Sonora corespunzătoare lui t, adică d. Da, totul spînzură de voi.  Da, în lumea fericită a artei timpul nu mai are putere.  Da, cîştigul fără muncă, iată singura pornire.  Da, de citit citesc cu oarecare uşurinţă.  Da ... Va veni şi ziua-n care vom obosi Da, negrii din dumbrava africană ce dragi îmi sunt ei.  Da, peste mine Timpul trece Da, avem o flotă foarte modernă.  Da, ai dreptate.  Da, măriţi producţiile prin creşterea suprafeţelor.  Aşa da! Mai stăm de vorbă.  Unii ziceau da, alţii ba.  Nu le spuse nici da, nici ba.  Budulea a răspuns că da.  Domiţian se mulţumea să zică da.  Mişu nu spuse nici da, nici ba Pisko zise da de zece ori.  Dragă-mi este dragostea care zice: nu şi da.  Da, mi-a răspuns, trebuie să-i iubeşti.  Zadarnica nădejde de a afla aci fericirea ... da! ... fericirea.  În artă da, spiritualizarea pînă la extrem e nobilă şi rodnică.   O femeie, da, o femeie cunoscută ca făcînd parte din bandele de hoţi care terorizează capitala ... l-a atacat.  Şi altul are cap, da, Dar, ca al meu ba-ba-ba! Era cumva victima ... vreunei sminteli stranii? Eu unul am crezut că da şi mă îndoiesc ca o altă tălmăcire să fi părut mai firească.  Vroia să ştie dacă venisem la el cu un scop. Dacă da, era bine să intru direct în subiect.  N-apucă să zică fatalul său da Spune un da Zi un da şi voi rămînea mulţumit. Zi o dată un da hotărît.  Tu eşti Mircea? – Da-mpărate Ştii să mînuieşti sabia? – Da! zise el.   Ai înţeles ce ţi-am spus? – Da, mămucă.  Aşa a spus? – Da.  Şi să vin şi eu cu tine, nu? – Da! – mărturisi Felix.  Dumneavoastră nu ştiţi că biroul se deschide la şapte? – Ba da.  Nu te-am primit şi nu te-am ospătat supt acoperişul casei mele? – Ba da.  Da’ domnu inginer a nostru nu pofteşte la masă? ... – Ba da, mătuşă Anghelină.  Nu cred că locul din fabrică e pentru dumneata ... – Ba da, răspunse el pe romîneşte.  Nu eşti dumneata domnu’ Dobre? – Ba da.  Zise unul dintre ei către celălalt: Nici mai ba! – Ba cam da! ... îi şopti fărtate-său. Iară zmeul zice: Te jur pe marele proroc ca să te ţii de cuvînt; – Da, da, zice neguţetorul.  Da, da! Tocmai. Ian să vedem ce mai zice şi d-lui.  Da, da! asta-i expresia! zise Francesco inspirat Da, da ... e în cabinet! Poftiţi, intraţi.   Da, da, răspunse afectat inginerul.  Da! Ţi-o voi da, cum nu!  Îi auzi, Hoancă, omule? – Da, Georgiană, îi aud.  
       Deaderă în loc de mîncare mea fiare şi în seatea mea adăpară-me cu oţet.  Toate cătră tire aşteaptă, se dai mîncare loru în bură vreame Dă-mi apă să beau.  Cine te va ucide în bucă, dă şi alaltă. Deade mie den lemn şi mîncai. Luînd pîine în svintele Sale şi preacurate şi fără prihană mîni, deaca mulţămi şi blagoslovi, deaca svinţi şi frînsă, dete svinţilor Săi ucenici şi apostoli.  Dediu paharul în mîna lui Farao.  L-au pus pe un cal îndărăpt, cu faţa spre coada calului şi didese coada în mîini, de ţinea în loc de frîu Nu după multă vreme, veni la mine Naghiseghi şi-mi dede o protestaţie.  Dă de mîncat gîndacilor.  Iacă să ştiţi că de-acu bucate Nu voi da.  Să dăm băutură celor însetaţi.  Au înţeles a cui iaste punga, o dusă şi o deateră aceluia.  Dimineaţa îmi dă maică-mea de mîncare meare, peare şi struguri.  Beutură ... să dea întîi la nun Să vază cîtu-i de bun. Dă un scaun domnului.  Să li să deie să beie Dînd cartea în mînile împăratului.  Închipuieşte-ţi ... că-i dase supa fierbinte Dacă  este nărăvit a plînge pentru vreun lucru ce a cerut, muma ... să nu i-l dea Junele se apropie şi-i dete scrisoarea.  Îmi încredinţă părechea de metanii, şi mă rugă ca să o dau ... lui Abdalah Am jurat ca peste dînşii să trec falnic, fără păs, Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs.  El îi dete o hîrtie mîzgălită în linii strîmbe.  Îi dă paloşul să-l sărute.  Domnul din coridor dă discret biletul său.  Ia dă-mi toporul cela.  Să-mi dea orzul fiert în lapte.  I-am dat fragi.  Mi-a dat pălăria şi bastonul.  Sora pastorului, fată bătrînă şi mioapă, mi-a cerut exact suma pe care o puteam da. Dă-mi degetele-ţi inelate să le sărut ca şi-altădată,  Dă domnului magaziner biletul ăsta.  Sătenii refuză să-şi izoleze păsările, … fiindcă n-au ce să le dea să mănînce.  Şi-mi adă năsip în poală, Să dau la badea, să moară.  O masă aşezată gata, numai să dea bucatele.  Îi dă iapa de căpăstru.  Dă-mi fusul de jos.  Carne de pe ea tăia Şi în gură că îi da.  Eu nemică nu ţi-am dat: Fără pită şi cu sare.  Eu de cină nu ţi-oi da, Că de-asară, din scăpătat Tu casa nu oai cotat.  Am o vacă pricană, la tot satul dă hrană     Un flăcău şi-o fată mare, De tot snopul îşi dau gingaş o furişă sărutare.  Ea ... la copii dă sărutări.  Neom da sărutări pe cale. Aş vrea să nu mai stai Pe gînduri totdeuna, Să rîzi mai bine şi să-mi dai O gură, numai una.  Spui vorbe dulci şi dai guriţă Unui pisoi. Femeia îi dădu gura cu ochii închişi.  Iubite, dămi gura.  Ori me lasă-n calea mea, Ori dă-mi dulce guriţa  Cereai ... să-ţi dau păharul cu miere Şi io-ţi dam buzele mele.   Dragul meu cel iubit, Pe care l-am părăsit ... Părăsit şi nu prea tare, Că-i dau cîte-o sărutare.  Eu cumpăr mîndrei mărgele, Ea-mi dă gura pentru ele! Lelişoară de pe plai Spune-mi gura cui o dai?  De cînd s-o dus dumnealui, N-am dat gură nimărui.  Laş da   cui îmi dă gură.  Că-s tinără frumuşea, Şi-ţi dau gura cît îi vrea Zice badea să-i dau gură. De dorul bădiţului N-am dat gură nimănui.    Deputaţii şi evgenistii dau astăzi un bal.  Dă un ospăţ mare La toţi soţii. Ne găteam să dăm un bal bunului nostru guvernator Mîne dau masă mare boierilor.  Să poată ... reprezenta ţeara cu demnitate ... să dea prînzuri, să dea baluri, să se arate ... şi la espoziţii.  Mesele şi seratele ce dădea fanariotul apropiau în splendoare ... pe ale lui Caragea.  Îi plăcea să dea ceaiuri, mese, recepţii strălucite Am dat cina asta ca să-l onorez pe Spallazini Acum să dăm o petrecere, la care ... să chemăm şi pe Ber-Căciulă!  În scopul acesta el a dat ... o masă.  Tăiaţi junci cu carne grasă Să daţi ostaşilor masă.  Balurile ... se dau de două ori pe săptămînă.  S-a dat ... „Un mare bal filantropic Pe iarnă cîteva petreceri se dădură în casa coconului Costache.  Într-o săptămînă, Ana cunoscu tot oraşul. Se deteră cîteva serate anume pentru dînsa. Seratele … se dădeau la Filatură.  Îi dete un ospăţ de să se ducă pomina A doua zi ... li se mai dă un mic ospăţ. Ţi-ai făcut casă nouă şi nu dai şi tu un pahar de vin?  Sunt bun de cinste ... Dau o bere.   Împarţ sau dau. Dînd două, trei cărţi  Care este mirele … Să-şi ia postavurile. Cît Bogdan îl auzea ... Apoi le desfăşura, Şi le da pe la nuntaşi. Taie pîinea-n două Şi ne dă şi nouă. Ori mori, neică, ori te scoală, Ori dă-mi şi mie din boală   S-au găsit 45 odgoane ... şi dîndu-se în două, s-au venit 22 pol odgoane pe partea de jos    Eşti mama lui Iorgovan, Mîndrul nostru căpitan. Să ne fii mamă şi nouă, Care-am dat cu el în două Munca noastră de mulţi ani.  Prin poronca căpitanului s-au dat mîncare şi băutură acelor mîntuiţi.  Ştiu că s-a împărţit la companii rachiu. L-ai dat oamenilor?  Eu, jupînul Hîrjil Lucaciu ... dedu de le tipării  în lauda Tatălui şi Fiului şi Duhului Sfînt.  Dedu lui şi ucenicilor lui de să tipărească această carte.  De va da neştine vreun dobitoc la vreun păstor boieresc să i-l pască, fără ştirea stăpănu-său, iară păstoriul va piiarde acel dobitoc ... acesta să fie slobod.  Cînd vor avea neşte soţii bani împreună şi-i vor da la unul de să li-i ţie.   Să păziţi visteariul ce vă s-au dat pre mînă.  Pomeneşte, Doamne, pre bunii credincioş ai noştri împăraţ, carii dedeş să-mpărăţască pre pămînt.  Pămîntul cu bună roadă, săi fie dat să-l lucreze  Planurile ... le-am dat spre cercare unor bărbaţi carii ştiu lipsele graniţii Cumpăra toată lîna din sat, o da la femei de o torcea.  De-atunci îi dedese  de-l suflase cu aur.  Îi porunci să dea careta la neamţ s-o dreagă I-a dat o misiune pe vară, să plece în Elveţia pentru a studia organizarea şcolilor rurale I-a dat lui Pala Sarcina să făptuiască ce-ntîi mie mi-a propus Dau să-mi facă un surtuc.  Astea ies dintr-o singură concesiune, pe care o daţi să fie executată de alţii.  Lucrători din mahalale, cărora li se dădea lucrul pe acasă. Asachi se impusese prin aptitudinile sale, aşa că, atunci cînd fu vorba de a se organiza seminarul de la Socola, lui i se dădu această însărcinare.  Eu, Şerban diiac, meşterul mare a tiparelor şi cu Marien diiac dîndu în mîna noastră ceaste cărţi  Dat-am scrisore mea la mîna jupînului Gligorie Dă-mi mie puterea în mînă şi ... ţi-oi îndoi producţiunea ţării.  Boierii noştri ... se ţiu numai de zavistii (intrigi) ... crezînd că cei noi, ce vor veni, îi vor pune în trebi mai mari sau le vor da ţara pe mînă.  Hai la treabă, cumătriţă, că lupul ţi-a dat de lucru!  Veştile astea ... dădeau grozav de lucru gurii lumii.  O să ne dea încă de lucru pînă le vom vedea uscate.  Nu uita cît ne va da de furcă duşmanul.  N-am să-ţi mai dau de lucru cu mine.  Şi deade pămîntul lor parte, partea lu Israil, oamenrilor săi Partea celuia ce samănă pre locul altuia ... sînt a lui 9 snopi, şi a celuia ce au dat pămîntul un snop.  Şi-i deade cheltuiale şi-l trimisă cu corabie. Într-alte dzile n-au vrut frate-său să-i dea plugul.  Cînd se face de preoţi sfinţirea apei prin case, învăţătoriul va fi detoriu ... a le da prunci spre ajutoriu.  Mă lăsarăţi şi pe mine a şedea în casa dumneavoastră, dîndu-mi toate cele spre hrană.  . Le dete un loc ca să se hrănească.  Cazimir ... a dat lui Ştefan o însămnătoare parte de armie Pămîntul ... Cele de folos dă lumei.  Toţi vecinii săi îi dau soldaţi.  Trebuie acum să daţi ... mijloace pentru întreţinerea acestor şcoli. Francesco îi dădu barca lui Îi dară o cămară şi o lăsară singură Dete fetelor pentru grădină un paznic neadormit.   Petrolul îl dădeau fetele, iar lemnele ... le aduceau feciorii. I-a lăiat, i-a ghilit şi le-a dat primeneli.  Ne-am îngrijit de plecarea Cuvioşiei Sale şi-i dăm slujitori care să-l petreacă pînă la. Dunăre.  Serviciile meteorologice ne dau prognoze precise. Lor sălaş le-ai dat. Ceaialaltă parte s-au dat, frăţini-său, lui Filip Ni s-a dat un salon cu vedere pe piaţă Chilia ce i se dedese era cu fereastranspre grădină.  Unii dădeau prestigiul numelui, ceilalţi puterea aurului.  Familia aceasta ... a mai dat neamului şi un primar bun gospodar.  Da-i-va giudeţul puteare să să hrănească cu venitul ce va fi dentru acele bucate Mergînd la Ţarigrad ..., temîndu-să să nu-i smintească domnia ce-i didese.  Cu o zi mai înainte de moarte ... testamentu de moştenire îi didease Împărăţi în locul lui în Antiohia şi deade preoţiia lui Ioanathan Deaca nu iaste cavaleariu … să dă tituluş care se cuvine ordinului lui I se deade episcopului de la Ţarigrad cinstea aceaia.  Poate protopopul acesta să-i dea parohie şi fără ştirea vlădichei.  Carte de ertare din bir ce să dau la negustori.  Nici ... monarhul cel ce dă vredniciile nu este nobil de nu va fi virtuos Adevăraţii creştini da drepturi egale femeilor Dau carte de slobozenie.  Dideseră supuşilor lor pravile drepte.   legi mari la romîni dedea Îţi dau timpul necesar ca să te gîndeşti.  Dă-mi un bilet să mă aleagă.  Domnul Vedetot s-a abătut de la scopul revistei ce-i dăduse ospitalitate.  Voieşte să dea femeilor aceleaşi mijloace de dezvoltare ca şi bărbaţilor.  Li dăduseră întinse drepturi de negoţ.  Petru Şchiopu dădea o carte de trecere şi aşezare supuşilor englezi.  Prefer postul de secretară ... dacă o vrea să mi-l dea Pentru recolta asta ne-au dat Steaua de Aur şi ne-au făcut eroi.  Dau-ţi carte de la mine Că nu m-oi lăsa de tine! Mă-nchin la-naltul împărat Cu slujba care mi-a dat. La ţărmuru mării să pot da părţi de pămînt mici ... la cetăţenii din obştele de aproape S-au luat toiagul de la dînsul şi s-au dat la altul mai vrednic.  La Blaj nici nu se dă titlul de doctor în filosofie.  Fiinţa funcţionarilor civili şi militari, toţi inmundiraţi, da acestei privelişti o pompă solemnă O frunte naltă, ... ochii ..., îi da arătarea unui înţelept din vechime Pomeneaşte cuvîntul Tău şerbului Tău de ce me-ai nedejde dat  Dă noao agiutoriu de grije.  Sfeat dau ca miluit de la Domnul credincios să fiu.  Vladul-Vodă ... dideasă ajutoriu turcilor. Nu-i vor fi dat agiutoriu la vreamea răpitului.  Cela ce va sili fată sau vreo muiare ... să afuriseaşte şi i să dă canon.  Dă-mi voie să grăiesc înaintea Ta.  Iar duşmani nu-i mai da răzbun niceodată.  De nime neîntrebat tuturor dă sfat.  Să ne lumineze mintea şi să ne dea ajutor.  Aicea dau sfat cumpărătorilor.  Romînii cei dincoace de Dunăre ... au dat ajutoriu romînilor acelora de preste Dunăre.  Mulţimea pe el grămădită Nu-i dă răgaz nice   într-o clipită Să-i deie răsplată cuvinită, ... Pentru-atîte morţi ş-atîta ocară.  Omul carele au avut o dată vărsat, mai mult în toată viaţa lui nu se bubează ... tocma de i se va şi da prilegiu spre contagiu.  Pururea la cel beteag de vărsat ... să dea ajutoriu.  Era ... o obicinuinţă veche la romani d-a da ajutor oricui va cere.  Puteai a-i da bune povăţuiri.   Dă-mi voie să-ţi zic şi eu două cuvinte.  La cea întîi bătaie ce a urmat, polonii nu dădură nici un pardon prizonierilor moldoveni.  Să nu dea voie moaşa să mănînce acea femeie înaintea facerii bucate multe.  A venit la curtea Moldovei şi Urban Botiani, trimisul lui Ludovic ..., rugînd pe Ştefan ca să-i deie ajutor.  Această ochire ne va da înţelegerea revoluţiilor ei A dat la cîţiva pardon, opt însă au fost executaţi.  Trebuie să dăm mai întîi o lămurire despre acest rege.  Pentru ce-mi dai aste sfătuiri?  A lor umbră aievea-mi vine, Îmi dă povaţa ce se cuvine Dă povăţuire Acelor cari umblă pe cale de pieire. Şi un an vine, trece, ş-alt an îl moşteneşte, Şi ce nădejdi dă unul, acelalalt le ia.  Şi de dînşii  dacă-i scrii Nu-ţi dau voie-a tipări.  În treacăt îi dă povăţuiele.   Aceste exemple ar fi de ajuns pentru a da o idee despre personificările poetice.  Nu va avea timp să se gîndească la pedeapsa ce să-i dea. Părinţii pusnici … mi-au dat canon să mănînc lapte numai de la o vacă.  Machiavelli ... dedea ... poveţe asupra artei de a guverna.  Mi-a dat voie să plec.  Tatăsău, dacă văzu şi văzu, îi dete voie Cotoşmanul nu-i dedu răspas să se mai gîndească.  Foamea nu-i da răzbun.  Eu ţi-am dat coroana ţării, să te fac stăpîn pe-o lume, Şi-acum asta-i răsplătirea ce mi-o dai?  Uşor se găseşte cineva care să-ţi dea lămuriri.  Avocatul nu-i dădu răgaz să continue.  Titu îi dădu ceva lămuriri.  Au simţit nevoia ... să dea lămuriri.  Da sfaturi şi consultaţii în chestii de salvare.  După atîta cernere de ape, credeam că, în sfîrşit, ploile ne vor da puţin răgaz.  Faptul că era amintit ... dădea loc îndoitei ipoteze că avem a face ori cu un voievod romîn, ori de un stăpînitor.  De cîte ori te doare ceva, ea dă un sfat.  Să-mi daţi voie să vă ofer o ţigare de Cuba.  Este necesar să dăm cîteva lămuriri.  Nici nu mi-a dat răgaz să-mbuc ceva.  Asta e răsplata pe care i-o dai?  Disperat, a năvălit peste mine spre a-i da un sfat.  Studierea întregului cîmp de denumiri pentru o anumită noţiune dă posibilitatea să se întrevadă cauzele schimbărilor.  M-a făcut maica fecior Să dau taichii ajutor.  Mai dă-mi, voinice, răgaz Pînă joi după Ispas, Să-mi las lucru rînduit.  Dă sfat cui vrea. Făr-a-i da răgaz în cale, De păr să-l apuci, Călare să-l aduci Ai să puşti pe oricine ar veni noaptea-n vie, nu-i iertat să dai la nime pardon; pricepu-tu-mai?   Tăţi o-mblat şi m-o-ntrebat, şi nădejde nu le-am dat.  Cel ce iubeşte şi lasă, Dă-i, Doamne, pedeapsă-n casă.  Îi dădea răspas trebile împărăţiei.  Amară pedeapsă în dar mi s-a dat.   Mi s-a dat prilej să mă introduc ... în viaţa meseriaşului.  Sînteţi învăţători carii aveţi a da pruncilor creaştere.  Dădu fiiului seu o educaţie bună.  Vom putea da o mai bună educaţiune şi o învăţătură mai întinsă copiilor noştri.   Dădură o creştere bună şi băieţilor, şi fetelor.  Te bate şi-ţi dă ocară.  Scriirile a mai multor barbaţi şi mai cu samă a lui Petru Maior ... au dat un mare impuls naţionalităţei noastre.  Da învăţătură să nu să vînză alte bucate.  Pravila dă învăţătură, cum greşeala, ce să va face cu mînie, să să cearte mai iuşur. La război mi-ai datu-mi bunăn văţătură.  A da învăţătură unui om rău iaste ca cum ai da sabie în mîna unui nebun.   Despre prăsirea leamnelor celor înalte vă voiu da învăţătură, fiindcă aceale nu poftesc măiestrie mare.  Învăţături nu-ţi mai dau, căci e de prisos.  Doftori îmbrăcaţi în haine albe, strînşi roată în jurul unuia mai bătrîn, care le dădea învăţături cu glas domol Bunicul cumpăni şi petrecu printre degete vînatul ..., dîndu-mi învăţăminte.  Ocărmuirea au dedat toată a sa îngrijire la acest obiect de mare cuviinţă  Vă rog să-mi daţi puţintică atenţie.  Nu dă nicio atenţie descrierei animalelor.  Părul e o podoabă a capului. De aceea se dă o deosebită atenţie creşterii lui. Nam dat Adelei atenţia cuvenită.  Guvernanţii din vremea aceea nu dădeau lumii rurale decît o mediocră atenţie.  Nimeni nu dădea vreo atenţie unor asemenea tactice.  Informaţii cărora eu le-am dat destulă atenţie a da iertăciune Să dea ertare de greşale sufletelor noastre.  Împăratul, ca să nu piardă vremea altor mai trebuincioase biruinţe şi dobîndiri, îi dete iertăciune.  Cucoană, dă-mi iertare.   Cerînd şi dîndu-şi c-un bun rămas iertarea, Se-mbrăţişau în umbră iubirea şi uitarea.  Părinte, zise boierul ... să vii să mă spovedeşti şi să-mi dai iertarea pentru necredinţile mele.  Fraţilor, să daţi iertare, că am fost în turburare.  Iertare nu-i poate da.  Rendez-vous i-a dat în şură.  Ne dăm întîlnire la nouă fără un sfert Ne amintirăm buimaci că i-am dat întîlnire.  Cu o săptămînă înainte dădusem întîlnire ... unui client foarte plicticos.  Vreau să ştiu de unde vorbiţi, ca să pot să vă dau legătura.  E aici cineva care aşteaptă un telefon ... să-i dai legătura cînd o veni. Pune mîna pe telefon şi dă-mi legătura cu comandamentul diviziei.  Acest loc stătătoriu a-l da în arîndă ... sau cîte o parte a-l vinde nu e slobod.  Pînă acum le-a fost dat în parte  Primăvara iar vin  la ţară ... dacă nu şi-au dat moşiile în posesie.  Că am, părinţele, pămînt şi-l dau în parte să-l muncească Dau moşiile în arendă Dă odăi cu chirie Moşia era dată în parte  Măi bărbate, nu mă bate, Că eu nu-s ca celelalte Să-mi dau cînepa în parte.  Dă în chirie Locurile care pînă la vreame s-au dat în arîndă trăbuie să le descopere domnul acelora. Obiceaiul de a să da în arîndă dăjdile ... este obştesc.  Eu de-abia ţi-aş fi dat şepte, mult opt ani.  Ce vîrstă aveţi, domnişoară? ...          – Dumneata cît îmi dai?  În toate dzile miluiaşte şi împrumut dă dereptul şi sămînţa lui în blagoslovenie va fi. În toate zilele miluiaşte şi împrumut dă.  Să nu dai în camătă fratelui tău.   Cine va lua niscare bani, de va da altuia împrumut, acela ... ca un fur să se pedepsească.  Cînd va da bărbatul bani în camată şi încă mai vrătos cînd va preaasupri cu camăta, atunce muiarea lui ... să nu aibă voie să se desparţă de dînsul.  Dare împrumut. Argintul tău să nu-l dai lui pre camătă.  Nu da un ban cu datorie nimărui.  Nu da în datorie, pentru ca să trăieşti slobod.  Nu da împrumut, ca să nu-ţi faci duşmani.  Omul da bani cu împrumut.  Să-l roage să-i dea cu împrumut o mie de franci.  Ne ia-napoi cu grabă, ... Ce-a dat cu împrumut.  Cine-i gazdă şi avut, Toţi îi dau bani împrumut Acul cînd îl dai împrumut, să-l înfigi în ceva Mălai să nu dai împrumut, căci ai pagube.  Ce da-voiu Domnului de toate ce deade  ce au datu mie?  Cine va lua niscare bani, ... şi de nu-i va da, acela ... ca un fur să se pedepsească.  Uite, maică, urîtul Cum îmi poartă inelul; Eu i-l tot cer să mi-l dee, El zice c-o să mă iee.  C-oi vini după-mprumut Şi nu ţi loi da mai mult.  Însuratu-i tîrg de ţară, Ce cumperi nu poţi da iară.  Mai bunru e bărbatulu ce miluiaşte şi dă. Că însuş dzise: mai ferice easte mai vîrtos a da decîtu a lua.  Dea-ţi Domnul după înrema ta Ceriul ceriului ... e pămîntul deade fiilor oamenilor.  Şi mie nici dinioară nu-mi dedeşi un ied.  Să nu-l ascunz în pămînt, ce să-l dau şi eu altor cui va fi lipsit  Un sat ce dedease Iacov lui Iosif fiiului său.  Cine ceare de la tine, dă-i.  Deade mie Domnul după dereptatea mea.  Ştefan-Vodă au luat plugul fratelui celui bogat şi l-au dat celui sărac, să fie a lui Eu Lupa femeia lui Ştefan ... am dat un loc de prisacă  De ai şi bucate multe, să dai şi săracilor De voieşti să cîştigi raiul, trebuie să dai avuţiia ta săracilor.  Şi întru adevăr dărnicia cea adevărată iaste cînd dai pînă trăieşti Vlad-Vodă locuri de moşie Le dedusă.  Datu-i-au bogăţii, i-au rădicat statuă.  Greirile flămînd au mers cătră dînsa şi o ruga să-i dea puţin grîu.  Îi pare rău de orice da, să teme de pagubi Dete moşiile pămintenilor la soldaţi.  Scosei un sorcovăţ şi dedei bătrînului Eu i-am dat de ziua ei o păpuşă.  Stimate d-le doctor, de Heine am numai cele două volume ... pe care mi le-ai dat Tată, a venit vremea să-mi dai ceea ce mi-ai făgăduit.  I-a arătat un inel frumos de aur, dar nu vroia să-i spuie cine i l-a dat.  Dădu marea moşie Coţman mănăstirii din Rădăuţi.  Îi voi da totul, fără să-i cer nimic.   Muierile-i dădeau ţigări.  Creştinează şi botează, Dă de fin cîte-un tretin Şi de fină O tretină.  Spune-mi, bade, cînd te duci, Să-ţi dau două mere dulci. Dragostea-i la noroc, Ca şi cărţile de joc, Unul dă, şi altul ia.  Să te opresc la portiţă Ca  să-ţi dau o garofiţă.  Cu o mînă dă, şi cu alta adună.   De unde dai, milostivul Dumnezeu  să-ţi deie. Cine dă săracilor, împrumută pe Dumnezeu.  Cînd îi dai, îi fată iapa; Cînd îi ceri, îi moare mînzul.  Dai, n-ai.  Cine dă, nu uită, iar cine ia, cam uită.  Dă-mi-i mie ochii negri, nu privi cu ei în laturi.  Dă-mi gîndurile tale Să-mpodobească pe-ale mele.  Dă-ne, Soare, suflet nou.  Şi te-aş cerne prin sprîncene, Şi te-aş frămînta-n inele, Şi te-aş da inimei mele.  Deacă nu va avea copii, ... să va da danie cuiva.  Dau în dar, adică-i dăruiesc.  Mi-or da feciorii, după moarte, de pomană.  Că e săracă şi golană, De ce nu vine ca să-i dau pomană.  Murise un flăcău în mahala şi-mi „dase mă-sa lui” pantaloni de pomană.  Are taica şase boi ..., Doi mi-i dă mie de zestre.  Îi dete în dar o gresie. Am alcătuit o carte ... Să se dea de premium sholariului celui bun.  Lumea moştenire-ntîmplărilor s-a dat!  24 de „ceşti de argint suflate cu aur” ... i se dăduseră de zestre.  Toată bucuria ce-o ai agonisită Putea-vei, fără murmur, s-o dai durerii dar!  Raluca, domniţa bălaie, da ... frumuseţă pădurilor.  Dumnedzău vă deade viaţă şi dzile cu samă.  . Eu îţi voi fi în loc de tată pănă ce vei afla pre acela care îţi diede viiaţă.   Dai viaţă, pentru aceasta lumea te slăveaşte.  Suflarea sa dă viaţă lumei.  Paingul ... parcă dă viaţă la firul ce toarce.  Glob rubinos, nopţei dînd mişcare şi viaţă.  Bătrînul Dan trăieşte ca şoimul singuratic ... Privind cu veselie cum soarele răsare, Dînd viaţă luminoasă cu-o caldă sărutare.  Închipuirea ... dă viaţă întîmplărilor trecute.  Lună, tu, stăpîn-a mării, pe a lumii boltă luneci Şi gîndirilor dînd viaţă suferinţele întuneci. Miresei dulci i-ar da suflarea vieţii.  Te îndură – din văpaia vieţii tale dă-i viaţă.  Lipsea nu numai ea, dar şi acele obiecte care ... dau locuinţelor viaţă şi personalitate.  Doamna T. ar fi dat o viaţă neobicinuită rolurilor de femee adevărată.  Locomotiva se naşte sub ochii noştri ..., noi îi dăm viaţă.  Splendoarea-ţi luîndu-mi ochii, da cîntecului viaţă.  Ăst duşman al chlorozei Dă viaţă în cîmpie şi viermilor, şi rozei.  Atîtea mii de stele ... Dau fermecată viaţă aceleiaşi tării.  Tradiţionaliştii şi-l revendică  prin puterea lui de a da viaţă miturilor vechi.   De te-aud de dimineaţă, Îmi dai niţică viaţă.  El care nici la o muscă nu-i poate da viaţă.  Femeile, ... luîndu-şi ziua bună de la lehuză, dau somn copilului  De întîlneşte un om îi dă bun ajunsul Au uitat să-i dea bună noapte.  Seara a-nserat şi noi bună-vreme n-am dat.  Şi-i dădură „bună vremea”.  Gornistul de la corpul de gardă dă onorul cu sunete stridente şi prelungiri de alamă.  Îndemna pre ai săi dîndu-le inimă de vitejie. Numa îi îmbărbătează şi le dă inimă.  Aceasta mi-a dat un oareşcare curaj.  Compoziţiunea sa aduse ilaritatea pe faţa împăratului şi-i dete curagiu să asculte peste cinci sute de exametri.  Cine-mi dă curajul ... să dau piept cu recea moarte?  Un zvon din sat în sat străbate Şi dă poporului curaj  Zîmbetul lui de medic  care vrea să dea curaj Dumnezeu trufaşiloru protiveaşte-se e smeriţilor dă bunrătate.  Viaţă cerşutu-Ţi-au, şi datu-i-ai lungi zile.  O, Doamne, dă slugilor Tale ... să nu hie leaneşi!  Moarte rea dau păcătoşii Soarelui    i-ai dat de răsare Şi dînd Dumnezeu să bată pe tătari ... el cu toată ţara i s-a închina lui.  Dete Dumnezeu ciuma de la Caragea din 1812. Dă-mi o moarte grabnică ca să scap o dată de atîtea dureri.  Norocul lor cel rău le dete nişte bărbaţi cu mult mai răi decît cei dintîi. Să deie Dumnezeu să n-aibă nevoie a face ceea ce a făcut Mircea-Vodă.  Abia dete Dumnezeu de adormi, că n-a închis ochii de trei nopţi Facă Domnul orce-a vrea! Deie-ţi bine, deie-ţi rău ... Tu ascultă dorul tău.  Mi-a fost dat Să mor fără de vreme. O, cere-mi, Doamne, orice preţ, Dar dă-mi o altă soarte.  A dat Dumnezeu de am ajuns în Humuleşti.  Poftele cele curate sunt date omului ca să le astîmpere prin rodul muncii.  Şi dînd Dumnezeu un vînt bun, corăbiile mergeau ca săgeata Se înduioşa la gîndul că îi va fi dat să trăiască în linişte Să-mi văd, o, dare-ar Sfîntul, Cum cade iarba-n faţa mea Şi-mi bate-n plete vîntul! Cît n-ar dori cei boieri să aibă aşa izvor pe la curţile lor, dar vezi, nu li-i dat.  Se rugă inconştientă: Doamne, dă să moară! Şi lovit de-o rază Ce i-e dat să vază Paşa Soliman? Vede pe Ştefan Furtunile şi moartea Tovarăşe să-mi fie. Mi-au fost de soartă date.  O, dare-ar Dumnezeu să se sfîrşească odată, că de atîta război ni s-a acrit sufletul şi ne-au secat lacrămile Să deie Dumnezeu noroc! Metodele acestei colaboraţii ..., chiar de le-aş fi cunoscut ..., nu-mi era dat să vorbesc despre ele Ni-i dat să ducem enigma vieţii mai departe.  Pe moşia noastră ... şedea un pui de romîncă cum nu mi-a mai fost dat să văd.  Îi fusese dat să îndure Nu le mai era dat acestor eroi să continue.  Ieşenii plătesc şi „taxa pe apa pluvială”, respectiv apa de ploaie, pe care Dumnezeu o dă pe pămînt.   De-i lua o sluţioară, Deie Dumnezeu să moară Să dea Domnul, ca un sfînt, Apă multă, să ne ude Să te duci la fata lui Ler împărat, că acolo ţi-e ţie dat Dară Domnul Sfînt va da Şi dealul s-o surupa Cine iubeşte şi lasă, Deie-i Dumnezeu pedeapsă!  De-i gîndi, bade, la mine Deie-ţi Dumnezeu tot bine Cucul umblă că-i e dat, Dară eu sunt blestemat.  Hîju de babă, pîn-amu o durmnit, ş-amu o dat dracu şi s-o trezit.  Am fost blăstămat ... Să mor înstrăinat, Că cătanii aşa-i dat Fii tu, lume, cui eşti dată, Că de mine eşti lăsată.  La cătan’ aşa-i de dat; Să moară moarte-mpuşcat Cerule dumnezeiesc, Mai  dă-mi zile să trăiesc. Aşa ţ-a fost scris şi dat Să mori în luptă-mpuşcat Trăim din ce dă Dumnezeu Aveau prin casă doar un pat cum da Dumnezeu. După aceasta se începe nunta, ş-apoi dă, Doamne, bine!  Dă, Doamne, ce era acum în casa popii; bucuria, şi veselia, masa şi petrecerile ţinură o lună de zile.  Ploaie streină ce nu s-a mai dat a vedea altă dată. Nu s-a dat pe faţa pămîntului o jupîneasă mai iscusită decît Angheluşa. Turbare de cap şi frîntură de limbă ca la aceşti nefericiţi dascăli nu s-au mai dat a vedea Nu este dat să le vadă oricine Făcură o nuntă mare, cum nu s-a mai dat pe faţa pămîntului Îmblă neguţătorind pre la casele muerilor, dece le dă tot mai eftin de cumu-i preţul.  Trebuie prăsit poame de iarnă, pentru că aceaste se pot ţinea mult şi preste iarnă poate căpăta vreame să le dea cu preţ.  Cum sau cu cît dai pănura?  Vinul ce trimitem astăzi francezilor şi belgienilor îl dăm pe un preţ derizoriu.  Pe mine mă ţine şapte sute de lei, dar pentru prea cinstitul obraz al panevgheniei tale le dau tot cu acest preţ.   Dator nu-s, că nu-mi dă nimene pe datorie.  Am ceva bun de tot ... – Cum îl dai?  Ar mai fi cerut, dar ştia că Busuioc nu-i dă pe datorie.  Dau numai pe bani.  Să-mi daţi, dacă vreţi, bomboane ... da să fie de alea bune.  Mergem la Paţanghel, să vedem cum a dat porumbul.  Măi iaurgiu: ia stai! Cum dai cotul de iaurt?  De-ar fi tîrgul la Mica,  Mi-aş mîna ibovnica, ... Şi o-aş da pe bani de lut, Numai să n-o văz mai mult!  La tîrg la Gîrbovăţ,          C-acolo le dai cu preţ.  Laptele nu-l dă pe bani.  Nădăiia-se că mită da-se-va lui de la Pavelu.  Ferice de cel ce dă ţie darea ta.  Mi-au dat şi trei galbeni arăvonă.  Dă mită pentru să poată călca mişeii.  Vor fi dat cuiva mită şi-i vor lăuda.  Frîncii da dajde lui Ioan Asean. Le dă-n viaţă direaptă plată.  Şi-l dusă la bolniţă şi dede bolniceriului doi taleri  Lăcuitoriul are să dea zeciuială la stăpînul pămîntului.  Eu, popa Pătru din Criştor, am dat 15 florinţi  Domnul făgăduiaşte mai sus zisului voinic, pentru bunele şi credincioasele slujbele lui, doao sute de florinţi pe tot anul a-i da.  Dajdie dă la Neapole, un leu pe tot anul.  Am dat 10 zloţi camătă   Să dea Valahia cu cuvînt de haraci pre an cîte 10 mii de galbeni.  Compatrioţii noştri mai bucuros dau o sută de lei p-un mod nou să fie modist, decît zeace lei p-o carte să fie înţelept.  Dau arvună, adică arvunez.  Dete dejmă sacară amestecată cu orz  Iustin ... nu voia ... simbrie (stipendium) avarilor a le da.   Optsprezece lei am dat numai pe cărţi.  Dau dajdie, adică plătesc dajdie, bir. Îi porunci să dea pescarului un bacşiş însămnător.  Au doară nu eşti mulţumit cu plata ce ţi s-a dat. Banii ce-i dăduse la suirea lui pe tron.  De unde să tot dăm, că nu mai avem.   Dă-mi o părăluţă că  ţi-oi căuta în oglindă.  plictiseşte unele guverne care nu vor să dea.  Am fost silit ... să-i dau ca bir tot al zecelea din copiii supuşilor mei Hai! cît să-ţi dau pe an ca să te tocmeşti la mine?  Comediile alea nemţeşti – nişte mofturi; dăm parale şi nu înţelegem nimica E pagubă de banii pe care i-a dat pentru funda cea de panglică.  Nu te mulţumeşti cu simbria ce-ţi dau?  Pe la 1400, boierii cari luau pămînt de la boieri ... dădeau bani străini.  Dădu bacşişuri în dreapta şi în stînga.  Să dau ceva vreunui slujbaş să mă îndrumeze?  Ce-mi dai, domnule magazioner, a întrebat într-o zi Ioniţă, să ţi-o pui pe picioare?  Trebuie să-mi dea zilele astea arvuna ca să cumpăr materiale.  Or să încerce să-ţi dea mită.  Cît dă de o căruţă? – Cum cît dă? ... – Cît plăteşte?  Toată vara l-am rugat Să-mi dea bani pe adunat.  Cît a dat tata pe cojoc?  A avut vreo cîţiva lei Şi i-o dat pe doi viţei.  Unde a văzut el ca cineva să-i deie pe o sută de berbeci o sută de lei?  În oraş ... dai bani pe sălaş. Tu, Măriucă, dă-mi două groşiţe pe făina asta.  Să dea pe el o baniţă de galbeni.  De s-ar afla cineva, Mie dorul să mi-l ia, I-aş da bani cu ghiutura.  Întrebă pe un negustor cîte parale îi dă pe pielea lupului.  Cît ai dat pe ruminele Ţi-ai putut lua viţele.  Dacă s-a întîmplat a se da arvonă … partea ce se va căi ... dacă va fi vînzătoriul va plăti arvona îndoit.  Banii ca o marfă ... se dau cu dobîndă.  S-a fost dat arvună.  Să pot liţitălui, vinde cu doba, cărora ar da mai mult.  Oare vizirul şi capugi-başa vor fi găsit pre vreunul care dă mai mult pentru domnia acestei ţări?  Unul îi dă opt lei, altul zece, altul zece şi şase bani.  Omul nu poate da nemică schimb derept sufletul lui.  Dumnezeu au dat schimb pentru spăsenia noastră cinstit şi curat sînge al Fiului Său unul născut.  Ce-şi dă firea omenească Pre fire dobitocească.  A dat o clipă de viaţă trecătoare Pe alta mai ferice.  Ce e drept, nu dau societatea noastră pe cea franceză.  Murguleţ ... pe mălai că mi teoi da.  Vai, mîndruţo, gura ta Pentru multe nu o-aş da.  Lelea cu ochii cei mari. Dat-o boii pe pieptariu Şi-o junincă Pe-o oglindă.  Aste buze răpitoare Nu le-aş da p-un soare mare.  Bătrîneţe, bătrîneţe, Cum te-aş da pe tinereţe.  Am avut o chită de in; O aduc ş-o dau pe vin.  Iar dacă m-oi însura Şi haiducia oi lăsa, Pe mălai că mi te-oi da.  Nu da vrabia din mînă pe cioara din par Să fi fost mai bine trăită,  crede-mă că nu m-aş fi dat pe o copilă.  Nu m-aş da pe zece ca d-alde ăştia.  Hei! pipiric, pipiric, dară voinic, nu se dă pe orişicine!  Toate ca toate, dar de asta să mă văd o dată scăpat, apoi nu m-aş da pentru mult.  Împăratul, cît era de împărat, le dăduse acum toate pe una, şi nici măcar aceea nu era bună: frica!    Ar da toată starea, ca să aibă un minut ... numai un minut de odihnă.  Cîinele acesta zece ani a dat din viaţa lui ca să sară la porunca mea.  Pentru-o palmă de pămînt, Zilele mi-a dat în vînt.   Oamenii carii ş-au dat viiaţa lor pentru numele Domnului.  Sunt gata a-mi da viaţa pentru tine.  Cu ce drag ţi-ai da viaţa dac-ar fi să te omoare.  Pentru o cauză îmi dau bucuros şi viaţa!  Mi-aş da viaţa ca să te apăr.  Omul ... ar vrea să ştie cîte-un lucru pentru care şi-ar da chiar şi viaţa.  Au dat jărtvă.  A hotărît ca partea a doua a „Sufletelor moarte”, consacrată regenerării lui Cicikov ..., să fie dată jertfă flăcărilor.  Mă dedeiu într-o rînă, la umbra altui copaciu.  Se dete p-o pernă, răzimîndu-şi cotul.  Apoi dete în genunchi la vizirul Socoli, cerînd mazilirea neamului domnesc din Ţeara Romînească.  Spune-i că te prinzi să dai în girezi tot grîul cît îl are semănat.  Se deteră spre odihnă.  Gospodinele au şi întins mîncarea la pămînt pe frunze mari de căptalan ... Şi s-au dat cu toţii roată, ..., şi au prins a sfîşia în mîini mădulare de miel.  Murgule, ... te-oi da lîngă perete.  Jupînul ... Puţintel s-a dat Cam la colţ de pat.  După cină, să dau la culcare.  Un domn scurt şi gras, cu ochelari daţi după ureche.  Apartamentele nevestei lui ... da asupra grădinei.  O tindă întunecoasă în care da ... uşile deosebitelor încăperi.  Intrarăm prin uşa de din dos a casei, ce da în grădină.  Trei ferestre mari dînd spre curte.  Îl vede pe fereastră, căci odaia ei da în grădină.  Un iatac c-o ferestruie, ce dă în livadă.  Boierul ... păşi ... spre fereastra care da spre rîmnic.  Uşa ce da în tinda cea întredeschisă.  Din odăile neluminate ce dădeau în larga încăpere din mijloc se auziră şoapte, rîsete înfundate, un suspin.  Uşa ... dădea din micul atelier în camera unde Simona dormea.   Mai la dreapta, o uşă cu geam ... dă înspre peron.  O mică odăiţă în fund dînd spre o curte murdară.  Camera lui, în fundul unei galerii izolate, da, de sus, cu ferestrele în grădina pămîntului.  Camera de la hotel dă direct pe un splendid parc tropical.  O uşă care dădea în pivniţă.  În faţa porţii care da pe trotuar s-a găsit, din nou, faţă-n faţă cu un asemenea soare.  Odaia ... dădea pe un coridor în care erau îngrămădite lemne.   Îşi urmă gazda într-o odaie cu un geam mare care dădea chiar spre cîmpie.  Clădirea era un fel de hărăbaie întunecoasă, cu ferestre oarbe, dînd spre o curte înghesuită.  Pridvor care da în grădina a frumoasă.  Odaia ei da în grădină.  Făt-Frumos vede că şirul munţilor dă într-o mare verde şi întinsă, ce trăieşte într-o mie de valuri senine.  Nimerise în grădini tăcute care dădeau în cîmp.  Tainicele raze   dînd pieziş pe o zidire.  Baba ... s-a ghemuit ... cu spatele la lună, să nu-i dea lumina-n ochi.  Şi puseră deasupra lui un clit de leamne şi-l aprinseră, dîndu-i cu untură de delfin.  Îşi răsuceşte musteţele şi le dă cu cosmetic.  s-o dea pe păr aşa simplu?  Casa părintelui ... e văruită pînă unde ajunge cerdacul, iar de acolo în jos e dată cu lut. O clopotniţă hîrbuită, dată cu humă galbenă.  Lucu se pomenise într-o mansardă îngustă şi dată cu var.  Catargele erau gata, netezite, date cu ulei.  Vopsitorii dădeau cu roşu obloanele.  Măscuite, date cu roşu, parfumate cu odicolon.  Le spală, le parfumează, le dă cu odicolon.  Îşi dă barba cu calacan, o-nnegreşti el bini.  Casa ta-i dată cu var.  Să le dai ... şi puţin piper, înfigîndu-i binişor ... cu vîrful cuţitului.  Dacă fetele se dau cu salcie pe păr în ziua de Florii, le creşte părul.  Se dau cu pomadă lipindu-şi părul.  Lapte cu care dete pe la ochii împăratului.  Este păcat a da cu ceară prin casă.  Să-mi dau cu apă de izvor pe faţă.  Da cu spuză pe fereastră.  Dau cu apă să mă sting, Şi mai tare mă aprind.  Cocostîrcii ... Dau gîtul peste aripi torcînd din ciocul lor.  Ea se sculă, îşi netezi părul de pe frunte şi-l dete pe spate. Am băut prea mult!  m-am gîndit eu, dîndu-mi căciula mai spre ceafă.  Dînd potcapul către ceafă.  Îşi dădu c-o zmîncitură căciula pe ceafă. Pe urmă, se mai scărpină în cap, mai dădu după ureche o viţă de păr.  Îşi dăduse pe ochi pălărioara rotundă.  Avea un fel al ei de a-şi da capul pe spate.  Purta ... o căciulă foarte şic, dată uşor pe ceafă.  Să nu fim daţi în munca veacului.  Avea preotul un frate ...  deaderă la boiarin.  Cela ce-şi dă roabele şi slujnicele de să dezmiardă bărbaţii.  Şi-i deaderă la ocne, la băi, să paţă rău.  Daceia-ţi dedeiu băiatul ca să-l faci desăvîrşit.  Te dau la şcoala domnească să înveţi carte grecească.  Îl deteră pe la şcoli şi filozofi.  Porneşte spre casă, urmat de cîţiva ostaşi, în paza cărora l-a dat împăratul.  Dete pe fiu-său acestor vînători ca să-l înveţe meşteşugul.  De nu l-or da la şcoala militară, îl dau la medicină.  Roabă lui hanul m-a da!  Mă dă lupului, să mă mănînce.  M-a dat la spînzurat.  Cine m-o dat dorului, Aibă casa cucului.  Şi m-au prins şi m-au legat Şi la temniţă m-au dat.   În curvie se-au dat pre sine  Şi dînd război, birui Ştefan-Vodă.  Dînd război leaşilor, nu-i putură dobîndi  Mihai-Vodă ... ş-au ales locul de a dare războiu leşilor, pe apa Teleajinului.  Dîndu-le război, i-au înfrînt.  Bărbaţi … oştesc … dînd război şi biruind.  Şi aşa dînd război tare împăratul au poruncit viziriului şi altor paşi să treacă pă pod să să bată cu nemţii.  Dînd război de îmbe părţile cu multă vărsare de singe.  Şi dînd război ..., au biruit perşii.  S-au lovit cu vrăjmaşii, de au dat război  Să se ducă cu dînsul a da război asupra sclavilor.  Asupra multor sute   Dete război. Au hotărît ... să dea război cu vrăjmaşii.  Din nenorocirea noastră, hotărăsc răsboi a da.  Nu se vede în istorii ca oştirile romaneşti ce da războaie într-atîtea clime să fie murit de boale.  Ani îndelungi au luptat şi dat-au război cu potrivnici Mult mai puţini decît ei.  Se dă lemnului anumite forme. O! de-aş fi volnică a-mi da moarte pentru ca să pun capet durerilor mele! De iubita sa doreaşte, Morţii a să da voiaşte.  Se dede morţii de bună-voia ei pentru dînsul. Dar şi-a dat singur moartea, răspunse Ana.  Îmvigătorii cei învinşi dau şi priimesc moarte.  Braţul ce nu dă moarte cînd poate, multe poate.  L-au dat vinovat să i se taie capul.  Singur să dă vinovat cela ce sileaşte să se înderepteaze nepîrîndu-l niminea.  Un lucru pe care ei nu-l pot rezolva cu argumente, un tînăr îi dă de cap, prin simpla lui prezenţă.  Ea nul băga în seamă, ci tot da zi după zi cu fel de fel de vorbe, a se cununa. Atuncea deade Mihail o ibovnică a lui după Vasilie Nu vru să-şi dea pre hiică-sa după împăratul.  Am zis cătră Oprea să nu o dea, că nu va face nimic cu ea, că fata plînge de moarte L-au însurat dîndu-i muiare pre Rebeca.  Am aflat că vreau să te mărite, să te dea după un ţăran bătrîn.  Împăratul ... a făcut sfat şi a găsit cu cale să deie fata după feciorul moşneagului. Eu aveam de gînd ... să-ţi dau pe fata mea ... de nevastă.  Împăratul ... dete de bărbat fie-sei pe argat.  Adicătelea de ce nu mi-o dai de nevastă?  Am şi eu numai o fată, ... Cui o dau voiesc sămi fie Om o dată.  Mă pomenesc într-o zi cu el, ca să-i dau fata asta lui ... Şi i-am dat-o ... Am făcut nuntă.  Pe Florica i-ar da-o vădana lui Maxim Oprea cu amîndouă mîinile Un lucru visa coana Elenca: să-şi dea fata după unul de la gară.  fusese dată fără voia ei după un grec.  „Moş Pavel, ce-ţi mai face, de-acum un an, Ileana?” „Boierule, am dat-o după un cîrciumar”.  M-a dat maica pe mine La rău mare de la bine! Dă-mă, maică, unde trag, Să trăiesc traiul cu drag.  Cin’ ţi-o plăcea Bărbat ţi l-oi da.  Să ne dea fetele în căsătorie.  Îmi dă pe fii-sa de nevastă?  Împăratul ... i-a dat pe fata cea mai mare de soţie.  A sosit timpul de a le da la casa lor.  I-au înfierat şi i-au dat pen tîrg şi i-au dus la ocnă.  Îl dă pîn tîrg însemnează o pedeapsă a vinovaţilor cînd, după osînda lor, să punea pă măgar cu faţa spre coadă şi-i trecea pîn tîrg strigînd.  Pe borfaşi îi dă prin tîrg bătîndu-i la spate.   Cîţi să vor vădi martori mincinoşi, să să dea prin tîrg bătîndu-se.  Cîţi din măcelari sau brutari se dovedeau că vînd cu cîntare strîmbe ... se dedeau prin tîrg şi se ţintuiau de urechi pe la răspîntii.  În acea zi era să se dea prin tîrg un falit fraudulos.  Drăguţule bace, Dă-ţi oile-ncoace.   Dă oile la strungă spre a le mulge.  Niciodată nu mi-i ciudă, Ca cînd dau vacile-n ciurdă.  Au dat oile la păscut.   Să deade tocma la un loc al Asiei. Iară acest lucru nu iaste nemărui dată cu vreo silă, cum să fie datoriu să facă acest agiutoriu.  Mearse la scaun unde i s-au dat.  
       De să va prileji vreun om domnesc să îmble cu slujbă şi de să va lega de un dirept, vrînd să-l vatîme, şi cela nu să va da, ce-l va lovi şi-i să va prileji moarte, acesta ... să nu aibă niceo certare.  O strujiră preste trup cu frecături ascuţite … şi tot nu s-au dat.  Cu toate aceste, Sfîntul ... nu se da.  Cum nu se dă scos ursul din bîrlog ... aşa nu mă dam eu dus din Humuleşti.  Mireasa nu se da vîrîtă în casă.  Nu se dară mult poftiţi.   Laura nu se dădu bătută. N-a mai avut ce spune şi s-a dat bătut. nu se da să li tai cozile.   Fricosule ... nu mi te da, păcătosule.  Chiriţa nu se dă cu una cu două Flăcăul era chitit la capul său şi nu se da cu una cu două. Să dăm că este aşa, cum zic ei.  Tatăl-său de-l va prinde şi să-l dea giudeţului, giudeţul va mai micşura certarea lui.  Să le dea fărmăcătorii.  Au gînd să nu se dea, ce să se apere.  Am încunjurat-o de toate părţile  şi s-au dat, numai cetatea singură au remas, adecă am slobozit tatarii în pradă Acestii, după puţin s-au dat robi şi cetăţuia s-au ars de franţezi.  Numai Timişoara mai este în mîna împrotivnicului, dar întru atîta înconjurată că în puţintică vreme trebuie să se dea. Dă-te de voia ta, Să ne scapi de vreo belea.  Ce cruzime poate fi mai mare decît aceea de a bănui cinstea unei femei ce ţi s-a dat cu cea mai mare dragoste? Tu vezi că ea   nu se dă de bună voie: aşa sunt muierile.  O femeie ... se dă unui amant. Ţigăncile ... se dădeau acolo parlagiilor şi măţarilor pe o băncuţă. Eu ştiu c-ai să  mă-nşeli chiar mîine ... Dar fiindcă azi mi te dai toată, Am să te iert.  E nevoită de interes ... să se dea.  Cîinele meu se vede că-i corciu de lup. De unde pînă unde, s-a dat, boala, c-o lupoaică!  Odihnii cu totul s-au dat.  Turcii ascunşi în Iaşi pin pivniţi, ... daţi după băuturi şi jafuri Era om ... dat la desmierdări şi plăceri. Domiţian ...  în Misia ..., se deade spre deprinsele sale desfătăciuni şi răsboiul îl încredinţă lui Iulianus.   Toţi cetăţenii sînt daţi spre negoţitorie. De va înceape învăţătoriul a se strica întru purtarea sa cea moralnică şi a se da beţiei ... unul ca acela diştrictualnicului director să se arate.  Să dau preste măsură la patima cea desfrînată a jocului de cărţi. Îndată ce ne dăm noi cu totul la odihnă, cădem în somn.  Ea se dete fără sfială la toate nebuniile.  El din mica copilărie au fost dat către aceste.  Tînărul princip se dedi la desfrînări.  Petru-Vodă ... se dădu odihnei.  Se dete cu totul la această patimă.  Midas Împărat se dete la tot felul de desmierdări.  Leneşa lor minte, dată pe gîndiri uşoare. Se dăduse la băutură.  Acolo se dă stricăciunii, cheltuieşte peste puterile lui, devine un Don Juan desfrînat.  Dragul meu ... învaţă-te a munci, nu te da lenii.  A fost bătaia lui Dumnezeu, părinte, că se prea dăduse lumea la beţii.  După ce toate erau puse în rînduială, ne mai dădeam şi noi la odihnă.  Mă voi da cu totul plăcerii.  Vai de mama lui cum mînca o pîine, că se dase la patima beţiei.  Cu corpul şi cu mintea Se puseră-n travaliu, se deteră la arte.  Romanii, dîndu-se cu totul la războiu ..., puseră toate sălinţele ... ca să-l desăvîrşască.  Grecii … se dau la negoţu şi navigaţie.  Toată vremea mea era întrebuinţată în studii serioase asupra artei la care mă dasăm.  Tatăl meu ... se grăbeşte a părăsi cariera serviţiilor publice, spre a se da la agricultură.   De se va da la un studiu serios, va reuşi desigur a se perfecţiona.  Ai să te dai cu parfumurile.  Calul bătrîn greu se dă la umblet.  Se dedease de era deprins cu cărţile svinţilor proroci.  Aceştia fiind daţi la credinţa lui Dumnedzău.  Alexandru Mavrocordat ... era desăvîrşit dat la enteresurile othomăneşti S-au dat şi el dinpreună cu dînşii la o credinţă.  Stă la chibzuiri, în care parte să se dea.  Dacă s-a da cu ceilalţi, nu i se măreşte leafa. Lasă legea creştinească Şi te dă-n legea turcească  Năroadele … se deaderă după neşte obiceaie a neşte fărmăcători.  Eu gîndesc că s-a da după mine şi s-a face şi ea bună.  Aceaste învăţături morale prin fabule, în limba romînească a le da.   Ipac = aşijdere dau ştire Domnie Tale za lucrul turcilor   Toţi vor sta în peliţele sale, să dea răspuns de lucrurele sale.  Domnul nostru, căci datu e numele Tău pre tot pămîntul. Cu aceastea cuvente de demult au dat veaste prorocul Ierusalimului de ... Hristos.   Daţi ştire ca să viiu şi eu să mă închin Lui.  Că pildă dediu voao, ca cum făcuiu Eu voao, şi voi să faceţi.   Cari se vor căsători, popa să dea ştire la besearică mai nainte cu o săptămînă  Direpţii au dat veaste de venirea Domnului. Măria Ta care la un norod întreg dai cuvîntul lui Dumnedzău.  La această întrebare ... n-au putut da răspuns vizirului.  Acel agă turc împreună cu alalţi deaderă răspuns ... ca, fără zăbavă, să-şi rădice domn den ţară Pentru bunătatea Lui cea de margine să supune legii, cela ce au dat legia lui Moisi în muntele lui Horiv. Arătîndu-l armaşul Domniii Meale ca să i să dea poruncă.   Au dat acest vreadnic de pomenire răspuns.  În timpul învăţării, nu da singur răspunsul pînă nu va veni rîndul la tine.  Definiţii la toţi dau.  Să dau ordiruri pentru slobozirea banilor.  Leul fără prelungire demision ei au dat.  Ne dau semne de prietenie din acea întunecoasă ţară.  Cei ce vor da semne de duh mai înalt ... să se aşeze în şcoala naţională.    N-ai să-ţi deschizi gura să-i dai vro poruncă Că-ndată asupra-ţi ura îşi aruncă.  Se înturnă la Iaşi şi îşi dete demisiunea.  Dete ordin să introducă în camera sa pe mesagerul postelnicului. Bărbatul ei începuse a da semne de gelozie.  Căpitanul ... da porunci ca să desbarce pasagerii.  Pentru a da un exemplu din conversiunea simplă, ... nu am argumentat nimic, ci am exprimat numai aceeaşi idee prin alte cuvinte.   Dl Aron Florian ..., pentru cauză de sănătate, dă dimisiune din postul de profesor.  Cînd oi veni eu, am să vă dau de ştire. Să ne dai un semn şi nouă de mila Măriei Tale. Noi nu suntem puşi aci pentru ca să le dăm drumeţilor ştire despre cei ce vin şi cei ce trec.  Răspunsul este foarte poetic, dar el nu ne dă ... definiţiunea poeziei. Tălmaciul îi cheamă sus, le dă ordin să rămîie în spitalul de răniţi ca servitori.  A doua zi mi-am dat dimisia din gazetărie.   Sluga singur dădea porunci.  Dacă văz eu una ca asta dau de veste-n sat şi pornim o bătaie mare.  Dădeam d-nei M*** cîteva explicaţii asupra regimului pe care îl urmează.  Dă ordine să-i adune gîşte.  Abia aştept să mă întorc acasă şi dau divors din prima zi.  Acum cred că ai să-mi dai dumneata explicaţii mie.  Mă-sa didese ordin să fie întinsă masă mare.  Măria Sa se sculase şi dăduse poruncă slugilor să-l aşeze în jilţul lui. Să-ţi dai demisia numaidecît, că, altfel, te destitui, nemernicule.   Capra neagră are, din instinct, teamă de el, dînd semne de nelinişte.   Explicaţia poate fi dată uşor printr-un examen elementar.  V-am chemat ca să vă dăm de ştire porunca stăpînirii.   Se mulţumea cu răspunsurile pe care i le dădea mămuca.  Relaţia de mai sus dă deci definiţia generală.  Pentru a preciza, să dăm următorul exemplu.  Să terminăm cu gospodăria şi îmi dau dimisia.  Aş da un exemplu din psihologie.  O sută de trîmbiţaşi erau în frunte, dînd de veste poporului că trece padişahul. Rudele victimelor au dat citire numelor celor dispăruţi în tragedie.  Trece-n jos, se duce-n sus, Nime nu-i dă un răspuns.  Împăratul ... a dat veste în toată împărăţia lui.  Ori şi cîte-o întrebat, Niciun răspuns  nu i-ai dat.  Atît de dragă O dă portul îmbrăcîndu-l!  S-a dat veste lui Erotocrit, pe loc, ca să se-ntoarcă acasă.  Se dădu poruncă să fie aduşi şi toţi invalizii de război şi să fie aşezaţi în frunte.  Se dă următoarea succesiune a răpitoarelor: vultur, hultan, gaie.  Nu-şi desprinsese privirea sticloasă de la el, urmărindu-l ... ca pe o foarte curioasă experienţă de laborator, menită să dea la lumină încă mai curioase fenomene.  Scurtă învăţătură ... dată a doao oară la lumină, mai avuţită. Ca să mă fac autor, trebuie să dau cărţi la lumină.  N-ar fi fost lucru de om cu minte ... d-a da la lumină această traducere.   Am arătat cartea mea la mulţi profesori ... şi ei m-au îndemnat ca să o dau la lumină. Gheorghie Şincai ... a mai îndreptat pre ceea a sus-lăudatului Samuil Klein, dînd-o la lumină tot sub titlu: Elementa ...  Îl sfătuim ca să nu dea la lumină decît opere de acele care nu-i vor fi în detrimentul numelui Domniei Sale de poet.  După ce dă la lumină o producere, umblă zi şi noapte să strîngă sufrajele amatorilor.  Tipografiile din Iaşi şi Tîrgovişte dau la lumină ... cîteva cărţi romîneşti.  Numai gîndul de a da la lumină opera sa îl oprea  să dorească apropierea clipei care să pună sfîrşit zilelor lui chinuite.  dădea la lumină cronici, documente, atîtea izvoare care şi astăzi pot fi folosite de cercetători.  Într-adevăr, dădusem chiar un fel de carte, cum se zice, la lumină.  Minunată carte ... de a să da la lumină  Scrisoarea aceasta s-au dat la lumină într-o carte.  Trebuinţa de a să tălmăci romîneşte această Codică şi a să da la lumină.  Trebuiai să dai exemplu de cinste şi de cuminţenie ... Prin purtarea ta vei necinsti numele ţării.  Să le dăm avertismente ca la băieţii din şcoală?  Am să-ţi dau avertisment!  Plămădea sulimanurile şi dresurile cele mai sublimate ..., da cu cărţile, arunca cu bobii.   Cucoanele ... vin la dînsa să le dea-n cărţi.  Să ne dai cu cărţile, să ne spui viitorul  Face mereu pasienţe şi dă în cărţi.  Safta da în cărţi şi ghicea în palmă şi cafea  Pînă să apuce să le dea în cărţi, o luă gura pe dinainte.  Daţi-mi ceva, cît de puţin, să vă dau cu norocul, să văd unde vă sunt părinţii.  Ştia să dea în bobi.  Avea o şişcă de fată, ce da în cărţi.  Mi-am adus aminte că, punînd mama o dată să-mi ghicească norocul, îmi dase că de toate fericirile am să am în viaţă parte, numai de dragoste nu Şi pornind trenul lin, ţiganca se mai ţinea cu ghiocul după fereastra care plecase, dîndu-i fetei de bine.  Am dat de ieri telegramă să ne reţină camerile.  Daţi-i o telegramă din partea mea să se intereseze ce-i cu depozitul.   Căzu jos ... laudă deade.  Nu se întoarseră să dea laudă lui Dumnezeu.  Li se cade ... a da acea cătră Dumnezeu mulţămită  S-au bucurat ş-au dat laudă lui Dumnedzău.  Cu toţii ... dăm laudă lui Dumnezeu c-avem vreme bună.   Sunteţi datori a da laudă lui Dumnezeu.  Dă mulţumită multă marelui proroc.  M-am bucurat că te afli sănătoasă, dînd lauda Domnului Şi dau soartei mulţămire Că a făcut mijlocire A împlini dorul meu.  Dete laudă Domnului că-i ajutase asupra protivnicilor. Dete mulţămită Celui de Sus.  Să ne învrednicim a gusta din toate – dînd laudă unde se cuvine.  Daţi laudă lui Dumnezeu.   Vreau să dau un concert.  Spectacolele le da în aer liber.  Dăduse un concert în sala de teatru.   Piesa de teatru pe care şcoala o dădea la sfîrşitul anului.  Ansamblul ... a dat spectacole din ce în ce mai complexe.   Abia avui vreme a-mi schimba hainele ca să nu scap reprezentaţia de la teatru. Se da „Est-ce un rève”?  Această frumoasă reprezentaţiune se dă totdeauna cînd vine vaporul.  În sala Ateneului se va da un frumos concert.  Se dădură mai multe reprezentaţii, aproape cu acelaşi repertoriu.   A doua zi, seara, se dă pe bordul „Elisabetei” o serbare.  Se dădeau cîte trei premiere pe lună din lipsă de spectatori.   Să deade a fi om de oaste.  Chiriţa: – Am să mă dau şi eu de baroană, cum oi trece graniţa.  Nu sunt liberale partidele ce se dau de liberale.  s-au ivit ... la han la Brătulescu, dîndu-se drept negustori de covoare. Se dă drept chimist şi maestru de dans.  Unii dintre domni ... se dădeau drept fii ai unor domni.  M-oi duce la curtea împăratului şi m-oi da de doftor. Se dădu drept fecior de împărat. O competiţie ... unde intrarea e liberă, ... nu dă bine.   Deade de o parte vînt. Oile trebuesc scoasă la cîmp îndată ce a dat iarba O ploaie ce dase în zioa trecută făcea porumburile a creşte cu mare iuţeală.  Dar pe groapa lor cea sfîntă, Cum dă vînt de primăveri, Două păsărele cîntă.  În tabăra turcească Dat-au tusa măgărească.  N-a trecut mult şi a dat în ţara aceea o foamete grozavă. Apoi dete un îngheţ.  În urma ei, în fapt de-amurg Dau zori de dimineaţă.  Dăduse-ngheţul peste-un lac. Unde nu dădu peste noapte un ger, ... de-a îngheţat carele în noroi. A dat azi-noapte o bură de ploaie.  A suflat vîntul de primăvară, au încolţit mugurii, a dat frunza, au spuzit florile. De cînd dă colţul ierbii plugarul vine ş-o priveşte cu dragoste.  Dădu un ger cumplit, de pîrîiau gardurile îngheţînd. Mugurii au dat pe ram. Ciobanii ..., cînd plecau cu oile ..., nu-i mai vedeau fetele şi nevestele decît cînd da zăpada.  Peste o lună dă primăvara.  Am fugit repede la oglindă să cercetez dacă nu mi-au dat fire albe. Au dat frunzele şi s-au făcut mai mari.  Doi flăcăi ţigani, cărora le înfiera mustaţa şi le dădea puful pe obraz.  Moş Spînu ..., cum dă îngheţu, intră undeva într-o ghizunie şi-şi suge labele ca ursu. Dă iarba-n cîmp.   Buhele cîntă mai ales primăvara, cînd dau ghioceii. Dacă-i îngropăm aici ... are să deie ciumă.  „A dat ploaie” constată ... cu un glas foarte deosebit.  Flăcău tînăr s-a-nsurat, Nici mustaţa nu i-a dat.  Dat-a frunza fagului.  Badea meu, tînăr băiat, Nici mustaţa nu i-a dat.  Cum dă cevaşi secetă, îndată seacă toate izvoarele.  Peste noapte, poate da un viscol.  A dat frunza peste tot.  Sugă-mi-te şerpele Cînd ţi-or da musteţele.  Dete o ploaie cu vînt Şi le trînti la pămînt.  De-ar veni luna lui mai ... Să văd norii fulgerînd, Ierbuliţa-n şesuri dînd. Foaie verde micşunea, Începu primăvara-a da, Ierbuliţa-a se sălta. Roua de pe livezi, Cînd dă soarele, n-o vezi.  De mult ce dăduse peste dînsul, se făcuse cam hursuz.  A răcit, a dat oftica peste ea. N-au mers mult şi iată c-au dat altă nevoie peste dînsa Deodată, dete peste ei o căldură, încît leşinau de sete.  Dădu o boală rea peste biata preoteasă.   Îmi dau lacrimile şi plîng încet de bucurie.  Avea o senzaţie de durere fizică aşa de intensă, că-i da lacrimile în ochi. Pin bătrîn tot încă-i verde, Deşi-n iarnă a dat. Aici dăm în primăvară: cînd frumos – cînd urît.  Vremea dădu în cald. Cînd a ieşit din închisoare, da înspre toamnă. Şi cu aceasta cuvînt grăi lui şi zise: această slugă jidov, carele ai adus, lăuntru întră la mine şi vrea să mă ruşineaze, ce cînd dediu a striga cu glas mare la mine-ş lăsă haina şi fugi afară.   Se dăduseră bivolii a-l linge.  Mama la mine a venit şi se dede a-ntreba: trăiesc io bine, ori ba ?  El că la plug mergea, Ş-apoi dete a brăzda.   Se deade postului.   Lupul ... îndatăşi fugăi se deade. După această lecţie astîmpărîndu-se şi statornicindu-se, se dedi la lucrarea pămîntului.  Satul, văzînd că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului, hotărî să-l spînzure. Ana îşi călcă pe inimă şi se dete la joc.  Şi cum se făcu ceva jăratec, unde nu se dădură nevestele, cu mînecele suflecate ... la pregătit de-ale mîncării. Lasă boii, frăţioare, Şi te dă la vînătoare. La lucru s-au pornit Şi la lucru mi s-au dat; Mi s-au dat la secerat. Ea ... s-a dat la dezmierdăciuni cu zmeul. Se dădu la mîncare, la băutură şi la joc. Împăratu’ se dă la căutat; da geaba, că nu-l găsi. S-a depărtat al ploii ropot, Dar Rîul Mic a dat în clocot Şi spumegă de-a lungul văii.  Muguri dau în floare. Cireşii au prins a da-n floare.  Copacii dau în mugur. Dîndu-se în voroavă cu părinţii. Numai cît în vorbă se da, Secerele şi gătea. Mai de una, mai de alta, apoi dădură în vorbă cu Pahon.  Hatmanul şi cu o samă de cazaci au dat să treacă Nistrul şi mulţi s-au înecat.  Bătîn-du-să, au dat să-l lovească şi n-au nemerit bine. Fără să-i vorbească Deteră să plece. Un car acoperit cu o rogojină, ... dete să iasă în uliţa mare.  Dai s-o prinzi ... A scăpat.  Doi brazi gingaşi de o samă, ... Ş-au crescut, ... pîn-au dat să se lovească de fereastra împărătească.  Am tot dat să mă riped pîn-la dumneata acasă. Dă el să descuie uşa, nu poate.  Cănuţă a dat să ridice coşul şi n-a putut. Mugeşte Bistriţa toată, năpustindu-şi valurile în năpraznicele ziduri şi dă să le spargă. Cînd s-apropie de biserică şi dau să intre cu mortul în curtea acesteia, atunci bocitoarele ... bocesc astfel. Am dat să-l prind ca să nu cadă Şi-atunci căzui cu el grămadă.  Îşi dezleagă de la iesle calul ..., pune pe el cele tîrguite şi dă să plece. Dădu să se întoarcă la coasă, cînd un glas plăcut răsună la spatele lui. A dat să urce scările. Cei slabi de înger dau să fugă. Am dat să suim în sus, printr-o rîpă. Dădea să-i scoată femeii furca din brîu.  Dădeam să-l ocolesc, dar m-a zărit ... M-a prins de braţ şi mi-a vorbit smerit. Lucu apropie scaunul de masă şi dădu să plece. Cînd dădu să iasă, se lovi nu ştiu cum cu cotul de clanţa uşii. Încotro dau să mă-ntorc, Ochii mei de plîns se storc. Voinicul ... dă să încalece. Dă să se îmbrace, dar nu-şi găseşte pielea. Cînd dă să o spintece, mreana îi scapă din mînă.  Bietul pui, cum da să zboare, cum pica; avea o aripă ruptă. Şi-i dă şi-i dă cît îi e glasul ... o ţine una şi bună, chiar ca un palamar cu ison la biserică Ne-am abătut pe la o ţuică ... pe urmă dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere.  Îi curgea sîngele şiroi şi el îi da că n-are nimic. Căluşeri de pe Tîrnavă ... Daţi, măi, daţi, Nu vă lăsaţi!  S-au luat amîndoi pe urma cea de cenuşă îndărăpt, tot dă, dă, dă, tot dă, dă, dă, pînă ce au ajuns ... acasă.  Dă, dă, dă, pe drum să meargă.  Se pun dracii la lucru, şi dă-i şi dă-i pe întrecute.  A dat cu paharul pîn-s-a-mbătat.  Vania, prietene, dă să te sărut. Dă-i să fugim, dă-i să mergem!  Mînile mele deprinse cu munca îmi dau prea cu lesnire o hrană simplă.  Din toate ţerile Braziliea dă mai multă cafea. Femeile care ţeseau, dădeau însă o stofă neplăcută la vedere.  Masele de ţărani şi lucrători ... cu sudoarea frunţii lor ne dau pînea de toate zilele.  Prin făurirea vorbirii şi a uneltei, oamenii devin singurele fiinţe capabile să dea mai mult decît primesc. Tineri din secţia mecanică s-au angajat să dea, pînă la sfîrşitul acestui an, o presă de 150 tone şi un compresor.  Începu să ... dea găuri cu un burghiu. S-a pus şi a dat o gaură în fundul corăbiii.  Pe undeva un greier Cu sfredelu-i subţire Dă găuri în văzduhuri.  Au preferat să se uite la jandarmii care dădeau la lopată şi se înhămau la căruţe.  Cu cît face mai puţine bucate acest pămînt arătoriu, cu atîta mai mult cîştig dă din pomi.  De va alerga la vînzarea domeniilor, ele dau statului un venit. Întreprinderea dădea beneficii serioase.  Strugurii carii, în Cile şi în alte ţinuturi, dau vin foarte ales.  Toate grîneţele dau tărîţe.  Numai călcat de soartă dă vinul şi puterea.   Cine va zice că de silă şi cu înşălăciune au dat carte, trebuie să dovedească sila şi înşălăciunea.  Logofeţii sînt cei mai dîntîi diregători ai canţelarii; ei ţin condicele obşteşti, dau hrisoavele.  Au dat un decret la 20 martie pentru aceea de istov alungare din America a tuturor lăcuitorilor spanioli. Sultanul da vestitul manifest prin care denunţa ... pe împăratul Rusiei de duşman jurat al Islamului.  După aceea dede mai multe proclamaţiuni.  Un judecător ... dă o ordonanţă de neurmărire.  Dăduse zapis în greceşte pentru furtul de care se făcuse vinovat. Un tînăr autor trebuie să aibă norocul să-şi înceapă activitatea literară într-un timp cînd un critic remarcabil mai dă încă opinii asupra contemporanilor.  Soddy ... a dat cheia clasificării izotopice a substanţelor. Iatişev a dat o teorie riguroasă. Un hrisov dat de Vlad Ţepeş ... pomeneşte, pentru prima oară, de „Cetatea Bucureşti”.  Au luat diplome de învăţătură în examenul cel după urmă ce au dat.   Am plecat să dau examen la Bucureşti. Nu şi-a dat licenţa.  Nu mi-ar strica să-mi dau licenţa. Urma să-şi dea, cu această montare, examenul de stat. Poporul nostru dă un examen de patriotism. Munciia pre creştini ... pentru să dea groază în creştini.  Dat-ai veselie în inima mea. Lucrurile ceale noao dau mai multă supărare.  Să ne ... dea toată satisfacţia ce avem dreptul de a-i cere.  Curăţenia scoposului tău îţi va da o deosebită putere şi veselie.  D-aţi vedea ranele mele Şi d-aţi şti ce dor dau ele, Mă veţi căi negreşit.  Vrei miros de lăcrămioare Ce dă visuri iubitoare? Ospătăm cu acea poftă de mîncare, ce dau călătoriile pe mare.  Doctorii nu mai dau nicio speranţă de scăpare.  Îmi da friguri. Parfumul ei are să mă farmece, ruja ei îmi va da gînduri frumoase.  Mărturisirea lui stîngace şi teatrală ... îi dădea nişte fiori feciorelnici.   Niciodată n-am simţit, ca astăzi ... emoţia pe care o dă o floare de cîmp.  Conferinţa ţine foarte mult să dea satisfacţie Romîniei. Mă sileam s-arunc ... cîte-o privire fugară la apa Tazlăului ... alerga dîndu-mi fiori. Sînt solitarul pustiilor pieţe Cu jocuri de umbră ce dau nebunie.   Avea ... o voce cu inflexiuni sexuale, care dau unui bărbat ameţeli calde şi reci.  Dădeau spaimă cu făclia într-o mînă şi suliţa în alta.  Ningea cu smocuri mari de lînă, a căror cădere dădea o senzaţie de încetineală şi de pieirea orcărui om . Oasele acelea înşirate pe masă îmi dau greaţă.  O durere abdominală intensă dată de o apendicită acută. Cîte delicii îmi dădea, cînd eram copil, acest joc ... de a descoperi oraşul.  Îţi da mare groază tot arnăutul. Multă grijă îi dase trebile împărăţiei.  A cu boala-n poală mă trînti, mă zdrobi, îmi dete greaţă la inimă.   Fac pe prostime a crede ... că s-au deochet sau că-i este dat.  Descîntă într-o astfel de apă, pentru ca să dea cuiva de urît. Oile ... lînă dau.  Şi albina iaste o gînganie proastă la vedeare, iar ... coşniţa ei dă miiare din destul. Vacile dau mai mult lapte.  Pe lîngă fructe ... arburii dau flori.  Astăzi sunt puţine pămînturile care dau mai mult de o chilă de pogon. Mugurii dau frunză şi cîmpii dau verdeaţă.  Pomii dăduseră rod bun.   Pămîntul întreg să-ţi dea roade din belşug.  Socul n-a dat niciodată trandafiri.  Flori de fragă ce nu dăduseră rod. Şapte ani oile nu vor da lapte. Ogorul ... grîu tot mai puţin ... dă.  D-oi sta la cloşcă să le pui, Tot oul o să-mi dea pui.  Dădea salcia roadă.  Cu mulţiia sunretului apelor glas deaderă nuorii. Şi tură din ceriu Domnul, şi susul deade glasul Său.  Picăturile ploii din nuori cu repegiune pre pămînt cădzind, un huiet oarecare dau. Glasuri de vaiete şi plîngere dau.  Sare din tronul său şi dă un ţipăt tremurînd. Cînd la pradă se răpede Dă un gemet, lungi mugiri. Didei un ţipăt şi mă deşteptai.  Dorobanţul meu dete podarilor un chiot.  Vicleana amantă dete un chiot şi căzu jos leşinată.  Alpi ... şi Pirinei dau o strigare.  Paloşele ... dau aspre zingheniri. Femeia dă un răcnet. Catindatul (punînd repede mîna pe falcă, dă un ţipăt).   Adormise şi da nişte sforăieli, de părea că mînă porcii. El dete un ţipăt de durere. O cucoană, în tribuna damelor, dădu un ţipăt de spaimă şi leşină.   Să dai un chiot cînd vei ajunge.  Plopii parcă dau hohot să-mi spună În rîs ce nemernică sunt. În vaduri ape repezi curg şi vuiet dau în cale.  Hăitaşii, dînd chiot, s-adună.  dînd glas sfîşietor, căzu moartă. Dînd chiot, surugiul mînă.  Lelea Ana dădu un ţipăt din uşa tinzii. Căprioara dă un zbierăt adînc, sfîşietor, cum nu mai scosese încă.   dădu spre noi un strigăt fără înţeles.  El dă glas şi bate cu băţul în poartă.  Lumea oilor şi a berbecilor dete o behăire veselă. Fauni vechi şi roşcovani Scîncet dau sub bolovani.  Unii ies în prag şi dau chiot lung, hoţesc. Staţi să deie badea un chiot spre caii ceia. Precupeţii dădeau chiot şi ieşeau cu ciomegele.  Atunci balaurul, rănit de moarte, dădu un răcnet de se cutremurară munţii şi văile.   Toţi ... dăm glas de mulţămire. Morarul a dat numai un ţipăt.  O zbierătură puternică dete taurul. Două chiote să-mi dai, Să cunosc că eşti cioban.  Oile s-o spăimîntat, Mare răcnet că şi-o dat.  Iară tu nu grăieşti numai aceastea întru mănia ta vecinului tău, ce cu blăstemele tale gheenei şi dracului dai  Are un duh cît şapte şi dă dintr-însa nişte vorbe! Cînd da cîte-o vorbă dintr-însul, vorba era vorbă. Cărbuni … s-aprind de dau raze.  Sălaşul în soare ... dă strălucoare. Florile ciale ce dau din sine mirazma.  Să acopere de flori care dau mii de mirosuri nepreţuite.  Ochii acestei fiară lucesc noaptea ca a mîţei şi mirosul ce dă din sine este mai pătrunzătoriu. Floarea este iarăşi floare, Ce dă spirt, iar nu duhoare.  O candelă ... ardea neîncetat, dînd o lumină slabă şi melancolică.  Priveşte-n lume măreţul soare ... El dă o rază învietoare De orice floare.  În Olanda se găseşte prin multe case un miriapod ... care, cînd e zădărît, dă un miros foarte tare. Drugi de oţel dădeau o căldură de nesuferit.  Scîntei verzi din ochi îi da. Salcea bună, cînd i se rupe vrejul, dă din ea un soi de fum.  Vestmintele tale Dau-şi raze ca din soare. Ori mă sădeai floare-n strat Că-nfloream şi-ţi dam miros.  Alexandru ieşi din pădure şi deateră în trîmbiţă şi în tîmpene şi-i loviră dindărăpt.  Apoi dară în trîmbiţe şi în timpine şi se încăierară.   Deteră în buciume şi în fanfare.  Au poruncit vizirul de au făcut şinlăc, slobozind tunuri, puşti, dînd în surle, în trimbiţe.  Oştile deteră în tîmpene şi în surle. Priimiţi cîntec şi daţi tămpănă, psăltire frumoasă cu ceteri.    Năvăleşte asupră-i şi îl împunge cu coarnele şi dă din picioare.  da numai din urechi.  Doctorul ... da din cap.   Dădeau din umere, neştiind ce să răspundă.  Dete din cap, c-un zîmbet şiret. Dă din cap, face gesturi de plictiseală. Ana-ngălbenea Şi din cap dădea. Dădu de mai multe ori din cap. Porni în goana mare, ... dînd din mîini, ca o disperată. Dete din mîini şi lepădă ţigarea.  Cîntînd, dădea din mîini Dădeau din mîini, vorbind destul de tare.  Nici nu dă din pleoape.  Marin da din umeri şi mîngîia copiii.  Dă din cap afirmativ, într-un gest contradictoriu, căci nu mai e stăpîn pe el însuşi.  Dădu din cap în semn că a înţeles.  Fumează ţigară după ţigară, horcăie, rîcîie, scuipă, răcneşte, dă din mîini. Caii noştri să bea Şi din capete să nu dea. A început ... calul să se încordeze, să deie din picioare.  Calul că-mi păştea, Din picior că da. Lumea piere şi vecina se dă în leagăn. În scrînciobul din culme se dau flăcăi.  Femeile ... se dădeau în scrînciob.  Parcă mă dam în leagăn şi vedeam ... satul întreg.  Acesta nu se dăduse în lanţuri. Ereţii ... se dădeau în scrînciobul aripelor cîteva clipite şi cădeau.  „Mă închin, băieţi, la faţa voastră cu sănătate” Şi dă paharul de duşcă.  Negoiţă a dat ţoiul repede pe gît.  Mă duc să dau de duşcă cîteva palice pline.  Ca să nu ne strice hatîrul, dă de duşcă ş-al treilea stacan de ţuică.  îl dă de duşcă.  Baba dădu rachiul pe gît şi se luă după fată.  Dă-l de duşcă, prietene.  Dădu restul de ceai călduţ pe gît.  Aici boierul Dumitraşcu se opri, mai dădu de duşcă un palici de vin.  Popa Bulbuc dă cinzeaca pe gît dintr-o dată.  Dădu pe gît ce mai rămăsese în paharul de coniac.  Ţinea liniştit ceaşca sub bărbie, gata s-o dea pe gît.  Acesta dăduse de duşcă votca.  Parasca ... a dus apoi paharul la gură şi l-a dat peste cap, bărbăteşte.  Turcul ...  peste cap o dată-l da.  Un om de va fi încins cu arme şi de va da cuiva o palmă numai,        ucide-l-va de tot cela cu palma şi nu să va certa.  Şi-i deaderă palme preste obraz Le-ai dat bătaia-n grabă a pizmaşi.  I-au dat palme supt cortul craiului.  Au dat bici calului, şi au purces cătră Ţara Leşească.  Cine au dat palmă lui Hristos în vreme patimilor lui  În toate dimineţile vine la mine şi îmi dă acea bătaie sîngeroasă.  Femeia mea se răpezi la dînsa   şi-i dete o palmă.  Moş Nichifor ... dă bici iepelor.  Căci nu pot eu s-o ajung să-i dau o scărmănătură bună.  Se repezi furios, îi dete două palme şi ieşi trîntind uşa.  Atunci dete bice cailor, cari mergea repede ca vîntul şi lin ca gîndul.  Îi dă vro două lovituri bune în cap.  Sima ... dădu bici cailor.  Ierotei le dădu zadarnic bici cailor.  Dădu calului o palmă şi surul îşi luă vînt spre herghelie.  Să-i daţi bătaie, să mi-l întrebaţi, de aia i-a dat medalii patria recunoscătoare, ca să iasă la drumul mare în fruntea răilor.  Moş Gavril ... dădu bici cailor.  A dat bice cailor.  Surîde şi-i dă o uşoară palmă peste obraz.  Surugiul îşi îndesă căciula bine pe cap, dădu fugarilor cîteva bice.  Dă bici mai bine  şi drumului îi lasă.  Apoi a dat bici calului şi-a plecat însoţit de argaţi.  Cînd ţi-oi da o palmă după ceafă ..., ameninţă omul.  Dădu bice cailor, dispărînd într-un vîrtej.  O palmă să-i daţi.  Taica palmă că mi-a dat.  Voia să-l prindă şi să-i dea o sfîntă de bătaie.  De cînd m-am măritat, Nici o palmă nu mi-o dat.  Dau bici la boi să ajungă curînd acasă.  Urcînd-o în căruţă, a dat bice, şi a intrat în goana cailor cu ea în curtea palatului împărătesc.  Şi tu palme tot mi-ai dat, De nu     le-am mai numărat!  Pîndia vreame, ca să-i dea brînci sfintei undeva să o surpe jos.  Îi dete brînci din curte afară.  Nu da brînci, domnule!  Stai, dobitocule! ... răcni un domn bine îmbrăcat şi-i dete brînci.  Dete brînci fiului acestui împărat din vîrful turnului.  Sus pe mal îl aşeza, Brînci în Dunăre că-i da.  Începură să dea-n palme.  Cela ce va sprijini pre doi vrăjmaşi pentru să-i împarţă, cîndu să vor bate amîndoi şi va da de-l va răni unul dentr-înşi ... acesta nu va avea niceo certare.  I-a dat pîn s-a săturat, Ş-atunci l-a făcut scăpat.  Nu da, păgînule, că-i copilul meu!  Valeu! Nu da! Nu mă bate.  Mi-ai dat cu frîul în cap, să mă prăpădeşti.  Dragul tatei, nu da, că eu sunt.  Să nu dai, că fac scandal.  Tu să dai? Să dai în mine?  Moise ... cu toiagu-n mare a dat.  Să nu te mişti, că dau.  Atunci l-am pleznit, şi i-am dat ca să se sature, şi cred că s-a săturat.  Stăi, jupîne, nu mai da, că ţi-oi spune tot ce ştiu.  Măi bădiţă, pentru tine Multe dau cu lemnu-n mine.  Stăi, soacră, şi nu mai da, Că eu nu sunt hiica ta.  Oare n-ar fi mai bine ... să-i dau cu ceva-n cap?  Văzu o muscă înainte, dete cu pălăria în ea.  Cu pumnu-n masă a dat.  Să-mi dai de trei ori cu pintenii.  Dînd din sapă, doinea de parcă ţi se rupea inima.  Da cu sapa.  Unde dă cu maiul Să crească mălaiul, Unde dă cu sapa Să curgă apa.  Mărita-m-aş, mărita ... Cu suveica nu ştiu da.  De jucat, aş şti juca, Da cu coasa nu ştiu da.  Scoate bulicheriul din teacă, îl dă pe amînar Iordache (şade pe un scaun şi dă un brici la piatră, fredonînd).  Paloşul scotea, Pe amnar îl da, De  şi-l ascuţea.  Tot au dat din vîsle, au dat, Şi corabia la mal au scos.  Calul fugea de da cu burta de pămînt.  Ajunsese la un munte mare ... al cărui vîrf da la nori.  A dat cu fruntea şi cu nasul de parchet.  Găinuşă ciuşă, Dă cu nasul prin cenuşă  Răspunse ... dînd chibritul de perete şi aprinzînd un capăt de lumînare.  Îl sfătuia boierii să se dee la loc strimt.  Să-l pripască să dea pre pod.  Dîndu-se spre apusul soarelui în părţile nemţeşti, au descălecat . Au sărit femei şi copii din cară şi au dat în pădure şi au scăpat numai cu sufletele Mă dedei şi eu pe lîngă dînşii şi luai o hîrtie ca să scriu.  Se trudea să se deie jos de pe vatră.  Moţule, Măi hoţule, Sai din munte, dă-te-n vale.  Dă-te într-o parte, ţopîrlanule!  El se da tot mai aproape.  se dă după uşă.  Să dau prin apă, mă tem că m-oi îneca cu cal cu tot.  Să ne refuze? Se poate? zice diplomata noastră, dîndu-se cu scaunul foarte aproape de mine.  Tată-său dete pe de altă parte şi-i ieşi înainte.  Daţi-vă mai încoace, ca să ne înţelegem mai bine.  Ian, măi oameni, daţi-vă la o parte.  Oştile purcesu-mi-au, Dar pe unde da- tu-mi-au?  Pe lîngă mă-sa se da, Mî- na-n brîu îi înfigea.  Dădu dintr-o cămară într-alta.  După ce ieşi din sat, dete către casă prin o pădure.  Scoală mă, beţivule, de acolo că e calea strîmtă şi n-am pe unde da.  Naiba se dăduse în dosu lui Dumnezeu.  Băiatul … se dete tocmai la urechea lui şi-i zise.  El, mergînd, dădea de-a dreptul peste ape, peste rîpe.  Dă soarele după deal şi noi tot pe loc stăm.  Soarele dă în asfinţit.   Cînd soarele dădea-n apus, Veneau cadînele să plîngă.  Caii, obosiţi şi ei, simţind că li se slobod frînele, o deteră în pas domol.  A-i acorda un azil ca să scape de goana ce-i da Mihai.  Baba ... dă la deal, dă la vale, dar n-are ce face; şi, de voie, de nevoie, nunta s-a făcut şi pace bună.  Iese afară spăriată, dă încolo, dă pe dincolo şi, cînd intră în bordei, ce să vadă?  Dă pe ici, ba dă pe colo, cată.  Dau încolo, încoace; dară nime nu poate chipzui.  . Nevasta n-au ştiut încotro să deie de bucurie.  Administratorul chibzui să ispitească pe preot, să vadă cam în ce ape se dă.    Începe a striga, de da duhul dintr-însa: „Ioane, Ioane, Ioane!” şi Ion – pace!  Aleargă săraca, de dă inima din ea, ş-o trec ameţeli.  Băieţi, mai daţi o goană! Chiajna ... hotărî să dea însăşi o raită prin oraşele olteneşti.  Atunci dracul dă o raită pe la talpa iadului să vadă ce lipseşte.  Să poată da o raită pe la vecine.  Voinicul ... mergea la vînătoare, şi da şi cîte o raită pe la zîna.  Mă folosesc de vremea bună de azi şi dau o raită prin împrejurimi.  Căţeluşa dete degrabă o raită printre cai.  A dat o raită pe la şcoală, unde avea să fie banchetul.  Anton îşi strînse sabia sub braţ şi porni să dea o raită pe la sentinele.  Voi să mai dea o ultimă raită pe locul unde
      trăise cîtăva vreme.  Să dea o raită prin lume.  Să dea-n goană după mine.  Tilu ... s-a dat pre lîngă dînsul cu lingări.  Dacă ... vrun tinerel viteaz S-ar da pe lîngă mine ..., Atunci cu voie bună I-aş da sufletu-n dar.  Slutul se dete pe lîngă fată şi începu s-o linguşească.   De ce nu te-ai dat o ţîră pe lîngă hoheru ăla?  S-a dat Pepelea pe lîngă mireasă.  Se dădu pe lîngă ea şi o momi.  Pe lîngă turc că se da, Cu cuvîntu-l mîngîia, Pîn-de fire îl muia.  Nu mă dau pre gheaţă.  Copiii ... cei mai mari tot se mai duc pe uliţă, de se dă cu sania.  Pe coada lacului copiii voioşi se dau nepăsători pe gheaţă.  Copilul care s-a dat cu săniuţa.  se dădeau cu săniuţele.  Au despărţit din Milcovul cel mare o parte de pîrîu ce vine pe lîngă Odobeşti şi trece de dă în apa Putnii.  Vad de moară unde dă apa Vasluiului în apa Bîrladului  Unde dă Tisa în Dunăre.  dă în apa Zăbala  Rîul Tamisa ... dă în marea despre miazănoapte.  Sosi cătră seară pe malul Sucevei, la locul unde dă în Siret.    Pîrîul ce dă cătră Sangar.  Leul se dete la dînsa să o sfîşie.  Ţine-l să nu se dea la mine.  Cînd se da armăsarul la Galben-de-Soare, muşca din pieile de bivol, iară cînd se da acesta la armăsar, muşca din carne vie.  Pisoiul ... nici nu se gîndea să se dea la  Un spîn îmbătrînit, cu o căutătură piezişe de cîine ce se dă pe furiş.  se dau, umblă nebuni şi lacomi după hrană.  Să sară asupra duşmanului, să nu se dea la noi.  Se dădură cîinii ce se dădură şi apoi tăcură.  Cîini ... turbaţi de urgia vremii se dădeau acum la stăpînii lor.
        Încerca prostovolul ... la care peştele se dădea nebun.  De cînd s-a însănătoşit  nu se mai dă la cerşetori.  Umblam, adesea prin sat ... şi, cînd întîlneam vreunul care n-avea nici un chef să se dea la mine, mă dădeam eu la el.  Iezişorii îi descuia uşa şi se da la ţîţe, la frunze.  Cînii ... au început ... să se dea la ea.  De va ucide neştine dulău păstoresc ... şi de se va prileji să dea lupii în oi … cela ce au ucis dulăul … să plătească şi preţul dulăului.  Au dat toţi ca oile de la şanţuri la podul cetăţii.  Cazacii au şi dat la vale în lunca Prutului.  Doar nu dau tătarii.  Lupii ... îndrăznesc să deie şi la urşi.  V-aştept, ca să nu dea la voi cînele.  Zîna ... dă deodată la dînsul să-i scoată ochii.  Lupul dă după mine.  Cînele ce e bolnav ... e trist ..., doarme, nu dă la nimene.  Şi aşè da năvală în toate dzîlele moscalilor.  Să fie deşchis porţile şi fără veaste să fie dat năvală tătarilor.  Dedease năvală asupra cetăţii.  Boierii ce erau cu dînsul ... au tăiat frînghiile cortului sub carele el şedea şi, dînd năvală,  l-au ucis.  Ce să fac? ... Ce să fac ? Să stric uşa şi să dau năvală în odaie ca să-mi răsbun ?  O sumedenie de călugări ... deteră năvală în chilie.  Calul atunci dă năvală asupra ursului.  Răpitorii ... deteră năvală asupra lor.  Le dădură voie să dea asalt.  Din nou am dat asalt erou, Dar  ne-am întors bătuţi din nou.  Şi cum starea oştii noastre o ştia, fără-ndoială, Mikloş, chiar în acea noapte, peste noi dădu năvală.  Bătrîna ... e îmbrîncită pînă la uşă de lumea care dă năvală să iasă.  Transfigurez o fiară visătoare Să dăm asalt Gomorei.  Cînd e rănit sau strîmtorat de cîni,  se împotriveşte cînilor şi dă năvală chiar asupra omului.  Pînă-n seară trebuie să dăm atacul.  Haideţi, mă, să dăm atacu!  Turcii toţi năvală da.  Slugi la el năvală da.  Ogarii dau năvală asupra cerbului.  Au dat năvală în palat.  „Ho haram!” ... pentru a opri şi a alunga vitele cînd dau năvală. P-a mea copilărie grijile dau năvală.  În fine, greaca hotărî să dea asaltul.  Cabotini ei înşişi, sunt fericiţi cînd le dau asalt simpaticonii mai mult sau mai puţin fără voci.  Din cînd în cînd îşi ştergea ochii de lacrimile ce dau năvală.  Cei ce aruncă, cei ce dau.  Luară vasele besearicii ... şi le deaderă în pămînt.  Să iei pielea cea de porc şi în foc s-o dai.  Mă! ia cucoşul ist obraznic şi-l dă în fîntîna ceea.  Aleodor o ascultă şi o dete în apă.  Cînd o prind pe punte-odată O iau sus şi-o dau în rîu!  Alelei, tîlhari păgîni, Cum o să vă dau la cîni!  Mai curînd ... La aria cu-mblătitori O duceţi, La-mblătitori în grabă Mii şi fărîme s-o facă, Peste gardul ţearinei s-o deaie.  Sîngur mi-ai poroncit să-ţi ajut a da pe preuteasa în apă.  A luat ochiul cel de foc şi l-a dat în cel de apă şi s-a stîns.  Să ne tundă ca pe oi, Să ne dea păru-n gunoi.  Saracii di voi, măi perilor, cum v-a tăe mîni şi v-a da cenuşa-n vînt.  De l-oi găsi la masă, Să-l dai sub masă.  Această scînteie, după ce a ars Varşavul, ... s-au risipit şi s-au dădat de către francezi peste toată Lehia.  Şi apoi au dat den tunuri.  Dă cu puşca, adică împuşcă.  Nuntaşii ... dau din pistoale tot drumul.  Îmi vine să poruncesc să deie cu tunurile în prostimea aceea.  Eram băiat de vreo treisprezece ani cînd am învăţat să dau cu puşca.  Ne-au zărit duşmanii şi dau în noi cu tunul.  Voi, vitejilor, ...! daţi cu flintele.  C-aşa dau cu tunurile De se clăteau dealurile.  Se dă cu puşca la casa logodnicului.  Nu dederă neci puşceli, nice dziseră surleli.  Tunurile au dat ca la o jumătate de ceas.  Se luă după un iepure, dete o săgeată, dete două şi nu-l nimeri.  Părintele mai în toată ziua da pe la şcoală şi vedea ce se petrece.  Dete prin satele turceşti şi bulgăreşti.  Părăsise cu totul gîndul de a mai da pe la universitate.  Tata nu mai dase pe acasă de trei săptămîni.  Vreme de cîteva luni n-a mai dat logofătul pe la han.  Într-un tîrziu, îi veni în minte că azi n-a dat pe la cancelarie.  Ne ducem să vedem de boi şi de sanie şi-om da pe la tine ... negreşit.  Mai făcea ce mai făcea, mai da pe la grădină să vază ce mai e cu seminţele.  La conacul din vie li se pregătise şi o odaie de dormit cu sofale, căci era de la sine înţeles că nu vor mai da pe acasă, pînă cînd nu se va alege într-un fel Domnul consilier n-a mai dat demult pe la noi.  Nu mai dădu pe acasă toată ziua.  Vasile jupînu, De bine ce-i părea, Pe-acasă nu dedea.  Şi pe la tine am dat.  Că mă duc la Bucureşti Să-ţi cumpăr cimbiri şi fes, Şi dau pe la „Hanul mare” Să-ţi iau rochii şi paftale.  Deade la una  Şi dînd de multe greutăţi ... cu darul Domnului Hristos le biruia toate.  Pînă mai pre urmă am dat peste un hronic bulgăresc.  Să nu deie peste vreo primejdie.  Să nu dea preste prăpăstii şi adîncături.  Pururea ... bine te îndestulează, ca să nu dai de nevoe  Bietele dobitoace, neştiind cursa piste care era să dee, trecea fără grijă pe lîngă acel copaciu.  Acolo însă dete peste o armie de 30 000 turci Aceste doauă surori ... au dat păste bărbaţi răi şi blestemaţi Cînd, după slobozirea apii, vom căuta pă acea femeie, dăm numaidecît de picerile copilului.  Unii de necaz cînd dau, Pierd şi mintea ce o au.  În fundul şanţului vom da de lut Făt-Frumos ... dete peste un om care bea apă de la nouă scocuri de mori.  Dau peste un biet cioban care îmi spune că ... au trecut prin sat o mînă de turci.  Colonelul Cerchez, însoţit de coloneii Arion şi Berendei ..., dau de Osman.  Dacă prin codri pătrunzi, dai de-o vale frumoasă şi verde.  De ce mergi înainte, numai peste pustietăţi dai.  Se rătăciseră şi, tocmai după prînz, dăduseră de prăvălia lui.  Tu auzi cum latră cînii; au dat de vreo urmă.  În cele mai de pe urmă, dete şi peste calul tatălui său.  Pe-acolo Doamna se plimba Şi-a dat de Ana-n cale.  Noroc măcar dac-ai avea Să dai de vreun stăpîn milos.  Puiul de lup, cînd dă de sînge, lasă ţîţa lupoaicei şi e lup!  Nicuşor ... se uită şi el din grădina prefecturii pe crăpăturile ulucilor; şi tot încercînd crăpăturile, a dat peste cîteva prin care se poate vedea tot raiul din curţile boierului.  n-au săpat mult şi dădură de-o lădiţă vopsită.  Scotocind prin lăzile din antreu, a dat peste un roman.  Prin crîngurile ... de sub dealul Ulmului, numaidecît trebuie să dăm peste lupii care ne cearcă stînile.  Cum colindam cu paşi de plumb, Într-un ungher ascuns am dat de-un leagăn.  Nu le fusese greu să dea de bordeiul lui Gligore Hergă.  Aşa a dat el de Matilda Feraru.  Dădu peste un mic sipet.  Bagă tu un lat de cazma în pămîntul din curte şi dai de apă.  Umblu după dragoste Şi dau peste pacoste.  N-aş vrea să merg la stînă, Să nu dau de vreo pricină.  Călătorind mai departe au dat peste un alt om.  Se temeau ca nu cumva să deie peste vreun neam rău de oameni.  Fluiera şi asculta. Doar de soţi el va mai da.  Dăduse de trai bun.  Tîndală săpînd, dă de un poloboc pe jumătate cu galbeni.  Merg ei cît merg şi deodată dau de comoară.  Tu, cu nărăvia ta, O să dai, mări, de belea.  Să nu cumva să dea ciorba în foc.  Îi dădea mereu cafeaua în foc, încît rămînea fără spumă.  S-a întîmplat să dea laptele în foc.  Să iei sama cînd fierbi laptele să nu dea în foc.   Oalele îi dădeau deseori în foc, umplînd toată casa cu aburi şi miros de rîntaş ars.  Cercaţi voi marea cu degetul, dar ia! să vedem, cum i-ţi da de fund?  Cum dam de fund, nenea Scarlat ... îmi făcea numaidecît rost de împrumut cu dobînzi sălbatice.  Iar Vulcan se cufunda, Pînă ce de fund el da.  Deade şi de dînsă că-i mai vîrtoasă decît piatra.  Tătarii peste noapte n-au dat că fuge oastea.  Cînd a dat de copilă că nu-i, a început a-şi smulge părul din cap.  Cînd îl scoţi pe uşă, îţi intră prin gard; cînd astupi gardul, dai că sare peste gard.  Băgînd sacii în moară, au dat că într-înşii nu-i grîu.  N-a şti nime un’ m-am dus, Făr-or da de min’ că nu-s.  Ciobanul dă că-i lipsesc oile.  Pasărea vicleană dă singură în laţ.  Un bou ... au fost dat într-o fîntînă  Cine sapă groapa altuia, dă el singur într-însa.  S-azvîrlea, nu s-azvîrlea, Drept în paloşe că da.  Fuge de ploaie Şi dă în noroaie.  Cine e acesta ce a să deie piste noi cu droşca ?  Dedeau cu caii preste oamenii lui Ercule.  Deade o picătură de sînge a svîntului în ochiul muierii.  Cînd mă pun pe cositură, Îmi dau miriştele-n gură.  Un ghimpe ce mi-a dat în picior.  Dete romanilor în gînd d-a duce războiul în Africa.  Cînd şi cînd Află ce nu-i dă prin gînd.  De unde să-i dea în gînd ... că mucavaua poate înlocui cu avantagiu talpa şi tocurile de cizme?  Cum sta baba împietrită, dracul îi şi dă în gînd una.  N-avusese pîn-acuma obicei nici vreme să numere ce avea-n ladă; acu i-a dat în cap să facă şi asta, şi nu i-a trebuit multă răbdare.  Mă mir cum ţi-a dat în gînd una ca aceasta.  Şi dacă lui nu-i dă prin gînd, Ea blăstamă de nu-şi dă rînd.  Trecătorii se opreau, măsurau din ochi grămada şi-şi dau cu gîndul, ... cam cîte căruţe de porumb să fi făcut «iestimp» Ion al Radului.  Cum de nu mi-a dat prin cap?  Cum de i-a dat în cap imbecilului să-mi trimită telegrama?  Maică-sa îşi dedea cu mintea că totuşi se întîmplase ceva.  Nimănui nu-i dădea prin minte să-i încredinţeze vreo treabă.  Dacă nu-i dă în gînd ... să se răzgîndească ..., este pierdut.  Bine, Fenio, că ţi-a dat prin gînd să treci pe la noi.  Îndată i-a dat prin cuget că cineva i-a furat-o.  Acuma nu ştiu ce i-a mai dat în cap, că m-a trimes să chem pe însuşi Dumnezeu.  Nu ţi-o da-n gînd acu să te duci.  Cînd îmi dă de mîndra-n gînd, Trei zile nu mi-s flămînd.  Îşi dădeasă cu gîndul că ... trebuia să facă o ispravă.  Îmi dă-n gînd mie că-m treśe.  Ce-i trebuie îi trimite cînd nici nu-i dă lui prin gînd.   
       dau,  darem  dădeam  dam,  dedeam; dădui, dedei, dediu, dedu,  detei, didei,  dedeşi,  dede, dete,  deade, dedi, diede,  deterăm,  deteră,  deaderă, deateră, dediră,  dară;  dădusem  dasem,  dedesem, detesem,  dăduse  dase,  dădeasă, dedease, didease, didese,  dedese, detese,  dăduserăm,  dideseră;  să deie.   –  Daba, Moş Crăciune, Şi tu, Moş Adame, Şi tu, Mamă Eva, Voi aţi mai văzut Voi aţi auzit Să iea sor pe frate, să facă păcate?  Să aibă a ne plăti de toate dabilele cîte vor hi peste an  Sînto răotăţe în ţeară, de dabilă forte rea şe fomente  Din pricina luăturilor (dabilelor) toţi negustorii care erau cu putere şi cu avere au fugit  Aşijderea dabilile cu carile îngreuiasă ţara.  Întîi cu voia lui, turcii strîngea dabilele cu dăbilarii, mai apoi nu-i putea opri.  Plătise nişte „dabile călărăşeşti”  Au întors banii lui Sîmion pentru acele dabile   Ştefan-Vodă, aicea întru nenorocita ţară multe şi grele dabile strîngea de la biiaţii lăcuitori.  Mulţi, de răutăţi şi de dabile ce era, nici de hrană nu avea boi.  O poruncă merge după alaltă Pentru angării, dabile, împlinele.  Au iertat feliuritele rămăşiţe de dabile (biruri) ce rămăsăse.  Împilînd poporul cu dabile grele ... zece seminţii se revoltară.  Ţiganii aurari scotea ... o mare  cîtime de fire de aur, ce era obiectul comerţului lor şi cu care îi îndestula dabila (dajdia) lor.  Împilaţi cu feliuri de angării şi dabile pînă la sapa de lemn.  Satele să prindă şi să deie în mîna oştenilor Măriei Sale pe slujitorii păgîni care vor fi umblînd în ţară după dabile, peşcheşuri şi plocoane.  Să-i cruţe de dajde şi de zloţi şi de lei şi de taleri şi de orţi şi de alte dabile   Dabila iaste o monetă ci are număr de trei talere.  Pentru aceasta dabligă numai d-tale am de a-ţi fi mulţămitor!  O páţit dăbilă.  Nişti vitî a lui Tiron ce au perit diript mine, de dabile  dabile.  Mare cît o dabgilă.  dabile.  Traian întîi, împăratul, supuind pre dahii.  Iară dachii cu craiul său Decheval … dînd războiu de îmbe părţile, cu multă vărsare de singe, rămas-au izbînda la daţi şi luară toată tabăra rîmlenilor.  Dachii, gheţilor rudă sunt, de vreame ce şi unii şi alţii aceiaşi limbă au.   Fură duşi robi dintră dachi la Roma.  Această poveste la neamul nostru au rămas de bună samă de la daţi.  Dachii era cei mai războitori dintră oameni.  Unii pe rumîni îi fac strenepoţi ai dacilor.  Cei dîntîi lăcuitori fireşti ai aceştii ţări s-au numit dachi.  Se arată răsboiul numitului împărat în contra dacilor.  Cea mai mare parte a dacilor ce era aice s-au ucis singuri.  În vreamea de demult stăpînea Ardealul un neam puternic, anume dachi.  Citeam ... despre puterea credinţei dacilor în nemurirea sufletului.  Zamolsc era zeul suprem al dacilor.  S-a auzit de veste de un viteaz mare de viţă de dac.  Dacii, vechii locuitori ai provinciei romane Dacia.  Unii îşi închipuiesc că dacii au fost o seminţie celtică.  Maior susţine ... că dacii au fost cu totul exterminaţi de romani.  Aproape stinşi sunt dacii săi.  Dacii au fost ... tot împinşi de aici spre Tisa.  Povesteşte ... războaiele romanilor cu dacii.  Încă la daci, obştile apar sub forma comunităţilor vicinale teritorializate.  Dacii cunoşteau scrierea.  Influenţa limbii dacilor nu s-ar fi exercitat asupra limbii romanilor.  Au avut drept scop descoperirea şi cunoaşterea cît mai adîncită a civilizaţiei dacilor.  Piesa purtată de daci, reprezentată pe monumentul de la Adamclisi şi pe Columna lui Traian, cămaşa bărbătească despicată în părţi, nu se mai întîlneşte pe alte monumente antice.  Chiar bărbaţii la daci … utilizau astfel de tincturi, „corpora sua inscribunt”.    s-au găsit vestigii datînd din vremea dacilor.  
       În privinţa numelor pe cari le presupune ... a fi dace, ne mirăm foarte tare.  Trăia în acest bătrîn ... nu mîndria romană, cum i-ar fi plăcut lui, ci o neînvinsă încăpăţînare dacă.  Amestecul cu autohtonii nu prea s-a putut întîmpla, îşi zicea Petru Maior, nici prin căsătorii între coloniştii romani şi femeile dace, pentru că mîndria de rasă era una din însuşirile strămoşilor noştri.  Nu îndrăzneşte a atăca massa cea mare a naţiunii dace.  Cu mîinile pe bîte, dorm duşi ciobanii daci.  Trecea furiş prin noapte spătosul rege dac.  Din vîrf în vîrf se-alungă ecoul pînă tace Înmormîntînd chemarea din vremurile dace.  Plecară iarăşi voievozii daci Spre miazănoapte.  Ciudat este acest ţinut istoric al Hunedoarei, plin de munţi de la o margine la alta, în mijlocul cărora regii daci şi-au întemeiat vestita cetate.  În perioada de înflorire a satului dac, dezvoltarea pomiculturii este atestată ... în toate aşezările.  Cultul soarelui este cunoscut de străbunii traci şi daci cu circa 1 000 de ani î.e.n., din epoca bronzului. Limba dacă  Nu se înţelegeau de ajuns oamenii în dacă, slavonă şi latină?  Elementele de limbă dacă păstrate sunt puţine şi adesea nesigure sub raportul formei şi valorii lor.  Romîna a păstrat ... cuvinte din limba dacă.  Unele femei şi fete ziceau flăcăilor care nu erau de treabă: Aista parcă-i un dac.  Am auzit pe unii flăcăi zicîndu-şi în batjocură „măi dacule”.  daci, -ce.        În mai multe rînduri s-au aflat la cel mai înalt grad a culturii şi, prin revoluţiile pămîntului, au căzut iar în adîncimea neştiinţei spre a începe dacapo (de la capăt) lucrul ostinitori a îmbunătăţirei sale.  Nu-ţi place să auzi d-a capo compunerile dumitale.  O altă opoziţiune se formează cu alte făgăduieli şi danţul se învîrteşte de atîţia ani, reîncepînd totdeauna d-a capo, joc vătămător şi periculos.  Cînd se văzu în picioare şi dete iar cu ochii de noi, se zbîrli din nou gata să reia deacapul prietenoasa-i întîmpinare.  Un- chiu-meu fusese ales deputat, fără opunerea administraţiei, deşi, după cît ştim, avea deacapul simpatii junimiste ca mai toţi intelectualii desinteresaţi.  Ţi-aduci aminte ... cînd am ars toate notele? – Şi a doua zi am luat-o dacapo.  Da capo al fine  d-a capo, dacapo.  cap deacapul Şi deca dzise aceastea, sculă-se împăratu.  Deca muri Irod, iată îngerul Domnului în somn ivindu-se lu Iosif.  Şi Domnul du- se-se, deaca svîrşi beseada cu Avraam.  În toate dzilele, daca apune soarele, toţi îngerii oamenilor ... merg la Domnul să se închine.  Iară deaca să întoarsără ei, iaca îngerul Domnului să arătă în somn lui Iosif.  Ce leavul, sumeţ şi fără crieri, n-au vrut să purcează mai devreme; ce atunce dacă se apropiesă oştile.  Iară dacă s-au întorsu solul de la Poartă, cel leşescu ... au ales loc Cameniţîi ş-au hotărît toată Podolia să fie olat Cameniţîi  Şi dacă s-au suit sus, La capegi-başa s-au dus  Deaca au venit, au aflat uşele încuiate.  Şi deaca mearsă acolo, învîrti de doao ori roata.  Dar dacă deşchise scrinul, nicăiri nu l-a găsit.  Acolo daca ajunse, bătu în poartă.  Dacă are actele în regulă, să se ducă la subdirectorul Stănescu.  Nu durmi toată noaptea bietul om, iar dacă se făcu ziuă-şi luă iar copilaşii şi merse-n pădure.  Acolo, dacă s-a aşezat, n-a stat mult şi iacă s-a pomenit c-un vînător că întinde puşca să-l împuşte.  iară Iar deaca se apropie lumina spăseniei noastre, iară noi cu bucurie … să întrăm întru întîia deşchidere a ţinerii ei.  A da pruncilor întîi bocovna cea mică, după aceaia cea mai mare, iaste lucru afară din socoteală, după aciasta ca deaca una nu va fi destul, iar ceialaltă tot atît va folosi   Iară deaca să va lăsa sfînta letorghie, de ciia să meargă acasă şi să se odihnească pînă luni dimineaţa  Daca va veni vreamea, poate şi sîngur, fără giudeţ, să-ş ia aceale bucate.  Înţelepciunea şi inima mare nu plătesc nimica, deaca norocul ne va părăsi.  Iară varecarele nu va face porînca aceasta, dacă i să va tîmpla unuia ca aceluia moarte, preotul nice să-l provodească, nice să-l îngroape în ţintirim.  Dacă se rumpe vro nuia de altuit în proaspăt din oarecare pom, e bine timpuriu să se altuiască aceaia.  Dacă o nenorocire neaşteptată ... ţi să înfăţişază, cu cît mai puţin o puteai prevedea, cu atîta mai vioaie va fi bucuria ta.   Lama ... dacă agiunge mai înainte la portiţă, îl aştepta pînă vine el să o discarce.  Deaca vom scăpa lumea de dînsul, ne vom întoarce urgia în contra complicilor săi.  Dacă Domnul va să cineze, îmi zise el, i-am gătit un hulodnoi minunat.  Darnic cînd nu vreai niciuna Şi zgîrcit dacă le ceri.  Dacă ne mai vedem vreodată, am să-ţi spun o aventură a mea.  Dacă, însă, moartea crudă Ca să-mi  iasă-n drum ar vrea, Facă-şi pofta cît îi place, Voi muri în ţara mea!  La aceste comori săpăm şi, dacă avem aur, el nu vine de aiurea.  Răspund eu dacă  n-are să fie bine.  Dacă vrun nefericit s-ar fi rătăcit pe aci „să vadă” întăriturile noastre, ar fi fost arestat.  Dacă damblaua e uşoară, atunci se freacă bolnavul pe mîini cu spirt.  Dacă ai să te însori, ... să-ţi iei o nevastă care ştie tunde şi rade.  Dacă este vorba de un şanţ, se aşază targa cu o treime peste el.  Iar dacă-i zări, Dacă-i întîlni, Dacă-i auzi, Măicuţă bătrînă ... De toţi întrebînd ..., Tu de maica mea Nu te îndura. Acolo dac-om sosi, Ea frumos ne-a omeni.  Să spuneţi lui Parsion dacă s-a scula că, de vrea să mă mai vadă, să mă caute la cetatea cea nevăzută.  Ci nu vii să mă mai vezi Cît îs păpuşoii verzi, Că dacî or îngălbini Nici atîta nu-i vini!  Deaci deca vădzură varvarii spăndzurîndu şarpele de mînra lui, grăiia urulu cătră alaltu.  Isus … deca vădzu narod, sui-se într-un deal şî şedzu.  Şi deca auzi acel împărat, el mînie-să spre ea   Deaca vădzură că zăbăveşte, tremiseră la gazda lui să-l caote.  Daca au gonit Ştefan-Vodă pre Iliaş-Vodă din ţară, s-au dus Iliaş la craiul leşescu.  De va fura neştine vreun lucru ..., daca vor treace o dzi dooă şi va da atunce înapoi ..., să va certa ca un fur.  Iară deaca văzură steaoa, să bucurară cu bucurie mare foarte.  Vecinii deca simţiră glasul, se sculară  Aşijdere şi slujitorii, dac-au audzit, au şi început o vini toţi de toate părţile.  Dacă au venit această veste ..., mult s-au amărît Nicolai-Vodă.  Dumnezeu iaste milostiv şi, deaca va vedea întoarcerea noastră şi pocăinţa cea bună, ne va ierta.  Deacă să va vedea cu dînsul, cu dragoste să va împăca.   Şi deacă vei şti cumva odinioară De fîrşitul mieu ..., varsă-mi lăcrămioară.   Împărăteasa, dacă au luat această înştiinţare, s-au ridicat din Crîm.  Dacă puterile tale să vor sfîrşi, Dumnezeu va veni întru ajutor şi te va mîntui.  Să zic slujnicei să mă cheme, dac-ar veni Costachi.  Daca crima sau vina va fi însemnătoare, atunci se va raporta domnului de către şeful oştirei.  Şi deacă se apropie   de Efrat, Darie auzi şi scrise oştile.  Atunci dac-a mea frunte galbenă, obosită, Dacă a mea privire s-o-ntoarce spre mormînt, ... Voi părăsi locaşul unde-am nădejduit.  Peliţa caldă ... care lăsa urme dac-o atingeai.  Dacă nimeni nu putu, împăratul porunci iarăşi fetei ... să le mulgă     Dacă eşti cinstit, n-ai teamă de duşman.  dacă-l pui pe un foc prea iute, s-a isprăvit, iese fiertură.  Dacă o modă s-a lansat, americanul nu mai poate rezista.  Dacă bolnavul devine palid sau simte că va leşina în curînd, vom administra analeptice.  Nu vă miraţi dacă vor curge lacrămi de bucurie.  Dacă videa şi videa, Biciu de sîrmă el scotea Şi pe negrul opintia.  Al nostru tînăr împarat De acest sfat dac-a aflat, ... Pe cal a încălicat.  Dac-o apuci a săruta, Nu te mai poţi sătura.  Crăiasă dacă nu mai eşti, vei fi împărăteasă!  Dacă n-ar fi fost ea, s-ar fi găsit alta, tot atît de melancolică şi de visătoare.   Eu ţi-am spus curatul adevăr, şi, daca vrei luptă, alege-ţi: în săbii să ne tăiem, ... ori în luptă să ne luptăm.  Dacă nu le place, facă ce-or şti; ducă-se de unde au venit.  Aveau să plece amîndoi în lume, s-au mai văzut căsătorii desfăcute, şi, dacă nu, aveau să plece şi aşa, să fugă.  Cela ce va cumpăra lucru de furat, şi, daca va şti, îl va întoarce înapoi.  încă au puteare a lega şi a dezlega, iară deaca vor lua şi ei puteare de la vlădicii lor, atunce vor face după cum vor fi datori.  Nu te teme de nimic, dacă ai îndestulă tărie de suflet ca să nu te temi de tine însuţi.  Să meargă la ţărmuri să facă o gustare cu stridii, dacă ar găsi.  Dacă împăratul îmi va dărui viaţa numai pînă mîine, îţi voi povesti şi pe cealaltă  .  Ş-apoi ia zi ceva, dacă poţi, că-ţi sar în cap muma şi fata.  Cultive-şi limba lor spre acelaşi scop, dacă o află cultivabilă.  Niciunele nu sînt rele, dacă te deprinzi cu ele.  Octavian August, imperatorul, o petrecea sara pîn-acasă, dacă-l iertau ocupaţiunile statului roman.  Dacă te prinzi aşa, apoi mergi de-ţi adă feciorul încoace.  Slujba ... o voi împlini-o, dacă-mi vei da douăzeci de corăbii.  Cum, Mişu nu e om bun? Ba e bun ... Dacă i-ar ieşi înainte şi l-ar ruga să-i arate şi lui pomul de Crăciun, – numai niţel.  Dacă aş scrie pentru alţii, m-aş desfăta zugrăvind ceea ce nu simt nevoia să descriu pentru mine.  Dacă eram jurat, şi eu îl achitam.  Dac-aş avea, aş plăti.  Dacă veniţi cu noi pînă la comună, o iai  .  Dacă aţi fi un bun instrumentist şi nu un scîrţîitor, v-aş recomanda ceva mult mai fin.  Stăpîne, ia-mi vederea, Ori, dacă-ţi stă-n putinţă, împăienjeneşte-mi ochii C-un giulgiu, Să nu mai văd.  Generaţia noastră, dacă îşi simte vreo chemare, va trebui să dea lupta pe terenul etic.  Anul ăsta, dacă scăpăm de grindină, o s-avem două mii de deca şi mai bine.  Poate mai scapă, dacă vine doctorul repede.  Ceea ce înseamnă că fenomenul metamorfozei îşi justifică marea lui frecvenţă în basmul fantastic, dacă-l privim mai des funcţional.  Dacă ne daţi ce vrem, vă dăm ce vreţi.  Numai daca va arăta furtuşagul sîngur furul ... atunce să dă giurămînt celuia ce ş-au pierdut lucrul.  Daca nedreptatea oamenilor te-a adăpat cu amărăciuni, ardică-ţi ochii către cer.  Şi daca ne-o ajuta Dumnezeu să scăpăm şi de dînsa, apoi suntem voinici.    Că mulţi scripturile le cetesc şi le văd, ci nu toţi înţeleg, deaca nu-i va îndirepta pre dînşii cineva sau să le arate lor.  Eu nu aş fi sporit talantul deacă nu aş fi aflat pre Preaosfinţiia Voastră doritoriu binelui.  Nu iaste bun dacă nu iaste drept.  Premisa dintîi nu poate să fie adevărată, dacă nu era de mai nainte ştiut că şi concluzia este adevărată.  Dacă nu-l ai în tine  nu există pentru tine şi în zadar îl cauţi.  Şi dacă n-ar fi stat mai încolo să-şi aştepte boierii şi carăle cu merinde, acestea s-ar fi pierdut.  Dacă nu te dăruieşti întreg artei în clipa creaţiei, nu vei zămisli decît monştri fără viaţă  Nu ştii, dacă nu-i apeşi genunchiul pe gît, nu ştii unde-i e capul.  Palatele şi statuile, zugrăvelile şi manuscrisele ar fi fost de mult sfărîmate şi sfîşiate, dacă oamenii nu le-ar fi privit cu slavă.  Ea, dacă are brînză, nu-i mai trebuie nimic.  Fericiţi cei ce nu se mai deşteaptă, dacă însă visurile spăimîntătoare nu turbură şi ţărîna mormînturilor.  Era gata de a lăsa şi Dacia subt încurgerea varvarilor, dacă nu  l-ar fi abătut de la un asemine plan prietinii lui şi ai poporului Romei.  Prostimea ... şede împrăştiată pe cîmp sau înşirată pe marginea unui odgon întins ce n-o lasă să se grămădească Slabă stavilă, dacă n-ar fi sprijinită de jandarmii poliţiei!  Grozav e Dincă Sîrbu, şi ar fi şi mai grozav, dacă nu ar deveni ridicol în această descriere.  Pare că te-aş săruta ..., dacă nu m-aş teme că mi-ai da sărutarea înapoi.  Dacă n-ar fi trăsurile cari se-nvîrtesc mereu pe dinaintea otelului, aş auzi tot.  Aici stă singur resignat bătrînul Şi-ar plînge, dacă n-ar avea dispreţul De lacrimi.  Şi multe încă aş mai fi văzut, dacă foamea nu mi-ar fi dat pinteni şi nu m-ar fi silit să sui scările lustruite ale arhondaricului.  M-aş duce să o strîng de gît, dacă nu mi-ar fi ruşine.  Dacă nu murea pe neaşteptate mama, ar fi fost altfel.  Metafora ar rămîne o simplă speculaţie formală, dacă ea n-ar aduce, finalmente, în structura poeziei, o totală răsturnare de valori.  Împlineala să va lua de cătră oricare zapciu ..., afară numai deaca datornicul ... nu va vrea să plătească.  Deaca mă iubiţi pre Mine, poruncile Meale ţineţi Toate pre amănuntul dacă întrebă şi toate pricinele vrăjbilor dacă înţăleasă, nesăvîrşită pizma Corbului, şi neînduplecată firea Inorogului cunoscu.  Deci, dacă ... în fieştecare om, carele încă n-au avut vărsat, vom altui acest vărsat, la toţi oamenii aceştia vom stinge plecarea cea spre primeşdioasa bubare de vărsatul cel de rînd.  Mai poftim şi alte cherţi, Unde dache mult înveţi, Te faci foarte procopsit.  Şi tot astfel, dacă închid un ochi, văd mîna mea mai mică decît cu amîndoi.  Eu te voi lua, dacă tu mă alegi.  Roţile sfîrîiau cu o aşa repeziciune, încît – dacă ar fi fost ziuă – nu li s-ar fi văzut spiţele.  Ei, dacă ai merge în case, în familii, s-ar schimba treaba, ai vedea cîte subiecte ai găsi, ce tipuri!  Dacă la Londra se discută întreaga problematică a reparaţiilor, ... soluţiunea este simplă.  Îmi scria că socoate    că-mi va fi călătoria mai plăcută, dacă voi avea dinainte grămada de flori.  Dacă ai mai multe undiţi, poţi prinde mai mult peşte.  Că omul, dacă munceşte, De greşală se plăteşte!  Dacă ei ar aduce sacrificii ..., ar dobîndi mîntuirea.  Dă-mi peana din pălărie, Să-mi fac un pic de leşie, Că, dacă m-oi leşia Cu frumoasa peana ta, Părul meu n-o mai cădea!  Dacă grinda o tăia, Necazul îi mai trecea.  O iau, dacă-mi dai vaca!  Căci, dac-ar fi fost întrebate noroadele, n-ar fi fost atîtea războaie.  Dacă Iorgu ar fi fost mai aspru şi mai treaz, ... nu s-ar fi petrecut cele ce se petrecuseră.  Dacă centrala intervenea din vreme, întreprinderea amintită nu se afla într-o atare situaţie.  Iar, dac-ar fi adevărat ce zice lumea ..., poate c-ar fi trăind şi astăzi.  Numai în grădina ursului, da-că-i fi auzit de dînsa, se află sălăţi de aceste.  Dacă nu mă-nşel, domnul şi-a adus copila spre a o „plasa” într-un „pansion”.  Mai fără milă au fost ai noştri, dacă-i să vorbim cu dreptate.  Tovarăşii mei de primă tinereţă ... au eşuat, dacă stai să te gîndeşti, lamentabil.  Dar e vorba de miel, nu de viţel, dacă-mi dai voie.  Dacă am fi dat crezare unor asemenea expuneri, astăzi ar fi trebuit să ne aflăm la cel mai înalt nivel de organizare a vieţii muzicale.  Aşa sîntem noi acmu, deaca ne dă Dumnezeu avuţie.  Deaca vom cunoaşte voia lui Dumnedzeu, noi să-l cinstim.  Să va certa boiarinul şi muiarea, daca vor face ucidere.  Deaca sînt oameni de rea viiaţă, lesne poate să-i arate mincinoşi.  Bolnavului i să cade a arăta patima lui la doftor, deaca voiaşte să se tămăduiască.  Dacă preoţii şi arhiereii romînilor acelora nu ştiia limba lătinească ..., missa şi tainele nu au putut să le slujească în limba lătinească.  Deacă ne-au ajuns treaba păn-la atîta, Fă întîi ca nunta să ne fie mîne.  Împăratul simte cum că Austria lipseaşte să se gate de războiu, dacă ale sale mijlociri spre a face pace nu de tot neputincioasă vor fi.  Să nu-şi chieltuiască aici vreamea în zadar, că o zi nu putem să întoarcem înapoi, deaca va treace fără de o face vreo faptă bună.  E datoriu a da pămîntul său ..., dacă e de lipsă pentru facerea unui drum.  Dacă îi sînt vestmintele rumpte, să-i poruncească ca după shoală să le împeatece.  Deacă înveţi la shoală, grijeşte-ţi cărţile şi scrisorile ce ai de a învăţa întru acea zi.  Părul, deacă se fearbe în apă fierbinte, pearde mult din putearea sa.  Mi să pare că am petrecut rău zioa, dacă    n-am cetit niciun cap al vreunei bune cărţi.  Negreşit se vede că are dreptate, daca judecă omul bine toate întîmplările vremii de atunci.  Daca cerul să acoperă cu nori ..., nu te desnădăjdui.  Toată lumea să bucură, dacă să va înşăla.  Dacă ne-am răzăma numai pe slabele noastre mijloace, puţine am putea ţinea din cele făgăduite.  Daca ostaşul, prin crima sau vina sa, va aduce şi pagubă statului ori vreunei feţe particulare, vinovatul, afară de pedeapsă, va fi supus şi la despăgubire.  Deacă fiecare naţie are o misie evangelică de împlinit pe pămînt, să cercetăm şi să întrebăm şi pe această naţie romînă ..., ce a făcut.  Copil daca
      dobîndeşte, Şi o doică-i trebuieşte.  Daca ambii rerunchi sînt aprinşi, atunci vasele creerilor sînt înecate de sînge.  Fă-te-n laturi, măi creştine, Dacă vrei să mergi cu bine, Să rămîi cu viaţă-n tine!  Deacă critica mea va fi ... nedemnă şi nepotrivită pentru scrierea ce a provocat-o, ruşinea va rămînea numai pe seama mea.  Dacă ai muri tu, eu aş nebuni.  Dacă pînă mîne demineaţă n-a fi podul gata, moşnege, are să-ţi steie capul unde-ţi stau talpele.  Ne făgăduim chiar a ne jertfi, deacă aceasta va putea să-ţi aline oarecum mîhnirile.  Dacă moartea mea ţi-ajută, vino, strînge-mă de gît.  Dacă mă ascultai pe mine, azi erai departe şi nu duceai jindul după fericiri atît de ieftine.  N-ai să te superi dacă o să-ţi curm pentru cîteva minute plăcerea de a sta de vorbă cu d-l Vrînceanu.  Dacă izbuteşte, îi surîde fericirea.  Dacă plec fără plata cupoanelor la care cei de aici se aşteaptă, creditul general se va resimţi şi scăderea se va menţine.  Dacă era o puşlama, îl dădeam afară pîn-acum. Dacă nu mi-o da un rol, îi las şi plec.  Du-te, te rog ..., dacă ţii la mine.  Să mi-l aduceţi la Nămoloasa! Iar dacă scapă, vă împuşc.  Dacă mai ţine mult aşa, ne tîmpim cu toţii.  Dacă ridicam capul aşa, într-o doară, mi se părea că se răstoarnă casa pe mine.  Boieraşul nostru ... e iute şi putea să-l omoare, dacă zicea o vorbă de împotrivire.  Dacă va tăcea, stăpînul o să se supere.  Nu mai e a mea, dacă a rămas în părăsire.  Dacă ţineţi neapărat să încep cu secţia mea, voi spune.   dacî ţ-ai plătit datoria.  Aşadară ţeara voastră E departe de a noastră, Dacă de opt luni pornişi.  Şi dacă ramuri bat în geam Şi se cutremur plopii, E ca în minte să te am Şi-ncet să te apropii.  Şi dacă mă vezi aşa de jigărit, este că n-are cine să mă hrănească ca el.  Şi dac-a fost peţită des, E lucru tare cu-nţeles.  Dacă nu-i poate lămuri nimic, e clar: e prost.  Dacă mi-amintesc, totuşi de ei în oarecare ordine, e pentru că în realitate nu eram chiar vesel.  Deaca sînt fii, sînt şi moşneani.  Deaca în gura a doi sau trei stă şi să află adevărul, cu cît mai mult, cînd cu mii de guri îl strigă lumea.  Adesăori au picioarile, în loc de gheare la vîrf, o parte cornoasă, care, deacă este nedespicată, să numeşte copită Dacă istoria în general este pentru omenire atît de interesantă în rezultatele sale, cu cît mai vîrtos trebuie să fie istoria patriei Dacă … un neam ar fi dator, Cînd au greşit despoţii, nelegiuirea lor A o plăti, atuncea oraşul osîndit Şi numele-i din lume de mult ar fi pierit.  Dacă două unghiuri dintr-un triunghiu sunt egale, atunci sunt egale şi laturile opuse acelor unghiuri.  Dacă un actor bun i-ar fi auzit paşii severi ..., ar fi ştiut ... să-şi imagineze aproape caracterul omului.  Dacă a fost pe vremea aceea cu putinţă o deşteptare a spiritului public, cu atît mai uşor s-ar putea acum  Dacă am admite părerea că păstrarea lui „e” din „deca” trebuie atribuită faptului că acesta ar fi fost întrebuinţat aton în frază  atunci n-am putea explica formele ulterioare „deaca”, „daca”, „deacă”, „dacă”, care presupun accentuarea.  Dar mie prea puţin îmi pasă dacă stăpînul nostru este fermecat.  Capul logic din contra vrea să convingă mintea rece în mod statornic, indiferent dacă pune în joc emoţiunea trecătoare a simţimintelor şi plăcerea estetică.  Mama zice că-i destul dacă mergem la colindat!  Să mă ierţi ... dacă ţi-am stricat tabietul.  Părinte, Sfinţia Ta, Nu-mi cet-mie pravila, Că nu e mare greşea Dacă îmi sărut draga.  Produsul combustiunii trebuia să fie mai uşor decît înainte de ardere sau, cel puţin, tot aşa de greu, dacă acel phlogiston se admitea ca imponderabil.  Vroiu să vă dau şi eu o veste bună, dacă nu bună, cel puţin plăcută: am găsit mătase pentru haină.  Nu era zi în care să nu fi jucat, dacă nu altceva, cel puţin şase-şapte partide de pichet.  Totdeauna mă consider cel puţin egalul celor cu care vorbesc, dacă nu, în orice caz, din aceeaşi lume cu ei.  L-o ţinea cum o putea, numai să înveţe, dacă nu opt „glasă”, barem patru.  Iarna, pe sub suman purtau cheptare cu poale fără mîneci, dacă nu benzi din piele de oaie.   Dacă este aşa, apoi linişteşte-te: boala nu e grea; va fi destul să-ţi dai puţintel repaos şi să răsufli aerul cîmpului.  Să furăm dar, drăguliţă, Dacă moda e aşa.  L-ar fi sărutat de o mie de ori – ... dacă s-ar fi căzut.  Dacă este că a lăsat Dumnezeu să fim mai mari peste alţii, ar trebui să avem milă de dînşii, că şi ei, sărmanii, sunt oameni!  Dacă-i aşa, urmă tot el, atunci să-i dăm pedeapsa care i se cuvine.  Noaptea asta aş sta la pîndă ... – Bine; îi sta, dacă ţi-i voia.  Omoară-ne atunci, dacă este pe omorîte.  Stai acolo, dacă aşa îţi place.  Izbîndă să dea Dumnezeu, dac-aşa zise ciocîrlanu.  Dacă este vorba aşa, Na calul cu armele  Ş-arată-mi potecele.  Moşneagul a rămas pleşuv şi spetit, de mult ce-l netezise baba pe cap şi de cercat în spatele lui cu cociorva dacă-i copt malaiul.  Îşi controlă arma dacă-i încărcată.   Daca pînă acum nu te-ai bucurat de o desăvîrşită fericire, gîndeşte că toate sînt trecătoare într-această lume.  Dacă cineva i le păzeşte bine  ea-l pune să-şi aleagă drept răsplată un mînz.  Dacă l-oi găsi, al mieu să fie.  Dacă l-ai prăpădit  în lumea aceasta, Dumnezeu ţi-l va da în cealaltă.  Dacă nu e colac, e bună şi pîinea.  Vă veţi putea încredinţa dacă fondurile mele sunt sigure sau nu.  Să-mi spui dacă mă iubeşti.  Să vadă ... dacă acele poame era de mîncare sau ba.  Vorba este de a şti ce a fost făgăduit şi ce a fost dat, dacă darurile sînt deopotrivă cu trebuinţele.  Numai aşa putem vedea dacă ea a fost şi este un capriciu sau o intrigă.  Ne-ndoim dac-aşa oameni întru adevăr au stat Istoria nu adaoge mai departe deacă păgubaşele s-au mulţumit numai cu această armonioasă desdăunare.  Cine ştie dacă n-a şi murit.  Ia să te vedem dacă mi-i gîci tu cimilitura aceasta.  Nu mai simţea daca este ori nu mai este.  Să văz dacă nu sunt căutat.  Nu se poate spune sigur dacă trupul său a fost adus din oraşul de pieire.  Băiatul care-mi adusese ţigările mă întrebă ... dacă mai doresc ceva.  De două zile ninsoarea încetase şi încă nu era hotărît dacă va începe din nou.  Discutam ... dacă femeia va fi fost ori nu vinovată Nici măcar nu suntem lămuriţi dacă moşia e de vînzare.  Andrei rămîne încă în picioare, neştiind dacă să se aşeze sau nu.  E de văzut dacă viaţa mai iartă o nouă şi mai îndelungată casnă dorită.  Stăteam în cumpănă dacă s-o mănînc sau nu.  Nu ne interesează dacă demagogul Caţavencu a fost liberal sau conservator.  Dacă aş pleca mîine, în zori, în loc să plec în noaptea asta?  Nu-şi dădea seama dacă e mult sau puţin.  Nu ştiu dacă o să te repartizeze!  A ieşit să vadă Dacă nu cumva mă întorn.  Dac-am avut zile bune, Numai dorul poate spune.  Şi cine altul, deaca nu El  poate lucra prefacerea şi îndreptarea chiar şi a acelui mai mare păcătos.  Revoluţiunea de la 1821 ce este ea oare dacă nu vocea disperării rădicată în contra apăsării?  Unde aşază matca sămînţa, dacă nu găseaşte găoci goale?  Ce sar întîmpla întră oameni, deacă nu ar fi stăpînire?  Deca voi goni şi pe acesta  cine mă va mai iubi?  Şi daca întîmplarea a putut întocmi aceste lucruri, cum nu se ivesc şi în zioa de astăzi asemenea întîmplări?  Ce-mi foloseşte mie acum viaţa, dacă am pierdut pe maică-mea!  Ce ar fi ajuns patria astăzi, deacă strămoşii noştri ar fi dormitat şi ei!  Ce-ţi pasă ţie, chip de lut, Dac-oi fi eu sau altul?  Ei, Harap-Alb, zise atunci Ochilă, Dacă nu eram eu şi cu Păsărilă, ce făceaţi voi acum?  Apoi, dacă nu-l cunoşti, de unde ştii că-i bagabont?  Ce să mai aştepte în viaţă, dacă ce i-e drag o părăseşte?  Dacă răstorni pe Ludovic, pe cine pui în locul lui?  Pentru ce s-ar fi temut, dacă nu ar avea o vină?  Cum să intru să-i număr, dacă încă-s vii?  Dacă s-ar fi supărat, ţi-ar fi plăcut?  Şi dacă nu va fi al tău? ... Atunci ce-ai să faci?  Dar dacă va fi un război Şi noi nu vom face destul Să nu fie, ... Ce nopţi vom avea noi apoi?  Ce folos va fi, Dacă voi peri?  Ce dacă s-au aşezat Oprea la odăile dărăbanilor?  Ei, şi ce dacă ai avut    Ce dacă sunt mincinos?  Dar deaca va minţi?  Abiea deaca se aude, din timp în timp, cîte un glas duios, cîntînd o doină tristă şi melancolică.  Şi azi abia dacă mai află de la străini de tine-o ştire.  Ea  lîncezeşte în umbra iatacului ... şi rar dacă o duc paşii sfioşi, în lipsa stăpînului, pe potecile străjuite de lilieci şi tei.  Azi abia dacă mai sunt vreo douăzeci-treizeci  Dada Măndica: înaltă, smeadă, cu ochii cenuşii. Dacă are douăzeci de ani!  Şi dacă ... iubito ... şi dacă ne mai rămîne una  Din 10 autobuze ..., dacă circulă 5 – 7.  Tare-or fi îmbătrînit Şi tare or fi slăbit, Deacă n-or fi şi murit!  Unul din cei mai buni, dacă nu cel mai bun.  Aceşti ochi! ... O, dacă i-ai fi văzut tu aceşti ochi vr-odată în viaţa ta, ţi s-ar fi părut că-i revezi în fiecare vînătă stea a dimineţei.  Dacă ai şti cît mi-e de dragă!  Dacă nu te omor! scrîşni el.  Dacă lumea este un vis – de ce  n-am putea să coordonăm şirul fenomenelor sale cum voim noi?  Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu, răspunse Lăpuşneanul.  Chiar însă dacă păzeşte cineva bine iepele, totuşi ea-l vicleneşte pe om.  Dacă tot se va afla o gură goală să trăncănească, vor fi ceilalţi care să adeverească cum a fost. Şi dacă-am să cad pe covoare În tristul, tăcutul salon, – Tu cîntă-nainte, iubito.  Pescuitul ar fi o plăcere chiar dacă n-ar exista peşte pe lume.  Şi, dacă povestea miroase a minciună şi minciuna este ticluită bine, povestea şi atunci le place mult.  Dacă masacrul   n-avu loc în asemenea proporţii, căzu, totuşi, un număr important de victime.  Chiar dacă o fi să pierdem totul, mamă, noi nu ne mai despărţim.  Chiar dacă, la început, avea să se împotrivească, îl iubea prea mult, ca să nu se înduplece.  Se putea să fi şi murit, chiar dacă era băiat tînăr!  Chiar dacă nu ne introduce în focul cîmpului de luptă, atmosfera este tot apăsătoare.  Sfîntul soare, dacă-i soare, Şi tot după tine moare.  Daca, la numele a mai multor serbători, se văd oarecare schimbări, deosebirea este în fras, iar nu în materie.  Dacă ştiinţa ne arată adevărul curat şi fără văl ..., arta ni-l înfăţişează prin imagini frumoase  Dacă port cu uşurinţă şi cu zîmbet a lor ură, Laudele lor desigur m-ar mîhni peste măsură.  Părul meu brumat ... dacă atunci era un paradox şi o cochetărie involuntară, acuma începe să capete justificarea cronologică.  Dacă obiecţiile celui dintîi  erau de natură metafizică … ale celui din urmă  erau mai mult de bun simţ.  Dacă nu e uniformistă, populaţia capitalei este, în schimb, dintre cele mai luxoase din Europa.  Dacă Titi era afabil, dar reţinut, Aurica, dimpotrivă, arăta faţă de Felix din ce în ce mai multă familiaritate.  Dacă popoarele latine şi anglo-saxone au excelat în comportări de libertate şi individualitate, popoarele slave şi germanice s-au menţinut în forme de solidaritate colectivă, de comunitate organică.  Mie unuia, deaca cumva mi-a plăcut vreo vînătoare, apoi a fost tocmai din acelea în care picioarele şi mînele au mai puţin de lucrat.  Dacă Cristina se mai putea gîndi cu îmbătare la ceva, acel lucru era binevenit.  -ci-a-.  daciade. 
       -adă. Romînii cari locuiesc în vechea Dacie sunt daciani.  Memoratoriul dacian va coprinde documente istorice despre Dacia -ci-an dacieni, -e daciani,-e. -an. 
       Zăcămintele de hidrocarburi se găsesc în formaţiuni de vîrstă oligocenă, miocenă, meoţiană şi daciană.  Formaţiunile daciene din regiunea Baraolt.  Dacianul se întinde circa 1-2 km peste limita sudică a Ponţianului.  În stratele de nisipuri ale dacianului se găsesc, de asemenea, bogate zăcăminte de ţiţei şi de gaze.  În dacian s-au produs erupţii de lave acide.  -ci-an.  dacieni, -e. După ce s-au întărit pacea, numiţii soli ... şi împăratul Traian au ţinut foarte frumos triumf de dachi, poreclindu-se şi dachic.  Traian îl iartă, face pace şi vine în Roma triumfînd, numindu-se dacic.  Aci undeva în apropiare se afla, într-o vreme, un oraş dacic.  D. Tocilescu face critica părerilor d-lor Hasdeu şi Bolliac asupra alfabetului dacic.  Colonadele şi frontoanele de stil roman ce decoră unele cetăţi dacice.  Stîna trebuie să fie aceeaşi astăzi ca şi pe timpul păstoriei dacice.  Elementul dacic era ... adînc împlîntat aici … se reflectă … în nepotrivirile fonetice dintre unele cuvinte dacoromîne şi albaneze.  Deosebirile dialectale care existau între graiurile trace, getice şi dacice.  El susţinea că acest cuvînt e de origine dacică.  În „Istoria critică” încearcă o punte de legătură cu vatra dacică.  Orînduire care se arătase în forme începătoare şi la sfîrşitul vieţii independente a regatului dacic.  Curînd aveau să descopere cea mai mare necropolă dacică din ţară.  Ciobani îmbrăcaţi în sarici miţoase cu iţari strîmţi, cu cuşme dacice.  Prezenţa denumirilor dacice  nu este, desigur, întîmplătoare.  Costumul moldovenesc păstrează elemente de tip general romînesc, ca de exemplu cămaşa dacică încreţită la gît, cingători, sumane, cojoace, opinci.  Intre stilul „naţional” şi autentica ţărănie era cam aceeaşi legătură ca şi între mitologia dacică propusă de Asachi şi adevărată religiozitate geto-dacică.  În anul 245 d. H. acest limes s-a prăbuşit sub atacurile carpilor, puternic şi războinic neam dacic din estul Carpaţilor.    Climat dacic  Tipul acesta de climat continental ... a fost denumit climat danubian sau climat dacic.  dacici -ce.  -ic. 
      
       S-au gonit noroadele dachiceşti din Dachia şi ţara s-au făcut ţinut romanesc.  Cinstesc prin stihuri şi cîntări nişte dumnezeiri necunoscute şi duhluitoare a idoli dachiceşti.  S-au început tălmăcirea tomului întîi în anul 1822 … şi s-au sfîrşit ... în zilele certării neamului romano-dachicesc în ţinutul Hotinului.  Înaintînd apoi Traian înlăuntrul statului dacicesc, supuind cetăţui şi tot ce întîmpina.  daciceşti.  -esc. 
        La explicarea dacismului lui, atît de excepţional în literatura noastră, trebuie să adăugăm, la motivul de ordin naţional, şi iubirea lui pentru trecutul legendar şi 
      romantic.  În rîndurile ţărănimii ortodoxe pare însă a-şi face drum ideea continuităţii şi a dacismului.  dacisme. 
       -ism. 
      
       Dacitul se întîlneşte în munţii Apuseni, în regiunea vulcanică Baia Mare.  Dacitul ... are o structură de cristale mici.  Explozivi pulverulenţi şi gelatinoşi ..., dacită.  Dacită ... nu se mai foloseşte în minele grizutoase, ci numai în cele fără emanaţii sau în cariere.  În acest complex ... se intercalează pachete de gipsuri ... precum şi bancuri de tufuri dacitice, care obişnuit nu depăşesc  2-5 m grosime.  Se constată şi porţiuni de ziduri realizate din mari blocuri de tuf dacitic.  dacitici, -ce.
       -ic.    Împăratul Aurelian au dacizat îmbele Mesii.  dacizez. -iza. ar fi avut nevoie de o orînduire politică proprie, constînd fie din „dacizarea tuturor instituţiilor ţării” …, fie din revenirea la „democraţia ţărănească de la 1300”.  dacnomanii.  Nu putem şti cîtă vreme şi în ce măsură a mai reuşit să se menţină limba daco-geţilor în faţa ... limbii latine.  Vom folosi fără discernămînt denumirile de daci, geţi, dacogeţi şi geto-daci ca însemnînd unul şi acelaşi lucru Citindu-l  rămîi cu impresia că ... societatea daco-getă era compusă numai din războinici savanţi Biserica ortodoxă romînă nu este nici prea mistică, asemenea celei ruseşti, nici prea raţionalistă, asemenea celei apusene. Este o sinteză, asemenea poporului romîn, care este sinteza spiritualităţii daco-gete şi a forţei civilizatoare romîne.  daco-geţi, -te. Am pornit cercetările pe teren privitoare la protoistoria daco-getică.  Numele diferit pe care-l întîlnim în izvoarele antice se datoreşte faptului că înainte ca neamul daco-getic să se fi grupat şi politiceşte într-o unitate, el era împărţit în numeroase triburi.  Ceramica daco-getică din secolele V–IV î.e.n. daco-getici, -ce.
       Asemănarea între costumul dacic, iliric şi cel romînesc constituie dovada că geneza portului romînesc este daco-iliră.  daco-iliri, -e. Penetraţiile paşnice ale vechilor slavi au mişcat grupele dacoromanilor în măsura în care viaţa lor ordonată şi civilizată decădea.  susţine că la daco-romani a existat un cult al mărului.  Satele nearmate ... reprezintă continuarea satelor autohtone daco-romane, sub forma organizaţiilor de obşti libere.  Avem destule probe ale moştenirii păgîne, adică geto-dacice şi daco-romane la romîni.  dacoroman.  daco-romani, -e.
       Ideea dacoromanismului se strecurase pe încetul chiar şi în creierii unor familii patriciene.  Dacoromanismul ... i-a atras în Viena.  -ism. I se scornise lui Şuluţiu că era dacoromanist înfocat, pentru că se provoca des la Roma.  Nu-mi vorbi despre vreun plan dacoromanist.  dacoromanişti, -ste.  -ist. 
       Dacoromînii pribegi se întorceau la baştină.  Studiul comparativ al celor patru dialecte romîneşti l-a dus pe Philippide la concluzia că strămoşii dacoromînilor au venit ... din sudul Dunării   Dacoromînii îşi numesc limba lor „limba romînească“ sau, dialectal, „rumînească”, „rumîńască”, iar în limba cultă şi „romînă”.  Mîngîie-mă, rogu-te cu cîteva cuvinte dacoromîne, în singurătatea mea de aici.  Suntem de aceeaşi limbă ..., vorbim şi acelaşi dialect (dacoromîn, în opoziţie cu cel aromîn).  Toţi adversarii continuităţii dacoromîne au rostit aceeaşi sentinţă nefavorabilă.  Studierea atentă a dialectului dacoromîn l-a ajutat să stabilească o serie de corespondenţe Inovaţia s-a putut generaliza exact în aceleaşi condiţii în toate patru dialectele dacoromîne.  Este necesar să se păşească la identificarea şi delimitarea, pe cît va fi posibil, ... a tuturor graiurilor dacoromîne, şi la clasificarea lor în dialecte şi subdialecte.  Uzul s-a fixat la forma feminină: franceza, germana ... etc. Căci se subînţelege subst. limbă. Tot aşa cînd e vorba de graiurile provinciale ... dacoromîna, meglenita etc.  În dacoromînă apar, regional, forme ca „averuri” (averi), „basmuri”.  Articolul feminin proclitic este o inovaţie a dacoromînei.  Încercarea s-a făcut cu dacoromîna, cu aromîna, meglenoromîna şi istroromîna  consideră un avantaj al aromînei faţă de dacoromînă folosirea timpurilor verbale simple.  dacoromîni, -e. Sufixele „-ez”, resp. „-esc”  nu apar în toate graiurile dacoromîneşti subt acest aspect.  dacoromîneşti. -esc.
      
       -cri-o-a-.  dacrioadenite. -cri-o-.  dacriocistectomii. -cri-o-. –  dacriocistite.  -cri-o-.  dacriolite.
      –  -cri-o-.  dacriopse. -cri-o-. Dactilul, adecă deagetul, să alcătuiaşte dintr-o slovnire lungă şi din doao slovniri scurte.  Dactilos dintr-o slovnire lungă şi doauo scurte.  Să cuprinde dintru şase pasuri a cărora patru sînt dactilii sau spondeii.  Cu cît se înmulţesc dactilii în exametru, cu atîta versul devine mai răpede.  avînd pe-ntîia silabă lungă şi următoarele două scurte ..., numit dactil seau deget.  Cu dactili se formează mai cu seamă exametru … şi pentametru.  De ce dorm îngrămădite între galbenele file Iambii suitori, troheii, săltăreţele dactile.  În vers e mîntuirea cînd n-ai nimic de spus, Pe trepte de dactile vin vorbe mari de sus.  Eu cred că fac acum Mai buni dactilii În dactilele aedului anonim se recunosc şi acum o rasă şi un mileniu.  Pitpelacele, prin grînele verzi, îşi spuneau din guşe dactilii.  Îşi vedea iubita-n veacuri Pe dactile legănată.  S-a putut observa că versurile sau emistihurile, de sunt terminate în vorbe sdruciule sau pede dactile, sunt isotone cu cele terminate în vorbe plane.  Măsura de trei timpi este sau dactilă ..., sau anapestă.  Pricina cea mai de aproape a holerii stă ... în oprirea deosebirei veninului prin holedoh în al doisprăzecilea dactil.  dactili  dactile.  Versuri dactilice.  e scrisă în strofe de patru versuri trocheo-dactilice Săltăreţele versuri dactilice.  dactilici, -ce. Pentru stihirile dactiliceşti  dactiliceşti.  -icesc.
        -li-o-.  dactilioglifi.  -li-o-. 
      
        -li-o- dactiliomanţii.  -li-o-.  dactilioteci. 
       Secretarul şi şeful de cabinet în dragoste cu o vulgară şi frumoasă Elviră, fostă dactilo.  O creatură de o rară frumuseţe, ... o dactilo ... aşteaptă să fie luată în căsătorie de patronul său.  Textul avea 5 pagini dactilo. 
       dactile 
       Nu lipsesc nici unele scene ... între ministru şi nenorocitele dactilografe.  Pe vremea aceea, a încercat să intre dactilografă la birourile din capitală ale fabricii noastre.  L-a găsit ... cu cafeluţa dinainte şi cu o dactilografă lîngă dînsul.  Între timp, dactilografa de la secretariat se apropie de ele.  Se plimba nervos ... printre dactilografele ce mitraliau la maşinile de scris.  N-am să te fac dactilografă.  Dactilografele bat la maşină şi acte.  Am instalat-o acolo pe dactilografă.  Dactilografele care lucrează în încăperile zgomotoase ... dau randament mult mai slab.  Dactilografele au dispărut aproape pe nevăzute din peisajul meseriilor din Romînia.  Arta de a scrie cu dactilograful.  dactilografi, -e.  Alteori punea întrebări în legătură cu acţiunea pe care o dactilografia, chiar de faţă cu maestrul.  Femeia susţine că nu a citit cu prea mare atenţie declaraţia dactilografiată de anchetatori.  Între 3 şi 19 aprilie se dactilografiază, la redacţia „Contemporanului”, volumul de poezii.  -fi-a.  dactilografiez. 
      –  După ce s-a scris dosarul de mînă, s-a trecut la dactilografiat.  -fi-at. Omul care citea nişte pagini dactilografiate o priveşte cu interes.  Pe masă se aflau mai multe foi dactilografiate şi o broşură cu scoarţele roşii.  Lucu se opri, rupse plicul şi-şi aruncă ochii peste rîndurile dactilografiate.  circula din mînă în mînă, în original sau în copii dactilografiate.  Ziariştii introduc paginile manuscriselor dactilografiate într-un mic aparat.  -fi-at.  dactilografiaţi, -te. dactilografici, -ce. În cele mai multe dintre fostele birouri de dactilografie au apărut afaceri cu copiatoare.  Maşina de dactilografie era, pînă de curînd, singura unealtă modernă care înlocuia, ocazional, creionul şi tocul în procesul de redactare a dicţionarelor Dactilografierea se face în contul editurii ... care a comandat lucrarea.  -fi-e-.  dactilografieri.  Ridicînd vorbele nu de pe dactilogramă, ci de undeva din adînc ... e o artă să ştii să faci să vorbească tăcerea.  Am adus cu mine dactilograma textului „Despărţirea de Noica”.  dactilograme. dactiloizi, -de. dactilologici, -ce. dactilomegalii. Termeni technici precum: ... dactylonomia. dactylonomie. Termeni tehnici precum: ... dactilonomia, dactilopteru.  dactiloptere  dactilopteri.
       Indiciul ... apăruse împotriva lui, rezultat din expertiza dactiloscopică.  dactiloscopici, -ce.  dactiloscopii.  dactylotheca. dacuiesc. -ui.  Secretarul asociaţiei pentru studierea mişcării dada a relevat contribuţia celor ce au format nucleul dadaismului.  -aie. Europa apuseană este zguduită de teoriile ... dadaismului.  Desfăcîndu-se de viaţă, adevăr şi sinceritate, artiştii europeni au trecut prin naturism, futurism, paroxism, dadaism.  Secretarul asociaţiei pentru studierea mişcării dada a relevat contribuţia celor ce au format nucleul dadaismului.  Ilarie Voronca a şi făcut dadaismului numeroase observaţii ..., decretîndu-l anacronic.  Realizările de artă suprarealiste se reduc la o neschimbată repetare a cercetărilor dadaiste.  Poetul evită expresia total arbitrară de tip dadaist.  Te poţi trezi peste trei ani, din cauza evoluţiei sculptorului, cu un metro dadaist.  dadaişti, -ste.  Dipi śi pleacî bărbat-su la moarî, ea sapucî şî bagî un dadaleţ în casî şî numa iacî şî bărbat-su.   dadaleţi. -aleţ. 
       Zise fratelui său celui mai mic:  – Taci cu dada, băieţelul dadei. Dadă Irină, să faci şi mamei foc că mult e bine la căldură.  Am ţesut bine, dadă Reveca.  Lasă, dado! nu mi-ţi toarce, că s-a pus Sîn-Todor.  Doda Sevastiţa mătuşa mea, a venit călare, aducînd desagi încărcaţi cu mere.  Nici ăla, dodă Vleaşco! – se opuse unul mai tînăr.  Două cuvinte destul de răspîndite în Banat: uină şi dodă, amîndouă avînd sensul de „lele”.  Dumnezeu să-i primească, dodă.  El o respecta spunîndu-i didă, învăţat de mic de părinţi.  Aş pleca, dadă Fenia.  Doi dintre băieţii dadei Priţa sunt doctori.  dodă   Aolică, dodo fa, Au tu mi-ai făcut ceva De nu te mai poci uita?  Dar de ce eu nu muream, Cînd veneam de te iubeam ... Uite, dadă, n-am murit Şi-am trăit de te-am iubit.  Ia-ţi boii de lîngă vie, Că ţi-i duc la primărie, Doadă, ţaică fa.  Foaie verde arţăraş ..., Puiu dadii, măi Marin, Drag ţ-a fos drumu la trin.   Pe coasta cu fragile, Mînă doda vacile.  Foicică foi de bob, Doda mea de peste Olt Cu moţişoru d-un cot.  dodă dodă O parte din horele ce se cîntă şi se joacă în comuna Boureni – Dolj: alunelul ..., ciocîrlia, de horă, doda, galaonul dodă Dodă nică cu furnică    Jocurile copilăreşti: popic, cureaua roşie, de poarca, de puişorii, doda nică cu furnică, ... mîţa oarbă.  dade.  Auzit-am ... De la dada, Dumnezeu să-l ierte. Că mare nevoie va să pată Ahăla ... asupra căruia corbul zboară.  Şi punea dada Punea pre el şaua.  V-am adus Dă la dada Hăl dă sus Hasta cărţulie.  Mă bătea dada pă mine Să ţin arcuşul mai bine.  Copiii l-or văzut şî s-or îndurat foarte tare că vine tată-său di la munte şî strîgau: Hai, dadă, mai tare.  Dada nost îi în cort; D-apoi cîn m-am dus o fost mai mort.  „Ce să fie încîrligata asta, dado” întreabă ţiganii pe cel mai bătrîn dintre ei, care era vaivoda lor.  Dada hăl mai mare au sărit în sus ş-au dzîs că el a pleca după ele Nu m-am sfetit eu cu alţii, dadăcum cu-n lifuroi ca el.  Dade Negru-Vodă, Tu mă ispiteşti, Au cu drept vorbeşti?  dadine.
       -ină.  dadofori.  daduci.  Şi aici şi-a îmbîrligat dadulea coada.  ulea.
       Ia, d-ta, ţărane, şi spune-ne o dafie.  dafii.  Laurus nobilis Nu va maslini, dară caută dafin  Liacul la boală îi este: tri grăunţă de dafinu şi untdelemn  Cosiţele ... ceale din creaştet şi din frunte le încununa tinere stîlpări de dafin  Să se ia ... 2 funţi de sămînţă de dafin.  Zăreaşte de departe o turmă fără de dulăi şi fără de păstoriu întru o pădure de dafne.  Bradul, chedrul, dafinul, cireşul, vişinul.  Păstorii mergea încoronaţi cu iederă şi dafne spre cinstea dumnezeilor.  La umbră, lîng-un dafin, ... dormea prima femeie.  Dafinii şi portocalii ... răspîndesc iarna mirosul plăcut.  Dafinul ... are frunze lunguieţe, totdeauna verzi, vîrtoase şi aromatice În   ... se stingea un tăciune de un lemn aromatic precumu-i dafinul.  Recomandă borboane de dafin aşa gătite.  Ia ... 4 dramuri bobiţe de chedru sau de dafin sau de ionipere.  La o parte era dafin, cari în veac tot verzesc.  Pe deasupra  i-au împletit frunză verde de dafin.  Brazii ... Parcă-ntind voios din munţi Crengi de dafini peste frunţi.  Deschide-te, dafin, acum pentru mine, Să m-adăpostesc.  Să sădesc dumbrăvi de dafin cu întunecoase cărări.  Ea îi răsări deodată clară şi frumoasă ca o zînă din dafin.  Stejarul ... e totdeauna verde ca şi dafinul, portocalul, lămîiul, curmalul şi alte plante iubitoare de căldură.  Un zid încununat de-acante, de crengi de dafin şi liane.  Cei doi feţi ... În locu-acela unde-i îngropase, Doi dafini auriţi se prefăcură.  Stîlpii capiştii în ruină răsăreau din crîngul de dafini.  Pluta ... îşi răşchira frunzele de platină şi apoi le aducea la loc însemnînd în undele aerului lucirile untoase ale dafinului.  A şaptea zi  prin dafini amurgu-ncet se stinse.  Foaie  frunză de dafin  Alifie de creşterea părului capului ... ia ... vîrfuri de mugur de plopi uscaţi. Frunză de dafin.  1 lot (5 1/2 dramuri) de frunze de dafin ... le vei lega într-un petec curat.  Piper cît iei cu trei degete, o foaie de dafin.  Foi de dafin sau de lurbăn să întrebuinţează în bucătărie.  Cu foi de dafin şi fripte înăbuşit,  sînt delicioase!  Se ia vîrfuri de muguri de plop uscaţi, frunză de dafin ... să se puie   într-o tingire.  Se vor folosi condimente ... ca ... foile de dafin.  Se mai adaugă măslinele opărite, boabele de piper, boabele de muştar, frunza de dafin.  Frunzele de dafin se pun şi în bucate, de le dă gust bun.  punem iar aşa: piper, foi de dafiie.  Unt (  pomadă) de dafin =  Ia: spirt de gîndăcei ... 20 dram, unt de dafin ..., unt de corn de cerb ..., din fiecare cîte 40 dramuri.  Fanţi de provincie cu figura năclăită în pomadă de dafin.  Unde răsărea dafine de biruinţă să răsară maslinul de pace că mai mult ne place  Iacătă vrăjmaşul la uşi încununat cu dafin.  Aceste chiparisuri vă vor cîştiga dafinii  Acum, sau moarte cu dafine, Sau izbîndă; altă nu ne rămîne!  Cununile tale ceale de dafne sînt spălate cu lacrămile lor.  Ostaşii ... a căpăta cununi de laură (dafină) apărînd sfînta dreptate a patriei.  De curînd au încununat cu ramure de dafin pe poetul Danemarcei.  Pronia cu nemuritoriu dafin l-au încununat.  A sa frunte seninată de dafne să-mpodobea, Iar în dreapta sa şi schiptrul ... strălucea.  După aceste ... au înfrumseţat fruntea ... cu nouă cununi de dafin.  Acolo au fost mormîntul măririi şi slavei sale ... dafinile sale s-au prefăcut pentru dînsul într-o cunună de spini.    Mergeţi pe calea dreaptă; ... Şi dafinul ce voi luaţi Nu se mai veştejeşte Războiul e bici groaznec, care moartea îl iubeşte Şi ai lui sîngeraţi dafini naţiile îi plătesc.  Auzit-ai tu vrodată sau cetit-ai undeva Că cu laure de dafin s-au încununat cîndva Prezidenţi de tribunale sau ispravnici iscusiţi?  Mi se pare că întru atîta se cam mărginesc foile de dafin ce am putut culege în cariera mea cinegetică.  Pe tatăl meu, slăvitul, mult     iubitu-lai, spătare, Şi cules-aţi împreună dafini mulţi.  Pun cununi de dafini pe frunţile ticăloase ale ucigaşilor.  dafin creţ,  Robinia pseudacacia Salcîmul se mai numeşte dafin în Oltenia.  De iubit cît ne-am lăsat, Toţi pomii  s-au scuturat Şi dafinii s-au uscat.  Ieşi, Mariţo, din război, C-o-nflorit dafinii tăi.  Vaccinium myrtilius În Banat ... afinul se cheamă, pe alocuri, dafin.  Tamariscus indica dafine dafin mic,  Daphne mezereum Numele dafinului ... s-a dat la noi plîntei „mezereum”, mai numită altfel „tulichină”.   dafin mic,  Daphne laureola.  Nerium oleander Asarum europaeum Elaeagnus angustifolia dafín  dafini  dafine. – dafinaşi. -aş.
       Duceţi darure acelui om ... puţinea miiare, aromat mir, nuci şi dafine.  Bucatele noastre cele mai cu gustu era ... bunăoară dafine, smochine şi struguri.  Finicili şi dafenile le metaherisea la vesălii şi la biruinţăli cele cu laude purtătoare de biruinţe  În Banat ... afinul se cheamă, pe alocuri, dafin, iar borboanele lui cele dulci, dafine.  Forma bănăţeană dafină pentru afină ... ar putea fi o rămăşiţă izolată a formei primitive.  Feţe de pînză albă de bumbac, cusute cu tot felul de flori de arniciu şi de mătase precum ... stîlpari, dafini şi altele.  Figurile ce compun florile sunt felurite şi poartă diferite numiri ..., broduşcani, frăgari, stîlpari, dafină etc.  dafine dafini. Nu mai făcusîm io o dafinî, făcusăn ĉi’ şasă dafińe.  dafine.  dafiniţe.
       iţă.
      
       dafinuţe. -uţă.
      
       Daphnia dafnii. dafnine.
         dafnofori. Ştiinţa dafnomantică.  dafnomantici, -ce. Aş unge caru cu daganeu, cu dohot.  
      
       
       Pleacă lăsînd în loc pe cele vechi sparte şi scofîlcite de lovituri de dagă şi de busdugan.  dăgi   dage. 
       În cutia de pălărie lăsasem două portrete în daguerotip.  Acesta este temeiul artei picturei, cunoscută sub numire de dagherotip sau fotografie.  Veţi avea portretul daghereotip.  Daghereotipul este un ce luxos al ştiinţei.  Opinia mea ... va fi tot aşa şi în aceasta, răspunsă dama închizind dagheriotipul.  Materiale trebuincioase pentru dagherotipe.  O nouă reformă se prepară pentru arta picturei prin daghereotipe.  În ele se reproduc, ca într-un daghereotip, toate întîmplările, toate opiniile zilei.  Există cîteva daghereotipe, cîteva gravuri de familie, ... le ţinea mama într-o casetă.  Locuia în gazdă la familia unui magistrat ... într-o cameră încărcată de mobile, daguerotipuri şi lucruri de prisos daguerotip.  dagherotipuri  dagherotipe.  Noi ni vom sili de a-l dagherotipa la Paris şi nimică mai mult.  
       dagherotipez.  Lumina va produce peste această tăbliţă o imagine fixă care să cheamă imagine dagherotipică.  dagherotipici, -ce. -ic.
        I-oi vorbi de dagherotipie, de fizică, i-oi spune cîţi străini au întrat şi au ieşit din capitalie.  Urma şi încheierea daghereotipiei.  Pe o făptuire hemică a luminei se razimă minunata aflare a lui Dagher numită daghereotipie sau fototipie.  Se întrebuieşte mai ales la luciet petre, metale, la dagherotipie ş. a.  Acest fel de pictură nuouă i-a dat numire de dagherotipie sau fotografie.  Era o dagherotipie prea frumoasă nimerită; se înfăţioşa pe Eva şi pe părintele ei.  dagherotipii.  Dáhu la casa ŝeRa îi făcut bine.  dahuri.  Avu dreptate, parc-a fost prioroc ori năzdrăvan ori dahiu.  Cine-şi schilodeşte limba şi vorba e sec, dahiu, pădureţ, căpiat, lud şi va să-şi vază sîngili gîlgîind supt muşteaua duşmanului.  dahii.  Să se pedepsească cu ştreangul acei ce ar pune alături în două coloane scrierile ... dahomeene cu acele streine sub cuvînt că ar fi copiate.  dahomeieni, -e. 
       dahoni. Cei doi piloţi dinspre apă se numesc daeaci.  De daeacul de sus e legată sîrma ţinătoare.  daiaci.
      –  Aceşti sclavi ..., buni făurari de arme şi buni instrumentişti, cîntînd din flaute, ţitere, tamburine şi daiadere.  daiadere.        Fir-ai al dracului de chiriaş pe daiboj.  Ăsta cu ochii închişi face trei sute dă lei ... Nu vezi ce cal e ... Mai bine îl dau pe daiboj.  Mi-am luat lumea în cap de sărăcie, de şedere fără muncă, de muncă pe daiboj.  Nu-i dădea carnea pe daiboj, trebuia ... s-o momească-n daruri.  N-are rost să-i faceţi sînge rău pe daiboj cîrlanului de Maleş.  Micu umbla cu daibojul prin New-York.  Umbli aşa pe daibojă.  daiboji.  daibojeli. -eală. daibojesc.  daicari. -ar.
      
       daicariţe.
       -iţă.
       Greşeaşte mama carea nu-şi apleacă pruncul său şi fără mare şi nencungiurată pricină îl dă la daică.  Aşteaptă cu ochii bleoşdiţi să scoată daica Mitrana cartofii din spuză şi dovleacul roşu din căldare.  Ce te mai osteneai atîta, daică? … zise Lenţa.  Cînd te întorci, să baţi, daică, în poartă.  Foicică peliniţă, Daică, daică, dăiculiţă, D-aşĭ avé uă puiculiţă Cu milă şi cu credinţă.  Ia vin tu la daica-ncoa.   Ioană, Ioană, daică Ioană, Naiba te scoase-n poiană, ... Frumoasă ca o icoană?  Cîntă, cuce, limba-ţ pice, S-o ia daica s-o dumice.  Daica s-a măritat, Florile i s-au uscat.  Floricelelor ... Să-nfloriţi, să-mbobociţi, Să-mi fiţi daicăi de găteală.  Nu trimete atîta dor ... Că şi daica   ţi-o trimete Într-o foaie de rug verde.  Bordeiaş făr-de coşare, Gaica cu rînduri la poale Mă fac să tot vin călare Ziua la ameazu mare.  daici.   daichii  Nu ţi-i ruşine a umbla cu daica, asta o fac numai ţiganii.  După daicos, ca ţiganul, prin meleaguri trierînd, Un ţigan, pe-un drum, se vede, întîmplatu-s-a-într-un rînd O potcoavă să găsască.  dáije În „Apologie” nu se vorbeşte despre „daimonul” lui Socrate, ci despre „daimonicitate” ..., înţeleasă îndeobşte ca instanţă păzitoare inhibitivă („nu face cutare lucru”). 
       Din condiţia daimoniei nu ieşi decît dacă intri în ordinea supremă. -ie. 
       Daimiosii, seniorii şi soldaţii nu atîrnă de şogun.   –  Ia cu dînsul două tunuri şi o mie de oşteni, Daiereoa lui mai toată şi delii şi tiuliumeni.  Ş-oi cînta şi eu cu daiereaua Hîrca ..., o lăieşiţă cu o dairea în mînă.  Musica cea compusă de două vioare ş-o dairea începu a întona cîntecile sale.  Mai adaogă la acestea pe ţiganii nomazi, ... cu prejudeţele lor, cu scripcele şi daererile lor.  Privia cum giuca ursul după sunetul daerelii şi, sara ..., se aduna grămadă cu ceilalţi copii.  Acolo sunt ... muscalagii cu naiul, cu dairaoa, cu ciumbalele, cu diblele şi cu surlele.  Harfele şi tamburele, alăutele şi dairelele începură o cîntare.  Îi dădu un fel de tobă de aramă cam ca daiereaua.  Dairaua cu cimpoiul şi ghitara tac speriate.  Danţează indecent în sunetul a două viori şi al unei dairele.  Dintre instrumentele muzicale pe care le găsim azi în mîna poporului nostru, cele vechi: duba, daireaua, drîmba ... sunt propriu-zis populare.  Ei folosesc ... o dairea sau dara obişnuită, formată dintr-o membrană de piele întinsă pe un cerc de lemn.  Ursul cu dairaua purtînd cojocul veşted Şi dorul de pădure purtîndu-l în cojoc.  Jucau muieri sulemenite ..., îmbrăcate în rochii ... pline de sticle şi mărgele, de galbeni ţigăneşti ce iute zornăiau la lovitul unei dairale.  Ursul ... se ridica pe labele dinapoi şi dansa ritmic, ridicînd alternativ picioarele, după bătaia în dairea a ursarului.  A doua zi de dimineaţă să se ducă acasă la dînsul cu toată  ţigănimea cîntînd din dairale.  Daraua care este compusă dintr-un cerc de lemn ... pe care este aşezată pielea spre a putea răsuna.  Un ţigan cu dairaua îl joacă   îl duce pe la casele unde sunt strînşi mai mulţi oameni.  
       dairele dairale daiure.  dajalbe.  Arendaşii de moşii, de mori şi alţi oameni ... ce să neguţitoresc într-acel oraş şi umblă fără niciun căpătîi, de nu vor fi intraţi la nicio orînduială, să să aşaze între dajdii oraşului  dajdi. Acu cade-se să dăm dajde împăratului sau nu?  Cade-se dajde a se da lu chesariu au nu.  Mavrichie le tremease dajde şi legă cu dînşii pace.  Acest        Pătru-Vodă au izvodit întăi şi au început a da dajdea turcilor.  Crai pămenteşti de la carii iau dajde.  L-au făcut să dea şi dajde grecilor.   O sumă de bani în chip şi de dajde, şi de dar, în toţi anii de la cămara împărăţiii lua.  Să nu piarză cetatea din carea lua multă dajde.  Ţara să-ţi dea numai tributul sau dajdea care atunci s-a legat a fi pe an.  În vreme de pace … sînt datori ... stăpînitoriului a da porţia, vama şi alte dajde.  Iutungii, pe cari i-au învins Aurelian dincoace de Dunăre, înainte de aceaia romanilor da dajde.  După scăderea dajdei cu carea era însărcinat.  Mă cinsti şi cu nume de vistier dăjdiilor ce plăteşte Arabia.  Decheval ..., biruind pre Domiţian, chesariul Rîmului, l-au silit ... să plătească dachilor dajde pre tot anul.  Feciorii lor cei rămaşi în pămînt ... aduse pre ei Solomon în dajde  pînă în ziua de astăzi.  Au plătit multe dăjdii curteneşti pentru Gheorghe şi i-au pierit multe bucate pentru dînsul   L-au plătit în patru ai de dajde curtenească  Să aibă a-i plăti dajdia şi toate greutăţile cîte-s prespre an.  Pentru greutăţile şi dăjdele ce sămt într-acel loc, să va duce aiuri.  Vor fi … iertaţi de bir de ţară ... şi de alte dăjdii şi măncături căte vor fi peste an  Scotè mulţime de orînduieli pe ţară şi pe mazîli dăjdii grele şi pe breslaşi greutate.   Dăjdile vlădiceşti ... să le străngă şi să le aducă la săbor  Aciastă dajde numai estimp va fi  Avînd noi mare păsul pentru a noastră dajde  Ispravnicii să nu ceară de la lăcuitori nicidecum dăjdii sau alte angarii.  Dau dajde fieştecare pentru paza şi slobozenia lor.  Acele poliţe s-au trimis dă ispravnici în datoria dăjdiilor numitului judeţ Mehedinţi  Şi s-a luat obacii în dajdia visteriei.  Această adunare va tocmi împărţirea birului şi a dăjdiilor.  Partea finanţelor prin cea cu înlesnire intrare a dăjdiilor s-ar afla în cea mai bună stare.  Scrie-mi, mă rog, ... la cît se suie birul şi dajdiile care primeşte hazneaoa.  În ţara lui plăteşte dajdia, vama, trecătoarea şi orice drepturi ale statului.  Din dajdiile preoţilor se organiseră doă clase.  Să micşureze dăjdiile.  Vinăriciul, oieritul şi fumăritul erau dăjdii indirecte ce plăteau particolarii către stat.  Din dajdie, din munca ta zilnică, îţi iau bani pentru ca să cumpăr tablouri.  acte privitoare la felurite dăjdii şi contribuţiuni ... la care, dupe vremi, au fost supuse monăstirile.  Îşi plătea dajdia, se avea bine cu toţi din sat.  Pe cel ce-mpilat-a cu dăjdii ... E gata să-l scape de-acum.  Scoate banii! îi zise cel ce strîngea dăjdiile.  Părintele protopop ... avea în grijă mai mult dajdia în producte şi bani.  Ne-a topit stăpînirea cu dăjdiile.  La strîngerea dajdiei ..., îi vorbise despre corespondenţele omului.  Dajdia călărăşească ... era de 6 galbeni.  Cînd se dădea dajdia ..., ea se strîngea în natură de la stogurile aşezate pe cîmp.  Cu toate scutirile de dăjdii, îmbulzeala nu era prea mare către acest meşteşug.  Marii proprietari braşoveni au beneficiat de scutiri chiar şi atunci cînd în ţară toţi plăteau „dajdia după dobitoace”, aşa cum reiese dintr-o scrisoare din 1707 a lui … Brîncoveanu. Nici un minut nu trece fără a-l îmbogăţi; stăpîn al ceasurilor sale, pune asupra lor o dajdie, şi fieştecare dintr-însele trecînd, îi lasă în urmă un venit nepreţuit.  Voi pune o dajde pe chinurile mele.  Trăieşte în pădure mistreţul şi, dacă vine la porumb, dă dajdie pielea şi carnea.  Copiii lăcuitorilor dajnici ce să numesc holtei nu întră în dajde mai-nainte dă a să însura   Cîţi alţi să vor mai găsi peste această sumă ce s-au zis mai sus, fără osebire să să aşeze în dajdiie  Pandurii au fost aruncaţi în dăjdie.  dăjdii   dajdii,  dăjdiuri  dajde Daţi tuturor cui seţi datori. Cine e dajnic, să dea dajde.  Văzu odihna că ar fi bună şi acel pămînt cum iaste de dulceaţă, ce umerele sale le plecă ... şi va fi sluga dajnică.  Veriunde să vor afla niscai bucate dajnice, ascunse în bucatele celor ce nu dau  Cunoscîndu-să trebuinţa dă o sumă multă dă saci ..., s-au orînduit ... ca să să împlinească dă la toate judeţele dă fieşcare lude dajnic cîte un sac bun  Acest domn ... au făcut aşezămînt ţării, adică catagrafie de lăcuitorii dajnici ai ţării  Puse o dajdie nuoă asupra tuturor lăcuitorilor dajnici de obşte, numită năpaste.  Au închinat ... pentru mită, fără de voia şi fără de ştirea neamului, le-au supus metoaşe dajnice altor monastiri din Ţeara Grecească.  31 – de carte de jalobă ori legată ori daşnică, afară din cinci parale a scriitorului  Banii vinăriciului, ce iaste ca să plătească daznicii cei ce vor avea vii într-acele dealuri  ce ies ... de plătesc dajnici de vadră căte patru bani şi ploconul de nume  Un dajnic supus legilor pămîntului în care el trăieşte.  Unde sînt dajnicii şi supuşii cu învăţături luminate şi făcători de bine?  Dajnicii oraşului ..., cu sălăşluirea prin satele judeţelor ..., să plătească acolo unde să află lăcuind  Se va împărţi suma trebuincioasă a banilor pe toţi dajnicii după analoghia taxei ce sînt orînduiţi a plăti.  Şase lei de familie ce să cere şi de la ei precum şi de la toţi dajnicii  Boierii mari şi mici ... aveau şi privilegiul de a scuti un număr de dajnici.  Strîngeau aşa-numitele dăjdii de zloţi ... la care erau supuse anumite categorii de dajnici.  Dăm bani, numai deodată toţi nu putem să-i dăm, de vreme ce suntem dajnici şi turcilor.  Să se numească tot crai, cu oştile sale oarece, însă supus Franciei şi dajnic sumă de aur.  Vom căuta începutul acestii deosebiri dăruite grecilor de cinstire mai mult decît celorlalţi supuşi daşnici ai sultanului.  Tractatul din Iaş au tocmit în scris o mai mare împresurare la sloboda stăpînire a Porţii asupra prinţipilor şi supuşilor dajnici.  Au supus pe Rosia ... şi pe prinţipii ei i-au făcut a lor dajnici.  Nu vă temeţi, adăogi el, de această naţie ... de veacuri dajnică.  dajnici, -ce.  -nic. Oile dălăcindu-să să pot tămădui apucîndu-să în pripă să se strîcnească unde să va arăta capul dălacului.  Boalele dinnăuntru care se ivesc mai des la cai şi care, economul dacă va fi îngrijire şi luare aminte săngur le poate cunoaşte şi vindeca, sănt următoarele: gălci sau buba mănzului, colica, inflamaţie de plămăni ce-i zic dalac.   Vită moartă de dălac.  Locurile ivirei dalacului sînt pe toate părţile trupului ... şi la vaci pe uger.  Un fel de dalac amestecat cu bubă, cu fierbinţeală şi cu moarte.  Ciuma particulară rumegătoarelor ... la noi de vulg se numeşte dalac.  Cătană şi-a descîntat dălacul şi l-a stropit cu apă neîncepută.  Boii şi vacile zac de felurite boale şi anume: ... de dalac, umflarea splinei.  Dalacul (un fel de bubă neagră, rea, periculoasă, ...) este la om ceea ce-i cărbunele la animale.  Dalac, cărbune, băşica cea rea, bubă-rea, bubă-neagră, armurar, talan.  Dalac i se zice antraxului apărut la vitele cornute mari Buba dalacului ce ieşti. Io aşè te sorocesc, Şi cu mñiere te-ndulcesc.  Dalacul (boala de cai) se vindecă.  Dălacul se manifestă în umflarea splinei şi se căpătă din iarbă prea grasă.  Porcii se molipsesc ... mîncînd din cadavrele animalelor moarte de dălac.  Cu eter se şterg buboaiele, dalacul, rănile.  Dalacul e un fel de bubă neagră, rea, periculoasă.  Aşternutul şi băligarul animalului bănuit că este bolnav de dalac, se va arde.  Guţă ... a murit anul trecut de dalac.  Să se transforme în răspînditorul unei boli molipsitoare sau a unei epidemii (pestă porcină ..., dalac).  Buba cu buboaica, Brînca cu brîncoaica, Dălacu cu dălacioaica ... Să piei, Să răspiei.  Bubă de dălac, Bubă de năjit ..., Nu face carne rea.  Tu bubă cu dălac, Tu bubă cu dălăcoaică ..., Tu de aici să ieşi!  Buba cea rea sau dalac de regulă o capătă omul de la animale.  Bubă bună, Sor’ cu dălacul Şi cu sfînta ciumă!  Hi, hi, da hi ..., lua-v-ar dalacul ... prohodi-v-ar cioarele!  Un biet mănzoc beteag din vro şeizeci de cai ce are ciocoiul ..., darea-ar dalacul într-înşii!  Cum te cheamă, cum îţi zice: Doi dalaci să te mănînce!  Ieşi, bubă albă ..., Bubă veninată, Bubă d’alac, Buba bubelor, Sora ciumelor.  Vărsatu, dalacul nu au alt leac decît ... să-i dai în grabă inimî de cuţit.  Hii căluţ cu tetea! Haide, hii dălac, De-nnoptăm pe drumuri nu mîncaţi alac.  Un dalac de iapă.  Paris quadrifolia Poporul a numit-o … dalac şi o socoteşte bună pentru vindecat dalacul.  Chenopodium bonus-henricus Abutilon theophrasti dălac Physalis alke-kengi dălac Sedum spectabile dalacuri,  dalaci. dalai-lama.
       Sus pe luciul Dunării, Îmi umblă un dalair, Dalair alai făcînd, De Tănislav întrebînd.  
       Vestibulul avea tavanul în butie, ornat cu desene în stuc alb, pereţii în roşu pompeian şi un dalaj de plăci de travertin.  Îngerul aşezat cu picioarele la nivelul dalajului ar fi călăuzit pe moartă spre poarta de metal.  Dalajul folosit pentru placarea pereţilor se execută din plăci de piatră naturală sau artificială.  dalaje. Dalle mari, ... din oarecare derîmături, stau culcate ici şi colea sub iarba care copleşise curtea.  Dale de gresie pentru pavaje şi pardoseli, pentru căptuşit pereţii, de orice grosime, cu sau fără reliefuri.  Se uita în jos şi nu-şi dezlipea privirea din dalele de piatră ale bucătăriei.  Porţiunea de trotuar, printr-o excepţie, era pavată cu dale de piatră.  În sala de primire ..., paşii au început să-mi sune pe dalele de piatră.  În zori, spălat de ploi, oraşu-i nou Pe dale limpezi soarele dansează.  Se ivi o uliţă pavată cu dale mari de piatră.  Garda patrula somnolent şi monoton pe dalele de piatră ale curţii.  Descoperă o vastă incintă înconjurată de o dublă centură, din dale verticale de piatră.  Ne-am hotărît să aruncăm dale de ciment în apă.  rămîne goală-n cer pe dalele seninătăţii.  Şi bolţi în surpătură pe necioplite dale ... Vă răsăreau vedenii în lună şi în vis.  Modificările structurale locale ale dalelor de beton.  Se depune o muncă istovitoare pentru a se desţeleni dala mare de piatră, care, ea singură, acoperă ultima celulă a împăratului prizonier.  dallă. –  dale. Uitîndu-se la undă, A ei dalbe mîni a frînt.  Eu şedeam pe-o colinioară, Rai sădit cu dalbe flori.  Şi-n aer parfumul a florilor dalbe Plutea cu lucirea steluţelor albe.  Sania-mi cea mică, murgul meu cel dalb Lăsau urme albe pe omătul alb.  De peste larg pridvor, Din dalb iatac de foişor Ieşi Zamfira-n mers isteţ.  Pe cruci dalbe de fereastră Pătrunde   lumina-n casă.  Căpşorul blond ... Se razemă pe mîna dalbă.  Feciorul ... A doua zi sta lînced sub dalba desflorare.  Afară se clătina lin o creangă dalbă de cireş în floare.  Cîmpii-s dalbi şi frumoşi.  Şi-am iubit o copiliţă Cu flori dalbe în cosiţă.  Ian întinde-o garofiţă Din a ta dalbă mînuţă.  Un cal negru d’alb de spume.  Ochii cei vătămători ... Înveliţi să fie cu perdele albe, Să nu mai privească la obraze dalbe.  Puiculiţă dalbă-n pene Şi subţire la sprîncene.  Cîtu-i moşu dalb la plete, Totu-i stă firea la fete.  Grădină cu nalbă dalbă, Vine badea şi mă-ntreabă.  Să-mi bag mîna-n minteuţă, Să scot dalbă hîrtiuţă.  Auzi, mîndră, ce s-aude … Trei miori dalbe, cornute.  Pe dalbe feţele mele, Ochii-mi varsă lăcrimele.  Sculaţi voi, romîni plugari, Florile dalbe, Că vă vin colindători.  Sub poalele ceriului, Florile dalbe! ... Mîndră masă e gătită.  Zbură din locurile străine Drept acasă în dalba ţigănie Unde pe toţi află în bucurie.  Am fost la Bicaz la începutul lunii dalb înflorite cu cele dintîi plăpînde şi gingaşe primăvăriţe ale lui martie.  El din friptă tinereaţă Pînă-n dalbă bătrîneaţă.  Alei! dragă zinişoară, Mărioară, Florioară, Mult eşti dalbă şi frumoasă Nobilul castelan, subt ochii dalbei regine a cugetelor sale, se pornea călare ... ca să vîneze.  O dalbă fecioară adoarme.   Ionel, Dalbul feciorel ..., Mai întîi zîmbea, Mai apoi rîdea.  Păserică dalbă cu aripa albă.  Dulce turturică, Dalbă păserică.  Lîngă mîndră fîntîniţă, Trece-o dalbă copiliţă.  Amîndoi sunt tot de-o seamă ... Şi la dalbe frumuseţe.  Împrejurul mesei, Numai dalbe jupînese.    Într-o verde grădiniţă Şade-o dalbă copiliţă, Pe-aşternut de calomfiri.  Să s-aleagă din nuntaşi ... Şi din dalbii coconaşi ... Să descuie porţile.  Frumoasă ca zorile, dalbă ca lumina soarelui.  O văpae albăstrie, Ce măreşte-n mezul nopţii dalba luncii feerie.  Noaptea zeii se preîmblă în vestmintele lor dalbe.  Luna revărsa printre arborii ninşi şi străluciţi în haina lor argintie o lumină dalbă ca visul de vară.  Lungi nopţi de iarnă – atunci ce dalbe-ţi par.  Mîndri heruvimi, Străjuitori la dalbe porţi de rai.  El în sîn mîna-şi băga, Dalb de paloş că scotea ... Şi butucul deschidea.  Iară noaptea lui e lină, Că-i cu-a stelelor lumină Şi cu dalbă lună plină!  Înşir-te mărgărite cu dalbe flori aurite.  La mijloc de case, Stă tot mese-ntinse, Făclii dalbe-aprinse.  Băgai mîna-n minteuţă, Scosăi dalbă săbiuţă.  În cine te-ncrezi mai bine, Ori în mine că ţi-s frate, Ori în dalbele de arme?  Dormiţi, dormiţi mari boieri, Cu dalbe la căpătîiu, Cu pistoale scumpe-n cuiu.  Penele se scaldă în dalba dimineaţă. Simţea că astfel cheful va ţine pînă-n dalba ziuă.  De la ciniori Pîn-la cîntători. De la cîntători Pînă-n dalbe zori.  De la mîndră rujă creaţă, De la puica-mi albeneaţă Ca şi dalba dimineaţă.  Uită-n sus şi uită-n jos Uită-n dalbul răsărit Vede-un călăreţ venind.  Aşa erai, o, colilia mea cea dalbă.  Pală-n rochia ei albă, Sta fecioara ca un crin: Întrupare fină, dalbă Dintr-un vis de cheruvim.  Inima poetului e de-a pururi dornică de crini şi de toată tinereţea şi de toată frumuseţea care încap în dalbul lor simbol.  Lumei se arată O dalbă de fată, Albă, goală toată, Vie şi frumoasă.  Sus, mai sus l-om ridica, Sus, mai sus la reghioană, La dalba sfînta icoană.  O dalbă de poveste Cum n-a fost şi nu mai este.  Visînd o umbră dulce cu de-argint aripe albe, Cu doi ochi ca două basme mistice, adînce, dalbe.   Să stau la foc, de somn să pic, Visînd la vremea dalbă.  El să-ţi dea, ca Oltul, apriga-i mînie, ... Dorul neatîrnării, dalba vitejie.  Ş-acea dalbă de moşie Toată-n veci a ta să fie.  În codrul cu veselie Şi cu dalbă vitejie.  Printr-o dalbă grădinuţă Se plîngea o nevăstuţă.  Despre veselie Şi despre dalbă beţie, Mare prinsoare făcea.  Peste munţi la dalbe curţi.  Căutau loc de mînăstire Şi de case bune, Fie moştenire În această dalbă lume.  dalbi, -e.  dalbazane.
       Crişane, Crişane, Dalbeş Mureşane.  dalbeşi, -e. -eş.
       Hai mîndruţă dalbineaţă, Nu te ţinea aşa făleaţă.  Vine-o dalbă rusculiţă, Dalbăneaţă la pieliţă, Gălbioară la cosiţă.  dalbineţi, -e.  C-acelea-z vaci cunoscut’e, Că la cọrni-s hed’eşele ... Şî la cọdă dalboşele.  dalboşei, -ele.  -şel.  dalcauceşte. Atunci vizirul porunci osebitei pedestrime ce-i avea dalcălaci sau iniceri dăsnădăzduiţi.  Sultan ... într-adins trămise  pentru dalcălaci, care nici apucînd să le ia în mîinile lor, căzură pe seama cazacilor.  Au năvălit dalcîlîcii turci cu multă vitejie asupra muscalilor.  daldiseli. -eală.
      
       daldisesc. daldisiri Vechile cîrlige „daldon”, lucrate de fierarii noştri, se înlocuiesc mai peste tot.   Cîrligele lor, numite daldon, ... sunt foarte mari ... şi grosolane.  La mare, se întrebuinţează Carmace cu un singur rînd ..., iar la Dunăre ... şi unele mai mari, numite daldon.  daldoane.  Anteriu de selemie Cu dalgal’ ee de fir deschis! De se vede, credeţi mie, Sînu-i fraged ca prin vis!  dalgale. dalgîci.  Măicuţa tot cicăleşte, Dalgrătă-mi bolboroseşte.  
       Dahlia cultorum Daliile îmbrăcate în bogatele lor rochii colorate şi gingaşii tamarini se legănau la adierea vîntului.  Mijlocelul ei se-ndoaie Ca o dalie în ploaie. Două fete frumuşele Mi-a furat minţile mele: Una oacheşe şi naltă, Ca o dalie invoaltă.  Florile-n grădini s-agită. Peste straturi, dalia, ca o doamnă din elită, Îşi îndreaptă talia.  În grădina tantei Ghenca înfloriseră ... daliile, legate la mijloc cu o sforicică.  Fata povestise împăratului ei timp de o mie şi una de nopţi, ... ascunzînd pe oamenii de pe poteci printre dălii şi stupi.   Legănaţi-vă ramuri, Străluciţi, fericite neamuri De dalii multicolore, Să fie vesele-aceste ore. Prin grădini şi parcuri se întîlnesc numeroase compozite decorative, cum sunt: crizantemele, ... gherghinele sau daliile.   Mi se păreau daliile din curte atît de înalte, că atingeau cu creştetele gazul uşor al norilor.  Dale cu florile cele mai plăcute de diferite culori.  Coreopsis tinctoria Rudbeckia laciniata dalii  dălii.  Jos în prundul mării dalbe Este-un măr dalior, Nu ştiu la măr ce s-a-nvăţat, Nu ştiu leu-i, Nu ştiu smeu-i, Cîte mîncă, Cîte strică daliori La Alburnum Maior ..., unde erau vestitele mine de aur ale Daciei, se afla o colonie întreagă de dalmaţi.  În Antichitate, teritoriul ... a fost locuit de dalmaţi şi de alte triburi ilirice.  Anton Verancsics dalmatul, care descrie Moldova în timpul lui Petru Rareş, subliniază spiritul tradiţionalist ce există în concepţia ţăranului din Moldova.  Tot dalmat este şi numele satului ... din o tabulă cerată.  În 1420, Veneţia a reuşit să pună stăpînire pe tot litoralul dalmat, cu excepţia Dubrovnikului.  Limba dalmată Limba dalmată vorbită pe coastele răsăritene ale Adriaticei.  Un dialect care a devenit apoi o limbă romanică, limba dalmată.  Limba dalmată – limbă romanică, astăzi dispărută.  dalmaţi, -te.
       Nu e decît un dublet dalmatic al triballicului Viminacium de la Dunăre.  Ţărm dalmatic  Regiune pe litoralul oriental al Mării Adriatice ..., cu ţărm dantelat, dublat de numeroase insAuleu alun-gite  ţărm dalmatic .  dalmatici, -ce.
       dalmaticaţi, -te. dalmatici     dalmatice   dalmaticeşti. 
      –  icesc. 
      
       A fost ideea fundamentală a grupului format din: boemi, dalmatini, galiţieni, tirolezi, italieni, croaţi, sloveni.  Dalmatinii, conştienţi de sine, se preumblă gravi şi serioşi.  S-a găsit, în Dacia, mai multe inscripţii cari amintesc personaje de obîrşie din Aequum, oraş dalmatin.  El a scris pomenirea sa prin meşteri dalmatini.  Danezul muscat dalmatin se întrebuinţează la vînătoare în Dalmaţia.  dalmatini, -e. dog  cîine dalmaţian Dog-ul dalmaţian … se întrebuinţează la vînătoare în Dalmaţia. -ţi-an.  dalmaţieni, -e. 
      – an. Draba nemorosa Frunzuliţă viorea, Scoal’ măicuţă, nu şedea, Ia cotu şi foarfeca Şi-mi croeşte malotea Cu florile cît dalma. dalme. Pecetluind cu deagetul său svînt numele a lui Dumnedzău, le-au pus ... în stană de piatră şi ca cu dalta s-au închipuit.  Carol-Cinci ... Să-şi treacă din vreme, luă pila, dalta, Care decît sceptrul sunt mult mai uşoare.  Teslarilor gealăie, dălţi, săcuri, herestei, sfredele, piroane şi altile.  Pagubă că Toderică n-a avut la el o daltă.  Vedeam bucăţi de marmură pe care a trecut dalta lui Praxitel.  Dalta în mîna abilă a sculptorului dă pietrei brute şi moarte o formă aproape egală cu idealul. Gravitatea subiectelor reclamă oarecare asprime în mînuirea daltei.  Luceşte prea curat Un chip tăiat de daltă.  Întră şi Chirică pe uşă, cu un ciocan,  c-o daltă şi c-o păreche de cleşti în mînă.   Dălţile sunt unelte cu cari se scobeşte, încrestează, găureşte ... şi sculptează lemnul. Cu dalta şi ciocanul în ceară nu ciopleşti.  Ce daltă de oţel Va trebui să-mi sape titlu-n stîncă.  Întreabă aprig pietrele cu dalta.  O floare cioplită cu dalta.  îi păreau ... anevoie de cioplit chiar cu dalta.  Oamenii pun mîna pe ciocan, pe daltă şi pe dinamită.  Săpa cu dalta în stîncă şi sculpta cocori. Las dalta cînd se cer arcuşuri moi.  Se suia pe schele ... ţinînd în mîini mistrii uşoare şi dălţi de scobit piatra.  La tot mai rara batere a dălţii, Intrau statuile albind pe zare.  Alte unelte folosite erau: spiţe din oţel, bătute cu ciocanul, dălţi de trei treimi, ciocane martel.  Cu ciocanul într-o mînă ..., La subţioară cu o daltă.  Ştia cum se răsuceşte, în fuioare subţiri, firul de cînepă şi cum se mînuieşte dalta de călăfătuit.  Ici vezi un tablou de Tizian  colo altul de Salvatore Rosa, ... fără a mai numi magnificele statue de cele mai celebre dalte ale Italiei. Breasla bărbierească mi-este foarte simpatică ... Briciul e rudă cu dalta, cu penelul, ... arcuşul, condeiul.  Alburnoides bipunctatus dălţi   dalte  daltei. 
      –  Întru acesta an s-au sfinţit şi Petru Partenie, episcop Muncaciului, prin arhiepiscopul Ştefan ..., a căruia dalterie aşa sună.  Eu însumi am văzut dalterii la preoţi ..., cu care mărturiseşte a fi aceia de la dînsul hirotoniţi preoţi.  Bieţii mitropoliţi se află cu titlu de arhiepiscopi şi de mitropoliţi în toate actele ieşite de la ei ..., nu numai în cărţi bisericeşti, ci şi în hrisoave de ale lor şi în dalterii.  dalterii. 
      –  -ni-an.  daltonieni, -e.
       Există o boală de ochi numită daltonism. Ochii cuprinşi de ea văd culorile altfel; în loc de roşu văd verde bunăoară.  Daltonismul să poate constata foarte uşor cu ajutorul unui instrument numit cromatometru.  A descris fenomenul cunoscut sub denumirea de daltonism.  Daltoniştii văd verde în loc de roş.  Iată numai cîteva exemple din domeniile interzise daltoniştilor.  Eroul filmului ... este un daltonist, proaspăt ieşit din închisoare.  daltonişti, -ste.  Dama dama În privirea vînaturilor, se însămnează: ... cucoşul sălbatic, ... dama (un soi de cerb), răţile şi gîştile sălbatice.  În acest parc, curge apa Virginia şi e plin de turme de dami ..., de căprioare, de iepuri.  După prînz, gonirăm un daim (căprior) pînă ce căzu.  Porcul mistreţ, cerbul, căprioara, damul locuiesc cea mai mare parte din păduri. Dama are coarnele late şi palmate.  dami. –   Nişte case cît damu.  Damuri de case  Rumînu cu mintea-ntreagă hie-n bordeiu, hie în damuri de case nu se hiieşte d-a trăi dumnezeieşte.  Trînti pe locul moştenesc nişte damuri de case, de-ţi era dragă lumea să te uiţi la ele  Împăratul, zărind damurile de case ce-i arătă cotoiul că erau ale ginerelui său, nu-l mai încăpea pielea de bucurie.  Şi-l ia de-l duce tîrîş după el, la nişte damuri de case, în fundul pustietăţii.  Casa fusese «cu acoperemîntul ei prostu ... au tocmit şi au coperit cu şindilă, ş-au îngrădit-o, ... ş-au făcut şi alte damuri în ogradă, suind-o la bun preţ» Case cu damuri, unde lăcuiesc cu familiile şi cu tot avutul lor  Damul e un bordei părăsit, fără uşi, fără ferestre, la marginea satului. Damuri ... sau ţarcuri de vite  Dam ... în care stau iarna bivolii, care sunt mai puţin rezistenţi la frig.  În fiecare primăvară, tata săpa într-o altă parte a ariei un dam pentru vite.  Du-te-n grajdul cailor; sus, în damul boilor.  Rînesc baliga din dam di la vite.  damuri. 
      –  Dura şi damul se cunosc în judeţul Gorj.  Se sparge damul. A plecat băiatul cu fluierul.  dame damuri,  dame.  Răşina de dammar e întrebuinţată în medicină, la fixarea preparatelor microscopice, la fabricarea lacului ... şi a torţelor.  dammar. 1 măhramă de damasc  D-ar nădăjdui el numai în oarecare folos al iconomiii, plugăriii ..., n-ar mai avea tavanuri poleite, nici canapele de damasc.  Acest steag foarte vechi ... era de damasc alb. La Lion ...  se întind în catifea groasă, în gaz transparent ca cerul şi strălucitor ca sideful, în atlas, în damasc şi altele.  Canapele şi scaune îmbrăcate în marochin şi în damască de mătăsărie.  N-am jeţuri de damască pe droturi aşezate, Am numai două laviţi.  Felurite haine de atlaz şi damasc.  Ţesături de bumbac mercerizate: poplin, caşmir, damasc.  Ferestre ascunse de draperii somptuoase de damasc de India. În faţă, un fotoliu scund şi mic, de damasc uzat.  Pe masa mare, acoperită cu damasc, tacîmurile obişnuite fuseseră înlocuite cu altele, de argint. Pe un damasc albastru ca marea, unde zăceau alături: brînzeturi, poligale amare, trandafiri.  Trimitea pahare de argint ..., postavuri zise leşeşti, atlazuri şi damascuri.  Cuferele pline ... cu sfeşnice, icoane, argintărie, damascuri, carpete au secat de tot.  Armă contopită din damascuri bune, Care nu         se-înfrînge nici tăind în fier. Vin arabii cu tari damascuri.  damas Sabie damas.  damascuri. –  damaschez.  damascări. 
      –  Pînză damascată.  damascaţi, -te.
       damascaturi.  tură. damasceni, -e.  Părintele Evtichie ţinea patru  din acele arăbeşti, cu damaschinuri de argint, durdulii la trup şi pîlnioase la gură, aşteptînd gata încărcate.  damaschinuri damaschine  damaschinez. damaschinari. -ar.
      
       damaschinări.   – Armă  damaschinată.  Sabie damaschinată.  Căută repede samovarul, ... o piesă rară de Kiev cu lănţişoare fine de argint şi un horn damaschinat.  Se trînti pe o canapea damaschinată.  damaschinaţi, -te.
      –  damaschinării. damaschinuri.  Un cap coronat, pren mijlocul unii dame, face a înţeleage părerile sale     Damele ... poartă nişte bani fără chipuri.  Damele, despre care grăisă de rău cătră craiul, să sfătuisă să-şi izbîndească pentru defăimările care pusease Bertoldo asupra lor.  O damă în vîrstă să opreşti.  Fac horă rătundă bărbaţii şi muierile ..., damele acoperite de la umere şi pînă la brîu cu o blană.  Damele romanele îl jelesc.  Eu fac judecător pe oricare damă simţitoare să judece.  Boalele acelea ce dobîndesc lăcuitorii du prin oraşe şi care le ridică întrebuinţarea mergerii pe picioare a damelor nobile.  De acum înainte damele turceşti să nu mai petreacă închise.  În această adunare, damele se înfăţişează acoperite la faţă.  Vezi o damă pariziană învestită în costumul său naţional.  Văz că vine cătră mine o damă frumoasă şi nobilă.  S-a aşăzat între două dame frumoase.  A clădit şi el băi pentru scăldat, întocmind una deosebită pentru dame  Adeseori se văd dame din căşi strălucite cu ţigară în gură.  O jună damă ... se plînse într-o zi medicului ei de oarecare dureri la mitră.  Suntem politicoşi şi rezervaţi cu damile.  Ciurul era instrumentul de festonat al damelor romîne.  Tribuna damelor era plină.  Damele ... se uită cum şoimii se răped în aer.  Damele şi cavalerii l-au privit.  Damele sînt dificile, pretenţioase, capriţioase.  Tinerimea era resfirată prin curte, ... damele făcîndu-şi vînt fiecare cu ceea ce avea la îndemînă. Damele, mai ales, sunt aşa de romanticoase.  Damele cu deosebire au să-şi spuie întotdeauna ceva înteresant.  Damelor le era ruşine să ştie bine romîneşte.  Sub lumina rămuroaselor candelabre, un mare număr de dame în crinolină.  Banii voştri îi dăm unei dame de la Crucea Roşă.  O pălărie de damă se plăteşte cu o chilă de grîu sau şi cu trei.  Titu îl nimeri bocănind de zor la un pantof de damă.  Dorobanţul ... ţinea asortiment de dame, aranjat mirese, voaluri şi centuri. Se găseşte un chil de bijuterii de aur ascunse într-un ciorap de damă.  
       În grădina hotelului ... se strîng seara ... militari cu damele şi cu progeniturile dumnealor, mari şi mici.  Te îmbrăţişez din tot sufletul, alăturînd, pentru dama ta, respectele mele.  Iar cărările vieţii fiind grele şi înguste, Ei încearcă să le treacă prin protecţie de fuste, Dedicînd broşuri la dame a căror bărbaţi ei speră C-ajungînd cîndva miniştri le-a deschide carieră.  damă de onoare  damă de onor, damă de palat, damă de cinste S-au primit de cătră crăiasca familie, de dregătorii statului şi de damele palatului.  Ieste o damă de la curte care mă aşteaptă.  Mergea ... împăratul ... cu damele curţii în veşminte cu coadă. Împărăteasa sculîndu-se, se găti, Şi luînd cîteva dame şi pe fiica-ş, Areti, Se duseră împreună. El făcu cunoştinţă cu acea volubilă şi capriţioasă principesă prin mijlocul unei dame a ei de onoare.  Damă de onor.  O pot invidia multe dame de onoare.  O damă de onoare ... spuse.   Împrejuru-i are dame Şi curteni din neamul Cerb.  Damă de companie =    Acum nu mai cad, pentru că merg totdeauna întovărăşită de dama mea de companie.  se luptă pentru frumuseţea damelor.  Aceia se luptau ca să capete o ochire de la dama inimei lor, şi aceştia aleargă ca să cîştige 1500 de ruble.  damă publică;  damă de consumaţie Flăcăii ... s-au dat în dragoste cu damele cele de la casele publice.  Damă publică.  Susţinea că, în materie de dame, Paşadia era nul.  Scandalizează pe ceilalţi chiriaşi aducînd dame în casă, ... şi pune noaptea să-i cînte gramofonul.  E nedus la dame de multă vreme.  Se zice damă şi unei amante.  Vin rar pe acasă şi el şi dama.  S-a dus la dame: a rînjit el cu îngăduinţă.  Toată lumea-mi zice damă, Că mă ţin cu o cătană, Şi mă ţin şi mă iubesc.  Cine iubeşte cătană Lumea, ţeara îi strigă damă.  Noaptea zi o faci ... asul, popa, fante, damă, stos, maca ... atîta ştii.  Prin furtuna cărţilor de joc ... dame, valeţi, rigi, aşi.  Domniţa Catrina primi dama de treflă, îşi acoperi cu ea buzele ca rodia.  Pe masă, dama de cupă stătea zîmbind îngheţat între un as de treflă şi un valet de pică.  Aruncă o carte peste umăr ..., ca să văd o damă de ghindă.  Eu am să mişc doi paşi pionul damei.  joc de dame, Am învăţat în scurtă vreme de a giuca în dame.  Care rachiu, vin, în gură ... n-a băgat, Şi care n-a jucat table, damă, sau ceva cu cărţi?  Covor „în dame” al Aglaiei Mitocariu.  dame.
      – Creuzetul ... este terminat la partea sa anterioară printr-un părete A, numit damă.  Are, la interior, o întăritură de bronz şi e echipată cu un capac care închide dama cînd se scoate rama.  dame. Cei mari erau duşi la şcoală, dar ăştia, nesăraţii, scoteau dambiluştile şi biciul şi ţin’te joacă! Ene avea cea mai frumoasă dambiluşcă din groapa lui Ouatu, făcută de ta-său la Halta Griviţa, cu strungul ... Se învîrtea o zi şi o noapte dacă o lăsai.  dambiluşti.  L-au lovit o ameţeală ce se zice damla.  Cataroiul sau damblaua cea grea. Paralesi adică damla ... locul cel bolnav cu muştar alb să-l freci.  Tată-său a fost răposat de dambla.  Fostul franţuzesc consul în Algir ... au murit de curînd de gută sau damla.  Puţin lipsi ca să îşi iese din minţi şi să îi cază dambla.  Vornicul Ioan Paladi cuprins de damla ... au fost cerut a să slobozi Mumele ... trebuie să ştie mijloacele de a căuta pe copii, fiind loviţi de apoplexie (dambla) sau de asfixie.  La gît să nu-l strîngă cu legăturica ..., să se închiză vinele gîtului şi să năvălească sîngele în cap, încît să găsească pă copil vreo dambla. Emipligia va să zică lovirea apoplexiei (damlalei) pe giumătate de trup de sus pănă gios. Vitele cornute ... cad la pămînt lovite ca de damla.  Adeseori se arată semnele damblalei.  El era lovit de dambla şi-şi pierduse minţile.  L-a lovit damla.  Mă săgeată un gînd sinistru: un atac de dambla.  Căzu jos de supărare şi, izbit de dambla, îşi dete în curînd duhul. Altă boală care vine iarăşi, cam la o anumită vîrstă, e ... apoplexia (damblaua).  Bău acolea un ceai şi fu îndată lovit de o damla (gută) la crieri.  L-a pălit damblaua.  Fie-ţi milă ..., îmi cade dambla.  Cu riscul unui atac de dambla ..., trebuia ... să asculte teorii de drept.  În mintea mea aburită miji frica să nu mă fi lovit damblaua. Dacă damblaua e uşoară, atunci se freacă bolnavul pe mîini, pe tot corpul cu spirt.  Din supărare ..., poate să-ţi vină dambla.  L-a pălit damblaua, zise părintele Ştefan.  Era să-l lovească damblaua pe năsosul de la căpitănie.  Numai cînd le loveşte cîte o dambla ..., îşi aduc aminte de Dumnezeu.  Moşul aşternu zăblaiele şi mai-mai să-i vie dambla cînd văzu atîtea bogăţii.  Moartea vine fără veste din dambla sau tetanosi (înţepenire).  Pe grec îl apuca damblaua cînd auzea numele lui Spirea.  Am crezut   că-mi vine damblaua.  Asta-i damblaua dumisale, nu s-ar duce cu sticla s-o pici cu lumînarea.  Nu mă cunoşti? Damblaua mea ... eu dăruiesc bilete.  Avea o dambla: umbla cu flori la rever.  Gunoierii îi învăţaseră damblaua.  Ricuţa lui Pătru vorbea singură. Asta era damblaua ei.  Ian te uită, capia îşi face damblaua, cugetă el.  Lasă-mă ... să-mi fac damblaua.  Are dambla la fata aia, a pus ochii pe ea.  damblale. –  Enterita sau paraplegia ... sau meningoencefalita mieilor (damblageala). eală. Celor ce au damblagit ... le punem des muştar pe mîini şi pe picioare.  Ielele ..., cînd trec ele în zbor pe deasupra lui, îi sucesc mîinile şi picioarele, îl damblagesc.  Ca să nu-l ia ... (să-l pocească, să-l damblagească) e bine ca omul să poarte pelin la gulerul cămăşii.   Cu Rusaliile întîlnitu-s-a, Mîinile dămblăgitu-i-a, Vinele la picioare zgîrcitu-i-a.  Pena Sîrboaica – opt ani a damblagit pe cărămizile prispei, la soare – o iertă Dumnezeu şi închise ochii.  damblagesc. –  L-a lovit damblagía. damblagii.  Ce să ştie bietu Habudeanu la o damblagioaică uitată de Dumnezeu.  damblagioaice.  oaică.  damblagiri.
       Omul damblagit ..., singur el cere să i se facă masle. mîna damblagiată.  Îi dămblăgit, că dă din cap de slăbiciúne.  damblagiţi, -te. –  Scăpă damblagii din foc, copii din fundul prăpăstiilor.  Damblagiul ... tîrăşte un picior.  Bărbatul soră-mii cinci ani a zăcut pe spate damblagiu.  S-a urnit aşa ca un damblagiu spre mine ..., a încercat să mă momească.  Bolnavul stă în casă mai ales dacă e damblagiu, ori moale de un picior.  Îi tremurau mîinile ca la un damblagiu.  Cei surzi, cei naivi, cei sluţi, damblagiii şi cei cu feţele schimonosite au călcat pe urmele sau au băut apă din scăldătoarea lor.  Chel şi aproape damblagiu ..., abia îşi tîrîie picioarele prin tipografie.  N-a lipsit nicio zi de la datorie, chiar cînd ajunsese damblagiu.   Cînd un om calcă pe urmele pe care au îmblat ursitoarele, rămîne damblagiu.  Paralizat sau damblagiu.  Cine lucrează în această zi rămîne damblagiu.  Doarme ... rău face. Somnu lung e damblagiu.  Parcă văd cum stau la pîndă, pătimaşi şi cîrtitori Nevoiaşii noştri critici – spadasinii damblagii Care, neputînd să muşte, morfolesc arta-n gingii.  Aţi lăsat să aleagă pe Neagu ..., damblagiul ăla, care, pentru o mită de 7 sfanţi, vinde pe tată-său.  Ce dar, mă, damblagiule? Hai mai bine să luăm o maşină şi să mergem la moară.  Prea multe ispite şi prea mulţi cheflii, damblagii şi ghiulbaharagii prieteni îi aţineau calea.  damblagii. –  -agiu. 
       Într-această populaţiune s-au găsit ... cu diferite defecte fisice şi anume: ... 348 smintiţi, 13 idioţi, 253 damlalii, 631 ciungi  damblalii.  Pentru „femeie cu purtări rele” există termenii ... damă şi dameză.  dameze.  eză. Aceste împrumuturi ... pot deveni astfel termeni expresivi: ... „fain”, „halt”, „damf”. Cînd se destupă gropile de bucate, primăvara, iese un damf urît.  Dacă stai în velniţă, te îmbeţi numai de damfu rachiului.  Damful băuturii se risipise.  Dinspre heleştee nu mai veneau damfurile nămolurilor.   Are un damf dă butoi.  Oameni de treabă la care nu se suise în cap danful ţuicei.  Să bea afară, la aer ..., să-i răcorească adierea vîntului şi să alunge de pe creierii lor damful berei.  Nu puteam să strig? Păi de la mine le pornea damful, băiatule! Aşa sînt eu: damblagiu. Cînd iau damf, s-a isprăvit. Apoi urmă cu damf.  Cu sticle de vin, ... golite pe jumătate, să ajungă cu damf între feţele bogate, să poată spune ... cuvinte de spirit.  Dă-i damf cît mai mult.  E mare danf aicea.  damfuri. Nu sămănaţi după vîrstă să fiţi damigelă de măritat.  Cavatina ... rămase neesecutată, fără ca să se vază cel puţin o scuză din partea acelei damicele.  Delectările damicelei ... îl pasionează.  Onorabilă damicelă, din momentul fatal în care ... am văzut acei răpitori ochi ..., inima mea palpită.  Şarmantă damicelă Cu ochi ca de gazelă ... Ai şic, eşti elegantă În tot al tău aspect Inspiri oricui respect Un amic mă prezintă damicelei şi ea-mi dădu mîna cu graţie.  Sărmanul papa, cum putea să fie atît de naiv, să vorbească un astfel de lucru unei damicele din era nouă?   Damicelă de onoare Va rămîne şi fără răsplată, afară numai dacă damicela d-onoare nu se va fura dimpreună cu infanta.  Damicela (cuconiţă sau domnişoară) Sofia de Paskier ... a murit de curînd în floarea tinereţilor sale.  La damicela Alecsandrina R ... Privind cununa cea mare a damicelelor, cu greu te-ai decide să preferi pe una din toate.  O damicelă-n samă l-a primit, Pe cînd în Neapol se plimba pe stradă, I-a dat, de toată viaţa le-a simţit, Credinţă şi iubire o grămadă.  damicele.  Pion dublu pe damier.  damiere.  Tot vinul şi-l vinde lăsîndu-şi, poate, cîteva vedre într-o putinică, balercă, balercuţă sau dimingeană (sticlă mare, învălită în împletituri de răchită).  clondirele goale de pe rafturi, demigenele, tejgheaua.   Damigeană de sticlă de orice culoare, avînd o capacitate de la 2 l în sus. A fost atîta umblet cu butoaiele şi cu damigenele în preajma sfintelor sărbători. Damigene cu dop.  Se întoarse cu o roabă plină cu damigene.  Şi mai au pe lîngă ei Damigene, două-trei.  În vestibul, dădu peste o damigeană pîntecoasă.  Sosi în port într-o trăsură plină cu sticle ... şi cu damigene pîntecoase.  Să opăresc damigeana pentru ulei. Butoiul era plin. Mai avea şi o damigeană plină.  Scoate damigeana ... aceea cu ţuică şi un pahar.  Se ridică, s-apropie de proră şi începu să tragă afară o dimigeană de vin.  Preotul ... puse la bătaie o damigeană de vin, nu-i mai lăsă să plece pînă dimineaţa.   Băiat de petrecere, harnic la treabă, ... luptînd voiniceşte cu damigeana cu vin.  După ce-au sfîrşit damigeana, Omu veni lîngă doctor, ca bolnavul care nu poate vorbi decît de boala lui.  Reapăru cu o damigeană de vin, pe care o puse în mijlocul mesei.  A adus ... cîteva sticle de ţuică şi cîteva damigene de vin.  Luăm apoi de la mine şi o damigeană de vin, şi o roată de caş.  Cîrciumarul luă o damigeană de ţuică şi porni să se cinstească cu ei.  Să-mi vii cu damigeana de vin muscat de la naşu.  Cînd căzile s-au umplut, untul e topit şi pus în damigeni.  Dimigeană dă tablă. damigene  damigeni.  damijoane  dămegeni dimăgenci dimigeni  dilmigene  temingene Dă, Doamne-acolo lacrim’ şi graţia Ta toată, Împacă (de se poate) disgraţiatul suflet Damnat de sine însuşi turmentelor eterne.  Damnez o carte.  damnez.  damnabili, -e. 
      –  hrăneau în umbra romantismului european ideea damnării poetului.  damnări. 
       Scotea un urlet întocmai ca al damnaţilor din infern.  Muzica se face răsunătoare şi domină izbucnirile de durere ale damnaţilor.  Suflet damnat.  Lăpuşneanu e un damnat, osîndit de providenţă să verse sînge şi să năzuie după mîntuire.  Pentru ce a fost privit ca şef al şcoalei simboliste? Ca poet damnat?  Nu era cu nimic vinovată să sufere din pricina unei iubiri damnate.  Această teorie … a artistului damnat a avut largă circulaţie în estetica idealistă burgheză. Forţa lui nu are nimic din forţa neagră a eroilor romantici, damnaţi, ci e pozitivă, o simţi că distruge ca să construiască.  Carte damnată.  damnaţi, -te.  Analogiile cu Baudelaire şi Mallarmé se fac cu prudenţă şi ponderaţiune prin prisma desăvîrşirii formei sau prin damnatism.  -ism. 
      
