul cître unchiul seu Hamza. Avînd cuvîntare, poate acealea ce gîndeaşte, şi la alţii să descopere şi să spue. Vremea descopere adevărul. Ne descopere meşteşugirea şi ne învaţă cum să putem cunoaşte plodirea matcei. Nu descoperi cătră priiatenul tău toată taina ta. Păcătuim ... cînd ... descoperim lor tainele şi stările împrejur a împărăţiei noastre. Un turc priiaten al lui, îi descoperi pre ascuns, că aşa iau eşit judecata ca săl tragă în ţeapă. Vînzătorul iaste cel ce pentru vrăjmăşie, sau pizmă, sau pentru iubire de căştig, descopere cu mărturia lui ascunsele greşăli ale altora. Spunînd cuiva ce ai auzit de la altul, să nu descoperi de la cine ai auzit, fără numai deacă eşti încrezut că aceluia ar părea bine, de ar auzi că lai arătat. Să cade a spune adevărul braminilor carii nimăruia nul descopăr? O trăsură (sau carîtă) strălucioasă, o mulţime de slugi, o puteare să chinuiască şi mijloace de a jefui, descopere toate răutăţile haracterului. Pînă azi nu vam descoperit pricina tainică a sculărei mele Cuvîntul lui Dumnezeu ne descoperi ce sîntem, ne arătă binele care ne aşteaptă. Omul niciodată nuşi descopere taina, dar o lasă să se cunoască făra şti. E vremea aţi desvăli Adîncul inimii mele, tainele aţi descoperi. Cador îi descoperi că prietenul său ia lăsat o parte foarte mare din bogăţiile lui. O asemenea închipuire, îngrijindul piste măsură, au trebuit să o descopere şi prietinului său. Ciomortani ... descoperi lui Mihaiu cugetele lui Andreiu Batori. Prezidentul coleghiului au declarat ... că el este gata a descoperi secretul doftoriei sale. Descoperei tainele tale şi priimeşte curatele sale sfătuiri. Bietul Mărtin, un bărbat aşa de treabă, trebuie săi descopăr tot. Sosi la Romidava, ca să descopere părintelui său acest caz, giurămîntul său şi pasiunea inimei sale Trădător se va socoti ... acela, care va descoperi taina, ce ia fost încredinţată. Moartea ca un dascăl lumei toate Să ne descopere minţei a vecinicului taine poate. Nu mai încape nicio îndoială ... furia ticăloasei mia descoperit tot. Fiecare din aceste reflete nea descoperit cîteo parte din adevăr. îşi descoperia opiniunea că … nu ar fi bine ca comissiunea se accepte proiectul de ortografia. Chieamă pe şefi, şi le descopere secretul proectelor sale. Ah! dar care mie greşala? Descopereţi bănuiala. Postelnicul ... mia descoperit amorul ce de mult timp nutreşte pentru fiica ta. Dar bine cai venit, arhon şatrar, pentru că am săţi descopăr nişte lucruri care au să tengrozască din talpă pănîn creştet. Nam găsit ... nimic care sămi descopere un furtişag aşa de mare. Un prieten ... îi descoperise cruda realitate a lucrurilor. Chiar aveam de gînd săi descopăr şi lui invenţia. Erau siguri că notarul nu le descoperise tot adevărul. Aproape nici el nu mai simte ispita de a descoperi lumii rezultatele. Kiva mia descoperit o arcană neştiută de pădure cu un iezer limpede ascuns în tufişuri. Un neoumanism mai descoperă tipul umanistic în omul psihanalizei sau al filosofiei iraţionaliste? Nimene nul putu face săşi descopere gîndul ascuns, în privinţa vinovaţilor. Pasăre, ... Înalţăte fără sfîrşit, Dar să nu ne descoperi niciodată ce vezi. Cum să facem noi aceasta ca să nu ne descoaperă? Şi ascunsa acelora a tuturora descoperiseva, lucrul lor şi cuvintele, amijloc, hitleniile şi urîciunile. În Franţa, socoteli pre ascunsu, însă pre urmă să dăscopăr În Inglitera să descopăr ascunsele urziri de hicleşuguri Am nădejde … că se va descoperi dreptatea mea fără zăbavă. Discoperire sfintei şi dumnezăieştii Leturghii şi sau discoperit limbilor din dumnezăiască strălucire precum scrie Varonim Se descoperi şi moartea lui sultan Selim. Descoperindusă nu să vor treace cu vedeare nepedepsite … să vor judeca. După vorbă şi după seamne, să descopere gîndurile ceale mai de taină. Lipsele se vor descoperi în opul (cartea) meu să nu le respandeasche spre împedecarea folosului naţiii. Lăudat lucru, mi se pare, va fi, de se vor descoperi puterei ceii preanalte greotăţile, care pot să se nască dintru înnoire. Prin aceasta să descoperi înşălăciunea. E de lipsă ca să se descopere purtarea pruncilor înaintea învăţătoriului. Să temea ca nu cumvaşi ... Narbal ... să vorbească cu craiul, spre a nu să descoperi vicleşugurile ei. Tainele lumii să vor descoperi înnaintea ochilor înţelegerii mele. Dacă să va descoperi nevrednicia şi neiscusinţa ta, te va ruşina. Sa descoperit că îşi va întrebuinţa toată puterea spre a restatornici pe tron pe un aliat al coroanei ungureşti. Niciun ostaş nu va putea fi supus pedepsei, fără a i se descoperi crima sau vina. Astă seară se vor descoperi toate şi toate vor lua sfîrşit. Am aflat cele ascunse, taina sa descoperit. O dramă ... se desfăşură atunci în ochii noştri, un mister sufletesc se descopere. Sa descoperit că armata a comis atrocităţi nespuse. Sa descoperit că modul de atribuire a fondului de vînătoare a fost ilegal. Poftia să se descopere cătră Nicolai-Vodă săl ştie cine este. Trimise pe grec la secretariul său, ca să se descopere aceluia. Terente … începu a fi posomorît; însă se descoperi cumătrăsău. Ea simţi atunci patima pentru un om care nu i se descoperise decît prin atîtea faceri de bine. Oamenii ca tine se descoperă însă singuri cine sunt, ce pot şi ce trebuie să facă. No cunoştea încă întreagă. I se descoperea necontenit, clipă cu clipă. Nau mai putut ... a trimite alte isprăvi ... să nu se descopără de tot cu îmbletele împotriva vizirului. Caracterul său se descoperi cu totul şi ia se dete fără sfială la toate nebuniile fantasiilor sale. Orice lucru prea curînd se află, şi conjuraţii napucă să piarză vreme multă în mişcările lor, şi numaidecît se descoperesc. Numai o minciună de vei spune şi te vei descoperi. Era cît pe ce să se descopere ei, însă ... el se opri. Îi dete poveţile părinteşti de cum să se poarte, cum să facă ca să nu se descopere că e fată. Se bucură cînd ia prins cu minciuna, care se descoperă singură. Pentru greşale mici, nu descoperi pre fratele tău. Astarbe îţi porunceşte să nu descoperi împăratului pe tînărul Ciprian. Taina stăpînului căruia iam mîncat pita nam pututo descoperi. Au iscodit ceale ascunse ale inimii lui Simon vrăjitorul şi au descoperit vicleşugul cel ascuns al inimii sale. Tot lucrul şi toată taina iau descoperit. Mintea ... descopere toate aceale ce i să par spre minune. Descoperi că Metofis lar fi amăgit prin iubirea lui cea de argint. Niminea nu putea să descopere cine este cavalerul. Ori vei mai fi descoperit vr-o taină pentru mine? Natura ne a dat raţionea ca să descoperim primejdiile presente. Nu fuse cu putinţă vr-un fel a se domiri ..., taina a descoperi. Nimic nu puturăm descoperi despre trecutul acestei fortereţe. Am descoperit Cum că el peste spitaluri directoriu sa rănduit. Şia pus în gînd să descopere vicleşugul babei. Cu cît ... învaţă omul ... cu atît descopere căi mai rămîne încă mult de ştiut. Se da de ceasul morţii că nu putea descoperi adevărul. Dacă sar uita atunci la ea, toată lumea ar descoperi adînca şi nebuna lui iubire. Descoperiseră că e mai bine să trăiască cineva dincoace de Dunăre. De ce vrei să descoperi şi să cunoşti durerea, Pe care nici tu, sfînto, nu poţi so îmblînzeşti? Pînă acum nu făcuse nimic ca şi alţii să poată descoperi lumea aceea. Muncit de gîndul că are să descopere cine ştie ce taină mare, îi dădu ghes nerăbdător. Am ghicit, fără să vreau, intrigi bine ascunse – jenat, nemulţumit chiar, că leam descoperit. Eu miam descoperit trupul. De ce lam ignorat pînă acum? E înalt, cu oasele largi, cu carnea tare. Unchiumeu a descoperit ... că testamentul a fost greşit interpretat. Femeia asta ... ma făcut să descopăr frumuseţea. Procesul logic al abstracţiunii, prin care Socrat a ajuns să descopere noţiunile, navea desigur nimic afectiv. Mihail şi cu mine am descoperit că geniul este un rezultat al rasei şi al evoluţiei. Am descoperit adevărul şi cine cunoaşte adevărul nu mai senfricoşează de nimic. Îmi aflu cu uimire ţara mea admirată Cum descoperă copilul basmul presimţit demult. Legile dezvoltării scrierii se pot descoperi numai dacă istoria scrierii se studiază în strînsă legătură cu istoria societăţii şi istoria limbii. Descoperi că în ce priveşte cărţile şi poeţii aveau aceleaşi gusturi. Descoperise gustul libertăţii Nu mai puteam trăi fără să citesc ... plăcere pe care începusem so descopăr. Descoperise pe neaşteptate că nu o mai iubeşte. Întotdeauna eroul descoperă această putere a duşmanului, şio însuşeşte şi îl distruge. Ca să descoperim care din ele figurează în text cînd subiectul însuşi nu neo dezvăluie prin prezenţa lui, trebuie să cercetăm circumstanţele. Cîte delicii îmi dădea, cînd eram copil, acest joc de a privi de aici şi de a descoperi oraşul. Ca atare, conversaţia euristică trebuie folosită aşa fel încît elevul să descopere ... miezul noţiunii noi. Am descoperit că ulcerul se şi moşteneşte. Fazele lunii – spune Mircea Eliade – au revelat omului timpul concret, distinct de timpul astronomic, care, desigur, na fost descoperit decît ulterior. După ce a descoperit că, vorba lui Maiorescu, nu îi rezistă celula, mitocanul modern îşi investeşte resentimentul în voinţa de a transforma lumea. Ale cîtor vecini hotară să vor amesteca, să să aleagă şi să să descopere cu cărţile lor de hotărnicii, cu măsurătoarea moşiilor de cîţi stînjăni sînt. Face cerere să li să teorisească socotelile, ca să se dăscopere unde au intrat capitalu Atunci sau descoperit suma pieilor ce au strîns de afară Sau analizat ... operaţiunile gîndirii, pentru a se descoperi în ele legile. Adevărul nu se descopere decăt prin discuţiunea ipoteselor. Legile dezvoltării scrierii se pot descoperi numai dacă istoria scrierii se studiază în strînsă legătură cu istoria societăţii şi istoria limbii. În călătoria sa au descoperit ... o insulă. Normanii discoperiră Islandia şi Grenlandia. Patima venerică sau adus ... de la America, descoperită ... la 1492. Cine a descoperit electricitatea pentru întîiaşi dată? . Cu un fel de instrument de sticlă ... numit microscopu a ştiut să descopere milioane de locuitori vii întro picătură de oţet. Să trăiască moş Noe, cel careo discoperit via! Davy a descoperit în secolul nostru Kalium, care este mai uşor decît apa. Alchimiştii, căutînd piatra filozofală, descopăr chimia. Descoperită de Columb, populaţia indiană a insulei a fost repede nimicită. Concluzia ... că procesele radioactive nu pot fi decît transformări ... concluzie confirmată de toate faptele descoperite ulterior. Masivele granitice descoperite de multă vreme prezintă forme de eroziune foarte înaintate. Chimia descoperise în sfeclă un izvor de belşuguri. Na descoperit America, dar la contrabandă se pricepe. Ai descoperit America, dobitocule! Nuşi închipuie că au descoperit America. Această parte sau descoperit în veacurile mai dincoace şi să numeşte Australia. Ornitorinhiul ... are bot de raţă şi sau descoperit ... lîngă Olanda nouă. Oxigenul sa descoperit ... în 1774. sa descoperit în anul 1735 în America. O să aveţi plăcere a afla istoriea cum sa descoperit legea atracţiunii. După anul 1941 ... se descoperă factorul Rh. Se mai descoperă pe Terra suprafeţe care nu sunt călcate încă de pasul omului. Răutatea vicleşugul zămisli şi nebuniia îl descoperi. Dobitocul ... la care el au descoperitu seamne de turbare. Privea la mine, şi i se păru că descopere în mine un nu ştiu ce deosebitu, carea vine de la cereşti faceri de bine. Începurăm a descoperi munţii Critului pe carii abia îi puteam osebi din nori. Descoperea mii de deosibiri unde ceilalţi oameni nu vedea decît numai un fel de formă. Doctorul Hufland în cartea sa ... a descoperit asupra acestui organ băgări de seamă nouă. Se urcă pe o înălţime, de unde ochii ei încep a descoperi tendele cristianilor. Radetzky descoperi între-nsul un oficiariu de mari speranţe. Primul efect cel descoperisem se arată a fi totdeodată o causă pentru un alt efect. Vezi multe ... dar mai multe tu ai descoperi De nai fi prin beţie orbit. Logica ... produce ... ordine în gîndire şi uşurinţa de a descoperi şi dovedi eroarea. Descoperi în debutanta noastră stofa unor succese. Se întîmplă să descoperim în figura noastră trăsături şi particularităţi neobservate încă de noi. El lăsa pe public săi descopere şi săi aprecieze geniul său. Lumina făcliei te ajută să descoperi priveliştea luptei. Poţi descoperi la fiecare chip înrîurirea artei apusene. Nu putu descoperi nimic pe faţa lui cenuşie. Mă îmbătrîneşte prin comparaţia cu ea, impusă de tinereţea ei – mereu crescîndă, fiindcă o descopăr mereu. Se pricepea ... săi descopere slăbiciunile. De cîte ori descoperea un grup de ţărani, îi arăta cu o uşoară spaimă. Descoperind în partener înclinări mistice, excita şi teroriza aceste instincte. Sub licăririle de afară descoperii acolo un morman de mărăcini uscaţi. Şi pentru a doua oară descopeream la omul acesta ceva neobişnuit. Descoperisem în mine un duşman. Din prima săptămînă am descoperit ceea ce ar putea să vadă şi un orb. Abia acum descopăr măreţelencăperi Ce stau deşarten mine cu obloane denchisoare. Jupîneasa Ilisafta ... descoperi că în coada ochiului lui stîng, îi naşte pata de jder. O bravai deci privindui părul şi descoperii că era brună. Metodele ... făceau parte dintrun proiect de studii asupra capacităţilor profesionale şi sociale descoperite la copii. Dîndui ocol descoperi romanicul cel mai pur, un portal semicircular susţinut de opt capiteluri. Mam oprit lîngă tine, Descoperind că părul tău e o flacără. Lăsă capul în piept şi atuncea descoperi pachetul de sub braţ. Abia atunci păru că descoperă ca pe un amănunt fără de rost prezenţa lui Silion. Să cercetăm pielea spre a descoperi la timp apariţia diferitelor erupţii. Se uita la oameni puţin mirat, parcă abia atunci iar fi descoperit. Omul cel gras descoperise ceva în neregulă la factura lor. Încă de pe cînd era elev şi student îşi descoperă vocaţia de jurnalist. Lassalle ... descoperea şi el unele aspecte interesante ale capitalei. Ce antene miraculoase vor fi avut cei ce izbuteau să descopere în el un poet important. Parisul este ... oraşul pe carel descoperi chiar şi acum, la început de secol XXI. Zgaiba ... va lucra în voie pînă ce se va descoperi. Talentul se descoperă, conform celor ştiute. Sau descoperit la o serie de tineri tendinţe de creştere a tensiunii. Sa descoperit cuvîntător. Sa descoperit ... mai nemulţumit de toate. Se descoperiseră unul pe altul şi ar fi vrut să se cunoască în totul de la început. Şi descoperind somochinile, cura laptele dintrînse Vezi mai sus ... unde am descoperit izvorul lucrului acestuia. Spune că au descoperit locul unde sau aruncat farmăcul. tremura de frică să nu fiu descoperit, căci şiar fi pierdut viaţa împreună cu a mea. Mîhnindusă că nu poate să descopere nici măcar o urmă mîngîitoare a pasurilor călătorului. În cele mai dinlăuntru părţi a ostrovului acestuia ... pot să descopăr multe alte folositoare lucruri. De nu mă vor descoperi ..., mă voi duce, Şi singur eu îi voi sili pe ei să mă apuce. Îi mai dădu termin de a mărturisi unde ar putea să discopere pe acii fugari. Poliţia Romei face toate silinţele ca să descopere pe făcătorii de rele. Dupe ce rătăcesc mult timp ..., ei descoper în sfîrşit pămîntul dorit. Nu puteau ... nici descoperi bandele vagabonzilor. Este vorba să descoperim … rămăşiţele … arheologice. Învăţaţii descopăr printre hidoasele alfabete cîte un nume. Aceste preţioase manuscripte au fost descoperite ... în biblioteca monăstirii Hurezul. Este o uşcioară pe care o vei descoperi, căutîndo cu una din aceste lumînări. Şi cît se trudise pînă săi descopere. Găsise ... tot la acelaşi geambaş, nişte cai la fel. Am descoperit întrun fag bătrîn un cuib de turturică. Pe urmă a fost descoperit adevăratul vinovat. Ieşind din ograda lui Vasile Baciu, se uita în toate părţile săl descopere. Cineva toca pe aproape. Îl descoperirăm: o ciocănitoare. Descoperiră, în adevăr, după uşă un fes întrun vîrf de băţ. Pe galantarul acela ... şia aşezat coatele nervos şi a început să caute. A descoperit cel mai cuminte inel. Luminiţa îi descoperise fotografiile şi caietul de note. Se scotoci cu trudă prin buzunare, descoperind pe rînd o corespondenţă veche, o fotografie ... şi cîteva ţigări. Tea luat dracu, Ilie! Mau şi descoperit. Fraţii domnului ... au încercat, înainte de a trece Nistrul, să descopere pe domniţa Maria cu copilul. A fost descoperit robinetul de gaz aerian deschis. Costache stătu atît de mult în salon, încît Otilia, plictisită că nu vine la masă, îl descoperi învăluit întrun nor des de fum de ţigară. Parcă ar fi descoperit o comoară. Propria lui tinereţe ... o descoperea acum în el toată, încă vie. După cîteva sute de paşi, ajunseră la epava pe care ... o descoperise ieri. Consumatorul de artă literară trebuie să aibă satisfacţia de a descoperi singur, pas cu pas, structura artistică a operei. Voiam să descopăr un loc mai potrivit, unde să sar din tren fără să mă lovesc prea rău. Acest ultim fragment … face parte din cîntecul „Mioriţei” … descoperit … în comuna Măgura. Nicolescu ... descrie cu acest termen haina descoperită în mormîntul vornicului Gligorcea de la Voroneţ, largă, lungă, asemănătoare anteriului de dedesubt. Am căutat multă vreme cu privirea cometa cu şase cozi şiam descoperito cu greu Victima a fost descoperită în dormitor. Dacă să va descoperi cineva împotrivă următor acestor puneri la cale, ... va fi pedepsit după starea cinului său Divanul are ştiinţă ... pentru moneda mincinoasă turcească de aur ce sau descoperit aici În staturile lui sau discoperit noi călcători de leguire. Unica minărie de aur din Svezia ... sa descoperit la 1738. A ne înavuţi limba prin toate mijloacele întroducînd cuvintele clasice ce sau păstrat în gura poporului ... renoind acele ce se descoper prin cărţi şi documente vechi. Se va mai descoperi o sumă de documente din cîte mai stau ascunse. O sumă de antichităţi ... se desgroapă şi se descoperă din zi în zi. Sa descoperit minunatul tesaur de la Concesci. Atunci ... sar fi descoperit ascunzătoarea fugarului. Dacă ... sar fi descoperit pe undeva o urmă de aşa ceva pe glob ... sar fi dus întracolo. Sa descoperit în curtea ... unei case particulare petrol. Li se descopereau pe rînd merite nemaipomenite. Chiar dacă nu se descopereau pachetele cu dinamită ... transportul lor nu avea să mai ajungă la destinaţie. Fenicianii descoperiră sticla. Am descoperit o maşină ... prin care pot sănviez oamenii. Procedeul fusese descoperit de Homer. Cercetătorii au descoperit că materialul genetic este organizat întrun cerc alcătuit din şapte segmente de RNA. Multe meşteşuguri sau descoperit de atuncia încoci. Era pe vremea cînd se descoperise trenurile. Aceste sunt cîteva cuvinte dintro nouă limbă romînească ce se descopere acum la Bucureşti. descópăr descóper, descoperesc. El nu ştia, fireşte, cine să fie tînărul carel salută cu descoperire largă şi profundă reverenţă. Descoperire sau ivire. Şi prorociia lucrurile ceale viitoare, din dumnăzăiasca descoperire. Căinţa descoperirii cuvîntului pre Hameleon apucînd. Pentru apostolul din descoperirea părintelui ceresc dintre toate cealelalte vorbe ale ucenicilor iau zis cum că iaste Fiiul lui Dumnezeu. Discoperire sfintei şi dumnezăeştii leturghii ci sau discoperit limbilor din dumnezăiasca strălucire precum scrie Varonim Prin ... descoperirea tainelor statului ... să face el vinovatu vinderii de ţară. Nu mai ştiam cui să mă mai încrez după descoperirea vînzării lui Filocle. Acolo se făcea arestările din pricina descoperirilor complotului. Această descoperire de faţă întîmpină multe şi mari rele; căci desfiinţează bănuiala. Din cuprinsul acelor rînduri înţelege ... discoperirea unui asemenea mister. Invitătorii însă şi autorii principali de asemenea crime, prin descoperirea complotului, nu vor scăpa de pedeapsă. pe fiiul ei Petru îl mărturisea a fi adevărat fiiu al său. O asemene descoperire pricinui mare bucurie între nobili. Toţi aşteptau în tăcere discoperirile ce era se le facă Emil. În figura I argumentăm de regulă pentru descoperirea sau dovedirea însuşirilor unui lucru. Nu am vrut niciodată săi turbur liniştea prin descoperirea numelui meu. Cu ce palpitaţii aştepta descoperirea scrutinului. figurează în protocolul interogatoriului celor arestaţi cu prilejul descoperirii conspiraţiei. Tagmele prea puţin să înteresesc de descoperirea adevărului. Prinşii ce sau adus ... de cătră cetele trimisă spre descoperire au înştiinţat că duşmanul ar fi făcînd adunare de oşti. Ce impresie însă a putut produce ... descoperirea ţesăturei de neştiinţă şi neadevăr ... aceasta şio poate închipui oricine. Fiindcă tu ai făcut o descoperire aşa de mare, apoi eşti dator să ne îndrepţi, pentru desară, la vreo gazdă în satul tău. Felul obişnuit al dlui Sadoveanu de a trata natura este descoperirea şi evocarea corespondenţei dintre ea şi om. Trei, patru ceasuri de drum pe zi sau la cîteva zile, îndestulează curiozitatea descoperirilor în capitală. Întro zi făcui descoperirea a ceea ce se ascunsese în realitate, tot timpul sub teama şi supunerea urmaşilor mei. Descoperirile aceaste, care din aşa izvoară au curs, hotărît să se lapede. După chipul descoperirelor lui, Şenei se încredinţă desăvîrşit că Mihaiu nu hrăneşte în inima sa nici un cuget vrăjmăşesc. Scopul ce miam propus ... este aţi arăta o descoperire ce am făcut întrun străvechi manuscris. O aşa descoperire vă puteţi închipui Ce durerenfricoşată mia putut pricinui. Sprijinit de această frumoasă descoperire, mam simţit ... cuprins de o femeiască curiositate. Laura a înţeles cît trebuie săl doară descoperirea aceasta. Veni repede, cu schime misterioase, anunţînd o sensaţională descoperire. Deschideam abecedarul şimi verificam descoperirea. Se priveau emoţionaţi de descoperirea lor. Descoperirea a produs ... rumoare, dar şi nelinişte. Lucru ce ar pute cu neaşteptare să aducă la descoperirea unui rezultat de ştiinţe. Numărul animalilor foarte au sporit prin noă descoperiri. Descoperirea Amerecei în acest period au făcut interesante prifaceri pe faţa pămîntului. Făcu minunata discoperire că nu Soarile împregiurul Pămîntului ... dară Pămîntul împregiurul Soarelui se învîrteşte. Descoperirea teoriei nea pus pe calea gîndirii medicaţiunii practice. În secolul XV sa efectuat în toate direcţiunile descoperiri mari. Era un ministru de instrucţiune, care avea în bugetul său un paragraf pentru ... descoperiri arheologice. Descoperirea Americii a înflorit din nebunia lui Columb şi nu din înţelepciunea realistă. Odată cu descoperirea vitaminelor se descopăr şi plante nouă cu vitamine nouă. Bîrnova e ceva mai veche decît descoperirea Americii. Descoperirea radioactivităţii a însemnat un moment de mare importanţă în istoria dezvoltării ştiinţelor naturii. Descoperirea oraşului Mari (1933) sa datorat unei întîmplări. După descoperirea cărbunelui, zona sa dezvoltat rapid. Ce discoperire sau făcut împregiurul răpejunii vînturilor? descrie descoperirile cele mari care au adus în nemurire corajul omenesc. Descoperirea lui Morizon este o mare întîmplare în lume. Marele bărbat zicea că de la maicăsa i se trage toată cinstea studiilor lui şi toată slava descoperirilor ce a făcut. Mai mărim domeniul ştiinţei de o descoperire ce va avea poate cele mai fericite aplicaţii la viaţa usuală. Dintraceastă mică descoperire a început ştiinţa electricităţii. Descoperirea de mai sus sa făcut în urma unui silogism teoretic. Faţă cu aceste descoperiri ale ştiinţei astronomice ne punem fiecare întrebarea dacă mai sunt fiinţi vieţuitoare ... şi pe alte corpuri cereşti. Stabiliment – mai bătrîn decît descoperirea lui Columb – extraordinar de interesant. Departe de a fi ştiinţa nefavoritoare poesiei, descoperirile ei sunt tot atătea comori nestimate pentru inspiraţiunea poetică. Pot exista descoperiri şi mai mari decît ale lui Kepler sau Kopernic. Miss Roth ne citea, de obicei, ultimele descoperiri în Stevenson sau ultimele stupidităţi culese în noutăţile librăriilor. A făcut descoperiri literare care au revoluţionat istoria literaturii noastre. Era acelaşi carnet în care Zaharia Duhu, ... tovarăşul de săpături al profesorului de arheologie, ... îşi nota odinioară descoperirile şi observaţiile. Care a fost descoperirea lui în filosofie? Se vorbea în această bucată de citire despre întîiele descoperiri făcute de arheologi. Descoperirile geografice au lărgit considerabil domeniul comercial, limitat pînă în secolul al XVlea, la relaţiile Europei cu Siria şi Egipt. Descoperirea lui Maximov dă ... noi mijloace pentru a crea ... noi soiuri rezistente la secetă. Antim Ivireanul ... era la curent cu descoperirile ştiinţifice. Uimitoarele descoperiri ... au aruncat o nouă lumină asupra ... istoriei dacilor Recentele descoperiri arheologice. A ajuns la cîteva descoperiri prioritare pe plan mondial. Cultivarea plantelor sa situat pe primul plan ..., după cum atestă descoperirile arheologice. În producţiile literare apar preocupări de analiză psihologică a personajelor, ceea ce dovedeşte descoperirea omului interior. Am făcut mai multe discoperiri, ce simt nevoiea de a ţi le împărtăşi. Am rămas uimit de ... descoperirea ce făcui. Călugărul Dan e unul din şcolarii ... carei împărtăşeşte toate îndoielile, dar şi toate descoperirile lui tăinuite. Descoperirea îl bucură numai cîteva clipe, pe urmă se înfuriă. Însufleţirea Adelei de descoperirea ei o făcea atît de frumoasă. Din cîteva convorbiri la telefon, am înţeles ce uimitoare descoperire a fost pentru el posibilitatea de eliberare prin scris. Zi cu zi, el aduce, din plimbările lui, descoperirile noi, pe care nu le mărturiseşte. Constatam că descoperirile mele erau bunuri curente. Şi poate că Silion ... ar fi făcut şi alte descoperiri dacă ea ar mai fi rămas mai multă vreme în bătaia privirilor lui. Şi descoperirea implică multe procese mintale. Una din cele mai surprinzătoare descoperiri pe care am făcuto cu ajutorul metodelor noastre. Ani în şir ... saxofonistul profită, vicios, de această descoperire. Mult peşte să vide în marea ... Deci cu această ... folositoare nouă descoperire sau întors. Custodii săi au cercetat adăposturile cele mai ascunse pentru descoperirea urmelor Brandei. Slobozi vor fi cercetătorii spre desluşirea crimei şi spre descoperirea urmelor ei, să întrebe pe vericine vor socoti cu ştiinţă. Neînţelegerile ce se iscă ... prin descoperirea unei corespondenţii secrete ... sau liniştit în grabă. Romînia ştie acum de discoperirea manuscriptului „moldovenesc” din 1427 în biblioteca de la Ocsfort. De cînd cu descoperirea pietrei de la Rosetta ... se ştie că egiptenii ... aveau şi „hieroglife fonetice”. Descoperirea unor aşa tragice scene nea ţinut cîtva timp în necropola bisericei ce visităm. În presa partidelor se cerea descoperirea şi pedepsirea instigatorilor. Locuitorii spanioli bătrîni vorbesc de această descoperire în ograda unui modest gospodar, ca de un blestem. Sa ajuns la descoperirea unei alte metode de luptă împotriva microbilor. Ar trebui însă continuat efortul prospectării dramaturgiei, al descoperirii, al lansării. Este suficient să semnalăm aici descoperirea ... unui „sat” tracic. A cerut … efectuarea unei anchete pentru descoperirea şi pedepsirea celor vinovaţi. Descoperirea busolei, progresele efectuate în artea navigaţiunea. Geniala descoperire a alfabetului propriu din partea semiţilor. Vaccinarea a fost aplicată ... scurtă vreme după marea descoperire a englezului Jenner. Autorul aceştii descoperiri mari a priimit de la streini propoziţii foarte folositoare. Ce nar putea spune un retor, un poet, despre binefacerile descoperirii lui Gutemberg? Sunt nenumărate cazurile în care descoperirile au venit din ateliere şi nu din laboratoare. O etapă importantă a fost marcată de descoperirea şi răspîndirea ferăstraielor. descoperiri. – Aflasevă întru laudă şi cinste şi slavă întru descuperitul lu Isus Hristos. Upovăiţi spre ceaea ce e adusă voao bunrătatea cu descoperitul lu Isus Hristos. Nencinsăi era fruntea Şi capul drept şi liber; descoperite plete Cădea pe pelerină. A nu dormi descoperit. Faţai este descoperită, spaimai este pe frunte şi fulgerul în ochi. Bărbatul şi femeea clocesc pe rînd şi nu lasă de feliu descoperite ouăle. Sluga, întins pe spate în păcel, descoperit, horcăia. Harabale purtate de boi cu podoabe în coarne, ducînd cucoane grecoaice ori armence cu obrazurile descoperite. Filofteia a rămas în casa lui Tudor Fierăscu o sultaneh cu faţa descoperită, dar leneşă, visătoare. Îşi scosese pălăria repede, ... lăsînd descoperită fruntea şi urechea. Acum Simion se vedea răsturnat pe spate ... Pieptul descoperit îi lăsa afară o perie de tuleie. Un sol se încălzeşte mai repede cînd este descoperit şi mai încet cînd este acoperit de vegetaţie. Plînsese pe pieptul ei aproape descoperit. Turcoaicele nu umblă cu chipul descoperit. Medicamentele să fie ţinute curat şi să nu fie descoperite. Cu capul descoperit închinăciune făcînd şi mîinile spălate fiinduţi. Lăcuitorii sîntu silitori cu lucrul, şi cu multă pricepere, dau multă cinste stăpînilor săi, umblă cu capul descoperit. Sculînduse în picioare, să stea cu capetele descoperite. Cînd vorbeşti cu cel mai mare al tău ... stă înaintea lui cu capul descoperit. Tac cu toţii, cu capetele descoperite, ca întro biserică împărătească. Mirele ... merge la nun, ţiinduşi capul descoperit pe stradă. Acei ce jelesc, să meargă un număr de zile cu capul descoperit. A asistat cu capul descoperit la trecerea oştirii. Printre năfrămile scumpe se zăreau şi capete descoperite. Cîţva trecători curioşi cască gura la el şi la aprodul ce stătea descoperit. Un misit alergă după el ... cu capul descoperit Oamenii, cu capul descoperit, ... fac cruci grăbite. Îmi spune: „Să trăiţi” – o politeţe princiară, cu capul descoperit şi înclinat pînă la pămînt. Slujba a început în faţa tuturor oamenilor cu capul descoperit. Au rămas oamenii în picioare, fiecare lîngă căruţa lui, cu capetele descoperite. Săteniin ogrăzi ... Păreau că primesc nunţi cu nuni şi mirese, Descoperiţi pe la porţi cum şedeau. Rudele, cu capetele descoperite, ascultau glasul preotului. Bărbaţi şi femei ... aşteptau afară, în zăpadă, cu capetele descoperite. Îşi făcu loc şi caporalul, descoperit. Femeile căsătorite naveau voie să umble cu capul descoperit sub motiv că păcătuiesc. Nau vrut să se lupte cu vicleanul diavol cu dumnezeirea descoperită, ci sau îmbrăcat cu trup. Totdeauna să fie astupat cu dop de plută ca să nu iasă gazul ocsigen şi să nu stea niciodată în vas descoperit. Principii erau călări, iar regina, cu ducesa, în trăsură descoperită. Deodată ne găsim întrun ... salon mare, descoperit. Cînd bei dintrun vas ce a stat peste noapte descoperit, să sufli deasupra lui. Trupul zace întrun sicriu descoperit pe carel încunjură rudele. Întro zi Drumeş ieşi din întîmplare pe un cerdac descoperit. Sicriul, descoperit, îl aduceau pe un pat anume făcut. Mintea lui, neobişnuită cu frămîntarea gîndurilor, clocotise neîncetat ca o oală plină şi descoperită, uitată pe un jeratic mare. Cînd ajungem la gura pîrîului ... suntem întro ipostază descoperită. Complimentele făcute de tînărul său secretar îl găseau totdeauna descoperit. Hicleşuguri dăscoperite, scapă ... de cuvenitele pedeapse Ca să crează cineva în adevărurile cele descoperite, are trebuinţă numai de o inimă destoinică de a iubi învăţăturile adevărului. Descoperirea complotului de dezertare, va apăra pe descoperitulpărtaş de orice osîndă. Descoperita cîrtire împotriva şefilor ... se va judeca dupe împrejurări. O dată fineţea descoperită, ea este o armă, care se sparge aşa de rău în mîna aceluia, care a întrebuinţato. Era ea ... înspăimîntată de singurătate, de realitatea descoperită a faptelor ei, pe care abia acum le măsura. Îi veni ideea ciudată că pictorul are de gînd să deie paravanul întro parte. Atunci ea era descoperită … cu toaleta ei dezorganizată. În coridorul de sticlă mă crezusem descoperit. Înfipt în semiîntuneric, şedea Stănică. Văzînduse descoperit, acesta înainta jovial. Bolnavii descoperiţi trebuie să se trateze imediat. Neputînd primi de la dînsul niciun feli de descoperite mărturisiri, Petru nu sau îndoit al jărtvi pentru fericirea Rosiei. Elevul deschise asupra ei aceeaşi privire ... senină, descoperită. Aceasta sămi spui mai descoperit, cum am putea trimete comori acolo de aur şi de avuţie. Petru ... au făcut o scrisoare cătră sinatori, discoperit înştiinţîndui despre primejdia stării sale în care să afla. Spunemi, zi, mă luminează, descoperit sămi vorbeşti. descoperiţi, te. Iară dacă descoperitoriul acela nar voi ca să i să ştiriască numele ..., păzindui numele întru ascuns. Pentru ... confruntare ... se vor pune de faţă, dacă trebuinţa va cere, şi acei descoperitori, carii au cerut să fie necunoscuţi. Descoperitoriul unei tulburătoare şi necunoscute frumuseţi – arta populară. Marii descoperitori de continente ... incită gustul lungilor peregrinări. Exuberanţa poetică a primului descoperitor, vizionar al ţărmurilor necunoscute. Un boem al epocii este şi Odorescu, descoperitorul unei comete. Constatăm, totuşi, că aceşti descoperitori nu mai sunt înregistraţi în galeria marilor personalităţi, aşa cum a procedat omenirea cu Magellan. Un cercetător romîn este pe cale de a deveni unul dintre cei mai celebri descoperitori din domeniul medicinei. Pînă cînd spaniolii făcea descoperitoarele înnotări cătră apus, portughezii urma călătoriile cătră răsărit. A venit acum ordin de la guvern, ca Duţu să se legitimeze ca adevăratul descoperitor al comorii, pentru ca săşi primească partea. Fericitul descoperitor i la cedat rîzînd, urîndui săl poarte fericit. Lipsa de spirit istoric a descoperitorului ne lasă însă fără niciun amănunt asupra tipului, cronologic al acestor obiecte. Cerceta cu aviditatea şi orgoliul descoperitorului de talente părţile „mai literare” ale schiţei. Era un descoperitor de talente. Înainte ca vasele să ia calea muzeului, ele au poposit un timp în incinta liceului pentru a cinsti truda tinerilor descoperitori. După spusa lui Plutarch, Spurius Carvilius ar fi descoperitorul ei . Este curios lucru cu aceşti descoperitori de formule abstracte. Descoperitorii merg, de altfel, pe dibuite, căci ştiinţa sfîrşeşte acolo unde născocirea începe. Reclame, laude ... vor pune în evidenţă simpatiile de cari se bucură cutare descoperire, cutare descoperitoriu. Descoperitorul nu şia făcut din furnizarea extractului un mijloc de a cîştiga bani. descoperitori, oare. tor. Lumină întru descoperitura limbilor. Teai suit la sineescul munte a ... minunatelor descoperituri. descoperituri. – itură. descoronez. – des descoronaţi, te. – descorţez. – des descorţări. descorţaţi, te. – descorţoşez. – des descorţoşări. – Nevasta celui bogat de multe ori făcea zile fripte bărbatului, ca săl poată descotorosi o dată de fratesău. Devine velvornic al Obştirilor, însărcinat să descotorosească uliţele de tarabe. Atîta isteţie sperie pe căpitan, care se descotoroseşte de el în Italia. După ce îi făcea calfe îi ajuta săşi deschidă prăvăliile lor şi astfel se descotorosea de ei. Bună începătură pentru a se descotorosi de vechii neguţători ai Levantului. Omul se descotorosi de căciulă şi de paltonul greu. Băieţii se descotoroseau de guler şi cravată. Era vădit că portarul vroia să se descotorosească de el. După două drumuri mă descotorosesc de el. Se descotorosi de ziar cu mişcări mînioase. Nar fi rău ... să te descotoroseşti de găzdoii aceia! Numărul celor care voiau să se descotorosească de el era foarte mare. Recursese la un expedient cam necioplit, dar foarte potrivit, pentru a se descotorosi de cei care băgau în buzunar şperţuri. Neam aşezat, descotorosiţi de paltoane. Belea pe cap de care nu te mai poţi discotorosi. Mă descortorosesc eu de el. Vasile şi Ion se mai zgîlţîiră puţin în pridvor, se mai ghiontiră pînăn poartă, dar în uliţă se descotorosiră şişi aşezară hainele boţite. descotorosesc. des Existau motive şi pentru un alt mod de descotorosire de ea. descotorosiri. descotorosiţi, te. Toţi ajutau coanei Măndiţei să se descotoşmănească de şal. În sfîrşit izbutise a se descotoşmăni dintre blănuri. descotoşmănez. des Apucăndreptează Acest păr întins să şază, Orcum ştii mil descovoaie. descovói. – des descovoiaţi, te. – descovoieri. – Nu crede pe oricine pînă nui vei cerceta bine inima; şi iarăşi nu te descrede niciodată fără cuvînt, căci neîncrederea este de contra dragostei. descréd. – des Fără nicio învăţătură clasică, neştiind nici romîneşte, nici heleneşte ... se descreieră cu totul. Oile toateor zbiera Capul ni lor descreiera. descréier. – Acest sistem creează o armată de muritori de foame, capabili de orice descreierare. Desfrîul mă uimi mai puţin decît descreierarea ce domnea în toate rîndurile. descreierări. – Şcoalele de astăzi ... nu vor produce decît capete descreierate şi pretenţioase. Îl urau, cu selbătăcie, numindul leneş, descreierat. Ce amărîţi trebuie să fie bieţii bătrîni ... cînd văd suinduse, pe urma lor, pătura asta de stîrpituri şontoroage şi descreierate. Gestul acesta descreierat va scoate în privirea dvoastră alt gînd. Nefericitul de Ladima a iubit, cu o patimă nepermisă, de om descreierat, pe o femeie fără suflet, o actriţă. Fotbalul îl joacă totuşi oamenii cu minte la cap, nu nişte copii descreieraţi. Cine vorbeşte altfel este ... un descreierat. Sunt douătrei duzine de descreieraţi cu asemenea dihănii pretindea că tînăra femeie şi cei trei descreieraţi se făcuseră vinovaţi faţă de persoana domnitorului. De la deşucheaţii, de la descreieraţii ăştia de pe front te poţi aştepta la orice! nu e niciun descreierat precoce, niciun palid trubadur solitar. Iubirea lor descreierată şi smintită. Împrejur vîntul urla descreierat peste marea pustie. descreieraţi, te. – des + at. descrelează. descrelaţi, te. – descrescătoare. Funcţie descrescătoare. Variaţia logaritmică ... va fi reprezentată de o curbă descrescătoare. Raţie descrescătoare. Cele mai frecvente modalităţi de sinucidere folosite au fost, în ordine descrescătoare a frecvenţei, spînzurarea (70%), intoxicaţia voluntară (9%). favorizează orientarea dipolilor în cîmpul crescător şi o dezorganizează ... în cîmp descrescător. descrescători, oare. – ător. Autorii francezei elementare au alcătuit două liste: una în care cuvintele au fost clasate în ordinea descrescîndă a frecvenţei, iar alta în care cuvintele au fost aranjate alfabetic. Un singur act de gîndire ... poate sta ... în centrul strîmtului cerc luminos al conştiinţei actuale; pe lîngă el se mai află ..., însă cu o lumină descrescîndă, cîteva alte elemente de gîndiri. Astfel mînaţi tremurîndă Bateun cîntec mort şi viu, Ca furtuna descrescîndă Care muge a pustiu. Trăznetul plin, despicat, sau de finale rapide şi descrescînde, sunt indicaţii de şef de orchestră. De la rîsul mare a trecut la rîsurile descrescînde. Diftong descrescînd Diftongii se numesc ... descrescînzi (sau descendenţi) cînd încep cu vocala propriuzisă. descrescînzi, de. descrescenţi, te. Numere descrescute. Zilele descrescute, de toamnă. descrescuţi, te. Din cauza prea marei consumaţii de lemn, mai toate pădurile au descrescut. Să tai cu cuţitul din coaja atinsă o aşchie ... cînd luna dă napoi (cînd decreşte). parcă urma să trăiască, cu mica lui umbră care singură mai mişca, descrescînd în scurgerea orelor. Treceau pe sub arcade făra trezi un zvon Şi descreşteau în urmă din nou pe orizon. Cresc şi descresc apele Oceanului. În sfeşnicele vechi dearamă Descresc trei lumînări de ceară. Uitîndumă spre Nord, în ceasul cînd penumbra la orizon descreşte ... Mi sa părut că domul de gheaţă se topeşte. forfotesc în jurul cuptorului care descreşte văzînd cu ochii. Spre Sud, altitudinea reliefului descreşte mult sub 200 m. În solurile nelucrate descresc atît spaţiul lacunar total, cît şi capacitatea de apă şi de aer. Apele oceanelor se umflă la ţărmuri şi apoi descresc ..., dînd naştere mareelor. Munţii Văraticului, creşteau în măsura în care suiam dealul, ca să descrească din nou cînd scoboram spre TîrguNeamţului. Panorama descreşte pe mai multe orizonturi, pînă în zarea de aur din asfinţit. Mocirle colorate în asfinţit descresc. moare de vîrstă şi descreşte treptat. Văd că oamenii ca pomii cresc, ... Mîndri de seva tinereţilor descresc Şi în mormînt cu starea lor frumoasă pier. Numărul lor descreşte. Numărul aderenţilor dlui Brătianu descreşte. E păcat în adevăr că mor genii şi talente cari costă puţin şi produc mult; e păcat că decreşte populaţia productivă şi muncitoare a acestei ţări. Se poate urmări creşterea şi descreşterea populaţiei după cum cresc şi descresc apăsările fiscale. Numărul tinerilor ... descreşte. Sunetele chitarei lovite mai uşor, zefirului aruncă un echo ce descreşte. O doină de drumeţ întîrziat. Asculto cum descreşte şi cum moare. Temperatura la Răşinari creşte din ianuarie ... pînă în iulie, ... spre a descreşte apoi pînă la sfîrşitul anului. Marea simte ziua, căci freamătui descreşte Şiadoarme, obosită. Îmi arătară o formă neagră carbonizată, peste care lumina focului creştea şi descreştea fioroasă. În zare soarele se lasă încet, descreşte, parcă sar topi. Vuiri de vînt, şi freamăte, şi şoapte Descresc şi cresc şi tac pe nesimţite. Bubuitor, furtuna descreşten zări departe. Cît e de voinic, se pierde primarul. Glasul ia descrescut. Cînd o forţă excitatoare creşte sau descreşte, forţa inhibatoare variază în acelaşi sens. Sa observat că ea descreşte ... mult. Dacă saturaţia nu a fost atinsă, coloraţia descreşte continuu. Lucu urmărea ... feeria crepusculară, care descreştea treptat pînă la orizontul ameninţat de cenuşă. Orele zilei, rotunde şi descrescînd în lumină, Trec pe dinaintea mea. Viteza dubei descrescu. Pedeapsa lui Baruţu întîrzie prin căutarea locului de aplicaţie şi necazul descreşte. Toamna, ziua descreşte, iar noaptea creşte. Pe cît decreştea puterea romană ce îi apăra ..., pe atît era ... de dese nefericirile lor. Puterea guvernamentală merge descrescînd cu cît spiritul naţional progresează în dezvoltarea sa. Vechea declamaţie a „oratorilor” ... descreşte. Dînsa vedea ... civilizaţia descrescînd. Viaţa complectă se alcătuieşte din 5 ordine de activităţi, cari descresc în necesitate. Faima, ca şi felul de înţelegere ale unui scriitor cresc sau descresc şi se preschimbă în această frămîntare de idei şi sentimente. Această discuţie nefastă descreşte – din fericire pentru artă – văzînd cu ochii. descrésc. des décroître Scurtîndui pe măsură cu descreşterea distanţelor ..., suprimîndule dimensiunea înălţimii ..., perspectiva ia desfigurat. Descreştere a dimensiunilor, a suprafeţei unui corp. Luna e un astru ritmic, ilustrînd, prin creşterea şi descreşterea lui, un destin patetic. Fata e ca toate fetele şi ca toate cele ce se supun la vîrstă, creştere şi descreştere. El combate ... asociaţiunile, pentru că ele sunt sufletul industriei, atrag descreşterea valoarei pămîntului. Se observă ... o descreştere a numărului instrumentelor de muncă, a numărului vitelor. Se poate urmări creşterea şi descreşterea populaţiei după cum cresc şi descresc apăsările fiscale. Descreşterea preţului ţiţeiului. Cîntăreţul trebuie să aibă cea mai deplină dibăcie ... în creşterea şi descreşterea vocii. Tusea, care era în descreştere, încetează. Aceste diferenţe ... cu deosebire în anotimpurile mai calde ... se prezintă ... în sensul unei descreşteri a temperaturii în regiunea muntoasă. Sa constatat că descreşterile şi acumulările de activitate urmează legi cantitativ determinate. Descreşterea relativă ... a maselor izotopice (deci descreşterea relativă a energiilor proprii) se micşorează. Descreşterea vitezei de rotaţie a Pămîntului în jurul propriei axe va sfîrşi prin a face să coincidă această mişcare cu revoluţia Lunii. În toată novela se păstrează un fel de cumpănire a stilului, creşterea şi descreşterea tonului sunt exact potrivite împrejurărilor. Descreşterea zilei în timpul toamnei. Creşterea ori descreşterea artei. Necontenitele năvăliri a naţiilor barbare şi decreşterea puterniciei romane au îndesit ... nenorocirea lor. Descreşterea învăţămîntului claselor de jos de prin sate şi oraşe poate fi primejdioasă. Romanul sinteză a creşterii şi descreşterii Hallipilor. Fotografiile nu au numai o valoare sentimentală obţinută din creşterea şi descreşterea noastră obişnuită. Exploatarea omului de către om e evident în descreştere. Interesul cititorilor faţă de cărţile de reală valoare este în descreştere. descreşteri. Ia punga şo descreţeşte Binişor cu două deşte. Nu uită timpul acel ferice, a căruia suvenire singură mai poate să le descreţească fruntea pleşuvită. Nepăsătoarea veselie a soldatului abia poate descreţi uneori fruntea îngrijată a celui pe care ei toţi lau urmat cu deplină încredere. Să lăsăm însă pe Zamfirescu să continue şi săi descreţim puţin fruntea. Pentru acela care nea descreţit deatîtea ori fruntea azi plîngem. „Minerva literară ilustrată”, ... pe lîngă articole ... menite să descreţească toate frunţile, ... va mai publica un material de sfaturi casnice. Duca tăcu fără săşi descreţească sprînceana. Sava îşi discreţi faţa întrun rîs bucuros. Rîsul ce descreţeşte frunţile tuturor. Cel mai bun mijloc de convingere e săi descreţesc mai întîi fruntea. Oamenii şiau descreţit frunţile, şuieră ori cîntă nepăsători. Atunci Ţugurlan îşi descreţi fruntea şi şopti. Îşi descreţi fruntea şi spuse cu multă mirare şi admiraţie că zău, a dracului naţie de muiere mai este ea. Cît mai multe comedii, piese care descreţesc fruntea şi reconfortează pe spectator. În mijlocul comunei, o bătrînă a reuşit pentru un moment să mai descreţească frunţile mohorîte ale consătenilor ei Fruntea mi se descreţeşte. O clipă i sa descreţit faţa. Fruntea omului se descreţise. Totdeauna ajunsese la o înţelegere cu el. Încetul cu încetul se mai descreţi. Avea suflet bun. Eu cred că poporul are nevoie şi de petreceri, ca să i se descreţească fruntea. De cîte ori o vedeam venind de departe, mi se descreţea fruntea. Cum vedea pe tîlmaciul său i se descreţea fruntea. Feţele oamenilor se vor descreţi. I se descreţi inima cînd ajunse la altă adunare de cărăuşi. Ar fi fost gata să mimeze toate cucoanele din oraş ... numai să descreţească posomoreala fratelui mai mare. descreţesc. – des Muierea ambătrînit pe dracu cu discreţirea unui hir de păr. Şin schimbul astei veselii a firii, omul îşi caută descreţirea frunţii în plăceri pe care singur şi le croieşte. descreţiri. Să mergem înainte cu fruntea descreţită. descreţiţi, te. – Dar acest om ... îmi spuse nu ştiu ce anecdotă istorică descreţitoare. descreţitori, oare. – tor. descreţituri. – (i)tură. Voiu aci toată cartea aceaia din original, carele îl am a mînă, să o descriu. Să descriem acum însuşirile unui împărat iubitoriu de pace. Învăţătoriul să ceară de la ei ca părţile sau locurile unde scholarii au fost, cu toate stările împrejur, să le descrie. O scrisoare de la Iaşi ... descrie ţeremonia ... la întîiul eczamen dat în Gimnaziul Vasilian. „Curierul Romînesc” descrie strălucita serbare ce sau făcut în Bucureşti. Descrie nobilitatea din Moldavia. Mai pe larg, voi descria datorinţele pruncilor cătră părinţi Se vede un articol ... după o scrisoare ce contele Seceni a adresat către gazeta ungurească ..., descriind a sa călătorie ce a făcut pe Dunăre. Am văzut lucruri atîta de mirare încît nu le pociu descri pe toate cu amăruntul. Eroii patriii noastre, vrednici de nemurire la toată viitorimea, navură parte niciodată să le fie descrise viaţa şi faptele. Folosul unei asemenea gazete este atît de învederat, încît nu mai face trebuinţă de al descrie Vladislav ajunse la Constantinopol, îşi descrise întîmplarea. După ce am descris acest atentat ... ce ne mai rămîne să adăogim decît numai politica machiavelică Bogăţia, Desfătarea, Virtutea şi Sănătatea ... Descriind şi una şalta, bunul său şi fericirea. Galeria de tablouri ... ar merita să o descrim în detaliu. Socot că nici aş putea săţi descriu bine acea impresie. „Lumea Nouă” descrie cele petrecute la „Dacia” întrun mod care nu convine studenţilor agitatori. Cu dînsele nu sar putea găti nici măcar iahnia de mistreţ, pe care tu o descrii în cartea ta. Nui place Nici ţărilea descrie pe undea fost. Îi descria avantajele unei asemenea căsătorii. Scriitorii de la „Sămănătorul”, vrînd să descrie şi ei această pătură, ... aveau ... două căi bune de ales Ne plimbam ... prin parc ..., descriindui şi povestindui viaţa din oraşele mari. Am descris, de multe ori, această casă. Aş putea săi descriu, cu amănunte, orice clin. Descrie, pe larg, scena de la redacţie, aşteptarea femeii. Dar Juliette e încă frumoasă, aşa cum o descrie Théophile Gautier. Caragiale nu descrie niciodată interioare. Însemnătatea sa e totuşi atît de evidentă, după numeroasele lucrări care au descris amănunţit rostul drumurilor de negoţ. Se chinuie sămi descrie cum ia venit boala. El îmi descrie moravurile medicale din S.U.A. Nuţi mai descriu în ce hal erau veşmintele şi cămăşile mele. nui este îngăduit să descrie sau să înfăţişeze explicit codul cultural de referinţă. Un călător francez ... descria capitala ţării. descrie bîlciul anual de la Focşani. Dar să descriem în amănunţime Acea curte deo neînchipuită mărime. Dalmatul care descrie Moldova în timpul lui Petru Rareş subliniază spiritul tradiţionalist ce există în concepţia ţăranului. Întro exaltare greu de descris, am dezgropat din memorie nişte lucruri. Drama familiilor sinistrate nu poate fi descrisă în cuvinte. Descriinduise nenorocirea ce putea să căşuneze aceşti barbari, se înduplică a trimite asupra lor pe hatmanul Ştefan Tomşa. În jalba cea pentru pagubă pricinuită ..., se va descri cu desluşire: ce anume stricăciune sau pagubă sau adus. O strofă ... frumoasă ... în care se descrie înmormîntarea eroului poemei. Strămoşii noştri a moldovenilor, ... cari, prin ostinele şi greutăţi, au ţinut şi au descris locurile lăcuinţei şi au dobîndit dreptăţi asupra pămîntului Ghenerariul Mac ... un plan foarte bun făcuse şi pre hîrtie îl descrise, însă în cîmp al împlini nau putut. Cine poate să descrie vorbele ce le zicea Cînd cu cinste şi cu pompă săl îngroape îl ducea? Din acest semn şi din vorbe care lui i lea descris, Cunoscu că fiu îi este. A potea descriia aşa precum eu în mine sămt priveghiierea ta la buna stare a celora ce ţie sînt încredinţaţi. Dară puteam eu ... să mă apăr a nu descrie Calipsei nenorocitele mele întîmplări? Cu ce cuvinte săţi descriem bunătatea inimei cea cu totul spre luminarea naţiei aplecată? Tu ai mulţămit inima zeiţii, descriindui primejdiile din care curajul şi iscusinţa ta teau scăpat. În epopee, poetul adeseori descrie povestind locul, vremea, stările împrejur care însoţesc fapta şi întîmplările. Unul flacăramoroasă poaten versuri a descri, Altul prin trăsuri plăcute epigrama ascuţi. Bocaccea descrie în „Decameronul” său deznădăjduirea în care fu adîncită Toscana. Să fii lîngă doamna Miler, so auzi descriind frumuseţile zidirii cu toate farmecele poeziei şi toată căldura celui mai înalt entusiasm. Au descris dramaticeşte această nenorocită întămplare. Unde găsesc cuvinte a descrie simţirea mea cea turburată? Producerile lui umple toţi privitorii de mirare, aşa ceva este numai a vedea, iară nu a descria cu putinţă. Nu mai îndrăznesc a descri durerile ce am pătimit întraceastă vreme. De ceea ce en mine, puteţi citi aci – Voi asta o cunoaşteţi, eu nu poci so descriu. Nu poci săţi descriu ce am simţit în ceasurile acelea. Ea descrie pe coaja tufelor şi a laurelor istoria nenorocirelor şi a flacării sale. Nu voi intreprinde a descrie frumuseţele doamnei B. Îmi descriseatunci dureroasa suvenire din zioa cînd perdu pe mamăsa. Ar fi poate onjosire mult celebrului bărbat, Caren cînturile sale descriind ceaveţi frumos ... Va vestit o zi ferice. Noţiunea abstractă „Cina cea de taină” ... dacă ... vroesc să fac din ea un opu de arte, trebue ... să o descriu cu cuvinte cari sămi deştepte imagini de sensibilitate adecuate cu objectul ei. Tu Romăi fi şi trebui Să fii o dată încă aşa cum eşti descrisă Pe paginile cestea. Cei mai mulţi poeţi ai noştri ... descriu sentimente ce nui insuflă. Tu ... vei şti sămi descrii toată natura vizionară şi înşelătoare a lucrurilor lumeşti. Cuvinte Săl pot descrie naflu. O poezie ce descrie un asfinţit de soare nu va exprima tendinţele sociale ale unei epoce. Te du ... în hrubele murdare, Descrie viaţa neagră a celor ce sunt jos. Este un moment de mare importanţă acesta pentru mine, ... de o impresiune cu mult mai pătrunzătoare decît să fiu în stare al descrie. Autorul ne vorbeşte ... cu preciziunea unui client al azilurilor de noapte ce near descrie lumea duceselor din Faubourgul SaintGermain. În „Demonul tinereţii” am descris cum, ... la o mănăstioară a unui schivnic, am văzut oameni gospodari. Am observat şi eu „dezgustul” cu care sunt întîmpinate producţiile presupus „moderniste”, ce îndrăznesc a descrie astfel de insecte. Eu nu descriu luptele războinicilor, ci pe cele cu fetele. Cu pene roşii ca fazanii, cum iar fi descris Giovanni dei Bardi Strozzi din Cadiz. Aceste versuri descriu, de fapt, ceremonialul în momentele în care bradul devine elementul lui esenţial. Ovidiu ... descria în „Ponticele” sale viaţa şi lupta aceloraşi getodaci din Dobrogea. Kafka evocă şi descrie viaţa de toate zilele întro lumină de vis rău. A rămas încremenită în prag, întro atitudine pe care mie imposibil să vo descriu. Sau descris iroica mărime de suflet a doamnei Elenii. Bucuria cea simţito la aceasta Areti Nu poate a se descrientocma. Nu potem deplin a descrie caracterul săteanului. Sa încredinţat la unul din supuşii lui, pe care ţil voi descrie numaidecît. Pe Alexandru cel arată Irodian atît de afemeiat, Lambridie îl descrie de cel mai viteaz. După vorbele cu care te descria ..., judecam cum că acela ... a fost însuşi Sadic. Nu aştepta de la mine aţi descrie persoana ei. Pe domnul Nicolae Ionescu nu e de trebuinţă săl descriem, căci ... se află în mijlocul nostru. Să vedem însă cum ocoleşte autorul primejdioasa stîncă de a descrie şi introduce pe eroul poemei sale? În galeria celor zugrăviţi de el ştim cum a descris pe „microscopicul” de statură – şi de poezie – D. Scavinschi. Laura ... descria în culorile cele mai negre pe Pintea. Ai de gînd să ne descrii pe noi, pe Paşa, pe mine, pe Panta. Numi era uşor săţi descriu pe diavolii ăştia. Şeful fusese descris în culori simpatice şi recomandat, cu insistenţă, ca o persoană superioară. Se întreceau să descrie în culori admirabile sufletul şi însuşirile muncitorului. Toţi jandarmii îl descriau pe Manlache la fel. Căci poporul se descrie Singur el pe sine însuşi în poveşti. Drept noi în cartea aceasta aşa chiar descriem, precît se poate, creaşterea şi îmboerirea leamnelor. Descriu cea mare aflare pentru vărsatul de vacă a nemuritorului Iener Aduard, anglicescului doftor. Spre cunoştinţa fieştecăruia organ am descriat ţesătura lor cea mai dinafară, lăsînd ceale mai adînci anatomilor Învăţătura gheogarfiei care ... să descrie natura fieşcăruia loc. Descrie descoperirile cele mari, care au adus în nemurire corajul omenesc. Un mare număr de varietăţi, din care descriem aici pe cele mai de căpetenie. În micul spaţ al acestui manual am descris ... obşteştele principii de agronomie. Se va isca ver un cas cel vom osebi descriind aplicaţiunile particolare ale sistemului nostru de lecuire. A descris proprietăţile lui cele mai principale. Întreprindem aici a descrie fenomenele universului. Ei se află în poziţiunea oamenilor de ştiinţă fizică, a căror chemare este de a descrie fenomenele şi de a le explica. Cînd descrie dar tutunul cu aceste însuşiri cunoscute ale lui, face judecăţi analitice. Strabo ... au descris cu de-amănuntul ... toată lumea ţivilizată pe atunce. Autorul nu a descris deloc pasărea. Am descris acţiunea inversă a dozelor mici. Această metodă descrie ... adecvat procesul de „creare” ... de particule. Partea a IIIa descrie sinteza tuturor factorilor de vegetaţie. Marele naturalist descria drumul său. Gramaticul, cînd descrie funcţiunile timpurilor şi modurilor verbale sau cînd stabileşte valoarea anumitor sufixe ..., nu se ocupă de fapte de stil? Descrie obiceiul romînesc de a „striga” la joc. Noica descrie „şase maladii ale spiritului contemporan” la modul global. Tratează ... 704 plante pe care le descrie. Trăbue feliul cînelui turbat, coloara lui şi alte semne să se descrie. O masă cu anevoe se poate descrie, căci mease sînt multe, de osăbite fealuri. Numai trei mai tare în trup lăţite, se vor descria, numindule ghenerale. Despre verb, despre derivarea şi compunerea lui ... sau descris mai pe larg. Sau descris varietăţile, sau statornicit metodele de plantare. Fie Fβ şi şv funcţiile de undă care descriu mişcarea particulelor uşoare. Descrie o giumătate de cerc. Descrie două arce de cerc. Empiul, ascuns supt armele sale, descrie mari cercuri şi caută să rănească pe nemicul său. Corpul era animat de un exces de iuţală spre răsărit, încît descrise o linie. Nimic nu e mai grotesc decît să vezi domni şi doamne ... descriind circonferinţe unul în jurul altuia. Un copil fugărit de alţi doi, descrise un semicerc. Din cînd în cînd, peştii zburători descriu o traectorie curbă şi se cufundă iarăşi în adîncimi. Lucu suia fără grabă treptele stîlciate ale scării care, descriind o curbă primejdioasă înclinată în afară, ducea la redacţia gazetei. Zburau albatroşi, descriind ... spirale largi. Ochiul meu urmează nestatornicii suflări a vînturilor şi şerpuindelor trăsuri ce descrie trăsnetul. Vîrfurile brazilor se conturau mai negru pe cerul mohorît, descriind cu o linie tremurată marginile poienii. Păianjen ... ceşi descrie, în unghere, traiectoria vieţii. O singură clipire a ochilor descrie curbe imateriale şi dezvoltă o atmosferă de ondulaţie imprecisă. Elanul vital în tendinţa lui generoasă descrie o curbă veşnic alta. O tînără alegreţă se descria în frumoasa ei fisionomie. Hartele geografice în care se descrie cu mai mare deplinire uscatul Pămîntului. Întinzînd o funişoară dintro lature a Pămîntului pănă în cea dimprotivă, să se descrie linea oablă şi, întru aceaia, depărtările ceale rînduite mlădiţelor să se înseamne. În această mişcare, stelele descriu cercuri mai mult sau mai puţin mari împrejurul axului lumii. Ştim că o cometă este un corp care descrie împrejurul Soarelui o elipsă extraordinar de lunguiaţă. Particulele vor descrie traiectorii circulare. Electronul descrie un arc de hiperbolă. descríu. scrie Pre sholarii săi nemijlocit săi îndeletnicească ... prin scrisoarea vreunui lucru pre tablă, prin poftorirea celor propose, precum şi descrierea lucrului celui de chepetenie. oraş mic în cetate, dar vrednic de descriere pentru frumuseţea caselor, uliţilor şi a curăţeniii. A înfăţişa descrierea oblăduirii şi starea cea de acum a unui loc. Însă aceste descrieri, care să zic a nu fi toate de crezut, tot cuprind în sine adevăr destul. Descrierea cu amănuntul acestei însămnate întîmplări. Pe Dumnezeu nul cunoaşte nimeni decît prin slaba descriere a religiei. În descrierile istoricilor să vede întristarea publică foarte mare. A tipărit încă o descriere a călătoriilor sale în Europa. Descrierea sa este foarte interesantă şi cu deamăruntul. va împărtăşi lucrătorilor de pămînt descrierea uneltelor arătoare Pentru crimi ... împotriva slujbei se vor da în judecată cinurile ostăşeşti printro singură descriere ce va face autoritatea competentă împrejurărilor acei crimi. Eu nu vroesc a face o descriere mai pre larg. Ca să vă puteţi închipui ceva, trebuie să vă fac descrierea paradisului meu. Alexis ... urmă cu descrierea călătoriei sale. Miar fi cu neputinţă să fac o descriere completă a acestui locaş. Lăsăm să urmeze descrierea pe care o dă un privitor. Descrierile care ni sau păstrat din vremea de atunci arată cît de frivolă era pătura de sus. Îi părea că vede, din descrierile clericului, satul acesta aşezat în apropierea Murăşului. Cartea purcede cu o descriere a orăşelului. Tiberiu împinge chiar cruzimea pînă a pune să se citească în faţa Senatului descrierea amănunţită a captivităţii nepotului său. O privesc şi sunt sub obsesia descrierilor lui Fred Vasilescu. Cele mai înflăcărate descrieri ale voluptăţilor iubirii se datoresc amanţilor nefericiţi Descrierea aproape topografică negreşit că nu e de domeniul poeziei. Totul părea ticluit dinadins, după estampe sau după descrieri. În descrierile respective cronicarul trebuia să recurgă necontenit la cuvinte turceşti. O descriere amănunţită a luptei petrecută între ciobani. Izvoarele istorice contemporane neau păstrat descrierea exactă a marelui stindard al ţării, folosit de Mihai Viteazul în timpul domniei sale. Reflectarea realităţii sociale ... ne duce la descrierea firească a acesteia. Nu are niciun sens să continui aici cu descrierea jocului. Unuia dintre traseele care var putea trezi curiozitatea încercăm astăzi săi facem o scurtă descriere. Miam sfîrşit descrierea averei. Citea în gura mare „Alexandria” ... Nu mă putui dezlipi de acolo ascultînd descrierea acelui loc plin de răcoare. Un preţ de 50 galbeni se dă pentru cea mai bună memorie (descriere). Satira este o zugrăveală sau descriere a viţiului şi a ridicolului. Cetisem multe descrieri de călătorie. Numerile acestei publicări vor cuprinde felurite scrieri interesante precum: descrieri de călătorie, cîntice poporale Foarte plastic în descrierile sale este Bolintineanu. Colonelul era încîntat de descrierile mele. De la început nea încîntat cumpătarea, plastica descriere a amănuntelor. Romanurile ţărăneşti şi descrierile tipice au ajuns să fie cele mai preţuite produceri ale literaturii de nuvelişti. Descrieri simple dar viu colorate ale vieţii străbune. Am început să traduc descrierea stepei malorosiene, una din paginile cele mai minunate din minunatul romanţ istoric Taras Bulba. Toată descrierea persoanelor şi întîmplărilor e dramatică. Noi nu prea cunoaştem poeţi mari care să se fi îndeletnicit numai cu descrieri de răsărituri ori de apusuri de soare. Fiecare cetitor dă o luareaminte mai deosebită unui alt gen de articole, unul cetind mai ales poezii, altul descrieri. Cîteodată, prin descrieri, prin schiţe, vedem străbătînd şi altfel în literatură lumea de la ţară. Proza de observaţie, care redă realitatea prin descriere, naraţie şi reprezentare a apărut în Moldova începînd cu Negruzzi. Sunt în nuvela lui Negruzzi şi cîteva tablouri, cîteva descrieri, cum ar fi aceea a măcelăririi boerilor. Deschise la descrierea cinei castanelor, dată de Cesare Borgia. Descrierea lui Grigore Ureche este un admirabil tablou evocator din literatura noastră veche. În descrierea uriaşei lumi pe care a prezentato Herodot nu există niciun moment plicticos. În Caleidoscop ... descrierea este o formă a sentimentalităţii. A substituit descrierea naturii cu reflexia asupra ei. Nici că se poate descriere mai frumoasă pentru un tiran. Aceasta este descrierea părintelui de familie cu adevărat creştin. Frumoasa ascultă descrierea acestui bărbat nu fără dorinţa al cunoaşte. Dar, ca să nu rătăcesc în cîtva, totuşi mă las în descriere mai pe larg. Să nu supărăm pe cineva care sar crede atacat prin descrierea ce facem. Atît în descrierea boierului cît şi în a ţăranului, lirismul stă în atitudinea scriitorului. Preferă descrierea omului şi a problemelor lui. este notabilă, propriuzis, pentru descrierea moravurilor studenţeşti. Ni sa păstrat descrierea ... doctorului C. Caracaş. Descrierea vărsatului mîntuitoriu celui adevărat Ştiinţa naturală este învăţătura şi descrierea tuturor lucrurilor urzite. Să se publice descrierea acestei boale cătră toţi diregătorii ... spre băgare de samă. În descrierea acestei cărţi acest rînd au urmat: arătînd întîi pre scurt istoria omului şi descriind trei sisteme ghenerale Descrierea naturei este ştiinţa prin care învăţăm a cunoaşte producturile pămîntului. Aice nu să încape a face cu de amăruntul descrierea plîntelor. Despre acestea organe pre scurt voi arăta spre cunoştinţă, lăsînd cea mai speţială a lor descriare. Am învăţat toate mişcările stealelor, descrierea Pămîntului şi legile cu toată desăvîrşirea lor. Geografia seau descrierea Pămîntului, dupre feliurimea obiecturilor sale. O parte de frunte a gheografiei o face topografia sau descrierea locurilor menite spre lăcuirea oamenilor. Cea mai bună descriere despre holeră. Eu nu vroesc a face o descriere mai pre larg şi a arăta că este de mare nevoie pentru un agronom o asemine maşină de trier. Ştiinţele descriptive aplică în sistematizarea lor formele descrierii, clasificării şi definiţiunii. Descrierea genurilor şi regulele ocupă cea mai mare parte din opera sa. În multe cărţi găsim descrierea speciei şi a moravurilor Facem descrierea ... amănunţită a celor mai des folosite dintre Întro descriere a globului ... se spune că voinţa eternă ... şia pus sieşi capăt. Descrierea lumii contingente ca atare nu constituie obiectul literaturii, ci al diverselor ştiinţe. Există însă şi analize mai simple. Ele îşi propun numai descrierea organizării textului. Se asigură, astfel, realizarea unei descrieri amănunţite a propoziţiei subiective. În descrierea fonologică a unei limbi, să se utilizeze fapte aparţinătoare aceluiaşi nivel. În revistele de popularizare ... apar deseori articole despre costumul popular, descrierea lui şi încercări de tipologie. Descrierile lor sunt sumare. Demersul informaţional permite descrierea unor clase largi de fenomene printrun procedeu nou. Criticul procedează de regulă prin descriere tematică. O importantă descriere a cingătorilor din zona Rădăuţi ... a făcuto Dimitrie Dan, în monografia sa. descrieri. Noi nu vom pregeta a da despre aceasta o relaţie descriitoare. A să face table descriitoare de dumbrăvi şi păduri. Călugărul de la VauxCernay, descriitor naiv al părerii publice din acea epocă. Nea lăsat lucrări nemuritoare ca descriitor de moravuri şi caractere, ca povestitor, ca critic. În anul 1860, cunoscutul călător şi descriitor Al. Pelimon, publică o poemă în versuri intitulată „Traian în Dacia”. Ce a putut înţelege din rostul mănăstirii Rîşca cutare descriitor al ei care habar nu are de viaţa lui Petru Rareş, marele ei întemeietor? descriitori, oare. tor. Un întreg domeniu al lumii anorganice era coerent descriptibil. descriptibili, e. – descriptici, -ce Ţin de partea descriptivă a călătoriilor. Poeziile lui sunt subiectiv adevărate nu numai atunci cînd exprimă o intuiţie a naturei sub formă descriptivă. O lungă baladă descriptivă. Descripţia pitorească ... nu se putea mlădia după infinitele forme ce ia analiza descriptivă. Poate căşi zugrăvea o halucinaţie, dar cu atîta intensitate încît mio comunica şi mie. Ce talent descriptiv are uneori. Unde este mai multă coloare descriptivă acolo putem bănui mîna lui Creangă. Poezie descriptivă lipsită de orice sentimente. Stilul descriptiv va face ... un pas mai departe. Basmul este stilizat prin dilatarea elementului descriptiv şi liric. Tot astfel, obositor de lunga poemă În Sahara, cu note descriptive de o rară vigoare realistă e insuficientă prin analiza psihică a personagiilor. Situaţii şi momente descriptive şi narative. Partea descriptivă, plină de imagini de mare frumuseţe, de hiperbole ... formează ... miezul colindei. Hiperbola, descriptivă sau narativă ... nu este străină de nevoia de amplificare. La aromîni, elementul liric se împleteşte cu cel descriptiv şi povestitor. Acalmia descriptivă din primele pagini e înşelătoare. Există, dincolo de epica propriuzisă, dincolo de materialul narativ şi descriptiv, o idee. Descriptivul lui Cervantes este prin excelenţă de detaliu. Expunerea ocoleşte descriptivul şi, rareori, elemente concrete apar spre a spori atmosfera. Un număr de admiratori călduroşi ... văd în el un mare stilist mai întîi, un descriptiv de o bogăţie rară pe urmă. Scriitorul va fi deci un descriptiv, fără a dispune totuşi de paleta vie a lui Alecsandri. Ion Creangă nu este un descriptiv colorat, în felul lui Alecsandri. Gala Galaction e unul din marii noştri descriptivi. Putem deosebi ştiinţele ce ne sunt cunoscute din învăţămîntul secundar, a) în numai descriptive ..., b) în riguros demonstrative. . Productele romîne ce vor fi expuse atunci la Paris se vor putea socoti ca un muzeu desluşitor al adevărurilor enunciate într-acea emportantă lucrare descriptivă. Sa dat mai mare importanţă părţei descriptive din zoologie. Sa mulţumit mai ales să semnaleze, cu o metodă întru totul descriptivă, numeroasele infiltraţii ale folclorului în lirica noastră modernă. Această lucrare are un caracter descriptiv şi normativ. Dacă în discuţie este poezia, atunci vom avea conspecte descriptive, sprijinite pe citat. Sub istoria naturală se înţelegea şi se înţelege în mare parte ştiinţele naturale descriptive. Am rămas ferm cantonat în psihologia descriptivă. Fonetica descriptivă studiază latura sonoră a limbii la un moment dat. Morfologia descriptivă nu se poate dezvolta dacă nu cunoaştem istoria şi nu ne dăm seama cum sa ajuns la o anumită stare de fapt. Gramaticile strict descriptive şi cele strict normative nu au ... nici rostul, nici puterea de a explica fenomenul care ne interesează. Au văzut lumina tiparului Elemente de anatomie descriptivă. Stilistica descriptivă este, prin esenţa ei, o stilistică aplicată unei anumite limbi. În primele decenii au apărut mai ales lucrări descriptive, întreprinse din dragoste pentru producţia populară. Geometrie descriptivă Nu poate deveni cineva bun meşter fără noţiuni de geometrie descriptivă, ... de desen. descriptivi, e. – Nu descriptivismul pur o caracterizează pe dra Otilia Cazimir. Fără a fi deloc pentru descriptivism în proză, am fi dorit însă ... mai multă precizie a unor situaţii. Descriptivismul, declarativismul ... nu au ce căuta în asociere cu un asemenea sentiment. Articolul ... denunţă descriptivismul, vorba lăbărţată, retorismul. Pitorescul facil, descriptivismul preţios ... nu au nimic de a face cu stilul acestui film. ism. descriptivişti, ste. ist descriptivişti, -te Această descripţie se poate cuveni acelor puţini secui din Ardeal. Descripţiile şi tîlcuialele a unor lucruri sînt bune. Iată acum aveţi temeiul şi descripţia lucrurilor voastre înaintea ochilor. Jurnalul ... publică o descripţie cu de amăruntul a observatoriului ce sa făcut din nou în Universitatea de la Cazan. Înfăţişează ... nişte frumoase descripţii ale Italiei. A pune un orb dinaintea celor mai sublime tablouri ale naturei şi ai cere descripţia lor. Am primit gazetele din Viena cu descripţia ei amănunţită. Ştefan cel Mare poartă ... costumul a cărei descripţie urmează. După ce tabloul este completat şi cu descripţia altor fructe ... urmează un sfîrşit cu totul neprevăzut. Se prezintă să ia în primire invitaţii cunoscuţi, pînă acum, numai după o vagă şi sumară descripţie a bărbatului. Descripţia fizică a lui ... semăna cu unul din tipurile descrise de Lombroso. A face atîta descripţie cîtă e de trebuinţă, spre a cunoaşte topografia locului, se îngăduie. Îşi închipuia ... că e prinţesă indiană din veacurile trecute şi dădea ca atare descripţiuni bizare de ale epocii. Nu mai lungim descripţia acestor fapte devenite astăzi clasice. Expoziţiunea romînă să fie însoţită de un catalog ... care să dea o descripţiune generală a bogăţiilor de tot felul. Marele logofăt Iancu Văcărescul, poetul Ţării Rumîneşti ... are încă o poemă ... plină de descripţii frumoase, în care se vede dulceţile limbii şi ale imaginaţiii. Aş transcrie aci cu plăcere toată acea încîntătoare descripţiune. Aici va fi vorba de stil, ritm, rimă, peisaj, descripţia naturei. Umorul ... era fatal să nu se exprime prin descripţie sau comentar. Victor Hugo scrisese poezii cu bunice şi nepoţică, cu descripţii ale naturii. După modelul creat în romantism, ispita descripţiei pitoreşti putea deveni ... puternică. Întîia descripţie mare a poetului e aceea a solului selenar, fără oameni. abundă descripţia, antagonismele violente. Nu avem dea face cu descripţia realistă. Naş spune că prozatorul e, în primul rînd, un plastician. Un vizual, da; însă descripţia lui e dinamică. O poveste de dragoste dublează descripţia cu sugestii mitice. Dizertatoriul istoric va coprinde ... deosebite dizertaţii, descripţii geografice şi etnografie Descripţia clasică a sinergismului ... nu este fundată decît pe erori. descripţii. Doamne, Dumnezeu ..., un lucru nai nimerit Cînd scrisul miai hotărît: Că miai scris urît descris. Descrisul la stea descrişi, se. Dacă ne lipseşte chinga descrisă, putem improviza alta. Epoca descrisă merge paralel cu aceea cuprinsă în letopiseţul lui ... Canta. O sută de metri ... despărţea pe martor de scena descrisă. Sau ales din mulţimea mineralelor descrise însuşirile caracteristice care sunt comune unor minerale. Au rămas ca o moştenire sigură a epocii descrise ... termenii din limbă care arată ierarhia bisericească. Vom aplica un pansament ... după procedeul descris. mai adecvat realităţii ... decît realismul, pe care îl întrece printro sinceritate absolută şi o angajare totală a scriitorului în lumea descrisă. Raza cercurilor descrise este ... mică. descrişi, se. – Pentru a descrucişa zburătorii! ... sus gabierii! ... şi marinarii se aruncară pe scările de frînghie. Măi voinice, voinicel, ... Descruceşteţi armele, Săţi îmbuc ciotoanele. descrucişez. des Nicola, uşurel, a ajuns cel dintîi în vîrf, la rîndunică, pentru descrucişarea vergelor. descrucişări. – Deocamdată sau descruntat sprîncenele tatei. Surîse îndată prin somn unui vis şăgalnic carei descruntă figura. Să mil scuturaţi de moarte ... Săi aduceţi sănătate lui ... De ochi să mil descruntaţi. descrúnt. – des descuamează. descuamări. descuamaţi, te. – descuamaţii. Bătînd ŞtefanVodă în uşa sihastrului, săi descuie, a răspuns sihastrul să aştepte ŞtefanVodă afară pînă şa istovi ruga. Silind să descuie uşa să fugă Cheile mele descuie orice broască. Eu nu pot, Ano, săţi descui. Au venit străjerii ca să descuie şi să dea în laturi canaturile. Descuie uşa ei vineţie, încuie la loc ... şi se aşeză pe patul nefăcut. Sau rugat ... să li se descuie poarta. Au descuiat săcriile. Dar domnul ... Mică cheiţă cămi scotea, Grajd de piatră discuia. Cum au încuiat greşala lui Adam raiul, aşea şi botezul descuiel. Raiul era încuiat, De trei ori am genuncheat, Raiul mi sa descuiat. Atîta vreme le lăsăm să stea acolo pînă cînd se descuie. Zama de cocoş bătrîn descuie pîntecele. cuia. descúi. des + Descuiatul uşii. Babele recomandă bolnavilor pentru descuiat cam aceleaşi leacuri şi buruieni. Pentru descuiatul vitelor cum şi al oamenilor ... întrebuinţează o buruiană ce o numesc părul porcului. Vai de mine! tată; cum să mă culc eu cu uşa descuiată. A uitat casa descuiată. descuiaţi, te. Iupiter ca un înţălept bune legi au dat. El lotrii din pădurile Illirii descuibă, din a Thesalii şi din a Machedonii îi stinsă. De ai dăscuiba din acele locuri unde să află şi ... astăzi şăzători descuibez. des descuibări La Salva, decoctul se lua pentru „descuierea udului”. descuieri. descuietori, oare. tor. tură Şi trăia numai cu o rasă, desculţ, şi dormiia pre o rogojină, mîncînd puţîntea păine cu apă. După aceaea, va zice Domnul ... cătră ceia ce şau cheltuit viaţa în fapte reale: „De multe ori am venit la casele voastre, în vreame de iarnă tare şi grea, şiam fost gol şi desculţ şi nici a grăi nu puteam de greul frigului şi a gerului, iară voi maţi scos afară”. Atunce lau prins şi pe Ilie Catacozino ... numai cu cămeşe şi desculţ. A fost prădato ... pe dumneaii ... lăsîndo goală şi desculţă Dobitoacele să nasc îmbrăcate, oamenii goli, dobitoacele încălţate, oamenii desculţi, dobitoacele armate, oamenii neînarmaţi. Un om bătrîn cu vîrsta trecea pe acolo ... El umbla desculţ, răzămîndusă întrun baston de abanos. Desculţă şi despletită fuge. Romînul” concede că soldaţii au petrecut pe cîmpul de război rupţi şi desculţi, dar cu toate acestea ei sau purtat vitejeşte. Porneşte desculţă prin rouă de culege o poală de somnoroasă. Desculţi şi călări pe deşelate, drăcoşii de surugii ... băgau roibii ... în năbădăi. Bătrînă şi veştejită ..., cu un picior desculţ, ea părea ... o făptură a iadului. Apa îmi picura pe vîrful piciorului desculţ. Era desculţ şi aproape gol. Am umblat desculţă şi flămîndă. Cîţiva ţărani desculţi ... se trudesc să ridice ... un pian. Vin dindărăt urmaşii mulţi, Setoşi, flămînzi, bolnavi, desculţi. Iar ea, desculţa negresă, Se grăbea prin satul văruit, La o adresă. Unui romîn îi plăcea săşi poarte nevasta desculţă şi vara, şi iarna. Nu se umblă cu un picior încălţat şi cu unu desculţ. Pe brumă desculţ şi pe rouă încălţat. Croitorul umblă rupt şi ciobotarul desculţ. Toţi lăcuitorii, pînă şi cel mai sărac, sunt îmbrăcaţi curat, cîrpit sau desculţ, nu se vede. Că praznicul amu grăiaştese: ... îndemnare neînşelătoare ... a face, ..., a încălţa desculţii. Numai din buzunarul paltonului mai spînzură petecul roşu al republicei desculţilor. Cinei el?: Un desculţ şi jumătate. Aţi dat de veste proprietarilor? să nu ne pomenim iar cu desculţii peste noi. Desculţii aprind focul pe lîngă care. Am luato pe desculţe prin mirişte şi am venit acasă cu picioarele juvinite. desculţi, e. El zise nu te apropiia, desculţăţi încălţămintele tale den picioarele tale, că locul în care stai sfînt pămînt iaste. Iară svăntul să deştinsă de brău şi să dezvăscu de veşmîntul ce avea şi să desculţă de încîlţămente. Filisteanii vor sluji de mor desculţa. se desculţă şi, sărind de peo piatră pe alta, cercetă stîncosul său imperiu. Femeia ... să nu desculţe pe nime. De dragul tău să mă desculţ? Ei, iacă! Seara, cînd Gherasim mă desculţa lîngă vatră, încep eu, aşa pe departe. Cînd am ajuns ... neam desculţat. Să n-aluneci. Mai bine să te desculţi. Bătrînul ... era lîngă sobă şi se desculţa. Părăuţ cu apă rece ... desculţamoi deun picior Şi teoi trece. Îşi desculţă opinca. Cînd bătea ceasul la cinci Mă desculţam de opinci. Deci se desculţă şi plecă prin Dunăre. Cizme roşii oi desculţa. Deo nojîţă să desculţa. Voinicul fără drăguţă Searandată se desculţă. descúlţ. – desculţări desculţaţi, te. – Viaţa mea alături de Isabel ..., totul începea să se depărteze, ... stăruind prea mult ca să numi descumpănească sănătatea. Tot ce văzuse şi auzise îl zăpăcise şil descumpănise. – descumpănesc. – des O lăbărţare, o descumpănire, o mitocănie. descumpăniri. O clipă am rămas descumpănită. Multe dintre tablouri exercită o puternică atracţie asupra privitorilor care stau la început descumpăniţi. descumpăniţi,te. Derept aceaia dzi feciorilor lu Israil aceasta: eus Domnul cine voiu aduce afară pre voi de supt robiia eghipteanilor şi vă voiu slobodzi den robiile voastre şi vă voiu descumpăra pre voi îm braţe întinse şi cu mari giudecăţi. Naşterea asinului dentîniu pre o oaie schimbă, iară să nul vei schimba să se omoară: alor tăi ficiori naşterile dentîniu să o descumperi şi cu mîna goală înaintea mea să nu te iveşti. Însă mai vîrtos Hristos viiaţa noastră, că neau înviat, slobodzit şi neau descumpărat din păcate şi din moarte Tu, Iesus Cristus, lumină dereaptă, viaţa noastră, veselie mare, cine den moarte cu sîngele svîntu noi descumpăraşi. Să ştie tot creştinul cum Domnul nostru Isus Hristos iaste sol între noi şi între Dumnedzeu, de ne împacă cu Dumnedzeu părintele, pentru cinstit singele lui, cu carele neau descumpărat din blăstemul legei vechi şa strămoşilor. , . Şi Zaharia, tatăl lui, să împlu de Duhul Sfînt şi proroci, zicînd: Blagoslovit Domnul Dumnezăul lui Izrail, că socoti şi descumpără oamenii săi. descúmpăr des Să nu o va voi domnusău, nice să o poată mărita iară pre descumpărare el o sloboadză ce a oameni striini să nu fie slobod a o vinde pentru ce că o au urît pre ea. Dumnedzǎu cire dǎ descumpǎrare mie şi vinovǎţi oamerii suptu menre, izbǎvitoriulu mieu de vrǎjimaşii miei cei mînioşi. Svîntul Pavel cătră rîmleani … dzice: „Îndireaptăsă în har prin descumpărarea lui Hristos, pre carele lau orînduit Dumnedzeu să hie curăţire pentru credinţă cu singele lui, la arătarea direptăţei lui, pentru păcatele cealea ceau fost mainte”. Iară noao creştinilor, Evangheliia ni e veaste bună, careau prorocii şi apostolii, despre descumpărarea neamului omenesc şi de întrămarea dereptăţii şi vieţiei de veac pren Hristos, au vestit lumii. Pravoslavnicilor creştini, să ne păzim şi noi de trufie, căci că ..., pentru trufia şi pre omul lau gonit den raiu, să ne păzim de păcate care strigă pururea descumpărare (păcatele care strigă de răscumpărare) înaintea lui Dumnezeu. Înţeleş cǎ va face Domnul giudeţ measerilor şi descumpǎrat mişelr Un Dumnezeu şi un îmblătoriu între Dumnezeu şi între oameni omul Iisus Hristos, cine se deade descumpărăciunei derept toţi. Bogatul încă să nu dea mai mult, measerul încă să nu dea mai mult de giumătate de siclus, care să dea Domnului pintru descumpărăciunea sufletelor sale. descumpărăciuni. – (ă)ciune Zi, derept aceaia, frate drag, spoveada cu mine depreună: Spoveduiescumă Ţie, Dumnezeul mieu dulce, că eşti Tu mie Domn, roditoriul şi făcătoriul mieu şi descumpărătoriul mieu dulce. (ă)toriu Să iai derept însă banii descumpărăturiei de la fiii lu Israil şii cheltuiaşte pre slujba cortului adevarăturiei, cum să fie pre pomeana fiilor lu Israil înaintea Domnului şi cum milostiv să fie sufletelor voastre. (ă)tură Dar cînd mai descununa, O sută darginţi ţiaş da. Cu popa să măntîlnesc Două vorbe săi vorbesc, Două vorbe trei cuvinte: Descununămă, părinte! Dăscununămă, părinte, Că dă mii dăscununa, Trei sute dă zloţi ţioi da! descunún. des descununări descununaţi, -te. Încale daca miai spune să mă duc în lume ... Dar aşa! Neci nu măncuragezi, neci nu mă descuragezi. Situaţia parlamentară e întradevăr de natură a descuraja pe şeful cabinetului. Cînd era de tot tînăr începuse să scrie versuri pînă ce întro zi – trecător numai – se descurajă. În loc să descurajeze cu toată energia patima lui Zaharia Duhu, încă o dată o înteţea. Se descuraja prea repede, la orice dificultate. are trebuinţă apoi de o tenacitate puţin comună pentru ca să nu se descurajeze prea repede. Aceste replici, ca săl descurajeze pe un om ... mi se par incorecte şi imorale. Un leu care se devalorizează încurajează exporturile şi descurajează importurile. descurajez. des + descurajanţi, te. – ant. Nălucirile şi descoragiarea Pînă cînd prepoziţii nu vor fi pătrunşi de seriozitate morală, de entuziasm pentru arte, ... pînă atuncea avîntul artiştilor se va sfîrşi totdeuna întro obosire prefăcută la urmă în descuragiare. Să vorbim de aceia ... pe cari descurajarea nu ia culcat încă la pămînt. Indiferenţa zeilor faţă de valoarea etică a oamenilor, precum şi, mai ales, faţă de soarta lor ... a provocat mai întîi descurajarea. pleca cu un gest greu de descurajare. Căderea de pe urma descurajării şi a epuizării îi poate fi fatală. După vreo două săptămîni tea cuprins o descurajare, o silă de tot ce era în jurul tău. Am instituit patrule ... care au ca scop descurajarea celor care ar avea de gînd să comită infracţiuni pe spinarea sinistraţilor. Dezvoltăm un sistem de descurajare nucleară unic în lume. Cea mai uzuală corecţie este cea din conturile externe pentru că acolo se concentrează ... efectele unei aprecieri forţate a monedei naţionale, care duce ... la descurajarea ... exporturilor. descurajări. – Poate că mio veţi ţine de rău că vam făcut observaţiunea aceasta, dar am cumpănit respectul ce vil datorez cu iubirea ceo am pentru descurajatul meu amic. La urmă, obosit şi brusc descurajat, leam judecat neroade şi mam întors acasă. Radu ... iremediabil descurajat. Bălănescu are un gest descurajat. Soldaţii noştri erau posomorîţi şi descurajaţi. Răul luptă săşi întărească existenţa fără Dumnezeu; indiferentul e un descurajat. Totdeauna însă braţul îi cădea descurajat. descurajaţi, te. Această ... întîmplare produce o impresie descurajatoare în spirite. descurajatori, oare. tor. Iubirea celor cugete cu dulceaţă împletite şi cu gînduri hitleane, ca o mreajă să le descurcăm. Cînd aş fi, o Magdalină! Mielul a căruia lînă O descurcă mîna ta! Uite păr! ... So vezi dimineaţa cum drăcuieşte că nu şil poate descurca. Visa cu ochii deschişi, descurcînduşi alene podoaba pletelor castanii. A descurcat toată viţa şi porodiţa Olăreştilor. Încotro cucul cînta, Ele lesuri descurca. o discurcăm şo îngropăm. Macu şi cu trifoiu, La împlut cîrtojelu, Las săl umple cît de mult, Lom descurca la cosit. Firile cînd se încurcă, anevoie se descurcă. Cine a încurcat pînza, trebuie să o descurce Mă miram spre care parte să merg calea sămi descurc. Aţi încurcat lumea şi no mai puteţi descurca. În loc să se mulţumească a trîndăvi coconeşte cu ce descurcase din moştenirea părintească, se înhămase ... la o muncă grea. Noi treceam podişca, descurcam firul drumului. Dar cine era să mai vie, să descurce firul soartei viteazului căţel! Săteanul nu ştie, în sumedenia de boale, să le descurce şi să le deosebească. Le luă ochii această vale adîncă ... cu întortochierile pe care nu le mai puteau descurca. După cules, via se descurcă, adică i se scot haragii. Numai eu ştiam să ... arunc în părul fetelor, ca să nu se mai descurce. Leul neputînduse descurca (descîlci) au început a răcni cît putea. Nu putea izbuti săi descurce, săi descatarameze capu din guleru ardicat păn la gît. Un mistreţ cît toate zilele de mare prăvălise pe un flăcău tînăr la faţă şi se silea aşi descurca colţii din arcul flăcăului. Preuteasa sa descurcat din braţele preasfinţitului. Pînă să mă descurc din mulţime, ial pe amic de unde nu e. Pînă a ne descurca de colb, îşi stupia sufletul. Sluga se apropie ..., începu so descurce din ţoale, îi ajută să se coboare. De picioarel descurcaţi. Întracesta chip mintea, de un sfat şi de altul atingîndusă şi întrun chip subţiindusă, ceale mai clinciuroase a lucrurilor noduri pătrund şi din încîlcitură le descurcă. Fiind descurcaţi de nebunele patimi ... singură înţelepciunea lucra la dînşii. Stăi, uitete: eu voiu sămi înnec tot necazul în care mai adus şi să te ascult ... Trebue mai nainte de a vedea pe soţia mea să mă descurc de amestecătura aceasta. Eu care doream din tot sufletul meu să mă descurc de una ca aceasta, o mai încredinţai cum ştiui mai bine că îi voi sluji cu toată osîrdia la cîte mia poruncit. Sufletul ... descurcînduse de toate bucuriile şi de toate suferinţele cărnii ... îşi închipuieşte ceva mai presus decît tot ce vede. În adevăr, marile puteri, simţinduse în neputinţă de a se descurca din afacerea grecoturcească pe careo luaseră asuprăşi, au găsit cu cale a oferi principelui de Bismarck arbitrajul cestiunii. Dacă ne descurcăm mintea de prejudiţiile civilizate ... vedem că toate popoarele pămîntului au avut ... obiceiuri asemănătoare. Bine ca descurcat Dumnezeu pămîntul de el. Se încurcase cu o domnişoară care ... nu mai vru săl descurce. Pepelea ... ştie să se descurce. Busuioc ... navea el nevoie de ... popa Furtună, ca să se descurce cu holera. De acu descurcăse deor putea, de nu, sănătate. Treaba voastră cum vă descurcaţi, că eu sunt primar şi nu mă pot lua după vorbe. Nu se va da în lături de la nimic ca să se descurce. La oraş sunt rînduielile scrise în nişte cărţi groase. Trebuiesc oameni anume învăţaţi să se descurce. Cu atît cît ştiam ungureşte, era de ajuns ca să ne descurcăm cu cumpărătorii unguri. Dascălul trebuia să înveţe, el întîi, materia de predat şi să se descurce pe cît putea mai cinstit. Vlăjganul ... ştie să se descurce în orice împrejurare. Mă refer la ... femeia modernă complet dezorientată, care, intrată în cultură, nu se poate descurca, deoarece a fost prinsă întrun element eterogen. Mia spus să mă descurc cum oi putea. Te descurci în probleme economice. Nu se descurcă în treburile ministerului. Fetele ... au să se descurce ele întrun fel. Cu proprietarul cum teai descurcat? Ei nu se prea descurcau în tainele alfabetului. Mă descurc singur de minune, am învăţat topografia locului. Se descurcă anevoie cu partitura pentru care a fost distribuit. Nu văd cum maş putea descurca, invalid cum sunt. Ştiam că totul este pierdut, că deacum încolo va trebui să ne descurcăm fiecare cum va putea. Sa întrebat ... cum se descurcă cu educaţia părinţii care nau banii şi timpul lui. Sar putea înţelege din cele spuse pînă aici că trebuie lăsată limba să se descurce singură. Bugetul a putut face faţă mai uşor finanţării cheltuielilor, fiind în măsură să se descurce cu un deficit extrem de mic, impus de FMI ca o măsură de echilibrare. Lasă, mă, Mitreo, o să văz eu şio să te descurc. Încă şi judecăţile ceale încurcate, şi greale, craiul lui le încredinţasă să le descurce. Împărătescu ministru ... fu îndătorat a descurca causa (pricina) noastră. Cel mai mare talent al său era da descurca adevărul. Îmi descurcai toate socotelile prăvăliei şi aflai că am capital de şase mii galbini. Să cercetez fapta lor, aceasta era a descurca haosul. Să vedea şi nişte slove încărcate cu rugini, Care descurca în versuri curgerea aştii pricini. Prietenul nostru ... nu ştie să descurce două buchi la judecătorie. Elevii sunt în stare să descurce o idee confuză şi contradictorie. Să căutăm de grabă ce zice dl. Levasseur ca să descurcăm încîlceala dlui Mărescu. El însă nu era poliţai care umblă să descurce lucrurile. Zece înţelepţi nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat. Cîntăreţii şi diaconii vor fi descurcat ... slova molitvelnicului. Încurcături pe care le ... descurca prin viclenie. Ana Zadu nu se va putea descurca în privinţa trecutului. Trebuia să descurce şi gospodăria haotică a lui Pol. Îşi bătea capul să descurce această interesantă problemă. Treaba era încurcată şi ei naveau cum so descurce. Iute se descurcă lucrurile în mintea omului. descúrc. – des Cîteva chemări prin radiotelefon pentru descurcarea circulaţiei. Pilda ... interpretaţiia, adecă descurcarea lîngă acesta sau lipit, mai mare învăţătură pentru aceasta arată. La anul acesta Daniil Cornides aduce două hrisoave vrednice de a se tipări pentru descurcarea istoriei Ardealului. Am voit numai a însemna metoda prin care se poate ajunge la o descurcare a trecutului nostru. descurcări. După cules urma descurcatul viţei de pe haragi sau spalier. Descurcatul viei. Pieptene dă dăscurcat. Fire descurcate. Averi descurcate le încurcă, stări de drept sigure le primejduiesc, introduc dezordinea şi turburarea în toate clasele. În ochii lui se oglindea lumea toată Aşa de limpede şi descurcată. Ce să te descurci, că treaba e descurcată. descurcaţi, te. – Îşi măritase cu administratorul foarte descurcăreţ şi plin de viitor. Văd cîs tot mai discurcăreţ, ieu, macar căs provincial. Eşti descurcăreaţă, totdeauna teai priceput să te descurci. Ei, censeamnă să ai şcoli! Eşti descurcăreţ. Domnul Aurică ăstai descurcăreţ. Era deştept şi descurcăreţ. Un băiat tînăr şi descurcăreţ. Muntean dîrz, descurcăreţ ..., e omul care ştie să facă bani. descurcăreţi, e. – ăreţ. În casul dativ şi acusativ avem şi pronumeni reciproace, cari în adevăr sînt tot personalile descurtate, eacăle: dativ: mi, ţi, şi; ni, vi, şi, acusativ: me, te, se; ne, ve, se. descurtaţi, te. În