================== pagina 1 ==================
PROVERBELE ROl\llÂNILOR
CAPITOLU XXIII
SUPLEMENT LA CAPITOLELE I-XVIII
(CWvIARE)
SUPLEMENT LA CAPITOLU IV
BABĂ
*6
8645 Baba cere împlinite tate,
Şi rnoşu face cât pote.
D-na Z. MIHĂILESUU, in». c. Bllş­
ieui, j. Prahova.
10 l\I ulte cere femela, pen tru casă, dar bărbatul face
ee pote.
211 Inteles pornografic.
* /�
8646 Baba betrăriă nu se sperie de furcă.
G. BĂNULESCU, înv. c. Pictroşita,
j. Dîmbocita.
A se adaogă la No. 2702.
*6
8647 Am vedut pe baba, mi-a fost dragă fata.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
================== pagina 2 ==================
1'110VEHBEL.E RO;VI.-\KILOr:
10 J'uc1ecă fetele rlupă uscendenţii eL
2° Prin stăruinţa bubelor se încep dragostele,
*6
8648 Ca fasta, ca cela,
Ca baba cu cărcela.
TEODOREscu·KlRILEAND. iu». C.
Broşteni, j, Sucio va.
A încurca Iucruri le ; il llU lămuri nimic.
6
8649 Baba betrănă
Cu dinţii de lână.
Dr. EI •. CRISTEA. 1-'YOL, 1'. To
pli!« Rom, p. 19 ..
Pentru cele bătrâue.
*6
8650 Hodorog
La baba 'n pod.
P. Pn";LIPCIAN, in». c. Sclieu,
B1ICOvil/({.
La Y01'be nepotrivite.
BABAl\.
8651 Te-am scris în rîndul babarilor.
A. PA:\N, II, p. 145. - Hn.­
TIlSl;U, p. 10. J)
Se �lice omenilor, c,ur prin faptul că sunt însurati, mi
mai fac parale.
BAIAT
*6
8652 Când se nasce băetul rîd păreţii.
P. GARI30VICEANU, prof'. SCllti?l.
CI. VIII.
Românul fiind mal bucuros să albă băieţi de cât fek
*6
8653 Unde's băetl şi babe, fuge dracul.
V. SIMlGANOSCHT, preot, C. F,.'
reblecea, Bucovina.
J) Hinţescu, ne înţelegând cuvintul, înlocuesce I'aba,- prin um·barl
r
.'t
================== pagina 3 ==================
SUPLEMEr\T LA CAPITOLU iv 0
Acelai? înţeles ca la No. 2717.
:1:L
8654 Cine are băeti, are şi pacate.
C. 'l'EODOHESCU, în». c. Punqesci,
i. V((8ltt�n.
Căcl are multe de rabdat.
BARBA
8655
*
Cari are barbă, are ş-cheptine.")
1. IO:\ESGIJ, prof. c. �Vevesta, JJ1a­
cedonia.
:1:
Cari an llarVă) ş'ari ş-cheptine.�)
G. ZUCA, c. Berat, Albania.
A se adaog}L la Ro. 2720.
8656
*
Altu ş'arde barba, ş'altu va s'aprindă
ceabucul. 3)
V. DIAMANDY, c. Meţova, J11a­
cedonia .
Amia mi arde barba) ş-tine Vyet s-f aprindzî
ţi!J(lrlu.4)
1. r ON Eseu, prof. c. Neoesta,
Macedmri«.
A se ac1aoga, la No. 2730.
BARBAT
:1:D.
8657 Unde nu'I bărbat la casă,
Nu'I nici mămăligă 'n casă.
V. SALA, dasc, c. Vaşcott, comit.
Bihor, Unqaria.
A se ac1aogâ la N o. 2749.
l) Care are barbă, are şi pleptene.
"1 Care are barbă, îşI are Şl pleptene.
� I Unu 'ŞI arele barba, şi al t u vre sa 'şi aprindă crubucul.
4 \ ":,\,': _ J " __ .... • u .,�
================== pagina 4 ==================
4 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
8658 Bărbatu nu'I balu că 'J putintel,
Numai să fie mintea la el.
V. SALA, duse. c .. Rient, comit:
Bihm', Ungaria.
*6-
Bărtuiiu! fie mititel)
Numa� atbt'i minte la el.
V. SALA. duse. c. Petrosa, co­
mit. Bih01',' Uuqaria.
Mintea se caută la orn, iar nu mărimea trupului. Y8\11
proverbul la /3a8.
:\:
8659 F'ără bărbat muÎiarea greuă (sarcină)
n'armâne.1)
1. IOl'iEscu.l'l'ol c, Neresta, 1J1'a·
ceâouia.
Nict un efect furiI ca USii.
*6
8660 Bărbatul are ochi să vadă, fimeea are
ochi sa fie vedută.
V. A. FORESCU, in». c. Folticent,
j. Sucun:a.
6
8661 Bărbatul după muiere, şi copilul dupa
mamă se cun6sce.
Dr. EL. CmsTEA, I'rou., r- ci,
c. Sinersiq, Unqaria.
Dacă bărbatul e vrednic îşi ţine bine muierea.
*6
8662 Ii barbat,
Nu'i cacat.
A. GOH.OVEI, i. Suciaca.
Pentru bărbaţit negospodart.
8663
*
E bărbat la gură.
================== pagina 5 ==================
I
I
I
\.
kUPLEMENT LA CAPITOLU IV
10 E harnic la 111;111ca1'e.
2U V orbesce frumos, are darul vorbirei.
*L
8664 Bărbat, ca testul în diua de Pasci.
P. GÂRBovlcEAKc,1)1·of. C. 11'­
tresci, j. GO/:.Î.
Adică leneş.
BARBATA
8665
*L
Bărbată ca ţes tu 'n vatră.
P. G.�RBOVICEANU, profesor Ci.
VIlI, SC1Iiin. s.«
BRANCA
*L.
8666 Nu 'I-a stat pe bună
Că l'a mâncat brăricile.
IUL. GROFŞOREANU, profesor, c.
Golşa, comit. Arad, Unqaria.
Pentru omul nestajnic, de pildă : eL furat şi l'a prins.
*�
8667 Şede pe brânci, ca cănele la stână.
C. 'I'EODORESOlJ, înr. c. Lipoca,
.i. Yasluiu.
Pentru cel leneş,
BURIC
8668 Mi-fudzi buriclu. l)
GR. TOCILESCU, Poes. Pop., Il .
p. 676.
S'a speriat.
8669 Lvmuscă buriclu.2)
GR. 'I'OGILESCU, Poes, Pop., II,
p. 676.
A iubi pre cine-va,
�) Mr-a fugit buricu.
================== pagina 6 ==================
"
.,
PROYERBIlLE RO�L�NfI,OR
BURTĂ
*.6
8670 Are burtă de viţel sărac.
EM. POPESCU, înv. c. Cincânesc!·
llIcLl'ginenl, j. Ialomita.
Se satură anevoe. Ve�li Nu. 27U8.
BuzA
*6
8671 Când nu's buzele dulci, mi le ling eu
singur.
A. Gonovst, public. i. Sudaw.
Când sunt fericit, nu am nevoe de ajutorul uim enut
*
3672 Svnu spindzur! budzele.1)
(J-. ZUCA, C. Duraezo , A,lbania.
Să nu te supert. A se ac1aog'iJ, la No. 2814.
*.6
8613 Zdrîmb6ie pe buze.
IUL. GROF�OR!lANU, profesor, c.
Galş«, comit, Amd, Ungaria.
Adică plânge. mai ales când a fost înşelat, A se vedea
"ii �o. 2814.
*.6
8674 . îi bat buzele ca la iepuri.
G A VR. ONIŞOH, prof: c. Zorleni,
j. Tutova.
A se adaoga la No. 2814 & 2810 .
8675
. ". Îi aruncă 'n buze.
n.. EL. CHISTEA, Pl'OV., p. 114,
t;. Bochia, Unqaria.
Il imputa, îl învinue,
8676 Nu Ii arîse budz a.")
I. COYAN, profesor, C Periuoli,
Epir.
') Să nu laş! b.uzele in jos.
================== pagina 7 ==================
SUPLEMEN'l' LA CAPITOLU IV
7
Om lipsit de noroc.
Se mai dice ca blestem din partea unul părinte, către
un copil reu: s-na li·aridă Uudea !
cÂLcÂlu
8677
* 6,
II sar călcănile.
A VH. ONIŞOR, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
8679
Arată o dorinţă, o intenţie. A se adaogă la No. 2839.
«Ii sar călcânile după cutare novestă.»
CAP
*6
8678 Cine n'are în cap, să aibă în picI6re.
r». EL. CRISTEA, Prov., p. 48,
c. Gurariuiui; Ungaria. - ILIE
Hooto'rx, c. Selişte, comit. Sibiu,
Transilnania.
A se adăogă la No. 2848.
*
Iu nu i cap, cavai di ctore.t]
1. COYAN, profesor, c. Ianina,
Epir.
*
Iu nu este cap) caval, eli cidt6re.2)
It.ra GHICU, profesor, c. Abda,
Epir .
.A se adaoga la No. 2848.
*6
8680 Capul bolând dă de lucru piciorelor.
JUL. GROFŞOHEANU, profesor, c.
Galşa, comit. Arad, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
*
8681 La aşa cap, aşa pici6re.
GH. AL1<XANDRESOU. maqietr. j.
Puhui, '
A se adaogă la No. 2860.
================== pagina 8 ==================
8 PROVERIlELE ROMÂNILOR
*h.
8682 Capul daca gre şes ce, curul plătesce.
V .. A. FORESCU, c. Dorna,j. Su:
ciaoa.
Acelaş înţeles ca la No. 2848.
*
8683 Omlu di cap-Il se-aspardze.")
T. OOYAN, profesor, c. Durazzo,
Albania.
Omul singur îşi face reu, daca e lipsit de judecată.
*h.
8684 Cine n'are cap, sufere multe.
O. TEODORESCU, înv. c. Lipoca,
j. ŢTaslt�ht.
Acelaş înţeles ca la N o. 2872.
8685
c.
Umblă cu capul pe sus, ca spicul cel gol.
1
Dr. EI", ORISTEA, Prou. p. 261,
c. Calbor, Unqaria.
Adică mândru şi prost.
*h.
8686 Capul plecat nu e tăiat.
T. Puscxntu, c, P. lYIi!ntlu'i, co­
mit. FâgrZraş, Transilvania.
A se adaogă la No. 286l.
*
8687 Cap 'ncjinat, c6rdă stricată. 2)
1. ]ONESCU, prof, c. Neresia,
Macedonia.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
*
8688 Caplu face, caplu tradze.s)
1. IONESCU, profeeor, c. Neoesta,
Macedonia. - G. ZUCA, c. Per­
mei, Albania,
1) Omul de capul lUI se strică.
2) Cap plecat (închinat), sabie stricată.
�\ l'"�_ •• l j:� .... ,... ,.,. .......... ,.1 + .. ..,rro.
================== pagina 9 ==================
SUPLElI'IENT LA CAPITOLU IV
*
Caplu adară, caplu asparcJze (asparge). 1)
G. ZUCA, c. Duraeeo, Albania.
*
Caplu legă, caplu dislegă.2)
G. ZUCA, c. Berat, Albania.
A se adaogă la N o. 2872.
8689
Cap mari, mplin cu carni. 3)
GR. TOCJLESCU, IT, p. 444.
Ci nu cu creerl. Pentru omul prost.
8690
*
Cap mare, ma minte n'ari.")
1 J ONESCU, pl·Of. c. Nevesta, ]Jfa­
ceâonia.
Caplu ca ţîgari) ma minti n' are. li)
GR. 'l'OCILESCU, II, p. 445.
Acelaş înţeles ca la No. 2886.
c.
8691 De la cap pân la picîore,
Tot e uns, dar nu'i uns6re.
Dr. EL. CRISTEA, Pl·OV., p. 72,
c. Bochia, UngaTia.
Despre omul care ţi se arată prietin, iar, la drept vor­
bind, ţi·e duşman.
*h.
8692 La cap gâscă, la trup vulpe.
v. A. FORE:SCU, c. Mdlent, j.
Suciaca.
Prostă dar şiretă
1) Capul face, capul spa,rge.
2) Capul legă, capul d,:y6Iegă.
3) Cap mare, plin cu �arne.
4) Cap mare, dar minte n' are.
5) Capul ca banita. dar minte n' are.
================== pagina 10 ==================
10
PROVERBE LE ROMÂNILOR
Presta şi urîtă.
*.6
8694 Umblă cu capu 'n sac.
8693
.6
Nici nţr'I cap de
'ncing etore.
,
'n velitore, nice trup de
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p.162,
e. Gurarîttlui, Ungaria.
I
1. BOLDEA, c. Crihalma, comit.
Tirnana Mare, Transilvania. - P.
GÂRBOVICEANU, profesor, e. Do­
brcsci, j. Muscel.
Acelaş înţeles ca la No. 2902 & 7949.
*.6
8695 Are cap nu dovlec,
E. 1. P ATRICIU, înv. c. Smalti,
j. Coourluiu,
*L
.. Aista'l cap nu boston,
C. TEODORESCU, inv. c. Lipova,
j. Vasluht.
A se adaoga la No. 290i.
*.6
8696 Ama cap, ama dovlec.
P, GARBOVICEANU, profesor, 01.
VII, Se. Inv.
Acelaş înţeles ca la No. 2905.
*6
8697 A o lua în cap.
A VR. CORCEA, l)1u'oh, c. Coşteiu,
Banat.
A fi băut. A se adaoga acest Înţeles la cele date la
No. 2919.
*.6
8698 Cu capu între umere.
TEODOREScu-KIHILEANU� în». c.
Brosceni, j. Suciaua:
Pentru cei prostănacî, A se vede N o. 2928.
================== pagina 11 ==================
SUPLEMEN'r LA CAPITOLU IV
11
*D.
8699 Mi-am bătut capul cum se capet ; bate'şi
şi el capul cum a sc6te de la mine.
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe­
reblecea, Bucovina,
Pentru împrumuturt.
*D.
8700 Tot omul îşi teme capul.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, co­
mit. Bihor, Ungaria.
Adică îşI păzesce capul.
8701 Ş-da caplu di chiatră.l)
GR. TOCILESCU, II, p. 44,1.
Se căesce.
*L::..
8702 Singur şi-o băgat capu în spini.
GAVR. ONIŞOR, pl·Of. C. Cl'âl1gU,
i. T1dov:!.
S' a vîrît singur într' o încurcătură.
*D.
8703 Nu'ţi vîrî capu 'n rotă,
P. GÂRBOVICEANU, profesor, CI.
VIII, Se111in. Buc.
A se pune în primejdie.
*D.
8704 A se bate cu capu pe noue căpetăe,
'I'. BĂLĂŞILL, preot, c. Siefănesci,
j. Vâlcea.
Când suferă unul de o bolă 'iute, durerosă.
8705
D.
E împodobit la cap.
GR. 'l'OCILESCU, I, p. 1194, j.
Prahova.
Adică e prost.
================== pagina 12 ==================
12
PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
8706 Nu 'ţi face capul apă.
IUL. GROFSOREANU, dasc. corn.
Ga/şa, comit." Arad, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 8753 din acest capitol.
6
8707 Işt dă în cap şi 'n cur.
Dr. EL. CmsTEA, Pron., p. 124,
c. Bochia. Ungaria.
Când ai multe lucruri grabnice de făcut, şi nu scit de
care să te apuci mai întâru. Veg.i şi No. 2946.
8708
*
Li talie caplu.")
G. ZUf;A, c. Permct, Albania.
Adică om prost.
A se adaoga la No. 2947.
8709 Ne cap, ne cior nu se-aledzi. 2)
GR. TOCH,ESCU, II, p. 5;0.
Lucru încurcat, din care nu se alege nimic.
*6
8710 Nu 'i cu cap, nici S:J..t pici6re.
HOLERGA, c. lliagare1, comit.
Tîrnaoa- Mare, Transiloania.
Acelaş înţeles ca la No. 2948.
8711 Cap di grij.")
GR. TOCILESCU, II, p. 678.
Om încăpetinat.
8712 Cap mplin di pali.4)
GR. TOC1LESf;U, II, p. 598.
8713 Cap friptu.")
GR. TOOILESCU, II, p. 677.
1) Il tale capu.
") Nici cap, nicf pictor nu se alege.
3) C;ap ele. gr�j (copac avend un lemn tare).
================== pagina 13 ==================
SUPLEM:ENT LA CAPITOLU IV
Poreclă ce se eHi Grecilor.
*h.
8714 I-a dat de cap.
13
Dr. EL. CmS'l'EA, Prov., p. 111,
c. Bochia, Unqaria. - A VR. COR­
CEA, paroh, c. Co.şteiu" Banat.
L' a resplătit pentru t6te nedreptăţile. Veg'i şi N o. 2956.
8715
A'I da în cap.
A. PANN, 1, p. 77.
Il lovesce reu, îl nimicesce, îl prăbuşesce.
« Ort-oine face rele îl dă în cap Dumnedeu.»
A. PANN.
*h.
8716 S'o spart în capul teu (meu).
TEODOREScu,K1RILEANU, înv. c.
Broştenă, j. Suciaoa.
Când, în loc se facă altuia reu, ş'a făcut lUI smgur.
Adică a isbutit.
8717
U scosi n-cap.")
GR- TOC1LliSCU, II, p. 678.
*h.
8718 I-a pocnit capu.
AvH. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Vede o greşelă elin trecut, �l voesce, să o îndrepteze.
8719 * h.Îi cu vînt în cap.
IUL. GROI!'.�ORffiANU, profesor c.
Galşa, comit. Arad, Tlnqariu.
E cam nebun, ţicnit.
*h.
8720 N'are nici cap, nici cadă.
C. TEODORgSCU, înv. c. Lipoua,
j. Vasln'in.
Om fără nicî o ispravă.
================== pagina 14 ==================
14
PROVERBELE ROMÂNILOR
CARNE
*.6.
8721 Carnea şi p elea omului nu sunt bune de
nimic.
V. SALA, clase. c. Pctrosa, comit.
Bihor, Ungaria.
Mintea se caută la om.
*.6.
8722 Nu se prinde carnea pe el.
GAVR. ONlşo�,'prof. c. Crângu,
j. Tutova.
De reu ce e. A se adaogă la No. 2968.
8723 Taii tu carni vie. 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 618.
A se adaoga la No. 2978.
CEFĂ
8724
Ş-lo zverca.")
GH .. TOCILESCU, II, p. 667.
S'a prăpădit.
8725 Pi zvercă s-rne-ai, 3)
GR. TOCILESCU, II, p. 705.
O să suferi din causa mea. Se c;lice când facem ore-ce,
după sfatul sau îndemnul altuia.
8726 Mi luaşî pi svercă.s)
MlHĂILEANU, Dicţ., p. 550.
::\ii-ai luat păcatele; o să suferl din causa mea.
8727 Bagă svercă.")
MIHĂILEANU, Dicţ., p. 550.
S'a îmbogăţit. Vec;li No. 2982.
') Tale în carne vie.
2) ISI luă eera.
') Pe cetă să me al.
4) Mie luasf pe eera.
================== pagina 15 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU IV
CHICA
*�
8728 Chica lungă, minte scurtă.
15
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Acelaş înţeles ca la N o. 3008 & 4457.
COLT
*
8729 M'apr6pea este cărintele, ca de părinte.")
1. COYAN, prof, c. Permet, Al­
bania.
*
Gama aprope e cărintele, că pârinieie, 2)
ILIE GIUCU, PTOf. c. Băes«, Epir.
Acelaş înţeles ca la No. 3181.
*�
8730 De ce ai colţi mai mari, cu atâta eşti
căutat.
V. A. FORESCU, c. Dorna, j. Su­
ciaua.
Dacă vrei să obţii ore-ce, să faci gură multă.
*�
8731 A fi cu colţii lungi.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştefănesci,
j. Vâlcea.
A vorbi ce e ŞI ce nu e.
*�
8732 A 'i rupe colţii.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefănesci,
j. Vâlcea.
A '1 pedepsi pentru vorbe proste.
*�
8733 A da cu colţii.
T. 13ĂLĂŞEL , preot, c. Şiefănesci,
j. Yâlcea.
A vorbi reu ele un altul.
================== pagina 16 ==================
16
PROVERBELE ROMÂNILOR
COPIL
*.6-
8734 Astă-dî copilul te vinde într'o lingură de
apă.
TEODORESCu-KLRILEANU, înv. c.
Broşieni, j. Suc�ava.
Aşa'i de prefăcută lumea. Ve\1i No. 3028.
*6
8735 Nu 'i plâng copiii de forne.
IUL. GROFŞOREANU, profesor, c.
Galşa, comit. AjOacl, Unqaria.
Om cu avere şi fără copii. A se adaoga la N o. 3029.
*
8736 Cine nu se îndură de var.g?, pierde copilul.
GR. ALJ<:XANDRESCU, maqistr. i.
P?dna.
Acelaş Înţeles ca la N o. 3033 & 3049.
*6
8737 Copiii numeroşi sunt bogăţia Rornănului.
r». EL. CRIST�:A, Pl'OV, p, 56,
c. Topliia Itom., Ungaria,
Acelaş Înţeles ca la No. 3036.
*6
8738 Până nu plânge copilul nu se dă ţîţă.
CĂLIN IO'l'DACH,E, .f. Argeş.
*
Get s-ni: plâng(L ficiorlu, nu fi da ţîtc'i da-
dă-sa. 1)
A se adaoga la N o. 3062,
1. COYAN, prof'. c. Lanina, Epir .
*.6-
8739 Unde ai vedut copii buni şi babe fru-
mase?
C, FLĂMÂND, c. Borga·Susenf,
comit, Bistrita - Năse1ul, Transil­
vama,
A se adaogă la No. 2'100 & 3067.
================== pagina 17 ==================
8740
SUPLEMgNT LA CAPITOLU IV
.6.
Copiii cer t6te câte le ved
17
Dr. EL. CRISTEA. PI'Ol'., p. 55,
c. Topliţa ss«, Un,gada.
Acelaş înţeles ca la No. 3042.
* .6. ,
8741 Iţi plâng copiii de pe vatră, ori te aş-
teptă nevesta P
TEODORgSCU-l{1R[LEANU, înv. c.
Broşieni, j. Suciaua.
Când unul e supărat, ŞI ca să'I învoioşeze.
*
8742 Feciorlu va sun aumbra di fag, nu va
sun vanghefu. 1)
r. COYAN, c. Perivoli, Epir.
Copiii bolnavI, pe când se citesce Evanghelia la uşile
.Impărătescî ale bisericei, se aşag.ă sub Evanghelie.
*.6.
8743 Copilul spune că'i bătut, dar nu spune
de ce.
P. PRI1:LIPCEANU, în», c. Schela,
Bucovina.
Când unul se plânge că a suferit ore-ce, fără să arăte
şi pricina.
*.6.
8744 Bate copilul când se culcă de-a curme-
zişul patului.
G. P. �ALVliJ, înv. c. Smtdţ'l,j.
Couurluiu:
Pentru greşelile făcute peste �li.
*.6.
8745 Copilu reu, e bun numai când d6rme.
V. SALA, dasc. c. Buntesci, co­
mit Bihor', Ungaria.
Numai atuncea tace şi stă liniştit.
================== pagina 18 ==================
18 PROVERBELE ROMÂNILOR
------
*6.
8746 Vase de lut şi copii, nici când nu's mulţi
la casa. .
V. SALA, clase. c. Vaşcm'î, comit.
Bihor, Ungaria.
Căci vasele se sparg ŞI copiir mor.
*6.
8747 A fi ca un copil.
G. P. SALYl1J, in». c. Smulii.],
Conurluiu.
Adică nevinovat. A se adaogă la N o. 3074.
*.6
8748 Par'că 'j plâng copiii de f6me.
C. 'l'EODORESCU, în», c. Cursese;
j. Vasl1t,'!u.
Grăbit; necăjit. Ve\l'î N o. 3029.
CORP
*.6
8749 Dacă misel corpul, lingI buzele.
Dr. EL. CRISTEA, r-»; p. 63,
c. Cetea, Ungaria.
Arată fol6sele munceL
COSIŢĂ
8750
*
Cusiţă lungă, minte scurtă, 1)
G. ZUCA, c. Berat, Albania.
A se adaoga la No. 3081 b.
COT
.6
8751 A te pune în c6te şi în ghenunchi.
n-. EL. CRISTEA, PTOV., p. 16,
c. (Lurariului, Unqaria.
A te umili.
================== pagina 19 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU lV
8752 Când va-mi baş cotlu. 1)
19
Adică nici odată.
GR. TOCILESCU, Il, r- 464.
CREER
*6
8753 Îi s'au făcut creerii apă.
A VR. CORCEA, prof: c. Coşteiu;
Banat.
De multă şciinţă, de mare Încordare spirituală.
8754
6
Are creerl de căltt.
GR. TOCILESCU, 1, p. 1194, j.
Prahova.
Adică e prost.
CUR
*6
8755 le din cur şi bagă 'n gura,
Să'ţi pară că'I udătură.
'rEODORESCu·KIRILEANU, înv. c.
Broştera.]. Sudava.-A. JUVARA,
j. Tutoca.
Se dice celor oopilăroşî. A se adaogă la No. 3108.
*
8756 A fi cur betrăn.
A fi deştept. Se c;lice mai ales copiilor. A se adaoga
acest înţeles la No. 3110.
*6
8757 Omul îşi face singur usturimea curuluî.
V. A. FOllESCU, c. Dorna, j.
Suciaoa.
Prin faptele lui îşl atrage pedepse.
*6
8758 Face curu septe-opt.
IUL. GROFŞOREANU, profesor, c.
Galşa, comit: Amcl, Ungaria.
================== pagina 20 ==================
20
PROVERBELJ<: ROMÂNILOR
Li si dUQi şapte-opt. 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 636.
10 Când e om 01 în strîmtoro. - Unqaria.
2° A'i fi frică. - Macedonia.
*6-
8759 A'i face curu ca căldarea,
T. BĂLĂSEL, înv. c. Stcfănesci,
s Vâlcea ..
A'I bate tare.
*6-
8760 A uita curu descuiat.
'ro BĂLĂSEL, înv. c. Steţ'ănesci,
j. 17âlcea .:
Se dice celui ce a trecut printr'o primejdie mare. Cu
acelaş Înţeles se mai dice : a'l trece căcatu.
*6-
8761 A svîrli ca din cur.
TgODOREScu-KIRILEANU, înv. c.
Broşieni, i- Sudava.
Adică fără nicî o grijă.
*6-
8762 Un cur şi un cap.
K 1. PAl'RIOIU, înv. e. Smuli«,
j. CoVttr-lu'tu.
Un om singur.
*6-
8763 Ma nu poţi, si stai pi cur. 2)
G. ZUCA, c. Permei, Albania.
Daca nu 8şti în stare să faci un lucru, nu te apuca
de dînsul, mai bine stai jos.
*6-
8764 Vai vină curiu. tu cinuşe.s)
G. ZUCA, c. Durazzo, Albania.
') 1 se duce septe-opt.
") De nu poţi să stai pe cur.
================== pagina 21 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU IV :.ll
o să vie timpul, când vei ave trebuinţă de mine. Se
<J.ice femeilor.
*6
8765 Are verrni (căreti] în cur.
1. GROFŞOREANU,Pl·Oj. c. Galşa,
comit. Arad, Ungaria.
Ari oierm. lct cur. 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 66l.
Pentru omul nervos, neastîmpărat
Cdreţi'i sunt nisce vermi cart se găsesc în intestinele
calulur, care atunci e forte neastîmpărat.
*6
8766 Bagă-ţi here an în cur (din napoi).
IUL. GROFŞOREANU. profesor, c.
Galşa, comit. Amd, Ungaria.
*6
8767 A se duce (fugi) cu lut în cur.
G. P. SALVIU, înv. c. Lipova,
j. Vasl'/!'lu.
DEGET
*,0.
8768 Îi dal degetul, el îţi apucă mâna.
C, 'l'EODORESCU, înv. c. Lipova,
j. Yaslu-!u.
A se adaogă la No. 3139,
*
8769 Tuti dzedetle nu sunt Isia.")
J. COYAN, prof, c. Berat, Al­
bania,
*
Tuţi dzedzitli nu sunt isea. 3)
ILIE GHICU, profesor, c. Băesa,
Epi/'.
A se adaogă la No. 3142.
1) Are vermt la cur.
�î /v :i\ """I\tp. ,lJ:>oo"",t""IA nU C" .......... 1., +al trlo " � ............. : .... X "' ......... 1"'\
================== pagina 22 ==================
22
8770
PROVERBE LE ROMÂNILOR
*
Carice dzedet s-tî taTi, va ti d6ră. 1)
1. COYAN, prof . c. Coriia , Al­
bania.
Ori-ce copil vei pierde, vei suferi; omul îşi iubesce
toţi copil. A se ac1aoga la No. 3147.
8771 Cari dzedit va tati, di nu va ti d6ră? 2)
GR. 'l'OCli.ESCU, If, p. 484.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
*
8772 Dzeditu-mt, dulce că amar vai hii, nâ-
poi 'n gură vei te bag.")
1. COYAN, c. Perivoli, Epir.
Când ai vre o neînţelegere cu nemurt, o să cauţi să
isprăvesc! cu binele, fără proces etc.
*6
8773 E greu până te legi la deget.
GAVR. ONr.�on., prof, c. Avra­
mesei, j. Tutooa.
Pentru căsătorii.
*6
8774 Nu'ti băga degetele în foc, că te arde.
Itn.. GROFŞOREANIJ, profesor, c,
Galşa, comit. Auul, Ungaria.
Ferescete ele Iucrurt cari'ţi pot aduce supărări.
*6
8775 A'l cun6sce pe degete.
C. TIWDOHESCU, înv. c. Cursesci;
j. T'asln!n.
Adică cât cântăresce. A se udaogă la, No. 31G3.
*6
8776 Îi lung la degete.
lUL. GROFŞOHEANU, profesor, c.
Galşa, comit. Bihor', Unqaria.
') Ori-ce deget să' ţl ta'ie, te va dure.
�) Care deget ve'i tăfa şi nu te va dure?
================== pagina 23 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU IV
A Re ac1aogh la No. ;)179.
1)1
*6
8777 Şi-a uitat şi dilele.
23
De mare supărare.
G A VR. ONI�OR, prof'. c. Banca,
j. Tutoua:
DINTE
A '1 cun6sco forte hine.
Adică e încă copil.
*6
8778 Cine nu are dinţi, nu pote muşca.
V. A. Fonnsou, c. D01"1w., j. Su·
clava.
A clică cel sărac sau 1111C.
8779 Dinţîli din gură ţi-cunosc. 1)
G1'(. 'l'OCILESCU, H, p. 467.
*
8780 Nu-Ii arîse dintili. 2)
I. COYAN, ]Jj·of. c. Saniarina,
Epir.
Om posomorit, care nu rîde nici odată ; ele un asemenea
0111 se mai \1ice că e drâyân.
8781 Dinţi s-nu-aveai, lapti vrea măcî. li)
GH. 'IOCILllSCU, II, p. 478 .
8782 Nu cutedză să-şi arîmă dintili. 4)
GR. TOC�LESCU, 11, p. 478.
Nu e liber S[L facă cea mal mică mişcare.
8783 La născănţi tali dinţlli, ş-la născănţî tati
limba .. 'i)
Gn TOCTLESCU, II, p. 478.
') Dinţii din gură îţI cunosc .
• 2) Nu l-a rîs dintele
3) DinţI dacă nu aveaf, lapte al fi supt.
4) Nu cuteză să 'ŞI scobescă dintele.
5\ r" l1n;Y �,..,Y� ...:l;,....�;';' ,..; 1,.., ,,11..;';' l·"",Y,... 1;,..,...1-,.,
================== pagina 24 ==================
2=-4=---������--=P�R�O�V.ERBELE lWM.ÂNILOR
Pentru cei rei de gură.
*6
8784 Dă cu dinţii de petră.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiw,
Banat.
o pătesce reu.
6.
8785 Il ţine ca 'n dinţi.
Dr. EL. CRISTEA, Pr·ov.] p. 117]
c. Borqosuseni, Ungaria.
Adică cu tărie.
*
8786 Plătesce dinţii (judecata Turcului).
GR. ALEXANDRESCU, maqistr.].
Pt!tna.
Adică vinovatul,
8787 Ndredzi-tî dinţîll. J)
GR. TOCILESCU, II, p. 569.
Adică: puneţi pofta 'n cutu.
8788 Dintili 'n dzindzie cresci. 2)
GR. TOCILESCU, rr, p. 686.
Adică copiii pe lângă părinţii lor.
*6
8789 A '1 lua în dinţi.
'J'EODORESCu-KlRILEANU, in». c.
Broşteni, i- Suciaua.
Adică la bătae.
*
8790 N a di os, dă-mi di her. 3)
F. BALAMACI, c. Cacea (Ghior­
ghea), Macedonia.
Dice Aromânul când scote un dinte, aruncându'I tot
de odată peste casă.
1) Drege'ţl diriţif.
�) Dintele în gingie cresce.
================== pagina 25 ==================
SUPLEMILNT LA CAPITOLU IV
*
8791 Nu li dă dinte. 1)
G. ZUCA, c. Samarina, Epir.
Nu '1 lăsa să se întindă prea mult.
FALcA
*6
8792 Îi tare în fălci.
25
8795
TEODOHESGu-KIRILEANU, înv. c.
Broşieni, j. Suciaoa.
Mănâncă ţepăn. A se adaogă acest Înţeles la No. 3220.
FATA
6
8793 Unde sunt şepte fete, şedetorea e deplină.
Dr. EL. CHISTEA, PrOlI., p. 267,
c. Logoş, Unqaria.
Nule tace gura.
*6
8794 Unde sunt noue fete,
M6re pisica de sete.
P. GAHBOVICEANU, prof c. Co­
măniţa, j. Olt.
Acelaş Înţeles ca la N o. 3337.
Cari nu mărită fetă, nu scit ge 'I tată. 2)
GR. TOGILESeU, II, p. 686.
Arată cât ele greu e să măriţi o fată.
6
8796 Fata mare e mai grea de cât petra de
rnoră.
Dr. EL. CHIS'rEA, Pron., p. 92,
c. Gura-Rhdt.t, Ungaria.
A se adaoga ]a N o. 3250.
1) Nu " dă dinte.
================== pagina 26 ==================
26 PROVERBELE ROMÂNILOR
-----------------
*L
8797 De cât fată,
Mai bine mergea pe apă.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Crânqu;
j. Tuiooa.
Acelaş înţeles ca la No. 3251.
*L
8798 Când se nasce fata plâng pereţii.
P. GÂRBOVICEANU, profesor, CI.
l'III, Semin. Buc.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
8799 Fetili nviţate,
Armân nimâritate. 1)
GR. 'l'OCILESCU, II, p. 492.
A se apropia de No. 3261.
*L
8800 Fata betrănă,
E bună căţea la stână.
V. SIMIGANOSCI-Il, preot, c. Fe­
reblecea, Bucovina.
E răutăciosă
*L
8801 Fata'i ca salca, unde o punt, acolo se
prinde.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşietu,
Banat.
Se duce clUP�L bărbat.
*L
8802 După fete tot alergt,
Şi nasul nu scii să ţi'l stergL
P. GÂRBOVICEANU, profesor. c,
Capu. Fiscului, j. Muscel.
Umblă, prea de tîner, după fete.
================== pagina 27 ==================
_______ ----'SUPLEMENT LACAPrfOLU IV
*L:,.
8803 Bagdaprasti,
Papă Casti,
Bună fată rni-ai mai dat;
Pân a-casă a şi fetat.
A. GOROVEI, j. Suciaoa.
Pentru fetele cari se mărită cu pântecele la gură.
*L:,.
8804 S'a înşelat ca fata mare.
27
•
8809
G. 1. TOMESCU. în». c. Broscari,
j. Mehedinţi
Cine a greşit şi se căesce.
*L:,.
8805 Hei! hei! bade Mihai,
Multe fete al
Şi mie nu'rni dai!
D-na z, JUVARA, c. Fedescf, j.
Tutova.-GR. AL';XANDRESCU, m(/­
gistr. j. Puina.
*L:,.
8806 Fata cea nebună.
'l'EODOHEscu-KIRILEANU, înv. c.
Broşteni, j. S'uclava.
Adică fomea.
«A dat peste tine fata cea nebună 1,.
L:,.
8807 Unde fata nu j6că.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.,
p. 367.
Adică departe.
L:,.
8808 Unde fata mare nu se peptenă.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop,
p. 366 & 369.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
L:,.
Unde fete mari c6da nu împletesc.
GR. TOCILESCU, Poes. Pop.) I,
p_ fi48.
================== pagina 28 ==================
PROVERBELE ROl\r.ĂNII.OR
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
FAŢĂ
*b.
8810 De faţă te linge, de dos te frige.
TUI.. GROFŞOREANU, profesor, c.
Galş«, comit. Arad, Unqario:
A se adaogă la N o. 3285.
*b.
8811 In faţă te gugulesce, şi in dos te hulesce.
P. GÂRBOVICEANU, profesor, Se­
niin el. VI.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
*b.
8812 In faţă e dulcetă, Iar în dos un sloiu de
ghetă.
G. POBORAN, insi, j. Slatina.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
8813 Macă Iî dai faţă, ti ncalică pri guşă.v)
GR. TOCILESGU, Il, p. 491.
Pentru copiii resfă.ţaţi.
*b.
8814 Faţa face dragă şi găuza.
V. A. Founscu, c. Broşteni,
j. Suciaoa.
Acelaş înţeles ca la No. 3287.
*b.
8815 După cum e drăgălaşă faţă, îi potî ghici
şi p ...
V. A, FORESCU, c. Dorna, j.
Suciava.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
*b.
8816 Cum îi faţa, aşa şi dosu.
GAVR. ONIŞOR, pro]. c. Zorlen1,
j. Suciaoa.
') Daca le daf obraz, te încalecă pe cefă,
================== pagina 29 ==================
29
SUPLEMEN'r LA CAP1TOJ,U IV
-------------------
Precum se arată aşa şi este.
6
8817 In faţă i se oglindeză inima omului.
Dr. ELm CRISTEA, Prov., p. 119,
c. Sinersig, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 3300.
FECIoR
6
8818 Unde sunt opt feciorI, nu 'ţi băga mâna
pe ferestă, că ţi-o scoţi ciuntă.
DI'. EL. CRISTEA, Prou., p.267,
c. Loqoş, Ungaria.
Arată puterea farnilielor numerose, Ve�li N o. 10043.
*6
8819 Fecior,
La topor;
Fetiţă,
La furchiţă.
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Fie-care cu ocupaţia lui firescă, Ve�i şi No. 2718 b.
8820 Ficior i fetă P 1)
GR. TOCILESCU, lI, p. 492.
Adică lucrul favorabil, plăcut sau nu.
*
88'21 Ficior1i măcă meri, ş' auşilor li amurte
dinţÎli. 2)
1. COYAN, 1J1'0(. c. Lanina, Epir.
Acelaş înţeles ca la No. 10643.
FEMEIE
6
8822 Femeea bună e plug de aur în casa
omului.
Dr. EL. CRISTEA, Pr·ov., p. 93,
c. Codiea, Unqaria.
1) Fecfor sai:'( fată? •
2) Fectorir mănâncă mere, şi betrânilor li se strepezesc dinţi!.
================== pagina 30 ==================
30
PROVERBELIl: ROMANILOR
Acelaş înţeles ca la N o. 33 17
*
8823 Femeea îi tot femee.
(;R. ALn:XANDRESCU, magist. J.
Puina.
A se adaogă la No. ;)318.
6
8824 Femea 'i lucrul dracului.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 93,
c. Fenfeuşul-Mm'c, U7Ggaria.
Acelaş înţeles ca la No. 3328.
*6
8825 Unde e fimeea, e şi dracul.
V. A. FORJ<SCU, c. l rorna, i.
Sucitu:a.
Acelaş înţeles ca la N o :3327.
*6
8826 Fimeea. când reu se pune a face, nici
dracul nu o întrece.
V. A. FORESCU, c. Doi-na, j.
Sucun:a.
Acelaş înţeles ca la No. 3331.
*6
8827 Mai bine ţii un sac de purici, de cât o
fimee rea.
V. A. FOHE";CU, c. Miilin1, j,
Suciaoa,
A se adaogă la No. 3353.
*6
8828 Femeea fără bărbat,
Ca calul despedecat.
G. P. SALV10, 'Î'I/V. c. Smlflţ/,
J. Ctnrurluru,
Acelaş înţeles ca la No. 4017.
*6
8829 Femeia are multe guri, şi cere multe.
V. SALA, clase. c. VaşcO'I:t, comit.
Bihor, Ungaria.
================== pagina 31 ==================
SUPI.llMENT LA CAPITOLU rv
--------
Acelaş înţeles ca la, Na. 393�.
*6
8830 Ochii femee], ochii pisicel.
31
-----
GR. POIllNARU, c. Bassa, j. Ia­
lomita.
Acelaş înţeles ca la N a. 3973; arat:", şi viclenia.
*6
8831 Femeea înţeleptă îşi zidesce casa.
G. MIHALACHE, c. Şendresct, j
Tuioca.
*6
8832 Femeea cea nebună, casa îşi dărîmă.
G. MIFlALACI-Ill, c. Şendresi», j.
Tu/ava
*6
8833 Lâna de ore lae,
Şi femeea balae.
BASOTA, pri» ŢT, F01'CSCU, i.
Sucuu:«,
Dane lucruri bune ŞI Irumose.
8834
*
Femeele nechibzuite, ca bucatele nesă-
rate.
V. A. I<'OHESCU, c. l/'o/ticc1II,,i.
Suciava.
*6
8835 Fimeea ce portă cojocul pe umere, căl-
dură mare are subt cojoc.
V. A. FOHESCV, c. Da1'1w, j.
Suciaua,
*6
8836 Jaratecul fimeii tinere, îi face şi pulpe
r oşh.
V. A. Fonnsctr, c. D01'lIa, i.
S1IC-/(Il,n.
8837 O femee nu pote fi bună de cât pentru
un an, ca şi un calendar.
VI'. EL. CHISTEA,Pr01J., p. l�JO,
c. G·uj'a1'Î'/I.7n'i.. TJ"0(t1·1o..
================== pagina 32 ==================
32 PROVERBELE HOMÂNILOR
*6
8838 Sărăcuţ de mama mea,
Ierna grea (gre), femeea rea (re).