       De cînd cu primii noştri părinţi, perechea mai frumoasă n-a fost expusă pericolului de a se împinge unul pe altul în păcat şi în damnaţie.  Dar care e adevărul, dacă este REM-ul o mîntuire sau o damnaţiune, numai tu ai să afli.  Ideea damnaţiunii universale o stîrneşte însă mai ales imaginea rutului infinit.   Condiţionarea interioară a obsesiei bacoviene e poate mai greu de depistat, ea apare ca o fatalitate, ca o damnaţiune a poetului.  -ţi-u-.  damnaţiuni. –  damnoşi, -oase. Pretutindenea, unde am încercat săpături, am aflat acest mineral în greziu odată cu damouritul damurit. Şi şvezii şi danii tot nemţi sînt şi un neam sînt. Olandezu   scump, danul, iubitoriu de adevăr.  El a bătut ... pe scoţieni, carii a voit a se uni cu danii.  De   ţin ... toţi danii, şvecii ... holanzii, englezii şi scoţii.  Danii au trup înalt, faţă albă, păr galbin şi ochi vineţi.  dani, -e. 
      –  dani.  Danaos al Argosului, care ar fi dat naştere neamului danailor.  Coeficientul de debit ... depinde, în general, ... şi de diametrul danaidei.  danaide. 
      –  Solanum tuberosum damoveţi Helianthus tuberosus danaveţi Cărătorii de la dana a doua.  Vaporul a acostat la dana a treia.  Lungimea unei dane este egală cu lungimea celor mai mari nave care acostează de obicei.  Cheiurile de acostare ... vor avea o lungime de peste două ori mai mare, numărul danelor operative sporind cu 60%.   Accidentul naval a avut loc la sfîrşitul săptămînii trecute, în dana 64 a Portului Constanţa.  Dionisie Mocanu ... trăsese la dana sentimentală a semănătorismului. dane. Cu fiecare material discografic, ei încearcă să aducă o notă aparte în peisajul muzicii dance din Romînia. dens.
       Moşneagului îi rîdeau ochii de voinicia danciului.  Ce belşug la mine-acasă, cum pe danci am să-i hrănesc.  Dancii înainte-i toţi ieşiră Şi cu cîrdul, iuţi ca ulii peste trăişti năvăliră.   Roata zboară, pe cînd dancii prin prejur se dau de-a tumba.  În apendice se mai dau: ciorciovel, danciu, gangur, ghiaur, graur, puradeu.  Danciul însă nu era pentru aşa treabă.  Vin ţigăncile la crîng Să culeagă viorele, Vin cu fustele-n parîng Şi cu dancii după ele.  Dancii, cu arcuri şi praştii, prigoneau ţarcile şi ghionoaiele. Cîţiva danci perpeliţi miorlăiau împrejurul boierului.  Comandase fleici ... şi adusese doi danci viorişti să le cînte de dor.  Ia ascultaţi, dancilor, ... să-mi cîntaţi o horă. danci.  Elefterescu strîmbase la început din nas cînd îşi văzuse casa transformată în dancing intermitent.  Te pomeneşti la cincizeci de ani îmbrăcat ca un as de „dancing”.  Bar alături de bodegă şi dancing.  La restaurantul Krasnopolski – dancing.  Ai ... covoare persane, dancinguri şi varieteuri.  Prin baruri şi dancinguri gîfîiau jazurile.  Ea ... mai putea să dea cîte o raită prin dancingurile de lux.  Preferă să se distreze în dancingurile ... Berlinului.  Ne informează ... despre dancinguri şi baruri.  Rămîneam mult timp împreună cu fetele, în salon, şi adesea improvizam un dancing sărăcăcios.  
       dánsing. dancinguri.
       Pe atunci nunta era dandana mare.  Ba nu, nu ... Eu nu sunt de dandana.  Dacă moare un boier mare, Pun clopotele-n mişcare Şi fac mare dandana.  Noi ... purtăm fustanea, facem dandana.  Face chefuri în fiecare seară ..., dandanaua ţine pînă la ziuă.  Porniră nuntă împărătească care ţinu şapte zile ..., iar după ce se sfîrşi dandanaua, îşi luă ginerele mireasa.  Clopot de dandana =  Se auzea sunetul clopotului de dandana.  Se aude ... clopotul de dandana.  A răsunat clopotul de dandana.  Cumpărătorul ceru cu paguba sa Să scape de supărare şi casele a-i lăsa. Decît să stea să mai umble-n dandanale, judecăţi.  Mai pune bani izlazului, mai dijma, mai acsizu şi cîte dandanale toate.  Mîine avem alte dandanale, să ne odihnim deocamdată.  Tu totuşi ai crezut ..., căci altfel nu intrai în dandanaua asta.  Se ţine numai de dandanale.  Uite, mă, dandanaua naibii, îmi ziceam eu, mergînd spre casă.  Se osteni spre car. Aci altă dandana.  De la el să fi auzit dandanale de mahala şi de alegeri.  Ţine-ne, Doamne, să vedem şi dandanaua asta.  Nu s-a mai pomenit aşa dandana.  Uite, acum e o dandana cu nişte manifeste clandestine.  De-aci are să iasă mare dandanaua ... spune colonelul.  După o lună de zile, altă dandana.  Suntem la începutul unei dandanale nemaivăzute ... Un război nu-i o joacă.  De data aceasta, dandanaua s-a întîmplat.  Am rătăcit, biet, căutîndu-l trei ani. Cînd l-am găsit, altă dandana. Că şi plugu-i dandana; Nişte lemne înşiruite, Nişte fiare ruginite, Nişte vite amărîte.  Să vă povestesc cum a făcut el dreptate unui om care intrase într-o mare dandana.  Am dat peste o dandana.  Rabdă suflete cît poţi ... Fii voinic, nu te lăsa, C-apoi dai de dandana.  Peste 250 000 de lei, o să vedem cine o să plătească dandanaua asta.  dandă, dangă, dangana, danjă Am dandă cu el.  Are dandă pînă s-o găti.  Aveam noi o dangă mai de demult Aşa-i e danga lui.  dandanale.  Pre la 11 ceasuri au început bătaia şi dandariul lui Batori, carele era din 12 000 de ostaşi, au învins mai întîi pe romîni.  dandariuri.  Ce dander mai e şi acela?  danduri dandări.  oaie. dandonesc. dandurîi. Reţete pentru un dandi (elegant).  Îl cerceta prin un binoclu lornetă) cu un aer ce ar fi mirat şi pe un dandi de profesie.  Doi dandy din cei mai corupţi ai oraşului ... rîdeau.  Economist şi dansator modern, cam în vîrstă, cu cioc mic şi mustaţă arcuită, de dandy demodat.   Îi cunoştea prea bine ... deşarta ahtiere pentru gloria de dandy valah.  Rămîn singur, dandy aristocrat.  dandi, dendi  déndi. dandy.  Se strînsese un mare număr de denimarchezi.  Olandezii stăpînesc ... cetăţuia Emina ... danimarchezii, Hristiansburg.  danemarchezi, -e.  -ez.  Orice danez aspiră la fericirea de a vedea productul aflărilor sale archeologice înavuţind tezaurele artistice.  Danez crescut în Anglia. Danezul O. Jespersen a făcut ... inventarul cuvintelor.  În urma acestei vizite, danezii au fost interesaţi în a intensifica numărul de curse aeriene.  Hamlet nu e specific danez.  Dacă cineva se simte anume dispus să trateze materie tragice ori comice … îi recomandăm … comediele cele poporale ale poetului danez Holberg S-au încuscrit cu dînsul, înrudindu-se cu familia regală daneză.  Căluţul lui danez urmat de doi cîni ... zguduiau pămîntul.   În nordul danez, suedez, norvegian ... este o viaţă originală a spiritului.  Călătoria place din ce în ce mai mult scriitorului danez.  Place această producţie daneză.  Avioane ale CIA ... au survolat ilegal de 20 de ori teritoriul Danemarcei după 2001, au declarat, joi, surse parlamentare daneze.  Limba daneză  Daneza şi norvegiana se deosebesc cu mult mai mult decît dialectul ardelean de cel muntean Norvegienii scriu şi astăzi în limba daneză.  În Norvegia a servit ca limbă literară în secolul al  XIX-lea o formă modificată a limbii daneze.  Islandeza, norvegiana, suedeza şi daneza ... provin din aceste dialecte.  Limba daneză, limbă germanică vorbită în Danemarca. Forma „pund” ... o găsim şi astăzi în daneză, norvegiană, suedeză şi islandeză.  danezi, -e.  Cînd s-a atins de mijlocul ei, dang: a plesnit cercul şi ea îndată a născut pruncul. Clopotele sună iarăşi dang, dang, dang.   Într-o sară, iar încep clopotele de vecernie: ... danga! Danga !  Din pieile ce le-au lucrat jupînul Patru, încărcai astăzi 112 turale, piei 1 120, şi ale dumnetali sînt tot cu trei damăgale, după cum mi-ai poruncit dumneata aşa le-am pus  Făcea vameşii mari supărări şi necazuri tabacilor, ... puind şi dangale la piei, de le strica mărfurile  De multe ori se învoia cu vameşii peste an şi atunci lipsea damgaoa, plătind învoirea  Numărul matricol şi dangalele ce se pun pe gît, spinare, coapsă.  Fiecare herghelie are un sistem propriu de aplicare a dangalelor.  Dangaua infamiei.   În sînul acestei rase se găsesc mai multe linii de sînge ..., fiecare din aceste linii avînd dangaua ei specială. Avea Tudor ş-avea Tot cinzeci de iepe breze Pintenoage la picioare, Cu dangale pă spinare, Rotoacale pă subt poale.  Cu untdelemn că-l ungea, Cu basmaua că-l ştergea, Tot dangale că-l făcea.  Pe şargul că mi-l scotea ..., Îi dă coama de pămînt, C-acela fuge mai mult. Dangalale de sub poale, C-acela fuge mai tare.  Cu dangale pe spinare.  Numai neica                  la-nchisoare, ... Pentru gloabe de iepşoare, Cu dangale pe spinare.  La ureche semnele se fac cu cuţitul, cu foarfeca, cu preduceaua şi cu dangaua.  dangale.  Manafi, arapi, anatoleni, dancalici şi giurgiuveni   Înfrînarea dangalacilor (turci fără căpătîi) ce se revărsa necontenit din sarhaturi  dangalaci. –  Dangătul clopotului răsună rar, înduioşat.  A doua zi clopotul răsuna jalnicul şi obişnuitul lui dangăt.  Clopotele din vale m-au întovărăşit veşnic cu dangătul lor legănat.  S-auzea dangătul duios al clopotelor.  În dangătele clopotelor mari, călugării ... începură să-şi plîngă viaţa. Era o vreme dulce, cu aburi pe zăvoaie Şi dangăte de clopot în turlele de fier.  Din depărtări veneau dangătele clopotelor. Ne-am oprit din lucru tresărind în vraja dangătelor care înfiorau liniştea solemnă a golfului.  Nu circula printre ele vreun dangăt, vreo frămîntare belicoasă.  Sună pădurile cu verde dangăt.  Pe dealurile arse şi deşarte A nins rugina dangătelor moarte.  dangăte. 
      –  ăt. 
        
      
       Unele curgeri de porfire din complexul banatitic sunt intercalate între depozitele daniene.  Fauna danianului cuprinde unele tipuri de echinoide cretacice.  -ni-an. –  danieni, -e. 
      –  Abramson, poet danic, ... vrednic de însămnat pentru ale lui poeme didactice.  danici, -ce. 
        + -ic. 
       La 8 ale acestia au urmat audienţia crăiescului danicesc ministru.  daniceşti. 
      –   +  -icesc. 
       Acestue  am dat danie şi dăruire a mea direptă ocină şi moşăi  Catastiv de sate întregi ... de zestre şi de danie şi de miluire de la ... Gheorghe Ursache  Un sat întreg ... danie de la Vasilie-Vodă Măricuţii, fata lui Gheorghe  Şi toată dania ce va da omul domnului den toate ... cîte are el, den om pînă în dobitoc şi den ţarina moşeei lui nu se va da, nice se va cumpăra. Să-şi stăpînească părţile de moşie ce ... le avea danii şi cumpărături de la nişte răzeşi  Am întărit dumnealui dania numitei moşii şi oraş  Datoriile le plătesc moştenitorii, iar nu acei ce le-au rămas ceva danii de la mortul.  Să înflorească mănăstirile ... prin dănii şi închinări vecinice de moşii.  Făgădui că va păstra constituţia ţării şi toate privilegiile, libertăţile şi dăniele nobililor.  Nu este vorba de danie ..., ci este vorba de un drept rezultînd din două hrisoave.  A lăsat şi danii la Mănăstirea Snagovului.  Se făcu a se supăra pe ei pentru că ar fi întrecut hotarele daniei lor dintru început.  Nu-mi mai rămîne decît să împart mînăstirilor ... şi să le fac danii de prisăci, de ocine şi sate.   Cele mai vechi documente pomenesc de danii făcute de către unii domni.   Orice prietenie se întemeiază pe o parţială, dar susţinută neînţelegere. În faptul ghicirii celuilalt se strecoară prea mult dania prietenului.  Se cuvenea să-i duc stareţului o danie. Biserica ... o şi sprijinea ... cu dania jirtfelnică a credincioşilor ei.   Patrimoniul bisericii s-a constituit din danii şi a crescut necontenit.  A acordat un sprijin larg bisericii prin diverse danii de pămînturi.  Pentru dania sa ..., merită să fie pus alături de Grigore al II-lea.  Acest fond e înfiinţat din banii adunaţi ... din cinstea sau dania binefăcătorilor.   Să cinstim chipul cel însufleţit ... pre Iusina, frumseţea cea păzită şi dania cea nerăpită.  Începusem ... să-mi reconstitui întrebătoarea fiinţă sufletească a omului, care influenţase, prin incomparabila lui danie, întreg destinul vieţii mele.  A priceput că trebuiesc luate şi danie de jertfeală măcar o parte din viaţa pe care voise s-o jertfească întreagă.  De-am putea aranja nunta ..., ar fi o adevărată danie a lui Dumnezeu.  Taci şi te miră – poate sînt fraţi! Înfricoşată taină şi danie.  Act hrisov de   pentru  danie =  S-au orînduit în hrisovul ce s-au făcut pentru ... dănii ce se fac prin diiată.  Pentru hrisov ce să va face din nou pentru vreo danie de moşie vor lua ... 40 scriitoriului. Prin acturile de daniie sau şi de vînzare, să vă fi mărginit cu desluşire că povaţa şi duhul a dănieşului sau a vînzătorului au fost de a nu să supune lăcuitorii du pă locul dat sau vîndut la ... unile din îndatoririle clăcaşilor către propriietar  Biserica ... avuse anume în arhiva sa mai multe hrisoave de dănii din partea domnilor. Zilnic se făceau acte de întărire şi de danie.  Hrisovul de danie pe care Constantin Racoviţă îl dă mănăstirilor.  Am adus cu mine actul de danie a schitului.  Unele acte de danie regale se pot urmări pînă sub domnia lui Bela I.  Acturile de danii domneşti pentru besearici şi mănăstiri.  În primele acte de danii ... sînt menţionate şi livezi.  Parte din hotarul Popeştilor ... o avea zălogită ... şi în urmă o face şi danie la vornicul Iordache   Acea bucată de loc de moşie iaste dată danie de Rotompan cel bătrîn  Care zapis scria că au dat această jumătate de hotar danie la sfînta mănăstire ( Aveau pe moşiile lor vecinii daţi danie şi miluire împreună cu moşiile  Părinţii ţi-au făgăduit-o dacă moşi-tău s-a face danie ţie, dar moşi-tău nu vrea.  Au voit mai în urmă să facă danii la mănăstiri.  Pe seama sfintei biserici făcea dănii peste dănii.  La 5 februarie ...,  domnul face o danie.  O singură dată, pe cînd eram între ei ..., pe loc m-au făcut danie hoheriului.  Pentru tine danie dracului m-aş face de-aş şti că-i nevoie.  Cu mari danii dobîndind aceasta de la turci.  Duca-Vodă ... au lăsat ţara în 6 luni de  n-au scos nicio danie  .  Din zece peşti se lua unul pentru danie.  danii  dănii. 
      –  Întru el v-aţi dezmierdat ce iaste năravul dracului … măriile şi săltăturile şi zbiarătele şi danţurele  Giocurile şi danţurile veselea-l.  Un vornic mare purta un cap de danţu.  Uneori poartă danţul şi un om prost şi fămeaie proastă  Iar şiimeanii, deacă văzură pre Esop, făcură jărtve şi întinsără danţuri cu bucurie mare.  Prunci – angelici ... cu arip’ diafane ... cîntaţi şi trageţi danţul.  Isprăvise cu danţ – ungureana – ce jucase cu frumoasa prinţesă.  Tot sărind o ducea roaba, ca cînd parcă juca danţ.  Începeau a învîrti hora strămoşească şi danţurile cele vesele.  Nuntă în adevăr domnească, cu bogăţie, cu veselie, cu cîntări şi cu danţuri.  Şi trag la danţuri, la hori, la brîuri.  Sunau muzicele şi se întindeau danţurile pentru bucuria de nuntă a domniţei.  Ţiganca mică şi plăpîndă, Ce se-nvîrte în danţ vioaie, Cîntînd descîntece de ploaie.  Se putea vedea petrecerea, dansul care se învîrtea în cercul acela enorm.  Toată această lume de fantasme ... ce într-un danţ infernal se învîrtea vijelios.  Planurile ... se înşirau nesfîrşite asupra toaletelor, dansurilor, cavalerilor.  O cobză şi o vioară îndeamnă flăcăii piperniciţi la dansuri.  Ştia să danseze orice dans.  Mă gîndeam cu un dispreţ nemărginit la cheful de acasă şi la danţurile întinse în melodiile scripcii. Dansa cu aceeaşi măiestrie dansurile tuturor epocilor.  Locuitorii de la şes ... se folosesc, la dansurile lor, de nai.  Se plictisea. Nici bal, nici cavaler, nici flori, nici danţuri, nici lăute. Bătăile versului am prins a deprinde Nu din cărţi, ci din horă, din danţ.  Cucoană, hai să te mai fac un danţ.  Cîntecul, dansul sunt strîns legate de textul oral. constau fie din spectacole de teatru, cîntece şi dansuri ..., fie din plimbări cu barca.  Ansamblurile de cîntece şi dansuri.  Şi dans, în jur, de arlechini În largi costume monahale M-au cotropit.  Pe lîngă gravele chipuri ale demonilor şi zeilor fertilităţii, măştile africane cunosc şi expresia grotescă, necesară unor jocuri şi dansuri rituale.  La horă dacă se prinde, Inima ei se aprinde Şi danţul mereu-ntinde.  Jos la rădăcină, La verde tulpină, Frumos danţ se trage.  Nuntă că-mi făcea, Veseli petrecea, Danţuri dănţuia.  Cînd mireasa e gata şi bucatele mîncate, ies din casă jucînd primul „danţu”.  Jos la rădăcină, La dalbă tulpină, Danţul de boieri.  Au lăsat fusu-n tîrnaţ Şi-au venit să joace-un danţ.  Cine intră în danţ, trebuie să ştie juca.  Danţul cu cimpoi se trage Şi tîrgul cu bani se face.  Danţurile romîneşti au un sunet de moliciune.  Danţele romîneşti au urmat prînzului.  Danţul italian ce-i zic tarantela să cunoaşte mai mult de nume decît din a sa însuşire.  Aideţi dar să tragem un danţ d-ale tătăreşti.  Trăsei ... un pui de danţ romînesc.  Avea ... acea vibraţie melodioasă, calmă, pe care o au toţi oamenii fruntaşi adevăraţi în activitatea lor, oricare ar fi ea: artă, politică, militărie, dans modern.  Astăzi sînt la modă dansul expresionist şi muzica de jazz.  Bogăţia de folclor mitologic se pierde, dacă nu se strînge activ, cum se face în domeniul muzicii şi dansurilor populare.  Un alt grup de fete îi urmară îndată, aducînd pe scenă minunatele dansuri caucaziene.  Dintre cele mai vechi tipuri de dansuri fac parte dansurile rituale.  Dans clasic.  Dans istoric.  Dans de caracter. Dans de salon.  În 1905 ... am pregătit, pentru prima oară, suita de dansuri şi cîntece populare ale ţărănimii romîne din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. Dansul azerbaidjan „Ciobanii”.  Danţu cel susu.  Danţu în sus.  Danţu alăturea.  Danţu miresii.  Danţu cel de-nvîrtit. Danţu-n patru.  Cantemir-Vodă şi Cufăreştii s-au mai apucat şi de alt danţ asupra muntenilor şi muntenii asupra lor.  Priveau pe marea-ntinsă ... Jos danţuri de lumine şi-al valurilor cînt.  Şi rîul repetă ca cîntul de îngeri În repede danţ.  Oricum ţi-ai prinde gîndul, pe zor sau pe-ndelete, Şi-n orice danţ retoric tu nu uita, poete, Că vorba-i ca şi omul.  Dulci arome împrăştie în aer danţul acesta ritmic de fantome.  Urzeala florilor de ger ... pierind ... în dansul viforului.  La capul lui s-au strîns la dans cobolzii.  S-a mai uitat la danţul pe grătar ..., Şi a plecat Măria Sa înseninată.  Siluete în ceaţă se ivesc şi dispar după o clipă, într-un dans de imagini neclare.  Apa fierbea în dansul zvăpăiat a mii şi mii de peşti feluriţi.  Pădurile bătrîne-n dansul ploilor se prind.  Dacă ai intrat în danţ, trebuie să joci,  Trebuie … însă să mă întorc la postul meu, adică în iadul băcălesc al Parisului ... Perspectiva    nu-mi surîde nicidecum, dar ce să fac? Am intrat în danţ ...  Dansul albinelor  De îi va porunci danţul, El îl cîntă şi ia sfanţul. Dulci armonii de flaute, vioare Conduc un hor de danţuri săltătoare. Oistrah, ţinînd seamă de caracterul de dans decent şi lent, l-a interpretat fluid  Lăutarii începuseră un dans săltăreţ.  Nu sunt dascăl nici de muzică, nici de danţ. Trebuie să ştie şi să cunoască muzica şi danţul.  Doamnele romîne au educaţie strălucită: limbi, muzică, danţ şi toaletă.  Muzica, zugrăvirea şi danţul să desfăteze ceasurile cele fără lucru ale unei fete.  Dacă aş fi putut să fac a se da şcolarilor mei maisteri de danţ ..., aş fi făcut-o.  Aceea însă în care te întrece ... este danţul.  Danţul, muzica, pădurea, Pe acestea le-ndrăgii, Nu chiliile pustii Unde plîngi, gîndind aiurea! Un glas puternic strigă ... Era comanda profesorului de dans. M-am dus şi la şcoala de dans.  Trupele noastre de teatru şi dans vizitează, rînd pe rînd ovaţionate, străinătăţile depărtate.  Sunt profesor de dans.  Gimnastica, dansul, muzica, poezia, pictura, fizica şi geografia erau cunoştinţele curente în care foarte mulţi excelau.  Exprimă, cu ajutorul mijloacelor specifice dansului, lupta plină de abnegaţie a constructorilor.  să ştie danţul cel mai ales.  Dansul este strîns legat de muzică, al cărei conţinut îl ilustrează.  Dansul, această strălucită artă ..., se vede astăzi confruntat cu cîteva întrebări hotărîtoare pentru destinele sale.  Alergarea, săriturile, danţul ..., în sfîrşit, toate eczerciţiile ghimnastice, trebuie să se întrebuinţeze în locul doftoriilor.  Ar fi un curs de vorbă prea serios pentru nişte ascultători în rochii de bal şi în toaletă de danţ.  Stricarea somnului noaptea prin giocul cărţilor, prin danţ şi altele, este împotrivitoare curei.  Leneşul fuge de danţ, ca şi cîinile de lanţ.  Fiii şi fiicele acestora, inimaţi de pasiunea ce o au pentru danţ, se formează în grupe şi danţă pe lîngă foc.  Provocarea la danţ venea mai totdeauna din partea tinerilor.  Toate-n horă vesel prinse Şi cuprinse De-ale danţului beţii.  Aide să mai vorbim despre petreceri, despre dans.  Refuzase orice invitaţie la danţ.  Ca adaus la plăcerile mîncării şi băuturii, se făcu danţ. Dansul e o manifestare primitivă a dragostei de viaţă.  Cînd veniră cei dintîi bărbaţi şi femei în luncă, tineretul pornise dansul.  Mare sindrofie ... cu lăutari, cu danţ, cu ceai, cu cărţi.  Toţi ... de-abia aşteptau să înceapă danţul. Un fel de umbrar pavilion ... slujea seara pentru dans.  Am venit să te invit pe dumneata la dans Pot să-mi dau seama de avantajele dansului.  Toate aceste crîmpeie ştiute de ei încep să li se amestece în priviri sub îndemnul vinului şi al dansului.  Pe ringul de dans perechile se mişcau într-un vîrtej multicolor.  Am învăţat să preferăm hotelurilor şi staţiunilor moderne, sufocate de turişti, de automobile şi de ringuri de dans, liniştea satului străvechi.  Să ştii toarce şi urzi, Cum ştii dansul repedzi. De-aş şti da cu coasa-n laz, Cum dau cu picioru-n danţ ... Fi-aş gazdă ca Bobuţul, Nu coldău ca selecuţul.  Dă-mă, mamă, după neamţ, Doară m-oi hrăni cu danţ.  Ochii cată după fete, Gura strigă după sete. La picioare danţu-i bai, Zi-ne, dară, măi Mihai.  Fetele boierilor mei ... stau la danţuri şi la petreceri. Mergeau la dans în saloanele cartierului.  Ţucu-lu bărbatu meu Că mă lasă unde vreu, La danţ şi la fogădău.  dansuri. –  danţe, danţure  Tanz  
       Să-mi înfăţişezi pe acest tînăr ce danţă.  La un bal de curte danţa cu regina Angliei.  Ele încep a danţa şi forma un cerc în jurul mirtului şi al eroului.  Începu să danţe.  N-a dănţat decît cu Arsenie.  Fiii şi fiicele acestora, inimaţi de pasiunea ce o au pentru danţ, se formează în grupe şi danţă pe lîngă foc.  Am auzit o mulţime de melodii maghiare scrise pe modul minor, dar care ... făceau pe maghiar să danţe ca un turbat.  Erau silite a danţa numai cu scriitorul satului.  În ce constă educaţia noastră? În a vorbi franţuzeşte, danţa, cînta.  S-a danţat cu zelul obişnuit în Viena.   O staţiune ... unde te plictiseşti, pînă la înecăciune, dacă nu ştii danţa.  Danţai mai adeseori cu ea.  Fiecare dansa cu cîte o fată, dar se puteau vedea două fete la fecior.  Iar d-ta îmi poţi … dovedi cum Shiva a creat universul dansînd Îi plăcea să danseze mai mult ca orice.  Dansa fantastic, leneş, decadent.  Roşcovana cu părul ondulat ... dansa-ntr-un cabaret.  Aici petrecem admirabil. Dansăm, jucăm tot felul de gajuri.  Cînd ne-am luat ..., cine mai dansa ca el?  Se plimbă, mănîncă, danţează, rîde.  Dansa, parcă plutind în aer.  Am preferat să mă uit cum dansează celelalte fete. Copiii turci ... danţează indecent în sunetul a două viori şi al unei dairele. Fetele primeau să danseze cu el duminica şi-l priveau cu simpatie.  Matilda m-a sfătuit să renunţ. Dansez ca un manechin.  Fetele îmi plăceau ... şi dansam cu ele.  Am văzut zînile, Cum ţineau deasupra capului mînile Şi dansau în iarba cea nouă, Bucuroase că plouă.  Voi, cei ce-n jurul rugului dansaţi, Simţiţi cum groaza-n piept vi se revarsă! Am adus un patefon. O să dansăm.  Toate categoriile de public doresc să danseze.  Poporul fremăta de bucurie, Cînta cîntece patriotice. Dansa.  Toţi flăcăii care au jucat şi dansat la „păzitul usturoiului” – veche şi uitată superstiţie, acum prilej de glume şi veselie – merg de Anul Nou cu capra.  a dansat ... acompaniat de dansatoare profesioniste.  Pe malurile canalului se aflau numeroase localuri de petrecere, unde se dansa sub bolţile de viţă de vie.  Ochii de foc ai lumînărilor de ceară danţau prin aer în noaptea bisericei.  Focul dansa înaintea ochilor noştri.  Umbrele ... dansau în şuviţele de lumini ale rampei.  Dansa şi se învîrtea ca un firmament de stele.  A dat de vreo două zile un polei straşnic ... Toată lumea trece dansînd, alunecă, se răstoarnă.  Cu vuiet de cascadă, uşa rotativă dansa neîntrerupt.  Ploaia dansat-a pe sat şi pe munţi. Diptere străvezii la felinare Dansează hora, sus, peste uluci.  Supravieţuia danţînd dansul victoriei pe mormîntul fiilor lor, cu lacremele de fată. Toţi cu sete danţă fantasticul danţ.  Ştia să danseze orice dans.  Dansul trist al toamnei îl dansăm acum.  Dănţă al doilea cadril cu prinţul Olandei.  Nu ştie franţuzeşte, nici nu dansează bostonul.  În noaptea aceea Laura a visat numai pe Aurel, ... cu care părea că dansează cadrilul al doilea.  Dansează cancanul. În ceaiurile dansante ... dansează foxtrot, schimmy, tango.  Mai danseaz-o şi pe nevastă-ta.   Ocupă-te de ea,  distreaz-o, danseaz-o, spune-i bancuri. dansez. –  danţ  danţez tanzen Sînt invitaţi la o mică petrecere dansantă.  A fost foarte interesant intermezzul dansant din cauza splendidelor costume.  Jocul pe catalige şi alte spectacole ambulante şi dansante de felul acesta.  Balul din octombrie şi serata dansantă din februarie, ... erau distracţiile cele mai înalte.  M-a întrebat ... dacă aş putea aduce fetele la un ceai dansant.  Ar rămîne toată vremea preocupaţi cu mustrarea că se desfată la un ceai dansant, cînd tanti Matilda îşi dă poate sufletul Aşteptam să se aprindă lumini colorate şi mici, de serată dansantă.  M-am gîndit să facem ceai dansant.  Matilda nu-şi pierde chiar toată noaptea prin barurile dansante. Tema sinuoasă, cu alură dansantă, a finalului.  Traversă dansantă  Sarcina traversei dansante se transmite printr-un sistem de legături elastice … la cadrul de boghiu. dansanţi, -te.  dansări.  dansaţi, -te.  Trăgea după sine cu o mînă zdravănă tot lanţul dănţătorilor.  Dănţătorii fac diferite poze gimnastice pline de maiestate şi graţie.  Ridică ochii spre părechile de dansatori care se învîrteau ca vijeliile.  Castitatea dansatoarelor nu e pusă la îndoială aici.  Idealul ei ar fi fost să se facă dansatoare.  Adio, port ... Adio, cabareturi ... Adio, dansatoare.  Privea ... afişele uriaşe, strigător vopsite, înfăţişînd un dansator negru. Răcoritoare ... pentru dansatori.  Nora rîdea şi schimba dansatorii.  O dansatoare în stil ultramodern.  Dansatorii sunt obligaţi să joace după cum îi taie capul şi în acelaşi timp să şi cînte.  Danţatoarea albă ... rîzînd s-a oprit Pe-un vîrf de picior.  Ele nu erau totdeauna cîntăreţe, dansatoare sau actriţe.  Ce s-a făcut frumoasa dansatoare Care-a plutit în rochia de bal?  În aceste strigături ... capătă expresie înseşi stările sufleteşti ale dansatorilor.  O piesă în versuri albe şi care cere interpreţilor virtute de mimi, cîntăreţi şi dansatori.  Măiestria dansatorilor şi cîntăreţilor ... a fost răsplătită de premii şi distincţii.  Preselecţia pentru dansatori va avea loc miercuri.  E un amestec de biciclişti, automobilişti, perechi dansatoare.  – dansatori, -oare. –  -tor danţînd dănţînd Saloanele … luceau în nimbi de aur şi grupele danţînde se părea că nu mai pot rezista puterii magice a muzicei.  Şi din amestecul de vise dalbe, Dintre dănţîndele fiinţe albe, Iese … Regina albelor nopţii regine. dansînzi, -de.  
       Dispozitive rulante pentru măsurători de cale (cărucioare, dansometre etc.). Dansometrul e alcătuit din trei bare metalice, îndoite în unghi drept.  dansometre. La cheiurile de piatră, dantelate pe toată lungimea, apar în şir siluetele miilor de vase.  Ţărmurile, ... dantelate de istmuri înguste cu golfuri adînci, îşi ridicau povîrnişurile stîncoase.  Forfotea mulţime de marinari sub cerul dantelat de catargele vapoarelor.  dantelez. 
      – dantelari. -ar. Dantelarea e însoţită de perforarea marginii, cu orificii cu diametru diferit, într-un aranjament estetic.  dantelări.  Purta o bluză albă, dantelată şi o pălărie mică.  Scoase ... o batistă minusculă, dantelată, îşi dezmierdă nasul.  Ceea ce sporeşte impresia de fast ... este somptuozitatea draperiilor încrucişate ..., cu perdele albe, dantelate.  Cu batista dantelată şi parfumată, scoasă din manşetă, îşi ştergea de pe frunte broboanele de sudoare.  Pătura nouă de pe pat nu era de toate zilele şi nici faţa aceea de masă dantelată.  S-a împresurat ... de batiste dantelate, pregătindu-se să le umple de lacrimi.  În cel palat de marmoră antică ... Opt mari fereşti, ogive dantelate, Cu lei pletoşi pe margine săpate Respînd lumini şi zgomote de bal.  La dreapta apropiată, mărită încă, Piatra Craiului, cu aspectul ei de dom gotic, de stîncă dantelată.  Ciurciuvele dantelate s-au întîlnit în chiotoarea lor de bronz.  Rotocoale de fum ... să se înconvoaie şi să se destrame în volbure cu margini dantelate.  Gura e prevăzută ... cu mandibule fin dantelate şi maxile în formă de stilet.  Foile de cucută-s dantelate.  Mărginaşii din Bucureşti se aprovizionează … cu tot felul de porumbiei ... cu moţ de papagal, căpăţîni cu gluga penelor dantelate.  Hotelierul construise un chioşc, unde puteau … să prînzească la umbra frunzelor dantelate şi lucii.  Printre zidiri de piatră dantelată Văzduhul joacă dens şi albăstrui.  dantelaţi, -te.  S-au întîmplat la multe locuri să metahirisească damteale de mare cheltuială  Ştia matroanele de pe atunci ce va să zică dantelele, fermoarele, coafiurele?  Într-un pat inundat de dantele, pe o pernă elegantă, sta ascuns ... un cap de acelea ce numai o dată în viaţa sa creează artistul. Îmbrăcată cu giuvaeruri, cu mătăsării şi cu dantele, ea se ducea plină de devoţie să audă pe predicatorul.  Cocul este nimerit? Dar dantela cumu-ţi pare?  Nu avea cu ce ... Să te-mbrace în dantele. Dantela de Bruxelles, galonul de pe chipiul generalului … toate ne vin în schimbul grîului nostru şi acest grîu îl produce numai ţăranul.  Să vă puneţi şi dumneavoastră rochiile de dantele în cap.  Sunt îmbrăcate în grenadină neagră şi dantelă prin care li se vede gîtul şi umerii.  Mă gătea în haine de catifea înzorzonate cu dantele.  Femeile măritate pun şaluri şi văluri de dantelă pe cap.  Umbrele căzute pe pajişte par mantii grele, Svîrlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele.  E o cocoană bătrînă ... îmbrăcată în negru, pe cap cu o bonetă de dantelă.  Un dormitor cu sofa mare ..., al cărei aşternut seara era olandă şi dantelă.  Guţă Mereuţă porunci slujnicei cu şorţ de dantelă să stingă luminile.  Strînse o dantelă şi o puse în şifonieră.  Florăreasa ieşi înfăşurîndu-şi capul cu dantela neagră a broboadei uşoare.  Scot cuţitul din curea, Ea, cămaşa cu dantea.  În faţa lor sta patul baroc şi alb ... cu dantelele lui imaculate.  Uite-o ici ..., în rochiţă de dantelă, lungă.  O bonetă plină de dantele.  S-aşezau pe pernele mele, Pe lampă şi-n dantela din perdele.  Lina, în rochia albă, lungă, cu dantele la poale ..., abia călca.  Reface atmosfera staţiunilor balneare de altădată ..., dantelele şi fanfara militară cîntînd în foişorul parcului.  Ca să fie elegantă, această prostire se confecţiona din doi laţi de pînză, uniţi la mijloc cu dantelă albă, „horbotă”, pe margine fiind decorată cu dantelă albă cu colţi.  Spatele   este realizat din mătase şi organza, cu drapaje şi dantelă aplicată.  Doru ... De se leagă de-o fetiţă, Uită rostul de la iţă Şi dantela în igliţă!  Toate fracurile atunci s-au potolit ... nicio dantelă nu sa mai mişcat în loji.  Cu stîlpii de diamant, Cu uşile de tămîie Şi policandru de dant Slujba sfîntă Cine-o cîntă? Sena se presimte după linia de piatră ... Notre-Dame, cu dantela turnurilor ei, ... cu arcurile uriaşe.  Hulubii albi sburau în stoluri, ... în jurul turlelor cu dantelă de piatră şi sfinţi uriaşi în firide. Privirile ... întîlnesc în zare, ca pe o dantelă de piatră, crestele Munţilor Făgăraş.  Din lună veneau, pînă în obrajii ei reci, dantele de foc.  A îmbrăcat ţara cu parcuri, catifele, mătăsuri şi dantele de grădini. Dantele de cărări s-ascund sub crengi.  danteluri Din punct de vedere tehnic, ţesăturile se împart astfel: ţesături propriu-zise ..., împletituri ..., danteluri ... produse cu ajutorul a două sau mai multe sisteme de fire încrucişate.  Rochia ta, numai danteluri, ... Ne uimea. dantellă. dantele  danteluri. –  dintellă dentellă Una ... dansează cancanul îndoind picioarele ..., azvîrlite din maldărul de dantelărie albă a „dessous-urilor”.  Lumina posomorîtă de afară ... străbătea cu ţîrîita prin dantelăriile ferestrei.  Aceste dantelării şi aceste mătăsuri ... nu le vor purta niciodată burghezele care le privesc placid. Lopăta cu gîndul ... spre miazănoapte pînă la dantelăria insulelor egeice.  Elanul turlelor şi dantelăria complicată de marmoră îţi predispun sufletul spre poezie. În Harlem  frumoase dantelării de gotic tardiv în piaţa publică.  Rămăsese doar un perete înalt, acoperit de o dantelărie neagră de fierărie.  Admirau cu respiraţia tăiată dantelăria de piatră a semeţei catedrale.  Dovedeşte ... însuşiri netăgăduite, învăluindu-şi descompunerea într-o spumoasă dantelărie de imagini.  dantelării.
       -ărie. 
      
       dantelişti, -ste. -ist. Dantelurile-s foarte uzitate în stilul gotic.  danteluri.  dinte. Aneta îşi friza cu degetele neliniştite cînd danteluţele şorţului, cînd şuviţele bretonului.  danteluţe.
      –  -uţă. 
      
       
       În exemplul IV se vede ca un fel de terţa rimă dantescă, prin care ... se leagă versurile.  Pe strada fără lumină, păreau o ceată dantescă de penitenţi. Te aflai deodată în faţa unei bolgii danteşti pe fundul căreia forfotea un bîlci.  Tinzînd spre elementarul dinamic, Delacroix ia în ajutor ... viziuni danteşti.  Unul singur îşi ştirbea dantesca înfăţişare de laureat, prin nişte ochelari.  E un mistic la modul dantesc, cu uriaşe viziuni profetice.  Tălmăcitorul fericit al capodoperei danteşti a depăşit ... limitele unei justificări a modului său de interpretare personală a textului. S-a vorbit statornic despre înrîuririle danteşti asupra Rimelor.  Monografii solide ... evocă relaţiile dintre viziunea dantescă şi opera de pictor şi de sculptor a autorului.  danteşti.  Au făcut o limbă Dantică, Metastatică ..., iar nu populară.  dantici, -ce.  -ic.
      
      	   Volumul pune în circulaţie un uluitor material, ca şi necunoscut, care-l situează pe poetul romîn printre cei mai interesanţi dantologi.  dantologi.  -olog.  
       danturez.  danturări.  Îmbătrînea. Stărui asupra cuvîntului, dezminţit de părul negru, dantura puternică.  Rîse femeia, arătînd dantura cariată şi pe alături ştirbă de tot.  Smuci o mînă în aer, ..., îşi ţăcăni dantura cu o altă unghie, oftă.  dantură falsă Să mă împrumut la bangă Şi să-mi pui dantura-ntreagă.  Un domn chel şi cu dantura falsă, un profesor de bizantinologie. Corpii străini (pămînt, dantură falsă, alimente) ... închid drumul aerului.  Dantura e necesară la multe organe de maşini sau de utilaj, de exemplu la sculele aşchietoare.  danturi. –  dinte.
       
        
       danţmaiştri.  danţ Miniştrii de Stat cu titlu de Muşir … capitan-Paşa, ministrul de marină ... şi, în acelaşi an, trimes extraordinar în provinţiile danubiene.  Ca să nu fim dar în urma celorlalte oraşe danubiene ..., îndrăznim ... să ne primiţi următoarele rugăciuni  După 2 000 de ani, rolul provinţiilor danubiene este în totul acelaşi ca în timpul romanilor.  Terasa danubiană urmează laturea Dunărei.  Regatul lui Burebista se arată a fi fost prin excelenţă danubian, avînd o principală reşedinţă undeva prin Banat Peisajul danubian. ce se zărea ... era mai degrabă vienez.  Un domeniu estic sau danubian cu fundamentul de cristalin reprezentat de rocile metamorfice ... care alcătuiesc astăzi Cristalinul autohton.  Neantul în care se întretaie aromele tropicale cu cele danubiene.  A făcut totul pentru a conserva monarhia danubiană.  Uniune danubiană =  Am susţinut Uniunea danubiană.  Cristalin danubian  Climat danubian =  Tipul acesta de climat continental cu diferenţe mari de temperatură între iarnă şi vară ... a fost denumit climat danubian. bi-an.  danubieni, -e.
      –  danufile. 
      –  da-o-ism. –  Religia daoistă a transformat noţiunea de dao într-un principiu divin. da-o-ist.  daoişti, -ste. daoşi, -e. daurit.  Urmau vreo 32 aşa-numiţi camarazi, vreo 26 dapiferi sau purtători ai bucatelor la mese.  Unul ... cu titulatura boieriei sale de magistru al dapiferilor sau de stolnic se găseşte numit ca martur într-un trătat comercial.  dapiferi.  Daprosul ce astăzi în 14 genarii s-au luat ... lu Andrei Jitar în satul Porceşti daprosuri. De iaste amu de o zi greu a te griji şi rău, dară cum amu de mai multe să nu fie cu greu?  Nice vas n-ai şi puţul iaste adînc. Dară de unde să aibi apă vie?  De vreame ce pri ceia ce ne iubăsc ... tu dzici să-i omorîm, dară încă ce învăţături vei da să facem celora ce ne vor urî şi ne vor fi cu vrăjmăşie?  De vreme că cei mari nu-şi ţin giurămîntul, ce încă-ş aduc peire, dar cei proşti cum l-or ţinea?  Apa Iordanului, văzîndu-Te, au fugit de frica Ta înapoi, dară eu cum voi cuteza să Te botez?  Neaplecarea neîndoit iaste păcat, dar încă întru întîmplări de mare treabă iaste ea şi păcat de moarte.  Furul de lucruri sfinte din biserici să să osîndească ca şi cel ce fură de la particulari, dar mai straşnic.   Mişcat fiind de dragoste mare şi de firească aplecare cătră fratele său, dar mai vîrtos de purtările sale ..., hotărî să-şi împărţească împărăţia cu acest frate.  Ars am fost de-a ta iubire ..., Dar această despărţire m-au aprins cu foc mai mare.  Pierzîndu-ţi timpul tău cu dulci nimicuri, N-ai vrea ca nime-n uşa ta să bată; Dar şi mai bine-i, cînd afară-i zloată, Să stai visînd la foc.  Mînia lui Dumnezeu, ce era afară: să nu scoţi cîne din casă, dar încă om! Cuscră-mea Ilisafta zice că nici nu vrea s-o vadă, da de cum s-o guste  Sfîntul soare, dacă-i soare, Şi tot după tine moare; Dară eu, fecior sărac, Cum să nu mor de-al tău drag?  Bine-ţi stă, mîndră, gătată Tot cu haine de la şatră, Dară mai bine ţi-ar sta, Dac-ar fi de mîna ta.  Maţile ... în om se ceartă, dar om cu om.  De ai uitat tu, dar eu  n-am uitat. Filosofia caută tăceare şi să odihneaşte  în privirea lucrurilor, dară ritorica va să tune şi cu limba.  De ar fi lăcomit, aduna mii şi mii, Dar au murit mulţumit şi fără bogăţii.  Atunci ai avut bani d-ai vistieriei ..., dar acum ce să facem August ridicase puterea norodului d-a face legi ...; dar îi lăsase, sau se făcuse că-i lasă, p-aceia d-a face dregători.  La Liunevil nu să învaţă pravilele, dară la Paris.  Rîzi, domnule, dar eu nu rîd. Ca plumbul surd şi rece el doarme ziua toată, ... Dar noaptea se trezeşte şi ţine judecată. Pînă acum toţi rîdeau de Prepeleac, dar acum a ajuns să rîdă el şi de dracul.  Ştefan, domn bun şi înţelept, bun mai ales pentru săraci, dară aspru cătră boieri, pentru că aceştia erau nedrepţi cătră sărăcime.  Avea ades o voce scăzută, seacă, dar alteori cu mîngîieri de violoncel.  Limbajul e social, dar folosirea lui originală şi creatoare este individuală.  Dragă mi-i mîndra micuţă, Că la cîmp e hărnicuţă; Dară mîndra bălăoaie, Dac-o duci-n cîmp, se moaie.  Le făcea de se tocmea, Dar ştia socoteala, Cît cerea, atîta da.  La alţi oameni le cred, dară lui nu-i cred.  Să dea ţăranii cîte 4 bani, dar nu boierii.  Că eu nu-s Ducipal, nice Surană, Dară-s om, măcar că nu port dulmană.  Nu-s zîne, dar copile, a zînelor surori.  În criticile noastre vom spune nu ceea ce cerem noi, dar ceea ce gustul cere.  Nu casa ceia, da astalantă e mai aproape de noi.  O, cere-mi, Doamne, orice preţ, Dar dă-mi o altă soartă.  O primesc  cu bucurie cînd îmi vine; Dar dacă nu vine, găsesc destulă în mine.  De m-o dori cineva, Înapoi m-oi înturna, Dar de nu mă va iubi, Înapoi n-oi mai veni.  Omul este pornit spre desfătări, precum orăşanul, şi ţăranul, dar mai mult ... sînt cădzuţi orăşanii în dulcele dăsfrînări.  Chitul trăieşte în apă, ca şi peştii, dar are sîngele cald.  Toate-au fost cum au fost ... Dar asta pică de coaptă.  Bătrînul, tăcut, visa şi el; dar el visa prăpăstii şi cumpene.  În curtea mea şi-au întins pînzele păianjeni de toate rasele, ... dar în special unul e remarcabil.  Plîngu-mi ochii amîndoi, Da mai tare-mi plînge stîngu.  De atunci au căzut ... tot greul asupra ţării Moldovii, de cară în toţi anii piatră şi bolovani, dară fîn şi lemne.  Traian ... nu s-a mulţumit numai cu atîta, dar a trimis armia în toate părţile. Rele-or zice că sînt toate cîte nu vor înţelege ... Dar afară de acestea, vor căta vieţii tale  Să-i găsească pete multe, răutăţi şi mici scandale.  Dacă l-am iubit Nu-i numai că e chipeş, dar că-i bărbat cinstit. Ai omorît pe Castelmare. – Ştiu. – Ştii. Dar ceea ce nu ştii, poate, e că el e nepotul şi moştenitorul lui „podesta”.  Mîncaţi, beţi şi vă veseliţi, dar la fata împăratului Roş nici nu gîndiţi.  La soare te puteai uita, dar la dînsul ba.  Cini-o vre ca s-o săruti, Dumnedzeu să nu-i ajuti; Darî cînd m-oi duci eu, Sî-ñi agiuti Dumnedzeu.  Hodiniţi, boieri, hodiniţi, Dar de noi, plugarii, nu gîndiţi.  Maicile-şi petrec feciorii, Nevestele – soţiorii, Dar pe mine N-are cine, Că sunt singurel pe lume.  Mult plecat, dară şi smerit, mă rog Măriii Tale  Datornicii nu numai că nu caută chip de a-ş plăti datoriile lor, dar încă şi cu obrăznicie să arată.  Niciodată nu e slobod epitropul să vînză nemişcătoriu lucru al sărmanului, decît numai la o mare trebuinţă, dar şi atunci cu ştirea stăpînirii.  Nu te teme prea mult de viitorime, dar nici nu nădăjdui cu prisos într-nsa.  nu numai aduce de multe ori pe vrăjmaşul cel împăcat ca pre un prieten în braţile noastre, dar întru aceiaşi vreme este şi o răsplătire prea măreaţă.  Nu numai săracul ..., dar şi însuş bogatul nu poate să aibă aşa de îndată pe doftor.  El înţelesese sensul, dar şi neputinţa realizărei viselor lui.  Nici pe dracul să-l vezi, da nici cruce să-ţi faci.  Şi-a făcut o situaţie ades criticată, dar mai ales pizmuită.  Mustrările d-tale sunt fără utilitate, ... dar, şi în scrisoarea trecută, ca şi acum, aproape mi-a slăbit voinţa de-a face efortul unei explicaţii.  pedepseşte de multe ori ..., dar tot el răsplăteşte pe cel ce crede în el.  Nicolae Burcea e bun, dar şi Ilie e bun.  Era o risipă, dar şi o dovadă de frică.  Autorii lirici să fie vigilenţi cu mesajul scrisului lor, dar, în egală măsură, cu forţa de comunicare.  Cercetătorii, dar şi ceilalţi angajaţi au ieşit în curtea institutului pentru a atrage atenţia în legătură cu managementul defectuos.  Iertaţi-mă voi, veri şi vere, Dar şi voi mîndrele mele.  O izbîndă, dară prea sîngerată, nu lasă a strigarea, den toată inima: Viva! Viva!  Şi această cetate este republică, dar cu dajdea la turci.  Sînt creştini, dar se despart puţintel de la biserica veche a Reseritului.  Teatrul a fost cea mai de pe urmă a mea ocupaţie, dar aci trebuiau cheltuieli mari şi încurajare.  Cîţiva particulari au făcut vase pentru navigaţia Dunării, dar numărul acestora este departe d-a împlini toate trebuinţele.  Planul au fost mare, dar isprava mică.  Vrea să o ajute, dar nu poate, căci puterea îi lipseşte.  Se însură cu jupîneasa Mărica, minunată femeie, grasă şi frumoasă, dar cam prostană.  Deşi totdeauna, dar acum de vro cîţiva ani încoace se simte foarte tare lipsa ... unei gramatici.  Pentru atîta încredere, nu am cum să-ţi mulţumesc; dar, teamă mi-e că, ... n-ai nimerit tocmai bine.  Primele răspunsuri mai întinse le avem de la greci, dar le avem sub forma unei controverse. Am auzit de tine, da de văzut nu te-am văzut. Cel mai mare era harnic, grijuliu şi chiabur ..., dar n-avea copii. Noi cumpărăm ori vindem, dar nu preţuim.  Calul ... îi zise Multe izbînzi am mai făcut noi amîndoi, dară de cînd a îmbătrînit   nici pe mine n-a mai încălecat altul.  Ochii mari, dar stinşi, subt alba-i frunte i se adîncise.  Voi să vorbească ceva, dar cuvîntul i se opri pe buze, întro şoaptă neînţeleasă.  Am vrut mai de multe ori să-i spun, da mi-a fost ruşine.  Tatăl ei o iubea, dar cu o iubire plină de toane.  Voiam să adorm. Dar somnul se desprinsese de mine.  Era o zi de iunie, însorită, dar cu dogoarea potolită de suflarea codrului.  Cum s-a mai bucurat sufletul ei, dar nu s-a arătat.  Sărace dragostele Ciripesc ca păsările Pe toate gardurile, ... Dară nu-s toate curate, Ci-s cu dracu mestecate.  Pintea lîngă foc rămase, Dară somnul îl luase.  Noi cu mîndra ne-om lua, Da săm veri-al-doilea.  De frumoasă-ai fi, ce-ai fi, Dar nu te ştii îngriji.  Mierea e dulce la mîncat, dară pricinuieşte durere la inimă.   Cartaga primi pacea, dar nu de la un vrăjmaş, ci de la un stăpîn.  Foloseşte-te cu grabă, dar cu măsurată cumpătare, de toate prilejurile.  Învăţîndu-o cu destul bun sporiu în restimp de mai mulţi ani, dar numai în manuscris.  Spune-mi numai că mă iubeşti – spune-o! dar nu cu două înţelesuri.  Era el ciubotar vestit, dar numai pentru încălţăminte groasă.  Trimiteţi repede după moaşă; dar acu să vie, într-o clipă!  Ţi-o dau, maică, dar aşa, pe cuvînt, fără scris la mînă.  La toţi le dă de mîncare, Dar le dă de săturare.  Tătarăi trec unde nu s-ar cădea, dară să oprescu în ceaia parte mai jos  Senalţă, dar recad Şi murmură-ntruna.  Ies fulgere din suliţi, dar suliţele mor Zdrobite de pieptul puternicelor zale.  De cîteva ori pusese şi mîna pe clanţa uşii, dar mereu şi-a făcut calea întoarsă.  Plecase pe jos, dar era de presupus că, la mică distanţă, se suise în alt automobil.  Domnul H. să leagă zidariului pentru facerea aceştii case 2000 şi jumătate bani mai înainte, dară jumătate după săvîrşirea facerii casii a-i da.  Vină tu, dar numai după ce voi muri.  Fă ce vrei, dar astăzi vino-n atelierul meu.  Iaca-ţi mai dau o dată carul, dar asta ţi-a fi cea de pe urmă.  A zis fetei să se suie în pod, să-şi aleagă de-acolo o ladă ..., dar să n-o deschidă pîn-acasă la tată-său.  Mergeam. Dar îţi aduci aminte că am avut o tocmeală cu sora lui Viţelaru.  Priveşte în jos! Priveşte-ndelung, dar să nu vorbim.  Aş vrea să-ţi spun ceva, dar să nu te superi.  Averile nu se lasă, ele se pierd, dară mai întîi le dobîndeşti.  Le-a poruncit zicînd: Neguţătoriţi, pînă voiu veni. Pentru ce aceasta? poate să mira cineva. Dară nu era cu putinţă să lase la iubiţii lui mai trebuincioasă şi mai folositoare învăţătură.  Pînă la 20 de ani, a învăţat legile, filosofia şi teologia, dar fireasca aplecare la poezie ... l-au silit să părăsească celelalte învăţături.  Ar fi stat  Făt-Frumos locului, dar scumpă-i era frăţia de cruce.  A fost şi ea femeie ca toate femeile, dar blestemul părinţilor ... a făcut-o să fie gheonoaie.  Mă culc s-adorm, dar somnul mi-e povară.  Nu te teme de prisos: dar gîndeşte că relele ce ai pătimit ... ţi s-au trimis din cer.  Cred că vei fi supărat, dar ... nu-s eu de vină.  Mă iartă, ... dar am venit să-ţi dau o carte de la băbaca dumitale.  Sunt sătul de-aşa viaţă ..., nu sorbind a ei pahară, Dar mizeria aceasta, proza asta e amară.  Am voit să fac această onoare boierilor; dar, după o gîndire serioasă, mi-am schimbat hotărîrea.  Vezi, jupîneşică, cum pîrîie de frumos gîtejele? – Văd, moş Nichifor, dar îmi tremură inima în mine de frică!  Rîdeai de moarte prin bătăi, Dar ea te-a-nvins!  Tu m-ai blestemat în rîs, Dară de mine s-a prins.  Era om mic de stat, dar întreg la minte.  Măcar că noi unul de altul sîntem depărtaţi, dar tot eu ... cu inima mea la dumneata am fost.  Cu toate că osîndirea morţii nu este cu totul neobicinuită, dar este rar pusă în lucrare.  De nu m-am cunoscut în deprinderea altor destoinicii, dar în trudirea cărţilor limbii patriei cu saţiu am petrecut.  N-avea nici-o pedestrime, dar avea o călărime minunată.  Mezinul cu mare neplăcere, dar ca un supus, omorî şi pe acesta.  Viforoase erau vremile cele vechi ..., dar oamenii se năşteau tari.  Proşti, dar mulţi, răspunse Lăpuşneanul.  Cîmpu-Lungu stă situat pe o cîmpie îngustă, dar foarte lungă.  Începem anul nou între grele împrejurări, dar cu inima neînfrîntă N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!  Glasul  era slab, nemelodios, dar nespus de înduioşător – un glas de copilă cerşetoare.  Stîlpi nu erau, dar în schimb în fiecare copac atîrnau oameni.  Prestigiul meu de om n-a cîştigat nimic, dar mi-a descoperit ... că există straturi de viaţă normală mult mai jos decît mine. Alături de această formă de căpetenie a „manticei” tradiţionale, se înşirau altele, mai puţin solemne poate, dar mai des întrebuinţate.  A fost odată un om zgîrcit, dar care avea o foarte mare bogăţie.  Afară-i tot întuneric, dar lumina focului ajunge în prag.  Mizantropul, precum numele arată, poate fugi de oameni, dar cultivă furnicile şi muştele.  Venea ... cu inima zdrobită, dar cu nădejdea vie.  Erau bocanci milităreşti, vechi, dar buni.  Eu, frate, nu i-am văzut, Dar eu, frate-am auzit Că-s în tîrg.  Umbla Alexandru călare pre un leu prin mijlocul cetăţii, dar cetăţeanii nu-l băgară în seamă.  Focul era cam potolit, dară tot să vedea  Supuşii săi se îngroza de el, dar nu-l ura.  Toate făpturile sale mărturisesc îndestul înţelepciunea sa; dar mintea omenească nu o poate bine pricepe.  Facem dezbateri despre toate, dar despre nimic n-avem pricine.  O, eşti frumos, cum numa-n vis Un înger se arată, Dară pe calea ce-ai deschis N-oi merge niciodată.   Mai ’nainte, calea-valea; erai deprins a trăi singur, dar acum are să-ţi cadă greu.   Şi el ţi-a adus, Dar eu nu ţi-am spus, La grumazi mărgele, Pe deget inele.  E-o zi de toamnă, pic de nor – Dar cît de triste-s toate!  Ies valuri de lumină pe ferestre, dar pomul nu se vede. Victoria cea mai sigură în amor este fuga. – Dar n-o să fugi.    N-am terminat discuţia, dar ţin a-ţi da anume lămuriri asupra ei.  Ne cunoşteam, dar nu ne vorbeam.  Mîndru ... de singuru-i fecior ... pe care-l iubea cu sălbăticie, dar fără să-i arate asta vreodată.  Răspunderile noastre sunt grele, într-adevăr. Dar conştiinţa nu ne dă voie să fugim de ele.  Nu ştiu, dar zic.  Localurile mele sînt ca femeile de care ai vrea să scapi, dar nu te înduri.  Oraşul a fost jefuit şi incendiat de turci. Dar după mai puţin de două decenii tîrgul ... a renăscut.   Poate că l-oi fi văzut, Dară nu l-am cunoscut.  Deşi umblu pieptănată, Netezită, îmbrăcată, Dar mi-e inima stricată.  Măcar că-i spune ... Că altă n-au fost făr’ neşte cîni de stînă Şi doao femei, dară el nu caută, Ci să joară că văzu pe Anghelină!  Slobod va fi pîrîtorul şi după ce va da jalba să se împace cu pîrîtul, dar această împăcăciune nu face a înceta nici cercetarea, nici judecata.  Auzite şi ştiute mi-erau toate, dar ea nu ţinea socoteală de asta.  De mai multe ori îmi spusese prietenul că el are somnul la poruncă, dar nu-l crezusem.  Jurai aseară pe cruce Că la mîndra nu m-oi duce. Dar fie ploaie, fie vînt, O să calc pe jurămînt.  La noi nu este acest feliu de obiceiu, dar noi o vom face astăzi.  Copiii sînt supuşi rătăcirei, dar pururea să întorc cu lacrămi pe ochi.  Toate trec ... şi mor şi pier, Dar şi moartea este viaţă pentru cei care o cer! La început se pare greu, dar te vei deprinde.  Marea  s-o-nvolbat, Tare a vărsat, Dar el a pornit Turma şi-a suit Sus pe munte în sus  Dar piară oamenii cu toţi, S-ar naşte iarăşi oameni.  Tată-tău s-a împotrivi şi  n-a vrea să te lase, dar tu stăruieşte pe lîngă dînsul cu rugăminte, că ai să-l îndupleci.  A avut o viaţă grea şi plină de trudă, dar s-a ţinut totdeauna printre fruntaşi.  M-a mişcat durerea lui ..., dar m-am măritat cu celălalt.  Lumea merge înainte; merge şchiopătînd nu se ştie bine unde, dar merge.  Se poate să fie adevărat tot ce spui tu, dar ei sînt prietenii mei.  Nici ei nu-i plăcea Manole, dar ea-l adusese.  Scrîşni din dinţi, dar n-avea încotro.  Două dealuri ne desparte. Dară Domnul Sfînt va da Şi dealul s-o surupa.   M-a pus maica la cernut Şi mi-o dat o sită deasă Să nu pot ieşi din casă, Dară făcui ce făcui Şi-o pusei cea deasă-n cui.  Cînele, gonind un iepure în cîmp, veade altul mai mare şi aleargă după dînsul: dar vrînd să prinză pe amîndoi, nu prinde nici pe unul.  Aceastea, măcar că s-au cerut de multe ori de cei mai nainte stăpînitori sultani, dar nu s-au dat.  Ia apă şi îl stropeşte, Dar în zadar.  Îţi dau catarg lîngă catarg, Oştiri spre a străbate Pămîntu-n lung şi marea-n larg, Dar moartea nu se poate.  Am văzut eu, moşule, feliurite pietre scumpe, dar ca aceasta, drept să-ţi spun, n-am văzut.  Împăratul a început să-i făgăduiască toate bunurile din lume, dar nici aşa n-a fost cu putinţă să-l facă să tacă.  Necontenit îl sfătuia, Dar vorba-i se pierdea-n pustiu.  I-am dojenit, dar în zadar.  Am căutat prin casă di-amănuntu, dară nu l-am găsit.  Mateiaş iară-ntreba, Dar răspuns nu căpăta.  Ceriu-i mare, stele-s multe, Şi mai mari, şi mai mărunte, Dar cît sunt de luminoase, Nu-s ca scumpa de frumoase.  Cela ce va face tocmală cu altul pănă în cutare vreame de nu-i va da cutare lucru, ca să ia cutare sat, dară de să va prileji satul să nu fie pre mîna lui, ce să-l ţie altul, atunce va putea cu voia lui să-l ia.  Pre acel dascal Ovidius l-au făcut ... surgun ... Dară dascalul Ovidius au scris cîteva cărţi, şezînd la Cetatea Albă.  Eu mă chiem acum Leon Dianeu ... Dar să ştii că acest nume, Leon Dianeu, ... cuprinde în sine întreg numele mieu.  Vicleşugul muieresc nu are asemănare cu nimic pe lume: Dar această întîmplare nu e cu mult mai presus decît ceea ce-au făcut muierile noastre?  Tu eşti uitat, uitat ca cum  n-ai fi mai fost. Lăncerul şade toată ziua la ea; dar băiatul nu e aşa prost cît seamănă.  Făt-Frumos ospătă ce ospătă, dar apoi, luîndu-şi buzduganul de-a umăr, merse pe dîra trasă de piuă.  Poate vreun dor ascuns ... sau mai ştiu eu cum să zic, ca să nu greşesc? Dar ştiu atîta, că ei mergeau, fără a simţi că merg.  De-mi părea bine? Dar se înţelege că-mi părea bine.  Aşa stăteau cu cumpărătura. Dar, în privinţa vînzării, ai noştri rămăseseră tot birnicii grecilor.  Nu mai e pustiu În casa mea înveselită De ciripitul lui zglobiu   Dar iată ... soarele  s-arată ... Pe frunze, picurii sclipesc.  Acest marş sălbatec ... îmi da, cel puţin provizoriu, o direcţie în viaţă ... Dar înainte de a porni într-aci, nu eram decît pur şi simplu o haimana, un vagabond.  În faţă şes, cu ierbi, de om netunse. Dar cale nu-i. O-ncepe el, drumarul Crede că sunt farfuză de-a ta. Dar pînă la urmă ne-am împrietenit.  Aplauzele şi acompaniamentul sălii au marcat deosebita receptivitate a publicului. Dar s-a mai petrecut ... un fapt ce merită subliniat.  Şi să mi-l omoare Pe cel moldovean, Că-i mai ortoman, Are oi mai multe ... Dară cea mioară De doi ani la vară, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace. La început se pare greu, dar te vei deprinde.  Se duseră acasă la dînsa, unde gheonoaia ospătă pe Făt-Frumos ... Dar pe cînd se aflau la masă şi se chefuiau, ... deodată el îi scoase piciorul.  Ce ţi-a ieşi înainte, întîi şi-ntîi, dar a fi om, da şerpe, dar, în sfîrşit, orice altă jivină a fi, pune-o în traistă şi o adă acasă.  Dară voiu mînca carne de giuncu sau sînge de iedu voiu bea?  Cum va sta dară împăraţia Lui.         Ridică-Te, Doamne, cu a Ta tărie, ... Să vadă păgînii că-s oameni cu minte Şi să-Ţi înţăleagă sfintele cuvinte. Dară că ce, Doamne, Te mutaşi departe?  4 zidari fac o casă în 20 de zile, dar 10 zidari în cîte zile o ar face? Creştinul reînnoieşte cariera sa şi să coprinde de nădejdi şi de temere. Dar cu ce sentimenturi întîmpina-va el întunecosul său viitor şi necunoscuta sa soartă?  Tot este gata. – Dar oare vor veni? – Vor veni.  Ah, moarte! numai la tine Scăparea mea poate fi, Dar la necaz moartea vine?  Să mă încred în voi? ... Veveriţă îmi este vechi duşman ... Spancioc este încă tînăr ... Dar tu, Moţoace? învechit în zile rele, deprins a te ciocoi ..., m-ai vîndut şi pe mine.  Lin vioarele răsună, iară cobza ţine hangul. Dar ce zgomot se aude? bîzîit ca de albine?  Pe mine Negoiţă mă cheamă; da pe dumneata?  Zise împăratului să pună pe cineva să-i mulgă iepele ca să se îmbăieze amîndoi, dară cine putea să se apropie de ele?  Ce să fie asta, mă Ionică? – Poate că nu mai vine ..., Da-i departe?  Să se întoarcă, dar cum?  Numai ticăloşii sunt astfel loviţi în faţa lumii întregi. Dar el de ce e ticălos?  Cine ţi-a spus? ...  – Da de ce întrebi?  Zice că doar în Tîrcălabă mi-e nădejdea. – Dar noi unde suntem? se oţărî Neculăieş.  Dacă i-ar fi propus alte cărţi, le-ar fi cumpărat. Dar cu asta, aruncată după răsfoirea rapidă pe tejghea, ce să facă?  Cucule, de unde vii? – De la nişte vii pustii! – Dar de badea ce mai ştii?  Merge un car înferecat, Da do-n car cine-i culcat?  Dară nu grăiaşte Scriptura că den sămînţa lui David ... Hristos va veni?  Omul de om păzeaşte mînie şi de la Dumnezeu caută vindecare. Fiind însuş trup, el păzeaşte vrajba. Dară cine va curăţi păcatele lui?  Trag de grabă … ca nişte lupi ... cînd răpesc niscare stîrvi, dară căce fac aşa? ca să poată să-i înşale  Şi vărsîndu-să în lacrămi dzăcea. Dară cine sînt eu, un prostac,     să-ndrăznesc?  Vicleanii şi mincinoşii ... sînt beaţi de norocirile ce le urmează ... dar această beţie iaste plata.  Nu-ţi era îndestul de o rană, ci trei mi-ai trimis, şi una după alta? Dar la ce oftez?  Mulţi hultuiesc numai în coaje, dar nu este sigur.  Dar ce folos! că sînt numai traducţii
       din alte limbi.  Fugea ... Dar vai de dînsul! că a dragostelor fire nu-i supusă nici la fugă.  Eu nu pot ceti romîneşte. – Cum! apoi dar ce înveţi tu?  Trăiesc în durere ca-n elementul meu. Dar aş vrea să văz ziua pămîntului vestită Să răsuflu un aer mai slobod, mai curat!  Nu departe stă Pepelea tupilat în flori de mai. Dar pe mine ce m-atrage, dar pe mine ce mă-ncîntă E Ileana Cosînzeana!  În orice alt loc al Bărăganului, vînătorul nu află alt adăpost ... decît umbra căruţei sale. Dar ce vesele sînt acele întruniri de una sau două ore!  Pe acesta îl aleg eu, zise Făt Frumos, arătînd la calul cel slab. Da cum, Doamne iartă-mă, să slujeşti tu degeaba?  Unde se găsesc de aceste? La iad, Ivane, nu aici. – Măi! Dar ce sărăcie lucie pe aici pe la voi, zise Ivan.  Deschise ochii, se uită împrejur şi zise: – Oh! soru-mea, dară greu somn dormii!  Vezi, noi socotim bătrînii ca pe nişte dumnezei ... Vai! dar cui spun eu acestea? Ţie, care n-ai idee.  Eu stau la covată şi cînt, Dar singură nu ştiu ce cînt.  Eu să-l rog pe Toma să-mi ia fata? Dar mai bine să-mi smulgă limba! murmură.  Simţea că acum o să-i pese şi lui şi vru să-l ajute. Dar ce? Putea ea, o păsărică, să lupte cu bolovanii?  Nici prin gînd nu-mi trece! ... Bine, dar asta e nemaipomenit!  Am îndemnat-o atunci să scrie ... Mă privea uimită ... – Dar e cu neputinţă ceea ce spui.  Bunăoară, ... hai! Da-i mult de atunci, – peste drum ... şedea un tinerel.  Du-te acasă şi te culcă ... Un om cult n-are ce să caute la pungaşi ... – Mă, da frumoasă fată!  E bine aşa? – Bodaproste! ... E bine, maică ... Da dă ce-mi gîfîi în halul ăsta?  Corabie mare ... – Da de unde, oameni buni? ... Care corabie?! Un barcaz nenoroţit.  Aştepţi o lună, două, o jumătate de an, un an, dar cît vrei să mai aştept?  Nu-ţi place literatura lui, fiindcă ... nu-ţi place un anumit gen de literatură. Da, dar ce să mai vorbim. L-ai folosit pe el ca să discreditezi un anumit gen.  Ai dreptate, dar t-ascultă cinevaA   Ţie ţi-e a glumi, dar nu-i de glumit.  Să nu spun minciuni, dar Ipate se îmbogăţise însutit.  Şi el o fost tare mîndru ... Nu i-a putut nime călca pe coadă ... Dară geaba te ţii, dacă eşti sărac. Caută, apoi, că adunată au tabăra ... Dară, iată, priveaşte, că abia s-au pus la cale ostaşii  Lumea ... dăruieşte pre cei ce îi seamănă ei, dar vai de dînşii de să va înţelepţi lumea vreodată.  Este oare cu putinţă să nu simţiţi îndurare? Să nu oftaţi? ... Dar îndrăzniţi, că amoriul ... şi ceartă, şi miluieşte.  Să deie Dumnezeu să n-aib’ nevoie a face ceea ce a
       făcut Mircea-Vodă la munteni; dar ţi-am mai spus, eu îi cunosc pre boierii noştri, căci am trăit cu dînşii.  Tristeţa fuge de mine, ca cumătru-meu de tămîie. Dar lasă asta ... hai în oraş cu mine.  Cele două nurori, văzînd pe cea tînără codindu-se la treabă, îi zic: Da nu te tot codi, că mămuca ne vede.  De la o vreme, respiraţia fetei se înteţi. – Dar vino mai aproape ..., patu-i larg, este loc destul.  Era să nu-l cunoască. „Bine, dar eu plec întrun oraş, de ce te-ai îmbrăcat aşa?”  Că mi-i gîndu să mă-nsor, Să iau fata lui Bujor ... Dară nu te supăra, Că şi de m-oi însura, Eu deloc nu te-oi uita!  De-ţ va gice: darră moşu-tău stepenă-ţ iastee  Şi întrebă ighemonul, dară că era şeapte? unul ce să feace?  Înţăleptul zisă: Dar păn cănd stăpîneşti această puterin  Craiul au întrebat, dară ai muiare, şi prunci, sau doară şi fraţi?  Iară Aristotel zise: Dară vistieriile de la împăraţi unde sînt?  Un străjeriu, cum vede pe moşneag că stă pe acolo, îl întreabă: – Dar ce vrei, moşule?   Auzind aceasta, împăratul s-a întristat foarte şi i-a zis: Dar bine, fiule, de unde pot eu să-ţi dau un astfel de lucru?  Ea se folosi de pauza dintre două paragrafe ca să întrebe: Dar de ce tocmai de douăzeci şi trei de ani?   Zise iară Iacov: Dă mie dară încă astădzi naşterea ta dentîiu.  Ce e dară credinţa ceaia ce noao trebuiaşte să ne ispăsim?  Să facem dară cu toţii năvală, pănă n-au şanţuri Ştiut-ai dară atunci că vei să te naşti?  Precum să veade dară, puţină iaste vremea.  Spune-m, dară, ce feliu de roadă nădăjduieşti vreodată să aibi tu? Şi pentru aceaia, iată dară, că n-avem credinţă.  Învăţătoriul dară să nu întărîte fără de lipsă aplecăciunile cele rele. Cît de veninate sînt dară căşile de jocuri şi făgădăiele, pline fiind cu mulţi oameni.  Ce popor dară pot fi ţereanii lăcuitorii locurilor acelora?  Fii dar povăţuitorul meu.  Să ne întoarcem dar de unde am plecat.  După ce puse dară la cale interesele statului, Anca se făcu şi nepoata domnitorului.  A trebuit dară să ne supunem.  Să aruncăm dar o ochire asupra trecutului acestei naţii romîne.  Priimiţi dar cu bucurie această scriere.  Ascultă dar cum s-a legat acest amor.  Să revenim dar la obiectul cu care am început!  Aş dori dar să aflu din gura Domniei Tale dacă te-ai mulţămit de mine ori ba.  Cunoşti pe domnul Leonaş, care-o ţinut moşia de alături? – ... Îl cunosc dar.  Logica s-a născut dar din trebuinţa retorică de a produce convingerea în auditorii unui discurs Lucruri care numai în oraş se pot căpăta. La tîrg dară!  Şezi acasă dară, răspunse împăratul.  Era firesc, dar, ca plînsul acestei omeniri suferitoare să se simtă şi în operele de artă.  Ce ne pasă dar de soarte?  Oare-n ţară, Tot aşa în orice loc? Dragostea-i numai de joc? Sunt sătulă de joc dară!  Mi-am dat dar toată silinţa ca să scot lucrarea cît se poate de exactă Ah, zi şi noapte zboară, zboară trenul, Tot repetînd în ropot viu refrenul: Adio dar!  Să tacă dar!  Există dar o nevoie organică a cunoaşterii.  Să mai aşteptăm dar? ... – Să mai  aşteptăm!  Să fie dar iubirea o mască a durerii?  Meşteşugul este, dar, de a păstra strofei curgerea discursului din proză.   La ziua potrivită dară ... porniră spre locul numit Scroviştea.  Ne oprirăm dar pe loc Cu duşmanul să dăm foc.  Scoală-te dar, te deşteaptă Şi vezi cine te aşteaptă.  Deci dară, pentru căce acel vrăjmaş noi-l lăsăm, iară trupurile noastre ne mîncăm.  Deci dară cum să nu cinstim pre ogodnicii şi priiatinii iubiţi?  Ci dară iată că fapta aceasta iaste şi împotriva pravilii.  Deci, dar, omule, cunoaşte înţeleapta bunătate.  Deci dar aceşti bărbaţi zeloşi foarte învăţaţi şi cu minte ... să cultiveze limba sa.  Sîngele de martiri e plantă ce rodeşte Curînd, tîrziu, odată, dar însă nelipsit. Dar însă şi eu am crescut pe cîmpul Bărăganului!  Deci dar, prea iubite şi prea stimate, noi te aşteptăm cu toată plăcerea şi toată dragostea.  Deci dară ia bine samă să nu sminteşti.  Mie dar prea puţin îmi pasă dacă stăpînul nostru este fermecat.  Tu, dar, ce prin iubire ... Ai deşteptat în mine poetice simţiri, Primeşte-n altă lume aceste lăcrimioare.  Eu dară sînt vierme, eară nu om.  Unde te duci? – Spune-mi dară jertfa ce-ai a săvîrşi. Sfînta dreptate ce sînge mai cere a răspîndi? Zeid, nu mă lăsa astfel.  Contenesc dar de-a mă plînge.  Să-ţi spun eu dară, deşi n-am fost în pădure, ca tine.  Lasă-mă, dar, să mă sui Măcar la tine-n gutui.  Tot, dară tot, acum ce s-au întîmplat, Şi ce nou astăzi ni s-au arătat, În semn de bucurie e aşezat.  Acum a dat, de vreo două zile, un polei straşnic ... Ei bine, nimeni, dar nimeni nu aruncă nici măcar un pumn de cenuşă în faţa casei lui.  Şi de voiţi a şti felul lor, şi cum să numesc vă voi spune. – Dar! ne şi rugăm de aceasta.  Zice grădinarului: Adevărat este cum această slugă a ta cîntă bine cu tambura şi din gură?      – Dară, împărate, îi răspunse grădinarul.  Caliopi: Ne cunoaştem de douăzeci de ani! ... Trohin: dar, dar, douăzeci de ani, dacă nu mai mult.  El ţi-a dat scrisoarea? – Dar; l-am întîlnit la poartă.  Auzit-aţi ce-am spus eu? – Dar, mămucă, ziseră iezii.  Acum, că zisese despre pămînt, ţăranii aprobau şi pricepeau parcă orice, deci strigară şi aci: Dară ... dară ...  Nu-ţi vine să crezi? – Păi dar, vezi să nu!  Aceasta gîndia: dezmînia-voiu el cu darurile care înainte merg.  Muiaria văduă ... va piiarde numai darurile şi hainele toate, cîtu-i va fi făcut bărbatul.  Au avut acolo multă cinste şi dar de la mareli împărat al chitailor, şi multe lucruri de mirat au văzut.  Foarte cu dragoste darul primi.  În loc de dar aduc pre mine singur cu rugăciune; ca, cu anul nou, bunăvoirea cea veache a dumitale cătră mine să o înnoieşti.  Fiind făcut patricius şi cu mari daruri dăruit ... se înturnă acasă.  Ne încărcă de daruri şi ne înteţi a purcede.  Priimeşte dară în semnul vechii prietenii, ca un dar, pîrga ostănelii mele.  Mulţemirea să va propovedui pentru de-a pururea, darul să va mărturisi întru obştie, binele să va povesti întru adunarea multora.  Acea împărţire de daruri fără direptate se făcu.  Prieteşugul este ca şi darul, pe care mai lesne îl luăm decît îl dăm. Îl dărui cu daruri multe şi scumpe.  Darul de la coconul ... de doi  cheltuiţi în parte pe stafide, măsline şi murături de pătlăgele ... nu putea să ţină mult.  Caută la inima dătătoriului ..., nu la preţul darului.  Acel domn va fi dat mănăstirii ceva scutiri şi daruri.  Am să-ţi aduc ceva din casă ..., Un dar de ziua ta.  Auzind de frumuseţea Ruxandrei şi de voinicia lui Timuş, le trimise frumoase daruri.  La Anul Nou, primim fiecare cîte un mic dar spre suvenire.  Îi făcuse copilului un dar de un pumn de galbeni.  Vi le dăruiesc vouă, dar să nu credeţi că sunt un dar de mic preţ.  Împachetează darurile, pregătesc pomul.  Darurile boierilor au fost tot lucruri de Braşov.  Se perindau şi-şi primeau darurile.  Pentru mine are importanţă nu darul, ci pornirea care dă.  Bucuria nevesti-mii cînd ... le pregătea mici daruri, surprize.  O aştepta ... cu daruri şi găteli sclipitoare şi scumpe Primeşte şi darul meu.  Din cîtetrele daruri ... Nu i-a rămas acuma nimic să-l mai mîngîie.  Ulcioare vechi pe care le am dar de la prietinul meu.  Desagii i se încarcă de daruri.  Să mă scuteşti de aceste daruri simbolice.  Dădu o fugă în oraş să cumpere ... daruri pentru nevasta şi copilaşii lui Gherasim.  Îl auzea strigînd: „Pămîntul meu” ... îi vedea punînd semn de hotar, Ciopîrţind, împărţind minunatul dar.  Magistratul a trimis domnitorului ... un dar în medicamente.   Frumos dar mi-aţi dăruit.  Mîndruţă din depărtare, Ţi-aş trimite-un dar, nu mare Nemulţumitoriului i se iea darul Darul nu vine cu carul.  Darul nu după mărime, ci după dragoste se preţuieşte. Linguşitorii regilor sînt un dar funest al mîniei cereşti. An nuou! … La darurile tale eu nu simţ bucurie.  Parcă-i lipsea darul pentru tot anul dacă mai petrecea şi acum ca anul trecut.  Luni de zile n-a bătut nici vîntul, Nici ploi n-au scurs din nori al verii dar.  Dorm mlaştinile ..., Dorm fără ca să ştie De darul de lumină Venit pînă la ele.  Din lumi strălucitoare ..., Alcătuie-ţi genunea de daruri şi gîndiri.  Zidarul daruri tari aşează Şi creşte zidul din belşug.  Pădurii daruri fermecate toarce.  Dar manual  Darul manual scapă, deci, formalităţii autentificării.  A dat la popa Iosif, nepotul piscupului, 2 cai; şi unul a fost dă dar, iar unul a fost dă schimb Măgarul de dar nu să caută pe dinţi.  Calul de dar nu se caută în gură.  Mare bucurie iaste, unde în dar  şi pentru puţină trudă atîta greutate de păcate se iartă.  În dar aţi luat, în dar daţi.  Nemică de la mine nu suferea să ia ce în dar şi fără plată tămăduind.  Ne-am adus aminte de peştii ce mîncam în pămîntul Eghipetului în dar Ce păcătuieşti la sînge nevinovat să omori pre David în dar.  Au în dar se teme Iov de DAuumnezeu?  Să-i scoată să cumpere cu bani, iar nu-n dar A Te lăuda pre Tine, după vrednicie nepricepîndu-ne, în dar miluiaşte-ne pre noi.  Le lua tot ce avea, vînzîndu-le bucatele în dar; mai pe urmă îi şi omora Luînd sfîntul de la împăratul în dar altă mie de galbeni, s-au dus la Palistina  Bucură-te ... şi-i dă lui mulţămită că toate pentru tine în dar le-au făcut  Robii cei de ţeară s-au slobozit numai în dar, cei de oaste cu cevaşi mic preţ Le dedei de fiecare cîte o mie de galbeni în dar.  Ţine spada mea în dar.  Frumos gătită zestrea să-i dăm atunci în dar. Am rugat-o să-mi facă graţia să primească în dar jucăria miraculoasă.  Fiindcă eşti vrednic, să ştii că ai în dar o păreche de juncani de la mine Să primească în dar un palat străvechi.  Vameşul primea regulat un caşcaval sau o băşicuţă de brînză în dar.  Scrie ... cu un toc vechi pe care la primit în dar.  Ţi-l trimit în dar. Mă aşteptau ... oferindu-mi maşinile şi vilele lor somptuoase în dar.  Toporaşi ... Ca nişte firimituri de cer lăsate-n dar De primăvară.  Era obligat să dăruiască domnului unul sau mai mulţi cai în cazul confirmării de către acesta a cumpărării, primirii în dar, moştenirii etc.  Să-şi dea el singur foc averii lui ce în dar şi fără osteneală a cîştigat-o.  Dragostea de lăutar Ca dulceaţa din sachar, Căşi dă inima în dar, De nevoi n-are habar.  Împăraţii Tarsisului ... darure (daruri  ) aduc.  Aduseră Lui dar: aur şi tămîie şi zmirnă.  Luaţi den poamele acestui pămînt ... de ceale mai bune în sacii voştri şi duceţi darure acelui om.  Să-I mulţumim şi să cădem Domnului şi să-I aducem Lui, în loc de mir, darure de carte Aduceţi acele sarcine iuşoare şi rugăciuni cu alte darure dulci şi cinstite  Aduseră Lui darure: aur şi tămîie şi zmirnă.  Le-au dat Nicolai-Vodă şi cîţiva saci de făină şi de orz dar.  Mi i-au dat dar preoţii fără venit di la popor  De vei cumpăra pe acealea doauă, pe aceasta ţi-o dau dar.  Le-au făcut lor acele daruri scumpe.  Domnul Ştefan, viteaz mare ... Locaş sfînt creştinătăţei astăzi vrea să facă dar.  Acum te răsplătesc pentru aceasta dîndu-ţi în dar iapa.  Busuioc şi  izmă-creaţă a adus cumătra dar.  Să nu fie siliţi să dea daruri finilor.  Consulul aducea daruri: flori, ţigări şi biscuiţi I-am făcut ei dar un inel de preţ.  Nu-i pretinsese ... să-i facă dar casele din dosul spitalului.  Avea obiceiul să facă daruri ... cărţi.  Face daruri din puţinul pe care-l are.  Iară mie dar mi-a dat Chiar ciălmăluţa din cap.  Firicel de busuioc, ... Astăzi te-am pus în pahar Şi te-am dat bădiţii dar.  Darurile ce să vor dărui unul pre alt, la nunta mestecătorilor de sînge, nu vor fi întru nemică, ce să vor lua şi acestea domneşti.  Poruncesc ... să-şi ia soţia mea cea după leage ... şi darurile ceale mai nainte de nuntă.  De se va mărita femeia în anul jalei, să piardă darul dinaintea nunţii  Descărcară de pe catîri bogatele odoare sau daruri de nuntă ale peţitorilor greci.  Îi dete ca dar de nuntă ... cravată.  Starostele îi îndemna pe nuntaşi să aducă darurile de nuntă.  Apoi se strigară darurile.  Sultanul trimise ca dar de nuntă un coş masiv de aur.  La nunta fiului domnului Moldovei ... să ducă darul regal.  Fiecare nuntaş primea cîte o năframă în schimbul darurilor ce le ofereau tinerilor căsătoriţi.  Darul miresei Darul bucătarului  Nunta cu dar ... botezul cu dar, cu vedete ale muzicii populare aduse de la oraş.  Au intrat în casă punînd darurile sau cinstea adusă pe masă dinaintea miresii. După terminarea colindei, feciorii intră în casă ..., iar pe masă e pusă cinstea (daruri): un colac mare din grîu curat, ... un fiorin şi cîte o doniţă de vin.  Urarea directă apare ca o completare la sfîrşit sau la unele daruri Cei nevîrstnici veri ce tocmeală şi dar vor face, fără adeverirea părintelui lor sau a epitropului este fără tărie.  Logodna se numeşte dar.  Pomul trainic ... Ce-n toamnă îşi aduce darul De mere grase, mari, domneşti.  Sunt darurile pămîntului şi am pus în ele inima noastră.  Semnalăm doar obiceiul de a dărui pentru sufletul morţilor primele fructe coapte ..., considerate ca daruri ale pămîntului.   N-am ştiut că chin şi-amar Este al iubirii dar.  Este permisă dispoziţiunea prin care o a treia personă ar fi chemată a lua darul, ereditatea, sau legatul.    Den beseareca  Ta în Ierusalim Ţie vor aduce împăraţii darruri.  Lasă aciia darul tău înaintea altariului.  Întăreaşte, Doamne, aceasta ce fapt-ai pentru noi Den beseareca Ta în Ierusalim Ţie aduce-vor împăraţii darure.  Cînd veri aduce darul tău la besearică.  Avel aduse den fătaţi de-ntîi turmei lui den graşi şi caută Domnul cu milă pre Avel şi pre darurele lui.  Jărtve şi daruri nu vruseşi.  Mulţi giuruiesc daruri bune.  Dăruindu-i   multe daruri scumpe.  Străinii veneau, cu daruri bogate, să consulte oracolul.  Se puneau la cale şi unele interese ale mănăstioarei ..., scutire de plata păşunatului pentru vite şi oi, ba ceva daruri de icoane ... şi ajutoare în bani.  Biserica ... mai păstra, un secol mai tîrziu, darurile oferite de regele Ludovic.  Sfintele Daruri, Darul lui Dumnezeu După sfinţirea darurilor, să nu se lase liturghia nesăvîrşită.  Au intrat cu sfintele daruri în altar  Cînd iase preotul cu darurile, toţi se se pleace cătră pămînt sau se îngenunche.  Cînd poartă preotul darurile în vreamea cîntărei heruvicului la pristol, să nu se închine acelora ca şi cînd ar fi acolo însuşi trupul şi sîngele Domnului Hristos.  Preotul, ieşind cu sintele daruri, făcînd pomenirea fundatorilor şi ctitorilor sîntului locaş, crezui că văz ... dinainte-mi secolii trecuţi.  Un ţigan ... se duse la biserică şi chiar atunci cînd preotul ieşea cu darul ... oamenii se sculau şi-şi plecau capetele.  După Heruvim ..., preotul a ieşit cu darurile.  Începe ... a încunjura biserica şi a îngenunchia sub daruri.   Copilul e dus la biserică, pentru ca popa să treacă cu darurile peste el şi să-i facă maslu.  Împărţind pensioara cantaragiului cu părintele Nae pentru sfintele daruri.  A rugat-o pe buna Palaghia să mă ducă la sfintele daruri.  Îi luă capul între mîini cu solemnitate, ca şi cum ar fi ţinut sfintele daruri.  fuge cînd iese preotul cu sfintele daruri.  Iesă cu darul lui Dumnezeu.  Am adus un colac din darurile de la sfînta slujbă, răspunse ... scoţînd de sub haină pîinea albă.  Să fie cu iertare spre toţi, nemînios, nefăţarnic, neprimitor de daruri.  Priveghează ... să pun în mijloc piadeci, aşa şi pren mijlocul darurilor Cel ce va mitui pre judecător cu daruri să-şi piarză judecata.  Craii elineşti să spăimîntară şi mearseră la Alexandru şi i să închinară cu multe daruri şi cu haraciu de zeace ani.  Doctorii din Ţara Romînească nu vor bani, dar aşteaptă daruri  Au ieşit înaintea ungurilor desculţ, multe daruri aducînd.  Luînd darurile puse la uşa salei de cătră oamenii doctorului.  Au trimis vreo cîţiva din boierii cei a ieşi cu daruri şi au adus înaintea lui supunerea locului.  Asupra bunei orînduieli şi bunelor fapte nu mă vor îndatora să dau cuvînt înaintea tuturor pentru daruri ce voieşti să-mi dai.  Nu voia mai mult obicinuitele daruri şi simbrie (stipendium) avarilor a le da.  Noroadele ce-i era prietene sau aliante se dărăpăna cu darurile cele mari care trimitea ca să ţie prieteşugul sau să-l mai adaoge.  Se grăbi a trimite la dînsul soli şi daruri.  I-am înfăţoşat şi alte asemene daruri din deosebite locuri: cîteva moaşte de mult preţ.  Îi cîştiga prin daruri.  Daca santinela, subt verice pretext, va luoa bani sau daruri, se va pedepsi cu bătaie corecţională.  A prinde împărăţiele cu daruri.  Decît vorbele, la protopopi darurile au mai mult înţeles.  Îi socoteau de stăpîni cruzi, pe care-i împăcau prin rugăciuni şi-i mituiau prin daruri.  Prin linguşiri şi daruri cumpăram ţiitoarele regeşti şi ibovnicii împărăteşti.   Fruntaşii din popor vor căuta cu daruri să cîştige bunăvoinţa ta.  Au căutat să mă convingă ei pe mine că se cuvine să primesc ...: cum eu am refuzat darul, ei     s-au retras.  Pe el încă nu l-am corupt cu darurile mele.  Primea agalele turceşti ..., se îngrijea ... de înmînarea darurilor trimise de domn.  Îi dete drumul şi-l trimise, încărcat cu daruri, la tatăl său A reuşit ... să potolească mînia sultanului, trimiţîndu-i solii cu daruri bogate.  Să nu-mi cobeşti ... că o dată te blestem! Să nu cad la daruri, Chiriţo!  Vor vedea slava svinţilor şi darurele şi minunată şi frămseaţe ..., dulceaţa şi bunătatea.  Şi vor deşchide poarta ciătăţiei şi vor ivi comoarăle şi darurele împărăţiei ceriului    De va fi rob să nu-i dea alt dar, numai să-l slobozescă, să nu mai fie rob.  Cela ce va vădi la giudeţ pri cela ce scrie carte cu ocară asupra cuiva, acela va lua dar de la giudeţ. Daruri de biruinţe.  Să tămădui şi cerşu dar nu altă, fără numai să-l iarte de la voinicie şi să şi meargă la dorita săhăstrie. Păcătosul trebuie să năzuiască la duhovnicescul părinte ..., de voiaşte să se iarte şi să dobîndească darul raiului.  La aceste cuvinte fieştecare diede semne de întărire şi crezu că   va lua darul pentru un răspuns aşa vrednic.  Mijlocirile, care şi le aleage shoala poporalnică şi naţionalnică bine întocmită, sînt: 1) leagile sholasticeşti, 2) mutarea sholarilor în mai mare clasă, 3) examentul, ... şi darurile.  Nu făgăduireţi pruncilor niciodată daruri pentru ca să vă asculte pre voi.   datoriu iaste, ca prin daruri, să îndeamne pre ... prunc la învăţătură.  De nu ar avea sufletul nostru slobozenie, nu ar fi toate legile fără folos ..., nu ar avea loc darul şi pedeapsa.  Un dar bun făgăduiaşte Cui ar duce veaste bună.  Dacă-mi vei face acest bine, îţi voi da un dar frumos. Îmi arătase un abecedar franţuzesc zugrăvit cu băieţi care se jucau dea valma cu profesori care împart daruri elevilor. Muzicanţii sunt răsplătiţi uneori prin daruri.  Cela ce va fi scutealnic să nu plătească vamă, de vreme ce i-au dat Dumnedzău un dar ca acesta.  Au spre cea mai multă parte pre cea de tot folositoare şi scumpă neguţitorie care i-au poruncit Dumnezău, neputînd ea să tragă pre om la dînsa, nici darurile care-i pune înainte înţelepciunea cînd se apucă de dînsa. Eu aflîndu-mă dezbrăcat de veşmînturile darurilor ştiinţii … nici se cuvenia să-l povăţiuiesc  spre a împleti alcătuiri depărtate de dulceţia aceea.   Tu mă înşelaşi! O, necredincios dar ce-mi dăduşi!  Toată suflarea romînească se bucură de darul învăţăturei.  Căsătoria nu are numai aceste daruri: ea adaogă şi la fericirea oamenilor.  Mare-i darul frumuseţii, nu-ncape vorbă.  Cu ochii uzi, cerşi-voi destinului un dar: Să nu cunoşti ce-i plînsul, copilă fără pată.  Ce n-avem noi? Toate darurile tecnicei moderne.  Din darurile vechii mitologii, tu singur – Focul – nu ne-ai fost dat de bunăvoie.  Să alergăm la ea şi  să-i mulţumim Pentru darul şi folosul ei.  Îmi face darul de a-şi lua drepturi asupra mea.  Frumos dar al lui Dumnezău iaste a şti în limbi.  Darul lui Dumnezeu nu se poate vinde pe bani Cunoscînd împăratul acel dar de la Dumnezeu creştinilor ..., poroncind să nu se facă goană asupra creştinilor.  Darurile şi pedepsele cu care Dumnezeu în viaţă m-au certat Tuturor de aleasă vrednicie iubitori de fiinţă de la Dumnezeu toate darurile îndurătorilor    Dumnezeu, ca să poţi păzi poruncile Lui şi să faci fapte bune, te ajută cu darul Său cel puternic.  După ce învăţătura au risipit întunearecul şi au adus lumină întră oameni ..., aceasta e cel mai frumos dar de sus.  Cerurile să privească ... Cu dar şi cu fericire Să crească întru mărire.  Izvorul bucuriei cei adevărate şi al tuturora darurilor n-a pierit din lume.  Spre întărirea şi suferirea lor cu inimă tare se răvărsă asupra lor un dar ceresc Întinderea şi lucrările minţei tale sînt daruri a mărirei şi a facerilor tale de bine.  Părinte ..., Să cer a tale daruri, genunchi şi frunte nu plec, Spre ură şi blestemuri aş vrea să te înduplec.  Cel de sus varsă darul Său şi peste cei neputincioşi.  Omul care, din vina sa, ... nu poate iubi viaţa şi, neiubind-o, dispreţuieşte ... acest înalt dar dumnezeiesc.  Se luptă să deschidă desăvîrşirii cale Şi tot mai mult împarte din darurile sale: Dă sufletului aripi şi trupului vigoare.  Viaţa iese-n lume cu sfintele ei daruri.  Ai socotit că darul lui Dumnezeu se cîştigă cu bani.  Eu mi le-am adunat   Din darul Sfinţiei Sale, Din mila Măriei Tale.  Eu îţi închin cu păharul, Dumnezeu fie cu darul.  Pe la noi pe la Heleu E darul lui Dumnezeu Patru boabe pe-un ştuleu.  Femeia care se află în stare binecuvîntată se numeşte în limba poporului ... şi în starea darului.  era plin de toată înţelepciunea şi ştiinţa, şi avea dar şi chip de omenie bună.  Conoscător la oameni, şi la cine-i slujiè bine arata dar. Numai mînia ce o avè strîca celi bune a lui.  Musele pre cei ce de la inimă le iubăsc cu darul profiţiii îi împodobesc!  Darul învăţăturii este atăta şi atăta, ... şi ca un ... ceresc har luminează întru acestaş chip pre om  Sultanul Murat ... pentru ca să se arate că nu este mai gios decît tată-său la darul vredniciei, îndată stăpîni Evropa.  Dintru împreunarea oamenilor celor buni şi de cinste poate cîştiga omul o comoară de daruri foarte alease.  Firea ... i se arăta a fi împodobită cu darul înţelepciunii.  Au simţit a să dăzvăli marele dar ce firea îl dedese la vîrstă de optsprezece ani.  Îi învăţa a dobîndi darul cel pentru cursu pus, a ucide cu săgeţile cerbii şi căprioarele.   Ce alte daruri fireşti are omul? ... Face ştiut celorlalţi socotealele lui prin cuvînt.  Poterea cuvîntărei ... iaste darul naturei şi urmarea trupului sănătos.  Puţini din poetici au dobîndit darul firei a se arăta vrednici de laudă.  Cel făr de nici o dregătorie ... nu are mijloc să-şi arate darurile.  Doi episcopi ai Rîmnicului, plini de învăţătură şi de daruri fireşti, au tălmăcit ... cele doauosprezece mineaie.  Virtute curată şi fără pată, care este cel mai preţuit din toate darurile.  El n-avea nici măcar un dar sau vro virtute.  De era îndestul să gîndim numai, pentru ce am priimit şi darul vorbirei?  Dacă macar firea seau buna creştire l-ar fi împodobit cu vreun osebit dar, putea să urmeze acestii dorinţi.  Un singur mijloc de a te face fericit în lume este a-ţi cruţa bine dariul cu care ceriul te-au înzestrat.  Atîtea daruri ce în el poporul le slăveşte.  Cît de înrăutăţit este darul ...  d-a avea un suflet simţitor.  Era un zeu de lemn cu dar proorocesc, ... poveţi la tot poporul da.  Alte daruri cu care au înzestrat pre om.  Aceasta-i a ta putere, Acesta-i darul ce-l ai.  Era frumoasă, plină de daruri, cît toţi de ea se mira.  Şi peste aceste daruri fireşti, cîntă din gură şi din tambură.  Şi darul poeziei În leagăn el ţi-a pus. Au făcut greşala de a judeca preţul omului politic în primul rînd după darul de a vorbi.  Pe lîngă toate darurile, ea mai avea şi pe acela de a fi frumoasă.  Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune şi frumoase.  O, Apolo, de ce mi-ai refuzat darul sublimei poezii lirice?  Simţeam ... întîietatea pe care i-o dedea vîrsta, darurile fireşti şi cunoştinţele întinse.  Documentează că e lipsit de darul vorbirii.  Ca dar al vorbirii fireşti, spontanee, nu voi uita minunata povestire a drumurilor lui de cercetător prin Asia Mică.  A secat parcă puterea ... care mă făcea să mă pot bucura în alte vremuri de darul nepreţuit al vederii. Avem daruri sufleteşti ce nu pot rămînea în umbră. Nu m-a înzestrat Dumnezeu cu un dar. Aş fi vrut să fiu un muzicant, un pictor, un poet.  Poeţii au, în adevăr, un dar.  N-au strălucit vreodată prin cine ştie ce daruri alese.  Vitregia împrejurărilor i-a împiedicat să ajungă la treapta pentru care-i meneau preţioasele daruri ale minţii.  Era darul colonelului să-i înveselească ... pe toţi cu ghiduşiile lui.  Tu ai darul povestirii . În scrierile realistice vede ceea ce ar fi văzut oricine fără vreun dar deosebit. I-a fost dată lui vitejia ca un dar al firii.  Darurile lui scriitoriceşti trebuiesc căutate cu precădere pe alte tărîmuri decît ale imaginei.  Am eu darul profeţiei?  Ciobanii ştiu despre darul pe care mîinile acestui om îl au.  Nu am darul versului decît în mică măsură.  Darul său de vorbitor electrizează textul Din modestie nu-ţi valorifici darul pe care ţi l-a hărăzit providenţa.  Costică ... nu avea darul vorbirii.  Avea toate darurile fizice pentru a juca acest rol.  Pe bunicul lui ... l-am găsit pomenit în cartea despre darul cromatic al localnicilor. Darul ... povestirii pe care autorul e dispus să-l recunoască la un moment dat eroului său ... l-a îngropat Acest oraş Linţ este unul dintr-acele mai frumoase ce am văzut, pentru multe daruri ce are, fiind şi pe marginea Dunării.  Nu se află nici o ţară în Europa înfrumuseţată ... de la fire şi înzestrată cu atîtea daruri spre nutrirea şi desfătarea lăcuitorilor.  Să pici în sat de foame, om cu dar, cu meşteşug.  Avea darul de a înţelege limba dobitoacelor. Creşterea vitelor are totodată darul de a îmbunătăţi pămîntul.  De-aş avea încai darul să scriu de porunceală.  Exerciţiile vînătoreşti au darul de a dezvolta într-un chip cu totul excepţional imaginaţiunea omenească.  Nu ai darul să înţelegi farmecul muzicei.  Inelul acesta are darul, ca, uitîndute la el, şi dorind, îndată se va înfăţişa înaintea dumitale doi arapi.  Avea darul de a cînta frumos.  Cei cu sprîncenele îmbinate au darul funest de a deochia.  Ideile conducătoare au darul sfînt de a apropia şi de a înfrăţi pe oameni.  Acordul ... nu avu darul de a face să înceteze actele de samavolnicie ale funcţionarilor.  Argumentele fetelor, fiind stropite cu lacrimi, avură darul să convingă pe Herdelea. Ca istoriile acestea nimic n-avea darul să mă încînte.  Cred că am darul de a scrie. vor avea darul să arunce o nouă lumină de neîncredere în terminologia noastră populară.  Păstorii ... au avut darul să se oprească în locurile vii, predestinate.  Chipul ei avea darul să i se pară tot mereu altul.  Avea darul să acorde lucrurilor o importanţă imaginară.  Avea darul să se lipească de sufletul tău.  Primind mandatul de a reprezenta Uniunea Compozitorilor … am avut prilejul a asista … la numeroase spectacole şi concerte care au avut darul de a întregi şi concretiza dezbaterile teoretice.  Cartea lui ... are darul de a fi prima de acest fel.  A avut darul de a dezlănţui neaşteptate pasiuni şi intervenţii.  Fotografiile şi filmările aeriene făcute recent au darul să-i îngrozească pe toţi cetăţenii de bună-credinţă ai acestei ţări.  Ăst cal, stăpîne, răspunse împărătiţa, are darul de a potrivi laptele de cald.  Are darul tămăduirei.  Se alesese ... cu darul de a cunoaşte pe dracu oriunde ar fi.  Au mai lăsat   şi cîteva poloboace ... temîndu-să nu cumva să înnoiască iarăşi deprinderea acestui rău dar.  Nu e dar pe lume mai trist, înjositoriu, Ca darul de beţie la bietul muritoriu.  Acesta-i ... vestitul Setilă ..., împodobit cu darul suptului.  Acriviţa mai căzuse şi la darul foiţelor: casa plină de jucători, masă lîngă masă.  Năstase avea odată doi cocoşi pe care-i învăţase la darul beţiei, ... beţie cu rachiu.  . A început să ia încet, încet darul beţiei.  Nevasta mă lăsase, şi eu, de necaz, am luat darul beţiei.  Pe la unele case, cei ce au darul fumatului fac pungi pentru tutun din beşică de porc.  După ce şi-a făcut luna de osîndă a căzut la darul beţiei.  El cam avusese darul beţiei.  Să-ţi vezi ... de treabă, să nu dai în darul beţiei.  Mai avea şi darul beţiei, ce cîştiga băga-n el.  Cinre cumu preemitu daru de la Dumnedzeu, înşivă întru sinre aşijdere slujindu.  Ce văm da noi împrotiva şi tocma, preînmulţitului darului Lui şi dulceţiei Lui.  Au ajuns lauda acestor cuvinte luminate, acestui dar dumnezeiesc ce umblă acmu   Iară pentru credinţă şi direptate ... Dumnedzău le-au dăruit lor darul Duhului Svînt.  Cu a lui cuminecare de să feaceră din dar aceaia ce sîngur ... Dumnedzeu iaste ghiriş.  Dumnezeiasca Scriptură care ... iaste ... den darul Duhului Sfînt.  Legea pren Moisi fu dată, iar darul pren Isus Hristos fu Se împle de groază şi, luminîndu-l darul Duhului Sfînt, cunoscu spurcăciunea păcatului.  Cu darurile Sfîntului Duh l-au îmbogăţit.  Îi pecetlui cu pecetea darului Duhului Sfînt, ca netemîndu-să ... de moarte să stea a pururea împotriva stăpîniilor întunearecului.  Au rămas uimiţi văzînd că darul Duhului Sfînt s-a vărsat şi peste păgîni. Preoţi cu darul Duhului Sfînt.  Bucură-te, ceea ce eşti plină de dar.  Bucură-te, cea plină de dar născătoare de Dumnezeu.  În legea dariului a Mîntuitoriului nostru Dumnezeu Iisus Hristos sfînta bisearică ţine şapte taine.  Pomeneaşte ziua sîmbetelor (în darul nou dumineca) a o sfinţi pre ea.  O, Doamne, înfloreşte şi bietul nostru lut Cu raza pogorîtă din darurile Tale!  Lîngă fîntînile darului harului ... ţipă lăstunii. Plin este satul de-aromele zeului.  darul preoţiei Darul de a lega şi dezlega, a ierta şi a ţinea numai la arhierei s-au dat.  Preoţii sînt îmbrăcaţi cu darul ca să slujească numai sfînta liturghie şi alte taine ale preoţiei.  Să cerceteze pre cei ce vor să se preuţească sau să se diaconească şi să se vadă ca de vor şti darul deplin ... să le dea darul preuţiei  Pre unii îi îndemnă nevrednicia, ticăloşia şi lenevirea, ca să răpască şi să apuce darul preoţiei Poftim Domnia Mea şi pe Pre Osfinţitul mitropolit ... ca prin darul Arhieriei Sale, să lege şi să opriască volnicia Oricare preot, prin ştiinţă nu va urma poruncii şi hotărîrei aceştia, să se catherisească de darul preoţiei şi să se facă birnic visteriei domneşti.  Nimine nu va lua darul preoţiii fără a nu lua mai întîi ... ezamenul după hotărîrea acestor doi cinovnici duhovniceşti Cine va face aceasta fără ştirea episcopului a căruia este eparhiia să i se ia darul şi lui, şi celuia ce l-au hirotonit pe el.    Să fie vrednic, după sfintele canoane, a purta darul şi sarcina preoţiei. Am cerut de la dînsul în scris mărturia, ... dar n-au vrut să-mi dea, cu cuvînt că aceasta este împotriva darului său, fiind preot S-a orînduit învăţător al tinerilor ce se gătesc pentru darul preoţiei.  / Un popă de regiment muscal, fugit ... din ţara lui, unde fusese osîndit la pierderea darului.  Cununia ... e o taină şi eu, preot ..., am darul de a-i lega pe toată viaţa.  Bea şi dumneata, părinte, Dumnezeu să-ţi ţie darul Să mai poţi ceti psaltirea.  Darul preoţiei e acelaşi la toţi preoţii.  Preotul, în ipostasul de deţinător al darului – deosebit de fiinţa comună care trăieşte ca toţi ceilalţi oameni.  N-ai seminarul, o ştiu asta, dar ai darul de sus ca orişicare preot.  Popii nu-i cauţi faptele, ci numai darul pe care i l-a dat Dumnezeu.  Sufleteştile darure priimind şi cu trupul dumnezeiesc şi sînge cuminecîndu-se.  Şapte darure-s Duhului Sfînt.  Le-am scos pre limba romunească ca să fie de treabă şi folos ... 7 învăţături sufleteşti tocma ca şi ceale 7 darure de folosinţă sufletească  Seminţia ce se face după darul svîntului botedz.  Jidovul, dacă să va botedza, de-are fi făcut căte păcate şi scărnîvii, pentru darul botezului toate să vor curăţi.  Cei ce în boală priimesc botezul şi după aceia s-au însănătoşit, să înveaţe credinţa şi să cunoască că s-au învrednicit darului celui dumnezeiesc.  daruri  darure. –  Ieşit-au butea de la Ion cîrciumarul de la Neagra, vedre 72 dintr-aceştea scoţînd alte darale, au rămas safi de plată vedre 66, oca po bani 4  Butoiul cu oliu trage optzeci de livre; scăzînd ... daraua vasului, care e de opt livre, rămîn curate de plată şaptezeci şi două.  Şi  degetul ... lucrează făcînd să bată daraua  Daraua sau tara este greutatea materialului.  Daraua ... este greutatea ambalajului Şase ocale vechi, din care se scade trei litre daraua oalei, rămîn cinci ocale şi o litră.  Noi … răspunserăm într-o doară că Centrul  este o nimica toată, un grupşor, … mic la stat mare la sfat, mai mare daraua decît ocaua o nucă de jucărie cu coajă umflată şi lustruită dar fără miez.  Jumătate dau la gazetă şi cu ce mai rămîn? Mai mare daraua.  Mai mare daraua ca ocaua Scoate daraua relelor ce are, Şi vezi ce rămîne cît mai e de greu  Lua-te-ar dracu mort  cu dara cu tot.  darale.  Au trecut prin uliţile capitalei cu sunetul darabanelor şi a muzicii.   Se întîmplă să treacă pe uliţi un regiment de soldaţi conduşi de sunetul darabanelor.  Face iute o darabană; şi apoi ... iese cu dînsa afară şi începe a o bate ca de război: brr ... brr ...  S-ar întoarce el Ion de la poartă, dacă nu i-ar turui în cap vorbele astea, ca o darabană.  Meterhaneaua   compusă din două daule (dărăbani).  La toate răspîntiile Piteştilor bătea zgomotos dărăbana.  O darabană-n depărtare suna ca după bătălie.  În aer ţipa o trîmbiţă cu sunet rupt, în podul poeţii răsuna o darabană.  Toate aceste preţuri erau aduse la cunoştinţa publică în acel timp atît prin afipte ..., cît şi prin batere de darabană.  Moş Nicu ne umplea de daruri. Cai de lemn ..., săbii şi puşti, darabane cu care spărgeam urechile.  După rînduielile cele nouă ieşite de la stăpînire şi bătute cu darabana şi spuse de crainic şi la noi în sat, călindarul s-a schimbat.  Fanfara şi muzica de jaz au împrumutat satelor, o dată cu felurite instrumente de suflat, darabana şi toba mare.  Primarul a adunat pe bătrînii satului la sfat şi au hotărît să deie de ştire cu darabana, că ţiganul a fugit cu piatra de moară.  Darabana ploii pe acoperişuri suna ca un cîntec de izbîndă.  Ce darabană seara spre porţi închise bate?  La vîrsta aceea prea băteau darabanele în capul meu o şarjă eroică şi ameţitoare.  Se oprea din povestit şi bătea darabana cu degetele pe masă, uitîndu-se în tavan.  Filibaş oftă, se gîndi la şef bătînd cu degetele darabanaua pe masă.  Vorbise rar, cu ochii în pămînt, bătînd darabana pe masă.  A bătut mult o darabană nervoasă cu degetele ... pe sticla curată a biroului.  Bătînd încet darabana pe scoarţa catalogului, Silvestru observa pe şcolari.  Bătu darabana pe masă, cu degetele îmbelciugate în inele, părînd că nu se grăbeşte deloc.  Bătea cu degetele mîinilor darabana pe masă.  Te frămînţi pe loc ca o apă fără scurgere, zise Rudi bătînd darabana cu degetele în masă.  Pesemne eu nu am alta de făcut decît să bat darabana.  Pînă mîne seara să ţii clanţa ... Pe urmă bate darabanele cît vrei.  Îi bate darabana ca mîne.  Cinurile bisericeşti, falnicile caftane Care se da după căderi, se vînd cu darabane.  Cela care număra cu sutele de mii a ajuns să-şi vadă tot avutul vîndut la darabană.  Las’ părinte, nu te grăbi, mai ales că face nazuri, îi cumpăra-o la darabană. Dacă-i pune sechestru şi-l vinde la darabană?  Ieşeau din mîinile mele cu părul vîlvoiu şi cu spatele darabană.  dărăbană darabane.  dărăbăni,  Un nenorocit, gol pînă la şale, legat cu frînghie lungă şi mînat din urmă de Gavril, călăul, precedat de un darabancic, încunjurat de slujitori cu săbiile scoase.  darabáncic. darabancici. 
      –  Trotoarele erau negre de umbrelele umflate care se bălăbăneau şi răpăiau, ca nişte darabanele, sub bătaia picurilor de apă.  darabanele. 
      –  -ea.
      
       darabangii.  -giu.  giu. -giu.  
       În tindă, sus, către cameră, era darabina, o scară deasă, pe care puneau lîna la uscat.  darabine. Acompaniată de versul arabului ce stă în faţă şi tamburele şi darabucele mai multor femei artiste  „Zurla” din care mai cîntă şi astăzi unii muzicanţi turco-tătari din Dobrogea, însoţindu-i sunetele nazale şi pătrunzătoare cu bătaia unui „daul” sau unui „darabukkî”.  darabuce. Catastih dă rămasurile răposatului ... 2 sucăli dă her, 2 darace, 3 părechi pieptini dă cîlţi  Părţile daracului sunt: 1) pat, 2) picioare, 3) scaun, 4) dinţi.  Daracul ... se compune dintr-un pat pe care sunt înfipte două rînduri de dinţi şi un scaun care leagă patul de picioare.  Se mai iau pieptenii daracului.  Fire de lînă sure şi lungi ... stăteau acăţate de colţurile uscate, ţăpoase şi ascuţite ale ginginilor pînii, ca de dinţii unui darac.  Scărmănăm lîna mărunt şi curat, ştii, ca din darac.  Au făcut pentru rumîni ... colţari, dăraci, herde, topoare şi cîte toate.  Pentru dărăcit, scămoşat, curăţit lîna se întrebuinţează un darac.  Gherghina ... ieşi afară pe prispă şi începu să dea nişte lînă la darac.  Caii se întrebuinţează şi la mînarea daracului.  În multe zone s-au folosit unelte mai evoluate, din pieptenii alăturaţi, înlocuiţi cu un şir continuu de dinţi, pe un suport special de scînduri, numit „darac”.  Bată-l vîntul şi seninul P-ăl de tot seamănă inul ... Nu i-ar mai ajuta dracul Ălui de face daracul: Cînd va lua şi-l va-ncepe Să cază-n el să se-nţepe.  La albie cu dăracu am descîntat.  Un ţigan mergea prin sate cu: ciurele, undrele, darace etc.  Osman se închisese în Plevna ca ariciul în daracul lui de ghimpi.  Plapăme umplute cu lînă albă, trecută prin dărac şi dată la  piepteni.  Lîna ... se numeşte „čiuki”. Aceştia sunt daţi la darac, apoi la „k’epţănăi”.  O piele trecută pe sub dinţi de darac.  Se trîntise pe nisip ... cu barba udă şi încîlcită ca un caier de lînă dat la darac.  Umbrele, cheptini, darace, cheptinei.  Se descîntă în ... mălai ... muiat în lapte dulce cu dinţi de darac sau cu dinţi de pieptene.  dărac Adevăraţii întemeietori ai libertăţii conştiinţei moderne ...  umilii dăraci, ţesători şi tipografi care au preferat să moară pe rug decît să se supună unor practici pe care conştiinţa lor le osîndea.  darace  daracuri  .  dăraci dăragi  Au poroncit să-l suie iarăşi în daradatca sa.  Chindia s-a întors de curînd şi se cîntă de lăutari, însoţiţi pe unele locuri de cîte un toboşar sau daragiu  Să-i zică daragiul, mă, s-audă lumea c-a început claca!  daragii.  -giu. 
       Vama cea mare precum s-au aşezat: darai turcească, cotul 5 bani, darai leşească de 14 coţi un leu să se ia  Porcul mănîncă daralău.  Daralău care îi dărăleşte.  daralauă     Cînd fu soarele-n de seară Îndărăt că se-nturnară Găsi leul daramit, Daramit, Cu faţa-n sus. Să mi-l scoale, nu se-ncrede, Nu cutează să-l deştepte. daramiţi, -te Căldarea era susţinută deasupra focului de două furci ... avînd deasupra un drug cu poziţie orizontală numit darar.  Se întîlneau ... sisteme de suspendare a căldării deasupra focului: ... de un sul, dul, darar, drugă.  darare. 
       Nu după multă vreme, s-a modificat daratul acesta al domniei.  Înjghebînd tot daratul Curţii după obiceiul celor vechi.  Lăudată este urmarea dumitale, care ai făcut însărcinănd pe prea-iubit fiu   şi pe chir Stancu cu toată daravera casăi  Au rămas să răspunză din toată socoteala ce au avut între ei daravere din zaraflîc şi poliţe cu soroc de două luni   Toate lucrurile trupeşti şi netrupeşti prin care să face legiuita negoţiaţie (daravere) să pot lua în stăpînire.  Nimeni nu va putea trece graniţa ... afară din lăcuitorii sălăşluiţi pe hotarăle Moldaviei ... care vor trece pentru cele din toate zilele daraveri ale lor.  Să punea îndatorire cinstitei agii ca să privegheze a nu să urma de către speculanţi daravelurile lor cu piatră mai grea sau mai uşoară decît a visteriei  Să să aducă ... firfirice de cîte trei craiţari ... şi împărţindu-să prin ţară să să înlesnească prin mijlocul lor daravelurile cele mărunte  Să poată învăţa de sine fără altă povaţă a-şi ţinea în bună orînduială socotelele şi daraverile sale.  Un neguţător vechi trebuie totdeauna să-şi aibă daravera sa bine lămurită.  Guşaţii din Muscel îşi caută foarte bine singuri de afaceri şi de daraveri.  El avea daraveri cu Ţarigradul şi cu Beciul, iscălitura lui ajunsese să aibă trecere chiar şi dincolo de Lipsca.  caută a ţine pe oameni despărţiţi unii de alţii ..., ca el să fie totdeauna intermediarul indispensabil a orce tranzacţiune şi orce daraveri.  Logofătul daravelilor străine.  De trei zile popa alergase după daraveri de negustorie – vindea vite şi cumpăra porci.  Tactul diplomatic, atît de necesar cînd are cineva daraveri mari şi multiple.  Lică nu se bizuie pe nimeni, nu se dă aşa lesne de gol, nu se lasă în daraveri cu nişte oameni.  Erau doi oameni cu care nu avusese nicio daravere mai-nainte.  Era atît de expeditiv în alte daraveri.  Statul ... nu are nici un amestec hotărîtor în pomenitele daravere private.  Toată adunarea se sculă şi protestă ... contra unui asemenea amestec vădit al turcilor într-o daravere internă.  Cantemir se grăbeşte a-i da epitetul de tîrg, căci acolo, la Ocna, se făceau daraverurile cele mari cu sare.  Ţinem moşii, stăpînim tîrle-ntinse, facem daraveri, uite aşa, mai mult cu răbojul.  Nu putea suferi larma continuă, daraverile multe, învălmăşeala aceea necurmată care era la ei acasă.  Moldovenii uniţi cu genovezii făceau daravere negustoreşti mai însemnate decît oricare alte naţii continentale.   Membri cari să cunoască mersul daraverelor oricăror bresle.  Spune-i să vorbească în daravera mea, să strîngă şurubul, dar negreşit.  Scoase din buzunar francul şi băncuţa ce-i căpătase bacşiş de la un boier ... care avusese nişte daravere pe la minister.  Socotelile moşiei însă şi cîte daraveli toate ... le învîrtea sîngur-sîngurel vechilul.  Faci plimbari cît îmi văd eu di daravelurili meli, ti-ntorci şî cu bani.  Toate treburile şi daraverile dintre noi le facem fără poliţi, chitanţe şi înscrisuri.  Moşu Vasile îşi purta socotelile întinselor lui daraveri numai cu răbojul.  Ridică din umeri, neştiutor, de parcă n-ar fi fost pus acolo taman pentru asemenea daraveli.  Ce m-amestic eu în daravelile lor!  După ce-şi mîntui toate daraverile în tîrg, un ţăran se întorcea acasă.  Cu rudele să mănînci, să bei, Daraveră să nu aibi cu ei.  Ţările cu care Romînia este în daraveri de comerciu se clasează în privinţa exportului în modul următor.  Pentru daravera ce iaste între noi, după eşirea dumitale ne vom înţălege, şi, dacă îţ place, şăz păn să va lumina desăvărşit, că şi aici o să cheltuim ca şi acolo   A fost o daravelă între ei. Se vede că se cunoşteau ... au băut, s-au îmbrăţişat: după aceea s-au dus după oi.  Cîte speculaţii, cîte daraveri, cîte încurcături am avut după vremi, toate le-am întors.  Lumea de tine au scăpat, aşadar între-amîndouă dareaverea s-au curmat.  Ai vreo pricină? ... vreo daraveră ..., spune.  Nu-i spusese nimic de toate aceste daraveri băneşti.  Oamenii noştri uitaseră de daravela cu călugărul Cîrdurile stau sub îngrijirea scutarului, care răspunde de ele şi înaintea căruia ... se aduc daraverile dintre ciobani.  Găseşte cu cale să spuie şi mitropolitului de daravera noastră cu castraveţii.  Nici n-am pomenit aşa daravelă.  La ce se amesteca judecătorul în daravera dintre mine şi Anica? Ce-l privea pe el păţania fetei?  Încuiară uşa de la tindă – unde se petrecuse toată daravera asta.  Să scap şi de daravera asta!  Aici a fost daravelă mare, fraţilor. Ai nevoie de glasuri, de farfurii care se sparg, de certuri la bucătărie, de discuţii cu chelnerii, de daraveri cu fiscul.  Era daravelă mare cu alde Vasile şi Gheorghe!  Stăpînirea vinia mai des noaptea şi trebuia să dai lozinca, c-altfel să făcea bucluc mare dă nu te mai cotoroseai dă daravelă.  Care a păţit vreo daravelă.  Sarsailă şi cu toţi dracii văzuseră toată daravela.  daraveră judecătorească Era ros de tribunale şi se pricepea la daraveli.  Procedura veche nu cunoştea principiul lucrului judecat, menit a aduce o stabilitate în daraverile judecătoreşti ... orice proces pierdut ... putea fi reînceput.  Floarea nu ştia ce daraveri va fi avut.  Vin la mata cu o daravelă, ... ş-am auzit că mata ai mare dar avocăţesc.  Am auzit ... că ar fi fost vorba în familie de o daraveră de proces, cu jurămînt falş.  daravelă Miorlăitule, n-oi avea daravelă!  Daravela popii = Aristolochia clematitis daravele.  daraveri  daravere  daraveruri   dalavere dare.    Aici ... sînt vr-o patru cinci, darămite în tot coprinsul ţării.  Nu ştii, Tomo, că chinul trezeşte sufletele omului şi pe murind chiar durerile cele cumplite îl fac să mai trăiască, darmite ce trai?  De ce creştea d-aia se făcea mai frumos ... Darămite de învăţat? Învăţa ca nealţii pe lumea asta.  Niciodată nu primea bucuros laude nici de la puţinii prietini ..., darmite pe ale acelei mulţimi de seci fără talent, judecată, nici sinceritate, cari se tot vîra în biata noastră literatură.  îi venea să mănînce şi cu ochii, darmite cu gura.    
      
       darbace.  Razele soarelui darda asupra acestor oameni morţi de foame ce se afla nemişcaţi în mijlocul undelor într-o apă stătătoare.  dardez.  Nici la danai nu găsesc un locaş, şi-acum m-ameninţă Chiar şi-amărîţii dardani şi pedeapsă cu sînge dorescu-mi!  dardani.  dardanieni, -e.  -ian. 
      
       Pînă ce-alături de voi luptat-a măritul Ahile, Nu mai ieşeau din dardanice porţi niciodată troienii.  dardanici, -ce.  -ic. Cu darde încunjurare.  4 bărbaţi sta acolea ... şi naintea lor darde ascuţite de lucea.  Şi bătut deasupra cu dărdzi ferecate şi-i pătrunsără capul cu ţăpuş de fier. Zise Domnul ... întinde mîna ta cu darda care iaste în mîna ta asupra cetăţii.  Stau fustaşii cu dardele a mînă pe amîndouă părţile, de la uşa Divanului celui mare pînă la uşa bisericii.  Din aceasta se înformă armele precum lancea, darda şi, în sfîrşit, săgeata. Săcuii ... încep a azvîrli într-înşii cu săgeţi, suliţi, darde şi lănci.  Cînd ar zice cineva astăzi „gintă”, „cor”, „columb”, „dardă”, „custochi”, ... puţini l-ar înţelege.  Străbătu în fuga mare un tărîm stufos şi mlăştinos, ameninţînd cu darde scurte ... un mistreţ gata a se preda.  Pe amîndouă părţile se înşirau, cu cît te apropiai de mitropolie, fustaşii cu dardile în mînă.  Întinsa coardă vibră şi  răpezit-afară penata dardă zboară şi şueră în aer.  Aleu, mamă! iată mor, Cu o dardă-m face samă Acel şerpe zburători.  Întinzîndu-şi auritul arc, azvîrle darde ucigătoare de se cutremură creştetul înalţilor munţi.  Pre mine treaz mă farmecă Lovirea crudei darde. Simţibilul amor ş-au stabilit lucrătoria înfocatelor sale darde în sînul vostru darde  dărzi. 
      – Bolis ori dardă.  darde. 
       Se împacă c-o boabă de vişină în zeamă de zahăr ars pînă ce se iveşte vreun muşteriu de dardăr.  Hai, mă Iorgule, pînă ne vine partida, să facem un dardăr.  Se încurca la dardăr cu Mehtupciu.  Gheorghe se apucase să joace dardăr cu Oacă, Piele şi Bozoncea.  dardăre.  Blagosloveaşte sufletul mieu Domnul şi nu uita toate darile lui.  După cum s-au arătat înapoi, în ziua Sfintei Naşteri, făcîndu-se şi polieleu, cu dare de făclii de ceară  Adăogătoarele cele ce însemnează dorire sau nedorire, poftă sau nepoftă ... să încheie cu cea născătoare. Iară însemnînd dare, cu cea dătătoare.  Hotărîm darea dijmii porumbului  Deputaţii erau porunciţi de Tomşa ca, neputînd înturna pe Lăpuşneanu din cale, să-şi urmeze drumul la Constantinopol, unde, prin jalobe şi dare de bani, să mijlocească mazilia lui.  Prin dare de  argintviu la oamenii bolnavi, se însănătoşează.  Dare de seamă = Dări de seamă anuale  La darea de seamă Ţi se umple ochii de zamă  Era o dare de seamă asupra unei cărţi de curînd apărută.  A venit să asiste la plecarea suveranilor, spre a face cuvenita dare de seamă în ziarul său.  Mioara, ... plictisită de darea de seamă cotidiană a Linei, tace mai departe.  Dare la semn  Erau mult mai norocoşi patronii de la cortul de dare la semn.  Darea de mînă  mîinii Romînii din bunăvoia lor şi cu darea de mînă aleaseră pre Tuhutum.  La darea mîinii  n-am fost  Să mă limpezească de toată ura ..., De toată darea, De toată făcarea.  
       Să-i fie de la domnie dare şi miluire şi uric de întărire  Sorocul răspunderii acestui avaet să să înceapă la fieşcare fabrică în ziua ce prin darea chezăşii ii i s-au dat voie de către Eforie a lucra  Se vor preda sculele şi obiectele sub dare de chitanţă, din parte-i, de primirea lor.   Preimit-ai darea (dare  dări  ) în oameni.  Plecaiu înrema mea să facă dereptatea ta în veac derept dare  Dă darea trufaşilor.  Să nu strice darea frăţine-său   Vor lua zapisul cel cu dare.  De va fi fost acea silă a featei ... cu dezmierdăciune şi cu zburdăciuni ... atunce să va certa vinovatul şi cu dări.  Darea lu Dumnezeu.  Iară Ilei vameşul i-au fost dare de la bătrînul Ştefan-Vodă  Lua slujbe cu dări şi cu mite de la greci.  Îi îndatoră cu destule dări de bani şi alte dăruieli.   Ca la-mpăratul marengenunchiară şi cu scumpă dare se-nchinară.  Darea trece marea  Masă cu dare  Ştiţi dări bune a da fiilor voştri.   
       Blagoslovi sufletul mieu Domnul şi nu uita toată darea lui.  Toată darea bună şi tot darul desfîrşit  de sus iaste.  Şi a doa dzi demîneaţa sculîndu-se jirtvă arzătoare feaceră, asupră de-acea şi jirtvă dăriei de har feaceră.  Ca să dobîndim şi noi împărăţia cea de vecie cu bună darea Domnului nostru Isnusu HrHistosi Blagoslovenia şi darea, Care au fost la naşterea Domnului nostru Christos, Fie-vă de mult folos.  Aceastea toate, ce am dzis, pentru daria tatălui pre fecior şi feciorul pre tată-său.  Li s-au dat cărţi de la dumnealor boierii starosti ai PutniLii după orînduială către dumnealor boierii ispravnici de la arătatili ţinuturi, pentru darea fugarilor  Dare în judecată  După ce făceam cercetarea care mi se poruncise, dacă era caz de dare în judecată, ceream ca ...  să fie trimisă înaintea judecăţii.  Suit-ai în sus, prădat-ai prada; luat-ai dare în oamenri şi amu carii se potrivescu a sălăşlui.  Dă-le dare  după darea lor.  face sfat cu boierii ţării ... cum vor putea rădica şi alte dări.  Pătru-Vodă ... avîndu dodeiale totdeauna de la turci cu dările, au strîns boierii şi ţara.   Corbul din mîndria lui la cît s-au lăsat îi spunea şi precum atîta dare pre an să dea primeaşte îi dzicea.  Supt chipul a dării pre an ... cu daruri a patru mii de galbeni ... îndestulit a fi priimeaşte.  Voi toţi să aveţi a le da foarte bună pace loru şi bucatelor dumisale, de toate dările şi angariile     Streini, mazuri de Ţeara Leşască,   de orice dare Pînă va fi neînsurat, să nu-l arunce pe cap în dare împărătească  Birul ce     s-au luat de la Ţinutul Hotinului, patru dări  Oricîte familii vor veni să fie nedajnice şi apărate de verice dare şi cerere în soroc dă 6 luni Mazilii vor plăti la haznaua împărătească dări supt numiri de dajdie  Norodul uşurat-ai de dări? Înaltă nobilime! ... Săracii în lacrimi şi nevoi Se zbat ca să-ţi plătească la dări şi biruri noi.  Ca un fel de rechiziţie, sub nume de dare de olaci.  Bucatele tot n-au preţ, însă ni le-au ridicat pentru dări. Oamenii împovăraţi de dăruri  Povestea începe cu dările grele pe care împăratul ... le-a pus.  Alexandru Coconul îi scuteşte de dări şi slujbe pe locuitorii satului Luciani.  Vinde-ţi, frate, nevasta Şi-mi plăteşte darea.  Cînd va prinde vitele sau cînd cel cu via stricată va face dovadă, precum şi cel ce va merge cu vita lui în via lui şi va paşte pă răzoare, nu are să să supere cu această dare; iar fiind vie streină, să plătească  Şi toată călcarea şi neascultarea au luat direaptă dare de plată.  Spun oameni bătrîni de pre aceale vreami, cum să fie agiuns în cîteva rînduri cu dare Ieremie-Vodă la Başte Giurgiu, pentru moartea lui Mihai-Vodă.  Dare la lumină  Nu mă pot opri să vă împărtăşesc versuri din preţioasele mărgăritare ... a căror dare la lumină înavuţeşte literatura noastră populară.  Dare pe faţă  în vileag El, care totdeauna slujise de pildă vie, de cumpătare, se năpustise deodată la desfrîu. Era aceasta darea pe faţă a unei vieţi ce dusese şi pînă atunci în întuneric, sau reluarea unor vechi deprinderi.  În primăvară, pînă la darea colţului ierbii, să-şi strămute vitele.  Darea frunzelor.  Darea sufletului  Şi m-am dat lui la darea sufletului mieu, ca s-aibă Molitfa Sa a mă griji şi a mă comănda de ce trebuie  Diiata surdului ... şi a celui ce iaste ... asupra dării  sufletului.  În Moldova, la darea sufletului ... se pune în mîna celui ce moare o lumînare de ceară galbină aprinsă.  Că ce treceţi voi cuntenitura lui Dumnedzeu derept dare vostra.  dări  dari,  dăruri. Manşoanele cilindrice prezintă raporturi ponderale cu daricii persani.  darici Pedicularis verticillata Pedicularis exaltata Decoctul dariei se bea.  Daria ... creşte prin pădurile munţilor.  Pedicularis comosa Pedicularis baumgartenii Peducularis palustris darii. darloiuri Lasă-şi domniia fiiu-său, lui Tit, om dumnezeesc şi prea voinic … şi darnic.  După puterea lor, (mărturisesc) că  au fost darnici.  Om mare de stat, cu ochii ca de bou, harnic, darnic, milă făcea mare la streini, la slujitori.  Cu inimă miloasă Vreun om, milos şi darnic, grijăliv şi voinic tare.  De n-ai poftă să putrezeşti în copac, drăguţă, trebuie să fii mai darnică.  Vedem că se poate vorbi cu oarecare înţeles despre un om bun de inimă, milos, darnic.  Darnic cînd nu vrei nici una Şi zgîrcit dacă le ceri.  Mi-aş pune capul la mijloc. – Ba nu fi aşa de darnic, stăpîne.  Caimacamul ... e şi bogat, şi darnic.  Lică ... era vesel şi bun şi darnic, ţiganii ... prinseră slăbiciune de dînsul.  O, paşă, cît de darnic eşti!  Să înveţe pe oameni a fi harnici, blînzi, fără vicii ..., primitori şi darnici.  Lumea nu mai este aşa darnică şi milostivă.  Oamenii care nu dau nimic nimănui sunt foarte bine priviţi, iar cei darnici, detestaţi.  Orice om sătul e darnic.  Prea darnic şi risipitor eşti!  Pierduse un pasager darnic.  Oamenii darnici, cu inimă largă, nu se uitau la bani.  Darnic să fii.  Fiul împărătesei este mai sumeţ şi mai darnic.  Se vede că e om foarte darnic.  Darie trimise iscoade la Alexandru şi mearsă şi văzură judecata lui dreaptă şi darnică, şi milostiv şi dulce la cuvînt.  Îndemnat de îngrijirea vrednică de laudă şi mărinimoasă, au prosforat prin darnica sa mînă jărtfa aceasta bine primită  Îi sărutase darnica mînă.  Viaţa mai mult înnegurată decît darnică în încîntări şi dîndu-i de atîtea ori prilej de surîsuri amare.  Viaţa poate fi frumoasă şi darnică pentru toţi dacă ştim şi putem tot ce vrem.  O lampă cu-o privire a luminat în casă Ca sufletul tău darnic, deschis şi liniştit.  Nu a putut să nu remarce îndeosebi omenia locuitorilor de aici şi ospeţia lor bucuroasă şi darnică.  Toamna mîndră, harnică Şi de bunuri darnică A-mpărţit a ei comori.  Se deschid vinele pămîntului darnic.  Şi morţii lor aşteaptă de la tine, An milostiv, în toate să fii darnic.  Ar fi aşa de bine să trăieşti şi să iubeşti în natura asta darnică şi largă.  Şi lutul, şi calcarul, cum sunt în veci săracii, Azi fuseră mai darnici şi-n cel mai sterp ungher.  Ţîţile darnice ale mamei.  Cel puţin dacă pămîntul muncit atît de greu ar fi mai darnic. I se furişa o putere caldă şi străină ce izvora din acele mîini dătătoare de o viaţă darnică şi molipsitoare.  Pămîntul nu era prea darnic, căci niciun copac nu ajungea statura unui om.  Tenfloresc, în noua primăvară ..., ca pe-o livadă bogată şi darnică.  Rupte-s blestemele astăzi şi-i cu noi pămîntul darnic.  Ce secol darnic în mizerii! Face parte dintr-o familie din Transilvania, venită aici în locurile din Bărăgan ca spre un pămînt mai darnic.  Mai darnic, îşi răstoarnă crinul parfumul ce i-a mai rămas.  darnici, -ce.  nic. 
       Nimeni nu va strica „această danie şi darovanie ce am dăruit” darovanii.  darsene Băili de pucioasă sau cu fricsiunile escitante vindecă boalile de piele numite dartre (pecingini) şi spuzările.  Ulcioarele sau buboaiele, elefantiazile, dartrele sau spuziturile au neapărat trebuinţă de ajunare spre a se vindeca.  dartre.
        Au bătut pe unguri, luîndu-le şi toată ordia, zaherelile, şi sumă mare de bani, cu cari au şi făcut geamia de la Andrianopoli cu darusîfa şi medrisea.  Reacţionarii s-au grăbit a se folosi de teoria darwiniană pentru a-şi sprijini ideile.  Definiţia nobleţei după Nietzsche nu e altceva decît o metafizică lirică a concepţiei darwiniene.  Cu toată discuţia care urmează şi acum între lamarkişti şi darwinieni ..., ipoteza transformistă n-a putut fi înfrîntă sau înlocuită.  darvinian.  darwinieni, -e. 
      – Cîte prelegeri despre darwinism, care a devenit aşa de universal!  D. Maiorescu, vorbind despre darwinism, nu a zis că teoria evoluţiunii este ipotetică, pe cînd teoria selecţiunii şi a moştenirii ar fi „suficient demonstrată”, ci, din contră, aceste din urmă sunt astăzi încă controversate între oamenii de ştiinţă, pe cînd evoluţiunea generală nu se mai poate tăgădui.  E un predecesor al darwinismului.  Darwinismul se loveşte şi el de alte multe greutăţi.  Îmbrăţişarea deschisă a pozitivismului şi darwinismului ... oferă „Contemporanului” premisele acceptării şi promovării pe plan estetic a realismului.  Darvinismul constituie baza ştiinţifică a biologiei generale ca ştiinţă despre legile apariţiei şi dezvoltării lumii vii.  darvinism.
       Nevoia de care vorbim constituie o rămăşiţă organică, din vremurile străvechi, cînd concurenţa vitală şi concurenţa sexuală, în sensul darwinist al acestor cuvinte, erau încă libere la oameni.  Unele studii darwiniste mi-au căzut în mînă tot atunci.  Admiţînd variabilitatea darwinistă a organismelor, Miciurin şi Lîsenco au dezvoltat teoria variabilităţii, elaborînd principiul diferenţierii a celulelor vii din acelaşi fel de ţesuturi.  Cartea ... este străbătută ... de ideea darwinistă a explicării întregii evoluţii a speciilor prin teoria selecţiei naturale.  Domnul Răducanu este un darwinist. darvinist.  . darwinişti, -ste.
      – Eu, Ionu dascalu, amu scrisu cu zisa lui Ionu Badului  Aceştia amîndoi,  cînd era coconaşi, ei învăţa carte la s(ve)ti Arsenie şi-i certa tată-său, să asculte de dascăl.  Cînd va bate tatăl pre fecior, sau fratele cel mai mare, sau dascălul pre ucenic ..., să să pleace.  Agiunge-i ucenicului să fie ca dascălul lui şi sluga ca domnul său.  Şi cum îmi zic dascale, ca şi cu lucrul şi cu numele acesta să fiu plecaţilor ai miei ucenici întru învăţătura grammatichiei ... pre aceasta a o tîlcui am gîndit.  Dascăl nu să află aici întru moşia noastră să poată învăţa şi să-l înveaţe carte  Octoihu ... l-am cumpărat ... cînd învăţam la dascălul Staicu şi la părintele popa Clain  Croitoriul nu poate să fie dator, nici ucenicul dascal, nici fiul tată.  Şi-l luă Aristotel, dascalul, de mînă şi-l dusă la şcoală.  Fă ce ţi-i voia: ... au zis dascălul meu.  Dascale Aristotele, să iai pre Alexandru mieu să-l înveţi cartea.  Datoria cea mai mare iaste ceaia ce are ucenicul cătră dascalul său.  Ţiitoarea una de alta numim cîte între dînsele să ţin una de alta ..., ca cum: ucenic şi dascăl, tată şi fiu, stăpîn şi slugă.  Bucuros eu voi fi dascălul tău.  Doauo limbi era latineşti, una carea o grăia poporul, şi aceasta o învăţa de la mumă-sa; alta a celor învăţaţi, şi aceasta o învăţa în shoală de la dascăli.  Dă-mDii smerenie şi răbdare, ascultare şi supunere la povăţuirile şi învăţăturile părinţilor şi dascălilor mei.  Mă duc bucuros în şcoală ..., mă închin mai întîi jupînului dascăl.  Grecii s-au pus shoala să ni-o strice, între dascăli şi ucenici umblă să bage price.  Dacălii cei cu dureare de inimă ... pedepsesc pre ucenicii lor spre luminarea învăţăturilor.  Trebuie să duc  la dascălul mieu de limba romînească.  Tatăl fiului iaste tată, dascălul ucenicului iaste dascăl.  Dascăl vor de franţozească.  Lasă o sumă mare de bani ca să zidească o şcoală ... şi să se plătească la dascăli din venitul acelor bani.  În pansion ... am tot felul de dascali care, între altele, mă învaţă istoria, gheografia, grămatica.  Dascălul rîde de băiat cînd îl aude zicînd „liepure” şi-l sileşte să zică „iepure”.  are gimnasiu şi institut de pedagogie pentru dascălii rumîneşti.  Musiu Jean, dascăl de ghitară.  Cine ar putea tălmăci ceea ce se petrece în sufletul unui copil în ziua în care strălucitorii săi ochi întîlnesc ... asprele căutături ale dascălului.  Nastratin era un hogea (dascăl sau învăţător) Care a rămas de basnu pînă astăzi tuturor.  Copilărise cu Ciubăr-Vodă, cu care învăţase carte la dascălul Pascal din Podul Iloaiei.  Toate învăţăturile din scoalele ce se aflau se predau tinerilor romîni de dascălii greci.  După ce ei vor fi citit multe, fără de a le fi învăţat la dascăli, ei vor crede că sunt foarte înţelepţi.  Tot mai gîndeşti la anii, cînd visam în academii, Ascultînd pe vechii dascăli cîrpocind la haina vremii.  V-a ieşit vorba la toţi dascălii că sunteţi mojici şi brutali, mai ales cu copiii de familie bună.  Cei mai mulţi erau foşti cîntăreţi de strană care veniseră la preparandie ca să se facă dascăli.  Şi-şi dete copiii la dascăl ca să înveţe carte.  Dascălul, la tablă, Măsoară calea dintre stele.  Elevii au nevoie de notele bune ale  dascălilor.  Se supuseră acestui curent nou ... odată cu sosirea dascălilor de franţuzeşte.  Iarna mergea să înveţe buchiile la dascălul Drăgan, iar, cum se împrimăvăra, era luat la cîmp.  Predînd limba latină, geografia şi matematica ...,   a fost nu numai dascăl, ci ... a căutat să propage ideile latiniştilor.  Pleca bucuros de-acasă, dar dascălul i-a spus lui Petrea că n-a văzut-o niciodată în şcoală.  Profesorul de matematici, „dascălul de răcan”, care explica trei luni în şir la tablă.  S-a pomenit ... dascăl în capitala ţării.  Stăpînirea doreşte probabil să aibă dascăli cu prestigiu.  Îmi trebuiesc patru ani de aci înainte ca să iau licenţa în Litere şi să pot să cîştig şi eu o pîine, ca dascăl.  O scrisoare de la fostul dascăl de limba şi literatura romînă îl înfăţişa ... ca o mare nădejde a viitorului.  A condamnat la moarte pe Socrat, dascălul său venerat.  Ce-i cereau dascălii să ştie, nu ştia.  Şcoala preparandală ...   propunea să dea o oarecare pregătire pedagogică viitorilor dascăli.  Trebuie să învăţ la dascăli greceşti şi sîrbeşti.  Au adus dascăl un cîntăreţ de la biserică.  Ne vorbea răposatul meu dascăl ... de vechimea şcoalei noastre.  Primii cercetători care au simţit nevoia numelor populare de animale şi plante au fost ... dascălii de ştiinţe naturale.  Dascălul trebuia să înveţe, el întîi, materia de predat.  Faţă de mine dascălul manifesta o simpatie deosebită.  Primise să-l facă dascăl de franceză.  Organiza ... seminarul de la Socola ..., prin aducere de dascăli din Transilvania.  În trăsuri închiriate soseau ... grămăticii şi dascălii de la Academia elinească, scribii şi poeţii cu plete lungi.  Noi, profesorii, am crescut în Conservator tinerele răsaduri de interpreţi, dascăli, compozitori, muzicologi.  Am avut parte, în institut, de doi dascăli minunaţi.  Dascăl înzestrat cu ... calităţi pedagogice, Dimitrie Cuclin, a predat ... armonie, contrapunct şi fugă.  Dascălu-nvaţă pruncii lucruri bune.  Şi şcolar de te-am făcut Carte mîn- dră-ai învăţat, Dascăl mare te-am-nălţat.  Zacan Efrem, dascalul de dăscălie a Sebeşului.  Atîta cunoştinţă şi învăţătură şi de la dascălii de shoală se poate împlini.  Altul e fratele lui Ion ..., dascăl de şcoală, ... sau cum se zicea pe atunci dascăl de copii.  Se pregăteau pentru cariera lor învăţînd carte elementară ... de la cîte un preot sau dascăl de dăscălie.  Dascăl de băieţi.  Cea mai bună maică ... este dascăl de moral fiilor săi.  Muma este cel dintîi dascal ..., de la dînsa începem a lua cele mai dîntîi cunoştinţi.  În instinct, tot dobitocul dascăl neînşelat are, Ce-i trebuie mai mult altă?  Nevoia e dascăl mare.  Istoria pentru Şincai era dătătoare de învăţături ca şi pentru Micu, care o numea „dascălul tuturor lucrurilor”.  Toată ziua îmi stă dascăl pe cap.  Dascălu’ cu cartea în mînă =  Porunci să nu iasă necăirea, şi dascăl şi slugi puse lîngă dînsul  Crescînd Ierotocrit, fiul vizirului mare, au poruncit împăratul dascalului de au scos pe Ierotocrit din haremul împărătesc  L-a ţinut cu fel de fel de dascăli, l-a trimis la Paris opt ani, tot prin şcoli bune.  Era o besearecă aproape de sventa Sofia şi era strînse cărţi într-însa ..., de le ţinea 4 dascali plini de toată înţelepciunea  Iară după moartea lui Petru, stătu patriarhul în Alexandria anume Ahila, carele întoarsă pre Arie cătră credinţă şi-l hirotonisi protopopul Alexandriei şi-l puse şi dascal să hie la învăţătură în Alexandria.  S-au nevoit Măriia Sa de-au cercat pre multe ţări pînî l-au îndireptat Dumnedzău de-au găsit oameni ca aceia, dascali şi filosofi, de-au scos den cărţi elineşti şi lătineşti toate tocmealele ceale bune.  Cînd va dzice vraciul că iaste rana de moarte sau nu de moarte, îl vom creade mai vîrtos cîndu să va afla că vraciul iaste dascăl, cum le dzic acestora doftori ..., decît are fi altul mai prost, bărbiiariu sau descîntătoriu.  Prepune această îndreptare de leage dă pre limba elinească pre limbă proastă, rumînească ..., cu toată mintea, înţelepţia, arătarea, spunerea şi îndreptarea a cuviosului ... Ignatie Petriţi şi lui Pantelimon ..., dascali desăvîrşiţi amîndoi  Scrie de portul romînilor iscusitul istoric ... care ... pomeneşte un dascal, anume Marţiales.  Enea ... au cetit nişte stihuri a unui dascal, anume Ovidius.  Alăturîndu-le  cu cel elinesc al celor 70 de dascăli.  Au scris după aceaia unii dascali ai Răsăritului şi ai Apusului împotriva minciunii.  Cartea care s-au scos ... o arătăm în lume a să vedea toată nevoinţa şi grije şi osîrdie întru aflarea şi aducerea mărturiilor şi învăţăturilor a mulţi dascali şi istorici aleşi  Foarte înţelepţeşte au lucrat dascalii aceia carii au băgat tocma în sfîrşit şi ... tabla leneşilor.  Cărţile celor mai învăţaţi dascali latini ar trebui să le lepădăm.  Unii din dascalii altor limbi ... nu lipsesc a zice că cu neputinţă iaste a să muta filozofia în limba rumînească.  Eghipetul se socoate vatra ştiinţelor omineşti şi eghiptenii, întîii filosofi şi dascali ai grecilor.  Neamul nostru ţine foarte din străbuni ... cele zise de-nţelepţii dascăli ce i-am avut: filosofii şi eroii, ai Eladei fii vestiţi.  Dascălii şi-au bătut capul cu probleme excentrice despre nemurirea sufletului.  Iar colo bătrînul dascăl cu-a lui haină roasă-n coate, Într-un calcul fără capăt, tot socoate şi socoate.  Dascălul, ... doctor în medicină, e superior simplului vraci fără titlu.  Ardealul trebuia să aducă ... mari dascăli, mari gînditori, mari gospodari ai bunului public.    Păstorii şi învăţătorii sînt dascălii şi părinţii noştri cei sufleteşti  Pentru numele acestor svinţi şi dumnPeezăieşti bărbaţi dascali şi a besearicii învăţători şi a altor pravoslavnicii împăraţi  Cei mai mulţi şi cei mai mari şi mai credincioşi dascali dzic, de să va face sînge amestecat între obraze ..., atunce certarea lor iaste moartea.  Începătoriu şi aţîţătoriu acestui lucru să fie fost Marco, episcopul de Efes, carele, ca un dascăl, ... au dat de veste ... să nu primească nimenea acel săbor.  Acesta svînt şi mare mucinic Dimitrie era ... creştin şi dascal de credinţa domnului Hristos.  Spun oarecarii dentru dascalii besearecii noastre, cum să fie chemat Hristos pre Petru.  Dascalii svintei bisearici zic că încă mai întîi decît ceriul şi pămîntul au zis Dumnezău cu cuvîntul şi s-au făcut putearnicii  Să nu se smintească văzînd pre dascălul lor pătimind pre cruce.  Noi, lăsînd basmele poeticilor, împărţim ritorica împreună cu dascalii acestui meşteşug în doauo părţi.  Prea lung aş fi de-aş sta a număra pre cei mai dincoace dascali popistăşeşti carii ... mărturisesc ... să se desfacă ... căsătoria.  Aceasta o credeam fără îndoială, că o încredinţează cu un cuvînt toţi dumnezeieştii părinţi şi dascali ai besearicii.  Latinii ... era în preajma Romei, căreia se împotriviră într-un chip deosăbit şi se făcură dascălii ei cu împismuirea lor.  Ucenicii lui Petru Maior au răstălmăcit cuvintele dascălului.  Pentru ce, o tu, dascăle de vînătorie sistematică şi raţională, n-ai suplinit lipsele legei?  Tocmai cînd ... hotărîsem un menu vrednic de-un epicurean inteligent ca tine, vechiul meu dascăl în publicistică, plecaşi fără să ne luăm ziua bună.  Sadoveanu ... vede în el un adevărat dascăl literar.  Un versificator în stil popular, ca Ioan Barac, a fost, în acelaşi timp, şi primul dascăl de metrică al lui Heliade.  Înţelegi nobilul respect al clujenilor pentru dascăli şi pentru discipoli. Fiind om înţelept şi desăvîrşit cărtular bun, fu ales de fu mai mare drucar ..., ce se zice fu dascal şi mai mare prespre tipariu  Cu multă usărdie am nevoit şi dascali de tipografie am adus  Au aflat dascalii besericii nostre, cîntările psalmilor, cu glasuri cuvioase cîntînd cîntece  A slujit la oraş de a fost dascăl la biserică  Biserica de la Cristeşti ... totdeauna să se afle 2 preuţi şi 2 dascali la străni, un ţîrcovnic  Cînd moare un bogat, trag dascălii de funie să despice clopotele, iar cînd îi sarac, abia le hăţăn.  Şi-n ţărna scormolită de-atîţi dascali şi popi De-a lor deşertăciune, un vierme hîdos rîde ... Căci nu sunt viermi mai nobili în sînul negrei gropi.  Drept dascăl toacă cariul sub învechitul mur.  Un sat ... cu ... nişte preoţi şi dascăli şi poporani ca aceia de făceau mare cinste satului lor.  Nu te mai ţii de casă, ba la popa, ba la dascalul.  pleacă împreună cu dascălu ... după milă.  În bisericile cele mari, se cereau dascăli cu bun meşteşug de cetire şi cîntare.  Era fiul dascălului Rizea de la Biserica Sfîntul Gheorghe din Piteşti.  Sunt şi eu oleacă de dascăl de la oraş, zisei eu mîndru ..., la biserica din deal.  Alături dascăli, un băiat cu cădelniţa, doi oameni cu praporele şi copii cu sfeşnicele cele mari.  Hai, dascăle, hai la datorie! murmură bătrînul preot fără să asculte pe fiică-sa.  La biserică, ... dascălul toacă meşteşugit.  Popa dedat cu enoriaşii, cu dascălul şi cu altarul lui, s-a mîhnit.  Veşnică pomenire cîntată pe nas de popi şi de dascăli mahmuri.  Credincioşii lipseau, iar popa se certa cu dascălul.  Popa şi-a luat dascălul, cădelniţa, tipicul, Şi-a purces să călăuzească dricul.  să fie cu toţii în Poduri împreună cu dascălii lor, cu cădelniţi, cărţi sfinte şi cu toate cele trebuincioase pentru slujbă.  Părintele se duce şi binecuvîntează, dascălul pune în sac partea sfintei biserici.  La ţară, dumineca, dascălul clopoţeşte mult, curăţă candelele, popa spune Evangheliile.  Se cunoaşte că-i ... dascălul de biserică.  Pe nasul dascălului Sopron lacrimile se preling una cîte una şi stropesc foile scripturilor. Sosi şi preotul  cu dascălul, cărînd cazanul sfinţit, de aramă, al bisericii.  Zi tu, dascăle, un moliftoi.  Dascălu bisericii.  Popa vine     să-mi cetească, Dascălul să mă iubească.  Fie pomenire, Tot cu nouă popi, Şi nouă vlădici Şi dascăli mai mici.  Ui, săracu dascălu, Cînd audi clopotu Lasî coasa-n buruieni Şî ia sacu la pomeni.  Într-aceea vreame nescare dascăl vine, închinăsă lui greind că fecioreaşte ista să va muri.  Oricare dascăl făcînd vreo învăţătură în svînta bisearică ... de va sudui sau va ocărî pre vreun vlădic ..., acesta să va certa.  Stachys silvatica dascăli.  dascál    Phoxinus phoxinus dascăi.  Dasia, suflare groasă.  Pentru prosodie ..., să zic aceste ... viria ... dasia.  Toată lumea se aruncase în dasii şi perispomeni ca babele în căţei.  Toată lumea se sileşte din ce mai are să mai adaoge şi să se mai îmbogăţească, dar ei  Ia uitaţi-vă că şi din ce mai avem vor să lepede! Ait! S-a stricat!! S-aaa duuus acum şi limba! Ei au lepădat oxiile şi psila şi dasia! O, drăguţele! Ca de ele de nimic nu-mi pare aşa de rău, că parcă era nişte floricele.  dasii.  Putem considera cuvîntul „daş” un element autohton sigur în limba romînă daşi. Cîte daşote, cîte prostii.  Am mîine o daşovă pe la tribunal.  daşove.  Şi iar visteierele Pană mi-a luoat păntru suţu-miu haine şi scole ce au fust dature, preţ de patru povări  Datul de mînă  mîinii  =  Aşa s-au legat înaintea noastră cu datul de mînă  La încredinţare – datul mîinii – merg mirii, naşii şi rudele mai de aproape.  Datul de har  Rugăciunea sau datul de har ce se zice după mîncare.  Datul sufletului  Cînd au fost la datul sufletului său, au spus şi au mărturisit  Pe lîngă aceasta să-ţi mai recomand aicia a căuta ... prin arhivele turceşti daturi despre dreptul nostru public.  Datul istoric decisiv este că extrema limită a Munteniei despre Oriinte se oprea lîngă Chilia.  Aşadar acesta e datul, realitatea.  Tot datul cel bun de la părintele luminelor să pugoară.  Mult îndemna pre voievod şi pre grec să silească pre arhierei şi cu bine, şi cu dat să facă părtaşi.  Le-ai plătit de douo ori cu lucru şi cu daturili.  Slugi înşelătoare ... la luat lacomi, la dat scumpi.  În acelaşi timp cu datul, femeia primeşte şi dînsa alţi moşi.  Se vede treaba c-am plecat numai pe dat.  Datu de la altu anevoie şi puţin ţine.  Voatra dă de ştire părinţilor feciorului şi se înţeleg să se întîlnească la un birt undeva ... şi se înţeleg din zestre şi din date.  Şi cînd a fost la datul banilor, n-au vrut să ni-i dea  Datoria iaste ... răfuită din alte socoteale de daturi.  Adusu-mi-ai bani de dat, Ori vinul ţi s-a ciuntat?  Dat  daturi luat  luaturi Datul şi luatul ce se întîmplă între ţăranii cei proşti.  Au fost ... trebuinţă ... de a revedi sămile luaturilor şi a daturilor  400 lei pre lună pentru doi contabili, unul însărcinat cu luaturile şi altul cu daturile Şi cum voi face darea şi datul să-l poci plăti?  Grăi omeneaşte din datul lui DGuumnezău.  Asta ţi-este datul tău.  Aşa-i datu fetelor.  Aşa mi-e datul sorţii, Să n-am eu pe băiatul meu La cap, în ceasul morţii!  Copila să-nflorească, Pe loc să se curăţească De fapt, De dat, De pîră, De ură, De-ntristare şi de vătămare.  Să se spargă Toate pagubele, Daturile, Fapturile, Descîntecile, Farmecele şi vrajele.  Şi frumos pe obraz m-am spălat De fapt, De dat.  Mîndru să mă curăţ de toate datele.  Farmec, fapt, am dat.  Pentru să nu mîiu însumi fără tine datul vieţii.  Veniturile ei de la datul acestora într-un an.  Se opri din dat.  Avea băţ ca de nebun ... Ca la dat să fie bun.  Au vestit fermanul cel despre întărirea Domniei Sale în Adunarea ţării între datul cu tunurile.  date  daturi  dature.  Urmînd sfatului dat, deşertă plosca.  Nu ţi-i de dată, Cum ţi-i de nadă.  Fost-am şi io-odată fată, Maica-a zis că-s bună dată.  Se aud lătrăturile unui cîine de fiecare dată cînd vine sau pleacă lume străină.  A fost singura dată în trei luni cînd au vorbit atît de lung.  Să ştiţi că vă aduc data viitoare un ulcior cu ţuică.  Ca şi data trecută, aruncară făina pe jos.  Deci priimeaşte această dată atîta den truda noastră.  Suiţi-vă în ceastă dată.  Această dată au nemerit mai bine.  De astă dată însă vă rog să-mi răspundeţi categoric.  Data aceasta, Cantemir, furios pentru noua prădăciune a stăpînirii sale, urmări cu patimă pe dătătorii de foc ai craiului.  Prin exageraţie şi fanatism ... biruinţa se cîştigă în data aceasta.  De data aceasta n-ar fi o luptă, ci s-ar vedea simple trupuri ... cum aleargă mecanic, în dorul de viaţă.  În localitatea Voineasa ... s-a folosit termenul „mînecar” ..., de data aceasta cu sensul specializat de „cămaşă ... de la brîu în sus”.  Aşa au scăpat şi cu astă dată de moarte.  Tot eu te voi scăpa şi de data asta.  Orice fecior o vedea Pe dată o şi-ndrăgea.  Ea, pe dată ce-auzea, Printre slugi se furişa.  Dumnezeu ca un tată, Cu mila nemăsurată Nu se porneşte pe dată Cum facem rău să ne bată.  La acea dată sfătuindu-se şi boierii ţării dempreună cu episcopii.  Iară de-şi va mai îngădui firei într-acea dată, şi va socoti ... să va apuca şi-l va ucide.  Cînd o vor răpi  într-acea dată au voie să-i ucigă. Şi aşa s-au curăţit ţara de turci întru acea dată.  Noi suntem şchei, aşa ne-am pomenit de dată.  Să mai sărut o dată pămîntul ţerei mele!  Nam păţit eu asta numai o dată în viaţa mea.  Cînd era să iasă, îşi mai aruncă ochii o dată prin grajd.  O singură dată a văzut marea.  Cercetătorii ... au  despuiat toate textele o singură dată.  Să nu ne mai întîlnim Numai sîmbăta o dată, Duminica ziua toată, Alte zi-le-arareori, Într-una de nouă ori.    Nu te ocupa de multe trebi o dată.  Am să te pui la o sută de lei amendă, ca să te învăţ minte altă dată să nu vrei să juri!  Ei trebuie să înţeleagă odată pentru totdeauna că forţa braţelor noastre întrece forţa tuturor motoarelor.  Încă o dată am iubit.  Te rog încă o dată de vei veni ... să te faci că nici mă cunoşti.  Cînd se ridică de pe scaunul pe care a şezut  îl clătesc, anume ca să-şi clătească data.  Eu strig pe Lacu, Lacu pe Dracu, Dracu pe data mea.  Eu n-am mumă, tu  n-ai tată, Amîndoi suntem d-o dată.  La cătană aşa-i dată, Ca să steie ne-ngropată.  Aşa nouă ne-a fost dată Să plec cale-ndepărtată.  Aşa-i data fetelor Să scrie cătanelor.  Aşa-i data la ficiori, Cînd li-i mai drag să trăiască ... Atunci casa-şi părăsesc.  De băut în ce să-i dau? – În ciubărul porcilor, Cum li-i data robilor.  Cum ţi-i data, aşa ai s-o păţeşti.  Aşezăturile şi datele lor.  Cum iaste dată  bărbatului să-şi lase muiarea, cînd o va găsi făcînd preacurvie, aşa iaste dată şi muierii să-şi lase bărbatul.  Cu lăutari s-aducem fata Cu vin şi chef, precum e data.  Turta fu pusă pe vatră şi coaptă, cum e data.  Staţi ... pînă merg eu ... să mă gat, cum e data să meargă omul.  El începu a slăbi, ba era slab cum e data.  daţi, -te.    Raporturile comisiei şi anaforalele înaltului cler, datate de pe la sfîrşitul aceluiaşi an, se unesc a înfăţoşa starea lucrurilor  Din vama Sibiului datează el faimosul ordin de zi pe armată, o adevărată imprecaţiune în contra zavergiilor.  Vei fi surprins, desigur, că-ţi mai scriu după o tăcere de aproape un an, şi ... că datez scrisoarea de la Luc-sur-mer.  Peste două sau trei zile, s-a mutat în frumosul palat al tatălui său de la Galata, de unde datează proclamaţia sa din 25 februarie.  se datează din 22 martie, anul 882 de la întemeiarea Romei    Tradiţiunea şi manuscrisele datează întemeierea statului moldo-romîn de la uciderea bourului sălbatic de Dragoş-Vodă.  În epoca dintîi, ... pe care am datat-o de la Constituanta din 1866 pînă la Camerile revizioniste din 1884, darul vorbirii se preţuieşte ... în sine însuş.  L-am datat în sec. V ante Christos şi nu cred că trebuie să revin asupra acestei datări.  Dintre controversatele ipoteze ..., mai probabilă pare aceea care o datează  pe la sfîrşitul secolului al II-lea.  Din epoca agresiunii avare datează prima atestare probabilă a limbii daco-romane (adică romîne, căci aportul slav nu a modificat structura limbii, care e latină, ci numai lexicul).  Nudul mi se pare formula însăşi care asigură eternitatea în artă ... Costumul datează.    Oraşul balnear Baden-Baden datează încă din zilele împăratului Traian.  Ideea uniunii ... datează la romîni din cea mai bătrînă Antichitate ..., se află înscrisă pe fiecare pagină a istoriei noastre.  În Prusia ... organizaţiunea instrucţiunei poporului datează încă din secolul XVI.  Inchiziţia datează în principiu de la Friederich Barbarosa.  Această dărnicie a ţărilor noastre ... datează pînă mai de ieri  Prelecţiunile populare care se ţin în sala Universităţii de Iaşi datează din anul 1863.  Este o bucată care nu datează de ieri numai şi care are autoritate pentru că se joacă în public.  Aceste numiri latine datează de la Boëthius, filozof.  Acolo era şi o colecţie de noue arme de foc numite săneţe, de la care datează schimbarea tacticei rezbelice  Socialismul, ideea ca atare, datează din cele mai îndepărtate timpuri.  Din ziua aia datează prietenia lui Conu Mişu cu Nicuşor.  Schimbarea directivei datează din aprilie.  Constantin Lipan deschise capacul gravat al cronometrului de aur, cadou de logodnă datînd de peste două decenii.  Colecţie, care data de pe vremea lui Tarquiniu cel bătrîn.  Din aceeaşi vreme datează traducerile lui Odobescu.  Ideea ... datează sub diverse forme din Antichitate.  S-au găsit săbii de bronz datînd din a doua jumătate a mileniului al II-lea î.e.n. Într-o scrisoare datînd din 1937, el precizează că ... a pornit pe un drum nou.  Un sarcofag datînd din secolul al II-lea.  Din 1793 datează textul lui Johann Friedel ... despre portul din Banat Amintim însă că cele mai vechi ştiri despre ţesăturile de lînă, denumite scoarţe, datează din secolul al XVI-lea, anume din vremea lui Despot-Vodă. Biserica romînească   datează din anul 1788. Unele romane care datează de-a doua zi.  datez.  Resturile arheologice scitice – databile – nu încep în sudul Rusiei decît în sec. VII.  Epica populară ... mai uşor databilă, datorită conţinutului ei, prezintă antagonismele sociale.  databili, -e.  Nuvela ..., după propria lui datare, spui şi eu după cum este şartul şi datina lui.  Cutremurul de la 1802 ... ajută din parte-i la această scriitorul o compune în 1829.  Datarea unor tipărituri pe baza caracteristicilor grafice.  Evident că, pentru o operă literară lucrată astfel, orice încercări de datare sunt zădarnice.  Aceasta din urmă împrejurare face foarte grea caracterizarea şi datarea satelor din  bronzul IV.  E un nou argument pentru datarea cronicei din timpul lui Bela al II-lea.  Am căpăta o datare greşită.  Datarea e ... nu foarte sigură, deşi unele aluzii fugare ... ne fac să înţelegem că ne aflăm cîndva, în preajma celui de-al Doilea Război Mondial.  datări.  O scrisoare a răposatului Dimitrie datată din Neapol de la 12 ianuarie 1872.  Scrisoare datată 26 iulie 1956.  Descoperă un covor datat 1874.  Uneori un singur pom ocupă întreaga suprafaţă sau grupuri de pomişori se repetă pe suprafaţa scoarţei, după cum s-a constatat pe o scoarţă datată 1847, din Bosia–Iaşi.  dataţi, -te.  Istoriografii pămînteni şi acii străini diferează în data acestui eveniment.  Miron şi alţi hronicari au scris mai toţi după tradiţii, fără a îngriji datele.  Dacă am cunoaşte textul original al acestor documente şi dacă am şti cu siguranţă că data lor este anul 1400, atunci am trebui să respingem numaidecît autenticitatea.  Data naşterii.  Niciun vapor romînesc nu pleca la acea dată spre Rotterdam.  La data cînd s-a înfiinţat tîrgul, în anul 1834, satul Bivolari exista ca aşezare rurală. Solicita amînarea dezbaterilor pentru o dată ulterioară.  Pe volumul lor ai pus data 1878–1890. Am găsit uşa închisă şi biletul ăsta pe uşă ... Uite, scrie data 15 octombrie 1937.  date.  Numărul „boierilor dă neam” în catagrafie este de 515, iar după datele de la vistierie 518  Date asupra povernelor de rachiu, ceară, ulei, asupra săpunăriilor şi „fabricilor” de testemeluri; rezumat   Aş putea, cu datele pe care le am despre viaţa şi firea ta, să-ţi dovedesc că „pesimismul” tău nu e deloc sincer.  La datele adunate de Marinescu vin să se adaoge acelea pe care le găsim într-o broşură a lui Petru Maior.  Împletirea amorfă, cu date cotidiene, cu analize amănunţite, aparţine istoriei false, create de istorici.  Să reducem problema la datele ei cele mai simple.  Catolicismul atrage în desbaterea acestei probleme   două noţiuni cari turbură enorm claritatea datelor problemei.  Nu am datele necesare.  Datele ştiinţei au fost totdeauna controlate prin practică, prin experienţă.  Barocul … nu face altceva decît să dezvolte datele prime ale clasicismului.  Datele, cunoştinţele pe care voi să le fixăm sunt mai întîi alese.  Mi-ar fi trebuit date precise.  Date etnografice preţioase privind costumul din alte epoci aduc informaţiile scrise.   Se impunea sistematizarea şi sintetizarea datelor numeroase şi disparate.  Despre vechimea acestui mobilier găsim date în studiile arheologice.   Nu va încerca oare acesta, umilit în toate datele fundamentale ale existenţei sale, să le arate celorlalţi, ... că, în ciuda a tot ceea ce i sa întîmplat, el a rămas un om asemenea lor.  Nu aveţi acces la datele din judecătorie decît dacă sunteţi avocat sau delegat notarial.  Din datele de pînă acum, virusul nu s-a modificat.  Cel interesat poate accesa baza de date din orice gară.  date.  dată Îl punem pră daćică (ũ líemn lung cam dă tri mietri).  De acea săritură a oştenilor lui Ştefan-Vodă, cum s-au şi dat harţul lui Vasilie-Vodă înapoi, cum este dedina harţului ... au şi plecat steagurile lui Vasile-Vodă înapoi fuga. Acum era datina ca toţi episcopii să se facă dintră călugări.  Este datina romînilor a pune articulii după nume.  Unde fundul pămîntului e rău, acolo în vremea răsădirei leamnelor lipseaşte să sapi groapa mai mare de cum e datina.  Datina de a ţine săbor mare în tot anul a fost întărită şi de principii Ardealului.  Învăţătorii au luat acea datină rea de lasă să silabisească şi să cetească pruncii toţi laolaltă.   Din fire ori din datină sînt bărbăteşti ..., „părinte”, „frate”.  Voi întreprinde dară ... a proba Preafericirei Voastre cu dreptul bisericei universale, cu sînte canoane în mînă, cu dreptul, cu usul, cu datinele consacrate de seculi ale bisericei Daciei  Te cat pe tine, ca să ne prindem împreună fraţi de cruce ... cum e datina vitejilor.  Este timp a vorbi despre oarecare datini ce sunt pe vapoare.  Dacă acest uz avea raţiunea de a fi ... astăzi, cînd s-a pierdut orice valoare ..., a rămas numai ca o datină.  Rămîneţi în umbră sfîntă, Basarabi şi voi Muşatini, Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini.  Alecsandri este şi va rămîne pentru tot timpul o comoară de adevărată poezie, de limbă sănătoasă, de notaţii caracteristici asupra datinelor sociale.  Ce să-i fac eu, dacă aşa e basmul? Va să-l spui şi eu după după cum este şartul şi datina lui.  Cutremurul de la 1802 ...  ajută din parte-i la această datină, care ar trebui cît mai iute desfiinţată.  Răsăritul ... dădea norme de arhitectură bisericească pe care le-au îmbinat pe încetul cu datinile deosebite ale Apusului.  Aşa era pe-atunci datina-n poiană: muncă-n devălmăşie şi-mpărţeala frăţească.  Au rămas doar ciorile Să păzească morile – Morile ce macină După vechea  datină. Necunoscînd datinele vînătoarei de lupi, am aşteptat liniştit semnalul de plecare.  Datinile interpretate şi aplicate de boieri sunt înlocuite cu dreptul scris, care îngrădeşte într-o măsură oarecare arbitrarul boierilor.  Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri La ceas oprit de lege şi de datini.  Pe vremea aceea existau nişte datini pe care erau nevoiţi să le respecte chiar şi domnitorii.   Probus scrie că ..., dîndu-le pămînturi de agonisit, i-au aşezat; Aceştii   de aci înainte pururea au trăit după legile şi datinile romanilor.  Nu e datina sau obiceiul ca să aibă învăţătoriul şi grija aceaea, adecă: cum se poartă pruncii pe uliţă.  Noi numele tragem, împreună şi datinele avem De la vechii romani. Mois, crescut în Egipt, mai conserva d-acolo Şi datin’ şi doctrine.  După moarte-i iară se dumică monarhia, împărţindu-se ţerile dupre datina epohei acelia.  Dupre datina domnilor vechi, a zidit şi el o mănăstire.  Dintre datinile lor mai însămnăm: ... a se arde văduvile cu bărbaţii ... morţi.  păstrară a lor guvern propriu, naţionalitatea, religia, datinele şi limba.  Ospitalitatea ... o găseşte în curăţenia inimei acelor romîni fideli datinelor şi limbei naţionale.  Ne-au stricat toate datinele şi obiceiurile noastre cele bune.  El află căile civilizaţiei în limba şi datinile poporului romîn   Rezultară pentru toţi tradiţiuni energice, ce era columnele fundamentale pe care se răzima datinele nescrise înrădăcinate în popor. O ţară nu-şi schimbă datinile decît cu-ncetul, cu chibzuială.  Vom cerca într-astfel să lămurim oareşicum vechile noastre datine.  Acum, prins cu mîna în sac, ... după datinile noastre, cu moarte trebuie să mori.  Doamnă, datina străbună e mai mult decît o lege.  Iar după datina străbună ... El nu bea pînă ce închină.  Fu cinstit cu băutură şi cîţiva gologani, cum e datina.  Satul cu ideile lui, cu casa părintească, cu amintirile, cu datinele şi trecutul lui, rămîne în urmă.  Poporul, ... călcînd peste datinele şi superstiţiile religioase, a îndrăznit să ridice un rug.  Mai presus decît trecătoarele stăpîniri lumeşti, l-a guvernat o lege nescrisă: datina.  Vine ca o datină Noaptea de coşmar.  Dumneata strici datinile.  Dascălul ... cam amestecă datinile mai ales la nunţi.  Peisajul deluros din inima Transilvaniei, datinile de acolo ... sunt însăşi fiinţa lui lirică.  Datina străveche cerea ca o ceată de 7 sau 9 flăcăi să aducă bradul.  Sărbătoarea Rusaliilor se potrivea cu datinile şi obiceiurile tracilor, care credeau în nemurirea sufletului şi aveau un foarte elaborat cult al strămoşilor.  Gospodarii din Giulvăz obişnuiau, după datina locului, să încingă hore.  Datinele poporului romîn la înmormîntări  Aşa ne-am pomenit! Aşa e datina noastră.  Cu pahar vin închina, C-aşa este datina.  Şi după obiceiul de atunci, peţitorii întrebau întîi de părinţi ş-apoi urmau toate datinile.  Foiţică ş-o lalea, Că te-om scăpa de belea Şi pe fina om lua, Ca să faci casă cu ea, După cum e datina.  Se zice că atunci cînd înfloresc florile, femeia ce le înfloreşte   să nu se certe cu nimeni ..., de multe ori, deloc nu le poate înflori, căci aşa li-i dedina florilor. Bragagiii ... îşi strigau pe isonul de datină marfa la care jinduiau cîţiva băieţi de prăvălie.  Cotcodelul lor de la Paris, gazda de datină a tuturor festelor şi poreclelor.  M-am aşezat la masă făcîndu-mi cruce după datină.  După datină ar avea  Ştefăniţă ..., fiul răposatului Alexandru.  După datină, creştinii aşteptau ajunînd, cu bucatele pe masă, şi nu mîncau decît după ce erau sfinţite cu apă din căldăruşa de aramă.  Frusina, după datină, gătită la cap ca o nevastă, a început să împartă darurile.  Să golim cîte-un pahar în cinstea oaspetelui şi, potrivit datinei, să ne spălăm mîinile şi faţa.  Printre flori i-au aprins lumînări, după datină.  S-a înfăţişat ... ca să mulţămească, după datină, pentru «pîine şi sare».  Să poată veni rudele să-şi vegheze morţii după datină.  Casa albă ... întocmită de el după datini vîrtoase de culă oltenească, întru amintirea obîrşiei gorjene.  Mama şi soră-mea jeliseră mortul după datină.   a scăldat-o pe micuţa Mihaela Cătălina, după datină, în apă cu busuioc, petale de trandafir, lapte, zahăr şi un ou.  În Biserica Răsăritului, prin călugări, ... s-au luat datină a se înălţa şi la scaunul patriarhesc, şi la orice altă episcopie ... multe deosebite ţeremonii.  Vopiscus ..., spre lauda lui Aurelian, de sînt şi mici lucruri, are datină cu covîrşire a le adeveri sau din scriitori, sau din alte documenturi.  Carea au fost datina în treaba aceasta am văzut mai sus din hrisovul craiului.  Unii au datină a face altuirea  pre coapsă.  A îndemna pre cineva cu sila a bea sau a mînca preste voia lui, aceaia iaste prea urît obiceai sau datină.  Lucrul cel mai de lipsă la lucrarea cînepei .... iaste ca nu întîmplărilor sau datinei, ci cercaţilor, iscusiţilor şi lucrătorilor oameni această lucrare să se încredinţeaze.  A da omului ajutoriu că să dezvălească puterile cele fireşti ..., ca să fie el acela ce poate fi după datina firei, se cheamă ... a-l cultivi.  Învîrtoşarea este în datinele populaţiunii rurale din munţii noştri Vecinii noştri maghiari au datina fiziologică că, vorbind romîneşte, pronunţă diftongii „au” şi „eu” pretutindene ca „o”.  Crunte războaie purta-va-n pămîntul italic, şi neamuri, Mari domoli-va, şi tari statori-va şi ziduri şi datini.  El însă avea datina, ca în călătoriile sale ... să iaie cu sine pre un fecior.  Devenise o persoană de tot de prisos, cum avea datina de a spune.  Făcu o închinăciune adîncă, cum nu avea datina să facă decît foarte rar.  Trebuindu-i veacuri ca să se plămădească, datina rămîne apanagiul exclusiv al sîngelui.  Să-mi pierd cu minţile Şi datina, Să nu mai fiu cel care sunt Cu-adevărat.  Un om pămîntean va rătăci ca şi tine pe aicea ..., căci eu nicicînd nu am datină să ies din aceste păduri.  Nu-i e detina.  Au împărţit în căprării tot cîte şapte, ... au cîntărit conştiinţele după datinele statistice ce aveau, plus comisionul, plus importanţa ipochimenului.  În zadar ne vom sili a lumina cestiuni asupra cărora lipseau acum orice datine pozitive.  datini  datine.  dată,  caz dativ, cădere dativă La  bărbăteşti căderea dativă, „la”; şi căderea acuzativă, „pe”, căderea vocativă „o”, să punu dă apururea înaintea tuturor numelor şi pronumelor.  În dativ, în loc de „illi”   au zis „illui”, şi de acolo apoi se născu „lui”.  Căderile   cea dintîia să numeaşte nominativă, a doua ghenitivă, a treia dativă.  Cazuri sînt ... nominativul, ghenetivul, dativul, acuzativul.  Declinaţia articolilor   este întocmai ca a noastră, afară numai de cazul dativ.  Cazurile, care sînt nişte chipuri de întrebuinţare ale substantivului ..., sînt şase: nominativul ..., dativul (de dare).  E mai bine a da numai una din aceste doauo forme dativului.  Căte casuri au vorbele romăne? Vorbele romăne au cinci cazuri, adecă: 1. Numinativul; 2. Genetivul; 3. Dativul; 4. Acuzativul; 5. Vocativul.  Scopul scrierii acestuia nu este genitivul şi dativul ..., adică grămatica.  Relativul care primeşte schimbări în cazurile genetive şi dative de toate genurile şi numerele. Pronumele împreunătoriu ... este de doauo feluri: unul de dativ, iar altul de acuzativ.  Genitivul şi dativul se pierduseră.  Mîntuia de spus pe de rost  pronumele conjunctive de dativ şi acusativ din gramatica lui Măcărescu.  Pentru cazul genitivului şi dativului există declinarea perifrastică.  Dativul exprimă noţiunea căreia i se dă, i se ia ori i se adaugă ceva.  Dativul ... e cazul complementului indirect.  Dativul s-a menţinut pe tot parcursul evoluţiei limbii latine.  Foloseşte greşit în textul slav forma de dativ.  Dativul substantivului, realizat analitic în grai, este considerat ... identic şi pentru limba literară.  Dativ etic =  Dativul adnominal =  Dativ posesiv =    În limba romînă forme de dativ posesiv apar în construcţii de tipul „mi-e foame”.  Dativ locativ  În romînă dativul locativ e cristalizat într-un număr restrîns de expresii.  Tutorele dativ nu poate deveni subiect activ în infracţiunea de abandonare a familiei legea limitînd această incriminare la tutorele legal.    dative.  datolituri.  Dă-mi  ce-mi eşti dator.  Duse-se robul acela, află unul de megiaşii ai lui ce era datoriu lui o sută de bani, şi-l prinse şi-l suguşă el.  Datoriu iaste noao o sută de bani.  Sînt la 8 ani de cînd i sint datoriu aceşti aspri   Pentr-aceea, s-are veni spre noi şi scîrbe diîntru socotinţa lui Dumnedzău, sintem datori să mulţămim ca şi de bine, şi să nu ni se supere în scîrbe, ce să răbdăm cu blîndeaţe.  Ne-au fost noauo Pană vistearnicul cu cîtăva sumă de bani dator  Să întîmplă săracilor într-acel an de nu fac şi n-au să le dea ce le sînt datori  Cela ce să va lega de vreun om, dzicînd că iaste datoriu cu atîţia bani şi nu-i va fi cu nemică ..., pre acesta ca pre un fur să-l pedepsească.  Doi deatornici era unui om, unul era datoriu cu cinci sute de bani, iară altul cu cincizeci. fost datur dumisali iarăşi onchiu-meu  Cîţi bani cerè muntenii el tot le da; mai că nu ştiè ce le-au dat şi cu ce le-au rămas dator.  Un om, cînd iaste dator cuiva cu niscare bani, pînă nu-i va plăti nu să ţine mîntuit.  Dat-au o bute de vin roşu cu pelin ... dobînda unor bani ce au fost el dator mai-nainte  Să plătească datoriia celor ce este datoriu.  Visteria ... au scăzut cu suma aceasta dă bani din suma ce era dator  Să va pune soroc hotărît ca să răspunză cei datori banii ce vor rămînea la împrumutători Au pierdut în joc toţi banii săi şi încă au mai rămas datoriu 200 de galbeni.  Cine e datoriu este îndatorat a-şi plăti datoria după învoială.  Au izvodit o sumă dă datorie, ca cînd ar fi datoare ţara milioane piste milioane.  Au siluit ţara cu biruri ce nu era datoare.  Nu putea să plătească la cel dintîi război punicesc făr-a rămînea datoare.  Bani de hîrtie ... se socotesc ca nişte dătorii pe care e dătoriu statul a le plăti.  Nu m-a lăsat pînă nu i-am dat răvaş că-i sunt dator treizeci de lei.  Omul e avut cînd nu e dator nimic. Rămăsese la Brăila dator unui hangiu grec 150 de galbeni.  Deocamdată e mai bine ca el să-mi fie dator mie.  Dumitale ... îţi e datoare moşia.  Tata şi-a isprăvit şi banii ..., a trebuit să le rămînă dator băieşilor. Pierduse douăzeci şi cinci de poli şi mai rămăsese dator încă atît.  Eram dator la grădinar şi mi-am plătit datoria.  N-avem bani la casă şi gazeta e datoare şase milioane.  Am făcut Cum  am putut ... La nimeni dator nu sunt.  Fost-a taica băutor Ş-a rămas la birt dator.  Io la crîşmă nu-s datoare.  De trei ori era să mor, De trei ori dracu-i detor!  Tatăl meu i-a rămas dator cu o căldare de galbeni.  Să nu ... mor, Să-ţi rămîn, mîndruţ, dator.  Vac-aş vinde-o, că mi-s ditori.  La crîşmă nu-i dator Făr numai un pol sau doi.  La toată crîşma dator, Pînă-n tîrg, la negustor Oi mai vinde din copchii Ş-oi plăti din datorii. Muarti, atîta-s de datori Di n-am vremi niši sî morĭ.  Sub cererile noastre nu putem cădea fără a ne da datori debitorilor noştri Mă bag dator, dar tot nu mă las, casă trebuie să fac.  De-ai fi, mîndro, lucrătoare Precum eşti de băutoare, Nu te-ai mai băga dătoare Pe sare şi pă fuioare.  Sărac lipit, dator vîndut, respins de neamuri ..., el rămînea netulburat, îşi păstra înfumurarea, ifosele, ţîfna.  E dator vîndut mie!  Şi simbrie? Aş! De unde! Încă el m-a scos dator.  Tu-i ceri să-ţi numere toate Şi el dator te mai scoate.  Mîncai caii şi cocia Şi-mi făcui datoare via.  Cînd veţi face acestea toate, ziceţi că netrebnici robi sîntem, că ce-am fost datori să facem, făcut-am.  Dători sînt să îmble uşurei Pururea iaste dator a avea grije de acea.  Noi leage avăm şi pre leage noastră datoriu iaste a muri  Pentru acesta lucru iaste datoriu tot omul încă şi fără de voia lui să urmeze urma acestora  Iaste datoriu să hrănească şi cuconii celui mort.  Vrednicul, cînd va vrea să preoţească pe cineva, iaste datoriu foarte să cerceteadze pre amănuntul pre acela om.  Dătoriu eşti cu mijloace bune să aduci pre oameni la pace.  Dimineaţa, după ce veţi sfîrşi cea datoare şi după obiceaiu rugăciune cătră Dumnezău, citiţi un cap …, însă cu socotinţă  Era datoriu şi mai tare să se ferească de păcat.  Preotul ... datoriu este a sluji liturghie.  Dumnealui este dator să răspundă la dat, precum şi la luat au fost  Răzăşul ce va vre să schimbe sau să vînză partea sa de moşie ... să face datoriu a-şi alege şi a hotărî partea lui.  Cărăuş să fie el datoriu a-i găsă şi a-i tocmi di cu iarnă  Să fie scutiţi de toată darea, numai să fie detori a se ridica cu voivodul asupra nemicilor ţării.  Sînt datori la vreme trebuincioasă de a da ajutoriu ori bani.  Părinţii sînt detori a creşte pre fiii sei.  Nu au făcut destul dragostei cu carea era datori spre cei viitori.  Învăţătoriul ... iaste datoriu, prin însuşi modestia sa ..., a umili trufia sholarilor săi.  Pentru cît vor ave mai mult oi, stupi, rîmători şi vin, sînt datori a plăti după aşăzămîntul ocîrmuirii Moldaviei  Naţia li este datoare a le arăta mulţămire.  Mă socotesc dator de a mărturisi a mea desăvîrşită recunoştinţă.  Roma este datoare a-i mulţămi pentru facerea a trei apeducturi şi pentru Panteon.  Eu sînt dator să dau şi un curs de meşteşugul moşirii.  Tot cantonul e dătoriu a da un anumit număr de ostaşi.  Acela care face un bine e dator să-l uite! Pleacă alergătorii, care într-o fugă sunt datori a face giurul pieţii de patru ori.  Eu sunt dator să spui povestea şi vă rog să ascultaţi.  Omul este dator să-şi cerce norocul.  Din zei de-am fi scoborîtori C-o moarte tot suntem datori.  Suntem datori a le lăsa urmaşilor  fără lipsă şi neacoperite de ceaţa neîngrijirii.  Cărturar care se crede dator să împărtăşească cît mai multora darurile minţii lui.  M-am crezut dator să-ţi arăt situaţia din vreme.  Mă simt dator s-o spun iarăşi. În general, iubeşte mai puţin plastica indiană decît ar fi datoare, cel puţin pentru o profesoară de istoria artelor plastice.  Sunt dator să cer texte clare şi să exprim cereri netede.  Malapert, în cartea sa ..., se credea dator să atragă atenţia că noţiunea de „temperament” ... e foarte vagă.  Eu mă cred dator ... să lămuresc lui cuconu Mihăiţă de ce … eu totuşi m-am hotărît să rămîn mîncător de peşte.  Putem socoti ... că el era dator faţă de rege să dea şi ajutor înarmat.  Mă întreb dacă sunt dator să te mint.  Se simţea dator să iasă deputat sau senator din toate felurile de alegeri.  Omul e dator să muncească.  Neliniştea căutării ... fiecare din noi este dator s-o rostească lumii.  Liderii partidului sunt datori să fie sinceri faţă de membrii de partid.  Pitulicea e datoare Să facă puiu să zboare.  Revista „Gîndirea” s-a simţit datoare să ia ... atitudine faţă de această enormitate.  Maica nu i-a rămas datoare cu nimic.  Prefer să-ţi rămîn dator; dumneata te arăţi inexorabil ca destinul.  Vieţii nu i-am rămas dator niciun gînd.  Ministrul ... a rămas dator cu răspunsuri decisive.  Nu vreau să rămîn dator nimănui!  Bărbatul ... să nu margă după dînsa, că nu iaste bărbatul datoriu pentru vina muierei.  Ţara n-au fost cu nimică craiului leşesc datoare.  Poţi cunoaşte de ici bine Cu ce sîntem noi datori Acestui străduitori.  Acest neguţător vă este dator mare mulţămită pentru că i-aţi scăpat viaţa.  Rumînii nu-şi uitară că ei sînt datori mult familiei lui Radu Negru Sîntem datori o vecinică recunoştinţă filozofului genuvez.  Cunosc cît de dator îţi sînt, mai mult decît oricare.  Comandă la toţi şi este dator tuturor aceeaşi dreptate.  Le sîntem datori mare mulţămire pentru păstrarea limbei în aşa mare curăţenie.  Oltule, vale frumoasă! Mult voi fi ţie detor, De mi-i trece cătră casă.  Voi veţi trăi: căci vouă Grecia e datoare, Căci voi aţi dat semnalul la libertatea sa.  Îţi sunt dator mai mult decît cu viaţa, ... cu dezvoltarea calităţilor inimei mele. Nu vă simţiţi dator  cu nimic neamului, ţării, societăţii în care trăiţi?  Actorul rămîne dator publicului.  Iubeşte         p-acela căruia e dator toată fericirea.  Părinţi eu nu am ... – Ce fel? nu cunoşti la cine eşti dator naşterea ta?  O parte din biruinţa aceasta fu datoare vitejiii etolienilor.  Acum te iubesc ... ca pe acela căruia sînt datoare cinstea şi viaţa.  Ţie îţi sunt datoare mîntuirea puilor mei.  La bătălia de la Cosmin, l-am scăpat de furia alor noştri ... – A! ţi-e dator viaţa!  Se ispitească împrumut deatoriu   toate cîte-s ale lui.  Vinovaţi sîntem multului şi marelui datoriu.  El îi dator a tot binele Tu eşti dătoriul vieţii.  El nu vru, ce-l duse şi-l băgă el în temniţă pînă cînd deade datoriul lui.  Milostivi-Se Domnul robului aceluia şi lăsă pre el şi datoriul iertă-i Şi de ce greşesc noauo fraţii cătră noi toate greşalele şi datoarele să iertăm  Să-i plătească deatoriul sfînta domerică  Unul vine să cumpere, Altul să ceară în dator.  Cine cumpără în dator, plăteşte de două ori.  Lunea nu se dă în dator şi nu se dă nimic din casă.  Împrumutătoriu se zice cel care împrumută, datoriu cine să împrumutează.  Moştenitoriul unui împrumutătoriu mort ... să va învoi cu datoriu ca să-i dea din datoria lui atîta.  Mai în urmă, în loc de 4 000 iuzluci, datorul dă împrumutătorului 1 176 ½ iuzluci şi zice că s-a plătit.  Grijile-s la creditori Mai mult decît la datori.  Împrumutat sau debitor (dator, datornic Şi ne iartă datoriile noastre, cum şi noi iertăm datorilor noştri  datori, -oare.  Au trecut toate   de-a dreptul în mînile cămătarilor, cărora proprietarii le datorea cu ipotecă, cu poliţe şi cu alte înscrisuri. Tatăl meu îţi datoreşte bani, şi dumneata vrei fata lui.  Avea apoi în sama lui strîngerea şi plata haraciului pe care ţara-l datorea în fiecare an.    Îmi datoreşti 100 lei.  Vom continua mereu să datorăm 1,8 miliarde ca şi cum n-am fi făcut şi noi războiul?  Poţi să-mi pasezi şi mie o hîrtie de-o sută ... eu ţiu socoteală exactă cît şi cui datoresc.  Avea încredinţarea fermă a cinstei şi consecvenţei celui ce îi datora.  Nu-i datoresc nimica.  Se ducea … cu marfă ..., să mai încaseze din ceea ce-i datorau unele şi altele.  Cît îţi datorez pentru struguri şi pentru miere?  Le-am plătit ce le datoram şi am plecat.  Ce datorează domnul supuşilor săi? Hrană şi milă!  Sfatul şi căpetenia oraşului luau măsurile de trebuinţă pentru a strînge … suma ce se datoria domniei.  Taxele de timbru se datorează de instituţii, intreprinderi şi organizaţii de orice fel, cum şi de populaţie.  Văd moartea viind spre mine zîmbitoare … Nu datoresc nimărui nimic.  După ce ne-am ocupat de cugetător, îi datorăm şi o schiţare a fizionomiei poetului.  Dările cătră stat le plătesc ..., am avut iluzia să cred pînă astăzi că şi statul ... îmi datoreşte ceva.  Nu-mi scrie o scrisoare în care să nu jertfească cel puţin cîteva rînduri acelei întîmplări, tînărului care i-a scăpat viaţa, recunoştinţii ce-i datoreşte.  Ştiu cît datoreşte părinţilor d-tale care l-au ajutat pe vremuri să ajungă aşa de sus.  Faţă de oricine te-a iubit, datoreşti cea mai desăvîrşită discreţie.  Cîţi din mulţii pensionari din ziua de astăzi nu-i datoresc … recunoştinţa lor?  E nebunia mea şi nu datorez nimănui nici o socoteală.  Trebuie să ştii că tu datoreşti şi lui Dumnezeu mai mult ca la oameni.  Soţii îşi datoresc unul altuia credinţă, sprijin şi ajutor.  Recunoştinţa ce se datoreşte acestor foi pentru serviciile aduse causei politice.   Acest oraş datoreşte importanţa ce a dobîndit lui Radu cel Frumos.  Literatura noastră poetică cea mai bună este datorită, în mare parte, înrîurirei literaturei populare.  Dacă am putut scăpa din aceste păsuri, asta nu o datorim decît întîmplărei.  Muzeul nostru naţional din Bucureşti îi datorează  preţioase monumente antice.  . A povestit tot, cui îi datoreşte rana sa.  Aceste lămuriri topografice le datoresc chelneriţei, care ... mi le dă scurt.  Auzisem că aceasta şi-o datora în parte înfăţişării.  Toată situaţia lui o datoreşte lui Mitică.  A simţit ... cui datoreşte tocmirea în slujba de paznic.  Sunt amintiri speciale ... pe care le datoram contimporanilor mei.  Fenomenul de epuizare este datorit unei scăderi sau unei suprimări a reactivităţii organului faţă de factorii excitatori.  Această demnitate o datora ... faptului că era un cărturar de seamă Recunoscînd ... ceea ce datorează lui Eitz şi şcolii ..., realizează o alcătuire de numiri elegantă, fluentă.  Nu ştia că acest monument se datoreşte celui mai mare sculptor.  Lui i se datoreşte întemeierea Mitropoliei Ortodoxe din Argeş.  Îl găsim în fruntea mişcării şi lui i se datoreşte proclamaţia de la Islaz.  Se încurcase în enumărarea ... dezastrelor cari se pot datori alcoolului.  Această poezie ... se datoreşte şi realităţii zugrăvite, şi felului cum luminează d-sa această realitate.  Tot atît de just ar fi ca totul să se datorească actului de pocăinţă şi iubire prin care ne-am curăţit.  Criza economică se datoreşte, în principal, cheltuielilor militare.  Cele mai înflăcărate descrieri ale voluptăţilor iubirii se datoresc amanţilor nefericiţi.  Alegerea lor se datorează ... clasei muncitoare Dispariţia  nu se datoreşte degenerării sau bolilor.  Dacă urmaşii se deosebesc ... aceasta se datoreşte misterioaselor capricii ale legii eredităţii.  Aceluiaşi sentiment însă i se datoresc şi accentele sale himnice.  Chiar maşina cu aburi ... se datoreşte, în ultimă analiză, tot mîinii.  Vreau să fii lămurit că ... întîmplarea ţi se datoreşte numai dumitale.  Rezultatele bune obţinute se datoresc folosirii intensive a răsadniţelor.  Faptul că s-a întîrziat cu acest răspuns se datoreşte tărăgănării.  Diferenţele dintre costume se datoresc şi semnelor distinctive înzestrate cu valoare de simbol specifice unor colectivităţi.  Interesul ... pentru etnobotanica romînească se datoreşte numărului mare al speciilor utile.  Deosebirile tipologice, de croi, ornamentare şi utilizare se datorează evoluţiei locale şi influenţelor survenite în decursul istoriei.  datorez  datoresc;  datorea.  Împrumut încă mult au luat de la boieri şi de la mănăstiri, făgăduindu-le că azi, mîne le va înturna, dară ... ducîndu-l turcii, rămasără datoraşii în pagubă.  Un vînzătoriu de aromate, de datoraşii lui fiind silit, era anevoit vreo cincizeci de oche de ... apă de trandafir fiecum a vinde.  Se rupse firul pacienţei mele şi plecai să cerc pe detoriaşul meu.  datoraşi.    -aş. 
       Lasă-l şî-i iartă datoria lui.  Datoriu iaste noao o sută de bani (ce se zice puţinea şi micşoară datorie cătră seama miei de talanţi).  Am prinsu datoria cea veache tot într-acei bani, iar arbănaşul să fie volnic  Au fost luat ... 2 vaci cu viţei păntru o deatorie ce au fost plătit Miloş Radului  Să dusă de-l băgă în temniţă pînă cînd plăti toată datoria.  Aflară turcii pre Aron-Vodă, căruia i-au dat ţara cu multă datorie, că ... pre toţi i-au umplut cu bani, luînd bani cu camătă de la turci.  Ceia ce vor lua ocine pentru datorii şi mai vîrtos pentru camătă ..., să socotească giudeţul.  La acea întrebare avem a răspunde cum în doao chipuri să află solire ... sau plătind datorie pentru oarecine, cine va fi supărat pre cineva.  Acestea au adus şi pre alţii şi pre mine la datorie.  Avînd datorii la nişte negustori  Datorie de bani ... doozeci de potori la Marcăş Ilie  Datoria 500 de zloţi care stă pă casă o ia asupra sa.  Bărbatul său ... tot bea şi face datorii şi alte pagube  Cine e datoriu este îndatorat a-şi plăti datoria după tocmeală.  Plăteaşte deatoriile tale, căci cel ce ţi-au împrumutat ceva se razimă spre a ta cinste.  Dobînzile acestei cumplite datorii înghit peste giumătate veniturile ţerei.  Datoria aceea e rea, mare cangrenă, Din zi în zi tot creşte.  Mulţime de datorii nouă îl lănţuiesc din toate părţile.  Dacă foncţionarul va fi datornic, suma datoriii se va împlini îndoit în folosul casei oştirei.  S-a oprit a-l întreba De ş-a plătit datoria.  Datoriile s-au mărit foarte mult prin neplata dobînzilor.  Acum s-a plătit de datorii, a dres acaretul.  Coerezii contribuiesc la plata datoriilor şi sarcinilor succesiunei, fiecare în proporţiune cu ce ia.  Se roagă de braşoveni ... să-i plătească o veche datorie, ca să scape şi ea de datornicii ei.  Datoria o uiţi, dar ea pe tine nu.  Dumneata mai ai şi acum datorii de peste zece mii.  O găsi însemnată cu o datorie de peste două sute de coroane.  Recunoşteam activînd viaţa pe care o începusem, fără sens şi fără datorii, viaţă liberă şi de juisare.    Şi azi mai am datorii.  Murise după o viaţă foarte agitată ..., lăsînd bruma de avere încărcată de datorii.  Eram dator la grădinar şi mi-am plătit datoria.  Primea altă sumă care să adăuga la datoria veche.  Ştefan a făcut ... datorii deoarece, peste patru ani, Smaranda se găsea împovărată de 1 600 lei.  Cine poate plăti datoria într-o lună!  Nu era plăcut să ţi se strige în gura mare că ai datorii.  Mai tîrziu s-a plătit de datorii.  Moştenirea lăsată era aproape echivalentă cu datoriile contractate De data aceasta putea, în fine, să-şi plătească datoriile.  Uzina de autoturisme de teren e tot mai plină de datorii!  Am acasî şî copchii Ş-o mn’ii di datorii.  Şi       lungeşte-mi zilele, Să-mi scot datoriile, Şi să-mi văd copilele.  Avem paşune frumoasă, numa că śe luom d’i pa ia dăm la d’etorii.  Vreau să-mi plătesc o datorie la un cizmar.  Dintr-a lui avuţie Mi-a rămas la datorie Şi la dalbă sărăcie.  Carte  zapis de datorie =  Zapisu dă datorie al ispravnicatului să află la mîna neguţătorului Marco, dă la carele s-au împrumutat  Cine va tăgădui vreo carte a sa de datorie şi să va vădi, să îndatorează să plătească îndoit.  Acele poliţe s-au trimis dă ispravnici în datoria dăjdiilor numitului judeţ Mehedinţi  Va dzice că i-au furat avuţiia sau banii ce au fost luat în datorie.  Muntenii … îl tot grăbiè de bani ce era ei chizeşi pentru dînsul, ce luas-în datorie.   Neguţitorii ..., simţindu de nepace, nu da un ban cu datorie nimărui C-o să mergem la bărbierie Să ne rază pe datorie  Cine face vara ca furnica, nu ia pîine în datorii iarna                    Am luat de la dumnealui în datorie de 550 lei  Dator nu-s, că nu-mi dă          nimene pe datorie.  De trei zile   mîncam … pe datorie.  Ar mai fi  cerut, dar ştia că Busuioc nu-i dă pe datorie, fiindcă mai e scris … la catastif.  N-a vrut să-mi dea pe datorie.  Duble cu chimen de la Iancu băcanu, pă datorie.  Am luat, la strîmtoare, bucate pe datorie.  O să trebuiască să mi-i dai pe datorie.  Băcanul nu mai dădea pe datorie de cînd cu lipsurile.  Am luat bani în datorie. Cine bea în datorie se îmbată îndoit.  Au dughiană cu chirie Şi marfă pe datorie.   Vacul nostru cu-mprumut dat în datorie; Ceriul cu gîndurile noastre batejocurie.  Lelişoară de pe plai, Spune-mi gura cui o dai? Dă-mi-o mie în datorie Pînă la Sfînta Mărie.  Au căzut mănăstirea la datorie de nu să poate plăti cu niciun chip  A încărcat pe bietul tata în datorii, că nu s-o mai putut plăti pîn’ la moarte.  S-au încurcat în nişte datorii şi li se vindea locul şi casa.  Erau înglodaţi pînă-n grumaz în datorii la bănci.  Pe an ce trece ne găsim tot mai înglodaţi în datorii, de-am ajuns să ne vindem şi icoanele, plătind gloaba boierului.    Las’ că-i dau eu pe datorie.  Dintr-acel prisos să să plătească toată datoria ţării, din an în an cîte puţinel, ca să nu mai scoatem alte dăjdii şi ajutoare în ţară Din acestea venituri se fac spesele sau cheltuielele ... plătirea usurelor de pe dătoriile publice.  Conferinţa actuală nu are căderea de a se ocupa ... de datoriile de război.  În Spania, datoria publică crescu de la 18 milioane ... la 99 milioane.  Ministerul finanţelor ... organizează plasarea şi rambursarea împrumuturilor de stat şi serviciul datoriei publice.  Ieremie-Vodă ... pădzia şi datoriia sa ce avea spre împărăţie.  Cu acele schimbări multe a vezirilor ..., cădzusă ţara şi Grigorie-Vodă la o mare datorie.  Obiceai iaste ... ca tot cela ce ar duce roadă noao de vînzare iaste iertat de toată datoriia vămii lui.  Au plătit datoriile domniei la Ţarigrad    A cumpărat scule de 40.000 de taleri şi a făcut pe boieri să ia detoria pe ţeară.  Acest cîştig de bani ... v-ar cădea foarte bine ... ca să plătiţi ... şi porţia, şi alte deatorii ale voastre.  Ieremia era liniştit, păzindu-şi cu sfinţenie datoria ce avea cătră Poartă. Datoriile cele mai grele apăsau, într-o vreme, asupra pămîntului crăiesc.  Dear ce, mă, turcule, Cu datoria ai venit În Ţeara Romînească?  Toată lumea să ştie C-ăle trei sate iscusate Nu dau araciu de domnie, Nici birul la-mpărăţie, Spune că n-au datorie. Datoriile vitelor.  Cîrpălabu să suia Şî pîn sate-l trimetea Ca să scoaţă miria Şî toată datoria.  Şi de la ei ară fi cerşut despuitoriul datoriia, că tîrgarii cheamă-i ucenici.  Fericit carele va plăti ţie datoria ta care deadeşi noao  Gripsorul fulgerînd al lu Zefsu zice: Un mare, de supt Trigonul Iunio, premejduiaşte a plăti firea datoriei sale  Să aibă a-şi lua zestrea ei deplin ..., însă cînd nu va fi datorie făcută de bărbată-său.  Dătătoriul prin zălog e din destul bizuit pentru datoria sa.  Datoriile firii ajuta încă la fericirea soţietăţii lor, căci tăcutul lor prieteşug să înnoi.    Cunoscutu-mi-am datorie nepărăsită mai-nainte de a sosi sfîrşitul.  Vom arăta şi ce stimă au avut ţara încă de mai întîi de vinirea lui Traian, măcar că mai pre scurt de cum ar fi datoria să scriem.  Datorie omului iaste de a da şi a aduce unul altuia de pre putinţă şi avutul său ce va fi  Datoria noastră ceare ca aşa să chibzuim lucrul cît tot supusul … să-ş deaie partea sa   numai după măsura puterii sale.  Merge de aicea în Banat ca să cerceteaze rudeniile sale şi datoriile sale ceale lucrătoare acolo să caute.  Are stupariul datoria adeaseori a cerceta coşniţăle şi a le mătura.  Datoria cea mai mare iaste ceaia ce are ucenicul cătră dascălul său.  Să aibă grije şi adetorie numitul Nicula a mătura biserica  Nu sînt harnic să-ţi spun toate datoriile mele cu care sînt legat cătră dînsul.  Ascultarea cătră părinţi şi învăţători iaste o deatorie foarte aspră.  Ne iaste deatoria ca să altuim şi în omul cel beteag vărsatul cel mîntuitoriu.  Am hotătît să scriu ceva spre a împlini datoria către patrie.  Copia scrisorei adresate ... cătră Preosfinţia Sa împlinitoriul datoriilor de mitropolit al Ţărei Romîneşti.  Senatul vedea mai d-aproape purtarea ghenăralilor şi le scotea din cap orice gînd împotriva datoriilor lor.  Îmbracă-mă cu virtutea şi fă-mă să-i plătesc toate datoriile ce din copilărie şi pînă acum, adăogîndu-se necontenit, s-au înmulţit foarte.  Eu nu cunosc altă faptă afară de datoria iubirii de oameni.  Aceasta este datoria unei soţii şi maice.  Morala este ştiinţa mumă a datoriilor şi a virtuţilor omului.  Datoria fiască nevoindu-l, au cerut de la poloni ca să-i deie pe Petru Aron, ucigătorul părintelui său.  Omul ... A sale datorii numai le avea drept trebuinţă, Şi prin dragoste curată îi vestea a lui credinţă.  Nu-l învăţaseră nici drepturile, nici datoriile lui.  Acum iar datorie am ş-altă grije în mine, Ca să te mărit.  Din toate cea mai însemnată datorie este a împedeca întinderea boalei.  Îşi calcă datoriile sale de femeie.  Mă reîntorc la datoriile mele de soţie şi mumă.  Să-i prezinte demisia cabinetului, datorie cu atît mai indicată ..., cu cît avea astfel un motiv constituţional intern.  Şi-i suduia cu aspre cuvinte, arătîndu-le că datoria lor este să alerge prin cetate.  Mai-marii lui, văzîndu-l că şi-a făcut datoria de ostaş, l-au slobozit din oaste cu arme cu tot.  În faţa datoriilor materne ..., trebuie să ne plecăm.  O singură datorie are omul: să nu fie prost.  Staţi, cinstiţilor nuntaşi, Că asta ar’ să remîie La tineri cu detorie, La bătrîni cu veselie.  Despre drepturile şi datoriile respective ale soţilor  .  Viaţa-i datorie grea Şi laşii se-ngrozesc de ea.  Simţiră datoria de a tălmăci ... catehismul lui Luther.  Locuitorii ... au … datoria de a tăia şi duce lemne stăpînilor.  Cu cîte jertfe ... se îndeplinesc datoriile ospitalităţii.  Datoria lui e să trăiască şi să triumfe.  D-ra Axon nu mă lăsa niciodată singur şi credea că aceasta e datoria ei de gazdă şi de catolică.  Îşi plăteşte, în felul lui şi prin mine, o datorie de recunoştinţă.  Conflicte între structura sufletească a oamenilor şi datoriile profesionale, pe care le-au contractat fără voia lor.  Cu sănătatea lui şubredă, a stat neadormit la această datorie a vieţii.  Datoria tuturor creştinilor ar fi să scoată omenirea din această stare păcătoasă.  Trebuie să începem a ne gîndi la existenţă şi la datoriile omului în societate.  Fetele, care s-au temut de mari datorii ..., au îmbătrînit celibatare.  Am devenit pentru tine una din acele datorii pe care cauţi să le îndeplineşti cît mai exact.  Datoria dumitale era să te îngrijeşti de dînşii.  Le-a ţinut şi o predică ... despre datoriile femeii.  Boierii mari aveau dreptul şi datoria de a-l ajuta pe domn la conducerea ţării.  Este o datorie civică a noastră ... de a participa în număr cît mai mare la toate acţiunile.  Vai de femeia care nu se supunea datoriei sale.  A doua zi profesorul veni şi, după acea de datorie bună dimineaţa, scoase din sîn o broşură cartonată.     Om de acei carii ... îşi iubesc soţia şi copiii mai mult din datorie decît din amor.  Făt-Frumos ... se duse, de! de datorie.  Cele mai plăcute lucruri omul nu le face bucuros cînd e de datorie.  Pe oameni poate cineva să-i supuie la datoriile lor numai cu cuvîntul.  Pe toţi ne va chema la o aceeaşi datorie, ... la iubirea de patrie.  Eu ..., coane Fănică, zi şi noapte la datorie.  Toată lumea trebuie să fie la datorie.   Placarde roşii ... cheamă proletariatul la datorie.  Chemate astfel la datorie, autorităţile ... au pornit să ia unele măsuri de îndreptare.  Te cheamă ţara la datorie.  N-a lipsit nici o zi de la datorie, chiar cînd ajunsese damblagiu.  A murit în 1829, la datorie, în timpul unei mari epidemii de ciumă.  Să-i facă buni soldaţi, Să-nveţe militărie, Să meargă la datorie.     Hotărîrea cea biruitoare pentru vitejie şi frumuseţea tînărului toţi o împărtăşea după datorie   Împăratul ... năvăli cu ai săi cu armele în mîini … tăia turcii fără milostivire, după datoria războiului.  Păntru grîu a să face făină, Divanu îndăstul să sileşte, după datorie; şi dă la părţile unde să află mori  Jos-iscălitu, după datorie, au făcut-o aceasta cunoscută la cinstita Logofeţia mare dă Ţara dă Sus  Nu trag nici o nădejde de a să-nsănătoşa, Care după datorie vrînd supunere să dea, … Cu prietinul îndată începu a se găti.  Am datorie să priveghiez ... pentru folosul şi spăseniia tuturor de obşte.  Avem datorie să priveghem ziua şi noaptea  Hotărîrea ce vor face după pravili să aibă datorie să o arate de faţă acolo atît pîrîşului, cît şi pîrîtului.  Aşişderea, să aibă datorie starostea cu epitropii ... a păzi rînduielile dreptăţii, după obiceiul vechi al lor  Şi-aduse aminte că are datorie Să meargă la lăcaşul cel sfînt.  Am datoria să vă evit.  Am datoria să mă duc cel puţin pînă la Brăila.  Aveţi datoria, cred, să luaţi apărarea dreptăţii.  Ceteaşte-o pentru datoria ce ţi să cuvine a avea cătră cei neprocopsiţi.  Părinţii mai cu de adins, auzind deatoria carea o au ei spre creaşterea fiilor săi  Domnului mieu mă închin datoria-m făcînd  Cît au fost în putinţa noastră, ne-am făcut datoria.  Ceilalţi cavaleri îşi făcură mai bine datoriile lor.  Îţi faci tu datoria ta precum ţi se cade?  Eu nimic mai mult nu fac decît drept datorie.  Jurnalistica romînă nu şi-a îndeplinit încă datoria ei cătră colecţiunea de poezii populare publicată de domnul V. Alecsandri.  Porneşte pînă te văd şi-ţi fă datoria cu sfinţenie.  Fă-ţi datoria, om al legii.  E însă atît de greu a-ţi face datoria cînd nimeni nu te ajută.  El şi-a făcut datoria.  Cine ar putea zice că ni facem datoria?   „Gazeta Transilvaniei” a fost sentinela vecinic trează, care şi-a făcut cu neclintit eroism datoria.    Deocamdată nu-l slăbeşte armata; trebuie să meargă ca oricare să-şi facă datoria.  Tu, ca un om ce şi-a îndeplinit datoria, te tîrăşti ... nevăzut şi neştiut de nimeni.  Şi scriitorii, fiecare la locul său, şi-au făcut datoria.  Îşi împlinea datoria, de nu-i găsea nimeni niciodată pricină.  Dumneata ... cum îţi faci datoria?  Noi ne-am făcut datoria.  Lucrătoarele îşi fac datoria.  Vreau să-mi fac datoria faţă de ţară.  Timpul începu să-şi facă datoria.  Pompele ... nu încetează să-şi facă datoria.  Cu toate că e departe de a fi omul datoriei, el niciodată nu se va găsi... într-o asemenea situaţie.  Divanu şi ţara întru datorie este a să sili ... ca să împlinească datoria sa  Această întrebare este de datoria noastră s-o facem.  Ca prietin vechi a cucoanei Nastasicăi îi de datoria mea să vin odată cu lăutarii.  Este de datoria sa de a-şi asuma toate responsabilităţile.  Credem însă de datoria noastră de a ne adresa încă o dată direct către publicul cetitor.  Eu mi-am ţinut de datorie să-ţi spun ce-am spus.  Cred de datoria mea a vă comunica următoarele.  Tata crezu de datoria lui să se veselească.  Se vedea că am făcut şi am adaos iar n-am stricat, iar nici datorie am lăsat.  Am ieşit cu cinste şi … nici datorie am lăsat, că aşa ne-au slujit vremea.  Te calcă datoria.  Ş-au domnit puţin ... ş-au plătit şi el datoria dup-obiceiul acestei lumi.  Ş-au plătit şi el datoria lumească de-au murit.  Ş-au dat obşteasca datorie, după rînduiala cea creştinească, şi-l petreacem la groapă.  Fiind eu atîta de slab şi cunoscînd că, în scurtă vreame, îmi voi da datoriia firească, am făcut sfat  Peste puţintele zile îşi dete obşteasca datorie şi s-au îngropat în mitropolie.   La darea datoriei de obşte, adecă la moarte, vechi obicei. L-au împiedecat datoria omenească, moartea, carea multe lucruri taie.  Datoria firii.  Datoria cea obştească De pre firea omenească Împlinind prea fericitul  Au răscumpărat datoria firească cu lacrimi şi întristare pentru rătăcitul său fiiu.  Datoriia morţiei … ce sînt toţi datori în toate zile a săvîrşi.  Şi iarte noauă detoriile noastre, cum şi noi lesem detornicilor noştri  Dumnedzău iartă omului mare şi grea datorie, care ... face un tunearec de talanţi.  Datoriile datornicilor să le ierţi.  Tată-meu e om bătrîn, Nu poate să-ţi facă fîn; Te-aş lăsa   la mîndra mea, Nu-ţi ştie datoria.  Şi boierii că privea. Vin cu ploştile că da, Caşa li-i datoria. Cu pahar vin închina, Caşa este datina, Datina, datoria.  datorii.  -ie. 
       Prinţesa ... Anna nu s-ar fi amestecat în dregătoria şi detorinţa bărbatului său.  Daţi pruncilor dojănire ... Spuneţi-le datorinţele.  Substăpînirile au datorinţă a plini poruncile stăpînirei ceii mai înalte.  Datorinţa voastră cea de căpătenie iaste a învăţa pre prunci.  Sîrguiaşte-te a învăţa datorinţele tale ceale creştineşti.  Cearcă toate puterile, lipsele şi legătuinţele tale ... şi aşa vei afla deatorinţele vieţii.  Cel ce cunoaşte ... datorinţele cătră sine însuşi ... şi cătră soţietate ..., acela se numeşte om iscusit.  A lăpti pruncul, precum ţiganei, aşa şi doamnei ceii mai mari este datorinţa.  Trebuie să mărturisim din datorinţa carea o avem cătră adevăr.  Aceste naţii generoase, cărora atîtea interese le impune datorinţa de a trăi frăţeşte împreună.  Datorinţele iobagilor cătră domnii lor se regulaseră ... prin legi.  Pentru drept şi detorinţă S-avem simţ bun şi curat.  Toate dătorinţele faţă de fiii lor sufleteşti cari sînt numiţi de cătră dînşii.  O revistă a tinerimii romîne este pentru noi o datorinţă de onoare.  Domnul director vorbi ... despre datorinţele care nu trebuiesc uitate faţă de şcoala care i-a crescut.  Eu nu pot crede în ce spune el şi am datorinţa să fiu cu grijă.  Nu mult după aceea datorinţa a chemat-o pe femeie la tîrg.  Am găsit un om flamînd pe drum şi l-am ospătat după datorinţa cea creştinească.  După ce au plătit pe toţi ostaşii ..., i-au îndemnat ca să-şi plinească deregătoriile şi detorinţele.  Întru obştea care au fost, ş-au împlinit toată datorinţa sa desăvîrşit. Dă să împlinim voioşi deatorinţele care le-ai pus preste noi.  Apărători credincioşi carii cu ... zel îşi împlinesc datorinţele sale cătră aceia ce-I plătesc.  Voi v-aţi plinit ... sînta detorinţă, Cînd pentru-a patriii bine cu glorii v-aţi luptat.  Să nu meargă în cealaltă lume negrijit, ci curat şi împăcat cu cugetul că şi-a împlinit pînă şi cea mai de pe urmă datorinţă de creştin adevărat.  Şi-a făcut datorinţa lui de l-a rugat pe stăpîn să-i facă socoteala.  Comitetul societăţii ... îşi ţine de datorinţă a mulţămi şi pe această cale.  
       datorinţe  datorinţi  -inţă. 
      
       datorişi.  -iş.  datorat I-a plătit totdeodată suma de 115 500 lei, anuitatea datorită pe cei 3 ani din urmă.  Cu ocaziunea inspecţiunei făcută casieriei generale a districtului Dolji … s-a constatat că arendaşii moşiilor statului, în mare parte, nu erau urmăriţi pentru sumele datorite de ei.  Am plăcerea a vă înmîna suma datorită, împreună, se-nţelege, cu dobînda legiuită.  Fii, te rog, bun şi înmînează suma datorită.  Nu i-a făcut lucrul datorat Fetiţa ... stătea tot cu mine – cît îi permitea stricta politeţă datorită altora.  Mi-am făcut anii datoraţi, am ieşit subofiţer; am dat un examen special.  Simulară sărutul datorat demnitarului. datorat În iluzia optică, datorită slăbirii conştiinţei, fiecare floare din părete devenise o imagine în miniatură a ei.  Unii  încă ar mai avea şansa, datorită neprevăzutului desvoltării ulterioare, să poată crea în artă.  Vom pomeni ..., în treacăt, despre terapia plăgilor datorite armelor de foc.  Studii cu caracter special, datorate unora dintre lingviştii şi filologii noştri.  Discuri ... datorate unor muzicieni romîni.  Numele din mijloc datorat deopotrivă tatălui şi soţului datorită Tot ce scriu aici par turburi şi dezarticulate datorită nepriceperii mele de a le povesti cum trebuie.  Datorită acestei opere, gîndurile tale au luat calea pe care o urmezi astăzi.  Datorită orientării sale retorice, apar în romanul lui ... mulţimea acelor proverbe.  La acest banchet a luat parte aproape toată oficialitatea medicală din capitală ..., datorită marei simpatii de care se bucură sărbătoritul.  Un strat de cărbune se desprinde de la locul lui şi, începînd să alunece, se aprinde, datorită presiunii enorme cu care se freacă de piatra muntelui Datorită farmacodinamiei nespecifice, s-a arătat că multe substanţe ... au proprietatea de a influenţa acţiunea factorilor naturali.  În cazul solului, proporţia de bioxid de carbon este mai mare, datorită descompunerii materiei organice.  Datorită. deplasării organelor abdominale, diafragmul va fi împins.  El se îmbogăţise datorită politicii.  Societatea ... s-a transformat în cursul mileniilor, datorită  dezvoltării forţelor de producţie.  Datorită climatului umed, ... lunca Dîmboviţei s-a dovedit prielnică statornicirii capitalei.  Datorită ploilor care cad de două zile ... s-au produs inundaţii.  Datorită transformărilor care au loc, dispare construcţia tradiţională şi, odată cu ea, interiorul şi mobilierul.   Datorită proprietăţilor amintite, aceste ape medicinale îşi găsesc utilitatea terapeutică în afecţiuni ca: pancreatitele cronice, colitele de putrefacţie, ... stări de malnutriţie etc.  datoriţi, -te.  Se ispitească împrumut deatoriul datornicul toate cîte-s ale lui.  Datornicii lui, turcii, cu toţii au mersu la veziriul de au strigat pentru dînsul.  Cerceteaze datornicul toate cîte sînt la el şi jăfuiască streinii ostenealele lui.  Iliaş-Vodă scotea bani din buzunar de la sine şi plătia pe datornic.  Mergè … după oasăle tătîne-său la îngropare, cu multă grijă şi frică de datornicii tătîne-său, să  nu-l prindză, să-l închidză.  Au trimis pe Iordache ceauş de aproz(i) cu carul cu banii datornicilor la Ţarigrad   Datornicii să stăpînească moştenirea aceluia drept banii ce au a lua.  De nu e altă mijlocire de a plăti datornicilor, să pot liţitălui, vinde cu doba, cărora ar da mai mult.  Cînd dimineaţa te vei scula şi nu vei şti ce să mănînci şi unde să te ascunzi de datornici, te încredinţez că atunce vei avea prea puţin mintea dedată la învăţătură.  L-a lăsat în sapă de lemn ... şi mult-puţinul ce i-a mai rămas o să se strige mîne-poimîne la mezat de către datornici. Dezbătîndu-se cu datornicii unui soţ risipitor pentru lucrurile frumoase. Prin umbra lui a trecut cel dintîi datornic cerînd partea de pămînt sau bruma de lăscăi, ameninţînd cu toba.  Fuseseră nevoite să părăsească în ghearele datornicilor casa cu tot ce se afla în ea.  Cu cele şaptezeci de lire sterline ... se liniştiseră numai o treime din datornici.  Pielea ţi-ar fi luat-o datornicii, fără milă.  Să fie învăţat ca să fie milostivnic şi el datornicului său, cine i-e datori.  Află un datornic al său ce-i era datoriu cu 100 de bani.  Cine să va face ispravnic vreunui om şi va lua bani de la niscari datornici aceluia şi acesta nu va fi ispravnic ..., să să cearte ca un fur.  Adusără lui pre un deatornic cu zeace mii de talanţi ... şi-i iertă deatoria.  Chemînd cîte unul pre fieştecarele den datornici domnului său  Împlineala să va lua de cătră oricare zapciu ..., afară numai deaca datornicul ... nu va vrea să plătească.  Şi datoria aceea e rea, mare cangrenă, ... Se tot mulţesc datornici.  Aceştia căuta adeseori creditori turci care să fie persoane ... interesate a ajuta, prin creditul lor la Poartă, pe datornicii lor spre a dobîndi scaunul.  De însemnat sînt totuşi palaţul ... şi prinsoriea dătornicilor.  Daca foncţionarul va fi datornic, suma datoriii se va împlini îndoit.  Datornicul nu plăteşte niciodată suma împrumutată, ci o desface cu încetul.  Muzele ... Nici chiar de un datornic nu ştiu să ne plătească!  Scoţi răpede în vînzare averea datornicilor slabi.  Umblase pe la datornici de-ai lui să scoată părale.  Banii ... nu-i ţinea el, îi dăduse cu împrumutare pe la alţi oameni, însă de la el atîrna cînd să-i înapoieze datornicii.  Împrumutat sau debitor (dator, datornic).  Datornicul plăteşte-n toate zilele.  Putea grînarul chiar să nu-l însemne la catastif ..., datornicul purta singur de grije.  Să nu poată pune zălog (sechestru) ... afară numai dacă cineva îşi va afla vreun datornic al său, atunci să-l pîrască după lege.  A făcut să vie aici, în casă, toţi datornicii pe cari îi avea în sat ..., că le iartă datoriile la toţi.  Cîrciumarii ... nu mai deschid condicile cu datornici.  Nu se află datornic să nu-l poţi scoate la licitaţie.  Datornicii erau bătuţi la falangă.  Ministrul Finanţelor ... a ameninţat datornicii la bugetul de stat cu executarea silită.  La tîrg ..., apucară creditorii pe un minciunos de dătornic să li plătească datoriile.  Cu datornica şi întru tot vreadnica cinste şi cu capul descoperit închinăciune făcînd.  Făcu pre dînşii slobozi ... şi de dajdia cea legiuită care este a se plăti cu datornică datorie la visteria cea domnească  Care lucruri lesne s-ar fi putut feri prin datornica luare de samă a celuia care era îndatorit.  Eu, dumitale cu arătarea datornicului mieu reşpect, totdeauna supus rămîiu.  Eu ... să-mi arăt datornica mulţămită pentru facerile de bine.  Au aşezat datornica supunere între ai săi supuşi.   Cu deatornică plecăciune mă rog preacinstitului conzistorium.  La întrebarea ce ni se face asupra rănduelelor giudecătoreşti, facem datornica noastră arătare  Din deatornica mulţămire îţi va fi credincios.  Comisia ... va face datornica sa arătare cătră stăpînire, ca să li să orînduiască cuviinciosul agiutoriu.  Cinstea cea datornică să li-o dea.   Acel întăi act datornic a lui Svidrighelo au fost a da lui Neago, în faţa lumei, recunoscătoarea sa sărutare.  Iar pentru multul bine ce acuma mi-ai făcut, Eu îţi rămîi datornic.  Şî ne iartă nouă datoriele nostre cum iartăm şî noi datornicilor noştri.  Datoriile datornicilor să le ierţi.  Şi iarte noauă detoriile noastre cum şi noi lesem detornicilor noştri  Şi ne iartă noauă păcatele noastre că şi noi iertăm tuturor datornicilor noştri  A ierta pre toţi vrăşmaşii şi dătornicii săi.  datornici, -ce.  -nic.  I să va face lui ştire şi ce să va cădea amînduror părţilor de întăritura prieteşugului ..., după datorniceasca arătare, de toate vom face înştiinţare.  datorniceşti.  -esc.    Pentru folosul pruncilor ..., datorniceaşte te poftesc pre Sfinţia Ta tuturor preoţilor şi dascalilor a le vesti ieşirea ei la lumină  -eşte. 
      