buzunar, nimic; dar în fund are o descusătură. descusături. ătură. Îl luase la descusut şi astfel descoperise că băiatul acesta ... desprindea cu mare uşurinţă înţelesul cuvîntului tipărit. Hîrtiile, pre care se scrie, trebuie să fie ... laolaltă cusute, iară nu descusute. Căptuşala este puţîn descusută. Astăzi se plimbă în droşte ... mîni îi vezi ... cu ciobote rupte, cu surtucul descusut. Ia cîţiva figuranţi, ... îi îmbraci ... în fracuri cusute cu verde sau în fracuri descusute. Mia încredinţat un caiet descusut, scris pe mai toate feţele. Cureaua de la hăţ era descusută. zăcea pe podea, descusut în mai multe locuri şi cu un ochi de sticlă rostogolit lîngă el. Şii caută deamănuntul, Descusutîi căputul. Croitorul umblă cu haina descusută. Planurile ei descusute însă înfăţişază un fel de interes de ... melodramă. Cetitorii vor avea bună vroinţă şi vor ierta că înşirarea este descusută cu sărituri. Stil descusut. Echivalentul dlui Maniu se numeşte Laforgue, născocitorul poeziei improvizate, de imagini descusute, familiare. Imagini răzleţe, idei descusute îi străbăteau molcom mintea. Iar acum, bilanţul acestor analize descusute. Mia dat cîteva lămuriri descusute. Îl rugase cu vorbe fierbinţi, descusute, să plece. O luă însă pe jos, încet, ... vorbind, vorbind numai ea descusut şi deslînat. descusuţi, te. – descutróp. des Au început a se împotrivi ucazurilor ce ţarul slobozea fără a se sfătui mai înainte cu dînsul; discuviinţa poruncile ce i se adresuie. . Nu numai că purtareai nui discuviinţată. Dar chiar că nu e altă femee mai serbată. Împăratul Alexandru descuviinţează întreprinderea grecilor. Rusia descuviinţa întreprinderea lui Ipsilanti. descuviinţez. – des descuviinţări. – Nu frecventează ... teatrul naţional şi se rostesc în mod descuviinţător asupra lui. descuviinţători, oare. – ător. Pe măsura extinderii suprafeţei ... au fost desecate o parte din bălţi. Curg lacrem’ de durere ... E desecat cu dorul cel sparge şil sfîşie. Poetul dinastic ... nar putea nici în doăzeci de seculi săi desece magazia de laure. Omul, după ce şa desecat toate mijloacele inteleginţei iese din nimicia sa. Acuma desecase şi paţienţa episcopului. Cea mai înaltă expresiune a forţii unui stat, ştiinţa, este despreţuită. Cea mai preţioasă sorgintă a activităţii naţionale, laboarea, este desecată. Rîul nu deseacă, neastupînd isvorul, Carei subministră apă nencetat. deséc. de dessécher Secţiunea de amelioraţii agricole ... se ocupă cu probleme de îndiguire, desecare. Dacă avem dea face cu apă superficială de băltire, această apă trebuie scoasă prin canale de desecare. Canalul circular poate fi legat de canalul de desecare din valea CaraSu. În anul 1959 sa lărgit suprafaţa de păşunat ... prin lucrări de desecări. Se mai hotăra săparea a cinci canale mari pentru grăbirea desecării bălţilor. Sunt multe de făcut – desecări, reparări de şosele. Sisteme de irigaţii sau de desecare. Toată populaţiunea consistă din emigranţi şi din fii sau nepoţi de emigranţi. Strănepoţi nu sunt. În a treia generaţie vine neapărata desecare şi pieire. Imaginea şi metafora şi simbolul apără acea carne a poeziei de desecarea prin speculaţie. desecări. Lipsa cuprului sa constatat mai ales pe solurile turboase, desecate. Dunărea se va răzbuna ... prin favorizarea înmlăştinirii şi sărăturării terenurilor desecate, a fenomenelor de secetă şi deşertificare din Cîmpia Romînă, a erodării solurilor agricole etc. desecaţi, te. Ulei desecativ. Remediu desecativ. desecativi, e. iv. Lucrarea prevede executarea unui canal de desecaţie. desecaţii. aţie. Nu se poate forma ... o comisie mixtă CNSASMApN, care să decidă ce informaţii pot fi descretizate. desecretizez de + a propus desecretizarea tuturor contractelor de privatizare încheiate de statul romîn, astfel încît oricine să le poată studia Aceste dosare desecretizate includ o categorie largă de oameni politici, începînd cu parlamentari şi terminînd cu primari şi consilieri. desecretizaţi, te. – desegregări de desegregaţii. Fiecare spirit vine de la Dumnezeu cu un anumit desemn. desemne. Sufletele unite, zic, leam înregistrat anul trecut, cu ocazia restrîngerii parohiilor, unindune forţele cu delegaţii laici, desemnaţi de către ilustrele cancelarii. Un vot universal îl desemnă pe dînsul ... ca cel mai întrepid. Pe dvoastră vă deseamnă opiniunea publică. M. Sa era pus în alternativă ... de a da încrederea aceluia pe care la desemnat Senatul. În raportul acesta dumneata eşti desemnat ca instigatorul tulburărilor de aici. În detaşamentele desemnate pentru represiune să nu fie înglobaţi soldaţi din regiunea tulburată. Voi intra în arsenale, să desemnez maşini de război cu care să înfruntăm uriaşa lui putere. Vel aga şi vel spătarul ... aveau totuşi latitudinea să desemneze pe ... negustori. Au fost desemnaţi finaliştii categoriilor muscă, pană, uşoară. Trei sute de agenţi de poliţie din Chicago, desemnaţi de către superiorii lor. Profesioniştii sunt tot timpul printre noi ... ei aliniază trupele şi desemnează comandanţii. Primarul are dreptul de a desemna viceprimarul, din rîndul membrilor Consiliului. Comisie specială de supraveghere desemnată de ministrul mediului. Rămăsei uimit de osebirile ce înfăţişau aşezămintele desemnate supt acelaşi titlu; dar legislatorul a prevăzut aceste nuanţe. îi desemnează un loc deosebit în mica noastră literatură. e înainte de toate un autor pe deplin sănătos în concepţie; problemele psihologice pe cari le pune sunt desemnate cu toată fineţea unui cunoscător al naturii omeneşti. Textul nu desemnează ... ţările ce ar urma să beneficieze de pe urma acestei reforme. Aurora începuse a desemna orientul cu primele sale focuri. La ziua desemnată pentru înfăţişare, te duci cu advocat ... la tribunal. Cărămizi cu semne originale ... a avut îngrijire a le desemna. Episcopul mia desemnat o parohie bună. Un medic anonim, desemnat în document ca „doftorul cel bătrîn”. Sa hotărît ca nevoiaşii ... să primească gratuit doctorii ... desemnînduse şi cîte o farmacie de fiecare raion. Soarta îi desemnează a servi în armata activă. Adevăraţii patrioţi erau desemnaţi a fi victimele răzbunărei domneşti. Ludovic al XIV putea să desemne fiecăruia locuitor mîncarea, băutura ... şi chiar meseria de care trebuie să se apuce. O veselie grotescă, urîtă, se desemna pe feţele amîndorora. Cu cît pătrundeam mai în interior, cu atîta se desemna mai pronunţat caracterul acestui popor. Astfel se desemnează ... antiteza la teoriile tradiţionaliste şi istorice. Se desemnează o culminaţie morfologică ce constituie cumpăna apelor între bazinul Dunării şi cel al Mării Negre. Un moment de criză se desemnează la Luxemburg în cadrul Pieţei Comune. Uneori se pune „u” între două vocale, fără să desemneze un sunet, ci ca să nu se pronunţe altcumva acele vocale. Vom desemna prin „t” partea anului, la care dobînda se face capete, păstrînd celelalte semne din tabela precedentă. Trebue totdeauna a lua espresia cea mai cuviincioasă care deseamnă un lucru. Cuvintele obişnuite, desemnînd lucruri ce se pot transporta ... nu sunt atît de probante. Ştiinţa, filosofia şi arta nu desemnează obiecte diverse, ci formează un mare şi acelaşi cămin cultural. Oamenii erau desemnaţi fie prin indicarea particularităţii fizice ..., fie prin vreo întîmplare deosebită din viaţa lor. Unele substantive ... desemnează funcţiuni, ranguri ş. a. Limba artificială nu are din principiu stiluri, căci raportul dintre semnele utilizate în ea şi ceea ce desemnează ele este biunivoc. Mai tîrziu ... termenul de sfat ... a fost utilizat pentru a desemna sfatul restrîns al domnului. Termenul de divan ... a mai desemnat ... şi camera ... unde se aduna sfatul domnului. Noţiunea ... nu este nouă, în limbă existînd deja un cuvînt care o desemnează. Luăm conceptul ca punct de plecare, studiind reţeaua elementelor care servesc săl desemneze. Utilizăm termenul de „obicei” şi „datină” pentru a desemna nişte fenomene foarte greu de explicat. Este evident că durata unei forme de costum nu coincide totdeauna cu cea a cuvîntului care o desemnează. În limba vorbită, cuvîntul „mitocan” nu este niciodată întrebuinţat pentru a desemna pe epigonul netalentat. Dintre toate prostiile care se spun la televiziuni, enervantă este diminutivarea de prostgust a unor cuvinte, în scopul de a marca grija pentru persoanele desemnate prin aceste cuvinte. desemnez desémn. – semn El va decide statutul definitiv al Consiliului desemnarea în culise a candidaţilor. Apare ... drept o ratificare solemnă prin reprezentanţii calificaţi ai intereselor ţării, a desemnării moştenitorului. Aplauze puternice şi prelungite au salutat desemnarea în înalta funcţie. Întreaga lume artistică primise desemnarea lui în postul de director ca ceva firesc. A declarat că va lua în considerare desemnarea unei personalităţi de culoare. A trimis o telegramă de felicitare ... cu prilejul desemnării în această funcţie. Ne permitem însă să punem în discuţie desemnarea specialiştilor despre care aminteam. Preşedintele ... a anunţat ieri la Palatul Cotroceni că a semnat decretul de desemnare a noului premier. Desemnarea persoanelor pentru cele trei funcţii ... va fi un proces extrem de dificil. Şi chiar acolo unde poetul, în desemnarea caracterelor sale, nu sa îngrijit dea da actorului puncte pentru o concepere ideală, chiar acolo e de dătoria actorului ca prin fantazia sa proprie să adaoge în cele date cele ce lipsesc. Pentru desemnarea sunetelor neobişnuite ale vocalelor serveşte singură litera „ъ”. desemnări. Dacăi lipseşte însă … atunci el nu aude decît vorbe …, pe cari el le compară anevoios apoi cu cele mai bune cea văzut, lucru prin care i se prezintă cele văzute şi probate de el, neciodată însă artistul desemnat. desemnaţi, te. – Vorbe desemnative; termini desemnativi. Silabele desemnative ale notelor cu diez. desemnativi, e. – desemna Catimile de căldură produse de combustibilile cele mai usitate. Desemnaţiunea măsurilor. Numirea combustibului. desemnaţiuni. – desemna Doi zugravi ... au adus mai multe desenuri. Se vinde la mezat ... cărţi, gravuri, deseniuri, tablouri. Înminunarea mea se mărgineşte în frumuseţea liniilor, în curăţenia desemnului. Desenul este grosier şi coloritul slab. Mă uitai la desemnul domnişoarei. Stăncescu espune vo opt desemnuri şi pasteluri. Făcea şi desenuri, căci şi pentru pictură avea talent. Deschise cutia. Deasupra era un desemn. Rosamunda intră cu o carte mare plină cu desemne de costume; costumul ei e fantastic În icoanele maeştrilor mari nu se vede amestecul amănunţit de vopsele şi desemnul îngrijit linie cu linie. O strachină smălţuită cu desenuri cari ne reamintesc motivele decorative celtice. Erau şi o mulţime de cărţi, desenuri, glastre cu flori. Îşi adună lucrările de pictură, aquarelele şi desenurile ce le mai are. Inscripţie slavonă – ceea ce arată vechimea desemnului. Lăviţi vechi, înflorite cu desene şterse. El sărută ... crucea de lemn, pe care un desemn copilăresc închipuia „Botezul Domnului”. Desene pentru uz didactic, cu text în limba romînă. Miam spus, vorbind în gînd ca un desen pe aceiaşi culoare, că ... nu aş putea să cer lui D. un serviciu. O serie de planşe cu desenuri microscopice. Pentru executarea desemnelor inedite de mai jos am a mulţumi vechiului meu colaborator. Două din aceste vechi hărţi, ce cuprind desenul coastei ... înseamnă numele Bulgariei la nord de Dunăre. Omul acesta ... ma denunţat ... ca fiind autorul unor desene injurioase. Descrierea … este întregită cu desene, fotografii. Desenul care reprezintă o balanţă cu braţe egale este imaginea grafică a unui obiect uzual, deci un semn. În „Condica frăţietăţii de la Colţea” ... figurează un desen. Vernisajul expoziţiei de desene ale preşcolarilor. Desenele reclamelor ar fi capabile să sperie pînă şi copilul cu nervii cei mai tari. Să nu mai vorbim de tristeţea coloritului acestor desene. Expoziţia de desene de Victor Brauner. Aceste prime mărci aveau ca desen capul de bour. Desenele reprezintă locuitori ai ţinutului, îmbrăcaţi în costume asemănătoare celor de azi. De remarcabil interes sunt copiile după desenele principalelor specii din cel mai vechi manuscris. În palmele lui deschise disting ... pastilele galbene şi crem de chewinggum învelite în celofan, avînd în pacheţele şi cîte un mic desen în relief. Desenele lui Sidney Poget, autorul imaginii lui Holmes. Desene şi modele industriale. Desen animat Desen liber Desen liniar Desen tehnic Tencuiala e dată jos, sub ea apare desenul de piatră brută şi cărămidă aparentă. Erau mii de crustacee de toate mărimile ... de colorile şi de desenurile cele mai surprinzătoare. Zugrăvelile acelei biserici erau un adevărat scandal. Greşite ca desemn, imposibile ca colorit. Ele near da ... un desemn pentru acţiunea atingerii, un desemn alăturea pentru a arăta pasivitatea persoanelor în chestie. Egipteanul exprimă prin şapte desemnuri deosebite ... o împreunare de şapte idei. Preotul ... şia schimbat comanacul cu pălăria, şia croit hainele după un desen simplificat, apropiat de cetăţean. Se învaţă pînă astăzi multe arte şi măestrii, desemnul sau pictura ... muzica şi sculptura. La aflările vechi adăogară ... zugrăvia sau desemnul. Cultiva ... desenul şi pictura. Mi se umple inima de bucurie cînd văd că Victor are atîta talent la desen. Punctul de greutate al picturii cade ... în desen. Făcea schiţe proprii, căci învăţase admirabil desenul. Încă din copilărie îl pasionase desenul. Experimentul „lucrărilor colective” la desen. Adierea de curaj de care scriam mai sus se simţea mai ales în desen. Deseinu şi matematica ... se învaţă în clasurile şcolii. Zugrăvirea sa lucrat de profesorul de desemn Nu poate deveni cineva bun meşter ... fără noţiuni de geometrie descriptivă ..., de desen. A înţeles ... necesitatea introducerii desemnului şi limbii franceze la gimnaziul nostru. Toate catedrele de desemn şi caligrafie, ce erau ocupate în mare parte de străini fără cunoştinţă de ceea ce li se cerea a preda, sunt acum ocupate de tineri ieşiţi din Şcoala de belle-arte. este profesor de desen. În clasa a şasea profesorul de desemn ia lăudat ... talentul. Călătorise de asemeni foarte mult, ca profesor de desen. La examenul de desen profesorul nea pus pe masă un model de gips. Preda desenul şi chiar istoria artei. Trebuincioasele spre deseniu şi la cusătură sînt în sarcina părinţilor. Covorul de catifea ţesut cu desemnuri veneţiane de fir neted. Cîte o batistă cu rîndunele sau alte desene. Adevăratele comori ale odăilor le alcătuiesc ... scoarţele de Jaipur, cu roz sălbatic şi galben stins, cu desenul incert. Desenurile făcute în fir plat şi fir încreţit. Astăzi, uvrierii oraşelor celor mari ştiu să facă şi să citească un desemn şi un plan. Policandre de un desin foarte cu gust lumina întregul acestor objete rari. Ochi mari, deschişi ... şi de un desen accentuat. Fusta smulsă ... dezvelise şoldurile în desen armonios. Se integrează perfid, în peisagiu, în pădurea aceasta, în orizontul cu desenuri moi şi între satele acestea primitive. În zare creştea desemnul vasului care se îndrepta spre gura Dunării. Gura palidă rămînea numai un desen precis. Din această operă ... se desfac două nuvele de război ... viguroase prin desen şi concepţie. Rădăcini este un roman remarcabil atît prin pregnanţa desenului epic, cît şi prin densitate. Schönberg se întoarce la muzica de cameră, în care desenul deţine primatul faţă de culoare. Desen melodic În muzica lui Matei Socor constituirea imaginii se întemeiază pe un mecanism geometric de variaţie a detaliilor, care asigură o mare mobilitate a desenului melodic. desene desenuri. – . Academie: numesc zugravii figurile desinate dupre natură. Copilul ... pînă la cincisprezeci ani învaţă a ceti, a scri, a calcula şi a desina. Poţi să admiri peisajuri demne de penelul ... lui Poussin. Nu se poate vedea o grădină mai bine desemnată. Dasupra porţii orientale se vede desinat fondatorul. Muma era ocupată cu lucru de mînă şi domnişoara desemna. Cînd egipteanul cel vechi voia să zică arbore, desemna ... dea dreptul un arbore. Luă creionul şi desemnă pe părete o portocală. Teplof şi Alexandru Orlof se duseră la Petru care, pe jumătate dezbrăcat, şedea lîngă o masă pe care desemna un plan de fortăreaţă. Desina fin şi mai ales zugrăvea cu succes flori şi păsărele. Desina un cavaler pe dosul unui program. În umbra fină şi străvezie fiecare linie răsărea clară ca şi cum ar fi fost desemnată pe catifea neagră. O singură dată am auzito vorbind şi protestînd, cu timiditate, cînd am desemnat o cruce. Se plimbă toată noaptea ascuţinduşi cu briceagul tibişirul de argint, ca să desineze cu vîrful lui foi de leuştean pe sticla ferestrelor. Mobila, lămpile ..., totul e ales şi desenat de mine. Cineva a desenat Copilul pur. Funcţionarii iau întins pe masă o hîrtie pe care era desenat oraşul. Citea, desena şi aştepta să fie întrebată de fete. Ştii să desenezi harta Mediteranei? Stam de vorbă cu ţărani pe care îi desenam. Modelul vreau săl desenez personal. Nu multă lume ştie însă că Dostoievski însuşi desena. În 1707–1708 marchizul de Ferriol în trecere prin Ţările Romîne a desenat după natură mai multe costume boiereşti de influenţă turcoorientală. Spatele bancnotei este desenat întro manieră mult mai conservatoare. De sar putea dorul scrie ... Sau să îl poţi desemna ... Poate sar mai micşora. Pe această peatră se deseamnă felurimi de figuri. Acest cadru, de vom ţine cont de timpul în care sa desenat, înfăţişează un mare interes artistic. Soarele după furtună desemnă nuorii cu cele mai frumoase coloare. Cuvintele frumoase, dar comparaţiunea confuză, imposibilă, îndată ce încerci aţi desemna imaginile întrebuinţate. Puncte mici ... se închegau şi desenau forme şi figuri. Spre răsărit se deschidea zare mai largă, ... desemnînd o curbă uriaşă ... pe cer. Rămurelele degerate de afară ... desenau arabescuri negre pe geamurile tulburi. Un negru nor ... desemna pe cer o spadă de Toledo. Plouă ... Pe trotuarul negru felinarul desenează O enormă violetă. Vezuviul fumegă leneş, desenează pe cer o abureală uşoară. Dogmele ... desemnează un contur foarte larg. Acele automatisme ale vorbirii care desenează ... structura obiectivă şi autonomă a limbajului. Desinată după un model de reciprocităţi, societatea devine ... o tortură. Vorbim prin acest act istoric, ne definim şi ne legitimăm prin el, desenînd locul nostru inconfundabil pe harta geografică şi spirituală a lumii. Trebuie să luptăm împotriva limbajului ritualizat, pentru cuvîntul care desenează obiectul. Mijloc şi late spete Şi umeri se deseamnă sub mantă purpurie. Puneţi această tăbliţă în camera obscură în locul unde se deseamnă imaginea. Prin aluniş sufla vîntul, ... Nucii, bătrîni ca pămîntul Da lungul se desina. Gura ei mică ... se desemna sub o zîmbire de bucurie. Se uita cu ochii mari la figura ce se desemna ca o fantomă în lumina lunei. Departe înspre apus se desinează dealurile de pe Valea Prahovei. Singură biserica de lemn ... se înălţa mîndră desemnînduse pe cerul leşiatec. Asprimea voluntară a feţei era îndulcită ... de buzele cărnoase, ... desenate voluptos. Formele puternice se desemnau sub îmbrăcămintea uşoară. Coapsa zdravănă ... se desena dur, cum sta picior peste picior. La poalele unui lanţ de munţi care se desenează la orizont, începe să se zărească o aşezare omenească. desenează pe cer hărţile unor continente necunoscute. Gratiile ... se desenau pe toţi pereţii. Numai umerii şi capul i se desenau negre pe lumina palidă a nopţii. Tendinţele rupturii se desenează clar în 1924 pentru a deveni apoi ireconciliabile. Un păr luciu şi fin, lucind îi deseamnă corpul Sprincene orisontale ..., ochi adînci şi desinaţi cu desluşire, ... însemnează un caracter judicios. Îşi puse un frac carei desina o talie cu adevărat elegantă. Nasul ... era ... fin şi sigur desenat ca şi buzele. Avea picioare fin desinate. Varvara se supuse şii arătă ... două mîini ... cu degete albe, ... minunat desenate. Scrierea ... va desemna portretele oamenilor mari. Teofil Vîlcu desenează sfîrşitul în ticăloşie al lui Galilei. Vor intra în producţie ... noi obiective, desenînd noua zonă industrială a oraşului. Patria este desenată pe epoletul grănicerului ca un simbol al acestei arme. Chestiunea abia este desemnată; aceasta este primul ei cuvînt. Perspectiva creşterii ... nu se desena încă. Miam desenat o figură aproximativă de „Americancă” în tailleur cu carouri maron închis. desenez. desemnă, deseamnă . Fiece figură este plină de înţeles şi de caracter în desemnare, plină de putere şi de îmbelşugare în colori. Fără îndoială că studiul, abilitatea şi o îngrijită observare a efectelor grimărei şi desemnărei la alţi actori contribuie foarte mult la claritatea caracteristicei. desenări. Nervii optici îmi produc în creieri o impresie, prin care mi se pune în lucrare conştiinţa şi care îmi dă ideea cercului desemnat. După felul cum ... neau împachetat întrun surplus de hîrtie desenată lucrurile ... am înţeles că nu le fusesem antipatici. Mă priveşte mirată, fără să încrunte sprîncenile desenate, cu ochii mari, verzi. desenaţi, te. – Un zugrav poate fi mare colorist, bun desemnator ..., dar cu toate acestea va fi tot mediocru. Le Sucur, unul din cei mai fini şi mai abili desemnatori avea în proporţiune puţin ştiinţa pentru colorit. Printre desemnători ... putem cita ... un ilustrator romîn. Antim era un bun desemnator. Iser e, în primul rînd, desenatorul, pictorul înamorat de elocvenţa liniei. Jurcan era desenator la Clinica psihiatrică. Desenatori care ... leau explicat în linii schematice. Desenatorul matricelor de turnat litere era un grec din Creta. Acelaşi lucru îl pat desinatorii. Face o călătorie împreună cu ... desenatorul Trenk. Prea tînărul născocitor ... să fie deopotrivă ... reporterul, desenatorul, dactilograful. Wanda Mihuleac este unul din cei mai bravi, mai mult dăruiţi desenatori ... din cîţi avem. Excepţional desenator şi pictor, Ion Luca prin juxtapunere de crochiuri, ajunge să contureze un tip general, nou faţă de comedii. Desenator tehnic Tînărul desenator tehnic a căzut ca un erou. Sa înscris la o şcoală de desenatori tehnici. desenatori, oare. desenaturi. ătură. Dacă substanţa firelor atacă sau desensibilizează emulsia ele pot fi uneori înlocuite prin capilare de sticlă cu pereţi foarte subţiri. desensibilizez. – desensibilizanţi, te. ant. Metoda cunoscută sub numele de desensibilizare nu este decît o metodă ... specifică. Există un tratament local al leziunilor eczematoase şi un tratament general de desensibilizare a organismului. Tratamentul este îndelungat şi complex, presupunînd: ... desensibilizarea specifică sau nespecifică. Aceste substanţe, care sunt oxidante, produc şi o anumită desensibilizare a emulsiilor. desensibilizări. desensibilizaţi, te. – desensibilizatoare. Deaseori ... prin alţi priiateni mam închinat dumitale. Auzind deseori aceleaşi cuvinte, le începe a spune de jumetate. Am auzit deseori oameni comparînd Carpaţii noştri cu munţii Şviterei. Am fost deseori chemat cînd nu găseau pe dl. dr. Juliano acasă. Ţerani de peste Dunăre treceau deseori la noi. Ele merg deseori să privească lucrările. Flăcăul povesti cu deamănuntul tot ce sa întîmplat, întrerupt deseori de Zenobia. Deseori nu avea putere să surîdă. Există tipuri în toate straturile sociale care improvizează liber, pe o temă, balade şi poeme deseori de o lungime prodigioasă. interpretează istoria veche romînească prea numai după documente şi din cabinet – din care pricină pierd deseori contactul cu realitatea. Deseori era întrerupt. Deseori nisipurile sunt cimentate parţial în gresii. Foiletonistica lui Caragiale scoate deseori la iveală pe bunul burghez. Printre metodele de administrare a medicamentelor sunt folosite deseori injecţiile. Adevărul unei bucurii sau liniştea ... erau deseori puse la îndoială. A avut totuşi deseori prilejul să cunoască noţiuni şi obiecte. Rămînea deseori şi nopţile în mină, lîngă Altîn şi ceilalţi. Deseori ... erau şi lăcaşuri de desfătare. În revistele de popularizare de la sfîrşitul sec. al XIXlea apar deseori articole despre costumul popular. O serie de motive reprezentate sunt asociate cu mituri străvechi al căror sens original sa pierdut, ele fiind azi, deseori, simple reprezentări plastice. Direcţia economică şi cea de patrimoniu au fost deseori criticate. Proprietatea romînească este deseori închiriată de către comunităţile de italieni, spanioli, brazilieni sau uruguayeni. Ceea ce doreşte foarte deseori să pună în lumină Vasile Alecsandri este felul fantastic în care îi apar peisagiile. Foarte deseori întrebuinţăm asociat medicamente activante. Publicul e doritor de a vedea ziua renaşterii a literaturii naţionale, care atît de deseori a fost împiedicată şi oprită Atît de deseori am auzit exclamaţia asta, încît am impresia că ... pîinea e supremul scop al oricui. seori. – deasă + oară desereditez. Desertul la încheierea ospăţului se alcătuia din o mulţime de poame, de confeturi de zahar, de turte dulci de miere şi de altele. Măncări ce se pun pe masă cu friptură şi înaintea deşertului poamelor. Vinurile voastre de deşert să fie toate elisire aromatice. Aceştia nu pot să dejune fără a lua, ca desert, două litre de iarbă de puşcă. Pîinea rămase întreagă. Copiii cerură cîteo felie goală, la sfîrşit – desert. Poate că era bine să fi luat la desert şi un pahar de vin. Treizeci şi şapte de feluri de bucate şi desert Ca desert 1 pahar cu ceai. Poţi mînca un meniu de la aperitiv la desert. La … este exclus desertul tradiţional. Acest vin ci se be obişnuit la deser (mezelicuri) ... este gras, des, foarte spirituos şi ameţitor. Să najungi la vin decît la apropierea deşertului. Odată la masa unui restaurant, la desert ... mia şi spus că se simte foarte bine cu mine. Poate căţi aduci aminte pe urmă. La desert. – deserturi. desertizez. de desertizări. – deservenţi. Compania vapoarelor deservează aceste 9 puncturi din Romînia. se dă o aparenţă de legitimare rentei anuale ce sa ingajat d. Brătianu să deserveze dlor deputaţi, plătind diurna nu trei luni pe an, precum o prevede Constituţiunea, ci cîte şase şi şapte luni pe an. Cantinele existente ... deservesc mai puţin de 2 000 de salariaţi. Se îndreptară spre peretele din fund, pe care aveau harta ariei de lucru a staţiunii, cu comunele ce le deserveau. de dificultate medie, cu o lungime de 900 metri, deservită de un teleschi, tot de 900 metri Secuiul sau trăistuţa mică ... deservea aceeaşi funcţie utilitară, fiind necesară la transportul mîncării. deservesc. Acum puteţi aprecia daca faptul dlui Strat servă sau deservă creditul statului, daca acesta nu primeşte lovituri cînd vine să ne arate un deficit imens de 28 1/2 milioane în cheltuielile zilnice ale anului 1875 şi 1876. Autorul nu reuşeşte să dea expresie potrivită intenţiilor sale şi adesea le deserveşte. Valori naţionale sunt şi modul în care statul serveşte sau deserveşte societatea civilă. Vedeam bine că prezenţa mea o incomoda pe Diana, îi deservea. – deservesc desérv. Sfaturile lui ... iau dat mai multă putere preşedintelui pe termen scurt, dar pe termen lung au adus mari deservicii Americii. deservicii. – de Primele se acordă pentru ... deservirea corectă şi în bune condiţiuni a producătorilor şi consumatorilor. Pe lîngă fiecare instituţie ... va putea funcţiona o cantină pentru deservirea salariaţilor. Energy Holding ... şia creat un sistem complex dedicat deservirii clienţilor săi. deserviri. – deserviri. – deserviţi, -te. deserviţi, -te Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Timişoara sa desesizat. desesizez. – desesizări. – Turma Tot o revarsă prin văi şio goneşte spre deset de codru. În deset urma mi se pierde – Şiajung întro dumbravă verde. Da ... iama prin ianicerime, Şi prin deset năvălea, Desetul de mil rărea. Depărtează din largancăpere Desetul marei mulţimi, poruncind să deschidă cîmpia. et. 200 stupi la cărnul Tudor deseatină de la Vaslui Aşijderea şi voi cliuceari carii vor îmbla acolo, să nu aveţi a învălui de deseatină, de curechi şi de sămînţă Au mai adaos pre banii desetinei ceară şi miere. Şi au mai scădzut desetina boierilor, să dè de 10 un leu, şi au rădicat ţigănăritul şi morăritul şi prisăcăritul şi cîrciumăritul, care le scornisă MihaiVodă. Numai disetina pi boieri iarăşi au lăsat-o mai pi urmă să hie din dzeci un leu, precum era şi la Gligorie-Vodă. Aşijdere au făcut testament mănăstirilor, preuţilor di ţară şi mazililor, di le-au rădicat dajdea, să nu dea nimică. id. ib. 325. Scosau desătina de stupi îndoită Arătănd la hrisovul Măriii Sale că şi pe însuş Mărie Sa lau pagubit Vasilie Ceaurul de o somă de bani, den cumpărătura unei desetini de la Bacău Mazilii şi mănăstirile ... săşi ieie ... desetină de stupi şi de mascuri Au scos MihaiVodă desetină de stupi să dea toţi. La vreme desătinii să aibă a scuti două sute stupi Hrisovul ... pentru scutirea neamurilor boiereşti de desătină, goştină, vădrărit Să aibă a scuti aceste bucate, adecă treizăci stupi sau sfini de desătină Să aibă a scuti ... una sută stupi i sfini de disătină desétină. desetine. desetine. – desetinari. – ar. Desetnicii de stupi Carte cătră ... desetnici să nu facă năpăstuiri locuitorilor Şi carte aceasta săs citiască în toate satele acelui ţănut, ... că să supără lăcuitorii cu multe năpăşti de cătră disetnici, năpăstuindui şi cu izvoadile de anul trecut Ioniţa Buliga ... dascal. Toader Negură, deputat. Ioniţă Cenuşe, desetnic Poroncim Domnia Mea cămăraşilor de ocnă, slujbaşilor, desătnici, vădrari ... să se urmeză, păzindusă întocma, după hotărîrea hrisovului desetnici. Pre cale iau ieşit înainte ... domnul muntenesc ... şi au dzis craiului: „Craiule, ce faci? Turcii la vînat ies cu mai mare gloată. Întoarcete înapoi”. Iara ce ieste să să facă sfatul bun nu desface. Acesta toate lucrurile în monarhiia pasirilor a face sau a desface în voia sa avea, nici glas sau cuvînt împotriva lui cineva a scorni, a îndrăzni putea. Împăraţii, patriarhii şi vlădicii fac şi desfac mai ca nişte Dumnezei Cum voi mai desface, Oricîte acum voi hotărî de voiemi a se face? Ce voi face eu nici dracu no desface! Omul singur ceea ceşi face niminea nu il poate desface. Un proverb romînesc vechi ... zice: „Timpul face şi desface”. A institui puteri în stat, a numi representanţi, a face şi a desface dinastii ..., toate aceste nu rezolv încă problemul. Dănilă face, Dănilă trebuie să desfacă. Odinioară el credea că omul poate să facă şi să desfacă. Gîndul face totul şil desface, fără niciun material de construcţie. Na plăcut domnului colonel Voinescu care, de zece ani, face şi desface totul în oştire. Ceşi face omul singur, nui pot desface o sută de prieteni. Vizionarul ... care acum ceva vreme făcea şi desfăcea viitorul naţiei. Rău îmi pareamui trecut După cîte leam făcut ... Ceam făcut, nu pot desfa(ce) Ce sa făcut nu să poate desface. Cele făcute tot nu se mai pot desface. Cei făcut de oameni, de oameni se desface. Căi ordin ... să se facă şi să se desfacă! Întîmplarea iaste carea să face şi să desface. Mîna lui disface Unealta de robie ... Cumplitul lanţ. Îmi desfăcui opincile şi mă lungii cu faţan sus. Ea desface funda roză cu oarecare grijă. Desfăcînd o legătură, scoase din ea la iveală prune mari. Ia desfăcut legătura de la mînă, ia făcut un bandaj curat. Podarul desface lanţul, şi ... corabia începe să plutească. Se grăbi ... să desfacă şleaurile de la cai. Aceştia desfăcură legătura şil lăsară să cadă. Se desface şi se varsă dintrînsul roditoarea pulbere. Fluerul întîi ... Apoi numaidecît al doilea ... Frînele se desfac ... Trenul a pornit. Verigile se sfarmă ... lanţul se desface, seaud parcă suspine. Asemenea lanţuri se desfac însă de la sine, prin deslînare. Sa desfăcut nodul şi a luato curentul. Vezi, arape, dumneata, Că ţi sa desfăcut chinga. Dacă se rupe o verigă tot lanţul se desface. Nu cred că inimile pot aşa de lesne a se deznoda şi a se desface. Face un progres de abstracţiune în privinţa cuprinsului aceleiaşi noţiuni, se desface legătura ce o unea cu reprezentările mai materiale. Firele ce ne ţineau legaţi de dînsa se vor desface, lăsîndune în faţa realităţii. Desfă caii şi bagăi în grajd. Desfă din lanţurilei ruginite Bătrînul ... vînt. Desfăi din lanţurile nevăzute. Un duh miai pus în sîmburul fiinţei ... Desfăl, că stă sub lespede pecetluit. După ce vă veţi desface de toate rămăşiţurile dăjdilor trecute aveţi să răspundeţi numai banii lefilor de doao luni şi o parte din banii mezilhanelilor Îşi desfăcu şerparul de la brîu, plin de bani, şil deşertă pe masă. Cu cămaşa desfăcută la gît ... stă cu mîinile în buzunar. să desfac încheietorile ude ale hainelor. Zicînd, îşi desfăcu sumanul în lături. Îşi desface de la spate centura, care se desprinde cu tot aparatul de panglici late şi elastice. Îngenunche lîngă logofăt ... şii desface haina lui boierească, la piept. Vom elibera gîtul şi mijlocul bolnavului desfăcînd nasturii. Şia desfăcut pieptarul şi sa descins de armă. Mam sculat, mam desfăcut la piept ... mam dus la fereastră. Se desfăcură la sînuri şi pecetia sfîrîi niţel şi fură înfieraţi. La guler erau două cheoturi, adică două aţe albe de o parte şi de alta, legate ciot, canafi, ca să nu se desfacă. Mioi desface deaur părul. Şimţi cum îi desface de pe cap coadele. Se urcă ... pe vreun arbore şişi desfac părul de aur ca să şil pieptene. Şişi desfăcu de jale şi părul. O apucă de păr, trase şii desfăcu cozile. Îşi desfăcuse părul încă negru. O văz că îşi desface părul şi începe să şil strîngă iar peste cap. Coadele lungi i sau desfăcut, dar nare vreme să şi le mai înnoade. Atunce veni cătră noi şintindzînd mînule spre ceri să rugă la Dumnădzău şi ne blagoslovi şi, desfăcînd părul de pre obraz, voroviia cu noi. Atunce Teodul scoasă năframa şi o desfeace şi află cărbunii aprinşi şi nu să strînsără atîtea dzîle, o minune ieşită din fire, că nice leac nau dogorit, nice au betejit năframa! Deci de vei vedea că spre umegiune sau plecat, desfă antiminsul pre sfsîîntul prestol. Din sînul său scoate hatişeriful cel împărătesc, şi desfăcîndul şi sărutîndul ... îl dă în mîna lui Divan-Efendi. Seminaristul saplecă şi luă ghemotocul: era ceva înfăşurat înăuntru ... Voi săl desfacă. Îşi desfăcu cîrpa şi strînse în ea şi partea ce mai luase din comoară. Directorul ... desfăcu disdedimineaţă numărul din urmă al ziarului. Umblau cu banii fără nicio sfială ..., desfăceau bilele de zece, de douăzeci. Apostol desfăcu scrisoarea de la maicăsa şi o citi, încet, rar. Am desfăcut mototolul Olimpia desfăcu, de la poarta ogrăzii, o umbrelă albastră. Se repede ... şi desface aţa pînă prinde prepeliţa. Desfăcu ziarele şi începu să le citească. Fluturi albi trompaşi desfac. Că cumu e judecătoriul, cînd înaintea nărodului şade, deci zăveasele desfac, şi celor ce stau înainte, tuturor, descoperit aratăse, aşa amu şi atunce şăzînd judecătoriul la înfricoşata judecată, toţi aveavor pre el al vedea. Un stol de porumbei ... desfăcu o ghirlandă albăn senin. Brăilaşi desfăcuse un plan în evantaliu, Cu boare de zefiruri în bura tristei toamne. Noaptea ... şia desfăcut splendoarea, de la un capăt la altul al lumii. Marinerii ... desfac pînzele. Opriţi motoarele. Desfaceţi pînzele! Porunci să se ridice ancora, să se desfacă pînzele. O cîmpie albă ... se desfăcea înaintea ochilor mei. Moldova se desfăcu în aceiaşi întindere pe care o avuse pănă atunci. Cărarea se desfăcea albă şi prăfuită. Priveliştea care se desfăcea în ceaţa alburie, mă furase. Pe malul dimpotrivă ... se desfăcea în lumină un plai înalt. Valea Sălanelor se desface singură pe o lungime de cîţiva kilometri. Ce descîntec curgen mine? ... Se desfac Cunoscutele privelişti. Dealurile se desfac indiferente, largi, superbe. Cometa şia desfăcut ... coadai luminoasă. Frazele se desfăceau şerpuitoare. Lăpuşneanu posomorînduse desfăcu braţele. Cînd îşi desfăcu braţele, copilul îi cătă în ochi nedumerit şi galeş. Îşi desfăcu braţele în laturi, şi îndată începu săşi dezbrace cojociţa. Desfăcînduşi mîna, Vulcan îşi arătă inelele. Desfă palma, săţi pun şoleacă de sare ... îndemnă ea. Îşi desfăcu braţele încrucişate pe piept. Strigă ... desfăcînduşi braţele în lături. Stăpînul desfăcu pumnul şi zarurile căzură. Un crucifix de lemn îşi desface acolo braţele, ascuţind parcă şi mai mult peisajul. Cele două tendinţe ... desfăcînduse ca o foarfecă. Îşi desface pieptul gata de trîntă. Se ridică şişi desface pieptul. Am eu nişte feciori! Că cum iaste aceasta derept, ca de acela ce ară fi pentru împreunarea folosului şi a tocmealeei a ne durea şi în toate grijile a ne da şi toate nevoile a lăsa, iară noi nici usnele nu desfacem să ne rugăm pentru ei! Desfăcuse gura lui aciia şi limba lui şi grăiia blagoslovi Dumnezeu şi fu la toţi frică cine viia împrejurul lor. Gură neau dat ca să o desfacem şi cu mare glas să lăudăm. Îşi desfăcu gura întrun rînjet. Pleoapele i se desfac larg. Scoase dintro mică lădiţă cîteva plicuri pe care le puse pe mica sa mescioară şi începe a le desface pe rînd. Desfac un pachet de tutun, presar pe cearşaf. Desfăcînd încet pachetul de ţigări, mă uitam la el şi mă gîndeam. Desfăcu pacheţelul şi examină cu mare atenţie fiece lucruşor. Desfăcu şi el valiza şi scoase o altă cronică. Cu resemnarea zîmbitoare a unui artist silit să biseze, desfăcu geamandanul. Penciulescu desface plicul febril. Ia spus să desfacă toate pacheţelele, dînd hîrtia la o parte. Copiii lau văzut de mai multe ori cum vine, cum deschide dulapul, cum desface borcanele şi cutiile, cum le goleşte şi cum fuge îndărăt. Îl auzea mergînd prin odaia lui, desfăcînd o valiză. A desfăcut portbagajul. Mareş desfăcu plicul şi citi în tăcere. Şi ridicînd sau desfăcînd coşniţa, de va fi de scînduri, săl aşăzi supt dînsa. Anatomia este măestria de a despărţi un trup şi al desface în părţile din care se alcătuieşte. Şi iar strîmb văzîndul ... Seapucăndată şi iar îl desface Luo petra ... de o desveace. Întrînsa află o carte Aruncă întro scafă, apucă unelte, încep a o disface. Ieşea sicriul prea scurt, şi aşa a trebuit să desfacă tot. Au desfăcut strada ca să repare canalul. Soldatul desfăcu arma, înşirînd bucăţile metodic. Capul de crap are săţi procure cea mai mare plăcere prin delicateţa lui, dacă ştii săl desfaci. Desfaci o jucărie. La şantier desfăceau baraca. Aşa încît Traian, împăratul romanilor, urcînduse pe tron după Domitian, văzînd acele părţi desfăcute de Roma, a adunat oaste împotriva lor Cancerul mercurial se desface ... în bucăţi închiegate de sînge. Clădirile şubrede ... se desfac ca nişte cutii de carton. sau desfăcut din toate legăturile. Întîmplarea ... să desface întru acestaş ipostas, precum, şăderea, culcarea, boala, sănătatea. Fiinţa mea se desface şi se scurge sub sarcina bătrîneţilor. Simţii creierii că mi se desfac. Ar fi vrut Duţu să se desfacă în două. Simţeam că tot se desface în sufletul meu. Mi se părea că trupul mi se desface în valuri. Simţi cum îţi moare trupul, se desface, putrezeşte. Dacă vrea să desfacă vorbele în părţile lor cu exactitate, trebuie să cerceteze ... etimologia. Numerii ... trebuie desfăcuţi. desface subiectul şi îl arată ... cuprinzînd în conţinutul său predicatul. Aceste ample structuri sonore se pot, aşadar, cu uşurinţă desface în grupuri de silabe. Unimea aceasta se desface în unimile numirei ceii mai mici. Alcătuind şi disfăcînd apa din aceste două gazuri. Prafurile ... desfac şi scot umorii cei iuţi sau sacri. Acest gunoi ... desface pe acel ce se află în pămînt. Aburii acizi şi apoşi ... disfac toate stîncele. Picăturile de ploae desfac razele. Un compus chimic se desface în laboratorul chimistului. Trecerea curentului ar desface moleculele dizolvate, în fragmentele electrizate. Moleculele încep să se desfacă. Arama ... de să disface în acrime să face verde. se desface prin oarecare acrime. Acest mineral să desface în aţidul vitric. Aceste bucate sînt uşor de mistuit, Care lesne se pot desface şi uni cu sucurile animale. se prezintă în foi elastice, care se desfac (clivează) ... în fluturi mici. Se va desface piialea deasupra şi acolo se va freca. Unde e coada oii goală ... se desface puţin pialea. Un bandaj aplicat prea multe zile pe o rană nul poţi desface decît cu suferinţa de neîndurat. În cîteva minute va desface pansamentul. Îi desface vălul de pe faţă. Ea îşi desfăcu mîna de a mea. Încearcă so convingă ... desfăcîndui braţele Încerca săi desfacă mîinile de pe moartă. Am cuprinso ... tocmai atunci a trebuit sămi desfac braţul. Îşi înnodase braţele în jurul gîtului lui ... le desfăcuse repede. Pără cîndu, Doamne, ponosluiva vrăjmaşul şi ardeva ca focul protivnicul numelui Tău pănră în sfîrşitu? Prentru ce desface mînra Ta şi dereapta Ta den mijloc de sînrul Tău pănră în svîrşit? Blana ei de lutră sa desfăcut dea lungul. Avea destul de sapă şi fîn de adunat ... şi porumb de desfăcut. După ce se desfac popuşoii de pene, se cară la coşer. Desfăcea sensual o portocală. Am luat şi eu o portocală ..., am desfăcuto. Deacii leau venit glas, dzîcînd: – „Şerbii adevăratului Dumnedzău şi Mîntuitoriul nostru Isus Hristos, apropiaţîvă la acea de voi aproape piatră”. Iară ei căutînd, vădzură lumină întrînsa şi să desfeace în doă părţi. Şi ieşi apă multă, din carea, luînd svinţii şi săturîndusă, şi de foame şi de seate. Sîmburii cei de cireşe, de prune ... trebuie semănaţi, ca scoarţa lor cea vîrtoasă preste iarnă să se desfacă şi să încolţească. Zdrobeau scoicile ... le desfăceau în dinţi. Firea jiganiii ... pre lesne a desface şi a cunoaşte vom putea. Şi blînde, triste glasuri din vuiet se desfac. Din al oglindei luciu rece De apăadîncăse desface O linişte de dulce pace. Cum se desfac din noapte, icoane vechi şi sfinte! Din ce săvîrşeşte ea, ... se desface numai o nestinsă patimă de a stăpîni. Şi, din tăcereadîncă, se desface Un glas de înger, însoţit de liră. Umbra moartei necunoscute se desfăcu după aceea multă vreme din unghere. Dintre paginile cărţii se desface deodată şi imaginea unui tînăr. Din aburi de mătasă Cuvîntul mil desfac. cu ochii vede, în alte vremuri, întîmplări ... şi le desface din noapte. Dar cărările lumii se ridică spre creştete, Se desfac din paragini deşteptate popoare. Din scrisori şi memorii se desface, ca o rază din neguri, chipul său de luptător neînfricat. Mam desfăcut Ro din zăpaĉála áRa. Cum teai desfăcu tu acolo, ĉe ųo femêRe sîngură? A întoarce înapoi averile streine, a desface scandala venită din păcat. De se va fi făcut căsătoria, o desfac şi romînii ... întocma ca grecii. Deai fost tu pedepsită ... Pentru cîte jurăminte ai călcat şiai desfăcut. După un an, ... a desfăcut contractul de închiriere. Au desfăcut logodna. E un alt mod de a extorca banii ahtiaţilor, dornici de a desface o căsătorie. Pentru cele trecute danii, vînzări ... ce sau făcut pînă acum ... a se disface, este cu neputinţă Nicio căsătorie să nu se desfacă. Să va desface căsătoria din pricină că muierea au cugetat rău. Se desfăcuseră legămintele politice. Căsătoria se desface ... prin moartea unuia din soţi. Căsătoria se desfăcu, fără copii. Din pricina ... acestui flăcău, ... multe gospodării sau desfăcut. Nu există niciun motiv ... ca o familie ca a noastră să se desfacă. Aici se desfăceau case, se înnodau iubiri. I sa desfăcut contractul de muncă. Directorului ... i sa desfăcut contractul de muncă. Ar fi voit să desfacă frăţia cu Nea Bogdan, dar nu ştiau cum să se dezbere de el. Ştii tu de ce am venit azi întîi la tine? ... Ca să te desfac de cuvîntul dat. Mă voi considera desfăcut de orice supunere. Să ne desfacem de fărtăţie. La răscol stîna se desface şi fiecare proprietar îşi duce oile. Toamna, cînd începea să ningă, desfăceau oile. Aleargă îndată la vreo babă săi desfacă. Sunt şi vrăjitoare care desfac de ursită. Căutăm o babă meşteră şio punem săţi desfacă. Se duce la vrăjitoare ... săi şi desfacă. Desfă (cutăruia) de orice rău. Cineo făcut c-o mînă, Eu desfac cu două. Cine mau făcut luni, îmi disfac marţi. Cheamă vro mătuşă săi desfacă de ursită, de făcătură. Să cosesc pelin şi iarbă Să dau mîndrii sămi desfacă. Babă, băbuţă, dă îndărăt puterile lui Tuliman şii desfă ce iai făcut. Unde baba face, Dracul nu desface, Şi realele noastre şi păcatele noastre să desfacem. Bătrîna ştia ierburile toate, ... A drege fapturi şa desface date. Mătuşele cu bobii fac multe şi desfac. Niscaiva leacuri care să le desfacă făcutul stîrpiciunei lor. Este acolo ... un drac de babă care ştie a face şia desface. Am un cuc fermecat. Desface ursita omului. Ştii căi păcat mare să nui desfaci farmecul. Fermecătoresele, Vrăjitorile, care fac Şi niciodată nu desfac. Desfă mîndră farmecele, De gîndeşti să fie bine. Desfă, mîndro, ceai făcut, Că, de nu, eu sunt pierdut. Cîn Dunărea vo seca, Ĭeŭ atunśǐ oǐ dzésfaśea! În afară de descîntece pentru boale, se mai descîntă, se vrăjeşte sau se desface de argintviu, de aruncătură, de dat, de dragoste. Desfăl pe De nouăzeci şi nouă de apucături ..., deochiături. Mă rog ... De fapt, de dat să mă disfaci. Micile uşi care, amîndouă, se desfac brusc ca nişte aripi de lemn. Se desface – care poartă? Se deschide – care uşă? Văzu desfăcînduse porţile mari ale halelor în care stăteau vagoanele. Desfăcui uşa cu mîna Şi lacătul cu maşina Şi intrai la ea cu sila. A veşniciei poartă neagră în infinit sa desfăcut. Viitorul, Ce anevoie porţileşi desface. Şi cînd avea Noe 6 sute şi 1 de ani, în luna dintîni, în zi dentîni, scăzură apele spre pămînt, desfăcu Noe coperemîntul corabiei şi văzu că era uscat faţa pămîntului. El încet desface cortul Cu ascunsa lui minune. Putere lui îi trebuie ca să desfacă seraiul ... şi să scoată de la pedeapsă pe Nasta. Se văd ... gropari, desfăcînd morminte. Las inima comoara săşi desfacă. Că aştepta scumpeatea grîului şi pohtiia atunce să desfacă el jitniţa, şi atunce de nevoe mişeii să cumpere, ca săş înmulţească aurul. Şi desfăcu cartea, află întru u loc, unde era scris: „Duhul Domnului pre Mine, derept aceaia Mau uns”. Luă un tratat, îl desfăcu şi începu să citească. Sufletul în carte lam închis, Să fii cu grijă, oricînd să no desfaci. În lumina cenuşie din clasă desfăcusem pe bancă paginile cît un cearceaf şi citeam atent o traducere. Judecătoriul şedea, şi cărţile desfăcease. Dacă sar desface safeurile băncilor ar ieşi la iveală miliarde. Tăcerea Desface lacătelentunecate. După ceai se desfăcu şi cîteva butelii de vin. Trebuie aşteptat cu altuitu pănă cînd ... mugurii ... se desfac. Tot în acest timp se desfac cotiledoanele. Se desfăceau mugurii la vişini. Au înflorit caişii ... mai nainte ca frunzele să li se fi desfăcut. Asemeni nufărului ce din mîl se desfăcea ..., gravura de pe calendar zîmbea. Planta se punea în apă, şi după ce se desfăcea, se scotea. Trandafirul era mic, abia îmbobocit, dar cîteva petale purpurii se şi desfăcuseră. Sa desfăcut muguru. Sa desfăcut floarea. Un arbure tînăr ... creşte, desface tinerii săi muguri. Vîntul iute, vîntul cald ... Merge de desface ... Muguraşii. Vai, ce repede sa desfăcut fata asta! înţărcăm ... pînă să dăsface Rel, să poată să mănînce orice. Desfecese pămîntul şi înghiţi Datana. Şi cu duhul măniei Tale împărţise (să desfiace ) apa. Fu cîndu se botezară toţi oamenii şi Isus se boteză şi se rugă, desfeapsese ceriul şi deştinse Duhul Sfînt trup în chip ca un porumb prinsul şi glas den ceri fu. Au pentru aceasta căci vau scos din robiia cea amară a lui Faraon şi înaintea voastră marea au desfăcut, şi cu stălp de foc noaptea vau apărat, ... şi ţara făgăduită vă deade şi limbile denaintea voastră le goni? Pămîntul sau desfăcut ... şi lau sorbit de viu. După naşterea Domnului Hristos, rămîind batjocorit şi amăgit Irod împăratul de vrăjitori, sau mîniat foarte ... şi, vrînd ca săl junghie şi pre el sau desfăcut muntele din voia lui Dumnezeu şi au trecut de ceaia parte maicăsa cu dînsul. Au lovit prorocul Ilie cu cojocul său apa şi sau desfăcut, de au trecut el ... ca pre uscat. Piatra au căzut în mare ..., iar marea sau desfăcut ... şi sau făcut o prăpastie Iată se desfăcu marea întro parte şi întralta ca doi munţi. E aproape Clipa în care valul, sub dînsul, Să se desfacă şi săl îngroape. Nam înţeles atuncea cum nu sa cutremurat pămîntul şi nu sa desfăcut cerul! Stîncile şiau desfăcut temeliile. Groapa pierzării se desface sub picioarele lor. Preste veci săş arate Mila de bunătate. Cau desfăcut prin Mare, Prin cea Roşie, cărare, În veci ca săş ivască Mila dumnezăiască, Deau trecut prin genune Izrail cu minune. Din gangul principal se desfăceau, la stînga, două ganguri laterale. Din muntele Cindrelu ... se desface o culme centrală. Cădea grăbit amurgul ... Şi căile, tăcute, se desfăceau cumplite. La fiecare orizont o arteră mai subţire se desfăcea din ele. Cele două braţe de rîu ... se desfăceau. Piaţa de Flori, de unde sau desfăcut principalele artere ale tîrgului. Era acolo sus, unde se desfac crengile, încă o scorbură. Pe răsadniţe se pun spini care ... desfac şi o fac de pică ca şi cînd ar ploa. Are două dungi de fir la mijlocul hainei ... alte două se desfac din nişte cercurele de aur ce cuprind umărul. Astfel se desfac de sub coroană viţele întunecate ale lui Radu cel Mare. Să desfăcură toate izvoarăle fărăfundului. Desfăcînduse toate izvoarăle apelor ... au plouat 40 de zile. De sar desface toate furtunile ... Încă nar smulge luminii cununile! Din ţară urîtă şi streină, Lui Dumnezău gătind la Iuda Săş încuscre cu Izrail ruda, Marea văzu şi fugi să sece, Iordanul apele-şdesface. Şi preste puţînel să desfeace fumul şi să vădzură pîrîşii aceia toţi cu obrazele neagre, unora de giumătate, altora de tot ..., cît sănspăimară toţi de mare minune. Vălul cel întins de neguri se desfăcu în nenumărate pîlcuri. Deatunci negura eternă se desface în făşii. Desfăcînduse negurile dimineţii, se văzu ... dinaintea unei căsuţe. Cînd aceştia se desfac, schitul se zăreşte. Fantasticul joc al norilor, ce se alungă, se desfac şi se întregesc în figuri de castele medievale. Întunericul se desface din ce în ce mai mult. Plecavoi în prici ureachiia mea, deşchidzu ... (desfeču ) în psăltire măiestriile meale. Mirase şi pururea ispitea să înţeleagă. Iară Domnul desfăcu lor neştiinţa, răspunse şi zise: „Nice acesta au greşit”. De văm afla vecinul flămînd şi topit de seate, ..., sau de greul boaleei de jumătate viu zăcînd, să nu treacem ca şi preutul şi ca levitul săl părăsim, ce ca Samareaninul milostiviia inimiei să desfacem lui milostenie. Însă, precum dzice dzicătoarea ..., întracest chip smerit chipul jigăniuţii ..., aşe cu prea supţire meşterşug toată învăluiala desfăcu şi Struţocamila cine şi ce ieste singură pre sine să să vădească îndemnă. Aera nu face la vreo lucrare asupra trupurilor, că trage a le disface o a li dezlega. Noi nu putem desface pentru ce sistema nervoasă nu poate pururea lucra. Poate să desfacă înţelesuri din Apocalips? le va desface în Bucureşti cît mai curînd. Şia desfăcut coşurile la precupeţi cu ridicata. Îşi desface ultima rămăşiţă din avere. Ei desfăceau în acelaşi timp cu medicamentele ... şi vinuri străine. Acum trei zile să fi venit Niculăiţă cu lemnele astea la tîrg, numaidecît le desfăcea. Vînzătorii de ziare îşi desfăceau teancurile din fugă. Domnu Avrum ... desfăcea pe nerăsuflate covrigi, turtădulce, rahat şi limonadă. Caşcavalul ... îl desfăcea ... în Braşov şi Bucureşti. Avea să desfacă, în anul care venea, la han vinul cel nou. veau obiceiul să stea cu turmele lor ... unde îşi desfăceau produsele economiei lor păstoreşti. Îşi desfăcea marfa cu mare rabat. O bună parte din tiraje şi le desfăcea singur pe la tîrguri. Un neguţător grec şia desfăcut marfa. Băcanii desfăceau ... tot soiul de substanţe. Bufetul desface numai trei produse. Ce să desfacă în plus noua hală? Soiul acest de vite ... să poate desface fără nicio pagubă. O marfă nu se poate desface lesne decît pe un preţiu cuviinţios. Negustorul caută, din mii de pieţe existente, pe aceea unde productele naţionale se pot desface mai cu folos O carte bine scrisă ... se poate desface, întrun an, în trei mii de exemplare. Se desfăceau destule în Ardeal ... ei scoteau un cîştig frumos. Cofele, hîrdaiele, putinile, se desfăceau la tîrgul Moşilor. Şi întracest chip mam desfăcut de tot şi mam lăsat de judecata aceasta Se desface de tot ce ea are ... zelojeşte succesiunea de la muma sa. Peste iarnă are cînd să se desfacă de producturi. So desface de căile ferate de comunicaţiune interioare, concedîndule streinilor. El va desface casa cu tot cuprinsul ei. Îşi desfăcu gospodăria, vîndu tot ce se putea vinde. Desfăcu prăvălia. Vîndu tot. Cînd sa mutat ... şia desfăcut toată starea. Am desfăcut tot, slugilor de prisos leam dat drumul. Fiul sa desfăcut şi el de prăvălia lui. Cumpărătorii spiculanţi ... o trimet peste graniţă în Austria, fără a o mai desface cuiva şi aici Negustorul desfăcu înaintea lor tot felul de colane, de inele, de diademe. Ca înlăuntrul unui bazar minunat, fiecare îşi desface scumpeturile. Desfăceau vrafuri întregi de stofe ... înaintea femeilor şi fetelor din Văleni. Mangalagiul desface în jurui sculele, aprinde focul, potriveşte foile. Acea tainică simţire care doarmen a ta harfă, În cuplete de teatru so desfaci ca pe o marfă? Înviorat, se ridică deodată în picioare, gata să înceapă aşi desface teoriile lui favorite. Cu această formulă dezlegăm problema: În cîţi ani putem desface datoria C1 plătind o anuitate C Chemai pe patronul ospelului şi îi desfăcui contul. Debitorele ..., are dreptul a declara cînd plăteşte, care este datoria ce voeşte a desface. Zice jăluitorul ... săl dăsfacă de taleri 3 000 Să trimiţă pe numitul Rătescu la faţa locului la Telega, spre a să desface cu muncitorii Mam disfăcut di ie Oastea la pradă acum invitată Să desface, rîndurile rumpe. Toată armia lui desfăcînduse, sau aruncat pe cărările ducătoare cătră munţii cei mari. Tabăra sa desfăcut, rezervele se întorc la vetrele lor. Cabinetul a hotărît ca Parlamentul să se desfacă. Acel comitet sa desfăcut apoi în atîtea subcomitete, cîte erau resorturile ministeriale. Pe la veacul al treilea ... imperiul celtic se desfăcu. Oştile păgînilor se desfăceau după biruinţă. Se desfac grupurile în toate părţile. Oastea regească a fost desfăcută şi măcinată. Naibi frică, zise el zîmbind şi desfăcînduse din braţele ei. Lasămă în pace! se răsti ea supărată şi se desfăcu din braţele lui. Ea, sărăcuţa, dă să se desfacă, dar braţele lui o strîng şi mai tare. Nu putea să se desfacă de gîtul nepotului. Fata se desfăcu repede de braţul lui. Ea primi îmbrăţişarea ..., apoi se desfăcu uşor. Mă ia de gît. Mă desfac încet. Pierrotul gras, roşu şi vesel, fără a se desface îi hohoti în faţă şil îndemnă să se spînzure. Se desfăcu încet din legănarea soţiei sale. Amîndoi încep a se desface încet, încet din această îmbrăţoşare involuntară. Pusei mîna săi desfac, dar amîndoi, mereu încleştaţi, se răsuciră. Vijelioase flăcări vor mistui palate ... Iar, cînd se va desface dea lor îmbrăţişare, Pămîntul ... va fi ca renăscut. Luat la întrebări, el se desface din mijlocul lor, se urcă la tribună. Destinul individului în general nu se poate desface, practic şi concret, atît de uşor de straiul colectivităţii sociale. Dacă vreo parte din voi va avea voia a se desface din partea cealaltă, să fie datoare să io vestească cu şase luni mai naintea şi partea ceialaltă nicio pretenţie să nu facă Caută a se desface de dînsul cum va putea. Cît am putut mam străduit să mă desfac de tine. De bătrîni să ne desfacem, Să neascundem cît putem. Voind să se desfacă de dînsul mai curînd, îi zise cu nepăsare. De dînsul ne desfacem cu orişicare preţ. Neam desfăcut ... de aceia care ... sau arătat a fi numai un guvern fără principii. Trebuie so crezi pînă ce eşti încă liber de a te desface de mine Nam putut să mă desfac de dînsa! Eu repede mă desfac de el şi de tot neamul lui! Se desfăceau unul de altul, fiecare urmînduşi osînda intimă. Sfătuiră ... să desfacă pe fiisa de nemernicul ce şi la ales ea de soţ. La Rucăr ne desfăcurăm de cai. Se hotărî să se desfacă chiar aici de cotarlă ... dezlegîndui curaua. Trebuie de tot să te desfaci de prieteşugul acestor prieteni. Pentru ca cineva să ajungă la adevăr ... să se desfacă de toate părerile ce ar fi dobîndit. Lor le e milă a se desface de: i, ū, ō. Pe dată ce dorinţa ... se află împlinită ... căutăm mijloace ca să ne desfacem de obiectul ce o aprinsese. Nobila copilă se desfăcu fără multă mîhnire de luxul princiar. Datoria noastră este acum ... să ne desfacem de elementele cele rele ale lor. Nu era chip so desfaci de deprinderile ei urîte. Îşi făcuse un fel de obişnuinţă de care cu greu sar fi desfăcut. Mam desfăcut pentru dînsa de universul întreg, am renunţat. Ştia ... cum sa desfăcut de greu din amorţirea în care căzuse. Scriitorul sa îndreptat spre o artă mai ... realistă, fără a se fi desfăcut ... de romantismul primelor încercări. Nu miam impus metodă şi am ţinut să mă desfac de tipic. Vream să desfac cu lumea oricare legătură. Transfigurarea artistică, desfăcută de accesoriile semice obişnuite. O societate care începea abia să se desfacă din masele poporului. Omul ... vine pe o altă linie, desfăcută cîndva din pitecantrop. desfác desfeapse. des + Soţia împăratului chinez Hoang Tiu a descoperit modul desfacerei firilor de mătase din gogoaşa de gîndaci Un vînt diafan ... ca o desfacere de dantele cu mărgăritare cuprinse în urzeli. Desfacerea unei maşini. După desfacerea codicelui penal de procedură penală, eu, din partemi sunt recunoscător guvernului că nea prezentat chestiunea reformelor penale. Prin coeziune se înţelege proprietatea solului de a opune rezistenţă la acţiunile de fărîmiţare şi de desfacere. Din diarie vine lienterie (desfacerea maţelor). Focul ... cu fireasca sa căldură ... trebuincios însă la toate alcătuirile şi desfacerile trupurilor. O formaţie nouă care sa făcut prin desfacerea varului carbonat. Stupitul şi sucul stomahului ... îndemănează ... desfacerea substanţiilor mîncate. Alambosare ... se întrebuinţează, mai ales, la desfacerea metalurilor. Un trist resultat ... căderea unghiilor ... desfacerea oaselor. Gunoiul animal este productul desfacerei trupurilor organice prin putrezire. Disfacerea omăturilor tîmplată între munţi. Spre mai deplină înţelegere a regulei despre întroducerea septimei principale şi despre normala desfacere a acordului dominant cu septima principală dăm aicea mai multe esîmple. Despre rezoluţie sau desfacerea numerelor. Împărţirea o zicem că iaste desfacerea unui tot adecă: a unui lucru întreg din părţile din care iaste încheiat. Desfacerea sau resoluţia fracţiilor. Adeseori se întîmplă că o însemnare mai mare se schimbă în una mai mică ... se chiamă desfacerea (resolvirea) unei însemnări mai mari în una mai mică. Cucuruzul se rupe de pe tulei ..., apoi se invită feciori şi fete la desfacerea pănuşei. Dota şi donaţiunea antenuptias formau un patrimoniu ... destinat ... copiilor, iar în al doilea rînd garanta pe femeie pentru cazurile de desfacerea căsătoriei din culpa bărbatului, Au luat şi el scrisoare de disfacere a toate pricinile vechi dintre dînşii Nici un tovarăş nu poate săşi tragă capitalul părţii sale din tovărăşie fără numai la desfacerea tovărăşiei. Asupra pricinii de judecată ... pentru tovărăşia ce au avuto la marfă de cojocărie, cerînd desfacere Nare, fie mama ta, fie tatăl lui, să ceară desfacerea căsătoriei? Nu poate trece în a doua căsătorie decît după ... desfacerea celei dintîi căsătorii. Important este ca vina desfacerii logodnei să cadă asupra lui. Muncitorii, funcţionarii ... pot cere desfacerea contractului de muncă individual. Desfacerea ei devine astfel un subiect comercial. Odată cu desfacerea căsătoriei sale, a fost condamnat să împlinească zestrea fostei sale soţii. Cere Vaticanului desfacerea căsătoriei sale. Angajaţii Autorităţii Tutelare au răspuns solicitării instanţelor de judecată în vederea încredinţării minorilor la desfacerea căsătoriilor. Ministrul Agriculturii ... a decis ... desfacerea contractului de muncă al directorului instituţiei. Cînd se bătea două neamuri cu care ei navea nici alianţă, nici altă desfacere ..., numaidecît lua partea celui mai slab. ascultară jălbile tuturor acelora ce avea vro desfacere cu Filip. Mai bune decît descîntecele jupînesei Ilisafta şi desfacerile Chirei ... au fost poruncile comisului Manole. Sa constatat că au putut fi menţionate o serie de substantive ce denumesc practici magice, provenite din formele de supin sau infinitivale ale unor verbe: ... desfacere, dezlegare. Desfacerile nu se pot privi numai ca nişte simple depărtări ale răului, ci totodată şi ca vrăji. Desfacerea de la mine, Leacul de la Dumnezeu. Se învîrtea ... în aerul tonic al primăverii, care provoca desfacerea mugurilor întregului material lemnos din curtea blocului. Poeziile de adolescentă ... au numai o valoare de comparaţie, ca să ne dăm seama mai bine de desfacerea surprinzătoare ce sa produs. Rînduneaua cîntă la desfacerea petalelor zilei. Estetica lui Maiorescu corespunde momentului de desfacere a hegelianismului. Logofeţia Ţării de Sus către Gr. Dim. Ghica ... despre neînţelegerea dintre vameşi asupra drepturilor de vamă ce se cuvin fiecăruia ... la desfacerea mărfii în ţară Din an în an se înmulţi desfacerea unor asemenea objete. Pentru orice patriot austriecesc e o datorie de a deschide porţile Orientului pentru colonizarea prisosului copiilor săi şi desfacerea mărfurilor sale În complicatul magazin mixt, amestec de anticărie, desfacere de cărţi în ediţii rare. Smulg din mîna nemţilor întreaga desfacere de articole nouă. Bogdăneştii deveniră pieţe de desfacere pentru corăbii de mică capacitate. A născocit ... sistemul colaborării ... în scopul de a asigura desfacerea cărţilor. Nu ... se organizează desfacerea produselor ţărăneşti. Ne ducem la acel tîrg pentru desfacerea caşcavalului. Ortodoxia ... nu spune nimic despre tehnica organizării în mare sau în mic a producţiei de orice fel şi a desfacerii. O piaţă bună de desfacere. Serviciul actelor de liberă desfacere a băuturilor. Piaţa de desfacere era restrînsă. Ariile de desfacere a produselor sau stabilit în timp. Se prevenea concurenţa şi se uşura desfacerea produselor. Şi aşa să va urma rîndurirînduri pînă la desăvîrşita desfacere La desfacere me de heraru, am fost lăsat în vitele de pripas Chibzuială ce sa făcut ... spre desfacerea şi precurmarea acelor datorii. Spre desfacerea jeluitorilor ... să trimiţă pe numitul Rătescu la faţa locului Modul pentru desfacerea unei datorii. Îmi înfăţişează conturi şi îmi cer desfacerea lor. Desfacerea totală a moştenitorilor. Se apropie desfacerea Parlamentului. Se aude neîncetat despre defacerea cortegelor. La disfacerea Confederaţiei Anseatice tot comerţul lavea legat cu al Angliei. Doamna Elena, la auzul desfacerii moldovenilor care vestiea robiea patriei, se înarmează. Dispariţiunea ... a fost semnalul desfacerii oştirii. Imperiul Otoman nu se poate să nu cadă şi trebuie să fim pregătiţi ca să aducem şi noi contingentul nostru la această operă mare ca să avem dreptul să profităm de desfacerea lui. desfaceri. Salvia aethiopis Semincerii de păpuşoi, după ce iai desfăcat. Oamenii din partea ceea a lumii, desfacă partea lor de păpuşoi. Asară am desfăcat o mulţime de păpşoi. Desfăcăm cucurudz toamna. Porumbul ... se desghioacă (se desfacă). desfác desfácă. desfăcări. Totdeauna să te îngrijăşti aţi alege la disfăcat din păpuşoii acii de frunte. Voi face cîteva zile la desfăcat. Mam ascuns lîngă locul de deşfăcat, lîngă o tulpină. Peacolo nu cîntă nimeni la vremea desfăcatului şi nu saud chiote în cîmp. Toamna organizau clăci pentru desfăcat porumbul. Pe la desfăcatul păpuşoiului. Culesul popuşoilor de pe cîmp, care se mai numeşte şi ... desfăcat. Sa sfîrşit lucrul cîmpului, adecă desfăcatul păpuşoilor. Nici disfăcaţi de vor fi uzi, să nu se pue în coşeri. Nus desfăcaţi stau aici din anul trecut. Moimă moimată Bubă spurcată În coajă de nucă desfăcată. desfăcaţi, te. Puterea ... desfăcătoare (destructivă). Spre vindecarea ... folosesc a se lua doftoriile solvente (desfăcătoare). Apele sulfuroase se compun ... parte din sări neutrale care au o putere desfăcătoare. Numerul părţilor celor mai mici, carele, socotinduse în sine, face o parte mai mare, sau o întregime, se zice desfăcătoriu. Numitoriu sau desfăcătoriu. Salvia aethiopis Desfăcătoarea e bună de desfăcut, celor ceau călcat în fapt sau li este făcut vrăji. Desfăcătoarea samănă cu căpuşa sau ricinul. Ieşi fapt, Ieşi dat ... Că eu mioi desface cu luminaş Şi cu desfăcătoare. Sămi dai leac Cu buruieni ... Buruiană, limba cucului şi desfăcătoare. Nicandra physaloidis desfăcători, oare. tor. Azi am avut mai multe desfăcătoare la păpuşoi. desfăcători, oare. – tor. Diferite descîntece şi desfăcături. Descîntătoarele ce descîntă, ce desfac, nu dau desfăcătura pe pădure ori pe copaci. Termeni ce denumesc practica magică benefică: ... „desfăcătură”, „desfăcut”. desfăcături. – ătură. Bagajele fuseseră cum fuseseră făcute, desfăcutul era incomparabil mai dificil. La desfăcut trebuie să se aleagă popuşoii, aruncînd de o parte ciocălăii cei verzi. Păpuşoii uscaţi se odihnesc ... vine vremea desfăcutului. Ajutară la cules ..., apoi la desfăcut. O auzii la desfăcut de cucuruz. Culesul popuşoilor de pe cîmp, care se mai numeşte şi desfăcut, desfăcat, curăţit, deciocălat, dezghiocat. Ea se duce la o babă, co dor şelele ..., ba că ia făcut careva de ursită, nu mai găteşte cu desfăcutul! Pentru a denumi o serie de actanţi magici de tip „descîntătoare”, „făcătoare” se utilizează perifrazele „babă care ştie de desfăcut”, „babă care ştie de făcut”. Alt descîntec de desfăcut. Inişorul de cîmp, cei bun de desfăcut. Îşi încheie un şiret desfăcut la pantof. Cu fularul desfăcut. Piepturile goale ce le ieşeau din cămăşile desfăcute. Sosea în goană: cu capul gol, cu haina desfăcută şi gîfîind. Adina ... îşi strînse din nou kimonoul desfăcut. Cu cămaşa şi cingătoarea desfăcute, spre a nu opri respiraţia. Mumele lor, cu alţi prunci în braţe, cu pieptul desfăcut ... se aflau alături cu sătencile. Scărpinînduse violent pe pieptul desfăcut sub cămaşa unsuroasă, întreabă cu insistenţă. Ţăranul cînd prăşeşte stă ... cu pieptul desfăcut şi scuipăntîi în palme. Cu perul desfăcut, rătăceşte prin păduri. Frumosui păr de aur desfăcut Cădea pînla călcîie Se văd femeile ... cu părul desfăcut. Eantrun suflet vine Cu părul desfăcut La mine. Ies bătute, cu plete desfăcute ... cîntecele de lăută. Înaintea lui se ducea desfăcute steagurile lui. Feciorii călări cutrierau lanul în toate părţile ... cu harapnicul desfăcut. Un porumbel cu aripile desfăcute. Dna Axon mă privea fîsticită, cu jurnalul desfăcut pe genunchi. Găseşte biletul desfăcut pe masă Corbul Ţării Romîneşti, cu aripile desfăcute. Lin îşi roteşteoraşul ochii lungi Ca niştearipi de umbră, desfăcute. Nai dormit acasă ... Nu vezi aşternutul desfăcut? Vagonul de dormit cu paturile desfăcute. A văzut patul desfăcut. Desluşi patul alb, desfăcut şi neatins. Privea ... ca o cărturăreasă în cărţile desfăcute. Mirăte de postu şil primeaşte pe dînsul cu braţele tale desfăcute Femeia să caută culcată pe spate în pat, cu genunchele ridicate în sus spre inimă şi desfăcute. Privea ... la buzele ei desfăcute ca şi caisa răscoaptă. Îşi frecă vertical palmele desfăcute ca două talgere de fanfară. Stereotipia gestului cu braţele desfăcute. Se găsesc ferăstrae ... cu dinţi ... mai adunaţi ori mai desfăcuţi. Mai multe corăbii desfăcute în arsenaluri. În dreptul unei clădiri ... trotuarul era desfăcut. Bicicleta a stat o săptămînă desfăcută. Bucatele desfăcute ... uninduse cu pigmentul fierei, să scoate afară. Radu ... priveşte după ea trist, desfăcut. Învelişul negru şi aspru, desfăcut, lunecă binişor pe marginea albiei lăsînd drăguţul gol ... E băieţaş! Tabla veche desfăcută zîngănea în bătaia vîntului. Orice bucată desfăcută o uşurare. Pe jos, numai solzi de fructe ... desfăcute. Sau mai văzut căsătorii desfăcute. Tribunalul a declarat căsătoria desfăcută. Era o fată desfăcută. Marfă desfăcută. Pe calul său comandă Şadună desfăcuta şi fugitiva oaste. Cumanii ...roiau desfăcuţi prin ţară după pradă Vedem partidul guvernamental desfăcut în grupuri de ambiţioşi Elena desfăcută sufleteşte, absentă. desfăcuţi, te. – La foc, vine şiun unchiaş, se desfălăurează, saşează lîngă foc. desfălurez. lău- desfăluraţi, te. Luă copilul, îl desfăşă, îl spălă şil primeni. Anica desfăşe copila. Cînd team desfăşat, Tu teai bucurat. Ia băetul din leagăn, îl disfaşă şil vîrăn apă. Viaţa nu mă desfăşase din scutecele umbrei şi luminii. Steagul nopţii, desfăşat cu stele, Adăpostea faptele mele. Zise altora săl desfaşe, ca să spuie ei sînguri ciudesa. Sar la Hogea, îl desfaşe, Îl las numai în cămaşe. desfắş, desféşi. des + desfăşări. Pruncuşorul meu ... Tu cum lai lăsat În pat Desfăşat. Treceo tinericăn lume, Cu copilu de trei zile; Cu copilu desfăşat, Oropsită de bărbat. desfăşaţi, te. – desfăşături. tură. Mititel, desfăşeţel, Cu scutec de bumbăcel. desfăşeţei, ele. – des + Să desfăşure cu cea mai mare reverinţă steagul. Desfăşuraţi nenumăratele îndoituri ale creierilor. Părinţii de o parte, Costică de alta, desfăşurară hîrtia. Reprezintă ... un sul de hîrtie desfăşurat în mînă. El deschide dulapul ... scoase un pergament vechi şil desfăşură dinaintea lui Steagul roş cu steagul negru e de mult desfăşurat. Scoate din traista lui un şal. Grăbit îl desfăşoară. Lumînărica mai ardea, dar se apropia de colăcel şi el o lungi, desfăşurîndo. Mam grăbit sămi desfăşur şi sămi arunc undiţele. Face pe toreadorul, desfăşurînd marama roşie. Iam desfăşurat lunga aripă ca peun evantai. Scoase cîteva pergamente vechi şi le desfăşură cu mînă sigură. Desfăşurînd acum cărţile care neau mai rămas în mînă (din jocul pe care, cu cititorul, îl joc) vedem următoarele .... De furcă mii lega ... Şi arcan desfăşura. Mătasea se desfăşură mai lesne dupe aceste gogoşi. Stindardul triumfînd se desfăşură în aer. Iesen noapte ... şa lui umbră lungîntins se desfăşoară. (Pisoiul) se juca aşa de frumuşel încît ghemul nici nu se desfăşura. Marea îşi schimba culorile, valurile desfăşurînduse ca nişte lungi panglici. Ghemul cuvîntării şi al judecăţii noastre numa începe a nil desfăşura. Desfăşură un drapel de corupţiune. Nicăiri nu pot mai bine gîndurile sămi desfăşur. Calea Victoriei ... îşi desfăşura asfaltul. Scrisul ... se desfăşura, cu cerneală verde pe mai multe pagini. Numeroasele lor escadroane se pot desfăşura întrun spaciu mai întins. Desfăşurînd înfocatele sale trupe ... înainta. Oastea ... nici se putea desfăşura cum se cade, nici putea rezista inamicului Grosul oştirii, se desfăşură, în destul de bună orînduială. Mase de soldaţi desfăşuraţi în trăgători năvălesc. Bibilicele se desfăşurau în trăgători şi trebuiau să înainteze pe tot frontul. În cîmp acum ieşisem Ce vesel înaintemi era desfăşurat. Nu mă puteam sătura de priveliştea minunată ce se desfăşura în faţa mea. Printre aceste figuri ... o parte a lumii reale ... ni se desfăşură astfel înaintea ochilor. Mă bucur de o minunată privelişte, valea Prahovei desfăşurînduse în fugă. El pluteşten unde grele de miroasembătătoare Peste văile cu rîuri desfăşurate sub soare. Pajiştile ... se desfăşoară peste rîu. Drumul neted şi larg se desfăşura înaintea noastră. Contemplu priveliştea desfăşurată jos. Drumul ... se desfăşura dea curmezişul unei cîmpii. Se desfăşoară la picioarele noastre satele Săcelelor. Malul european, ale cărui coline se desfăşurau parcă trase cu sfoara. Mihaiu le desfăşură tot proiectul său. Intrînd în materie, voi desfăşura trei date mari din istoria contemporană. Să desfăşur în ochiiţi a mea copilărie. Am crezut de trebuinţă a desfăşura în fruntea cărticelei ideile generale din învăţătura musicală A face istoria Munteniei din acea epocă este mai mult sau mai puţin a desfăşura analele Daciei Traiane. Viaţantreagă dinaintemi îşi desfăşură tabloul. Domnul desfăşură o strălucită pompă. Era expansiv şişi va fi desfăşurat toată filosofia lui politică. Filmul pe care mil desfăşură înaintea ochilor. Nam închis ochii la cele ce mi se desfăşurară înaintea ochilor. Viitorul se desfăşură în ochii lui şi gîndirea lui. Întro clipă se desfăşură dinaintea ochilor sei tot adevărul. Cortegiul se desfăşura impunător. O bună prevestire a acestui lucru ... a fost liniştea deosebită ... în care sa desfăşurat prezentarea mea la numita funcţie În om ... cugetările înţelegerii se desfăşură trecînd prin simţimintele sufletului. Formele, sub care se desfăşoară un conflict personal. Istoria umană în veci se desfăşoară. Puterea domnească încălcase şi cucerise tot ce se desfăşurase în afară de dînsa. Condiţiunile speciale în care sa desfăşurat viaţa poporului nostru. Nu puteau vedea nimic din slujba ce se desfăşura înlăuntru. Existenţa ei se desfăşura tot atît de plină chiar fără să mă fi cunoscut. Chestiunea minorităţilor sa desfăşurat în condiţiuni mult mai bune. Raporturile externe, ale fenomenelor ce se desfăşură în mediul lor ambiant. Sămi povestiţi din fir în păr cum sau desfăşurat evenimentele. Nu este aici un dinamism intern, ci unul care se desfăşoară pe toată sfera exterioară a corpului. În Ţara Romînească ... se desfăşura de veacuri toată munca lor. A le uita nu însemnează numai a muri tu personal, ci a te ridica împotriva unor rînduieli fundamentale, puse de Dumnezeu ca legi după care se desfăşoară viaţa. Viaţa desfrînată de port ... se desfăşoară nesupărată de nimeni. Bătălia cărbunelui se desfăşoară. Niculae îmi povestise despre Maria acolo în satul ei pe o stănoagă de podişcă din faţa şcolii elementare unde se desfăşura votarea. Cum mesajul se desfăşoară linear, revenirile sunt obligatorii, ceea ce arată că limba are caracter redundant intrinsec. În condiţiile poeziei ... este de preferat calea de la subiect ... către predicatele lui, pentru simplul motiv că enunţul se desfăşoară mai ales după această schemă. Activitatea lor nu sa desfăşurat la Bucureşti. Spiritul de înţelegere şi prietenie în care sau desfăşurat convorbirile. În prezent, complexul găzduieşte peste 80% din vînzătorii careşi desfăşurau activitatea în zona IV din Piaţa Obor. Ministerele vor eşalona planul pe luni, îl vor desfăşura pe unităţi şi întreprinderi în subordine. Sufletul ... ia ... cunoştinţă ... de bucuria ce cearcă, de ideea ce goneşte sau de activitatea ce desfăşură, mai mult decît acelea ce se petrece în trup Împreună cu aceştia desfăşură mult zel pentru combaterea religiilor existente. Deşi îl vedem desfăşurînd energie, Asachi începuse a pierde din ascendentul său. A desfăşurat o intensă activitate literară. Mişcarea iute desfăşură căldură. PărinţiPii sau alţi nu trebuie să caute a desfăşura de timpuriu puterile înţelegătoare ale copiilor. desfăşór desfắşur. – des Suprafaţă desfăşurabilă desfăşurabili, e. bil. Păşi ... către un scaun pe care se afla desfăşurarea mătăsoasă de domino roşu. Numile Muntenia şi Transalpina trec din punt în punt prin aceiaşi desfăşurare analitică. Viaţa sufletească înseamnă înnălţarea gîndurilor şi desfăşurarea simţirilor în fiinţa omenească. Figura ... constituie însăşi carta acesteia în desvelire sau desfăşurare conică. La desfăşurarea cifrelor de control pe comune se va ţine seama de planul de cultură al acestora. va cuprinde desfăşurarea operaţiilor capitale pe anul 1951. Urmărea ... desfăşurarea priveliştii de pe scenă. Desfăşurarea dealurilor şi a văilor de la Comăneşti. Odaia dă în stradă, peste petecul de grădină cu pomii în desfăşurare. E o desfăşurare neobişnuită de forţă armată, adusă să încadreze parada. Înnebuniră oraşul cu huruitul tancurilor ... Ceo mai fi şi asta? se întrebau locuitorii oraşului, asistînd la o asemenea desfăşurare de forţe. Trebuie să vă dau o desfăşurare a întîmplărilor mele Nenorocitul sfîrşit al acestei povestiri, în care ea trăise cantro desfăşurare aievea de întîmplări. Începu să urmărească ... cu pasiune, desfăşurarea examenului. Am examinat mai sus ... desfăşurarea artei aurului în Dacia. În desfăşurarea logică a povestirii, acest pasagiu nu este indispensabil. Să vadă ... toată desfăşurarea peripeţiilor. Clemens din Alexandria ... vedea în această credinţă o negare a providenţei divine, al căreia rol în desfăşurarea lucrurilor omeneşti înceta. Ieşeam pe stradă, să privesc desfăşurarea stupidei cauzalităţi cotidiene. Viaţa este o desfăşurare întrun plan imanent. Acest ţîrîit ... lam auzit ... în toată desfăşurarea lui. La Cameră, unde lam găsit, ministrul ... era în plină desfăşurare verbală. Existau ... istorici ... care însemnau evenimentele în desfăşurare. Un loc important în desfăşurarea nunţii ocupă şi strigătura. Desfăşurarea cursurilor ... fusese împiedicată. Campania agricolă de toamnă fiind în plină desfăşurare, timpul nu este trecut. Credinţe şi obiceiuri în legătură cu desfăşurarea muncilor agricole. Legea morală e, prin excelenţă, desfăşurarea pragmatică a unei ipoteze. În locuinţa tradiţională, ... camera de locuit a trebuit să însumeze toate funcţiile necesare desfăşurării activităţii zilnice. Heidegger a dezvoltat concepţia potrivit căreia „rătăcirea” este locul de desfăşurare al erorii. Desfăşurarea acţiunii În teatrul antic ... nu participa la desfăşurarea acţiunii. Nuşi prea dă seama din desfăşurarea acţiunii. desfăşurări. – Spre priimirea lui fu orînduită o campanie de grenadiri cu steagul desfăşurat. Cu pînzele desfăşurate îi pluteşte vasul spre marea senină. Ghinărarii ... se reîntorc lîngă Napolion cu braţelencărcate de nenumărate steaguri desfăşurate. Serafimi cu cele şase aripi desfăşurate. Apoi, luînd harta desfăşurată şi punînduio subt ochi, adăogă ... Văzu ... cămaşa albă, desfăşurată ca un drapel prosternat. Ştia ... cîtă vreme îi trebuie să citească ziarul desfăşurat cu foşnetul enervant al hîrtiei. Privesc cu toţii ... oraşul stă desfăşurat – cu pereţii albi, cu acoperişurile colorate. Plan desfăşurat Peste un ceas, desfăşuraţi, am luat Măgura în lung fără să întîlnim pe nimeni Îşi pregătiră armele şi se îndreptară desfăşuraţi spre intrarea gangului. Văzu pe genunchii lui o tablă de şah, cu piesele desfăşurate. desfăşuraţi, te. desfăşurători. – oare. Tot ce se cunoaşte ... este „desfăşurătorul” propriuzis al jafului desfăşurătoare. – tor. desfăşurături. -tură. A purta grijă de muncile lanurilor ... ar însemna o odihnă şiun desfăt. Suspendînduşi pentru douăsprezece ore rumoarea afacerilor, alergă la desfăt. desfături. Sufletul mieu bucurăse (desfătasăva ) în Domnul. Unii să să dezmiarde şi să să desvăteadze. Să vor desfăta şi vor glumi unul cu alalt. Iară avînd acelaşi dar, ca fiilor grăiesc, desfătaţivă şi voi În sălaş cu odihnă de tii desfătate. În tot feliul de dezmierdări desfătîndusă Şi precum cînd făcea aceste păcate să bucura, să desfăta şi rîdea, aşa şi cînd să pocăiaşte să cuvine să suspine şi să plîngă Desfătîndute cu vărsările de lumină ceale ce izvorăsc totdeauna din lumina cea neapusă. Prin ispitirea celor ce să desfătează cu albine sau aşăzat acest adevăr. Glumitoarele tinereţe se desfată ierna săltînd împrejurul focului. Drepţii vor merge ... ca să să desfăteaze împreună cu D uumnezeu. Ne desfătăm noi cu jocul cel de luarea zeloagelor. Se desfătează cu cei învăţaţi şi plini de ştiinţă. Aceasta era stînca pe care să aduna familiile sara, şi să desfăta în tăcere cu aerul cel răcoros Se desfătară ... cu jocuri şi cu cîntările dervişilor. Să se desfăteze cu fapta cea bună. Ne desfătăm cu priveliştea serbărei. Călătoresc ... ca să se desfăteze în frumuseţea şi minunile firii. Aici rîu, colea vălcică, ... Dincoace supt pomi verdeaţă, Să te desfetezi de faţă. La umbra sălciilor pletoase se desfătau cu pelin. Fiecare călătoriu doreşte ... a se reîntoarce ... şi a săluta patria unde sună scumpa şi dulcea limbă a maicei sale unde sau născut, unde au iubit şi sau desfătat Se desfăta venend ferele selbatice A mîncat şi a băut şi sa desfătat pînă la adînci bătrîneţe. Se desfăta cu el, uitînd de toată lumea. Mă desfăt de multe ori povestindui legende din ţara mea. Odată un filosof cinic găsise ... o varză. Bucuros că se putea desfăta ... cu o asemenea bunătate, sa coborît so spele în apa unui părîu. . Se desfătau ca la lectura unor stihuri de Topîrceanu. Ţăranii se desfătau la crîşmă. Veniţi deci să ne desfătăm. De ma ajunge doru Moi desfăta cu codru. Gura noastrăi deşchisă cătră voi, corinteani, inima noastră desfătatăi. Iadul nu va avea prilej a să desfăta de biruinţa sa. Cu frumoase pomişoare ... Sufletu îl desfăidau. Şi rădicaiu mîrule meale cătră porîncitele Tale ce iubiiu, şi glumiiame (mă desfătam întru D) în dereptaţile Tale. Visuri drăgălaşe care ... să desfăteze simţirile tale cu vesele închipuiri. Vru ca să desfete ... Cu cîntece line sîmţitoare. Alte lucruri care desfătează ochiul. Seara desfăta pe împăratul. Pă toată zioa îi desfăta cu cîte un fel de petreceri Danţul să desfăteze ceasurile cele fără de lucru ale unei fete. Şi cu glume de nimică Pot pe toţi a desfăta. Un cîntăreţ ce desfătează lumea fără plată. Îşi desfăta ochii cu privirea frumuseţei din jurul său. Varsăn cupa mea de aur Acest vin ce desfătează. Miam pus toată inima ... ca să le cînt, săi desfăt. Pe el îl desfătau munţii înalţi. Taraful ţigănesc ... îi desfăta. Deatunci vioreaua mea Începu a mirosa, Tot mereu mă desfăta. Mihai-Vodă o au mărit şi o au desfătat precum se vede desfắt desfătez. des Drepţii ... se vor duce ... întru desfătare şi dezmierdăciune neîncetată Că tot ce e în lume ... iaste şi desfătarea ochilor Dămi cîte munci ţii voia că pre cît mă vei munci mai cumplit preatîta mai multă bucurie şi desfătare îmi faci În loc de desfătare, şi de cinste, şi de mărire, primiia să petreacă rău şi nevoie, nu mai să izbăvească pre vrăjmaşul lui den vrajba ce avea asupra lui Nime mai bine şi mai pre scurt toată desfătarea istoriei nau cuprins ... decît ... Ţiţero. Nimic nu iaste de jale sau de întristăciune, ci toate de bucurie şi de desfătare. Acolo mărirea, bogăţia ... şi desfătare vecinică Desfătările ce dobîndeşti întraceastă lume numai înşelăciuni. Meşterii ... fac lucruri care sunt spre uzul ... şi desfătarea lor şi a altora. Au înflorit persecii cei roşii şi galbeni, desfătare era ai vedea. Să facem tot feliuri de lucruri frumoase noao spre desfătare. Cea mai de căpetenie desfătare a norodului ... este dănţuirea. Pentru desfătarea mulţimei adunate, se făcusă scrînciobe. Cultura ne învaţă ... mai cu mare desfătare să gustăm frumuseţele. Eu am pierdut protecţii, bogăţie, cinste, desfătare Desfătarea lor era întru adăugirea aurului şi argintului. Ispanii află mare desfătare în privirea la luptele cu taurii. Virtuţile şi desfătările vieţii selbatice. Prin combinările lor diferite puteau aduce pre muritori atît la cea mai straordinariă bucurie şi desfătare cît şi la cea mai tristă melancoliă Orice desfătare Neagră mi se pare Fără ea cînd sunt, Ea dacă lipseşte Nu mă mulţumeşte Care desfătare lumească rămîne neîmpreunată cu grija? Din jocurile umezelii cu lumina, se isca pentru văzul uimit o nesfîrşită desfătare. Viaţa mea e desfătare sau chin inutil. Fiţi buni ... şin zile de necazuri şi de nevoi, ca şi în zile de bucurie şi de desfătare. Să vă joace ca pe nişte păpuşi în bîlciuri Spre hazul şi desfătarea gloatelor. Primeam ploaia caremi şiroia de pe păr ... aveam un fel de bucurie şi desfătare. Îşi tînguiau povestirile, în tăcerea poporului, adunat la desfătare. Sabatul întreţinut pentru desfătarea oricui plăteşte ... se lăfăieşte. Clipele de rară desfătare spirituală create pe podiumul sălilor romîneşti de concert. În casă fete plîngînd; Însă plîng de desfătare, Tocma ca la un harţ mare. Mila Dumnezăului nostru o întorcea spre desfătare. În Veneţia toţi să zăbovesc în preumblări pre la ţeară şi dăsfătări Era om învăţat ... şi desfătări, voroave de glume, nemic nu să făcè înaintea lui. Cu desfătările trupului ... prinde pre oameni. În multă hrană şi desfătare a dulceţilor şi a podoabelor aceştii vieţi petrecea. Petrec în desfătări şi întru desmierdăciuni. Omul este pornit spre desfătări. Îndeletnicinduse numai la desfătările lui cele scîrnave şi desfrînate ... îi lăsa să trăiască de capul lor. Lenevirea ... naşte mii de pofte spre stricăcioase desfătări. Carnavalile petrecute în haosul desfătărilor. Nul poate îndupleca ... nici puterea, nici desfătarea trupească. Şa mîncat averea părintească în desfătări. Desfătările unui trai de plăceri. Călcava pasul meu pribeag Făra privi la desfătări. Sa lăsat subjugat de farmecul desfătărilor trupeşti. Vesela societate ..., cu ale ei banchete, desfătări. Meseles întinse ... Şi totuşi, ziua asta nui numai desfătare. leau risipit pe desfătări şi lucruri deşarte. erau şi lăcaşuri de desfătare. Trecu fumul petrecerilor şi al desfătărilor. desfătări. – Şi cu Stanca am plecat So aduc la desfătat. Noi toţi să o dobăndim ... împărăţia Ta ce desvătată. Păstorii ... au nemerit la apa Moldovei, locuri desfătate cu cîmpi deşchisi. Locuri desfătate ... cu ape curătoare. Besearică mare şi desfătată. Că, în ce chip adapă apa grădinile şi livezile şi le face desfătate şi frumoase, aşa şi sadul rugăciunii ... să află înaintea lui Dumnezeu. Întorcîndusă la ai săi, leau spus de locuri frumoasă şi desfătate. Lăcaş desfătat Preaînălţatului Iisus. Neau dăruit ... loc cu totul desfătat unde să face bisearică şi scoală Romanii ... era aşezaţi în Dachia, ţeară desfătată. Întru acea ţeară desfătată să aşeaze lăcuitori romani. E o grădină desfătată cu mulţime de canaluri. Au zidit şau hotărît să fie Pentru călători o desfătată Lăcuinţă. Un loc ... împodobit cu o pădure foarte desfătată. Dealuri sădite cu desfătate grădini. Sui la coastă ... pe cale largă şi desfătată. Desfătatele locuri ale acestei ţeri. Să li fie casele desfătate, Cu streşinelen pămînt băgate Un astfel de sat, aşezat întrun loc desfătat ... nu e o minune din carte. Că grăind fălie deşartă amagind pre ei cu poftele trupeşti şi desfătate, carii cu deadinsul fugise de vieţuitorii în rătăcitură Domnii cei buni şi direpţi fără grije şi desfătaţi stăpînesc. Deşi nu atît de desfătaţi, ... siginnii se distingeau totuşi de asemenea prin avuţia veştmîntului. Agatirşi ... erau oamenii cei mai desfătaţi şi cei mai iubitori de podoabe de aur. Astăzi este lumea desfătată. Mîndruţ, al tău sărutat Şi rîsul tău desfătat Şi pe mine manşelat. Doar pe Golea mil lăsa. Că mie nalt Şi desfăidat. Curtea desfătată a regelui Henric al IIlea de Valois. A şasea zi feace ... raiul cu toate pomeatele şi cu ... dulceaţa desfătată. Avem bişug mare în sînta Ta casă, Mîncări desfătate, băuturi pre masă Aceştia ... la mease desfătate multă osîrdie pun Lucrurile lumeşti ... cu cît sunt mai deşarte, cu atîta să să pară mai desfătate. Aş pohti însă aceste cuvinte să le înting ca o masă desfătată. Zefiri ... ţinea în locul acesta o desfătată răcoare. Cunoştinţa deliniaţiei carea noao desfătată deprindere ne aduce. Proroci norodului desfătata pitrecere Această zi dintîi îi paru foarte desfătată. În ianuarie se începe desfătata primăvară. Cuvintele mele, rostite cu duioşie ... îi întreţineau auzul desfătat, ca în zilele lui bune. desfătaţi, te. Din ruga ei ies cele mai desfătăcioasă sunete. Pricinuieşte un răpaos atît de desfătăcios. Şesurile Tîrnăvilor şi a Murăşului au o faţă cu totul desfătăcioasă. Unele insule ... înfrumuseţate cu toate frumuseţele firii, asemenea desfătăcioaselor grădini. desfătăcioşi, oase. cios. Tocmelile la casile lor cu mare desfătăciune traiului omenesc. Se rădicară muntenii pre domnul lor LeonVodă pentru mari desfătăciuni ce era întracel domn. Adam ... de au şi făcut puţină vreame în raiu ... deaca dobîndi desfătăciunea aceea, atîta sau înălţat, cît vru să să facă Dumnezău Lăcaş ... întru căştigarea dumn eezăieştii desfătăciuni. Întru ceale numite ale voastre sărbători, însemnată zi cu toată desfătăciunea faceţ. Toate cele muereşti cu mare desfătăciune păţind. Vei cunoaşte desfătăciunea limbii rumîneşti cît este şi ce feli este. Oamenii ... să se arate îmbunătăţiţi, fiind între desfătăciuni şi între răsfăţuri. Se deade spre deprinsele sale desfătăciuni şi răsboiul îl încredinţă lui Iulianus. Întru acesta chipu deşteptă pre păstori a cunoaşte desfătăciunea vieţii. El era zborşit şi nu intra deloc în voia nevestei care căuta al deprinde cu luxul şi desfătăciunea Curţii desfătăciuni. – ciune. Să se deprinză şi alţi după temenrile ... aceştii desfătătoare economie. Verdeaţa ulmilor i să părea prea desfătătoare. Vederea pămîntului roditor ... era asemenea unei grădini desfătătoare. În opt zile cîştigă ... uşurinţa şi veselia celor mai desfătători ani ai săi. Se bucură de desfătătoarea plăcere de a face bine. Scrie cărţi foarte frumoase, precum ştiinţelnice, aşa şi desfătătoare şi poeticeşti. Hei! cărturar ... nimic mai desfătător, nimic mai vrednic de iubit. Desfătătoare glasuri împreună răspundea. Paceea ce acesta cun ochi desfătător Privea şi de la dînsa gonea orice gîndire Precum goneşte gîndul pun nor turburător În orice loc odoarea a frunzelor lucinde Munţii ... subt bagheta sa magică se convertiră în parcuri desfătătoare. Un colţişor uitat ... dar care nu e mai puţin desfătător. Aici au găsit locuri desfătătoare ... pe care ... le aleg de nouă patrie. Desfătătoarea seară ... Întinse, pe furişe, Mrejuitoarea plasă a stelelor. Climatul ... pare dulce, e desfătător. Se întindea o grădină desfătătoare, în care florile se răsfăţa pe marginea drumului. Mam aşezat acolo la o desfătătoare liberă. desfătători, oare. – tor. Undeai zăbovit, Nicoară? – Că mă desfătiţi, Că voi bine ştiţi, Bine şi cu mine, Că eu am tîlnit, Nouă corăbii. desfătesc. Răspunzînd că tatăl său doreşte ca el să intre în magistratură, junele profesor îl disfătui de la aceasta. Mulţi prieteni buni mă desfătuiau, punîndumi în vedere că îmi stric cariera. Şil desfătuiau ca să nu arunce în pămînturi sterpe nişte grăunţe atît de curate. Fărtaţii sei ... îl desfătuiră să nu facă una ca aceasta. Blăstămaţi să fie Finii şi cumnaţii Cumetrii şi fraţii, Că nu mă opriră, Numi desfătuiră Vrajul. desfătuiesc. de déconseiller Nau mai căutat săl oprească ... ştia ... că orice desfătuire ar fi de prisos. desfătuiri. desfătuiţi, te. Cuncetul a cerului nori se desfaţă Încet sencreţesc peste văile adînci. Negustorii dughenele au desfăţat. desfắţ. – des au început ... a să împodobi ... cu balcoane desfăţate. desfăţaţi, te. – Denafară va desfeciori sabie şi den cămări frica. Precum şi tu pre mine mă desficioreşti, aşe altul pre puii tăi va despărinţi. Aşa să va desfeciori den muieri maica ta şi au junghiat Samuil pre Agag. desfecioresc. – des + i. Desfecioreşte fetele. desfecioresc. – des i. Nu neam mai putut duce, Că carele ni sau desferecat. Şi pe Zeus din fiare Desferecatai chemînd pe cel cu o sută de braţe. Cătuşele de oase slăbesc ... Şi mă desferic. Am desferecat moara şiam scăpato pe apă. Sunt legat în lanţuri şi nu pot să mă desferec. Nuţi poţi imagina ce uşor deschide uşile şi desferecă gurile ... cîteva recomandaţii. Începi de traiuţi silnic şi strîmt să te desferici. Va să desferece duhul pădurii Şi şipote negre. AAuu început să gîlgîie ... Ca desferecate din stînci ... Izvoarelen munţi. Un peisaj ... desferecat parcă din coerenţa de eră a rocilor. Faur ... adecă luna faurilor de fer ... Doue septemîni ferică, Iar doue desferică. Suratele se strîngeau pe la cîte una, ferecau şi desferecau cum se pricepeau ele mai bine. Fără noi nu se fereca nici desfereca nimic. desférec. des desferecări. Sihastre porţi de mare cu stînci desferecate ... Aci se isprăveşte pămîntul. Dorinţele ... vin desferecate Şi spumegînd şiroaie. Feminitatea ei era parcă desferecată, expusă. desferecaţi, te. Desferecătorii de legi au preamărit „dreptul de a fi mamă”. Desenasem ... bastonaşe magice, desferecătoare de lumi. desferecători, oare. – tor. Rogute, nu tencerca, Maica mă desfărmăca; Fărmăcat îs, fărmăcat. A desfermeca” ... indică acţiuni de înlăturare a efectelor altei acţiuni magice, cu caracter malefic. desfármec. des desfermecări. desfermecaţi, te. – desfermecători. tor. desfetesc. des O fată desfetită ia înveninat viaţa. O găsi cu fetia luată, desfetită. desfetite. fia desfiez. Des fia desfiaţi, te. – Nu e altă decît o hulă, un desfid cătră provedinţa care ne pedepsia. Ca un desfid ce arunca periculului, ea intonase un aer vesel dintro operă cunoscută. Şapte ani a pribegit prin păduri şi prin munţi, hrăninduse cu carne ... şi desfidînd potera. Nul credeam ... în stare a desfide în aşa grad opinia publică Să eşi cu zîmbetul pe buze, să desfizi lumea cinstită. Şi, desfidînd orbeşte neantul din sicriu, Bogată, caldă, vie, vieaţa izbucneşte. Prin această insuficienţă culturală ... ne putem explica persistenţa unui mod de exprimare ce desfide nu numai pudoarea, ci şi bunul simţ. Negurile vieţii putem să le desfidem. Cînd se pot, totuşi, semnala, acestea sunt de o radicalitate, de o evidenţă care desfide orice teoretizare. Revenirea la politica activă în Romînia desfide şi logica şi bunul simţ Cleştarul apei limpezi ... amurgul o desfide. Stihia ... va încerca să mai izbucnească ... să desfidă zăgazuri. Este vorba anume de a ameninţa sau a desfide pe un duşman. El desfida pre toţi rivalii. Dămi sabia, femeie! – În mîini cu o frigare Nu vezi că mă desfide Montechio? Desfidem pe oricine a ni arăta undeva un singur testuleţ cît de mic. Desfidem pe oricine să ne esplice caracterul lui Răzvan. Desfid pe oricine să găsească vreun vot al Senatului. Desfidem pe profesorul ... da mai distinge pe aceia. Desfid a se pronunţa mai repede şi de cîteva ori în şir. Iată ... un astfel de recensent imparţial, despre care vă desfid să spuneţi ... că nare haz. Desfid pe oricine în această lume să mă vadă în starea în care se află Domniile Lor. Desfid oratorul care îşi imaginează că poate concura cu acele lapidare discursuri. Cuacelaşi gînd, noi totuşi ne desfidem desfíd. – sfida O asemenea conduită nu însemnează decît ... desfiderea ce i se aruncă prin noua lui prezentare sub numele de nouă lege Desconsideraţiei generale ... îi răspunde cu o desfidere anticipată. desfideri. – desfierez. des a. desfierări. Strălucirile cîteam crezut că arăt Încep, încet să se desfierbînte. desfierbấnt. des desfierbîntări. desfierbîntaţi, te. fie. – desfieri. Vedea neştine paceastă nenorocită a i se slăbi mădularele, a se desfigura şa se schimba. Dar întristarea ma defigurat. Mi se arăta palidă, desfigurată ... de durere. Frumosul Rable, a fost atît de scîrbos desfigurat prin tractarea (căutarea) cu mercur. Capetele ... cele umflate sau cocoşate înapoi şi desfigurate (pocite) prin două guşe. Palidă şi desfigurată de groază. Flăcăul a fost desfigurat în bătae. Suprimîndule dimensiunea înălţimii şi contractîndui strict sub jobene, perspectiva ia desfigurat. Zbuciumul prin care trecuse ... îl desfigurase. Ascundea ... ravagiile unei tuberculoze a pielii care îl desfigura. Gura sa ... se desfigurează (poceşte) prin nişte dinţi lungi şi rău rînduiţi. Cugetul de crimă ... Tot desfigurează, ca trăsnet pîrleşte. Personajele din tabloul votiv nu pot fi identificate cu precizie, fiind desfigurate cu ocazia restaurării. Şi privind a lor morminte, De Saturn desfigurate, îmi aduc ades aminte. Bombardarea de la 1849 îi desfigură cele mai măreţe palate. Nu sa găsit niciun particular care să fi fost dispus aşi desfigura salonul cu asemenea caricature. Asemenea învăţaţi conservară ... toate vorbele parazite şi străine ce desfigura şi degrada limba. Cît despre aceea că Foaia ar fi desfigurat ortografia autorului, se esplică dintracea că Foaia, ca organul şi expansiunea unei sisteme limbistice oarecare, trebuia săşi rămînă ... cu principiul ce şil statuase. Acesta să apucă să desbrace de toate ţorţoanile streine ce o desfigurau. Şi multe alte gînduri mă cutreierau, pe cari renunţ să le aştern aici, temîndumă că le voi desfigura. Izolînd un lucru, tindem săl legăm cu legăturile lui de dincolo, care desfigurează sensurile obişnuite, superficiale. Violenţa, posibilă în poezie, ... anulează arta, desfigurează poezia. Ce ne facem cu lecturile poticnite? ... unele desfigurează texte valoroase. Limba romînă ajunsese odinioară a se desfigura aşa de mult ..., încît cu greu era de recunoscut. Vestea întîmplărilor din Iaşi, ar fi ajuns desfigurată în sînul munţilor. priiviţi ca inimici ... ai naţionalităţii noastre ... să ne şi impunem datoria de a desfigura pe autorii lor, de cîte ori binevoim ai traduce. Astfel d. C. A. Rosetti desfigurat privitor la reforma tocmelilor agricole Refuzul ei desfigurează şi dizolvă individualitatea ca pe o iluzie oarecare. Imaginea capitalismului a fost amplu şi respingător desfigurată de istoriografia cu trecere în faţa opiniei publice. desfigurez. des Ştiu că pentru delictul sau crima de barbarie nu există articol în codul penal. Dar pentru desfigurare de persoană, există. Intelectualii sunt prinşi pe stradă şi bătuţi pînă la desfigurare. Istoria noastră suferi şi ea aceeaşi desfigurare din partea lor. Devii dăunător ... introducînd în viaţa altora un element de turburare: minciuni, sentimente false, idei absurde, senzualitate, desfigurare. . Izolarea eului, desfigurarea relaţiei între mine şi tine, nu e un fapt primordial, ci păcatul venit ulterior. În realitate nu este decît o desfigurare fonetică a cuvîntului. desfigurări. Betejiţi, obosiţi de foame şi disfiguraţi adecă ciuntiţi, au apucat a trece piste riul Memel. Luă masca unui bătrîn palid şi desfigurat. temînduse, poate, ca un al doilea cap să răsară cumva pe desfiguratul corp. Morţii al căror obraz era desfigurat ... se acopereau cu hainele lor, spre a cruţa lumea de un aspect înspăimîntător Desfigurat, cu trăsăturile lui frumoase strîmbate şi asimetrice. Era galben şi desfigurat, ca un om care moare. Faţa ei, cu totul desfigurată, arăta şi groază şi dezgust. Bucuria mea cea mare era săl văd pe Tom concentrat sau desfigurat, întocmind exerciţii noi şi improvizînd lupte pe covor. Ascuns sub pansament, obrazul, pe care îl ştie pentru totdeauna desfigurat. Îngrozit de vederea cadavrului, desfigurat şi înţepenit, prinţul a cerut lămuriri. Aşteptam săl văd pe tata adus pe targă, însîngerat, desfigurat. Era aşa de slăbit şi desfigurat, încît şia acoperit obrazul. Aşa, desfigurat, învrăjbit, Anton Lupan porunci. Se aşeză pe pat ... cu chipul desfigurat. Contemplămă ca pe un ţap desfigurat, căci şi mie, mia pus dragostea oglinda ei în faţă. Vestea ... ar fi ajuns desfigurată. Să dai în noua formă un fond mutilat şi desfigurat, o caricatură respingătoare. Nu aduce a oameni niciodată Desfiguratul fum de cremator. Trecînd prin mahala, lăsa după el cîţiva desfiguraţi. Limba ... nui aşa de săracă ... nici aşa de desfigurată precum o cred mulţi desfiguraţi, te. Acea desfigurătoare căutare încrucişată, care după o îndelungată deprindere, cu greu se poate îndrepta. Limba latină ... barbarii o împlură de atîtea elemente parazite şi desfigurătoare. desfigurători, oare. – tor. Dacia, pe care Traian a făcuto provincie, dincolo de Dunăre, o desfiinţă (ca provincie) nemaisperînd să o poată păstra Se vor pedepsi 1) acela care cu precugetare va desfiinţa condicile ce era dator a ţinea pentru trecerea venitului şi a cheltuielilor. Aşa se jăfui şi partea cea mai mare a bisericilor noastre parohiale, din care pe unele ... leau necinstit şi desfiinţit în modul cel mai fără de lege. Inundînd holdele şi desfiinţînd bucatele de pe cîmpuri ... nu cruţa nimic. O singură grindă ... rămăşiţă a vreunui pod desfiinţat de vechime, unea cele două maluri. Eu aş desfiinţa toate podurile. Matilda a desfiinţat gazometrul anacronic şi sa rostit pentru progres. Trebuise să poruncească feciorilor să desfiinţeze ... ţeava de scurgere. Vodă însuşi trimisese vorbă ... să desfiinţeze balta. Să fie desfiinţată porţiunea de grilaj din faţa statuii. Aceste mineralii arsenicale să desfiinţază prin ardere. Să fie îngrijire a se lăsa să crească numai o singură vergea din fiecare rădăcină, desfiinţînduse din vreme mugurul. Acest comitet ... a desfiinţat felurimea abuzurilor. Asprimea pedepselor creşte răul, iar nul desfiinţează. Vor unelti ..., vor desfiinţa îndestularea. Moartea ... cu cruzimea sa, Legăturile iubirei nau putut desfiinţa. Sa făcut apărătorul unei credinţe pe care promisese a o disfiinţa. Preţuia înjghebarea acestui diletantism care desfiinţa viitorul. Este o formă posibilă a criticii literare, un fenomen pe care nul putem desfiinţa. Rodurile izbînzilor lui au început a se disfiinţa. Puterea regilor se înclină ... mărirea lor se desfiinţează. Certele civile Desfiinţează naţii. Revoltînduse de nou, negrii desfinţeră rigalitatea şi o prifăcu în dimocratie, supt un preazident. Desfiinţară cu totul tabăra năvălitorilor. Nişte simţuri ... a cărora lipsă near desfiinţa, near arunca iarăşi în nimicul din care am ieşit. El va desfiinţa nedreptul lor imperiu. Menirea vieţii mele era de a desfiinţa pe a ta. Visul devenit convicţiune, nu va desfiinţa peo cale pacifică şi nepătată de sînge numai capetele cu coroane tiranice, ci şi popoarele ce tiranizează asupra altora Se reculese însă repede şii răspunse ţanţoş ... că avea săl desfiinţeze. Nu atacă decît ca să desfiinţeze. Regatul macedonean fusese desfiinţat. Armata lui Ipsilanti a fost ... desfiinţată. Soliman ... a reuşit să desfiinţeze regatul maghiar. Viaţa nu la desfiinţat. Răsuflarea numi mai vine De tot mă desfiinţez. Au desfiinţat toate monopoliile. Carol a desfiinţat actul de vindere şi procedura întreagă. Desfiinţează vămile nenorocitoare. Să facem ... nişte intreposite ale Europei şi ale Orientului, desfiinţînd vămile pe mărfuri. A desfiinţat ministrul postul meu de scriitor. Alcătuieşte ... noua hotărîre, care să desfiinţeze pe cea dintîi. Tocmai acuma să desfiinţăm armata? Această datină ... ar trebui cît mai iute desfiinţată. Propun deci să desfiinţăm autocraţia. Drepturile lor ... au fost pe rînd desfiinţate. Am desfiinţat rangurile boiereşti. Vor trebui să desfiinţeze închisorile. Papa ... desfiinţă ordinul iezuiţilor. Se creau sau desfiinţau slobozii. Ruletistul a făcut primul gest de sfidare, care practic a desfiinţat ruleta. Guvernul a desfiinţat Poliţia pieţelor, pe motiv că menţinerea ei nu se mai justifică. Atunci se desfiinţară guvernele monarhice. Atunce tractaţia de la Aland sau disfiinţat. Se vor desfiinţa acele vămi. Sub asemenea pretext ... se poate desfiinţa orce instituţie? Societatea literară se desfiinţă. Sau desfiinţat biletele de favoare. Colegiile universitare se desfiinţează şi intră în lichidare. DGPA din cadrul Ministerului Justiţiei se va desfiinţa în termen de 90 de zile Văzînd acum că aşăzămîntul ... merge din zi în zi spre scădere, amerinţînduse a se desfiinţa cu totul ... am rugat ... pe domnii M. Ivanovici şi C. Petrovici, să priimească ... eforia şi cîrmuirea acestui Cazinou A revenit la o propunere a sa mai veche, ca dentiştii ... din slujba capitalei să fie desfiinţaţi. fiin. desfiinţez. desfinţi des Vornicul de poliţie despre abuzurile pe care le fac vătaşii de pescari şi despre desfiinţarea unor taxe „Des” ... însemnează lipsa ideei ce vrem să arătăm ... cum: ... fiinţare, desfiinţare. Desfiinţarea averilor noastre ... este iarăşi o facere de bine. Deşi ţin la desfiinţarea acelor greşeli, totuşi nu văd în esistenţa lor deznaţionalizarea noastră şi corumperea poporului romîn. Se dădeau dispoziţii pentru ... desfiinţarea zăgazurilor. Se critica desfiinţarea nemotivată a morii din Floreşti. Trebuie să asigure ... desfiinţarea bazelor militare. Tariful se va percepe pînă la desfiinţarea construcţiei. Desfiinţarea epidemiei vărsatului celui mare care pă tot anul ucidea. Nişte oameni a cărora singura cugetare este desfiinţarea simţurilor. O înaintare în grad însemna ... o desfiinţare a fondatorului societăţii. Pedeapsa să nu echivaleze cu desfiinţarea individului. Distrugerea viei în embatic din cauză de forţă majoră, cum este filoxera, nu atrage de drept desfiinţarea embaticului, ci judecata, după reclamaţia proprietarului Logofeţia Ţării de Sus către Gr. Dim. Ghica Vv., despre vătăşia de bucătari ..., despre lipsa ei de folos şi propunerea de a fi desfiinţată Desfinţarea isnafului pitarilor, care se făcuse la Eşi monopoli ... au adus îmbelşugare Pretutindene sămăna ... ideile ţintitoare spre disfiinţarea dumnezăeştilor şi politiceştilor legi. Desfiinţarea negoţului de negri. A lucrat şi el mult ... pentru desfiinţirea iobagiei. Rîndueala aceasta a scutinţei de dişmă a ţinut pînă la ştergerea cu desfiinţarea obăgiei Cere ... desfiinţarea privilegiurilor. Pune întîi semnătura sa ... pe desfiinţarea acestui act. Au opinat pentru desfiinţarea comitetelor. Aceasta însamnă ... desfiinţarea acestei miliţii neregulate Desfiinţarea robiei na urmat ... din principiile religiei. Desfiinţarea căsătoriei se poate cere şi dobîndi. Se pune întrebarea: ce motive au determinat desfiinţarea acestei dregătorii. Mitropolia hotăreşte desfiinţarea catiheţilor. Sa vorbit pe alocuri de posibilitatea desfiinţării Oficiului nostru. Desfiinţarea seimenilor nu era făcută în favoarea ţăranilor. Transferul are la bază ... desfiinţarea postului respectiv. Pînă la desfiinţarea relaţiilor feudale, ... muncile agricole de pe moşii leau efectuat ţăranii dependenţi. În epoca actuală, construirea aşezărilor rurale nu înseamnă desfiinţarea tradiţiei locale. Desfiinţarea sau comasarea unor structuri funcţionale Sar putea propune şi desfiinţarea Comisiei de integrare. fiin. desfiinţări. Care jalba recomenduindusă disfiinţatului Divan Giudecătoresc de cătră ace comisie Ca stoluri de lăcuste vechiul venin social al desfiinţatei Polonii trece din Rusia în Galiţia. Pierde altceva un stat învins şi desfiinţat, decît legiuirile cel cîrmuiesc şi pe stăpînitorii lui? În caz cînd nu se va conforma acestei îndatoriri să declare contractul desfiinţat. fiin. desfiinţaţi, te. Fărăndoială că măsura mai naltă ... se pierde cîteodată cu totul daca safundă epoce întregi întrun caos surd ... desfiinţitor de orce viaţă. Din pricina femeilor superioare se suferă mult mai mult ... şi sub forme care ţin de un desfiinţător sadism psihologic. fiin. desfiinţători, oare. tor. desfiluiesc. – des + ui. Frîmseaţea ca floarea să veştezeaşte, şi ca visul să desfiră. disfira Şi începînduse agricultura, se înmulţi şi soiurile ocupaţiei, disfirînduse în mai multe ramuri economice. Scapi fusul jos; nimic nu zici Cînd fusul se desfiră. Desfirînduse înaintea ochilor lui Bogdan tot şirul intrigilor ... decisă ... peţirea Elisabetei. Nu ştie să desfire ... Virtuţile din viţiu, nici binele din reu. Judecătorul nici din cuvinte nici din noima legii nu va putea desfira ... bine şi otărî după legi pricina cea de faţă Desfirăm învăţăminte din această întîmplare. desfír. des + a desfirări. – desfiraţi, te. – Omul ca iarba, zilele lui ca florile fsatelor, aşa înflureaşte (va desflori ). Ca fumul treace de pre pămănt şi ca o floare ce desfloare şi ca iarba ce arde. Erudiţia ... este seacă, stilul său – o repetiţie desflorită de retorica ştiută. O dată numai maiul vieţei înfloreşte – La minea desflorit; Şi zeul lin al păcei – o lume, mă jeleşte! deflori; desfloresc desfloáre. des El iubeşten ea ideea frumuseţei cei trecute, În matroana desflorită vede încă pe copilă Rătăcităi e privirea Şi obrajii desfloriţi. deflorit desfloriţi, te. Pîn’ loi desfofoli eu, tu făi baia, să fie gata. desfofolesc. – des desfofoliţi, te. – Vîntul e copil zburdalnic ... şi desfoaie blînde flori. Ea rumpe crini ... Dar desfoindui, umple vîntul. Strada albă, casele albe, grădinile albe, crengile desfoind albele flori afînate ... erau toate ca în vacanţele de altădată. Domniţa ciugulea un trandafir şil desfoia. Dar cînd mă gîndesc că această minune albă şi fără vină, deschisă în zorii zilei, ..., seara se va desfoia, atunci farmecul meu intim se schimbă în suferinţă. Măceşul sa desfoiat ca o ninsoare moale. Cînd una după alta iubirile de tină Şior desfoia obrazul în somnul meu de veci, ... Sub lacătele morţii eu tot voi auzi Un freamăt lin de frunză. O roză albă, desfoinduse, cînta o sonatină. Ciorchini de struguri de lemn aurit ... aleargă ca nişte ghirlande dea lungul grinzilor şi se desfoaie în frunze mari. Pe gurăi se desfoaie Dulce roză îmbobocită. Vă desfoiaţi, vă desfoiaţi În măreţia toamnei, Ultime visuri! Pentru ca pieptenele să desfoaie firele mai bine ..., în unele cazuri primeşte o mişcare repede ... în latul urzelii. desfói. – des desfoiaţi, te. – desfoieri. – Să daţi un succesor desfortunatului Diudon. Fuge desfortunata princesă mai iute decît fulgerul. desfortunaţi, te. – Ea povesteşte o parte din desfortunele ei. desfortune. – des Capricornul coarnele săşi plece, Peştii fără apă să să îneace, Geamenii să să desfrăţască. Prin cardare fibrele sunt desfrăţite pînă la individualizare. desfrăţesc. – des Timuş ... sau desfrînat la jacurile mănăstirilor. Sau desfrînat în vieaţă fără de ruşine. Vicleniia, răutatea şi nebuniia surori sint, răutatea înceape, vicleşug urmadză, iară nebuniia mai mult îl desfrîneadză pănă unde una prinde, alta leagă, iară a triia grumadzii cu laţul îi vîneadză. Vedem iarăşi pre stăpîni că prin relele întrebuinţări stric şi desfrînează pe supuşinii lor. . Sau temut, oarecum, ca nu cumva şi Virghinia să se desfrîneze şi săl uite. Acea femee pe care el a veştezito, a desfrînato ... acum no mai voeşte. Scîrnăvia! Sămi desfrîneze băiatul! Nici mai pot sătura nesaţiul DucăiVodă, că i se desfrînase şi i se lărgise maţele spre luat. Eu prefer ... o pală ce tenfrînă Decît veninul dulce din cupă poleită Cembată şi desfrînă şomoară de tot statul. Fiecare simte că minteai se desfrînă, Avînd lînga sa gură o gură voluptuoasă. Amar zîmbeşte ... ghiarai omorîtoare Sugrumă, desfrînează, doboară. desfrînez desfrîn. des Jigmunt craiul după aceia, pentru să înfrunteaze desfrînarea turcilor în marginele Crăiei Ungureşti, au făcut şi el oşti împrotiva oştilor lui sultan Baezit. Puţină postire dupe atîta desfrînări Acele păcate mai mari ce vătămasă pre Dumnezău, Svinta Scriptură le numără: desfrînarea, curvia. Cînd ... să va cunoaşte cum că din desfrînare şi pizmă nu să odihneşte, unul ca acela iaste să să pedepsească de cătră Domniia Mea spre pilda şi a altora. Lenevirea părinţilor ... să face de multe ori pricină a dăsfrînării şi a relelor năravuri la tineri. Desfrînarea obiceaiurilor ... la mare treaptă se înălţase. Greşeale mari precum sunt: omuciderea, ... desfrănarea. Depărtează desfrănarea şi învăluirele ei. Aristocratul şi avutul se tăvălesc în desfrînare. Sfătuiţi pe slugi ... Să nauză, nici să vază de la dînşii desfrînări. A venit aci, la noi, cu toate desfrînările şi hoţiile din Fanarul lui. După ce izbuti aşi aduna o avere destul de însemnată ..., se dedu desfrînărilor. Şia prăpădit averea în risipă şin desfrînări. Un singur cuvînt, izvorît dintrun joc, şuierat dintrun capriciu, şi aş fi surprins în marea moartă a sufletului ei vîrtejul desfrînării. Nu se tăvălise în desfrînările unui sobor de ţaţe. Nu mau tîrît spre tine nici stearpa desfrînare, Nici viţiul. Am cheltuit ... în beţii şi desfrînări. Au făcut din Palatul cel mai înalt, leagănul desfrînărilor. Şiau umplut pungile ... ca să trăiască în desfrînare. desfrînări. Voia gloatelor şi a noroadelor proaste ieste ca îmbletul calului neînvăţat şi desfrînat. Şi aşea ... au sosit la desfrînată şi făr de ruşine viaţă. Şi la toate era desfrînat. Luînd sama desfărnatelor fapte a împăraţilor ..., au stătut pravile şi canoane a pune. Dumnezeau ... nice săi sloboază frînul, să fie cu viaţă desfrînată. Şi va sîli gloata desfrînată ... legile să păzască. Desfrînaţii au de prieteni pre cei de o rîvnă la patimile lor. Să dau preste măsuri la patima cea desfrînată a jocului de cărţi. Pă cînd rămasă în sapă de lemn, se căi prea mult pentru faptele sale cele desfrînate. Un nobil disfrînat carile ... căzu apoi în grea datorie. Desfrînatul nare destulă putere ca să fie bărbat bun. Are un fiu ... desfrînat ca Don Juan. Desfrînaţilor, îndată ceasul vostru va suna. Ridică de acolo pe micul desfrînat. Sala începu să clocotească de strigătele nebune ale acestei mulţimi desfrînate. Dumitraşco Cantacuzino ... era un grec desfrînat şi fără inimă. Îşi cheltuia viaţa ... în petreceri desfrînate. Francisc I e prezentat ca un desfrînat. E un zăpăcit şi un desfrînat. Viaţa desfrînată de port sudic ... se desfăşoară nesupărată de nimeni. În ochii acestora, doamna Ulmu nu e decît o vampă ... şi o desfrînată. Desfrînaţii se mistuiesc în flăcări pînă la piept. Provocase un scandal public ... prin viaţa desfrînată pe care o ducea. Ci aşa, tînăr, de 17 ani, muri, la zeace luni ale împărăţiei sale, Zeno Isauricu, din pămînteani proşti, urît, desfrînat, beţiu. Un bun sfătuitor e cel care vorbeşte desfrînatului despre abstinenţă cu acelaşi tact cu care vorbeşte celui nesimţitor şi acru despre plăceri. Văzui alt cîrd de bărbaţi, De beţivi şi desfrînaţi. Fratemeu, un desfrînat: Ia bastonul, pleacăn sat, Calul meu tot nemîncat! Pe sînuri desfrînate traiul vostru înglodaţi. Am fost tîrît întro înlănţuire care na fost niciodată a mea, am fost scăldat de rîul desfrînat al senzualităţii. V. Hugo este subjugat de tirania cuvintelor care trăiesc libere, desfrînate. Aparatele de radio sunt mai puţin desfrînate în orgia lor sonoră. Arbitrariul cel mai desfrînat ... a generat un soi de bovarism al profunzimii, care a declasat, prin prezumţie şi falsitate, întreaga noastră percepţie adecvată. Gură desfrînată Gura desfrînată mai tare aleargă decît piatra din deal. Domniei lui AronVodă cu cale iau dzis că au fost cumplită, că aşea au fost, desfrînată domniia şi nediriaptă foarte. Bietul om purcede desfrînat şi începe lucruri peste puterea sa. O, cît cu multul mai fericit ieste acela carile în boală fără leac cade decît cela carile în răutate neuitată desfrînat se sloboade. Aceala ce, cu făţărie de credincios, petreace desfrînat. desfrînaţi, te. Să rădicasă muntenii pre domnul lor, LionVodă, pentru mare desfrînăciuni. Petrecăniile ... să să hie prilejit, nu fără mare desfrînăciune. Beţia şi jocul ... desfrînăciunea! Da, acesteal înnebunesc pe om. desfrînăciuni. – ciune. eşte. desfrînăteţe. – eţe. Nici întro limbă nu sau scris atătea cărţi desfrănătoare. Popriţi, pe cît veţi putea, împrăştierea cărţilor celor desfrînătoare. Vinul, după obiceiul său, începu a îşi face lucrarea sa prea desfrînătoare. desfrînători, oare. – (ă)tor. Desfrînătoriile oraşului. desfrînătorii. – ie. ' Încă să cunoască de la ce feliu de om de nimic au subt acelea în Bănat, care dănsul la Pesta, desfrîngănduşi genia sa, leau mai înmulţit asupra romînilor. desfrấng. – des Nu mai vorbesc decăt de libertate, pe care ... o mărginesc întrun desfrîu şi nesupunere la legi. Tristă e societatea aceea în care mizeria impune desfrîul ca un mijloc de a căpăta pîine! Ele îşi arată desfrîul şi ranele moralului. Virtuoşii, ctitori de aşezăminte, Unde spumegă desfrîul în mişcări şi în cuvinte. Grozavă îi părea plăcerea desfrîului. Stricăciunea şi desfrîul Unei lacome vieţi. Luxul şi desfrîul domneau cu răsfăţare. Ridicase singur zăgazul şi se prăvălise în desfrîu adînc. Încotro te întorci, numai îndemnuri la veselie şi desfrîu! Deschideţi ochii, conteniţi desfrîul! Privesc vindicativ, melancolic ori absent, desfrîul noilor stăpîni. Răutatea lui vine din ... spectacolul încurajator al unei burghezii ... pornită pe panta desfrîului. Luxul, desfrîul ... erau un semn incontestabil de decadenţă. Desfrîul e contrazicerea castităţii. Ingeniozitatea romînilor născocea zilnic ... cu desfrîu de imaginaţie variante infinite pe aceeaşi temă. Întradevăr ... aici e un fel de desfrîu de curăţenie. Am uzat aşa de mult de documentaţie, uneori punînd chiar voluptate în a descoperi imposibilul ..., împingînd şi pe alţii ... la astfel de desfrîuri. Desfrîul de tinereţe ... ne proiecta întro lume reconfigurată. Excedată de asemenea desfrîuri publicitare ... poliţia din Detroit goli chioşcurile de fasciculele cu titluri senzaţionale. Desfrîul imaginativ şi ... mimeţia inutilă, dar superbă a descrierilor. desfrîuri. – des Ramurile ceale de lăpădat şi nuielele ... carea desfrumseţează lemnul. desfrumuseţez. des Ideia aceasta schimosită şi desfrumuseţită o cunosc. desfrumuseţaţi, te. Copacii se desfrunziseră Dincolo de fereastră, ... se desfrunzea un scoruş, clătinat încet de vînt. Pomii se desfrunzeau la apăsarea ploii. Mă desfrunzesc de ani ca o livadă. Fugarii Ce zburdă pentuneric şi desfrunzesc tufarii. Omizile ... lacome la culme, copacii desfrunzesc Iernează dormind în crengile desfrunzite în gerul iernilor. Ai desfrunzit a visurilor vară, Şi totuşi eu în ceruri te ridic. Luau în paşi troienele galbene şi ruginii ale anilor desfrunziţi adînc pe cărări. desfrunzesc. – des Rîndunelele ... pleacă la desfrunzirea grădinii, în ţările calde. Un apus de aur ... poleia arborii în desfrunzire. Poate că se va întoarce la plimbarea lui extatică pe sub castanii în desfrunzire. Eternă, banală, duioasă toamnă, ... Eterna desfrunzire şi părăsire. desfrunziri. Cumplita vijelie Care suflă oţerit ... Peste codrul desfrunzit. Departe, la un capăt al cîmpului, se zărea printre arbori desfrunziţi, în mijlocul unei grădini, o lumină. Luna ... arunca umbrele împleticite ale copacilor desfrunziţi. Tristeţea codrului desfrunzit ... var fi vorbit dvoastră. Pe luciul marmorii tremură obosită umbra delicată a crăcilor desfrunzite. Vîntul suflă a jale printre crengile desfrunzite. Scoteau capetele ... vîrfuri de pomi desfrunziţi. Am intrat pe poarta ospiciului cu alee de salcîmi desfrunziţi. Ramurile copacilor desfrunziţi picurau. Porneşten zbor din plopul desfrunzit. Stau izolaţi pe cîte o ramură a pomilor încă desfrunziţi. Din castanii aproape cu totul desfrunziţi cădeau uneori fructele lucioase. Sar lua şi cei urîţi, Cînd sunt fagii desfrunziţi. desfrunziţi, te. – Împăratul porunci să desfunde butoiul. După sfătuirea acestuia, el desfundă una din balerci. Butia fusese desfundată de argaţi. Pune cepurile la buţi, desfundă butoaiele! Fata cea mare, cum îi prîsnelul se repede, turnă o mămăliguţă ca un boţ de aur gătită înadins pentru peţitori, măsa desfundă o putină cu brînză de oi. Stariţul apoi Desfundă dintrun vechi butoi Al legiiceleinouă sînge. Se desfundă ... boloboace. La odăile slujitorilor sau desfundat poloboacele de vin. Sub corturi boltite ... se desfundau buţile. Au pus de sau desfundat buţi cu vin pe la răspîntii. Unul din butoaie se şi desfundă în acea cădere. Sacul nelegalităţilor, abuzurilor, crimelor se desfundă mereu. Se desfunda acum trecutul şi, ca la lumina unei torţi – săltau speriate aducerile aminte. Se desfundau satele, cîmpiile ... pentru a duce ... toate bogăţiile. venise din zori că ... parcă se desfundaseră mahalalele. Cîţiva soldaţi spălau vase, ştergeau tacîmuri, desfundau sticle. Jurnale şi cărţi caremi desfundă mintea. Cu hore noi vom desfunda înaltul Tăriilor, aprins ca un bujor. Cetele haiducilor ... Să desfunde lăzile Săşi împartă prăzile. Din cîteva lovituri de topor desfundă o gaură rotundă în gheaţa groasă. Cerbii sar în lături, desfundînd cu coarnele stufişul. Sau desfundat puhoaiele şi sau astupat drumurile. Izvoarele vieţii se desfundă; De pretutindeni bogăţii inundă. Se desfundă poroiul. Este cu mult prea îngustă albia ... în dreapta şi în stînga trebuiesc desfundate alte şiroaie. Nu desfundă decît cincizeci de metri din gangul principal. Un plug de desfundat liniile abia se mişca în faţa peronului. Apoi iar lantrebat Dacă cartuşea luat Şi puşca şia desfundat. Jgheaburile adîncului se desfundară. Ia îndopat şoşonii cu hîrtie, de nu putea săi mai desfunde. Facem o baie caldă, cu săpun, ca să desfundăm pielea. Să facem o spălătură a urechii pentru a desfunda canalul. Na, Ioane, dă bea reţică ... că asta te dăsfundă la burtă. Ai desfunda urechile. Desfundaţivă urechile. Mi se desfundă nasul. Munca a desfundat pămînturile, a scos buturugile, a rupt ţelinile. Un fel de locuri sărate ... pe care nu creşte niciun soi de verdeaţă, oricît de mult ar căuta plugarul să le desfunde cu plugul. Tractoarele desfundă locul. Dăsfundăm cu cazmaua. Cerul ... vearsă şiroaie de ploaie şi de zloată, de desfundă pretutindeni pămîntul. Ploile reci desfundă pămîntul. Drumul desfundat de ploi le păru fără sfîrşit. Ploaia ... cădea necontenit ... de parcar fi stat să desfunde pămîntul. Casele negre străjuiau sperioase uliţa largă ..., desfundată de miile de căruţe ce treceau necontenit. Trăsura înainta greu pe drumul desfundat de ploi. Acest rîu venise mare ..., căci plouase de se desfundase munţii. Ploua aşa de tare ..., că toate drumurile se desfundaseră. Departe daici? – Ca la douătrei zile de drum, de nu sor fi desfundat drumurile. Este aşa de cald încît pămîntul, deşi tare îngheţat, sa desfundat bine. Peacolo trece noua cale ferată, care desfundă munţii şi răzbate ... în Transilvania. Suntem datori să le desfundăm calea noi, cari ... am ieşit la luminiş. desfúnd. des Nesocotirea acestei oprelişti se pedepsea cu ... desfundarea buţilor, cu bătăi, închisoare. Vartolomeu Diaconu sa îndeletnicit cu desfundarea sticlelor. Spori cantitatea apei bună de băut ... prin desfundarea izvoarelor. A luat măsuri energice pentru desfundarea drumurilor. Sar putea înlătura acest neajuns ... prin desfundarea şi primenirea artificială a pămîntului. desfundări. – – Erau trei poloboace desfundate, pline de vin. Butoaie desfundate. . Dar ce văzui, Dzeul meu! Casa plină cu oameni care de care mai beţi şi mai sălbateci cari şedeau rîzînd şi chiuind înaintea unei buţi de mărime mijlocie desfundată. Iau prădat cincizeci de buţi de vin, dîndule, desfundate, pe coastă la vale. Două poloboace desfundate ... păreau anume puse acolo. Cutii de pudră numeroase, unele desfundate, ... erau aruncate în dezordine. Pocnetul sticlelor desfundate răsuna în toate părţile Opincai era spartă, căciula desfundată Dar fruntea lui de raze părea încoronată Eram în capul băncii întîi şi banca desfundată. . Sa mulţumit sarunce ... o privire plină de tîlc spre canapeaua cu telurile desfundate. . Lam zărit ... cu o pălărie în cap desfundată. În faţa clavirului desfundat, mai încerca încet un cîntec vechi. Baston desfundat, puşcă. e cu ploaie, cu lemne în stradă şi canale desfundate. Pămîntul nefiind desfundat, arat la cel puţin 5 cm, la prăşit se spune că „băteau cu sapa de săreau scîntei” şi apoi lua „batca” şi bătea sapa ca şi coasa la cosit. Ieşi în ogradă, făcînd paşi mari şi lunecînd cu opincile lui prin hleiul desfundat. Din aceste tărîmuri cu drumurile desfundate ... o mlădiţă din neamul domnului Hascăl îndrăzneşte să pornească în toată lumea pentru a birui viaţa. Măhălălile desfundate revarsă gloata. Se iviră suburbiile murdare, case dărăpănate, uliţe desfundate. Ca un vîrtej străbate patriarhalele uliţi desfundate. Se auzeau roţile căruţelor alergînd pe drumul desfundat al Griviţei. Drumurile desfundate, mocirloase, deveniseră impracticabile. Podurile erau stricate, Drumurile desfundate. desfundaţi, te. – desfundători, oare. – tor. Paşii lor se cunosc prin desfundăturile munţilor. disfundătură desfundături. tură. deshalogenez. – des dehalogéner deshalogenări. – Deshăimureazăte mai iute şi hai la căldură. deshăimurez. – des Abiai văzui deshăimuraţi. deshăimuraţi, te. – deshăimureli. – eală. Veni momentul ca Febu de la carui Cursierii să deshame. Zice să deshame caii de la trăsură. Verburi de aceste patru conjugări regulate sunt: ... descalţ, desfund, desham. Unul dehămă şăuaşul şi porni. Argatul pe murg va deshăma. Vizitiul deshămase caii şii dusese la grajd. Să nu deshămaţi toţi caii! Deshamă calul din dreapta ... şi dă o fugă pînă în sat. Gheorghe deshamă caii. Nici caii nui dehăma, Drept la Vlaicu cămi pleca. Noi, fiindu cărăuşi, ... am deshămat în ţarna noastră Paraschiv ... lăsase pe alţii să deshame. Au mers ... şi iau dezlegat din legătură şi iau dezhămat În minuta cînd soarele îşi deshamă cursierii şi se afundă în ocean, ea ajunge pe ţărmurile Iordanului. Deshamă caii vieţii, cu negurăi nutreşte. A trebuit să deshămăm căruţa, să reparăm roţile. dehăma Desagii mau dehămat. dehăma; dezhăma. deshám deshắm des deshămări. – Să ajute la deshămatul cailor. Caii de poştă nu merg decît deshămaţi pînă în valea Petricicăi. două trăsuri deshămate. Lîngă trăsura de ambulanţă deshămată, un medic ... muştruluia un soldat. Priveau dricul spart şi fărîmat şi caii deshămaţi care o luaseră razna. Căruţe cu caii deshămaţi. ; Ce umbli aşa dehămat? deshămaţi, te. deshărăceli. – -eală deshărăcesc. des- . deshărăciri. Desărăcitul viei deshărăciţi, te. Cînd se arde sulfatul acesta, atunci se deshidrată. Micuţii ... nu au consumat suficiente lichide şi sau deshidratat. Căldura mare la deshidratat. – deshidratez; deshidrátă. – deshidratanţi, te. – Este ... preferabil al obţine prin deshidratarea acidului citric prin căldură. Manipulant la încălzire ... şi deshidratare. Prin deshidratarea sării, intensitatea luminii revine la valoarea iniţială. Coloidele ... sunt mai rezistente la deshidratare. Cînd lichidul este apa, operaţia se numeşte deshidratare. Deshidratarea fructelor şi legumelor Contra deshidratării organismului ser glucozat. În afara acestor semne există simptome de deshidratare acută. Ştiau că îl pîndea primejdia pieirii prin deshidratare. Deshidratarea poate provoca slăbiciune. deshidratări. – Acidul deshidratat nu mai pierde din greutatea sa printro topire. Dramele din operete deshidratate. deshidrataţi, te. – deshidratatoare. tor. Sulfatul de calce hidratat ..., după deshidrataţiunea sa, devine pulberos şi farinos. deshidrataţii. deshidratoare. După ce au băgat pe mireasă cu danţul în odaie ..., după ce au deshobotato şi au împărţit darurile aduc bucătăriţele vreo cîteva strachine goale şi le înşiră la mijlocul mesei. deshobotez. des + Strigatau ... De vederi orbiţi De ochii înholbaţi ... Vederea lea dezorbit, Ochii că lea desholbat. Iară omul deaca să dezholbă, feace, o fraţilor, ce iaste aceasta? dezholba. desholbez, deshólbă. dezvolba des desholţi, oalte. – Dea fi văduvă ... o desvăduesc şi mă desholteesc totodată. desholteiesc. des Să ordonaţi ca trupul fiicei mele să fie deshumat. Trupul a fost deshumat din cimitirul berlinez şi îngropat în Bucureşti. deshumez. – des Cere deshumarea părinţilor săi din cimitirul Ghencea. deshumări. – desesc. – desíc. – Desicarea lentă este utilizată pentru atenuarea unor inframicrobi. desicări. – desicaţi, te. aplicat la suprafaţa corpului, pe diferite plăgi şi pe mucoase, este absorbant, desicativ şi uşor antiseptic. Rănile articulaţiilor erau tratate cu astringente şi desicative. desicativi, e. – desicatoare. – desicaţii. – Nişte duhuri dulci şi desidemonioase, ce nu putea să nască spre împlinirea unii mincinoase prorocii. desidemonioşi, oase. – os. deziderata. – Această ... deprindere au agiuns a fi o deprindere atît de superstiţioasă sau desidimonică. desidimonici, ce. – ic. O, prea frumoasă , Primeştemă întru a ta desie desii. ie. De ce lai desigilat ? Tocmai pentru ca săl mai controlez o dată. desigilez. – de Ajunseseră pînă la dessigilarea scrisorilor private. dessigilare. desigilări. – desigilaţi, te. Lucrează în toate genurile, de la pictură la grafică de carte, de la măşti, costume şi ţesături populare la design. Sesizează şi iubesc influenţele designului. Alte capitole se referă la istorie, design, ziaristică. Mobilierul din lemn a fost cunoscut întotdeauna pentru ... eleganţă şi design. dizáin. Şefii ... va fi bine să fie designaţi prin alegere din partea institutorilor reşedinţei districtului. Era designat ... ca ministru rezident. Principele Frederic de Hohenzollern, fratele principelui Carol, ar fi designat ca prinţ ereditar. I sa dat logofeţia, prin care a fost designat apoi alegerii ca domn. Gradul nouă îl vor deţine trei cavaleri, şefi supremi, designaţi de consiliul celor nouă cavaleri de gradul opt. Cinci deputaţi au fost designaţi din mai multe centre urbane. Era de ajuns să fie designat străinul ca străin. De unde sa şi luat această espresiune spre a designa partea de moşie cea mai amănunţită a unui rezăş. Seria acelor peripeţii, luată la un loc şi designată co singură vorbă, am numio fenomenologia unui suflet bîntuit de patimă. Pentru alegătorii romîni era designat un birt mare ca loc de cortel. Cu un gest rotund, doctorul îi designă măsuţele scunde şi lustruite. Partea cea mai valoroasă a solmizaţiei lui Eitz folosirea aceleiaşi vocale pentru silabele alăturate care designează aceste semitonuri. designez. Ar fi periculos pentru statul nostru dacă, după îndeplinirea designării unui succesor, chestiunea ar mai putea fi controversată întrun chip oarecare. Ba chiar cultura în sens esclusiv, ca element unitar şi unică designare pentru gradul vieţii spirituale, cade la noi în partea femeilor, pentru că bărbaţii sunt ocupaţi cu ştiinţa şi praxa ştiinţifică mai ales. Designarea alfabetică flexionară este exhaustivă. designări. – Bietul colonel Dabija era designatul succesor. designaţi, te. – designativi, e. – designatori, oare. – La diferitele alegeri de comisiuni ori nu sa ales nimeni din minoritate sau, daca sa ales, a fost în urma designaţiunii benevole a majorităţii. Unii numesc acest rău nervozitate, alţii pesimism, alţii scepticism. Dar, oricît numirile şi designaţiunea ar varia, ele acopăr totuşi unul şi acelaşi rău. Astfel de asociaţii sunt ... creaţii verbale, pe care le numim eufemisme, proverbe, cuvinte de argou, designaţii indirecte. designaţii. Nu cumva trebuie să încredinţăm concepţia mobilierului, în întregime, designerilor? Experienţa creatorilor danezi – arhitecţi, artişti, designeri etc. este sugestiv cuprinsă în opiniile lui. A lucrat ca designer de bijuterii. Dizainer este, în acelaşi timp inginer, tehnolog, merceolog, economist, un specialist multilateral care acţionează asupra formelor. Designerul Mihai Albu a făcut în numai o săptămînă 141 de perechi de pantofi. a cuprins prezentări de colecţii atît ale designerilor romîni, cît şi ... străini. designer, dizáiner. dizáinăr. designeri. Dacă cele ce au urmat le judecăm cum trebuie, după adevăr, atunci desigur trebuie să tragem concluzia că el lea primit ca pe nişte cărţi cumpărate şi deci proprii. În îmbrăcămintea femeii Hagar, roşul, galbenul şi albastrul sunt desigur pre vii unul lîngă altul. Fiecare cuvînt avea desigur cel puţin două înţelesuri. Dacă port cu uşurinţă şi cu zîmbet a lor ură, Laudele lor desigur mar mîhni peste măsură. Ţiar veni greu la început, desigur. Desigur că, citinduse acest titlu, oricine se va întreba dacă poezia comportă o logică deosebită de a prozei. Atunci, şi voi, desigur, aţi fi critici minunaţi! Prietenii desigur lau uitat. Mînele lui pale ca fildeşul nau ştiut desigur niciodată ... dezmierdările. Toate acestea sunt desigur lucruri de mare preţ. Femeia asta măruntă, desigur că nu poate inspira capricii. Te miri, desigur, că nam mîini. Desigur că ea le cunoaşte şi pe dinafară. Această idee era desigur de origine religioasă. Desigur că balada a circulat odinioară pretutindeni. Se pot detaşa, desigur, de la orice persoană anumite determinante. Primul scop al prinderii păsărilor a fost hrana, desigur. Domnul Pop examina valoarea, desigur estetică, a tablourilor. Alte accese ... se pot repeta ..., ceea ce desigur periclitează mult viaţa bolnavei. Ar mai fi, desigur, şi alte fapte demne de menţionat, bunăoară prezenţa dominantă şi definitorie a grupurilor nominale în poezie. Dar, desigur, în primul rînd acest mesaj nu trebuie să lipsească. Pe lîngă cunoştinţele practice ... sau moştenit, desigur, o mulţime de obiceiuri. Putem afla deci că statuetele de la Cîrna şi din celelalte necropole ale aceleiaşi culturi ... aparţin desigur unor populaţii prototracice. Desigur, numi amintesc filmul în sine. Rusia mai are, desigur, „influenţă în rîndul vecinilor”. Ceea cei desigur este că abia deacum înainte reformele şi progresul vor avea a da bătălii regulate în faţă cu corupţia Desigur, nici vorbă – răspunse repede locotenentul. Trebuie să am număr de ochelari? – Desigur. Pot închide fereastra? – Desigur. desilesc. fie. desilicifieri. – de Deaciiaşi acoperiră ruşinea cu frunze şi se ascunseră supt desime de turteale. Şi desimea de preste el tăiată, şi viţelul cel hrănit adus la ardere. Iar Leon cercînd întru acea desime apă şi nu află şi să măhni Nişte copaci frundzoşi şi umbroşi era, atîta cît de desimea şi grosimea umbrelor ce avea, precum de tot soarele le lipseaşte. Iară el sau aşezat cu oastea în desimea codrilor. Ţiind el a ei urmă se îndreaptă pe cale şi safundăn desimea acei păduri vecine. Înfigînduse în întunecoasa desime a unei păduri, o petrece întru întristare şi cugetări. Trebuinţa cere, prietine, ca să ne supunem în pădure, unde va fi mai mare desime. Ghinta ghermană lăcuia selbatic prin disimile codrilor. trăieşte singuratică la desime de aluni în Evropa mijlocie şi sudică. Născute în clime umede, pin desimea codrilor, în mijlocul munţilor ..., aceste popoare au fost pline de vărtute şi de putere. Dintro desime de copaci se slobozi o puşcă asuprăi. O parte sa tras pintre desimele codrilor şi a munţilor dacocarpatici. Nimic nu se opune marşii sale decît desimea pădurii. În a brazilor desime, în pădureantunecată, Pîntre frunzele clătite, am zărito licurind. Îşi îndreptă paşii către parcul cel plin de arbori seculari şi se pierdu în desimea lor. Şiauzi ce nu saude În desimile din munţi. Vîntul şuiera fioros prin desimea codrului. fierbea de forfotul călăreţilor nevăzuţi ceşi făceau drum ascuns prin desime. Din desimea codrului de brad veneau şoaptele zefirului de primăvară. Vînătorul, cunoscînd desimea lăstarului şi văzînd că trăsese întrun pui, nu sa luat după dînsul. Noaptea, retrasă în văi şi în desimea posomorîtă a brazilor, cernea munţii adormiţi şi visători. Toate soiurile de raţe populau ochiurile libere şi desimile stuhului. De răul cînilor, numai desimea tufelor la scăpat. Penălţimea munţilor, Prin desimea brazilor, Mergeun voinic tinerel. Noţiunea de desime e folosită în tehnica împăduririlor şi în dendrometrie. Lau băgat pe stegariul fără voie lui în desimea turcilor. În dzilile a lui ŞtefanVodă, au fost lăcuste, însă pre une locuri şi nu ca aceaia desime, ca în ceala an, de care sau scris. Desimea vietăţilor atîrnă mai cu samă de la rărimea lăcuitorilor. Pe la porturi şi pe la tîrguri de negoţi ... să găsăşte cea mai mare desîme. Iar în fund, peste desimea de pagode azurii, ... falnic, sprinten se ridică Un turn nalt. Semăna cu un trapez mănăstiresc, din pricina mesei lungi înconjurată de o desime de scaune, care o umplea dintrun capăt în altul. Spre a ne da seama de desimea lui, amintim că numai Dombrowski a comercializat peste 400 codalbi. Dacă ai intrat întrun cimitir, ţi se pare că a murit lumea toată, în desimea mormintelor albe. Întro mare cetate, de lîngă mare, să găndeaşte noao gătiri. În Ţeara Leşască, desime de adunări, au porănci de a să aduna Pentru rîrime se înţălege supţierea părticelelor materiei şi pentru desime a lor grosime prin prestarea la grămada trupului. Să se ia dar apă distilată (strecurată) prin al său maximum de desime (prin cea mai mare sau mai strînsă desime), care este 4 grade centigrade mai sus decît ghiaţa topită. După desimea aerului atmosfera să împarte în 3 părţi. Desimea ... aerului mult aduce spre auzire. Desimea materiei din care se alcătuiesc fieşcare din acele planete. Trebuie a deosebi masa şi volumul ... Din comparaţia îmbelor răsare ideea despre desimea unui trup. desimi. ime. desincronizez. de Neputînd da cuvintelor o formaţiune completă, le vom prevedea ... cu desinenţe sau terminaţiuni corespunzătoare. El le semnează Văcărescoglu, părînduise că această desinenţă turcească îi împodobeşte strămoşescul nume. Toată flexiunea nominală (declinarea) şi verbală (conjugarea) se face în mare parte cu ajutorul acestor dezinenţe. Dezinenţele verbale indică suficient de clar ce persoană este autorul acţiunii. Folosinduse prepoziţiile în locul desinenţelor cazuale, rolul prepoziţiilor şi numărul lor creşte. Desinenţa este elementul afixal care marchează cazul (la adjective şi genul) sau persoana. Desinenţa de plural a acestui substantiv este „e”. Sufixele, prefixele şi desinenţele sunt totdeauna alipite la un radical. Comparînd realizarea fonemelordesinenţă la toate clasele adjectivale, constatăm determinarea exclusiv fonologică a unei anumite realizări. dezinenţă desinenţe. Conjuncţia să ... a devenit în romîneşte un semn distinctiv care înlocuieşte deosebirile dezinenţiale între indicativ şi conjunctiv. La neutre ... o distincţie dezinenţială între nominativ şi acuzativ nu exista nici în latineşte. Un „a” sufixal, respectiv desinenţial ... are aceeaşi pronunţare. dezinenţial. ţial. desinenţiali, e. – Cercă să încuie, însă negăsind cheia se desistă de la aceasta. El se desistă de pretenţiunile sale. Wladislaw desistă de la luarea în posesiune a Ţării principale Ungureşti, renunţînd la coroana Sf. Ştefan, atît în numele său, cît şi în acela al soţiei sale. Ameninţasem cu darea în judecată, e prea adevărat; dar răposatul nea făcut a dezista de la aceasta, arătîndune cu toată evidenţa bătaia de joc la care neam expune. Cel ce a format cererea în judecată ... se desistă de acea cerere. Consiliul ... nu ar putea cere avizul cuiva, oricine ar fi acesta, fără a se dezista. Procurorul poate să se dezisteze de la judecarea procesului penal. dezista desistez desíst. Pentru că, în asemenea împrejurări, vîlvoarea răscoalei nu se putea înăbuşi prin pace, învoială sau desistare, ginerii împăratului şi marele comis ... plecară în campanie contra rebelului. Uzucapiunea se mai poate justifica şi printro confirmare din partea legii a unei prezumţii de desistare trasă din dezinteresul constant al proprietarului faţă de bunul său. dezistare. desistări. – Foarte bune ţis casele, Iacove, corturile tale Israil ca nişte desişuri umbrind, şi ca nişte grădini lîngă rîuri. Şi el purceasă după dînsul, pîn au agiuns întrun desuş de pădure aflîndusă întrun desiş de pădure, fu omorît. Se găseau grupe stînd pe iarbă sau rătăcind prin desişul arborilor. O rază a soarelui străbătu printre toate desişele pănă la dînsa. Cu faţaţi argintie, tu, lună! scînteiezi Şi prin desiş, în crînguri, ca flacări văpăiezi! O luă ... în braţe şi o trecu peste şanţ, apoi îi făcu loc prin desiş. Nu căuta nici la floricelele ce se ascundeau prin desişurile crîngurilor. Cantrun vis plutind, neom pierde Prin desişuri amîndoi. Prin vis, cum şedea pe pîntece la pămînt, aude o pîrîitură lungă prin desiş, apoi ceva linişte şi după aceea o năvală de vulpi de gîndeai că le aduce apa. Ilinca face acum un vis barbar, un vis de dragoste aprinsă, o dragoste sălbatecă ... prin desişul trunchiurilor bătrîni. Castelele albe ... licăresc prin desişurile întunecate de brădet. mai trăiesc încă pe dealul ... care se zice Corni, după desişul de corni ce va fi fost înainte de colonizare. La noi de jale povestesc A codrilor desişuri. Prin desiş de codri ... se adăposteşte o mare lume de fiinţe. Poteca se strîmta aşa de tare, încît de abia puteai străbate cu sufletul prin desişul întunecos al unei sihle de carpeni tineri. Istoria celei dintîi dragoste ..., legănată de vîntul răsfirat în asfinţit prin desişul papurei, îmi apărea de multe ori ridicolă. Zării căsuţa Procopoaiei, întrun desiş de pomi bătrîni. Dintrun desiş de molizi ... se năpustiră în întunericul pădurii un ofiţer şio doamnă. Şi îmi pare rău ... că din scorburi şi din desişuri au fugit şăgalnicele divinităţi antice. Prin ferestrele lipite de desişul crîngului ... se revărsa domoală ... plînsoarea unui pian. Icicolo, lungeturi nepătrunse şi desişuri necălcate. În soarele fierbinte ... clipeau prin desişurile livezilor acoperişuri bombate de alamă. În zborul de noapte în desişul pădurii, striga se călăuzeşte mai mult după ochi. Jocurile lor sunt vînătoarea de cerbi, prinşi cu coarnele în desiş de pini. Şi rupem crengi, răzbatem prin desiş, Şi, roşu, ghimpele nu se dezminte. Arendaşul, tot codinduse şi ocolind răspunsul, măsură cu privirea desişul spicelor care se tălăzuiau în boarea dimineţii. Fugi cu paşi mărunţi şi se pierdu sub pavăza frunzişului albăstrui al desişurilor. Încolo, desiş, pădure, poteci, coline şi o grădină colosală. Din umbră şi desişuri o ciută naltă sare. Condrat scoate barca din curenţi şi o împinge cu putere spre desişul copacilor înalţi din faţă. Sa furişat spre desişul pădurii, dispărînd fără urmă. Era înfundat întrun desiş, lîngă o prăpastie. Verde foaie şo lalea Prin desiş Miu umbla. Să să înveţe tinerii cei de limbă iubitori a cerca şi cele mai rădicate şi mai ascunse desişuri ale Parnasului. Ascuns în desişul destinului meu, Ascut săgeţi, ciocnesc fier şi piatră. Tai brazdă prin desişuri de îndoieli şiarunc Cu buzduganul vrerii hotar departen vreme. Din desişul sprîncenelor luceau doi ochi galbeni, căprii. Se împinge disperată o mulţime de lume ca întrun desiş de trupuri. desişuri desişe. iş. E desişoară pădurea! A venit cam desişor în vara asta la horă la noi. desişori, oare. – işor. În parcul Sibiului vezi adeseori o dşoară şezînd tăcută peo bancă din desiştea de brădui. işte. Trebuie făcute cît se va putea mai desite brazdele prin care se scurge apa de pe lan. desiţi, te. – desităţi. – itate. Utilizatorul va dori să urmărească direct pe desktop o transmisie TV live. desktopuri. – Accentul etic deslucind adîncimile vieţei sufleteşti individuale, urmează că accentul logic şi cel simbolic îi sunt subordonate. deslucesc. – des + Regulele cele multe să lipsească, cele puţine să fie căt se poate mai deslucitoarie şi mai sănătoase. deslucitori, oare tor. desluşeli. – eală. Punevom nevoinţă să dosluşim ... de unde sau încăpătat de această aşea de grozavă minciună. Am dăsluşit la care nume să punu articolii. El trebuie să desluşească ceia ce înţeleage. Poate să nu fi putut dăsluşi stările oamenilor după a lor adevărată fiinţă Iară megieşii dosloşind pricina ... sau adunat mulţime. Tatăl desluşaşte fiului său minunele zidirei. Am hotărît să întocmim o colecţie istorică, care să cuprindă numai scrisori şi acte vechi ce ar putea desluşi istoria romînească. Unii încă au vrut să desluşască mai bine acest soroc. nea înlesnit ... de a desluşi funcţiile particulare ale deosebitelor organe ale plantelor. Viaţa sufletească a autorului ne era desluşită. Dar nu aceasta era schimbarea ..., ci altceva. Şi nu desluşea ce! Ceea ce a urmat nu era nou pentru mine. Era viaţa celui ... căruia faptele iau desluşit de nenumărate ori marginile libertăţii lui. Gîndirii îi revine misiunea ... de a desluşi ceea ce poate să ia încă fiinţă. Gîndurile îi erau desluşite în cap. Întreaga lume va desluşi uimită ... a noastră poezie. A încercat să desluşească originea poporului romîn. Încercăm să desluşim procedeele artei descriptive. O serioasă cercetare ... near desluşi mecanismul acestui proces. El ne desluşi toate cîte ştia. Puteavei ca sămi desluşăşti o mică întrebare? Prezidentul ... va fi dator ... săi desluşască că trebuie să puie bila albă în vasul cel aşezat pe masă. Chemînd pre împăratul în taină îi desluşesc Cum că acea a lui rană nu cred că o lecuiesc. Nu se oprise săşi desluşească în cugetui ce vede. De unde venise el singur, nuşi putea desluşi în amintire. El îi mai desluşi că ... şcoala a fost aceea care a ridicat din întunerec la lumină ... oamenii de pe acele meleaguri depărtate. Am uitat săţi desluşesc ... că închiriază numai grădina. În cîte ţări sau provinţii să să fie fost înpărţit ... foarte cu greu iaste a să dosluşi. Neputînduse numai printrînşii trebile a se desluşi şi dăzvoalbe, trimisau în urmă ŞărbanVodă pre nepotusău, acesta. Mărginirea foii nu nea iertat în numărul trecut 12 să se desluşască articolul. Ceea ce noi zisărăm mai sus, să va dosluşi ... prin o altă dovadă. A închinat ... prinţipatul său cu oarecare condiţii care mai tîrziu se desluşiră mai bine. Conceptul şi ideea patriei ... se desluşi mai cu grijă şi în limba noastră. Aşteaptă ca lucrul să se desluşească din mărturisirile celorlalţi bănuiţi. Şoronarii moldoveni ... au vreo legătură, ce nu se poate încă desluşi, cu aceştia. Ortodoxismul se poate desluşi prin examinarea tradiţiilor. Nu sa putut desluşi prin ce anume este lecuitoare planta. Din ascunzişurile ceţoase ale minţii se desluşeşte o hotărîre turbure. Se făţărnici ... ami mulţămi că lam desluşit mai bine. Stăpînă, dăsluşaştene de cele întîmplate. Dar ce e revoluţia nu mă desluşise. Zadarnic încercă so desluşească pe fată. Cînd am plecat, era numai atîta, mă desluşi Neculae. Pe roşul ţiam dăruit, Dar nu mi team desluşit Că nul poatencălica. Întrebuinţează pe cît se poate vorbe mai puţine ... fie ca să desluşească, fie să înfrumuseţeze. Îmi place să aduc de esemplu tot pe greci, pentru că ... mă desluşesc mai bine, fiind contimporani cu noi. Avea mare dorinţă a se desluşi despre aceastea toate. După o scumpă cercetare desluşinduse ... că nu a voit să primească protocolul. Îndrăznesc să mai mă rog, de va fi priimit, ca să mi să dea voie a mă dăsluşi personal Ecscelenţii Voastre Venisem, Măria Ta, să aflu ... – Desluşeştete mai bine, că numi aduc aminte. Am so ieu şi eu din capăt, şi poate cu tine ... să mă pot desluşi. Să ne desluşim: e încurcătură la mijloc. Să mergeţi la casa dregătorului, să vă desluşiţi. Cu greu putea Şandru să se desluşească ce va fi fiind asta. Încercînd să se desluşească încă o dată în vechile lui obsesii ..., a izbutit. Mai bine este să se desluşască între dînşii cu cuvinte adevărate. Nu se desluşia la nimic, nici tragere de inimă navea să se agaţe de ceva. Tălmăceştete, mă rog pe desluşite Şi nu te mai împodobi cu daruri siluite. Desluşi parcă, în cuvintele huzarului, o provocare ascunsă. „E ciudat”, murmură cu glas stins, „din bobi nu se desluşeşte decît un semn de moarte”. Desluşeşte în vorba ei egală ura şi aşteptarea. Din documentele pe care le avem ... se pot desluşi şi unele aspecte. Epigrafica, care învaţă a desluşi inscripţiile. Desluşi din greceşte cu vocea lui proaspătă. Poate desluşi semnele clopotelor. Desluşi un glas înăbuşit rostind vorbe străine. Navusei timp să desluşesc bine răspunsul. Putea să stea ceasuri întregi nemişcat, cu ochii ţintă în ochii ei, fără să desluşească o vorbă. Şopîrlele aud un zumzet ..., pe care noi, oamenii, nul putem desluşi. I se păru că desluşeşte un gungurit ciudat. Zgomotele se desluşeau din ce în ce mai limpede. Se desluşeşte bine acum fîşîitul apei. Frînturi de psalmi amarnici cen zbor se desluşeau. Se desluşea ... zumzetul dealbine. Paşii ... care abia se desluşesc sunt mult mai dulci decît cuvintele. Îndepărtat se desluşiră strigăte de copii. Am desluşit prin noapte galopuri de balade. Desluşea silueta locotenentului. Ochii ... nu mai desluşeau nimic dincolo de ei. Abia desluşi – prin tremurul de ploaie subţire al genelor – gleznele goale, sandalele mici. Prin întunericul subţire din jurul lui desluşi că se află întro odaie strîmtă. Desluşi patul alb, desfăcut şi neatins. Stere ia desluşit prin pînza cenuşie ... chipul lunguieţ. Şi venea, venea, Şi mio desluşea: Soţioara lui, Nevestica lui, Floarea cîmpului. Privise o clipă pînă desluşise limpede. Această lucrare se desluşaşte de sineş prin mijlocirea rotirei soarelui şi a ipotezului ce am făcut. Puţin cîte puţin, se desluşeşte şi se ridică peste cîmpie un drum drept. Gîndaci de toate felurile se desluşeau printre firele de iarbă. Oricine a văzut acele zugrăveli care se desluşesc însă destul de bine. În zare, se desluşeşte, uşoară, dunga de lumină a zorilor. Casa groparului deabia se desluşea. Femeile se desluşeau anevoie din umbră. Toată strada ... se împînzea întro lumină în care nu se mai desluşea nimic. Pe străzile înguste ... se desluşea silueta zveltă a unui om. În holul casei ei, în întunericul în care abia ne puteam desluşi conturul feţelor, gesturile noastre de dragoste deveneau din ce în ce mai dezinhibate. Focul ... lumina omul, desluşea amănunţimile. Lumina lină a cornului lunii ne desluşea calea. desluşesc. Gherundii urmeaze să fie legaţi cu graiu, pentru mai buna lor dăsluşire. Alcătuirea aceaştii pravili este o desluşire a pravililor împărăteaşti. Prin dosloşire adivărului ... să fie depărtat Ca să înlesnim pe cetitor la înţelesul fieşicăriia vorbe, aducem desluşirile următoare. Îi dă şi desluşirile trebuincioase asupra atîtor monumente. Multe încercări o dovedesc de dreaptă, şi numai aceasta dă o desluşire doveditoare despre petele negre ce se zăresc pă suprafaţa soarelui. Voi arăta mai multe desluşiri asupra educaţiei morale a junimii care va fi încredinţată îngrijiilor tale. Trebue să dau oareşcare desluşiri asupra limbei ce am întrebuinţat. Îmi cer voie să vă dau următoarele desluşiri. Citi versurile, tălmăcindule mereu şi dîndui felurite desluşiri. Pentru mai ample comentarii cereţi desluşiri de la prietenul meu. Feciorul nui dădea maicăsii nicio desluşire. Îi dădu toate desluşirile, rece, scurt. La întrebările noastre nea dat şi desluşiri. Am dat toate desluşirile de natură a linişti pe Stresemann. Desluşirile ... lea dat răposatul notar. Cercetarea trecutului îşi aduce ... contribuţia la desluşirea prezentului. Vom încerca ... desluşirea unor trăsături principale şi definitorii. Judecătorul o întrebă, că ce slujbă are, unul din ascultători se grăbeşte a da desluşire, că e fată în casă. Tîlmăceaştene mai cu desluşire feliurimea metalurilor. Pentru toate, cu desluşire, să înştiinţeze Măriii Tale, ca să dea luminată poruncă de urmare dă reagule cu desluşire ... de a judeca dreapt. SpunemSii cu desluşire unde seaflă acea fermecătoare? Ochi adîncaţi şi desinaţi cu desluşire ... însemnează un caracter judicios. Actul de naştere va arăta cu desluşire ziua, ora, locul naşterii. desluşiri. Să arate ... cu adevărată şi dăsluşită înştiinţare Zicerea solstiţu trebue desluşită. Pentru nişte asemenea ziceri, am dat tălmăciri cît sa putut mai desluşite. Mă apucai mai întîi să mă deprinz la o citire rară şi desluşită, sîrguindumă de a înţelege bine cînd citiam şi a fi priceput de alţii. „Bulucai, bulucaie” nare nici el o întrebuinţare desluşită. O dăsluşită lămurire ... să cuvine a să face A ieşit din casă fără niciun gînd desluşit. Omul făcu un semn desluşit cu mîna: înainte! Premisele ... sunt prezente întro stare nu totdeauna deplin desluşită. Măi ciobane, dumneata, Te văd că eşti priceput Şi la cuvînt desluşit. Naştepta dă la gîngav vorbă dăsluşită. Să va ului şi nu va putea spune desluşit. Desluşit ne dovedeşte Fabula ce am văzut, Cănţeleptul se fereşte De orice necunoscut. Condica politicească, ce vorbeşte desluşit pentru muierile care îşi lasă bărbaţii. Autoriul arată desluşit ... rezultatele la cari a ajuns. Ia spus desluşit aseară să vie cît de devreme ... Cînd colo, poftim! Cinci şi jumătate şi el nu vine – şase şi el tot nu vine. A simţit asta desluşit la întîia şezătoare. Ştia desluşit că a purtato în suflet toată viaţa. Răspunse desluşit, sigur şi cu importanţă. Popa, bun de inimă, se învoi ... şi îndată începu a rosti rar şi desluşit rugăciunea, pe care ţiganul nostru voia so înveţe. O figură de metal avînd chip omenesc şi a căreia gură scotea cuvinte desluşite. Sa mai auzit o fluierătură, dar acuma mai desluşită, mai puternică. Le strigă cu o voce desluşită şiapăsată. Începură să se auză tot mai desluşite zgomotele deşteptării satului. Auzi foarte desluşit ... glasul sergentului. Răsunăn orologiu scandat şi desluşit Un zgomot. Strigătele răsunau desluşit şi puternic. Cuvintele se auzeau desluşit. Lucrurile ce se apropie prea mult de vedere, în loc să se arate mai desluşite, o întunecă. Umbra creştea în forme din ce în ce mai desluşite. Îşi vedea tot mai desluşit rostul vieţii. În sfaturile pămîntenilor se înfiripa tot mai desluşit imaginea lui. E o lume vie, pe care poetul o vede desluşit. Tresar ... şi văd, desluşit, Un Zmeu şiun voinic încleştaţi. desluşiţi, te. Această cărticică va putea fi îndestul desluşitoare. Nu se putură strecura pînă la noi niscaiva documenturi desluşitoare de starea lor de atunci. Care bani, îi vei trimite la Depertament cu raport desluşitor din parteţi, priveghind … a fi pomenitele vite pentru prăsilă aduse, iar nu pentru spiculaţie Scrierea o am făcut numai cu cuvinte cunoscute de săteni şi întrun chip căt sa putut mai dosloşitor. A ştiut să culeagă ... faptele desluşitoare ale acelor enigme. Indiciile desluşitoare le regăsim în însăşi Scripta Consistorului. desluşitori, oare. – tor. Desmana moschata desmani. – desmite. desmodromi, e. – desmografii. – dezmologie. desmopatii. – desmotomii. desmotropi, e. desmotropici, ce. – desofistichez. de Deputatul a început să facă exces de zel în dragoste, ca săi arate fratelui mai bătrîn că se desolidarizează de o atitudine atît de obraznică. Pămîntul capătă astfel statutul unui tabu, de care lumea însufleţită se desolidarizează. A încercat de a desolidariza Marea Britanie de Franţa. Paşa a cerut boierilor să dovedească sentimentele lor de credinţă prin acte care să desolidarizeze întregul popor de mişcarea eteristă. desolidarizez. – În desolidarizarea cu trecutul dusă pînă la discontinuitate, ... Radu Cosmin sta înfipt ferm. Puse distanţă de un pas între amîndoi, cu o instinctivă desolidarizare. Cinismul e primejdios, e o desolidarizare, e un denunţ. Cum trebuie interpretată atunci atitudinea de desolidarizare faţă de pămînt, pe care autorul o adoptă. Oamenii par a se salva, în secol, mai degrabă prin raţiune decît prin sentiment, ... mai degrabă prin critică şi desolidarizare decît prin entuziasm şi euforie gregară. desolidarizări. – desolidífic. – de desolidificări. – desolvatez. desolvatări. – desolzesc. des + desonorizanţi, te. – ant. Desorbţia se produce mai uşor la temperaturi înalte sau la presiuni foarte scăzute. desorbţii. – De so desorit din apă, Din apă săi treacă. desoresc. – Sînt cu mii de ori mai bucuroasă să îmi dai desoţenie, decît să te mai văz şi cu alta lîngă tine. desoţenii. de desovietizez. – de Instituţiile statului au fost supuse desovietizării. – ar despacheta darul meu. ... o despachetează O găsisem aşteptîndumă ca să mă întrebe dacă săşi despacheteze. Slugile despachetau, se cărau cuferele grele. Sa lămurit cînd a fost să despacheteze geamantanul. Mînile mici ... îi despachetară capul dintre perinele în care se afundase. Intra grăbit, saluta, se despacheta (din paltoane, fularuri, cortele, şoşoni) şi rămînea în picioare. despachetez. des De abia aştepta să vie ziua despachetării ca să le vază. Ar fi fost nevoie … de doi inşi ... prevăzuţi cu toate mijloacele de despachetare şi împachetare. despachetări. – – Cadourile despachetate erau risipite pe masă. – despachetaţi, te. – Au poruncit a tuna asupra revoltaţilor ... aceştia au dispardosit de pietre uliţele şi au făcut baricade de bîrne. despardosesc. des despardosiri. – despardosiţi, te. Păsările pot fi despăducheate cu ajutorul unui aparat special. Copiii trebuiesc scoşi deacolo, trebuiesc spălaţi, despăducheaţi, daţi în seama unor oameni în stare săi îngrijească. despăduchez. – des despăducheaţi, te. Robin Dunbar face observaţia că mecanismul care cimentează relaţiile dintre maimuţe este despăducherea mutuală. despăducheri. – Porţiuni din codri au fost despădurite şi în chipul acesta sau născut curăturile, poieni desţelenite. Se apropiau acum de un sat care izbutise să despădurească o mare întindere din codru şişi întinsese binişor hotarul. Munţii Neamţului sunt despăduriţi cu acordul primarului. despăduresc. – des Se văd mai bine relele consecinţe ce decurg din despădurirea munţilor. Să learătăm … primejdia despăduririlor fără socoteală. Secetele sau agravat din cauza despăduririi. Despăduririle şi exploatarea neraţională a solului au compromis resursele naturale. Posibilităţi mai largi de extindere ... prin despăduriri au avut ... numai unele sate. În zonele rurale inundaţiile pot fi puse pe seama despăduririlor. despăduriri. – despăduriri. – Rar vezi în Turcia pămînt mai despădurit. Pe locurile acestea despădurite ... se întindeau altădată codrii. Pantele despădurite nu pot reţine deloc apa de precipitaţii. Astfel de poame sălbatice se aflau ... pe locurile despădurite. Terenurile despădurite erau numite de localnici bufă. Se vor executa lucrări de împădurire ... în zonele despădurite. despăduriţi, te. – Pentru robire să despăgubească pre stăpînul părţii aceia cu bani. Să despăgubească pe vechii moşinaşi. Fui despăgubit cu dobîndă. să despăgubească pe Belgia pentru cheltuielile cîte ea este silită să facă. se pune pe punga consumatorului ... ca să despăgubească pe toţi acei care la plătit fiscului. Voi trămite oameni domneşti să cerceteze şi să despăgubească pe săracii jăfuiţi de dînsul. Pentru al despăgubi întru cîtva de prigonirea episcopatului, i sar fi făcut prin subscriere publică o mică donaţiune. Acei îndrăzneţi negustori de vite făcură să fie despăgubiţi. Cine trece de la meşteşugul cizmăriei la negustoria cizmelor despăgubeşte şi el breasla. Oamenii sau oferit ... să despăgubească pe arendaş. Trebuie să mă despăgubeşti! vorbi zgîrcitul. Sper că o să te despăgubească armeanul dumitale! O să te despăgubească şi o să te lase cu buza umflată. Îi putea despăgubi din vînzarea moşiilor. Persoana ... a solicitat ca unitatea să o despăgubească cu retribuţia de care a fost lipsită. Magistratul ... a despăgubit rudele victimei accidentului rutier Întorc înapoi lucrul cel de furatu şi sau despăgubitu păgubaşul. Să naştepte ... dezinfectarea de la locuitori, ci să se facă şi pe urmă să caute a se despăgubi. Alegeţi, dar tu singură trofeul Ce tear putea despăgubi de morţii Căzuţi în faţa porţii. So despăgubească de meschinăria bărbatului său. Nui puteam spune că mă despăgubesc de jertfa făcută ochilor ei frumoşi. Cu chipul acesta socotea Mihnea a strînge bani, a se despăgubi de cheltuielile ce lea făcut spre a se face prinţ. Daca de la aceştia casa oştirii nu se va putea despăgubi, atunci se va împlini de la şefii carii se vor dovedi abătuţi. Umblă să te despăgubeşti de la ea, grăi medicul. Mă despăgubesc eu la nunta lui Gheorghe. Mam hotărît să mă despăgubesc pe altă cale. Foştii cowboy se despăgubeau ... prădînd diligenţele. despăgubesc despăgubez des Va avea ... dreptul de a ceare întreagă despăgubire de la cel ce au rămas în viaţă. Despăgubire la cheltuielile lor, nu are să li se dea Să să cerceteze pricina şi să să facă jeluitorului îndăstulare cu despăgubire Au fost a cere să i să sloboadă răpita corabie ... cu marfa şi despăgubirea ei. Despăgubirea ce era datoare negoţului nostru sa făcut la soroacele cele stipulate. Poarta din toată soma dispăgubirei de 10 000 000 galbini, a mijlocit a i se erta 3 milioane. Fiecare martor va fi în cădere a cere de la vinovat despăgubire, pentru cheltuielile drumului. Această cetate ... i sar cuveni să o stăpînească ca o despăgubire pentru cheltuelele resboiului. Obligaţiile dispăgubirei vor fi nominative. Pe lîngă globirea de stricăciunea vitelor, mai urmară şi cereri de despăgubire. De ce vătămaţii şi păgubaşii nu reclam şi nu cer îndreptare şi despăgubiri? Secularizînd ... mînăstirile greceşti, leaţi oferit o despăgubire în bani. Statul a plătit despăgubire. Ai să intri în temniţă, ... şi săţi ieie toată averea drept despăgubire pentru partea pe care ai prăpădito. Vinovatul e datoriu să plătească o despăgubire. Ar dori de asemeni ca eliberarea să se facă fără nicio despăgubire, în mod automat. Dacă îi cer despăgubiri îmi dă foc la casă. Săi dăm o despăgubire măcar tot atît de mare. În scrisoare erau date unele indicaţii ... asupra despăgubirilor ce urmau să fie plătite. Au renunţat la toate drepturile în schimbul unei despăgubiri de şase milioane franci aur. Să nu credeţi că erau despăgubiri materiale. A atacat decizia în instanţă, a cîştigat procesul şi a obţinut şi despăgubiri materiale importante. Am acordat despăgubiri de aproximativ 30 miliarde de lei vechi pentru păsările sacrificate. Iată întîia zi cînd tristele mele amintiri îmi dau o dulce despăgubire. Despăgubire civilă Despăgubiri reparaţii de război Turcia adusă în desăvîrşită atîrnare de Rusia, ... prin o despăgubire de război pe care nu e în stare să o plătească. despăgubiri. despăgubiţi, te. – Totuşi, ... cîtă despăgubitoare ironie să admiţi că trista noastră lume, văzută de la depărtarea acestor stele, se preface şi ea în astru atotferice! despăgubitori, oare. – tor. Deodată mi sau dispainjinit ochii şi am văzut limpede. Ochii i sa despăienjenit, pentru a vedea lunecînd înaintei neatîrnarea acestei ţări. Ochii ţî sor dispaingăni, spetele ţî sor discorda. Urechile ţioi destupa, Ochii ţioi despaijeni. Ochii ţi ioi despăinjini. Mînuli ţi lioi dizlega, Ochii ţi ioi dispainjini. Duceţivă la (cutare) Şi mînile şi picioarele, Desîngetaţi, Carnea io desmîncaţi, Ochii despainjeniţi, Pieptui discordaţi. Cînd explică el, parcă ţi se despăinjinează mintea. Sa despăinjinit cerul. păien. despăienjenesc. des + despăienjeniri. – Ochii tăi despainjiniţi. Abia acum mii capul despăienjenit după cheful de alatăieri. Despăienjenit, cerul e ca sticla de curat. despăienjeniţi, te. Că mie despăivănat, Fuge cu şaua pin sat. despăivănaţi, te. despăivănesc. des Să ne laşi acuma ca să ne ducem despălatu pe la muşterei. Se duce dea dreptul la scorbură, de rupe, despănează şi destupă tot ce era împănat în copac. Ma despănat. despănez. – des despănaţi, te. Acest colţ în care, pentru a despărăgini ..., trebuie perspective de viitor sigure. despărăginesc. des despărăginiri. – Şi precum şi tu pre mine mă desficioreşti, aşe altul pre puii tăi va despărinţi. despărinţesc. – des + părinte Se află în Francia despărţăminte ... în care ceteşte singur preotul. Îndemnurile comitetului central ... de a se ţinea conferinţe şi pentru pătura cultă din despărţăminte, se pare că încep să fie ascultate. Procurorul regesc ... însoţit de un despărţămînt militar călcă locuinţa lui. Lăsară în Tracia pe urma lor pe Teodor Wranas, comandat pesteun despărţămînt de trupe, şi sentoarseră la Constantinopol. Noţiunea ... aparţine acelui despărţămînt al studiului nostru care cercetează formarea tonului ca un instrument a declamaţiunii dramatice Volumul cuprinde patru despărţăminte: istorie, arheologie, limbă şi folclor. Aşa-zise băile reci în lac, au despărţăminte pentru dezbrăcat, deosebite pentru bărbaţi şi femei. Străbătu săgeată întîiul despărţimînt ... năvălind buzna spre a doua uşă din fund. Este o mică moară, prin care apa este adusă la cele două despărţăminte. despărţăminte. ămînt département . Să nu fie despărţeală întru trup, ca toate nodurile o grije să poarte. Sărutară mînule lui lăcrămînd de despărţala lui. Să cade să fie despărţeala cu leage. Au aflat întru un lucru grozav şi va scrie ei carte de despărţeală şi va da în mîinile ei şi o va goni den casa lui. De va fi de despărţit să să trimiţă aici la scaun, pentru ca să să facă despărţeala pe pravilă. Elu leau dat mintete întru despărţeală şi al binelui şi a al răului. Cununa cea împărătească are despărţeală de mitra cea arhierească. despărţeli. eală. Ceea ce scrie dumCneanlui în pontul dispărţăniei, aceea rămîne numai cătră mitropolit să scrie dumnneaalui Purtatusau bine în deregătorie ... şi ... cu lucrul despărţăniilor ... ce iaste a beserecilor? arată că a trăit foarte rău ... cere despărţenie Lucru despărţaniei căsătoriei în doauo deosebite săboare ... să se judece. Pricinile pentru care să poate face despărţanie sunt acestea: cînd un bărbat sau o femeaie sar căsători trăind soţul sau soţia dintîi. Despărţaniia de să va întîmpla a fi din greşalile femeaii şi de va avea bună dreptate bărbatul a să despărţi, după pravilă, femeaia nu are voie a să mărita pînă la cinci ani. Orice prigonire de tocmeală şi de daruri, afară numai de despărţeniia căsătoriei ... să poate judeca pre eretocrisie. Despărţania ieste de doao feliuri: ieste despărţanie care să face de tot ..., altă ... care să face numai de pat şi de masă. Noi putea avea dovezi ca să cer carte de dispărţănie. Ni sa luat păn şi despărţeniile de la cinstita decasterie. Bărbatul află şi nu vroieşte a servi de manta şi cere despărţenie sau se învoieşte cu femeia. Trebuie săl laşi, să te disparţi, ... şi la dispărţanie batjocură, scandal, vorbi proasti! Cererea de despărţenie se va stinge prin împăcarea soţilor. În învălmăşeala şi bocetele despărţeniei, faţa ei se însăninează din cînd în cînd. Îi trecuse prin cap ideea despărţeniei, însă groaza de scandal o făcuse să dea înapoi înfricoşată. A oprit despărţeniile dese, ... a interzis chirotonisirea lor pe bani. Au fost azi nănaşii după ea, so ducă la bărbat. Nau pututo scoate din casă. … Stăruie pentru despărţenie şi acum. Ana a cerut despărţenia şi sa mutat la tatăl ei, cu copil cu tot. Ca săşi înduplece soţul părăsit să consimtă la despărţenie, îi dăruise două moşii. Căsătoria era socotită tot taină, iar despărţenia „treabă bisericească”. Roagîti la sfîntul Soari, ... îi dzî di disparţani(e). Îmi plăcea şi mă atrăgea, totuşi, în ciuda despărţaniei care exista între noi, felul cum înţelegea el lucrurile. despărţenii. enie. Deşchise (despărţi ) marea şi trecu ei. Limba întru carea grăiia toţi mainte lio despărţi întru multe limbi. În sad au îngrădit nişte coştiugi cu funduri de scînduri ... pre dinlăuntru o desparte în doao părţi. Acuma iau eu 1 grămadă şi o despart în 2/2 (doao jumătăţi). Dachia ... au fost despărţită ... asupra malurilor Dunării. Că a despărţi pre ceale doauo în una deosebi, aceasta iaste despărţire. Ierusalimul au fost despărţit în cel de sus pre muntele Sion şi cel de jos. Dachia veache nu aşa au fost despărţită de cealelalte provinţii romaneşti peste Dunăre cît romanii ... să nu poată avea laolaltă niceo împreunare. Dacia va cuprinde toate ramurile literaturii noastre, va fi despărţită în patru părţi. Filozoful ... să tot despartă lucruri ce sunt unite din fire. Anatomia este măestria de a despărţi un trup şi al desface în părţile din care se alcătuieşte. Budgetul e despărţit în două. Principiile neologismelor le putem despărţi în patru regule. Protoplasma ... se nutrea, creştea ... fără să fie despărţită în părţi. În două tabere era despărţită ceata copiilor. Pentru ca un vers să fie bun, el trebuieşte ... cezura săl despartă în două emistihuri egale. Întîmplarea ne despărţise în două tabere. Călugărul ..., despărţinduşi barban două, întrebă aspru. Adăugă rar, răspicat, despărţind şi accentuînd fiecare silabă. fură închise şi despărţite toate jigăniile pe neamuri. Genitivul este frecvent despărţit de substantivul pe carel determină. Psihologia industrială desparte pe conducători în mai multe categorii. Să despartă în silabe „Cordovanii” şi apoi să compună cuvintele la un loc. Ei nu vor să disparţă să facă doao ţări. Lucrul carele întralt chip sau parte nu să mai poate despărţi, despica. Venia fecioare ... cu brîie prea strălucite şi de mult preţu şi foarte împodobite cu cosiţe despletite, să despărţea în doao ceate Aşa se despărţesc florinţii în creiţari, măjile în funţi, stînjenii în suhuri. Rudeniia se despărţeaşte în neamurile ceale din sus, în neamurile cele din jos. În cîte să desparte aritmitica practică. Shola, în carea preste măsură prea mulţi prunci sînt, în multe clase să se poată despărţi. Sau găsit cu cale ca tot judeţu să să dăspărţească în trei stări Oile Spaniei se despărţăsc în trii soiuri. Ministeria statului se va dispărţi în 9 departamenturi. Diftongii nu se despart, căci ei fac o silabă. În cabineturile de SanPetersburg, de Viena şi de Berlin sau hotărit ... a să dispărţi de Polonia vro cîteva provinţii. Tonurile întregi ... pentru aducerea a mai multă schimbare în melodie, se despart în jumătăţi de tonuri. Etimologhia sau învăţătura despre formarea cuvintelor se poate despărţi în doaue părţi. Ceea ce este decisiv în discuţia de faţă e acceptarea ideii că ... enunţul se desparte cu folos în grupuri constitutive. Se croieşte gura sumanului la mijlocul stofei şi se despart stanii din faţă în două. Vieţuitoriul să desparte în cuvîntătoriu şi în necuvîntătoriu. se despărţiră în trii deosebite secte. El zice şi ordonă valurilor a se despărţi. O bandă ca de cincizeci de soldaţi se desparte şi se suie pe scară. O celulă se despărţea în două şi din fiecare jumătate se forma cu timpul ..., o celulă. Cînduşi desparte cinevaş sufletul den trup. Fiul lui DFumneuzeu ... den hitlenie despărţeai şi cătră a lui credinţă trăgea pre ei. Şi despărţea ziua şi noaptea. Domnul, stăpîn a toate, ce au despărţit cu glasul lumina zilei de noapte. Sfîntul Duh, ... întruna fiind ... în multe chipure se desparte Cît e de mică inimioara lui, sa despărţit acum în două ... jumătate îl îmbrînceşte înainte ..., iar cealaltă îl trage înapoi. Cînd talentul se desparte de cunoaştere, arta alunecă în artizanat. După numeroase clipe, doamna şi domnul Martin se despart din îmbrăţişare. Istoria naturală începe a despărţi obiectele naturei în mici divizi numite clase. În partea aceea, şeţul se cam adînceşte şi se desparte în doi craci. Aici dealurile Răpidei şi a Socolii se dispart. Unde se despart drumurile, este un stîlp cu două braţe. Aici se despărţea drumul pe care venea procesiunea. Merse pe şoseaua răvenită de rouă pînă unde se desparte drumul cel vechi. În creştetul dealului, şoseaua se desparte. Căile noastre sau despărţit şi nu se mai pot întîlni. Amurgul toamnei mohorîte nea despărţit atunci cărarea. O duseră tot întro poveste, pînă li se despărţiră cărările. Şcoalele primare sunt poarta prin care trebuie să treacă orice om care nu voieşte să fie numai o putere muschiulară, dar de acolo tinerii se pot despărţi pe două căi deosebite. Se ivesc ... o puzderie de vulcani mărunţi ... Sunt cîţiva legaţi între ei ..., despărţinduse numai la vîrf. Omul, prin puterea ... de a lipi şi despărţi buzele, poate produce pînă la 36 de sonuri. Ceia ce despartu fraţi de fraţi Un Dumnezău împotrivitoriu iau despărţît pre greci Nesăturarea şi lăcomia ... desparte pre fraţii cei dintrun trup. Aceste doauă surori ... au dat peste barbaţi răi şi blestemaţi, carii ... găsiră pricini mincinoase ca nişte şireţi, şi le despărţiră. Mai tîrziu, uitînd neînţelegerile cei despărţeau de Belciug, se coborîră cu toţii săi facă o surpriză cu o colindă bătrînească. Se mai despărţiră la vreo împărţeală. A despărţi atîta înseamnă, cît a aduce o întregime, sau o parte, carea e de mai mare numire prin desfăcătoriul lor la altă numire mai mică. Să să despartă 694 cu 2. Îşi scoase jungherul şi despărţi pulpana hainei de dedesubt întro cusătură. DDumnezeu ... despărţi o zi den săptămînă. Va despărţi ei unii dentralţii. Să ştiţi cu cîtă minune desparte Domnul eghipteanii de cătră izraiteani. ŞtefanVodă ... au pus pre ai sei boieri şi oameni de cinste de au vorovit şi au tocmit de au despărţit din Milcovul cel mare o parte Acest ostrov odată era lipit de pămîntul cel stătătoriu, dar bătînd valurile, lau despărţit. Particeli apoase care căldura soarelui le despărţeşte şi le trage în sus. Tot numărul de şasă sau mai multe ţifre de cătră partea cea dreaptă, cătră cea stîngă în clasuri a despărţi să cade. În zioa a treia au despărţit uscatul din ape. Preste iarnă încep a încolţi în năsip şi, zăcînd unii preste alţii, se acaţe unii de alţii şi, cînd vreai săi despărţeşti, se rump. Nu e de lipsă dară la altuirea vărsatului celui mîntuitoriu să ducem pruncii în grădini ... şi săi despărţim de însoţirea omenească. Mai bine putem să despărţim sau să dezlipim cleiul cînepei. Despărţind rădăcina verbului de finalul infinitivului, îi putem face toţi timpii. Legumele cu miros ... să le despărţim de cele fără miros. Desparte fierul De tot pămîntul sterp din minereu. Nu se desparte statul boieresc şi nemeşesc de statul ţărănesc Toate aceaste cvaliteturi de cînepă să se despartă şi de chilin să se lege. Cu călcatul cailor să despart seminţele de păstăi. Productele unei reacţii se despart prin semnul „=” de corpi ce sau pus în presenţie. Oile fătate se deosebesc (despart) de cîrlani, cînd aceştia au crescut îndeajuns şi se pot hrăni singuri. Corăbiile ... se năruiesc în valuri. Orice metal din ele se smulge, se desparte. îş petrecea cea mai multă vreme închişi în palaturile lor şi se despărţa cu totul de supuşii lor. Deschise ochii mei a despărţi binele de în rău Daca mă ai cum zici datîta preţuire, Desparte darurile lui da ta nelegiuire. Şi lumina dentunerec cual lor cursu a despărţi. Ştia să despartă dragostea de interes. Caut leagănul copilăriei mele de care ma despărţit ... cunoştinţa binelui şi a răului. era foarte vestit şi milosîrd, despărţit de înţelepciune. Şi doao fealiuri de oameni despărţisevor din trupul tău. Cînd iaste să se desparţă sufletul de trup, ce să foloseaşte omul de va muri pre scaun împărătesc, sau pre pămînt. La moarte sufletul i sau despărţit de trup. După ce să desparte sufletul după moarte, ce să face trupul? Sufletul de patimi neputînd a se desparte se schimbă. Fiinţa spirituală se desparte de fiinţa materială. Nevoind să se despartă de putere, dă situaţiei o ultimă agravare. Nici nu ascundea tatălui ei iubirea ceo cuprinsese şi de care nu putea să se despartă nici moartă. Acolo sau despărţit de obuzul cel mare. Iară DumitraşcoVodă, ... după ce sau despărţit de Şeremet, au purcesu dreptu la Chiov. Leau lăsat cu limbă de moarte ca să nu se despărţească cu lăcaşul de laolaltă. Nu putea să se desparţă dacest om în care lăcuia înţelepciunea. Despărţinduse iar de nevastăsa, prin Moldavia se duse în Polonia. Se despărţiră de dînsul. Deaca laptele nu vine, ... nevoia obligă pe mumă a se despărţi de progenitura sa. Scumpul meu părinte, cît mă doare să mă despart de dtumneauta. Sosi şi Lică dimpreună cu BuzăRuptă, ... omul de care arareori se despărţea. Nu mam despărţit în nicio clipă de tine. Se înălţase fecioraş, şi tatăsău nu se mai despărţea de el. Ion însă nu sa despărţit de tot nici de ele. De d. Elliot mă despărţisem cinci ani înainte. Părintele abate se desparte acolo şi de drăgani, şi de căpitanul lor. De Clara mam despărţit fără săi văd decît mîna mică. Acel ceţi strînge mîna şi pleacă se desparte. Nar fi vrut ca odorul ei să se despartă de ea nici pentru timpul armatei. Mă despărţesc de nişte zburătoare cu care am trăit laolaltă. Cînd se despărţi de flăcăul negricios ..., îi spuse în taină. Înainte de a ne despărţi de el, trebuie să amintim despre activitatea sa publicistică. Neagu sa despărţit de oaspeţii săi ca de nişte prieteni. Ei să nu se desparţă de acii, ce se lăcuiască. Feciorul cel va vătăma tatăsău preaspre samă ..., poate să facă pre tatăsău ... săi dea cei va fi partea şi să să usebască să se desparţă de dîns. Să se facă case desclinite pentru cei ce zac de vărsat ... despărţînduse pruncii de părinţii lor. Veniţi, că iată ne despărţim Şi mergînd în Ţarigrad, sau despărţit unul de altul, săşi caute stăpîni. Ne despărţi de cătră olaltă şi ... nu mai putui şti ce sau întîmplat lui Mentor. Despărţinduvă veţi fi foarte neputincioşi şi căiţi. De multe ori prietenii să dispărţăsc de prietini. Se despărţiră unul de altul şi plecară fiecare în călătoria sa. Amîndoi vecinii se despărţiră despre o parte cu ameninţări şi despre alta sfăzi ocarîtoare. Aici avem să ne despărţim. Trebuie să ne despărţim pentru totdeauna. Sărutînd mîna tatălui său, se despărţiră. Vin cu tine la colibă. – Ba nu veni. Şi se despărţeau. Cînd neam despărţit, mîna îi era fierbinte. Nu se mai despart toată ziua. Neam despărţit ... făgăduindune să ne mai întîlnim. Se despart pe culoar. Se despărţiră în gangul hotelului. După ce ne despărţeam o luam pe jos cîteva staţii de tramvai. Încredinţă fidelităţii mele tristul şi scumpul depozit de care era silită a se despărţi. Nevoind să se despartă de putere, dă situaţiei o ultimă agravare. Le venea greu a se despărţi de cerul lui Dumnezeu. Nu sendură să se despartă Deatîtea visuri. A te despărţi de ocupaţiunea care ... ţa oferit atîtea momente plăcute. Tata nar consimţi niciodată să se despartă de moşia de carel leagă un trecut ... de mîndrie. Păstrez dureri de care nu pot să mă despart. Ni se întîmplă ... să ne despărţim de luntre întrun chip brutal. Vizitatorii ... se despart în larmă de sindrofii nipone. Numai de işlic sa despărţit pentru totdeauna. Toţi au ... pe umăr o secure ... de care nu se despart niciodată. Nu se despărţea de cartea de rugăciuni. Trandafirii, de care neam despărţit ... sunt acum înfloriţi iarăşi. Poetul nu se poate despărţi mai ales de cuvinte şi de cărţile sale. Să desparte de noi dintraceastă viaţă. Cînd vă veţi despărţi din lumea aceasta, aduceţivă aminte că rudenia ce vă leagă cere dragoste. Pre cela ce au întrat la mijloc săi desparţă. Norodul alergînd la tocănitul fierului se sili a despărţi pe luptătoare. Mă duc săi despart, să nu se facă vro cîrcotă tocmai astăseară. Se apropie cîte un erot ca să desparţă pe resbelnici. Ca săi desparţă între ei intrase: Carii ca nebunii se încăerase. Săriră toţi, din toate părţile, ca săi despartă. Trăsesem spada Să cat săi despărţesc. Sau încăierat ... încît au trebuit să sară vecinii săi despartă. Se năpusti la dînşii ... nu ca săi despartă, ci silinduse ... săi împingă spre uşa de la uliţă. De nu săreau ceilalţi săi despartă se făcea moarte de om. Harţa se potoli, vătaful prinse curaj şi pocni cu harapnicul în ei, despărţindui. Iluzioniştii fură despărţiţi dintro încăierare pe parchet. Cei doi se băteau ..., mă apropiai săi despart. Se şi băteau, ... abiai despărţeau ăi mari. Bărbatul ei nu va putea să să desparţă să o lase. Să făcusă şi cumplit tiran şi neîmblînzit şi asupra celora ce să despărţiia de muiare şi lua alta. Desparţăte de muerea ta. Declărînd ei că el ar suferi tot în lume mai curînd decît a se desperţi de ea. Dacă te vei fi despărţit cu totul de bărbatul tău Nu e slobod neştine cu putearea sa fără de judecata Săborului să se despartă de muiarea sa şi să ia alta. Fata protostratorului ... era despărţită de bărbat. După cîtăva vreme fu silit să se desparţă de Azora care se făcuse foarte sucită. Voi să se desparţă de nevastăsa şi să îmbrăţişeze statul bisericesc. Mitropolitul nuţi dă voie să te desparţi de soţie. Să mă despart ... de Dragomir? Fata se măritase rău. Se despărţise. Despartete de Dumitru şi mă însor numaidecît cu tine. Sa despărţit, imediat după căsătorie. Era aşa de lesne dea se despărţi cineva, încît nu se poate pricepe cum a trăit Viorescu şase ani întrun asemenea iad. Cuconiţa se desparte de cuconul Grigoriţă. Sa despărţit după un an, şi acum nu sar mai mărita, so pici cu lumînarea! Din puţinii filosofi căsătoriţi ... unii sau despărţit. Nu poţi să te desparţi de nevastă cu uşurinţa cu care dezbraci un surtuc rupt. Trăia cu speranţa ascunsă că no să se despartă de el niciodată. După opt ani de căsnicie, să te despărţeşti aşa ... Fusese căsătorit ... cu o femeie de care se despărţise. Va trebui să se despartă de Tudor. Pictoriţa se despărţise de el cu un an înainte. Se despărţise de soţ. Se puneau 2 fire pentru 2 tineri îndrăgostiţi ... iar dacă se îndepărtau, se spunea că se vor despărţi. Cu badiu să măntîlnesc, Două vorbe săi vorbesc, Şapoi să mă despărţesc. Eu de tine nu mă las! Deaş trage necaz de moarte, De tine nu moi desparte! Eu simţ că nu ne vom mai despărţi. Dorinţa ei, precum şi a mea, este de a ne despărţi pentru totdeauna. Se despărţiră şi după legea bisericească. Aş putea convinge pe soţia şi pe socrul dumitale să vă despărţiţi de bunăvoie. Numai sapa şi lopata Gîndeam să ne despărţească. Trebuie să ne despărţim. Şin seara cînd neom despărţi, ... Vom stinge flăcărilealbastre din candelabrele deargint. Neam despărţit foarte cordial. Acum, că ne despărţim şi nu mai avem ce să ne ascundem, poţi să vorbeşti limpede. Se despart în înţelesul cel mai adînc şi mai definitiv al acestui cuvînt. Că de cînd neam despărţit, Zile bune nam avut. Doi iubiţi cînd se desparte, Parcă bei pahar de moarte. Cînd va face bărbatul preacurvie, atunci îl va despărţi muiarea. Ce au împreunat Dumnezău, omul să nu desparţă. Vrînd VasilieVodă la Suceavă săş desparţă fata de domnusău, Ragivil. Teoi despărţi eu de mojicul cela. Despărţi de nevastă pe favoritul său Bogdan Vornicul. O despărţise aşa, pe neaşteptate şi brutal, de Ion Corbu. Îi umblă prin minte so despartă de soţul ei. Încercau să ne despartă ... părinţii şi fraţii, neamurile. Reuşeşte ... săşi despartă fiul de Safta. Cine despărţeşte dragi, Tragei corbii carnean fagi. Cine nio despărţit, Fiei moartea de cuţit. Fostuneam, bădiţă, dragi Şi cine neo despărţit Nar avea loc în pămînt. Unde Dumnezeu au împreunat ... omul să nu desparţă. Nuntele, ce să vor face dentru sînge amestecat ... aceastea nunte să vor despărţi. Acei ... cumnaţi după sf iintele canoane ... ca nişte nelegiuiţi să vor despărţi. Care slobod să va cununa cu ţigancă, fără ştirea stăpînului lor, să să desparţă. Să desparte căsătoriia ... cînd să va face împotriva legii. Luase amantul unei prietene prin intrigi ... care îl despărţiseră de iubita lui. Ardetear focul dearmată. Că mă despărţeşti deamantă. Fără ştirea teologului nici să afurisească şi cu atît mai puţin să desparţă căsătorii. Nu se despărţiră însă de o lege pe care ai noştri o numeau cu despreţ schisma lui Arie. Nuşi putea închipui să se despartă de locuinţa lui princiară. Numai popa ... nu se îndură să se despartă de sticla lui de vin roşu. Mam despărţit de Nu mă pot despărţi de maşină. În drum de cară care desparte această şi pe cea dintîi a locului seacţie ... nu sau măsurat. Rupsă stavila ce despărţea odată ţara Traciii de Africa. aproape de Dachia, pre varvarii carii lăcuesc de stînga Dunării îi desparte de romanii carii şed de dreapta. Munţi ne dăsparte, zilele trec Şi nau nici pace, nici mîngîiere. Paşalîcul Hotinului este despărţit de Moldova cu Prutul. A aflat un istm care desparte mare de răsărit de cea de către apus. Găsea o pustietate grozavă care despărţea cele două împărăţii. Pute să privască dipărtarea ce dispărţe pădurea, care o răsădisă drept apărare. Catapiteasma care despărţeşte altarul de stranele obştiei este împodobit. Oceanul Atlantic ... desparte Europa de Africa. Nu iaste departe, Numai un cîmp ne desparte. Prejudecăţile naţionale care ne despart de Englitera. O vale le desparte şi împarte cetatea care de trei părţi are un acces greu. Toată viaţa e concentrată pe nişte scînduri plutitoare, şi numai prin ele este despărţită de prăpastia ... mării. Butoiul singur ne despărţea de Odaia de culcare a ministrului e despărţită printro uşe de a lui Vodă. Era aproape de Moara cu Noroc: nui despărţea decît un deal. Vîlceaua despărţea prunăria în două. Stîlpii ... despart tinda femeilor de biserica însăşi. De la pămînt la stele Atîta cale ne desparte. desparte mai multe lanţuri de munţi. Prin zidul care ne desparte aud foşnetul hîrtiilor. Casa şi baratca fierarului nu sunt despărţite prin zaplaz. Treizeci şi cinci de kilometri ... despărţeau Săcelele noastre de aceste părţi de loc. Alături însă, despărţit de un gard, se afla spitalul. Gardul viu ... ne desparte. Douăsprezece mii de kilometri ... mă despart de patrie. Un gard de uluci ... desparte aria noastră de aria unchiului Voicu. Un parapet de iarbă încoronat de gardul viu o desparte de şoseaua judeţeană. Nu le desparte decît un canal de 5060 de mile. Lemnul balustradei cei despărţea de restul sălii lucea. Linia din faţă a cerului ... despărţea cu dunga ei violetă cîmpia de norii albi. Drum lung despărţea de oraş ... marele spital. De peninsula iberică nu te despart decît 12 mile de apă. Un mal înalt de zece metri despărţea pădurea de luncă. Acesta era terenul nostru de joacă, despărţit de curtea morii printrun gard de beton. Două dealuri ne despart. În porele (gurile) plin de aeru care despărţesc materia buretelui. Abisul ce ne desparte de poporul de jos devine din zi în zi mai adînc. O mare de ură le desparte. Principiul în chestie ondulează printre barierele ce despart partidele politice. Cearta făţişă iar despărţi ca un zid. Viscole mă despărţeau de restul lumii. Credinţele noastre intime ..., peripeţiile şi durerile prin care era să trecem fiecare ...ne despărţeau. De sărbătoarea ţării fericite Atîtea lacrimi încă îi desparte. Trecerea lor dintro lume întralta, despărţită de bărăgane de valuri, nu o ştie nimeni şi nimeni nu o poate povesti. Cei ce să desparte de păduri şi de munţi să socotesc vecini. Se desparte toată inima în lung prin pareatele inimei. Golful de Sueţ ... să desparte de marea Mediterană cu o strîmtoare de pămînt. Prin cursul Dunărei de la nord spre sud se dispart una de alta. Timpul ne desparte: Tu vii, cînd eu sunt spre plecare. Numai cîteva ceasuri mă mai despărţeau de conferinţa filologului. De toamna aceea mă desparte ... o tinereţă întreagă. Puţine luni ... ne mai despart de cotropirea armatelor trimise de despoţi. Anii care te despart de acele timpuri au pus între ochii tăi şi trecut o pînză cenuşie. Numai cîteva zile îi mai despărţea de duminica hotărîtă. Distanţa de aproape 50 de ani care ne despărţea. Ne despart cinci ani. 5 săptămîni ne mai despart de sfîrşitul anului. Numai trei zile ne mai despart de startul noii ediţii a campionatului republican. Milioane de ani despart aceste lumi de existenţa noastră. Desparte oştile pînră în svîrşitulu pămîntului. Tu Doamne, nu despărţi ajutoriul Tău de mine. Nice o putură despărţi de la credinţa Domnului Horistors. Pre oaspele acela carele îţi dă cauză vătămătoare, încetîncet, desparţil de tine. Ai pătimit ca şi mine vro nemulţămire care te desparte de patria noastră. Despărţiţivă de la menre toţi lucrătorii fărădelegei. Din Ierusalim să nu vă despărţiţi Şi de ţărmi ce se răsfaţă, Cînd corăbii se despart, Flori de lună se agaţă. Cîteva bile de fildeş ... se ciocnesc şi se despart ca iarăşi să se adune. De la casa mamei mele, Azi mă despărţesc cu jăle. Sînt creştini, dar se despart puţintel de la Biserica veche a Reseritului. HHristors nemica nu se desparte de noi, ce tocma asemene nouă Viaţa oamenilor puţin sar despărţi de dobitocul cel mut. Poate şi pre arhiepiscopii cei mari la săbor mare a judeca, ai certa şi ai despărţi şi ai afurisi că aşa au zis Stăpînul Besearicii, Hristos. Osebire să numeaşte acea parte înfiinţată prin carea să osebeaşte şi să desparte un lucru de altul. Creaşterea se despărţeaşte de învăţătură. Cînd sau pogorît limbile amestecînd, despărţitau neamurile Cel prea înalt. Întîmplările ... despart pre fieştecare ipostas de ipostasurile ceale de un fealiu. Facultăţile înţelegerii şi facultăţile sufletului trebuiesc a fi dezvoltate tot întro vreme: despărţindule, stricăm omul. Nu este destul de înalt Balcanul care ne desparte de barbaria Orientului. Deosebirea cea mare, ce desparte Logica de Retorică, nu a putut să rămînă ascunsă. Ei se bucură de toată încrederea publicului ..., care ştie săi despartă bine de toţi îngînătorii de stiluri străine. Unde mă despart de dînsul este în discuţia principală, care elimină experienţa mistică din cadrul culturii. Genitivul ..., desparte informatorii după formele pe care ei le consideră ca literare. Trecutul se amestecă atît de mult cu prezentul şi viitorul, încît e greu să despărţim aceste planuri. Prin această precizare mă despart de cei care, admirînd peste măsură sinceritatea, ajung să deducă validitatea adevărului din capacitatea acesteia de a ne influenţa şi convinge. Toate nebuloasele se compun din stele şi ... numai telescoapele noastre sunt prea slabe pentru a le putea despărţi. despárt despárţ, despărţesc; să despárt să despárţ. Tacturi drepte în care se coprind toate tactele care sînt despărţibile. Prepusăciunile se împart în doaue clase adecă: în despărţibile ... şi nedespărţibile. despărţibili, e. bil. Cinstitul Leon singur rămîind şi despărţăciunea mucenicului gîndind, suspina şi se olecăia. despărţiciuni. – ciune. Este tare şi puternic pretutindene anume, În tot locul se întinde făra ave întinzime, Şi este vîrît în toate făra ave despărţime. ime. Această ... despărţire în patru părţi a Noului Testament fieştecare parte nau avut osibirea capetelor după rînduiala grecescului tipic Dintru această clipită spargerea întră Gallia şi Rosia au fost aşa ca despărţire. Despărţirea Ardealului de Ţara Ungurească. Silabele care să pun înainte fac de sine o silabă şi slovele acelora la despărţirea cuvintelor rămîn laolaltă. Despărţirea sholarilor în mai multe clase iaste multor greotăţi supusă. Politiceasca despărţire a Valahiei stă în 17 ocoale sau judeaţe. Limbile sau făcut dupe despărţirea noroadelor. Vrea să întărească despărţirea neamului în două, în nobili şi în cetăţeni de rînd. Au înfăţoşat, în comitet secret cursul de tractarisirea conferenţii de Londra despre dispărţirea Belgii de Olanda. Să se întărească tractatul cel pentru despărţirea Belgiei de Olanda. Despărţirea Împărăţiei Răsăritului de Apus, adecă a Scaunului Romei şi Constantinopolului. Istoria pentru începutul romînilor în Dachia ... nu este de ajuns pentru a întemeia dispărţirea noastră de latini. Toate cuvintele dintrînsa sar scria grămădite unul peste altul fără de nicio despărţire şi diferenţă. Prin această despărţire luară început fiinţele organice cele mai vechi şi mai înjosite. Veacurile de despărţire nu neau surpat limba şi simţirea. Timpurile moderne şi contemporane în care sa desăvîrşit despărţirea ştiinţei de filosofie. Despărţirea silabelor. Despărţirea poporului romînesc în mai multe ramuri. În ce priveşte despărţirea în silabe, gramaticii latini urmau uzul ortografiei greceşti. „Camisia” face parte dintre cuvintele latine care au ajuns din vest în est înainte de despărţirea definitivă a celor două imperii romane. În ciuda despărţirii teritoriale, ... limba romînă sa menţinut, încă din veacul formării ei, ca o limbă complet lipsită de dialecte. Semnele despărţirii Bine ar fi, şi nu mică deprindere sar cîştiga, cînd sar scrie pre tablă altă oarecare bucată fără de semnele despărţirei. Despărţirea iaste cea întîia tăiare a lucrului, precum vieţuitoriul să desparte în cuvîntătoriu şi în necuvîntatoriu. Linné ... a deosebit trei mari despărţiri de animale: cele cu sînge roşu şi cald, cele cu sînge roşu şi rece, cele cu sînge alb şi rece. Aicea aveţi voi ... povăţuirea cătră temeiurile diviziei, adecă ale despărţirei. Sau hotărît ca Canţelaria Divanului să se împarţă în trei despărţiri. Ipocomisaru despărţirii a 3lea ... face cunoscut Comisiii Şapte dohtori ... să vor orîndui înlăuntru în ţară, pe la locurile de căpetenie a fieşicăruia despărţiri rînduite pentru îngrijirea sănătăţii. Arătatele fabrici sunt toate în despărţirea plaiului Rîmnicu Despărţirile comisăreşti îi erau cunoscute. Ei erau obligaţi să locuiască în „despărţirea” unde îşi avea serviciul. Plutonu şese despărţiri (secţii) Trimiteo despărţire din bravii tăi bellatori, Trimitei să observe armata lui Swaran. Chanski ... era pus de Potocki cu despărţirea lui în garnizoană la Suceava. Trămise despărţiri mici de arnăuţi ca să coprinză strîmtorile munţilor. Diferite despărţiri (distacamenti) militare păzeau intrările palatului, ca să gonească pe oamenii suspecţi. Nu iaste amu pretutindinea împreunarea bună ce va fi aorea şi despărţirea bună. Voiu arăta folosul aceştii despărţiri al roilor. Prieteşugul iaste ca cum ar fi împreunat un suflet cu altul şi sînt supuse despărţirii. În împărăţiia Răsăritului şi a Apusului despărţirea monarhiei au stat întîia pricină a stricării ei. Obiectul a murării cînepei iaste despărţirea sau dezghinarea cleiului prin care sînt vînele sau scoarţa cînepei. Despărţirea atribuţiilor judecătoreşti de către partea administrativă nu încetează a aduce sfîrşituri fericite. În Franţa, ... se realizează despărţirea Bisericii de stat. Odaie ..., încăpere, despărţire, cameră. Amîndoi aceşti osîndiţi era închişi întraceeaşi temniţă, însă fieştecare în cîte o despărţire sau boltă deosebită. Era o foarte mare păsărărie împărţită întrun mare număr de despărţiri nepotrivite. Vita are 4 despărţiri la stomah. Pentru clocitul lor să se facă ... nişte despărţiri mici de scînduri. Pe o despărţire făcută întradins se vedeau o mulţime de feligene. În a IVa despărţire vor figura frumoase costume naţionale. O baie ... avea două „despărţiri” de băi reci, pentru femei şi bărbaţi. Agricultura are 6 despărţiri. Ceardaşul ... să compune din două despărţiri, una gimnastică şi cealaltă atletică. A doua parte, adică învăţul naturei raţiunei pure, conţine două despărţiri: physica rationalis şi phychologia rationalis. E obicinuit lucru ca despărţirele unei întregimi să se socotească şi numească ca nişte unimi. Despre tîlcuri voi cuvînta ... întro altă despărţire. În cea dintîi despărţire se coprind stilele: cel strîns şi cel întins. Aici se opreşte despărţirea întîia a poemei. Tot această purtare de grijă să aibi pentru mine pîn la ceasul despărţirii noastre. O despărţire ca aceasta fu pentru mine o lovitură cumplită. Veacinica despărţire de cătră iubitul ei Abdala mai amară şi mai grea decît moartea îi era. Astă despărţire fu o lovire de trăsnet pentru mine. Drumuri ghimpoase ni se gătesc, Ceasuri amare de despărţire. Moartea pămîntească nu este o vecinică despărţire pentru cei ce să iubesc. Trecură trei ani la mijloc de la despărţirea acestor doi fraţi. Despărţirea cea vremelnică a Virghiniei de Pavel. Vremea despărţirii o să treacă şi cu înmulţite bucurii ne vom revedea. Îmi fac închipuire De durerea şi necazul care vin din despărţire? Astfel este despărţirea amară foarte şi grea. Ferice de acei ce ... nu au simţit durerea ... de a vedea cum se şterge ... plînsul despărţirii. mă făcea a cerca toate chinurile despărţirii. Sura se apropie de dînşii şi le spuse că oara despărţirii sunase. Va ajunge ... în grozavul pericol de a alege despărţirea dsale de d. Brătianu. Despărţirea ar fi fost prea crudă. Dureroasă fu despărţirea ei de maicăsa. Bătrîna îşi sărută la despărţire copila. Despărţirea noastră în ziua aceea a fost mai mută şi mai tristă decît altă dată. Naveţi cauze de despărţire. Ceai zice dacă teai pomeni ... cu mine în casă? întreabă dînsul la despărţire. La despărţire, ... mia spus cu simplitate ... sunt vinovată. La despărţire, cucerită, prinţesa ... făgădui solemn Ilincăi că avea so înfieze. Despărţirile în iubire trebuie să fie fără traumatisme. Foarte emoţionat, grăbi despărţirea luînduşi rămas bun. Rămînem singuri după fiecare despărţire şi murim cu fiecare plecare. Era desigur pusă în curent cu scena din seara despărţirii. Şiacum, la despărţire, vroiesc să iau un semn. În clipa despărţirii gemu o turturică. Acum, din mine, ceasul tăcut al despărţirii Şiîntinde umbra sură stăpînitor pe văi. Am auzit acolo ... dramaticele despărţiri ale mamelor de copii. Despărţirea era provizorie. În poartă, la despărţire, mia dat mîna. Ştia că fiisău ţinea la Moromete şi nar fi vrut săl supere acum, la despărţire. Către şcoală, la tîrg, voi porni în curînd ... Mîngîiam copacii pentru despărţire. Despărţirea de cel mort nu se face ... numai prin aceste cîntece de ceremonial, ci şi prin bocete. Aş fi vrut săţi spun ceva vesel la despărţire. A sărutato la despărţire. După despărţirea de Gina, ... nu am mai vorbit cel puţin trei săptămîni. A ajutato să devină vedetă şi ... la despărţire, ia lăsat o situaţie materială de invidiat. Cîntă cucu şo mierliţă, ... La a noastră despărţire. Şianflorit, mîndruţa mea, Şi un pom alăturea Ce nendeamnă la iubire, Nu, mîndro, la despărţire. Moartea trupului o despărţire vremealnică a sufletului de trup. Pentru despărţirea vecinică, să binevoeşti, ca în loc de pasnic la mormîntul meu, să nu orîndueşti pe alt nimenea, ci numai pe Calecara. Prin mişcarea Pămîntului ... se produce despărţirea timpului în zi şi noapte. Emoţia neştiutei despărţiri de copilărie se fixează întro suită de remarcabile tablouri. În loc de împreunare, mai mare vrajbă şi zarvă şi dispărţire sau făcută. Dihonia şi despărţirea fraţilor pricinueaşte multe întîmplări păgubitoare. Nesăturarea şi lăcomia ... aduce asupra oamenilor ... pretutindenea despărţire. Despărţirele sînt întărite la canadieni. Aşa au vrut să lucre şi cu boierii, pentru despărţirile cele fără de cale de căsătorie. La papistaşi lucrul despărţirei căsătoriei se judecă întîiu în consistoriului episcopesc. După despărţirea căsătoriei să fie datoriu tatăl să poarte de grijă pentru hrana copiilor. Sa decretat despărţirea lui Lotar şi voia a se însoţi cu alta. Dacă sentîmpla că se făcea despărţire (divorţ) din vina bărbatului, acesta trebuia să reîntoarcă toată zestrea. A chemat pe avocatul Olimp Stavrat şi la rugat să introducă neîntîrziat cererea de despărţire. Arătîndune şi locul pe unde au fost despărţirea moşiilor acestora una de cătră alta Poate oare să le calce hotărînd o linie de despărţire între Peloponez şi cealalt continental pămînt. Dormi întrun pat de scînduri, fără mindir, fără saltea şi fără despărţiri unul de altul. Margina de despărţire între dunga luminoasă şi spaţiul întunecat alăturat, nu se poate fixa. Şura este aşezată ... în partea a doua a curţii, avînd unul dintre pereţi pe linia de despărţire. Persii, carii au puţină despărţire de legea lui Mehmet. Copiii să naibă despărţîre la moştenire. La noi ... dispărţirea între foi ştiinţifice şi foi literare nu poate exista încă. Cîtă dispărţire între Tit şi între Nero. Sa făcut însă despărţirea între veniturile domnului şi ale ţării. Dincolo de despărţirile artificiale şi pe deasupra ideologiilor politice de partid, misiunea tineretului rămîne una singură. Există o anume probabilitate ca particula ... să străbată graniţa de despărţire între regiunile I şi II. despărţiri despărţire. despărţirei. Despărţitul oilor Poate eu noi fi faţă la toamnă, nici la despărţitul oilor, nici nicăieri pe faţa pămîntului. Dorul o avea sfîrşit Şi dragostea despărţit? Celi cu patru picioare carile au piciorul despărţit în cinci părţi cu unghii mari ca degitile omului. Nu iubesc să fie romînii laolaltă nici uniţi, ci îi voesc despărţiţi, ca cum ar fi doau neamuri. Aşa Vlad urmînd oştii cei mare Turceşti, ordiilor despărţite Neaşteptat înainte le sare. Deci caută să facem doauo rînduri despărţite, unul pentru groşiţe, iară altul pentru bănuţi. În vremile acelea părea că sînt două lumi despărţite; întruna se bătea carataghenezii cu romanii; ceailaltă era tulburată de gîlcevile ce se aţiţaseră după moartea lui Alecsandru. Adverbiul negativ ne se scrie însoţit cu zicerile, iar nu despărţit, precum: nefăcut, negreşit. Cînd şia reluat activitatea regimentul, despărţit ca mai înainte, lucra după aceleaşi formule. Cheptarul lung, fără mîneci, cu poale şi creţi la brîu, se cosea cu flori puţine, cîte una pe piept, despărţite, denumite „trandaciri”. De nu voiu da pre fiiul tău întratîta vreame filozof ales la împărăţia ta, despărţită să fie viaţa mea, şi toată avuţia mea să fie a împărăţiii tale Cele două braţe de rîu ... se desfăceau, se rupeau una din alta, ca să curgă iar despărţite pentru totdeauna. Grecii sau rădicat cu toţii, cu mare tulburare şi strigări înspăimîntătoare, fiind despărţiţi între ei Eghiptenii mi se părură despărţiţi între dînşii. Nu se mai văzură decît de departe ca două stînci despărţite. Despărţiţi pentru cîtva timp –, ... cei doi prieteni se regăsesc la Bucureşti. Sînziană, Iană, – a mea copilă Despărţiţi să fiţi, Voi să vă goniţi Să nu văntîlniţi. Numitul Andrei Vasile, dimpreună cu Rahira ... dînd mînile înaintea noastră, cum că vor rămînea despărţiţi unul de altul Să nu păşască la altă căsătorie carii sînt despărţiţi pentru alte pricini. Femeiele despărţite de bărbaţi fără a fi deplin închise ca la turci. Cel dintîi revelion pe care nul făceam împreună ne găsea certaţi, despărţiţi de mai mult de patru luni. Cum să ne vedem? că suntem acuma despărţiţi. Tinerii de pe platou suferă, prin somn, că sunt despărţiţi. Ce fel de căsătorie mai e şi asta, cum să stea despărţiţi? Nui mai vorbea ca o soţie, păreau despărţiţi de o mare. Sunteţi despărţită de soţ de cel puţin 5 ani. După moartea lui ŞtefanVodă ... au stătut domnu fiiusău BogdanVodă puţin despărţitu de firea tătînesău. Deşi despărţiţe, lucrurile au unire. despărţiţi, te. Numeral despărţitiv Semn despărţitiv despărţitive. iv. Sabiia dintrîmbe părţile ascuţită, între trup şi între capui despărţitoare, de grabnică şi ocărîtă moarte aducătoare. Semne despărţitoare Împiedecarea este semn despărţitori ... Împiedecarea să pune între cuvintele cele ce întru sine una de alta sunt despărţite. Învăţătoriul e datoriu ... a întreba ce va să zică fieştecarea bucată carea se află între doao semne despărţitoare. Mai vîrtos despre punerea semnelor despărţitoare. Dacă stau douo despărţitoare litere neglasnice întră douo glasnice, una să i să ia la silaba dintîiu, ceaialaltă la silaba următoare. Fracţiile resar prin despărţirea numerilor celor otărîţi, deacă unele părţi ale lor prin despărţitoriul numer nu se pot în asemenea cu ceale mai dinnainte părţi despărţi. Despărţitor de strate Despărţitorul e construit din fontă, deci poate fi înlăturat din sondă prin frezare. Despărţitor separator de lan Locul pe carele are a se zidi această şcoală ... are o uliţă despărţitoare. În zadar cearcă ei să ridice Un zid pe Milcov, despărţitor. Cordoanele despărţitoare şi carantinele sau întrebuinţat de atîtea ori ..., dar fără folos. Tot acolo se dă şi inscripţia de pe păretele despărţitor dintre pronaos şi naos. Peretele despărţitor dintre cabina echipajului şi magazie. Inima este separată de un perete despărţitor. „Dunărea ... era mai vîrtos mijlocul de legătură” ... decît un zid despărţitor. A fost mutat în colţul dinspre peretele despărţitor al tindei sau cămării. Peste acest fluviu despărţitor al neîncrederii trebuie să clădim ... o punte durabilă. Caracteristica fundamentală a creştinismului ... constă în surparea zidului despărţitor între Dumnezeu şi oameni. Aceastea sînt osebirile şi fealurimile ceale fiinţeşti şi fireşti, care să zic despărţitoare şi întemeietoare. despărţitori, oare. tor. Caută de pune bine în mintea ta şi oglindeaşte despărţitura corturilor şimi spune ce să veade. Mă leg ... să fac două odăi, toate de zid iar despărţiturile întro cărămidă Scîndureale supţiri ca să poată lua mierea dintru o despărţitură. Se face o beşicuţă albă rotundă, carea nu e de la mişloc cătră margini împărţită cu mai multe despărţituri, ci stă dintro găvănitură. Robinson ... au început aş împodobi grădina, întîi au făcut despărţituri pe linie, drumuri drepte, apoi au răsădit copaci mici. Stomahul ... este cu patru despărţituri. Văzui o zidire ... foarte frumoasă şi împodobită, cu felurimi de cămări şi despărţituri. Trebuia la fieştecare din ele o despărţitură osebită. Toate pasările ce era în aceeaşi despărţitură a coliviei îşi luară zborul. Se pot pune pănă la 20 de vite în o despărţitură. Ţeava este atunci despărţită prin acest diafragm în două despărţiture, una mai lungă şi mai largă decît cealaltă. Corpul fiecăruia paianjen ... este despărţit în patru despărţituri care sînt îngăurite do mulţime de găuri abia văzute. În cellalt unghi era aşezat un dulap ... iar mai sus pe o despărţitură făcută întradins, se vedeau o mulţime de feligene pentru cafea. cînd se propteau cu rîturile în peretele despărţiturii, cînd alergau prin spaţiul strîmt. Acolo sculă pe toţi şi intră în despărţitura maşinelor secrete. Bătrînul vraci şia deschis lada cu ... despărţituri şi legături înnodate, mirodenii. Scena apare împărţită în trei părţi ... Decoratorul va trebui să sugereze că aceste trei despărţituri au şi o valoare simbolică. Portiţa de fier se deschidea dea dreptul pe trotuar, în despărţitura zidului de granit care susţinea malul. Un dulap mare, cu şase despărţituri. Scoase o hîrtie dintro despărţitură a brîului, o puse pe masă. Îşi făcură loc printre despărţiturile de ciment înalte cît omul. avea în interior două despărţituri: în una din ele se puneau vasele. Întro despărţitură ... am dat peste un pacheţel de ziar. Ultimele două trei sticluţe de colonie şi jumătatea de litru de spirt albastru, medicinal, pe care o găsise întro despărţitură, ... nu le mai sparse. Apoi face cruce de trei ori cu mîna asupra bobilor, îi face trei dăspărţîturi. Eu feci amu despărţitură cu el şi mă duş den Machedoniia. Apoi repede înfipse plugul dincolo de hat, în petecul vecinului şi porni să curme o nouă despărţitură. O plută de argint îşi fulgera podoaba, pe despărţitura bătăturilor. 20 colibi de scînduri bine lipite cu două dispărţituri ... la vremea băelor să se găsască gata cîte un feredeu nou cu două ciubere pentru îndemînare celor ce vor face feredee. Îşi mutase pînda în jurul despărţiturilor de scînduri din curtea gării. Găsesc două despărţituri de scînduri şi două ghişeuri tăiate cu fierăstrăul. Despărţitura lui Osman ... priimind cîteva ajutoare luă poruncă ca să se apropie cît se va putea de mult de coasta cea dreaptă a taberii noastre. Pe de altă parte despărţituri de oşteni moldoveni îi strîmtora pe de laturi. despărţituri despărţiture. itură. Copilul, preste care ai păşit cumva cu intenţiune ..., nu mai creşte deloc, pînă cînd nul despăşeşti. Dacă însă sa întîmplat să treacă cineva peste picioarele unui copil, trebuie neapărat „săl despăşească”. Dacă cineva trece preste unul, carei culcat jos, acesta nu mai creşte, de nul despăşeşte. despăşesc. des Despătur o epistolă din mulţimea caremi zace înainte. Despăturind coala de hîrtie, îi zise bădicului. Ladima, care citea ziarele de seară, şia aruncat ochii pe caricatura dintrunul, pe care abia îl despăturise. A despăturit o basma verde cît un cearceaf. Faimosul Vili, cel cu harta despăturită în faţa oricui ... a ieşit radios de la Porceanu. Costan crescu lumina lămpii, despături hîrtia – şi multă vreme cele două femei îl auziră oftînd. Scoase încet de tot o hîrtie din buzunar, o despături tacticos. Iam pus şi timbru fiscal! a mai spus el în vreme ce despăturea cererea. O romîncă, care tocmai atunci mergea cu un val împăturit de pînză pe cap ... despături degrabă pînza, înfăşă copilul întrînsa şi astfeliu îl duse şil anină de cetina unui brad. Bătrîna atunci se oţărea, îşi despătura buzele bătrîne şi era gata să le spună o căzanie întreagă. Trebuie despăturat sufletul tînăr de ceaţa nelucrărei, care moleşeşte firea. Despăturăm, în amintire, timp şi trai. Suntem pierduţi şi azi în nesfîrşitul mai. Mînile lui se purtau neobosite; despătura, jucînduse, paiele din snop, le da spre gura maşinei, curăţa întro clipă masa. despắtur. des despăturiri. Foaia despăturată o ţine departe cu amîndouă mînile întinse. Domnul din faţă aţipi cu ziarul despăturit pe genunchi. despăturiţi, te. Numai, pănal triimite, au dispecetluit banii Jora şau luat cîţiva galbeni şau dat samă cătră DabijeVodă că aşè ... iau găsit. DucaVodă avè un grec din Ţara Frîncească, anume Neculaiu Deport, pe lîngă dînsul, om învăţat şi tălpiz, de ştiè despecetlui cărţile. Cărţile crăieşti cătră împăratul turcesc trimise leau prins, leau despecetluit şi ... leau trimis înapoi. Nici ei nau tăgăduit, ci au arătat adevărul, că au întrat unul dintrînşii pe fereastră, dar numai cît au despecetluit nişte secrie Josiscălitu pohteşte pă cinstita K. K. aghenţie să binevoiască să trimeaţă a despecetlui prăvălia Am despecetluit răvaşul meu şi ţiam scris. Despecetluindo însă şi cele scrise citind, Sa mîhnit pînă la suflet. Despecetluieşte cu grabă scrisoarea şi citeşte. Despecetlui plicul cu grabă, îl citi şi văzui că i se înveseli obrazul. Tremurînd ca frunza o despecetlui şi – ce cetii, mă împlu de o bănuială groaznică. Şii dă apoi o scrisoare, luîndui cuvîntul că o va despecetlui numai atunci cînd va cădea în cea mai mare deznădăjduire. Toate scrisorile se despecetluiesc întîiu la Lisabona înainte de a se împărţi. despecetluiesc. des Aice e vorbă de despecetluirea scrisorilor. Dacă aprobă prigonirea boierinaşilor ... el ni arată pe domn rău sfătuit, epitropisit de socrul său Brîncoveanu, ... adus astfel a comite fapte criminale chiar, ... fără a mai vorbi de despecetluirea scrisorilor ce treceau prin Moldova. despecetluiri. De cînd am prins a dezlega buchile nu mai beau tabac, nici holercă ... Stau întins în iesle ... vitelemi rumegă deasupra ... Eu, sub cojoc încep cu dispecetluitul cărţii. Cărţile crăieşti cătră împăratul turcesc trimise leau prins, leau despecetluit şi despecetluite leau trimis înapoi După aceasta Dima Mihai au venit şi au adus tistamentu din măna lui Velicu Obrescu, despecetluit despecetluiţi, te. cia. despecializări. Înadins nu şia desperecheat cele patru mii de lei, neatinse în buzunar. desperechez. – des Berzele desperecheate Sempreunăn zbor şi ele. Mănuşa asta desperechiată? ... – Astai mănuşa mea. Ei par nişte tîrligi despărechiaţi, rămaşi prea mici în leagănul unui prunc. Avînd ei înde eişi gîndurile osăbit despărecheate şi voilemprotivă şimpizmiţ către alalţi, pentru aceaea să arată vederat căş sînt şi stricători unii întralalţi. Un vraf de cărţi vechi, toate desperechiate şi hărtănite. ce se vedea acolo ... nu numai că era urît şi de soiul cel mai prost, dar ... şchiop sau schilod, ciobit, rupt sau desperechiat. Catherine ... adunase o sumă de partituri desperecheate, alcătuind un corpus grotesc şi vulgar. Vasile Mogrea desfundă sticla, turnă în pahare desperechiate, cum erau toate lucrurile în casa lor. Masa era aşezată în cerdacul larg, cu faţă foarte curată, însă cu tacîmuri despărechiate. Pe masa de brad acoperită cu hîrtie albă se aflau pahare desperechiate şi o sticlă de rom începută. O masă cu nişte scaune desperechiate împrejur. Serviciul de cristal e iarăşi desperecheat. Uneltele şi vitele ... erau desperecheate şi neîngrijite. Rămăşiţe despărechiate din răsfrîngerile vieţii trecute. Strofe despărechiate. Artea dramatică împreunînd contrastele cele mai disparate desperecheate spre a da operelor fantaziei libere o realitate sensibilă ... face un fel de efecte cari întrec prin tăria şi zguduirile lor pe toate acelea a tuturor celorlalte arţi. Poezia sa văzut cuprinsă deodată de mulţime de noţiuni ciudate şi desperechiate care naveau întru nimic dea face cu arta. Cinearuncă pe fereastră note vagi, Desperecheate Dintro veche melodie? Vorbele desperechiate, şoaptele nedesluşite care vin de sus din arboradă se aud întrerupte de mugetul asurzitor al vîntului. Urmează nişte cuvinte desperecheate: Rucăr, Valentina Ionescu, nenea Dobre – „nunţi–botezuri”, unchiul Manole. desperecheaţi, te. – desperecheri. Cînd soarele dasfinţea, Omul cu pluguşi venea, Muierilel despetea. despetesc. – Trecînd cineva peste copil, acesta no să mai crească, dacă nul despetrece. despetréc. – des + Luo cu el doao slugi ... şi despică leamne pre giunghearea de ardere. Taie şi despică pre pămînt. Voiu să mai despic o aşchie. Ia furios măciuca şi capul drept în două Lui Abel îl despică. Am învăţat a despica brazda pămîntului cu ferul plugului. Ghioagan fruntei arunca, Fruntean douăi despica! Apoi capul îi tăia. Cine nu cinsteşte lupta dreaptă şi ucide pe la spate, ucis trebuie să fie! zise el, despicînd în acea clipă capul ucigaşului. Pitarul ... le despică curcanul cu guşe grasă. Cadavrul ei despicat în 4. Scuturam preşurile şi măturam prin casă, spălam vasele şi despicam un munte de lemne, să aibă pentru o lună la îndemînă. Furtuna prăvălise destui în vale şi naveai decît săi despici. Apucă un cuţit şi o furculiţă ... Despica sîrguincios carnea rumenă. În ajunul sărbătorilor de iarnă, le tăiau bucăţi, le despicau şi le aşchiau subţire cu cuţitoaia. Să nu rămîie beşică de leac Nici ca un fir de mac În patru despicat, În mare aruncat. Capul în patrui despica Şi din gură căi zicea. Jos teai lăsat, Piatran patru ai despicat. Pătlăgelile ce să murează să se dispice la mijloc pe patru locuri. Capătul gros al nuielei se despica în patru. Vîntul, carele scoate fagii din rădăcină ... despică luntrile pre apă. Din înălţime vine tresnet fulgerind ... prăpădeşte, arde, despică copaciuri mari. Mîinile ... despicau anevoios aşchiile. O jale sufletumi despică Şimi frînge visurilen două. Vine toamna, frunza pică, Dorul inimami despică. Toate acestea le las pe seama celor ce ştiu să despice firul de păr în patru. Văd că despic în mai mult de patru firul de păr ... al Adelei. Cînd aşa dnuuhul şeau dat, Besearica sau stricat, Pietrile sau despicat Soarele sau întunecat. Pietrele sau despicat, mormînturile sau deschis, şi multe trupuri ale sfinţilor care adormise sau sculat. Piatra ... să despicasă în patru bucăţi. Odată se despică zidul şi se ivi o umbră. Sfatul vlădicesc orîndui pe popa la pocăinţă întro zi de iarnă cînd de ger pocneau şi se despicau lemnele prin pădure. Salcîmii trosnesc, de crapă coaja de ger ... li se despică trunchiul de parcă ar fi izbiţi cu tăişul securii. Lemnul, fostul lemn, se despică în două. Blocurile uriaşe de calcar se despică în mii. Cu piciorun uşăo dat, Uşan trei so despicat. Pietrile se despicară Apele se turburară. Inima ca nuca ţi sau despicat. Iar inima cea de dor aprinsă Mai numa că nu i să despică. Frageda inimioară se despică de durere? Inima i se despică de durere şi exală cîteva accente de adevărată poezie. Eu la tine cînd privesc, Inima mi se despică Şi te plîng şi te jălesc. Nevîrstnicii umeri, nerotunjiţi încă se vedeau din tăietura dibace a foarfecei ce despicase cu meşteşug faiul alb. Se aplecă la lucrul cel nou, croind şi despicînd. O fîşie de tifon ... se despică la cele două capete. Şi aşa de tare săi fie lovit, cît cu o lovală pe amîndoi deodată săi fie despicat din cap pînă în oblîncul şelii. Acest tinăr în floarea tinereaţelor de sabia morţii despicat. Au dat voie doctorilor a despica trupurile oamenilor. Se răpezi cătră nenorocitul bătrîn ca săl dispice cu ferul său. Cu cuţît ma despica Şin frînturi ma dimica Şi la cîni mă vaarunca. În locul oricărui pept ce se despică, alt pept şi alt om se pune în rînd. Despicînduse din coşul burtei se varsă o materie cu un miros foarte supărător. Nu se vedea un pic de tremurătură cînd împlînta în trup de om ascuţişul oţelului pea cărui urmă se despica pielea în două buze galbene piezişe. Întracel ceas pămîntul supt oamenii cei păcătoşi să va despica. Măncate de şiroae, brazdate de fulgere, ele se despică pe une locuri în cavităţi adănci şi tenebroase. Un mormînt se vede ... iatăl se despică. Lovit pe la spate şi cu sete, Bimbirică a simţit cum se despică pămîntul sub el. Nu sunt numai frunze, ci ... păduri întregi ... pe care apele leau purtat atunci, în vremea Miocenului, iar pămîntul despicînduse, lea înghiţit în adîncimile lui. Parcă patul se cufunda ... în fundul pămîntului, care se despica. Cerun două se despică, Ploi de raze din el pică. Bolţile se rupeau, jumalţul lor albastru se despica. Un fulger despicînd norii şi săninînd tot horizontul iau arătat spre dreapta ... pagoda. O ţepuşă de turn aurită care despică nourii. Lumini fulgerătoare ... norii despicau. Doar Dumnedzău di a faci milă, precum au făcut cu izrailitenii ... deau dispicat Marea Roşie. Puii ... îşi despică micuţul plisc. Frunzan luncă se despică. Mugurul liliacului se despică şinverzeşte subt aburoasele sărutări ale soarelui de aprilie. De se despica frunza, Aşa mîndru ce cînta. Am despicat moşiia în lung, după obiceai, şi am ales partea dumnealui de dat Şi sa pus şi peatră de sa despicat cîmpul şi sa făcut şi bour întrun stejar în marginea pădurei Atomuri ... lucrul carele ... nu să mai poate despărţi, despica, tăia. Aceste ramuri, o dată ce ajung lîngă intestinul cel gros, se despică în alte ramuri. Drumul ... se despicăn două. Cu osuţul cel din plăseale dezlipiţi scoarţa acolo unde tăietura cea crucişă se despică în două părţi. Aripile ... cu mare vîjituri aerul despica. Corabia lui Ulise despicînd undele, se făcuse nevăzută. Se nevoiaşte a despica spumoasele valuri. De ce zbori ca o săgeată Care aerul despică Dunde vii tu mînecată, Şincotro, albina mică? Cu o mînă despic undele cu cealaltă te subţiu. Vaporul începu mai întîi a geme ca un taur ..., apoi a despica undele cu repeziciune. O luntricică cenainta, despicînd valurile. Visez că sunt Hercule şi iar despic oceanul. Şoimul pleca în zbor, despicînd aerul ca o săgeată. Turmele de păsări ... despică aerul. Partea din faţă a corăbiei despică valul foşnind. Şi valurile lumii, amîndoi, Le despicam, neştiutori de ele. Despicînd valurile mulţimii ..., înainta, uscat şi negru, ca o ţigară de foi. Aflăm de la acest autor că, în Anglia, apariţia industriei a despicat în două modul de viaţă al muncitorilor. Pentru aceasta trebuie însă ca să se agaţe cineva de oarecare personaje ... şi să despice puţin ori ce ele înfăţişează mai folositor. Începură săşi despice păţaniile şi să le cîntărească. Autodidact, Lică Păun se impusese ... printrun simţ nativ şi precis al fenomenului social de la noi şi de atunci, prin uşurinţa cu care despica firul unei probleme de tactică socialistă. Eu am obicei să judec şi să despic lucrurile. Bisturiul analitic despică ... şi ţesuturile psihice ale celorlalte personaje. Eu ştiu numai să gîndesc, să despic, să analizez. despíc. Fărmătoriu să numeaşte un mineral cînd la despicare să farmă în mai multe bucăţi. Despicarea manuală a lemnului se practică în special spre a obţine lemne de foc, lemn pentru doage, şindrilă etc. şi se execută în general cu toporul. Cautăne în bunătatea Ta, Doamne ... opreşte despicările besericilor ..., a ereselor sculări de sîrg răsîpeştele, cu puterea Svîntului Tău Duh. Printre efectele negative ale unirii urmează să socotim bunăoară despicarea ţărănimii romîne în două grupuri. Urma păsărilor în aer şi despicarea valurilor mării nu se şterg mai curînd decît cugetarea morţii. Domnul D. G. na făcut despicarea cuvenită, domnul D. G. a vătămat logica. Cea dintîi operaţie intelectuală, în care am făcut progrese, a fost despicarea unui argument rău şi căutarea locului erorii. Renunţînd ... la despicarea complexelor sufleteşti, Caragiale nu foloseşte ... portretul fizic. Mai interesante sunt cazurile cînd despicarea semantică se realizează la poeţi diferiţi, învederînd perspective poetice proprii, direcţii asociative originale. Analist redutabil, romancierul şia înzestrat personajele cu puteri de observaţie şi despicare a firului în patru ieşite din comun. despicări. Toporul slujeşte la despicatul lemnelor şi cioplirea lor, pentru a le da forma generală. Iară cînd să plecă gios de căotă, ... vădzu pămîntul casii despicat cu o căscătură groznică şintunecată. Gardul este stricat, iar parii dăspicaţi cei vechi sunt, şi lipsesc ca a patra parte dă pari Numai atunci să altuiască cînd nu suflă vînturi răci şi uscate, care ceale ce sînt de altuit sau de înmugurit cu lemnul cel despicat. Cartofe despicate şi ferbinţi. Acest val se aşaze întrun proţap despicat ca o foarfică. ia şuierat în ureche, ca din limbă despicată. În bălţile Dunării pescarii aşază bucăţile de carne în capetele despicate ale unor vergi. Dar un măceş în piatra despicată Cu rădăcinan moarte anflorit. Pe tarabele joase zăceau pepenii despicaţi. Semnul, fie chiar numai despicat, asigura o mai bună protecţie tuturor tipurilor de construcţii. Laiţa pe doi pereţi, lată de cca 63–70 cm, se făcea dintrun butuc cioplit şi despicat, din lemn de brad sau de tei. Cu aracii despicaţi, Cu strugurii atîrnaţi. Însă dentraaceastea nu veţ mînca den ceale ce nu aduc rumăgătură şi den ceale ce nus despicate la copite. Talpa îi este ... cu copită împreunată, iară nu cu unghii şi cu degete despicată. Îndrăzneşte a crede că iepurii sînt cu unghiile despicate şi nu sînt spurcaţi. are dar după structura sa anatomică la picioarele mijlocii două copite, şi nu una despicată. Poporul nu ... confundă niciodată cu Milvus, pe care îl ştie cu coada despicată. Aplauze furtunoase marcară intrarea unei femei ... îmbrăcată întro rochie neagră, foarte decoltată, despicată în faţă. Este specifică numai ... romînilor cămaşa bărbătească despicată în părţi. scotea ... din porcul despicat: măruntaiele de tot felul. De bine mă cutremur şimi amintesc un an Cu lumea despicată, zîmbind din măruntaie. Vreau sămi faci şi altfel de copaci decît cei cu ramurile despicate şi chinuite. Cu ramurile despicate se cercuiau vasele de lemn. dispicat; Şi fata de undeo ia? ... Din oraşul Hîrşova ... Pe fata hainului, Savai, Letinul bogat Şi de lege Lepădat, La cuvinte Despicat Şi la zestre Cam ciudat. despicaţi, te. E Cantemir, acest om aşa de bine informat, un spirit critic, un despicător al negurilor ce întunecă adevărul? despicători, oare. ător. Despicînd un bolovan mare îl băgară în despicătură şi trîntiră piatra la loc. Mugurul cu vîrful cel din jos întîiu se vîreşte în despicătura lemnului celui sălbatec. După un pătrar de o oră, se făcu la stînga noastră o despicătură verticală în păretele zidului de stîncă, ce ne însoţise neîntrerupt pînă atunci. Aţi văzut desigur pereţii unui munte, ..., lăsînd să se deschidă între ei despicătura adîncă a unei prăpăstii. Leam putut urmări conturele, liniile aripii, despicătura elegantă a cozii cu egreta fină. Pentru că iaste trestiia în doauo despicată şi fieştecare despicătură să face luntrişoară. Cel ce cugetă poami de multe please şi soiuri să crească, acelu acolo unde e capetul celor de o pleasă, să împlînte cîte o despicătură de lemn. După ce mă făcură numai răni cu despicături de trestie ... mă dărui babei. Am fost să cumpăr un car de lemne, dar mio cerut cît dracu pe tatăsău, şi nam luat nici o despicătură, ca săi viu de hac celui cu lemnu. Sara merse la beserecă, îşi luă un ulcior de vin şi o despicătură zdravînă de lemn. Şi ele au pus un mare vas pe vatră, Turnară apăn el şi grămădiră Şiaprinseră despicături sub dînsul. Noul argat adusese de cu vreme braţe de despicături în casă. se trase lîngă soba lungă. Înăuntru ardeau despicături mari de lemn. Gardurile sunt din despicături de brad înfipte la rînd în pămînt, din acelea care rămîn după scoaterea blănilor la ferăstraie. Surla era o construcţie în formă conică, din despicături de lemn. bărbatu la cap o leagă, Cuo despicăturăntreagă. I se vedeau ţîţele tari prin despicătura rochiei. Fredy al dumitale ... acum vreo treizecitreizeci şi cinci de ani, umbla desculţ şi cu cămaşa de cit ieşită prin despicătura pantalonilor. Şi le luă toate şi le împărţi pren mijloc ... şi să pogorîră pasările pre trupurile despicăturile lor, şi şezu cu dînsele împreună Avram. Despintecăm pîntecele ei ca să scoatem copilul dintrînsa, care despicătură este ceva mai lesne de făcut. Despicătura traheei artire în bronhe corespunde tocmai la această faţă. Nevastămea luă atunci un cuţit de bucătărie, îl înfipse ... în abdomenul peştelui, făcîndui o despicătură mare. O despicătură mortală în măruntaiele unui trup viu. La victime sau găsit despicături în cap, semn că fuseseră folosite, pe lîngă pistoale, şi topoarele. Şi pre berbeace îl vei spinteca în două şi părţile, şi vei spăla maţele şi picioarele cu apă, şi vei pune deasupra despicăturilor împreună cu capul. Tot în această categorie intră şi despicătură „semn în urechea oilor”. despicături. ătură. Un cerbuţ cam surior Şi la păr despicăţel. despicăţei, ele. – el. Despedicarăm caii, îi legarăm, încălicarăm pe ei şi o luarăm la goană. Nu te căina, Nu te văira! Că eu de mîna dreaptă teoi lua, De picioare teoi despiedica, De mînuri teoi deslega. Din cap iam turnat, De scai voiniceşti lam măturat, Chicioarele iam deşchedecat Mîinile iam descurcat. Eu sunt aia, care fac Şi nu dăsfac. Împiedec Şi niciodată nu dăspiedec. Leg şi niciodată nu dăsleg. Adăpîndui dăspiedică, trec gîrla şi o iau la sănătoasanainte. Împiedică la deal şi despiedică la vale, Două! numără Bandat şi despiedică arma. despiédic. des despiedicări. Femeia fără bărbat e ca şi un cal despiedicat. Ţara fărămpărat Ca calul despedicat. Ce încă văzînduse ca dintro piadecă a învăţăturilor tătînesău slobod şi despiedecat. Să nu laşi căruţa despiedicată. Am uitat puşca despiedicată. despiedicaţi, te. Socotind că e vreun stîrv, sau vreo vită despielată ..., se pogorî din aer cu iuţeală ca de fulger, îl răpi în ghiară, şi iar se înalţă cu dînsul. despielaţi, te. – des at. Era despieptănată şi avea o claie de păr vopsit roşu şi ondulată permanent, ceea ce acum o făcea şi mai zbîrlită. Avea şi mătuşa o fată despieptănată. despieptănaţi, te. des Şi potrebirăse despierdurăse în Indoru şi fură ca gunoiul pămîntului. Despierdevei, Doamne, buzenşelătoare, a limbă sămaţă, de rău grăitoare. despiérd. – des + Fum cu stereveie faţă să le arză, Şi ca de foc ceară, răstopiţ să cază, Şi toţ pizmătarii dea Lui faţă svîntă Aşe să despieie şi să cazăn smîntă. despiéi. – des + Ce pofteşti, stăpînă? Să mă despietreşti. Apoi îi zise: cari sunt fraţii mei? Eai arătă două pietre şii zise: aceştia sunt. despietresc. – des Sau despetrificat toate cătanele şi începură aşi face exerciţiile chiar ca şi în minutul cînd se petrificaseră. despietrífic. – des- depietriri. despietriţi, te. – După ce o au luat şi au avut prunci cu dînsa, mai tîrziu despină încă o au făcut, căci el mai de demult era despot. Slăvita despină se arătă în catisma. despine. – Despintecăm pîntecele ei ca să scoatem copilul dintrînsa. Pe muchea cadrului se vede cum mistreţii ucişi sunt transportaţi pe spinarea elefanţilor şi apoi cum slujitorii îi înjunghie şii despintecă. Se repede spre Niţă cu sabia ridicată săi despintece capul. Au despintecato, iau scos inima, din care curgea sînge curat. scoase paluşul de la brîu, despintecă smăul, îi scoase inima. Îi despintic urechea în duau. Vara şi toamna, cînd castraveţii sunt copţi, se despintecă şi li se stoarce zeama. despíntec. des + pîntece. despintecări. Arată pieliţa vinelor despintecată. Ioan ... găseşte pe Dumitru mort cu gîtul tăiat şi pîntecele despintecat. despintecaţi, te. despintecători, oare. – tor. În această despintecătură (spintecătură) se pune alt beţişor, care face cu sulul un fel de cruce. despintecături. ătură. despironesc. – des despironiţi, te. Iau desplîntat talpele de la picioare. des Părul despletindumi, mă voi duce să mănec? Părul moale despletinduşi, Faţan apa mea privinduşi, Să matingă visătoare Cu piciorul? Simina ... începu să plîngă şi urcă scările casei despletinduşi părul. Mîne blonda păstoriţă Despletind a ei cosiţă Toată ziua la izvor, Va privi cu drag la plete. De frumuseţea ei mersese vestea; so fi văzut despletinduşi bogatul păr ca mierea arsă. Şii despletea cozile. Fata îşi despletise cozile şi cînta ceva îngînat. Se apucă speriată săşi despletească cozile negre. Dacă tu, badei porni Părul mi loi despleti Şi pre tine teoi jeli! Şi nul lasă sorusa Despletişar cosiţa. Iamă, măi mîndruţ, cu tine, Căi vedea com trăi bine. Cam coadămpletităn şasă, Şi coada oi despleti. Despleteşteţi coadele, Închide ferestrele. Cîteva discursuri îşi despletiră spiralele. Miam despletit privirile pe vînt. Noaptea îşi despletea şuviţele de neguri pînă ce luna plină, portocalie îşi arăta faţa prin zdrenţele norilor poleiţi. venea să despletească străvechile eresuri. Printrun fel de magie imitativă, se deznoadă cozile şi se despleteşte părul femeilor care se trudesc să nască. Un capăt al tierei se introducea în sul, apoi teara se despletea şi se întindea. Părul i se despleti somptuos pe umeri, pe spate. Învăţarea privată ... prin dobînda cea sufletească nu se poate cu totul despleti. Sau despletit pădurile, Şi plîng cu tine stîncele. Vezi colo unde rîul suspină trecător, Subt salcia jălindă ce trist se despleteşte. Zări ... cum se despletisără cele două braţe albe, ca două aripi. Nenumăratele pîraie se despletesc, în cărări de argint, peste întinsele şesuri. Para focului, înaltă, se despletea, în plete roşii. Cîteodată iese în faţa casei şi se uită lung la norii albi care se despletesc cu graţie peste vîrfurile munţilor. Vîntul ... merge la copile ... Şi rîzînd le despleteşte. Fata a rămas pe malul lacului, plîngînd pe FătFrumos şi despletinduse de deznădejde. despletesc. des Despletirea părului ... îmi cădea pe faţă şi pe mîni. Să torc un alb fuior De moi miresmen albă displetire. Poţi să sfărîmi viaţa în pumn, ca pe un bulgăr şi să arunci ţărîna spre cele patru despletiri de zare. Şi pe albastrele despletiri ale Mării Egee, La ţărmuri vechi oprităncremenise Corabia vicleanului Ulisse. Aspectul sălbatic al văilor în zona muntoasă se modifică în cîmpie, cursurile avînd numeroase despletiri şi meandrări. despletiri. Cosiţile nici cu totul împletite, nici despletite Şi aşa cu capul gol şi cu cosiţele despletite să le poarte prin cetate de ocară. Fluşturînd cu părul despletit ca nişte următoare a lui Bacus. Părul ei despletit este în jocul zefirilor. Dînsa, cu părul despletit ..., scotea nişte urlete întocmai ca un tigru. Hainele îi erau în neorînduială şi cu părul despletit. Cineo vedea cu părul galben şi lung, despletit ... ar fi gîndit căi o înmărmurită zînă a undelor. Şi ca o vrăjitoare ... Cu părul despletit, Eal urmări nebună întruna pînla ziuă. Femei cu părul despletit, nebune. Din Antichitate şi pînă în ziua de astăzi, la toate popoarele civilizate, părul despletit, la femei, e semn de jale. În şanţul viilor, o femeie ... aproape leşinată ... Părul despletit, amestecat cu mîzgă. Uscămi tălpile în despletitul tău păr. În Vălenii Rugineşti, la horă fetele făceau şi coc despletit cu „cîrlionţi” împodobit cu piepteni şi flori. Cun păr galben despletit, Jos pe braţe sclobozit. Bici galben despletit. Hora ... îşi întindea jocul în sus ... pînă în malul apărat de sălcile desfrunzite, careşi plîngeau crăngile despletite pînă la pămînt. Lumina niciunei forţe nuşi jucase încă despletitele văpăi. Sălciile ... îşi încolătăceau ... vergile fragede şi despletite pînă în oglinda încreţită a apei. Era vrăjit de frumuseţea drumului, care trecea acum pe subt o luncă deasă de sălcii bătrîne, prin care răzbătea strălucirea despletită a soarelui. Mam atins de părul ei ca deun viitor despletit. A fost şi cutremurul; mai este şi ploaia asta cu neguri despletite. Fără a folosi tehnica muzicală a simboliştilor, nu recurge nici la deznădejdile despletite ale romanticilor, ca să facă un spectacol patetic de suferinţă. Am iubit ... Despletitele răchite. A sclavei părul negru ascunde displetit Co mantă de matasă pe scumpul ei Jezid. Părul ei curgea pe umeri displetit şi încîlcit. Şi ieşiră muierile lor despletite, şi zgîriate pre obraz, şi cu featele şi cu coconii. Plîngi fără încetare ... precum plîng şi jălesc femeile displetite pe secriul mut a soţilor. Dimineaţa şi seara merg de se răsfaţă cîteva ... fete mari ... despletite. Copii mărunţi şi mama şi fete displetite. Baba muri chiar în acea zi şi nurorile despletite, o boceau de vuia tot satul. În faţa noastră o femeie despletită ... cu ochi înfioraţi de spaimă ţine un copil în braţe. Femei despletite, cu cîteun ţol în spate căutau săi mîngîie. Plîng la răspîntii mame despletite! Fusese găsită rătăcind despletită şi despoiată ... pe malul lacului. Madam Merişor, pe jumătate îmbrăcată, despletită şi desperată, striga. A găsit toată strada plină de militari, de neveste despletite şi zăpăcite de spaimă. O ţigancă tînără, despletită, cu ţigarea în gură, îşi oferea albăstrelele dea lungul peronului. Mamele mergeau sinistre şi despletite. Fecioare despletite, cu părul curs pe spate Spălau, în apă, valuri de in imaculate. Iar la clavir o brună despletită, Cînta purtînd o mantie cernită. La fîntîna cu răchită, Şadeo fată despletită. Luna se ivi printre nori, searbădă şi despletită. Prin noapte, toamna despletită, În mii de fluiere cîntă. Lungi, sub despletita şatră, Dorm ţiganii. Zăpada fugea despletită pe uliţele oraşului. Am văzut pe el durerea despletită alergînd. Prin bolţile surpate şuierau şi miorlăiau ca furii despletite vînturile iernii. Pe cîmpiile vaste trece vîntul despletit. Vîntul care se ridicase în seara aceea bătuse, despletit, două zile şi două nopţi. Mori muiere, mai ciupoasă ... Sămi iau alta, mai hireşă, Nu ca tineo despletită. Însăşi Moartea, personificată, nu trebuie pomenită, ci e numită la noi Despletita. despletiţi, te. Îndată cel despodobesc, rămîne o gloabă. Albii cavaleri, Despodobiţi deatîtea graţii, ce lemprumută luciul lunii, Vor deveni ceau fost deapururi: caişii, zarzării şi prunii. Adunarea deci, votînd împămîntenirea unui individ, care nar fi în condiţiile prescrise de Constituţie, dă un vot nul, adecă neconstituţional, iar noul cetăţean trecut prin biroul de împămîntenire ar fi cu toate acestea despodobit de drepturile sale de către orice sentinţă de tribunal. Acea linie monotonă ceşi destinde aşternutul său gronţuros pe pietriş gălbui ..., îmi pare un ce anormal, ... care despodobeşte natura, fără da face onoare imaginaţiunii, bunului gust. Era devorat de o ambiţie carel despodobea, îl făcea urît. despodobesc. des despodobiri. – Dar ochii ei căzură pe luminişul pe care anii il lărgiseră pe creştetul lui despodobit. despodobiţi, te. Despofilează caii, lasăi slobozi, nu mai fug ei daci. Sa despofilat calul. despofilez. des El a popit pe Grigorie Vodă şi iarăşi el îl va despopi. Vestea ... ajunse pînă la Mihai, care puse pe mitropolit del despopi. Despopeştete repede! Popa, tremurînd, îşi tunse părul, îşi tăie barba, şio rase, apoi lepădă hainele popeşti. despopesc. des despopiri. despopiţi. Buenos Aires a fost ... din nou despoporat la 1539. Bogaţii locuind însă, după obiceiul roman, mai ales prin oraşe, înţelegem uşor cum aceste trebuiră să se despoporeze mai curînd. despoporez. des Din pricina despoporării ţării, tributul nar putea fi respins. despoporări. Ţara dispoporată prin învingerea ce au suferit Decebal ... au trebuit din nou a se coloniza. despoporaţi, te. Mizet paşa ... după ce au înfrînt pre Gheorghie despotul sîrbesc, strîngînd oaste, au întrat fără veste în Ardeal. Cu numele de dispot şi de crai stăpîniia. Despotul daltă lege, Ce nu prea ştie multe, încai tenvaţă minte Să poţi fi om o dată. Pentru buna ospeţire ce i se făcu, hărăzi domnului Alexandru titlu de despot. Născut din despoţii Serbiei, prin evlavia lui şi învăţătură agiunse mai pe urmă la astă treaptă înaltă. Nam putere a porunci ca un despot. Un asemenea monarh se numeşte despot. Acea mînă de oameni, imagină şi întemeie libertatea, de faţă cu acele naţii şi cu acei despoţi carii o striveau. Oamenii cu gîndiri sincere ... cînd cugetările lor nu sunt întemeiate pe raţiune şi pe ştiinţă, fac mai mult rău şi aduc ţării lor mai multă vătămare decît despoţii cei mai aprigi. Aş vrea ... Să pierz ideea tristă ... Că lumea moştenire despoţilor sa dat. Despotul Gheorghe al Serbiei ... pune după înfrîngerea lui Huniade mîna pe el. Se zicea despot de Naxos şi de Paros. În locul unei ceacîre fete de crai, ai o frumuseţe de doamnă din Basarabii descălecători ai Munteniei şi din cea mai veche spiţă de despoţi ai Serbiei. este urmaş al despoţilor Serbiei. Analele acelor vremuri consemnează numeroase bătălii ... şi preocuparea despoţilor chinezi de a avea ... armate puternice. Ei poeţi sunt ai cîmpiei, Şoimul esteal lor despot. Care ajunge la întieţime Despot şi tiran fără milă Să face. Musele nice pot avea plăcere a se aşeza acolo unde mîna de fer a despotului voeşte a se învîrti numai prin întunerec. Neînvăţătura, care face puterea despoţilor, îi răstoarnă după ce îi slujeşte. Iată, mă dezbrac de aceste vestimente ..., de aceste curse în care despoţii mei mau ţinut prins. Sunt domn, stăpîn şi despot al acestui oraş. Această femeie este o despotă. Radicalii, cînd ajung în funcţii de ale statului, devin uşor despoţi. Cine nu se cutremură, cînd gîndeşte că gustul unui despot ajunge, pentru a osîndi tinerimea plină de putere a unui popor. Am fost eu despotă? – Oho! răspunseră toţi în cor, spre mirarea ei. Este un despot cu înfăţişare de preot catolic, de iezuit. De altfel în orice despot există această invaliditate, această neputinţă de a transforma fiinţa comunităţii carel cuprinde în mediul său intern. O icoană a stăpînei despote ce domneşte brutal peste cei fără drept şi ... manifestă dispreţ pentru demnitatea umană. Dă acestui demnitar rangul al patrulea, după despot, sevastocrator şi cezar. despót despoţi, te. Arătatam la anul trecut că Sigismund Batori a primit despotatul sîrbilor Se face stăpîn pe despotatul Epirului. despotate. – at Aşijderea mai iaste întraceastă carte scrisă şi despotaţiia svîntului Selivestru Papă de Răm despotăţii. – ăţie. Tot trecînd la mîndra dealul, Mi sa despotcovit calul. Dialu ghini nam suit, Calu’, so dispotcogit. despotcovesc. des + despotcoviri. Aflu că un cal e despotcovit! despotcoviţi, te. – eşte. lua veniturile ca nişte proprietari despotici Purtarea această despotică a lui Alecsandru a adus la deznădăjduire pe mulţi. El prin uneltiri şi mijloace despotice caută aşi întinde puternicia casei sale regale. A dobîndit asupra inimii o putere despotică. O mulţime de episcopi ... îşi făceau de cap cu măsurile lor despotice. Cît sînge, cîte chinuri şi cîtă grozăvie Pentrun monarc despotic şi oarba sa trufie. Totul este să nu fie procedura despotică. Mia luat braţul cu un gest ... despotic. Alexei face cunoştinţă cu bunicul, om mărunţel, aprig şi despotic. Din poveştile mamei sale, Andrei încerca să şio închipuie pe bunica tînără, o femeie neobosită, despotică, hotărînd nestrămutată vieţile copiilor. Nu se poate închipui efect mai rău decît acel pricinuit asupra unui tînăr cîrmuit despotic. În toate guvernele despotice, sapienţii moralişti au fost nevoiţi a moraliza pe oameni prin fabule. Unii scriitori din cei mai vestiţi gîndesc că oblăduirea cea mai despotică şi fără de hotar să face legiuită, dacă supuşii o priimesc şi o sufere. Monarhiile despotice sunt acelea unde domnitorul are drept a despune nu numai despre toate trebile publice a statului; dară şi despre viaţa ... şi averile poporului. Guvernul local nu e republican ... dar nici despotic ca la musulmani, ci un blînd şi părintesc absolutism. Puterea acea despotică asupra nobililor. Atunci se da educaţiei toate formele guvernelor despotice. Adevăraţii oameni ai poporului au grăit şi cu umărul poporului au răsturnat o lege despotică, un rege, o instituţie nedreaptă. Statele militare au fost totdeauna despotice. La guvernuri despotice se produc asemene consilie de stat compuse din oaminii intimi ai Curţii. Astfel nefericita ţară, ... a trecut deodată ... de la un regim despotic la cea mai liberală Constituţiune. Îndura o stăpînire străină, aristocratică şi despotică. Înturnîndusă în capitala Sucevei, începu a ocîrmui statul întrun chip cu totul despotic. Ele ar fi venit pe aripa iute a vîntului modei, ar fi stăpînit despotic. După dărăpănarea despoticului, toiagul oblînduirii căzînd în mîinile norodului despotici, ce. Unelti cruda aceasta; o rîvnă fanaticească Sentinse cu gudăria supt vălfa despoticească. despoticeşti. icesc. iceşte. Toată gîndirea cea de nobilitate, tot semnul de vrednicii, fuseră şterse din ţinearea în minte a lăcuitorilor prin depotrivirea stîrnirii noului despotism. În învoirea despotismului asiaticesc, adică a oricăria cîrmuiri necumpătate, totdeauna este o adevărată desghinare. Dete peste o pădure de ţepi în care era înfipţi atîţi nefericiţi, jertve ale despotismului lui Ţepeş. Despotism, putere neatîrnată, adecă a face cineva aceea cei place, fără a se îndrepta după legi sau regule. El prin despotismul şi ameninţarea puterniciei sale aţiţe rivalitatea prinţipilor Evropei. În Turcia ... despotismul au înăduşit toată mişcarea slobodă. Miar fi făcut însă mai bună impresie cînd acei pui de republicani ar fi apărat cauza libertăţii, nu a despotismului, cu atîta fidelitate. Monarhie, împărăţie, republică, priimeşte totul afară de despotism şi anarhie. Nu canoanele, nu aşezămintele bisericeşti sunt în contra ţinerii sinoadelor, ci piedicile se pun de cătră despotismul acelor sisteme politice, care nu suferă biserici cu caracter naţional. geme subt împilarea despotismului şi a aristocraţiei! Numai despotismul e bine întărit. Despotismul este puterea unui singur om, putere absolută şi fără control, bazată pe dreptul divin, abuz de putere. Lumea gemea cu grumajii striviţi sub călcîiul despotismului. Toţi oamenii sunt egali, şi despotismul sa dus din ţara noastră. Despotismul acum se stinge. Hobbes trăgea din filosofia sa concluzii în favoarea despotismului. Multe fapte ale lui Caracalla iau confirmat faima de asprime, cruzime, despotism. Omul nu ar sta supt despotismul organizaţiei sale ca supt oarecare lanţuri de fier. Despotismurile cele mai împrotivă, despotismul religios şi despotismul filozofic, au tot acelaş început. Mă întristez, gîndindumă că ele vor rămînea ca acte ale despotismului bărbătesc. Teroarea religioasă e primul fel de despotism. Numai înfrîngînd de la început, dintro dată, despotismul, printro acţiune îndrăzneaţă şi energică, vom crea condiţiile unei culturi înfloritoare. despotisme despotismuri. – Joi sa înămolit ... piroscaful „Hungaria” ... E slabă nădejde că va putea fi despotmolit. Despotmoli iapa, încălică pe ea şi plecă acasă. Adunau oamenii ... băgîndui în noroi pînă la brîu, ca să despotmolească rădvanele şi căruţele. Aproape goi neau scos dorobanţii să despotmolim trenul. Unii din ei se pripesc săşi vopsească ... unghiile deabia despotmolite din pieliţele natale. Alerga deznădăjduit şi tot mai greoi, despotmolinduşi paşii ca din valurile cleioase ale unui mormînt I se părea că vorbise prea mult, că glasul i se despotmolise anevoie din răguşeala unei emoţii rău ascunse. Cu silinţă am despotmolit ierecurile şi gîrlele, să împrospătăm ghiolul. despotmolesc. – des În cazul apelor mici, despotmolirea se face cu instrumente de mînă, toamna. Despotmolirea cursurilor de apă şi a canalelor mari ... se face cu ajutorul aparatelor mecanice de curăţire. Acest lucru a derivat ... şi dintro despotmolire a canalelor de comunicare dintre conducerea partidului şi obştea scriitoricească. despotmoliri. – despotmoliţi, te. Eu, focule, tenvelesc, Tenvelesc, te potolesc. Dar tu mi te desveleşte Şi mi te despotoleşte. despotolesc. des La păduri mari şi despotrivite. despotriviţi, te. des Din monarhia cea mai deplină Despoţia în urmă fu născută. În acest ziar se face cabala tuturor naţiunilor înconjurătoare. Rusia – eretica despoţiei. Austria să ajungă la Constantinopole. Căci fiind nestrămutaţi cu îndelungarea vremii dobîndesc despotie asupra isnafului şi dintraceasta să îndeamnă a să abate la jafuri şi nedreptăţi despoţii. ie. Căluţul, despovărat de greutatea trupului meu, îmi mulţumi, nechezînd. Team despovărat astfel ... de truda de ami inventa noi şi noi ţesături de imagini. O despovără vizibil, de neliniştea ei. Maxim fu norocit ca să se despovăreze cu laudă de sarcina ce i se pusese asupră. Se despovăra catargul fără întîrziere. Zecile de ogoare ... sau despovărat de recolta acestui an. despovărez. des Îndulcirea, despovărarea, împuţinarea dărilor. despovărări. – Nu va mai fi apoi eroul din poveste, ci un om ca toţi oamenii, despovărat şi odihnit. despovăraţi, te. – Al pune acum pe mitropolitul Nicolae în acelaşi plan cu ierarhi care au greşit, înseamnă a nega pur şi simplu şansa despovărătoare pe care creştinismul o dăruieşte fiecărui păcătos ... de a se vindeca definitiv prin mărturisire, pocăinţă şi iertare. despovărători, oare. tor. despovăţuiesc. – des despovăţuiri. – despovăţuiţi, te. despovăţuitori, oare. – tor. desprăfuiesc. – des Desprăfuirea se poate efectua: pe cale mecanică, prin filtrare, pe cale umedă, prin centrifugare sau prin inerţie. desprăfuiri. – desprăfuiţi, te. – sunt însă costisitoare şi reclamă spaţii mai mari decît desprăfuitoarele mecanice şi decît cele umede. fui. desprăfuitoare. – tor. Şi şarpe prăvăli, del feace aur; şi deacă plăti nevoia unui căzut în greale datorii, iarăşi au desprăvălit aurul în şarpe. desprăvălesc. – des Rrugămună noi şi ceia despre locu se nu iasă întru Ierusalim. Şi înţălegiţi cu cuvîntul, Omul dispre tot pămîntul Tunurile şi puştile din insula cea mare vătămară pe ungurii ce se aflau despre acea parte. Şi cînd negura sus se înălţa despre cort, atunci purcedea fiii lu Israil în toate îmblările lor. Şi va ieşi despre laturea măgurei ... un om sălbatec Iară de va fi cutremur noaptea ... multe oraşi vor cădea şi despre apus mari besearici vor pustii. Şi veni Iacov la Salim, cetatea Sichimon, care iaste în pămîntul lui Hanaan, cînd sau întorsu de la Mesopotamiia Asiriii şi să tăbărî despre faţa cetăţii. Eşia tălhari de jăcuia mănăstirile, şi alţi tălhari despre Bugeac. Pornia oastea despre altă parte şi Idasp. Iată pă la începutu lui octombrie, să ivi dăspre Focşani un Ilie Lepuşneanul Răsăreau de cu sară la un ceas din noapte despre răsărit. Corabia noastră ... nea dus despre partea Bretaniei. Vînturile ... suflă despre mare. Iau pornit, cu şese corăbii, vrînd a tăia drumul duşmanului despre Bosfor. Se sculară din toate părţile despre Marea Ionicească. Hunii despre China ... Năvălind din toate părţile stricară Împărăţia Romană. Niciun nor nu venea despre marea. Doi oameni, despre altă parte, se scoborau de pe dealuri în jos. Cînd eram student la Paris, pe la miezul nopţii, porneam pe jos dacasă, de lîngă poarta Luxemburgului, despre Şcoala de Mine şi mă duceam pînă la Tortoni. Un june călare pe un cal alb venea despre barieră. Vom merge despre munţi. Sosind la colţ, ea îl zări în depărtare viind despre stînga, pe uliţa Morarilor. Iato! Plină despre munte, Iese luna din brădet! Mîni, în zori, să vă aflaţi Toţi călări şi înarmaţi ... Ca să mergem despre soare Să facem o vînătoare. Sa stîrnit ... Un vînt despre răsărit. Nu e aşea, necuraţii, nu e aşea, că e ca prahul cela cel mătură vîntul despre faţa pămîntului. Rrădicară glasul său grăindu: Ia despre pămînt cel ca acela, că nu i se cade a vie”. Domnul împărat în veacu şi <în veacul> veacului; periveţi păgînrii de (despre ) pămîntul Lui. Îngerul Domnului deştinse depreură cu Azaria feciorii în cuptoriu, şi luo văpaia despre cuptoriu. Cine va răsturna noao piatra despre uşa mormîntului. Deştinserăl despre leamne, puserăl în mormînt. Deaderă ... şi cerceii despre urechile sale şi le îngrupă acealea Iacov supt un lemn. Descuiavoiu patru vînture despre răsărit şi vor sufla. Ai născut pre Cela ce ia toată lacrăma despre toată faţa. Cazacii ... fura hrană de cai şi apă despre apa Suceavei. Veşti bune, despre uscat, şi să nădăjduescu mai bune despre mare Văzînd o cracă bună sa pus ... pe ea Şîncepu despre tulpină cu securea a tăia. Din nişte colţi de stînci despre apus se ridica o mănăstire veche. Copereminturile sunt late şi netede şi au numai grosimea trebuincioasă pentru a apăra zidirea despre vînturile nordului. Aveţi ... leamne de foc ca să uscaţi straile voastre şi să vă fie pază despre tigri. Nu pot afla nice un loc de scăpare despre focurile ce se aruncă. Au năvălit asupra redutului muntelui ce apără oraşu despre uscat. Au văzut despre o parte ridicînduse un fum foarte mare şi gros. Auziră fără veste un urlet foarte grozav ca do vijălie mare viind despre mare. Strigări funeste care vin despre partea cetăţii. Se aud în miez de noapte Despre munţi, duioase şoapte. Prinse mîna tătînisău, cum să o pune despre capul lu Efrem pre capul lu Manasei. Despre acesta pămînt va duce pre voi pre acela pămînt. Den partea de cătră răsărit ... spre partea despre amiazăzi mergea în Ierusalim, iară nicio stea ... despre miazănoapte nu mergea spre amiazăzi. Pasă despre răsărituri de cătră curteampăratului. Au întrat franţozii despre ceaialaltă parte în oraş. Bulgarii ... ghinte despre amează noapte ... înnăvăliseră la Dunăre în ţinuturile romanilor. De acest feliu sînt înălţăturile din partea despre apusul Uralilor pînă spre Moscva. Tirănia romanilor silise pe lăcuitorii despre miazăzi a se trage către miazănoapte. Adapă codrii despre susul său. O parte de selişte despre Malu Roşu Un împărat despre apus va muri. Ioan mearse în Asiia, partea lumii despre răsărit. Indiia cea mare iaste despre răsărit, iar cea mică despre apus. Corturi care era întinse despre Prut aproape de tîrg. Cum sau luat omătul de curţile celelalte, ce sînt despre apus Să vede încă şi acum întro movilă despre miazănoapte a cetăţii răsipirele unii cetăţui. Hotarăle Moldovii să încep din vîrvul munţilor despre apus. Pentru că fiara fiind despre soare, I să părea căi de trei ori mai mare. Fanariul este o măhala a Ţarigradului ... carea este despre partea limanului. Portugalia este cel mai despre apus loc al Europii. O apă marea, care să numeşte marea despre meazănoapte. Fiind ibovnicul în partea despre mine, îl izbii o dată cu sabia păste gît. Ursul alb ... trăieşte la Marea Îngheţată despre Sibiria. Copilul şade în mitră în lunele cele dintîi cu capul sus despre fundul mitrii. Are cetatea aceasta acole despre marea trei porţi. Nodul snopului de la capătul despre rădăcina legătoarei este ... ţapăn şi ... trainic. Îngrijisă un număr însămnat de oameni, din părţile Evropei despre răsărit. Un blăstăm groaznic sa auzit despre apus. Trebuie să începem atacul din partea despre amiaz. Legarăm frînghia de un pat de fier solid ce era despre fereastră. În partea despre Momolo era un şir de odăi în formă de chilii călugăreşti. În balconul despre mare Rita gingaş adormind ... Vede luna resărind. Ele trăiesc în ţările despre nord. So trăzneşti cu capul de păretele cel despre răsărit, cît îi putea. născut şi crescut în ţara varvarilor cei chiamă goti despre miadzănoapte de Dunăre. Acesta era din cetatea Persana despe apus de apa Efratului. Deştinsă arhaghele Mihail cu patru sutia de îngeri cu elu: o sută despre răsăritu, altă sută despre apusu, altă sută despre amiazăzi ... altă sută despre meadzănoapte Datam cartea Domnie Meale, egumenului şi a tot săborul de la svănta mănăsteri Secul, spreacia ca să fie tari şi puternici, cu cartia Domnie Mele, a ţinea şi apăra hotarul satului Petricanilor ..., despri toate părţile ŞtefanVodă tocmise puţinei oameni despre lunca Bîrladului Au poroncit împăratul de iau pus de vii în cîrlige, despre Galata. Împotriva răsăritului să va purta grija bine, şi nici cătră cea despre apus nu va fi scădeare Să pui o leaspede ... la marginea antiminsului, despre partea ta cea dreaptă. Despre marginea cetăţii era zidite curţi minunate. Coada ochiului drept despre nas de se va clăti cuconu va naşti Să chibzuiască ... de aşi face satele ţarina şi fînaţul, cum şi imaşul unul despre altul, adecă imaşul unui sat despre imaşul altui sat, cum şi ţarina şi fînaţul unuia despre ţarina şi fînaţul altuia Pe dinafara ogrăzii să facă un hindichiu adînc şi larg şi despre partea lăcuinţii să înfigă pari. Mihai cu Bathori se aşezase despre munţi şi rîul Ialomiţa, la o mănăstire. Ocolesc întăririle despre partea podului. Curtea ... despre faţada uliţei avea parmalîcuri cioplite. Puse iute despre soare cu palmai diafană o mică perdea trandafirie privirii. Mă dusei şi mă culcai în porumb despre Sandu. Că spre miiazănoapte şi spre apus, sînt aceaste ţinuture în Ardeal despre Ţara Ungurească; parte iar, despre răsărit şi despre amiiazăzi, despre Moldova şi despre Ţara Rumînescă Dachia veache, despre meazănoapte să mărginea cu o parte a Sarmaţiei. Această ţară în capul de jos despre miazănoapte, să hotăraşte cu Moldova. În fund Bogdan cu trei mii , pitulat întrun zăvoi care închid valea despre răsărit. Au stătut în depărtare 8 verste despre Slivna. Sau văzut oştile despre îmbe părţile căteva ceasuri. Spălîndumă, curăţîndumă, căutai dispre răsărit, văzui punte de argint Despre o parte să vede dumbrava. O întunerecime ... se zereşte despre răsărit. La han, despre partea băieţilor, putea să se uite fără să intre în horă. Direcţia unui os este verticală, orizontală sau oblică despre deosebitele planuri ale scheletului. Iară de va tuna despre amiazăzi mideanii şi alamiteanii vor face război. Eară despre toamnă sau pornit ploi. Despre toamnă, au făcut gătire de nunta fiisa Stancăi. Fiind vremea acum despre iarnă, sau dus craiul la ţara lui. Cănd au fost despre primăvară lui Constantin II Vodă, iau venit poruncă. Mam apropiat despre seară cătră bateriile duşmanului. Să mă deştepţi despre zori. Leşii au venit despre toamnă. Pe patumi de trudă dormeam obosit; Era despre ziuă: soţiami iubită Şedea lîngă mine. Iar în urmă despre zori, La glas viu de cîntători, Mărioara se trezia. Despre ziuă, somnul o doborî şi adormi şi ea. Preotul aţipise despre ziuă îmbrăcat. Cînd, despre zori, unde venia, măre, şi tat-al smeilor ca un tartor. Cînd fu despre cîntători Pîn-a nu răsări zori. Frunză verde de secară Colea despre primăvară Cînd sembracă codrii iară A ieşit Pintea afară. Despre seară sau întors flăcăii acasă flămînzi, bieţii, de abia vedeau calea înaintea ochilor. Vineri fiind cam dăspre zioă ... ne pomenim cu uramăt de stupai Tocma cam despre ziuă deşteptînduse tuşi. Abia despre ziuo, sa îndurat Vasile Bordeianu, strungarul nostru, de sa dus la Humuleşti. Sa sculat peste noapte cam despre zioă. Dar cînd fu despre beţie Despre dalbă veselie, Iată, mări că sosea. Cînd fu despre veselie, ... Mare prinsoare făcea. Cînd era despre beţie, Despre dalbai veselie Corbea din gură grăia. Întîiu pentru neam, pentru că cel părintesc să trage despre diregătorie de patrichii şi de sfeatnici Împărăţiii Greceşti. Beşcherec Iştoc purcedea din viţă, Despre ai săi strămoş, tocma, ţigănească. Să nu se cumva leapede despre dînsul. bărbatul sau întors despre acea greşală, atunce bărbatul are putere ... să o ia şi fără de voe ei. Şi desprea aceea nu mă voiu întoarce Întoarcete despre rău şi fă bine. Curînd să va întoarce iar despre învăţătura acelui înşălătoriu. În astă scăpătare şi lipsă despre toate Născu lui Adam Eva pentîiul filiu Cain cu gemenea Azruna. Lipsa celor despre hrană şi toamna înaintată îl siliră a se trage înapoi. Iaţi nădejdea despre comoară. Puneţi poftan cui despre cuscrie cu mine. Să te ştergi pe bot despre dînsul. Aci voi înturna despre tălienie în romănie care le scrie Foresti. Mila Ta cea sfîntă mii de bunătate Mii nedeajde şi razăm despre greutate. IrimiiaVodă domniia cu pace ... şi păziia şi datoriia despre împărăţie. Grecii începură a sascunde în casă despre doamna. Au lăsat pre Menjic fercumarşalîc, să păzască despre şfedzii din gios. A să apăra despre Costăn Scanderberg o apără despre turci şii făcu de au fugit. Săvîrşind aceste toate au socotit a fi destul siguripsit despre vrăjmaşi. Întruni puterile nordului ... întro neutralitate înărmată pentru aşi apăra plutirea vaselor respective despre despoţia tractatului de comerţ al anglilor. Pentru a fi liniştit despre Tomşa, făptui prin mijlocirea sultanului de a se omorî de cătră însuşi Sigismund. A rupe legăturile de amor … cu calemgiul singurul mijloc de a se pune în siguranţă despre spionagiul lui Păturică. Te pun la adăpost despre orice neajunsuri. Unul despre altul, cu totul se osibesc. Acela om cu grije întrebă pre Noe şi despre sămînţa noastră. Domnedzeu audzi gemutul lor şi se pomeni despre legătura ce au făcut cu Avraam şi cu Isac şi cu Iacov. Ştiind căs scrise despre el le aduse înaintea popilor. Însemnare despre banii care ia lăsat Ardeleanu Carol Feiervari încă acest hrisov aduce despre prea luminata familia Comitilor Vaş de Ţeaga. Rog ... ca această a mea după urmă rînduială despre toată clătirea să o apere şi în lucrare să o ducă. A grăi cu mine despre sporiul învăţăturei meale. Pre toţi iubitorii de naţie invit şi comunicînd cu toţi cugetele mele despre înfrumuseţarea limbii. Neavînd încă cărţi tipărite despre aceaia din scrisori ... foarte greu şi chitinel am lucrat. Mă tem să nu fie o bîrfeală despre autoriu. Gheneral inşpectorii ... săşi adune îndestulată cunoştinţă despre starea Despre călătoria lui în Eghipet nemic nu pomenesc. Să cuvîntăm acum despre măestriia altuirei şi a înmugurirei. Voi fi înştiinţat despre vrerea romînilor în treaba aceasta Puţin am scris despre mine dumneavoastră vedeţi bine Jupînul dascal au făgăduit că încă mai multe ne va spune despre aceastea. Se va arăta ce şi cît despre creşterea tinerilor în sholi se pote lucra. Voiu să cuvîntez despre om şi despre întocmirile lui. Cinstesc mai mult ... Istoriia lui Petru Maer despre începutul romînilor. Nu au scris nicio minciună despre lucrările şi năravurile ceale ce să obicinuiesc în Ţeara Romînească. În capul 34 mare număr aduce el aminte despre cetăţi şi oraşe. Scrie Milot despre iconomia lui Csenofont. Aceasta scrisoare cuprinde în sine cercarea despre începutul şi naşterea gintei romîneşti. Ei urmară a vorbi despre începutul zeilor. Ce dialect au imitat galii? spuie cine se va fi ocupat despre aceasta. Pruncii nimic ştiu despre naşterea sa. Trebuie să pomenesc aicea ceia ce spun scriitorii despre educaţia soldaţilor. Se vorbeşte despre schimbarea ministerului. Şezu lîngă dînsul vorbind cu el despre aceste lucruri. Am citit deosebite cărţi care tratează despre cultura duzilor. Nu află altă plăcere decît a auzi toată lumea vorbind de dînsul ... şi el însuş despre sine. Partea a patra, numită „Telegraful Daciei”, ne va da ... ştiri despre literatorii noştri. Încă nu sau putut nimic afla despre firea acestei amfibii. Ar fi greu de a da o idee despre acest iarmaroc. Întrebă pe favorită despre plecarea vezirului. Despre stelele stătătoare avem cunoştinţe foarte puţine. Se va pedepsi ofiţerul care ... na raportat îndată şefului său despre săvîrşita faptă. Sa tratat despre o ecspediţie asupra turcilor. Tablou despre istoria romînilor de la început pînă acum. Sileştete a dobîndi o lege despre educaţia publică. Nare a mulţămi pentru aceasta învăţăturei acestei medicini despre sănătate. Chipul cum trebuitee economul să lucreze şi să sădească pămîntul este adevărata ştiinţă despre pămînt. El îi vorbeşte despre tine. Şi orce fel de mişcare voi putea descoperi Vin fără nicio zăbavă despre toate aţi vesti. Aţi făcut nişte frumoase portreturi despre soţiile dv. Despre profesie, ce să mai zicem; cunoaşteţi care profesie e a despoierii, a năpăstuirii. Dar unele, precum despre verb, despre derivarea şi compunerea lui ... sau descris mai pe larg. Spunemi, dragă vrăjitoare, Ceva despre viitoriu. Cea întîi întrebare ... a fost despre Cecilia. Teoria despre o datorie naţională ... e acum solemn desminţită. Pornindumă aţi vorbi despre vînătoare, mă văz fără veste pribegind pe răzoarele literaturei. Despre Ieronim nu mai auzise nimic. Nora cea mai mare tălmăci apoi celeialalte despre ochiul soacrăsa cel a toate văzătoriu. Aici se zvonise cu multă larmă despre cîteva cazuri de choleră. Să nu scoţi nicio vorbă despre primblarea noastră. către publicul cetitor ... pentru a face o mică dare de seamă despre scrierile apărute. El a scris în latineşte o carte despre vaccină. Spun poveşti minuni destule Despre Pintea Năzdrăvanul. Vorbeam despre multe de toate. În 1902 am publicat un studiu plin de entuziasm stăpînit despre primul volum ... al dlui BrătescuVoineşti El era nevoit să petreacă toate serile ascultînd palavrele lui Vasile despre războiul din Bosnia. Azi am recetit paginile lui Diogen Laerţiul despre Epicur. Vam povestit şi despre domnu Preda. Întro zi au să apară lucrările mele despre structura ştiinţei. Ziceau atenienii vechi despre Cleon demagogul că era „fără de ruşine”. Despre ministru se spune că se ramoleşte din zi în zi. Tino nu suflase nimănui un cuvînt despre cele întîmplate. Şia întocmit Pavel din Alep notele despre strălucirea curţii lui VasileVodă Lupu. Îşi vede şi îşi aude eroii, ... nu poate să scrie despre ei decît privindui. Despre examen nu avea nicio noţiune. Felul cum se dă lovitura instrueşte despre stilul întregului roman. Explicaţii fantastice şi inexacte despre operele de artă. O ... trecere în revistă a principalelor cunoştinţe despre nucleu e necesară. Vorbeau cu voce tare şi veselă ori cu voce scăzută, îngîndurată, despre împrejurarea carei adusese acolo. Blonder istorisea despre traiul lui din tîrguşorul Herţei. Era totuşi în căutare de ştiri despre Ana. Şi ea, ... putea numai să spună, ... cuvinte de ură despre el şi despre Ilinca, fata ei. Despre geniul critic al lui Eminescu şi Caragiale ... sar putea face o largă paralelă. Despre asta să vă spună corăbierii. Legile care ni se predau despre electricitate. Astăzi cîntăm despre om, despre faptă. Nu pot pleca. Arborii îmi şoptesc; Florile caleami aţin şi mă opresc. Despre toateam început o cîntare De laudă şi naivă mirare. Îţi scriu acum despre tine, despre mine. Pe la sute de fereşti Despre mine glăsuieşti. sa interesat despre munca de pregătire în ţara noastră a viitorilor ingineri. Scriitorii ... exprimă concepţiile lor despre limbă. În celebra scriere hipocratică Despre aer, ape şi locuri” este vorba de temperamentul ... sciţilor. O nouă concepţie despre om. Însemnarea entuziastă despre Herbart o face la 11 martie 1859. Concert despre simfonismul clasic. În revistele de popularizare de la sfîrşitul sec. al XIXlea apar deseori articole despre costumul popular. Despre vechimea acestui mobilier găsim date în studiile arheologice. Informaţii despre apa potabilă vor fi afişate în sediile a peste 300 de farmacii din capitală. Stai demi spune mie despre trei surori. Grăi Moş Crăciun desprea mea mărire ... Despre bătrîneţe grăi Sfîntul Ion. Prind cocoşii a cînta ... Desprea noastră despărţire. Au prins ... de veste despre toate acestea. Despre theoria stupilor şi învăţătură ce iaste de lipsă să ştie stupariul. Carte de învăţături creştineşti despre deşertăciunea lumii Despre episcopii carii au fost supuşi mitropolitului de la Bălgrad Despre aleagerea pămîntului pentru pomet. Comune observaţii despre cultivirea învăţătoriului. Învăţături despre buna ... purtare a sholarilor. Classificaţia sau compăna despre sporiul şi dignitatea tinerimei sholastice întru învăţeturi şi în portarea cea bonă. Despre numele acrescitive şi diminutive. Despre cele mai vechi întîmplări ale Daciei. Început despre războiul lui Por împărat. Ştiinţa despre noi înşine. Despre timp şi despre tact. Despre înţelesul logicei. Învăţătură despre a lumei orînduială dumnezeiască. Trebuiaşte să ştiţi şi să înţeleageţi despre ceaste lucruri carele sînt scrise Şi cu vicleşug despre AlexandruVodă, au apucat scaunul ţării. Domnul au rămas în pace şi cu mare credinţă despre turci. DabijaVodă sau întorsu şi şau tocmit lucrul despre viziriul. Şi aşa sau aşezat trebile despre tătari Întriagă nădeajde avem despre aceaia că fieştecare poşeşor cu toată vîrtutea sa să va sili. Îi era mai mult să auză hotărîrea judecăţii despre oglindă, decît de mîncare. Ea nu ştia ce să judece despre gîndurile sale cele încurcate. Armă ... la nimenea nu vezi ... căci ... Merg fără grijă despre tîlhari. Prin aşezarea temeiurilor despre răscumpărarea lucrului, am uşurat noi sîrguinţa nevoinţei de aş cîştiga şie ceva de folos. Despre pămîntul pomilor amuş vom cerca mai jos. Nicio îndoială nu mai avem despre războiu. Lucrurile acealea care leam cetit noi ... vom auzi ce au judecat şi alţi despre dînsele. Încredinţîndumă eu despre acest cumplitu adevăr ... am auzitu înainte de şeaptesprezeace ani cursul doftoriei. Ca să dau mai bună înţelegere despre facerea ei am adeogat ... o formă de stupină de lemn. Dintre toate plantele ... mai mare luare aminte se cuvine despre cînepă. Năluca fugea de dinaintea lui şi el nu ştia ce să crează despre depărtarea ei. Despre aceasta Apolo prea bine încredinţînduse iată că vine. Marşul nostru de la Silistra iau fost atît de bine ascuns, încît el despre aceasta nu avea cel mai mic prepus. Cînd se îndeletnicea despre un războiu mare, Senatul se prefăcea că trece cu vederea orice necinste, şi aştepta în tăcere pînă va veni vremea pedepsirii. Să nu ne mai îndoim despre o faptă mai presus de înţelegerea noastră? Fraţii mei văzîndumă norocit atît despre nevastă, cît şi despre căştigul ce făcusăm, mă pismuiră. Nice a dispune despre veniturile statului nu are drept. Îndată ce împăratul înţelese despre pregătirile ce turcii făceau ... trămise soli. Dacă dta ai trebuinţă de bani şi despre ispravă puţin îţi pasă, catăţi un alt regizor. June încă pe atunci şi neîndoindumă despre nimic, mă pusei la lucru. Risipeşte temerile despre moartea lui Renaud. Să se înţeleagă cu Ipsilanti despre planul de campanie. Ne vom convinge despre tristul rezultat ce avu mişcarea grecilor în Principate. Un violent atac de paralizie ... răpi orice speranţă despre îmbunătăţirea sănătăţii sale. Mă duc acasă pentru ca să port de grijă despre cele trebuincioase pentru bal. Oamenii judecau despre valoarea unei argumentări şi înainte de a fi devenit topica o ştiinţă. El intră în casa lui, deplin conştiu despre îndelungatele lui vise. Despre asta nai grijă, tată, că eşti cu mine. Îşi da seama cu limpezime despre ce ar fi soarta ei. Despre Zoiţa, ar fi jurat ... căi fată cinstită. Ce trebuie să cred despre tine? Lui nu ia intrat încă în cap convingerea despre o pace adevărată. Nu vor fi mai prejos de părerea pe care ei înşişi o au despre dînşii. A umblat mut, fără să încerce vreo împotrivire, cufundat cu totul în gîndurile lui despre legile cele multe şi încurcate ale oamenilor. E singura mea viclenie, pentru o viaţă întreagă. Să nu crezi rău despre mine. Critica noastră, cu mici excepţii, a insistat asupra acestui localism, cu rezerve, cu temeri despre viabilitatea comediilor. Mulţi sînt mari despre buna credinţă. A început al pîrî la turci că este hain despre împărăţie Împărăţea peste un ţinut foarte îmbilşugat despre toate fericirile. Trecui apa Jiului, care îmi păru unică despre frumuseţea cursului ei. Chiar dinioară vam dat cea mai vie dovadă despre aceasta. Gogul mamei cel isteţ ... despre carte e cam prost. Avem probe despre scrierea latină în deosebite timpuri. Mulţimea bisericilor vechi dă mărturie despre o viaţă romînescă intensă. Sunt atîţia ani de cînd voiam să merg la ei acasă ... pentru ai cunoaşte şi a aduce, despre viaţa lor, o mărturie. Scriind despre naşterea „fiinţei romîneşti”, na scăpat prilejul să atragă atenţia asupra demoniei maşinii. Poate stăpînul robului despre chipul lui să facă pîră la giudeţ. Şi etă că mai şi eu pre est copil al meu cu cinci cai pentru păne şe despră răndol veştelor, ştiindu cuvîntul Măriilor Vostre Despre partea maicii Măriei Tale întracestaş chip au fost şi iaste. Deci şi DumitraşcoVodă, despre partea lui, au ales boieri de cinste şi de frunte. Nouă ani au trecut despre parte noastră Iară în cîtui despre partea locurilor celor nemeşeşti, dacă ar fi de lipsă să fie o sculare, sau alt ajutoriu să se deae. Noi, dăspre partea noastră, vom păzia acele condiţii Cît despre mume, natura a îngrijit ca laptele lor ... să aducă fireşte această lucrare copiilor. Înştiinţînd şi pe împăratul de la Constantinopol ca şi el despre partea sa să facă ce poate, îşi făgăduia din proiectul acesta surghiunirea turcilor din Europa. Un econom va un cheltuitor, şi despre asta ai găsit tocmai bine pe cumnatămeu. Despre partea închinării însă, Doamne, să ne ierţi. Cît despre inima mea, Dumnezeu so dea oricui. Cît despre iniţiativa privată ... no mai vedem manifestînduse. Cît despre unchiul Ionică, nu i se întîmplase nimic. Cît despre Ştefan, el zace în vreo biserică din Constantinopol. Despre mine poate să sece rachiul, zise fata mai potolită. Cît despre nevinovata Octavia, nevasta lui Neron, legată, i se deschid vinele. Cît despre automobil, el a fost descompus. Cît despre plată, el se lăuda. Despre unt, el era făcut tot în bătătură, din laptele vacilor noastre. Cît despre aceea că am găsit această spadă, Poate să fie a vreunui Servitor. Cît despre minele marine, ele erau azvîrlite din loc în loc la mal. Cît despre mine, ce să vă spui? Cît despre hoteluri, am oroare. Eu văz, Doamne, despre mine, Că nu mă iubeşte nime. Au scris la bărbatul său căi despre moarte. Căzu în boală grea despre moarte. ŞtefanVodă vrînd săşi întoarcă despre leşi strîmbătatea sa strinsau ţeara. Să vor omorî fraţîi înde eiş şi va fi despre mine vina. încungiurat fiind de Fara ... În anul acesta iau căutat să se dea prins; pre carele Belisarie lau dus în Ţarigrad şi formos triumf au ţinut despre el. Biruinţa ce ... o repurtă despre turci şi despre Radul prinţul Ţării Rumîneşti aliatul lor, se părea că la adus la sfîrşitul planului său. A venit vremea ca să dobîndească Ardealul pe seama împăratului, săşi isbăndească despre Mihaiu şi ... pe dînşii săi mîntuiască de tirania acestui om. Această generozitate este numai un mijloc ca săşi răzbune şi mai teribil despre dînsul. Ilie Abăza, vornic despre doamna. Căpitanul despre doamna. Un sat întreg ce să chiamă Cerţeştii, ... ce este dzestre dispre soacrăme Aniţa Cu multă jale şi plîngere despre toţi. Căi este nepriietin şii este stricată domnia despre acel turcu. Şi să fie lepădat dispre MihaiVodă. Îndată despre partea pasirilor, întro inimă şi întro gură, cu toatele aleagerea făcură. Să se ştie locul dumisale paharnicului, ales despre călugări Fiind AronVodă despre leaşi pus domn La dus de la dăruit paşii despre dînsul. Despre altă parte, să vor trimite porunci gubernaDnnţilor de la cetăţi Diiata să cuvine să se facă ... şi despre partea celui ce o scrie. Şi aşa încetă pricea despre amîndoao părţile. Să dă poruncă dăspre partea Aghenţiii Chesariceşti la toţi neguţătorii sudiţi chesariceşti Atît mănăstirea, cît şi lăcuitorii tîrgoveţi, ... au făcut aciastă aşăzare cu primirea dispre amîndouă părţile Despre partea austricescului gabinet însemnătoare păşiri sau făcut. Împreună plăcerea despre amîndouă părţile. Numa îl roagă despre partea Marsienilor. Urmînduse cu nevătămare despre îmbele părţi. Despre partea Ungariei îşi agonisea bunăvoinţă şi sprijinire. Desprea ta zînă doi fi dorită, Ţa spune ea că pîrga din flori Cînd o culegen zi fericită, O lăcrămioarăurmează deseori. Să vede co început a fi belşug în ţară despre tagma patrioţilor. Şi pe Naban ce feace rău lui David îl certă aşa, cît mulţumi David lui Dumnezeu zicînd: blagoslovit să hie acela, carele au judecat răutatea mea despre Naban Cînd se va afla că cel rănit nau vrut să cheame vraci, ... atunce sminteala morţii va fi despre cel rănit. Desparte pravila pre căsaşi pentru frica ce are muiarea despre bărbat. Era zavistie mai mare despre Cupăreşti, împungîndusă cu horba mai denainte vremi. Aşea dzîc că mai mult dispre CostantinVodă săi fi fostu pîra, avînd pizmă pre dînsul. Pagubile ce a arătat ... că a suferit dispre Ciaur Şi vreme au avut mai pe voie, nu cu atîte supărari despre turci. Şi plecînd întru acea cale avea groaze şi despre oameni şi despre hiară. Şi iarăşi cela ... de va socoti a nu mai fi mai mult mişcat despre păcat Avea cugetul său clătinat despre doauo parţi. Au pătimit mult despre un neam cumplit şi războinic. Se deznădăjduiră despre bunătatea lui Dumnezeu. Nu să cade să te temi de cătră partea ce te fereşti, ci mai vîrtos despre partea ce socoteşti că vei fi întărit. Bărbatul va cîştiga zestrea nefiind pricina despre dînsul. Ce au pătimit această ţară despre alte neamuri. Toţi sau mirat despre o asemenea urmare, dar îndată sau lămurit. De nar fi mila Măriei Tale asupra sfintei mănăstiri ... niciodată mănăstirea nar fi odihnită despre aceşti oameni Sufere necontenit, despre ai săi, despre străini. Despre zestre nu vă temeţi, eu banii dispreţuiesc. Inima mea fu strivită despre soartea nenorocitului ţeran! Despre aceasta nu mă plîng eu. A ieşit la toţi craii spaimă despre acest ŞtefanVodă. Se asupreşte patria noastră despre vrăjmaşi. Căpitanii aceştia vor avea putere de a face dreptate oamenilor voevodului Ştefan din Moldova despre fieştecare supus al nostru. Voi veţi da răspuns ... despre păşirea şi purtarea voastră. Mă silii cu toate mijloacele a mulţumi toată obştea despre cîrmuirea mea. Să vezi, ce pot babele şi cît îi de credincioasă femeea. – Să ... ra! măi Chirică, ce spui tu? parcă despre asta miaş pune capul la mijloc. Omul ... de scărbe multe iaste cuprins, nu numai despre partea boalelor ..., ce şi de altă parte. De ar veni vreo primejdie Domniii Mele, despre vreo parte, să staţi cu mine toţi. Ochiul stîng şi sprînceana stîngă de se vor clăti, ... o mînie despre o parti veniţiva Am socotit Domniia Mea că bărbatul de nu va avea despre o parte mîngîierea împărtăşirii rodului ... poate să se lenevească. Ceale ce vor veni fiiului despre mumă, sau despre fraţi sau despre surori ... acealea ale fiiului sînt. Blagoslovească pre aceşti feciori cum să se chiiame despre numele mieu. Lunile care le numise despre sine să le numească ca şi mai nainte. Vătămătură poate să osăbască despre tatăsău. Urmînd stremoşilor noştri; despre tată, marilor Cantacuzineşti ...; despre mumă celor ce ... să numescu Băsarăbeşti ConstantinVoivod cel despre mumă unchiul Măriei Tale. Neamul şi despre tată şi despre mumă să trage de multe împărăţii. Despre tată, neamul dintrun ostrov să trăgea. Era rudenie cu Cantacuzenii despre mumă. Copilul ... moşteneaşte fără diiată pre mumăsa şi pre unchi despre mumăsa. Aceste doauă tinere ... îmi sînt iarăşi surori bune despre tată, iară despre mumă vitrege. Bunicăsa despre tată. E soacră despre fecior. Despre o parte puind dascali ştiuţi ... şi despre altă parte ai noştri oameni ai locului. Iar ungurii ... despre o parte jura lui MihaiVodă, despre altă parte trimitea să vie Bator Bătaia aceasta a remas îndoită ... că atăţa a căzut despre una, căţi despre alta. Între cumpărătoriu despre o parte şi între jupînul H. despre altă parte ... acest următoriu contract sau hotărît. Preoţii să dea dajde protopopilor săi: carea despre o parte cu bani, despre alta cu ovăs şi cu alte să plătea. Unii pătimesc pentru reotatea ... lor despre o parte, iară despre alta pentru neştiinţa ... lor. Despre o parte ar fi vrut să vează, oare mersau Mentor cu lucru înainte, despre alta nu se îndura să lase vănatul. Săşi întrebuinţeze mîinile