GR ALEXANDHESCU, mayisir.,
j. Puina.
Pentru unul care are o femee rea.
*6
8839 Între un da şi un nu al unei fimei, nu
încape nici un vîrf de ac.
V. A. FOHESCU, c. Dorua, j.
Suciaoa.
Arată firea lor nehotărîtă şi impulsivă.
8840
6
Femeea să tacă 'n biserică.
Dr. EL. CHISTEA, Prov.) p. 93,
comit. Sibi1'i" Transilvania.
Arată starea el de inferioritate.
*6
8841 Par'că e a femee.
1'EODORESCU·I{TRILEANU, în», c.
Brosieni, j. Suctaoa.
Om ne-Îndemânatic.
FICAT
8842
*
Când ti ved m-şi t6rnă hicatele."]
G. ZUCA, c. Georqea, Macedonia.
Imi fac sânge reu, me super.
8843
Ama ce hicat 2)
GR. TOCILJ�SCU, II, p. f;2l.
Când unul îţi tot reamintesce o binefacere.
*6
8844 M'a ars la ficati.
E. 1. P ATRlOlu, înv. c. Smldţi,
i. Coourlusu.
1) Când te ved mi se Întorc ficatele (măruntaele, plămânii).
2, n<:'l rp nl::ll fir;at.
================== pagina 33 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU IV
lVI'a lovit cu vorba unde mă dore. Ve<ji şi N o. 3365.
*
8845 Mi arse hicatlu (tră nâsă).")
1. COYAN, prof'. c. Samarina,
Epir.
Se dice ironic, aretând nepăsarea.
FILIASTRU
*
8846 Cari n-are fumejie, hiliastru s-nu Ha.2)
J. COYAN, prof c. Georqia, Al·
bania .
Acelaş înţeles ca la No. 3070.
*
8847 HUiastruI, hicate nu s-face.:')
1. COYAN, prof. c. Culona, Al·
bania.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
FIRE
*,6.
8848 E nant la fire.
E. 1. PATRICtu, înv. c. Srm,lţt,
j. Coinirluiu,
Adică e mândru.
FOLE
*',6.
8849 . Îl r6de în f6le
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşieiu;
Banat.
E reutăcîos ; aşteptă prilej ca să 'şi descarce mânia.
GAT
* ,6..
8850 Ii stă în gât.
Gl{. ALEXANDRESCU, maqietr .. j.
Ptttna.
1) 'MI arse ficatul (pentru dînsa).
2) Care nu are copiT, fiu adoptiv să nu lea.
3) Fiul adop tiv ficat nu se face.
================== pagina 34 ==================
34
PROVERBELE ROMÂNILOR
A se adaogă la N o. 3390.
*
8851 Si nu '1 calci pri guşe. 1)
G. ZUCA, c. Samarina, Epir.
Să nu'I împingi la disperare
GENĂ
8852
*
S-nu dipuni dzenile. 2)
G. ZUCA, c. Duraeeo, Albania.
8854
Nu te supără. Ve�1r No. 3396 b.
GURĂ
*
8853 Are unele în gură şi altele în inimă.
GR. ALEXANDRESOU, maqist». j.
Ptdna.
Cu qur« 6spi, ş-cu. inima (-u hierbi. :i)
GR. TOOlLlISCU, IT, p. 512.
Acelaş înţeles ca la No. 3417.
*
Gura aspardze, gura-adară. 4)
r. IONESCU, prof, c. Neoes:«, Ma­
cedonia.
Acelaş înţeles ca la N o. 3428.
*6
8855 La gură place, la cur ţine-te drace.
L GROFŞOREANU, praf. c. Gclşa,
comit. Arad, Ilnqaria.
Mâncare plăcută, care în urmă strică stomahul.
') Să nu'l calcf pe gât.
2) Să nu cobor'( sprincenele.
3) Cu gură prietin, şi cu inima ţi-o f'îerbe.
. - �---- (,..."", Irl"p(TpÎ
================== pagina 35 ==================
SUPLEMENT l.A UAPITOI.U IV
*1\
8856 Gura bate şe�utu
35
L POPESCU, înv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
A se adaogă la No. 3437.
*6
8857 Cine îşî îngrădesce gura, îşi cruţă curul.
V. FORESCU, C. Dor'1w, j Su­
dam.
Cine nu are gură rea, trăesce bine cu totă lumea.
8858 Cu gura munţîll scoli.")
GR. TOCILI;:SCU, II, p. 513.
Acelaş înţeles ca la N o. 3439 & 3440.
*6
8859 Nu tace o gură arţagă,
Nu tace o lume întreg a.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, co­
mit. Bihor, Unqaria,
A se adaoga la No. 3443.
8860 Gura li dztci, narea Ii avdi. 2)
GH 'I'ocu.uscn, Il, p. 689.
Pentru unul care vorbesce încet, ele nu se aude.
*
8861 Gura 6spe nu este.")
1. IONJ;;scu, praf. c. Neoes:«,
Macedonia,
Sit nu fii lacom.
*6
8862 Gura dice, gura minte.
A VH· Ce: HCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
A se adaogă la N o. 3467.
1) Ca gura munţiî scoli.
:) Gura lUI dice , nasul lUI aude.
================== pagina 36 ==================
36
8863
PROVEHBELE HOMÂNlLOH
6-
Gură. are, şi gură. n'are.
Dr. EL. CmSl'EA, Prov., p. 104,
c. ToplitaRom.. Unqaria.
Despre cel modeşti. A se adaogă acest înţeles la N o.
3472, 3424 & 355G b.
8864
*
Adese-ori, în dosul unei gure dulci, se
ascunde o inimă otrăvită
V. A. F ORESCU, c. FolticellL i,
Suciara.
Acelaş înţeles ca la No. 3417.
*6-
8865 Mai încet cu gura şi mai iute din măni.
V. SALA, dasc. e. ŢTaşC01t, (O.
mit Bih01', Ungaria.
Vorbă mal puţină ŞI trebă mal multă.
*6-
8866 Taci gură, că. nu mai te d6re capul.
J. REDNIC, c. ŢTaşcO!t, comit.
Bihor, Unqaria,
Cine vorbesce prea mult o păţesce.
*6-
8867 Gura înfundă. iadul.
Dr. EL. CmS'l'EA, pj·ov., p. 105,
c, Zlaina. Unqaria.
Pentru cel flecar.
*
8868 Multe guri afurisite.1)
L IONESCU, c. Neoesia, Mace­
donia.
*
Multi f}urt cătîrîsite.2)
L COYAN, c. Permei, Albania.
================== pagina 37 ==================
SUPLEMIJ:NT LA CAPITOLU IV
Unde sunt mulţi cari aştepte mâncare de a gata, e reu.
Le dice de pildă când un tată are mulţi băeţi netreb­
nici şi trebue să'I întreţie dînsul. Ve \,11 N o. 8950 din
acest capitol.
8869
6
Gură multă, ispravă puţină.
Dr. EL. CRISTEA, PI·o!>.) p, 105,
c. Topliţa Rom., Ungaria.
F'lecar şi leneş.
8870
6
Numai gura 'i de el.
Dr. EL. ORIWl'EA, Prov., p. G7,
c. Loqoş, Unqaria.
F'lecar, lăudăros şi leneş, nespormc.
6
8871 Gura dice, vintul duce.
r». EL. CRISTEA, Prou., p. 105,
c. Gurariului, Unqaria.
Pentru cel flecar, căruia nu i se Ieau vorbele în semă,
*6
8872 Gura omului vorbesce multe, când e
diua lungă.
v. SALA, clase. c. Vaşeoii, comit.
Bihor, Unqaria.
Nu se lea în sema tot ce spune omul.
*6
8873 Îi cură miere din gură.
v. SALA, dasc. c. Iiienî; comit ..
Bihor, Ungm·ia.
Vorbesce frumos ŞI blând.
*6
8874 Gura farfara,
Te dă de belea.
GR. POIENARU, c. Iiassa, j. Ia­
lomiţa.
================== pagina 38 ==================
38 PROVERBELE ROM.ÂNILOH
*6
8875 Gura dulce,
Mult aduce.
AVR. CORC:EA, paroh, c. Costau,
Banat.
 se adaogă la No fi327.
6
8876 Gura tăcută,"
Nu umbla bătută.
Dr. I<:L. CR1STEA, Proo., p. 106
c. L11]Jşa, Ungaria.
Să nu vorbim prea mult.
6,
8877 Il portă lumea 'n gură, cum portă prun-
cul sătul ţîţa.
DI'. Ef,. CHIS1'EA, Prov., p. 116,
c. Bochia, Ungaria.
Toţi îl vorbesc de reu.
*6
8878 Gura priponesce mâna.
G. GARBovrC:EANu, praf. c. Şei"
băneect, J. AI·geş.
Să vorbim puţin, că ne este mal bine.
*
8879 Gura mereu curăţată,
De dureri este cruţată.
D·I'aECi\'l'.SISMAN, în» c. Adam,
,j. Tutooa. .'
*6
8880 Gura lui platesce ter a.
V. SALA, dasc. c. Vaşc01�, co­
mit. Bihol', Ungar·ia.
Vorbesce adeverul ; ce spune, e bine �lis ŞI drept.
6
8881 Gura ta şi trei parale.
DI'. EL. CHIs-rEA, Prov., p. 99,
c. Gurarîului, Unţjaria.
================== pagina 39 ==================
SUPLEMENT LA UAPITOLU IV
*6
8882 Gura slabă,
Strică treba,
N. Rusu, c. Ighisdorf, comit.
Tirnaoa, Transilvania.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
*6
8883 Are bună gură,
Dar la şură nu'I strîns ură .
V. SALA, dasc. e. Ţiqăncsci, co­
mit. Bihor, Ungaria.
Flecar şi leneş.
*6
8884 Gura 'I gură, şura 'i şură; ce are a face?
V. SALA, dase. c. Vaşeoii, comit.
Bihor, Ungaria.
10 Pentru cel mâncăclos.
2° Tot omul să 'şi facă chemarea sa.
*6
8885 Îi umblă gura fără el.
IUL. GROFŞOREANU, profesor, e.
Galşa, comit. Arad, Unqaria.
Flecăresce, spune ce ar trebui să tacă.
*6
8886 Cu gliea'n gură.
TEODORESCU - KIRILEANU, clase.
c. Broşieni, j. Suciaoa.
Adică mort.
*6
8887 Gura vorbesce adeverul şi minciuna.
C. TEODORE8CU, înv. e. Doqele,
j. Vaslu'I1�.
Pentru cei care mint.
*6
8888 Spune (grăesce) ca cu gura altuia.
TEODOREscu·KIRlLEANU, înv. c.
Broşteni, f Suciaoa,
Grăesce fără tragere de inimă. A se adaogă la N o.
3499.
================== pagina 40 ==================
40 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6.
8889 A'i pune pumnu 'n gură.
AVR. CORCEA, paroh, c, Coşteiu,
Banat. - E. 1. P ATRWIU, înv. c.
Smulţf, j. CovurluIu.-GAvR, ONI'
ŞOR, c. Banca, j. Tutova. - 'l'EO­
DOREscu-KIRILEANU, înv. c. Broş­
ten'!" j. SucIava.
A'l opri să grăiescă fiind vinovat, saii în semn de silă.
8890
*
A lua (o) petră 'n gură.
Când vegl ce-va pentru întâia oră.
*6.
8891 Tae şi frige cu gura.
A VR. COReEA, paroh, c. Coştei«,
Banat.
Acelaş înţeles ca la N o. 3505.
8892
6.
Gură largă.
Dr. EL. CRISTEA, Proo., p. 105,
c. Sinersig, Ungaria,
Acelaş înţeles ca la No. 3519.
8893
6.
Gură de petecă.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 105,
c. GurarîuluI, Ungaria. - A VR,
CORCEA, paroh, c. Coşte�u, Banat.
Acelaş înţeles ca la N o. 3525.
8894
6.
Gură strîmbă.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 106,
c. Bochia, Ungaria.
Mincinos. Vegi No. 3548.
8895
6.
Gură dulce.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p, 105,
c. Bran, Ungaria.
A se adaoză la No. 3556.
================== pagina 41 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU IV
*6
8896 1 se face gura pungă.
41
*6
8900 Are o gură,
Cât o şură.
EL. Hooforâ, c. Selişte, comit,
Sibiu, Ungaria.
A se adaogă la No. 3550.
* 6A
8897 Işi bate gura'n talnă.
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşte"iu,
Banat.
In zadar se r6gă de ce-va.
*6
8898 In fine m'am vedut şi cu gura 'ntr'o parte.
C. TEODORESCU, tno, c. Lipova,
j. Vasluiu.
Adică: am mâncat.
*6
8899 A se uita în gura altuia,
G. BĂNULESCU, înv. c. Pietro­
şiia, j. Dimbooiţa.
A face după cum a gis altul, ci nu pe vofea luî. A
se adaogă la N o. 3544.
V. SALA, dasc., c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
Strigă tare, te ameţesce cu vorba. A se adaogă acest
înţeles la No. 3561.
* 6A
8901 Ii tocă gura 'n dece.
P. GÂRBOVICEANU, prof. Semin.
a. VIII.
Flecăresce.
* 6 A
8902 Işî recesce gura 'n zadar.
A VR. CORCEA; paroh, c. Coşieiu,
Banat.
In zădar se r6gă de ce-va. A se adaogă la No. 3536.
================== pagina 42 ==================
42 PROVERBELE ROMÂNILOR
*,0"
8903 L'a făcut cum 'i-a venit la gură.
T. SPERAN'l'Ă, c. Bărşoi«, j.
Argeş.
L'a batjocorit reu.
8904
,0"
A ţine gura 'n pod.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 16,
c. Codlea, Ungaria.
A nu deschide gură.
*,0"
8905 A 'şi cinsti gura.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Murgeni,
j. Tutova.
Adică a bo.
*,0"
8906 Sterge-te pe gură.
IUL. GROFŞOREANU. profesor, c.
Galşa, comit. Arad, Unqario.,
A se adaoga la No. 3516.
GUŞĂ
* DA
8907 Ii cade în guşă,
E. I. PATRICIU, în». c. Smulii,
j. Couurluiu,
Ii vme de-a gata.
8908 Alăsă mamă.t)
GR. TOCILESCU, Ir, p. 540.
S'a îmbogăţit. Acelaş inţeles ca la No. 2759.
* DA
8909 Ii c6ce 'n guşă.
A VE. COReEA, paroh, c. Coşteiu ,
Banat.
Se gice despre cei cari aşteptă prilej de a se răsbuna
pre cine-va.
1) A lăsat gusă.
1
I
,
================== pagina 43 ==================
snPLEMENT LA r:APITOLU IV
INIMĂ
*6
8910 Unde 'i inimă, acolo 'I şi minte.
43
V. SALA, dasc, c. Vaş(]ou, comit.
Bihm') Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 3589.
*
8911 Puţini sunt cari nu au vlermî la inimă .
. V. A. FORESCU, c. Folticent, f
Suc'lava.
Adică superărt.
* 6,
8912 Ii urîtă calea inimii.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Cârja,
i. Tuiona.
*
8913 Inima mea multe scie, n'are gură a-spună.")
I .' I,ONESCU, c .. Neoeeta, Mace-,
donia ..
Când nu vrei să 'ţi desvelesci gândurile.
*6
8914 A'i fi inima legată cu curele.
E. HODOŞ, Poes. Pop., p. 41, c,
Vărăclia, Banat.
A i se strânge imma. Inteles deosebit de cel dat la
No. 3605.
6
8915 Işi iea inima 'n dinţi.
Dr. EL. CRISTEA, Proo., p. 124,
c. GW'arîulu�) Ungaria.
A se adaogă la N o. 3608.
8916 Inimă laie.
GR. TOCILESCU, II. p. 524.
Adică om reu. A se adaoga la N o. 3595.
================== pagina 44 ==================
44 PROVERBELE ROMÂNILOR
*h.
8917 C6ile 's băirile inimeî,
'l'EODOREscu·KIRILEANU, înv. c.
Broşteni, j. Suciava.
Instinctele animale dicteză dragostea.
*h.
8918 Nu fii cu inima mare.
G. 1. 'l'OMEŞCU, înv. c. Broscari,
j. Mehedinţ'L
Un mare boer a întrebat odată pe un ţăran de ce boul
cel mai mic şi slab trage mai mult mergând înaintea ce­
lut-l-alt, Acesta îl respunde: că e cu inima mai mare şi
de aceea trage mai tare, Făcând prins6re amîndoi i-au
tăiat şi au înfăţişat inimele şi a eşit cum a gis ţeranul.
Se diee când vegi. pe unul mal slab şi sărac, mai ţan·
ţoş şi mai ales în afaceri, de cât celă-l-alt.
Inţeles deosebit de cel dat la No. 3615.
*
8919 S-mi disicî inima, va '1 afli nuntru.1)
l. COYAN, prof'. c. Samarina,
Epir.
Arată o dragoste deosebită pentru cine-va,
"'h.
8920 -:- Îi rîde inima.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Se înveselesce. A se adaogă la N o. 3640.
*h.
8921 A'i plânge inima într'însu.
E. HODOŞ, Poes. Pop., p. 42,
Banat. - A VR. CORCEA, paroh, c.
Coşteiu, Banat.
A fi amârît, trist.
*
8922 Băsci lăiacăţai tu inimă. 2)
Sunt f6rte supărat,
1. COYAN, proj'. c. Fieri, Albania.
1) Să'mf deschid) inima, o să'1 găsescl Înăuntru.
================== pagina 45 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU IV
*
8923 Mi si sătră inima. 1)
G. ZUCA, c. Fieri, Albania.
Când unul s'a răsbunat.
*b.
8924 A 'şi săra inima.
45
E. I. P ATRIC'tU, înv. c. Smulţ'î,
j. Covurluiu.
A se bucura şi el. A se adaogă la N o. 3606.
*b.
8925 A lăsa cu pumnii la inimă.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
In durere mare, în jale, în Întristare.
*b.
8926 1 s'a făcut inima cremene.
V. A. FORESCU, c. Dorna.]. Su­
ciaua.
De multe superarr, se împietresce inima omulut, de nu
mai p6te plânge.
*b.
8927 Inimă de putregaîu,
TEODORESCu-KIRILEANU, înv. c.
Broşieni, j. Sucios:«.
Adică necăjită, suferindă.
LIMBĂ
*
8928 Limba n'ari ase. 2)
G. ZaCA, c. Oulona, Albania.
*
Limba ase n'are, ase jrândze.3)
I. IONESCU, prof. c. Nevesta,1Yla.
cedonia.
') Mi s'a săturat inima.
e) Limba n'are ose,
3) Limba ose n'are. 6se frânee.
================== pagina 46 ==================
46
PIWVERBELE ROMÂNTLOR.
------------------
*
Limba ase n'ore, ma ase ţrâsuiee. 1)
1. COYAN, prof, c. Abela, Epir.
A se adaogă la No. 3679.
*L:::,
8929 Limba sparge capul şi cetăţile.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
8930
L:::,
Limba dulce, dos viclen,
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 136,
c. Tisa, Ungaria.
Om faţarnic.
*
8931 Cu limba te linge, şi cu găndu te împinge.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr.ţ ],
P�dna.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
*L:::,
8932 Fii domn peste limba ta.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Unqaria.
Nu vorbi peste măsură Şl ce nu trebue.
*L:::,
8933 Limba lungă 'ţi face gretă.
V. SALA, dasc. c. Ferice, comit.
Ungm'ia, Hihor.
Pentru cel flecar.
*L:::,
8934 Limba scapă 'n gură
Spatele rernăne la mesură.
SIMULr,scu, c. Mihaleni, comit.
Zamnd, Transilvania.
Pedepsa. celui fleear.
================== pagina 47 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU lV
*h.
8935 Taci limbă că nu te d6re capul
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, co­
mit. Bihor, Ungaria,
Acelaş înţeles ca la No. 3681. Veg.i şi No. 3681.
*h.
8936 Îi tae limba ca f6rfecile.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr. i·
Puina.
A se adaogă la N o. 3686.
*h.
8937 Limba tocmesce, limba strică.
V. SAr,A, dasc. c. Sohodol, co­
mit. Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca N o. 3688.
8938 Limbă suptîri.")
GR. TOCILESCU, II, p. 528.
Se g.ice Grecilor. A se adaogă la .N'o. 3730.
*h.
8939 A ave peri pe limbă.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
*h.
A.'z cresce peri pe limbă.
HOclOTĂ, c. Seliştea , comit. Si­
biu, Transiloania.
8940
!VIi scosi peri su limbă.")
GR. TOClLESCU, Il, p. 528.
M'a făcut să'mî pierd răbdarea; m'a supărat mult, m'a
adus la disperare.
*
8941 Mi sc6se peri pri limbă.")
G. ZUCA, c. Samarina, Epir.
') Limbă subţire.
?J Mi-a scos peri sub limbii.
:i. T._':' __ f. __
================== pagina 48 ==================
48
PROVERBELE ROMÂNILOR
Acelaş înţeles ca la No, precedent.
*6
8942 Nu l'am tras eu de limbă.
C. TEODORESCU, înv. c. Pun­
qcsci, j. Vaslu1u.
A spus el singur, ne silit de nimenî, A se adaoga la
No. 3728.
*6
8943 Udătură,
Limbă 'n gură.
E. I. P ATRICîu, înv. c. Smul:'!',
j. Covurlu'îu.
Adică mmic,
*6
8944 1 se usucă şi limba din gură.
GAVR. ONIŞOR, praf. c. Zorleni,
[. Tuiova.
Adică de sete.
*6
8945 A plecat cu limba 'n gură.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coştelu,
Banat.
Adică uşuratic.
*6
8946 S'a prins de limbă.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr.],
Putna.
MÂNĂ
*6
8947 Dă din mâini să nu te inneci.
P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl.
VII, Sc6l. Inveţ.
A se adaoga la N o. 3743.
8948 Mină mânli ş-clorli, ta s-dai ş-gura.t)
1. COYAN, prof. c. Coriţa, .Al­
bania.
================== pagina 49 ==================
ciUl'LEMENT LA C.APITOLU IV
Daca muncim avem ce mânca.
49
8949 Iu sun multi mănl, lucurlu custă.")
GR. TOCILESCU, II, p. 551.
Acelaş înţeles ca la No. 3746.
*6
8950 Alduite mănf multe, afurisite guri multe.
IUL. GROFŞOREANlJ, ,dascăl, c.
Golşa, comit. Arad, Ungaria.
*
Multi mân'î sun vluisiti.2)
1. COYAN, profesor, c. Corija,
Albania.
*
Multe mânz avlughisite. H)
I. IONESCU, c. Neoesta, Mace­
donia.
Multe mânî adună, multe guri risipesc averea. A se
apropia de No. 3746. Acelaş înţeles ca la No. 8868 din
acest capi tol.
*6
8951 Omul de trebă nu iese cu mâna gală din
casă.
A. P ANN, II, p. �l. - V. SALA,
dasc. c. Vaşcou, comit. Bihor, Un;
garia.
A se adaogă la No. 3748.
*
8952 Mănajmănă la, ş'amindouele faţa. 4)
1. Ioxnsctr, c. Neuesta, Mace­
donia.
A se adăoga la No. 3752.
*
8953 A dat cu o mână şi ş'a tăiet pe cee-l-altă.
Gn. ALEXANDRESCU, maqistr. i.
Putna.
') Unde sunt mânf multe, şi lucrul merge iute.
') Multe mânf sunt bine cuvîntare.
3) Multe mânf sunt bine cuvintate,
================== pagina 50 ==================
PROVERBE LE ROMÂNILOR
Pentru cel nedarnic.
*6
8954 Dă cu O mână, ca să Iee cu doue.
V. SALA, dasc. c. Lelesci, comit.
Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 376l.
8955 Mâna ata, muma a ta.I)
Ea te hrănesce,
GR. TOCILESCU, II, p. 549.
GR.ToCILESCU, II, p. 548.
8956 Nu s-tornă cu mâna golă a-casă. 2)
GR. TOCILESCU, II, p. 550.
E muncitor, harnic.
*6
8957 Mâna care dă nu se muşcă.
V. F ORESCU, c. Dorna, j. S1t·
ctaoa.
Să fii recunoscetor.
8958 L-p6rtă mă-să di mănă.")
Adică e prost.
*
8959 Ci'I tu mână nu'I minciună, 4)
C. IONESCU, c. Nenesia, Mace­
donia.
A se adaogă la No. Ş777.
, I
1
I
,
I
8960
Mâna stângă, mâna curlui.
GR. TOCILILSCU, II, p. 552.
*6
8961 Ce are în mână are şi 'n gură.
C. TEODORESCU, înv. c. D6gele,
i. Vas/nit!.
Pentru omul bun.
1) Mâna a ta, muma a ta.
") Nu se 'nt6rce cu mâna g61ă a-casă.
3 I fi nllr.:p mă-sa de mână.
r
I
================== pagina 51 ==================
51
SUPLEMENl' LA CAPITOLU IV
---------------- -------------------
*L::,.
8962 Cu mâna 'n cap şi cu ochf'n sat.
AVR. CORCEA, paroh, c Coş/du,
Banat.
Leneş şi aşteptă de la alţii.
8963 Nici cu mâna' nu te am pus, nici cu mâna
nu te Ieau.
Acleverul, Oct. 1902.
Când nu vrem să scim nimic de ce-va ..
8964 Lung în mână, scurt în vină.
V. SIMIGANOSCHI, praf. c. Fe­
reblecea, Bucovina.
Pentru omul îndemănatic la furat.
8965 fA-agudesci mân,a.1)
GR. TOCfLESCU, Il, p. 548.
Indemănatic la furat.
*L::,.
8966 Nu lasă mâna ce'] ved ochii.
IUL. ·GROFŞOREANU, dascăb, c.
Galşa, comit. Arad, Ungaria.
*L::,.
Ce ochii »ed, mân« nu lasă.
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fc­
. reblecea, Bucovina.
Fură tot ce vede.
*L::,.
8967 T6te îi se prind de mână.
, AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu;
Banat.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
*
8968 A'I fi mâna unsă cu terpetin.
G. POBOR,\N, insi. c. Slatina,
j. Olt.
Are mâna lungă.
') Lovesce'I mâna.
================== pagina 52 ==================
52 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
8969 Mâna omului tot către el trage.
V. SALA, c. Sedişte, comit. Bi­
hor, Ungaria.
Pentru 6menii egoişti.
*6
8970 A încăpe pe mână rea.
C. TEODORESCU, înv. c. Cursesc'!"
j. Vaslulu.
Pentru un animal bun sau un lucru de preţ, etc.
*6
8971 Îl tae de la mână.
Îi e fără voie.
E. J. PATRICiu, înv. c. Smulţi,
. j. Covurluht.
*6
8972 A sta cu mănele în şoldu rl,
GAVR. ONIŞOR, praf. c. Crângu,
J. Tufova.
A se adăoga la No. 3812.
*
8973 S'a legat de mâni şi de picere.
GR. ALEXANDRESCU, magistr. j.
Puina.
A se adaogă la N o. 3837.
8974
L-tricu pri sun mână. 1)
GR. TOCILESCU, Il, p. 552.
L'a umilit.
*6
8975 I-a stat; pe mână.
JUL. GROFŞORllANU, profesor, c.
Galşa, comit. Arad, Ungaria.
A depinde de el. A se adaoga la N o. 3843.
*6
8976 Par'că l-a luat cu mâna.
G A VR. ONIŞOR, prof. c. AVl'a·
mesd, j. Tufova.
================== pagina 53 ==================
SUPLEMENT TJA CAPIT0T,U IV
A se adaoga la No. 3848.
*D.
8977 A da mâna cu el.
G3
T. SPERANţA, prof. Se. Norm.
a. I.
A'l prinde. A se adaoga acest înţeles ca la No. 3860.
MĂ SE
*"D.
8978 "La măsaua care te d6re, te lovesce limba
mai des.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 129,
c. Topliia-Rom., Ungaria.
* D.A
8979 Il: crapă măsaua în gură.
TEODORESCu-KfRILEANU, înv. c.
Broşteni, i. &!ceava.
*D.
Îi[ scaperă măsaua în gură.
GAVR. ONJŞOR, prof. c. Zorleni,
j. Tutova.
De supărare, de mare nevoe.
MAŢ
D.
8980 Amar la mate,
n-. EL. CRISTEA, Prov., p. 9, c.
Sinersig, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 3894.
*D.
8981 O ţine ca gala maţul în plisc.
Adică vorba.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
j. Vaslt!zu.
A SE MĂŢUI
*D.
8982 A se măţui.
A VR. CORCEA, paroh, c. Mercina,
Banat.
A se subţia, a slăbi reu după bolă,
================== pagina 54 ==================
54
PROVERflELE ROMÂNILOR
MEDUVĂ
8983 Nu-ari meduă tu COCă.,I)
GR. TOCILESCU. II, p. 546.
Adică e prost.
Cocă = cap, cuvînt albanez.
MOŞ
*6
8984 Află moşi pre groşI.
A VR. CORcEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Nu e mulţumit cu nimic. Caută pricină de certă, ocară;
caută a asupri, a nedreptăţi. VegI şi No. 3916.
A afla are aci înţelesul de: a căuta.
MuIERE
*6
8985 Muierea e dracu. numai cornele 'I lipsesc.
P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl,
VIII, Semin, Euc.
Acelaş înţeles ca la N o. 3330.
8986 Mullarea i ma drac şi di drac. 2)
GR. TOCILESCU, II, p. 561.
Acelaş înţeles ca la N o. 3922.
*6
8987 Ierna grea, muierea rea,'
N'adună nici o surcea.
O să plec la tîrg cu ea,
Să Ieau parale pe ea,
Să dau bir şi hangara.
P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl.
VIl, Semin, EllC.
Pentru muierea cea rea.
') Nu are rneduvă în cap.
"'2\ MI1Yp.rp� p m�1 drac si de cât dracul,
================== pagina 55 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU IV
55
*
8988 Muliarea are cusită lungă ş-minte scurtă.")
J. IONESCU, c Neoesia, JJ;Iace­
donia.
A se adaoga la No. 3928.
*L',.
8989 Muerea bărbată, d'abia intră în resboiu
şi se încurcă iţele.
P GÂRBOVICEANU, pr·of. c. Po­
marii, j. Gorj.
Pentru femea leneşă.
8990
*
Mulîerea i ca s'aperă.")
G. ZUOA, c. Duraezo, Albania.
Acelaş înţeles ca la No. 8986 din acest capitol.
8991 Muerea e un vas slab: din nimica se ne-
căjesce, şi cu nimica se îm blândesce.
r. 'I'ZINTzU, ing. j. Buz:ăft.
A se adaogă la No. 3942.
*
8992 MTarea cari nu va s-frirnintă, tută dzua
'ncerne.")
I. COYAN, profesor c. Pericoli.
Epir.
*
MuUerea <;i nu va sj'ărrnîntă tută deiua
n<;erne.4)
G. ZUOA, c. Eieri, Albania.
Acelaş înţeles ca la N o. 3949.
8993
MlÎliarea pisti n'ari. 5)
GR. TOCILESCU, IL p. 560.
A se adaoga la No. 3952.
1) Muierea are cosiţă lungă şi minte scurtă.
2) MUIerea e ca să feresc" (Dumnedeti).
3) & 4) MUIerea care nu vre să f r ăminte, t6tă diua cerne.
5) MUIerea credinţă n' are.
================== pagina 56 ==================
56 PROVERBE LE ROMÂNILOR
*
8994 F'udzi di muliere ca di puşcli(ă). 1)
G. ZUCA, c. Culona, Albania.
Acelaş înţeles ca la No. 3961.
*1::0.
8995 Atunci are muerea drept, când vin porcii
de la câmp.
IUL. GROl'ŞOREANU, profesor, c.
Galşa, comit. Ar'acl, Ungaria.
Adică nici odată; doar p6te noptea.
8996 Măi băete, băeţele,
Nu lua de la muiere.
Aclever (ziar'), Oct. 190,8.
1::0.
8997 Muerea e ca cosa ; dacă n'o baţi nu as-
cultă (tae).
r». EL. CRISTEA, Prov.) p. 154,
c. Codlea, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la�, N o. 3337.
1::0.
8998 Nimic mai schimbăcios ca vremea şi ca
mueri1e.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 165,
c. Codlea, Ungaria,
Nu te poţi încrede întrînsa.
*1::0.
8999 Par' că esti muiere.
'rEODORESCu·KIRILEANU, în». c.
Broştenî, j. Suciaoa.
Arată stângăcie, nepricepere, slăbiciune.
MUSTAŢĂ
9000 N dredzi-ţi mustăţli. 2)
GR. TOCILESCU, II, p. 564.
Să ai răbdare.
1) FugI de mutere ca de cfurnă.
================== pagina 57 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU IV
DIN NAINTE
57
*
9001 Art'lcă dinăinte, s'afli dinăpoi. 1)
1. IONESCU, prof. c. Neoesta,
Macedonia.
Fă bine ca să ţi se facă şi ţie.
*6
9002 Cu naintea napoi,
T'EODORESCu-KIRILEANU, înv. c.
Broşteni, j. Suciaoa,
Ou dosu Înainte, de nevoe.
*6
9003 Tîr nainte, tîr napoi,
IUL. GROFŞOREANU, B. Comloş,
comit. Toronial, Ungaria.
10 Se dice 1 a jumătatea postului Pascilor.
2° Oând om ul�lt)trică ce a lucrat.
DIN NAPO!
*6
9004 A'I lua dinapoi.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
A duce cu sila, fără voe.
NAS
*6
9005 Obrazului fără nas îi stă- reu.
V. SAI"A, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor', Ungetria.
Pentru omul fără omenie.
9006
Unde te duel?
Me duc după nas.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Unqaria.
Unde vreti, n'am să 'ţi dau socotelă.
================== pagina 58 ==================
58 PROVERBELE ROMÂNILOR
*,0,.
9007 Nu mirase a nas de om, ci mirose a
nas de bou.
V. SALA, clasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
Nu e fapt de om ci de dobitoc.
*,0,.
9008 Omul ca omul" nasul e ce e.
V. SALA, dase. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
Omul pote să fie ori-cum, numai să aibă omenie.
*,0,.
9009 Daca n'ai nas, n'ai nimic.
V. SALA, dasc. c. Va§cou, comit.
Bih01', Ungaria,
Adică dacă nu ai omenie.
9010
*
S-lf cadă narea, nu s-plecă s'o lia. 1)
1. COYAN, praf. c. Permei, Al­
bania.
Pentru omul fudul,
90'11
*
9i t-cură nărle?
Di ernă.
Ti sciu ş-di vera.")
1. IONESCU, prof. c. Neoeeta,
Macedon�a.
Acelaş înţeles ca la No. 5537.
9012 Narea 6 ari mari, ma nu ari hari.v)
GR. 'l'oCILESCU, II, p. [68.
Când un parvenit, vre să facă pe boerul, şi se cunosce.
*,0,.
9013 A înt6rce nasu.
V. SALA, dase. c. Vaşeou, comit.
Bihor, Ungaria.
1) Să 'f cadă nasul, nu se plecă să'1 lea.
'\ r.,. 'tY curo e nasul? - De Temă, - Te scrii şi de (astă) vară.
================== pagina 59 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU IV
A nu vroi să vadă. A se adaogă la No. 4081.
*L:.
9014 A'şl be1i nasu pentru cine-va.
59
V. SALA. dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
*L:.
A' şI[ inqroşă nas« pentru cineva.
V. SALA, dasc. c. Rieni, comit.
Bihor, Ungaria.
S' a pus pentru cine-va, şi a păţit' o.
*L:.
9015 A'i rupe nasul.
C. TEODORESCU, îno. c. Lipova,
i Vaslutu.
A'l înfrîna.
*L:.
9016 Şi-a frânt (rupt, plecat, muiat, culcat)
nasu.
V. SALA; clase. e. Vaşeot1, comit.
Bihor, Ungaria.
Adică a păţit'o. A se adaoga la No. 4083.
*
9017 Li-u dideşi cu narea, di li-u făceşi avla-
chiu 1)
F. G. BALAMACI, c. Gheorţjhea,
Macedonia.
Când unul se laudă că a făcut o ispravă mare şi, de
fapt, nu a făcut nimic.
*L:.
9018 A dat cu nasu de belea.
V. SALA, dasc. c. Vaşcot1, co­
mit. Bihor, Ungar-ia.
Adică a păţito.
*L:.
9019 A trage pe sub nas.
ST, ST. 'l'UŢESCU,înV. c. Catanele
j. Dolj.
A be bine. A se adaogă la No. 4082.
1) I-aI dat cu nasu de-I făcuşt şanţ.
================== pagina 60 ==================
60 PROVERBELE ROMÂNILOR
* 6A
9020 Ii sere sub nas.
IUL. GROFŞOREANU, profesor, c.
Galşa, comit. Arad, Unqaria. '
Celui ce se supără pentru mmic.
*
9021 Li-afumă nărle.")
G. ZUCA, c, Caoaia, Albania.
La stricat pofta; i-a dat să înţelegă că nu mal trebue
să se amestece, să mal vie, etc.
9022
Spindzură nărli, 2) :'
GR. l'OCILESCU, 11, p, 567.
Adică e supărat,
*6
9023 Şede cu nasul umflat.
E. 1. PATRWIU, înv. c. SmuI1�,
j. Covurlu1u.
Acelaş Înţeles ca la No. precedent. Vec;li şi No. 4113.
*6
9024 1 s'a pus (i-a sărit) în nas.
V. SALA, dasc. c.: Vaşco-ti, comit
BihOl', Ungaria.
S'a supărat.
*6
9025 L'a luat de nas,
V. SALA,dasc. c. VaşI:01';(, comit.
Bihor. Unqaria.
L' a mustrat bine.
*6
9026 1 s'a' teşcat nasu.
V,. SALA, dasc c. Vaşcmt, comit.
Bihor, Ungaria.
A păţit'o ,
,) l-a afumat nasul.
2) A spînzurat nasul.
================== pagina 61 ==================
61
SUPLEMENT LA CAPI'l'OLU IV
-------���-- �---------
*6
9027 I-a tras nasu la rindea.
V. SALA, dasc. e. VaşcO'I:t, comit.
Bih01', UngaTia.
L'a înveţat omeme.
*6
9028 Umblă cu nasu prin nori (pe departe).
V. SALA, dasc. c. Vaşeou, comit.
Bihor, Ungaria.
E mândru. A se vede No. 4119.
*6
9029 Umblă cu nasu pe la dracu.
V. SALA, dasc. e. Vaşc01:i, comit.
Bihor, Ungaria.
*6
Tine nasu pe la naiba.
V. SALA, dasc. c. Bieni, comit.
Bihor, Unqaria.
Mândru, nu e de apropiat.
*6
9030 1 s'a uscat nasu.
V. SALA, dase. C" Vaşcou, comit.
Bih or , Ungaria.
Nu mal e copil.
*6
9031 A fi cu nasu ud.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Unqm·ia.
E copil.
*6
9032 A se sterge pe la nas.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coş/du,
Banat.
Adică a'şt pune pofta 'n CUlU.
*6
9033 Ii e ruşine pe la nas.
V. SALA, dasc. c. Vaşco'u, comit
Bihor, Ungar·ia.
Ar face vre-o faptă rea, dar tot mal are omenie.
================== pagina 62 ==================
62 PROVERBELE ROMÂNILOR
*D.
9034 Îl mănâncă nasu.
A VR. OORCEA, paroh, e. Coşieiu,
Banat.
Il aşteptă o neplăcere.
*D.
9035 N'are nas.
Avu. OORcEA,paroh, c. Coşteiu,
Banal.
10 E ruşinos.
20 S'a stricat prietenia de odinioră, şi numai indrăs­
nesce să ceră ce-va, sau să se întilnescă cu cine-va.
9036
*D.
Are pele g rosă pe nas.
IUL. GROFŞOREANU, profesor, c.
Galşa, comit. Arad, Ungaria.
D.
Gros la nas.
Dr. ELIE ORISTEA, Prov., p.
140, c 8ine1'sig, Ungaria.
Adică neruşinat.
9037
D.
Are piele de căne pe nas.
Dr. EL. OmSTEA, t-o«, p. 12,
c. Bochia, Unaaria.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
*6
9038 Are nas subţire (ascuţit).
V. SALA, clase. c. Vaşcoiî, comit.
Bihor, Ungaria.
*D.
E subţire ele nas.
A VE. COI,CEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
10 Adică arţăgos.
211 Pre simţitor; ruşinos.
*6
9039 Un nas în cur.
TEODOR�SCu-KIRILEANU, înv. c.
Broşieni; j. Suciaua.
Vorhil. dA rîR. Adi�il. Ril'l de cutare un nas În cur.
================== pagina 63 ==================
63
r
I
SUPLEMEN'l' LA CAPITOLU IV
---------------------------------------------------
*6
9040 S'ascunde după nas.
*6
9042 A cădut cu nasu 'n tină.
V. SAI.A, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Unqari«.
Sub masca omeniei face fapte rele.
*6
9041 A dat cu nasu 'n brânci.
9043
I
I
j
I
!
1 il S'a ostenit.
2° A calicit.
Şi-a perdut omenia.
*6
A'i da pe nas.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
V. SALA, dasc. c. Vaş�ou, comit.
Bihor, Ungaria.
V. SALA, dasc. c. Vaşc01:t, comit.
Bihor, Ungaria.
TEODORESCu-KIRILEANU, înv. c.
Broşteni; [. Suciaoa.
A se sătura de o trebă, de o mâncare. Veg.l. No. 4082.
*6
9044 Are nas de domn.
Se portă delicat.
*6
9045 Are nas de ţigan.
V. SALA, dasc. c. Vaşc01:t, comit.
Bihor, Ungaria.
E obraznic şi lipsit de ruşine.
*6
9046 Are nas de vijlă.
V. SALA, dasc. c, Vaşcou, comit.
Bihor, Unqaria.
1 ° Află tote.
2il Pentru cel cari merg nechemaţi la mese sau la pe­
treceri.
Viilii. = n n fAl ilA n,'1.nA ,11". vÎniî.t,nrA.
================== pagina 64 ==================
64 PR.OVER.BE[,E R.OMÂNIr,r)H
-------
*6
9047 Are nas de porc.
r». EL. ORISTEA, Prov" r- 158,
c. 'Bran. Ungaria. - V. SALA,
clase. c. Vaşeou, comit. Bihor, Un­
qaria.
Se portă mojice sce,
*6
9048 Are nas de vulpe.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria,
E viclen.
OBRAZ
*6
9049 Obrazul gros,
Aduce pântecelui folos.
O. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
j. Vaslulu.
OeI gros de obraz, e adese-ort mai folosit.
l
i
Pentru omul cu obrazul subţire.
*6
9051 A'I dogorî obrazul"
9050
Cheresteaua obrazului, cinstea' omului.
Arlevl!r (ziar), Oct. .1902.
f
I
1
TEODORESCU-I{IRILEANU. îrw, e.
Broşten1, f. Suciaoa.
A'] ruşma.
OCHlu
*6
9052 Vedî bîrna din ochiul teu, şi pe urmă
pe a celui-l-alt.
P. POPESCU, in». c. Dobreni, i.
Tlfou,
*6
Cată gazul în ochzul altuia.
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Pe­
reblecea, Bucoirina.
A se adaogă la No. 4158,
�
I
1
================== pagina 65 ==================
________ �S::...:U_P_L_E_M_E_N_T_LA CAPI'_fO_L_U_1V 65
9053
*
Mutre-rnecu unlu, s-te mutresc cu dâii.1)
I. COYAN, profesor, c. Lanina,
Epir
*
Mutre-mi cu unlu, s-ti muiresc cu doili.2)
ILIE GHICU, profesor, c. Băesa,
Epir.
*
JJ1utre-me cu un ocliu, s-ti muiresc cu doiU. 3)
1. IONESCU, prof. c. Necesta; M«.
cedonia .
A se adaogă la No. 4168.
9054
adi apuşî şi cur apres. 4)
GR. TOCILESCU, II, p. 587
9055
Pentru cei smeriţi, prefăcutt.
:1:
Nu vidzui di ocli, vai ved di dzene. ?) 5)
I. COYAN, profesor, c. Caoaia,
Albania.
A se adaogă la No. 4205.
*b.
9056 Ce ved ochii, crede inima.
CĂLIN IORDACHI, i. Argeş.
Ceea ce se vede e mai cert.
*b.
9057 Ochii sperie, mănile bucură.
Ii-ra ECAT. ŞrşMAN, înv. c. Adam,
1- Tuiona.
*b.
9058 Ochii rari se uita.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Avra­
mesei, j. Tuioua,
1) & 2) Privesce me cu. unul, să te privesc cu dol.
3) Privesce me cu un ochru, să le privesc cu dOI.
4) Ochi plecaţr şi Cur aprins.
5) Nu vec;J.ul cu ochh, vo'îu vede cu genele?
================== pagina 66 ==================
66
PROVERBELE ROMANILOR
* -
Ocli Qe nu s-oed, agonza se-agărşesc.1)
1. COYAN,proj. c. Ianina, Epir.
A se adaogă la No. 4186.
*6
9059 A făcut ochii cât al de bou.
G. TOMESCU, înv. c. Broscari,
i 111ehedinţ'!.
Arată ŞI mirarea. A se adaogă la No 4210 & 4283,
*L
9060 S-nu ti curăm di ndrocli. 2)
G, ZUCA, C, Durazeo, Albctnia,
Când vedem că cine-va se uită cu jind la ce m âncăm
sau facem.
Când un om se uita cu jind la ce-va se dice că: ţ ace
ndrocli, face în ochî şi de aceea trebue curăţit.
*6
9061 Remâni strîmbănd din ochi.
V. SALA, dase, c. Vuşcou, comit.
Bihor, Unqario,
Când nu al făcut ce-va la vreme.
9062
I-a dat peste ochiu lucrului.
GR. JIPESCU, Lumina, I, p, 263,
A lucrat iute şi prost.
*
9063 Mi si-feciră acU băcăre.P)
G. ZUCA, c. Samarina, Epir.
Aşteptând pre cine-va ŞI tot uitându-me ca să'l zăresc
venind.
9064
6
Grijesce ca ochii din cap.
Dr. EL. CRISTEA, Pl'OV" p. 104,
c, Topliţa·Rom., Ungaria.
') Ochii ce nu se ved curind se uuă.
') Să nu te curăţim de în ochi.
3) Mi �'::til f�Cl1t ochii aramă.
================== pagina 67 ==================
RUPLEMn:NT LA CAPITOLU IV
A se adaogă la No. 4246.
9065 L'a legat la ochi.
67
GR. JIPESCU, Lumina, r, p. 263.
Dt-ligă oclili. 1)
GR. TOCILESCU, lI, p. 585.
A se adaogă la No. 4251.
*6
9066 Par'că 'şi dă din ochi.
GR. TOCILESCU, 1, p. 1193, j.
Prahova.
Despre cel nedarnic.
*6
9067 Are ochi de şerpe.
I. PUŞOARIU, c. P. Merulu1, co­
mit. Făgăraş, Transilvania.
A se adaoga la N o. 4289.
9068 A'i albi ochii.
GR. JIPESOU, Lumina, 1, p. 263.
A se adaogă la N o. 4293.
*6
9069 A face ochi.
A. GOROVEI, j. Suctaoa.
10 Pentru omul de rînd care s'a ridicat.
2° Pentru un sărac care s'a, îmbogăţit.
A se adaoga aceste înţelesuri la cele de la N o. 4302.
9070 fA glocă ocllut. 2)
GR. TOOILESOU, II, p. 589.
E deştept, isteţ. A se adaogă la N o. 4223.
6
9071 I-a tăiat dintre ochi.
Dr. EL. CRISTEA, Prov .. p. 112,
L. Gurariului, Ungaria.
�) Îl 1 egă ochit.
================== pagina 68 ==================
68
PHOVEHBELE ROM.�NTLOR
OM
9074
9075
*6
9072 Omul 11 mai tare ca fierul; că din fier
poţi rupe, dar din om ba.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Când VIn supărări le peste omenr.
*6
9073 Omul este tare ca fierul şi slab ca oul.
A. GOROVEI, c. Selişte,j. Suciaoa,
*
Omi« este ma slab di ghilie ş-ma sănătos di
âliche. 1)
C. IONESCU, vnv. c. Neoesta, Ma­
cedonia.
Adeseori rabdă multe ele te miri cum, şi din nimic se
pierde câte odată.
Chiatra crepă ş-ornlu nu crepă.v)
GR. TOCILE8CU, II, p. 699.
Acelaş înţeles ca la No 9072 din acest capitol.
*
Du-te cu un om s-te-adară om. 3)
I. OOYAN, pl'Of. C. Turia, Epir.
Vei fi ca aceia în societatea căror trătescî.
*
9076 Cathe om cu hutaji. 4)
1. OOYAN, praf. c. Abela, Epil·.
Trebue să iei pe fie-care om aşa cum e.
*6
9077 Om sfânt nu se p6te.
ANETA GHlLŢ, c. NicO/'esc'!, i
Tecuciu.
Acelaş înţeles ea la No. 4344 b.
1) Omul e mal slab de cât cristalul şi mif sănătos de cât oţelul.
2) Piatra crapă si omul nu crapă •
." ., v ._ ....
================== pagina 69 ==================
SUPLEMENT LA CAPl'l'OLU IV
*
9078 Omlu nu'i lilice s-lu amiurzescî. 1)
J. J ONESCU, praf. c. Nevesta, Ma·
cedonia.
De odată nu se prIcepe ce gândesce o persona.
*6
9079 Om la om trage nădejde (nedejde).
v. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 4346.
*6
9080 Ce face omul nu desface nici dracul.
P. GÂRBOVIOEANU, praf. Scmin
CI. VI.
A se adaogă la N o. 4374.
*6
9081 Omul îi om, şi 'i numai om.
GR. POIENARU, ing. c. Iiassa, j.
Talomiţa.
Acelaş înţeles ca la No. 4355.
*6
9082 Omului doar c6rne 'i lipsesce.
I. POPESCU, în». c. Dobrenî, j.
Ilfov.
Acelaş înţeles ca la N o. 3330, Însă pentru bărbaţi.
*6
9083 Om în doi peri.
C. 'l'llODORESCU, în», c. Lipova,
i. Vasluru.
Nici tînăr, nici bătrân.
c:
9084 Unde om nu se simte.
GR. TOCILE�CU, Poes. Pop., J, p.
569.
Adică departe.
================== pagina 70 ==================
70 PROVERBELE ROMÂNILOR
6
9085 Unde orneniî nu umblă.
G· DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.,
p. 387.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
os
9086 Î.-i-aghisi oslu. 1)
GR. 'l'OCILESCU, IT, p. 595.
A făcut fapte bune.
�
OUŞOR
1
9087
*
Omlu ci n'are nod la g ărşfieanu dă-lu a
dracfuL 2)
G. ZUCA, c. Berai, Albania.
Se crede că omul care nu are ouşorul desvoltat, .nu'I
alunecă vorbele uşor, şi se gândesce înainte de a vorbi.
Cei-l-alţ1 vorbesc pre repede, fără a se gândi.
PALMĂ
*6
9088 Se duce cu palmele g6le la cur m6le.
TEODOHESCu-KIRILEANU, înv. c.
Broşteni; i. Suciaoa.
Un om slăbănog, f;lră putere.
6
9089 lea per din palmă.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 113,
c. Glwad'Ulm, Ungaria.
Adică de unde nu'I,
*6
9090 I-a tras prin palmă.
E. 1. PATRWiu, �îw. c. Smulii,
j. Covurlulu.
L'a înşelat .
. �) � s'a. sfinţit. osul;
================== pagina 71 ==================
SUPL,"MENT LA CAPlTOLU IV
pANTECE
71
*6
9091 Cu păntecele plin sciu şi eu că al poftă
de vorbă.
O. TEODORESCU, înv. c. Lipooa,
j. Vaslu�u.
Cel sărac către cel bogat, când îl învaţă ce să facă.
*6
9092 Are se dică păntecele ca 'nebunit gura.
O. TEODORESCU, în», c. Cursesci,
j. Vaslttiu.
Pentru cel care mănâncă prea mult.
*6
9093 Bâgă pl6ce pri păntică. 1)
G. ZUCA, c. Berai, Albania.
Adică e flămând.
9094
*
Mi si anîfîti păntica. 2)
G. ZUCA, c. Georgia, Albania.
Anîfîtire = a se sătura, a' şi face pe deplin pofta de
ce-va.
Nu se întrebuinteză de cât în Albania.
9095 Cu păntica la sori. 3)
GR. TOUILESCU, II, p. 610.
Adică sărac; flămând.
PARTE
9096
A pus mal mult de o parte.
P. rSPIRESCU, Rev. Isi., r, p.
232. - HIN1'ESCU, p. 157.
A se adaogă la No. 4448.
1) Pune lespedf pe pântece.
') Mi s' a săturat pântecele.
") Cu pântecele la s6re.
================== pagina 72 ==================
72
9097
PROVERBELE ROMÂNILOR
PER
Până ş-perlu ş-ari aumbră, 1)
GR. 'rOCILESCU, II, p. 600.
A se
9098
adaogă la N o. 4452.
*
Peri lundzî ş-mintea
scurtă. 2)
G. ZUCA, c. Culona, Albania.
Căci totă lumea scie că: perul lung şi mintea scurtă.
A se adaoga la No. 4457.
*
9099 Tâii-ţi perlu, tra
rileI. 3)
1. COYAN, prof. c. Băesa, Epir.
s-nu aungesci ambjea-
*D.
9100 1 se vede perul prin căciulă.
ILIE HOcl'OTĂ, c. Selişie, comit.
Sibitt, Transilvania.
A se adăogă la No. 4461.
D.
9101 De per, că hainele 's scumpe.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 73,
c. Gurarvului, Ungaria.
Când doi se încaeră, ca să rîg.i de dînşii.
*D.
9102 'Când mi-a cresce per în călcăle.
D-na ZOE MIHĂILESCU, înv. c.
Brosieni, i. Prahova.
Adică nicf odată, Veg.i ŞI No. 4462.
*D.
9103 I-a luat perul foc.
D·na Z. JUVARA, c. Fedesc'l, i.
Tuiova.
A se adaogă la No. 4466.
1) Până şi perul are umbră.
2) Per'! lung'! şi mintea scurtă.
3) Tae-ţf perul, ca să nu semenf fernefef.
================== pagina 73 ==================
SUPLllMEN'I' LA CAPITOLU IV
*6
9104 Uns pe per şi uscat la maţe.
73
9109
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungm·ia.
Nu mănâncă şi se îmbracă frumos.
9105 Periu n-patru l-fa9i.1)
GR. TOCILESCU, II, p. 602.
Acelaş înţeles ca la No. 4469.
*
9106 Disică perlu.s)
G. ZUCA, c. Sa marina, Epir.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
*
9107 Când ti ved m-si mută perlu.3)
G. ZUCA, c. Elbasan, Albania.
10 Adică mă super foc. - ZUOA.
2° A se Înfiora.
Veg.'i şi No. 4472 & 4473.
9108 Per nu-Ti ţîni. 4)
GR. TOCILESCU, II, p. 602.
A fi forte fricos. Veg.i No. 4472.
* 6,
Imi sc6te peri roşi, nu albi.
TEODOREScu·KIR'lLEANU, în». c.
Broşteni, j. Suciaua.
Me necăjesce peste măsură, Veg.i No. 4476.
*6
9110 A nu atinge (clinti) nici un per.
TEODOREScu-KIRILEANU, în», c.
Broşienî, j. Suciaua.
Să nu se atingă de nimic. Veg.i N o. 4477.
1) Peru 'o patru '1 face.
') Despică perul,
3) Când te ved mi se mişcă (ridică) perul.
4) j\'icl per nu', ţine,
================== pagina 74 ==================
74 PROVERBELE ROMÂNILOH
9111 Per nu-alas.1)
GR, TOCILESCU, IT, p. 603,
Adică nimic.
*
9112 Per nu da di năsu.v]
I. COYAN, prof, c, Fieri, Al­
bania.
Adică nici un fir de per nu se prinde de hainele lui.
Se dice pentru 6menii forte curaţi.
9113 Per pe per.
Dr. EL. CRISTEA, Pror., p. 210,
c. Codlea, Ungaria.
Adică: ochiu pentru oehîu, dinte pentru dinte,
PIcIoR
*D.
9114 Vai de picîorele cari portă cap nebun.
t». EL. CRISTEA, Prov" p. 272,
c. Topliia-Hom., Ungaria. �- IL,
HOCIOTĂ, c. Selişte, comit. Sibiu,
Ungaria. - I. BOLDEA, c. Crihalma,
comit. Tirnaua-Mare, Tr·ansilvania.
Acelaş înţeles ca la No. 2848.
*
9115 Te bagă prî cior di lemn. 3)
1. COYAN, prof, c. Elbasan, Al­
bania.
Te nenorocesce.
*D.
9116 A pune picior peste picior.
TEODORESCu-KIRILEANU, înv. c.
Broşieni f. Suc'tava.
Arată fudulia sau nepăsarea.
*D.
9117 Mai e la picior.
E. J. P ATRICIU, înv. c. Srnulţ'i,
j. Cotrurluiu,
1) Per nu las.
2) Per nu dă de dînsu.
a\ '1'.." ...... u<nO """0 ...... i r» 'i'n .. �p Io m n
================== pagina 75 ==================
f
r
I
SUPLEMENT LA CAPITOLU IV
Mal stai cu pofta sau cu planul.
*6.
9118 A pune în piciore.
75
AVR. CORCEA, paroh, c. Coştetu,
Banat.
Adică a păgubi, a sărăci pre cine-va.
*6.
9119 Pe propriele sale piciore.
A VR. CORCEA, paroh, c, Coşteiu,
Banat.
Fără ajutor strain.
*6.
9120 E în picîore la toţi.
C. TEODORESCU, înv. o. Pungesci,
i Vaslulu.
Indatoritor.
9121
A se
9122
*6.
E în pici6re la t6te.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr. j.
Puina.
adaogă la No. 4516.
*
Tot în pici6re pică.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Zorlens,
j. Tutova.
A se adaoga la, No. 4518.
pIELE
* 6.,
9123 Ii crapă pielea de a dracului ce'i.
TEODOREi:lCu·KIRILEANU, înv. c.
Broşteni, j. Suctaoa.
Om parşlv de reu; reu la inimă.
*6.
9124 Numai pelea lui scie.
C. TEODORl!:SCU, în», c. Cursesc't,
j. Vasluiu.
================== pagina 76 ==================
A se adaogă la No. 4582.
PUMN
A se adaoga la No. 4569.
f
r
I
A VR. CORCEA, paroh, c, Coşteiu,
Banat.
Rom. Glumeţ, p. 53.
PROVERBELE ROMAN1LOR
Le-a făcut pe piele.
adaoga la No. 4565.
* 6A
Il mănâncă pielea.
A se
9129
9128
pIEPT
*
9130 S-u dede pri chept.1)
. IUL. GRO�'ŞOREANU, in», c. Galşa,
comit. Arad, Ungaria.
G. ZUCA, c. Samarina, Epir.
S'a lovit cu mana n piept, gic€md că se va resbuna.
Pentru o ură neîmpăcată, sete de resbunare.
Ii iea tot ce are, îl sărăcesce, A se adaoga la No. 4557.
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
*6
9131 lei câte unul
Şi dai cu pumnul.
P. GÂRBOVIOEANU, profesor, c.
Mosna, [. Dolj.
* 6A
9127 Ii trage pielea de pe el.
A se adaoga la N o. 4550.
*6
9126 A sări din piele.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
De bucurie sau de necaz mare.
76
*6
9125 Nu'şi încape în pele.
I
1
I
I
,
r
I
1
1
I
I
!
I
================== pagina 77 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU IV
77
Se potrivesce reu ce-va.
Silesce'l să tacă.
*
9132 Buşi prî trup csen, nu dor. 1)
r. COYAN, prof. c. Abela, Epir�
Si cum se mai gice: durere streină, să'r fie de bine.
,
*
9133 Li mută buşlu; Ii spuse cotlu.")
J. COY AN, prof. c. Abela, Epir.
Ii faci reu, ţi'l întorce. Ce faci găsosct.
*6
9134 Ca pumnii în ochi aşa stă de bine.
V. SALA, dasc. c, Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
*
9135 Bagă-li buşlu la nări ta s-ta că. 3)
1. COYAN,prof. c. Fieri Albania.
*6
9136 Remâni bătend în pumni.
V. SALA, dasc. c, Vaşcou, co­
mit. Bihor, Uugaria.
Când nu ai făcut ce-va la vreme.
RÎNZĂ
9137 N-ari arîndzăv)
GR. TOCILESCU, II, p. 428.
Om mlădios, fără voinţă.
*6
9138 Rînză de a tat'seu (su).
Indărătnicie moştenită.
TEODORESCu-KIRILEANU, in», c.
Broşient, j. Sucuma.
') Pumnî pe trup străin nu dor.
') (Unul) l-a ridicat pumnul; (altul) i-a arătat cotul.
3) Pune'Y nu mnn ln n�� {'!I c;:?{ to:Jf"�
================== pagina 78 ==================
78
PROVERBELE ROMANILOR
RINZOS
*6
9139 Tare'i rînzos.
TEODOREScu-KIRILEAHU, înv. c_
Broştem, j. Suciaca.
Inderătnic: nătâng.
SPATĂ
;;:6
'9140 Spata laudă faţă.
M. MATEESCU, înv. c. Moviliţa,
j. Putna.
SPATE
*6
9141 Par'că aruncă la spate (spinare).
S'I:. TUţESCU, înv. c. Catanele,
i. DoU.
E slab. A se adaogă la No. 4606.
*6
9142. Par că 'mi stă în spate.
C. TEODORESCU, înv. c. Cursesd,
i Vasluiu.
Pentru omul nesuferit. A se adaogă la No. 4620.
9143 Li-poti plâtarea.1)
GR. TOCILESCU, II, p. 612.
E voinic, vrednic.
SPINARE
*6
9144 Le-a pus tote la spinare.
D-na C. BALLY, c. Cdrlonuinesci,
j. Tutow.
Nu şi-a făcut Humă rea de nimic.
================== pagina 79 ==================
SUPLEMENT LA CAl'ITOLU IV
STOMAH
*6.
9145 A nu'l ave bine la stomah.
C. TEODORESCU, înv. c, Doqele,
,j. Vashtttt.
A se adaoga la No. 4658.
SUFLET
*6.
9146 Dă-te suflete 'ntr'o parte, că te 'nnec.
C. TEODORESCU, înv. c. Punqesci,
j. Vashtht.
:pic beţivii.
9141 Suflit foc, sufiit bărbat,
Frati miu s-măcă căcat. 1)
GR. TOC1LESCU, II, p. 635.
Fata, după ce se mărită, se Iepedă de familia ei.
*6.
9148 Vrei să'tî aret sufletul in palmă?
l'EODORESCU-l{IRILEANU, în». c.
Broştcni , J. Suciaua,
Când se cer dovedi cari nu se pot ela.
*6.
9149 Nici sufletul nu 'i-a eşit, şi prididesce cu;
«Dumnedeu să '1 Ierte».
P. GÂRBOVICEANU, profesor, CI.
VIII, Semin. Bnc.
A se adaoga la N o. 4660.
*
9150 ş-lia suflitlu cu bun. 2)
G. ZUCA, c. Sumarina, Epir, -
ILm GHICU, prof, c. Abela, Epir.
Mai întâtu petrece, mănâncă bine, şi pe urmă îşi vede
de treburt.
h 0 •• L1_.o. r
================== pagina 80 ==================
80 PROVERBELE ROMÂNILOR
9151 Mi-adusi suflitlu la gură. 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 635.
M'a necăjit reu; m'a adus la disperare.
*L:c.
9152 Suflete, rupete!
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşietu,
Banat.
Exprimă mirarea de un lucru sentimental.
*L:c.
9153 Are mult suflet.
AVR. CORcEA,pal-oh, c. Coşlelu,
Banat.
Despre cel ce jură strîmb.
TÂMPINĂ
* L:c.A
9154 Ii s'ar tăiat tâmpini1e.
A VR. COReEA, paroh, e. Co§leiu,
Banat.
De frică. Tâmpină = pulpă.
ŢîŢĂ
*L:c.
9155 Trebue să mai sugă ţîţă.
TEODORESou-KIRILEANU, înv. c.
Broşteni, j. Suctaoa.
E tot copil.
*L:c.
9156 'I-a luat ţîţa din gură.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
Adică a pierdut venituri pe care le avea nemuncite.
UMBRĂ
9157 Nu cun6sci cât ni ţîni aumbra.s)
GR. TOOILESOU, II, p. 673.
================== pagina 81 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU IV
Nu 'ŞI cun6sce lungul nasului.
*.0.
9158 Îi numai umbra de dînsul.
81
TEODORESCu-KIRILEANl?, în». c .
. Broşieni, j. Suciaua,
10 Mal mult mort.
20 F6rte slab la trup.
UMER
.0.
9159 Face din umeri.
Dr. EL. CRISTEA, Prou., p. 91,
c. GU1'arÎ1�lu'l. Unqaria.
A se adaogă la No. 4737.
*.0.
9160 A luat de pe un umer şi a pus pe altul.
V. A. FORESOU, c. Dorna.]. Su­
ciaua.
Nu s'a uşurat întru nimic.
UNGHIE
9161 Ungli ş-carni. 1).
GR. 'fOCILESCU, II, p. 651.
A se adaoga la No. 4740.
*b.
9162 Ungîia di carne nu s-disparte.")
r. IONESCU, înv. c. Neoesta, Ma­
cedonia.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
*b.
9163 Nici cât e negru sub unghie.
C. TEODORESCU, in». c. Lipova,
j. Vasluiu.
Adică de loc. A se adaoga la No. 4748.
1) Unzhte si ca rn=
================== pagina 82 ==================
82 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6.
9164 Te ustură la unghie.
E. 1. P ATRICIU, mv. c. Snntl{!,
j. Coouriuiu,
Te costă" mult necazul.
*6.
9165 A lua în unghii pe cine-va.
'IJ>ODOREscu·KlRJLEANU, înv. c.
Broştens. ]. Sudava.
A'l lua la bătae.
*6.
9166 Isî pune unghia 'n guşă .
.A VR. CORCEA, paroh, c, Coşteiu,
Banat.
A 'şi da tată silinţa pentru a is bu ti la ce-va. Veg.i şi
No. 4746.
URECHIE
*6.
9167 Nu toti cu urechile mari sunt din viţă
de magar.
V . .A. FORESCU, c. Dorna. ]. Su­
ciaua,
Pentru 6meni.
*6.
9168 Urechla n'o poti astupa.
V. SALA, dasc. c. Drăqamesci
comit. Bl:hor, Ungaria.
Când aug.f ce-va fără să fi vrut.
*
9169 L-acăţară di urecll.1)
L COYAN, praf. c. Elbasan, Al­
bania.
Când un om cu firea bună şi liniştită, se îndrăcesce
de odată.
r
i
I
1
1
'1
================== pagina 83 ==================
SUPLEMENT LA CAPl'l'OLU IV
83
*
9170 Lu 'ncălecară pri urecîL 1)
1. OuYAN. prof. e. Elbasan, Al­
barda.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
*L::"
9171 Se culcă pe t6te urechile.
A va. OOlWEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Fără nicIo grijă. Vegi No. 475().
*
9172 Când va-mi ved ureclia.2)
G. ZUCA, c. Duraeeo, Albania.
Nicf odată. A se adaoga la No. 4761.
L::"
9173 1 s'a întins urechile.
Dr, EL. ORIs'rEA, Pl'ov., p. 115,
c, Toplita-Rom. Unqaria.
Adică de f6me. A se adaogă la No. 4772.
*L::"
9174 Parcă are bumbac în urechi.
TEODOREScu·KIRILEANU, înv. c.
Broşteni, j. Ilfov.
A se adaoga la No. 4785.
*L::"
9175 Nu duce la urechi.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir. j.
Puina.
A se adaogă la No. 4788.
*L::"
9176 Pe o urechie.
A VR. OOReIlA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Cel ce are o idee, un gând, un plan greşit şi ţine cu
tărie la el se g1ce că '1 pe o 'ureche ori pe o parte.
1) L' al' încălecat pe urechi.
�) Când irnf VOIU vedea urechfa,
================== pagina 84 ==================
84 PROVEHBJ(LE ROMÂNfLOR
*1::>.
9177 A luat ţernă cu urechi.
. GAVR. ONIŞOR, prof. c, Zorleni,
.J. Tuiooa.
A căpătat minte.
*1::>.
9178 1 s'a încăldit urechile.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Avra­
mesei, i- Tuiooa,
VîNA
* 1::>.,
9179 Ii s'au (s'ar) tăiat vîni1e.
A VR. COReEA, paroh, e, Coşfe'lu,
Banat.
De frică.
================== pagina 85 ==================
r
.. �
i
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
A ALERGA
*.6 �
9180 Alergi (cine alergă) mult,
Mănăncl (mănâncă) unt.
T. GÂRBOVICEANU, prof, VII,
Se. N01"m. Buc.
Pentru cel muncitori şi harnici.
AN
9181
Li-ari arÎii Sti căciulă. 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 423.
Işl ascunde vîrsta.
A ARDE
P. GAJiBovICEANu,pro(. el. VII,
Sc. Invi!ţ. Euc.
Acelaş Înţeles ca la N o. 4847.
9182
.6
Nu mi-ar fi necaz să rne fi ars o zamă
de pascl, dar m'a ars un borş.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 177,
c. Ida-Mare, Ungaria.
*1\
Când te-ar arde o eemâ maZ grasă) nu li-ar
părea reu) dar când te arde a zemă de
scotc: !
1) Are ani sub căciulă.
================== pagina 86 ==================
"6 PROVERBELE ROMÂNILOR
*h.
9183 Pe cine l'a ars păsatul, suflă şi în apă rece.
V. SALA, dasc. c. Va§cou, comit.
Bihor, Ungaria.
A se adaoga la No. 4850.
*h.
9184 Cine se arde de ferbinte, suflă şi în rece.
G. ALEXANDRESCU, magistr. j.
Puina.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
A ARDICA
*h.
9185 Ardică lucrul 'în sus
Care nu e de el pus.
A. PANN, Il, p. 31.
A se adaoga la N o. 4853.
A ATINGE
*h.
9186 Nu'l atinge unde '1 d6re.
O. TEODORESCU, înv. c. Cursesct,
i. Vaslutu.
A se apropla ele No. 4862.
A AUQI
*h.
9187 Audi cum cresce Ierba,
r». EL. CRISTEA, Prov., p. 85,
Topliţa-Eom, Ungaria.
Adică O linişte, tăcere adîncă.
BALAN
*h.
9188 Omul care e balan, nu pare a fi ţigan.
G. MIHALACHE, c. Şcndresct, j.
Tufova.
In batjocura ţiganilor, sau celor cu pelita negră,
================== pagina 87 ==================
87
SUPLIEMENT LA CAPll'OLU V
---------------
BALE
9189
*
Li cad balile.")
G. ZUCA, c. Caoaia, Albania.
Poftesce şi el când vede pe altul mâncând. A se adaoga
la No. 4879.
BĂLOS
*
9190 Nu Il dzî bâlos, ta s-nu ţi dzică micsos.")
J. COYAN, prof. c. Duraeeo,
Albania.
o faci, ţi se face.
A BEŞI
*,6,
9191 Acela care spune că s'o beşit altul, acela'I
cu pricina.
TEODOREscu·KIRILEANU, in». c.
Broştent, j. Suceaua.
Cel vinovat vre să lee înainte, pe cei l-al ţi, cu vorba.
BEŞINĂ
*
9192 Cu bişinî nu s-aruşesc oue.")
G. ZUCA, c. Elbasan, Albania.
Cu vorbe nu facî negustorie, ci cu parale. A se adăoga
la No. 4886.
9193 Mai multe din cur beşinî
De cât la tabaci meşini.
Pentru cel fricos. A se adăoga acest înţeles la No. 4887.
BETRÂN
*,6,
9194 Nu cere betrănuluî bet, nici babei cârjă.
G. BĂDULESCU, înv. c. Pietro­
şiţa, j. Jalomiia.
1) 11 cad balele.
2) Nu't di bălos, ca să nu-ţi dică mucos.
3) Cu beşinf nu se roşesc ouc,
================== pagina 88 ==================
88
P1WVERBELE BOMANILOH
Acelaş înţeles ca la No. 4902.
*6
9195 La omul betrăn cucul nu'I cântă.
V. SALA, clase. c. Păcăleect, co­
mit. Bihor, Ungaria.
Nu are noroc, nImIC nuI merge bine.
*6
9196 Betrănului îi trebue pui tineri ca să r6dă.
GAVE. ON1SOR, prof. e. Câria,
j. Tuiova. .
Adică fete tinere.
9197
Auşli vor păni m61L1)
GR. TOCILESCU, II, p. 432.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
9198
9199
6
La omul betrăn să nu'I muţi cuvintul.
Dr. EL. CHISl'EA, Prov., p. 130,
Gura-rîului, Ungaria.
*
Auşlu ca s-nu sciibă multe, are tricută
multe. 2)
J. COYAN, P1'Of. e. Coriţa, Albania.
9200
Are experienţă, căci a trecut prin multe. Vec,li No. 4895.
Paplu veclîu mai multe scie, di ficior
cu mintea ce-asboră. 3)
GR. l'OCILESCU, lI, p. 598.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
9201 Auş, auş ca Dumnidzeu.v]
GR. TOCILESCU, IT, p. 431.
Adică forte bătrân,
1) Betrânif vor pâne m6le.
") Betrânul daca nu va fi având inveţătură multe, a trecut prin multe.
3) Mosu bătrân mal multe scie de cât copil cu minte ce sb6ră {ne-asedată) .
. ') Bătrân betrân, ca Durnnedeii.
================== pagina 89 ==================
SUPLEMENT LA l'APITOLU V
BETRÂNĂ
*
9202 Firea-te di m6şe.1)
89
G. ZUCA, c. Culona, Albania.
CăcI sunt reutăcîose ŞI 'ţI fac reu, sau te învaţă să
faci reu.
9203
*
P6rtă-ti ghine cu rnoşile, că-ţi fac areli
ş-cu perli-tt din cap. 2)
G. ZUCA, c. Derai, Albania.
Să ne ferim de femeile bătrâne.
Când o bătrână vrea să blesteme pe cine-va, ca să
moră sau să sufere, dînsa iea o nuta de corn, însă fără
noduri sau, dacă are nodurr, trebue să fie cât se p6te do
miel. Iese cu totul despuiată în curte, aruncă zahăr peste
casă, şi după acesta se duce în mijlocul albieî unul rîu,
unde bătând cu varga pe pămînt sau pe nisip, şi flue­
rând strigă : « Veniţă, veniţI, spirite rele». Dracii se arati"
şi dînsa le spune să mergă să Iea ce-va de la omul ce
vroesce să-I vrăjescă. Betrâna le Iea de obicelu 3 peri
din vîrful capului, sau câte-va bucăţele din unghiile lui,
şi dacă vrea ca omul să moră, n'are de cît. să le ardă ;
ori dacă vrea să-I facă să sufere, atunct le pune sub
pragul sau la streaşina casei acelui om. Când vrea, SrL
scape din suferinţe pe omul bolnav, atunci betrâna tră­
mite o femee ore-care la el şi îi spune: « M ult reu ţi s'a
făcut cu bola asta, cine şcie ce spirit reu, aşa a vroit ca
să suferI; ori-cum s'a făcut însă, mie mi s'a spus sera
trecuti), în vis, ca să viu srL-ţI spuiu, că în cutare parte
sunt nişce semne de ale tale; să le iei şi să le argi ori
să-le arunci unde-va unde nu se mal pot găsi, însă să
le iei cu însuşi mâna ta.» Şi ast-fel scapă sărmanul. Acesta
credinţă e forte respândită la Arornânt.
BETRÂNETE
*6
9204 La betrăneţe se simte cine nu s'a cruţat
la tinereţe.
V. A. Fonsscn, c. Dorna, j. Su­
ciaca.
1) Feresce-te de betrâne.
2) Portă-te bine cu hetrânele, că'ţt fac reti şi cu perit din capul teu.
================== pagina 90 ==================
90
P1WVERB"LE ROMÂN IMm
Acelaş înţeles ca la No. 6120.
*6
9205 Betrăneţele îşi fac rîs de om.
TEODORESCu-KlRILEANU, înv. c.
Schinen'!, j. Tuiooa.
CăCI t6te facultătile omuluî scad la bătrâneţe.
*6
9206 Trec dilele, trec nopţile, şi vin betrănetele.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşieiu;
Banat.
Arată nestatornicia lucrurilor şi scurtimea vIeţii.
*6
9207 Betrănete haine grele,
Nu poţi scăpa de ele.
V. A. FORESCU, c. Stănişdra, [,
Suciaoa.
Scădere neapărată,
BL.ENDĂ
*
9208 A da blende.
I. BĂNESCU, c. Roman, j. Roman.
A date brâncr, a împinge; a bate.
BOLĂ
*6
9209 B6le să fie, că doctor! sunt de ajuns.
C. TEODORESCU, înv. c. Punqeşt»,
j. Vaslttlu.
Acelaş înţeles ca la No. 4927.
*6
9210 Ori-ce b6lă are lec.
81'. 81'. TUŢESCU, înv. c. Ca ta­
nele, j. Dolj.
A se adaoga la N o. 4947.
================== pagina 91 ==================
SUPLElIIENT LA CAPlTOLU V
•
91
*
9211 Nipterea (niputerea) intră cu saclu, s-ese
cu drarnea.")
G. ZUUA, c. Berot, Albania.
A se adaogă la N o. 4992.
*6
9212 Balele făr de durere sunt numai nisce
belele.
9213
Nu sunt primejdi6se.
* 6,
Il bagă 'n bolă,
GR. MII-IALACHE, c. Şendresc1,
,j. T1âova.
AVR. COReEA, paroh, c. Coştei«,
Banat.
*6
iz bagc7 bola Yn oee.
AVR. COIWEA, ulem.
Cu necazurile, cu neplăcerile. A se adaogă la N o. 4951.
BOLNAV
G. ZUCA, c. Coriţa, Albania.
9214
*
Parîgurii a Iăndzetlui, până s-li esă su-
fletlu.")
*6
]J![ângâe bolnouul, până ce' i iese sufletul.
C. T.I!:ODOHESCU, în». c. Pumqesci,
i. V(lslţ!�u. -- G. ONIŞOH, c. Banca,
j. Tutooa.
Ţine pe omul cu vorbe, multă vreme, fără ca să'I sa­
tisfacă cererea. Acelaş inteles ca la N o. 4959.
9215 N ecă lăndzit, necă hiatru. 3)
GH. '['OCILESCU, rr, p. 571.
Impotriva doctorilor.
9216
A lândzitlui, tuti li ftisesc.v)
GR. TOCILESCU, II, r- 581.
1) B61a intră cu sacui, �i Iese cu dramul.
2) Parigorit ale bolnavulut, până îl Iese sufletul.
3) Ni .... ';' h.-.ln ... ..r ..... ;",y ,.-l..,." ........ �,
================== pagina 92 ==================
92
PROVERBELE ROMÂNILOlt
Omul care suferă aruncă vina pe tate.
BUBĂ
9217
6
T6tă buba are lec.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 233,
c. Sinersiq, Ungaria.
Acelaş Înţeles ca la No. 4947.
*6
9218 C6ce buba 'ntr'însul.
TEODOHEscu-KIHlLEANU, in». c.
Broşteni, [. Suciaoa.
Cel care nu 'şI dă inima pe faţă.
A SE CACA
*6
9219 Ca că-te,
Papă-te.
TEODOREscu-KmILEANU, in» c.
Broşieni, ,j. Suciaoa.
Se dice copiilor care mănâncă, şi nici n'apucă a se
da de o parte, şi se cacă ..
*6
9220 Nu te căca lângă casă, că ţie 'ţi pute.
GR. POIENARu, ing. c. Iiassa..],
Ialomiţa.
Când faci ce-va care 'ţi aduce mai întâlu ţie' reu sau
pagubă.
*6
9221 Cacă bet.
A. GOROV1.j, j. Suciaua.
Om netrebnic, păcătos.
*6
9222 A se căca cât o fată mare.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Şiefânesci,
j. Vâlcea.
Adică mult de tot.
SN6vĂ
o fată mare s'a pus drept în drum de 'şi-a făcut neputinţele. Cum
================== pagina 93 ==================
SUPLEMlm'l' LA'CAPITOLU V
93
şi un cal' cu patru bal trec a pe dram şi se inămoli în căcatul fetir,
aşa de reu, în cat nu mal putea scote carul. Omenii se mirau şi el
de znamenia 1) asta, Unul din el mal şiret, Începu a dice : «P'ăI de s'a
căcat, d'o fi 0111 îl facem Domn; d'o fi fată o facem Domnă !»
Fat.a fiind c'am tararnpoacă ") începu să răspundă diu t.ufe: «eli m'am
căcat, nene, eu m'am căcat l»
Omul o pofti forte politicos: «vino, nene, vino să te facem Domn ă l >
Faţa ţ,îştl! din tufe la el.
Omenit unde îmt puseră mâna pe ea şi trânteşte-o, dă-] snopelă
prin căcat, pănă o făcură, tot una de sus pănă jos, şi apoi îr deteră
drumul făcută D6mnă!
A CĂDE
*6
9223 Dar veduşî
Cum căduşi P
Numa îi vede
Cum ti'I sculă.
A VH. COHCllA,paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Se dice, în glumă, celor cari cad,
9224
*6
A cădut în debă.
K r. P ATRIClu, înv. c. Smulii ;
j. Covurlttitf,.
L'a prms în strîmtore.
A cĂLcA
*6
9225 A călca în ace.
T. BĂLĂŞEL, înv. c. Stefănesci,
j. Vâlcea.
Când mergi pe un drum aspru, colţuros, etc. A se
adaoga la No. 5010.
*
9226 A călcat în loc reu.
A recit la pictore, are reumatisme.
9227
*6
A călca pe gât pre cine-va.
TEODOHESCu-KIRILEANU, înv. c.
Broscent; j. Suciaua.
1) Se dice o znamenic de coPil, adică copil fără minte şi cu purtărf rele,
care face tot bodzăsir, tol de cele nesărate.
================== pagina 94 ==================
94
PIWVERBELE lWMÂNILOR
A supune pre cine-va în chip silit
*h.
9228 Calcă mai văratic.
P. GÂRBOVICEANU, pro]. c. Pă­
cioiu, j. Muscel:
Mergi mal repede.
*h.
9229 Calcă a noue gropi de mălai.
1. POPESCU, in». c. Dooreni, j.
llfo».
Face paşi mart.
*h.
9230 Par'că calcă 'n blide.
TIWDORESCu-KlRILI.CANU, înv. c.
Broscenl, j. Sucuuia.
Merge ridicând pictorele pre sus, şi când şi când.
9231 Nu calcă mpadi.")
GR TOOITJESOU, II, p. 677.
10 De veselie mare.
2° De mândru ce e.
CÂRNĂ
*6
9232 Cărna fără nas,
More de necaz
GR PO.1ENAHU, ing. c. Rassa;
,j, Icdomiţa.
A CĂUTA
*h.
9233 Caută ce n'a perdut.
(}. l. TOMllSOU, înv. c. Broscari,
,j. Melle(Zinp.
Celui ce umblă după vînat; sau urmăresce vre o afa­
cere streină de a lut. A se adaogă aceste Înţelesuri la
No. 503I.
9234 Să'1 fi tot căutat,
Nu l'ar fi aflat.
A. PANN. II. p. 52.
================== pagina 95 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
Adică un astfel de om.
CHEL
95
9235
*
<;i tu hera, căsidose, chilipoş di mărg ă-
ritare.")
1. IONESCU, înv. c. Neuesta , M«.
adonia.
A se adaogă la No. 5032.
*L:,.
9236 Chelului nu'i trebue apă multă.
J. POPESCU, înv. c. Dobreni, .i.
I{fov
Acelaş înţeles ca la No. 5036.
*L:,.
9237 Când chelul e aci, nu vorbi de tigvă.
P. GÂHBOVICEANU,p1'Oj. Semin.
ci. VII.
Acelaş înţeles ca la N o. 5037.
*L:,.
9238 Prinde cheIul şi iea 'i perul.
P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Şu�d,
j. Argeş.
Acelaş înţeles ca la No. 5649.
*L:,.
9239 Chelul pune mâna 'n cap.
Gn. POIENAIW, ing. c. Rassa, i.
Ialomiţa.
Acelaş înţeles ca la N o. 2179.
CHELBOS
*L:,.
9240 Chelbosul pune mâna pe cap, când se
vorbesce de chelie.
V. A. FORESCU, C. Dorna, i. Su­
cuiva.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
================== pagina 96 ==================
96 PIWVERBELE ROMÂNILOIt
*6
9241 Chelbosul e bine a'I tunde.
D-ra l!jCAT. ŞIŞMAN, înv. c. Adam,
.1. Tuiooa.