       Datura stramonium Drept orişice vestmînt aveam O frunză de datura, Căci nudul se părea firesc.  Pulberea foilor de datură sau seminţele ei se dau în doză de 60 80 grame tot în ovăz sau sub formă de ceai.  daturi. Acid daturic =  Frică mi-e că      m-o-mpunge. Ceale lemne ... Dau nişte zile trecute!  Auzi, mîndră, dau n-auzi Cum te strigă badea?  Pană, frate-său, iaste daugiu, precum şi la zapis îl arată daugii. Are voie a face toate ale pompei, cîte fac cei cu trei tuiuri, adică nouă calcanuri, nouă dauluri, şiese satîri, ciauşi, gavazi şi altele.  Meterhaneaua compusă din două daule (dărăbani).  Plecaseră şi circul cel mare, şi cele două berării de lux, cu ghirlande şi cu cadîne care jucau după daulă şi clarinet.  Sala, într-o încremenire mută, sorbea melodiile grave ale daulei ce se unduiau pentru prima oară în această încăpere.  Tobele erau „daule”, tobe cu două membrane, „nagarale” sau „tumbelechiuri”, un fel de timpane.  daule dauluri.  Vel-armaş dădu poruncă înălţînd toiag şi daulgiii bătură din tobe.  daulgii.  Ce-am văzut, m-am bucurat: Trupuri mîndre şi-nflorite ... Preste ele, floricele, Un pom mîndru de daun.  dauni.
       nu a făcut nici o daună la Constantinopole.  L-al armelor detunet ameninţări de spaimă Unind şi lîngă damnă adaogă şi frica.  Dauna ce fac păsările este neînsemnătoare pe lîngă folosul ce aduc.  Daunele căşunate prin venirea polonilor.  Nu se poate crede ce daune enorme îşi causară domnii feudali prin acea fugă ticăloasă.  Ce daune (pagube) nereparabile a causat acolo.  Aceasta aducea daună moralului nepătat al casei.  Dacă „î” nu are altă treabă ..., ar putea dispărea fără nici o daună şi din limba romînească.  Asigurarea unui risc elementar – incendiu, grindină etc. – se mai zice asigurare de daună, prin opoziţie cu asigurarea de persoane. Ajungînd la mal, hai să caute în sac, nu care cumva e ceva daună.  Neajunsuri şi daune de suferit.  Jupînul Pogan avea un cal năzdrăvan, care îi da de ştire cînd i să întîmpla ceva daună.  Mi-o făcut o daună cît a fi lumea de mare.  Un măr de calitatea I se presupune a fi fără nici o daună.  La germani, omenirea îşi apără driturile sale cu dauna statului.   Chiar din aceste convorbiri ..., în timpuri critice, pot căşuna nenorociri, spre dauna publicului.  Această specialisare ... permite a se da … toate cunoştinţele grămădite la un loc, una în dauna celorlalte.  Presa noastră periodică ... în loc de a spori, din contră, ea a scăzut, spre dauna publicului cititor  Pe această ţară   înţelegea el ... s-o întindă cît mai departe în dauna Ţării Romîneşti.  Au criticat formele nouă, pentru că erau în dauna unor clase vechi, reacţionare.  A voit ... să păşească spre o artă mai intimă şi mai discretă ..., a făcut-o însă în dauna sa.  Se dovedea, de pe atunci, bun camarad, statornic prietin, ... gata să realizeze farse în dauna tovarăşului nostru.  Dacă ar proceda altfel, forţele s-ar dezvolta în dauna forţelor mai slabe, înăbuşindu-le.  Nu ştiu cine favorizează, nu ştiu de ce, cutare sector în dauna altora.  Preferinţa pentru termenul abstract, în dauna celui concret.  introduce în tratare forma dramatică a dialogului, în dauna scopurilor didactice.  Asemenea abuzuri săvîrşeau marii dregători nu numai în dauna ţăranilor, dar şi a mănăstirilor.  Înregistrăm ... interesul crescut pentru problemele metodologice, în dauna interesului pentru descriere.  Porumbul s-a extins în dauna altor cereale.  are tot interesul să demonstreze alegătorilor că Guvernul nu este capabil să facă nimic în Vrancea fără sprijinul său. Asta în dauna sinistraţilor.   Nu spre mică daună interesului Franţiei stătu şi actul lui Ioan.  Înţelegea că o descoperire prea timpurie nu putea decît a fi de daună interesurilor sale şi ale ... ţărei.  Daună mare că tinerimea studinte de la universitate nu poate avea toate manualele studiilor ce se propun.  Ce daună că el a plecat chiar astăzi şi nu-l putem întreba că aprobă planul nostru.  Ar fi daună să mergi pe acolo, că, Doamne, mulţi voinici şi-au pus capul.  daune interese  daune şi interese Să piarză şi o parte din moşie, dacă nu şi toată, cu drept sau fără drept, plătind daune, spese şi interese.  Daunele interese pentru neexecutare nu pot coprinde decît dobînda legală.  Voi fi nevoit să mă adresez judecătorului şi să cer daune, care ar putea întrece chiar preţul vînzării.  Practica lor vătămătoare nu a dat naştere la procese de daune şi nici la prea multe măsuri.  Compania Naţională de Autostrăzi ... ar trebui să plătească daune.  Se cunoştea că meditează vreo nouă moarte, vreo nouă daună.  Astăzi este o nouă daună ... a mărturisit c-a fost pus să mă omoare.  daune  dăuni    damnum Neamurile daco-getice, cu aşezările lor caracteristice numite davae, s-au întins ..., încă din vremi imemorabile spre nord.  Fiecare trib era condus de un şef militar şi avea o aşezare centrală, numită dava, apărată prin şanţuri şi palisade.  În oraşe se ridică atunci, ca în tot imperiul, o nouă clasă socială, aceea a meseriaşilor liberi, care ia locul vechilor meşteşugari dependenţi de curţile aristocratice ale davelor dacice.  Tribul dacic al burilor locuia în subcarpaţii vîlceni, iar capitala lor – dava lor – era în această regiune. A dezgropat la Brad o cetăţuie dacică ..., identificată a fi ... una din cele trei dave de pe plaiurile moldovene.  dave  davae .
        Altele nenumărate de tot felul de dava, năpăşti, de care pururea era învăluiţi moldovenii.  Tătarii, cu mic cu mare, părăsindu-se de toată davaua şi pricea ce au cu moldovenii ..., după socoteala legei şi a judecăţei.  De s-ar scula cinevaş din neamul nostru sau de alt neam pentru acest ţigan să caute dava, noi să avem a răspunde, iar dumnealui să-şi stăpînească ţiganul. Să aibă întărire nestrămutată otărîrea domnului, fără de a nu să mai face apelaţie la davalile creştinilor i a turcilor.  Să nu să sufere a să supăra şi a să păgubi săraca raia pentru acest fel de mincinoase şi împotriva dreptăţii davale şi pîri   Au făcut davagilîc stăpînii acelor locuri ..., făcînd dava pentru trei ani trecuţi şi cerînd plată peste măsură şi peste cuviinţă Du-i lucrul la timp, că altfel ai dava cu el.  Au făcut doamna lui Mavrogheni dava la împăratul cu harzoval, cum că domnul ei a fost credincios împărăţiei.  davă davale,  dave.  N-au nicio dreptate, nu mai vor să facă supărare. Şi socotesc că n-or mai face niciun davagilîc  Dacă el nu să mulţămea cu ace carte putea să facă davagilîc la maistrat şi să scoată anerisis  Rămîind în casa părintească, mult davagialîc s-au făcut  Pînă a face eu davagilîc la isprăvnicat pentru paguba ce în silă umbla numitu să-mi facă ..., el a trimis la Bucureşti şi au dat jalbă cu pîri neadevărate  Au dat la capan împărătesc caşcaval şi telemea, după davagilîcu acelui vechi neguţător căşar  Domnind şi atunci numai 13 zile (că după davagilîcul ce au făcut elciul rosesc la Poartă l-au mazîlit). După davagealîcu ce au făcut obştea, viind mumbaşir ca să puie nard po parale opt ocaoa, precum obştea s-au mulţumit  Au făcut davagilîc stăpînii acelor locuri ... că pîrgarii le-ar fi călcat şi alte locuri de fîneţe ale lor  davagilîcuri.  Dar viind o sumă de popi de acolo şi fiind davagiu şi copilul den casă, cu multe cuvinte de împotrivire despre partea popii Pătru, că nu-l pohtescu, noi iarăşi am orănduit ca să fie protopop diaconul Duminecă  La aceasta să fii Sfinţia Ta odihnit, că la cercetarea ce să va face puşcăriii, îi voi avea purtare de grijă şi atunci voi face ştire Sfinţiii Tale cine-i iaste davagiu  În zadar să osteneşte davagiu, că nu are nicio dreptate  Advocatul şi oricare alt davagiu de va cuteza a ocărî ... pre acela cu carele să judecă, dovedindu-l, să se necinstească.  La cine să te jăluieşti, zice o vorbă romînească, cînd judecătorul e davagiu?  El este cel întîi davagiu de au dat jalbă ... asupra pîrîşului Gheorghe  Unii din domni erau obicinuiţi, pînă nu erau amîndouă părţile davagii, ce se pîreau, faţă, se da poroncă pe unul singur la Divan să nu-l scoată.  Nu poate cineva a fi şi judecătoriu şi advocat  davagiu.  Jeluitorilor davagii să li să zică să aibă îngăduială pînă se va face îndreptarea  davagii.  Sultanul a trimis îndată davegiu ca să invite pe vizir să intre cu armata sa în oraş.   davegii. Cum au dat ocîrmuirea, a şi venit davetul domniei prin o carte vizirală.  Vizirul merse la sultan Mustafa III … şi-i făcu davet de ghiuluş.  daveturi.  După ce a murit Mehmed, vezirul şi rigialii trimiseră davetname la Baiazid, chemîndu-l să vie să moştenească tahtul tătîne-său.  
       Leuciscus idus Lipovenii din deltă îi zic jaltomeasa şi daviţa.  daviţe.  Ai grijă de copil, să nu facă vreo daviţie.  daviţii. Reuşi ... numai mulţumită unui obuzieriu pe care îl trase ... în mijlocul unei sute de daiaci.  Limba dayacă daiac.  dayaci, -ce. dăbălane.
      –  Paralisia esofagului (dăbălăciunea gîtlejului).  dăbălăciuni ăciune.
       -ău.
      
       îşi dăbălăzează ... capul şi urechile în jos.  Numai boala puturoasă ... Urechile   le-o dăbălat Calul ... dăbălăză urechile. Se îngrăşase în aceşti ani, formele ei i se muiară, i se dăbălară puţin. Cordelele colorate nu lipsesc. Cei mai practici le înlocuiesc cu nişte baiere ... ca să nu se dăbălăzeze pălăria.  El dabalazază pălăria Trupul părăsit de suflet se dăbălează Ş-apoi mai umbla Pîn’se debela, P-urmă odihnea.  Aşa, cu cuscriia acestor doi împăraţi  cu totul s-au dăbălat mîndriia latinilor.   Cînd se dăbălăzează legăturile formii acesteia ... murim.  dăbăla 
       dăbălăzez.      dăb1l  dábăl        de-    dăbălare vine şi aceasta din pricinele acele din care urmează şi apoplesia, seau paralisia (dăbălarea) i atacul nervilor.  Omul acela ... avea nişte urechi clăpăuge şi nişte buzoaie groase şi dăbălăzate. Vulpoi stetea cu urechile debelate şi făcea zimbre.  Uliul ... ameţit de cap şi cu aripile dăbălăzate O gură foarte lată şi dăbălăzată.  Borză cu dinţii rînjiţi, cu ochii beliţi, Cu urechi dăbălată, cu gura căscată. Obrajii … erau mai lungi, mai dăbălaţi.  Buza din jos îi era dăbălată.  Doi cîini tremurau lîngă căruţă, cu urechile dăbălate.  Spate tare cîrjobate, Buze mari, dăbălăzate.  Păcat că-i chipeş, dar umblă dăbălăzat.  Nu lipseşte nici ţărănimea golaşă, cu tainiţele ei dăbălăzate.  dezăbălat dăbălat În urma unei boale mari, ... remăn oarecare mădulări ale trupului dăbălate, amorţite şi mai nemişcătoare.  Un stremur de conservare îmi stîrni puterile dăbălăzate.  dăbălat Obrajii … erau mai lungi, mai dăbălaţi.  Nu fi Ioane, supărat, Aşa tare dăbălat. dăbălăzaţi, -te.  dăbălogi, -oage.
       dăbălogesc.
       Iară de dăbilari, să ştii dumneata că tuturoru toate pecetluiturile Dumniii-Tale s-au ţinut în samă Derept aceia şi voi debilari de ţinut şi voi vătaji mari dobitocul lor printr-alţi oameni sau printr-alte sate să nu luaţi  Scriem Domniia Mea slugilor noastre, tuturor dăbilarilor cîţi veţi îmbla cu slujba Domnii Meale prin ţinutul Neamţului, să aveţi a lăsa foarte  în pace bucatele oamenilor din satele sventei mănăstiri a lui  Aron-Vodă … pentr-alţi oameni sau pentr-alte sate, ce să-i lăsaţi în pace; numai să aibă ei a-ş plăti dabila lor ce va hi  Turcii trimitea de umbla cu dăbilarii.  Nu îmbla numai dăbilarii singuri Fetele le ruşina dăbălarii şi turcii.  A triimis prin ţară turci împreună cu debilari (strîngători de bir) ca să adune bani.   Îmblau cu dăbilarii domneşti pentru strîngerea dăjdiilor.  Un oier şi un vinăricer, amîndoi dabilari din banda lui Belu.   Pe mişel îl poartă stăpînul său în sfîrcul harapnicului; dăbilarii îl săcătuiesc; negustorii îl înşală.  Adresîndu-se dăbilarilor din ţinutul Neamţ, Ştefan Tomşa le porunceşte să nu turbure averea lui Păcurar vistiernicel.  Dăbilarii schingiuiau copiii pentru a sili pe părinţii acestora să dea birurile.  Porunceşte dăbilarilor să nu turbure vecinii jupînesei lui Goia.  dăbilari. –  -ar. Ş-apui o dăbuit  pă mine c-a dat de mine aco’n grajdu    dăbuiesc.
       Lăpuşnicenii cam dăcăiesc.  dăcăiesc.
        Cuprinzînd romanii cetatea, trimiseră ... ostaşi asupra ... dachilor ca ... să şteargă de pre faţa pămîntului sămînţa dăcească.  Cînd voi pune pasul întîi pe glia romană, atunci să se prindă casa dăcească cea de pe urmă.  În ţara dăcească erau grădini multe.  dăţesc  Şlice au de pîslă, pe limba noastră dăţească: cuglă. dăceşti.  -esc.
      
       l-ar învăţa slavoneşte de ar fi slavonă, dăceşte de ar fi dacă. Se poartă dăceşte.  -eşte.   Larix decidua dăcrini. Iar Aritusa asculta cu mare smerenie vorbili şi învăţăturili dadacăi ei Frosinii.  Dadaca lui au vrut îndată să-l netezască.  Dadaco! din toţi aceştia care-ţi pare mai frumos? Astfel vorbea Zoe cătră Sanda, dadaca şi singura ei prietenă Soarta generaţiunei nouă este lăsată ... pe sama dădacelor. N-avea voie să iasă ... fără dădaca ei.  Cafeaua ... i se aducea de Marghioala, dădaca pe ale cărei mîini crescuse.  O desbrăca dădaca.  Dădaca mă îmbrăca.  Puşkin evocă ... pe bătrîna lui dădacă.  Cinci dadaci mi-i tocmea.  Ei sunt artilerişti şi se pricep să tragă cu tunul ..., nu să facă pe dădacele pe lîngă civili.  Îi plăcea să facă … pe dădaca.      
       dădace.
         babacă, neneacă, duducă    dădăceli.
       eală.
       A luat-o la casa ei, ca să-i poarte copiii în braţe şi să-i dădăcească Alături de părinţii mei, în inima mea îşi are locul mama Sia ..., femeia de încredere care i-a dădăcit şi crescut pe dînşii ca şi pe mine.  Am cunoscut pe vestitul Kirkireu ..., care crescuse pe banul Manolache Băleanu şi l-a dădăcit pînă la moarte.  Mama fierarului, natură nobilă, contesa pe care a dădăcit-o, estremamente nobilă, servitoarea, o bunătate de femeie, … toate aceste într-o dramă în care se petrec lucruri grozave.  Uită-te mata pentru ce s-a întors. Ca să gogească şi eu să stau şi să-l dădăcesc!  dădăcesc.	
       
         
         Ce rost ar mai avea deputatul şi senatorul, cu toată activitatea redusă la dădăcirea cererilor şi adreselor care circulă într-o administraţie publică?   dădăciri. 
         
             Copiii trebuie cu grijă păziţi şi dădăciţi dădăciţi, -te. dădării.
       dădăuşi.
       -ică.
      
       dădiţe -iţă.
       Scăriţe din fier lucrate ... Punea dăduca.  -ucă  tătucă   ime.  Foicică peliniţă, Daică, daică, dăiculiţă.   Dăiculiţă fa, leliţă Radă, că multe mai fuserăm orînduite să vedem! Dar bine, dăiculiţă, aşa, singurică cuc, nu ţi-e urît?  dăiculiţe.  -uliţă.
        Văzui sfîrca la o ţîţă, Şi mă prăpădesţcc, dăicuţă. dăicuţe. 
       uţă.
      
       Vorbeau aprins pe seama miresei şi-şi dăinăiau trupurile fiştave de la brîu înspre soare.  Ieri toată ziua m-am dăinat cu scîrciomu la gura văii Văzu, supt un nuc mare, un leagăn de mătase şi părintele stariţ se dăinăia în el.  Vrei să ne dăinăim?   Îi face vînt, dălnuindu-l şi înainte, şi îndărăt.  Îmi reamintesc ce fiori simţeam ... cînd … eram dălnăit prea repede. . Mulţi le mişcă  fără nici un rost, le dăinăie Dăinăie oleacă ăl copil, c-aşa adoarme el.  Dănănăieşte din mîni.  dăinez  dániu  dain  dăinăiesc    dắinăi  dănănăiesc  dălnăiesc, dắlnăi  dấlnîi dăinări Mîncaţi din pîinea asta dăinată, că-i mai bună.  dăinaţi, -te. 
       dăine.   
      
       Ce dăinăială e aia; stai frumos!  dăinăieli.  -eală.
      
       Mai lasă dăinăitul cu capul pe pernă, că te doare capul.  
           
         .
       dăinăreţi, -e.  -ăreţ.
       
         
         .  –  dăineli.
       -eală.
       
       dăinii.  -ie.
      
         .
         
           ,    ,  Ţine, dăineşte mulţi ani.  Mai multe ... alergături, cari au dăinuit vreo zece zile.  Aceste petreceri dăinuiră pînă după miezul nopţii.  Tot în Moldova dăinuieşte credinţa că strigoii morţi ies din morminte.  Eliad e autorul unui sistem mixt de scriere care a dăinuit cîtva timp.   va dăinui tot frumoasă.  Moara cea veche ... şi acuma dăinuieşte.  Ludovic Elekes vede în ea   dovada unei conştiinţe „de a fi venit dinspre miazăzi”   care ar fi dăinuit încă în secolul al XVII-lea.    Şi-o să petrec în pace prin lumile cu soare, În care-oi dăinui?  dắinui dăinuiesc.  Noua administraţie se poate deci considera ca una ce nu va avea decît o dăinuire scurtă şi care va dispărea în ziua în care vor fi izbutit negociaţiile ce le urmăreşte d. Brătianu cu unele grupuri parlamentare.  Horaţiu se miră însuşi de dăinuirea ... patimei ce simţea pentru Glicera.  dăinuiri. –  Darea aceasta ... prefăcută din estraordinarie şi momentanie în ordinarie şi dăinăitoare O temelie trainică şi vecinic dăinuitoare.  Vînătorul ... să dea nevinovaţilor săi adversari un răgaz ce, în curînd, îi va asigura, tot lui, o mai spornică şi o mai dăinuitoare isbîndă.  Ferice de voi, care credeţi că toate sunt adevărate şi dăinuitoare! Doar eşti sătul de cruntul joc, vai, lung dăinuitor.  -nu-i-.  dăinuitori, -oare. tor.
       Toată ziua m-am dat în dăinăuş.  Vărsa lacrămi care se slobozeau dăniuş de pe faţa ei.  dăinuşe  dăinuşuri  uş.
       Pentru aceaia voi, dăjdeari ţărăneşti, şi voi, ilişiari şi voi, slugiari ..., toţi să aveţi a le da pace  Dăjdiarii le făcea mare supărare pentru dajde Nu putea dăjdiarii să strîngă orînduielele ce ieşea din visterie.  Acel care strîngea dajdia ... se numea dăjdier.  Famelii săntem noi, dăjdeari răşinăreanii, care dăm dajde împăratului zeace sute  Feciorii dăjdieri  Diaconi dăjdieri  dăjdiari. –  -ar.
       dăjduiesc -ui dăjduiţi, -te.
       Fă-te slobod, dăjduitoriu, credincios fiu al patriei.  dăjduitori     tor.
      
       Am aşa o dălăceală, n-am chef de nimic.  dălăceli.
      –  eală Oile dălăcindu-să, să pot tămădui.  merg cu ele noaptea ..., spre a nu se dălăpi sau însplina şezînd Dălac dălăceşte-te … Din ce ieşti Să nu mai creşti; Să te tocheşti M-am dălăcit, m-am făcut cofleaşcă stînd toată ziua la soare.  Iar se dălăciră la vorbă şi iar băură şi iar făcură socotelile şi tocmiră averile.  dălăcesc.  Dălacu cu dălăcioaica Tu, bubă cu dălăcoaică.  dălăcioaice -(i)oaică   Paris quadrifolia  La dalac e bună dălăciţa. dălăciţe.
         -iţă dălăluiesc. -ilă. Dragă turturică, Pasăre dălbică, Nu-mi fi duşmănică.  dălbici, -ce -ic Dălghinează vita de foame ... şi-i mai mare păcatu.   dălbinez dắlbin Peste adînca dălbină Sar peştii în aerul tremurător.  Nu stete el mult acolo şi auzi într-o tulpină (apă mare) lîngă un arin ceva zgomot.  Nu te scălda în dulbină, că-i primejdie Maţîle şi le strînzeră Cam cu paie, cu gunoi D în tulbină le băgară.    dălbine. Spre ei înainta O teleagă sprintioară, Aurită, dălbioară, Ca un cuib de zînişoară.  dălbiori, -oare -ior dălcămi.
       
       Ai dreptate, ziseră deodată amîndoi dalcaucii.  Avînd adunare cu toţi dalcaucii şi cu toţi linguşitorii.  Petrecea ca un dalcauc, bînd şi mîncînd pî la unii alţii, şi plimbîndu-se ca o haimana toată ziuliţa.   Jucătorii de cărţi, dalcaucii, lingăi din oraş ar merge de l-ar găsi şi acolo.  Vestita ceată de dalhauci politici.  O ceată de dalcauci, de haimanale de-ale dv., în uliţă cu reteveiul.    Meşterii sunt dălcăuţii mei de petrecere şi scandaluri.  Unde vezi veselii mai multe, ... prieteni dalcauci mai mulţi intrînd şi ieşind ..., acolo e ticăloşia cea mai mare.   La corvoadă, mă! răcneau, trăgînd de ei ipistaţii însoţiţi de dălcăucii din guardia civilă.  dălcăuci.  dălcăucii -ie După cum spunea ieri, la cercetare, cîrmaciul care-l avusese dălcăuş, n-are … decît o biată mamă bătrînă.  Cîrmaciul şi dălcăuşul desprinseră pluta de mal.    Să te ridice dălcăuşii în braţe.  dălcăuşi Vitele zac de gură, de dălcuţii şi de boală dălcuţii.
       dălmăţeşti.
       -esc.
      
       -eşte. 
      
       -ime.
       Tot atît de important este dezvoltarea plămînilor prin munca de a aspira cît mai mult aer, în iuţeala dălnăiturii.  dălnăituri.
       -tură.
       dăltari.
       -ar.
       
       ice.
       dălticele.  -icică.
       Vase şi alte odoare de metal lucrate cu dăltiţa Lucră neobosit ... cînd cu pinsula pictorului, cînd cu plumbul desemnatorului, cînd cu dăltiţa gravorului, ca să reprezinte cerbii vînaţi.   Pentru lucru dăltiţa se mînuieşte proptind mînerul de lemn în palmă Erau lucrate de mîini dibace ce visaseră în lemn cu dăltiţe nebune.  În mormintele ... de la Cernica s-au descoperit ... toporaşe şi dăltiţe de piatră, unelte de silex.  dăltiţe.
       iţă.
       .  dăltoaie.
       -oi.
      
       Un templar lucrînd zece ore face … ferestre de orce dimensiuni spintecat, geluit, dăltuit şi încheiat metri lineari sau metri cubi.    Pescăriţa mea era de o armonie şi o frumuseţe care ar fi făcut gloria unui sculptor destoinic s-o dăltuiască în marmoră.  L-am găsit palid şi semeţ în jîlţul dăltuit în stîncă.  Ultimul burlac, mare şi gros, masiv, era dăltuit de-a dreptul în stînca de calcar.  Niciun scriitor antic nu ne-a lăsat descrierea unor astfel de scene, niciun artist nu le-a dăltuit în piatră şi nu le-a pictat pe vreun vas.  Eminescu şi-a modelat viziunea internă în marmura inertă a vorbelor neîncăpătoare, dăltuind o nouă fizionomie limbii poetice.  Păşeau asemeni unei statui în care fusese dăltuită dragostea.  Este ţara mea ... Un vis întreg dăltuit cu iubire.    . Tinereţea trecută în cerdacul dăltuit cu muşcate.    Masculul era la lucru, ciocănind şi dăltuind la scorbura începută.  Vinovată-i mintea, ce arzînd Scoate, stîngace, numai moarte, dăltuind.  -tu-i.  dăltuiesc.
       -ui 
         .   
           tu-ia-.  dăltuieli. 
       eală.
         .  Maşina de rindelat … folosită ... pentru rindelare şi dăltuire.            Dăltuire a metalelor =  La dăltuirea metalelor dalta (dreaptă sau în cruce) se ţine înclinată spre suprafaţa de prelucrare.  Dăltuire a cuptorului =  Compozitorul încredinţează orchestrei, corului şi soliştilor vocali dăltuirea treptelor istoriei.  tu-i-.    dăltuiri.
          Se apuca de cioplit şi dăltuit dulapul.  Apucăturile dulgherilor la lucru sunt: cioplit, dăltuit.  Maşină de dăltuit =    -tu-it.
       
         .  Casa morii se compune din opt tălpi, pe care se pun mai mulţi amnari dăltuiţi la două părţi.  Păstorul tînăr sta pe piatra albă Pe care dăltuit se mai vedea un chip de faun tînăr.  Poarta la ei constă din doi stîlpi dăltuiţi, în care se vîră, cu capetele, pari de brad.  . Foaie verde mintă creaţă Bucură-te, fa mireasă, Că bota-i pe grindă-n casă Şi cioplită, dăltuită, De spinarea ta gătită. .  Cine ar mai recunoaşte acum, sub înfăţişarea matură, dăltuită, ... chipul flăcăului.  tu-it.  dăltuiţi, -te. .
        Dăltuitoare mecanice pentru prelucrarea fierului şi metalelor.  -tu-i-.  dăltuitori, -oare.
          +  -tor.
            În dăltuitură  se pun doage de un metru de nalte şi ţinute cu chingi.  „Amînare” la moară se numesc acele lemne care sunt în colţuri în număr de patru, fiind dăltuite, iar prin dăltuituri intră paianturile.  Partea dinainte şi partea dindărăt a loitrelor se închide cu cîte un drug de lemn prevăzut cu două dăltuituri sau găuri, zise urechi, ce întră în carîmbii de sus.    Semnele se fac la o ureche sau la două şi se numesc ... furcuţă, ... furculiţă şi pană împreună, dăltuitură, teşitură.  
       tu-i-.    dăltuituri.
       -tură.
      
       dăltuliţe.
        + uliţă. 
       Fusul stîlpului e cu glafuri, lucrate în spirală, „sucitură făcută cu dăltuşul”.    dăltuşe  dăltuşuri.  uş Alburnoides bipunctatus   
       uşcă.
      
       Alburnoides bipunctatus dăltuşici.
         Am luat la întîmplare o dăltuţă.  dăltuţe.  uţă.
      
       Cîntă cucu colea-n deal, Frumos ca un căpitan: Ţaţa-mi suie la dăman.  
      
       -icică.
      
       
       dămeşti.  -esc.
       Maşina dămfuia să plesnească.    -fu-i. dămfuiesc.
        ui.
      
       -fu-i-. dămfuiri.
       A sosit şi Gheorghe, ostenit şi dămfuit.  -fu-it.  dămfuiţi, -te.
      –  -ime.
      
       dămiţe.  -iţă.
       În ziua de Joi-mari, dănacii şi fetele se duc, dis-de-dimineaţă, la baltă.  Numai ce vedeai dănacii ... noaptea ... mugind ca boii.  Un moşneag îndemna pe danacul babei să se facă negustor.  e făcuse mare, ştii colea, dănac Dăm paie vacilor Şi gură dănacilor.    . Hora mare, dănaci n-are, C-au murit de gălbinare.  N-a mai sărit de cînd era dănac.  Se pomeneşte Năneasca cu un dănac de copil.  Fugea, pe marginea lacului, cît putea, un dănac de băiat.  dănaci.  dănăcesc. 
       dănăcii.
       -ie.
       Sunt ţărani care au fonograf şi, cînd cîntă fonograful, se adună fetele şi însoţesc cîntările cu dănăitul monoton al clăcii.  dănăituri.
       Un soi de republicani calcă tot în picioare, zic că sunt slobozi! şi ce dănănăi sunt alea?  Să supăra, zicînd că nu-i vine în toate zilele să facă dănănăi.  Ce dănănaie o mai fi şi aceasta, că noi n-am auzit pînă acum vorbindu-se despre dînsa.  Faci dananai, la cari nemene neci cu cugetul n-ar fi cugetat.   Faci dănănăi la care nimeni nici nu gîndeşte.  Nu cîmpie ca toate cîmpiile, ci altă dănănaie  Cînd a făcut Dumnezeu pe bătrînica Eva, zice că s-a întîmplat o dănănaie.  Nu mai răzbate dănănaia din casă.  Te găseşte-o dănănaie ori mai ştii ce Dumnezeu.  A-nceput dănănaia şi spitalele nu sunt gata.   Da amu altă dananai.  
       Irea un dănănău di drug di hier.  Ia dănănăile ălea de acolo şi descurcă locul.  dănănăi  dănănaie  Mai colo e Dăncicu, Joacă tanganica-n drum  dăncici.
       -ic.
       Ţiganul vesel de tîrgul făcut, cu gîndul la ce are să zică ţiganca şi dăncineii săi cînd l-or vedea, s-a pomenit în marginea satului – aşa de repede mersese. dăncinei.
      – -(in)el.
       O ţigăncuţă cu un dănciuc aproape gol în braţe.  Îi plac «cei  mici»... chiar dacă au pieliţa smolită a dănciucilor ce se luptă din arşice.  Vuind caleaşca boierească, Dănciucii goi       s-adună droaie.  O ducem la dănciuci, de fiertură!   Dănciucii stau mereu în genunchi cu mînile a rugăciune.  În fiecare zi se vede cîte un cîrd de ţigănci şi de dănciuci cu oalele cu baieră, la ciorbă.  Dănciucii îl primeau cu alai de cum se arăta la marginea şatrei.  După mine s-au luat Romînii cu topoarele, ... Dănciucii cu copăile.  
       dănciug Dănciugul scîrţîie din scripcă.  dănciuci.  -uc.
      
       dănciuci.    dănciucei -el.
       dănciuleţi.
       -uleţ 
       dănciulici.
       -ulică.
       A fost dăndănaia dracului, intră iarăşi în vorbă Turcu. Roaiba, cînd a auzit una ca asta, a bătut-o pe sor’sa. ,  Boierul, cînd mai vede şi astă dăndănaie, crăpa de ciudă.  Îi fi mai făcut vro dandanaie de-a tale.  dăndănăi. -aie. 
         
       Dintre insulele Europei, mai de frunte sînt următoarele arhipelagul dănesc.  În ... Dania ..., au lăcuit craii dăneşti. Limba dănească Limbile şveciască dănească şi norvegiască sînt trii surori de aproape.  dăneşti. 
       -esc.
      
       Copenhaga dăneşte Kjöbenhavn, ... cetate mare şi frumoasă.  În englizeşte „first”, dăneşte „firste” (cel dintîi), şeful gintei ori al tribului.  -eşte.
       Văzînd că sunt în cinste cei din război răniţi, Răbdă să-i ciunte nasul şi pieptul îşi dăngă.  dănghez.
       
       dăngăieşte.
       -ăi După ce oile se tund, se dăngăluiesc, adică se marchează cu o literă.  dăngăluiesc.
       -ălui.
      
       , -   Dimirlia cea dîngăluită  
         dăngăluiţi, -te.   cel mare dăngăni încă de trei ori.  dăngănesc.
       -ăni.
       dăngăniri.
       Ce aud? Sună trei ceasuri. Ce dăngănit sinistru! Parc-aud şi acu dăngănitul clopotelor de la boii şi caii ce treceau.  Auzi ... dăngănitul unui clopot dogit.  Nimic nu turbura această linişte ... afară ... de dăngănitul ... tălăngilor.  dăngănituri.
       Prin acturile de danie sau şi de vînzare ..., povaţa şi duhul a dăniieşului sau a vînzătorului au fost de a nu să supune lăcuitorii  dăniaşi. -aş.
        Mare minune, Doamne! cum s-a prefăcut de vro şase luni! ... de unde era Sgîrcilă, s-a făcut Dănilă.  
       Munteanul îi om viclean; nu-i ca moldoveanul ortoman şi dănos la mînă şi la suflet fălos.  Să-l vinzi  la un romîn Că-i om drept şi bun stăpîn Şi de mînă mai dănos Şi de suflet mai duio dănoşi, -oase.
       -os 
         dănţaşi. -aş.
       
       dănţăuşi. –    -ăuş. 
         Să dănţuiască, să petreacă.  Să nu joace sau să dănţuiască  Cîntaţi dară, fetelor, şi să dănţuim cu toate.  Toţi dar să ne bucurăm, Să dănţuim, să săltăm.  Pe fiecare noapte rupeau cîte o pereche de conduri ... dănţuind.  Cu ea în braţe dănţuind, porni spre uşă. Lelea joacă, dănţueşte, Iar bărbatu-i pătimeşte.   Chiar şi pe frîngie a dănţui ne-nvaţă.  Isaia-dănţuieşte  Cîntînd Isaia horeve, ear pe limba romînească Isaia dănţuieşte În sfîrşit am prins doi în căpcană ... însă nu mi-o pominit nici bechiu de Isaia dănţuieşte.    Dănţuia felurimi de hore.  Polca, polca, vesel joc ... plini de foc, Vesel noi te dănţuim! Mucenici ... dănţuind dănţurile sfinţilor.      . Jupînul (cutare) danţuri dănţuieşte.  Trăsura inginerului s-a apropiat cu caii dănţuind în ham.  Pătimaşul său trup, al lui Macarie (că aşia <îl> chema pre acel măcenic) fu îngropat în Solun, iar sufletul acum dănţuiaşte cu îngerii în ceriu.  Între el şi rîul de fontă topită, pe care dănţuia o creastă de flăcări, se mişcau umbrele negre ale topitorilor.  dănţuiesc  dắnţui.  -ui.
      
         dănţuieli -eală.
      
           De aceastea de toate să vor veseli şi să vor duce spre odihna şi spre răpausul cel ceresc, ... întru dănţuire nesfîrşită.  
        dănţuiri.
      –  
       dănţuiţi, -te.  Fiind dănţuitoriu în ceriuri.  După deprinderea şi îndemînarea dănţuitorilor se fac felurimi de jocuri gimnastice.  Lumea era răpită, dănţuitorii de vals zburau răpiţi şi fermecaţi, muzicanţii îşi mînuiau c-o demonică măiestrie instrumentele.  Umbrele căzute pe pajişte par mantii grele Svîrlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele.  Renumele minunatei dănţuitoare zburase peste oraşele Ahaei şi ajunsese pînă în Capitala Lumii.  Perechile dănţuitoare alunecă în valuri de voluptate pe parchetul de oglindă.  În ploaie de confetti saltă Părechile dănţuitoare.  Olguţa-n frunte în trap dănţuitor.  dănţuitori, -oare.
       -tor.
       Ispisoc de la Ştefan Petru-Voievod prin care dănuieşte hatmanului ... o bucată de loc din moşia Tîrgului Frumos  Numire de danie ... la acturile între vii, prin care o faţă dănueşte şi trădă în stăpînirea altuia vreun lucru fără nicio plată de bani.  Înalta Poartă giurueşte şi se îndatoreşte a privighe ... ca privileghiile dănuite Moldovei şi Ţerei Romîneşti nici într-un feliu să se jignească prin comendanţii ei.  Unul posisuia Svabia ..., iară altul Franconia dănuită de moşul seu.  Locul triumfului fu denumit Bourenii, care l-au dănuit bravului armaş.  I-am dănuit lacul Brutis cu olaturile sale.  Toate patimile-aceste, între ele cumpănite, Pentru fericirea noastră lumei au fost dănuite. Îi dănui şi un însemnător număr de moşii şi sate.   Aceşti de pe urmă pentru slujba lor se dănuia cu pămînturi.  Că ăsta l-a dăniit, De cînd a fost copil mic, Cu-un picior l-a legănat, Cu gura l-a blestemat.  dănuiesc  d1nui -ui.
      
       Întărită fiind a lor dănuire   Precum rostirea acestor dănuiri    Adunarea să socoteşte datoare a mărturisi a sa cunoştinţă despre o parte la aducerea aminte a răposatului … Gheorghie Codreanul pentru a sa dănuire în folosul învăţăturei publice  Fă hîrtia de dănuire s-o iscălesc.  dănuiri. dănuiţi, -te.
         Săracii   celor săraci dănuitori   Se adeverează din hîrtiile întărite şi de cătră numitul dănuitoriu  Moştenirea fiind clauză principală a dănuitorului acestor moşii Sarcinile impuse tutulor mănăstirilor ... de către ctitorii şi dănuitorii lor.  dănuitori, -oare. -tor.
         .
      
       Derab de loc cositor  Să dea Mircei ... mare dărab de ţeară de la greci.  Blide de cusutor în derabe 33  Îşi va închide un dărab de loc la vie.  Un dărab de loc de iarbă a mănăstirei, carele s-a fost vîndut cu 16 vonaşi la alţii, l-au cosit baronul cu acea chiară făgăduinţă că însuşi va da preţul acela, şi aceaiaş iarbă şi an o au cosit baronul.  Trei dărabe de cărţi Astă fată de birău Su poale de lepedeu, C-un dărab de sac în cap – Ea gîndeşte că-i bumbac.  Un dărab de sac.  Marfa să mi-o vînză cu dărabul.  Sgărieturile aceale cu un dărab de lemn ... a le freca.  Cine ni-o despărţît, bade, Pice-i carnea de pe spate, Dărăburi şi sfăşii late.  C-ai trebui omenit     C-un dărab de lemn pîrlit S-a surupat un darab de munte.  Columnă ... în mai multe dărabe ruptă.  Tot dărabe te voi
       face.  Am făcut căruţa dărăburi. Paloşul că mi-l scotea, Mici dărăburi îl făcea. Apoi du-te la cea poartă, Ş-o taie darabe toată. Pe haiduc jos îl punea Şi dărăpuri îl făcea.  Un cîine duce un dărab de carne în gură. Un dărab de hirean.   Toarnă preste aceaste dărabe   3 cupe de oţet.   Îi pot momi cîte c-un dărab de cîrnaţ. De mîncare îi aduse romînul un dărab de mămăligă rece.  O dărabă de slănină. Îmi numeri bucăturile, darăburile, care le bag în gură.   Pui tri dărăburi de pituţă şi pe ele sare.  Din ... dăraburişi hrănesc porcii.  Nişte dărăburi de pînză mai groasă  .   Plătim cîte o libră de dărab.  Dărab de cal =  Şarpele nu-l poţi omorî cu plumb, numai cu dăraburi de argint . N-au cunoscut a să plăcea amîndoi, că am ţinut şăzătoare un dărab de vreame  El  au lucrat şi s-au purtat bine un dărab de vreme.  după ce stă un dărab în cadă.  Pentru tine, mîndră dragă, N-aş durmi o noapte-ntreagă, Numai tot cîte-o dărabă.  dăraburi  dărabe.  .
       dărăbălesc.
       -ăli.
       O femeie lăuză pune cîte un dărăbel  în el  . Chichirezul e un darabel de lemn dărăbele. -el. 
         dărăbesc.
         
       dărăboace -oc dărăboaie.
       -oi.
       dărăboşi, -oase.
       -os.
       Bărdaşii nu mai dărăbuie.   dărăbui.
       -ui.
       Moldova atunci nu s-a dărăburit.  Acest sistem … ar putea să înceteze atunci cînd valoarea averii mobiliare a unui ţăran ar întrece cu mult valoarea averii sale imobile, cînd dar împărţirea moştenirii între copii s-ar putea face fără pericolul de a vedea parcelele ţărăneşti dărăburindu-se în fărmături neînsemnate.  dărăburesc.  -uri.
      
       Iară de mîncat numai iarbă vearde, şi napi dărăburiţi i se dau  .  Dimineaţă deteră păcurarii preste nemeş tot dărăburit.  dărăburiţi, -te.
       dărăburoşi, -oase.
       dărab -os.
      
       Mice dărăbuţe  le desghină, cît se pot amesteca cu sarea (acrită)  La prinsul roilor aceasta trebue să se ţină: … tae din altă coşniţă un dărăbuţ de fagur.  Eu ţesei un dărăbuţ Şi mă dusei la drăguţ.   Să zîce de trîi ori  şî tai  de trîi ori trîi dărăbuţă de boz.  Pă unde o mărs fecioru’, tăti i-o făcut dărăbuţă.  dărăbuţe. 
       uţ.
       dărăbuţesc.
       dărăcari.  -ar.
      
       dărăceli.
       Torc, dărăcesc, ţes    Găsi patru femei, dintre care două torceau, una dărăcea şi cealaltă împletea un ciorap.  A dărăci lînă.  Să vadă fetele ... cum să scarmene sau să dărăcească nişte lînă.  Crezi că munca prăfuroasă din fabricele de dărăcit lîna e mai uşoară?  Femeile care nu dărăceau cînepa.  Pentru ca lîna ... să se poată toarce, mai întîi trebuie dărăcită sau trasă prin dărac.   Drăcimea ... a dărăcit cînepa şi lîna.  a meliţat-o, a sbicit-o, a dărăcit-o.  Ea începu să dărăcească prin părul lui conu Dinu.  Fugi, junghi, că te-njunghi ... Te chisez, te meliţ, te dărăcesc.  Lîna, după ce se spală, se darîceşte spre a se alege cea bună de cea rea.  Toată ziua s-au dărăcit ca diavolii.    dărăcesc dărăciri. Torcătorile de lînă pentru scărmănatul şi dărăcitul lînei trebuincioase fabricaţiunei unui kilogram de fir.   Întîia operaţie este răghilatul sau dărăcitul.  Maşină pentru dărăcit lîna.  O aţă de cînepă dărăcită.   Preoteasa, băgînd de seamă că oile vin fără lînă, scărmînate şi dărăcite ca vai de ele, trimite popa pe deal, să vază care e pricina?  dărăciţi, -te. dărăcitori, -oare.
       -tor.
       dărăcituri. -ură.
       -aş Daralău care îi dărăleşte  Dărălim carnea pentru sarmale.  dărălesc.  
       Cozile mi-au drăpănat.  Faţă albă zîrîind, Păr galben dărăpănînd.  Păr din cap dărăpăna Şi cu jale tot zicea.  Intra-n casă suspinînd, Ieşa afară tot plîngînd, Păr bătrîn dărăpănînd.  Frunza nu o dărăpăna.  drăpăna Pre svîntul Ammon îl spîndzurară şi-l drăpănară preste coaste cu chiapteni.  Spînzurat de o mînă fu drăpănat  strujit  şi didesupt pîrjolit cu foc.  Ierusalimul ... să derăpănă cu totul.  Au început a-şi aşăza lucrurile ţărîi ceale stricate şi dărăpănate de alţii  O ploaie vijelioasă, de crezi că se dărapănă munţii.   Aceste nemăsurate cheltuieli ale sale îl dărăpănară.   Durerile îl sfîşie, patimele îl turbură, braţele îl dărapănă.  L-au dărăpănat beţia.   Lipsa ... dărapănă soartea    Căzu stăpînirea şi pă posluşnici a-i dărăpăna.  însoţit cu învăţătura publică este cel mai d-a dreptul şi singur mijloc de a derăpăna obiceiurile cele urîte şi a forma gustul unei naţii. A stîrpit hrăpirile ..., a dărăpănat luxu’ şi dăsfrînarea.  Temerea poate să-ţi derapene bărbăţia.  / . În zadar se mai cercară unii din boierii pribegi ... să-i dîrapene cu armele domnia. Se interesează a nu se dărăpăna şi mistui ... averile    –  dărápăn  dărăpănez   .
      
           drăpănare L-au strujit cu drăpănări de fier.  
       Văzînd lăcuitorii ţării pă aceşti oameni streini ce vin din năuntru, că petrec în odihnă şi nesupăraţi dă nimic, fug din satele lor şi să duc de să amestecă şi ei cu dînşii. Şi cu aceasta, nu puţină slăbiciune şi dărăpănare să aduce judeţelor  Desfrînare şi dărăpănare de cinste şi de averi.  Durerea ... ne sfîşie la privirea dărăpănării romanităţii.  În mijlocul acestei cumplite dărăpănări a planurilor şi a speranţelor sale, ce făcea oare Horia? Critica nu se cuvine să fie pătimaşă, să aducă „dărăpănare” Sub tavanul jos cu incrustaţiunile vechimii şi ale dărăpănării ... am trăit viaţa intensă şi suavă a eternităţii ... iluziei.  dărăpănări.  
       Criveţul cu-a sa suflare împrăştia pusteire, … Şi, sburînd pest-a lor   vîrfuri d’răpănate sau căzute ..., ducea pîrjol.  Un om care are haine rupte e dărăpănat Ce umbli aşa dărăpănat?  Beţivul e un dărăpănat.  Alt mijloc mai înlesnitor nu s-au putut găsi, făr-decît fabrica cea de zid, ce este aproape de spital, care să află cu totul dărăpănată înăuntru  Casa-i dărăpănată.  S-au descoperit, adîncite în pămînt, rămăşiţele unei cetăţi dărăpănate, de pe vremea luptelor lui Traian cu dacii.  O cocioabă de casă dărăpănată. Gardurile strîmbe, şandramalele dărăpănate ... dădeau satului „balnear” o poezie nemeritată.   Casa mamei-mari era mohorîtă, dărăpănată, înecată în bălării uriaşe.  Străbătură un loc larg şi lung, unde stăteau, pe podvale, cîteva zecimi de trireme, mai toate dărăpănate.  Ultimul etaj al unei clădiri vechi, dărăpănate.  Comisariatul ... fusese instalat ... într-o casă dărăpănată şi cenuşie.  Şi numai în sicriul dărăpănat şi vechi I-or străluci cerceii căzuţi de la urechi.  Aceste comune ofereau priveliştea sărăciei întruchipate, cu şcoli dărăpănate.  dărăpănaţi, -te.  –  Să petreacă fără de grijă în desfătări dărăpănătoare de viaţă Sufletul stăpînit de focul unei patimi dărăpănătoare se topeşte.  Spre a să precurma această speculaţie dărăpănătoare obştii, este trebuinţă a să aduce într-o cumpănă, încît să nu mai rămîie mijloc de a le specularisi şi a trage cu dînsele galbeni din ţară  Nu este … moral … a permite un negoţ stricăcios şi dărăpănător sănătăţii locuitorilor.  Această manoperă asigură cestiunii israelite soluţiunea violentă cea mai derăpănătoare pentru naţionalitatea şi pentru statul romîn.  dărăpănători, -oare. –  -ător.
       Cele două magazii mari, ce se înălţau în faţa dărăpănăturii, lui i se păreau pînă la cer.  dărăpănături.
       -ătură.
       Aguş dărăt se uita.  Cîinii va muşca-o, Dărăt s-o întoarcă.  Am tot dat să viu pe la voi şi (m)-am dărătnat de vreme, s-au pus ploile.  dărătnez. Aşa e el dărătnatic, de cînd îl ştiu, dărătnatic l-am pomenit.  dărătnatici, -ce. 
       dărăuşi.
       Dobitoacele nu avea ce paşte vara, de le-au fost dărămînd frunză.  De va dărîma neştine în pădure, tăind crăngi den copaci şi … va lovi vreo vită şi o va omorî fără de voia lui, acesta să dea vită drept vită.  Acel stricăcios obicei, mai ales la munţi, de darmă, în vreme de iarnă, pentru oi şi capre, brad şi molidv şi le aruncă de hrană.  Eu trag securea de la coapsă şi prind a dărma ramuri prinprejur.  Pădurea serveşte  de adăpost, fiindcă, atunci cînd sunt zăpezi mari, dărîmă … crengi cu muguri pentru nutreţul oilor.  Oile noastre mînca dîn baltă numa mugur dă salcie, ce-l dărîma cu topoarele de pin salcii.  Să fie volnici a dărma în pădure  Pe coasă s-aşeza; … Mult fîn că mi-au dărămat.  Coasele dărîmau mereu, şi grîul rămînea în urmă în pologuri aurii.  Oamenii au ieşit cu lopeţile, ca să dărîme unele viscolituri din cotloanele sălaşului lor.  Asvîrliu în nuc ca să dărîm cîteva nuci.  Dărămîndu-să acoperemîntul, s-au sfărămat şi o piatră.  Vra … să-l dărme de istov  Episcopul Ioanichie o dărmase  cu porunca domnului.  Se darmă munţi, cetatea se darmă, omul pere!  Acea casă s-a espropriat de către Direcţiunea Căilor Ferate, a fost dărîmată şi locul e proprietatea statului.  Şi oraşul tău scump va pune să-ţi dărîme casa pînă la pămînt.  Vreme-i să darme-a lui Priam cetate.  Iar dealul n-au să-l poată dărîma  oricît l-ar zgudui.  S-a dărîmat  de tot.  Apa chiar, vine să-mi dărîme casa?  Aşezaţi unul lîngă altul, cît e abatajul de lung, minerii fac tot ce le e în putinţă să dărîme cît mai repede peretele de cărbune pe care îl au în faţă.  În loc să-şi vază de casă că se dărîmă, cumpără cai.  Am venit să vă anunţăm ... Că mîine ne prezentăm să vă dărîmăm casa.  Un troleibuz a dărîmat un restaurant-pensiune    Nu strica, Nu fărîma, Cetatea nu-mi dărîma. Hei, Buzău, Buzău, Buzău, Dărîma-s-ar malul tău!  Începuse a zidi o biserică … Ce lucra ziua, noaptea se dărîma.  Porunci înşelatul principe ostaşilor săi să-ndrepte tunurile cătră castel, dărîmîndu-l pînă la pămînt.  În locurile pe unde au înflorit odinioară cetăţi frumoase pasc pe risipe turmele, şi ceea ce necesitatea au ridicat, ura au dărîmat.  Aparenta lui stîngăcie a dărîmat tot ce clădise.  Răspunsul lui Andrei îi dărîmă ultima icoană în suflet.  Secolul „luminilor” a început să sape la temeliile tradiţiei şi să dărîme legendele.  Prin stihii ce prind să se dărîme Farul meu va lumina cu sînge!  Şi pă cît va ţinea binaoa, să aibă a stăpîni cu pace numiţii sau ai lor clironomi. Iar cînd să va dărîma acea bina ce vor face, atunci să fie datori a veni la mănăstire să facă de iznoavă învoire   Făcu semn şi corturile se dărîmară.  Într-adevăr, se dărîmase undeva … cîteva case vechi, în scopul de a se clădi un mare hotel.  Glasul Domnului … Chedrii îi deramă.  Copaciul, cînd să sfăramă Şi p-alţi mici cu el dăramă.  Vînturile de nord … fac stricăciune în păduri, daramînd copacii.  În a mărei crunte larguri Arunc pînze şi tatarguri, Tot ce vîntul a dărmat!  Vîntu-o darmat pomii.  Drepturile sfintelor locuri, care … să dirămă şi se desfiinţează  Pentru a fi            într-adevăr folositor scolarilor mei, trebuia aceste doă lucruri: a dărîma năravuri agonisite într-un timp de cincisprezece ani şi a lovi de acum pe acelea ce ei ar putea să dobîndească într-un timp de patruzeci sau cincizeci de alţi ani.  Oricît un melc cînd lumea se dărîmă Şi el rămîne calm în căsulie.  Gheorghe Păun … Nu poate strînge pumnii, să-i facă ciocan Şi să izbească, să dărîme alcătuirea nedreaptă.  Prima imbecilitate care trebuie dărîmată este convingerea, extrem de răspîndită, că poporul este precum codrul, o fiinţă vegetală, anonimă şi letargică.  Nu fără demnitate, şătrarul se dărîmă la pămînt.  S-a dărîmat în genunchi.  Trăgîndu-se un pas înapoi, s-a dărîmat dintr-o dată, secat de puteri, pe uşa casei boiereşti.  Dacă trupul uomului nu ar avea oase, s-ar dărîma ca şi uo casă fără temeiu.  Domnul, dacă a văzut … că vor a-l dărîma, …, Foarte mult s-a măniat.  Atîta-l zmîciră şi-l dărîmară, cît îl lăsară nume de mort.  De groaza ce văz aice, grija mă darmă de tot.  Foamea mă dărîmă cu totul.  dăr5m.  dărm, dărmez  dîrmez  Dărămarea copacilor ce se făcea pănă acum spre a-şi hrăni dobitoacele  Fără asalturi de palat, fără dărîmare de statui şi împuşcături pe uliţi, libertatea, egalitatea şi fraternitatea nu pot dura acolo  şese săptămîni.  Acum trei ani am cerut eu dărîmarea Bastiliei.  Chiar printre incendiile şi dărîmările vremii … oarecare documente au trebuit să rămînă sub ochii întîilor povestitori.  Stingerea ce va pricinui scăderea paralelor supt-însemnatelor corporaţii este o dărîmare şi celor mai mulţi va fi surparea caselor din temelie  Romînia a adus jertfe mari de  sînge şi bani; vitejia armatei sale a contribuit în mod foarte esenţial la dărîmarea părţii celei mai mari a domniei turceşti în Europa.  Sunt alţii care, reconsiderînd scriitorii trecutului, exercită adevărate acţiuni de „dărîmare”.  Se vede un turn negru-n dărămare Ş-auzi tuşind o tusă-n sec, amară. Prin ziduri vechi ce stau în dărîmare. dărîmări. –  
       Pentru dărmatul caprelor ... să să tocmască cu stăpînii moşiei  Dărămatul pentru oi şi capre … acel stricăcios obicei, mai ales la munţi, de darmă în vreame de iarnă, pentru oi şi capre, brad şi molidv şi le aruncă de hrană.  –  Cerbii lasă ... dumbrăvi dărîmate. La fagu-ăl dărîmat, De scumpe arme-ncărcat.  Multe din aceste ... lacaşuri ... se află stricate şi daramate, altele de foc arse Palaturile dărîmate. Vede casa-i părintească şi cu straşinile-i late Pe sub care se agaţă cuiburile dărîmate.  Trecătorul se rătăcea  printre ... zaplazuri dărîmate, ziduri risipite Rădăcini rămase în malurile dărîmate ca nişte ghiare de dihanie.  Pe zidul dărîmat ... creşte în fiecare an o iederă.  Bătrînul veni cu o căruţă întreagă plină cu cercevele, fereşti, uşi de la vreo casă dărîmată  Ilie, eu mă duc în grădină că am văzut ieri nişte glugi dărîmate.  În casele dărîmate, nici jandarmii nu mai au curaj să intre.  O claie dărîmată În asemenea stare de lucruri, unde pentru reconstruirea edificiului dărîmat încap o mulţime de păreri diverse.  Şi dă ar hi vrăşmaşul cît un munte, Să dea pă dînsul dă-a dărămata.  Vezi o cruce dărîmată, Ce de vînt e clătinată Statui triste şi dărîmate.  Să-i văz fagul dărîmat Dărîmat şi răsturnat.  Găsi de-o găleată neagră, De galbini dărîmată.  Suita lui   după dînsul, Prutul trecînd,     i-au urmat, Dintre ei, care de care mai pătruns şi mai dărmat.  Svîntul vas … tot trupul dărîmat, deade sufletul.  dărîmaţi, -te.  Acum stau în dreptul casei mele … şi nu o mai găsesc. Dărîmătorii o duc în tărăboanţe şi care, şi o varsă departe, desfăcută în cărămizi şi bîrne.  dărîmători, -oare. 
       -ător. 
       Ardeau în vîlvătăi dărîmături de copaci.  Lîngă gluga de coceni, o stivă înaltă de rădăcini amestecate cu dărîmături de sălcii scorburoase.  Gem asupra dărămăturilor templului.  Nu era greu de a scoate dărămăturile de pietre. Spre partea de la răsărit a muntelui ce se înalţă din dosul lui Port-Lui, a Ostrovului Franţiei … vede cineva într-un pămînt odineoară lucrat, dărîmăturile a doă mici colibi.  Pe rîuri plutesc dărîmăturile palatelor.  Plantă ierboasă …; creşte pe lîngă case, prin dărîmături.  Zdrobiţi orînduiala cea crudă şi nedreaptă … Zidiţi din dărmăture gigantici piramide Ca un memento mori pe al istoriei plan.  Pe o grămadă de grinzi din dărîmături, două fetiţe priveau în jur parcă fără să priceapă ce s-a întîmplat cu casa şi cu bătătura.  Împărăţia romeică din Europa se surpase prin covîrşitoarea vitejie şi strategie a latinilor, se desfăcu în mai multe principate greceşti, cari se mai putură ridica din dărmăturile monarhiei şi se mănţinu numai parte cu parte.  Ajunse la un oraş mare din care numai dărîmături rămăsese.  Dar şi mai interesante … erau pentru el vechile dărîmături romane.  Am dat de-o mănăstire veche, toată numai dărîmături.  dărîmături.  dărmăture 
       -ătură.
      
       dărîmăturici. 
       -ică.
           Biata femeie, toată ziua cu dărîmbeţii după ea.  Are patru dărîmbeţi de copii. Cine face vuiet? Nişte dărîmbeţi de copii. dărîmbeţi.
       L-a bătut de l-a dărînat.  dăr5n.
       derănat Ce prunc daranat.  Un dărînat de băiat.  dărînaţi, -te. –  
       Cine merge pe rîpă Şi nu se dărîpă?  dăr5p. de- +  Însă măcar că acest al meu dărişor Măriii Tale nevreadnic şi netreabnic iaste.  dărişoare.
       -işor. dărmănari.
       -ar.
      
       Taiganrocul cu alte casteluri de pe Marea Neagră să se dărmănească.  dărmăneşte.
       .
       Şpitalul din Botoşani este ... înzăstrat de mai mulţi boeri, încă în viaţă, aşa de dărniceşte, încît epitropia centrală au fost în stare a porni ... o bina.  -eşte. dărnicesc.
       .
       Podoabele toate prin zisul sol cu dărnicie i-au dăruit.  Să arătăm mila şi dărnicia noastră la toate aceste orînduieli întru care am pus pe lăcuitorii insulii Samos.  Aduceţi-vă amînte de dărniciea mea cea mare ce vă făceam cînd vă aveam pă lîngă mine în casa şi la masa mea.   Trimise îndată soli la Iagelo, carii prin a lor dărnicie înduplică pe rigă şi Senat.  Să le deie ajutoriul cu aceeaşi dărnicie.  Trist spectacol pentru o ţară care vede că un partid, fără scrupul şi fără nici un control, tocmai în timpi de mare lipsă, de foamete, împarte cu dărnicie banii publici favoriţilor săi.  azi nu sunt ai nimănui, şi trăiesc şi ei, ca mai toţi veneţienii, din dărnicia călătorilor.  Cu dărnicia care-l caracteriza,  s-a gîndit să pună   la îndemîna lui Alecsandri, pentru culegerea lui.  Natura m-a zămislit cu dărnicie.  Cerşetorul rămase mirat d-aşa dărnicie.  Dascălul … avea în el pornirea aceasta de dărnicie. Preoţii … cunoşteau bunătatea de suflet şi dărnicia moşului Vasile.  Dărnicia are mîna slobodă şi uşa deschisă.  Pămîntul acest … de feliu fiind sărac, numai pe alocuri arată dărnicie rodurilor lui.  E, în adevăr, un pămînt mai sărac decît în orice altă parte, lipsit de orice dărnicie faţă de oamenii care îl locuiesc.  Dacă am primit din dărnicia acestui pămînt …, cît am restituit darului dăruit?  Care noi? se zăpăci omuleţul într-atîta dărnicie de voce cîtă îndrepta Gheorghe Dima către dînsul.  dărnicii.
       -ie. 
       dărniciri.
       Eu nu mai cruţai, den aveare, ce-mi era dăruit de Dumnezeu.  De văm să fim dăruiţi de cineva, să dăruim şi noi împotriva puteriei alţii, nu numai carei ne iubesc, ce şi cei ce se adaug cu vrăjmăşie cătră noi.  Că nu ni se vor deşerta maţele dînd şi dăruind. le dăruim voo, fraţilor rumîni.  Şe i-am dăruet loc de casă în polele vielor de sos  Acelora să agiutăm întru nevoia lor, în treaba lor, în treaba acelora să slujim, pre aceia să-i dăruim.  Îmblă neguţătorind pre la casele muierilor, de ce le dă tot mai ieftin de cumu-i preţul, şi altele şi dăruiaşte.  Mulţemire să chiamă deaca face greşeala cel vinovat cînd i-are dărui neştine vreun dar ceva. I-au dăruit un blid plin de pietri scumpe. Hrisovul lui Grigorie Ioan Calimah V. V. cu care dărueşte Mariei jitniceroaei mai mulţi munţi din ţinutul Cîmpulungului Moldovenesc  Să aibă a lua muerea din averea bărbată-său parte întocmai cît un copil al ei, care parte să o aibă pentru hrana vieţii, iar nu cu desăvîrşită stăpînire, adecă a o vinde sau a o dărui la alţii.  Îşi dărui prietenii şi îşi luă zioa bună de la toţi.  L-au dăruit cu o cană de bere.  Alexandru ... începu a-i dărui pre toţi împăraţii.  Colonelul Enghel îmi dărui o puşcă cu două ţeve.  Adunarea vrea să-i dăruiască prezidentului Consiliului cel mai mare domeniu al statului, domeniul Brăilei, care aduce un venit anual de 1 200 000 franci.  Şi m-a dăruit şi pe mine cu un ştergar.  Ca să-şi înduplece soţul părăsit să consimtă la despărţenie, îi dăruise două moşii. Gore îi dăruise slăbănogului o puşculiţă de pămînt.  e bun şi blînd ca şi bătrîna aceea care mi l-a dăruit.  El dăruieşte o moşie … lui Merse, fiul lui Benedict.  Semnalăm doar obiceiul de a dărui pentru sufletul morţilor primele fructe coapte.  Ioan Zápolya i-a dăruit lui Petru Rareş cetatea Unguras.  Dăruind chiar pe vizir Cu-armăsari de la Misir.  Am dăruit şi eu pi-un om sărac.  Turbînd  de-mpătimire, murind de gelozie, Te văd cum al tău zîmbet voioasă multor dărui.   O, gîndurile mele-nstreinate, Cît ar fi vrut să-ţi dăruiască altădată, Şi ce tîrziu vii să le ceri lumină!  Oftica i-a dăruit-o Ardealul legat în lanţuri. Ian auziţi cum ne strigă uzinele, Care ne dăruie seara luminile!   Se mai dăruie, la îngropare, o pomneată, o batistă albă, care are legat într-un colţ un ban de cinci.  Junii pleacă a colinda, Juni pe juni să dăruia.  Măncarea e cu cumpăt, arareori se bea vin; în păne bună şi în poame, care arborii ca de sineştile dăruesc, şi, în lapte de oi stă hrana lor cea de căpetenie.  La botez, ciobanul dărui finului său o oaie fătătoare.  Ginerile lua florile şi dăruia pe mireasă, după cum îi da mîna şi avea plăcere.  Şi-i puseră numele Pipăruş-Viteazul şi-îl dăruiră cu un paloş.  Într-aceasta mănăstire s-afla şi-n dzîlele lui Leon iconoboreţului şi atuncea prăvind ceale ce să lucra asupra svintelor icoane, ieşi din oraş şi mearse la un metoh ce-au dăruit el Svintei Mănăstiri şi să încintă pre sine cu călugăraşii cei mai de gios.  Ioann Constantin Brancovan, prinţip împărăţiei romanilor şi a Ţărei Munteneşti vodă, au dăruit o moşie din Ţeara Romînească Arhiepiscopiei Bălgradului în Ardeal, care dăruire şi cu scrisoare o au întărit.  Iosif mormîntul lui cel nou dărui-l lu Iisus, iară Nicodim mir mult aduse, şi cu cinste şi cu cheltuială îngropară pre Hristos.  Şi chemînd pre sutaşul, întrebă pre el: Au murit-au de mult? Şi înţelegînd de la sutaşul, dărui trupul lui Iosif.   De-aş putea face în vreun chip să găsesc vreun om sau şi doi, să ucigă pre cutarele, le-aş plăti foarte bine şi încă i aş şi dărui.  Au descălecat oraşe pren ţară, tot pre locuri bune şi le au ales sate şi le au făcut ocoale pren pregiur ş-au început a dărui ocine pren ţară a voinici ce făcea vitejii la oşti  Multe sate şi cetăţi au dăruit viteajilor lui  Iară atunce viziriul au chemat pre toţi paşii ce era la Poarta Împărătească şi au sfătuit cu dînşii şi li-au spus cum dăruiescu trii mii de pungi de bani, ca să-l omoară pre Vasilie-Vodă.  Această pungă ... ţ-o dăruim spre sămnul mulţămirii noastre.  Nu ştia cum să mulţămească lui moş Nichifor. Cu ce nu l-au dăruit ei?  Aheii Te-or dărui întreit şi-mpătrit Cînd i se dăruia unui ostaş cu merite o moşie mai mare i se da şi dreptul de a  coloniza.  Dărui-mi-vei plată Pentru dereptate şi milă bogată.  Să-l dăruiască c-o bătaie s-au găsit.  Vă pohtesc să-mi dăruiţi puţinică ascultare.  După a patra adeverinţă, a dărui pre norodul cu acest métodos la trebuinţele cele întîmplătoare, cu prea milostivă voinţă şi poruncă a să da tipăririi, întru starea săvîrşirii lucrului acestuia.  Dăruiţi ...  mă rog, dreptilor tînguiri a preaplecatii meli jalobii    Adela mi-a dăruit privirile.  Vreau să-ţi dăruiesc ... un sfat.  Pe poporul romîn  pe acest popor căruia îi dăruim libertatea şi rodul muncii lui. Te ştiu  că eşti bunişoară şi că-mi vei mai dărui cîţiva ani.  Eu să ucid orfanul la sînul mieu purtat? L-am dăruit cu zile şi vrei să-mi întorc darul?  . Dăruieşte-mi viaţă, Păsărilă!  Funiele că-i tăiia Şi cu vieaţa-l dăruia.   =    Căldura soarelui are lucrare firească a dărui copacilor, erburilor, pietrilor scumpe şi plodurilor pămîntului vieşuitoare, umejoasă şi îngrăşătoare puteare spre creştere.  Dărrui ţie Dumnedzeu toţi cîţi noată cu tinre Îi lega braţele-n cruci Şi-l dăruia rob la turci.  Sufletul meu care a întîmpinat bicele Vreau să-l dăruiesc cu amîndouă mîinile.    Ai murit, dăruindu-te tot ... dintr-o singură dată.  Greu iese din trup sufletul celor ce s-au dăruit dracului.  . Virtutea fără silă şi numai cu inimă voioasă se dăruieşte.  Frenetic şi deslănţuit, el   se luptă cu munţii, dăruindu-li-se în acelaşi timp.    Ea te iubeaşte şi ţie să dăruiăşte.  Cu sufletul deschis şi liniştit M-am dăruit, încrezătoare-n tine.  Alta, dăruindu-se în plinul unui rîs hohotat. Mi se dăruise cu totul.  Însă lor le părea că numai om iaste Isus, dăruit cu puteare mai mare şi mai bună de la Dumnezeu decît alalţi oameni.  Cu mult bine ne dăruiaşte.  Făcu Dumnezeu omul cu mîna lui, de lut, desăvîrşitu-l feace, cu suflet viu, şi-i dărui minte slobodă şi precepătoare, pre chipul obrazului Său, şi-l puse să se sălăşluiască în Edem.  Theodorit: de Dumnezeu dăruit.  De-ar hi pentru folosul vostru sănătatea, dăruiască-o putearnicul Dumnădzău.  Iar acum Dumnezeu dăruiaşte omului mila Sa, că au luat pre sine firea lui cea căzută, iar îngerului nu va să-i arate acea milă.  Dăruitu-ţi-s-au şi ceale peste fire lucruri.  Să stăpînească în veci Ion, fecior, nepoţi, cîţi Dumnezeu i-ar dărui  Dăruieşte Dumnezeu înţelepciune şi cunoştinţă fieştecăruia după greotatea puterii lui.  Întorcîndu-se cătră Dumnezeu întru rugăciunea sa, se făgădui că, de-i va dărui milostivul Dumnezeu ei prunc, îl va da lui Dumnezeu, ca în toată viaţa lui să slujească lui Dumnezeu.  Alte veţuitoare au de la natură dăruit un bold, cu care să se păzească.  Ce suflet trist mi-au dăruit Părinţii din părinţi, De-au încăput numai în el Atîtea suferinţi?   Ursitele lor le dăruise cu patima jocului.  Şi secolii ce au să vie ... dăruindu-i  nemurirea, Italia va fi chiar Dante.  De-a lui Licaon fecior ascultare, de Pandaros, viteazul Cel arătos, dăruit cu arcul de însuşi Apolon.  Intimitatea mea cu diavolul a durat mult şi m-a dăruit cu gînduri rari.  Într-un ostrov înflorit … şade Sfînta Duminică, o muiere bună şi milostivă, dăruită de Dumnezeu cu putere mare.  Într-acel ceas vindecă mulţi de nevoi şi de rane şi de duhuri reale şi mulţi orbi dărui cu vedeare.  Că acesta   amu dărui oamenilor, unora apostoli a fi, alţii proroci.  Proslăvescu-Te, că-mi dăruişi să mă asamăn muncilor Tale.  Şi viaţa veacilor noao dărui.  Aceasta avuţie le deade că-i făcu cu mente slobodă şi într-un chip le deade suflet înţelegătoriu şi fără de moarte; şi împreună le dărui lumea şi toate cîte sîmt într-însă.  Pentru care, mai vîrtos, şi cea nespusă şi veacinica împărăţia ceriurilor va dărui Mării Tale moştenire neclătită, şi lăcaş nemutat, şi peste fire, întru cîştigarea dumnezăieştii desfătăciuni cei nestricate în veacii veacilor.  Că precum iaste numele Fiiului ei mai presus decît toate numele, după cum zice fericitul Pavel: „Şi i-au dăruit Lui nume care iaste preste tot numele”.  Răpausă ceia ce-au lucrat den al unsprăzeacelea ceas, ca şi ceia den ceasul dentîi … Cela de apoi miluiaşte-l, şi cela dentîi îndulceaşte-l; acestuia-i dă, iară celalaltu-l dăruiaşte.  
       dăruiesc  d1rui.
         se face dăruială în cinstea ginerelui de cătră toţi meselnicii.  Aşa „Pseudo-romînul” de azi se preface că-i naiv, spune într-adins la platitudini despre valoarea bunelor relaţiuni între popoare, despre pacinica lor dezvoltare şi alte lucruri de acestea, foarte adevărate, dar cinsprezece la o para şi zece pe d-asupra de dăruială.   Cînd pleci, băcanul îţi mai dă şi trei dramuri de tutun, de dăruială Nu-mi e hatul de vînzare Să-mi dai galbeni şi parale, Mi-e hatul de dăruială,         ‘L dăruiesc Măriei Tale.  . Îi îndatoră cu destule dări de bani şi alte dărueli.   îşi găsea socoteala în „dăruială”, ce, obişnuit, ţăranul făcea din cîtimea adusă.  
       -ru-ia-.  dăruieli dăruiele.
      –  +  -eală.
      
         ce me-au fost şi mie dăruinţă de la Apostolachi Dura c ce au fost medelnicear  Îl rugară să primească dăruinţa: jumătate din vitele de la ei.  dăruinţe.
       -inţă.
      
         Lucrul cela bunul de dăruire iară cătră cela ce-l dă întoarce-se.  Mai vîrtos singur împăratul i îndemna cătră dăruire; că el foarte mulţi şi mari junci aduce la jărtvă. Aceste orînduite soroace de ani zece şi doaozeci a stăpînirii lucrului nemişcător sînt pentru lucrul acela ce să stăpîneşte cu bună credinţă, adică sau de cumpărare sau de dăruire, iar nu şi pentru lucrul ce să stăpîneşte cu hrăpire şi în silă.  Primirea romînilor în armata romeică (romană-răsăriteană) şi răsplătirea fraţilor Petru şi Asan pentru silinţele lor de-a împăca lucrurile prin dăruirea unei moşii, nu tocmai productivă, lîngă Em.  Gelu, tulburat de această dăruire ... o priveşte totuşi cu un zîmbet neînduplecat.  Tiţa cu o dăruire liniştită a întregei vieţi) Voi fi sora ta.  Propoveduim dăruirea păzirei vechelor noastre obiceiuri Copiii mulţămiră de astă dăruire.  =  Pre acicea şi pretutindirea preemimu, ţinietoare Filixe, cu toată dulce-dăruirea.  Mă uitam la Ivan ca odinioară la icoană, cu un sentiment de desprindere din mine şi de dăruire  Se vedea pe sine, uscată, egoistă, lipsită de generozitate, crezînd că dreptatea şi cinstea pot să înlocuiască bunătatea şi dăruirea.  În interiorul trioului dansant   evoluează cu talent şi dăruire.  dăruiri.
       dăruitu’ se începea nu mult după aşezatu’ la masă.  Eram pe drum spre casă şi ţineam cu o mînă galeşă buchetul dăruit.   Logodnicul vine-n amurg … Puneţi-mi rochii albastre, flori … Unde-i inelul scump, dăruit?  Calul dăruit nu se caută la dinţi.  Mai dulce e oţetul dăruit decît mierea cumpărată.  Lucru’ la timp dăruit Preţuieşte îndoit.  Punea hotar pămîntului dăruit culmele dealurilor.    dăruiţi, -te.
       
       Să fiţi dăruitori şi miluitori cătră săraci  Domnul ceriului şi pămîntului, … Despuitoriule, de mare daruri dăruitoriule, priimeşte ş-acmu ce ne rugăm noi.  Însă cu atîta îndestulit să nu fii, foarte bine cunoscînd pre Dumnădzău a toate darurile deplin dăruitoriul, amîndoi noi a-l ruga rămîne ca toată învăţătura loghicăi pre limba noastră în curînd să vindem, carea învoind Putearnicul, în curînd de la noi o nedejduieşte.  Simeon Şandru dărueşte preotului Vasile Măndrilă o moşioară, pentru ca acesta să-l pomenească pe dăruitor şi pe soţia sa, să slujească un sărindar şi să poarte de grijă de văduvă pînă la moartea ei  Ulise ... se pleacă şi sărută pămîntul drag, dăruitor de hrană.  Dar aceşti trandafiri continuau, în conştiinţa mea, pe frageda lor dăruitoare.  Însă darurile le-ar fi primit, ca să nu-l jignească pe dăruitor.  La vreme şi la zor Mult mi-a fost dăruitor.  Sprîncene de corb mi-a dat dăruitor.  dăruitori, -oare. tor.
       
          dăruituri.
       -tură. Nu-i vînzare, ci dăruşag dăruşaguri. 
       -uşag. Un biet dascalaş cu 50 de lei pe lună, încunjurat de cîţiva şcolari săraci.  Ori din ce ungheriu a Romîniei ar veni un dascalaş, chemat sau nechemat, preţuim ostenelile şi meritul.  Ce mai una-alta? De colea ar fi pentru tine, un dascalaş pîrlit, pe timp de vară, cinci sute de lei?  Lichele centraliste, avocăţei şi dăscălaşi.  Dacă ar comite asemenea păcate Bieţi dăscălaşii numai cei mici de pe la sate.  Şăd trii dascalaşi di scrii, Şi cînd scrii Mă mîngîi Foaie verde mărăraş, Mă iubesc cu-n dăscălaş Şi eu m-oi face Un mic dăscălaş La cel sfînt locaş. Şi pe la icoane ... M-oi închina.  Năframa de vătăjel S-o puie la prăpurel, Pînzătura de nănaş S-o deie la dăscălaş. Şi mă cere-un dascalaş După dascalaş n-oi mere, Că mă ţine cu pomene, Cu covrigi de la calici dăscălaşi. -aş. 
      
      	 Un patriot ... care-şi bate joc de dascălii greci ce participară la mişcarea lui Ipsilanti, de „dăscăleacii cu cărţişoarele în mînă”.  dăscăleaci.  -eac.
      
           ,    Absolutul nu poate coborî pînă la mărunta dăscăleală de care are… nevoie inarticularea noastră pentru a evolua.  dăscăleli -eală. Cu domniile fanarioţilor se introdusese în ţară o mulţime de dascaleci (loghiotati) ca institutori prin casele boiereşti.  Să se ducă la dracu acest dăscăleci care ne-a stricat cheful cu iticaua lui.  Un dăscălici izbutise să-l scoată din minţi şi să-l facă să creadă că băiatul dă ... semne că are să ajungă un om cu totul deosebit.    dăscăleci -eci.
         .  Popa  : – Măi dăscălele, Ia, caută-l tu pîn-la piele, N-ei da de niscaiva mahmudele? dăscălei.
       -el. 
       dăscălenci.  -enci.
         Voiu învăţa a scrie iarăşi fără ajutorul dăscălesc.  Metod dăscălesc.  Era rea şi nedreaptă ... de teama directorului cu mii de antene nevăzute, ... din pricina nivelului aşa de josnic al vieţii noastre dăscăleşti de acolo La împărţeala colivei, cerea o plată nepotrivită cu meritele lui dăscăleşti. dăscăleşti.
       -esc. 
       Afară! strigă el dăscăleşte.  Iese afară, opreşte săniuţa de la coadă şi apoi aşezîndu-se pe ea îşi dă vînt copilăreşte, vestind dăscăleşte că vrea să-nveţe pe mucoşi cum trebuie să cîrmească cu piciorul sania la cotitură.  -eşte.      Tata dăscăleşte aci de cincisprezece ani.  La şcoala de meserii, unde dăscăleau nu mai puţin de cinci femei.  Cînd va îndemna neştine pre altul şi-l întărîtă de-l mînie sau îl descăleaşte, de-l învaţă să facă vreo răutate, acela să cheamă svătuitoriu răutăţii.   Moartea, avînd bunătate a dăscăli pe Ivan, se pune în raclă.  I-a dăscălit pe larg ... în toate privinţele negoţului.  L-a dăscălit, l-a dăscălit mereu, pînă ce Radu ... şi-a pus strajă ochilor şi s-a dezbărat de năravul lui. Eu mă duc să dăscălesc pe un alegător.  Deocamdată stai colea, să te dăscălesc niţel.  Dăscălindu-mă întru cele înalte, ea a deşteptat în mine vechile năzuinţe Mătu- şă-sa ... după ce a lăsat-o să plîngă să se răcorească, a povăţuit-o, a dăscălit-o.  Ce-i de făcut, Vasile? ... Multe    m-ai dăscălit ..., mai spune ceva.  Te-am dăscălit de atîtea ori, aci, în camera aceasta. Începu să-l înjure ... dăscălindu-l că vine între oameni şi nu ştie să se poarte.  Se îmbrăcase în haine negre şi dăscălea lăutarii.  După ce povesti asta, de-i mai mări frica, dăscăli pe o femeie, ce e de făcut.  Pe cîte le-am dăscălit Rîs-or şi m-or pomenit.  „Romînul” reproduce pasaje din ziarul nostru, apoi din cel englez şi la urmă ne dăscăleşte ca aşa să scriem şi noi dacă avem iubire de ţară.  Toate lighioile curţii îi ieşeau înainte parcă erau dăscălite.    Mintea noastră ... Este un înţelept sfetnic tocmit să ne dăscălească.  Prea ştie dăscăli cele îndoite,    Cum prindea pe unul la strîmtoare, cum îl lua la dăscălit; că el aşa, că el pe dincolo.  Maica mă tot cicăleşte, Dar geaba mă dăscăleşte Dragostea s-o las nu-mi vine.   Muierea se puse pre el cu dăscălitura şi ... atîta-l dăscăli, pînă-l făcu de se duse.  dăscălesc   Dăscăliceştile lui vorbe  ,  Trece în liceu la carte dăscălicească Scoase din buzunarul vestei un creion ... fără de care, din obişnuinţă dăscălicească, nu putea vorbi.  dăscăliceşti.
       -icesc. 
      
       
       Învaţă de la un dascăl ale căruia faptele nu să potrivesc cu învăţătura şi cu dăscălia lui Isus au început dăscălia de cînd era de treizeci de ani.  Shoală la Arad pentru învăţătura celor ce au a se găti la dăscăliile ceale de prin oraşe şi de prin sate.  Spre slujba învăţătoriei (dăscăliei) era hotărîţi.   Să se ştie de cînd m-am luoat eu, Radu, de dăscălie  Oricîtă ocupaţiune însă îmi dam atît cu dăscălia, cît şi cu cavalcada, ... dorul de Bucureşti nu putea să-mi treacă.  Era o curată hoţie să ia băiatul ... depărtîndu-l de dăscălie.  Văzînd însă că norocul îi stă împotrivă ... se apucară iară de dăscălia lui Cu aceste vorbe îl întîmpină, într-o dimineaţă de iunie ... colegul lui de dăscălie.  Anica, nepoata stareţei care l-a făcut să lase „dăscălia” de la Rîmnicul-Vîlcii. De-acum zic să laşi dăscălia, prietine!  Titu avea groază de dăscălie.   În cei din urmă ani de dăscălie, a primit vizita unuia din cei de sus.  Eu  nu-s făcut pe popie, Nici măcar pe dăscălie, Ce-s făcut pe voinicie.  Eu ..., Zacan Efrem, dascalul de dăscălie a Sebeşului ... şi cu Achirie, potopopul varmigiei Hunedoriei ţinum.  Xante ... zice ...: Nu să cade, o, oame, eu ce am fost la multe descălii. Fireasca sa răotate ... nu o au putut tămădui cu dăscălia.  Cîteva fraze ruseşti şi cîteva franceze, ... abia făceau pe părinţii noştri să creadă că noi profităm de dăscălia lui.  Se pregăteau pentru cariera lor învăţînd carte elementară ... de la cîte un preot sau dascăl de dăscălie. Te rog, nu cuvinte; n-am umor         s-ascult dăscălii; răspunsul meu ar fi fără replică.  Mănăstirile întru o vreme au fost bune, nu ca acmu, că în iale au fost de dăscălie.  Moare ... fără dăscăliia scripturilor şi fără de învăţătura lor  Cea ţară iaste acmu scamnul şi cuibul a toate dăscăliile şi învăţăturile. Toată dăscălia eghiptească au învăţat.  Cesta fiind vechiul şi multînvăţat om ... pre mulţi au străluminat cu dăscălia dogmatelor şi poruncilor de i-au adus la lumina cunoştinţelor.  Gata sînt ... să-l învăţ toată dăscălia filosofască.  În zadar cred în mine învăţînd porunci omeneşti şi dăscălii.  Multe cărţi au scos în tipariu împotriva ereticilor cu filozofia  dăscăliei lui, că era un om prea învăţat. De la un Antioh, marele filozof, învăţătura să fie luat, cu a cui dăscălie au numai mai deştept de cum era întîi ... să fie fost.  Mintea omului neavînd învăţătură şi dăscălie a cuvîntului celui dirept, care îi iaste lumină, iaste orb şi nu simte ce pricepe.  Arhiereii era aur curat la petrecerea cea bună şi la urmare, aur curat la dăscălie şi la fire, aur curat la trup şi la suflet  Şi de cîte ori, dacă aţi vrea voi să chieltuiţi cu o ţiră … mai înţelept, o dăscălie mai aleasă, o povaţă mai folositoare, şi totuşi voi, ca să cruţaţi banii, aşa amar păgubiţi pre fiii voştri?  Cum s-ar putea face mai cu treabă Ca să ne armăm cu vreo dăscălie? Mai desăvîrşit veţi învăţa la dăscălia cea firească a meşteşugurilor.  Cela ce va găsi vreo scrisoare cu sudălmi ...  de-o va fi făcut vreun om de cinste şi va fi scrisă cu dăscălie mare, de-o va ţinea şi se va miera de aceale cuvinte tocmite cu filosofie …, acela lucru nu iaste ertat, iară nice acesta lucru nu iaste iertat să-l facă.  Dumitraşco-Vodă au dzis că n-a putè copilul scrie cu dăscălie, fiind tînăr.  De steag o boată Prelungă avea şi cu dăscălie Făcută de maistor Pintilie.  Am învăţat toată dăscăliia de-afară a elinilor, am învăţat şi a noastră theologhie, adecă bogoslovie.  Să nu să citească cărţile ereticilor, nici dăscăliile şi învăţătura lor cea hulitoare să nu să asculte.  Îmbrăţişe meşteşugul vînătoriei în locul breslei dăscăliei.  dăscălii.  -ie Cu iuţimea vieţii sale petrecu toată dăscălimea elinească.  Cu toată dăscălimea dumnealui, cu toată societatea moftologică a dumnealui ... degeaba!  Aici e vorba de toate categoriile sociale, care întrupează formele nouă, reprezentîn- du-le: profesiile liberale, intelectualii ... dăscălimea, ... micii funcţionari.  Am găsit o mulţime de dăscălime adunată de pe la catiheţi, din toate judeţele Moldovei -ime. 
      
       Iute te-ai întors, vorbi celalt bînd şi trecînd îndată rachiul lui Ilie ca el să poată reîncepe dăscălirea lăutarilor.  dăscăliri.
      –  dăscălisme.
       ism.	
       Povestind a lui Isus minuni nu cu dăscălită voroavă, cu smerenie şi fără meşteşug.  dăscăliţi, -te.
       dăscălitori, -oare.
       -tor.
         Nu puse bine piciorul pe pragul uşii, pînă ce Săveta îl luă la goană şi la dăscălitură.  Muierea se puse pre el cu dăscălitura.  dăscălituri.
      –  -itură. 
      
       Cela ce-şi va da fata la vreo dăscăliţă, muiare, pentru să o înveaţă carte sau şi alt meşteşug, … atunce giudeţul să-i facă leage.  Cînd mi-ai fi tu dăscăliţă, Ai vedea cum m-aş sili, De mine-ai fi mulţumită.  Tu răsai în zare, A vremii noastre dreaptă muceniţă, Copil blajin, cuminte prea devreme Sfielnică, bălaie dăscăliţă.   Sunt suplinitor universal ori de cîte ori lipseşte vreun dascăl sau vreo dăscăliţă.  Se va face şi ea dăscăliţă, va fi directoarea vreunui institut particular. Tactica de teroare a mai tuturor dăscăliţelor frumoase nevoite să predea la elevi cărora le mijea mustaţa.  Trecui valea ş-o puntiţă La fata de dăscăliţă.  Apusenii de acel feliu de beserici apostoliceşti una avea, carea era în Roma, de la carele tot apusul împărtăşesc învăţătura Evangheliei şi lor li era ca o maică şi dăscăliţă.  Dascăliţa sărăcie’nvaţă pe om meserie.  La om lucrul se schimbă. Poate să se stingă în bună voie …, se va găsi totdeauna altul la loc, căci nevoia e o dăscăliţă amară, care primeşte orice condiţii.  Dăscăliţa şi Ghighi lăcrimau cînd dădeau peste vreun lucruşor rămas de la dînsa Dăscăliţa Florica sosi cu dulceaţa.  Nu mă pot învoi ca s-o dau după feciorul … dăscăliţei lui Topor.  dăscăliţe  dăscăliţi    -iţă.
       dăscăluiesc.
       -ui Fiiul vostru a-l da pre mîna unui slujitoriu cu naravuri rele sau pre mîna unui dăscăluţ neînvăţat, nu vă veţi teme?  dăscăluţi.
        -uţ.
       dăscheulează. .   dăscubesc.
       .
       Deci limba rumînească dă şase graiuri  proprii sau însuşite ..., carele sîntu acestea: ative sau lucrătoare, (asolute sau dăsineş), (neutre sau dă niciunul), (neutre pătimitoare) şi imperzonale ... şi obşteşti.  Şi acestu graiu să numeaşte şi reciprocu sau dăsineş pătimitoriu.  dăsineşi, -e.
       L-a lăsat dăslut. dăsluţi, -te.
       de-  Un pat mare, încheiat Cu scînduri de brad, Dăstălniţi de fag.  dăstălniţi.
       
       Nebunia lui era tot aşa de ciudată; cu dăstîmpăr, acu vorbea ca om zdravăn, peste un ceas era prost, peste altul zăltat, iar peste altul, iar om cu minte. dăstîmpere.
       de-  
       Să ispitească împrumut dătătoriul toate cîte-s ale lui.  Iară Domnul Hristos nu aşea, ce ca un adevărat izbăvitoriu şi de viiaţă dătătoriu ne învaţă.  Unulu-i dătătoriul legeei, carele poate piiarde şi poate izbăvi; iară tu cine eşti, de giudeci pre altul?  Zachei din luătoriu fu dătătoriu.  Dătătoriu de plată.  Vistieriul bunătăţîlor şi viaţă dătătoriule, vino şi te sălăşluieşte în noi şi curăţeşte-ne de toată imăciunea, şi mîntuieşte, Bunule, sufletele noastre.  Eu nu pociu să aşez între oameni aceste doaă lucruri prea sfinte şi dătătoare de viaţă îndelungată şi de sănătate întreagă, dar cei viitori, sînt prea încredinţat, le va pune în lucrare, socotind părerile mele de bune şi de sfinte.  Grăind amîndoi şi zicînd: Dătătorule de lumină! Vino şi dă lumina Ta.  Generaţiunile ce se ridică şi cresc cu repejune, încălzite fiind de dătătoarele de viaţă raze ale libertăţii. Doamne,   tu izvor eşti de vieţi Şi dătător de moarte.  aprinde-n inimi ură sau iubire, De moarte, de viaţă-i dătător.  Sub căldura soarelui dătător de viaţă, florile galbene, albastre şi roşii, ca trezite din somn, îşi rîdicau încet cătră ceruri potirul lor strălucitor.  I-au povăţuit cum să stoarcă acea mursă şi să facă din ea o băutură bună şi dătătoare de chef.  Dătătoriul cel mare =  Pentru aceasta cu cunună de biruinţă au încununat capul tău Dătătoriul cel mare Dătător de foc =  Trebuie, prin urmare, ca să suferi ca fiul dumitale să fie pedepsit mai cumplit decît ucigaşii, decît dătătorii de foc.  Paradigma sau arătarea plecării aceştiia … cea următoare: Numărul cel unitori. Numitoarea: acest prunc. Născătoarea: a acestuia prunc. Dătătoarea: acestui prunc. Pricinuitoarea: pre acest prunc.  Urul easte leage-dătătoriu şi giudeţu.  Acela fuse cîrmaciul şi de pravili dătătoriul.  Rămîneţi în umbra sfîntă Basarabi şi voi Muşatini, Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini.  Asediază revistele …, înşală pe cîţiva dătători de brevete, şi într-o bună dimineaţă … se fac avocaţi, deputaţi sau moşieri.  Cum în vreme de vară ploaia dătătoare de rod.  Nu se poate face filosofie fără transcendental, deci fără o tragere a lucrurilor în «dincoacele» sinelui dătător de temei.  dătători, -oare.  -ător.
       Dămu-vă ştire că ni s-au jeluit rugătorii noştri călugării de la sfînta mînăstire de la Păngăraţi, pre voi, dzicînd că au doao sate în ţinutul Neamţului, dătătură de la Pătru-Vodă, iar voi le învăluiţi vecinii şii trageţi cu ocolul şi sămtu scriş<i> la ţinut şi plătesc dabila Domniii Meale cu ţinutul  Cînd se bănuieşte că bolnavul a călcat în nişte aruncături, făcături de rele sau alte boscoade, atunci i se întoarce bolnavului de dătături.  Şi a spălat-o, Limpezit-o, De ură, De pîră ... De făpturi, Dătături.  Cum stai de-n murgeşte Şi legi şi închegi ... Aşa să potoleşti Uza, Urîciunea, Făcătura, Dătătura.  Cum n-oi fi întunecoasă? Că m-am întîlnit cu fărmăcătoare, cu fărmăcăturele, cu dătăturele.  Nu întorc datu, ci fac să rămîie dătătura.  Animalele care calcă întîi în dătăturile de fapt încă se îmbolnăvesc.  Dătătură de har Nu se gîndeşte mult nepotul lui Faraon, ci ia paloşul lui Petru şi-i taie  grumazul cu o singură dătătură.  Dătătură de puşcă =  La o singură dătătură din acestea se pot prinde pînă la două vagoane de peşte.  dătături  dătăture.
       -ătură.
       M-am dătinat cu necazu.  
       dătinez.
       Rădnicu Acsenie au plătit la nemişu birao dătomol  Nici să-i mai dătuieşti, nici să-i dijmuieşti, ci să ia sfînta mănăstire tot venitul ce se va afla într-acel hotar  Grigore Laiu o dătuieşte (o află, o prinde) schimbînd galbenii.  Am căutat pretutindeni, dar n-am putut dătui ce s-a făcut. 
       dătuiesc.
       -ui.
      
       dăulă trupul cu cutremur şi cu uimeală de simţire şi de minte.  Să mă lăsaţi să mă mai odihnesc şi eu puţintel acasă, că m-am dehulat de atîtea trebuşoare pe pămînt.  Atîta sarcină-l dăhulase de tot.  Munca la gară ... îl istovea şi-i dăula trupul puternic de bour.   Ar veni tata şi i-ar dăula-n bătăi dacă ar afla că m-au stîlcit.  Mai lăsaţi-l, măi, că-l dăulaţi cu munca!  Ne-am doholat de tot.     E dăoinat de tot, se zice de o vită căzută la ham. Am luat prea mult în spinare, prea greu, şi m-a dăhălat.  Caii au dăhăinat de tot, că prea i-am mînat mult.  Cu măciuca mi-i căra, Oasele mi-i dăhula.  Cum o dăhoiat clăditura!  Să dahoaie haina pa tińe.  dă-u-.    dăulez  dąul.  dă-u-. dăulări.
       
      
       Birtaşul nostru deholat de muncă şi de mofturile noastre.   În suflet, trup de om renaşti puterea deulată Sufletu-mi dăulat … în zadar cată odihna.  Şaptalul dehulat de alergături a fost trimis … în reparaţie.  Zidurile, vai! de mult timp dăulate … ale bisericei de la Argeş.  Ce stai aşa dalhoiet?  Stă pre dahoietă cameaşa pa tińe.  Umblă tot timpul dehălat, căci nu-şi îngrijeşte hainele deloc.  E o dehălată.  dă-u-. –  dăulaţi, -te. –  Aprinzeala să aţîţă … din urdinare dăulătoare.  dă-u-.  dăulători, -oare.
       -tor.
       
       Pe locuitorii romîni i-au dăunat de i-au stins acei bandiţi falsificatori.  Dacă lucrul împrumutat are aşa defect, încît să poată dăuna pe cel ce se serveşte de dînsul, comodantele rămîne răspunzător de daune.  Digul era trainic: ploile din toamnă  şi-au trecut şuvoaiele pe de lături, fără să-l dăuneze mai mult decît  s-ar fi cuvenit.  Această discordanţă dintre firea scriitorului şi atmosfera literară a veacului a dăunat şi altora.  Ciocoii lui Filimon … o frescă în care semnificativul înăbuşe esteticul, iar cronologicul dăunează compoziţiei.  Omul a dăunat operei, iată cheia cu care s-au încercat unii să rezolve misterul tragediei literare a lui Macedonski.  În romanele cu substanţă scoasă din actualitate, lipsa de psihologie, ca şi calitatea lirică, dăunează.  Să îndur campanii pe chestia asta? Să dăunăm teatrului ca s-o ţinem?  Leul ridică ghiara asupra catîrului cu blîndeţă, fără să-i dăuneze şi jucîndu-se numai.  Ca şi meşterul olar  curăţă amestecurile impure care ar dăuna artei.  acţionează asupra organului bolnav fără a dăuna ţesuturilor … sănătoase.   Reeditarea acestor opere secundare, departe de a dăuna memoriei lor, le-o prelungeşte, dîndu-le un fel de reactualizare.  În letopiseţ influenţa scrisului latin îi dăunează în multe cazuri.  Spitalul a continuat să funcţioneze în aceeaşi clădire, ceea ce nu putea decît să dăuneze îngrijirii bolnavilor.  Fumatul dăunează enorm şi celor din jur.  O serie de factori fizici sau chimici care dăunează în mod deosebit picturilor.  Dacă se va face un control, se vor descoperi practici necinstite, care dăunează hranei elevilor.  Nu aş dori să-mi pară rău că am venit la această competiţie şi a ieşit ceva care să dăuneze partidului.  dă-u-.  dăunez.
        
       Eredele creditoriului … nu poate să restituiască amanetul cu dăunarea coerezilor săi, încă neplătiţi.  dă-u-.
      –  
       Cine a furat, să mai fure, pe dăunaş (păgubaş) să-l spînzure.  dă-u-.  dăunaşi, -e.
       -aş.
       Dacă cineva făptuia un delict sau o crimă, atunci el putea să scape de ori şi ce fel de pedeapsă, chiar şi de moarte, rescumpărîndu-se prin darea de bani după însemnătatea vinovăţiei. Această sumă o răspundea atît părţii dăunate, cît şi judecătorilor.  Cînd se certau doi oameni pentru hotar, fără să meargă la judecată, luau doi martori … şi zicea „dăunat” pîrîtului.  Dacă dăunatul a fost asigurat contra daunei, atunci el va fi desdăunat, despăgubit, din partea societăţii de asigurare.  dă-u-.  dăunaţi, -te. 
       Faptă foarte dăunăcioasă pentru limba noastră.  Vrabia ..., una din cele mai dăunăcioase paseri.  dă-u-.  dăunăcioşi, -oase. -ăcios. 
       Această îndoită coloraţiune nu e nici dăunătoare, nici vreun semn urîcios.  Orice violenţă nu poate fi decît dăunătoare.  Dacă aş şti ceva folositor familiei mele, dar dăunător patriei, aş căuta s-o uit.  În special deochiul, ale cărui efecte sunt aşa de dăunătoare sănătăţii omului, şi cu deosebire a copilului, trebuie alungat prin scuipare.  sfătui pe boieri să se lase de simpatiile pentru catolici, care ar fi dăunătoare legii pravoslavnice.  După scriitorii latinişti nu a fost epocă mai dăunătoare pentru limba romînă ca aceea din timpul culturii slavone.  Cu acest prilej, pentru a evita manevre dăunătoare nouă, cred că ar fi bine să întrebaţi pe Beneş din vreme asupra părerilor cu privire la compunerea consiliului.  Această interdicţie este valabilă pentru toate lucrările, chiar pentru „Mitică Popescu”, unde orice ostentaţie de comedie e dăunătoare.  Această însuşire apare … la toate fiinţele vii, spre a le apăra în contra primejdiei … de a consuma lucruri dăunătoare sănătăţii.  Pentru sănătatea fizică   aceste petreceri erau dăunătoare.  S-a arătat cît este de dăunător obiceiul înrădăcinat în popor de-a recurge la băuturile spirtoase în toate actele solemne ale vieţii.  Şoim dăunător mai ales porumbeilor, dar nicăieri prea des la noi.  S-a admis mult timp că doza maximă tolerabilă pentru om fără efecte dăunătoare este 0,1 röntgeni … pe zi.  Multe din ciupercile dăunătoare au forma unor băşici tari şi albicioase.  E vorba, probabil, de o mlaştină dăunătoare, fiindcă secarea unui lac în zilele noastre, prin preajma Dunării, s-a dovedit o catastrofă.  Tutunul este foarte dăunător organismului.  Nimic nu a fost mai dăunător decît laudele nestăvilite.  E profund dăunător pentru om să respingă sau să pună în prelungită paranteză gîndirea critică, darul lui Lucifer.  Frica aţîţă într-atîta de dăunător sistemul nervos, încît la copii produce resărituri prin somn, bînguială, ţipete.  
       Secţiunea de zoologie şi entomologie agricolă … studiază dăunătorii animali ai plantelor şi în special insectele.  Asolamentul apare ca singurul mijloc de a scăpa de dăunători.  Se lucrează pe suprafeţe mari, putîndu-se astfel folosi … aplicarea măsurilor de combatere a dăunătorilor culturilor de cereale.  Gîndacul de Colorado, cunoscut dăunător al solanaceelor.  Alături de speciile dăunătoare se numără speciile valoroase pentru carne, ca cerbul.  S-au exprimat temerile de dăunătorii lor    Încep stropirile contra dăunătorilor vegetali.  dă-u-.  dăunători, -oare. 
       -(ă)tor.
       Sub înrîurirea unei culturi fragmentare şi adeseori dăunătoase  au găsit de cuviinţă să înlocuiască numele popular al eroinei … prin … Rea-Silvia.  dă-u-.  dăunătoşi, -oase. 
       Vremile sînt şi la noi şase: acumnic, adecă batu, dăunăznic, adecă băteam, deneaornic, adecă bătui  -nic.
       dacă n-ar fi stat la mijloc … doamna Chiajna, muiere capeşă şi dăunoasă, care ştiu să doboare cu armele împotrivirea romînilor.  Copiii sînt dăunoşi, femeile grele sunt dăunoase.  dă-u-.  dăunoşi, -oase. -os. 
       Răsăritul soarelui, prînzişor, prînz, amiază, dăvîrnirea soarelui, chindie, chindiuţă şi seara   .  dăzgîrne. Cărţile îs de patru colori: verde, roşu, ghindă şi dîbă.  La cap dîc, Dinapoi madîc, La mijloc nemic  Nu era răutate în Busuioc, era însă dîca omului zăcaş.  Ce ai cu fata asta…? – Am eu ce am! răspunse cu dîcă Dochiţa.  dîci.  
       O babă nepăsătoare se gîlcevea cu un flăcău, Ce te bagi, mă, în sufletul meu? …Taci, dîco, … că nu ţi-am făcut nimic!  Mai vino pe la noi, dîcă Mario!  Aolică, dîcă Floare!  Pînă şi cei mai dîcoşi şi mai colţoşi ajunseseră să recunoască ceea ce era de recunoscut.  Se iveşte fiindcă eşti dîcos tu.  dîcoşi, -oase.  -os.
       dîcoşez.
       
       Fata pădurii … te dîgăleşte ş-apoi, de-i rîde, te duce-n deal.  Dacă-i umbli cu mîna pe susuori, tare se dîgăle.  dấgăl  dîgălesc. –  Sînt multe dîgmaie la moară.  dîgmaie.
       
       
       Muscanul stă cu loitrarul la suprafaţa apei; îl găseşti numai la dîlbe (bulboane). dîlbe  dîlbi Sosîm la strămnină cu dîlboană adîncă şi mare.  dîlboane.   dîlboacă  dîlboance.  dîlbocuţe.
      – -uţă.
        Flăcăii au şi ei de dîlcă: au să se ducă cu capra, unii cu moşnegii, alţii cu uratul.   Ia seama cu cine ai în dîlcă. Şi se dete sfoară-n ţară şi dîlg în tîrg, şi aci şi peste nouă ţări, că Alb-Împărat vrea să-şi mărite fetele.   I s-a dus dîlgu ca de popă tuns    Despre o femeie rea şi gureşă, se zicea: Asta, barem, dă dîlg în tîrg.    dîlmane.
       -an.
      
         Unde iastia o fîntănî, din gios de făntănî iaste o dălmă Merge … pînă la capul rîuşorului şi de acolo se suie la o dălmă.  Sînt mai călduroase ... şi văile dealurilor, care, prin dîlme de cătră miazănoapte, prin păduri sau cu alte împrejurări, se apără.  Redicăturile pămîntului mai mici se zic dîlme sau dealuri.  Biserica se-nălţă maiestoasă pe o dîlmă de-a stînga.  Într-un loc, sub o dîlmă de piatră, aflarăm ghiaţă şi zăpadă Rămîne un dîmb, dîlm sau coamă de-a lungul bucăţii, căci ...  nu poate împrăştia cele două jumătăţi de brazdă.  Iată în partea dreaptă, pe dîlmă, merii tineri, sădiţi de dînsul. Pe o dolmă strălucea în lumina soarelui un pîlc de plopi ca nişte săgeţi de aramă.  Străbătu imaşul cel mare, se sui pe dolmă şi încet, porni spre sat.  Undeva departe, în faţă, pe dolmă  silueta unui om.   Şede-n dîlmă şi mă-ntreabă.  Nu zice hop, pînă nu ai trecut dîlma Şeful Nae ... şi-a scos limba, bătînd-o cînd de dîlmul nasului, cînd de beregată.   Ca să se aşeaze mai bine în lemnul cel ce se altuiaşte să nu se lase ţănduroase sau cu dîlme ... ci să se netezească bine.  dîlme. –      dîlmine.
      – ină.
      
       
        dîlmoşi, -oase.
       os.
      
       dîlmuţe.
       uţă.
      
       dîlnîitori.  -toare.
       
      
       
       
        Au venit … şi Petchi Iştuan cu oştile sale şi au descălecat pre dîmb.  Dîmbul ce easte în dreptul Bahnei   A fost hotar vechi de la iaz la dial în costişă într-un dămbu  Dacă fundaşul va sta în dîmb sau în dial ... atunci lanţul nu trebuie aşezat pe faţa pămîntului.  I-au arătat ... o vale cu pădure între doauo dîmburi. Iarba scurtă, tare şi aromatică (mirositoare) ce creşte pre dîmburi săci. Îndrepta izvorul prin un dîmb mare  Biserica ... se afla pe un dîmb.  Vorbind astfel ne urcarăm pe alt dîmb, de unde aveam o privire şi  mai frumoasă.  Din
       cerdacul casei noastre, care era zidită pe un dîmb, ... vedeai o luncă deasă.  Iacătă-mă-s şi eu, de după un dîmb. Fosta soţie a boierului … văzu acolo pe un dîmb doi copilaşi.  Furcele sunt dese şi pe vale şi pe dîmburi.  Urcau alături, cu pas leneş, dîmbul ce ieşea ca o frunte din întunericul pădurii. După un dîmb se iveşte Un cap nebunatic de fată.  Jos, pe dîmb, mă tolănesc.  Copoi alergînd de colo-colo, pe dîmburi, prin mocirle. Suii dîmbul şi apucai drumul de coastă, ce taie spre meazăzi.  Pîrîul de care se ţinea Turcalete ... ocolea, pe sub nişte dîmburi şi pe sub nişte locuri de păşune, o moşioară întreagă.  izbesc pereche, în dîmbul din spate, cu un fel de titanică nerozie, căci … dealul n-au să-l poată dărîma.  Am mers ca două ceasuri, cu ocoluri, urcînd şi coborînd dîmburi şi gorgane, cînd spelbe, cînd încîlcite de păduri.  Ridicat pe un dîmb, călătorul se află în faţa unei privelişti măreţe.  Am tresărit la răcnetul năprasnic al unui crainic care striga de pe-un dîmb sătenilor poruncă de sus.   Am urcat dîmbul tîrîş.  Gavrilă a construit un fel de vilă elveţiană ... sus pe dîmb.  O fată ... s-a repezit din drum pe dîmbul pe care stă băiatul, să vadă mai bine.  Vîlceaua asta ... şi dealurile din jurul ei au tot felul de cotituri şi dîmburi.  Speram că mîrţoaga va merge aşa strîmb numai pînă după primul dîmb.  Cîte cară cu pohoară Tăte suie şi coboară, Numa carul dundului Şăde-n vîrvul dîmbului.  Un cîmp de bujori mişcători răsar ... după un dîmb alb de zăpadă, şi bujorii aceia erau fesuri.  Împingeau mîzga netrebuincioasă a roţilor îndîrjite ... prin viile de păpuriş şi dîmburi de lalele sălbatece.  Trepte şubrede scobite în dîmbul porţii duceau anevoios spre prispa împodobită cu ciorchini sălbateci.   Se vedeau dîmburi de iarbă.  Păstorii ... spre a s-asigura de vărsările Eufratului ca şi cei din Egipt de Nil, rîdicară dîmburi. În anul următor plugul n-are după ce să se conducă spre a urma în linie dreaptă. Totuşi rămîne un dîmb, dîlm sau coamă de-a lungul bucăţii, căci oricît de grea ar fi grapa, ea nu poate împrăştia cele două jumătăţi de brazdă.  După ce culege florile, ...  se aşează pe dîmbul şanţului ..., le întocmeşte într-un buchet.  Tăcuţi, se aşezară pe un dîmb moale, cu iarba mare, deasupra malului nalt.   dîmbă dîmburi. –  dîmbe   Cum am ridicat dîmbacul mi-a şi sărit un iepure de la picior. 
       ac Şi-a făcut casa pe-un dîmban  dîmbani.
       -an.
         dîmbăie.
       -ău.
      
        Se deşteptă în lumina de foc a răsăritului ce se strecura pînă la dînsul prin crengăria de cetină cernită a brazilor drepţi de pe dîmbeagul dimpotrivă.   dîmbeaguri.
       -eag.  Cine trece pe dîmbeţ? Mîndru meu cu păru creţ.  dîmbeţe.
       -eţ.
      
        dîmbicare.
        -icar.
      
       Iel atîta şi-o dîmblat, Pînă moara şi-o gătat Tot o-ntoarce la dîmboace Ca să-şi pască bărbînoace.   dîmboace  dîmbocuri.
       -oc.
      
        Locuri sterpe precum păduroasă, mlăştinoasă, dîmboasă şi paragine.  dîmboşi, -oase.
       -os.
      
        Un dialect dîmboviţean nu există.  Un succes al formaţiunilor corale dîmboviţene. Lehamite dîmboviţeană   dîmboviţeni, -e.
       -ean.
      
        dîmboviţence.
       -că.
       -ucă.
      
        În mijlocul acelui eleşteu se ridica un dîmbuleţ.  Pe un dîmbuleţ, mai afară, o bisericuţă de lemn ca o jucărie stricată.  Sălta ... pe cîte un dîmbuleţ.  dîmbuleţe.
       -uleţ.
      
        Om strînge nepoate şi nepoţele, Îi vom pune pe dîmburi, pe dîmburele.  dîmburele.
       dîmb -el.
      
       Căruţa trece pe teren dîmburos.  dîmburoşi, -oase.
       dîmb os.
      
      	 Soldaţii se mutau din gropile frontului pe dîmburi şi pe dîmbuşoare.  Se aruncau în cea dintîi scobitură de teren, după un dîmbuşor sau pe loc întins şi trăgeau.  dîmbuşoare.  -uşor.
      
       dîmbuţuri.
       -uţ.
        dîmpceanuri.
       
        dîne.  dîi dîni  dîne  Viespile ceale mari sau dîndăunii fac mare pradă în albini.  dîndăuni.
       dînganii dîngi Tătarii ... au dat în urma oştilor celor protivnice şi, agiungîndu-se în Moldova la pădurea Băcăului, dînsele n-au stat la bătaie. Dînsul are să trăiască Şi mulţi ani să vieţuiască.  Feciorul lui Busuioc … din cînd în cînd îi zicea cîte-o vorbă, pe care numai dînsa putea s-o înţeleagă.  Dar iată-i! Dînşii ies Mai mulţi! Erau o sută şi-acum ei sunt o mie.  Ce hotărăşte dînsul, aia e sfînt.  Dintre toţi scriitorii noştri, numai dînsul, în vecii vecilor, nu va putea fi tradus într-o limbă străină.  Dînsul vrea numai să mă simt eu bine.   Dînsul ţine însă s-o facă cu orice sacrificiu.   O vinit dîns vreodată?  O, şopteşte-mi – zice dînsul – tu cu ochii plini d-eres Dulci cuvinte  ne-nţelese, însă pline de-nţeles.   Mi-am pierdut cumpătul, îşi zise dînsul cu amărăciune.  Bietul meu Jeannot! exclamă dînsa.  Pînă atunci, cum zice dînsa, ne-o coace.  Agapia îl prigonea   Zicea dînsa: Mai bine îl fătam mînz şi-l mînca un lup.  Toţi arhiereii lumei şi dînşii sînguri trăbue să se chiame la sobor şi să hotărască dogmele credinţii, lăsînd pre toţi ceilalţi afară, veri clirici, veri mireni.  Şi nu că o iubesc pentru altceva, căci şi dînsa este o muere ca toate celelalte, ci numai pentru credinţa şi cinstea ei, lucru cel mai scump din lume la o nevastă cu bărbat.  Ioana plîngea şi dînsa.  Ei vor aplauda desigur biografia subţire Care s-o-ncerca s-arăte că n-ai fost vrun lucru mare, C-ai fost om cum sunt şi dînşii.  A murit şi dînsul.   Crescînd extensia vreunui concept scade intensia dînsului, şi scăzîndu-i intensia, îi creşte extensia.  Urmează ca doamna ministru să descîlcească iţele urît încurcate de predecesorii dînsei.  I-am dat dînsului. 
       Că de la Dumnedzeu e mila multă, de la Dins mîntuirea.   Intrămu în casa lui Filipu ... şi lăcuimu la dinsu. Eu scoşu de la densu spata şi tăiaiu capul lui.   Atunce aduseră la dîns prunci.  Ceia ce cădea la Dinsul, iară-i priimiia şi bunătatea le da.  Şi de la El ce vrem ceare priimi-vrem de la Dinsul.   Cine e al Domnului vinie cătră mine. La Dinsu se strinseră derept însă toţi feciorii. Se strînsără la Dîns gloate mari din Galilei.   Cîte temniţe am, toate sunt pline de dînşii.   Orcine va cumpăra lucru de furat  şi-l va da stăpănului a cui au fost, acela nu poate să-ş mai ceară banii de la dăns.   Să-l aşteapte pănă într-un an, şi atunce să se cunune … cu dănsa.  Îngerul Domnului veni la dinşi şi slava Domnului străluci pregiur ei.  Frumos dar a lui Dumnezău iaste a şti în limbi, numai să viiaze cu dinsele ca să înţeleagă şi alţii.   Tu, acum ce vii la dinsile?  Şi aflînd pre Ieremiia zăcînd gios, rumpsără hainele pre dînşişi. Va rîde Domnul de dînşii. Din purcederea lor din ţară tot gîlcevi şi cerţi între dînşii au fost.  Şi s-au strînsu toată boierimea la dînsul şi oastea, ca puii de potîrnichi. Leul ... şi Vulturul … după a firii sale simţire aşe să cunoscură, precum mai tari, mai iuţi şi mai putincioasă dihanie decît dînşii alta a fi să nu poată. Să se mute de pre dînsa patimile.  Aciastă sfîntă şi dumnezăiască carte este întru legătura sa Molitvenic şi dumnezeieştile Leturghii – am făcut pe dinsa un sărindar Atunci să-i leage şi pe dînşii înlăuntru pe cîte unul.   Să isprăviască pentru dînşii lucrul acesta. Din dînşii aleasă doisprezeace Apostoli. Tragem o leniie … deci scriiem supt dînsa divizorul.   Hîrtia e răbdătoare, căci pe dînsa poţi scrie ce vrei. Cînd gîrla se află între doi sau mai mulţi stăpîni, atunci fieşcare dintre dînşii stăpîneşte partea gîrlii cît ţine de la mal pînă în mijlocul ei.  Mentor îl prinse de mînă pornind cu dînsul cătră ţărmurii mărei.  Frunzele   le întrebuinţează pentru deşteptarea desfătării şi a bucuriei, şi de multe ori se îmbată de dînsele.  Ne învoim cu dînşii asupra pronunţiaţiei lui u, j şi o. Căsătoria este legătura cea mai tare şi mai sfîntă care uneşte două  fiinţe între dînsele.  Partea cea mai mare a naţiei ajunse, cu încetul, a se obicinui a suferi, căci nu cunoştea altă soartă mai bună pentru dînsa.  De nu mă vei duce la împăratul, eu îndrăznesc sîngură a mă înfăţişa la dînsul. Nu vrem să ne punem mintea cu dînşii.  Am alcătuit această carte spre a mă sluji de dînsa.  Hronografurile Moldaviei ... nu se potrivesc nici cu autorii streini, nici macar între dînsele. Unde a fost paza mai mare, acolo a fost şi boala mai ră, şi cine fugea de dînsa mai mult, pe acela îl apuca mai degrabă.  Se dă nume aliage la combinaţiile metalelor între dînsele.  Cucoana Caliopi a primit tustrele răvaşele şi a rămas încîntată de dînsele.   Eşii împreună cu dînsul afară din bariera Podului Mogoşoaii  Poporu-mpregiuru-i trist, cu-nfiorare, La el se uita ... Şi-ncet lîngă dînsul îşi şoptia.   Să încredinţăm pe romîni că aceste elecţii sunt pentru dînşii o încercare la care îi supune Europa.  Acel pămînt e pentru dînsul un obiect sfînt de adoraţie. Baiazid privind la dînsul, îl întreabă cu dispreţ. A iubi era ceva necunoscut pentru dînsa.  Numai iaca găseşte o punguţă cu doi bani ... o şi ia în clonţ şi se întoarnă înapoi cu dînsa spre casa moşneagului.  Înaintea tribunii, cu spatele spre dînsa, alegători, cetăţeni, public.  Ana ... dormea ca un copil îmbăiat lîngă dînsul.  Zărind un cal … se duse la dînsul. Nu ştia cum să umble mai cu binişorul pe lîngă dînsul.   Piatra se află în dreapta bisericii; abia se cunoaşte, pe dînsa, cîte o urmă de slove. Trăgea furios după dînsul, de funia boilor, un car învîrfuit. Expresul pieri în întunericul nopţii, ducînd cu dînsul parcă o parte din mine.   Nu-şi putea da seama ce se petrece cu dînsul.  Mă sileam a-l face să priceapă că numai pentru dînsul făceau cînii atîta gălăgie.  Cu cît se răceau legăturile între dînşii, cu atît învăţătorul simţea mai mult ameninţarea.  Am rupt
      orice legătură cu dînsa.  Între dînşii exista o veche complicitate.  Luaseră cu dînşii vreo cîteva găini.  Pavel Nour sta în mijlocul ogrăzii, cu Alexandru lîngă dînsul.  Lua totdeauna cu dînsul pe cîte un nepot.  adusă să vibreze sub pana sa, cu accente necunoscute pînă la dînsul. Totul nu e de dînsul   în invenţiune; dar fără el, nimic nu ar fi în redactarea de faţă  .  S-a scris mult despre această ... lucrare ... s-au făcut chiar broşuri după dînsa.  Au putut cei de o seamă cu mine, muncitori şi canoniţi ai ideii, să se lepede de prizonierul tău, să-l alunge dintre dînşii.  Te invit să ai grijă de dînsul.  De uitat, te uiţi la dînşii. A intrat şi s-a apropiat de dînsul.   Cine-n lume s-o aflat Ură-ntre dînşii o ţipat.  Tabachera o scosai, Tabac din dînsa luai.  Te spăimînţi de dînsu.  Maica mi-a făcut ochii Să mă stîmpăr cu dînşii.  Apoi calul că-l lua Şi pe el încălica, Drumul mare c-apuca. Poteraşii-ncremenea, După dînsul lung privea.  Măduva la toţi sugea, Lumea de dînsa fugea. Şi nu credzură jidovii dinsu c-au fost orb şi veade.   Tremise la dinşi măniia cu băsăul său.  Domnul auzi-mă-va cînd voiu străga cătră Dănsul. Au stătut strigînd către dînsa unele ca acestea. Bucură-te prin care răsare bucuria.  Nu ceareţi de la dînşii mai mult decît ce sînt ei în stare a face.  Pasărea cea albă-ndată Către dînşii se arată.  De mama lui Tănislav da Şi către dînsa-mi grăia.  Au început a bate cetatea şi au bătut pregiur dînsa trei săptămîni.    Ruga-se-vor dinsul în toate dzile şi-l vor blagoslovi. Într-aceaia vreame vădzu Iisus pre Nathanail viind cătră sine şi grăi dins: „Acesta cu adevărat iaste izrailtean”. Graba au pripit, de l-au ucis pre dîns în locul aceluia.  Şi o văzură boiarii lui Faraon şi o lăudară pre ea cătră Faraon şi o aduseră pre dînsa lui Faraon.   Au aşedzat să-l puie pe dînsul leşii craiu.  Înţeleptul ... lasă lumea mai nainte de a-l lăsa pre dînsul lumea.  Ei să numesc părinţii patriei pentru că ei poartă grijă pentru subdaţii lor şi îi apără pre dînşii.  O vicleană politicească vedeare l-au amăgit pre dînsul  să creadă cum că el în Moscovia va dictălui.  Pre dînşii, dacă nu voesc, nu-i ascultă.  Să ceară ca să-l întărească pe dînsul de prinţ. Densului îi era urît numai de trufia cea aristocratică.  Atîta pe dînşii adeseori îi mîhnea, Că un prunc spre mîngîiere din trupul lor nu avea.  Sunt sprintenă ca vîntul, pe dînsu-l vreu de mire.  Şi de s-ar putea pe dînsa cineva ca să o prindă, Cînd cu ochii mari, selbateci, se priveşte în oglindă.  Oricît s-ar întinde gustul de citit romîneşte, pe dînşii nu-i va cuceri niciodată! Vremea a adus-o şi pe dînsa în drumul vieţii mele.  Pe dînşii de la asistenţa tehnică ar trebui să-i mai ... asiste cîte cineva.  Nu-i atîta de mare păcatul, căci că-i om deopotrivă ca şi dîns.   Dezeartorii se pedepsesc în public ... pentru ca să se spăimînteaze şi alţii şi să se teamă a lucra ca dînşii.  Şi voi  treceţi ca dînsul   dar nu vă împărtăşiţi din dureri.  Mai toţi suntem spirite universale, ca Pralea, şi, ca dînsul, bărbaţi geniali. Umbra ei, ce ca şi dînsa stă în rugă-ngenunchiată.  Am asigurat-o ... că nu ţin la nimeni atît de mult ca la dînsa.  Versul meu L-o duce poate vreun
      cîntăreţ pînă la tine, Iar tu – Cîntîndu-l ca şi dînsul, ... Te vei gîndi la adorata în cinstea căreia fu scris.  Zice că el e cel dintăi lucrător şi altul nu mai este ca dînsul pe lume.  Eşti departe de a fi frumos ca dînsul, dar asta poate fi în avantajul dumitale.  Mult mă-ntreabă cucuţu De ce n-am glas ca dînsul?   Spuind el prietenilor săi cum au umblat cu dînsul ... l-au rîs ca pre dînsul. Trînteşte baba în mijlocul casei şi-o frămîntă cu picioarele, şi-o ghigoseşte ca pe dînsa.  Ercule ... Chemă pre Diomede la luptă, îl răpuse pre el şi îl dete iepelor de-l mîncară ca pe dînsul. Să ştii că dînsu-al meu e supărat!  Stăi pe loc, ce, te-au apucat dînsele? Dînsele sau ielele, spun babele, sunt foarte rele. Au putere de a lua cuiva minţile ... să-l facă din om neom.  Ielele se mai chiamă şi Nemilostive, Dînse.  Zînele nu se numesc numai Rusalii, ci şi ... Dînse. Ielele. De dînsele se descîntă.  Dînsele sau Ielele îs tot una.  de dînsele  Femeile ştiutoare din Bucovina spun că această plantă este bună pentru boala: „De-dînsele”. De dînsele” se numeşte un morb în feliul reumatismului, însă, după cum spune poporul, e cu mult mai periculos, fiindcă se întinde peste tot corpul.  L-au întîlnit ... Elele cu săgetături şi cu … de Dînsele. era folosit la „de dînsele”, însoţite de dureri de mîini şi de picioare, adeseori de răni pe tot trupul bolnavilor.   de dînsele Equisetum palustre.  Geranium phaeum.  Canis lupus Romînul din toate unghiurile ţării, cînd e nevoit să vorbească de lup ... zice: dînsul, pădurarul sau hoţul.  dînşii, dînsele. dînsului, dînsei.  dîple.  dîple.
      –   dîplăi.
       -ău.
       dîplesc.
       dîpliţi, -te.
        dîploşi, -oase.
       os.
      
       Dîrrrr! Haide, haide, haide, dăi, dăi, dăi ... S-a pornit moara.  Un flăcău tare bogat o pornit să să-nsoare. Dîr la deal, dîr la vale, dîr într-o parte, dîr într-alta, se duce într-un sat la un om … care avea două fete.  dîraice Curgea o dîră lungă de sînge pămîntean.  FătFrumos, … luîndu-şi buzduganul de-a umăr, merse mereu pe dîra trasă de piuă. Ei se luase după dîra de mălai ce o presărase fata. Pe braţul Nataliei se vedea o dîră de sînge.  O dîră de sînge de la copcă pînă la cellalt mal şi în capătul potecii iepurele se  sbătea în gura copoiului.  Dihania dispăru sub unde, ... lîsînd în urmă o dîră de sînge.  Ieşi, clătinîndu-se ca un beat, cu faţa scofîlcită şi cu dîre de sînge pe mustăţi şi pe bărbie.  Şi bricul alb Sfîşie-n două covorul apelor albastre, Lăsînd în urma lui o dîră de spumă creaţă.   n-a lăsat în urmă decît o dîră de sînge. Un melc îşi tîra casa rotundă în spinare, însemnînd drumul cu o dîră argintie.  Sîngele i se prelinsese pe bărbie şi se scursese, în dîre subţiri, pe gît.  Pe drumul străbătut de dînşii, dîrele de sînge erau neîntrerupte.  Sudoarea rece ... se amesteca cu dîrele de lacrimi. Acest conviv ... lăsa dîre de glod pe covoare.  Dîrele de ceaţă, ca nişte şerpi, ... Se duc pe nesimţite şi curg în depărtare Cu apele la vale. Îmi place să privesc printre gene, la suprafaţa apei, dîra sclipitoare lăsată de învîrtirea helicelor în mers.  Lăsau dîre de fum negru în urma vapoarelor.  au un mers obosit, greoi, un fel deosebit de a-şi tîrî bocancii, din care, la fiecare pas, rămîne, pe mozaicul sălii, o dîră de cărbuni.  Îmi aduc aminte de bordul lui înalt de metal, prelins cu dîre de rugină.  Dîra de ceaţă ... poate fi înregistrată fotografic.  Praful se încrustase în dîre cenuşii în parchetul mişcător şi nesigur.   Pe mîini comisarul are încă o dîră de sînge subţire În tribord ... se zări o dîră de fum.  Îşi aruncă ochii la dîra înspumată.  În urma cailor rămînea o dîră lungă de praf.  
        Un avion ... zbura destul de jos peste cîmp, tîrînd după el dîre de fum. Într-o iarnă se făcuse într-un sat o dîră pe o uliţă, pe unde se dădeau copii cu săniuţele.  Şi pe unde că mergea Dîră pe pămînt făcea.  Dîra neagră a brazdei se deapănă de la un capăt la altul al lanului ca pe un mosor. Lăsase pe urma ei o dîră de miros de aer, pe care nasul Pisicuţii, cu mult mai priceput decît al meu, o descoperise.  Şi toţi munţii, pleşuvi, printre dîrele de păşune şi verdeaţă, par frămîntaţi din miez de pîine de secară.  Erau palizi amîndoi, cu feţele încadrate într-o dîră de barbă nouă.  Roza Lang lăsase o dîră de tristeţe în sufletul lui Titu. În urma lor rămase o dîră grea de tăcere.   Dîră măreaţă, dîra de fapte, Dureze punte peste zi şi noapte.  Apele lui   trag în lungul pămîntului dîra adîncă ... a unui ireversibil destin.    Copilul ... vede pe mama umblînd de dîra mîncării.  N-am îmblat niciodată în dîra fetelor.  Ioniţă ... umbla şi el în dîra însuratului.  Dumitru ... ziua, prea umbla în dîra ei.  Să nu se facă dîră prin barbă.   Unchiaşul nu se lasă prin barbă să-i faci dîră. Iepurele fricos şi vulpea vicleană ... se silesc a-şi minţi gonacii şi a încurca dîra lor printre tulpinele despuiete. Mi-ar place să străbat ... luncile cu richită, după umbra dîrei de mistreţ.   Un copoi ... adulmecă dîra vînatului.  Să iei dîra Oilor Pînă-n calea Furilor. Adînc străbate-n gloată fulgerătorul voievod, lăsînd dîră de morţi pe unde trece.  Rusul, cînd intră în ţară, îşi lasă dîră de bani.  Cei 90 franci pierduţi  îi răsăriră înainte, cu o dîră de mizerii după dînşii: chiria casei, birtul.  Prin dîra de lumină se vede o umbră înaintînd cu paşi grăbiţi.  Pe uliţele satului începură să se vadă dîre de lumină. O dîră de raze albe scînteia pe crucea udată de furtună.  Prin uşa întredeschisă, pătrundea, în odaia lui Mircea, dîra verde a lămpii  Iazul este neclintit ... c-o dîră de lumină albă din fund pînă la mal.   Pe-o dîră de lumină, înaintăm prin foi, prin aur răvăşit, prin brumă fină.   Vîlvătăile focurilor repezeau dîre de lumină pînă peste valurile, acum domoale, ale fluviului. Un meteor se aprinse, ... lăsînd o dîră de lumină. Baron a plecat pe fascinanta dîră argintie răspîndită de lună deasupra apelor.   Cînd soarele putea să răzbată printre ramurile de sus, dîra lui aurie poleia trunchiurile albe şi arunca bănuţi de lumină.  Policandrele licăreau ... poleind curtea cu dîre galbene.  I se păru că în minte i s-a deschis, deodată, o dîră luminoasă. În inima lui ... s-a furişat o dîră de soare.  Oamenii ... care au lăsat o dîră de lumină sau de zbucium în trecutul bogat al Bihorului.  dîre  dîri  Deaca se întoarse Menelai den cale şi nu-ş găsi muiarea ... puse scîrbă mare şi-şi dîriia faţa şi-şi rumpea hainele   Mărăcinii ceia ce dîriia sfintele icoane de în rădăcină-i zmulseră Albaţă spurcată, ... Cu unghiile dîrăiată d5rîi dîrîiesc  M-am luat după dîrîială şi l-am găsit dîrîieli -eală Pe unde trecea, lăsa în urmă-i o dîrîitură destul de adîncă dîrîituri -tură -işte.
      
       Vede flori păscute, Unele păscute, Mai multe dîrîte.  dîrîţi, -te.
        Căci nici noi nu suntem neşte dîrdale Sau ha dă pă urmă lăpădătură. Măi, ce dîrdală  praf.  mai eşti! Nici nu laşi pe om să vorbească. Bat-o pustia sucală, C-a umblat ca o dîrdală Şi mi-a făcut pînza rară. În satul lui era împărat, şi-aici a ajuns slugă la dîrdală!  Ce dîrdală de om, vorbeşte gura fără el! Cînd am ajuns la moară, păştea dîrdala pe-o corhană.  dîrdale. –  eală.
       dîrdari -ar  Dîrdîie din toate-ncheieturile. Toţi căzură în genunchi afară de cel din urmă, căruia îi dîrdîiau picioarele.  În bordeie dîrdîieşte serăcimea ghem în ţoale.  Cînd pe bolnav îl scutură frigurile, să-l aşeze cineva sub un pom pe o rogojină şi, pe cînd el dărdăie, să vină o femeie ... cu o vadră de apă ... şi s-o azvîrle pe bolnav.  Un fior neînţeles îl făcu să dîrdîie din toate mădularele.  Îşi făcu cruce dîrdîind şi începu a murmura frînturi de rugăciuni. Îi dîrdîiau şi braţele, şi picioarele.  Noi dîrdîiam de frică. Sentinela dîrdîia de frig. Altă dată naş vrea să mai dîrdîi ca acum.  Lucu strîngea din spate, luptînd să nu dîrdîie.  Începu să se plimbe cu paşi repezi ..., dîrdîind cam speriat.  Dîrdîia de parcă ar fi suflat crivăţul peste el.  Mă trezesc şi eu dîrdîind Şi baltă de năduşeală.  Condrat vrea să ... se ghemuiască. Îi e frig. Dîrdîie. Dîrdîie de frig sub un pled.  Am venit acasă, dîrdîind de frig.  Frică mare o coprindea De dîrdîia  piftia. Nici n-am mai pomenit aşa prăpăd, romînico, se văita ţiganul dîrdîind ca apucat de boală.   Făcu pe Roma să dîrdăie de frică.  Gerul îi dîrdîia carnea şi oasele, oboseala o istovea. Cînd merge pe drum, se dîrdîie carnea pe Mariţa ca piftiile.  Se dîrdîie bine aici.  Şi aşa tremurau de tare, de le dîrdîiau dinţii în gură. Îi dîrdăiau dinţii în gură de frig.  Şi-i dîrdîie dinţii şi-i galben perit.  Rătăcirea-n care ajunsese comandantul chefului mă făcu să-mi dîrdîie dinţii de frică. Le dîrdîiau dinţii din gură, într-o spaimă vecină nebuniei.  Dinţii-n gură-mi dîrdîesc. Dîrdîesc din dinţi, mă vere, – Lasă-i mă, că-şi fac putere.  Neacşa ... joacă hora şi bătuta, brîul şi chindia, de dîrdîie pămîntul. Dîrdără pămîntul de lume.   Un flăcău ... începu să chiuie de dîrdîiau geamurile.  Zgomotele variate … ale marilor generatoare centrale, de care dîrdîia pămîntul pînă la poartă, urzeau … un tărăboi de infern. Geamurile dîrdîiră de ropotul aplauzelor. Să dîrdîia şi ceru din ţîţinile lui.  El tot spune, spune, spune, Dărdăesc cît de mult … Iar eu casc şi nu-l ascult. Ce mai dîrdîeşte guleratu cel de ciocoiu?  Mereu cere cuvînt şi vorbeşte, dîrdîieşte.   Dac-ar şti el ... de unde-am pornit astă-noapte ... n-ar mai dîrdăi degeaba asupra căişorilor mei!  Ce dracu aveai nevoe să dîrdăeşti de cucoana mare şi de fata ta?  . Bre, femeie, ce tot dîrdîieşti degeaba?  Ce tot dîrdîi acolo? N-am vreme să te-ascult.  Eu dîrdîind atîtea multe satire n-oi putea face pe fămeile noastre să să dăprinză la cetit mai mult decît la plimbat?   dîrdîi dîrdîiesc dîrdăiez  ăi.
      
       Cum s-a arătat Negoiţă în prag, pînă să-l întrebe cineva ce şi cum, tînăra s-a potolit din dîrdîială.  Glasul ţiganului avea dîrdîieli, ca şi cînd l-ar fi pocnit peste beregată.  Femeia s-a pitit lîngă vatră şi, trecîndu-i dîrdîiala, mătuşa i-a dat o haină.  Nici în casă, nici afară, Ia aşa, o dîrdîială Nu băga seama la toată dărdăeala, cumătre!  dîrdîieli. -eală. E prea uşor ca declamatorul, prin natura jucătoare a ritmului troheic, să cadă într-o dîrdîire a picioarelor de viers.  Îi auzea repede şi înăbuşită dîrdîirea dinţilor. În dîrdîirea crîşmei, măsuţa le juca sub coate. dîrdîiri.
       Să fi văzut  îndoiala rotundă a trupului şi dîrdîitul vinelor sprintene.  Măcar dîrdîitul, şi tot este o muncă. dîrdîituri.  În viaţa popoarelor vin minute aşa de dîrdîitoare ..., cugetări aşa de-nalte, că Napoleonii rămîn uimiţi.  dîrdîitori, -oare. -tor.
      
        Îl apucase o dîrdîitură de-i clănţăneau dinţi-n gură.  M-am trezit în dîrdîiturile geamurilor. Da ori ba! Ce atîta dîrdîitură.  dîrdîituri.  -tură.
       dîrdîre.
       Clănţănind ca în durdura frigurilor, a şuierat: – „Unde-i?”  Cu negri viermi plini de lumină vie, Animaţi de dîrdore şi mişcări lente … Am privit cu nepăsare La rana aceea urît mirositoare.  Toată ţara ... era-n picioare la capu tău, în dîrdora răsboiului.  În dîrdora mutatului, sunt expulsat.  Voinicul de romînaş în dîrdora luptei nu băgă de seamă ce se făcu al treilea zmeu.  După cît am auzit ... e în dîrdora însurătorii. Era în dîrdora însurătorii.  I-a abătut de dîrdora însurătorii.   Ai intrat în dîrdora însuratului.  Acum întreg satul e-n dîrdora fînului.  Fiecare-şi avea zorul lui, fiind în dîrdora culesului de vii  Joseph se află în mare dîrdore de plecare.  Rasul, ferchezuitul ne-a umplut cu zorul şi dîrdora lor cîteva ceasuri bune. Nu v-am spus eu că este în dîrdora actelor?  În dîrdora jocului nimeni   n-are vreme.  Mărgăritarul şi aurul vorbeau ... de …dinţii lacomi ai jupîniţelor ţinute în dîrdora măritişului.  În dîrdora celei mai febrile creaţii, scriitorul nu-şi începea lucrul material pînă nu dădea o raită pe la orătănii. Cînd a dat în dîrdură să moară i-a adus un duhovnic să-l spovedească.  A intrat în dîrdora-nsuratului.  Are Tinculina ... o căţeluşă în dîrdoră ... M-am făcut codoş de cîini.  Ştiu că am tras o durdură bună căutîndu-te.  Am încăput într-o dîrdoră. S-a întîmplat o durdură mare, de-a fost omorît un negustor.  L-o trecut o dîrdoră, da a scăpat.  Am o durdură cu el. Ce cauţi pe la noi? – Umblu în dandora procesului.   Că în dîrdora Ungureanului am umblat eu.  dîrdori  dîrdore. 
       Cînd se dîrgoale calul să ascunzi brînzile (mînile), că-l dor unzile.  dîrgól dîrgolesc.
       -ui 
       
       -uţ.
       El   unde că-mi paşte Şi ce flori dîraşte. D-alei Ghiţă Cătănuţă, Cine dracul te-a adus, ... Să-mi calci tu locurile, Să-mi încurci Fîneţele Să-mi dîrăşti Livezile.  dîrăsc.  Tîrboc, o prăjină (dîrjă) lungă ... ce slujeşte la ghiontirea rădăcinilor ... ca să iasă peştele la leasă.   Ne-am apucat şi l-am bătut pînă la ziuă cu dîrjalele. A luat-o cu dîrjala de-acolo. Şi dă-i! şi dă-i! Şi la urmă s-a luat şi după el unul c-o dîrjală şi mai mare.  În pădure se ducea, D-o dîrjală că lua, D-o dîrjală mare, Sta să-l croiască-n spinare.  Dă-mi mie o dîrjală Să-ţi dau puşca ghintuită.  Cal de căpăstru lua Şi-nainte că pleca, Miu-n urmă rămînea, Sta cu dîrjala să-i dea.  De m-oi pune cu dîrjala pe tine!  Coborîţi la ţară jos, Colo-n cîmpul cel mănos Şi vă faceţi voi dîrjele Din tufe de răchiţele. Unghiul ce-l formează leafa (fierul sapei) cu coada sau dîrjala ei este aproape un unghi drept. A doua parte   este coada sau dîrjala, care este de lemn drept şi neted.  Zmicele împletite pe-o dîrjală îngemînărată.  Îmblăciul ... este un ciomag ordinar făcut din lemn tare sau din două scurtături de lemn, numite odîrje.  Dîrjeaua sau coada de care se poartă sau se ţine îmblăciul.   dîrjale  dîrjele     dîrjeli  . dîrjălesc  El îi rade un dîrjău.  dîrjáie  
       ău.
      	
        dîrjelnice.
      –  elnic.
       
       
       dîrjogi dîrjoage  dîrlaiuri.
        Hai, d-a dîrla, dîrla, Să mărită cîrna.  Buciumul, în unele părţi ale Ardealului, poartă numele de „hurgoiu”, „hurnoiu”, „dîrlă”, „drîmboiu”.  Instrumentul e numit bucium, corn, dîrlă, dîrloi, drîmboi, dudă, dudoi, hot, hurgoi, hurnoi, tulnec, tutoi sau tuturez. dîrle.
       
        Ce rămîne di pa fuioare sî cheamă dîrlături. Pre Svînta  un oarecare crudatec şi fără omenie dîrlău o trasă la tîrgul bourului şi, apucînd un corn de berbeace şi fără milă ucigîndu-o preste grumadzi, o omorî şi aşea dobîndi cunună mucenicească, multe minuni făcînd.   Mi-am fugărit preoteasa de la casă. Dacă o aveam, n-aveam nevoie să umblu ca dîrlăul.  Uită-te, că au trecut trei dîrlăi pe uliţa noastră!  Mă, dîrlăule, mai bagă-ţi minţile-n cap.  dîrlăi.
        Şedeau care pe unde puteau; unul cu faţa-n sus pe-o laiţă dîrlîia dintr-o trişcă. Se dîrlăieşte cu ajutorul unei foiţe de ţigară presată pe buze de latul dinţilor unui pieptene.  Îşi ia ziua bună de la cel bogat şi se tot duce spre casă, dîrlîind.  În popor este vorba „a dîrlîi” care însemnează … „a fredona”.  Parcă poate cînta? Numai cît dîrlăieşte.  Am dîrlait toată ziua. Nici joacă, nici dîrlăie(şte) Fără mînîncă şi bea.  Dîrlăi-o-aş, dîrlăi, Mă tem că m-or ocărî.  Ce-mi tot dîrlîieşti aici, babo?  
        Gînsacul dîrlăieşte.  Gîsca dîrlăie.     dîrlîi  dîrlîiesc. În vreme ce bărbaţii şi flăcăii sunt meşteri în şuierat şi fluierat, fetele şi femeile sunt neîntrecute la dîrlăit.  Prin dîrlăit cîntăreţii şi mai ales cîntăreţele caută să imite felurite instrumente muzicale. dîrleci -eci  dîrleze.  Nu fireţi ca calul şi mujdeiul cei ce n-au mente; cu zăbale şi cu frîu (dălogul  ) falcile loru tragi. Legîndu-şi calul cu dălogul la piciorul său.  I-au lovit din sineţ dîrlogul de la şè, şi n-au putut să izbîndească. Cu ajutorul lui Dumnezeu să să ştie ce am tărguit: undelemn oca 300, căte bani 36, 220 … 3 ibunce. 3 părechi de dărlogi  Călugării… i-au prins dologii calului şi lau întrebat unde merge. Tîlharu-ncremenit, scapă dîrlogii din mînă. Slujitorii apucară caii de dîrlog.  Moş Nichifor apucă iepele de dîrlog şi cîrneşte căruţa.  Unul apucă caii de dîrlogi şi mi ţi-i opri ca pe ei.  Scatiu sta ghemuit ... cu dîrlogii strînşi în mîna stîngă.  Un ţăran dădu să puie mîna pe dîrlogii calului lui Mîndrea, dar acesta-l arse nemilos cu harapnicul.  Leagă dîrlogii cailor de cîte un stîlp. Se întoarse şi se aşeză în drum aşa, ca să-mi poată apuca din fugă calul de dîrlogi.  Îi înşfăcă cnutul din gheare, îl întoarse şi-l croi cu năprasnică sete ... peste degetele încordate pe dîrlogi.  Ia caii de dîrlogi şi fă-ne loc!  Frînile sunt apucate de „dologi” de cel ce „mînă caii”.  Măria Sa făcu semn cătră paicii care purtau de dîrlogi caii.  Calul ...   ducea prin acele locuri prăpăstioase de dîrlog unul din oamenii ce ne însoţeau.  Măgarul, călărit de un unchiaş, Îl duce fiul de dîrlog.  Descălecară şi lăsară caii în voie, ţinuţi de dîrlogi. Cei mai mulţi ţineau să-l vadă ..., ţinînd de dîrlogi un armăsar arăpesc.  Are  un cal întins ... se lungeşte pe el şi doarme ..., picioarele şi le sprijină în inelele de la dîrlogi.  Trece un copil, ţinînd de dîrlogi un cal.  Să ţii dîrlogii cu dinţii.  Pusese mînă pe dîrlogi şi opri calul în loc.  Mîna pe dîrlogi punea.  Mă trezii la iarmaroace Ţiind murgii de dîrloage.  Capetele frînelor ce sunt încătărîmate la căpuţanul calului se zic dologi.  Calul de dîrlogi îl lua Şi pe vale mi-l băga. O lua de dîrdoc Şi-o ţipa iar la loc.   Roade poala codrului Să văz raza soarelui Şî coifu pistolului Şî dălogu frîului.  Ia ie calu di dălog Şî-ntoarci potica-n loc. Să-mi văz coama murgului Şi dîrlogii frîului.  Traian ... au luat chivernisala dălogilor împărăţiii. Vină, moară, de-i mînca! Ş-a amăgit-o pe-o portiţă Şi mi-a prins-o de dălog. Foaie verde siminoc Duc bărbat la iarmaroc; Cine-a da un leu şi un zlot Îl dau cu dîrlog cu tot.   
        dîrloagă;  cal de dîrloagă Calul de dîrloagă fiind întotdeauna un cal mai prost, e mai puţin îngrijit decît ceilalţi.   Dîrloagă de cal. Nevoiaşul este: Slugă oloagă După dîrloagă.  Am ajuns slugă la dîrloagă.   O putoare! Un pierde-vară! ... o slugă la dîrloaga vizitiului de la curte. Tănăsică era … păgubaş din sărăcia lui de slugă la dîrloagă.   Să-i sfarmi capul dacă nu vrei să fii slugă la dîrloagă.    dîrloagă  Şi-a luat şi el de nevastă o dîrloagă. 
       Îs cam subţiri dălogii ăştia la bici. . Dîrlogii iţelor. Pieptănătura cu „cormi” s-a întîlnit şi în alte zone etnografice, ca de exemplu Clisura Dunării, unde este denumită „dîrlogi” sau „pleteri”.   Văduvili iera legate cu cîrpa năpoi făcute cu dîrlog. Rupe dîrlogu de la ciucalău. dîrlogi  dîrloage   Mi-l ţin   Vro cinci vornicei, Vro cinci comişei, Doi de dîrlogei, Doi de dalbe scări.  dîrlogei.  -el.
      
       Hai, dîrloi, dîrloi, Ne însurăm şi noi. Buciumul, în unele părţi ale Ardealului, poartă numele de ... „hurnoiu”, „dîrlă”, ... „dîrloiu”.  Instrumentul e numit „bucium”, „corn”, „dîrlă”, „dîrloi”, „drîmboi”. Comprimînd aerul din burduf, el iese prin două fluiere  unul lung, numit... „bîrloni” sau „dîrloni”.  dîrloaie.
       -oi.
       dîrme -ei dîrmine Caută la dicţionarul lui Moreri, cîte fabule ca acestea aduce din Menburg, la numele Gotth, de acel fealiu de dîrmoeturi dîrmoieturi -tură 
       Sămînţa de cînepă se vîntură spre a se deosebi de pleavă sau se cerne printr-un ciur cu găuri mari, numit „dîrmoi”, „dîrmon” sau „dîrmoniu”. Dîrmoane cu văcălii de toate mărimile ... pînă la ciururile de ciurari. Ciur … a cărei parte de jos e de sîrmă subţire şi deasă, pe cînd a … dîrmonului e de piele de oaie.  Cuvintele privitoare la plugărie se numesc: plug ... furcă, dîrmoi. Ziua tăvà Şi noaptea dîrmoiu  Este cert lucru şi ştiut de toată lumea, trecută prin dîrmonul ştiinţei, că producţiunile populare sunt pline de fantezie. A învăţat carte pînă la glezne Şi e trecut prin ciur şi prin dirmon. Iacă; cum dumneata, om cu destulă doxă la cap, trecut prin ciur şi prin dîrmon ... să faci greşeala de a lua de muiere o fată mare.  Trecut prin ciur şi prin dirmon. O împingeau toţi din ciur în dîrmon şi nu-şi mai găsea deloc acioala. Vă-ăz ca prin sită ... Vă-ăz ca prin ciur, ... Vă-ăz ca prin dîrmon.  Luă o legătură de caiere şi un dîrmon de fuse.  Am venit să-mi dai un dîrmon de făină. Daţî-ńi v’on dîrmoi di lapti dulśi.  dîrmoane  dîrmonuri     Dîrmoiară şi cernură, nighina din grîu şi bobul din madzire să aleagă nu putură.  Toate   le dîrmoniră şi le aleaseră dă neghină şi de pleavă Sfaturile greale se zbătea şi lucrurile mari se dîrmoia.  dîrmonesc. Grîne dîrmonite.  dîrmoniţi, -te. 
      	 
       dîrmotin puturos, dîrmotin spinos   Ononis hircina  spinosa  Frunză verde dirmotin, Stanciule, vin’ să ne iubim. Osul-iepurelui ... dîrmotin, sudoarea-calului ..., creşte prin păşuni, fîneţe.  Se plămădeşte în rachiu rădăcină de osul epurelui (asudul-calului, dărmotin), … apoi se dă bolnavului să bea. Osul epurelui   sinonim   dîrmoteiu. Pulmonaria officinalis     Viburnum lantana  Vîrşele se fac adeseori din nueluşe de „dîrmoz”.  Cîteva ciubuce de dîrmozi şi de răchită. În Bihor, lemnul de „dîlmoc” se punea la jugul boilor, ca să nu-i deoache cineva.  Se face bolnavului o scăldătoare, fierbînd în apă dîrmozie, frunze de nuc şi năjiţă.  Frunză verde de dîrmoz, Om ca Iancu n-o mai fost.  drimoc   Sorbus aucuparia  dîrmoji  dîrmozi. -ilă.
        Vulpea cea bătrînă întîlnindu-se cu un lup, acesta s-a slobozit la dînsa ... ea au început a-l ruga să nu dîrnească la ticăloasa bătrînă, carea nemica are fără numai pielea şi oasele.  dîrnesc.       dîrniţi, -te.
       Carduus nutans dîrnomeţi  dîrpine.
         
       Adec(ă) eu, Petru ... dărstarul ot Schiai ... i-am văndut dărsta mea  Aceia cari lucrează la astfel de „fabrici” ... sau acei cari le au pe locul lor, ... se chiamă piuari sau dîrstari.  Săricile şi ţolurile trebuiau să fie tăiate de pe război, spre a fi trimise la vîltoare şi la dîrstari.  Femeile ... cinstesc pe piuar şi pe dîrstar.  Dîrstarii   posesorii piuălor, numite dîrste.  dîrstari.  -ar.
      
       Venitul de la dărstă după strae  Adec(ă) eu, Petru … dărstarul … i-am văndut dărsta mea   Fac pe vadurile mănăstirii mari pive şi dîrste Listă de no. pivelor i a dîrstelor, a ferăstrailor şi a fabricii de tabac     menţiune onorabilă ... pentru herestrăul ... şi dîrsta ce lucrau la grădină.  În lungul apei, hierăstraie, mori, pive şi dîrste.  Femeile ... dobîndeau o ştofă urîtă şi flocoasă care trebuia întinsă şi netezită la dîrste sau piue.  stă la un loc cu alte două cocioabe, cu dîrsta şi cu piua  Ca industrie a Corbenilor se poate socoti … tot ce agoniseşte cu braţele şi cu unelte pentru folosinţa casei şi a neamului nostru. Aşa: ţesutul cu: depănatul, urzitul, năvăditul ... şi darea la dîrstă şi la piuă. Romînii îşi clădesc singuri morile de măcinat, ... dîrstele (vîltorile) şi altele. Straiele … se prelucrau în dîrste, instalaţii care scoteau părul ţesăturii şi o îngroşau.  se ţese în două iţe şi apoi se duce la cuie, la dîrstă.  Cioarecii, dacă sunt nedaţi la piuă (drîstă), se zic iţari.     dîrsă Îi în drîstă  dîrste.  dîrstărese.
       easă.
      
        dîrstesc.   Spart-ai sacul   (drăştina D) şi încinseşi-me cu veselie. Îmbrăcatu-m-am în dărştine.    Şi în loc de veşmente luminate, vor pune pre dinsele drăstine ... de jale le potrecăliră spinările  cu potricale de fier înfocate şi, turnîndu-le asupră oţăt covăsît cu undelemn, şi-i freca cu derştine de păr.    Astăzi, de dărştina cea veache a păcatului     ne-am dezbrăcat.  dîrstine. -ină.
        dîrstiţi, -te. Cheltuiala vatavului de Divan Costachi Drăghici, mergănd la unile din ţinuturi pentru pornitul carălor di dărvală la armie de la Fălciiu  Le-au fost puindu pe giupînese de au fost cărat var ... împreună cu ţiganii cei de dîrvală. Crescuse de dîrvală prin pragurile vecinilor bogaţi, păscîndu-le gîştele.  Romînul are două rînduri de straie: unul pentru zile mari şi altul de dîrvală.  A rămas de dervală. De-acum intră la ham, cal de dîrvală, şi întinde-o pînă ţi-or plesni grumajii, zece luni de zile (zice un funcţionar după vacanţa de vară).  Om de dîrvală.  Să nu ajungi, vorba ceea, slugă la dîrvală.  Mi-au rămas de dîrvală pruncii.  Amară mi-i inima … Acum am rămas cu totul de dîrvală pe faţa pămîntului.    Pîn’acuma’n ţeara-aceasta Noi ne-am burzuluit creasta ... Dar acum fără sfieală Ne fac puşchii de dîrvală. Şai atacat vîrtos pe miniştri? … I-am făcut de dîrvală.   Doamne, cîtă dîrvală am şi eu cu omul meu, că-i tot bolnav. Sîmbăta, cînd curăţă şi spală, se zice că are dîrvală mare.  dîrvale. dîrvalnici. -alnic.
        Rînduiala carălor dă darvari care cară maldăr la povodnici domneşti Dobre a Vladii, fiind dîrvar al beşleagăi, ... să află şi el în curtea zabitului Dumnealor boierii epistaţi ai Casii minzilurilor făcu arătare la Vistierie, cum că dumneavoastră aţi fi supărînd şi pă rotarii i dîrvarii poştilor, la orînduiala orzului grajdului gospod şi al minzilhanelelor   Vătaful de dărvari.  Cele patruzeci lude, scutelnici, pescari, … vînători şi dîrvari, i-am împrăştiat în tot judeţul. Boi dărvari la oi. Cal dîrvar.   dîrvari. dîrve.
       Dîlvărelile   mişcarea, băgarea prin fel de fel de oameni în călătorie.  derveleală Haină de derveleală.   dîrvăreli. -eală.
        -eşte I-au drămălitu-i atîta, cît i-au domolit de i-au făcut a-i sluji ca neşte robi.   poate să  şi dîrvărească  , fără de socoteală Din plai să nu ia nici un car, că îndestul s-au dîrvărit în trei-4 rînduri cîte 200 de boi, pînă au scos butucii dintre munţi  dermeli Iarbă dermelită. Mă dîrvălesc şi eu, sărmana de mine, toată ziulica, cu omu meu care-i bolnav. Copilul în faşă să dîrvăleşte în pat.   dîrvăresc. 
      
        dîrvăriri. Ţin să secătuiască cea din urmă picătură de vlagă a trupurilor dîrvălite în zilele-i puţine de tihnă şi de rugăciune. Cal dermelit.  Iarbă dermelită.  Nu mai poţi lua cămaşa asta, că-i cam dîrmălită.   dîrvăriţi, -te. dermenitură dîrvărituri.  tură.
      
       Cu urgie şi cu mînie împlură-se, şi dîrji arătară-se şi turburară-se, şi luară petri să arunce într-însul.  Era tînăr ... şi bun viteaz, dîrz. Ienicerii atunci era dîrji în zorba. Dîrji   tenace (ce ţine tare), temerariu.   Din cei mai voinici, mai dîrji şi mai crunţi oameni îşi alese o gvardie. El se făcu dîrz, începînd a-şi teme nevasta. Tăetorii ... izbeau din ce în ce mai dîrji.  Asemenea închipuiri îl făceau însă mai dîrz. Plutaşii dîrzi, în sforul apei, Înfig prăjina, ca o lance.  „Voinţa” se anunţa voinţa dîrză a unei generaţii.  Optimism de ţăran dîrz.  Îngenuncheată, ţeapănă, dîrză, nu sufla o vorbă, nu scotea un suspin.  Trec monahi bătrîni, în cîrji, Fraţi întunecoşi şi dîrji. Feciorii dîrzi se războiesc ori ară. Era un moşneag uscat şi dîrz.  Dîrza purtare a romînilor. Mitul iberic serveşte ... ca o opoziţie dîrză la acapararea năvălitorilor.   Coboară dinspre Văcăreşti un vîrtej ameninţător de oameni dîrji. Romînii se uitau dîrji în ochii colonelului.  Şi sufletul meu, ameţit, se simte mai dîrz.  Vor răsări ei toţi, ... mîndri şi dîrji. Îşi forma o credinţă a lui ... care îi făcea pasul ferm şi dîrz.   Trebuie să fim cît se poate de dîrji, domnule preşedinte. Era mai tăcută, cu o privire dîrză. Coşbuc a fost ... un caracter dîrz, neînfricat, de luptător.  Eram amarnici şi dîrji. Meciul, o încleştare dîrză şi în limitele sportivităţii, a fost şi o confruntare tactică.  Nu are frumuseţea de ţărancă pietroasă şi dîrză.  Apoi dîrz şi oţerit La fugă că m-am pornit. Că moarte amu iaste acelora ce-s fără de omenie şi dîrjilor ceia iuţii şi bogaţilor.   Dîrzul ca un voinic s-arată, dar fără socotinţă.  Stăteam jos pe o pelerină întinsă, cu care biruisem iarba înaltă şi dîrză.  Ca un far de piatră, turnul dîrz biserica-şi ridică.  Primăvara cu flamuri, Goruni şi fagi şi alte dîrze neamuri, Iar, mai în fund, mestecenii subţiri.     A nu fi beat în neştire, ci numai aşa, dîrj.  Grecul se puse dîrz în faţa armelor încărcate.  Deschise uşa-n lături şi se-nţepeni dîrz dinaintea bătrînei.  Ursul nu se apucă de om dacă-l vede stînd dîrz, fără sfială şi uitîndu-se drept în ochi. În aspectul artistic contimporan, integralismul se va rosti dîrz.  Se înălţă dîrz în picioare şi fluieră lung din semnal.  Nu pot trăi de nu mă ţin de mînă   Flăcăii dîrz şi fetele sfios.  Dumneata eşti Lina Florăreasa? – Eu! zise Lina, sculîndu-se în picioare dîrz.  Se înţepeni dîrz locului. Iam spus, răspunse fata dîrz.  Călca dîrz şi cînta cu vocea lui mare.  Firea potolită a domnului Niţă l-a împiedicat pînă acum de la o politică dîrză.  Cu toate că dîrză şi pătimaşă, argumentaţia lui Alecsandri nu e mai puţin şubredă.  Suferisă cea mai dîrjă împotrivire şi tractări barbare.   Un domn  senator ... se plimba de colo pînă colo, ţifnind şi aruncîndu-mi căutături foarte dîrze.  Am făcut o sforţare dîrză să mă înfrîng.  Trei căpitani ... luptară dîrji.  Aceşti transportatori aveau de susţinut lupte dîrze cu bandele străine. Va avea neştine un dulău tare şi dîrz şi va mînca pre toţi dulăii. Stau cîinii dîrzi.  Bou blînd nu-i dîrz.   nu dîrze şi sprintene a alerga spre reale şi spre vărsare de sînge, ce să fie sprintene a alerga la besearecă. 
        Ci leşii, fiind dîrji, n-au vrut să asculte. Văzîndu-l iară dîrz cu cuvîntul lui Dumnădzău, învăţă iarăşi să-l bată.  Spune-mi, dară, ce feliu de roadă nădăjduieşti vreodată să aibi tu, pre urmă, mai mult dîrzu fiind dicăt înţelept  Încă mai îndrăzneţ îţi stau înainte astăzi decît ieri, făcîndu-mă mai ager muncilor tale şi mai dîrz. Ce-o fi avînd oare feciorul meu de s-a făcut aşa de dîrz?  Sîrba haină şi dîrjă care, pe patul morţii, scuipase grijania în barba popii. De aceea juca la loterie cu o patimă dîrză. M-am prins de grumazul vărului Sava ... grumaz ... de om dat afară din slujbă, leneş, dîrz şi nemuncit.  Femeie mai ciudată, mai dîrză şi mai neisprăvită ca ea nu era alta pe lume. Dîrză şi aprigă era ea, dar rea nicidecum.  Dar sufletul tău ... Tot dîrz a rămas şi tot nu se-ndoaie. Ion Ionescu de la Brad ... a continuat să fie apărătorul dîrz al ţăranilor. Eu atît pot să-ţi spun, mamă: aţine-te dîrză, aţine-te pînă vin eu.  Evanghelina ... tot dîrză se ţinea în firea ei de piatră. Au opus o dîrză rezistenţă tentativelor făcute de alte puteri europene. Dolheştenii de felul lor se ţin cam dîrji în apărarea drepturilor.  Nu mă tem că voi îngheţa, răspunse baba dîrz.  Mintea ei zăpăcită se împotriveşte dîrz.   A, ce-mi grăieşti aşa dîrză? Generarul cel mai falnic a dîrjilor ungureni.  Îşi făcuse teorii despre modul cum trebuie făcut curte ..., cînd trebui să fii supus şi măgulitor, sau dîrz şi mîndru.  Trecu dîrză pe lîngă ceilalţi, părăsind odaia. Acest mers dîrz ... nu mă poate înşela că nu aparţine unui cvincvagenar.    o înfăţişare dîrză. Avuşi, badeo, ochii dîrji, Şacum eşti cu trupu-n cîrji.  Un sămăţ şi dîrz purcease ca un dobitoc.   Se legăna dîrz pe picioarele sale îmbotforate. Dar   ce-ai păţit? ... – Ce să păţesc, zise Ivan dîrz, iea, am căptuşit nişte iepuroi şi am de gînd să-i jumulesc. Era umil şi departe de a purta capul dîrz.  Ţinea capul dîrz şi privea vioi. Nu sta aşa plouat, stai mai dîrz oleacă.  Dîrz dulău şi cu coada bîrzoiată. Pentru dînsul, toate zburătoarele, mîndri păunaşi ..., şoimi dîrji ..., toate picau ca fermecate.   Ne dă o întreagă listă de animale: ... şoimi dîrji, ... dumbrăvence, ... dropii.   dîrji, -ze  dîrzi, -ze. Oaspeţii mirelui formează o oaste ... iar oaspeţii miresei asemenea formează o oaste şi se numesc „dîrzari”.  dîrzari.  -ar.
        dîrzari,  dîrzare.
       -ar.
      
       Întru acest chip se pomeni muiarea cea nebăgătoare de samă, fiind jăfuită prin vecina ei de cămeşile ceale frumoase, numai cu nişte dîrză.  dîrze dîrzi dîrzării. -ărie.
      
       Pinus mugo dîrzăi.  La îngîmfarea străinilor să răspundem cu dîrjenie.  Toată suflarea, ameţită de dîrjenia cu care Stama vorbise, îl îndreptăţea.  Toată dîrjenia lui s-a năruit.   Văzînd dîrzenia romînilor ..., le-a răspuns că ... va întări paza graniţei.   Doamna Smaralda ... apăsa cu dîrzenie podul palmei pe mînerul de argint al bastonului mitropolitan.  O luă iar la drum, întinzînd cu dîrzenie pasul. Dîrzenia din privirile bărbaţilor.  Îşi recăpătă dîrzenia şi avea simţămîntul că niciodată nu se va mai întoarce în foc. Nimeni n-ar ghici cîtă dîrzenie se ascunde în tine, Sonia. Îşi mai pierduse din dîrzenia ei de altă dată.  Ia uită-te unde stă cuibărită dîrzenia!  Procesele … arată dîrzenia obştii în lupta ei împotriva boierilor. Luptă cu o admirabilă dîrzenie pentru menţinerea ziarului romînesc.  Al treilea ... este un dac, evident caracterizat prin costum şi prin dîrzenia atitudinii.  La dîrzenia lui se înverşună şi ea. Neîndurători faţă de ei înşişi şi faţă de pămîntul pe care s-au pomenit, l-au muncit cu dîrzenie, silindu-l să se acopere de roade. Răsplata mea va fi însăşi dîrzenia aceasta, care va înfiora duşmanul. Dîrzenie, da! dar fără ifose.  În ciuda hainelor boţite şi rupte, în ciuda murdăriei înspăimîntătoare care-i acoperea parcă şi ochii, îşi păstra neştirbită şi dîrzenia, şi demnitatea.  dîrzenii. -enie.
      
      	 dîrji Deci mojîcii, vădzind acea voie, aşea s-au dîrjit şi s-au însămeţit în toată ţara.  Turcii … să prea semeţise şi să dîrjise şi făcea multe răutăţi în ţeară şi pren tîrguri multe zulumuri şi nebunii.   
      	 dîrzesc.  Venea ... cum  li-i firea leşilor, şi cu mare dîrjie. La meidianul bătăii cu mare dîrjie ieşiră. Dîrzia cai buiestri înteţeşte. Dîrjia şi semeţia, zice Cantemir, este maica şi sora lor   Ca un leu cu dîrjie vrăjmaşul său aşteaptă. Nu arma ta mă domoleşte, ci dîrzia ta faţă cu mine!  Eu cred că-a lui dîrzie devine şi mai tare Văzînd acum scăderea puterii de-apărare. Cum s-au înfăţişat înaintea boierului, i s-au închinat frumos şi i-au grăit cu dîrjie.  Alta-i dîrjiia cea de păcat şi alta-i mintea cea de vitejie. Dîrzia nu va să ştie de nici o ruşine, de nici o sfială şi de nicio primejdie. Tomşa! El te-a învăţat a vorbi cu atîta dîrzie? Auzi dîrzie! blăstămăţie! Obrăznicie Şi mojicie!  dîrzii.  ie.
      