slobod negreşit ar fi fost foarte de folos, despre o parte pentru prinderea coralului ... şi despre alta pentru feluri de lucrări în port. Noi despre o parte căutăm, şi de ceealaltă fugim de moarte. Despredecăli pendelete laţul dimprejurul pociumbului. Vănchinaţi, creştini, cu spaimă, căci peacest nebun ştiu eu, Nu îl sperie nici crucea, nici icoana ... Toată ceata proletară se desprejmui cu frică Unii senchinau, în alţii focul urii se stîrni. desprejmuiesc. – des desprejmuiri. – desprejmuiţi, te. – desprejurez. – des Sa întîmplat odată că au venit oameni la dînsa în peţite şi au aflato desprejurată. desprejuraţi, te. – despremenesc. – des Să vii despremenită, cînd îi veni la prune (= la cules). despremeniţi, te. – despreoţesc. – des Începură adecă cu legături, cu teamniţe, şi cu batjocurite despreoţiri, ba şi cu moarte pe preoţi. despreoţiri. – despreoţiţi, te. A patra oară cu Gheorghe Duca, în 1683, cînd domnul îl însărcină cu o misiune, ... la Sobieski, ce venea să despresure Viena. Detaşamentul internaţional a despresurat pe amiralul Seymour în noaptea de 13 iunie. Ginerii împăratului plănuiseră ... să izbească duşmanii cu toată puterea, ... săi bată pe coaste şi să despresoare ţara. Magheru însă şia împărţit oamenii în două părţi. O parte a trimiso să ocupe biserica din sat, iar cu o parte a dat năvală şi a despresurat pe căpitanul sîrb şi oamenii lui. Trebuie să facă faţă ofensivei regelui Ungariei, împins acum la acţiune de Sf. Scaun, pentru a despresura din „încercuire” Imperiul Latin. Veni de la Bucureşti un batalion de vînători în frunte cu un maior care despresură cazarma. Undei cetatea so despresuraţi? Unităţile credincioase regelui au despresurat Radiodifuziunea. Cerescul Mire, ca să vindece şi să despresoare de ispitele şi de durerile acestei lumi sufletul şi trupul miresei sale, îngăduise să se zămislească ... aceia ce ... era să se petreacă adesea şi aevea – peste o sută de ani. Norii despresoară Cerescul pîntec. Trăsnetele plesneau şi mai dese; fulgerele se încrucişau, iar tunetele despresurau adunătura norilor, spărgîndui în şuvoaie mari de apă. o despresuraseră cu totul din nisip. Vasul izbuti să se despresoare din gheţuri. despresór desprésur des Despresurarea Vienei în 12 septembre 1683 ... a devalvat mult credinţa lui Apafi şi a consiliarilor săi în atotputinţa turcească. În cronică, arătînduse luptele dintre turci şi nemţi, după despresurarea Vienei, se spune că ele au continuat. Se ruga pentru despresurarea inimii şi izbăvirea ei de către Domnul. despresurări. – În aceeaşi zi împăratul intră în despresurata cetate Melenik, dînd laudă garnizoanei, care şi ea la rîndui lăudă pe împăratul ca pe îngerul ei mîntuitor. despresuraţi, te. Îşi despreună mîinile şi îi puse sarmale în farfurie. Patentul împăratului ... prin care sa despreunat Bucovina de Galiţia. Cu Niderlanda nordică se uneşte şi cea sudică şi apoi iară să dispreună. După cum au poruncit domnul au făcut, că iau împreunat şi iau despreunat iarăşi. Iată omul sa aflat, Pe noi nea despreunat. Ştii, mîndrule, ce ziceai ... Că nu este om în lume, Pe noi să ne despreune. Mîndro, de dragostea noastră Răsărita pomi în coastă. Duşmanii de ei au dat, Mărul, părul iau tăiat, Pe noi neau despreunat. Despreunăm de tot şi o despărţim pe această fămeie cutare de bărbatul ei A despreuna pre doi cocoşi cari se bat. preu. despreunez despreún des despreunări. despreunaţi, te. Cu mulţime de turci şi de tătari, cît sa desprimăvărat, a intrat în Ardeal. În anul 1807 în Austriia devreame sau desprimăvărat. Lăsară în urma lor ameninţări că cum se va desprimăvăra, vor trece a doua oară în Transilvania. Se desprimăvărează. Copacii dau în mugur. După ce purta o pereche de cizme toată iarna, cînd se desprimăvăra, le tăia carîmbul jos. Păduri şi cîmpuri senvesmîntă Cu flori, – sa desprimăvărat. Cei mai mulţi, îndată ce se desprimăvăra, ieşeau la munte cu tot avutul. Boierii stau aici de cum se desprimăvărează pînă toamna tîrziu. După ce se desprimăvăra, curăţa pomii şi frunzele uscate. Cînd se desprimăvărează iese cu plugul. Se desprimăvăra şi zăpada topită era murdară şi cafenie. Colectiviştii sau despărţit întrun fel de sat, îndată ce sa desprimăvărat. De cum se desprimăvăra oile treceau în staulele mutătoare Sasul aştepta acum să se desprimăvăreze, dar trecură săptămîni după săptămîni, şi nici poveste de primăvară. Să disprimăvărase; femeia trimite pe băiet cu vitele la cîmp. Sa desprimăvărat pădurea, Eo nouă viaţăn orice zvon. Deschid fereastra la odaie, Viaţaa desprimăvărat. se desprimăvărează. În goana se strecoară totuşi, un parfum straniu de desprimăvărare zorită. O desprimăvărare năvalnică îmi deschidea zări alintătoare sporului de vitalitate, după o hibernare aplecată asupra cărţilor. Evenimentul desprimăvărării, cînd pornesc să se topească zăpezile. Cînd codobaturile vin înainte de Alexii ..., venirea lor prevesteşte desprimăvărare lungă, cu zloată şi însămînţări tîrzii. Toate întîlnirile şi toate despărţirile noastre sau petrecut sub semnul acestei desprimăvărări. Ieşi liniştit, trase adînc în plămîni aerul înviorător al desprimăvărării. desprimăvărări. – Caierul, din alb, se face deodată negru ca pămîntul în desprimăvărat. desprimăvăraţi, te. – Desprinde casca şi descopere faţa necunoscutului resbelnic. Trana a Stanchei ... se desprinsese din joc. Ilinca se desprindea din joc. Dar eu din braţei mam desprins Şi lam certat şi lam împins. Dar fugind i se desprinde Şorţul alb din brîu. O albă mînă Desprindeun văl de purpur de peun obraz bălai. Se desprinse din joc. Roza însă ... se desprinse uşor din înlănţuirea lui pătimaşă. O salcie se desprinde cu ţărînă cu tot. Femeia ... îşi desface de la spate centura, care se desprinde cu tot aparatul de panglici late şi elastice. Văzînduse uitat o clipă, Mirel Pascu sa desprins încet din strînsura mîinii meşterului Lupu. Laura se desprinse încet din braţele lui. Ştiam că liliecii se agaţă în păr şi nui mai poţi desprinde. Ajungînd la tîrg, desprinse şi coborî oalele. Pentru că trebuie să mă desprind din sînge, din răni, din viciu. Decadenţa omului poate să fie o întoarcere înspre iraţionalitatea vieţii din care el sa desprins. Această formă, în care gîndurile nu se pot încă desprinde de pasiuni, … este deopotrivă fecundă şi periculoasă. Trei paşi la stînga linişor Şi alţi trei paşi la dreapta lor; Se prind de mîni şi se desprind, Sadună cerc şi iar sentind. Ea îşi desprinde părul pe care un nod îl ţinea legat. Desprindeţi din pieptenul de fildeş, părul. Ea şezînd cu el alături, mîna fină io întinde, Părul ei cel negrun valuri de mătasă se desprinde. Vrui săi desprind mînele, ţiai găsit! se agăţa de straiele mele ca o mîţă. Se agăţa mai puternic de gîtul meu ... deşi Ghenovicescu căuta săi desprindă braţul. Disperat Mardare şia desprins la iuţeală mîinile de pe frîu şi, împingînduse, a sărit. Privirea desprinsă de la spectacolul de jos. Iar ochii mei de cruce nu pot săi mai desprind. Lucu îşi desprinse privirile de Laura. Aceiaşi mici telespectatori nuşi desprind o clipă ochii ... de pe micul ecran cînd apare Donald. Ochii bărbatului nu se puteau desprinde de la mîinile arse de acizi. În sfîrşit, privirile i se desprinseră de ale Margaretei. O împiedică fără a desprinde caii, trăgînd împiedecat. El sări din căruţă, desprinse caii ... şi plecă spre mulţime. Greuceanu desprinse de la căruţă un cal şil dete fratelui său. Păcală a desprins caii, sa suit călare, fugind ca vîntul spre Obîrşie. Am desprins iapa de la hulube şam dato să pască. Boieriul a cerut ca să i se potcovească caii repede şi fără săi mai desprinză de la rădvan. El acasă cînd soseşte, Nu ştii: boii desprindeiar, Ori la popa ducesar. Calul se desprinsese din ulube şi nu se mai vedea. Şi caii cum se desprind Mîndrele cum se cuprind. Bătrînul Dan desprinde un paloş vechi din cui. Uite! acuma o desprinde din părete şio dă lui Ruben în mînă. Comandă Moş Vasile de la cîrmă şi Toader, desprinzînd gînjul din pociumb, sprinten se aruncă pe plută. Apoi desprinse sumanul din cui, o straiţă, căciula de oi peste urechi, toiagul. Bătrînul ... desprinsese o iconiţă din perete şi o pusese pe pieptul sorăsei. Slujitorul lui Dumnezeu ..., se întoarse în casă, desprinse puşca din cui şi ocolind printre grădini, apăru ca o nălucă. Călugărul desprinse de la cingătoareai îngustă ... un smoc de chei. Podarul îşi desprinde felinarul din cui. Şin noapteaaceea luna părea un chihlibar Desprins din cingătoarea lui Crist, care murise Ca sănvieze iarăşi din somnul fără vise, Sanctificînduşi crucea rămasă pe Calvar! Sa desprins din ţîţîne uşa de la acea biserică. O sculă grea, de aur, bătutăn nestemate ... zînele au pierduto din pletele inelate Sau sa desprins din descopciatele lor rochii? Ici şi colo a ei haină sa desprins din sponci. Brîul tău din copci sa desprins. Un bloc de beton de 750 de kilograme greutate sa desprins de elicopterul transportator. Desprinsă din bolta cea profundă O stea albastră cade. Împărăteasa ... visă în vis că Maica Domnului desprinsese din cer două ... stele. Şi dă el să descuie uşa, nu poate; dă so desprindă, nici atîta. Foşnind, hainele desprinse de pe tine curg grămadă. Patru băieşi bătrîni desprinseră praporii din scoabele de fier. Mă chinuiam să desprind copcile rebele. Desprins din legătura rudimentară de sfori şi curele, piciorul de lemn se da rostogol. Să se caţere doitrei oameni pentru a desprinde cîrligele şi a ancora cadrul. După o muncă de o jumătate de oară, pluta se desprinse de stînca ce o oprise. O barcă se desprinde de lîngă crucişător şi sapropie de noi. O lotcă se desprindencet. Se desprinsese de ponton, aruncînd valuri de fum. desprinse barca de ţărm, se sui şi pluti în josul rîului. Şlepurile toate, desprinse de pontoane, La Chei, tot mai ezită. Nu neam desprins încă de ţărm. începu săi desprindă cu grijă petecul umezit. Parcă mia desprins cineva pojghiţa de pe rana inimii. Precum soarele desprinde şi oboară sloiuri mari de gheaţă din vîrful Apeninilor, asemenea căzu şi scîrba cea năvălitoare a acestui tînăr auzind glasul prea iubitei sale. Stînci disprinse din munţi căzuse în Bistriţa. Un corp coprins de spiritul străin e asemenea unei pietre desprinse din Zid. Fiecare desprindea mînile a doi flecăi, undei venea la socoteală, spunea bună ziua! şi urma jocul înainte. Codrii spun căn veci peaicea na desprins o frunză vîntul. Zaharia Duhu desprinse o foaie de cec şi scrise o cifră. Desprind la întîmplare ... următorul pasagiu. Îl vedea pe Haralamb desprinzînd aşchii groase. Capitolul din care scriitorul nostru a desprins fragmentul. Trebuie ... să ne ferim de ispita de a trata legenda ca un amestec de fapte exacte şi de erori ... din care ai putea prin analiză desprinde „fărîme” de adevăr istoric. Să încheiem un bilanţ de caracterizare, din care vom putea desprinde apoi direcţii şi perspective în latenţă. Nenumăraţi cercetători uită pur şi simplu că televiziunea, filmul şi cultura în general nu sunt desprinse de o anumită societate ci, în ansamblu, o reflectă. Unghiile ... se desprind de copită. Toate articulaţiunile i senmoaie, pînă i se desprind de tot. Hristos binecuvintează pe cea dintăi femeie care se desprinde din laturea bărbatului adormit. Cîte un fulg mare de zăpadă se desprindea din văzduh. Dumitru ... îi încleştă gura cu putere şi nu mai voia parcă să se desprindă de ea. Dacă ar afla adevărul, sar desprinde carnea de pe el. Din cînd în cînd frunze pălite se desprindeau şi zburau obosite prin licăririle amurgului. Pruncul nu izbutea să se desprindă din trupul mamei. Pe pămînt anceput Descompunerea lentă; Poame tîrzii cu carnea transparentă Sau desprins şiau căzut. Ce simţiţi cînd vă desprindeţi de fiecare dată de pămînt? Oraşul se desprinde din vechile sale centuri, de vechile sale mahalale. Fructul la maturitate se desprinde de peduncul După ce limba cultă sa desprins însă de trunchiul comun, îşi urmează propriul drum. Începutul acesta mi se părea desprins din alte vremi, cetit în cărţi sau auzit de la oameni. Psihologia era influenţată încă de teologia, din care se desprinsese. Nici opera prin excelenţă romantică a lui Bolintineanu nu se poate desprinde total de influenţele culturii clasice în care se formase scriitorul. Alţi eroi participanţi la joc sunt irozii, personaje desprinse din Vicleimul moldovenesc. Modul în care îşi desfăşoară activitatea angajaţii întro zi normală de lucru pare desprins dintrun film. La vreo cinci sute de metri însă se desprinde alt drum, spre sectoarele infanteriei, pe care trebuie săl urmeze dînsul. Se desprindea o potecă arcuită ca o potcoavă. Soldatul se desprinse în silă de lîngă zidul de care se răzima şi, mormăind ceva neînţeles, porni tîrînduşi un picior, către poartă. Îmi desprindeam coatele amorţite de la fereastra voastră şimi găseam odihnă ochilor, dincolo de celălalt pervaz. Desprinsă din familia ei natală, adoptată de aristocraţia bucureşteană ... se simţea tot mai nobilă. Un fluture ... se desprinse nu ştiu de unde şi, fîlfîind fără zgomot, se aşeză pe perdea. Mam desprins greu de stînci, de brazii drepţi, dintre urşii moşneni. Cîteo raţă se desprindea brusc din cîrd şi cădea greoi pe luciu. Odobescu ... se desprinse încruntat din grupul celor patru. Gingăşiile şi oftaturile, toanele şi bucuriile unui tîrgoveţ abia desprins de zarea satului, ... sentîlneau şin primul său volum. Din mulţimea care forfotea pe chei se desprinse un străin. Cum era o fată veselă, nu mam mai întors în satul meu, să no desprind de locuri şi să nu se amărască. Trebuie să cumpăr un loz, ca să plec onorabil, să mă pot desprinde firesc din faţa acestei gherete. Cu încetul însă omul perfectibil se desprinde din totalitatea organizaţiei naturale şişi lărgeşte din ce în ce cercul său de activitate individuală. Trecea palid şi enigmatic, abstract ca un arhanghel desprins de contigenţele pămînteşti. Îl privi pe deasupra capului, ca o fiinţă desprinsă de orice realitate. urmase apoi osteneala de a se desprinde de aceleaşi amintiri. Un comunist cu faţă umană, ... incapabil să se desprindă din chingile ... comunismului moscovit. Cele două faruri ... şi turla unei biserici se desprindeau în conture puternice. Din zare se desprinde un cap cunoscut. De primprejur şi din depărtări nehotărîte, umbre negre se desprindeau din noapte în răstimpuri. Azurul se desprinde de pe cer. Din vălmăşagul norilor se desprindeau forme noi, neprevăzute. Se desprinde mai ales printre alte stele mici, Ursa Mare, cuprinsă toată în cadrul ferestrei. Cîteva umbre negre se desprind din depărtare. El notează ... furnicarul străzilor din care se desprind scenele unui pitoresc barbar. Cîte un bec se desprinde din ceaţă, deasupra capetelor, urmat de spaţii mari de întuneric. Palatul Prefecturii, cufundat în întuneric, se desprindea ca o masă de umbră neagră pe fondul albastru al cerului. Matei avu percepţiunea limpede a singurătăţii ... ce se desprindea de întinderea cîmpului. Şiarar o lacrimă de ploaie ... Se desprindea, vuind cu zgomot. În depărtare Din pajişti se desprinde un cîntec de păstor. O neînţeleasă vrajă e copilăria … amintirile se desprind din lumină şi rămîn aburii, informe, asemenea unor amintiri filtrate în suflet strein Dintre toate însă se desprinse tocmai glasul cîrciumarului. Albe stane, ca sloi năprasnici de gheaţă, ... Se desprindeau aeriene peste genunile lumii noastre. Şi falnic semizeul, mai alb ca spuma mării De noapte se desprinse cînd lună fun văzduhuri. Din făptura ei zdravănă se desprindea ceva proaspăt şi curat. Ilie simţi cum se desprinde din liniştea sa mare un firişor rece de mînie. Glasuri subţirele din vînturi se desprind. Stăruie asupra demonstraţiei că din colonizarea romană în Dacia sa desprins o pătură nobiliară. Spiţele roţii îmi pîlpîiau în faţa ochilor ... desprinzînduse din vîrtej. Totul era perceput ... ca o trăsătură proprie artei sale, artă care se desprindea, în primul rînd, din cuceritoarea şi sincera interpretare a lucrărilor autorilor clasici şi contemporani. Fiecare personaj ... se desprinde din negurile istoriei îndepărtate prin invocaţia poem a scriitorului. Din elevul docil ... se desprinde, progresiv, un tînăr ahtiat de lecturi străine. Sa desprins, sa înălţat peste ceilalţi, de cînd a venit la curte Mihai. Bucureştenii sau desprins repede în cîştigători, marcînd în numai 21 de minute cele două goluri ale partidei. Ceea ce e din naştere la adevăratul poet e ... nemărginita iubire a tot ce este cugetare şi simţire omenească, pentru ca din perceperea lor acumulată să se desprindă ideea emoţională. Linia noastră de conduită se desprinde clar. Romînia consideră că numai prin reexaminarea de ansamblu a situaţiei sale se va ajunge la stabilirea unui bilanţ activ aşa cum se desprinde din spiritul tratatelor. Iar din ce spunea ... se desprindea cu amărăciune, o adîncă silă. Stilul lui Rafael se desprinde clar din aceste două compoziţii. Ştiri ... din care se desprind şi informaţii asupra medicinei timpului ni sau păstrat. Întîmplări dramatice, întunecate, din care se desprinde licărirea dureroasă a unei lucidităţi. Se desprinde, în final, ideea că singura salvare ... pentru folkiştii fără talent ar fi ... folclorul. Din situaţia de stăpîni ai destinului nostru nu desprindem nici o obligaţie? Desprindem din acest pasaj marea autoritate morală a lui Deceneu. Studiind evolutiv ornamentica pe cojoace, desprindem tipuri diferite El desprinse în curînd cîteva vorbe franţuzeşti, pe care le mestecă cu multă predilecţie în conversaţia sa. Umaniştii au fost împinşi să pătrundă în fondul operei, săi desprindă spiritul. Vom încerca să desprindem, în însăşi această varietate, anume trăsături fundamentale. Băiatul acesta ... desprindea cu mare uşurinţă înţelesul cuvîntului tipărit. Cînd ... îmi spuneau că sunt fii ai comunelor în carei cunoscusem, desprindeam din cuvintele lor simţămîntul mîndriei. Cu greu am putut desprinde, din răspunsurile unor tineri, mai multe nume de scriitori afirmaţi în ultima perioadă. Vecina a avut impresia că desprinde o undă de ironie în întrebarea maiorului. Se poate desprinde uşor sensul local al cuvîntului. Sensul ... se poate uşor desprinde din context. Lumea căuta să desprindă direcţia ochilor lui. desprínd despríng desprinséi, desprínserăm; să despríndă să desprínză. – des Salvarea lor a fost posibilă numai prin desprinderea blocului de planşeul mineralizat. Problemă constatată după mutarea Senatului în noul sediu: desprinderea placajelor de granit de pe faţadă. Flaubert ... nu recomandă desprinderea artistului de universul concret. Desprinderea de ţărănime nu se făcu însă dintro dată. A acţionat pentru o mai mare desprindere a şcolii de biserică. Mihai ... crede ... în calitatea ludică a teatrului, subliniind desprinderea acestuia din ordinea naturii. Desprinderea artei de magie se face treptat. Păsările sunt fiinţe ale văzduhului, desprinderea de mediul teluric este şi mai evidentă. Desprinderea din acest mediu sufocant înseamnă, pentru Filip, calea spre adevăr. se constată o desprindere treptată a limbii literare de influenţa limbii textelor bisericeşti şi o apropiere de limba vie a poporului. Gusta uitarea dureroasă de lume, desprinderea de viaţă. Cîntase ... un splendid cîntec de dragoste de ţară, cu disperarea desprinderii şi alunecării treptate întro aventură tulbure. Cel deal doilea ciclu al volumului recent scos la Editura Cartea Romînească dezvoltă obsesia desprinderii din ceremonialul vieţii tradiţionale. Camera polifuncţională a evoluat prin desprinderea funcţiilor în locuinţa cu două camere şi cu tindă Desprindere de retină A început să trăiască din ziua aceea cu teama desprinderii de pămînt. Uneori mie puţin ruşine de această tutelă prelungită ..., dar în acelaşi timp simt că nu a venit momentul desprinderii Desprinderea echipei locale de plutonul codaşelor. are trebuinţă ... şi de o mare doză de pătrundere critică în desprinderea concluziilor la care duc datele lui Analiza ... serveşte la desprinderea principalelor tipuri de invariante. Desprinderea următoarelor caracteristici esenţiale. Reportajul nostru ... urmăreşte ... desprinderea spiritului dominant ce declanşează resorturile sufleteşti. desprinderi. – Maistre ..., strigă el, dracii tăi sunt meşteri în desprinsul umbrelor din părete. O femeie ... cu picioarele goale, cu părul desprins. Părul ei, desprins, se împrăştiase pe perna moale. Petalele desprinse cad molcom, fluturînd. Destinul tragic al omului desprins de viaţă şi întors înspre ea … îl va înţelege Mi sa părut că luna desprinsă se lasă Ca un trăsnet rotund peste văi. O „pia fraus” asistă mereu la întemeierile noastre, solidară cu tăcerea din care nu suntem nici azi în întregime desprinşi. desprinşi, se. – Dute şi despriponeşte caii omeneşti, că eu pui şeile pe ai noştri. despriponesc. – des + despriponiri. – Am găsit calul despriponit. Iapa so laşi despriponită, că nu se duce nicăieri. despriponiţi, te. Numărul persoanelor desproprietărite de comunism şi poliţia sa politică au depăşit o treime din populaţia globului. prie. desproprietăresc. – des prie. desproprietăriri. – desproprietăriţi, te. desprostesc. des + Păţim foame şi seate şi despuiaţi şi sem bătuţi şi niciun loc avăm adevărat. Blăstemate fie amu toate vremile cialea ce noi întru iale amu visu depreunî că ai fost să nu agodeşti mie tu ce ai fost să mă despui ca un domnu şerbul său. După ce lau despuiat volintirii, sau rugat de părintele Argeşanul ca cu oamenii Sfinţiei Sale să margă pănă acasă O sută de tîlhari nu pot despuia pre un sărac gol. Tîlharii ... înarmaţi ies înaintea oamenilor, sau îi pîndesc la drumuri ... şii despoaie. Domnii ... era siliţi să despoaie noroadele, să confischeze avuturile celor mai bogaţi oroşani. Pe vremea aceea, se găseau boieri pămînteni rătăciţi cari serveau de instrumente prin cari străinii despuiau şi apăsau pe romîni. Alah ... Va judeca cei între noi, Că mă răpeşti şi mă despoi, Marunci pe drum să pier. Se îmbătau, despuiau pe bogasieri. Despoaie lumea cu preţurile cele prea de speriat. Vînzătorii, cumpărătorii şi comunele se fură, se despoaie între dînşii. Îl osîndi, ca să fie la prinsoare pănă la moarte, despoindul de toate averile. Puind el tot dreptul în putere Face pe cel mai slab săi slujască, Despoindul cu sîla de avere. Călugării ... arătînd norodului besericile despoiate de icoane şi de toate cîtei pricinuia evlavie. Ca să se sece influinţa boierilor ..., îi despoia de averi sub feluri de pretexte. Se vedea despoiat de ceasornicul de la brîu, de jeletca albă, de îmbrăcămintea sprintenă a fracului. El arăta plîngerile acelor oameni ..., că erau despoiaţi fără de lege de avutul lor imobiliar. Cînd lau închis după zăbrele Şi paznicii lau petrecut, Lau despuiat de toate cele, De tot sărmanul lui avut. Părinţii mamei mele au fost ţărani ..., urmaşi de răzăşi despoiaţi de ocină. Măre, cam să te despoi De pungocii strînşi purcoi. Despuiat pînă şi de haina carei acoperise trupul ostenit, fostul domn ... fu aruncat împreună cu fiii şi ginerii săi în cea mai întunecoasă celulă a temniţei. Lumeami zicea pui de lotru, Că ţin calea strîmtăn codru Şi despoi pe călători De averi şi bănişori. Împăratul Constantin, carele, de cînd îi venise gustul de aşi face din Bizanţ o nouă capitală, se deprinsese straşnic a despuia fără ruşine capetele de operă ale lumei, ca săşi împodobească cu ele Constantinopolea sa. Prunul deabia rodeşte la doi sau trei ani îndestul, ca să poată da proprietarului un însemnător folos din productul său ... După cum mai zisei, productul prunului despoaie pe om şil demoralizează. A văzut că obositoarele lucrări ale cîmpului slăbeau cugetarea şi despoiau pe oameni la petreceri materiale. Prin precaritatea substanţei sale tradiţionale, singura care, pînă acum, era cu adevărat substanţială, omul european este din ce în ce mai despuiat de atributele umanităţii integrale de odinioară. Iesuviţii vreau să ... prădeze să o robească şi de rodurile fundaţionale să o despoae. Politia se află în mînile rebelilor cari dispoiese şi prădase multe case. Fanariotul ..., uninduse cu hoţii şi tîlharii de drumuri, despuie ţara. Ei vor ranguri, avuţie şi, semeaţă ori smerită, Mîna lor despoaie ţara ca peo ţară cucerită. Păgînii ... despuiau şi beleau ţara. Aşea despoind Dacia de lăcuitorii cei vechi, nemărginită mulţime de romani ... au adus în Dacia. Eu Vidinul lam tăiat Şi de turci lam despuiat! Le va ucide şi le va despoia în pădure. Şii despoiară pialea de pre spinare. Începutusau atunce şi omor în vite, cît nu mai biruie oamenii să le despoaie. Iau tăiet capul şi despoindul lau trimes cu olac la Ţarigrad Agiungînd acasă, cel întîi lucru au fost ca să despoaie pe lama cu o piatră ascuţită, a căria piele au puso la soare ca să se usuce. Optzeci de oi despoaie, Şi prin frigări le pun. Sau aflat în sat doi ţigani care săl despoaie de piele. Mau despuiat de piele de sus şi pînă jos Şi miaruncară pielea La fel ca pe o plasă. De teaş prinde la zevoi, Seţi dau măciuci, să te moi, De pele să te despoi. Să prinzi un liliac, săl despoi de piele, pe care să o prăjeşti, să o faci praf. Iar deoi întîlni ciocoi, De piele să mil despoi Şi să fac din ea cimpoi! Săl despoi ca peun şerpoi; Şi cu pielea de pe cap Să îmi fac din ea desag. Trunchiu de meserniţă şi prăvălie de carne deşchisese, în toate părţile giunghind, zugrumînd, tăind, despoind, aruncînd. Se despoaie o vulpe de blană. Mia cere piei de zmeu Săncalţe piciorul său, Că de capră, lesne crapă Şi de oaie, se despoaie. Săi rădici mîna Ta cea svîntă Pre pizmaşi ce vin de fac smîntă Cu vicleşug în svînta Ta casă, Săi despoaie veşmînt de mătasă. răsădi vie. Şi bău den vin şi sau îmbătat şi sau despuiat întru casa lui. Să facă slugile afară foc mare şi să despoaie jupîneasa şi să o bage în foc să o arză Mă despoiai de vestmintele mele. Ne întîlnirăm co vrăjitoare ... Se despuiese, se despletise, De trei ori casa îi ocolise. Şi de bucurie mare Pierzînduşi cumpătul, sare Numaidecît se despoaie De treanţa ei cea cu soaie. Groază ... la despuiat cu răpăziciune de uniformă, sa îmbrăcat întrînsa şi astfel travestit reuşeşte a ieşi din salină. Apoi îl despuie în pielea goală, îl unse cu păcură. Cei ce mor şi cei răniţi sunt chinuiţi şi prădaţi, se vede cum îi despoaie învingătorii de straie, de cămeşi chiar. Femei în fuste scurte şi despoiate întrun chip neruşinat. Cînd vin ursari vara, în timp de secetă, despoaie oamenii o ţigăncuşă ... îi leagă de trup douătrei rînduri de boji. Ma poftit la ea în odaie, unde, ca şi cum ar fi fost să se îmbăieze, se despoiă de tot puţinul ce avea pe dînsa. Licsandru se despuie îndată, zorit să se răcorească. Să nui vezi, cînd o despoi, Coapsa dulce, sînii goi. Nuşi dă seama dacă acesta a fost argumentul care la hotărît să se despoaie în dormitor şi să zacă în faţa borcanelor cu vaselină şi cu talc ale Varvarei. De Anul Nou învăţa codanele să se despoaie în faţa oglinzilor cînd cîntau cocoşii a doua oară. Plecaseră doi ţigani la drum; unul era despuiat de tot; iar celălalt cu o funie de tei pe la mijloc. Se despoaie pre sine de binele sudorilor sale. Ţiar părea ... nişte fluturi despoiaţi de falşa pudră aurie. Mam despoiat de taină, denaltanvestitură, Ca săţi îmbrac unica şi goalaţi frumuseţe. O toamnă va veni şio săţi despoaie De primăvară trupul, fruntea, nopţile şi dorul. Deabia îl mai încerca o ciudă postumă, despuiată de încriminări şi îndulcită prin resemnare. Termenul „înţelegere” vreau să fie luat în sensul său cel mai strict, despuiat de orice interpretare. Să scape de uitătura aceea cel despuia pe dinăuntru. Jucau ... stos pe despuiate. Moromete trase de opritori şi despuie caii de hamurile lor grele. Lighioaia aceea se dă de trei ori peste cap, şi aşa se despoaie de pielea ei cu păr mărunt şi se face o fată şi mai frumoasă ca înainte. Dimineaţantrebă Hogea pe un prieten al său, Cum ar sădi usturoiul să nu puţă aşa rău? ... – Întîi săl despoi de coaje şapoi asfel săl sădeşti. Tăiam foarte elegant mărul în patru felii şi încă şi mai elegant despoiam feliile de coajă. Coaja arborului este netedă, lucitoare, cenuşie şi se despoaie lesne ca o pele. Platanii, uriaşii grădinii, se despoaie De coaja lor frumoasă, ca după scarlatină. despoia; despoia; Iarna, cînd arborii sunt despuiaţi de frunze, ... putem se distingem între mugurii purtători de flori şi între mugurii purtători de ramuri. Un vînt de toamnă un arbure despoaie. Vîntul de miazănoapte începuse din vreme a sufla cu tărie acea răceală care amorţeşte natura, despoaie arborii. Iar cît munţii o zărea Cu străinualăturea, De verziş se despoiau, Frunzeleşi îngălbineau. Lunca se despoiase în cîteva nopţi, iar copacii întindeau acum braţe înfrigurate în ceaţă. Preferă să se lase angajat ... la munca societăţilor forestiere care despoaie munţii de păduri. Unii despuiau crengile trase din carul încărcat. Codrul tot mai zdrenţăros se despuia domol. Suflă, Doamne,un vînt, Suflăl pe pămînt, Brazii săi despoaie, Paltini să îndoaie. Cine, maică, teambrăca? – Codrul, cînd sa dispoia. Brazii nevînduţi au fost despuiaţi de crengi şi transformaţi în araci Bine este ca acei duzi din care va fi să se culeagă sămînţa să nu se despoaie de frunza lor întracel an. Vlădica Ioann Bob ... sau ispitit să despoaie pe protopopi şi Săboarele lor de puteare care o au de a pedepsi. O civilizaţie mai înaintată despuie pe părinte de aceste trei puteri şi le dete legii. Despuiat de aceste calităţi, vorbirea ta ... nu va fi niciodată nici plăcută, nici drăgăstoasă. De drepturi ne despoaie, prin legi neauzite. Sătenii se împotriviră încercării de ai despoia de dreptul ce li se cuvenea. Despuindute de ajutoriul şi darul cel de sus Deciziona aceasta judecoasă este aceia care mă despoie de numele mieu cel bun. An de an, şcolile despoaie ţărănimea de cîteva mentalităţi. Iosif Rodean ... pe toţi ... îi despoia de orice calitate bună. Despoiaţil de italienismele sale, de romînismele sale, romînisme în fraze, în pagini întregi şi Heliade nu mai este Heliade. Întro atmosferă de ceremonie despuiată de fard şi fast, ... Romulus cel Mare aşteaptă năvălitorii încercînd săşi păstreze surîsul şi bunul simţ. Se întreabă, confruntă şi caută a se despuia de o animalitate uricioasă. Grafia ... ar fi un caz de hipercorectitudine în textele scrise din sec. al XVIlea, întîlnit de cercetătorii care au despuiat toate textele o singură dată. Astăzi numai acea ediţie inspiră încredere pentru care sau despuiat toate m anuscrisele despói. Măcar şi o sută de hoţi fie, pe săracul despoiat, nu pot al mai despoia. Multe avuţii sau făcut trofeul biruitorilor ... Dispoieţi, obosiţi de foame, cuprinşi de boale şi de geruri, duşmanii piere cu miile. Mănăstire care a fost deseori despoiată. Căruţe sfărîmate, automobile despuiate ... îţi umpleau inima de jale. Păreţii despoiaţi, mohorîţi şi plini de găurele făceau o impresie sinistră. Era amîndoi despuiaţi, şi Adam şi muiarea lui, şi nu să ruşina. Au poruncit stăpînul lor săi bată despoiaţi Văzui pe acea fată de împărat lungită pă pămînt, despoiată, făcută ciur de rane. Acea frumoasă pavăză pe care era zugrăvit un copil despuiat ieşind din gura unui şarpe. Maiorul se ţinea în picioare în apropierea unei mese pe care îşi sprijine o mînă lungă şi dispoetă. Întro vălcea, se aflau vreo trei familii de ţigani, ..., şi copiii lor cei despuieţi. Îi făcea să pornească ... desculţi şi despuiaţi. Ţărani despoiaţi, cu pieptul uscat şi păros, cu braţele negre, ... mişună, ca întrun infern, în norul de praf. Întro dimineaţă de toamnă din 1857, fusese găsită rătăcind despletită şi despoiată la Herăstrău pe malul lacului. Ca o zvîrlugă mam zvîrlit despuiat de pe şlep în apă. Se aşezase pe prag, despuiat pînă la brîu şi aştepta săi coasă muierea cămaşa. În vreame de iarnă au întrebat împăratul Schithilor, pe un despoiat, dei este frig. Despuiata cum aude, întreabăndată pe rude. Mă închin cu sănătate, de la golătate; despoieţii din urmă. Locuri sălbatice şi despuiete. Veţi zări printre crăcile despuiate ale arborilor din Cişmegiu, turnul bisericei St. Ilie. Văzui troienele albe de zăpadă şi arborii negri despuiaţi de frunze. Se rostogolea peste coroanele despuiate ale fagilor. Mesteacănul ne părăsise şi bradul sau fagul, cu frunţi despoiete de bătrîneţe sau de vînturile, care veşnic suflă în părţile de sus ale aerului, spintecau văzduhul. despuiaţi, te. Despoiare ... alegoriceaşte însemnează preada unui oraş, a unii ţări. Seapucă de răpiri, jafuri şi despoieri, născocind feluri de mijloace ca săşi sature nesaţiul său de bani. Dăspuierile lor vor începe a ne îmbogăţi. Ispitele sunt strîmbătatea judecătorilor ... despuierea văduvei şi a sărmanului. se susţineau din despoierea popoarelor de orice naţionalitate. Despre profesie, ce să mai zicem; cunoaşteţi care profesie e a despoierii, a năpăstuiriDii a împilării Din specule şi încărcături, din hrăpiri şi despuiere, adunase ceva. Neagu RupePiele, vestitul mumbaşir prin care ciocoiul îşi săvîrşea toate despoierile şi cruzimile sale, ... scăpase de urgia domnească. Orice despuiere se va lua înapoi, orice jaf va fi risipit, toţi biruitorii vor fi biruiţi. Tătarii sau dat la pradă, şi împovăraţi cu dispoieri sau înturnat la şatrile lor. Stau rînduite, peste un zăblău vărgat, arme de tot felul, coifuri, zale de fier, ... şi dispuieri luate de pe la duşmanii învinşi. Cu feara venin luptă, şi vingător adesea, Întreagai despuiere îi atestă valoarea Şil revesti ca mantă, emblemă de victorie, Trofeu al luptei sale. Despoiare piiale jupuită de pe un dobitoc, părul sau lîna sa. Îmbracese cu despuierile dobitoacelor şi cu fibrele buruenelor. Văzu Ham, tatăl lui Hanaan, despuiarea tătînisău. Să îndrăznească vitejeaşte la caznele ceale de multe fealiuri şi la legături ... şi la despuiarea trupurilor. Dar dincolo daceste înflăcărate sfere, ... Cînd miaş lăsa aicea lutoasa despuere, Acolomi va fi faţă ceatîta am visat! Dintre multele lovituri de la puternicele elemente streine, cu care sîntem încunjuraţi, niciuna na adus mai mare stricare romînilor decît care au ţintat la despoierea de limbă. Ea singură ... poate să arunce un văl de poezie asupra acelor plăceri mincinoase, care duc ... la veştejire, la despoiare. Despuierea omului de încrederea în sine, în viitor ... nu poate face decît un deserviciu, stîrnind confuzie, neîncredere, pesimism. Dl Petrescu ... sa ocupat cu despoierea tabelelor statistice din anul 1866. Despuierea monumentelor literare duce la o recoltă de fapte lingvistice care trebuie orînduite în funcţie de criteriul istoric, pentru a se constata apariţia, progresul, regresul şi dispariţia lor. Această despuiere de un fel deosebit a tuturor vechilor registre na fost deloc uşoară. Îi vorbesc despre un proiect mai vechi, abandonat, de a lucra împreună cu Petru un „Lexicon al filozofiei eline”, făcut prin despuierea tuturor textelor de la presocratici la Plotin, nerealizat încă nicăieri în lume. Despuierea scrutinului Ce sigur era de izbîndă şi cu ce palpitaţii aştepta despoierea scrutinului. Am fost numit membru al unei subcomisii de supravegherea şi despuierea scrutinului. Muritoarele despuieri ale Domniţei Ancuţa. despuieri. Şerrbii supuindu-se întru toată frica despuietorilor, nu numai bunriloru şi blîndzilor, ce şi clăţănogiloru. Dămi bucuria spăsenia ta, şi cu duhul vlădicescu (despuitoriului Auzi Irod al patrul despunetoriu auzitul lui Isus. Atunce era despuitoriu în toată Ţara Rumînească bunul creştin şi dulce Mihnea-Voivod. Că acolo vor sta toţi aseamenea, robii şi despuitorii Mircea îşi zice luişi: „Mare voievod şi autocrat peste toată Ţara Ungro-Vlahică, transcarpatină şi tătărească, ... singur despuitor peste ambii ţărmi ai întregei Dunări.” Să trăiască „despuitoriul”. Acmu lasă robul său, despuitoriule, după cuvîntul tău cu pace. Milueşte, Doamne despuitoare, creştinii Doamne despuitoriul, părintele a tot ţinotul Iubitor de oameni iaste şi bun şi dulce despoitorul Dumnedzeu Unul DUuumnezău despuitoriul şi Domnul nostru iaste despuitoriul Despuitoriul Dumnedzău. Ce veni despuitoriul şi oborî şarpele. Unul născut Fiiu a lu Dumnezeu iaste Hristos, şi ca un făcătoriu şi despuitoriu, ca Domn tuturora. Eşti Domn şi despuitoriu a toate faptele. Despuitoriul şi Domnul HDristors. Au căzut la pămînt şi sau închinat la trupul despuitoriului Învăţătură la naşterea Preasventei şi Preablagoslovitei despuitoarei noastre, Preacuratei Fecioare Mariei. Pentru rugăciunea a Preacinstitei despuitoarei noastre născătoarei lui DPuummnenzeu Despuitoare şi Doamnă preste lume. Despuitoare Fecioară roditoare Domnului primeşte ruga robilor. despuietori, oare. despune1 tor. Încă nus striin sau a altuia, ce a dumnezeiei Tale şi a despueturiei Tale. tură. Sărmanul om, văzînduse furat în toate modurile, oftă din adîncul înimei, dar nu luă nici o măsură contra despoiătorilor săi. Ai pedepsit pe asupritori şi pe despoitori? Jocurile la noroc cele mai despuitoare ... erau adunate în casa lui Păturică. Legea nouă ar fi fost despoitoare sătenilor; căci aceştia ar fi pierdut dreptul cel au pentru a îndestula pre copiii lor. despuitori, oare. tor. Făcînduse şi sărbătoare şi despuitorească dzî pentru Dnoomnmuul ce neau cinstit priiminduo. despuitoreşti. – esc. despoietură Aceste fenomene de coloraţiune şi de despuitură a suprafeţelor nu sînt niciodată însoţite de alţi accidenţi consecutivi. Văzînd despoietura tătînisău, spuse afară celor doi fraţi. despuituri. tură. Ai fost să mă despui ca un domn şerbului său. Au fost să mă despui, cumuşi despune o doamnă roaba sa Cu dumnezăiască începută puteare şi morţii despui. Limba despuinduse întru mădularele noastre, spurcă tot trupul. despúi. – Eu te voiu tremite se deşchidzi ocii loru, cum se întoarrcăse ... dintru despusul nepreitoriului cătră Dumnedzeu. Dede lor despus spre duhure necurate ca să le gonească ei şi să vendece toate lîngorele. Amu învăţa ei ca despus aibînd, şi nu ca cărtularii şi fariseii. Cel ce feace ... soarele în despusul dzileei ... luna şi stealele în despusul nopţiei. Carele iaste omulu cela ce nu şti cetatea efeseiască, spre despusu fiindu mariei Artemide? Fistu amu preemi despusu. Numără ghiemonu carrtea şi întreabă dintru care despus iaste. Înrălţarea Dumnezăului în gruadzul lui şi speatele de îmbe laturi ascuţite în mînrule lor, a face despus în limbi şi arătare în oamenri. Această întocmire a mai suszisului hrisov ... o desputernicim desputernicesc. des + Abia acum se desşumeni băiatul. desşumenesc. des Informaţii ... care nu fac decît să destabilizeze jucătorii aflaţi deja la Chelsea. Legea ... conţine cîteva precizări aberante care destabilizează accesul populaţiei la îngrijirea medicală. destabilizez. – de + O tendinţă destabilizantă, extrem de nocivă, se manifestă în Romînia: parafiscalitatea! destabilizanţi, te. Senator ... acuzat că încearcă destabilizarea organizaţiei. Responsabili din serviciile de informaţii siriene au contribuit la destabilizarea situaţiei din Liban destabilizări. – destabilizaţi, te. – Economia scapă ... de sub povara destabilizatoare a alegerilor prezidenţiale şi parlamentare. destabilizatori, oare. – tor. destalinizez. – A apărut volumul „A doua destalinizare” de Dan Cătănuş, o analiză bogat documentată a plenarei CC al PCR. Nu voi arăta nimănui lucrurile ce vei sămi destăinueşti. Află taina în sfîrşit, Ce la nimeni pînacum eu nu am destăinuit. Avea o roabă foarte credincioasă, căreia îi destăinui ceea ce avea de gînd să facă. Ai spus o taină la doi inşi ... la unul de sînt patru ani, o ai destăinuito. Aceasta e o fatală istorie ce trebue să ţio destăinuesc. Chemîndumă în casă mau întrebat de îi sunt prieten adevărat, că are ami destăinui ceva Destăinuind în lume a lui secreturi toate ... Cuaceasta îi aduse acel mai mare rău. Linescu începu a distăinui că este logodit în Galaţi. Un prizonier dac destăinui lui Traian secretul. Deşi tîrziu, dar totuşi vii ami destăinui lucruri pe care din cine ştie ce cauze mi leai negat înainte? Domniţa Ruxandra ... purta în inima ei o taină ... pe care nar fi destăinuito oamenilor. Nu mi sa dat această osîndă fiindcă am destăinuit numele? Aurel, ca „aranjor”, le destăinui toate amănuntele programului, pe care fetele le găsiră minunate. Nu i sa schimbat ... nici glasul încet şi voalat, cu care parcă destăinuieşte secrete. Îmi destăinui căl pasionează numai sportul. Mă jur că taina asta eu no voi destăinui! Craiul Vladislav le destăinuieşte sfatul viclean al „rîmlenilor noi”. Un conferenţiar ... destăinuia unui public uimit cuceririle chimiei sintetice. Aceştia doi trebuie să destăinuiască tot ce ştiu. Nu ştiam dacă ... meriţi cu adevărat săţi destăinuiesc această grea taină. rîde mult şi ştie multe, dar se fereşte să destăinuie. Studiarea cîtorva condice a sămilor vistieriei neau destăinuit mizeriile financiare ale acestui răstimp. Să văd ce destăinuieşte frasul cel îndătinat. Îi recunoşteam pe toţi; mii destăinuia o ştiinţă superioară şi negreşită. Moneda veche ... începea săi destăinuie şoptite ştiri. Destăinuie oglindami fărîme de mister. În multe forme apare a vieţii taină, Pe toţi ea îi înşală, la nime se distaină. Singurul prietin căruia ... ai putea săi destăinuieşti scrisoarea mea ... e acela. Toma, pădurarul, ... îmi destăinuise tăpşanurile cu fragi. Eu mîna plin de sfială Destăinuindumă o întinz. Jurăi dragoste şi unire pînă la moarte, ... destăinuieştete către dînsul fără sfială, şi cere povaţă. Lui dar destăinuinduse ia dat astă scrisoare, Ce astăz o arăt întîi aici în adunare. Se destăinui la mumăsa despre gîndurile sale de însurătoare. Trebuie să mă destăinuiesc şi nevestii. Dacă nu eşti în stare so iubeşti ..., pentru ce nu te destăinuieşti ei? Îi părea un lucru nedrept să fie silit a se destăinui. Un medic ... i se destăinui. Am să mă destăinuiesc ei numaidecît. Un coleg ... mi se destăinuia că trebuie neapărat să se ducă la gară. Neagu ... nici celui mai bun prieten nu i sar fi putut destăinui. Trebuia săl ia cu încetişorul ..., se destăinuise el doamnei. Am venit să mă destăinuiesc ţie. Un scriitor liber se destăinuie în faţa lumii cu îndrăzneală. spunea că e foarte bine să te destăinui duhovnicului. Coceni pentru gura lui bătrînă, care nu poate nici să strige, nici să blesteme, nici să se destăinuiască. Săşi destăinuiască focul în inimă cel avea. Trei zile dea rîndul am voit să destăinuiesc tatei dragostea mea. Sa dus la şeful muzicii militare şi şia destăinuit dorul. Ar fi vrut săşi destăinuiască cuiva ... ceea ce avea pe suflet. Pe ea o căuta pentru ai destăinui dilemele şi aspiraţiile tainice. Au şi ştiut toate cîte au pus ei la cale şi, sara, au şi destăinuit preutului toate cugetele lor. Iertaţi exaltarea ce ma cuprins ..., dar cînd ai vedea ce se petrecen inima mea ..., cînd aş avea îndrăzneală a vă destăinui ..., a vorbi. Adierile călătoare ale dimineţii îşi destăinuesc frunzelor adormite ... eterna lor dragoste. El se duse să facă vizită ... tatălui fetei, şi i se destăinui simţirea sa cu atîta foc, încît îngrozi pe doctor. Primesc ..., replică copila, lăsînd fără voe a se destăinui prin ochii ei simţirile. Simţeam nevoie să ne îmbrăţişăm, să ne destăinuim unul altuia. Ridinger sub a cărui mînă de meşter natura sălbatică a fiarelor sa destăinuit întrun chip aşa de măreţ. Sulina ... i se destăinui în deplinătatea frumuseţei. Expoziţia ... a destăinuit talente netăgăduite. Atîta trufie aprigă şi haină învrăjbire se destăinuiau în trăsăturile feţei sale veştede. Soarele pieziş de iarnă destăinueşte brădetul viu din lac. Frontoanele aninate Destăinuiesc azurul din careau fost tăiate. Din micul ştiutor de carte pe carel destăinuie aceste potriveli lipsite de nobleţa expresiei, va ieşi un mare prozator. Contemplarea propriului trecut, care îşi destăinuieşte deodată firea lui iluzorie, este o altă atitudine a poeziei eminesciene. Culori luminate, doar ele destăinuie trepte şi har. Comuna ... îşi destăinuie de la început personalitatea. Revelări de frumuseţe ce se destăinuie ... celor mistuiţi de patima folclorului. destắinui destăinuiesc. distáin des Conducîndune de destăinuirile acestui ziar, am găsit ... cauzele pentru cari d. Brătianu sa retras. Toată naraţiunea se reduce la cadrul iniţial, hotărîrea de omor, destăinuirea complotului – niciuna nu capătă specificare. Nu ştiu de voi fi în stare ca săi fac această destăinuire. Întro asemenea întîmplare nu miar părea bine că destăinuirea mea sa făcut publică. Dintruntîi juna femee se ruşinează de aceste streine destăinuiri. Tu ... ai primit cu blîndeţă acele destăinuiri. Deputatul capitalei ... face şi nişte destăinuiri mai intime. Începu şi el a face diferite mărturisiri şi destăinuiri lui Linescu. Cu toate că se căia pentru această destăinuire, dar nu îndrăsni a se împotrivi stăpînului său. Socoti că minutul cel mai priincios spre a face Ancuţei destăinuirea sa, va fi acela. Ultima scrisoare a Saşei cuprindea o destăinuire din cele mai mişcătoare; ea surprinse amorul băiatului pentru Tincuţa. Oaspeţii îl ascultau cu evlavie, ca şi cînd ar auzi o destăinuire sfîntă. Ea a făcut tot ce se putea ca sămi provoace destăinuirea. Îl pîndeam discret, ştiind că în asemenea clipe uşurare se află în destăinuire. Aşteptam ... cu sufletul pe buze destăinuirile boierului. Un jurnal de călătorie preţuieşte mai ales prin destăinuirea directă. Fără scrupul sa folosit de destăinuirile lui de om slab. Aflavei tu vrodată Cumplita vremilor destăinuire? destăinuiri. – Pentru ce dar să nu urmezi tot aceasta ..., ascunzînduţi tainele tale şi, poate, de multe ori, destăinuite ascunsuri? destăinuiţi, te. – Da, răspunse necunoscuta cu glas dureros şi destăinuitoriu de grele suferinţi. destăinuitori, oare. – – tor. Lau destărniţat şi iau întins poclăzile şi tarniţa la soare. destărniţez. – des destấrn. – des Aceasta zicînd îşi destecă sabia, şi se duse de intră în acel palat al fermecătoarei. destéc. – des + Împăratul eşi din iatacul Şirinei foarte turburat, şi mă caută cu sabia destecată prin toate colţuleţele palatului. destecaţi, te. – Oare este destine mai înfricoasă decît ceaia a mea? Frate tău ... favorat fiind mai mult decît tine de destin (noroc sau ursitoare) va putea trăi în societate. Mă aşezai aici şi mă adîncii cu totul în cugetarea despre destinul omului. Sufletul ... pune în mişcare fiinţele viezătoare şi le conduce cătră scopul seau destinul lor. Eu nu murmur contra destinei mele; pe mare sau pe eşafod, trebuia a muri odată. Mulţumesc destinului care te aduce. Destin fatal pentru o nenorocită naţiune care suferi aşa de greu. Dar astădzi şi mai tristă, mai vrednică de jale E viaţa cemi reservă destinul pierdzător. Mari puteri acum iau parte la destinul ce neaşteaptă. Tot omul îşi are destinul său, de care nu poate fugi. conduce destinele ţării ... el însuşi. Scopul şi destinele Asociaţiunii erau foarte puţin cunoscute în Principate. Daraşa ni e destinul, Vitreg prea adeseori, Unui lumea iacordează, Iar pe altul îl botează Cua lui rouă de plînsori. Mureşan ... Brazilor destinul spune. Crezu că aude în urechea ei glasul înfricoşat al destinului. Se uită ... mizerabilul destin. Voiesc cu tine destinul săl împart. Destinul Vru să trăiesc aievea acele zile grele. Lupta ... contra puterei ascunse şi neînvinsă a destinului. Calicul ştie chinul destinului duşman. Îmblînzitor de oameni prin iubire, Tu ţiai ales destinul cel mai greu! Chiar regăsirea noastră, în aceleaşi împrejurări, părea menită, potrivită de destin. Are el dreptul săi zdrobească viaţa legîndo de destinul lui atît de puţin asigurat din toate punctele de vedere? Cît de nebulos apare Destinul tău. Mă apropii, întrebîndumă cu teamă, Dacă destinul îmi va zîmbi. Oamenii au avut totdeauna dorinţa ... de aşi cunoaşte „destinul”. Drăgoi prezida la destinele regimentului. Loviturile unui destin pe care nu ştia cum săl înduplece. Înmărmurim la gîndul măreţiei destinului nostru. Ciaratămi, vrăjitoare, cum sămi cetesc destinul. Mirosul acid al cernelii stăpînea ... ca prezenţa unui destin. Destinul călare în frunte trecînd, Cu lancea ne cearcă grosimea durerii. Individualitatea este o fatalitate; este destin, destin închis în sîmburele vieţii. Destinul lui a fost să fie un desrădăcinat. La Antipod nea rînduit destinul: Dembătrînesc, întinereşti în schimb. Calitatea naţională a eului omenesc nu e ceva accidental, ... ci face parte din destinul exemplar al lui. Stelele descriu cu linii de aur destinele umane. Mai presus de toatei un destin. Simţim viaţa activă, plină de farmec şi de peripeţii a portului, după cum intuim destinul marinarului. Nare putere să se împotrivească destinului. părăseşte şcoala în căutarea unui alt destin. Nu e cazul sămi dai lecţii despre destinul femeii. Moartea lui apare ca o pedeapsă nu a destinului orb, ci a istoriei clarvăzătoare. Se pierd cu propriile noastre drame şi destine în ordinea infinită a destinului. Politica, respectiv activitatea prin care participi la destinul unei colectivităţi, ... este ... monopolul unei infime minorităţi. Legea morală e culoarea pe care o capătă absolutul în mediul unui destin individual anumit. Eroul acestei cronici ... a marcat pentru totdeauna ... destinul tuturor copiilor. În fond totul revine la a înţelege că soarta ştiinţei moderne face parte din destinul creştinismului. Destinul special al lui Panait Istrati. Pentru Blaga, destinul omului ca om este legat de cultură. E ... semnul sub care stă destinul versurilor mele. Vibra parcă Roma ... reînviată din toropeala ruinelor romane spre o nouă viaţă şi spre alte destinuri. Originea, condiţia socială, formarea intelectuală şi morală a lui Tudor Vladimirescu ... au exercitat o influenţă decisivă asupra destinului lui revoluţionar. Discuţia ... se purta asupra destinului teatrului romînesc. Cărţile de excepţie, deşi influenţează enorm, au totuşi destinul lor particular. O întreprindere reconsideră destinul unui oraş, izbăvindul de mediocritate. Destinul meu începe mizer, întro mahala. Se poate urmări, de la un carton la altul, destinul cîte unei culori. Se vede însă că e un trist făcut ca pe pămînt destinele plămădite din prea multă poezie să fie fragile ..., fără folos în viaţă, fără menire practică. destine destinuri. Providenţa ... destină pe acest erou ca să fie ministrul planurilor tale. E lumea destinată mereu să se consume, Să piară făr' sajungă frumoaselei ţintiri? Franţezii nu mai cată să cuprinzacest climat Care cerul pentru dînşii nicidecum lau destinat. Tu rîzi, copilă dragă, dea mele bune sfaturi, Căci soarta te destină în lume să iubeşti. Ceriul au destinat această ţeară a fi bulvardul civilizaţiei. Un popol ce nu crede în mîndrul viitor E destinat să piară necunoscut în dor. Ah! pîn' te vei întoarce, crezi tu co sămi ajungă Viaţa cemi destină Alah pacest pămînt? Individul ... e servitorul elementului etern, e destinat săl păstreze. Viaţa ta e destinată binelui. Omul era cu totul deschis acţiunii dumnezeeşti, fiind destinat la deplina realizare a îndumnezeirii sale. Sunt oameni destinaţi să nu trăiască decît partea urîtă a vieţii. Sunt destinat lui. Şi el mie. Învită ... pre doi din companionii săi la o feste mică destinată a preznui ziua, în care ... ieşise din mînăstire. Magazierii, carii vor slobozi proviant destinat pentru alte părţi de oştire, ..., se vor pedepsi. Duce pe oaspeţii săi în apartamentul ce le este destinat. Sărmanul pescar a priimit lovirea ceţi destinasem. Cartea ce publicăm este destinată ... persoanelor ce ar voi să cîştige cele dîntîi noţii de himie. Studenţii începură să se adune ... la colegiul calvinilor, pe carel destinaseră de centru al demonstraţiunii lor. Cioplirea sării e pretutindeni netedă ... conservînd ... boltiturile şi coloanele destinate în plan. Fondul ce destinează ... şi celelalte de care se va vorbi, le pot fi prea de ajuns. Cui ai destinat punga la care lucrezi? Afară de caii postelnicului, destinaţi pentru aceste cavalcade, se aduse încă şase. Unele persoane ... sunt predispuse a crede că un dicţionar ... este o operă destinată mai cu seamă erudiţiunii. Familia mea ma destinat să vă fiu soţie. Toate însuşirile ei făcură pe Pascaly să destineze pe Tudoriţa pentru „travesti”. Unii propuneau ca foiletonul să fie destinat exclusiv literaturei. Muri mazilit la Constantinopole, fără a avea parte să fie pus în locaşul vecinic pe care şil destinase. Peşcheşul destinat domnului fu o sută cincizeci de galbeni. Miam luat în primire patul ce miera destinat ..., lîngă o fereastră. Cele două clădiri ... sunt destinate a fi locuinţele Eugeniei şi a Octaviei. D. Mehedinţi ... nu aparţine ştiinţii prin manualele sale didactice destinate şcolilor. Valoarea rentei de stat este destinată să crească în funcţie de dezvoltarea economică. Posesorii de azi ai averilor ... să sporească ... renta destinată domnişoarei contese. Întrebările acestea ... nu sunt destinate să satisfacă nicio nevoie biologică a organismului lor. Lucrau la un pupitru, ce fusese destinat cîndva rugăciunii. Aceste şcoli ... erau destinate fiilor de boieri. Se prescrie bolnavului o anumită cantitate de lichid pe zi, ... ţinînd cont şi de lichidele conţinute în supe, compot ... destinate bolnavului. Cînd însă gerunziile sunt plasate cu intenţie în poziţii destinate să creeze ambiguitate poetică, stabilirea relaţiilor dintre ele şi restul comunicării imediate devine dificilă. Numeroase erau ... localurile destinate celor care veneau. Atenţia acordată muzicii romîneşti ca urmare o înviorare netă a creaţiei muzicale destinată amatorilor. În jurul satului se întindea cîmpul, împărţit în sectoare sau tarlale destinate culturilor. Fagul destinat confecţionării sicriului se tăia şi se pregătea pentru îngropare după un anumit ritual tradiţional. Majoritatea produselor create în sistemul de fabrică erau destinate pieţei veniturilor medii şi mici. Federaţia Internaţională a Crucii Roşii ... pregătea creşterea ajutorului destinat victimelor. Ne culcarăm în camera ce ni se destinase. După moartea principelui, a devenit proprietate naţională şi sa destinat a servi ca depozit al celor mai remarcabile opere de pictură. Sa luat vechiul material şi sa destinat la clădirea oraşelor mai nouă. Locul ce sa destinat ... pentru această sărbătoare ... este o mare piaţă pătrată. Ateliere în care copiii să înveţe meseria la care se destină. El ma destinat pentru magistratură. Liceele ... să fie rezervate numai pentru aceia care vor să se destine la acea înaltă cultură clasică. Orice cetăţean roman ... se destina carierii publice. Copilul e apt pentru cariera căreia se destinează. Viaţa ta era destinată binelui, milei, înţelegerii. destinez destín. A avut loc o întîlnire pe care o consider „destinală” pentru soarta Heideggerului romînesc: lam cunoscut pe Thomas Kleininger. Numai întrun context destinal resimţit cu precizie, îndrăzneala şi rezerva îşi află sensul şi justificarea. destinali, e. – Femeia atîta are: Să mîngîie durerea ... Aceastai destinarea ce Alah ia dat în lume. Scrieri teologice, între altele asupra destinării. Banii reintraţi au destinarea de a servi la alte publicaţiuni. Eu am propus aceasta, nu ... pentru a desfiinţa o alocaţiune bugetară, ... spre ai da o altă destinare. Scrisoarea ajunse la destinarea sa. destinări. Soarta cerînd sfîrşitul destinat şi deja apropiat ... a adăugat trupelor regale patru mii de călăreţi. Despre întrebuinţarea timpului, cît şi a somelor destinate, arătăm. destinaţi, te. – Se povestesc pe larg diferite evenimente şi care întradevăr sau scris ca să se trimeată destinatarilor. Întîlneam ... cărţi poştale, ilustrate şi fotografii, pe care multă vreme leam crezut ... răpite destinatarilor. Aceste scrisori puneau pe Stroganof în faţa alternativei de a primejdui pe destinatari predîndule scrisorile sau de ai lăsa fără avertisment reţinîndule. Te rog expediazăle de urgenţă adevăratei destinatare. Chestiunea este însă ceva mai complicată din punctul de vedere al destinatarului. Caracterul fix al acestor formule reiese şi din faptul că ele pot avea ca destinatar persoane care nu corespund apelativului. O bună parte a muzicii noastre uşoare nu este receptată de către principalul ei destinatar tineretul. Mutaţia valorilor privind în adevăr pe destinatar e un fel de limită a expresivităţii involuntare. destinatari, e. – În viaţa noastră însă aceeaşi destinată! Şi anul nou în sferai nimica nu nearată. Destinata umanităţii este de a realiza progresiv în societate, în familie, în individ, libertatea. Romînie, ... conduţi destinatele tale politice cum ştii. Momentele de linişte ... prin cari trecem astăzi, după atîtea veacuri grele, nu sunt decît un scurt popas pe calea destinatelor noastre. destinate. – În limba bască există ... un caz destinativ prin care se exprimă complementul de scop. destinatorii. – Daca femeia e născută a iubi, apoi de ce să numi fie permis a urma destinaţiei sexului meu? Destul fui în ghiara ta, Neputînd un pas a face După destinaţia mea. Ca omul carile are a sa proprie destinaţie pre pămînt, şi monumentele publice sacre au profane au a lor menire. Cine nu vede aici un simbol misterios de teoria şi de credinţa despre nemortalitatea sufletelor noastre şi de destinaţiunea ... noastră înaltă în ceealaltă lume? Ortodoxia, deşi universală în destinaţia ei ... na putut rămînea atîrnată în văzduhul ce pluteşte pe deasupra neamului nostru. Supuşii şi cetăţenii fiecăruia stat ... din istorie învaţă aşi cunoaşte şi aşi iubi patria, văzînd destinaţiile sale, începutul constituţiei sale de acum, legile. Obiceiul a dat fiecăria deosebită destinaţie. Care este cea mai bună dispoziţie dinnăuntru a fiecăria din aceste camere de pe destinaţia lor? Există în ţară un fond imens, a căria proprie şi precisă destinaţie ... este susţinerea religiii. Fondurile cu destinaţiune specială se vor întrebuinţa mai „întîi după voia expresă a donătorilor”. Tînărul ... avea o coajă de pîine căreia îi dăduse o destinaţie pentru masa de seară. Atunci haina capătă galba ei, unică, aşa cum îi e destinaţia. Un material care şia schimbat destinaţia era pe vremuri coaja. Orînduirea sclavagistă a cunoscut o mulţime de fluiere, botezate după destinaţia ce le era hărăzită (de nuntă, de înmormîntare). Templele aveau forma unei piramide, ca şi mormintele şi alte edificii cu destinaţie rituală. Aşezămîntul de la Dudeşti a căpătat şi el o atare destinaţie. Există cunoscuta Piaţă a halelor, ... căreia i sa fixat acum o altă destinaţie. Prin destinaţia sa piesa este mai apropiată de „încălţăminte” decît de „pantaloni”. Palatul administrativ sa transformat în Palat cultural, cu destinaţie precisă, pentru adăpostirea muzeelor ieşene. Uzul greşit şi destinaţia improprie reprezintă justificarea armăturii filozofice a romanului. Cea mai mare parte din sumă, ..., are ca destinaţie recuperarea de către Romînia a decalajelor faţă de statele membre. În funcţie de tipul şi destinaţia mesajului ... unele conotaţii se neutralizează. Corăbiile ce porniseră priimiseră o nouă destinaţie. Cavalerul ... a plecat luni în 24 ale acestei lune la destinaţiunea cea către Viena. Cu acest material sosit intact la destinaţie ... întregul corp VIII al armatei ... începe să treacă Dunărea. Dă la destinaţie alăturata fotografie. Pentru ca să ajungă la destinaţie acea hîrtie ... un om aleargă noaptea în bătaia vîntului. Ar fi fost arestat şi îmbarcat pentru o destinaţie sigură. Între timp ajunsesem la destinaţie şi ne dădurăm jos. O aeronavă Airbus ... a decolat de pe aeroportul Băneasa cu destinaţia Veneţia. Locul destinaţiei Petrecurăm încă patru zile lungi ... pănă ajunserăm la locul destinaţiei. Se vor pedepsi şi ofiţerii ... orînduiţi fiind cu priimirea şi ducerea recruţilor la locul destinaţiei lor. ţie. destinaţii. Şi rînduri trecea, trecea oştireai, Se destindeamprejurui ca norii vijăliei. Începu a se destinde înaintea ochilor mei cea mai delicioasă ... panoramă. La poalele munţilor Vosgii, se destinde provincia Lorenei. Cerul cu întunecatul lui azur ... se destindea asupra oraşului. Acest şir de artişti ... se destinde peste un spaţiu de trei sute de ani. Destinzînd lucrarea pămîntului şi semănîndusă precum arată, să poate nădăjdui îmbunătăţirea acestui product Fiinţa ta deşteaptă a noastră tinerime ..., Pe ea vechile steaguri destinde cu mărime. Păsări îmblînziten cuiburi distind penele alese. Îşi destinse aripile puţin, să se odihnească. Destinse cu un gest de scamator clacul ... pe carel ţinea în mînă şi se acoperi. Somnul îşi destinde aripa. Sufletul meu îşi destinse aripile. Cînd soarelen cruce deasupraleajunse, Cumpănai deaur destinse cu mînai olimpicul tată. Ceea ce ajută mai mult a se destinde acest organ, este aerul. Mădularul amorţeşte, pelea care acoperă şezul se destinde şi se ridică ... cînd puroiul îşi ia drumul către acest punt. Coatele pe braţul crucii le distinde. Braţul său în care muşchii stau ca funii încordate E destins pe jumătate. Buzele lui strînse se destind. Muşchii se destinseseră, voinţa se încordase. Cu cît bea, i se destindeau liniile de pe obraz. Epuraşul se destinse ... şi o zbughi la goană. Alungat ca de furtună, Cu picioare de lăcustă, Se destinde şi sadună Pesteo mirişte îngustă. Gura i se arcuia în jos, obrajii i se destindeau. O privi îndepărtînd şi apropiind braţul dezvelit, destinzînd şi închizînd pumnul mic. Am făcut apologia rîsului sănătos, ... care ... încordează şi destinde muşchii obrazului. Din alt tufiş apărea un braţ alb de femeie, destinzînduse cu o lentă coborîre. Ghem palmele se strîng, Dar iarăşi se ridică şi se destind. Îmi destind braţele şi picioarele. Mîinile se destind. La al treilea pahar faţa aspră i se mai destinse. Îşi destinde pumnii strînşi. Omul mai are nevoie săşi destindă nervii. Ceea ce sa auzit ... a fost destul ca să destindă nervii încordaţi. Nea Vasile se destinde de munca profesională ..., mîncînd mîncările rituale. Oamenii se destinseră din încordare. Cum vă destindeţi după zile şi nopţi de epuizantă muncă de creaţie artistică? E cam obosit, ... trebuie să se destindă un pic. Inimile celor de pe cheiuri ... se destindeau pline de speranţă. Spiritul ... e fericit să se destindă. Atmosfera se destinde şi omul se vede nevoit să recunoască un fel de greşeală. Sadoveanu se destindea scriind şi cîte una mai uşoară. Climatul economic din Romînia sa destins foarte mult. Arcul cu coardă mlădioasă ... se destinde de roua umezoasă. Apollon arcul destinzînd, ades cu lira sa Îndeamnă Muzelea cînta! Tîndală nu mai destindea de la Păcală. destínd. des détendre Mirişti cutreier, destinderi măntîmpină În fum de arsură. O destindere forţată a auriculului tinde să provoace o oprire ... a ventriculului. Aveam de făcut cumpărături şi simţeam nevoia să schimb oboseala, în joc şi destindere. Plimbarea aduse o destindere nervilor ... îndureraţi. Erau necesare mai dese destinderi de nervi. Rasul, ferchezuitul nea umplut cu zorul şi dîrdora lor cîteva ceasuri de părelnică destindere. Ceea ce e „tare” în literatura lui este mai mult fructul unei destinderi sau al unei compensaţii. Şoimaru avu o clipă de destindere din încordarea şi durerea lui. Şin calmul destinderii depline Întrezării deodată cum pierdem aurora. Un loc de destindere şi de întremare ... în care totul e ales şi desenat de mine. Nu trăiseră niciodată asemenea destindere. Orele acelea, cînd jucam amîndoi tenis ... constituie o plăcută destindere după orele de încordare din laborator. Coşbuc ... îşi crea momente de destindere, citind aventurile lui Ulyse. Vacanţele nu înseamnă numai schimbare de decor, numai odihnă şi destindere. Destinderea a fost atît de puternică, încît o clipă mam simţit imaterial. Oare miliardul francez – cu toată destinderea, pretextată poate, pentru lucrări publice – să nu fi avînd tot menirea ceo are aurul? Braţul său în care muşchii stau ca funii încordate E destins pe jumătate. Ţările din Orient vor beneficia ... de marea destindere pe care o va aduce lumii noul statut al păcii asupra frontierelor occidentale. . Să ne gîndim numai la ce înseamnă elanul spiritului în perioadele de înmugurire istorică şi în destinderile clasice. Ţarul se temea ca Austria şi Anglia să nu încheie o alianţă împotriva Rusiei, de aceea sa grăbit să ia unele măsuri menite să producă o destindere. Nu poate exista destindere în condiţiile menţinerii stării de subdezvoltare. Se menţionează lupta pentru adîncirea destinderii internaţionale. Destinderea adiabatică a unui volum de aer saturat ... provoacă condensarea excesului de vapori. destinderi. – În loc săşi mai bată capul ... cu ridicatul şi scoboritul moarei, cu întinsul şi destinsul curelei, seapucă să studieze iazul. Lată e cîmpia ce sentinde la poalele munţilor Carpaţi; faţa ei netedă şi destinsă se pierde în depărtare pe malul măreţei Dunări. Steagurile destinse slobode fîlfîiesc. Sus pe baricadă stă flamura destinsă. Încreţiturile de pe obraz erau mai destinse. Ceva se întîmplase cu el judecînd după expresia destinsă care nu părăsea trăsăturile chipului său. Dat fiind că mintea îi era destinsă şi slobodă de grija proceselor ..., sa întreţinut (cu mine) pe larg. După iubire avea să aibă aceleaşi senzaţii că e al ei, slab, destins, potolit. Maradona ... a asistat, surîzător şi destins, la antrenamentul de peste o oră al echipei engleze. Destins îi este arcul. Slobozenia, copilă bălăioară ... se giuca cu un arc destins. la umăr şi la mînă ţine un arc destins. Linia de jos a maxilarului ... este de o desăvîrşire uşoară de arc destins. Aci în faţa castelului pe iarbă, ... puntea curbă destinsă se aşează. destinşi, se. – O! soare! ... Destinzător feeric de aripi zburătoare, ... Ador a ta lumină. destinzători, oare. (ă)tor. destinzături. – (ă)tură. destituabili, e. – avocat din capitală bine văzut de guvern ... îi poate permuta, şi chiar destitui dintro încruntătură de sprinceană. El nu se va dezbrăca de uniforma rangului său, decît numai atunci cînd va fi destituit. Din ce cauză să fi destituit şi supliciat IonVodă pe un aristocrat atît de puternic? Noul minister găsise urgent de a destitui ... o mare parte din împiegaţi. Poţi să fii deputat şi profesor, dar dacă vii ca deputat, te destitui. Eu am fost destituit în contra constituţiei şi a legei instrucţiunei. Mă destituie, nu se poate să lipsesc. vericare va fi esclus sau destituit din o tutelă nu mai poate fi niciodată membru la vreun consiliu de familie. Veniră doi slujbaşi superiori, descoperiră lipsa, îl destituiră pe Cornean. Fu destituit şi din direcţie, şi de la catedră. Tu nu ştii că eu nu mai sunt în comitet? Am fost destituit. Directorii şi şefii serviciilor descentralizate care vor fi înlocuiţi din funcţii de actuala putere ar trebui să atace în instanţă deciziile prin care sunt destituiţi. Nar fi oare bine să se distituie acest profesor zurbagiu? destítui. Sunt asemenea opriţi a fi tutori şi destituibili: 1. Persoanele cu purtarea rea, îndeobşte cunoscută. destituibili, e. – bil. O bună chibzuire near arăta că ... destituirile şi punerile în disponibilitate nemulţumesc. Franţa începu a neguţa în taină destituirea lui IonVodă. După acea pretinsă destituire ... eu am funcţionat ani întregi ca profesor. Şeful ... face raport de destituire. Dl. director ... a fost osîndit la destituire, de vreme ce îşi compromisese demnitatea de profesor. Destituirea tutorelui se va face de către consiliul de familie. Ordinul de destituire căzu asupra lui Creangă ca un trăznet. Ulterior destituirii sa dovedit că ... se îndeletnicea cu spionajul. Marele public nu ştia ... care a fost cauza destituirii . Nu voi ezita să fac destituiri din funcţii. Destituirea şefilor de la SPP şi STS a fost anunţată chiar de preşedinte. destituiri. – Parcăl şi vedea destituit, de nu şi întemniţat. La data aceea era destituită. . atacă chestia ... întemeinduse ... pe o broşură a destituitului N. CalimachiCatargi. destituiţi, te. – destitutori. tor. Destituţiunea nu era oare de ajuns? de ce mai trebuia decapitarea? Cînd veni un al doilea capugibaşă cu firmanul de destituţie, nu mai era nimic de făcut. ţiu. destituţiuni. destivesc. des destiviri. – Năframa dei căta Pă mijloc dea hi poposită Şi pă margini destiită Şti-i bine căs murită. destiviţi, te. – a hotărît să se pună pe petreceri, încailea săşi destoarcă răbdările suferite sub străşnicia în carel ţinuse tatăsău. destórc. des Şiţi voi da eu ţie ... Şiun fuior de aur Cu ochi de balaur, Singur se va toarce, Singur sa destoarce! destórc. – des destórc. de destoarceri. Sfîrşitul cel rău al războiului au destocmit gîndirile ceale cu iubire de slavă ale monarhului rosesc. destocmesc. – des Mai scoate hainele şi lasăle destocmite pe culme afară, să se mai aerisească. destocmiţi, te. – Ar fi mers la părinţi săşi destoaie inima. Miam distoiet inima. Am să vă povestesc ceva; ştii, cîteodată, ai nevoie săţi mai destoi inima. După ce şiau mai destoiat ei inima şi sau întrebat de sănătate ..., au întrebat frăţiorul pe sorăsa. Boierul se gîndea Vrun prilej asupra popei săşi destoae dear găsi. Mia venit şi mie timpul, ca sămi destoi, sămi arăt toată dreptatea! Iată că văd pajura zburînd scîrbită cătră cuib ca să vadă măcar urmă de puii săi morţi şi săşi destoaie inima, bocindui. Copacul, cu rădăcina cît de groasă, îl scoate din pămînt şil răstoarnă cu vîrful în jos. Pe acela se destoeşte Amu îşi destoaie ei foamea de astăvară. Pe urmă îşi destoaie pentru bătăile suferite, pe alţi Spiridoni. destói şi destoiesc. Suflete! Cunoştiţi trupul tău de ai eşit. Dostoinic eşti. Şi iară te veri întoarce în trupul tău la zua de înviere Cela ce nici a zeace den avuţiia lui nu dă, cu ce va fi destoinic să se preaînalţe şi să se mărească? Noi vrem veni cătră sfînta dzua învieriei oameni noi, curaţi, destoinici sfinteei cumenecături. O, amar preutul cela ce nu e destoinic şi cîntă leturghie. Dostoinicui ... de slavă cei gătită de Domnezeu celor ce lau iubit el Sămt ... destoinici a fi goniţi din besearecă şi din ceriu ceia ce dzac întracelea păcate. era destoinic să să puie în cinul cliricilor. Fu sfinţit Anastasie, om destoinic a umplea slujba păstoriei sale. Cînd va lua muiarea al doile bărbat, socotind, cum cel dentăi iaste mort, de va putea arăta înaintea giudeţului cu mărturii ca aceale, destoinici dea sî creaderea, nu să va certa. Doamne, nu sînt destoinic să întri în casa mea. Şi pentru aceea sau spodobit de au fost destoinici a ospăta şi pre îngeri, ca pre nişte oaspeţi întru casele lor Carele nu va lua crucea sa şi să vie în urma mea nu iaste destoinic de mine. Să ne curăţim cum se cuvine, să fim destoinici a ne împreuna trupului şi singelui Domnului De te voi numi închipuirea lui Dumnezeu, destoinică eşti. Ienache povarnagiu na fost nici vrednic, nici destoinic pentru rudenia dumitale Rădicăm ... bărbat potrivit şi în tot feliul destoinic, unei aşa epitropii ca epitrop Astă cumnată nu va fi destoinică de doamna contesă? Vor şterge pata urmărilor sale celor necredincioase şil vor face destoinic de a intra iar în mila şi favorul lui. Ştefan Cantacuzino ... se făţărnicia zicînd, că ... nu este destoinic să priimească o aşa facere de bine de la sultanul. Nu sunt ... destoinic a o merita pe deplin, dar mă voi sili a mă face. Avînd în privire desăvîrşirile ce el cere de la dînsul, apoi întreb, cine va fi destoinic de o aşa de înaltă slujbă? În zadar sunt toate, cînd cel ce le pretinde Nu se va face însuş la merite străbune Destoinic cum se cade, prin osteneala sa. De va fi casa destoinică, vie pacea voastră spre ea O, minunat ospăţ şi a toată dulceaţa şi pohta şi veselia destoinic! Să agonisim poame destoinice pocăinţei Laudăi aleşii şi destoinicii că e gătită lor împărăţia. Iară svînta ca o destoinică şinţăleaptă cunoscu gîndul lui şi hîtriile. Iacov, fiul lui Şimon Henrich ... nu e destoinic de meşteşug Pasă, sfîntă maica me, în bucuria Domnului tău, şi cu ... destoinicii luminaţii feciorii tăi Iacov era bărbat destoinic şi lăcuiia în corture. Împărat bun şi destoinic, sultan Murat Îl cunoştea toţi căi harnic şi destoinic să domnească ţara. Acest părinte dintru fraţii noştri ... va fi destoinic şi învăţat întru toată leagea creştinească El află cau fost ... destoinic la cuvinte şi putearnic. Propovedania ... cînd moare omul vestit sau destoinic cu nume bun Au dăruit domnii destoinicilor şi bunilor slugi ocine. Toată acea avere să se preţuiască de oameni vrednici de credinţă şi deastoinici de a cunoaşte. Nu era destoinicu de aş pazi lucrurile sale. Noi nu vom fi destoinici a împlini ceririle Caimacami au rînduit, Pe cîţi au crezut distoinici. De nu va fi destoinic însuşi acela ai cunoaşte cei buni din cei calpi să întrebe pă altul Astfel de oameni nu era destoinici pentru războiu, căci era trîndavi şi stricaţi de luxul orăşănesc. Inima lui ... să sîmţă distoinică a răspunde pentru împlinirea unor aşa încuviinţate datorii. Rumînii cu armele în mînă dezvoltară o putere destoinică de a supune pe vrăjmaşi. iubeşte prea mult ştiinţa, dar nu este destoinic de cea mai mică aplicaţie. Uşureazămă de această întrebare, căci nu sînt destoinic săţi împlinesc voia. Aceasta nici că poate fi voinţa unui doftor destoinic. Comandirul, care prin abuz va da pe soldaţii cei buni de front între cei nedestoinici sau jumătate destoinici, se va degrada. Găinile proaste ... doreau să găsească Pe cineva destoinic ... să le păzească. Care ... se simte destoinic a împărăţi peste o ţară aşa de mare ..., are voie din partea mea să se ducă. Cinei destoinic lovirii cu pumnul legat în curele. Importantă este deciziunea dea publica ... lucrarea voluminoasă a destoinicului folclorist S. Fl. Marian. ajunge astfel în mîini mai destoinice. Se credea cel mai destoinic prefect. Colonelul ..., comandant destoinic şi blajin, napucase a ... ceti bine. Pescăriţa mea era de o armonie şi o frumuseţe care ar fi făcut gloria unui sculptor destoinic so dăltuiască în marmoră. Danemarca ... posedă cea mai destoinică şi mai cultă ţărănime din lume. Simbria ciobanilor celor mai destoinici ... nu trecea de şapte sau opt oi anual. Oamenii care dormeau tihniţi, ... slujbaşi destoinici, negustori cumpăniţi, nar fi înţeles acest zbucium. Roma mai avea ... generali destoinici. Bărbierii au dat examen; ... numele celor „destoinici” a apărut în „Buletin”. Foarte mulţi lucrători destoinici. Mecanizatorii lor sunt mai destoinici. Să înţeleagă toţi cetitorii creştini, cîtui de destoinică Psaltirea Căruţele ce au nu pot fi dăstoinice să ridice de la ocnă nici pînă la 400 ocă pot să întrebuinţeaze toate mijloacele, care vor judeca destoinice, încă şi înşelătura şi silniciia ca să jefuiască. Mijloace de apărare destoinice de a face rană. Alegem ca albina florile cele de miere, în pilduirile cele trebuincioase şi destoinice sfatului nostru de podoabă şi de folos. Am vrut să văz pe cît se mlădie limba şi pe cît este destoinică să exprime acele idei. O cîrmuire slobodă, adică todauna turburată, nar putea să se ţie fără să aibă prăvilile sale destoinice de îndreptare. Nici cuvintele cele destoinice ce li sau pus înainte ... nu iau putut aduce la înduplecare Nişte bune ofiţuri nu ar fi fost destoinice a depărta primejdia. Socotesc că şau făcut ... o comoară ... destoinică de a le uşura chinurile. Pilda ce îmi povestişi nu este destoinică a mă face să mă las din ceea ce am hotărît. Condeie mai destoinice se vor îndrepta către duhul lor. Un bun minut destoinic e să le prefacă toate. Să facem dar o recapitulare de lucrările cele mai importante ... Construirea, în beciuri, a unui calorifer destoinic de a încălzi sala. Limba curat romînească nar fi fost destoinică să exprime concepţiile oratorului. Uitînd iataganul destoinic, Spre dragoste mîna santins. Eu ştiu un lucru carei ţinta vieţii: Să ţii un steag, destoinic, cît mai sus. Şin toate aceastea munci au biruit ca o destoinică. Să să cumpere din cei ce vor fi mai buni şi dăstoinici întru căratu zaherelilor Caii cei de ham sînt mici, dar iuţi şi destoinici să dăinuiască la osteneală. Mîna lor nu e destoinică să ţie nici măcar un fus. O femee care o dată a avut îndrăzneala a necinsti casa bărbatului său e destoinică să o facă şi pentru a doa oară. Se facu mutarea Scaunului ... la Roman nu cu destoinic temei Nici un cinovnic nu să va scoate din treaba sa de nu vor fi cuvinte destoinice, care să vor dovedi ... de mădularile comitetului. Va avea orînduit şi cîte un om de credinţă prin chezăşie destoinică ca să poarte grija de bani şi alte amaneturi. Cînd asupra pîrîtului vor fi dovezi destoinice ... se va aduce la cercetare. Socotind Domnia Mea drept destoinică dovadă de acel cuvenit respect îndeplinirea datoriilor din partea fieştecăruia ... noi desfiinţăm ... acel obicei al sărutării de mînă. Davoi voauo ploae în vreame destoinică Care nar vre să facă după porunca noastră şi sa întîmpla lui moarte, unul ca acela ... să se îngroape afară de besearica, nice popă să nui slujească, că nui destoinic de vrenic. destoinici, ce. Pohtim a priimi destoiniceşte pre Domnul, cel ce vine spre mîntuirea noastră. eşte. Constantin zise către dînşii cu glas blîndicel ...: acum vaţi destoinicit vieţii cei de veci. Dă mărire Lui ... care teau destoinicit unii videari minunată ca aceasta Dinţii ... se destoinecesc numai la lucrarea pentru care sînt hotărîţi. destoinicesc. – Încă iară să se leapede cine va fi viat în ceastă lume viaţa lui, mainte rău, întru păcate, cu pocaanie şi cu destoinicie să se întoarcă şi să se derepteaze ... şi cineau fost mainte nederept şi se leapădă den nedereptate, de face dereptate. Noi ce vrem da lui Dumnedzeu de toate de aceastea ceau dat el noao? Ce văm da noi cu destoinicie frămseţiei lu Dumnedzeu? Ceia ceau luat cinci talanţi sămt patriarşii, vlădicii, preuţii, că aceştea au destoinicie mai mare decît împăraţii şi decît domnii şi boiarii lumiei aceştia. Cu carea Scriptură ... ne ajutorăm, ca să putem ajunge întracea destoinicie dentîiu, carea o au avut omul acel dentîiu în raiu Dzeastrele ... trebuie să fie după destoiniciia featei. Cela ce iaste giudecător ... să nu să înalţe pentru destoinicia lui, pentru ca să nu cadză şi să să scape de fericirea smereaniii cea cu înţelepciune. Acest lucru bun şi sfînt ... să cuvine să iasă supt numele ... şi supt destoinicia Măriei Tale. Înmulţitai spre mine destoiniciia mea şi teai întorsu de mai mîngîiat. Atotpreaînalta persoană cinstea, dignitatea (dostoiniciia) ... cu toată puterea noastră ... a păzi şi a pricinui să ne ostenim. Obrazul cel călugărit de va fi stînd pre vreo stepenă ca aceaia, ce sîmt dentru destoiniciia besearicii ..., atunce nu va mai putea să leapede călugăriia. Cîtă încurgere au îngrijirile îndemînaticei dragoste a mumelor asupra dăinirei şi destoiniciei vieţii cei fireşti. Ei iară dziseră unul cătră alalt: cu destoinicie păţim aceasta. Răsădişi ei în codru dostoinicia ta Domnul parte destoiniciia mea şi păharul mieu. Să căutăm unde iaste Hristos, de şade dea dereapta lu Dumnezeu, ca săi fie cu destoinicie a zice şi de noi: „Voi nu sînteţi den lumea aceasta, că a voastră viaţă la ceriu iaste”. Cumui neasămănată şi depărtată destoinicia lui Dumnedzău de neputinţa omenească aşa iaste neasămănată plata tvoreţului. era ... luminînd cu apostolească destoinicie. Giudeţul să îndeamnă să mai micşureadze certarea celui vinovat pentru iscusirea şi destoinicia lui. Cum sare dzice, de vreame ce neştine va şti vreun meşterşug ca acela, frumos şi scump, ... atunce acesta, de va face vreo greşală, mai puţin să va certa. Adeseori sunt duhuri ce de mult ce se iubesc Nuşi cunosc destoinicia şinsăle se amăgesc. Nu ia lipsit nici destoinicia, nici înlesnirile de a putea dobîndi toate documenturile. Dragostea şi bunavoinţă cu care slugile o ascultă, dovedesc destoinicia ei şi bunătatea sufletului. Aşa să stăpînea mai înainte oamenii, ori numai de cătră un sîngur stăpînitoriu, sau de cătră mai mulţi bărbaţi cu destoinicie. Mihnea sau Mihail nu era om fără talente şi fără destoinicie de a stăpîni prinţipatul. Oamenii cu destoinicii de mijloc, ambiţioşii fără talent ... turba văzînd a înainta ... acest bărbat. Care ştie să întrebuinţeze cura cu apă mai cu destoinicie ... întreprinde a tămădui cu dînsa toate boalele. Nimeni nu putea prevedea lipsa de destoinicie parlamentară, pe care noul ministru a dovedito. O calfă ... trebuie săşi arate destoinicia. Mulţi din marinarii Moldovei fură chemaţi şi angajaţi ... pentru destoinicia în construirea vaselor plutitoare. Ceea ce te izbeşte ... în activitatea de funcţionar public a lui Eminescu este imensa lui bună credinţă şi destoinicie administrativă. Vrea ... să facă un lucru propriu, pentru a se vedea destoinicia şi vrednicia. Societatea consideră îmbogăţirea prin orice mijloc, chiar dezonorant, ca o dovadă de destoinicie şi talent. Femeile au şi destoinicie şi pricepere ca orice bărbat. „Cinstea” acordată de domn dregătorilor ... trebuia să fie proporţională cu destoinicia arătată de aceştia. La conducerea Muzeului ... a arătat o neîntrecută destoinicie ca organizator. Datorită destoiniciei lor unele secrete se dezlegau. Să înţeleagă toţi cetitorii creştini, cîtui de destoinică Psaltirea şi de treabă, întîi de destoinicia şi lauda Psaltirii Fieşcare din lucrătorii acestui meşteşug are destoiniciie şi de capital şi de ştiinţă pă deplin, încît să poată întocmi şi oameni şi toate uneltile ... trebuincioase O limbă polisilabă mă socotesc că nu poate să aibă acea destoinicie şi putere ca una ale căreia ziceri sunt foarte scurte. Destoinicia unei limbi pentru a zugrăvi imaginile. Auzul ei, cu mult mai mare destoinicie decît al meu, prindea din depărtări nemăsurate, felurite glasuri. De nu mam cunoscut în deprinderea altor destoinicii, dar în trudirea cărţilor limbii patriei cu saţiu am petrecut. Deorice destoinicii mă simt în stare. Deaci nainte somnul meu înţarcul Şiaş doborî şi stelele cu arcul. E un bărbat care preţuieşte foarte mult vinul şi petrecerile. – Mă îndoiam că necredincioşii pot avea asemenea destoinicie. destoinicii. ie. Discîntec pentru şarpi, di distors. Degetul îi rămase întraurit ... Tot cearcă săşi destraurească degetul, dar nu poate. destrauresc. – Am păcătuit destrăbălîndumă în furtişag şi sînge. După ce se adunau banii, îşi cumpărau limuzine, toalete pompoase, destrăbălînduse cu ofiţerii nemţi. destrăbălez. – Să izbim destrăbălarea sufletelor înjosite. Femei stricate, bărbaţi stricaţi, copii stricaţi, o destrăbălare nemaipomenită. Amestecul turcilor în numirea domnilor romîni trebuia să aibă de rezultat destrăbălarea totală a domniei. Două zile sau văitat bătrînii, au închis uşile dughenii să nu mai dea ochii cu această lume a tuturor destrăbălărilor. Deosebit de cutreierătorul culcuşurilor de noapte ale destrăbălării bucureştene, în Paşadia eu am cunoscut un alt om. Astfel, asistînd la destrăbălarea profesoarei, ... am descifrat o tulburare crescîndă în Edna. Nu ştiu cum aş putea descrie ... destrăbălarea mea haotică deatunci Semenul meu continuă să se mire şi să se indigneze de crimele, destrăbălările şi jafurile guvernanţilor. Antecedentele ... ilustrează toată epoca de destrăbălare a clasei suprapuse. Cu ... destrăbălările la care se deda nu mai putea so ducă mult. Mia fost dat să văd ... destrăbălarea, dezmăţul. Din poartă, uliţa înviată se da devale printre destrăbălările gardurilor ei. Mecanisme dezlînate ... concurau întro dezordine şi o destrăbălare a formei fantezistă, să dea osemintelor dezarticulate un corp. Voia lăutari şi tîrfe, cîntece şi destrăbălări. destrăbălări. Este un mititel măscărici foarte destrăbălat. Toţi oamenii sunt pitici puşi ca să admire aceste mutre destrăbălate. sunt ... morali şi destrăbălaţi, schimbători şi statornici. Vama no mai pierdeam noi, ... ci acei stăpîni destrăbălaţi şi fără de credinţă. Avea ... o slăbiciune pronunţată pentru ofiţerii destrăbălaţi în cheltuieli. Nu era nici zurbagiu, nici spiritual, nici măcar destrăbălat. Asemenea destrăbălaţi trebuiesc daţi pe mîna jandarmilor. Una o destrăbălată, iubitoare de plăceri şi lux. Ana. O destrăbălată sau o curtezană. nu fusese niciodată ... o destrăbălată. Administraţia ... atît de destrăbălată la dezgustat adînc Vechile ... state greceşti deveniseră cuiburi de bandiţi în prada unei destrăbălate demagogii. La Moara cu Noroc începuse veselia destrăbălată şi fără frîu. Hohote destrăbălate şi glume nesărate saruncau în gura mare peste bănci. El ducea fără ruşine viaţa lui destrăbălată. Larma destrăbălată de glasuri şi cîntece ... îi îmboldi paşii. au început iar viaţa destrăbălată. După o viaţă aşa de destrăbălată, nu e nicio mirare. Vestmintele erau murdare de noroiul uliţelor bătute în destrăbălata lui petrecere. Îmbrăcămintea lui constă din cămeşa, pururea destrăbălată, din cioareci de pînză. Nu umbla cu cămaşa destrăbălată la gît. Moşneagul are gheb în spate, făcut din paie, şi pe deasupra poartă un suman „destrăbălat” (rupt). destrăbălaţi, te. – Mare destrăbălăciune sa făcut în casa aia. destrăbălăciuni. – ciune. Destrăbălătura asta nui bună. A ajuns o destrăbălătură. destrăbălături. – (ă)tură. Şi sus în partea desupra să fie o gură întrînsu şi pregiur gură întruna să fie beartă tivită, cum să nu se destrame. Capetele batelei se sumet la marginea rogojinei ca să nu se distrame. Perdeaua începu a se destrăma cu un foşnet ascuţit. Borangicurile sau destrămat, trîmbele de pînză au căzut fîşii şi zdrenţe. Cum voi putea ... Să răzbun ... hainele roase pe care anotimpul Cu sceptre de apă şi plete de jale Le destrăma? Ce trist foşneşte crinolina de mătase, Volanele i se destramă şi se taie. Cine ţese pod pe ape? Cine crăngile distramă? Grăunciorii stabili ai solului nu sunt destrămaţi de apă. Să ďăstramă pťęlea. Cînd lea hi vremea sosîtă, li sa destrăma făptura Din hire, ca vechitura. Ca haina vicleşugului cînd se vecheşte şi în toate părţile destrămînduse, ruşinea i se dezgoleşte. Astfel se ţesu limba noastră. Pentru a scoate acum acele lătunoioase fire trebui a destrăma toată pînza. Mi se destramă inima ca o pînză fără urzală. Scrisoarea ta mia destrămat A visului beteală. Şiun giulgiu străveziu, Din vechi sicrie, Încet … în jurul nostru se destramă. Mătasa unui nimb sa distrămat. Întunericul se destramă, Material, ca ţesăturile de scamă. Razele piezişe … destrămau tortul brumelor în toate feţele curcubeului. E destul sauzi cuvîntul ăsta ca să simţi cum ţi se destramă sufletul, cum se rupe ceva dintrînsul. Pămîntul ca un strai se va destrăma. Acest conflict ameninţa să destrame opera cu atîta abilitate şi trudă înjghebată. Nu vreau so ţes la infinit, nici să destram noaptea ce lucrez ziua. Cine ţio mai lua basma, Să se destrame ca ea. Am eu o flanea veche, rămasă de la răposatul tatătău … O destram. Fieştecare din noi îşi dă seamă Căn urma trăsurii ceva se distramă Şiaceea nui drumul, cii biata viaţă. Curg zilele spre cimitir … Şi destrămînd al vieţii fir Se duc pe totdeauna. În poiana de aramă Firul vorbei se destramă Pe nebăgate de seamă. Nişte nouraşi albi se destrămară în aer. Negura întîrzia destrămînduse prin crengile înmugurite. Vorbind, Fane privea cum se ridică fumul de ţigare, cum se adună în cercuri şi cum se distramă. Lăsînd rotocoalele de fum … să se încovoaie şi să se destrame în volbure cu margini dantelate ... aşteptam cu nerăbdare. Nourii de deasupra se destrămau. O ceaţă se destramă ca o veste. Norii sau destrămat, sau topit, au pierit. Volutele de fum parfumate se destrămau azurii. Sa destrămat şi ceaţa, se limpeziră norii. Destramese a gîndurilor ceaţă, În orice colţ zîmbească veselia! Destramăte mai repede, o, noapte, În drumul veciniciei! Vedenia se destrămă şi mai mult. Peaicea vremea se distramăn vînt. Rostogolim un suflet cen aburi se destramă. Noaptea se destrăma, felinarele păleau. Un zeu de cîntă … El îşi destramăn vînt fiinţa toată. frîntă oasele cu leamne şi destrămată încheieturile din ciolane. Hunii Thrachia au prădat şi împărăţiia tare au destrămat. Aşea ticălos şi mişelos Liliacul în toată partea destrămat şi în tot chipul vreadnic de văierat fiind ... la mare mila marilor împăraţi aleargă. Cînd aud că se amestecă în graiul lor ceva din alt dialect ... vociferează că se destramă limba romînă. Marele stat … care era lipsit de o adevărată unitate economică, se destramă. Imperiul Roman sa destrămat şi, începînd din secolul al Vlea, … a căzut sub stăpînirea năvălitorilor. Measerus eu şi muncit de tirereaţele meale, rădicaiume şi smeriiume şi nu putuiu (mam destrămat ). Căzănd îndată ceriul, destrămînduse sar sparge. Bătrînul preot … furtunelor dă zborul, pămîntul del distramă. Trebue să mă scot la aer ca un covor bătrîn îmbîcsit de molii; aminteri simt că mă destram. Capumi, sărmanul, Se pierdeaiurînd, Mi se distramă Minteaalergînd. Şin sfeşnicele vechi dearamă, Trei flăcări parcă se destramă În fire lungi de foc. O singură clipire a ochilor ... dezvoltă o atmosferă de ondulaţie imprecisă, ... destrămînd dorinţa în nostalgii. O poetică „neromînească”, cu tendinţe de a destrăma specificul romînesc. O, inima! Mărturisiri afunde ard în ea. Uimit eu mintea mio ascut Şin înţelesuri mari Zvîcnirea io destram. Creierul tău ţil destramă şampania şi grogul. Iubire! – Rădăcinăa unei flori Ce sa destrămat subţire În petale şi vapori. Dormitul prin grajduri, ... mîncarea de căpătat de pe la seminar îl destrămară şil slăbiră. Vechile tovărăşii, închegate prin cultul ideii, sau destrămat. De la o vreme coloanele nu au mai păstrat distanţa prevăzută. Sau destrămat. Mulţimea se destramă. Apoi, a mai fost o familie în sat la noi care sa destrămat. Armă ce destramă Oaste vitejească. Revoltător fariseism să destrami o căsnicie prin abandon şi să urli că ai rămas singur. Disţiplina militară se distramă prin amestecarea varvarilor cete ca mercenari (năimiţi). Disciplina … se destramă. Întrebarea preotului … se destrămă întro tăcere prelungă. Să sîmt … Cum se distramă albul tău fior. Cînd fumează însă, ... frigiditatea ei şi aparentai masculinitate se distramă. . Totul căzuse undeva, se destrămase, se pierduse. Pe pămînt … se destramă crăiasa de imagini. Scriitorul de povestiri urmează pilda Fetei cu pielea cenuşie, care sa destrămat deacum cîteva mii de ani şi sa topit … în lutul moale. Se destramă în întuneric numai o amiază luminoasă de primăvară. Cade o stea. Lasă în urmă o coadă luminoasă … Piere steaua. Se destramă, se topeşte. Entuziasmul se destrăma, risipinduse. Prieteniile … se destramă Această pace de o clipă se destramă. Liniştea aceea nefirească nu se destrăma deloc. Se destramă mituri, pier fantomele neliniştii. Calea şi ţinta sunt coextensive fără ca, prin aceasta, calea să se destrame în cuprinsul ţintei. Totul se destrămase şi ne găseam acum, la miezul nopţii, întro clădire ruinată. Odată ajunsă acasă, vraja sa destrămat. Dar aplicate la cele noi, înţelesurile se destramă din nou. De sau înodurit scoarţa lemnului vechiu trăbuie aceaste noduri să se destrame … fiindcă supt aceale mulţi viermi se încuibează. Patru ani iubirea lui a îndurat toate durerile pînă ce şia destrămat speranţele. Numele ei îl destramă colbul pornit de pe drum. Nu poţi să clinteşti … niciun cuvînt, fără a destrăma farmecul inegalabil al ritmului şi sonorităţii. destrám destrămez destrắm des Era o beţie de lumini şi culori în această destrămare a bătrînilor codri. Voi