A se adaogă la No. 5041.
*6
9242 A face pe chelbosul.
TEODORFSCu-KIRILEANU, înv. c.
Bl'oştent, j. Sucialla.
Adică pe chraburul.
CHIoR
*6
9243 Chiorul, în satul orbilor e împerat.
P. GÂRBOVICEANU, profesor, Cl.
VII, Se. Inv.
A se adaogă la. N o. 5048.
*6
9244
Mei, chiorule, vedi tu acul în vîrful şuriî?
Acul îl ved, da(ră) şura ba.
V. SIMrGANOSCHI, preot, e. Fe­
reblacea, Bucovina.
Rîde unul de altul ŞI dracu de toţi.
*6
9245 Se vîră ca chiorul.
GAVR. ONIŞOR, praf. c. Banca,
J. TIt/ava.
Acelaş înţeles ca la N o. 5050.
CIUMĂ
9246 Ascăpă di puşcji, lu-agudi hulera. 1)
GR. TOCILllSCU, II, p. 620.
A scăpat de un reu şi a dat de altul.
================== pagina 97 ==================
SUPLEMENT bA CAPITOLU V
A SE CULcA
97
*6
9247 Cine se culcă tărdiu şi d6rme dimineta,
îşi scurtă vleţa.
Dr. EL. CRISTEA, PI"OV., p. SI,
c. S-inersig, Ungaria.
Francesul dice de asemenea:
Lever it six,
JJ1anger Ci dix,
Souper a six,
Coucher Î:t di»,
Font vivre l' homme di» lois dix.
Iiecueil de Gruiher.
*6
9248 Cine se culcă mai de vreme, se scolă
mai tărdi ti.
P. GÂRBOVICllANU, praf. c. Dră­
qănesci, j. Vâlcea.
Pentru cel leneşi.
CUVÎNT
*6
9249 Cine nu se bate de cuvînt, nu se bate
nici de bătă.
r». EL. CRISTEA, PI'OV., p. 49,
c. Gurarîulu�, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 5096.
A SE DEŞTEPTA
*
9250 S'a deşteptat tărdiu.
GR. ALEXANDRESCU, j. Pu/na.
A înţeles prea târgiu ce trebue să facă, despre ce era
vorbă, etc,
A DESVELI
*
9251 Cand Îi avd mi disvelesc. 1)
G. ZUCA, c. Berat, Albania.
================== pagina 98 ==================
98
PROVERBELE ROMÂNILOR
A cZisveli, IOa desfăşura ce 8 împrejurul valuluî de
la răsbotu. 2° într'un mod figurat, a se tulbura, a S8 su­
rescita, a't veni să verse, etc.
A QICE
6
9252 Dicetl multe şi mărunte,
Ca şi babele cărunte.
Dr. EL. CRlSl'l!:A, Proc., p. 75,
c. Loqoş, Ungaria.
Pentru omanit flecart.
*6
9253 Fie cum di ci , să nu fie cum schi eu.
1. POPESCU, înv. c. Dobreni, J.
Ilfov.
Când SCIm cii un lucru nu stă cum ni se spune.
* 6,
9254 In loc să 'ţi dîc eu ţie, îmi dicî tu mie.
V. SALA, dasc. c. ŢTaşcou, comit.
Bihor, Ungm'ia.
Ne acusă unul, care el [LI' trebui să fie Învinuit.
*
9255 Nu le dzîce Iuva, maşî la bătaje ş-la dri-
ştelă va le dzîcă.I)
I. COYAN, prof. c. Berat, Albania.
Pentru cel C<11'e nu pote să ţie o taină.
A DORMI
*6
9256 Acela dorrne mai bine, care nu sîmţesce
tăria patului.
V. SALA, clase. c. ŢTaşcou, comit.
Bihm', Unga/'ia.
Adică omul fără datorii şi fără griji.
*6
9257 A dormit, şi dormit o fost
TEODORESCU-I{IRILEANU, înv. c.
Broşicni, j. Stteiava.
================== pagina 99 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
99
Adică a murit.
9258
Cine d6rme nu mănâncă.
Adevifl" (ziar), Get. 1902.
Adică cine nu Iucreză,
*6
9259 Nu toţi cari închid ochii dorm.
P. GÂRBOYlCEANU, prof. c .. Mă­
lureni, j. Argeş.
A se adaogă la No. 5150.
*6
9260 Nu durrni până nu'i n6pte.
V. SALA, înv. c. VaşCO'u, comit.
Bihor, Ungaria.
Nu face ce-va înainte de vreme.
*
9261 D6rme ca chetra tu-apă. 1)
G. ZUCA, c. Samarina, Epir.
D6rme dus.
9262
*
D6rme ca când Îi-arucară ţară di mort. 2)
G. ZUCA, c. Samarina, Epir.
9263
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
*
D6rme ca muscar. 3)
Adică dulce.
G. ZUCA, c. Samarina, Epir.
Adică uşor.
*
D6rme ca puliu. 4)
G. ZUCA, e. Samarina, Epir.
') D6rme ca ptetra In apă.
") Dorrne ca când 11 aii aruncat ţerână de mort.
3) D6rme ca viţelul.
4) D6rme ca pUIUl.
9264
1
I
I
f
f
================== pagina 100 ==================
100
PROVERBELE ROMÂNILOR
A SE DUCE
6
9265 Me duc să am de unde veni.
Dr. EL. CRISTEA, Pr·ov -. p. 149,
c. Filipesci, Ungaria.
Se duce fără trebă,
9266 Tu nă apală s-duci. 1)
GR. 'l'OClLESCU, II, p. 671.
Adică într' o fugă.
*6
9267 Când se duce par'că vine.
P. GÂRBovrCEANU, prof', c. Miel'­
tesei, [, Olt &; c. Tr1măşesc'i, j.
TTlaşcC6.
Acelaş înţeles ca la No. 6182.
9268 Unde ai fost? - Nicăeri.
- Ce ai făcut? - Nimic.
Adevend, Oei. 1902.
Pentru cel netrebnic Şl leneş.
*6
9269 Sfirc fuse, sfirc se duse.
T. POPESCU, in», r,. Dobreni, i.
Ilfov.
Nici nu sciu când s'a dus şi când s'a întors, aşa de
repede s' a înapoiat.
*6
9270 Se duce făcut tutelcă.
Adică merge repede.
P. GÂRBOVICEANU, pro], c. Mier­
lcsci, j. Olt.
A DURE
*
9271 Cathe om Iu '1 d6re s-leg ă.")
1. COYAN, c. Periuoii, Epir.
') Intr'un fulg (spadă, etc.) se duse.
=) Fie-care om unde '1 dore se legă.
================== pagina 101 ==================
9272
;';UPLElILENT LA CAPITOLlJ V
A se adaogă la No. 5193.
*
Legă-ti singur Iu ti d6re. 1)
101
G. ZUCA, e. Permei, Albania.
Omul e dator să îngrijescă singur =de ale lui.
*6
9273 Nu te lega unde nu te d6re.
V. SALA, clase. c. Lunea, co­
mit. Bihor, Ungaria.
6
Nu te dare, nu te lega (legi).
Dr. EL. CRISTEA, Pr'ov., p. 182,
c. Gurarîulu: &, Cetea, Unqaria.
6
Pe ctne nu'l dare nu se legă.
r». EL. CRISTEA, Pron., p. 208,
c. Logoş, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 5201.
6
9274 De vindecat, m'am vindecat, dar la inimă
tot me d6re.
r». EL. CH.IS1'EA, P1'OV., p. 75,
c. Ida-Mure , Ungaria.
Când nu poţi uita ore-ce.
A FLUERA
*6
9275 Flueră după el, să pricepi tu.
V. SALA, clase. e. Vaşco'u, co­
mit. Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 2480.
9276 Flueră totă diua:
Rom. Glumeţ, p. 23.
Nu face nimic. Ve�n No. 5222.
') Legă-te singur unde te d6re.
================== pagina 102 ==================
102 PrWYERBELIl ROMÂNILor,
-------------------
*L:o.
9277 A fluera a pagubă.
r. PUŞCARIU, stud. c. P.,Meru­
lui, comit. Făgăraş, Transilvania.
A se adaoga la N o. 5220.
FRIGURI
:1:
9278 Hiavra când vine, nu vine tră bun. 1)
G. ZUCA, c. Samarina, Epir.
A se vede N o. 6235.
9279 Hî1ieivra de-Avgustu dzî-Îl : an bun.")
GR. TOCILESCU, II, p. 433.
C[tci nu te mal lasă un an.
FRUMOS
*L:o.
9280 Nu'i frumos ce'I frumos, fără 'I frumos
ce 'mi place.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat:
A se adaoga la N o. 5243.
*L:o.
9281 Nu'I frumos cine'I frumos, da'I frumos
cine'I drăcos,
r». EL. CRISTEA, Pron., p. 172,
e. Crihaima, Transilvania. _. I.
BOLDICA, comit. Tîrna-Idare, Tran­
silvania.
Nurit Întrec frumuseţea. A se vede şi No. 5253 & 5260.
*L:o.
9282 Omului frumos, îi stă bine şi călare şi
pe jos.
A. BAŞOTA, prin V. A. Forescu ,
,i· Sudava.
Omul de bine, e primit ori şi unde cu plăcere.
1) Frigurile când vin, nu vin pentru bine.
2) Frigurilor de August, să le dicî : an bun.
================== pagina 103 ==================
103
9289
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
--------------------
*.6
9283 Frumosul la frumos trage, dar noi slutiî,
ce vom face.
C. TEODORESCU, înv. c. Doqele,
i. Vashtiu.
Pentru cei sluţi, cari nu au trecere la femel.
*
9284 Frumos, ca un gri ere borţos.
GR. POIENARU, ing. j. Putna.
Adică urît.
*.6
9285 Nu casa frumosului, ci (ce) a gospoda-
rului se caută.
V. A. FORESCU, e. Dorna, j.
Suciaoa,
A se adaogă la No. 5239.
*.6
9286 Frumos ca fi6rea ferului.
P. GÂRBOVICEANU, profesor, c.
Amărăsd, j. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
FRUMUSEŢE
*
9287 Frumuseţea trece, Iar mintea cresce.
GR. ALEXANDRESCU, c. Focşan'l,
j. Puina.
Acelaş înţeles ca la No. 5270.
9288 Muşiteţa treci, ma mintea armăni.i)
GR. TOCILESCU, II, p, 564.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
Muşuleta a horălet, uruţamea a caseIei.2)
Gazet. Maced., 1, No. 5.
Să nu cauţi nevastă frum6să.
1) Frumuseţea trece, dar mintea rernâne.
2) Frumuseţea satulut, urăctunea casef
================== pagina 104 ==================
104
PROVERBELE ROMANILOR
FUGĂ
r
9290 Fuga 'i aruşnosă, ma'i sănătosă.t)
GR. TOOILESCU, II, p. 499.
A se adaogă la No. 5275.
*�
9291 Cu fuga nu prindî păserî.
V. SALA, dasc. c, Beiu«, comit.
Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 1909.
*�
9292 Du-te fuga, vin de grabă.
D. POPA, c. Sinaia, j. Pralunia,
A face de grabă ore-ce.
*�
9293 Fuga cela după cela,
Căndu 'I cela nu'i nici cela.
1. ROMAN, comit. Solnoculuî, Un­
qaria.
A FUGI
*�
9294 Fugii de una şi didei de alta.
T. POPESCU, înv. c. Dobreni, [,
Ilfov.
Acelaş înţeles ca la N o. 5280.
*�
9295 Poţi să'I pui şi pae arse pe spinare, că
el tot nu fuge.
V. MARIN, c. Mogoşesd, j. llfov.
Pentru cel învăţat sau leneş.
*�
9296 L'a făcut de a fugit ca din puşcă.
T. SPERAN1:A, j. Suciaoa.
L'a certat; l'a bătut. Veg.i No. 5290.
1) Fuga '1 rusinosă , dar e sănătosă.
================== pagina 105 ==================
)
SUPLEMENT LA CAPITOLU V 105
-------�----"-------"-----------
*,0.
9297 Fuge de rupe brazde.
P. GÂRBOVICEANU, profesor, c.
Slăviţa, j. Dolj.
Adică repede. A se vede N o. 6940 din acest capitol.
,0.
9298 Fuge ca de nălucă (vedenie).
Dr . .B�L. CRISTEA, Proo., p. 97,
c. Sibiu, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
,0.
9299 Fuge ca de căpcănl.
Dr. EL. CRISTEA, Prou., p. 97,
e. Logoş, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
*,0.
9300 Fuge de mănâncă nori.
81'. ST. TUŢESCU, C._ Caianele,
j. Dolj. - P. GÂRBOVICEANU, prof.
a. YIII, Semin. Euc.
Iuţelă ne mai pomenită.
GÂLCĂ
* ,0.,
9301 Il frecă de g ălci.
E. 1. P ATRlOiu, în», c. Smulii,
j. Oovudutu.
A se adaogă la No. 5301.
A GHICI
*
9302 Ghici boule, pricepete măgarule.
G. POBORAN, c. Slatina, j. Olt.
Când unul llll întA1AO'A
================== pagina 106 ==================
PROVERJlELE ROMÂNILOR
106
--------------------------------------------
A GRĂI
9303
Eu gres cu, eu avdu.")
1. COYAN, praf. c. Cusina, Al­
bania.
Acelaş înţeles ca la No. 5134.
GRAS
9304
6
Până-ce grasul scade, cel slab de tot
cade.
Dr. EL. CRISTEA, Prav., p. 202,
c. Sinersig, Ungaria.
Pentru cel bogat şi cel sărac.
*6
9305 Galben de gras, de 'I curge untura pe
nas.
C. TEODORESCU, înv. c. Doqele,
i. Vasluiu.
Slab de tot, bolnăvicîos. A se vede No. 5327 & 6224.
*6
9306 E gras ca gardul.
Dr, EL. CRISTEA, Prou., p. 84,
c. Logoş, Ungaria. - P. GÂRBO'
VICEANU, prof. j. Vâlcea.
A se adaogă la No. 5325.
*6
9307 Cumu'i lutu de gras.
TEODORESCu-KIRILEANU, înv. c.
Broşteni, j. Suciaoa.
6
Gras ca lutul.
Gras peste măsură,
Dr. EL. CRIS'l'EA, Prov., p. 103,
c. Topliia-Bom., Ungaria.
*6
9308 Gras ca un fus.
P. GÂRBOVIGEANU, profesor, c.
Lupşa, j. 'Mehedinţi.
1) Eu grăesc, eu aud.
================== pagina 107 ==================
Adică slab.
SITPLEMI<NT LA r,APITOLU V
GUŞAT
107
*-6
9309 I?i'I guşată până nu ţi-a dice că esti betă.
V. SALA, clase. e. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 5334.
A IMPINGE
*
9310 Ghine că me pimseşl că vremu s-cad.")
1. COYAN, prof. c, Fieri, Albania.
Când constrîngt pe cine-va să facă ce-va, pe care de
alminterea dorîa să'I facă.
*
9311 Iu'I pindzi, aclo cade. 2)
1. IONESCU, prof. c. Neoeeta, ]J{a­
cedonia.
1 ° Pentru cel slab.
2° Pentru netrebnic.
A SE IMPUŢI
*-6
9312 A se împuţi.
'rEODORESCU-I{IRfLEANU, înv. c.
Broştent, i. Sudava.
IOA fi leneş.
2° A se beşi.
IMPUŢIT
*-6
93 J 3 A fi tare împuţit.
'l'EODORESCU-I{lRILEANU, înv. c.
Broşieni, j. Suc!ava.
A fi leneş, dugliş.
================== pagina 108 ==================
108
PROVERBELJ<; ROMÂNILOR
INALT
*,6
9314 Inalt cât o prăjină şi prost cât o cepă.
'l'EODORESCu-KIRILEANU, înv. C.
Broşient, i Suctaca.
Unul mare ŞI prost.
A SE lNCĂLQI
,6
9315 Nu te vei încăld! de el.
Dr, EL. CRISTEA, r-»: p. 184,
c. Cetea, Unqaria.
Nu vef ave nicî un folos de In. dînsul.
A ÎNCEPE
*,6
9316 Eu incep şi tu sfirşescl.
GAVR. ONIŞOR, prof, c. Zorleni,
[. Tutova.
Amîndoi îl batjocorîm.
Dacă am greşit eu să greşesci şi tu.
A ÎNDRUGA
*
9317 A îndruga.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşieiu;
Banat.
A se adaogă la N o. 5358.
,6
9318 Le îndruga ca cu furcoiul.
n-, EL. CR1STEA, Pro»., p. 135,
c. Ceiea, Ungaria.
A SE ÎNGRĂŞA
*,6
9319 Se 'ngraşă cu dăr'abu.
A va. CORCEA, paroh, c. Coştetu,
Banat.
Se gice în bătae de joc, când unuia i se umflă o parte
n nmat a cornului.
================== pagina 109 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
A SE ÎNNECA
109
*
9320 Altu s'nnecă, aitu strigă 9i (că) Îi-u tru-
plu alb. 1)
r. J ONESCU, îno. c. Neoesta, l\([a­
cedonia.
Când nu se dă cui-va ajutorul trebuincios.
ÎNSEMNAT
*
9321 Firea-ti di om cu semn.")
G. ZUCA, c. Fieri, Albania.
A se adaogă la N o. 5362.
A SE INSPINA
*6
9322 Se 'nspină în ase de rîmă.
A VH. CORCEA, paroh, c. Coştetu,
Banat.
Acelaş înţeles ca la No. 976.
A INTAR.QIA
*
9323 Tot vine şi cel ce întărdte.
GR. ALEXANDRESCU, prof, j.
Puina.
Cât de târ<;liu tot se face.
INTĂRÎTĂ
*6
9324 Spune cu ce te întăriţi, şi-ţi voiu spune
cum eşti.
G. MnIALACHE, în». c. Şeruiresci ;
j. Tutooa.
') Unu se înnecă, altu strigă ca i-e trupu alb.
1\ �,:,.rA"'{,A ta ...1." .-. ........ ��<' ..... �.��.
================== pagina 110 ==================
110
9325
PROVERBELE IWMÂNILOR
A SE ÎNTINDE
,6.
Nu te 'ntinde, cât nu ajunge verinca.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 183,
c. Topliia-Ilom., Ungaria.
*
Nu 'ţi tinde darli afară di tendă, că 'ţi
arer;ese.1)
1. COYAN, prof, c. Ianina, Epir.
*
Tinde 'fî dorle până iu 'ţ'i ag'iundze r,;erga
(tenda), eă ma 'nclo 'ţ'i areeese.2)
1. COYAN, prof'. c. Permet, Al·
bania .
*
Tinde-�i ciciorele până in adzundze tenda.3)
IL. GHICU, prof. c. Abela, Epir.
9326
A se adaogâ la N o. 5366.
Tindi-ti până Iu ţi-agîundzl punga.sj
GR. TOCILESCU, II, p. 619.
Acelaş Înţeles .ca la N o. precedent.
9327
*
Tinde-te păn Iu agiundzi. 5)
1. COYAN, prof. c. Bâesa, Epir.
*
Nu te tinde aclo 'tU nu-ag�unclzi. 6)
r. COYAN, prof. c. TW'ia, Ep·ir.
Acelaş Înţeles ca la No. 5369.
*,6.
9328 Omul cât îl laşi, atât se întinde.
G. 1. TOMB;SCU, în». c. Broscari,
j. Mehedinţt.
') Nu 'ţt intinde pictorele afară din învelit6re, că ţI recesc.
2) Intinde-fi picîorele până unde 'ţI ajunge cerga (învelit6rea), că maf
încolo 'ţt recesc.
3) Intinde-ţf picrorele până unde ajunge invelitorea.
4) Intinde-te până unde ' I' aj unge punga.
5) Intinde-te până unde aj ungi.
G) Nu te întinde acolo und e nu alllno-I
================== pagina 111 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
Când unul, mai mic, se întinde la vorbă.
*
9329 Tinde-li, că vine umbra. 1)
111
ILIE GHICU, prof. c. Samarina,
Epir.
Fugi, că vine hoţul, ori omul de care te feresct.
Adică o să moră,
9330
*
Va li tindă. 2)
1. COYAN, prof, c. Băesa, Epir.
9334
*
9331 A se întinde în patru părţi.
GR, ALEXANDRESCU, magislr. j.
Putna.
A face tot ce'I stă în putinţă pentru a face orece.
A SE ISBI
*6
9332 A se isbi pe cine-va.
AVR. CORCEA, paroh, c, Coştei«,
Banat.
A'i semăna Întocmai.
<Tăman s'a isbit pe mnmă-sa ».
LACRIMĂ
*
9333 Lacrimile nu s'ar mai usca, dacă mor-
ţii nu s'ar uita.
V. A. Fonnsotr, c. Folticeni, i.
Suciaoa.
Morţii se uită de la o vreme.
*
Lacremile moie de multe ori şi pietrile.
GR. ALEXANDRESCU, magistr. j.
Puina.
�) �ti�d:-le! (adică picorclele) că vine umbra.
================== pagina 112 ==================
112
PROVERBELE ROMÂNILOR
Lacrimele înduîoşeză ŞI pe cel mal reI, cel mal împîe­
triţI la inimă.
A LAsA
*
9335 A'l lăsa limpede.
G. P OBORAN, inst. c. Slatina,
i. Olt.
A'I sărăci, a'l jupui.
LEPROS
*
9336 Ce-t! lipsesce, casidiare, fundă de mar-
g aritare.")
1. COYAN, Pl'Of. c. Georqta, Al­
bania
Acelaş înţeles ca la N o. 5032.
UNGGRE
*6
9337 Zace de ling6re,
Şi nimica nu '1 d6re.
V. SALA, clase. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
Pentru omul leneş.
UP
*6
9338 Nici nu i s'o dus bine lipul de după urechi,
TEODORESCu-KIRILEANU, înv. c.
Broşteni, i. Sttc'lava.
Nu 'i-a venit vremea, e încă prea tînăr,
A LOVI
*
9339 Agude-l Iu l-d6re.2)
1. COYAN, pro], c. Fieri, Al­
bania.
1) Ce 'ţi lipsesce, leprosule, moţ (de la fes) ele mărgăritar.
�\ -r ' •.. __ l� 11 _1." •• �
================== pagina 113 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
113
*
L-agudi ZU l-durea. 1)
1. COYAN, prof . c. Coriţa, Al­
bania.
L-agudesce 1,11, l-d6re.2)
MIHĂILEANU, Dicţ., p. 14.
A se adaogă la No. 5405.
A LUA
*L'::-.
9340 L'a făcut de n'avea ce lua de jos.
T. SPERANTA, c. Ţapu, j. l'e­
cucru.
*L'::-.
L) a făcut de nu scia ce să mal, iea de jos.
T. SPERAN1'Ă,c. Jugăr,j. Muscel.
L'a certat reu. A se adaoga la No. 5414.
*L'::-.
9341 A '1 lua: Iea 'n colo.
G. P. SALVJU, în». c. Smultz, f·
COV1wlulu.
Acelaş înţeles ca la No. 5415.
*6
9342 O lea prea, prea mare.
C. TEODORESCU, in», c. Lipova,
j. Vaslulu.
Se apucă de lucruri nepotrivite pentru el.
A MÂNECA
*L'::-.
9343 Cine mânecă, nu 'ntunecă.
Avu. CORCEA, paroh, c. COş ieiu. ,
Banat.
A se adaogă la No. 5422.
1) 11 lovi unde '1 durea.
�, T' 1
================== pagina 114 ==================
114 PROVERBELH: ROMÂNILOR
--------------------------�--
*Do
9344 Se mânecă, se mânecă,
Şi tot acasă'I până 'ntunecă.
D. POPA, înv. c. Sinaia, j. Pra­
hova.
Se dice de cel ce tot amână treburile.
MARE
Do
9345 Geba că e mare
Şi fede 'n el n'are.
Dr. EL. CRISTEA, t-o»; p. 101,
c. Logoş, Unqaria.
G. ZUCA, c. Pieri, Albania.
Pentru cel lipsit de credinţă.
*
Mare, mare,
Ş-fâră hare. 1)
9346
Pentru omul neplăcut.
Do
9347 Mare şi fără straită,
Dr. EL. CmSTEA, Prov., p. 149,
c. G�wadultt�, Unqaria.
Pentru cel neavut.
* DoA
9348 Ii mare şi 'n taină.
AVR. COReEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
In zadar e mare, că nu plătesce nimic, nu e ele nicl
un folos.
*
9349 Mare, mare ş-tră 'ngrupare ('ngurpi-
Ţiare). 2)
G. ZaCA, c. Eibasan, Albania.
Acelaş înţeles ca la No. 5425.
================== pagina 115 ==================
9350
___ �_�UPLEMENT LA CAPITOL.-'-U_V l_15
A MERGE
*
Arata cu nasu
Şi merge cu ceasu.
1. CANTACUZINO, c. Bucuresci, i­
llfov.
Dice că e aprope şi e forte departe.
D
9351 Merge încet, dar merge bine.
Dr. EL. ORISTEA, r-»; p. 150,
c. Gurariului, Ungaria
Ve<;lJ jncet.
Graba, adese-ori strică.
D
9352 Mergi încet c'ajungi departe.
Dr. EL. ORISTEA, P1'OV., p.150,
c. Reşnov, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
*D
9353 Merge d'aprestegala.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, j.
Olt.
Adică val vîrtej, rostogolindu-se, de la verbul a se pre­
stegăli.
MERS
*D
9354 Omul se cun6sce dupa mers.
GAVR. ONIŞOR, prof., c. Avra­
mesei, j. Tuiooa,
MIC
* DA
9355 Ii mic, numa 'ndesat.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coştetu,
Banat.
================== pagina 116 ==================
110 PROVERBELE ROMÂNILOR
6
9356 Mic, dar VOlll1C,
Nu mare şi de nimic.
Dr. EL. CRISTEA, Prou., p. 151,
c. Logoş, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 5426.
*6
9357 Mic, mic, dar adînc.
1. POPESCU, înv., �. Dobreni, j.
Ilfov.
Acelaş înţeles ca la No. 5439.
*6
9358 Mic, dar nu') ajunge.
IUL. GROFŞOREANU, profesor, c.
Galşa, comit. Arad, Unţjaria.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
*6
9359 Mic ş-drac. 1)
GR. 'l'OCILESCU, II, p. G78.
Acelaş înţeles ca la N�. precedent.
*6
9360 Mic şi afurisit.
P. GÂRBOVICEANU, praf. c. Pă­
ctoiu, }. Muscel.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
A MIşcA
*6
9361 Ori mişcă,
Ori pişcă,
N. URECUIE, ing. j. Prahova.
Ori lucreză, ort vai de tine.
9362 Nu s-rnină di mpadi, s-nu civa di-ll are-
<resei loclu 2)
GR. TOCILESCU, II, p. 532.
Pentru omul leneş.
1) Mic şi drac.
�) Nu se mişcă de jos, să nu 'T se recescă locul.
================== pagina 117 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
MITITEL
*L':.
9363 Mai bine mai mititel,
Să fie minte la el.
117
V. SALA, dasc., c. Neqru, comit.
Bihor, Ungaria.
De cât mare ŞI prost.
MORB
*L
9364 Morbului îndelungat finea 'I m6rtea.
J. REDNIOU, c. Vaşcou, comit.
Bih01', Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 4923.
MORT
*L':.
9365 Mortul multe dice, viul face ce scie.
r. MARINESOU, lno., c. Bradu-de­
jos, .i. Argeş. - r. TOMESCU, înv.
c. Broscart, j. MehedinţL
A se adaoga la N o. 5458.
9366 Morţîll nu s-torriă. 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 557.
A se adaogă la No. 5460.
9367 Mort ş-ni 'ngrupat. 2)
GR. TOCILllSCU, II, p. 557.
o fi slab (ca un mort) şi mal mult mort. Ve <;lI No. 5466.
*L':.
9368 Unde 'i mortul în casă, ferestrele stă
deschise.
E. r. P ATRwtu, inu., c. Smuli),
i. Coourluiu,
Când e prohabul deschis.
1) Morţii nu se Întorc.
") Mort şi ne îngropat.
================== pagina 118 ==================
118 PROVEIWELE ROMÂNILOH
*6
9369 Numai la morţi e n6pte.
P. GÂRBOVICEANU, profesor., CI.
VII, Semin. Buc.
MORTE
L:;.
9370 M6rtea nu vine când o chemI.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 153,
c. Gurarîulu�, Ungaria.
A se adaogă la N o. 5493.
*6
9371 M6rtea nu spune când vine.
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Acelaş înţeles ca la No, precedent.
9372
6
M6rtea e sciută, dar ceasul nu se scie.
Dr. EL. CRIS'rEA, Prov., p. 153,
c. Agnita, Ungaria.
Acelaş Înţeles ca la No. precedent.
9373 M6rtea ş-tu vilii te .. află. 1)
GR. TOCI LES CU, II, p. 663.
Acelaş înţeles ca la No. 5509.
*6
9374 Omu '1 cu m6rtea după cap.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
*6
9375 M6rtea nime nu o vede, numai urmele
ei toţi le sîmţim.
Pentru mincinoşi.
1) Mortea şi în sticlă te află.
V. SALA, dasc., c. Vaşcou, co­
mit. Bihor, Ungaria.
================== pagina 119 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
*,6.
9376 Martea împacă pe toţi.
119
A VR CORCEA, paroh, c. Costâu,
Banat.
Pizma, duşmania, ura înceteză prin morte.
9377
Martea Iî bagă căpachi la tuti.1)
GR. 'l'OCILESGU, II, p. 557.
Le împacă pe t6te.
*,6.
9378 Îl strigă martea.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşte:«,
Banat. - D-na EUG. DE RONOV,
c. Bucuresci, j. Ilfov.
Când i se pare cut-va că l'a strigat cine-va pe nume,
şi s'a înşelat.
*,6.
9379 Nu te sIuţi înaintea morţii.
TEODORESCU-l{IRILEANU, în». c.
Broşteni, j. Suciaoa:
Când unul slab se îndîrjesce înaintea celut tare.
9380
,6.
Nu 'i marte fără judeţ.
Dr. EL. CRISTEA, Frov., p. 173,
c, Gurarîulw!, Unqaria,
Acelaş înţeles ca la N o 6489.
*,6.
9381 Numai martea 'i fără lec.
C. 'I'nonomcscu, înv. c. Lipova,
J. Vaslui1�.
T6te cele-I-alte sunt trecetore.
*,6.
9382 Cine se teme de marte şi-a: perdut vleta.
V. SALA, clase. c. Vaşeou, comit.
BihUl', Ungaria.
Pentru cel fricos.
1) M6rtea le pune capac la t6te.
================== pagina 120 ==================
120 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
9383 Numai proştii se tem de marte.
P. GÂRBOVICEANU, profesor, c.
Corbu, j. Olt.
Căci martea e o scăpare.
MUC
*6
9384 Să nu'ti dai muci! pe el.
E. 1. PATRICIU, înv. c. Smulii,
j. CovurhtItt.
Adică reu, mişel. VecJ.i No. 5543.
9385 Li-la micsa di la nart.t)
GR. TOCILESCU, II, p. 546.
A umili pre cine-va. VecJ.i No. 5545.
* 6.
9386 Ii pică mucu.
AVR. CORCEA, paroh, c. Coş tel u,
Banat.
Işr pierde timpul în zadar unde-va, saii pe lângă cine-va.
VecJ.i No. 5540,
A MuIA
*6
9387 A'l muia.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Zorleni,
i. Suciaua.
A se adaogă la N o. 5f>50.
A SE MuIA
*6
9388 S'o muiet.
TEODORESCu-KIRILEANU, in». c
Broşteni, j. Suciaua.
10 A obosit; a slăbit.
2° A mai lăsat dintrale sale.
1) Îl luă mucif de la nas.
r
================== pagina 121 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
MURDĂRIE
*f:::,.
9389 Murdăria perde omenia.
121
G. MIHALACHE, inv. c. Şen­
dresci. j. Tutova.
Precept de igienă.
A MURI
*f:::,.
9390 Să scie omul când m6re, ş'ar face coş-
ciugu din nainte.
1. POPESCU, înv. c. Dobreni, i­
Ilfov.
Acelaş înţeles ca la No. 6560.
*f:::,.
9391 Cine a murit ieri, adl se căesce.
G A VR. ONISOR, prof. c. Avra·
mesei, j. Tutova.
A se adaoga la No. 6663.
*
9392 Cine trăesce trebue să şi moră.
GR. ALEXANDR"SCU, magistr. [.
Puiua.
Acelaş înţeles ca la No. 5565.
*f:::,.
9393 De cât să mori de frică în pădure, mai
bine cu gust a-casă.
V. A. Foanscu, în». c. Foliicent,
j. Suc1ava.
10 In potriva vieţei haiclucescL
2° Inţeles pornografic.
*
9394 D'ar muri bălţata,
Să'i apuc poiata.
Dvna ECAl'. SISMAN, înv. c.
Adam, i T·ttlova.' ,
Acelaş înţeles ca la No. 5574.
================== pagina 122 ==================
9396
122 PROVERBEJ"E R.OMÂNILOR
9395 Fără itie vîră nu mori.vj
GR. TOCILESCU, II, p. 557.
Acelaş înţeles ca la No. 5489.
*61
�u murearn după ea, şi ea într'una se
�ş�a.
V. A. I<'ORESCU, c. Broşteni, j.
Suc/ava.
Arată ° dragoste ne-împărtăşită
*6
9397 A murit cu piele cu tot.
81'. TU'I'ESCU, înv. c. Caianele,
J. Doi}.
S'a nimicit
MUŞCAT
*6
9398 A fi ca muşcat.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coştetu,
Banat. .
A fi băut.
MUT
*6
9399 Mutul, de şi nu scie vorbi,
Dar reu te scie ciufuli.
V. SALA, dasc. c. Petrosa, co
mit. Bihor, Ungaria.
Pentru cel care tace ŞI face.
*6
9400 Mutu
Calcă lutul,
Muta unge
Cât ajunge.
C. FLĂMEND, comit. Bistriţa,
Nâsi!ud, Transil vania.
*6
9401 E cum e mutul mai voinic.
1. PUŞCARIU. c. P. Mi!rulu�, co­
mit. FăgăI'aş, Traneiloania,
1) Fără pricină nimeni nu m6re.
================== pagina 123 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
L:,.
9402 Mut în dungI.
123
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 155,
c. Topliialiom., Ungaria.
:1:
9403 A pus mutu la uşa.
Adică lacata.
A SE NĂDUŞI
*L:,.
9404 S'a năduşit sub limbă.
ST. 'rU1.'ESCU, c, Catanele.]. Dolj.
Se spune ironic, celor ce dio că. le este cald.
NALT
:l:L:,.
9405 Naltă
Cât o daltă.
1. POPESCU, in», c. Dobreni, j.
Ilfov.
Adică de o statură mică
A SE NASCE
9406 S-tunisi ca s-feci. 1)
GR 'rOCILESCU, Il, p. 645.
A fi trândav.
NASCERE
L:,.
9407 Nascerea omului e pentru alţii; martea
e a lui.
Dr. EL. CmsTEA, Prtni., p. 158,
c. Gurariului, Ungaria.
Nimic nu e a omului.
NEPUTINCIos
*
9408 Eu li dzîc că hiu hadum; el mi dzîce:
«căti feciori ai ?» 2)
l. COYAN, pn{ c. Ianina, Epir.
================== pagina 124 ==================
124
PROVERBELE ROMÂNILOR
La o Întrebare nepotrivită,
NEvoIAŞ
*6
9409 N evoiaşul cade în nuntă, când este lu-
mea mai multă
P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Co­
măniţa, j. Olt.
Pentru cel lipsit de noroc.
A OFTA
*6
9410 Ce of te zi
Când me vedi?
Ii ofta
Dac'oiu pleca.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipooa,
j. Vasluiu.
In glumă, celor cari of teză.
A SE OGRISI
*6
9411 A se ogrisi.
A VR. COIWEA, paroh, c. Ooşteiu,
Banat.
Se face că are un defect ore-care spre a stîrni rîsul al­
tora, sau a storee compătimirea.
O.qrisit, adică cu un defect corporal.
A SE OPĂRI
G. ZUCA, c. Samarina, Epir.
9412
*
Cari s-upăresce tu culeş, suflă ş-tu măr-
cat. 1)
*
S'upări moşa tu culeş, suflă ş-tu rnârcat.2)
1. COYAN,proj. c Fieri, Albania.
1) Care :/a opărrt cu cules suflă si în ln nte hi:i'tllt
================== pagina 125 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
125
*
Cari s'upâri tu lapte, suflă ş-tu mârcat.1)
1. IONESCU, înv. e. Neoesta, Ma­
cedonia,
Acelaş înţeles ca la No. 6623.
Cuvîntul culeş însemneză : mămăligă sau ori-ce licuid
închiegat, iar câcimac şi gâbârdan în tot-de-una mămăligă.
ORB
*
9413 Ce folosesce orbuluî faţa frum6să.
GR. ALEXANDRESCU, maqist». f.
Puina.
Acelaş înţeles ca la No. 5f)40.
*6
9414 Orbii nu se cată la ochi.
GAVR. ONIŞOR, praf c. Cârja,
i. Tutooa.
Acelaş înţeles ca la No. 5633.
6
9415 Orbul duce pe orb.
Dr. EL. CRISTE�, Proo., p. 198,
c. Denc, Ungaria.
Orb după orb, tu grapă cad. 2)
r. COYAN,proj. e. Periooli, Epir.
A se adaogă la No. 5635.
*
9416 Nu da orbului brânci că cade el singur.
GR. POIENARU, ing. e. Bassa,
j. Ialomiia.
Nu te lega de cel slab, nevoiaş, sărac.
*6
9417 Se împrăştiară ca meiu orbului.
G. 1. TOMESCU, în». e. Broscari;
j. Mehedinti.
1) Care s'ouărt cu lapte, suflă şi în lapte bătut.
================== pagina 126 ==================
126
PROVERBELE ROMÂNILOR
Aşa în cât nu se pot găsi unul de altul. Vegi No. 8447.
*6
9418 A pus orbul se descălcescă ghemuI.
V. A. FORESC:U, înn. c. D01'na,
j Suciana .
Adică pe ore-cine să facă. o trebă căre întrece pute­
rile sale.
9419
6
Se feresce ca
I •
or�6 libră.
Dr. EL. CRISTEA, Prou., p. 230,
r.. L0!l0;;, Unqaria.
Pentru cel care se feresce de ore-ce.
*
9420 Se ţine ca orbul de gard.
GR. ALEXANDRESCU, C. Focşani .
i- Puina.
A se adaoga la No. 5653.
:1:6
9421 . Îi legat ca orbul de gard,
HOCIOTĂ, c. Selişte, comit. Si
Mii, Transilvania. '
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
*
9422 Te acătaşi ca orbul di ciumagă.
C. IONESCU, praf. c. Necesta ,
Macedonia.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
9423 Armasi orb. ')
GH. 'l'OCILESC:U, II, p. G94.
Adică ne-învăţat.
A PĂLI
*6
9424 M'ai pălit unde rne dare.
C. TEODORESCU, în». c. Doqele,
j. Vasluln.
================== pagina 127 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
Ai ghicit dorinţa mea şi acelaş înţeles ca la No. 5405.
PARTE
*L:::,.
9425 A se da în parte.
A se da la brazdă.
C. TEODORESCU, în». c. Pun­
qesc«, j. Voslwlu.
A PĂŞI
*L:::,.
9426 Când păşesce,
Sdrăncănesce.
A VR. (;ORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banal.
Despre cel oart umblă apăsat, şi despre omenii făloşr,
mândri.
PECINGINE
*L:::,.
9427 Pecingină.
AVH. CORCEA, paroh, c. Coştetu,
Banat.
Om de care nu poţi scăpa. In Banat cuvîntul se pro­
nunţă: peşînjînă:
A SE PIŞA
*L:::,.
9428 Te pişi contra vîntului, te pişl pe genunchi.
IOSEF Por-r-, c. Cc'ibesc1, comit.
Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 5685.
*L:::,.
9429 Se pişă după el.
TEODORESCu-KIRILEANU, înv. c.
Broşieni, j Suciaua.
De plăcere, ele dragoste.
L:::,.
9430 S'a pişat pe urzici.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 225,
c, Toolita-Iiom .. Ilnaario..
================== pagina 128 ==================
128
PROVERBIi]LIf, ROMÂNILOR
A PLÂNGE
*6
9431 Cine plânge pentru t6tă lumea, orbesce.
Dr. EL. ORISTEA, Prov., p. 49.
c. Aqnita, Ungaria.
Cari plândzi odil: s' asparclz't,1)
GR TOCfLESCU, II, p. 588.
A se adaogă la No. 5692 b.
*6
9432 Aş plânge, dar nu pot de rîs.
O. TEODORESCU. in». c. Doqele,
j. Vaslulu.
Nu 'mi pare reu de el, dar ÎmI ascund părerea.
9433 Ca cea ce plândzea sun gorţ.s)
GR. TOCILESCU, IL p. 559.
Oelor ce duc grIja unui lucru depărtat.
A PUNE
9434 Pune aici, bagă aici.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 133;
rr, p. 86.
Vîndare cu bani gata.
*6
9435 Era pus reu şi l'a pus bine.
M. STĂNESCU, c. Pir-ia, j. Me­
hedin(t.
Adică a furat un lucru.
A SE PUNE
*6
9436 A se pune în lungiş şi curmeziş.
E. 1. P ATRIcIU, înv. c. Sm'ulţ�,
j. Coourluiu,
Arată marele interes ce'l pune cine-va pentru a face ce-va .
. :J �are plânge ochi, i se strică.
================== pagina 129 ==================
SUPLEMENT LA CAPrfOLU V
PUTERE
129
*6
9437 Dacă nu ai putere, ce mai aţîţi sfadă.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 64,
c. Gurariului, Ungaria.
A se adaogă la No. 5725.
RANĂ
6
9438 Rana veche uşor săngereză.
Dr. EL. CRISTEA, Pl·OV., p. 220.
c. Toplita-Rom., Ungaria.
A se adaogă la N o. 5738.
*
9439 S'a deschis rană mare.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr. j.
Puina.
S'a arătat un mare neaJuns, un mare reu.
6
9440 Rana se vindecă, dar urma rernâne.
r». EL. IRISTEA. Prov., p. 219,
c. TopliiaRom., Ungaria.
A se adaogă la N o. 5745.