        Cocişul, un ungur gras, cu mustăţile dîrzite  = sumese, răsucite dîrz  a nemeşie. dîrziţi, -te.
        Aice eu  singur, eu am dreptul Să stau dîrzoi cu capul, să stau umflat cu pieptul. -oi.
      
       dîrzoşi, -oase.
       -os.
      
        dîrzoşenii.
       -enie.
      
        dîrzoşii.
       -ie.
       dîrzuiesc.
       -ui.     Au şi tu den Galilei eşti? Sau ţi-e şi ţie moşiia de acolo?   Încă au fost atunci mulţi megiiaşi buni ... den Colibaş, Coica ... Drăgan cu fiiu-său Pătru, şi Stănciulea de acolea, şi Pitea ot Scoarţa, Vintilţăă ot tam  Mult mai varvari sînt acei de acolo, adevărat iaste, şi pentru starea şi tăria locului aceluia.  Hm ... nu eşti de aici ... cum se vede.  Cînd îl trase  la călcîi, pare că fu de acolo.  Era o scrisoare de acasă.  Soldaţii aceştia au schimbat opincile sparte de-acasă, ... pe bocancii sparţi din armată.  Numai să fie  d-aici.  Acesta era sentimentul soldaţilor de oriunde.    Să se ştie că au cumpărat jupan Mărzea ... ocină în Berileşti … Şă aldămăşari anume: ... Dragomir i Vladul de acole de sat de Berileşti  L-au bătut nemţii de acolo de acea cetate.  Mitrică e de-aici din sat. Soclul casei este din bolovani de rîu trîntiţi unul peste altul.  În acest moment multe străzi sunt „pavate” cu pămînt sau piatră de rîu.  Păsările cerului prămăndescu, ... de mijloc  deade glas.  Apoi d-aci le zice: vedeţi cîte inele am?  Ce cer? ... Capul vornicului Moţoc ... Strigările lor se aud de aici.  De undeva tictacul ceasornicului umple tăcerea.  Taci, pruncule, nu mai plînge, C-aici e pădurea deasă, Ne aud hoţii d-acasă!  Prind cocoşii a cînta Şi de ici, şi de colea, Cînd mai gros, cînd mai subţire Despre-a noastră despărţire!  Auzîi cîntînd dźe culme, Mă sculai şî iău pe lume.  Deaci vereră cu noi … ucenicii de Chiesariia.  Încă au fost atunci mulţi megiiaşi buni ... de Copăcioasa, Drăgan cu fiiu-său  Eu, Ghiorghi, ficiorul lui Văsiiu, de sat Coţofăneşti, scriu şi mărturisescu cu acestu adevărat zapis precum am vîndutu ... parte tătîne-meu  Acesta era ... de cetatea Larandron.  Era foarte îmbrăcaţi bine în pilda haiducilor de Ţeara Leşească.  Era logodită după un domn de Italia, anume Turnus.  Să stăpînească acea parte ... alţi moşteni de Bala  Soţia contelui Paşchivici de Erivan.  Romînii, în urma declinării comitelui de Flandra   au ales ... pe principele actual.  Iată! lumea se deşteaptă din adînca-i letargie! … Ah! treziţi-vă ca dînsa, fraţii miei de Romînie!   Un stînginu de Viiena din lemn.  Lîna, din care se face postav de Braşov  Acestea sînt mărfuri de Ţara Turcească, precum tabacul.  Macaturile cu perinile patului erau numai  fir ... de India.  I-am turnat pe gît ... apă de Colonia.  Vin bun de Cotnar.  S-o admiri ... Ca pe-o marmură de Paros.  Două ... albituri într-o lădiţă de Braşov.  Puţine oglinzi de Veneţia, un singur scaun: tronul.  Un negru nor, ce desemna pe cer o spadă de Toledo.  Mirosul foilor ... galbene, ca tutunul de Havana, se răspîndi puternic şi plăcut.  Să puie cele mai frumoase tacîmuri pe harmasarul cel negru de Misir.   Să-mi daţi voie să vă ofer o ţigare de Cuba.  Să-ţi dau rachiu de Ioneşti.  Se dusă într-un sat al său şi acolo să pocăia ... Iară de-acoleaera aproape o mănăstire.  De acolo, nu departe, o fată am văzut stînd.  Am să ar de aci înainte.  Vale ... Ce se-ntinde ca o ceaţă Păn-în Dunărea măreaţă, Şi de-acolo-n depărtare pănîn Nistru.  De-aici o uşă dădea direct spre popota mare.  De-aici pădurea începe cu scorburi şi cu cerbi.  Domnul grăi şi chemă pămîntul de răsăritul soarelui şi pănă la apus.  Cîtă cale să fie d-aici ... pînă la balta aceea?  Să nu se încrează ţării şi lefegiilor de ţară.  Preoţii cei de ţară.  Ceelaltă gloată de ţară, ce era luată  în poghiaz era toţi gata.  După moartea lui ŞtefăniţăVodă ... au trimes boierii ... la Poarta Împărăţiei cu rugăminte să le dea domn de ţară.  Locuitorii de ţară.  Oameni de ţeară cari cunoşteau bine căile munţilor şi ale pădurilor.  Mă închinam respectuos înaintea celei mai elegante dame de provincie.  Cum o să-mi dau fetele după nişte boierinaşi de ţeară?  Sau visînd cu doina tristă a voinicului de munte ... El deşteaptă-n sînul nostru dorul ţării cei străbune.  Oştirea de ţară se alcătuia din boieri, curteni, slujitori şi gloate.  Nu e învăţătorul de sat, care ne-a pus întăia oară în mînă abecedarul.   Vînători de munte.  Se întorcea ca o furtună, trenul de Giurgiu.       Aceasta svîntă şi preacuvioasă fecioară ... era de moşie din Epivat.  Aceştia au fost ... de moşie den Galatiia.  El era de locul lui din ţinutul Putnei.  Las’ că era de la Piatră de locul ei, dar era şi îmbojorată Malca.  Noi suntem de loc din Bucureşti.  Ţinea pe o Marie, fiica unui boier Gheţea, de loc din Bulgaria, din Nicopol.  Mărculescu, de loc din Focşani.  de unde, De unde eşti tu?  Cine eşti, de unde eşti? Pe la noi ce rătăceşti?  Nevastă, de unde eşti? Cu bărbatul cum trăieşti?  Dar dumneata de unde eşti?  Această svîntă ... era de la Kesariia.  Oameni proşti de la Ţinutul Fălciului.     Află pre un călugăraş de la Muntele Olimbului.  Era legate cozile vacilor de la Tibet.  Eu sînt de la Italiia, din Roma.  Noi sîntem neguţetori de la Musul.  Am măritat-o după un cinovnic de la Tulcin.  Acesta era un june grănicer de la satul Vişoiu.  S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta.  Umerii, spălaţi cu săpun ... de la Paris.    Ce păcat că n-a năvălit ... peste dumneata şi învăţatul dumitale de la Bucureşti.  Judecată ce avea cu dîrjii moşneni de la Toroipanu, pe Neajlov.  Un preot bătrîn de la Egipet, care slujeşte Dumnezeului Osiris.  Flori mărunte ... de la munte.    Avem legături ... cu grecii de la noi.  Prăpăditu ăsta e din sat de la noi, din Branişte.  Credeam că eşti de la noi.  Nu mai semeni cu nimeni de la noi.    De la Nil să începe Africa  Legăturile cele rătunde ale mitrii ... să încep de la fundul mitrii, trec prin cele late, ies din pîntece la vale.  Şi mergînd el tot înainte prin codrii întunecoşi, de la un loc se închide calea.  De la poartă, pe dreapta ... se înşirau încăperi Sărută-mă de la vîrful picioarelor.  Cu păcură mi-o ungea, Foc de la picioare-i da.    Înfăşură piciorul tot de la deagete pănă în sus toată glezna.  De la un semnu ... pănă la altu să să facă potecu.  Astăzi ceriul şi pămîntul de la răsărit pînă la apus să bucură.  De la scară şi pîn-în sală se înfăţoşa o galerie luminată.  Arată împăratului că de la buric în sus erea om.  Linea de la un pol pînă la altul ... se zice osiea pămîntului.  Pe un pat-sofa, de la sobă pînă la fereastră, dormea ... căpităneasa.  De la mine pîn’ la tine, Numai stele şi lumine.  Basarabi şi voi Muşatini ... cu plugul şi cu spada aţi întins moşia voastră De la munte pîn-la mare.  De la o margine pînă la alta a ţării se ţinură veseliile trei zile.  De la Atlantic la Pacific, aceeaşi bucătărie.  Oamenii sunt ... bătuţi cu ciomagul de la grumaz pînă la tălpi.  care se întinde de la cot pînă dincolo de vîrful degetelor.  De la uşă pînă-n casă Numai ... mătasă.    Un plugar ce va fi semănat sămănţa sa în pămănt strein ... să-şi piardză toată roada de pe acel pămînt.  Rodul lor de pre pămînt piarde-l-vei, şi sămînţa lor dintre fiii oamenilor.  Domnul ... veade derepţii şi strîmbii de pre tot pămîntul.  Eu sunt de pe alte moşii.  Lelea cu mărgele multe Amiroase-a flori mărunte De pe vale.    Toate femeile din sat şi de prin meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori.  Unguri de prin oraşele Moldovei.  Boiernaşi de prin împrejurimi ... furnicau prin rumeneala zorilor.  Începu să primească lucru şi de prin alte sate.  
           Lăudaţi Domnul de pămîntu, zmeii şi toate fărăfundurele. Cea de pat a lui, Reuma, încă născu Teba şi Gaham.  Un om de loc.  Să să ştie ce ... vase s-au găsit de casă: tipsii 10, săhane 2, căldări mari 3  Se agiunsăse cu judecătorii cei de loc  Peste apa Neajlovului, la Vadu Lat ... este să se facă podul de acolo.  Aşa numai să se mute ... ştie şi ... baba mea de acasă.  Tu de acolo, eşti postit la dejun!  Va creşte voinic ... Ca puiul ... în peştera de munte.  Mîni ne-ar întîmpina şi ne-ar întreba răzăşii la fiecare han şi crîşmă, căci oamenii de aicea sunt prea doritori să afle cine-s drumeţii.  Era bătaie pe pepenii de aci.  A mai cumpărat ceva pentru ai săi de-acasă.  I-am poruncit ... Să cine cu cei de-acasă.  taie lunca de divale Şi răchita din cărare, Ca să se deschidă cale Să treacă Iorgu calare.    Biserica de sat de la Dobreni.  Nu mi-ai spus aşa de acasă, căci atunci ştiam şi eu ce să fac.  Îşi întocmise programul de-acasă în toate amănuntele.  uneori vinuiaşte pre Dumnedzău înaintea oamenilor, alteori pre oameni înaintea lui Dumnedzău; cum făcu şi de Iov şi şi de alţi ... mulţi, cum făcu tatăl pruncului acestuia, să hulească pre Dumnedzău.  Au sosit Ştefan-Vodă la Roman, după izbînda de cetatea Suceavei.  Şi-l pusă prins domnu pre toată ţara de Rumele.  Glaşcov este într-un loc frumos şi drăgălaş, pre care îl numesc raiul de Şcoţiia.  Am ajuns la ţărmurile Golfului de Bengal.  Portul de Veniţiia să declărează francoporto.  Peste el   cerul d-Egipet.  Derept ocină a lor, ce au avut în sat în Plotoneşti de ţinutul Cîrlegăturiei ... cu tot venitul  Să poată a cuprinde locurile ceale mai bune de Ardeal Eghiptul nu-i de Asiia, ce iaste de Africa.  O sumedenie de sate care se ţineau de Ciceu.  Cetatea Vineţiei este una din cele mai tari şi mai bogate de a Evropii.  Vreo cale şi drum de ţară ce s-ar afla.  Paharele cu verbine, cu busuioc ... şi alte flori de ţară.  Îşi făcu ... adăpost ... lîngă o limpede apă de munte.  Răsună-n zori mărunte Rîul limpede, de munte.  Au fost închise 16 drumuri judeţene din zonele de şes.  Iese mîndra  pînafară Şi-mi arată-un drum de ţeară.  Aer de munte. Sat de cîmpie. Oraş de provincie.  Că adecă împăraţii de pămăntu deştiseră depreunră.  Costantin, fratele lu Dănişor, logofăt de Buzău    Iară eu ştiu şi mărturisesc că sîmt împăratului de ceriu slujitoriu.  Ce treabă are stărostia de Cameniţă cu greşealele ce să fac în Ţara Frîncească?  Nacul pîrcălabul de ţinutul Sucevei   Au trimis soli ... şi la papa de Rîm.  Vasilie-Voievod, domnul de Ţara Moldovei.  Pîrvul, pîrcălabul de Soroca, au
       sărit cu hînsarii după dînşii.  Căzacilor Brîncovanului, căror le era cap un moldovan, anume Costin, căpitanul de Focşeni.  Teofan, episcopul de Rădăuţi  Craiul de Maroco.  Tu-mi cugeţi bine să fiu împărat de lume.  Zioa aniversală a naşterei Mărirei Sale împăratului de Rossia.  Frumosul grai al nostru printre bîlbîite graiuri şi-l păstrau, murind sub steagul ducilor de Făgăraş.   Nepotul unui patriarh de Antiohia.  Pe cine pui în locul lui? – Nu ştiu. – Ducele de Orleans?  Ierosilios să cheamă mai chiar fur de besearică.  Arapii ... sînt cei mai mari tîlhari de mare.  Mulţi poeţi de salon ar fi încîntaţi cînd ar putea descoperi în fantazia dumnealor idei.  N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliţi În aplauzele grele a canaliei de uliţi.  Un biet vătaf de curte ... Poveşti turburătoare îţi spune la urechie.  Ne sfătuiesc să ne concentrăm toată activitatea în lupta de culise.  Chelner de restaurant.  D-ta eşti un minunat om de stradă Îşi desfăcu ... platoşa, dîndu-o altui copil de casă.  Tatăl meu era doctor de tîrg şi om cu stare.  E un cerşetor de biserică.  Un mare bancher din centru lucrează printr-un bancheraş de periferie.  Băieţii de prăvălie dădură porţile la o parte.   Ucenic de frizerie. Călăreaţă de circ. Paza de coastă. Poliţia de frontieră. Cumpăra toată lîna din sat, o da la femei ... şi o ţesea, făcea postav de ţeară.  Un ştergar de ţară.  Case de ţară fără farmec şi fără mister, ... construite ... în inima pădurii sau pe cîmp.   Pînză de casă. Păsările toate ce sînt zburătoare Devînt şi deapă ce-s înotătoare.  Paserile de apă sînt aceli ce au a lor hrană pe apă.  Dobitoacele ceale domeastice (de casă şi blînde).  Ciute sprintene de munte.  Paharele cu verbine şi ... alte flori de ţară.  Mîndră maic-am mai avut! ... M-a băiat cu flori de munte, Toţi gura să mi-o asculte.  să va cunoaşte lucrul, ce va fi ... de a besearicii au mireneşti, atunce iarăşi nu să va certa.  O să te rog ... să trimiţi o trăsură de-a fabricii să-i aducă bagajele.  Se pot face băi de mare.  Zafiro ... este o piatră de un albastru deşchis.  Cetatea aceaia ni se păru de minunată lărgime.  Această parte însă cuprinde şi cîteva şăsuri de întindere însămnătoare.  Aurora, de o faţă roză, amestecă aurul razelor sale cu azurul.  Printre garoafele albe, ... creşte cîte una de alt color.  Faţa ei e slabă, de-o paloare crudă.  Halva ... de dimensiuni gargantueşti.  Frontispiciul ... e semănat cu flori albe de o frumoasă tăietură.  Ochii ei erau de-un verde închis.  Era ... cu figura veştedă şi părul de un alb murdar Improvizează liber, pe o temă, balade şi poeme deseori de o lungime prodigioasă.  Anticamera era de o înălţime considerabilă, ocupînd spaţiul celor două caturi laolaltă.  Vasul scufundat e de proporţii gigantice.  Purta o jachetă de culoarea jadului.  Binevoise a-l gratifica cu un inel de briliant.  Mai bine este să se scrijae  de-a lungul cu cuţitul pînă la lemn.  De-a lungul ei   se pun cartoflele Pe un pat-sofa ... dormea de-a lungul căpităneasa cu un copil la sîn.  Moldova ... nu era de-a dreptul mărginaşă cu răsăritenii.  Cîntări ... Vor izbucni de-a lungul şi de-a latul.  Flăcăii se pun d-a curmezişul drumului.  Aşa era  acasă în tricou soios de-a dreptul pe piele.  Mă strîngeau pantofii, mi se lipeau năduşite, de-a lungul piciorului, jaretierele.  O ţigancă tînără ... îşi oferea albăstrelele de-a lungul peronului.  Case de ţară construite de-a dreptul în inima pădurii sau pe cîmp.  Uneori, un lemn mi se punea de-a curmezişul pieptului, părînd că vrea să mă strivească.  Zăgazul era aşezat de-a curmezişul, în albia Dîmboviţei.  Cîtu-i drum de-a lungul, Ară badea cu plugul.    Hrisoavele ... sunt puse într-o cutie ... păstrată pe poliţa de după sobă.    O mănăstire ... încunjurată cu muri ... şi de după muri vedeai, pe ici pe colea, cîte un ... plop.  De după stîlpi ... se auzea strigîndu-se: „Gore, Gorică”!  Fetele mă priveau de după perdele.  Şi pocneşte n boi tus-şasă, Să te-aud, dragă, din casă, Din casă de după masă!    Svîntul Nicolae era dintr-o cetate de la Anadol, ce să chiamă Patara.  Au zidit ceale de laMemfes piramide. Dar Grigorie-Vodă, avînd mălaiu mult ..., da acelor oameni de la ţinuturile den sus cîte 6 potronici mierţa.  Episcopul Nisis Kyr Mitrofan Tasitul, carele era sfetagoreţ de la Mănăstirea Dionisiu.  Sînt siliţi a ţine o negustorie cu toate provinţiile de la Peru.  Împărat de la Eghipet ... iată cum ne sărăceaşte.  Romînii toţi ... au fost supuşi patriarhului celui de la Ţarigrad.  Caii numai di la poşte au
      fost răi.  Politiile întărite de la ţărmul mării se afla pline.  Amîndoi păzeam tăcere gîndind, el la Olga, eu ... la toaleta pentru balul de la club.  Aceştia se întorc la curatele lor amoreze de la ţară.  Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs.  Un neam al lui de la ţară.  Era bîlciul de la Sărata ... la care oamenii se adună.  Cei mai însemnaţi dintre ei ... stăteau ... la Cetatea Albă de la limanul Nistrului.  Băieţelul arhivarului de la judecătorie, care stetea peste drum.  Mi-au văzut odorul de la Bucureşti.  Am aranjat cu Gălăşescu de la Spitale.  Lucrătorii de la fabricile din împrejurimi mîncau pe cont.  Curţile cele din nou clădite, de la Babahan.  Ca-n vila de la ţară să fiţi asediat.  Popa pomeneşte numele arendaşului de la Băneasa.  Sunt soldatul Vărvăroiu, de la plutonul I.  Sub nasul omului de la isprăvnicie mîna lui Gheorghe Dima se desfăcu.  Sunt feciorul popii de la Cluj.  Nu-i drăguţ frumos c-al meu, Nici în sat, nici în oraş, Numa-n şcoala de la Blaj.    Viaţa de la ţară e zugrăvită în trăsături tragice.    De la mormînt să nu lipsească candila  Şi ascult cum învălişul De la cărţi ei mi le rod.  Strălucesc asupra maselor întunecoase vîrfurile turnurilor şi pînzele de la corăbii pe rîu.  După ce s-a făcut şi asta, s-a dat la o parte o perdea ... şi s-a deschis uşa de la alt salon.  Zarzavaturile de la bucătărie.  Zdrăngăneau coardele de la o cobză. duce în vestibulul de la intrare.  Birtaşul era ... cu mînecile de la cămaşa murdară sumese.  Am oprit-o şi am vorbit cu un domn de la volan.  O ţigancă tînără ... îşi oferea albăstrelele ... pe subt geamurile de la vagoane.  Furnicile ... se urcă ... în jurul săpunului de la lavoar.  Cel dinaintea dumitale a spart ... şi două lentile de la polarimetru.  De la cinci pîini miezul, şi de la nouă colaci coaja.  Acoperişurile de la biserici. Gulerul de la haină. Cheile de la uşi.   Iară ei prespre toată lumea Sfînta Evanghelie propoveduiră, şi noao viaţa a ceriului, lăcuitorilor de pre pămînt, învăţară, credinţa şi dragostea spuind.  EpEiiscsoopul de pre aceale locure.  Ş-ar vrea  să-mi mănînce carnea de pre gîrbă.  Această carte ... o am lăsat besearicii Feleacului de pe locul Clujului  Toate ceale de pre faţa pămîntului sînt uscate. Vorbeşte ca un ministru şi răspunde cu cuvînt Unui sol celui mai mare împărat du pre pămînt.  Ofiţăriu din flota de pe Marea Neagră.  Ei aflară atunci că Sinan ... tăia toate podurile de pre rîuri.  Plăcerile vînătorii, cu tot cortegiul lor ... era numai petrecerea favorită a regilor şi a fericiţilor de pre această lume.  Candela de pe mormînt.  Dacă te-aş putea iubi ca pe-o stea de pe cer ..., da.  S-au adunat toate vietăţile: cele din ape, cele de pe uscat şi cele zburătoare.  Vreascurile ţiuiau, şi chiar lemnele de pe foc pocneau Toţi înţeleseră că aceasta era femeie de pe alte tărîmuri.  Hainele de pe feciori sclipeau.  De pe blidar un biet opaiţ Îşi joacă para tulburată.  Părintele Palamon, ..., seamănă cu sfinţii de pe păreţii din biserica mînăstirii.  Toţi ciulinii de pe vale Se pitesc prin văgăuni.  Pe urmă întoarse ochii verzi-cenuşii spre mosafirul de pe bancă Sărută iconiţa ... de pe pieptul feciorului său.  Slavă ţie, nea de pe creste cărunte.  Părul de pe piept ... e aproape alb.  Şi la lumina lumînării de pe scrin o văzuse pe Sultana.  Un singur peştişor ... strălucea în buruienile de pe mal.  N-am avut altăavuţie Decît praful de pe tălpile noastre.  Cloşca de
      pe ou mîncau!  Păunaş de pe căruţă, N-ai văzut pe-a mea drăguţă?  Trimisompăratul carte La fetele de pe sate.  Apa de pe Cerna.  E bine totdeauna ca pre unul ca acela să-l cureţe omul de pre aci.  Dar dumneata … nu îmi pari de pe aici.  Au venit pentru o moştenire într-un tîrguşor de pe aici.  Înzestra băcăniile ... de pe aiurea.  Nici ... termeni ai regiunii în care copilărise şi din care păstra atîtea amintiri, nici îndeletnicirile oamenilor de pe-acolo nu îmbogăţesc vocabularul lui.  Vestea-n lume să pornească ... La boierii de p-aci.  Numai ăştia pe care i-aţi împuşcat erau rude, că se trag de pe aici, de pe Olt.  Amos a venit ... de pe undeva de prin Ardeal.    Sunetul de pre păraie şi a frunzelor mişcare, Pănă şi privighitoarea ne-ar fi fost ... supărare.  Priveam ... trupurile tinere de pe plajă.  De pe deal buciumul sună.    Egumenii de pre la mănăstirile cîte sînt în ţară făcură mare judecată.  Sfinţiea Sa părintele mitropolitul cu arhierei de pe la scaune ... vor da ... un leu  Toţi slujitorii de pe la spatele boierilor, scoţînd junghiurile, îi loviră.  Vine cîte vrun balaur la mine, mă lua cu dinţii de pe la spate.    Lăudaţi pre Domnul toţi balauri ... şi zmei de prin gauri.  Judecătorii du prin sate.  Florile cele frumoase de prin margenea pădurei ... împlu văzduhul.  Să le împartă averea de prin provincie.   Lumea părea adormită, fiindcă lămpile de prin case erau stinse.  Un freamăt adînc ... se zbate şi sguduie ... tihna stătută de prin aste meleaguri.    Zbierăt, raget, ţipet ... se ridică de prin codri ..., de prin sate.  De prin crîşme şi prăvălii pătrundea ... o lumină murdară.    Şi despărţi  apele ce era de suptu tărie.  Şi măiestrul încă moare Ca tot omul de supt soare.  Au ucis ... calul de supt hatmanul Buhuş.  Au grăit cu dînsul de supt perdea.  Pe mîna lui sunt toate comoare De supt pămînt, aurul şi banii.  Punctul roşu al unei candele, care ardea pe o policioară încărcată cu busuioc uscat şi flori de sub icoana îmbrăcată cu argint a Mîntuitorului.  Semne bune anul are ... Pentru brazda de sub plug.  Iarba de sub prun.    A sa mare putere se spune ochilor noştri prin toate de supt vedere.  Din pămînt şi de sub mare s-aud sunete ce cresc.  De sub mese se auzea strigîndu-se: „Gore, Gorică”!  Începu să mişte capul şi să privească pe doctor de sub gene.  Şi de acolo mutămu-nă şi demînreaţa sosimu întru Anticri Cine va veni de acolo ... să spuie noao?  Tremeateţi afară tot omul de icea: şi nice un om nu era cu Iosif.  De-aicea se-au rădicat.  Nime nu poate să iasă de icea pînă la învierea a toată lumea.  Cum s-au clătit hatmanul de acole, au şi deschis portiţa.  Au năvălit asupra nemţilor  dencătro îi era oştile După ce l-au tăiat, sau dus de acole  Am avut astădzi  cînd am purces de acasă.  s-au depărtat de munte, unde din întîmplare l-au întîmpinat un cerb mare.  El se depărtează de nenorociţi!  Acestea vorbindu-le, le zise să plece d-aci.  Trebuie să fie un trimis de undeva, numa pentru a iscodi casele oamenilor. Am ieşit de acolo pocăit: m-am logodit şi m-am însurat.  Alergaseră cu urcioarele la un puţ ... şi veniseră cu apă de acolo.  De aici trebuia să trecem prin mai multe camere.  Şi-n ciuda bietei fete, Ea, vitrega, o dete Străinilor ... Veniţi de undeva.   Titu venise îmbrăcat de-acasă: jachetă neagră, cam purtată, vestă foarte deschisă, cravată albă.  Du-te de aici. A cincea zi o goni de-acasă.  De aici plecau poterile contra piraţilor.  Fratemeu Gheorghe a plecat ... de acasă.  Tu să taci ... marş de-aici ..., îl repezea Vieru.  Hîş! pasăre de-acolea Că doar nu eşti fiica mea.  E un punct însă, unde drumul nostru se bifurcă şi, de aici încolo, mergem pe căi diferite.  De aici încolo, ... te caută tot mai des, îţi aţine calea.      Voi, slugile lui Ştefan comis, carei vor fi acii, să aveţi a ieşi de acii de la sat  De undeva, de peste deal, a urcat la coşere.  Punctu-acela de mişcare ... E stăpînul fără margini.   Sosit din nou în punctul de plecare, Îmi plimb privirea tristă împrejur.  Fugi de faţa Avesaloma.  Se rădice-se de faţa Lui tot pămîntul.  Carii mă vedea pre mine afară fugiia de mine.  De aceştia au dat dosul tabăra cea vicleană a dracilor.  Fugi dacest pămînt aspru şi blestemat.  Plecasem să mă duc la vreo sehăstrie, să fug de lume, şi mă trezii în Iaşi.  O jună doamnă ... fugînd de cetele tartare.   Nu-i altă cale ca să scapi ... decît fugind de această casă.  Fetele fugeau de mine.    Întoarse-se a Sveti Sisin de răsărit la Raviia    DDumneuzeul Dzumneuzeilor grăi şi chiemă pămîntul de răsăritul soarelui pără la apus.  Purcease de acolo la un deal.  Să-noate de acolea spre apus.  Şi în puţină vreame, de marginea pămîntului pînă în margini o primblă.  Mergea tot pe cîmpu cu puţintei oameni de curtea lui păn’ la conac.  Să rădică de acolo Alexandru cu oştile spre Ţara Leşască şi luo şi alte ţări multe.  Stînce, dealuri, colnice   le iau pe toate Din margine la alta, d-apus la răsărit.  O mică osteneală ce faci cu stăpînul nostru, purtîndu-l d-aici pîn-acasă şi d-acasă pînaici.  Plecai singur d-aci către Monastirea Cozia.  Să ne ducă-n Beligrad, Şi de-acolo-n Ţarigrad.  De aici pîn’ la Făgăraş, Nu-mi trebuie ceteraş.  de (a)ici  de (a)colo (pînă) colo(colea) Nu sînt în stare a mă mişca de aici pînă colo.  Apele primblăreţe de ici colea s-au mutat.  Erau mai mulţi oameni umblînd forfota de colo pînă colo.  Începu să ne mute pe cîmp, de colo-colo.  Niculăieş Mînecuţă se plimba cu nemulţămire de ici-colo.  Îmblă tot de ici colea ... şi nu se mai aşează nici într-un loc cu statornicie.  Arie intră    într-una de ieşitorile cetăţei.  De acolo vrumu se luomu Pavelu.  Nu preimescu de casa ta viţelu, nece de turmele tale ţapu.  Derept aceaia rogu-mă voao, fraţilor, să nu rămîneţi de dumnezeiescul săbor.  Supse ră miare de piatră şi untu de vîrtoasa piatră.  Îngerii ... păzie sufletul lui, pînă cîndu-l luară di trup  Acesta să cheamă c-au furat acel vas de besearică.  Ne rugăm lui Dumnedzău să ne scoaţă de acea rîpă.  Şi de acolo ... scrisori pe scrisori venea Coborîrea lui Orfeu la iadu, ca să scoaţă de acolo pre iubita sa Evridica.  Văzînd lipsa stăpînî-său de acasă, venisă.  Veniră şi sărbătorile Bairamului fără să am vreo veste de undeva pentru fiul meu.  Mă jurai ca oricui îmi va da drumul de aici să-i deschiz toate comorile pămîntului.  Descuiaţi deodată de armurile lor ... şi de semnele lor feudale.  Nu-şi poate scăpa braţul de lanţul ce-l strînge.  Le dezbrăcă de hainele lor şi se îmbrăcă el şi fraţii lui cu dînsele.  Apoi, desfăcîndu-se de îmbrăţoşările ei, se avîntă ... şi plecă în lume.  desprinse barca de ţărm.  Acum ce să facă dracii ca să-l urnească de acolo?  Băieţii s-au desbrăcat de cojoace şi de cizme.  Eu voi fi silit în curînd să lipsesc pe cîtva timp de-acasă.  Zise ... să-l îmbie să-şi aleagă ceva de acolo.  Zmucindu-se să scape de braţul ce-i strîngea mijlocul.  Fu luat de acasă ... cu rădvane.  Mamă! ... adă cutia ceea de colo.  Se dezlipi încet de fereastra cenuşie.  A scos de undeva nişte îmbrăcăminte.  Lasă-mă, bade, de mînă, Să mă bag în cea grădină.  Floare albă din grădină, Rupe-te-aş de rădăcină Să te dau la mîndra-n mînă.  Pentru acea, tot creştinul să să ferească  cum s-are feri de foc.  Pînă cînd vei ascunde faţa ta de mine?  De arc să să apere cu toiag.  Pavăză ... cu care ne apără de săgeţile ciale aprinse cu foc.  Pămînturile ceale arătoare ... apoi ... să lasă de păşune slobode.  Întoarceţi faţa de această şcenă sfîşîitoare.  Ieşindu-mi cineva înainte, am cu ce să mă apăr de dînsul Acest concert nevăzut se ascunde de ochii răsbelnicului Fereşte-te de babe Şi cu crengi îl apăr pagii de muscuţe şi zăduf.  Furişîndu-se de Ivan, iese cu dînsa afară.  de perete le fereau perne lungi ..., îmbrăcate în pînză albă, înflorită cu negru şi roşu.  Asta nu scuteşte de glonţ populaţia.  Śě ocoľěşć dă mińe?
       Să ferească Dumnezeu Şi pe puiul şarpelui De mîna duşmanului.  Au pavăză de foc cu care ne apărăm.  De frig îmi ţine  Foişorul de foc. Încorsetată ca pe atunci cu turnură şi brasiere ..., cu umbreluţă de soare şi tocurile înalte Se fratele sau sora goli fi-voru şi lipsiţi fi-voru de hrana dzileloru Şi mi-ai şters ochii de lacrămi ertindu-mi greşeale.  Voinţa bună iaste mai pe deasupra, cînd neamul să lipseaşte de bunătăţi.  Besearica strigă cătră tine, de sîngele dracilor curăţindu-se cu sîngele cel curs din coasta ta.   Noi avem lipsă de pămînt spre a agonisi bucate.  Zic că ... nu ar avea lipsă de cărţi romîneşti.  Un vînt ... un arbure despoaie De verzile lui frunze.  Vînătă-i e buza, lipsită de sînge Îşi spălă frumuşel mînile de lut.  Tînărul ... se şterge de sudoare Ouăle erau sparte şi curăţate de coji.  Un tînăr ... ras de mustăţi.  Nici de ştempele nouă nu mai are lipsă.  El se sculă ... şi ... se scutură de zăpadă.  Curăţă de cozi florile mari Lîngă salce o bătrînă Cu trei caftane-ntr-o mînă De sînge spălîndu-le.  Să linse pe buze de dulceaţa şi grăsimea ce fu pe cerb.  Paloş îmi scotea, Şi-n butuc că mi-l trîntea, De rugină mi-l ştergea.  A-l jupui de piele.    Deosebite sînt ceale despărţite unele de altele Se plimba în fundul livezii care despărţea conacul de pătratul şurilor O piscină separată de mare cu ziduri înalte.  Ne duseră într-o sfinţită pădure depărtată de vederea celor lumeşti.  Vezi ochii ei frumoşi, Se-ntorc acum de mine şi cată sperioşi Încolo!  Iar ochii mei de cruce nu pot să-i mai desprind de unde, De unde amu ai apă vie?  De unde vii şi unde mergi?  De unde ai această carte?  De unde au găsit el pînză ...?  De unde a luat Adam şi Eva ac şi aţă?  De unde să iei, dacă n-ai pus?  De unde a răsărit omul acesta?  Dar de unde aveţi iepure? L-aţi cumpărat?  Dă unde scăpaşi, maică? De unde aş putea cumpăra puţină pîine?  Da d'e uńe-ai prins tu atîta peşt'e?    Să păşască în urmă dea dreptul pe calea Şumlei la Silistria în agiutorul acestei cetăţi.    primeşte nervele sale de-a dreptul din crieri.  Căzu d-a berbeleacu.  Ajungînd în oraş, se duse d-a dreptu la palatu împărătesc.  El se credea apărat, ... cînd aceasta   ... o ia de-a fuga Am apucat de-a dreptul piste codri.  Şi trecea, mări, trecea De-a lungişul munţilor.  Noi luarăm cîmpul de-a curmezişul Pietrele turbate au şi trecut de-a roata pe deasupra capului meu.  Ş-apoi huştiuluc! şi eu în ştioalnă, de-a cufundul ... căci aşa ni era obiceiul să facem la scăldat Aşa ocupat cum am văzut că sunteţi, nu mai am curajul a veni de-a dreptul la dv. ca să vă deranjez.  Nu se daseră de-a dura pe coastă.  Calcă domol de-a lungul satului.  Închid ... nizamii gura, Iar noi îi dăm pe rîpi de-a dura.  Îl ţinea d-a-ndoaselea, părînd că-l examinează cu
      mult interes.  Începurăm iarăşi a urca, de-a curmezişul, ... coline lutoase şi seci.  Am scoborît în tăcere ... cînd pe cărări, cînd de-a dreptul prin iarbă.  lasă legătura jos şi d-a buşele se duse la uşă şi se uită înăuntru.  Apoi trecu împleticindu-se un om beat de-a latul şi de-a lungul.  mia adus ... un om voinic, de-a tăvălugul, pînă la picioarele mele.  Feciorul din casă îi atrage atenţia că şi-a pus galoşul de-a-ndaratelea.  Nevastă-mea pipăi obstetrical ştiuca de-a lungul pîntecelui.  Dumitru, adus ... de-a dreptul la locul lui, ... avea acum timpul să-şi rotească privirile.  Mîinile lui pipăie pernele, lunecă ... de-a latul cearceafului.  Se mai închina o dată, ieşind dea-ndăratelea.  Scaunul s-a dus de-a dura, Fetelor le-am ţucat gura.  Banul este rotund, fuge da rostogolu.  Lua sluga tepsiia ... să o spele şi i să lunică de-a mînă.  Temîndu-se să nu-i scape de-a mînă Telemah, ... măiestrii întribuinţa.  Coboară de-a munte ... cu şteandurile.    Numai tu de după gratii Vecinic nu te mai iveşti.  Cucoana Mărioara se ivea de după colţul casei cu mînicile răsfrînte.  A ieşit de după colţ şi s-a oprit.  De fără fundul pămîntului scosu-m-ai.    Mărturia la Iosif puse cîndu ieşi de la pămîntul Eghiptului.  Protiviţi-vă dracului, şi fugi-va de la voi.  Delungaţi-vă de la mere toţi lucrătorii fără-lege.  Să-i gonim de la noi  Duceţi-vă de la mine, blăstemaţilor, în focul veacilor  Şi-l rugă să să depărteadze de la uscat puţinel.  Au fugit de la cetate şi s-au dus îndărăt.  Cei de la Moscu n-au venit, că nu putia.  Nu te depărta de la mine pentru faptele meale cele reale.  Au purces cu paşa de la Frumoasa.  Oarecînd, pribăgisă Alexandru Fariz de la Troada şi mearsă la Menelau craiul.  Corăbiile au sosit astăzi de la Franţa.  Ne-am depărtat mult de la Robinson.  Se întorcea de la vînătoare împăratul.  Însuşi guvernatorul se sculă de la cărţi şi veni s-o privească.  El îi cuprinse talia, o ridică încetinel de la pămînt. N-ai să ieşi cu mînele goale de la casa mea.  Am fi putut cădea de la trei stînjeni.  Conu Mişu n-a sosit încă de la club.  Mă întorceam de la Prisaca Mărgineanului, scurtînd calea.  De la Bucureşti sosi o comisie medicală.  Cîţiva flăcăi desculţi ... se întorceau de la baltă.  A venit acasă de la pădure După ce s-au potolit discursurile, lumea s-a ridicat de la masă formînd grupe şi convorbind.  O nouă stîncă se iveşte în drum, de pe creştetul căreia îşi dă iarăşi drumul în gol.  Unii, sărind de la pămînt, se frîngeau din şale.   spunea că îi e frică ... să plece singură de la domnul director.  îşi trage capul de la fereastră.  C-avea Costea turme multe Coborîte de la munte.  Mergînd, mîndră, de la tine, Plînge inimioara-n mine A sosit dî la munte acasă pănă cînd n-am adormit.  Vin di la defilari.    Sta zîmbind ... pe genunchi scriind o carte, S-o trimiţă dragei sale, de la Argeş mai departe.  Din şoseaua ce vine de la Cîrlibaba ... se desprinde un drum alb.  De la marginea oraşului, obrazul cîmpului alerga înainte, neted şi proaspăt   Cum şi de la ei carrte luaiu.  E eu scoşu de la densu spata şi tăiaiu capul lui.  Luo pre el de la staulul oilor.  Eu te-am scos de la Eghipet cătră bine.  Şi mai pe urmă ne-a închinat însuşi împăratul cu nişte vin al lui de la franţoji.  Nimeni ... de la ţară să nu fie adus la judecată aici pe vremea arăturilor.  Scrisori de la Neapol înştiinţează că la Pisa s-ar fi ivit ciuma.  Ia pecetea de la gura vasului  Ieri am primit banii ce aşteptam de la Moldova.  Vino! Joacă-te cu mine ... mi-aruncă De la sînul tău cel dulce floarea veştedă.  Instinctiv, rupse mărgeaua pămîntului de la gîtul Mariei.  Apa încropită numai ca laptele cînd îl mulge de la oaie Apa era caldă, parc-o luase de la foc i-am adus flori de la ţară.  Aştept un mecanic de la Gheorghieni.  Uită-te cum scoatem noi apă de la adînc Băiatul fusese închis pentru un corn furat de la franzelar.  De băut, bea apă de la fîntînă.  Cititori ... au citit cărţi de la bibliotecă.  De la etajemi trimeteaţi saluturi.  De la fîntîni fetele duc apă Cu ferestre ... Aduse de la Ardeal.  A dezlega funia de la par   Şi-i tăiară degetele de la picioare.  Cel ce au şters toată lacrăma de la toată faţa.  Să văz cum o să vorbească capul tău pe urmă fiind tăiat de la trup De la duzii cei pitici se poate culege frunza cu un an sau doi mai nainte.  Mult păr îmi trebuia de la tine, ca să-l afum!    Trage-ţi mîna din cel joc ... Ş-ochii de la cele fete.  Oaspeţii nu-şi mai luau ochii de la dînsa Face cîţiva paşi în curte ... neputîndu-şi dezlipi ochii de la lumina ferestrelor.  Ochii bărbatului nu se puteau desprinde de la mîinile arse.    Mergînd de la cetatea Neamţului în sus ... au mărsu pe la Voroneţ.  Să trimiseră aceşti prea înţelepţi de la cel ce era atuncia patriarh ... cătră ... împărat.  Au tocmit un măgar să-l ducă de la un sat la alt sat.  Coborî de la Brăila spre Dunăre.  Pămîntul necontenit se mişcă ... de la apus spre răsărit.  A făcut călătorie ... pe marginea Dunării, de la Celei pînă la Turnu Severin.  Părintele Trandafir fu trimis de la Butucani la Sărăceni Pitaru trecea de la unii la alţii.   Femeile alergau de la o uşe la alta.  De la vapor, Neagu plecă întins la cimitir.  Focul amurgului zbucni de la geam la geam.  Ne ducea  De la gară pîn-acasă.  Împăratul se preumbla de la masă la masă.    Derept aceaia se rugară lu Hristos şi-i cerşură să se ducă de pre hotarul lor.  Va sminti solii de pre cale viind.   Oşti ce să rădică de pre tot pămîntul.  De pe gios să răpedzie, şi-i săria pe tustrei   pe sus.  Ar vrea oarecarii dintre dînşii  a se muta de pre locul acela aiurilea.  Vînturile cele line au început a goni de pe vîrfurile munţilor negurile cele umede.  S-au dus acolo ca cînd ar fi sosit de pe drum.  De pe muche, de pe stîncă, chipuri negre se cobor.  Să vezi şoimul de pe stîncă Cum se-nalţă.  Şi nu cumva să faci ... altfel, că te-ai dus de pe faţa pămîntului.  Lumea pe care ai găsit-o acum la revenirea ta de pe front.  Cînd mă întorc de pe cîmp, mănînc ... la notar.  Vine de pe munte.  Pînă nu plouă, peştii nu ies de pe fund.  Dezertorii de pe front sunt scutiţi.  De pe uliţă mă trag.  M-oi da di pe un corci Şi m-oi trage-ncet pe jos Ca s-o prind şi s-o sărut.  PRere lumina dú pe ĉer.    Şi iată, mulţi se sculară ... de pre uscat.  Luară piiatra de pri groapă  Luă trupul Svenţiei Sale a Domnului lui Hristos de pre cruce Apă de pre pîrîu va bea-n cale.  Şi sculîndu-să de pre scaunul acel ... a Svinţiii Sale şi pînă la dînşii pogorînd.  Cînd tocma cuminecăm, ne rădicăm de pe genunchi.  De pe cal îndată să pogoară.  Căzu de pă scaun jos.  Fu aruncat jos du pe un pod în rîul Niaslov cu atîta repeziciune, încît îi sări vreo cîţiva dinţi din gură. Pentru ca să nu-l îngreuneză mai mult, au aruncat haina de pe dînsul, suliţa şi baltagul.  Se rade uscata rămăşiţă ... de pe faţă.  Pentru ca să meargă vitelor bine şi să se îngraşe, trebuie să se adăpe de pe broaşte ţăstoase.  Ia-l de pe mine, că-l omor.  Să curgă lavă, Să spele de pe pietre pînă şi urma sclavă.  Stan ... chiar atunci luase ciaunul de pe foc.  Nişte zmei furaseră soarele şi luna de pre cer.  Îşi mai ştergea sudoarea de pe frunte.  De pe pereţiingălbeniţi Se dezlipeşte-n pături varul.  Şi mantaua, şi pătura ţi-o trage de pe tine dacă nu dormi ca iepurele.  Îşi desfăcu de pe el platoşa dîndu-o altui copil.  Din nou coboară sicriul de pe umeri să se odihnească.  Apucă tabloul şi-l scoase de pe cui.  L-au dat jos de pe cal Aş rupe cu dinţii cătuşele de pe mîini.  Se rostogoli de pe aşternut.  Se desprind frunze de pe copac.  Utilajele au lucrat nonstop la înlăturarea zăpezii de pe arterele principale.  De pe cal descălica, Un foc mare   c-aprindea.  Plîngea şi-şi smulgea părul de pe cap.  Am curat boabele dî pă ciocan.  Pícă pAlRa da pră om.  Să strînsără la dîns gloate mari din Galilei şi din Capernaum şi de pre-aiurea.  Voinici, Adunaţi toţi de pe-aici.  Picat ... de pe undeva, Scarlat a găsit aci pe ultimul vlăstar feminin.  Navem linguri ... Şi le aduc băieţii şi fetele de pe acasă.  Du-mă, Doamne, de pe aici.    pe care atîrnau cîteva mici picturi cu privelişti de pe Bosfor.    Dintre canaluri Şi de pe maluri Se-nalţă-un cîntic melodios Un susur noptatic se înalţă de pre faţa pămîntului.  Vîntu-i liniştit acum, Dar năvalnic vuiet vine De pe drum.  Am ridicat ochii tulburi de pe ziar.  Nu-mi pot dezlipi ochii de pe obrazul ei.  Eu îmi luam privirile de pe discul soarelui.    Să înălţă de pre pămînt în ceriu.  Cîndu-i mearge mirul preste faţă, De pre barbă mearge pre veşminte.  Săriè de pe un cal pe altul.  Soarele rîdică roua-n sus du pre pămînt.  Mai întîi să-mi depui cercul ... de pe frunte la piciorele mele. Painjeni au ţesut de pe o insulă pînă la malul opus un pod.  Aşa, numai să se mute de pe vatră pe cuptor, ştie şi ... baba mea.  Ajunsese la priporul unde urma să se abată de pe drumul cel mare pe valea Plăviţei în jos.  Locomotiva ... trece de pe o linie pe alta.  O balenă, ridicîndu-se încet şi lată, de pe funduri, la suprafaţă.   Îşi mută căciula de pe o ureche pe alta El a început a trece la oameni cu luntrea de pe un ţărmure al Dunărei pe celălalt.  De pre la Eghipet rugători să-ţi vie.  Şi au fost aşa vreo două, trei luni, pănă au venit boierii cei mari de pre la ţinuturi.  Şi de pe la poartă începe a cînta: cucurigu De pe la toate casele erau duşi în cîmpurile acelea fii şi părinţi.  Şi mă scoate ... de pe la hoţi.  Oameni den toată Ovreiia ... şi de prespre mare ... venise  De preste nouri, Doamne, Ti-i ivi-Te El aştepta oştile ungureşti să vie de preste munte.  Bălaia nopţii, stea amoroasă ... de peste dealuri trece măreaţă Vălul alb de peste toate Săl înlăture puţin.  Cînd Mihu dete să scoboare spre podeţ, văzu ivindu-se din dosul gardului, de peste părîu, un om nalt şi gros.  Tinerele-i plete de peste umeri cad Pe piept.  Ce căuta italianul acesta la noi, de peste nouă ţări şi nouă mări?  Se uită în jurul lui, se opri o clipă, ... apoi dădu drumul căpăstrului şi trase de peste cingătoare o frînghie, pe care o petrecu pe gîtul calului.  Bădiţă de peste deal Ar veni şi n-are cal.    Cînd strig ... de preste hotariu Tu, Doamne, să mă audzi la sfîntul oltariu.    Şi iată mulţi se sculară de pren ostroŞaave.  Au împins oştile lui Sinan-Paşea di pen oraşe.  Îi tăe svÎîînta direaptă mînă de prin cot.  Şi dezgropară pe paşi de pin biserici.  Să meargă asupra altora ... du pen toate părţile şi du pen toate ţinuturile.  Au luat mulţi robi du pen sate.  I-au deznodat mîinile şi picioarele de prin închieturi.  Călărime aleasă Făcu să să strîngă de prin ţară.  El izvoraşte de prin munţii Armeniei.  Aceste coşuri slujesc pentru a trage mai cu înlesnire toată duhoarea du prin încăperi.  Au sosit aici mulţi deputaţi du pren judeţe  Umbre nevăzute Ce vin de prin cîmpii.  Oastea lui zdrobită de prin văi s-adună.  Setilă sorbea apa de prin bălţi şi iazuri.  Începu a curge de prin încreţiturile hainei ... mărgăritare Schimba apa de prin paharele cu verbine.  De prin curţi răsar femei cu cîte un vas şi măresc puhoiul.  Din cînd în cînd, cîte-o cucoană bătrînă, de prin vecini ... Se abate pe la ei, pentru cafea.  Prea ştia şi zicea bine limba noastră, ca să cred că venea de prin străini.  De prin balcoane Şi coridoare Albe tulpane Fîlfîie-n soare.  A trecut întîi o boare ... Şi-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor.  Ş-am murit pentru-mpărat, Care ne-a strîns de prin sat.    De printre doagele trunchiului ce scormoniră acum trei ... ostaşi. Mergi să furi de pintre stele Un luceafăr luminos.  S-a dus de printre vii.    Şi au scos cuţitul de supt perină ... şi s-au lovit cu cuţitul în inimă.  Sînt unele cărţi care, îndată ce ies de sub teasc, umede încă, se împrăştie în publicul cetitor.  Te voi goni îndată de subt aripioara mea.  Stîncă ce ieşea de sub apă O dată se trezeşte că-i smuceşte cineva perna de sub cap.  Deodată ieşi de subt acel pod De sub piatră curgea făină. De sub şepcile murdare le ieşea părul întunecat.  Iar Stanislav îi căta   De subt pat Că mi-i scotea.  A-i trage rogojina de sub picioare  Şi barba lungă, care curgea de sub adîncii umeri ai obrazului pînă pe pieptul întotdeauna cam plecat, îi da arătarea unui înţelept din vechime.  De sub cununa ... vălul îi cobora pînă la călcîie Vino bădiţă la noi, La cărarea de sub coastă ... Pîn’ la casa noastră.  Slobodzi pri-nşii să să ducă preacasă-şi şi ucenicii săi mînă-i să treacă în corabie de ceaia parte ... cătră lume.  Şi fu, deaca săvîrşi Irsuss porîncind ucenicilor săi celor doisprăzeace, trecu de Asiia ca să înveaţe şi să povestească pren oraşăle lor.  Au mai mers o sanie după dînşii, pănă au trecut de Iaşi leşii.  Ai trecut de al lumii hotar.  Trăsura trecuse în adevăr de pripor.  Dempărăţia ta  zbor mai departe Ce sunt zece? De zece Nu mai trece!   unde cădea la mas, ca albinele ... dzăcea, nice cădea stol preste stol, ce trecea stol de stol.  Să-mi alegeţi macul ... fir de fir.  Punii veniră şi dînşii, tot cete de cete.  N-aţi plîns văzînd cum trece-n zbor Spre miazănoapte nor de nor?  Dispar-o lume, tron de tron să ardă.  cît de  oricît de;  Scoţi fagurul ... Cît de puţin în toată săptămîna.  Să va întinde cît de lungă şi de supţire fără a să rupe.  Şi linxul … prevede prin trupuri oricît de groase.  Strîmbă-Lemne, care lua stejarul cît de gros, îl îndoia cu mînile şi-l făcea obadă.  Buturuga mică răstoarnă carul cît de mare.  Căruţa mea e largă; încape într-însa cît de mult.  Am o raţă fără viaţă; Trece apa cît de mare Şi te duce în spinare.    Au prădat ţara de peste Olt foarte rău.  Război să gată Asupra hălor dă preste mare.  Era nevoie ... a trămite oştile împotriva vrăjmaşilor de peste hotare.  Compatrioţii noştri de peste Carpaţi introduc pe toate zilele în limba romînă o denaturare a spiritului propriu naţional.  Acte vechi şi legale care să întărească ... proprietăţi nemişcătoare în Romînia, monăstirilor de peste hotare, în realitate nu aflăm.  În casa de peste drum perdelele albe erau încă lăsate Să-mi aduci vasul cu botez care se păstrează într-o bisericuţă de peste apa Iordanului.  Ce-au scris acei uriaşi ai gîndului cu care se mîndresc popoarele de peste ţări şi mări?  Primăria de peste drumul îngust.  Bădiţă de peste deal.    Au zăbovit pînă în iarnă tot pentru grija ... podului de peste Nistru.  Lăsară în urmă podul de peste gîrlă.    Arunca din cînd în cînd cîte o vorbă unei doamne de peste drum de el.    Visător şi lung priveşte Casele de peste drum.  Am vîndut eu a mea parte de ocină din Poeni  Derept ocină a lor ce au avut în sat, ... a treiDaa parte de sat cu tot venitul  Alesuşau şie Parte de moşie.  Ne-au arătat un ispisoc ... pre o bucată de pămînt  O bucată de ladă au lovit pe Temuş peste un picior.  În acea parte de hotar vin ... pămînturi neroditoare.  Această parte de pămînt să împarte iarăşi în trei mari împărţiri.  Odată văzu rămăşiţe de o corabie care se sfărmase.  Un dărab de loc pentru grădină ... pot cîştiga.  O bucăţică de friptură.  Doar sloiurile par ca ruine de cetăţi.  Ciotur de copac.  Să fi mers o bucată bună de drum.  Înfăşură repede rămăşiţele de mîncare, le vîrî în traistă şi se sculă în picioare.  Tatăl meu era arendaşul trupului de moşie Dideşti.  Medicii au lefuri umilitoare, internii trăiesc pe o bucată de pîine.  Am intrat în odaia văruită, aşternută cu un petec de covor peste duşumele albe.  A venit ... ca să-i arate o mostră de stofă.  O bucată de mămăligă.  Sfoară (funie) de moşie.  Scoate din buzunar o bucată de hîrtie şi începe să citească.  Felie de pepene.  Un grăunţ de muştariu.  Flori multe de vişini.  Piele de capră.  Tărîţă de grîu.  Sub icoana afumată ... Arde-n candel-o lumină cît un simbure de mac.  Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună.  Era boboc de trandafir din luna lui mai.  Oase de oameni.  Limbile de porc afumate.  Mirosul florilor de dafin ... se răspîndi puternic şi plăcut.  Cerul e-albastru Ca o petală De miozot.  În coama calului se împleteşte coajă de tei.  M-a întrebat dacă vreau să primesc o piele frumoasă de vulpe.  Frunză verde de bujor.  Pene de privighetoare.  A ţinut ospăţul 4 luni şi s-a mîncat solzi de moruni.  Că mi-e cuibul lîngă drum, Sub o creangă de alun.   O boabă de strugure. Foi de viţă. Miez de nucă. Spic de grîu.  Rădicare lu Dumnedzeu în grumadzul loru, şi spate d-imbe părţile ascuţite întru mărule lor.  Că Tu, Doamne, mi-eşti nedeajde, Şi mă scoate dintre laţuri Ce mi-au tins de toate laturi.  Că nu vor putea sta în Bucureşti, că-i vor scoate tătarii numai cu focul ce vor da tîrgului de toate părţile.  Stînjinul ... trebuie să să pecetluiască cu peceate autentică de amîndoao capetele.  Alexandru să mînie şi zisă să bată cetatea de trei părţi.  Oltariul iaste încungiurat ... de amîndouă părţile.  Căuta la ... sînul gol de jumătate.  Au suflat vînt tare şi stejariul, fiindcă să împotrivea la dînsul, s-au sfărîmat de tot.  Au răsturnat de istov toate lăcuinţele.  Curtea era de toate părţile dezgrădită.  Copaciul ... numai de o parte este găunos.  Aducea ... o ladă foarte mare, încuiată de cîte patru părţi cu cîte patru lacăte foarte mari.  stă cineva în un loc deschis, i se pare a ajunge ceriul de toate laturile pe pămînt.  Vede crescînd un măr de tot verde.  Cînd deschise ochii, soarele era sus de tot.  Prinşi de toate părţile, azvîrliră armele jos.  Lumînarea arsese de jumătate. Cercă să se ridice, s-o sufle.  În faţa uşilor o masă mare de tot.  Afară e întuneric de tot.  L-a trîntit de păr pînă ce i l-a jumulit de tot.  N-avea pre ce-ş cumpăra o picătură de apă să-ş ude limba.  Pănă se va ţinea o foae de cartia aciasta  Picătura de sînge ce cură atunci o şteargem.  Nu sînt firele de cînepă toate asemenea coapte.  Şi rade uscata rămăşiţă de sare.  Am mîncat ... un mezelic de pastramă.  În dumbrava cea vecină, ... Vezi cea zare de lumină?  Două umbre albicioase Ca şi fulgii de ninsoare.  Ii! că în clondir se stinge căpeţelul de lumină!  Reflectarea cerului înstelat într-un strop de rouă.  Ipate ... dă babei vro cîteva gîturi de rachiu.  Nu se mai aflau decît vreo trei-patru fire de păr alb.  Nu-i pic de vînt şi de căldură.  Dumneata ... n-ai da o bobiţă de rouă pe una de mărgăritar.  Firul de praf îl urmărea şi înaripata molie.  Atenţia mea ... se concentra toată asupra unui fir de nisip.  Nici urmă de nori pe cer.  Aţi visat rău ... îi spuse Costan Cimpoieşu, potrivindu-i mai bine sub cap grămăjoara de fîn.   Felinarele străzii jucau încă pe pereţi, micşorînd petele de lumină, mărind umbrele, strîmbîndu-le.  Alţii … pot să pună cîteva picături de apă pe limbă.  Pic de vin n-am mai gustat.  Pentr-o ţîr’ de băutură Mînca-o-ar mormîntul gură!  Ia scoate-o duşcă de vin.  M-aş face ... Firicel de iarbă mare.  Are-oleacă de gustare.  Să gătescu o mulţime de vase pre mare  Decheval ... mulţime de oameni avea.  Aceasta sumă de stîngini să să scrie la rubrica lungimii.  Grămezi de oameni morţi zăcea.  Cînele dormea la ameazăzi în iasle deasupra unui maldăr de fîn.  În tot minutul răsărea mulţime de steale.  Pănă la amiazăzi au făcut o îndestulă somă de cărămizi.  Mulţime de raci.  O sumedenie de sate.  Se deschide ... uşa odăii din dreapta prin care năvăleşte o droaie de copii.  O puse peste vraful de scrisori.  Masa de invalizi stă acum cuminte în faţa mausoleului.  Adunam lîngă mine un morman de pietricele.  Un număr incalculabil de tablouri.  Mulţime copleşitoare de copii.  Foc oraşului că da, Grămada de turci ardea.  Toţi cine vor bea de apa aceasta, însetoşa-se-va iară.  Ia de toate bucatele la tine ce se mănîncă şi veri strînge la tine cum să fie ţie mîncare.  Mănîncă de tot pomul raiului.  Luă cu mîna dereaptă de lacrămile ei şi unse ochii celui împărat  Împăratul ... dzise să se vînză de pînea lui cîte 2 chile într-un galben.  De o pîine gustăm şi dintr-un păhar băm.  Şi-i va da de toate ce i-a trebui.  Au strînsu de acel mohor ... că să făcusă foamete în ţară.  Unde va Dumnezeu, sunt şi bani, şi prieteni, şi de toate.  Cel ce are bunătate are de toate.  Să cumpăr de aceste bagateluri?  Băui de acel vin ce se părea că este băutură dumnezăilor.  După ce văzu că nu mai are de niciunele, şi nici părinţi, se puse pe un plîns.  Se găsea orice ai fi vrut să cumperi de îmbrăcăminte şi de casă.  N-avem de nici unele, măiculiţă dragă.  La Ţarigrad ... De toate a cumpărat.  De aceste săbii ne trebuie nouă!  Cînd de acestea tu mi-i da: Mure coapte-n postu mare.  Şi să-ţi dea părinţii de toate.  Tănase se uită prin talerele tuturor, să vadă cine mănîncă de post şi cine de dulce.  I-am dat mîncare de post.  Hrăneaşte Domnul toate oasele lor, Unul d-inse nu se frînge.  Nu le dă platoşe, nice arc ..., nice altă nemică de armele vonicilor pămînteşti.  Arătînd cu mîna sa meare, cerea de-acealea.  Africa ... are jivini de destule feliuri.  Mulţimea păsărilor de tot soiul şi feliuri ... ce cîntă.  Stau rînduite, peste un zăblău vărgat, arme de tot felul.  Fluturi mulţi, de multe neamuri, vin în urma lui un lanţ.  Nepoate, mai mîncat-ai sălăţi de acestea?  Iau un merişor d-alea, îl bag în gură să-l mănînc.  De asta  mai am.  În curtea mea şi-au întins pînzele păianjeni de toate rasele.  Şi turna ... Grîu mărunţel de cel roş.  Mai trimite-mi cîte o carte ... Şi n-o scrie cu cerneală, Că de-aceia-i multă-n ţară.  Voia numaidecît să beie apă de cea fierbinte.  Atunci nu erau care de acestea cu foc, care să meargă fără cai.  Să pască iarbă d-a dulce.  Cîte-un handrălău de cei mari.    Cerul însă îi albăstreşte partea de la mijloc.    De la lanţ cu vro cîţva stîngini să va trage într-o parte.  De la noi a treia casă Supărată-i o nevastă.    Să-i aduci domnului chimist, în laborator, probe de peste tot.  
       Vîrvuri de munte, Să s-aprindă să le meargă para, Să lăţască fum pre toată ţara.  În margine de tîrg era o casă mică.  Ajuns-a el la poala de codru-n munţii vechi.  Ea bătu cu pumnii în trunchiul de copac.  Fă-te tu cerşitor la capătul ist de pod, şi eu la celalalt.  Tot da către fîntînă zor, Sub tei, la margine de drum, S-oprise pe rezor.  Un corb, care stă pe o culme de munte.  Se întrevedea un colţ de cîmp.  Dănuţ pipăi sfoara ca pe un tăiuş de sabie, cu vîrful degetelor.  Văd bătrîna curte boierească ... cucuiată pe o muche de deal.  Se vedeau numai nişte vîrfuri goale, îngheţate, de plopi.  La un cap de measă Mi-este-un jeţurel ... Cine-mi şede-n el? Bunul Dumnezeu.  Un purcel creţ Într-un fund de coteţ.  Aciaste picioare nu-s de om, ce sîmtu de cei trei ce perdură Sodomul şi Gomorul  În vreame cînd veni Domnul Hristos pre lume ..., foarte în multe trupuri de oameni întrase diiavolul.  Aripi de porumbiţă.  O vrăbiuţă ce să încuibadză În streaşină de casă deacă să-nsăradză.  Idol ... chip de bodz în piatră săpat sau în metal vărsat.  Un ochi de fereastră.  Gerul ... pe feţe de copile înfloreşte trandafiri.  Un părete de vechi palat  inimei pe tăcute numele ... eroilor.  Ziua tologit în soare, pîndind cozile de şoaric.  În zidul lung şi înalt al monastirei, ... se văd fereşti cu gratii negre, ca ferestrele de chilii părăsite.  Casa cu nebuni, strivită în adăpostul zidului uriaş de fabrică.  Ne-mpinse-n gloata sumbră sub un umbrar de rateş.  Ochiuri de fereastră, cît pumnul, se uitau chiorîş la stăpîn.  Vitraliu de catedrală.  O subţire siluetă de brună.  Paris e leagănul tău sfînt, Trăieşti în braţe de cocotă.  Spate late de bărbat.  Dulce-i gura de diac.  Dragul meu cătană, vină loveşte coarnele acestea de cerb.  Piepţii dă cămaşă.  Tur de izmene.  Ochi de broască. Schelete de cal. Păr de cămilă. Frunte de copil. Giumătate de cap.  Bun sosit la noi, voinice, zise craiul cam cu jumătate de gură.  Cuconu Ioniţă scoase două sferturi de irmilic şi le dădu lui Gîrneaţă.  O jumătate de mustaţă Pe la jumătate de cale ... Mă-ntîlnii cu ceas rău.    Şi am dat a patra parte de sat din Rătupăneşti  Întărim ... pre a lor drepte moşii, giumătate de sat de Frăsuleni, parte din gios şi cu giomătate de pod pe dubase piste apa Prutului ... şi pe a patra parte de sat de Miclăuşeni  O jumătate de porţie de varză cu carne.  În mijloc de besearecă cîntu Tinre. Atunce stătu Pavelu prin mijlocu de ei şi dzise.  Trecea ... pre mijloc de casa mea.  Păsări cădzură pre mijloc de pîlcul lor.  Eu ţi voi spune sfîntul nume Fraţîlor miei şi-n mijloc de lume.  În mijloc de codru-ajunse.  Sosesc la mijloc de ţară, unde era durat satul împărătesc.  pare un început de apă care se afundă repede în pămînt.  Căţei, cîini şi dulăi, toţi latră. Omul trece paşnic prin mijloc de drum, nici măcar pe lîngă porţile Domniilor Lor – dar ei latră!  Dear, cînd am fost La mijloc de cale, De cale, de cărare, M-au întîlnit Vîntoasele.  Sfîrşit de drum.    O regiune anumită de aer.  Nu va putea purta grije a doo ţări, ce sunt de margine.  Precum arată scrisoarea sa la tabla de margini  Cel de mijloc între alb şi între negru să zice vînăt.  Termeni ... de margine ai proporţiei.  Bengala este supt gradul de lungime 103.  Grămădi Pavelu viţe de vie multe.  Viţă de vie, Tot învie Iară viţa de boz, Tot răgoz.  Să dusă ... la Tiverie împărat, carele era beteag de un ochiu.  Iară sara să va afla boul ... de vreun ochiu orbit ... să giure văcariul cum n-au făcut el vreun vicleşug.  Neputînd sta pre picioare că era bolnav de picioare.  L-au sluţit de nas şi de buze.  Pot să fie folositoare împotriva durerilor ... revmatismale hronece seau de închieturi.  El se bolnăvi de ochi StatuPalmă: Bătrîneţele m-au făcut olog de picioare.  O apucă un ... leşin la inimă cu dureri de cap Se zice că boul e ciumpav de coadă, berc de coadă sau ciopîrtac cînd are coada mai scurtă.  era ... ursuz pentru că suferea de stomac.  Tocmai atunci intră şi baba Catinca, uscată şi adusă de şele, dar voinică încă.  El se văita de cap.  O ruptură de pleoapă mai adîncă o mai cos, o mai cîrpesc, cu ajutorul meşterului Esculap.  Un ţigan saşiu şi ştirb de gura toată o să-l bată toată ziua.  Eşti bolnav de inimă? ... – Şi eu cam sufăr de inimă.  Trei jugănei gălbiori ... Pintenogi de trei picioare.  Dumnealui era foarte rău de frig.  Un granit greu de înlăturat.  Mergea tot înainte prin locuri pustii şi cu greu de străbătut.  Şi cerca să vadză pre Iisus cine iaste şi nu putea ..., că de stat era mic.  Şi era Svinţia Sa ... pre chipul trupului de mare, mijlocii.  Boii mari de trup.  De trup eşti mărunţel, nu-i vorbă, dar la fire eşti mare.  Mitropolitul ... era slăbuţ de trup.  Nalt e de statură Şi-ndesat păşeşte.  Mititică eşti de stat Şi dulce la sărutat. de mijloc Era la stat de mijloc.  La trup de mijloc supţire Şi nalt la a sa fire.  Domnul B. era de mijloc la făptură.      Pentr-aceea pasările zboară aşea de pre sus.  Să părăsească o ... cetate atîta de mare.  Lănţugariul ... nu poate ridica lănţugul aşa de sus cîtu ar trebui.  Legarea ... aşa să fie de tare, cît să stringă tăieturile laolaltă, iară mugurul la lemn.  Cum ar fi cu putinţă să fie numai un om viu în aşa oraş de mare, cu
      toţi oamenii împietriţi.  Atît de albă faţa-i       ş-atît de nemişcată.  S-a făcut în casă o duhoare aşa de grozavă, încît bărbatul pe loc sa trezit înspăimîntat.  Cînd venea ea, nene, dobora copacii: aşa de iute mergea.  Pasărea ... scotea sunete atît de puternice. Dacă te apropii aşa de mult, nu-ţi mai face impresie.  Părinte, ... eşti aşa de gras şi voinic!  Facem o tăietură crucişă aşa de lată pre cît e sîmburul mugurului.  Floare tot aşa de rumănă ca şi obrajii Dochiei.    Ce de mai ţepi aş face, stejar, din codrul tău!  Ce de oameni, apă! Prin îndemnul său, ce mai de pomi s-au pus în ţinterim!  D-apoi, acolo, aoleo! ce de păzitori mai sunt!  Doamne, ... cît de late erau palmele!   Cît de mare-i pămîntu, Ce-i mai rău ca urîtu?    Mitra este la o fată ... cît o pară de mare.  Ochii i-au ieşit afară din cap cît cepele de mari.  Făcu ... doui drugi cît casa de înalţi.  Cînd stau pe stînci şi privesc drept Parcăs cît munţii de înalt şi de semeţ.  Cît caşul de alb.  Un colac  Tocmai cît masa de lat.  Să te bată Dumnezău Cu o botăn patru dungi Cît ţi-s spatele de lungi.  Măgariul să stricasă mai rău, şi cu atît îl acoperisă muştele nespuse de multe.  Nu-i da niciodată destul de mîncare.  Acei pitici nemărginit de mici aveau regii lor.  Să facă baia mai potrivită de caldă.  D-na D. era destul de durdulie şi cu greutate.  Băi exagerat de fierbinţi.  Îi puse confidenţial pe genunchi o mînă surprinzător de mică.  Văzu un şearpe uriaş de mare.  Orice feal de dobitoc vrînd să saie preste gard la vie ..., să nu aibă nice o pagubă cela cu gardul.  Rodirea să va răduce spre ceale patru ... feliuri de funduri, precum: ţarini, fînaţe, vii şi păduri.  Cetăţeanii şi orăşeanii ... fac tot fealiul de vase şi alte lucruri trebuincioase.  Alt fealiu de vieţuitoriu iaste cel cuvîntătoriu şi alt fealiu cel necuvîntătoriu.  Din lîna lor ... putea să facă un feliu de postav.  Neîncetat vedem felurimi de mărfuri viind din Austria.  Pesemne, boierule, ... ţi s-a făcut urît unde am tot spus anume toate soiurile de paseri şi de jivine care trăiesc pe la noi, la munte.  Ţi-oi face eu altfeli de bucate.  Eşti un feliu de vrăbioi închircit.  Astfel de locuinţe nici vorbă că nu mai sunt astăzi.  Fel de fel de pastrămuri ... spînzurate pe cîrlige.  Staurul nu are iesle ... şi e mai mult ... un fel de adăpost pentru oi în nopţi geroase.  Nu se îndura să dea fetei niciun fel de zestre.  Lîngă vale se întindea un fel de crîng lat, mai mult un fel de iaz.  O grădiniţă cu tot felul de sămînţă.  Un vînt ... trece lărgime de 7 leghi pe fiiştecare ceas.  Să zice că are lemnul mărime de trei coţi.  Cea întîie corabie de 84 tunuri s-au slobozit în mare astăzi.  Numărul oamenilor să socoteşte a fi de 800 milioane.  Staolul oilor nobile să fie cel puţin de 12 picioare înalt.  Alergătorii ... sunt datori a face jurul pieţii ..., adecă o cale de douăsprezece verste.  Cînd era soarele de două suliţe pe cer,  a plecat în lumea largă.  Aş fi voit să fiu mai degrabă de un stînjen sub pămînt, decît în această ruşinoasă stare.  Dacă-i omul ... boier mare ..., se cunoaşte cale de-o poştă.  Zăpadă de un cot.  Magdalena era de-o şchioapă.  Viteza de ... 125 km pe oră.  Şi pe Dunăre vîsliţi ... Cale de vro trei conace La vale.    Făcînduse din vrun metal doă globuri, a cărora diametrul (osie) ar fi cîte de o palmă.  Făcuse drum de cîte şaizeci ... kilometri pe noapte.  Iară denaintea scaunului împăratului, ca la cincidzeci ... stînjeni de departe, era o groapă a unui om mort elin.  Preste 20 ... mile de aicea iaste părete.  Şi era stîlpii depărtaţi unul de altul 170 ... picioare.  Era departe d-aci ca la paisprăzece stînjini.  Locul alergării este zece minute afară de oraş.  O rîpă adîncă, de o zvîrlitură de largă. O prăjină tare pînă la 3 stînjini de
      lungă.  Marea are numai 50 ... coţi de adîncime.  O căsuţă singuratică pe care era crescut nişte muşchi pletos, de o podină de gros, moale ca mătasa.  De lotri era aice doauăzeci şi patru.  23 de căldăre  Şi o sută de vonici era puşi ... straje pregiur groapă.  Că a mea iaste toată fiara dumbrăviei şi dobitoacele întru mii de munţi.  S-au găsit prin lucrări că într-o mare furtună răpejune vîntului nu esti mai mult decît 18 au 20 di leghi într-un ceas.  Alexandru întră în catarc cu treizeci de mii de oameni.  Patru mii de călărime aleasă Făcu să să strîngă.  Le arată un şir cu noaăzeci şi opt de inele.  Înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi.  În fiecare an se clădesc sute de binale.  Cere să-ţi dea douăzeci de corăbii.  Pe zeci de mii de hectare, braţele Tamisei se desfac în nenumărate canaluri.  Sute de dorobanţi aliniaţi pe două rînduri.  O vacă elveţiană care dă patruzeci de chile de lapte pe zi.  Maşina mergea egal, rulînd cu 80 de km la oră pe asfalt.  Ia să-mi daţi cinzeci de iepe.  Dumnedzăul tuturor, celuia ce i-i scaunul pre heruvimi, celuia ce-i dvorbăsc înainte mii de mii de voievodzi îngereşti şi-i slujescu întunearece de întunearece de îngeri.  Sta muscalii din Cirimuş pînă în Ehorluc tot om de om.  Amîndoi vajnici vînători ... colindau ... prin locurile acestea, – că prin locurile acestea erau codri de codri.  1 maje de morun  Şi apoi l-am răscumpărat eu acel sat, împreună cu ... trei fălci de vie la Cotnar   feardel(e) de mălai 4 pre vreame fomeţii  Au dat ... cîte o ocă de miere.  Agiunsese mierţa de mălai ... la 4 lei.  cuprindea atîtea pungi de bani  O găleată de fărină se vindea în cetatea aceea cu o sută şi şepte ... florinţi.  Va da popei ... o claie de grîu şi o fiardilă de ovăs.  Să-i dea un car de lemne la Crăciun.  Omul din 8 funţi de mîncare şi beutură, carea au înghiţit-o ... pierde jumătate.  Omul cel crescut cuprinde întru sine 251 bucăţi de oase.  I-am turnat pe gît cîteva linguriţi de apă.  Socoti ... cel mult 8 sau 10 chilograme de carne.  O pălărie ... se plăteşte cu o chilă de grîu.  Poţi zidi o lume-ntreagă, poţi s-o sfarămi ... orice-ai spune, Peste toate o lopată de ţărînă se depune.  Culege o poală de somnoroasă.  Douăzeci şi patru de stînjeni de lemne.  Să-mi dea ... pe fiecare zi o baniţă de jaratec.  Un sac de grîu.  Baba ... ieşi ... cu un braţ de lemne.   Să-mi trimiţi la curte o căruţă de pepeni, ai înţeles?  Treizeci de prăjini de pămînt ... în prunduri.  Şo litră de lapte dulce ... să mănînce.  Să te miluiesc şi eu C-o mînuţă de tărîţă.  Pînă ţese-un cot de pînză Codrul nu mai are frunză.  Şi cumpărară Nouă oca de fier, Nouă de oţel.  Ŝį dR-a uòR.    lume(a) de pe lume Lumea de pe lume s-a strîns.  În cafenea e lume de pe lume.  Lumea toată de pre lume Ne-a şi pus urîte nume.    Să-i fie lui ..., tot satul, cu tot hotarul ... din cîmpu, şi din pădure, şi din apă, şi din dealul cu viile. Însă această funie du preste tot hotarul, cîttăă să va aleage du preste tot hotarul  Urcase zidul înalt de peste cincisprezece coţi.  Auzeam zgomotul vîslelor, năvodului, clipocitul apei, deşi era la o distanţă de peste un kilometru.  Vîntul de nord ... este primejdios pentru sănătatea multor persoane.  De acolo pre toţi priveaşte.  Muntişoru ăla ce se vede d-aici.  De acolo o să vază toată curtea.  înfăţoşînd la toţi zece paşi un nou punt de privire, arată o varietate drăgălaşă.  Sunt frumoase puncte de vedere în acest parc.    Deci să scrie de stînga cătră direapta.  Îi numără coastele de o poştă.    Şi Duhul Tău cel Sfînt ce mă-nvaţă Să nu-l depărtedzi de cătră mine.  De cătră faţa Ta mă voiu ascunde.  Deci omorînd pre frate-său Amon şi fugind de cătră tătîne-său, abiia s-au împăcat cu el.  Mlădiţele care au crescut din rădăcina frăgariului, aşa se sapă şi se deşdină de cătră rădăcină.  Văd multe urme cătră tine, iar de cătră tine nici una.  Nepriiatenii ei cei slăbănogi au fugit de cătră faţa ei.  Îşi întoarce faţa de cătră dînsul, zicînd: „ce mă foloseşti, ticălosule aur!”  Vine un tren de cătră Braşov. Ana s-a întors pieziş de cătră el, observîndu-l o secundă cu coada ochiului.  Nica venea de către grădină.    Toate aceste planete se învîrtesc pe după soare ... de cătră apus spre răsărit.  Suflă zioa de cătră mare spre uscat.  De cătră vîrf pănă la poale, trunchiul bradului e zdrelit.    Iară deacă audzi sunetul vîntului şi întoarsă ochii săi de către Domnul şi căută către vînt, atunci îndată începu a să afunda.  Se auzea de cătră graniţa Bohemiei ... o cumplită dare ... cu tunuri.    Înceape a să îndrăgi vatra, pentru un vînticel ce vine de la munte  Frig şi vînt de la răsărit.  Vîntul ce bătea de la miazănoapte.  Italia e spre apus de la Grecia.  Acestea  fără veste loviră pe Mihaiu de la spate.  Vîntul de la nord.  Bate vîntul de la sfinţit.    De la sfîntul scaun din ceriu caută Domnul Cu ochii Săi cei sfinţi.  De la acest loc să vede muntele Athosului, care acum să cheamă Sfeîîntul Munte.  Eu, privindu-l din pădure, Las aleanul să mă fure Şi ascult de la răcoare Pitpalacul.  De la fereastra mea văd bine ce se petrece peste drum.  Trage cioară Din vioară Să s-audă de la moară.  Poate că se vede de la poartă prin ferestre.   De la uşă ... se auzea strigîndu-se „Gore, Gorică”!  Cînd eram noi stăpîni peste toate pămînturile noastre, ... clopotul acesta nu se auzea de la hotarele moşiei.  Glasul bărbătesc de la capătul firului nu părea supărat sau mirat.  Cîntă, mîndră, trăgănat, Să te-aud de la Bănat.    Au început moscalii a-i bate şi de pe apă, şi de pe uscat, cît i-au potopit.    El era tras în trecut, vedea răsărind domni ... – îi asculta de pe tronurile lor, în învechitele castele.  Daca răcneşte aşa, aude cineva de pe drum.  Şi apoi, stînd locului, de pe înaltul movilei am privit cu mulţumire la cele ce făcusem.  El nu-şi mai ia ochii de pe mişcările ei.  stă cu botul sub uşă ... vă simte de pe scară.  Felix îl zărise, de pe fereastra geamlîcului.  De pe dealul acesta am văzut cîndva ... focurile răscoalei ţărăneşti.  Eu m-am uitat de pe prag, Pînă l-au jurat sub steag.  Coasta de est a Coreii.   Inundaţiile au lovit întreaga insulă şi îndeosebi partea de nord-est. Coreea de Nord.  Rătăciră în pustie fără apă; calea de cetate io vor fi nu aflară.  După înaltul ceriului de pămînt învîrtoşă Domnul milostea Sa. La jug se prind întotdeauna doi boi; unul de „brazdă” ... şi altul „de om”.  Să mergi pe Milcov mai în jos, unde vei da de tabăra noastră şi vei întreba unde staţionează fustaşii.  A da de vale. Numai iată ce dau de o fîntînă.  Îl căuta toată ziua şi ca să dea de dînsul, nicicît.  La cîmp dai de popă; la deal dă popa de tine.  Am dat de ele  adineauri, făcîndu-mi valiza.  Porni spre fundul curţii spre a vedea dacă putea da de cineva.  Şi te du pe cel pîrău Pînă-i da de făgădău, Cacoloi locuţul meu.  Merg ei cît merg, şi deodată dau de o comoară.  Dar cînd colo, dă iar cu ochii de Ivan.  Ridicîndu-mă în picioare, am dat cu ochii de harta ţării.  Cînd se văzu în picioare şi dete iar cu ochii de noi, se zbîrli din nou.  Barba-n pămînt iajunge şi genele de piept.  Cercaţi voi marea cu degetul, dar ia! să vedem, cum i-ţi da de fund?  Ajungînd de marginea eleşteului. Sapă, frate, sapă, Sapă, Pînă cînd vei da de apă.  Grîul care dă de grindă Doar cu plugul se colindă.  Pe cea vale nourată Merge-o fiarăncornorată: Suflet n-are, suflet duce, De pămînt nu mai ajunge.    Să-mi aleg un cal porumb, Scurt în gît şi lung în trup, Coama să-i dea de pămînt.  Îl va bate cu capul de păreate, pănă-l va omorî.  Marea valuri nalte urlînd să rădice Şi să le izbască de munţi, să-i despice.  Îl trînti de pămînt şi se puse pe şea în locul lui.  Lovindu-să de o piatră, ... îndată ş-au deschis ochii.  Cînd era-nspre sara zilei a treia, buzduganul, căzînd, se izbi de o poartă ... şi făcu un vuiet puternic şi lung.  S-o trăsneşti cu capul de păretele cel despre răsărit.  Apucă masa şi o trînti de duşumea.  Dete poarta de perete şi trecu înainte.  Vei da cu dînsa de pămînt.  Înăuntru se deschide de părete uşa odăii din dreapta.  Şi ei abia apucau a se feri, izbindu-se unii de alţii.  Se dă cu fruntea de parapet.  Lîngă salce o bătrînă Cu trei caftanentro mînă ... De petre bătîndu-le.  Mă dau cu capul de scară.  Suflă vîntul ş-o clăteşte, De toţi spinii mi-o loveşte.  Trîntise căciula tată-său de zid.  De grindă că îl izbea, La pămînt că îl trîntia.  Iară deaca vine sara, atunce ei să odihnesc pre pat de răpaos.  Şi au ales loc de război la strîmtoare, la Valea-Albă.  Rătăciia în pustie ... şi oraş de lăcuire nu afla.  Să-ţ iai banii ce ai dat pre acel loc de casă înapoi  Sădesc pomii lor în pămînturile ceale de arat.  Veninate sînt dară căşile de jocuri şi făgădăiele. Nu să ştia că drumul ... nu era de umblat pentru artilerie.  Locul ce mi s-a hotărit de lăcaş nou.  La locul cel de luptă altul să vie chema.  Un loc de dormit între nişte ziduri deşerte şi umede.  Căruţa ... soseşte la locul de întîlnire al vînătorilor.  Un singur loc de intrare este.  Avea un salonaş şi o odaie de culcare.  Sala de disecţii.  Pe cele două versante ale dealului ... erau maidanele mele de haimanalîc.  Un turn de strajă, păstrat şi astăzi.  M-am coborît să-mi cumpăr ţigări într-o staţie de încrucişare, în care trenul se oprea cîteva minute.  El a purces pe jos, poftind să vadă Cetatea cea de scaun.  Eu i-am luat locul de caraulă în pătul.  Căruţele cu coviltir ... se îndreptau, grămadă, pe un drum de ieşire.  Odăile de serviciu.  Locuri de muncă.  Camera de culcare.  Sala de mîncare.  Sala de spectacole se umpluse pînă la refuz.  Primarul Focşaniului, ... a anunţat că a pregătit ... locuri de cazare în internatul liceului.   Casă de sănătate. Post de observaţie. Scara de serviciu. Bandă de circulaţie. Pistă de avioane. Deci, singur pă un cal, au apucat muntele pînă n-au mai avut cale de cal.  Părăsi drumul de căruţă.  Călugăriţa să cheamă şi iaste vas de besearică.  O ladă de car  Într-o flotă punea toată oastea de uscat.  Tata i-a dat un ceasornic frumos, mama – o besectea de toaletă.  Pietrele de mormînt ale familiei domneşti lipsesc cu totul.  Ema se uită la un ceas mare de perete.  Atunci e la locul lui şi sacul de spinare.  Creionul gros se ridica roşu în dreptul oglinzii de poşetă.  Îşi trase peste cap rochia uşoară de casă, rămînînd într-un jupon.  Pascalopul era îmbrăcat într-un costum de oraş.  Pietrele de moară.  Înaintă ... înfăşurată într-un vast prosop de baie.  Toţi au ceasornice mari ca nişte busole de submarine.  Rufele de pat nu-s gata.   Cuţit de bucătărie. Orchestră de estradă.  Văzu aciia un om neîmbrăcat în veşminte de nuntă.  Pe malurile Vienei, în faeton de gală Cezarul trece palid, în gînduri adîncit.  Or să vie pe-a ta urmă în convoi de-nmormîntare.  Îi zise să ia inelul de logodnă ce se află în degetul Ileanei.  Stau ... în haine scumpe de paradă.  E darul ei de nuntă.  Rochii de bal.  Hainele de joacă ... erau acum folosite din plin.  Găina care-i de nuntă Mai bine trebe ţinută.  Am dat ... o oală cu sarmale de drum  Gătindu-şi toate cele trebuincioase de drum, a doua zi ... s-au sculat.   Aşeza lucrurile de călătorie.  A sfîrşit toţi banii cîţi i-a luat de drum.  armă de război.  Un lanţu de măsuratu.  Peană de scris.  S-a făcut întîia cercare a sistemei cei nouă de luminare cu gas în piaţa Concordei.  Aveţi ... foarfecile, cotul, fierul de călcat.  Găsi dalta şi uneltele de sculptură.  Aveam o pasiune mare: mic cum eram, să lovesc sîrma de telegraf.  Oamenii nu mai duelau cu găvanele pe deasupra maşinii de gătit.  Pămînt mărunt, trecut ca prin maşina de tocat.  Roţi de transmisiune.  Totodată, colectiviştii au făcut şi un canal de scurgere a apei.  Colectivul ... a produs peste 250 site de cernut.  Unelte de muncă.  Maşina de scris însoţea ... cascada cuvintelor lui Giuseppe.  Un aparat de fotografiat.  Aparat de radio.  Mijloace de transport improvizate.  Utilajele de deszăpezire ... au ajuns cu mare dificultate.  Strecurătóri di laptį.   Ţevile de apă. Cuţit de tăiat. Oală de fiert. Răzătoare de morcovi. Lingură de supă. Unelte de mînă.  Măhrămile ceale de şters ... să nu se speale ... cu alte rufe  Trebuie să te uiţi la lemnul cel de altuit.  Trei rînduri feţe de perini   Buruieni de leac. Să îţi arate locul şi lemnele cele mai bune de foc.  N-aveam ... Nici ţol de-nvelit, Şi nicio putere!  îşi puse-n brîul verde un fluier de doine şi altul de hore.  Dumnezeu n-ajută celui care umblă cu furtişag, fie lucru de purtat.  Pentru babă ... fata era busuioc de pus la icoane.  Că brîul de-ncins mi-a fost lung, Dar brîul meu astăzi mă strînge Mîncau pe cont, într-o încăpere aparte, cu hîrtie de împachetat întinsă pe mese.  Cîteva covoare ... de pus pe jos.  Ghemuit în foaia de cort, sublocotenentul Măgură avea, pe faţa albă, prea tînără, un zîmbet şters.  Duhneşte şi îmbălsămează a paciuli, apă de păr şi lavandă.  Avea pantofi ... mici şi trainici, de cutreierat lumea în lung şi-n lat.  Că n-am pînză de-a-nălbi.  Hîrtie de scrisori. Funie de întins rufele. Cositor de lipit. Podoabă de cap. Cremă de mîini. Loţiune de faţă. Pastile de stomac. Ruj de buze. Lac de unghii. Cuiele de potcoavă.  Strîmbă-Lemne ... lua stejarul ... îl îndoia cu mînile şil făcea obadă de roate.  Vargă dă coasă.    Bucate de mîncat  Gonind apele ceale amară, care nu era de băut.  Dimineaţa îmi dă maică-mea de mîncare meare, peare şi struguri.  Am dobîndit şi eu un os de ros.  Furam cîte un porumb de copt.  Doi caşi ... să ne fie de prînzare.  Trei-patru ouşoare, Să le aibă de mîncare.  Un berbece de frigare.  Altul nu găseşte apă de băut.  Pui de gătit. S-au apucat să facă ceva de gustare oaspelui său.  Dumnezeu n-ajută celui care umblă cu furtişag, fie lucru ... de-a mîncării, fie orice ... a fi.  Adă şi ceva de gustat.  Furnicile ... se aruncă orbeşte oriunde cred că e ceva de ciupit.  Ceva de mîncat.  Dă-mi ceva de mîncare Să nu plec cu supărare.  Cerşia cîte una alta de ale gurii.  Îi dădu să cumpere de-ale mîncării.  Iarna poartă lemne-n spate, Vara taie grîu în parte, Şi tot are de bucate.    Creşteam gîndaci de mătasă foarte mulţi.  Puse acum în cele după urmă în mişcare şi fabrica de lumînări.  Unde aţi cumpărat postavul de manta?  Fabricile de postav.  Atelierele uriaşe ale manufacturii de tutun Belvedere.  Are un debit de tutun Spun oamenii c-au venit ... vagoane cu făină de pită.  Gospodăria va cumpăra 35 vaci de lapte.   Tiparniţa de bani. Sfeclă de zahăr.  La ieşirea din Buftea, staţia următoare, a deraiat un tren de marfă.  Un depozit de cărbuni.  Magaziile noastre de grîu erau fostele chilii Cutia roşie de pălării ... e jos în maşină.  Privirea i s-a oprit asupra cutiei de scrisori, fixată între zăbrele.  Uşa casei de bani.  Şi minierii în abatajele de cărbuni Înmulţeau în safe-uri pachetele cu acţiuni.  Şteand de brînză.   Burduf de brînză. Oala de borş.  I-au vîndut Gavril lui Iordache opt dimirlii orzu de sămînţă  Cartoflele cele de sămînţă se culeg mai înainte.  Nu-i gîscă, ci-i gînsac, l-am cumpărat de semînţă.  Iepe de prăsilă.  Bărboşi gospodari, peticiţi-vă sacii! ... A venit ... grîu bun, de sămînţă Berbec de rudă.  a ţine loc de ... Lumînări ... băgate în gîtul unui clondir, ce ţine loc de sfeşnic.  Ţine loc de pieptar.  Tîrgul e un sat mai răsărit ..., în care hanuri lipite cu lut pe jos ţin loc de hotele.  Io-l întreb   sănătos, El cată paru’ de gros.  Aş zbura din creangă-n creangă Şi-aş căuta lumea de largă.  Să ne măsurăm de lungi.    Purcease ... la un deal, ce era, ... pre partea de cătră răsărita soarelui.  De cătră picioare îl ardea cu jeratec.  Eşti ca şi mortul de cătră trup.  Să nu mergi denapoia altor dumnezei, de cătră dumnezeii limbilor ce-s pren prejurul vostru.  Au mai aflat şi la rărunchii lui de cătră stînga, alte doă pietre.  Iar vel vistIieri are obicinuită şidere în strana dreaptă de cătră scaunul Mitropolitului.  Lănţugariul care stă de cătră vale nu poate rădica lănţugul aşa ... sus cîtu ar trebui.  La jug boii cei leneaşi şi mai mici la coarne se pun de cătră om.  Odaia de către stradă, ... era foarte largă.  Bădiţă de către deal, Ce laşi vreme-aşa uitată Şi nu vii la noi vreodată!    Lăcuia la ţară de cătră oraşul Pilusion.  Hotarăle Moldovei ... au fost pînă la Sarafiniţi de cătră Horodinca  Novomont ... e oraş de cătră Dunăre în Bulgaria.  Dînd războire de către Bosna.    Rusia este „cnuta colosală de la nord”.  Nu uita să laşi uşa de la drum deschisă.    Şi atunce, depărtîndu-să de lîngă curte, să dea năvala hatmanul cu ai săi.  Cînd vedea că dorm, se scula de lîngă mine.  Trist se scula  din patul împărătesc, de lîngă împărăteasa tînără.  Eu nu mă voi dezlipi de lîngă tine pînă ce nu teoi căpătui.  Nu îndrăznise niciodată să se îndepărteze de lîngă podul cu sălcii O fată sprintenă se ridică de lîngă foc.    Va lua de pre lîngă drum adăpîtorile ce s-au făcut să să adape călătorii.  I-au rupt dzaoa di pe lîngă grumadz.  pentru a nu răzleţii feciorii de pe lîngă sine, mai dură încă două case alăture.    Îşi luasă o fată a unei rachieriţe de pe Podul Vechiu  Să-nveţe-amor ..., virtute Şi romînul de pe Istru ş-al Carpaţilor muntean.  Tata culege ştiri despre neamurile noastre de pe valea Oltului.  Minerii noştri harnici de pe Jii, Fărîmă muntele în cioburi mărunte.  Căluşeri de pe Tîrnavă.  
       Plăiaşii şî satele de drum să dea pă jumătate  Masa e ... ca la cîrciumile de drum mare.  Scrisă în Vălenii-de-Munte, în şcoala naţională.  Stîna de Vale. Baia de Arieş. Curtea de Argeş.  de-a lungul Urmează pe faţa pămîntului bătaia razelor soarelui ... din creştet chezişe şi paralelă seau de-a lungul cu orizonul.  Ea merse-ncetinel ... ajunse la o peşteră, ... intră mergînd de-a lungul pîrîului, şi deodată o panoramă cerească se deschise ochilor ei.  Ţăranii ... au aprins de-a lungul Olteţului focuri sub rîpa lui.  Abia se tîrau de-a lungul şinelor.  Promenadele ... se întind de-a lungul mării.  A ghidat dezvoltarea oraşului de-a lungul unor artere drepte.      Şi eu trec  de-a lung de maluri, Parc-ascult şi parc-aştept.     Valea adîncă de la picioarele Hăsmaşului Mare.    Iese în galeria de lîngă iatacul său.  Toate păsările ies ... La voiosul luminiş, Luminiş de lîngă baltă.  La masa de lîngă sobă, un căpitan ... sta.  Copacul de lîngă zid.  L-au îngropat în cimitirul de lîngă curte.  Număram banii ... la o masă de lîngă bucătărie.  Frunză verde de salcîm, La puţul de lîngă drum Casă-naltă Şi frumoasă.    Vămăşiile celi di pi margini tot ei le cuprinsesă.  Popa David din Berivoiu-Mic de pe baltă  Dată în tipariu cu cheltuiala lui Simeon Pantea din satul Sălcioa de pe Ariaşi  Merge la băile de pe Sena.  În odaia pe care şi-o păstrase în casa de pe Strada Lăpuşneanu avea o mică bibliotecă.  Vîntul fluieră ... prin sălciile de pe şanţuri.    Îndată alerga cei de pre lîngă el şi, încă fiind viu, îl dezbrăcară.  Daca ... lăsa provinţiile de pe lîngă mare următorilor lui Antigon, împărăţia perşilor nu s-ar fi biruit.  A mai rămas puţină verdeaţă în frunzele sălciilor de pe lîngă gîrlă.  Părîuaş de pîngă moară, Cură limpede.  Răsboiul cel mare de sup Poltava.  Multe vechimi s-ar putea afla prin satele ceale de supt munţi în Ardeal.  O prea frumoasă fecioară de sub munţii cei mari ai Caucaziei.    Cari plecasă fuga din ordie a-i prinde cazîlbaşii cei supuş di pi supt munţi.  I-au tot ucis la sateli Ţurcanii de pe supt munte, la Cupca şi la Rădăuţi.  Deci prinse calul de frîu.  Au legat lama de un copaciu.  Acest palat se ţine printr-o gălărie lungă de palatu acesta în care mă aflu eu acum.  M-am ţinut de strană ca să nu cad.  A se ţinea ca orbul de gard.  Cadrele-aurite ce de păreţi sunt prinse Sub palidă lumină apar misterios.  Se simţi tras pe dindărăt, de mînica surtucului.  Încet trecu prin cerdacul cel lung, deasupra căruia streşinele ieşite erau suspendate de stîlpi albi.  Înfipsei de căciula mea o pană roşie.  Îşi ia boii de funie şi porneşte cu ei spre tîrg.  Muma Smeului ... se agăţă de ramure.  Omul ... plecă desnădăjduit, trăgînd de funie văcşoara.  De-o grindă groasă atîrna lampa cu petrol.  Se duce la nuc, îl apucă bărbăteşte de trunchi, îl smulge cu rădăcini cu tot.  Cu delicateţe ..., apucă de un colţ o hîrtie.  Ber-Căciulă scoase din nişte trăişti ... ce atîrnau de şaua calului nişte haine Cei prinşi erau spînzuraţi de toţi copacii.  Şede un bade c-o mîndruţă Ş-o ţine de cingătoare.  pune omului merinde-n traistă şi-i dă iapa de căpăstru.  Zăreşte aninat de părete ceva: o icoană cu faţa cătră părete.  De mînră prinseră-me ceia ce era cu menre. De mîni şi de picioare fu legat şi în matca focului fu aruncat.  O va ţinea de ţiţe.  Să mă iai de mînă şi să fii povaţă.  O spînzurară de cosiţe.  Aleargă ..., de genunchi ca să-l apuci.  Doi paşi îl ţinea de suptsuori după vechiul obicei.  Îl cuprinse de mijloc.  Cu mînule încleştate de ale tale picioare, Aşteptam dorit respunsul.  Ei se agaţă unul de altul.  Îşi pune ştreangul de gît.  Lăpuşneanu o apucă de mijloc şi ... o puse pe genunchii săi.  Fui în temniţă azvîrlit; purtai lanţul de picioare.  Cu braţele-amîndouă de gîtul meu te-anini.  Căciula parcă mă strîngea de cap.  Cînd auzi împărăteasa ... se luă cu mîinile de păr.  Se arunca de gîtul noii sosite.  O apucă de cozi ... şi-i astupă gura cu-n tulpan.  Copilul ... plecă grăbit, ţinîndu-se cu o mînă de brăcinarii pantalonilor prea largi.  În fiecare copac atîrnau oameni ... cu capetele goale şi cu tăbliţe de gît.  De piciorul drept din urmă al enormului muscoi era atîrnată o minusculă furnică.  Atenţia mea ... se concentra toată asupra unui fir ..., prins de marginea unghiei.  Pruncul se căţără de el  ca un păianjen pleşuv.  O lua uşor de talie cînd se plimbau.  Maria se prinde de pieptul lui Anton.  Şerpii frumoşi de mînă m-au muşcat.  Acasă cînd   maduseră, Cercei de urechi îmi puseră.  Mereo tinerea copilă Cu drăguţu ei de mînă!  Pişco  ţînţarii de mînă.  Un om ducîndu-se să fure un miel, l-a prins păgubaşul şi l-a trîntit de păr pînă ce i   l-a jumulit.  Să jucăm în giur, mînă de mînă.  Braţ de braţ păşesc alături, le stă bine laolaltă.  Cela ce se gîndeaşte asemănră-se undeei mariei, de vîntu lepădată.  Să strîngă troiane de vicol suflate.  Corabiia ... fu înghiţită de unde.  Petrece întru liniştea nopţii, luminat numai de lumina cea slabă a lunii.  Văd ... nişte scînduri aruncate de valuri.  Umările copacilor ... sădiţi de natură.  Găseşti pămînt ars de focuri.  Umbrele nopţii sînt aprinse
      de căldura zilei.  Precum acele păsări ... Ce se abat în şesuri ... Strîngînd ale lor aripi căzute de lung zbor.  Îndarn răsună vocea-mi de eco repeţită.  Făt-Frumos ... merse pe dîra trasă de piuă.  Iar în atmosfera grea de mirosul substanţelor închise în fiole, făclia arunca o lumină turbure.  Vede o căsuţă umbrită de nişte lozii pletoase.  Hainele lor sunt murdare şi terfelite de bucate.  Se aşterne o vale, ce e tăiată pe mijloc de apa Plăviţei.  Din apus să răsfira fierbînd un nor de-un rece vînt adus.  Şi codrul s-a pătruns de soare.  Era o încăpere ... vara încropită de arşiţă, în decemvrie zguduită de viscol.  Livezile întinse, bătute de ninsoarea florilor.  par piscuri calcaroase sau cloruroase sculptate de un lichid corosiv.  Apăru ... cu o panama pe cap, zgîrcită de ... multe spălări.  Cîteva căldări acolo, pe scîndurile crăpate şi înnegrite de ploi, vreo două tipsii, şi atîta tot.  Izlazul pîrjolit de razele fierbinţi ale soarelui.  Şovăi şi se frînse ca un turn surpat de cutremur.  Catifeaua ... pătată pe feţe de degete, de cerneală, de ceară.   Orbiţi de verdele-atîtor cîmpii, ... Ne duceam în peşteră să dormim.  Zgomotele ... erau însă atenuate de vînt.  Trandafir bătut de vînt, Te lăsai, maică, plîngînd.  Lovit de maşină.  Dzăcînd ... dzua de soare ars.  Era înfrumuseţaţi de un păr albu.  Cu faţa de frig învineţită Parcă te văd.   Cu faţa ... stricată de vărsat.  Rînji sub mandibulele puternice, ascunse de mustăţi uriaşe.  Ochii ei mari, ... erau întunecaţi şi mai mult de umbra genelor lungi.  Capul ei era atins de o calviţie totală.  Îmi povesti cu ochii înecaţi de lacrămi cum că a căutat pe fiul său.  Ochii ei painjiniţi de lacrimi se îndreptară spre el.  Înăbuşit de sînge,  au zis oamenilor să-l aducă la noi.  Un frumos landau ... venea înhămat de patru telegari roibi.  Căruţe trase de căluţi slabi ... abia mişcau la dealuri.  Aduceri de lumini.  Şi au pogorît ... pe vreamea seacerii de grîu.  Ardere de nişte corăbii, în mare  Să nu fie adus la judecată ... pe vremea culesului de vii.  Domnii locurilor ... trebuie să-ş areate rodirea de grăunţu, cu tragerea sau extractul sumii.  Prin cetate sînt multe zidiri de casă.  Începu iarăşi clădirea de mănăstiri şi biserici în Moldova.  Nişte şănţuleţe ca pentru scurgere de apă ... erau botezate tranşee.  Prăvăliri lungi de terenuri spre văi.  Ştii tu, mîndră, ce ţi-am spus la sapă de cucuruz?   Cutremur de pămînt. Priveam la cernerea de fulgi din jur. Se lăsase o ceaţă deasă, cu nori suri, prevestitori de zăpadă.  Se pornise un vînt aspru, prevestitor de ploaie rece.  Cîrma frîngease de greaţa undeloru.  Alţii mulţi era goli şi degerînd de ger şi de răceală îngheţîndu-se.  Să topeaşte ceara de faţa focului.  Şi cerea să vadză pre Isus cine iaste şi nu putea de năroade, că ... era mic.  Să nu cîndva poticneşti de piatră piciorul tău.  Şi leşinăm de putoare.  Şi fiindu-le strîmt de mulţîme îi dete patriarhul loc ... şi face acolo mănăstire.  Au trecut viziriul cu cîţiva, dar nu putea să treacă toţi de tunurile nemţeşti, care bătea în pod.  Şi podul încă s-au rumptu de năvala turcilor la mijlocul Nistrului.  Ca precum în borta pietrii brînca leului de groasă nu încape, aşa în întunearecul nopţii ochiul vulturului nu videa.  Să se ia sama la trupul soarelui fără ... a se vătăma ochiul de razile lui.  Pe poarta cea mare nu putea nimeni să iasă de norod  Grădinele înflorite răsună de glasul pasărilor. Petrecurăm toată noaptea tremurînd de frig.  M-am deşteptat de sunetul cel pătrunzător al clopotului.  Zăce copaci alămîi, carii de multă roadă atîrna la pămînt.  Garduri s-au rupt de ghiaţă şi de ape multe  Toate rodurile ţărilor calde iernează afară, fără a pătimi ceva de frig.  Un copaciu stufos, Ce de nalt stăpînea crîngu ne-a dat reazem sezînd jos. Abia vedeam de lacrimi.  Din acele cîmpii ce fumegau de pîrjol.  Scîrţie de vînt fereasta.  Rîul, împiedicat de stînci şi munţi, s-adună între codri.  Rămînea cu gîtul strîmb, de atîta uitat înapoi.  Scările răsunau de paşii greoi ai soldaţilor.  Adese stînd la cină simt lacrimile des, Nu pot mînca de lacrîmi şi trebuie să es afară-n vînt.  Paftale strălucesc de lumina soarelui.  De căldură Pe cîmp porumbul se usucă.  Viile se usucă de-un ... mucegai.  De tropotele jucătorilor se hurducă pămîntul.  Pe-afară Tenăbuşi de fum.  Şi simt cum de atîta ploaie Piloţii grei se prăbuşesc.  La închisoare nu te puteai odihni de răul ploşniţelor.  Bine că a ieşit soarele, că nu mai puteai trece de zăpadă.  Salcîmii trosnesc, le crapă coaja de ger.  Şi hăuie pădurea de cîntecul înalt Se bucură ţăranii şi-n suflet le e cald.  Era greu pămîntul de atîtea jivine.  Omule-s bolnavă moartă, Cînepa cade de coaptă.  Cum perë roua dĕ soarë!  Nenorocita Zulnie ... cu ochii muri de negreaţă.  Şi de-a soarelui căldură Voi fi roşie ca mărul.  Se repede între jghiaburile verzi de mucegai.  Pămîntul era sătul de ploi Doi băieţi hliziţi au buzele şi degetele negre de nuci.  Printre vagoane, mişunau hamali ... murdari pînă în lumina ochilor de cărbuni Peste cinci minute paharul îţi va fi iar negru de furnici.  La încetarea porumbiştilor, reapăreau miriştile sau lanurile ... cu paiul scurt şi aproape alb de uscăciune.  Cearşaful ... negru de murdar.  O hîrtie roşă de sînge.  Cumu-i apa cea de ploae ce să pogoară din nuări pre pămînt, în multe chipuri lucreadză.  Ceialantă rămăşiţă au udat-o cu apă de mare.  Fiind mare arşiţă de soare lăsă acest lucru.   În fum vînăt de tămîie.  Aud cîntări şi văd lumini de torţii.  Un miros de mere şi de gutui.   Pe gît simţi un gust de rugină.  Pe ape lucire de lună Şi pace-n văzduhul senin.  Pe deasupra voastră Împletesc cunună Razele de soare.  Zarurile zornăiau pe masă între cele patru capete strînse în jurul luminii de lampă.  Majuri pîntecoşi mestecau în cazane, din mers, cu linguroaiele – şi aburul de borş acru stăruia multă vreme pe cerul gurii soldaţilor.  Îşi trecu braţul sub perne, îşi ascunse faţa în parfumul lor stins de lavandă.   Şi lăsa un miros leşios de supă ..., de rîntaş.  Mirosul de untură.  Şi peste frumuseţea din noi doi Curg delicate razele de lună.   Apa de puţ e rece. Apă de izvor. Avram va să dea mie carne de berbece  Mînca tot carne de vacă.  Brînză de oi proaspătă  În lapte de oi stă hrana
      lor.  Aceasta este ... pricina semnelor de răni ce am pă piept.  Cărări vezi pe pietre roase? Urme de om însemnează.  Sîngele de martiri e plantă ce rodeşte.  Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici.  Ajunse la un bordei urît şi acoperit cu gunoi de cal.  Se ivea o îngerească umbră de om.  Sub umbre rari De pom cu floarea albă Făcea ... Ana salbă.  Trase prin aerul fetid o dîră paradisiacă de parfum.  La fel naţiile mici ... pete de muşte pe harta lumii.  Mănînc putregai de fag.  Îl hrăni ... binişor: numai cu ... ouă de găini.  Pămîntul l-ai udat Tot cu sînge de soldat.   Miere de albine. Ţipete de omini  Acolo vor hi plînsuri şi scîrşcări de dinţi.  Au purces pe paşa ... şi cînd au fost în dreptul curţii şi a porţii domneşti, s-au făcut slobozire de toate tunurile.  La cîntări de ceteră ş-în horă Să jucăm în giur.  Să aud huete de tunuri.  Ea trecea prin frunza-n freamăt Şi prin murmur de albine.  Îngîne-ne-vor c-un cînt Singuratece izvoare, Blînda batere de vînt.   Scîrţîirea de condeie dădea farmec astei linişti.  Numai eată ce aude glas de om.  Se aude un sunet de bucium depărtat.  Sună zgomot de zale.  Ascultă salvele de puşti şi tunuri.  Ţi-am dat feciorii şi bărbaţii Şi ţi-am dat plînset de femei.  Îi soseau în ajutor zgomote ... cîte un huruit de motor.  Din somn m-a trezit un zvon de glasuri.  Se auzeau sunete de pinteni.  Veni ..., în înserarea limpede, un boncăluit înăbuşit de taur.  Urlete, mugete, şuierături, bubuituri de tun, dangăte de clopot se amestecau într-un concert sinistru, formidabil Oamenii nu mai duelau cu găvanele pe deasupra maşinii ... nici cu stropiri de sifon în figură.  O maimuţă care ar încerca sonorităţile unei muzici de gură, suflînd la întîmplare cu buzele strînse.  Sunet de sirenă.  Un duduit de călcîie goale pe parchet.  Cîte un foc de flintă slobozea pîndarul.  Semăna ... a muget de animal.  Cîntece de mierlă şi ciocîrlii.  Ia să-mi daţi ... iepe ... Strănutînd de cîte o nare.  Rumăgătúră tĕ firiz  Vuiet de valuri. Ropot de grindini. Foşniri de rochii. Freamăt de frunze. Urlet de lupi. 1 potir de argintu cu discos, cu zveazdă şi cu lingure d-ergintu  Zdrobi-vei pre iale cu toiag de fier.  Avuţii de aur şi de argint.  Să-i dea ... galbeni de aur  Era tinsă o masă de marmură.  Stînginul cel de lemn trebuie să să pecetluiască cu peceate autentică.  Unele  sînt zidite de piatră, altele de cărămizi nearse.  Corabia cea de lemne uscate facută şi bine răşinată o facură cenuşă.  SfSîîntul Său trup s-au pus într-un mormînt de piatră.  Dă-m o foaie de hîrtie, un condeiu şi călemări.  Un surtuc de postav albastru.  Scaunul său de abanos.  Văzu că erea un palat foarte mare şi împodobit, carele erea zidit de marmur.  Acoperit cu o manta de purpură.  Lumînări de stearină.  Armurele lor de fier.  Casa era de zid.  Hîrtii galbene şi vestezite, legate cu fire de aţă albastră ..., le scoase, se uită la ele, apoi le puse pe masă.  După ce s-a făcut şi asta, s-a dat la o parte o perdea de catifea şi s-a deschis uşa.  Ştergarele erau de mătase.  Cismuliţe de brunel.  Colac de grîu.  Vălul de borangic îi cobora pînă la călcîie.  Cartuşele rugineau în ţevile de oţel Pe coastă, la urcuş, Din căsuţa lui de humă A ieşit un greieruş.  Trebuia să-i leg, strîns, cu un brăcinar de sfoară.  Două mari uşi laterale de sticlă.  Sărută iconiţa de argint.  Peste cămaşe poartă o flanelă spălăcită de bumbac.  Îl pofti într-o sală despărţită printr-o vatră mare de ceramică.  Colţurile de metal s-au coclit.  O năframă de in.  Şi-i fac copîrşău de nuc Şi-n groapă cu mine-o duc.   Ciorapi de lînă. Scurteică cu guler de blană. Pălării de pîslă.  Două crinte din lemn de tei.    O cădelniţă de argint poleită  Mînjéşti dă arjint.  Şi plănse, şi baltă de lacrămile se feace  Tătarii ... slobozia altă pînză de foc.  Ocheanurile sînt mari adunări de apă.  Vărsa din ochii săi păraie de lacrămi.  Aceste clădituri de munţi alcătuiesc împreună coaja cea tare a planetei noastre.  Un trup de ţărînă.  Romînii vărsară şiroae de sînge.  Se-nalţă ... P-ale ştejarilor vîrfuri, piramide de verdeaţă.  În unul din colţurile curţii era un puţ cu roată, lîngă care se formase un lac de apă.  Îndată după detunătură, mase enorme de fum şi de foc ieşeau din neşte case din colţul piaţei Zbura ca un gînd, ca o vijelie printre volburele de năsip ce se ridicau în urmă-i. Din gurile lui  eşia văpaiă de foc.  Marea de spice galbene.  Radem cu unghiile florile de gheaţă cari sau pus pe geam.  Plutea peste tot decorul acesta un nor de praf ca o apăsare.  Pe faţa albă, sticleau ochii în bură de lacrimi.  Trupuri omeneşti ... de carne şi de sînge.  Faldurile pelerinei lăsau în urmă un val de frig.  Hotărîseră pe urmă să treacă rîul de ghiaţă pe jos şi trăsurile să vină pe urmă.  Stratul de zăpadă rezistă peste ... an.  Vîrtejuri de nea. Sloi de gheaţă. Movilă de gunoi. Cărarea de prund. Torente de ploaie.  Prescurile să fie din făină de grîu curată.  Zaharaoa să face de tărîţă. Supă de linte.  Vom face plachie de porc.  Umerii, spălaţi cu săpun de Thridace ... cu care dă pe obraz şi împăratul.  Insula produce zahăr de trestie.  Opaiţele cu ulei de rapiţă La noi în familie ... Crema de lapte e o tradiţie.  Şi totuşi nimic nu se poate compara cu ... dulceţurile de fragi sau cireşe amare albe şi negre servite cu apă rece din fîntînă.  Îl hrăni ... binişor: numai cu ... zămă de găini bogheteşti cucuiete.  Úrdă să faĉe d’î zăru.  Găina ... trebe ţinută Cu pită de grîu ales.  Untdelemn de măsline. Mîncare de praz. Cărbune de lemn. Rachiu de secărică. Cu cunună de spini încununat.  Cînd va avea neştine pîră cu altul pentru niscare tufe de vie ... şi va tăia aceale tufe ... să-i să tae mînule.  Că era 12 rînduri dinpregiur în tot zidiul ca neşte 12 brîie de 12 pietri scumpe.  Părechi de boi am cumpărat.  Să fie acoperişul ori de olane ori de şindrilă.  Mi s-au luat o herghelie de cai  Îmbrăcămintea se alcătuieşte de un surtuc.  Un chioşc alcătuit de frunză.  Le-au trimis spre agiutor o flote alcătuită de 28 vase şi de multe fregate.  Aceste cuiburi să alcătuiesc de două pieliţe.  Codri de copaci sălbatici.  Oastea sa se alcătuia de patru mii pedestraşi.  Picase în nişte turme de ţapi furioşi.  Buchetul de flori ce avea în mînă.  Parcul meu se compune de doi plopi.  Această umbră luă o direcţiune către bolta de viţă.  Cînd vei da peste stoluri de grauri împuşcă.  Pe pieptu-i salbă De pietre scumpe.  Priveşte asupra oraşului întreg, pe acest amestec strălucit de palate şi domuri, vezi cum ... strălucesc ... vîrfurile tunurilor.  Două rînduri de albituri într-o lădiţă.  Ş-apoi în urma lui veneau cîrduri nenumărate de păsări.  Îi venea ... să adune cîte un mănuchi de flori.  Un zăvoi de plute şi de sălcii.  Branişte de frasini.  Ieşit-a-n cale ales alai De sfetnici mulţi şi mult popor.  Doi fraţi ... colindau cu potaia de cîni prin locurile acestea.  Tufişuri dese de lemn cîinesc.  Erau vreo opt clăi de fîn.  Începurăm iarăşi a urca ... un şir de coline lutoase şi seci.  Zgomotul pătrundea greu ... prin cele două rînduri de geamuri.  Colecţia de manuscrise şi documente a Bibliotecii Naţionale şi arhivelor franceze.  A luat în mînă un şirag de mătănii ... încrustat cu aur.  Staţionează şiruri de căruţe.  În hall, scaune de nuia albă.  Printre grădini cu gard de măcieşi El a purces pe jos.  Avea mustăţi pleoştite şi un mic smoc de barbă.  Împrejurul ogrăzii erau straturi de flori.  Avea ... o colecţie de taleri.  Garduri de sîrmă ghimpată.  La o poartă, o ceată de copii se joacă în soare.  Roiuri de raze ne joacă-n obraz, Proaspete vînturi ne scaldă cărările!  Dovezile se strînseră ca un mănunchi de nori nimbus deasupra capetelor.  Recolta de cereale a fost ... bună.  Un grup de schiori ... a traversat zona Clăbucet.  Ghiuluri de bumbac Teancuri de postav.  Cucule, peană pe cap, Du-te-n pădurea de fag Ş-adă flori.  Acolo era un covor, o căciulă, un baston şi o pereche de papuci.  Nu suntem pîlc de porumbei, Ci suntem stol de îngeri.  Holdă de grîu curat De tăicuţu semănat.   Livadă de vişini. Snopuri de flori. Aleile de arbori. Grădină de flori. Muşuroaie de furnici. Lan de grîu. Stup de albine. Legătură de ridichi. Funie de ceapă. Pălării de paie. Case înalte cu streşini de olane. Ghirlandă de flori. Diademă de spini. Suluri de postav. Ghem de fire. Nu ştiu cît ţinu acest potpuri de vedenii, căci, cînd am deschis ochii, era zioa mare.  Toată strînsura ... voioasă s-au prifăcut îndată într-o strînsură de bocete şi vaiete.    Te-oi ţinea de după gît.  Dochia cuprinse pe tînăr de după cap.  Şi m-apucă ... de după cap.    I se părea că-l trage cineva de la spate.  De la cununa acesteia atîrnă nişte podoabe.   mînaţi de la spate ... înaintau ca nişte somnambuli.    Lumina lunii e de la soare.  Şi prin somn auzi-vom bucium De la stînele  Se culcă ... cu faţa la părete ca să n-o supere lumina de la opaieţ.  Ministrul aprinse o ţigare de la cealaltă.  Provenienţa mirosului era ... de la tablouri în ulei puse în rame grele, bronzate.  Că mila  E ca umbra de la spin.  Îl hrăni ... binişor: numai cu turtă, cu unt de la vacă.  Grecu şi-a aprins ciubucu de la candela din biserică.    Să simt de peste brîu cuprins Trupşorul cel supţire-ncins Al unei fete.  M-a strîns de peste braţe Să nu le pot mişca.  	 Mearse ... şi se atinse de marginea veştmintelor lui.   Au făcut jurămînt să nu se mai atingă de apă, pînă nu va învăţa întîiu să înoate.  Pedeapsa trădătorului fugit se va executa cu chipul următor: numele lui se va lipi de spînzurătoare.  De-a lui maluri sunt unite cîmpii verzi şi ţeri ferice.  Iarna, pe ger, mi se lipeau degetele de toarta ciuturei.  Obrazul şi-l lipeşte strîns De piatra cea din veac cioplită.  Ne-am rezemat puştile de perete.  Lungită acum ... fuma, cu amîndouă coatele înapoi, sprijinite nervos şi delicat de spătarul albastru şi molatic.  La stradă, pe o parte a gangului şi lipită de fabrică, era simigeria lui Tino Stavros Dăm peste o femeie rezemată de zid.  Îşi pipăie cravata de fular.  Abia se atingea de bucate.  De fereastră Se lipia.  ÎntunearÎeec gros ce te poţi rîzima de el  Cu zvîcnet tîmpla mi-o lipesc ades De pîntecul materiei imens.  Şi mearse, lipi-se de unul ce lăcuiia         într-acea parte şi tremease el la satul lui să pască porcii.  Cine să atinse de mene?  Ranele unele sîmnt   mai vîrtos aceaste rane, ce să ating de inimă sau de crierii capului.  Şi o atinse de mînă Să lipiră oasele meale de piialea mea.  Şi de om ce varsă sînge Ţi-i greaţă a te atinge.  Şi-l luară şi-l împingea de spate.  Nu cumva muscă sau altceva ... să să atingă de dînsele.  O barbă castanie rară şi transparentă ce-i fîlfîia uşor de piept.  După moarte i se cusu ... capul de trunchi.  Otilia şi Felix erau cufundaţi într-o convorbire ... fără sfîrşit, rezemaţi unul de altul, mînă-n mînă.  Ana se strînse de el   cutremurată.  Mîrtanul torcînd se freca de umărul moşneagului.  Eu astăzi trebuea să fiu lovit de o mînă.  Lancea mortală azvîrlită de braţul cel puternic a lui Dragoş.  Te urmăreşte săptămîni ... O dulce strîngere de mîni.  se îndoaie de şele cam cu greu şi se pune pe chersin.  se ridică de mijloc şi privi ... zîmbind.  Cămaşa răsfrînge-o de mîneci, Să-ncepem alaiul.  Se îndreptă de spinare, şi scaunul pîrîi sub el o dată cu rîsul lui hurducat.  Şi, de vîrf Cînd le-ndoia, Bucăţele le făcea  .   Măru-i mare şi rotat Şi de poale aplecat Cu vîrful ajunge-n cer, Cu poalele pîn-la mări.  Au murit de mîinile păcătoşilor.  Să fîrşiră cu moarte păgînă De a lui Tandaler groaznică mînă.  Îndată se cutremură acel palat ca o tufă de nişte mîni tari.  Numai eu unul am făcut un tur de valţ cu dînsa.  Se face o mişcare de răsucire.  le încărcăm de aur curat.  Cară încărcate de haine şi de multe lucruri.  Curtea Innia, premejduiaşte a să îmbrăca de haine cernite pentru moartea unuia  O cetate ... închisă ... de nişte munţi.  Ostroavele sînt oarecare părţi ... împregiurate de apa mării.  Aceia îmbrăcaţi de sărmă şi de fir strălucesc ca neşte sori.  Oltariul iaste încongiurat de bolte mari.  Pămînturi nelucrate acoperite de scai şi de spini.  Drumurile din Franţa şi Italia sînt încărcate
      de zăpadă.  O ţară necunoscută acoperită de un nor întunecos.  În noaptea aceaia S-au încărcat bine de merinde şi s-au cam mai dus.  Sosise ... într-un loc numit Bogacea, îmbilşugat de vin.  Un gazon verde este zmăltuit de flori.  Purta uniformă ... şi era armat de un colosal ciocan.  Un cer de stele dedesupt, Deasupra-i cer de stele.  Văzu un băiat cu faţa ovală, palidă cam slăbită, părul ... acoperit de o pălărie.  Părul ... era încărcat de pere galbene ca ceara.  Ajunseră la un cîmp numai de flori.  Gîrliciul ... se astupase de dărămăturile căzute.  Pălării ... înconjurate de flori. Nartexul ce se adăogase la biserica lui Ştefan cel Mare şi ocupat de cele două altare, grecesc şi slavon, era în cea mai proastă stare.  Mîinile ... acoperite de mantie numai deasupra umerelor.  Să nu mături cu mînele de aluat că face grîul tăciune.  În cameră era căldură mare şi aer greu, îmbibat de sudoare.  Avea ... un vas, ... strachină înţesată de viorele, ca o floarea-soarelui albastră închisă în smalţ verde.  cîmpiile mănoase, presărate de sate.  Se vedeau lucrînd într-o sală vastă, mărginită ... de o masă cu un dulap ... funcţionarii.  Atmosfera era încărcată de un miros pătrunzător.  Eram strîns înconjurat ... de unelte.  Pătura în care se înfăşurase, căptuşită de un cearşaf necusut, i se păru subţire şi destrămată.  Zidurile erau pînă la jumătate de faianţă verde.  Fuma ciubuc în odaia îmbîcsită de fum.  Bucureştii erau străjuiţi odinioară de codri.  Întreţinere a plantaţiilor de pomi.  Vede casa înălbită De porumbei coperită.  Trandafir crescut în crîng, ... Mult eşti negru, afumat De fabrici împresurat.  Apa ce-i voi da eu lui va fi într-îns izvor de apă.  Fiindu-i seate s-au coborît la un izvor de apă.  Au văzut şi un izvor de apă ce curge din munte.  Un izvor de apă vie.  Zăpada a acoperit sursele de hrană.   Sursă de apă.  Vedzi palmele Meale pătrunse de cuie.  Muiarea poate să ceară voe ... să să desparţă cîndu o va bate  şi-i va face rane de arme.  Căzacii ... au făcut focuri de carăle lor şi de spini.  Luntrea ... încet înaintează în lovire de lopeţi, Legănînd atîta farmec şi atîtea frumuseţi.  Prin vremea trecătoare luceşte prea curat Un chip tăiat de daltă ... pururi adorat.  Şi-i zboară capul dintr-o singură lovitură de paloş.  Numai lovitura de par îl biruise.  O lovitură de baston.  Domnişoara s-a servit de ghionţi.  Lovitură de pumn în masă, tălmăci Lucu.  Atunce, îndată, avînd puşci de apă, acei căzaci, leşi şi moldoveni au stîns focul.  Îşi trase ... un glonţ de revolver în tîmplă.  Un Hermes ţinea în locul caduceului o lampă de petrol.   Băi de nămol.  O simplă învîrtitură de buton.  Două batoze acţionate de un tractor.  nu mai voia injecţii de calciu.   Lulea de tutun. Moară de vînt.  Măntuiră-se de apă.  Folosindu-se de liniştirea şi de întunericimea nopţii mă tîraşte.  O femeie ... profitînd de întuneric, la atacat.  Rădică-i spre vîrtute pămîntului şi satură ei de viptorile fsatelor.  Un mişel era, numele-i Lazar, ce zăcea înaintea porţiei lui ... şi jeluiia să se sature de fărîme ce cădea den masa bogatului.  Şi cînd te cumeneci de svînta pîine ce să svenţeaşte în Svînta Leturghie, într-acea … pîine tu să ştii că guşti trupul lui Hristos.  Ne săturăm de ceale poame.  Paserile ... să hrănesc de peşti, de icre şi alte.  Mă leg ca să te vindec fără nici o băutură de doctorii şi fără nici o unsoare de alifii.  Nu mă mai săturam de lapte rece cu mămăliguţă caldă.  1 berbenţe de rînze  8 putine de brîndză. O steclă di apă ..., un păhar di vin  Dă-mi un pahar de rachiu şi unul de rom, o sticlă de vin.  Un fagure de miere.  Ţeapăn, drept, cu schiptru-n mînă  şede-n perine de puf.  Împăratul are obiceiu a bea în toată sara o cupă de lapte dulce.  Desfac un pachet de tutun.  Un clondir de ţuică pe o tavă.  Făcîndu-şi ... treabă cu nişte sticle de rachiu ce le tot învîrtea.  Era un obiect care, pentru anume lume meschină, reprezenta o valoare mai mare decît săculeţul de raci.  Curg doniţi de lapte.  Cutie de bomboane.  Pe urmă puseră mîna şi pe ploştile de vin.  Un rezervor de petrol.  Mănînci un covrig şi bei o cofă de apă.  Pe masa pe care îi aşteptase pe amîndoi
      prînzul şi se răcise ... stăteau acum, lucioase, ceştile de ceai.  Sunteţi poftiţi La un pahar de băutură.    Amu scăpat ... tăiatu şi plenu de virmi  Avea o rană rea şi plină de puroi.  Mormînt plin de oase.  Ţe-am trimis doauă racle deşarte să le umpli de haraciu.  Văz că ochii tăi să împlu de lacrămi.  Ceriul iaste plin de nori, peste puţin o să ploao.  Îl porni la împărăţia sa cu mare cinste şi slavă şi plin de daruri scumpe.  Must plin de otravă.  Sunt plini munţii de oştire.    toate pline de rugină.  Pivniţa era plină de poloboace cu vin bun.  Sacul era plin de făină.  Simigeria lui Tino Stavros, cu taraba plină ... de covrigi cu susan.  Dochia ... îi îmbrăţişă  cizmele pline de pulbere.  Umplea brîul de pistoale.  Busuioc şi mintuscată Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată.  Casele voastre vor fi pline şi de lumină şi de căldură.  Paşii răsunau pe parchet, umplînd încăperea de un zgomot care venea din toate părţile.  Şoptia astfel un glas tînăr de-o ghitarămpreunat.   Ploi însoţite de descărcări electrice.  Ş-o cuprinde de călare Ea se apără c-o mînă.  Pleacă-te să te sărut Să te sărut de călare.  Bietu hamal o tuli de fugă spre casa sa.  Îşi luă şlicul şi o împunse de fugă pe uşă.  Adunătura de vagabonzi ... o rupse de fugă în toate părţile.      Cu o piatră grea de-a grumadz legată o aruncară în mare.  L-au purtat tot tîrgul cu lăcata de-a grumadzii.  Mă pominesc pă uşă cu găliganu ... cu toporu d-a spinare.  Din Hotin şi pîn-la mare, Vin muscalii de-a călare.  El se urcă pe cal cu buzduganul de-a umere.  Noroc, noroc, Trifoane! strigă Leonte Orbişor din uliţă, oprindu-se o clipă, cu sapa de-a umăr.  Stau husarii de-a călare.    Picioarele-i stau îndoite de la încheieturi.    Ţ-om ascuţi bine cuţitul de pe tureac şi aşa gătit te-i duce acasă.    Faci reclamă mergînd sau de pe loc?  De tot carul şese boi Înjugaţi doi cîte doi.  Apoi, na, eşti ... poznaşă şi d-ta; prea des vrei să vie, că doar nu-i de tot copacul cîte un lup.  Cîte o strachină de căruţă, ... care era vărsată în nişte hambare anume şi vîndută săptămînal în profitul comisiei, şi mai ales al comisarului.  Un berbece de căldare.  
       Streinul nu se dete bătut. Din ce în ce mai stîrnit, colindă ogradă de ogradă.   Au cercetat casă de casă.    de rînd Au păscut toate de rînd.  Pe cînd era de rînd viteazul nostru să pîndească, ieşi balaurul din groapă.  Săptămîna aceasta, fiind eu de rînd, am venit repede.  Aduce zmăul pe tustrele fetele sale, le pune de rînd şi apoi întreabă pe Făt-Frumos ... spune-mi care-i fata cea mică.    Atunci rămasă şi acest bătrîn de al treilea.  Pe fruntea celei de-a doua  Gajus nu-şi are minţile toate. Tot în adaos este cea de-a treia uşe, mascată, care prin fund duce în interior.    Scoase pachetele de cîte o sută.  Mecanizatorii din S.M.T. Angheleşti ... şi-au luat angajamentul să realizeze patru cupluri de cîte două batoze.  de-a rînd(ul) Au fost stînd de-a rînd toţi polcovnicii ... ce-i făcuse Dumitraşco-Vodă din moldoveni.  Stau ... cu vînatul lor pus de-a rîndul gios.  Soţietatea casnică în America e întocmită ca în Europa, ba şi lăcuitorii vechi de-a rîndul trăiesc în monogomie.  O dată Vaillant, după ce ne ia d-a rîndul să-i recităm epistola lui Boileau către Molière ..., se îndreptează către noul venit.  Vezi, deatunci eu alergai Lumile de-a rîndul!  Flacăra-ncepea să joace De-a rîndul pe pătule şi conace.  La un cap   Mi-este-un jeţurel ... Cine-mi şeade-n el?Bunul Dumnezeu Mai d-a rînd cu el Bătrînul Crăciun.    De alătă laturi vor sta doi îngeri ai lu HDristors  Şi şedzu de direapta lui Dumnedzău.  strînseră pre toţi la un loc de pretitinderele.  Cu lănci de departe Pre pizmaşi-i bate.  Bătîndu-l de afară cu tunuri.  Nimeni de afară ... să nu fie adus la judecată aici pe vremea arăturilor.  Năluca fugea de dinaintea lui.  Vor pleca la Marşa şi vor lovi de aproape cetatea noastră.  Au lăsat o portiţă ... care ... de dinafară nu se cunoştea.  Îi trasă dă lături pîntre nişte tufe.  Să schimbe des şi cîrpele cele de dedesuptul aşternutului.  Via sa lumină De jur împrejur cu toate în ochii se înghină.  Mihaiu, ... lăsînd de laturi Sibiiul, merge la Făgăraş.  Apăsîndu-se cu mîna partea dreaptă a şoldului de dasupra ficatului vita arată durere.  O dată cu omorul de sus, începuse uciderea în curte.  Perdeaua de vis-à-vis se dete puţin într-o parte.  El era ... lăsat într-un jeţ; o femeie ..., de dinapoia jeţului, îi ţine ochii cu mîinile.  Se duce Chirică la casa de alăturea şi aduce copilul.  Trebuie păzită foarte de aproape să nu dea foc.  Luară herghelia, mînînd-o de dinapoi.  Picioarele de dindărăt.  Alţii le adunau de jos.  Iată-mă-s în odaia de alături.  De cealaltă parte sunt trei grinzi.  Aburul, căldura dinăuntru, năvăleau încă şi acum pe sub pragul de deasupra.  Văzu pe Vidor intrînd în odaia de dincolo.  Mîinile-mi coboară ... îmbrăţişînd femeia ... cu faţa de dinăuntru a braţelor şi avantbraţelor, cuprinzîndu-i şi simţindu-i talia.   Trase de dedesubt un cuţit înfipt într-un măr.  Muncitorii sunt împrejmuiţi de pretutindeni.  N-auzi că venim prea de departe?  Prin el putea să năvălească aici, ..., toată viaţa de dincolo.  Etajul de dedesubt … era mai jos ... mai întunecos.  Acareturile care se întindeau de jur împrejur.  I-am dat, ştii, camera de sus.  El se sculă înciudat de jos.  De jur împrejurul acestor aspri şi singuratici munţi, se află ţara întreagă.  Se vine cu faşa pe sub urechea de partea bolnavă, se acoperă ochiul.  Nicolescu ... descrie cu acest termen  haina descoperită în mormîntul vornicului ... largă, lungă, asemănătoare anteriului de dedesubt.  Vai, mîndruţă, de departe, Ce tot faci?  Pentr-un turc care cădea Zece de-afară venea.  Partea de dincoace.  Acela de mai nainte trăbuie să stea gata lîngă groapă.  Voru alege toţi derepţii  voru pune de dearepta lui Hvristors, iară strămăbii de stînga   De dreapta stomahului, subt coastele ceale scurte, zace ficatul.   Să-mi alegeţi macul de-o parte ... şi năsipul de altă parte.  Matei-Vodă domneşte de o parte, Vasilie Lupu de alta.  De o parte şi de alta, apa se răsfiră viclean.  De o parte şi de alta a locului în care se desfăşoară această ... bătălie  se ridică munţi înalţi.   Iar Manole cu picioarele zvîrlite înainte de o parte şi alta a mesei, îi trecea în catastife.  Pînă nu te loveşti cu capul dă pragul dă sus, nu vezi pă cel dă jos.  Aciaste mănăstiri să-mpreunară supt un egumen, că-ş era uşe de uşe aproape.  Deacă iaste departe un fir de altul, atunci capătă multe ramuri  Doi copaci ce era aproape unul de altul.  Stălpuşori ... departe unul de altul.  Nu-l vor nice de departe Să-l audză.  Au zărit de departe un copaciu carile avea nişte poame.  pe deal mi se oprea şi cu drag, de sus, privea Jos, în valea tăinuită.  Cîntecul de afară i le încurcă  şi mai tare.  Merserăm apoi în biserică, spre a vedea mai de aproape această zidire.  În răstimpuri îi sosiau în ajutor zgomote de-afară, schimbarea sentinelei.  Cîinele îl simţi de departe Ba unii priveau şi de afară, peste gardul viu.  Mă urcam pe casă ... să văd omenirea de sus. Ochii aceia mititei şi verzi mă priveau ţintă şi îndrăzneţ de deasupra unui nas pălit în sus.  Mariano –, ţipă ea de departe.  Dacă nu treci ... să te văd de jos ..., să ştii că nu mă culc.  Vru să-l deae în cămară,  Noi strigarăm toţi d-afară: Dă-mi-l pe uşă afară.  Mai d-aproape le grăia.  Iar de sus pîn-în podele de painjăn ... A ţesut subţire pînză.  Începe el a o măsura cu ochii de sus pănă jos, şi de jos pănă sus.   Muzicantele ... îmbrăcate de sus pînă jos numa-n borangic străveziu au venit mai aproape.  Un oblon mare, ..., care se închide de sus în jos.    Apa ceia de pre mai sus de ceriu.  Aduse găteaje uscate de-mprejur de besearică.  Pod pe dubase piste apa Prutului di iasta parte de Prut  Într-unul din ulmii de dincolo de pîrleazul prunăriei.  Îşi apăsă iar în ureche scoica prin care marea îi vorbea prieteneşte de dincolo de zidul nepătruns.  Păstorii transilvăneni coborau pentru iernat pe şesurile de dincolo de Carpaţi.  De laturi de crengurele cîntă două păsărele.  de faţă Se loviră de faţă.  S-au găsit acolea de faţă la acea ucidere.  De faţă îl scoate, înainte îl pune.  Fiind de faţă şi Adrianul.  Toate rudele ce să vor întîmpla de faţă.  La vărsatul cel altuit ... să fie doftorul de faţă.  Umbra strămoşilor ... o văz că-mi stă de faţă.  Flămînzilă a început ... a svîrli cu ciolane în oamenii împărăteşti cari erau acolo de faţă.  Se obişnuise să le facă  în şoaptă cînd Otilia nu era de faţă.  Dădu mîna cu cei de faţă.  Unde stă de faţă şi maică-sa.  Purcesă cu mare alaiu pen mijlocul tîrgului de sus şi pen tîrgul de gios pîn’ la curţile domneşti.  Toate episcopiile din Dachia cea de mijloc au fost romîneşti.  Lăcuia ... într-o parte a Misiii de jos.  În Italia de mijloc este stăpînirea Papii.  Savai, Toma Alimoş, haiduc din Ţara de Jos.  Au vîndut partea ei den Bala-de-Sus  Toată averea îi era un biet bordei în fundul rîpei Aripoaiei şi ... pămînt în Lunca de Sus, în prunduri.  Vine-un rac cam crăcănos Tocmai din Vadul-de-Jos.    de-a dreapta   de-a stînga Şedzu de-a-dereapta DŞumneuzeului Tatăl.  S-au rugat lui Hristos pentru fiii săi, să şază unul de-a direapta, altul de-a stănga întru împărăţiea Lui.  Să vădzu la scaun ... Avînd de-a stînga şi  de-a direapta cu preuţeşti podoabe şedzînd.  Vedeam în partea de-a stînga ... oameni.  Pînă la venirea bulgarilor, romanii statorniceşte au stăpînit şi de-a stînga Dunărei.  Mai dură încă două case alăture, una la dreapta şi alta de-a stînga celei bătrîneşti.  Tatăl tău era un boier falnic ... chiar Măria Sa răposatul Bogdan-Vodă îl ţinea de-a dreapta sa.  Voievozii din văzduhuri trebuiau să stea de-a dreapta şi de-a stînga preotului îngenunchiat la jertfelnic.  ’Nainte eşitu-le-a ... Cu clondirul d-a stînga Cu paharul d-a dreapta.    De-a stînga de sine vedea pre altul cu smerenie şi blîndeaţe.    Vedea de cătră direapta îngeri.    Estremitatea de din jos a osului se umflă.  Ieşirăm pe portiţa de din dos a teatrului.  Urcă scările de din dos cîte trei deodată.  În grădiniţa din faţa casei, în livada de din dos trăiră ... în zilele limpezi ale începutului aceluia   toamnei.  La biserica de din vale Se audeo mare jale.  Prin tufanii după partea di din jos a pădurii.    Şi sculîndu-să de pre scaunul acel de din sus de ceriuri a Svinţiei Sale şi pînă la dînşii pogorînd.  De din vale de Rovine Grăim, Doamnă, cătră Tine Nu din gură, ci din carte.  Mahalaua ce vine în partea stîngă
      de din dosul Academiei se numea Calicimea Domnească.  Púne đă din joś, nu púne đăsupra.    Socotiţi cu frică curată viaţa voastră cu ce easte, nu cu împletiturile părului de pre afară şi cu podoabele aurului.  Pentr-aceaia păsările zboară aşea de pre sus şi peştii într-adînc fug.  Într-o zi capra chiamă iezii de pe afară şi le zice.  O lungă haină, de pe deasupra, pe care ... o îmbracă, lăsînd să se vadă numai mînecile.  S-au aplecat rumînii, ... au cules de pe jos bulgări şi pietre.  Fumul se strîngea de pe deasupra pămîntului, urcînd în văzduh.  Cîte flori de pe departe, Toate-mi roagă mie moarte!    Aici în Iaşi tîrgoveţii de pe de laturi s-au cărat cu totul.  Cei de pe de lături aveau gîrbacele în mînă.    Vecinilor di prin prejur.  Domnul rîsîpiaşte toate sfaturi A limbilor de prin toate laturi.  Curăţenia odăii şi a aerului du pîn prejur.  Pătimesc o mare strîmbătate ... despre stăpînitorii moşiilor de prin pregiurul oraşului  Ardea cu iscusinţă toate ţările du prin prejurul oştirilor vrăjmăşeşti.  Ajungînd vezirul pîn satele cele de pîn preajma Tătăriei, ... îi ieşi spre întîmpinare.  Fraţii de prin prejurul Ardealului erau siliţi a suferi ameninţările Toată suflarea şi făptura de prin prejur îi ţinea hangul.  Întunecimea de prin prejur.  
       Deaci venrimu în locul ... iuo era aproape de cetatiea Lasieei. Pasări cu peane ... cădzură ... împrejur de sălaşele lor.  Şi aşa au petrecut domnul pe paşa pîn aproape de iazul Mitropoliei.  Acum şezu într-un sat nu departe de ici.  La cetire nu voiu ţinea cartea prea aproape de obraz.  Să află nu departe de Bombai.  Goţii ... lăcuia dincoace de Dunăre.  Ajungînd aproape de capitala Indiei, îl întîmpină fratele său.  O femeie ştie prea bine ce să întîmplă afară de casa ei.  Vorbind aşa, au ajuns aproape de Tecuci.  Pe un pat-sofa ... dormea ... căpităneasa cu un copil la sîn, alături de culcuşul căpitanului.  Şi-aproape de mine calul îşi opri.  Departe sunt de tine şi singur lîngă foc.  Trecu afară de împărăţia tatălui său.  Mălaiul îl turnă p-alături de sită.  Dincoace de Plăviţa, în poalele dealului se ridică, veche şi coperită cu şindrilă, biserica.  Înşiruirea liniară a plopilor ce se îndrumau veşnic spre poartă, fără a putea trece niciodată dincolo de ea.  Mîndre zîne ... Rîd şi-n jur de mine, lin, Prinse-n horă, saltă.  Nu ţin să fiu chiar aşa departe de front.  Dincolo de podul primitiv aruncat peste o gîrlă capricioasă, o companie îşi îndeplinise misiunea.  Preotul Sofronie se aşeză alături de boier.  Pe cal o punea Şi cu ea pleca În josu de Cerna. Pe din sus de casa voastră.  Pe trei drumuri osăbite, toţi ne vom împreuna, De mormînt nu prea departe, locul ne va lumina.  Ci eu aş vrea ca unul, venind de mine-aproape, Să-mi spuie al tău nume pe-nchisele-mi pleoape.  Şi pe Dunăre vîsliţi ... La vale de apă-ncoace.  Ce cînd viiu eu, altul mainte de mene întră.  Coborîseră înainte de oraşul spre care se îndreptau.  Afară de cel din stînga, toţi pereţii sunt îmbrăcaţi pînă la înălţimea frontonului.  Nă apropiem de Chipru.  Nu apropie-se de Tire hicleanii.  Deaca veni şi să apropie de casă, audzi cîntări.  Apropiindu-se de pat, unde socotea că este ibovnicul ei, ..., îngenuche în dosul patului.  El îşi apropie scaunul de fereastră.  Nu se poate apropia nime de cerb.  Îşi apropiase obrazul de al ei.  Călăul se apropie cu sfială de acest frumos viteaz.  Cînd m-ai văzut coborînd din maşină, te-ai apropiat de mine.  Vrusei să mă apropii de vitrină.  Războiul s-apropie de răsărit.  Ajungînd la muntişorul ce se vedea ... văzură dincolo de dînsu o cîmpie foarte întinsă.  Văzu aproape de pădure un ţînţar.  Privi în jur de sine să vadă dacă nu-l observă cineva.  S-o audă vorbind cu glasul încet al nopţilor trecute, aşa cum o auzise mereu în telefon, s-o audă alături de obrazul lui.  faţă de Şi-a depăşit angajamentul luat economisind pînă în prezent 350 kg oţel turnat, faţă de 300 kg cît prevedea angajamentul.   Ne împreunează cu Dumnezeu şi mai sus de ceriu înalţă-ne.  Mai mari de aceastea veri vedea.  Aduceţi-mi o piatră mai mare de mine.  În Africa se află o crăime, carea se chiamă Cuco, mai sus de Alghir.  Îndată porunci ... să-i aştearnă niţel mai departe de patul surorii sale.  Suie-te cu Platon pănă mai presus de ceriuri.  Rîurile … ciorăiau mai în jos de brîiele melancolicelor stînce.  Promoroacă mai groasă de-o palmă.  Peste porţi, mai dincolo de ele, stă palatul.  Vîntul îi luase pe dedesubt fusta şi cămaşa, răsfrîngîndu-i-se mai sus de genunchi.  La cîţiva kilometri mai sus de staţia lui ... era gară mare.  Parterul – era mai jos de tavan, mai întunecos.  Noroadele nicidecum n-avea între ele vreo legătură ... şi fără să fie de o patrie era toate ale romanilor.  Ştiu că sînteţi toţi d-o ţară Cu Ilaridim.   unde cădea la mas, ca albinele de gros dzăcea.  Armele lor le socotesc ca pe nişte pene de uşoare.  Aceşti patru lei turna pă gurile lor nişte apă întocma ca cristalul de limpede.  Ca marmura de albe, ca ea nepăsătoare, Prin aerul cel roşu, femei trec cu-arme-n braţ.  Calul plecă ca săgeata de iute.  Şi surîzi neştiutoare, ca o statuă de dreaptă.  Acolo, lîngă izvoară, iarba pare de omăt.  N-auzi cîntări, nu vezi lumini de baluri.  Aici e o căldură de cuptor.  Chiar pasul şiret … avea totuş un scrîşnet de automat cu sîrme interioare.  Mi-a plăcut strălucirea de lamé a solzilor  S-a aşezat îngîndurat într-un fotoliu, care reproduce celelalte scaune ..., dar la o scară de jilţ.  Tăcere … strigă soldatul Vîrvăroiu, abia întorcîndu-şi pe cealaltă parte trupul voinic de urs.  Tudor rămînea ... pe o bancă ... cu spătar înalt de strană.  La război mi-ai datu-mi bună-nvăţătură, braţe de aramă la săgetătură.  Se desfăcu marea într-o parte şi într-alta ca doi munţi mari de cristal.  Supt fecioara măiastră cea
      cu părul de aur să înţăleage Ardealul.  Din cenuşa lui se făcu un izvor limpede ce curgea pe un nisip de diamant.  Licăreşte oglinda de argint a unei bălţi.  Tu, mîndră cu ochi de mure.  Vaca bună de lapte.  Să îţi arate locul şi lemnele cele mai bune de foc.  Ah! garafa pîntecoasă doar de sfeşnic mai e bună!  Pînze moi ... Albe ca zăpada ce cade în fulgi Dar, cum sunt cusute, sunt bune de giulgi.  Capra mea nu-i … săritoare şi-i bună de lapte. Să găseşte nişte pămînt ce slujăşte de doftorie la multe boale.  A lor coadă  le slujeşte de cîrmă şi pentru sprijinire drumurilor lor cînd zboară.  Umările copacilor ... slujesc păsăruicelor celor mai alese de leagăn.  Prăpăstii peste prăpăstii ... numai cîte-o potică slujeşte ... de trecut cu mare frică.  În unul din colţurile curţii era un puţ cu roată, lîngă care se formase un lac ... ce servea de scăldătoare.  Voi ... să-mi pui lira de căpătîi.  Podurile saşilor serveau ... de păşunat turmele.  Codru-i fie de mormînt Frunza de-acoperămînt. Bota mea cea luce Mi-o puneţi de cruce.    Cruce ... cu noi în casă! Departe de pe locurile aceste!  
       De astăzi mă desparţ. Se deşteptară svinţii ... cu totul proaspeţi ... de asară culcaţi.  Se spune pe înţeles Cum că de ieri sara n-au mîncat.  De astăzi              să-nconteneze, noi nu suntem oameni mari.  Îţi făgăduiesc că de poimăne nu vei mai vedea.  Clasele scoalelor ... existente se vor înlocui treptat, începînd chiar de estimp, prin clase ... reale.  Dă-mi înapoi   pe-aceea ce moartea mi-a răpit Şi de-astăzi a mea vieaţă la zeii tăi se-nchină.  Eu cînt tot un cîntec d-aseară Şi-aşa mi-e ... silă să-l cînt.  De dimineaţă fete mai sărace, din vecini, joacă necontenit hora.  Are să se despartă de mîni încolo.  De azi încolo – adio clubul.  Te rog de mîine să pofteşti regulat la serviciu.  A optsprezecea frunză de azi dimineaţă.  De a doua zi căzuse la pat.  De azi eşti cineva în vale.  De mîine mai multe lumini prin uzine!  Începînd de joi seară, circulaţia autovehiculelor ... a fost blocată.   Am vorbit de ieri cu ea.  Şi e dus de astă iarnă. Rămîi, puică, sănătoasă, că mă duc de mîni la coasă.  Frunzuliţă usturoi! Că s-a dus badea de joi.  Gîndeşte de astăzi şi pentru mîine.  Sărutaţi-mă ... că cu voi de acmu nu voiu mai îmbla, că mă ducu eu unde acolo făţerie nu este  .  Şi amu de aciia cu bucurie nerssfîrşită bucura-se-vor, şi de-aciia nemică greaţă nu vor avea, nice măhnire.  Mic să chiamă pînă în 25 ... ai şi de acolia înainte să chiamă mare, să poate face tot lucrul.  Şi să să teamă de cii tot omul Să pomenească ce-au făcut Domnul.  Rugăm ca şi de-acum înainte să fii a toată bunătatea ... pildă.  Cînd au fost în luna lui iunie ... au eşit şi Dumitraşco-Vodă înaintea moscalilor la Prut ... Iară în tîrg au dat poroncă ... căpitanilor să dea jac în turci. De acia înainte să vezi ispravă!  Mărturisiră ... că de acum nu să va mai întoarce cătră păcat.  Deci de atunce să nevoia copilul.  Să facă de aici încolo ce vor şti.  De atunci încoace, usăbite ţări am trăpădat.  De aci înainte se arătă cel mai credincios supus al lui Mihaiu.  Îmi porunci ca să-l ascult şi să mă supui poruncilor sale de acum înainte.  Trup şi suflet vă ertaţi Că de-acum aveţi să fiţi ... despărţiţi!  Munca pe om niciodată nu-l lasă a flămînzi ... Aşadar d-aci-nainte să nu şedem lenevoşi.  Veţi fi de-acum Ferice iară.  Ţine-te bine şi de aci înainte.  Cum n-oi mai fi pribeag De-atunci înainte M-or troieni cu drag Aduceri aminte.  Îl rugau să locuiască de aci înainte cu dînsele.  De atunci a rămas pătimaş.  Citisem prea de timpuriu biblioteca tatii.  De-acum iubitul tău să fiu, iar tu iubita mea.  E mult de-atunci ... e mult, nepoate.  De-acuma, eu nu mai am mult.  Tulbur ... liniştea ..., eternă de-acuma-nainte.  Şi peste toate o să fie, de acuma, dînsul rege.  Şi de atunci faci mereu genealogie.  M-a supt suferinţa şi m-au stors, de timpuriu, mizeriile.  Va scînteia durerea de-acuma şi mai tare.  Am stat numai cîteva ceasuri într-o şură, la o excursie şi, de atunci, otava mi se pare cel mai bun culcuş.  Noi ştim de acum înainte ce preţ avem în ochii noştri.  Pe Iorgu îl avea de atunci pe lîngă casă.   Eu vreau să spun că altcum      de-acuma  să-l priviţi.  De-atunci ele se cumpără, mai încet, fiindcă nu prea au fonduri.  Să se sfătuiască ce să facă de-acuma.  D-acum înainte nu vei mai scăpa.    Domnul ţinrea-va intrarea ta şi eşirea ta de acmu şi pără în veacu.  Spunrea loru şi lă mărrturisiia împărăţiia lu Dumnedzeu şi în credinţa ei ... de demînreaţă pînră la seară Doamne ... ainte pînă codri nu fură şi să se facă pămîntul şi toată lumea, de veac şi pînă la veac Tu eşti.  S-au întunecat soarele de amiadzădzi pănă de cătră sară în trei ceasuri tocma.  Zădar să trudeaşte de dzî pînă-n sară.  S-au sfădit de dimineaţă pînă seara.  Cît au să vînză ocaua de acum, pînă la anul viitor De atunci şi pînă acum părăsindu-se cu totul de a mai scrie.   De atunci şi pînă astăzi colonii ... pierdute Vin din sure văi ... pe cărări necunoscute.  De luni dimineaţa şi pînă sîmbătă seara n-o mai vedeai.  Cîte ne mai aşteaptă de azi pînă mîine!  De dimineaţă pîn’ la prînz ... se ducea la cafeneaua din uliţa mare.  Aceste case sunt locuite numai în week-end-uri de sîmbătă pînă luni.  Muncesc de dimineaţa pînă seara.  De dimineaţă pînă spre amurg, tinerii bucureşteni ... au luptat cu multă ardoare pentru victoria sportivă.  A îmbrăcat pe dînsul haine noi Şi-au ţinut de joi pînă mai apoi.  Să lăsăm di acmu domnia a doa a lui Gligori-Vodă.  De-acum vie cruda moarte!  De-acum nici asta nu rămîne.  De-acum nu ne mai pasă ce are să   se-ntîmple.  Mîncînd pre creştini ca pre neşte pîine, Ca să-i concenească de astădzi, de mîine.  Doar nu sămăn eu grîu de ieri de-alaltăieri.  Şi la această cugetare, un trecut de ieri de alaltăieri îi năvălea în minte.  La ce, maică, mă dezmierzi Cu turtiţi, cu mere verzi, Că de azi, mîne, mă pierzi.  Intru ura de sîmbăte adurară-se ucenicii.  Iară într-una de dzile ... grăi unul dintru arhierei.  Într-una de zile se înfăţişe la împăratul.  Luptară-se cu mere de tirereaţele meale, se zică acmu Israil e însă nu putură mere.  Aceştia svAiinţi ... de cuconi mearseră la şcoală.  Viind aice în ţară de copil, au slujit la Vasilie-Vodă în casă.  Aciasta   mică fu prăvălie drăciască din pricina maică-sa.  Sînt încă datori a creaşte ... pre pruncii lor, a-i povăţui de mici spre faptele ceale bune.  Junii să se însoare de tineri.  Cugetări tot omul poate avea dacă de mic nu va fi înzăstrat cu învăţătură.  Sermanii gîgîlici, de cruzi s-au mai dus! Apoi dă ... se vede că şi lui Dumnezeu îi plac tot puişorii ... mai tineri.  Am părăsit amîndoi de mici umilul acoperimînt părintesc.  Voi ca ... să ştiţi şi voi de tineri atîtea cîte am aflat eu dibuind.  Îl învăţaseră de mic toate cele ce părinţii îi ascundeau.  Patima ce-l stăpînia de copil. Apoi, de mic copil, învăţasem de la Iftimi ... limbile tuturor dobitoacelor.  Părăsise de căpitan oştirea.  Domniţa Ruxandra ... se mărită de tînără cu Alexandru Mano. Încă de mic, părinţii îl priveau ca lumina ochilor şi-i împlineau toate poftele.  Arză-te focu năcaz De tînăr copil te-am tras.   O omidă ... Mîncă frunza de crudă.  Pică bruma subţirică, Te-am iubit de mititică.  Oaia asta se mîrlise de cîrlană.    DDumneuzeul mieu, ce înveţi-me de tirereaţele mele şi pănă acmu spuniu mirurile Tale.  Omul ... treace ca o umbră rară, zădar să trudeaşte de dzî pînă-n sară.  Ca să ştiu că de prunc mic Pîn’ la moarte am fost voinic.  Tovarăşii lui de oaste.  Altă tovarăşă de pribegie ... era Elena Barnovschi.  Colega de universitate.  Furnicile m-au autorizat să comunic tovarăşei mele stimabile de muncă literară, că ele n-au nimic împotrivă-mi.  Camarad de şcoală. de aci(i)a, Însă să auzim     de-aciia şi ale Evangheliei cuvinte.  Acolo era … sealină multă; şi prîndzind ei, unul gustă sealină, de aciia ş-altul şi ş-altul  Apoi i-au tăiat mînule ... şi de ciia şi capul.  de cînd,  De cînd mi-ai schimbat numele? De cînd m-am sculat eu. De cînd porţi caftan jidovesc? – De cînd mă ţin minte.  De cînd aţi pus voi stăpînire pe mine, zise Gerilă?  Crezi că moare? – Păi, tu nu vezi? Trimite repede după popa! De cînd îţi tot bat capul să-l aduci pe Sfinţia Sa.  Îşi văzură gîturile rupte, murdare, păroase. De cînd nu s-au mai spălat?  Dar telefonul? De cînd nu mai avem telefon?  De cînd spun eu că ne trebuie ... stăpînire germană. Băiatul coboară o vale repede. De cînd n-a mai coborît! Ce plăcere să mergi repede!  De cînd munceşti ... pe degeaba?  De noapte măreca-va duhul mieu cătră Tire, zeu.  Şi Avraam foarte de demîneaţă să sculă.  Iară de seară şi măniia părinţii.  Sara cînd mă culc cu a Ta milă Să mă bucur şi de demineaţă Dzua petrecînd cu bună viaţă.  Vom trece vara şi de toamnă la vii vom mearge, unde ni să va părea.  În ziua lui august 9 zile, ... de noapte ... cătră ziuă ... au fost cutremur.  Iară de iarnă, tot întru acel an, vinit-au alt sol din Ţara Leşască.  Mergînd un creştin foarte de noapte duse   făclii.  Judecătorii să se adune de dimineaţă la locul cel orînduit.  Furnica scotea iarna grîul din cămările moşuroiului, unde şi-l pusease de veara.  Ai venit prea de dimineaţă.  Adunările cinstitului comitet au aşezat a se face de joi la 4 iunie, în casele daomnuolui ... hatman.  Şi fiind încă de noapte s-au culcat.  În ziua aceea era paradă domnească. De dimineaţă pompierii stropiseră podul.  Jos în vale ... Nimerit-au, poposit-au Şi de noapte tăbărît-au Zece care mocăneşti Cu boi albi fălcieneşti.  De amiează, cînd a veni cerbul aici la izvor să beie apă ..., să ieşi încetişor.  Unde mergi de vară, Mitică? – La munte.  Era bîlciul de toamnă ... la care oamenii se adună.  Îmbuca ceva de dimineaţă, îşi lua o carte, şi-o pornea vara pe dealuri.  Păi, dumneatale ... niciun peşte nu mi-ai prins şi eu să prind de prima seară Stuttgartul?  De dimineaţă plouase în duminica aceea.  Frunze de gorun ... tăiete de vară, uscate şi păstrate pentru capre.   Doi meri ... De toamna sădiţi De vară-nfloriţi.  Cînd va fi de dimineaţă, Să te duci din astă viaţă!  Să poposească de-amieazăzi.  De mîne dimineaţă să fie fătate  .  Pe fereastră, în noaptea de-afară, se vedea acelaşi foc.  Că te culci de sara-n pat.  de demult Într-aceasta Samariia petrecusă oarecînd mai de demult şi Iacov.   Alegînd ... pre neştine să fie fur, carile mai di demult n-au fost fur.  De demult Ţ-ai dat, Doamne, cuvîntul În lume să vii să-Ţi vedzi pămîntul.  Acest pămănt a Moldovii n-au fost aşezat de demult.  Soarele au apus de demult.  Mai de demult era nevoie a se cumpăra cai din staturile vecine.  de dimineaţă  de noapte A doua zi de dimineaţă ... s-au sculat.  Era orele trei şi jumătate, foarte de dimineaţă.  Cînd s-a trezit a doua zi de dimineaţă – răsărea soarele.  Un cioban cum a intrat azi de dimineaţă în biserică, pasărea a început să cînte.  Duminică de dimineaţă Mă sculai, Din somn mă deşteptai, În grădină intrai.  Mîne de noapte, pînă nu se va scula bine Pepelea, să apucăm lumea-n cap.  Să va afla cum acel fur au fost învăţat şi de altă dată să fure.  Filippopoiul încă l-au cuprins varvarii de acea dată.  De astă dată nu-ţi fac nimica, dar de altă dată ... ţine minte!  De astă dată şoseaua era bună şi n-avea să sfîrşească decît în Bucureşti.  De rîndul acesta, boierul plătise!  Titu Maiorescu ... şi de data aceasta se arată, precum îl ştim, foarte lucid şi cu tact.  Noi vrem de astă dată Să uiţi ce-ai suferit.  Cu multă cinste şi în multe chipuri celora de demult părinţilor grăit-au pre proroci.  Romînii ceşti de astăzi în Dachia sînt tot aceia romani pre carii Ulpia Traian i-au adus atuncea.  Senatul de atunci îndată au poruncit.  Acoloşi am vedit că romînii cei de acum sînt strănepoţi ai aceloraşi din Dachia romani.  În Ţeara Romînească de astăzi, era romanii lăcuitori.  Iubită sorioară, fă bine, te rog, a urma istoria cea de ieri, că prea erea frumoasă.  Directorul va putea propune ... prefaceri la cel de acum statut  Ce să vă spun vouă, oameni de ieri, eu omul veacului care port două sute ... ierne în spate?  Astfel ştiinţa de astăzi a adoptat, cu cîteva modificări, teoria limbei ca a unui produs natural al minţii omeneşti.  Pentru drumul cel de mîne ... te pregăteşte.  Un biet vătaf ... El a slujit străbunii baronilor de azi.  Lasă altora ... visul tău de-odinioară.  Pînea era numai de ieri.  Întîlnirea de azi va fi hotărîtoare.  La spatele său, ... oaspetele de astă-noapte ... îşi cărase singur valizele.  La marginea Bucureştilor de altădată.  Am citit articolul tău de aseară.  Lecturile, planurile literare, unele realizări se adună treptat, prefigurînd ... interesele statornice de mai tîrziu.  Nu pot să uit nici patul de-atunci Patul acela fără saltele, Care-mi săpa gratii pe spate.  Norma de ieri, musai trebă-ntrecută!  Vreau ca să cînt cîntecul meu de-nceput.  Cum va arăta Romînia de mîine?  Mîndra mea de astă veară Se roagă s-o iubesc eară.  Pe cărarea de demult Iarbă mare a crescut.  Mărrturisescu voao în dzua de astădzi, că curatu-s.  Se vor duce ... în dzua de mîine.  Iară străluci dulce primăvară şi linişte mare într-această dzi de astădzi.  Să trudiră într-acest       de-acmu veac.  Să nu rămîie cineva neluminat ... care vedem pînă în zioa de astăzi, că nu au rămas niciun neam, nicio limbă ... că să nu citească întru a lor limbă.  Nu alta aduc, fără căt un mic calandar, anume Foletul Novel, al anului de estimpu 1693  Era pentru mine zioa de mîine un viitor foarte îndepărtat.  Cu atîţa dar am avut a face pînă în ceasul d-acum.  Nu-ţ rămîne o, omule muritor, decît a întrebuinţa bine vremea de faţă.  Le apără şi le păzeşte pînă în ziua de astăzi.  Obiectele vrednice   învăţat se înmulţesc în vremea de astăzi.  În locul lui menit din cer Hyperion        se-ntoarse Şi, ca-şi-n ziua cea de ieri, Lumina şi-o revarsă.  Îi vorbea spunîndu-i că ziua cea de azi nu e ca cea de mîine.  Zilele ce trăim acum noi, fiii Europei, sunt ... aspre ca şi zilele de demult.  În ziua de astăzi La (cutare) vă duceţi.  Şi omul ... lucreadză pînă-n sară Dzî de iarnă şi de vară.  În acel curs de vreme bietul doctor îşi pusă la orînduială toată casa sa.  În ceasul trist de noapte ... apriga furtună ... Se-nalţă.  O clipă de timp  în impărţibilitatea sa infinitezimală, care nu încetează în veci.  E o seară aspră de toamnă.  Zi de August.  Faţa mea pe care o răsfrîngea oglinda în orele acestea tîrzii, de noapte.  După o noapte ... Sinaia se trezeşte pe o fermecătoare dimineaţă de vară.  Umplînd de spaimă noaptea de primăvară.  Personalul se întorcea la un program ... în lunile de vară.  Acele zile neuitate de august.  Strigat-am Trei zile de vară Trei de primăvară.  Oameni de vîrstă carii pre dînşii  dacă nu voiesc, nu-i ascultă.  Iarna este lungă şi de o asprime neobicinuită.  Minutul întru care un an se sfîrşaşte ... este de mare interes pentru toţi.  Dar nopţile-s de-un farmec sfînt Ce nu-l mai pot pricepe.  Poarta ... de o vechime seculară, scările ... te făceau a crede că  este mai mult o ruină.  Secolul luminilor de semnificaţie pur raţionalistă.  Nădeajde-mi eşti de la ţiţele maicii meale.  S-au rumpt şi podul de la o vreme.  De la Ghenarie arată aşa. Întîi cu vînt.  Să numesc lunile de la anul nou începînd: ianuarie, februarie.  Încă de la tinereaţe să te înveţi în ţinerea curăţeniei.  Limba noastră şi-a luat forma sa şi drumul său, atît în glăsuirea zicerilor, cît şi în mecanismul ei, încă de la strămoşii noştri.  De la o vreme nicio îmbucătură macar voea să mai mînînce.  De la venirea mea cu a doua domnie ... am arătat asprime către mulţi.  cu drept cuvînt, te aşteptai să fii răsplătit, chiar de la început, prin laude meritate, pentru toate cercetările serioase ... ce ai depus în opera ta.  Stai s-o iau de la cap.  De la o vreme încoace însă, nu ştiu ce avea, că era tot galeş şi dus pe gînduri.  Ştiinţa e scopul pe care-l urmăreşte firea întreagă de la începutul începutului.  Încă de la 1848, între oamenii noi, există două curente, moderaţii ... şi revoluţionarii adevăraţi.  De la început îmi făcuse plăcere să-l văd.  Şi s-a pornit, de la un timp în şir, pe ploi.  Începuse să bea lapte şi miere de la primele cuvinte.  Ca să nu-şi trimită copiii, de la început, tocmai la tîrg, tata  a fost primul ctitor al şcoalei primare din Dideşti.  De la o vreme i-am permis din nou să vină.  O să mi se pară ... că-mi încep viaţa de la început.  De la zece ani, cum începu băiatul a se zburătăci, bătrînul puse pe el ... neînduplecată stăpînire.  De la o vreme, Aglae găsea că în casă sunt ... „boarfe”, care încurcă odăile.  Scrisoarea venise de la ora 10.  Ce mult aş fi vrut Să le fac toate de             la-nceput.  Lectura ... impresionează de la primele pagini prin participarea mereu vie.  În lingvistica americană, orientarea spre cercetarea fundamentală a avut, de la început, un aspect prescriptiv mult mai pronunţat.  De la un timp ... îi vorbea despre şcolile din oraşul apropiat.  Se îngroziseră de la o vreme.  Doamne, cu nedeajde tare, De la vîrstă de pruncie Îmi eşti radzîm şi tărie.  Cît au să vînză ocaua ... de la zi întîi de iunie  Ţărancă pe care o crescuse de la vîrsta de cinci ani.  Cinstita scrisoarea Sfinţiii Tale de la iuni 12 am luat-o  Mi-au dat cartea care aţi binevoit a-mi adresarisi, cu data de la 28 mai  Ofiţeriu din flota ... de la 10 mai.  În locul moşneagului de la 1835, ... roş şi ... vesel, mă întîmpină un neamţ.  Caliopi Busuioc, ca şi Cucoana Chiriţa, ... sunt „Ziţele” epocei de la 1848.  Într-o seară de la începutul lui iulie 1909, ... un tînăr ... intra în strada Antim.  Poposind pe şanţuri ..., se strîngeau unii într-alţii, umăr în umăr, uitîndu-se drept înainte către scăpărările de la miezul nopţii.  În revistele de popularizare de la sfîrşitul sec. al XIX-lea apar deseori articole despre costumul popular.    S-au dus frumoasele zile de la Aranjuez.  Am dormit somn cu odihnă pănă-n dzuă de la cină.  Şi au cădzut  de la vinerea mare şi au ţinut pîn’la Sfeti Gheorghie.  De la HDristors pînă acum.  Ne-au agiutat de la început pănă la sfNăărşitu  S-au început domnia ţării, de la Radul Negru-Vodă pînă acuma.  De la 3 pînă la 5 mai au urmat ... cutremure tari.  Părinţii vor putea să vie a-şi vedea fiiPii în toate zilele de la 12 ceasuri pînă la 2 şi de la 4 pînă la 6.  Cartea ... va cuprinde istoria bisericei daco-romane, de la descălecarea romanilor în Dacia pănă în zilele noastre.  De la venirea mea cu a doa domnie şi pănă astăzi, am arătat asprime către mulţi.  În mişcarea politică cumpătată din Moldova de la 1840 pînă la 1860, numai un om ca Kogălniceanu ... a putut deveni reprezentativ. Atragerea tuturor copiilor şi a tinerilor (de la 6 la 30 ... ani).  Úmblî cu stRa{a di la Crăŝún şî păr la BobotRá(î.    Noua noţiune predicativă nu se afla în conţinutul de pîn-atunci al noţiunii subiectului.  Acest musafir … venise, poate, pentru a-i schimba viaţa monotonă, de pînă acum.  N-ai înţeles tu ... că lumea de pînă ieri era prea mult: cu unii mumă şi cu alţii ciumă?  Timiditatea de pînă acum i se vindecă aproape toată dintr-odată.  Şi-şi face voie bună, uitînd ... toate supărările de pînă atunci.    Activitatea lui Odobescu de pînă la 1880.    Iar aceştie de pre acmu, cîte ciume şi răutăţi toate le-au scornit şi     le-au făcut.  Împăratul cel de p-atunci al Vavilonului obicinuia să umble noaptea tiptil ca să vază.  Hai de pe-acum voios să ne-necăm într-un antal.  O simplă cîntare tînguioasă ... prefăcută ... de pe vremuri a ajuns a se întrupa în cultul asiatic al soarelui.  Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale.  Calului mieu de pe atunci, cine mai ştie unde i-or fi putrezind ciolanele!  Îi cînta din chitară, arii de pe vremuri.  Experţii s-au ferit să fixeze de pe acum totalul reparaţiilor germane.  Era unul dintre elevii inteligenţi şi sîrguincioşi şi, în lupta pentru cele trei premii ... de pe atunci, izbutea regulat.  În odaia pe care şi-o păstrase ... avea, de pe acum, o mică bibliotecă.  Lecturile ... se adună treptat, prefigurînd, de pe atunci, interesele statornice.  De pe acum, vechile forme ale civilizaţiei ... cad în desuetudine.  Parcă e de pe vremea lui Caragea.  Plugurile să le porneşti de pe la 15 avgust.  Anaforalele ... datate de pe la sfîrşitul aceluiaşi an  Sannorat de pe la miezul nopţii.  Înserarea unei zile de pe la sfîrşitul lui septemvrie.  Articol de pe la începutul activităţii sale de ziarist la „Timpul”.  De pe la aprinsul lumînărilor pînă despre ziuă, îl lăsaseră tinichea.    D. Haret, ministrul Instrucţiei Publice, încă de prin mai trecut s-a adresat prin două circulări cătră artiştii şi oamenii noştri. Totul mi se trage de la o zi de curs, de prin noemvrie acum doi ani.  Birică ... era în vorbă cu Polina de prin iarnă.  	 Ce mai rămînea de dzî, lucra pînă la al şease ceas.  Domnul stăpîn a toate ... Ce au despărţit cu glasul lumina zilei de noapte.  afară de Poţi să vii oricînd afară de joi.  Subvenţiile pentru depozitarea grîului încetează de la 1 martie.  
       Nu vezi c-a trecut soarele de-ameaza-zi.  Trecut, cu mult, de miezul nopţii, încă Urcam.    Uneori sta şi mai mult de un ceas în vorbă cu Papagalul.  Aflîndu-mă eu în această mesărie mai bine de un an ..., zării un beciug.  Dacia noastră mai mult de opt secoli îi văzu trecînd  .   Ea se părea a nu avea mai mult de doăzeci ani.  Măselele şi dinţii i-au căzut mai bine de-o mie de ani.  Dragostea noastră cea bună Nu ţinu mai mult de-o lună.  de azi pe mîine  de pe o zi pe alta Îşi tîrîe vieaţa de azi pe mîini.  Trăim de pe o zi pe alta.  Tu ai mai trăi de pe o zi pe alta.  cît de  oricît de, Cît de tîrziu tot izbucneaşte.  Asemenea în eternitatea fără margini nu este orice bucată  oricît de mare sau oricît de mică, numai o clipă suspendată?  La drum e bine să porneşti cît de dimineaţă.  Zi de vară, cît de lungă vînătorul o alungă.  Voi sta cu tine, oricît de tîrziu.  De-a lungul întregii tinereţi.  De-a lungul veacului al XVIII-lea capitala a suferit ... transformări.  Indiferent ce s-a întîmplat de-a lungul istoriei, au existat preocupări serioase în arta populară.    Adesea ieşia Aleodor la vînătoare ca să-şi petreacă ceasurile ce-i prisosea de la trebile împărăţiei.      Să va vedea suma de peste 3 ani.  Adesea ţăranii, după o muncă de peste opt luni, se văd rămaşi datori pe anul următor.  Familia ei este stabilită în Romînia de peste o sută de ani.      De mulţi ani fiindu tu giudeţu dereptu limbiei aceşteia.  Unul nu umblase pre picioare de 38 de ai.  Iară Măriia Ta lipsă de atîţea ani o ai adus la săvîrşire desăvîrşit, învăţînd atîtea noroade să cugete zioa şi noaptea legea lui Dumnezău.  Închisoare demultă vreame ai răbdat, cuvioase.  Pătimi ierarhia romînilor cea de multe veacuri în Ardeal întemeiată.  Minunata orînduială a stelelor ... care de mii de ani păzesc între dînşii aceiaşi depărtare.  Lăcuieşte de cîţiva ani în Viena.  Vin avea ... neşte Cotnar uitat de vreo duzină de ani.  De cîtva timp aflîndu-se în Sibiu pentru tipărirea dicţionarului său.  Aş ... vrea Să pierz ideea tristă, de veacuri întărită, Că lumea moştenire întîmplărilor s-a dat!  Bani n-am mai văzut de-un secol, vin n-am mai băut de-o lună Dormea de o zi şi mai bine.  Sunt de mai multe zile cu voi.  Costică, care de vreo două săptămîni îşi luase licenţa în drept.  Acum mă caută cine ştie de cîtă vreme.  Ştefan Tomşa avu o stăpînire de cîteva luni numai.  De un ceas se chinuieşte Ca să vîre aţă-n ac.  Se uita de cîtăva vreme cu stăruinţă la cîrnaţii spînzuraţi pe sîrmă.  De-atîta timp în spate port Trecutul mort!  De o lună, ... o dusesem într-o băutură, un crailîc, un joc.  Bazîndu-mă apoi pe faptul că-l cunosc de destul timp, i-am cerut să-mi spună în mod deschis motivele.  De cîteva zile se pregătea ceva.  Impiegatul e în concediu de 64 ore.  De trei sute de ani eram vestiţi că te vei naşte.  S-a întîmplat minunea care bucură pe călătorii singuratici de mii şi mii de ani. Lucrează de trei ani în Romînia.  De ceasuri, de zile veghez.  De cîteva ore mă aflu la Moscova.  Iaca, aşa-i: mergem alături, de-o noapte, fără să grăim ... fără să ne ştim.  Începuse să se plimbe pe alee de vreo douăzeci de minute.  De trei nopţi şi de trei zile, Jugănaşii nu-mi mai vine.  Să-ţi spună taina ce o ascund de atîta vreme.  N-am jucat roata     de-un an.  de mult De mult va fi fost furtişagul.  Despre aceaste Înălţiia Sa încă de mult nu sau tăinuit, ca nu cumva întru aşa întîmplare să aibă prilej ... a judeca.  Moaie pana în coloarea unor vremi de mult trecute.  Nu te-am mai văzut de mult.  Iliuţ s-a odihnit de mult întru Domnul.  Am bănuit de mult acest lucru.  Nu mai avea de mult rude apropiate de sînge.  Seminţie ... pe care o cunosc mai de mult.  N-ai fost acasă de mult şi ştiam că noaptea asta ai să vii.  Trăsura dispăruse de mult după colţ.  De mult nu mai dormise lîngă o femeie.  Termenul legal a trecut de mult.  Spune-asară unde-ai fost? Eu de mult te-am aşteptat Pîn cucoşul a cîntat.  Fiul meu s-a perdut de trei, patru luni.  S-a dus badea ..., Parca-i dus d-un an, de doi!  De cît tempu? De mult eşti însurat, moşule? l-am întrebat.  Cam de cîţi ani îi fi tu?  A înnebunit de mult?  A ars  ?; de mult a ars?  De cîtă vreme aveţi această dificultate la vorbire? – întrebă doctorul.  Doamne ... de cîte luni ... nu mai fusese în sat la dînsul!    De cîte zile ai aflat?   O lună ... de acum nu mai dorm acasă.  Altul, cu alt nume, trăind peste cinci sute de ani de acum înainte.  Sunt de atunci treizeci şi trei de ani.  Ai văzut unde a dus mişcarea de acum o lună?  Şi iată, de atunci au trecut doi ani.  Cu mîndra de-acum un an Dintr-un măr mă săturam.    Şi-a ales cincisprezece iepe, Tot sirepe, Cîte de zece ani sterpe.  de atît amar de vreme Acolea se află Făt-Frumos pe care-l cauţi tu, de atît amar de vreme.  Să dea Ursul Murguleţ aceşti bani toţi, de astăzi ... în patru săptămîni  De azi în trei zile plecăm.  La 12 August de azi într-o săptămînă.  Asemenea în eternitate fără margini nu este orice bucată de timp ... numai clipă suspendată?  Şi-au ţinut firea pînă într-o bucată de vreme cînd au fost copleşit cu totul.  Zilele întregi şi o parte de a nopţilor treceam cîntînd împreună.  Grăi Domnul Hristos cu samareanina la puţul lui Iacov în şease ceasuri de dzi.  provodiră şi-l îngropară în al treilea ceas de dzi.  Este o mulţime de vreme O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi, ... la tine tu mă chemi.  În ce nefinire microscopică s-ar pierde ... infuzorii ... acelor cercetători, în ce infinire de timp şi toate acestea toate ar fi – tot astfel ca şi azi.  Papagalii cei bătrîni fiind mai cu multă isteţime decît dînsul fugea, iar de cei tineri pui nu vedea niciunul.  O noapte de acele ce nu le poţi uita.  Fiecare trece în viaţa lui printr-o epocă de astea.    În sfîrşitul măsurărîi de o zi trebuie să să iscălească toţi.  Clăcaşul bez claca de doaosprezece zile, să are stăpînului moşiii.  Un război de 6 ceasuri ce am avut cu dînsul  Pentru strînsul fînului şi clăditul în copiţi pe locul unde se coseşte, se va socoti un pogon lucru de o zi.  Visul cel de un minut al aceştii vieţi.  O existenţă glorioasă de doi secoli.  Frumosul nu-mi mai place; iar ochii tăi – chiar ei – Abia mai au un farmec de-o clipă-n ochii mei.  Protocolul cere obligator iarna o călătorie de o lună.  În aceste popasuri de un ceas, oamenii se cunoşteau.  Pregătirea trecerii la şcoala generală de 8 ani a constituit o preocupare principală.  Cearem pîinea noastră de toate zilele.  Domnul ... dă hrană-n ţară De iarnă şi de vară.  Cînepa ... iaste o plantă (buruiană) sau semănătură de tot anul.  Acmu să ne întoarcem iarăşi la slujba cea de toate zilile a lui Robinson.  Orele petrecute o dată pe săptămînă la „Junimea” steteau în cel mai mare contrast cu viaţa de toate zilele.  Turc bătrîn Îşi numără mătănii de-o mie şi una nopţi.  Frunze ... tăiete ... pentru capre de iarnă.   A trimis turbatului o scrisoare, cerînd, cu tot respectul, un concediu de două-trei zile.  Un cutremur mare care a ţinut un minut de ceas  Într-o clipă de ceas ne aflarăm în Vavilon.  Peste un sfert de ceas trimisul se întoarse.  Mai avea o jumătate de ceas pînă să plece la gară.  Peste o jumătate de oră ... telefonul nostru va funcţiona.  Ceasul  rămîne în urmă cu jumătate de minut.  Peste o jumătate de ceas lumina se stinse.  Seara şi demăreaţa şi amiadzădzi de dzi  vestescu.  Că din zori de dzuă Domnul o întăriaşte Sfînta sa cetate.  Auzi tu glasul tainic ce cîntă-n miez de noapte?  Ciocănesc din zori de zi pînă la apusul soarelui.  Pe la miez de noapte, cînd somnul este mai dulce, Făt-Frumos zise.  Fetele băteau curtea sub un început de horă.  Cum a dat în fapt de
      zori, veniau cu fete şi feciori.  Început de ziuă.  Pe un sfîrşit de toamnă ..., domnul general ... face ultima inspecţie.  Trăiră ... în zilele limpezi ale începutului aceluia de toamnă.  Sfîrşit de iulie.  Cînd a fost la mez de noapte vine trupa.  Păsări ... ce se abat în şesuri la asfinţit de soare.  Spre apus de soare, Cam pe drumul mare, Trec ... voinici.  Răsărit de lună. Tînăr devîrstă şi în credinţa Droomnului Hmristors.  Acesta svînt avea ruda sa ..., bătrîn de vîrsta sa, pre carele îl cinstiră.  Nu va putea şuvăi răpitoriul, dzicînd că iaste mic de dzile ..., ce tot să va certa.  Fată mare de vîrstă.  Era nişte Odobesc  vechi de zile şi nişte Cotnar.  O, mag, de zile veşnic, la tine am venit Dă-mi înapoi pe-aceea ce moartea mi-a răpit.  Tu îi fi mare, ... dar de bătrîneţe, sunt mai bătrîn eu.    Cînd fu de10 ani devîrstă mearsă ... la o besearecă.  Fiind de 12 ai fetişoară ... fu bătută.  Era trecut cu bătrîneţile, om de şeptezeci de ai.  La vîrsta de 60 de ani.  Ar fi trebuit ca stăpînul nostru ... să-i lungească pă spinare un tufan de patru ani.  Altă biserică ..., veche de 315 ani.  Ne succedem generaţii şi ne credem minunaţi; Muşti de-o zi pe-o lume mică.  Am un unchi bătrîn de 999 de ani şi 52 de septămîni.  Băieţandrul de optsprezece ani ... spunea.  Eram de şapte ani şi o lună.  O caţaveică veche de douăzeci de ani.  Pe la vîrsta de 11 ani s-a produs apoi în mine ... o reacţie împotriva unor atari sentimente.  Mai întîi, vîrsta: o diferenţă de cincisprezece ani.  Vinişor de nouă ai Cum e mai bun pentru trai.  Cînd era de o lună era ca alţii de un an.  Cînd eram de-o zi de două Furam pui şi furam ouă.    Şi la jîrtva mîntuirii: junce doao ... mieluşale de cîte de un an, cinci.    Învăţătură ... a sfîntului post, ce e de patruzeci de zile vreamea.  Să meargem cale de trei dzile în pustie.  Şi macar numai trei dzile ce veri pesti în iad, fiiul mieu, iară mie-m pare vreame de ai mulţi.  Şi l-au aflat pre om în sus, pre apa Vasluiului, cale de patru ceasuri, arînd la o movilă.  Va muri şi muerea pînu a nu să împlini acel soroc de doaozeci de ani.  A sa maiestate în timp de trei ani cu o neostenită greotate după aceaia s-au ostenit ... o ... trainică pace să dobîndească.  Cu această rînduială, ... pitrecea Robinson în curgire de trii ani ..., în care vreme neîncetat lucra la copaciu.  Îl roagă ca să-i dăruiască vreme de trei ceasuri.  Colonia romană în vreme
      de 160 de ani ajunse într-o stare foarte înfloritoare.  Învăţîndu-o cu destul bun sporiu în restimp de mai mulţi ani, dar numai în manuscris.  Şi căi de mii de ani treceau În tot atîtea clipe.  După un drum de două zile, soseşte ... la Bucureşti.  A pus soroc de două săptămîni, pînă la nuntă.  Am umblat pînă la fîntînă, cale de un ceas.  Dacă ele  nu se folosesc în timp de 2 ore ... este bine să nu mai fie folosite.  Este necesar să fie cunoscute în mod aprofundat trecutul îndepărtat, de milenii, al poporului nostru, eroismul.  Şi pe Dunăre vîsliţi Cale de vreo trei conace.  Pe atunci anul era de trei zile.  Să posti patrudzeci de zile şi patrudzeci de nopţi.  Mic să cheamă pînă în 25 de ai. Au trăit 63 de ai.  Calendariu ce slujeaşte pre 100 de ani.  Pînă la 20 de ani a învăţat legile, filosofia şi teologia.  Ce să vă spun ... eu, omul veacului care port sute de ierne în spate?  Măcar să am ... o sută de vieţi.  Cînd a răposat, mergea pe optzeci-şi-opt de ani.  Am slujit cu credinţă treizeci de ani.  După aproape douăzeci de ani, se născu acest băiat dolofan.  Rînduim lumea pentru viitorii o mie de ani.  Mi se pare o mie de veacuri pînă să-l văz.  avea 94 de ani.  Unii lucrează pe an 104 de zile, iar cei din Ardeal ..., 198.    Cînepa mueruşcă aproape o lună de zile după cea bărbătuşă se culege.  Să-l slujeşti taman trei ani de zile cu credinţă.  Alese ... merinde ca să-i ajungă un an de zile.  Măcar o lună de zile trebuia lăsaţi în pace.  Construirea clădirii a început acum nouă luni de zile.   în zioa depetdesetniţă au deşchis gura Sfinţilor Apostoli.  În zioa de tăierea cinstitului cap a Sfîntului Ioan Botezătorul, căzut-au o brumă mare.  Scris-am eu popa ... în anii ... cînd au fost blagoveşteniile în zua de
      Paşti    S-au tipărit în sfîrşitul Calendariului de anul 1807.  În ziua de 26 fevruarie eteriştii şi zavergiii ... pornesc în procesiune cu steagul alb pe care erau inscripţiunile ... cu crucea şi cu fenixul ieşind din flăcări.   Nu i-au dat drumul pînă ce n-a făgăduit că vine pe ziua de Sfînta Maria, cînd era numele ei.  În fiecare seară de Ajun, venea în sat la fratele său, cu toată supărarea nevestei şi a copiilor. A spurcat cu blastem sfînta zi de duminică.  A căzut la Mărăşeşti în iulie 1917, pe ziua de 15.  Ziua de joi dă o viaţă neînchipuită acelui tîrg mort.  Pînă la orele prînzului zilei de 4 februarie ... au fost închise 16 drumuri judeţene.  Să mă podobesc Rar la zile mari, Ziua de Crăciun.  Trenul de 10 dimineaţa l-a găsit în gară.  Avionul de duminică. de mijloc Istoriia se împarte în veache, de mijloc şi mai noao.  Un popor ... care prin încurgerile barbarilor din vîrsta de mijloc s-au stîns.  Istoria de mijloc.  Memoratoriul dacian va coprinde documente istorice despre Dacia, culese din autorii vechi greci, latini, bizantini, istorici din veacul de mijloc  Sfîrşitul veacului de mijloc.  Amară şi iute zi de mînie iaste zioa aceaia, zi de scîrbă şi de nevoe.  Să nu mă-nfruntedzi, Doamne, la ceas demînie. Cînd îmi vei lua sama cu a Ta urgie.  Vreame de grindine.  În vreame de lipsă şi un preot singur slujeaşte taina maslului.  Grăniţearii ... sînt îndatoriţi ... a face toată slujba militărească în vreame de pace.  Nădăjduieşte ... în ajutorul lui Dumnezeu şi al oamenilor în vreme de nevoie.  Slujba militărească are mai multe neplăceri decăt mulţămiri – şi mai vîrtos în vreme de resboi.  Încă zece ani de o asemenea convingere publică ... şi limba romînă poate deveni o ruină.  S-ar pierde clipa de bucurie.  Daţi-mi voie să vă mulţumesc pentru ceasurile de fericire.  Staurul nu are iesle şi e mai mult un ... adăpost pentru oi în nopţi geroase şi în timp de vijelii.  Trei luni de ploaie, mă!  Douăzeci de ani de muncă silnică.  se găsea într-un moment de descurajare morală.  Sufletul ei tînăr, necontenit zbuciumat în acele vremuri de restrişte, ar fi vrut mai multă mîngîiere.  Moşierul, după un moment de timiditate, se repezi şi-i sărută ... mîinile.  După cîteva zile de viaţă în Valea Jiului, încercam să mă ridic.  Se duseseră zilele de panică, de disperare, de fericire.  Cartofor deprins cu cheltuiala nechibzuită ..., tocă, în primul an de căsnicie, ... banii ... soţiei.  Montarea pe aeroport a unor aparate care să permită aterizarea pe timp de ceaţă.  Că, zău, aş fi cumpărat Pe vro zi de secerat!  O, cum nu ne-m pocăitu, cum ne-am pierdut vreame de pocăinţe  În vreamea de rugă mult folos dobîndim.  După ceale 7 dzile de lucru a săptămînei ... să prăznuim înnoirea Învierei a Domnului.  Nu iaste vreame de a o mai uciderea. În sentenţie trebuie să să pue totudeuna anume lungimea vremii de pedeapsă.  Zi de sărbare toţi romanii avem astăzi.  El caută minuturi de odihnă şi de singurătate ca să se sfătuiască.  Acum este vreme de a merge şi noi acasă.  La vreme de săcere ... să va scurta  Sufletul sub sîn se bate ca la ceasul de sfărşit.  Au trecut vremile-acelea, vremi de fapte strălucite.  O, eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseţi.  Ei, stăpîne, iaca chiar azi mi s-au împlinit anii de slujbă.  Tot mai am zile de trăit.  Săşi hotărască mai dinainte locul şi momentul de întîlnire.  Sunt în clipa de a-mi da obştescul sfîrşit.  Era vreme de poveşti!  Foame nu mi-e şi după o zi aşa ... agitată, nimic mai bun decît un ceas de chaise-longue.  Fata era virgină. Tînărul Popescu n-avusese vreme de ... prostii.  Compresorul pufăia tot timpul, fără o clipă de răgaz.  Nu-i timp acum de cîntece duioase.  E ora de siestă cînd Ana dormitează cu telefonul la căpătîi.  Ceasul de aşteptare trecuse cu facerea valizei.  Nu mai era timp de pierdut.  Lasă, mîndră, iubitul  Ş-apucă chistornicul; Fost-a vreme de iubit Acum la călugărit!  I-o venit ceasul de căsătorie.      Eu nu te aşteptam, aşa de noapte.  Pentru ce omul să află atît de adesea în deosebite stări mîhnitoare.  Simţesc o supusă compătimire pentru soarta ei; atît de tînără şi ... nenorocită.  Îndată cunoaşte ... palatul în care trăise ea cu Făt-Frumos aşea de puţin.  Niciodată n-au adormit seminariştii aşa de tîrziu!  O, m-am cuminţit ... rîd aşa de-arare!  N-a înţeles ce mă cheamă atît de des acolo.  Cînd suferim înfrîngerea, nu ajungem aşa de repede la seninătatea cea mare .  Nu aflai ... păduri aşa de vechi, ca şi pămîntul.  Evii lor pentru ei ar fi tot atît de lungi ca pentru noi ai noştri.   Rămăsese tot aşa de tînăr ca şi cînd venise.  Avu o stăpînire tot aşa de scurtă.  cît de  ce de   cît de-ngrabă simte mîna ce-i atinge o frînghie!  Ce de ... timp pierdut!   Oh! Cît de mult te-am aşteptat! A fost o zi îngrozitor de fierbinte.  Puicuţa clipea din ochi ameţitor de des.  Cel ce cu vedearea şi cu audzul dereptu viia întru ei, dzi de dzi sufletul dereptului cu fărădeleage lucrurele munciia.  Cela ce împarte şi dă mişeilor, direptatea lui va trăi întru veaci de veaci.  Aştepta de zi în zi să meargă la Iaşi.  Trup şi suflet vă iertaţi Că
      ... aveţi să fiţi În veci de veci despărţiţi!  Tu s-o amîi cu zi de zi Şi spune-i cîte toate.  Mă tîrăşte seară de seară prin toate localurile.  Veacuri de veacuri aceasta făcu omenirea.  Ridicarea nivelului ideologic al cadrelor didactice se reflectă şi în munca lor de zi cu zi.  de zi şi  de  noapte Să va-nvăţa de dzî de noapte, să-i deprindză poruncile toate.  Îmbla de zi şi noapte după domnie  Sta di zi, di noapte asupra lui numai să margă în Ţara Muntenească.    Să se mute pînă a cincisprezecea zi de la zioa statuţiei ... plătind alte datorii mai nainte.  Dinţii cei dintîiu răsar mai cu seamă în a cincea lună de la naştere.  Un an şi giumătate s-au încheiat de la publicaţia Gazetei în limba patriei.  Trecură trei ani la mijloc de la despărţirea acestor doi fraţi.  Abia trecură patru luni de la însurarea lui Ipolit ... Şi el se bolnăvi.  Dacă ele  nu se folosesc ... 2 ore de la sterilizare, este bine să nu mai fie folosite.    Se-au început această carte a se tipări după întruparea Fiului şi Cuvîntul lu Dumnezeu, la o mie 580, iar de la facere 7088 în luna lu dechemvrie.  Au oştit asupra Ghinovezilor pre la leatul 1125 de laHHristors.  Tipărită în Sfînta Mitropolie ... la anul de la zidirea lumii 7219.  Scris-am eu popa ... în anii de la HSristors 1733  Dată în cetatea noastră Viiena în zeace zile a lui februarie, în anul de la Hrristors o mie şeapte sute optzeci şi şase.    Învăţătură ... a sfîntului post, ... de prespre tot anul şi vreamea iaste tocmită.  Lăţimea ... să să măsoare şi să să scrie la a doa parte a lucrărilor de peste zi.  Întinăciunea cea de preste iarnă   Adunarea celor 12 luni de preste an.  Din cursul soarelui ... închipue totdeauna ceasurile de preste zi. Să corecteze lucrarea de peste an a comisiunii.  Zări pe bătrînul de peste noapte cu barbişon şi broboadă care broda mereu.  Soarele de peste zi Iară cînd fu de toamnă, întru acel an a domniei lui ... făcu nuntă.  Cînd a fost de sărutat Ea m-a pus la frămîntat.    În multe rînduri s-au dus la groapă ... şi mai de cătră dzuă şi în răsărita soarelui, pînă li s-au arătat şi Domnul Hristos.  Veni muiarea de cătră demineaţă.  Cu 3 ceasuri de cătră ziuă ... au fost cutremur.  Zicea oamenii că au înserat de cătră noapte.  îi ... omoară albinele de cătră toamnă.  De cătră seară se arată despre o parte o gură luminoasă.  Să aştepte pînă în primăvara următoare, căci atunci, cînd îi ruga ea mai cu stăruinţă, era de către toamnă.  Ear cînd fu de cătră seară Într-un lagher ne-aşezară.  De către dimineaţă însă, în revărsatul zorilor, aţipi.  Şi iar au mers ... cînd a patra zi, colo de cătră-n seară.  
          Făcătorii bire preimi-vor viaţă de veaci.  În zioa de apoi, mare praznic, stătu Isus şi strigă grăind.  Să ne izbăvească din moartea de veaci.  Stăpînul acelui pămînt de pururea să fie biruitoriu asupra aceii case cu toate namestiile ei.  Armenii ... au acea dreptate, a cumpăra moşii la ţară de vecie?  Sfîntul Duh, cel ce au strălucit în vremile ciale de apoi, pre pămînt ca un soare mare.  Pîinea noastră cea de pururea dă-ne noao astădzi.  Ca să se pomenească de veci astă întîmplare.  Dormireaţi somnul cel de veci.  Locul cu bordeiul ţi lam dat doar de veci.  Să fi dormit de veci.  Glas de zioa Domnului.  Au binevoit a se împărtăşi de cină.  Chiemat de cină la o moşie.  Şi acuma ... am să-ţi aduc ceva din casă ... Un dar de ziua ta ... Aşa-i?  Îţi trimit de Anul Nou cîteva rînduri.  De Bobotează, vodă iese la gîrlă, cu tot alaiul.  Aşa! M-aşteptaţi, vin şi eu cu voi, ... Să-ncepem alaiul, vrăjmaşul alai, De praznicul sfintei Dumineci.  Se duc să vază pomul de Crăciun.  Căutam un cuvînt duios de plecare.  Gudin m-a întrebat dacă rămîi dă prînz!  Cădelniţele de zile mari ... au fost aduse.  Le dădea de cină nişte roşii, nişte ardei.  Mielul se găteşte de Paşti.  Cînd se auzea clopotul de prînz, ... oaspeţii pensiunii începeau să iasă.  Să fie de sărbători La fete şi la ficiori.  Cîtu grăunţu seaceră el dentru sămănătura cea de iarnă şi cea de vară într-un an ... roditoriu?  Şi aciasta să să ştie, că în anu 18Ş006, în luna lui fevruarie, au sămănat omini săcări de toamnă, neputînd toamna sămăna  Ca şi frunzele de toamnă, toate stele- le-au pierit.  Sub alba haină de noapte ... se trădau boureii sînilor.   Ştiu unde sunt! – Unde? – În jacheta mea a cenuşie de vară.  Flori de mai.  Să-i arate o mostră de stofă de vară.  Pe un fotoliu, ... ciorapii ... chiloţii şi cămaşa de zi a Tzulufei.  Lepădau trenţele groase de iarnă.  Harnică, nevasta mea, Harnică, dracu s-o ia! C-avem cînepă de vară Ş-o mîncă focul pe-afară, Eară cînepa de toamnă În şopron stă ca o doamnă!  Hesper, steaoa ceaia căriia zicem noi Luceafărul cel de noapte. L-au opritu-l o videnie foarte straşnică denoapte.  A ta faţă, cu lacrimi – ca trandafirul în roua de dimineaţă, ... au zîmbit.  Iar pe ceriuri se înalţă curcubeele de noapte.  Cerul de înserare era deasupră-i albastru.  Tu vînt de seară-n calea ta Nu l-ai văzut venind cumva?  Dar unde sunt zăpezile de an?  Odată cu seceta de vară Viroaga seca.  În iarba fierbinte mişuna vîntul de vară.  Pe blînde nopţi cu stele, pe soarele  de-amiază.  Pasăre de noapte. Ascultaţi, fraţi dragi, den învăţătura aceştii Evanghelii de astăzi!  În prevegherile meale de noapte mă gîndesc.  Sfîrşi svrîîntul pravila de noaptea    Aşa albinele care, pentru vreamea ernii era amorţite, încep a se deştepta ca dintr-un somn prin putearea căldurii soarelui şi doresc să se scoaţă în aşăzămîntul cel de primăvara.  Paznicii de noapte trec, cu capetele înfundate în mantale albe.  Mare bine mi-ar face un taifas de seară tîrzie, după atîtea necazuri.  Ziarele noastre politice ... în mijlocul furtunoaselor lupte de zi ... au găsit mai toate loc ... poesiei sau altor scrieri literare.  Ce-i asta? – Un ziar de seară. Boierul ... îşi murmura, în iatacul lui, rugăciunile de sară.  A mea e vina că te-ai logodit cu lăutari într-un local de noapte.  Întîrziară cu sania prin alei pustii, în faţa uşilor închise ale pensiunilor de vară.  Sporturile de iarnă.  Dă-mi-l pe uşă afară  C-aşia-i legea d-astă seară.  Fraţilor, mă duc eu dă noapte să păzesc     Mîncarea de dimineaţă Raidurile de zi. Ceaiul de după-amiază. Masa de prînz. Medicamentele de dimineaţă. Trenul de dimineaţă.  Seara, sună de mîncare, dar el nu se coborî la masă, că nu-i era foame.   Se aprindea lampa la toacă şi se stingea cînd fluera la Mandrea, „dă opt”.  Cînd cîntau cocoşii de miezul nopţii, era semn că Moşu avea să-şi împlinească ... somnul dintîi.  În curtea mea şi-au întins pînzele păianjeni ... (semn de toamnă lungă).  În sufletul lui crud rămase dragostea de noapte, de focuri roşii pîlpîind şi fumegînd prin întunecime.  E vai de zilele sale.    Numai aceia pohteaşi numai întru aceia a petreace de-a pururea să nevoea.  Poroncim ... ca toate aceste să fie întru statornicie de-a purure în veci    Unele dame poartă de-a pururea asemine colanuri, pentru ca să aibă o talie delicată.  Pustiul şi urîtul de-a pururi mă cuprind.   M-ai privit întotdeauna ca pe-o piedică din cale, Pentru ce-mi ascunzi de-a pururi taina gîndurilor tale?  Să uit de-a pururi vremea ce ne depărta.  Izbînda strigătului meu ... De-a pururi tot mai sus se sue.  Ceea ce se cheamă obişnuit moarte e pentru el  viaţă de-a pururi.    Şi n-au cum se priceştui cîndva de de pururea păcatele lui.  
         Botezat de curund.  Şi cînd s-au suit într-acesta scaun ... de proaspăt să potolisă goana.  Rădăcinile ceale de curînd din pămînt dezvălite ... se uscă.  De-abie ne-am suit în barcă şi am văzut ce deosebire.  De îndată ... s-au apropiat.  De abia apucasem a adormi, şi un vis fantastic veni.  Pomenirea de curînd încetatului din viaţă Preasfinţnituluii părintelui ... Veniamin mitropolitului Moldaviei.  Societatea romînă, pe la 1820, începu a se trezi din letargia ei, ... de-abia atunci.  Răspunsul ... nu veni de îndată.  Şire de grîu de curînd secerat.  E de-abia unu.  Ne-am împrietenit însă de îndată.  Personalul se întorcea la un program ... de-abia isprăvit.  Şi e mititel, De curînd născut.    Aceşte săntu ceia ce nu se-u sculat sfînta duminecă di-a dimineţă    De cu noapte, au plecat fuga Ghica-Vodă den Bucureşti.  Se scumpise ... şi vinul, că rămăsese viile de cu toamnă neîngropate, neputînd oamenii să le lucreze.  Iară cătră vredniciia slujirii şi a împărtăşirii cu Sfintele Taine,   împiedecă multa mîncare şi băutură de cu sară.  Cărăuş să fie el datoriu a-i găsă şCii a-i tocmi, di cu iarnă  Pomişorii de cu bună vreame să se înveaţe cu fierbinţeala soarelui şi cu vînturile ceale tari.  Furnica-şi strînge hrana de cu vară pentru iarnă.  Pentru drumul  De cu azi te pregăteşte!  La biserică ne duceau apoi pe copii de cu dimineaţa  .  De cu sară mititelul încetase să mai ţipe.  Era bolnavă de cu dimineaţă.  Noi ne scoatem din capete fiindcă aţipim de cu vreme.  Şi tot rostul gospodăriei, pentru ziua întreagă, îl regula cuconu Ioniţă, de cu revărsatul zorilor.  De cu noapte i-a dat schimburi albe.  Un pomelnic, pe care-l dictase de cu seară moşu Vasile.  Dumnealui simţise ceva de cu dimineaţă prin firul telefonului.  Înălţatul ... ’mpărat De cu noaptea s-a sculat Şi divan şi-a adunat.  I se da de ştire de cu bună vreme.    Doarme fără a se trezi De cu zori şi pînă-n seară, De cu seară pînă-n zori.  Măi, ciobane, măi, Şi te culci pe pat ... De cu seară pînă-n zori.    Abia de ieri a ieşit soarele.  Şi tot ce mai avea acum era o blană, Păstrată prin prilej că Timpul sta de iarnă.  Începus-a să lumina de dzio.  Cînd se revărsea de zori, pornise pă drum.  Cum miji de zioă norodul se grămădi în biserică.  A se crăpa de zio.  Căzu jos şi dormi pînă ce mijea de ziuă.  Se luminase de răsărit ... aşa că, suind la deal ... a zărit un pîlc.  Cînd se crăpă de ziuă, se sculă.  Se zărea de lună.   Pleca din casă cum se lumina de ziuă.  Cînd se făcu de ziuă ... culese pe un tăier struguri.  (de) cînd de  în  cînd Cînd de cînd aşteptau prilej … să lovească în ţară Cînd de cînd era să ajungă pe Hasan-Paşa    Stă tot gata, de cînd, de cînd să se răstoarne la pămînt.  Vom agiunge şi noi de cînd în cînd a naşte cîte un clăsicişor.   Cînd de cînd să zboare-n lume.  	 De mitiutel arătă cum va hi şi deaca va creaşte mare.  Zioa bună de dimineaţă se cunoaşte. Fruntea-mi de vreme toat-a albit.  Înaintea patului – o masă murdară, al cărei lemn grunzuros de vechime era tăiat cu litere latine.  Se diafaniză şi se prefăcu într-un cer rumenit de apunerea soarelui.  Senin îi e obrazul de vreme îmbrăzdat.  Moara cea veche s-a măcinat de vreme.  Inginerii stăteau ... îngrijoraţi de vreme.  Îl găsise pe Giuseppe într-un halat ... pe alocuri tăiat de vechime.   Mi-i sufletul în groază şi-n grea turbureală De dzua cea deseamă şi de sîrguială.  Rămăsese viile ... neîngropate, neputînd oamenii să le lucreze ... de earnă. De bătrîn se cocoşa.  Se scutură salcîmii de toamnă. Păcătuit-a omul în vremuri fericite, Cînd n-avea a se teme de zile amărîte.  Bătrîna Manda toarce lînă ... abia mai vede, de bătrînă.  Mor fetele de bătrîne.  Ploi ce în torente de veacuri s-au vărsat, Sîngele după pietre încă nu l-au spălat.  Ai fi trăit în veci ... Şi rînduri de vieţi.  nu ţinu o zi nici două, ci un şir întreg de zile.  După un mare număr de ani, mă aflam din nou pe aceste plăji.    Totul mi se trage de la o zi de curs.    Adrian îşi schimba chipul şi sufletul de la clipă la clipă.  Vicisitudinile acestei idei umaniste variază de la epocă la epocă.  E ei aştepta elu că se va apriinde şi va cădea de năprasnă mortu.  De pripă ... mîntuii pe voi.  Păcatul ce-i ertase iarăşi de iznoavă să întoarsă.  Nimica alt nu chibzuim să fie acmu mai de pripă svintei besearici ... numai îngruparea preoţească  La al patrulea an de nou au giurat amăndoi domnii craiului Vladislav.  La începutul învăţăturii, după ce se roagă şcolarii de loc să se cetească catalogul, însemnînd pre cei ce lipsesc.  M-am îndemnat cu această scurtă învăţătură de nou a mă sîrgui spre a face plăcere neamului mieu.  Patru cărţi analytica – de regulă împărţite în analytica priora şi posteriora.  Se pregătea de zor să-şi treacă examenul.   îl pune pe un moment jos, de regulă sub masă.  Irimie lucra de zor.  De obicei e distrată.  Să telegrafiaţi de urgenţă care este propunerea lui.  Citiţi de zor, pănă mai este vreme!  Ai să te măriţi ... Ilie de-abia aşteaptă.  Să-şi supravegheze gesturile ei aşa… nepăsătoare de obicei.  Doi cojocari ... din comuna Vidra lucrează şi ei de zor pentru a oferi în dar cojoace specifice portului din comuna lor.  Dar de regulă ele  sunt în strînsă legătură.  Stătea ... în locul unde stătea, de obicei, tatăl său.  Pun talpă dă nou.  a rămîne de zi DupDăă aceaia ş-au mai pus zi ... şi tot au rămas Iovan de zi  Căzui la pămînt acoperit de noapte.  Viitorul nostru e plin doar de trecut.  Bătrînul împărat era … încărcat de ani, încît ... vedea, aşa, ca prin sită.      Spre toate gloatele, de multe ori muncindu ei, nevoiia-i se hulească.  Şi de multe ori el şi în focu-l aruncă şi în apă, să piarză.  Şi aducîndu-ş aminte de adeaseori ce-l fusease Svnîîntul Ioan dojenit.  De puţine ori biruiţi ... să întorcea.  Me-au scos sînge de doao ori.  A unora istorie e mai vederoasă, ... şi mai de adeseori în cumpăna adevărului măsurată.  De sute de ori ... printr-a gurilor lipire, Ţ-am adeverit amoriul.   De trei ori grăiaşte.  Să-i lungească pă spinare un tufan ... măsurînd-o cu acesta de vro şaptezeci de ori.  Pămîntul …, semănat o dată sau de două ori cu porumb sau cu cartofi, este foarte bun pentru semănătura seminţei de dud.  Ulciorul nu merge de multe ori la apă.  Cezara ... şi-l săruta cu ochii pe jumătate închişi de nenumărate ori.  Calul se şi scutură de trei ori.  Voind să aibă copii, a făcut de mai multe ori tot ce trebuia să facă pentru aceasta.  Bate orologiul de douăsprezece ori.  De trei ori cu pumnul bate Repede-n arama porţii.  Îl mai văzuse el de cîteva ori ... jucîndu-se cu alţi copii.  Nici n-a mai venit la mine decît de puţine ori.  Creionul ... trecea de cîteva ori pe buze.  Suciră o dată, de două ori, de trei ori, şi ... abia putură deschide uşa aceea.  E c-un lănţuş ... De cinci ori l-a cîntărit.  Ah! de cîte ori voit-am Ca să spînzur  lira-n cui.  Sufletul îmi creşte Cînd te revăd, cîmpie verde! ... În sfînta ta singurătate De cîte ori n-am rătăcit.  De cîte ori pe înserat În tîrgul mic te-am aşteptat!    În toate dzile căte de şeapte ori ... mă rugaiu Ţie.  Tătarii din Bugeag ... cîte de trei, patru ori pe an mergea în Ţara Leşească.  Scoţi fagurul ... în toată săptămîna de doanuuo ori.  Obiceaiu ... era mai-nainte în bisearică ca în fieştecare eparhie sau ţeară de doao ori în an să se adune toţi episcopii.  La aceste poşte în ceasuri hotărîte, de trei ori pă zi, să dau scrisori.  Şcolarii nu vor putea să meargă la părinţii lor decît numai de două ori pe lună şi duminicile.  Aş fi fost mulţumit să moriu eu de mii de ori într-un minut decît ea o dată.  Mă bărbieresc de trei ori pe săptămînă.  Mai ajunsesem de două ori poate în viaţa mea, pînă la acest prag.  S-adaugă ajutorinţa care se percepea de două ori pe an pentru acoperirea deficitelor.  S-o aduci la frăţiori Pe iarnă de nouă ori, Că-s mai multe sărbători.  Să nu ne mai întîlnim, Numai sîmbăta o dată, Duminecă ziua toată, Alte zile-arareori, Într-una de nouă ori!  Am fost şi eu logodită de vreo două, trei ori.  Cît face de opt ori nouă?  De opt ori tot cîte nouă Facu-mi şaptezeci şi două!  Precum ... vor fi auzit, Nemaicercînd cu amăruntul adevărul, ei au semnat aşa, precum mai de toate orile să întîmplă la ceştea scriitori.  S-au orînduit prin art. 65 a capului finanţelor o sumă de fieşicare an Mintea mea … mă făcu să le adresez  de fiecare dată, un mesagiu.    Le-au dat leafă căte 4 lei de lună.  Să-i dea de an cîte 50 000 de galbeni  Să li se dea cîte şase bani de zi  Pentru vreo datorie să iaie osteneala lor cîte douăzeci parale de tot ceasul.  
       Cela ce va fura furtuşag mare, de oara dentîi să-l spîndzure.  Iară sila, ce i-au făcut de-ntîia dată, biruiaşte.  Pohărnit nărocul lui Decheval, iarăşi deade biruinţa romanilor şi de-a triia oară.  Iar dalibaşii şi cu bumbaşirul ... şi-au luat leafa lor ... dăruindu-i domnul cu postaji şi cu alte daruri ... triimeţînd de al doile şi paşei peşchiş  De a doa oară să măsoare cu lănţugul.  Pescarul ... îl băgasă de al doilea în vasul cel pecetluit.  Ercule căta acum să se însoare de a doua oară.  De prima oară a reuşit. Însă în masa trupească să şi bucate multe în multe chipure sînt, ce den ceale dentîi şi de al doilea rînd ei se satură.  Stete o zi, stete două ... Cînd fu în ziua d-a treia, Verdeş-Împărat chemă slujitorii.  Sfîrşitul celui de al doilea război mondial.  de rînd, Pentru doftorii ... Să-i dai calului tri zile de rînd.    Multe nopţi de-a rîndul, le vedea mereu prin somn înşiruindu-se pe dinaintea ochilor ei.  Patru luni d-a rîndul ... s-au războit romînii din îmbele ţări.  Dar ce mai era în cutie? Păpuşile ce i le dăduse ... în doi ani de-a rîndul.  Şapte zile de-a rîndul a ouat cîte un ou.  Plesniturile ... au răsunat ... secole de-a rîndul.  Bădiţa ... mă-ntreabă: Fostu-i-am vreodată dragă? Eu răspund dintr-un cuvînt ... Că i-am fost trei ani de-a rînd.    Cînd se văzu în picioare şi dete iar cu ochii se zbîrli din nou, gata să reia de-a capul prietenoasa-i întîmpinare.    Învaţă păgînul să ucigă coconii nu numai întru Vithleem, ce şi în toate hotarîle lui, de de-al doile an şi mai jos    de pe urmă Împingînd cei de pre urmă pre cei dinainte.  Dachii îl stăpîniia cu craii lor pînă la Decheval, cel mai de pre urmă craiul lor.  După întinderea lănţugului cea de pe urmă ar mai rămînea încă ... o holdă.  Robinson venisă în cel de pre urmă punct ... a-ş pierde şi el toate nădejdile.  Aceste de pe urmă sînt părţile cele mai necesarii.  Să împlinească voinţa cea mai de pe urmă a moşului vostru.  Cît despre vorba muierească cea de pe urmă, ca şi cea dintîi, tot fără noimă şi fără înţeles rămîne.  Să nu pomenim ... Acest de pe urmă eveniment.  Aici dară au rămas ... şi pînă în vremile de pre urmă s-au tras.  Însă-n ceasul du pe urmă daţi-mi voi pe fiii mei, Să mor într-ale lor braţe, să-mi închiză ochii ei.  Aş vrea ca să mai petrec cu tine şi în noaptea cea mai de pre urmă a vieţii mele.  Zioa mea cea de pre urmă! Cînd viaţa mi se curmă.  Simt aproape clipa de pe urmă.  Sara bună, mîndră bună, Asta-i sara de pe urmă.  Au fost lui   mai de-ainte vreame  De ainte cunoscui ... mărturiile tale, că în veac urzitu-le-ai.  Unul iaste Dumnedzău văcuitoriu de maintea începuturilor.  Este datoare să le prevadă, ca după întîmplare, sau să le precurme de mai nainte.  Apucase a fi mai de înainte bine văzut şi la curtea imperială.  O greşeală îndreptată de mai nainte îndreptează exemplare.  Dragul meu, cărarea asta s-a bătut de mai nainte.  Dacă voi redeveni personajul pozitiv de dinaintea scandalului, mă voi gîndi la revenire.  Cugetai dzilele de ainte.  Lăudat să fii, Dumnedzău Sfinte, Din veacii toţi, din cei de mainte.  În verile de dinaintea războiului ... o mare tristeţe mă cuprindea.  Mărturisi pre HMristors, Dsuumnmeedzău de mainte de veaci.  Datează de dinainte de despărţirea dialectelor.  Şi s-au bătut de mainte de apusul soarelui pînă au înnoptat.  Toată noaptea cea de-nainte de plecare pînă s-au revărsat zorile, m-am frămîntat cu gîndul feliu şi chip.  De mainte cu treidzăci de dzîle de acel spurcat praznic, alegea pre un voinic tînăr.  De aproape un ... veac ... trăiesc printre cărţi.  În vîrstă de aproape cinci ani.     Înţeleasa amu ainte de tocmeala lumiei.  Dumnedzeu iaste din firea Tatălui ainte de veac născut.  Aceştea au fost mainte de potop tremişi.  Au fost mainte de săborul cel dintîi din Nichea.  Iarba cîmpului, mai înainte de a să face.  Să să cerceteaze ... înainte de măsurare.  Gheorghie Bradi, carele au fost înainte de Plinie Forest.  Înainte de toate trebuie să te uiţi.  Turcii mai înainte de a fi loviţi ... se alungară pînă la locurile lor.  Mai înainte de a răsări soarele, au pus lemne pe foc.  Mai nainte de luna lui maiu nu trebuie să se facă această semănătură.  Mai nainte de a alege eu cu ce moarte să mă omori, te jur.  Trebuie să se cerce o bucăţică din caş dintr-un polonic mai înainte de a să tăia.  Ce încet bate inima mea acum, ce iute bătea înainte de 60 de ani.  înainte de nămiez, are să ajungă la conac.  Înainte de a merge la cununie, să ne îmbăiem.  Înainte de a se căsători cu mama îşi pierduse averea în două rînduri.  Într-o seară ..., cu puţin înainte de orele zece, un tînăr ... intra în strada Antim.  Ultima generaţie ... care a mai fost nevoită să coboare în fundul pămîntului, înainte de era ce va să vină, a energiei atomice.  Ochii lui priveau parcă departe, dincolo de prezent.  Ar trebui să ne cînţi ceva înainte de culcare.  Ci eu se cuvine să plec înainte De-a întomna în pădure.  S-a pregătit în ajun de examen. Este hotărît ... ca firul zilelor noastre să se taie mai nainte de a să sfărşi anul în care trăim.  Într-o dimineaţă, miercuri înainte de Dumineca Mare, Moş Nichifor deciocălase căruţa şi-o ungea.  În epoca dinainte de 1848, în Moldova critică, numai un om ca A. Russo ... a putut deveni reprezentativ.  La anul înainte de HLristors 253.  Înainte de era noastră Ce e noao şi Ţie Isuse. Venit-ai încoace ainte de vreame a munci noi.  Miazănoaptea ... a căzut la pămînt cu două ceasuri înainte de vreme.  Cu trei săptămîni încă mainte de aceia, adecă mainte de începerea postului, ne dau ştire svenţii.  Aşa au păţit Ştefan Ioşica, carele mai nainte de patru ani repusese pre Kovaşoţi.  Amîndoao părţile     s-au învoit ca ..., după treacerea acestor trei ani, cu şase luni mai nainte de ieşire n-ar da veaste, atuncea acest contract încă pe alţi trei ani să se îndelungeaze.  Luă hotărîre ... a nu orîndui nemic pentru împărţeală pănă aproape de moartea sa.  Şi cînd, pe aproape de miezul noptei, fata împăratului se preface într-o păsărică şi zboară nevăzută prin cinci străji.  M-apropii de sfîrşit.  Tratativele ... referitoare la încheierea aşa-numitului pact al securităţii mutuale se apropie de sfîrşit.  Aproape de ora două.  Aproape de Crăciun.  Ea rămasă ca o moartă aproape de un ceas.  O mănăstire ..., în apropiere de cîteva ore.  Au price între sine cu nemţii ... carii sînt mai vechi de dînşii.  Acest oraş  este cel mai vechiu, nu numai din toate oraşele Italii, ci şi de multe alte oraşe ale altora împărăţii.  Măcar că era de vîrsta mea mă întrecea cu statu.  Am cules aceste mărturisiri din scriptori de o vîrstă cu întîmplările despre care scriu.  Aveam prieteşug prea mare cu vărul meu ..., fiindcă eream tot de o vîrste.  Nici camarazii de o vîrstă cu dînsul nu ghiceau.  Mă-sa îl răsfăţa şi nu-l lăsa niciodată să se joace cu băieţi de seama lui.  O, tineri dragi, ... V-aţi cunoscut în luna lui april, Eraţi de-o seamă: vîrsta îndrăgirii, Cu ochi cuminţi.  Era de o seamă cu Oleana şi, mici copii, se jucaseră împreună în şatra ţigănească.  Alţii, de seama mea, şed acasă.  Mi se pare Că suntem de-o vîrstă acum.  Amîndoi suntem de-o seamă.  Două femei una ca alta de tinere. Să le ţie  şi să să hrănească cu dănse pănă în cutare vreame, pănă va fi cuconul de vîrstă.  Au luat voie ... ca să deie domniea fiu-său, ... că este Măria Sa ajuns de vîrsta bătrîneţilor Moştenitorii ei,   ajunşi de vîrstă, să aibă a-şi cere acea dreaptă moştenire a zestriaii ei.  Un vînt de toamnă.  Turnurile cele-nalte Ca fantome de mari veacuri pe eroii lor jălesc.  O linişte somnoroasă, un aer cald de vară, luna strălucită ... – iată tabloul!  obraji de 18 ani.  Soarele cernea lumină de primăvară.  Cînd temperatura de primăvară s-a consolidat au apărut în curte ... muşuroaie.  Privesc zilele de-aur a scripturelor romîne.  Amiaza de azur fierbinte A-nmărmurit pămînt şi mare.  Acest an iaste bun de aşezare şi de soţietate.  Zi rea de dohtorie.  Cănuţă a rămas orfan ... tocmai cînd se făcuse copil de-nvăţătură.  E un adevăr istoric, pe care-l cunosc şi copiii de şcoală.  Dumneata mai ales, care eşti băiat de liceu.  Cînd se făcuse de armată, jupînul îi spusese: Du-te să te încalţe Lia.  Dar  sunt mici, Nu sunt încă de voinici. Şi pe tufe bruma groasă, Şi la şes iarba de coasă.  Copil de ţîţă.  Iară Miron au răspunsu că nu-i bine să lasă oastea turcească, că este vreme de iarnă.  Uneori numai prin şesuri are lăcaş, supt o staulă, unde în timp de vară se adăpostea turmile.  Moşnegi bătrîni, care, pe cînd era mic, îi povesteau în timp de iarnă ... poveşti fantastice despre zîne.  Tocmai la vreme de bătrîneţe ... dobîndi un ... copilaş.  Ideile şi ... activitatea lui Odobescu din perioada de formare a statului romîn.   Cu cutremur sfînta cuminecătură îndată o înghiţim, apoi după ce ne-au şters preotul pe buze, luăm anafură şi mergînd la locul nostru facem ceale de după cuminecare.  Cultura lui franceză şi liberală ... de după 1830.  Glia se gîdilă-n dans sub călcîie! Vinu-i puţin, dar ni-i cîntecul plin – Hora noastră de după război cea dintîi e.  
       Întîiu pentru neam, pentru că cel părintesc să trage despre diregătorie de patrichii, şi de sfeatnici împărăţiii greceşti.  Se trag de acel neam.  De Petru V Aron au rămas un fecior anume Elia.  Aicia odihneşte robul lui Dumnezeu Balagi Băju …; lîngă dînsul odihnesc şi doo soţii de I-a şi a 2-a căsătorie a dumisale  Oricine-ş va găsi fata sa cea de trup curvind cu cineva, poate să-i facă moarte.  Nepot de văr  întem surori de amîndoi părinţii.  Nepot de soră lui Pîndilă.  Un nepot de fiică al bătrînului tiran.  Cine-n poală-mi doarme Nu mi-e frăţior, Nu mi-e verişor, Nici nepot de sor’.  În Roma, daruri ..., de un om mare  Îi rămăsese mai mare avuţie de tată-său.  E prea mîndru şi înţelept, de rudă bună şi bogat.  Era ... de rudă measeră.  Iară păgîna aceea nice era de acea semenţie.  Această svîntă ... era de rudă luminată şi vestită.  Isus iaste de împărătesc  neam.  Acest domn Cantemir-Vodă au fost de oameni proşti.  Fiind doamna lui sîrboaică, de neamul Despoţilor, fata lui Despot crai.  Cinstiţi şi de neam bun boeri.  Nu era întră creştini acea împărţire  ca unii să se zică de leage lătinească ... alţii de leage grecească.  Eduard Jung, de neam englez.  Un popor ... de viţă celtească.  Luai ... bărbat pe unul de cele mai mari familii din Vavilon.  o astrologie mai mult de origine bizantină.  Capul ei se ridica ... astfel cum şi-l ridică caii de rasă arabă.  Poate-i fi auzit ce-au păţit alţii, mai de viţă decît dînsul?  Ghinărari de neam străin.  Acest fenomen ... se manifestă la scriitori de diversă origine: munteni, moldoveni, ardeleni.  Eram însă ... de familie. Cumnatul meu magistrat.   foarte cruţată ..., fiindcă e fată de familie bună.  Populaţia neagră numără 70 la sută negri de origină africană.  Unde ar putea un bărbat să întîlnească o fată de familie mai înstărită, în vremea asta în Bucureşti.  N-ai ascuns niciodată că nu era de neam.  Cititori de diferite naţionalităţi.  Atunci ... e poate un suvenir de familie.  Toţi aceşti termeni de origine latină erau obişnuiţi în stilul oficial rus.  Karol Wojtyla a fost ales vicar al lui Cristos, primul papă de neam răsăritean.  Dar fata de gazdă mare, Tot cu mîna dă parale.  Obligaţii de familie.   Svăntul Dimitrie ... ce era de naştere din cetatea Solunului.  Fiind unul dintre sluji de rudă grec, anume Heraclu.  Era oarecare om, ... Mavsima de nume, sirian de limbă.  Şi era grec ţărigrădean de felul lui.  Justin Cororopalat, născut din sora lui Justinian, de moşie trac.  Acesta au fost eghiptean de rudă.  Lăcuitorii acelor oraşe ... au fost de sînge romani.  Ei de neamul lor era americani.  În vestita cetate a Atenei se afla un filosof, Leontie anume, nobil de părinţi, idolatru de credinţă, astrolog de profesie.  Ei sunt ... cum o spun înşii, romîni de naştere, francezi în inimă.  Datorită ... unui prietin ... de neamul său din Persia, am descoperit versiunea cea mai bună a acestei povestiri.  Tata era de fel de la Gura Ialomiţei.  Îmi spune că e franceză de origine.  Pamîntul acest ... de feliu fiind sărac, numai pe alocuri arată dărnicie rodurilor lui.  De soiul lor aceste dobitoace era foarte blînde.    Cum amu de la Adam au murit, aşia şi din H(risto)s toţi vor înviia  Mă întrecea cu statu; deoarece ei se trăgea de la uriaşi.    Cu suspinări smeritea de la inimă  Toate faptele ceale bune au începătură de la Dumnedzău.  Literatura tuturor neamurilor au început de la poezie.  Numai de la această construire efectivă provine adevărul real al deducerilor geometrice corespunzătoare.  Orice progres pleacă de la o stare ... anumită  Şi pe mine m-aşteptau Tot cu foc şi cu lumînare Şi cu dor de la inimă.    Acest Zlatoust ... mi-au rămas de la socrul meu  Limba romînească vine de la cea latinească.  Datinele avem de la vechii romani.  După nuntă, şi darurile de la logodnă, fireaşte, urmează orînduielei darurilor dinaintea nunţii.  Ar trage ... pe bonita de la bonitate.  Am împărţit deopotrivă între noi toată averea cea mare ce ne-a rămas de la dînsul.  Mulţemeşte-te cu zăstrea ce de la ceriuri ţi-i dată.  Buzduganul ista îl avem lăsat moştenire de la strămoşul nostru.  Îşi trăgea drepturile ... de la bunică-sa.  Obiceiurile astea proaste ... eu socot că de la turci vă vin.    Încongiurară casa, de la mici toţi pînă la mari, toţi oamenii.  Slugile lui HSristors sînt de la domni şi de la împărat, toţi cîţi sînt pre lume, şi pînă la cei mai mici.  Letopiseţul  au scris pănă la Dragoş-Vodă, şi de la Dragoş-Vodă l-au scris ... pănă la Aron-Vodă.  Împăratul chiemă a doa zi pe toată boerimea de la clucer ... şi pînă la ban mare.  De la străbunii săi pănă la strănepoţi, Au îndestulă minte.    Moşiile n-au fost de pre Balica, ce au fost de pre Şcheaea Movileasca  Aceste moşii sînt drepte a lor, de pe strămoşul lor Toader  Fiind casa părinţască mai vîrtos de pe tată-tău  Pe Elefant l-au pus în codri la domnie; Şi de pe neam ei toţi ... Au îndestulă minte.  Legătură veche ... de pe cei dintîi descălecători.  Eu fariseiu sîntu, fiiu de fariseiu.  Vasilie, ce era ... fecior de oameni measeri.  Feciori de domni.  Mulţi din feciorii de boieri se duceau la dînsa.  Am văzut un pui de leu, gonind.  O fecioară frumoasă la faţă, smerită la chip, înţeleaptă în cuvinte, cu adevărat fată de filozof.  Sunt ... Feciori de lele nebună.  Alungat-o ai pe dînsa, ca .... În coliba împistrită ea să nasc-un pui de prinţ.  Calul fiului de crai începe atunci a forăi.  Le spunea drumeţilor că are un fecior, care e dascăl pe doi copii de domn.  Pui de mierlă.  Va creşte voinic ... Ca puiul de leoaică Povestea cu feciorul de împărat şi filosoful Sindipa e veche cît şi împărăţiile răsăritene.  Asta-i fată de birău.  Place-mi mie ... a juca Cu drăguţa d-altuia.  Asta-i mîndră de diac.  Petru şi Andrei, fratele lui, rudă de jidovi amu era.  Acest Leu era rudă de armean.  o ai tălmăcit spre limba cea de moşie a locului, nu spre trufă.  Şi era grec ţărigrădean ... neam de-mpărat creştinescu.  Şi-i deate ... şi pre Cosma, feciorul lui de suflet.  Porunceaşte călugărilor şi tuturor celor de credinţă grecească ca pre zisul Hristofor să-l cunoască episcop.  Cel ce va lua fiică de suflet datoriu iaste ca să o înzestreaze.  Părinţii ... cei fireşti moştenesc dimpreună   pre copilul de suflet.  Un părinte de familie muncitor în mijlocul lucrătorilor lui.  Limba noastră după materia ei este şi ea o limbă de familia latină.
       Eu mai am o fată luată de suflet.  Dacă-i omul viţă de boier mare ... se cunoaşte.  Neam dă cazac!  Neamuri ... de prinţi.  Familie de nobili.  Şi era grec ţărigrădean ... neam ... creştinescu de Catacozoneşti şi ştie rîndul acestor ţări.  Cît va domni familia de Ghica, vor lipsi cu totul.  Domnul Alexandru de Sturza.  Este nobil saxon, numit baronul de Stainberg.  Napoleon III a avut totdeauna o afecţiune deosebită pentru ramul catolic al casei de Hohenzollern ... din cauza rudeniei sale cu principesa Josephina de Hohenzollern.   Pe cine pui în locul lui? – Nu ştiu. – Ducele de Orleans?  Lilly de Georgiades era ... o curtezană.  d-alde Acuma rămase să bea aldămaşul D-alde cuscru, socrul şi de-alde naşul.  I-a cam intrat în cap cîte i-a descîntat d-alde mătuşa.  Dealde tine, fătul meu, Mulţi viteji ucisam eu.  Mi-e dor d-alde tata şi d-alde mama.  Mişălesc de-alde ei sub sfîntu soare!  Intrămu în casa lui Filipu ievanghelistul, cel ce era de cei şapte.  Era ... slujitor de oaste.  Fac parte de o generaţie care s-a deprins din tinereţe cu studiul.  Bine, Ivane, du-te ... acum eşti de casa noastră.  Ilinca ... era de casa popei.  Sunt membru de partid.  Om de stat. Substăpînirile să numesc în comun deregătorii; iară deosebi se chiamă: carii sînt într-un sfat cu împăratul, ministri; carii sînt preste cănţelăriile ceale de curte.  Clasele şcoalelor ... existente se va înlocui treptat ..., prin clase de şcoale reale.  Am acoperire pentru a face faţă dobînzilor tuturor bonurilor noastre de tezaur.  Domnul general, comandant al corpului de armată, face ultima inspecţie.  Precum vezi, banca mea nici nu mai e bancă, e o biată colectură a loteriei de stat.  Celule de partid.  Buget de stat. Şedinţă de sindicat. Capitală de judeţ.  Luca din eparhia Lycaonilor, al treile egumen de mănăstirea svintelor Preaobrajenii.  S-au făcut episcopi de eparhie.  Vornicul de aprozi va lua împlineala la zeace bani unul.  Un căpitan de infanterie ... sta cu capul rezemat în palmă.  Am cerut adesea ca directorii de teatru să încerce să-şi recruteze interpreţii principali.  Un locotenent de artilerie ... galopa nebuneşte.  Dumneata ... care eşti un bătrîn căpitan de vapor ... ai cunoscut poate multe întîmplări.  Au fost chemaţi şi alţii: primarele şi ... şeful de post.  Conducători de laboratorii ori de cercetări pe teren.  Comandanţii de mari unităţi, la prilejuri, strigau în faţa frontului: – Băieţi, Patria.  Să-mi dai o sută ... lei C-ai ajunsu vătaf de oi.  Aram, başă de voinici Peste patruzeci şi cinci.  Şef de gară. Patron de restaurant.  Dereptu casa de Domnul Dumnedzeul nostru cerşii bine Ţie.
       Să-l dea acel lucru stăpănă-său ... cînd lucrul  va fi de om bogat.  Vădzînd multe casă de boiari mari  Ce este odihna? Ea este o stare de un trup că rămîne pe cîtăva vreme întru acelaşi loc.  Au intrat în lăcuinţe de oameni săraci.  Avea ... o iscusinţă de minte. Se auzise că s-a dărîmat acea statuă de acel împărat.  Purta uniformă de miner.  Operaţiunea cu ele  este cea mai potrivită repejunii de mişcare în inteligenţa omenească.  Divinizarea frumuseţii de femeie.  Papuc de curtezană.  În fundul pădurei, sub nişte stînci, se află o bizunie de urşi.  Rochia ei de mireasă.  O viaţă de om.  Cercaşi toţi armăsarii din grajdul de-mpărat.  Un tînăr ... îmbrăcat în uniformă de licean, intra în strada Antim.  Bine-am nemerit La casă de om cinstit.  Că-s un cap încoronat Şi cu sceptru de-mpărat.  A fi singuri proprietari de pămînt.  Femeie de cinci copii.  La patru ani şi jumătate, Miţu e proprietăreasă de ... lucruri.  Proprietari de maşini.  Deţinătorii de autoturisme.    Au mînat Simplichie 2 popi de-ai săi ... să margă să-mpraştie cenuşea.  Acesta l-a pus în slujba Hatigii sau Hatige – văduvei de un bogat neguţitor ce se neguţiatoria la Syria.  Mai mulţi bătrîni de ai noştri în prunciia mea am auzit povestind.  Sunt roman şi sunt oştean De-a-mpăratului Trăian!  Doamne! bine-ţi mai şede, jupăneşică, parcă eşti una de-ale noastre.  Se întîlniră cu trei roabe de ale zmeului.  Sunt rude de-ale mele.  Militari de ai regenţei şi ai lui Ludovic al XV-lea … s-au amestecat cu populaţia indiană şi neagră.  În fiecare  văd un nepot de-al lui Horia, de-al lui Iancu.  Crede că sunt vreo farfuză de-a ta.  Oameni de-ai primăriei.  Un viteaz de-ai lui Mihai.  Pe dealul Feleacului Merg feciori de-ai Iancului.  Şi nu-s două păsărele, Că-s două surori de-a mele.  Sus la vîrfu muntelui Cînt-un pui de-a cucului.  Amu-i ziuă şi se vede, N-ai mai fost de-a mami fete.  Ainte mărturisiia de ale lui Hristos strasti.  Şi cărora trebuiaşte de ale trupului trebuinţe.  Văzu ... scaone de a corăbiiarilor rupte.  Locmale ... de ale mele. – De-ale tale?  Ştiu eu năzdrăvănii de ale spînului.  Şi tot tavanul era scris Cu versuri d-a lui Dionis.  Nici nu cred că este alt advocat acolo în Peşta. Sunt vorbe de-ale lui.  Şi-a tîrît restul trupului în faţa direcţiei, cerînd un drept de-al lui.  Fleacuri de-ale lor. Nu e nimic adevărat.  Să opăresc un pui d-al tău.  Lacrimi de-a voinicilor.  o va afla  în vreun lucru de a preacurviei ... nu să va certa întru nemică.  Dragostea însăşi e de categoria delirului.  Cultura iudaică e de acest tip imanent.  Instituţii stomatologice de tip ambulator şi staţionar.    Autovehiculele militare de la unitatea de puşcaşi marini ... au fost trimise în ajutor.  Iar în locul lor  puse doi căţei de la o căţea ce fătase.  clópu dă la frátimńě{.  Încordarea teribilă de la oficiul telefoanelor se sfîrşise.    Cîte numiri ar inventa el ... pentru un surîs de pe buzele ei, un surîs în trecere, umbra unei fericitoare cugetări.  Citi tristeţea de pe chipul tovarăşului său şi-l copleşi şi pe el.  Ce piatră de pe inimă? ... Cum ai purtat-o pînă acum poţi s-o mai porţi un ceas!  De-acolea au luat şi poetul nostru aceste.  Le Sage a luat cîteva episoade din Obregón şi elemente complete de aiurea.  Descoperire ce am făcut de mai multe isvoare istorice.  De fraţii săi dezdzise-se.  Derep-ce, Doamne, ... întorci faţa Ta de mere.  Nu lepăda mere de faţa Ta.  De cuvinte strimbe depărtează-te.  Fugă de ei toate duhurile reale  Omul păcătos ... făcînd voia dracului se depărteadză de Dumnedzău.  Iară cînd au găsit vreme petrecere şi îndemîn, l-au scos de domnie pe Constantin Duca-Vodă.  Cei ce au gîndit lucruri înstreinate de dînşii.  O, orbule Telemahe! Tu eşti gata acum a te lăpăda de Penelope care te aşteaptă.  Acelora păreare, carii zic cum că ... Dachia au rămas deşartă de romani.  Să fugă de monotonie.  Aş dori ... să depărtez gîndul meu de privirea relelor.  Hoţii m-au despoiat de bine.  Fugi de-a curţilor pohfală ...!  Nu voi a se disface de animalele carii îmbătrîniseră ... şi le lăsa să moară cu pace în staulii lor.  ca să se sece influinţa boierilor, ... îi despoie de averi.  Acela care fuge de cele şapte păcate ... trebuie, după legea noastră, să fie mîntuit.  Şi aşa s-a păgubit sermana capra şi de cei doi iezi, da şi de cumătru-său, lupul.  Astăzi aceste idei sunt străine de atmosfera noastră literară.  Somnul se desprinsese de mine Spunea că atunci înadins se sihăstreşte de noi, ca să se închine.  Să fundeze aici un stat independent de Ungaria.  Vom face abstracţie, deocamdată, de sensul sociologic al comediilor lui. Nu s-a mai putut despărţi de ea, că avea copii.  Poposeau ... străini unii de alţii.  Copiii cresc şi unii se despart De cei ce le-au dat viaţă din iubire.  Binele de mine fuge Răul dinapoie vine.  Nu se izola de colectiv.  Ştiindu că nu cu rrugirosul arrgintu sau auru izbăvitu-vă de deşarrta a voastră viaţă.   Mîntuiaşte-me de toţi gonitorii miei.  Adecă measerul chiemă şi Domnul audzi elu, şi de toată scărbia lui spăsi elu.  Eu viiu să mă vindec de betejala trupului.  Gice se ne izbăvească noi de oameni hicleane  Veţi erta pre oameni de greşealele lor.  Să roagă ... să-l izbăvească de boala lui.  De toţi pizmaşii mă va scoate-n grabă.  S-au bucurat, fiindcă au scăpat ţara de atîte cheltuieli.  Să ne izbăvim de nevoi şi de năcazuri.  Şi mă izbăveaşte de toate ispitele ce-m vin asupră.  Toţi oamenii sînt slobozi de păcat.  Şi ne curăţeaşte pre noi de toată spurcăciunea.  A scăpa de Ieremia Movilă.  Docturii ... au cercat puterile tutulor buruienilor ca să-l tămăduiască de această patimă cumplită.  De gîlgîră să lecuiesc întăi ... cu drob.  Au scăpat de o osteneală obositoare.  Romînii ... putură răsufla de barbari.  Cum se scap de reu, de bine?  De greul negrei vecinicii, Părinte, mă dezleagă.  Boieriul a crezut că Ipate e nebun şi voia să se mîntuie de dînsul.  O fetiţă blondă ... Geaba fuge nebuneşte Ca să scape de ştrengar.  M-am vindecat de meteahna poeziei.  Răstorni băiatu, Savule, şi nu te mai spală nici Dunărea dă Frusina!  Am ajuns ... tocmai aici, în această zi sfinţită a liberării de orice pericol.  A izbutit să se elibereze de presiunea retorică a vremii.  Omoară-le, îneacă-le ... Dar o singură furnică, salvată de naufragiu, vesteşte numaidecît alte colonii.  De moarte n-avem cum să scăpăm.  Erau în sfîrşit liberi. Şi de oameni şi de sfielile din ei.  Să fie (cutare) deslegat Cum desleg eu. Aste nouă noduri: De toate să fie deslegat.  Doar aş scăpa de urît.  Şi cu carnea l-oi ungea; El de rău să lecuia.  Cînd frunza s-a scuturat De niciun dor n-am scăpat.  Postul iaste nu numai să ne ţinem de bucate, ce de toate păcatele.  Să fie alu ei satu anume Tismeana în pace de leaşi  Pentr-aceea, tot creştinul să să ferească de giurămînt.  Să-i vie într-ajutor, să-l sprijinească de vrăjmaşii sei.  Să vă răbdaţi de poftele trupeşti Ascundzi pre ei ca într-un cort de sfada limbilor.  Domnul ... nu poate să apere Moldova de turci şi de tătari Fereşte-mă, Doamne, de primejde.  Vădanii ghenărarul ... au şi poroncit lui Gligorii-Vodă să dea paci oamenilor den Siret încolo de bir.  De oameni mari să să ferească.  Pentru aceea cu totul să cade a să înfrîna de mîncare şi băutură.  Să se păzească de a lua mită  A posti ... şi de apă şi de mirosuri.  De bubare în veaci îl scuteaşte.  Să ţiie şase oameni ... apăraţi de rîndul dăjdiilor  Cît putem să ne ferim de rău şi să facem bine.  Aşa puteam fi apărat ... de toate cele din protivă.  Apoi ei îi făcură cunoscut că Mihai-Vodă nu se priveşte în Ardeal decît ca un guvernator spre a administra ţara şi a o păzi de năvălirile duşmanilor.  Feriţi-vă de a vă obicinui să însuflaţi rîs publicului prin schimonosiri necuviincioase.  A se feri de toate neplăcerile şi asupririle, care ar veni.  Dumnezeu să vă apere de cele rele.  Şi i-au dat zeii-ndurători Un copilaş, ca el să-i fie Cea mai înaltă bucurie În traiul ei de rău scutit.  O pîine, pe care o mînca furiş de gazdă, care îl credea om înstărit.  Urma să păstreze tăcere, dorind ... să fie scutită de o prezenţă neplăcută.  Trebuie ... să ne ferim de a identifica contradicţia cu opoziţia.  Dezertorii ... sunt scutiţi de corvoadă.   Pe izlazul pîrjolit ... vitele slăbite răbdau de foame şi de sete.  De urît te poţi ascunde, Dar de dragoste n-ai unde.  Iată am isprăvit de scris.  Mai şede moş Nichifor aşa pe gînduri, pînă-şi găteşte de băut luleaua.
       Tocmai am isprăvit şi eu de rîşnit.  Să isprăvească întîi de cărat lemnele.  Am terminat şi noi de sapă şi aşteptăm să plouă iar, să băgăm rariţa în el.  Mama ... Nu s-a lăsat pînă n-a gătat de văzut Toate minunile oraşului.  Cum gătăm de mîncat carnea ... osul îl aruncăm.  Valea acea va cură şi va despărţi direpţii de cei păcătoşi.  Şi-i osăbiaşte   de sfînta ceată.  Deosăbirea bolnavilor de sănătoşi.  Abia se poate distinge învingătorul de cel învins.  Să distingem mai întîi însăşi ştiinţa de cărţile şi de prelecţiunile în care se propune.  Nu se mai ştie astăzi deosebi floare de floare.  Cinstea, cugetul curat, în sfîrşit orice sentiment care deosebeşte pe om de dobitoc.  Ştia să despartă dragostea de interes.   Se-ş ţinie limba sa de rreu.  A şaptea zi Dumnezeu, deaca săvîrşi toate lucrurile bune ale Lui, ... odihni de toate, şi le puse leage lor.  Pentr-aceea Arie fu lepădat de diiaconiie.  Toate pravilele împărăteşti dau voie muierii să-şi ia al doile bărbat cînd va rămîne de bărbat o ... vreame.  Rădică-te, Doamne, cu a Ta tărie Să să părăsească omul de mîndrie Să judeci păgînii cu Sfînta Ta Faţă.  DDumneuzău ... încetă de toate faptele Lui.  Turcii, înţălegînd că va să vie Ştefan-Vodă cu oaste în gios, au lăsat şi ei Cetatea Neamţului de a o mai bate.  I-am zis cum că mă las de vlădicie.  Sărac de părinţi.  Pre oamenii cei rei de-a face pagubă îi împeadecă stăpînirile ceale mai înalte Care popă sau mirean va sudui ... acela să să lipsască de preoţie.  Aceasta ar fi putut opri pre Napoleon de călătorie.  Pruncii se dedau a face bine şi se dezvaţă de a face rău.  Mărturie iaste despărţirea carea să face de moarte.  Ne îngîmfăm în blane scumpe, peste dreptul merit, şi suntem goli de toată buna învăţătură.  Grecia ... fu lipsită de împăraţii săi.  Fiindcă nu-l declarase ... tiran, nu putea fi oprit de îngropăciune.  La fericire ne popreşte de a ne îngîmfa.  Contenesc dar de-a mă plînge, că ce-am fost, acum nu sunt.  Văduvă de duoi barbaţi la 21 ani, în cea mai înflorită frumuseţă!  Pînă acum părăsindu-se cu totul de a mai scrie.  Lipsit de-a ta fiinţă ce zace în mormînt, Eu văd în nori ... icoana vieţii mele.  Le distinge ... lipsa de orice artificiu.  Nu se putu opri de a-i lua capul între mîni şi de a-l mai săruta o dată.  Cănuţă a rămas sărman de părinţi.  Cu lacrămile în ochi, îl rugau să se lase de a face călătoria aceasta.  Ce vă pasă vouă Inimi văduvite de simţire.  Pe cel care ajunsese lipsit de idei conducătoare, îl robeşte.  Se lepădă ... de satana.  Chihoteam în curte, toţi cu toţii, copii ai maidanului – orfani care de tată, care de mamă.  Voinici Levinţi Străini de părinţi.  Eu de badea nu mă las.  de cine, De cine fuge?  de unde, De unde sîntu oştile şi sfadele întru voi?  De unde are stăpînirea puterea sa?  D-unde voi lua cuvinte?  De unde-ai învăţat acest limbagiu?  Ş-apoi de unde o să ştie tata daca noi am intrat
      au ba?  De unde s-o începem? ... De unde vrei tu. De unde-i mai repede.  De unde ţi-ai luat dreptul şi cutezanţa să mă înfrunţi?  Asta de unde-ţi mai vine?  Aici ar trebui puţină aviaţie, şi de unde naiba s-o luăm?  de unde pînă unde  Şi de unde pînă unde Mitică? – E numele lui tata, că-aşa îl chema.    Aciasta-i fîntîna de fără moarte, cruţată direpţilor, iară noi ne-nchinăm la pămînt slăvind pre Dnuummnendzău.  Cum lar mai fi putut iubi pe el, atît de singur, atît de sărac, atît de fără viitor!    De la bărbaţi strîmbi scoate-mea.  ducu lucrurile toate înaintea lu Hdristors de la toţi oamenii  Neştinre  rrătăceaşte de la deadevăru.  Duhul Sfînt al Tău nu lua de la mere.  Să lepădăm tot răul şi hitleniia de la inema noastră.  Am scăpat de la tătară tăiatu  Cine ... va arăta nevoinţă pentru spăseniia sa, acela va lua de la Dumnedzău ce va ceare.   Cela ce va fura de la tată-său, ... la moartea lui să lase ceva.  Că, Tu, Doamne, mi-eşti nediajde ... Să nu-mi sufletu desparţă De la a Ta Sfîntă Faţă.  De la cei leaneş să scuture trîndăviea şi răutatea.  Şi cine nu va iubi o bunătate ca aceasta, pentru care ... au gonit de la sine o mărire ca aceasta, ca să poată săvîrşi mîntuirea noastră?  Acest octoih l-am cumpărat ... de la popa David  Nimenea cel ce aleargă la Tine nu iase ruşinat de la Tine, curată Fecioară.  Pornind împăratul armele în Evropa, merse însuşi şi luă Beligradul de la unguri.  Grija gîndire amară fugă ... De la toţi ce dănţuiesc, Nunta ce o prăznuiesc.  Creatorul ... stă şi-apoi ş-întoarce faţa de la tot cel muritor.  Mulţămescu-ţi! că n-ai depărtat de la mine agiutoriul tău întru nevoia me.  Scapă un suflet de la osîndă!  De la mine puţin şi de la Dumnezeu mult.  Vor să-şi răpească una de la alta
      pămînt.  Babele au obiceiul să scuipe ... după fiecare descîntec ..., ca să se depărteze tot răul de la bolnav.  De la noi, au pierit patruzeci.  În vreo trei ani, izbuti să strîngă bani pentru ... grădină de la vecina Midora.  Ia-ţi nădejdea de la mine.  Treacă de la mine acest păhar!   A-şi lua gîndul de la ceva.   Luîndu-şi zioa bună de la împărăteasă ..., ieşi spre seară din cetate.  Ivan ... luîndu-şi rămas bun de la tovarăşii lui ... porneşte la drum cîntînd.  Nu aşteaptă ultimul moment pentru ca să-şi ia adio de la tovarăşa vieţii şi de la copii.  Cum întunecă, îşi luă noapte bună de la părinţi.  Şi ziua bună să-mi ieu ... De la dulcii mei părinţi.    L-au opritu-l de la curtenie o videnie.  Ş-au hotărăt Sfinţia Sa şi blăstăm mare asupra cui ar lipsi aceste moşii de la măna lui Constantin vistŞieruli Potoleşti toată lacrăma de la faţa pămînteanilor.  Nice să îndrăznească  supt grea pedeapsă a lipsi de la şcoală.  Pentru ce au oprit DPuumnezeu pre om de la lemnul acesta  Fără să asculte pe unchiul său care vrea s-o abată de la hotărîrea ei.  Va pierde leafa pe cîtă vreme a lipsit de la slujbă.  Să ne abţinem cu toţii de la orice ... agitaţie.  Va rămînea aşa ... tăcut, citind, cu desăvîrşire absent de la tot ce se petrece în jurul lui.  Omul inteligent nu se dă înapoi de la nici o greutate.  Ne ademenesc cu cai verzi, ca să ne ieie ochii de la nedreptăţile din ţară.    Pentru carii domni şi giudeţe şi împărăţii mută de la o semenţie la altă semenţie.  Talandurile ceale duhovniceşti, cînd nu se zic talanduri se dau de la unii la alţii.  Flori închiagă, aşa căt nici se simteşte de la una păn’ la alta feliul ce le despărţeşte.  De la cercetarea limbii, Maior ajunge astfel la reforma ei.  Împăraţii trec de la sabie şi sînge la desmierdările păcii.  Trecerea de la o speţă la alta nu e prăpăstioasă.  Încercam uneori să mă ridic de la aceste imagini imediate pînă la perspectiva vastă cu care ... pornisem încoace.  Văd, maică, că eu m-am tras De la bine la năcaz.  Boala s-a luat de la om la om. de la cine, De la cine ai căpătat tu scrisoarea asta?    Alte  dzic să şi-l scoată   de pre locul şi eparhiia acelui giudeţ, ce vor fi ascultători.  Fugiia boalele de pre oameni.  Leapădă-ţ de pre tine toată boala.  Au gonit de pre pămînt întunearecul necunoştinţei.  Surpat-au pe cei putearnici de pre scaune Domnul.  Amăndoi ... se uscau de pe picioare.  Mare greutate i se ridicase de pe suflet.  De pe a căror frunte grijile păreau că se şterg.    Cela ce nu va chema vraci la boala muerii lui ... piiarde-va bărbatul tot venitul ce va avea de pre ocinile muierei.  Să-şi ee ... şi goştină ... de pre moşiile sale.  Noi în patrie vom culege, Avuţii de pre pămînt.  Hrana trebuiau s-o ridice raiterii de pe noroade.  Vadră domnească ... să lua ... de pe la locuitori  L-am răscumpărat eu acel sat, împreună cu Părjolta ... di pri la datornici Mănca de pe la ţărani.  Să se păzească ... a lua mită de pe la săraci    Le obţinuse cu bacşiş de pe la binale.    Calchează pe hîrtie figuri de prin cărţi.  Manolache auzise de prin argaţi ... cele petrecute.    Ca să ne izbăvească ... din robia diiavolului, de supt puterea iadului şi a muncilor.  Călugăraş oarecare aflîndu-se în schit sub ascultarea unui părinte ... ieşi de supt ascultare.  Căci Şerban-Vodă avea bună nedejde că va dezbate toată creştinătatea din Ţarigrad încoaci de supt mîna turcilor.  Au fost luînd cîte doă văcărituri pe an şi iară nu putea să iasă de supt datorie, fiindcă cuprindea atîtea pungi    L-au scos de supt stăpînirea grecilor.  Nu poate purta cuşma ... pînă cînd iasă de supt arme cu rînduială.  Dachia ... o au tras de supt jugu varvarilor.  A smulge Moldavia de subt influenţa lui Sigismund Batori.  Am fugit ... de sub scutul şi autoritatea părinţilor.  Domnul ... a văzut Că de şagă s-a trecut.  Arzi, cumătre, mori că nici viu nu eşti bun! ... abiea i-a mai trece băietului istuia de spăriet, că mult păr îmi trebuea ... ca să-l afum!  Mai bine să fi zăcut, Că de rău ţi-ar fi trecut.  Să-mi aduci o scrisorea ... Ca să-mi mai treacă de dor.  Cine miluiaşte, lu Dumnezeu dă, cîtu de puţinel, cu mare ispravă plăti-i-va.  Cela ce va fura den casa stăpînu-său lucru macar cît de puţin, ... acesta să va certa mai cumplit.  Nu îndrăznea să se împotrivească cît de puţin norodului romanesc.  Aceasta nu mă va popri cîtuşi de puţin a întovărăşi pe mîntuitorul meu.  Sămînţa cît de bună, căzînd pre petros pămînt, ... va da numai poame-amare.  Ah! cănd cineva iubeşte, uită, eartă şi împacă greşala oricăt de mare.    Neamul de peste-tot iaste cînd numirea lucrului aceaste trei, în trei semnări va priimi: acela, aceaia şi acel, cum ai zice: acela, aceaia şi acel deplin, acela, aceaia şi acel nebun.  Şi după ce ... de peste măsură mirare obosit ... puţin odihnă tuturor mădularelor să-mi dau.  Economii în valoare de peste 4100 lei.  Tirajul de peste 200000 ... exemplare, la prima apariţie a unui disc ... este azi un fenomen obişnuit.  Deci taie atunci 35 ... mii de cei vrăjmaşi ... şi scapă împăratul.  Ce Sţitia ... coprinde o parte mare şi de Ţara Leşască.  Am plătit partia lui de gorştină  Deci aceste două părţi de lume Evropa şi Aziia la părţile despre miazănoapte le desparte Donul.  Cea mai mare parte de lăcuitori sînt Evropei.  Desăvîrşirea cea firească şi cea înţelegătoare a aceştii părţi de omenire.  Lăsînd la Memel numai o parte de oaste pentru păzirea acestei politii.  Işpanie are stăpînire în toate cele patru părţi de-a lumii.  Cela ce să fereaşte, gice, de toate să să socotească.  Să ucigă de tot pre cela ce-i cade năpaste.  Făcîndu-i pre voae de toate în toată pohta ca aceea.  Au spre cea mai multă parte pre cea de tot folositoare şi scumpă neguţitorie care i-au poruncit Dumnezău.  Iar acel om a şvedului au dzis că sint nişte oameni proşti şi blăstămaţi de tot A lor datorie stă întru aceea, ca să fie ... ajutoriu moşinaşilor pînă ce să va isprăvi de tot acest lucru.  Auzind deseori aceleaşi cuvinte, le începe a spune de jumetate.  Au cerut ca după trei zile să se poată bate cu Paţinakii, făgăduind că ... vor da prada de giumătate împăratului.  Să drege diiata în parte şi nu să strică de tot: a) Cînd după diiată să va naşte copil.  Petrecurăm toată noaptea, tremurînd ... şi de jumătate morţi, fără să ştim încotro ne împinge furtuna.  Să se închiză tîrgul de tot pentru cîteva zile.  Cătră palat pleacă De tot cu inima seacă.  Era un vis misterios ... Şi prea era de tot frumos.  Am ce pot, Nici bun prea-prea, nici rău de tot.  Dacă El  ştie toate, cum să nu poată de toate?  Puse oala să se lea ... Şi-i uită de tot de ea.  Da-i şerpile-n sîn la mine M-o mîncat de jumătate Pe la brău nu mă mai poate.  Era datoriu lui o sumă de bani.  Mulţime de îngeri se ruga pentru Adam  Au făcut caimacami pe o samă de boieri    Mare sumă de bani fac din vînzarea poamelor celor verzi.  au predus rumilor mulţime de pricini ... a să plînge.  Tot îmi azvîrlea raze de veselie.  Îi părea foarte bine, cu nădejde că o să căştige mulţime de bani vînzînd aşa peşte.  Toate generalizările ştiinţelor numai descriptive au un grad mai mic de siguranţă.  Domnia ei a fost aceea care – aşa încet – c-un pic de mînie şi nu prea: – Ermil!  Se vede că tot mai ai oleacă de noroc.  Un strop de fericire.  Din curte ... se ridicau frînturi de cîntece vesele.  Bine, bine –, zise ea, cu un rest de orgoliu.  O cultură ... are un număr de funcţiuni limitate.  Aceasta   s-a dezvoltat apoi în cultura europeană pînă la maximul ei de cuprindere.  Se ivi şi ... o sexagenară oxigenată, cu buzele înroşite ... cu vădite urme de frumuseţe.  Eu am niţel de lucru în bucătărie.  O mulţime de dînşii se porniră asupra romînilor.  Tot grămezi de bani făcea Şi la feciori împărţea.  Cîntaţi noao de cîntecele Sionului.  Ceia ce suie ei sîntu ceia ce-au născut pre noi, anume tatăl şi maica, moşul şi moaşea şi de-aceştia mai pre sus.  Deci, putu să schimbe blăstămul spre blagoslovenie, gustă de moartea cea cu blăstăm.  Au aşezat săimenii ..., iar pre lîngă Alexandru-Vodă, dîndu-i şi de boieri petrecători pînă la margine.  Robinson de aceste, pe cît să vede, nici ave în cuget.  Cine te-a pus să înşiri de aceste nume în Introducţiunea ta ...?  Ah? Sunt printre voi de-aceia, care nu cred tabla legii.  Bate, Doamne, pe nana, Că ea mi-o făcut d-astea.  De aceşti oameni există şi din norocire există chiar la noi.  Nece uruia de voi păru din capu nu-i va cadea.  Nimea de ceia nu-ţi pot agiuta  Vineră cu noi şi alţi de ucenici den Kesariia.  Unii de boiari ardea-i cu foc.  Din tinereaţele noastre gîndul hiecăruia de noi trage cătră păcat.  Deade la un credincios de slugile sale două coşniţe.  Carele de noi va merge?  Unu de noi trébe să merem în tîrg.  De cele relia nu aflară nemică la elu  Urii de ceia ce se nevoiia.  O cale de cealea ce duc pre noi în spăsenie iaste să nu ne aducem aminte  .  Deci le trimise împăratul un popă de cei jidoveşti.  Şi cînd va şti vreunul de aceştia ce am dzis mai sus, să va certa după voia giudeţului.  Îngerii, ... sprejenind ş-agiutînd altul altuia de acei oameni să nu cadză.  Un lucru ce nu se face, nici se strămută la o biserică de cele proaste.  Cu nevoie să vor potoli rocoşiturile într-acea crăie; ... Să una de aceastia nu să va vădi, vai acel stăpîn împotriva căruia s-au făcut!  Tot omul, de orice treaptă, ... tribuie să îmbrăţişeze munca după ce scăpătă din slavă şi din bogăţie şi este sănătos.  Această conversaţie se sfîrşi ... prin jurăminte de cele ce întrebuinţează adesea amanţii.  Omul nostru era un om de aceia, căruia-i mîncau cînii din traistă.  Şi sunt mulţi de aceştia.  Le puse o masă d-alea împărăteştile.  Erau copii de toată mîna.  Duce tutun de-l bun.  Otilia şi Felix erau cufundaţi într-o convorbire de aceasta fără sfîrşit.  Dacă ai averi deacele, Nu-mi scoate ochii cu ele.  Tot marfă d-a scumpă, Lucruri muiereşti.  Să nu fie lăcomoşi După oameni de-ai frumoşi.    Numerăm de la unul pînă la zeace.  Să plătesc de la doi păn la tri galbini vita.  Bătae, de la una sută nuiele, pînă la doă sute.  Cîştigă de la o sută pînă la trei sute ... pe lună.    	 Aflarea prafului a făcut un lucru ce n-ar fi trecut prin minte de om.  Sufletul ei întreg era o reflectare umbroasă şi tristă a sufletului său de copil.  Nici o ţipenie de om.  Caracter de om. Apa aceaia cu jumătate de preţ au cumpărat-o.  Îşi va lua jumătatea de milion şi va pleca.  Cini i-a scăpa fata ... aceluia ... şi-i mai dă şi giumătî di-mpărăţîi.  L-am cunoscut ... curat şi întreg de minte.  Dobănda, pre mare, bogată de aur Limba noastră este foarte scurtă de cuvinte.  Eu auzînd-o prea meşteră de cuvînt ..., mă înduplecai la cererea ei.  Boul acel tare de vînă ... ţîne la drum.  Un popă bătrîn şi de carte nu prea prost.  Iară noi? noi, epigonii? ... mari de patimi, inimi bătrîne, urîte.  Fapte rele şi mizerabile ... acomodate cu strîmtoarea de minte a celor mai mulţi oameni.  O babă avea trei feciori nalţi ca nişte brazi ... tari de vîrtute.  Era buimac de cap.  Veselia lui ca a oricărui om bun de inimă era contagioasă.  Mimi era vorbăreaţă, însă de nimicuri.  Se văita la toată lumea că e greu de cap.  Voinici Levinţi ... Mult mai buni De gură, Mult mai lungi De mînă. Slab de înger. Tu m-ai tot cihait de cap pînă acum, să mă însor.  Eu sînt logofătul De taină a Mării Sale.  Ioan Molnar ... doctor de ochi  Însă nu pot toţi să fie Doctori de filosofie.  Clucer de arie.  În toate duminicile ne ducem ... la domnul sfetnicul de taină Hufeland.  Nu vor fi fără ... interes pentru romînii cei adevărat cercetători de toată ţesetura limbei.  Era în acea zi primire mare la curte. Logofătul de obiceiuri îngrijise despre toate.  Fusese chemat ... ca dascăl de matematică şi filosofie la Academia din Socola.  Sunt peste trei mii ... oameni de drept, avocaţi, magistraţi.  Avea o rudă logofăt de bresle.  Am avut plăcerea să cunosc ... pe un simpatic profesor de desen şi caligrafie.  Comisar de poliţie. Ministru de Finanţe. Oameni de credinţă.  Boiari mari şi mai de rîndu  În Ţeara Grecească, veşti de treabă  Videţi ce sfat şi lucru de nemic!  Cînd au făcut Hnristors cina acea de taină  Munciia moaşă-sa ca să o mărite după vreun om de cinste.  După vorbă şi după seamne să descopere gîndurile ceale mai de taină.  Însămnarea celor mai de frunte şi în ţară întrebuinţătoare monete, măsuri şi cumpene cu despărţirea lor  În lapte de oi stă hrana lor cea de căpetenie.  Omul de omenie cu toţi îşi ţine vorba.  Arăt pe scurt istoria vărsatului celui de rînd.  Glasul să fie de mijloc, nici prea sus, nici prea jos.  Sînt păstrate vredniciile ceale de cinste, dacă vreodată, la orînduirea lor, cinstea nu este împreunată cu lucrurile obşteşti.  Personele ceale de stare ale acestei sholi  Arşitectura lor  era de cel mai bun gust.  este de o natură mai înaltă decît ţărîna ce eu calc.  Poartă-te cu dragoste către cei de altă meserie.  Aşternut cu cele mai frumoase covoară şi cu perini de mult preţ.  Şi o minte de mijloc poate ... să-ţi dea sfătuire bună.  E zidită lîngă strîmtoarea de acest nume.  Cerenţelu era un tănăr de spirit.  Să n-aibă limba romînă aceste daruri ... fiia cea mai de frunte a mumei acei limbi celebre clasice.  Reprezintă dasupra patru turnuri: două mai mari şi două mai mici; cele ... dinainte sînt de stil mauritan.  Puţini indivizi de o capacitate eminentă sunt în stare să anticipeze rezultatele ştiinţei.  Băiat din flori şi de pripas ... Se furişează pînditor Privind la Cătălina.   Este o operă foarte scumpă a unui artist de mare reputaţie.   Orice operă de gust ni se va aduce, îi deschidem cu bucurie aceste coloane.   Cei ce pat pe urma acestei haiducii, cu dinamită şi puşti de ultim sistem, sunt turci.  Veni în Ţara Romînească purtînd scumpe haine de modă străină.  Cuvînt ... de o mare vechime.   Era birtul cel mai de seamă din oraş.  Curtozzi însă era un om de o veselie proverbială.  Omul de geniu este, pe pămînt, un exilat.  Mă tîrîşte ... prin toate localurile de lux.  de o tulburătoare feminitate uneori, avea ades o voce scăzută, seacă.   Crescuse ... un măr de toată frumuseţea.   În dreapta, pe o etajeră, un telefon manual, de sistem vechiu.  Aveau intrare numai oamenii de soi cu slujitorii lor.  Gospodari de frunte.  Înfăţişează o biserică în miniatură, de plan ortodox, însă cu ornamente gotice.  O viziune de un realism acut.  Sfîntul mir, de o compoziţie aproape secretă, necesar la ungerea noilor născuţi şi a domnitorului.  Un păduche mare, de sex feminin, ... stă numaidecît sub boboc.  Principiul de bază.   Ceea ce scăpa la percheziţia făcută deţinuţilor ... începea să joace un rol de o importanţă care depăşea posibilităţile lui obişnuite.  Ochii, verzi pe cît se pare, Smaragde două de valoare.   Formele-i robuste păreau cam la strînsoare într-un taior de fantezie.  Totul era ... de o mizerie dureroasă.  Specialişti de înaltă calificare.   Ai făcut un lucru de ispravă.   Dădu un dineu la care îi invită pe numeroşi oameni de vază.   Postavurile italiene erau articolul de predilecţiune al comerciului genoves şi veneţian.  Stare de şoc. Era o adevărată operă de artă. Oameni de onoare. Să fie lesne de înţeles ceale ce să zic.  Îţi va arăta altă mesărie mai uşure de necazuri.  Lucrurile simple sunt cele mai grele de priceput şi de primit.  Lesne de explicat: Economia.  E cam greu de călătorit singur.  Răspunsul e uşor de dat.  Lesne de vorbit. Tu ai o carieră greu de făcut, trebuie să fii liber.  Pansamentele ... trebuie fie simple şi uşor de manevrat.  Badeo, lesne-i de-a ierta.  Am auzit ... da de văzut nu te-am văzut.  Nu-i vorbă că, de greu, greu îi era.  Şi apoi, de smei, smei, de voinici, voinici, dară se vede că erau cam nătăfleţi.  De vorbit nu poate vorbi.  De mîncat, mîncase pe apucate, unde-i îngăduiau călătoriile astea repezite.  De însurat a vrut să se însoare.  De dormit n-au mai putut dormi.  De despărţit nu s-a mai putut despărţi ... că avea copii.  De băut, bea apă de la fîntînă.  E drept că la Ghioceoaia am fost numai în vara asta, dar de fost, am fost.  De urcat însă mă voi urca, chiar pînă la dimensiunile maxime.  Că de venit or veni, Dar nu ştiu cum or porni! Voia să se şi însoare cu dînsa ..., pentru că, de cuminte, vedea că-i cuminte.  Şi se deşteaptă ea de deşteptat – cînd era ... ziuă.  De dragă mi-a fost prea dragă.  De frumoasă, eşti frumoasă ... Dar te strică guriţa Că-ţi umblă ca meliţa.  De frate, frate să-mi fii, dar la noi mai rar să vii.  De venit eu la Lipsca, nici vorbă.  e flăcău cuminte, ... de voinic şi de frumos, slavă Domnului.  De plîns era mai uşor.  De foame ar fi ce ar fi, dar n-am cu ce mă-nveli.              Atîta rămase de sărac ... cît n-avea pre ce să cumpere.  N-ar fi fost atîta de greu unui înţelept a freca cu unghiile lui o marmură.  Aşa era de răpit căt nu ştiia unde e, nici putea să asculte pre mentor.  Era atîta de bun om, încît ierta întocma pre cei răi.  Filip fu aşa de mult strîmtorat, încît fu silit ... a face o negoţiaţie ce era mai mult o părăsire a puterilor.  Oameni atît de varvari, de să închină la foc ca la Dumnezău.  Dar Aidin atît îl sili de mult, încît îl îndatora ca să-i împlinească voia.  Avea un aer aşa de dulce, aşa de încîntător.  dizolvă în elementul său atît de delicat, atît de impresionabil orice coloare, orice nuanţă ce întovărăşeşte gîndirea.  Ne spuneam atît de multe. Copilăria se uită aşa de uşor.  Era aşa de adevărat, încît simţeam că mă roşesc.  Nu se poate să meargă aşa de departe cu neruşinarea.  Felix fu atît de indignat, încît rămase nemişcat.  Erai aşa de neîndemînatec cînd făceai pe fata din casă.  Se ştiau atît de puţin.  Ş-aşa mi-e mîndra de dragă, Că n-o dau pe lumea-ntreagă.  În atîta de proastă tină şi lut ... deade atîta frumuseaţe şi ghizdăvie.  Un zîmbet fin şi cu toate astea atît de inocent trecu peste faţa lui.  Poporul romîn, atît de bine înzestrat, n-a avut ... onoarea să contribuie la formarea civilizaţiei europene.  Doamne, cît soare, cînd oamenii sunt atît de trişti!  Nici un lucru nu iaste atîta de supăralnic cît iaste sărăciia.  Atîta de bine ştie Lama drumul ca şi Robinson.  Lucrarea lor face o impresie tot aşa de rece ca şi reflecţia din care a izvorît.  Avu o stăpînire tot aşa de scurtă.  Eşti tot atît de voluptuoasă în gips, ca şi în carne şi oasă.  Atîta-s de supărat Cumu-i ceriul înnorat.  cît (mai) de  Să veseli ... Samuil ... cît de tare.  Mi-a făcut-o cît de bună.  Neputînd cineva să scoată cît de mic cuvînt din gura lor.  Ciobanul i-a turnat şi ei, silind-o să lepede cît mai de sîrg tablaua cu mere pe masă.  cît de cît Să apuce, cît de cît, şi din ovăs.  Învăţătoriul trebuie totuşi cît de cît şi în limba nemţească să fie procopsit.  Cît de cît, tot muncesc şi eu, adecă.  cît de ce de Cît de veninate sînt dară căşile  pline fiind cu mulţi oameni.  Cît de prost, şi iarăşi cît de înalt este omul!  Ce de mai haz are!  Cît de mare este diferinţa între vorbire şi scriere.  Florin: I! ce de mai bălşug, mămulica me!  Ce de viaţă! Şi ce larm’ asurzitoare!  Ah! cît de frumoasă e viaţa!  Ce de lume! Ce de avuţii ai strîns, părinte!  Of! ... Nu-ţi era îndestul de o rană, ci trei mi-ai trimis.  A rămas neam din neamul său putred de bogat.   şoptea ... cuvinte dulci, nepomenit de dulci.  Aceasta era ... foc de harnică.  Cărţile tipărite sunt ... uneori necrezut de scumpe.  Are o mutră scandalos de fericită.  Eu mă simt din cale-afară de mulţumit.  Era curios de schimbat, mult mai slab decît pe iarnă.  O savoare extrem de picantă.  Regiuni excepţional de fertile.  Este deosebit de important ca treerişul şi colectările să nu se facă la întîmplare, ci să se desfăşoare după un plan dinainte stabilit.  Se încredinţă, pipăindu-l, dacă a fost îndeajuns de cuminte să îmbrace un pulover.  Acum, o simţea grozav de străină.  Unii dintre cei mai fascinanţi oameni ... devin teribil de plictisitori.  El o iubia peste toată măsura de tare.  Îl hrăni destul de binişor.  Nece ura vină de moarrte nu aflară întru menre.   se va afla neştine bolnav de moarte, pre aceştia să-i boteze  Nu mă lăsa, Doamne, să fiiu de perire.  Are întru sine păcat de moarte.  Era duşmani unul altuea de moarte  Au prins-o şi au luat săcurea şi au bătut-o de moarte, făcîndu-o tot sînge   Cezar, fiind în orice vreme vrăjmaş Senatului, nu putu ascunde greaţa ce avea către trupul acesta, care ajunsese mai de rîs.  Fiinţa cea mai de temut pentru om este însuşi omul.  Lîngă toate acestea avea o frumuseţe foarte de mirare.  Fraţii ... erau siliţi a suferi ameninţările cele de moarte.  Ar fi ieşit ... şi jignită de moarte din casă.  Căpriţa ... face sărituri de necrezut.  Iscusinţa lui George ajunsese de poveste.  Acum era de nerecunoscut. Mă plictiseam de moarte.  Mănîncă ceva de speriat, şi slăbeşte!  Evenimente ... de neprevăzut.  Are o sete de neînvins.  Cînd de moarte ne luptam.  Fost-am betiag de murit, Nici o mîndră n-o venit.  Frumos de pictat. Zid de netrecut.  Dzise întru înrema sa: nu se rădică de gintu şi gintu.  În rudă de rudă ... va face Preste toată lumea vrajbă şi nepace.  Doamne, numele Tău să vestiaşte În rod de rod.  Neam de neamul mieu n-a mîncat aşa bucate.  Se născuse, printre ogoarele din neam de neam ale Stămbuleştilor.  N-am mers să-i cer, aveam n-aveam Şi n-o să-mi meargă neam de neam.  Neam de neam, fuseseră luaţi în pieptul cailor şi mînaţi la acea blestemată moşie.  Domnul Dumnezeu ... în multe chipuri de scripturi şi de învăţături datau oamenilor săi: întîi lu Moisi proroc leagea veache iudeilor datau.  Goneaşte dracii şi tot fealiul de boale.  Acel feliu de milă are Brîncoveanul-Vodă pe ţara noastră a Moldovei.  Arată ... ce feali de betejeli vor fi.  Cîte fealiuri de stăpîniri se află pre pămînt?  Fieşcare ... pune numai poftele sale obiecturi înainte, întrebuinţînd felurimi de mijloace spre lăcomiia nesăţioaselor pofte.  Purtările sale cele înţelepte cu toate treptele de oameni.  Gîndeştete bine pînă să nu dai o astfel de făgăduială.  O femeie nu poate să isprăvească o acest fel de afacere singură.  Derivăciunea acestor doue tîmpuri aici este întrun fel de chip silită.  Un fel de afecţiune ce făcea pe fanariot ... cel mai credincios şi devotat dintre servitorii săi.  O astfel de moarte-i iadul.  Întors în ţară, era să apară în ochii părinţilor ca un fel de ruşine a lor.  Cu o astfel de stare sufletească m-am coborît să-mi cumpăr ţigări.  Ce fel de cavaler eşti dumneata?  Mă năpădeau fel de fel de întrebări.  A i le refuza  acum înseamnă să fiu un fel de tată denaturat.  Este mai important al doilea fel de tratament.  N-am neveastă, ... nici copii, Niciun fel de căpătîi.  Am făcut pagubă de doi boi lui Vasilie Harhaz  Priimind arvună ... de 20 de galbeni.  S-au orînduit prin art. 65 o sumă ... de lei 600 000.  Un grup de 1 200 oameni.  Lăsă o sumă mare de bani ca să zidească o şcoală mare.  Am pregătit pentru săracii dumneavoastră ... o modestă contribuţie de două mii lei.  Hotărîm a să lua dijmă ... patru baniţe porumbu grăunţe, însă baniţa de ocă doaozeci şi doao.  O para de 3 bani.  Întreaga castitate mi-o ia pe-un ban de zece.  Scoase o hîrtie de o sută.  Nu tu eşti eghipteaninu cel ce ... preavestişi şi scoseşi întru pustie patru mie de bărbaţi.  Era datoriu cu 100 de bani.  Luară treizeci de arginţi, preţul celui preţuit Am mai rămas datoriu o sută de florinţi.  Testamîntul ... elinesc a celor şeaptezeci de dascăli l-am tălmăcit  Pre mîne nu mai rămîne în casa lui mai mult decît 2 000 şi 500 de libre.  La mai multe sute de oameni s-au întins veninul vărsatului.  Na, doaozeci şi cinci de parale.  Se îndatoră a plăti o mie de talanţi în zece ani.  A trimite mii de oameni la jertfelnicul nesăţioasei morţi.  26 de mari volumuri pînă la 700 pagini fiecare.  Toate cuvintele se derivă din vro 500 de rădăcine primitive.  Femeile ştiu să spună o mie şi o sută de nimicuri.  Sunt peste trei mii de oameni ... avocaţi, magistraţi.  Nuntaşi din nouăzeci de ţări S-au răscolit.  În acest răstimp pieriseră milioane de oameni.  Să-mi dai o sută de lei.    Să-i dea ... cîte 50 000 de galbeni    Luarăm miras cîte o mie de galbeni.  Luaţi fiecare dintre voi cîte o sută de florini şi vă duceţi în lume.  Şi acie fraţii audziră de noi. Cunoscui de mărturiile tale, că în veac urzitu-le-ai.  Dăm ştire Dumniia-Voastră de rîndul acestui om Vîscan    Să spunem puţinel de Vasilie.  Scris-am eu popa StancSiuilu de rîndulu aceştii cărţi  Arhanghel Gavril, carele Mi-au adus veaste de naşterea Fiiului Mieu.  Letopiseţul nostru cel moldovenescu ... nici de viaţa domnilor, carii au fost toată cîrma, nu aleage.  De morţi nu se cade a grăi rău. Încă socotinţă avea giupîneasa lui şi cuconii de Moysăi-Vodă.  O slugă credzută carele au dat la izvod de toate patimile svîntului.  Spuseră de moartea lui Şărban-Voevod şi îl întrebară de sfat să vază cum vor face Constantin Duca-Vodă de acestu sfat nemic nu ştiu, nice pricepu.  Italio! Italio! Bune veşti de tine!  Să ne spunem jalba ce avem de vrăjmaşul nostru.  Trăbuie să ia sama şi de aceale varmeghii care ei s-au încredinţatu-să.  Cînd să vorbeaşte de împăratul ... atuncea trebuie a zice: a sa mărire sau mărirea sa.  Începuiu de calul lui Alexandru, Ducipal, cum s-au născut.  Nici nu te mira că de episcopii eparhiilor acelora puţină sau nemica cunoştinţă nu ne-au lăsat.  De aceasta nu ştia nimica şi gîndea că ei au gonit pe munteni.  Voiu să zic ceva şi de aceale părţi din care iaste întocmit omul.  Aceastaş gazetă arată de înfiinţarea şi întocmirea oastei romîneşti.  Şi ce ai a ne mai spune de dînsul cînd el au murit?  Neavînd nici o ştire de dînsul încotro se află, am hotărît să iau lumea în cap după dînsul.  cu poşta viitoare îţi voi da relaţie de călătoria me.  Sigismund înştiinţat de toate prădăciunile şi pustiirile ce a făcut Bogdan în hotarele statului seu, a hotărît ... a-i răsplăti cu asemine măsură.  Te du pe ceea lume Ca să afli de-al meu nume.  Numai de această convingere mijlocită este vorba ... în logică, în genere.  Să ne dai un semn şi nouă de mila Măriei Tale.  Biblia ne povesteşte de Samson, cum că muierea Cînd dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea.  Soacra nu trebuie să fie cu gura mare şi să tot cîrtească de toate cele.  Mai nainte vreme nu prea întreba de zestre, ca acuma.  Laie, înc-un cîntec De-o cămaşă cu altiţă. Şi de-un drac cu ochii vineţi.  Se vorbea într-un loc de unul care a scris nişte poezii.   Auzise ... de cele petrecute.  Părinte ... să nu mai vorbim de altă lume. Aşa a vrut Dumnezeu să rămîn singur aici pe pămînt.  Zi-mi de lapona Enigel!  Anecdota din Biblie de miel vorbeşte.  Numai de foame ştie.  Nu auzise vreodată ... de corabia lui.   Da de mîndra ce mai ştii?  Vestea-n lume să pornească Şi de ei să pomenească. De popă şi de birău Nici dracul nu zice rău.  Şi cînd Lisie miiaşul veri-va, spure-voiu ce e de voi.  Iară de tocmala lui Toma fu aşea.  De posturile cele mari şi mici.  Cap. III. De Dachia.  Cei ce de a voastră bunrătate prorociră.  Se învaţară şi înţeleaseră ce era taina de Hristos.  Cugetai de mene şi de ciudeasele meale.  Nice era venită vreamea să cunoască păgînii de binele lui Dumnedzău.  . În prevegherile meale mă gîndesc de Tine.  Îmbla ... propoveduind ... credinţa de Domnul HÎristors.  Şi păgînii ... îş aduc aminte de Dumnedzău şi-L roagă.  Împăratul găndeşte de campania cea viitoare  Simţi şi Antohi-Vodă de vicleşugul boierilor.  Orice, ce iaste de numele aceştii Muisii, minciună au adevăr, că o numiia şi aşa, eu nu mai cerc.  De cuvîntul cel împreună fără ... început ... au învăţat.  Păstorii neaducîndu-şi aminte de colibile lor şi de turmele lor ... era ... neclătiţi împrejurul mieu.  Ţi-ai uitat de nalta vîrtute.  Bucură-te mireasă carea nu ştii de mire.  Pentru mai multa siguranţie au închipuit să mai facă şi alte lucruri. Întru aceasta el să povăţue de