avea o noapte de crudă destrămare nervoasă. Îl duruse … pînă la muţenie şi distrămare sufletească, mascarada la care asistasem. În destrămarea sufletească a ceasului aceluia … mă gîndeam la artă ca la un refugiu. Din destrămări şi negură madun. În destrămarea vieţii sale, nimic nou nu i se mai părea cu însemnătate. Dionisie … priveşte nemulţumit spre norii în destrămare. socotea planul lui drept începutul destrămării. Procesul de prefacere sa declarat odată cu destrămarea romantismului. Anii între care trăieşte Costache Conachi corespund pe plan istoric etapei de destrămare a feudalismului în Ţările Romîne. Vechimea apariţiei formulei în acte este de pus în legătură cu începutul destrămării obştii. A ştiut … să se folosească de contradicţiile apărute în urma destrămării Imperiului Bizantin. Odată cu destrămarea feudalismului …, unitatea naţională a devenit o necesitate imperioasă. Ideea de unitate … sa impus … ca o cheie de boltă a viitorului naţiunii în condiţiile destrămării feudalismului. Agricultura montană a determinat, în primul rînd, destrămarea aşezărilor. Dezagregarea şi destrămarea sunt fatale. Avînd senzaţia de destrămare a lumii, ... saxofonistul se prăbuşi pe iarbă, lîngă portieră. În care prilej au stătut şi el la scară, cu un ciomag în mînă, însă nau lovit pe nime … Iar apoi, pentru acei ci iau văzut făcînd destrămări, au mărturisit … precum să arată la doprosul supt No. 4 El doreşte să găsească acea jumătate din el însuşi: dar cum, din sinul destrămărilor lui, îndrăzneşte el a rădica ochii către cer? Caraghiozul turcesc, deşi spune multe distrămări, nu scandalizează turcii. Şi Alexandru se scutura oţerit, închipuinduşi la ce jertfă de destrămare era mînată iubita pe care visase so aşeze lîngă dînsul, la vatra cea credincioasă a căsniciei. Lăsa oricare patimi şoricare destrămări Săi treacă peste frunte. destrămări. Sumanul rupt şi destrămat şil adună împrejurul trupului uscat. Patru cai slabi sunt legaţi de căruţă cu nişte ştreanguri destrămate. Poalele lungi ... acopereau bine cioarecii de pînză, destrămaţi de la genunchi în sus. De subt comanacul destrămat … plete cînipii îi atîrnau pe umeri. Zîmbi amar, ascunzînduşi sub mînecă manşeta destrămată. Am intrat în odaia văruită aşternută cu un petec de covor destrămat. Mircea rămase … singur cu tunica destrămată în coate. A trăit în haine destrămate. În jocul valurilor săreau stropii de apă ca nişte perle aruncate în spuma sfîşiată ca o dantelă destrămată. Pătura … i se păru subţire şi destrămată. Erau nişte şireturi roase, subţiri, destrămate. Cu cît culoarul devenea mai întunecat, cu atît aceste reziduri se înmulţeau: corzi de chitară ruginite şi destrămate. Scosau un steag mohorît, Că mireasa lia murit; Tot un steguţ destrămat, Că mireasa sanecat. Slută şi grozavă sau făcut faţa împărăţiii romanilor şi ruptă şi destrămată haina cinstei şi mărimei ei au rămas. Luna … ţesea aburii care se tîrau pe cîmpie, în pînze destrămate. Cetele de nouri plumburii se răzleţiră … Printro crăpătură destrămată, soarele de iarnă îşi vîrî obrajii. Sunt destrămat sufleteşte. Pe cîmpul destrămat şi ud Ne pasc cirezile de ceaţă. Păşeau încet, alături. Rotaru, destrămat, ar fi vrut să înceapă vorba, dar nu ştia cum. Inima mea ascultă destrămată: Cei ce sau dus nimica nu mai vor. Trupul spulberat nu mai există: La şi cernut urzealami destrămată. Vîlcănaş şedea întins Şi cu greu de somn cuprins … Cu hangerul Căpătîi, Cu mustaţa Răsfirată Şi cu barba Destrămată. Nori destrămaţi, fumurii, fugeau. Nu se vedeau decît uneori neguri destrămate. Dacă dar poţi chipul face din urît plăcut … Poţi buze largi, destrămate să schimbi. El visase … evadări din realităţile penibile ale unei familii destrămate. Ai fi pe cale săţi vezi familia destrămată. Videoclipul are ca temă singurătatea şi suferinţa apărute după o relaţie destrămată. Neam strîmb şi destrămat. Înteţirea spiritului său o sporea încă auzirea multor fapte şi crimine plinite sub domnia junelui şi distrămatului Ştefăniţă. Iacăl căi povesteşte izbînzile lui … şi întîmplările femeilor destrămate. Femeia cea cu zestre nui stăpînă pe bărbat, Nici şimperechează traiul cu vreun tînăr destrămat. So ivit O femeie destrămată Dintro casă blestemată. Mare destrămat seamănă a fi! Joacă cîte un icosar o dată. Toţi destrămaţii, toţi cartoforii … se grămădesc … să se însoare cu fete oneste şi tinere. Prin aseminea distrămată educaţie crescu în sufletul lui … o mestecătură de îndărătnicie şi de chiteală, de înfrînare şi desfrînare. Nici clasa mijlocie sau – aşa numita burghezime – … nu mai voia să sufere o administraţiune destrămată. Destrămata viaţă ce petrecea o făcuse să alerge foarte de timpuriu la ajutorul graţiilor împrumutate! Cu toate aceste aplecări fastuoase şi uneori chiar destrămate, coarda celei mai delicate simţiciuni nu lipsi din inima sa poetică. Bachanalia cari se săvîrşau în mijlocul celor mai destrămate excesuri. Drumul către a deveni alcoolic este foarte scurt şi consecinţele sunt dintre cele mai dramatice – viaţă … dezordonată, chiar destrămată, certuri, bătăi. Iată echilibrul răsturnat. Tereziile îşi încep dansul cel destrămat, care în sus, care în jos. Ştiu că pre urma mea se vor scula eretici de vor grăi destrămat şi hulenie. destrămaţi, te. Omul de ştiinţă ... acceptă înstrăinarea … gîndirii cercetătoare şi creatoare, de rosturile mari, destrămătoare de ceaţă. Vechea educaţiune chiar din capul locului … dezvoltă … egoismul destrămătoriu. Lupul destrămător destrămători, oare. (ă)tor. Să să ştie că iam trimis dumnealui lînă, … postav – şi destrămături Cît coasă, dăi purtătorului să ţină în gură cîteva fire de destrămătură. destrămătură de pînză destrămături. tură. Mîinile şi picioarele Desîngeraţi … Gîtui destrîmbaţi. destrấmb. de Pentru ai învăţa să vorbească bine, trebuie ai învăţa să deschiză bine gura, să destrîngă bine dinţii. destrấng. de destrîngeri. – Butoiul sună a spart, că-i distrîns destrînşi, se. Aşa avea obiceiul: se destrezea bînd întruna. destrezesc. des Linia spre capitală fusese destroienită, un expres aştepta gata. troie. destroienesc. des troie. destroieniri. – troie. destroieniţi, te. Păcală ažunsă la blăñ şi d’ëstruca blăñilë şi scoasă afară pă Tîndala. destrúc. de Ceea ce combate Engels este ... concluzia pur speculativă că mişcarea universală – ar fi destructibilă. destructibili, e. Nemicul nempresoară, Ca valurile vine, ca unda destructoare. Phedru ca fabulist de speţialitate sau de profesie, apare ... în timpii lui August, primul destructor al republicei. Tot conspiră ca să grăbească instrumintele destructoare ale Solimei. Aceste arme sînt ale tîlharului francez, ale destructorului Orientului. Să presupunem ... o societate cuprinsă de spiritul militar destructoriu. Un exemplu clasic de specii destructoare. Timpul pa lui valuri înalţă şi coboară ... În al uitării negru şi destructor abis. Secolii trecînd, lasară în urma lor destructoareale impresiune peste aceste edificiuri măreţe şi solide. este un destructor obnubilat şi sterilizat de Bine. destructori, oare. Statul, destructurat de comunism, a fost capturat de grupuri de interese oculte. destructurez. – de destructurări. destructuraţi, te. – Despre destrucţia şi reînoirea fiinţelor vii pe pămînt. Legarea naturei, pentru om, este o lege de amor, iar nu o lege de destrucţie. Grinzi armate cu fier aduc asupra întăririlor destrucţia şi moartea. Cercetează şi caută mijloacele cele mai sigure şi mai repezi de destrucţiune. Oraşul suferi cvasi o totală distrucţiune. De o parte o aversiune oarbă contra îmbunătăţirilor; de alta, strigăte nesocotite de destrucţiune. Distrucţia şi moartea între ele, Ca pradă dreaptă, lumea vor împarte. Am rupt un manuscris ... Totuşi, intenţionat, am redactat după actul distrucţiei acest paragraf. Acestei destrucţiuni îi urmează o nouă reconstrucţiune. Cu şocul provocat de ... traumatisme cu destrucţie de ţesut, ... şocul este pur histaminic. Procesul caracteristic pentru fenomenul de podzolire este „destrucţia argilei”. Ameninţarea neagră a destrucţiei a cuprins însă şi alte elemente ale mediului înconjurător. După o opinie recentă utilizarea incompletă a energiei înseamnă ... distrucţia mediului ambiant prin noxe. Legea naturei pentru om este o lege de amor, iar nu o lege de destrucţie. Arsenicul se întrebuinţează spre destrucţia insectelor: se reduce în praf mărunt. Tot ce poate să atingă simţurile noastre sunt agenţii distrucţiei ce se luptă neîncetat să nu ucidă. Numai uneori plăcerea iubirii devine lîncezeală ... fără să cunoască însă frenezia expansiunii pînă la distrucţie. destrucţii. Feciorul de împărat destrună arcul. Elefterescu era destrunat de oboseală. destrunez. de destrunez. de destrunări. – destrunchiez. des Unul din oamenii guvernului, voind a arăta că totul e sfîrşit, rădică de trei ori în sus, în spectacol, destrunchiatul cap al eroului. chiat. destrunchiaţi, te. – . chia. destrunchieri. – . Cine neo d’esparţît, D’aivă moart’e d’e cuţît Şi moară nespoved’it. Cine neo d’estrunocat, Aivă moart’e d’enecat, Moară necuminecat. destrunoc des Aveţi un spirit întrupat întrun om ce se numeşte tîlharul Roşu ... Spuneţimi ... cînd va fi destrupat? destrupez. – des În ziua cînd se va pomeni destrupat, dezbrăcat de haina trupului, ... va fugi. Buzele uscate au mai pîlpîit singure cîtăva vreme, vrînd parcă să spuie vorbe care ieşeau schiloade, destrupate – numai suflet de vorbe. destrupaţi, te. – Destufizarea parţială, transformarea pădurilor de sălcii în ogoare ... duc la schimbări fundamentale ale mediului şi deci şi a faunei. destufizări. – Sădesc vii, carele rodesc rod destul. Va fi apa destulă a să face şi moară. De are destulă umezeală lemnul cel de altuit sau de înmugurit, de acolo se cunoaşte, dacă tăindui scoarţa puţin, e umedoasă. Singură căldura nu este destulă să facă pre cele sădite să crească. Două sute de păzitori sînt destui pentru siguranţa vieţii unui prinţu. Tatăl lor nu le trimitea bani destui. Singuri ei vor fi destui ca să mă restabile pe un tron. Aste sînt destule semne să se poatăncredinţa. Un singur jurnal şi un registru ... sînt destule pentru lămurirea socotelilor ... casei. Poliţia nare destule mijloace. Alfabetul latin aplicat la scrierea romînă ... nu are litere destule. Poeţii lor nu găseau ... destule metafore şi comparaţiuni pentru apoteoza eroilor. Au mîncare nai destulă? Ambiţiosul ... ia calea mai scurtă şi mai uşoară, a acţiunii politice, care îi permite să facă în jurul lui zgomot destul. Această lucrare se face cu destule neplăceri. Codrii erau încă foarte întinşi, iar locurile pustii se întîlnesc destule. Na adunat încă destui bani să poată deschide prăvălie la tîrg. Nam eu cetaşi destui Săi păzesc pe cei sătui. Trebuie să dea lecţii, să muncească mult, ca să aibă destui bani pentru studiu. Avem, oare, lauri destui Pentru colinele lui? O analiză, chiar neaprofundată, pune în evidenţă cu destulă uşurinţă modelul lexical al cuvintelor inventate. Îmi spune că au apă destulă. În enumerare termenii care denumesc piese cu aceeaşi destinaţie sunt grupaţi, încît după locul din înşiruire se poate deduce cu destulă precizie sensul. Avem destule probe ale moştenirii păgîne, adică getodacice şi dacoromane la romîni. Am scris destulă literatură. Au doară mîna Dnoomnului nu va fi destulă? Iaca doao arme acicea: iară El zise lor: Destules Pentru astăzi socotesc destule cîte vam spus. Are Francia multe vite cu coarne, totuşi nu destule. Să fie destule pentru fragmentara scriere de faţă aceste patru observări? Zi înainte, că nai zis destule. Caut să descifrez broşurile care stau strîmb întro rînă, din cauză că nu sunt destule ca să umple rafturile. Renunţăm la mărturia lui; avem destule. de, den din destul Întrebaţi acelea de pacele Ierusalimului şi destul e ce Te iubesc Nu iaste de destul credinţa mea ... Tu o împle, dulce Doamne! Destulumi iaste un cuvînt al Tău, Doamne. Nu lipseaşte, destului să am aflat milă la Domnul mieu. Doamne, nu sămt destoinic să întri în casa mea ... Ce numai ce dzi cu cuvîntul, că mii destul Deşi va lua muiarea călugăriţă, aceaia nuntă nu e destul, că iaste de rîs. Celui putearnic ..., nui iaste dăstul o oaste mică, ce cearcă mai mari Să cunoaşte că na spus destul ..., ci numai ce a vrut Aicea nu sînt cuvinte den dăstul pentru ca să o scriem Destul era prorocului Elissei plecarea cea multă, şi odată a insuflattt viaţă fiiului celui ce zăcea. Destul este dacă pe lîngă o brazdă ... mergînd lungul înainte ... să va măsura. A lui rugăciune întăresc următoarele temeuri: ... Rîvna întru învăţătura tinerilor şcoalii, pre care rîvnă destul poate dovedi sporiul. Turturelele sînt din destul bune, dar carnea de mascur are cea mai mare trecere. Judecata care ai hotărît mi să pare a nu fi destul cernută înainte de hotărîre. Destul e spre mîntuire ca pravoslavnicul creştin numai cu inima se crează. Nu e destul ca dezeartorii carii au scăpat fără primeşdie numai să se căiască pentru călcarea jurămîntului lor. Nu e cugetul mieu de a te înfruntare pentru greşeala făcută; destul e să o cunoşti. Niciun grăniţeariu nu vrea a da din destul plată. Care nu e destul deprins la altuire ... numai atunci să altuiască cînd nu suflă vînturi răci. Plinius nomit cel Bătrîn ... neavînd din destul vreame de cetanie, totdeauna la prînz şi la cină avea pre unul care îi cetea. Nu îmbiia de multe ori pre cei ce şăd la masă ...; o dată sau de doao ori destul iaste. Dăstul este pă unul numai săl mustrezi. Tinerimea aceasta crudă ... nu din destul au făcut. Totuşi nu e desătul ca pămîntul să aibă trebuincioasa însuşire şi să fie bine lucrat, ci ... de lipsă iaste ca să samene bună şi sănătoasă seminţă. Noauă ne este destul cum că lîngă Dunăre ... să află lăcuitori romanii. Felinarele de la carîtă nu era destul ca să lumineze uliţa. Zavisnicul şi nevasta lui cîrtiră că cuvîntul său nare figuri din destul. Dacă acestea nu vor fi din destul, apoi atunci să să cheme un dohtor mamoş. Nu e destul să am dreptate ... mai îmi trebuie şi altceva. Şi aş putea cîştiga destul pentru o familie? Nui destul că lam plătit. nu pot fi neglijate pentru a satisface un idealism ale cărui insuficienţe lumea modernă lea experimentat destul. Nu iam putut niciodată mulţămi destul. Şi umbra umbrei mele so am, miar fi destul. Nui destul să ai numai cămăşile curate. Aşa de iute îi umbla pristenul, încît mama lui ... navea timp să se mire în destul. Să numi porţi gîndul meu, Căi destul că ţil port eu. Pilat vrînd să facă destul pre voia mulţimei, slobozi lor pe Varavva. Domnii au forte grijă mare a vă face destul Vom trimite pe credinciosul nostru ... ca să vă facă destul pentru toate pagubele şi dosădzile ce vi sau făcut. Mă aplec a face destul dorirei tale. Bunul acesta părinte Cît prinsă cîrma ferbinte, Vrînd destul pe dreapta cale A face chiemării sale, Călători prin Banat. În tot chipul mam socotit cum aş putea eu acestii a meale doriri destul a face. Au trăbuit să fie oarece cauză grea foarte, carea îl împiedeca pre Adrian de a face destul deodată şi pismei. Acest au zis: destul! De această masă eus sătul. Destul, te cunosc, Omar. Destul, doamnelor, de cînd grăim de literatură, muzica vă aşteaptă. Destul, boieri! Destul atîta cercare, Că luptînduvă cu mine, vaţi aprins focul mai tare! Destul acum, ajungăţi! Destul, boieri! întoarceţivă şi spuneţi celui ce vau trimis ca să se ferească. Destul acum, că neai făcut capul călindar. Destul, omule! ... Nauzi? Destul! Păienjenirea privirilor profane Întoarceţio din drumul supremelor arcane. Vreau să ... – Destul! întrerupse Lucu. Destul cu răul, el a fost Diavolul. Săi dea soroc, după locul unde se află cel împrumutat, ca să fie dăstul acel soroc. Zece minute îs destule ca săi arăţi uşa. Aide, măi baete! scoală, nu dormi; Noaptea fost destulă sprea te odihni. Niciodată nu am avea destul timp ... de a observa toate ideile. Vei avea destul timp să mă chinuieşti. Din cauza ocupaţiunilor mele, nam destulă vreme săţi îndeplinesc dorinţa. Dacă nai destulă vreme să mă cunoşti, ruşine săţi fie. Ai timp destul să plîngi, pe urmă. Îmi rămînea destul timp să mă bucur. Vedeţi, iubiţii Mei fraţi, cum nu păţisă destul rău acest bolnav, cînd dzăcusă 38 de ai Să nu meargă pedeapsa şi la moştenitorii lui, căci destulă iaste la stăpîn răsplătirea schimbului. Fiind şi noi de faţă, giudecînduse, se va face destulă direptate fieştecăruia. Au poruncit papa ca toţi preoţii şi arhereii cei mai nainte după leagea grecească sfinţiţi să se ungă acum după leagea lătinească, ca cînd hirotonirea cea după leagea grecească nu ar fi destulă. Folosurile vărsatului mîntuitoriu ceale pănă aci numărate nu ar fi destul îndemn spre altuirea lui. Acea cunoştinţă e de multe ori destulă. Numai limba Patriei iaste destulă a învita pre cei ce doresc a le şti, spre a le învăţa Dar de toate sistemele filosofilor, celor vechi şi celor noi ..., se va vorbi pre larg, învăţînd istoria filozoficească încît să fie destulă metafizică. Nu ai destulă îndrăzneală. Ai destulă putere pentru aşa meserie. Copilul va avea destulă putere, ca să sufere furia dinţilor. E destulă dovadă că de tocmă nar fi nici o împiedecare. Nici guvernele nu au destulă chibzuinţă. Găsi în slabelei mîni destulă putere ca să sfărame zăbrelele de lemn. nu avea destul spirit. Maiorescu a avut ... destulă autoritate pentru a da în lături pe aceşti îndrăzneţi. Am ajuns ... la destulă maturitate, spre a înţelege că literatura şi politica sunt două sfere de activitate deosebită. Erau multe lucruri în destulă rînduială. O iarnă urîcioasă se zbătea să coboare pe pămînt, dar parcă nu avea încă destulă putere. Minte navem destulă ca să ne mulţumim cu propriile noastre gînduri. Anume opinii de ordin strict filologic sunt azi perimate ..., nu fără a denota destulă intuiţie la un nespecialist. Linişte este destulă. Soarele scăpătase, în porumbişti era destulă umbră. No afirmă direct, dar cu destulă transparenţă totuşi ca so înţelegi. Am dat destule declaraţii, ar trebui să fie făcut dosarul şi săl trimitem în instanţă Cuculeţ, ai vreo durere, Nai destulă mîngîiere? Însuşi Leo 9 destul de chiar mărturiseaşte în cărţile ceale cătră Cherularie. Întraltele îndrăgisă pe o ţigană, Destul chipeşă, naltă şi sumeaţă. O descoperire carea destul de luminat arată cum că nicio mijlocire necercată nu va trăbui să rămînă. Noi nu ne suim destul înalt cu mintea. Să fii destul de înţelept ca să nu vorbeşti niciodată în deşert. Ouăle ni dau o hrană destul de bună. Cuibul mumii nu mai este destul de larg, puii zbor din el. Nus destul de legate dulceţile. Mă întreabă ... amicabil, însă destul de rece. O răzeşie destul de mare, casa bătrînească cu toată pojijia ei ... alcătuiau gospodăria babei. Povestea ei era destul de tristă. Vrăjmaşul se păzea şi el destul de bine. O să fii destul de tare Tot potopul săl abaţi? Rezultatele sunt destul de impunătoare. Mia reuşit să adun o parte destul de însemnată, uneltele cele mai răspîndite. Viile boiereşti erau multe, cu toate că rodul lor nu era destul de preţuit. Viaţa e destul de tristă şiaşa cum este. Acum, era zăpadă ... destul de moale, căci no asprise gerul. Satul lor trecea de o aşezare destul de ocrotită. Buzele ei, deşi vestejite, dar ... destul de cărnoase, făceau să te gîndeşti fără de voie la păcătoasa biblică. Nus eu destul de cătrănit, mă mai amărăşti şi dumneata? E destul de proaspăt încă. Cred că ajunsesem destul de bogat. Intră, se auzi vocea ei, destul de tare. au avut aşa-numitele „oracole”, care au jucat un rol destul de însemnat în viaţa lor. Era destul de tîrziu şi mesele se goleau, rînd pe rînd. Magherniţele erau şi ele destul de bune. Pentru el toţi erau o apă, destul de murdară. Nus eu destul de severă cu el? Nu sunt destul de rece şimpăcat, Ciudoasa rîvnă încă mă mai ţine. Eclectismul încearcă o îmbinare între diversele sisteme de valori, îmbinare destul de artificială. se duc destul de des la lacul Snagov. este un grup de păsări ... destul de omogen. Directorul a intrat în domeniul artelor, ... dar destul de fragmentar, ca să poată săi fie întreruptă orişicînd dezvoltarea. Un Hermes de ipsos destul de graţios ... ţinea în locul caduceului o lampă de petrol. Oraşul păstrează destul de autentic atmosfera veche franceză. Mă duceam destul de rar pe la Omida. este o plantă destul de otrăvitoare. Şi aşa îs destul de posaci! Nici termenul de limbaj nu este – credem – destul de riguros utilizat. Numărul medicilor ... a rămas destul de redus. Hainele din piele de animale ale băştinaşilor tracodaci apar reprezentate ... sub forma unui cojoc lung ... destul de strîns pe corp. La acea dată materialul pentru sumane se confecţiona în cantitate destul de mare. Pagubele produse de inundaţii au o valoare destul de mare În Romînia se recurge destul de puţin la antibiograme pentru alegerea corectă a medicamentului Că eu cînt, zău, tot mereu Şo petrec destul de rău! Ai ghicit destul de bine. de, din cu destul Dumnezeu lui de destul bunătate dăruiiva. Mai multă fiiva bunătatea şi mai cu destul. Să iaste cineva lipsit de înţelepciune să o ceară de la Dumnezău, carele o dă tuturora den destul Aceasta am făcut la tălmăcirea aceştii SfiAnnte Scripturi, făcînd multă nevoinţă şi destulă cheltuială. Cu toate cele trebuincioase a se oşti ... cu puşti, praf, gloanţe şi altele ... ca să aibă din destul cînd va face oaste. Dîndui oaste din destul, a venit la Ţarigrad Cu veselie din destul să prăznuim. Pentru umblarea cu pază, fieştecare va lua din destul dar şi milă de la Hristos Dumnezeu. Împărţind tuturor celor ce avea trebuinţă de daruri, din destul. Avea ... oaste din destul în cetate. Scrisorile mele ce am scris în judeţele Ţerii Rumîneşti au fost din destule la înduplecarea şi credinţa ... către prea puternica Poartă. Luăm mieri şi finice, cît fu oştilor întrun an din destul Şi albina iaste o gînganie proastă la vedeare, iar ... coşniţa ei dă miiare din destul. Lăsă prin diată o dăstulă sumă ocinicului său celui iubit. Scolasticul au dobîndit cu temeiu şi din destul sciinţă a limbilor. Ostrovenii au prădat lăcuitorii ..., de au luat grîu, orz, miere, unt şi vite den destul. Cînd nu putură să le mai plătească bir din destul ca să se ţie, fură siliţi da se aşăza. Hotării să nu mă mai mărit de aci înainte, fiindcă aveam destulă bogăţie. Se mulţumi că lea făcut destulă pagubă. O femeie trebuie să fie sănătoasă şi să aibă putere din destul. Bolovanul ... să bea apă din destul. Unt proaspăt ca un munticel la dejun, opt mîncări la prînz ... şi cină din destul. Au învăţat carte den destul . Ce grăieşti că nu au milă? Că destul ţam făcut sîlă. Săşi loţiune adesea trupul cu oţet camforat stins cu apă din destul. Hotărî să fure ceapă de la un al său vecin Ce avea destulăn casă. O disciplină severă în esecutare se simte destul. Dînsa porunci să se mai aducă , ca să fie din destul. Ştiau destulă carte. Prin acele locuri de păduri găseau destul material de lucru. Era zăpadă destulă. Apoi neau omorît destul jandarmii astătoamnă. Bani avea acum din destul. Era un plop şi destulă răchită. Este, destul pămînt, la noi acasă. Sănătate bună, mamă, Ţiam lucrat destul pomană. . Şii părea rău că seara nu mai dăduse o fugă pe la ei, deşi, mai cu seamă pînă la Haidarpaşa, era drum destul. E drum destul pînă la BucureştiiNoi. De la gînd pînă la practică este destulă cale. Fie pace în putearea ta şi destul în stîlpul păreţilor tăi. Pururea darurilei şi dareai şi destulu nu scade. Destulul vostru să împle lipsa acelora. Va piiarde foametea ţara şi nu va şti destulul pămîntului; pentru foametea care va fi după aceasta, că va fi mare foarte. Eu dziş în desătulul mieu. Eu zişu în destulul mieu: nu mă voiu rădica în veac. Iară să văm vedea şi destui oameni răi îmbogăţinduse. Şi se adauseră nărodure destule Domnului Dupacea, pentru destule neputinţe i să va tîmpla moarte. Şi cînd au fost cu PetriceicoVodă, iar destule sfădzi au fost şi atuncea între domn şi între boieri. La noi vin destui streini Turci, tătari, muscali, elini. Cu dăstule povăţuiri ţi să arată ... că şi toate stările judeţului să vor îndrepta Pătimii multă vreme destule necazuri. Acest ... cultivator al limbii ... are asemenea şi destule şi mult preţuite poezii. Eu avînd destui dascăli, ... am ajuns foarte iscusit la toate ştiinţile. După destule vorbiri şi multe osteneli se încheie ... învoirea la 20 maiu. Istoria noastră are destule fapte eroice. Destule suflete şi inimi generoase lucrează cu sudori şi cu neadormire pentru principiul şi ideea aceasta. Spun poveşti minuni destule Despre Pintea Năzdrăvanul. Destui compatrioţi ai noştri acopăr cu sunete şi forme interese puţin vrednice de laudă. Auzise ... destule zvonuri. Se găseau destui ambiţioşi care încercau să le ţină locul. Am găsit destule resturi de scînduri. Greşeli destule în orchestră. Sunt destui irakieni în Romînia Tînăr încă era svîntul cînd muri tatăsău şi îmăsa, şi avuţie destulă rămase în mîna lui Dacă averea ce am nu ţie destulă, eu mă voi împrumuta. Nam eu destulă avere să cumpăr Dorna întreagă? E lume destulă şin berărie. Perinele ... arătau că ... destulă lume se mai trîntise pe acest divan. Destui de ceia ce făcea farrmăce. Destui mai credincioşi sînt. Pentru acestea dăstule au scris Dioscorid ellinul şi Lineu italianul. Despre aceastea le puteţi lor destule spune. Destule ţiam vorbit acum, pricepe din puţine. Îmi mai minţii niţel foamea cu poamele ce găseam destule prîntrînsul. Păstorul ... Va fi tot ca păstorii, de careavem destui. Destule a făcut. Destule am eu pe capul meu. Nai văzut dăstule? Lasca înşelat şi el pe destui. Eram destui şi ne înţelegeam de minune. E un fermier mijlociu, cum sunt destui în Olanda. Cei trei ... înarmaţi cu puşti şi pistoale, din care această locuinţă a lui Magheru avea destule. Destui veniseră prin noroiul rece desculţi. I se întîmplaseră şi lui destule! Se găsiseră destui care să rîdă de el. Dacă şedeai săl asculţi aflai destule. Destule din produsele expuse se pot constitui întrun frumos cadou de sărbători destule ori Sigismund încă destule ori au trimis pe Şpanul de Cămară ... la dînşii ca să se plece. Cînd eram la mama fată, Mă culcam destul pe vatră. Ca să adune cineva lucruri antice şi alte lucruri care sînt rare ... trebuie să aibă destulă vreme. Trecu destulă vreme din noapte pî la mezul nopţii auzii un glas. Mîine ai destulă vreme sămi împui urechile. Am timp destul pentru a înainta la aceste posturi. În liniştea nopţilor ... avu răgaz destul săşi judece ... credinţa cea nouă. Bazîndumă apoi pe faptul căl cunosc de destul timp, iam cerut sămi spună în mod deschis motivele ce ar putea explica ostilitatea actuală. Am destulă vreme să dau dispoziţiile necesare pentru bunul mers al ziarului. Destulu e noao ceia ce au trecut anii viiaţiei voia păgînrilor a face. Destul am dormit, vremea este să ne deşteptăm! Destul a trăit tatăl. O! aduceţi potopul, destul voi aşteptarăţi. Destul ţiai făcut mendrele pînă acum. Poate nai stat destul. Pînă ne vedem puşi în slujbă, trebuie să alergăm destul. Destul am răbdat şi nu neai crezut la lipsuri. Poporul a aşteptat destul. A rezistat destul ispitei. Destul slăvirăţi numai trandafirii, ... E timp deacum să cîntaţi şi spinii. Destul team ţinut eu pe tine. Stătui destul pă la grajduri. Luna am văzuto destul acum treizeci de ani. Destul aţi aşteptat rebegiţi de frig. Să mă mai bucur şi eu, Cam tras destul la rău. Hai, băieţi, să ne culcăm, Căi destul de cînd jucăm. Părinţii au făcut hotriia ... pentru destulă sărăcie. Feace rugă destulă. Ar fi fost destulă şi încă de prisosală gîlceava pentru alegerea aceii pasiri. Cu dăstulă stenohorie şi cu împrumutări sau nevoit Divanu dă au făcut împlinire Cineva să să facă ... desăvîrşit trebuie să ia destulă învăţătură, să aibă iscusinţă. Vorbea acestea co destulă statornicie. Destul este răul moştenit, nu mai trebuie înmulţit. Destulă ticăloşie pentru dînşii sărmanii că nau avut vreo creştire şi petrec în sălbăticime. Mihaiu cu destulă părere de rău se lăsă de astă dată de proiectul său. A doa noapte măsei întro peşteră cu destulă frică. Îl scoţ şil pui în mîna lui cu destul-a mea jale. Nu e destulă mizeria în care am trăit. Bătrîna cu destulă mirare a primit darul. Revista ... a lăsato cu destulă nepăsare netăiată pe masă. Aceasta avu iarăşi zbucium şi durere destulă cu bărbatul ei. Sărăcie este destulă. O rochie neagră din care apar ... cu destulă zgîrcenie, mîinile, gîtul şi vîrful botinelor. Îi ia mîna cu destulă căldură întrale ei. Cu destulă trudă am devenit campion. Jderul cel mititel sa putut apropia, cu destulă sfială, de domn. Reputaţia lui ... sa impus, şi ea, cu destulă greutate. Rău destul! Ar trebui sănţelegi. din destul Dară putem face din destul dintru noiş pentru păcatele noastre? Ploaia, carea de prisosit se varsă ... împiedecă din destul roadele. Rîmleanul cel bogat ... au întocmit o carte cum se poate din destul deschide şi dobîndi apetitul mîncării. Noi le spusărăm destul cum că suntem soli. Nu putem din destul comemora laudele, ce merită scoalele cele adevărat didactice. Toate cîte vin după afacerea asta şi pe care le înţelegeţi voi destul, – le las la o parte. Destul mam supărat Şi nimic nam căpătat. Destuluţi iaste cît ai petrecut în răutăţi Ai destul deţi prisosiaşte. Prietinii miei! agiungăvă, destul sînge am vărsat! Ah! vină dragă steluţă lină, ... Destule zile de despărţire! văzuse destul pentru a nu spera nimic. Bătrînii însă repetau mereu că ... şi aşa sunt destule cheltuieli cu logodna şi cu nunta. Teai obosit destul, ai cîştigat milioane. Destul îl umilise ... Dîrdîise de spaimă, fusese o jucărie în bătaia ordinelor şia gloanţelor. Deaş muri să fie pace, Că pînam fost sănătos, Destulă mîniea fost. destui, le. Prea putearnicu e Dumnezău a face toată mila să fie spornică întru voi, că întru toate pururea toate de îndestul avînd, destuliţivă în tot faptul bun. Nu sau destulit Mihai-Vodă cu atîta, ce îndată fără nimic zăbavă au tras oştile sale asupra Ieremiei-Vodă. Nu să destuliră întru amărăciunea robiei noastre, ce au pus mînile lor pre mînile idolilor lor, să rîdice porunca rostului tău. Cu care ieşirea nemţilor din ţară de se făcea, se destulea împărăţia şi nicio oaste nici turcească, nici tatărască nu mai băga întrînsa . Ţarina şi turma îmi dă cu prisos toate Şimi destulează casa şi masami cumpătată. Lau destulat pre el întru pustie întru seteciunea arderii, întru fără de apă. dĕ mam d’ĕstulit. Io mă d’estulesc şi cu mîncarę asta. destulez. Întru sănătate şi întru destulare trăiesc. Pînă nul vei face tu cu cîntarea ta, să lasă fluera, să vie la tine şi cu destulare şi dulceaţă îndelung să asculte la tine ..., nu spune nimănui că e cîntarea ta formoasă. Să fii destulat că lumea nu ştie Cum că cîrpitoriu fu de ciure sparte Moşutău! Cî noi bani am capatat, Averiavem distulat. Am ďe tăťe ďestulit. destulaţi, te. destulătăţi. – (ă)tate. destulători, -oare (ă)tor. Pieptul cu spatelei descleşta, Capul il desturbura, Trupul îl uşura De apucături, De încleştături. destúlbur.– – des Fie pace între zidul tău şi destulie în polăţile tale. ie. Şi deaca dzise „amin”, fu un tun mare, cît să spăriiară toţi, şi de năprasnă să destupă groapa şi învise mortul Şi cum destupară cuptoriul, ieşi foc de arsă de umorî pre amîndoi popii idoleşti Pedestrimea începură a destupa încuietorile porţii, ce era astupate cu pămîntu şi cu piiatrii. Nici vrea să lase pre nimeni să se apropie să destupe mormîntul svîntului Au pus ... lama ce junghietă, o au învălit ... cu frunză verzi şi cu celelante lespezi de piiatră ..., iar după puţină vreme destupîndo au scos lama friptă. Iel o distupat izvoarîli. Eu la maica m-oi(u) ruga, Feriasta mnia destupa Şî la tini m-oi(u) uita. Ferestrele lea găsit astupate, Şi lea destupat, Şi răul de la cutare la luat. Ochii îmi destupă a înţelege Minunile din sfînta Ta lege. Să destupe vrana blăstămului din inima lor. Dute, dor, Pe cel izvor, ... Numi destupa suspinul. Oton se depărtează, se destupă şi dă învingătorului său o lovire în coastă. Sudalme din guri se destupă, Biciuştilempuşcă şi ard Pe cel ce sabate. Şese buţi cu vin fură destupate pentru scumpii ospeţi. Cei doi ţigani se apucă să destupe ... unul dintre butoaie. Beau ghinararii pentrecute vinuri furate tot de cele scumpe care cînd distupi gărăfile, pocneau ca pistoalele. Baciul a luat dintrun cui o botiţă de lemn, a destupato, a turnat din ea cheag întro lingură mare. Gheorghiţă ... destupase o sticlă de şampanie, după canoane. Culai ... lăsa domol la fund ulciorul cu frînghioara, trăgea sfoara ca săl destupe. A fost prins ... tocmai cînd destupa sticla de cerneală ca să încerce cum curge pe postav. Destupăm butoiul şi adăpăm, cu căldarea, boii căzuţi pe brînci. se întoarse cu ... prăjituri şi două sticle de vin, pe care avusese grijă să le destupe acolo. Cei trei flăcăi au destupat Hulita ploscă. căută sticlele ... Destupă una şi umplu trei ceşti. Proaspătul tată regretă că nu poate ... să destupe cîteva sticle de şampanie. Pe urmă au destupat pe cea cu vin şi, plecîndo întro parte, au văzut că curge din ea ceva. Ce, şi şampanie? ... Nu destupa, mă! Vinuri spumătoare sînt acele, a cărora fierbere sa împiedecat, care însă iarăş începe, cînd se destupă. Se mai destupă răsuflătorile. Se ţin discursuri, se destupă sticle. Se destupară sticle de şampanie. Se mai destupa o sticlă de untdelemn. Cun pocnet sticla se destupă Şi vinul spumegă încet. Se destupară sticle de şampanie şi se stinse lumina electrică. Poate pricepe cineva ... cît foloseşte ... a destupa porii pielisii de materii streine. Gargarismii cu apă sărată ... destupă gîlcele ... şi înlesneşte jocul resuflării. Urecheami destup. Urechile i se destupară, pe neaşteptate, cu un pocnet. El navea cei face nevestei, dar poate naşăsa io destupa capul. Tot astfel şi îşi destupă micele lor istorioare, captatele lor svonuri, fermentatele lor ştiri. Să fie volnici cu carte Domniei Mele aşi ţinea ale sale drepte ocini şi moşii, a le destupa din codru şi a le opri de cătră toţi răzeşii Livezile ce li vor fi făcut răzăşii, de vor fi destupat din pădure cu toporul, acela să o stăpînească, carele au făcuto La împroprietărire sau schimbat clăcaşii din locurile lor cele bune şi destupate de pădure şi li sau dat altele rele şi coperite cu pădure. Eu dăstup ţelină nouă. Dumnezeu ... a arătat drumul care duce la slavă, cinste şi fericire celor mai înţelepţi şi înfocaţi din naţia noastră; ei lau destupat cu mare muncă şi osteneală. destúp. de Este trebuinţă dă o multă cheltuială ... la destuparea drumului apelor destupări. – Zavistnicului ieste acesta norocul, Gîtlanul lor, mormîntul destupat cum cască În fugăi fără veste căzuntro groapă cu grîu ... O lăsase destupată, avînd încă a căra. Strigoaica a găsit Uşa casei deschisă, Fereastra destupată, Focul stins. Să pui stecla în năsîp fierbinte destupată. Sămînţa ... se va pune în vreo ulcea sau în borcănaşe de sticlă, care se vor ţinea destupate. Duse la nări un flacon destupat. O sticlă de bere destupată. Flacoane ... destupate erau aruncate în dezordine pe masa de toaletă. Un flacon de trandafiri de Rumelia ..., era şi el destupat şi redus. destupaţi, te. destupători, oare. (ă)tor. Şi prăvind minunele ce să făcea la Domnul Hristos: cutremurul, premeneala soarelui, destupătura mormînturilor şi ieşitul morţilor, pietrile despicîndusă, strigă tare şi dzisă. destupături. – (ă)tură. Se puse iarăşi pe băutură ca să se desturlăcească. desturlăcesc. – des Se lepădară ca părinţii lor, Desturnarăse în arc răzvrătit. Cel mai mare Pi cel ńic Tăt îl mînă şîl adună Oile să le destoarne. Mam repezit la Parasca, desturnîndumă pe ea. Strînsese prea multă mînie în el şiacum şio desturna cam la întîmplare. destórn. – des Văzu iedul cel mort, că sa desturtit şi că acum şedea în picioare. desturtesc. – des Fostul crai Carol al Xlea, a sa familie şi urmaşii săi să fie pe totdeauna desţăraţi din Franţa. Cînd ai voi numai a te disţera apoi să alegi planeta Vinerea. Cea mai mare parte de daci sa stîrnit, o parte sa disţerat ..., alta sa ascuns prin munţi. Mă voi desţăra pentru totdeauna. Pe cînd poporaţia cea bogată fuge în depărtare şi se desţărează, cea săracă caută adăpostire ... în locurile învecinate. Cea mai mare parte din junime, fiind silită a se desţăra, cu dînsa emigrase şi toată viaţa intelectuală. desţărez. des dépayser Disţărarea lăcuitorilor greci, carea au fost urmat, nu numai că au încetat, ce încă multe famelii se întoarseră în patria lor. Mulţi din cii rămaşi în viaţă scăpînd din închisoare, din disţărare şi de pedeapsă cu spaimă fugea piste mărginile ţării. Tot de aicea se explică şi desţărările oamenilor din Muntenia şi Moldova. Care a fost însă cauza acestei desţărări a romînilor transilvăneni, careşi lăsau căminuri şi averi pentru a căuta în depărtare adăpostul traiului? Întregul ciclu este remarcabil, prin densitatea stării de desţărare, prin nostalgia copleşitoare. desţărări. Disţăraţii noştri concetăţeni au aflat ... iertare şi slobozenie a să putea înturna în sinul întristatelor lor familii. Tatăl meu ... care a fost foarte vinovat, dar care trebuie săşi fi răsplătit cu amar greşealele. Cincisprezece ani de cînd îi desţărat, pătimind, în ticăloşie. Eşti dintro veche familie ce a domnit la Padova şi care este desţerată de două sute ani. „Cartea facerii” este romanul convertirii etnice a boierului oarecum desţărat, locotenentul Andrei Retezeanu. Ca un desţerat, nici nu puteai gîndi la mîna ei. A dat cea mai poetică expresie chinuitorului sentiment al desţăratului: un omagiu adus Ardealului şi un semn al legăturii cu sensibilitatea etnică. desţăraţi, te. Să vedeţi ceo să fie deacumancolo! ... Cînd sor face deschiaburirile şi desţărănirile. desţărăniri. des Ar putea zice cineva că aceştia sînt un neam inferior pus acolo ... spre a desţelina pămîntul. Curăţirea terenului defrişat sau desţelenit de rădăcini şi de pietre. Dacă satul are vite, boierului nu ii îngăduit să desţelenească imaşul. Aceste parcele au început a fi socotite proprietate privată a celor ce le ... desţeleniseră. Se porni un vînt aspru, cu şuierături sinistre, mai desţelenind puţin întunericul. O întinerire faustiană ne desţeleneşte mădulările, forţe prospete ne gîlgîie în piepturile răscolite! Am fost ..., acel ce vrînd să ştie ... Desţeleni cu trudă al gîndului ogor. Se apucase săşi desţelenească viaţa de mic. „Dacia literară” desţelenise drumul inspiraţiei naţionale. Pe urmă, desţeleneşte şi pe împărăteasă şi pe roabele ei. Mai avem încă ... de desţelenit pentru a realiza acea puternică istorie a literaturii romîne. Terenurile în pante pronunţate sau lucrat cu sapa de desţelenit sau tîrşiţa. Amîndouă ancorele se prinseseră adînc, statornic, fiindcă nu se mai auzea hîşîitul nisipului răscolit ... Desţelenirăm fundul, măi, vere! Au desţelenit cu unghiile şi cu hîrleţul rădăcini crescute din veac; ... au săltat sălcii bătrîne de pe locul lor vechi şi leau mutat. Au fost sloiuri, sau desţelenit parte din sălcii, sau surpat maluri, au trecut viituri de toamnă şi de primăvară. desţelenesc. des Defrişarea sau desţelenirea. Secetele sau agravat din cauza ... desţelenirii exagerate. Imediat după desţelenirea unei pajişti se cultivă de obicei pepeni verzi. Aruncarea securii reprezintă luarea în posesiune individuală a unui petec de pămînt ..., din vremea primelor aşezări în codru, prin desţelenire cu toporul. putea fi folosită ... la zdrobirea bulgărilor de pămînt după defrişare şi chiar la desţelenire. Apare ... ca un rezultat al unui îndelungat proces de extindere a terenurilor arabile prin desţeleniri. – desţeleniri. Porţiuni din codri au fost despădurite şi în chipul acesta sau născut curăturile, poieni desţelenite. Atîtea milioane de tineri mişcă pămîntul desţelenit în splendorile primăverii. Lăsase vitele în ogorul desţelenit. Curăturile, pămîntul desţelenit din pădure. Ce facem? răspunseră alte glasuri desţelenite. desţeleniţi, te. Negruzzi şi Alecsandri ... erau desţelinătorii ogorului literar. Pentru a arăta importanţa lui Negruzzi, ca desţelinător şi precursor, Alecsandri face ... un larg tablou al ţării de acum un secol. desţelinători. tor. Scuza că desţelinizează drumuri noi nu ni se pare prea serioasă. desţelinizez. – iza. Începură ... săşi desţepenească oasele, întinzînd braţele. Venea Ciurel în fiecare zi şi mă ungea, ca să mi se desţepenească încheietura. Bătrînii se ridicară de la locurile lor şişi întinseră prelung braţele în lături, desţepeninduşi oasele. desţepenesc. – des desţés. des Purta mereu o căciulă ieşită, roasă, desţesută. desţesuţi, te. – desţintuiesc. – des desţintuiri. – desţintuiţi, te. – Mama ei … îi croise toată garderoba şi o înţolea şi desţolea exact ca pe o păpuşă. desţolesc. des Nu au fost uitate nici desuurile pentru doamne şi domnişoare. dessous. . desuuri. – desublimez. – desublimări. – desublimaţi, te. -ţi-a desubstanţializez. – Explicaţiunea desubstanţializării ... stă în faptul că vibraţiunile ... sunt din ce în ce mai constrînse în aceeaşi direcţiune. ţia. desubstanţializări. – Muzica lui Debussy e de fapt desubstanţializată. ţia. desubstanţializaţi, te. Îşi scoase legătura cu tutun din sîn, o dezleagă cu băgare de seamă, desucind dintrun mototol de hîrtie o foiţă de ţigară. Sucea şi desucea şi iar începea, cîtă vreme bădiţa Irimie lucra pe sigur, şi cît răsucea era bun răsucit! dessuci. desucesc – de desuciri. Am găsit foaia desucită, de unde o îndoisem eu ca semn. Am găsit ghemele desucite şi încurcălite. desuciţi, te. – Ia şi clucuieşte desuciturile alea! desucituri. – itură. desúd. – de ţie. desudaţii. – Un cap de muzicant din jurul lui 1900, ceva romantic, desuet, înduioşător. Aceeaşi monumentală amforă de cristal plină ... cu dragele în aceleaşi culori desuete ale cutiilor. Descopereai în el, ca tufe mari de liliac înflorit întrun oraş de provincie, un romantism încîntător de desuet. Alcătuiau împreună un tablou şters şi desuet, ca în ilustraţiile sentimentale şi naive care însoţeau romanele tipărite spre sfîrşitul veacului trecut. Avocatul ... le debită complimente desuete. Ce gesturi desuete! Spectacolul ... a păcătuit printrun patetism desuet. A încerca azi să reînviem desuetul suprarealism ar fi un anacronism. Dorea să asigure pe căi diplomatice desuete ... o ieşire din război. Surprinde plăcut tonul degajat ..., fără pornire polemică agresivă (acum desuetă, orice sar zice). Grupul editorial … continuă să publice romane clasice, desuete întro anumită măsură. Trahanache ... dă o formă desuet franţuzită unor neologisme. Unele accente inedite străbat şi depăşesc desuetul. suet. desueţi, te. – Acele zile pe care lea marcat desuetudinea trebuie lăsate să doarmă în pace. Niciodată lectura lui Ibrăileanu nu mia lăsat impresia desuetudinii. Numele pecenegilor a căzut în desuetudine. Nu au lăsat ca drepturile lor să cadă în disuetudine. Numele de Muntenia era tot atît de comun pe malurile Oltului ca şi acela de Ţara Romînească, căzînd treptat în desuetudine ..., abia după 1700. Căzut în desuetudine în vremea fanarioţilor reînvierea lui din cenuşă va fi un titlu de recunoştinţă pentru generaţia actuală, dacă va şti să fie la înălţimea chemării sale istorice. Arturisire, areci ... au căzut aproape în desuetudine totală. Cuvîntul se dezvoltă ... şi în fine cade în desuetudine, încetează de a mai fi uzitat. Elementele de care are nevoie ... le poate căuta în comoara vechilor cuvinte căzute în desuetudine. Am auzit teoria unei permanenţe atenuate de desuetudinea în care ar cădea dreptul pozitiv al minorităţilor. Aceste forme ale „divinităţii” au căzut în desuetudine la sfîrşitul Antichităţii. Discuţii şi dări de seamă nu se mai fac şi, dacă nu au intrat în desuetudine, sunt neglijate. Crucifixe, căzute în desuetudine. De pe acum vechile forme ale civilizaţiei ... cad în desuetudine. cade singură în desuetudine prin anacronismul său. Rostirea ... nu cade în desuetudine şi sentimentalism. Respectivele bucăţi ... pun frecvent la contribuţie unelte ale unor specii poetice căzute în desuetudine (satira, apologia, oraţia). Sensul „postav” a căzut în desuetudine ca atîtea alte denumiri de stofe din perioada medievală. sue. Prezintă verbul ... drept derivat romînesc ... prin desufixarea radicalului nominal, urmată de adăugarea sufixului verbal. de Văzurăm pe chit răsturnat cu burta în sus pă dasupra apei şi atunci făcurăm socoteală că ar fi desuflat. desuflaţi, te. – de Peste o dimerlie de fasole iau curs atunci din turetce, pe care de obicei le purta suflecate, iar atunci le desuflecase anume pentru trebuşoara asta. desúflec. – de O lovitură puternică şi bine ţintită desufleţi pre păgîn. desufleţa Metalurile ..., mai ales aurul şi argintul ..., desufleţează oamenii. desufleţesc. de Sora noastră … era prea greu detunată de prea amara cădere a bărbatului său, şi mai dessufleţită. dessufleţit. desufleţiţi, te. Desuie, măi, din car! desúi. – de desulfatări. – de desulfitez. – de Desulfitarea se efectuează prin aerisiri sau prin încălzire. desulfitări. – desulfitaţi, te. – Constanta vitezei reacţiei de sulfonare depinde de concentraţia acidului sulfonic şi a acidului care produce desulfonarea. desulfonări. – de desulfurez. Desulfurarea fontei se face tocmai datorită acţiunii zgurii. Urmează trecerea materialului în formă de sculuri, desulfurarea, spălarea ..., albirea şi uscarea. Desulfurarea e necesară deoarece sulfura de fier ... formată ... se separă de graniţele cristalelor, dînd suprafeţe de discontinuitate în structură şi producînd fragilitatea la roşu. desulfurări. – desulfuraţi, te. desulfuratoare. – tor. desulfurizări. – Se turbură el şişi desumecă mînecile de la cămaşă. Flăcăii ... îşi desumecau mînecile. desúmec. – de desumét. – de Se cam supărară ei sfinţii; dar în urmă ... tot ei se dessupărară. Voinic auzea, Să desupăra, Să desmînia. Iă lasaţion pace, că se desupără ea! În care cămaşă teai supărat, în aceea să te desuperi. dessupăra. desúpăr. – de Carol al cincilea, carele au desupus aceste cinci judeaţe de dencoace de Olt de sub jugul şi tirănia turcilor desupún. – de Lesne e a sensura Şi greu a se dessura. Sa desurat băiatul; acum trăieşte singur. dessurá desór. de E mai bine desurat, mă? desuraţi. De mîna dreapta teoi lua ..., De nas teoi descîrni, De urechi teoi desurzi. De mînuri deslegateoi, De gură dezmuţiteoi, ... De urechi desurziteoi, Părul lungiţiloi. De văz a dezrobito, De urechi a desurzito. dessurzí. desurzesc. – de desuţi, ţe. – uţ. Omul ... îşi însuşeşte şi preface în sens umanist şi umanizează teritoriul lăuntric al fiinţei, deszăgăzuind energii înăbuşite. deszăgăzuiesc. – des Arghirescu jucă pocher ... înjurînd mărunt capriciile vremii şi neputinţa feroviarilor ... de a dezăpezi mai repede linia ferată. Edilii au trimis pe traseu 300 de utilaje pentru a deszăpezi străzile principale în noaptea de luni spre marţi. deszăpezesc. des Echipă pentru deszăpezirea liniilor ferate. Se lucra la dezăpezirea liniei. Se acţionează în continuare, cu toate mijloacele mecanizate de deszăpezire aflate în dotare. Am ieşit în stradă şi ... am mers pe jos pînă acasă, prin zăpada apocaliptică, cu greu împinsă în troiene de insectele metalice ale maşinilor de deszăpezire. Peste 5 000 de utilaje de deszăpezire sunt pregătite pentru intervenţie. deszăpeziri. Vînturi molcome aduceau miros de pămînt deszăpezit. deszăpeziţi, te. – ' Deszăvorîrea e suprimarea unei restricţiuni de mobilitate impuse intenţionat prin înzăvorîre. deszăvorîri. – ' deszăvorăsc. – des deşablonizez. – de deşarjez. – Tot în vederea deşarjării, burghiile se şlefuiesc uşor conic înspre coadă. O deşarjare apreciabilă a muchiilor se obţine fracţionînd lăţimea aşchiilor prin nute transversale limitative. deşarjări. – Din 20 feciori de la garda municipală carii iau întîmpinat pe dînşii, după o deşarjă căzură cinci morţi. Cavaleria ... prin o deşarjă înfricoşată se aruncă asupra escadroanelor de husari. deşarje. – De unde apoi izgoneşte tot răul boalii pînă la rădacină, să nu să minuneză, nici să să dişănţăze cineva la aceasta. deşănţez. Acel auster Mérimée ... a ştiut totdeauna să înfrîneze deşănţarea şi luxura cuvintelor. deşănţări. – Le ameninţează cu un proţes, povestindule cele mai dişenţate întîmplări şi certe. Ferice de ţara al cărei guvern luminat produce asemenea deşănţate întîlniri! Deşănţată pretenţie! zicea coconaşul. Mişcările lor dişănţate ... produc o impresie respingătoare. Sentimentele cele mai josnice ... sunt puse în versurile cele mai deşanţate. Bălmaji pe nas popeşte ... un deşănţat amestec de cîntări bisericeşti şi de cîntece de lume. Ascultă, deşănţat judecător, Găseşteţi altă victimă! Două fetiţe ... se spurcau una pe alta cu ocări deşănţate. Domnitorul desluşi voci omeneşti deşănţate. Tristul, teribilul, dişănţatul, pînă şi urîtul intră în artă cu acelaşi drept. Ia daţimi pace, deşănţatelor! Sultana a început săşi facă de cap ... ca o deşănţată ce se făcuse. Se pitula lîngă sobă, parodiind în toate aceste mişcări, instrucţia de luptă a soldatului; în fine, mergînd deşanţat şi cîntînd dorobănţeşte, se îndreptă spre ieşire. Cînd cineva descrie natura prea deşănţat în ceea ce are ea mai odios, ... mai patologic se zice că avem dea face cu metoda naturalistă. Ceva particular ... este prea dişănţatul iarmaroc de fete de măritat. Catarina ... se revoltă împotriva mercantilismului deşănţat care stă la baza instituţiei ce se numeşte căsătorie. Aceşti bani finanţează importurile deşănţate ale celor care devalizează sistematic banul public. Un oarecine ..., cu îmbrăcămintea cam deşănţată pe dînsul şi cu părul vîlvoi, mă împinse. Scunducel de stat, iubitoriu de glume, Foarte deşenţat la port şi la cuvinte, Iar de sama lui – nu deşert de minte. Precum a lui Solariei zisă ţie se vede deşănţată, aşea şi a ta vorbă e goală, cu nicio dovadă proptită. Contele ... declama ... cuvinte deşănţate. Prin adunarea la un loc a tuturor deşanţatelor lor cuvinte şi ziceri, ridiculul a ieşit la lumină. Noua putere instalată avea însă nevoie nu numai de slogane politice deşănţate …, ci în special de o bază financiară solidă. Ia venit în gînd această idee deşănţată, că limba seamănă cu fata de la ţară. Aceste provizii ne părură cam dişănţate pentru o primblare de două ceasuri. Partidul Conservator a avut onoarea de a combate ... tendenţele deşenţate ale „Romînului”. Dar, lucru deşănţat ... Iarba ..., ciocîrliile ..., soarele ..., în loc săl mîngîie, îl întărîtau. Deşanţată îmbrăcăminte mai au negustorii pe aici. Uite, toţi poartă părul peste urechi, au haine lungi. Dormii puţin şi visuri deşanţate îmi turburară închipuirea neadormită. Toate astea sunt efectele demagogiei deşănţate ce se face la oraşe. Asta e o tehnică negustorească, mult mai fină şi mai abilă, decît lauda deşănţată şi puerilă a mărfii. Zvonul se iuţi şi se aprinse; era însă aşa de deşănţat, încît niciun cap cuminte nu voia săi deie crezare. Şi deam şi vede a muscăi deşănţata plăzmuire, Dar near lipsi din pravilă a ceriului dezvălire. Îmi pare deşanţat că dumneata ai luat un capriţ drept amor. Începu a întinde în buchi cu bîrligături dişănţate cîteva rînduri potrivite de dînsul. Îi deşănţat copilul. deşănţaţi, te. Freacă apăsat, deşcă, nu moşmoli, că nui scîndura lu tat’tu! Miliţiei asta? Undei vremea aia cînd mă uitam eu aşa mai înţînat la o deşcă? ... O săptămînă îl scuturau frigurile. Rîde sergentul, o deşcă veche, care a îmbătrînit în regiment. Ce zici, deşcă? – Aşa e cum spuneţi dumneavoastră, domnule plotonier major. Ceai zice dacă teaş chema să faci cunoştinţă cu un ofiţer şi ţiaş prezenta o deşcă în uniforme numai petece. Elică, deşcă, degeaba ne candosim; nu mai facem noi brînză din lapte de cuc. deşti deşce. Te dăşăl d’ei mai crîcni! Să ştii de la mine Că înşelătorii des sunt înşelaţi ... Ba, zău, cîteodată chiar şi dişelaţi. Cum teapuci, luatear dracul, mînzul crud să mil deşeli? El apucun drug şincepe a dişela măgarul. Dă piesa caici te zdrobesc ...! Dăoncoace! Şacu dute, ... şiţi vezi de treabă că te deşel, te schilodesc. Ce rost şiar fi avut o burtă îmbuibată peste măsură, între hamalii ăştia deşălaţi de muncă? A pornito în goană ... Deşălase căluţul mic şi îl făcuse numai spumă. Marele nostru domnitor deşelase sumedenii de cai. Deşelat de oboseală, el trebuia să renunţe. Ţigăncile deşelate de corvoadă aprindeau focuri. Dau drumu la douăzeci de trenuri pe zi, ma deşelat acu. Apucă un par şi deşală vaca. Că moi face co săcure, Şioi da de teoi dişăla. El apucun drug şincepe a dişela măgarul. În spinare? ... Poloboace de cîte 60 vedre unul? Să ne deşelăm? Cursă gătiră picioarelor mele, deşelară sufletul mieu (duşmanii). deşél. de Adunavoiu la ei reale şi săgeţile Meale le voiu săvîrşi la ei ... cu foame şi cu mîncare de pasări şi deşălare denapoi nevindecată. Printre boalele de care zace calul vom cita ... buba mînzului ... deşelare (cînd e beteag de şale). Deşelare deşelări. Aceşti doi ticăloşi, din butcă, din odihnă, Din aşternut cu puf ... Sajungăo ce foc! călări pe deşelate. Chiar împăratul umbla călări pă cai pă dăşelate, adică fără şăi, fără frîu şi fără scări. Cursele de cai pe deşelate. Au văzut un băieţandru călare pe deşelate pe un căluşel. Întro goană nebună, pe deşelate bătînd gonacii cu iataganele, un polc de călăreţi sarată. Măcelarii se întreceau cu orzarii pe căluşeii lor în buestru, geambaşii cu foştii militari în fuga mare şi cu zurbagiii pe deşelate. Şauai de vină, boierule! ... Noi nu mai cădem de pe cal, căci călărim pe deşelate! Sărea în spinarea cailor şii călărea pe deşălatele. Sa dus la deal pe iapa lui pîntecoasă, călărind pe deşelate, numai peo cergă miţoasă. Toţi călăreţii gloată, sărind pe deşelate, Sau aruncat în urmai cu bocete turbate. Am încălecat fiecare pe cîte un cal, pe deşelate. Unul din muscali a încălecat pe un cal pe deşelate. În acel loc aduse un car greu încărcat Tras de un asin sarbăd şi şchiop şi deşălat. Măgarul ... a scăpat abia cu zile deşelat şi schilodit. O cotigă, la care erau înhămate două gloabe deşălate, sa oprit în mijlocul drumului. Seara cădeau frînţi, deşelaţi. Nişte versuri ... seamănă a proză stricată, dezmăţată şi deşălată. Tata Noe în luntreai deşălată, Plutea pe universul subt unde înecat. Pe două paturi vechi, deşelate, se vedeau ... marginile cearceafurilor groase. Sa apucat de harţă cu poliţaii, pînă ce sau pomenit vro cîţiva cu capetele sparte şi cu spetele deşelate. O urma un fel de ţingău adus din spate şi cam deşelat, ... cu obrajii aprinşi de o roşeaţă nesănătoasă. La băgat acum la „comperativă”, parcă nar fi tot deşălatul ăla, zise femeia. Altul miam căpătat Mai voinic şi mai legat, Nu ca tineun deşelat. Se arcuia perfect de simetric deasupra nărilor largi ale unui nas deşelat. Raţă deşelată. Omul deşelat merge strîmb şi greu se poate purta. Aşa îmblă ca şi cînd ar fi deşelat. deşelaţi, te. deşelături. – (ă)tură. Apucîndul, pre el aruncară întro fîntînă veache, carea era deşartă şi fără apă. Vrutau atunce o samă de mazili săi facă gîlceavă, să lege ştubeie deşerte. Atît de tare în pămînt au buşit, cît ... de foame, deşert coşul Lupului cu sunet au zîngănit. Şil bagă întrun buriu, lăsîndul deşărtu. Ţeam trimis doauă racle deşarte să le umpli de haraciu. Săracii au pururea mîinile deşarte şi cu anevoie dobîndesc ceaia ce poftesc. Abia putea trage caii trăsurile deşarte. Vaca nu pofteaşte, ba încă ureaşte mîncarea, măcar căi iaste gura deşeartă. Aflară mormîntul deşărt. Stomahul lui cel de multă vreme deşărt începură al supăra. Stomahul să nu fie nici pre încărcat, dar nici deşert. Cu mătăciuna să se frece ştiuiul deşert. Să caute ... poloboace deşerte. Nu vom ieşi de acasă cu stomahul dişărt. Se făcea nu departe de poştă o vale lungă şi răpede de nu putea nici carul deşert să coboare fără piedică. Privirea se îndestulează, dar stomahul rămîne deşert. O supă de linte şi un loc de dormit între nişte ziduri deşerte şi umede. Ulciorul răsturnat stă deşert. Se întoarce Mara cu coşurile deşerte la casa ei. O vistierie cu odăi multe, unele pline de comori, altele deşarte. Eu vin ... Din lumea cupelor deşarte şi totuşi plinen orice clipă. Servitorul aştepta ... ţinînd paharul deşert pe tavă. Lăpta o stîrpitură ce sugea ... un sîn deşert. Un sarcofag antic ... e mult mai plin De tîlcuri, de istorie, cînd e deşert. Tot pe astă lume, tot, a deşert, răsună. Dentîlneşte cu deşertul, i se face gol în inimă, de vede iepure îi rău. Iaca vezi, de cînd sunt nam crezut întracestea: de mia ieşit cu plin ori cu deşert, ... nam băgat în seamă. Deţi iese înainte cu deşertul, îţi merge rău. Înrima loru deşarta e. Săturatau suflet deşert. Şi sufletul flămînd împlu de dulceaţă. Sau dus curcubeul şi încungiurînd pămîntul, au venit deşert înapoi. Şauzi opera urlînduţi în craniul deşert. Era un suflet lacom de a se umplea şi se simţea totdeauna deşert. Mi la ucis! ... Oh! deşert va fi deacuma sufletul cen mine port! Era singur cuc, cu inima deşartă şi fără nicio nădejde. Mă întorceam spre casă ... cu desagii înţelepciunii deşerţi pe umeri. Vaţi vîndut darul ... Golind de taina mea pungile inimilor noastre deşarte. Trăiesc în soţietate pin copaci deşerţi sau bortoşi. Un copac deşert văzuse şi din scorburăi zburînd gărgăuni. Coarnele ... sînt deşerte, colţurate ... şi întoarse în multe feliuri. Văzînd că scaunul Moldovei e deşert, au adus pre un Petru ... şi lau aşezat în scaun. De va fi deşert scaonul treace putearea la Capitulum al besearicei mitropoleşti cu aceaiaşi deatorie ca să pună vicariu. O domnie deşartă de stăpîni. Nici unul nu se întorcea deşert de dorita mîngîiere. Cei ce vor să se disputeadze trebuie să fie deserţi de toate turburările şi patimile. Meşcioara acestora deşartă de toată desfătarea nici hrană nu are. Ca şi cînd anii mîndri de dor ar fi deşerţi Că team iubit atîta puteavei tu să ierţi? Cît timp nu vezi aieve tot ce seameni Şi ochii toţi de plîns nor fi deşerţi. La primit cu ochii deşerţi de orice înţelegere. Cîtea pătimit el ... căci îl vezi uscat ca o coarnă şi deşert de putere. Cerul, ... ca şi nemărginirea, e deşert de sugestii practice. O, nebunule şi deşertule de minte. Ceale bărbătuşe le numesc flori deşearte. Critici voi, cu flori deşerte, Care roade naţi adus. Supt acel regim sobru florile deşerte ale tinerei şi neîncercatei Asociaţiuni ar fi făcut loc altor flori care să producă sîmburi de propăşire. Cantemir neuitînduse la blestemăţiile lor, iau iertat, şi Brîncoveanul a rămas deşert. Îi întinse ... pruncul ... cu faţa spintecată de zîmbetul lui deşert şi întunecat. Unii te voiau ca să se laude că tu ... Ai fi fotografia Chipului lor deşert. Vineri ... au încărcat puştele cele deşerte. Pistoalele le aruncase în lături deşarte. Flămînzii împlui de dulceaţă şi bogaţii lasăi deşerţi. Gurile mişeilor mau lăudat şi niciun sărac deşert nau ieşit din casa mea. Nu poate nime să ucigă furul cînd va fugi ... şi să va duce deşert. Iară ei prinzînd pre el băturăl şil sloboziră deşărt. De la mine să nu trimiţi pre el deşert, cu belşug săl belşuguieşti pre el den oile toate. Iau întors îndărăt, la împăratul, deşerţi şi înfruntaţi. Nu întoarce pre robii tăi deşărţi. O! lume ... înşelătoare, cum înalţi pe om la slavă şi apoil laşi deşert. Solia aceea sau întors deşartă. Şi aşea, cu deşert sau întors la Suceavă. Străbătu cele patru părţi ... şi se întoarse cu deşert. Îmi voi căta prin alta să împlinesc deşertul ce va lăsa ea în inima mea. La sfîrşitul tutulor acestora, vine deşertul cel simte în suflet ... cel mai grozav şi cel mai desăvîrşit. Vei simţi ... mare deşert în suflet, căci amicul tău ... îţi va lipsi. Aducerea aminte a faptelor tale va fi pururea vie în sînurile noastre cele împlintate în durere sinceră pentru deşertul ce ni lasă a ta pierdere Ai lăsat în mine deşertul cel mai profund. Este totdeauna o simţire, nu de compătimire, dar de deşert sufletesc ... din faţa unui cadavru. Domnulu ştiva gîndurile omerişti căsu deşerte. Aceluia iaste deşarrtă credinţa. Domnul şti cugetele oamerilor că sînt deşarte. Nu carea cumva să fiţi ispitiţi de ispititoriul ca lucrul nostru să fie deşert. Să ne depărtăm de clevete, de menciuni, de cuvente deşearte, de ocară. Această viaţă deşartă Cuvente de pîră şi clevete să nu creadză, lucrure deşearte să nu asculte. Tot cuvîntul deşărt carele vor grăi oamenii davor de el samă. Îmblă după minciuni deşarte Am vădzut că ... este o glogozală deşartă. Deşertarea deşărtărilor şi toate sînt deşarte. Dzîse întru sine cel fără de minte Întra sa nebunie deşarte cuvinte. Nu mă aflu scriitor de cuvinte deşarte, ce de drepte. Adevăr deşertui tot de pre pămînt ... ca fumul trece de pre pămînt. Multe cuvinte deşerte şi fără treabă grăie împotriva lui Antiohi-Vodă. Toate ale lumii sînt deşerte şi bogăţiile, şi slavă. Aşteptarea cei curţi, vine înşălată de un dăşărt glas Să nu şezi să faci vorbe deşarte şi să grăieşti cuvinte proaste. Mii de dezmierdări deşarte Amîndoauă cererile sînt deşarte Atuncea înţălăsăi acum şi văzu că toate aceaste de aici pustii şi deşarte sînt. Nici au fost deşerte cuvintele craiului că ... iau bătut şi iau strîns cu oştile. Va fi numai sunet deşert deaca acela cu carele vorbeşti nu înţeleage ce însemnează cuvîntul. Vorbele ceale deşarte necinstesc înţelepciunea. Socotesc a fi ... sfintele învăţături ca neşte vorbe deşarte ale poeticilor. Nu cumva prin veşti deşearte se întristează inima şi se înmicşorează coragia ostaşilor. Botezul ... ce se făcea ... cu turnarea apei pre capul celui ce se botează ... niciodată nu lau lăpădat sf îînta besearică ... deşert şi fără de puteare. Îndelungarea armistiţiului cu deşearte gîndiri ... sau văzute inconvenienţii pentru ei era înnodate. Prin fizică poate el ... din sholarii săi dezrădăcina şi surpa credinţa cea deşartă. Pricinile ce fac sunt deşarte El de deşearta sa nălucire se umflă şi foarte se bucură. Să rămîie greşită şi deşartă părerea acelora şi să se arate ... că toate limbile sunt îndămînatece la toate ştiinţele. Vezi cît este de dăşartă şi crudă gonirea ta. Ca să împraştie mai mult o asemenea rătăcire, o însoţesc vicleneşte cu propuneri deşarte. Asămine închipuiri fiind deşărte au trebuit ... să se apuce de scos din corabie lucrurile cele mai trebuincioasă. A început a zice că fisiognomica ar fi o învăţătură deşartă. O nădejde deşartă veseleşte inima nebunului. Patriotismul nu este un cuvînt deşert Înţeleptul nu se ia niciodată după deşartele păreri ale oamenilor. Toate sînt deşarte Ale lumei ... Cîte timpul le împarte Unui şaltui pre pămînt. Deşert e tot ce vede semeţul ochi supt soare, Şi nu e fericire deplină pre pămînt. Sunt în această lume deşartă nenorociri care doboară pe omul cel mai tare. Această fericire o vedea ea că a fost deşartă. El nuşi bate capul cu frazele deşarte. În ele împletitau străbunii cucernici Credinţa visării deşarte. Credinţele deşarte au făcut pe jucător să păstreze asupra lui cine ştie ce monedă găurită. Teama ... fu tot aşa deşartă ca nădejdea de a mă întoarce devreme acasă. Aici ... au cerut fiecărei nopţi ... cupa dezmierdărilor deşarte şi nesfîrşit de scump plătite. Eu sunt mai simplu şi mai puţin sclav al acestor forme deşarte. Cîte practicăm noi întru această deşartă viaţă. Esenţialul este a munci ... şi a nu te lăsa îmbolnăvit de iluzii deşarte. Şimi strigaţi să las deoparte Reveriile deşarte. Averile ... leau risipit pe desfătări şi lucruri deşarte. Suntem sortiţi cooperării în acest spaţiu al Europei şi acest lucru poate să întărească foarte mult Romînia şi Ungaria …, în timp ce o confruntare deşartă near slăbi. Omul a deşertu asămănrăse. Omul deşertului podobise. Căce iubiţi deşarte Dumnedzău va să vă cearte. Ai dezlegat din necuvîntare pre cei ce cugeta ceale deşarte. Obicinuitele lor codituri, bune cel mult numai pentru a umplea deşertul unor dezbateri parlamentare. Plini de indignare cua satirei oglindă Vor arăta deşertul sub masca lui rîzindă? De mormînt se apropie, nemaiîngrijinduse de cele deşarte. A lor rost grăiia deşert. Deşert grăi cireş cătră soţul său. Deşert grăi ... cătră soţul său. Deşert cătraproape tot omul grăiaşte Şi cunşelăciune va del păgubeaşte. Aşai deşert omul, ca o haină slabă Stricată de molii şi fără de treabă. Somnul cel greu al trupului acestui deşărt. Deşert este Eder, cînd iară şi iară poftoreaşte ... că romînii aşa lesne fură învinşi. Numele Domnului Domnezeului tău în deşert să nu iai. Ia numele Lui pre deşărt. Să nu luom numele Domnului în deşărt. Să nu iai numele DSoomnului Dmuumnezăului tău în deşărt. Ne batem joc de credinţa strămoşilor, luăm în deşert instituţiunile ţării şi aşezămintele ei. Să nu luăm în deşert numele lui Dumnezeu. Dacă trebuie luată onoarea totdeauna în deşert, excelenţă, făgăduiesc. Mai auzit pe mine vreodată hulind, luînd numele Domnului în deşert? Iau luat pe toţi, spunînd cei de la agie că îţi ţin numele în deşert. Hotărîrile lui DDuumnezeu fac deşarte toate ceale mai frumoase meşteşuguri ale lumii. Unde niciun lemn de ceale înalte nu mai creaşte, acolo prăsirea pomilor ar fi osteneală deşeartă. Toate pedeapsele care le punea pre dînşii era veache, osteneala lucratoriului ar fi deşartă. Deşartă rugă! Minutele trec ..., Vremeami scapă, sa pierdut. Încercările deputaţiunii ... de a mijloci celebrarea unui congres politic general au fost cu totul deşerte. Deşeartă trudă! Nime na voit săi asculte, ca şi cînd nar fi zis dumnealor nimic. Îndarn îmi este ruga, deşert al mieu suspin! Gîndiri amare din pragul cu deşarte regrete al batrîneţii. Să sperăm însă că uneltirile lor deşerte vor fi! Nime nu se gîndea la deşerte elaborări de formule. Griji amărîte, zbuciumări deşarte Vă las acum! Vremea de încercări deşarte va ţinea mulţi ani. Ca o flacără stinsă de cenuşa rece a focului din noapte, mam simţit sărman, alungat, deşart şi pustiit. Sunt seva veşniciei, urcînduse prin pom, Spre frunzelen deşartă şi dulce frămîntare. Îţi scriu sonete ... rîvnă pitică şi deşartă, Cînd tu eşti întruparea celui mai pur sonet. Trec nori după nori în veci călători Pentinsele şesuri în zboruri deşarte. Orice încumetare nu rămîne deşartă. Deşert ascunseră mie pagubă curseei sale. Toate zilele vieţii meale am petrecut deşărt ... lucru sufletesc nice dinioară nam făcut Vei rămînea uimit de deşertul ce au asupra înţelesului vorbei „a califica” pe care o întrebuinţează necontenit. În deşert trudirăse dziditorii. Au parevă că în deşertu scriptură grăiaşte. În deşert am muncit. De vom petrece viaţa noastră făcînd celea ce nu iubeşte Dumnedzău, întru deşert ne trudim. Dei va fi dzis întru deşert acest cuvînt şi să va afla că iaste el vinovat ... să va certa ca un suduitoriu. Bătrînii ... să vorovească cu sfaturi În deşert din toate laturi. Ceia ce vorbesc cuvinte în deşert În dăşărt lucrează chipul de oastea, turcul, măcar că tot fealiul de gătiri face În deşărt a vărsa sînge este păcat. Firea ceva în zădar şi în deşert nu face. Puţină minte au arătat acel comendant: în deşert vor fi lucrările sale De nu va păzi Domnul cetatea, în deşert o păzesc păzitorii. Tot omul carele să mînie pre fratele lui în deşărt, vinovat iaste judecăţii. În zadar (în deşărt) caut mîngîiare afară de mine sau întru mine. Aceia păcătuiesc ... carii ... vorbesc rău şi în deşert. În deşărt nu arată învăţătura sa. Aduce pre lucrătoriul de pămînt, carele în deşert au lucrat ... întru deznădăjduire. Să fii destul de înţelept ca să nu vorbeşti niciodată în deşert. Năzui pă la prietenii săi ca să îl ajute, şi în deşert îi fu osteneala, cu toate că le făcuse destule bunătăţi. Întrebuinţase mai multe mijloace împotriva lor, dar însă pururea în deşărt. În deşert se învîrtea în patul durerii. Răutăţile în lume Au mult încă a domni; În deşert cua tale glume Tu te cerci a le stîrpi. Sa calculat că în fiecare bătălie ... se pierde în deşert aproape 1 500 de gloanţe. Iată o întrebare la care cei mai mulţi erudiţi sau încercat în deşert a răspunde. Eşti un om care nu întrebuinţează cuvintele în deşert. Am avut mai multe asemenea ocaziuni de a constata că nam predicat în deşert. Pentru ce ... atîta sînge vărsat în deşert? Şi fluturăn deşert în aer ..., o nalbă ruptă. Ana ... striga în deşert băiatul. Cu ce teai ales? Cu mîhnirea că lai ucis în deşert. Ce sămînţă na fost în deşert aruncată? Ce lumină na fost în zadar cîntată? Eu pot alege: Să tac ori să mă zbucium în deşert. În deşert se cercară ei să se strecoare, căci nu fu chip de mîntuire. Ome deşarrte! E însă deşerţii fiii oamenilor. Unii den soluneani deşerţi şi fără cinste îmbla răpind fraţii. Că acel ispolin al ceriului să aprinde cu dragoste cătră tine, deşarte oame! Cu argint sau cu aur vaţi răscumpărat din cea deşartă viiaţă a noastră. Mă izbăveaşte, DMoaomne, de gîndurile ceale deşarte care mă spurcă. Au mai fost alţi oameni în sat, ci nu iau poftit, ştiindusă deşerţi Cel dintîi care ieşi era un om bogat ... foarte deşărt, cu prea puţin curaj, neîndemînatec şi fără duh. El era ... deşert, fanatic şi neparolist. Nu trebuie să crezi cuvintele cele dulci ale prietenului celui deşărt la minte. Un duh deşărt este deschis la toate îndemnările, precum un munte gol răsună la orice zgomot. Metislav mai mult deşert decît ambiţios, curînd sau împăcat cu Iaroslav. El era imos ..., flecar, deşert. Se fălea deşertul ungur. Nu avem nici un motiv să credem că junii romîni să fie mai ... deşerţi decît junii altor popoare. Sa dat la lucruri deşerte şi sa ales rea. Sunt deşert, dar de deşertăciune niciodată nam fost plin. Sătul de a privi acea lume anostă şi deşartă mă hotărîsem tocmai sămi aplec nasul în taler. Şil lovi pre el ... dennapoia suliţii lui în deşărt. Era cu o fealegă de păr spartă şi foarte aspru înfăşurat de la deşărt pănă la genunchi. Totdeauna mă apucTăă în partea din stînga, în deşărt, aproape de spinări; pesemne la rărunchi Leo poticninduse de lovirea cea în deşert ... cade. Cînd calul nu are poftă la mîncare şi are deşertul umflat ... să se facă doftorie. Semnele după care cunoaştem că copilul vine cu deşărtul sînt următoarele. Daca deşertul este mai mult umflat, pufăit sau foarte scăzut şi supt, nu mai e nicio îndoială că sînt foarte bolnave. Vătămătura se mai tămăduieşte puinduşi omul paharul întrun deşert (sub coaste). Înfigînduşi pinteniin deşerturile calului, iscoada pieren întunerec. Căluţul sta afară în viscol. Din pricina deşerturilor goale, şoldurile păreau ieşite afară, ascuţite. Întorcînd baltagul, omul sa opintit cu el în deşertul calului, împingîndul în rîpă. Şoldurîle sunt ieşite afară şi deşerturile adîncite înlauntru Rău mă doare capun piept, Şi inimantron deşert. Ia dat una în dişărt de a căzut jos. Înlăuntru în pămînt să află multe deşerturi largi tocmai ca nişte hrube. În deşertul crierilor să află crierii, formîndusă din măduva spinărei. Vrednice de însămnat pentru zburat sînt deşerturile dinlăuntru, în care să strînge aer. deşărturi Mă taie cu cuţitele în deşărturi. deşerţi, şarte deşerturi deşerte Trecînd prin deşerturile Cîrgîjilor, dincolo de munţii Ural. Doma lui SanPetru, o săgeată gotică, Piramidele în deşert ne răpesc sufletul. Acesta cu ale sale oarde se întinse preste dişertul cel mare între sînul Persic şi Marea Roşie. Unele ţeri pătimesc prin întrarea din timp în timp a vînturilor vătămătoare; aşa ... deşertele arabice şi sirice prin samun. Deşerturile sau pustiile cu pămînt neroditoriu, petros, arinos şi lipsite de apă. Picioarele ... cămilei sînt potrivite cu firea ei a trăi şi a umbla pe pămîntul nisipos al deşerturilor (pustiiurilor). Persecuţiunele ... îndeamnă pe mulţi din cristiani a căuta azil în dezertele arzătoare ale Libiei. Prin deşert străbat sălbatec mari familii beduine. Această apariţie era ca steaua ce răsare rătăcitului întrun deşert. Vînturile săci şi fierbinţi ... în iuliu ... părăsesc stepele şi deşerturile. Leii marelui deşert. Regiuni întregi ... să devie deşerturi dezolate. Au pătruns peste Munţii Stîncoşi şi deşerturile Arizonei. Loessul este o rocă eoliană, formată din pulberea deşerturilor. Piramidele deşertului. Un chip întunecat, ca şi cum ar fi fost ars de suflul deşerturilor. Au răbdat de sete ca nişte cămile în deşert. Atîţia ani legaţi în şir – cămile Mînate, prin deşerturi, către oază, ... Mau dus între cocoaşe. Sa conturat o pată care reproducea precis conturul Africii, cu deşerturile şi fluviile principale. Viaţa amărîtă un deşert e plin de nori Fără tine lumea ar fi un dezert pentru mine. Culturile germane, care se desfăşoară întro devenire naivă, sunt anulate de o vastitate, care nu e decît un deşert al spiritului, căci ştiinţă, artă, religie se amestecă în excesul unei sinteze artificiale. Pretindea să înfăţişeze pe poet cu ochii plecaţi, cu mîna stîngă la frunte şi cu dreapta întinsă în acel deşert al amărăciunii. E vorba ... de deşertul Kades în care poporul ales a poposit în timpul pribegiei. O oază de catifea, de cristal şi de palisandru în deşertul de asfalt al Bucureştilor. Micene este un deşert de piatră, ars de soare. Ştiinţa este o parte decisivă din istoria uitării fiinţei şi, în fond, noi rătăcim în miezul chestiunii privitoare la creşterea nemăsurată a deşertului. Aşezate în plin deşert, sunt ţinta predilectă pentru bulgari. O părticică de pămînt deşert (sec, gol) au fost plata sîrguinţelor a heroilor celor ostăşeşti. Fatala navă se apropie de un ţărm dezert. Pămînturile ... dentruntîi leau fost acordate ... din partea domniei ca locuri deşarte şi fără valoare, pentru a le coloniza cu oameni şi a le da astfel o utilitate. În lung şi în lat e o pustie deşartă, închisă din toate părţile între valuri de apă. Misterios şi înfiorător este acest abis deşert şi rece, cu gura lui căscată de 50 metri. Dealurileau împietrit deşarte ca nişte păsări cenuşii şi moarte căzutentro celestă vînătoare. E pămîntul era pustiiu şi în deşert. Au trimis pre neştine ... să cerceteze întărit este Bălgradul cu ostaşi au nu? Carele înturnînduse iau spus că este deşert. Fug ... la Moldova, la Ţeara Muntenească şi aşa rămînînd moşiile ceale domneşti deşearte. Se vădeaşte fără fundament şi de minciună a fi acelora păreare, carii zic cum că ... Dachia de tot au rămas deşartă de romani. Desfătatele locuri ale acestei ţeri rămînînd acum mai cu totul deşerte de locuitori, romînii ... au început a ieşi iarăşi la şesuri. Bathori şi soţii săi ... aflară oraşul deşert de locuitori. Nu că e deşărt pămîntul de tot de locuitori. Deşarta casă Dintrodatămi pare plină. Acum şcoala este iar deşartă. Peronul era însă deşert. Aceeaşi spaimă ..., intrînd în odăile deşarte, îi făcu inima să bată pripit. Piaţa era aproape deşartă. Sămi spui în lume cine a murit ... De au rămas pădurile deşarte. E atîta de trist ... Pe cerdacul deşert. Din internatul deşert ... Trestie a fost alungat. Suiau acum pe lîngă zidul vechiului Arsenal, treceau pe lîngă gheretele lui deşerte. Limonţeriile erau deşerte şi în geamuri juca musca. Au rămas toată casa deşartă de oaspeţi. Gazeta ... împlineşte un loc ... ce trebuia să urmeze în acel spaţiu atît de mare şi deşert ce era între învăţaţi şi lumea cealaltă. Credem că putem încerca să obţinem un loc care este deşert între cei ce au lucrat ... în via Romîniei Ochiul nostru înota în văzduhul deşert de sub picioarele noastre. Aceste clopote ... dau ... sentimentul întinderii deşerte şi melancolia depărtărilor. Îi înşiră impresii din drumul lui în munţi, ... între piscuri şi culmi de brădet, ... lipsite de măreţia sălbăticiilor deşerte. Institutele noastre de cultură ... se ridică ... pre locurile mai nainte deşerte Fără tine, viaţa mii Deşartă ca un ţărm de mare. Măreţelencăperi ... stau deşarten mine. Pentru mine nu există în lumea asta deşartă decît un om. În acest timp se văd uliţele mai deşerte. Stradele cele strîmte erau mai deşerte. Îmblau fără ţel pe uliţele deşerte. Mai rătăcesc ... pealeele deşarte. Lunga tovărăşie din ziua asta, singuri pe ... drumurile deşarte. Străziles deşarte. Uliţa nefiresc de deşartă ca întrun vis rău. Ai mei ochi pretutindeni deşărtul ar privi. În urmare aţi cerut un agiutoriu de recruţi spre a împlini deşerturile acelea mari pricinuite în armia ungurească. Cu cine se înlocuia deşertul ce se făcea în rangurile acestor luptători? Ţipirigul natural ... să găseşte ... prin deşerturile lavei lîngă Etna şi Vezuv. Au favorizat aşezarea unor colonii germane ... chemîndule în deşertul de la Sibiiu. Toată firea ... lucrează zi şi noapte sporind cătră înmulţire Că deşertul nu se vede de atîta îndesire. Ce netedă cîmpie! Cum ochiul se uimeşte! Ce deşărt se arată, ori încotro priveşti! Ambiţia ... Niaratacum în mînă deşerturi mari de loc. Începu să deie în dreapta şi în stînga lovituri groaznice, întovărăşite de moarte şi care făceau deşert împrejurul lui. La şuierul celei dintăi săgeţi, toţi cerbii îşi înturnară capetele. Se făcură deşerturi în grămadă. Mi se părea că pămîntul se scurge în haos şi că un nemărginit deşert se deschide sub mine. Se uita în deşert lung şi pierdut. Sta ... la fereastră, cu ochii pierduţi şi adînciţi în deşert. Ochii ... nu mai priveau nimic, se pierdeau în deşert. Cu ochii umezi şi pierduţi în deşert ... avu o clipă de încremenire. Îmi părea rău de cîte ori plumbul meu mergea în deşert. Loviturile lui mergeau foarte rar în deşert. În deşărt merg nişte tocmeale, care părea a fi aşăzate deşerturi deşerte. Cînd iară saciişi deşertară, toţi aflară cineş cu legăturile lor de bani în sacii săi. Dumnealui ... au spus că nu poate să dea poruncă ca să dăşarte sacii cu făină După ce luară lagumurile, să puseră turcii întracea zi de le deşertară. La butucuri deşertăm deodată paharul, pentru ca să nu se răsufle apa. Ieţi un poloboc ... Nam găsit deşerte şi ... vă rog să deşertaţi vreunul pentru mine. Lică desfăcu şerparul de la brîu, plin de bani şil deşertă pe masă. Punga şio deşartă în slabele lor mîni. Deşartă blidul, goni cînii să nu mănînce porţia galiţelor. Văzu un sac de pînză albă plin cu lînă. Îl deşertă. Se bucură că au uşurat portmoneul vecinilor ori se umplu de venin că şi lau deşertat pe al lor. Deşerta în calea lor tolba cu vînat, bucată cu bucată. Deşertă sacul cu făină în hambar. Sosi şi Oacă cu un bidon plin, deşertîndul în ceaun. Disagii ... iau deşertat pe masă. Pe mocan del întîlneam, Mînan chimir căi băgam, Jumatatel deşărtam. Lipsească masa ta, deşarteţise punga şi atunci nu te vor cunoaşte. Se opriră din ţopăit ca să se mai deşerte cîteva coşuri de struguri. Un zvon de ape curgătoare, în apartament, departe. Se deşerta cu vuiet o baie. Maţile deşartă singele. Stomahul său deşărtîndusă, lam îndemnat a merge iarăşi ... să caute stridii. Să puie mîna ei pă pîntecile femeinii ca să caute de sau deşărtat bine pîntecile. Să puie pe femeie des să deşarte udul. Nu va trece 24 de ceasuri şi udma se va sparge şi se va deşerta de puroi. Te poftim pe dumTneatan ca să le deşărţi de calabalîc ce va fi întrînsele Odaia cea verde este plină de mere ... Nu este trebuinţă să o deşărţi. Aceia au deşărtat bisericile de cele sfinte ca să jărtfească demonilor întrînsele. Inşii meşteri strîng roze ..., le deşartă De tot ce au în ele. De se deşeartă oarecarea parte a lemnului de umezeale, e sămn că iaste în pieire. Jgheaburile mici cu apă din cutele basmalei se deşeartă. Ca săşi deşerte inima ... prinse ai istorisi la nimereală, fel de fel de amănunte din viaţa ei. Apoi, ca şi cum, întro fracţiune de clipă sar fi frînt şi desfăcut, se deşertă de toată mînia şi căzu slab în iarbă. Deşertat ... avînd conştiinţa zădărniciei, individul trebuie ... să se spînzure. Deşertaţivă sacul cu veşti şi poveşti pînă ce măntorc eu. Şia deşertat mai departe sacul cu noutăţi. Pavel ..., simţind că avea cui săi deşerte sacul în seara aceea, făcuse un semn şefului de sală şi mai comandase un şvarţ. Umbrele oamenilor, ale minerilor care deşartă la gura tunelului vagoneţii încărcaţi cu minereu. Trei camioane sau deşertat la rampă. După ce şau deşărtat armile ... au luat de goană pe o mulţime de fugari. Deşertară mai multe salve de artilerie spre semn de bucurie. Cum sau deşertat sîneţele ... sau întors o samă de căpetenii. Deşertaţivă şi vă preceapeţi că eus Dumnezeul lui Iacov. Toţi dentraceale vreri reale să ne deşertăm ... şi să ne împlem de toate cugetele cealea bunele. Deşertaţivă şi înţeleageţi că eu sînt Dumnezeu. Un autor cîteodată, plin dun plan ce şia făcut, Pînă cînd nu se deşartă, nu vedem că a tăcut. Pomeneaşte, Doamne, fiii Edomului în zioa Ierusalimului, ce ziseră: deşertaţi pînă la urziturile ei. Un sac de ordzu da pe dzi unui cal, şi cît nu putè să mînînce un cal întro dzi îl deşerta din traişte. Am mai deşărtat noi vinul din fedeleş. Deşertă laptele în oalele de prins. Stătea cu capul gol ca un vas din care ai deşertat apa. A deşertat în căldare zerul. Să deşerţi acolo grîul şi să te întorci la car cu sacul gol. O sticlă deo jumătate de litru, din care femeia deşertă rachiu în două păhăruţe. Pune un tacîm încă şi dute să spui bucătăresei să deşarte. Divanului alt mijloc nui mai rămîne şi nici poate a fi dăstoinic ... a să dăşărta făina din saci Apa caldă se deşartă şi se pune în locul ei apă rece. Laptele muls ... se deşartă în o putină de brad. Se deşartă şi se storc bine florile. Vagoanele începură să deşerteze pe uşile deschise lumea grăbită. Deşertă unul cîte unul ... pachetele din braţul băiatului. Cîţi bani sau deşertat din lăzile bogaţilor Proviantul cetăţii repede se dişertă. Gîndul despre Dumnezeu fără simţire, se cheamă a deşerta numele Domnului. Acum voia asuprai co ploaie de cuvinte Să deşerteze aprig furtuna ei din minte. Mult venin am adunat eu ..., dar tot numai în mine lam deşertat. Cercaţi să deşărtaţi în proză cuprinsul versurilor. Norodul se răstoarnă crunt peste noi şi vine Noianul de omături pe inimi săşi deşarte. Simţi că din suflet i sau deşertat brusc împăcarea şi liniştea. Cupa deşertato singur cotrava ce iam gătit. Urmînd sfatului dat, deşertă plosca. Cupa de aur ce strebunii acestora o deşărta în veselia lor că au gonit pe inemic ... aci era prefăcută întro simplă cană de pămînt. Leonardo ciocni şi deşertă paharul deodată. El ... deşerţa cîte o cupă de vin ... în onorul fiecărui fulger. Gustară, găsiră vinul delicios şi cu încetul deşertară paharele. Deşertarăm veseli butelca de vin. Bărdaca asta ... so deşerţi în cinstea ... mea. În sănătatea voastră ... astă cupă deşert. Animaţia creştea, cu cît deşertau mai mult păharele. Deşeartă pe rînd cîte o înghiţitură din sticla cu spirt. Cinstiţilor fraţi, să deşărtaţi încă o cupă de vin italienesc. Mai nu se atingea de bucate şi deşerta cupă după cupă. Tot deşertînd stacane cu vin, nici nu băgară de seamă ... căderea amurgului. Ciocni, deşertă şi bătu în retragere. Vinul începu a se deşerta de prin pahare. Sticlele de vin se deşertară în două rînduri. Paharele se umpleau şi se deşertau cu o iuţeală de necrezut. Visuri îmi părură toate, cupamară am deşertat. Ea ... venea dintro ţară în care femeia nu a deşertat pînă la drojdii cupa desfrînării. Voi să caut nemurirea Deşertînd cupa damor. Paharul cel dulce al amăgirilor sa deşărtat pentru voi. Aceste rîuri toate să deşartă în Po. Rîuri nenumărate, care se pogoară din munţii Carpathului să deşartă în Dunăre. Ebru, ... una dintre apele Ispaniei mai mari ... se deşartă în mare. Din 4 vine se deşartă sîngele din pulmoni în inima cea stîngă. Toată avuţia o aţi deşertat săracilor. Ceaţi făcut cu ceea ce vam deşertat din cămările doamnei? Curăţenia spală, şi curăţă, şi deşartă balile, veninul. În locul de unde porneşte sau întreprins lucrări, se secătuiesc bălţi, se deşartă noroaie. Cuvioase igumene, ... să dăşărţi hanul mînăstirii, unde să află lucrînd meşterii Înspăimîntaţi cu apropierea armiei, ar hotărî … săşi părăsească lăcuinţele, deşertînd satele şi oraşele. Vor urma şi grecii pildei date de cătră Poartă ca în pripă se deşerte locurile cuprinse peste însemnatele lor hotară. Trupele sale vor deşărta partea Împărăţiei Otomane care trebuie a se întoarce sultanului la încheierea păcii. Abia deşertară turcii prinţipatul şi era aproape aşi pierde scaunul. Oştirile noastre au deşărtat Ancona. Mulţimea resboaelor ce au purtat pînă acum ... ia nevoit a se trage cea mai mare parte spre Nistru şi Don ... deşărtînd pămîntul Moldavei. Comandanţii somau pe popor ca să deşerte stradele, căci în caz de neascultare vor fi siliţi a comanda foc. Arnăuţii deşertau lagărul şi se formau în bande de tîlhari. Logofătul ... ruga pe mulţime cu lacrimi ca să deşerte casa. Anul viitor va trebui să fie deşertată ţara. Fără îndoială, niciodată romînii nau deşertat Dacia. Deşertară resturile oraşului. Au purces spre Ţara Leşască cu toată oastea lui, ... la cetatea Polono de au deşertato de oastea moschicească. Să meargă să deşerte cetatea Cameniţei de toate cîte se vor afla acolo a turcilor, puşce şi alte. Numai de bărbaţi fu deşertată Dachia prin răsboiu ce a avut Decheval cu romanii. Deşertară Dacia de lăcuitori. Sînt acelea înfloritoare ţinuturi mai cu totul deşărtate de oameni. Pămîntul Daciei deşărtat de lăcuitori cu prilejul resboiului. Dacia în vremea lui Aurelian a fost cu totul deşertată de populaţie romană. Poţi înţelege cum sau deşertat Dachia cea nouă şi Mesia de Gios de ostrogoţi. Deşertînduse ... Dachia ... din toată lumea romană nemărginită mulţime de oameni au adus acolo. A înduplecat să se deşarte Moreea de oştirile eghiptene. Franţia, ocupată prin trii ani de armia puterilor Evropei, ar trebui să se deşerte. Peninsula italiană, deşi se deşertase de trupele străine ..., poporul italian nu putu să devie fericit. Salonul, departe de a se deşerta, se umplea încă mai mult de vizitatori. Piaţa se deşertează şi dughenele se închid. Uliţele se deşertară din nou. Localul se deşertase. Ieşirăm şi noi. Se mai deşertară Bucurescii, ce iute se umplură în cîteva luni. La această boală se va unge mîna cu oloi sau untdelemn vîrîndo în maţul dosului spre a deşerta canalul. Se deşertase lumea, rămîneau băncile goale. deşért deşertez. Nişte bătai pierdute, împuţinarea norodului, deşărtarea visteriii obşteşti ... putea să facă pe cartaghenezi a primi o pace cu cele mai aspre condiţii. Slujba firească ... a maţilor este deşărtarea materiilor. Vasul pentru deşertarea udului. Emoptisia este o varsare seau deşertare a săngelui, care se face pe gură. Luatul sîngelui este deşărtarea sîngelui din vîna cea groasă de la gît. Înalt comitet al precurmării molimii voieşte a se dezgoli de toate aceste lucruri şi a curăţi spitalul cu deşărtarea. Frigurile tifoide se declară, uneori fără veste ... prin nişte deşărtări din pîntece negricioase şi puturoase. În 8 iunie dimineaţa la 4 ore anunţară 21 deşertări de tunuri zioa încoronării. Cornelie Agrippa, Cartea pentru deşirtarea ştiinţălor. Ancuţe nevăzute cu ochi moldoveneşti Îmi vînd, pe datorie, cu deşertări pripite Din polobocul lunii. Vinul asemenea curgea fără încetare din pahare şi alunecarea pe gîtul ciocoilor cari, la fiecare deşertare de pahar, strigau: „Să trăiască”. Au venit poronci ... pentru deşertarea Cameniţii. Au dat şi leşii agiutor ... pentru mai degrab deşertarea şi ... iau dăruit două mii de galbini, leşii să iasă mai degrab din Cameniţă. Curtea împărătească de Rossia va purcede cu deşertarea pămîntului Împeriei Otomane. Această dişertare şi dare să va face în chip a să pote săvîrşi în curs de 15 zile sau şi mai nainte, de este cu putinţă. Sau sărbat ... un Te Deum pentru fericita dişartare urmată în asemenea zi la anul 1812 a împărăţiei despre armele franţeze. Deşertarea Ţării Rumîneşti şi curăţirea ei ... a fost mai mult un rezultat al războaielor. Lăcuitorii ... nevoiţi aşi lăsa ţeara şi a emigra în Sicilia împoporînd aicea staturi streine cu dişărtarea pămîntului Greciei. În tot decursul epocei fanariote, populaţia mai curînd sa micşorat decît a sporit, fiind date numeroasele deşertări cărora se supuseră locuitorii. Care război abia puteau toţi creştinii împreună săl susţină şi a făcut atîta deşertare a provinciilor sale prin necurmatelei războaie, încît abia au rămas oameni ca să lucreze cîmpurile. Guvernul rus solicită ... de la cel romîn subscrierea unei convenţii care să acorde trupelor ruseşti dreptul dea trece prin teritoriul Romîniei pentru doi ani minimum de la espirarea termenului stipulat prin Tratatul de Berlin pentru deşertarea ţării de trupe ruseşti. Şi tu, creştine, cînd să te sui spre înălţimea bunătăţiei şi a zidi casă sufletească fără osteneală şi deşertare întru carea în veaci poţi să lăcuieşti Din toate stihurile să înţeleg deşărtările şi nestătătoare lucrurile lumii şi viiaţa omenească scurtă. Toates deşertare. Petreacerea ta cu oamenii şi oamenii cu tine deşertare şi amăgeală iaste. Bogăţiile, slavele şi veseliile ce se văd aici, toate sînt deşertare. Vă dezlipiţi de dişărtarea aceştii lumi. Deşărtarea şi groazele naturii cei slabe! Fiorile şi cutremurul sufletului la marginea unui abis ... necunoscut. De mult eu simt în tine o rece deşărtare. Acela nu va să se vază bătrîn carele la tinereaţă întru deşertări trăiaşte Dorul de oraş, de o altă îndeletnicire, mai ispititoare, îi va duce pe cei mai mulţi spre drumul deşertărei. deşertări. Zgomotul deşărtatului armelor cu foc au turburat odihna lăcuitorilor. Crîşmarul năcăjea cu umplutul oalelor şi lumea cu deşertatul. Şau dezlegat şi seacetă, cu ruga. Şi împlu şi un undelemnari deşertat, cu ruga. Că nu e în deşert sau deşertată tocmeala Domnului nostru, lu Isus Hristos, ce înşine noao arătatau. Gonesc bieţii cai, cu căruţa încărcată ... Dar ascultînd hurducăiala butoiului, sa întors: Poate cor fi mergînd cu deşertatul. Dinlăuntru se simţea duhoarea maţelor deşertate. Camioanele deşertate. Ajunse la Bucureşti, îl găsi deşertat de cea mai mare parte din lăcuitori. Trecătorii goneau împuţinaţi pe străzile deşertate. deşertaţi, te. – Nu şezui cu zborul în deşert deşertăţi. – ate. Şi păcatele meale ceale fără de număr le piarde la cel ceas mai de apoi al ceştii zile dentru deşertăciune deşteaptă Sufletul iaste de o pierire. Atîta deşertăciune are, cîtă niceun cuvînt nu poate pune înainte Deşertăciune eşti, ome! şi în deşert te învăluieşti Aşa zic unii dintru înţelepţi că unde este nădejde multă acolo este şi deşărtăciune. Cunoscînd că sînt toate ale acestei lumi deşertăciuni şi ca fumul trecătoare ..., am socotit pîră sîntu în starea minţei sămi fac rînduiala mea Să ne aducem aminte de moarte, să socotim deşertăciunea vieţei aceştiia, să ne plîngem păcatele. Anii învaţă pe om, îmbătrînind, cunoaşte deşărtăciunea lumii. De va ... muri cineva ... scapă de dişărtăciunile lumii. Nevasta sa abia putu scăpa cu alt copil de se duse la Sf. Gora unde se călugăriră plîngînd deşărtăciunile lumii aceştia. Cunoaşte prea bine că toate sînt deşărtăciune. Toate cele lumeşti Sunt umbră, ţărînă şi lut ... în praf de deşertăciune! De poate fi ceva mai presus de deşertăciunea şcoalelor lor, este numai deşertăciunea dascălilor şi a părinţilor. Deşertăciunea subt cuvinte sturlubatice ... îi cangrena noastră. Să cunoască toată deşărtăciunea şi mîrşăvia acestor urîte clevetiri. Cînd visăm, multe credem, ... după ce ne deşteptăm, rîdem ca de nişte deşertăciuni. Sunt convins că în lume totul este deşărtăciune. Ne întoarserăm ... făcînd o mie de meditări asupra deşărtăciunei omeneşti. Toate sunt deşertăciuni Chiar şi