*
9441 Rana de cuţit se vindecă, cea de la inimă
nici odată.
V. FORESCU, c Folticen'i,j. Su­
clava.
A se adaogă la N o. 5746.
RĂPĂNOS
*6
9442 Răpănoşiî nu se scarpină de cât între
dînşii.
(}AVR. ONIŞOR, prof c. Câria,
i- Tutooa.
================== pagina 130 ==================
130
A RIDE
*L:.
9443 Rîde surdul de schiop, şi amîndoi nu au
noroc.
V. SALA, dasc. c. Talpa, comit.
Bihor, Unţjaria.
Acelaş înţeles ca la No. 5775.
*L:.
9444 Rîde şutul de cornutul.
V. SALA, clase. c. Vaşc01'i, comit.
Bihm', Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No, precedent.
9445 Fuîlnoslu ş-aridi di jibîcoslu. 1)
GR. 'l'OCILESCU, II, p. 499.
Aceleş Înţeles ca la No. precedent.
9446 Arîdi mucoslu di băloslu.")
GH. 'l'OCILESCU, IT, p. 666.
Acelaş Înţeles ca la No. precedent.
*L:.
9447 Cine rîde mai la urmă, rîde mai cu ho-
hot (haz).
A. BÂRSAN, c. Corbi, Unqaria.
A se adaogă la No. 5769.
9448 Tu soni cari arîdi. 3)
OH. 'l'OCILESCU, II, p. 630.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
*L:.
9449 Cine rîde de dirninetă plânge mai tărdiu.
P. GÂlmovlcEANU, pr·of. c. o-a­
gănesc'i, j. Vlaşca.
Acelaş Înţeles ca la No. precedent.
1) Bureluhosul riele de cel umflat (ca vitele meteorisate).
2) Rîele mucosul ele bălosul
================== pagina 131 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
*6
9450 Rîde ca mirele cel surd.
131
GAVR. ONIŞOR, p1'af. c. Avra·
mesei, i Tuioca.
A se adaoga la No 5773.
*6
9451 Rîdl ca prostul în bălciu.
P. GÂRBOVICEANU, praf. Cl. VI,
Semin. Buc.
Când cine-va rîde, ŞI nu e ele rîs.
9452 Cine o rîde să plătescă.
Lumina p. toi), I, p. 87.
In glumă.
9453 Când rîde, s6rele resare.
Ram. Glumeţ, p. 53.
A se adaogă la No. 578'7.
*6
9454 Rîde mănzesce.
E. 1. PATRICtU, înv. c. Smuiii,
j. COVUI·ZUItt.
Aelicâ rîs silit. A se adaogă acest înţeles la No. 5786.
RîIE
9455 Nu-mi aprinde arînîa. 1)
GR. l'OCILESCU, II, p. 428.
Nu me supără, nu mă necăji.
RItOS
9456 Arînioslu, s-nu si scărchină va s-frecă.rj
Gn. TOCILESCU, II, p. 428.
Când trebue neapărat să faci ore-ce.
1) Nu 'mr aprinde (excita) rîra.
2) Rijosul dacă nit se scarpină , o să se frece.
================== pagina 132 ==================
132
PROVEltBELE ROMÂNILOR
RÎNE
:;: 6
9457 Rîne de om.
A VR. CORCEA, paroh; c, Coşieiu,
.Banat.
Om nesuferit, care se vîră în tot locul.
Bănăţeni! g.ic e rine, se ţine ca rinea. A se apropia
de cuvintele similare în limba arornână.
RÎS
:!:6
9458 I-a picat rîsul în piciore.
IUL. GROFŞOREANU. profesor, c.
Galşa, comit Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No 5798
*6
9459 Rîsul e frate cu plânsul.
D. Por-ovrcru, c. Cuvin, comit.
Amd, Ungaria.
Arisul cu plângul suntu cusuriei. 1)
GR. TOC1LESCU, II, p. 428.
Acelaş înţeles ca la N o. 5803.
9460 Ar îder li ş-cîrcîrărli aduc şi cripărli. 2)
GR. TOOILESCU, JI, p. 428.
Acelaş înţeles ca la No. 5803.
SĂNĂTATE
:;:6
9461 Eu '1 întreb de sănătate, şi el îmi dă cu
ghi6ga 'n spate.
C. TEODORESCU, in». c. Cursesci,
j. Vas/uiu.
Eu îl: vorbesc blând ,�l el me batjocoresce.
1) Rîsul cu plânsul sunt veri.
2) Risetele �i hohote.e (de rîs) aduc şi Întristare.
================== pagina 133 ==================
su
�,[,rJ v
135
o
9462
Ma br
�
2
'(Q'
A se
adaoga
q
'(Q'
9463
sa
'70)
Q'
*'
1::/ -oh, c. Coşteiu,
'o
';.;; '0
""
�
'cr:I
*'
:
dînşii
":>
.<:>
De
....,
�
aceea
�
"7f
�
*c
9464
�
CâU(�
şescă.
Biserica e în tOL''-''
ne-va e bolnav, şi se creu-,
sănătate în culme
SANATOS
*6
9465 T'are-I bine şi frumos când e omul să-
nătos.
C. TEODORESCU, mv. c. Lipova,
I Vasl11}U. - Dna Z. JGVAEA, c.
FedeşU, j. Tutooa.
A se adaogă la N o. 5836.
*6
9466 Când e trupul sănătos şi inima 'I veselă.
C. TEODORESCU, înv. c. Punqesci,
j. Vas/urit.
A se adaogă la No. 5833.
*6
9467 Ce 'i mai lomoros e mai sănătos.
A VE. CORCEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Pentru cei cari nu caută la curăţenia mâncărilor, ci
mâncându-le, tot remân sănătoşi.
1) Mal bun de cât sănătatea, ce-va nu-L
2) Sănătate au şi ţiganii.
================== pagina 134 ==================
134· PROVERBELE ROMÂNfLOR
*6
9468 Sănătos ca pescele.
AVR. CORCEA, paroh, c. Costau,
Ballal.
Adică forte sănătos.
*6
9469 Sănătos ca tunul.
C. TEODORESCU, în». c. Lipooa .
. J. Vashtlu.
Om voinic. Ve(JI No. 5840.
*6
9470 Sănătos ca cobza.
C. TEODORESCU, in», c. Punqesci,
j. Vasluhr.
Adică bolnav. Veg.I No. 5842.
Cobza e c1eşărtă Înăuntru şi umflată în afară. Aşa ŞI
omul care în afară e sănătos şi Înăuntru bostiră, sec.
SANGE
1. IONESCU, praf. c. Neoesta, Ma­
cedonia
9471
*
Săndzile apă nu s-fa<;e, ş-cari s-facă nu
s-be.")
:;:
Sândeele apă nu s-faQe.2)
1. COYAN, praf c. Turta, Epir.
A se adaoga la N o. 5847.
GMacu uia s'bcln(�tâ. 3)
Pro». Albanez.
9472 Va-li cură. sândzili? 4)
GR. TOClLESCU, II, p. 625.
Nu e mare pagubă.
') Sânge apă nu se face, şi dacă se face nu să be,
2) & 3) Sângele apă nu se face.
4) O să'l curgă sângele?
================== pagina 135 ==================
SUPLE�mNT LA CAPITOLU V
A SARI
;1:6
9473 Sărf sdrentă, să sărim,
Că scii ierna ce păţim.
135
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Arata nevoile 6menilor săraci, când se pun şi dînşii
la joc
6
9474 De nu'j sări, nu'I sorbi.
DI". EL. CRISTEA, Prov., p. 73,
c. Ida·Mare, Ungaria.
Plata, după muncă.
6
9475 Sare ca musca 'n zer.
*6
Sere ca mUSCa
Dr. EL. CRlSTEA, Prov., p. 225,
c. Bochia, Ungaria.
) "
n zer.
IUL. GROFŞOREANU, profesor, c.
Galşa, comit. A1'arl, Unqaria.
Pentru omul ne precaut.
*6
9476 A sări furcă în sus.
AVE. CORCEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Adică drept în sus.
A SARUTA
*
9477 Te sărută guduţa, până sci că-o căpetă.
V. SALA, clase. c. 'Va§co'u, comit.
Bihor, Ungm·ia.
Pentru cei interesaţi, cart fac, ori-ce, în vederea unui
folos.
A SE SCĂRPINA
*6
9478 Vai de acela ce se scarpină cu unghiile
altora.
GR ALEXANDRESCU, maqisir, j.
Putna,
================== pagina 136 ==================
136
PIWVERBELE ROMANILOR
*,6.
Să nu te scarpini cu mâna altuia.
GR. POIENARU, ing. c. Rassa, j
Ialomiţa.
*
Sg1'ămă-te singur aclo �u ti mâcă. 1)
JLIE GHICU, prof. c. Abela , Epir.
*
Sqrâmâ-ie sinqu«, 'tU ti mâcă.2)
.. �
G. ZUCA, c. Cavaia, Albania.
Acelaş înţeles ca la No. 5881. Vegi şi No. 5419.
*b
9479 Nu te scărpena dacă nu te rnăncă pielea.
V. SALA, clase. c. TTaşco-iî comit.
Bihor) Ungaria.
,6.
Unde nu te ?nâncă nu te scărpin«.
Dr. EL. OmsTEA, Proo., p. 265,
c. Logoş, Ungaria.
Nu te amesteca unde nu al trebă,
*
9480 Si sgrămă Iu nu'l măcă.")
r. OOYAN, profesor; c. Ianina,
Epir.
Pentru omul nedumerit, zăpăcit sau prost. Vegl No.
5420.
9481 Si sgrâmă n-cap.")
GR. TOCILESCU, 11, p. 665.
Remâne cu pofta 'n cuîu, A se vede No. 5885.
SCHIop
I
r
1) & 2) Scarpină-te singur (acolo) unde te mănâncă,
3) Se scarpina unde nu'I mănâncă.
4) Se scarpinri 'Il cap.
9482
,6.
Mai bine schiop de cât fără piciore.
r». EL. ORISTEA, Prov., p. 144,
c. După peiră, Unqaria.
r
i
================== pagina 137 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
Mai bine ce-va de cât nimic.
6
9483 Schiopu
Sare plopu.
137
Dr. EL. CRISTEA, Proo , r. 227,
c. Logoş, Ungaria,
Când face cine-va o ispravă la care nu. puteai să te
aştepţi.
A SCHloPETA
*6
9484 A schiopetat.
TEODOHESCu-KIRILEANU, înv. c.
Broşteni, j. Suciaoa.
A sărăcit, A se adaogă acest înţeles la cele date la
N o. 5894.
A SCORMONI
*
9485 Nu li cartea tra s-nu-ti ambută. 1)
G. ZUCA, c. Duraezo, Albania.
Acelaş înţeles ca la No. 5879.
A SCUIPA
*6
9486 Unde scuipi nu mai linge.
P. GÂRBOV.lCEANU, profesor, el.
VII, Se. i-».
Acelaş înţeles ca la N o. 5902 b.
A SE SCULA
*6
9487 Cine se scală de dimineţă se scobesce
în măsele; cine se scala tărdiu se scar­
pînă 'n cap.
P. GÂRBOVlCEANU, profesor, c.
DOUl'csd, j lVluscel.
Omul harnic câştigă, are ce mânca.
================== pagina 138 ==================
138 PfWVEIlHELE RO�L�NTLOR
*,6
9488 M'oiu scula,
Când o dîce ciora : ga!
Eu oiu dîce : ba !
A VR. CORCEA, paroh, c. Mh'cina,
Banat.
Pentru cei leneşi cari nu se scală de diminetă,
A ŞEDE
*,6
9489 Cătu-tî-I lumiţa, tooot şede (de mănâncă
ori prujesce).
'l'EODORESCu-KIRILEANU, îno. c.
Broştenr, i Suciaoa.
Pentru cel leneş.
*,6
9490 Şede cu ochii 'n podele,
Ş'aşteptă să '1 cadă stele.
G. lYlIHALACHE, c. Şendresci, j
Tutova.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
ŞEDERE
,6
9491 Şederea 'i neaverea,
Odihna 'I rugina.
Trebue să muncun.
Dr. EL. CRTSTEA, Prov., p. 229,
c. Sinersiq, Ungaria.
SIMTE
*,6
9492 Simte, ca sarea de vreme rea.
GAVR. ONISOR, prof. c. Cârja,
j. Tutova.'
Pentru cel simţitor.
SOMN
*
9493 Somnul hr ănesce pri ficior, şi sorle pri
viţel. 1)
G. ZUCA, c. Samarina, Epii'.
') Somoul hră nesce pe copil, şi sorele pe viţel.
================== pagina 139 ==================
r
y
SUPLEMENT J,A CAPITOLU V
139
l
I
Somnul e de mare folos copiilor.
*6
9494 Cu somnu nu faci car şi bol.
Dr. EL. CRISTEA, Pl'Ot'., p. 61,
c. Gttrar'Îului, Ungaria. - IT,. Ho­
C10TĂ, c. Seiişte, comit. Sibiu, Tran­
siloania.
Acelaş înţeles ca la N o. 1)961 & 5964.
>.: ,0.,
9495 Ii pică inima de somn.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Despre omul forte somnoros.
9496 L-bagă pi somnu. 1)
GR. TOCILI!SCU, II, p. 700.
L' a Înşelat.
SPÂN
*6
9497 Spănul lesne se bărbîeresce.
C. TEODORESCU, înv. c. Pungesc!,
j. Vaslui?,!.
6
Pe spanul iute'] raCf/i.
r». EL. CRISTEA, Pron., p. 210,
c. Braşou, Transilvania.
Cel ce are puţin lesne vinde. A se adaoga la N o. 5983.
9498 Şi spân şi bun nu 's faci. 2)
A se adaogă la No. 5986.
Gn. TOCILESCU, H, p. 631.
A SPUNE
*6
9499 Spune rupt ales.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coştet«,
Banat.
J) Îl bagă pe somn.
================== pagina 140 ==================
140
PROVERBELE ROMÂNILOR
9502
Spune verde, fără temă.
9500 Loaşi mîntila cari aspusişî? 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 554
A se adaoga la N o. 6001.
* . .6
9501 Le spune tate pe zară.
GAVR. ONIŞOR, prof. c, Banca,
j. Tutooa.
Nu spune desluşit, ghicesci ce spunA, îţi dă numai a
Înţelege.
Canda 7i dzîcea veră : aspuni! 2)
GR. TOCILESCU, II, p. 673.
Celu i care nu sere să pazescă o taină.
A STA
*.6
9503 Cum îl înt6rce aşa stă; cum îl vei da
aşa se dă.
C. TEODORESCU, "Înv. c. Lipooa,
j. Vaslu'lu.
Adică prostul. A se apropia de No. 6010.
*
9504 A sta nepristan (lângă cine-va).
G. PORORAN, inst. j. Olt.
A sta mereu, a fi tot-de-una În acelaş loc stăruind
pentru cine-va.
*.6
9505 A sta în ace.
*.6
A ave ace în trup.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştefânesci,
j. Vâlcea.
Se dice de bolnavit cari simt, În cap, un fel de jun­
ghillri mărunte.
Il Luaşf basmaua (1) daca spuseşt,
:!) Parcă dicea cine-va : spune.
================== pagina 141 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
STARE
141
*6
9506 A nu ave stare la mâncare şi odihnă la
culcare.
P. GÂRBOVICEANU, profesor, c.
Mosna., i. Dolj.
A se gândi mereu la cine-va: Se Între buinţeză mai
ales în descântecele de dragoste.
A STRIGA
*6
9507 Strigă pe un pom şi se usucă de pe un
om.
E. T. PA'fRIClu, 'Înv. c. Smulţ'i,
j. Covur·luin.
Când năpăstuesct pre cine-va. Ve\1i şi N o. 6018.
*6
9508 Cine strigă: hui l hui !
Mâne se va vaita că nu'I.
Dr. EL. ORISTEA, Proc ., p. 53,
c. Sinersiq, Unqaria,
Cine tot petrece, în urmă sărăcesce.
A STRîNGE
*6
9509 Nu me strînge de mână,
Ci rne prinde de lână.
'fEODOREScu·KIRILEANU, înv. c.
Broşieni, j. Suciaua .
•
Dic femeile neruşinate. bărbaţilor obraznici.
•
SUBŢIRE
*6
9510 Subţirică, subţirea,
Potri vă cu putina,
Şi de naltă cât crucea.
P. GÂHBOVICEANU, profesor, c.
Avramesd, j. Vâlcea.
================== pagina 142 ==================
142
PROVERBELE ROMÂNILOH
------------------
A ŞUERA
*
9511 Cumu Ii şuiră, acşi sburasce. 1)
1. COYAN, pj·of. c. Elbasan. Al·
bania.
Pentru cel care ascultă de poruncile altuia.
A SUFLA
*6
9512 Unde te-ai ars, acolo suflă.
V. SALA, dasc. c. TTaşcou, comit.
Bihor, U1/gal'ia.
Acelaş înţeles C:1 la No. 5193.
A SE SUI
6
9513 Te poţi opri când te SUl, dar anevoie
când te cobori.
Dr. EL. ORIS'l'EA, Prov., p. 2f,0,
c. Loqoş, Ilnqaria.
Adică când începe omul a sărăci, a scăde.
*6
9514 Intr'un an de dile te sui la del, şi într'un
ces te scobori la vale.
G. MIHALACHE, înv. c. Şendresci,
j. Tutova.
Acelaş înţeles ca la No. 6032 şi 10101.
•
SUMERNIC
*6
9515 Om sumernic.
A VH· CORCEA, pal'oh, c. Coş/du,
Banat.
Adică gingaş, frumos, care Iubesce rinduela, curăţenia.
Sumernic = proportionat, simetric. Cuvîntul opus e n ă­
varnic = măhălos, diform, nesimetric,
1 \ 1"'._
================== pagina 143 ==================
SUPI,EMENT LA CAPITOLU V
SURD
143
*
9516 La p6rta a cuflui asună cât vreLl)
r. COYAN, prnf. c, Duraeeo, Al­
bania.
Că el tot nu te aude. Acelaş înţeleş ca la No. 6041.
*2,.
9517 Poţi da cu tunul la urechia surdului.
M. POPOVWIU, c. Rus, Tran·
silcania.
Acelaş înţeles ca la No. 6045.
*
9518 Ce 'I pasă sur duluî de ce vorbesce altul.
GR. POIENARU, j. Puina.
Acelaş înţeles ca la N o. 6050.
*2,.
9519 Merge ca surdu 'n 6ste.
P. GÂRBOVWEANU, profesor, c.
Mosna, i. Dolj.
A se adaogă la No. 6056.
2,.
9520 Surd cu urechi.
Dr. EL. CRISTEA. PI'OV., p. 246,
c, Bochia, Ungaria.
Adică nepăsător.
A SUSPINA
*2,.
9521 Omul când suspină şi dracului 'i-e milă.
G. MIHALACHE, înv. c. Şendresci,
j. Tutoua.
A TĂCE
*2,.
9522 Dacă tac şi le dau pace,
Şepte sate n'au ce'mi face.
TEODORESCu-KIRTLEANU, înv. c.
Broşteni, j. Suciaua.
================== pagina 144 ==================
144
PROVERBELE ROMANILOR
Acelaş înţeles ca la No. 6074 b.
*6
9523 Când nu tace unu, nu tac nici cei mai
mulţi.
V. SALA, dasc. c Vaşcm!, comit.
Bihoi", Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 3443.
*6
9524 Feresce-me, Dornne, şi 'mi dă pace,
De omul care tot tace.
SILVIA IJAZĂR, c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungm·ia.
Acelaş înţeles ca la No. 6078.
*6
9525 Taci, până ţi 'i bine.
V. SALA, c. Mcrag, comit. Bi­
h07', Ungaria.
Adică pănă 'ţi vme momentul favorabil.
*6
9526 Tace ca şornîlcu.
D.nu Z. MIHĂILESCU, înv. c.
Buşteni, j. Prahova.
Acelaş înţeles ca la No. 2342.
TĂCERE
*6
9527 Tăcerea nu sparge capul.
V. SALA, ilasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 6073.
*6
9528 Tăcerea aduce dulcetă.
V. SALA, tlasc. c. Ferice, comit.
Bihor, Ungaria.
================== pagina 145 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
A ŢINE
*,0,.
9529 El îşi ţine tot a lui.
14{)
C. TEODORESCU, înv. Cursesd,
j. Vaslnht.
Pentru omul îndărătnic,
*,0,.
9530 Un tiu şi nimica.
IUL. GROFŞOREANU, profesor, c.
Galşa, comit. Ara ci, Ungaria.
E sgârcit, şi totuşi nu are nnmc.
TÎNER
,0,.
9531 Laptele tinerilor e vinul betrănilor.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 131,
c. Gurarîulnl, Ungaria.
Aeelaş înţeles ca la N o. 9443.
ŢINERE
*
9532 N'are Ierbă de ţinere. 1)
1. COYAN, prof. c. Berat, Al­
bania.
Adică e fricos.
TINERI CĂ
*,0,.
9533 Tinerică O luai
De-o sută cinci-deci ai.
r. POPESCU, înv. c Dobreni, j.
Ilfov.
Când lea unul o nevestă bătrână.
A ŢIPA
9534 Ţipă ca când o belesce cine-va de vie.
Rom. Glumet, p. 53.
================== pagina 146 ==================
140
Adică ţipă tare.
PROVERBELE ROMÂNILOR
A TRAGE
*'"
9535 Tradzi-mi callu ş-las s-plăng.")
C. IONNESCU, înv. c. Nevesta,
Macedonia.
Când se preface cine-va că nu voesce să se facă un
lucru, pe care '1 doresce mult.
A se adaogă la No. 6137.
*6
9536 A trage a scurtă.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coştet«,
Banat.
A păţi reu.
*6
9537 Tras împins.
A VR. C ORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Un iros-tmpins.
Dr. EL. CRISTEA, r-;«, p. 269,
c. Gurariuiui, Ungaria.
Despre un om slab, nevoros.
A TRĂI
9538 Multi vedi omlu cât bănedză.")
GR. '1'OC1L1<SC:U, II, p. 559.
Acelaş înţeles ca la No. 1H50.
*6
9539 Trăesce lumea albă.
IL. Hoc:rOTĂ, c. Selişie, comit.
Sibii:t, Transilvania.
A se ad aoga la No. 6167.
9540 Bănedză cu dremile.")
MIHĂ1LEANU, is«, p. 173.
1) Trage-mI calul, şi lasă să plâng.
2) Multe vede omul cât trăesce.
================== pagina 147 ==================
r
SUPLEMI�NT LA CAPI'l'OLU V
'I'răesce cumpătat.
L::.
9541 Trăesce ca hărtiî 'n biserică.
147
t-
,
tt
I
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 258,
c. Loqoş, Unqari«.
Adică reu de tot.
*L::.
9542 N'avem să trăim cât petrile.
GAVR. ONIŞOR, prof· c. Crânqu,
j. Tuiooa.
Vom muri odată. Pănă atuncî să trăim bine, se pe­
trecem.
TRAlu
*L::.
9543 A trăit un traîu, cu al mortei doue.
P. GÂRBOVICEANu,proj. el. VI,
Semin. Buc.
A se adaogă la No. 6176.
A TRECE
9544
Seca pri-iu trect.')
GR. 1\JCILESCU, II, p. 623.
A se adaogă la No. 6179.
*L::.
9545 A trece verde pe cine-va.
'l'1l0DORESCu-KIRILEANU, înv. c.
Broşieni, j. Suciaoa.
A ave pânticărâe.
A TREMURA
*L::.
9546 Tremura, par'că 'I găsit pe ape.
P. GÂRBOVICEANF, prof, c. Şer­
bc'ines�i) j . A1·geş
Acelaş înţeles ca la No. 6183.
') Usucă pe unde trece.
================== pagina 148 ==================
*
9547 Tremură ca pescilr.")
148
------
PROVERBEL1� ROMÂNILOR.
I
')
r
G. ZUCA, c. Georqia, Albania.
Adică de frig.
9548
*
Tremură ca verg a.P)
G. ZUCA, c. Permei, Albania.
t
De mânie. A se adaoga la No. 6183.
6
9549 Tremură ca zidul.
Dr. EL. CRl8'rEA, PI·0V., p. 260,
c. Reşnov, Uiiqaria.
A TREPĂDA
*6
9550 Cine trapădă, capetă.
Dr. EL. CRISTEA, Pro»., p. 53,
c. Cetea.
Cine alergă, cme muncesce, acela câştigă.
A TROSNI
*6
9551 Trosni una la Călina.
S'l' 'l'UŢESCU, înv. c. Catanele,
j. Dalj.
Vorbesce ne-întrebat, ŞI le spune din chiar senin.
A SE TRUDI
T
Cu totă truda lui, nu va isbuti,
9552
6
De şi trudesce, pe vînt nu '1 întrece.
r». EL. CmsTEA, Proo., p. 74,
c. Sibiu, Transilvania.
I
I
j
1) Tremură ca pescii.
2) Tremură ca varga.
================== pagina 149 ==================
SUPLEMllNT LA nAPfTOLU V
A ŢucA
*6
9553 El de el, tucă 'rnbucă.v)
149
IUL. GHOFŞOHEANU, profesor, c.
Galşa, comit. Amd, Ilnţţaria.
A VR. COROEA, paroli, c. Coşieiu,
Banat.
Despre încuscrirea nemurilor, şi folosirea Între ei a
averii.
A SE UITA
*6
9554 Par'că se uită din butură.
G. I. TOMESCU, în». c. Broscari,
i. Mehedinti.
Celuî ce se uită reu, sau din fire, sau din adins.
A UMBLA
6
9555 Cine umblă multe,
Îi dă prin cur turte.
DI'. EL. CRISTEA, Prou., p, [,3,
c. Bran, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 6199 & 6203.
*6
9556 A umblat, cât a umblat,
Dar acum s'a cufundat.
V. A. FORllSCU, c. D01'na, i. Su­
ciaca,
A se adaoga la N o. 6204.
*6
9557 Pute locul pe unde umblă.
Pentru cel leneş.
*6
9558 Umblă par'că e împedecat.
P. GÂRBOVIOEANU, prof, c. Pa­
enarit, i- Gorj,
") Jud = sa rută.
================== pagina 150 ==================
150
PROVERBELE ROMÂNILOR
Adică Încet. Pentru cel leneş.
*6
9559 Umblă cucăind.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Umblă adormit.
*6
9560 Umblă ciulind.1)
A VE. CORCEA, paroh, c. Coşteiu;
Banat.
A asculta pe furiş, cu atentiune.
*6
9561 A umbla d'agibaina.
A Vii .. CORCEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Adică în zadar.
*6
9562 A umbla cum îi r6ta.
TEODOREscu·KlRILEANU. înv. c.
B}'oştenl, j. Suciaoa.
Adică iute, repede.
*6
9563 A'i umbla pici6rele ca sucala.
TEOOORESCu-KlRILEANU, in», c.
Broşteni, j. Suc/ava.
Acelaş Înţeles ca la N o. precedent.
URIT
9564
*6
Urît cu urît, trăesce până la sfîrşit.
G. MIHALACHE, înv. c. Sendresci,
i. Tutova.
9565
Pentru cei potriviţi.
6
Om urît, cu haine bune,
Ca şi grâul cu tăciune.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 197,
c. Loqoş, Ungaria.
1) Cfulind se pronunţă ,r'fulind.
================== pagina 151 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
151
Când un om urît se gătesce prea frumos.
*6
9566 El e care a dis: «hai să sc6tem urîţii din
teră, şi când el a fost cel mai urît din
totă lumea.
G. BĂNULESCU, Vnv. c. Pieiroşiţa,
j. Dimbovita.
Niment nu se vede cum este.
*6
9567 Urît ca m6rtea.
A VR. COReEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
De inspiră gr6za.
URMĂ
*6
9568 Îi pute urma.
Adică e leneş.
V. RiMBU, în». c. Brăneşt», j.
Ialomiţa.
A VEDE
Le-
9569 N'ai vedut, n'ai audit, taci!
Dr. EL. CRISTEA, Proo., p. 156,
c. Gurarîului, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 6251.
*
9570 Te-am vidzută nă oră, 1)
1. COYAN, praf. c. Georqia , Al­
bania.
Hal să 'ţi mal vedem vitejia.
*6
9571 A cui se vede, e mare.
E. 1. PATRIOtu, înv. c. Smulţ;,
j. Covurluiu,
Când te cîrîe unul cu musca pe CăCIUlă. Ve9.i şi No.
3101.
J) Te-am vedut odată,
================== pagina 152 ==================
152 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
9572 A vede verde înaintea ochilor.
TEODOREscu-KIRILEANU, în». c.
Broşteni, j. Suciaoa.
Dintr'o scârbă prea mare, dintr'o palmă dată muscă­
lesce, etc.
*6
9573 Nici să'I vedî, nici să te vadă! nici să'I
dai, nici să'tl de.
E. 1. PATRICtu, în». c. Smulti ,
j. Corurlutu,
Să nu ai a face cu el.
A VENI
*6
9574 Pe cum vine, aşa me.1)
V. SALA, dasc, c. Scud, comit.
Bihor, Unqaria.
Uşor câştigă banii, uşor îi şi cheltuesce. A se adaoga
la No 6274.
*6
9575 N'am venit de vr'un mult, ori stau de
vr'un puţin.
G. BĂNULESCU, înv. c. Pieiroşiia,
j. Diiubociia.
*6
9576 N'a venit ca să te crescă.
r. POPESCU, in» c. Dobreni, j.
llfov.
Oi din potrivă.
VENIN
9577
Lu rn'că fărrnaclu cu pulmul, 2)
I. COYAN, prof. c. Permet, Al·
bania.
A suferit mult, până s' o scotă la capăt. Veg.i şi N o.
6277.
') Me = merge.
2) A mâncat venin cu pumnul.
================== pagina 153 ==================
______________ �S�U�P_L_E�_i,E�'N�T�L_A_C�A�P_l_TO�L�U�V ln3
VIEŢĂ
*b.
9578 Vietă cărpită cu aţă,
De t6te dilele îţi vine g'retă.
V. SALA, clase. e. Vaşco'!i" comit.
Bihor, Ungaria.
A se adaogă la No. 6287.
*b.
9579 Lume, lume şi vîetă,
Cum se dau cănii pe ghetă.
TEODORllscu-KIRILEANU, iu», c.
Broşieni, j. Sudava.
Vieţă necăjită, la întîmplare.
9580
*
Vieţa fără fală, e ca o di fără s6re.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir , j.
Puina.
Pentru cel care doresce un tralu cu vagă.
*1::,
9581 Nu'I lungă a lui.
Nu are mult de trăit.
V. SALA, clase. e. Vaşeou, comit.
Bihor, Ungaria.
VID
*b.
9582 Nu fac viii ce dic morţil.
M. STĂNESCU, înv. c. Piria, j.
Mehedin!L
A se adaogă la No. 5458.
VODETE
*L'-.
9583 Vodete cu orbete.1)
AVE. CORCEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
1) Se pronunţă: zrogcc« şi orbere.
================== pagina 154 ==================
154 �P�R�O�vE='R=n�E=L_E�R=O=M�Â=Nl=L=O=R __
Când doi inşi umblă împreună, în tot locul, fără trebă
şi fără ruşine.
Vodete, cel care vede, conduce pe orbete.
VORBĂ
6*
9584 O vorbă bună stînge focul, mai curînd
de cât o bute cu apă.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 201,
c. Gurariului; Unqaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 6327.
*6
9585 Dulce la vorbă şi reu la inimă.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
i- Vasluht.
Linguşitor şi faţarnic.
*
9586 Vorba bună,
Puţin resună ;
Vorba rea
O duce vestea.
V. A. FORESCU, c. Foliiceni, J.
Suclava.
Acelaş înţeles ca la N o. 6337.
*6
9587 Vorba de reu se duce ca glonţul, şi n'o
poţi sosi nici c'o sută de armăsari.
G. BĂNULESCU, înv. c. Pietre­
şiia, j. Dîmboviţa.
*6
Vorbet de reu fuge ca glonţul) iar cea de
bine se fnnămolesce.
NEGOESCU, înv. c. Julent.], Him­
nicu-Sărat.
*6
Vorba rea se respândesce mal, iute.
1 POPESCU, înv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
Veg.i N o. 6339 & 6340.
================== pagina 155 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
6
9588 O vorbă 'i-a scăpat
Şi o fost spînzurat.
155
Dr, EL. CRISTEA, c. Logoş, Un­
qaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 6402.
*
9589 Cu sborlu li măcl caplu alântui. 1)
, G. ZUCA, c. Permet, Albania.
1 O Adică prin linguşirl poţi să'I domolesct. - Zuca.
2° Acelaş înţeles ca la No. 3439.
*
9590 D'Iu ese sborlu, ese ş-sufletlu. 2)
1. COYAN, profesa!" c. Culona,
Albania.
Acelaş înţeles ca la N o. 6388.
*6
9591 Vorba de a <;li nu se potrivesce cu cea
de mâine.
1. POPESCU, înv. c. Dobreni ij.
Ilfov.
Pentru cel care nu se ţine de cuvînt
*6
9592 Nu da vorba tronc, că dai în bolbocă.
I. POPESCU, înv. c. Dobreni.],
Ilfov.
Să te gândescl înainte ele a vorbi.
6
9593 Tot omul e dator să ţie odată satul de
vorbă.
Dr. EL. CRISTEA, Pro»., p. 256,
c. Gurarît!lu't, Unqaria.
Când vorbesce satul pe socotela unuia.
1) Cu vorba îl mănânc! capul altuia.
================== pagina 156 ==================
156 PROVERBELE ROMÂNILOR
*,0.
9594 1 se prinde vorba ca nuca 'n perete.
C.TEODORESCU, înv c. Lipooa,
j. Vaslu'1u.
Vorbesce în vîn t.
*,0.
9595 Vorba lungă, sărăcie 'n pungă.
V. P ALA DE, c. Câmpeni, Tran­
silvania.
*
Sb6re multe) fiohe qreoă. 1)
I. COYAN, profesor, c. Abela.
Epir.
A se adaoga la N o. 6363.
,0.
9596 Vorbă gală, traistă uşoră.
Dr. EL. CmsTEA, 1"rov., p. 275,
c. Braşov, Transilvania.
*
Sborile multi nu umplu traşilu di fârină. 2)
G. ZUCA, c. Duraezo, Albania.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
,0.
9597 Vorbă multă, ispravă puţină.
Dr. EL. CRISTEA, 1"l·OV., p. 275,
c. Gu1'Ctrîult��, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 6364.
*,0.
9598 Cu vorba nu ne săturăm.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipooa,
j. Vasluiu.
A se adaogă la N o. 6387.
9599 Din sbor, sbor,
Agiundzi la fulior. 3)
GR. TOCILESCU, 11, p, 665.
1) Vorbe multe, sărăcie mare.
�) :,",orbele. multe nu umple traista cu făină.
================== pagina 157 ==================
I
.
_____________ �S�U�PI="E=<M=E=N�T_L=A�C�A=P=I1�'O�L�U_v_' 157
Adică la perulaIă., Acelaş înţeles ca la N o, 6357.
9600 Din sbor-sbor esi câvgălu.1)
GR. 'l'OCU.ESCU, II, p. 664.
Acelaş înţeles ca la No. precedent,
9601 Ma multu te-avursesc sbor ele, ca di lu-
crulu 2)
1. COYAN, profesor c. Fieri, Al­
bania.
Când ai de învetat pe un prost, ca să facă ore-ce, mai
uşor ţi-ar veni să'I faci singur.
*
9602 Vorba nu ne omora.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir, i.
Pulna.
Acelaş înţeles ca la No. 6391-
*6
9603 Vorba nu ne ornoră, şi cu ea nu ne să-
turăm.
O. 'I'nonoassou, înv. c. Pun­
qcsc», f Vasln-!1t.
Acelaş înţeles ca la No. precedent, combinat cu No.
6386. .
*6
9604 Pre om îl poţi prinde cu vorba, pre bou
cu carne.
ANDH. GAL'l', c. Vaşco'iî, comit.
Bihor, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 1323.
*6
9605 Pomul de pe porne, omul de pe vorbe
se cunosce.
V. SALA, (lase. Yaşco'ii, comit.
Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 6403.
1) Din vor hă în vorhă vif la certa.
================== pagina 158 ==================
I
r
158 PROVERBELE ROMÂNILOR
*
9606 A omlui sb orele Ti si măcă, carnea nu 1).
1. IONESCU. praf. c. Neuesta, Ma­
cedonia.
10 Pentru un om bun de gură sau ticălos de gură­
IONESCU.
20 La om se caută mintea Iar nu trupul.
*2,.
9607 Vitele se adapă cu apă, ş! 6menii cu
vorbe adînci.
'I'EODORESCu-KIRILEANU, înv. c.
Broşieni , j. Suciaoa.
*2,.
9608 Doue vorbe şi-o pastaie.
AUR. 'I'surur., preot, c. Suc/ava.
Vorbe de nimic.
ş
I
E. I.·PATlUclu, în». c. Smulii,
j. Covurluht.
Vorbe fără nici un rost. Veg.i şi N o. 6424.
*
Sb6re ca ubore."]
9610
*2,.
9609 Vorbe ap6se.
G. ZUCA, c. Georfia, Albania.
Acelaş înţeles ca la, N o. precedent.
9611 Vorbe de furcă.
BAIWNzr, p. 4'2.
A se adaoga la, No. 6429.
*2,.
9612 Vorbă din topor.
E. I. P ATHlclv, îmi. c. Smulti,
j. Co!:twlwIu.
Adică grosolană.
9613 Ni-scos sborlu din gură. 3)
GR. 'I'OCILESCU, II, p. 704.
Adică Îndată.
1) Vorbele ornuluf se mănâncă, carnea nu.
2) Vorbe ca curtf ,
================== pagina 159 ==================
SUPLEMENT LA GAPITOLU V
*6
9614 Are lipici la vorbă.
159
E. 1. PATRIOTU, in». c. Smulţr,
j. Corurluiu.
Are trecere. Ve�i No. 6446.
9615 Li cădzu sborlu mpadi. 1)
GR. TOOILESOU, II, p. 664.
Nu s'a ascultat cuvîntul, rugămintea.
*
9616 Cu cleste a li-le scot sborele.")
1. COYAN, profesor, c. Culona,
Albania.
A scote cui-ea vorbe cu cleştele.
Dona Z. JUVARA, c. Fedesd, j.
Tutova.
Abia, cu mare greutate, îl faci să'ţi răspundă.
*6
9617 Ţi ese sufletlu, până s-li scoţi sbor din
gur-ă.")
1. COYAN, prof'. c. Duraeeo, Al·
bania.
Acela.ş înţeles ca la No. precedent.
*
9618 Lira şi sborlu.s)
1. COYAN, prof, c. Abela, Epir.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
A VORBI
*6
9619 Cât vorbesci, cât greşesci.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 39,
c. GU1'a1'Îul1t'Î, Ungaria.
1) Il cădu vorba jos.
2) Cu cleştele îl scot vorbele.
3\ ft'i' 't •. u;""" cnll""t .. l �.."A ....... ",i':'y .... ".n.I·';' .. �,.l, ... ...:l;h ....... �>\
================== pagina 160 ==================
160
PROVERBELE ROMANILOR
Acelaş Înţeles ca la No. 6462.
*6
9620 Cine vorbesce multe, ori scie multe, ori
minte multe
n-. EL. CRISTEA, Prov., p. 54,
c. Ida Mare, Ilnqaria,
6
9621 Unii vorbesc ce schi, şi unii sciu ce vor-
besc.
Dr. EL. CRISTEA, Proo., p.268,
c. Gurariului, Ungaria.
9622 Vorbesce satul,
Nu vorbesce capul.
N. URECHIE, ing. c. Comarnic ,
j. Puina.
Repetă vorbele altora, fără si! cugete.
6
9623 A vorbit ca să nu tacă.
Dr. EL. rl�[STEA, Prov., p. 18,
c. Bocliia, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 6480.
*6
9624 Cel ce vorbesce mai mult risipesce, cel
ce ascultă adună.
GR. POIENARU, ing. c. Barsa,
j. Ialomiţa.
Acelaş înţeles ca la N o. 6487.
*
9625 Dadun sburăm, ahoria avdzîm.t)
r. COYAN, profesor', c. Perioeii,
Epij·.
A se adaogă la No. 6488 b.
*6
9626 Rar da bine.
GAVR. ONIŞOR, prof, c. Avra­
mesei, j. Tutova.
================== pagina 161 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
161
Vorbesce rar dar apăsat. Cam tace, însă, când începe,
foc îi iese din gură, spune tot fără a ocoli.
9627 Sburasci cu morttir. 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 665.
A se adaogă la No. 6507.
*,0,.
9628 Vorbesce ca din f6le.
Itrr.. GROFSOREANU, înv. c. Gal­
şa, comit. Arcul, Ungaria.
Vorbesce ne-înţeles.
,0,.
9629 Vorbesce cu piciorul de brîu.
Dr. EL. CRISTEA, r-»; p. 276,
c. Gurariului, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o 6512.
*,0,.
9630 Vorbesce tocmai ca orbul cu ochelari.
GAVR. ONIŞOR, pr·of. c. Murgenl,
i. Tuioua.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
*,0,.
9631 Vorbesce ce nu mirosă a nas de om.
V. SALA, clase. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
Vorbesce prea mare.
*,0,.
9632 Vorbesce de clacă,
GAVH. ONIŞOR, prof. c. Zodent,
i. Tuiooa.
Acelaş înţeles ca la No. 6516.
*,0,.
9633 Vorbesce ca surda 'n clacă,
GR. POIENARU, ing. c. Bassa,
J. Ialomiia.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
================== pagina 162 ==================
162 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
9634 A vorbit baba, daţi 'i vaca.
Când unul dă sfaturi pr6ste.
*6
9635 Vorbişi de te plătişî.
G. BĂNULESUU, fnv. c. Peiroşiţa,
j. Dîmboviţa.
Acelaş înţeles ca la N o. 6505.
I
r
\
I
9636
6
Vorbesce 'n dude.
Dr. EL. CRISTEA, t-«; p. 276,
c. Logoş, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No, 6504.
*6
9637 Vorbesce alirnojdii,
V. RÎMBU, c Brămesci, i. Ia­
lomiţa.
Vorbesce ce-va care nu se înţelege; vorbe aiurea.
*6
9638 Nu vorbi a plevea.
IUL. GROFŞOREANU. învrJţător c.
Galşa, comit. Arad, Unqaria.
A se adaogă la No. 6502.