      înţălepciune.  Văz că şi inima mea prea mult simte de tine.  Trebuie să te fi îndoit vreodată în viaţa ta de ceva.  Ce bine zici, mamă, ieaca mie, nu mi-a venit în cap de una ca asta.  Anco, spune drept, ce gîndeşti tu de mine?  Iată ai şi început să visezi de un ofiţer.  Acum mi-aduc aminte de-a ta copilărie.  Nu s-a interesat niciodată de el.  Se vede că domnişoara se interesează ... de literatură.  Lucu avu răgaz să-şi dea seama de starea lui nouă.  Să nu fie supărat Că eu nu m-am măritat, Nici de el nu mi-am uitat.  Tu mi-ţi bei şi-mi chefuieşti, De poteră nici gîndeşti.  Ei povestiia de ale lor.  Iar în ceardacuri şed bătrînii vorbind deale lor.  Ştiu multe şi de toate.  M-aş vedea-mă trecînd pentre dînse Cu cîntări de rugă şi cu jărtve aprinse.   Scoposul acestei poezii didactice este ... a da învăţătură de moral.  Cînd prin luncă rătăcit, Cîntai doina de iubit.  Îmi cîntă de mărire.  Eu vreau cîntări de veselie ... Tu eşti poet ... deci cîntă!  Cîntă-ne de inimă albastră!  Cîntări de biruinţă Vor izbucni.  Ai trimis Elizei declaraţia de dragoste.  Cîntece de dor.  Au prins voinicul să zică de joc ... Zîna prinde acuma a juca.  Tu le cînţi cu-atîta foc De dragoste şi noroc.    Au trimis sol la papa făcîndu-i ştire că are el de grije Muldovei.  Iară pînă unde vrea să să facă zio, ruga Pavel pe toţi, să ia de mîncat.  I-au dat răspuns că nu va pute purta de grijă a două ţări.  Cu purtare de grijă să se păzească.  Propoveduitorii preoţi ... au de lucru cu oamenii ... care nu-i ascultă.  Vei fi avînd de gînd să mai tîrguieşti şi altele.  L-au rugat să-i dea de lucru.  Acest combatiment avea de scop să ocupe aripa dreaptă a ruşilor.  N-aveam nici de hrană, ... Şi nici o putere!  Şi voea acum să ştie dacă-n ea e de mîncare.  Simina îşi făcea mereu de lucru prin şopron Nici acasă n-am de coasă ... Iea să mă mai odihnesc o leacă aste bătrîneţe!  Ipate li dă de băut, pănă le ameţeşte pe amîndouă.  Îngenunchind cîteşitrele dinaintea lui Abu-Hasan ... i-au dat de spălat.  De grijă Dumnezeu vă poartă, Dormiţi, în linişte, dormiţi!  Făcîndu-şi de treabă cu nişte sticle.  Are de gînd să-mi mănînce banii.  Dar era mult de lucru.  Familiile vor să le aducă aşternut, de mîncare, vor să-i vadă.  Mamă-sa îşi făcea de lucru pe acolo.  Coboară din deal ... Că ţ-am gătit de mîncare!  Dă de mîncare.  Dar e mîine o zi mare, face taica d-o prînzare.  Aici a cerut băietul pe plată de mîncat.  Această folositoare de suflet carte, Evanghelie cu învăţătură.  Va hi nevoie de preot  Şi pre mine cu rugăciunile tale mă întăreaşte împrotiva dracilor totdeauna şi a patimilor celor de suflet stricătoare.  Are trebuinţe de ajutoriul altora.  Întră nevoile ceale mai năcăjitoare de trupul omenesc, întră duşmanii cei mai mari a frumseaţei ... iaste boala vîrsatului.  Aş fi avut trebuinţă de mîncare.  Cînd să zugrăvia un leu, un cal, un bou şi altele ca aceasta, era trebuinţă de a le numi deasupra, ca să le cunoască cei ce le vedea.  Toţi părinţii începură a simţi ... necesitatea de a da fiilor o creştere după mijloacele şi cunoştinţele ce au.  Fericirea are trebuinţă de doă fiinţe.  Tătarii sosiră pe cînd garnizoana era în nevoia de a se preda.  Toate ştiinţele ... au pentru educaţiunea noastră folosul ... de a da omului încredere în sine.  Eşti tare slăbit ... Ai nevoie de hrană.  Era nevoie de o nouă dovadă a ilegalităţii sentinţei.  S-a alcătuit un plan privind necesarul de seminţe, îngrăşăminte, inventar etc.    Greşala mare, cumu s-are dzice, de hicleşug şi de vătămare spre ţară sau spre domnie, atunce sveatnicul să va certa tocma.  Iară pentru pricinile şi judecăţile de ţigani ... să se urmeze tocmealelor.  Arăt ... toate cîte ar putea da o idee pe deplin la cititori de ... ocîrmuirea împăraţilor otomani.  Craiul ... îşi dă titlu de împărat Africăi.  Regula de tri e prin carea din trei numeri cunoscuţi ... aflăm pre al patrulea gheometriceaşte proporţionalnic.  Să aibă cinste de arhiepiscop şi de mitropolit.  S-au dat Ardealului titulă de mare prinţipat.  Propune temeiurile ceale speţiale care la fieştece obiect de învăţătură se întrebuinţează.  Întru această stare de neştiinţă neodihna sa fu adăogată prin vestirea că franţozii trimit o armie.  Deci numărul de şapte iaste măsura ..., cu care măsurăm sau numărăm lunile şi anii.  Atîţia termeni de ştiinţe, arte şi meşteşuguri ştie.  Şi au dat măreaţa numire de filosofi.  Cunoştinţa de sine este începutul înţelepciunii.  Să fac moaşe fără a avea nici o ştiinţă de acest meşteşug.  Cunoştinţe de agricultură.  Acum întăiaşi dată vedem ideea de unitate arătîndu-se.  Fu înaintat la rang de general-maior.  Alecsandri publică primele sale poezii ... care îl ridică îndată la titlul necontestat de întîiul poet naţional al Romîniei.  Articlul de genul femeiesc ... este „a” şi „oa”.  Vrednic a purta mai bine nume de defăimător.  Aceşti comentatori au dat ştiinţei expuse în Organon numele de logică.  Este-o slujbă-n sat, de vornic.  Strigăte de Allah! Allah! se aud pe sus prin nori.  Pe amăndoi i-a tras aţa la Bucureşti pentru a îmbrăţişa cariera de copist.  E pedepsit cu titlul de doctor în medicină.  Ştiţi bine Tot ce cuvîntul sfînt de „a trăi” În înţelesul lui adînc ascunde.  S-a schimbat raportul de forţe dintre noi.  Avem pînă azi ... peste şapte sute ... cazuri de holeră, dintre care o sută cinzeci mortale.  Se judeca ... o afacere de hoţie.  Într-un limbaj fardat cu miere ... se comunicau discret direcţiei liceului observaţiile de psihologie.  Romanticul are un sentiment de sine acut subiectiv.  Nume proprii de regi şi regine.  Structura juridică  se învîrteşte în jurul noţiunii de „persoană”.  Un sentiment straniu, şi de fericire şi de ruşine.  Importanţa mare pe care o prezintă economiile de materiale.  Pauzele scurte care există în procesul de producţie.   Pescuitul cu undiţa capătă ... într-un anunţ denumirea de pescuit staţionar.  Credem ... că şcolile respective să rămînă cu statutul de liceu propriu-zis.  Discuţii de principiu şi de fapt.  Şi    te-am botezat ... ţi-am pus Nume de Isusu.    Proces de divorţ. Spirit de prietenie. Meseria de actor. Post de vînzător. de ce,  De ce neam eşti?  De ce mai stai pe gînd?  De ce folos pute să-i fie, tată, papagalul?  şi de ce oare tu atunci să fii mai puternică decît acum, şi eroii Antichităţii tale mai bravi decît contimporanii noştri?   De ce vătămaţii şi păgubaşii nu reclam şi nu cer îndreptare şi despăgubire?  Ce-i asta, jupîneasă? de ce mă baţi aşa?  De ce, dintre toate mumele, pe dînsa, fiinţă blîndă şi drăgăstoasă, să o dea ursita pe mînile unei mume neîmblînzite?   Unde mă duceţi, visuri deşarte? De ce, luceafăr, te-afunzi în zare, Mă laşi în urmă-ţi tot mai departe.  Iar ea, cuminte fată, Se şi-nvoieşte-ndată De ce-ar şi zice ba?  De ce norocul cîteodată-ncearcă Să dea acelor ce n-aşteaptă minuni?  De ce nu ştiu să moară femeile pe care le-am iubit întîi?  Şi chiar dac-aş avea, nu ţi i-aş da, Jeannot, Nici prin gînd nu-mi trece! De ce să-ţi dau aceşti bani? Tocmai eu!  Pînă la opt n-am ce face. – De ce nu dormi puţin?  De ce să-i mai răscolesc durerile?  De ce-i bolnavă oare ţara noastră?  De ce nu vine majurul ... să-l iee o dată?  De ce rîzi? Fiindcă nu găseşti cuvînt să-mi răspunzi?  De ce pînă şi-aici răsai din nou?  De ce n-ai plecat ... unde oamenii aşteaptă o statisticiană bine pregătită?  De ce suntem aşa cum suntem?  Aşa jalnic de ce cînţi?  Măi bădiţă negricios, Di ce stai tot mînios?    Cuvîntul Svîntului Pavel apostol de-a ieşirea sufletelor  Ce de-a cocoane mari şi fete frumoase n-or să vrea ... ginere pe Radu al ei!    Învăţătură pentru îndelungă răbdarea lui DÎumneduzău, cum priimeaşte de cu milă păcătosul, deaca să întoarce.  Iară pentru slujba oaspeţilor ... atîta să nevoia de cu osîrdie, cît tuturor trecătorilor îşi ţînea uşea deşchisă.  El trebui să se speale, însă aşa îi cădzu de cu ruşine, cît mai mult nespălat la shoală n-au venit.  Cînd a ajuns acasă, era ... aşa de cu chef.  Se uita ... cum mîrţoaga îmbuca de cu lăcomie din jar.  Trage o cătană se moară Şi aşa trage de cu greu Că n-are nici copîrşeu.    Voiu aduce armă pre voi, care va sta   băsău de pre legătura mea care amu făcut cu voi   Scrie-se şi aceasta ... Isac, Iosif ... şi de pre Iosif cu bun năravul său.  De pre Izmail încă te-am ascultat, iaca blagoslovi-voiu pre el.  Uităm de pre binele lu Dumnezeu.  Iani, să grăim de pre basna celor zeace cuvinte ale lui Domnedzeu  Eu am murit de pre trup şi ... m-am lepădat.  De pe partea ei putea să fie vie sau moartă.  Mîngîiere de nicăierea nu priimia.  De acolo lesne poate cunoaşte fieştecarele cîtă împărăţie şi pînă în cîtă puteare au fost ajunşi romanii. De aicea dară se cunoaşte că acea schimbare a răposatului Barnovski-Vodă au fost ră  Episcopii şed în mănăstiri şi de acolo povăţuiesc eparhiile sale.  Urgia de-aci să întoarsă îndată.  În a cerului tărie De-acolo pre oameni cheamă la virtute  Neplăcerile şi asupririle, care ar veni de ori şi unde.  Rezulta de aici că produsul combustiunii trebuia să fie mai uşor decît înainte.  Dar tot veghez – de-aicea – iubirea ta plăpîndă. Cînd o vibraţie se produce, păianjenul ... se repede la centru şi de acolo consultă firele centrifuge.  Nu că îl înşelase pe Manole, nu că avea să urmeze de aici ceartă poate, ... o muncea.  Întrebările lor mi-au deschis oarecare ... punturi de vedere.  Din punct de vedere aristocratic.  se pot privi din mai multe punturi de vedere.  Cestiunea danubiană, din punct de vedere romîn, prea a fost neglijată. Vom fixa o epocă în dezvoltarea dreptului public al romînilor ca punct de plecare. A emite un nou punct de vedere în legislaţia penală.  Hei, dacă Titi ar face plîngere că a fost atras în cursă ... ar fi un punct de plecare pentru intentarea divorţului.  Se tîmplă omului de cea boală, de cea betejală, cu mestecătură rea, ... ce nu iase den trup.  S-au rugat ca să i-l dăm  să facă herăstrau ... să-l stăpînească ... iar întîmplîndu-să de a-l face vînzător, să nu aibă voe ... a-l vinde pînă nu da ştire la mănăstire    Întoarce faţa de cătră păcatele meale şi toate fărădelegile meale cură.  Fiiul lui Dumnedzău ... află semenţiia omenească lepădată de cătră credinţa lui Dumnedzău.  Fiii cei făţarnici ce   mă-nstreinară de cătră priinţă.  Să mîntuiră de cătră şerbie.  Muncile cu care îl înfricoşază  înţelepciunea cînd să întoarce de cătră dînsa.   Pre toţ boierii moldoveni îi sărăciea şi-i depărta de cătră mila domnească.  De cătră tot sfatul împăratului ... te-ai ferit.    De la d. Rebreanu, cu „Ion” şi „Răscoala”, s-a schimbat viziunea vieţii rurale.  Încă n-am dat în cale De numele ţării sale.  Cum au dat de căldurică, pe loc li s-au muiet ciolanele.  Ai dat de termeni  o parte din ei m-am achitat …, cu ajutorul dicţionarului.  Te vede zgripţuroaica ... şi dăm de dracu.  Să nu dea de vreo belea.  Ferice de bărrbatul cela ce rreabdă năpasti.  Fiile Vavilonului, vai de iale.  Ferice de blînzii, că aceia îndulci-vor pămîntul.  Amar de ceia ce zidesc case cu sînge şi zidesc cu nedireptăţi!  Rău iaste de mine păcătoasa!  Îl făcură să triumfeze de rivalul său.  Cu ce puteri crede el că va triumfa de încongiurările nemice?   Dar destul de această materie neplăcută!  Aferim de bafta voastră.  Vai ... Haram De-al tău suflet.  Ai fi crezut că-i topenie de bietele femei.  Bat-o Dumnezeu, de babă, s-o bată!  Halal de nepoţi ce are!  Era mai mare jalea de dînsul.  Dracul s-o ia de ploaie!  Aşa e, arde-l-ar focu’ de grec!  Mîn-  ca-i-ar ciuma şi holera de hoţi!  Ar fi păcat de firea şi inima dumitale.  Eram sigură de gestul tău. Pe vremea aceea era vai ş-amar de ţară.  Era director adevărat, mă! Dar păcat de el că-i un stricat.  Ce bine de tine că eşti liber.  Daţi-le dracului de prejudecăţi.  Mama lor de trădători!  Vai de cine nu poate urî.  A mai cumpărat ceva pentru ai săi, ... vai de mama lui.  Bată-l crucea de diac, Cumu-i, Doamne, ... buiac! Cu mînele pe psaltire, Cu ochii pe la copile.  N-o să fie bine, De mine, de tine.  Sigur de cîştig.  Voao să pomenească calea mea ce e de Hristos.  Fii-mi în Dumnedzeu agiutătoriu şi în casă de scăpare spăseşte-mă.  Cai de olac  Cine are urechi de audzit ca să audză.  Dumnedzău ... din gunoi rîdică pre cel sărac ... şi scaunul cel de mărire i-l face.  Mi-i Domnul ... Şi loc de scăpare şi de mîntuinţă.  Lada săracilor de milă, ridicată la anul 1792.  Voiu avea cheaia de toate ştiinţele.  Cîne de vînat.  În plasa Dîmboviţii este o mare pădure de vîndut, cuprinzînd 703 pogoane.  Suhatul vitelor de negoţ nu trebuie să se slăbească.  Aceasta însă nu-i opreşte ... a avea mărfuri fine de vînzare.  Noţiunile sunt aşadar elementele de compunere ale judecăţii.  Făclie de veghe.  Astfel ţară după ţară drum de glorie-i deschid.  Model de pictură.  Cal de călărie.  Cai de poştă.  Să-ţi dau cărţi de citit.  Acum e binecuvîntarea cailor de luptă ... ca în străvechiul Bizanţ.   Craiova e în acelaşi timp o vestită pepinieră de ziare şi reviste.  Ţară mică, ţară nouă, ţară de prefaceri.  Nici măcar nu suntem lămuriţi dacă moşia e de vînzare?  Furnicile nu sunt însă singure. Ca şi popoarele nomade, ele au adus cu ele vite de hrană.  Furnicile n-au nici un instinct de conservare personală.  Oamenii înlocuiau animalele de muncă.  Masă de manevră în mîna partidelor politice.   Actuala problemă a forţei de muncă nu are un caracter temporar.  Locuri de muncă.  N-am cal de izbîndit!  Ducea verde bosioc, Floricică de noroc.  Lăcaş de cult. Organe de reproducere. Mi-am cumpărat vite de arat. Teren de cumpărat. Monedă de schimb. Detector de minciuni. Agent de pază. Casă de amanet. Cărţi de joc. Lanţul de sclavie.  De închiriat. De vînzare. Reportaj de senzaţie.  Unii  din ceriu să pogor de slujba Domnului său, cum au fost în Vicleem la naşterea Lui şi la pustii, cînd să posti.  Au venitu soli cu daruri, poftindu-l de pace.  Să gătescu ... vase pre mare, de a să trimite spre răsărit  Şi au scos cuţitul ... gătit de acea treabă şi s-au lovit cu cuţitul în inimă.  Mişcare de o logodnă   Făcînd gătire de resboi, a purces asupra Valachiei.  Dragomanul şi ceilalţi ce sînt pe lîngă ambasada Franţii la Constandinopol au luat poruncă ca să se gătească de plecat acolo.  Facu de prînziu.  Sunetul cel pătrunzător al clopotului de îngropare.  În genunchi, fără suflare ... aşteptam dorit răspunsul de-o plecare fericită.  Începu fără zăbavă să se gătească de drum.  Toderică ... înda-tă-i pofti  în casă şi porunci de masă.  Face degrabă leşie, pregăteşte de scăldătoare.  Şi repede coana Marghioala dă poruncă unei cotoroanţe să pue de masă-n odaie.  Se pregătiră de plecare.  Fă focu şi pune de mămăligă.  Făcu un mare chef de sărbătoare.  Să puneţi să se sune clopotele de primejdie.  În ochii lui se aprinse o luminiţă de alarmă.  Între prînz şi seară, Birică se îmbrăcă de horă.  Doba-mi bate de pornit.  Să premenia, De tîrg să gătia.  Ieşi, mîndră, pînă-n prilaz Să-ţi dau gură că te las, Şi mîna de despărţire.  Au început ... a-i pune de a lucra la cetate.  Curgerea anilor nu înconteneaşte de a schimba ... pricinile vieţii ceale întîmplătoare.  Nu să înduplecă să vă lase de a vă duce.  Puterile naţii (!) era cheltuite în zădar împotriva unui oraş preste putinţă de a să lua.  Fu ... strîmtorat încît fu silit d-a face o negoţiaţie ce era mai mult o părăsire a puterilor.  Mă socotesc dator de a mărturisi.  Ştefan ... a poroncit de a se proviziona şi a se întări cetăţile.  Nu însemnează nimic de a muri mai curînd sau mai tîrziu.  Ne rămîne de a mulţumi d-lui Alecsandri   Atunci nu mai rezista de-a le scrie pe hîrtie.  Sarcina grea a platonismului a fost de a concilia o filosofie a mobilităţii ... cu imobilismul imanent.  Pleacă racul de-a peţi, De-a peţi, de-a logodi.  Această carte, Evanghelie, scrisă iaste de învăţătură. Numai să fie  de treaba sventei monastiri ce va fi  Şi ... voinici era puşi de straje pregiur groapă.  Tocmit-au şi boiari mari în sfat, de chivernisala ţărîi ş-a pămîntului Moldovii.  Alegînd ... pre neştine să fie fur, carile ... n-au fost fur, acestu să fie de certare.  Plăiaşii să-l asculte şi să păzească, oprind a trece „hoţii sau oamenii de bir”  Că, Doamne-mi fuseşi de sprijineală Şi scăpare.  Iară pe Petriceico-Vodă l-au lăsat cu oastea sa, cu moldovenii, în Hotin, ca să fie de paza ţărîi.  Să fie de slujba bisericii căt va fi viaţa mea  A lor datorie stă întru aceea, ca să fie de agiutoriu moşinaşilor pînă ce să va isprăvi ... acest lucru.  Asămine cîntice ... îi era de mîngîere la ticăloşiile sale.  Mă jurai ... să-i dăruiesc pă toată zioa cîte trei cereri ... şi să-i fiu pururea de tovărăşie.  Iată vine-un sol de pace.  Ascultă-mă pe mine, eu îţi vorbesc de binele tău.  Rămîne numai una de pîndă.  Printre noi, se găseau cîţiva de serviciu pe clasă.  Şi-a întocmit ... cîni de pază.  Toate acestea îţi vor fi de puţin ajutor.  Era o problemă spălatul veselei, pentru echipa de servici.  Rămînînd apoi de pază pe pod.  Să-mi fie de însurare.  Cînd eram de-ajutorie.  Să-ţi fie
      de sănătate.  Să-ţi fie de bine, Măria Ta!  Săţi fie de noroc!  Dulci-s ochii umbrei tale, nu le fie de diochi!  Numai păne goală şi apă rece, din fîntînă, fie de sufletul cui a făcut-o acolo în calea trecătorilor.  I se dă să bea apă proaspătă din „ol”(ulcior), de noroc, în ştirea Domnului, de pomana morţilor, de prietenie etc.  Moş Vasile întinse un pahar babei: – Ia babă, de bine.  Să fie de sufletu mamii.  Acum s-auzim de bine.  Trandafir verde-n cărare, ... S-o trudit şi l-o-ngrădit, Să fie de sănătate La fete şi la ficiori.  De măritat nice într-un chip n-avea în gîndul ei.  De trecut în condică pentru orice pricini  cîte cinci lei.  Fiecare naţie are o misie evanghelică de împlinit pe pămînt.  Mai ai
      încă două lucruri de cerut, zise domnul nostru.  Cea mai întîie îmbunătăţire de făcut vitelor este a nu le lăsa să moară. Văzînd că n-avea ce găsi de împotrivit bătrînului maestru se-nvoi.  Puindu-şi drept ţel de ajuns nişte stînci.  Iea mai sfîrşeşte o dată cu lupul cela, altă ceva n-ai de vorbit?  Ea însă avea mai multe de spus.  Am de scris cîteva scrisori.  Greutatea atîtor lucruri de învăţat poate să întristeze şi să îngrijorească pînă într-atîta sufletul băiatului.  Mîine mai am de luat încă pe atîta.  Mă întorc repede, că am de dus nişte grîu la oraş.  Schiţa acest gest cînd n-avea nici o emoţie intelectuală de înfruntat, automat şi preventiv în faţa oricărui obiect nou.  Ea n-are poveşti de sugerat.  Ai de hrănit două guri.  Avuse De străbătut aceleaşi etape, pe alt plan.  Nici am bani de numărat.  De rezolvat săptămîna viitoare. Aceasta este calea de urmat. Mai sunt multe de făcut.  Deci astătu naintea Domnului de-ntrebare şi îndată-i dzîsă.  Stătu aci de vorbă cu acest vezir.  Mare dorinţă aş avea să mai stăm oleacă de taifas.  Şezînd Făt-Frumos cu fata de vorbă ... schimbară inelele.  Sînt nesimţit la toate aceste făgăduinţe de mărire.  Grecii nu-ş schimbară nici armele, nici metodul de bătaie.  El  în anul 1845 sau 1846, a făcut o călătorie de cercetări istorice pe marginea Dunării.  Un scriitor francez ... făcea exerciţii de ochire în grădină.  Eu le socot ... ca adevăratele criterii care ar trebui să înlocuiască examenul de admitere în şcolile teatrale.  Ceru sprijinul provizorului pentru un examen de bursă.  Vechile planuri de fugă îl năvăliră.  Agricultura, grădinăria, astea sunt acte de colaborare cu natura.  Suntem la începutul campaniei de strîngere a recoltei, de treeriş şi colectări.  Între cele trei metode de investigaţie stilistică nu există contradicţii fundamentale.  Tratament de dezintoxicare.  Cură de slăbire. Sistem de finanţare. Tentativă de omor. Lucrări de întreţinere. Datu-am la o sabie a lui, bani de lucru  Am plătit ... gorştină de oi  Fece bolniţe   cu ... venituri de hrana lor.  Veţ avea plată de osteneala voastră.  Şi i-au trimis cîteva pungi şvedului de cheltuială.  Vama şi de oaie, şi de cai  Să li se dea cîte şase bani ... de mîncare.  Să iai galbeni mulţi, de toată treaba ta.  La judecătoria judeţului Ialomiţii se vinde cu mezat pentru plată de datorii o cafenea.  Îmi rămăsăsă numai zăci galbeni, pe care i-am întrebuinţat de a-mi cumpăra o canape.  Să-mi mai cerc astă rugină Şi să-mi fac bani de iernat.  L-au slobozit din oaste ... dîndu-i şi două carboave de cheltuială. Părinţii mei săraci se împrumutase ..., ca să poată da băieţilor lor parale de cheltuială şi de drum.  Taxă de şcolarizare. Bani de coşniţă. Farmece carele să vor afla de vătămare.  Vru să-i dea o sticlă cu vinars ca să bea de osteneală.  Lucrul este foarte anevoie şi fără vrun leac de tămăduire.  Elesirul de maţe (visceral).  Remediuri ... vomitive (de vărsat).  Măne îţi voi da un leac de frică.  Mă duc să chem baba, te-a descînta de spăriat.  Ţiganca ... Ce se-nvîrtea în danţ vioaie, Cîntînd descîntece de ploaie.  Ea  ne freca de gîlci.  Îţi pică vorba domoală Ca descînticul de boală.  Ceai de tuse. Nici alalt trup nu-i era lui de folos.  Nimica alt nu chibzuim să fie acmu ... svintei besearici mai de treabă, numai îngruparea preoţească  Craiul franţozescu înpărţeaşte boeriile de folos  Această rînduială ... socotim că nu numai nu le va fi lor de stricăciune, ce încă şi spre îmbelşugare şi fericirea ţărei  Învăţătura socoatei ... şi celui mai pregetat casnic de mare treabă iaste.  Foarte de folos lucru ar fi ... o pace spre mai mulţi ani securizată.  Fii ai naturei şi fără alte cunoştinţe decît ale objetelor de întîia trebuinţă.  Aceasta se socotea foarte de trebuinţă pentru binele republicii.  Multe de nevoi lucruri ... le cîştigăm fără osteneală.  Da, bădică, mîine ţi se-mplineşte anul, ia-mă şi pe mine cu d-ta, că ţi-oi fi de mare folos.  Alexandru rîndui să se încarce carăle cu lucrurile cele mai de trebuinţă.  Mehenghiu  piatră pe carea ispitesc aurul, argintul de bun.  Eu zic să guşti – aşa, de-o probă.  Se gustă de sare.  Luă într-o băsmăluţă Numai făină fără tărîţă Ş-o duse la dalba-i jupîneasă Să-i arate făina de frumoasă.  Să-ţi încerc vinul de bun.  Instrucţie care s-a dat dascălului Simeon ... pentru învăţătura candidaţilor de preoţie  Se ceartă pe un scaun vacant de deputat.  Fusese aleasă la un concurs de frumuseţe pe judeţ.    Hrisov de vînzare  Carte romînească de învăţătură dumenecele preste an.  Zapisul cel de dare.  Ne-au arătat un ispisoc de danie şi de miluire  Carte de stăpînire încă am făcut  Rînduială de slujbă a locuitorilor Să arate ... foia de zestre. Contract de facerea casii  Vecinii ... asculta pildele lui ceale de învăţătură moraliceşti.  Au avut romînii ceva scrisori care vrea fi de întărire în credinţă.  La congresul de pace nici un meastec să nu poată avea.  Cercetările ce s-au făcut întru alcătuire de aşazarea birului  Prepuitoriu să cheamă cel ce porneaşte pîră de învinovăţire asupra unui nevinovat.  Învăţătura istorii ... este îndreptar de vitii în viitor.  Scrisori ... vestesc că papa a primit jurăminte de credinţă.  Veţi avea a vă ocupa în deosebite projecte de lege.  Rămaseră credincioşi ... tratatului de alianţă ce s-a fost încheiat în Bucureşti.  Hotărîre de răsboi sau de pace.  Face o mică dare de seamă.  S-a dus dracului tot planul meu de activitate literară şi cîteva miişoare pe dasupra.  Biletele de dus          şi-ntors.  Actul de naştere.  Oierii ... sfat făcut-au de omor.  Aveau legături de afaceri ... cu grecii.  Tudoran ... mijlocise ca răzăşul Oarţă să fie deodată dăruit cu hîrtii de boierie.  Personalul se întorcea la un program de muncă ... abia isprăvit.  O carte de gospodărie scrisă pe capitole.  Regimul de economii – sarcină permanentă  Plenara de producţie.  Din această pricină a şi zăbovit procurorul să dea învoirea de îngropăciune.  În acest scop învăţătorii şi profesorii au folosit larg lucrările de control.  Exista părerea că, pe terenul şcolar, trebuie să se cultive absolut toate plantele prevăzute în programa de cunoştinţe agricole.  Manifestare de solidaritate.  Ziarul vă oferă ... anunţuri de mică şi mare publicitate.  Facturile de căldură vor creşte din cauza temperaturilor scăzute.  Ghid de conversaţie. Buletin de identitate. Studiu de fezabilitate. Declaraţie de avere. Articol de fond. Foaie de titlu. Ordin de plată. Tichet de masă. Carte de muncă. Carte de credit. Teză de doctorat. Aviz de tipărire. Maica învăţăturilor, Academiile cele de multe învăţături.  Înalta curte de revizie.  După ce omorîră pe Caligula, Senatul s-adună ca să aşeze o formă de cîrmuire.  În curte erau aşezate două bande de muzică instrumentală.  Clasele şcoalelor de comerciu existente se vor înlocui treptat. Ministerul de Finanţe.  le vor asigura, ... în forme statutare, organe de conducere.  Cercuri de recrutare.  Pregătirea trecerii la şcoala generală ... a constituit o preocupare principală ... a organelor de învăţămînt.  Teatrul de operă. Sediul unei asociaţii de reabilitare a drogaţilor.  Firmele de salubritate nu au ridicat nămeţii.  Centre de plasament. Direcţia de sănătate publică. Post de conducere. Şcoală de meserii. Institut de cercetare. Începură a scrie gramatici de limba romînă.  O! ce cruzi sunt oamenii de ştiinţă!  Credem a aduce un bun serviciu bărbaţilor de litere din Romînia  Om de petrecere, fără voinţă.  Udrişte ... cel dintîi cărturar de slavoneşte al timpului său.  Se zice că o doctoroaie dă ochi ca serdăreasa Zinca asta nu se află în toată Ţara Romînească.  Tributarii mei, politicieni şi oameni de afaceri, vor fi veseli că îi voi înzestra cu cîte un arbore genealogic.  Hrană de oaste.  Fece ... case de oaspeţi.  Grăunţî de cai  Bolniţe de bătrîni şi mişei.  Sfat de obşte să facă.  O au întors spre cea ... de obşte limba noastră rumînească  Să-l întrăbăm doară are erbi de feciori.   Diregătoriia spre folosul şi binele cel de obşte hotărite şi întemeiate sînt.   Dreptul universal, adecă de obşte.  O gramatică de şcoală trebuie să fie în doaue foarme.   O pălărie de damă.  Stînele de oi.  El muri în spitalul de alienaţi.  Trăgînd către el undiţa de ştiucă, o înfipse în cîrlige mari.  N-am ştiut: faci azil de orfani.  Desfăşurarea muncii politice de masă nu e numai sarcina agitatorilor.  Colind de familie.  Drăguţule bace, Dă-ţi oile-ncoace, La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Şi umbră de voi.  Tabără de refugiaţi. Fotoliu de ministru. Activitatea presei noastre de tineret şi copii. Medic de familie. Croitor de bărbaţi.  Blagosloviţi ceia ce vă blastemă. Rugaţi de ceia ce fac vouă obidă  De sănătatea slugei să roage.  Fu adus înainte Telemah, care se rugă de sălaş spunîndu-şi numele său.  Vă rog de un lucru.  Vine un biet păcătos în casa ta ... te roagă de adăpost sub acoperămîntul tău, îţi spune taina lui şi tu ... spinteci omul! Colindă ... rugîndu-se de ospeţie.  Părinte, rogu-te de iertare.  Toată grija voastră arruncaţi spre elu, că acela grijaşte-se de voi.  Cela ce nu caotă numai de binele şi de folosul său … ce să nevoiaşte     ş-altora să folosească, acela înmulţeaşte talantul Domnu-său.  Olăcarii şi podvodarii ... să aibă a-i griji tîrgurile de fîn şi de grăunţe şi de bucate  De noroade a purta grijă.  Nemţii căuta la altă gătire ... că-i bătură şi le luară cetatea Ruşava şi nu mai căuta de Ţara Rumînească.  Să nevoia copilul de învăţătura cărţii.  Multă vreame numai de arme au avut grije.  Împăraţii îngrijăsc de bună lucrarea pămîntului.  Se îndeletniceşte de a putea afla dresul crăpatelor clopote.  Încarcă pe cineva cu faceri ... şi vei vedea că cea dintîi grijă a lui este d-a le păstra.  Vornicul temniţilor se va orîndui ... şi va fi însărcinat osebit de strîngerea birului.  Dă-mi pace şi-ţi caută de treaba dumitale.  Aide, băiete, cată-ţi de drum şi să nu te mai prinz prin grădină.  După îngrijirea de hrană  , vine şi ţinerea lor ... în grajduri şi staule De explicarea argumentării ca fenomen al inteligenţei omeneşti se ocupă o parte a psihologiei.  Şi cum i-o dau  în mînă, ... se face a o căuta de ou.  Pînă ce Axinia să vadă de cai, noi ne aşezarăm la ... masă.  Asiria şi Egipetul se însumează într-o preocupare mai generală, preocuparea de Orientul vechi.  Marin, ... preocupat de lumea lui.  Era totuşi în căutare de ştiri despre Ana.  El se ocupa de straturi.  Mai mult decît pînă în prezent trebuie să se preocupe ... de ajutorarea cadrelor.  Mă ocup de carte, trăiesc printre cărţi.   Bucureşteni cu suflet au grijă de necuvîntătoare. Corbăcele, dragul meu! Ce mă blestemi aşa rău? Că îmblu de rîndul tău ... fără-ncetare.  Dă-i vin cît a putea bea, Da de bani nu te-ngrijea.  SpeculaSnnţii ce vin ... pentru enteresuri de negoţ, întrebuinţează la alişverişul lor monedă europeană  Dreptul d-a profesa nesupăraţi religia lor.  Şi această libertate de alegere în ... cultură îl făcea să citească numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa sufletească.  Cel ce are un drept de abitaţiune pe o casă, poate şedea într-însa cu familia sa.  Îşi trăgea drepturile de domnie  .  „Flacăra” nu rupe însă cu vechea ei tradiţie de libertate Avea şi el un ideal de viaţă cosmopolită.  Acei care se iubesc au drept de vieaţă şi de moarte.  Tendinţa de a inova duce adesea la ... dublete.  În acest spirit de prietenie ... noi vă propunem o întîlnire între reprezentanţii organizaţiilor noastre.  Am arătat în alte ocazii tendinţa nouă, pe plan mondial, de dezvoltare a marilor metropole.  Libertate de spirit. Direcţia de evoluţie.  Dimitrie, aceasta nedeajde am nedejduit eu de tine.  În ce chip doreaşte cerbul de izvoarele apelor, aşa doreaşte sufletul mieu cătră tine.  Vasilie-Vodă îş pierdusă toată nedejdea de viiaţă.  Atîta dorea de păharul acesta a-l bea.  Aplecăciunea de a lucra dopă lege este virtute.  Să nu aibă voe de a-l vinde  pînă nu da ştire la mînăstire  Cu adevărat doreşti de mîntuiria sufletului tău.  Avu plăcere d-a privi statuile.  Grecii ... avea în oraşele lor cele mari nişte jocuri ... unde biruitorul cîştiga cununi înaintea a toată Grecia, care pricinuia o emulaţie sau poftă de întrecere generală.  Statornica hotărîre de a nu vorbi rău  Iubirea de om porunceşte ca să ajutăm pe aproapele nostru.  Avea darul de a înţelege limba dobitoacelor.  Anca avu curagiu, în trecerea ei, de a lua cărticica aceea.  Iubirea de sine ... naşte pofte, desfătare, goneşte orice durere şi cere îndestulare.  Puterea d-a face legi.  Olimpiiada iaste sănătoasă şi mult doreaşte de tine.  Bolnavul ... dă nădejde de o deplină însănătoşare.  Nicu Bălcescu avea o mare dorinţă de a învăţa.  Pînă cînd să creadă lumea ... C-orice dor de libertate a perit?  Întărirea şi înlesnirea, produse în lucrările gîndirii prin deprinderea de a mînui formulele abstracte, ... au un efect foarte potenţat.  Nu cumva să se întîmple ca, vreunui cititor ... să-i vină răul gînd de a lepăda cartea ta din mînă.  Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată, ... Aţi mai purta osînda?  Îţi sărut mîna pentru voinţa ce ai de-a mă face fericit.  Am mai tăiat gustul de popie unuia care venise în gazdă la noi.  De mîncare n-avea părintele poftă.  Nu se aşteptase la onoarea de a fi primită pînă chiar şi cu copiii în salon.  Prinse dragoste de el.  Ai nenorocirea de a fi mai deştept ... decît alţii.  Îi venea gust de chef.  Şi fata s-a-ndrăgit de el, Că doară tocmai Viorel i-a fost menit.  Ura, setea de răzbunare a vecinului său Vasile Lupu s-au frînt.  Dincolo judecă un om care n-are nici experienţa, ... nici putinţa de a pricepe dedesubturile pricinii.  Peste ele se înălţă, ca un steag biruitor, dorinţa de-a cunoaşte, de-a găsi răspunsuri precise la toate întrebările tulburătoare.  M-am mustrat pentru slăbiciunea ce-am avut de asemenea fiinţe.  Ne luăm răspunderea de a amîna împrumutul.  Ai simţit, poate, că lupta va fi peste puterile tale de rezistenţă.  Pornirile de bărbăţie mergeau vultureşte înainte.  Eu am dorit de bunurile toate.  I-a trimis vorbă că n-are chef de căsătorie.  E o muncă zadarnică de a căuta în alcătuirea conştiinţei europene un fenomen dominant.  Ce ţară, ce continent mai merită jertfa de a fi cucerite.  Mereu acelaşi dor de ducă.  A implorat să i se acorde favoarea de a achita.  Fericirea de a fi singur.  S-a boierit, nu-i mai place de noi! exclamă el.  Interesul şi curiozitatea de a şti ce se întîmplă.  Intenţia de a combate cultul vedetei.  Nu prea am chef de somn.  Refuzul Phenianului de a mai participa la negocierile în şase ... era anticipat.  Drag mi-ar fi, mîndră, de tine.  Rea bucată-i dragostea N-are cap a o lăsa Nici minte de-a o uita.  Dezgust de lectură. Vis de răzbunare. Încăpăţînarea de a urma o cură. Chipul de-a urma aceasta vor arăta pildele şi ... învăţătura care va da subtcomisiia în faţa locului.  au predus rumilor ... pricini de a să plînge.  Nu sînt împuţinate mijloacele de a silui pre lăcuitori.  El învăţase ... meşteşugul de a le povăţui patimile.  Efectul ... nemijlocit  este de a umfla, de a îndesi şi a ciurui foile.  Sunt două moduri de a privi lumea.  Este un mijloc de a scăpa.  Ea-şi pusese ceva în cap azi: o idee ... şi aceasta era modul cu care căuta pretexte de ceartă – şi aceste certe, ştia ea cum se sfîrşesc oare?  O lăudară pentru meşteşugul de a face bucatele.  Am urmărit ... scopul de a răspîndi numirile romîneşti Ca să iasă lucru bun trebuiau tainice condiţii de armonizare.  Geneza modului nostru de a concepe şi aprecia existenţa.  Fără îndoială că marele lor exemplu e un fapt de creaţie: masivele romane ale d-lui Liviu Rebreanu au lichidat, fără teorii şi manifeste, o eroare care a bîntuit proza noastră.  Ocazia de a pleda. Dă autorizaţia de a face cercetări. Şansă de reuşită. Formă de convieţuire. Figuri de stil. Motiv de divorţ. Era toţi gata de fugă.  Tînărul cel nerăbdător de a să azvîrli în noianul vieţii.  Eram gata de pornire.  Fu silit ... să se abată ... şi să îşi răcorească sufletul cel însătoşat de călătorie.  Trăi între cazacii beţivi, zgomotoşi şi lacomi de sînge.  Afară, în ogradă, fetele şi flăcăii, nerăbdători de joc, înjghebară o horă.  Se găsea ... incapabilă de a se gîndi serios, de a lua o hotărîre.  A devenit pentru aceşti preţuitori ... cu desăvîrşire inapt de a face doi paşi pe dimensiunile vieţii practice.  Antiteze contrarii, susceptibile de compensaţii, de combinaţiuni.  Sprijinul tuturor popoarelor dornice de pace.  Apt de muncă. Capabil de efort. Conştient de dificultăţi.    Se sprejenea unii pre alţii de cătră vrăjmaşi.  Veri să blastămi leanea ta ce te-ai lenit în ceastă lume de cătră Dumnedzău.  Domnul ... Leage ne-au pus de cătră păcate.  să laudă Moisi de cătră Dsumneuzău că s-au aflat credincios în toată casa lui Dumnezeu.   Să nu rămîie vezirul ruşinat de cătră împăratul.  unguri fiind ficleni de cătră crai, s-au lipit lîngă întăiul Ferdinand neamţul    Dorosienscki cu cazacii se hainise de cître împărăţie.   Acel învăţător care isprăvindu-şi povăţuirile de cătră norod, adună destule părăluţe.  Apără vitejeşte independenţa ţării sale de către poloni.  Stăruiră pe lîngă domn ca el să se declare pentru muscali, ... şi duseră fără rezerve şi într-un chip compromiţător politica pe care vodă o ducea cu socoteală şi cu pază de către turci şi spionii lor.    Neîncrederea este de contra dragostei.    Va vrea să-şi întoarcă mai cu asupră de pre dînşii.  Radul-Vodă, după învingerea carea o au avut de pe Moise Sekeli, au trimis în Praga 40 ... steaguri.  El începu a dori de pe tronul pierdut.  de pe urma ... Şi boli să ne mai vie de pe urma lui?  Toţi comandanţii mei s-au făcut generali de pe urma mea.  Măcar să mă aleg şi eu cu ceva de pe urma necazurilor pe care le am cu tine.    Comisia arhitecţilor de pe lîngă Primăria oraşului Bucureşti. Darurile care-i pune înainte înţelepciunea cînd să apucă de dînsa  Trăbuie să te apuci de înmugurit.  Se grăbea nedumeritele pofte ale noroadelor ca să se apuce de harţ.  Îndată m-am apucat de lucru.  Cu ajutoriul lui Dumnezeu s-au apucat ... de săpat.  M-am apucat de cetit pre Tucidid şi pre Xenofon.  Cînd să-ţi petreci şi tu tinereţea, apucă-te de cărturărie.  Să laşi pensionul şi să te apuci de avocatură.  Ne-om apuca de cusut.  Doar n-ai să-mi ceri acuma, puiule, ... să mă apuc de agricultură?  Să ştii că nu te mai iubesc dacă te apuci de chefuri.  Şi tîrziu, cînd s-a culcat, M-apuc şi eu de cinat.  O muiare ... trăgea de moarte.  Venit-au un nuoraş can mic şi stropia de ploaie.  Fu pe punctul de a intra în casă.  Casa era pe cale de a fi scoasă la licitaţie.  Un accidentat ... nu va fi îngrijit sub un alt zid pe cale de dărîmare.  
       Îi dă a mînă episcopiia mănăstirei aceiia cu toate ceale ce se ţin de dînsa.  Acestea ... se ţin de funcţiile sufletului, cărora a le da definiţie, las pre filozofi.  Suntem stăpîni pe destinele noastre şi viitorul nostru atîrnă numai de noi.  Mărirea-i e în taină legată de aceştia.  Şi totu-atîrnă de-un cuvînt Şoptit pe jumătate.  Ceea ce ţinea de instinct ... a fost decretat inferior.  Procedeul ţine de tehnica literară.  Pîn-a nu mă smeri eu greşisă, Pentr-aceaia mă ţîi de-a ta dzîsă.  Ţine-te, săracă Moldovă, … de jac şi mîncari!  Eu m-am ţinut de cuvînt şi am făcut precum m-am făgăduit.  Să strică închirierea ... cînd stăpînul ori chiriiaşul nu să ţine de tocmeală.  Rămasei în curtea sa într-o odăiţă deosăbi şi mă ţineam de învăţătură.  O urmăriţi, vă ţineţi ca nişte duhuri necurate de ea.  Începe a se ţinea de fată, ca scaiul de oaie.  Ea s-a ţinut de vorbă.  Acum s-a agăţat de tine. N-avea alt logodnic la îndemînă.  Tu amu se nu asculţi de ei.  De Moisi şi prorocii nu vor asculta, nece să ară cineva den morţi învie, nu va avea credinţă.  Cela ce nu ascultă de domnul înţelept … n-ar fi păţit ce păţiră.  Cel mai mic iaste datoriu a asculta de cel mai mare.  Găsi vreme ... a o aduce subt ascultare de Polonia.  Zice: ascultaţi de mine.  S-ascult de glasul gurii mici O oară şi să mor.  În atîtea rînduri secuii au ascultat bucuroşi de domnii noştri.  Cît ai fost fecior în sat De părinţi n-ai ascultat.  Tîmplă-se rrădicatu a fi elu de voinici.  Ierusalimul s-a cucerit de romani la anul 70 d. Hr.  O fată ... fu apoi dată de Teodosie după ... împăratul  .  Atuncea Isus dus fu de Duhul în pustie.  Iară întîi descălecată  de Traian împăratul Rîmului.  Iară eu-s pus de Domnul crai în muntele Sionul.  Nu să uita la vorbele ce le zicea acei trimişi de Domnul.  Ciaslov ... cumpărat de moşu-său  Să va înzăstra fata de părinţii ei.  Ţarigradul, ... să zice că s-ar fi zidit de Pauzan craiul.  Leontie I şi II, după ce s-au biruit de oastea augustului Zenon, se omoară.  Avem şi trei institute De un om mare făcute.  Vor fi priimiţi de avocaţi cei ce au oarecare ştiinţă.  Vezi ... pe tiran scîrbit şi părăsit de toţi.  La rîul Don împingîndu-se de turci veniră asupra Daciei.  Să o laşi să se pască de vite măcar trii ani.  Sunt bunătăţi pentru mine de densa în sîn păstrate.  Acest regat se subjugă de Vasile II.  El se credea apărat de cavalerie.  De buna regină pe rînd vizitate.  Am fost întîmpinat de doamna directoare.  Dar butia fusese desfundată de argaţi.  Hainele mele făcute de mama.  El fu omorît ... de o rudă.  Într-un punct anumit, mi se părea chiar că zmeurişul e vînzolit de o vietate puternică.  Restaurantul ţinut de el este ... şi cel dintîi în specie.  Oamenii mînaţi ... de gradaţii care-i loveau ... înaintau.  E un palat clădit de salamandre.  Agentul sanitar Hulub   mi-a adus un sitar vînat de el.  văzu pe Otilia în trăsura cu doi cai albi, care era închiriată de Pascalopol şi şedea oricînd la îndemîna ei.  Se văzu sărutînd genunchii Otiliei, sărutat delicat la rîndu-i de fată.  Nu se mai plăteau sumele subscrise de sprijinitori.  Uliţa, stropită de mine, răspîndea o plăcută răcoare.  Un pui mic, scos de cloşca ei.  Trandafir verde-n cărare, Răsădit de fată mare.  Văcărescu face cea dintîi simplificare a alfabetului chirilic folosit de romîni, reducîndu-l cu 10 semne grafice.  Atuncea Isus dus fu ... în pustie să să ispitească de diavolul.  Îndemnat de nişte obraze mari bisericeşti ... au trimis la noi cu porunca.  Am privegheat ... ca învăţătura aceasta să se aducă de învăţători şcolarilor acurat cu bună procopseală.  Căutarea aceştii patimi să cade să să facă de un mamos sau de un hirurg.  Favorizată de împăraţii următori, ... colonia romană ... ajunse întro stare foarte înfloritoare.  Călăuzit fiind de oameni ... cari cunoşteau bine căile munţilor şi ale pădurilor, trecuse înaintea turcilor.  Aceşti resbelnici care, ajutaţi
      de mine, au triumfat.  Malca, îmbărbătată de moş Nichifor, se suie în căruţă şi se culcă.  Văduvele de el erau ajutorate Desperat, era să ieie lumea-n cap, cînd deodată vede răsărind din fundul mării cei şapte cai, muşcaţi ... de raci.  El deschise o carte veche legată cu piele şi roasă de molii.  Parcă pînze mari de paianjen se ţeseau între fotolii, între plante, în jurul lor.  Această cîntare în lature scrisă e de David.  Acest obiceaiu au fost legiuit de legiuitorii cei bătrîni.  Făcutu-s-au aciastă sfFăăntă iconă dă robu lui Dumnezeu Ioan sin Dumitru Croitoriu  Letopiseţul Ţării Moldovei ... Izvodit de Simeon Dascălul  Cartea zodiii lui Eraclit împărat, scoasă pe luni de doisprezece filozofi  Să iaie ... izvod iscălit de ispravnici.  Tragedia Ermiona, tradusă din nemţeşte de d. I. Văcărescul, se află subt tipar.  Cercetările lui asupra deosebitelor părţi ale „Logicei” ... s-au împreunat la un loc de editorii şi comentatorii lui şi s-au numit „Organon”.  Trăia izolat într-o chiliuţă din oraş, pe care şi-o împodobise cu flori şi cu schiţe zugrăvite de el.  Povestea Sindipii, ... scrisă de mine, cuviosul Chesarie ieromonah.  Sunt bogat decorate cu fresce pictate de artişti spanioli În capitolul despre Andrei Mureşanu sunt preţioase sublinierile referitoare la articolele semnate de poet.  Văz că-i făcut ceriul de mînule tale Cu toată podoaba.  O, cîte nebunii nasc, de un cap ce zice: „Aşa voiu!”    Cu a mea obicinuită peceate şi cu iscălitura de mîna mea întăresc.  S-au tipărit de mîna dumisale: Ghiorghie Popovici  Călător care înaintează către vecie, povăţuit de mîna lui Dumnezeu.  Era o tînără damă blondă a căreia figură avea acea blăndeţe ce se vede învecinicită de penelul lui Rafael.  Spusa ... de minţi era gîndită.  Vin bieţi ţărani munciţi de sapă.  Osînda de gura ta rostită E lege pentru mine.  Se plagiază cărţile oamenilor şi apoi se pune deasupra de cutare.  Pînză de Corregio.  Cuiburi de rîndunele. Pînzele de păianjeni, care începuseră a lua în stăpînire lojile, erau rupte din colţurile unde fuseseră urzite cu atîta măiestrie.  Copia unui car cu boi, de Grigorescu.  Versuri de Al. Tulpină.  Tabloul mi l-a făcut un prieten italian, pe care l-am cunoscut acolo (la Bonn). Am şi alte lucruri de el la moşie, unde l-am invitat odată.  Mă refer la ... tînărul pianist ..., solist al primului concert de Serghei Rahmaninov.  Tot oraşul Chişinăului se adunase ca să privească alergarea de cai.  Vezi bejănii de albine.  Zbor de rîndunele.  O goană de ogari nebună.  Marş de copii. Sutaşul ... asculta mai vîrtos ... cealea de Pavelu grăitele.  Rugaţi fumu de ei se lăcuimu în 7 dzile.  Că ceaea ce e în Hristos credinţă de proroci vesti-se şi de ei vestită fu cu sîngele Lui izbăvire.  Atunce vine Isus ... la Iordan cătră Ioan a se boteza de el.  Mărturisesc însumi pre mene cu cest zapis al mieu ... de nimene îmbiiat  Ucenicii ... era chemaţi de Domnul pre apostolie.  Cine ... ar strica această scrisoare a mea, să fie afurisit şi de mine păcătosul  Acelaş sunet esti înţeles de mulţi oameni.  Aceastea nu de toţi se pot ţînea aminte totdeauna.  Posturile tuspatru ce sînt într-un an ... să să ţie ... de toţi oamenii.  Răsipitorii să să tragă la judecată de rudele lor sau de prieteni.  Toate sînt liniştite Şi de nime asuprite.  Un bolnav, întrebat fiind de un prieten al său pentru ce nu cheamă pre doctor, el au răspuns: fiindcă nu am încă poftă a muri.  Cît folos poate aduce naţiei această faptă se poate judica de oricine.  Temîndu-mă a nu fi hulit de dînşii.  Cel ce ştie cinsti pe sineşi, acela să va cinsti şi de alţii.  Eram vestit la toţi şi slăvit de toţi.  Aceste state se văzură ameninţate ... cînd de unguri, cînd de poloni.  Tu eşti făcut a fi cît vei trăi înşălat de femei.  Avînd cea dintîie comisiune a datoriilor sale încredinţată de Eminenţia Sa.  Chestiunea danubiană ... prea a fost neglijată de Germania. Nevrednici, trăind în moliciuni, Se laud cu mari fapte făcute de străbuni.  Vezi? prevestirea de tine, an făcută, S-a împlinit!  Cea mai mare parte a oamenilor trebuie să înţeleagă teoria lucrărilor sale practice sau să aibă regule stabilite de aceia care au înţeles acea teorie.  Religia – o frază de dînşii inventată.  Tot una-i dacă astăzi sau mîne o să mor ... Cînd voi să uiţi norocul visat de amîndoi.  Această fată bună era horopsită ... de mama cea vitrigă.  Declin onoarea a mă lăsa apoteozat de dumnealor.  Urgisit de toţi să fii, Tu de-a pururea iubeşte.  Era temut de toţi elevii.  Om temut, mîndru ... respectat de turci.  Crescuţi cu mare frică de mamele lor. Numeroşi elevi ... n-ar fi obligaţi de maeştrii lor să-i imite.  Aci e caricatura febrilă, bufoneria metafizică, nebănuită de neiniţiatul în ... filosofie a naturii.  Era urît de ceilalţi ofiţeri.  Conferinţa a fost audiată de membri ai Consiliului superior al şcolilor.  Citesc cuvintele adresate de Ştefan cel Mare.  La început nu-mi venea să cred că sunt interpelată pe stradă de femei.  Mult mai serioase par a fi doctoratele acordate de institutele ... din cadrul Academiei Romîne.  Soacră mică, fii voioasă, C-ai crescut fată frumoasă, Frumoasă şi aşezată, De tot satul lăudată.  Cîte sîntu clevete de iudei ... pari-mi sinre fericatu.  Hristos toate le ştiia, necum să fie auzit el nainte de cineva.  Iară acmu noi vom pieri de voi că vă închinaţi cruciei.  Să cade să să înveaţe toţi stăpînii de acest hotnog.  Pace din toate părţile, numai de datornici turci mare strînsori şi sile.  Rămas-au bieţii oameni ... cum era mai rău şi mai amar, cum nu să poate nice a scrie, nice a să povesti caznele şi ucisurili lor ce au avut de tătari.  Nu puţine reale şi stricăciuni au simţit ţinuturile romanilor de dînsul.  Andronie Paleologul ... Avea supărare de dînşii  Aceaste să cade să ne mîngîie cînd ne vom ocărî de cineva, că adecă: nu vom să trăim în veaci.  Ci n-au avut îndelungă odihnă de Euric, craiul visigoţilor, carele  s-au sculat cu răsboi asupra lui.  Fiul tău este în primejdie a îşi pierde viaţa de acest împărat.   Îţi va fi venit veaste ce păţim noi de mahedoneanii noştri, de feciorul lui Filip.  Băi, Ioane, aud de toţi că faci multe bazaconii.  Trebue ... să omorîm pe smeu, ... căci pînă va fi acesta d-asupra pămîntului, pace de el nu veţi avea.  Fieştecare cetate să stăpîneşte de lăcuitori şi căpiteniile cetăţilor
       Aceste să ocîrmuesc şi de împăraţi.  Aceste adunări se convocau de domn pentru facerea legilor.  Deputaţii erau porunciţi de Tomşa ...  să-şi urmeze drumul la Constantinopol.  Au lucrat în ateliere sub direcţiunea de meşteri dibaci Oştirile creştine de cruce insuflate Adesea se văzură aici împreunate.  Te-ai adaos La cel cor ce-n operetă e condus de Menelaos?  Răsipitorii ... să să înfrîneze prin epitropii orînduiţi de judecată.  Orice faptă poprită de lege.  Ei, îngrădiţi de lege, plăcerilor se lasă.  Frica trasă de jupîneasa Malca.  Asta era pedeapsa meritată de Florica.  Întrebînd de oameni au doară l-au vădzut, ştiură unde au intrat.  Întrebînd Ioan de Prohor din ce tîmplare că feace acea moarte-n feredeu.  Te rogi frumos de dînsul.  Se va ruga în genunchi ... de toţi oamenii.  Am să mă rog de ... mucenici că ei au putere mai mare.  Au început să plîngă şi să se roage de Dumnezeu să se milostivească.  Dătătoriul de toate bunătăţile.  De-ai hi vrut, Doamne, jărtvă, adecă dare de bani şi de dobitoc, vrutu-Ţ-am da.  Ucidere ce să dzice moarte de om.  Îndreptare de leage  Vărsări de sînge între creştini Duhovniceşti slujitori împărţitori de cereştile taine.  Ei pohtesc pre DEumneuzău ca pre un desăvîrşit făcătoriu de bine.  rădicare de ostaş  Avîndu pe Cupăreştii cei bătrîni în Ţarigrad, purtători de trebile domniii.  Gonitoriu de vînt să cheamă    Stăpînă de Dumnezeu născătoare.  Ucigătoriul de părinte.  Împăratul s-au arătat purtător de biruinţă.  Substăpînirile au datorinţă ... a împedeca toată nedreptatea ... pedepsind aspru pre făcătorii de reale.  Supuşii cei de patrie vînzători
      se pedepsesc cu moarte.  Nu era întră creştini acea împărţire de legi  Se auzea ... cătră graniţa Bohemiei o completă dare de foc cu tunuri.  Nunta iaste tocmeala unirii bărbatului cu fămeia spre facere de copii.  Cîţi să vor vădi tăietori de bani să să osîndească la moarte.  Suponerea pruncilor voei altora iaste facere de bine pentru ei.  Meşteşugul doftoresc iaste  păzitoriu de sănătate.  prin necontenite călcări de tractaturi au predus rumilor ... pricini ... a să plînge.  O, moarte, maicilor aducătoare de întristare.  Ei sînt mai toţi păstori sau lucrători de pămînt.  La 1608 iarnă aspră în toată Evropa, moarte de vite prin grajduri.  Izvorîtoriul de viiaţă Să ivască cu iubire, A sa presfinţită faţă.  Să ferească Dumnezeu ... a mă face eu aşa omorîtor de copiii miei.  Luarea de sînge strică foarte mult.  Pentru facerea de adeverinţe mincinoase ... vinovatul se va supune şi la pedeapsa, orînduită pentru plăsmuire.  A supune la un esamin riguros pe toţi aceia carii ies din cetate, spre a se asigura nu cumva să fie purtători de scrisori.  Firea toată pentru mine de bunătăţi dătătoare.  Prietenia măgulitoare a unor mici pedanţi redactori de jurnale.  Pe lîngă aceşti doi creatori de poezie antică s-au adăogit un al treile poet.  Putem spera o aflare de adevăr peste ceea ce ne dă constatarea sensurilor.  Acte vechi şi legale care să întărescă ... daruri de proprietăţi nemişcătoare în Romînia monăstirilor ... nu aflăm.  Patrioţii! Virtuoşii, ctitori de aşezăminte, Unde spumegă desfrîul în mişcări şi în cuvinte.  Moş Nichifor era şi giambaş de
      cai.  Nicolae Mavrocordat, cuminte scriitor de cărţi. Negustori de blănuri.  Petru Rareş ... chemă meşteri de biserici.  Consider centralizările de devize străine în mîinile statului drept o necesitate absolută.  Îngînări uşoare de cîntece ... se ridicau, ca suspine, în pacea nopţii.  Tendinţa ... duce adesea la crearea de dublete perfect sinonime.  Trădare de ţară.  Nu erau şoapte, era numai o scoborîre de ton.  Se impune ... luarea de măsuri speciale.   Piesa se prezintă ca o incursiune ... în lumea jucătorilor de fotbal.  Necesitatea donării de sînge.  Astă-dată a fost alegerea de împărat chiar în cîmpul unde era omul nostru cu porcii.  Formator de opinie. Falsificatori de bani. Purtător de cuvînt. Luare de ostatici. Vînătoare de cerbi. Spălare de bani. Rotire de cadre. Deturnare de avioane. Întrerupere de sarcină. Creştere de preţuri. Scurgere de informaţii. Controlor de trafic aerian. Operator de telefonie mobilă. Consumator de droguri.  Închinătorii de idoli.  Scoaseră ... acea eresă a celor luptători de icoane şi se sămănă pravoslaviia.  Am curs cătră Tine, milostive despuitoare şi iubitor de oameni, Doamne.  Cela ce va sminti solii ... sau ... le va lua cărţile ce aduc iaste adevărat suduitoriu de domnie.  Iubitorului de HIristors Domnu.  Au făcut sinod, adecă sobor: 12 episcopi sînt purtători de grijă bisericii.  aducători aminte de rău.  Unii din clevetnici, făcînd în voea luptătoriului de Dumnezeu, îi ziseră că acesta avea o icoană a Mîntuitoriului.  Să aibă a cere acea zestre curetorii lor, adică cei ce le vor fi purtători de grijă.  Au făcut pre norod să priimească închinăciunea de idoli.  Părintele Grigorie de Dăuumnezeu cuvîntătoriul.  Iubitorii de albine.  Gazda de furi să să pedepsească ca furul.  Dragostea ... o făcea doritoare de a reţinea pre Telemahu.  Sînt iubitori de înţelepciune şi isteţi la măestrii mari.  Nu fi iubitor de argint.  Răvnitor hojma de stare.  Răsuflînd aerul cel mai curat şi fără nici o mustrare de cuget.  Am auzit că eşti urîtor de femei.  Ce vorbeşti, nepoate, ... unul ca dînsul şi necunoscător de locurile acestea, cum crezi că ar putea face slujbă?  Suflet înţelegător de frumuseţă.  Douăzeci la sută ştiutori de carte.  D. Buchhalter: amator de cancanuri politice şi alcov.  Fă un efort de memorie.  Mai vinovată gazda de hoţi decît înşişi hoţii. Lumea iaste ca o casă priimitoare de streini.  Să încetez punerea în lucrare a cumplitei şi vărsătoarei de sînge prăvili.  Adăogîndu-se ... şi o tablă arătătoare de unele cuvinte romîne derivate şi compuse.  Acolo Domnul beu din apă şi-şi spălă faţa sa cea sfîntă şi luminată şi mînile sale făcătoare de minuni.  Cucoveica cobitoare Şi de rău prevestitoare.  Natura ... devine producătoare de venituri pentru unii, exploatatoare pentru cei mulţi.  Era vocea lui, dramatică, prevestitoare de schimbări tragice sau sublime.  Lucrătoriul aşteaptă cinstitul rrodu al pămîntului şi lungu rreabdă de elu pănră dobîndeaşte ploaie timpurie.  Se veselească-se Israil de cel ce feace Elu.  Şi în veritul Lui toţi vor sta în peliţele sale, se dea răspunsu de lucrurele sale.  Că toţi amu va să-i judece de toate şi de lucru, şi de cuvinte, şi de cugete, cum însuş Domnul grăiaşte ucenicilor Lui.  Milostiveaşte-Te de noi. Se temea de Mihail ... să nu se scoale să-i ia împărăţia.  Nu să cade să se mire de aceastea, nice să caute spre mulţimea păcatelor.  Să nu te ruşinezi ... de marii pămîntului, nice de însuşi cela ce poartă stemă  Să vă pocăiţi de greşealele voastre.  Fiicele Ierosalimului, nu plîngereţi de Mine.  Un om oarecare ..., îndrăgindu-o de frămseaţea ei ... năzui la Kiprian.  Iară muncitorilor li să feace milă ... de munci şi bătăi ce o chinuia.  Şi oamenii pătimesc rău de muştele acelea, însă nu mor.  Avea craii şi oblăduitorii lor şi nimănui supuşi nu era şi mulţi încă de dînşii să îngroziia şi vecinii lor foarte de dînşii să spăriia.  S-au scîrbit 
      de puterea avuţiei.  Nu pociu răbda de amar.  Lui Filip bine păru de cocon şi-l luo în braţă.  Biruitoriul să cuvine să fie mulţămit de biruinţa sa.  Văzînd cetatea au plîns de dînsa.  Fie-vă milă Dă ţigănia noastră săracă.  Bucură-te de mine, tată! pentru că acum mă hrănesc cărţile.  Acei carii fiind sătui de viiaţa lumii acestia, adeaseori te rogă  să nu întîrziezi a veni cătră dînşii.  Să simţim şi această bucurie de a ne făli în mîinile noastre cu gazeta patriei noastre  Se înfioră de toate cîte auzea.  Fu curios d-a vorbi cu el.  Nu mă turbur nici de una, nici de alta.  Atît nu mai pociu să-ţi spui că rîz de ceea ce a zis măgarul cătră bou.  De această pricină mă respectau foarte mult.  Nu-şi bate joc de tine.  Nu te vei căi de cele ce ai făcut.  Rîde de toată lumea.  Prinţul ca să-i răsplătească de bunele sale slujbe îl numi întîiul ministru.  Se va îndura de lacrămile slugilor sale.  M-am minunat de vederea nenumăratelor corabii.  Zicîndu-i aste cuvinte, ce-l lăuda de voinic.   Te felicitez din toată inima ... de rangul ... în care te-au numit  Mulţămesc de compliment, am zis.  Nu-mi prea bat capul de aceasta, zise Toderică.  Fanariotul cunoştea foarte bine calităţile consoartei ... şi asta îl făcea să fie gelos de dînsa pînă la delir.  De coate goale şi de maţe flămînde nime nu se vaită.  De-a tot toarce nu-ţi e lene? Lasă-ţi furcan buruene Şi-mi sai iute cel pîrău.  Lîngă cortu-i, unul dintre fiii falnicului domn Sta zîmbind de-o amintire.  Nici nu-i pasă de Năstasă; de Nichita nici atîta.  Lehamite şi de împărăţie şi de tot.  Nu despera de îndreptarea relelor.  Toţi slujitorii s-au veselit de această întîmplare.  Se înduplecă de rugăciunile neguţătorului.  Se înduioşa de cea mai mică suferinţă.  Am răbdat de frig şi foame.  începu să-şi facă mari iluzii de această căsătorie.  Să mă-ntrebi: „mă vrei tu, fată”? Şi plîngeam de supărată că tu nu te-ai priceput.  Venise pentru a spune Annei să-l ierte de o mică întîrziere la prînz din cauza unei comisiuni.  Drept îi c-am înnebunit, dar nu de bine şi de şedere ... ci de-amar şi de nevoie!  Şi a stat aşa multă vreme, neputindu-se sătura de a o privi.  Nimeni nu se poate plînge de mine.  Nu mă pot duce fă, la biserică, fiindcă nu pot răbda de tutun!  Boierul mîndru de neam şi de trecut se socotea acum mai prejos decît cel din urmă rob al lui.  Simpatia lui ... sporea deopotrivă cu temerea de a înfrunta încercarea.  Un vecin mi-a spus satisfăcut de înţelepciunea naturii: – Bine că a ieşit soarele.  Nu ţi-e teamă de blestemul celor din mormintele despre care îmi spuneai?  Mă aflam din nou pe aceste plăji pe care ... mă îngrijorasem de soarta lumii.  Romînul se sculă ..., fără să se sinchisească de cearşaful ... murdar.  Voi sunteţi vinovaţi de toată grozăvia.  Nu mi-e frică, dar mi-e greaţă: şi de ei, şi de mine.  De Sultana ... se sperie.  De vrăjmaş ce mult era Armaşul se bucura.  Că de păcatele mele oi da seama eu de ele.  Maria sfîntă, Care aşa cuvîntă: – Iosif,   mi-e greu De acest drum rău Vin să ne odihnim.  De tine nu mi-e dor.  Ş-o pierdút cúmpetu di trRábă.  De amarul vieţii mele Şi lui Dumnezeu i-i jele.  Frica de moarte cădzu pre menre.  Teame(re) de Dumnezeu.  Vinit-au Dabije-Vodă în scaonul domnescu în Iaşi, tuturor cu bucurie de bună părere, pentru domnu bun.  Cu lacrimi de bucurie pe obraz împodobită.  Vei pierde dorul de părinţi.  Rîndunica nu se spăimînta. Cine are aripi bune, nu ştie ce e teama de pămînt.  Frică de păcat.  Oare nu-i păcat de Dumnezeu, că mai trăim noi pe lumea asta?  Că-i păcat de Dumnezeu Să pice voinic ca eu.  Şi păleaşte împregiurul născutului nostru, pălitu de ghieenu.  Ce şi tocma îngerii sîmt cuprinşi de spaimă şi de minune.  Şi după ce de multă cutreierare ... obosit ... puţin odihnă tuturor mădularelor   să-mi dau.  Să fie întunecat şi ameţit de multă băutură.  Genele noastre ceale îngreuiate de somn s-au deşchis.  Fieşcare cîrmuit de capriţia sa, pune numai poftele sale obiecturi înainte.  Se sfădea doao muieri aprinse de mînie una asupra altiia.  Fiecare e umilit de răbdarea, munca şi liniştea sa.  Viaţa mea fi-va oară chinuită de amărăciuni?  Amăgit de nădejdi plăcute.  Feţile îngălbinite de foame.  Deci, Aidin, mişcat fiind de dragoste mare şi de firească aplecare cătră fratele său ..., hotărî să-şi împărţească împărăţia cu acest frate al
      său.  Îndemnat fiind de-naltele dispoziţii cu care din fire sînteţ înzăstraţi ... iau îndrăzneală.  Simţind că este turburat tiranul de mînie.  A ta faţă, ... rumenă de ruşinare.  Se văzură copleşiţi de numărul duşmanilor.  Tu eşti tîrît de chiar povara ta.  Glasul ei era înecat de suspine.  Ciuma, ca toate boalele mortale, ... devine puţin violentă la acei cari au mai fost loviţi de ea.  Treaz de vîntul cel sălbatic.  El şede astfel – de moarte uitat, bătrîn.  E silit de voinţă ca să argumenteze toate celea.  Era ... hămesit de foame, de atîta îmblat.  Mai toate ţările erau bîntuite de războaie grozave.  Sunt zdrobit de osteneală.  Multe zile am să fiu vesel pînă mi s-o întrema creierul meu slăbit de friguri.  Spiritul public e vecinic pus în mişcare de-o noutate emoţionantă.  Oamenii li se par ... stăpîniţi de prejudecăţi.  Măria Ta! Suntem bătuţi de nevoi, La noi în zadar ară plugul.  Am ajuns cu răsuflarea tăiată de fugă.  Întreaga noastră evoluţie literară e străbătută de ritmul formulelor.  El stă singur ... muncit de gînduri.  Întrebă ... impresionat de atîta dezinvoltură.   Eu rămîn mai în urmă, cuprins de o neagră presimţire.  Discuţia ... iscată de o gazetă.  Se vede că e prins puternic de acest examen.  Recruţii ... trec la rînd înveseliţi de glumele majurului.  D-l Bogoiu iese pe terasă cu ochii cîrpiţi de somn.  Fu trăznit de o idee.  Aceste populaţii prăpădite sunt cotropite de superstiţii fioroase.  Soldaţi mîhniţi de o înfrîngere nemeritată.  Din automobile, ofiţeri mînioşi scoteau obrazuri roşii de mînie.  Eram buimac de uimire.  Văzuse lume cît nisipul mării, era mîncat şi de bine şi de rău.  Apărea cîte o muiere ... speriată de vederea mea.  Menţinerea în detenţie pe termen nelimitat a persoanelor suspectate de terorism.  Copii încîntaţi de ... zăpadă.  De jale sunt pătrunsă.  Au fost copleşit cu totul de somn.  Dar nu-i beat de beutură, Ci-i beat de fermecătură.  Este constrîns de obligaţiile familiale. Ajutată de noroc. Mureau păsările secerate de o boală secretă. Încîntată de cunoştinţă. Dispută pricinuită de refuzul tatei. Suflet rănit           de-ndoială. Obosită de emoţie. Purtat de biruinţă.  Puneţi într-înimile voastre frica lu Dumnezeu, nu de negîndire şi de lene voastră să perdeţi dulceaţa ce-u gătit voao Domnul nostru Insuss  Smenti-se de urgie ochiul meu.  Iară soţii lui de greu-l pîriră către ... împăratul Eghipetului, şi-i spuseră cum au apucat acea muiare cu bunătatea toată a lu Menelau.  Torce sănto pre lăngă vodă nomai, că ţene vodă pre lăngă dănsul Corte nomae torce şe grece ... Altă, sănto răotăţ în ţeară, de dabilă forte rea şe fomente  Însuşi aşe au vrut. Nu de vro neputinţă sau de vro silă carea cumva au slobodzit pre jidovi asupra sa.  Cela ce de mare sărăcie va fura ... să să iarte. Au murit de acea rană.  Cu lacrimile meale ... mi s-au turburatu-mi vedearea de spaimă.  Îndată cum au băut, au mărmurit toţi de beţi.  De mare supărare ce avea domnii şi boierii ... au pribegit.  Mulţi boieri de groaza lui fugiră în Transilvania.  Fiind în preajma oştilor, au ars  de pradă şi de război  Să nu li să dea numaidecît crezămînt, fiindcă poate sau de frica pedepsilor sau de urîciunea vieţii lor să mărturisească şi ceale ce n-au făcut.  Augustul Olivrie încă au murit ... de boală sau altmintrelea, nu se ştie.  Cerescul must Să ne bucurăm bîndu-l şi închinînd: De sete un păhar, altul pentru gust.  nu de călbează au perit, ci de slabe.  În a mea călătorie mult săltaiu de bucurie Prin oraşe, şi prin sate.  Bogăţiile se primejduesc ... de întîmplări.  De mînie au apucat şi au zmult ace buruiană.  De multă osteneală uneori nu pociu nici să mai mănînc.  Se văzură iştia nevoiţi a-şi părăsi ţeara dă răul apărătorilor.  Ţipă de durere.  Nu puteam trăi acolo de ei.  Unul te lasă de ostenit şi altul te ia de odihnit Eu o iubesc acum mai mult de milă.  Om ... care moare de foame, deşi ştie să facă cea mai bună pîne.  Caii ... Muşcînd de neastîmpăr zăbala ce-i ţinea, ... pe cîmp îşi lua zborul.  N-ai încotro să te întorci de postelnici, logofeţi şi vistieri.  Abia umbli de slabă ce eşti.  Unii făceau cruce; alţii, de mirare, Cu mîna la gură, capul clătina.  Numa-n casă să tot şezi ... te ia naiba de urît.  Mă culcai iar; însă nu era cu putinţă să mai închid ochii de gînduri.  Ieară soacra huzurea de bine.  Aduce, din cînd în cînd, aşa cîte puţine  de poftă.  Dacă n-aş tuşi de gutunar, aş fi complet fericit.  De silă, de milă fu nevoit a mai aştepta.  a rîs de furie şi-a-nchis În turn pe critic Să nu mai faci cum ai făcut S-aduni la tine satul De veselă că ţi-ai văzut Acasă iar băiatul!  Căzu trăsnit de dambla.  Cădeam ... de somn.  De ruşine, omul plecă din sat.  Călătoreau numai de plăcere.  Mi se plînge că suferă de palpitaţii.  Gîze, flori întîrziate! Muza mea satirică V-a-nchinat de drag la toate Cîte-o strofă lirică.  Niculache a murit „dă piept”.  Îţi vine, dragă, să crăpi de ciudă.  Se îngheboşă, de întărîtat ce era, în jilţul lui.  De atîta vorbire, adormisem ... în somn.  Plecase din casa părintească numai de ochii bătrînilor.  Vitele ... nu vor mai suferi de sete.  Ai făcut-o lată iar. Dramă de amor sau indigestie?  Iorgu se încrunta numai aşa, de ochii Florichii.  De obosit ce se simţea nici nu ştiu cînd îl cuprinse somnul.  De teamă să nu se împotmolească iar, nu mai opreşte.  Nă-i fi mai putînd de şeale.  De străin şi de sărac Nu ştiu seara und’ să trag.  De boală bolesc şi scap, Dar urîtu-i tot pe cap!  Nu se îndură de frumuseţea lui să-l ucidă.  I-a mers vestea de frumoasă, pînă-n Ţara cea Turcească.  Pe sub pat că să vîra De frică să pitula.  Ostenin-du-se de joc, se pun pe cîntate.   Vine mică turturică Şi se pune-n brazda mea Şi cîntă de jalea mea.  Că dacă vi-ţi mărita, Aţi hori nu-ţi cuteza, De socru şi de soacra.  Murise vecinul şi lăsase ... moştenire fiilor şi nepoţilor ura şi vrajba de sînge.  Scandal de spionaj.  Ţie toată lumea cu frică-Ţi slujeaşte, Că de-a Ta mînie fumul să lăţiaşte.  Apa Iordanului, văzîndu-Te, au fugit de frica Ta înapoi.  Ceriul ... se cutremura ... de-a inimei mele stare.  Pămîntul s-a clătinat de bucurie.  Lăcomia, ura ... vecinului său Vasile Lupu s-au frînt de voinicia lui înţeleaptă.  Rodeşte spornic holda de muncă şi strădanii!  Mîndra mea de mîndră mare Nici obială-n cismă n-are, Că se-ncalţă cu hîrtie, Ca să-mi fie dragă mie!  Sînt încredinţat că îmi vei plînge de milă.  Te uiţi în oglindă şi îţi plîngi de milă.  Toţi i-au plîns de milă.  De bunăvoie noi încă ne-am pus peceţile pentru mai mare mărturie ca să să ştie  De nevoie-m fu a scrie voao  Şi într-aceasta să arată mila lui Dumnedzău oamenilor şi mai vîrtos celora ce de bunăvoia sa să întorc. Cu anevoie este a merge de bunăvoie.  Deci silindu-o, de voie, de nevoie, spusă povestea sa.  Au poroncit numai să-l pornească cu sila, dacă nu va de bunăvoie.  Rabzi lovituri cu palma preste obraz de a sa bunăvoie.  nu vă veţi închina de voie  voi vă veţi închina de nevoie, după pagubă.  Ia din lumea aceasta ceaia ce trebuie să iai de nevoie.  Ce sa făcut, de voie, de nevoie, s-a făcut ... prin felurite constrîngeri şi nicidecum din convingere, din nobleţe sau onoare.    alegînd ... de Şi nu e Dumnedzeu altu alegînd de mine; eu ucig şi viu fac.  alte toate le-au avut ca şi noi alegînd fără numai de păcate.  Pre aceste dzile a sfîntului post ca să nu să boteze coconii alegînd de mare nevoe  să va afla neştine bolnav ... pre aceştia să-i boteze. de aceasta   de aceea Şi ... oameri încungiură-te. Şi de-aceaia pre sus întoarseră-se.  După învierea Sa ... nu l-au ţinut nice zidiu, nice uşi încuiate, Că          de-aciiea nu era trup lumăsc ... ce era dintr-altă lume.  De-aceasta s-au cutremurat Antonie preste samă.  Fieşcare el mai bun să ţine Decît pe ceialalţi; de-acie Tot însul trage pe întieţie.  Se-ntristară foarte şi d-aceea nu se putea mîngîia cu nimic pă lume.  Ea găsi că păcatul este plăcut şi că are vreme să se pocăiască, de aceea nici voi a înlocui pe postelnicul.  Intreprinderea-ţi fu dreaptă, a fost nobilă şi mare, De aceea al tău nume va fi scump şi nepătat.  Am fost la un sculptor. De aceea ... am împlut suprafaţa păreţilor cu ornamente.  Tu-n leagăn tot cu mîna 
      stîngă Mi-ai dat să sug, de aceea sunt Nătîngă!  Omul primitiv e bun şi drept şi credincios, de aceea e mult mai fericit ca omul civilizat!  Dna D. era ... durdulie şi cu greutate, de aceea, ziua, prefera înconjurul, pe cele două străzi.  D-aia zăpăcitul ăla bătrîn ...  n-are altă treabă decît să scrie pe tablă.  Ce gentil eşti dumneata, domnule Pascalopol, vezi, de aceea te iubesc eu!  Se temea ... şi de aceea l-au ascuns într-o clipă.  de ce, Pot să te întreb, tată ...? – De ce nu, fata mea?  După ce rîsese – cine ştie de ce? – ea lăsă perdeaua să recadă.  Fătul meu, zice împăratul supărat, asta nu se poate. – De ce, Măria-Ta?  Stai la îndoială. Iată una   pe care vrei s-o ceteşti ... şi nu ştii pentru ce n-ai reuşit încă, cu toate că o ai în bibliotecă pe aceasta, deşi ilustră, ai ocolit-o necontenit. De ce?  Hei? „de ce”? „de ce” întruna! Iacă, ... fiindcă-mi place! Uite-aşa.  Ah, ce fericită trebuie să fii dumneata. – De ce?  Să nu vrea să-l primească „unchiul”? Dar de ce? Fără îndoială că nu a lămurit bine.  Care va să zică, pleci? –  Da. –  Rău îmi pare. –  De ce?   De ce, de ne-ce, îmi pare rău.  De ce, de ne-ce, am plecat, plecat sunt.  A fost o lume de nedreptate, de ură.  Ochii lui zvîrleau fulgere de mînie.  Sunt un monstru de egoism, recunosc.  Şi săbor de oameri încungiură-te.  Judecata cea dintîi să fie alcătuită de şase boieri.  Viteazul garnizon din Pravodea alcătuit de 6 batalioane.  Au răspuns cu expediţie de oştiri. Redacţia aceştii gazete va fi de o soţietate literară al căria cap este d. Aga Asachi.  Ele   se compunea: 1) de clerul ... 2) de boieri ... 3) de deputaţii ...  Esteriorul lor fizic se compune de ... antiteze.  În lumea fizică nu există noţiunea plantă, ci numai o plantă individuală ... cu suma ei de calităţi unice.  Răsturnat-ai val-vîrtej Oştile leite-n zale de-mpăraţi şi de viteji?  El era tras în trecut ... Vedea divanul de oameni bătrîni, poporul entuziast şi creştin.  Mănăstire de călugăriţe.  Triburi de iranieni.  Şi ca la mîndre nunţi de crai,  Ieşit-a-n cale-ales alai A răsărit o lume sfrijită de oameni mărunţi.  O companie de pionieri îşi îndeplinea misiunea.  Am avut ... sentimentul că ... se pierde un complex de experienţă şi frumuseţe.  Un sistem de observaţii ... simple O succesiune de impresii.  Se-nghesuiau într-un mormînt, Cu patru rînduri de părinţi.  Eu nu strivesc corola de minuni a lumii.  Pentru un grup de gînditori ... semnul distinctiv şi grija supremă a culturii europene au fost dezrobirea şi triumful personalităţii umane.  O serie de atribute.  Ultima generaţie de oameni care a mai fost nevoită să coboare în fundul pămîntului.  Colectivul de electricieni ... a înregistrat economii.  Dumnealui vine dintr-un lagăr de suspecţi din Bulgaria.  Straniu amestec de bucurie şi durere.  Începe să citească un şir de nume.  Comisia de arhitecţi. Reţea de falsificatori. Scara de valori. Promoţie de subofiţeri.  de cine,  De cine-n lume te temi tu mai mult?  Biletul … este iscălit de cine?      Bine să ştiţi că mare ruşine veţi păţi de cătră Domnie-Mea  Nevoea şi strîmbătatea ce au avut de cătră tine.  Suferind multe năpăsti şi dosădz de cătră necredincioş.  Eu voi rădica toată cheltuiala de cătră mine.  Nu putea să-ş răsplătască reutatea ce trăsăse de cătră munteni.  Şi noi am eşit dintr-acel prepus de cătră stăpîn  Ca să-m pue capul de cătră împărăţia noastră  Să stăpînească acea parte cu bunnăă pace de cătră alţi moşteni  În cealelalte mai sus arătate ponturi ce am ştiut că să fac de cătră unii din creştini.  Mergănd paşa voios, şi foarte mulţămit de cătră domn.  Ispitele ce-m vin asupră, de cătră văzuţii şi nevăzuţii vrajmaşi.  Să va osîndi de către dînşii fără ... dreptate.  Darurile de cătră socri sînt desavîrşit dar.  Întrebîndu-se vel-vistier de către comandiru, au zîs că nu i-au dat vodă respuns.  Să-i daţi trebuinciosul ajutoriu, ca să poată statornici fabrica fără vro împotrivire de către cineva  Zapcii ... vor lua cît să va socoti şi li să va orîndui de cătră dumnealui vel - logofăt.  Ţara Rumînească ... cînd mai ... avea răpaos de cătră năvălirile acelor neamuri nu lipsia a tălmăci Sfintele Scripturi.  Se cinstesc şi ei de către lume.  Noi întărim acest proiect cu îndreptările făcute de către acel cinstit Divan.  Asemene păţi de către romîni şi secuianul Wolfgang Corniş.  Deciziunile se vor executa ... de către Sf. Sinod.  Dupre cum toate pentru pămînt a fi zidite se arată de cătră înduratul Dumnezeu.  Se judeca de cătră o curte cu juri ... o ... hoţie.  Imaginaţia medicului ... era amplificată şi dusă pînă la ultimele consecinţe de către provizorul însuşi.  Doamna aceea a plecat cu soţul ei la cîteva minute după neizbutita dumitale asasinare de către el.    Frumuseţea cînepei atîrnă de la ploaie, carea cade întru întîia lună.  Toată fericirea unui neam atîrnă
      de la buna creştere a tinerimii.  Văz că toată a mea fericire spînzură de la dînsa.  Tăria statului atîrnă de la mărimea întinderii lui, de la desimea lăcuitorilor.  Ele  sunt altceva decît mişcarea corpului, deşi atîrnă de la ea.  Vinovăţi-va sufletul mieu că de la Acela  e rebdarea mea.  De la Elu-s tremişi.  Eu pusu sămtu împărat de la densu pre-a Sionului măgură.   Dosăzi şi ... ocări ... ce vin noao de la alţii.  Oaminii şi săboarăle oamenilor iasă de la Tine.  De la Dumnezeu se născu  Cice argintul dat de la Pătru-Voevodă  Ne-am pus şi peceţile într-acesta adevărat zapis de la noi  De la oameni nu să poate aceasta, iară de la Dumnedzău toate să pot.  Neguţătoriul iaste datoriu să le de banii de la sine.  Să n-aibă nice o certare de la giudeţ. Şi să boteză de la Ioan în Iordan.  De la gonaci cădeare las să mi să tîmple Asupra mea pizmaşii mîniia să-şi umple.   De la puternica împărăţie sînt toţi ertaţi, oricine ce greşală ar fi făcut.  Dimitraşco, văzindu-se în cinste mare de la moscali, se vătnosise.  Vor lua de la stăpîn plata deplin, că este volnic pre al seu.  Dă următoarele înştiinţări de la armia dinaintea Silistriei.  Au luat voie de la împăratul ca să deie domniea fiu-său  Pentru aceasta Te lăudăm, luînd vindecare din destul de la moaştele Tale.  Aceşti vechili a lor să vor chiema de la
      comisiia mai mică (subtcomisia) fieştecărui comitat.  De la un fecior al mieu voiu muri.  Iară Roman, înţelegînd că Petru, văru său, ... merge cu agiutorul de la Ioann Huniadi dat, ... au fugit în Podolia.  Subderegătoriile sînt acelea care se orînduiesc de la stăpînirile ceale mai mari spre agiutoriul legiuirilor.  O îmbucurare ca aceasta de la un patriot spre binele şi înfrumuseţarea naţiei sale aplecat, au pricinuit tipărirea cărticichei aceştia.  Fără ... slobozire autentică, de la poruncitorii lor nu le iaste învoit a jăfui şi a prăda.  Aceaste mari folosuri putem să le aşteptăm de la altuirea vărsatului celui mîntuitoriu.  De la o fată cultivită din shoalele mai mari se ceare ... să ştie bine şi formos scrie.  Cartaga primi pacea, dar nu de la un vrăjmaş, ci de la un stăpîn.  Pentru ce aştepţi de la ceilalţi oameni o fericire ce-ţi poţi face însuţi?    Această faptă nu poate rămînea nerăsplătită cumplit de la Dumnezău.  Negreşit  este de la bărbată-meu.  Nu se vor priimi pîri, în pricini criminaliceşti, de la copii împotriva părinţilor.  El cere, vrea şi doreşte de la voi acea iubire, Care chiar înfiinţează pe două firi într-o fire.  Mircea ... reclamă de la turci această moştenire.  Suferinţele ce am tras de la sexul dvoastră mi-au stricat inima.  De la ochii ei cei tineri mîntuirea s-o implore.  De la o boală ce au avut, cînd eram mic, mi-au schimbat numele din Stan în Ipate.  Noroc de la Dumnezeu, că era o fată robace şi răbdătoare.  Am să mă împrumut de la tine.  O peţi de la tatăl ei, împăratul, şi învoiala se şi făcu.  Îi spuneam de la mine că a întrebat dra Boiu cum îi merge.  Mă pomenesc cu ordin de la primărie.  Adevărul îl ştia numai Sultana, de la unul din ilfoveni.  Păstrăm comoara de la părintele nostru Sasan neştirbită.  Un cadou de la preşedintele Canado.  Am auzit-o  de la servitoarea popii.  Nu mai aveam ce afla de la ea.  Bade, dorul de la tine, Peste multe dealuri vine.  Aşa a fost să fie de la Dumnezeu.  Într-o zi ne-am certat de la un nimic.    De la noi toţi la dv. toţi, multă sănătate.  Şi le-u datu  întru pomenire lor şi pîntru iertare lor şi de pu îmbe părţile a părinţilor lor, moşilor şi strămoşilor loru şi a toată rudenie loru pînă a şepte sămînţe sale   Aceaia ce ceri tu   ar hi de supt oblastiia împărăţîei meale, ... ar fi cu păcat dezlegatul giuruitii.  Multa bunătate ce avea spre cei de supt stăpînire.  Sunt fericit astăzi a putea anonsa trupelor de sub comanda mea, realizarea unei dorinţi  
       Fiiul lui Dumnedzău ... află semenţiia omenească ... lipită de credinţa idolilor.  Hatige ... s-a prins de dragoste asupra lui.  După ce s-au legat de vacă veninul, vaca ... ureaşte mîncarea.  Fierbinte să zice cel ce să împărtăşaşte de fierbinţeală.  Nu m-am atins de multele cîştiguri.  Împărăteştile măriri, după ce au binevoit a se împărtăşi de cină, într-un tîrziu s-au tras.  Să fiu şi eu părtaş de această bucurie.  Curînd n-a lipsit a se molipsi de aerul acestui oraş.  Şi-n orice întîmplare a vieţii mele-mi place La gîndurile mele părtaş de a te face.  El tremu- ra-n oglindă, Căci o urma adînc în vis De suflet să se prindă.  Nimeni nu s-a putut atinge de împărăţia mea.  Morala lor se prindea de mine.  Clasele ... se ating numai de cultura apuseană.  Se dau tot mai mulţi de partea lor.  De crăişorii mei nu se atinge nimeni cît oi trăi eu!  Şi de prostia lor, era cît p-aci să mă molipsesc şi eu.  Mie nu mi s-a prea legat de inimă.  La domni, dreptatea trece de partea celui cu bani mai mulţi.  te-ai legat de capul meu.  Vedzi! credinţa agiută lucrureloru lui şi de lucru se sfîrşaşte.  Căndu dura corabia cea ce întru ea puţinei, acea gice 8 suflete, mîntuiră-se de apă.  Trimite-voi pre voi morte de ciumă şi de lingore  Acolo în lume ... de toate pohtele teai îndulcit pre voia inimiei lui.  L-au sculatu-l Domnul HLristors de un cuvînt dîndu-i viaţă.  Alţii, fiind pedepsiţi de închisoari, îşi pierdusă şi mintea.  În besereaca romînilor se îndulcesc de înţelesul cuvintelor celor sfinte.  Ţara Rumînescă n-au ajuns a să împodobi pînă acuma de ştiinţele cu care sînt împodobite cealelalte lucruri ale Evropii.  Dumnezeu înzestrase dobitoacele de o pornire necugetată.  Încep a se descheia corăbiile din toate cuiele lor ... şi smulgîndu-se de o putere nevăzută zboară toate.  Fu agiuns de lancea mortală.  Ciocoiul este totdeauna şi în orice ţară un om venal, ipocrit ... şi dotat de o ambiţiune nemărginită.  Înduplecată de rugăciunile împărătesei îngenunchiate, pleoapele icoanei reci se umeziră şi o lacrimă curse din ochiul cel negru al mamei lui Dumnezeu.  Vezi ... cum îţi încarci sufletul de păcate!? Nu prea se însufleţise de porunca stăpînei.  Moşie mare şi bogată, ... lăsată pe mîna vechililor şi încărcată de ipoteci.  Cine de cuvînt nu înţelege, nici de ciomege.  Strădania a fost încununată de succes. Ucigaşii aceia de sabie periră.  Popii lor căzură de armă şi văduole lor nu plînseră.  S-au osîndit şi Timuş pentru prada şi jocurile ce au făcut pe la sfintele mănăstiri. Şi ş-au pus şi el capul de glonţu, precum scrie letopisăţul.  Rănindu-se de sabie, îşi priimi sfîrşitul.  O inimă sfărmată de săgeţi şi de cuţite.  Să mor de puşcă-mpuşcat.  Să fie moarte de cuţit De cuţit fără rugină.  Să fi rămas fecior de plug, Să fi rămas la coasă.  Cela ce va priimi sau va ascunde lucru de furat ... să va certa după voia giudeţului.  Cal de cumpărat  Lucrul ... de cumpărare.  Cu un strai unguresc încăt pare că e de împrumut.  Omul e bine să cumpere, cînd găseşte, de ocazie.  Cu doi căluşei, Negri, mititei Şi nu-s de furat.  Produse de panificaţie.  Relaţiile de prietinie cu Polonia.  Legăturile sale de rudenie şi de amicie cu familia Bonaparte au contribuit mult la alegerea aceasta.  Om lega frăţie de cruce pe cît om fi şi om trăi.  Ca doi fraţi de cruce ... colindau.  Domn cuminte, ... părinte al boierimii tinere, frate de arme al celei îmbătrînite în lupte.  Legătură veche de sînge. Nu mai avea de mult rude apropiate de sînge.  Schimbarea forţelor de producţie provoacă şi schimbarea relaţiilor de producţie.  Spirit de echipă.  Care popă sau mirean va sudui de suflet ... acela să să lipsască  .  Cîrligăţenii îi înjură de lună, de stele.  El te sudue de cruce.  Jafurile ce au făcut de pîine şi de dobitoace nu poate om să le spue.  Au voit a să împrumuta de puţin
      pămînt.  Să nu faci multă turburare şi adaos de cuvinte.  Să facă cu puceţii, noroade vecine, un schimb de toate lucrurile prisositoare.  Inventară un joc de cărţi.  Făceau contrabandă de rachiu.  Exportul de vite cornute.  Am făcut cîteva schimbări de cuvinte şi de fraze.  Foarte multe credinţe populare şi jocuri de cuvinte se bazează pe etimologiile populare.  Formele ... schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat.  M-am împrumutat de vite.  Trafic de arme. Ce folosu-e de săngele mieu cînd deşting în putredzire?  Niceun folos nu ne iaste de avuţie aicia pre lume.  Să n’aib ajutor de tine.  Ei pot dispune cum li-i voia de bunurile meale.  Du-mă şi pe mine în locul unii fete, ca să mă învrednicesc şi eu de o aşa cinste.  Au alcătuit această carte spre a mă sluji de dînsa.  Să te foloseşti de ocazii şi să o aduci  Împăratul Austriei voind a se profita de această mişcare populară ... se declară ... cap al ei suprem.  Iar cărările vieţii fiind grele şi înguste, Ei încearcă să le treacă prin protecţie de fuste.  Ea abuza într-un mod neiertat de această putere.  Ai avut mare noroc de mine.  A avut parte cine ştie ce alt drumeţ ... de patul cel curat!  Ura coloneilor pentru şeful lor se folosea însă de împrejurare.  De bărbat bogat vei avea parte.  Ema, profitînd de prilej  Hai prin expoziţie. Ea se folosi de pauza dintre două paragrafe ca să întrebe.  Masele populare dispun de nenumărate forţe creatoare şi talente.  N-a avut niciodată parte de concediu.  Beneficia şi de un tratament.  Ce folos de tine, dragă, că eşti albă şi spălată Şi trăieşti tot supărată.  Izvor de tămăduiri avîndu-Te, ne adăpăm. O, cere-mi, Doamne, orice preţ, Dar dă-mi o altă soartă, Căci Tu izvor eşti de vieţi.  Era ca un izvor de căldură, de frică, de bucurie, ceva preţios ca un giuvaer.  Sursă de inspiraţie.  Sursă de venit. Sursă de finanţare. Nu vor fi avut nice dănăoară cuvinte ... de furtuşag.  A nu să încredinţa cineva lesne, iaste semn de minte şi de înţelepciune.  Iertarea este semn de blîndeţe.  Însuş craiul prînzea într-o zi cu plugarii săi, dîndu-le semne de cinste.  Îşi jălea nevasta şi copiii, zicînd cuvintele cele mai de milă şi mai înduplecătoare spre lacrămi.  Simpla vecinătate era un titlu de prieteşug.  Acest vis este un semn de rău.  Îmi zîmbi, făcîndu-mi un semn de adio cu buchetul ... ce avea în mînă.  Glas de bătălie.  Castelmare ieşi nemulţămit, aruncîndu-i o ultimă privire de ură neîmpăcată.  Îi dă paloşul să-l sărute ca semn de pecetluirea jurămîntului.  Invitaţii sunt primiţi cu
      strigăte de ura.  Maiorul (cap dezolat, mîinile deschise, cu un gest de fatalitate).  Dănuţ îşi stăpîni un zîmbet de superioritate.  În plîngerile ei,  amesteca vorbe duioase de dragoste.  Tatăl nu primise confidenţa nevestii fără un surîs de măgulire.  Jurase Alexandru să nu mai dea niciodată semn de viaţă.  Semne bune anul are. Semne bune, de belşug.  Încă să cade giudeţului să socotească, să nu dea voe nemărui să cearce casa celuia, ce iaste … vestit de om bun.  Vestit era acel han de războaie, care au avut război şi cu perşii, cu izbîndă în cîteva rînduri.  Binecuvîntat eşti preste lume De sfîntul Tău şi vestitul nume.  Alecul  cunoscut de poeziile sale atît rumăneşti şi greceşti.  Lela Maria era vestită de pricepută.  Patru cărţi de astronomie.  Să facă ... ceva cărţi de ştiinţe în limba patrii (!) pentru luminarea neamului.  Eu sînt dator să dau şi un curs de meşteşugul moşirii.  El deschise o carte veche ... un manuscript de zodii.  Privi păreţii sculptaţi cu scene de amor.  Ea a cheltuit pentru tipărirea unei cărţi de cîntări.  În cronicele mele de teatru ... am cerut adesea ... ca directorii ... să încerce să-şi recruteze interpreţii principali.  Mîngîi lung un zodiac de vise.  În cursul de psihiatrie al doctorului Obreja ... regăsesc un caz distractiv, vai, cum e ... nebunia.  Tomuri de poeme.  Concert festiv de muzică romînească.  Revista de onomastică. Operă de artă.  Audziră şi fură împluţi de urgie.  Plinu-i pămîntul de faptele Tale.  Gura i-i plină de amărăciune.  Iar pănă în trii ani s-au umplut ţara de oameni.  Această poveste e plină de moral.  Scrisoarea cea rău întocmită, neortografică şi plină de greşeli, ne dă să înţelegem ... că scriitorul a avut creştere rea.  O, şopteşte-mi ... dulci cuvinte ne-nţelese, însă pline de-nţeles.  Aruncînd asupra lui o privire plină de dispreţ ... a ieşit.  Toată împărăţia era plină de jale.  Om roşcovan, ... plin de voie bună.  Era un spectacol grandios, plin de o puternică frumuseţe.  Doi tineri umpluse de ruşine casa şi neamul.  Şi trupul plin de păcate.  În demîreaţă ieşiră cei ce era de Pavelu şi verimu întru Chiesariia.  i s-au răsleţit şi oastea sa, ce avea de dînsul, şi au rămas numai cu cincizeci ... oameni.  Orice plăcere este însoţită de … amărăciuni.  intrase în Moldavia, întovărăşit de şepte mii spahii.  Înşiri ... aceste nume ... însoţindu-le de citaţiuni latine.  Porneşte spre casă, urmat de cîţiva ostaşi.  Făcu drumul ... întovărăşită de fiul ei Mihai.  Ştefan intră pe poartă însoţit de un moşneag lung şi drept ca un brad.  Era de toţi bărrbaţii ca pînră la 12.   Şi băsădui de biu la zori.  Menţim şi nu facem de-adevăr.  Cît vor avea bogaţii de destul.  Şi se luară a bea şi a mînca şi a juca pînă-n noaptea, şi adurmiră de greu.  De puţin fuset credincioşi, mai spre mult vă voi pune.  Robul ... să-l ardză în foc de viu.  Prezviter a aleaseei giupunease şi feciorilor ei pre carii eu cu de-adinsu îi iubăsc.  Jidovul suspina ... de adînc pentru pagubă.  Grigorii-Vodă cu Petriceico-Vodă s-au îngrozit şi de sîrgu au ieşit ... afară.  Decheval ... carele foarte de rrău pre romani purtase.   În zilele acestui domn, de altă, trăia boierii bine, numai avea mare mîhniciune că nu putea să deslege dajdea văcăritului.  Iarna friguroasă: zăpadă multă, la mijloc vînturoasă, pe urmă linişte de măsură.  Să nu lase calabalîcul cel de prisos a întra.  Domnii şi boiarii lui nu suferiră acest lucru, socotindu-l că facu un lucru ce nu să cuvine slavei împărăteşti, însă neîndrăznind a-i împuta de faţă.  Aspumează de un chip foarte groaznic.  De obşte se numesc factorul cel mai mare: multiplicand.  Neguţătorii duc productele cele de prisosinţă afară din ţară.  Aceasta era o carte mare şi de rînd se ţinea închisă într-un sicriu.  De bună samă, scoposul lui vodă era împlinit.  Noaptea să apropie şi locul iaste de îndemînă, spre a putea petrece acolo.  Lumea să împarte de comun în ceriu şi în pămînt.  Deci numărul ... şapte iaste măsura aceea de obşte, cu care măsurăm sau numărăm lunile şi anii.  Sîntem încredinţaţi că după prinţipiumul cel de comun, tote cîte se află sub sore pre globul cel pămîntesc multor schimbări sînt subpuse.  Să nu ajungă la o de faţă răzvrătire.  Vorbescu pre cineva de rău.  Toţi, căţi brutari ne aflam, am dat pîine de îndestulare  Anibal vorbea prea puţin de bine în favorul lui Fabius şi Marcelus împotriva sa însuşi.  De obşte tainele nu să păzesc nicăirea mai bine decît în inima noastră.  Pănă cănd, vr-o dimineaţă, pe-acolo de întămplare Vei trece.  Acei doi ... nu-l sfătuiau de rău.  Să nu te mai prinz prin grădină că, pre legea mea, te jupoi de viu.  De asemine sînt şi ... animale albe, precum: elefanţi, bivoli, cai ... ş.a.  Curtezanii ... se silea ... să o şteargă ... de deplin din aducerea aminte a slabului rege.  La pornire ... Buhuş ne împerechie iaraş, de altfel, în trăsuri.  Am făcut şi eu un praznic ... şi am găsit de cuviinţă să te poftesc şi pe d-ta.  Cu capra ţi-ai pus în cîrd? Capra ţi-a venit de hac.  Apoi să ştiu de bine că intru în cremenal!  Planul lui Cassian izbuti de minune.  E cald ... Picioarele de-abia-l mai ţin Şi-i cale pînă-n sat.  Mult i se părea tată-său de rău.  Să se scoată din pivniţă vin de ajuns.  De altminteri toţi găsiră că aşa se cuvine.  De altfel toţi ceasornicarii sunt mai mult sau mai puţin filozofi.  Evitaţi epitetele de prisos.  Nu găsesc de nevoie să-mi mai pierd vremea.  De bine, de rău ... a fost fotografiat.  De altfel îi voi scrie şi se va înţelege motivele mele.  Am prins de minune mare parte din meşteşugul ... din marea lui artă juridică.  De asemeni oraşul păstrează obiceiurile franceze şi iberice ale carnavalului.  De fapt, ce vînt te-a adus?  Era de ajuns că fusese scrisă.  Toată lumea ţine la el şi îl vorbeşte de bine.  De asemenea este sensibil şi la sonurile poeziei populare.  Strofa întîi începe, de fapt, cu un enunţ ce conţine în germeni poezia întreagă.  De altfel, cultivarea plantelor ... a constituit ocupaţia ... poporului nostru.  De greu ce-mi ofta Păhărelu vărsa.  În preajma celui prăpădit, s-a adunat lume şi oameni ai legii ... ba şi averea i-au vîndut-o. De haram a fost averea, de haram s-a dus!  Am fost d-o căliţă la biserică, apoi am venit aici.  Nu îmbla să-i iei pelea de viu.  Deaca vădzu că nu putu dobîndi de sine ... ce să rugă ... începu a grăi.  Cînd va avea neştine pîră cu altul pentru niscare ... vie sau pentru vreun pom şi cunoscînd el cumu-i vine giudeţul, ce să va scula sîngur, de mintea sa ... şi va tăia aceale tufe, ... să-i să tae mînule.  De sine urmiază că întru acestaş chip binele cel adevărat ... nu să poate dobîndi.  Copăceii cad de sineşi jos.  Trei întrebări sînt care singure de sine se pun omului înainte, după ce au ajuns la adevărata priceapere.  Şi prea bine se vede că republicile acestea fiind foarte mici nu putea să se ţie de sine singure.  Se fac moaşe de sineşi, fără a avea nici o ştiinţă.  Îşi ia vioara şi cînta de unul singur, pe cînd în minte îi flutură doi ochi negri.  Noi vă propunem o întîlnire între reprezentanţii organizaţiilor noastre respective, după modalităţile care vor fi precizate de comun acord.  Şi asta poate să dureze mult? Doar n-am venit de capul meu. Am fost chemat din provincie.  Şi altele multe bune să să facă spre folos de opşte.  Numai prin această de obşte strădanie şi lucrare unită să pot plini gîndurile noastre.  Văzum cum preface biata iubire ... Pe acel particularnic în acel de obşte bine.  de cum   Cumu de ea să clevetească voi ca rrei-făcători.  Cum de ţi-ai uitat ... nalta vîrtute ... Şi vruşi a-ţi curma dorita viaţă?  Cum de nu fui dat ..., decît astfel a trăi.  Şi tu, spanchie, cum de te hlizeşti cu ţiganii din curte, ha?  Ah! ..., cum de ne amăgişi?  Cum de n-a băgat de samă? Unde i-au fost gîndurile?  Cum de nu i-a fost silă?  Lîngă tine Somnul cum de nu mai vine?  Cum de cutează ... să-l cenzureze pe el?  Cum de voi n-aţi auzit prin ce ţară-i răspîndit.  Audziiu de-a firea cum aceasta zicea.  Boiarinul să va certa de-a tocma cu cei mai săraci.  Bătîndu-se ... de-a ţiişu cu sîneţăle.  Măhrămile ... să nu se speale de-a valma cu alte rufe  Mă socoteam eu pre mine acum a fi un om  de-a fire.   să statornicesc de-a bine, cu strajă bună la porţi.  Eşind din închisoarea saraiului s-află în persoană la bătălii, luptîndu-se ... de-a valma cu ianicerii.  Forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul pernicioasă. Nu era de-a bună începerea sesiunii cu asemenea cuvinte!  Deşi ştiu c-a mea liră d-a surda o să bată.  Nemţii ... au răscolit de-a fir-a-păr toate chiliile maicelor.  Dar tu nu cunoşti de-a-ntregul Neamul romînesc!  Cu prima lumină a dimineţii, adormi de-a binele.  Se-ntoarse mai întunecat ... căci de-a surda se dusese la tîrg.  Cei mai mulţi dintre săteni ... veniră de-a una în luncă.  Autorul va avea posibilitatea să cerceteze  de-a dreptul colecţia.  Lespezi ... sub care zac de-a valma, din veac, străbunii mei.  Ce vrea el, să-i las totul de-a gata?  Aveam impresia ... că magistraţi, avocaţi şi legi de-a-mpreună, cu toţi şi cu toate şi-au dat mîna să orbească ... pe zeiţa cu un biet cîntăraş.  Intră în joc un personaj, de-a dreptul romantic.  Cu gamelele în mîni, de-a gata, oamenii aşteptau ciorba.  Ia uite la Ilie, gîndi Anghel din nou, înveselit   de-a binelea.  Toţi aceşti oameni ai fructelor au o dragoste a meseriei devenită patimă de-a dreptul.  La mulţi ani cu sănătate, ... Şi cu bine-n aste case Să trăim toţi dampreună.  Se află de adevărate.  să suRĕ ďa lANa pă ďal.  S-a pus de-a doua.   Oamenii ce stau în casă se jucau d-a cărţile, dar mama sta tot întinsă, tot nemişcată, tot galbenă.  În ogradă ... copii se jucau de-a războiul.  Se cheamă jocul de-a vacanţa. Şi se mai cheamă jocul de-a uitarea.  Toată ziua se joacă de-a fuga, umblînd după cai verzi.  Pe treptele încă fierbinţi ... Stăteau vreo zece băieţaşi ce se jucaseră pînă atunci de-a soldaţii.  Amin, aminată, sfinţitului sfinţită, De-a cucuruzata, De-a buburuzata.  Copiii să dau de-a capra.      Le arăta mărturisind împărăţiia lui DLuumnezău şi adeverind lor ceale pentru Iasuss de la leagea lui Moisi şi a prorocilor.  Semne multe avea pe trup de la războaie, în cap şi la mîini.  Nicio regulă nu poate să le facă mai sigure decît sunt de la sine.  S-a produs apoi în mine, de la sine, o reacţie împotriva unor atari sentimente.    Deace se împart ce şi-s seminţii ... de pre sînge, pre spiţe ce suie şi pre acelea ce pogor.  Deci-l vădzu împărăteasa atîta voinic, frumos şi cuvios, ... nu-ş cauta să-ş scumpere mîniea de pre Roman, ce-l şi îndrăgi cu rîvne.  S-ar învăţa cei mari de pre nişte muşte.  Să să arate de pre alte seamne cum acesta va fi ştiut  Să cerceteaze la carile au rămas folosul şi dobînda ce au venit de pre acea greşală pentru să poată înţeleage carele iaste adevărat şi mai întîi vinovat.  Socotind acestea toate, ..., de pre aceea am socotit. Războaie dese ... pentru sîngele lui Urie ce au răscumpărat Dumnedzău de pre casa lui David cu asuprî.  Obrînteala rănii de pre margini se cunoaşte.  Cunoaşte de pe făptură şi haină Pe drăguţa sa, pe mîndra chireană.  Vaca bună ... să cunoaşte de pe dinţi.  Nu trebuie a crede că noi aci judecăm pe Mihai de pe ideile ... veacului nostru, iar nu de pe acelea ale veacului său.  De pe vorbele tiranului înţelegea că nu mai este scăpare pentru el.  De pe bici l-am cunoscut, Şi cum ţeseam, nici  n-am ştiut Cum am sărit.  Numai de pe înfăţişarea lui ... cineva, fără să-l cunoască, bănuieşte că e un învingător.  Asta îţi place ţie mai ales şi de pe asta am cunoscut eu că ai să fii în viaţa ta pescar.  QA zalóg d'i pa pacuráriu pînă .e platAşt'e amAnda.    Letopiseţul nostru cel moldovenesc aşa scrie de pe scurt  Ne descrie luna de pe auzite ... că n-a văzut-o niciodată.  Iar ei au dat de om cîte un bou gras  Să-ş ia cineş oaia, dupe casele rudenii, de casă oae.  Au dat ... de tot mascurul şi de un stup căte o ocă ... miere.  Aceştia toţi vor da ... şi un potronic de cruce răsură, iar altă nimică  Vadra domnească ... să lua de cramă De fieşcare vită mare ce să va prinde ... să aibă a plăti.  Hotărîm a să lua dijmă de pogon cîte patru baniţe porumbu grăunţe.  Oamenii cei proşti ... nu dă cei trei zloţi de porţie pe cap.  s-au rînduit ca să să împlinească ... dă fieşcare lude dajnic cîte un sac bun  Va mai lua plata grosului ... cîte douăzăci ... parale de om, iar nu mai mult.  Pune şi tutunu şi licenţia beuturilor şi timbrul şi tot nu ajungi la şaptesprezece lei nuoi pe an, nici şapte galbeni de familie.  Plătind ... trei lei de prăvălie, străinii nu mai aveau pe urmă alte griji.  Cunună,  Şi-mpreună, Dînd de fină O tretină, De finuţ Cîte-un bănuţ.  Mănăstirea îşi va lua iarăşi dejma obicinuită de zăce căpiţi una  Dobînda e de doi lei la pol pe săptămînă.  Să deie de tot polcovnicul căte o sută ... ruble ... şi aceşti bani să le fie dintîi  I-au văndut ... opt dimirlii orzu ..., dăndu-i căte 18 parale de dimirlie  Le dedei de fiecare cîte o mie ... galbeni.  Cîştigă ... pînă la trei sute ... lei, de familie, pe lună.  I-a făgăduit că-l va purta în spinare în toată călătoria, iar omul, drept plată, să-i dea cîte-o para de fiecare vamă.  Dă vecinilor noştri de şapte ori în sîrul lor împutarea lor, ce împutară Ţie, Doamne.  Diavolul ... înşală pre mulţi de multe ori.  Ştefan-Vodă cel Bun şi cu fiiul său Bogdan-Vodă, de multe ori au avut războaie cu leşii.  De multe ori ostenim mult pentru ca să isprăvim vreun lucru.  Patriarhul Antonie al Ţarigradului, a căruia carte e în hrisovul cel de multe ori pomenit a lui Uladislaus, craiului Ţărei Ungureşti.  Sampson ... de multe ori au supus pre filisteani.  Din ispitire se ştie că, de multe ori, în unele timpuri ale verei ... poamele sînt foarte frumoase.  De multe ori ne jucăm ... în multe chipuri.  Acum de trei ori ticălosul ... căzu la mare întristare.  De multe ori însă să întîmplă să fie acea femeie slabă.  Te ridicam ... De-atîtea ori, de-atîtea ori.  În privinţa asta îi mai bună legea d-voastră de-o mie de ori.  Te chem de-atîtea ori, ... din sară pînă-n zori.  Strămoşii-mi ... au învîrtit ţepoiul, Eu mînuiesc azi pana de mii de ori mai grea.  De multe ori voioşia are înfăţişarea înşelătoare a durerii.  Într-o săptămînă preţul grîului se urcă de zece ori.  Pentru a fi sigur că va fi înţeles, vorbitorul are tendinţa să spună de două ori acelaşi lucru, nu numai repetînd aceleaşi cuvinte, ci folosind cuvinte diferite, dar cu acelaşi înţeles.  Cine cumpără pe datorie, plăteşte de două ori.  Să întoarcă înapoi de doo ori pre cît va fi luat.  Şi-n „safe”-uri ferecate pachete mari ... cresc De două ori pe-atîta pînă se face seară.  O strîns armată, di douaî ori pe cît o fos cel dintăi.  Trimis-au să ia a zeacea den boi în toată ţara ... să ia boi de a zeacea.  Orcare vameş va ceare vamă den niscare lucruri ce n-au fost obiceaiul să se dea vamă, ... mainte să dea, drept ce au luat acea vamă, de-a una patru la visterie.  Iar alţi oameni, streini, carii vor şidea pre moşiile lor, să le lucreze cîte douăsprădzece dzile şi să dea şi de a dzecea.    Am plătit ... gorştină  de la ţinutul Bacăului  Să ia fumăritul dă la tot omul, căţi vor fi lăcuitori pe baltă  S-au orînduit ... ca să să împlinească dă la toate judeţele  Logofătul al treile va lua de la hrisoavele mănăstireşti ce vor fi pentru rădicături zăciuiala din soma rădicăturii.  Va mai lua treti logofăt, şi de pe hrisoavele … mai jos arătate, acest avaet.    Născutul de-a prima asinului schimbă-l pre oaie.  Plecări  sînt cinci: de unul, de doo, a trea, a patra, a cincea.  Acest vestit împărat avea doi feciori, din care cel dintîi se numea Aidin, iar cel d-al doilea Shazinan.  „Conul Leonida”, jucat pe o scenă de a doua mînă, nu a plăcut.  Vasile i-a fost Irinei bărbat de al doilea.  Nice una nu-i amară Ca maica de-a doua oară.  Geaba, puică, mă mîngîi Că ... o să rămîi, Ca la maică-ta di-ntăi.  Erau veri de-al treilea.    de pe urmă Familii avute au agiuns la cea mai de pe urmă sărăcie.  i-au aflat pe toţi ... în cea de pe urmă stare.  El este apoi cel mai de pe urmă dintre toţi oamenii care cunoaşte cît preţuieşte.  Avea să ducă pe soţul ei la locaşul de pe urmă.  Căntu numele Domnului de susu.  Veselindu-se pururea întru împărăţiia acea de sus, unde sîmt toate.  Slugă, ce să dzice om mai de gios.  Atunci au venit din Ţara Ungurească în ţară, şi altă seminţie a Movileştilor, rudă mai de aproape  Pentru aceia să dau aceşti bani de mai sus arătaţ  Încuiarea sau sfîrşitul scrisorii ... cînd scrie un domn mare la cei mai de jos ... dragule doamne prezident.  Găstinul, ca şi nucul, în pămînt bun, ba şi în mai de jos se face.  Stăpînii să privegheze de aproape toate mişcările supuşilor lor.  Leafa cinurilor de jos nu va fi supusă la nici o despăgubire.  Făcuse cunoştinţă de aproape cu acel ministru.  A fi rudă de departe.  Să intrăm puţin mai de aproape în starea internatelor statului nostru.  De deasupra tuturora se ridică cine poate. Oamenii se făleau că le-a fost dat de sus ca să trăiască în zilele lui.  Se îmbunea cu gradele de jos, întemeia pe ele nădejdea militărească a ţării.  De departe lucrurile stăteau altfel.  Clasele de sus.    Ea nu răspunse nimic şi repetă operaţia de mai sus.  Conducerea ... are datoria să ia măsuri severe împotriva celor care înăbuşe critica de jos.  de faţă La începutul întregului studiu de faţă ne-am lămurit ... asupra înţelesului logicei.  Ea nu făcu nimica, ceea ce era mai cuminte în cazul de faţă.  În recentele alegeri, poporul italian a votat pentru partidele de stînga, în frunte cu Partidul Comunist Italian.  Fostul preşedinte liberal ... a prezentat o moţiune privind ... realizarea unui pol politic de centru-dreapta.    Se învăţase el, şiretul, a le alege aşa, de pe deasupra.  Pe dumiata te văd de pe deasupra că eşti cam mare şi fruntaş.  Pocaania ... spre spăsenie-l duce şi aproape de Dumnezeu-l pune-l.  Departe-i de cei fără credinţă A Ta, Doamne, sfîntă mîntuinţă.  Se simte aproape de moarte.  Pururea în buza tunului … meniţi poate a muri departe de ai voştri.  Pericolul din Orient, departe de a fi înlăturat, creşte din zi în zi.  Văzu că Otilia, departe de a fi în camera ei, se plimba în fundul livezii.  Au ţinut ospăţul 4 luni ... şi aproape de saţ au crapat.  alături de Alături de versurile lui Alecsandri sunt alte două versuri.  Lilly de Georgiades era, alături de Miţa Biciclista, o curtezană.  Noi suntem alături din toată inima de lupta poporului german pentru realizarea unei Germanii unite, paşnice, democratice.  Mănîncă verdeţuri multe alături de felurile servite.  afară de Puţine cărţi se află în limba noastră cea romînească, din care să poată tinerimea trage vreun folos, afară de cărţile besericeşti.  Răspunseră toţi cu un glas că aşa este afar de vezir, carele nu se amestecase în vorbele lor.  Cine dar poate – afară de Domnul stăpîn a toate Afară de ochii negri, care erau ai ei, era el întreg.  Dar nimeni, afară de el, n-a văzut exact cum s-a petrecut scena.  Şi nu mi-am găsit Potrivă prin lume Afară de tine.  afară de Afară de arhiepiscopii în zisul dihticon anumiţi, am mai aflat pre unul iaraşi.  Afară de alte multe cărţi bune şi folositoare începură a scrie gramatici. Dar afară de acestea, vor căta vieţii tale Să-i găsească pete multe, răutăţi şi mici scandale.  Afară de aceasta era buimac ... şi hamesit.  Au început fieştecare a să apropia de filosofie.  Legăturile ce ne apropie de fericire şi viaţă.  faţă de Un debut cu totul remarcabil: observaţie lucidă şi directă a mediului ţărănesc, suficientă detaşare faţă de subiect.  Un instinct însă făcea pe Otilia ca, faţă de Titi, să-şi supravegheze gesturile.  Trează n-avea nici un gînd … faţă de chipul cum îşi plînsese sora iubindu-i bărbatul. Conducerea ... are datoria să analizeze în spirit critic şi autocritic atitudinea sa faţă de sesizările oamenilor. Mulţiră-se mai mulţi de numărulu părului capului mieu.  Le va da cununi în capul loru mai luminate de soarele  Era mai mulţi de patrudzeci.  Giudeaţele Domnului ... mai dulci de mierea şi stredea.  Ce eu mai mult am lucrat de toţi.  Mai frumoasă fată de aciasta n-am văzut  Era mai ales de alţii şi cu statul şi cu vîrtutea.  Cel ce vine după mine mai tare de mine iaste.  Domnul iaste-n Sion mare crai, de toţi domnii mai tare.  Au murit oastea mai bine de giumătate, îngheţată şi leşinată, că era pe la noiemvrii.  Învăţătura carea arată lucruri mai sus de fire.  Şi li s-au dat voie, cel ce va vrea ca să ia: şi mai multe fimei de una, cu a lor cununii.  Răspunsul tău era mai curat ... de cel ce eu socoteam întru mine.  Văpsealele florilor să arăta mai vie de ceaia ce era mai înainte.  Nu am mai multu de unu florenu. Dobînda aceştii datorii covîrşaşte mai mult de jumătate veniturile.  Avem un cler numai în Transilvania mai mare de 2 000 feţe.  Înţelepciunea şi valoarea ei o rădică mai presus de sceptre şi coroane.  Joc numai vist şi nu mai scump de un leu fisa.  Nu se poate socoti mai mult de 30 pînă la 40 000 000 chilograme.  Poporul nostru, din cauza împrejurărilor istorice, a rămas cam înapoi de cultura europeană.  Patria mai presus de orice.  Tocă ... mai mult de jumătate din banii ... soţiei.  Limba urîtă, mai ascuţită dă orice sabie ascuţită.  Tot de un neam ... cu Şerban-Vodă.  Cel ce era de o limbă cu mine.  Ai biruit, cela ce eşti de un nume cu cel întîiu chemat.  Nici să lase cea mai multă parte din averea lui la vreunul din rudele lui, ... Năpăstuind pe ceilalţi ce sînt tot de o treaptă împreună moştenitori.  Glumeaşte cu cei ce-ţi sînt de potrivă.  Mai multe uniuni ce sînt de un fealiu luate împreună fac numer.  Toţi cei sloboziţi ţigani sînt tot de o cinste cu cei slobozi supuşi, adecă cu birnicii domneşti.  Cel de o fiinţă cu Tatăl.  Nice nu s-ar putea mai mult laolaltă înţeleage şi cunoaşte cum că ei sînt de un sînge.  Muritorii sunt d-o seamă ... Numai singură virtutea poate a-i deosebi.  Amîndoi suntem de-o mamă, De-o făptură şi de-o samă.  Crezi c-ai pricepe ceea ce zic, dacă n-ai fi de firea mea?  Te cunoşti ... Că eşti de-a maică-ta viţă.  Cîţi voinici de-a mea măsură.  Cu oameni ... de-a mea onoară.  Auzii un glas, ce să părea de om citind cartea prorocului.  Se visază că este ca Dumnezeu de puternic.  Pluteşti ca visul de uşor.  E lung pămîntul, ba e lat, Dar ca Săgeată de bogat Nici astăzi domn pe lume nu-i.  Pusese ochii pe una, Măriuca, … ca şi el de sărmană.  Sub brad este-o floricea Ca mine de frumuşea.  Că-i de albă ca şi luna.  Nu va fi avut nice dănăoară cuvinte de om rău.  El avea toate chipurile de un evropean, peliţa albă şi perii galbeni.  Adevărat aceastea sînt seamne de domn, şi de împărat a toată lumea.  S-au smerit pre Sineşi şi au luat chip de rob, pentru cea cătră om multa Sa dragoste şi milostivenie.  Durerile sînt adevărate de facere.  Inimă de un adivărat patriot.   Capul tău e de poet şi al lui de oştean.  Literatura … păşeaşte cu paşi de uriaş către desăvîrşire.  Corpul gol ce rîde Cu mutra de vîndută, cu ochi vil şi viclean.  Era nebună, ca un copil, rătăcit într-o grădină fermecată de basme.  Vin la voi cu dragoste de tată bun, ca la bunii mei copii.  Om temut, mîndru, cu apucături de rege.  stă … şi-şi face în gînd socoteli de om mare.  Darurile lui de cuceritor.  Tulpină  o eleganţă reală de chelnăr.  Coboară treptele cu acelaşi aer de lene, de absenţă. Am avut cîteva clipe o impresie de extraordinar, care m-a copleşit.  Ochii negri şi mari aveau luciri de nebunie.  Un tată … cu o asprime de om fără noroc.  Avea … o prospeţime, la anii ei, de ducesă.  Un instinct de fată însă făcea pe Otilia ca … să-şi supravegheze gesturile ei … nepăsătoare.  Un futil incident prezumat care lua la el proporţii de tragedii.  O senzaţie de gol în stomac. Era nemîncat din ajun.  Mă persecuţi cu logica ta de gospodină.  Patul … dădea impresia de adăpost.  Soarta ta e tot de cîne.  Eroii nu fac decît să parcurgă cu încetineală de melc un drum în care mai mult vorbesc decît acţionează.  Convorbirile au decurs într-o atmosferă de lucru, de înţelegere reciprocă.  Bună ziua, Bădiuleasă Cu port De cîrciumăreasă.  Umbletul şi boiul lui semănau de boier mare.  Vocaţie de descoperitor.  Părintele P., tip desăvîrşit de călugăr, … seamănă cu sfinţii.  Caracterul de memorial romanţat este evident.  O cultură e o formă închisă de viaţă.  Un caz ... de crimă din gelozie.  Roluri de personaj pozitiv.  Încet simţi cum se strecoară un somn de plumb prin toate vinele lui.  S-a năruit iubirea de lut la temelie.    surîdea cu zîmbetul ei de cleştar şi neînţelegere.  O muzică de vis. Avea o putere de fier. Femeie rea şi cu suflet de venin.  Ioan Gură de Aur în epistola cea cătră Papa Inochentie … spunea.  Liră de argint, Sihleanu.  Jăluiaşte amu amărîtul de om să se sature.  Amar mie sîngurata de mene!  Bietul de suflet, vrînd să Te vadză.   Să le dăm domn rău, să-i tirănească mai rău decît în zilele păgînilor de turci.  Această ticăloasă de ţară.  O, nenorocoşii de noi! pentru vulpe doară ne osteneam?  Împăratul … nepricepînd vicleniile şiretului de vizir … se încrezu cuvintelor sale.  Ş-acea dalbă de moşie Toată-n veci a ta să fie.  Dihania de doctor zicea c-ar fi periculos pentru el.  Chirică … era bunătate de băiet.  Muscalul de geambaş îi vopsise.  Se uita lung şi nepriceput la această namilă de femeie.  Odorul lor de Dinu.  Mamele, privind-o-n horă, Se cotesc: „Olio, tu, leică, Ce mai drac frumos de noră! Bre! ce pari de lumînări!  Are şi conu
      Mişu trei îngeraşi de copii. Această brută de Gogu … valsa dumnezeieşte.  Apucătorul dă el, a luat domoleala mea drept îngăduinţă.  Of-of! Sărmana de mine.  Zicala noastră despre hoţul de păgubaş.  Te vede zgripţoroaica de proprietăreasă.  Că duşma- nu-ţi de cumnat Chiar pe cruce s-a giurat.   Voi, harnicelor de voi, … Strîngeţi-vă toată viţa. Mă-nsurai să iau muiere, Mă bucurai la avere, Lăcomit-am … la şase boi Ş-am luat hîda de gîzdoi.  Şi se întoarcă-se cătră Dumnezeu, făcîndu lucru dostoinicu de pocaanie.  Matei-Vodă au purces şi el den Tîrgovişte şi ş-au ales loc foarte bun de dînsul. Măriia Ta, eşti vrednic de multe şi mari laude care o ai tălmăcit  Multe şi vrednice de auzit istorii sunt.  Hulim pe cel de lăudat în şagă.  Aşa să vor face vrednici şi de alte trepte mai mari.  Să arată nemincinos Iraclis al besearicii şi vreadnic de a avea între ceialalţi schiptrul.  N-ar fi fost lucru de om cu minte … a da la lumină această traducere.  În public l-au declarat nevrednic de cleronimia tronului.  Mărioara Florioara, … Nici micuţă, nici năltuţă, Numai bună de drăguţă.  Obiectele vrednice de învăţat se înmulţesc … astăzi.  Tu vezi că sunt … o femeie de defăimat.  Nici tu nu eşti de împarat, nici împărăţiea pentru tine.  A! haraşo, haraşo! Aici e de mine!  Vă canoniţi unul pe altul degeaba: nici tu nu eşti de ea, nici ea de tine.  Fiecare zi … dovedi temeinicia prezicerilor lui Mache Petrescu că nu face de avocat.  A avut norocul să dea tot peste oameni buni de plată.  Nu sunt bun de arbitru.  Lasă-mă să muncesc pentru tine, să-ţi fac un altar demn de frumuseţea ta.  Acuma pe rouă Trifoiul e bun de tăiat.  Şi apoi nici el nu e un om ca toţi oamenii de însurat, e un ticălos, un beţiv.  Într-o descriere a Moldovei din sec. al XVI-lea se consemna ca demn de reţinut faptul că moldovenii îşi respectau portul lor.  Buze dulci de sărutat.  Murgu … Bun de încălecat.  Nici maică-ta n-o fost ră, Că te-a făcut frumuşă: Cu ochi negri de ochit.  Cîţi  dintr-un tată şi deosebite mume să nasc, sînt vitregi (carii să şi zic buni de tată).  O! vino încoa, fratele meu ăl bun de mamă şi de tată!  Aceste modificaţii generale ne vor sluji de normă la toate vorbele din vocabularul următor.  Veşnicia nu-i slujaşte de hotar.  Precum în vechimea sfîntă se junghiau odinioară Virginile ce stătură sculptorilor de modele.  Să-l iau cu mine-n sat Să-mi slujească de argat.  Toate pohtele să le omoară şi de nemică să le arate.  La toate greşealele ce va face ţăranul cel gros,  va face de grosimea lui, mai puţin să va certa.  Cela ce va cumpăra un lucru carele nu iaste de meşterşugul lui, face prepus cum să fie … furat.  Slava aceştii lumi de rîs şi de smenteală să o avem.  Care acele divanuri din amiazădzi în desară nu cădea toate prea de laudă.  Corabiia sa … fu de batjocură vînturilor.  În toate bibliothecile împărăteşti şi crăeşti să află această grammatică ca un semn de laudă a neamului romînesc.  Să vădeaşte fără fundament şi de minciună a fi acelora păreare, carii zic, cum că … Dachia … au rămas deşartă. Nemulţumirea, moliciunea să se socotească de viţii necinstite.  Cu hotărîre acum duelul a ajuns de modă, căci au început şi femeile a îl întrebuinţa.  Eu p-amîndoă le găsesc de prea adevărate.  Socotea de ruşine a să îndeletnici cu neguţitoria.  Zău, nu mi-ar părea de glumă Să mă văz că sînt o mumă.  Au crezut de important a se adresa la sublima Poartă şi, în sfîrşit, ... a-i supune nouă cereri  Îmi zice că nu e de cinstea mea să iau o fată săracă.  Atunci era de bun ton a vorbi numai greceşti, nu o romînească pestriţă.  Această teorie fundamentală este de un adevăr evident şi a fost de natură a introduce o întreagă reformă a astronomiei.  Vorbele iubirii moarte ... Dovedite de minciună.  O să fim de rîs în sat.  Carol Vogt ... declară de falşă legea biogenetică a paralelismului exact al filogeniei şi ontogeniei.  Nu-ţi plînge ursita – de plîns e şi-a mea.  Căutam să părem de familie.  E de datoria unor oameni ... să informeze … asupra consecinţelor.  Premenit acum, în cîteva clipe era de ocară.  Nu-i ... lucru de şagă.  Eretici spurcaţi ... îl măriia pre Cain de patriarh lor şi zicea că cu cale au omorît Cain pre frate-său.  Deci fu ... cunoscut de împărat.  Să aruncă peste cel socotit de fărmăcat.  Paris care mă alesă de mai frumoasă decît ea.  Pe Alexandru ce-l arată Irodian … afemeiat, Lambridie îl descrie de cel mai viteaz.  Atunci mă mulţămesc a fi socotit de cel mai rău flecar.  Reşild Paşa trece de un om cu merit.  Cărţile sale ... îl întăresc de sol extraordinar şi ministru plenipotent.  Vorbea foarte bine franţozeşte cu toate că pronunţia îl dovedea de strein.  L-am mai socotit odată de mort şi el era viu!  Ca să despăgubească pe banul ... ce ţinea rangul cel dintîi între toţi, Boierii păşiră a-l alege pe dînsul de prinţ.  Pe urmă vesti de fiu al său şi de clironom al împărăţiei sale pe acel tînăr împărat.  Voiesc a vă fi de tată şi vă sfătuiesc ca să îndrăsniţi la mine despre orice păs veţi avea.  Pedeapsa trădătorului fugit se va executa cu chipul următor: ... dositul se va declara de trădător.  Lumea de stăpîn îl ştie, Toate lui i se jertfesc Nu te-nchini la bani? Bre, Să nu te-auză cineva că te-ar lua de nebun.  Cine n-ar privi de un smintit pe stăpînul unei stări însemnate, a căruia plăcerea cea mare ar fi … să arunce … în mare … comoara sa? Pe unii ca voi uşor îi aruncă de victimă.  Autorul aceştii gramatici … la aşezarea sa de profesor în seminariul S. Mitropolii din Bucureşti.  Prea înduratul împărat ... binevoi a denumi de vicariu general pre ... Andreiu Şaguna.  Un ministru palid … cu glas duios … îl tractează de perturbator de demagog.  Romînii ... au ales de suveranul lor pe principele actual.  Toate aceste mici servicii le executa … cu afecţiune ce făcea pe fanariot să-l crează de cel mai credincios … dintre servitorii săi.  Consacră pe unul din fiii săi artei muzicale ... dîndu-i de profesor pe faimosul nostru violonist.  Francisc Iosif întîi s-a încoronatu de rege al Ungariei  Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman.  Sistem care admite pămîntul de centrul arhitecturei lumeşti şi pe om de creatura pentru a carui plăcere Dumnezeu ar fi făcut lumea.  Boierul m-a luat de nebun.  Puţin îmi pasă dacă mă taxezi de Caţavencu.  Toţi te ţin de om drept.  O să-l proclamăm de vicerector!  Te ispiteşte să-l tratezi de „oriental” şi să-i găseşti analogii în literaturile orientale.  Numaidecît, numaidecît! consimţi doamna de gazdă mişcîndu-se vioi.  Dacă îl scot de reacţionar au să-l scoată şi de chiabur.  Nimic nu   ţi-am stricat, Nu mă ştiu de vinovat.  Pe cîţi îi vedem de prieteni.  Mi-a făcut cinste să mă ia de bărbat.  M-a rugat să ţi-o cer de soţie  Taci, fiule, că ţioi da de soţie pe cutare fată.  Ce ... cocoane mari şi fete frumoase n-or să vrea de ginere pe Radu al ei!  Pe Gena a cerut-o de nevastă ... Lache.  Să vor certa amîndoi într-un chip de preacurvari.
       atunce de înşelătoriu să se numească  Ne-a denunţat de cosmopoliţi.  Cine-a făcut crîşma-n drum, N-a făcut-o de nebun.  Deaca agiunge apa  numai ce iaste de afundat.  să va afla ..., că lucrul nu-i de-a creaderea, tot să să cearte ca un ucigătoriu.  Era de-a murirea svEîîntul  Ce iaste de temut că isprăvile vor eşi … împotrivnice  Crezînd cuvîntul aceluia, cum şi era de crezut şi pornindu-se toţi numaidecît la ziduri, aflară pre vrăjmaşi puind scările la ziduri.  Prin episcop neunit să se fi hirotonit arhiereu el, nu e de a se creade.  Ş-o necinste ca aceasta, nu mai iaste de iertat.  Îmi zise: „Fugi mai curînd că eşti prăpădit în acest minut! nu mai este de scăpat”.  Ar fi de dorit să ştim cine a fost aceea doamnă.  E de sărutat schiţa mea.  Cu lelea Maria nu-i de glumit.  Este de observat … că stilul tuturor operelor ... venea ... din Germania.  Sunt multe de făcut în ţara noastră.  Anghel avea să afle mai pe urmă tot ce mai trebuia de aflat.  Ar mai fi de strîns la un loc toate inimile tinere.  Nu este de găsit.  Acesta nu-ş va putea ucide muiarea, cîndu o va prinde curvă, că va fi de certare.  Au sărit asupra stăpînului cu bucatele ş-au fost de-a-l uciderea.  Cum i s-au primenit numele  este de mirat.  De mirare lucru este cum mai am suflare dup-atîtea munci cumplite.  Dar cu slabele-ţi mijloace, faptele-ţi sunt de mirare.  De mirare că … Gorică nu înnebuni.  Dacă-i treaba de-aşa, nevastă, atunci mă duc în tîrg să cumpăr şi slănină.  Cela ce va sili vreo fată şi dup-acea cu voia ei o … va ţinea în casă … ca o curvă nu să va certa nice cum de pravilele ceale împărăteşti.  Dumnedzău … din gunoi rîdică pre cel sărac … şi scaunul … i-l face cum i-ar fi fost lui de moşie. Zicînd că i le-au dat lui acele case de zestre.  A dat la popa Iosif, ... 2 cai; şi unul a fost dă dar, iar unul au fost de schimbu; ce s-au trimis schimbul, şi să să dea calul mănăstirii, că iaste la popa Iosif  Bărbatul are să stăpînească cu desăvîrşită stăpînire copiii ţiganilor de zestre ai soţii lui.  Aciastă Cazanie o am cumpărat … ca să fie a mea şi a copiilor mei de moşie  Îl îmbia ca se primească de cinste doaozeci … tăleri.  Am alcătuit o carte … Să se dea de premium, Sholariului celui bun.  Murise vecinul şi lăsase de moştenire fiilor şi nepoţilor ura şi vrajba.  Cerşitoarea căreia îi dăduse el un ban de pomană.  Ţine doi lei de parale, ca să ai ce mînca pe drum.  Între alte lucruri bune ce Junona aduse de zestre bărbatului său, fură şi nişte pomi.  Să se facă praznic pentru săraci şi să se deie de pomană.  Dă-mi pe Vidra ta de vamă.  Şi să-l ducă pe tipsie de peşcheş la împărăţie.  Să dau lui Ion ţîţişoară Drăguţului mamei de hrană!  de exemplu  de pildă Voi lua de exemplu titlul cel mai puternic al unei proprietăţi, cumpărarea prin mezat.  Tu întreprinzi o călătorie, cu iubita ta cu tot, în orice spaţiu al lumei ţi-ar plăcea … în lună, de pildă.  Acum înţeleg şi ceea ce nu înţelegeam înainte … Înţeleg de pildă ce a gîndit anume un mare romancier cînd a spus că … infirmitatea îi face pe oameni mai inteligenţi.  De pildă, în acest sat mare, care se cheamă Bucureşti, a nins deunăzi abundent.  de vină Eu sîngur sînt de vină.  Tu eşti aicea de vină, Tu ai început pricină.  Cine e de vină că nu poţi pleca şi tu ca alţii?  Pentru pagube numai leşii sunt de
      vină, Măria Ta.  Odaia e de vină, îşi spusese Raluca.  de lipsă Dumnezăul mieu eşti tu, Bunătăţile meale nu ţi-s de lipsă.  De lipsă iaste ca fieştecare la spusa şi diriaptă măsurătura vecinului său să ia sama.  Cîţi numeri sînt de lipsă la o fracţie?  Să se scoată toată chieltuiala carea e de lipsă spre agonisirea acelora.  Datoare iaste fieştecarea comunitate … a cîştiga cărţi, cretă, bureate şi alte de lipsă spre învăţătură.  Rădăcinile sînt ceale mai de lipsă părţi ale lemnului.  Învăţătoriului … este de lipsă … o bibliotecă mică sholasticească.  Socotind pămîntul pentru cultura cînepei a nu fi bun, judecă că nu e de lipsă mai departe a cerca.  E de lipsă ţinerea unui sinod spre a delibera despre mijloacele prin care s-ar putea îndrepta defectele.  Cele ce-s de lipsă.  Mai-marii lui, văzîndu-l că şi-a făcut datoria de ostaş, l-au slobozit din oaste.  Ca să-i faci mai răi pe oameni şi mai sceptici şi mai trişti? … Asta vi-i chemarea sfîntă de profeţi şi de artişti?  Un scriitor poate să trăiască numai din munca lui de scriitor.  Articol … pe la începutul activităţii sale de ziarist la „Timpul”.  Dintru început îşi luă asupră-şi drepturi de soţie şi de mamă.  Dară noi ce vrem da lu Dumnezeu, de acestea ce-au dat El
      noao?  Au ei postavuri de cel puţin şaizeci ... galbini.  N-află fier de trei parale.  Mă-ntîlnii c-o copiliţă, cerui gură de-o groşiţă.  Am cumpărat nuci de zece lei.  Au doară acestea ar face toate Domnul muzelor, de nu prea înalte I s-ar străluci a lui Nestor fapte, Şi dignitate.  În vindecarea ei  s-au făcut, de nu destule, dar multe dorite aflări.  Ce este literatura de nu chiar expresia vieţii unei naţii?  Chipul seu era de nu frumos, dar plăcut.  Să cînt ca tine, barde, De nu în viaţa-mi toată, dar cîntecu-mi … să-l cînt, apoi să mor.  Mai mulţi de a cinci sute ... fraţi arătă-se Domnul.    Carte romînească  de la pravilele împărăteşti şi de la alte giudeaţe … tălmăcită.  Numele Indiei să prinde de la o apă ce să cheamă Indul.  Zafiro ori zanfiro, numit aşa de la cuvîntul evreiesc, este o piatră.    a tipărit încă şi o istorioară adevărată Aneta şi Lubin, tradusă din franţozeşte de la Marmontel.  Această împărăţie se numeşte a insulelor (ostroavelor) negre, care îşi are numirea de la cele patru dealuri ce o înconjoară.    Cela ce ucide om, Vasilie dă pocăinţă, post 15 ai, noi dăm, duhovnici, 5 ai, a treia parte ispoveadnicilor de la toate păcatele lor.  Îi cunosc de la muncă.      Vicisitudinile acestei idei umaniste variază …, de la societate la societate, de la tip cultural la tip cultural.  Trebuie să grăiesc ... de la om la om.  Targa este din nou lăsată să stea pe obstacol sau pe pămînt, de la caz la caz.    Acest svînt … au fost de pre tată capadoc, iară de pre maică palestin.  De pre tată soră îmi iaste, iară nu den mumă.  De pe tată să trage din Gheorghie Ghica-Vodă, care i-au fost strămoş.  Patrikiul Sekundin, cumnatul lui Anastasie de pe soră şi tatăl lui Ignatie, au căpătat slobod şi sănătos pre fiiul său.  Iară Roman, înţelegînd că Petru, văru său de pe tată, merge cu agiutorul ... dat, … au fugit în Podolia.    Am scos această cinstită carte de pre limba grecească pre această limbă  De pre numele apei să zice şi acum ţărîi Moldova. N-am vrut să scriu dă pre ceale tiparnice  L-au scris di pe isvodul lui Ureche.  De pe numele locului, ş-au schimbat şi ei numele.  Calendari acum întîi rumînesc, alcătuit de pe cel sîrbesc.  Antologion … acum scris rumăneaşte de pe Mineiul care s-au tipărit întîi în sfînta episcopie a Rămnicului  Toate aceste … s-au tălmăcit di pe sloveniia şi s-a şi scris pre limba noastră romăniască  De pre numele cetăţii lăcuitorii se numiră romanii.  O copie de pe un testament părea a fi  Povestea aceasta a lui Ercule este scoasă şi ea de pre cărţile unde spune despre zeii păgîneşti.    Toată sudalma să giudecă în doo chipuri. Sau mare sau mică, de pre aceaste lucruri ce stau pre-npregiur.  Căţ sînt făcuţ robi, care ca nişte miei nevrînd să se împreune cu înpreunarea acea   de pe pohta altora  Jafuri noao, gîlcevi, dăjdi şi apucări, sînt de pe obiciaiu  Nestatornic sunt din fire cînd viu de pe gustul meu.  Să fie sigur că toate se vor încheia de pe dorinţele sale.  O simplă cîntare tînguioasă … prefăcută de pe ţeri.  Cinstiţi boieri, de pe voia d-voastră, vreau să cînt, să trăiesc şi să mor.    A le reduce … la legea papistăşească, de pre făgăduiala ce dedese papii.  Mihai … spre acest sfîrşit, de pe spusa lui Bethleu, le trămise soli.  Îmi număram banii de pe flori.  Floricică … Te-am îndrăgit de pe mers.   Pă banii de pe raţă şi-o luat pudăr pă faţă.  Toată pasărea de pe limba ei pere.  de unde,  Să-l întoarcă înapoi la satul lui de unde iaste.  Cela ce să va împreuna trupeaşte cu călugăriţă ... să i să ia tot ce va avea, să să dea mănăstirii de unde iaste călugăriţa.  Supt rece brîul zorilor ... De unde straşnicul vifor întinde aripi ... Laponul, deprins cu gerul, fericit se socoteşte.  La vale, De unde soare-răsare ... Vede o umbră.  Cela noao ne-au deşchis a voastră dragoste în duh …   aceaea zi d-unde noi am auzit.   de sub care,  Fusta ei de atlaz albastru deschis, de sub care se zărea un picioruş gras.  de unde,  Vede o zidire mare puţin departe de unde era.  Omul poate străbate lumea ca subt o fereastră de unde aşteaptă să-i pice o garoafă.  de care,  Sunt alţi trăntori, de care trebuie curăţit stupul.  Gloanţe de care aceste trupuri nu vor fi ferite.  de unde, Feciorul tău iarăşi duce-l voi acolo pre acel pămînt, de unde tu ai ieşit.  Ce Dumnedzău te-a strica cu totul Şi te-a rumpe de unde ţi-i locul.  Şi-l blăstăma toţi să nu se mai întoarcă de unde mergea.  Şi au întrat iară în vii, de unde ieşise.  Mă uitam spre răsărit, de unde în tot minutul răsărea ... steale. Dinaintea galeriei este bariera de unde pleacă alergătorii.  Ivan ... scoase cele două carboave de unde le avea strînse.  S-a dus în odaia de unde venise.  Întîrziau prin porumbi, de unde pe urmă erau ridicaţi cu ambulanţa.  Rătăcirile ei au dus-o şi prin Veneţia, de unde veni în Ţara-Romînească.  De unde îi descărcase într-o dimineaţă ceţoasă transatlanticul, scrisese … răvaşe înspăimîntate.  Eu vin de unde nimeni nu mai vine.  Un băiat ... a căutat să intre în casă pe gaura de unde dărîmase păretele.  Un tată care a fost în America, de unde s-a întors tot sărac.  Trandafirul rău tînjeşte, Deacă-l smulgi de unde creşte.  Acum merge omul la biserică, de unde chiar atunci ieşau oamenii.   Ieşi din ţol, de unde era.  Tot lucru să-l pui dă unde-a fost.  de pe unde,   S-au pornit şi oştile Moscului toate în jos de pre unde au fost la iernatec.  Cine de pe unde au fostu ..., toţi au vinit, făr’ cît numai Buhuş au rămas în Ţara Muntenească.  Îi urmărisem paşii şi impresiile adunate de pe unde fusese să-şi caute sănătatea.  Pe urmă, tot pe noi o să ne trimită să alegem de pe unde s-o nimeri porumb cu bobul moale.  de ori (şi) unde  de ori (de) unde,  Neplăcerile ... care ar veni de ori şi unde.  Ori de unde-i începe, răsfoind tot la a şeptea filă, o limpezime dumnezeiască e în fiecare şir.  Ieşi, deochi, ... De oriunde eşti băgat.  de ce,  Trece de ce-i iese în cale.  cît de  oricît de,  Nu este o bucată a lui  oricît de mare şi oricît de mică ar fi, numai o picătură în raport cu nemărginirea?  Vite   mi-ai da cît de multe, toate mi le mîncă şerpii.  Oricît de departe va fi, se va duce la ea. de ce, După starea plasei gardului, de ce merge, de ce se îngustează  Într-aceaste crengi care de ce – de ce se fac mai groase.  Dacă îmbătrîneaşte lemnul şi inealele trupinei, de ce de ce se mai strîng laolaltă.  Drumul, de ce mergeam, de ce se adîncea ... Şi merserăm aşa pînă pe buzele unei prăpastii.  Iară comoara, de ce te apropii cu sapa, de ce se dă mai afund.  Au luat-o prin pădure, doar vor putea ieşi cumva la largul, dar de ce umblau, de aceea se înfundau mai tare.  Dracii se adună aproape ..., de stau şi aducu scrise toate păcatele tale  Muieri frumoase cînd văd Strînse la vrun loc de şăd, Să pleacă, să gîrbovesc.  Graurii … se adună de petrec în stoluri.  Lumea … s-a strîns de privea.   Deaci se sui de frînse pînre şi gustă. Mearse pre dendărăt de se apropie.   Prendeţi-u de o legaţi şi răstigni-o-vrem în cruce ca şi domnedzeulu ei    Scula-mă-voi de mă voi duce la părintele mieu şi voiu dzice.  Un om va răpi vreo muiare … den tîrg den Iaşi şi o va lua de o va duce la Cameniţă.  Preste noapte veniră nişte creştini cu un dubas de-i încărcară pre toţ.  Coborîtu-s-au ... de au vinit în tîrgu la Bucureşti.  Cazacii se sloboziia cu luntri, de întra pă Marea Neagră.  Mersără de se ascunsără în palatul ce s-a zis mai sus.  Aristotel să sculă de scoase daruri.  Vezi ce drăgălaş surîde cu persoana ce veni de se puse lîngă dînsa.  Mă duceam de priveam Prutul cum curge.  El se tot întorcea de se uita înapoi.  Tîrziu, cînd plec de ies în stradă Şi-i întuneric peste tot, Hei! unde-s ele să mă vadă.  Patunci ieşea din casă, … dar mai ieşea adeseori şi seara, de mergea să joace preferanţă la alt boier mare din oraş.  Bătrîna … se duce de deschide uşa.  Mitrică închise uşa şi veni de se aşeză lîngă Anghel.  Atuncea au alergat Pepelea la dînşii de i-au prins şi i-au legat în locul boilor la jug.  Veni o copiliţă de luă apă într-o cofiţă.  Voi deşchide ceriul de voiu lăsa o ploaie Adusără cleşti şi croiale de-i scoasără ciolanealele  cheeturi.  Semănau ghindă de creşteau dumbrăvi, pentru ca să aibă strănepoţii lemne.  Un domn … a şi fixat orizontala mescioară a compartimentului, de am pus pe ea vasul ... care îţi împrospăta respiraţia.  Porţile le deschidea Carîtele de intra, Toată nunta, asemenea.  Du-te de purcede şi eu voi veni.  Doamne, eu mă voi face o moviliţă, şi vino de te sui pe mine şi încalecă.  Mergi ... de te du în odaea ta.  Uită-te de vezi paingul în umbrita sa chilie.  Haide! luaţi-l de-l daţi norodului.  Făt-Frumos, zise ţîntarul – ia-mă de mă du pînă-n pădure, că ţi-oi prinde şi eu bine.   Mergi de-mi adu dosarul!   Bagă mîna în urechia mea – cea stîngă de scoate gresia ce este acolo, şi o aruncă înapoi.  Mai stăi de mă alintă Cu mîna ta cea mică.  Vin la mine de mă ia!  Şi cum să pogoară ploaia pre troscot, de nu face sunet, aşea şi mărirea Lui au pogorît pre pămînt şi S-au întrupat din Svînta Fecioară.  Toţi săriră … strigînd bravo de răsuna sala.  Să zicem o întîmplare, o dambla, fereşte Doamne, că prea s-a îngrăşat, de nu i se mai vede gîtul.  Apa este mare de se coboară pre dînsa groşii  butucii Un ţigan mergea … şi vroia să treacă o punte noaptea peste-o apă mare. Dar afară vijelie, de tuna şi fulgera. O lume mică de se măsură cu cotul.  Cînd voia, aşa se lăţea ..., de cuprindea pămîntul în braţe.  Mult lictar aveţi voi, de se mînjesc copiii ... tare. Îi dete o haină albă, de strălucea ca soarele.  Ningea, şi viscolul ridica omătul în valuri şi-l spulbera în văzduh, de nu se mai vedea nici cer, nici pămînt.  O privighetoare care cînta de răsuna grădina.  Trăsurile şi automobilele intrau unele într-altele, de nu mai conteneau claxoanele şi înjurăturile şoferilor.  Dar avem nişte tutun galben şi cu o foaie de te străvezi prin ea.  Uneori ... seacă bălţile, de ajunge omul să le răscolească cu plugul şi să samene în mîlul lor.  Ce se vede la hotare De s-aude zgomot mare?  Pe locul hotărît se adunase … atîta lume, cătă frunză şi iarbă, de nu se mai putea mişca.  Ar putea să-i ducă pe amîndoi … că-l văd gras de să sparge!  Şi-ţi aprinde o flacăraie de nu prea puteai sta în apropierea ei.  O floare mirositoare, De întorci voinici din cale.  Stăpîne, – adăogi calul – tu ai izbit miazănoaptea, de a căzut la pămînt.  Căţeluşa a muşcat-o  de i-a rupt degetele şi n-a lăsat-o să puie mîna pe dînsa.  A băut apă şi s-a umflat de a crăpat.  Au săpat de au făcut laz pre locul altuia.  Aduna rodurile de le împlea   şi … se bucura.  Apele fugi-vor de-a rămîne prundul.  Sîngele se închega, de i-au crescut nasul la loc.  Îi toarnă de-l opăreşte.  A căutat pe fiul său în nenumărate rînduri, de nu a mai rămas loc necăutat.  A pus-o într-o groapă, au aruncat ţărînă deasupra ei de-au acoperit-o.  Ele plîngeau de udau pămîntul.  Începu a curge … mărgăritare de umplu locul.  Îi auzi? Bat mingea aia de o sfărîmă.  Plouă şi iar plouă, şi plouă de varsă.    Ia vezi cît de uşor pot a sări!  M-a luat groaza cînd am trecut pe lîngă lan şi l-am văzut cîtu-i de mare.  de unde, Şi întrebară elu: de unde eşte? Pentr-aceea să cade ţie, o, oame, să ştii de unde vii şi unde te duci.  ce neam au lăcuit pre aceaste locuri ... şi de unde au nemerit pre aceaste locuri.  De unde sunt şi ce pre acelea locuri caut, mă întrebă.  După ce îl adusără, îl întrebă împăratul: De unde ai prins aceşti peşti?  Frumoasă copiliţă! Spune-mi de unde vii?  Eu am să-l întreb în astă sară de unde-şi are calul.  Şi uimit, se uita prin bordei, în toate părţile, să vadă de unde-a ieşit acel glas.  De unde sunteţi, moşule? întrebă el.  Sirene, fluiere, bubuituri se încrucişau repetate ... fără să ştiu de unde vin.  Nu ştie încotro merge, a intrat de unde vine.  Parcă îl întreba: De unde era? Ce căuta în satul lor?  Suflă vîntul alinat, Io-l cunosc că nu-i curat Şi ştiu de unde-i mînat.  
       de unde, Hotarul cel după urmă al lumii, de unde priveşte armonia planeţilor.  A! Ştie el un loc de unde ar putea vedea! După ce totul se sfîrşi, generalul Raskal se furişă după copacul de unde urmărise toată năprasna.  Că venia, mări, venia Pe balaur de-ntîlnia.  Şi purceasără de să dusără pre glas pănă la groapă.  Purciasă mai marele cărtularilor de veni în Elada.  Deci au pornit cu toţii de le căra apă. Au purces acei boieri hotarnici de   li-au tocmit şi nişte pietre hotară  Porneşte desculţă prin rouă de culege somnoroasă.  Porneşte de-ţi du mai curînd nevasta la adăpost.  Sufletele strigoilor fac sfat şi apoi … pornesc prin lume de fac rele.   O rup la sănătoasa de se ascund în desişul pădurii.  de ce, Dă cu ochii de ce se întîmplă. Eu pe mîndru-ţi l-oi aduce, … Pintre şerpi şi pintre flori La cea baltă de mi-i duce.  De stă cineva în un loc deschis, i se pare a ajunge … ceriul pe pămînt.  De întîlnea vrun izvor, bea pînă i se oprea răsuflarea.  Pe-afară de stai Te-năbuşi.   De unde veniţi îngerii mei de aduceţi aceale sarcine iuşoare şi rugăciuni cu alte daruri dulci şi cinstite?   Unde te visezi, de umbli cu porci după tine?  Vecinii o întrebau unde i s-a dus bărbatul de nu s-a mai întors.  Apă de unde-ai băut De eşti grasă şi frumoasă.  de care,  Taie frînghiile de care este suspendată grinda.  Dinaintea meselor de brad, de care atîrnau cuţitele legate cu lanţ, ospătau drumeţii.  S-a bătut un cui de care e atîrnată o sfoară.  Deştinse Pavelu şi cădzu spr-insu de-lu cuprinse şi dzise.  Grămădi Pavelu viţe ... multe de le punrea spre focu.  Pe cîmp se văd două fiinţe uşoare Săltînde pe-un cal, Pe care le-ncinge de  flutură-n boare Subţire voal.  Face o cruce şi-o înfige în pămînt de însamnă locul.  de ce,  E mai sus de ce se vede. 
       În vreme de sunt vro 60 ani după tătari, ce mă aflam copilandru, ... tatăl meu mergea şi cumpăra năemaşul  Rămase fiiul meu văduv şi se duse într-o călătorie după neguţetorie, de sînt acuma atîţa ani, şi neavînd nici o ştire …, am hotărît să iau lumea în cap după dînsul.  Nici te-am văzut de sînt douozeci şi cinci ... ani. Am mîncat … pastramă … de sînt patru zile mîne.  Şi de vădzu Sfînta Veneri că nu se poate apropiea nice cutiadză, … ea luo apa cu măna ... şi aruncă în obrazul celui împărat de cînd,  Voi ştiţi că dintîniea dzi de cîndu venriu întru Asia … fuiu lucrîndu Domnului.   Zise iară Moisi Domnului: rogu-Te, Doamne, tot dentîiu-şi nu ş-am fost grăitoriu frumos, ce nice den aceaia vreame de cînd grăieşti cu sluga Ta, că grăiesc cu greaţă şi am limbă grea.  De cînd a venit aici … n-a supărat pe nimini.  Am luat-o  încă de cînd erea în vîrste  Cît jălesc vremea perdută, zicea cel mai vechi însurat dintre ei; îmi pare că trăiesc numai de cînd m-am căsătorit.  De cînd eu eram copilă sînt ... uitată.  Şi de cînd m-am depărtat, Multă lume am îmblat.  Mai mîncat-ai sălăţi de aceste, de cînd eşti?  Găsi în sfîrşit … armele şi hainele tătîne-său de cînd era flăcău.  Tînărul, de cînd plecase conductorul, se uita pe fereastra vagonului.  N-am avut concediu, deşi, … de cînd cu zborurile, sunt  De cînd eram prunc ştiu că la această împărăţie plac poveştile.  I-am făcut într-atît toate capriciile de cînd era mică, încît a i le refuza acum înseamnă să fiu un … tată denaturat.  Gîndeau la fel, în aceeaşi clipă, cum fusese ..., de cînd se cunoscuseră.  De cînd te-ai întors nu mai semeni cu nimeni.  Acuma însă, de cînd cu bubele acestea, şi lor începu a le cădea tare cu greu şi a le fi chiar ruşine cu dînsa.  Nu suntem de cînd cu basmele.  Dar îi şi cam somnoroasă Şi de cînd noi ne-am luat Pe cap nu s-a peptănat.  Letopiseţul Ţării Moldovei. De cînd  s-au descălecat ţara  de cînd,  De cînd erau ca earba anticii codri deşi, … Şi mici ca moşunoae Carpaţii urieşi, … De cînd în lume lupii erau păstori  … De cînd purta-n cosiţe Ileana Cosinzană N-au fost copilă-n viaţă mai dulce, mai aleasă decît frumoasa Lia!  A fost o dată ca niciodată … de cînd făcea plopşorul pere şi răchita micşunele. Cu lacrimile mele îmi moi aşternutul, de cînd nu cerci  De cînd te-am părăsit, nu mă odihnesc.  Greaţa ce avea către trupul acesta, ... de cînd nu mai avea putere.  Începu a tremura de cînd auzi  Şi ştii, dragă, ori nu ştii Că la munţi şi la cîmpii Florile s-au veştezit De cînd tu le-ai părăsit?  De cînd te-ai dus tu ... în ceea lume, ... nici tătucul nu-mi rîde niciodată   Dară de cînd a îmbătrînit  nici pe mine n-a mai încălecat altul.  Ce se întîmplă? De cînd stau singură şi aud atîta zvoană în jurul meu, mă întreb şi nu înţeleg.  Ea, de cînd realizase … despărţirea, ar fi vrut să-l ţie strîns, într-o teribilă îmbrăţişare.  Mîndră, de cînd ne iubim, Vreme-i să ne şi hulim!  de cînd  Rog … a nu mă omorî, că nu am nici o vină, şi sînt foarte drept întru toate de cînd m-am născut pînă ... astăzi iar după moarte nu mă pociu chezeşui.  Declară că ordinea cîntecelor respectă o scară: de cînd sufletul începe să slujească lui Dumnezeu pînă-ce ajunge la ... perfecţie. de pe cînd,  Semne multe avea pe trup … şi la mîini, de pe cînd fusese slujitor în Ţara Leşească.  Aşa ni era obiceiul să facem la scăldat de pe cînd Adam – Babadam.  Năframa … O scumpete pusă-n ladă de pe cînd era mireasă.  Începuturile lumii … s-au întîlnit cu meditarea ... mea ... încă de pe cînd aveam zece ani.  Aşa, piatra stă aici de pe cînd nu erau oameni, nici diavoli.  de ce, Care n-are noroc n-are De ce naşte pînă moare.  de cum  de cumuşi Că de cumuşi se zmulse, den întîia sfătuire a se izbăvi ... nevoiia-se, ştiind că întoarcerei şi căirei ... iaste-i vina.  Sara de cum să răcea vremea, rămînea fieştecare pe acasă.  De cum miji ziua, norodul se grămădi în biserică.  Se îndrăgosti de cum o văzu.  Aceste gheţoaie se desprindeau fără veste de cum se ivea moina.  Din zori, de cum s-aprind, Tot cîntă rîndunica, Sub streşini ciripind.  Mitică, de cum a văzut pe Elisabeta …, tot mai nefericit că îşi aduce aminte  căuta să eschiveze prezentarea.  De cum venea primăvara, se căţăra pe toate gardurile.  Zăpăcitul ăla bătrîn, de cum se scoală, n-are altă treabă decît să scrie pe tablă.  Urîi perfecţiunea de cum te-am cunoscut.  L-am simţit eu, de cum am venit.  Am venit, De cum luna s-a ivit.  de cum  Ci muncesc şi mă ostenesc de cum se face zioă pănă în murgul sării.  Formam o păreche nedespărţită de cum răsărea lumina zilei pînă ce apunea.  De cum se strîng pînile şi pînă ce dă frigul … se ţin lanţ … sărbătorile.  Cine n-are noroc, n-are, De cum naşte pînă moare.  Această stafie iese … în toată noaptea, de cum înserează bine şi pînă ce cîntă cucoşii.  de (a)ci(i)(e)(a), Să fie amu perirea lor, ca sodomleanii învăţă. De aciia învăţă întru nărav, şi se rugă   ei să fie întru învărtoşarea credinţeei Domnului  Unii ... viaţa îngerească iubiră şi a pustiei lăcuită gustară ... şi de-aciia şi a trupului pohtire ... au răbdat.  Îi vor duce cu mult amar ... şi cu chinul iadului. Şi de aciia-i vor goni.   Cînd fu la războiu el întîiu începu a fugi, de acii îndărătnici pre toţi a fugi.  Întîi ... să facă bine, de aciia să aibă nedeajde că-i vor hi   folos toate lucrurile.  Iară deaca să va lăsa Sf. Liturghie, de ciia să mergă acasă şi să se odihnească  Acolo s-au veselit trei zile şi de acii s-au întors la Suceava.  Cînd va fura neştine ... întîiu să-l bată, de aciia să-l trimiţă la ocnă, să să pedepsească ... acolo.  Să mîncăm întîi, de-aciia voi spune şi   păcatele meale.  Au zidit şi sfînta mănăstirea Cetăţuia ... cu cheltuială şi cu multe odoară, şi veşminte scumpe şi moşii bune înzestrîndu-o, de ciea au închinat-o Sfîntului Mormînt.  Merg la mormîntu făcînd cîntece îngereştnii al iilluuia. De cie să cînte blajenile pre glas.  Leul, măgarul şi vulpea se însoţiră toţi împreună. De acii ieşiră la vînat  Învinsă pre turci şi de acia se luă a-i goni. de (a)ci(i)(a)  Ce mainte amu ară-tă-Se Mariei la mormînt şi alăltor mueri; de-aciia Se arătă lu Pătru; după aceaia lu Cleop şi Lucăi pre cale ...; de-aciia Se-au arătat împreună la a cinci sute ... fraţi ...; de aciia Se arătă lu Iacov ...; de-aciia celor şapte la marea Tiveriadei; după aceaia celor şaptezeci; de-aciia la codrul Eleonului.  El li se făgădui că-i va asculta, şi de-acii curînd fu cunoscut ... şî sosi voevod răsăritului, şi-şi află agiutoriu ... un boiarin, de acii se rădică împărat.  Ia racii, pune-i a moiu în oţet să stea ... ceasuri, apoi scoate-i   pune într-o tingire, puindu-le oţet o parte ... şi o ceapă mare întreagă şi-i fiiarbe. De cii pune-le şi cimbir curat şi tăiat mărunt, sare şi piper. Di ci dupre ce vor fiiarbe bine, scoate-i ... în tipsie ..., apoi scoate ceapa şi-i stricoară zeama pentr-o sită  D-aci se dusă vezirul şi spusă cătră Halima, cum că o făgădui împăratului.  S-ară face omul toată dereptatea şi tot adevărul, şi se va întoarce   va face păcat, deaciia nu voiu mai pomeni dereptatea lui.  Să va certa şi nu va putea şuvăi, să dzică că „m-au suduit el întîi, de aciia l-am suduit şi eu”.  Deacă i se va zdrobi capul, de cii tot trupul lui va rămînea cu dînsul zdrobit şi sfărîmat  Oastea lui Mihail nici cît a sta n-au putut ... şi mulţi fără seamă au pierit; de ciia Mihail ... au părăsit împăraţia.  Aşijderea tremease alţi robi; ei şi pre aceia uciseră. De-aciia atunce pierdu pre ei.  Scula-mă-voi şi mă voi duce la părintele mieu şi-i voiu dzice: ... De-acii să sculă şi să dusă la părintele său.  I-au zis: du-te unde ţi-e calea. De aciia s-au turnat sfîntul şi au bătut pre gazdă  de cînd,  Ce mai faci, drăguţule, Că de cînd nu ne-am văzut Multă vreme a trecut.  oricît de  cît de,   Oricît de mult ai sta, tot nu rezolvi nimic. Te voi aştepta cît de mult ar dura. Cît de dimineaţă te-ai duce, tot nu apuci. de cînd,  Grăiia: Patrusprădzeace dzile suntu astădzi de cîndu aşteptaţi nemăncaţi.  Of! … cîtă vreme este de cînd liniştirea nu s-a apropiat.  Atîţia ani sînt, de cînd stau neclintit în staţia mea.  Sunt optsprezece secoli şi jumătate de cînd Christus întreprinse a răsturna lumea vechie.  Sunt acum căţiva ani de cînd trăia în oraşul nostru o tînără damă.  Mult, e mult, de cînd te-aştept!  Cincizeci de ani de cînd împăratul purta război c-un vecin al lui.  Mulţi ani trecuse la mijloc, de cînd aceşti fraţi nu mai avuse prilej a se întîlni amîndoi.  Cine-ar putea să spună Cîţi secoli au trecut ... De cînd nu te-am văzut? Uite, azi e a cincea zi de cînd n-a mai venit nicio scrisoare în pensiunea asta blestemată.  Încă nu s-a împlinit anul de cînd am cununat pe răposatul boier Alexandru … cu jupîneasa Dochia.  Cînd, tîrziu, ideea că ar fi trebuit să-i telefoneze Mariei îl fulgera, li se păru că trecuse foarte mult timp de cînd se îngropaseră aici.  Astăzi îi o săptămînă De cînd umblam prin grădină Cu iubita mea.  de cînd,  Toate cîte-i greşi tu de cîndu ai născut  Au fost om rău, de cîndu-ş au fost.  Pescarul … nu mai văzusă în mîna sa atîţa galbeni de cînd erea el.  Nu se spovedise de cînd era.  Sunt şi pe la noi ţînţari, dar aşa … obraznici n-am văzut, de cînd mama m-a făcut.  Pe masa ta aşez o foaie smultă, Ce de cînd e nici n-a visat Parnasul.  Nepoate, mai mîncat-ai sălăţi … de cînd eşti?  Mai mult decît s-a ştiut de cînd lumea n-o să ştim – acum şi pururea şi-n vecii vecilor.  Pare că n-a fost de cînd lumea şi pămîntul.  De cînd clubul era, nu se văzuse atîta lume.  Am să le scriu o scrisoare lungă, cum nu le-am scris de cînd sunt, să le vorbesc despre fabrică.  E un lucru vechi de cînd lumea, şi anume: Peştele cel mare înghite pe cel mic.  Voi însă ştiţi că numai Pleşcuta Stă lîngă sat de cînd veacul.  Că fiind el bolnav, el răbdă de-l suiră şi-l lăsară cu funi, cu patul, unde şedea Hristos.  L-au rîdicat ... şi l-au ţinut de ş-au venit în fire.  Şi fugind moldovenii prin munţi, prădă şi robi Moldova de o pustii.  Ar fi plîns de-ar fi murit.  Vine şi începe a mînca la jaratic, de n-a mai rămas.  Mă doctorea mama după sfatul babelor, dîndu-mi să beau toate buruienile din lume, de mă prindea greaţa.  Nici nu suie, nici coboară Bate boii de-i omoară.  De-or trece anii cum trecură. Ea tot mai mult îmi va plăcè.  Şi pîndind tocmai cînd era soarele în cruce, de se odihneau munţii numai pentru o clipită, se răpede ca prin foc şi ia trei smicele.   Pîn-eram de nu iubeam, unde mă culcam dormeam.  de cînd,  Şi întrebă tatăl lui: „Cîţi ani sînt, de cînd aceasta fu lui?”  Să să ştie de cînd au fost bătaia cu turcii ..., şi de cînd s-au cutremurat pămîntu  De cînd te-aştept la masă – zise Otilia, auzindu-i paşii.  de cît, Spune-mi, bătrînă de cîţ ai eşti?  Ia spune-mi, cum te afli aici şi de cît timp?  Uită-te în masa mea, acolos memoriile umbrei mele, a umbrei care-o vezi în părete, scrise de cîtă vreme am fost în lună.  cît de   Adesea îşi închipuise el însuşi cît de trişti, cît de lungi vor trece anii vieţii lui.  
       Iar cînd a fost de samplinit ajunul zilei  nuntaşi ... s-au răscolit.  De îndată ci să va lumina, ... să strice toate acele.  Auzi, cumătre, mori ... De abia i-a mai trece băietului istuia  De abia cînd el îi luă capul în mîini ... avu o tresărire.  Şi acum chiar, de îndată ce am sosit, fetele noastre s-au dus sus în camerele lor.  De îndată ce  începea   să-şi scoată săbiile lucitoare ... publicul devenea grav.  De bine ce ai sosit la noi, te punem la treabă. 
       abia de, Abia de-a dat-o în folosinţă anul trecut şi uite că anul acesta are bani să-şi ridice un bloculeţ.  Abia de se îndepărtează una, că vine cealaltă. de numai cît,   Deci Cantemir-Vodă nu şi-au socotit viiaţa lui, că era trecut cu bătrăneţeli, ... de numai cît nu-i sosisă ceasul şi lui.  De va fi la 2 zile vreame moale, apoi 4 săptămîni tot aşa va fi.  Şi de nu fură în credinţă elu-i pierdu, şi îngerii de nu-şu feriră al său început nu-i cruţă  De-i … va fi cheltuit  cela ce-i strînge şi-i aduce, … certarea lui să fie moartea.  Iar   de-ar hi venit atunce altu domnu, mai prost, ar hi fost prea rău  De se va întîmpla să prisosiască ... acel fîn poate să se şi vîndă  Şi de-ţi va lua vesmîntul şi cămaşa, nu-i apăra.  De va veni un omu nebotedzatu şi spurcatu, ... cătră creştini, şi ară vrea să se botedze, iară creştinul va dzice că eşti spurcatu, ... acela desparăte  Iar de greşesc, ca nişte oameni greşesc şi noi greşim toţi ca dînşii.  Ear de vei dzice Măria Ta … pentru ce am îndatorat casa, ... le las şi dzic că am cheltuit ca la o casă a mea.  Geana dreaptă … de se va clăti, un priietinu ce nu l-ai ştiut veni-ţ-va  De-ţi vor zice mii, scrie ţifra carea se cuvine.  Iară de să va tîmpla să fie foarte lipsit, unul ca acela să-şi afle duhovnicul.  De are vreun sat o jalbă dreaptă … e slobod a să plînge la cei mai mari.  De iaste duminică, … mînecă la sfînta beserică.  Cuscre, ascunde anaforaoa, să nu cumva să o vază, dă va veni.  Relele … ţi s-au trimis din cer … să te înveţe cum trebuie să te porţi, de să vor ivi iarăşi.  De te vor pofti la masă, tu nu te trage sub masă.  Ochii tăi pe jumătate de-i închizi, mi-ntinzi o gură … Fericit mă simt atuncea.  Dar la toată întîmplarea, de-i vedea şi-i vedea că s-a trezit şi năvăleşte la tine, zvîrle-i pielea şi apoi fugi încoace.  Eu de-am avut un singur ban, L-am împărţit cu tine.  De-am fi la strîmtoare, nu ne-ar da un pahar  De-a fi să mor, … Se spui … Ca să mă îngroape Aici pe-aproape.  Împărăteasa, d-auzia … Şi din gură mi-i grăia: – Taci … nu mai cînta.  Iar de-oi întîlni ciocoi ... să mi-l despoi.  Şi de vi s-a întîmplat Cum aţi putut  De va întoarce amintrilea să fie lepîdat De vor treace  atunce acela ce lau bătut sau l-au vătămat să va certa trupeaşte.  De le trebuie o doagă, o sită, încă aleargă la Moldova.  De va ieşi  spre rău, fieştecarele va da greşala asupra-ţi.  De nu se prinde mugurul cel băgat, cu socoteală bună se lapădă şi pleaga lesne i se vindecă.  De mă voi duce la Hamburg, mă vor batjocuri.  Sunteţi aşa   ţigăriţi şi gingoşi încît de v-ar vedea străbunii noştri, ar plînge.  Rece la gît cînd simţea Şi puţin de se mişca, Sfoara  sărea.  Nu batjocori pă nimenea în orice stare proastă de s-ar afla.  Un soare de s-ar stinge-n cer Saprinde iarăşi soare.  Şi rrăspunse: Ce acmu pasă; vreame de voiu dobîndi, chiema-te-voiu.  Mă usc, mamă, pe piceoare, De mă culc, de stau seau şed, Nicăiri n-aflu recoare.  Tînăra împărăteasă Care ochii fărmeca De zîmbea sau de juca.  Că de-i vremea rea sau bună, Vîntu-mi bate, frunza-mi sună, Şi de-i vremea bună rea, Mie-mi curge Dunărea.  de vreme ce  de vreme că, Voao tuturor slugilor Domnie-Meale, … de vreame ce veţi vedea cartea Domnie-Meale, iară voi să aveţi a vă feri … să nu-i bîntuiţi  Nu i să mai cuvine să aibă bucate, de vreme ce şi-au pierdut cinstea.  De vreme ce întrebi, împărate, … ascultă  Omul … iaste o nemică De vreame ce treace ca o umbră rară.  Să nu te plîngi căci ţi-au furat pîinea, de vreme ce ţi-ai lăsat casa deşchisă!  Să deie domniea fiu-său, de vreme că este Măria Sa ajuns  De vreme ce culesul … nu să întîmplă a să face numai o dată, nici lăcuitorii n-au putere a-l rădica deodată.  Cu ce dară să vor hrăni şi să vor împleţui puii, de vreame ce afară cîmpul iaste fără ... miere. Ah! mă sparii, am strigat. Şi de vreme ce este aşa, iată făgăduiesc a nu iubi niciodată.  Lumina la ei nu arde … ei dorm duşi, … vasăzică sunt liniştiţi, de vreme ce dorm şi lumina-i stinsă.  P. este indiscret. De vreme ce mi-ai dat voie, m-apuc să-i citesc scrisorile.  Soţul ei, îşi zicea dînsa, trebuia să fie, în adevăr, cu totul în primejdie, de vreme ce fusese chemată cu atîta grabă.  O lumină nu poate indica o poziţie de vreme ce nu i se poate determina locul.  Erau tineri, era firesc să alerge către viaţă, de vreme ce le era posibilă.  Nu-ş va piiarde muiarea dzeastrele sale, de vreame ce nu vor arăta la vedeare curviia ei deplin, să vadză toţi.  Şi trebuia pe omul acesta să-l îmbrăţişeze, pentru că de vreme ce plecase cu el, buimacă, în lume, nu putea, n-avea rost să-l amîne sau să nu-l primească.  (ori) de cîte ori   de multe ori,     De cîte ori amărîră elu în pustie, înteritară elu în pămăntu.  Nevoiia-se, ştiind că întoarcerei şi căirei de multe ori iaste-i vina.  Nu să cade a număra dragostea creştinului de cîte ori va ierta greşala deaproapelui său, ce de cîte ori s-are greşi neştine împotriva noastră, de atîtea ori să ertăm.  De cîte ori să îmbracă dimineţile de atîtea ori dzicea.  De cîte ori vei făgădui vreun lucru, să nu faci multă turburare.  Orice abstracţiune bună … trebuie să poată fi redusă la realitate de cîte ori cere trebuinţa.  El singur n-o ştie, pentru că de cîte ori s-a întrupat din nou, de atîtea ori a băut din apa fără gust şi uitătoare a Lethei.  De cîte ori în treacăt îi vede aruncîndu-i ocheade galeşe … o apucă un fel de leşin la inimă.   Este adevărat că am izbutit ori de cîte ori te-am ascultat.  De cîte ori nenorocul te-o azvîrli mai jos, tu să te zbîrleşti şi să te ridici tot mai sus.  Niciodată nu m-a ascultat şi continua să mă facă să privesc în jurul meu, de cîte ori mă oprea pe stradă.  Dar de cîte ori se apropiase …, parcă i se uscau buzele.  Se poate repeta … în cursul unui pansament de atîtea ori, de cîte ori o cere buna adaptare a feşei.  Număra gîştele de cîte ori pleca şi venea ţiganul cu ele.  înainte de ce  înainte de să Cînd … ară fi văzînd fraţii lui pre el, ainte de ce ară fi mers la ei, pre moartea lui se sfătuiia.  Mainte de ce sosise iale la groapă, fu un cutremur mare.  Mainte di ce va veni vreamea lucrului să va părăsi.  Să te blagoslovească sufletul mieu mai înainte de ce voiu muri.  Mai înainte de ce nu vei cerca, nu huli.  Să le ştergi … dedesuptul coşniţălor cu o aripă mai înainte de ce le aşăzi.  Înainte de ce vor treace trei zile vor cădea popoare varvare asupra ta.  mînz înainte de să fi văzut miel.  Această a lui Iustin socoteală deşchis ne dă să înţăleagem, precum ghetii cu domnul lor Barabista, mai denainte de ce a vini asupra bastarnilor, şi pănă a nu cuprinde locurile Dachiii, să fie fost tot dintr-o semenţie cu alalţi gheti.  De venreră cătră elu, dzise         cătr-înşii: ... Voi ştiţi că … fuiu lucrîndu Domnului.  Atunce Fistu întrebă-se cu sveatnicii, şi rrăspunse: Chiesariu spregici, cătră Chesariu se merrgi. De trecură oarecare dzile, Agripa împă-ratu şi Verrnichie deştinseră-se întru Chiesariia.  De treci codrii ... departe vezi albind. Ş-auzi mîndra glăsuire a pădurii.  De n-oi vedea-o însumi, nu poci să o crez.  De-aş muri – îşi zice în sine –  al meu nume o să-l poarte Secolii din gură-n gură şi l-or duce mai departe.  Bucuria cea mare ne-ar fi să scape, că, de-a muri, îi rămîne pe urmă o fumeie sărmană. Iar de va fi ca steaua mea să cadă … Un alt fecior … Va duce mai departe drumul meu!  De voi muri, … Să nu plîngi după mine.  de cînd, Aşea şi întru noi nu va putea hi mai mare milă de cînd vom avea liubov cătră vrăjmaşii noştri.  Oricine va face silă a fecioară micşoară … să va certa mai rău de cînd are fi fost fată mare. de cum, cum s-au ştiut, că sămt rudă ş-au făcut nuntă, să să cearte mai mult şi mai cumplit de cum are fi făcut această greşală fără nuntă.  Ţara Poloniei … au scăzut de cum era stăpînirea ei din vechi.  Fiind ţeara noastră mai demult cu mult mai lipsită … de cum iaste acum.  nu miar părea nici mai mari, nici mai mici de cum îmi par azi.  Părintele Rafailă se-ntoarse mai întunecat de cum plecase.  Drumul i se părea mai uşor înapoi, la deal, de cum fusese înainte.  Mai nesuferit îi era Manole şi mult mai lesne uitat, cînd nu era acasă, de cum pleca.  de ce de după ce Acea ucidere s-au făcut puţinel mai apoi di ce au lipsit el.  Zarva de după ce ai plecat, m-a năucit. de la ce,  Să îndeplinim în mod scrupulos datoria ... Să plecăm de la ce este.  Şi David împărat au fost bogat şi s-au spăsit, că nu-l opri pri însă avuţiia de nu să rugară lui Dumnedzău.  Boierii carei au scăpat de nu    i-au închis au eşit din Ieşi tot cîte unul.  Pentru ca să ţîe vinul mult fără să se strice să arunci peatră acră în bute, că păzeşte pe vin, de nu să acreşte.  de care  Dă-mi singurul al meu bine şi de care m-ai lipsit.  acelea de care nu m-am putut apăra.  Nu mărturisea, dar nici nu ascundea tatălui ei iubirea ce-o cuprinsese şi de care nu putea să se despartă nici moartă.  Localurile mele sunt ca femeile de care ai vrea să scapi, dar nu te înduri.  de cît,  Dar pentru încredinţare că astăzi mă despărţesc, ... de căte-ţi jăluesc, eată parola cinstită.  de cît amar scăpam!  de ce,  Ia-me ... DIumneuzeu, şi de ce se rădică spre mere scoate-me.  Iară de ce ne ferim, aceia vine după noi.  Bărbatul poate să-ş pue muiarea în hiare ... numai pentru doaă vine, de ce una iaste cînd o va afla făcînd preacurvie.  Am rămas şi rămînem prea străini de ce au produs ... alte literaturi.  De ce ţi-e mai drag în lume, tocmai de aceea n-ai parte. Lui Păcală şi lui Tîndală li se făcuse inima cît un purice şi de ce ţi-e frică, nu scapi.  de cine,  Ce să ridici ... vina Şi să scap de cine mi-s cu greaţă.  de la ce  de la cine,  Nici nu ştii de la ce te-am salvat.  Stănică ciupea cîte ceva de la cine-i ieşea în cale.  M-am împrumutat ... de la cine s-a nimerit.  de unde, întrebi, împărate, începătura de unde-m fu mie a nu băga în seamă pre ceaste vremenice ..., ascultă  Eu sînt cel dentăiu, adecă dentru care sînt toate, de unde şi omul mai vîrtos au luat începătura.  Au năzuit acolo de unde mare agiutoriu îi gătise Cazimir.  Să mă despăgubească de unde să va cuveni  De unde dai, milostivul Dumnezeu să-ţi deie.  La ce înseamnă tăcerea şi de unde o fi venind cînd glasul lui Mihai tăcea.  De unde   nu-i, nici Dumnezeu nu cere.  de pe unde,  Cela ce-i strînge şi-i aduce de pre unde sămt veniturile, ... certarea lui să fie moartea.  a (nu) avea de unde Scriitorii noştri n-au avut de unde strînge cărţi, că scriitorii dintîi n-au aflat scrisori.  Sînt neşte oameni împrăştiaţi şi săraci: pîinile nu li s-au făcut, nici fîn au avut de unde face  Socoteli judecătoreşti pe care un profesor nu avea de unde să le ştie.  Mama ţesea, n-avea de unde ghici gîndurile mele.  N-are de unde veni, Poate-n lume n-o mai fi!  De va ceare peaşte, doară şarpe da-va lui.  De-ai şi cunoaşte că nu eşti luat amente ... şi  nu-ţ ascultă ruga ta, atunci să-ţ aduci amente că săvai eşti şi păcătos Lăsa-m-oi pieitoriu cu aceşti pieitori ... De au şi greşit, ce Svinţiia Ta eşti Dumnedzăul celor ce să pocăiesc.  Cela ce va crede în mine, de va şi muri, fi-va viu  Pentru că şi de am grăit ... vreun cuvînt ... l-am grăit ... ca un păstor sufletesc.  De ne vor şi cumva prinde, ... să stăm bărbăteaşte.  Şi aşa învăţătoriului, de s-ar şi număra el între cei mai aleşi, calea cătră cultivarea sa i se închide.  Pomenirea ta să piară, sau şi de va mai ţinea, Pe minciuni să şovăiască.  Dar de va şi muri cineva, socotesc că nu supără. Calul de e cu patru picioare şi tot se poticneşte.  De aş şti că mă vei şi omori nu pot să tac.  D-ai pune şi tutunu, şi licenţia beuturilor şi timbrul şi tot nu ajungi la şaptesprezece lei noi pe an.  De peatră să fie o inimă, este o margine care s-o mişte, de venin să fie un suflet, sunt dureri care trebuie să-l îndulcească.  Aşa e lumea asta, şi de-ai face, ce-ai face, rămîne cum este ea. Nu poţi  s-o întorci cu umărul măcar să te pui în ruptul capului.  Nu-s piedici să-i oprească, de-ar creşte-n cale stînci.  Că vlădica, de-i vlădică, Şi tot are ibovnică.  Macar de şe-are pune bărbatul şi chizeaş, să nu-ş vatăme muiarea, pentr-aceaia tot poate să o bată cu măsură, cîndu-i va fi vinovată.  Bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i răsboi.  de mănîncă, de se odihneşte ori de doarme.  Cînd eram la mama feată De munciam De nu munciam Maichii tot dragă-i eram.  De poţi, de nu poţi te-alungă.    Macară de ce să ne văm usteni pentru dulceaţa ceştii lumi trecătoare, tot în deşertu-ne iaste.  Şi n-au cum se priceştui cîndva ... păcatele lui, măcar de nu se ară afla întru păcate grele.   Şi cine vrea întra întîi după turburarea apei să sănătoşia, hie de ce boală vre hi ţinut.  să va prileji să moară pre cale, să-i dea doo vite drept una, orice feal de dobitoc va fi.  Poate să îndeamne pre giudeţ să cearte pre fiiu-său ... macar de-are fi sudalma ... micşoară.   Măcar de v-ar şi poronci ... năpăşti să nu puneţi.   Ori de ce să apucă cineva a face, înceaperi.  Să se pedepsească după vina lor, de orice treaptă vor fi.  Olătaşilor şi altor oameni de măcar ce stat şi treaptă vor fi ... sănătate!  Omul macar de va fi şi sărac nu să defaimă.   Chiar tot de ai fi pierdut, îţi rămîne acela care toate le-a făcut.   Atunci răspunsă smeul: Firea mea este să fac tot rău, oricît de bine îmi va face cineva.  Cine ... minte nu prea are, Nu-i bine, cît de bun la inimă să fie.  Oricît de bun ar fi, tot are cîte un păcat.   Chiar de am admite contestarea ... ea n-ar fi explicabilă.   Chiar deaş zăcea în groapă cu lespedea pe mine, Tot m-aş scula din moarte ... ca să alerg la tine.   Singura poezie ce învăluie „oameni, locuri, întîmplări” ... se naşte din retrospecţiune şi fireasca nostalgie pentru copilărie, oricît de grea ar fi.   Mîndră, eu te voi iubi, Chiar ... de m-ai orbi!  Măcar de-ar fi orice, tot mă duc.  Cît e baba de bătrînă Tot doreşte ziuă bună.  de ce,  Am trecut de ce-i mai greu.
       de care,  Nece urii ... fiindu de carea se putemu da cuvîntu.  M-ai scos din pizmaşii ce-mi ţînia mînie, De carii să scoală într-a lor sămeţie.  O vietate de care el niciodată încă nu mîncasă.  Dacă însă păstorul, ce tu ni l-ai alege, Va fi tot ca păstorii de care-avem destui, – Atunci ... lasă în starea-i bătrîna tiranie.  Femeia … nu-i   acele de care gîndeşti dumneata.  Călătorul, după chip şi port, e un negustor, vreun orzar ori cirezar, de cari umblă p-în sate după daraveri.  Or face şi ei fapte de cari ni plac noauă.  Siliea care de care oastea s-apuce mai curundu la pod.  Se întrecea care mai de care să scrie mai frumos.  Senatul şi poporul Romei se întreceau care de care să serbeze cu mai multă pompă binefacerile şi triumfurile gloriosului împărat.  Nevestele ... încep a-i lua cu vorba şi a-i dezmierda care de care mai măgulitoriu.  Rîd cu lacrămi năpustindu-se în vorbă, care mai de care mai şiret la cuvînt.  În trăsuri şi pe jos, ... cucoane, care de care mai gătite.  Începusă a-i da care de care mai mulţi bani.  de cît,  Şi mulţi de căţi au credzutu veriia.  Ia aminte la corabia ce iaste astăzi în vad că au adus marmuri de cîte îţi trebuiesc.  de ce,  Postul adeverit iaste nu numai să topim trupul, ce de ce mîncăm noi să împărţim şi altora să mănînce, să dăm mişeilor, ca să priimească hrană ... să se sature.  Iară vamîşul pentru ce să smeri dobîndi de ce să rugă şi plată pentru ruga lui dobîndi.  de ce,   de ce o zleeşti, atîta se mai înmulţeaşte şi de ce se varsă, în tot mai sporeaşte.  Ce Arie nu vru nice într-un chip să să întoarcă cătră credinţă, ce de ce vedea că-l roagă, de aceea să mai sălbătăciia.  Şi alte răutăţi mult îl încungiurară şi nu i să mai putea uşura nevoile, ci de ce mergea, de aceia-i mergea grijile mai cu greu.  Trebuie să se bucure tot romînul cînd vede că de ce merge naţia sa dobîndeşte bărbaţi învăţaţi şi bine crescuţi.  În piept inima ni se frînge de ce înaintăm cu povestirea către acea catastrofă groaznică, la care ne tîrîră aceste greşeli.  Necontenitele chinuri să-nmulţea de ce trecea.  Şi de ce căuta mai mult, fără să găsească nimic, de ce ochii ei se încruntau.  De ce petreci, De ce-ai mai petrece.  De ce creştea copilul, d-aceea se făcea mai isteţ şi mai îndrăsneţ.  De ce se îmbogăţea, tot mai lacom era  Învaţă că, de ce străbate mai adînc în spăimîntătoarea realitate omenească, de ce omul e mai indescifrabil.  Satana făcuse crîşmele şi rachiul ... n-ar fi bine să aibă şi apa tot în socoteala lui? căci dî, ştii d-ta că de ce ai, de ce ai mai avea.  Şi Tu şedzi de giudeci după leage: şi prespre leage treci că gici se me bată.  Vecinii lui văzură el mainte că era orb, grăiră: „nu iaste acesta ce şedea de cerea?”  O duse în svîntul altariu, şi acolo rămase Preacista de petrecu 12 ai.  Din ceriu caută Domnul Cu ochii Săi cei sfinţi, de cearcă-n tot omul. Veade pre cel miaser şi pre tot lipsitul.  Atunce şi boierii Moldovei sta acolo de aştepta să găsască vreme.  Făcînd vreun lucru neplăcut, ... sta apoi de să judeca şi îş găsî cusurul.  Singuri voi, stejari, rămîneţi De visaţi la ochii vineţi, Ce luciră pentru mine Vara-ntreagă.  Şezură de mîncară.  S-au strîns ţiganii de    s-au sfătuit.  Stătu puţin de cugetă.  Se apropie cătră miiaşu de spuse grăi: „Vedzi ce veri se faci”!  Vor sta doi îngeri ai lu HVristors şi vor aduce toate faptele bune de le vor pune în cumpănă  În toate dzile ... mă sculai de mă rugaiu Ţie.   Dumnedzău ... din gunoi rîdică pre cel sărac de-l pune cu putearnicii omeneşti.  Şi pîndi de-l prinsă.  Agiuns-au cărnul din Sibir cu cărţi la dănsul ..., de i-au făcut ştire.  S-au dus la Argeş, de au făcut scaunul acolo, făcînd curţi domneşti.  Măria Sa ... au trimis la noi cu poruncă mare ... de ne-au dzis.  Veni cucoana Amina şi mă luă după dumneaei de tîrguirăm.  El merge de vizitează pe toţi saracii din vecinătatea sa.  Mulţi din ... boieri se duceau la dînsa de-i cerea mîna.  Împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă, Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pămînt şi apă.  Cînd văzură ei una ca aceasta, fuga la boieriu de-i vestiră.  Un pustnic vine pe la ele de le povăţueşte cele sfinte.  Apoi Donciul sentorcea Anicuţei de zicea.  Intrau de-l îmbrăţişau.  „Adeveritul Dumnezeu” grăiaşte, derep’ce amu că ceia ce se închină idolilor, dumnezei se chema aceia, de minţiia, ce dumnezei nu era, ce hitleanilor şi oamenilor celora răilor şi a drăceascăi oblicire.  Nu cîntă d’e zbîrnăieşte.  Tremeaseră la elu de-lu rrugară se nu-ş dea sinre întru zborrişte.  Iară Hristos deaca-l vădzu, numai cu cuvîntul ce-i dzise de să sculă.  Şi au trimis soli la Ştefan-Vodă de i-au datu … ştire. grabnică să cheamă ... cînd cel ucis nu iaste uciderea a lui, ce au fost să ucigă pre altul, iară graba au pripit, de l-au ucis pre dîns în locul aceluia.  Milostivitu-s-au Măria Sa de ne-au dat toate moşiile  Da-te-voi pre mîna a neşte ruşinători de te vor ruşina.  S-au dat în tipografie de s-au tipărit  .  Au voit turcii de i-au dat domniea.  S-au îndemnat Alecsandru-Vodă ... de au făcut Mănăstirea Slatina. Atîta s-au mîniat ..., cît îndată au pus dă i-au tăiat capul.  Domnul le zice de şăd pe laviţe.  Ceilalţi boieri şi catane care s-au îndurat de ne-au ajutat cu cît au vrut, pentru pomenirea lor  Cînd vor fi trebuincioşi  va scrie Măriea Sa de-i va aduce  Cerşu de-i deate galbeni ca să-şi ia ceale ce-i trebuiesc.  Scanderberg o apără despre turci şi-i făcu de au fugit.  Feare i-au dat de au gustat Şi cu oţet Lau adepat.  Doaă inimi ce-au voit Ceriul az de le-au unit.  Aţi trimis hoţi la mine De m-au despoiat. M-a chemat de-am lucrat împreună toată noaptea.  Tata mă lua cu dînsul prin judeţ de-i ajutam la taxidărie.  M-am rătăcit. Dumnezeu înse m-a povăţuit de-am nimerit la casa d-tale.  Mulţumesc împăratului că ... a stăruit de ne-a făcut oameni.  Se înduplecă vodă de-l ertă.  Fetele dau zor de strîng pînzile M-aţi pus eri  de-am plătit raţa.  A poruncit de au deşertat sacii. Îl făcuse pe Solomon de să fugă-ncotro a vedea cu ochii.  Eu îndrăznii de venii să-l dobor.  Lînă i-am cumpărat, De-o făcut un ţol pe pat.  Nu să ceartă numai cela ce taie pomul cu mîna sa, ce şi cela ce învaţă sau îndeamnă
      pre altul de să tae pom.  Şi a doa dzî învăţă de spîndzurară pre dascal.  Şi-ai învăţat şi o omidă De mîncă frunza … crudă. Scoală de te boteadză.  Păsaţi de spuneţi.  Caotă de vedzi palmele meale.  Vino de-Ţi pune mîna Ta spre ea şi va învie.  Rădică-Te, Doamne şi Dumnedzău Sfinte, De-Ţi înalţă mîna.  Şi grăbeaşte de te scoală ca să te văz.  Dar să lăsăm astea la o parte şi fii bun de-mi explică o enigmă.  Ia poftim, puiculiţă, de cinsteşte dumneata întăi!  Du-te acuma de dormi liniştit şi vino mîine dimineaţă aici.  Ce staţi de cugetaţi? Ia grăbeşte, Irino, de fă focu.  Hai de te spală şi te linişteşte.  Mămăligă Cu urzică, Şăzi, barbate, De mînîncă.  Pofteşti, agă, de şedeţi.  Se va ivi din ceriu răsticnitul lu HSristors cinstita cruce de va lumina presprea toate capetele pămîntului  Deaci feaceră nuntă şi o cununară de fu împărăteasă.  Domnul din scaun preste toţi prăveaşte De le înţăleage cine ce gîndeaşte.  S-au ascuns de au scapat. Aprinzîndu-se besearica de ardea.  Eu îl ascultai de rămasei în curtea sa  într-o odăiţă.  Şi umbra ta se pierde în negurile reci, De mă găsesc iar singur cu braţele în jos. În trista amintire a visului frumos.  Temură-se ucenicii, au doară cumva pierdură ei bunătatea ce dedease lor Dumnezeu, de pentru aceaia nu putură goni dracul?  Pentr-acela păcat   şi noi suntem supt blăstămul lui Dumnedzău de murim.  Mare au fost taina durerilor tale, De-ai lăsat în lacrimi, de-ai lăsat în jale Patrie, soţie, rude şi copii Ce te plîng pe malul tristei vecinicii!  Sunt rei şi arţăgoşi de-ţi pricinuesc atîta mîhnire?  Că n-am pîne, n-am legume De stau să mă duc în lume.    Voiu fi pîrît ... de voiu fi lepădat den săbor.  Era stearpă de n-avea cuconi, pentr-aceaia măhnindu-să la inemă.  Iar pe soltan Mehmet l-au pus la închisoare şi peste o săptămănă l-au otrăvit de au murit.  Această fabrică s-au zidit cu cheltuiala mănăstirii, din care pricină au căzut mănăstirea la datoriie de nu să poate plăti cu niciun chip  Dar el a aflat şi cu marafeturile şi drăciile lui i-a pus pe toţi la închisoare, de li se prăpădesc bucatele pe cîmp.  Numai pre Ioann şi Iacov şi Pătru lăsă de întrară.   Abia putu de-ş îndireptă limba încă a patra zi.  Mulţi scriitori s-au nevoit de au scris rîndul şi povestea ţărilor. Ştiură în toate limbile de propoveduiră.  Şi o aruncară într-o groapă adîncă, din care cu anevoae putură creştinii de o scoasără.  Miron logofătul au lăsat de n-au scris.  La vreme nu l-au urmat, ci au lăsat de au trecut vremea cea orînduită.  Am silit după putinţa mea ... de am lucrat în via Domnului.  Am pus toată osîrdia de am tălmăcit şi pre ceale mai nelesnicioase graiuri şi nume.  Prin acest chip au putut de au răsturnat pre tatăl său.  Noi ne gîndim cum am putea să însuşim aceea ce stă în mîinele norocului şi lăsăm de ne scăpă aceea ce este într-ale noastre.  M-am chinuit de l-am crescut şi l-am scos din toată nevoiea-i, şi acum ... parcă văd c-am să remîn fără dînsul!  Se lasă de se răcesc.  Şi zise cel împărat cătră ea: nu grăi aşa,
      ce mai bine te pleacă Domnedzeului mieu şi închină-te lui, de  face-te-voiu domnă şi împărăteasă spre toate casele mele  Mulţi scriitori ... au scris rîndul şi povestea ţărilor de au lăsat izvod pre urmă şi bune şi rele.  Au strînsu ... acel mohor de şau scos sărăcimea foamea, că să făcusă foamete în ţară.  Şi-l întoarce  cu blăndeţe de-l face ... bun. Precum să să ştie că ... m-am însurat de mi-am luat soţie pre leage şi m-au cununat  M-au înşalat pe mine de le-am dat marfă pe credinţă  C-o vorbă Creatorul, într-un ceas trist, neplăcut Din seminţele lui Haos, ... lume-a zis de s-a născut. Prin ademenirele voastre o faceţi de îşi calcă datoriile sale Şi acela, el ştie ce face, ce drege, de-mi aduce din cînd în cînd, aşa, cîte puţine sălăţi S-au dat peste cap de s-au făcut un păun.  Badiul meu ... Nu mi-ai făcut tu ceva, De nu te mai pot uita.          Că ... acolo  iaste ... şi ţivlete şi ţipete ... de a nu le putearea spune  Fu un cutremur mare şi străjerii să spăriară de fugiră.  Cît mi-i leagea Ta, Doamne, … dragă, De mă-nvăţ cu dînsa dzua întreagă.  Şi aşa cuprinsăse tot ţinutul Cernăuţilor, de-l ţinea şi altă treabă nu avea.  Ci aşa au fost plăcut înaintea stăpînului Dumnezeu şi au luminat pre Măria Ta ... de mi s-au făcut mutare dintr-un scaun într-altul.  Biiata   mumă-ta ajunsease de ea singură îşBii spăla cămăşile  Am ... un arţag ... de cam cert din gură.  Sunt oameni cu cap, n-avem ce zice, procopsiţi de n-au cum mai fi, harnici.  Am prins pe Sinziana ... şi, prin vrăjirea soţiei mele, Promoroaca, am schimbat-o la faţă de samănă acum întocmai cu împărăteasa noastră cea fugară.  A dat în ţara aceea o foamete grozavă, de se potopeau oamenii şi nimene nu se pricepe ci să facă.  Şi străinul te tot paşte, De nu te
      mai poţi cunoaşte.  Nevasta lui s-a desprins cu dînsul, de nu-i mai era acum aşa urît.  Ele … furau de stingeau.   Se zăpăci pînă într-atîta, de nu ştiu deocamdată să zică nici două boabe legănate.  Cînta de rupea pămîntul.  Restul grădinii e numai tufişuri dese ... în care primăvara cîntă privighetorile de e o frumuseţă.  Am să fac o anchetă de să mă pomenească satele astea ... şi pe lumea cealaltă.  Baba Mătrăgună era ... harnică de n-o întrecea nimeni.   Mircea izbucneşte în plîns de i se scutură ghiozdanul în spate.  E o zăpadă, afară, de-a mai mare dragul.  Mănîncă de se istoveşte, cît îi dai.  Mă, da’ frumoasă fată! ... frumoasă de pică!  Străină-s, Doamne, străină, De nici apa nu      m-alină.  Au încremenit de nu mai ştia ce au zis.  Pilatu ... chemă vătahul, întrebă el, de ... au murit  Giudeţul are puteare să socotească foarte, de vor fi mărturiile întregi şi adevărate şi foarte bune.  Domnul înţălege cine ce gîndeşte, de cugetă bine.  Eu sînt cel dentîiu ... şi vei vedea şi cu socoteală de iaste adevărat aceasta.  Să-i întrebaţi pre dînşii de ştiu ... poruncile dintru aciastă cărţulie  De      s-au copt  se poate cunoaşte  Apelaţiia ce face cineva cerînd ca să fie şi alţi rînduiţi cu aleagere împreună judecători în cercetarea pricinii nu iaste pentru
      altceva, decît ca să cerceteaze de nu să urmează vreo greşală.  Nu ştiu de este obiceaiu în locul dumneavoastră să se bea întru sănătatea priiatenilor.  Era la îndoială de a-l pute săvîrşi încă după alţi trii ani!  Să îmi spui ... de ai fost ... în acest vas.  Trebuie moaşa să caute bine ca să vază dă este toată.  Şi sărut a tale mîne, şi te-ntreb de poţi ierta.  Uitaţi-vă la el, şi-mi spuneţi de nu-i ticăloşie? întrebă profesorul Marin pe colegi ... Nu-i ticăloşie ... ? S-a şi îmbrăcat în civil!  Şi nu se desluşea de-i ... ziuă, ori cele dintîi întunecimi ale asfinţitului.  Mă întreb de n-ai fost, Doamne, Tu.  Fiindcă nu voiam să ne răsară lacrimile, ne uitam în vorbele lui de nu cuprindeau trebuincioasa ironie.  Toma se uită spre cer, ca să vadă de e tîrziu, dar nu se vedea decît o steluţă palidă.  Te-a întreba de nu mai ştii … vreun leac.  Nu ştiu de m-oi mai întoarce.  Cu-a mele coate eu cerc vremea să văd de se-nmoaie.  Treci la badea peste drum Să cercăm vinul de-i bun.  În bob se cearcă fetelor de au să se mărite, flecăilor de au să se însoare.  Pilatu se miră de însă au murit.  Şi adevărat mi se pare că n-or fi alţi oameni în lume ... a avea atîta dragoste cătră craiul lor, cît de le-ar fi zis cineva tuturor să moară pentru folosul craiului lor, toţi pe loc ar fi murit.
       Şi stă aceasta în voia giudeţului, să legiuiască de va fi cu măsură sau de nu va fi vătămătura.  Şi şi-au chiemat toate slugile, ...  şi-au împărţit toate averea lor, şi le-au dzis: de a peri, să fie averea aceea a lor; iar de nu va peri, să i-o de iarăş înapoi.  Azvîrlii vasu ca să mă joc cu el şi să vedem, de te sperii tu sau ba.  Puiule, Secuiule! Na! te du pe ceea lume ... Spue-ţi morţii din mormînt De sînt om sau de nu sînt!  În sicriu ... Niciun zgomot, nicio grijă; Viermii nu te mai întreabă de-ai fost aur, de-ai fost schijă.  Nu se simţia de-i mort sau treaz.  Să caut de sunt adevărate sau nu.  Drag mi-e bădiţa, ori ba? ... De mi-i drag, de nu mi-i drag, Nu pociu spune peste sat.  de care, Şi întraceasta dzi iaste praznicul şi sărbătoarea noastră aceia de caria prorocii ... au prorocit.  De care   să laudă Moisi ... că s-au aflat credincios în toată casa lui Dumnezeu.  Scaunul împărăţiei tatălui meu erea acolo unde este balta aceea, de care mă întrebaş.  Convingerea minţii noastre se întemeiază pe conştiinţa că ideea, de care este să ne convingem, se află cuprinsă în ideile de care suntem convinşi.  El şezu pe o bancă, cu mîinile unite şi lăsate peste genunchi, cu fruntea plecată şi părul risipit peste ea, gîndea lucruri de cari nu-şi da sama.  Drezina fuge din ce în ce mai repede … pe lîngă cantoane de a căror fiinţă n-a bănuit pînă acum.  Orice lucru ... de care-şi aducea aminte că are să se despartă ..., îi pricinuia o durere ascunsă.  Vasăzică d-ta eşti Felix de care ne-a vorbit atîta domnişoara Otilia.  de cît, Îşi aducea aminte uneori, de cîte i-au spus că au pătimit unii şi alţii.  Să-l întreb ... Şi de cîte-oi avea parte.  cît de  ce de, Cari Dumnedzeu ştii ce di greu era pi ţară.  Acel ofiţer au venit ... ca să vază ce de oaste este.  Forte tare îmi estă conoscut cît de nepotinciosă sîntu.  Cercaţi şi veţi pricepe cît de dulce este familiei şi următorilor aducerea-aminte despre strămoşii săi.  Să-i pot arăta cît de mult îl iubesc.  de ce,  Ştia amu şi se învăţă, de ce se chinuia.  Să aveţ nedeajde pre noi ... întru tot vom nevoi să vă dăm ştere de ce vom şti  De ce-i întreba ei, dracii răspundea.  Ce-şi ţîne giurămîntul Şi nu-şi schimbă cuvîntul Cătră soţ de ce dzice.  Înţălegînd turcii de ce se lucrează în Moldova, cum au luat pe Duca-Vodă leşii, au pus domnu pe Dimitraşco Catacozino.  Ş-au luat mult bir auzind Grigorie-Vodă de ce s-au întîmplat lui Andoni, nu putem arăta cătă grijă avea Domnul, triimeţindu-i multe peşchişuri şi bani  Luîndu-şi seama de ce făcu pentru venirea tătîne-său.  Nu ştie de ce să se apuce.  Ce să văd? bietul Bibi era în spasmele agoniei. Oh! nu-ţi poţi face o idee de ce am cercat!  Iată de ce talente avem noi trebuinţă.  Muierea, Cînd dormea, tăindu-i părul, ia luat toată puterea ..., Ca dovadă de ce suflet stă în piepţii unei rochii.  Cînd ne vom revedea, îţi voi explica de ce şi cum n-am putut merge să-ţi văd familia la Sinaia.  Mă uitam la el şi mă gîndeam: de ce o fi rămas căpitan pînă la o vîrstă aşa ... înaintată?  Nu mă întrebam de ce voiam să-mi chinui copilul.  Nimeni nu-şi închipuia de ce boierul se legase aşa ... strîns cu un răzăş.  Drept să vă spui ... nu prea văz dă ce e nevoie.  Şi să-ntrebe de ce zac.  de cum,  După ce tată-său o vădzu gata ... îi dete poveţile părinteşti de cum să se poarte, cum să facă ca să nu se descopere că e fată.  cum de,  Sămînţa ta aşa vîrtos voi înmulţi, cum de mulţie nu se vor putea număra.  de unde, Că năravul vracilor iaste întîi să întreabe pre bolnavul ... de unde-i iaste rădăcina boaliei şi a dureriei.  Dar povaţa mea, nu ştiu dă unde, Iarăşi stete înainte-mi.  Mult mă gîndesc în mintea mea de unde ai atîta putere.  Mă întrebi de unde sunt banii?  Atunce se tîmplă de fu cutremur mare, cît se răsipiia besearecile.  Era de lăcuia în Erusalim un om, anume Lazar.  Cela ce va răni pre altul ... sau va fi făcut altă ceva împrotiva ranei, au va fi măncat, sau băut, şi să va fi obrintit şi dentr-acia i să va fi tîmplat de va fi murit, cela ce l-au rănit nu să va certa ca un ucigătoriu, ce mai puţin.  Nărocul ţărîi că s-au tîmplat atunce de au venit Neculai-Vodă.  Luminatul domn ... avînd prepus pentru nişte lucruri, ce le-au adus întîmplările vremii de s-au făcut.  Întunecarea ... soarelui să face cînd luna încungiură pămîntul şi să întîmplă de să pune între soare şi între pămînt.  După puţină vreme se întîmplă de rămasă fiul meu văduv.  Pentru ce  n-ai jucat rolul? – S-au întîmplat de m-am îmbolnăvit!  Agapiţa, după mai multe mustrări ... şi mai multe făgăduinţe ce îi dete, nu ştiu cum se întîmplă de căzu iar în ispită.  Cînd fu de se sculară uriaşii sau novacii cu răsmiriţă asupra zeilor. Atunci ... omorî o mare mulţime.  Se întîmplă uneori de seacă bălţile.  Pîn-eram de nu iubeam, Unde mă culcam dormeam.  Dar al vostru împărat Tot mergînd pe la vînat Într-o seară     s-a-ntîmplat Pe la noi d-a înnoptat.  
       Vru ... Dumnedzău de să pogorî din ceriu pre pămînt.  Lui Avraam i-au datu-i DLuumnmăădzău pre lume, Şi în ceriu de să slăveaşte cinstitul lui nume.  Binevoi Dumnezeu dă dăzlegă sterpiciunea Annei şi născu prin făgăduinţă.  I-a dat Dumnezeu în gînd de a pus în boloboc, împreună cu dînsa, pe junele cu care ea s-a însoţit mai pe urmă.  A dat Dumnezeu de nu petrecem Sfîntu-Vasile singuri.  Şi dzise  cu rrane se-lu întreabe elu de se înţeleagă dereptu care vină aşa strigă spr-insu.  Se leapădă den nedereptate, de face dereptate.  Să avemu răbdare de se ne rugăm căndu vremu cădea  Pre Tine am de mi-eşti nădeajde.  El rugă pe Caragea de îl onoră cu rangul  Îl ajută pe om de se îmbogăţeşte.    Dedu lui şi ucenicilor lui, de să tipărească această carte.  Nu trimease Dumnezeu fiiul Său întru lumea de să judece lumea, ce să mîntuiască lumea.  Şi dzise arhaghel: aceşte săntu ceia ce nu se-u sculat sfănta duminecă ... de să meargă la beserecă, ce-u dzăcut ca şi morţii  Cînd vor avea neşte soţii bani împreună şi-i vor da la unul de să li-i ţie şi el va cheltui acei bani ... pre acesta să-l gonească.  Doamne, numele Tău să vesteaşte ... de să pomeneaşte.  SSăă fie volnic cu această carte a Domnii Mealfee dă să oprească pre tot omul ..., vericine cu ce ar fi  Se răpezi asupra lupului cu paloşul în mînă de să-l facă mici fărîmi.  Am să fac o anchetă de să mă pomenească satele astea … şi pe lumea cealaltă.  Şi el mi-l fierbea Pîn-oasele cădea Jos cazanul da De să răcorea.  Aş zbura lesne De-aş departa-mă La păduri dease ... Dumnedzău Sfinte, ş-aş aştepta-Te.  Face-m-aş privighetoare, De-aş cînta noaptea-n răcoare Doina cea dismierdătoare!  de care Lucrul acela de carele el mult înseta.  Acel de care norocul avu grijă.  Gorică Pirgu n-ar fi făcut niciodată parte, dacă n-ar fi fost tovarăşul nedespărţit al lui Paşadia, de care aveam o evlavie nemărginită.  Aide să-ţi dau eu vacă ..., de care ţi-a plăcea.  de cît  de ce, Oamenii ... să roagă de ce nu le iaste  I-ai dat ce-i pofteaşte inima şi-i ceare De cîte să roagă.  de cine,  Du-te, du-te, n-ai mai fi, Dragă băieţele, Să n-am de cine dori.  De cine mi-i mie dor, Departe-i depărtişor.  De cine doru se leagă Nu este    cum de, Sfat făcură farisei(i) pre Isus, cum de El să-l piarză.  Se luară  bieţii ciobani cum de ... să dea ei peste o aşa pagubă.  M-am apucat de-am scos această cinstită carte ... grecească pre această limbă Va sudui la vreamea ceaia cînd să va apuca de să fie ispravnic.  Şi întorcîndu-s-înapoi Ştefan-Vodă, s-au apucat de au făcut Mănăstirea Voroneţul.  M-am apucat şi eu ... de am săpat şanţ şi am adus bolovani  Îl văzu unde să pleca în jos, şi grăbind îl apucă de-l pogorî tîrîş.  Romînii crezînd a-şi asigura libertatea ..., se puneau de ucideau pe aristocraţi.  Se apucă de le grijeşte bine.  Se puse de mulse epele.  Cu învoirea lui Belciug, învăţătorul s-a apucat de şi-a zidit o casă proprie pe locul bisericii.  Ouşoare că scotea şi-ncepu de le-mpărţea.  Apucă de să rade.  S-a apucat de a aşezat prin casă.  Şezînd Făt-Frumos cu fata ... începură de-şi schimbară inelele.  Mîna pe jugani punea, Căpestrele le-aşeza El pe unu-ncăleca Ş-apuca de pribegia.  Priveşte, eaca focul se mîntuie în vatră, Candela se sfîrşeşte, puţin de nu   s-a stins.  Dracii ies afară din ieaz cîtă frunză şi iearbă! Oleacă numai, de nu s-a răsipit bolta ceriului.  
       Şi răpită fu corabiia de nu putea se protivească-se văntului. Deaderă-se şi purrtaţi eramu şi currsemu pre lîngă un ostrovu.  Au pare-ne noao că ne mai adaugem noi avuţiia au marha, de ne nevoim aşa şi pre Dumnezeu uităm.  Dimitrie, această nedeajde am nedejduit eu ... de te-am pus într-aceasta cinste: să ne cinsteşti.  Pentru aceaia dară nu iaste minune ... de m-au rînduit şi pre mine Dumnezeu şi m-au pus, om mic fiind şi smerit, păstor mic, la mică turmă, la dumneavoastră.  Dumnezău ... avea bune şi înţălepte măsuri, de au lăsat pe toţi ... să să înece.  Muierea împărăteasa mea îmi face mare strîmbătate de nu mă iubeşte şi are alt ibovnic.  Calul tău ... precum văz, procunoştinţă are, De să opreaşte aşa-n loc şi nu-ţi dă ascultare.  Dar vai, un chip aievea nu eşti, astfel de treci Şi umbra ta se pierde în veci.  Se vede că tot mai ai ... noroc, de-ai nimerit tocmai la mine.  A făcut un păcat de a calcat pe moşia slutului.  Fii liniştită, toate vor merge bine. Numai spune, mă rog, doamnă, primarele nostru e bolnav, de nu se arată. Cîţi blestemă de-a nu te fi putut uita.  Poftiţi şi şedeţi la noi dacă aţi ostenit de-aţi venit.  Se temea  de să nu se scoale.  Pare-mi oricînd foarte bine, De se tîmplă oarecine, Să-mi grăiască cu blîndeaţe.  ţinea drumul mai lung, te miră de nu rămînea cu gîtul strîmb  Iară de văm fi fără credinţă ... şi ne văm pururea tăvăli în necurăţie ... atunce înşine rădicăm noi mîniia lu Dumnezeu spre noi.  Că de aşi priceape că haina ... ştie gîndul mieu, în foc o aş băga-o.  De-au domnit mişeii, veni-i-va osîndă.  De vor năzui aiurea vor peri.  Că nu era mult acmu, De-ar hi năvălit moscalii, cum purcesese, niciun iniceriu nu ar fi rămas.  Şi de să va face vreun lucru în silă cătră Haricliia, mă vei vedea omorît mai înainte.  De te vei folosi ceva cu această învăţătură, aceasta va fi bucuria mea.  Într-alt chip de va urma, atunce ... înşălătoru să se numiască  De vei lua aminte vei afla că au grăit.  Şi de nu vor fi adevărate toate zisele mele, atunci mă mulţumesc a fi socotit ... flecar.  Bărbatul iar îi zice: De îţi voi spune, soro, îmi primejduieşte viaţa.  De gîndeai că a iubi este lucru uşurel ... Mult te greşeai, draga mea.  Ear de n-a vrea ca să vie,  Dare-ar Duhul necurat Să fie-n veci fărmecat.  Aş fi ferice, de-aş fi încă o dată În patria-mi iubită.  De nu s-ar fi înduplecat, lupul nu i-ar fi mîncat!  Bine ai venit, că de mai întîrziai şi eu mă prăpădeam.  Vătaf puturos, de ne mînînci pîinea ... o să te tăiem.  De-aş şti că m-aş mîntui Ziua, noaptea-aş tot hori.  Şi anu întîi oameni scoase  Domnul şi de nu fură în credinţă Elu-i pierdu  De va fi cel rănit mîncat niscare bucate greale ... De va fi îmblat în soare, sau în vînt la răceală, atunce nu-i i moartea  D-o fi să pei ..., La moartea mea ochi-ţi vor lăcrăma Să amu bogatului de nu i-e lesne şi pre iuşor a întra întru ea  dară camatnicul cum va intra?  Deci de-au ţinut Măriea Sa leagea, fiind domn legei, dară cu cît mai vîrtos să cade noao a ţinea leagea lui Dumnedzău?  Şi de are Ptolemeu împăratul Eghipetului mai mare laudă, care au tălmăcit Sfînta Scriptură den limba ovreiască spre cea elinească, ... cu cît mai vîrtos Măriia Ta eşti vreadnic.  De crezi în poesie, ... Crede-n amorul meu.  De nu există sufleteşte nici Tofana, nici Crina, ... cu atît mai puţin există Castriş, un tînăr bogat, care, hotărîndu-se să ia în căsătorie pe Tofana, ... e refuzat.  Ce ţi-e mare de fugişi şi tu, Iordane, că te întorseşi înderetu?  Răspunse Pavelu şi dzise: „Ce faceţi plîngîndu de-mi frîngeţi înrema”.  Ce-au greşit acesta sau părinţii lui de-au născut orb?  Şi iară zise Abimeleg lui Avraam: ce ai văzut, de ai făcut aceasta?  Ce folos e lor deaca popa grăiaşte ... sîrbeşte, de nu înţeleg, sau pre altă limbă  Ce poate fi omul de-l aduci aminte? De cerci pentru dînsul folos înainte?  Ce socoteală ai tu de zici că nu sînt frumoasă  Ce ai, nene Terinte, de eşti ... posomorît?   Ce-ai păţit, unchiaşule, de încaleci pe mine?  Dar voi ce dracul de vă miraţi aşa? Dar cine eşti tu, zise Ivan cam sborşit, de te lauzi, că ştii toate?  Ce ai la sufletul tău de eşti tot fără chef şi mîhnit?  Ce suntem noi, argaţi, de ne vorbeşti astfel?  Ce sînge curge oare în vinele micului burghez, de-l face indolent ca o mlaştină?  Da ce-i cu tine, omule, de te-ai întors aşa devreme?  Vai, mîndruţă, … Ce tot faci de nu scrii carte?  Ce mai drege ... în grădină, de nu vine?  Ce-am făcut de-am zăbovit şi mi-am pus puica-n pămînt.  Părinte, cum se face de eşti aşa de gras şi voinic?  Şî pă Mihu întrăba: «Ce bai Mihu de tăt strîž»?  Cine pe tin’ te-a adus Şi în calea mea te-a pus, De îmi calci livezile Şi-mi trînteşti rogoazele?  Cine a fost pricina de i-a surpat într-un minut fericirea?  Dar ce-i pricina de eşti vesel?  Ia spune-mi, flăcăule, ce este cauza de cîntă pasărea măiastră cum pui tu piciorul în biserică?  alegînd de Cine va ocoli locul acela unde să cade să plătească vamă ... alegînd de-are fi cu ştirea vameşilor, iară într-alt chip de va lăsa drumul cel mare, tot negoţul ca să-ş piarză.  El sîngur iaste vinovat morţii-şi; alegînd de va fi rana  .  Şi la Isaia zice: De veţi asculta pre mine, dulceaţa pămîntului mînca-veţi!  De veri se cunoşti ce iaste Dumnedzău şi cum iaste a i se închina Lui, ascultă şi ia aminte.  De veri să hii desăvîrşit, … vino în urma Mea şi veri avea visteriu în ceriu.  De voi fi eu om mare, te voi face ... mai mare în Chipru, giudecătoriu.  De voi scăpa viu, Făgăduiesc cu chizeşluire pace statornică.  De ar voi, poate să să povăţuiască.  De se va putea împăca cu Poarta iarăşi, îl vor primi … prinţ. De ar fi avut craiul sfatul mieu înaintea lui, tu nu ai fi pierdut judecata.  De ar socoti omul sfîrşitul lui ... cu adevărat ar vedea cum îl cutremură faptele lui.  Deci, de-i adevărat graiul tău, Ian jură-te pe Dumnezieu! „Iha: zieu!”  De am auzit bine, ceasul cel după urmă a bătut pentru mine.  De voiţi, eu vă voi arăta.  Zice: De-ţi este ţie slugă credincioasă, să-ţi fie ţie ca sufletul tău.  De-i vre, îndată poţi.  De aş fi în locul dumitale, aş căuta s-o mîngăi.  Mîne vei pune işlicul în cap şi, de va vrea Dumnezeu cu tine, nu va trece mult şi vei avea moşii, ţigani şi averi nenumărate.  Filozof de-aş fi – simţirea-mi ar fi vecinic la aman!  De-ar avea codrul ista gură să spuie cîte a văzut, cumplită pătăranie ne-ar mai auzi urechile.  El rugîndu-se, se făgădui lui Sfîntul Nicolae, ... hramul acelei biserici, să-i ridice o monastire pre numele lui, de-l va mîntui; ceea ce şi făcu.  De-ai chibzui puţin, ai vedea că eu n-am nici o putere.  De-aş putea să-ţi arăt, într-o dimineaţă, spînzurătorile iadului, … ispita care te bîntuieşte ar pieri.  Măria Ta, de porunceşti, pun tunurile să tragă.
       De-om primi apă din plin, poate să ne vie ceea ce nădăjduim noi.  Şi de n-au murit, apoi trăiesc încă şi acum.  Hai să vii cu mine, De vei să fii bine!  Te-oi lua ... De mi-ei isprăvi: Pod pe Marea Neagră.  Putem, numai de vom vrea.  Am multe de mi s-ar ţinea în seamă ... numai le las şi zic că am cheltuit ca la o casă a mea.  Din ce oraş eşti? El zise: Dintr-acesta sînt, de iaste acesta Efesul.  Cel mai puternic poate face rău şi violenţie numai de va vrea.  Poamele sînt cea mai bună şi mai sănătoasă bucată la oameni, de le vei mînca bine coapte.  În apă limpede, de va fi cu putinţă … să se speale  De era îndestul să gîndim numai, pentru ce am priimit şi darul vorbirei?  Vie atunci cineva să-ţi ceară socoteala despre mijloacele prin care ai dobîndit toate acestea. Vie, de va putea!  Ce ... cavaleri plăcuţi se uita la dumneavoastră, de nu v-ar deochia.  Cartea ta într-adevăr minunată este! numai de n-ar ameţi mintea.  Voi adormi ... de nu m-aş trezi numai iar.  Eu sunt Sfînta Miercuri, de-i fi auzit de numele mieu.  Atunci şi cafenelele erau pustii şi numai prin căsuţe de se mai afla ceva veselie.  Inutil să adaug că voi face totul pentru a evita orice declaraţiune de va fi posibil şi a ne menţine intacţi pe poziţiunea din 1920, păstrată cu atîta grijă.  Să vină de vor alţii ca să-nceapă A pescui.  Soţie ... De vrei să mă iei Mă scoate din stîncă.  Că ce-oi avea tot voi da Sufletul de-mi veţi lăsa!  Cîte ştiu! De-aş şti carte să te scriu.  Un bolnav  patr-înşi ca pre un mort; nice leac puteare sau tărie întru sine n-avea, de nu-l vrea purta semenţiile lui.  Niciodată nu să poate a fi despărţiţi cei prea iubiţi, de nu-i va popri vreo pricină întristătoare.  Oamenii cei rei şi nemicii noştri de nu s-ar opri şi ţinea în frîu, ne-ar bate.  Sătano, de nu mi-ai fi părinte şi de n-aş fi întîi născută ţie … Aş grăi cu tine almintre doară.  De nu era doamna Maria, negreşit aşi fi murit.  Eu nu aş putea vorovi de nu aş fi auzit niciodată.  Nici sigur monarhul cel ce dă vredniciile nu este nobil de nu va fi virtuos.  Trei la o masă n-au nici un haz de nu va fi şi ... al patrulea.  Să nu care cumva să le găteşti plocon că nu primesc dînşii, dă nu ţeor da ţie dar.  Crezi că te-aş fi ales discipol al meu, de nu te ştiam vrednic şi adînc?  Dormeai tu mult şi bine, Harap-Alb, de nu eram eu.  Şi domnesc şi ... astăzi de n-or fi murit.  De roua n-ar fi-n lume, pămîntu-ar fi pustie.  Îi dase ceasul rău în drum! De nu-mi ieşea atunci din casă, ... Că l-aş avea băiat şiacum! Aşa … mi l-a-nghiţit pămîntul.  E vai şi amar … de nu asculţi.  Energia de va fi singură, atunci caracterul este mai mult aspru.  Dar de-i umbra ei aceea – atunci Ea un înger este.  Mătuşă, de mi-i face acest bine, atunci să ştii că ai să ai mult bine. De se sfiiască-se şi smentească-se toţi vrăjmaşii miei; întoarcă-se şi ruşireadze-se foarte curundu.  Să neştine da-ş-va banii la priiatnicul său a ţinea, sau atare vase, şi din casa acestuia le vor fura şi de vor afla furul … să plătească.  De iaste mirean să guste atunce sîmbătă şi duminică.  De n-ai avea pre ce cunoaşte, puteare-ai să te îndoieşti.  Gîndi că de va merge la turci … să nu care cumva să şi piară.  Iară de să va prinde supt biruinţa Cameniţei, să va certa.  O, ce ursire, de nu veţi face pace, ce veţi face?    Dè scăpa viu, mîne, poimîni el ne omoară pe toţi.  La îngroparea morţilor … de se face îngroparea în vreamea şcoalei, nice învăţătoriul a merge, nici şcolarii a trimite să nu cuteze.  De aveţi lipsă a înmuguri pre căldura cea mai mare a soarelui foarte bine e a spînzura o frunză deasupra mugurului.  De va fi acoperită  nu va putea încolţi.  De ar întreba cineva ce este întrînseca fiinţă a trupurilor, eu aş răspunde că nu ştiu.  Aşadar, de nu eşti încă fericit, cine te opreşte … a fi Şi tu ai fi făcut aceasta pentru mine, de m-aş fi aflat în starea voastră.  De vom vedea altă pildă mai mare decît aceea ce am văzut … să ne întoarcem.  Sinul tău să-l răcorim, Şi de este se murim, Lîngă tine se perim!  Numărul adepţilor lui  de va fi fost vreodată mai mare, astăzi desigur scade pe zi ce merge.  De mi-i da o sărutare Nime-n lume n-a s-o ştie Căci va fi sub pălărie.  De ar şti omul ce-ar păţi, dinainte s-ar păzi.  Să se facă muiere de va fi bărbat.  De-o fi murit, să-l ierte Dumnezeu!  Că dacă pui cămaşa la uscat n-o mai găseşti, de nu stai lîngă ea.  Juraţi, de ştiţi, pe cruce Copila s-au măritat, De să mărita-n alt sat Nu era nici un banat.  De m-a lua                cine-m-place, Verde cunună mi-oi face.  Iară de va fi tată cu fata sa sau feciorul cu mumă-sa  post 15 ai, noi dăm 5 ai.  Cela ce … va ascunde lucru … furat, de să va găsi, … să va certa după voia giudeţului.  Iar de va muri şi muerea … atunci moştenitorii ei … să aibă a-şi cere acea dreaptă moştenire a zestrei ei.  De să va vinde lucrul la mezat pentru datorie … atunci să ia săvîrşire vînzarea.  De va fi somă mai mică … vor lua fieştecare pe jumătate.  De-aş avea aripi ... aş zbura lesne.  Ba înţăleaptă  di n-ar nebuni pre niminea înţălepciune ta  Măcară de s-ar îndrepta căile mele, ca să păzesc direptăţile Tale.  Iar te-ai cufundat în stele Şi în nori şi-n ceruri nalte? De nu m-ai uita încalte, Sufletul vieţei mele.  Lapte, brînză, unt şi ouă de-am putea sclipui să ducem în tîrg.  Urcă-te, leică, într-un copaciu mare şi te uită în toate părţile, doară de vei vedea ceva aşa care să semene a sat.  Ah! de-ar sufla o vijelie În valuri  s-aflu un mormînt.  De nu ţi i-oi da eu pe brazdă, să nu-mi zici pe nume.  Numai de s-ar grăbi, să nu fie prea tîrziu.  Şi păleşte spaima ca un dor De s-ar ivi acum un zburător!  De-ar fi ce gîndesc eu! adăogi el, c-un suspin.   S-a luat Maria mai întîi cu binele pe lîngă Ion, doar de-o scoate banii.  De n-ar trebui s-aşteptăm … spuse careva.  De-ar veni o dată noaptea, să se roage bătrîna.  Hai c-am găsit ... o basnă, doar d-om cîştiga ceva.    De ni s-ar dezlega sterpia!  Doar Dumnedzău di a faci milă.  O! De  ne-am vedea o dată scăpaţi! De-aş cînta, ziua, la soare, Doina! O! de-ar fi înmărmurit astfel.  De-ar crăpa o dată să crape şi harabagiul care v-au adus.  Doar de or găsi puiu cu norocu … în cuib.  De-ai fi văzut cum au jucat copilele! O, de s-ar face-o dată primăvară!  Of, baremi de-am scăpa mai repede!  Măcar de     n-ar fi o prevestire!  De-ar şti stejarul ghinda cui slujeşte.  Ia uite ce vreme! ... Numai de nu i s-ar fi întîmplat ceva; … oare unde-a fi?  Codrule, frunză rotundă, De mi-ai da puţină umbră!    De vor vrea arhiereii şi bătrînii omeneşti şi cărtularii să înţeleagă putearea Lui şi slava Lui … şi să se închine Lui, şi iară, de nu vor vrea să înţeleagă, şi mai mare osîndă să fie lor.  De-i va fi giuruit şi alţii, piiarde-ş-va viaţa; iară de nu-i va fi giuruit altă nemică, atunci să va certa după voia giudeţului.  De am viclenit pre Măria Ta ... să fiu eu sub legătura afurisaniei; ear de nu, să fie cei ce au grăit rău.  Aşa vă zice Alexandru împărat să vă închinaţi lui … iară de nu vă veţi închina ..., voi ve veţi închina după pagubă.  De-o fi ca ei să se stingă, se vor stinge şi cu noi şi fără noi – de nu, nu.   De-i isbuti  eară de nu, au mai păţit şi alţi voinici ca tine.  De am putea nemeri la vremea aceea, tocmai bine ar fi; de nu, cine ştie cît avem a zăbovi.  Pont-Neuf e barat cu tunuri. Hai, mai repede, că de nu, totul e pierdut.  Simioane, s-asculţi bine şi să bagi în cap, că de nu, unde-ţi stă tidva au să-ţi stea picioarele!  Albinuţa gava Încunjură dumbrava De are unde, se bagă; De nu, şeade şi rabdă De-o fi una, de-o fi alta … Ce e scris şi pentru noi, Bucuroşi le-om duce toate. Vin la mama De m-a da, de nu m-a da, Peste noapte mi-i fura.  De nu ar fi stăpînire, ar fi ţara întru o neîncetată turburare şi nepăciuire.  De ar fi pămîntul lat, ar trebui se aibă undeva margini.  Noi credem că de-ar fi lumea pre placul nostru croită, Toate ar fi în unire şi în stare liniştită.  De nu vă veţi supune, în astă noapte cetatea va sălta în nori cu oameni cu tot.  A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti.  Şi de va alege vreo armă din cele împodobite, … să ştie că ea este fată.  Aceasta ne arată ce lipsă mare reprezintă pentru un dicţionar neindicarea precisă a provenienţei cuvintelor; de erau locurile, Marian ar fi observat imediat că, în Banat, corúi sau corui este într-adevăr un nume obişnuit pentru „Falco”.  De va fi strîmb şi ciotos  nici bărbatul nu-i va fi mai  De-ar şti bărbatul cîte ştie satul, pînă-i lumea n-ar ţinea casa.  de care 
       Într-acestea cuvente a Domnului ... arată noaî cărora vom urma şi De carile vom asculta. Auzii o vorbă ..., de care mi se îngrozi trupul.  Lucrul de care te miri în el, îl vei găsi în alţii o sută. Toată această turburare îmi vine dintr-o durere ... de care sufăr.  Va fi o trecere molcomă şi firească de care nu mă tem.  Unde-i o speranţă, de care să mă ţin?  Toate virtuţile şi viciile timpului în care şi naţiunii de care e produsă această literatură sunt fidel esprese în ev. Într-o noapte mă pusese în curentul literaturii germane, de care era încîntat.  Întrebare grea de care se legau multe altele, tot mai încîlcite.  Iorgu e un om de care noi „artistele” avem nevoie.  Nişte şătrari de care nemţii rîd pe sub ochelari.  Mulţumea lui DMumneuzeu pentru binele de care l-a învrednicit.  Un grăunţ  deaca putredzeaşte, primăvara cu puterea lui Dumnedzău răsare şi
      înfloreaşte ... De care lucru pentru mai mare credinţă l-au dat să-l pipăie, să vadză că nu-i altul.  Pieri însă şi Sinan-Paşa, de care foarte mult s-a întristat împăratul.  de la care,  La splină melahonie de la care să scorneşte boală.  Această sfîntă Parascheva era … din părinţi creştini, de la carii s-au usebit spre ceale dumnezeieşti.  Părţile ceale căpetenii în floare sînt părţile ceale născătoare sau roditoare de la care atîrnă rodirea.  Nu se cuvine cineva să rădice viaţa acelora de la care ş-o ţin.  Pănă ce ai ieşi din slujba spînului, de la care ai să tragi încă multe năcazuri.  Are şi conu Mişu trei ... copii de la care aude în fiecare zi ... nostimade copilăreşti.  O şcoală de la care pot învăţa şi alte şcoli.  de cît,  Să vă spui s-aveţi teamă ... De cît bine mi-au făcut şi-mi face.  Şi rîd de cîte-ascult.  Moşneagul fiind foarte amărît de cîte-i spunea baba, chiemă fata.  Amîndoi o să-ţi rămînem foarte recunoscători de cîte ai făcut pentru noi.  Ce-nvaţă dreptatea Şi de cîte grăiaşte Pre nime nu sminteaşte.  cît de,  Uneori se miară însuşi cătu-i de mintios.  Şi cît de mult îmi pare rău Că nu mai sufăr încă!  de ce,  Şi cînd avăm în trup vreo nevoie, noi în toate chipurele cugetăm a întări el. Şi de ce se întristează  noi ne nevoim cum văm face să-l slobozim, să-i dăruim sănătate.  N-are di ce mai domni.  Eu, jupăni, aş tăcea, a nu vorbi  Dară văzînd în cîmp frică, groază şi cu omor, ... Nu poci să nu tac: de ce, că nu văz nici un colţ al lumii să nu fie cu oaste, pe mare şi pe uscat!  Am învins monştrii ce o apărau  tu poţi trimite lucrători, ei n-au de ce piedici să se mai teamă.  Nimeni nu a imputat geometriei, de ce pune în fruntea demonstrărilor ei acea listă  Harap-Alb, îngrijit de ce i s-ar mai putea întîmpla în urmă, mergea tot înainte prin locuri pustii.  Cînd am deschis ochii, m-am speriat de ce-am văzut.  Nu mă mai tem de ce se petrece.  Mult mă minunez eu de ce ies cucoanele sara pe uliţă.  Nu pricepea de ce Ilincăi nu-i place pe dată băiatul acesta.  El un fecioraş avea Şi tot astfel îi zicea: Fecioraş, Gruiuţul meu! Ascultă de ce-ţi zic eu, Se nu cazi la vreun loc reu.  Mă miram de ce slăbiam Şi pricina n-o aflam!  M-a blestemat măicuţa, De ce iam călcat vorba.  Cela ce va svătui să să facă vreo greşală, şi cînd să va căi, ce au făcut ... nu să va certa. De ce daca va faci aceastea toate, ce am dzîs mai sus
      nu să va certa sveatnicul. Hanul alta nu poftea, fără numai ca Racoţi cît mai curînd să răscumpere robii cu banii săi. De ce tare spăriindu-se Rakoţi, mai pre urmă zise ca acela să răscumpere robii, carele au fost pricina mergerei în Polonia.  Aşa să ne nevoim şi noi să alergăm cătr-Însul, cu toată inema şi cu mare credinţă, şi să cearem să ne dezleage den păcate şi, de ce vine spre noi greaţă şi năpăşti, să ne scumpere şi să ne iarte.  De ce o parte a vieţei dumnealor  să o petreacă astfel numai în Bucureşti? ş-apoi trec otarele în streinătate.  De ce nu m-aş legăna, Dacă trece vremea mea!  Să zicem că-i adevărat. De ce-ţi pare bine?  Tu de ce n-ai ţinut dreapta dacă eşti aşa ... meşter?  Să fie dar Iubirea o mască a durerii? Alt chip al ei, cînd poate adoarme şi visează? De ce atunci în mine rămîne pururi trează.  El e mai deştept, mai socotit decît ea, de ce la asta nu s-a gîndit?  de cine,  Arătînd descălecarea ţării de cine-i descălecată şi pe ce vreme au vinit Traian.  Cartea ar putea fi citită de cine ar dori să se documenteze.  de către oricine,  Se înţelege de la sine, de către oricine a aflat ce e fondul principal … în dicţionarul unei limbi.  de cum,  Depinde de cum vedeţi chestiunea.  N-or să te vază ochi-mi trişti ..., De cum zîmbeşti, de cum te mişti.  De cum te zbuciumi, tu te stîngi Şi inima din noi o frîngi.  cum de,    Atunci îi zice zmeul cu asprime şi restit:  „Cum de vorbeşti cu atîta obrăznicie,    numindu-mă duh mut şi viclean?”  În adevăr am zis rîzînd – cum de nu cade trăsnetul să ardă pe nişte asemenea necredincioşi!  Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece? Mă căesc, cum de să nu aflu mai dinainte, ca să-ţi viu întru ajutor.  Se mira ..., cum de-l mai ţine.  Nu ştiu cum de mai pot sta locului.  Dă-ne noă bună semă cum de te-ai păcătuit.  Rău m-ai scos, dragă, din fire ... mult mă mir cum de m-ai scos.  de cumva,  De cumva în vrun loc ar fi mai mulţi poşeşori   care întru sine nu s-ar putea înţăleage ... să trimită un vechil.  Luînd sama de cumva apa acelor îmbe locuri schimbă floarea. De cumva în legea despre reprezentaţiunea imperiului s-ar propune vreo modificaţiune, ... aţi binevoit a vă rezerva ca rezultatele pertractărilor să le propuneţi reprezentanţilor legali ai celorlalte regate şi ţări pentru ca să primiţi ... votul lor.  Dar de cumva adiectivul tot se va lua fără substantiv însemnînd un întreg, atunci se declină ca substantiv.  de unde,  Cu gadinele sălbateci m-am muncit, ce folosu mie aceaea d-unde morţii nu se scoală.  Grijind ... nu numai pentru ceale sufleteşti, de unde singur Dumnedzău cu mîna Sa cea puternică au arătat Măriei Sale spre acesta lucru îndereptătoriu.  Bine, dacă a pierdut biletele, de unde ştie  Aş, de unde să faci tu ... astea ..., că eşti crudă!  Tîlc: mai luminat acum ... coprinde, de unde socotească că aşa să cuvine a să înţeleage  De unde să cunoaşte că unde lipseaşte ea, acolo şi cealealalte toate să lipsască.  De unde nu iaste a ne îndoi că şi fundament ... a fi acelora păreare, carii zic cum că această episcopie au fost a romînilor.  Mai putem însă raţiona, dînd premizei minore forma unei judecăţi particulare, de unde va rezulta şi o concluziune particulară.  Romanticul are un sentiment  acut subiectiv, de unde orgoliul.  De unde şi francheţea judecăţii critice.  de unde nu Le zisă binişor ca să se pogoare, iar de unde nu, deşteaptă pe zmeu. Vei face acestea, de unde nu, vei fi pedepsit. Dar să ştii că, la-ntoarcere, trebuie să găsesc şi copil în casă; de unde nu, pîine şi sare cu mine nu mai mănînci!  C-apoi, de unde nu, îmi voi întoarce armele asupra împăratului.  Care te-oi purta bine, frumos, colea regulat cum ştiu eu, toţi vă duceţi acasă  De unde nu, dracu v-a luat.  
       Ei … grămădesc păcate pre păcate de să spurcă cu rele lucrure  Mărturiseaşte de gice.  a şaptea zi odihni şi le puse leage lor de le dzice.  S-au îndurat Dumnedzău dintru mila Sa de ne-au dăruit ... acest dar  Măriia Sa răspunse de grăi: „Nu iaste bine a lua pîinea cuconilor ş-a o arunca cîinilor”.  Acestea cercînd cu nevoinţă vornicul Ureche, scrie de zice că „nu numai letopiseţul nostru, ce şi cărţi striine am cercat, ca să putem afla adevărul”.  Cela ce va agiuta furului … de-i da niscare lucruri  pre acesta ca pre un fur să-l cearte. Făcîndu-să călcătoriu legii a Moisi, fu osîndit ... cu bun şi dirept giudeţ de s-au răstignit.  Care nu puţintel lucru au făcut Neculai-Vodă atunce, de-u mersu la gazda lui Dumitraşco-Vodă.  Pentru ce am îndatorat casa, de am făcut cele ce am făcut. A slujit la oraş de a fost dascăl la biserică şi cu învăţătura copiilor  Un eclisiarh, ... păzind la Sfîntul Mormînt, de osteniia la aprinderea candelilor.  S-a învrednicit ţara dă a dobîndit domn pămîntean. Am luat îndrăzneală de
      am scris.   Vă făcurăţi pomană de mă lăsarăţi şi pe mine a şedea în casa dumneavoastră.  Ştia că a făcut un păcat de a călcat pe moşia slutului.  Şi te-am botezat Nume de ţi-am pus. Ce stai, bade, cît colea … Da-ndrăzneşte de grăeşte C-a mea inimă voieşte!  Eu-s beteagă de-s mai moartă.  Acest cuvînt ce grăi Hristos de zise: „O, rudă necredincioasă şi întoarsă! Pînă cînd voi fi cu voi, pînă cînd vă voi răbda pre voi?”  Bine au grăit Pavel apostol de-au dzis: „Nime să nu-ş pue nedeajdea într-avuţie nestătătoare”.  Noi greşim de zicem că cutare au fost nenorocit.  Apoi bine face Dumnezău de iconomisăşte acest feliu lucrurile şi nu răsar gata din pămînt.  Apoi despre mine fie oricine ţi-a fi nănaş, dar ştiu c-a nemerit-o bine, de ţ-a pus numele Chirica: pentru că eşti un … vrăbioi închircit.  Vez că tu eşti voinică, fata mea, şi bine ai făcut de ţi-ai luat calul ăsta, căci fără dînsul te-ai fi întors şi tu ca surorile tale.  De s-ar lăţi peste toată lumea, … cu totul s-ar putea boala vărsatului desrădăcina.  De să va pune ceva în mijloc să fac unsprezeace şi nu zeace  De vei îndrepta greşalele tale, de vei înfrîna relele nărăviri, vei trage asupră-ţi dragostea.  Plugul de va fi sprinten, iconomiseşte boii întîi şi al doile face arătura măruntă şi bună la grăpat.  Eu gîndesc, de mi-a ajuta Dumnezeu, pe după amiează, să-ţi pun nora în Pieatra.  Se tămăduesc, de va mînca un purcel. De-mi ajută Precista Eu robuţ nu l-oi lăsa!  de care, Partea militară cîştigă din zi în zi în ochii musulmanilor acea preţuire de care ea este cinstită prin alte ţări ale Europei.  Caută îndarn să calme focul de care este aprins.  Cu tine m-am deprins Să-mpart orice simţire de care sunt cuprins.  A mea iubire e … curată Ca farmecul de care tu eşti împresurată.  
       de unde, Neştine i se pare că iaste ceva, d-unde el nu e nimica.  De unde dormeam în pace, Îmbrăcat m-am pomenit.  Ian priveşte bănărit, de unde eram alif. De unde ceilalţi … se ascundeau prin pivniţi, … Aleodor se ascunse astfel încît fata intră la grije că a să fie biruită.  De unde pînă aci Ana dorea să nu-i întîlnească, acum… voia să alerge după ei.  De unde era iute, mai vîrtos era el datoriu să poarte grijă.  A adus zece căpăţini de zahăr … de unde făgăduise 12 căpăţini.  Vezi să nu paţi şi tu ca simigiul şi de unde, cu drept cuvînt, te aşteptai să fii răsplătit, … să nu capeţi … decît un encomion fluturatic.  De unde pînă atunci mă duceam cu drag la şcoală, am început a umbla huciu-marginea.  
       Derept aceea, de te vei închina mie, ale tale vor fi toate.  Am preţuit oaia cîte un galbăn, şi li-am dat gialepilor pentru Irimie … de am plătit partea lui  Parale 22 dat iar la Bucureşti de au cumpărat ... călţuni Mariei  De vor închina ţara … vor dobîndi privilegiile.  Buruiană … pe care  damele noastre … şi-ar da şi cămaşa de ar cumpăra-o.  Ţi-l dau, stăpînă, de mă laşi, Să te cuprind o dată!  Să nu-mi mînce florile, Că azi-vară n-o plouat, Şi-am plătit de le-am udat.  Den vreamea lui Băsărabă-Vodă şi a lui Dan-Vodă de nu avem istorii cîţi nepoţi ... au domnit, însă avem … alte istorii.  De n-am mătăsuri, am ce pot, Nici bun prea-prea, nici rău.  De n-a diformat, a personalizat însă, … adică a procedat prin metoda impresionismului.  Luna îşi vărsa lumina … albind podelele de păreau unse cu cridă.  Ivan … o ducea tot într-un cîntec, de parcă era toată lumea lui.  Sburau de parcă n-atingeau pămîntul.  Şi baţi toaca de parcă baţi doba,       ca-ntr-o oală spartă.  Cu toate acestea noi  ne-am bucurat De parc-ar fi venit întîia oară.  S-a cîntat şi recitat cu atîta intensitate a emoţiei, de parcă membrii
      cenaclului cîntau şi recitau pentru prima dată.  Şi-aşa cîntă … cu jale, De-ţi pare că lumea piere.  afară de ce,  Am înţeles tot afară de ce a spus la sfîrşit.  aproape de ce,  Sunt aproape de ce mi-am propus. de cît  Cărora trebuiaşte  trebuinţe, de cîtu ne e puterea să slujim trebuinţa lor.  De cît să strică omul nostru cel den afară, adecă trupul, cu atîta să înnoiaşte cel dinlontru, adecă sufletul.  De cît mai mult îl munceaşte, de-atîta mai mult să-ntăriia ceialalţ tot svtiinţii creştini.  Şi cum scăpă, de cît îi scăpărau picioarele, aşa fuguliţă.  de ce, Şi … elu şi în focu-lu aruncă şi în apă, să piarză elu. Ce de ce poţi, ajută noao.  Să mă slujească şi să mă pomenească … de ce va trebui, aşa am lăsatu eu cu sufletul miu la moartea mea  Cela ce va svătui pre ucigătoriu să nu facă ucidere, iar cînd să va afla acolo …, unde să va face uciderea, nu va nevoi di ce va putea, să-i desparţă să nu să facă ucidere, acela să să cearte tocma ca şi cela ce va fi făcut uciderea.  Carii cu multă cinste cinstiră pre noi, şi purcezînd ne pusără de ce ne trebiia.  Le da tot … de ce li trebuia.  Tot am vrut eu să mă duc Unde-i plată şi nu-i lucru Şi-mi plăteşte de ce mînc.  de ce, Ce iaste mai vîrtosu de ce e să fie.  Mai mult de ce vă să vine voaă nu luareţi.  E noi-l urîm şi zăcem leaneş, de ce ară trebui a-i mulţemi şi a ne ispovedi lui.  de cum  de precum,  Făţarnic amu iaste acela ce, de cum i-e obrazul, elu-l strămutează într-alt chip.  Iarră moşiul cu nepotul îşi sîntu a doa stepenă de cumu a fost stepena naştireei.  Să nu paţă mai rău de cum au păţit Iliaşu-Vodă cu frati-său Ştefan-Vodă.  Nu va putea să şuvăiască, să nu plătească ş-alt preţ de cum vor preţui acel lucru.  A doasprădzeace pricină ce îndeamnă pre giudeţ să înmicşureadze certarea celui vinovat, de cum scriu pravilele, iaste ruda cea aleasă, ce să dzice boieriia.  Să nu dea apoi mai multu de precum or lua.  Orcare vameş … făcîndu-le multă asupreală  şi luîndu-le mai mult de cum au fost obiceaiul. Acesta da îndoit di cum da Gligorie-Vodă.  Alte multe lucruri le povestesc mulţi într-alt chip de cum sînt.  Nu îngrozi pre cineva niciodată că vei să-l pedepseşti mai cumplit de cum îi iaste vina.  De cum se poate, te rog mult ... să nu refuzi rugarea mea   Cartea întăi, de precum însuşi şi  însemnează pe această ultimă notă, a fost scrisă la Paris.  Sunt mai înţelept de cum arăt.  Fiul a făcut altfel de cum făcuse tatăl. Putea să şi-l închipuiască altfel de cum îl cunoscuse.  Lasă-l, domnişoară Nevăstuică! … Poate întrebările lui sunt mai cuminţi decît ce credem noi şi de cum par.  Acuma s-au fost răzbunat ţiganca asupra împărătesei, poate şi mai aspru încă de cum credea.  Am să-i fac podul altcum de cum a poftit.  De cum să mă lauzi, ci încă m-ai defăimat.  A ajuns împărăteasă mîndră,  nu era alta aşa ca ea nici între zîne, de cum între oameni.  Şi atunci făcură tocitori de aduna rodurile.  SufleStet, cunoşte-ţi trupul tău de ai eşit, destoinic eşti şi iară te vei întoarce în trupul tău  Şi porunci să nu iasă din ceata featelor, ce să stea în besearică cu featele, unde li-i locul lor de stau.  Ei în Ţara Frîncească să duc, şi acolo ştiinţele învăţînd, unii ca să folosească rodul lor cevaşi, înapoi să întorc şi pe alţii învaţă şi pînă astăzi pe alocurea să vede că au cîte o şcolişoară de învaţă.  Făcînd cercetare, m-am pliroforisit cu jăluitorii aceştiia, aflîndu-să doisprezece la număr, cu prăvălii dă lucra meşteşugul croitoriii  Mulţi durară, după vremuri, peste Dunăre vr-un pod, De-au trecut cu spaima lumii şi ... norod Şi dădui   cărăruşă De mergea la rai în uşă.   În oraş în Bucureşti, L-ale case mari domneşti De se văd în Stoeneşti, Mîndră masă e întinsă.  Trei praznice au iudeii ... al doilea praznic, ... în luna lu prieru, de pomeniia cîndu le se deade leagea.  Şi avea Avram porure leage fără oaspe să nu mărănce; şi într-aceaia vreamia închise vrăjmaşul toate caile, să nu meargă oaspe la casa lui Avram, şi fură 5 dzile de nu mîncă nemică  Răspunse ei: „Muiare, veni-va o vreame, de vor hi neşte închinători adevăraţi şi să vor închina părintelui ceresc, ... pretutinderea, în tot locul”.  Va treace vreame multă pănă va veni vreame de va face acel lucru.  Şi la MesteacŞănă am fost preot în 6 ani de am slujit  Într-atît mă deprinsesem să-l văd că o zi de se întîmpla să nu-l văd îi simţeam lipsa La ibovnica asta ... venea în toate nopţile ... Azi aşa, mîine aşa, pînă cînd veni vremea de nu mai fu tot aşa.  Aşa e lumea asta; să joacă cu oamenii ca pisica cu şoarecii şi ... vine un ceas de te urăşte.  Luptară bărbăteşte ostaşiLii la bătălia de fu cu turcu.  Iară acolo era un om de avea treidzeci şi opt ... ai întru boala sa.  Eu sunt om de merg pe şaptezeci şi patru ... ani dar pisică să facă din gît ca vrabia n-am auzit.  A făcut o nuntă împărătească de a ţinut şapte zile şi şapte nopţi.  
       Tu eşti însu împăratul mieu, de dziseş spăsenie la Iacov.  Dumnezeu iaste de lucrează întru noi În vreamea aceaia, era unul de boliia, Lazar den Vitaniia den oraş.  Blăstămatul Arie de au grăitu în pizmă credinţe strîmbe.  Şi avea preutul un frate de slujea la un boiariu mare Dintr-aceia bolnavi era unul de nu îmblase pre picioare Ceia ce era de păzîia aşternutul lui Alexandru.  Un popă Necula ... de luară pe Staico.  Au fost oameni neînvăţaţi, de n-au citit bine la istorii, că au defăimat pre moldoveni, scriind că sînt din talhari.  Au fugit în Ţara Nemţască şi au găsit acolo un doftor, de-i tot slobodziea sîngeli din obraz, şi-l boţiea la nas.  Iisus Hristos, adevăratul arhiereu, de au zidit a doua oară neamul omenesc şi să ruga lui Dumnezeu Tatăl pentru mîntuirea lui Adam şi a necunoştinţei lui.  O sumă   într-armaţi de s-au aflat gata.  Tot înşir, flencănesc mult, Îi dor capul p-ăi d-ascult.  Ăl de se laudă seara.  Ăl de le-a scos că sunt leneşi n-a ştiut ce spune.  Zîna porunci şi trase la scară o căruţă ferecată în aur, cu patru telegari de mîncau foc.  Aşa e obiceiul ălor de şed aci.  Să-l trăznească Dumnezeu pe ăl de-a pus în gura lui măcar un cinzec.  Nu e pentru cine se pregăteşte, ci pentru ăl de se nimereşte.  Ţinea o nevastă slută, de vorbea şi nu mai isprăvea.  Ăl dă omoară broaşte face un păcat mare.  Bată-l maica Precista. Şi sfînta Dumineca P-ăl de-a-mpărţit dragostea Dragostea cu lingura Urîtul cu ferdela.  Cine este de-mi ajută la mîncare?  Era un om de avea o rană rea Boiarin mai mare ... de avea o slugă.  Se plînge şi ăl de
      are, Se plînge şi ăl de n-are Căci totdauna desfătarea Are sor pe întristarea.  Şi orăşanu şi săteanu să punem umăru la greu ... şi să ne-nsdrăvenim din zăcerea d-o avem.  I se face faţa roşie   ... numai că aude pronunţîndu-se numele unuia de poartă căciulă.  Hainele de le avea se cam hărtăniseră Rădăcina a tuturor realelor iaste cela ce iubeaşte avuţiia. Şi sînt aceia de nu le e milă.  Mulţi s-au găsit de-au făcut multe şi minunate lucruri în somn.  Ne-au dat noao Dumnezeu ... o lumină tuturor, de ne luminează împreună.  Şi atîta se bucura ... cît ... răbda crucea de-L muncea şi bătăile de-L căsnea şi spinii de-L încrunta şi durerile sufletului   de-L chinuea.  Îl priveau ca pe un vătaf al lor. În sinea lui simţea şi el că al Glanetaşului are ceva de-l întrece în faţa oamenilor.  Mărul acesta era aşadară sămnul cel mai bun, de ştia baba cînd îi vine ficiorul acasă.  Frica lu Dumnezeu iaste izvorul vieţii, de face omul  Iară mai pe urmă i-au rămas ficiorul, de muriè  Un băet ... într-un surtuc lung de-i ajungia la călcîi ... schingiuea c-un arcuş.  Venea o ceată ... pe nişte armăsari de mîncau foc.  Se petrecuse un lucru care merita să te facă să scuipi pe lumea asta de rabdă atîtea strîmbăciuni.  Craiu nou ... cu rază luminoasă di luminează preste toată  lumea.  Robul ... de va face silă featei stăpînu-său, să-l ardză în foc.  Şi zice: doamne împărate! venit-au o boereasă în cetate de propovedueşte Iară Sfinţiia Lui trimise înger ... de ucise într-o noapte ... oştile lui Purciaseră dup-îns aceşti doi orbi de striga şi să ruga, căci că prinseră ... veaste. Mădulările ... Divanului ... sînt numai de îşi pun iscăliturile la toate ceale scrise obşteşti fapte.  Ieaca mi-a dat şi bani de-am adus acasă.  Că deaca întră Domnul Hristos în Capernaum, atunci adusără la dîns un bolnav de-l purta patr-înşi ca pre un mort.  Cu nevoe să vor potoli rocoşiturile într-acea crăie; ... că sînt mulţi confederaţi de le mişcă  Căuta Franţiosii să cuprinză aceste ţeri cu stăpînirea lor, să-şi deschidă drum printr-însele mai drept la America, ţeara cea noauă unde au şi ei parte de stăpînesc.  Ne punem la o masă, ca să vedem şi noi comediile celea de le joacă Ionescu.  Noroc numai c-am găsit pe-o teşitură un boţ  de-am mîncat, căci îmi gîrîeau maţele.  Păi bine, fa nevastă, nu-ţi spusei că comedia asta o făcu oul ăla posnaşu de-l găsii eu azi în pădure?  Am plătit raţa ... de-a călcat-o acceleratul.  Tu eşti ăla de te purta   tat-tău cu pantaloni cadrilaţi şi pantofi fără pingele?  Pleacă cu pantoful şi inelul fetei de-i plăcuse.  Frunză verde nucă sacă, Nu găsesc bade să-mi placă; Că badea de mi-a fost drag În cătane s-a băgat.  C-un cojoc mare lăţos, De-l poartă vara pe dos.  Lăsăm acmu povestea lui Gligorie-Vodă, de om scrie mai înainte, cănd i-a veni rîndul.  Că mătuşe-mare şi unchiu-mare mulţi chiamă anume sora moşu-mieu şi fratele, de le dzic moşul şi moaşea.  Şi avu ... o fată anume,  ... de era prea frumoasă.  Veni o muiare văduo şi se jăluia pentru un postealnic de era rudă împăratului cum i-au luat toată avearea pentru niceo vină.  Iară un sărac oarecine era de-l chema Lazar.  Cînd să pornesc răii de sînt fără treabă, Atuncea-i o nedeajde slabă ... să margă După ce sfîrşi svrîîntul pravila  avea obiceaiul de dormiia pre piatră  Cînd va muri vreun sărac sau vreo săracă, au obiceai unii de-i poartă pre uliţă.  Vadră domnească ... ce era obicei de să lua Şi a doa dzi pusă Alexandru tot voinici tinerişi jucară un joc de să chiamă caruha.  Nu mele se pot declina ... numai prin ajutoriul prepusăciunilor de esprimă ghenitivul.  Care rezervist? – Ăla de sămăna grozav cu Dumitru.  Are … obicei de aruncă buzduganul.  La hora întăi, de-i zice şi hora-miresei, era uneori obiceiul că se prindea tatăl mirelui şi juca cu leuca.  Eu am undiţe sistematice, de se strîng, se fac baston.  Mare le fu mirarea cînd, la întrebările lor amănunţite, feciorul le răspunse că-i o fată fără nicio şcoală, una de-o cheamă Marina.  M-a adus tuşa Porfira, a de-i bucătăreasa boierului ăl bătrîn.  Magheru îi vesteşte că în zorii zilei Alecu Golescu, de-i zic prietenii Arăpilă, ... a stat ... în aşteptarea răspunsului lui Bibescu.  Anton? ... Era la noi în sat un dascăl de-l chema la fel.  Omul de-l văzuşi.  Era obicei de veneau feciorii ... la horă.  Vedeam pă mama şi pă a dă mă iubia.  Boerul însă avea obicei de număra gîştele.  Am drăgucior de şti scrie, Cu domni în cănţălărie.  Sunt oameni dă ţîn dujmăníe şi şapte-opt ani.  Al de ştie carte are patru ochi.  
        Dă, să vedem.  Spune-mi, ce este mai mare acolo la voi? îi zice vizirul. „Apoi, deh! mai mare decît toţi la noi este vodă”, răspunse Niculae.  . Dă, poate-i mai bună iarba!  Apoi, dă, spînule, nu ştiu cum să fac.  Ce să fie visul ăsta, domnule Iancule, înţelegi d-ta? – De, cucoană Marghioalo, am răspuns eu.  De, e lucru foarte greu să spui cum te cheamă, cînd nu-ţi dă mîna să spui cine eşti.  Apoi de, boierule, noi ce să spunem?  Crezi că va vrea să plece? Dă! ... nădejdea ţine pe om. Dar bine, vor zice mulţi: împrejurări ca acestea nu li se puteau întîmpla şi boierilor? ... De! eu le voi răspunde că nu, fiindcă boierii ... nu umblau iarna pe uliţi pe jos.  Păi de, ştiu eu, cucoană?  De, începu ea cu sfială, poate se va întoarce.  Păi de, ce să vreu amu, domnule!  Spune, Sămioane, fără sfială! ... – Dă, stăpîne ... au mai fost prăzi, nu-i vorbă.  De, Stănică, cum crezi şi tu.  Dar ce, nu descălicaţi? ... Vrem răspunsul să ni-l daţi, Că de! am descălica, Dară ni-i c-om însera.  Să nu-şi puie mintea cu dînsul, că nebunul, dă, nu se-ncurcă.  M-o tuns chilug ... Dă! poftiţi de videţi ... cap de romîn i-aista?  Să vezi că nu-l ascultă, că de! voi tinerii sunteţi cu minţile cam zburătoare.  De! unchiaş, cine e de vină?  Mă uitam la tine, adineauri ... Hm! de, băiete, cine e ...  că nu poţi pleca şi tu ca alţii?  Tu mă temi ... şi ai dreptate: dar de! ce oi să fac?  Dec! Am greşit, albină, iartă!  Ş-apoi vătavul dă! Şi el e om, face parte dreaptă, ştii mata, una mie, una ţie, una mie.  Apoi, dă, jupîneşică, văd şi eu că am greşit.  Căci de, orice s-ar zice, fiu îi era şi ăl mic.  Le curgeau balele de poftă, căci dă, lor nu le venea, nici le dădea mîna să facă ca ele.  Pune-te în locul meu, puteam eu să las să se facă una ca asta? ... şi dă, eu ca eu, tot ar fi mers, dar nevasta ce-ar fi zis?  De! îşi zise ea, ce să-i faci? Aşa e omul.  De ..., dacă nu-i noroc,   nu-i, şi pace.  Iau mia, o-mpăturesc, că de, bunu-i şi banu.  Îi trimiţi o fotografie oarecare, dă, erai foarte distrată în clipa expediţiei.  Căci deh, la vîrsta de aproape optzeci de ani ... se mai lăsau şi bieţii cioareci cîte puţintel în jos.  El nu-i numai marangoz, e şi fierar, meşter bun altminteri, de! Păcat că n-are şi minte în cap! De! Că te-om mărita.  Ne vor multe, dec! Ca la casă nouă.  Istorie, geografie şi alte lucruri folositoare, de! Se înţelege.  Dar dă, cearcă şi tu, să vezi cum ţi-a sluji norocul.  Ei mergeau, ... părîndu-li-se ... ziua ceas şi ceasul clipă; dă, cum e omul cînd merge la drum cu dragostea alăturea.  Hainele de pe dînsul erau imoase, deh! Ce să zici, ca de văcar.  Flăcăii se îmblau ... cu ţapul, cu mireasa, dă, cum se obişnuieşte la ţară.  N-am mai păzit-o prea tare, că mă bizuiam şi pe tine, de!  Că la unii vine bietul popa Ghiţă, da la alţii nu vine, că de! E şi el întins în toate părţile.  Canalie! – De, Doamnă.  I-a adus bărbatul o fată dinspre munte, să-i facă treburile în casă. Slugă, de!  Vorba ăluia ... Că de! Suntem de-un sînge.  Mulţi flăcăi cugetă la dînsa ca s-o iaie de nevastă, căci, dă! cine nu se lăcomeşte la o fată isteaţă!  Dec! şî plevusca peşte.  De, ce să-ţi fac!  Fiindcă de! d-lor, a fost dat regatului romîn să vadă ca ministru ... pe d. Costică.  Lumea cleveteşte cînd vede un boieriu muncind muncă proastă. Dă, asta nu-i dat boierilor.  Dar asta de, pentru oameni fini, feciori de boier, nu pentru mitocani, adunătură.  Comisarul: Nu-i voie să umblaţi cu păpuşele şi cu irozii. Ion Păpuşarul: Dec! ... altă bazaconie acu!  Dec! Nu cumva ai pofti să-mi iai viţica pentr-un cuc armenesc?  Să nu dai!   Dec! de ce să te bat ... ? du-te sănătos.  De, mă, neghiobilor, da ce, aici legaţi voi caii?  De! Sileşte Te grăbeşte Agerul meu armăsar.  De! Murgule, de! De! De mi te-ngraşă Că eu n-am să te vînd.  Dea, murgule, dea.  Un voinic mergea, Din gură zicea: – De, murgule, de! Că la deal te-oi bate, La vale te-oi paşte.   
       Deadiul Curălariul, care au fost la vlădica la Nichea  Deadu (moşu-meu) se zgribuli déd-ueit.
      	–  déd-ud.
       de-a-. –  deaferentez.
      	–  de-a-. Struţocamila, precum pănă acmu adevărat pasire au fost, aşea şi de acmu înainte pasire a fi vreadnică ieste ..., ce aşeaşi slăvită, lăudată şi în buni chedzi (auguri) luată, de vreame ce deosăbit de deafirimea trupului ce poartă, şi basna veache ..., că oarecare evghenie în neamul său are.  Că zice Luca, la Deaanie, că se întoarseră amu şi apostolii bucurîndu-se, derep ce le se tîmplă ocărîţi a fi pentru numele Domnului.  Aflăm, în Deaaniia apostolilor.  Zice sfînt Ioan Zlatoast la Deaanie, în a treia ... ucenie  Cum au făcut svîntul apostol evanghelist Luca, scriindu-şi Sfînta Evanghelie şi Deaaniile sfinţilor apostoli. Pentru aceaea şi Sfîntul Ştefan, mucenicul cel dentîiu, cîndu-l ucidea ovreaii cu pietri, el să ruga pentru dînşii cătră Dumnezeu, grăind: „Doamne, nu le pune lor păcatul acesta”, precum mărturiseaşte în Cartea Deaianilor apostoleşti, în 7 capete. deaaniie.  deaianii.
       Zăbăvim gîndul nostru pren taină surdă. Surdă este pre o parte pentru nesimţirea ei cea den fire dată, iară grăitoare iaste pentru  deistviia care isprăveaşte şi se face cinie cuvîntului stătătoriu, fiind lucru a firei nestătătoare  deais-tvi-e. Aşea şi Hristos deodată şi în ceriu şi pre pămînt ... ca un putearnic deaistvuiaşte cu puterea Sa cea dumnedzăiască.   Înger poate hi, au alt preut fără mene slujeaşte? Legea învaţă numai preutul sîngur să deistvuiască Şi strigă toţi totdeauna că deistvuesc rău şi nesebuit  şi zic că am uitat cinurile  A nu şti deistvui Sfînta Liturghie Pîinea carea să deistvuiaşte nu iaste chipul dumnezăescului trup  deais-tvu-i.  deaistvuiesc.–  
       Iară merse cu el dracul într-un deal nalt.  Printre aceaste dealure ... sînt sate dease şi frumoase  Dealurile, munţii pier ca o nemică.  Întîi au ridicat un idol mai mare ... într-un deal înalt lîngă rîul Buriul  Şi vor arde munţii şi dealurile  Dealurile ... era îmbrăcate cu vii.  Fridec, tîrg despărţit în doă, o parte pe un deal şi alta pe şăs.  Precum o sentinelă, pe dealul depărtat Domneşte mănăstirea.  Dealuri multe ei suiră.  Călători ... pe dealuri ... îmblu.  Pe un deal răsare luna.  Cînd să-l sue pe deal, sue-l dacă poţi.  Dă soarele după deal, şi noi tot pe loc stăm.  Departe de Bucureşti, între două şiruri de dealuri ... se aşterne o vale.   Dincolo de gard, în toate părţile, dealuri rotunde, cu dumbrăvi pe coamă.  Şir de dealuri eu privesc.  Dumnezeu ... a încreţit faţa pămîntului, dînd cu chipul acesta naştere dealurilor şi văilor.  Dealuri se înălţau tot mai des.  De jur împrejur, pînă-n zare, dealuri pleşuve, cenuşii, sinilii, roşietice.  Coada coloanei ... se desfăşură ... pe o sprînceană de deal.   Dealurile aspre se deşiră către zare – cu coamele înălbite.  Pe cele două versante ale dealului ... erau maidanele.  Expansiunea ... din părţile de apus şi miazăzi ale Ardealului spre Oltenia şi regiunea de dealuri a Munteniei ... coincide cu vechea tradiţie.  Pe deal, Liniştită, Moara de vînt.  Unii, izbutind să urce buza dealului, se prăbuşeau deodată, străpunşi de gloanţe.  Se lăsă dusă pe lîngă ... aceleaşi coline goale ..., aceleaşi dealuri cu brazi.  Şi-n vîrful de deal rîdea cu hohot un brad, parcă era om.  În vîrful dealului se petrecu ... ceva ciudat între cele două cîrduri de oi.  plantă ierboasă ... creşte prin fîneţe, pe dealuri, pe lîngă drumuri.  Un deal s-a prăbuşit peste mai multe case din satul hunedorean Zdrapţi.  Ciobanul mîna oile pe coastă, pe deal, prin păduri ... pe unde este iarbă bună şi curată. Dumnezeu ... a făcut dîn tot pămîntu ce-i rămăsăse tot munţî şi dealuri.  De s-ar face dealul şăs Şi valea bună de mers.  Deal cu deal se ajunge, dar încă om cu om,  .  Rău la deal, rău la vale, rău pe drum, rău pe cărare,    Cînd eşti voinic ţi-e dealu-ntins Ca şesul.  . Tînărul îndrăgostit îşi fură fata, fugind în satele de peste dealuri.  O, mîndruţo, buze moi, Dragi ne suntem amîndoi, Este-un deal mare-ntre noi!  Mă trecuşi măicuţă, dealu, ... să nu ne vedem cu anu.  O să mai crească încă pe atîta şi – apoi cît un deal.  Voi intra masiv şi greu în vreme Cu un car cît dealul de poeme.  Au mers aşa în lungul Bistriţei la deal, încet, pe drum de moină.  Joi ne-am dus spre deal în sus să pietruim un drum La deal urca o haraba plină de saci, trasă de un căluţ răblăgit.  Nu mă da, maică, pe deal, Că se face grîul rar ... Ci mă dă, maică, pe şes, Că se face grîul des.  Au dus vătăjeii şi feciorii cu nepusă-masă pe oameni – şi i-au pus să are pe-o bucată de loc gunoios, la deal de tîrg.  Bădiţă de către deal, ... Nu vii la noi vreodată?  Bate-mi vîntul dinspre deal, Vine-mi dor de la Ardeal!  În cale Ţi-am umblat şi-n deal, şi-n vale.  Suie-n deal, coboară-n vale, Nicio mîndră nu-i sta-în cale.  Şi băgă-i în pădurea (deal  ) Sfinţiiei Sale.  Mă dusei în deal după lemne.  Mă duc la deal (=la cîmp) să lucrez.  
       dealuri şi  dealure.  –  
       Pomeniiu zilele de ainte, învăţaiu-me în toate lucrurele  dealele  .  Menţi-va deala   maslinilor A păstorilor fugire şi spunere, deala spăseniei, zăcea-le înainte ghergheseanilor.  Întru dealele mînilor sale legă-se păcătosul. 
       Că cine va lasa muiare sa foră dă deala curviei şi va lua alta, curveaşte.  Derept aceaia mai nainte grăit-au, ca şi prorociia să ne înţelepţească şi de ispitele dealelor (ce se zice păcatelor) să ne ferim.  Cela ce voi rătăceşte elu-ş va purta deala lui.  De am eu făcut ceva cu nedereptul, nu-mi veghea voe nemică, ce mă ia den scaun de-mi fă pre deală.  Pravile ... arătînd certarea ce li să va da fieşcăruia după deala sa, carii vor umbla cu nedireptate.  Vor peri toţi pre deala lor, iară cela ce i-au vădit să nu aibă niceo certare.  O, vrăjmaş hiclean! Tu vinezi cu sacul Pre toţi şi-i duci la moarte, pre mulţi făr’ de deală.  Vrînd giudeţul să le facă pre deala lor,  întul să ruga pentru dînşii să li să iarte vina.  Ş-o dat tuate diélele.  Are o deală.  Epilepsia vine din frică ... şi se zice deală.  L-a lovit diala.   Şe au spos ... cătă pagobă ară, totă i-a forat-o casa: 40 dele: 80 de potronice  deale  dele.  –  
       Banca Naţională a Romîniei ... a decis să oprească aprecierea monedei naţionale şi a intervenit în piaţa valutară interbancară prin ordine de cumpărare de euro estimate de dealeri la o valoare cumulată de pînă la 50 de milioane.  Spre surprinderea anchetatorilor, o parte dintre dealerii de stupefiante erau minori.  Dealer auto vinde autoturisme rulate în stare foarte bună la preţuri deosebit de avantajoase.   
       dílăr.  dealeri.
        