dulcile plăceri. Deşertăciunea unui vis Noi o stropim cu lacrimi. Iubire, ranguri, nume: deşertăciuni şirag – Nu ele mă făcură să blestem a mea soartă. A trecut de la deşertăciune la viaţă veşnică. Cînd va trece vremea ... vei înţelege deşertăciunea vieţii şi vei rîvni la viaţa călugărească. Eu mă feresc ... silindumă sămi ascund amărăciunea îndărătul zîmbetului sceptic că toate sunt deşertăciuni. De fapt geniul nu este decît ... o voinţă fără întoarceri, fără regrete, fără sentimentul deşertăciunii. O crudă ironie a întîmplării îl aruncă, bolnav şi maniac în sala triştilor nebuni cu care ades discutase despre deşertăciunea deşertăciunilor. Ea e departe de a se mîndri cu asemenea deşertăciuni. Toate sunt numai deşertăciune. Contradicţia este flagrantă între deşertăciunea acţiunilor şi trăinicia pe care Eminescu o recunoaşte lucrărilor făcute cu inteligenţă. Pre cei ce dormiia în mormînturile deşertăciunii iai deşteptat. Eu, mulţămită naturei, mam dezbrăcat de haina deşertăciunei. Ai urît cei cunşelăciune, Ce să păzesc în deşertăciune. Un fel de deşertăciune se făcea uneori stăpînă pe el. Deşertăciunea tristă în vocea mea răsuflă. Featele Sionului adecă sufletele ceale bune şi direapte dentru deşertăciunele lumii. De dăşărtăciunile omeneştDii şi lumeşti să se mire şi să rîză, înţeleptul şi adevăratul creştin! Fiind orbit de deşertăciunile ceale lumeşti, nu ne bucuram la altceva. Cine îşi lasă creştinătatea sa pentru deşărtăciunile lumii, nebuneaşte să înşală. Sau departat departe de la mine şi au umblat după deşărtăciuni. Cei ce pînă aci fusease supt stăpînirea calvinilor se alunecase pre urmă la unele deşărtăciuni cu nebăgarea de seamă a legei cei pravoslavnice. Luxul, dăşărtăciunea, moliciunea care în niciun veac nau părăsit curţile Asiei, împărăţa mai cu samă întraceasta. Vei vedea numai deşertăciune, vicleşuguri şi făţărnicii. Eu compărez pe oamenii ce am văzut luptîndusă cu atîta nebunie pentru acest feliu de deşărtăciuni. După ce ajung pruncii la vîrstă mare, trebuie părinţii să nui înveţe pre ei de acelea, cu care deşărtăciunea lor să să întărească. Scăderi care mai cu samă sînt următoarele: plecarea spre desmerdări trupeşti şi spre deşertăciuni. Îmbătaţi de amăgitoarele deşartaciuni, îmblă rătăcindusă pe schimbătoarele şene ale ei. Acestea erau socotite ca lucruri netrebuincioase pentru dînsele ca lucruri ce ar putea să le dea pricină de deşertăciuni. Averile adunate ... lear fi cheltuit în deşertăciuni şi în petreceri. Şi la nuntă şi la moarte e totuna, oriceaţi spune, Un amestec e de lacrimi, de vis şi deşertăciune. Un om căruia i se urîse cu deşertăciunile cetăţilor şi se făcuse sihastru. Dezbracăte degrabă deorice deşertăciuni. A fost un om care niciodată na alergat după deşărtăciuni lumeşti. Şi ea e tot aşa iubitoare de deşertăciunile măririi lumeşti ca şi surorile sale. Se închegă acolo o linişte ... destul de deasă spre a cerne şi a arunca la o parte toate ispitele şi deşertăciunile lumeşti. Gusturile subţiri şi deşertăciunile mărunte ... ne vin de pe partea romînească. Niciun om ... nu trăise mai izolat de lume, de deşertăciunile şi de prostia ei ca monahul. Ce geniu ne-ndurat sanvierşunat să te aşeze ... Pe tărîmuri curăţate de orice deşertăciuni? Dacă miar fi profetizat cineva că la locul unde şia luat viaţa cel mai ciudat dintre toţi regii, un zîmbet de femeie miar converti vibraţia internă înspre plăcute deşertăciuni. Zîmbesc deşertăciunilor şi le accept. Renunţase la aceste deşertăciuni; nu mai ţinea nici monoclul sub sprînceană. Unde este nădejde multă, acolo este şi deşărtăciune. Fiindule capetele pline de fumurile deşărtăciunii Trei lucruri strică pre om, deşărtăciunea, scumpeatea şi pofta. Cutează a supune naţioanele nebunei sale deşertăciune. Să se păzască învăţătoriul ca să nu le laude înaintea altora sau să le dăruiască, că aceasta hrăneaşte deşertăciunea neamului fameiesc. Deşărtăciunea trufiei îţi va agonisi ruşine. Nu fi deşert pentru că deşertăciunea este semn de puţină minte. Nenorocirile pentru care tu te plîngi nu au alte începuturi decît însuşi nebunia, deşertăciunea şi fondasiile tale. Omul vorbeşte foarte puţin cînd nul facea vorbi deşărtăciunea. Au deşărtăciunea a tipări atîtea găcituri în vînt. Deşărtăciunea face pre oameni săşi sape nerozia în piatră. Eu rabd de deşertăciunea Ce pe oameni a turbat. Această vasalitate nu era numai o deşartă formalitate prin care regii poloni îşi mulţămeau deşertăciunea. Mareţi este deşertăciunea, dacă te crezi învingător. Nu deşertăciunea de a te vedea trecut printre autori; nu ambiţiunea îţi dau dreptul de intrare în literatură. Toţi avem în căleala firii noastre o picătură cît de mică de deşertăciune. Toţi oamenii sunt pitici puşi ca să admire aceste mutre destrăbălate, pline de tot fumul deşertăciunii lor. Legătura aceasta îi gîdilea deşertăciunea, îi îndestula sentimentele dobitoceşti şi lăudăroşia. Cum a putut el, o dărămătură, să se umple de deşărtăciune, cînd îşi povestea isprăvile sătenilor? Nu absenţa lui Tom mă irita, ci deşertăciunea ispitirii mele. Împăraţii ceilalţi vor fi miniştri ai tatălui meu! ... iar eu, fiica lui, voi fi cea mai mîndră dintre principese! ... Deşertăciunea asta îl supără. Sărac şi împovărat de o familie grea (şapte copii) e cu toate astea înzestrat co deşertăciune atît de mare, încît ar putea servi de prototip pentru acest viciu. Ces războaiele? ... Deşertăciuni sunt. Nicăieri luxul potenţaţilor ... nu se desfăşoară mai insolent, întro naivă deşertăciune. Numai deşertăciunii i place să tot zîmbească. Am văzut deşertăciunea În trăsuri cu patru cai. Mortul fu silit să aştepte, pînă va trece deşertăciunea. Am văzut deşertăciunea, uriaşămpodobită, A nimicului regină de mărire ameţită, Rătăcind, oarbă de visuri, dupănalte idealuri. deşertăciuni deşertăciune deşertăciunei. ciune. Hotărît şi sigur este că această boală nu sufere leacuri deşertătoare, (purgative) sau cu fier amestecate. deşertători, oare. (ă)tor. Aceastea toate nu socoti derept a lu HAristors deşertătură. deşertături. – (ă)tură. Platoul desertic al CastilieiNouă. Distingem: d deşertice sau continentale, formate în interiorul uscatului, în ţinuturi aride. Regiunile deşertice sunt foarte răspîndite în zonele tropicale. Luna este aridă, deşertică, dezolantă, cu craterele şi mările. Tulpinile chircite ale unei vegetaţii deşertice. deşertici, ce. ic désertique deşertífic. ifica. „Deşertificare” – un fenomen de ample proporţii. Încălzirea globală, deşertificarea şi alte probleme legate de mediu fac din ce în ce mai multe zone să ajungă de nelocuit. deşertificări. – Cu adevăr tot omul deşerţie iaste. Bărbaţi vădzu cum cu împutare şi cu multă deşerrţie, nu numai tarrului şi corabieei, ce şi sufleteloru noastre va se fie nutarea. deşerţii. – ie. Deşeuri de aluminium, de bumbac – provenite de la torcătorii – de hîrtie – în petice mărunte sau în foi perforate de zinc. Deşeuri de lemne la exploatarea unei păduri. Firele din deşeurile de mătase ... se numerotează adesea după sistemele metric ... aplicat la bumbac. Este interzisă depozitarea deşeurilor. Deşeuri, rebuturi şi piese vechi declasate din oţel nealiat. Inginerul şef ... urmăreşte ... utilizarea şi valorificarea deşeurilor. Cîţiva negri înfometaţi, în luptă cu cîinii cartierului pentru bucăţile de carne rămase printre deşeuri. Deşeuri sunt considerate şi resturile rezultate din unele procese chimice sau metalurgice. Deşeurile se valorifică în parte prin întrebuinţarea lor în diferite domenii de producţie. Deşeuri radioactive. Se consideră deosebit de grave absenţa unei soluţii pentru depozitarea deşeurilor radioactive şi pericolele militare. Elevele învaţă să transforme deşeurile care altădată se aruncau, în piese decorative. AIEA caută un amplasament pentru amenajarea unui depozit regional de deşeuri radioactive. deşeuri menajere Procesul de colectare selectivă a deşeurilor a fost extins. Nu toate piesele ce prezintă defecte urmează a fi considerate ca deşeuri. deşeuri. – Deşeuatai calul? şeua. deşeuez. de Deşeuat l-incalecă. Unii Pe cai înşelaţi, Alţii Pe cai deşelaţi, Care binenţoliţi, Care rupţi şi jerpeliţi. Daţi caii deşeuaţi la o parte, iar cei înşeuaţi să steie aice. Sămi daţi pe murgul din grajd, Deşălat. Pe Negru că mil scotea Deşălat ... Punea şaua cu tunuri. şeuat. deşeuaţi, te. Deşi sămt omului de treabă întraceastă lume, cu lăcomie tot să nu strîngă, ce numai cît săi sosască hrană şi îmbrăcămente. Iară cela ce să îndoiaşte, deşi mănîncă sau osîndit, că nu e den credinţă; că tot ce nu e den credinţă păcat iaste. GaşparVodă, deşi ştiia din iscoadele sale de mulţimea oştilor turceşti, iara nu spunea toate leşilor, sa nu le strice inimile. Învăţătura grammatichiei ... deşi nu foarte iaste mare adîncame a preaînţelepciunii, ce fără de tălcuire neînţeleasă iaste. Deşi pat nevoae şi scîrbă, De sîrg le iai tot greul. Ce multe minţind ei asupra mea, că deşi era grăite de mine întralt chip ..., iar ei le aducea la mijloc, cum ar fi grăite cu nărav de osîndire Şi pre urmă, deşi vedea că au greşit, nu întorcea. Deşi ieste soarele mai frumos, însă eclipsis îl întunecadză. Deşi iaste şi DDuumnezău şi om, însă nu doi, ci unul iaste. Deşi nu se pofteşte la învăţătoriul poporalnic şi naţionalnic foarte bine şi drept să ştie grăi, totuşi atîta să ceare ca să poată înţeleage pe uşor cărţile cele nemţeşti. Deşi ştie pruncul senzaţiile ceale mai formoase a le spune ..., totuşi nu le ştie întrebuinţa. Că deşi să zice o fire a oamenilor, dar nu să zice şi fieştecarele om că iaste de o fire. Deşi sînt cărările stărei tale neaseamene şi glimpuroase, tot nu sînt toate nesuferite. Îl vedea gras şi voinicos, deşi era bătrîn. Aceste operaţii, deşi prea mult împedecate ... totuş era să se apropie de scopusul lor. Prin gazetă află cineva ce se lucrează întralte părţi mai înaintate ... se familiarizează încetul cu încetul, deşi fără metod, cu ideile veacului. Deşi din plata aceasta tribuia să dea pentru haine, pentru grîu şi pentru facerea armelor, tot le ajungea. Deşi însemnez cel mai mic punt între toţi fraţii, dar ... nam putut tăcea. Nu îndrăznesc a o mărturisi, deşi văz că toată a mea fericire spînzură de la dînsa. Deşi el lau pilduit prin ... atîtea ... dovezi ..., dar cu toate acestea nu este cu cale al defăima. Deşi slăbi prinţipatul mai pe urmă, încît i se trimise prinţi streini, dar şi aceştia fură creştini. Auzirăţi în această istorie, deşi arăbească, însă foarte potrivită cu Sfînta Scriptură. Dişi puterile statului Danimarcăi era stoarse de războaile ce avuse cu rivalii sei sfezii, Frideric provocă din nou la arme pe Danimarca. Scrierile însă care vorbesc de noi, de istoria noastră, de obiceiurile noastre, deşi compuse în alte limbi, se cuvin cu dreptate „Daciei Literare”. De la dînsul au înţeles măcar, deşi tîrziu, că norocitele sporiri ale războiului nu răsar numai din singurele arme. Gheorghie Şincai, deşi mai norocit în lucrările sale ... şi a lui scrieri se află împrăştiete. O lume ... unde, deşi despărţite, lucrurile au unire. Nu mam putut stăpîni, ... a nu alerga după multa mea datorie, măcar deşi nepoftit, spre a aduce dumitale jertfa mea de binecuvîntare. Deşi vorbele sînt aspre, dar ştiinţa este dumnezeească. Deşi eşti diavol, dar ţe tigva goală. Nu era acum Olga aceea pe care ... o văzusem atît de frumoasă, deşi palidă la grădină. Precum se vede întocmită de a fi manual pentru şcoalele romîne, deşi din nenorocire nu fu introdusă. Îţi recomand pe aducătorul, om de ispravă care moare de foame, deşi ştie să facă cea mai bună pîne. Deşi întraceastă clasă sau strecurat mulţi venetici corupţi ... tot se găsesc pintre dînşii bărbaţi cu simţiminte nobile. Păstratam ... buzduganul teafăr, deşi pe mulţi duşmani Iau doborît. Lucrările dlui Bodnărăscu sunt demne de studiat, deşi stilul dsale ... este prea greoi. Recunosc, iubite autorule, că, deşi tu nai avut de gînd, ... să arăţi poeţilor din viitorime poteca cea bună, însă tot ai ştiut ... să urmezi părinteştile lui poveţe. Ea răsuflă adînc, deşi încet. Căruţa lui, deşi era ferecată cu teie, cu curmeie, însă era o căruţă bună. O farsă ... foarte comică, deşi prea copilărească. Nu sa supărat, deşi era mai mare decît mine. Nici dînsul, deşi era fecior de împărat, nu mai văzuse asemenea scumpeturi. Copacii a căror frunză era încă deasă, deşi în parte roşcată, urcau spre şosea, din fundul unei văi. Tot mai citesc măiastraţi carte, Deşi ţio ştiu pe dinafară. Mă jur pe cerescul soare Că deşi sunteţi voi sfetnici, vă pun la spînzurătoare. Deşi fiul lui Alexandru Iliaş se numeşte Radu, mamăsa Elena trebuie să fi fost tot greacă. Deşi slăvit de obicei numai ca om politic, a dat mult din gîndurile lui şi literaturii. Trupul lui era vînjos şi puternic, deşi parcă prea subţire pentru vîrsta lui. Oprea şi Titu, deşi prieteni, se vrăjmăşeau în ascuns. Nimic frumos în figura ei, nici măcar ochii, deşi neînchipuit de vii. Deşi nu plouase, tot era ud. Deşi nui zeiţa închipuirii tale, e totuşi femeie. Locurile, deşi cu preţuri fabuloase, se reţinuseră. Dar, deşi departe de voi, am urmărit eu însumi chestiunea de aproape. Îmi părea că autorul, deşi legendar, şedea pe gînduri. Deşi, între colegii mei, eu eram fecior de om bogat, nu mă bizuiam decît pe sîrguinţa mea. Tu nuţi dai seama că, deşi regret, Nu team putut prevede în buget. Deşi ameţiţi, băieţii alarmaţi, au început să protesteze. Locurile la masă erau aceleaşi, deşi gospodăria fusese strămutată de la patru sute de chilometri. Augustin a dus contra astrologilor o adevărată campanie, deşi fusese la început, ..., un adept al lor. Oamenii ... nu se puteau hrăni, deşi pofta de mîncare li era mai mare ca oricînd. Deşi au trecut cîteva zile, nu neam învrednicit niciunul să mergem pînă la Deşi îi curgea sînge din obrajii înţepaţi de mărăcini, sta pe loc. Deşi în halat, poartă guler tare de cauciuc. Dar şoaptele vechi de iubire Şial inimii tînăr tumult, Deşi sau făcut amintire, Răsunăn văzduh, de demult. Mă scăldam în fiecare zi, deşi apa se răcise. Noi pescarii, deşi ne pricepem, nu prea avem plăcere să sămănăm şi să prăşim. Deşi mic de statură, era vîrtos. Şi moartea, şi păcatul, deşi posibile în om în virtutea caracterului său creat, au fost pentru el nenormale şi contra firii sale. În toate cuvintele lui, deşi multe, se aşeza ceva ca nisipul care încetinează avîntul cîntător al undelor. Deşi era tîrziu şi multă lume trecuse ... nimeni nu sa gîndit să dea la o parte zăpada din faţa casei lui. E franceză de origine, deşi şia uitat limba ancestrală. Picioarele noastre, deşi au talpa groasă, crăpată, îngheaţă. I se părea că îl strînge mantaua, deşi era destul de largă. Nici chiar lui Filip nare săi spună că a fost concediat de la Forul Cultural, deşi e un rar dătător de sfaturi. O băgaseră cu sila în casă, deşi seara era caldă. Agonia interioară, pînă la final, deşi fragmentat prezentată, oferă pagini de o personală analiză. Îl ascultară răbdători, deşi plini de nedumerire. Nu scoase o vorbă tot timpul, deşi ştia că acolo sunt lucrările prietenului său. Şis prea puţine bucuriile În satul bărbatului meu, Deşii aşa de mult soare şi cîntec acolo. Formulele de adresare ale eroilor lui Sadoveanu, deşi uneori stilizate, conferă stilului oralitate. Măsuri nu se iau de niciun fel, deşi sunt multe de făcut. Deşi uneori în decadenţă, simbolismul artei populare rămîne totuşi un caracter de seamă al ei, pentru faptul mai ales că oglindeşte o mentalitate arhaică. Deşi stratul de zăpadă nu este foarte bun pentru schi, împătimiţii acestui sport de iarnă nu ţin cont de aceasta. Că deşi îl iubesc mult, Nu pot săl aştept atît. Noi nu pohtim să avem nicio scîrbă, iar deşi avem vreo scîrbă, o avem pentru căci nu ni să împlineaşte. Deşideră şi umplese sufletul meu în curţile Domnului. Adecă deşideraiu porăncitele Tale, cu dereptatea Ta învieme. deşíder. – Deşideratul mişeilor auzitai, Doamne. Ferice de cel ce împle deşideratul său dinşi. deşiderate. Mai deşiderate de aurul şi de pietri curate multe. Şi ocarîră ţara deşiderată, nu crezură cuventele lui. deşideraţi, te. – În ce chip deşiră cerbul la izvoarele apelor, aşa jeluiaşte sufletul mieu cătră tine, zeu. deşír. – Viaţa nui un tricotaj, dacă ai greşit, să deşiri totul şi so iei de la început. Ceea ce croşetează în timpul unei zile, deşiră a doua zi dimineaţă. Chipurile noastre de umbră se lungiră în aer trecînd pe deasupra stînii şi se deşirară, mistuinduse pe zările depărtate ale munţilor. Se deşiră în văzduh un norişor. Pîclele lungi se deşiră încet în văzduh. Grupele se deşiră, duşmăniile se uită şi toţi, în sfîrşit, se depărtează de la fîntînă cu pasuri răpizi. Şi ascuţi colţii Dulăului îndată toate oscioarele îi zdrumicară şi toate măţişoarele îi deşirară. Mareai tristăn vîntul serei Pe ruini ce se deşir Lida vedeicoana mării Şi pe faţăi plîng gîndiri. Înăuntru stătea ceva să se rupă, să se sfîşie. Să se deşire şi să se sfîşie între dînşii. Mai avea şio guşă mare, Şi la ceartăncăierare, Hîrîia şi spumega, Limba singurăşi muşca, Toată vorba deşira. El însuşi se deşiră prin chiar muşcăturile sale. Le deşiră cînd şi cînd Şi lenşiră iar cîntînd. Metaniile de chihlimbar se deşiră şi se înşiră, şi noaptea pare locuită şi colindată de călugări mici. Sunetele lor se deşirau de pe cordea de aur şi cădeau unele după altele ca nişte mărgaritare. Ca nişte stele strălucite, Durerile se deşirau, Iar Muzele stau fericite Şi rînd pe rînd mă sărutau. Mătăniile de oi coborîtoare Se deşirau în drumul de la stîni. Lua firul în mînă săl deşire şi, ... să înşire ghemul al doilea cu mătasea ghemului dintîi. Cea dea doua tot noroasă, ... Deşirînd în a ei cale Ghemul zilelor fatale Zice: „Sunt prezentul tău”. Ce visuri şăgalnice deşira acul în mersul lui pripit, demi făcea să mă înfior de fericire. Ridică mîna dreaptă ... şi începu ... să deşire înapoi, de pe mosorul vrăjilor, somnului drăcesc! Tu mieşti Ariadna şimi dăruieşti un fir Din pleteleţi de beznă ... Şi eu să scap din cursă îl ţin şi îl deşir. Dintrun ghem ascuns, de fum, Se deşiră şişi ia drum Şi de stele se agaţă Un subţire fir de aţă. Ne abăteam ... să secăm un părăiaş ce se deşira limpede. Şi îm’ deşiră dînsu toate, şi apăi ţi leoi scri pe răboj pîn’la una pă şartu lor. Iar amintirea prinde să deşire O tînără poveste de iubire. Eu îi deşirai vicleşugul lucrului, cum e spre folosul lui şial ţării. Tu eşti departe de mine ...; atunci gîndesc la tine, şiţi deşir gîndul meu. Întîmplările urmau să se deşire cum erau scrise. Mi se deşiră în minte viaţa lui. Timpul se deşira atît de încet. Tempoul se deşiră penibil. Nijninovgorodul ... se deşiră pe coline, la malurile Volgii. Cîmpul verde se deşira fără sfîrşit. Altă dată aşa se deşira şi se lungea de grozav, de ajungea cu mîna la lună. Sa dezlipit din bancă şi, deşirînduse în aer ..., ia îmboldit glumeţ. Se deşirase din nou cu capun slăvi, preînălţat de propriilei fumuri. Fantastic deşirînduşi lung umbra din perete, Se înalţa din perne şi boală Don Quichotte. Trupul începu să i se deşire. După doi ani ..., am văzut toţi cu mirare că din prostul internatului începe să se deşire o dihanie nouă. Pînă mai an Evanghelina era bondoacă. Cincisprezece ani a împlinit în astătoamnă şi dintrodată sa lungit şi sa deşirat. Rămăsese tot mic, nu se deşirase ca vărusău. deşír. de Tricotul simplu e deşirabil. deşirabili, e. – bil. itate. Eşti în stare să rememorezi acea deşirare de halucinaţii. deşirări. – Ciorapii dumneaei adesea se întîmplă unde şi unde a fi cam deşiraţi. Hainele de pe dînsa erau sfîşiate şi deşirate. Doi cai slabi şi uscaţi, pe care atîrnau nişte trenţe negre pătate şi rupte şi cu franjurile deşirate drept găteală, se opinteau să tragă dricul. Erau de patimi şi de intrigi dinnăuntru deşiraţi. Sufletul mie ... deşirat ca o cortină deo gheară. Oraşul acum deşirat nu mai închipuia totul acela ca mai înainte. Se opri săşi odihnească caii dinaintea unei case dişărate şi scîrnave, ce era în drum. Avangardia turcească ... sau întors deşirată la Lidos. Părea că eai răspunde în cugetări deşirate. Nu se putea lăsa pe mărturisirile deşirate ale lui Lae. Tot astfel ... să credeţi că va fi Şi cartean care sar afla imagini deşirate Ca visele de om bolnav, lipsind de unitate Dintrun început pînăn sfîrşit. Cuvintele coboară unul cîte unul, ca mărgelele deşirate. Maritatŝe, fată mar’e, Nu sadzˆea n’emaritată, Ca mar- zˆeaua dzˆesirată. Domnul pururea să fie iubitor adevărului şi să se ferească la voroave, să nu fie deşirat, că domnul la cuvînt nestătător ... prietenii îl vor uri şil vor părăsi. Fulgerele scăpărau neîntrerupt ... În văzduh apăreau scurte şi repezi, gheme deşirate de lumină albastră. Despotul în putere nu e fatal atîta Ca deşirata iasmă de un tiran molatic. Aici era şi Trică, tot lung şi deşirat, dar mai altfel. Cei ce sunt de stat mai mici Sunt cuminţi şi voinici; Iar cei mai nalţi şi deşiraţi Sunt nebuni şi zvînturaţi. Degetelei deşirate calcă clapele sonore. Un om înalt, deşirat, puţin adus din spate. Monedele cu pasărea deşirată ar putea veni de la alt Radu. Peste drum sa oprit o saca, la care era înhămat un cal înalt, deşirat, beteag de un ochi. Grumazul uscat şi deşirat. Avea douăzeci şi trei de ani şi era înalt, cam deşirat, cu o faţă lătăreaţă. Semăna uimitor cu acea mică, dar deşirată prinţesă de Prusia. Sosise ceasul săşi verse veninul din inimai înveninată ... de chipurile acestea deşirate, gălbejite, trase. Opresc o trăsură cu cai deşiraţi şi osoşi. Un furier deşirat, ale cărui mîni tremurau vizibil, punea tamponul după fiecare semnătură. Era un schelet deşirat, inconsistent. Era înalt, deşirat, uscat scoabă. Cu spinarea deşirată şi niţel adusă, părea trecut de cincizeci şi cinci de ani. În sfîrşit, sa desprins dintre ei un om, subţiratic, deşirat, cu căciulă albă. Deşirata de babă intră. Subt coasteleţi deşirate Undaţi plesnind se vărsa. Deşirate în lumina lunii, Vedenii infernale ne apar. Ştiu însă că e destul să zici „Hălăuca” spre aţi trece prin minte ceva deşirat şi colosal. Unui vechi trup de clădire ... îi se înnădise mai tîrziu în dos, pieziş, o coadă deşirată şi îngustă cu două caturi. De ce, tată, aşa tare şi desşirat ai oftat? deşiraţi, te. Au este durerea mai deşiretoare pentru o inimă care iubeşte. deşirători, oare. tor. deşirături. – ură. deşistări. – deşlamoare. – deşlii. – deşniţe. deşochez. – de deşocanţi, te. – ant. deşosează. deşosaţi, te. – Doarme încă. – Ba nu, Domnul iaste deştept. Era încă silit da crede că nu e deştept, ci în amăgirile unui somn. Lumea …Visează cîteaevea deşteaptă na visat. Noi vrem în veci să doarmă, … Cînd sunt deştepţi, e moarte. Cînd supune subt dulcea sa putere trupul cel amorţit, sufletul, apururea deştept, se înalţă în zbor. nui lăsaţi să stea în aşternut deştepţi. Pricepui îndată că îmi pusese somnişoara, ca să mă adoarmă greu, însă, ca unul ce eram deştept, nu făcui nimic. Toată feara e deşteaptă. Nu numai deşteaptă dacel cîntăreţ doresc, Ci şi cînd sînt adormită la cîntarea lui gîndesc. Pasata miezul nopţei şi eu deştept sînt încă. Feciorul de împărat adormise, iar feciorul bucătăresei rămăsese deştept şi auzise tot. Noaptea şi zioa ea veghea deşteaptă spre aşi păstra cinstea. Şi ochii tăi … privesc atît de adînc … în noaptea sufletului meu, cît te visez, veghind, şi de dorm, la imaginea luminei lor, sunt deştept. Mîine dimineaţă cînd ăi pleca, dacă noi fi eu deştept, să nu laşi uşa de la drum deschisă. Sîmbătă seara au stat pînă spre miezul nopţii deştepte şi au vorbit despre toate. Locuitorii rîdea de dînsul, ca de unul ce aiurează sau visează deştept. E deştept şi visează. Niciun suflet de om nu era încă deştept; numai cîţiva cîni … îşi făceau datoria bătînd la noi. Dimineaţa, fraţii lui alergară ca de obicei, să vadă dacă nu cumva găsesc pe BerCăciulă tot deştept şi merele tot frumoase în măr. Ai adormit spre ziuă – eu am rămas deştept. Moş Lăcustă se deprinse din copilărie a sta deştept, pe cînd ceilalţi dormeau Căci vrajba la ivală fiind, paza şi strajea despre vrăjmaşi mai trează şi mai deşteaptă stă. Literatura singură afirmă existenţa cea deşteaptă a unei noţiuni. Era atîta tihnă surîzătoare pe chipul ei şi pe trupul gol, încît merele de la căpătîi păreau singurele gînduri deştepte, rotund întrupate din frăgezimea somnului. Iar Robson, pe care nenorocirile îl făcuseră deştept pentru orice întîmplare, au luat sama că vîntul acum era foarte potrivit pentru dînşii. Bolnavul adeseori se ispiteşte a amăgi şi pe cei mai deştepţi păzitori. El … puse sentinele deştepte împrejurul schitului. Turma lui paşte lîngă dînsul, urechea lui este deşteaptă la cîntările a trei juni păstori cel încongiură. Vînătorul, împrospătat prin somnul, prin mîncarea şi prin glumele de la conac, se aprinde din nou de ispita norocului; … cu gîndul zboară poate către alte doruri; dar simţirilei sunt în veci deştepte. Tu ştii ce farmec dulcei săţi lipeşti pruncul de piept, Aţintit săţi steieasuprăi, şi prin somn, ochiul deştept. El ma privit lin, drept, Co grea făgăduinţă în ochiul lui deştept. Iar bietul om sta tot acolo Ca mort, precum sa pus. Treceau bărbaţi, treceau femei, Şi uruiau trăsuri pe stradă, Soldaţi treceau făcînd paradă, – Şiatunci deştept privi la ei. Hamalul, cu toate că meseria îi erea proastă, însă erea om prea deştept şi glumeţ. Duhul lui ceva mai deştept mă făcea să vorbesc cu dînsul mai bucuroasă. Viţălariul … să fie om sprintin şi deştept. Rumînii sînt făcuţi bine, dăştepţi, cu duh, şi îndemînateci la orice meşteşug. E foarte deştept din fire şi imitează minunat. Ştefan îndată după aceasta se făcu mai deştept, şi cînd riga cu armia sa apucă drumul spre hotarele ţării, a trimes pe logofătul Tăutu şi pe Ioan visternicul ca săl întrebe. Ce mai copilă vrednică şi deşteaptă. Deşi să pare mulţi tineri a fi la minte deştepţi, Nu pot însă să şi fie ca bătrînii înţelepţi. De mic încă se arăta mai deştept şi mai cu inimă decît alţi copii. Era deştept băiatul, iscusit şi numai spirit. Ai nenorocirea de a fi mai deştept, mai cinstit şi mai simţitor decît alţii. Fetele care de care se silesc a arăta că sunt mai deştepte şi mai erudite. După credinţa poporului, oamenii cu fruntea lată, înaltă, sunt foarte deştepţi. Şi ai fraţi mici …Tu eşti mai mare, mai deştept. Lina vrea să dovedească domnului că e fată deşteaptă. Tu eşti copil deştept, nu te ştiam aşa de greu de cap! Cu nimeni nu se înţelesese încă atît de bine … cum se înţelegea cu învăţătoarea aceasta deşteaptă şi încîntătoare. Între aceste personaje sunt şi oameni deştepţi, ca Tipătescu. Papa ţine la dînsul, avînd convingerea căi un om deştept şi foarte de ispravă. Răul cel mai mare este Că am devenit mult mai deştept decît pot fi. Trimise la oraş pe cel mai deştept slujitor al lui. E cel mai mare, mai deştept şi mai viteaz popor dintre toate popoarele. Om foarte deştept şi mîndru, dar tare iute din fire. Toate fetele sunt mai deştepte decît băieţii, pînă la 16 ani. E drept că pe acest boier fălos şi lacom, care se crede foarte deştept, îl plictisesc poeţii. El e mai deştept, mai socotit decît ea. Tu, care eşti copilul meu, eşti mai deştept? Vorbeam şi despre cărţi şi filme, şi mă miram cît poate fi de deşteaptă. Prea deştept e personajul principal, ... prea le ştie pe toate. Cu frica lui Dumnezeu cu dragoste şi cu minte deşteaptă îl lăsăm în judecata lui Dumnezeu. Cît timp va fi în om mintea lui deşteaptă şi luminată, ei în zădar sor cerca a stîrni scorturi pintre oameni. Pe cît ea are o naştere de joasă, pe atît minteai este peste fire de deşteaptă şi de înaltă. În strachină, nătîng, împlîntam piciorul stîng şi nu călcam deştept nici cu piciorul drept. Sămi spuneţi voi care faceţi pe deştepţii … ce credeţi ca păţit Stelică? Totdeauna face el pe deşteptul! Ce tot faci pe deşteptu? Deşteptul e un intuitiv. Proştii să moară. Deştepţii să vie din urmă să iee fruptul. Pomul cu păpuşi e un pom deştept. Ei, batăte, că diştept teai mai ales. Dăştept mai eşti, era săi spun, ai făcut ceafa groasă. Unde este bătrînul acela, care poate ca şi Socrat să se pogoare cu atîta blîndeţe în ideile şi în purtările deştepţilor tineri? Iar eu, deşteptul, încep să strig. În urmă cu vreo două luni sau mai mult, … deştepţii ăia de la colonie lau angajat pe unul, Samoilă. Îl satur eu de bine pe deşteptul ăla! Da, deşteptule, ca să nu împungă pe măta! Deşteptul deştepţilor. Un împărat bun şi drept, Caren a sa stăpînire se purta foarte deştept. Zîmbirea lui deşteaptă, adîncă şi tăcută! Privireai ce citeşte în sufleteomeneşti. Propunerile lui nu veneau din chibzuirea cît de deşteaptă a unei situaţii de fapt, ci din tezaurele nepreţuite ale unei ideologii la care ajunsese prin gîndirea unei vieţi întregi. Firicel … privea cu ochi deştepţi mişcările nervoase. privea la stăpîni cu doi ochi aşa de deştepţi, parcă numai glasul îi lipsea. Coboară banul mare, pe cap cu nalt calpac, Cu faţa sa prelungă, cu ochiul lui deştept. Ochii negri, calzi, mari şi deştepţi. deştepţi, te. Derept aceaia şi noi să ne deşteptăm şi să ne nevoim, ca să nu ne afle pre noi mirele adurmiţi. Şi mă deşteptaiu. Şi iar adurmind vădzuiu vis. Văzu un om … durmind pre pămîntul gol … Atunce mearse del deşteptă şil duse în casă. Şi daca lau deşteptat, au şăzut în leagăn, numai cu aprodul. Ea, dacă să va deştepta, va striga, acesta să să cearte ca un răpitoriu. Şi era el în fundul corabiei, dormind pre un căpătîiu; atuncel deşteptară. Adormi pre coşciugul cu smochinele … Iară deaca sau deşteptat, zise … Craiul de Spania, o furtună îl dăşteaptă cîte ceva, dar iar să întoarce a dormi Deşteptîndusă din somn dimineaţa, au spus visul argaţilor săi. De doarme Dumnezeu, adecă de să face ca acela ce doarme şi nu va vrea să ne asculte, tu ai multă îndrăzneală, ceL deşteaptă şi te roagă Lui tu, cel vreadnic, pentru noi. Feciorul dormea pe lespezi … Atunci lau îmboldit cu toiagul de lau deşteptat Mergea noaptea la tatăl copilii, îl deşteaptă. Deşteptînduse din somn, şi el înfricoşat întinsă fuga. Au aşezat în capitalul fieştecărui prinţipat obiceaiul de a petrece dimineţa ea să meargă la curte cînd să deşteaptă prinţipul. Îndată ce ne deşteptăm, începem iarăşi a întrebuinţa slobod pre simţirile noastre ceale din afară. Noaptea ne deşteptăm foarte des, pentru că tinerilor noştri soldaţi nu le este milă de praf şi slobod puştele. Eu de plezir adormisem şi tîrziu mam deşteptat. Mam deşteptat de sunetul cel pătrunzător al clopotului. Să mă deştepţi despre zori cu un ceas şi jumătate pînă a nu se face zioă. Copiii ... dorm mereu încît trebuie cinevaşi săi deştepte cu silă ca săi puie să sugă. Deşteptîndumă din somn …, simţii o hîrtioară micuţă între degete, pe care erau scrise cele două strofe din capul scrisorii. Să vii să mă deştepţi, dacă oi fi dormind. Bolnavul adoarme îndată, din care somn liniştit să dişteaptă nu numai asudat dar şi uşurat. Tocma cam despre zioă, deşteptînduse, tuşi. O poamă căzîndui pe cap la deşteptat. În toată dimineaţa copiliţa noastră vine de ne deşteaptă. Maiorul şi juna sa soţie, care asemenea se găsea la moşie, fură îndată deşteptaţi. Cînd visăm multe credem, de care, după ce ne deşteptăm, rîdem ca de nişte deşertăciuni. Întro noapte întunecoasă, toţi acei ce locuiau în vecinătatea valii, unde astăzi se află monăstirea, fură deşteptaţi din somn. Noaptea buciumele răsunau Şi la lupte sîngeroase pe romîni îi deşteptau. Zgomotele alaiului domnesc deşteptase bufniţele şi liliecii. A doua zi cînd mam deşteptat eram singur. Se cutremură Sultanul …, se deşteaptă şi pe cer Vede luna cum pluteşte peste plaiul Eschişer. Sfînta Duminecă …, deşteptînd pe Harap Alb chiar în miezul nopţei, îi zice … Mîine dimineaţă eu am să plec pînă nu te deştepţi dumneata. Deşteptînduse din somn, Ghiţă era neliniştit. Copilul deşteptase pe mama sa. Veşnicele sfezi în larma cărora se deştepta noaptea din somn cînd tatăl ei se întorcea mofluz şi îndrăcit de la cărţi. Copilul … se deşteptase în hopurile uliţelor şi plîngea. Miera milă so strîng şi teamă să no deştept. Dacă se uită cineva pe fereastră, dimineaţa, cînd se deşteaptă, uită cele visate peste noapte. Mă gîndeam ce surprinşi or să rămîie vecinii a doua zi, cînd sor deştepta şi vor vedea toate acestea. Visează şi acum, de multe ori, întîmplări din anii aceia şi se deşteaptă înspăimîntat şi plin de sudoare. Cînd mam deşteptat în gemete surde, era ziua mare. Astfel nu mai deştepta din somn pe bătrîni, cînd venea el noaptea de pe uliţe. La şapte, am fost chemat la Adela, care se deşteptase. Cei doi tovarăşi de vînătoare sfătuiau pe şoptite, deşteptaţi prea de timpuriu. În somn, mă deşteptam şi îl priveam Ion se deşteptase acum deal binelea. Mateloţii se deşteptară pe bord. Fără veste, Pe la porţi răsar neveste, Satul se deşteaptacum. Am rugato să nu te deştepte, căci e un somn bine meritat. Un călător grăbit însă la deşteptat ca săl întrebe cît mai avea de făcut pînă la oraşul învecinat. Cum mă deşteptam, dădaca mă îmbrăca în odaia abia luminată de zorile sărace. Se deşteptase, în zori, surprins şi fericit că scăpase de bardă, că mai avea cel puţin cîteva ore de viaţă. Deşi ne strecuram pe lîngă ziduri, ca două umbre, ni se părea că paşii noştri aveau să deştepte pe toţi paznicii cetăţii. Ber Căciulă se deşteptă, se scărpină la ceafă, căscă şi întrebă ca zăpăcit, că unde se află. Pintenii de fier care sunară apoi pe scările de piatră deşteptară îndată pe oamenii curţii. Părea că se cutremură pămîntul, deşteptînd din somn pe toţi cei de la căşerie. Mam deşteptat din somn dinaintea ferestrei, acoperit pe deantregul de soare. Bombele nu lau deşteptat din somn. Între timp toată lumea se deşteptase. Mă deşteptasem şiatunci am pornit Prin euritmia pădurii în goană. Stanislav dacă cădea, Greu trei zile că dormea … A treia zi cînd sosea, Stanislav se deştepta. Şi de vis sa spăimîntat, Cît fundată deşteptat. Pietricelea aruncat, Pietricelea răsunat, Boieri mari sa deşteptat. Şiacum doarme Întrun pat, Pe trei perne Răsturnat … Şi cu paloş gol pe piept, De mie frică săl deştept! Badea cînd îmi vinen gînd, Mă deştept din somn plîngînd. Iată păcatele a toată lumea leai luat … La cel ceas mai de apoi al ceştii zile dentru deşertăciune deşteaptă Să ne deşteptăm sufletele den somnul cel greu. Viaţa iaste un somn, dintru carele nu ne putem deştepta, fără numai la ceasul morţii. Supărările … mă deşteaptă din somnul păcatelor meale Viaţa iaste un somn şi moartea iaste vreamea întru carea ne deşteptăm. Şi inimami adormită, repede se deştepta. Începură unele să cînte cu felurimi de istrumenturi muziceşti … încît se deştepta şi pietrile ca să le asculte. Noi nom cruţa a zice cătră omeneasca fire, Ca so deşteptăm aeve dintru a sa adormire. Dintre toate neputinţele omeneşti cel mai de tînguit este somnul sufletului. Ce de oameni trec pe pămînt fără a se deştepta niciodată. Te salut ... frumos soare al munţilor … ca pre acela ce naşti păsărilor cîntarea, natura o faci a se deştepta ca din somn şi a surîde de strălucire. Ieri a suflat întîiul vînt de toamnă Şa doborît pălitele foi, … Cădeau mereu cu freamăte de jale Şi deşteptau din ramuri căzînd A presimţirii vrajă fioroasă. Deşteaptăte, tu vînt de sud, Ridicăte, tu crivăţ! Cum se deşteaptă fireanveselită, Şi rîde soarele a sărbătoare! Singura dată cînd regele a deşteptat din somn limba tăcutului clopot …, a fost atunci cînd a murit. Totul începuse a se deştepta sub întîile raze ale zilei. Taci să numi deştepţi tristeţea amintirilor culcate În sicriurilealbastre ale zilelor de ieri! Şin vîlvora rodirii, cu scrîşnete de dinţi Năprasnicele gheţuri se deşteptau fierbinţi. Morarul Onisifor veni după el şi deşteptă focul din mijlocul încăperii, cu gîteje. Plăntele se curăţă de buruieană, se deşteaptă la vegibilitate (vietate) mai activă, şi se înfrăţăsc. Acolo rămînu larvele toată earna întro amorţire somnoroasă; primăveara viitoare eară se deşteaptă. Îndată să rădică furtună mare şii apucă prespe voia lor dei duse. Şi cînd să deşteptară, să aflară la moşia svîntului. Fieşcare sunet de muzică deştepta pe bolnavul din a sa amorţire. Simţind picioarelemi slăbind, am închis ochii… Nu ştiu cît ţinu astă fantasmagorie. Căci cînd mam deşteptat, eram singură în biserică. Îndată purcesei ca un duh de spaimă îmboldit de ferbinţeala frigurilor, şi cînd mă deşteptai din ameţeala mea, văzui calul numai spumă. Cocoana sa deşteptat din leşin. Sîngele se iveşte la suprafaţă, apoi ţîşneşte, şi Vasile se deşteaptă. Şi cum deştepţi din leşin pe om, cînd la izbit Puternic deun părete, aşa era! Cucoanei i se făcu rău. Strigară pe stăpîn, îi dădură cu oţet şi abia o deşteptară. Nu, mam deşteptat, aceasta a fost; mam deşteptat. Un om de bine ma stropit cu apa vie a vieţii. Cînd sa deşteptat, era întins pe spate, jos, pe ţărna tare. Dochia sta ca moartă în leşinul ei … se deşteptă galbenă şi slăbită. Trepanăm un cîine sau o pisică sub anestezie … şil lăsăm să se deştepte parţial. În pomi nimfele fluturilor … se deşteptau la căldura focurilor. De ochi să mil descruntaţi De cap să mil deşteptaţi De picioarel descurcaţi. Lumea din premeneală nu să mai deşteaptă. Orice iaste muritoriu, cu vremea să petreace. Tunul încetase da răsuna în Europa; el îşi produsese efectul: deşteptase naţionalităţile, una cîte una, din amorţeala în care erau căzute de secoli. Omule, nuţi fie frică, nici te teme, ci te trezveşte şi te deşteaptă şimi spune jalba ta. Deşteptînduse din mirarea aceaia …, începu din partea sa a lăuda pre marele Joe. Înduplecările gheneralului … au dipărtat posomoritele sale idei, ghenia (duhul) lui Petru iarăşi sau deşteptat şi au început a energhisi întru toată a sa vărtute. Bătea noao ceasuri pe cînd mă deşteptai din adînca şi trista mea cugetare. Mă deşteptai din letargie, mă ridicai îndată … şi mă coborîi devale. În sfîrşit se deşteptă şi iese din gîndurile cel absorbeau. Vali se deşteptă din visui şi se apropie de grupele damelor. Cînd se deşteptă din reveria sa, fereastra de sus a palatului era deschisă. Cînd se deşteptă văzu între ele şi juna fată un întreg abis, toată nemărginirea unui amor dat altuia decît lui. Craiul, deşteptat Din gînduri, – atent la toate a privit şia ascultat. O muzică auzită … Atît de dulce o topeşte toată În lumi aeriene Că nai mai vrea să te deştepţi vreodată. Ordinul maiorului îl deşteptă brusc din toropeală. Mam frecat la ochi nu ca să mă deştept, dar ca să recad în visul opac al realităţii. Parcă mar fi stropit cineva cu o cană de apă ca să mă deştepte dintro reverie stupefiantă. Călătorul tresări deşteptat din gîndurile lui depărtate. Nechezatul calului … deşteptă din gînduri pe fată. Jupînesele încremeniseră în lumină şi se deşteptară cu oftări grele, cînd melodia conteni. Îl deşteptă din toropeală o mînă subţire carei ridica bărbia în sus. Preîn IPsuss Hsristors Domnul Părinte cela ce el deşteptă deîn moarte. Cînd va purceade glasul lui Dnuummnenzău în bucinul acel îngeresc carele va bucina de va deştepta morţii şii va chema la giudeţ. Lazar priiatenul nostru doarme, ce voiu mearge săl deştept pre el. Pre cei ce dormia în mormînturile deşertăciunii iai deşteptat. Fericiţi cei ce nu se mai deşteaptă, dacă însă visurile spăimîntătoare nu turbură şi ţărîna mormînturilor. Gîndul meu … Întrevede legioane deşteptate din mormînt, Călcînd val de năvălire, peste valul de pămînt. La glasul tău de jale, Să se deştepte morţi de mii de vremi. Ici doarme cu mîni la piept Ce să fac ca săl deştept? Scoalăte, Adam. Iar Adam se deşteptă. De se va deştepta cela ceau fost lenivos pînă acmu … şi va lăsa leanea …, putearnic iaste Dumnezeu a întări pre el. Cu a Ta milă mă deşteaptă, Să le plătesc pentru a lor faptă. Fruniol zice: De iznoavă să deşteaptă rocoşituri, întracea crăie. Porunci a meargere de ostaş, a întări acea tabără slabă. Istoriia deştiaptă şi pre cei leneşi şi neştiuţi spre mare lucruri. Cu lucrarea bunei vorbiri şi cu sunetul glasului îndemnează pre fieştecare la luptă, deşteaptă pre orice leaneş la războiu. Ca săl deşteapte a face mai multe bunătăţi dintru acea sumă cumplită de bani ce adunase, milostiveaşte lau dăruit cu titulă de sfeatnic. Şi romînii nu se mai deşteaptă din lîngoare! Adunarea noastră prenălţată De atîta zarvă cu rebelie Abian urmă şi ea să deşteaptă ... Apucă fuga cea sănătoasă. Parohii să fie laolaltă cu învăţătorul la aşa veselie, apoi să facă cercarea şi sărbătoarea de bucurie şi să deştepte cu faţa sa pre toţi, bucurînduse. Vremea este a ne deştepta. Prin acest început poate voi deştepta pre acii ce ar şti mai bine sau ar avea mai multe izvoare ca să scrie. Merse ca să deştepte duhurile în insula Schio, aprinse revuluţia în Samos. Norodul, pe care o astfel de faptă îl deşteaptă ca săşi simţă robia lui, hotărăşte toate în cele din urmă. Leau suflat Iosif viaţă, Inimă mai îndrăzneaţă, Deşteptîndui mult la vînă Leau dat armele în mînă. Blestemul înfricoşat sau auzit despre apus şi toate popoarele sau deşteptat. Durerea ce te arde din peptuţi va goni Deşteaptă al tău suflet şi pearăi letargia. Zăcînd trîndavi aşa îndelung fără să ne deşteptăm, lăsăm să între alţii streini în ţarina noastră. Muză, muză, nunceta Pe romîni ai deştepta! Răul era să ajungă mai departe ..., dacă romînii nu se deşteptau la timp prin reformatorul limbei lor, D. Ion Eliade Rădulescu. Deşteptată poate prin direcţia critică a Convorbirilor literare, ... tinerimea romînă de peste Carpaţi se înfăţişează deodată cu deplina aptitudine de a simţi şi de a întrupa frumosul în forme literare. Atunci, vodă, care nu iubea minciuna şi era mare duşman al faimei celei neîntemeiate, se hotărî să deştepte satul din înşelăciune. Tu, mulţime flămînzită, ... Te deşteaptă. După realizare, sar putea deştepta şi inconştient miai reproşa mie iluzionarea şi decepţia ei. O veste fulgerătoare deşteptă tranşeea: a murit căpitanul! Copiii cîntau uşurel cîntece patriotice „Deşteaptăte, romîne” ... era îndeosebi cîntarea predilectă. Fetele, feciori aşteaptă, Dar pînă ei se deşteaptă, Vine, vine cîrneleagă. Deşteptaţivă, feciori, Nu şedeţi can şezători, Ci vă luaţi vasen mînă Să vă duceţi la fîntînă. Negoţul intern a fost deşteptat şi întărit numai prin alcătuirea unei bogate clase de boieri. Asupra scopului serbării ... noi cei întîi am deşteptat publicul romîn prin un articul ce am publicat. Cu aceia voroavă a lui ... au deşteptat viaţa oamenilor cătră giudecăţile istoriei a le tixi. De iznoavă să deşteaptă rocoşituri întracea crăie Cele ce se văd, mai tare deşteaptă şi pleacă simţirea, decît cele ce numai se aud. Voiu să vă cumînd voao rugăciunea prin carea veţi deştepta temerea de Dumnezeu în inimile pruncilor. Se deşteaptă în sufletul lui cel mare acel cuget spre fericirea a tot neamul omenesc prea folositoriu cum că, în locul altuirei cu vărsat de rînd, sar putea face altuirea cu vărsat de vacă. De ce mă opresc în neşte năluciri care îmi deştaptă durerea cea alinată. Sau început cu poezie, pentru că aceasta este fiica simţirei ce în inima omului mai timpuriu să deşteaptă decîtui giudecata mintei sale. Oricine pronunţă astăzi vorba libertate, simte a se deştepta în inima lui nişte simtimente regeneratoare. Nemişcare noastră a deşteptat nădejdile vrăjmaşului. În aseminea împregiurări gustul măiestriilor şi al ştiinţelor, carele ... se înapoiese cu totul, iară se dişteptă. Romantismul deştepta în el o simţiciune mai adîncă şi mai vie către amor şi prieteşug. Şoptirile unora ... deştepta luareaaminte a bătrînului Fulbert, însă acum era prea tîrziu. O nenorocirea de astăzi deşteaptă în noi şi cele trecute El îi zugrăvi această fărădelege cu cele mai vioane coloare, ca doară va deştepta în peptul ei căinţă. Ştefan ... pentru a deştepta curajul supuşilor săi, a răsplătit pe toţi aceia ce sau purtat bărbăteşte în acest război. Cineva nu învaţă facultăţile sufletului, ci numai le deşteaptă. au agiuns păn la Antiohia, deşteptînd cu grozăviile sale încă pe atuncea ... luareaaminte a doctorilor. Ura lor, sălbăticia sa, îngheţată de frigul anilor, se deşteaptă mai teribilă şi mai crudă. Datoriile stăpînei de casă de către slugile sale sînt ... a le deştepta respectul religiei. Noaptea, totul astei scene colosală de mărire, Două nobile instincte cu putere deştepta; Unu, a cerului credinţă, altua patriei iubire. Cînd visuri de iubire sar deştepta în tine, Şii vrea ca săţi pleci capul pun pept suspinătoriu Portretul meu priveşte şi cugetă la mine. Am aflat prea cu cale a deştepta toată atenţiunea şi mintea tuturor credincioşilor noştri fii spre ziua cea mare şi memorabilă a alegerei deputaţilor la dietă În mine deşteptase amintiri pe care timpul de mult le ştersese. Aş deştepta în tine dorul Cua mea cîntare înfocată. trebuie să ... deştepte o emoţiune dezinteresată. Va căuta să deştepte în copii curiozitatea, săi facă să caute ei singuri aşi face idei despre cele privite. Tînărul Socol, în sufletul căruia se deştepta acum, una dupe alta, toate nenorocirile vieţei sale trecute, tresări ca dun fior. Visul selbelor bătrîne de pe umerii de deal El deşteaptăn sînul noastru dorul ţării cei străbune. Tot alte gînduri îmi zburau prin cap şi alte plăceri mi se deşteptau în suflet. Era cernită ... şimi deşteptă în inimă un simţimînt, amestec de respect, de interes şi de mirare. Voi căuta Ca săl privesc, privirea de poate deştepta Amorul. Dorinţa de a te strînge La piept, mai caldă, mai pasională Îmi deştepta o grijăntunecată. La început omorul nu deşteaptă decît o răzbunare neîmpăcată din partea familiei victimei. Generalul temerar, ce pornise întru cucerirea lumei ca un alt Alexandru, se deştepta din nou în el. Petru Maior ... a deşteptat duhul naţional. La fiecare pas voiau să deştepte admiraţia şi invidia în publicul din oraş. Doamna Lang de altfel se simţea măgulită că a deşteptat o iubire atît de puternică în inima tînărului. Deşteptasem simţimîntul adînc omenesc că e mai puţin dureros să nu ai ceva decît săl aibă altul. Ca o tigroaică ... în care se deşteaptă pornirea atavică ... tot aşa aveam impresia că întîmplarea cu moştenirea trezise în femeia mea porniri care dormitau latent. Se deşteptase în el ibovnicul. Pas cu pas, trecutul mort se deştepta. Presupunem că sa deşteptat cu prilejul războaielor ... un sentiment de mîndrie ostăşească. Tabloul naturalist al vieţii deşteaptă în suflet tristeţe şi apatie. Iubeşti – cînd simţiri se deşteaptă Căn lume doar inima este. Se deşteptau vechile duşmănii iscate de suferinţele vechi. Deşteptase în el o dorinţă nouă de mişcare, de colind. Începutul văzut ca prăpastie deşteaptă imagini terestre, munţi fără floră, povîrnişuri ameţitoare. Sunt unele cerinţe vechi care deşteaptă în sufletul nostru rezonanţe atavice. Şi cu aceasta învaţă, deşteaptă pre apostoli şi pre toţi creştinii să prevegheaze pre venitul lui de judecată. IIsuss Hsristors deşteaptă pre om întru viaţa fără de moarte Iată iubiţilor aceasta a doauo carte scriu voao pentru care deşteptu cu dojană înţeleaptă mintea voastră. Au luat cai de olac, ca un om deşteptat tot în bine, şi de toată primejdiea neştiutoriu. Întrun glas slăviţi toţi pre Dumnădzău şi pre Fiiul Său ce ne deşteaptă, Isus Hristos, lumina a tuturor veacurilor. Uitesă toţi ostaşii cu căpeteniile lor la istorii şi săşi aducă aminte de acei vestiţi oarecînd hatmani şi oşteni, să să deştepte cu oarecare nevoinţă a laudelor celor trecuţi. Maică Fecioară, deşteaptămă cătră priveghearea pocăinţii. Dragostea cea fiiască ... mă deşteaptă, ca la întrarea anului acesta nou, cu gratulaţiia mea să cercetez pre dumneavoastră. Ceteaşte fieştece învăţătură adeseori ca să o pricepi şi ca să poţi deştepta şi pre alţii. Să fie deşteptat totdeauna spre lucruri bune. Săm (sînt) încredinţat cum limba romînă nu e stricată din limba latină. Totuşi doresc să cuvinţi mai încolo în lucrul acestu, ca să mă deştept întru aceia, cum doaă limbi au fost la romanii cei vechi: una gramaticească, sau a învăţaţilor, şi alta a poporului. Jupînul dascal ... mă deşteaptă de multe ori să am grijă de sănătate. Îi voi putea deştepta spre întrebuinţarea altuirei Mai ales îi deştepta la lucrarea pămîntului Astfel de pretenţii obraznice şi dobitoceşti ce făcea stăpînitorilor, deşteptară pe împăraţi ca să gonească ... pre patriarşi. El sau deşteptat a cunoaşte că aceasta au fost chiar o iconomie a sfiintei pronii, nu spre pedeapsă ci mai vîrtos pentru binele lui. Amîndoi veniţi cu grabă cătră curata lumină, Ca să cunoaştem cărarea pe care firea ne mînă. Încît deşteptat aeve întru celeadevărate ... Să se ruşineze omul dea lui voinţi nenfrînate. Ceea ce a deşteptat mai mult spiritele în privinţa sistemului vamal ... au fost mai întîi unitatea vamală. Puterea acestor trei veliţi va fi tare, dar cele mai multe a sale urmări se vor face pe taină, fiind de multe ori fapte ce se pot îndrepta şi deşteptînd ochii greşitului, căci cugetul său îl va bate De multe ori stăpînitorii au stricat şi acele mici şcoale, dinadins, ca să nu să deştepte norodul. Daca vreţi săi daţi idei deşteptaţil, regeneraţil, nul lăsaţi fără carte. Lumina filosofiei ... deşteaptă inimile şi le întinerează, înfierbîntă simţirile. Norodul se deşteaptă, învăţînd şi îşi întinde cunoştinţele. Pămîntul e roditoriu, clima sănătoasă, puterea trupurilor întreagă, mai cu samă între ţăreni, carii fac aici inima poporului; duhul au pornit a se deştepta, ceva libertate încă nu lipseşte. Primească dar copilul ca estern în colegii acea învăţătură scolastică căria i se dă un aşa mare preţ ...; deştepteise acolo înţelegerea, îmbogăţeascăise memoria, sufletul îi va fi în siguranţie. Păcală ... cînd vru să sensoare Şa ales o fată dintre prostişoare, Ştiind el prea bine că o mai deşteaptă. De la şcoală ni deşteaptă bine băieţii, nam ce zice. Apoi ţăranul, dacă sa deşteptat, numai pămînt vrea şi iar pămînt. Şcoala şi cultura laică lipsesc, ca nu cumva să deştepte pe aceşti sărmani somnambuli care practică riturile magiei negre. Copiii săraci sau deşteptat. Acum în zadar le veţi spune poveşti Cu îngeri, cu sfinţi. Iarna, vara era cu ciobanii, la ei să deştepta, pe ei începu ai cunoaşte. deştépt. Pîndiţi minutul deşteptării lor şi nui lăsaţi să stea în aşternut deştepţi. Dormiam; deşteptarea însă şi întrebarea dacă aş fi eu Iacob Casanova? se făcu mai tot întro clipită. Arghir dormind ... cu a sa deşteptare, oblu în picioare sare. Simţeam un fior analog cu acel pe care nil dă deşteptarea dintrun vis urît. La deşteptare mă trezii cu sfîntul soare acăţat de vîrful plopului. Era ca amintirea, la deşteptare, a unui vis în vis. Îl găseam lîngă noi la deşteptare şi pleca după ce adormeam toţi. El dormea bucăţi mari de somn adînc tăiate de glasul ceasornicelor din cetate, de deşteptări scurte. Domnu’ Sorin, deşteptarea! Am sosit! Romînian deşteptare din somn parcă sa sculat. E un spectacol foarte curios pentru un călător de a asista la deşteptarea unui oraş. Începură să se auză tot mai desluşite zgomotele deşteptării satului. Deşteptarea primăverii parcăl întinerise. Începuturile primei tinereţi se pot asemăna cu primăvara. Cîte flori, cîte vînturi şi cîte ploi cu grindină, în acest timp de deşteptare al pămîntului. În primăvara a doua a căsniciei lor, în sărbătorile Paştilor, veni un prietin din copilărie, ... veni să petreacă sărbătorile primăverii acolo, în înflorirea aceea a grădinilor, în deşteptarea pămîntului. În cazărmi, internate etc. Numa te pomeneai cu goarna Că da deşteptarea. O trîmbiţă suna deşteptarea departe. Nuşi aducea aminte ca cel puţin întro singură dimineaţă să se fi simţit atît de rău din cauza goarnei care suna deşteptarea, cum se simţea acasă cînd tatăl său trezea pe toată lumea. Aprins de mînie pentru brusca mea deşteptare din acele frumoase visări, nu mă putui opri de a da tuturor răilor pe ţigani. Ce descepţie crudă! Ce deşteptare fioroasă! Viseze că norocul va ţineo veşnicie Ci eu atît aş vrea: Să naibăo deşteptare asemeni cu a mea. Frumoasă fată ... Cînta de dor şi chin ... De zilniceamăgiri, Şi hohote de plîns la deşteptare. Sfîrşiseva cu mine! Nici vis, nici deşteptare Numi va fi dat să umblu prin stelele frumoase. Dai tuturor deşteptare. Din mormîntul groapei tale Răsărita floarea albă a doritei deşteptări Ce înlătură buruiana, spinii care stau în cale. În Lizbona, deşteptare Singuri ei din bunăvoia lor pun piadecă deşteptărei neamului. Spre deşteptarea şi luminarea ta nici sudorile, nici averile nuşi cruţă. Duhul său profetic ce se vede la toate naţiile cînd încep a se dezmorţi şi a mişca Către deşteptare. Greşalele lor nu pot niciodată să se lungescă, căci prin deşteptarea ce fac norodului cu ele, de multe ori sunt folositoare. Au lucrat relative foarte mult pentru înavuţirea limbei, propagarea de idei sănătoase ... şi deşteptarea conştiinţei naţionale. Visul său, în urma evenimentelor din capitală, nu ţintea la mai puţin decît la deşteptarea poporimei muntene. Tocmai spre deşteptarea publicului romîn din nepăsare lui trebuie prezentate numai formele estetice cele mai curate, şi în mijlocul agitărilor politice şi sociale arta este anume chemată a ne da un liman de adăpost. Mureşan scutură lanţul cua lui voce ruginită ... Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet. Voieşte să ne spună şi cine este autorul acestei traduceri sau cine sunt îndeobşte autorii deşteptării noastre naţionale. Spune tu, vioară, sfîntul glas al deşteptării. Simţind că moartea timpuriel darmă, Aruncăn zorii deşteptării noastre Întîiul glas de trîmbiţă dealarmă. Democraţiile de azi sunt ... favorabile deşteptării spiritului naţional. Sonul literelor ... ca un vehicul pentru a deştepta imaginile şi noţiunile corespunzătoare cuvintelor, şi unde această deşteptare lipseşte, lipseşte posibilitatea percepţiunei unei poezii. Hinezi, persiani şi aravi frunzele le întrebuinţează pentru deşteptarea desfătării şi a bucuriei. Fac ei ... ceea ce a făcut ... Bălcescu şi boierii cei vechi pentru deşteptarea simţului naţional! Litera fiind numai semnul văzut al semnului auzit, şi amîndouă avînd ... menirea de a provoca cea mai grabnică deşteptare a înţelesului, chestiunea se ţine mai ales de teoria asociaţiunii ideilor. Orice gen literar are de obiect deşteptarea de imagini numai şi numai prin cuvinte exprimînd gîndiri. De la aflarea grădinilor şi a viilor şi deşteptarea de a fiarbe şi a frige 3 998 ani. Curăţenia păstrează răsuflarea şi tragerea porilor trupului slobodă ... pricinuiaşte deşteptarea minţii şi simţurilor. Bucuroşi şi cu dragoste veţi lucra, dacă veţi vedea shoala voastră vie şi veselă; însă deşteptarea nu trebuie să se schimbe în neorînduială. Duhul timpurilor adică sporirea deşteptării minţii omeneşti întăre în Evropa sistema cea mercantilă. Baśiu iera un om măi bătrîn şî co dişteptari măi mari. deşteptări. deşteptărei. Lucram cu stăruinţă … Ce activitate! Cam pe la deşteptatul rînduricilor – ţal! … Aperitive … şampanii. Păsările ... iau ţinut loc şi de ceasornic pentru lucrul cîmpului, pentru ora deşteptatului. Priiatenii îl deştepta şil întorcea deşteptat la casa lui, din carea ieşise dormind. Sunt ca somnul omului deşteptat DDoaomne, cîndui vei scula (pre morţi). Nădejdea e visul omului deşteptat. A doua zi deşteptată, ea vede. În miezul nopţei negru, mut, Cînd deşteptat asculţi temut Grozava linişte. Sărutaoaş adormită, Sa ţinea încetluită. Sărutaoaş deşteptată, Sa ţinea încredinţată. De lii găsi adormit, Spunei că eu am murit. De lii găsi deşteptat, Spunei că mam măritat. Oraşul deşteptat începea să lucească în lumină. Cine se posteaşte, iuşor iaste şi deşteptat. Că cu privegherea deşteptată vei dobîndi pacea cea bnllaagogsslolvită ... a cunoştinţei sufletului Oştile nu dorm, de vreame ce au supt coadă un putearnic vrăjmaş carele îi ţine dăşteptaţi Egumenul ... să se uite cu ochi deşteptaţi la folosul şi sporul Se cade singur acel puternic săşi fie stăpîn voiei sale şi deşteptat la toate trebile sale ca să nu se supere norodul cu strîmbătate. Jupînul ... la tîlcuialele meale ceale de obşte ... cu deşteptată isteţie totdeauna au fost faţă. Fiţi dară, roguvă deşteptaţi, sîrguitori şi veaseli la predarea învăţăturei. Să se aleagă ... spre învăţătură ceasurile ceale de dimineaţă, pentru că duhul în acest timp iaste mai lucrătoriu, mai deşteptat şi spre învăţătură mai bine întremit. Tot omul înţelept, cel ce au părtinit judecata întreagă şi minte sănătoasă de la mama natură totdeauna ca un ostaş deşteptat privighează săşi ajungă scopul său. Iată acel ticălos om cu puţin mai nainte veaget, cu vîrtute, deşteptat şi veasel, iată fără veaste de boală împresurat zace. Osteniţivă ca să predaţi pruncilor învăţături priimite şi cuvintele voastre să fie deşteptate. Diregătoria învăţătoriului pofteşte o necurmată luare de samă şi deşteptat duh cu inimă veselă şi voitoare de bine încopciat. Cine e omul cel mare Şi aşa vestit prin care Zisăşi că ar fi făcute Numitele inştitute Şi alte shoale prin sate Aşa bine deşteptate? Se desfac din paragini deşteptate popoare: Limpeziţivă cînturi. Răsărit, limpezeştete! Firul emoţiei ... ne răscoleşte apele sufletului şi trezeşte zvonul simţurilor deşteptate. Ţiţeron ... scrie ... precum ... de la un Antioh marele filozof, învăţătura să fie luat cu a cui dăscălie nu numai mai deşteptat ... ce ... mai de tot ... mutat să fie fost din cele ce fusese. Părinţii voştri ... de la inimă se bucură, văzînduvă pre voi sănătoşi, mîndri, deşteptaţi şi cînd trăiţi cu alţii în dragoste şi vă purtaţi bine. Iar aceia care sunt mai deşteptaţi, neleneşi şi vrednici au şi stare de avere bună, cum starea unui cărbunar lăcuitor la Baden. fac feliurit formate cuiburi, care adeseori vădesc cea mai deşteptată simţire de măiestrie. Da bine, de păstori, tu numi spui ceai aflat? Păstoriul precum spun e deşteptat şi bun. Copilul care de mic e deşteptat, va muri. Povestea cea despre Cuvrat şi despre despărţirea fiilor lui deşteptaţii o socotesc întră fabule. Golinu cel bogat După cini fata şo dat Nici nari faţî curatî Da nici gurî dişteptatî. deşteptaţi, te. Omul bătrîn nu poate porunci aşa de lesne somnului, cum porunceşte deşteptăciunii. Avea ... o iscusinţă de minte, o deşteptăciune şi o ţinere de minte foarte de mirare. Rachiul otrăvitor şi vătămător minţii şi deşteptăciunii omeneşti ... se înmulţeşte prin numărul fabricilor. Parveniţii şi demagogii nu trăiesc şi nu înaintează decît tocmai prin deşteptăciunea în care ţin acest odios instinct Această din urmă dovadă de deşteptăciune şi de mărinimie ... iau cîştigat întreagă dragostea califului. Degeaba! – mare lucru deşteptăciunea! Chinui Joe pe bietul Prometeu pentru deşteptăciunea şi ascuţimea lui de minte. De la un om jăfuit şi speriat de hoţi ... să nu pretinzi numaidecît mare deşteptăciune. Văzînd înălţimea ideii, îşi închipuie că oamenii aceia sunt cine ştie ce îngeri de bunătate, de deşteptăciune, de abnegaţie. Statul sau boiul omului e pus adesea în legătură cu gradul lui de deşteptăciune. Şi tocmai din astea care sunt fără prea multă deşteptăciune, ies slugile cele mai bune şi mai credincioase. Subt ochii căprui juca deşteptăciune şi şiretenie. Ascuţiseră totdeodată şi deşteptăciunea celor născuţi dintrînsul. Sunt prost cînd mai cred că deşteptăciunea e bună la ceva. Am auzit eu că ai făcut minuni cu deşteptăciunea ta la curtea lui SoareÎmpărat. Niciodată nu ma mişcat mai mult decît atunci deşteptăciunea şi simţul de pază al acestui plăcut şi minunat tovarăş al omului. Devenind substantiv, deştept, să zicem, exprimă noţiunea „deşteptăciunii” întrupată întro fiinţă vie, care, prin ea însăşi, e mai concretă decît reprezentarea pur ideală a acestei noţiuni. Deşteptăciunea ei o să vă fie povestită de tătuţu, întro sumedenie de isprăvi. Deşteptăciunea e un proces imediat şi cine nu „prinde” repede nui deştept. Şi aşteptarea asta a lor era ... un fel de încredere de nezdruncinat în tăria lor şi în deşteptăciunea lor. Unul se mira de deşteptăciunea unui copil de 7 ani Ai umplut pămîntul cu deşteptăciunea ta! ( ă)ciune. Acolo unde îl cheamă deşteptătoarea trîmbiţă să meargă, ... al tău bărbat întoarcăsă iarăşi la tine, dar împodobit cu biruinţă. Ceas ceasornic deşteptător Deşteptătorul meu Drept ceas deşteptător îmi cîntun cuc, Iar patul meu e un splendid hamac! Totuşi, cu gîndul la birou, am potrivit deşteptătorul, ca de obicei, să mă scoale la şapte. Obiectele disparate puse pe scaune, pe dulap, sub pat ... un samovar, cîţiva papuci, un şal ... , un ceasornic deşteptător. A fost bucuroasă cînd a sunat deşteptătorul şi la auzit pe Elefterescu mormăind. E mai acceptabil chiar implacabilul zornăit al deşteptătorului – aranjat de cu seară să sune la oră fixă – decît faimosul „cucurigu” al cocoşilor. Ai uitat cînd stai în gazdă la Săftica de te aştepta nebuna cu ceasul ăla deşteptător în mînă? Nenea Ghiţă Bîlcu dă un ceas deşteptător care cîntă Valsul dimineţii. Să verifice dacă ceasul deşteptător a fost bine potrivit. Începu să se gîndească la tot soiul de claxoane, de la cele cu arc ale bicicletelor, scoţînd un sunet ca de deşteptător, la cele cu băşică de cauciuc. prin unele părţi i se zice deşteptătorul, la a cărui răsărire cocoşii încep să cînte. Pe steaua Aldebaran ţăranii o consideră ca luceafăr, numindul luceafărul porcesc ... Îi mai zic şi deşteptătorul, căci cînd răsare el, cocoşii încep să cînte de ziuă. Svătuindusă cu alţii, sau apucat că va fi el cel întîi pricinitoriu şi deşteptătoriu acestui lucru. Deaici va răsuna trivoga Deşteptătoarelor cuvinte. Imaginea mesei şi a foamei mulţămite e aşa de puternică încît uităm de cauza deşteptătoare. Printre ei nu mai sunt oameni ca Dosoftei şi Hrisant Notara, deşteptători de cultură. De mari făgăduieli pentru viitorime este învăţarea gramaticei ... Această măiestrie deşteptătoare de minte a făcut den arătatele părţi de se află romîni, bărbaţi aşa de harnici, învăţaţi şi patrioţi înfocaţi carii se pot amăsura cu bărbaţii cei mai mari ai ţărilor luminate. Dintraceastea cuvinte învăţăm la ceau vinit Ioan: vinitau să fie mărturisitoriu, deşteptătoriu, învăţătoriu. deşteptători, oare. (ă)tor. Îmi punea la nas deşteptică, al cării miros mă deştepta din acel somn adînc. deşteptici. – ică. Mie mi sa urît aşternînd şi deşternînd. Maică, măiculiţa mea, Ia masa că nu mănînc, Deşternemi că nu mă culc, Gată murgul să mă duc. Can basme masa mi sar pune Şi sar deşterne tot can basme. Priveliştile sclipitoare, Cen repezi şiruri se diştern, Repaosă nestrămutată Sub raza gîndului etern. După un crîng de aluniş, Şotînga îşi dişterne livezile de pruni. De la zorile voioase păn la nopţile eterne, Sub un cer fără lumină marean valuri se deşterne. În nimicuri zileleşi dişterne. La gura sobei ... să ne diştearnă Poveşti în misterioase cuvinte. Valul păcii se dişterne Din albastrul depărtării. deştérn. des Să se ruşinedze necuraţii şi să deştingă în iiad. Acela ... cădzu ... dinral treile podu giosu. Deaci luară elu mortu. Deştinse Pavelu şi cădzu spr-insu de lu cupriense şi dzise: nu vorovireţi că sufletul lui întru elu iaste. Nu morţii laudăTe, D oamone, nici toţi ce deştindu în iadu. Întru glasul arhanghelului şi întru trîmbiţa Domnului deştingeva den ceri. Şi era acolo ceas deştinsă arhanghele Mihail cu patru sute de îngeri În a treia dzi Domnul pre vedearea în toată dihaniei gios va deştinge pre muntele Sinaei. Deştinse arhanghel suptu codru Ce folos mia face sîngele cel mare De vreame ceaş deştinge să merg în pierdzare. Întoarsese durearea lui spre capul lui şi spre creaştetul lui nedereptatea lui deştinse. Asemene act şi pradă ... îndemnă pre Bogdan a li vedera că bravura moldovenilor nu sau deştins în mormînt cu părintele său. Fiiul lu Dumnezeu ... derept greşala lui Adam, în propăstii deştinsese. Mergînd, obliceşte lîngă cale O fîntînă. Frînt fiind de sete Deştinde şi gios pe iarba moale ... Beu de saţ şi mîncă. Şi luo trupul Iosif, cumpără pînză şil deştinse el den cruce. Că adecă împăraţii … deştinseră depreunră. De elu şi celora ce era în temniţă, cu duhul deştinse, spuse deaci celora ce se protiviră de altă oară. Deştinse acesta dereptu în casa lui, mai vîrtos de alaltu. Dzise voinicilor se deştingă şi selu rapă elu din mijlocul lor şi selu ducă în pîlcu Deaci deştinsemu întru Miri ... şi acie află sutaşul corabie. Timpină stricatul pre el, deştingînd el den codru. După a cincea dzi deştinseră arhiereii Anania şi cu bătrînii şi cu viteazul Tartilu oarecarele Agripa împăratu şi Verrnichie deştinsărese întru Chiesariia. deştínd. Nus acealea preamîndrii de sus deştingătoare ce pămenteşti. deştingători, oare. – ător. Aceastea toate de munca Domnului şi de deştingerea lui întru iad ziseau fost. Ca săş arate a sa bărbăţie şi puteare Domnul, şi nespusa a lui ce e cătră noi deştingere şi milă. Le cîntase deodată înviorat de un demon al deşuchelii. eală. Un individ deşucheat în toiul tîrgului trage o palmă unui om pacinic. Cei mai mulţi erau năzuroşi, tembeli şi deşucheaţi. A fost tras niţel de urechi un copil cunoscut de toţi ca cel mai deşucheat din sat. Nu vezi că calicul ăsta este un deşucheat, care a venit să ne amăgească? Dar, vezi, măi deşucheatule, să nu te lipeşti şi tu peacolo că teauz urlînd, apoi. Veveriţa pleacă creangă lîngă creangă şi hoinăreşte, ca o deşucheată, pădurea întreagă. De la deşucheaţii, de la descreieraţii ăştia de pe front te poţi aştepta la orice! Acel om corupt şi deşucheat denunţă împăratului pe romîni ca pe un popor foarte aplicat la rebeliuni. Mişcările şi gesturile sunt şi mai deşucheate. Şi o horă deşucheatăntind Şi cîntă împreună. Din urmă ... se alegea un vălmăşag de glasuri, un rîset ce ieşea ca dintrun singur piept, din spasmul deşucheat al uliţei. Băutura şi viaţa lui deşucheată îl făcuseră neom, la treizeci de ani. De aci nevoia ... de a striga ... vorbe deşuchiate. Fratele deşucheat care şia vîrît ghearele în secretele mortului de bună seamă că a dat de ceva foarte important. Văzu o mulţime de fete vopsite care se legau de bărbaţii care treceau aruncîndule vorbe deşucheate. Le ieşeau din gură cuvinte atît de deşucheate. În trăsuri închiriate, soseau ... scribii ... nemîncaţii, ... cu ochii în patru, ca să aibă ce rumega o lună şi să umple cafenelele cu glume deşucheate. Creştea păsări şi în mania lui se strecura o sugestie deşucheată, gîndul însoţirii cu neamul păsăresc şi transformării lui în fiinţă cu pene şi fulgi. Procurorul ... spunea cîteo vorbă mai deşucheată. Clerul ortodox a interzis „diavolicescul joc” punîndul în aceeaşi categorie de păcate cu beţia şi cîntecele deşucheate. Există ... vremuri deşuchiate, „cînd anotimpurile îşi schimbă firea”. Lui ... nui place să audă vorbinduse deşucheat. Recuzita preferată a autoarei se compune din ... ţigănci vorbind deşucheat, cartofori, stilete ascunse în mînecă. Ştii, tu deşucheatule, în beţia ta, ce va să zică o slugă care obrăzniceşte a se atinge de stăpînul său? Adunătură de aventurieri, deşucheaţi sau inspiraţi, sceleraţi ori naivi, toţi inimoşi şi bravi. Nai umblat tu toată noaptea cu el şi cu deşucheaţii ăilalţi de aţi prădat satu? Casa lor ... era locul de întîlnire a lumii deocheaţilor şi deşucheaţilor timpului. Nare niciun interes săşi strice gura pentru deşucheate. Predispoziţia spre lăudăroşenie şi emfază a acestui deşucheat, caremi păruse atît de ermetic la început, alungase orice simţimînt cumpănitor. Ochii milogilor ..., ciungilor şi deşucheaţilor ardeau cu nerăbdarea de a jefui toate aceste case. Nespălat, neras să umbli, Şi rufos şi deşuchet – Toateacestea împreună Te arata fi poet. O domnişoară bătrînă, niţeluş deşucheată, cam trecută. Ieşind în curte, putui să constat că la Arnoteni pînă şi casa unde stăteau părea deşucheată. deşucheaţi, te. de Deşucheturile lui, oricari ar fi fost, ajunseseră să pară la dînsul aşa fireşti că, în Jarcaleţi, unde sta cu părinţii, pe mahalagii vecinaşi nui mai cuprinde mirarea. O deşuchetură ca el, un dezmăţat ... să mă vorbească el pă mine! deşucheturi. – ură. Scoate un şipuşor elegant; deşurupează dopul şi oferă negustorului. Dacă zici tu că aici e locul bun de iarmaroc, atunci deshamă caii, deşurubează trăsura. Trei ceasuri am stat azinoapte deam înşurupat şi desşurupat la Profesorul ... deşurubase, cu o cheie tubulară, buloanele. Scoase din buzunar o sticlă lătăreaţă, îi deşurubă dopul de metal galben. Deşurubă capacul înalt şi dungat şi scoase mica pensulă. Pretenţii ... de om, care vrea săşi desşurubeze creierul de corp, săl pună deasupra vieţii. Deşurubat de la încheieturi, cu şalele frînte, mi se părea că ajunsesem în starea de piftie. deşurubez. de După mai multe înşurubări şi dezşurubări, filetul începe să se deterioreze. Se auzi deşurubarea unui dop. deşurubări. – dezşurubare deşurubaţi, te. – Detailianţii, neputînd cumpăra deodată asemeni cantităţi, sunt siliţi a cumpăra de la antreprenori. liant. detailianţi. – O bonificaţie ... ce o acordă fabricanţii angrosiştilor şi aceştia detaliştilor. Cumpăra mai nainte acele obiecte de la băcanul detailist. detailişti, ste. – A răspîndit vestea că ... sunt în marşe şi că nimic nui opreşte. El detailă puterea lor, numeşte pe resbelnicii cei mai destincţi, povesteşte isprăvile lor. Nu vă pot detalia toate cîte sau petrecut cu noi în aceşti zece ani de suferinţă. Răspund la circulara telegrafică a dvs. no 6055 că în dosarul corespondenţei anului 1871 nu găsesc ordinul circular no 6731. Rog deci ami detalia dispoziţiile acelui ordin. Nu se sfieşte de realetate şi de aceea nici nu se satură detaliindo. Cu aere de psiholog, dezinteresat îi detaliam calităţile, stăruind mai cu seamă asupra inteligenţei. Eşti sadic ... vrei săţi detaliez nenorocirea. Simioana trecea în fiecare zi prin feredeul boieresc ... Ca o bună cunoscătoare, domnişoara o detalia şi o preţuia în acea clipă de recunoaştere. A detaliat cu migală zbuciumul unei Vete lucide. Interlocutorul nostru detaliază cîteva din aspectele aportului Europei la dezvoltarea civilizaţiei umane. Directoarea ... a detaliat proiectele şi intenţiile teatrului pentru această nouă stagiune. Pete de altă culoare decît a bradului ... se detaliau în transparenţa desăvîrşită a aerului. lia. detaliez. Cîteodată revistele noastre sunt mai detailate decît ale lor. Epistolă foarte detaliată. Geografia detaliată a Ţărilor Romîne. Aflăm că în curînd se va publica în broşură o dare de samă detailată despre această interesantă sărbare, cea întîi (după cît ştim), de felul acesta care se face în ţara noastră. Xenopol a publicat asupra jucătorilor un studiu detailat şi temeinic. Marginile gîndirii îmi erau prea înguste pentru imaginea, schimbător detailată şi totuşi mereu aceeaşi, a Adelei. Hrisoavele de lefuri ne dau ştiri detaliate şi precise. Îi asigură că vor fi despăgubiţi şii invită să depună cererile respective cu specificarea detaliată a stricăciunilor suferite. Procedura detaliată nu este fixată prin tratate, ci prin rezoluţiuni. În biroul inginerului şef al sectorului trei, pereţii sunt plini ... cu planuri detaliate ale minei. Hasdeu se foloseşte de relatarea detaliată a unui martor ocular ... pentru a arăta magistrala cuvîntare ţinută de voievod înainte de ai cădea capul. Dacă admitem acest punct de vedere privitor la text atunci avem întrînsul detaliată regula admiterii în genere în obşte în Ţara Romînescă. Detailata zugrăvire a unor întîmplări. Între cercetările socotite ca necesare, comitetul indică întocmirea de hărţi detaliate ale zonelor de deşert. Investitorii ... au văzut imagini detaliate din satelit ale Bucureştiului. Dar a prevedea, ca în proiectul dlui Conta, şcoli reale deosebite (deşi fără nicio organizare mai detaiată) ... şi a scoate totuşi ... partea principală a învăţămîntului clasic ... – această stranie concepţiune nu există pînă acum în nicio singură organizare de şcoală. Dacai putea să mil descrii foarte detaliat – fără ai cita numele, căci numi trebuie – numai pentru a şti dacă există sau nu vise fătidici, precum se zice. Să vă răspundem „detaliat”? Iam expus detaliat punctul nostru de vedere. Pentru ideea exprimată de neologismul „detailat” poporul nostru întrebuinţează locuţiunea da fir a păr. Zăpada este industria în mare a fabricantului microscopic, pentru care lucrează detaliat o mie de uzini de acelaşi tip şi format. Relaţiile obiective ... sunt detaliat expuse. Am primit ... o adresă în care se explică detailat că aici nu este vorba de o risipă. liat. – detaliaţi, te. Detaliarea corpului femeiesc în romane poate să aţîţe pe cetitor, dar nu contribuie la acel început de înamorare a lui. A stabilit următoarele principii ... rolul şi gradul de detaliere constructivă pentru diferitele categorii de norme şi standardizări. Se propune detalierea sistematizării unei suprafeţe de 70 ha pentru un oraş municipiu. Pe urmă se trecuse la detalierea actului de acuzare. Clasificarea propusă de autori, completă de altfel şi exactă, lasă oricum impresia de fărîmiţare, de detaliere excesivă. detalieri. Toată arta a hotărî forma moşiilor este de împărţit în următoarele operaţii, adecă: ... A hotărî perimetrul (conturnul) adică toate marginile moşiei şi totodată prin agiutorul triunghiurilor, a hotărî toate detailurile. Devizul este făcut şi oricine ar dori săl vază împreună cu toate detaliele îl poate găsi la minister. Nuanţele liberale unite pot săşi conserve individualităţile lor, caracterizate numai prin principii de detail, pe cari pot să le susţie prin organele lor respective. Detaliile de fizionomie fac din „Capul de bavarez” o bucată rară, cu adevărat preţioasă. Lasă insuficient caracterizate atît formele cît şi detaliile de ornamentare. Ochii ei albaştri ... culoarea cerului pentru un detaliu organic. Îi explică detalii de croială, de stofe şi de garnituri. Detalii sau aspecte particulare menţin, dacă nu în structura lor intimă, cel puţin formal, urmele acelor concepţii antecedente. Veneau din Tirol, din Italia ..., marcaţi cu cîte un detaliu al costumului, carei clasa „turişti”. Palatul istoric de la Mogoşoaia în stil brîncovenesc încîntă ... prin fantazia fabuloasă şi orientală a detaliilor. Brăilaşi desfăcuse un plan în evantaliu, ... Şi palpita de viaţă şi cel mai mic detaliu. Un tors, un detaliu păstrat întro frescă. Artiştii creează simboluri în piatră de o mare bogăţie a detaliilor. Ziduri înalte ... înconjură şi ... e lipsită de perspectivă. Nu se pot aprecia detalii separate, fără raporturi între ele. Prima felucă ajunsese atît de aproape, încît i se vedeau cele mai mici detalii: cusăturile pînzei, şcotele, funga. Detaliile de arhitectură se întocmesc, în general, pentru elementele cari comportă o prelucrare specială. Absenţa ei este însă un detaliu în cadrul tipului pe carel analizăm, esenţialul fiind prezenţa cuvîntului care exprimă însuşirea de la baza comparaţiei. Acest detaliu, în aparenţă secundar, are mare importanţă pentru delimitarea GN pe prima treaptă a analizei. Organizînduşi expoziţia ... ne prezintă studii, variante, detalii de decor. Sunt readuse în spaţiul pictural semne, fragmente de peisaj, detalii de arhitectură. Să ne oprim puţin asupra unui detaliu mai puţin neglijabil. În lucrarea de faţă am analizat numai numele pieselor principale de costum, urmînd ca de numele accesoriilor şi al unor detalii să ne ocupăm întro lucrare viitoare. Cele vechi prezintă detalii variate în construcţie. Răul ... e hipostazierea arbitrară a detaliului pe socoteala întregului. Mil amintesc în cele mai neînsemnate detalii. Administraţia de la Bucureşti tinde să micromanagerizeze pînă la detaliu afacerile locale. Bucureştenii vor putea afla detalii despre calitatea apei potabile de la robinet. Ci explicînd în detaliu dintre cine să se aleagă recruţii, adică dintre bulgari şi cei care duc o viaţă nomadă (dialectul comun îi cheamă vlahi) şi toţi cîţi vor urma să intre în cavalerie şi infanterie, din indiferent ce locuri etc. Un profesor propune zoologia agricolă şi industrială trătînd în detail despre animalile folositoare omului. Să vorbim acum în detailuri despre acestea. Întru realizarea principiului său, omul cel personifica a întrebuinţat mijloace cari în detaliu dtale nuţi plac, pe cari le găseşti, ca tot cei omenesc: necomplecte, defectuoase, să zicem chiar rele. Nu pot spune de ce, dar îl urăsc în detaliu, în linia aceea de moralitate grosolană. Ortodoxia ar descrie în detalii tot modul de cugetare şi de viaţă al omului. Vom examina mai în detaliu aceste două principii. Jurasicul superior din valea Casimcea nu este cunoscut în detaliu. Oprindune mai în detaliu la structura şi conţinutul capitolelor de prezentare a celor şapte scriitori, trebuie să spunem de la început că autorul are virtuozitatea alcătuirii unor astfel de studii de sinteză. ANRGN ... au analizat în detaliu toate măsurile legate de încheierea noilor contracte. Registru de detaliu Registrul de detaliu se împarte în: controlul efectivului, capitolul micului echipament, al îmbrăcăminţii, al armăturii şi al diverselor. Englezul nostru îndată să amestecă între popor şi în a sa curiozitate cu grăbire întreba pe unii şi pe alţi despre detailurile osînditului. Nu mai avem trebuinţă de alte detailuri din acea mică revoluţiune din Viena. Presa din Paris anunţă chiar izbucnirea unei insurecţiuni în Calabria; ea adaugă însă că nu este încă bine asigurată despre adevărul precum şi despre detaliile (amăruntele) acestui eveniment. Înştiinţeazămi şi cîte ceva politic, mai cu seamă detailuri lămurite asupra alegerii domnitorului Această mitologie ... coprindea o mulţime de detalie relative la naşterea şi întinderea religiunei germanilor antici. Poetul foarte sobru generalmente în detaiuri agricole nu avusese ocaziunea de ai menţiona în Tristele sau Ponticele sale. Acea epistolă cuprinde detaiuri foarte interesante asupra familiei Cantacuzineştilor. Să mă cobor în discuţiunea detaiurilor biografice ale persoanei mele? Ieri am avut şase ... la masă. Detalii cînd neom vedea. Ar fi mai bine să copiez acest document destul de curios şi săl dau publicităţii ca istoricii noştri să puie acest detaliu necunoscut pînă acum la locul ce i se cuvine. Propun ... să arăt cu toate detailele necesare preparaţia glicolului. Intră în detaliuri de preţuri, invocă interesul oraşului, pleda ca un avocat. Team dus prin fel de fel de saturnalii Prin locuri zise de bonton ... Dar mie ruşine să mai dau detalii. Povestitorul meu nefiind de meserie, nu mia putut da niciun detaliu caracteristic. La Londra sau pus la punct detalii, dar schimbarea directivei datează din aprilie. Partea năzdrăvană era că, deşi în linii generale nu înţelegea nimic, desigur, după curs punea surprinzătoare întrebări despre unele detalii. Pentru detalii se va adresa domnului colonel ajutor. Ghica ... transformă detaliul în episod. Cată să salvăm aparenţele măcar prin detaliu. Arta detaliului oferă surprinzătoare formulări, cînd poetice, cînd critice. Detaliile numirii şi ale înscăunării lea transmis cronica logofătului Radu Greceanu. Sa străduit efectiv să se supună unei alte discipline de lucru, care are ca unitate de măsură fragmentul, detaliul. a stabilit toate detaliile planului de răpire. Marat se ridică să plece, pe urmă firesc de tot, spune ca un detaliu. Epocile de aur ale vieţii religioase pleacă de la ideea că omul e un amănunt al creaţiunii între atîtea altele ... un detaliu zvîrlit aici de bunăvoinţa providenţei. detalii detaliuri, detalie. detaile detailuri detalonez. – În procesul de execuţie a unei freze, operaţiunea cea mai delicată este detalonarea dinţilor, adică îndepărtarea materialului cuprins între cercul exterior al frezei şi arcul de spirală logaritmică. Burghiile ascuţite cu mîna pot avea următoarele efecte: detalonare prea mare, detalonare prea mică. Condiţia care i se cere unei freze detalonate este ca prin şlefuire să nuşi modifice profilul. detalonaţi, te. – detartrez. – detartraje. – detartranţi, te. – detartrări. – detartrizez. – detartrizări. – Epiderma se detaşează pe regiunile pelei unde erau răspîndite. Cuţitul ... înaintează automat, progresiv în buştean, detaşînd de pe acesta o foaie continuă de furnir. constau dintrun radical ... detaşat, de obicei, din numele întregi ... + un sufix. Aceste voci, ce se detaşează pe rînd din masa compactă a ansamblului ..., conturează un fel de moment melodic. Sora detaşă repede acul de seringă. O pictură în ulei ... înfăţişează un cap detaşat de corp. Deşi pare bloc cu patul, se detaşează însă ca să se poată curăţa uşor. O graţie incontestabilă îi calmează tristeţea şi o viziune bucolică se detaşează din cei aparţine mai consistent. Forma generală, obiectivă şi oarecum detaşată de conţinutul lucrurilor pe care le exprimă, este aceea pe care şio reprezintă prozodia. O iubire ... de oameni maturi, plini de spirit, detaşaţi de convenţii. BudaiDeleanu nu se situează în afara evenimentelor, nu se detaşează de acţiune şi de eroi. Nu cred că te poţi detaşa de propria ta existenţă în aşa măsură încît să accepţi deliberat situaţia de victimă. detaşează treptat puritatea personajului de aparenţa frivolă. Steaua ... şi Dinamo ... sau detaşat cu un punct de imediat următoarea clasată. Două goluri marcate de Dudu Georgescu, detaşat în clasamentul golgeterilor. Fudulă de locul înalt pe care şi la ales în trăsură se detaşa roză pe albastrul mat al cerului de dimineaţă. Grădina, camionul, ... făceau ca acele zile să se detaşeze pe fundalul vieţii mele ca nişte perle răzleţe. Se pot detaşa, desigur, de la orice persoană anumite determinante. Printre ceilalţi povestitori populari, el se detaşează şi ca un deschizător de drumuri. La fel de reprezentative din unghiul tematicii, sau detaşat şi de această dată lucrările axate pe subiecte desprinse din realitatea actuală. Specificul costumului dintro anumită zonă se detaşează datorită alegerii subiective a unui anumit model, considerat cel mai reuşit. Dintre acestea se detaşează, ca realizare artistică şi ca număr, scoarţe provenite din zona Moldovei extracarpatice. Aşa aşteptam să se apropie ziua de examen cînd eram mic, sau inspecţia însărcinatului de afaceri cînd eram detaşat. Sunt ... detaşat la Batalionul de marş. Era posibil să fie întradevăr detaşată de la şcoala elementară ciclul doi la o şcoală medie. Pentru că a dovedit o deosebită pricepere, a fost detaşat la Bucureşti. Detaşat, ca apoi angajat, trece la Centrul de îndrumare a artei populare. Cu cîtva timp în urmă am fost detaşat întro uzină care nu merge bine. Turturică nu a fost înlocuit, ci detaşat. Magistraţii ... detaşaţi de funcţii de conducere ... beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute. Ofiţerul ... a detaşat ... numai un ploton ... şi a curăţat cu el ... păduricea. detaşez. – Pentru diametre mai mari se întrebuinţează alezoare detaşabile. Uneltele de instrumentaţie folosite în industria petrolieră sunt detaşabile, ele putînduse desprinde, prin manevre adecvate, de piesa de pe care sa instrumentat. detaşabili, e. – (a)bil. Neîncetat oastea îi turbura şi prin luarea transporturilor, prinderea curirilor, împiedecarea hranei şi rădicarea tuturor detaşamenturilor celor mici... mare scădere îi făcea. Graf Paţi cu un detajăment: (o bună trupă) luo Logoju, vrînd a cerca şi Caransebeşu, ci toamna plooasă îl împiedică. Apoi, după cîteva zile, adună Eughen toate detajementele sale îndărăt, numai puţini dea apăra liniile rămasără. A cincea divizie ... şi detaşamentul gheneralului maior Şeremetovici, acestora sau poruncit a se apropia cătră Slivna în ziua atacului. Întracea vreme nişte detaşamenturi din trupele poloneze, cîştigate de conjuraţi ieşiseră din cazernele lor pentru a se duce la punturile care li sau fost însemnat mai dinainte. Moldovenii ... trimiseră un detaşament de darabani, ca la opt sute de oameni, spre recunoaştere. Trădător se vor socoti: ... comandirul vreunui detaşement care cu cuget viclean va tăinui trebuincioasele ştiinţe şi auziri. În noaptea aceea tîrziu beizade Grigorie ... cu un detaşament militar pe de o parte, şeful pompierilor pe de alta, încep nocturnalele lor strategii Dumbravă comenda nu un detaşement, nu neşte avanposturi, ci toată armata Ţării de Jos. Se formează sub conducerea lui ... un mare detaşament. El a făcut călătoria făra fi însoţit de nimenea, printre detaşamentele roitoare ale armatei turceşti. Voia săi ceară un detaşament de soldaţi, dacă se poate şi tunuri. Urma să plec cu cel dintîi detaşament. Ipsilanti sa întors în scaun împreună cu primele detaşamente ale armatei ruseşti care ocupaseră Ţările Romîneşti. Un detaşament de jandarmi cu o ladă de gloanţe e gata calificat Avea ... un detaşament de poliţie militară. Dosarul la întocmit detaşamentul colonelului ... în subzistenţa cui se afla dezertorul. Dacă a văzut că nui modru nicicum a lăsat detaşament şi tot şia plecat. După prinderea lui Nicolae Mavrocordat ... de către un detaşament ostăşesc austriac, fraţii Crisoscolei izbutiră să scape din mîna cătanelor. Voievodul ... a supravegheat desfăşurarea luptei de pe o înălţime, iar pe dealurile opuse a dispus un detaşament. Membrii unui detaşament de paraşutişti au deschis focul. Detaşamentul romînesc de elicoptere Bravo a revenit în ţară. Lucrez cu un mic detaşament, la amenajarea depozitului. Detaşamentul scriitorilor revoluţionari ... creşte şi se va mări. Echipa de dansuri a detaşamentului de pionieri. Mi se povesteşte, apropo de unul din detaşamentele pensionarilor, cazul unui bătrîn. Eram împărţiţi pe detaşamente, după vîrstă, deo parte băieţii, de alta fetele. detaşamente detaşamenturi. Nu există niciun indiciu conform căruia detaşarea craniilor de trupuri ar fi survenit chirurgical, şi nu amatoricesc. Ca atare, natura nu este mai mult de un stadiu al detaşării noastre de lume. Detaşarea unei imagini de funcţia imaginaţiei ... nu poate fi înţeleasă decît în două feluri. Sadoveanu priveşte cu o oarecare detaşare primele sale povestiri. Un debut cu totul remarcabil: observaţie lucidă şi directă a mediului ţărănesc, suficientă detaşare faţă de subiect. În glasul lui Soleiman pîlpîia uşor un soi de detaşare indiferentă. tind, dimpotrivă, să sublinieze detaşarea ... de acţiune. Deşi poeţii înşişi nu sunt foarte buni martori totuşi cei capabili de detaşare ajutată de aprofundarea filozofică a propriei lor creaţii fac excepţie onorabilă şi sunt ghizi de încredere. Personajele sunt interpretate ... cu o discretă detaşare ironică. Cel mai adesea, detaşarea povestitorului de propriai naraţiune este exprimată în termenii basmului prin expresii deja consacrate. Detaşarea a ceea ce este complet nou de ceea ce poate însemna o revenire la unele forme anterioare revine etnologilor. Detaşarea bună nu e niciodată distanţă şi dispreţ. Apetitul şi detaşarea, cele două dimensiuni pe care doar apostolii au ştiut să le unifice în făptura lor. Pînă la Ploieşti ... îşi mai trudesc oasele şi alţi dascăli ori dăscăliţe oropsite care nau avut norocul să se aciueze cu catedra la metropolă, fie şi cu o detaşare vremelnică. A doua zi primesc ordinul telegrafic ... cămi încetează detaşarea mea la oraşul C. Detaşarea constă în trimiterea unui angajat pentru a îndeplini o muncă la o altă unitate din aceeaşi sau din altă localitate. Aproape 500 000 000 mii lei au ca destinaţie deplasările, detaşările şi transferările în ţară şi străinătate. detaşări. – Lipsinduse astfel cu îndărătnicie de paşii duşmanului ... se aruncă cu izbîndă asupra oricărui corp detaşat care se dezlipea de oştirea de căpetenie spre a îmbla după pradă ori merinde. În cursul timpului ... unele piese detaşate au fost transformate după modele noi. Inteligenţa, adaptată mai ales nevoilor acţiunii, nu poate prinde pulsul acesta de veşnice treansformări ale realităţii decît trăind din ea porţii detaşate pe care le studiază izolat. neînţeles de proşti şi de porci care traduc „plăcerea” lui subtilă şi detaşată, în plăcerea lui trivială. Ma întrebat întîi cu un aer indiferent, detaşat, cum am petrecut la un „ceai” dat de una dintre tinerele angajate ale Teatrului Naţional. Sculptura păstrează o notă de impersonalitate ..., fiindcă este în natura ei de a reprezenta un aspect, uman sau natural, independent şi detaşat de un fond în care acel aspect sar integra organic. Ironia lui Caragiale nuşi putea găsi un mijloc mai verosimil, mai detaşat de a se exprima decît parodia de satisfacţie a lui Caţavencu. Urmăream furnicarul oraşului detaşaţi, nepăsători, fericiţi. Ne propunem să medităm şi asupra cîtorva procedee specifice: ... fantasticul simbolic, narat din perspectiva persoanei ... ; raportul dintre tonul detaşat, minuţia povestirii şi marile ei tensiuni interioare. Cultura a început prin a fi un mod al cunoaşterii detaşate, neutre, a lumii şi a naturii. Acel act de voinţă nu se prezintă suspendat, detaşat de persoana dumnezeească, ci însăşi persoana dumnezeească se arată. De la un timp începu să se gîndească detaşat: „Şi dacă mau eliminat?” A reuşit de această dată să aducă echipa craioveană în postura unui cîştigător detaşat. Oltenii au condus detaşat. Campionii naţionali ... au cîştigat detaşat prima întîlnire. La categoria videoclipuri, starleta … conduce detaşat în topul realizat de această companie de lenjerie intimă. detaşaţi, te. – Cilindru detaşator detaşatoare. tor détacheur . detaşoare. – Curentul detectat prin receptor reproduce această modulaţie şi poate acţiona un sistem oscilant pe frecvenţa modulaţiei. Particula nu ionizează substanţele străbătute, deci existenţa ei nu poate fi detectată, nici energia ei măsurată prin metodele experimentale cunoscute. Prea multe ştiri politice nu detectau civilii, şi mai puţine militarii. Detectînd acest fond general de latinitate ... Cipariu realizează o adevărată sinteză istorică a limbii romîne. Cum se realizează concentrarea, cît e ea de intensă, cum o putem detecta şi folosi apoi. Ceea ce noi detectăm şi exprimăm cu o conştiinţă logică, artistul a mînuit cu o conştiinţă de alt tip, cu o conştiinţă intuitivă. A anunţat ... construirea unui aparat care, instalat în centrul unei camere, va putea detecta orice fel de microfon sau magnetofon aflate în încăpere. Noica ia detectat deci pe tineri în agora, din zvon public, şi a instituit cu ei o relaţie în care esenţial era contactul diferenţiat cu spiritul fiecărui elev. Elicopterul nu a fost detectat de radare, pentru că a zburat la joasă înălţime. detectez. – Diferenţele de energie iau o formă care nu este detectabilă prin efectul ionizant sau prin efectul termic al absorbţiei radiaţiei în substanţe. Ca în toate modalităţile de exprimare artistică, şi în muzica uşoară atentatul imposturii este detectabil. detectabili, e. – abil. detectabilităţi. – itate. Profesorul, prin diferite exerciţii de interpretare ... aplicate după capacitatea studentului, urmăreşte detectarea şi rezolvarea tuturor însuşirilor psihice şi fizice. Întrucît proprietăţile neutrinului au deocamdată un caracter negativ, detectarea acestei particule constituie a priori o problemă foarte spinoasă. Pentru detectarea gazelor se folosesc dispozitive care se bazează pe anumite proprietăţi fizicochimice ale acestora. Detectarea izvoarelor, stabilirea filiaţiei textelor ... sunt rezultate de preţ. Sesizezi, ca specialist în detectarea valorilor literaturii, o anumită dificultate a publicului în diferenţierea lucrărilor cinematografice. Noutatea semnalată de Densusianu nu a fost fructificată în cercetări mai ample spre a se