*
9639 A vorbi numai din buze.
C. TEODORESCU, înv. c. LipOM,
j. VasltlhL
Adică făţărnicesce.
*6
9640 Vorbesce slobod.
C. 'l'EODORESCU, înv. c. Pun­
gesel, j. VashlIu.
================== pagina 163 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU V
6
9641 Vorbesce 'n dungi.
163
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 276,
Ungaria.
Inversul diceret precedentă.
9642 A vorbi şi rele şi bune.
A. P ANN, Moş Alb, p. 56.
Şi ce trebue şi ce nu trebue.
* !.:-,
9643 Vorbesce ce nu scie.
PROCOPIESCU, înv. c. Islaz, i.
Romanaţt.
Adică e bet,
*6
9644 Vorbesce ne-sărat.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Banca,
j. T1!tova.
Acelaş înţeles ca la No. 6440.
*6
9645 Vorbesce de a betu.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr i.
Putna,
Acelaş înţeles ca la No. 6434.
A ZARI
9646 Zăresce ca paserea,
GR. JIPESCU, Lumina, I, p. 261.
Adică prea bine, de departe.
A ZUMBOI
*6
9647 Remănî zlimboindu-te.
V. SALA, clase. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
Când nu ai făcut ce-va la vreme.
A elimhoi = a privi ce-va cu ochii înnoraţt ort În­
holbatî.
================== pagina 164 ==================
96'
POl
96l
69!
96�
J
1 )
================== pagina 165 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU VI
ALBIE
*6
9648 Nu în t6te albiile te poţi scălda.
V, A. Fonescu, c. Dorna, j.
Suciaua.
Nu t6te negoţurile aduc Iolose ; nu t6te încercările te
pot folosi.
*6
9649 A băga sub albie.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefânesci,
j. VasluItt.
A ascunde.
AMNAR
*6
6950 O să 'i mal lea cureua amnarului.
P. GĂHBOV1CEANu,proj. c,lJ.Her·
lesci, j, Olt.
Acelaş înţeles ca la N o. 653ti.
A AŞTERNE
*
9651 Cum va 'ţi aşterni, acşi vai dormi. 1)
I. COYAN,proj. c. Perivoli, Epil".
A se adaogă la No. 6538.
1) Cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi.
================== pagina 166 ==================
166
PROVERBELE ROMÂNILOR
---
AŢĂ
9652 Iu 'I cîora ma minută, acla se-a rupi. 1)
GR. TOCILESCU. II, p. 474.
A se adaoga la No. 6544.
*6
9653 Pe faţă,
Numai aţă;
Pe dos
Teiu pucios.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefăneect,
j. Vâlcea;.
In glumă, de o haină ruptă şi plină de petece.
*
9654 A ave aţele în mână.
GR. POIENARU, ing. j. Buzeu.
Cunosce tate interesele unor omenî ; tate firele unei
intrigi, etc.
6
9655 Innodă aţa de la cap.
t». EL. ORISTEA, r-»; p. 120,
c. Gurarî�llul, Ungaria.
A înjgheba ce-va bine de la început.
9656 Va ă arupem <;i6ra.2)
GR. 'l'OCILESCU, II, p. 474.
Vom strica prietenia.
*6
9657 A merge ca pe aţă.
T. BĂLĂŞEL, prof. c. Stefăncsci,
j. Vâlcea.
In linie dreptă, A se adaoga la N o. 6555.
1) Unde '1 aţa mal subţire acolo se rupe
2) O vom rupe aţa.
================== pagina 167 ==================
SUPLEMENT LA CAPI'l'OLU VI
AVLIE
D
9658 Ierbă în avlie,")
In casă sărăcie.
167
DI'. EL. CRlSTEA, Prov., p. 112,
c Loqoş, Ungaria.
A se adaogă la No. 7020.
BAIE
*
9659 A fi ca în bale.
T. BĂLĂŞEL, praf. c. ,�tej'ănesd,
j. Vâlcea,
Adică cald.
BATĂ
*D
9660 A rupe betele.
T. BĂLĂŞEL, prof. c. Şlej'ânesct,
j. Vâlcea.
IOA rupe legăturile, cu deosebire cele morale, ce te
opreau de la ce-va. De pildă când calci un jurămînt, o
legătură, etc.
211 Când cine-va crede că a reuşit a �rupe legăturile
unor farmece ce bănuia că sunt asupra. sa.
BATĂ
*D
9661 Pe unde ajunge, ea unge.
IUL. GROFŞOREANU. profesor; c.
Galşa, comit. Arad, Ungaria.
Când bate pre cine-va. Pe unde ajunge bâta, ea face
vineter, ori umple de sânge.
BET
D
9662 Dă'i bet impistrit
Şi'I mână d'unde-o venit.
Adică străinulut.
Dr. EL. CRISTEA, Proo, p. 66,
c. Loqoş, Ungaria.
================== pagina 168 ==================
168 PROVE.RBELE ROMÂNILOR
*6
9663 Nu feşteli betul tot.
G. P. SALvru, in». c. Smulţ'!, j.
Couurtui.
Acelaş înţeles ca la No. 450, sub formă de povaţă.
mctu
*
9664 îi biciu de foc.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr. j.
Puina,
Om reu, amarnic.
*6
9665 De departe se aude cum îi plesnea biciul.
v. A. FORESCU, c. Dorna, j.
Suciaoa,
Când vine unul mare.
BLANĂ
*
9666 Nu face blana cât face faţa.
V. A. FORESCU, c. Folticeni, j.
Suciaoa.
Faci ade se-ori cheltueli zadarnice, cu nădejde că vei
ave fo16se. Veg.i No. 6761.
BORDEtu
9667
*
A face bordeiu cu cine-va.
'I'. BĂLĂŞEL, pro], c. Ştejânesc1.
i. Vâlcea.
A se înţelege în vorbă; a se potrivi în faptă.
B6TĂ
*6
9668 A fi reu de b6tă.
G. I. TOMESCU, înv. c. Seocrin,
j. lJfehedinlL
================== pagina 169 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU VI
BRAcINAR
*L
9669 A fi tare în brăcinar.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. /';tefă·
nesci, j. Vâlcea.
Adică puternic, îndrăsnet, vitez, A se adaogă aceste
înţelesuri la No. 6614.
*
9670 A fi slab în brăcinar.
T. BĂLĂŞEL. preot, c. Ştefânesci,
j. Vâlcea.
Slab în putere, sărac, fricos.
*6
9671 Îi gros în brăcinar.
Adică avut.
TEODOREScu·KIRILEANU. în», c.
Broşteni ; i, Suciaua.
BRÎD
9672
Aşa ţ - adară brînlu, Ş - amla mi - hierb
grânlu 1).
GR. TOCILESCU. II, p. 675.
Astfel e lumea. Unul rîde (se căsătoresce], şi altul plânge
(face colivă pentru un mort).
BUNDĂ
9673
6
Şi bunda cea clucurată
Se vinde la dobă odată.
Dr. EI.. CRISTEA, Prov., p. 239,
c. Logoş, Ungaria.
Cel bogat, dacă cheltuesce, pe măsură sărăcesce.
BUZUNAR
*6
9674 Băgat mâna 'n buzunar,
Doar cremene şi amnar.
TEODOl, BĂLĂŞEL, preot, c. Şte­
jdnr:sd, j. Vâlcea.
,) Ţie ît, drerr brîul. si mie îmi fierb grâ.ul.
================== pagina 170 ==================
170
PROVERBELE ROMÂNILOR
Fudul În haine ŞI sărac,
*6
9675 Stă cu mănele în buzunar, ca boeriî la
divan.
P. GÂRBOVJCEANU, Pl'Of. c. Lei·
cesct, j. M�tscel.
Pentru cel leneş.
CĂCIULĂ
*6
9676 Mulţumim ţie, căciulă,
Că stăpăn'teu n'are gură.
P. GÂBBOVICEANU, prof. c. D1"a·
qodana, i. Dîmbtnriia,
A se adaogă la No. 6649 b.
*6
9677 A pune căciula la o parte.
T. BĂLĂSEL, înv. c. Ştefanesc»,
j. Vâlcea .:
A fi vesel, a nu ave habar de nimeni. Ve�r N o. 6663.
*6
9678 A scăpat căciula pe apă.
GAVR. ONISOB, prof. c. Avra·
mesei, i. Tnto·va.
Când o femee nu are bărbat, şi se vede că e îngre­
unată. A se adaogă acest înţeles la No. 6674.
9679 Scoti căcîula s-me agudesci. 1)
GB. TOCILESCU, Il, p. 452.
Pentru doi inşi de o potrivă rei sau vinovaţi. V e�i şi
No. 6669.
*6
9680 A fi de subt căciulă.
T. BĂLĂSEL, înv. c Ştefănesci,
j. Vâlcea. '
Când te Întrebă cine-va de unde eşti, În glumă sau de
supărare i se respunde : de subt căciulă Sttnt.
================== pagina 171 ==================
SUPLEMEN'r LA CAPITOLU VI
*6
9681 De geba porţi căciulă 'n cap.
T. BĂLĂŞEL, ]Jl'of. c. Ştef'ănesci,
j. Vâlcea.
Nu eşti demn de a te numi om sari bărbat. A se ada­
ogă la No. 6681.
*6
9682 A schimba căciula cu cârpa femeei.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefânesci,
j. Vâlcea.
E nedemn de a fi bărbat.
*6
9683 Nu'l d6re în căciulă.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştefănesci ,
i. Vâlcea.
N'are habar, puţin îl pasă.
* L,
9684 A fi pierdut căciula.
1'. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştcfănesc'i,
J. Vâlcea.
Adică cinstea.
*6
9685 A nu ave nici căciulă.
1'. BĂLĂŞEL, preot, c. Şiefănesci,
j. Vâlcea.
A :fi sărac. A se apropia de No. 6676.
*6
9686 A fi cu o jumătate de căciulă.
1'. BĂI,Ă�EL, preot, c. Şiefănesa,
.f. Vâlcea.
Adică sărac.
CALDARE
*6
9687 A fi cu căldarea 'n cap.
T. BĂLĂşEL,l))'eot, c. Şiefonesci,
j. Vâlcea.
A fi obrocit, fermecat.
================== pagina 172 ==================
172
PROVERBELE ROMÂNILOR
---------------------------
SN6vĂ
Odată, şi e cam mult de atunci, un OUl deşteptându-se peste> nopte,
din somn, găsi în aşternut şese piciore. «Da bine, fa uevestă l Eli sciam
in patu nostru numai patru pictore, acum de sunt. şese ?!»
«Ce, mă, eştf obrocit? lea dă-te jos din pat, şi numără, vcdt nu sunt
numai patruî s
Bărbatu se dete jos şi numărând picîorele din culcuş, găsi dor patru.
«Aşa e, fa uevestă, patru sun t.»
« Apot clar ce tot trăncăni tu p' aci, că ve�nşi şese '?»
«Aşa e, fa nevcstă, da uite, de, când me sUI in pat tot şese mi se
par, ce pârdalnicu o fi asta'?»
«Asta e curat obrocelâ, me bărbate! Du-te me omule de adu îneca
căldarea nostră, a mare, de aramă, şi doue făcălete, sii-ţi fac de obro­
celă, ca să-ţi vii in minţi, că nu e bine de capu teu.»
Bletu om făcu aşa cum îl inveţă uevesta. Aduse căldarea şi (loue
restee. Nevesta ii pnse călclarea în cap şi il puse s'o ţie cu amâudoue
mârnile, iar ea începu a bate, cât putea, cu resteele în căldare, făcând
un hălălătt cât tote dilele, far elin gură incepu să descânte aşa:
Obrocelă, obroc6lă!
Ibovnice te scolă,
Şi Ieşi pe uşă afară,
Şi să fugi cât ai pute,
Ca să scăpăm ele belea!
Şi de mare satara l
In vremea asta ibovnicul a fugit.
9688
*6
A fi ca căldarea.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stetancsc«,
j. ŢTâlcea.
A fi negru la faţă.
CĂMAŞĂ
9689
*6
Si cămaşa
E de la naşa.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştef(tnesc'l,
j. Vâlcea.
Ş-esti cu câmeşa eli let nuna. 1)
GR. 'I'oon.nscu, II, p. 680.
Adică e aşa de sărac, că ŞI cămaşa e de la alţiL
*6
9690 Nu te încrede nici cărneşel tale.
V. SALA, clase. c. ŢTnşco'u, comit.
Bihor, Unqaria,
1) E cu cămaşa de la nasa.
================== pagina 173 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU VI
A se adaogă la No. 6719.
9691 L-tricu prit cărneşi , 1)
GR. TOCUJESCU, II, p. 680.
L'a adoptat, l'a recunoscut ca copil.
9692 Pr-Iu u scotî cărneşa ? 2)
GR. TOCILESCU, II, p. 680.
A se adaogă la No. 6722.
*D.
9693 Până şi cămaşa.
G. POBORAN, inst. i- Olt,
Tot ce avea. A se adaoga la No. 6739.
« A dat pânc� şi cămaşa de pe dînsul"
CANDELĂ
173
*D.
9694 A fi ca o candelă aprinsă.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştefănesc!,
j. Vâlcea.
Adică frumos, drăgălaş, bine făcut, vesel.
CĂPISTERE
*D.
9695 Şi în căpistere pielm şi turtă în foc.
T, BĂtĂŞEL, preot, c, Ştcflinc8c'(
i. Vâlcea.
10 Mai multe lucruri de odată, mai multe dorinţe Îm­
plinite în acel aş timp.
2° De un lucru care trebue să insuşescă mal multe
condiţiuni bune de odată.
CÂRPĂ
* /':,.
9696 O cârpă, dacă e bună, s'o Iei din gunoiu
şi s'o scuturl.
E. 1. P ATRICIU, înv, c. Smnlţ!,
i. Comwlu!u,
Omul bun, să nu cau.ţt că e din cel ele jos,
') Il trecu prin că maşă.
2) Pe unde scoţi cămaşa?
================== pagina 174 ==================
174
PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
9697 Nu se ajunge cârpa în gaură.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ş/ejdllcscI,
J. ŢTâlcea.
Pentru cel sărac, care nu are cu ce să'şi implincscă
nevoile vieţei.
*6
9698 A căpeta cu cârpa.
T. BĂLĂŞEI", prof. c. Ştefânesci
j. Yâlcea. .
A :fi sărac, a cerşI.
*6
9699 A fi O cârpă lepedată.
T. BĂLĂŞ�L, preot, c. 8tefâncsc1,
,i. Vâlcea.'
Lucru de nimic, fără lUCI o valore.
Intîlnim acestii \;'iicere şi în psalmele lui David.
CASA
*6
9700 Prirniţi-rne în casă, până ce ve veţi găsi
Dumneav6stră altă.
A. GOROVEI, j. Suciaoa.
Când unul se pune pe lângă altul, îl linguşesce, pân ă
ce ajunge să'I domineze, şi să'I îrupună voinţa lui. Ve�lf
No. 6773.
*6
9701 Bagă'l în casă te fură;
Dă'l afară te înjură.
A. GOROVE'î', profesor, ci. VlI,
Semin:
Celui nerecunoscător.
9702
Di sum casă,
N a'I pri mesă;
Di pri mesă
Vru ş-tu cergă,
Până s-aduna pri sver că.")
Gn. TOCILESCU, Il, p. 705.
1) De sub casă, na' 1 pe masă, de pe masă vru şi 'n cergă, până ce �-a
adunat pe cefă (adi că c-c a fost bătut).
================== pagina 175 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU VI
175
Se g.ice pentru cel cari tot cer mal mult, ŞI la urmă
o păţesc.
*6
9703 Mi-e dor de el ca de o casă aprinsă.
E. I. PATRICIU, în», c. Smn11'l.
J. Couurluiu,
Să nu'I ve�ll în ochi. Veg.1 N o 6798.
*6
9704 Mie 'mi arde casa, şi el îşi pîrlesce bâta
P. G ÂRBovrcEANu, profesor, ci.
FIII, Semin,
Acelaş înţeles ca la N o. 680l.
*6
9705 Nici O pernă 'I mai amară,
Ca casa de a doua oră.
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe­
rcbiecea; Bucooina.
Căsătoria de a doua.
*
9706 Di puhu lapte are 'n casă.t)
G. ZUCA, c. Samarina, Epir.
Are de t6te, nu'I lipsesce nimic, e bogat. A se vede
No. 6813.
*6
9707 A fi cu casa în spinare.
T. BĂLĂŞEL, preot, c, Ştefânesc»,
[. Vâlcea.
A :fi sărac, fără casă. A se adaogă la N o. 6814.
9708
Di omlu din casă, cari oră s-te afirescI? 2)
GR. TOCILESCU, Jl , p. 592.
Acelaş înţeles ca la No. 17537.
') Lapte ele PUIU are în casă.
2) n,.,. o mn l din ('n�::î �n ,..<:) .. "" ,.., .. X "x tA fAI"""""'';'
================== pagina 176 ==================
176 PROVERBELl!; ROMÂNILOR
*,0,.
9709 Casa care'i mare, mai multă vletă are.
G. MIHALACHE, înv. c. Şendresci,
j. Tuiooa.
Adică cine'i mare, bogat, mai puternic.
9710
*
Când iei acoperemîntul vedi ce este în
casă.
C. C. MrCLESCU, c. Miclesd, j.
Vaslniu.
Numai când trăesci în casa omului îi poţi cun6sce traiul.
,0,.
9711 Până nu eşti cu omul în casă, nu scii
ce plătesce.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 204,
c. Gurariulu», Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 6144.
,0,.
9712 Nici o casă fără fum.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 162,
c. Brcţeu, Unqaria.
*,0,.
9713 Cine şade a-casă,
Mănâncă la masă;
Cine umblă prin sat,
Remăne ne-mâncat.
P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Lei
cesci, j. Muscel.
Omul care 'şi vede de casa lui e mai folosit.
*,0,.
9714 A umbla căutător! de casă.
1'. BĂLĂŞEL, preot, c. ŞteJdnesct,
j. Vâl�ea.
Despre cei cari plecă, în peţit, căutând vre-o fată.
*,0,.
9715 A făcut larg în casă.
TEODOREscu-KIRILEANU, înv. c.
Broşieni, i. Suctaoa.
Adică s'a dus.
================== pagina 177 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU VI
*6
9716 A măturat casa cu el.
177
1'EODOREScu·KIRILEANU, ,înv. c.
Broşieni, [, Suciaoa.
L'a bătut bine.
9717 Casă di bîrdenî. 1)
GR. 'l'OCILESCU, II, p. 675.
Adică casă pr6ste. Bîrde-;[li sunt nisce plante, cart
cresc în TesalIa.
*6
9718 A face casă.
D·na. Z. JUVARA, c. Fedesc'î,y'.
Tutooa.
A trăi împreună cu cine-va. A se adaoga la No. G82G.
6
9719 Unde casa nu se spoiesce.
GR. TOCILESCU, Poee. Pop., I,
p. 548.
Adică departe.
CĂUŞ
*,6,
9720 Picuş la picuş,
Fac un căuş.
P. PRELIPCEANU, înv. c. Schela,
Bucovina.
Acelaş Înţeles ca la No. 11295.
CAZAN
*
9721 Ună câzane ge herbe astupată, vai
crepă.")
T. CO'lAN, praf. c. Băesa, Epir.
Feresce-te de omul ascuns şi supărat, Veg.I No. 367.
J) Casă de birden'î.
'2) rin r-aznn ('P hprhp. a c tnrro t {).:.::1:1 nlpc:n .... -:r?l ({'r�np 1
================== pagina 178 ==================
178
PROVERBELE ROMÂNILOR
CEPSĂ
6
9722 I-au pus cepsă 'n cap.
Dr. EL. ORISTEA, Pr01', p. 113,
c. Logoş, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 7202 & 7900.
CERCEL
*6
9723 La urechi mari nu trebue cerceI.
V. A. FORERCU, c. Dorna, i.
Suciaoa.
Să nu atrag] atentia omsnilor asupra defectelor tale.
*
9724 A remâne cercel fără tartă.
T. B.ĂLĂŞEL,pl·eot, c. Ştqfiinesd,
.7. Vâlcea
Adică ce-va de lepec1at, care nu plătesce nimic. A se
ac1aoga la No. 6860.
CHEIE
*6
9725 Cheiea de aur în tată gaura se potrivesce
(lovesce, nimeresce).
V. SA1,A, clase. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 6862.
*/:',
9726 Cheiea umblată nu ruginesce.
G. MIHALACHE, în». c. Şencl1"esc!,
j. Tuiooa.
A se adaoga la N o. 6867.
*6
9727 A umbla cu cheile la brîu.
'I'. BALĂŞEL, JJI·O.f. c. Ste(ănesc'i,
j. Vâlcea.
================== pagina 179 ==================
SUPL1<MENT LA CAPITOLU VI
CHIBRIT
*
9728 Cât al aprinde un chibrit.
179
'rEODOHESCU - KIRILEANU, inv.
c. Broşteni. }. Suciaua.
Iute, de grabă, Într' o secundă.
CIOMAG
9729 Ma ghini nă sut di cîumădzt pri truplu
alăntuî, di nă singură pre-amel. 1)
GH. TOCILESCU, II, p. 503.
Acelaş înţeles ca la No. 3105.
*.6
9730 A nu ave de cât cIomagu.
T. BĂLĂŞJ<:L, înv. c. Ştefânesc1,
j. Vâlcea.
A fi sărac.
CIUBUC
9731 Ş-be ciubuchia cu-arihati.s)
GR. 'rOCILliSCU, II, p. 475.
E mulţumit, trăiesce în linişte.
CLIN
*.6
9732 A nu ave cliniî toţI.
'1'. BĂLĂŞJ<:L, preot, c. Ştej'ănescl,
j. Vâlcea.
A fi cam lipsit de minte.
CLOPOT
*.6
9733 A fi cu clopot.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştefănesd,
j. Vâl�ea.
1) Mal bine o sută ele ciomege pe trupul altuia, ele cât unul singur pe
al meu.
'2\ T�.'! t...;:: _':' .. 1_. !:'_ ,._
================== pagina 180 ==================
180
PROVERBELE ROMÂNILOR
Despre cel care i se descoper faptele rele, ori pe unde
le-ar f�ce el.
COJOC
*h.
9734 Şade într'o sută de coj6ce şi tot dice că
nu'I este frig.
G. MIHALACHE, c. Şendresci, j.
Tutooa.
Pentru cel care nu se mai multumesce.
*h.
9735 A'şj înt6rce cojocu.
T. BĂLĂŞllL, c. Şerulresci, j. Tu­
iona, .
A schimba purtarea din bună în rea. A se adaogă la
No. 6948.
h.
9736 Int6rce cojocul după vreme.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 123,
c. Topiiia-Hom., Ungaria.
A'şi schimba purtarea, părerile, etc., după imprejurărt.
CORT
*h.
9737 A umbla ca cu cortu.
'1'. BĂLĂŞEL, preot, C. Ştefănesd,
j. Vâlcea.
A se adaoga la No. 6972.
*h.
9738 lea-ţi cortu.
T. BĂLĂŞEL, preot, C. Ştefanesc«,
j. Vâlcea.
Adică mută-te, plecă,
COş
*h.
9739 Par' că e afumat pe coş.
P. GÂRBOVICEANu,proj. CI. VI,
Sem-in. Bue.
Adică negru la fată.
================== pagina 181 ==================
SUPLEMflNT LA CAPITOLU V[
CO�
,0.
9740 In coşul gol nu 'şi fac şoreciî cuib.
Hn
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 118,
c. Bochia, Ungaria.
La 081 săraci nu alergă nimenI, ne-având oe căpăta.
CO�
*,0.
9741 Si din coş grăunţe şi din copae pielm.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştetanesct,
j. Vâlcea.
Acelaş Înţeles ca la No. 6979.
*,0.
9742 De n'o fi din coş grăunţe, tot o fi din
copae pielm.
T. BĂLĂŞEL,p"eot, c. Slefăncsci,
j. Vâlcea.
De n' o fi una, tot o fi alta.
COTRUŢA
*,0.
9743 Adese-ori în cotrută găsesci lucruri bune.
V, FOHESCU, c. Dorna, j. 8��·
cuiva.
Găsesci femee frumoso şi în bordee.
CUPTOR
,0.
9744 La cuptorul cald nu trebue foc mult.
Dr. EL. CRISTEA, Prou., p. 128,
c. G�l1'ariulw!, Unqcria.
A se adaogă la No. 7004.
*,0.
9745 Nu poţi fi în cuptor şi la moră.
SUl-IAMEL, r. lYleledic, j. Buzeu.
================== pagina 182 ==================
r
182 PROVERBELE ROMÂNILOR
�------------��====��-----------------�.
I
1.
I
I
1;
1
9746
6
Mai uşor poţi cumpera doue cuptore,
de cât lemne pentru unul.
Dr. EL. CRISTEA. Pron., p. 147,
c, Sinersiq, Ungaria.
I •
Intretinerea costă scump.
*6
9747 Şi la cuptorul mic se face foc mare.
V. A. FOl>ESCU, c. DonlCi, J.
Suciaoa.
Cheltutelă nepotrivită.
*6
9748 Cuptorul bun c6ce păne bună.
DI'. EL. CRISTEA, Prov., p. 61,
c. Cacoviţa, Ungaria.
Adică calc1.
CUREA
'I', BĂLĂŞEL, preot, c. Ştefdnesc'!,
j. Vâlcea.
-Li-adună curetli.')
GR. TOCILESCU, II, p. 684.
9751
*6
9750 A se ţine ca cureua.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştefdnesd'
[. Vâlcea.
Se dice de ce-va care nu se p6te sfărema lesne.
De pildă: când pămîntul e clisos, brazda plugului se ţine
ca cureua: pânoa, bine frămîntată, se ţine felia ca cureua
când o tai.
Acelaş înţeles ca la No. 111l.
*6
9749 A fi ca în cuptor.
A'i face observaţii.
9752
*6
A pune la curele.
I l
'1'. BĂLĂşEL,preot, c. Ştefdnesc'Z,
i Vâlcea.
================== pagina 183 ==================
EUPLEMENT LA CAPITOLU VI
Adică la bătae grea.
9753 Nu Ti tîrii curdheaoa.1)
GR. TOCILESCU, II, p. 684.
Acelaş înţeles ca la N o. 7013.
CURTE
183
*6
9754 La curtea boerescă şi popescă nu e lipsă
de lucru.
P. GÂRBOVICEANU, praf. c. ss.
tesei, j. Argeş.
FAŢĂ
*6
9755 La faţă veche nu trebue căptuşelă nouă.
1'. BĂLĂŞEL, preot, c. Siefănesci,
j. Vâlcea.
Ori-ce lucru trebue făcut potrivit.
FERESTRĂ
9756 Bati firesta s'aduchiască uşa.")
GR. TOCILESCU, ir, p. 493.
Acelaş înţeles ca la No. 2480.
*6
9757 Te vedî în el ca în ferestră.
V. SALA, dasc. c, Vaşc011, co­
mit. Bihor, Unqaria.
Pentru cel făţarnic; una vorbesce, alta face.
FITIL
*
9758 A pune fitilurî,
D. DARVARI·]3UZESCU, c. Sire­
jescl, j. Romanait.
A se adaoga la No. 7054.
1) Nu '1 ţine cureua,
�h l�,,+-.o fe.,....,';" ....... c-X � .... ,..;I"'� ..... x
================== pagina 184 ==================
PROVERBELE ROMÂNILO�
184
�--------------------------�
FGRFECE
*1::.
9759 Nu f6rfecile bune, fac croielă dreptă.
V. A. FORESCU, c. Mălini, j.
Sucuiua.
Ci mintea care '1 conduce.
GARD
*1::.
9760 Gardul cu propele nu'l dă vîntul jos.
G. MIHALACHE, in». c. Şetuiresci,
i. Tutova.
1::.
Gard�tl cu proptele tine mai. mult.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 101,
c. Gt�?"a1'Ît�lur, Unqaria.
1::.
Gardu cu propie nu se Jmburdă.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 101,
c. Logoş, Unqav:«.
A se adaogă la No, 7076.
*1::.
9761 Gardul cu poprele cade pe vînturi grele.
V. A. FORESCU, c. Dorna.], Su­
clava.
A se adaogă la N o. 7077.
*1::.
9762 La gardul uscat, poprele verdî.
V. A. Ponsscu, c. M« lin 'i , ţ,
Suciava.
'I'rebă nechibzuită. Veg.l No. 7080.
*1::.
9763 S'a rezemat de gardul putred.
V. A. Poanson, c. usu«, j.
Suciaca.
A __ 1 __ . � L_l __ . __ 1._ l\T� r'7{\Q�
================== pagina 185 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU VI
GĂTIT
L:,.
9764 Gătat ca o păpuşă.
185
r». EL. CmSTEA, Prov., p. 1 m,
c. Ri5şnov, Unqaria.
Adică prea frumos gătit. Vegi N o. 10536.
GHEM
*L:,.
9765 Par'că i-a dat cu ghemu 'n cap.
P. GÂRBOVICEANU, Semin. CI.
VIII.
GHIOZDAN
9766 Mi-o am ca nuca n-sîrîtor (sînîtor) 1.)
GR. TOCILESCU, II, p. 698.
Când ne este drag cine-va.
GOL
*6
9767 Gol tr6că.
G. CREI0l'u, c. Scâesci, i. Dolj.
Acelaş înţeles ca la No. 7127. A se vede origina gi­
cerei la No. 14343.
GRĂDINĂ
*6
9768 . Udă-ţi întăiu grădina ta, şi dacă îţi va
mai rernăne apă, udă şi pe a vecinilor.
Y. FORESCU, c. Dorna, j. Su­
clara.
A se adaoga la N o. 7134.
HAINA
6
9769 Haine scumpe pre spinare
Bagă omu'n lipsă mare.
n-. EL. CRISTEA, Prov., p. 107,
c. Sinersig, Ungaria. -
================== pagina 186 ==================
186
PROVERBELE ROMÂNILOR
Pentru cel căruia 'I place să se parte prea frumos
Îmbrăcat.
IMBRĂCAT
*b.
9770 Omul îmbrăcat nu se teme de Iernă.
G. MIHALACHE, înv. c. Şen.
dresci, j. Ttttova.
Pentru cel puternic, avut sau cu slujbă bună.
A INCĂLŢA
9771 Lu ncălţai di douli 9i9i6ri.l)
GR. 'fOCILESCU, II, p. 472.
Adică l'am înşelat. A se adaogă la No. 7207.
INEL
9772 Va-mi arucă nelu nâpoi! 2)
GR. TOCILESCU, II, p. 571.
Arată nepăsarea.
Când se strică logodna se trimite inelul înapoi. Ne
fiind unul logodit, puţin îi pasă căci nu i se p6te tri­
mite inelul înapoi.
IŞLIC
*
9773 Işlicul e mare, dar capul e mic.
v. A. FORESCU, c. Folticen�) j.
Suciana.
Pote fi un om ele nem mare sau boterit, clar e prost.
LAMPĂ
*b.
9774 Lampa nu arde pentru cel care d6rme.
P. GÂRBOV1CEANU, prof. c, Va­
le.i 11{ar'culu�, j. Mehedinli.
Acelaş înţeles ca la No. 7289.
1) T "nm înr.iilt::l_t rit": nrn î nd oue niclorele
================== pagina 187 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU VI
LANŢ
9775 Li-trec alislu di nări. 1)
GR. TOCILESCU, IT, p. 420.
A-l Înfrîna. Acelaş înţeles ca la No. 6586,
LEGĂN
6�
9776 Imburdat cu legănul,
187
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 138,
& 117, c. Bochia, Ungaria.
A se adaoga la No. 7255.
*6
9777 Var de legănul în care s'a suit.
BAŞOTA, prin V. Forescii, j.
Suciaua.
A picat în o bolă de care nu va scăpa.
LULEA
*6
9778 Nu t6te lulelile mirase a sm6lă.
V. A. FORESCU, c. Dm'na, j.
Suciao«.
Nu t6te femeile umblă după bărbaţi, le place împreu­
nare cu bărbatî,
LUMINĂ
*
9779 Caută diua cu lumină.
Dr. EL. CRISTEA, l'1·ov., p. 37.
c. Sibiu, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 7296.
6.
9780 Nu me purta diua cu lumina.
Dr. EL. CRISTEA, t-»; p. 177,
c. Loqoş, Unqaria.
Căci lucru e vedut, Învederat.
1) Il trec lanţul de nas.
================== pagina 188 ==================
188 PROVERBELE ROMÂNiLUR
L:::,.
9781 Sus măciucă, jos nimică.
Dr. EL. 8RIS'I'EA, Proo., p. 246,
c. GW'ar'îuh<!, Unqaria
Om prost.
MANTA
*L:::,.
9782 Socotela, ... hrîşti mantaua!
E. T. P ATRICIU, in». c. Smulţ'i,'
i. Cocnrluiu,
Nu are să Iea mmrc, A se adaoga acest înţeles la
No. 7314.
MĂNUŞĂ
*L:::,.
9783 Cu mănuşi pre mână nu torcl mătase.
Dr. EL. CHISTEA, Pror., p. 58.
c. Sinersiq, Ungaria.
Pentru cel leneş, care nu Iucreză cum ar trebui.
MASA LA
9784 Dzadă s-adră.l)
GR. TOClLESCU, II, p. 680.
S'a îmbătat tun. Se numesce deade, masalale făcute
din crăoi de pin.
9785 Arde ca dz ada.")
Adică bine.
MIHĂILEANlJ, Dicţ., p. 178.
MĂTURĂ
9786 Numai mătura a rernas a-casă.
r». EL. CRISTEA, Prov., p. 17,
c. Codlea, Unqaria,
Când nu a mal rămas nimeni a-casă.
1) Masala s'a făcut.
2) Arde ca masalaua,
================== pagina 189 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU VI
A MĂTURA
189
fc,
9787 Fie-care să măture naintea uşei sale.
Dr. EL. ORI STEA, Prov., p. 94,
c. Topliţa, Ungar·ia.
c:
1Ylâtură clinainte(t �lşel, tale.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 149,
c. GW'arîttltt'i, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 7337.
MORĂ
*fc,
9788 De cât la mara
Mai bine 'n cămară.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. 8tej'ănesd,
j. Vâlcea.
De cât să te trudesct, mai bine să iei de-a gata.
*fc,
9789 A fost la moră, la rîşniţă, şi s'a întors
cu grăunţele în polă.
V. FORESCU, c. Dorna., f. Su­
cuiva.
Pentru omul netrebnic.
9790 La moră ş-la drâştelă.1)
GR. TOCILESCU, II, p. 5G6.
A spune la totă lumea.
9791 Cari au cap tră discari, du-ti la moră.s]
GIt. TOCILESCU, II, p. 443.
Acelaş Înţeles ca la No. 7365.
9792
Ca la moră cu aradha.")
GR. TOCILESCU, II, p. 555
A se adaogă la No. 7371.
') La moră şi la piuă. .
2) Dacă ar cap de despicat (asurd i t), du-te la m6ră.
3) C,. 1" moră ne rind,
================== pagina 190 ==================
190 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
9793 A'I face o moră.
TIlODOREi;CU·KIRILEANU, înv. c.
Broşteni, j. Sucitu:a.
A'l bate. A se adaoge la No. 7396.
6
9794 Nu'ţI face moră 'n cap.
Dr. EL. CRISTEA, PTOV., p. 185,
c. Cetea, Ungaria.
Nu te ameţi; nu te îmbăta. A se vede No. 7403.
6
9795 Şi-a băgat pe moră,
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 238,
c. Ida-Mare, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 6982.
6
9796 Când n'o fi pe apă moră.
G. DEM. TIlODOltESCU, Poes. Poţi.,
p. 285.
Adică nici odată.
MORMÎNT
9797 Nu plăndzi pi murminti csen, s-nu ti doră
ochIli. 1)
GH. TOCILESCU, II, p. 563.
Nu duce grija altora. A se vede No. 740fi.
MUC
6
9798 Ajunge mucul la degete (deşte) ..
Dr. EL. CHISTr,A, PI'OV., p. 7,
c. G�!t'ad'ltlu'!, Unqaria.
A se adaoga la No. 7410.
================== pagina 191 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU VI
NEGRU
9799 S-bâgă lăile.")
GH. TOCILESCU, II, p. 525.
S'a căsătorit.
NE-SPĂLAT
191
*.6
9800 Ori-cât I'ai îngriji, tot ne-spălat remăne.
V. A. FORESCU, c. Dorna, [.
Suciaua.
Omul cu năravuri rele. Vec;Il No. 7417.
OCHELARI
9801 Li-bâgă viliUe.�)
GR. 'l'OCILESCU, II, p. 704.
L'a înşelat
OGLINDA
.6
9802 Are oglindă mică, dar se vede 'n ea.
Dr. EL. ORISTEA, Prov., p. 12,
c. Gurarîuluă, Unqaria.
A se adaogă la No. 74:38.
OGRADA
*.6
9803 Ierba în ogradă e sărăcie în casă.
V. A. FORESUU, c. Slâsiişora]:
Suciaua.
A se adaogă la No. 7020.
OPINCĂ
.6
9804 E falnică
La opincă,
Şi smintelă,
La obelă.
Dr. EL. ORISTEA, Prov.) p. 83,
c. Sinersiq, Ungaria.
') Ş'a pus negrele (harnele negre).
2\ l';' � l�;,t� __ � __ L�l '''1
================== pagina 192 ==================
D2
A se adaoga la No. 7441.
*,6.
9805 Să fie opinca cât de bună,
Cât o cizmă nu mal sună.
G. MlHALA CHE, înv. c. Şendr'esci,
i. Tutova.
A se adaogă la No. 7442.
*,6.
9806 Nu cu ori-care opincă să te încalţi.
V. A. FORESCU, c, Don�a, j, St�·
ciaoa.
Nu te intovărăşi cu cine-va, până a nu'l cun6sce bine.
,6.
9807 Nu încălţa opinci de om mort.
Dr. EL. ORISTEA, h·ov., p. 173,
c. Gwrariuius, Unga/tia.
Nu lua o văduvă,
,6.
9808 Până poţi pune petec pe opincă, nu cum-
pera alta nouă fără bani.
Dr. EL. CRISTEA. Prov., p. 203,
c. Voivodenii NI., Ungaria.
Ne învaţă economia.
,6.
9809 Lapedă opinca ruptă şi 'n urmă Iară
caută după ea.
Dl�. EL. CRISTEA, Prov., p. 130,
c. Tisa, Ungaria.
Nu lepăda un lucru, până nu l'ai înlocuit cu altul mai
bun.
*,6.
9810 L-o pus opinca în nas.
E. r. PA'l'RlCIU, înv. c. Snmlţi,
j. Coourluiu,
L'a Întrecut cu treba ele şi se ţinea sus. A se adaoga
1 � l\T � '7 A �'7
================== pagina 193 ==================
SUPLEMENl' LA CAPITOLU VI
----
*6
9811 Nu me crede sulă de opinci.
193
P. G.ĂRBOVICEANU, profesor, Ot.
V1I, Semin.
Adică să nu mă cre�1i prost.
Dice unul, în care nu prea te încred) că va pute În­
deplini insarcinarea pe care i-at elat-o.
Sula de opincî, e un lucru ascuţit la vîrf, cu care se
lărgesc găurile la opincî, pentru a se vîrî cureua de în­
creţit.
9812 Li-ded ţâruhili tu mână.")
GR. TOCILESCU, II, p. 702.
L'am gonit, l'am elat afară din slujbă.
OPINCAR
*6
9813 Opincar a fost şi a rernas,
V. A. FORESCU, c. Dorna, J Su­
ciaua.
Netrebnic, ţeran a fost şi a rămas.
PĂLĂRIE
*6
9814 Sub pălărie
Totă gospodăria.
Sărac de tot.
TEODOREscu·KIRILEANU, înv. c.
Broşteni, j. Suda va.
*6
9815 Vine cu flori în pălărie.
E. r. PA'l'RlCIU, înv. c. Snndţt,
j. Coourluiu.
Vine cu ce-va, dar nu are trecere. A se apropia de
No. 666.
PÂNZĂ
*6
9816 Fire amestecate, pânză ţesută reu.
GH. ALEXANDRESCU, magistr. j.
Putna,
================== pagina 194 ==================
194
PROVERBELE RnMÂNILOR
Acelaş înţeles ca la No. 94 & 7484.
PAPUC
*,t:,
9817 Dacă n'ai papuci sunt bune şi opincile.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 6<,
c. Topliia-Rom., Unqaria.
Dacă nu se p6te mal bine, fie şi mal prost.
9818 Nu hiu acşu ş-tî torn păpucîle.")
GR. TOCILESCU, II, p. 610.
Când se crede unul mult mai puţin de cât altul.
Je ne suis pas diqne de denouer le cordon de
ses souliers.
Prov. Franc.
9819 Lu bâgaI sum păpucă.sj
MIHĂILEANU, Dici., p. 398.
A'l ave în mână. Ve�li No. 7506.
PAR
*,t:,
9820 Cine sare pari mulţi îl întepă unul.
P. GÂRBOVICEANU, pI'of c. Va­
lea Marc��lu'l" [. Mehedinţz.
A se adaoga la No. 7510
PAR
9821 Agiumsiră la par. 3)
GR. TOCILESCU, II, p. 590.
Adică la bătae. A se vede No. 7517.
PAT
*,t:,
9822 Patul se fie cald, mâncarea pote fi rece.
V. A. FORESCU, c. Dorna.], Su­
ctaua.
1) Nu sunt demn să'ţY Întorc papuc'(.
2) îl băgaî sub papuc.
3, A-inn..::p.rX 1", n!lr
================== pagina 195 ==================
SUPLEMENT LA 0APITOLU VI
PER
*
9823 Di per, per, s-face giom.1)
_____ 195
G. ZUCA, c. Fieri, Albania
Acelaş înţeles ca la No. 219.
9824 Per di per si faci cergă.")
GR. TOCILIl:SCU, II, p. 603.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
*6
9825 A fi în trei perr,
K 1. PATRICIU, înv. G. Snmlţ'i,
j. Coourluiu,
Adică bet, Ve<Ji şi No. 7533.
*6
9826 Din fir în per.
S. j<'L. MARIAN, Tracl. pop., p.
12. - BAŞOTA prin V. A. Forescu,
j. Stw!a va.
*6
De-a fir în per.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
i- Vaslu!u.
Tot, până la o para, înţeles mal puţin obicinuit care
se va adaoga la N o. 7534.
PERDEA
9827 Li bâgă pirdea tu ocll. 3)
GR. TOCILESCU, II, p. 607.