        La stavă şi-o dealergat, Murguţu’ şi l-o luat.  dealérg.
       de-  pă dealogu  Cu degetele am început să deambulez înspre caiet. de-am-.    deambulez. Peştii fosili, cu memoria deambulării prin apele erelor geologice.  observă „lenta deambulare” a personajelor care cuprinde „mai ales ratări, rătăciri inexplicabile, dispariţii ale unor prieteni apropiaţi care se evaporă fără urmă, întîmplări neverosimile”. de-am-.  deambulări.
       de-am-.   deambulatorii.
      –  .
      
       Impermeabil la realitatea prăpastiei ... ar fi, oricum, capabil să producă sofismul necesar pentru a transforma prăbuşirea într-o formă exotică a deambulaţiei.  de-am-. –  Pagubă, că au fost diaoş romăn!  au fost născut în Remesiana, şi drept aceea diaoş romăn.  dea-oş.  deaoşi, -e.  deapen deapăne.  –  
       Tot atunci dearseră şi Zalăul.  Acolo el dearse una parte mare a oraşului. de- 5 barbaţi şi 1 femeie la dearderea satului omorîţi. Tremiseşi desupra şi me preimişi; luaşi-me de ape multe.  Luaţi şi alţi bani cu voi, aceia încă-i duceţi carii aţi aflat desupra în saci.   Unul ameastecă cu arame, altu-l fac chiar de arame şi numai că ce-l spoiesc deasupra cu argint.  Steaoa … mergea înaintea lor, pănă veni de stătu desupra unde era coconul.  Căci iadul va fi plin de oameni, unii vor fi deasupra, alţii vor fi la mijloc, alţii vor fi tocma la fund.  Vulturul de sus şi deasupra privind, ..., ce vrăjmaşi ... a nu să simţi şi a să mistui va putea?  Numărătoriul să scrie desupra.  Îi sileaşte să umble cu rasă călugărească, şi nu cu haină deasupra, cum poartă preoţii cei de mir.  Legarea … deasupra mugurului poate fi mai tare decît dedesupt.  Cînd să zugrăviia un leu, un cal, un bou … era trebuinţă de a le numi deasupra, ca să le cunoască cei ce le vedea.  Să o laşi să stee, că să va alege deasupra tot untul.  Pămîntul … se desgheaţă numai deasupra.  Un leopard ... veni la stîrf, se aruncă dasupra fără a mai delibera.  Răpede zvîrle nişte coşolină în căruţă, aşterne deasupra o păreche de poclăzi, înhamă iepuşoarele.  Pentru redarea sunetului special romînesc „ă”,  propunea pe „a”, „e”, cu un apostrof deasupra.  În faţă orizontul, deasupra cerul nemărginit.  Ca să ieşi deasupra, o iei de dedesubt, de jos.   Deasupra erau dormitoarele.   Acolo îi aruncau, presărînd ţărînă deasupra.  Patul fix, cu picioare bătute în pămînt, avea deasupra o scîndură.  Púńe điđejos nu đasúpra.  Púńe dă zóś nu dăsúpra.  Ca un îmbrăcămînt de deasupra vei învăli pre înşi.  Apăsîndu-se cu mîna partea dreaptă a şoldului de dasupra ficatului, vita arată durere.  Aburul, căldura dinăuntru, năvăleau încă şi acum pe sub pragul de deasupra.  Mai mulţi bucureşteni au început … să îşi construiască o casă la curte. Adică o mică oază de linişte şi verdeaţă, unde vecinul de deasupra nu te deranjează seară de seară cu petreceri zgomotoase.  Fumul se strîngea de pe deasupra pămîntului, urcînd în văzduh.  Se învăţase el, şiretul, a le alege  aşa, de pe deasupra.  Pe dumneata te văd de pe deasupra că eşti ceva mare şi fruntaş.  Lanţul … să areate o linie sau a   trăsură oablă pe desupra (horifontalem).  Voi purta mîna plină de sare pre deasupra bucatelor.  Pe deasupra lor trasă Cu degete sfinte un semn de cruce.  Cînepa … în murătoare … pe deasupra să se acopere cu alt troscot sau cu altă iarbă.  Rugi de laure îşi mlădie capul lor pe dasupra apelor.  Făcu şi un schiptru de lemn de livan, pe care îl căptuşi pă deasupra cu tinichea.  Ca nu cumva împingînd aşa fără nici o rezămare pă dasupra să să rupă mitra.  Se încinse pe deasupra şalului cu o curea lată.  Ş-acum mii de lănci şi săbii pe deasupră-i se-nvîrtesc.  Voci cobitoare se auzeau pe dasupra capului meu.  Pe deasupra bălţii nagîţii se-nvîrtesc.  Pe deasupra de prăpăstii sunt zidiri de cetăţuie, Acăţat de pietre sure un voinic cu greu le suie.  Au şi început a curge furnicile … unele pe sub pămînt, altele pe deasupra!  Norii … treceau repede pe deasupra văii.  Ca să trecem prin pădure, e peste poate, noi însă să ne silim, dac-om putea, să sărim pe deasupra.  Laptele cu orez, cu zahăr şi scorţişoară pisată pe deasupra.  Femeile … poartă pe deasupra hainelor un fel de tartan lung pînă la genunchi.  Un cîrd de raţe sălbatice lunecau, fîlfîind din aripi, pe deasupra acestei privelişti … Cea din capăt scoase un ţipăt stripezit.  A trecut întîi o boare Pe deasupra viilor.  Ana, … cu un halat pe deasupra, se aşează într-un fotoliu.  Năstase învîrti hangerul pe deasupra capului.  Oamenii nu mai duelau cu găvanele pe deasupra maşinii de gătit.  Olimpia puse picior peste picior pe deasupra plapomei, privind în gol peste tăblia patului.  Trecem pe deasupra unui tunel de benzi.  Pe deasupra-i cu suman, Dar pe trup are caftan.  Bate vîntul vălurele, Pe deasupra casei mele, Şi-mi aduce dor şi jele, De la neamurile mele.  .  Prăpădi cît ai bate în palme, tot ce cîştigase, şi moştenirea de la tată-său pe deasupra.  Veneau sîmbătă noaptea cîte cu un picior frînt … şi acesta le era cîştig pe deasupra.  Vinde ceasornice de aur cu doi lei bucata şi mai dă pe deasupra ca premiu un ac de cravată tot de aur.  Mai e şi timid pe deasupra.  Ba mai capeţi un leu pe deasupra!  Unii îşi cîştigă mîncarea şi le mai rămîne ceva pe deasupra în casa tovărăşiei.  Şi pe deasupra nu-i lipsea niciodată … o ploscă mare de vin bun.  Mai găsisem doi scriitori ruşi care mă invitau la plecare: Gorki şi Gogol – şi cu ei în servietă şi cu Sadoveanu pe deasupra, am şters-o într-o bună zi.   Reacţiunea sentimentului său de onoare … este pe deasupra fanatică.  Pe deasupra se mai simţea în drept să-i dea şi sfaturi ocrotitoare.  Simţea că pe deasupra aveau să mai fie şi altele.  Ceea ce apărea ca o primă însemnătate era nevoia de a demonstra că pe deasupra condiţiilor sociale istorice … fiinţa omenească avea o serie de drepturi imprescriptibile.  Mai dai ceva pe deasupra.  Pe deasupra îi mai venise şi ideea nefastă de a-l da … la şcoală.  Îţi faci suma, şi asta pe deasupra.  Ea foloseşte, pe deasupra, un ton de uşuratică zeflemea.  Sub un titlu promiţător … şi pe deasupra şi bombastic, … adună mai multe eseuri.  Marişcuţă de la vamă, Taie-un pui şi ne fă zeamă; Cîndu-i trece pe la noi, Pentru unu ţ-om da doi, Pe deasupra, buze moi!  .    Pentru că aceştia mai pre deasupra cunosc pre Dumnedzău că iaste binele acela desăvîrşit.  Această ţesătură  este mai întinsă … mai îndesată sau mai pe deasupra, după cum este şi firea individului.  Sfaturile vor merge pe deasupra.  Aşa, pe deasupra, nu se putea cunoaşte nimic.  „Nu ştiaţi”, „mergem”, „ai fost acasă” ş. a. exprimă tot atît de bine, judecate pe deasupra (să zicem în scris, unde am neglija să punem semnele de punctuaţie cuvenite), şi un simplu enunţ şi o întrebare.  Alţii în publicum cu condeiul a înnegri zîorile, care cu ochi înveninaţi le văd răsărind pe deasupra naţiii romîneşti, se străduiesc.  Se cade mai înainte de toate de a fi strînşi prin legămintele inimilor noastre, care să ne ţie împrejurul unei fiinţe ce se pune pe deasupra tuturor, care rezumă totul, care este totul, Naţiunea!  Multe lucruri bune mi-ar fi plăcut şi mie, ca oricărui muritor, pe lumea asta, însă nici unul mai mult ca vorba pe dasupra limpede, dar adîncă la înţeles.  Dumnezeii te duseră ca de mînă pînă desupra prepastiei. Lampa atîrnată de grindă, slobozită pînă deasupra mesei, pentru a se vedea mai bine, nu se mai zărea prin geamurile fără obloane.   Poartă jachetă pînă deasupra genunchilor.  Cu un ac lung introdus în aortă pînă deasupra arterelor … studiem acţiunea diverşilor factori asupra adrenalinosecreţiei.  Atîrnau ca nişte năvoduri pînă deasupra bibliotecii.    Acela ce-ţi ia veşmîntul desupra, lasă-i şi cel de dedesupt.  Să astupi urdinişul cel deasupra ca să iasă albinele numai pre urdinişul coşniţăi cei dedesupt.  Buza deasupra este spintecată. Doă rînduri de trepte ce duc la catul deasupra. 
       Să arătă desupra lor un nuăr întunecat.  Nu să poate ascunde cetatea pusă desupra dealului.  Iară deasupra temeliii, pînă supt streaşinile ceale mai de gios, patru păreţi din patru marmuri de porfiră încheiaţi era.  Zace şi deasupra capului piatră grea.  Să poată sta doao coşniţă una desupra ceialalte pre poliţă.  Semnul să pune deasupra fieştecăruia glasnică sau diftong.  Uneori în marginile ceale desupra ale unghiilor cailor răsar nicare răsfuguri şi bube.  Cînele dormea la ameazăzi în iasle desupra unui maldăr de fîn.  Ea era dasupra unui car superb.  Suntem nevoiţi a întrebuinţa şi noi tot soiul de accente, cînd deasupra, cînd dedesubtul literelor.   Apa dezlocuită cîntăreşte cît partea din corabie ce se află deasupra nivelului mărei.  Apoi Malca îşi ia ziua bună de la socri şi se suie deasupra saltelelor.  Apropiindu-şi iar de ochian pleoapele roşii, deasupra cărora nu se mai aflau decît vreo trei-patru fire de păr alb, se uita lung.  Mîinile ... acoperite de mantie numai deasupra umerelor.  M-am oprit în faţa unei case deasupra căreia nişte lucrători ... zoreau s-o dezvăluie.  Crainicul se sui cu repeziciune deasupra şelei.  E sătean în opinci, cu cămaşa scurtă, albă, deasupra iţarilor de dimie.  Legarea se face deasupra articulaţiei.  Sub valuri sau deasupra valurilor.  Sîmburii, ca şi sadurile ceale de grădină, şi deasupra stratului se pot presăra.  O făcea ... să risipească piperul pe masă, deasupra căruia se grăbea să arunce sare – ca să nu iasă vreo ceartă.   despărţi apele ce era de supt tărie de la cealea ce era desupra tăriei.  Carea besearică despărţitura cea dintîi, unde sta norodul, să închipuia ceriului carele stă deasupra noastră.  Semnul divisiei iastă doao puncturi care stau unul deasupra altuia (:).  Luna se arată în vremea această de două ori luminînd deasupra orizonului.  Deasupra fieşticărui pat stă o tablă neagră.  Un negru nor deasupră-mi tot vine şi iar trece.   Un cer de stele dedesupt, Deasupra-i cer de stele.  Mi se păru că sunt într-un pustiu uscat, ... nisipos ca seceta – dasupra căruia licărea o lună fantastică.  Lut la dreapta, lut la stînga, tufe de mesteacăni nevoieşi deasupra capetelor noastre.  Soarele deasupra pădurii mîngîia viaţa cu dragoste caldă.  O sabie atîrna deasupra capului lui Damocle.  Partea de sus privea spre stradă, cu patru ferestre de o înălţime absurdă ..., deşi deasupra lor zidăria scotea tot atîtea mici frontoane clasice.  Deasupra dealurilor se aprinsese Luceafărul.  Dovezile se strînseră ca un mănunchi de nori nimbus deasupra capetelor.  Dar acum îmbătrînise, văduvise şi sta mai mult la izvorul Iablanicioarei, deasupra caselor făcute întîi.  Regimentul XX ... se găsea pe frontieră, deasupra Dîmbovicioarei.  Eva mai deasupra capului ei vede o pasăre slabă, a căriia pene era zburlite.  Deodată o detonaţiune teribilă se auzi desupra capului său.  Ear în naltul cerului Deasupra mormîntului, Ţipă vulturul cu fală.  Cînd mă uit şi ... văd  deasupra capului tău, îmi dă un fel de ameţeală În decursul cîntatului, fluierul de ison scoate o pedală invariabilă pe fa2, în vreme ce melodia se desfăşoară cînd deasupra, cînd dedesubtul ei.  
       Lumea iaste aseamenea cu marea întru carea mărgăritariul să cufundă, iar mortăcina pluteaşte deasupra apei.  Pămîntul treace pre toată zioa o miră deasupra zodiei.  Pămîntul mi se pare un trup lat, în formă de disc, deasupra căruia se întorc în toate zilele stelele.  Dasupra capetelor sbor duoi alţi îngeri, care negreşit stăteau sub picioarele Domnului Isus Christos.  Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rînduri-rînduri.  Ea simţi ameţeala ce simte porumbielul cînd se vede răpit de vultur şi purtat în ghiare deasupra prăpastiilor.  Aburi uşori se ridicau deasupra mlaştinilor pustii.  După două ceasuri de un mers aproape neîntrerupt ieşirăm deasupra Agapiei vechi.  Cel de pe catalige îşi mişca şarpele deasupra capetelor pietonilor, neluînd în seamă pe nimeni.  Zmeul se înălţă deasupra satului, mai sus decît dealurile, decît soarele.  Fulgi uriaşi deasupra ţării cad.  Au îngenunchiat înaintea preastolului, de i-au citit desupra capului moliftele de domnie.  Ne plecăm gura deasupra potiriului.  Un soare fără căldură, căruia disc fără faţă de abie rădicat deasupra orizontului îngălbeneşte dinaintea orbitoarei sclipiri a pielei ce copere ... nemărginirea pustielor.  Voi întrebuinţa gîrbaciul pe care-l vei fi văzut poate atîrnat dasupra sacnacsiului.  Şi deasupra Romei nouă se înclină la pămînt.  La semnul crucii pe care Sfîntul îl făcu deasupra palatului, acesta se risipi în fum.   Deasupra oraşului stau cimitirul şi capela lui, ascunse sub copaci, iar la umbra lor doarme fără vise Maricica.  În timp ce d-voastră … trăiţi în vîrtej … eu petreceam nopţi întregi deasupra maşinei de cusut.   Lianele ... atîrnau în draperii deasupra havuzurilor.  Ieşiră amîndoi pe galeria din faţa uşilor, suspendată deasupra curţii înguste.  Aplecat deasupra lor  iar începu să viseze.  Ridică ciomagul deasupra capului.  Se afla lîngă gura unui pod, lipit de un perete, într-un unghi mort. O creangă veche de pom, uscată şi neagră, spînzura deasupra capului.  Să vedea ... ceriul deşcheiat şi deasupra ceriului pre sîngur Dnoomnmuul.  Vulturul deasupra tuturor împărăteaşte ceale trebuituare slujitorilor porunciia.  Dar ţi-a fost dat să fii deasupra Acestor inimi seci şi strimte.  Trebuie ... să omorîm pe smeu, ... căci pînă va fi acesta dasupra pămîntului, pace nu veţi avea.  Am uitat că deasupra mea … Tu stai totdeauna  Neamul în fealiuri să desparte şi iaste mai cuprinzătoriu decît fealiul, şi cuprinde pre fealiuri şi deasupra lor iaste.  De mari făgăduieli pentru viitorime este învăţarea gramaticei, deasupra căria apoi … sînt zidite celelalte ştiinţe.  Zoologia recunoaşte deasupra indivizilor specii, deasupra speciilor genuri, deasupra genurilor familii.  Deasupra acestei pleve însă … s-a ridicat, prin muncă şi talent, o singură revistă: „Viaţa Romînească”  Parlamentul nu este deasupra voinţei poporului.  Reale întîmplări îi stau deasupra, şi nu numai lui, ce şi norodului său   Şi ca să fie păzită şi nestrămutată deasupra ţării mila aceasta, s-au întărit cu hrisovul acesta    V-aţi învăţat tot în lene şi vă place să şedeţi, Iar lipsa şi sărăcia deasupră-vă n-o vedeţi.  Dă va fi să o scoaţă  printr-ascuns, să teme dă primejdia ce este deasupra lui    Să luptăm în contra pericolelor ce plană deasupra noastră  Deasupra mea … Veghează neagra pronie a morţii.  O nouă întîmplare are loc deasupra munţilor.  Şi e o mare pace deasupra lanului.  Traducerea d-lui Kotzebue … se înalţă cu mult deasupra celor mai multe lucrări de felul ei.   Mai ales că s-a măritat cu un învăţător, se simţea mult deasupra norodului.  Ceea ce e comun la toţi creatorii mari şi-i pune deasupra tuturor scriitorilor este această densitate de fapte externe ori interne.  Se credea obligată să facă tot ce e susceptibil să o ridice deasupra altor femei, ca o statuie divină.  Deasupra actelor reflexe şi instinctive, conştiinţa se constituie ... atunci cînd funcţionarea lor încetează de a mai fi automatică.  Această tendinţă a omului de a se înălţa pe sine deasupra sa însuşi.  Pînă cînd a  noastră şi a lui viaţă între muritori s-ar tăvăli, ochiul zavistiii, mîna izbîndii şi inima vrăjmăşiii deasupra unuia ca aceluia să nu rădicăm.  Priimeaşte, preote a lui Dumnezeu, pre această cocoană, ... pentru căci au făcut milă cu mine şi au ridicat deasupra mea hula norodului.  Acest rău obicei să-l ridicăm deasupra ţărei şi să-l stricăm  D-apoi de-acum suntem scăpaţi deasupra nevoiei; acuşi te pun în Piatră.  Ne ajutam şi ieşeam deasupra nevoilor.  Deasupra unei coincidenţe nu te poţi ridica.  Durere, soartă, moarte sînt partea celorlalţi, Deasupra lor, prin mine, transcenzi şi te înalţi.  În zgomotele vîntului auzeam un freamăt de război şi un glas mare, glasul lui, se ridica deasupra zbuciumului.  Acmu iară să ridica deasupra biruitorilor dintăi.  Fără numai pentru urgia vrăjmaşilor, pentru ca să nu-ş lungească anii şi pentru ca să nu să puie deasupră-le vrăjmaşii.  Dumnăzău încă nu-ş plinisă certarea deasupra ţărăi.  Mîna lui cea făcătoare de bine nu o rîdicase deasupra noastră.  O mai dărui împăratul Aidin cu o mulţime de bănet …, încredinţîndu-o despre dragostea sa cea pururea mare şi nestrămutată deasupra ei.  De-acum se născuseră alţi bărbaţi, alte femei la fel de frumoase. De ce-am fi plîns deasupra acelor oase?  Plînge pămîntul sub mine. Şi eu plîng deasupra lui.  
       deasuprimi. -ime. Vreame a mulţi ani au trebuit, în carea unii cu alţii deavălomindu-să, pecinighii, la limba lor cea rusască ..., cea moldovenească, precum cea leşească, să amestece, atîta cît din trei, una să facă.  deavălomesc.
      – 
       Durata perioadei de debaclu e cuprinsă, în general, între două şi şase săptămîni.  debacluri.
      –  debalastez.
      –  de- Cînd convoiul se îndrepta pe uliţa Carantinei, ... prizonierii, făcîndu-şi semn, deodată se debandară. Mă risipesc: trupele se debandară. La fel s-a debandat pe vremuri sălidaritatea romînă.  debandez. .
       Fac direct răspunzători pe comandanţii de companii, atrăgînd pentru ultima oară atenţia domnilor comandanţi de batalioane că nu se mai tolerează nici o debandadă.  Cred că este vorba despre acte de debandadă de deosebită gravitate.  În camerele unde erau biblioteci bogate, acum e o debandadă de nedescris.  debandagiu Se făcu în acea zi iarăşi un măcel şi un debandagiu înfricoşat. Retragerea austriacilor de cătră seara se prefăcuse în fugă şi, cum zic francezii, în debandagiu. O altă uşă în stînga ... duce spre o altă încăpere (bucătărie, oficiu, debaras).  Dintr-o debara cu pachete de sumane afumate ... i-a fost adus şi pachetul lui cu haine civile.  –  debaras. debarale.
      –  
       Trăind într-un alt mediu, nu poate să se debaraseze de anumite expresiuni.  Mi-am spus că poate ai părăsit Bucureştii din alte motive ... Ştiu eu! Datorii, creditori ... vreo legătură de care ai vrut să te debarasezi.  Lumile închipuite cu ajutorul limbajului poetic nu sunt complet debarasate de raporturile cu cealaltă lume.  Se debarasau la timp de „o serie de profitori”.    debarasez.
      –  Orice joc cere însă, spre a începe, o debarasare de contingent, fie şi momentană. debarasări.
      –  
       debarasaţi, -te.
      –  debarasori, -oare.
      –  
       Cel întîi disbarc ci făcu anglii în America au fost sub Enric 7, la 1496.  Desbarcul   au urmat fără a întîmpina vreo împotrivire. Armia franţozească … trebuie să aştepte a întîlni la ţărmul unde va face desbarcul pe arabi.  Ar fi aşezat mai multe baterii pe ţărmuri de la apusul Algirului unde se propune disbarcul.  O ceată de trupe sosită de la Smirna la Scalanova să găti de a face un dizbarco (descălecare) la Samos.  –  debarcuri.  desbarc disbarc .  Dezbărcînd întru această peninsulă au adus cel mai de pre urmă agiutoriu.  Toţi cîţi desbărcară acolo ... aduseră Cartrega la dăznădăjduire.  Pe la 1551 pînă 1300 înainte de Hristos disbărcă colonii ale cultevitelor, naţii din Africa şi Asia.  Hotărîi să nu mă arăt numaidecît la oamenii dintr-însa, de vor desbărca.  La Pesta debarcarăm   traserăm la otelul „La regele Ungariei” ... şi şezurăm trei zile.  Îndată ce el desbarcă la chioşcul lui Baiazed, tunurile saraiului şi pristavii ... vestiră moartea lui Murat.  Dezbarcă bine. Dă drumul văslaşului.  Cu oarecare anevoinţă ... dezbarcarăm la mijlocul ostrovului.  După cîteva ore de monotonă navigaţiune am ajuns în portul în care voiam să dezbarc.  desbarcase în insula Leros şi se făcuse nevăzută într-o peşteră.  Fernand şi frate-său Enric debarcă pe pămîntul african.  Englezii au dezbarcat la Crîm.  Echipajul unei şalupe ... debarcase pe teritoriul nostru.  Noul administrator ... cobora din vapor, în luntre, spre a debarca în Sulina.  În „Anale” talentul lui  descriptiv ajunge la perfecţie: ... Agripina, ţinînd în mîinile sale urna funerară şi debarcînd în mijlocul tăcerii.  Abia debarcat la Modon ... Chateaubriand şi ia contact cu metodele paşei din Morea.  Tino o găsise   cînd debarcase la Candia.  Şedea locului, dezorientat, ca un bagaj ... debarcat din greşeală într-o gară necunoscută.  Atunci debarcăm cu toate ale noastre imediat?  nu cunoştea limba ţării în care debarcase.  Cine ar fi bănuit vreodată că o plăpîndă fiinţă, abia debarcată în port, ... ar putea dezlănţui furtuni de patimi omeneşti.  Neamuri prehelenice au putut debarca pe litoralul salentin.  Popoarele care fac atîta gălăgie în jurul cruzimilor spaniolilor în America sunt exact aceleaşi care merg pe coastele Africei, cumpără animale raţionale de ambe sexe ... îi debarcă în America, îi vînd în piaţa publică.  Ce fericită barcă ... Îndrăgostiţi debarcă?  În insula aceea colonelul Paru a debarcat de cinci ori.  Cînd am debarcat de pe Achileion ... am găsit în casa mea pe Smaro cu un fleac de om, o nătăfleaţă de uscat.  Nu mai debarcă la Stambul.  debarcă la Turnu Severin şi trece prin Caracal, Islaz şi Giurgiu, luînd contact, succesiv, cu Magheru, Pleşoianu şi Tell.  Au debarcat ... pe ţărmurile golfului ... Sinoe.  Debarcă o puternică armată în Cipru.   Debarcînd la Tumbez, Pizzaro recurge la politica de curtoazie.  Sînt preluaţi colegii omologi din Coreea şi debarcaţi  cu ajutorul oficialilor din ţara lor.  Desbarcîndu-se la scala oraşului s-au dus pe gios pănă la geamie.  136 ostaşi … desbarcîndu-se din corăbiile lor în 7 şalupe … au agiuns nevătămaţi la ţărmurile numitei cetăţi.  Cît p-aci ereau să piară, dacă nu îi arunca vîntul într-o insulă necunoscută; în care, pă cînd vreau să se desbarce, îi înconjurară o mulţime de feluci; din care ieşind o mulţime de oameni, intrară cu multă grabă în corabie la dînşii.  Să-şi facă idee de locul unde ea să va desbărca.    Flota franţuzească ... a debarcat 3 000 de ostaşi.   Dezbarcîndu-şi prizonierii, îi luă între puşti ca să-i ducă să-i închidă în cazarmă.  Vorbesc de vremea ... cînd în portul Romei vor debarca mărfurile din lumea întreagă.  Între timp, cîteva şlepuri debarcă trupe engleze în josul plajei.  A făcut din materialul „Mioriţii”o operă care ajunge ca să-l debarce dincolo de veacurile uitării.  După luarea Sevastopolului, cînd garda imperială franceză suferise mari pierderi, s-a debarcat un număr de recruţi pentru împlinirea golurilor.  Încă cîţiva paşi mai departe, şi se opriră la locul unde se debarcă cînii din trenuri.    Îi povesti apoi pe îndelete  cum a debarcat în capitală.  Studenţi, debarcaseră de la liceul lor, din provincie ... într-o cameră ieftină şi îndepărtată, de cartier mărginaş.    Aflîndu-mă cu armada dezbărcată în insula cea mai depărtată, hotărîi ca să plec cu toată armada.  mergea să ia comanda trupelor franceze, care desbarcau la Pyreu.   Puse cei mai buni soldaţi pe gabare, pe scînduri, şi apucînd la dreapta portului, debarcă la Taenia.  În 1944 anglo-americanii au debarcat fulgerător şi făţiş în Franţa nordică.  Turcii vor debarca în cîteva zile la Brăila şi la Giurgiu.  Au sosit la Rio numai una  cu 70 ofiţeri: alta au fost sîlită a desbărca în insulile Canare.  Sute de vasele Venea săltînd pe unde, venea ca să dezbarce Pe            văile-nflorite.  Corabia … desbărcă oarece mai departe de copaciul în care eram ascuns.  Într-o dimineaţă ... pornesc spre portul cel mai spre apus al insulei, unde dam cu socoteala că au să debarce acele corăbii.  a fost debarcat de la conducerea partidului. debárc. –  desbarca desbărca disbărca În faţa spitalului şi a biuroului este debarcaderul, compus din duoe poduri prelungite în apă şi aşezate pe cîte un silepu plutitoriu.  Ne oprirăm ceva mai la deal de debarcaderul Brăilei.  O potecă scurtă şi cu trepte cobora ... pînă la micul debarcader vechi şi putred, unde stăteau priponite cîteva luntrii.  Vrei să spui că nu avem debarcader şi plajă proprie?  Trăsura regimentului va fi prezentă la debarcader.  Luli o condusese   la debarcader.  În negura nopţii se profilă silueta unui vapor la debarcader, gata de plecare.  Debarcaderul s-a mistuit în ceaţă.  Căruţa coboară ... în pantă spre debarcader.  A stăruit şi a obţinut să nu-l însoţească nimeni la debarcader.  Du-te colea la debarcader, ia vaporaşul.  Pentru debarcaderele fluviale ... se folosesc, în general, pontoane tip. Umbla veşnic după el cu un cumnat care vara avea în primire debarcaderul cu bărcile.  oferă cinci camere duble cu baie, TV prin cablu şi terasă proprie, debarcader, bazin pentru copii.  Pe la opt de dimineaţă mă aflam în debarcaderul stradei ferate ce duce la Praga.  
       debarcadere. –  
         	  –  Este foarte dificil de a privighea un litoral aşa de întins ca acela al Siciliei, al căria posiţiune muntoasă ajută foarte mult într-alt feliu unor debarcamente nocturne.  debarcamente. –  desbărcămînt desbarcămînt  
         La aceste se mai adaog 7 piroscafe pentru desbarcarea oştilor.  Dezbărcarea noastră pe pămîntul Africei este întîmpinată de o populaţie întreagă.  La debarcare ne aşteptau autorităţile şi după îndeplinirea ... formalităţilor m-au lăsat să ies pre mal.  Nu s-a putut face nimic pentru ca să i se îngăduie debarcarea?  Se mai lansează două bandule ... pentru a ajuta la debarcarea echipajului aflat în pericol.  Această debarcare, la un punct polar opus punctului de plecare, este soarta neînlăturată a tuturor mişcărilor istorice. Staţie de debarcare  mai mult de jumătate din pasageri aveau deschisă în faţa ochilor o carte pe care o închideau ... în momentul în care trenul se oprea în staţia lor de debarcare.  Navă de debarcare =  Îndoiala noastră se află justificată prin debarcarea de arme.  Mai aproape de malul mării sunt magazii, căi ferate şi cheiurile de debarcare ale portului.  
       Flota franţeză ţine cheia întrării în liman … şi să ştie că ar lucra ca un duşman deacă ar înlesni dizbarcarea otomanilor.  Acre a fost cel mai însemnat port de desbărcare a cruciaţilor.  Încearcă, ajutat de flota sa, o debarcare în insulă.  S-au discutat cele mai fanteziste planuri – debarcare prin surprindere la Constantinopol, arderea flotei turceşti, luarea arsenalului şi capturarea sultanului.  dezbarcare Potopul de naţii barbare … ce trecuse peste pămîntul vechii Dacii de la dezbarcarea lui de romani nu-l putură deşirta de aceşti locuitori  cari prinsese rădăcină puternică.  Principalul nume al Munteniei   meritat prin dezbarcarea legiunilor romane ale lui Traian la Severin şi prin persistenţa de atunci şi pînă astăzi a elementului latin.  Fără calculatoare, actualele pregătiri de debarcare pe lună n-ar fi posibile.  Pentru desbarcarea vapoarelor de Constantinopol şi Odesa la portu Brăila …s-a orînduit comisia cheiului a pune în lucrare clădirea a doă poduri plutitoare  Adăugă formula pe care toate partidele o întrebuinţau în ajunul debarcării de la putere.  Conflictul ... s-a declanşat făţiş prin debarcarea şi atacul executat prin surprindere.  La o vestită plenară a CC al PCR ...  s-a pus la cale debarcarea temutului torţionar ... Alexandru Drăghici.   
       debarcări.  desbarcare desbărcare 
       În portul blond bătrînii mateloţi, Privesc tăcuţi la noii debarcaţi.  Abia s-au depărtat  de trupele desbărcate, cînd terteirenii ... au eşit din poziţiile lor.  
       .  debarcaţi, -te. –  desbărcat –  De la Sevastopol să află că M. M. Sale împăratul şi împărăteasa, îndată după a lor debarcaţie, au vizitat Mănăstirea Gheorghiev. Paveaoa uliţelor ... s-a făcut pănă la locul debarcaţiei vaselor debarcaţii. desbarcaţie 
        ni se arată mai mult ca un debater de bistro, debitant de replici sonore. di-bei-tăr. debateri. 
       Un robot ... taie, debavurează, şlefuieşte, finisează.  debavurez.
      –  de- Utilajul de debavurare poate fi constituit din: prese, ... maşini de polizat.  debavurări.
      – debavuraţi, -te.
       debavuratori, -oare.
      –  -tor.
       Pe măsură ce se debazeifică, micela coloidală capătă un caracter acid.  debaz(fic.  de- debazificări. Solurile din regiunea nordică a Europei, de pildă, sunt mai debazeificate decît podzolurile noastre. debazificaţi, -te. 
       
       Şi văzîndu-l nepremenit, învăţă de-l băgară cu mînule şi cu picioarele în dibe, de-l ţînură întins.  Un instrument de pedeapsă ..., pentru pedepsirea acelora ce făptuiau rele prin sate, este deaba.  Cel pedepsit stătea cu capul şi mînile prinse în debă tot timpul slujbei.  I se păinjineau ochii numai cînd se gîndea că-i va ieşi înainte tot satul ... s-o înjuge la debă în faţa bisericei, să fie ocara lumii întregi, cum era obiceiul locului.  debe. –  Turma lui, avere debăşcăluită de a lui tată-său. debăşcăluiesc. de-  debenzolez.
       Debenzolarea gazului de cocserie prin spălare cu ulei.  debenzolări. O! astă destinată în lume ne conduce, În veci nu se mai schimbă şi noi aşa trăim! Fericea să ne arate o dată ea ne duce, Dar iute ne-o răpeşte  voind să suferim. Ce poate debil omul să facă contra soartei?  Aspect limfatic, constituţie debilă.  e foarte debil şi mama nu vrea ca el să se obosească prea mult.  Nu e în natura lucrurilor ca aceste elemente debile … să rămîie în perpetuitate deasupra unui popor tînăr.  Cît a lipsit judecătorul, mi-am pus luarea de minte la pîndă şi am prins un debil pretext de drum la el acasă.  Ea a rămas cu ochii plecaţi şi c-un zîmbet debil pe gura tristă.  Cînd Evantia îşi ridică ochii, recunoscu pe faţa lui o expresie senină şi un surîs debil fluturînd pe buzele lui subţiate.  Mă simt oricum vinovat – şi tot ce fac este o debilă şi tîrzie formă de recuperare – că zeci şi zeci din întîlnirile mele cu Noica, risipite de-a lungul a peste zece ani, s-au dus pentru totdeauna. La arbori, trunchiul este simplu, drept … La tufişuri este mai mic, mai debile şi nu merge totudauna dreptu Pitită printre tufele debile şi gingaşe ..., bunica înseila planurile morţii.  Debil mintal =  „Mioara” ... a fost totuşi scoasă de pe afiş ... de un director debil, intimidat de campaniile de presă.  debili, -e.  –  După ce se debilără împărăţitorii franco-romîni ... se ivi în mijloc anarhia. debilez.
       -a.  Bucatele grase şi oleoase ... vatămă pre cei cu stomahul debilariu (slab).   Dreptul celui mai puternic covîrşi pe a celor mai debilari.  debilari. – -ar.
      
        Oleozahar de mintă ... se întrebuinţează la patimi debilătoare (istovitoare), la colică.   debilatori, -oare. -tor.
      
       
       
        debiliri.
       Boala debilitează organismul.  debilitez.
      –  debilitanţi, -te. 
      –    Conservatori a ce? vom întreba … Conservatori ai acelor privilegie pe care ni le garantează … debilitarea patriei comune.  La Hegel, „refuzul peratologic” provine din debilitarea antropologiei, care trebuie să-şi afle consolarea într-un „adevăr mai înalt”, unul însă care nu mai este al omului.  debilitări.
      –  debilitaţi, -te.
      –  Mortalitatea infantilă ... are trei cauze principale: debilitatea congenitală, gastroenterita şi bronchopneumoniia.  Debilitate mintală =  Dacă am fi mai energici, am putea lua măsuri, ştii, sunt destule, debilitate mintală, etcetera ... dar moşul e pezevenghi.  debilităţi.
      –  debirocratizez.  de-  Guvernul şi-a rezervat o zi pe lună pentru a gîndi şi elabora măsurile necesare debirocratizării şi descentralizării instituţiilor statului.  pledează pentru o Europă apropiată de cetăţeni, debirocratizată.  debirocratizaţi, -te.
       Fabrici care nu se pot ţine decît cu un debit mare.  În loc de a pierde timpul … guvernul s-ar fi pus … să fi deschis în cîteva locuri brutării şi debite de carne.  Debit de băuturi spirtoase =   Rachierii mai denumeau debitele lor în epoca din urmă şi „cantor” (comptoar).  debit de tutun  dobîndeşte şi un brevet pentru un debit de tutun în tovărăşie cu fratele său.  Moşu ... are debit de tutun pe care îl exploatează prin alţii.  Valoarea debitului diferă de la un curs de apă la altul.  În susul rîurilor se pescuia cu unelte de tipul celor folosite în apele de munte, adaptate la debitul lor mai mare.  Majoritatea debitelor rîurilor din judeţul Timiş sunt în scădere.  Debit instalat =  Pe ansamblul de clapete circulă cantităţi mai reduse de bumbac faţă de debitul normal.  Debit de energie  Debit cardiac =  Debit de informaţie =  Debit de foc  A făcut ecou cu un deal dimpotrivă, ... încercînd ... în zadar, cu toată repegiunea debitului, să obţie ecoul întreg al unui şi mai ascuţit „cucule”.  Bădiţa Traian avea din naştere darul oratoriei, vorbea uşor c-un mare debit.  Ofiţerul turc ..., stupefiat ... de debitul rapid al Bălăceanului ..., îl zvîrle între arestaţi.  debite.
      –  Asociaţii nu sunt solidari răspunzători pentru debitele sociale.  Vă rog ... să deschideţi un cont la banca dv. pentru domnişoara Otilia Mărculescu, virînd în creditul acestui cont, prin debitul contului meu, lei 100 000.  Debitul Primăriei Piteşti faţă de UE ajunsese la 285 148 euro.  debite.
       Închipuiţivil pe „stupidul turc” venind în faţa scenii ... şi începînd să ne debiteze o tiradă.  De cîte ori îi întîlneşti, îţi debitează aceleaşi banalităţi pe care ţi le-au spus şi ieri.  Critica zăpăcită de estetica transcendentală, în loc de analiza operelor artistice, debitează ... fraze abstracte.  Am cedat, ... debitîndu-i ridicula mixtură „prietenie pasionată”.  A debita un discurs.  Faimosul monolog  e ridicul, dacă e considerat ca filosofie şi debitat ca atare.  Mă rog dumitale, bade Haralambie, s-a întors scandalizat colonelul, cui debitezi dumneata asemenea baliverne?   debitează cam toate argumentele ştiute pro şi contra femeii.  O adevărată invazie de „specialişti”, de „clarvăzători”, care s-au întrecut în a debita cele mai aiuritoare poveşti.  Rachierii ... sînt un fel de toptangii, vînzînd rachiuri cu vadra, ... fără a mai debita şi alte lucruri.   Persoanele din gospodăriile particulare care mulg şi debitează laptele în consumaţie sunt obligate să se prezinte trimestrial la vizita medicală.  debitez.
      –  Bancherul plăteşte această sumă şi debitează pe Georgescu, cu ziua de 1 ianuarie, cînd face plata, compunînd articolul în debit.  debitez.
      –   debitaje.
       Mi-a propus să fie debitantul operelor mele şi    ne-am înţeles oarecum.  Consiliul judeţean va interzice fără apel acelui domn dreptul de a fi debitant de băuturi spirtoase.  Debitant de sare.  ni se arată mai mult ... debitant de replici sonore.  debitanţi, -te.
      –  
       Este o dramă de un scenariu strict şi de un lux de debitare superior.  Debitarea prin aşchiere se aplică la debitarea buştenilor în cherestea.  Rezultatele acţiunilor de control privind debitarea şi prelucrarea materialului lemnos.  debitări.
      –  debitări.
      –    
       debitaţi, -te.
       debitaţi, -te.
       debiteze.
      –  Debitmetrul indică valoarea instantanee a debitului.  Debitmetrele montate pe calorifer nu reprezintă baza de facturare pentru RADET.  debitmetre.
      –  Sumele debitoare sau datorate nouă.  Ispravnicii nu au voie să scoată în vînzare pentru datorii averea vreunui debitor.  Reclamă îndată prin tribunalul de comerţ lichidarea acestei sume ... şi dacă debitorul va întîrzia cu plata, cere lichidarea lui.  Creditorele unei obligaţiuni solidare se poate adresa la acela care va voi dintre debitori.  Această lege se aplică următoarelor categorii de debitori aflaţi în stare de insolvenţă iminentă: societăţile comerciale; societăţile cooperative.  Asachi îi este adeseori debitor de idei lui Heliade Rădulescu.  Am socotit acum că e mai bine să le adăugăm  unui vechi capitol ..., chiar dacă nu le mai putem schimba structura ... şi rămînem astfel debitori orînduirii timpului.  debitori, -oare.
      –  Cu aceasta făcu dumitale înştiinţare, pentru ticăloasa viaţa mea, care o petrecu întru această robie ... pentru debitoria ţuctausului  , care suma a fost florinţi ungureşti 70  debitorii.
      –  ie.
       debleiez.
      –  
       -ble-ie-. –  debleieri. 
      –  Terenul în care se execută un debleu trebuie să fie stabil.  debleuri.
      –  
       O simplă dispoziţie, aplicată fără excepţiuni, ar debloca strada, asigurînd viaţa şi avutul cetăţenilor.  Spărgătoarele de gheaţă deblochează Dunărea.  Ministrul ... a prezentat ... propunerea ţării sale menită să deblocheze impasul apărut pe tema adoptării viitorului buget.  Echipele de intervenţie au reuşit să deblocheze toate sistemele de pompare.  În momentul în care  au încercat să deblocheze autobuzul ... s-au împotmolit şi ele.  Din construcţia acestor burghii rezultă că în caz de înţepenire,  se pot debloca învîrtindu-le cînd într-un sens, cînd într-altul.  Sume deblocate pentru intervenţii.  A fost deja deblocată suma de 100 000 de euro.  Colonelul ... a fost deblocat. Ministerul a deblocat posturile. deblochez.  desbloca –  S-au asigurat un număr important de autovehicule grele pentru deblocarea arterelor de circulaţie.  Autorităţile au hotărît ca pînă la deblocarea drumului călătorii ... să fie adăpostiţi în şcoala din localitate.  Alegerea  reprezintă o şansă pentru deblocarea procesului de pace israeliano-palestinian.  Ali Paşa vrea să încerce deblocarea Plevnei.  Utilajele ... acţionează neîntrerupt pentru deblocarea centralelor termice.  Dispozitiv pentru blocarea şi deblocarea unei uşi.  Se presupunea necesitatea aprobării Băncii Naţionale pentru deblocarea unei sume în lei în favoarea unei firme străine.  Pentru deblocarea conturilor furnizorilor şi constructorilor, ... Banca de Credit pentru Investiţii este autorizată să achite toate cererile de plată.  Instanţa de judecată urmează să se pronunţe ... dacă este oportună deblocarea fondurilor FNA.    deblocări.  desblocare –  Dacă visezi, visează şi ce e sus, la etajul unde stă un colonel deblocat.  Mă voi retrage din viaţa civilă în viaţa privată Cum şade bine unui colonel deblocat sudist.  deblocaţi, -te.  desblocat –  deblocaţii.  -ţie.
      
       Deboleţile fimeieşti, prodigalităţile în gusturi sensuale şi părăsirea trebilor guvernului produsă nemulţumirea publicului.  Ce te-a îndemnat să părăseşti pacinicele ocupaţiuni ale sexului tău ... ? – Motive grave ... de acelea ce fac pe femeie să uite deboleţa sexului ei.   deboleţe.
        Dragomirescu se proclamă şeful unei „şcoli noi”, care a răsturnat curente şi scriitori, intronînd pontificatul literar al debonarei sale persoane şi, fiindcă o crede, trebuie să fie aşa.  debonari, -e. Menirea unei republice ar fi să debordeze chiar de pace şi de bun trai.  debordează de mesaje pozitive, precum să ai încredere în tine şi în importanţa prieteniei şi a lucrului în echipă.    Ascultam clocotul surd ...  ce învolbura apa în canal şi o deborda ... peste marginile de ciment.   Prin simbolizare sunt inventate raportări impropii, care debordează natura proprie a obiectului simbolizat, denaturîndu-l.  Am multe de spus, căci inima mea debordă. – Hai, dacă vrei … Nu am nimic de refusat fidanţatului meu … Dă-mi braţul.  debordez  debórd. 
      –  Dar, cum două funcţii reprezintă un număr restrîns pentru calităţile sale manageriale debordante, iată, a fost numit şi redactor-şef.  debordanţi, -te.
      –  Cînd unda sa mînioasă se umflă ... nici un zăgaz, nici o barieră nu se poate opune desborderii sale.  Dacă turcul, persul ... s-ar reuni ca să te combată, ce stavili vei opune desbordării lor?  E  o debordare de mulţumire şi bucurie pentru propria-i frumuseţă.  debordări.  desbordare –  Eridanul desbordat, Gangiul şi chiar Nilul cînd îşi calcă ţărmurile şi umple Egiptul ... abia ar îndestula dorinţele lor.  El vede valurile desbordate tulburîndu-se şi învîrtindu-şi ... spumoasele lor unde.  Opune torentului desbordat asupra-i o constanţă şi un curagiu intrepide.    debordaţi, -te.  desbordat   –  Această detestabilă meserie ... este totdauna ultimul refugiu al acelora ce au avut stare, dar ş-au cheltuit-o în deboşuri.  deboşuri.  
       deboşez.
      –   
        „Senatorul” îşi face o petrecere din deboşarea unui copil mic.  deboşări.
      –  .  
       deboşaţi, -te.
      –  
       
       Un lucru rău plătit şi nopţi petrecute în orgie consumă pe bărbatul din popor, pe cel avut şi mai mult, căci el are mijloacele de a-şi procura cea mai rafinată deboşerie.  -ărie.
      
        Debranşaţi au fost 40 de abonaţi.  Aproape 1 000 de angajaţi care lucrează în Casa Academiei au rămas fără apă. Aceasta nu s-a întîmplat din cauză că ar fi fost debranşaţi pentru neplata datoriilor.  debranşez.
       După restricţionarea debranşărilor piaţa centralelor de apartament a căzut cu 40%.  debranşări.
       
       Motorul poate continua să funcţioneze, fără a antrena vehiculul. În acest caz, se spune că maşina este debreiată.  Transmisia principală va fi debreiată.  debreiez.
      –  
       Cuplele debreiabile sunt astfel făcute încît permit foarte uşor acuplarea şi decuplarea celor doi arbori.  debreiabili, -e.
      –  Deosebim trei feluri de cuple: fixe, libere şi debreiabile (cu ambreiaj şi debreiaj).  debreiaje.
      –  debreiaţi, -te.
      –  debreieri.
      –  debreţini.
      –  debridez.
       După eliberarea ziariştilor romîni, la debriefingul acestora din 24 mai au participat şi agenţi ai serviciilor secrete franceze.  debrífing.  debriefinguri. 
       
       debuclez.
       de Debuclarea se efectuează în staţiuni, în posturi de transformare, cutii de distribuţie sau de la tablouri, prin ... întrerupătoare automate.  debuclări. Se adînci iareş în debumbare şi în mişelie. deburez.
      –  deburaje.
      –  Deburarea periodică se face cu ajutorul unui cilindru.  deburări.
      –  deburbează.
      –  deburbaje.
      –  deburbări.
      – debursez.
      –  debusolez.
      –  Schimbul de replici sintetizează toată involuţia şi debusolarea societăţii romîneşti.  debusolări.
      –  Sunt reprezentanţii unei generaţii debusolate, care aleargă după nou.  Radiografia fără retuş a unor tineri de tranziţie, debusolaţi şi amorali.  debusolaţi, -te.
      –  debuşez.
      –  Venitul carierii acestia poate să fie considerabil cînd se va deschide debuşeuri productelor ei Comerţul de detaliu are ... a se adapta trebuinţelor consumaţiei, stimulînd-o şi cîştigînd mereu debuşeuri nouă.  Unele din marile firme ... în căutare de noi debuşeuri ... au venit şi ele să arate ce au de vînzare.  Piaţa romînească nu este una de neglijat, aflîndu-se în atenţia furnizorilor în căutare de debuşee.  Cu cine să te lupţi dacă alţi concurenţi au apărut în piaţă, în debuşeul intelectual?  În ce mă priveşte, am reacţionat în faţa ...   poate deformat: pe lîngă bucuria plastică pe care nu ştiu şi nu îmi place să o comentez, am privit-o ca pe un splendid debuşeu pentru idee, şi nici Andrei nu cred să fie departe de acest tip de incitaţie.  Debuşeul podului  debuşeul unui pod =  debuşee   debuşeuri.
      –  Diagnosticul cu confuzia mentală ... se face prin debutul mai acut  Pentru debuturile directe ale scenelor şi mişcarea acţiunii e posibilă o analogie cu teatrul shakespearian.  Gripa are un debut acut şi nu trebuie confundată cu răceala.  Urmarea a fost ... adevăratul meu debut ... în toamna anului 1896.  Singura hîrtie era manuscrisul unei schiţe destinate să-mi asigure un debut glorios.  ar povesti debutul ei la Paris.  Abia după un sfert de secol de la debut, Sadoveanu a devenit cu adevărat Sadoveanu.  Emil Cioran a scris, în vila unchiului lor, „Schimbarea la faţă”, care împreună cu „Nu” a lui Ionesco şi „Mathesis” a lui Noica a luat Premiul Scriitorilor pentru debuturi în 1934.  debuturi.
      –  Am plagiat după „Guardia” chiar primul paragraf cu care debutai în discursul rostit înaintea profesorilor.  Ai debutat prin a corupe pe Lina şi Vasile?  Începutul cronologic al vieţii eroului se află în cursul romanului care debutează cu bătrîneţea.  debutînd prin „Căruţa poştei” ..., traduse apoi „Ţiganii” de Puşkin.  Noul ambasador al Angliei debutase în cariera diplomatică în anul 1807, ca secretar de ambasadă la Constantinopole.  Strofe ale unui june cu totul necunoscut ..., care debută ... la 1875.  Mihai Racoviţă, după aţîţia domni de partid, debuta, în sfîrşit, ca un domn al ţării.  Visezi ... la diva, care a debutat la Neapole.  Acea şarjă de patru volume cu care a debutat aşa de triumfător Sadoveanu marchează un regres estetic şi intelectual.  Am debutat în istoria filosofiei sub auspiciile lui Descartes, Leibniz şi Kant ... şi am rămas multă vreme copleşit de istoria filosofiei.  Ceea ce atunci era un mare noroc, acum îl văd altfel: aş fi preferat să debutez cu al doilea volum.  Seara a debutat printr-un spectacol avangardist.  debutez.
      –  Redactorul de carte intervenea asupra textului pentru ca debutantul să devină debutabil şi cel puţin o poezie să pară „inspirată” de partid.  debutabili, -e.
       -bil.
       Ar fi trebuit să-mi aleg un subiect mai puţin greu de tratat, pentru ca ... să pot obţine măcar umbra unui succes, atît de trebuincios debutantului. debutant în materie de propagandă electorală. Criticul are bucuria creatorului atunci cînd poemul prezentat de un debutant la redacţie va cîştiga în urma sugestiilor sale. Ceilalţi boxeri nu au fost la competiţii majore. Practic sunt debutanţi. În prag de pensie, învăţătorul tot nu ajunge la salariul magistratului debutant. debutanţi, -te.
      –  debutonez.
       de-bái.
      –  În lumea oamenilor culţi apare ca invariabil: „un deca, două deca”. Dar ... podgorenii ... zic „o decă, două deci”   . Anul ăsta, dacă scăpăm de grindină, o s-avem două mii de deca   şi mai bine. O decă de vin. O sută de litri sau zece deca. deci O jumăta’ dă kilogram sau cinzeci dă deca.  Un sfert de kil, două’ş’cinci dă deca.    decuri decuri Roadele educaţiei acelor ani de liceu s-au arătat ceva mai tîrziu în mişcarea decabristă, în rîndurile căreia Puşkin avea mulţi prieteni.  decabrişti, -ste.
      	–  decacorduri decadali, -e.
      	 -al.
       Întîi Antonie Bonfinie, într-a doao decadă a a patra-i cărţi, zice aşa: den legheoanele lăcuitorilor ce de Traian şi alţii ai romanilor împăraţi era duse în Dachia, valahii au izvorît. Decadele lui Titu Liviu.  Se obişnuieşte să se calculeze mediile climatologice pe decade.  Decadă de rezistoare. Cerul din rădăcină nălţîndu-se decade, Tîrînd cu sine timpul cu miile-i decade.  Fizica atomică şi fizica nucleară au fost întemeiate abia în a treia decadă a secolului nostru.  decade.
      	–  Simpatia acestor poeţi pentru clasa boierească decadentă ... trebuia să nască ... idealizarea feodalismului nostru.  Literatura decadentă se caracterizează prin manifestări criminale şi macabre.  Prima fază  e datorită influenţei literaturii clasice decadente franceze.  Arta ei de-a se îmbrăca şi pieptăna nu e rafinament decadent.  Poeţii decadenţi ... născocesc simboluri, exagerează conştient, împotriva legilor firii.  Ea ... dansa fantastic, leneş, decadent.  În jurul unei biete reviste ... se adunaseră tineri ce-şi ziceau decadenţi, cîntăreţi ai ticăloşiilor sociale.  decadenţi, -te. 
      	–  Simbolismul, ... fie el numit decadentism, ... pare în ajun să triumfe.  Decadentismul modern nu e  altceva decît degenerarea liricei moderne înseşi.  Misticism, egoism, efecte de formă, subiecte luate de prin nouri – iată decadentismul.   Apărînd în diacronia literaturii europene ca extremă dezvoltare şi criză a subiectivismului romantic, viziunea decadentistă a dramaturgiei lui Pirandello se situează pe direcţia insurecţiei expresioniste împotriva artei concepute ca mimesis. decadentişti, -ste.
       -ist.
       Cu toată decadenţa lor, boierii indigeni tot îşi păstrase ... obiceiurile şi tradiţiunile cele vechi.  În vremurile de decadenţă naţională de la începutul veacului trecut, căpitanul de mazîli, nemaiavînd ce face cu vitejia sa: „Bătea drumurile căutîndu-şi dragostele”.  La început eram stînjenit de situaţie şi ... de decadenţa mea socială.  Am căutat îndelung o epocă de exces analitic şi de decadenţă politică.  La cultura pădurilor presinţia plantelor cryptogame … în păduri dă silvicultorului indicii bune ce fel de arbori … se află în stare de progres şi ce fel se află în stare de peire şi de decadenţă.    Ne aducem aminte de decadinţa în care căzuserăm în privinţa limbei sub domniile străine.  Se distinge ... literatura clasică de literatura decadenţei. Decadenţa modernă aparţine aceluiaşi curent pe care l-am studiat; e degenerescenţa lui.  Poezia neogreacă ... avea toate stigmatele decadenţei.  De obicei barocul urmează maturităţii clasicismului sau romantismului, e un stil de „decadenţă”.  Deşi uneori în decadenţă, simbolismul artei populare rămîne totuşi un caracter de seamă al ei, pentru faptul, mai ales, că oglindeşte o mentalitate arhaică.  ne desfăşură un tablou de corupţie şi de decadenţă, precum nu s-a mai văzut şi poate nu se va mai vedea în istoria Europei.  În Muntenia, unde decadenţa era mai mare, piserii erau mult inferiori.  Cei nefericiţi pot fi îndopaţi cu vin ... Decadenţă ... Simbolism.  decadenţe. –  Decadrajul se remediază la proiecţie.  decadraje. 
      	–  
      	 decaedre.
      	–  	 Împărţind raza cercului circumscris în medie şi extremă raţie, se obţin laturile decagoanelor regulate, convex şi stelat.  decagoane.
      	–  
      	 	–  decagonali, -e.
         se înălţa un templu decagonic (în 10 unghiuri).  decagonici, -ce.
      	–  ic. Greutăţi sau ponduri … hectogramu, decagramu.  decagrame.
      	–  	 Preşedintele ... şi-a decalat plecarea ..., pentru a analiza consecinţele panei de curent.  Capetele pedalelor transmit mişcarea lor, alternativ şi decalată ... prin intermediul tijelor.  decalez.
      	–  
      	 tîrzii de la Jocuri   cauzate de decalajul de fus orar.  Această modalitate concretă urmărită oferea în cazul de faţă încă o zonă de studiu, şi anume gradul decalajului dintre actul de vorbire ... şi actul comportare.  Cauzele acestui decalaj   care se transformă în practică în manufacturarea unor spectacole hibride, lipsite de armonie scenică, de unitate de stil şi de concepţie sunt numeroase.  Faptul ar fi neglijabil, dacă ... decalajul dintre limba vorbită de pătura cultă şi cea vorbită în popor nu ar pune într-o lumină stranie pretenţia primilor de a poseda definiţia ultimă a ţăranului romîn.  Decalajul dintre cele două partide aflate în guvernare s-a adîncit.  decalaje.
      	–  Modificările la Codul Fiscal prin ordonanţă de urgenţă ... includ decalarea calendarului privind majorarea accizelor de la 1 iulie la 1 aprilie, eliminarea unor scutiri de accize şi TVA.  Decalarea poate fi necesară pentru a realiza condiţiile optime de utilizare a unui grup de maşini-unelte.  decalări.
      	–  decalaţi, -te.
      	–  Decalcuri topografice sunt folosite în scopuri militare, turistice sau economice.  Marea influenţă germană asupra romînilor culţi din Ardeal se recunoaşte înainte de toate în decalcuri.  Amintim aici numai sistemul nostru de numărătoare de la 11–19 şi de la 20–99, care e un decalc după slavă.  decalcuri.
      	–  	 A. Meillet citează cazul germanului „Gewissen” ... care este decalcat după latinescul „conscientia”.  decalc.
      	–  .
       decalcări.
      	–  decalcaţi, -te.
      	–  -fi-a. –  decalcifiez. –  
       
       Drept decalcifianţi sunt întrebuinţaţi: acizi anorganici, acizi organici.  -fi-ant. – decalcifianţi. –  
      	–  -fi-at. –  decalcifiaţi, -te. –    maladie caracterizată prin ramoliţia oaselor la adulţi, datorită unei decalcificări.  Unele boli influenţează procesul de decalcificare.  Calciul şi magneziul ... previn decalcificările la nivelul oaselor.  Decalcificarea se realizează cu ajutorul decalcifianţilor.  -fi-e-. –  decalcifieri. –  Imaginea pe o hîrtie-suport folosită în decorarea prin decalcomanie.  decalibrez.
      	–  de- +  decalibrări.
      	–  decalibraţi, -te.
      	–  Măsuri de capacitate … hectolitru, decalitru.  decalitri.
      	–  e trecerea de la negativitatea strictă a decalogului (ce să nu faci!) la actul etic afirmativ.  Fane îl învăţase pe Ivan decalogul unei crime pasionale.  Europa trebuie să fie fondată pe valorile creştine şi să respecte decalogul (cele zece porunci).  decaloguri. decalvanţi, -te.
      	–  decalvaţii.
      	–  Decameronul lui Boccaccio.  decameroane. Măsuri de lungime … hectometru, decametru.  decametri.
      	–  decampez.  Fiindu-ne preposit Dominic, cantor Mihail, custod Lorand, protopop al Clujului şi nouă decan Nicolae.  Tînărul teolog ... îşi mărturiseşte ... faţă de unchiul său, decan de catedrală, sforţările ... pe care le face spre a izgoni imaginea ... tinerei văduve.  Liturghia a fost celebrată de cardinalul german Joseph Ratzinger ..., decanul colegiului cardinalilor şi apropiat al defunctului Papă.  trata stabilirea preţurilor pentru descărcarea mărfei, în calitate de decan al hamalilor de la pontonul vapoarelor poştale.  Bucuros voi face ceva de ocazie pentru jubileul bătrînei decane a presei romîne.  Din culmea catedrei a răcnit cineva: profesorul Constantin Nottara, decanul iluziei şi suveranul artei.  Rectorul şi decanul au umplut cancelaria Institutului de fum de ţigare, aşteptîndu-te.  S-au sleit de ziduri şi fantomele cucoanelor în alb şi zîmbetul „decanei”.  Au luat cuvîntul pe rînd ... preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din Romînia ..., decanul baroului Bucureşti.  decani, -e. 
      	–  decanali, -e. 
      	–  Pentru mai bună şi mai uşoară grije vrea să împartă toată eparhiia episcopiei Făgăraşului în decanaturi.  decanate  decanaturi. Voindu să-şi facă o posiţiune socială intră în serviciul ramului decanic decanici, -ce.  -ic.  
       Am slujit treizeci de ani în ramul decanicesc şi n-am fost scos din slujbă.  decaniceşti.  -icesc.
       Se obţine un precipitat ..., se lasă să se repauzeze 2 zile şi se decantează lichidul.  Oraşul i-a macerat, i-a decantat, i-a filtrat  .  a reluat – decantînd – tema fundamentală a întregii sale literaturi. A decanta poziţiile acestea ultra conservatoare, de nişte poziţii deschise.   Acel moment de răscruce în care valurile încep să se decanteze.  Adevărurile rostite de el nefiind, totuşi, chiar „simple”, ci decantîndu-se ca şi fiinţa şi vatra strălucitoare a  acestui pămînt.  Cu cît urcăm mai sus, acest vacarm se decantează.  decantez. Dintr-un amestec solid-lichid, componenţii se pot separa prin sedimentare, decantare, centrifugare, filtrare.  Depozitele de decantare, parcul de vagoane-cisterne şi staţia de încărcare ... s-au întins pe o suprafaţă de zece ori mai vastă.  Bazin de decantare =  Puterea decantării sociale O să stîrpească răul tot, cîndva.  Nu-l tulbura deloc neliniştea anotimpului şi schimbările orelor, cînd noroase, cînd luminoase, decantările zilei nesigure care începuse cu soare abia scăpat printre norii joşi.  În dramaturgie, cele mai bune pagini ale ...  sunt dominate de seninătatea unui clasicism străvechi înfăţişînd fapte şi pasiuni într-o decantare solemnă.  Cuvintele specioase, care denumesc fierul modern, cunosc aici metamorfoze neprevăzute prin decantarea sterilului tehnicist şi intră în fondul perpetuu.  
       decantări. 
      –  Marele scriitor i le restituie toate acestea prelucrate în opera de literatură, decantate şi condensate într-o carte.  Viziunile lor deosebite, decantate, fireşte, artistic, asupra acestui „fin de siècle”, se exprimă panoramatic.  decantaţi, -te decantaţii.  Cele mai multe decantoare sunt alcătuite din rezervoare prevăzute cu dispozitive de evacuare a apei din stratele inferioare.  Produse petroliere separate şi reţinute în decantorul Schela Craiova.  decantoare. 
      –  – decapez. 
      –  – decapaje.  – Decapanţii folosiţi în metalotehnică, la tratarea suprafeţelor pieselor metalice sunt de obicei soluţii acide sau alcaline. – decapante  decapanţi.
      – Pentru piesele de fier sau oţel, decaparea se poate face în acid azotic.  – decapări. În privinţa calităţii materialului ... distingem: table pentru cazane, ... table decapate (curăţate), table speciale etc.  Tablă decapată.  decapaţi, -te.
       
       decapatoare.
       tor.
      
       . Decapentesilabul plan ... este isoton cu alexandrinul – – decapentasilabici, -ce.
      	 Nu mă voi astîmpăra nainte de a decapita pe şefii, partizanii săi.   Între aceşti prizonieri să aflau mulţi cavaleri ...; dar toţi, fără escepţie, fură decapitaţi.  Era încă foarte vecin timpul în care  Vodă Ghica căzuse decapitat de un capugibaşa.  După ce a fost decapitat, s-a adus capul lui aici    Unele insecte au senzaţii chiar după ce sunt decapitate.  N-ai pus Să-l decapiteze? ... Călăul pe care îl avem Nu a învăţat să taie capete.  Mascurul e smuls cu un scripete ... decapitat, dezmembrat, deviscerat.  O parte dintre rudele lui fuseseră decapitate în timpul vînătoarei turceşti ... împotriva eteriştilor.  Cadavrul zvîrlit din nacelă şi decapitat e păzit de jandarmi.  Cadavrul lui Mihai  a fost apoi decapitat, trunchiul fiindu-i lăsat neîngropat pe cîmp.  Henric de Montmorency ... este decapitat la Toulouse, în 1632.  Unul a fost vindecător şi după ce s-a convertit la creştinism a fost chinuit şi decapitat la Roma, în anul 270; celălalt  a fost episcop de Terni.  Unii au fost decapitaţi, iar alţii poartă urme de tortură.  patul sau schela pe care se decapitează cei osîndiţi la moarte. Ce este acest zgomot surd; ... un nenorocit se decapită. – Cerule! iartă-i crima şi priimeşte sufletul său.  Se resemnă Să decapiteze cu dinţii vîrful ţigării.  În fond vor să decapiteze pe ţărani, omorîndu-ne pe noi.  „Evenimentul zilei”, decapitat şi realizat într-o nouă formulă.    Colegiul I ... s-a decapitat de predecesori.  – decapitez;  decápită. 
      – Firmele romîneşti sunt decapitalizate.  decapitalizez.
       de-  
       Din cauza decapitalizării, salariile ... n-au ţinut pasul cu inflaţia.  După decapitarea lui ..., nevasta şi copiii lui s-au refugiat în Romînia.   Conspiratorii sunt prinşi, întemniţaţi şi osîndiţi la decapitare.  Se ghicea vocea şovăită a preotului, ... ordinul juridic al gîdelui şef şi, în sfîrşit, lovitura decapitării.  Această divergenţă ... a adus ruptura definitivă între Brîncoveni şi Cantacuzini, urmată de decapitarea domnului cu toţi fiii lui.  Documentele menţionează ... arderea pe rug a incendiatorului ... şi decapitarea soţiei sale.  Bărbaţi ucişi prin ... decapitare.  Orgoliul omului suferă poate o decapitare atunci cînd înţelege că suferinţa lui este deopotrivă cu a musculiţei.  – decapitări.  – Se întindea o cîmpie acoperită ... de capiteluri sfărîmate, de bucăţi de statui decapitate.  Ileana Costin ... fu aproape reunită în moarte cu bărbatul ei ..., săvîrşindu-se cu puţine zile numai înaintea lui ... şi fiind îngropată împreună cu decapitatul.  Decapitaţii ... priveau cu ochi orbi noaptea plină de fantasme. Sticlele de şampanie ... stau cu şervetele la gît, decapitate, ca o mărturie glorioasă a entuziasmului ce a cuprins pe comeseni.  Astfel stau, decapitaţi şi stinşi, cei trei foşti vulcani. – decapitaţi, -te.  – – decapitaţii. –  – fu liberat după decapitularea lui Barnowski şi participă la alegerea unui domn în persoana lui Moise Movilă.  – de-   Raci (decapode ...), humari (raci de mare) ... să găsesc împietriţi Decapode ... raci cu cinci părechi de picioare de umblat sau de înotat, supt scutul peptului.  Decapodele sunt crustaceii cei mai complet organizaţi.  Crustaceul scos la suprafaţă … este decapod … şi face parte din marea familie a galatheelor.  decapode. Rămas de pază, şoferul decapotă maşina.  decapotez.  nu se sfiesc să cheltuiască pentru fleacuri ... De exemplu, o decapotabilă în tonul eşarfei.  îşi doreşte o maşină din anii ’50 – ’60, dacă se poate decapotabilă şi englezească.  decapotabili, -e.  decapotări. decapsulez.  decapsulări.  decapsulaţi, -te. decapsulatoare. -tor. decapsulaţii.  decaptivez. Nefericita-i întîlnire cu Muşat ... echivala cu o bruscă decapturare de vapori, pentru cilindrul unei locomotive în mers. de- Posedă în total 5 400 000 decari de pămînt.  decari.  -ar  hectar La jocul de cărţi se spune „decar” cărţii care reprezintă zece puncte. decari.  de- decarbonizez. –  
       – se curăţeşte de toate acele ... părţi de aer ..., care lucrare se numeşte: decarbonizaţie.  La persoanele ... care au înăduşeală, decarbonizaţia sîngelui nu să face cu deplinire. de- +  Acizii ... se decarboxilează uşor.  decarboxilează. 
      –  Decarboxilarea acizilor e folosită ca metodă de sinteză a unor combinaţii organice.  – – decarboxilaze. – Bioxidul de carbon absorbit de rădăcină ... este pus în libertate datorită enzimei decarboxilizante.  decarboxilizanţi, -te.
       
       O parte din metal ce trece în apropierea suflantelor se oxidează şi se decarburează.  – decarburez.  – Pentru controlul compoziţiei oţelului se iau din timp în timp probe ... pentru constatarea gradului de decarburare.  Încălzirea oţelului la o temperatură ridicată produce decarburarea superficială a acestuia.  Avînd  în vedere că temperatura produsă prin şlefuire este destul de ridicată, pentru a evita decarburarea şi deformarea suprafeţelor, se recomandă răcirea.  – decarburări.  – Procedeul Aston permite obţinerea oţelului decarburat din convertisorul Bessemer.  	–  decarburaţi, -te.
       –  
       – decarburaţii.  – decartez.
       – decartelizări.  – – decasilabi, -e.  – – decasilabici, -ce.  – Măsuri de capacitate … decasteru.  Se întrebuinţează un singur multiplu de al sterei, care este decasterul, care conţine zece stere.  Şi-ţi duc grija să nu-ţi rupă ăia decasterul de oase reumatice, pe care le-ai pus cu uşurătate la bătaie.  	 decasteri.
      –  – decastiluri. . –  Deaca ştiu decasutaş, deade trupul lui Isus, iară Iosif cumpără pînză  decasutaşi.  Maşina de decatat cu apă fierbinte umflă mai bine fibrele din anumite categorii de ţesături de lînă.  decatez.
      – 
      
       – decatări. – Boiangerie cu decatir ... vopseşte feţe şi lustruieşte A da la decatir. decatire.  decatirez. Rezistenţa culorii la decaturare. Se introduce proba în cilindrul de decaturare unde se tratează apoi cu aburi zece minute şi se observă schimbarea culorii.  Decatirie ... scoate păr şi lustru la postav decatirii.  -ie.  decatisori.  decatloane.
      – – decatlonişti, -ste.  – -ist.  Decator de fire şi bumbace. decatori.  -tor.
       decatroane. decavez. Tocmai în miezul verii … guvernul are proiectate decavante creşteri de accize.  decavanţi, -te. -ant.
       În Edgar Bostandaki e simbolizată decăderea, decavarea boierimii moldoveneşti.  decavări. Domnul Deleanu era la club, de unde se întorcea pe la opt ... decavat, bine dispus şi flămînd.  Ana închină un respect duios boierimii decavate. S-ar părea că preţuieşte mai mult o avere pierdută decît o bogăţie actuală.  Tot ce-am avut am pierdut la ruletă, ... să cerem să ne dea bani de drum păn’ la Bucureşti ... decavaţii au dreptul la bani de drum.  e decavat. Bea prea mult.   decavaţi, -te. decuri. Artele  au decăzut.  Teatrul romăn începu a decădea.  Trecură apoi ani ... cînd neamul decăzu Şcoala slavonă decăzu repede.  Boerinaşii au început ... să decadă.  Decăzută dintr-o clasă socială mai înaltă, îşi păstrează vechile pretenţii şi purtări.  Iaşul, zicea el profund afectat, a decăzut. Ce înseamnă să decazi! Pînă şi călăul te face să aştepţi.  Popoarele respective au dispărut sau au decăzut degrabă.  Dacă, incapabil de a munci, ar fi decăzut cu desăvîrşire, cu siguranţă că şi în zdrenţe ...  s-ar fi prezentat altfel decît un vagabond.  Cultura păsărilor de curte … şi folosirea armelor … au făcut să decadă această vînătoare primitivă.  Oraşul decade atunci vertiginos, se provincializează.  Geaba voiau să se lase priviţi în vestmintele proaspete ca să nu se zică cumva că au şi decăzut, … nimeni nu le arunca nice o privire.  unele din vechile dregătorii ale ţării decad.  După moartea lui Venceslav al IV-lea, Hradul praghez este părăsit: încoronările regilor continuă, dar palatul decade.  Creşterea animalelor bazată pe transhumanţă a început să decadă după tratatul de la Adrianopol.  „Politicianul cel mai popular al Germaniei” a decăzut ... din această postură confortabilă.  Au decăzut glasurile şi s-au uitat versetele.  Să nu decadă în rînd cu animalele.  A declarat-o ... nelegitimă şi decăzută din drepturile ei de moştenitoare legală.  decád. de- +    Pe aice şi literatura, şi politica se află în periodul unei triste decăderi.  Pentru a mîntui cultura noastră ştiinţifică de o decădere şi mai mare ..., trebuie să luptăm ... în contra ignoranţei.  Decăderea sentimentelor ... pare în ajun de a-şi fi încheiat ciclul.  La toate popoarele au fost momente de decădere administrativă.  Idealul de artă antic perise prin decăderea firească a însuşirilor sale.  Istoriografia mai păstra aspectul ei cu desăvîrşire medieval, şi încă cel mai palid, cel cu semnele deplinei decăderi.  Ai fi zis că una din acele albe Magdalene, zugrăvite în zilele cele mai galeşe ale decăderii şcolii italieneşti, pogorîse însufleţită din cadră.  Ai văzut ce era în stare să facă ... într-o epocă de decădere ca aceea a fanarioţilor?  Don Quijote e aristocratul care neagă realitatea şi nu vrea să ştie de decăderea sa. Diversificările acestea  manifestă cel mai adeseori o înnobilare a trunchiului de bază, nu o decădere a lui. Constatările lui despre starea de decădere care a ajuns pe otomani au o valoare politică.  Principala cauză a  decăderii curtenilor a fost impunerea lor la dări tot mai mari.  Nu există o redirecţionare a religiei, ci pur şi simplu o decădere masivă a autorităţii bisericeşti.  O dată cu decăderea Imperiului Otoman au scăzut şi cerinţele de oi.  Din punctul meu de vedere, excursul asupra erorii se poate încheia aici, cu ideea că eroarea este o decădere din natura care permite surprinderea adevărului.   Asistăm la o decădere a PSD după înlăturarea   Un candelabru de sală de recepţii într-un palat şi exilat aici prin cine ştie ce decăderi succesive.  Socotim că avem de-a face cu decăderea peiorativă a unui cuvînt.  Ne înfăţoşează îndoitul mister al decăderii omeneşti.  Mi s-a părut că-şi dă el singur seama de decăderea lui.  Ş Civilizaţia aduce de la sine decăderea moravurilor.  nu se înfiorase ..., ridicat prin gestul lui de voinţă şi de sacrificiu de pe cea din urmă treaptă a decăderii umane.  E o ruşine şi o decădere să te recunoşti singur sau să fii declarat de alţii nerăspunzător.  A observat predispoziţia lui spre stricăciune şi spre decădere iremediabilă.  Felix îşi exageră situaţia, socotind-o ca o decădere morală.  Nu-i plătesc! zice consăteanul meu. Şi nu i-a plătit. Explică-mi această decădere! Beat nu era! Zvîrli securicea în sus, ca o ultimă înfruntare şi decădere desăvîrşită.  La primul termen de înfăţişare, debitorul urmărit sau terţii interesaţi sunt obligaţi să depună, sub sancţiunea decăderii, toate probele.  Cînd legea cere îndeplinirea unui anumit act de procedură înăuntrul unui termen, nerespectarea acestui termen atrage decăderea din dreptul de a mai face actul.   decăderi.
       decălesc.
       de-  
       decăliri.
         