ajunge la o calificare a cazurilor existente, în vederea unei detectări mai amănunţite a resorturilor care generează aceste figuri etimologice. Detectarea dipolilor magnetici, ce au valori extrem de reduse, se poate face prin intermediul unor metode de rezonanţă. Din fericire, vorba lui Valéry nu e concludentă ..., iar alţi mari performeri culturali neau spus lucruri mai încurajatoare pentru detectarea şi valorificarea tinerilor de excepţie. O specie de viespi, ... poate fi antrenată pentru detectarea anumitor mirosuri. detectări. – Electronii detectaţi provin din dezintegrarea neutronilor. Curentul detectat fiind de joasă frecvenţă, poate acţiona un receptor cu inerţie. detectaţi, te. – De astă dată trebuie să te prinz! am zis în gîndul meu Şi imediat mă luai pe urmele lui mai discret decît un bătrîn detectiv. Excelent propagandist – dovadă că înaintase pînă la maximum – nuşi neglija profesiunea de detectiv. Detectivii îi urmăriseră tot firul trecutului, îi scrutaseră viaţa. Urmăreau amîndoi cu emoţie goana unui spion urmărit de detectivi. Colegii noştri, oameni de rînd ... fumează, fac pe detectivii. Cu precauţiuni de detectiv ... trecu prin toate odăile. După cum există detectivi privaţi ... se găsesc şi agenţi care au ca obiectiv spargerea grevelor. Un post ideal pentru detectivi. Nui împiedică pe detectivi ca în aceeaşi zi să încerce a patra arestare a lui Capone. Intenţia ... de a introduce domeniul interpretativ al grafologiei în practica curentă a detectivilor particulari. detectivă sentimentală; Ai văzut cum nea privit? ... Trebuie să fie de o gelozie ... Am verificat încă o dată profunda şi strigătoarea la cer incultură a tineretului, acelaşi peste toată faţa pămîntului, ameţit de izbînzile sportive ale colegiului şi interesat numai de colecţia de romane detective. Îşi apără filmele, eroii şi artiştii săi preferaţi: filme detective, cu peripeţii cumplite. Provizorul internatului ... inspecta pe faţă şi în secret tainele sufletului şi cuferele încuiate ale elevilor, cu un instinct detectiv pervers. Au sporit enorm producţia şi au epuizat toate romanele detective aflate în colecţii populare pe piaţă Aşteptînd răspunsul, Lucu era mulţumit în sinea lui de acest model de descriere detectivă. detectivi, e. – Studiile sale aşa de precise în silogistica lor de detectivaj literar relativ la soarta poeziilor lui Eminescu. aj. Dar, de îndată ce Lucu se îndepărtă, îl urmări pe după scutul lui de hîrtie, în felul detectivesc în careşi supraveghea chelnerii şi clienţii. detectiveşti. – esc. Detectivismul caracterologic îl face pe autor să reconstituie ... o întreagă biografie din amintiri. ism. detectivişti, ste. – ist. Un vecin ... se oferă săl ajute şil împinge cu dea sila întro călătorie detectivistică prin America. Să ştii – îşi zise Stănică detectivistic – că lam prins pe moş. Îi are în casă banii. detectivistici, ce. – istic. Detectorul este un redresor. Detectorul de mine e format dintrun aparat generator de înaltă frecvenţă. Echipe de soldaţi umblau cu detectoarele după bombe rămase neexplodate. Detectoarele portabile ... au un gabarit redus şi pot fi uşor mînuite de către nespecialişti. Specialiştii vor folosi detectoare de metal. Detector de minciuni = În Anglia sa introdus un nou tip de detector de minciuni. Organele de anchetă au ajuns să utilizeze chiar şi detectorul de minciuni pentru a vedea cine a „ciripit”. – detectoare. – Metodele de detecţie prin efectul ionizant, inclusiv camera de ceaţă, nu pot da ... rezultate probante. Detecţia transformă semnalul Morse. Detecţia lineară e lipsită de distorsiuni, cu excepţia semnalelor cu o singură bandă laterală. Metodologia de detecţie a noxelor de depoluare a laboratoarelor de sinteză. Efectuarea de detecţii şi săpături neautorizate în situri arheologice. ţie. detecţii. Prin vizita sa, oficialul turc şia propus să detensioneze relaţiile dintre Israel şi Turcia. sio. detensionez. – de Prin aplicarea metodei de detensionare a lingotierelor ... consumul specific al utilajului de turnare pe tona de oţel a scăzut. Opţiunea de a face acest mobilier să pară vechi ... se realizează prin aplicarea asupra mobilierului a unui tratament special de detensionare. În Belgia încă nu se întrevede detensionarea acestei societăţi multiculturale. Summitul ... a fost şi un prilej de detensionare a relaţiilor dintre Israel, Egipt şi Iordania. Există nu numai laturi pozitive în munca romînilor în străinătate (de la detensionarea pieţei interne a forţei de muncă ... pînă la contribuţia la susţinerea balanţei de plăţi a ţării). – sio. detensionări. – sio. detensionaţi, te. – Dorim ca detenta ce se urmăreşte prin acordul cu Germania săşi producă efectele nu numai în Apus. Navem niciun motiv să punem sub semnul îndoielii acele statistici care susţin că şi astăzi, adică întrun moment de reală detentă a ştiinţelor medicale, mai bine de jumătate din populaţia adultă suferă de maladii ale parodontului. O teribilă detentă nervoasă, spontană ca o hotărîre irevocabilă, face din el un om în luptă, copleşitor. Principiul distribuţiunei aburului: puţin pînă a nu se întroduce aburul, cea mai mare detentă posibilă, şi puţin înaintea eşirei; foarte puţină compresiune la finele cursei ca să se umple spaţiurile nuisibile. Ceaţa formată în primul caz cade antrenînd impurităţile solide în suspensie, astfel că prin repetarea detentei atmosfera poate fi perfect purificată. detente. Care să fie poziţiunea detentorilor de rente? În loc dea le plăti însă peşin el emite pentru 26 260 000 bilete ipotecare, deci el a luat de la fiece detentor al unei asemenea hîrtii echivalentul în numerar. Cînd detentorul nu îndeplineşte una din aceste obligaţiuni pe deplin, fiecare creditor ipotecar are dreptul de a cere vînzarea imobilului ipotecat pentru creanţa sa. Uzufructuarul este, însă, detentor faţă de proprietar în temeiul raportului de obligaţie ce îl leagă de acesta din urmă, numai întrucît excede limitele stăpînirii de fapt corespunzînd dreptului său real. detentori, oare. – Arestat la Mohaci de austrieci, după trei ani de detenţiune şi de boală, la ajuns moartea. Pedeapsa însă nu va putea fi mai mare decît detenţiunea fără prejudiciul cazurilor anume prevăzute de legile penale. E arestat în 27 noiembrie, ţinut două luni la agie ... judecat în patru şedinţe şi osîndit la detenţiune pe timp nehotărît. Tărăgăninduse detenţiunea şi hotelierul dorind să reintre în profesiunea întreruptă, deţinuţii au fost mutaţi întro bună zi la penitenciar. Fusese şi ea arestată şi eliberată după un an şi jumătate de detenţie. În vremea detenţiunii ... nu pierduse nădejdea că întro zi va ajunge despot efectiv al slavilor de sud. A reuşit să scape din detenţie. În cursul celor şase luni care au precedat revenirea lui Capone din prima detenţiune ... brigada lui Ness spărsese porţile la 6–7 fabrici de bere. Spre acest colectiv au fost îndreptaţi paşii unor oameni eliberaţi din detenţie prin actul de graţiere. Administraţia americană pregăteşte planuri pentru menţinerea în detenţie pe termen nelimitat a persoanelor suspectate de terorism. Onufri care închisese pe deţinut în clasă, iaduce covrigi şi petrece cu el ora de detenţiune. Simplul fapt de a trăi e resimţit, în acest caz, ... drept o stare de detenţie. Curtea condamnă la zece ani detenţiune pe acuzatul Adrian. Pedeapsa pentru delicte în materie politică: detenţiunea simplă de la o lună la ... ani. Clientul nostru ..., după cîte suntem informaţi, îndură greu detenţiunea. Marsh a pledat vinovat, în speranţa că va reuşi ... să fie condamnat la 12 ani de închisoare, nu detenţie pe viaţă. În timpul pe cînd furtul era admis, dreptul de proprietate nu era (afară de cel ce era garantat prin protecţiunea musculară efectivă a proprietarului: dreptul rudimentar de „detenţiune”). Bunul dat în gaj ... trecuse în detenţiunea creditorului. detenţii. detérg. Detergenţii întrebuinţaţi în industria alimentară nu trebuie să fie toxici sau dăunători. Cauciucul sintetic şi detergenţii ... au o deosebită importanţă economică. Detergenţii se obţin în cea mai mare parte pe cale petrochimică. Se descriu detergenţii anionici (săpunuri, compuşi sulfataţi şi sulfonaţi). Nivelul vînzărilor de detergenţi ... a fost dea dreptul impresionant. detergenţi. – Ne făcu atenţi să cercetăm aici din nou catedrala şi mai ales orologiul astronomic care numai în toamna anului trecut sa restaurat, după ce demult se deteriorase. Naţiile agricole ... importă obiecte industriale menite a se consuma şi deteriora, fără a lăsa nicio urmă din aptitudinile naţionale, fără a spori puterea de producţiune a poporului. Proprietarul ... măcar o dată pe săptămînă odăile, să constate dacă nimeni na deteriorat paturile, na şchiopătat scaunele. să le prepari cun fel de uleiuri fierte şi cun fel de ceară ... căci altfel apa ţi le deteriorează şi ţi le putrezeşte. După mai multe înşurubări şi dezşurubări, filetul începe să se deterioreze. Deteriora mobila. Castelul şi biserica ... au fost grav deteriorate din pricina războiului. Nu au suficientă grijă faţă de avutul obştesc: deteriorează mobilierul, instalaţiile de iluminat şi sanitare, sparg geamurile. Focarul unui cuptor de uscare a şarjei sa deteriorat. În timp, vertebra se deteriora, fie prin ruptura vasului, fie printro creştere a artrozei pe posterior. Viscolul a smuls sau deteriorat numeroase acoperişuri. Bagă de seamă să nul deteriorezi, că are rude în Olimp. Starea sa de sănătate se deteriorase în mod constant. Naţiunea lor amăgită şi exaltată de sublima mărime a unui bărbat din sînul său a deteriorat administraţiunea, afacerile sale au venit în disordine mare. Sănătatea şubredă ia deteriorat capacitatea de muncă. Noi am deteriorat sensul cuvîntului proză şi prin poezie continuăm să înţelegem versurile. Cincisprezece ani, cu mici întreruperi, au condus ţara. Este oare posibil ca totul să se fi deteriorat doar în patru luni? Nu puţine au fost spectacolele care ... sau deteriorat tocmai în finală datorită supralicitării interpreţilor. Aici se vede în şes o lucrare de îmbunătăţire, singura ce este în tot judeţul, a pămîntului prin zbicirea şi scurgerea apelor cel deteriorează. Omul ... prin aplicarea unor măsuri greşite poate să deterioreze fertilitatea şi uneori să declanşeze ruinarea solului. rio. deteriorez. – Precum o zidire la care se simte vreo deteriorare, dacă nu vine arhitectul să oprească ruina prin măsuri luate din capul locului, se deteriorează, în proporţii din zi în zi mai mari, astfel şi regimul parlamentar sa viciat la noi din zi în zi mai mult. Deteriorarea firelor care întrun mediu uscat sar rupe atît de des. Pentru a se preveni deteriorarea tablourilor, restauratorii au recurs la antibiotice. Podul Grant a suferit deteriorări importante din cauza infiltraţiilor. Ţigările să dispară rapid şi fără urmă din chioşcul în care copiii să găsească un corn, un pachet de ciocolată, un iaurt sau alte asemenea lucruri care nau nimic dea face cu deteriorarea lor morală. Se constată o deteriorare a pieţei pentru produsele siderurgice vesteuropene. Perspectiva intrărilor ... de fonduri din privatizările anului ... oferă asigurări suplimentare pentru finanţarea deficitului, chiar în cazul deteriorării acestuia. rio. deteriorări. – În fine, de multe ori, textul unui mÎanuscrias este deteriorat fie prin viermi, fie prin foc, fie prin umezeală. Problema refacerii conductelor de apă deteriorate a redevenit actuală. Li sa adus un alt cazan pentru baie, în locul celui vechi, deteriorat. Biata alee şia văzut astfel pavajul deteriorat, crengile copacilor rupte, băncile distruse. Avea un vocabular cam redus şi cam deteriorat. Faţă de natura deteriorată, se distinge limpede coborîrea puterii de sus, de la Dumnezeu. – rio. deterioraţi, te. – Acest pămînt este întro deplorabilă stare de deterioraţiune. Statuiele sunt imobile cînd ele sar putea scoate fără fractură sau deterioraţiune. rioraţie. deterioraţii. Tratatul de la Carloviţ au determinat hotarele Transilvaniei, a Moldovei şi a Ţării Romîneşti. Apele de sine aruncă adeseori din lac un feliu de spumă împietrită, nişte pietricele rătunde şi oase, încît din pricina stărei complete a schimbărei lor neau fost cu neputinţă a le determina (hotărî) feliul. În numenile propie se văd diverse terminăciuni; toate remîn nescămbate, deoarece numai articlul şi prepusăciunile le determină casul. Domnul justiţiei este obligat să comunice acea petiţie; tot d-odată determină şi ziua înfăţişării pricinei. Cursurile ştiinţelor sunt determinate prin lege. nu prea o văzuse nimeni ..., afară de directorul observatorului meteorologic care, de cum sosise zvonul, nu numai că o văzuse, dar îi şi determinase direcţiunea. Judecătorul va ordona prin procesul verbal ca părţile să se înfăţişeze înaintea sa la ziua şi ora ce va determina. Nu e atît vorba de dreptul de proprietate asupra unei moşii, cît de hotarele acestora, despre cari nu se ştie cît de vag erau determinate prin vechile documente. Sinodul se începe cu serviciul dumnezeesc ... la ora determinată în convocator. Natura sancţiunilor nu va putea fi determinată decît în împrejurările în care se vor produce ulterior călcările Germaniei. Cît despre vreo asemănare a noastră, al cărui sens Mereuţă nul determina cu epistola lui mohorîtă, ... fără îndoială nu putea fi vorba. Fiecare om vine cu o schemă originală apriorică, determinată numai în parte de trecut. Suntem, în tot cazul, înainte de alipirea Bucovinei la regat, întrun timp determinat totuşi istoriceşte, faptele petrecînduse sub luminatul împărat Francisc. Putem să aflăm, de pildă, ... strada în care locuia artistul, săi determinăm casa şi să o evocăm. Se impune să determinăm dacă forma derivată provine cu adevărat dintro presupusă imagine primă. În Ţara Romînească obştile săteşti nu sunt determinate în privilegii decît prin numele lor, căci hotarul este un lucru străvechi imobil şi necunoscut. se străduieşte acum să determine cu grijă sursele de încălcare a legii. Aceste creaţii sau dezvoltat, determinate fiind de anumite condiţii geografice, economice, sociale şi istorice. La fel face spiritul, cînd determină lumea ca separare a sa de rest. Naţionalitatea cuvenită se va determina prin o lege specială. Acelea aşa se determină ca printrînsele să se înţeleagă toate zilele. Etimologismul scrierii romîne sa determinat cu toată precizia ştiinţifică. În decursul procesului urbarial de mai tîrziu se determină o graniţă între cele două teritorii. Omul nu se mai poate determina pentru un sistem de valori, pentru ca să trăiască în cultivarea lor. Sa determinat apoi mai lămurit genul căruia aparţine povestirea Notarului. În aceeaşi noapte un incendiu a izbucnit în cartierul Podul Roşu, fără să i se fi putut determina cauza. În exemplul dintîi zicerile „pour la gloire” determinează scopul. Complinim subgetul conştiinţă prin adiectivul determinativ întinată. Compărind dară aceste două subgeturi după urmă cu cele dintîiu vedem dară că aceste au oarecare complinire care determinează au le explică şi acele nu. Adjectivul hotărîtoriu se diosăbeşte de articul în acea că cest de pe urmă se mărgineşte a arăta că substantivul comun este luat în un înţăles hotărît cînd adjectivul hotărîtoriu îl determinează prin sine însuşi. incidientăe determinativă pentru că ea determinează modul cu care ezistă subiectul. Articolii şi adjectivii determinativi ... nu dau o cualitate ca cei cualitătivi, ci numai determinez întinderea însemnării substantivilor cum acest om, omul meu s. c. l. Cînd supunem însă pe genetivul cel determinat la un substantiv fără articol, atunci ca să păzim regula de mai sus ne slujim de unul din articolele al, ai, a, ale care pus îndată după acel substantiv ... îi determină oarecum şi a lui însemnare. Nu credem că în asemenea cazuri atributiva determină subiectul regentei. Originalitatea constă însă în raportul dintre epitet şi termenul determinat de el. Complementul este partea de propoziţie care determină de obicei un verb, un adjectiv, un adverb sau o interjecţie. Pe gradul al treilea concepturile se determină şi se hotăresc mai luminat şi mai ager prin adaojerea silabelor sufipse (suffixae), adecă sunt cuvinte ce se formează mai vîrtos de la trunchiuri prin silabe derivative. Agricultura a făcut pasuri mari de cînd himia ia determinat natura solului bun pentru cutare sau cutare plantă. Pentru a determina însuşirea unei ape trebuie să se facă mai întîi analis hemic şi pe urmă cercări dietetice. Cerinţa neapărată este în orice caz de a determina cu preciziune conţinutul noţiunii date în mijlocul celalalte de acelaşi gen. Se sileşte şi dînsul a determina regulile confuze ce cîrmuiesc această limbă încă în pruncia sa. Să alcătuim un tablou sinoptic deplin al tipurilor psihologice ca să le putem determina individualizarea, în cuprinsul tipologiei, simple sau mixte. Caracterul familiei dinspre tată poate fi determinat în linii generale. În sensul cel mai larg, umanismul înseamnă orice preocupare de a determina sau de a explica naiv ori cultivat fiinţa sau natura omului. Stark consideră că electronii ar fi dispuşi la suprafaţa atomului, determinînd însuşirile lui fizice şi chimice. Niciun ostaş nu va putea fi supus pedepsei fără a i se descoperi crima sau vina, prin cercetare şi fără a se determina gradul ei. Există aparate cu care se pot determina cu precizie durităţile corpurilor solide. Noi avem trebuinţă în rătăcirile noastre nu de un filozof care discută, ci de un Dumnezeu care să ne determine a căuta adevărul. Între cauzele numeroase, ce determină aristocraţia romană a face rezbel, este una ce nu sau însemnat îndestul: aceasta este că poporul purta toate cheltuielile. Eram prin urmare determinat a pleca de la Severin cu suszisul bastiment ce mergea la vale. A determinato a funda „Revista Dunării”, foaie literară, ştiinţifică şi politică Credea că ea singură putea săl determine să se însoare cît mai în grabă. Această înlăturare îl va fi determinat să se alăture şi el la acţiunea lui Miron Costin. A reuşit cu greu să determine pe doamna să vină în odaia de primire. Iată necesităţile sociale care au determinat pe romîni so facă ei înşişi pe un teritoriu unde nu există minorităţi. Pentru sorămea am găsit la un magazin o lampă minunată, făcută din cuburi, ca so determin să adopte mobila modernă. Am văzut care sunt ... factorii ce determină orientarea oamenilor înspre filosofie. Am avut nevoie de abilităţi sau de cine ştie ce strategie, ca săl determin să vorbească. Succesul cel mare al spectacolelor determină pe Pascali să mai rămînă în Lugoj. Lam determinat să nu mai tragă la ţinte moarte pe cîmp. Dar asta nu mă determină cîtuşi de puţin să încetez hoinăreala serală. Scopul proclamaţiei este deci să determine populaţia bucureşteană a trece de partea lui Tudor. Neaşteptatul orator a determinat patronii să urce preţurile la cafele. Rezultatele noastre ... neau determinat ... să emitem ipoteza că multe medicamente acţionează influenţînd factorii naturali. Asta nar face decît săi determine la prudenţă. Arată motivele principale care lau determinat să redacteze şi să publice cartea. Cumplitele epidemii ... lau determinat pe GrigoreVodă ... să ridice noi spitale în vecinătatea capitalei. Pasiunea lui pentru această îmbrăcăminte la determinat să o distribuie gratuit şi plebei din Roma. Recentele inundaţii ... iau determinat pe specialiştii Siriului să revadă soluţia galeriei subterane. Interesul pentru utilizarea plantelor a determinat instituirea concursului. Iar al face atent înseamnă al determina să judece propriaţi cauză, alta decît a lui, una de natură spirituală. Încercarea de a determina sindicatul să renunţe la pretenţiile de majorare a salariilor. Ea se determină pentru pEaatria sa. Ea se determină a se opri în această solitudină. Puterile garante, împreună cu Curtea suzerană, se vor determina a face din Romînia ţara progresului şi a luminilor Trebuie să se cunoască cineva, pînă a nu se determina aşi lega soarta. Cu toată teroarea ..., vreo douăzeci de tineri se determinară a sta pe loc. Donizetti ... se determină ca săşi modifice stilul. Mă determinai a mă prinde la preferanţ în care excelam mai bine decît în alte jocuri. Îmi scrii că teai determinat pentru drept. Fiecare fază în ezistenţa limbilor ... a produs o operă ce a determinat faza următoare. Părţi din Alpii occidentali rădică o mare parte a Europei şi determină comunicarea între Mediterana şi Oceanul Atlantic. Delirul, spre exemplu, este o deranjare a inteligenţei şi a instinctului, determinată prin cauze care produc o iritaţiune cerebrală. Paralel cu formarea ... merge schimbarea judecăţii publicului, căci una determină întrucîtva pe cealaltă. E mai presus de orice îndoială că tradiţia latină e ceea ce a determinat nu numai existenţa, dar şi direcţia limbilor romanice. Confuziunea copistului de la care a pornit această falsă atribuire ... a fost determinată de faptul că, în izvodul după care reproduce el această versiune, iscălitura lui Nicolae Costin de la sfîrşitul predosloviei lipsind ..., el a crezut că şi scrierea anonimă care urma trebuie să fi fost opera lui. Precipitaţiunile atmosferice sunt al doilea element care vine să determine clima localităţii. Viaţa ei lăuntrică era determinată în aceste momente de existenţa mea. De medicină, nici nu mai vorbim. Indicaţiile ei se bat în cap şi determină mode. Credinţa că anumite cuvinte, anumite gesturi, anumite acţiuni posedau puterea misterioasă de a determina, după voinţa celor ce se slujeau de ele, cursul fenomenelor naturii. Creierul ... a ajuns a fi socotit, nu numai ca influenţînd, întro măsură considerabilă, funcţiunile fiziologice ale corpului omenesc, dar şi ca determinînd ... formele vieţii sufleteşti. Asemănarea nu ar fi fost exclusă şi în privinţa „sexului”, ceea ce determina vădita întîrziere a ivirii puilor. Cunoaştem ce am trăit ... cu ochelarii pe care ni ia pus pe nas eroarea, pe care ni ia determinat eroarea. Ambele au fost determinate iniţial de o putere mai presus de cauzalitatea naturală. Lipsa de acces în casele burgheziei determină atitudinea scriitorului: această societate se ferea, „cu dreptate”, de orice străin. Un plan de emancipare a ţării de sub stăpînirea turcească în cadrul mişcării eteriste, bazate pe ajutorul Rusiei, iată ceea ce a putut determina hotărîrea lui Tudor. Sunt factori ce influenţează adînc păsările ... determinîndule un anumit tip de zbor. Termenii ecuaţiei inversate determină modul de a rupe farmecul magnetic şi de a separa doi atomi sau două molecule. Gelozia şi calculul politic au şi determinat o hotărîre imperceptibilă. Omul era ... repus în cadrul ordinii naturale, avînd un oarecare rang în ierarhie, dar fiind determinat în toate atributele sale de aceleaşi legi ca ale întregii lumi zoologice. Viaţa nouă ce se făureşte pretutindeni în patria noastă a determinat crearea unor noi cîntece şi jocuri. Acţiunea cîmpului nuclear ... determină o mişcare hiperbolică a electronului de cîmp. Credeam efectiv că prin demonstraţia cu prilejul dictatului de la Viena vom determina rezistenţa armatei. Răspîndirea rocilor nu este întîmplătoare, ci determinată de acţiunea unor cauze ca: vulcanismul, vîntul, apa, organismele etc. Departamentul vistieriei ia retras subvenţia sa, ceea ce a determinat reducerea numărului de paturi de la 80 la 50. Atmosfera şi idealurile acestei perioade vor determina categoric şi definitiv la M. Dragomirescu o admiraţie fanatică faţă de ele şi de cel care lea vehiculat. Lecturile lui erau determinate de o curiozitate şi o pasiune de erudit. Introducerea în piesele de port a materialului de culoare închisă a determinat o diversificare a denumirilor. În opera de artă el exprimă concepţiile şi gusturile comunităţii săteşti din care face parte, determinînd circulaţia intensă a aceloraşi motive şi tipuri de motive. Există şi enigmatice repere psihice, şi cred că de fapt ele sunt cele mai puternice, pentru că ele determină pasiunile. Apele sulfuroase ... determină şi o creştere a funcţiei coleretice, adică „golesc” vezicula biliară. El era orfan ..., fără de speranţă şi afară de aceea determinat prin naştere la neopozitivism. Ajunge ... două punturi pentru a determina o linie dreaptă. Un punct este desăvîrşit determinat cînd proiecţiile lui la amîndouă planele ce se tae sunt cunoscute. Numărul atomic poate fi determinat prin studiul difuziei particulelor x. Ca dreapta să se poată determina desăvîrşit, trebuie a se mai da cunoscut şi o a treia proiecţie. Mai lesne se poate determina cătimea ploaei şi a omătului ce cade pe pămînt în curgerea unui an. Se determină cantitatea de hemoglobină. detérmin determinez. – Căci cu cît e mai puţin determinată espresiunea individuală a actorului cuatît mai determinabilă este ea în diferitele formaţiuni de caractere. Punctuaţia exprimă grafic ritmul gîndirii şi simţirii noastre. Acest ritm variază, în proporţii determinabile, de la un individ la altul. În ştiinţă accentul teoretic zace pe aceste raporturi abstract determinabile. Ocazia, în special nu este „a priori” determinabilă (fireşte, orice profeţie „în conţinut” este dinainte sortită, pentru noi cel puţin, eşecului). A intrat în criză nu lumea, ci o anume viziune asupra ei – aceea a unui cosmos univoc determinabil, antropocentric, previzibil. determinabili, e. – Cauza determinantă ce a adus pe Heliade către neolatinism, a fost imposibilitatea în care se afla ... de a face abstracţiune, ca Bărnuţiu, latinizat de fond şi ca alţii, tot latinizaţi, de epoca şi de mediul în care trăiau. Prima faţă, ce se naşte printro trunchietură oarecare, pe un element al formei primitive luat ca punct de plecare, se numeşte faţă determinantă; pentru că ea aplicată la toate elementele identice determină forma derivată. Din alţi cronicari nu întrevedem măcar înfăţişarea fizică, apucăturile determinante ale domnilor. Era datoare să rămînă factor determinant şi să impună ... o limpezire a misterului din casa cu scandal. Materialismul istoric ne indică factorii economici ca determinanţi exclusiv ai evoluţiei sociale. Factorul determinant pentru formarea imaginii latente este pierderea de energie prin ionizarea cristalelor de halogenură. În unele cazuri, natura morţii are un rol determinant. Teoria newtoniană asupra luminii şi culorilor a jucat un rol determinant în progresul ştiinţific al oculisticii. Această operaţie care rămîne la planul sintagmatic este necesară pentru fixarea cerinţelor determinante în realizarea unor trăsături semantice specifice. Pentru Blaga, dogma are un sens metodologic determinant, în stare să ne contamineze gîndirea potrivit paradigmei săpate în ea. Ceea ce însă a contat determinant în acordarea statutului de economie de piaţă funcţională este privatizarea către companii vesteuropene de renume. Fiecare idă (id) conţine la rîndul ei un oarecare număr de determinante, care determină cum trebuie să se dezvolte o parte oarecare a corpului. Factorii subiectivi şi afectivi, pe care Herzberg îi consideră ca fiind singurii determinanţi. Conştiinţa, care individual a rezultat din durere, a devenit ea însăşi un determinant al durerii. Persoanele omeneşti nu sunt unităţi abstracte, desbrăcate de orice determinante. Renaşterea constituie un determinant cultural în toată Europa, dar ea găseşte terenul cel mai favorabil mai ales la popoarele romanice. Istoricii de meserie ... sau dezinteresat de determinantele mai adînci ale procesului . În termeni generali, putem afirma că ordinea cuvintelor se supune unei singure reguli: elementul cunoscut este urmat de cel necunoscut, aşadar determinatul precede determinantul (sau determinativul). Adjectivul îndeplineşte o dublă funcţiune sintactică: de determinant atît al substantivului cît şi al verbului. Atributul adjectival îl ajută adesea pe BudaiDeleanu în realizarea comicului. Efectul e provocat de contradicţia între determinant şi termenul determinat. Un GN (grup nominal) se formează dintrun substantiv şi un număr de determinanţi secundari. Întrun raport atributiv, ca cel din îmbinarea casă mare, de exemplu, atributul adjectival mare este determinantul substantivului casă. Există însă o întrebuinţare a dativului, din ce în ce mai frecventă în anumite stiluri ale limbii contemporane ... Este vorba de dativul determinant al unor substantive de origine verbală. Autorii ediţiei au împrumutat determinantul „istoricofilologice” dintrun articol. Răspunsurile ... arată că vorbitorii fac deosebirea pentru această noţiune numai cu ajutorul determinantului „nou, nouă”, fără să folosească termeni speciali. determinanţi, te. – Toate limbile evropiene şau împrumutat articurile de la pronumele ce precum şi articurile se întrebuiesc numai spre arătarea şi determinarea unei fiinţe a tria personale. Scop: ridicarea culturală şi economică a ţăranilor din regiune, dublată de o experienţă socialpedagogică pentru determinarea metodelor de activare la sate. Modificările în statutul personal al victimei nu pot influenţa determinarea caracterului unei infracţiuni. Un plan alcătuit dintro serie de planşe ... grafic: a) Determinarea aşezării, întinderii şi dispoziţiunea străzilor. Creangă se arăta oricum nehotărît în determinarea viitorului. Determinarea nevoilor concrete de utilaj ale ţării pe ramuri ale industriei face parte din sistemul de activitate planificată. Sa observat însă că metoda logică de determinare a cuvintelor uzuale presupune o oarecare doză de subiectivism. Mai există şi o altă poziţie în determinarea raportului dintre lingvistică şi stilistica literară. Rezultă că, în determinarea normelor limbii, e necesar să se ţină seama şi de mediul social în care este folosită limba. Factorul esenţial, hotărîtor în determinarea acestui curs atît de îmbucurător, îl constituie raporturile de solidaritate şi colaborare. Operaţia gîndirii de a se înălţa de la noţiuni cu conţinuturi mai mari şi sfere mai mici la noţiuni cu conţinuturi tot mai mici şi sfere tot mai mari, se numeşte abstracţiune, operaţia inversă, determinare. Condiţia concretitudinei este semnul genialităţii creatoare, nu prin ea însăşi, ci fiindcă ea este dovada activităţii sub condiţia individuaţiei ... E o realizare subordonată limitării prin determinare. După precizăciunile a, de, în, din ... se pune rar articlul, de cumva va fi trebuinţă de vreo determinare mai luminată. Cele două articole se vede a fi fost la început întrebuinţate pentru determinarea tuturor numelor fără deosebire. Tendinţa către determinarea minuţioasă în descrieri ca şi în naraţie este una din caracteristicile stilului naturalist. Pentru a necesita întrebuinţarea prepoziţiei, sensului personal trebuie să i se alăture determinarea strictă, limitativă la o persoană cunoscută, anumită, a substantivului obiect direct. Determinarea nu a fost înfăţişată pînă acum ... ca o valoare cu un corespondent morfologic. Raporturi tipice de subordonare sau de determinare sunt cele exprimate de părţile secundare de propoziţie. În alte cazuri determinarea definită a obiectului denumit de substantiv se face prin mijloace lexicale. Propusăciunea mai poate coprinde următoarele părţi, ce se cheamă determinări, adecă: atributul ..., complementul ... cercumstanţa. Unul din cîştigurile cele mai însemnate ale artei scriitoriceşti a lui Odobescu a fost consolidarea perioadei bogate, cu numeroase determinări pe trunchiul a două sau trei propoziţii principale. Ampla construcţie sintactică pe care o întîlnim la tot pasul în scrierile lui alcătuieşte o structură de determinări ale propoziţiei principale. Întîlnim astfel la Galaction exclamaţii, acumulări de epitete şi determinări. Distanţa semantică dintre determinări şi substantivele determinate devine deaici înainte o preocupare. Includerea determinărilor substantivelor verbale între determinările nominale nu este în gramatica limbii romîne o soluţie pur convenţională, care ţine numai de tradiţie. Dacă e vorba să comparăm tot cu flori, să ne luăm mai bine de esemplu poeziile populare ... cari toate au cel puţin originalitate în determinarea florilor. Telefonul se mai întrebuinţează şi la determinarea meridianului magnetic. Determinarea unei bune metode teoretice este piatra unghiulară a oricărei încercări de sociologie întemeiată pe statistică. În determinarea climei Răşinariului nu ne putem întemeia pe observaţiuni continue şi sistematice, singurele cari ar putea preciza, în ce priveşte timpul şi relieful, mersul elementelor meteorologice. Klages ... a recurs la determinări cantitative, folosinduse de formule matematice. De fapt, judecînd o valoare ... judecăm momentul istoric, determinarea valoarei, şi nu valoarea însăşi. Pentru determinarea torsiunii firelor, se aplică ... metoda Marschik. Faceţi o analiză pentru constatarea glicozuriei şi alta pentru determinarea glicemiei. Deosebită ca grad, natura subconştientului e aceeaşi cu a inconştientului ... Determinarea gradelor de conştiinţă a fost făcută şi experimental. Determinarea mecanismului de transformare a semnului lingvistic în simbol interesează însă stilistica sau poetica. Cartea ... este un demers de raportare şi determinare a omului Ion Barbu. Utilizarea laserului în determinarea gradului de poluare atmosferică. Etnografia urmăreşte determinarea tipului morfologic de costum pentru fiecare zonă în parte. Determinarea lor este facilitată de indexul alfabetic al numirilor ştiinţifice. Lumea modernă ... e marcată ... de un fel de panică vanitoasă dinaintea unui eventual exces al determinării. Determinare la prostituţie sau corupţie sexuală. În termenii lui F. A. Hazek „piaţa şi determinarea prin competiţie a preţurilor furnizează un procedeu” prin care este posibil să se comunice fiecărui producător individual maximum de informaţie posibilă. Beţia, bătaia, adulterul, dramele sufleteşti rezolvate prin violente descărcări fizice, fac fondul acestei literaturi materialiste şi pesimiste, prin lipsa liberei determinări şi a intelectualităţii. Această declaraţie constituie prima afirmare a principiului de liberă determinare a popoarelor. În tipurile de societate autocratice, corporative omul capătă o existenţă secundară, accesorie. El e înglobat mediului şi nu poate căpăta o determinare autonomă. Compromisurile, ca abatere de la instaurarea unei reale economii de piaţă, nu depind însă de perioadă, ci de absenţa determinării politice de a face lucrurile cum trebuie şi la timp. Corpul omenesc joacă ... un rol însemnat în determinarea formelor vieţii sufleteşti. Gîndul îşi cristalizează un conţinut care nuşi poate depăşi limitele, acceptînd fatal determinarea, iar revolta este comprimată în forme. Trebuie să mai stabilim şi răspîndirea acestei pronunţii, cîţi anume dintre săteni o au. Numai aşa ne dăm seama de valoarea unei forme dialectale şi numai aşa înţelegem determinările şi funcţia ei socială. Dacă toate determinările cari deosebesc atît de mult o persoană de alta ar proveni numai din influenţele externe. Macedonski recunoaşte, din ce în ce mai deschis, importanţa determinărilor de ordin istoric în limbă. O funcţie fără precedent a avut concursul în determinarea unui puternic reviriment al creaţiei corale. Orice acţiune are determinări sigure şi finalităţi exacte. Sunt doar cîteva determinări de ordin politic şi organizatoric ale autoconducerii. Determinarea greutăţilor moleculare. Primele determinări (1900–1906) nu au dat rezultate deplin concordante, ele lăsau totuşi să se întrevadă identitatea sarcinilor specifice ale particulelor 1. Se realizează aici un proces de reciprocitate aproape matematică, de determinare algebrică. determinări. – Versurile safice sunt asemenea tot de unsprezece silabe, cu diferenţa că acestea au o cesură determinată; un emistih e de şase şi altul de cinci silabe. Prin această îndoită funcţie a absorbirei şi a aborirei, fiecare organ şi prin urmare întregul trup să ţiie şi creşte supt o formă determinată, însă strîngînd şi înnoind fără încetare elementele substanţei sale. Birjă se cheamă o trăsură publică, cu care te serveşti după curs sau pe oară, cu taxă determinată. Soarele are în sine o putere atractivă ... care nu lasă pămîntul să se mişte drept înainte, cil constrînge să se revoală împregiurul soarelui şi să se întoarcă iarăşi la locul de unde au purces după un timp determinat. A se admite intrarea liberă a unor materii pe un timp determinat. Rezultară ... o serie foarte determinată de probleme, drepturi şi datorii. Orce tranziţie de la o gîndire la alta are o cauză determinată. Şcoale reale, fără număr determinat. Oricare ar fi natura faptelor sau a delictelor, cari ar provoca cererea de despărţenie pentru cauză determinată, o asemenea cerere nu se poate face decît numai la tribunalul civil al districtului. Ce cîntă anume ? Nimic determinat nu te fixează, în afară de melancolia irosirii tinereţii. Astronomul, istoricul, chimistul nu se simt nicidecum stînjeniţi în activitatea lor de lipsa unei soluţii determinate a acestei probleme. Bela, însă, se mîndrea că e lucrător, aşadar un om cu o profesiune determinată. Cum însă o dezvoltare treptată îi ascunde această relaţie aprioric determinată, el se simte întrun raport de imanenţă cu aceste forme. Materia este în stare solidă atunci cînd la temperatura ordinară se caracterizează prin: formă proprie şi volum determinat. Ma adus la dumneavoastră şi un scop determinat. Se supune elementul studiat unei reacţii nucleare determinate. O proporţie determinată de oxigen şi de bioxid de carbon, asigură ... dezvoltarea plantelor. Prima constatare care se impune cerecetătorului acestui fenomen sintactic romanic este legătura dintre prezenţa prepoziţiei şi caracterul determinat al obiectului direct. În general, GN (grupurile nominale) fiind elastice ... volumul lor nu este în prealabil determinat. Prin mineral se înţelege un corp omogen, format în mod natural, cu proprietăţi fizicochimice determinate şi care ia parte la formarea rocilor. Activitatea în grădiniţe ... se desfăşoară pe bază de programă, cu un conţinut determinat. Mă simt complet determinat. Patruzeci de ani. Îşi avea motivele lui bine determinate pentru cari „nu pleca nicăiri”. Nicio noţiune, fie chiar cea mai determinată, nu există în natura reală; natura reală ne dă numai sensaţiuni de indivizi. În termeni generali, putem afirma că ordinea cuvintelor se supune unei singure reguli: elementul cunoscut este urmat de cel necunoscut, aşadar determinatul precede determinantul. În limbajul afectiv, atributul prepoziţional apare înaintea substantivului determinat în construcţii exclamative în care are valoarea unui atribut adjectival. În cuvintele compuse intră un cuvînt determinat şi unul sau mai multe determinante, de cele mai multe ori cu rol de atribut. Raportul dintre determinat şi determinant este de subordonare. Distanţa semantică dintre determinări şi substantivele determinate devine deaici înainte o preocupare. Raritarea apoziţiilor aşezate înaintea determinatului e un fapt care merită să ne reţină o clipă atenţia, căci, în poezie, celelalte calificări, în primul rînd adjectivele apar mult mai frecvent pe primul loc. Cu un aer mîndru şi determinat ea se pare că ameninţă. Răspunsul dat rebelilor a fost negativ şi determinat. Soldat determinat. Om determinat la toate periclele. Există însă în viaţa spiritului o primejdie a voinţei determinate. Vînător, jucător, băutor determinat. determinaţi, te. – În cel deal doilea zicerile ... sunt un determinativ de loc. Propusăciunea mai poate coprinde următoariele părţi ce se chiamă determinări, adecă: 1) atributul (atribuciunea) 2) complementul (regimele); 3) cercustanţa (determinătiv în sens strîmt). Aci subjetul se înfăţişează cu adjectivul determinativ acesta. Adiectivele mai de obşte nu primesc nicio schimbare în cazuri afară de cele determinative care se schimbă. Întreaga clasă a cuvintelor determinative şi pronominale, conservînduşi aproape neschimbată vechea flesiune cu forme de cazuri, au în romîneşte o altă declinare decît numele propriuzise. Un însemnat număr de toponimice romîneşti constau dintrun nume propriu zis şi un determinativ, care fixează oarecum aşezarea topografică a locului. Simetria construcţiei analizate provine din faptul că ... elementele determinative, în a doua fază a coordonării, se întîmpină în grupuri de aceeaşi mărime. În general atributul genitival şi cel prepoziţional sunt determinative şi de aceea în scris nu se despart prin virgulă de substantivul la care se referă. Imaginile şi metaforele îndeplinesc de obicei funcţiunea unor determinative şi ocupă prin urmare locul unui atribut adjectival sau substantival sau al unui complement. Iar articolul, indiferent dacă este hotărît, nehotărît, adjectival ori posesiv, reprezintă pentru uz un determinativ primar. Din punctul de vedere al congruenţei sintactice, clasa morfologică a cuvintelor declinabile se împarte în cuvinte determinate ... şi cuvinte determinative (adjectivele, formele participiale şi numeralele). Propoziţie determinativă Ca să dejudicăm propoziţiile explicative, din cele determinative, aducem aceste exempluri. Propoziţia incidentă determinativă adaoge la ideea cuvîntului cătră carele ea este aninată, o idee particulară prin care se îngrădeşte înţelesul acelui cuvînt. PropPoziţiao incidentă determinativă întrun fraz se numeşte aceea carea determinează modul, cu care esistă subiectul propoziţiei principale în privirea obiectelor ce sunt cu dînsul de o natură. Sunt două feluri de incidente, determinativa şi explicativa. Legătura strînsă a atributivei determinative cu regenta ei se vede clar în cazurile cînd atributiva se referă la un substantiv cu prepoziţie şi totuşi articulat. Nefiind despărţită prin virgulă de regenta ei, atributiva menţionată trebuie considerată determinativă. Intervine o propoziţie atribuivă determinativă care se intercalează şi care face simetrie locală cu complemente circumstanţiale de loc. Propoziţiile atributive izolate sunt numite şi explicative, iar cele neizolate, determinative. Articol determinativ Articolul determinativ sau adjectival se pune înaintea unui adjectiv care urmează după un substantiv comun ori serveşte ca atribut al unui nume de personaj istoric. Modul infinitiv se socoteşte totdeauna de formă determinativă a verburilor; deşi nu este primitivă, de la a căruia final se cunoaşte fieştece verb de care conjugare se ţine. Socotim chiar că atitudinea psihologică a naratorului faţă de faptul povestit este determinativă doar în momentul iniţial al creaţiei unei legende, snoave, povestiri etc. determinativi, e. Cauza determinatoare a erupţiunii fusese o emoţiune puternică. Avem două feluri de declinări: a) o declinare perifrastică ... b) o declinare mai determinată cu forme de caz distincte şi în care articolul aton ca enclitic ţine locul de determinator şi încîtva de formă flesionară. Au apărut şi unele determinatoare generale ... sau broşuri speciale. Nu vom insista asupra caracteristicilor speciilor, ele fiind prezentate în determinatoare, în tratatele de etnobotanică. determinatori, oare. – tor. Iară dacă ceva va prisosi sau va rămînea acelea prin ceată făcînd de ştire localnicei iurisdicţii după a căria determinaţie sau la besearica instituturilor publice, sau spre ajutoriul celor săraci să se dea. Determinaţia: hotărîre ce ia cineva ce sau cumpănit în două părţi. Să nu ne ruşinăm a recunoaşte că neam rătăcit însărcinîndune cu o profesie pentru care nu avem nicio vocaţie, să regenerăm societatea de la bază şi în loc de a ne căi putem fi încredinţaţi că ne vom aplauda de această dreaptă determinaţie. Luatai în fine o determinaţiune? Atributul e orice determinăciune mai de aproape a unui lucru. Cugetul e ca un fundament, iară vorba ca un edificiu ... Ferice de naţia ce onorează fundamentul acest divin ... dacă rădică deasupra aceluia un asemenea edificiu naţional, plin de determinaţie, de simetrie şi de gust estetic. Oster remarcă lipsa determinaţiunilor exacte. Poetul îşi poate închipui un timp stagnant, fără determinaţiuni interioare, un timp îmbătrînit, egal în toate părţile sale. Întrucît genul, ca atare, e însăşi esenţa gîndirii, există în însăşi esenţa gîndirii posibilitatea iluziei prin gîndire şi prin ea însăşi a determinaţiei, a particularităţii, prin urmare a realităţii, a concretului. Ne vorbeşte apoi despre logica pe care urmează să o scrie – întru desăvîrşirea sistemului propriu – o logică născută nu în jurul individualului şi generalului, ci a „elementului”, a determinaţiilor. Determinarea se realizează prin adăugarea de noi note la notele noţiunii iniţiale; acestea se numesc determinaţii. Timpul nu este ceva cear subsista de sine sau ar adera lucrurilor ca o determinaţie obiectivă a lor, care ar rămîne prin urmare chiar dacam face abstracţie de la condiţiile subiective ale intuiţiunei lui. Exemplul moral care de demult timp adormitasă întrînsul sau trezit ceva în Legre prin relaţiile lui cu Toma, dară sau deşteptat numai pentru ca să fie respins de o nătîngă determinaţie. Adevărata critică de valoare conţine implicit o determinaţiune istorică. Nimeni nu ajunge la capătul drumului cu alt set de determinaţii decît cel cu care a pornit. Determinaţiunea acidului carbonic coprins în aer. Determinaţiunea unei cantităţi necunoscute. determinaţii. A experimenta însemnează a reproduce după voinţă fenomenele naturale, ca să putem constata cu siguranţă şi preciziune legile lor şi cauzele care le determină şi de unde vine vorba determinism. De altfel toţi ceasornicarii sunt mai mult sau mai puţin filozofi ... Ceasornicul, angrenaj de forţe, „lecţie” de determinism ... e un univers în miniatură. Supusă doar determinismului interior, creaţia trebuie să aibă aparenţa unei existenţe deosebite de cea a creatorului. Este uimitor cît de mult seamănă în reacţiile simţirii lor, doi oameni cari iubesc ... Determinismul psichologic e atît de mare încît, cu toată iluzia deosebirilor de structură, sunt incidente de asemănare, amănunte, care te îngheaţă. Determinismul cugetării filosofice. Individul are pregnant caracterul de existenţă, vie şi detaşată de un determinism transcendent. Cadrul istoric : 1) Genealogia familiei. 2) Originea ei socială. 3) Determinismul social de deplasare a ei. Fatalismul este însă un determinism finalist şi metafizic. Experimentarea în cadrul realităţilor sufleteşti, acestea nesupunînduse unui determinism matematic, e mult mai dificilă. Nenumărate transformări fizice dau omului achiziţii psihice şi nervoase, complicate, în care determinismul natural nu mai poate juca simplu şi rectiliniu. Determinismul aplicat artei prin „mijlocul natural şi cel social” nu e prea exact. În „Bietul Ioanide” pierderea copiilor este ... un act de penalizare din partea istoriei, consecinţa unui determinism. Pe aceste baze se poate trece la ceea ce sa denumit „tehnicile de sinteză” în ştiinţele sociale, determinînd la specificul sociologiei muzicii, jocul metodei comparative ..., categoria de tipologie şi de legitate (cu contingenţele pe care le cunoaşte în problema determinismului social, al cauzalităţii). Determinism geografic Acest determinism geografic ... este totuşi exagerat, fiind mai probabil că influenţa mediului fizic scade pe măsură ce creşte influenţa mediului economic. În aceste lucrări a fost concentrat mult material faptic, privit însă prin prisma determinismului geografic. Determinismul geografic este cunoscut şi sub denumirea de orientare geografică în sociologie. Ştiinţa nu poate să prevadă, pentru că o cauză are multe efecte posibile. Determinismul a căzut. Interpreta, în felul lui, doctrina determinismului sau materialismului istoric. Acum intervine, pe lîngă latura ştiinţifică şi tehnică de laborator, pe lîngă latura filozofică a determinismului, şi latura militartehnică, latură propriuzis socialculturală a problemei atomice. Potrivit determinismului, orice fenomen are o cauză naturală. Determinism mecanicist mecanist De la Descartes pînă la A. Comte şi de la acesta pînă la Taine ori Spencer, determinismul mecanist domina filozofia cu pretenţii de ştiinţă. Determinismul mecanicist şia găsit formularea clasică la matematicianul şi astronomul francez P. Laplace. Concepţia deterministă ... ucide încrederea în eficacitatea luptei pentru mai bine. Fără retorică şi artificii, Rebreanu ne prezintă procesul determinist al fierberii revoluţionare. După asemenea expuneri, în care intră atît de viguros ştiinţa fizică a timpului, neam aştepta la o dezvoltare „deterministă” a cosmologiei. Problema vieţii sufleteşti subconştiente era redusă la neputinţă în mod egal şi de psihologia spiritualteologică, şi de cea deterministmecanistă. De cînd lau ales pe Cosma în birou ..., a devenit un determinist agasant. determinişti, ste. siu. Se mai foloseau, la nevoie, mierea, ... aloesul şi alte substanţe detersive şi antiputride. detersivi, e. – Romînul de aici îl detestează pentru sufletul lui cîinesc. Am imaginat o clipă ce sar fi ales din sărmanul articol căzut, deo pildă, pe mîna unuia din acea speţă teribilă de pamfletari, pe care dta, cu bun motiv, o deteşti. Are să te surprindă însă, cînd ţioi spune că detest politica. Fiecare ţine să fie altfel ... decît vecinii ... pe care, poate îi detestă. Dumneata eşti tot ce am detestat mai mult în viaţă. În monstru admiri forţa şi unele trăsături ce amintesc anumite armonii, dar deteşti îngrămădirea inestetică a forţei. Nu desigur din acest motiv Tudor începu să deteste pe cel careşi bătea joc de un nume şi deo moştenire sfîntă. Nu mai puţin detestate erau jurisdicţiile ecleziastice. Lucru curios, oamenii care nu dau nimic nimănui sunt foarte bine priviţi, iar cei darnici, detestaţi. Dacă o persoană ne e antipatică suntem înclinaţi să detestăm toate persoanele care o înconjoară, adesea şi obiectele de care se serveşte. Amintirea înfăţişării lui de atunci ma împiedicat săl detest vreodată. Azi detest Chinuitoarea nostră conştiinţă. Brătienii îl detestau pe Heliade, socotindul fricos, vanitos, neîncrezător. Detesta indolenţa acelora dintre colegii lui care nuşi făureau ţeluri înalte. Romancierul detestă sau, mai exact, îi dispreţuieşte pe „făcătorii de cuvinte”. Altfel spus, mitocanul nostru caută să reducă lumea la el, pentru a suspenda dependenţa sa de centrul de care nu sa dovedit demn şi pe care îl detestă. Nu a fost propriuzis o „revoluţie”, ci o lovitură de stat, termen pe care ... îl detestă. Eşti o capitală care detestezi toate excesele, şi în cutezanţă, şi în răutate, şi în revendicare, şi în bunătate. Se detesta, că a fost şi a rămas un prost revoluţionar, nepregătit să întîmpine cu stoicism loviturile. Aflai în urmă că mătuşămea şi cu ducesa se detestau. Se înrudeau, deci se detestau. Două duşmance de o viaţă care sau detestat tot timpul ... au fost ... ucise de aceeaşi hotărîre a destinului. Detest afacerile băneşti! Detest aşazisele baluri. Detesta gravitatea ca fiind pricină de intoleranţă şi visa chiar o religie „veselă”. Detesta ... historismul. Detest războiul. Detest să pierd o oră la bărbier cu tunsul. Detest ca nevasta unui medic ... să vorbească ca o babă din sat. detést detestez. – Dumnezeu a dotat pe păun cu pene frumoase, pe miel cu blîndeţe, pe guşter cu o coloare verde detestabilă. Celebrul şi totdeodată detestabilul rondo vine ... ca să ne arate trista stare în care se află muzica în ţara noastră. Cîteodată ... nemişcarea asta detestabilă ... nu mi se pare atît de rea. Are, cu toată detestabila lui filologie, mijloacele verbale pentru marele vers romantic. Fructul acestor detestabile relaţiuni fu jocul de cărţi. Poate să fie un detestabil ministru. Părerile pe cari un autor le emite ... pot fi admisibile sau nu, onorabile sau detestabile. Ce speţă de pungaş detestabil. Vă impuneţi să găsiţi urîte şi detestabile unele lucruri frumoase, cari au marele cusur de a fi făcute de alţii. Unde e deci noutatea „detestabilă” pe care unii au înfierato şi alţii au exaltato? Era o lume plină de freamăt, fermecătoare şi detestabilă. detestabili, e. – Din rezervorul potenţialităţilor modului de a fi în lume creştin a rezultat atît spiritul ştiinţific modern, cît şi detestata lume modernă. detestaţi, te. Acum Aglae, pînă mai ieri detestatoare a mîzgălelilor lui Simion, se mărturisea o admiratoare aprinsă a artelor. detestatori, oare. – -tor. Pentru a corespunde cerinţelor partiturii, Salvatore Puma, fiind tenor liric, îşi îngroaşe vocea în grav şi în mediu, detimbrîndo şi emiţînd sunete lipsite de consistenţă. detimbrez. – de Prin detimbrare se acţionează (accentuînd sau atenuînd) asupra frecvenţelor joase, medii sau înalte în domeniul audiofrecvenţelor. detórc. – Detolitarea amestecurilor acide rezultate de la dinitrarea toluenului se execută prin agitare cu mononitrotoluen. ia cerut directorului … să detoneze podurile de gheaţă. Pirotehnicienii au detonat o porţiune a unui dig. Nime însă nu detona atît de logic, nu argumenta contra lor atît de bărbăteşte. detonez. – detonez. – detonabili, e. – bil. Fiindcă hidrogenul fosforat ce se produce este inflamabil de sine, trebuie să se lase în balon cît se va putea mai puţin aer, spre a nu se putea forma o amestecătură detunantă. Un amestec detonant de 2 vol. hidrogen şi 1 vol. oxigen se obţine prin electroliza apei acidulate. Detonatorul transmite încărcăturii explozive şocul de iniţiere al capsei detonante mărit de 10 ... 100 de ori. avînd rolul de a amplifica impulsia dată de capsa detonantă. detonanţi, te. Detunarea armilor flăcărătoare. Atunci împreunînduse amîndouă electricităţile va ieşi o schinteie electrică mare însoţită cu o detunare (zbugnitură) foarte tare. Ofiţeri de geniu şi maiştrii specializaţi în detonări şi montaje de piese de artilerie lucrau în trei schimburi. Încercaţi să vă imaginaţi ce aţi auzi la detonarea unei bombe atomice. Pentru romîni, bucuria sărbătorilor de iarnă tinde să fie anihilată de groaznicul coşmar al detonării petardelor şi rachetelor de mare putere. Circulaţia rutieră şi feroviară pe Defileul Jiului a fost închisă ... pentru cîteva ore, pentru detonarea unor bucăţi de stîncă ce ameninţau să se prăvălească de pe versanţi. detonări. Extragerea manuală a tecilor detonate. detonaţi, te. – Detonatorul transmite încărcăturii explozive şocul de iniţiere al capsei detonante mărit de 10 ... 100 de ori. Detonator pentru proiectile, încărcat cu fulminat de mercur sau azotură de plumb şi trotil. detonatoare. Detunaţia se pricinuieşte prin condensaţia cea dodată a aburului de apă în contact cu aerul cel rece. Cînd se aprinde acest gaz, face o detunaţie (zbucnire). Deodată o detonaţiune teribilă se auzi deasupra capului său. Cînd şi cînd găsim forme duble, cum rezultă chiar din lista dată în text. De pildă: destinaţiedestinare, determinaţiedeterminare, detunaţiedetunare. Cînd se produce detonaţia, fiecare dintre straturile succesive de amestec exploziv e aprins prin compresiune. Detonaţia se datoreşte unei unde de şoc care străbate mediul exploziv şi provoacă ridicarea bruscă a temperaturii. detonaţii. Cînd să pornesc răii ce sînt fără treabă, Atunceai de dînşii o nădejde slabă, Cînd nui pănăntrunul spre bine să margă, Cînd să detornirăn volnicie largă. detornesc. sio. detorsionez. – de sio. detorsionări. – sio. detorsionaţi, te. sio. detorsiuni. – detoxífic. – O formă de detoxifiere e transformarea în esteri ai acidului sulfuric a produselor ciclice. Detoxificarea efectuată în anumite condiţii poate păstra intactă proprietatea antigenică a toxinelor, care pot fi folosite astfel în imunizarea antitoxică. detoxificări. – detoxificaţi, te. – detoxificaţii. – Ceasul minţii mele sa detracat, merge anapoda. Încă de atunci sănătatea ei începu să se detracheze. detrachez. – nea zugrăvit ... un pesimist detracat şi na arătat drumul cum omul a ajuns la această detracare nervoasă. detracări. ca un aparat detracat. Rîsul dură aşa, mut şi atroce, sar fi spus în aşteptarea paznicului de panoptic care să vină cu cheiţa şi să restabilească resorturile mecanismului detracat. Cu aparatul mestecării foarte tare dezvoltat, cu dicţiunea detracată şi cu mersul greoi. nea zugrăvit un mistic, un pesimist detracat. Eroul cărţii ... îşi povesteşte viaţa la Oakland, periferia săracă din San Francisco, întro lume a discriminării rasiale, a detracaţilor. detracaţi, te. – A detrecta e semn de invidie. detractez. Domnia regelui Gheorghe I corespunde tocmai acestei faze de liniştire, departe de entuziasm şi de detractare sistematică. detractări. – detractaţi, te. detractatori, oare. detractaţii. Detractorii libertăţii industriale ... inimicii liberului schimb, strigă că concurenţa nu profită decît consumatorului. Lope dar, ca şi Plaut, vorbea în glumă, şi numai pentru a închide gura numeroşilor detractori. Aceia sunt detractorii sau cel puţin nepăsătorii artelor, oameni cărora le lipseşte una din cele mai sublime şi mai fecunde însuşiri ale firii omeneşti: puterea imaginaţiunii şi palpitul inimei! Sturdza se făcuse apărătorul înflăcărat al constituţionalismului şi în acelaşi timp detractorul aprig al monopolului de tutunuri. Teoria geografiei de Iosif Moesiodax a fost înfăţişată în acelaşi timp lui şi colegului său Alexandru Ipsilanti ..., dascăli şi erudiţi greci, pe cari trebuie săi credem măcar cît şi pe detractorul domnului, Sulzer. Toţi analiştii mari ... sunt mai mult sau mai puţin detractori ai omului. Nu se putea spune că Luca Ion era detractorul lui Ion Luca, literatura tatălui întîmpina rezerva fiului. Puţine au avut adepţi mai fervenţi şi detractori mai înverşunaţi. Asta nu dovedeşte din partea detractorilor decît o regretabilă uşurinţă. Impresia că poezia argheziană este rezultatul unei mari, unei nesecate invenţii verbale au răspîndito, deopotrivă, admiratorii şi detractorii scriitorului. Al. Macedonski ... se înscrie printre detractorii lui Eminescu. Punctul de vedere al detractorilor e fals. Detractorii au fost în permanenţă tentaţi săl ridiculizeze. Detractorii timpurii nu sau lăsat convinşi de primele cărţi. Rătăcirea e cu atît mai stranie cu cît oamenii de valoare, şi care nu au fost detractori ai capitalismului, precum Ştefan Zeletin ..., au reluat în nume propriu inepţia curentă, potrivit căreia capitalul este în mod intrinsec îmbibat de sînge şi murdărie. Ambii politicieni joacă mai abil jocul democraţiei decît îşi dau seama detractorii lor. detractori, oare. – Publicul, citind această analiză, va începe să deosebescă şi mai deplin între critica adevărată şi detracţiune. detracţiuni. A detrage pe cineva de pe cal. A detrage cuiva inelul din deget. Vai ţie, cînd ea odată va detrage mantaua de cinste de pe faptele tale cu care făţărindute îţi acoperi sălbatica flacără a plăcerilor ascunse. Ştefan cel Mare fusese detras prin acest atac al polonilor de la marea preocupare a vieţii sale, lupta sa cu păgînii. Găsind ... cuvîntul afinitate, a început a striga că schimonosim limba. Atunci eu am răspuns ... probîndui că cuvîntul afinitate este curat romînesc, dîndui toate explicările detrase de la cuvîntul fin, fină. Din aceste izvoare numeroase curge pururea acid carbonic în aer sau în mare şi se restituie în locul acelora cari, zilnic, se detrag aerului şi se îngroapă în coaja solidă a pămîntului. A detrage ceva din sumă. Este discutabil dacă se poate detrage din pedeapsa finală. De are rost consolidator şi emfatic şi ardelenii îndeosebi fac uz de el: a detrage o sumă. Prea dease zimbire uneori detrage frumuseţei femeilor, precum şi pre multă vorbire. Nam spus ... cine este autorul acelora ca să nul fac de ruşine, să nul detrag înaintea întregului public romînesc. detrág. – Junimea ... al căreia piept este ecoul cel mai fidel al strigătelor de detresă sau de bucurie ce izbucnesc pe malul Dunărei Scot din aceste izvoare foloase imense, pe care ... le întrebuinţează spre detrimentul patriei. Nu mai pot conta decît pe cavalerii bîtei recrutaţi din mahalale în sarcina bugetului şi în detrimentul siguranţei publice. Rezultatul na întîrziat a se produce în detrimentul chiar acelor ce sau fost asociat şi întrunit în comune. Metoda pentru aceasta este în state civilizate exaltarea fantaziei spre detrimentul raţiunii. Bogăţiile adesea se adun cu detrimentul onoarei. Era vorba de a face economii în detrimentul şcoalelor prin aceste măsuri? Îl sfătuim ca să nu dee la lumină decît opere de acelea care nui vor fi în detrimentul numelui dsale de poet. Puteri ce în tot timpul au susţinut pe turci în detrimentul nostru. Lumea e dezgustată de această comedie organizată în detrimentul ţărei. Un patriotism calp ... e în detrimentul poporului. Strălucirile stilistice, cel puţin în opere de creţie, se fac mai totdeauna în detrimentul preciziei şi a mişcării de viaţă. Potasiul se înmagazinează în detrimentul altor elemente trebuincioase pentru plante. Proporţiile ... încep să se răstoarne în favoarea cuvintelormesaj şi în detrimentul cuvintelorimagine. Arta şi morala se interferează şi se completează în opera de artă, fără a căuta nici să se devanseze, nici să se afirme una în detrimentul celeilalte. Această operaţiune de manipulare se făcea în detrimentul ... informării corecte şi echidistante politic. Comisia de subvenţii a acordat mai multe fonduri pentru titluri din literatura romînească contemporană, aceasta în detrimentul traducerilor. Separarea de către valuri a materialului detritic, rezultat din sfărîmarea ţărmurilor. Această mare a dat naştere unor depozite ... detritice, subţiri. Depozitele detritice sunt constituite din elemente libere. În marea eocenă a flişului sau mai depus materiale detritice. Rocile sedimentare detritice se pot grupa în două categorii principale. detritici, ce. – Depunerile au loc în toate zonele şi sunt de trei tipuri: detritogene, biogene şi de concentrare chimică. detritogeni, e. – Pretinsul izvor mineral nu era decît scîrba detrituselor de la turnătoria Lemaître. Cele mai multe se hrănesc cu crustacee ... buruieni sau detritusuri organice. În acelaşi timp rezultă şi o depărtare a acestui detritus de la locul de unde a provenit. Detritusul mineral rezultă din alterarea fizică (dezagregare) sau chimică (descompunere) a rocilor preexistente. Vrea să scoată poezie din detritusuri verbale. Detritusul poate fi folosit la refacerea unei împietruiri. detritusuri detrituse. – Pentru că fu bătut de arabi şi pentru cruzimile sale fu detronit. O parte trecu repede în Tracia spre a detrona pe Baiazet. Mai nainte de a trece în altă lume, îi descopere că în ţară se află un om menit de ursită al destrona şi ai răpi viaţa. Au voit să destroneze pe acel craiu. Ceialaltă împreună cu Selim şi Harcic a trecut în Tracia spre a detrona pe Baezet. zice numai atîta: „este legiuit papei de a destrona pe regi, dacă Samuil a destronat pe Saul”. A încunoştiinţat pe imperatorul că va face o expediţie în Moldova spre a distrona pe Ieremia Movilă carile dăduse adăpost familiei lui Batori. Vino ... să detronăm pe regi şi să ne suim pe tronurile lor. Înainte dea putea sosi un ... ajutor, el era deja detronat şi aruncat în temniţă. Am făcut eu vreodată un secret din faptul că vreau să detronez pe Ludovic Capet? Un rigă maur din Africa în suta a XII, sa detronat de către un strein. Principii arabi din Bagdat se detronară de tătari. Sa detronat domnul Moldovei Pentru omul care a detronat dintrînsul pe Dumnezeu, lumea nevăzibilă este prea în adivăr după cum o zice poetul evreic: „regia întunecimei şi umbra morţei”. pe la 1550 nu detronase de tot Tîrgoviştea, dar domnii îşi aveau aci reşedinţa lor de iarnă. Omul conştient de puterea creatore a minţii sale detronează pe Dumnezeu. Precista Maria pretutindeni a detronat pe Iunona, Vesta şi Minerva. Dacă omul are tirani, trebuie săi detroneze. Te duşmănea însă Mircea, ucenicul pe care Borţosul îl detronase din funcţia pe care o aveai tu acum. Dar Adam cînd o greşît Domnul din rai la ditronit. prin intrigile Nestorianilor sau detronat şi apoi iară sau rechemat la staulul păstoriei în anii 431. Dumnezeu care smereşte şi detronează pe trufaşii judecători ai pămîntului ... astăzi se preaslăveşte. Trasul camforului pe nas ... va destrona trasul tabacului. Filozofii veacului al 18lea detronează explicările religioase ale chemărei omului. A face critică literară ... nu înseamnă a institui formule, înseamnă exact contrariul, a le detrona. Basmul ... a spart convenţii, ... a detronat conformismul de pe scenele britanice. detronez. În Madrit sau dat afară o legiune de amnistie pentru toate greşalele politiceşti şi nu se coprind în această amnistie numai aceia ce au declarat în Sevila destronarea righii. Urzitorul cel mai de căpetenie al distronării ... au fost Procopie. Neîmplinirea unor asemenea condiţii din partea lui Roman, trase după sine detronarea lui. Cu prilejul maziliei (detronării) domnului Alexandru Mavrocordat, mergînd Veniamin împreună cu episcopul la Iaşi sau însărcinat de mitropolitul Leon cu arhidiaconia mitropoliei. Influenţa care începuse să întindă mrejă pe lîngă curtea suzerană, aduse distronarea lui şi reîntoarcerea lui Alexandru Iliaş. Act politic ... mai anarhic decît detronarea lui CuzaVodă? Domnul ales nu putea să se privească ca unul cu mult mai pe sus de boieri şi trebuia să se aştepte la destronare ori la omor, dacă nu lear fi intrat în voie. Fericită idee a avut dl Candiano de a proclama, acum şapte ani, detronarea suveranului său! De destronarea lui Ludovic al XVIlea ... geograful nostru nu era deloc sigur. El vrea detronarea împăratului prin orice mijloace. Au votat o moţiune prin care se cerea detronarea regelui. Consiliul comunei va vota detronarea. Detronarea lui Alexandru- VodăCuza. După detronarea lui Cuza ritmul se accelerează. Ruşinoasele uneltiri care duc la detronarea lui Cuza îl dezgustă. Trecuseră cinci ani de la detronarea lui Cuza şi de la aducerea în ţară a unui prinţ străin. Detronarea directorilor de spital. detronări. Un craiu mare cea domnit în zilele noastre ... văzu pe unul din vecinii săi destronat. Lau lipsit de dreptul ce el credea că are asupra domniei Ţărei Romîne, ca nepot al Radului distronat. O scrisoare ... adresată detronatului domnitor Cuza la Florenţa, cuprinde următoarele rînduri: „aici am găsit o colonie de rumîni”. Lipseşte dinastia detronată, lipseşte amintirea chiar a instituţiilor feudale, a lipsit totdeauna aristocraţia prin naştere, lipseşte inegalitatea de drept, cun cuvînt lipseşte totul pentru ca o reacţiune să fie cu putinţă măcar. Vorbea, în perfectă cunoştinţă de cauză şi cu egală competenţă, despre greva sindicalistă din Franţa ... despre situaţia incomodă a sultanului detronat. După faţă pari mai mult ca o regină Detronată. Ne făcea să ne gîndim la regi detronaţi, la domniţe exilate. Se întîlnesc ... regii detronaţi, monseniorii în exil. Franţa apare ca un fost stăpîn patriarhal detronat. Regina detronată a Ungariei a devenit o admiratoare şi o protectoare a renumitului învăţat. Cruzimea noului suveran îi face solidari şi e destul ca detronatul săi convoace pentru ai cîştiga cu totul de partea sa şi ai aţîţa împotriva uzurpatorului. detronaţi, te. Prin detubare se creează condiţii noi de lucru pentru reparaţia unei sonde. detubări. – detumescenţe. – Şi pre un şleahtici lau dătunatu suptu cortu şi doisprăzeace cai ai lui. Şi chedrii din livanul Domnului îi detună Dei frînge cu trupină, cu crengi împreună. Beserica sau capiştea păgînească ..., ce să chema Pantheon, care era cea mai de frunte ... fu detunată şi arsă. Multe semne ... sau arătat. Întîiaşi dată a detunat un galion mare împărătesc ... şi aprinzînduse de ardea cu mare pară Pe acest tirian şi păgîn, cu trăsnet săl detuni SîntIlie ... are Asupra lui pază foarte bună Ş-undel zăreşte, acoleal detună. Auzind tresnetele ... se tem ... că Dumnezeu întru acel ceas în mînia sa îi va detuna. Munte cu capul de piatră de furtune detunată. Iar tu trecînd vei detuna Olimpul cel de sus Cungrozitoruţi car, trăsnind cu fulgerendoite Pădurile ces pîngărite. Şi Sf. Ilie, unde vedea cîte o clacă de drăcuşori, punea tunetul şi fulgerul şii detuna. Din nour sa descărcat fulgerul, detunînd în cort pe un şleahtic cu doisprezece cai. Un trăsnet îngrozitor detună stejarul şi numai ţanduri sări din trupina lui. Aşa făcu cu Toma cel necredincios, cau vrut putea piiarde şi detuna pre el cu derept. Pre acela care au detunat lumea cu braţul lui ... slugile lui lau omorît Sora noastră care era prea greu detunată de prea amara cădere a bărbatului său. Custodiile tătarilor nici au simţit apropierea fortunei înfricoşate ce avea săi detune. Acesta, după ce detună pre toţi vrăjmaşii săi întrun cuvînt potrivit cu împrejurările, se înturna biruitor acasă. Întîmplînduse de sau detunat casa acelui Enache Huruianul, la carele era ei în gazdă şi, arzind casa ... liau arsu şi scrisorile . au geamie alăturea, pentru care sau scris că sau detunat. Şi tot scapără şi tună, Cerul pare mănios; Ici un arbor se detună. Fulgerul aşa iute nu detună Din nouri încărcaţi. Uneori, de pe vîrful unui munte, se vede fulgerul şi trăsnetul detunînd mai jos de picioarele tale. Zadarnic zboară norii şi fulgerii detună. Să pui roata căruţii pe casă „să nu detune”. Fulgerile şi trăsnetele urlau şi detunau de parcă voiau să facă pămîntul ţăndări. Furtuna detuna o dată în mijlocul bolţii şi catapeteasma cerului era crăpată de fulger. Trăsnete reci de furtună vedea cum în zare detună. Dragostea lui e flacări şi ura lui detună. Bateo, Doamne, şo detună De nimic nu este bună. Să te detune Dumnezeu! Detunalar Atunci Detunalar a venit şi a aruncat prin sămănături seminţuri deale lui: măzăriche, neghină, oset. Al tunetului cîntec printre nouri lung detună Dus pe fulgerul aprins. Cînd nourii au să detune Eu suferinţa mea ţioi spune. Fiecare lovitură spărgea, brăzda, detuna păreţii de pămînt ai duşmanului. Se detună păretele. Înhăţă căciula de pe laiţă şi o răpezi în grindă de sări colbul din pod, şiapoi, prinzîndo în mîni, o buhni în bătătură de se detunară păreţii. Aşa di tario şuerat, cî munţîi so detunat, văili so răsturnat pcetrili so cufundat. Am voi să fi fost omul prieten cu fapta bună Şi nebîntuit de răul care mintea îi detună. Ajunsam să cred astăzi ce nu credeam de loc: Că vrajele Sabine turbarean inimi pune Şi bocetele Marse fac capul să detune. Să nu vă duceţi la (cutare) Creierii săi detunaţi, Pe (cutare) săl săgetaţi Săl jungheaţi. După fulger, tunul Rău îi va detuna, din mulţi păn’ la unul. Turcii îndreptară bateriile asupra acestei tării şi o ditunără foarte cîteva zile. La un semnal dat vor începe salvile, detunînd la fieşcare minută cîte o lovitură Trei moldoveni miliani ... detunau asuprăi lovituri mortale. Dacă nu răspunzi, te detun. Vai că rău mam blestemat Că din oaste nam scăpat Să mor de puşcămpuşcat ... Şi de tunuri detunat. Dumnezeu tunuri a dat, Pe toţi dracii ia detunat, Iar pe mine în vestitul rai ma băgat. Acei cocori vin de pe unde se bat încă oamenii şi se detună unii pe alţii omorînduse. Scoase cu linişte un pistol de la brîu şi detună între cei doi cărbuni aprinşi. Apucînd lancea cu amîndouă mîinile o detună cu putere în capul catîrarului. A bătut Măria Sa război cu craiul unguresc. După ce la detunat Măria Sa, precum se ştie, pe craiul unguresc, iarăşi a fost înfăţişare. Iai detunat cu cîntece pe zei Şiai copt cuvinte pentru cina noastră. Boabele de grindină detună cînd străbat în atmosferă. Cînd resvrătire de nori cu vîntul, Neguri revarsă pe tot pămîntul Urlări detună, restogoleşte, Zgomot de groază rău sforăeşte. Mîna providenţei conduse plumbul arzător al unei arme ce detună dintro distanţă de pe spatele unchiaşului. Umbra e ţesută de fulgeri trăsnitori Nus însă focuri nalte dea cerului furtune Dar fulger mii de tunuri cen zare crunt detună. O formidabilă explozie detună în locul unde era mina. Pocneau puştile, detunau tunurile, tot mai des, tot mai cu furie. Toba detuna cutremurînd geamurile. Pocnet de harapnic scurt a detunat. Volbura puhoiului crescut detună; stivele se năruie. Au detunat bateriile de după dealuri, au împuşcat în salve dorobanţii. Cînd valurile detunau surd, un curemur scurt se simţea din temelii. Ciocane, dinamite şi piloni sună şi detună în culorile roşii şi negre. Ptiu! făcu Moromete spre pămînt, detunînd aerul cu glasul. A lovit aproape un obuz carea detunat urechile. Cămara nul încape şi largii paşi detună. Peste cîteva minute începu să detune casa de sforăiturile lui ca tunetul. Neîncetat îi detunau în urechi; ucigaşule, hoţule! Tunară, detunară, plesniră, răcniră, piuiră şi din toate părţile cu mare urgie marile aceaste jiganii asupra micşoarelor musculiţe se repeziră. Lăiţă, măi Lăiţă, detună apoi dintro cameră mai apropiată. Specia oratoriei lui Faguet se poate spune că detuna, prin lipsa de solemnitate, de fluenţă şi de eleganţă. Din două în două minute dirijorii aceştia ai entuziasmului înalţă braţele, agită fanioanele şi urletele mulţimii detună ritmic şi disciplinat. La glasul lui se alăturaseră treptat celelalte glasuri, detunînd în vizunia sumbră. Ce vreţi? – detună vocea comandantului patrulei. Strigătul lor, prăvălit colţuros ... A detunat, izbind vîrtos. Pe sub mesele banchetului întîrziat detunase vocea revoluţiei în erupţie subită, din străfunduri. Fii brav! Va detuna din unghi Un logos palid, fără veste. detún. – Îndată nişte tunete se succedară, prin o detunare nemărginită, şi fulgerul ce lumină cu lumina sa electrică toată valea ... sparse pentru un moment întunericimea nuorilor. De coifuri şi de scuturi, de lănci ce se sfăramă În prima detunare un mare zgomot zboară. După sfătuirea lui Poneatovschi au poroncit a se începe asupra armiei rosiene detunarea de artilerie. Această ţevmanie ... a fost vestită prin detunări de artilerie. Cu două baterii de cîte zece tunuri fiecare începură din aceste două părţi prin detunări neîntrerupte, a împroşca puternic zidurile. Dar tunurileascunse în lagăr, după care Saprind scoţînd pe gură mortală detunare, Şi mulţi ... Cad morţi. O detunare din nou a artileriei din port şi sunetul tuturor clopotelor vestiră cetăţii că minunea sa împlinit. La deturnarea puscii, trestiile începură să sfîrîie şi să trosnească. Bucuria unui animal, cînd îşi găseşte stăpînul, capătă uneori o sălbătăcie care te înfioară, întocmai ca o detunare de nebunie. Zăpada acopere vîrful lui Vezuv ... şi în aceasta vreme detunările au încetat. Muzica suna necontenit şi se auzea detunarea artileriei. Se aude de departe o detunare de tun. Cîteva detunături de arme făcu a resuna stîncile şi văile. Două detunături treziră ecourile munţilor. O cruntă detunare anunţă catastrofa. Detunări teribili Din ţeve fulminante, răsună în ecouri. Deodată zbucni în tăcerea nopţii detunarea unei arme. Îmi fu cu neputinţă sămi închipui ... sfărîmînduse cu detunări obuze. Butoaie mari plesnesc cu detunare, Butoaiele cu vinul de Cotnari. detunări. După credinţa lor, tunetul, fulgerile şi detunatul era săvîrşitorii dreptăţii soarelui. Viziriul nu contenea cu detunatul cel cumplit în numita tărie de la Pravodi. Detunatul unei puşti taie golul văgăunilor. Că modulăciuni se află şi în cînticile poporale romîneşti, ne putem încredinţa din frumoasa baladă „Întro peatra detunată”. Un brad se înalţă singur şi detunat de pe un vîrf de munte. Păduri ... se caţără pînă sub piscurile detunate. O piatră detunată nar fi căzut mai grea. Pe cerul nalt ereţii Cunună torc din zborul nemişcat Poienii ce atîrnă pe pereţi De stînci tăiaten piscul detunat. Pe fruntea lui detunată şi lividă, strălucea, în sînge închegat, un Gloria Constantini. De multe ori, le cam da boacăne, căţi făcea impresia unei detunate. Unde mergeţi acolo vă uitaţi, Aşa sunteţi de detunaţi. Aţi uitat de ce aţi venit. Un om detunat. Bătrînul pirat hohoteşte cu glas detunat. Pîrvu trîntise detunat uşa, în urmăi. detunaţi, te. Cît de caldă şi vie, cît de detunătoare ar fi fost filipica sa în contra acelei zile? Această decretare neaşteptată şi necrezută avu ... un efect detunătoriu. Au atacat ... din toate părţile. Petru au îndreptat asupra lor colonile sale cele detunitoare. Cîteva descărcături de puşti ... făcea efectele unor detunătoare fulgere întro noapte foarte vijelioasă. Trăznetele cad detunător de parcă sar prăbuşi cerul peste pămînt. Cu un glas detunătoriu de care au amuţit sunetul săbiilor, chemă în agiutoriu pe fratele său. Urcînduse pe tribună apostrofa pe membrii Dietei cu voce detunătoare. Advocatul, surprins de vocea detunătoare a directorului, se uită la el. Glasurile profeţilor cari prevesteau ruina societăţii izbucneau detunătoare, dominînd şoaptele consumatorilor paşnici. Boierul, îndemnat la fala lui obişnuită, îşi scutura barba şi umplea încăperea cun glas detunător. detunători, oare. tor. Unde aruncaţi detunăturile săbiilor voastre? Ne aşezăm întro detunătură de mal. O amestecătură de hidrogen şi de oxigen, închisă întrun flacon ce sapropie de flacăra unei lumînări, produce o detunătură mare şi dă naştere apei. Cînd căpitanul, cu ţigara în gură, se aşezase jos săşi încalţe ghetele, izbucni deodată o detunătură groaznică. Sar părea că numai cu o clipă înainte cerul sa liniştit de vibraţiile puternicei detunături. La detunătura puşcii, trestiile începură să sfîrie şi să troznească. Se mai zări o dată chipul ... lui Furtună veteranul, şin detunătura puştilor căzu trăsnit, grămadă, cornistul care, singursingurel, mai rămăsese în picioare sunînd vrăjmaş atacul ... la şeptezeci şi şepte! I se păru că are năluciri ale auzului şi îşi spuse că e fără îndoială din pricina detunăturii pistoalelor. La zgomotul detunăturii, doamna Silion se va trezi. În departamentul Orne, cîteva minute după apariţiunea unei bolide foarte mari, avu loc o esplozie grozavă urmată de detunături, pornite din un nour negru, izolat pe cerul senin. Speriinduse în întuneric de primele detunături îşi rupsese căpestrele şi sosesc în fuga mare pînă la bivuacul romînesc. Mai multe detunături de puşcă făcură să tresară ecourile grădinii. Se aud în depărtare chiote, strigăte şi detunături. Versul precedent ... trebuia în adevăr să fie pus înaintea detunăturii, deoarece întîi se vede focul şi la urmă se aude zgomotul produs prin descărcare. Detunăturile puştilor se amestecară în valma vaietelor. Se zguduie biserica deo detunătură, urmată de un ţipet sfîşietor. O detunătură de puşcă o făcu să tresară. Ridică puşca şi trase. Detunătura vui prelung– purtată din deal în deal. Ridică pistolul ... şi ochi din fugă ... O ... detunătură surdă şi, umbra fu ţinută locului. Peste cîteva minute o detunătură puternică făcu să zbîrnîie geamurile cofetăriei. Ofiţerul ... împuşcase calul. Detunături înfundate se auzeau ... din măruntaiele munţilor. Sa înfiorat o dată valea de detunătura puternică şi de un urlet sălbatic. Apoi răbufni o detunătură din fundul grădinii, scurtă, înnăbuşită, fără ecou. Jean, Elena, Stanca au apărut speriaţi ... auzind şi detunătura. Numai susurul Prahovei, numai detunătura unei stînci prăvălită din înălţimi ... tulburau tihna locului. Auzise dinăuntrul „odăii Mariei” două detunături. se caracterizează ... printrun efect acustic specific (detunătură). Detunăturile şi fulgerele născute parcă din crater se înteţiră, autorităţile îşi păstrară „calmul”. De la subsol sau auzit cîteva detunături înfundate. Publicul din sală izbucneşte ... întro detunătură de aplauze. detunături. – (ă)tură. Să rugă ... să le taie viaţa amîndurora deodată fără milă cu detunetul cu săgeata fulgerului. Detonitul a prefăcut în cenuşă două case. Ploaia domolind praful şi împrăştiînd fumul ce sau fost rădicat de sub picioarele luptătorilor, cai şi oameni, şi din detunetele artileriei; turcii se încredinţară ... de toată puţinătatea armatei lui IonVodă. Lal armelor detunet ameninţări de spaimă unind, şi lîngă damnă adaogă şi frica. Nourii cei albi se aprinseră ca o mare de foc şi un detunet ce zgudui toţi şoimii, asurzi pe toată lumea! Va fi un fum, un vaier şio lumină Detunetul la ceruri va urca. Al doilea val al cutremurului scutură pămîntul ..., cu aceleaşi detunete subpămîntene. detunete. + et. Ca săşi asigure mai bine fuga, ei se înfundă în vale şi urmează oblicelor ei detururi. După un lung detur, Armand ajunse în faţa Gevei. detururi. – Mai tîrziu romanii ştiură a deturna încă şi învăţătura creştină în folosul lor. A lucrat mai mult în interesul proprietarilor celor mari cu intenţiunea de a deturna tendenţele plebeilor săraci. În loc dea încuraja inteligenţele slabe, ar fi mult mai bine a deturna curentul şi a împinge tinerimea şi spre meşteşuguri şi meserii. Puse stăpînire de îndată pe cenaclu, pe care îl deturnă rapid de la naivele lui îndeletniciri literare şi îl abătu spre ocultism. Omul cu microfonul nu reuşeşte să pună pe un ton firesc acele întrebări simple, esenţiale, vivace care să deturneze cît de cît stilul ex cathedra. Cînd unii dintre noi nu vor avea subiecte majore vor căuta subiecte facile pentru a deturna atenţia. Este timpul ca să se pună în regulă şi conform cu legea aceste zile ce sau deturnat pînă acum de la scopul lor. Mai mulţi indivizi ... au reuşit să deturneze un vehicul blindat folosit la transportul unor obiecte de mare valoare. Numele dar a fost Flumen or Flumin, de la romîni lau luat slavii şi pe urmă italienii lau mai deturnat în Fianona. Acuzatul a deturnat în folosul său personal fondurile ministerului. Asta înseamnă închisoare pentru el şi confiscarea averii, ca plată pentru tot ce a deturnat pînă acum. De la bugetul Autorităţii Palestiniene a fost deturnată suma de 900 de milioane de dolari. Nu este vorba ... de vreun transport de aur ... deturnat de haiduci. deturnez. – Deturnări de la sensurile textului literar pot interveni. Dimpotrivă, ocupaţiile şi distrugerile din interior sunt provocări cu efect cel mai adesea negativ, căci conduc, chiar şi pe termen scurt, la amputări de vitalitate, la amnezii istorice şi deturnări de spiritualitate. Teroriştii au în vedere deturnarea unui avion canadian. Deturnarea biletelor ipotecare de la adevăratul lor scop ... poate avea drept rezultat un adevărat dezastru financiar. Funcţionarul ... dacă aprobă sau execută plăţi cu rea-credinţă, de la un articol bugetar la altul, fără respecatarea dispoziţiunilor legale, comite delictul de deturnare de fonduri. Conducătorii serviciilor de contabilitate sunt obligaţi să asigure: ... luarea măsurilor necesare în vederea prevenirii lipsurilor, fraudelor şi întrebuinţării ilegale sau deturnarea mijloacelor băneşti. Mitru fusese judecat şi condamnat ... pentru deturnare de fonduri. Grupul protestatarilor ... consideră că există mari suspiciuni privind posibile operaţiuni de deturnare de fonduri publice. În materie de delapidare ... prescripţia faptului începe din ziua cînd a avut loc ultima deturnare. – deturnări. – Nu se poate, prin o lege deturnată, prin o falsă interpretare a pricipiilor constituţionale ... să procedăm în asemenea mod contra oamenilor. După căderea lui Adam care nea modificat ontologia, urmează căderea gnoseologică, prin care ne trezim cu instincte de cunoaştere deturnate. Primul dintre cele patru avioane deturnate a lovit turnul de nord de la WTC. deturnaţi, te. Sub umbra steagului încărcat de glorie, să se poată lustrui, pieptăna şi decora dlor, fraţii liberali, această sectă de deturnători de bani publici şi de incapabili. Tîlhari mai mărunţei, modeşti deturnători de bani publici ... îmi povesteau bietele lor isprăvi. deturnători, oare. tor. Dumnezeu tea onorat cu ungerea spirituală, şi tu deturpezi pe fiul (tău) cu lut? deturpez. Sugea vinarsul din deţ, cu lăcomie. Cît ŝe so muls, ala so măsurat cu cupa, cu fel’a şî deţu. Beau zilnic 2 deţi de vinars. Uibaci te cinsteşte cu un deţ la „Vulturul negru” şi tu săi răspunzi. Dute pînă la cooperativă şii bea un deţ, poate ţi so fi aplecat de la găluştele alea. Veneau nevestele şişi căutau şişi chemau bărbaţii acasă, zăbovind şi ele la cîte un deţ. Cam băut un deţ şo litră, Amus gata, prăpădită? Un deţ de vinars. deţuri deţe deţi. – Cînd mă deşteptai, rămăsei încremenit văzînd o cîmpie cu totul întinsă, şi podişca mea deţărmită lîngă rîu. deţărmiţi, te. – Pe încetul, tihnitul Badea liberase moşioara părintească de cotropirea şi de pretenţiile deţinătorilor. Vînătorii şi deţinătorii de terenuri de capre negre sau întrunit în congres la Sibiu. Se atrage atenţia deţinătorilor de autovehicule ... să nu se deplaseze ... în cadrul zonelor afectate de intemperii. Văzînd leul în creştere, deţinătorii îndeosebi de dolari, dar şi de euro, au perseverat în schimbarea posesiilor lor. Deţinătorii de cîini vor avea voie săşi plimbe animalele pe domeniul public. Autorii Mioriţei, sau ai Meşterului Manole, deţinători ai unei înţelepciuni milenare. Presa va fi deţinător unic al dreptului de reclamă şi difuzare. Accentul vinovăţiei nu trebuia pus pe mijlocul graţie căruia o persoană devenise deţinătorul secretelor altuia. Cu părul lui alb, părea mai curînd un profesor de educaţie fizică decît temutul deţinător al atîtor secrete. Dramaturgii autentici ... au curajul să priceapă că nu sunt deţinători infailibili ai adevărului. Elementul de referinţă este valoarea de înregistrare în activul patrimonial al unităţii deţinătoare. Puterea politică na făcut decît săşi schimbe deţiitorul, fără aşi schimba direcţiunea. Prima amintire documentară a unui deţinător de autoritate publică din Maramureş se face abia în 1299. Vechile dregătorii ale ţării decad, iar deţinătorii lor sunt citaţi tot mai rar ca membrii ai Sfatului domnesc. El avea despre licenţă o idee sublimă şi socotea pe toţi colegii lui, care şio dădeau cum puteau, ca pe nişte superficiali deţinători ai unui titlu nul şi neavenit. Deţinător al unui premiu special pentru cea mai bună interpretare a unei piese de Ciprian Porumbescu ... a cîntat la violă renumita Baladă. Dinamo, deţinătoarea trofeului, eliminată din Cupa Romîniei! deţinători, oare. ător. Boii şi caii să se deţină, adecă să se oprească acasă. A fost deţinut mai mulţi ani la Zindan. Întrun lagăr de concentrare ... au fost deţinuţi şi supuşi la tratamente inumane 40.000 de soldaţi. Gruparea care îi deţine pe cei trei cetăţeni romîni. Voi găsi loc să reproduc în întregul ei acea scrisoare, arătînd că tu o deţii. Dacă persoana a treia, care deţine imobilul, nu îndeplineşte formalităţile mai jos stabilite, pentru a purga proprietatea sa, ea rămîne îndatorată. Burghezia deţinînd bogăţiile societăţii are în acelaşi timp monopolul ştiinţei. Locuitorii cetăţii Panope din Focida credeau că deţin resturi din lutul cu care Prometeu a plăsmuit pe întîiul om. Deţinea fără niciun drept optsprezece moşii ale mănăstirii. Deţine în mod ilegal un apartament. Filatelistul bucureştean deţine două timbre deosebit de valoroase. Departamentul Securităţii Statului nu deţinea fonduri uriaşe, ci încredibil de uriaşe. Fîneţele şi păşunile deţineau suprafeţe întinse. Pasager ... care afirmase că deţine o bombă în bagajul de mînă. Forţa brutală, ce o deţii prin laşitatea acelora cari rabdă ofensa şi provocarea ta. Ne pomenim că un prieten sau o femeie deţin, furate sau primite cadou, iluzii pe care ne credeam stăpîni. În piesa lui Illyes împăratul deţine farmecul personal al omului de lume. Arta deţine tocmai puterea rară de a crea în noi anumite facultăţi. Elevul ... nu deţine un prea bogat depozit de amintiri. În ciuda atuurilor pe care le deţiner Iolanda Balaş are însă toate motivele săşi simtă poziţia ameninţată. Cel mai obscur ucenic e astăzi de un folos, dacă deţine o minusculă parte măcar de adevăr. Se găsesc şi filozofi care să demonstreze că adevărul îl deţineau zeii urii ... şi că blîndeţea e un element factice. Eram apoi eu: teama de mine, de strigătul meu ameninţător, de pedeapsa pe care eram în drept să leo aplic, în virtutea tainei pe care o deţineam. Primele ştiri despre folclorul copiilor la romîni le deţinem din sec. al XVIIIlea. Primele informaţii le deţinem tocmai de la un logograf din Milet. Relatări interesante despre medicina populară ... deţinem de la italianul Marco Bandinus. Întrucît deţinem unele informaţii noi, revenim, acum, asupra acestei chestiuni prin luarea în discuţie a variantelor topice ale compusului şi a semnificaţiei acestuia. Din ştirile ce le deţinem, de data aceasta nu sa mai cîntat Gornistul. Refuzăm ... postura ştiutorului care deţine reţete de viaţă. Toate sau regăsit însă alături de noi, înfiorate şi tremurînd încă de parcă ar fi deţinut ceva incomunicabil Pe cînd zăboveau acolo mai multă vreme, atunci Tuhutum, tatăl lui Horca, fiindcă începuse să audă de la băştinaşi despre bunătatea pămîntului de dincolo de pădure, unde deţinea domnia un oarecare blac, pe nume Gelou a început să jinduiască la aceasta. Locul pe care îl deţin în prezent însă ... îmi impune – poate o singură dată – anume clarificare. Cum, eu nu mai am voie, pentru că deţin un portofoliu, să fiu stăpîn pe viaţa mea? Funcţia de rector nu o deţine decît pînă în 1669. Cei şase boieri fără dregătorii, care deţin primele locuri în sfat sunt precedaţi de titlul de jupan. Doctorul Atanasie Ioannides a fost în slujba politiei din 1804 întrun post pe care la deţinut vreme de şase ani. A deţinut ... funcţia de ministru plenipotenţiar. Funcţia pe care o deţine în conformitate cu rezultatele alegerilor generale. Substantivul în genitiv deţine rar primul loc dintrun GN. Schőnberg se întoarce la muzica de cameră, în care desenul deţine primatul faţă de culoare. Poezia lui Ion Barbu deţine un loc paradoxal în viaţa poetului. Ce loc deţine, în acest ecuator de linii şi de culori ceramica romînească? Îmbrăcăminte de tipul sumanelor ... se întîlneşte şi în compoziţia altor costume populare romîneşti: în Banat, Transilvania, Oltenia şi Muntenia, dar nu deţine decît un rol secundar în costumul popular regional. Dărnescu fusese adevăratul patron, cu toate că nu deţinea decît titlul de director. Actualmente deţine titlul ştiinţific de doctor docent. deţín. Fotografii, scrisori, necontestabila deţinere la casa de nebuni a autorului acelei calomnii nea dispensat de la orice urmare a cărei necuviinţă ar fi purtato nebunul, ci cel ce sar fi pus cu nebunul. Vezi asupra atribuţiilor vel-spătarului în ce priveşte deţinerea infractorilor trimişi de ispravnici în judecata departamentului criminalicesc. Consultantul francez către Divan, despre deţinerea ilegală a lui G. Masso, supus francez, pentru complicitate la falsificare de monedă turcească Sa interzis ... deţinerea de arme. Este judecat pentru introducerea şi deţinerea ilegală a unei arme de vînătoare. Cunoaşte valoarea informaţiilor ... şi a posibilităţilor pe care le lasă deţinerea de secrete personale despre unii oameni. Făcînd parte din categoria stupefiantelor, producerea, deţinerea şi folosirea opiumului sunt riguros reglementate la noi prin lege. Ridicarea pragului maxim de deţinere de la 0,1% la 1% din capitalul social. Tranzacţiile imobiliare au fost impozitate pentru prima dată anul trecut, începînd cu luna iunie, diferenţiat în funcţie de perioada de deţinere a imobilului. Nu e vorba deci de o simplă tehnică, ci de o „competenţă” care merge pînă la deţinerea capacităţii de răsturnare a materiei, de depăşire a precarităţii ei. deţineri. ?? ?? ?? ??