A se adaoga la No. 7535.
9828 Om fără pirdea.v)
GR. TOCILESCU, II, p. 607.
Fără ruşine, obraznic. Ve<JI No. 7536.
1) Din per-per, se face ghem.
:) �er de per ,se f�ce cergă.
================== pagina 196 ==================
196
PROVERBELE RO;yr.�NILOR
PERETE
*6
9829 De ce are omul patru pereţi.
E. I. P ATRICIU, înv. c. SlImlli,
j. Couurluiu,
lOCa să gil.zduiescă pe cine-va.
2° Ca să fie liniştit, stăpân acolo.
PETIC
"'"
9830 Nou din şepte petece.
r». EL. CRISTEA, Prov., p. 166,
c. Toplii« Rom., Unqaria.
Adică lucru vechiu, cârpit.
PETRĂ
6
9831 Doue petri tari nu fac făină.
Dr. 8L. CRISTEA, Pro»., p. 77
c. Gurarîulu.�, Ungaria.
A se adaogă la N o. 7568.
6
9832 Intre doue pietri tari.
r». EL. CRISTEA, Prov., p. 122,
c, Gurariului, Ungaria.
Adică Între eloi oment de o potrivă puternici.
PIPĂ
6
9833 A'i sufla în pipă.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p, 7, 0.
Codlea, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 7277.
PIVNIŢĂ
6
9834 Pivniţa bună face vinul.
================== pagina 197 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU VI
PLAPUMĂ
197
*
9835 Cască plapornă şi me îmbucă.
N. URECHE, ing. j. Prahova.
Pentru cel leneş. Acelaş înţeles ca: pică pară, dacă 'Uel
pica, etc.
POD
*6
9836 Calcă ca din pod.
P. GÂRBOVICEANU, profesor, el.
VIII, Semin. Buc.
A se adaoga la No. 7605.
POLA
9837 IşI bâgă p6lili n-brîn. 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 613.
Se hotăresce a face ce-va.
*
9838 Cine redică p6lele nu se umple cu noroiu.
V. FORESCU, c. Foliiceni, j. Su­
ctaoa.
Oine fuge de cei ref, nu 'lea deprinderi rele.
*6
9839 Sus, sus, că pole nu's,
Că II-a pus betrănă sus.
Ş'a pus mâţa păzitor
Şi mârtanu căpitan.
A VR. COReEA, paroh, c. Coştei«,
Banat.
Pentru muferile sărace şi leneşe, cart nu au pole (fuste).
*
9840 Ţine-te de p6Iă mare
Dacă vraî să tr ăescî tare.
V. FORESCU, c. FoUicen2,j. s«
ciaua.
================== pagina 198 ==================
PROVERBELE nOMANILOH
198
----------------------------------------------
Adică să' ţi cauţi sprijin.
*6
9841 lea din p6le şi pune în frunte.
P. G.b.RBOVICEANu,proj. c. Gtâm­
bocaia, j. Dîmbociia.
Acelaş Înţeles ca la No. 7616.
PORT
*6
9842 Cine 'şi schimbă portul, s'o dat în partea
dracului.
Dl'. EL. CRISTEA, Prov., p. 52,
c. Loqoş, Ungaria.
Arată cât de mult ţine Românul la portul lui, pre care
'1 indentifică cu naţionalitate.
9843 Altu loc, altu port. 1)
GR. 'l'OCILESCU, II, p. 421.
Deosebire de obiceiuri, după localităţi.
6
9844 Trece Oltu,
Schimbă portu.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 259,
c. G'nrar'îult!i, Unţjaria.
Pentru cei cad se Iepădă de obiceîurile strămoşescL
PORTA
9845 Greă pri portă s'avdă pălthirea.s)
GR. TOCILESCU, II, p. 014.
Acelaş Înţeles ca la No. 7632.
9846 Aspardzi p6rtă ş-faci pâl(â)thiri. 3)
GR. TOCILESCU, II, p. 614.
Acelaş Înţeles ca la No. 7616.
') Alt loc, alt port.
2, Vr.rhp�r.p (O'rnesce) ne nortă s'audă ferestra,
================== pagina 199 ==================
________ S_U_P_LJ<:M!-�·_T_,A_CA P_T1_" '_LU_"'I 199
9847 Se-acăţă di portă mari, 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 700.
A căpătat onoruri; are sprijinitorî puternici.
9848 Va te-acar p6rtă? 2)
GR, TOCILESCU, 11, p. 699.
Te votu pnVi ca om de semn, '?
PUŢ
*,6.
9849 Nu scuipa în puţ că se p6te să bel apă
din el.
V. A. FORESCU, c. Dornaţj. Stt­
C'lava.
Adică nu batjocori pre sfetnicii satului că pote vei. ave
nevoe de ei. Ve<;li şi No. 7658.
A RADE
,6.
9850 îl rade fără bricîu.
Dr. EL. CRISTEA, t-s«, p. 117,
c. GW'arîulu!, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 7668.
ROGO]INĂ
*,6.
, 9851 Trage pisica de c6dă pe rogojină.
ST. TU'l'ESCU, c. Caianele.], Doii.
Stă în lenevire, n 'are ce lucra, din rea voinţă sau ne­
avere. A se adaoga acest înţeles la N o. 7690.
RUDĂ
*,6.
9852 Dă cu ruda 'n baltă.
D. POPOVICIU, in». c. Cuvin, ca,
mit. Arad, Urujaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 444.
1) Se-acăţă de p6rtă mare.
2, n .,X ............... :�b .. �� __ �.l._ .. ':;! ...
================== pagina 200 ==================
200
9853
PIWVERBU.E ROMÂ:-IILOH.
SAC
D.
Legă sacul până 'I rotund,
Nu când îi dai de fund.
r». EL. ORISTEA, r-»: p. 135,
c. FinteuşulM': Unqaria.
D.
Ntl leq« sacul pe la fu 11((, ci 'Pe la gură.
r». EL. CRiSTEA, Prov., p.175,
c. Aqnita . Ungaria.
Aceleş înţeles ca la N o 7 G98.
6
9854 Face pumnul mic către fundul sacului.
r». EL. CRISTEA, P7'01!., p. 92,
c. Tisa, Ungaria.
Acelaş înţeles ca. la No. precedent.
6�
9855 In sacul legat,
Nu scit ce'! băgat.
Dr. EL. ORISTEA, P1'OV., p. 120,
c. Gurorîuiui, Unqaria.
A se adaogă la No 7714·.
6
9856 Ori îşi umple sacu,
Ori îşi pune capu.
Dr. EL. ORIS1'EA, Pt·01!., p. 199,
c. Gum1'Îu[n'!, Unqaria.
Acelaş Înţeles ca la N o 77 ..:0.
*6
9857 De cât doi saci deşerţi, mai bine unul
plin.
Q. MnIALAcHE, c. Şertdr'csC'l, J.
Tntova.
]\Ilai bine. pu tin ŞI mai bun.
c:
9858 Ţine sacul, până capeţi purcelul.
n.. EL. CnrS'fEA, r-«; p. 252,
( Bochia, Ungaria
================== pagina 201 ==================
RUPLEMENT LA CAPJTOLU VI
*6
9859 Sacul greu, nu e greu în spinare.
201
G. MIHALACHE, in». c. Şenâreea,
j. Tuiooa.
Averea nu 111 se prtre prea grea nici odată.
*6
9860 A luat sacul de pe un umer, ca să'l pue
pe cela-l-alt,
V. FORESCU, c. Dorna , j. Su­
(lava.
N'a scăpat de o greutate.
9861 Duchiati sac di după uşi. 1)
GR. TOCILESCU. II, p. 700.
Acelaş înţeles ca. la No. 2480.
*6
9862 Sacul, s'a umplut înainte de vreme.
V. A. FORESCU, c. Mălini, j.
Suciaoa.
Pentru o fată mare.
*6
9863 Şi-a pus sacii în car.
E. 1. P ATRIClu, in», c. Smulp,
j. Conurluiu.
Nu mai are nevoe de nimeni. A se adaogit la No. 7723.
9864 Sac fără fundu. 2)
A se adaogă la No. 7721.
SAlA
GR. TOCILESCU, 11, p. 020.
*6
9865 Cine păzesce salaua mănâncă tarhanaia.
P. GÂRBOVICEANU, praf. c. He­
resei, j. Ilfov.
Acelaş înţeles ca la No. 7819.
') Pricepe sac de după use.
�\ o C".Y c ,
================== pagina 202 ==================
�02
------------------------
ŞANDRAMA
*
9866 Şi şandrarnalele se chilodesc ca fetile.
V. A. FORllSCU, c. Folticenr, j.
Suciaua.
Câud babele îşi pun dresurt multe.
SAPUN
D.A
9867 Il zolesce fără săpun.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p, 117,
c. Gurartulus, Ungaria.
A'l certa.
SCALDĂ
D.
9868 A aruncat cu scalda şi copilul.
Dr. EL. CRISTEA, Pron., p. 1, c.
Gurariuiui, Unqaria.
A face ore-ce prostesce.
A SE SCĂLDA
*D.
9869 Când s'a născut s'a scăldat în lapte dulce,
iar acum se scaldă 'n borş.
Dr. EL. CRISTEA, Prou., p. 32,
c. Topliţ(!Rom., Ungaria.
Îi merge reu. V e�r şi N o. 77 60.
SCÂNDURĂ
*D.
9870 I-a mâncat scăndurile faţa.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesc'i, j.
Tutova.
Adică a murit.
9871 ITi Iipsesci nă scândură. 1)
GR. 'rOClLESCU, II, p. 623.
E cam ţîcnit. Vegi N o. 7770.
================== pagina 203 ==================
9872
SUPLEMENT LA CAPITOLU VI
Scândură s-feci. 1)
203
GR. TOCILESCU, Il, p. 623.
E mort.
*.6.
9873 Nu calcă pe scândură sănătosă.
E. I. P ATRIOIU, înv. c, Bmulţl,
i. Coourluiu, •
Se apucă de ce-va care nu e sigur, şi chiar primejdios,
face un pas greşit. Ve9.1 N o. 7883.
*.6.
9874 Calcă (păşesce) pe scândură putredă.
V. FORESCU, c, Dorna, j. Stl­
cîana.
10 Acelaş înţeles ca la No. 7883.
2° Nu mal are i,lile multe.
SCARĂ
*.6.
9875 Treptă cu treptă te urei pe scară.
SUHAMEL, c. Meleclic, i. Buzeu.
Acelaş înţeles ca la N o. 7773.
*.6.
9876 I s'a întins scara.
V. A. FORESCU, c, Dorna.]. Su·
ciaua .
I-a venit vremea să fie căutat.
SCAUN
*.6.
9877 Cine şede pe doue scaune, cade reu când
cade.
Dr. EL. CRISTEA, Proo., p. 51,
c. Loqoş, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 7790.
*.6.
9878 l-a fugit scaunu de sub cur.
V. A. FORESCU, c. Mălini, j. Su­
cuuia.
================== pagina 204 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
204
------------------------------------------
A Tem as sărac.
*6
9879 Duce l'aş pe ale patru.
G. I. TOMESCU, înv. c. Broscari,
j. Mehedinti.
Adică pe şcaunul cu patru picere, al bisericei, pe care
se duc morţii.
6
9880 N'are scaun.
Dr. EL. CRISTEA, e-»; p.157,
c. Codlea, Ungaria.
10 Pentru cel nepoftit.
20 Acelaş Înţeles ca la N o. 7793.
SOBA
* 6,
9881 Ii place soba
Ca ţigan ului toba.
P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Şer·
banesct, j. Argeş. .
Adică să ste a-casă, la căldură.
SpARTURA
*6
9882 Cine nu cârpesce spărtura mică, are ne-
caz să dregă borta mare.
V. A. FORESCU, c Dorna..]. Su­
ciaca.
Economia la vreme. Ve(}i şi No. 7821.
A SPELA
6
9883 L'a spelat fără apă.
Adică I' a certat, l' a bătut.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 132,
c. Gumt'îulul, Ungaria.
STAVILA
*
9884 I-a pus stavilă.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir. j.
TI".-I .. _
================== pagina 205 ==================
SUPLl>MENT LACAPITOLU VI
L'a împedicat, l'a. oprit de a face ore-ce.
STILP
20b
*6
9885 A fost stîlpul casii şi acum a ajuns popre.
V. A. FORESCU, frp,. c. Mălin-!,
i. Suc/a/"a.
Odată a fost om cu vază, şi acum 11 remas slugă la
cel cad s' au ridicat,
STRAIU
6
9886 I-am acoperit c'un stralu,
Şi săturat c'un mălalu.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 111,
c. Drâmbari. [, Sudava.
Când avea copil mai putinl.
*6
9887 Straiul vechiu, unde '1 dregî, alăturea se
rupe.
v. A. FORESCU, c . Dorna]. Su:
dara.
Adică omul betrân sau bolnăvicios.
SUMAN
6
9888 Int6rce sumanul din cotro suflă vîntul.
n-. EL. CRISTEA, Prou., p. 122,
c. Sibi'u, Transilvania.
Acelaş înţeles ca la No. 7320.
*6
9889 Nu după sucman trebue judecat omul.
V. A. FORESCU, c. Mălin�, j. Su­
dara.
A Se adaogă la :\0. 7872.
6
9890 Reu te folosesci cu suma nul altuia.
Dr. EL. CRISTEA. Prou., p. 221,
c. Topliia-Rom., Ungar-ia.
================== pagina 206 ==================
206
PIWVERBEUD ROMÂ ,rLIJR
-------------------------------- ------
Le,.
9891 Mai bine un suman periat şi cârpit, de
cât un beniş sdrentos şi tăvălit.
Dr. EL. CRISTEA, Proo., p. 145,
c. Sinersiq, Ungaria.
Mal' bine mal mare Între cel mici, de cât mai mic Între
cei rnarî,
TÂMPARE
Ve.;)! Cap. ['1, JC1mbare.
9892 Va'l fac mănică di tămpari. 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 553.
A se aduogă la No. 7888.
9893
ge hîbare?
Mânică di tămpare. 2)
GR. 'l'OCILESCU, II, p. 690.
Adiciî. numc.
9894
U spindzură tămparea. 3)
GR. TOCILESCU, II, p. 642.
S'a pus pe şedere.
9895 Tradzi tâmparea azvarna. 4)
GR. TOCILESCU, II, p. 642.
Caută certă, e un tirîe brîu.
9896 T'radzi la tărnpari. 5)
GR. TOCILESCU, II, p. 642.
Acelaş Înţeles ca la No. 13882.
9897 U bâgă tu mănică di tărnpari. 6)
GR. TOCILE3CU, II, p. 553.
A şters'o, a furato.
,) O să'] fac mânecă de manta.
'J Ce scire? - Mânecă de manta.
3) A spînzurat (atîrnat) mantaua.
4) Trage mantaua pe jos.
6) Trage la manta.
6) O băgă pe mânică de manta
================== pagina 207 ==================
SUPLEME.KT LA CAPITOLV VI
207
ŢEST
*6
9898 A fi umblat ca testu.
ST. TUŢESCU, c. Caianele.], Dolj.
* .f;,.
A umblat ca testul.
P. GkaBOVICEANU, profesor, Cl.
VIII, Semin. Buc.
Adică ne-umblat, n'a trecut nici de uşa oboruluî. A se
adaoga la N o "j R99.
*6
9899 A fi umblat ca botul ţestului.
P. GÂHBOVICEANU, prof. c. Mo­
go:�61a, j. Al·geş.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
*6
9900 Este iute ca testul.
P. GÂHBOVICEANU, profesor, Cl.
YII, Semin. Buc.
Adică e Încet
TINICHEA
9901 Li spindzurară tinichîelu.')
GR. 'I'OCILERCU, II, p. 641-
L'au gonit cu ruşine. A se adaogă la No. 7917.
Tinichle esti. 2)
GH. 'I'OCJLESCU, II, p. 641-
Nu are nici un ban. A se adaoga la No. 7917.
9902
TRAISTA
6
9903 O traistă plină e mai uşor a o purta, de
cât una g61ă.
Dr. EL. CmSTEA, Prov., p. 200,
c. Loqoş, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 9859 din acest capitol.
1) Il spînzură tinicheua.
================== pagina 208 ==================
208 PROVERBELE ROYL�NILOR
*.6.
9904 Nu te uzbăi în traista altuia.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
La drum sft'ti iei merindele tale. Cine nădejduesce
(uzbăesce) la merindele ultuia, <1e multe ori rămâne ne­
mâncat.
*.6.
9905 Doue traiste g6le.
V_ FORESCU, c. Dorna, i. Bu­
clara.
o căsătorie Între doi săracî, Ve�11 No. 7939.
9906 Li tricu tastrulu.')
GR. TOCILESCU, II, r- 638.
L'a înşelat.
9907 Li dedi tastrulu.")
Gn. TOCILESCU, II, p. 701.
I-a dat drumul din serviciu.
TULPAN
*
9908 Faţa el un tulpan.
D na AN. GHILTZ, c. Nicoresci,
j. Tecucni.
Adică cu peliţa albă şi subtire
ŢUNDRA
.6.
9909 E lovit cu măneca ţundrii.
n-. EL. CmSTEA, Prov, p. 85,
Ungaria.
A se adaogă la N o 798-1-.
1) I-a băgat traista
T
================== pagina 209 ==================
SUPLEMENT LA OAPITOLU VI
UŞĂ
*
9910 Inchide uşa pe din afară.
209
G. 1. P ATRIOIU, 'Înv. c. Smulţf,
i. Coourluiu,
Adică să ieşI din casă.
*6
9911 L'a făcut de nu înemeria uşa.
T. SPERANTA, c. Stoloian't, i.
GorJ.
A se adaogă la N o. 8023.
VATH.A
9912 Tu vatra ta ş-cinuşa ardi.")
Gn. TOOILESCU, II, p. 656.
Aşa de bine e la om a-casă. Ve�li No. 8030.
ZEGHIE
6
9913 Să'ţi tai zechea şi să fugi.
r». EL. CRISTEA, Prov., p. 236,
c. Codlea, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 7621.
ZID
6
9914 Zidul, cu capul nu'l spargi.
Dr. EL. CRIs'rEA, r-«, p. 278,
c. Sincrsiq, Ungaria.
A se adaogă la N o. 8050.
================== pagina 210 ==================
99
99
99
991
================== pagina 211 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU VII
A AFUMA
10 Il-a luat' o.
20 A violat'o.
9915
9916
*
LI-u afumă. 1)
L' afurnă.")
G. ZUCA, c. Samarina, Epir.
G. ZUCA, c. Samarina, Epir.
L'a ponegrit.
Afumare = a înnegri, a spoi, etc.
AFUMAT
*�
9917 A fi afumat.
*
Afumat, a)
Adică bet.
GAVR. ONIŞOR, proj. c, Zorleni,
j. Tutova.
MIHĂILEANU, Dicţ., p. 9.
APĂ
c:
9918 N'are după ce be apă, şi el se scobesce
'n dinti.
n-. EL. CRISTEA, Prov., p. 157,
c, Ida Mare, Ungaria.
A se adaoga la N o. 8086.
1) Il a afumat'o.
2) L-a afumat.
================== pagina 212 ==================
9920
212 PROVERBELE ROMÂNILOR
*
9919 A'I sci de unde be apă.
GAVR. ONIŞOR, praf. c, Crânqu,
j. Tuiooa.
Acelaş înţeles ca la No. 8077.
L:,.
Nu tulbura apa din care vrei să bei.
Dr. EL. CRISTEA, r-»: p. 186,
c. Topliia-Rom., Ungaria.
CăcI îţI facî singur reu ţie.
L:,.
9921 N'o să bage apa pe curechiu cu el.
D1'. EL. CRISTEA, Prov., p. 166,
c. Ce/ea, Unqaria.
Nu O să aveţi nicI o daraveră împreună.
9922
L:,.
Nici apa împreună.
Dr. EL. CRISTEA, PI'OV., p. 160,
c. Ceiea, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. preceden t.
9923
L:,.
Poţi be apa după el.
DI'. EL. CRIS'rEA, p. 215, c.
Cetea, Ungaria.
Când al perdut un lucru, şi rernâne bun pierdut.
9924
L:,.
Omul bet e ca un câne turbat.
n.. El .. CRISTEA, Pl'OV., p. j 92,
c. Gnrm'Î7II'u" Ungaria.
A se adaoga la No. 8]43,
BETIV
*L
9925 Beţivul, până trece puntea, închide ochii.
DI'. EL. CRISTEA, Pl-0V .. p. 23
r» a'1H·,,�·rIl7rll'Y TTlllnrt�''1'n' ,
================== pagina 213 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU VJI
Acslaş Înţeles ca la N o. 8172
213
9926
* ,Ci
BIRT
Scol', muere, mână vaci.
Du-te, omule, şi taci.
Scol', muere; mână porci.
Du-te, omule, nu pOc1U.
Scol', muiere, hal la birt.
Demne, bate'l om bolănd,
Aşteptă me să rne 'ncing,
C'acolo şi eu am gândit.
A VR. CORCEA, paroh c. Coşieiu;
Banat.
Vec,J.l Mâncare, TîrX.
Pentru o femee prefăcută şi leneşă.
*,0,
9927 Birtul e scara: pe care ne scoborîm la
Iad.
Dr. Ef,. CRISTEA, Prov., p. 23,
c Sinersiq, Ungaria.
Lacomia pentru mâncare şi băutură îupir ge pe om la
multe rele.
BLID
*,0,
9928 Din blidul cât de mic,
Griji ca să rernănă un pic.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
13i7l01', Ungaria.
Ne Învaţ:.t economia Şl prevederea.
BOB
:1:6.
9929 Ii întrebi de bob, şi't! respun d mazere.
V. FORESCU, c. DOI'na, i. Su­
ctara
A se aebogit la K o. 8:200,
*,0,
9930 Nu mânca bob.
V. FOHESCU, c. llldUn!, i- Su-
================== pagina 214 ==================
214 PROVERBELE ROMA:\JLOR
----�._-_. __ .
Nu minţi. Vegi No. 8202.
BORŞ
*.c,.
9931 Când verşi borşul, nu'ţi versa huştele,
că p6te 'ţi mai trebue.
E. 1. PATRICIU, înv. c. Smulţ'!,
[. Co'l)t{rl'ulu.
Când te superi, nu te resbună.
*.c,.
9932 L'a umplut borşul.
TEODOREscu·KIRILEANU, înv. c.
Broşteni; j. Sucîaoa.
L'a bătut bine.
*.c,.
9933 l-o dat borşul în foc.
E. 1. PATRWIU, înv. c. Smulfi,
i. CovHrluht.
S'a supărat,
BRÂNZA
*.c,.
9934 Brânza cănescă, cănii O mănâncă.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 25,
c. Bochia, Unqaria.
Din câştig nedrept, nu te vei folosi; căci lucrul do­
bândit pe nedrept, se Iea de alţii tot pe nedrept.
*.c,.
9935 Cu brănza în şip şi cu mărnaliga de
'mprejur.
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Ee­
reblecea, Bucovina.
Acelaş înţeles ca la N o. 8248 & 8250.
*.c,.
9936 Brânză de iepure.
TEODOREscu-K1RILEANU, înv. c.
Broşteni, j. SHc'iava.
" �1 .. � 1 __ 1\.T� OOO.f
================== pagina 215 ==================
SUPLEMP.NT LA CAPITOLU VII
BUCATĂ
215
*b.
9937 Cine muşcă bucată mare, singur se 'n-.
necă,
G. MIHALACHE, c. Şendresci i,
Tutoca.
Acelaş înţeles ca la No. 8255.
BUC:\TE
*b.
9938 De cât bucate stricate,
Mai bine mate crapa te.
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe­
rcblccca; Bucovina.
Acelaş înţeles ca la N o. 8262.
*b.
9939 Cine are bucate multe, are şi pagubă
multă, câte odată; iar cel ce are pu­
ţine, are şi pagubă puţină.
C. TEODORESl:U, înv. c. Lipoua,
j. Vaslulu.
Acelaş înţeles ca la N o. 12250.
9940 Bucate noi în gură veche.
Adevcrul, Oct. 1902.
N evestă tînără şi bărbat bătrân.
*
9941 Unde sunt bucate şi păne, sunt şi şorecl.
v. A. FOHESCU, c. Folticen1" j.
Suciaoa.
Unde e avere, acolo alergă oment pentru a se folosi.
BUCĂTURĂ
*b.
9942 Dă din brânci şi taci din gură,
Daca vrei să ai bucătură.
V. SALA, dasc. c. Colead, comit.
Bihm', Ungaria.
M uncesce şi tact, ŞI îtI vet câstitzu traiul.
================== pagina 216 ==================
216
PROVEltBEI,E ROMÂNILOlt
CAPAC
*6-
9943 A pune capacul.
TEODORESCu-KlRILEANU, în». c.
Broşteni, i. Suciau«.
A Înfunda pre. cine-va, cu ce-va. A se adaogă la No. 8288.
CÂRCIUMA
*6-
9944 A plecat la biserică şi a nemerit la căr-
ciumă.
P GÂRBOVICEANU, prof, c. Ca­
pu-Piscului, j. Bluecel.
Pentru cel beţiv.
*6-
9945 Cărciuma te pune pe drumuri.
T. BĂLĂŞEL, preot, e. Stefănesci,
j. Vâlcea.
Omul băutor sărăcesce.
CÂRNAT
6-
9946 Mai multe dile de cât cârnatî.
Dr. EL. CRISTEA, Pl'ov., p. 146,
c. Logoş, Ungaria.
*
Sun ma mult'i dzîle eli lucaniQL 1)
IL. GI-HCU, prof. c. Băesa, Epir.
A se adaoga la No. 8299_
*6-
9947 Carnea lesna, nici zama nu'i bună.
DJ'. EL. CR1STEA, Proo., r- 35,
c. Sinersu], Unqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 8305.
1) Sunt ma! multe dile de cât cârnaţ!.
================== pagina 217 ==================
SUPLEMEN'r LA CAPITOLU VII
CAŞ
.6.
9948 Picus la picuş
Pân se face caş.
2i7
Dr. EL. CRIWrEA, Prov., p. 211,
c Logoş, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 11295.
CHERUO
*.6.
9949 E cherliu,
G. TOMESCU, înv. c. Broscari,
j. Mehedinţt.
Nicl het, nicî trez, dar mal mult het.
CINĂ
*.6.
9950 Cina şi casa mică, face casa mare.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 34,
c. Sinersiq, Ungaria.
Inversul diceret de la No. 8259
CIOB
*.6.
9951 Rîde ciobu de strachină.
Sl'. ST. TUŢESCU, înv. c. Catanele,
j. Dolj. -P. GÂRBOVICEANu,proj.
c, Cloşani, j. Mehetlinţt.
Acelaş înţeles ca la N o. 8365.
CIOLAN
*.6.
9952 Ciolanul gol, nici cănil nu '1 redică,
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe­
reblecea.
================== pagina 218 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
218
--------------------------------------------
CIOMLECHIE
9953 Iu 'i ciumlechîa ali lirtată? 1)
GR. TOOILESCU, II, p. 475.
Arată puterea deprindereL
CODRU
* Le,.
9954 Cât codru 'n mâna săracului.
P. GÂRBOVIOEANU, profesor, el.
VIII, Semin. Bur.
Adică puţin. Veg.i şi N o. 8391.
COLAC
c:
9955 Nu'i colacul cui se anumesce, ci'i al cui
îl dobândesce.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 171,
c. Bochia, Ungaria.
A se adaoga la No. 8394.
9956 Va'l aclîem şi va-li pitrec ş-culac, 2)
Gn. TOOlLESCU, II, 1'. 418.
Se dice, într'un mod ironic, cind nu vrei să cinstescî
prea mult pe unul.
* Le,.
9957 S'a dus omul la colac,
Şi-a căpătat un ciomag.
V. FORESCU, c. Dorna,j. Sucîaoa,
A intrat într'o afacere, pe care a crezut' o bună, şi a
ieşit sărac lipit.
c:
9958 Nu stau colacii pe garduri.
r». EL. CRISTEA, Pl'OV., p. 180,
c. Zlatna, Unqaria,
Numai muncind capeţi ce-va.
1) Unde'] cfumlechea Iertate! (reposatefj ?
2, " �}! '1 �1� .... _ .... : ......... x 'V .<0"; ........ ;40 e; r» r.l'l r-
================== pagina 219 ==================
SUPLEMENl' LA cCAPITOLU Vll
FĂCĂLEŢ
21D
Nu sere nimic.
*6
9959 A învetat să mănuiescă făcăleţul.
P GÂRBOVICEANU, prof . c. He­
resc'î, j. Ilfov.
FĂINĂ
9960 Fâră di fărină nu s-faci turta.")
GR. TOOILESCU, IT, p. 646.
Când vrei să facI 6re-ce, trebue să al cele de lipsă.
9961 O-adrară di fărina.")
GR. TOCTLESCU, II, p. 494.
Adică s'a logodit.
FARFURIE
9962 Toti misurli nu fac tr ă ciurbă."}
GR. TOCILESCU, H, p. 694.
De obioeiu farfuria se dice : misuriciii, plural cu arti­
col, misuriciole.
FASOLE
9963
Hlarbi fâsullu. 4)
Gu. TOCLLE.:lCU, II, p. 494.
D6rme adînc, sforâîe.
FEDELEŞ
*6
9964 A'l lega fedeleş.
Se legă întâiu omul de miini şi de c6te. După acesta
se dau miinile în jos, peste genunchi, se bagă un be]
printre genunchi, şi mânî. Omul astfel legat, nu se mal
pote deslega eu nici un chip.
A se adaogă acestă explicaţie la No. 8460.
') Fei", cit! [ă iu ă nu se face turtă,
2) Au făcut' o de făină.
3) T6te farfuriile nu fac pentru cforbă,
================== pagina 220 ==================
220
PROVERBELE ROMÂNILOR
FIERTURĂ
*6.
9965 L'a bagat în ferturi.
E. r. PATRICIU, înv. c. Smulţl,
j. Covurlu�·u.
L'a luat din scurt asupra greşelel făcută.
FLĂMÂND
*6.
9966 Flămăndului, şi O bucată de mămăligă
rece, i se pare plăcintă.
V. A. FORESCU, c. Dorna, i. Su­
ctaoa.
Acelaş înţeles ca la No. 8470.
6.
9967 Flămăndul nu aşteptă coptul, nici golul
al bitul.
r». EL. CRISTEA, Prov., p. 96,
e, Sinersig, Ungaria.
A se adaoga la No. 8472.
6.
9968 E flămănd ca un lup.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 83,
c. Sibiu, Transilvania.
Adică tare flămând.
FOME
6.
9969 F6mea şi sărăcia strică omenia.
Dr. EL, CRISTEA, Prov., p. 96,
c. Gurarîului, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 8487 & 8488.
*6.
9970 A'I spînzura inima de f6me.
TEODORESCU-I{IRILEANU, înv, c.
Broşieni, [, St�cial·a.
E lihnit de f6me.
6.
9971 E negru de f6me.
================== pagina 221 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU VII
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
FRAGĂ
221
9972 Iu avdzî frandzi multi, s-Îlal cănestra
agea mică. 1)
GR. TOCILESCU, ir, p. 558.
Acelaş înţeles ca la No. 1046.
FRIPTURĂ
*1:>
9973 Friptura bună nu se face la fum.
V. A. FORI!:SCU, c. Dorno.. j, Su­
cuiva.
Când nu se fac lucrurile cum trebue.
GĂVAN
*1:>
9974 N oue luni din an,
Gata şi-un găvan.
D. POPA, mv. c, Sinaia,j. Pra­
hova.
Acelaş înţeles ca la No. 12.
9975 Până i se umple găvanul,
. G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.,
p. 296.
Până nu mal p6te răbda.
GUSTARE
*1:>
9976 Cine face gustare cu îmbelşugare, prăn-
zesce cu sărăcia şi cineză cu ruşinea.
Dr. EL. CRISTEA, t-o«, p. 46,
c. Sinel'sig, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 8259.
================== pagina 222 ==================
222
. PIWVERBELE ROMÂNILOR
A SE HRĂNI
*L\..
9977 Se hărănesce şi în petră secă,
P. GÂHlloncEANu, profesor, CI.
v u, Semm, EUG.
cOmul harnic.
A SE ÎMBETA
*6
9978 S'a îrnbetat căciula mea,
Şi capul de-abia, de-abia.
A. GOROVEI, ,.. St�dava.
Pentru omul beţiv.
A ÎMBUCÂ
6
9979 Hop, ţup, n'am să 'mbuc,
Nici la m6ră n'am să duc.
Dr. EL CRiSTJ�A, Pl'ov., p. 108,
c Sinersiq, Ungaria.
Cine petrece, nu are ce mânca.
,-,",
9980 Nu 'rnbucă, cât nu'ţi încape 'n gură.
D1'. EL. CRrSTEA, Prov.,)J. 177,
c. Rc'şnov, Ungaria.
Nu încerca peste puterile tale. Ve(Ji No. 8557.
ÎMBUCĂTURA
*6
9981 Câte îmbucăturI,
Atâtea înghiţituri.
P. GÂRBOYICEANC. profesor, CI.
YIIl, Semin. BHC.
Jurămînt glumeţ pentru a adeveri ore-ce:
A ÎNGHITI
9982 Ascapită noduri. 1)
G R. TOCILESCU, II, p. 573.
================== pagina 223 ==================
StTPLEMllNT LA f:APITOLU VII
No dur i, noâur; li si duci. 1)
GR. TOCILESCU, II. P G7'3.
Acelaş înţeles ca la No. 8671.
IOFCA
9983 Peturle pri cărpitor s-tindi, 2)
G. ZUCA, c. Samarina, Epir.
LAPTE
c;
9984 Măncă lapte numai de la o vacă, şi nu
vei betrăni de grabă.
Dr. EL. CRISTEA, r-», p. 147,
c. Tisa,' Ungaria.
Muiţumesce-te cu O nevestă.
*h.
9985 Ce folos
De lapte gros,
Dacă'! în burduf de câne
Şi nu'l mănâncă nime.
A. GOROVEî, c. Siliştea, j. Su­
ciai:a,
A se adaogă la No. 8589.
*h.
9986 Linge-lapte.
Adică om sgârcit.
TJWDORllSCu-KIRILEANU, înv. c.
Broşteni, j. Suciaua.
LAPTE BĂTUT
9987 O adraşi dhală 3)
GR. TOCJLESC'U, II, p. 488.
Acelas înteles ca la No. 8463.
> ,
1) Nod urf, nod ur'i i se duce.
2) Iofcaoa De c:J.rnetor .,,� 'nlinrl�
================== pagina 224 ==================
224 �P�R�O�V�E�RB=E=L=E�R�O=M=Â=N=IL=O=R� __
LINGURĂ
9988 Li aspindzurară lingurli di guşi. 1)
GR. TOCILIlSCU, tr, p. 530.
L'au lasat flamând, A se adaoga la No. 8606.
,6.
9989 Nu 'ţi băga lingura, unde nu'ţi e blidul.
Dr. EL. CRISTEA, Proo., p. 184,
c. Sinersig, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 8})18.
,6.
9990 Lingura g6lă rupe gura.
Când nu al ce mânca.
n-, EL. CRISTEA, Prov., p. 137,
c. Breicu, Ungaria.
*,6.
9991 Lingura mare strică gura dar drege faţa.
v. A. FORESC:U, c. D01'na, j. Su­
ciaoa.
Adică mâncarea multă.
*,6.
9992 Cine vre să mănănce aibă lingură.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 54,
c. Bochui, Unqaria.
Când apuci a face ce va să fii pregătit cu cele necesarit.
*,6.
9993 Nu tot lingură, ci şi blid.
Dr. EL. CRISTEA, Prou., p. 186,
c. Tisa, Ungaria.
MĂLAlu
*,6.
9994 Stai, mălaiu,
Să te taiu.
AVR. CORcEA,paroh, c. Mircina,
Banat.
Despre omul mole ŞI trândav.
================== pagina 225 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU VII
225
Pentru cel mâncăcios.
c.
9995 10 'f-am dat mălaiu,el mi-o îmbucat mâna.
Dr. EL. CR1STEA, Proo., p. 123,
c. Logoş, Unga'·ia.
Acelaş înţeles ca la N o. 3139.
*f'::..
9996 Şi-a versat mălaiul.
r». EL. CRISTEA, PI'OV., p. 239,
c, Gurarîului, Ungaria.
MĂMĂLIGĂ
*f'::..
9997 Mămăligă! vedl tu brănza, mergi şi golă.
V. SIMIGANOSCHI, preot, c, Ee­
reblecea, Bucovina.
Pentru omul sgârcit.
f'::..
9998 Şi 'n mămăligă caută spini.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 240,
c. GurarÎulu1, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 976.
c:
9999 Vai de mine, bine 'mi pare,
Când ved mămăliga mare;
Când O ved pe cărpetor
Bat cu mâna 'n pept, să mor.
Dr. EL. CmsTEA, Prov., p. 272,
c. Codlea, Ungaria.
*f'::..
10000 Pune de mămăligă la chiot6rea casel.
E. I. P ATRICIU, înv. c. Smulţ'!,
j. Covnr-luiu.
A făcut O trebă, fără, socotelă.
10001
f'::..
O prins mămăliga sc6rţă.
r». EL. CRISTEA, Pro»., p. 198,
c. Loqoş, Unqaria.
================== pagina 226 ==================
226 ; 'PROVERBELE ROMAN1LOR
*6
10002 A face mărnăliga: cu, ciomege.
T. BĂLĂ�EL.preot, c. Stefănesci,
i. TTâlcea.
Pentru o femee care. are ahâţea ţiitorl, în cât numar
cu clomegele lor ar fi de ajuns ca să facI o mămăligă,
10003
6
, A fi ca o mămăligă.
Dr. EL. CRISTEA. Pron., p. 86,
c. Topliţa Rom., Unqaria.
Adică mole. Ve\1i No. 8668,
A MÂNCA
10004
6
Măncă adi un bou, mâne ai mânca doi.
n-. EL; CRIS'f!A, p'rov., p. 147,
c. Gurarntl1li, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 8774,
*,6
10005 . Până acum a mâncat şi ăl de a pierdut
boii.
81'. TUŢESCU, c. Catanele, j.
Dolj.
E târdiu de tot; au mâncat şi cei cari au dat de o
belea, şi ele cari nu se mai lipesce mâncare. A se adaogă
acest înţeles l� N o. 8687.
10006
Alţî măcă ş-be, ş-alti lî fac cu ocliu1.1)
GR TOCILESCU, II, p. 589.
10007
Acelaş înţeles ca la No. 8700,
6
Nu scie nici ce a mâncat a-seră.
n-. EL. CRISTEA, Prov" p. 179,
c. Crihalma, Unqaria.
Nu sci re mac« a-serc'l.2)
GR. TOCILllSCU, II, p. 547.
1) Alţii mănâncă şi te, şi alţiI îl fac cu ochiul (îl duc dorul).
================== pagina 227 ==================
SUPLEMENT LA CAPIT01>U VII
Adica uituc. A se adaogă la No.· 8107.
227
Pentru cel nepre veg.etor.
GR. TOCILESCU, II, p. 610.
Să fim prevedătorr,
10008
10009
" :
AdzI <;e ari măcă ş-be, ş-rnăni s-frecă
păntica.")
N doauă măcă, ndoauă arucă, şi ndoauă
di nă parti bagă.") .
GR. TOCILRSCU, II, p. 579.
*.6.
10010 Te mierI ce măncă, şi te mi erI ce mai
lasă.
A. Gosovsr, publ j. Suctaoa.
In deridere, pentru cei cari spun că mănâncă puţin,
şi înghit cât dece .
Om mâncăcios şi leneş .
10011
10012
.6.
Asudă mâncând şi Inghletă lucrând.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 16,
c GHrariHlul, Ungaria.
.6.
Mâncă ca trei, lucră ca şepte.
n-. EL. CRISTEA, Prov., p. 147,
c. Lancrăm, Unqaria.
Mănâncă mult ŞI muncesce mult.
*.6.
10013 A mâncat ochi de ic6nă şi a beut apă
după cap de măţ mort.
n-, EI.. CRISTllA, Prov., p. 9,
c. Bihor, Ungaria.
Pentru barbatul care nu vede că, nevasta lui se dă la
alţii.
10014
Ş-amijdofi (arnîndoili] măcă dit un cinac. 3)
Gn. TOCILE!'CU, II, p. 473.
1) A\ll ce are mănâncă şi be, şi mâne "ş-frecă pântecele.
2) Câte-va mănâncă, câte-va aruncă şi câte-va de o parte pune,
3\ AlYI�nr1n';' """'�nAn r» X A; .... h.'u ..... "'; ..........
================== pagina 228 ==================
228
PROVERBE LE ROMÂNILOR
10 Acelaş înţeles ca la No. 8366.
2 o A fi prieteni nedespărţiţi.
10015
*
Mâncă unt după pieptene.
Om . sgârcit.
Dr. EL. CRISTEA, P1·OV., p. 148,
c. Codlea, Ungaria.
10016
6
Măncă ca un Iupău.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 147,
c. Calbor, Ungaria.
A se adaoga la No. 8747.
*6
10017 Par'că mănâncă tot în scăpetatul sorelul.
P. GÂRBOVICEANU, Semin. CI.
VI.
Pentru omul slab.
10018
Mănâncă cenuşă pe vatră.
A. P ANN, Prou.
E sărac lipit.
*6
10019 A mânca cu plăvii,
M. POPA, c. Stefănesc!.j. Vâlcea.
Mânca mult, se năpustesce pe mâncare.
MANCARE
10620
6
Focare fără mâncare.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 25�.
c. Loqoş, Ungaria.
Adică sărăcie.
MĂRAR
*6
10021 Te amesteci ca mărarul în varză.
P. GÂRBOVICEANu,proj. c. Do­
breni, j. Muscel.
Acelas înteles ca la No. 8782.
================== pagina 229 ==================
10022
.SUPLEMENT LA CAPITOLU VII
MER
:1:
Lelea s'a săturat de mere acre.
229
GR. ALEXANDRIlSCU, magistr.j.
Putna.
Doresc să mal schimbe.
MERINDEA
10023
Va-mi curmi mirindea? 1)
Ga. TOCILESCU, II, p. [,46.
Arată nepăsare.
MESTECĂO
6
10024 Nu te face rnestecău.
r». EL. CRISTEA, Prov., p. 182,
c. Gl�rarfulu�, Ungaria.
Nu munci, nu te vîrî în bucluc pentru alţii.