      
       Ultime urmări ale curentului latinist decăzut. Niciodată nu s-a văzut un factor politic mai decăzut decît senatul roman.  îi vorbise ... despre eroarea ortodoxiei creştine care considera omul drept înger decăzut.  El poate fi foarte bine şi un fost diplomat acum decăzut.  Probabil că în conştiinţa lui se credea un cal decăzut.  Pămînt fertil abandonat mlaştinilor şi unei vegetaţii decăzute şi inutile.   Ce vor deveni aceşti copii răsfăţaţi… ai căror nervi delicaţi … pompează din atmosfera caldă a buduarelor toată moliciunea şi frivolitatea unei rase decăzute?  Un fecior de la ţară, trecut prin mizeriile tîrgului, decăzut şi învins, îşi regăseşte dragostea lui din tinereţă.  Actorul beţiv şi decăzut ... e o figură destul de cunoscută.  culese prin şanţurile acestei capitale neruşinate de către tineri decăzuţi.  decăzuţi, -te. Mai ferice easte mai vîrtos a da decîtu a lua.  dăruit cu puteare mai mare şi mai bună ... decît alalţi oameni.  Mainte decît alţii au vădzut.  De ... va face iarăşi aceaia greşală, atunce să va certa mai mult decît ceaia dentîi.  Nu iaste sluga mai mare decît domnu-său.  Mai tari era decît mine.  La graiul unguresc mai înainte dzic porecla decît numele.  Giudeţele-ţi sînt ... şi decît stredia mai dulce.  Mai cu cuviinţă decît toate să arată cînd să numeaşte taland    Şi nu era niciunul mai de cinste decît altul, că era mai tot un neam.  Cartea aceasta decît cerneala mai cu neagre pîri plină ... împodobită era.  Oşti mari şi greale au trimis asupra lor, cari mai de multe ori mai biruite decît biruind s-au întorsu.  Ce feliu de roadă nădăjduieşti vreodată să aibi tu, pre urmă, mai mult dărzu fiind dicăt înţelept?    Scris-am eu cel mai mult păcătos decît toată lumea Matei Voilean  Mai tare decît tunetul ai trîmbiţat.  Mările sînt ... mai mici decît ocheanurile.  O, Maică prea lăudată, carea ai născut pre Cuvîntul, carele iaste mai sfînt decît toţi sfinţii.  Ei  păcătuiesc mai rău prin călcarea jurămîntului decît furii şi tîlharii.  În fieştecare clas se pun trei ţifre; în cel mai de pre urmă spre stînga pot fi mai puţine decît trei.  În ceale mai multe locuri stăpînea mai vîrtos limba romînească decît limba grecească.  Cine întru aceastea să va nevoi mai mult decît alţii ... are a să bucura de cinste osebită.  Întră rădăcini mai totdeauna iaste una mai groasă decît cealelalte.  Şi fiindcă mulţi au shoala Mai urîtă decît boala ... Pre aceştea-i dojeneaşte.  Părul ... mai mult slujaşte podoabei trupului decît îmbrăcămintului.  Cade-să cu adevărat să te fericim ... pre  cea mai cinstită decît heruvimii.  Învăţătura este mai bună decît banii cei mulţi.  E mai învăţatu ucenicu, decît dascalu. Protezilas ... e ceva mai vîrstnic decît mine.  Inima omului mai timpuriu să deşteaptă decîtu-i giudecata mintei sale.  M-am apucat să fac un vocabular, şi precuvîntarea ieşi mai mare decît dînsul.  O casă ... mult mai mare decît a noastră.  Mie dar prea puţin îmi pasă dacă stăpînul nostru este fermecat şi mai de nimic decît mine.  Cel înţelept are să-ş mulţămească mai mult îngrijirea sa decît  toate legile cele politiceşti şi morale.  Frunza care este mai slabă, dă mătasă mai subţire decît frunza cea grasă.  Fiare şubrede şi sălbatice, şi mai vătămătoare
      decît cele dîn pustiu.  Cunosc cît de dator îţi sînt, mai mult decît oricare.  Nu avem sumeaţa pretenţie să facem mai bine decît predecesorii noştri.  Toate sînt în analoghie mai mici decît pămîntul.  Canalul trupului este ceva mai lung decît un deget.  Pentru păstrarea apei urcioarele de pămînt sînt mai bune decît cele de sticlă.  Gîndesc că-i mai fudulă şi mai boieroasă decît toate cucoanele din Iaşi.  Ştia că-i mai puternic decît orice luptător.  Oile au o constituţie cu mult mai delecată decît toate celelalte animale domesnice.  Slujba militărească are mai multe neplăceri decăt mulţămiri.  Puternicul duce ... avea oşti mai numeroase şi mai bine întocmite decît însuşi regele.  Mi-ar părea cum că natura Toată mintea ei şi-a pus, Decît orişice păpuşă Să te facă mai presus.  Aşa mi se cade; ba încă şi mai rău decît aşa. O dată te rădica mai sus decît smeul.  Ai nenorocirea de a fi mai deştept, mai cinstit şi mai simţitor decît alţii.  Eram mai mult mort decît viu.  Istoria noastră literară e mai greu de explicat decît oricare.  Minciuna care poate salva o viaţă de om e mai preţioasă decît toate adevărurile!  Îndemnurile mele erau altele decît cele ale Isabelei.  Are şase ani mai mult decît vicontele.  Se lăsă peste pămînt o linişte mai grea şi mai înfricoşătoare decît urletul lupilor.  Era mai mică decît frate-său.  Acolo are să fie mai bine decît aici.  Miţu e convinsă că tătuţu e mai prost decît este.  O istorie mai feroce decît chinurile inchiziţiei.  Ţinu cu îndîrjire la părerea lui, arătînd că o mînă de oameni hotărîţi pot mai mult decît mulţimile haotice.  Cei care aveau ceva mai mult decît nimic.  Vei străluci Mai mîndră decît luna.  Mîngîierile căminului Sunt poate mai plăcute Decît veşnica luptă. Dîrz, mai înalt decît toţi.  În grupul lui Sami Coter un băiat ţipa mai tare decît toţi.  Marea în faţă era mai mult cenuşie decît albastră.  Funcţia era ... mai mare decît gradul.  Era mai în vîrstă decît ea, nu se mai putea numi un om tînăr.  El considera ca hotărîtor elanul creator mai mult decît critica.  Grefele realizate ... sunt mult mai bine tolerate de organismul primitor decît venele şi arterele artificiale.  Mai mult decît oricare alt termen, acesta  demonstrează prestigiul pe care l-a avut uniforma militară romană printre localnici.  Eu nu cred că trăieşti mai bine decît mine.  Sănătate, bunătate, Căci mai bună-i decît toate!  Îndrăgiiu ponrăcitele decît aurul şi draghicamea.  Decît aur ţ-am iubitu-ţi dzisa.  Veţ fi mie norod ales decît toate limbile.  Vecinii ... asculta pildele lui ... decît ale altor dascăli.  Femeia are protie decît toţi creditorii bărbatului.   Elefantule, ... decăt alte dobitoace, o cît eşti tu înainte!  Ce iaste mai mare decît aceasta ...?  Ce este mai iute decît umbletul?  Cine e mai gol decît pruncul cînd să naşte?  Cine altul poate mai bine decît o mumă să ne înveţe a preţui cinstea?  E oare un mijloc mai puternic ca să ne scăpăm de toată haotica năvălire a lumii întregi în bietul nostru suflet, decît divina muzică?  Ce este mai alb decît laptele?  Nimic nu poate fi mai bine şi mai frumos decît ca musica, zugrăvirea şi danţul.  Că mai mare vătămătură decît trufa şi măriia nu iaste, nice mai iute decît măriia şi trufa.  Mai mare şi mai lăudat ... tituluş decît acesta nu s-au dat din veaci.  După aceea niciunul nu fu decît dînsul mai cu grije.  Mai mare şi mai grea întrebare decît aceasta nu cunosc.  Nemica nu mă veseleşte mai mult decît a te auzi cîntînd.  Nimic nu este mai dulce şi mai frumos decît viaţa.  Scalpelul niciodată nu va ajunge mai departe decît la materie.  Un asemene bărbat ... nu are nimic mai pregios decît cunoştinţa întîmplărilor acelora care face fiinţa sa şi a naţiei sale.  Nemică nu folosăşte mai mult decît lipitori la stomah.  Nu vă întindeţi mai mult decît plapuma.  Nu-i nimic mai iute decît gîndul.  Cuvîntul liber nu va fi mai mult decît un îndrumător imparţial pe căile culturii  Nu se mai opri decît pe valea Bistriţei.  Omenirea nu dispune în prezent de un for mai larg, mai reprezentativ decît Organizaţia Naţiunilor Unite.  Nimic nu conturează mai limpede o personalitate umană sau un organism artistic decît defectele sale.  Mai mîndruţă decît ea Cîmpul floare nu avea, Stea pe ceriuri nu era.  De stupi iarăşi ne spuse că mai mult decît 27 de stupi n-au găsit  Caminiţa nu-i mai departe de Hotin decît trei au patru ceasuri.  Nu au lăcuitorii să plătească mai mult dăcît numai taleri 15 pă lună  Sînt mai mult decît şease luni. Nu mai tîrziu decît mîine toată armia are să se pornească.  Comitetul nu poate mai mult a avea grijă de dînsele decît pînă la împlinirea acestor 40 de zile.  Coşeriul pentru pusul popuşoilor ... să nu-l faci mai lat decît şasă palme.  Nu erau mai mult decît două săptămîni de cînd se măritase.  Nu mai tîrziu decît de una zi.  N-avea el mai mult decît trei ani, cînd s-a prăpădit ea.  Că ... această viaţă a noastră cu mai multă trudă înjugată iaste decît cu veselie.  Cuvintele ceale de svat mai mult să tîlcuiesc spre bine decît spre rău.  Eu mă bat şi cu franţujul, şi acolo am mai mare bătaie decît cu turcul.  Anul mai mult cu uscăciune decît cu ploaie.  Pămînturile ceale arătoare ... să lasă de păşune slobode ... mai cu samă ... din prisosinţa locurilor, decît din nerodirea pămîntului.  Îi era mai mult să auză hotărîrea judecăţii despre oglindă decît de mîncare.  Fiind oamenii cu mult mai tari decît acum.  La tocmealele ceale cu îndoială, căutăm mai mult la voinţa celor ce să tocmesc decît la vorbă.  Mai mult place muselor a vorbi în fieştecare neam cu limba lui decît cu alta streină.  Arată mai mare plecare pentru viersuri decît pentru alte compoziţii.  Ei  se temea mai mult de lene decît de vrăjmaşi.  Mai mult purta grijă pentru stăpîna ei decît de dînsa.  Pare mai important decît oricînd a apăra folosul logicei în contra atacurilor ce i se aduc.  Şi tot astfel, dacă închid un ochi văd mîna mea mai mică decît cu amîndoi.  Niciodată n-a cîntat mai frumos decît într-astă zi.  Făt-Frumos înşelă şi înfrînă calul, şi chinga o strînse mai mult decît altă dată, şi porni.  Bizuindu-se mai mult pe memoria decît pe inteligenţa elevilor.  Natura-ntreagă astăzi reînvie Mai jalnică decît odinioară.  Din dumnealui zic şi eu că va ieşi un canonic ... mai în grabă decît din voi.  Vechea cultură a fost mai puternică în Moldova decît în Muntenia.  Orice bărbat e gelos pe trecutul femeii, mai mult decît de prezent.  În ora lui stăteam mai
      mult în genunchi decît în bancă.  Spune tu: nu-s eu destul de severă cu el? poate mai severă decît cu Olguţa!  Copiii, ca şi oamenii mari, sunt mai simţitori la vorbe decît la fapte.  Toată vara trecută am stat mai mult la mănăstire decît la Bălceşti.  Era un om mai aproape de cincizeci decît de patruzeci de ani.  „Carul cu bere” era plin de lume şi de fum şi glasurile ceva mai înăbuşite decît într-o gară.  Funcţionează 248 de cinematografe ... de două ori mai multe decît în anul 1955.  În fapt, conjuncţia „şi” are nuanţe mai bogate în povestirea populară decît în limba literară.  fugea mai altfel decît se întîmplase la alte vînători de acest soi.  Dar gestul ei se integra unui alt fel decît aceluia al unei actriţe imitatoare.  Situa arta lui ... în alt sector decît al retoricii tradiţionale.  Funcţionarii ... fac socoteli şi scripte, frămîntaţi de altceva decît apelul deşteptat.  Pe ţărm, jos, sălăşluieşte o altă populaţie decît sus în munte.  Ionul feros ... are, de pildă, altă comportare chimică decît ionul feric.  Dar i-au plăcut alte feluri de lucruri, şi cu alte pricini decît maică-sii.  Pare a fi altfel decît noi Debutanţii din acest al optulea deceniu scriu altfel decît cei din deceniul precedent.  Că mai bunră e domniia ta decît viiaţa mea.  Mai bunr-e amu binre făcîndu ... decîtu rreu a face.  Mai dulce e mie leagea rostului tău decîtu mii de auru şi de argintu.  Mai bine nume bun – zice o vorbă romînească – dăcît bogăţia lumii.  E mai bine a tăcea, decît a vorbi. Mai lesne fiindu-le oarece carte gata a critiza, adecă a judeca ce e bine şi ce e rău, decît singuri a scrie oareceva cu temeiu.  Mai bine decît viaţa tu moartea ai dorit.  Mai bine este să fii cu un om vrednic la pagubă decît cu un mişel la dobîndă.  Decît un vis sarbăd, mai bine nimic.  Mai bine să te tocmeşti întîi decît pe urmă.  Decît rob în cerul sfînt ... rămîn mai bine pe pămînt.  Mai bine aşa lui Ionuţ, decît pe viaţă în ocnă.  Îi plăcea însă mai bine aici decît acasă la el.  Frunză verde de alună, Decît c-un tată ş-o mumă, Mai bine c-o mîndră bună.  Decît slugă, ori cociş, Mai bine la oi pe Criş.  Decît muierea rea, Mai bine fără ea.  Pentru darurile ceale de înaintea nunţii şi ipovolon nu să protimiseaşte femeia decît creditorii.  Fapta aceasta a lui Sigismund Batori nu privea decît un despotism nesuferit.  Ei nu putea să fie decît oameni literaţi.  Pentru dînsul dăstinul nu va avea decît un curs ferice.  Fapta donatorului nu poate fi decît lăudabilă.  Nu există decît un singur eu pentru toate simţurile.  Nu vom critica însă decît ideile: niciodată persoanele.  Cuvintele nu pot însemna decît generalităţi şi, exact vorbind, nu sunt niciodată în stare să exprime individualitatea.  N-ar fi vrut să-i întrerumpă decît încet gîndirile lui.  El nu şi-a neglijat studiile decît foarte puţin.  Copii n-avea dascălul Pintilie decît doi.  Nu voia să ştie decît adevărul.  După ei arta nu poate să fie decît folositoare.  Alături de tine nu vezi decît tovarăşi de sărăcie.  Că n-are-n lume bun şi drag Decît pe mine.  Actul nu cuprinde mai departe decît măsuri pentru tăiarea pădurilor.  Eu nu-s decît un sol.  Eu nu caut în lume ... decît mîntuirea sufletului meu.  Nu i se cuvin decît huiduieli.  Din toate cusururile ce-i găsea lumea, nu mă învoiam a-i recunoaşte decît unul singur.  Nu puteau fi ... decît două superbe exemplare umane.  Din ce-a putut să fie N-a fost decît un searbăd început.  Să-ţi dovedesc că rezerva şi obscuritatea mea ... nu sunt decît gestaţiune.  Acum nu privea decît înainte.  Împrejurările, aşa cum le creează diferitele „medii” – social, politic, cultural etc. –, ... nu joacă totuşi decît un rol secundar.  N-a fost decît o pedeapsă bine meritată.  Scriitori ca Creangă nu pot apărea decît acolo unde cuvîntul e bătrîn, greu de subînţelesuri.  Nu putem primi lîngă noi decît bărbaţi fără şovăire.  Miercurile şi vinerile nu se mănîncă decît ciorbă de bureţi.  Înainte de a porni într-aci, nu eram decît pur şi simplu o haimana, un vagabond.  Îşi vede şi îşi aude eroii ... nu poate să scrie despre ei decît privindu-i.  Preotul ... nu pricepe decît confuz ... ce spune Bălcescu.  Pînă acolo nu erau decît o sută, două de metri.  N-ar fi riscat decît un refuz amabil.  O putere colosală, care îi străbătea şi îi poseda, pe care n-o puteau numi decît iubire.  Nu se vedeau decît flăcări.  Restul nu mai era decît aşteptare şi suferinţă.  Nu am putut decît circumscrie aria de probleme ce pot servi acelora care-şi vor propune analiza ... conceptului de politică muzicală.  Să nu se staţioneze pe partea carosabilă a drumurilor, decît în cazuri excepţionale.  N-apucă să scrie decît o frîntură de frază.  Că nu-l poate-ncălica Decît stăpîn’su, Corbea!  Dă-mi, Doamne, ce-mi place mie Că nu-ţi cer împărăţie, Decît doi ochi şi-o guriţă.  Gura omului n-o astupă decît pămîntul.  Ce află-n lume omul decît tot suferinţi?  Căci pentru care altă minune decît tine Mi-aş risipi o viaţă de cugetări senine Pe basme şi minciuni?  Care idealist a trăit vreodată pentru altceva decît pentru binele ţării sale?  De unde găsise alte cuvinte decît acelea din toate zilele?  De cine puteau să se teamă ... decît de el?  Ce alt rost puteam găsi decît acela de a lucra?  Ce era el decît tot un biet ostaş?        Galileanii, bărbaţi săraci şi prea proşti era, şi nemica alta nu ştiia decît de limba sirineiască.  Nu să vede altă frumuseţe decît geamiile.  Aceasta nu este din alt, dăcît numai o dăpărtare cu tot la datoriia fieşcăruia  Această înşelare să pare că n-au avut alt temeiu decît numele cel vestit al Cantacuzineştilor.  El n-avea în peştera sa decît numai uneltele trebuincioase la cioplirea statuelor.  Îmbrăcămintea sultanului nu era alta decît o căciulă oştenească roşie.  Se întorcea în oraş cu jafurile noroadelor biruite, care nu era altceva decît snopi de grîu şi turme de vite.  Nu nădăjdui ... altă avere decît numai acelea ce vor fi rodul ... ostenelelor tale.  În cele dintîi şase luni după naştere copilul nu trebuie să aibă altă hrană decît laptele mumii sale.  Inima omului pismătareţ nu este alt decît afion şi otravă.  Pînă mai deunăzi n-am avut alte cărţi decît pe cele bisericeşti.  Ah! şi scrisul nu-mi sporeşte decăt numai cătră tine.  Eu nu cunosc pe altul decît pe tine.  Fundamentul stilului celui bun nu este altul decît această parte.  Nu aşteptam alta din mila cerească Decît a muri.  Să nu ne mai avem în minte decît pe noi.  Mahalaua e cufundată în deplină tăcere: nici o mişcare alta decît pîlpîiala rarelor becuri de gaz.  Era aproape de Moara cu Noroc: nu-i mai despărţea decît un deal.  Urechile lor nu mai ascultau alte vorbe, decît vorbele ei.  Şi n-a rămas acuma ... Nimica decît cuibul De fericiri ş-amor!  Nu s-a mai interesat decît de ea.  Răsboiul n-are altă filosofie decît norocul.  Nici n-a mai venit la mine decît de puţine ori.  N-a fost altceva decît gura lumii.  Şi trecu lume la întîmplare, pînă nu mai rămăsese decît doar slugile împărăteşti.  Nu se mai vedea decît un nor de praf.  Nu se mai zăreau acum decît galbenele raze ale candelelor.  Nu pleacă niciodată din Răşinari. Decît numai în munţi.  Cocoşii cîntînd devreme Seara, la culcuşul lor, N-avem de alt a ne teme, Decît de ploaie seau nor.  Acest fel de întreprindere nu se poate aduce la sfîrşit decît cu destule şi grele cheltuieli  Silla, lăsînd dictatura, se arătase ca cum n-ar vrea să trăiască decît subt însuş protecţia legilor sale.
       Mihai-Vodă nu se priveşte în Ardeal decît ca un guvernator.  Nu i s-a făcut  îndeobşte nicio altă critică decît asupra numelui.  Decît în frumoasa noapte cînd plăpînda-i lină rază A iubitei mele frunte cu vii umbre colora, O privelişte     c-aceea ochii-mi n-au putut se vază.  Nu poate să se declare cu statornicie decît pentru una din aceste arte.  Nu era decît de paisprezece  Toate vorbele lui Francesco ea nu le lua decît de glumă.  Eu nu scriu decît „din viaţa noastră şi pentru viaţa noastră”, căci alta nu cunosc şi nici mă interesează.  Nu i se destăinuiau decît după oboseli mari.  Nu puteau fi privite decît cu ... respect.  nu putea fi decît dintre ei.  La prînz nu vin decît sub o condiţie.  Iubirea şi arta sunt eterne, ele nu se sfîrşesc decît cu sfîrşitul vieţii.  Herdelea îl îmbrăţişă şi-l sărută pe amîndoi obrajii, ceea ce nu se obişnuia decît între neamuri.  Nu  s-a gîndit decît la tînărul ataşat de legaţie.  Şi nu le-am pus la inimă decît în măsura în care mi le garanta Tudor Arghezi.  Nu e obligatoriu decît pentru cei care nu sunt scriitori.  Şi noi n-am fost decît o dată în casa omului!  Pe nevastă n-o cunoşti decît de la brîu în jos.  Nici eu nu eram decît de două zile aici, dar mă plictiseam de moarte.  Nu s-a supărat decît pe jumătate.  Şi vînatul nu contenea decît tîrziu, cînd cerurile deasupra mării se închideau încet, cu părere de rău parcă.  Oamenii locului nu-l cunoşteau decît pentru acest păcat.  Felix nu văzuse pe Costache Giurgiuveanu decît cu mulţi ani în urmă.  Nu cunoaşte decît din literatură drumul anevoios al caravanelor.  Nu se scrie în aceste gazete decît despre biruinţele pe cari le au, pe toate fronturile, oştirile nemţeşti.  Nu se fereau decît de agenţi.  Pînă n-a dat îngheţul cel mare, n-a mai ieşit din mlaştină decît pentru vremea somnului.  Cele două femei nu semănau decît la trupuri.  Se simţea pe sine în prezenţa ei atît de autentic el, cum nu se întîlnise decît de cîteva ori în viaţă.  Nu poate fi decît în Stambul.  Morfina nu va fi dată bolnavului decît de medic.  Apa nu curgea decît cîteva ore pe zi.  Ea plînge, că nu mai ştiu privi decît la soare.  Această vizită nu se poate explica ... decît prin nemulţumirile existente în rîndurile armatei.  Unde-s zînele acelea? ... – Prin alte locuri; pe aicea nu se află, decît pe muntele Rarău.  E fără îndoială o mişcare în acest sens, şi ea se întîlneşte şi aiurea decît în revista noastră.  Nici bun, nici rău este omul decăt purure în parte.  Mai vrui să leapădu-me în casa Dumnezeului mieu, decătu se viu în fsatele păcătoşiloru.  Cît vor avea bogaţii de destul, şi mai mult decîtu le trebuiaşte.  Mai mare lucru iaste să trimiţi pre cineva să facă greşala, decît să-l svătuieşti să facă.  Mi-i mai bună mila Ta-n faţă Decît ce-aş duce trai fără greaţă.  Ptolomeu are mai mare laudă, care au tălmăcit Sfînta Scriptură, decît au zidit ciale de la Memfes piramide.  Şi făcè şi năpăşti mai mult decît era adevărate.  Superstiţios este acela carele să sileaşte să facă mai mult decît este putinţa omenească la poruncile bisericii.  Aceste posesii a Spaniei, mai mari decît este Evropa, s-au dezbinat de Spania.  S-a înturnat iarăşi în patria sa mai bolnav decît să dusese.  Cel ce, avînd în păstrare bani şi lucruri ostăşeşti, cu precugetare va trece în venit sau cheltuieli mai mult sau mai puţin decît se cuvenea, se va pedepsi.  O sută de morţi priimesc mult mai cu bucurie, Decît vreodată să zic că voi căsătorie.  Luînd ... însutit decît li se ordona Asemenea adevăruri nu au trebuinţă de regule ştiinţifice ...; nicio regulă nu poate să le facă mai sigure decît sunt de la sine.  Toate micile mizerii unui suflet chinuit Mult mai
      mult îi vor atrage decît tot ce ai gîndit.  Pădurile şi satele ... le ghicea mai mult decît le vedea.  I-am ţinut mîna ... mai mult decît trebuie.  Suntem mai înarmaţi în lupta de mîine ... decît eram ieri.  L-am simţit mai mult decît lam văzut, cutremurat de bucurie.  Un om energic ar putea scoate venituri întreite decît arată scriptele de anii trecuţi.  Viţelaru plecase mai curînd decît se aşteptau tovarăşii lui.  Trăsura părea mai uşoară decît era într-adevăr.  Cred că mai repede te convertesc eu la mahomedanism, decît tu pe mine la budhism.  Mariţa mănîncă, pe furiş, mai mult decît i se cuvine!  Am vorbit mai mult decît trebuia.  Era mai dibaci decît îl crezuse.  Lucrurile stau cu mult mai serios decît am fost informat.  Era mai greu decît îşi închipuise.  O să mănînc mai mult decît o să cîştig.  Vorbind, oamenii pot să emită mai multă informaţie decît au receptat.  Mai curînd ţ-ar face rău dăcît dă să-ţ ajute.  Decît toţi de ceia ce mă-nvaţă Ţ-am înţăles leagea cu dulceaţă.  El nu-i spusese niciodată mai mult decît: „vină!”.        Că   cu ochii amu carii văd mai credincioşi sînt decît ceia ce aud.  După aceastea văzuiu cum alte şapte vaci mîrşave, grodzave şi foarte reale vineră sus, decît carele mai grodzave ... n-am vădzut.  Ceia ce adevereadză mai de credinţă sîmt decît ceia ce tăgăduiesc.  Nu iaste lucru mai aproape de cădeare, decăt cel ce iaste mai sus!    Mai mulţi sînt cei ce te doresc, decît cei ce să tem de tine, Soartă!  Folosul fruptului este mult mai puţîn decît acela ce aduce viţălul.  Această întîmplare nu e cu mult mai presus decît ceea ceau făcut muierile noastre.  Aş fi dorit să întrebuinţez în această traducere o limbă mai bogată ... decît aceea ce am întrebuinţat.  Mi-am luat soţie decît care alta nu se află mai frumoasă.      Cela ce va fi cucon micşor sau fetişoară, şi de vor hotri cuiva … să vor certa mai puţin decăt cum are fi mari.  Niciodată nu sînt în mai bună soţie decît cînd sînt singur.  Nu am mai mare bucurie, decît cînd vorbeşti de Dumnedzău!    Lupta în Madrit a fost mai grozavă şi mai ucigătoare decît după cum scrie gazeta Madritului.  Mai vîrtos ară vrea întru boala lor să moară decît a lor nevoie să o descoapere.  Şi mainte decît aceastea cuvinte svîrşi, iaca ieşi Răveca.  Ai ales ce iaste mai bun decît ce e mai rău.  Soru-mea m-a rugat să o dau ei, decît să o vînz la altu  Mai bine să fie într-o noapte mireasă a împăratului, decît să trăiască.  Mai bine mi-aş stoarce tot focul din inimă ca să se risipească în scîntei decît să animez cu el o simţire.  Şi decît n-a fi cum se cade, mai bine să nu fie.  Decît să-ţi încarci sufletul cu mine, mai bine ai face să-mi legi aripa.  Mai bine să arză decît să ajungă de batjocura voastră!  Decît te-ai boci şi te-ai scărmăna pe cap, strigă doctorul, mai bine ai ajuta lui Tănase să-l scoboare de pe capră şi să-l ducă în casă.  Mai bine să vă văd morţi Decît să îngădui o asemenea josnicie.  Decît să se ţie … după mine … dumnealui îşi ia un mic concediu.  Prefer să fie expresia bolovănoasă şi să spun într-adevăr ce vreau, decît să fiu şlefuit şi neprecis.  Ici doarme cu mîni la pept Ş-o să gioc să mi-l deştept. Dar decît l-oi deştepta, Oi giuca şi-oi tot cînta.  Decît să tot vii la noi, Mai bin’ meri, badeo, la boi.  Decît să-mi moară mîndra, Mai bine-mi ardă casa.  Cît, mamî, mă logodeam, Mai bini, mamî, muream. Dicît nuntî mai jucai, Mai bini mă mormîntai.  Aceste corăbii sînt aşa de multe decît abia poate cineva să vază marea care le poartă.  Asta-i explicaţia îmbrăcămintei şi sulemenelilor dumisale şi, mai cu samă, a aerelor de cucoană pe care şi le dă, „decît îţi vine, dragă, să crăpi de ciudă”.  Dacia  nu poate decăt să fie bine primită de publicul cetitor.  Amuţită de bucurie, ea nu putu decît să-ndrepte asupră-i ochii.  Nu  i-ar rămînea decît să plece.  Tinerii romîni învăţînd ... limba romînă nu puteau decît să se convingă mai bine de originea romană a limbii noastre.  Nu facem decît să reluăm o veche activitate  Nu ştiu decît să rîdă.  N-aşteaptă decît să le dau de lucru.  Americanul şi fata nu cereau decît să muncească.  Tînărul fiu al doctorului şi Otilia erau astfel în chip oficial intimi prin corespondenţă, şi desigur că dacă s-ar fi întîlnit, n-ar fi putut decît să continue stilul familiar din scrisori.  Nu vreau decît Să-mi port curate Degetele răsfirate Prin părul ei.  Nu fac decît să-mi amintesc învăţămintele tale.  Nu cauţi decît să mă loveşti.  Nu-i rămînea decît să-l aştepte, răbdător.  Nu voia decît s-o vadă.  Nu pot decît să aplaud.  Să nu-i laşi decît atît cît să răsufle.      Acest exemplu, luat dintr-o controversă a ştiinţei moderne, nu poate să fie bine înţeles decît de cei ce sunt familiarizaţi cu ordinea ştiinţelor după filozofia „pozitivă”.  Pe el nu-l mişca, nu-l interesa decît ceea ce-ar fi putut constitui material pentru ziar.  N-am decît ce-i pe mine.  Nu pot să cred decît ce-am văzut.    Nu se cuvine nici ea să moară, Măria Ta, decît dacă e găsită vinovată.    Nu-mi aduceam altceva aminte, decît că în ochii stinşi ... sunt eu.  N-am făcut niciun păcat, Decît că m-am însurat.  Zile mai norocite altele nu voi avea Decît cînd dreapta-ţi dorinţă împlinită voi vedea.  Azima să n-o arunci la cuptor decît cînd s-o zări trăsura.  Aţi observat că un poet nu citeşte literatură decît cînd e bolnav?  Nu ieşea de-acolo decît cînd da poruncă bătrînul.  Nu poţi şti, decît cînd vezi rezultatul.      Toate le luase pre voiia lor, iară ei nemică decît au vrut ai noştri
      n-au primit.  Alt nimic mai cu dor nu aştept, decît să văz pă dumneata la noi.  Noi nu cugetăm alta decît să ne suim în corabii.  Nu putea să socotească altă decît că acesta era un vis.  N-aş vrea altă fericire dăcît să mă norocesc Cu prieteşug şi stimă.  Ochii împărătesei ... nu mai vedeau nimica decît i se părea numai că ... vedea ca-n vis chipul mirelui ei iubit.  Alta nu-i de făcut, decît să înşomoltăcim motanul  ista al mieu cu nişte petece, să-l punem în albiuţă şi apoi să dăm foc casei.  Ca să scapi de pedeapsă, alt chip nu e decît să te duci să-mi aduci pe fata lui Verdeş-Împărat.  Nu-mi mai rămînea decît să aflu despre ce e vorba.  Niciunul din băietani nu făcuse altceva decît să strîmbe gura într-un rînjet sec.  Chelnărul greoi nu îngăduia ca lucrurile să se petreacă altfel decît aşa cum ştia el.  Înduplecat nu de aceste vorbe, ci de hotărîrea pe care o simţea în glasul străinului, de data asta omul nu mai zăbovi decît ca să-şi ia traista.  
      	 Mergea ai noştri o samă mai bine, departe asupra taberii, decît tătarii şi săimeanii îi bătea den sineaţe.  Postelnicul ... mi-a vorbit despre fie-mea şi nu m-am împotrivit; decît l-am făcut să înţeleagă că nu-i voi   da-o de soţie fără învoirea ei.  Florica: ... Mai frumoasă viaţă unde se dă? – Colivescu: Nu-i aşa? – Florica: Mai aşa! ... decît un singur lucru ne stinghereşte pe-amîndoi.  Lucrul merge bine; am obţinut de la profesori nota dorită; decît, acuma, am nevoie să ştiu numele protejatului matale.  Ştiu la ce te gîndeşti; decît nu merge altfel.  Decît, vezi d-ta, nu pot. Duhul de partidă nu pieri cu totul decît se ascunse.  Afurisita de turbincă mă vîră în toate boalele ... Decît n-am încotro, trebuie să mă duc.  Mă gîndeam să nu facă  vreo nebunie; decît să mă ţin scai  iar nu-mi venea.  N-ai decît! Cînd strîmbi aşa din buze, parcă eşti Boţocan cînd musteceşte N-are decît! exclamă Laura. Averea noastră îi aparţine.   Are să te bată; – N-are decît! Te-a făcut nebun;  – Decît! ei! ce-mi pasă mie!  
       Părintele dumitale ... a decedat încă în cursul lunii august.  Roro s-a îmbolnăvit de gripă pulmonară şi a decedat a treia zi.  Extremităţile se răcesc şi bolnavul decedează cu fenomene de comă. Decedă în 1806.  Un text ... menţionează că a decedat la 29 august.  Decedează pe loc din cauza leziunilor.  Potrivit cercetărilor preliminare ... de vină ar fi chiar şoferul care a decedat.  decedează. –  Ceremonia funebră au avut loc … la locuinţa decedatului.  Întreaga lume civilizată îşi descopere capul cu evlavie în faţa osemintelor decedatului pontifice.  Au cerut Porţii să numească ca domn pe mai marele fiu al decedatului.  Unul  e dat ca decedat.  Decedatul profesor Ion Nemoianu din Caransebeş.  În buzunarele şoferului decedat s-au găsit chitanţe în valoare de 250 lei.  Sunt înregistraţi în evidenţe: 1 058 de decedaţi.  Cîţiva vor jeli în tăcere decedatele slove.  Această îndărătnicie de a cultiva în umbră obiectele decedate era caracterul esenţial al familiei.  decedaţi, -te.    Modelul matematic actual are în mod obligatoriu un suport temeinic în realitatea obiectivă, ... acest suport trebuie decelat pe cale experimentală.  Ce satisfacţii deosebite ne dădea ... să decelăm noi înşine soluţiile chimice pe care ni le dădea de identificat.  Un spirit exersat o poate printre rînduri decela  . decelez.   Baletul ... s-a înfăţişat din toate punctele de vedere ca un lucru făcut în pripă ... într-o compunere scenică, avînd o finalitate greu decelabilă.   decelabili, -e.  Procesul de formare a unei ştiinţe presupune studiul fenomenului naturii ... decelarea şi sesizarea unor corelaţii între diferite fenomene.  Decelarea lor îl trimite pe comentator la surse cărturăreşti.  decelări. 
       decelaţi, -te. Expansiunea decelerată a universului conţine în sine germenele fenomenului invers, care survine în momentul echilibrului dintre forţele de expansiune şi forţele gravitaţionale.  deceleraţi, -te.  Creşterea costului petrolului ... erodează creşterea economiei mondiale ..., şi aşa în deceleraţie.  deceleraţii.
        
        luna decembrie luna lui decembrie  Se au începutu această carte a se tipări ... la o mie 580 ... în luna lu dechemvrie, 14 zile.  Meseaţu dechemvrie, ... 12 cornu de capră.  Luna dechevrie în doaîdzeci şi cinci de dzile. Învăţătură la svănta dzi a Născutului Domnului nostru lui Isus Hristos  Au venitu pănă la Bîrlad, ... vineri dechemvrie 24. Decheavrie, luna lui Andria.   De la iulie ... la dechevrie ... au iernat într-ace iarnă Ghica-Vodă în Suceavă.  Care fealiu de haine …   bun de luna lui dechemvrie.  Iar în luna lui dechemvrii, bine nu s-au aşădzat în Ieşi, au şi scos hîrtii.  Ş-au întrat în Ieşi în şesă dzile a lui dechevri, a Sfetei Neculaiu.  Zioa de Svetîi Ştefan la 27 de zile a lui dechemvrie. Dechemvrie. Întîi ploaie sau zăpadă, la 2 vine pînă la 8 linişte Au poroncit ca să înceapă de la luna lui dechembre.  L-au dezbrăcat de porfiră Constantie II, în 25 zile ale lui dechemvrie.  Anul 1808 a fost iarnă din 2 zile dechemvre şi nu s-a mai înmuiat pînă la martie 26  Dăjdiile ce să împlinesc dă la lăcuitorii ot Focşani ... sînt acestea: diminia dă noemvrie şi dichemvrie Ostenit de necazuri în anul trecut 1811, în luna lui dechemvrie schimbă viaţa cu moartea.  În anu 1778, dechemvrie în 8 au murit feata beiului de la Tunisi.  Felinarele ... să lumineze uliţa cea întunecoasă într-o noapte plină de ceaţă a lunei lui dechemvrie.  Răvaşul dumitale din 17 dechemvri l-am primit de abia alaltăieri.  De la 10 iunie pănă la 10 decemvrie să ridică soarele cu 23 grade peste ecvator.  În una din nopţile lui decembriu ..., vîntul sufla cu tărie.  Stă scris pe pagina a doua de propria mînă a lui Eminescu în dreptul numelui său: „20 decembrie 1849, Botoşani”.  La 12/24 decemvrie ... a anunţat că a liquifiat oxigenul şi ocsidul de cărbune.  Era ger straşnic în dimineaţa aceea de pe la mijlocul lui decembre.  În decembre al anului următor, Davila întemeiază ... un muzeu de anatomie şi hirurghie.  Te uită cum ninge decembre.  Ziua aceasta de decemvrie fusese o zi frumoasă.  În pragul iernii, în decembrie fu eliberat din armată.  În noaptea de 14 spre 15 decembrie ... cutezătorul Ştefan a dat ordin de atac.  În luna decembrie, Radiodifuziunea îi consacră un ciclu de patru emisiuni.  Acatrinei face parte din lotul graţiat ... în luna decembrie a anului trecut.  Dechembrie Sau Undrea Care-nţeapă şi jileşte, De sărac nu se-ngrijeşte.  Dechemvrie cel cu barbă zbîrlită, Lată şi albă, El ziua de sus cerne.  
       Stările de lucruri din Rusia ţaristă, în care fuseseră jertfiţi decembriştii, îl apasă.  Opinia publică devenea tot mai puternică în ciuda supravegherii severe ţariste, în ciuda faptului că mişcarea decembriştilor avusese un sfîrşit atît de tragic.   Decembriştii, după cum se ştie, au avut strînse legături cu problemele importante ale culturii ruse.  Erau pe de altă parte concepţiile luptătorilor decembrişti din Rusia, al căror ecou se făcuse auzit … şi la noi.  Evenimentele din perioada revoluţiei decembriste se completează în fiecare zi cu noi informaţii.  decembrişti, -ste.  -ist  decemviri.
         
      
       decemvirali, -e.
         
       decemvirate.
       
       D-sa  a sfîrşit … exprimînd dorinţa de a se perpetua şi pe viitor această sărbare decenală.   decenali, -e.
       Paginile următoare cuprind un şir de cercetări critice asupra cîtorva forme de cultură romînă din ultimele decenii. Deceniul care trecu poate fi considerat ca periodul proiectului. Clipele vor fi decenii.  Împrejurările politice de pe la finea deceniului al şaptele şi începutul celui de al optule … erau cam încurcate.  Se ... opreşte interpolatorul ... la al doilea deceniu din secolul al XVII-lea.  Timp de atîtea decenii nu găsim nicio operă care să se impună prin oarecare originalitate.  Deşi au trecut cîteva decenii de la moartea lui  lirismul romîn nu s-a ridicat nici astăzi deplin.  Au ţinut să sărbătorească acest deceniu de la terminarea studiilor liceale.  Multă vreme, poate timp de decenii, nu se vor ivi asemenea interpreţi.  În Franţa publica, în ultimele decenii, asemenea „profeţii” faimoasa M-me de Thèbes.  Convenise să accepte mîna lui Georges, cu o decenie şi mai bine mai în vîrstă decît dînsa.  În deceniile trecute se luase obiceiul ca tinerii să-şi zică între ei cu numele localităţii de unde erau originari.  Foiletonistica celor două decenii ultime însemnează cel mai impresionant inventar.  Petru Maior ... a remarcat, cu cîteva decenii înaintea lui Diez, deosebirea între cuvintele ... vechi ... şi neologismele împrumutate.  A locuit în Bucureşti aproape două decenii.  Tăcerea ce i-a înconjurat timp de aproape două decenii opera a fost în cazul lui  rodnică.  Deceniile din urmă ... au adus pretutindeni în lume, în prim-planul vieţii sociale, tineretul cu problemele sale.  În primele decenii au apărut mai ales lucrări descriptive, întreprinse din dragoste pentru producţia populară.  s-a constituit abia către finele deceniului al treilea. În ultimele decenii, în Moldova şi în zona Iaşilor, pregătirea jocurilor tradiţionale cu măşti începe de la Lăsata Secului Această disociere nefastă va  conduce în cele din urmă, în deceniul trei, la dizolvarea stilului politic tradiţional.  Este prima vizită în Egipt a unui şef de stat rus în ultimile patru decenii.    decenii. – Nicio idee sănătoasă, niciun vers pe picioarele lui, nicio rimă decentă ... toate ca scrise de netoţi.  se instalase confortabil la Wilmersdorf ..., un cartier nou cu case decente de raport.  În aparenţă totul părea decent şi civilizat O moarte eroică avea toate şansele să înduioşeze oficialităţile, determinîndu-le ... să asigure Emmei ... un trai dacă nu îmbelşugat, măcar decent.  S-a vădit la recitaluri că nu toţi soliştii sunt capabili să susţină o autoprezentare cursivă, agreabilă şi decentă. Oameni deprinşi pînă nu de mult să ducă un trai decent.  Rămăşiţele pămînteşti ale lui Rousseau ... au fost scoase şi înmormîntate decent, într-un mormînt individual.  În jurnalul lui Eckermann nemulţumeşte tocmai faptul că autorul lui nu e decît un documentarist, un partener fără destin la o aventură la care nu ştie să asiste decît decent.  Cum să supravieţuieşti, decent, în interval ?  „Trivial” este o impresie relativă din lumea de toate zilele, ca şi decent şi indecent.  Adela fugi pe uşă, lăsîndu-mă cu doamna M***, care o urmă imediat, decentă.  Germanii au avut o atitudine decentă. Luîndu-şi angajament solemn faţă de părinţi că nu o duce decît la filmele morale şi decente. Ţinuta clasicului e decentă, calmă, zeiască; a romanticului e vehementă.  Articolul era destul de decent ..., se strecuraseră însă printre rînduri cîteva aluzii.  Au continuat să se bălăngăne fără rost într-o mişcare mai decentă.  Acest repertoriu trebuie prezentat într-o ambianţă corespunzătoare, onorabilă, decentă, fără stridenţe.  Nu ştia cum să găsească o formulă decentă pentru a preda cadoul.  Iau act cu brutalitate de fapte care ... nu-i decent să mă privească.  Nu-i decent, cînd nu mai eşti tînăr, să-ţi arăţi sînul gol. Sărmanul cîntăreţ din armonică care şi-a lăsat pălăria în calea trecătorilor ... se înfăţişează decent.  Viaţa trebuie trăită decent.  Tradiţia cerea ca personajele reprezentate lîngă locaşul pe care l-au construit să fie redate în ţinuta cea mai decentă, deci cu capul acoperit.  decenţi, -te. 
       El ştia că înfăţoşarea în public a soţiilor şi a fetilor va înfrăna în marginile cumpenirii şi deţenţiei pe bărbaţi şi pe părinţi.  Oamenii umblă în îmbrăcăminte aşa de uşoară, încît abia nu se vatămă decenţa în public.  Autorul, pentru a ne face să rîdem, nu are nevoie să se coboare din regiunile decenţei şi a bunei-cuviinţi.  Se poate găsi o mare decenţă ... în legătura dintre sexe.  Opinia publică e prea riguroasă cu acest bărbat de o relativă ... decenţă publică şi privată.  Decenţa ne obligă să părăsim citatul.  Există în lirica lui   ... eclipse ale decenţei.  Pe de altă parte, valorile individuale, precum decenţa, demnitatea, curajul, inteligenţa, joacă întotdeauna un rol decisiv în arta dizolvării tranzacţionale a unui diferend.  Elevii să fie supravegheaţi în pauze, pentru a potoli pornirile zgomotoase, ... iar orele de sport să se desfăşoare în limitele decenţei.  Cu o aşa respectuoasă decenţă a căutat autorul să priceapă generaţia care dispare din mijlocul nostru.    are ... o decenţă aristocratică.  Opri maşina în faţa unei case fără etaj ..., cu  aparenţă de decenţă şi confort.  Iubirea şi decenţa să nu ne facă să uităm că scorul de puncte între noi şi Scoţia ... este, la noi acasă, de unu la patru. decenţe.  Însetate de materia lor deceptivă, nările se definesc prin aviditate.  deceptivi, -e.
       deceptori, -oare.
       Făcui nazuri, dar în multe locuri avui decepţii.  M-am dus la vechea mea gazdă, unde mă aştepta cea întîi decepţie.  Provincialii, cînd aud vorbindu-se de grădina Cismegiului, s-aşteaptă a găsi acolo ... cel puţin un mic Versailles. Descepţiune!  I-am jărtfit toate palpitaţiile inimii mele ... Ce descepţie crudă! ce deşteptare fioroasă!  Restul nu a fost decît decepţie pentru cei mai mulţi auditori.  Iată cum ştie poetul să ne facă a simţi chiar şi decepţiunea vînătorului.  Publicul a rămas nepăsător ... Înc-o decepţie în viaţa lui bietul Tiberie!  Viaţa lui are să fie un şir de decepţiuni!  Dorea însă o iubire mare prin care să se răzbune de toate decepţiile. În epoca de decepţie şi reacţie, numai un om ca d. Maiorescu ... putea deveni reprezentativ.   Mihail se va înşela dacă va înţelege această linişte legată de o decepţie sau de o durere profundă.  Un jovial se poate ... despărţi de viaţă pentru o decepţie de inimă.  Decepţiunile tale mari şi mici au fost sporite cu dureri de multe feluri.  Orice decepţie devenea pentru el tragică.  Fiecare dibuială era o decepţie.  O primă decepţie în dragoste ... îl readusese ... lîngă Safta.  Falsificarea teoriei sociale nu se traduce, cînd se aplică în practică, într-o nedreptate şi o decepţie?  Călătorul o să-ncerce poate o decepţie: în locul florilor, o să găsească lunca ... cultivată cu zarzavat.  Decepţiile se succedau una după alta, căci pretutindeni jefuitorii precedaseră pe arheologi. Insuccese şi decepţii repetate ... îl conduc, paradoxal, spre o concluzie optimistă extrem de simplă.  decepţii. Spuneam secretarului companiei, care mă decepţionase: Mă duc în provincie.  În ochi i se aşternuse o vagă ceaţă de mîhnire pe lume, parcă îl decepţiona în sinea lui.  Spiritul anacronic, medieval al cursurilor o decepţionează.  Rezultatele audierii i-au decepţionat în primul rînd pe membrii partidelor creştin-democrat şi liberal din comisie.  -ţi-o-. –  decepţionez.
       -iona. 
       . Poetul deviază repede spre o poezie ... decepţională.  decepţionali, -e.
        -ional.
       -ţi-o-.  decepţionanţi, -te.
         -ant. În „Rolla”, Musset zugrăveşte un tip decepţionat, un pesimist contemporan lui.  Cometa nu se ivi. O parte din lume plecă acasă decepţionată.  -ţi-o-.  decepţionaţi, -te.
       Pricina decepţionismului la noi, ca şi aiurea, trebuie căutată într-un complex de cauze, care se află în mediul social.  Oricît de multe cauze de decepţionizm ar avea cineva, ele pot fi stăpînite de o voinţă puternică.  Pentru a ni se dovedi decepţionismul lui Vlahuţă, vom auzi pe critic descriindu-ne poziţiunea umilită şi săracă a artistului.  A vedea însă în criza de pesimism de la jumătatea veacului trecut ... o criză de „decepţionism”, înseamnă a scoborî pesimismul.  Decepţionismul ultimului val romantic.  -ţi-o-. -ism.
       Pricinele curentului decepţionist în literatura romînească sunt întocmirile sociale, ori mai bine zis lipsurile, anomaliile acestor întocmiri.  Eroul nuvelei, Radu Munteanu, un tînăr cinstit, poet, ajunge decepţionist ..., distrus de mediul social modern.  -ţi-o-.  decepţionişti, -ste.
       -ist. decerebrez.
       
       Animalele decerebrate prezintă grave tulburări motorii, de sensibilitate, de echilibru, de orientare etc.  Din unghiul acestei noi calităţi sufleteşti, nu ne va interesa … nici o etică a emotivităţii decerebrate.  O societate tot mai superficială, indiferentă şi decerebrată, făcută să asculte de noi comandamente şi să nu mai privească înapoi.  decerebraţi, -te.
       Perpetuă onoare ţi-aduce-această faptă Şi premiu te aşteaptă ce regele-ţi decerne.   Domnitorul a decernut autorului marea medalie de aur.  A cerut ... să decearnă „premiul Sorin Vasilescu”.  Cu zece ani în urmă, premiul Nobel pentru medicină era decernat unei echipe de biologi francezi.  Cupa Romîniei a fost decernată de managerul Centrului Olimpic de excelenţă de la Sighişoara.  Recompensînd lucrările care ... se vor crede cele mai bune la timpul cînd este prescris a se decerne premiul.  decernez  decérn.  Comisiunea nu crede că este oportun ... a refuza, nici chiar a amîna decernerea premiului propus.  Decernarea titlului ... presupune o judecată de apreciere.  Întîietatea întrecerii şi decernarea steagului staţiunii se discutau în şedinţa de producţie.  Festivitatea de decernare a premiilor.  Cu prilejul decernării premiilor. Radio City Music Hall ... este duminică, 5 iunie, gazda celei de-a 59-a ediţii a ceremoniei de decernare a premiilor Tony.  decernări. Învălită în patrafir, cartea de molitve, vreo cîteva cărţi de rugăciuni ..., apoi protocoalele naşterilor şi deceselor.  Am clienţi care mă scoală noaptea din somn degeaba, ca să mă duc să constat decesul.  Aproximativ 80 la sută din cazurile de deces prin cancer pulmonar ar putea fi evitate.  Din timpul vieţii, omul nu hotărăşte asupra destinaţiei după deces a corpului său.  Încheie contracte de întreţinere prin care transferă cumpărătorului, după deces, drepturile asupra locuinţei.  În fond, actul din iulie 1682 sancţionează decesul imaginarului Renaşterii în reprezentările oamenilor culţi.  Act  certificat de deces La moarte se ştia însă că  avea 52 de ani şi aşa se scria în actul de deces.  Ar trebui să mă duc pe la primărie şi să mă fac secretar, să scriu acte de naştere şi deces.  Actul de deces  este din 14 decembrie 1842.  „Decesul” studioului Sahia.  decese. Hîrca (împingînd pe Chiosa): Pei, proclete, că te sugrum! – Chiosa (ferindu-se): Deches! da’ ce te-a pălit, Hîrco?  Burduşii se aşezau pe podile în celar, care era mai răcoros şi podit cu „dechile” – scînduri groase – de brad Pavel încă lăcui dzile ... şi nută întru Siriia ... Deaci pristoi întru Efesu şi aceia lăsă acie, e însuş întră întru  gloată. E ceia ce era cu menre lumiră văzură ... Deaci zişu: ce se facu?  Că dracul invită omul întîiu cu trupu, deci cu beţiia şi cu rîvniia, deci cu lăcomiia şi cu curviia, deci cu mînia, deci cu gîndul trupului.  Iară oamenii ... i-au ajuns, ... deci i-au tăiat şi i-au jecuit    Şi o mărită după un boiariu anume Zinon; deci născu dentr-însa un cocon.  Antiohii-Vodă l-au poftit pe sol la curtea domnească, la cinste. Deci acel sol să ţinea prea mare.  Şi îndată se începe şi vecerniea cea mare. Deci după săvîrşirea vecerniei, merge şi doamna la numita mănăstire.  Strînse oaste ... şi merse asupra lui Baiazid, deci fu bătut de isnoavă.  Au început a roade mreaja, şi cîte puţin, cîte puţin, au ros o sfoară, deci alta pînă s-au dezlegat mreaja.  Această tînără văduvă mă iubeşte foarte ... alerg acum la ea să ţi-o aduc aici. Deci să întoarce la iubita lui; o găseşte şezînd cu un ofiţer tînăr şi frumos.  Vladul au fost băut la o masă cu Şărbea ..., deci au fost lovit pe Şărbea cu un baltag  Dar apoi îşi aduse aminte că făgăduise a răpi pe fata Genarului, şi ceea ce făgăduieşte voinicul anevoie o lasă nefăcută. Deci se porni şi înspre sară ajunge la castelul Genarului.  Dici se-au sculatu Danu şi cu Micul şi au împresurat locurele noastre; ... dici noi am mersu înaintea domnului, lu Alixandru-Vodă la Divan ...; dici Arbănaşul nu s-au lăsat ...; dici noi n-am avut cu ce plăti  Deciu m-au prinsu neşte sasi; deci a vrut să mă tae; eu m-am rugatu şi a<m> spu<s> că simt fecior Mogăldei; deci niu m-au perdut. Deaci eu amo tri<me>s carte la Andriiaş din Bistriţ<ă>, el au trimis la sas<i> de m-au cerşit  Să începem a scrie ... tăria şi putearea rumînilor de unde s-au început şi au ţinut pămîntul tot şi ţări. Deci după prada Troadei, Enea ... s-au sculat ... se mută ... în ţara Veneţiei ... Deci Enea ... feaceră vraje şi luară plăzuit ... Deci vrură să facă sfară, cu scroafă grasă, iara ea se smuci.  DumitraşcoVodă, după ce au vădzut că s-au curăţit de leşi ..., s-au dus în scaon în Ieşi şi s-au aşedzat la scaon. Dece Dumitraşco-Vodă, temîndu-să de leşi ... scris-au la vizirul de au făcut ştire de toate de aceste, cum s-au tîmplat. Dece vizirul au poruncitu să iernedze tătari în ţară, pentru să apere şi pre dînsul şi raiaua.  Începu a dori Aidin să vază pe frate-său ... şi porunci vezirului său să se ducă la dînsul ... şi să-l poftească la India ... Deci ajungînd vezirul, ... îi ieşi spre întîmpinare cu toţi sfetnicii ... Deci îndată   să întinză corturile cele împărăteşti.   Deaci, fraţii miei ceia dragii, să fie totu omul currundu a audzi.  Deaci zise: eu, pre DDumneuzeu, sîntu jidovinu  Deaci Preacista aşea tîngui şi plînse după Fiiul Său. Deci cînd au fost în luna lui iunie ... au ieşit şi Dumitraşco-Vodă înaintea moscalilor la Prut.  Deci Ioachim şi Anna ... au dus darurile lor mai nainte decît alţii la besearică.  Deci după cincisprăzeace zile rumpîndu-şi acoperămîntul ies din găoci.   Deci se scoală dimineaţa Arghir şi îşi spală faţa  Deci, după cheltuielile care să fac ..., putem zice că banii ce să strîng estimp de-abia să-i ajungă  Deci dacă din toate neamurile cele ce se străduiesc a se cultivi au făcut fundaţii, pentru ce să nu se afle şi naţia romînească ... care să întemeieze spre nemuritoare pomenire şi lauda lor aceste fundaţii?  Deci naşterea noastră de creştini este cel mai slăvit din toate titlurile noastre.  Deci aflînd că se întorcea de la vînătoare împăratul, fratele său se duse vesăl spre întîmpinarea sa.  Deci, timpul sosit-a! Semne sau ivit pe cer.  Deci, departe de a opri junimea de la amor, eu aş voi s-o cresc pentru acest simţămînt.  Deci văzînd că coraj n-are niciunul din cîţi era Hotărî-n cele din urmă el întrînsul a intra.  Deci cum voieşti tu poţi urma cărarea. Fii bun şi mare, ori pătat de crime.  Deci luînduşi cuşma, a trecut puntea îngîndurat, mergînd în urma omului stăpînirii.  Deci sosind capigiul la Bucureşti, a mers la hanul beilicului, după obicei.    Audziră şi fură împluţi de urrgie. Deaci strigară grăindu „mare e Arrtemida efeseiasca”.  Şi văzură acea stea, şi nefiind ca alalte steale, ivindu-se aşa prealuminată minunată, deci se rădicară şi se duseră.  Îndemn pre fiecine să primească  căci ... iaste de folos ... Dece pentru aceaia şi voi toţi cîţi veţi nemeri această cazanie ... să iubiţ învăţătura  Vrem să facem voroavă pentru rîndul furtişagului; deci se cade să spunem nişte lucruri ... pentru ca să putem înţeleage.  Acest pămînt al Moldovii n-au fost aşedzat de demult de oameni, ... ce ... au fost şi pustiiu. Deci pentru aceea nu se află letopiseţe scrise de pămînteni vechi.  Vezirul otcîrmui lucrurile ca cum ar fi trăit Selim, şi cu mare grabă înştienţa curgerea pricinii lui Sultan Suleiman, care şi atunci se afla la Trapezund şi moartea lui Sultan Selim. Deci dîndu-se în public sosirea lui Suleiman, se descoperi şi moartea lui ... Selim.  Se sili ... a se purta cu ... cele mai înţelepte purtări, ca doară va trage asupră-şi dragostea fratelui său, pe care o şi dobîndi. Deci Aidin, mişcat fiind de dragoste mare, ... hotărî să-şi împărţească împărăţia cu acest frate al său.  Vrum să se înmulţească în multe părţi ... cuvîntul lu Dumnezeu şi să se adaugă spre învăţătura legiei creştinească. Deci deaca văzui că e lucru dumnezeiesc, iară eu nu mai cruţai den aveare, … ce ded   de să tipărească această carte.  Chematu-o-au unii şi Flachia, de pre Flac, hatmanul rîmlenesc, ce scriu leatopiseţăle lătineşti că au bătut războaie cu schitii pre aceaste locuri; dece schimbîndu-se şi schimonosindu-i-se numele den Flachia, i-au zis Vlahia.  Atunce nu l-au putut sudui, temîndu-să de certare, iară după acia l-au aflat sîngur fără de slujbă, dece l-au suduit.  Şi altele multe   n-or fi ştiut istoricii streini, ca să le pomenească toate. Deci o samă de istorii mai alese şi noi nu le-am lăsat să nu le scriem.  Deşchide gura ta şi giudecă cu direptate. Dăci socoteaşte pre săracul şi pre neputinciosul  Fiind eu în Eghipet ... s-au întîmplat ... că, trecînd un glonţ de tun aproape, mi-au usucat un picior ş-am rămas învalid. Deci am luat slobozie de la slujba oştenească.  Însă părinţii tăi doresc ca să nu fii aşa greu pedepsit, ci şi tu încai ceva să înveţi. Deci, pentru dragostea lor, nu te voiu depărta de acea bunătate.  Împăratul Franţiei au certătat   ... casa unui curtean al său. Aceasta era foarte frumoasă şi mare, numai cuhna era prea mică. Deci s-au mirat împăratul.  Se află o turmă de oi spanioleşti ... cultivite cu atîta sporiu, încît li   s-au vîndut ... lîna drept 30 galbini în aur cîntariul. Deci să face cunoscut tuturor celor ci vor dori a se îndeletnici cu acest folositoriu ram al iconomiei că la numitul proprietariu să pot cumpăra foarte ieftin berbeci.  Tot omul ... îndreaptă ... faptele sale ... să se facă norocos. Deci toată sîrguinţa omenească este întocmită spre ajungerea bunei norociri.  Iubite frăţioare, scoate-mă din numărul celor ce merg la vînat, căce starea sănătăţii mele nu mă iartă a umbla întru aşa petreceri. Deci văzîndu-l Aidin că starea lui cerea liniştire, nu-l mai supără.  Omule, ... Mulţumeşte-te cu zăstrea ce de la ceriuri ţi-e dată ... Deci dar, omule, Cunoaşte înţeleapta bunătate.  Deacă  astupă ţeapăn vasul de amîndoă părţile, sîngele ... va rămînea stătătoriu ... Deci sîngele să descompune îndată ce încetează de a mai cercula.  Cînd auzea cîntînd păsări şi filomile în crîng, I să părea că pe dînsul îl tînguiesc şi îl plîng. Deci dar nici la vînătoare de a mai ieşi nu vrea.  Se aflau romîni ..., carii limba naţiunei sale văzîndu-o în periciune, se apucară ... să o mîntuiască. Deci dar aceşti bărbaţi zeloşi, foarte învăţaţi şi cu minte ..., începură a scrie gramatici de limba romînă.  S-a dus amorul, un amic Supus amîndurora; Deci cînturilor mele zic Adio tuturora.  Totuşi la Londra sunt temeri serioase că germanii nu vor accepta şi deci toată conferinţa va da greş.  Diaconii erau invidioşi pe aceşti clerici, ... deci căutau a le face mizerii.  Am datoria să mă duc cel puţin pînă la Brăila. Spuneau astă-noapte ceilalţi că se schimbă vremea. Deci mi se schimbă şi mie starea şi dorinţa mea se va realiza.  Bucuria lui Petrea Piperiul că avea acum o sumuşoară bună de bani şi putea să-şi cumpere şi haine, şi arme. Deci dară nici n-au pregetat mult, ci s-au grijit şi de unele, şi de altele.  Cela ce va arăta la giudeţ cum cutare martur ... nu iaste om de credinţă ... de vreame ce el iaste ... om cumu-i mai rău, dece de va arăta aceastea cuvinte, cum sîmt adevărate, nu să va certa ca un suduitoriu.  Dzic să fie dzis viziriul lui Dumitraşco-Vodă, cîndu l-au pus domn ...: De s-or apuca boierii să facă zapis la mîna viziriului ... va trăi cu pace în Ieşi; or rădica să nu iernedze tătarii în ţară. Dece o samă de boieri s-au fost apucînd să facă zapis.  Deci de vei vedea că spre umegiune sau plecat, desfă antiminsul pre Sfîntul Prestol.  În sfîrşit, stomacul, fiind un organ al mistuirii, cît a esercita funcţiunile sale pe cît viaţa le însufleţeşte; fiincă un organ oarecare funcţionă neapărat şi prin aceasta este organ. Deci deaca nu-i dă  nimic a mistui, el se va mistui pe sineşi, se va roade, se va slăbi şi se va sinucide.  Diavolul ... ştie că în vreamea de rugă mult folos dobîndim. Deci atunce cade el.  pînă nu se ruga celui împărat ce ţine cerul şi pămîntul, nu putea să se izbăvească de vrăjmaşii săi ... Deci cînd veri vedea vrăjmaşii tăi spre tine, ... te roagă Celui de Sus. Dece viindu primăvara, s-au rădicat tătarii din ţară.  I-au venit ... să meargă să vază şi el cetatea ... Deci mergînd în Verona ... au început a să mira. Deci ajungînd pînă la zeace şi zeace, sau de doao ori zeace, grăim doaozeci.  Aflînd ... că îl pofteşte frate-său, ... îi păru ... bine. Deci îndată porunci să întinză corturile.  Deci gătindu-şi armia, întră fără de veste în hotarăle Moldavei.  Derep’ ce amu că noao facere de bine feace, deci aşa şi noi unul alăltui ajutători ... să fim.  
       Dzise lui Iisus: – Deci slobodzi sîmt feciorii.  Întră mulţi în besearecă şi sfîrşesc cu limba o mie de stihuri de rugă, şi cînd ies, ei nu ştiu ce-au zis ... Deci tu însuţi nu asculţi rugăciunea ta, oame.  Se nu se cumva tîmple a fi nuntă ... deace se cade cu ales a cerca.  Iară să va fi mîncat de gadine, adevereadze aceaia, deci nu plătească.  Pentru acesta iaste dator tot omul ... să urmeze pe urma acestora dumnezeieşti învăţători ... Dece tot ce ne-au lăsat învăţătură, se cade să facem  Cela ce va oblădui acel pămînt, acela să oblăduiască şi casa, ... deci stăpînul acelui pămînt de-a pururea să fie biruitoriu asupra casei.  Împungea pizmaşii cu suliţa-n coaste. Mergea fără frică şi fără de greaţă Că Tu, Doamne sfinte, le erai povaţă. Deci porunceaşte cu sfînta Ta silă Şi să să-ntărească pre noi a Ta milă.  Giumătatea ce rămîne în Struţ, ... să o cercăm şi iarăşi ... să o aflăm. Deci la acesta lucru întîi ca astrologii să facem să cade.  Vărsatul cel mîntuitoriu numai întru acela loc iase unde s-au făcut altuirea. Deci fiindcă de obşte facem altuirea pe mînă, numai acolo se iveaşte vărsatul.  Moldova încă n-au fost lipsită de epohe strălucite în carele au stătut prinţipi iroi în războaie, iară în timpuri de pace făcători de bine patriei şi supuşilor săi, deci faptele acelora să cuvine a fi cunoscute.  Clevetitorii sînt cei mai răi ... şi cei mai primejdioşi oameni din lume Deci în toate chipurile fugi de adunarea lor.  Luna se arată în vremea aceasta de două ori luminînd deasupra orizontului cîte 15 zile fieştecare dată. Deci rămîne numai o lună întuneric.  Nu se poate face acest obicei să se dea lucruri străine şi afierosite, care nu s-au făcut niciodată, iar nici Moreea nu o vor da, că s-au luat cu vărsare de sînge. Deci cum le va fi voia.  Îşi spunea că nu poate, fiindcă mintea omului nu e în stare să născocească nimic în afară din ce a fost sau din ce are să fie. Deci, cam ce fel de minune prea afară din cale ar fi ca ... să se ivească iar unul sau doi phenixi.  Creaţiunea artistului va exprima într-un feli ori în altul tendinţele epocii în care trăieşte, ale societăţei în care trăieşte. Deci artă fără tendinţe nici nu poate să fie.  Măria Sa îi dăduse ş-un pitac; deci îl socotea prietin al său.  Nu-i rămîne nici o posibilitate de victorie, deci ori se supune, ori moare.  H5N1 n-a venit în contact cu virusul gripei umane, deci nu a ajuns capabil să se transmită pe cale aeriană.  Apoi de ne şi nevoim noi a le arăta lor folosul învăţăturei, totuş nu pot să-şi facă o idee lămurită despre dînsa, şi nice nu simt ei osăbit folosul şi lipsa învăţăturei. Deci dacă voim ca propunerile noastre să folosească ceva, atuncea trebuie să fie acelea răspicate şi interesante.  Deci dacă istoria în general este pentru omenire atît de interesantă ... cu cît mai vîrtos trebuie să fie istoria patriei.  Fericiţi sînt ceia ce plîng, că aceia se vor mîngîia cu mîngîiere de veci. Deci mi se cade a mîngîia sufletele voastre cu aducerea aminte aceii fericite vieţi  Oricine va îmbla cu amăgituri şi nu va plăti vama cea domnească, acela iaste ca un fur, deci se cade să piardză tot negoţul.  Deci neavînd vas de lemn ca să facă unt, au pus laptile ce-l mulsăsă în oala ce mai mare … şi … au început a bate laptile pînă ce s-au ales untul.  Nu avea nici ochi, deci nu-l putea vedea.  Ne oprim dar pe loc Cu duşmanul să dăm foc, ... C-aşa dau cu tunurile De se clăteau dealurile; Deci ca leii ne-am luptat Pînă noaptea            ne-apucat.  Cu foc vor grăi, ... toţi văm cunoaşte păcatele unul alăltui ca cînd ş-ară cineş de eluş ceti cărţile ce-s scrise. Deci cine va putea să rabde acea înfricoşată ... urgie?  De vreme ce tu nu poţi să ţii taina ta, deci ce dreptate ai să-ţi bănuieşti de o va vădi alt cinevaş.  Deci? Ştiinţa iaste care nu greşaşte în nimic. Deci numai filozofia nu e greşită.  El este părintele tău, deci cată a-l respecta. Eu nu cred şi deci nu trebuie să mă duc. O luptă-i viaţa, deci te luptă Cu dragoste de ea, cu dor.  Se înrudeau, deci se detestau.  Soarele, deşi a trecut spre apusul cardinal şi deci a ajuns pieziş, spre ferestrele dormitorului ... e încă sus şi pătrunde prin storurile de pînză gălbuie.  La filosofi, interesul pur teoretic se asociază cu unele porniri fundamentale, şi deci foarte puternice, ale naturii omeneşti.   Cuget, deci exist. Aşa era   ca o grădină încuiată  la cei ce ştia numai limba romînească. Deci acum, tălmăcindu-se pre limba romînească, s-au dat în stambă, cu bună socotinţă şi chieltuiala a prea Sfinţiei Sale  Boii de soiul moldovenesc sînt făcuţi grei şi ciolănoşi, dar mai scurţi în trup, decît soiul unguresc, şi cu coarnele mici şi rău făcute, din care pricină de multe ori să strică figura lor: Deci soindu-să cu ungureşti, să fac şi arătoşi şi grei.  Aceasta iaste «meargerea după el»: cînd se leapădă cineva de sineş ... şi se leapădă de mîndriia trupului (deci: «ia crucea»).  Această împărţire cade împreună cu acea a popoarelor, deci că grupele omenirei ce le-am studiat sub numele de popoare sunt totodată acele care înţeleg aceeaşi limbă.  Se făcuse ora şase şi deci era momentul suprem să se gătească pentru diseară.  Despre petrecerea morţii Principelui, cronicarul scrise mai tîrziu: Deci prea milostivul Dumnezeu, auzind strigarea săracilor ..., n-au mai putut suferi pe nesăţiosul domn.  Nu voiu întreprinde a descrie frumuseţele dnei B., pentru că ... aş călca hotărîrea ... de a spune adevărul ... Nu voi vorbi deci ... de farmecul ochilor ei.  Ea-şi aruncă deci o cîrpă peste umeri şi grăbi la uşă.  Îşi aduse aminte de vitejiile tatălui său ... şi de calul său. Se duse deci la grajd.  Se sculă deci în picioare.  Am urcat deci printre vilele cu acoperişul de ţiglă roşie.  Trecu deci Dîmboviţa de sîrg, pe podişca îngustă.  În cazul acesta, stîlpii care susţin pereţii ar fi fost mai lungi, ar fi suportat deci o presiune mai mare, şi s-ar fi rupt mai uşor.  Prea milostivul Dumnezeu ... n-au mai putut suferi pe nesăţiosul domn, care a zis în inima lui că nu este Dumnezeu să răsplătească. Dat-a deci gînd împăratului să-i curme viaţa.  Grija se năpustise deci peste Iaşi, cînd veni în a treia domnie Constantin Nicolae Mavrocordat. Soţii Lang deci au fost bucuroşi cînd au cunoscut pe Titu, singurul om cu care puteau vorbi mai ca lumea.  Adună-ţi deci toate darurile fiinţei tale pentru ca să
      iubeşti.  Iartă-mă, deci, cetitoriule ... dacă am greşit tipărind aceste file.  Dar încă tot nu suntem lipsiţi de simţul auzului, şi prin urmare ne place a asculta poveşti frumoase din vremile trecute. Ia deci în braţe cea ploscă burduhoasă şi-ţi recoreşte gîtlejul.  Iată deci că ne-nchinăm Şi-n glas mare îţi urăm: Să trăiască-a ta mărire Ani mulţi, plini de strălucire!  Pleacă capul deci, moşnege.  Încredinţez, deci, lucrarea mea dragostei lor.  Orice mişcare a domnului e deci un fel de sărbătoare a ochilor.  Aşteptă deci să stăruiască şi ceilalţi.  Era deci încă o dată nevoie de un spirit critic.  I-am lăsat, deci, satisfacţia acestei uşoare răzbunări.  Mărturisim, deci, că tăcerea d-lui Ibrăileanu ... ne-a impresionat plăcut.  S-ar părea dintru început, deci, că prima merită toată atenţiunea noastră.  Eram, deci, în strîmtul şi proaspătul orăşel de munte, cea mai frumoasă fată.  Copila mea, fii binecuvîntată, Ia-ţi deci puteri şi-ntoarce-te-napoi!  Vă invit deci să facem împreună o şezătoare de taină.  Balanţov Eugen era deci ucenicul bătrînului Grigore Alexandrovici.  Mai are deci de aşteptat.  Ştia deci mai multe decît cei de faţă, dar tăcea anume ca să vadă ce gîndeşte lumea despre revoluţie.  Intra deci oricine în curtea interioară, pe care o străjuia marea poartă medievală cu turn cu clopot.  Era vorba deci despre tifos.  Este deci deosebit de important să se realizeze de la început o pronunţare cît mai corectă.  În sfîrşit, deci, din nou un om potrivit la locul potrivit.  Tradiţia va fi deci urmată şi întărită în toate direcţiile potrivit cu nevoile timpului  Consider deci de mare preţ realizarea actualelor mele negocieri.  Nu are, deci, nici o valabilitate obiecţia care mi s-a adus.  Instinctul e, deci, în mod necesar specializat, nefiind altceva decît utilizarea, pentru un scop determinat, a unui instrument determinat.  Suntem deci ... obligaţi să conchidem că nu există electroni în nucleu.  Problema cultivării limbii este, deci, de o reală actualitate.  Originea ideilor nu este, deci, transcendentă, nici transcedentală, ci lingvistică, omenească.  Noi, ... de bună voia noastră, deci am vîndut direapta ocină a noastră  Acum deci această mobilă nu se mai aducea de peste hotare.  Era un negustor, deci un om demn de încredere.    Cu o filosofie stenică asupra omului, deci fără mizantropie ..., vom construi viitorul cel falnic.  Se-ntorc cirezi de la păşune, din viaţă deci o zi în minus.  Era vorba de o baie publică, „cu vama ei”, deci aducătoare de venituri.  Arterele vor fi agrementate cu magazine care vor însuma 14 000 mp, deci de trei ori mai mult decît actualul spaţiu comercial.  Deducem, deci, că în cultele autohtone aceste animale erau socotite sacre, figurări ale zeilor vegetaţiei.  Supus legilor naturii ... Deci dator, înainte de orice, de a încerca să cunoască felul de funcţionare a acestor legi.   Omul în general, deci şi artistul, e un product al împrejurărilor cosmice.  Matei, boierul din Brîncovenii Oltului, oltean şi el deci.  Peizanul de la Danubiu era în proza mijlocie, occidentală, romînul şi, deci, bucureşteanul din Bucureşti.  Ca să o înveţi  cum se cade, trebuie să începem de la început. Vei şti deci că limba romînească are 41 de slove.  Erau la un pas de mărturisire, deci de păruială crîncenă ori de împăcare în conştiinţă.    Cauzele care duc la această stare, deci microbii, au fost descoperiţi abia în sec. XIX.  Orice deci de judecată lasă la o parte rana nevindecată. Ce nedomerire de deci?! cînd s-ar cere dovezi de cel adevărat părinte al copilului.  Noroc că se mulţămia a le cunoaşte   numai de la deci în jos.   Împărţim pe fiecare   în zece părţi şi le numim decimetru, deciar, decigram. Măsuri agrarii sau de suprafaţă ... ar,.. deciar ..., centiar.  -ci-ar. deciari. Intensitatea sonoră maximă, suportată de ureche, are nivelul de 140 de decibeli.  Cercetările au stabilit „pragul de alertă” – impunînd acţiuni preventive imediate – începînd de la 90 decibeli.  Au fost aduşi peste zece mii de ostaşi, care să răcnească la comandă, spre a se vedea dacă pereţii şi, mai ales, plafonul rezistă la o asemenea năvală de decibeli.  decibeli. decibelmetre.   decise să meargă în Moldova sub un nume strein.  Cel puţin aşa pusesem de gînd acu un an, dar rămîne a mă decide la anul viitor. Prudenţa lui   decidă ca ei singuri să dea generosului Dindon un succesor.  răspundea că nu se poate decide a se despărţi de el  .  În sfîrşit, primejdia fiind mare, se decidară, ca generalii ... să facă apel la junii de bonne volonté.  Nepotul său, decizîndu-se a emigra, apucă drumul Romanului.  După multă chibzuire şi reflecţiune,   se decise a o pune  sub privegherea unui Argus.  După o înţelegere prealabilă ce au avut cu tatăl meu ..., s-au decis ca amîndoi cîrmuitorii să fugă.  Sperăm că d. ministru ... se va decide lesne a îmbogăţi muzeul nostru.  nu se putea decide pentru nimic.  Pîn’ mă decid să scriu un vers, Mă pomenesc că iarăşi trece luna.  Nu se credea îndreptăţit să decidă nimica în privinţa ei.  Rolul meu e să pregătesc terenul, să informez guvernul, nu să decid.  Să nu mai voiesc să vreau să mă decid nici spre stînga, nici spre dreapta. nu se decisese să-mi scrie întîmplarea aceasta care-l tulburase atît.  Fosta cîntăreaţă ... se decisese ... să renunţe la viaţa zbuciumată.  Şi după cum se decideau pentru prima parte a alternativei, sau pentru a doua, erau monofiziţi sau nestorieni.  M-am decis să apelez la inima dumitale nobilă care înţelege toate.  M-am decis, mormăi el, zilele astea mă operez.  Muncitorii tipografi din Capitală au decis să înceapă o grevă generală la 13 decembrie.  Are ... un roman în manuscris şi nu se poate ... decide să  arate editurii.  Nu aşa de uşor se decideau să dea bolnavilor şoldina, deoarece mulţi din cei care o luau înnebuneau, cîteva ceasuri, o zi, şi apoi îşi reveneau.  Poţi decide, în mod liber, să fii agentul ordinii universale.  Fotbalistul echipei Real Madrid, Ronaldo, şi modelul Daniella Cicarelli au decis să se despartă.  Juriştii din partid au decis să lase lucrurile aşa, sperînd că această încălcare a propriului statut nu se va observa.  Această din urmă idee decise pe fanariot şi ... porunci să-i puie armăsarii la butcă.  Ea ... îşi puse în lucrare tot spiritul, toate linguşirile spre a o decide să n-o părăsească.  Aibi milă de o nefericită şi decide-l să se însoţească cu mine!  Scrisoarea asta l-a decis  .  Tînărul Mişuz ... nu întîrziă să inspire Porţiei una din acele pasiuni care decid de viaţa unei femei. Am insistat asupra imposibilităţii absolute de a însărcina arbitrii, adică cîteva persoane ... să decidă de soarta unor regiuni întregi.  Comisiunea de reparaţiuni decide de noi fără de noi, ca mandatara noastră    Consiliul comunei va vota detronarea ... cerînd convocarea unei Convenţii care să decidă de tronul Franţei.  Numai medicul decide asupra tratamentului.  Instanţa de apel n-a violat legea cînd a decis că … moştenitorii soţului au dreptul să reţie darul.  Statul a decis să aservească şi pe aceştia, transformîndu-i în coloni aşezaţi pe moşii boiereşti.  Să ne pregătim de o luptă care trebue să deciză soarta Azii.  Majoritatea glasurilor decide chestiunile cele mai importante în viaţa populilor.  Decizînd Soţietatea literară  … ca operatul meu să se mai cerceteze … l-am supus  unei reviziuni totale.  Camera decide ... să dea Comitetului său ... toate atribuţiile.  El are dreptul de a hotărnici şi de a decide pricinile de moşii.  Mitropolitul ... decide: „se va scrie superiorului de a-l suspenda de serviciu”.  A decis atunci ca partea sudică a ţării să fie pustiită şi golită de oameni.  Instanţa va decide după audierea mai multor martori.  Se decide ca pîrîşii să aducă pe acei negustori  Facă soarta şi viaţa mea ceea ce s-a decis prin decretele celeste.  Aici   era să se decidă soartea acelei campanii.  Vreun criteriu formal, după care să se poată decide, care judecăţi merită certitudine şi care nu, nu există.  Se decide ... ca postul să fie format din plotonul meu.  Se  decidea, după lungi dezbateri, transformarea mantalelor vechi în pantaloni noi, pentru recruţi.  Progresele mecanicii cuantice au pus la îndemîna experimentatorilor criterii teoretice care permiteau să se decidă în problema existenţei electronilor.  Hasdeu este un luptător ... pentru unirea forţelor populare, şi cere vot universal, care să decidă în treburile de stat.  decid,  decídă deciză.   
      –  Se domoli activitatea epitropiei, fiindcă printe membrii ei decidenţi se iviră neînţelegeri asupra unor măsuri de luat.  Decidenţii Uniunii Europene ar mai putea aduce ca argumente în susţinerea unui refuz  şi o serie de alte motive. decidenţi, -te.
       -ent. Contele luă pe loc o decidere supremă.  decideri.
       decigrade.
       
       le socotim subtîmpărţite într-alte unimi, adică împărţim pe fiecare în zece părţi şi le numim decimetru ..., decigram, decilitru.  Submultiplii gramului sunt: decigramul sau un pond de o zecime de gram.  decigrame  decigramuri Aceste măsuri sînt … decigram, decilitru.  Decilitru  a zecea parte a litrei.  Se face o cocă homogenă cu ... 1 decilitru şi jumătate pînă la 2 decilitruri de oţet tare. Se bea o amestecătură de 1 decilitru de oloi de floarea-soarelui şi 1/2 litru moare de curechi.  decilitri  decilitruri.  Rezbelele decima muncitorii clasei de gios. Multe din boalele care au decimat naţiunile antice ... s-au împuţinat.  Brigada 1 ... şi îndeosebi regimentul 8 sunt decimate.  Boalele epidemice ... decimează populaţiunea.  Oamenii primitivi … nu numai că decimau animalele respective, dar le împiedicau să se reproducă.  Trei regimente de infanterie au fost decimate.  Oricît îi decima, rezistenţa lor creştea.  Bolile decimează populaţia Europei.  S-a dovedit o lichea patentată, i-a decimat toate economiile şi s-a dus.  decimez.  Un palmac cubic decimal de Paris de apă trage 557 grăunţe.  Sînt încurcat într-o socoteală foarte grea şi care nu mă eartă să mă ocup de d-ta. Astă dată eram jertfit unei fracţii de crăiţar şi unei decimale de centimă.  Latina a moştenit din indo-europeană sistemul de numărătoare decimal.  Număr decimal Fracţie decimală  Sistem decimal = Balanţă decimală  decimali, -e.  decimani, -e.  decimari.
       -ar.
       decimări. Cu simţurile grele de dezastre, Ca o turmă Decimată, risipită pe şosea ... Grăbim.  Au venit repede înfrîngerile ..., refugiul armatelor decimate.  Cîntecul porni adînc ..., chemînd parcă umbrele tuturor diviziilor decimate.  decimaţi, -te.  „S” apăsat, adica „ş”, notat dedesubt cu semnul unei semiluniţe, se pronunţă … ca un „j” francez, de ex. : … „dişmasu”, „decimator” etc.  Popii romînilor iară reclamă la principele în contra decimatorilor, a prefecţilor preste dominiile fiscali.  decimatori.  tor.  decimaţii. –    -aţie.
       de toată darea decimelor ... să-i scutim  .  Iobagiul era datoriu să transporte el însuşi decima în curtea sau bătătura domnului său.  Preoţii nu strîng decima de la popor.  Principala bogăţie a ţării, lîna, care forma materia primă a industriei textile flamande, a fost pusă la dispoziţie regelui, care a obţinut şi de la cler plata unor decime.  Aţi trăit şi voi cît trăieşte roza, cît trăieşte poezia decimelor muze.  Rimă decimă =  Rima decimă şi duodecimă este în întregime rodul inventivităţii sale  .  Spre a nu ne lărgi cu vorba, nu ne vom ocupa aicia de contrapuntul duplu în decimă şi duodecimă.  decime. Birurile ţerei le-au mai înălţat, adecă oieritul şi văcăritul, ci decimăritul  l-au luat după obiceiul vechi.  ărit decimetrici, -ce.
       
       Aceste măsuri … le numim decimetru …, decigramu.  Decimetru se numeşte a zecea parte a metrului.  Pentru carbonizaţia în gropi, se face o groapă de 3 metre de lungă şi 12 decimetre de adîncă.  Aceste tufe sunt foarte lungi, pînă la 4 decimetri.  Cătră bază   e alcătuit din bancuri de 8 la 12 decimetri.  decimetri  decimetre.  
      
       Vite şi marfe, care s-au obicinuit a se decimui şi a se da fiscului.  decimuiesc.  -ui  dijmui decine.
       Vădzu Isus narod mult împregiur el, dzise se meargă decinde.  Într-aceea vreame vine Isus decinde în parţile Gherghesiiului.  Să leage tot însul arma sa sus la sine, şi treaceţi decinde pren tabără, de la o poartă pînă la ceaialaltă.  Cealaltă oaste ... care era decindea, văzînd patima celorlalţi, toate corturile ... le-au lăsat dă multe ori ne trecea decindea cărîndu-le cine ştie ce. Fel dă fel dă belele.  Pe dincoace, Pe dincolo, Pe dincolo decindea, Umblă turcii d-aiurea.  Orice sare    s-ar dovedi trecută peste Dunăre ca să să vînză la cei de deacindea se supune pravililor dă controbant în folosul nostru    Soldaţii … sapă mereu cu opincele în tină şi în sloată, fluierînd doina de decindea, pe cînd glonţele le şuieră ascuţit dasupra capului.  voeşte acum  a să îngădui să aducă din decindia iarăşi ... 220 boi şi vaci  Mai rămăsese fixă-ntre oglinde O amintire a ultimei imagini: De mediile apei şi paragini Învins, Narcis pierise pe decinde.  Şî vine în parţile iudeilor decinde de Iordan.   Părinţii noştri toţi supt nuor au fost, şi toţi pre decindea de mare trecură.  Au mai lovit cazacii din sus de Tighinea, pre decindea de Nistru, nişte sate. Altul mergea ... decinde preste Ariaş, pînă într-o cetate pustie  Şi neaflîndu-l hiiu-său Ioan, s-ascundea decinde de Iordan.  Acestea-s cuvintele carele au grăit Moisi la tot Israilul, dicindea de Iordan în pustiiu cătră apus aproape de Marea Roşie. Sînt şi astăzi lăcuitori, pe decinde de Dunăre, de la gură pănă la pragurile ei. Alţii trecură în Ostrov, şi de acolo Dunărea dăcindea în Rusciuc.  Dar aceste lăudabile silinţe se văd cam des nimicite prin aplecări stranii ale traducătorului către unii provincialismi neautorizaţi, aparţinînd uneori ţinuturilor de peste Milcov, alteori s-ar crede chiar graiului romînilor de decindea Dunărei.  Banul Mihalcea  dete în jaf şi pradă toate cetăţile decindea Dunării.  Pe decindea Dunării la vale, ... Trece-n baltă, legănat agale, Un chervan.  Tunetul a huruit prelung decindea de Dunăre, în lunci şi bălţi.  decineperi.
       Soluţie decinormală =  decinormali, -e.
       
       Decis a cerca o altă apărare, el lasă puntea eroului, care îl goneşte.  Ştii cît sunt de decis şi ce aş fi în stare să fac pentru tine.  face semn din cap că nu. Gest blînd, dar decis.  Bravi învinşi ... au ştiut să-şi dea sufletul pe zăpadă, fără să geamă, cruzi şi decişi pînă la urmă.  Cu situaţia şcolară limpezită poetul se înscrie la facultate, decis de astă dată să-şi vadă serios de carte.  dădu bice la cai ... foarte decis ca s-o ia la trap mărunt.  David Oistrah ... la arcuşurile decise şi vehemente scutura în mişcări scurte capul.  Alte cuvinte cari răspică mai apriat modul esecutării ...  concentrat, puternic   decis. Marea Britanie a luat decis atitudine în acest sens.  se urcă pe cutie şi apucă decis hăţurile în mînă.  Calităţi de interpretare care îl impun tot mai decis.  Barometrul ... cobora încă din ajun, deşi nu tocmai decis.  În seara decisă pentru acest divertisment muzical, ... Paganini ... se duse numaidecît în camera sa.   ... încă din etatea adolescinţii sale da semne de un gust decis.  decişi, -se.  Bătălia aceasta fu decisivă  Pangermaniştii din Viena aflaseră despre retragerea lui Radetzky de la Milano şi ... ferirea în cele două luni de orice bătălie decisivă.  Acest combatiment avea scop să ocupe aripa dreaptă a ruşilor şi să o tragă departe de Cîmpia Pratzen, unde era să se dea lovitura decisivă.  Datul istoric decisiv este că estrema limită a Munteniei despre Oriinte se opria ... pînă la ... pămîntul moldovenesc.  El se hotărî dară să facă un pas decisiv, se duse la mătuşa Rebeccăi, o corupse şi-i dete o scrisoare.  Cuvîntul crud şi decisiv al tuturor doctorilor, care-i striga mereu.  Dar prin ele  se creia în favoarea lui Enache Kogălniceanu o dovadă decisivă, în faţa căreia nimeni nu se putea îndoi.  Mi-am dat ... seama că momentul e decisiv.  Greva generală e instrumentul deciziv al revoluţiei sociale.  Fostul ministru se oferi să aducă un argument decisiv cu blîndeţe retorică.  Istoria fatidică nu durase sub paşii popoarelor o altă răspîntie mai decisivă.  Mai multe din aceste mărturii arheologice au un caracter decisiv. Clipele pe care le trăiesc acum sunt decisive pentru vieaţa mea.  Vorbitorul sau emiţătorul este considerat adesea factorul decisiv pentru determinarea stilului.   Cezar plănuise o ... decisivă expediţie împotriva dacilor.  Jurămîntul ... intervine autoritar în declanşarea actului decisiv.  A fost o victorie decisivă.  Drumul spre adevăr al unui personaj aflat la vîrsta opţiunilor decisive.  Golul acela decisiv pe care i l-am marcat ... trebuia să ne ducă ... mai departe decît ne-a dus.  Se va dovedi destoinic în momentele decisive finale.  Repartizarea ornamentelor, dinamica alternanţei dintre suprafeţele decorate şi cele nedecorate, materialul, al cărui efect asupra ansamblului este uneori decisiv, sunt factorii definitorii din punct de vedere artistic şi estetic.  Se va putea menţiona înaintarea decisivă a procesului de privatizare în sistemul bancar.  arată decisiv că n-am dreptate.  Morala unui filosof ne arată, decisiv şi definitiv, ce este el.  Voronca adînceşte metafora transparentă, apropiind-o decisiv de metafora propriuzisă.  Ar contribui decisiv la promovarea unor mărfuri de calitate.  Umanismul ştiinţei ... depinde direct şi decisiv de măsura contribuţiei lor la soluţionarea marilor probleme actuale ale omenirii.  Ceea ce este decisiv în discuţia de faţă e acceptarea ideii că – la nivel morfosintactic – enunţul se desparte cu folos în grupuri constitutive.  Poate începusem chiar înainte …, dar decisiv am simţit schimbarea după ce lam reluat pe Platon în original şi am văzut că-l pot „citi” altfel.  Amicul care mă găzdueşte ... mă întîmpină cu faţa decisivă, cu zîmbetul pe buze.  deciziv. decisivi, -e.
       Măsuri pentru vinderea lemnelor: ster ..., decister.  Măsuri de volum … Sterul (10 decistere) pentru lemne.  decisteri.  Creanga se deciurică.  Creanga ... o deciurică de poame.  deciúric.  Aceasta era să fie decizătoare peste viaţa lui.  Lupta decizătoare se statori pe noaptea următoare.  Sperăm să ... efectuim o selecţiune a tinerimii noastre, care fără pretenţia de a crea „curente” decizătoare, are în tot cazul dragoste şi entuziasm pentru literatura romînească.   Nu împrejurările şi nu întîmplarea e decizătoare.  decizători, -oare. 
      – -ător.
       respins recursul contra deciziei Curţii de Apel din Craiova.  Deciziona aceasta judecoasă este aceea care mă despoie de numele mieu cel bun.  Decisiunile acestor trei Comiţii poartă toate numele oficial de leges. Toate cărţile de judecată sunt pronunţate de judecătorii de pace, ... toate decisiunile de Curţi. Ortografia cu care au fost scrise pănă acum publicările Academiei Romîne se întemeiază pe o decizie luată de Societatea Academică Această decisiune se va tipări pe una din paginele copertei a fiecării făşioare din opera actualei comisiuni lexicografice.  Ei   comentează decizia Curţii în procesul asasinatului şi complotului.  a poruncit atunci să se dea ordinul învăţătorului şi decizia popii.  Consistoriul îi ridică darul  prin decizia din 22 sept. 1871.  Dacă astfel de cazuri, care n-au făcut pînă acum obiectul unei decizii judiciare, s-ar fi produs ..., ar fi fost examinate cu toată justeţea.  Preşedintele mă felicitase în plină şedinţă, înainte de a se retrage în dezbateri, anticipînd astfel oarecum asupra deciziei.  Se publica ... decizia prin care  era numit provizoriu profesor ... de drept constituţional.  Hotărîrile instanţelor prin care se pronunţă asupra recursului sau recursului în supraveghere se numesc decizii.  Am primit de la unitatea unde lucram o decizie prin care mi se aducea la cunoştinţă că sunt transferat.  N-am primit decizie de numire în termen legal. Decizia de revocare … n-a fost semnată însă de secretarul CJ.   Eu însă cel mult pot să propun, decizia e în alte mîini.  Între primele măsuri pe care le-am întreprins la I. T. B .... a fost aceea de a coborî nivelul de decizie al multor probleme administrative. Se pare că toate jocurile au fost făcute de Consiliul de Securitate al Federaţiei, ... legislativul şi executivul nefiind solicitate în luarea deciziilor.  Decizia CEDO  creează o jurisprudenţă extrem de utilă victimelor regimului comunist, dar şi instanţelor de judecată.  Radul neclintit în decisiunea sa, ordona să se pregătească serbarea nunţei.  Mă duc să anunţ domnului poliţai deciziunea ta de a intra în onorabilul corp al spionilor.  Am luat o serie de deciziuni în privinţa tipăririi.  Am nevoie să mă gîndesc, înainte de a decide ... – Nu e vorba de nicio decizie!  Aci  se luau deciziunile ce aveau să orienteze regimentul.  Dl. Sextil Puşcariu, dimpotrivă, exprimă cu toată decisiunea punctul de vedere creştin.   Felix îi strînse mîna şi avu o clipă impulsiunea de a i-o săruta, însă fata i-o trase cu mult înainte de a lua o deciziune.   Dacă scrierile lui Thucydides şi ale lui Gibbon se încadrează în literatură, cum consideră J. R. Searle, decizia sa a fost luată pe temeiul unui anumit fel de retorică.   Dincolo chiar de decizia artistului, limba capătă învestitura „masei vorbitoare”.  O dată luată decizia ... cele o sută de paturi ale pediatriei au fost transferate.  De multe ori nu poţi lua decizia cea mai bună într-o problemă sau alta.  Acţiunea ei trebuie asumată printr-un act de îndrăzneală, printr-o decizie.  Decizia etică nu e obiectul unei reflexiuni libere.  Tot ce-am gîndit în acele momente a fost subliminal, aşa cum „gîndeşti” cînd eşti, de exemplu, în mare pericol sau cînd trebuie să iei fulgerător o decizie.  Compromis este un act prin care admitem să ne supunem deciziei unui terţ.  Airbus Industrie îşi va grăbi decizia de a introduce în fabricaţie noul model. Robespierre, cu o decizie rece  Dobîndeşte treptat puritate morală ... pentru ca să ajungă la cea mai logică decizie sufletească.  decizii.  decisiune  Coaliţia guvernamentală ar putea avea patru foruri decizionale.  -zi-o-.  decizionali, -e. Absenţa şefilor de guvern francez şi german ridică de la început întrunirii din Londra caracterul decizoriu ce trebuie să aibă. Jurămînt decizoriu =  Jurămîntul decisoriu poate fi dat în orice fel de contestaţiune.  decisoriu. –  decizorii.
       deckuri.  
       Apolonie … auzi o dată pe Ţiţero declamînd, (vorbind) şi rămase adîncit întru tăcere, cînd fieştecare lăuda pre el.  Iasmă e creştinul Ce îţi declamă legea ce să te tragă-n cursă.  a declamat, fără a le simţi, toate virtuţile din lume. Cum să indigna  , cînd începeam să-i declam pomelnicul cel mare de secături!  Frazele solemne ... ni le declamaţi cu atîta emfază.  Uriaşul declama că s-ar prinde de piept cu Dumnezeu.  „O, dac-ar fi ea, în amurgul acesta blînd, în singurătatea aceasta ameţitoare!” declamă dînsul patetic.   Se făcea cerc în jurul lui   la cafenea, de cîte ori începea să declame, apărînd pe Stamati.  Eminescu ... îi va fi declamat, cu glasul lui profund, privind în grindă, lucruri ce-l dureau şi pe Creangă.  În faţa lui Dumnezeu – declamă clamoros Stănică – suntem uniţi pe vecie!  Fane se opri, de teamă să nu declame îşi stinse glasul.  Aceste critici au fost declamate sub formă de recomandări.  Pretutindeni se declama cu emfas numele de Patriotism.  Polimnia, muza elocvenţii, poartă împrejurul templurilor o cunună de dafne, ... trupul şi-l ţine într-o stare ca cînd ar declama. Ceilalţi sînt nişte nerozi; declamează ... nu ştiu să sporăiască versurile şi să se oprească pe la locurile frumoase.  De rost puteai a spune tragedii însemnate, ... Declamîndu-le toate cui vrea să te asculte? Rapsozii nu declamau numai, ci se serveau şi de oarecare mijloace materiale spre a atrage luarea aminte a spectatorilor.  Eram cu toţii în vîrsta aceea în care urli arii din opere, declami pasaje din autorii clasici.  Horaţiu declama poezia sa Ghighi … se oferi să declame fiecăruia cîte o strofă care i se potriveşte mai bine.  Declamai, galant, ... versul antic.  Am declamat … cu toţii „Latina gintă”.  El declama o poezie macabră de Alexandrescu.  Tătuţu (joacă, şi se strîmbă, şi declamă ca un actor).  Actorul ... începu să declame prin casă tirade întregi din rolele învăţate la şcoală.  Te-ai pomenit pe urmă rostindu-le ...  tare, cu gesturile tînărului care le declamase.  Unii repetau cîntece, alţii declamau.  Cei care     l-au ascultat declamînd îşi amintesc că îşi trăia poeziile.  Pe scenă, zefirii şagalnici … Declamă un act de iubire.  declám declamez.  declamabili, -e.  ş declamagii.  -giu. Acei publicişti s-au mărginit mai mult a imita declamările celorlalte scoale în contra concurenţei.  Este în Racine vreo declamare naţională?  Altele se dau în vînt după declămări şi curteniri.  Se pot îndoi şi întrei consonele spre declamarea verbelor, cînd vrem să le dăm un grad de covîrşire.  Declamarea unei copiliţe de opt ani ... ce juca rola Margii.  Declamarea, disputarea, cîntarea din gură ... întăresc plămîile.  Primul bas ... a pus mult natural şi maiestate în declamare.  Să vii ... să-ţi dau cîteva lecţii de declamare.  Este vorba de accentul mult mai important al înţelesului ..., de acea declamare naturală a cuvintelor.  declamări  declămări. 
       Ciocoiul ... esclamă cu voce declamată. Cît de puţin muzicabile este libretul … din cauza situaţiunilor dramatice, scrise într-un stil întrerupt şi declamat, negreşit că nu am putea pretinde mai mult decît ceea ce ne-a dat ... Donizetti.  Mitică Filipescu … auzea doar versurile declamate.  declamaţi, -te.
       
       Stilul lui Bolliac face impresia unei însufleţite mişcări ... fraza e bogată şi declamativă.  declamativi, -e.
       -ism.
       Poetul dinastic nu se mulţumeşte numai ... în rasolirea imnurilor pe o muzică nouă, ci mai celebră încă nişte asemenea evenimente ... în poezia declamatorie.  Dacă  produc pe alocurea impresia unei mari adîncimi sufleteşti, nu este  prin exagerarea declamatorie a frazei, ci ... prin simplicitatea cuvintelor.  Afară de un prim articol declamator, gazeta nu mai conţinea decît ştiri şi iar ştiri.  Gîndurile mele, răspunse Edgar cu ton declamator, sunt scufundate în poesie.  Rezultatele ... să fie supuse analizei epocei următoare, care le găseşte naive, declamatoare, goale şi aşa mai departe.  Pasagiile declamatoare şi patetice au contribuit la stabilirea unei reputaţiuni a acestei drame.  Venere şi Madonă” e prea declamatorie.  Stănică vorbea sonor, rotund, cu gest artistic şi declamator.  . Filme  care astăzi ni se par simpliste şi prea împăcate cu ele însele, declamatorii.  încruntă din sprîncene şi vorbi declamator, dar fără asprime.  conducea „cald”, chiar declamatoriu, viorile prime.  Oamenii Teatrului de Artă au pornit la luptă împotriva manierismului şi a declamatoriului.  Lunecarea în mecanic şi declamator, în clişeu stilistic şi inexpresivitate congenitală, ating mortal veleităţile acestor spirite enciclopedice.  Ridicîndu-se în faţa şcolii declamatorii a lui Aristia şi Caragiale ... preconizează o artă simplă şi o dicţiune naturală.  Poezia d-lui Minulescu e prin excelenţă declamatoare.  El nu era ... un bard declamatoriu, ... care ... alunecă repede la recitarea propriei opere.  El smulge pe copil de la prăvăliea părintelui său pentru a face din el un jurnalist mediocru, un declamator mediocru.  Un bun declamator este pentru o limbă aceea  este şi un bun artist muzicant pentru executarea unei bucăţi muzicale.  S-ar părea că au dreptate metafizicienii şi toţi declamatorii de fraze goale.  Produs al şcoalelor retorice, declamator şi versificator pe teme date şi pe subiecte mitologice, Ovidiu n-a cîntat dragostea ca pe o pasiune.  declamatori, -oare.  
       Artiştii romăni ar trebui să pronunţe limba noastră în general cu mai multă îngrigire declamatorică, cu voace curată nu cetia în stil declamatoric, cu gesturi şi cu mari modulaţiuni de tonuri.  declamatorici, -ce. 
      –  -ic.
       Orator, oraţia, declamaţia  Învăţătoriul singur să fie viu în propoanerea învăţăturilor sale, prestă tot prin declamaţie a lucra să se sîrguiască.  Declamaţie (voroavă ritoricească) ... ca să se deosebească de cîntecul măsurat.  S-au exersat şcolarii la declamaţie, dîndu-li-se înainte mai multe scrieri în proză şi în versuri.  Bine ar fi fost însă a se deprinde şcolari şi întru citirea şi declamaţia celor mai alese şi mai frumoase bucăţi din autori şi poeţi clasici.  Declamaţia sau citirea cea bună trebue să facă în duhul ascultătorului aceeaşi întipărire şi ispravă care muzica o săvîrşeşte în inima lui.  Impresarii noştri se făcură profesori de declamaţie şi de mimică.  Cînd îi venea furia declamaţiunii, ne recita oare întregi poesii, gesticulînd din mîni.  Tot ce se chiamă aparat teatral e întrebuinţat ... după regula strictă a şcoalei – costum, plastică, declamaţie.  Întîi să-i facă dl Velescu cîteva lecţii de declamaţie. Costache Caragiale ... ia lecţii de declamaţie de la C. Aristia.  Gestul teatral, de spectacol de operă, se îmbină cu declamaţia de stil desuet.  În această lucrare cîntul este înlocuit cu declamaţia.  Rostirea versurilor n-a fost totdeauna fără cusur, pe alocuri ivindu-se semne ale insuficientei stăpîniri a complexei arte a declamaţiei.  Şcoală de declamaţie  S-a găsit cu cale a se forma o tovorăşie sau Soţietate filarmonică, ale căria mădulare fieştecare va contribui cîte un ce pe an, spre a se întocmi o şcoală de literatură, declamaţie şi muzică vocală.  Urmară zile grele pentru elevele şi elevii bursieri ai şcoalei de declamaţie.  Filarmonica a deschis o şcoală de artă dramatică şi declamaţie.  S-a împărţit programa îndeletnicirei academice, ce a urmat în declamaţie de versuri în 42 de limbi.  După cină ori se plimbă, ori rămîne în sală ca să fie la un concert sau la o declamaţie.  Mai urmară vreo zece declamaţii, recitări şi dialoguri.  Cînd face oratorul cu mîna şi arată multe lucruri întru oraţiia sau declamaţiia sa.  Gonii ... toată exerciţia de stil nefolositor sau de deşartă declamaţie.  Declamaţia-această pompoasă, îngîmfată, De vreţi, poate să fie despoţilor iertată.  Cei ce rîvnesc la muze ... vor să arate cu orce preţ suferinţe sentimentale şi dureri patriotice. De aici multă simulare şi declamaţie. Toată această declamaţiune politică este numai o introducere pentru a ajunge la esprimarea dorinţei.  Cuvîntarea ţinută ... a fost ... o declamaţiune pompoasă atît de încărcată cu înflorituri, încît jicnea cu totul chiar cererile gustului ales.  O declamaţiune solemnă şi rituală ne poate trezi o emoţie estetică.  Pentru a înceta o dată cu penibilele declamaţii patriotic-laudative la adresa ţărăniei romîneşti, … trebuie să reînnodăm o tradiţie şi să denunţăm cîteva pacturi ale ignoranţei noastre pioase şi, fireşte, bine intenţionate.  Discursul politic ... este înţesat ... de o grămadă de metafore, abstracţiuni şi declamaţii retorice.  Declamaţia aceasta a comisarilor împărăteşti ca să lase Transilvania a supărat foarte mult pe Mihaiu.  Socotesc că cineva va fi prea puţin atins de declamaţiile lui Rousseau asupra aceea ce lui i-a plăcut a numi starea naturală.  Declamaţiunile contra absolutismului, reflecţiunile manierate asupra divinităţii ... nu ating cuprinsul lor  sentimental.  Sfios faţă de plăsmuirile poetice, Weiss nu voia să le vadă prefăcute în teme de declamaţii sociale, pline de antiteze şi de tirade.  declamaţii.  Muncitorimea din lumea întreagă va declanşa revoluţia.  Vă rog a-mi răspunde la o serie de întrebări … declanşate astăzi de articolul dumneavoastră. A bănuit atunci Tudor Buzescu că ea a declanşat aventura fără să-l avertizeze.  O mişcare asemănătoare s-a declanşat în Sicilia.  Nu se produce în niciun moment o insuficienţă de irigaţie sanguină a miocardului care să declanşeze accesul anginos.  Secetele s-au agravat din cauza despăduririi şi desţelenirii exagerate, care au declanşat procesul de eroziune.  Reuşeam să declanşăm un război.  Se vedea că totul era simulat şi că totul fusese declanşat printr-un semnal.  Ca mod de insistenţă destinat să pună în relief un element al mesajului, repetiţia nu declanşează automat funcţia poetică.  Cele mai complicate pricini care declanşau conflicte puternice între rude erau acelea privind moştenirile. Un întreg cortegiu de semnale preventive se declanşa.  Opoziţii între atmosfere şi situaţii diferite … declanşează reacţia comică.  Cam o dată la un secol se declanşează în regiunea noastră un cutremur.  Competiţia pentru valoare şi pentru calitate declanşează ambiţii.  Se însărcinează să declanşeze un incendiu.  Poliţia japoneză a declanşat, joi, o operaţiune de urmărire la scară naţională a liderului sectei.  O enormă represiune împotriva imaginarului capabil de viziune conştientă a fost declanşată în Europa, prin identificarea magiei care ţine de imaginar cu formele degradate şi vulgare ale vrăjitoriei.  Conducerea societăţii ... a declanşat o acţiune în instanţă pentru recuperarea unui prejudiciu.  Operaţiunea  a fost declanşată în noaptea de marţi spre miercuri.  Ieri s-a declanşat operaţiunea de identificare  Liderul social-democrat crede că, de fapt, campania împotriva lui s-a declanşat pe data de 4 noiembrie.   
       S-a construit un dispozitiv electronic care declanşează un aparat electronic.   A realizat şi brevetat un robinet cu închidere rapidă, declanşat de însăşi unda seismică.  Tensiunea declanşează mecanismul asociativ al subconştientului care caută termeni de referinţă.   În clădirea teatrului este instalat un sistem de stingere a incendiilor, dar nu se ştie dacă acesta s-a declanşat.  declanşez.
       
       Această legislaţie, întreprinsă înaintea declanşării războiului mondial, … avea să fie continuată şi realizată în 1917.  Cu trei zile înaintea declanşării conflictului.  Monopolurile germane … au fost unul din factorii care au determinat declanşarea celui dintîi război mondial. În ajunul momentului ales pentru declanşarea mişcării,  e trimis la Telega.  Alexandru a putut trece la ... declanşarea expediţiei sale antipersane.   Jurămîntul … intervine autoritar în declanşarea actului. Declanşarea furtunii se apropie.  Asistăm la un şir de revelaţii în conştiinţă … şi implicit la declanşarea sub impulsul lor … a unui mic cutremur.  Profesorul … a urmărit ritmul declanşării şi cazuistica bronşitei acute cauzate de smog.  La trei zile de la declanşarea sinistrului, brigada … îşi îngăduie … cîteva ore de răgaz.  Sindicatul a hotărît declanşarea conflictului de muncă.  Declanşarea războiului împotriva terorismului.  Liderul liberal a subliniat că nu ia în calcul declanşarea, în cursul acestui an, a alegerilor anticipate.  O frază … fu ca declanşarea unui circuit electric într-un incendiu.  A se evita declanşările accidentale.  declanşări.
         
       Radu  alarmat ca un soldat care, aşteptînd să se ivească pericolul, îl vede … declanşat.  declanşaţi, -te.
       
       Este necesară o mică provizie de oxigen numit oxigen declanşator, pentru ca fenomenul de reducţie al nitraţilor să poată porni.  Răzbat ... frecvent nişte semnale declanşatoare.  Nu putem trece cu vederea poezia mai puţin tradiţională, dar mai vie ... declanşatoare a unui ecou mai vast.  Turcia nu pare a fi în pericol să devină „focarul declanşator” al unei molime.   Factorul declanşator l-a constituit o dereglare a mecanismului de comandă.  Spre deosebire de acţiunea conservatoare a virtuţii, viciul are rolul declanşatorului care dinamitează ordinea împietrită.  declanşatori, -oare. 
      –  -tor. declanşoare.  Îi declară părintelui că, de va lua el vreo femeie fără voia sa, el va lăsa tot binele său fratelui celui mai mare.  Cînd declarăm că suntem pentru buna rînduială, prin aceasta nu pretindem a recomanda ceva nou în ţările noastre.  Un bărbat energic … declara … că învăţătura colegiilor este mai jos decît veacul.  Am declarat că nu mai voiesc să mă amestec.  Nu numai nu mă supăr, dar îţi declar că şi eu în locul tău tot astfeliu aş face.  Mă grăbesc a declara că acel cititor va fi adevăratul păgubaş.  Permiteţi-mi a vă declara că mie unuia nu mi-e încă cu totul indiferent cu cine împărtăşesc onoarea de a colabora la una şi aceeaşi publicaţiune.   Şi-ţi declar că nu-ţi voi mai vorbi tot astfel.  Ne vedem siliţi să declarăm de la început că opera noastră nu va fi completă.  El declară că nimeni nu se mai putea urca în trăsură.  Îţi declar că n-ai făcut niciun păcat.  Herdelea ... îi declară limpede că nu poate să dea Laurei niciun ban zestre.  În articolul program, el declară că poporul romîn trebue să se împărtăşească de cultura Apusului înaintat.   Ţin să declar de la început că nu am cîtuşi de puţin intenţia să deschid în niciun fel o dezbatere politică retrospectivă.  I-am declarat   că pun în chestiune onoarea bisericei.  Ladima se îmbufna şi declara că nu mai discută cu mine.  Herzberg declară … că numai acele idei filosofice sunt hotărîtoare – pentru fiecare filosof în parte … care îi satisfac pornirile fundamentale ale naturii lui.  Ne silea … să tropăim pe loc, pînă cînd izbucneam în plîns, declarînd că „nu mă mai joc”.  Vă declar că, oricît m-aţi îndemna, nu voi răspunde atacurilor.  Admirăm muzica lui Beethoven sau Bach şi prin aceasta declarăm întreg poporul german de foarte muzical.  Stănică – declară solemn Olimpia – nu-şi poate lua sarcina unei familii.  Pentru astfel de metehne, noi n-avem leacuri, declară doctorul.  Să ştii că te votez! declară el.  El declara că este în vîrstă de 55 ani.  Declar de la început că am luat cuvîntul ca să merg împotriva curentului.  Maiorescu ... declară că se foloseşte de definiţia hegeliană a frumosului.  Regizorul filmului declară că parcul Măgura şi sculpturile sale constituie un ambient halucinant.  Minerii declaraseră că au stări de greaţă şi o senzaţie de usturime … a ochilor.  Lirica lui … e o heraldică a iubirii, cum însuşi o declară.    Orgoliul are, uneori, subtilitatea de a le îngădui să-şi declare, fără sfială, incompetenţa.  La 1776, învingînd   agiunse numitele colonii a se declara pre sine neatîrnate.  Mihai-Vodă ... se declara făţiş asupra turcilor.  
       Am trimis să declăreze celor vechi lăcuitori … că eu le-aş da voe numai pănă la 3 ceasuri după ameazăzi. Senatul declară (vesti) că, d-aci înainte fieşce oraş să se cîrmuiască de sine singur.  Meemet a declarat că nu voeşte a iscăli pacea decît la Constantinopol.  Curtea au declarat că cu pedeapsă să vor certa numai acii mai vinovaţi.  Înalta Poartă declară … a nu se împotrivi.  Mehmed Ali … au şi dechiarat … că nu va întreprinde nicio vrăşmăşie în contra sultanului.  Ştefan a cerut pe Petru Aron, ucigaşul părintelui seu, declărînd rigăi prin ai sei trimişi, că el este gata de a începe resboi, dacă nu i se va împlini cererea.  Adunarea a dechiarat că discusiunea va fi liberă.  le declară predarea sa  .  Carp ar fi declarat ... că e gata să ia puterea.  Consimt să declarăm deschis că ne luăm răspunderea de a amîna împrumutul de război.  Deputaţii ţărănimii în Divanul ad-hoc … declarau că muncitorii ţărani sunt pe lume ca nişte orfani.  Alguazilul declara în biserică cum că bulele sînt false.  Preşedintele Franţei declară că toxicomania a devenit un flagel naţional. Primul vorbitor, Honduras, a declarat că sprijină proclamarea unui an internaţional al tineretului.  Reprezentanţii firmei au declarat că aparatul ar fi funcţionat normal.  Acesta  , declărînd răsboiu domnului Ştefan de Moldova, fu bătut cumplit de moldoveni.  Împăratul Austriei ... au declarat Franţii războiu. Eu ... mă obleg a plăti lui Androniţă G .... una sută ruble, daca el ... va putea mijloci ca Austria să dechiareză resboiu Turciei.  Prinţul Transilvaniei se găteşte în unire cu moldovenii şi cu turcii se-i declereze rezboi.  Care naţie va putea declara resboi împotriva altei naţii? Rusia era să declare război turcilor.  Rusia declară formal războiul.  Cel mai bun lucru de făcut … este să declarăm războiul cît de curînd.  Era bine să se unească   şi să declare grevă.  Trei zile mai tîrziu, Romînia declara starea de război cu Imperiul Otoman.  Preşedintele a declarat starea de urgenţă în Oklahoma City.  Că muscalul blăstemat, Cu sîrbul el   ne-nfricat, Ei război ne-au declarat.  Structura creată la Palatul Cotroceni a lucrat fără încetare ..., a declarat ministrul.  Războiul cu Turcia se declară.  Războiul se declarase.  Îi explici   că s-a declarat războiul.  Se declarase războiul.   S-a constatat că aveţi dreptate. Ca urmare, s-a declarat recurs extraordinar.  Amorul mi-a declarat resbel. Această opiniune…declară răsboi tuturor învăţaţilor ..., căci ea răstoarnă cu totul credinţele lor de pînă acum.  Generaţia s-a asociat şi ne declară război.  Daca pîrîtul va declara că arătările martorului sînt neadevărate, aceasta se va cerceta cu scumpătate.  Domnule Jorj, desigur, nu vei declara unde ai petrecut noaptea de vineri spre sîmbătă.  Dobitocul ... declarase sincer – cu o sinceritate, după opinia procurorului, revoltătoare la un om în uniformă, că i se muiaseră picioarele de frică. Trebuia să le declare  numele la poliţie. Trebuie să declaraţi că locuiţi la adresa respectivă.  trebuie să fi avut moară, ori moşie mare, Ori batoză, ceva foarte important. De ce n-aţi declarat? Naşterea copilului se va declara de tată.  El făcu parte de neodihnirile sale ... Declărînd ei că el ar suferi tot în lume mai curînd decît a se desperţi de ea. îi declarează  … că prietinia lui s-a prefăcut într-un amor înflăcărat.  s-a hotărît să capete o întîlnire ca să-şi declare focul.  L-am surprins la picioarele Anetei declarîndu-i amor.  Acest cleric sfios … va şti declara o dată şi dragoste alesei inimii sale.  A avut curajul să-şi declare fără înconjur sentimentele adevărate.  Pentru spiritul ei realist de femee, poezia este „exagerare şi falsificare”, incomprehensiune pe care ea o declară, dar pe care cele mai multe femei o ascund.  Poetul îşi declară … durerea.  Admiţi  d-ta să ucizi o femeie care-ţi declară că nu te poate iubi?  îmi declară că o să-şi ia lumea în cap. Trebuie să vă declar că n-am o memorie tocmai credincioasă.   Am să-ţi declar că nu cu acest gînd te-am adus. îi declară că se simte măgulită de atenţia lui.  Exprimi unele rezerve sau … declari că nu ţi-a plăcut cartea.  Poetul declară neputinţa de a „străbate-n şa necunoscutul”.  Ea dorea în sine ca el să se dechiareze, dar cît pentru dînsa tot să credea neînduplicată.  O femeie ... nu se declară, ci sugerează.  Frumoşii săi ochi   … declarau că a lor stăpînă muria de dor.  fu declarat de biruitor.  El voeşte să răpească de la fie-sa tronul …, dechiarînd-o de bolnavă.  Kievenii au declarat de mare ducă pe duşmanul său.  Noblesa Castiliei vechi au declarat pe craiul Enric IV nevrednic de tron.  Eu am fost dechiarat de nebun de către judecată.  Fostul domn ... au declarat duelul de o faptă oprită.  Preşedintele ia dosarul în mînă … şi mai totdeauna declară o scăpare de formă. Fabulele lui Esop … filosofii timpului le declarară demne de toată veneraţiunea.  Amici de ai lui  … pot declara de fabule toate peripeţiile din această piesă.  Vorbirăm … despre bastoanele cu cari te ajuţi a sui şi a coborî munţii, pe care le declarăm practice.  Coloarea galbenă fu declarată de modă chiar din ziua serbării de la Longchamp.  Kant … declară timpul şi spaţiul forme de intuiţie apriorică.  Să nu ne grăbim dar a declara geniul naţiunii romîne ca osîndit la o deplină amorţire în tot timpul domniei fanarioţilor.  Aduseră un doctor şi-l declarară de smintit.  Judecătorii numiţi pe atunci nu puteau fi declaraţi inamovibili.  Aceste legi ... papa le dechieră de nule şi neavenite.  ConstantinVodă ... avu îndrăzneală să declare pe ţerani liberi.  O să te declar nebun în faţa Curţii.  Într-un loc ferit din cărare, unde patru bănci alcătuesc un pătrat, care închide la mijloc o masă şi pe care ea îl declară „salon”, mă înştiinţă că vom sta mai mult. Vechea ştiinţă ... declara livrescul o simplă poză superficială.  Comisarul l-a declarat  … arestat în numele legii.  E o ruşine şi-o decădere să te recunoşti singur sau să fii declarat de alţii nerăspunzător.  Ţările lor   le declar ale tale. Să le stăpîneşti fără frică.  Această biserică declarată după Unire de monument istoric, îţi dă, cînd intri în ea, părerea unei catedrale.  Întreprinderile industriale ale statului nu vor putea fi chemate nici declarate în stare de faliment.  Am uzat aşa de mult de documentaţie … încît nu pot să declar în chip simplist că cercetarea exhaustivă este de osîndit.  Voi … îl declaraţi  mare scriitor.  L-a declarat pe Antim scelerat.  Dintr-un corp de clădire declarat insalubru s-au mutat doi locatari. Am fost declarat respins.  Codrul secular Slătioara … este declarat monument al naturii.  Cel ce nu a primit nimic … poate solicita să fie declarat moştenitor.   Portul de Veneţia să declărează francoporto adecă: scală slobodă.  Numele lui se va lipi de spînzurătoare şi … se va declara de trădător.  Noi nu începem lucrările decît cu un băieş, cu doi, ca baia să nu se declare închisă.  ducîndu-şi oştirea la Roma, se declară consul. Iar împăratul Chinei îi restatornici în scaunul lor cel răpit de vrăjmaşi, trimeţind amerinţeri şi îngroziri împăratului Casmir, ca să le dea înapoi scaunul, iar de nu, se va dechera vrăjmaş al său pînă la moarte.  Arghir ... se declarează cavalerul Rucsandei.  să declară ades ca un mentor contimporan.  s-a declarat de prizonier.  Acel sistem  este dator sau a învinge noua oposiţiune prin arguminte mai tari sau a se dechiara pe sine de învins.  Împăratul … s-a declarat rege al Daciei.  Parisul se declarase şi el comună independentă.  Nu înţeleg printr-asta să mă declar ateu. Platamonu se declară foarte încîntat de cunoştinţa cu Titu Herdelea.  M-am declarat gata să-i furnizez  elementele unei analize obiective a situaţiei politice.  Amîndoi … se declară gata … să-ncerce aventura. Noi ne declarăm învinşi.  Mă declar în mine însumi mulţămit şi fericit.  Ambasadorul Rusiei … se declară dispus să facă o declaraţie publică de dezavuare a mişcării revoluţionare din Principate.  Te declari mulţumit?  Ţările Romîneşti se declaraseră neatîrnate.  I. Ghica, C. A. Rosetti şi N. Kretzulescu ... s-au declarat gata să-l urmeze  .  El este omul care nu se declară mulţumit.  La sfîrşitul meciului … cei doi antrenori se declarau mulţumiţi de joc.  Se declară mulţumită numai de optzeci la sută din produsele pe care le expune.   Astfel, cine se declară admirator incondiţionat al tuturor faptelor ilustrului voievod poate fi declarat patriot.  Declarîndu-se surprins, dar şi onorat de misiunea încredinţată.   Bărbierul din partea locului se dechiarase curat că el ţine cu cavalerul.  Sveţia tot în aceiaş nădejde să ţină de aleanţia Franţiei, şi în urmă s-au declarat împotriva Prusiei.  Să auzim … cum el se declărează în favorul propunerei mele?  Clerul se va declara pentru unirea cu biserica Romei. El ... nu poate să se declare cu statornicie decît pentru una din aceste arte. Se  declarase pe faţă pentru guvern.  El se declară din capul locului contra amîndurora. asupra fondului  s-a declarat de acord cu noi.  M. Costin se declară împotriva puterii nelimitate a domnului.  Hasdeu ... se declară împotriva neologismelor.  Criticul … se declară integral de acord cu teoria invariantelor teoretizate în această lucrare.  Frigurile tifoide se declară, uneori fără veste.  Pesta cea bovină S-a declarat odată … prin comune.  În lupta care … se declarase, duşmancele ţigăncii nu s-au mulţumit numai cu intriga.  Alergam … cînd se declara un incendiu. declár  declarez. declarabili, -e.
       
       Cu toţi germanii din Austria se vor înţelege declaranţii boemi mai curînd ... decît cu germanii din Boemia. Importatorul ... prin declarantul vamal SC Royal Speed Trans Romînia ... a declarat în fals.  declaranţi, -te.
       După această declarare patriotică nu ne îndoim că d. Popfiu … va deveni … membru al Academiei Romîne. Iată o declarare foarte lămurită, pe care o dovedim îndată.  Declararea de obstrucţiune arată pretutindeni unde se întîmplă (şi ... s-a întîmplat în multe parlamente) că opoziţia este hotărîtă … a zădărnici o lucrare.  Prin declarările … noului conducător   Partidul Naţional Liberal se însărcinează cu marile misiuni. Declararea poartă semnătura deputaţilor. „Libertatea de la miezul nopţii” este titlul lucrării consacrată zilelor premergătoare declarării independenţei Indiei.  
       Trebuie de îndeplinit formalităţile, declărarea la primărie, apoi amănuntele îngropăciunei. Termenul de declarare la Oficiul stării civile.  A doua zi, gazda le spusese că amînă … declararea lor la poliţie.  Declararea cazurilor de ciumă rămînea obligatorie.  Deputaţii solicită guvernului amînarea declarării averilor.  Intrarea în vigoare a legii privind declararea averilor demnitarilor.  Este şi rar exemplul unui om de stat, care … să fi făcut în parlement … declarări de evlavie.  Fetele sunt amăgite cu făgădueli şi proposiţiuni, cu declarări şi jurăminte.  Na avut loc declararea de amor.   O caracteristică a acestei forme de şoc este că ea trece … la scurt timp după declarare.  De aceea, fără declarări formale, adevărul se punea din ce în ce mai desluşit asupra boalei.  declarări.  înarmaseră pe aceştia … dar aceştia şi cei mai îngrozitori duşmani, ei declararisiră război.  Neguţătorii sînt îndatoriţi ca, pentru toate acele mărfuri, ... să declararisască vămii feliuri şi cîtimea lor.  Trebuie numaidecît să te declarariseşti astăzi, s-o uimeşti cu cuvinte de amoriu.  declararisesc.
       . -arisi. N-am nicio ură declarată pentru articolul romîn.  Un moment important în istoria ALM ... îl constituie acest Saggio dell’ALM, cu un evident şi declarat caracter şi scop experimental.  Cu declarată dorinţă de înţelegere şi împăcare, dedic această cronică de sfîrşit de an actorilor teatrului din Constanţa.  Importantă este intenţia declarată a lui Bombardier de a-şi extinde sistemul de producţie în întreprinderi romîneşti.  ţin discursuri înaintea domnitorului şi-l felicită pentru independenţa declarată.  Eminescu este de o aşa de covîrşitoare inteligenţă, ajutată de o memorie, căreia nimic din cele ce-şi întipărise vreodată nu-i mai scăpa (nici chiar în epoca alienaţiei declarate).  Persianul cel bogat Ariobarsanes este favoritul declarat.  Nu există nici măcar un singur conflict latent sau declarat Toţi fug îngroziţi şi cei ajunşi de pe urmă sunt ... declaraţi robi, trimişi la muncă ori puşi să le sape şanţuri de apărare.  Disputa de idei fusese preluată … de către revistele cu program declarat socialist.  Prin programarea cu prioritate a lucrărilor cu mesaj militant declarat noua stagiune a căpătat semnificaţia unei mai temeinice ancorări în preocupările actuale.  Triumvirii erau partizani declaraţi ai vechiului domn.   Suntem amicii declaraţi ai Austro-Ungariei şi ai Germaniei.  Însuşi Spiru Haret, ateu declarat, dar om de ştiinţă şi de prestigiu, închidea ochii cînd banii ortodoxiei noastre porneau la Ierusalim.  Raţionalist declarat …, d. Cioculescu nu este totuşi un dogmatic rigid.  Suntem partizanii declaraţi ... ai  unei arte militante.  Vechi şi declarat prieten al lui Tudan, iată-l din nou alături de acesta.  declaraţi, -te.
      –  Împărţeala succesiunei ... este declarativă şi nu atributivă de proprietate.  Prezenţa declarativă a vreunuia din ei pe ecran n-ar fi echilibrat „dozajul”.  Valoarea declarativă a unei aprecieri.  O reconciliere transatlantică de ordin declarativ … urmează să fie confirmată de fapte.  Oamenii teatrului constănţean dovedesc, nu numai declarativ, ci şi prin puterea faptei concrete, că slujesc teatrul cu loialitate.  Promisiunile lor vor fi doar declarative.    Ton declarativ =  declarativi, -e.
       
       Declarativismul, stereotipia exprimării nu au ce căuta în asociere cu un asemenea sentiment.  -ism.
      
       declarativişti, -ste.
       -ist. declaratori, -oare.
       -tor.
       D. ministru … face declaraţiunea … juvenilă: nu vom face procese de presă.  M-am văzut silit a face de la început următoarea declaraţiune.  Vom repeţi dechiaraţiunile făcute în organul nostru de atîtea ori, privitoare la instituţiunea pompiarilor.  Aceasta impune declaraţiilor şi scriselor noastre o altă măsură. Voi face totul pentru a evita orice declaraţiune.  Asta, după declaraţiunile sale chiar, n-avea nicio importanţă.  Declaraţiile   i-au apărut în mai toate ziarele de tiraj.  Vă dăm declaraţii de dorinţele noastre Romanistul W. Meyer-Lübke a făcut o dată o declaraţie în această privinţă.  Această declaraţie are semnificaţia unei arte poetice.  O singură declaraţie a ambelor echipe: batem!  Nu-şi îngăduie nicio declaraţie.  În privinţa poeziei, declaraţiile lui Rabindranath Tagore din scrisorile sale alcătuiesc temeiul unei arte poetice proprii.  Verb de declaraţie  al declaraţiei   Lipsa verbului declaraţiei poate duce la false forme de introducere.  Fieştecării sentenţii osînditoare … să să adauge declaraţia: cum că făcătoriul de rău cu persoana lui s-au lipsitu de toate ... drepturile. Consiliul … au fost deliberat spre declăraţia aceasta.  În 6 august au căpătat aceşti plenipotenţiari o noao declaraţie.  Rei-Efendi să înfăţoşă înaintea sultanului cu declaraţiile ambasadorului.  Bucata următoare ... coprinde fiinţa unii declaraţii ofiţiale dată din partea guvernului.  Seimul polon au dat o declaraţie.  După cele mai proaspete declaraţii ale miniştrilor turceşti, ar răsări o nădejde noauă de pace. În 1843 domnului Mihail Cuza se împărtăşi o declaraţie a Legaţiunei ruseşti din Constantinopoli  Această declaraţie solemnă a fost adresată către lume în anul 1776. Primul punct care a atras atenţiunea Pre Fericirii Voastre, este declaraţiunea înscrisă în capul legii noastre organice  Dacă guvernul a făcut declaraţiune, este de presupus că are ţara în urma lui.  Declaraţiunea drepturilor omului  1789 Declaraţiile anterioare fac acest lucru dificil în ochii opiniei publice.  Ambasadorul Rusiei … se declară dispus să facă o declaraţie publică de dezavuare a mişcării revoluţionare din Principate.  Plenara adunării se deschide printro declaraţie a preşedintelui.  Secretariatul O.N.U. editează de asemenea importante declaraţii guvernamentale.  Potrivit declaraţiilor preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie „nici la această dată nu sa clarificat statutul juridic al spaţiilor şi terenurilor”.  Frideric încălcă Sacsonia fără mai nainte formală declaraţie de războiu.  Vrăşmăşiile se vor începe după 21 de zile de la datul acestei dechiaraţii.  Declaraţiea stării de împresurare se va face din singura poruncă a domnului.  Ce sa mai petrecut pe aice? Ce mai veşti, ce mai noutăţi? – Declaraţii … – De ce, de resbel?  Cu o sălbatecă hotărîre ca o declaraţie de război.  Principiile declaraţiei de la Ialta.  Ben Gelu ... au făcut … o declaraţie dînd vinovat pe marocanul căpitan ce sau atins de bandiera Austriei.  Această declaraţie dată de către d. general … în mîna preşedintelui … s-a depus întru păstrarea arhivelor.  Dragă nevestică … de s-o mai întîmpla asta şi altă dată, îmi am declaraţia gata.  De aş fi avut bani bătuţi, tot nu i-aş fi trimis prin poştie; ar fi trebuit … să fac declaraţii şi multe alte formalităţi.  Declaraţiunea despre naşterea unui copil se va face la ofiţerul stărei civile.  Care cum se învoeau, o porneau spre comisie, ca să facă declaraţia.  Apărătorul d-tale … ne-a comunicat că mai ai de făcut nişte declaraţii de mare importanţă. Tocmai aşa am motivat şi eu, cînd mi-a luat declaraţia mai adineaori şeful de post.  Dă-le această declaraţie.  Birtaşul şi meşterul ...  invitaţi la comisariat să facă o declaraţie.  Slugile palatului îşi închipuie că îmi vor închide gura cu aceeaşi uşurinţă cu care vor înăbuşi declaraţiile martorilor.  Poftim declaraţiile.  Nu poate infirma declaraţiile celorlalţi martori.  Medicul ... i-a luat o declaraţie   că primeşte să i se oprească cîte trei sute de lei.  Justificarea exportului se va face de către societăţile de stat de import export … cu declaraţia de export a punctului vamal unde s-au îndeplinit formalităţile de export.  Dacă dă pe-acas’, să vie la circă, să dea declaraţie. Protoiereul C. Buţureanu ... raportă cazul mitropolitului, desvăluind pe criminali, cărora li se cerură numaidecît declaraţiuni.  Arestatul … de-a dreptul la închisoare. Declaraţia … mîne dimineaţă. Salariul dumitale … e o simplă expresie contractuală, bună doar pentru declaraţia la fisc.  Scrise o declaraţie, pe care judecătorul o întări. Nu-i fac nimic, îi iau declaraţie. Marsille a depus o declaraţie.  Pot să vă dau şi copii legalizate după declaraţiile vecinilor.  Rezultatele obţinute în urma expertizei medicale au confirmat întru totul declaraţiile victimei.  Ofiţerul de poliţie nu ajunge să citească declaraţia. O simplă formalitate: o declaraţie a fiecăruia legată de prezenţa lor la această adresă.  Declaraţiile de avere vor fi evaluate rapid şi corect.  declaraţie-tip    Declaraţia se va completa cu cerneală de către cel ce are dreptul la cartele pentru el şi pentru membrii săi de familie nesalariaţi.  Prinţul ... a ştiut înăduşi ... declaraţia a tot sentimentul patriotic  Eu vă fac dechiarăciunea că asupra acestor materii de un ordin înalt miam convincciunele mele formate prin observăciune.  Laura îl asculta … foarte mişcată, neobişnuită cu declaraţii atît de făţişe.  Am început să-i fac Adelei declaraţii că sînt bătrîn.  Discreţia contemporanului a făcut loc datoriei istoricului de a cerceta, ajutată … şi de declaraţiile tuturor celor ce au colaborat incidental cu D. Anghel.  Scria … declaraţii înflorite Frusinei.  I-am scris  … cu voluptatea … de a mă umili în declaraţie de robire absolută.  Muzica aceasta continuă şi azi, întovărăşită de flamuri şi de declaraţii lirice.  Felix răspunse cu francheţă: – Mă simt foarte bine. Aurica nu înregistră această declaraţie. Declaraţia avea în ea un sentiment care înfrîngea orice rezistenţă.  Patriotismul lui Neculce nu se rezumă la simple declaraţii, ci ia forma unor strigăte de durere, psalmodice.  El a prezentat o declaraţie scurtă, care exprimă starea de spirit reală ce domnea printre muncitori.  După cum rezultă şi din declaraţiile autorului, compoziţia aceasta s-a născut ca o reacţie împotriva „trunchierii” istoriei.  Redactarea ambelor opere … va fi făcută la Amasia, după anul 7 î. e. n., avînd în vedere declaraţia expresă a autorului.  Potrivit declaraţiilor unor martori, prăbuşirea  a fost precedată de „două bubuituri”.  Să asculţi la un actor Care face-n rumîneşte declaraţii de amor?  O fată bătrînă şi nebună ... socoate că nu-i poţi zice bună dimineaţa fără să-i faci o declaraţie de amor. George îi răspunse printr-o declaraţie de iubire. Adela îi făcea declaraţii de amor  .  Scena declaraţiei de dragoste a Gelsominei … e de o rară delicateţă. Îmi promiţi deci că n-ai să-mi mai răpeşti timpul cu declaraţiile d-tale de dragoste? Face declaraţii de dragoste.  declaraţii. –  Arbitrariul cel mai desfrînat a generat un soi de bovarism al profunzimii care a declasat, prin prezumţie şi falsitate, întreaga noastră percepţie adecvată.  Rolul partidului e de a declasa indivizi şi-n acest rol mulţi găsesc superioritatea partidului roşu asupra celorlalte.  declasez.  Venirea roşilor la putere e totuna cu o declasare generală.  Curtea de Apel a anulat declasarea Parcului Carol ca monument istoric.  declasări.  Unii din cei consideraţi ca oratori ... devin oarecum declasaţi.  E firesc lucru ca aceste elemente declasate   ridicate din întuneric şi din ocupaţiuni adesea maloneste, intrate odată în atmosfera luminată de razele coroanei, să şi vrea să rămîie acolo.   Avem, aşadar, astăzi o armată de muncitori ai condeiului, adevăraţi declasaţi sociali.  Sunt un oropsit de soartă, un declasat, un tolerat!  Mi-a fost cunoscută ... populara dramă Azilul de noapte ... o pivniţă sordidă în care locuiesc borfaşi, un baron declasat, lucrători şomeri.  Oamenii serioşi     te-au părăsit, eu nu văd în jurul tău decît declasaţi şi pierde-vară.  Întîlneşte şi ... un exemplar uman declasat.  Se sudează tocmai într-un nod al braţului macaralei nişte ţevi declasate, adevărate rebuturi.  declasaţi, -te. Arhivele Naţionale declasifică unele documente după 30 de ani.  declasífic.
       Sunt documente importante ... a spus preşedintele ... anunţînd că va merge pînă la a cere declasificarea lor.  Toate e-mail-urile ... le vor putea accesa după declasificarea lor.  Ministerul Apărării are un regim propriu de declasificare  declasificări. Volumul documentelor declasificate se ridică anual la mii de dosare.  Reprezentanţii SRI şi CNSAS au avut ieri o primă întîlnire, în care au stabilit predarea cartotecii, a dosarelor declasificate, a microfilmelor … şi a altor documente.  declasificaţi, -te.  declămăcioşi, -oase.  -ăcios. De declămăluit această declămăluire.  -ălui De declămăluit această declămăluire.  Muscalii va să declărăluiască turcilor bătae Ne declarăruim în ceale următoare  	–  declărăluiesc 	–  -ălui.
      
         Împuternicitul Măriei Sale împăratului Rossiei… au declaruit.  declărueşte trecerea prin canalul de la Constantinopole ... cu totul slobodă declăruiesc. –  –  -ui Contactul stabilit la liberarea paletei releului ... face să libereze pe timp scurt declicul C.  Declicul este folosit la mecanisme de distribuţie.  Doctorul ... îşi pierdu bunăvoia, cu răceala ivită din nou în privire, brusc, ca declicul unui aparat restabilit la punct. declicuri.  declimatez.    declimatizez.  de-  declimatizaţi, -te.  Lumea ... se mulţămeşte şi cu talente în declin, căci în floarea lor nimeni nu riscă a le sacrifica climei periculoase.  Declinul unui scriitor nu se poate judeca după cîte bune   nu le scrie, ci după cîte le scrie proaste.  Şi fiindc-am numai drojdie-n butoi, Fireşte că e lumea în declin.  Autoritatea comunităţii era în declin.  Clădirea joasă şi tristă ... avînd ceva din nota infinitei bunătăţi şi a unei nobleţi în declin, ocrotea ... pe cei nechemaţi ca şi pe cei aleşi.  O adiere de vînt trecu, feminină, lăsînd o presimţire de flori de tei în declin.  Cu mîini învineţite de umblet lung prin ger Voi reintra în mine cînd va veni declinul.   Flavio Biondo ... începe istoria declinului Imperiului Roman cu anul 410.  Declinul general al Spaniei este judecat cu multă pătrundere de Cervantes.  „Venea o moară pe Siret” e epopeea declinului unei clase.  E ca şi cum ar fi renunţat în sfîrşit la tot şi la toate, în schimbul unui dulce declin.  Faza următoare activităţii lui Antim Ivireanul ... este ... o fază de declin a literaturii religioase.  Declinul religiozităţii este însoţit şi de proliferarea unor mişcări şi tendinţe conservatoare şi reacţionare.  Genul liric ... îşi epuizează ultimele posibilităţi expresive ..., experimentele ulterioare apucînd ... pe panta declinului.  S-au accentuat influenţele orăşeneşti, şi o dată cu acestea a început declinul portului tradiţional.  Trebuie  încă subliniat că această lume nu era cîtuşi de puţin atinsă de declin biologic.   Aflată într-un declin evident, şcoala este percepută doar de 19% dintre chestionaţi ca ajutor prin activităţile şi elementele de cultură şcolară.  Declinul lunii.  Era tristeţea de a nu cunoaşte altă limbă, cu care să fi vorbit cu luna în declin.  Orionul şi-a isprăvit călătoria şi va ieşi curînd din cerul nostru. Aprilie e luna de declin.  Alba lună, după dealuri ... alunecă-n declin.  Scobită-n adînc, cu trepte-n declin, Era o podgorie, poate un han.  declinuri.  În locul dativului „Illi”, pentru ca să se declinească nominativul „Illi”, se văd a fi băgat „Illui”.  Declinînd, zicem: cioc, a ciocului.  Cei de-a treia zic „glorie” şi declină glorie, a gloriei.  Eu am declinat tot cu articolul la urmă fără ca să li se pară   lucru străin.  Chipul de a declina substantivele bărbăteşti s-a întins la istrieni la cele femeeşti. Cu mult înainte de a veni la şcoală, ei au declinat, au conjugat ş-au făcut fraze destul de bune.  Ştia să decline şi să conjuge la latină.  Au ... toţi aceeaşi oboseală cînd declină.  În limba latinească şi articulu şi nomele se decline.  Aci se declină toţi substantivii masculini şi feminini terminaţi la singular în „e”.  Deci articul se poate numi articul sau încheietura, prin care se declină sau se apleacă părţile cuvîntului cele declinive ... omul, omului.  Asemine se declină: schola shoală, luna lună.  Substantivele şi adjectivele romîne nu se dechină de sine decăt prin gen şi număr. „Vreun”, fem. „vreo”, se declinează ca şi „un” din care se fac.  Numele în limba romînă în casuri rămîn nemutabile ..., numai articlul cel unit cu dînsul se declină.  se va declina după regulile existente ale substantivelor în limba de adopţie.  Existau şi hipocoristice ... care, fără îndoială, se declinau ca femininele.   De cum se arată, îşi declină numele şi zic: Sînt Orest.  Amicul şi camaradul său de arme ... îşi declină numele: ofiţerul Zalic, fiul doamnei Eliad.  Ducă-se toţi dinaintea forurilor competente! Decline-şi acolo toate titlurile la aplauzele contemporanilor.  Îi luai cuvîntul din gură  şi-mi declinai numele.  Declinîndu-mi îndată numele şi primindu-i invitaţia, am dat prilej domnului Cantaraga să fie fericit.  Îmi declin scopul vizitei şi madam Matilda mă invită îndată.  Doamna Silion îşi declină identitatea.  Spune cînd ţi-ai declinat identitatea?  Constantin Negruzzi a declinat onoarea de a face parte   din causa sănătăţii.  Şi ... scurt ... am declinat onoarea  .  Declin onoarea a mă lăsa apoteozat de dumnealor.  Îmi declinam această onoare.  Eu mi-am declinat de mult orice răspundere.  Dacă durează,  îşi declină orice răspundere D-l Breteuil îl pofti   la balul de la Ambasada Franceză ..., onoare pe care Văcărescu fu nevoit s-o decline.  La avisul consiliului său, Ion al II-lea declină propunerea.  Se vede silit să decline această invitaţie graţioasă.  Din discreţie, mareşalul ar fi declinat invitaţiile ..., acceptînd însă a mînca din cînd în cînd cu bătrînii Petrescu.  Nu o dată ... redactorul „Convorbirilor literare” declină onoarea de a fi preconizat vreun „sistem limbistic”.  Aviaţia Utilitară Petroşani s-a grăbit ... să-şi decline orice responsabilitate.  Poesia în special trebue să ne decline spiritul de la înlănţuirea ... nexului causal. Daţi-ne voe să ne declinăm orice competinţă.  Am avut onoarea a le declina competenţa  .  În această materie ... nu pot decît să-mi declin competenţa.  Cei prezenţi la masa tratativelor şi-au declinat orice competenţă.  Un soare ce declină, din nou renaşte soare.  Luna în pustiul tăcutelor aleie Declină printre ramuri spre ultimul pătrar.  Pe cerul cu fioruri multiple de helice Un reflector e Vesper ce majestos declină.  Berzele ... mergeau prin terenul mlăştinos, aurit pe margini de razele soarelui, declinînd.  Mergem prin palidă lumină ce pune ton de toamnă pe ziua ce declină.  Calda strălucire a lunilor toride Va prinde să decline.  În lungi suspine viaţa-mi se duce şi declină.  Văz că juneţa, a vîrstei primăvară, Declină coperită d-al întristării nor.  Atenţia publicului declină în actul ultim.  Inteligenţa şi talentul lui Sanielevici, fără să decline, au evoluat în direcţia ideilor fixe şi delirului de personalitate.  Acul  declină către Orient.  declín  declinesc, declinez. –  Substantivele şi adiectivele romîne nu se dechină de sine decăt prin gen şi numer, ear prin casuri numai cu ajutorul pronumenilor, cari sunt singurele vorbe în adevăr declinabili.  Cuvinte declinabile.  Verbul este parte a cuvîntului declinabilă, care se apleacă în moduri, în timpuri şi la persoane.    declinabili, -e. 
       Putere declinantă.  declinanţi, -te.
       
       La nume ... sînt următoare şase semne, adică neam, chip, formă, număr, cădere şi înduplecare sau aplecare sau declinare Tuturor părţilor declinive în limba noastră romînească, organ al declinărei li este articul.  Declinarea ei   în cazuri ... face o deosebită gramatică.  Trebuie fişcare începătoriu a ave îndestulă exerciţie în declinarea cuvintelor.  Căderea este schimbarea numelui la declinare.  Unele cuvinte ... sunt ... variate în declinare.  Îi făcea praf pe toţi la matematici ..., la declinări pe latineşte.  Întrebării, dacă declinarea este sau nu o categorie gramaticală, trebue să-i acordăm deci un spaţiu mai mare.  Aceste clase de cuvinte, cuprinse sub termenul nume, au comună declinarea.  Declinarea, conjugarea sau derivaţia cuvintelor sunt legile organizării interne ale limbii.  Simplificarea declinării şi apariţia articolului sunt două aspecte diferite ale determinării numelui.  Sunt multe cazuri în care cuvintele noastre … se refer la substantive latine de a 3-a declinare.  Pentru declinarea a treia ... în toate limbele romanice se întrebuinţau la singurit două forme.  La începutul cursului superior ne da alfabetul ca repetiţie, apoi declinarea întăia.  În latină, temele cuprinse în declinarea a II-a devin, în marea lor majoritate, masculine.  Declinare a II-a este vie şi productivă în latineşte.  Eustatievici numeşte declinările „plecări”.   Romînii, în urma declinării comitelui de Flandra de a priimi coroana Romîniei, au ales de suveranul lor pe principele actual.  Să fie oare o declinare deliberată a capacităţii autorilor de muzică uşoară de a ancora în problematica esenţială a vieţii sociale?  Declinare de competenţă Aceştia au studiat cu atenţie dosarul preluat de la PNA (prin declinare de competenţă, deoarece faptele de corupţie nu au fost descoperite).  
       declinări.  declinaţi, -te.
       
       declinativi,-e.
       
       Sunt nişte instrumente cunoscute sub numire de declinatoriu şi înclinatoriu, care arată în tot timpul mărimea declinaţiunii şi a înclinaţiunii în grade.  declinatoriu Declinatoriu de competenţă =  declinatori.  O cădeare a declinaţiilor, dătători.  Autorul ... au arătat deosebirea declinaţiilor, a comparaţiei şi a conjugaţiilor.  Cînd un substantiv se zice în ambe numerele şi în cîte şease cazele; această numeraţie ... se numeşte declinaţie.   Ortografia noastră trebue făcută cum o cere declinaţia şi conjugarea zicerilor.  Substantivele sînt numenile persoanelor şi lucrurilor, şi nu au dechinăciune proprie.  În ce chip scriu unii procopsiţi scriitori romîni ... terminaţie, declinaţie.  Acest prospect înfăţoşează ... toate schimbările flecţionare, adecă ... declinaţiunile substantivelor, adjectivelor, articulului.   În zădar se osteneşte dl Z. a-mi face tabele de declinaţie cu aşa articulaţie caraghioază.  Tote nominele romîneşti cele ce vin din limba veche romînească, şi sînt a 3-lea declinaţie, se pronunţie în limba noastră în cazu nominativ, ca în limba cea veche.  Şi la sloveni sînt trei declinaţii.  La articole cercetăm ca şi la adiective, numere, genuri, cazuri şi declinaţii.  Gramaticii ... nici s-au îngrijit mult din ce declinaţie le vin cuvintele.  Vel. Long. vorbind despre ortografia declinaţiei întîi, zice că se poate scrie „ae”.  Am păstrat verbul cu declinaţia lui, şi am greşit.  declamaţie Datorinţa învăţătoriului a se sîrgui a învăţa pre prunci şi cetire cu afect, cătră aceasta de lipsă iaste, iară mai vîrtos practiceasca îndreptare şi deprindere în declinaţia a vreunei cărţi …, a psaltirei, carea întîiu învăţătoriul singur trebue să o cetească, arătînd temeiuri pentru ce aşa nu altmintrea ceteşte.  Te rog să mă noroceşti cu declinaţiea numelui d-tale.  Declinaţia Soarelui de la ecuator de cîte grade este într-acea zi.  La ecuinoxuri, trebuie să cunoaştem declinaţiunea acestei astre, adică distanţa ei de la ecuatorul ceresc în momentul observaţiunei.  Unghiul ... format de raza visuală a astrei cu proiecţiunea sa pe ecuatoriu se numeşte    declinaţiune a astrei,  declinaţie magnetică  declinaţiune a magnetului  declinaţia acului magnetic Declinaţia acului magnetic este abaterea lui de drept pol.  Unghiul înformat de această direcţie cu liniea miazăzilei se numeşte abatere magnetică ori dechinăciune.  Această tragere la o parte se chiamă declinaţiunea magnetului, care nu este tot de această mărime în toate locurile.  asculta lămuririle lui Anton Lupan despre nordul geografic şi nordul magnetic, despre declinaţie.  Unghi de declinaţie  de declinaţiune =  Ambele meridiane, geografic şi magnetic, nu se confundă; ele formează între dînsele un unghi ... care se numeşte unghi de declinaţiune.  Acul magnetic face cu meridianul geografic unghiul de declinaţie.  declinaţii. –  Prin poziţiunea lor  declinîndă spre albia fluviului pare că ameninţă a strivi pe călători.  declinînzi, -de.
       Deci articul se poate numi articul sau încheietura, prin carea se declină seau se apleacă părţile cuvîntului cele declinive ... omul, omului. declinivi, -e.  -iv.
       declinografe. declinometre.  declivi, -e.
       
       declivităţi.  declivometre.  declorizez.
       
       declorizări.
       declorizaţi, -te. Frunzele se veştejesc, se declorofilizează, numai atunci cînd n-au ozon, cînd n-au lumină.  declorofilizează.  de-  -iza. 
      
       declorurez.
       declorurări.
      – 
       Pune-l  la regim declorurat şi administrează-i digitalină.  Regimul declorurat este un regim unde, indiferent de alimentele date, acestea vor fi pregătite fără sare de bucătărie.  decloruraţi, -te.  decoafez. –  
      
       decoafaţi, -te. decoagulări.  de- + Decocta, adecă apă de buruieni fierte.  Scărpinătura cu oareşice decoct o vom spăla.  Cei mai noi veterinari ... dau întăritoare ... decoctu, adecă zamă fiartă de scoarţă de stăjeariu, de salce, cu vinu.   Fierturile, decocturile de îndulcirea sîngelui ... ca nişte deşărtăciuni sînt a să părăsi.  Dacă treburile se mai prelungesc ... să li se pue ceva clistire cu un uşure decot de căpăţînă de mac.  Decoctul rădăcinei şi a frunzelor să poate întrebuinţa ca şi soponul la spălat, iar rădăcina la mediţină.  Iară ca să frîngem puterea veninului spre a nu putea împrăştia furioasa sa lucrare în tot trupul, avem următoarele mijloace ... decopt de nalbă mare sau mică.  La emoroidele dinăuntru foloseşte luarea sîngelui ... decoctul numit de lemne. ,   Răbdarea e o altă doftorie, Ca la orice patimă e dicoft ş-alifie.  Scavinschi în toată dimineaţa ... bea cîteva pahare de dicoct.  Aplicăm injecţiile cu apă ... sau cu un decoct emolient.  Să treci pe la spiţerie ca să-i aduci decoctul acesta.  Buba neagră se spală cu decoct de brustur.  Infuziile şi decocturile se păstrează la rece.  După un tratament cu decoct de plante ... bolnava se prezintă total vindecată.  Ceaiul şi decoctul se mai luau în bolile de stomac.  Decocturile vor face din Zevzekydis romîn şi din Pehlivanoglu patriot.  decocturi.  Să iea bolnavul o simplă decocţiune de rădăcină de rubie.  Apa curată şi dulce a Dîmboviţii s-a prefăcut într-o decocţiune de spurcăciune.  decocţii.  În definitiv, dativul conţine şi el ideea de posesiune. Prin urmare versurile în discuţie se pot decoda simplu. Cititorul ... se străduieşte în zadar să decodeze mesajul.  Portul şi arta populară, în general, sunt ca o carte din care se pot afla datele cele mai complexe despre viaţa unei comunităţi umane, cu condiţia ca cel ce studiază să încerce să-i descifreze limbajul, să-l decodeze în interesul generaţiilor viitoare.  Îl întreb pe Noica ... cum de are sunetul ultimelor lucruri, mărunte chiar; de unde capacitatea de a decoda oameni şi situaţii străine, în fond ticurile generaţiei lui.  decodez.
       decodaje.  Dificultatea cea mai mare a decodării se află în ultimul vers.  Partea de decodare a algoritmilor poate fi încorporată în scannerul unui sistem multifuncţional.    decodări. 
      –  decodaţi, -te.
       Cuvîntul codificat pe bandă perforată poate fi decodificat printr-un alt aparat.  Peste o sută de colaboratori ... pregătesc textele ce vor fi codificate pe fişe perforate pentru a fi, apoi, decodificate.  Mesajele radio nu au putut fi decodificate de experţii romîni.  Bill Murray … e … adorabil în postura de monstru … ale cărui priviri aparent goale scanează tot ce-i în jur fără speranţa de a putea decodifica realitatea într-o formulă optimistă.  decodífic.  de- +  Descifrarea mesajului constituie decodificarea.  Decodificarea acestui limbaj simbolic este descifrată de bătrîni între 70–80–90 de ani.  Pentru vehiculele înmatriculate în Romînia, încadrarea în clasa de emisii poluante se face pe baza decodificării ultimelor două caractere alfanumerice ale numărului de omologare.  decodificări. 	 
      – decodificaţi, -te. Programele interesante pot fi vizionate şi prin piratarea decodoarelor.  decodoare. -fe-i-.  decofeinizez.  	–  .
      
      	 Decafeinizarea boabelor de cafea destinate consumului.  -fe-i-. –  decofeinizări.  
      	–  
      	 Un consum constant de cafea decofeinizată măreşte riscul apariţiei unor boli de inimă.  -fe-i-. –  decofeinizaţi, -te.    	–  decofrez.  decofraje.
       decofrări.  decofraţi, -te.
        
       Avionul a decolat la ora patru. Avionul ... decolase din Austin, Texas.  Logica acestui cuplu decola spre zonele rarefiate ale delirului.    decolez.
       
       Ne chinuia amintirea decolajului nocturn. decolaje.
      –  
       Decolarea şi aterizarea se realizează fără aruncări de balast.  Un avion de tip C. 130 … s-a prăbuşit imediat după decolarea de pe aeroportul oraşului Pisa. La puţin timp după decolare, a fost semnalat un incident la unul dintre motoarele aeronavei.  Putem spune că viitorul îşi are pista de decolare în prezent.  decolări.
       decoletez.  decoletări.  decolmatez.
        de- 
       decolmataje.
       Dragarea şi decolmatarea rîurilor.  decolmatări.  decolmataţi, -te.
       
       decolonizez. 
      –  O dată importantă în procesul decolonizării şi afirmării independenţei.  Cînd se vorbeşte despre decolonizare ..., se vorbeşte implicit şi despre lichidarea urmărilor colonialismului cultural.  decolonizări. decolonizaţi, -te.
         
       Piatra se arunca grămadă s-o decoloreze ... soarele.  Din Humuleşti, am intrat ... în Vînători – sat lung ..., plin de copii murdari, ... cu părul decolorat de soare.  În toate părţile, anunţuri care „interzic intrarea f. s.” alături de tablouri şi programe caligrafiate, dar decolorate de vreme.  O fată ... se opri la jumătatea drumului, potrivindu-şi şuviţele decolorate de soare.  Fotografii decolorate de umezeală.  Le bătea soarele pînă le decolora  .  Acest iodur se decoloră la temperatura de 70°  pînă la 80°.  Crida ... se descolorează.  O floare pe un covor se decolorează.  Uitaţi-vă la pantaloni (erau scurţi) cum mi i-au decolorat. În Vrancea, la Nereju, după ce se vopsea lîna, se punea în decoctul de frunze şi fructe, să nu se decoloreze.  Cînd în regiunea inteligenţei totul decade şi se decoloră, atunci epoca morţii ... nu e departe.  Cutare notă veselă se stinge încetul cu încetul, se decolorează, se pierde-n nourul trist ce-nvăluie sufletul.  Imaginile se decolorară şi muriră o dată cu ultima licărire a conştiinţei.  Noaptea ... s-a făcut viorie, verde, s-a decolorat cristalin ca bobul de rouă.  Sîngele celor mai mulţi ... s-a decolorat, transformat în otravă.  . Faţa ei fără să îngălbenească se descoloră şi se face şi mai albă.   Era o făptură vibrantă de energie. De o energie contagioasă, care îi încorda trăsăturile obrazului, îi decolora buzele.  Faţa ei bălaie ... se decolorase.  decolorez,  decolóră.  Se întrebuinţează rar chlorul slobod, ci se combină cu calcele şi potassa spre a forma chloruri decoloranţi.  Corpul acesta are proprietatea decolorantă într-un grad mare. De obicei decoloranţii sunt substanţe oxidante sau reducătoare.  decoloranţi, -te. –   Cea mai importantă întrebuinţare a apei oxigenate este... întrebuinţarea ei ca mijloc de decolorare.   Lipsa de fosfor dă culoare purpurie tulpinilor ... Această decolorare este o indicaţie a acumulării zahărului care nu este asimilat.  Asta înţelegeam adineaorea prin discolorarea, dispersonalizarea artistului în crearea operei lui.  Colţ rupt te-mpiedică pătrat perfect să fii, iar suferinţa o vădeşte lînceda-ţi decolorare decolorări.  Femeia ... iată-o ajunsă în starea unei flori veştede, decolorată, fără parfum şi fără viaţă.  îţi aduceau aminte de convoiul nesfîrşit de robi, prinşi cu arcanul, în toate uniformele, toate vechi, decolorate.  L-am întîlnit pe drum ... cu un geamandan de pînză decolorată.  Aveam dinainte un tînăr într-un palton prea mare ... cu gulerul soios şi decolorat.  Oglinda fusese spartă ... Jumătatea absentă era înlocuită cu o coală de hîrtie verde, decolorată.  păstra ... cărţi ... în care se odihneau, închise pe veci, flori decolorate.  Acelaşi ritm ... de muzicuţă mecanică, picurînd într-un salon cu mobile decolorate.  Îşi trase un colţ al basmalei ei subţiri şi decolorate.  După recoltare se vor îndepărta părţile înnegrite şi decolorate  .  Peste el  abia acoperindu-l, ...  o pătură verde, decolorată.  Descoloratul şi tristul trai al pribegiei.  Aceste numiri nu erau nemică prin sine cum nu-s nemică pentru cugetarea noastră descolorată.  Prin care lumi trăişi coşmarul nepovestitelor poveşti Şi-n care stea găsişi coloarea decoloratei nebunii? Imaginea însăşi a cinematografului mondial apare grav sărăcită, decolorată, nedreptăţită.  Cînd văzu acea faţă descolorată, fără strălucire, dar senină încă ... genuchile i se muiară.  Oftă, îşi împătură buzele decolorate şi trecu în camera vecină.  Feţele erau decolorate, subte, ca în visul unui bolnav.    Ceea ce a fost (odată) realitate ... Iaşul ... cu oameni cam decoloraţi şi vagi ... dar foarte năzuroşi ... – devine numai un cuvînt: a fost.  Numele necunoscutei – Boeme ... În ale cărei bucle blonde, Decolorate sau pudrate, A cunoscut întîia oară Parfumul cupelor de crin.  Obrajii îi erau ofiliţi, buzele, veştejite, aurul părului, decolorat.  Cu părul parcă decolorat şi năpîrlit ... arunca oamenilor priviri blînde.   I s-a părut, chiar, că pe buzele lui de un roşu decolorat flutura un zîmbet.  Cerul e senin, şi apa albastră, acel albastru stins pe care-l ia toamna, decolorat parcă, şi obosit de soarele verii.  Sub linia cerului decolorat treceau stoluri negre de păsări.  Are ochii căprui, acum uscaţi şi decoloraţi.  Pe figura ... cu ochii decoloraţi şi cu subţiri cute în jurul buzelor, trecu o lumină de destindere.  Portarul deschise ... nişte ochi ale căror irisuri decolorate se încercuiau cu două inele de var, ca la găini.  decoloraţi, -te.  decoloratori, -oare. –  -tor.
       Chlorul se întrebuinţează foarte mult în industrie pentru decoloraţiea pînzelor, a cocăi pentru hîrtie.  poartă o rochie cafenie decoltată la gît.  Din faţă poate părea o rochie office, foarte serioasă, în timp ce spatele este decoltat cu obrăznicie ca la o ţinută de ocazie specială.  decoltez.  
       Cine-i va lămuri  în minte, ameţitor umerii mobili ca merele în decoltajul mătasei.  decoltaje.  	–  Sînul ieşea vergin, rotund şi mic din haina decoltată.  O copiliţă purta o toaletă încîntătoare ... lăsînd să se vadă ... nişte piepţi decoltaţi şi cu horbote.  Rochie de bal decoltată şi codată, pantofi, mănuşi ... Te loveşte ameţeala numai înşîrîndu-le.   Purtai mîndră rochiile decoltate.  Mă-mbrăcai în grabă cu o rochie ... decoltată în patru colţuri.  Olimpia se plimba prin casă ... exercitîndu-se ... să arunce cu piciorul ... trena de la rochiile decoltate în formă de inimioară.  În costumul ei tirolez decoltat ... şi cu un şorţ roşu cu volanul creţ, ea povesteşte agitată.  Veniseră moşierese în rochii decoltate.   sunt reprezentaţi cu capul gol şi cu caftane, iar femeile poartă o tunică decoltată, lungă pînă peste şolduri.  Să spui unei femei că-i şade foarte bine decoltată.  Nu ştia la ce să se uite mai întîi ... o ramă mare cu fotografii de cîntăreţe decoltate ... cinci portrete ... de luptătoare de circ, şi cîte-or mai fi fost acolo îl pironi pe loc cîteva minute.  I se păru şi mai frumoasă, decoltată adînc şi cu braţele goale cum era.  Aş fi putut colinda ... în noaptea asta, cînd toate femeile erau decoltate şi împodobite.  Nevasta şefului de gară să stea sus la fereastră, şi să privească trenul răzimată în cot. Să fie decoltată şi frumoasă şi să se pieptene cu cozi.  Femeia îi dădu gura ... întinzînd puţin gîtul alb, decoltat.  Bluza ta pe sînu-ţi decoltat Părea un peplum de mătase.  Domniţa nu mai scutură din umerii ei decoltaţi şi marmoreeni.  O înfăţişează zveltă, cu umerii decoltaţi, cu părul auriu.  mi-au făcut o vizită în toaletă pariziană ... cu rochiţe foarte economisite, ciorapi à-jour şi pantofi decoltaţi.    Cîteva pasage decoltate îi atrag toată luarea-aminte.  Muza de la oraş a continuat ... să cultive moravurile decoltate.  decoltaţi, -te.  Cu decolteul în formă de inimă şi braţele de gospodină, goale pînă la cot – era aceia care ar fi putut fi lîngă mine totdeauna.  Pălării de paie şi decolteuri dezvelind sîni de toate dimensiunile, umeri fardaţi şi coliere de perle  .  Cînd Rodica se aplecă mai tare, prin decolteul bluzei de vară, vedea îmbinarea arcurilor albe.  Rochia ei ... era încărcată prin adaos cu tot ceea ce aduseseră modele ... din prima jumătate a veacului: ... gulere ridicate de dantelă scumpă, combinate cu decolteuri din vremea imperiului.  Vedeam bărbaţi în haine negre şi femei în toalete cu decolteuri.  Ochii   se opriră la sînii  plini  , a căror îngemănare apărea în decolteul rochiei.  Mărgele lungi împodobesc rochiile de seară, dar purtate invers la spate, pe un decolteu ultrageneros.  Cu cine am fericire de a vorbi? a întrebat preacuviosul înfigîndu-şi privirea în decolteaua cucoanei preutese.  Nicăieri femeile nu sunt mai frumoase, decolteul mai gustos şi culorile unui corsaj mai transparente.  Marga se suie ... pe genunchii mamei şi începe s-o sărute de la decolteu la bărbie.  Aceste substanţe de nouă generaţie  sunt folosite mai ales pentru remodelarea estetică a feţei, decolteului şi mîinilor.  decolteuri. –  decománd.  	–  decomandări.
      	–  Cameră decomandată =  Apartament cu 2 camere decomandate.  Toate camerele sunt decomandate.  decomandaţi, -te.  la un moment dat, este decompensat.  decompensez.  Acest medicament este indicat în afecţiunile circulatorii în stare de decompensare.  Regimul dietetic este cel mai bun tratament al decompensărilor cardiace. Consecinţele   pot fi dramatice: … pusee hipertensive …, decompensarea unor insuficienţe cardiace etc.  Vom lua măsuri pentru ... decompensarea bolii.  decompensări.  Weickner publică observaţiile a 15 cardiaci decompensaţi.  Cînd presiunea sîngelui ... scade sub normal vorbim de şoc decompensat.  decompensaţi, -te.
       
       decompensaţii.  Descompoziţiunea organismului în elementele chimice e o schimbare Studiul gîndirii a ei înseşi este mai important decît decomposiţia formei sale logice. Toate păcătoşiile şi macaroanele franceze şi italiene, în gura lor se aude, în versurile lor se vede, în desmăţatele lor descomposiţiuni figură. Descompoziţiunea socială începe a se întinde în sînul întregii naţiuni.  Moartea se căşună prin molipsire, îndată ce produsul otrăvit al unei astfel de descomposiţiuni a găsit mizlocul d-a se străcura în torentul cerculaţiunii. decomposiţie decompoziţii.   descomposiţie descomposiţiune Tulburările ... pot fi preîntîmpinate dacă decompresiunea se face treptat.  Cameră de decompresiune =  Boală de decompresiune = Şerpii de mare pot plonja la 35 m adîncime şi reveni apoi la suprafaţă fără a fi afectaţi de aşa-zisa boală de decompresiune.  decompresiuni decompresoare.
       
       În tot ce scrie criticul percepem accentul angajării totale, răsfrîngerea unei naturi pasionate, decomprimată în gesturi care iau, cîteodată, forme excesive de aprobare sau respingere.  decomprím. 
      –  decomprimări.  În tot ce scrie criticul percepem accentul angajării totale, răsfrîngerea unei naturi pasionate, decomprimată în gesturi care iau, cîteodată, forme excesive de aprobare sau respingere.   decomprimaţi, -te.
       decomunizez. de- -iza.
      
      		 a respins pe baza neconstituţionalităţii o serie de acte normative prin care se încerca decomunizarea societăţii bulgare.  		 	
       de-  El însuşi cu faimosul Urhazi şi cu colonelul Betzmann, desconcertaţi de supărare şi ruşine, au părăsit acel loc.  Faptul a deconcertat pe prinţul Bazil Şerban, care … a început să se retragă.  deconcertez.  –   Faptul la, prima vedere deconcertant, pare o refutare clară a ipotezei inteligenţei machiavellice.  El lucrează degajat, cu explozie de forme, linii şi culori deconcertantă.  deconcertanţi, -te.
      –  Am pus-o   lîngă mine. Deconcertare şi o dulce resignaţie. Un profil îngeresc.  Mai ales că insistenţa comportă riscul deconcertării cititorului.  Turnul Eiffel este o creaţie inginerească privită la început cu deconcertare, pentru ca, ulterior, el să devină simbolul Franţei.  deconcertări.
       –   
       Bine, dar Grigoriţă e în divorţ cu ea, Miroane! obiectă d-na Constantinescu deconcertată.  deconcertaţi, -te.
      – 
       Că eu cînd m-oi spovedi Şeapte popi mi-o trebui: Şeapte popi ş-un potropop, ... Şi să fie şi un deconeci. 		–  deconeci 		–  -eci Utilităţile publice (companiile de electricitate, gaze, apă, căldură) îi vor deconecta pe cei ce nu plătesc.  Medicii au cerut acordul părinţilor pentru ca … să fie deconectat de la aparatele care-l ţineau în viaţă.  O şuetă între două stewardeze, deconectate după decolare.   
      –  deconectez. deconectanţi, -te.  Distribuţiile de gaze şi, în parte, şi cele de electricitate sunt private şi vor trece la deconectări.  deconectări.  deconectaţi, -te.
       Debitorele nu mai poate reclama beneficiul termenului, cînd este căzut în deconfitură.  Deconfitura este starea de insolvabilitate a unui necomerciant, după cum falimentul este aceea a unui comerciant.  deconfituri.  decongelez. 
      – decongelări.  Carne congelată, decongelată şi vîndută.  decongelaţi, -te.
       decongelaţii.  decongestivi, -e.
         pe o mamă bigotă o deconsiliază de a sili pe fete la prea multe demonstraţii de evlavie. Demonicul socratic e un glas ascuns care deconsiliază şi ocazional te reţine de la un pas greşit.  -li-a.  deconsiliez.  consilia .  li-at deconsiliaţi, -te –  -li-e-. deconsilieri.
       deconsolidez.  deconsolidări.  Surprizele de acţiune nu lipsesc, (dar nu are nici un sens să le deconspirăm aici).  Mi se părea că toţi ştiu asta, că sunt deconspirat şi că toţi vor începe să-şi bată joc de mine.  A fost ulterior deconspirat ca informator.  deconspír.  Încercînd mereu rolul celui chemat să organizeze o mare ofensivă împotriva aliaţilor, locotenentul se află deseori la un pas de deconspirare, de moarte, deci.  Toată lumea aşteaptă, pe bună dreptate, deconspirări ale politicienilor, ale ziariştilor şi liderilor de opinie din zona societăţii civile, ale revoluţionarilor, ale diplomaţilor etc. deconspirări.
       
        Plan deconspirat  deconspiraţi, -te.
      – Lectorului i se oferă alternativa participării active la construcţia şi deconstrucţia romanului, încît, pe bună dreptate, „Patul lui Procust” participă la estetica operei deschise deconstruiesc.
       Decontul de taxă pe valoarea adăugată.  De la 1 ianuarie, fiecare pacient care pleacă din cabinetele medicale sau din spitale trebuie să obţină decontul de cheltuieli.  N-a primit ... niciun fel de recompensă bănească, măcar ca decont al numeroaselor deplasări efectuate.  Veniturile şi deconturile, la vedere.  deconturi.  Te prezinţi la Călăraşi ... îţi ridici leafa din urmă, decontezi călătoria, deplasarea.  „Dovada”  te face poate să te întrebi cum poţi deconta încrederea pe care le-o acorzi celorlalţi.  În tragedia zilelor de astăzi, se decontează multe din erorile trecutului recent.  Hai domnule ..., te decontezi pe urmă din primul salariu?  Unele sucursale ... decontează facturile cu întîrziere.   Guvernul ... a fost nevoit să deconteze ieri măririle electorale de salarii.  decontez.  decontaminez.  După 48 de ore de la încheierea operaţiunilor de decontaminare, se poate ridica starea de carantină.  decontaminări.  Plata prin decontare constă în ... transferarea ... unor sume de bani din contul unei unităţi sau instituţii în contul altei unităţi sau instituţii.  Unele sucursale ale Băncii ... nu acordă suficientă atenţie decontărilor în termen a facturilor trimise spre încasare.  Directorul ... să accepte decontarea cu prioritate ... a lucrărilor efectuate.  decontări.  decontractez.  Textul avea sprinteneală, neprevăzut şi un anumit farmec al decontractării.  decontractări.  decontractaţi, -te.
       decontracturează. 
      –  decontracturanţi, -te.
       decontracturări.  decontracţii.  Constructorul nu a făcut tratamentele la rost, iar asfaltul s-a vălurit în două zone. Soluţia de remediere ar fi ca asfaltul să fie decopertat şi apoi înlocuit. decopertez. –  de- +  Straturile intemediare de asfalt ... au avut nenumărate porţiuni slabe calitativ. Lucru care a dus la decopertarea asfaltului pe anumite porţiuni.  decopertări. –  decopertaţi, -te. –  decoperte. –  de- +  Avu... fericita idee de a pune să-l decopieze    decopiez.
       de- 
      
       decopiaţi, -te.
       
      
       Decor mai admirabil, Flori, viţe în festoane, cum nu produce arta.  Un aşezămînt public ... se întrece ... asupra marei cuviinţi a decorurilor (împodobirilor).  La unul din tasuri, decorul din centrul cavităţii   s-a perdut.  Sta în mijlocul odăiei privindu-se melancolic într-un ciob de oglindă ce mai rămăsese spînzurat într-un colţ, singur decor al zidurilor goale.  Aceste icoane ... ajung apoi a forma decorul caselor închinate lui Dumnezeu.  Din felul cum şi-a alcătuit mobilierul ... se vede bine că ... e un maestru al decorului.  Decorul exterior al bisericii ... creează impresia de frumos.  Decorul este realizat din benzi paralele (uneori sub formă de valuri), verticale sau orizontale.  În Moldova lăzile pictate erau cumpărate din tîrguri şi, aici, se remarcă o îndepărtare treptată de decorul pieselor originale braşovene.  Modestia este decorul talentelor tinere.  Copacii şi-au scuturat decorul.  Se află curînd că ... Barbăalbă era ... element de decor.  Eroismul nu era gratuit sau de decor.  Numeroase sortimente din acest tip de hîrtie, cum ar fi: hîrtie decor.  Găsim o culoare mai romînească, un stil mai natural şi fără decoruri într-adevăr.  Greul era teatrul romîn, pentru care trebuia creat tot: decoruri, piese, personal.  Am avut neplăcerea a vedea pe „Nabucodonosor” ... în mijlocul unor scene sau decoruri de stil gotic.  Cîtă deosebire între decor şi natură!  Dacă sa ales această piesă … nu era destul frumuseţea şi majestatea decorului, ci trebuia să concure mai cu seamă frumuseţea şi frăgezimea personificatorilor.  Părăzi, decor de teatru, luminaţii.   ajunse la capătul coridorului ce dă pe scenă şi ... se strecură neîndemănatec printre stîlpii decorurilor.  Un italian ... a izbutit să mulţumească pe toţi, petrecîndu-şi tot timpul în teatru şi gata să ajute în cele mai neaşteptate încurcături: electricitate, decoruri, croitorie, dansuri.  Cea dintîi piesă pe care o vom juca va fi ... într-un singur decor, cu proiectoare şi recuzită modernistă.  Decoruri şi cortină erau zugrăvite de pictorul italian Livaditi.  Scena rulantă are menirea să uşureze ... schimbarea decorurilor.  Văzu cum se croiesc şi se vopsesc decorurile.  Tot lui   i se datoresc sugestiile pentru decor şi costume.  Atît regizorul, cît şi scenograful nu pot concepe fizionomia personajelor sau decorul.  Dansurile, decorurile şi costumele contribuie la edificarea unui sens, a unei acţiuni dramatice.  Se vor acorda premii la ... costume şi decoruri.  Fotograful îşi strînsese decorul de carton şi-l vîrîse într-o magazie din apropiere.  Ei bine, priveşte viaţa ca o comedie – cine-o aranjează? … Priveşte natura ca un decor – cine-o zugrăveşte?   Raze de soare Coboară mîngîioase din bolta cea albastră, Decor de sărbătoare.    Călătorii ... nu fac altceva decît să înşire aparenţele pe care le-au văzut, decorul ţerii.  Chiparoşi păzesc intrarea În decor de cimitir.  Paşadia era menit să trăiască în acel decor aristocratic, atît de potrivit cu fiinţa şi cu sufletul său.  Siluetele lui Hogaş de călugări ..., în decorul naturii vegetale aduc prelungirea necesară a unei umanităţi simple, dar reale.  Zidurile ... înnegrite ... alcătuiau un decor funerar parcă înadins pregătit.  Copacii negri Stau goi în parcul solitar: Decor de doliu, funerar.  Pe Valea Prahovei Decorul E-acelaşi peste tot cînd plouă.  Plutea, peste tot decorul acesta de muncă şi încovoieri, în arşiţa verii, un nor de praf, ca o apăsare.  După decorul ăsta nordic ... se aşterne ... valea înflorită a Florenţei.  Acestor note trebuie să le urmeze o întîmplare idilică, foarte potrivită cu decorul şi împrejurările.  O lume întreagă, un întreg decor, în cîteva cuvinte!  Treptat, ochii lui se împrieteniră iarăşi cu decorul ştiut.  Veniseră aici atraşi de decorul exotic.  Dragostele noastre ... Prea mult le contemplasem Ca pe-un decor străin.  „O noapte pe ruinele Cetăţii Neamţu” ... dezvoltă tema ruinelor în decorul romantic convenţional.  Omul simplu ... să apară totuşi în decorul vieţii şi trebăluirilor lui obişnuite.   I s-a părut că face parte firească din acel decor de basm.  Toate decorurile sunt reale şi există şi azi.  După retragerea legiunilor şi administraţiei romane, daco-romanii devin un soi de decor al invaziilor.  Vatra Dornei se află amplasată într-un decor de vis, indiferent de anotimp.  decoruri.  De gît decora pieptul Colana cea de aur.  Domnitorilor şi bărbaţilor celor mari, în osebirea şi arătarea virtuţei lor, li se privilighie a-şi decora (împodobi) cununile seau  coifurile lor.  Pămîntul nu este un loc de osîndă, ci ... un templu ceresc aruncat în spaţiu şi decorat de o mînă dumnezeească.  Substanţele ce se întrebuinţează spre a decora olăriile pot fi divisate în patru clase.  Nişte peisage de un deosebit caracter, decorate cu plante streine.  Tu vei avea, fii sigur, o statuă bogată, Al cării bust cu lanţuri eu am să-l decorez.  Iniţialele în cărţi scrise pe atuncea cu mîna sunt astfel decorate ... cu zugrăvituri în miniatură.  Biserica e decorată – dupe un mod foarte usitat la orientali în vechime – cu un şir de glafuri în formă rotunjită.  Îndată după leturghie în ziua Sîntei Marii se va decora mormîntul lui Ştefan cel Mare cu cununi de flori şi cu lauri.  Peronul gării, decorat cu împletitură de brad, cu marca judeţului ..., este înţesat de lume.  Viţa de vie ce decora pereţii abia se mai cunoştea.  Copacii îi decorează cu trandafiri de hîrtie.  Privesc atent grupa de statui care decorează frontonul.  Cîteva din ele   decorează ca nişte statui ale dibăciei inteligente grădinile publice.  Coada acestei păsări  are deja 7 pene care, pe un fond sur, sunt decorate cu benzi brune întunecate, în formă de zigzaguri.  Lăicerele ce decorau aceste interioare sunt din lînă în două iţe, ţesute în culori naturale sau lînă vopsită vegetal.  Tramvaiul va fi decorat cu simboluri specifice sărbătorilor de iarnă.  În multe gramatici romăne se vede genetivul în esemplele de dechinăciune decorat cu prepusăciunea „a”; mulţi din confraţii transilvani şi moldavi nici nu-l scriu altmintrele.    Societatea lui era căutată, decorînd maiestos atît saloanele, cît şi reuniunile solemne şi ştiinţifice.  Arborii (copacii) şi arbricelele (tufele) se decoară cu flori albe ca zăpada.  Aceştia sunt mai cu seamă oamenii nuoi care se decoră cu numele pompos de partid conservator. A pus să se decoreze cuferele şi armele sale cu scene de bătălie.  Îi ieşise întru întîmpinare şi pentru audienţă episcopul Ioan Bob de la Blaj, cunoscut împăratului ... de cînd îl decorase.  Acuma Stoian are bani la dobîndă şi moşii, este decorat, a fost şi căftănit.  Pentru a-l răsplăti de noile sale servicii, îl decoră cu Cordonul Ordinului Sîntului Iacob.  Nu te teme, că eşti decorat! Rîdică nasul mai sus, frate!  O să vă decorez pe toţi.  Dacă vroeşti să te decoreze n-ai decît să te aţii şi să ajuţi vreunui ministru la pus paltonul.  Dacă, drept recompensă, ar fi citat sau decorat, ce uşor ... s-ar putea duce la generalul Karg!  E drept, am fost şi decorat!  A luptat pe frontul întregirii naţionale, fiind decorat pentru vitejia sa.  Este decorat de domnitor în 1873 cu marea medalie de aur pentru munca în domeniul „istoriei naţionale”.  Pentru care fapte viteze se decoră de către Rodolf II cu cele mai mari titluri ale împărăţiei  .  Mai întîi să se decoreze naţiunea romînă (bineînţeles cu drepturi politice şi cu libertăţile naţionale)!  Decorat cu titlul de mare intendant a serbărilor regeşti, Calderon remase în această sarcină pănă la moartea lui Filip IV.  decorez,  decoáră.   
       Propunem organizatorilor ... decorarea tribunelor cu pinguini, foci şi vulpi polare, care să mai înveselească amărîtele suflete ale spectatorilor.  În organizarea şi decorarea interioarelor din unele zone s-au folosit piese cu elemente de provenienţă orăşenească.  Salbele de mărgele, panglicile şi hurmuzul pentru decorarea caprei sunt adunate din sat de flăcăii care umblă „cu legătura”.  În orice caz, dacă pentru tăria unui decret de numire, înaintare, decorare, se cere semnătură capului statului, acesta e în drept de-a o refuza, de-a opune legitimul său veto unei propuneri incorecte sau imorale a ministrului său.  Singura pedeapsă ce li se dă este decorarea cu Bene-merenti.  S-au făcut ... nişte decorări la cenzură.  Propunea decorarea a 276 de ofiţeri şi soldaţi.  decorări.  Teatru era strălucit decorat şi illuminat. Cînd se apropie mezul nopţii toate saloanele se golesc în profitul unui singur, cel mai decorat şi mai luminat din toate.  Salonul era splendid decorat şi mai toţi invitaţii se adunase.  Se întrebă cînd luase fiinţă aceste magazine de coloniale şi cafele ... cu vitrine extrem de îngrijit decorate.  
       Era însoţit de cîţiva ofiţeri turci, toţi decoraţi, dar foarte triste figuri.  Din numărul acestor din urmă, văzurăm pe unii ... decoraţi, lăudaţi.  ce prin trădări ... sunt astăzi mari, bogaţi, Poate şi decoraţi.  Fixîndu-mi apoi butoniera decorată, mă arată către un grup de femei din popor.  În Tatra e împuşcat Printr-o mînă şi prin cap Şi cu pieptul decorat.  Cei decoraţi se bucură de anumite avantaje.  Am văzut un Magariu mare Decorat şi corporat, Zicănd că-i politic tare Şi că-i vrednic om de stat.  decoraţi, -te.  Scenele de vînătoare au fost foarte mult întrebuinţate ca subiecte decorative de către sculptorii Antichităţii.  Desenuri cari ne reamintesc motivele decorative celtice.  Un covor de flori decorative.  Cel mai ingenios artist n-ar fi putut să găsească motive mai decorative.  Motivele decorative sunt esenţial altele decît cele de la Boian.   Am ajuns cel mai documentat critic şi, cu teza mea de doctorat asupra motivelor decorative în Asia, am cîştigat premiul „Natorp” al şcolii.  Pădurea-şi desfăşoară bogatele-i panouri Cu galbene alaiuri în stil decorativ.   Atît arborii, cît şi arbuştii sunt decorativi prin florile sau frunzele lor.  Toată lumea străluceşte ca o ogradă de fazani, păuni şi alte păsări brodate şi decorative.  O mare plită ţărănească ... avea un rost mai mult decorativ.  Fabricanţii de ţesături colorate … o iau   adesea ca motiv decorativ. Podoabele care se pun bradului ... sînt astăzi simple elemente decorative.  Expoziţia este un prilej de a admira ... talentul lor de a reliefa frumosul în piese utilitare sau decorative.  Colecţie extraordinară de rochii cu elemente decorative ale zonei.  Nu pun niciun carton decorativ şi urmez în filmare procesul tehnologic.  Speciile geniului Tamarix se cultivă ca plante decorative.  În afară de funcţia utilitară, în cadrul interiorului, ea   avea şi funcţie decorativă.  Au fost plantaţi arbori, arbuşti decorativi, conifere.  Oricît de seducătoare ar fi hainele ce se aruncă asupra lui, cu oricîte vorbe mari am îmbrobodi adevărul, în faţa unui schelet de cifre ni se ia albeaţa de pe ochi şi vedem că partea decorativă ascunde foarte rău ruina societăţii romîne.  Simţurile lui  sunt uimite de partea decorativă a vieţii publice.  Arte decorative Prima expoziţie ... a realizat astfel definitiva contopire a artelor decorative cu surorile lor mai mari, pictura şi sculptura.  Plecăm la Paris să vizităm expoziţia de arte decorative.  Lola apărea în uşă cu schimbări decorative de fiece zi: aci într-un chimono lung de mătase ..., aci în pijama albă.  Am spart o lucrare pe care o credeam prea decorativă.  Arta noastră a căzut în decorativ.  Caracterul decorativ şi feeric al prozei lui Anghel şi viziunea ei plastică sunt scoase în evidenţă cu multă aplicaţie.  Poezia lui e plină de reflexe romantice, mergînd de la religiozitatea lamartiniană pînă la evocările decorative.  Nu vrem să spunem ... că ar fi un simplu decorativ, căci liricul transcende totdeauna materialitatea.  Un moş decorativ cocea păpuşoi la un foc aromat de vreascuri şi coceni.  Ce avea de făcut altceva un nobil spaniol, cînd vătavii vînau uşor aurul prin sclavi negri şi-l ofereau pe tavă acestor nemernici decorativi  – Evident, dueluri.  Prea mare era plăcerea lor de a putea prezenta ... pe această decorativă şi scăpătată rudă.  De ce o actriţă atît de sensibilă ... să fie redusă la condiţia unei apariţii mai degrabă decorative?  decorativi, -e.  Stil caracterizat în primul rînd prin funcţionalitatea fiecărei piese şi în al doilea rînd prin decorativismul de factură geometrică.  -itate. 
       A-toate-Creatorul, principiul frumuseţei, A fost decoratorul cînd a plantat Edenul.  Antreprenorul va fi dator a avea ... 1 decorator şi orice alte persoane trebuincioase.  Pictorul Popescu ... va fi un preţios decorator.  Amurgul sau zorii, ca nişte decoratori fantastici, pot trece pe ape schimbînd la nesfîrşit faţa valurilor.  Decorator de porţelan.  Decorator sticlă şi porcelan.  Între ghirlandele care împodobesc capacul, artişti decoratori de talent au aşezat coroana imperială tăiată în alamă.  La început a fost pictor decorator.  Este pricepere, dibăcie şi experienţă în micile lucrări ale d-lui Romeo Girolamo, decoratorul teatrului.  a constituit piatra de încercare a cîtorva actori, a doi regizori şi a unui decorator.  Decoratorul va trebui să sugereze că aceste trei despărţituri au şi o valoare simbolică.  decoratori, -oare.  Un ordin seau cavalerie, a căruia decoraţie seau podoabă să se împartă admiralilor, şefilor şi ofiţerilor. Un teatru în miniatură împodobit cu decoraţii.  În decoraţia olăriilor, se deosibeşte despre o parte coloraţia cocei lor şi despre alta aplicaţiea colorilor.  Este o decoraţiune cinegetică cum se obicinuiau foarte mult pe timpul imperiului mijlociu al romanilor.  Decoraţia cea nouă apare, podideşte din toate părţile.  De cîteva ori au trecut pe lîngă localul petrecerii ... ce împodobire minunată, ce decoraţii, ce oglinzi!  Sala tronului … este cea mai împodobită, printr-o decoraţiune „empire” copiată după apartamentul lui Napoleon.  Balustrada avea decoraţii cu înflorituri de piatră.  Prin decoraţie cămaşa este martora influenţelor diverse care s-au exercitat de-a lungul vremii.  Tot femeile executau decoraţia pirogravată.  Pe lîngă materialele obişnuite, precum metal, lemn, sticlă, hîrtie etc., folosite la fabricarea decoraţiunilor, la fel de interesante pot fi şi cochiliile de scoici şi melci.  Nu eram lipsiţi într-acest teatru nici de decoraţioane, nici de luminaţii.  Decoraţii ca în actul I.  Vin maşinişti să aşeze decoraţiile pe diseară.  Iluminarea teatrului cerem să fie mai bine îngrijită ..., iar manipularea decoraţiunelor să se opereze cu mai multă rapiditate şi preciziune. Cînd jocul actorilor, … este prost, decoraţiile costumele măcar ar trebui să fie frumoase şi analoge cu coprinsul pieselor.  Toţi cei ce vor intra în cariera aceasta a teatrului să ştie atît pentru decoraţie, cît şi pentru deosebitele costume ..., se va face şi un curs de mitologie.  Această audienţă ... întru care D. Blak a  luat decoraţia semnului cinstei este asemenea o întîmplare extraordinară.  Decoraţiile se pune de gît cu un lanţ de aur, sau la piept, ori se spînzură de umere cruciş.  A priimit de la sultanul decoraţia ordinului otoman.  Un zurgalău la gît ţaranul i-au legat: Magariu s-au făcut măreţ şi îngîmfat (De decoraţii el pesemne auzise Că pre se fudulise).  M-aţi înălţat în serviciul vostru, m-aţi împovărat de decoraţii.  Mă trezii atunci într-o sală unde erau numai boieri cu decoraţii.  Îi admira mica decoraţie ce acela o purta la geroc.  Muzica de la această operă ... aduse compozitorului decoraţia Legiunei de Onoare.  Mă voi abţine să nu creez nicio ordine sau decoraţiune  Căpătă din partea regelui o medalie ..., el primi această decoraţiune cu o bucurie copilărească.  Lipsa de orice distincţii convenţionale, de premieri academice, de decoraţii ... par a da vieţei sale o coloare romantică.  Ţarul … primeşte decoraţiunea şi medalia Virtuţei a statului romîn.  Te vor îngropa ... cu alai frumos, cu perne de catifea încărcate cu decoraţii.  După dric, trăsura domnească, decoraţiuni pe sute de piepturi.  O admirabilă ... fotografie – cu pieptul scos afară de încordarea trufiei, acoperit de decoraţii.  Cui oare – or mai ţinea prelegeri Cu pieptul plin de decoraţii?  Ar trebui să porţi decoraţiile! Le-ai dobîndit prin sînge şi vitejie.  Ştefan Furtună ... purta la piept cinci decoraţii prinse de sumanu-i rupt.  Celebrul profesor saluta încovoindu-se ..., cu pletele în ochi, cu decoraţiile verticale.  Colonelul s-a prezintat în uniformă şi cu decoraţiile pe piept.  Un stat-major de piepturi, cîrpite-n decoraţii, Urmează de aproape.  Ofiţeri cu şepci şi decoraţii.  A făcut tot războiul, I-a bătut pe turci, a primit şi-o decoraţie.  Reglementarea şi ierarhizarea valorică a stimulentelor morale: diplome, decoraţii, titluri.  Pe ... piept străluceau numeroase decoraţii.   Al doilea  îşi avea pieptul împodobit cu decoraţii.  Probabil ai să fii propus pentru decoraţie.  Toate dedicaţiunile … au produs cea mai vie plăcere, precum şi minunata decoraţiune a salonului.  Predilecţia veneţiană pentru colorit s-a manifestat în decoraţia bisericilor.  Acest sistem de decoraţie precum şi crăpăturile pereţilor dădeau încăperii un aer de ruină.  Să cerceteze mai profund desenul şi motivele noastre de decoraţie, să le stilizeze, simplificînd artistic vechimea lor.  Sfinţii făcuţi cu multă uşurinţă de condei, cu simţ pentru decoraţie.  Poesie cu totul materială, poesie de decoraţie şi de îngrozăvire, fără poveţe pentru 
      viaţă, morală.  .
       decoraţii. –  decorelări.
       de decornez.
       decoroşi, -oase.
       
       Intreprinderile de decorticat cereale.  Am decorticat orzul.   A decortica arbori.  
       decortichez.  Decorticarea orezului. decorticări.  Ricin, boabe decorticate.  Orezul decorticat se foloseşte în bucătărie, fiind uşor digestibil.  Boabe decorticate.  Din fructele culese înainte de coacere, se obţine piperul negru, iar din cele coapte şi decorticate, se obţine piperul alb.  Sacrificarea porcilor e dramatică ... mascurul e ... opărit, pîrlit, decapitat, dezmembrat, deviscerat, decorticat.  decorticaţi, -te.
       
       decorticatoare.  -tor.    Îşi domina brusc iritaţia şi niciodată în public n-a fost văzut făcînd scandal, călcînd cîtuşi de puţin decorul.  de-  Două linii decauville, apropiate, îngreuiază umbletul.  decauville. – decovile  decoviluri  Delphinium consolida decozine.  Acuzaţii menite să decredibilizeze această instituţie.  decredibilizez. Ţinta  a fost de fapt decredibilizarea discursului preşedintelui.   Decrement logaritmic decremente.  Poate-i era ruşine s-o ştie martoră la această decrepire.  Ţara ... e nouă, nu însă şi locuitorii:        aceştia-s decrepiţi.  Mai bine rob sub dominaţiunea unui popor onest decît egal cu aceste canalii fizic şi moral decrepite.  Cocoşul îşi pierduse tot imperiul şi se clătina ca un sultan decrepit în faţa cadînelor lui nedumerite.   La petreceri ... au şansa să dea peste bancherul bătrîn şi decrepit.  Să cîştige ... simpatia unui bătrîn decrepit, fălos şi desigur inutil.  Dandanache ... bătrînul decrepit ... este „agreatul” centrului.  Trăieşte o lungă bătrîneţe decrepită.  Bătrîna societate burgheză, decrepită şi halucinantă, se admira pe ea însăşi.  Luau fiinţă numai chipuri şi peisagii, uneori vetuste, alteori decrepite.  Un amurg sumbru, decrepit, învăluie scena.  Luînd subt braţ carpeta decrepită, M-am tras cu ea din bivuac în lături.  Fiecare gest al acestui decrepit respiră acelaşi egoism.  Cunosc o familie care ţinea o decrepită de asta numai pentru că ştia că are bani.  Vorbiţi de decrepiţi! O asemenea existenţă animalică nu-i de dorit.  În organismele decrepite ce ni se prezintă-n spital, ni se arată jărtfele presiunii economice.  decrepiţi, -te.  Cristalele acestea sînt anhidre şi decrepită foarte tare cînd le încălzeşte cineva la 200° sau 300°.  decrepitez, decrepítă. 
      –  decrepitări.  decrepitaţii.  Locuitorii se ofilesc ... şi par osîndiţi decrepitudinei şi unei morţi premature.  Cum vedem, decrepitudinea morală şi intelectuală de care suntem izbiţi merge în paralel cu degenerarea fizică; una serveşte de complement celeilalte.  „Zaharia Trahanache” şi prin nume şi, mai ales, prin pronume ... sugerează bătrîneţea şi chiar decrepitudinea.  Trupul i-a păstrat ascuţirea minţii intactă şi rece, în ciuda anilor şi a decrepitudinii.  Mai mult, mai jalnic decrepitudinea robitului Samson se datora tunsorii.  Viaţa individuală este destinată fatal decrepitudinii şi morţii.  Ioanide se indispunea nu de nuanţa părului, ci de insinuarea de decrepitudine.  Starea de decrepitudine se ivise în ciuda frugalităţii lui Cezar în materie de hrană şi băutură.  Decrepitudinea biologică.  Falstaff e parabola absolută a lumii: corporalitate supraabundentă …, supralicitarea pîntecului … cu corolarul decrepitudinii şi al morţii.  Limba în această etate de decrepitudine ia nume de ... jargon.  Prin gazete a dezvăluit o dată mai mult pustiul intelectual al unora, decrepitudinea morală a altora.  Coloritul este strident, provoacă greaţa. Totul se traduce prin decrepitudine.  Plantele sunt corpuri organice ce cresc în pămînt, născînd prin seminţe sau spore (criptogame), nutrindu-se prin assimilaţiune şi murind de decrepitudine.  Respectarea ordinei reale a momentelor istorice e necesară … pentru asigurarea acelui crescendo şi descrescendo … care nu poate fi despărţit de firul istoriei.  Alta, mai poftim pe dumneavoastră pentru trei vite de oi cu mei, care au giuruit oamenii dumilorvoastre dumisale lui Dimideschi pentru decret, şi săntu oameni noştri chizeş la Dimideschi  În milostenia decretumului Înălţimei Sale ne face părtaşi  De la unul trimiţîndu-i dicret de întărire şi de la celalalt trimiţîndu-i-să fermanu şi caftanu de stăpînire  Au dat decretul prin care au scutit pe preoţii romăneşti de tot feliul de decime.  Cu decreturi crăieşti iaste întărit.  Cinstitul Kraizamt prin decretul înalt slăvitului gubernium … bine au voit a înşteinţa şi a pozvoli de a să ara după cum ace poroncă în copie o aninăm aice  Printr-un decret al prezidentului, Grecia acum este împărţită în 13 departamenturi.   Se vor face cunoscute către deosebitele departamenturi ... toate decreturile domnului.  Alţi şese ... era însărcinaţi cu ... redacţia decretelor şi cu a nouălor legiuiri.  Iată, prin acest domnesc decret arătînd a noastră mulţămire despre stăruitoare îndeletnicire în acel post  Decretul de monarh osînda-i porunceşte.  Afară de decretele (ucazurile) a cărora folosinţă se întinde în feliuri de partnice obiecturi ..., au însămnat a ei domnire cu alte ... legiuiri.  Au dat un decret înştiinţetor ... că domnul Valahiei este un ghiaur.  Mai mult au făcut femeile pentru potrivirea stării soţiale decît toate decretile adunărilor noastre naţionale.  De eşti tu executor înaltelor decrete, Mai dă-ne un mic termen   Hatmanul cel mare era esecutorul tuturor decretelor domneşti.  Societatea Literară Romînă, convocată în Bucureşti prin decretul domnesc din 2 iunie 1867, no. 5 041, se constituie în ... Societatea Academică Romînă.  Mai mulţi bărbaţi romîni s-au distins în această ramură, luînd parte la redactarea legiuirilor ... şi la decretele ce le publicau prinţii.  Devotaţii împăratului se declară gata să-i pună în vedere decretul de expulzare.  Va fi o surpriză numirea ta ... Săptămîna viitoare apare decretul.  E numit. Trimite-i decretul şi porunca.  Aş vrea ca întîiele noastre decrete să fie acelea pe care le-am hotărît în Comitetul Frăţiei. Decretele sunt acte juridice emise de Prezidiul Marii Adunări Naţionale ..., avînd caracter general sau individual.  Decretul de numire era adunat într-un cilindru de argint.  Prezentul decret ... să se aşeze în agora.  Decretul de numire a fost semnat de Heliade Rădulescu.  A semnat în grabă decretul de învestire.  N-am aşteptat decret împărătesc Să ne numim romîni.  Această obligaţie este consacrată şi de decretul nr. 468/1971.  Un decret prezidenţial anunţă crearea de comisii pentru reorganizarea armatei.  Preşedintele Romîniei … a semnat decretul de desemnare a noului premier.  A cerului decrete acum sunt cunoscute lui Mihail cel Mare.  Facă soarta cu vieaţa mea ceea ce s-a decis prin decretele celeste.  Fără se calce decretele celeste, elle pot locui în arburii ce le încrede vrăjitorul.  Provedinţa, în decretele sale cele nepătrunse de mintea omenească, voise a-i lăsa neatinse toate facultăţile.  decrete  decreturi.  Ochiul ne e ţintă la viitor, cum am zice la nuoile legiuiri şi îmbunătăţirea – decretată de însuşi puterile Europei să se facă asupra soartei ţereanului.  Locotenenţa princiară ... decretă a se deschide o subscriţie.  Pe urmă vom decreta o lege ca să se lege cot la cot pe toţi proprietarii.  Senatul şi poporul ... îi decretară tot felul de clădiri comemorative.  Guvernul a decretat şi a promulgat în Monitorul Oficial cultura Romîniei prin Societatea Academică.  Statul să decreteze ... monopolul tutulor spectacolelor.  O sentinţă de moarte în bloc era repede decretată.  Buckingham n-ar fi decretat blocusul Angliei, numai pentru siguranţa unei scrisori.  Senatul ... decretează rugăciuni publice în toate templele.  Articolul 10 decretează împărţirea egală a pămînturilor din 26 sate – colonii.  Convenţia ... decretează că Tribunalul revoluţionar va continua instrucţia relativă la conspiraţia lui Danton. În anul 1700 ... Petru I a decretat folosirea oficială a erei noastre.  În secolul al VII-lea, episcopul de Canterbury decreta că orice persoană care se va deghiza în cerb sau în taur la calendele din ianuarie … va suferi de o interdicţie de trei ani.  Acest fapt este decisiv în repulsia naturală a sistemului capitalist faţă de voluntarism sau de tipul de ordine decretată prin comandă.  Curtea Constituţională nu s-a arătat dispusă să decreteze neconstituţionalitatea legislaţiei care a permis aceste discriminări pozitive  Ca să venim la fapte, vom spune că prefectura ce se decretase la Noua Silistră a trebuit prin forţa lucrurilor să se retragă şi să se aşeze la Cernavoda.  Asemenea măsuri revoluţionare nu se pot decreta.  Se decretase starea de asediu.  Să se decreteze votul universal şi împroprietărirea ţăranilor.  Decretă-napoierea orientalei spaime.  Căci nu mai am răbdare, Şi justa-mi resbunare, S-eclate-am decretat!  Anglia ... decretă pierderea lui Napoleon.  A decreta academiceşte alte cuvinte în loc este cu neputinţă.  Deocamdată Academia decretă că vocalele a, e, i, o, u ar fi primitive şi ă, î, ŭ, ĭ, derivate din cele primitive.  Cu aerul cel mai solemn posibil decretezi: incontestabil că e un talent.  Cineva ... a decretat că oamenii trebuie să fie aşa şi aşa.  Imposibilitatea ei  a fost decretată de la începutul universului.  Nu se putea să nu dai dreptate obşteştii păreri care-l decretase nebun.  A mutilat pe Eminescu ... decretîndu-l un optimist deviat spre pesimism.  Religia a fost decretată drept fanatism criminal.  O decretase pe Safta cucoană.  Decretaseră singura soluţie salvatoare: nebunia.   Această ordine, decretată ca singura valabilă, se poate schimba.  Apoi decretă, imitîndu-l pe Lucu: tot ce e serios e şi trist.  Doina şi cîntecele doinite ... au fost decretate de unii într-o vreme „depresive”.  Se entuziasma de talentele copilului, decretîndu-l ... copil minune.  Deveni părteanul Spurcatelor resplanuri ce-aicia se decretă.  S-a decretat despărţirea lui Lotar şi voia a se însoţi cu alta.  I se decretă ca diagnostic „delirium tremens”.  În articolul polemic al democratului nostru nu se judecă, se decretează.  decretez, decrétă.  decretali, -e.  -al.
       Tot în această zi … era să apară în gazeta oficială „Srbsky Novine” decretarea stărei de asediu asupra Serbiei.  Ar fi nejust să credem că ... dispariţia limbilor naţionale se va produce ... pe calea unor decretări de sus.   cere decretarea stării de urgenţă.  decretări.  Dacă generalul Mezenţof n-ar fi călcat datoriile sale, nimeni nu l-ar fi făcut răspunzător pentru ofense comise de alţii şi el ca persoană, nu ca şef al jandarmilor a suferit pedeapsa decretată.  Vă spuneam că avem, decretate ca atare, în urma unor temeinice studii, cîteva centre de artă viabile.  decretaţi, -te.
       Nici o pedeapsă di moarte nu s-au decretuit  decretuiesc. -ui.
       „Decreţeii”, în regia lui Florin Iepan, va fi prezentat ... la New York.  decreţei. -el.
      
       Renumele său  a fost distrus atunci cînd afirmaţia sa de a fi reuşit să decripteze cartea s-a dovedit lipsită de fundament.  Imensa arhivă predată de SRI şi dusă în depozitele de la Popeşti-Leordeni nu poate fi decriptată fără cartoteci.  decriptez.  Decriptarea acestora le sporeşte imens cuprinderea şi eficienţa estetică.   Decriptarea textului poate continua pînă la punctul ei final.  decriptări.
      –  
       decriptaţi, -te.
      –  Între Statele Unite şi Uniunea Europeană se fac simţite semne prevestitoare ale unei decrispări a relaţiilor transatlantice, afectate de criza irakiană.  decrispări.
       de- +  decromez. de-  decromări.
       decromaţi, -te. decroşuri.
       Şi apoi, parcă răspunzi vreodată? Decroşezi mereu telefonul.  decroşez.
      –  Cîteva urmăriri şi muşcături slabe şi două agăţări urmate de decroşare înainte de a ajunge la mincioc.  La N de Predeal printro decroşare puternică formaţiunile … încalecă şi mai mult peste stratele de Sinaia.  Formarea decroşărilor se explică prin … deplasarea orizontală a maselor de roci.  decroşări.
      –  Din cauză că bolnavul este obligat să stea timp îndelungat în pat, apar leziuni pe decubit. Şi cu ce arme proaste cu căpătat a mînă pre toţi i-au deculat, doară zece au doisprezece de au scăpat.  Într-aceea Găvan pe  Ghiţu-l omoară, Cocoloş pe Titirez dăculă.  Toţi vrăşmaşii nerăniţi rămaşi înapoi să fie dezarmaţi ca să nu mai poată lupta, iară dacă s-ar opune, să fie deculaţi.  Aleargă tigrul prin munţi, setos de sînge Şi tot ce-i iese-n cale deculă la pămînt.  De nu-mi vii acasă, înaintea slugii te decul cu bătaia.  I-o diculat de pe faţa pămîntului.  Sînt arme cu care ne poate el decula mîndria noastră.  decúl  deculez   
       Bătălia fu din cele mai crunte şi s-a terminat cu spargerea castrelor şi decularea armatei turceşti.  deculări.  deculaţi, -te.  Principiul deculatorului consistă în proiectarea pastei de hîrtie într-un rezervor etanş ... în care se menţine un vid înaintat.  deculatoare.
        Poartă decumană  decumani, -e.  La doftor nu mă mîna … Leacu mn’eu e pă vîrvuri Lăcueşte-n d’ecunguri.  décung    decunguri. –  
       Se pomeni examinînd fotografiile decupate dintr-un film.  Îi decupez articolele de fond. Îi silea pe redactori, în fiecare seară, să-şi decupeze contribuţia la gazetă şi s-o pună în plic.  Poeta şi-a scris cartea, folosind o foarfecă pentru a decupa cuvinte dintr-o revistă.  Neagă pretenţiile cunoaşterii raţionale discursive, care decupează lumea în fragmente pentru a ajunge apoi la sinteze.  Actori şi figuranţi se mişcă lejer şi graţios ... ca decupaţi dintr-un balet modern.  Răţoi şi maşini se decupează în şarade animate.  Acţiunea e decupată pe zile.  Ar putea fi decupate fără probleme sume din rezervele valutare ale ţării pentru programe de susţinere a economiei.  Piciorul ... se decupează la cefalopode în lobi prevăzuţi cu ventuze.  decupez.  Temeritatea are un profil uşor decupabil, ca şi laşitatea. decupabili, -e.
      –  -bil. Toate aceste eserciţii se fac dupre o rănduială metodică, proporţionînd elementul plastic cu etatea copiilor …: modelajul, pliajul, decupagiul … şi desenul linear. Orice operă de artă, chiar şi cele mai naturaliste, reprezintă ... o selecţie, un decupaj inevitabil limitat.  Trecînd de la specificul construcţiei generale a romanului la decupajul materiei sale fundamentale, vom constata că aceasta reia organizarea de ansamblu.  decupaje.  Obsesia pentru decuparea monotonă a unui conglomerat de structuri n-a anulat nevoia de raportare la gîndirea marxistă.  
       decupări.  Nu au abandonat niciodată ideea de a face filme de animaţie ... cu păpuşi, cu cartoane decupate. Un principiu a fost respectat cu sfinţenie, acela de a lucra numai carton decupat.  Două siluete frumos decupate, sunt apariţiile lui Laurenţiu ... şi Nicolae.  Pantofi decupaţi  decupaţi, -te.  decupatoare.
      –  -tor.
       Stabilizatori cari să răspundă   de a decupla forţele capabile restatornicirei avionului.  Braţul (a1) al pîrghiei (h’) ..., care va decupla motorul şi urzitorul, se va opri automat.  Nesistemic înseamnă în fapt să studiezi ... învăţămîntul decuplat de cercetare şi producţie.  Romînia este decuplată de la procesul european de dezvoltare.  decuplez.  Oamenii muncii ... îşi vor decupla vigilenţa, pentru ... orice lovitură 	–  decuplez –  Dacă împingem braţul pîrghiei spre stînga, se va produce decuplarea.  Un dispozitiv ... prevăzut cu o piedică ... trebuie să evite cuplarea sau decuplarea accidentală.  Orice schimbare a parametrilor unuia dintre motoare, care periclita zborul, ar fi dus automat la decuplarea lui.  Noul guvern a reuşit decuplarea firmelor clientelare de la sursa bugetară din care ... şi-au alimentat conturile.  decuplări. 
      –  Maneta are două poziţii: „cuplat” şi „decuplat” 	–  decuplaţi, -te 	–  	–  decuplaţi, -te 
      	–   decuprez.  de- +  decurenţi, -te.
      –  Cu cît mai cu pricură (mai cu primejdie) decură această boală, cu atăntu mai lesne se vor scuti vitele.  Lupta dintre catolici şi protestanţi decurgea în tot coprinsul ţării.  Veţi afla ...cum au decurs şi cum stau lucrurile.  Nu am nicio ezitare să-ţi spun … cum au decurs discuţiunile.  Totul va decurge de acum în ordinea firească.  Comşa îşi recapitulă cum avea să decurgă explicaţia.   Cu solicitatorii, conversaţia decurgea obişnuit.  Pe urmă ... îmi povesti cum decursese întrevederea.  Operaţia a decurs în cele mai bune condiţii.  Amonificarea şi nitrificarea decurg mai bine în mediul cald.  Viaţa la bord decurgea neschimbat.  Căsnicia tinerilor a decurs fără incidente.  Procesul decurge fie în circuit limitat, fie concentric.  Viaţa decurgea fără incidente notabile.  Vom lua o decizie finală în funcţie de cum decurg evenimentele.  O formă foarte archaică, din care decurg la noi toate poreclele cu finalul „-escu”.  Fiecare obiept, fie el şi cel mai greu, trebue să se arete uşor după un studiu sîrguincios şi sistematic, căci toate regulele acestea decurg din natura musicei înseşi.  Un nou şir de reflecţiuni decurge din acest paralelism între poesie şi simţimînt.  Această rea stare de lucruri decurge de la o nedreptate flagrantă.  Nominal în statele primitive tot pămîntul e considerat ca pămînt domnesc şi din această suveranitate asupra oamenilor şi averilor decurg pînă şi titulaturele monarhice.  Din această lipsă de bogăţie şi de mlădiere a limbii decurge în mod firesc nesiguranţa ... cu care e nevoit să-şi prezinte capitalul lui de cunoştinţi.  Talentul lui Galaction ... decurgea dintr-o perspicacitate şi bărbăţie unică.  Să demonstreze intenţia de a se sustrage obligaţiilor ce decurg din pact.  E un anume soi de bunăvoie elegantă ... care decurge din principiul superiorităţii sufleteşti.  Toate decurg din însuşirea precumpănitoare a artei sale orale, făcută mai mult pentru a fi ascultată.  Ne-ar fi uşor să arătăm cum decurge răspunsul ortodox din aceste premise.  Nu poate exista o adevărată critică şi, deci, nici folosul decurgînd din ea, dacă criticul este detestat.  Este normal să găsim şi alte lacune ale spectacolului, decurgînd firesc din pierderea viziunii lui globale.  Forma de materializare a gîndirii umane ... decurge ca o necesitate obiectivă din însuşi miezul ideilor pe care le exprimă.  Din identificarea mesajului cu stilul decurge ipostazierea mesajului.  Alt aspect care va decurge din apropiata punere în funcţiune a combinatului.  Decurge ... logic că educaţia pentru muncă este eficientă cînd se face prin muncă.  Ornamentica populară exprimă o mare bogăţie de sentimente şi un deosebit gust artistic al poporului romîn, decurgînd din însăşi legătura nemijlocită care există între artă şi viaţă.  Dumnezeu, spre pildă, nu face compromisiuni; îngerii deja fac, deoarece admit să îşi supună acţiunea unei decizii diferite de aceea care decurge din natura lor.  decurg ... din tolerarea politică a neplăţii obligaţiilor financiare de către întreprinderile de stat.  decure; Mergea ... Cu lacrimi pîn’ la pămînt, Cu faţa albă sgîriind Cu păr mare decurînd.  decúrg.  de- découler Acoardele cele întoarse se pot întrebuinţa numai în decurgerea compusăciunii.  Musica bisericească orientală se compune din cîntări dumnezeeşti, cari se numesc horale şi se cîntă în decurgerea Sfintei Liturgii la mominte mai însămnate.  Epopea antică … dezvoaltă acţiunea înainte-ne mai mult în decurgerea ei liniştită, şi de-aceea ea cere o linişte mai mare şi o claritate sensibilă în declamaţiune.  decuriez.
       decuriaţi, -te.
       Mai întîi întîlnim colegiul fierarilor ..., împărţit în mai multe decurii.  decurii.  Purta în resboaie arme uşoare şi slujea pe decurioni şi ţenturioni.  Mai aflăm un Trevir ... cu numele gallic de Ibliomarus, ca decurion, deci în poziţie însemnată.  Decurionii erau de trei soiuri: patroni, cei mai cu vază din colegiul lor, ... ordinari şi ... onorifici.  ri-on. –  decurioni. Obţineau, ca răsplată a jertfelor făcute pentru binele obştesc, privilegiile şi onorurile decurionatului.  ri-o-.
      –  Prin tot decursul acestor timpuri ... au ştiut a disputa dritul heridităţei lor.  În decursul Anticităţii şi pînă’ntr-al XV-lea secul d. Hr. se întrebuinţau scările moi, în carile drept că se afla terţa cea mică, dară între septimă şi optavă nu era un semiton, ca în scara dură, ci un ton întreg.  Modelul de formă generală, după care se fac apoi miile de argumentări individuale în decursul vieţii.  Aceste nenorocite fenomene în decursul anului 1899 ... au adus tînărul stat suveran la marginea unui abis.   Am studiat cu de-amănuntul în decursul secolilor şi în întinsul ţărilor din vechime, toate motivele ornamentale.  Celulele nervoase nu se ating; le desparte un mic interval, care în decursul somnului se lărgeşte.  În decursul procesului urbarial ... se determină o graniţă între cele două teritorii, al Sibiiului şi al Răşinariului.  Numitul diacon în decursul a mai mulţi ani a avut pletele întregi.   Oamenii ceilalţi nu există pentru noi decît în măsura în care le cunoaştem ... actele şi atitudinea în decursul vieţii.  Nu e nevoie să înregistrăm toate părerile, schiţate numai în decursul timpurilor, asupra condiţiilor în care poate ajunge omul la cugetarea filosofică.  Discuţia felului cum s-au făcut aceste culegeri în decursul timpului n-are rost.  Prăvălia lui ... în decurs de vreo şaizeci de ani avusese un rost de frunte.  Prin ce faptă din decursul vieţii mele, … m-am făcut eu vinovat, născîn- du-mă ca membru al unei naţiuni.  Aceste elemente primitive sunt acoperite de straturi mai recente, adăugate în decursul vremii de scriitorii succesivi.  Europa a fost universalistă în decursul Evului Mediu.  De cîteva ori în decursul acestei altercaţii a fost vădit că Găină şovăia.  Arta descriptivă a lui Macedonski a evoluat în decursul lungii sale cariere.  În decursul secolului ... stăpînirea a folosit o serie de medici.  De puţine ori în decursul îndelungatei sale istorii, stilistica a fost atît de intens cultivată ca astăzi.  În decurs de numai o lună pe afiş au apărut încă două noi titluri.  În decurs de un sfert de secol de activitate n-a produs decît 21 de strunguri-carusel.  Deosebirile tipologice, de croi, ornamentare şi utilizare se datorează evoluţiei locale şi influenţelor survenite în decursul istoriei.  Dacă nu ar fi existat Biblia, savanţii ar fi descoperit de foarte mult timp, şi anume imediat, toate adevărurile condamnate în decursul timpului de biserică.  Este al doilea incendiu în decurs de trei zile, precedentul soldîndu-se cu moartea a 17 africani.   
      	 În numărul nostru de vineri…, ne-am permis a reproduce… o corespondenţă … a cărei însemnătate nu constă deloc în indicaţiunile materiale ce le făcea, al căror adevărat decurs publicul îl cunoştea din zilnica citire a gazetelor, ci în aprecierile pe cari le făcea corespondentul. Resbelul decurs a produs şi o invenţiune nouă.         decurşi, -se. Socotire decursivă, cînd interesele se plătesc la sfîrşitul terminului.  decursivi, -e.  iv.  decusaţii.  Maşină pentru decuscutat.  O instalaţie modernă de decuscutat pe cale electromagnetică trifoiul şi lucerna se compune din următoarele agregate. decuscutez  decuscút  . Instalaţia de decuscutare e echipată cu dispozitive automate.  decuscutări.  Seminţe de trifoi şi lucernă selecţionate şi decuscutate. decuscutaţi, -te.
      – Seminţele de cuscută mari se îndepărtează cu ajutorul unor maşini speciale … numite şi decuscutatoare. decuscutatoare.  tor. 
       decuvez.
      –  decuvaje.
        
        Cînd să vor dedea-să petrecînd cu pace, Le va veni veste precum nu le place.  De n-a pune cetăţei străj Domnul, În zădar ş-a pierde strajea somnul. Zădar veţ mîneca de la cină, Mîncînd pita cea de durori plină, Dedaţ să-ş doarmă somn cum le place, Iubiţîlor Domnului, pre pace.  Tuturor le au mai plăcut pacea, mai vărtos cu omul carele era dedat cu pădurile.  Aşa ne-am dedat, cît de spunem altuia ceva, lesne sau mai adăogăm sau mai scădem ceva.  Pănă nu se dedau cu dînşii, puţin îi pot priceape ce vorbesc.  Cu aceale  nu va putea mearge la bătae, nefiind dedat cu eale.  Pruncii se dedau a face bine şi se desvaţă de a face rău.  Precum pruncii, aşa şi cei de vîrstă uşor se pot deda spre toate cealea.  În aceastea toate să te deprinzi şi să te dedai ca încă de la tinereaţe să te înveţi în ţinerea curăţeniei.  Frigurile galbeni împărăţesc mai vîrtos ... în Antile, unde ele secer mai vîrtos pă soldaţii noştri şi pă lăcuitori care nu au avut vreme a să dăda cu clima.  Apucaseră a se deda cu lectura romînă.  El acestea foarte bine le ştia, Că era dedat la luptă.  Omul bînd des o medicină cît de tare, cu vreme se dedă încît nu-i mai face nici o lucrare.  O mare parte din artiştii din zilele noastre ... s-au dedat cu muzica lui Verdi cea zgomotoasă.  Căuta să consoleze pe mamă-sa prin vorbe de speranţă, cerca să o dedea cu ideea morţii.  Cît de grea-mi părea mie vieaţa fără tine, eu, care mă dedasem să te văd în toată ziua.  Acele mişcări ... se termină cu izbucnirea de veselie ce din recunoştinţă pentru vioiciunea geniului antic ne-am dedat a o numi un rîs homeric.  Ochii săi mici ... dovedeau ... acea minte iscusită şi dedată cu intrigile şi cu batjocura, care sunt ca o însuşire a neamului grecesc.  Şezu acolo cîteva zile, mai dedîndu-se cu lumea.  Copilul mic abia umblînd, abia dedat vorbirii, Se ia la joc cu alţi copii.  Se lăsă ... atîrnat de marginea podişcii cu picioarele spre apă ... să se dădeze, şi-şi dete drumul de tot.  O să se cam codească tovarăşii, dar pe urmă se dedă rumînul cu toate.  O sapă, cînd o iei întîi, nu ţi se pare la-ndemînă, pînă te dedai cu ea.  Încetul cu încetul s-a mai dedat cu lucrul bărbătesc.  O treabă cu care neam de neamul lui nu fusese dedat.  S-a dedat mai apoi ... şi a început să mă urmeze peste tot.  Îs catane tinerele, Nu-s dedaţi la drumuri grele.  Mi-oi căuta una care să fie dedată cu copiii.  Tot la sîn a fost dedat.  Abia se dedase însă cumsecade omul cu hodorogeala roatelor, cînd iată că intră conductorul.  Că nici mie nu-mi plăcea Pînă mam dedat cu ea.  Cu plînsu-s învăţat, Cu striinii sînt dedat.  La cătan-aşa-i dedat Să moară moarte-mpuşcat.  Unii … i-au îndemnat a lăsa limba rumanească şi a-i deda în cea grecească  Niciodată a fi supuşi poporului roman nu era dedaţi.  Pumnii ... sînt dedaţi a purta numai arcul şi suliţa.  Dedă-l cu plăcerile binefacerii care sînt pricepute de toate vîrstele.  Prietenii îl dedară să joace cărţi. Oile ceale alease din călduroase ţinuturi ale Ispaniei aduse pre la noi încă pre încet s-au dedat la locurile noastre ceale mai friguroase munteneşti.  Trăbuie din sămînţă să prăsască lemnuţe ... ca de tinere să se dedea la aerul locului.  Răsadurile ceale tinere ... măcar la ce aşezare lesne se dedau.  El se bucura de a vedea iareş patria sa în nădeajde de se deda fără opreală nestetoriei sale.  Să înveţe o lună, dar în adevăr puţini se dedau cu ştiinţele şi aşa mult va trece pănă va ieşi lucrul la ţintă.  Folositoarea lucrare cu care mă dădasem de timpuriu a asigurat de necrezut desvoltarea facultăţilor mele.  Idraot se didese la arta divinilor (ghicitorilor).  Societăţile acele care produc mai mult decît consumă ... au ajuns la acumulaţiunea unei avuţii destul de însemnate spre a permite unui mic număr de indivizi măcar de a se deda la studiu.  Pentru dragostea ei s-au dedat poeziei şi armoniei.  Romanii ... se dedară la navigaţie.  Cam greu ar fi de admis că vreunul dintre d-nii profesori s-ar deda în ticnă la împlinirea funcţiunei de biciuitoriu public.  În zadar caută un popor în întinderi teritoriale, în cuceriri, în războaie ceea ce-i lipseşte în chiar sufletul lui; sub nicio zonă din lume nu va găsi ceea ce Dumnezeu i-a refuzat sau mai bine zicînd ceea ce Dumnezeu a voit ca să fie rezultatul muncii a multe generaţii dedate la lucru.   Boierii noştri odinioară, afară de rare excepţiuni, nu se prea dedau la învăţătură de carte.  Huţu ... mai era şi dedat călugăriei din creştet pînă în călcîi.  Răutatea omenească  l-a trimis într-o instituţie de corecţiune, unde se dedă la reflexiuni amărîte asupra nestatorniciei lumei acesteia.  Abia în timpurile mai nouă ei au început să se dedea cu negoţul.  Ion Ghica ... se dedă cu totul politicei.  Platon … a călătorit ca să cunoască lumea … fără să se fi dedat la vreo îndeletnicire practică.  Omul nu se mai dedă sportului sîngeros al uciderii.  Avea răgazuri nesfîrşite de a se deda studiilor sale.  Ciprian se dedă acum magiei.  S-a dedat numai rezidirii spirituale a lumii.  scriitorului dedat de la o vreme studiilor de ştiinţe naturale.  Ei se dedau la alte îndeletniciri.  La colegiu s-a dedat cu totul cercetărilor de istorie.  În principiu, din boşiman ar trebui să rezulte, pe cale de consecinţă legică, neoliticul dedat agriculturii, apoi constructorul de cetăţi al epocii bronzului, şi aşa mai departe.  Mulţi patriciani saşi ... se dedaseră a prevedea pentru naţiunea lor un viitoriu mult mai strălucit decît fusese cel din trecut.  În veacul acelu să fi fost vreunii în Moldova lăcuitori dedaţi înşelăciunilor păgîneşti.  Cînd dimineaţa te vei scula şi nu vei şti ce să mănînci ... te încredinţez că atunce vei avea prea puţin mintea dedată la învăţătură.  Ispanii sînt ... dedaţi dezmerdărilor trupeşti.  Cei fericiţi sunt mai puţin dedaţi gîndului şi observaţiei decît cei nefericiţi.  Sultanul ..., om dedat plăcerilor.  Ei creează analogii, cele mai adesea fictive, dedaţi unei excesive imaginaţii.  Fiind în scăldătoare ... somnului ... să nu ne dedăm.  Boierii ... dedaţi fiind la rău şi vicleni Aşa trăisă de multe veacuri.  Mai umblate sînt cîrcimele şi pivniţele, în care norodul cel prost este foarte dedat la fapte de tot fealiul de desfrînare.  S-au dedat relilor deprinderi, făcîndu-să aspru şi sălbatic.  S-a dedat la cărţi, la beţie ca să se ameţească. Creşte-n el o lucire surdă ... De parc-ar geme un făt în burtă, Dedat la rele şi nebunii.  Cum o să mă las de rele, Că-s de mic dedat cu ele.  Se dedau la manifestări zgomotoase în favoarea Turciei.  I-a dăscălit ca un părinte şi ei totuşi s-au dedat la ticăloşii.  Era îndeobşte cunoscută frenesia crudă cu care acesta se deda la o anume voluptate.  Multcausticul Chendi se dedă acum la o vie propagandă mihalachistă.  O descreierată ... se dedă unui dezgustător şantaj.  Nimeni nu e în stare să conceapă la ce se poate deda o femeie adînc jignită în orgoliul ei.  Dacă pedagogul s-ar depărta un moment de lîngă el s-ar deda îndată la blestemăţii.  Cu excesele şi cu destrăbălările la care se deda nu mai putea s-o ducă mult. Clevetirile ... întrec chiar bîrfa crîncenă la care se dedau comesenii.  Să aibă totuşi grijă ca anumiţi agenţi provocatori să nu profite de sărbători şi să se dedea la tulburări.  Epistatul s-a dedat la grave abuzuri.  Adeseori dedîndu-se la grosolănii în vorbă şi în faptă.  Pînă la ora 16 „minerii” ... s-au dedat şi la devalizări.  O, Doamne, Măria ta, Dă-mi cuşma din capul tău Să dedez pe roşul meu.  dedáu  dedez.    da Parisul este în lumea noastră ... Dar, zău, şi un geniu s-ar cufunda în acest dedal.  Ochiul trebuia să fie deprins spre a descifra acel tainic şi măiestreţ dedal.  Galeriile ... se întind monotone în lungime şi formează un adevărat dedal şi sunt aşa de înguste, că abia pot merge doi oameni unul lîngă altul.  E un dedal de săli, de gropi şi coridoare.  Prin dedalurile de străzi grămădite ... răsar din cînd în cînd, brusc, vestigii ale măreţiei trecute.  O barcă   ne duse la vapor prin un dedal de corăbii.  Soţietatea-ntreagă e dedal, negru haos.  Fără aceasta, te vei perde într-un dedal de fapte esterioare.  Vanitatea. E haosul erroarei, dedalul abuzării. Desfrîul arroganţei, stupidul epifan.  Nu vom afunda spiritul nostru în acest dedal nedescurcat, în acest labirint tortuos.  În acest dedal, noi avem însă cîteva punte luminoase.  Sperăm că cititorul se va orienta uşor în acest dedal de forme şi de credinţe.  Ion ... agitîndu-se în dedalul complicaţiilor pentru a pune mîna pe pămînt, este totuşi mai inexistent sufleteşte decît contemplativul care s-ar întreba despre enigma corpurilor cereşti.   Adună doar nume din Banat ... tocmai din lipsa unui index, un fir al Ariadnei, care să-i orienteze în dedalul terminologiei „populare”.  dédal  dedaluri  dedale.  Dorel ... ştia să calce – nu numai pantalonii bărbăteşti – dar şi mînecile tunicelor şi bluzele şi dedalienele guleraşe feminine. dedalieni, -e.
       Nu ne inminunau nici obuzele grele, nici cuirasatele uriaşe … nici tranşeele dedalice cu sîrmă ţepoasă.  Dedalicul tău suflet locaş mi l-am ales.  dedalici, -ce.  ic.  dedanii.  -anie. 
       Cel mai mare bine la criteni stă … în dedarea spre osteneală, în urgisirea leneviei.  Obicinuire, deprindere, dedare, învăţare.  Vezi, bine, că şi dedarea aicea mult face.  Ca „dare” se conjugă şi compusul „dedare”, însă în formă reciproacă „me dedau”; alte compuse ale sele ţin de terţa conjugăciune.  Dădarea cu o mare curăţenie păru aşa de bună.  Oarecari tineri ce ştiu două buchi poartă numele de „candidaţi”, – zic: oamenii cam dedaţi, cîte patru, cinci ani, ... merg la şcoala normală a districtului să înveţe o lună.  dedaţi, -te. Un glas de copil ... :          – Dedea Spiru, dedea Spiru! Fedia a găsit un cuib. Hai! Repede!  dedecori, -e.
       Cuţitul nu-i pe laviţă, e înfipt dedejos.  Pune dădăjos, nu dăsupra.  Derivatele avute în vedere pot denumi: ... acţiuni cu caracter magic: „a boboni”, „a bosconi”, „a bosurca”, „a (se) dedeochea”.  -de-o-.  dedeóchi.  de-  Eu te trimet … să o curăţeşti … de cei răi pe didiochiu, de cei răi pe pismă.  De sugel (sugiu) nu se descîntă. Boala vine din didiochi.  Roşeaţă crăpăcioasă, Roşeaţă prin didiochi.  Buba rea se face numai prin dedeochiu.  Una-i oarbă de un ochi Nu-i fie prin dedeochi. Dedeochi necurat  du-te dincătrău ai plecat.  Dedeochi din cer, dedeochi din nouri.  Ieşi, dădăochi, dintre ochi, din coadele ochilor, din faţa obrazului.  Ăra! d-apoi aveţi la ştiinţă, că vă prea întreceţi cu dediochiul. de-ochi. dedeochiuri.  Fu ... didesupt pîrjolit cu foc.   Celelalte cărţi să se iscălească numai de către judecător, însemnîndu-să dedesupt şi logofeţelul.  Ca să nu năvălească alte albine cînd le hrăneşti, să le pui seara mierea dedesupt.  Punturile înseamnă: cel dintîiu de-a dreapta, atîtea mii cîte unimi cuprinde în sine ţifra carea stă dedesupt.  Preoţii cei neuniţi toţi au cîte un rînd de haine lungi, ca şi cei sîrbeşti: una dedesupt, încinsă cu brîu, alta deasupra în loc de rasă.  Lîngă rădăcini şi dedesupt să vină pămînt mărunt.  Aceaste ape, curgînd în adîncimile pămîntului, întîlnesc aprinderi de foc, din multe fealuri de unsuroase metaluri ..., a cărora aprindere dedesupt ... pricinuiaşte cutremur. Să se aşeze peste dînsul  în fundul gropii pămîntul care a fost deasupra şi peste acesta să se pue acela care a fost dedesubt.  Au făcut nişte butucei rătunzi de care, cînd rădica caicul, pune unul de aceştia dedesupt.  De vei săpa dedesupt, aci unde dormi, vei găsi un arc cu săgeţi.  Epurele de cîmp ... este sur-mohorît, coada deasupra neagră, dedesupt albă.  Diamantul tăiat în rosă este neted dedesubt şi dasupra înalt şi ascuţit.  Pe cît şlicul se urca în lăţime şi în lungime, cu atîta capul aflat dedesupt era tare şi mare.  Deasupra ninsoare, dedesubt udeală.  Scurmă pînă la buza cazanului, apucă marginile lui cu putere şi ridică pentru ca pămîntul de dimpregiur să cadă peste banii ce se aflau dedesubt.  Dedesubt am scris două strofe din Eminescu.  Sporite neguri hrană dau pieririi, De-a-valma geme-ntreg cuprinsul firii, Şi nu mai ştii ce-i sus şi dedesupt.   Stau gata să m-arunc afară, să nu mă prindă camionul dedesubt în caz de răsturnătură.  Cicatricile rămîn palide fiindcă dedesubt nu mai circulă sîngele.  Podinele slavei parcă s-ar fi rupt Şi huruie pămîntul dedesupt.  Odată o maşină mare a prins-o dedesubt şi i-a scîlciat obrazul.  Îi e grozav de cald în fracul lui cenuşiu cu jiletcă groasă dedesubt.  Podul palmelor simte dedesupt asprimea stîncilor.  Cam trage aici, e o pivniţă dedesubt.  Dar nu vreau să ştiu prea limpede cine a locuit dedesubt.  Lemnul ... putrezea dedesubt.  E apă dedesubt pînă la osia pămîntului.  Uliţele … aveau dedesubt canaluri de lemn pentru scurgerea apelor.    Gura, dedesubt, avea un dispreţ cumva indecent.  Să foieşte ca să iasă didisupt.  Şi-n pemniţă o băgat, În pemniţă dedesubt Unde şerpi şi broaşte sînt.  Cînd eu dedesubt, cînd el dasupra.  Că e mila Ta mai mare pre menre; mîntuit-ai şi sufletul mieu de iadulu de pre mai dedesupt.  Geana dreaptă de dedesupt ... să va clăti  Etajul de dedesubt – parterul – era mai jos …, mai întunecos.  Trase … de dedesubt un cuţit înfipt într-un măr.  Ca să ieşi deasupra, o iei de dedesubt, de jos.  Îşi aduse aminte … de rîurile îngheţate de dedesubt.  Nicolescu … descrie cu acest termen   haina descoperită în mormîntul vornicului … largă, lungă, asemănătoare anteriului de dedesubt.  Nu se ascunse osul mieu de Tinre, de acealea ce mi-ai faptu într-ascuns şi trupul mieu pre dedesuptul pămîntului.  Cu stînga pe didesupt să-l ţie şi să nu rîdice mînule.  Să le aşăze  pă cîte patru urşi, cu şanţuri pe dedesupt, căptuşît de podini din cele vechi  Pe dedesubt se vede o pădure mare de chedri.  August … cînd mergea în Senat purta o za pe dedesubt.  Toate trebuiesc aruncate pe fereastră, adunate purcoiu în mijlocul curţii şi să le dea foc pe dedesubt.  Aceste panglice fiind bine legate pe dedesupt, bolnavul poate să se întoarcă cum va voi fără a se putea desvăli.   Aceste uliţe … aveau pe dedesubt canaluri de lemn pentru scurgerea apelor.  Bietul om … avînd sumanul rupt şi o cămaşă ruptă bucăţi pe dedesupt, Păşea.  Vîntul îi luase pe dedesubt fusta.  Apele mîncaseră măgura pe dedesubt.  Spre a ajunge … acolo  trebui … să ne vîrîm pe dedesubt sau să sărim, ca în zbor, pe deasupra stîncilor.  Zăgazul … era … întărit pe dedesubt cu oasele acelora pe care îi ispitiseră comorile Satanei.  Apa Nemţişorului fugea pe dedesubt.  Şi am simţit atunci lacrimile ei pe mîna cu care îi mîngîiam faţa pe dedesubt.  Bătrînii spuneau că … pe dedesubtul bîrnelor circulau turme de şobolani.  Aici, în subsolurile uzinei, cărbunii trec cu o încetineală de ace de ceasornic pe dedesubtul cazanelor.  Aburi albăstrii ţîşneau pe dedesubt.  Pe dedesubt are o flanelă ruptă în coate.    Legăturile se fac, de fapt, pe dedesubt.  Rochia pi ďiďasúpt.  Dintr-aceşti mulţi, unii vor fi fost negreşit pătrunşi de sfinţenia lucrului, dar cea mai mare parte a fost săpată pe dedesupt de patimi  Delegaţia sîrbă era şi ea îngrijorată de lucrarea pe dedesubt a lui Beneš.  Lenş vede că a pierdut, de aceea îi spune acru, ca să-i strice aşa, pe dedesubt, cheful.   Parcă-l mînca un vierme pe dedesubt.  Ceia ce caută a piiarde sufletul mieu intra-vor în dedesuptul pămăntului.  Prepusul să face încă şi cănd vor găsi pre cineva unde   s-au făcut furtuşagul sau de-l va fi vădzut cineva scoţînd ceva, sau ţiind didesupt supt haine.  Puseră-mă în groapă dedesupt Întru untunearec şi în umbra morţiei.  Că cumu e piatra în unghiul zidului dedesupt, de ţine amîndoi păreţii, aşa şi Hristos întru o credinţă toţi-i împreună.   În prăpastea dedesupt se coborî Coşniţele ceale cu albine puţinteale să se aşeaze în rîndul dedesupt.  Aste lacrimi strecurîndu-se pe lîngă sbîrciturile nasului ... ajungeau sub buza dedesubt.  Gura dulce cu buza dedesubt puţin mai plină, părea că cere sărutări.   Larma creştea mereu ... din coridorul dedesubt.  Dumnezău, Dumnezăul nostru …, Ţie ne rugăm … că Ţie să pleacă toate genunchele cereştilor şi pămînteştilor şi a dedesupturilor, şi toată dihania şi zidirea laudă neagiunsa Ta slavă.   Clopotniţa are trepte făcute din drugi mari de lemn, prin intersecţiile cărora vezi ... dedesubtul.  Un tunel ... colectînd mai multe ape ale munţilor, vor fierăstrui Ţara Haţegului pe dedesubturi.  Judecă un om, care    n-are ... putinţa de a pricepe dedesubturile pricinii.  Ş Negruzzi … a făcut parte dintre fundatorii societăţii   şi a cunoscut toate dedesubturile lucrurilor.  Darea în vileag a dedesubtului acelei „afaceri”.  În anumite seri, doctorul o priveşte atent  iar frazele lui, deşi incorecte, au dedesubturi cari îi îmbogăţesc visele.  Cei care cunoşteau toate dedesupturile nefericitei căsnicii deplîngeau soarta Mălinei.  Nu învăţam nimic interesîndu-mă de supărările şi dedesubturile din traiul ticălos şi necăjit al celor mai bătrîni.  Nu mă lăsa să bănui că toată spontaneitatea caldă a gesturilor şi a vorbelor lui de la urmă n-a avut alt dedesubt.  Cu toată vîrsta mea, am început să bănuiesc de pe acum toate dedesubturile vieţii.  Asupra obiectivelor răscoalei lui Horia şi asupra dedesubturilor ei avem astăzi mai multe informaţii.  A înţeles dedesubturile politicii lui Iosif al II-lea.  Lucu refuză cu un „ţţ” plictisit. Cunoştea dedesubturile propunerii.  Nu-i era plăcut să-i dezvăluie dedesubturile adevărate ale arestării ţăranilor.  Romanul tinde să zugrăvească dedesubturile societăţii bucureştene.  Nimeni din cei versaţi în dedesubturile prohibiţiei ... nu îndrăznise să se gîndească.  Am vrut să aflu de la domnul Sîrcă dedesubturile acestei măsuri îndreptate împotriva editurii.  Nu se ascunse osul mieu de Tinre, de acealea ce mi-ai faptu într-ascuns şi trupul mieu pre dedesuptul pămîntului.   Dedesuptul acestora  să fie 40 de talpe de argint, cade-se a şti, amu supt toată scîndura cîte doao talpe, după cepurile lor.   Direpţii sîmt prespre ceriu, în mîna lui Dumnedzău, iară păcătoşii sîmt dedesuptul pămîntului, în iad.  Aşijdere, şi sintul Iulian, sărutînd trupurile sinţilor, fu băgat şi el dedesuptul focului.    Amîndoao aceaste numere după rîndul număru lui său peste tot trăbuie ţinute şi numărul care stă dedesuptu liniii.  Ca să nu să opăcească albinele a căra afară pre ceale moarte, să le ştergi de pretutindinea dedesuptul coşniţălor.  Dedesubtul acestor odăi se află pivniţă  Dedesuptul acestor  au scris: „Ertaţi pe nesocotitul vostru fiiu Robinson”.  Să i se facă poclit cu un polog bun de pînză dedesuptul căruia să poată încape un om.  Să schimbe des şi cîrpele cele dedesuptul aşternutului.  Dedesubtul epidermei găsim un alt înveliş de ţesetură moale.  Suntem nevoiţi a întrebuinţa şi noi tot soiul de accente, cînd deasupra, cînd dedesubtul literelor.  Dedesubtul rogojinei romîneşti … încolţesc şi dau rod seminţele rafinate ale horticulturii olandeze.   Această compresiune se va face ... dedesubtul plăgii.   Dedesuptul a tot ceriului e începătura Lui şi lumina Lui.   Cîte sînt în ape dedesuptul pămîntului.  Stă dedesuptul porţii împărăţiei tale.  Pantofii miei sînt dedesuptu patului.  Dedesuptul chipului de viteaz stă scris.  Omul se cade să nu hie dedesubtul copacului, care-i prost şi nu înţălege.   Îşi făcu un pat de scînduri dedesubtul mărului.  Şi dedesubtul cerului micşorat şi coborît aşa cum ar fi vrut Dănuţ, să fie un covor luminat de flăcările sobei.  Ochii lui, neînchipuit de albaştri dedesubtul sprîncenelor incolore, … rîdeau numaidecît.  Trăiau dedesubtul acestor acoperişuri.  Vedem ce iaste deasupra noastră şi dedesuptul nostru.  Căuta să vadă mai bine dedesubtul ciocului care se mişcă odată cu gura.  În decursul cîntatului, fluierul de ison scoate o pedală invariabilă pe fa2, în vreme ce melodia se desfăşoară cînd deasupra, cînd dedesuptul ei.  
       Metternich … spusese foarte clar că alături şi dedesuptul luptelor politice ale Europei oficiale, împărţite în state, se văd începuturile unei mişcări sociale care va îngropa în valurile ei formaţiunile actuale.  Dedesubtul acestui poem în aparenţă jovial, ca şi în piesa „Revizorul”, zace durerea aspră a celui ce-şi iubeşte cu putere poporul.  Fără să priceapă ce se ascunde dedesubtul acestui cuvînt pronunţat cu desperare.  Important începe să fie aici ceea ce se întîmplă dedesubtul conflictului vizibil.  dedesubturi. Vine marea rîurînd, … Pietricele dedeţele.  dedeţei, -ele.
       
       
       dedeţii.  Pe care lucrare o şi dedic în calitate de slujitor recunoscător.  Preamilostivului arhiereu şi patron a seu dedică cartea aceasta în cea mai adăncă umilinţe, autorul.  Îndrăznesc dar a-ţi dediia cartea aceasta.  Eu, voind a vă fi cătră aceaia întru ajutoriu, vă dedicăz (jertvesc) această carte.  Marelui Meţenas a culturei romaneşti … dedică această cărticică, spre veşnicul sămn al mulţumirei, autorul.  Vouă şi numai vouă dedic această slabă şi neînsemnată scriere.  Păretele din mîna dreaptă a intrătorului e ocupat numai cu tablouri dedicate de către D. Negri.  Am primit scrisoarea D-Voastre împreună cu frumoasa poesie ce mi-aţi dedicat.  Aceste versuri minunate le dedică … lui Victor Hugo.  Să-mi atrag luare-aminte a bărbaţilor din ţară, Să-mi dedic a mele versuri la cucoane, bunăoară.  Nu adormi decît după ce mai reciti de cîteva ori improvizaţia ce-i dedicase poetul.  Va publica o carte, pe care va dedica-o reginei.  Şi-i spusei cui a dedicat poetul aceste cuvinte.  Ea Nu mi-a cerut – ca alte dansatoare – Bani Şi m-a rugat doar să-i dedic Un madrigal.  Am citit cîteva poezii dedicate iniţialelor mele.  Poeţi … îi dedicau versuri sau chiar volume.  Ei îi dedică …un sonet.  A venit la stadion şi pentru Steaua, căreia îi dedică melodia „Din toate florile din lume”.  Celor de la Mitropolie … le dedică o ură nestinsă.  Lîngă templu se aflau şi bazele sportive dedicate întrecerilor.  În sala mare de conferinţe a Muzeului Militar Naţional se va deschide simpozionul naţional dedicat anului „Ştefan cel Mare – 2004”.  Mult onoratului domn Nicolae Popovici ... se dediază această carte ca un semn al preţuirei ceii adevărate.  Am hotărît: nimănui mai potrivit … se putea dedica această carte, decît … Domniei Tale.  Domnului … şi alesului cetăţean … se dedică cărticica aceasta. De obşte dimineaţa totdeauna au fost sfinţită sau dedicată învăţăturilor.  El se dedica cu totul afacerilor imperiului.  M-aş dedica cu totul la acea viaţă contemplativă.  Eu îl sfătuiam să se dedice romanisticei.  Băiat bun şi el, mai ales că s-a dedicat carierei părinteşti.  Acesta se dedicase şi mai amplu … avocaturii Trebuie … să se dedice operei de construcţie.  Se dedică gospodăriei.   Se dedică organizării şcolilor … şi pregătirii învăţătorilor.  Va deveni … omul care se dedică studiului teoretic.  Ţel pentru realizarea căruia … şi-a dedicat întreaga-i forţă şi capacitate.  Adună mai multe eseuri dedicate liricii actuale. Am simţit … că m-aş putea dedica cu.toate forţele cercetării ştiinţifice.  S-a dedicat unor monografii tematice de artă ţărănească.  Newton şi-a dedicat anii cei mai rodnici ai activităţii sale studiului alchimiei şi exegezei biblice.  Studiile dedicate filmului.  Romînul biciuieşte cu satira lui orice entuziasm dedicat utopiei şi orice pornire aventuroasă.  Avea un fiu …, la a căruia educaţiune îşi dedicase toate plăcerile şi repaosul vieţei.  dedíc  dedicăz.  În fragmentele de care se dispune pînă în prezent, nu sa păstrat numele împăratului dedicant.  dedicanţi, -te.
       Dedicarea acestei scrieri este de un merit foarte neînsemnător în comparaţiune cu ceea ce aţi făcut pentru mine.  Primeşte … dedicarea celei întîi scrieri a mele în limba patriei.  După o dedicare „La patria mea” ... şi o scurtă notiţă literară a editoarei, cartea cuprinde 36 de poezii.  În Alba Iulia, în sfîrşit, s-a mai găsit o inscripţie care conţine dedicarea unui templu, ridicat din pămînt de către un colegiu.  dedicări.
       Autorului i-a fost frică să nu i se imite iscălitura, chiar pe o fotografie dedicată.  Mulţi se arăta lui a-i fi prieteni … cu trupul şi cu sufletul dedicaţi.  dedicaţi, -te.
       
       dedicativi, -e. Scrisoare dedicatorie.  De la inscripţie dedicatorie, numele omagiaţilor trece în chiar economia nuvelelor.   dedicatorii.  La închinarea sau dedicaţia cărţii iaste iascălit: Simeon Ştefan, arhiepiscop.  Perzînd atăta vreme c-un lucru chiar netrebnic, Şi dănd de prost dovadă cu dedicaţa lui. Răspunsul ei la dedicaţia poetului.  Trăiesc încă vii amintirile Buzeştilor, păstrate pe pisanii sau dedicaţiuni murale, pe lespezi mormîntale.  Titlul era scris latineşte … şi cu o dedicaţiune „celui întru fiinţa sa nemărginit”.  Coroane şi panglici cu dedicaţiuni cordiale.  Iată … o sumedenie de versuri cu dedicaţii.  Nu mai sunt de acum decît dedicaţii versificate în slavoneşte.  Ştii ce-am mai descoperit în volumul ce mi-ai trimis? O dedicaţie.  Smulsesem şi fotografia … din marginea oglinzii, ca să citesc dedicaţia.  Nu ceteam decît primele rînduri … cum cetesc şi cărţile … oferite cu dedicaţie.  În cutie prinţul a dat de … fotografia cu dedicaţie a unei doamne din lumea mare.  Nu sunt obişnuit să scriu dedicaţii pe cărţi.  Şi-a vîndut libretele cu dedicaţiile lui Gounod.  O culegere plurilingvă de versuri care cuprinde, pe lîngă dedicaţiile latine şi imitaţiile germane, 10 versuri săseşti.  Un portret … care purta o dedicaţie.  În biblioteca ei se afla un exemplar al „Istoriei limbii şi literaturii Bengalului” ... de dr. Sen, cu o lungă şi flatantă dedicaţie a autorului.  Este un caiet de licitaţie cu dedicaţie, care îi scoate din cursă pe ceilalţi competitori.  Prea Înnălţate Doamne! Mărirea Voastră binevoind aţi priimit dedicaţie Bibliotecei pentru Tinerimea Romînă, dovedind prin această faptă de încurajare sprijinirea ce faceţi Mărirea Voastră oricăriea întreprinderi ce priveşte spre întinderea învăţăturei obşteşti.  Scrisoarea de dedicaţie a traducătorului către mume.  dedicaţii. 
       Esop scornitoriul şi tatăl fabulelor, ale sale împăratului Lidiei au dedicăluit. dedicăluiesc.
       -ălui 
       Însuşi ţesutul nervos este, cel puţin în unele stări patologice, capabil de dediferenţiere.  dediferenţieri.
       de- +  dedignaţii.  dedine.
       
       Adonis vernalis dediniţe.
       
       Pulsatilla Apele ce să fac din ierburi mirositoare, … apa de soc, apa de dediţă.  Un covor verde împestriţat de dediţe „pulsatilla” şi de brînduşe.  Frunze de dediţe care se numesc şi găgăţele.  Verdele se face cu dediţă, care pe atunci   e înflorită.  se bea cu rachiu sau cu apă, cu lozincă (Solanum dulcamara), teişor şi dediţă contra vătămăturii.  Dediţă pestriţă muşcă de peliţă; peliţa-i de os să fie de folos.  Cu dediţă boiesc ţărancele ouăle la Paşti.  Adonis vernalis Anemone silvestris dediţe.  Pulsatilla dediţel mare,  dediţei mari  dediţei de pădure  dediţei vineţi  Pulsatilla vulgaris dediţei albaştri  dediţei vineţi  Pulsatilla montana dediţei de livede   dediţeii mieilor  dediţei negri  dediţei vineţi  Pulsatilla pratensis dediţeii Alpilor   Pulsatilla alba Iacă după perdelele aceste albe, dediţei, viorele şi lăcrămioare.  June flori de primăvară, Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi.  Ici iată brînduşe şi colea dedeţei.  Ieşi într-un luminiş în mijlocul cărui un stejar lăsa braţe noduroase şi bătrîne peste un norod de dediţei.  Pe coastele colinelor joase de la marginea stepei se vede păinjenişul argintat al frunzelor de dediţei.  Ceaiul de dediţei băut fierbinţel înainte de masă este un leac bun.  Odată cu zorile Cădea-vor întîi nu oameni, ci florile, Dediţeii aceştia cu bluze albastre, Păpădii cu coifuri de aur ca ale noastre!  În covorul ei mătăsos se ivesc … stînjenei şi dediţei.  Cînd vor creşte dedeţei Şi m-oi tîngui la ei Ca la nişte fraţi ai mei.  Foaie verde dodoţăl, La pămînt şi mărunţăl … Şi pe loc, pe loc, pe loc, Să v-arete neica joc.  Foaie verde dedeţel, Cine trece prin Muscel? Păunel ăl frumuşel.  Foaie verde dideţăl, Tot pi deal, pi colnicel, S-a ivit un voinicel.  Colea-n vale-n dedeţel Mă culcai să dorm niţel.  dediţei albi  sălbatici Anemone nemorosa dediţei galbeni  Anemone ranunculoides dediţei de pădure (Anemone silvestris).     dediţei sălbatici  Anemone silvestris Dediţei galbeni  primăvăratici Adonis vernalis Erythronium dens-canis Primula veris Dediţei-de-mare =  dediţei.  -el.
       de doi De aici echivalarea teatralităţii cu dedramatizarea.  dedramatizări.
       de- Dan avea atunci conştiinţa exactă a unui inextricabil echilibru de puteri intelectuale, se dedubla clar.  Găsi o minunată soluţie care împăca … nevoia lui Svetoslaw de a se dedubla.  Necesitatea ca artistul să se „dedubleze”, opunîndu-se pe sine însuşi, ca observator, propriilor sale sentimente, pe care trebuie să le observe.  se dedublează în digitoxigenin … şi două molecule de digitoxoză.  Liniile spectrale se dedublează sau se triplează, cînd sursa luminoasă e introdusă într-un cîmp magnetic.  dedublez.
       În oarecare cazuri s-a observat o dedublare a eului secundar.   O dedublare a personalităţii sale morale o făcea să aspire cu o parte către fericire, iar cu alta către moarte.  Cea mai mare parte din aceste documente primesc uşor o altă explicaţie … prin dedublarea temporară a dregătoriilor.  O dedublare stranie se făcuse într-însul.  Opoziţia dintre realitate şi idealul acesta le împrospătează  felul de a fi, scoţîndu-i din pasivitatea dinainte de această dedublare.  La un moment dat am avut o senzaţie bizară de dedublare.  Romantică este şi dedublarea, prin contrast, a eroului.  Deplasînd temporar atenţia către înlănţuirea sonoră numită „cuvîntul cutare”, artificiul despre care vorbeam la început produce o dedublare şi prin aceasta o reconstituire de valori. Autentica integritate morală nu poate fi exprimată prin dedublarea atitudinii în viaţă.  Poemul dedublării dialectice între poet şi eul său de vis.  În „Cratylos” sunt enumerate următoarele trăsături: refuz al angajării normale în dialog, luarea în derîdere, dedublarea forului interior şi, în fine, reluare a discursului sub cheia persuasiunii.  Dedublarea personalităţii =  Dedublarea unicului =  dedublări. Cu şapte-opt ani înainte aveam … o viaţă dedublată.  În locul hotărîrilor energice …, la plecare, o dedublată fiinţă a lui îi luase locul.  dedublaţi, -te.
       Că acela e cu adevărat virtuos, carele temeiurile ceale îndemnătoare din însaşi virtute, din preţul ei cel dinlontru le deduce.  Lesne deducem următoarele trei puncturi principale.  Trebuie să ezaminăm … dacă acele împrejurări, deduse din alte fenomene, permit sau nu, ca un corp să fie solid.  Acest pasagiu cred că ne îndreptăţeşte să deducem că autorul e moldovean.  Nu cred că trebuie dedus însă din acest fapt imposibilitatea unui acord.  Valeria …, cînd observă că gîndesc, deduce, pare-se, că sunt tulburat.  Credea … foarte mult în bunul simţ şi principiul lui, dedus din experienţa-i de şcolar.  Medicul francez ... atrage atenţia asupra celor două expresiuni ... şi deduce de aici două redactări.  Instanţa de fond este în drept … să deducă intenţiunea frauduloasă.  Vom încerca să stabilim cîteva modalităţi expresive, deduse din însăşi structura socială şi psihologică a personagiilor Scria cu pasiune, … căutînd să deducă, să prevadă ce va urma.  După cîte am dedus eu, … nu eşti o rudă îndepărtată a patronului.  Dintr-o scriere … putem deduce că el începuse să-şi scrie întîia poveste încă la sfîrşitul anului 1870.  Trebuiau să deducă după întrebările puse cam ce ştia şi ce nu ştia.  Poetul afirmă că izvorul este istovit şi trist, iar noi deducem că, în realitate, nu despre izvor este vorba, căci el nu are stări sufleteşti decît dacă a fost personificat.  Deduci sau unul sau altul din termenii ecuaţiei.  Deducem, deci, că în cultele autohtone aceste animale erau socotite sacre, figurări  ale zeilor vegetaţiei.  James Clerck Maxwell a dedus din modele mecanice false ecuaţii perfect adevărate şi, estetic vorbind, superbe.  Toate aceste se deduc din un singur adevăr.  Silogismul … arată regulele, după care se deduce o conclusiune din premise.  Noi avem însă cîteva puncte luminoase … nu vom lipsi de a trage folos din indicaţiunile  positive ce se deduc din ele.  Se putea deduce de la prima vedere că a mîncat dulceaţă de vişine.  Pluralitatea de persoane în Dumnezeu se deduce cu absolută necesitate logică.  A fost înclinat spre învăţătura … cărţilor. Acest lucru se deduce din ştirile cronicii sale.  Avem … 17 vorbe din care putem deduce din fiecare pînă la 19 alte vorbe, schimbînd terminaţia.  Gintele particulare sau abătătoare sînt acele care se deduc din cele de căpetenie.  Limbile … care se deduc dintr-altele se cheamă derivative.    Asemenea se contestă dreptul Franţei de a deduce cheltuielile de ocupaţiune.  Din suma cheltuită … deducem acontul.  Acest feliu de idei ştienţifice dedusă pre om cătră o mai adivărată idee.  îndămînatici şi grabnici a se război, lucru ci-i deduse la practica duelului.  dedúc.
      	 Aceasta este genetica deducere a dicţionariului.  Tocmai faptul acestei deduceri exacte dovedeşte că asemenea definiţiuni … cuprind intuiţia unei construcţiuni tipice.  Ca o deducere, … ca un corolar, se aplică ideea că tot aşa este bine să se întindă inamovibilitatea şi la celelalte instanţe.  Am urmărit cu acest mijloc al deducerei transcendentale noţiunile spaţiului şi a timpului pînă la izvoarele lor şi am esplicat şi fixat valabilitatea lor apriorică obiectivă.  De l-aş fi cunoscut în totul  mi-ar fi dat mult material … pentru deducerile mele.  Pentru deducerea celor vreo cîteva date … ne servim de observaţiuni făcute pe apucate.  În compunere şi în deducerea vorbelor, aceste două limbi au mai aceleaşi prepoziţii şi terminaţii.  Deducerea cuvintelor romîneşti din cealea latineşti ar trebui să se facă după o dreaptă regulă.  Etimologhia este parte a gramaticii care ne arată deducerea cuvintelor din rădăcina lor.  Cota unică de impozitare a veniturilor ... va conduce la majorarea valorii deducerilor acordate pentru salarii brute de pînă la 10 milioane.  Persoanele care au investit ... în reabilitarea termică a locuinţei pot beneficia de deduceri la calcularea venitului anual impozabil.  
       Sup deducerea medicului Procida, ucise pe toţi franţezii.  deduceri.  deducerei.
      	 Diateza reflexivă şi diateza pasivă  uşor deductibile din diateza activă Pentru anul fiscal 2006, nivelul deductibil al ratei dobînzii anuale pentru împrumuturile în valută de la societăţile nonbancare este de 6%.  Prima de asigurare, deductibilă la plata impozitului pe venit  deductibili, -e.
      	 Singura cale de a scoate la suprafaţă aceste venituri  este de a introduce deductibilităţi fiscale. deductibilităţi.
         -itate. Societăţile antice ar fi perit … din causa metoadei deductive întrebuinţate de ele în cercetarea ştiinţifică.  Această metodă deductivă … introduce în sistemizarea ştiinţelor matematice forma demonstraţiunii.  Astfeliu dar, o metodă deductivă a fost unica sau principala cale care a provocat progresul biologiei.  Deductiv, sentimentul religios al poetului este, aşadar, produsul unui conflict dintre ilogismele vieţii şi splendoarea spectacolului naturii.  Hristos, fiul lui Dumnezeu cel Întrupat, care  scandalizează mintea filosofului ca ceva ce nu rezultă deductiv din înlănţuirea naturală a imanenţei, ar fi înlocuit cu o construcţie ridicată spre cer ... de raţiunea omenească.  Din internatul deşert, ... Trestie a fost alungat de raţionamentul deductiv şi logic al provizorului.  Prin urmare, analiza este atît deductivă, cît şi inductivă.   Expunerea deductivă e înlocuită prin aglomerări sugestive.  Metoda euristică se deosebeşte de cea deductivă.  poate permite formularea deductivă a unor soluţii de principiu sau metodologice.  deductivi, -e.
       Raţia  este deducţia lucrurilor pînă la unitatea lor Deducţiile greşite ale unor analogii au alunecat ... talentul şi inima vrednicilor oameni.  Eroarea rămîne aceeaşi chiar în afară de orice deducţiune.  Trebue deci să ne mulţumim cu datele aflate într-însa şi să recurgem la probabilităţi şi deducţiuni.  N-a greşit … Deducţie, intuiţie, observaţie directă?  Avem încă o deducţie care ne dă dreptul să ne mîndrim că suntem romîni.  Mai rămîne să-mi adauge Irma pe ce temei întocmise ea suita asta de deducţii.  Rubrica observaţiilor generale încuraja la opiniuni şi deducţii.  Nu văzuse mare lucru, dar putuse să facă unele deducţiuni după natura sgomotelor.  Rezultatele cercetărilor întreprinse, urmînd acest drum, permit … numeroase deducţii terapeutice.  Nu e o profeţie, ci o deducţie logică.  Era însă pe urmele unei foarte subtile deducţii în legătură cu teoria inimii artificiale.  Tăcerile, oricît de lungi, nu stinghereau deducţia.  Pauza nu-şi arată caracterul decît prin deducţie.  Cît de departe putem merge cu deducţiile logice în relaţiile cu ceilalţi şi cu noi înşine?  Încep a dovedi cu silogisme, inducţiuni, deducţiuni.  Catastihul acesta va arunca o nouă lumină asupra stării noastre economice din secolul al XVIII-lea şi, prin deducţie, asupra celei din secolele anterioare.  În istorie … nu putem aplica metoda deducţiei, care pleacă de la o premisă generală.  Metoda deducţiei este … mult folosită în geologie.  La acest punct înalt se încinge apoi şi jocul probabilităţilor, lăsînd inducţiei … şi deducţiei căi de viitor.  Exact ca şi pentru Kant în deducţiile sale transcedentale, criteriul adevărului constă în refacerea unităţii persoanei.  Vorbele unei limbi, unele sunt după imitaţia naturei, altele după convenţie, altele prin deducţie şi altele … prin împrumutare.  deducţii.  Dacă posteşti, rămîne dedulceala.  eală.
      
       Dachii dedulcindu-se cu darurile ce li se da de la romani, din zi în zi mai multe poftea.  După ce   s-a dădulcit jupîneasa la marşandă, mereu schimba la mode.  Te-ai dedulcit de la moşia Răsucita, dar nu este în toate zilele Paşti.  Se dedulceşte la cîştig.  Veniră să se aşeze ... Ares ... şi Dionisiu cel mult dedulcit cu ospeţele şi cu cupele de vin.  Hoţii … veniră iarăşi fiindcă se dedulciseră ca calul la tărîţe.  Mergea-ncetinel, gudurător spre cei peste cari căzuse norocul să se dedulcească.  Titu propuse oaspeţilor să-i plimbe puţin. Lang, dedulcindu-se la rachiu, fireşte, se codi.  Eu cînd m-am ciobănit Şi tu că te-ai dedulcit.  Cine i-a strîns vreodată pă ţigani să-i puie prin sate şi să-i facă a se dădulci cu munca cîmpului?  Se mai dedulcise, e adevărat, şi la alte slăbiciuni. … Ciubucul, cafeaua.  Ţinea înainte post negru, fără abatere, silind cu aspra-i pildă pe nemernicii fraţi să nu se dedulcească la mîncare.  Mergea cu sgîrcenia pînă acolo, că nici pe-ai lui nu-i lasa să se dădălcească din ce răgăduia.  Nu m-am dedulcit deloc în postul Paştilor.  Pe orice creştin … să-l dedulcesc cu brînzişoară, cu lăptişor.  De cîte ori se duce prin părţile acelea, prefectul doarme la maici. Sunt cîteva tinerele şi frumoase printre ele. Acum îl duce şi pe Bărbuţă să-l dedulcească.  dedulcesc.  de- dedulciri.
      	 dedulciţi, -te.
      	  dedurizez.
       de-    -iza.
      
      	 dedurizarea apei     Dedurizarea se realizează prin tratare cu diverse substanţe. dedurizări.
      	 derivate sau deduse sînt care purced de la alte părţi ale cuvîntului.  Trebuie deci să păzim următoarele lucruri: 1) ca noţiunile să fie pure şi nu empirice … 3) să fie noţiuni elementare, bine distingîndu-se de cele deduse sau compuse.  deduşi, -se.
       Deetanizarea se face prin distilare fracţionată.  deetanizări.
       de-   Avînd domnii Moldovei stăpînire pe toată întinderea ţării, recunoscută „de jure” prin acest tratat formal, avutu-l-au şi „de facto”? Nemaifiind soţia mea „de facto”, voi face să nu mai fii nici „de jure”.  Naţiunile politice din Transilvania … caută să-şi refacă nu numai de facto, ci şi de drept, situaţia anterioară.  defaianţe.
       Pentru defaima ce au defăimat pă chir Nicola  Să ni mîntui prin minune, De defaimă a scăpa, Fulgerul să ni detune.  Duşmanii, de pizmă, într-ale lor şoapte, Născocesc defaime.  Ura ce persecută virtutea nu este o defaimă, ci o glorie.  Decît purtat în gura lumii cu vorbe de defaimă, mai bine ciormolit în focul iadului.  Care ascultă la uşă îşi aude defaima.  defaime  defăimi  Livezile …, cînd iarba încă e în floare …, să se defalce, adecă să se cosască.  A defalca din avere datoriile.  M-am gîndit că n-ar fi rău … să defalcăm „parchetul” de jos, de la şosea, cu nucii şi casa cea veche.  Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată.  Putem defalca repede planul pe suprafeţele reale?  Planul anual … va fi întocmit pe ministere şi regiuni şi defalcat pe trimestre şi luni.  Normele de consum energetic nu sunt defalcate pe secţii.  defálc  defalchez  Defalcarea planurilor de cultură pe unităţi agricole nu poate fi o lucrare „de birou”.  defalcări.  Lucrarea apărută … o ia cătinel, cu definirea tracului … după care se ocupă, defalcat, de tracul la examene.  defalcaţi, -te.  defalcatori, -oare. -tor.
       defalcaţii.  M-am defamiliarizat de termenii ăia juridici, pe care nu pot să-i sufăr.  -li-a-.   defamiliarizez.
       de- Domnul Ion Petrescu a adus un defavor atît de mare asupra statisticei.  A aruncat multă desfavoare asupra advocaţilor.  Aceasta numai îi va feri de pusilanimitate în concepţie  şi li dă curagiul de-a lupta chiar cu desfavoarea împregiurărilor.  Unii domină o clipă momentul istoric, şi alţii stau în minoritate opozantă. Apoi vine rîndul acestora din urmă şi primii se retrag în defavoare.  Comisiunea tot a reuşit ca să termine operatul său, cu multe defecte mai vîrtos în defavoarea poporaţiunii rurale.  Banchitul ... a lăsat vreme a se împrăştia intrigile în defavorul unirii  Total cel puţin 43 pînă la 50% în defavorul fabricei romîne.  Acesta e un argument în defavoarea scrierii lui  Şi de ar fi şi această compărare în defavorul nostru, tot n-aş ceda cîmpul de luptă.  Tabelul de membri … era cu totul în desfavoarea noastră.  Nu voesc a deduce din această modă a zilei ceva în disfavoarea gustului nostru.  Şedinţa adunării se prelungi pănă tîrziu, cînd votul se dădu în disfavoarea ministeriului.  El cunoscuse … luptele marelui împărat cu cerbicosul rege al dacilor şi ştia că lupta se sfîrşise în defavorul acestuia.  Cine îmi va crede că eu am scris-o, cînd comparaţia cu scriitorul … ar fi, la tot casul, în defavorul meu?  Atunci … Nadina n-a vrut să trateze. Azi situaţia s-a schimbat în defavoarea ei.  Tu să nu mă judeci după aparenţă. Aparenţa poate e uneori în defavoarea mea.  Ei văd legea crescînd uriaş în defavorul vieţii libere.  Această potrivire fusese interpretată în defavoarea întregii tradiţii istorice ce se întemeia pe asemenea relaţiuni.  Ideea din dativul interesului se realizează curent în poezie prin pronume, care condensează automat un „pentru mine, în favoarea mea”, ori invers, „în defavoarea mea” etc. Şase goluri la zero în defavoarea F. C. Petrolului Ploieşti – pînă acum, scorul campionatului!  Negocierile au fost încheiate în defavoarea Romîniei.  Circumstanţele mă desfavoresc.  defavorez.  Un moment desfavorabil.  Ceea ce a sporit încă simţimîntul defavorabil al auditorului este uşurinţa cu care … făcea unele afirmări.  Reuşiră să producă în cercurile înalte un curent defavorabil amicului Manolache.   se fac apărătorii unei teorii ce duce la încheieri atît de defavorabile asupra rolului lor în omenire!  Mi-e frică să nu fie îndreptăţită această judecată defavorabilă.  Printre factorii cari le sunt defavorabili animalelor sălbatice sunt a se socoti cu deosebire vînătorii.  Au intervenit secrete de culise care aruncă o lumină defavorabilă asupra trecutului ilustrelor familii.  defavorabil ar putea … crea complicaţiuni politice.  Corpurile astronomice sunt bombardate neîncetat de felurite radiaţii … defavorabile vieţii, ba chiar capabile s-o nimicească.  Ortodoxia, în special, nu poate fi nici ea liberă de pecetea naţională, ca un sector de viaţă nedeterminat de naţiune şi deci indiferent sau defavorabil naţionalismului.  Un element de informaţie ... ar fi fost poate susceptibil de interpretări din cele mai defavorabile.  Văzîndu-mă cu lopata de lemn în mînă, m-a măsurat de jos pînă sus într-un chip foarte defavorabil   Dacă se acumuleză   ... în cantitate apreciabilă, ei devin defavorabili pentru plante.  Aprecierile defavorabile făcute asupra literaturii culte sunt desigur exagerate.  Iorga ajungea la concluzii din cele mai defavorabile.  Punctele de acuzare s-au formulat în jurul unor coincidenţe defavorabile.  Situaţia internaţională căpătase aspecte defavorabile S-au confruntat păreri … defavorabile ideii continuităţii eforturilor.  Intenţia pesediştilor a fost ... să-i pună într-o lumină defavorabilă pe guvernanţi.  O linie de graniţă (mai pe urmă defavorabil fixată).  Este defavorabil să ai să examinezi probleme aşa de esenţiale.  Aerisirea este compromisă şi solul evoluează defavorabil.  Absenţa tineretului s-a repercutat defavorabil asupra rezonanţei şi efortului educativ ale manifestărilor respective.  defavorabili, -e.  disfavoritor Cugetînd de a tractarisi şi a-şi dobîndi oarecare tocmele mai puţin disfavoritoare.  defavoritori, -oare.  -tor.
       Acest tip de comportament a făcut posibilă acumularea de capital, pe care vechea morală seniorială, axată pe generozitate şi risipă, o defavoriza complet.  Rezultatul meciului cu Dinamo defavorizează Steaua.  defavorizez.  
       Mai mult, păturile defavorizate sunt în mai mare măsură ajutate economic de goana după plăceri a bogătaşilor „vicioşi”.  Copiii defavorizaţi au mai primit şi dulciuri şi bucate tradiţionale sărbătorilor de iarnă.  Anchete sociale pentru persoane defavorizate  Zonele defavorizate vor începe să dispară după 2008.  
       defavorizaţi. -te.
       
      
        Viteza este dată de o curbă cosinus de timp; zicem că viteza e defazată faţă de deplasare cu un sfert de perioadă defazez.
       
       Traiectoria eliptică apare pentru orice defazaj diferit de zero.  Defasajul armonicelor … se traduce în mod grafic prin forma curbei reprezentative a sunetului.  defasaj.
       
       Această … defazare între intensitatea curentului şi forţa electromotrice se datoreşte selfinducţiei maşinilor.  Sibienii ... au putut urmări în ultima perioadă o uşoară „defazare” a indicaţiilor orare ale cadranelor ceasului din turn.  defazări.
       
       	–  defazaţi, -te 	–    Defazoare goniometrice.  defazoare.
       or. Şi de bogaţi dă să nu defaime mişeii la băseareci.  Dumnezeu risipi oasele omugoditorilor; ruşirară-se că Zeu defăimă  ei.  Ferecaţii săi  nu-i defaimă, Ci le trimite veşti bune.  Despuitoriule Omiubitoriule, slăbeşte, slobozeşte, iartă păcatele şi fărălegile, … Celea ce, ca un om ce poartă trup şi-ntr-această lume lăcuind, au călcat sau au greşit, … pre cineva au anătimisit, sau au procleţît, sau au defăimat, sau au micşurat, sau au osîndit.  Că zice proorocul: Inima zdrobită şi smerită nu o va defăima Dumnezeu  Văzu pre împăratul David jucînd şi zicînd cu lăuta înaintea Domnului şi defăimă pre el întru inima ei.  Deci preutul defăimă pre fămeaia pentru căci era sărac(ă) şi văduvă  Nici îngustez, nici defaim rolul osmanliilor ... printre locuitorii creştini bulgari.  Le sînt dator numai cu ură …, m-aş defăima pre însumi din zioa în care un om m-ar sili să-l iubesc.  Omul macar de va fi şi sărac, nu să defaimă.  Căutat-au spre rugaciunea celor smeriţi şi n-au defaimat cererea lor  Învaţă cîte cinci, şase  franţozeşti sau şapte, opt elineşti şi îndată să umflă, căscînd gurile spre a-şi defăima limba sa cea de patrie  Atîta îl defăima  încît nici îl putea privi.  Defăimînd deşert onorul cărui gloatele se-nchină, Ţ-ai ales pentru urmare a virtuţei greaua cale.  Evanghelia aceasta de astăzi pomeneaşte pre un om carele … fără de toată cuviinţa au defăimat pre Hristos.  Pe lăcuitorii ei rău îi defaimă şi multe hule le găsesc.  Caznile iadului sînt fără de număr, pentru că faţa carea o defaimă păcătoşii iaste peste seamă  Au defăimat pă chir Nicola Păposi  Istoria bălăcenească îi defaimă în căt poate.  Spionul … defăimă pre romîni.  Unii cu asprime mare difăima tare pe greci.  Egoistul defaimă pe rîsipitorul bogat.  Înălţimea Sa foarte crud a defăimat pe nenorocitul Roland.  El se va-nsura, te-ncredinţez eu, şi-l vor defăima şi pe dînsul alţii.  M-a defăimat foarte tare Şi m-a dus la-nvierşunare.  Mă defăimaţi în obşte şi vorbiţi rău de mine.  Tu vezi că sunt o femeie de defăimat.  Erori de tipar … pentru care să nu ne defaime.  Doamne, Cum oamenii pe zei îi tot defaimă! Şi-nchipuie că de la noi vin toate Necazurile lor.  De ce trebuie … condamnat cutare că linge cismele celui care l-a defăimat?  Îi defăimez, le trimit ibovnici nevestelor ca să-i am la mînă.  E tu împenseşi şi defăimaşi, Lepădaşi unsul tău.  Unde merg nicicum nu spun De vrun om vrun cuvînt bun, Ci la toţi găsesc ceva Ş-începe a defăima.  Cei înţelepţi niciodată nu defaimă.   Iar după aceea, văzînd că nu poate isprăvi nimic, ce încă să şi defaimă de cătră cetăţeni, să va duce cu ruşine  După ţircumstanţiile ei, sau să se laude sau să se defaime.  Toţi sînt vinovaţi şi nimeni nu să poate defăima.  Încep a să defăima unul pre altul.  Aceşti puternici principi se ceartă, se defaimă.  Nu vedeţi, neruşinaţi, Cît o să vă defăimaţi?  una pre alta huleşte şi defaimă.  Viaţa-n pămînt sămi calce atocma cu pravul Şi slava să-mi defaime.  Ce, tu defaimi ale mele Bunătăţi ce ai văzut?  Ei mă judeca …; defăima viaţa mea cea singuratică.  Defăimau din mult în mai mult petrecerile holteiei.  Mulţi defaimă cărţile pe care nu le înţeleg.  Ironie ... la adresa acelora  care defăimau limba poporului simplă şi frumoasă.  Pre aşa feliu de copilandru rău şi nebun … nu-l pot mai mult răbda în shoala aceasta, pentru că printr-însul s-ar putea defăima şi strica toată shoala.  De am greşeală, se va desfăima şi un filosof grec din cei vechi (Tales) care m-au învăţat să moriu pentru patrie.   spre a defăima chiar şi titlul rivalei sale, tipăreşte … felurite poveşti vrednice de vînătorul cel cu coada vulpii.  Defaimă protivnicul numele Tău pără în cumplit.  Cine nu le cinsteaşte  şi le defaimă, iaste adevărat eretic.  Mînca carne … şi defăima legea creştinească şi posturile.  Şi cuvîntul iaste de la Dumnezeu, ca să se teamă norodul şi să nu defăimeze ceale zise  Tot care nu sîmte libovie Mult defăimează legea firească Şi nu e vrednic să mai trăiască.  Fost-au împărat precum cu biruinţele războaielor lăudat, aşe cu tirănia asupra creştinilor de defăimat. Toată Italia va defăima pre Numa, de va lua soţie din neamul Magilor.  Eu nu zic că este Constantin, Alexandru, Frideric …, ci numai pe singură patima o defaim.  Procuratorul va avea trei zile soroc ca să defăimeze hotărîrea, scriind împotriva ei către judecătoria cea mai mare.  Nu ne-ar defăima pentru că nu ne-am ţinut de făgăduinţă?  Omul … Cînd laudă, cînd defaimă a isprăvei lui lucrare Aceasta dar istorie … să fie plăcută, iar nu defăimată de către cei înţelepţi critici.  Ei au defăimat ferocitatea moravurilor, fanatismul religios.  I se părea că e bun şi ceea ce nu e bun, pe una o defăima, pe alta o lăuda.  Se defaimă obiceaiul acela unde învăţătura se începe mîntenaşi la un ceas după ameazăzi.  Făcu un lucru care totdeauna se va defăima de cei viitori.  Acest însămnat bărbat … mai înainte de aceasta fiind prieten cu Boris, la asemene împregiurare, s-au defăimat şi s-au arestuit.  Cel ce va da zapis pe datorie şi … nu va lua bani …, are voie … să-şi defaime zapisul său.  desfăima Cucul jos să da Şi să desfăima Şi fetei grăia: – Nu căuta că sunt cuc, Că eu sunt tînăr, voinic.     defăimez  defáim, defắim  difamant defăimanţi, -te.  Deci voind a şti cine fu cel care Întră în cîrcima cu doao jupînese, Căutînd la toţi cu multă defăimare.  nu primeşti şi tu ... cîteva nevoinţe dupe mii de dezmierdări deşarte; oarecare puţină defăimare, dupe atîta mîndrie  Altă mai multă defăimare nu poate a fi la un norod … decît a vieţui fără de pravili  Şi socoteşte însuşi cîtă defăimare este pentru dum(nea)ta a fi în giudecăţi pentru asămine pricini  O viaţă tîrîtă în defăimare este singurul supliciu ce ar putea egala nelegiuirea mea.  Defăimarea n-au trasu după sine vreo urmare şi pagubă.  Damele despre care grăisă de rău cătră craiul să sfătuisă să-şi izbîndească pentru defăimările care pusease Bertoldo asupra lor. Rudele din jos şi din sus sînt slobode a porni pîră … pentru orice defăimare va fi avînd.  Nu scoate din gura ta defăimarea această pătrunzătoare carea îmi turbură sufletul.  Ei prin defăimare vor Să-şi arate duhul lor, Să-i laude toţi că ştiu, Cunosc p-alţii de-i descriu.  Este mai bine să trecem cu vederea o greşală decît să o mărim … şi să o socotim ca o defăimare cinstei noastre.  Cîtă hulă şi defăimare voi trage asupră-mi!  O crudă defăimare … asupra femeii sale şi a fiiului său au prefăcut pe hatmanul credincios în neamic ne-mpăcat.  Descoperita cîrtire împotriva şefilor şi defăimarea lor … se va judeca dupe împrejurări.  O, femei! este dar adevărat că pretutindenea nesocotiţii bărbaţi vă osîndesc la nenorocire şi la defăimare.  Astă femeie … cîte umiliri rabdă, cîte defăimări sufere.  Defăimările, răutatea şi intrigile străinilor … apăsaseră şi amăgiseră pe toţi.  Se temea de asprimea tată-său şi de şugubeaţa defăimare a oamenilor!  Nu-ţi e urît să mai ceteşti? Eu una nici nu pot arunca ochii pe asemenea defăimări.  Nu se da înapoi de la nimic: iscodirea, defăimarea, bîrfeala, zîzania, pîra.  Îndeamnă la defăimare prostimea împotriva unui om onest.  Ruda sa ce are Nu o ia-n defăimare.  Nu   i-au fost nici de un folos … ce mai mare defăimare şi necinste.  Nu ar putea ieşi la lumină fără riscul unei aprige defăimări.  Mi se pare că sînt mai vrednică de lacrămi decît de defăimare.  defăimări.  Tot lucrul necinstit şi defăimat au pierdut.  Să păzească cinstea neamului lor, adecă de a nu le mărita după obraze proaste şi defăimate.  sunt ca şi pe la noi, adecă defăimaţi şi urgisiţi.  Iaste un indian de aşa defăimată tagmă, încît noi avem voie ca să-l ucidem.  Sărăcia noastră proastă şi defăimată nu mişcă lacomia soldatului.  Erai vrednică şi lăudată … şi agiunseşi defăimată.  Milostive Ziditoriule! dacă să fie vieaţa mea aşa de nimica, ticăloasă şi defăimată, … fie-ţi milă şi-mi mai cioantă din vreamea vieţii 20 de ani.  Omul iaste mai ales decît toate zidirile şi cîinele iaste mai defăimat.  de mic încă trebuieşte înfrînat, Arătîndu-i ce e bine şi ce este defăimat, Ca să ştie şi să fugă de păcatul neiertat.  Defăimatului să ţine ocrotitu dreptul satisfacţiei şi a despăgubirii.  Agripina … una din cele mai defăimate femei care cunoaşte istoria.  Au oprit multă vreme persoanele ce „ştia carte” de a intra într-un loc defăimat prin însăşi marca sa.  Călugăru că-mi era Tot descins, cam desfăimat, Numa-n paftale lăsat.  Eu că am văzut, Astfel dă voinic! Iar tu să te duci, La cei braji înalţi, Nalţi şi defăimaţi … Acolo-i căzut Dîn luptă rănit.  I-au propus să lasă acest defăimat mesteşug a hoţiei şi se vie la dînşii, spre a se bate cu duşmanii creştinităţii.  Nu poci suferi să văz o faptă defăimată.  Îţi mulţămesc că m-ai oprit de a face o faptă defăimată.  defăimaţi, -te. –  Miluiaşte noi, Doamne, … că multu împlumu-nă de ocărire  defăimăciuni  -ţi-e.  defăimaţii.  
       Cu cuvinte defăimătoare şi spre întărtare striga den cetate, bătîndu-şi joc de dînsul  Cu o zîmbire defăimătoare îi întreabă.  Creatorul … Stă, ş-apoi    ş-întoarce faţa de la tot cel muritor, Ş-îl asvîrle din nainte c-un picior defăimător.  Ce lucru supărător E omul defăimător!  Preaînălţate Doamne,… mulţi s-au arătat cătră Maria Voastră cu pîri defăimătoare  Auza multe vorbe defăimătoare asupra cinstei şi bravurei franţezilor.  Şeful care în poruncile sale va întrebuinţa cuvinte defăimătoare cinstei subalternilor ofiţeri se va pedepsi dupe gradul vinei.  Unul din elementele constitutive ale delictului de şantaj este ca ameninţarea cu publicitatea să aibă ca obiect … imputaţiuni difamatorii.  Istoria, ca şi critica literară, nu se cuvine a fi nici apologetică, nici difamatorie.  Defăimătorii limba de batjocuri, de tot nu şi-o contenesc.  Cei mai răi defăimători … sînt aceia care … laudă cu engomie.  Vrednic a purta mai bine nume de defăimător.  Terfelit cu plăcerea drăcească a defăimătorului.  Şi aici … sunt minţi limpezi care-şi dau seama de scopurile defăimătorului, de nedreptatea acuzaţiilor sale.  Mă trag eu din o castă în ţara mea socotită aşa de defăimătoare, neputînd să fiu indian.  Am văzut vreo cîţiva nelegiuiţi dintru acestea întorcîndu-să ca de la un triumf de la defăimătoarea pedeapsă.  Veri ce hotărîre a înaltului Divan prin care osîndeşte la vreo pedeapsă trupească ori defăimătoare să va face cunoscută domnului.  Cu marinimie nu s-au spus a ischili acel act defăimător.  Nu se vor priimi pîri … de la feţe osîndite pentru fapte criminale la pedepse trupeşti sau defăimătoare Au o orbire şi o înderetnicire ridicoală sau blamabilă (defăimătoare).  Scrisoarea cea rău întocmită … arată ignoranţa (neştiinţa) cea de tot defăimătoare.  Puteam numiri defăimătoare În gîndul meu să-ţi iscodesc.  defăimători, -oare.  -tor.
      
       Toţi cei mari ... înmulţiră a defăima defăimături după toate urîciunile limbilor şi au pîngărit casa Domnului.  defăimături.
       (ă)tură.
       Un armat întrînd, stete lor în faţă, Cu privire în giur căutînd defăimeaţă.  defăimeţi, -e.
       eţ. 
       defechez.
       
      	 defecanţi.
      	 Defecarea e folosită … în analiza … sîngelui şi a urinei.  defecări.
       defecatoare.
      	 Calcele este întrebuinţat … în fabricaţiea saharului, pentru operaţiea ce poartă nume de defecaţiune.  Un om care mănîncă, doarme, are defecaţie şi micţiune, în fine, toate manifestările vieţii fiziologice.  Simptomul principal … sunt hemoragiile în timpul defecaţiei.  Zonele genitale sunt modificate  ducînd la disconfortul urinar şi al defecaţiei.  
       defecaţii.  Cum poţi dumneata să gîndeşti că poate naţia noastră să se nobileze prin defeturile şi greşalele naturii?  Vinul de masă ... are un gust aspru şi cam acru ... Poate cineva să-l scape de defectul (cusurul) său.  Pentru arătarea unui înţeles…, a unei nedepliniri şi defect …, atunci se pune înduplicarea semnului de întrebare.  Tu ştii ce se întîmplă cînd se aude-n lume Că cinevaşi       s-apucă defecturi să arate.  Întoarcem privirea asupra vaporului nostru, ca să vedem cu ce fel de oameni călătorim, ce caracter au fiecare în parte şi ce defecte.  Eu, ca şi multe alte bătrîne, am un defect: defectul de a stărosti.  Nu mergem cu nebunia pînă la gradul de-a nu recunoaşte defectele … societăţei.  Inichitatea e poate defectul cel mai mic al legii.  Mulţimea celor de rînd crede că … oamenii rari nu au voie să aibă şi ei defecte.  Ni se arată … ca un zugrăvitor ironic al defectelor omeneşti.  În loc de calităţile şcoalei latiniste, unii cultivă încă defectele ei.  Într-un roman, un personagiu principal trebuie redat … cu calităţile şi defectele lui.  D-ra Axon adăoga multe, multe alte defecte  , concludînd că, dacă nu şi-a găsit încă un soţ, trebuie să fie un motiv.  Aţintit cu deosebire asupra defectelor şi micimilor omeneşti, a văzut, desigur, şi slăbiciunile femeii.  Nu-ţi place dansul şi de aceea îi găseşti toate defectele!  Se interesau mai mult de persoana, de calităţile şi defectele soţiei.  Am de la fiecare moştenire Cîte-un defect ori cîte-o calitate.   Calităţile şi defectele părinţilor le moştenim.  Nu sunt … neajunsuri sau diformităţi sociale, ci defecte general omeneşti.  Risipa, luxul şi înstrăinarea de pămînt erau principalele defecte ale boierilor din vremea lui.  De ce impresia aceasta de organism fără defect?  Miron Costin pune deasupra omul şi umanitatea, caracterul lui, calităţi sau defecte, indiferent dacă i-a fost prieten sau duşman.  Iată calităţi sau defecte care nu există în sine, ci doar în practică.  Proza lui Sadoveanu nu are nimic comun cu cantabilul, care nu e decît o complezenţă, deci un defect.  Un caragialesc personaj lăuntric e gata neîncetat să-şi atribuie toate defectele.  Căci aci se produc numai defecte de articulaţie, cînd … se emite un sunet străin.  Pînă la sesiunea curţii cu juraţi …, se poate să se caute un defect de formă, lipsa vreunui martur sau alte lipsuri.  Puţinele pete roşii care-i ieşiseră pe trup, erau … numai urmările unui defect de circulaţie a sîngelui.  Defect de masă Un defect de masă … corespunde unei degajări de energie.  Un defect, rezultat din tifos, adecă surzirea deplină de amîndouă urechile, îl făcea impropriu pentru însărcinări publice de o activitate mai întinsă.   Spălătorii de aur se recrutau din oamenii mai neputincioşi …, cari aveau un defect ori altul.  Nume care se referă la defectele fizice individuale: Butea, Ciuntul.  Cele mai frecvente afecţiuni  la bebeluşi sunt defectele septale ventriculare.  De care defect te-ai lecuit tu astăzi? La ce viţiu te-ai împotrivit? Să vorbim de-astă brăţară. Are numai un defect, Că ridică prea mult creţii hainei.  Răspunse simplu că, deocamdată, nu poate scoate maşina fiindcă are un defect de magnetou.  în interior mai are un defect.  Un sonet fără defect valorează singur cît o poemă lungă.  Scrierile lor aveau şi ele defecte.  Vă vorbesc acum mai întîi de cîteva mici defecte din acest proiect.  Marele defect al tuturor versurilor noastre.  Un alt defect al dramei îl găsim în alcătuirea caracterelor, cari sunt nişte rarităţi de inconsecuenţe.  Schematismul e un defect al conţinutului, un mod viţios de a concepe.  Scriitorii … cad în defectul analisei prea amănunţite, a deschiderilor prea lungi şi obositoare.  Oştirile permanente au îndoitul defect de a fi prea costisitoare şi de a răpi fără folos atîtea braţe agriculturii şi industriei.  . A avut numai un defect, adică … s-a născut cu 300 ani mai nainte decît cînd trebuia.  Angelica, deşi modestă, tînără şi frumoasă, avea un defect mare; nu avea zestre!  Fetiţa tîra prin casă, cu sfoară, un automobil de tablă defect.  Prin înlocuirea a 1 300 de izolatori defecţi se evită scurgerea în pămînt a unor energii electrice.  Chioşcuri de răcoritoare, cu aparate defecte.  defecţi, -te  defecturi.  Ba s-a înfundat o bujie, ba s-a defectat motorul, ba nu-i benzina bună.  Ascensoarele se defectaseră de două ori.  Nu mai merge … S-a defectat motoraşul.  Ocazia nu se ivise încă să mă pot oferi eu dacă s-ar fi defectat ceva.  Daţi ordin să se defecteze toate aparatele de telegraf, să se pună în imposibilitate de funcţionare centrala telefonică.  Maşina neagră … se defectase.  Ne-a ajutat cu pricepere la o mai bună sonorizare a sălii, staţia adusă de noi defectîndu-se.  Instalaţia care s-a defectat fusese cumpărată de curînd.  defectez.
       
       Defectarea unei maşini micşorează producţia.  Defectarea unuia dintre robinetele aferente sistemului de oprire rapidă.  defectări.
       
       Fanfara circului, larmă de tobă şi instrumente defectate cînta un marş defectaţi, -te.
       
       Omul e defectibil.  defectibili, -e. (i)bil.
       Asemenea verbi se numesc „defectivi”, adică cu lipsă.  Verburi defăptive sînt: acele lipse în timpuri precum: blem, pas, aide.  Două verbe ale acestei conjugăciuni … sînt şi defective.  Astă zicere … este un fel de verb defectiv.  Verburi defective sînt acelea care n-au toate modurile, tîmpurile, persoanele ori numerii.  În hîrţoage vechi am descoperit mai multe formaţii sintactice fermecătoare, mai multe tipuri care au fost uitate, apoi conjuncţii, prepoziţii şi adverbe, şi chiar două moduri noi, deşi defective. Ancheta făcută are însă neajunsul de a fi insistat să obţină forme de la verbe necunoscute de informatori sau de la verbe defective.  Spiritele artistice care săvîrşesc revoluţii în oralitate sunt defective în ideal.  Unele scări defective ori netemperate se pot modifica în decursul cîntatului.  O scară diatonică de multe ori defectivă şi cu unele sunete intonate mai sus ori mai jos.  defectivi, -e.  -itate.
       defectologi, -ge.
       
       Se folosesc defectoscoape la care detectarea obiectelor se obţine prin impulsii reflectate.  Cercetătorii … au realizat un defectoscop protonic ale cărui imagini sunt mult superioare celor obţinute cu dispozitivele clasice.  defectoscoape.
       
        Pe acelaşi principiu se bazează defectoscopia ultrasonoră: un fascicul de unde ... ne permite ... să localizăm defectele.  Defectoscopia cu petrol se foloseşte în special la piesele prelucrate neferomagnetice. defectoscopii.
       Astăzi igiena publică, atît de defectuoasă sub raportul fisic, este nulă ... sub raportul moral.  Esaminînd cu scumpătate sistemul urmat de dînsul, ne permitem … a mărturisi că a fost defectos.  Cine e stăpîn pe o bună metodă va întrece pe acela care se serveşte de o metodă defectuoasă.  Dacă se va constata ulterior că este defectuoasă  se va putea reveni asupra ei.  se închirceşte într-o viaţă subnaturală, oarbă, defectuoasă.  Construcţia defectuoasă a zidului de cărămizi dărîmat ... arată limpede ce împrejurări au descoperit pe apărătorii Ierihonului.  Alţi autori au arătat că … metoda lui Boer era defectuoasă.  Obiectul care alimentează atitudinile critice ale celor două tendinţe este comun: defectuoasa organizare economico-administrativă.    . Metoda folosită este defectuoasă.  Informarea complet defectuoasă a consumatorilor privind introducerea unui nou sistem de tarifare.  Pătrunderea apei în sol se face defectuos.  Vînzarea produselor la magazinul alimentar se face defectuos.  Dacă individul  are atîta putere creatorie … regiunea comicei fantastice … ar fi aşadar singurul teren unde un corp din natură defectuos nu prezintă un obstacol neci chiar pentru prestaţiuni … remarcabile.  Se cunosc animale ... atît de defectuoase şi de greşit făcute.  Am cumpărat de la dumneata un binoclu defectuos … Vede răsturnat.  Funcţionarea felinarelor continua să fie defectuoasă.  Circulaţia defectuoasă a autobuzelor.  Autorităţile din ţările afectate de cutremur nu au reuşit să lanseze avertismente publice imediat după seism din cauza sistemelor de comunicaţii, defectuoase.  Asemenea unui ceasornic defectuos reglat, calendarul rămînea în urmă.  Fie forma versurilor uneori defectuoasă, ele îmi par mie poleite cu razele geniului.  Versificaţia cu totul defectuoasă.  Versul al doilea însă e cu desăvîrşire defectuos.  Prin dramele sale, defectuoase din punctul de vedere al teoriilor de dramaturgie modernă, dar cu multe scene reuşite ...   stabileşte definitiv stilul tragediei romîne.  Nouă ne e uşor a curăţa limba de toate formele defectuoase.   Fraţii noştri din Moldova găsesc defectuos modul nostru de a pronunţa pe „e”.  Nici duşmănia guvernului nu-i va opri de-a vorbi deocamdată poate defectuos, dar totuşi numai romîneşte.  O comunicare defectuoasă ... anulează orice bune intenţii.  -tu-os.  defectuoşi, -oase. –    au fost adoptate de popoarele Anticităţii …, cu toate viciile şi defectuozităţile acelui sistem.  Combateţi atunci mijloacele, domnul meu, combateţi-le în defectuozitatea lor, şi nu persoana, individul, principiul său cel bun.  Să preţuiască modul nostru de a lăuda cu maturitate, întemeind fiecare laudă şi cercetînd fiecare defectuozitate.  Am cunoscut defectuositatea documentului şi reaua lui traducere.   nu-şi mai are natura lui în plenitudinea şi senzul ei firesc, el are o natură ştirbită, în care s-a introdus defectuozitatea.  -tu-o-.  defectuositate.  defectuozităţi.
      –  Cînd adjunge la defecţiunea celor cinci regimente de cavalerie, el se fereşte măcar de a menţiona numele purcalabului.  Dar pînă acum nu e dovedit că această influenţă va fi suficientă pentru a compensa defecţiunea elementelor liberale disidente.  Soldaţii, mai ales rezerviştii, sunt siguri? Căci, poate ştiţi, pe-alocuri au fost mici defecţiuni şi n-aş dori să avem şi noi surprize.  Înregistrasem defecţiuni mari. Ivirea neaşteptată a colonelului … fusese dezastruoasă.  Cneazul încearcă, după defecţiunea boierilor, să cîştige masele largi ale poporului.  Se deslănţui greva mecanicilor … Muncitorii de pretutindeni   s-au bucurat, mai cu seamă că nu se aşteptaseră ca tocmai aceştia să facă începutul. Se temuseră, dimpotrivă, de o defecţiune.   Au executat lucrări de slabă calitate sau piese cu defecţiuni.  O altă defecţiune a reţinut acelaşi tren peste două ore.  Au apărut defecţiuni tehnice ale agregatului frigorific care stochează vacccinurile.  S-a pornit de la experienţa anilor trecuţi, în dorinţa de a … înlătura greşelile, defecţiunile din planurile anterioare.  defecţiuni.  Emoraghiile ce vin   dintr-această din urmă pricine sînt prea defel de întîmplare.  Luai pui de drac, Tocma după plac, N-am frică defel De nimeni cu el.  Zi de vară pîn-în sară am tot mers fără să stau defel.  Era însă un lucru, care defel nu se potrivea.  Dar cînd mergea, domnul Vucea nu era defel ca ceilalţi oameni.  Călătoria defel neplăcută sau obositoare.  Nu şedea locului defel.  Nu era defel mofturos.  Îmi extrag din ceea ce spune doar ce mă interesează, iar restul nu mă mai impresionează defel.  Un om se însoară cu o fată care nu se pricepe defel la treburile gospodăriei.  defeminizez.
       
       Pentru a ajunge de la defeminizare la punctul iniţial, al adevăratei virilizări a femeii în teatrul nostru, trebuie să mergem la Odobescu.  Din concepţia Ancei nu reţinem însă … decît defeminizarea ei. defeminizări.
       
       Prin această eroină literatura romînă s-a mai îmbogăţit cu o femeie defeminizată.  defeminizate.
       
       La unele tulpine … se află oarecare ghimpi …, armele plîntei, cu carele se defendează.  defendez.  defendabili, -e. Cu vitejie să defendăluiaşte Sănt mari şi lungi socoteale, între doi putearnici, mai mult pentru acel care va, cu armele, să dăfendeluiască direptatea sa  Cu tărie să loveaşte o cetate, dară cu vitejie să defenduluiaşte  Aceale ţără friguroase să gătescu a defendului pohta lor  defendăluiesc.  -ălui 
       defenderi.
       
       defendori, -oare. 
       Cu îmbrăcămintea căutăm să ne defenefsim de frig.  defenefsesc.  defenestrez.
       
       defenestrări.
       
       Din toate aceste încăperi   se deosebesc … sala ispaniolă, celebră pentru cruzimele întîmplate într-însa pe timpul defenestraţiii sau mai bine  a rezbelului religios.  defenestraţii.  Procedeele de defenolare cu recuperarea fenolilor sunt următoarele: antrenarea fenolilor cu abur, extracţia şi adsorpţia fenolilor cu cărbune activ defenolări.
       
       defensez.
       
       defense.
       defensibili, -e.    
       în aseminea împregiurări adunîndu-se în Smalcada se uni pentru a lor defenzie într-o confederaţie.  Enric … scrise defensii catolicismului în contra luteranilor.  Cine nu-şi aduce aminte … de acele hotărîri de a fi serioşi în amor, că-i pe viaţă acea defensiune în paragrafe a copilei, ca să nu-i zică pe nume, să n-o tutuiască sau să n-o sărute.  defenzie defensii.    -ism.
      
        defensişti, -ste.
       
        Pînă acum semăna războiul rosesc a fi difensiv.  Întăile staturi începătoare războaielor nu avea alte arme defensive, fără numai piei de fiară cu carele … făcea scuturi.  O aliaţie ofenzivă şi defenzivă.  Au încheiet … un nou tractat ofenziv şi defenziv.  Războiul defensiv se perfecţionă mult la moldoveni.  Alianţă ofensivă şi defensivă Aripa dreaptă … prin lac şi prin tunuri era tare în priivinţa defensivă.  Acele arme defensive ale dacilor … erau nişte bogate obiecte de artă, îmbrăcate cu aur.  Principele Nikita … notifica guvernului său încheierea unui tractat de alianţă ofensivă şi defensivă între Serbia, Muntenegru, Romînia şi Grecia.  Duelul dintre pasiunea mea mută şi instinctul ei defensiv.  Rezerva mea în timpul vizitelor, ţinuta sobră şi defensivă, nu scăpase profesoarei. Pericolul revizuirii tratatelor … ar putea să grăbească reacţiunea defensivă necesară prin gruparea ţărilor mai direct ameninţate.  Răutatea Emiliei nu e agresivă, ci probabil, crîncen defensivă.  Ca măsură defensivă, tanti Laura scoase … o ţigaretă.  Cu cît sunt armele ofensive mai periculoase cu atît se găsesc arme defensive mai ingenioase pentru a le face inofensive.  Vom prezenta acum un caz de adaptare defensivă.  A fost construită o linie bine organizată de turnuri, un sistem defensiv conceput … într-un mod foarte ingenios Jucătorul său n-ar fi avut sarcini defensive, ci ar fi avut misiunea de a-l marca strîns pe atacantul mureşan.  Lucrez … la perfecţionarea unei arme, deocamdată defensive.  Expediţia militară organizată de Vitoria este, în fond, incursiune defensivă.  Jocul a suferit mult atît în faza ofensivă, cît şi în cea defensivă.  Era gata a susţinea, ofensiv seau defensiv, pe oricare din aripele seale.  Suferă de o secretă şi zîmbitoare temere de a nu muri de foame şi se adaptează defensiv.  Nu poţi să nu te întrebi ... al cui este totuşi pămîntul? Şi apoi ... defensiv şi prudent adaugi.  Trupele noastre din defenzivă (apărare) au păşit spre ofenzivă (năvălire), şi au silit pe duşman a se trage spre Luvartov. Astăzi se mulţumeşte a se ţinea numai în defensivă.  Ne silesc să ne punem în defensivă.  Delegaţii muntenegreni erau aşteptaţi … în Constantinopole, iar ieri, marţi, era să deie ordin trupelor muntenegrene şi celor turceşti de a se ţine în defensivă.  Dimitrie trecu deci de la defensiva prudentă la o pătimaşă ofensivă.  Pănă atunci ele sunt în defensivă, au spiritul mai liber decît oricînd.  Simţi cu intensitate această izolare în defensivă.  Socotea că în faţa unui adversar de mai înainte pregătit cea mai bună tactică era defensiva.  Jucătorii … buni de data aceasta nu numai la defensivă, ci şi la finalizare.  defenziv.  defensivi, -e.  apucă calea Vienei şi, ajungînd pe generalul Kutuzof, defensorul ei, se făcu stăpîn pe dînsa.  Pe lîngă autoritatea municipală şi peste ea era „patronul” oraşului, numit şi „defensor”, care avea rolul de a apăra interesele cetăţei.  Foaia noastră va fi dar defensorul intereselor naţionale  Era liceanul Gr. Pişculescu, care avea să devină … defensorul eclesiastic de azi Galaction.  Ştia că … anchetele în lumea bisericească se fac numai de cătră două persoane – un obraz din partea chiriarhiei, protopopul sau exarhul, şi un defensor din partea Casei Bisericii.  defénsor. defensori. .
      
       Confederîndu-se cu electorul Moreţ de Sacsa, unul din defenzitorii luteranismului, îmvinsă pe Carol.  defenzitori.
       -tor.
        Cel dintîi omagiu … a fost moartea oportună şi deferentă a lui Teoharie Antonescu.  Deferenţi şi serviabili, strict corecţi.  Răspunsul la salut pare oarecum deferent, în orice caz îmi acordă însemnătatea.  Teatrul … dispune azi de un public nemaipomenit de deferent.  Argumentelor lui H. H. Stahl li se cuvine o deferentă atenţie.  deferenţi, -te.  Diferinţa mea pentru luminele scaunului ecumenic  La dezbaterea adresei … nu am luat parte din deferenţă.  Auditorului priceput … i s-arată îndată deferienţa cea mare.  De spiritul satiric, mai ales femeile se simt chiar ofensate. Simt în el … o primejdie, o ameninţare, posibilitatea unei lipse de deferenţă.  Convocă imediat pe primul-procuror …, mai mult însă ca un gest de deferenţă pentru justiţie.  O obligaţie de deferenţă faţă de Parlament cere să mă prezint în persoană în faţa lui.  Să le vorbeşti cu un pic de deferenţă. Chiar dacă n-ar fi decît ca aparenţă.  mai multă importanţă misiunii sale decît deferenţă stăpînului.  Academia Romînă va avea larga posibilitate de lucru … prin deferenţa statului şi a opiniei publice.  Lipsind această formalitate de deferenţă, rudele lui … refuzară să-l viziteze.  Între cele două reviste există relaţii de deferenţă, aprecieri, deşi reci, totuşi pozitive.  Este o chestiune legată de Justiţie şi care sunt convins că va fi rezolvată cu respectul şi deferenţa cuvenite unui fost şef de stat.  Propunerile ei  să fie primite cu deferenţă.  Danton, cu deferenţă, prietenos  La universitate era privit cu deferenţă.  deferenţe.  Maiorul … îşi înălţă vesel sabia în sus, mulţumind cu entusiasm colonelului că a deferit lui şi muscelenilor săi această onoare.  Succesiunile sunt deferite copiilor şi descendenţilor ... şi rudelor sale colaterali, în ordinea şi după regulele mai jos determinate.  Succesiunea se defereşte sau prin lege, sau, după voinţa omului, prin testament.  După aparenţă s-ar crede că s-au acordat garanţii mai mari deferind acele cause tribunalelor ordinare.  Domnul I. L. Caragiale a hotărît a deferi cazul justiţiei.  Prizonier de război, Maximilian este deferit unui tribunal militar.  Şapte persoane ... au fost deferite justiţiei pentru înşelăciune şi fals.  A deferi jurămînt Cei cărora vor fi opuse aceste prescripţiuni pot deferi, celor ce li se opun, jurămînt asupra cestiunei de a se şti dacă lucrul s-a plătit în adevăr.  defér  deferesc, deferez.  deferiri.  Cei deferiţi comisiei de anchetă la început au fost închişi.  deferiţi, -te.  Apele potabile se deferizează prin aerare.  deferizez.
       
       În cazul deferizării apei minerale, eliminarea fierului nu trebuie să schimbe decît foarte puţin compoziţia chimică a apei.  deferizări.
       
       La funduri mici şi cu stînci, valul se sparge fără a deferla.  deferlează.
       
       Deferlarea se produce numai la funduri mici netede, cu pantă mică şi regulată.  deferlări.
       
       Ars pînă în miezul lui, şi defertilizat, pămîntul s-a prefăcut iremediabil în cărămizi.  defertilizez.
       
       O groaznică acţiune: defertilizarea pămîntului.   defertilizări.
       
       defertilizaţi, -te.
       
       Scăderea acestui raport în cursul febrei şi cîtva timp după defervescenţă … este cauza dispariţiei sindroamelor.  defervescenţe.
       
       Vedea în el defetismul individualismului care bîntuia în ultimul timp.   Imaginea exclusiv negativă şi sarcastică a realităţii este deci nu numai falsă, dar şi defetistă.  Sunt doamne care … creează o atmosferă defetistă. Doamnele acestea n-au lucrat pentru binele patriei, ele nu i-au îngrijit pe răniţii şi bolnavii din spitale.  Societatea romînă ... va privi uimită în urmă la discursul lor demoralizant şi defetist.  defetişti, -ste.
       
       defetişizez.  de-  defetişizanţi, -te.  -ant.
       defetişizaţi, -te.
       defeuri.
       Dacă şi în urma acestei definiţiuni  … s-ar găsi încă persoane care s-ar defia de politica ce se va face în coloanele „Revistei” noastre, … ei vor trebui negreşit să fie dintre partizanii teoriilor lui Machiavelli  defiez. 
       Operaţie … de obţinere a viscozei, prin care se mărunţesc şi se defibrează foile de alcaliceluloză.  defibrez. 
       
       În timpul defibrării, acţiunea mecanică a cuţitelor dinţate dezvoltă căldură, care influenţează negativ calitatea scamei de alcaliceluloză.  Defibrarea se realizează prin apăsarea lemnului, cu o anumită forţă.  defibrări.
       O destrămare mai completă şi  mai uniformă necesită întrebuinţarea unor maşini analoage cu 2-8 tambure desfibrătoare.  Morar la defibratoare.  Se deosebesc defibratoare care efectuează defibrarea prin răzuire.  defibratoare.  -tor  défibreur 
        Dacă ar fi fost vorba de o tulburare de ritm cardiac ventricular şi ar fi fost defibrilat în timp util şi apoi resuscitat, viaţa lui … ar fi fost salvată.  defibrilez. defibrilări.
       
       Defibrilator cardiac =  Cea mai bună soluţie este implantul de defibrilator, aparatul asigurînd o rată de supravieţuire de aproape sută la sută.  defibrilatoare.
       
         defibrinez.
       
       Defibrinarea se execută cu defibrinatorul.  defibrinări.
       
       Defibrinarea se execută cu defibrinatorul.  defibrinatoare.
       -tor.
       Romanul, deficient din punct de vedere compoziţional, … e interesant ca atmosferă.    Număr deficient  Producţie deficientă.  Rezultatele cercetărilor în domeniul defectologiei sunt aplicate în practică în cadrul şcolilor speciale pentru copii deficienţi.  Un deficient mintal.  -ci-ent.  deficienţi, -te.
       
       Ezitau să atace deficienţele prezentului.  Trebuie să întocmim de asemenea bilanţul deficienţelor şi inventarul erorilor comise.  Nu găsim repede, imediat, numele noţiunii, fie din cauza unei deficienţe momentane a memoriei, fie pentru că nu ştim cum i se spune.  Oamenii de talent profund îşi desăvîrşesc mereu opera şi-şi dau seama de deficienţele ei.  Critica nuvelelor lui … a pus la punct aproape complet deficienţele de limbă şi de construcţie melodramatică ale scriitorului.  Socotim că este o deficienţă a noului dicţionar faptul că etimoanele greceşti n-au fost transcrise cu litere greceşti.  Trece cu vederea anumite deficienţe de exprimare.  Pornind de la deficienţele versificatorilor timpului …, simte nevoia să ridice pe scurt problema structurii operei poetice.  Cu ocazia asta ... au ieşit la iveală şi alte deficienţe.  Platforma vădise şi unele deficienţe care, treptat, se repercutaseră negativ asupra activităţii forţelor democratice.  S-a plîns într-o scrisoare adresată redacţiei de existenţa unor deficienţe serioase în organizarea transporturilor.  A făcut critica …, a explicat care sunt deficienţele.  Se lucrează la îndepărtarea deficienţei  Deficienţa lor   se manifestează de obicei prin apatie, slăbiciune, melancolie.  Maternităţile din Timişoara au fost alese ca centre-pilot în ţară pentru depistarea deficienţelor de auz la nou-născuţi.  -ci-en-.  deficienţe.
       
       Cheltuielile sînt supuse la toată economia putincioasă şi chibzuite după împregiurări şi calităţi, spre a nu cerca defiţit  Budgeturile, cît de regulate, tot vor da deficituri.  Bilanţul zilei … se solda totdauna cu un galben sau doi deficit.  Deficitul de nerodire se acopere cu escendentul de preţuri.  Este un deficit momentan în budget.  Acoperirea, în parte, a deficitului bugetar.  Cercetătorii deficitelor … n-ar trebui să cerceteze numai importul şi exportul.  Totdeauna are deficite pe care el, fireşte, trebuie să le acopere.  Dacă vă faceţi balanţa, nu vi se pare că rezultă un deficit?  S-adaugă ajutorinţa care se percepea de două ori pe an pentru acoperirea deficitelor.  Operaţia ar fi foarte corectă dacă unii deponenţi n-ar avea tendinţe de abuz, provocînd deficite la casă.  Deficitul … face parte din afacere, e planificat dinainte.  Mai bine un vechil vulgar şi hoţ … decît un majestuos intendent care îţi prezintă necontenit incontestabile deficite.  Statul romîn nu putea cunoaşte veniturile şi cheltuielile liniilor de pe teritoriul său, trebuind să suporte deficitele pretinse de companie.  Exporturile lor … nu ajung să acopere mai nimic din deficitul cronic şi crescînd.  Deficitele bugetare ... au urmat cu stricteţe recomandările        FMI.  La lumina celor discutate pînă aici, să vedem dacă nu mai există şi alte cauze ale             deficitului de individualizare a femeii în opera de artă.   Teatrul de moravuri trăieşte, în genere, din deficitul moral al societăţii.  În năvalnica lui forţă de ardoare, iubeşte totul, dar mai ales umanizează şi înfrumuseţează deficitele naturii ori ale vieţii.  În ciuda deficitului de subtilitate psihologică,  a exercitat … o considerabilă influenţă asupra dezvoltării romanului.  Dacă există un deficit al omului modern faţă de alte specii culturale, acesta este aici: în noţiunea recesivă, împuţinată, abstractă pe care o are despre lumea ideilor.  Deficit de saturaţie  de umiditate Vîntul şi deficitul de saturaţie din atmosferă măresc transpiraţia    Deficit de populaţie =  Am aflat că averea sa e în deficit.  Nu ştia nici el singur, cum se face de e veşnic în deficit cu leafa pe-o lună.  Societatea se împotrivea spunînd că este în deficit fiindcă statul nu-i plăteşte aurul luat.  După 2–3 zile … dispărea deficitul pulsului, paralel cu dispariţia fenomenelor de insuficienţă cardiacă.  déficit.  deficite  deficituri.  Balanţa economică deficitînd.  deficitează.
       Comerţ deficitar. Întreprindere deficitară.  Prin cumpărături de pe pieţe se completau cerealele deficitare.  Arbori foioşi, plantaţi în zonele deficitare ca vegetaţie.  Din secolele următoare relatările sunt tot mai multe, dar deseori deficitare.  Sancţiunea morală nu e decît consecinţa mecanică a actului comis, bună dacă actul e valabil etic, rea dacă actul e deficitar etic.  deficitari, -e.
       
       defienţi, -te. – Dar astfel îngrădind numai mintea făr-a o hotărî, el  naşte numai o (neîncredere) defienţă generală, însă nu o cunoştinţă siguranţă a inevitabilei noastre neştiinţe.    defienţe. – 
       Ar fi o bajocură foarte mare pentru acel semn de bătaie  cînd ar cuteza careva din noi a-şi defige ochii asupră-i.  Se încercase mai întîiu … a defige cel puţin numărul zilelor de lucru pe care aveau iobagii să le facă la domni.  Nu poţi defige mijlocul unei linii pînă ce nu vei fi aflat punctele ei cele extreme.  Înaintea intrării tutorilor în administraţiunea tutelei, consiliul de familie va defige suma pentru care se va lua inscripţiunea ipotecară.  S-a defipt suma, … proporţiunea, în care este datoare şi Ungaria să contribuie la plătirea intereselor şi amortizărilor.  Cele 120 de tonuri muzicale se împărţesc în 10 optave carile se deosebesc unele de altele prin … înălţime de son ce se defige după proporciunea de optava cea dintîi.   Comisiunea … crede de a sa datorie să schiţeze, în cîteva răpezi trăsuri, caracterul ce-i pare de cuviinţă a se defige învăţăturilor care vor face obiectul şcoalelor reale.  Se preţuieşte valoarea fondului supus usufructului, se defige în urmă cîtimea cu care urmează a contribui la plata datoriilor în proporţiune cu valoarea zisului fond.  defíg La defigerea numerului trupelor avem să fim pre cît se poate mai rigoroşi.  Astă dată însă nu se făcu decît verificarea protocolului şedinţei … şi defigerea deputaţiunii ce lua misiunea a duce petiţiunea la împăratul.  Pentru defigerea tuturor intervalelor se ia de bază şirul tonurilor din scara diatonică unde tonul cel de dedesubt este tonul fundămîntal.  defigeri.
       
         Ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii ... asemine au defilat (au trecut) aşăzaţi fiind în şirurile reghementilor gvardiei.  Defilară … grănicerii cari veniseră din ţinuturile ce era mai puţin amerinţate.  Defilează artileria.  Cetele arămii se adună, defilează şi pleacă înaintea duşmanului.  Regimentul defila impecabil.  Au defilat cu şcolile şi armata veteranii, – oştenii de la 77, răniţi şi rămăşiţile regimentelor glorioase.  Frontiştii ... erau gata să pornească în marş, să defileze.  Ţiganii … defilează, pe cete, în faţa domnitorului.  Detaşamentele se întorceau prin spatele tribunei şi defilau din nou.  Brigada „Vlad Ţepeş” defilează de la Arcul de Triumf.  Într-o zi cu soare ne pomenirăm cu fraţii austriaci … defilînd pe uliţele Bucureştilor.  Cu toţii au trecut; au defilat şi s-au închinat dinaintea copilului.  În mintea-mi sacă … Defilă omenirea, fiinţă cu fiinţă.  Şi apoi defilară miniştrii … Oameni şi locuri apăreau şi dispăreau.  În salon fetele defilară în faţa oglinzii dintre ferestre, potrivindu-şi care o buclă răzvrătită, care o sprînceană.  Era un cortegiu foarte impunător … tramvaiele se îngrămădeau imobilizate, aşteptîndu-l să defileze.  Prin noroiul de pe străzi Defilau numai o sută, Doar o sută de bărbaţi.  Bulevardul … pe care duminica după masă defila cam toată suflarea oraşului.  Pe podium ... a defilat, în calitate de invitat special, Catrinel Menghia, ... sosită pentru acest eveniment de la Paris.  În faţa trenului … defilau tăvile cu şpriţuri.  E … o pierdere de timp să urmăreşti toate numele … ce defilează, încrezute, printre rîndurile greoaie ale unei prose de plumb.  Încep să defileze vitrinele mondene.  Planurile acestea veneau multe …, defilau pe dinainte aşa de clare, încît fiecare i se întipărea în minte.  Nopţile cu lună îmi apăreau acum ca un cortegiu al verii, care defilase repede.  Clipele Matildei defilau încărcate de voluptăţi simple, ca nişte ostaşi care îşi poartă trofeele în triumf.  Palidele abstracţiuni care … defilează în poezia minulesciană.  Mă uit pe fereastră … întreg peisajul defilează în fund mai încet.  Se entuziasmează adesea la frumuseţile care defilează pe maluri.  defilez,  defílă.
       
      
       A defila mărgelele.  defilez.
       de- +  
       Cine nu-şi aduce aminte … „de vicleimu, cu craii de la răsărit” ai lui Kogălniceanu, pentru a semnala defilarea junilor deputaţi.  Publicul aplauda cu mare zgomot … defilările dorobanţilor.   Începe defilarea: muzica, ofiţerii cu pampoane roşii.  Măhălălile desfundate revarsă gloata să caşte gura la defilările filmate.  După cîteva ore de marşuri şi defilări, gusta lacom, din fruntea cazanului.  Defilarea se terminase.  Nici pasul de defilare nu-l cunoşti.  Înconjuraţi de toţi demnitarii, primiră defilarea trupelor.    Trompeţii vor anunţa mai întîi defilarea.  Jandarmeria Romînă participă la defilarea trupelor de la Arcul de Triumf cu un detaşament.  m-a blăstămat la lunî, Să mă plimb cu arma-n mînî …, Di-mi şterg faţa di sudoari, Şi ochii di lăcrămioari, Cînd vin di la defilari.  Priveliştea era imensă ... defilarea logodnicilor care se ţineau de braţ prin dreptul terasei noastre.  Nici public numeros, nici fotografi, nici reporteri, nici defilare de martori.  Defilarea   avea loc pe grupuri.  Iei săpăliga şi haida-hai, o porneşti la defilare pe hotar. Ani după ani se duc însă şi poema urmează fără a se sfîrşi. Acelaşi haos, aceleaşi defilări de oameni sub alte chipuri.  defilări.  Defilatul se făcu în cea mai frumoasă ordine.  Spre ... a fi gata de a înfrînge pe duşman atunce cînd ar fi voit să izbucnească prin defileoa Nevezei.  Zamoisky se temu ca tătarii să nu voiască a trece Prutul …; de aceea, poruncind a puşcări cu tunurile defileul duşmanului, totdeodată porneşte o seamă de oşti cu artilerie.  N-am întîlnit nici un trecător şi iată, acum, în defileu cîţiva inşi într-o căruţă.  Puncte ornitologice în defileul Dunării.  Alt tablou … reprezintă pe ducesă … la marginea unui rîu bolovănos, … în defileu de tip american.  Ţărmurile defileului sunt dantelate în uriaşe amfiteatre de piatră cioplită.   De o parte şi de alta a dramaticului defileu, ..., stejarii au crescut.  În defileul Oltului … se dezvoltă calcare recifale, zaharoide, masive sau stratificate.  Se găsea undeva prin defileul Mureşului, pe la Lipova.  Circulaţia auto ... se desfăşoară cu mare greutate ... pe defileu s-au prăbuşit cantităţi mari de zăpadă şi pietre.  După ce întreg convoiul de amintiri îşi făcu cuvenitul defileu pe dinaintea subscrisului, mă trezii iarăşi nas în nas cu mine însumi.  De dimineaţa pînă sara, sala Ateneului e un neîntrerupt defileu, inteligent şi impunător, de entuziaşti admiratori.  defileuri  defilee    Acea părută idee a filosofilor de slobozenia omului nu o poate defina.  Ia plantele d-a rîndul, se uită la văi, dealuri … În toate se-nţelege şi dup-a lor natură Prin nume le define.  Noua lege a instrucţiunii … vine a consacra în mod legal aceste institute şi le definează cu terminii următori.  Nici cel mai competent psihiatru n-ar putea să definească mai bine nebunia.  în loc să definească ceva, substituiesc un termen altui termen.  Del Monte defineşte pe ban astfel: „După principe este banul”.  definea omul „un animal cu două picioare şi fără pene”.  Defineşte inteligenţa drept însuşirea de a te pune în punctul de vedere al altuia.  Eminescu … definea ştiinţele drept „ochi ai muncii”.  Cînd arătăm ceva, vasăzică că hotărîm sau definim că acuesta şi nu altul Pe fieştecare dintr-acestea  îl vom defini, arătîndu-i adevăratele lui semnificări proprii şi figurate.  Sensul propriu al noţiunii pe care-o defineşte cuvîntul … devine pentru ermetici un balast.  Vom schiţa problematica ... etnobotanicii, care ... poate fi definită ca „ştiinţa raporturilor” dintre om şi lumea vegetală”.  Cel ce defineşte arată sau ceea ce este un lucru sau numai ceea ce însemnează numele lui.  Ceea ce vă zic rezultă nu numai din etimologia cuvîntului …, căci nu se poate defini decît prin sine însăşi.  Tot aici este definită şi procedura judecătorească.  Noi … vom defini cu cea mai posibilă claritate talentul şi calităţile maestrului Verdi formează în fiece popor acele diferinţi radicale atît de greu de definit, însă existente.  Toate le făcusem pe neştiute, dominat de-o dorinţă pe care eu singur nu mi-o puteam defini Le lipsea o calitate pe care nu o puteam defini, calitatea indispensabilă – nu erau lucrări de artă.  Alt simţimînt penibil, pe care nici nu-l putea defini ce este, îl oprea.  Forme curioase … de diferite culori, pe care Adela le definea comparîndu-le cu pietre preţioase.  Să accepte a defini în mod prealabil sancţiunile ce    s-ar impune … în caz de neexecutare a planului.  I-am dat mîna … Mi-a sărutat-o intimidat şi a căutat să-mi definească parfumul.  Herzberg nu defineşte „personalitatea emoţională” nici în sine, nici în mod diferenţial.  Procurorul ... simţise, în atmosferă, ceva suspect, pe care nice el singur nu-l putuse defini.  Desigur e greu de definit matematic şi indiscutabil specificul din sufletul şi din manifestările romînismului.   Avea un chip special al lui de a defini o operă şi de a justifica astfel de ce îi place sau nu.  Aceste ieşiri critice, oarecum întîmplătoare, definesc bine rolul lui ... în desvoltarea prozei literare.  Caragiale a fost definit de critica naţională ca pictorul contrastului dintre fondul nostru oriental şi formele civilizaţiei apusene.  Nuvelistul defineşte astfel întreaga lui speţă.  A încercat să definească … anumite aspecte ale eroilor şi ale situaţiilor.  Încercările de a defini literatura prin actele de limbaj (acte de vorbire) pe baza teoriei lui J. L. Austin merită atenţie.  Indiferent de materialul din care sunt confecţionate ... ţesăturile definesc stilul decorativ al interiorului dintr-o anumită zonă.  Nici blonde, nici brunete, faţa lor era coloarea aceea intermedie care nu se poate defini.  Între doisprezece şi optsprezece ani se puteau defini caracteristicile.  Traseul aerian se defineşte totuşi şi de la sol.  Tipurile lui Caragiale se definesc în fiecare vorbă a lor.  Pe toată întinderea cerului, care se sfîşie pe crestele munţilor, … nu se definesc norii.  Nu trebuie să laşi pe alţii să descopere ceea ce reprezinţi … Defineşte-te singur.  Personajele principale se definesc de fapt în acţiuni secundare.  Ibrăileanu s-a definit, în critică, un glosator sociologic şi un spirit dogmatic.  Gherea se defineşte în ansamblu ca un spirit interesat de multe şi variate probleme ale literaturii şi ale criticii contemporane.  La poporul romîn, specificul naţional s-a definit şi conturat de-a lungul multor secole.  Intenţiile vizibil programatice şi alegorice  se definesc în reluarea din final. O lume întreagă se defineşte într-o singură haină.  Natura morală se defineşte prin dimensiunea încrederii în posibilitatea perfecţionării de sine.  definesc,  defíne.  definez Nici Buckle … n-a putut defini ce este civilizaţia, atît de varie este ea în formele ei, dar presupunînd că ea este definibilă, că s-ar găsi o formulă generală care să cuprindă civilizaţia greacă alături cu cea chineză şi bizantină, teza rămîne neadevărată, căci civilizaţia e intelectuală, fără cuprins moral, de aceea ea poate fi coruptă.  Limba omenească ... ar fi de mult redusă la un fel de algebră cu semne convenţionale, strict definibile.  Gustul public, greu definibil, are o specială supremaţie a lui.  definibili, -e. -(i)bil. după definirea unui prieten al meu, este tronul egalităţii.  Că naşterea sau geneza unei asemenea noţiuni este reală, nu rezultă din operaţia analitică a definirii.  Germania doreşte o definire a priori a cestiunilor de principiu şi a celor administrative.  Ea aducea însă după sine şi o nouă definire a însemnătăţii cuvintelor în vers.  Ideea se exprimă prin definire şi dezvoltare; poezia se valorifică prin organizare şi compoziţie.  Dar care putea fi nebunia asta? Nici el poate n-o formulase încă …, poate că ar trebui să-i uşurez eu însumi definirea ei.  Şcolarii erau inapţi pentru operaţia definirii.  După fiecare zguduire prin care trece, conştiinţa europeană îşi pune însăşi problema definirii culturii pe care a creat-o.  Definirea … exactă a gradului de detentă este esenţială.  Definirea limbii literare prin prisma funcţionalităţii.  Definirea conceptului de muncă culturală de masă.  La această adevărată sărbătoare a cărţii s-a  încercat să se contureze o definire a acestei noţiuni sau entităţi.  Confruntarea cu realitatea a răspunsurilor (atît la anchetele directe, cît şi la cele indirecte) este singura modalitate a unei juste definiri.  Departamentul american al Justiţiei a adoptat criterii mai severe şi mai riguroase în definirea torturii.  definiri.
       
       Se porneşte de la un mod de a concepe categoriile greu definisabile ca o stare de graţie, care nu cunoaşte grade, nuanţe, amestecuri.  definisabili, -e. Definiţia se compune din două elemente: definitul, adică noţiunea de definit, şi definitorul.  
        Rădăcina  … are însemnare, dar nu cea hotărîtă şi definită, care o au cuvintele cele de nou făurite şi ieşite dintr-însa.  Măsura solidelor strămbe şi a corpurilor care nu au forme geometrice definite  Staminele în număr definit.  Formaţia lui literară era prea definită pentru a fi influenţată.  Danton … acum definit şi calm  – Cetăţene, de aici nu plecăm!  Obiecte fără formă definită, dar de întrebuinţare sacrală.  Articlul   … înainte de zilele săptămînei, cînd le esprimăm definit.  Articol definit =  În cazul nominativ articulul definitu se pune la sfîrşitul cuvîntului.  Şi romănii au articulii definiţi în limba lor, carii sînt: îl, le, lu.  Se ajunge … ca articolul definit enclitic să nu mai îndeplinească concomitent cele două funcţii.  Săvîrşitul definit =  definiţi, -te.
       
      
       Această comisie au propus congresului … o definitivă sau hotărîtoare socotinţă despre toate aceste ponturi.  După aceea se face esperienţa definitivă.  Întotdeauna i-e greu să ia o hotărîre definitivă.  Pentru superiori e … foarte greu să-şi facă o judecată definitivă asupra clericilor.  Am stabilit că această scriere nu era o lucrare definitivă. Am răspuns că forma în care a fost dată publicităţii este un anteproiect şi că se aşteaptă textul definitiv.  Întorc privirea şi-i surîd binevoitor, dezolat parcă de caracterul definitiv şi aproape involuntar al dispreţului meu.  Renunţarea, deplină şi definitivă, la viaţa lumească.  Ce era scris era sfînt şi definitiv.   Noţiunea absolutului conceput ca ceva definitiv şi fix.  Se despart în înţelesul cel mai adînc şi mai definitiv al acestui cuvînt.  În loc de „formă” citim „formă definitivă” sau „închegată”, ori considerată astfel de artist.  În şiruri rare vom urca, Cu paşi definitivi.  Un brad începe să se clatine … şi, într-un salt definitiv, se aruncă în golul de dedesubt.  Cîmpiile baladei Cu paşi definitivi mi-ai măsurat.  Profesor  învăţător  institutor definitiv =  Se făcea o deosebire … între salariile profesorilor definitivi, a celor provizorii şi a suplinitorilor.  În această zi     s-au prezentat doi concurenţi, şi anume: d-nul Achil Pallade, actual institutor definitiv al claselor I şi II … cerînd să fie permutat la locul vacant din Tîrgul Neamţului.   Sfîrşise medicina cînd unii din colegii săi erau ajunşi profesori definitivi.  Şi, în definitiv, băiat frumos sunt, înfăţişare am, viitor strălucit am, de ce nu m-ar iubi?  Dar, în definitiv, ce însemnează arta asta izolată, scoasă din rîndul nevoilor omeneşti?  În definitiv, n-am ce ascunde.  Îşi revenea în fire zicîndu-şi că, în definitiv, el e invitatul lui Grigore.  În definitiv, de ce nu m-am făcut eu violonist?  Nu înţeleg tot ce spune, căci nu spune nimic în definitiv.  S-ar fi resemnat, în definitiv, la tot ce-i contrariase proiectele romantice.  Între naştere şi moarte, în definitiv, nu-i decît săgetarea unei rîndunele.  În definitiv, rămîne incidentul pălăriei, mult mai puţin compromis prin comparaţii folclorice.  În definitiv, de unde nevoia de a numi toate speciile unui gen cu un nume comun?  Şi, în definitiv, datoria condeiului nu e numaidecît să tot înşire şi să spuie.  În definitiv, să nu uite că l-a luat de bărbat pe Emil Popescu la bine şi la rău. În definitiv, atunci cînd vedem cu adevărat ceva, ne putem încrede fără greş în sinceritatea ochiului nostru.  Spre seară, ajunserăm definitiv în ţară.  Nu se pronunţă definitiv pentru nicio doctrină politică.  Oameni definitiv acuzaţi, dar indefinit judecaţi.  Asociaţiunea nu trebuie să o adopte definitiv  Procesul … este definitiv încheiat.  Întervenţia împăciuitoare a lui Toma însă l-a hotărît definitiv.  Prietenul meu … păşise definitiv în altă lume.  Minţeam; ştiam că sportul şi fizica lui Tom sunt sincer şi definitiv neremuneratorii.  Nu există instanţă recunoscută pentru a rezolva definitiv conflictele de natură politică.  Ne      va-mpăca definitiv.  Ceea ce-l pierdu definitiv pe Constantin fu tocmai faptul că era soldat                  fără … convingere.  a pus       definitiv stăpînire pe făptura mea.  Morala unui filosof ne arată, decisiv şi definitiv, ce                     este el.  Trebuie să vie un  timp cînd omul va ridica definitiv fruntea în lumină.  S-au constituit … definitiv disciplinele denumite „acustică”, „optică”.  Totul se transformă într-o apă, îngropînd definitiv aşezările omeneşti.  Eliade desparte ... definitiv fantasticul de poezie.  Totul s-a repetat pentru a pregăti din timp reîntîlnirea cea bună cu un loc pe care încă de pe-acum îl simt aşezat definitiv în mine.  Nimic nu e definitiv pierdut şi nimic nu e definitiv cîştigat.  Ion Chelcea, distins etnograf şi muzeograf, a fixat definitiv profilul muzeului etnografic al Moldovei.   Elena păruse   să-l fi uitat definitiv.  Încheierea negocierilor deschide definitiv uşa Uniunii Europene pentru Romînia.  Să puie durabilul, definitivul, clădirea de piatră acolo unde erau numai table acoperite cu afişe.  Mitică, definitiv în felul lui: – Puţin îmi pasă.  Eşti definitivă şi nepăsătoare.  Pînă ce dobîndeşti … o sentinţă definitivă, a mai trecut un an.  Îndată ce se va da o hotărîre, fie pregătitoare, fie definitivă, procurorul va trimite copie … spre a se publica.  N-am mai fost osîndit niciodată cu sentinţă definitivă.  Hotărîrile judecătoreşti … nu erau definitive.  I s-a ridicat o poruncă din adîncurile fiinţei, ca o judecată definitivă.  Centrul respirator încetează să mai funcţioneze, iar moartea este definitivă.  Ajjectivii metafisici se subîmpart în morali şi definitivi sau de hotărîre.  Ajjectivii posesivi … iau articolul sau definitivul „al”.  definitivi, -e.  
       Prima grijă … a lingviştilor, a redactorilor … este aceea de a … definitiva şi generaliza numai termenii aflaţi şi în popor pentru cutare sau cutare specie.  Forme vechi … persistă alături de forme noi, uneori prea noi pentru a fi definitivate.  Secretarul literar … să definitiveze principiile Propun ca lucrarea să nu fie definitivată fără avizul reprezentanţilor autorizaţi.  În curînd raportul Curţii de Conturi va fi definitivat.  Lista uniunilor de creaţie de utilitate publică … urmează să fie definitivată.  Proiectele se definitivează spre sfîrşitul verii.  Unde lucrezi, după ce te definitivezi la Bucureşti?  definitivez.
       Aşadar, căldura latentă este definitivamente 620-80 sau 540 calorii.  Garnett ... a demonstrat definitivamente că orice genitiv în orice limbă nu este decît un adjectiv. 
        Limba … n-a ajuns la definitivare, încît generaţia de azi are încă un teren vast de muncă artistică. Rămîne la aprecierea scriitorilor … definitivarea acestei alegeri.   Măsura definitivării planului de sistematizare a oraşului.  Va urma perioada de finisare, de definitivare a lotului.  După anul 1955, cercetarea de teren şi achiziţiile au fost continuate pentru a se completa golurile tematice, în vederea definitivării lucrărilor şi deschiderii muzeului.  Ieşirea la lumina istoriei a maselor ţărăneşti prin votul universal a favorizat decisiv ... definitivarea scindării sufleteşti de care am vorbit mai sus.  Definitivarea în învăţămîntul preuniversitar.  Ordinul de definitivare n-a venit de la minister.  definitivări.
       
       Citeşte ... lucrările noi asupra conciliilor şi cu cît crede mai mult în definitivat, cu atît bizara lui bucurie creşte.  Las toate aceste zidiri ale creaţiei dintăi, încă măreţe şi nestricate; şi subt ele o lume încă nestatornică şi încă neintrată în definitivat.  Viciul cel mai grav e tocmai fanatismul definitivatului.  examen de definitivat.  Pe site-ul respectiv se găsesc subiectele şi baremurile de la probele scrise ale examenelor de bacalaureat ..., definitivat şi gradul II care au avut loc anul trecut.  
       A predat manuscrisul în versiunea definitivată.  definitivaţi, -te.
       
       
       Doreau în artă o manifestare sinceră, originală şi definitorie a personalităţii lor  Tezei despre constanţa vitezei luminii Einstein îi dă putere definitorie. Latîşev ... a calculat canalul definitoriu prin care se mişcă electronii, în aşa fel ca să se elimine erorile.  Din formularea de mai sus, nu se înţelege dacă proprietatea de a avea două teme … e o trăsătură caracteristică, definitorie.  Dincolo de optimismul definitoriu al comediei, se află un scepticism devorant, amar.  Definitorie pentru fizionomia sa spirituală este pasiunea pe care o nutreşte pentru cinematograf.  Trăsătură  definitorie.  Ar mai fi, desigur, şi alte fapte demne de menţionat, bunăoară prezenţa dominantă şi definitorie a grupurilor nominale în poezie.  Un proces încă viu şi definitoriu pentru lumea satelor noastre.  Acest limbaj este definitoriu pentru spectacol.  Patriotismul adevărat are un conţinut concret, înmănunchind o seamă de trăsături definitorii.  Cele două piese sunt definitorii pentru costumul femeiesc din Vlaşca.  Mentalitatea magică a impregnat adînc conştiinţa omului modern şi a rămas definitorie pentru structura acesteia.  Prigitoarea ca şi cămaşa era o piesă de port definitorie.  Dezinvoltura cu care presa noastră ... se avîntă în zona speculaţiilor mi se pare una din notele ei definitorii.  Societatea noastră socialistă este – definitoriu şi programatic – o societate educaţională.  Poporul nostru a avut de străbătut într-un timp scurt etape istorice definitorii pentru existenţa sa.  definitor Definiţia se compune din două elemente: definitul … şi definitorul, adică noţiunea care defineşte.  definitorii.  
       
       Dobitoacele care se cuprind în definiţia (tîlcuirea) aceasta sînt de două feliuri, adecă selbatece şi blînde, sau de casă. Nu se desluşaşte şi nu se înţelege cu această definiţie.  Niciunul nu a putut să înnemerească cea potrivită şi fără greşală a lui definiţie.  Definiţia … veninului este numai relativă.  Această importantă definiţie care rezumă toate principurile acestui uvragiu.  Reproduce preţioasa definiţiune a teritoriului muntean.  În deosebire de descriere, definiţiunea este o arătare completă, dar resumată, a conţinutului unei noţiuni înăuntrul unui sistem.  Şi atunci cînd nu existau drumuri de fier definiţiunea că negoţul ridică valoarea unui produs prin transportul dintr-un loc într-altul era aceeaşi.  Definiţiunile termenilor de ştiinţă să fie toate rectificate dupe starea actuală a cunoştinţelor omeneşti.  Autorul s-a vîrît într-un labirint de definiţiuni.  Pe cine socoteşti tu de Dumnezeu al tău? … Fă-i definiţiunea să cunosc şi eu pe Dumnezeul tău.  Noul autor didactic îşi însemnase definiţia neologismului.  Acest cuvînt … va continua totuşi să aibă pentru oameni … o sumă de definiţii.  Definiţiunea formală a naturalului poate fi aceeaşi.   În lumina celor expuse aici, ... nu putem afla definiţie mai bună ... a întemeierii statelor romîneşti.   În sfîrşit, face o definiţie, ca la şcoală.  E necesar să-i defineşti obiectul. Definiţia fenomenului social esenţial e prima sarcină a sociologului.  O asemenea definiţie este, evident, convenţională.  Definiţia mi se pare amuzantă, dar nu rezistă unui examen serios!  Cele două părţi ale unei definiţii, genul şi diferenţa (latineşte genus şi differentia),  le numeşte neam şi deosebire.  Definiţia legendei este, în primul rînd, de ordin funcţional.  Cercetarea pe care o facem aici este în funcţie de definiţia limbajului poetic.  Definiţia actuală a cuvîntului … ar uimi, desigur, pe mulţi.   este cu neputinţă de cuprins, de înţeles, de formulat; prin urmare el este în acelaşi timp „milostiv” şi „nedrept”: e un mod de a spune că nici o definiţie nu poate să-l circumscrie, nici un atribut          nu-l epuizează.  Un al doilea memoriu ... a fost prezentat în vara aceluiaşi an, acesta reformulînd definiţia torturii în cadrul interogatoriilor.    Cunosc p-alţii de-i descriu Şi cu elocvenţii au, Definiţii la toţi dau.  Mulţi literatori au scris despre sublim şi s-au încercat a da definiţia lui.  Acestea … se ţin de funcţiile sufletului, cărora a le da definiţie, las pre filosofi.  Va învăţa … a da patriei, patriotului şi patriotismului definiţii lămurite.  Toţi naturaliştii au recunoscut că este foarte greu a da o definiţiune strictă.  Plinius Junior îl distinge prin definăciunea de homo sociabilis.  Face o scurtă introducere, în care dă cîteva definiţii asupra materiei.  Este cazul de a da o definiţie mai limpede naturalismului.  Autorii evită să dea o definiţie.  Ca exemple de absurditatea metodei de a procede prin definiţie şi prin teză dată, profesorul citează un pasaj dintr-un discurs de filosofie.  După d. Streitman un prietin este prin definiţie un om care nu se simte bine decît numai atunci cînd te cleveteşte.  O carte în care sălăşluiesc 250 de poeţi e, prin definiţie, o închisoare irespirabilă.  Revoluţiile economice sunt paşnice prin definiţie.  Vocativul este prin definiţie mult mai mult folosit pentru numele de persoane.  Mitică este sociabil prin definiţie, căci îşi debitează verva între amici.  Conştiinţa … opusă prin definiţie inerţiei şi rutinei.  Aceştia din urmă sunt, prin definiţie, … imuni la ameţeala înălţimilor.   Timpul ... e, prin definiţie, o instanţă temporară.  definiţii.  Aşa cum au fost, membrii s-au prezentat pe ziua defiptă.  La ziua defiptă iar vii cu ... advocatul gata să-ţi arăţi dreptăţile.  Într-o seară defiptă, ei sosiră cu trupele lor.  defipţi, -te.
       
       deflagrez. 
       deflagranţi, -te.
       
       Cînd deflagraţia se produce în spaţiu deschis …, ea nu e însoţită de niciun efect acustic caracteristic.  Deflagraţia este iniţiată de acţiunea unei flăcări sau a unei scîntei, mai rar de un şoc mecanic.  Un camion cu azotat de amoniu explodează în apropierea localităţii buzoiene Mihăileşti. Deflagraţia produce 18 victime.  Deflagraţie mondială =  deflagraţii.  deflaţii.  -ţi-o-.  deflaţionişti, -ste.
       sunt aplicate … uneia din perechile de plăci deflectoare ale oscilografului catodic.  Deflectorul … serveşte la protejarea sau la îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a unui sistem tehnic.  deflectoare. 
       
      	
       deflegmez.
       Distilarea … se face cu mai multă siguranţă dacă se întrebuinţează aşa-numitele … coloane de deflegmare.  Acţiunea deflegmării depinde de următorii factori: ea creşte cu căldura transportată de vapori.  deflegmări.
       
      
       Aparate, maşini şi materiale specifice pentru utilaj în distilării şi rafinării, … deflegmatoare diferite.  Deflegmatorul e un aparat folosit în unele instalaţii de distilare.  Distilare, prin intermediul unui dispozitiv (deflegmator) aşezat între … coloana de distilare şi condensator.  deflegmatoare. 
       
       deflegmaţii.  Foile involucrale dilatate au … acumenul foarte scurt şi uşor deflex.  defless.  deflecşi, -xe.
       
       Deflexiunea e utilizată la tuburile catodice folosite  în oscilografe, la tuburile videocaptoare.  Bobine de deflexiune verticale şi orizontale H, care au scopul să devieze fascicolul de lumină explorator.  Deflexiunea se produce cînd într-un curent paralel e introdus un corp oarecare.  deflessione.  –  deflexiuni.  defloculez.
       defloculări.
       Ştefan Slăvescu, judele de pace al ocolului Horez deflorează pe cumnatele sale.  Dar acum ce am? Acest suflet deflorat de un mizerabil.  Adunase un maldăr de coli, abia deflorate, în dreapta lui.  Pădurile nămeţite dormeau nepătrunse, Doar lupii desflorau alba lor taină.  Viaţa nu se prezintă în faţa sa deflorată ori veştejită de revelaţia infamiilor ei.  deflorez.  
       Tot procurorul a constatat că deflorarea   s-a comis de Slăvescu.  Deflorarea fără consimţămînt constituie viol.  Probele biologice au dovedit că ... deflorarea avusese loc cu mai mult timp în urmă.  Feciorul meu cel mare ... A doua zi sta lînced sub dalba desflorare.  deflorări.  defloraţi, -te.
       defloratori,  oare.
       -tor. defloraţii.  deflua Defluează tot sucul din corp.  Defluară anii şi noi rămasem în mizerie.  Grupuri mari de oameni au defluit dinspre Piaţa Palatului. defluieşte. – Un asemenea specialist în defluorarea apei ... a adus servicii notabile sănătăţii publice.  Chiar dacă dispozitivul de focalizare funcţionează normal, apare un efect de defocalizare din cauza forţelor de repulsie.  defocalizări.
       de 
       -li-a.  defoliez.  Înrudite cu ierbicidele sunt şi substanţele chimice pentru desfrunzirea bumbacului înainte de strîngerea recoltei, aşa numiţii defolianţi.  Cauza  constă în utilizarea excesivă a defoliantelor … fără a se întreprinde măsuri de împădurire.  -li-ant.  defoliante.
       -ant.
       -li-at. –  defoliaţi te.  De cîteva zile … a început combaterea omizilor defoliatoare.  Defolierea se face prin stropirea plantelor cu diferite soluţii speciale, defoliatoare; se practică mai ales în cultura bumbacului.  -li-a-.  defoliatori, -oare.
       -tor.
       -li-a-.  defoliaţii.  Defolierea se face prin stropirea plantelor cu diferite soluţii speciale.  -li-e-.  defolieri.
       
       defoliuri.
       ură.
        Defometrul … se compune dintr-o cameră de încercare …, menţinută cu ajutorul unor lămpi la o temperatură constantă.  defometre.
       
       Nu mai putea să vază acel scump, sacru sînge … Lipindu-i în desordin pe frunte şi pe tîmple Şuviţele lugubre şi-l desforma atîta.  Trebuie a cruţa nişte organe încă slabe, a nu întipări prea multe mişcări la nişte resorturi atît de tinere şi pe care le-ar desforma, şi a nu cere de la inteliginţa lui o luare-aminte carea i-ar slăbi trupul.  Madam Papaiani, … cu urechile deformate de cercei uriaşi de aur.  Alcoolul pur … diformă o clipă faţa suptă şi scrijelită a moşneagului.  Mîinile lui deformate de atîtea unelte şi meserii.  I s-au deformat mîinile.  Înainte de 1855 chiar ea  era diformată prin înnădirea la dreapta a unei veşmîntării fără rost.  Difuzia electronilor ... deformează distribuţia energiei în spectrele obţinute. Sub ploaia care curgea oblic, deformată de vînt, pomii, frînturile de cer siniliu … păreau decoruri de teatru.  Cum şi-a putut pierde trei-patru ani buni de tinereţe citind Freud, un lucru cu care nu ştie şi nu are ce face, şi care te şi deformează pentru toată viaţa.  Regiunea temporală e numită, în cea mai mare parte a ţării „tîmplă”, … care apare în cîteva puncte din teritoriul ţării deformat în „plîntă”.  Trebuie redat limbii romîne … caracterul ei originar prin alungarea a tot ce venise să o deformeze.  Tendinţa merge pînă la a deforma împrumuturi mai recente, latino-romanice, în sensul adaptării lor la forma grecească.  Urmele copitelor a unor cai vîrtoşi s-au găsit imprimate într-însa  şi chiar deformase munţii ei gigantici.  Prin încălzirea corpului exterior se produce explozia încărcăturii care deformează capul interior al nitului, formînd al doilea cap.  Cristalul se măreşte egal în toate dimensiile sale fără a se deforma.  Mihai avu senzaţia că în pieptul lui se topeşte ceva şi, diformîndu-se, începe să curgă cum se topesc figurile de ceară.  Dară, întipărind în nişte resorturi încă tinere o mişcare prea repede şi prea iute, nu numai primejduieşti a le rupe şi a le deforma; dar opreşti propîşirea intelectuală care atîrnă de elasticitatea lor.  O şcoală literară ... a falsificat felul de a gîndi, …a denaturat şi a deformat talente reale.  Veşti cumplite, umflate de panică, deformate de groază, aruncau stupoare în sufletele pacinicilor tîrgoveţi.  Unghiul sub care e privit faptul ori persoana e adeseori diformat de pasiune.  Trebuie să ne ferim … de fantastic, de tot ce deformează natura.  Nu ştii să preţuieşti lucrurile …, le deformezi dramatic, le urîţeşti.  Caragiale … observă la rece structura morală a societăţii contemporane lui, surprinzîndu-i omenescul deformat de optica satirei.  Informaţiile lui sînt nesigure şi chiar deformate de ideile lui politice.  se inspiră din legende, care deformează realitatea.  Puterea unică a cinematografului … de a deforma, voit sau nu, raporturile reale dintre posibil şi imposibil.  Biografii …, dramatizînd importanţa geniului individual, adeseori au deformat şi minimalizat importanţa grupului.  Ştirile acestea trebuiesc primite cu multă rezervă. Trecînd din om în om, toate se deformează şi se exagerează.  Puterea de a zugrăvi mulţimea … se deformează chiar o dată cu evoluţia scriitoarei.  Totul se deforma în conştiinţa ei, nimicind proporţiile fireşti.  deformez.  diformă Fabricantul de micrometre livrează la cerere şi tampoane disc … pentru măsurat corpuri uşor deformabile (cauciuc, hîrtie).  deformabili, -e. 
       
       Regim deformant =  Regimul deformant poate fi agravat de prezenţa condensatorilor în reţea.  Expresionistul se consumă în sintetică viziune creatoare şi diformantă.  A trecut la organizarea temeinică a unei lupte pe care mulţi o vedeau doar prin prisma diformantă a entuziasmului romantic.  În unele cazuri, evenimente şi figuri dintr-un trecut încă nu prea îndepărtat sunt zugrăvite în culori deformante, străine adevărului.  apare figurată prin tot ceea ce inconştientul masculin deformat şi deformant poate produce.  deformanţi, -te.  Toate aceste cercări nu numai că fac mergerea copiilor nesigură, dar pot aduce chiar strîmbare şi desformare părţilor mişcătoare.  Ai să cunoşti ... misteriul acel înfricoşat a deformării mele şi chipul nelegiuit prin care eu … am fost despărţit pentru totdeauna de podoabele mele.  Deformarea craniului.  O încercare de acest fel poate duce la deformarea şi mai pronunţată a oaselor.  A publicat d. Alecsandri „dicţionarul” său „grotesc”, unde îşi bate joc … de diformările limbistice la noi.  Ortografia este chemată a-l pune  deformării termenilor prin o pronunţie greşită.  Ce poate să însemneze cuvîntul „istiţă” sau celelalte deformări ale acestui cuvînt pe care le-am citat?  Şlicele lor erau espuse a se turti … şi pentru a le feri de o deformare inevitabilă, bieţii boieri se îndemnau a rămînea numai în fesuri.   Cred că      n-am întîlnit nicăieri o mai perfectă expunere şi o mai justă explicaţie a deformării trupului indian în sculptura budistă din Anam.  renunţă la proporţiile normale şi recurg chiar la deformări, pentru a obţine efecte puternice.  Picătura execută vibraţii de deformare, trecînd periodic de la forma sferică la cea de elipsoid.  Între aceste armături … se observă o deformare a lamei.  Distingeam … coaja lui groasă şi plină de noduri şi alte deformări atît de întortocheate, prin care se formaseră scorburi.  Ceea ce vă cere lumea nu e să-i luaţi ochii cu formări, deformări şi reformări; muncă vă cere.  ducea atît la exaltarea unor adevăruri, cît şi la diformarea unilaterală a unor aspecte ale trecutului istoric.  Esteticul este numai o deformare inutilă şi limitată.  Temeiul istoric ... era incontestabil, oricîte adaosuri sau deformări poetice ar fi suferit mai tîrziu.  Ultimul stil se afirmă prin deformarea naturii căreia i se suprapune creaţia absolută, viziunea personală.  Deformare profesională =   Un caz tipic de deformare profesională. Nu mai poţi accepta natura decît în decorul pentru actul III.  Dintr-o veche deformare profesională, avocatul vorbea neîntrerupt.  Deformare sufletească =  Caragiale, mult mai adînc şi mai tăios, deşi limitat la un număr restrîns de deformări sufleteşti.  Au făcut un salt, îndreptîndu-se cu hotărîre spre eliberarea de deformările sufleteşti ale trecutului.  Deformarea   pe care o aduce cu sine reflexivitatea: lipsa de acces la imediat, deci la vîrsta copilăriei şi a tinereţii, la timpul simţit în instantaneitatea lui.  Deformare plastică =  Prelucrările prin deformare plastică pot fi clasificate după diferite criterii.  deformări.  Un asemenea arbore se numeşte diformat sau degenerat.  La acesta să numără momiţele care seau nu au deget mare, seau este dezformat.  De acolo figurile şi figurinele cinchite, diformate …, pline de tot felul de învîrtituri şi sucituri.  Eroinele sale n-au feminitate, nici duioşie; pretutindeni chipuri deformate şi groteşti.  Perinele, una pictată avea culoarea cojită acum, iar alta diformată şi cu conţinutul grămădit într-un colţ.  Corpurile deformate şi firave sunt rezultatul muncilor supraomeneşti la care erau supuşi strămoşii.  Acum era obosită, cu cearcăne sub ochi, … trecută, deformată.  Dacă fractura este gravă, partea respectivă a corpului este şi ea deformată.  Un soare deformat şi pătat bătea în ferestre.    Puţinele exemplificări, menite să uşureze sezisarea exactă a sensului cuvintelor mai greu de identificat din cauza aspectului lor deformat, sunt insuficiente pentru a aprecia valoarea artistică excepţională a creaţiei caragialiene.  
       Diformate şi voit falsificate ne parveneau unele ştiri care cuprindeau numai o mică parte de realitate.  El deosebeşte basmul autentic care se reazămă pe o întîmplare istorică reală, chiar deformată, ... de acel închipuit.  S-a mărginit să ia informaţii … comunicînd poporului din cînd în cînd impresiile diformate, din şedinţă.  Aduce în epica şi în teatrul său situaţii fantastice şi reflexul lor şi mai deformat.  A-l privi pe Eugen Ionescu disparat, parţial sau la întîmplare, înseamnă de fapt … a-l recepta schematic, deformat, unilateral.  În ce mă priveşte, am reacţionat în faţa ei   poate deformat.  deformaţi, -te.  dezformat deformativi e iv Instrumente de precizie sau instrumente deformătoare în mare sau în mic.  Viziunea sa artistică, tehnica spiritului şi a expresiei sînt ale unui poet care-şi depăşeşte obiectul, înlocuindu-l cu imaginea deformatoare a subiectului.  Formulele critice – oricînd riscate – devin deformatoare în cazul operei sadoveniene.  Cît de anostă şi deformatoare poate fi o morală bazată pe nemijlocirea „experimentală” a „vieţii” o demonstrează cartea unui talentat gînditor de la sfîrşitul secolului trecut.  deformatori, -oare.  -tor. O mică deformaţie a piciorului.  Gustul tatuărei ... cu atît domneşte mai mult, cu cît omul e mai selbatec … Tot la o asemenea închiere ne va duce studiul deformaţiunilor şi al ciuntirilor.  Despre deformaţiune şi mutilaţiune.  Dintre toate organele, cel care prezintă mai multe … diformaţiuni este capul.  Numita Amaru Elena prezintă în luna iunie 1972 următoarele deformaţiuni.  Categoria sa satirică însumează variabilele deformaţiei psihice, derivate din comicul profesional.  Caragiale … care-a surprins … atîtea dure deformaţii ale egoismului uman.  În aplicaţii prezintă interes şi deformaţiile pe o anumită porţiune din suprafaţa de separaţie a unui corp.  Vor fi măsurate deformaţiile elastice efective ale structurii de rezistenţă sub sarcină  Deformaţie profesională =  deformaţii.  defortífic  defortificez  
       de- +  defosforez.
       
       Defosforarea oţelului e necesară, fosforul micşorînd rezilienţa şi mărind fragilitatea la rece a materialului.  defosforări.
       
      
       -fra-u-.  defraudez. 
       
       defraudanţi.
       Apucase a descoperi o mulţime de abuzuri, defraudări şi disordine.  -fra-u-.  defraudări.
       
       -fra-u.  defraudaţi, -te.
       
       Defraudatorii sunt pedepsiţi.  -fra-u-.  defraudatori, -oare.
       -tor.
       defraudaţii.
       defrînez.
       .  defrînări.
       Pădurile se dau şi în tăiere curat numai pentru a le defrişa.  Dacă o pădure … este defrişată fără măsuri de regenerare, în locul ei se instalează, durabil, vegetaţia ierboasă de stepă.  Angajaţii de la Direcţia de mediu şi cei de la Direcţia   parcuri decid, după vizionarea pe teren, dacă este oportun să fie defrişat un copac sau nu.  În loc de „defrişa” avem cuvîntul „lăzui”   Defrişează noi ţinuturi, tăind pădurile, fără să angajeze … salariaţi.  Trebuie să facem un ocol de 22 de kilometri din cauza acestor zece, pe care vrem să-i defrişăm.  Pămîntul defrişat cu topoarele de fier şi desţelenit de plugul cu brăzdar de fier devine proprietatea familiilor care-l lucrează.  La un kilometru de lagăr se defrişase, de către aceeaşi echipă, un mare loc viran.  În ultimii ani  „s-a defrişat barbar şi bruma de perdele de protecţie” care existau.  defrişez.
       
       defrişabili, -e.
       bil.
       Locurile de muncă sporesc în tot anul prin defrişarea pădurilor şi de aceea munca este mai căutată.  Pentru agricultură le dă un impuls la pioneratul defrişării pădurilor dinspre nord.  Defrişarea unei păduri e admisă numai în anumite cazuri bine justificate.  N-a obţinut nici pînă acum aprobarea pentru defrişarea pădurii.  Un destul de intens proces de defrişare … a putut avea loc într-un trecut mai mult sau mai puţin îndepărtat.  Pe unde a trecut pîrjolul defrişărilor iresponsabile … s-a făcut pe mii de hectare transplantaţie tînără.  Acum 100 de ani casele se construiau cu lemn de pe loc prin defrişarea pădurilor de brad ce se găseau pe locul unde astăzi se află satul.  Municipalitatea a înăsprit condiţiile impuse pentru defrişarea copacilor şi a semnat foarte puţine avize de tăiere în acest an.  Defrişarea locului şi facerea drumurilor.  Datorită toporului şi sapei de fier a fost posibilă defrişarea unor întinderi mari de pădure.  Defrişarea suprafeţei ce urma să se cultive se făcea în ianuarie – februarie.  Spaima … în faţa acţiunii de defrişare a sufletului omenesc.  A închinat … oferindu-se să slujească, poate cu riscuri şi cu sacrificii, această primă operă de defrişare a bogăţiilor de atîta vreme ignorate. defrişări.
       
       Satele de pe valea Putnei sunt aşezate pe înălţimi defrişate, pe vremuri împădurite.  Ţăranii … fură în fiecare an pădurilor din nord cîte o porţiune defrişată.  Pe suprafeţele ocupate altădată de păduri de stejar …, iar astăzi defrişate, se întîlneşte varietate de sol brun-roşcat de pădure.  defrişaţi, -te.
       
       defrişatoare.
       -tor.
       defrişăminte.
       (ă)mînt.
       defrişori, -oare.
       
       defrisa.  defrizez.  desfrisa defrizări.  desfrisare În salon, cucoanele defrizate îşi îndreaptă rochiile.  defrizaţi, -te.  desfrisat Eu am gîndit că iaste mai mare păcat a să defrupta în zile de post decît a fura ceva.  defruptez.  de Cucernicul eclesiarh de la Curtea-veche … cu ceilalţi, i dascăli, i protopsaltis, i diftereon i cu toţi ceilalţi cîntăreţi … să fie în pace şi iertaţi de toate dăjdiile  Psalmodierile … deftereului de la strana stîngă. Cînt duminicele în strană ca cel mai bun defteriu.  defterei.  Evghenidis: – Protos. Neamuş: – Defteros. defulez.
       
       defulări.
       
       defulaţi, -te.
       
       Domiciliul unei succesiuni este domiciliul cel din urmă al defunctului.  Făcea comerţ defunctul.  Un prieten al meu defunct.  Devenise blondă ca defuncta madame Dori.  Tu pari a fi venită dintr-un regat strein … Şi straniu ca surîsul defunctelor regine!  După lichidarea averii defunctului …, fuseseră nevoite să părăsească în ghearele datornicilor casa cu tot ce se afla în ea.  Obişnuieşte să lăcrimeze … gîndindu-se concentrat la marele ei părinte defunct.  Defunctul dumneavoastră părinte …, se află azi într-o lume mai bună ca a noastră.  Defunctul avea la dispoziţia sa vase de parfum şi de alifii, cu forme delicate.  Moştenitorii lui Tănase bărbierul au scos la mezat locuinţa defunctului.  Niciunul din cei a căror amintire se păstrează aici nu sunt defuncţi în conştiinţa noastră.  Pe una din feţele sarcofagului este gravat numele defunctului.  Liturghia a fost celebrată de cardinalul german Joseph Ratzinger ... apropiat al defunctului Papă Departe … munţii, … răscolind în adîncurile ancestrale spaime, nostalgii, mitologii defuncte.  Şi-aud gemînd amorul meu defunct.  Sta absorbit, defunct în gîndurile sale.  Fotografia din părete înfăţişează o pasiune a lui de mult defunctă o frumuseţe rară.  I se păru … o jignire cinică adusă defunctei iubiri.  Mizeria inerentă mentalităţii generate de un mod social de existenţă, propriu timpurilor defuncte.  Imaginea femeii e redată … cu nuanţe de melancolie a lucrurilor defuncte.  Biserica schitului defunct şi cimitirul satului au fost printre primele cunoştinţe ale copilăriei mele.  Nu se sătura niciodată de senzaţia de odihnă, de parfumul defunct, de invitaţia la reverie şi reculegere.   Fără această plenitudine, legea rămîne o prescripţie vidă, un reziduum defunct.  defuncţi, -te.
       
       Alte corpuri degage (sloboade) lumina din sineşi liber.  În timpuri … de secetă aceste rîuri scad, lăsînd bahne de ape stagnante cari, sub influenţa căldurilor, degajă miasme deletere, aducînd cea mai mare vătămare salubrităţii publice.  Lunecuşul lucios degajează cu adevărat un vag curent electric.  Procesele radioactive degajă energii … mai mari decît energiile proceselor chimice. Ca rezultat al oxidării, planta degajă bioxid de carbon.  Cînd un corp primeşte sau degajă căldură, nu variază numai temperatura … lui.  Toto se opri la o altă maşină. – Degajează gazurile   băiate. Şoferul, alb ca varul de frică, învîrti de-un şurub.  Despre ce parfum de loc şi de vreme se degajează din această lucrare, voi avea plăcerea să mai stau de vorbă cu d-ta.  Filozofia … care se degajează din această poemă e şi un nou procedeu artistic  Cetind nuvelele d-lui Brătescu, simţi o înduioşare ce să degajează din varietatea subiectelor tratate.   Sadoveanu e un romantic prin sentimentul ce se degajă din opera sa.  Se degaja, din toată făptura uriaşă a rusului, o bunătate apostolică.  Se degajă necesitatea ca numărul filierelor, deţinute de cele două filaturi existente, să fie mărit.  Din paginile lui se degajă afecţiunea pentru cei apropiaţi.  O primă impresie se degajă din reprezentaţiile artiştilor.  Scopul exprimării poetice este să degajeze sentimente.  mă fascina prin elanul de iubire pură … pe care o degaja.  Nu pot uita impresia de extraordinară forţă fizică pe care o degaja.  Îşi întrece stăpînul în inteligenţă, degajă … multă simpatie, iar inocenţa lui este desăvîrşită.  Analiza poeziei a degajat suficiente elemente care ne permit să-l integrăm pe Bacovia unui anumit gen.  Furia pe care a degajat-o din scrisoare m-a molipsit şi pe mine.  Ne propunem ca, dintr-o scurtă istorie critică şi selectivă, să degajăm principiile importante pe care trebuie să le respecte o solmizaţie corectă.  Am degajat astfel sensul cel mai primar al erorii: nepotrivirea.  O soluţie apoasă de clorură de sodiu degajă oxigenul la anod şi hidrogenul la catod.  Apa se descompune, oxigenul ei se combină cu ferul spre a forma oxidul de fer magnetic şi se degage hidrogenul.  Din orice preparaţie radiferă se degajă („emană”) un gaz radioactiv.  Bulele de aer care se ridică spre suprafaţa unui lichid, adesea nu izbutesc să se degaje.  Îşi introduce partea bolnavă în aburii care se degajă.  Apropiindu-se un inamic către dînsele …  degagează (slobod) un fel de zbucnitură ca dintr-un tun.  cer audienţă la rege pentru a-i aduce la cunoştinţă … necesitatea de a degaja Coroana de faptele d-lui Sturdza scoate capul cu panglicuţe … Mamiţa-l degajează din ţoalele în care dospeşte-nfăşurat.  Se degajase de un bagaj inutil: „credinţa”.  Toate  sforţările lui Strogonof de a degaja răspunderea Rusiei în tulburările din Ţara Romînească se năruiau.  Putem să înţelegem aceste fenomene … dacă le studiem direct, degajîndu-ne de traducerile simpliste.  Întîia lui grijă  este să pună ordine, să degajeze locul de ierburile confuziei şi să creeze astfel spaţiul trebuitor pentru afirmarea soluţiei adevărate.  S-a făcut un apel către toţi cetăţenii … să degajeze trotuarele, să înlăture zăpada de pe terase.  Grija deosebită a comandamentului a fost să degajeze în primul rînd o reţea stradală de majoră importanţă.  Autospecialele ... au încercat să degajeze partea carosabilă.  Faceţi asta şi drumul spre împăcare se va degaja.  Mulţi aşteaptă ca alţii să le cureţe trotuarele, să degajeze zăpada din faţa casei.  Alte utilaje sînt concentrate pe toate drumurile … pentru a degaja troienele.  După ce îl tăiau   pentru a degaja vasele de sevă, îl curăţau de scoarţă şi de ramuri, pînă către vîrf, unde le mai lăsau.  Tabela de marcaj s-a modificat … într-o fază în care apărătorul ieşean intenţiona să degajeze balonul din faţa porţii.  Vrînd să degajeze balonul … l-a lovit defectuos, trimiţîndu-l imparabil în propria-i poartă.  Degajează cu mingi înalte, fără adresă, spre mijlocul terenului sau spre tuşă.  Apărătorul … a ezitat să degajeze şi Mustaţă … a profitat de această greşeală, marcînd unicul gol al partidei.  degajez,  degájă;  să degáje.  Spre a determina degagementul hidrogenului, este destul a turna cîteva dramuri de acid sulfuric în pîlnie.  Cîteva substantive exprimă … locul unde se petrece acţiunea: amplasament, cantonament, comandament, degajament etc.  degajamente.  Această degajare de oxigen este însoţită de o absorbţie de anhidridă carbonică, furnizată plantei de atmosferă.  Un defect de masă … corespunde unei degajări de energie.  Această condensare se face cu degajare de căldură.  Modelul experimental (care-şi propune detectarea degajărilor de gaze toxice) este preconizat de a se verifica.  Elevii noi primeau o porţie de vin pentru degajarea sincerităţii.  Ceea ce am putut obţine din observaţiile introductive de mai sus a fost degajarea a două elemente primordiale în orice idee despre individ.  Studiul experimental al grupurilor mici a permis degajarea unor idei care pot fi utile.  Degajarea elementelor specifice   se va putea face numai prin aportul disciplinelor înrudite.  Tipătescu (venind din stînga turburat şi dîndu-şi aer silit de degajare) – Salutare, salutare stimabile!  Strîngea cîte o mînă … cu aceeaşi degajare pe care i-o cunoşteau toţi şi cu care îşi domina contemporanii.  Îşi pregătise … o figură pe care căuta să fie zugrăvită … mîndria şi totodată degajarea.   Colegul nostru nu mizează pe degajare, pe spontaneitate, pe umor.  Tonul de degajare şi resemnare nu putea ascunde tristeţea.  Voinţa e semnalul libertăţii, e degajarea noastră din subordonarea materiei.  Lunecau baletistele albe … Degajări de puternice forme Albe, în faţa lumii enorme.  Caracterizarea voinţei se face prin … degajarea tipurilor de corelaţii între manifestări.  Se lucrează pretutindeni … la degajarea arterelor de circulaţie.  La centralele hidroelectrice se vor lua măsuri de … degajare a căilor de acces.  S-au mobilizat cetăţenii şi lucrează la degajarea rigolelor, a gurilor de canalizare.  Degajarea spaţiului dintre linii de resturile de minereu.  Prioritatea este degajarea şoselelor şi căilor ferate.  Unghi de degajare =  O descriere a fazelor nu are rost, deoarece acţiuni închegate n-au fost …, jocul fiind „tăiat” de … degajări şi pase greşite.  Apărarea … rezistă, uneori cu preţul degajărilor fără adresă.  degajări.
       Creditul Mobiliar e cu desăvîrşire degajat de orice răspundere faţă cu publicul şi cu acţionarii.  Un artist care esecutează o compoziţie a sa e mult mai degajat.  Încercînd să glumească, încercînd să fie degajată, dar, în fond replica lui Ştefan a lovit just.  N-avea să reuşească niciodată să fie chiar atît de degajat … cum fusese tatăl.  Toţi fiind vioi, degajaţi, dezinvolţi.  Tabloul      degajează o impresie de forţă: figură ovală, frunte înaltă şi degajată, nas drept.  Madam Piscopesco, cu un gest degajat, ne pofteşte în salonul cel mare la ceai.  Îşi înăbuşi neplăcuta surpriză, îşi luă un aer degajat, surîse tuturor.  Are un aer degajat de om care nu prea pune la inimă.  Se vede deja o poziţie mai degajată o licărire de viaţă.  Surprinde plăcut tonul degajat, cerebral.  Vorbeşte şi gesticulează degajat, chiar cu multă volubilitate.  Spun deci senin şi degajat … – Frumoasă rochie.  Se apropie degajat de tablă şi scrie vizibil Felul de a vorbi degajat şi net al lui Radu … mă încuraja să-l descos cu multă abilitate.  Regizorii … au început să cunoască şi să dispună degajat de mijloacele specifice ale televiziunii.  poate fi văzut conversînd degajat … cu avocaţii, cu medicii.  Criticul scrie degajat şi bine ritmat epic.  El lucrează degajat, cu o explozie de forme, linii şi culori deconcertantă.  Teren degajat.
       O vizicătoare se aplicase, stomacul era degajat, se aştepta … o criză şi fericitele efecte ce se sperau de la ea asupra mersului maladiei.  degajaţi, -te.
       
       Se cere Italiei … să permită Franţei, pe de o parte, să degarnisească de toate trupele militare frontiera ei dinspre Italia.  degarnisesc.
       de-  dégarnir .
         degarnisiri.
       degarnituri. de- +  Un suport de platină … – în prealabil degazat la 1000° – este acoperit cu un strat foarte subţire de Be7, depus prin evaporare în vid.  Recipientul de degazat e încălzit la temperaturi cît mai înalte.  degazez.
       
       Degazarea se efectuează prin pomparea cu pompe de vid.  Degazarea adăposturilor, a tranşeelor etc. se face fie mecanic, prin ventilaţie, fie chimic, prin neutralizarea gazelor cu substanţe neutralizante.  degazări.
       
       degazaţi, -te.
       Se deosebesc degazatori fizici şi … chimici. degazatori.
       -tor. Datorită rotirii cuptorului, fonta fiind în continuă mişcare, se degazeifică, devine mai omogenă, rezultînd o calitate superioară.  –  degazífic.  de-  Prin degazeificare se obţine un reziduu degazat, poros.    prin contact sau degazeificare produc zăcăminte metalifere.  degazificări.  degazificaţi, -te. Se cunosc următoarele degazeificatoare mai importante.  Astfel, în două echipamente, respectiv un degazeificator şi un comprimator de gaze  au fost descoperite două fisuri.  –  degazificatoare.  -tor. degazolinez.
       
       Instalaţii de degazolinare a gazelor de sonde.  După fenomenul fizic care stă la baza operaţiei, se deosebesc: degazolinare prin compresiune, degazolinare prin absorbţie şi degazolinare prin adsorbţie.  degazolinări.
       
       Degazoarele termice sunt cele mai răspîndite.  degazoare.
       
       
       O încredinţaiu prin feliuri de poveţi şi istorii cum că toată vina era a acelui … călugăr, dar mă căsnii degeaba.  Mă spăl, mă raz, mă cureţ, îmi strîng mijlocul bine, Dar toate sînt degeaba, căci tot urît rămîi.  Aideţi să vorbim degeabă, Că tot n-avem nicio treabă.  Vă fac scuzele mele pentru timpul ce vi     l-am răpit degeaba.  Degeaba-i spun c-am amăgit-o, C-am vrut să rîd de ea …, nu crede.  Popa … caută să se dezlege, holbează ochii …, degeaba.  Piciorul tău scurmă Degeaba pămîntul.  Nimic n-ai împlinit şi tu pe lumea asta …; degeaba ai trăit.  Întîi să se schimbe, să nu-şi strice degeaba hainele cele bune.  Am văzut de la o vreme că degeaba mai umblăm cu omenie.  Ei, ai văzut, domnule, că te enervaşi degeaba?  A cheltuit tataia o mulţime de parale degeaba … cu şcoala, … cu drumurile.  Degeaba se învîrtea după treburi …, crîşmarul nu mai avea o vorbă bună pentru dînsul.  Ce să-i mai spui, pierzi vremea degeaba.  Degeaba le făcea alteori mîncare fără cusur, că ei tot nu ştiau să spună nimic.  Se zbătea degeaba în sîrmă, ca peştele în undiţă.  Îşi pierd timpul degea- ba şi beau inutil cafea după cafea.  Mulţi sunt vinovaţi, dar acum degeaba îi căutăm pe ei.  Deageaba îl mai aştepţi.  Vorbeşte cam degeaba.  Da-arză-te focul de minte, Dacă n-ai fost înainte. Acuma degeaba-mi eşti, Că nemic numi foloseşti.  Ai scos apă şi cu iarbă, Dacă n-ai noroc, degeabă.  Degeaba, domnule, orice-i faci, nu poţi scăpa de ei.  Drepţi! strigă el cînd ajunse în dreptul măcelăriilor ... Nu ştiţi 
      cine e mai mare peste piaţă? ... Dar degeaba, nimeni nu-l bagă în seamă.  Degeaba, nicio umbră ca umbra de nuc.  Degeaba, asta nu-i treabă de militar.  Degeaba, slujitorii au catastifuri mai puţin bune … decît în vremea veche.  Ieşi mai repede … – Nu plec pînă la ziuă! Degeaba! răspunse omul, care nu se putea ţine drept.  Degeaba, motivele se ţin, an de an, de mînă.  Mai sus, spre clopotniţi, degeaba, Îi mîna dragostea, îi mîna graba.  Nu mai căuta, nene, degeaba, căci ştiu eu bine că nu suntem tovarăşi.  Făcu plimbarea aceasta de zece ori, de douăzeci de ori, şi tot degeaba.  Picioarele ei nu umblă degeaba dintr-un loc într-altul.  Dar ce să-i faci? Nu-i degeaba cornet la cavalerie.  Nu degeaba era fiică de domn.  Şi vodă ne va da dreptate Că nu degeaba-i de pe Rin.  Şi-a împlinit chemarea …, n-a trăit degeaba.  Nu degeaba eşti poet romîn! zise studentul.  Nu degeaba purta ea numele acelei înţelepte şi învăţate domniţe.  Mulţumim lui Dumnezeu că nu degeaba a căutat el dreptul lui.  Lighioanele … nu sunt puse degeaba pe lume.  Nu degeaba spuneam că amîndoi sunt prinşi în treburi mai importante.  Problema noastră este că rîul a făcut ravagii după ce a înghiţit degeaba banii.  Are să-ţ d? toate h?lea, degeaba că-i sărac   Tatăl nostru cînd vede că şidem degeaba, totdeauna ne găseşte lucru.  Dacă şade el degeabă Gîndeşte că toţi  n-au treabă.  Gîrla colea, gheaţa de pomană, boii stau degeaba iarna.  Parcă mă şi doare să stăm degeaba.  Nici degeaba nu se putea să stea. Era doar om în toată firea.  Mai întîi că la părinţi ea nu stătuse niciodată degeaba.  Ioane, tu stai degeaba închis.  
       Fieştecare fămee … d(e) va da la niscai fămei lucrătoar(e) o leg(ătură) de făină, … nu dă degeaba, ce ori pentru torturi, pentru ţesut ori pentru înălbit  Da cum, Doamne iartă-mă, să slujeşti tu degeaba? … Cum să nu-ţi iei tu dreptul tău?  Noi am mîncat degeaba şi banii pentru pîne îi avem în pungă cu prisos.  Nu ştii … că mănînci degeaba şi că trebuie să te supui?   Nu, femeie, boii ţi-i dau degeaba.  Păi? … Coastă mult? – Asta e degeaba, moş Petrache!  Eu dau banii cu dobîndă. Ţie n-am să-ţi iau cine ştie ce, … dar nici aşa, degeaba!  Cinci săptămîni că umbla Şi degeaba haiducea, Nimic că nu-mi cîştiga.  Cinci galbeni ţie    ţi-oi da, Nu ţi-o fi calea degeaba.  M-ar interesa întrucîtva. Atîrnă şi de preţ. – Dacă ţi-oi spune că-s pe degeaba  … te superi.  Cînd e vorba de fîn pe degeaba …, îşi scoate din ascunziş nevasta.  Jupînul ţine la ban şi ţine ca banii să nu fie cheltuiţi pe degeaba.  Sunt în stare să-i apuce primăvara ca să cîştige pe degeaba banii.  M-ai batjocorit degeaba, degebuţa.  Vii degebuţa … pe la mine.  -uţa.
       Aceleaşi oase degelatinate sunt întrebuinţate în stare solidă – la fabricarea periilor, nasturilor etc degelatinaţi, -te.
       degelífic.
       degelificări.
       Sîngele la munte păstrează tipul cel frumos strămoşesc şi n-a degenerat ca la cîmp.  Sîngele lor se corumpe şi neamul degenerază prin mulţimea boalelor.  Lumei să arătăm că nu am degenerat.  Natura părinţilor degenerase cu desăvîrşire.  Este o plantă care … creşte numai în aerul liber al munţilor, iar în cultura artificială degenerează.  Societatea … lasă ca jumătate din omenire să degenereze.  a degenerat … fiindcă n-a mîncat carne.  au început … să degenereze sub povara unor boli misterioase şi a unei triste abrutizări.  Rachiul otrăvitor … va degenera nuoile generaţiuni, tîmpindu-le şi înecîndu-le cu această fatală beutură!    Religia a degenerat la toţi populii.  Zelul degeneră în patimă şi patima în nedreptate.  Pictura, ca toate artele cele frumoase, după căderea grecilor şi romanilor degeneră pînă la gradul cel mai estrem.  Patriotismul esagerat degenerează în ferocitate şi în fanatism.  Definiţiunea, pentru a fi precisă şi a nu degenera în descriere, trebuie să se ferească de note derivate.  Nici prin gînd nu-i trecea că discuţia ar putea degenera în ceartă.  Diferite petreceri, cu sau fără muzică, cari cele de mai multe ori degenerează în scandaluri sau bătăi.  Arta bătrînului de a însufleţi cele mai ciudate paradoxe … degenerase într-o simplă atitudine mecanică.  Solemnitatea a degenerat.  Nervozitatea degenerează în deznădejde.  Asta e soarta iubirilor cînd degenerează în prietenie.  Discuţia începută atît de promiţător … degenerează.  Mişcările de stradă au degenerat în adevărate lupte.  Prin corupţie libertatea se degeneră în desfrîu.   degenerez,   degéneră. 
       
       Ce va se zică degenerarea arborilor?  În industrie şi în comerţ vom găsi mijloacele care depărtează boalele şi înlătură degenerarea rasei.  Se arătase un simptom de degenerare.  Reprezenta ultima fază de degenerare a uneia din cele mai vechi şi mai aristocratice familii din ţară.  Acei regi care aveau mai multă putere aveau şi sute de femei, ceea ce condiţiona însă degenerarea lor sexuală.  E un bine, e un progres că am ajuns să nu mai semănăm deloc cu părinţii şi cu  strămoşii noştri, ori e un rău şi o degenerare?  S-a produs un proces de scădere şi degenerare a acestui popor Decăderea spirituală aduce cu sine o degenerare trupească şi viceversa.  Efectele obţinute sunt regresive, … degenerarea şi hemoliza nucleelor celulare, dezvoltarea insuficientă a rădăcinilor şi mugurilor.  Boală constînd într-un fel de degenerare a măduvei din oase.  Se înfundă deci tot mai adînc în sărăcie şi degenerare.  Degenerarea … roade cu dinţi ascuţiţi şi veninoşi în formele sculpturale şi clasice ale populaţiunii.  Cititorii … să judece înşii, în cunoştinţă de cauză, despre dreptatea unei împotriviri critice în contra degenerării limbei.  Reprezentaţiile trupei italiene sunt aspru criticate pentru … degenerarea lor în întreprindere comercială.  Scriitorul … nu se ridică atît împotriva retoricei, cît împotriva degenerării ei caricaturale.  Exemplar contemporan al degenerării tuturor valorilor spirituale.  degenerări.
       
       Natura este atît de puternică … şi omul, atît de degenerat.  Ai fi plîns … gîndind la trecuta mărire a strămoşilor … de care nu suntem vrednici, noi, pigmei degeneraţi.  O, voi… strănepoţi degeneraţi!  Cîinii sunt animale degenerate, devenite lichele.  Copil degenerat … Ieri, a murit în delir.  E drept, sunt o ramură colaterală şi degenerată a Ghiculeştilor.  Degeneraţi şi piperniciţi, vechii autohtoni indieni fac slujba de chelneri.  Miocardul (care este degenerat) oboseşte brusc.  Vrei să spui că, în comparaţie cu titanii din jurul dumitale, par niţel degenerat.  E prost, dar nu şi mojic, e prin urmare un degenerat! Mi se va spune că … pe lume există şi degeneraţi.  Colindînd printre proscrişi …, dezmoşteniţi ai sorţii, atleţi şi degeneraţi.  Pridvorul e sprijinit pe patru coloane de piatră în care forma primitivă greacă e foarte degenerată.  Degenerate şi devenind regulamente şi ordonanţe, ele  sunt inspirate de tot ce poate fi mai primejdios în om.  Idealismul este un realism degenerat, care pretinde a elimina din natură urîtul.  degeneraţi, -te.
       
       S-a constatat că fenomenele degenerative nu ţin de scăderea substanţelor alimentare.  Leziunile degenerative … au ajuns la un grad destul de înaintat Vom face din reţetele acestei cărţi meniuri raţionale care pot preveni bolile … degenerative Argumentată prin existenţa unor forme şi fenomene pretins degenerative … care ar preceda dispariţia, „moartea” speciei găseşte azi susţinători printre geneticieni.  În Marea Britanie a început procesul unui fost militar care şi-a ucis fiul atins de o maladie degenerativă.  degenerativi, -e.
       
      
        degeneratori, -oare. de-  Tot romînul parcă-şi vede naţia ca renăscîndu-se din degheneraţie.  Tot rumînul pare că-şi vede naţia sa renăscîndu-se din însuşi înfruntata moştenire şi degeneraţie în care o adusese intrigile streine.  Litera „î”, … în unele cuvinte, e degeneraţia lui „a degeneraţii.  Paşadia, Pantazi şi Pirgu, adunaţi laolaltă într-o singură întruchipare; nobleţe degenerescentă şi dezmăţ plebeu.  degenerescenţi, -te.
       
       Întrebuinţarea medicamentelor mercuriale lasă de moştenire la copii ... desgenerescenţa tutulor ţesăturelor. Întrebuinţarea permanentă a alcoolului adeseori produce aşa numita degenerescenţă grăsoasă a muşchiului cardiac. Decadenţa modernă aparţine aceluiaşi curent pe care l-am studiat; e degenerescenţa lui.  Clasa stăpînitoare a burgheziei contimporane poartă stigmatele degenerescenţei … în lipsa de principii şi de ideal.  A fost înfăţişată în opera sa … degenerescenţa aşa-zisei „societăţi bune”.  De obicei, interesează … degenerescenţa valorilor proprii.  Degenerescenţă de schimb  Această degenerescenţă nu apare niciodată cînd se tratează riguros mecanica unui sistem cu particule identice.  degenerescenţe.  Privirea lui  e deger crud.  Alţii mulţi era goli şi degerînd de ger.  Dzua de soare ars, noaptea de ger degerat, de toţi pîrăsit.  Au şi fost silită în vreme de iarnă a mînea prin … crînguri, încît i-au degerat picioarele  Au degerat doi oameni, din care unul au şi murit  Mama se bucura că n-am degerat pe drum.  A degerat bietul moşneag, De cînd nebun aleargă, Printre copacii troieniţi.  Era să degerăm pe drum, zise tînărul.  Nu-i mai rămîne decît să degere culcat într-un gang ori pe o bancă în Cişmigiu.   Savule, degeră copilu!  Pot să degere, pot să se îmbolnăvească, pot să moară cu toţii, nu importă.  Dacă am pune gheaţă de-a dreptul, pielea ar degera, s-ar înnegri.  Mîinile degeră pe scule şi maşini.  Picioarele îi degeraseră şi o osteneală mare îl îndemna parcă să se aşeze jos.  Era capra sigură că iezişorii săi … n-or degera.  Creierii le sunt degeraţi de multul ger Nu te duc la mahala, În bordeiul mieu, desigur glasul tău ar degera.  Astă vară pe săpat, şapte fete-o degerat.  Cîntă, cîntă, cucule. – Nu mai poci, voinicule, C-am mai cîntat la Stăncuţa Şi mi-a degerat guriţa.  Pe cine nu-l pîrleşte soarele, nu-l degeră nici gerul.  Munceşte de trei ani şi degeră iarna în prăvălie.  Mai bine stau aice; deşi deger iarna-ntregă.  Cînd degerînd atîtea dăţi, Eu mă uitam prin ramuri Şi aşteptam să te arăţi La geamuri.  Nu ştiu ce fel de împărat e acesta, de ne lasă fără scînteie de foc în vatră să degerăm aicea.  Ne plimbarăm prin cimitir, degerarăm, dar ne întoarserăm mulţumiţi.  Iartă-mă, te-am lăsat să degeri.  Piersecul cel galben … în vînturile ceale tari foarte curînd deageră.  să samănă în mustul omătului şi nu degeră.  Degeră cartofii în pivniţă!  Plantele … sunt expuse să degere.  Omătul le-a digera  Puiul meu nu le-a lua.  Să rămînă aşa preste iarnă, ca să deagere pămîntul cel săpat.  Dacă pămînturile nu sînt acoperite cu troene de omăt, degeră Arătura de toamnă „degeră” iarna.  déger,  degerează  Frigul, în cel mai mare grad, pricinuieşte şi moarte prin degerare.  La îmbolnăvirile de pîn-acum se adaugă degerările.  degerări.
       
       Unde nu sînt grajdiuri, să nu fie mielul supus primejdiilor de degerat.  Degeratul picioarelor.  vor fi mai mult supuşi la degerat şi la alte asemenea vătămături.  Degeratul florilor.  Degeraţi au mai prins ca 20 de oameni … şi pre toţi i-au spîndzurat.  De acolo se trage durerea dinţilor …, înflamaţiia ochilor, apoi mîni şi picioare gegerate.  Catagrafie de toate vitele ce au murit într-acest judeţ … de oameni degeraţi, morţi Aceste picioare, ce urme glorioase Lăsat-au pe tărîmul redutelor fioroase Sunt goale, degerate!  Nu mai e chip să mergem înainte, caii prăpădiţi; noi, degeraţi.  Am venit acasă cu hainele ude şi cu degetele degerate.  Ei  vin degeraţi şi nu scapi de ei, ca de cerşetori.  Mădularul degerat cangrenează şi cade.  Să puie pe locul degerat fiere de porc cu varză acră.   Umflarea temporară a regiunii degerate.  Bate la fereastră iarna degerată. Fruntea ei de ţurţuri este încărcată.  Plîngea degerat: – Mă prăpădesc, fraţilor.  Şi tu, mojicule, ce stai în capră ca un degerat şi nu zici surugiilor să meargă?  Ca la toţi degeraţii, îi era somn şi lui.  Degeratului îi face bine răceala.  Acordarea primului ajutor se reduce la învelirea celui degerat.   Na, cumpără lemne cu bani adunaţi, Că vezi, copilaşii sunt mai degeraţi. Eram mic ca voi, cu nasul, cu urechile şi cu unghiile  degerate. Se auzea un ropot mărunt de picioare degerate.  Şezînd pe pat cu ochii la rămurelele degerate de afară, … începu să fredoneze un cîntec.  Şi-a îndreptat bulbucătura ochilor, mari şi apoşi ca două cepe degerate, … spre ministru.  Ceapa degerată n-are valoare, pentru o raţiune biologică, fiind germen mort.  Ghicituri desvînate şi care nu ajung o ceapă degerată sînt acele.  Una fără alta, aceste bulendre nu fac nici două cepe degerate.  Nevasta … trebuie să umple casa de copii! Altfel nu plăteşte o ceapă degerată!  Toate astea nu plătesc cît o ceapă degerată.  Scumpul nostru viconte, ca bărbat, nu face cît o ceapă degerată.   Mărcile astea … peste cîteva luni nu vor mai face nici cît o ceapă degerată.  Capul lui nu plăteşte cît o ceapă degerată.  Nu mai dau copiii pe tine nici cît pe-o ceapă degerată.  Pe vorbele lui … ea nu dă nici două cepe degerate.  Ţie îţi trebuie o femeie … care … să nu dea pe tine nicio ceapă degerată.  A preda pruncilor săteneşti tabelele cunoaşterei literilor …, nicio ceapă gegerată nu ajunge.  Dunărea şi toate rîurile … rămîn degerate în interval de şase săptămîni.  degeraţi, -te.    Degerătură se zice o umflătură, care se face iarna la picioare, la măni, la nas şi la urechi.  Degerăturele se arată mai cu seamă la estremităţi, la picioare, la mîini, la vîrful nasului şi al urechilor.  Băile de mîni … se întrăbuinţază … la degerătura … mînelor.  Nu poate răbda, deoarece are bube de degerături la mînă. De degerătură nu se descîntă, însă babele învaţă pe bolnavi fel de fel de leacuri.  Fierea de porc servă şi ea la vindecarea degerăturii.  Rănile provocate de degerături se acopăr cu foi de varză acră.  Dacă degerătura s-a produs, datoria celui ce acordă primul ajutor este să procedeze la reîncălzirea treptată … a regiunii atinse.  Pe arsuri se puneau boabe de fasole pestriţe, pisate cu boabe de porumb, iar pe degerături, boabe de fasole albă fierte şi făcăluite.  Frigul creşte riscul apariţiei … degerăturilor.  Fierbi ramuri de măcieş şi cu zeama oblojeşti degerăturile.  Pentru degerături la mîni şi la picioare, se fierb castanele şi în zama lor … se ţine cîteva minute membrile degerate.  degerături  degerăture.  (ă)tură.
        degerminez.
       de-  
       Degerminarea se efectuează şi în procesul tehnologic de obţinere a făinurilor de grîu.  degerminări.
       
       Degerminator pentru porumb. degerminatoare. de Cît fu vara de văroasă Şi iarna de degeroasă, Nu pusăi picior la coasă.  degeroşi, -oase. 
       -os.
       Lucrul deageteloru Tale, lunra şi stealele, … Tu le urdzişi.  Blagoslovit … cel ce învăţă mărule meale în hrăborie, deagetele (degetele   degetelor  ) meale în războiu.  Iară cu degetele lor nu vor se le atîngă.  Văzu ceriul lucruli deagetelor Tale.  Că ei zic şi nu fac. Că leagă sarcine greale şi … nece cu deagetele lor nu vor să le clătească.  Iată eşiră deagete de om şi începură a scrie  Înfăşură piciorul ... de la deagete pănă sus, toată glezna.  Ş-au scos inelul de aur din deagetul lui  Pe deasupra lor trasă Cu degete sfinte un semn de cruce.  Pînă întru atîta au ţinut focul în mînă, pînă cînd au ars deagetele lui  La acest ordin  să numără toate feliurile de momiţe care la picioarile denainte şi denapoi au cîte un deget mare. Se arată şi cîrcei, mai întăi pin pulpe, călcăi şi degete Se uita la cer cu ochii şi cu deştul arăta.  De cîte ori  a răsuna voios sub degitele tale, a fi semn că eu sunt bine şi te doresc.  Degitele lui … se rătăcia pe strunile mandolinei.  Degetele repezi poartă acul fin.  Pune degetul pe butonul soneriei.  Să ia inelul de logodnă ce se află în degetul Ilenei … şi să-l arunce.  Punînd degetul pe frunte A zîmbit bătrînul preot.  Iar gîndul ăst păgîn îmi paşte mintea, Ascultă-l tu cu degetul pe buză.  Ar fi iarăşi băiat de şase ani şi ar adurmi în mîngăierile mamei, care-şi poartă domol degetele prin părul lui.  Prietenii lui Ion porniră să chiuie şi să pocnească din degete, în semn de izbîndă.  Dă-mi degetele-ţi inelate – Poeme-n pietre nestemate.  Ia degetele din gură, toanto!  Inelul strecurat pe deşti Sărută-l cînd ţi-l scoţi şi cînd citeşti.  Degetele sunt destul de bine încălţate cu pene.  Căutat-ai, cu degetele amorţite, o bucată de pîine?  Lemn roş de tisă, lemn însîngerat, … Pe degete răşina ta o simt.  Păsări răpitoare … cu picioarele acoperite cu pene pînă la degete şi înarmate cu gheare foarte puternice.  Era un tînăr subţirel, cu degete lungi şi fine.  Cergile se făceau din 9–10 kg de lînă toarsă, groasă cît degetul.  Mîna aceea ... se opri cu degetul aţintit între sprîncene.  Dragostele tinerele Nu se fac din floricele, Ci din buze subţirele, Din degete cu inele.  Tot acasă se ducea, Deştiu cheie că-l făcea Şi lada c-o descuia.  Să nu pui fluier, fus şi lingură în foc, că-ţi coc degetele toate.  Na inelu ăst de aur, Pune-l în degetul tău.  Secerai cît secerai, La un deget mă tăiai.  Sunt cinci degete la o mînă şi nu seamănă unul cu altul,  Cine umblă cu miere îşi linge degetele,  Îi dai un deget şi-ţi ia mîna toată,  Te loveşti la un deget şi te doare trupul tot,   Lătăruşcă Ruşcă, De bagi deştiul,
      te muşcă  I-au pus … feştile de lumînări între degetele picioarelor.  A jucat 70 de minute cu două degete fisurate la picior.  Frunzele crude se mai puneau între degetele de la picioare.  Mama … apucă streamţa cu degetul piciorului drept, fără ca să fie văzută de cineva.  Degetul tăcerii este pus pe buzele ei.  Scăpat-au din robie, Prin degetele morţii trecînd cu vijelie.  Pe pleoape Se lasă degetele serii.  Destui pescari … fixează numai pluta undiţii, aşteptînd degetul nevăzut al norocului.  Nu înţelese nimic de la soare, care-şi vîrîse degetele de aur printre
      zăbrele.  Cu degetele amintirii Mi-am pipăit Încet, Încet, Trecutul, ca un orb.  Degetul fatalităţii apăsase încă o dată asupra nenorocitei familii.  Degetul (cel) mare  degetul cel scurt (şi gros)  degetul cel mic =  Cuprinzîndu-şi tîmplele între degetul cel mare şi arătător, se gîndea la ceva.  Îmi scrîntisem umărul stîng Şi degetul mare de la picior.  Degetul arătător  degetul (cel) dintîi, degetul (cel mai) mic, degetul (cel) mare, degetul mijlociu, degetul cel lung  degetul nasului Degetul mijlociu  degetul (cel) din  de mijloc  degetul cel (mai) mare, degetul al treilea, degetul cel (mai) lung, degetul cel gros =  Na inelu ăsta şi îl pune în mîna stîngă în degetul cel din mijloc.  Degetul inelar  degetul al patrulea, degetul al treilea, degetul al doilea (din mijloc), degetul cel (mai) mic, degetul inelului  degetul de inele =  Degetul (cel) mic degetul al cincilea, degetul al patrulea, degetul cel mititel, degetul cel micuţ =  Şi tremeate Lazăr să-şi ude cel deaget mai mic într-apă.  Degetul mînii drepte au pus mai întăi pe închietura degetului mic.  Şi inelul scump i-l scoate de pe degetul cel mic.  Ca romîn, nu mă simt atins nici de obiecţia celor cu degetul mic răsucit în sus, care susţin că vitalitatea este o virtute plebee.  Buricul degetului  Să nu ne ascundem după propriul nostru deget.  Ia nu te mai da după deşt, notarule.  N-are niciun rost să ne mai ascundem după! degetul mic Citirea cronicarilor şi a tuturor poeţilor romîni pe care îi cunoştea pe degete, nu i se părea un material îndestulător.    = De gîndeai ... că-i purta pe amor pe deget ca pe inel, ... Mult te greşeai. În cine te mai încrezi de-acum, dacă şi fetele te gioc pe degite! Tu să mi-o prinzi … şi să-i strîmbi gîtul oleacă, să se înveţe ea de altădată a mai purta lumea pe degete.  Alcaz are relaţii. Îi învîrte pe toţi pe degete Te joacă pe degete ca pe fraieri.   îi joacă în continuare pe degete pe pesedişti.   Eu învîrtesc politica pe degete.  La secţia a 3-a a Curţii de Apel, … dusesem toată şedinţa pe degete timp de trei ore.  Calcă mai încet şi moale Tot în vîrful deagetelor.  Moş Nichifor ... se scoală bineşor şi se duce în vîrful degetelor, lîngă căruţă.  Apoi se urca tot în vîrful degetelor, precum şi coborîse.  Umbla pe vîrful degetelor.  Pîş, pîş, în vîrful degetelor intră în cămara zmeului.  Ieşi iar în tindă, călcînd rar pe vîrful degetelor.  Mergeau în vîrful degetelor.  Lina pe furiş, ca dorul, Păşia-n degete pridvorul.  Slujnica, intrată în vîrful degetelor …, văzînd că nu doarme, îl înştiinţează.  Ioniţă se înălţă în vîrful degetelor.  Merseră după boier cu mare sfială, călcînd în vîrfurile degetelor pe covoarele groase.  Ochi şi urechi aşteptînd …, paşi furişaţi în vîrful degetelor.  Pe-a degetelor vîrfuri, în etacul tăinuit, Intră.  Uriaşul le scăpa printre degete.  Ne lipseşte o armă, domnule director: mărturisirea. Ne scapă băieţii printre degete.  Le scăpa printre degete.  au scăpat pur şi simplu printre degetele poliţiştilor sau chiar cu ajutorul acestora.  Munceau pămîntul … dar belşugul li se strecura printre degete.  Pentru credinţa pusu-ne-am mai jos în loc de peceţi şi deagetele  Pentru adevărată credenţă ne-am pus mai jos degiteli  Pentră mai mare credinţa dau zapisul în măinile dumnealui, şi întăresc zapisul cu degetul mieu  Neştiind a scrie, … am întărit cu degetul nostru  Şi neştiind noi să ne iscălim … ne-am pus degetele în loc de pecete  Se trage în degete cu Lică.  Rămăsese acum femeia să se tragă în degete cu diavolul.  Cu Ana vor ei să se tragă-n deget.  Ce ne-a poruncit statul, aceea am făcut şi aceea om face. Ni-s prea mici să ne tragem în degete cu statul.  Cine a rămas în lume nerăzbunat care a voit a trage degetul cu noi?  Cu cei mari nu mînca cireşe, nici nu te trage în degete.  Pretinse că ei  nu voiră să mişte măcar din deget.  A patronat un atelier la modul pur platonic, adică nu a mişcat un deget pentru a-l dota.  Era întuneric de să-ţi dai cu deştele în ochi.  Bună mîncare, de-ţi lingi degetele după ea.  Am rămas tot ca degetul de gol.  Şedea toată ziua cu degetul în gură.  Cît voi da eu din deget, n-are să se întîmple nimic.  Oamenii beau şi se îndopau pînă dădeau cu degetul.  Fata … o să se-nveţe cu binele. Şi tu o să fluieri în deşte!  văzîndu-l  bătea cu degetul zicîndu-i duşman, dînd şi bacşiş la inicerii carii îl păzia  N-a mai rămas loc curat, nici să pui deştiu.  Purta mănuşi de mătasă cu degetele retezate.  Să zicem că croitorul îţi face o mînecă strîmtă cît un deget de mănuşă.  De lungă era 4 coţi fără trei degite şi la faţă frumoasă.  Scîndura … să fie înaintea urdinişului cu doao sau trei deaşte mai lungă.  Cel mai înalt om pe lume se află … la Pitna … Înălţimea lui este … de 9 palme şi 5 degete.  are frunză subţire foarte lată: de la 8 pînă la 9 degete.  La duşele damelor apa cade de la o înălţime de la 10 pînă la 12 degete.  Era o ferestriţă largă numai ca de opt degete pătrate.  Saboţi groşi de doă, trei degete Zgura de-un deşt să vedea.  O rochie de atlas verde … lăsa în urmă-i o coadă de trei coţi, un ciupag de două degite.  Stînjenul muntenesc … se împarte în 8 palme, palma în 10 degete.  Peste pudra groasă de-un deget  ce      le-acoperă faţa, … cîte neamuri de „condee” negre!  I-am dat eu un pahar de vin, de a băut el ca la un deget dintr-însul.  Tot la trei-patru zile, neaua creştea de cîteva degete.  De Pintea îşi aducea aminte mai ales că e cu vreo două degete mai scund ca dînsa. Îi răspunse ridicînd numai de-un deget pălăria-i de paie.  Rochiile se mai scurtaseră încă de un deget.  Bruma, groasă de un deget, scîrţîie sub picioarele noastre goale.  N-a îndrăznit să vină la … o poartă masivă de fier forjat şi sticlă opacă groasă de un deget.  E apă de vreo trei degete.  Italia şi Anglia au fost la un deget de război.  Nu au voit să înţeleagă profunzimea de un deget a vorbei despre supunerea sub vremi.  Dactilul, adecă deagetul, să al-cătuiaşte dintr-o slovnire lungă şi din două slovniri scurte.  Stihul cel adonicesc să alcătuiaşte dintru un deaget şi dintru un spondiu.  Suprafaţa inferioară a degetului e netedă, pentru a aluneca pe sol.  Dactylis glomerata Digitalis purpurea degete  degeturi  Degetare de aur.  De-i băiat cel de curînd născut, i se mai pune  o pungă cu bani …, iar de-i fată, un degetar, foarfece ş. a.  Am găsit un degetar stricat.  Degetare argintate, aurite ori combinate cu  materii fine.  Eram trist … că nu mă lăsau să spăl rufele şi să le cîrpesc, mai ales că Fana îmi cumpărase un degetar pe măsură.  Vă dăm un degetar plin de pureci, a mai strigat starostele.  Pe marginea mesei zări un degetar şi o păpuşă.  Vai de mine ce păcat! Dosul, să iertaţi, mi-i faţă, După mine curg tot maţe Şi cinstitu-s de vărsat    Cafeaua se serveşte în ceşcuţe ca degetarele.  O odăiţă cît un degetar.  Încerca să se obişnuiască să tragă dintr-o lulea cît un degetar.  Un pahar cît degetarul.  A scos o sticlă şi două pahărele mici cît un degetar.  degetar-roşu Digitalis grandiflora  purpurea Degetariul roşu … are frunze lungureţe ovale.  Pătimaşilor … să li se dee hapuri de ghiaţă, degetar roşu.  Digitarul, clopoţelul, … macul.  degetare  degetaruri  digetaruri  -ar. Digitalis grandiflora Digitalis purpurea Tot înaltă, cu vîrful ciucură de flori e degetăriţa.  Soldanella major Digitalis lanata degetariţe.  -ariţă. degetaşe  degetaşuri  -aş.
       Soldanella major Mătrăguna, … degetărelul … sunt leacuri primejdioase.  degetărel-roşu Digitalis grandiflora  purpurea Digitalis purpurea degetărele.
       el. 
       -ime.   Digitalis purpurea degetăruşe.
       -uş.
       Soldanella major Digitalis grandiflora Frumos la înfăţişare este şi degetăruţul.    degetăruţi.  -uţ.
      
       I-au trecut degetuţele prin căpăţîna omului.  Ineluş, Învîrtecuş, Pe-a cui degetuţ te-am pus?  degetuţe.  uţ.
       Negri şi mîngăioşi ochii …, supţiri degeţelele.  Degeţelele lui cu cari apucă orice poate ajunge …, îi ajută spiritului lui a face cei întăi paşi.  Ea se opri dinaintea voinicului … arătîndu-i între degeţele un bob mărunţel de mărgăritar alb.  Cînd pasagiul povestit îi plăcea, ridica degeţelul dreptei.  Strîngea  şi-l răsucea între degeţelele lui.  La noi în familie, luă cuvîntul doamna Giuseppe, ţinînd degeţelele în văzduh.  Dragile mele degeţele N-or mai face găurele.  Apă-n guşă mi-a luat, Pietricele-n degiţele.  Şi-i drumul cu pietricele, Mă taie la degeţele.  degeţel-roşu Digitalis purpurea Digitala (degeţel-roşu), buruiană foarte otrăvitoare, se dă în boalele de inimă şi rinichi.  Substanţele active tonicardice sunt glicozizii care se găsesc din abundenţă în speciile degeţel-roşu şi degeţel-de-cîmp.  degeţel de pădure  Digitalis grandiflora degeţel lînos, degeţel-de-cîmp Digitalis lanata Au fost puse la punct … noi tehnologii pentru degeţelul lînos (extrem de căutat pentru bolile de inimă .  Primula columnae.  Pulsatilla montana Soldanella major degeţele  degeţei.   -el.
       Domnişorul se deghizasă acum în hainele simple şi fără bănuială ale munteanului, ear munteanul se împodobise ca un cuconaş. Sinuciderea este şi ea un fruct al materialismului deguisat sub frumosul nume de simţibilitate. Actorii acestei procesiuni, suiţi în care, cu faţa unsă cu drojdii de vin, deghizaţi în dobitoace, … adresau spectatorilor sarcasme.  Linescu era însuşi       d-şoara Lina, care s-a fost deghizat.  În vremea carnavalului mă deghizez.   Mă dezbrăcam iute de viaţa mea chinuită ca de nişte zdrenţe    murdare-n care aş fi fost deghizat.  Actorii deghizaţi în costume din cele mai felurite se învîrteau ţanţoşi în jurul regisorului.  Unul singur dintre ei a rămas … deghizat ca servitor.  Nici situaţia, nici vîrsta mea, nu-mi permite să mă deghizez şi să apar în public.  Hoţii de mare marcă, deghizaţi în industriaşi sau oameni de finanţe.  Agenţi deghizaţi în muncitori.  Era … bărbat destul de bine deghizat în femeie.  Ei îşi seamănă unii altora pînă într-atît, că par a deghiza sub numele diferit acelaşi personaj.  Acest sistem îi face pe mulţi … să se deghizeze.  Episcopul de Canterbury decreta că orice persoană care se va deghiza în cerb sau în taur la calendele din ianuarie … va suferi o interdicţie de trei ani.  Eroina ... vrea să ajungă la inima unui tînăr ... nimic n-o împiedică să se prefacă îndrăgostită de acesta, ba şi, deghizată în bărbat, de sora sa.  Înspre Sf. Vasile copiii şi flăcăii umblă cu plugul, se deghisează făcîndu-se moşnegi, babe etc.  Vanitatea ta Cu merit patriotic voieşti a deghiza.  Era sigură, sporirea mai tutulor impozitelor sub forme mai mult sau mai puţin deghizate.  Dispoziţiunile  în favoarea unui incapabil sunt nule, fie ele deghizate sub forma unui contract oneros.  Frica … deghizează poate o laşitate.  Ana mai are un amant, pe prezidentul unei amabile escrocherii, deghizată sub firma unei societăţi de binefacere.  deghizînd tîmplele şi fruntea, dă o iluzie de păr tineresc.  Aceasta e numai aparenţa, … veşmîntul sub care se deghizează poftele. Nu poate admite … tîlhăria, oricît de abil ar fi deghizată.  deghisa deguisa. – deghizez.
       Pregăteşte-ţi deghizămîntul şi armele.  Daţi-i un deghizament, un costum de bal mascat.  Doi anacronici, mai precis doi medievali, în ciuda deghizamentului lor semiartistic.  ştiam acum … că nu era decît un deghizament vremelnic, menit a fi peste puţin lepădat pentru totdeauna.  deghizamente.  deguisament  El scăpase de urgia domnească numai prin fugă şi deghizare.  Ar fi cu neputinţă să nu recunoaştem pe Edgar sub deghizarea „Sărmanului Tom”.  Nu numai acţiunile şi personajele reprezentate în joc, dar chiar elementele de deghizare teatrală s-au schimbat.  
       Între prieteni nu există deghizare mai mare decît aceea de a nu pricepe.  deghisare.  deghizări.
       
       Mă strecurai deghizat, singur şi fără confident.  Scutierul regal … arată mulţimei pe regele deghizat.  Un tînăr care a găzduit o regină deghizată.  Treceau … sublocotenenţi cu aer de liceeni deghizaţi.  Paşa se plimba adesea deghizat prin oraş.  Eram deghizaţi şi noi, eu şi Ionescu.  Plecarăm cu colindul, deghizaţi, mici şi mari.  Poetul s-ar fi făcut vinovat de a fi pătruns deghizat în sanctuarul zeiţei.  Trimiterea lui ca ambasador la Paris a fost ca un fel de exil deghizat.  Nu-i în lume nemic sincer, totu-i falş şi deghizat!  Generozitatea n-ar fi decît o ambiţiune deghizată.  În mutismul ăsta deghizat, suspinele se strecoară ca picăturile norilor.  Opinia maestrului … ar fi putut fi şi un îndemn deghizat pentru dînsul personal la muncă serioasă.  Oare în toate împrejurările, metafora este simbolul deghizat al unei tendinţe respinse de conştiinţă pentru un motiv oarecare?  Normele acestea sunt, ca şi iluzionismul …, o apărare deghizată a naturalismului în artă.  Sinecurismul, pozitivismul mai mult sau mai puţin deghizat trebuie scoase în afara legii noastre.  deghisat. deghizaţi, -te.
       Barboasele se zice la deghizeturile ce se fac de flăcăi înspre Sf. Vasile.  deghizături. –  
       (ă)tură.
      
        
       degipsări.
       de-  -are.
       
      	 Tudor dobrogean, Din cap degiughean Plimbă, mi se plimbă Un om c-o leliţă … Pe doi cai de munte, … Unu-i cal bugean, Unu-i degiughean.  degiugheni, -e.
       
       -ci-a-.  deglaciaţii.  deglicerinări.  de-  degluieşte.
       
       
       deglutinează.
       Simţul analitic instinctiv al subiectelor vorbitoare dă uneori greş. Atunci se ivesc cazurile de analize greşite, cunoscute din cele mai multe limbi. De acest fel sunt deglutinările, ca în cazul lui „buric”, „tîrtan”, despărţite greşit din *umburic (lat. umbilicus), *untîrtan (din germ. Untertan, propriu «supus austriac»).  deglutinări.
       deglutinaţi, -te.  Prezintă tulburări de deglutiţie, se îneacă adeseori cu lichide.  deglutiţii.  degomez.
       
       Pierderea cantitativă prin degomare depinde de gradul de degomare.  degomări.  
      
       degonflez.
       
       degonflări.
       degorjări.
       
       Cu toţii s-au tras degrabu spre Ţara Leşască.   Au lovit … fără veaste pre      Ghica-Vodă şi aşea degrabă, cît cu noaptea au plecat fuga din scaun El ştie să îndeplinească … poruncile ce i se dă şi toate acestea degrab, cu dreptate şi cu judecată.  Ai, măi, cu mine degrabă să aducem ceva plocoane boierului.  Ruşinat de mirarea cu care toţi trecătorii se uita la mine, alergam degrabă acasă.  Şi-n treacăt o cuprinse lin Într-un ungher degrabă.  Moşneagul … prinde iute şi degrabă cucoşul şi-i dă o bătaie bună.  Atunci să mergem degrabă la preotul satului.  Veniţi în jurul meu degrabă Şi-n cîntul lirelor de aur, Porniţi cu mine.  Să vă aşezaţ şi nemică în degrabă să nu faceţ.  Iară în dăgrabă voi veni singur în persoana me să caut turma me  Întorcînd ochii, văzu cu degrabă Pe un arap vrăjmaş alergînd călare.  Să-mi trimată copîrşău … Că mi-i moartea-ntr-o degrabă.  O! cît de degrabă a trecut vremea!  Aşa umblă treburile în astă lume degrab-trecătoare.  Cînepa răsare foarte degrabă şi creşte cu o iuţeală nespusă.  Aiasta-i urzeală făcută în pripă; se rupe degrabă.  Eu voi putea tocma aşa degrab ceti precum să voroveaşte.  Doriia şi spre aceaia degrab’, ca să sosească.  Ce? Aşa dăgrab să cer banii?  Pronia … va aduce degrabă minutul în carele toată monarhia mîntuită va da laudă purtărilor voastre.  Vor auzi că atîta de degrabă m-am întors din călătorie ce am făcut şi … nu m-am învrednicit a videa nici macar Londra.  Cel ce va întreba faptele voastre şi cugetele voastre le va cerca, groaznic şi degrab să va arăta voao.  Te-i duce la stoler, şii zice sămi gătească mai degrabă măsuţa ce i-am dat să-mi facă.  Destul de degrabă îi vor veni grijile vieţii publice.  Degrab muma îşi va regăsi pe fiica sa.  Căta mereu la ceasornic. Voia să se ducă mai degrab ca să-şi pună planul în lucrare.  Sper să ne vedem iar mai degrab decît crezi tu.  Să ne luăm tălpăşiţa mai degrabă.  Ca să ajungă mai degrabă acasă, o taie prin prunii boiereşti.  Se întîmpla ca vreo păreche să plece mai degrabă din şezătoare.  Să mănînce lapte … pentru ca să nu îmbătrînească degrabă.  Ne vom vedea cît de degrabă.  Mînce-l focu măritat, Degrabă m-am săturat De soacră şi de barbat.  Foae verde fir şi nalbă, Răsai, lună, mai degrabă.  Şi negreşit că mai degrabă alegea pe cinstitul baron … decît pe sărmanul Antoni! Mai degrabă ţi-aş frînge gîtul, decît să fii tu femeia lui Ştefan.  Mai degrabă poţi să zici despre un lemn că nu simte chinuri, pentru că lemn este.  Mai degrabă rupe cu toată familia orice relaţie decît să se despartă de iubita lui.  Eu zic să luaţi p-ăştia … sau mai degrabă p-ăia.  Mai degrabă însă, faţă de înţelesul obişnuit al cuvîntului, ... credem că ... aluzia priveşte pe clericii italieni.   În privinţa asta nu semăn cu el în niciun caz, mai degrabă cu mama.  Doctore, în cazul acesta aş fi mai degrabă un calambur decît o definiţie.  Mai degrabă gîndesc că ţi s-o fi făcut foame, d-aia te-ai amărît.  În orice caz, nu era urîtă, era mai degrabă frumoasă.  Stările de lucruri au mai degrabă o existenţă ciudat de ireală.  În ciuda acestei victorii, bilanţul politico-militar … apare mai degrabă negativ.  În „Bietul Ioanide” pierderea copiilor este mai degrabă un act de penalizare din partea istoriei, consecinţa unui determinism.  Ne gîndim mai degrabă la valorile de conţinut ale operei.  Examinînd cu atenţie costumaţia acestor statuete care sînt îmbrăcate în rochii clopot „ne dă dreptul să socotim că nu este vorba nici de o rochie propriu-zisă, nici de nişte foi, ci mai degrabă de partea inferioară a unei cămăşi lungi”.  Tare ţi-e degrabă! – îi grăieşte popa.  Curat îl degradă cineva făcînd dintr-însul   un objet copilăresc şi o nevinovată jucărie.  Întocmirile … prin care se ridică şi se renaşte un neam, şi … purtările acelea care-l degrădează şi-l dărapănă cu totul.  Blestemată patimă! Cum degradezi junimea!  Voi izbi numai dogmele …, rătăcirile care ne degradă.  Suferi-vei … ca un laş să te înjosească şi să te desgrade?  Nu ştiu pînă la ce punt … poate degrada pe un om  Cînd unuia-i surîde cu-o minte prea sublimă, Pre altul  îl degradă de barbar, crud, tîmpit.  Această pasiune cerească sau infernală … uneori ne înalţă, iar alteori ne degradează.  Scruteanu poate cel mult degrada această gingaşă fiinţă prin amorul său.  Iată-mă aci, în acest loc care mă degradează.  Partea este înnobilată de întreg, dar nu se poate ridica la nivelul întregului. Mizeria panteismului este că înnobilează şi totodată degradează partea.  este un soi de sofism sufletesc, prin aceea că degradează în mod iresponsabil raportul nostru cu veracitatea.  Ei nu se gîndesc niciodată la plăceri care desgradă.  Viţiul degradă.  legile pe care le facem, noi bărbaţii … ne degradăm noi înşine.  Principiile neutre se degradează în vicii cînd sunt practicate de naturi lipsite de vlagă volitivă.  Tu ai înveninat inima sa cu scîrboasele viţii, ce degrădează pe a ta; tu l-ai tras la desonoare.  Îi dete decretul împăratului, prin care fu degradat din toate funcţiunile şi rangurile.  Colegii … îi disputau locul de prim-violoncelist, nu puteau înţelege că aş fi fost cel din urmă care să lovesc, degradîndu-l, pe un vechi prieten.  Colonelul l-a chemat pe major ameninţîndu-l că-l degradează.  Am fos şi cînd a degrădeat pă Cuzea.  Ciocoii s-au ridicat, Pe Ştirbei l-au degradat.  Cine va defăima pe şeful său cu cuvinte de ocară … se va degrada în soldat.  Stăruinţele … pentru a face din Mizil capitala unuia dintre cele trei judeţe limitrofe au rămas infructuoase: era peste putinţă a se degrada … Ploieştii, Buzăul ori Călăraşii.  Majoritatea plantelor … n-au voie să stea grămezi … căci se degradează.  Studiul diverselor obiecte de sticlă din Antichitate a arătat că nisipul cuarţos nu se degradează de-a lungul mileniilor.  Cărbunele, sortat cu multă trudă, se degradează.  La cîteva ore celulele se degradează ireversibil.  Un om purtat într-o noapte cu salvarea de la un spital la altul, în vreme ce starea lui se degradează pînă la comă.  Iată cum  s-a degradat bietul oraş! abia unde şi unde se mai vede cîte un palat vechi cu beciuri boltite, cu ferestre cu gratii.  Acest schit, odinioară adăpost de călugăriţe, era acum părăsit şi începea a se degrada.  Usufructul poate înceta … prin abusul ce face usufructuarul de folosinţa sa, … lăsîndu-l să se degrade din lipsă de întreţinere.  se infiltrează în ziduri şi degradează casa.  Dacă imprimanta rămîne nefolosită pentru o perioadă mai mare de timp, calitatea imprimării nu este degradată 
       Locurile sau cîmpurile deschise ... s-au extins treptat ..., pe măsură ce o parte din terenuri s-au degradat.  degradez  degrád,  degradă;  să degrade.  desgrada Deoarece nu este un material natural, PVC nu este degradabil. 
       degradabili, -e.
      –  -bil.
       După emigraţia popoarelor în timpul de mizloc sclăvia se transformă în şerbie, instituţie, deşi mai puţin degradantă, dar tot barbară.  Era un spectacol lamentabil de ridicol, degradant pînă la dezgust.  zvîcnesc în conştiinţa eroului … mînate de aspiraţii … degradante.  Viaţa nu a fost niciodată mai respirabilă, mai demnă, mai umană, mai puţin degradantă pentru marele număr (din care, nefiind de viţă nobilă, fac parte) decît în capitalism.  Privatizarea distribuţiilor de gaze şi electricitate va pune capăt ... consumului de energie fără plată, cea mai grea povară pentru contribuabilul cinstit şi cea mai degradantă expresie a concurenţei neloiale.  E degradant, continuă Fane apăsînd pe cuvinte.  degradanţi, -te. 
       
       arată o micşorare spre batjocură, degradare, cum: „omuţu”, „muieruşcă”.  Parisul ... în care clasele sociale prezintă mizeria şi degradarea speţei noastre.  Vor contribui, dar, a cultiva ş-a o redica această naţiune de la orice degradare.  Viaţa literară a unui popor … s-ar coborî la cea din urmă degradare.  Nu ştia cum să facă să-l ridice … din degradarea morală în care căzuse.  Amorurile inspirate de aceste femei – de obicei pasiuni tiranice pînă la degradarea bărbatului, fiindcă nu sunt provocate şi de impresii estetice, ci numai de cauze biologice – sunt privite ca nişte nebunii Pentru el nu există noţiunea degradării sufleteşti.  Încearcă să reabiliteze … degradarea etică.  Priveam … spectacolul halucinant al degradării unui om.  E semnul sigur al degradării unei iubiri.  Niciun politician nu şi-a asumat această degradare a sistemului.  N-am ştiut ce vrea să zică sleirea puterilor, lenta degradare şi topire a organismului.  Nu ne-ajung bolile, accidentele, degradările fizice de tot felul.  Eroul trăieşte fizic procesul degradării ireversibile, … egală … cu moartea.  Vaticanul a anunţat brusca degradare a stării de sănătate a Suveranului Pontif.  degradare militară Pedepsele ostăseşti … Degradarea în soldat, cu îngăduire şi fără îngăduire de a-şi redobîndi rangul.  Încheiam bilanţul sinistru al acelei petreceri, ca un general înfrînt şi fugărit, promis degradării şi exilului.  degradare civică Au şi fost pedepsiţi aspru cîţiva popi prin degradări şi închisori.  Să se ia măsuri spre a se opri degradarea ce face rîul Putna în malul drept.  Mantaua asta apăra de ultima degradare unicul rînd de haine al lui Fane.  Deoarece la degradarea veşmintelor făcute din acest material  ele se transformă într-o pulbere neagră, rămăşiţele arheologice nu sunt probante.  Arta sunetelor fu … condamnată la degradare.  O literatură falsă şi urîtă este cel dintîi pas spre degradarea culturei.  Ultimul deceniu a cunoscut … teatrul … obţinut printr-un şir de succesive degradări ale realismului clasic. Gîndiţi-vă ce însemnă un asemenea lucru  într-o lume bîntuită nu numai de degradarea curentă a cuvîntului, ci şi de asceza pe care o aduce cu sine filozofia analitică anglo-saxonă.  William Cobbet ... vedea în generalizarea consumului de ceai semnul degradării alimentaţiei.  De ce a îngăduit degradarea în halul acesta a localului?  Principiul contradicţiei sau al dinamismului intrinsec … apare … în degradarea şi progradarea solului Factorii care favorizează degradarea terenurilor sunt procesele fizico-geologice naturale.  Acţionînduse energic împotriva fenomenelor de risipă sau de degradare a terenurilor, s-a reuşit ca … suprafaţa arabilă a judeţului să crească.  Impresionează în mod deosebit podgoriile care acoperă acum coastele părăginite mai demult, expuse degradării.  Cine plăteşte pentru degradarea zonei?  Efectele sunt produse numai printr-o savantă alăturare şi succesivă degradare a culoarei.  Am aşteptat degradarea vînătă totală a luminii.  degradări.  desgrădare  disgrădare Dacă un evghenic s-ar afla în vreo faptă ră … criminalicească …, întăi să va degradarisi … şi apoi să va pedepsi după pravilniceasca hotărîre.  degradarisesc.
       -(a)risi. 
       Nu au greşit nimic ca să vază omenirea degradată, căzută în osîndă.  corupţi şi degradaţi, … pierdură pînă şi virtuţile militare cu care se făleau odinioară.  Luînd un aer de ipocrizie, ce demonstră mai totdeauna pe omul degradat şi înrăutăţit, ne răspunse cu cel mai perfect sînge rece.  Către sfîrşitul părţii a doua … stilul devine lipsit de relief, adesea dovedindu-se un scriitor degradat moraliceşte.  O idee fericită pusă-n versuri de-un poet …, Sufletele degrădate poate a le îndrepta.  Pentru simţirea ta degradată, o, cetatea mea iubită, cînd se va cutremura pămîntul, ca să te doboare şi să te învieze pură?  Vai, cum a căzut  cum a ajuns a străluci de ignoranţa cea mai groasă …! Biserica e atît de degradată, încît nimănui nu-i insuflă respect.  pentru ca să scape ţara de o domnie tirană şi degradată.  Ei nu ştiu că ruşinea, că viaţa degradată A ţării lor, pe dînşii d-odată îi lovesc.  Iar de aici   a trecut tot prin imitaţie …, la protipendada satelor, ajungîndu-se ca satul să fie „culturalizat” prin elemente care i-au aparţinut şi care acum îi veneau degradate.  Sunt feliuri de vieaţă în cari indivizii cei mai degradaţi  pot reuşi.  Adepţii Şcolii Ardelene au considerat că limba romînă e o formă degradată a limbii latine, care trebuie adusă mai aproape de forma ei originară.  Tatăl meu s-ar fi crezut degradat în profesiunea sa … dacă în şcoală ar fi făcut politică.  un om bun, cinstit, fericit pînă ieri, şi azi – degradat, închis.  Acei  degradaţi, deşi vor redobîndi rangul, vor ieşi din slujbă fără pensie.  Cum era să mai iese el pe uliţi, la cafenea, în lume, ca un degradat, ca un oficer cu tresele smulse.  Nu era acesta un nemulţămit, un degradat, un fost mare-logofăt, care … pomenea în semnătura sa numai vechiul titlu de cinste?  Astăzi toată acea decoraţiune externă  este foarte degradată.  Într-un colţ … mama moţăie într-o scurteică degradată.  îmbunătăţiri ale terenurilor degradate, punerea în valoare a şesurilor fertile supuse inundaţiei.  Cele mai bogate  sunt cernoziomul propriu-zis … şi cernoziomul degradat.  Un rol important s-a atribuit geologiei în legătură cu lucrările … de ameliorare a unor terenuri degradate.  Terenuri degradate au reintrat în domeniul pădurii.   Apele degradate devin neigienice şi improprii pentru piscicultură.   Am deschis sticla şi am constatat că apa este degradată.  Băuse cafele şi fumase mult, în încăpere stăruia mirosul specific, degradat, al acestor stimulenţi.  În rochie … de culoarea fragilor degradată …, lua masa împreună cu o doamnă.  ozul florilor de gutui şi de trandafiri degradate.  Se răzima … de-o margine de masă şi gemea un suspin degradat.  „Instinctul cercetării” care defineşte pe om …, se manifesta degradat.  degradaţi, -te.  desgrădat  Nobila lui inimă nu putea suferi a le trimite ajutorul său într-un chip degradator.  Dezvoltă în înimele copiilor egoismul cel mai degrădătoriu.  Scandalele se-nmulţesc şi iau formele cele mai degradătoare.  O mînă nevăzută tîrăşte treptat o fiinţă cătră manifestările degrădătoare  şi ruinătoare ale alcoolismului.  Este ceva mai degradator decît gelozia?  degradatori, -oare. –  desgrădătoriu  Răul are cinste a se numi un bine; a cării faptele sînt o singură degradaţie a omenirei.  Deşteaptă-te, romîne! … cîlcîiul   te va apăra de urmele servilismului şi ale degradaţiei.  Cafeneaoa şi cîrciuma, zic, sînt … locuri de degradaţie, fiindcă acolo  … se perde pe sine.  Oriunde este degradaţie de om, este călcare de legile naturei, adecă călcare de dreptate.  fuge împinsă … de glasul slobozeniei, ce-i strigă ruşinea şi degradaţia.  Socotind ... degradaţia ce face … limbei latine numind-o dialect al celei greceşti, … nu putem tăce.  Este oare dubităciune că degradăciunele ce vedem … nu vin din legislăciunile despotico-aristocratice.  Nenorocirea cea mare a satelor noastre este degradaţia femeilor prin lucrul care este al bărbaţilor.  Usufructul poate înceta … aducînd stricăciuni fondului sau lăsîndu-l să se degrade din lipsă de întreţinere. Creditorii … pot propune repararea degradaţiunilor făcute.  degradaţii.  desgradăţiune  Material în degrade.
       degradeuri.  O judecată ostăşască l-au degradeluit şi l-au judecat pre el la robie pre doi ani.  degradeluiesc.
       -elui. 
       Pretutindeni, pe unde cu ochii te uitai, scule, piei … butoaie cu untură de peşte, „degraz”, seu.  Degras pentru tăbăcărie chiar conţinînd pînă la 15% uleiuri minerale.  Degrasul e absorbit uşor în piele, chiar cînd aceasta e în stare semiumedă.  degrasuri.  degrăbesc. de-  -gre-a. –  degreez.
       în degres, în raport cu trecutul.  degrese.
       
       Curelele trebuiesc ferite de unsori şi uleiuri minerale şi degresate dacă e cazul.  În fiecare seară, faţa trebuie curăţată şi degresată cu o soluţie slab alcoolizată.  Uneori se degresează şi deşeurile de piele  … pot fi întrebuinţate la fabricarea pielii artificiale.  degresez.
       
       degresaje.
       
       se poate efectua prin: sablare … tobare (dare la tobă) cu materiale degresante, frecare cu peria de sîrmă.  piesele mai mici în benzină sau alt degresant comun.  Dozarea degresantului în şarja de cocsificare se face … în funcţiune de cantitatea de materii volatile.  degresanţi, -te. 
       
       Degresarea se poate face înmuind piesele mai mici   în benzină.  Acest oxigen … efectuează o degresare a motorului.  degresări.
       
       Întreprinderea … îşi îndreaptă eforturile spre producerea laptelui degresat.  degresaţi, -te. 
       degresiuni.
       
       degresivi, -e. 
       
       degresori, -oare.
       
       
       vor degreva sistemul de un balast care … a împiedicat dezvoltarea unui mediu concurenţial real.  Acest nume  trebuie păstrat şi pentru că degrevează oarecum prea larga noţiune de privighetoare.  degrevez. 
       
       Principalele articole din această fibră au înlocuit mari cantităţi de bumbac şi, prin urmare, mătasea artificială joacă un rol de degrevant.  degrevanţi, -te.
       -ant.
        CNH ar putea exporta huilă pentru belgieni după degrevarea acesteia de subvenţie.  degrevări.
       
       –  Directorul unităţii de învăţămînt preuniversitar este ... degrevat total sau parţial de norma didactică.  degrevaţi, -te. 
       
       De la Conachi pînă azi aceste nume au degringolat, rămînînd numai în clasele de jos.  degringolez.
       
       Eventualitatea renunţării la euro şi la Uniunea Monetară în urma degringoladei monedei unice.  intrat în panică în urma degringoladei catastrofalei crize din 1929 era dispus să accepte orice legislaţie care ar fi stabilizat cît de cît situaţia.  Alexandru … e atît de tarat, marcat de atîtea ticăloşii, încît degringolada lui îşi pierde cu totul dimensiunea tragică.  Am acceptat colegial să ajut la redresarea unui teatru aflat în degringoladă … pentru că era un caz special.  Repetatele susţineri despre „degringolada feroviară” i-au fost dezminţite.  A izbutit să schiţeze … fondul cinstit, pur al docherului, ca şi degringolada sa morală.  Degringolada sportivă s-a transformat curînd în degringoladă morală.  Romînescul nu se rezolvă numai în balcanism şi în degringoladă parlamentară.  degringolade.
       
       
       degrosisez. degrosisări.
      	 Viteza de filtrare a degrosisoarelor e de circa 4 ... 8 m/h.  degrosisoare.
       
       Primul burghiu degrosează, al doilea completează şi al treilea finisează filetul.  degroşez.  îngroşa. 
      
       Frezele … se întrebuinţează pentru lucrări de degrosaj.  La degrosaj, tensiunile introduse sunt atît de mari, încît piesa se cojeşte.  Textul se complace, tot timpul, în sugestie şi eboşă, rămînînd, nu o dată, la stadiul de degrosaj.  degroşaje. 
       
      	 Degrosarea se va face cu aşchii groase, deci avans mare şi viteze de tăiere mai reduse.  Degroşarea se deosebeşte de finiţie (netezire).  degroşări.  se întrebuinţează în serii de cîte trei: degrosor, mijlociu, finisor sau în combinaţie cu un burghiu în trepte.  Sculele de degroşare (degroşoare) se deosebesc de cele de netezire prin dimensiuni.  degroşoare. –  -or.  degudronez.
       
       Degudronarea poate fi primară … cînd se produce depunerea cantitativă de gudroane.  degudronări.
       
       Degudronatorul mecanic se bazează pe separarea suspensiilor de gudron din gaze.  degudronatoare.
       -tor.  
       Stăpînul animalului suferind  să bea de la un anume izvor apa scoasă de dînsul şi în atîta cantitate …, pînă ce a degurgitat.  degurgitez.
       
       Cînd această preparaţie îi fu turnată, el o luă, o examină cu de-amănuntul … şi se pusă de a o degusta ca un adevărat gastronom.  Am plecat lăsînd pe interlocutorul meu a desgusta în pace cel dupe urmă pahar de rum.  Era în culmea admiraţiei, nu putea înţelege tăria omului aceluia care-şi lua cafeaua şi-şi degusta cognacul cu atîta linişte sufletească.  Consuma … cîteva fisticuri sărate, ca să poată degusta un păhăruţ.  Fac ce fac, degust mîncărurile şi merg mai departe.  S-a decis ca primarii să deguste zilnic respectivele produse  Cînd îl văd degustînd ca un adevărat cunoscător şi pe urmă mîncînd cu credinţă …, mă simt emoţionată.  Domnul director binevoiască … Ca să deguste cafea turcească.  Cuminţi să stăm de vorbă În timp ce oamenii degustă … Meridiana ciorbă.  O molfăia   … degustîndu-i sucul amărui.  Cititorul degustă farmecul lucrurilor.  degúst.  desgusta Boierii, cari cu vremea se resignară a intra şi în frac, găsiră plăcere în degustarea punchului şi fumarea… ciubucului.  Prin degustare se pot determina: caracterul vinului, eventualele boli sau defecte, concentraţia alcoolică, aciditatea, zahărul nefermentat, vîrsta aproximativă, soiul strugurilor.  După degustare se dă vinului o notă convenţională.  Specialişti vest-germani au realizat un aparat electronic pentru „degustarea” vinurilor.  Degustările de vinuri.  Există, într-adevăr, riscul ca talentul să întoarcă spatele înţelepciunii, adormind în vidul degustării de sine.  degustări.
       
       	 degustaţi, -te. 
       
      
      	 Somnul … începea după masă … în urma unui păhăruţ de rachiu şi unei degustaţii de ciubuc.  degustaţii.  îl declară principele, un degustator emerit, superior vinului de Tokay.  Ciripoi, pe post de degustător, … gustă prudent, plesni din limbă şi aprobă.  Un cititor de poezie …, asemenea unui degustător generos, ţine să-şi asocieze pe cît mai mulţi la bucuriile procurate de lectură.  Zece degustători experţi au confirmat dispariţia gustului neplăcut.  Degustător de vinuri.  Era … un degustator fin al vechii literaturi de cumpătare.  degustători, -oare.    
       -(ă)tor.
       Dehana, urîtule!  
       dehăulez.  Dehidrare aerobă Dehidrare anaerobă dehidrări Fenomenul de oxidare în respiraţia celulară este activat de anumiţi fermenţi, numiţi dehidraze.  Dehidrazele se găsesc în celulele organismului animal.  dehidraze.
       dehidrogenez.  Procesele de dehidrogenare ... se realizează de cele mai multe ori în prezenţa catalizatorilor.  dehidrogenări.  Aşadar chlorul va putea să se întrebuinţeze aci ca un agent de oxidaţie, aci ca un agent de deshidrogenaţie.  dehidrogenaţii.  Prin scindarea hidrogenului, dehidrogenazele produc în acelaşi timp oxidare.  Dehidrogenazele deţin rol important în procesele de oxidoreducere.  dehidrogenaze.
       
       Conurile sunt atuncea oacheşe, dehiscente, (deschizîndu-se), însă totu remîne în arbore pînă în primăveara anului fiitoriu.  Staminele  indefinite, anterele longitudinale, dehiscente.  Fructele uscate dehiscente mai des întîlnite sunt: … păstaia, silicva şi capsula.  dehiscenţi, -te. 
       
       dehiscenţe.
       
       Decît aşa, mai bine mă dehlemetesc de el şi ştiu că am pace.  dehlemetesc.
       Mă dehobi lemnu ăla de greu ce fu.  Rufele astea m-au dehobit.  M-am dehobit de atîta cale cu traista asta.  Mă dehobii cărînd la saci.  dehupi dehobesc.  dehobiţi, -te.  Deiul a priimit pe parlamentariu după cuviinţă.  Deiul foarte aspru l-a întrebat dacă are vreun răspuns la scrisoarea sa.  Ajungînd, în fine, corsarii la Algir, împărţiră prăzile între ei, dînd o parte deiului.  În sec. al XVIII-lea  a devenit stat feudal independent, condus de un dey.  dey.  dei.
       de-i-.
       
       Ce sunt particulele deictice „-şa” şi „-ia” (aici-şa, acolo-ia)?  Suita accentelor se desfăşoară capricios şi neaşteptat, lovind negaţiile …, formele pronominale sau deictice.  Prin … termeni deictici, nume proprii şi presupoziţii … se conturează semnificaţia enunţului.  Relaţiile discutate dintre deictice şi persoane pot fi reprezentate prin următoarea schemă.  Deicticele limbii romîne se grupează în două sfere.  de-ic-.  deictici, -ce.
       
       Severă deitate, a crimelor pedeapsă  Ce vizitezi pămîntul să deifaci pe oameni.  Ş-am încarnat cuvîntul, să deifac pe omul.  de-i-.  deifác
       .
        Prin raza ceea vie Şi deifăcătoare a spiritului – ştiinţei …, În sînul curăţiei, virginităţii sacre, M-am conceput de sine.  de-i-.  deifăcători, -oare.
       -(ă)tor. 
       	 Deificat în inima ei – el dispare.  Prinţipii familiei domnitoare … agiunse … a se deifica ca alţi Nabohodonosori.  Capetele aprinse de amorul omenirii s-au deificat pe pămînt.  Iubeam pe cei ce în gura mare Patriotismul deifica; Şi speram multe.  de-i-.  deífic  deificez  de-i-.  deificări.
       
       Cu ocaziunea acestei deificaţiuni  toate dobitoacele apocalipsei au devenit fiinţe inteligente.  
       de-i-.  deificaţii.  Printre cei mai eficienţi deionizanţi sunt răşinile sintetice „schimbătoare de ioni”.  deionizanţi.
       de-  Deionizarea are un rol important în stingerea arcului electric.  deionizări.
       de-  ateism Religiile se împart în două clase, ateism şi deism.  Deismul şi ateismul erau problemele filosofice discutate de aceşti profesori.  Toland ... cu al său „creştinism fără mistere” pregătea diversele forme ale deismului de mai tîrziu.  A treia parte … pune problema … deismului (după creaţie, creatura urmează legile sale proprii şi fără intervenţia superioară).  Este mărturisită deschis concepţia filozofică pe care Şincai o împărtăşea: un deism luminat, un materialism mecanicist.  Deismul lui … e lipsit de putere de convingere.  de-ism. 
       A conserva pe Dumnezeu într-o formă mai compatibilă cu ştiinţa şi raţiunea, iată preocuparea principală a deiştilor.  Din liberal şi deist, cum fusese cunoscut …, mai tîrziu devenise şi el foarte netolerant.  Această concepţie şi aceste sentimente sunt însă deiste.  Astfel de teze deiste sau bucurat de o mare circulaţie în vremea lui Cantemir.  de-ist.  deişti, -ste. 
       
       Cugetăm pe Dumnezeu deistic – din efectele fostelor Lui lucrări – şi-L simţim panteistic.  de-i-.  deistici, -ce.
       ic.
       	 Severă deitate, a crimelor pedeapsă, … Să fulgeri tirania!  de-i-.   deităţi.
         Între mijloacele de orientare trebuie socotită şi demonstraţia prin cuvinte care înlocuiesc gesturile  deixis Numerul carele trăbuie împărţit se chiamă divideant sau dempărţit.  Dacă împărţitorul este număr, cîtul va fi omogen cu deîmpărţitul.  Împărţirea nu se poate face … daca împărţitorul ar coprinde o literă care nu se află la deîmpărţit.  Împărţim confactorul monomului deîmpărţit prin confactorul monomului împărţitor.  deîmpărţituri  Numărul cel mare, din carele se scoate numai o dată unul mai mic, se zice minuend (demicşorat, deîmpuţinat)   deînmulţit Ceal mai mare  se numeaşte multiplicand sau demulţit.  Adunarea deîmmulţitului … se repetează de atîtea ori de cîte ori se coprinde unimea în înmulţitor.  deînmulţituri.  
??

??

??

??