MrERE
6
10025 Nu tot ce'i dulce 'i miere, nu tot ce scli-
pesce '1 aur.
Dr. EL. CRISTEA, r-»; p. 185,
c. Gurariului, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 433.
"
10026
A SE lVIURA
*6
A se mură,
'rEODORESeu-KIRILEANU, înv. c.
Broşteni, i. Suciaoa.
A se uda până la piele.
NUCA
*6
10027 Nuca nu crapă de cât când O despică
ciocanul.
Y. A. FORESCU, c. suu«, j.
Suciaua.
1) o să 'mI tai gustarea (de la tocă ),
================== pagina 230 ==================
230
PROVe:RBELE RmrÂNILOR
-----------------
Se mai dice şi pentru fete A se adaogă la No. 8889.
10028
6
Să nu 'I măncî nuca de a-mână.
10031
10032
n-, EL. CRISTEA, Prov., p. 232,
c. Gumrîului, Ungaria.
Să nu iei omului din mână.
6LĂ
*6
10029 Pune 6la la foc,
C'am aflat un iepure într'un loc.
Trage 6la 'n sus,
Că iepurele s'a dus.
P. GÂRBOVICEANU, profesor, CI.
VIII, Semin.
Acelaş înţeles ca la N o. 8904.
*6
10030 6la zrnăltuită (jmulţuită) nu tulbură
borsul.
V. A. FORESCU, c. Stăniş6ra,j.
Suciara.
Cel cu purtare bună, se întrebuinteză la slujbe, la
trebă, etc.
6
In 61a acoperită nu scii ce ferbe.
Dr. EL. CRISTEA. PrOV'J p. 120,
c. (lurariului, Unqaria.
A se adaoga la No. 8908.
6
Numai acoperişul scie ce ferbe în 61ă.
r». EL. CRISTEA, r-»; p. 176,
c. Bl·eţcu., Unga1'ia.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
10033
Fugi de la 6la cu ştir,
Unde n'ai băgat nici un fir.
Adeveml, Oei. 1902.
A se adaoză la N o. 8922.
================== pagina 231 ==================
________ SU_P_L_E M E_NT. LA CAl'ITOLU_V_JI 231
*L
10034 I-a dat 6la 'n foc.
E. I. P ATRlCIU, în». c. Smulii,
j. Coourlutu.
E forte supărat,
OREZ
10035
Ariz tu sulă. 1)
GR, l'OClLESCU. If, p. 427.
Lucru peste putinţă,
OS
10036
L,
Ose să fie multe, că câni se află destul.
n-. EI,. CmSTEA, Prov., p. 200,
c. Tisa, Ungaria.
A ve re să fie cii. e cine S,1 o ridice.
OŢET
*6
10037 Cu oţet şi cu fiere
Nu faci agurida miere.
Dr. EL. CRISTEA, Proo., p. 61,
c. Agnita, Unqaria.
Cu răul nu indulcescî omenit,
10038
Cari te-acată vinatea, pUSCă.2)
GIt. TOCILESCU, II, p. 620.
Puţin ne pasii. de supărarea cui-va. Acelaş înţeles ca
la No. 8958.
OU
10039
L
Par'că măncă tot oue.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p 205,
c. Cetea, Unqaria.
1) Urez în frigare.
2) Dacă te sUDeri. (bel otel
================== pagina 232 ==================
232
PROVERBELE ROMANILOR
10040
10044
Acelaş înţeles ca la No. 897l.
6
Tot omul să 'şI mânce oul.
DI". EL. CRISTEA, Prov., r- 25(:>'
c. Bendorf', Unqaria -,
*6
10041 I-a dat peste cofiţa cu ouele.
E. 1. P ATRICIU, înv. c. Smulli,
j. Couurluiu,
L'a atins unde '1 dare.
*6
10042 Nici cât al c6ce un ou.
E. I. P ATRICIU, îm'. e. Smttl{i,
j. CovurlttTu.
Adică de loc.
«N'a dormit. nicI cât ar coee un oii.»
PAHAR
*L.
10043 Cu 'n pahar golesci o bute.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 60,
c. GU1"arî�tlHi, Ungaria.
Cât de puţin să lei, de odată, curînd se isprăvesce.
6
I s'a umplut paharul.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 123,
c, Ceiea, Unqaria.
Nu mal pote răbda.
*6
10045 l-a dat de fund.
PROCOl'ln:SCU. înv. c. Islaz, J.
Iiomanaţi. .
S'a îmbătat. Veg.l No. 899l.
*6
10046 Nu 's rari,
Dar 's mari.
'I'EODOREscu·KmILEANU, în», r.
Broşteni, j. Sudava.
�A rli".A rlA.,::nl'A. Ţ'înr1111 ria.ha.relor. Vedt si N o. 2245.
================== pagina 233 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU VlI
PÂNE
233
10047
f:c,
Eu umblu cu pâne după el, şi dînsul
dă cu ciomagul în mine.
Dr. EL. CRISTEA, Prou., p.90,
c. Sibiu, Transilvania.
A se adaoga la No. 9003.
*6
10048 De vreî să mănăncî pâne, nu 'ţi bate
joc de tărîţe.
P. PRELIPCIANu,preot, c. Schela,
Bucovina.
A se adaoga la No. 9019.
10049
Pânea ce u măci cu ngrăiiie, nu se­
ac aţă di tini.")
GR. TOCILESCU, Il, p. 609.
A se vede No; 9030.
:;:6
10050 Pâne peste pâne nu strică.
V. SIMIGANOSCHI, preot, e. Ee­
reblecea, Bucovina.
Adică bine peste bine; prisosul.
*6
10051 De la o vreme numai miezul păneî îţi
place.
BAŞOTA, prin V. Forescu, i Su
ciaoa.
Omul când îmbetrânesce, nu pote munci de cât puţin.
10052
*
Fie-care pâne are fărrnăturile ei.
V. A. FORESCU, c. Folticer!'i, j.
Sudava.
*6
10053 A mânca pâne amară.
GAVR. ONIŞOH, prof, e. Avm·
mesei, j. Tuioua.
A'şI câştiga v'îeţa greu, cu superărr, etc.
') I'ânea pe care o mă nâncf cu certă, nu se prinde de tine.
================== pagina 234 ==================
10 Slujesce la străinî.
2° Duce o vieţă, amărîtă.
Vieţă nestabili tă, fără rost.
2:34
10054
10055
10056
. ' PROVERBELB; ROMANILOR
Măcă pâni csenă.")
. GR, TOCILl"SQU, II, p. 608,
Cu 'pănea ru tastru.")
0I;. 'I'OCILESCU, U, p. 609.
Dă pâni a furlor.")
Ga. TOCILEsr;u, II, p. 500 &
609.
E darnică, adică femee necinstită.
Aduce fol6se.
10057
Da păni.")
GR. TOUILESCU, II, p. 609.
PARĂ
10058
c.
Mănâncă para până. 'i frurnosă, nu aş­
teptasă. veştezescă.
Dr. EL. CHISTEA, Prou., p. 147,
c. Bochia, Ungaria.
1 \1 Fă lucrul la vreme.
�I) Pentru femeL
PASAT
10059
:1:
Păsat cu apă rece.
ST. TCŢgscu, c. Ca tan ele, j.
Dolj.
Adică nimrca tot, nu e nimic de el.
PASCĂ
:l:f:,
10060 Nu a mâncat pască tot de la acee gos-
podina.
V. A. FORESCU, c. Broşteni, j.
Suciaoa.
') Mănâncă pârne străină.
') ClI pâinea în traistă.
3) Dă pâfrie hoţilor (furilor).
,') Dă pâine.
================== pagina 235 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU VII
Se dice de femel, ce nu sunt de acelaş nem.
PASTRA MĂ
;j!,6.
10061 Pastrarnă cu suflet.
Topit de slab.
01'. 'l'UŢESCU, {nv. c, Catanele ,
J. DoU·
PERJĂ
10062
,6.
Măncare cuperje, bucate boeresci.
GHIBĂNESCU, Epoca) V. No.
1233.
Arată bunătătea acestei mâncărit. Ve9-i Epoca, ZIar,
Anul V No. 1233.
PESCE
10063 Lia-ţi di faso.
Bun i ş-pescul. J)
GR. TOCILESCU, II, p. 604.
Diee socra ŞI nora. Când unul alege tot ce e mai
scump şi mai bun la o masă.
PILAF
10064
Piper pisti pileafi. 2)
GR. TOCILESCU, II, p. 606.
10 Pentru lucruri nepotrivite; oheltutela de prisos.
2° Când cine-va se amestecă unde nu e treba lui.
PITĂ
*,6.
10065 Nu 'I vinovat cine rnănănca şepte pite,
ci cel ce le dă.
E. 1. P ATHICIU) înv. c, Smulit,
j. Covttdttht.
') Iea-ţf fasole. - Bun e şi nescele.
================== pagina 236 ==================
T
PROYERnELE ROMÂNILOR
236
�----�----��----�------�----�--��-
Inteleptul trebue să conducă pe netot.
A se adaoga la No. 9128.
�0066
6
Nu băga pita 'n cuptor, până nu arde
focul.
DI'. EL. CRISTEA, ]-'1'OV., p. 167,
c. Topliia Rom., Unqaria,
A face lucrul după orînduîelă.
10061
6
Fugi pită că te ajunge mălaiul.
r». EL. CRISTEA, Prov., p. 98,
c. Fintcuşul- j];[., Unqaria,
10068
*
Guvă tu pită. 1)
F. G. BALAMACI, c. Gheorqhia,
Macedonia.
10069
A se adaogă la No. 9142.
*
I-a picat pită bună.
V. A. FORE8CU, înv. c. Dorna,
,j. Suciaoa,
Adică o slujbă bună.
PLĂCINTĂ
10070
6
De plăcintă
Gura 'ţi cântă
De vărzare
Şi mai tare.
Dr. El,. CRISTEA, Prov., p. 74.
c. Alba-Julia, Traneiluania.
A se adaogă la No. 9149.
*6
10071 Pildă plăcinta că 'I mal bună înver titâ.
E. I. P ATRIClu, înv. c. Smul(i,
i. Covurlu!u.
Când faci alusie la ce-va
================== pagina 237 ==================
SUPLEMENT LA GAPITOLU VII
237
10072
D
Nu scie din câte pături se face plăcinta,
Dr. EL. CmSTEA. Prov., p. 1,9,
c. Cetea, Uruţaria.
Câtă muncă trebue ca să se facă ore-ce.
*.6.
10073 A venit la plăcinte calde.
V. A. FORJ1:scu, c. Dorna, j. Su­
ciaoa.
I
La lucru de a gata. Ve(JI No. 9157.
10074
Acolo 's plă.cintele pe garduri.
r». EL. CRISTEA, Prov., p. 2,
c. Sibiu, Transiluauia,
E bine, sunt folose multe şi uşore de obţinut.
PLOSCĂ
*.6.
10075 A umbla cu plosca.
Dvna Z. JUVARA, c. Fedesci, i.
T1ltova.
A flecări, a duce veste, etc.
PRANZ
10076
Măcaşî prăndzu, mutrea ş-tră astară. 1)
Gn. TOCILESCU, Il, p. 547.
Să fii prevedător; nu te mulţumi cu ce ai şi să te în­
grijesc'i mereu de viitor.
RASOL
10077
*
A rernas rasol.
V. A. FORESCU, c. Fotticcui, j.
Sucuu:a.
A pierdut tot ce avea, a sărăcit.
================== pagina 238 ==================
238
PROVERBE LE ROMÂNILOR
SARAT
T
1
*6
10078 Ii sarat cum îi ocna.
TEODOREscu·KIRILEANU, in». c.
Br-oştent, j. Suciaua.
Sărat peste măsură
SARE
10079
6
Până nu măncl cu omul o rnaje de sare
nu'l poţi cun6sce.
r». EL. CRISTEA, Pr·ov., p. 204.
c. Irla-JJ1cl1'e, Ungaria.
A se adaogă la No. 9212_
10080
10081
Măcari fără sari, gust n'ari. 1)
GR. 'rOCTLEseu, TI, p. 622
Ca sarea cu piperlu s-duc.")
GR TOCILESCU_ Il, p. 606.
Arată o Înăsprire.
SATUL
10082
Sătulu tră tuti dzîci că nu 's buni. 3)
GR. 'l'OCl.LESCU, II, p. 627.
Pentru cel care nu are trebuinţă de ceva
A SE SĂTURA
6 �:
10083 Când o fi boba de meîu şepte lei,
Atunci se satură copiii tel.
P .. GÂRBOVICEAKU, Pl�Of. Ci. ŢTJ,
Semin. Buc.
Adică nicr odată.
1) Mâncare fără sare, gust n'are.
') Ca sarea cu piperul trăesc,
S) Sătulul nenlrn tO!P dir-e r:î nil sunt hune
================== pagina 239 ==================
SUPLEMEN'l' LA CAPITOLU VII
SLĂNINĂ
230
10084
6
Pentru un cărnat perdi o slănină.
DJ'. EL. CRISTEA, Proo., p. 209,
c. Cacoviţa, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 2385.
10085
6
Pentru un şorlic perdi o slănină.
n-. EL. CRISTEA, Pl'oc., p. 209,
c. Gurarîulut, Ungaria.
Acelaş Înţeles ca la No. precedent.
STRACHINĂ
*6
10086 A mânca dintr'o strachină cu cine-va.
A. GOHOVEI, public. j. Suciaoa.
A se adaogă la N o. 9296.
*6
10087 Stai mai întâiu să vedi alb în strachină.
P. GÂHBOVICEANU, profesor, C.
Hm'sa, i. Prahova.
Acelaş înţeles ca la No. 9298.
TEIŢEI
*6
10088 Tae tăeţeî cu barda.
1. BOLDA. c. Criluilma, comit.
Tîrna-Mm'e, Transilvania.
Mij16ce nepotrivite cu resultatul
TALER
*6
10089 Linge talere.
E. 1. PATHrCIU, în». c. Srnulii,
,i. Couurluiu,
================== pagina 240 ==================
240
PROVERBBLE ROMÂNILOR
TrVGĂ
�: 6
10090 S'a umplut tigva, trebue să se spargă.
E. 1. P ATRIC1U, în» c. Smuiţ«,
j. Coourluiu.
8'a1"1. inceput certuri. A se adaoga la No. 9339.
*6
10091 S'a spart tigva
E. T. P ATRWIU, înv. c. Smulţi,
J. Coourluiu;
8' a stricat prietenia.
A TocA
10092
10093
6
Multe tocate.
Fără bucate.
Dr. EL. CRISTEA, Pr-ov, p. 154,
c. Gdinar'u, Ungaria.
UNT
6
S'alege untul din brânză.
Dr. El,. CRISTIJ;A, P1·OV., p. 224.
c. Gu"'arîulu�, Ungar-ia.
Acelaş înţeles ca la No. 8245.
*6
10094 Merge cumu'I untu.
TIEODORJI;iSCU·KIlULfi:ANU, îuu. c.
Broşteni, i. Suciaua.
Adică lesne; are gust bun; e ce-va bun.
UNTURĂ
10095
6
Bagă untura în curu porcului.
DI'. EL. CRISTIJ;A, Proo., p. 19, ('.
Braşov, Transiloania.
================== pagina 241 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU VII
----
URDA
*i::.:.
10096 Mănâncă urdă din tobă
241
P. G ."'RBOVICEANU, prof, c. Ploş­
tina, j. Mehedm.f1.
Se \1ice, în bătae de JOC, celor nemulţumiţi cu mân­
carea obicinuită
VAS
10097
6
Vasul gol sună a forne.
n-. EL. CRISTEA, r-»; p. 27:3
c. Suiersiq, Ungaria.
A se adaogit la No. 9403.
10098
6
Vasului gol toţi 'i dau cu picior-ul.
Dt·. EL. CRISTEA, H·ov., p. 21�
c. Gurarîului, Ungaria.
A se adaoga la. N o. 9405.
�!: 6
10099 Nu vasul, dar ce pui in el, mirase.
V. F'ORESCU, c. Loma, j. SIlo
ciaoa:
Nu e femea tot-de-una rea, dar lumea. care o înconj 61'tl
o face rea.
VIN
*6
10100 De cât să me trecă un pahar cu vin,
mai bine un ces reu.
P. G,.Î,RBOVTCEANU, pl'of C. LlI­
cesct, j. 111uscel.
-Pice beţivul.
10101
6
Furcă lungă, martea mea!
Resboiu, nu te-aş mai vede!
Cop de vin, cum te-aş mai be !
n-. EL. CRISTEA, Pl·OV., p. 98,
" 0"''L'fl".,f'",l",;t TTnf>rlr.�,.;r.
================== pagina 242 ==================
242
10102
PIWVERBELE ROMÂNILOR
Svnu-I vedă vinlu tu mâni cseni. 1)
GH. TOCILESCU, II, p. 663.
Adică beţivul.
*6
10103 Vinul mână calul, şi ovezul duce căruţa.
V. SALA, dasc. c. Yaşcm'î, comit.
Bihor, Ungaria.
Căruţa merge Iute când calul e bine hrănit cu ovez,
şi vizitiul cam chefuit.
10104
6
Te 'rnbată cu vinul, şi te amăresce cu
pelinul.
Dr. EL. CmSTEA, Proc., p. 249.
c. BoeMa, Ungaria.
10105
Portă apă şi be vin.2)
OR. TOCILESCU, II, p. 614
10 Ori-ce lucru să facI nu e l'uşme.
2° CuI ii place să be vin.
*6
10106 L'a restornat rosul.
S'a îmbătat
PIWCOPIESCU, c. Islaz, j. Iiouia­
naii.
10107
Încălică pre-aroşlu. 3)
GR. 'l'OClLESCU, II, p. 430.
S'a lmbătat.
ZARĂ
*6
10108 Am mâncat a-sară zara,
Şi-a eşit prin fustă afară.
A. GOROVEI, public. j. SuCi({m.
Femee stricată şi murdară.
') Să nu vadă vinul în mân'i străine.
�) ;6r.t� apa şi be vin.
================== pagina 243 ==================
J
SUPLEMENl' LA CAPITOLU VII
ZEMĂ
*6
10109 Buna 'i zerna,
Dar lunga e g6na.
243
P. G . .\RBOVICEANU, profesor, el.
VIII, Semin.
Când nu căpătăm ore·ce de cât cu multă muncă. E
vorba de gona Iepurelut.
10110
6
Zarnă lungă pentru gura,
Carne nici o bucătură.
Dr. EL. CRTS'l'J<:A. Proo . p. 278,
c. Bach/a, Unqari«.
A celaş înţeles ca la N o. 9488.
:i:6
10111 Şi-a beut zama.
V. SALA, <lase. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
De acu pete să moră, 'şt-a trăit traiul.
================== pagina 244 ==================
II
================== pagina 245 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU VIII
BUNĂ.DIMINEŢ A
10112
*
Îi dedeî bună-diminetă, şi'rni găsi! be-
leaoa.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr .],
Pnfna.
10115
Acelaş înţeles ca la N o. 9506.
DoI
*f:::.
10113 Unde's doi, nu'i unul.
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe­
reblecea, Bucovina.
Acelaş înţeles ca la No. 9519.
A SE INTILNI
*f:::.
10114 S'a întîlnit tusea cu năjitul,
P. GÂRBOVICEANU, profesor, c.
Şttid, i Arqcş.
Adică doi sunt de o potrivă ret.
INTÎLNIRE
f:::.
lntîlnirea rară,
Face grâu din secară.
Dr. EL. CRiSTEA, Prov ... p. 121,
c. Gura1'Î'ulu.t, Ungaria.
A,...p],u, înt".]"" ro'1 1'1 N" Qr:;Q7
================== pagina 246 ==================
r». EL. OBISTEA, r-»; p. 139,
C. GU1·U1·fuZH�. Unqaria.
LUME
PROVERBELE ROMÂNILOR
6
Lume şi vletă,
Brăcinar de aţă.
A se adaogă la No. 9552.
6
Astă lume 'i cum o vedr,
La nime să nu te 'ricredi.
Dr. EI •. CRISTEA, Pi·OV., p. 15,
c. Lupsa, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 95-01.
6
De ar fi lumea de hârtie,
{-aş da foc într'o mânie.
24fi
10116
10117
10118
n.. EL. ORISTEA. PI'OlJ., p. 68,
c. Gurariuliu; Unqaria,
I
il
Cel desnădejduit ŞI amărît.
*6
10119 S'a făcut lumea de foc.
E. J. TOMESCU, în!'. c. Broscari,
i- 211ehedinţi.
Când unul cheltuesce, mal mult ele cât are, pentru
îmbrăcăminte, etc.
10120
6
Lasă lumea, să cam trecă,
Să vedem ce-o să .s'alegă.
Dr. EL. CRISTEA, Fl·OV., p. 13:2,
c. Lnpşa, Ungaria.
*6
10121 S'o dus în lumea lui.
TEODOHEscu-KmILEANU, in», e.
El'oşteni, j. Suciaoa.
I
La o vleţă mai trebnică.
*6
10122 Umple lumea.
E. J. P ATRIcIU, înv. c. 8mu11l.
j. CODU1·Zulu.
Când arată o cădere mare.
================== pagina 247 ==================
10123
SUPLEMENT LA CAPITOLU VIU
După mini lumea s-chieră.']
GIl. TOCILESCU, II, p. 534.
247
10125
Dice omul egoist sau nepăsător.
AP1"l3S moi le dr.:l&tge.
Prov. Franc.
*6
10124 Dă-te după lume.
ŢLIE ROClOTĂ, c. Selişie, comit.
Sibiu., Transilcania.
A se adaogă la No. 95G7.
*
A fi pe lumea cea-I-altă.
G. POBORAN, c. Slaiina.]. Oli.>«
1. BĂNULESCU, j. Dimbooiia,
Adică cu gândul alurea.
10126
*
A duce lume albă.
A trăi în fericire.
lVIUL ŢUMIT Ă
*6
10127 Multernită sacă
Nimărui nu'I dragă.
GAVE. ONIŞOR, prof, C. Dobro­
vtţ, j. Vasluhl. - G. MADAN, c.
Truşeni, Buconina.:« TEODORESCU­
KIRTLEANU, înv. j. Suciaoa.
Când îţi mulţumesco cine-va de geba, fără să'I :fi făcut
vre-un bine, aşa de mare, sau chiar de loc. A se vede
No. 9578.
VECIN
*6
10128 Mai bine să te sfădesci cu mahalaua
totă, de cât cu vecinul.
T EODORESCU- KIRfLEANU. înv. c.
Broşteni, j. Snclava.
================== pagina 248 ==================
248.� �P�R�O_VE='R�B�E�,L=E=R=.O=M=ÂN=��OR=
Arată cât de mult e necesar ca să trăiescî bine cu
vecinul.
r
10129
6
Mal bine să locuîescî în pădure singur,
de cât, în sat, între vecini rel,
Vegi N o. 9628,
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 143,
c. Tisa, Ungaria.
VECINĂ
*6
10130 Când îţI face cu mâna,
Drăgălaşă e vecina.
V. FORESCU, c. Dor-net) f SI!­
ciaoa.
Când te chîemă la dînsa, când te ţii cu ea.
r
================== pagina 249 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU IX
ARCANA
*6
10131 Umblă cu arcănaua.
E. I. P ATRwlu, înv. c. Smulţt,
j. Covu1"lt.h�.
Adică cu înşelăciunea.
A ARCĂNI
*6
10132 L'o arcănit,
E. 1. PATR[CIU, înt'. c. Smulţt.
i. Covurhâtt.
L' a amăgit, l' a înşelat.
ARMĂ
10133
Li dedi armatli.1)
GR. TOCJLESCU, II, p. 429.
S'a închinat, s'a pus.
BABA 6RBA
10134
*
A se juca de-a baba-6rba.
GH. ALEXANDIWSCU, nuujistr. i.
Fu/na.
Se caută şi nu se întîlnesc. A se adaogă Ia No. 9661.
================== pagina 250 ==================
250
PIWVEIWIiLE ROMÂNILOR
BĂRBAT
*6
10135 Bărbatul ţine cheea uşei, dar feresta e
deschisă.
V. FORESCU, c. Stâniş6ra, [,
Suctaoa.
10 Femeea face tot ce '1 place, de şi bărbatul o ţine
de apr6pe.
20 Are şi un înţeles pornografio,
*6
10136 Bărbatul dice în fluer, muierea plânge
de forne.
Dr. EL. ORTSl'EA, r-»; [1. 21,
c. Sinersiq, Ungaria.
Când bărbatul e leneş.
10137
6
Bărbate, bărbate, asară murişl şi nu te
mal putui uita. HOl! hoi! că de dor, şi
unghiile rne dor.
A VR. OORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
10138
A se adaogă la N o. 9677.
6
Din cornele ţapului,
Pun pomană bărbatului;
Iar din carnea cea mai multă,
O să 'mi trag mie o nuntă.
DI'. EL. ORIS'l'EA, PI'OV., p. 76,
c, Loqoş, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la, N o. precedent.
*6
10139 Omoră-me, Dornne, şi 'mi iea dilele băr-
batului.
E. L P Al'RlOIU, înv. c. Smulit,
j. Covurluiu.
10 Când nu te înţelege cine-va; În glumă.
2° Pentru femeea care nu ţine la bărbat.
*6
10140 Dacă limba fimeeI ar fi mai scurtă, dilele
bărbatului ar fi mai lungi.
V. A. FORESCU, c, Dorna, j.
Suciana.
================== pagina 251 ==================
10141
SUPL11:M �NT LA UAPIl'OLU IX
Acelaş înţeles ca la No. 3H5G.
BATAIE
Prîjina i e dată di Dumnidzău.')
Gn. TOClLESCU, II, r- 617.
Acelaş înţeles ca la N o. 9717.
251
10142
Şcoplu şi arşina nu Ies.")
GR. TOCILESCU, II, p. 637.
A se adaogă la No. 9718.
A BATE
*6
10143 Par'că baţi tot butuci.
E. 1. P Al'RlcIU\ Înv. c. Srrmlţf,
j. COVHl'l'L!lt!.
Când un om bătăuş lovesce într'altul, care i se îm­
potrivesce.
*6
10144 Bate şi nu curge.
V. SIMIGANOSCHI, 'Preot, c. Jj'e·
reblccea, Bucovina.
Om sgârcit.
*6
10145 L'a bătut ca la stroî.
TEODOREsau-K�RILEANU, îrw. c.
BI'OŞtwi, j. Suclava.
Adică straşnic.
*6
10146 A bate prostesce.
ţ. TEODOREscu·KIRILEANU, înv. c.
I Broşteni, j. Suciaoa.
Fără nici o milă.
1) Bătaia e dată de Dumnedeii,
0):, '11-:::. __ -,:" .. : .... _:._� __ .. 'I_M {_ •• � ... ,....,.. .. ,..".,
================== pagina 252 ==================
252
PROVERBELE ROMÂNILOR
----------------------- ------------------
10147
*
A da amandea pre cine-va.
G. POPOHAN, inst. c. Slatina,
j. Olt.
A'l bate.
BILITĂ
*.6
10148 L'a prins în bilită,
G. 1. TOMEseu, înv. c. Broscari,
j. Mehedinţt.
Acelaş înţeles ca la N o. 9837.
Biliţa este o prins6re de şoroeî.
BIRĂD
*.6
10149 Când se compută revaşele,
Atunci plâng biraele.
V. SALA, dasc. e. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
Căcî îl prinde cu ocaua mică.
BOER
10150
*
Boeru se cun6sce, fie bogat, fie sărac.
V. A. FOHESCU, c. Folticen�, j.
Suciaua.
Acelaş înţeles ca la No. 9776.
*.6
10151 Feresce-te de boerii nOI şi de fetele be-
trăne.
V. A. FORE:SCU, o, Mălin'l, j. Su·
ciaoa.
*
Dumnidzeu s-ti ((SCape di nicuchir nou.1)
I. COYAN, prof. o, Băesa, Epir.
CăCI sunt cei mai reI. Acelaş înţeles ea la N o. 9762.
1) Dumnedeil sti te scape de bogat (fruntas) nou.
O>
I
================== pagina 253 ==================
SUPLEMENT LA C'APITOLU IX
130ERIE
253
10152
*
S'a dus prin mahalale, şi s'a întors cu
boerie.
V. FORESCU, c. Folticen�, j. s«
ciaoa.
A căpătat MIe lumescî. Ve91 No. 9786.
BOERNAŞ
10153
*
NoI boernaşî,
Vechi cotcaraşî.
V. A. FORESCU, c. Folticen't, i-
8uC'!ava.
10154
Pentru parvenitî.
BUNIC
Vinu, pap, s-t-aspun Iu o-ari maea,")
GR. TOCILESCU, TI, p. 598.
Acelaş înţeles ca la No. 10849.
CĂLARE
6.
10155 Nici călare, nici pe jos,
Nici în căruţă
Nici în teleguţă.
Dr. EL. CRISTEA, P1·ov., p.161,
c. Codlea, Ungaria.
A se adaogă la No. 9808.
CANTARE
*6.
10156 La căntare e vestită,
însă nu sci face pită.
V. SALA, dasc. c. Vaşcoii., comit.
Bihor, Unqaria.
Pentru o femee lipsită de călităţile unei bune gospo­
dine.
1) Vino, bunicule, Să'ţl aret unde ° are bunica.
================== pagina 254 ==================
254
----
PROVERBELJ<: ROil1ÂNILOH
--- -------- -
CÂNTEC
*.6.
10157 Cânticlu acel marti! 1)
GH. TOCILESCU, II, p. 681.
Adică fără sfîrşit. Un fel de tarara nemtescă.
CAPCANA
*.6.
10158 A căzut în capcană.
l<;. r. P ATHIC'tU, înv. c. Smulii ;
i. Couurluiu;
A rost prins cu de furat. Ve�11 No. 9836.
A CÂRPI
*.6.
10159 Te cărpesce
De dai rece.
P. GÂHBOVICEANU, profesor c.
Hârsa , j. Prahova.
A bate straşnio.
CARTE
10160
A ave carte (bună).
A veni cui-va carte.
LAUHlAN & MAXIM,!' p. 474.
La jocul de cărţi. A'I veni un noroc.
A SE cASATORI
*.6.
10161 Daca nu m'am căsătorit,
Nice nu m'am călugărit.
Dr. EL. CmSTEA, Pl'ov., p. 64,
c. Aqnita, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 300.
1) Cântecul cel mare.
================== pagina 255 ==================
SUPLEM�NT LA CAPITOLU IX
-------------------- --- - ------_._--- -
CATANA
10162
L,
Haide, frate, la cătane,
Să măncărn pită cu carne.
r». EL- CmsTEA, PI·OV., D· 107,
c. Codlea, Ungaria. .
Pentru cel care mănâncă mal bine la casarmă de cât
a-casă.
10163
L,
Mal bine cătana la spate, de cât popa
la cap.
r». EL. CRISTEA, Prov., p. 141,
c. Loqoş, Unţjaria.
Mal bine să fie prins ŞI dus la închisore, de cât mort.
10164
L,
Eu cătană, tu cătană,
Cine să ne facă zarnă?
r». EL. CRISTEA, Prov., p. 80_.
c. G'Lt1'adnlul, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 977l.
*L,
10165 Cum e cătana, aşa e dolama.
r». EL. CRISTEA, Proo., p. 59,
c. Siuersiq, Uuqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 1435G.
crocoru
*
10166 In mojic şi în clocoiu,
Dai de usturoiu.
BAŞOTA, priu V. F'orelJcu, j. Su­
ciaou.
Adică moravuri rele.
*L,
10167 Ce'! clocoiu, tot ciocoiu.
TEODOREsuu·KlRILEANU, înv. c.
Broşteni, j. Suciava.
Asupritor SI nemilos.
================== pagina 256 ==================
Mândră ŞI săracă.
Faptele după om.
COC6NĂ
J
I
PROVE1,BELI, ROMÂNILOR
---
*�
10168 Pe ciocoîu îl cunosci de pe faptă, pe ma-
gar de pe urechi.
V. A. FORESCU, c. Folticen!, j.
S1,!clava.
*�
10169 De coconă esti coc6nă,
N'ai făsuî sa bagi în 61a.
P. GÂRBOVICEANU, profesor, c .
. Hârsa, i. Prahova.
256
C6RDĂ
*�
10170 A remăne ca o cordă.
Adică forte slabă.
Pentru cei deprinşi în mari, care nu fac economit.
'I'EODOREBCU-KIRILEANU, înt,. c,
Brosienic]. Swciaua.
BAŞOTA, p?'in V. Fo?'escu, j. Su­
ctao«.
CRAlu
Dr. EL. CRn3TEA, Prov., p. 101,
c. Iecht, Ungaria.
c:
Geba 'I tata craiu,
Şi de mine 'i vai.
*
La craiu nu remăne fo16sele.
6-
Tata p6te fi craiu,
Şi de mine este vat
Dr. EL. CRISTEA, Proo., p. 248,
c. Alba· Iulia, Ungaria.
P. GÂRBOVlCEANU, prof- CI. Vl,
Semin.
10171
10172
A se adaogă la No. 9908.
*�
10173 A sta cât un cralu.
================== pagina 257 ==================
SUPLllMllNT LA CAPrrOLU IX
Stă la el a-casă; stă nepăsător şi fără temă.
*6
10174 Eşti (ai rernas) cr aiu pe baltă!
2G7
10176
P. GÂRBOVICEANU, profesor, c,
Miiltwenf, t. Argeş.
Părinţii plecând la o nuntă sau la ori-care altă petre­
cere, de 'şi lasă casa cu tate cele-I'alte pe serna copilu­
lui lor, îi dic : «Acum, rernân tate baltă» şi îarăşî, ter­
minind cu petrecerea, şi îndreptându-şi spre casă, dio :
«Acasă găsim tate baltă». In lipsa lor cine vine dice co­
pilului:
Nu e tat-teă si mă-ta aci, al, rema« crai�'î pe baltă (eşt;
craii; pe baliă)»,
Resultă de aci, că lucrurile fiind baltă (fără stăpân),
ai rămas tu, din mic: craiu pe baltă (om mare).
Se �lice cind unul mai mic rămâne să ducă treburile.
CUMETRĂ
*6
10175 Las să dică cumetra, bine că nu'I ade-
verat.
E. 1. P ATRlCIU, {nv. c. Smulţ�,
j. COVW·ltI21t.
Din snova cu popa ŞI cumătra.
CUMETRU
*6
Cumetre, fă'rni bine cu toporul.
Ţi-aş face, dar nu'} a-casă.
Iată'I după uşă.
C. TEODOHESCU, înv. c. Lipova,
j. Vashlill.
Când nu vrei să împrumuţi un lucru care ţi se cere.
CUMNATĂ
*.6.
10117 La casa cu trei cumnate
Nici vase nu sunt spelate.
P. GĂRBOVICEANU, profesor, Ci,
VIJI, Semin.
================== pagina 258 ==================
258
10178
PROVERBELE ROMÂNILOR
CUSCRU
c:
Cuscrii se duc, remăne miresa.
Dr. EL. CRISTEA, Proo., p. 61,
c. l'\1Iânian'!u, Ungaria.
Scapi de un reu şi rămâne altul.
A DA
*b.
10179 Unde dă şi unde resună.
P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Clo­
şa?!!, t. Mehedinţ'i.
Acelaş înţeles ca la No. 9952.
DANŢ
*b.
10180 Ai intrat în dăntălău,
E. 1. PATRICIU, înv. c. Sm�tlt�,
[. Comtrluiu.
Adică în afacere.
DOMN
10181
b.
Eli domn, tu domn, cine să ducă sacu?
DI'. EL. CmsTEA, Prov., p. 89.
c. Cotllca, Unqaria.
c:
Eu domn) tu domn; de sac cine să tie?
Dr. E:L. CRISTEA, Prov., p. 89,
e. Cacooiia, Unqaria,
10182
10183
Acelaş înţeles ca la No. 9986.
c:
Ferice de cel ce nu deschide uşile dom­
nilor.
n.. EL. CRISTEA, Pl·OV., p. 94,
c. Gttr(triul�tz, Unqaria,
Acelaş Înţeles ca la N o. 9992.
c:
La domni n'ai ce căuta cu mâna g6lă.
================== pagina 259 ==================
l
j
r
SUPLl1Ml1N'l' LA CAPrI OLU IX
�59
�u te
pnmesce
şi nu
'ţi
face nimica
fără
plată.
h.
10184
Domn
cu
sula
'n traistă.
Dr. EL. CRISTEA, P1·0V., p.
77,
c. Gurariulut,
Ilnqaria.
Sărac
lipit.
GINERE
*h.
10185 Ginerile şi nurorile sunt sad fără fund.
V. FORESOU, e. Dorna, i. s«
dav!!.
Acelaş înţeles ca la No. 10052.
GLONTE
10186
Cu curşumea s-lu-agudeaî, săndzi nu-li
chica.v)
GR. TOCILESOU, II, p. 626.
Ji1 forte supărat, Ve�lî N o. 0862.
HAR TIŞ-P ARTIŞ
*h.
10187 Aici e hărtiş-părtiş,
Unde nu e loc de cărmiş.
r. POPESCU, înv. c. Dobr'enI, j.
llfo».
Când nu poţi scăpa de o certă, ort bătae.
HORA
*h.
10188 La horă me 'ndes, me 'ndes;
De furcă fug să n'o ved,
P. GÂRBOVICEANU, prof, c . .I11ier­
lesci i ]. Olt.
Acelaş înţeles ca la No. 10084.
================== pagina 260 ==================
260
PROVERBELE ROMÂNILOR
IENICER
10189
Ca Ianicar face. 1)
GR. 'I'OCILESCU, II, p. 66l.
Se portă reu cu lumea, zurbagiu, etc.
ÎMPERAT
10190
De-aforă hiîi:u de-amiră, ş-tu pungă nu­
ari pară. 2)
10191
GR. 'I'OCILESCU, II, p. 670.
Se portă ca un om bogat şi nu are nume,
ÎNCALECĂ
Până s-nu ncalici, s-nu daî 9Î916r1i. 3)
GR. 'fOCILESCU, H, p. 473. -Dr.
WElGAND, Zweit. Jahres., p. 173.
Să faci un lucru la vreme, să poruncescî când trebue,
etc.
*.6
10192 L'o încălecat.
E. I. P A'fRICIU, înv. c. Smulii;
j. COVUTlu�u.
Ve?! Şea,
L'a supus, i.a luat puterea.
A lNNOTA
10193
.6
Inn6tă pe uscat.
r». EL. CRISTEA, Pr'ov., p. 120,
c. Loqoş, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 13090.
1) Ca ienicer face.
2) Din afară fiu de impărar, şi în pungă nu are para.
l{, n��� ,_y" ", ,_v 1 v _':'I_U'V 1_ .. �.�Y� l_.\
================== pagina 261 ==================
J
I
SUPLI!:Mn:NT LA CAP1TOLU IX
----------------- -------- ------------
A SE ÎNSURA
261
10194
Le,�
Insoră-te până nu 'ţi trece vremea.
Dr. EL. (;R1STEA, Prov., p. 121,
c, Aqwit«, Ungaria.
A se adaoga la No. 10110.
10195
Le,
Mai bine să te însori de doue ori de cât
să mori odata.
Dr. EL. CmS'l'IlA, Prov., p. 143,
c. Logoş, Unga1·ia.
Se dice, într'un mod ironic, împotriva însurătoreî,
ÎNSURAT
10196
Le,
Mănecatu de diminetă şi însuratu de
vreme, sunt doue lucruri cu spor.
t.1
!
,
n-. EL. CRISTIlA, Prov., 11. 148,
c. Codlea, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 10130.
ISCODĂ
10197
* Le,
A umbla cu isc6de.
A spiona, a cerceta.
..
JOC
A. GOROVEI, public. i. Suciaoa .
c(-
i
* Le,
10198 Jocul prea mult, strica.
P. GÂhBOVIGEANU, prof, c. Po­
norele, J. .Mehe!.linţ-t.
Acelaş Înţeles ca la No. 10142.
* Le,
10199 La joc, foc,
La lucru loc.
P. GÂRBOVlCEANU, ])1·0f. c. Capii
PiSCUltl'i, j. Mttscel.
================== pagina 262 ==================
10201
262
*L::,.
10200 Eu la joc, maica la joc,
Mălaiul a ars în foc.
Bătui măta cu vătraiul
Pentru că n'a scos mălaiul.
P. GÂRBOVICEANU, Clas. VII,
Semin. Buc.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
L::,.
Stai cu jocul,
Până vine schiopul.
n-. l<:L. CRISTEA, Prov., p. 244,
c. Topliţa-Hom., Ungaria.
*L::,.
10202 A rernas ca surdu 'n joc.
P. GÂRBOVICEANu,proj.c. Corbu,
j. Olt.
A se adaogă la N o. 10150.
*L::,.
10203 S'a stricat joca
Nu mai merge treba.
D-na ECAT. ZANNE, c. Băeeecu,
j, Fălciu,
1
A JucA
*L::,.
10204 Băetil j6că 'n loc
Şi fetele se prind la joc.
P. GÂHBOVICEANU, profesor, CI.
VTI, Semin. B'uc.
10205
L::,.
J 6că până îţI trage cu arcul,
Să nu te căesci ca dracul.
r». EL. ClUSTEA, Prov., p. 126,
c. Bochia, Ungaria.
Să fact un lucru, cât e vremea prielnică.
10206
L::,.
J ocă după cum îi flueră alţii.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p.126.
================== pagina 263 ==================
SUPLEMEN'I' TA CAPfTO.LU IX
Acelaş înţeles ca la No. 10167.
*6
10207 J6că ca la nunta luî tată-seu.
263
P. GÂRBOVICEANU, prof, c. Bis­
triţa, j. Mehedinţi.
Când unul, la o petrecere, începe să j6ce, să facu. câte
îl vin prin gând, ca şi când ar fi el mal mare, şi nevoind
să scie că prin acele fapte, ale lui, p6te să vatăme pe
cet-l-alţî,
*6
10208 J 6că ca pe taler.
P. GÂRBOVlCEANu,prof. c. Opri­
şor, j. Mehedinţl.
Acelaş înţeles ca la No. 10181.
*6
10209 J 6că ca doniţa la căruţă.
P. GÂRBOVICEANU, prof'. c. Baia­
de-Al'amă, j. Mehedinţi.
Adică jocă reu, fără graţie.
JUPÂN
*6
10210 De cât îl dice, căne,
Mai bine, jupăne.
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Ee­
reblecea, Bucovina.
Să fim îngăduitort,
LARGUL
10211
Acum e la largul ei (lui) şi la strîmtul
meu.
A. PANN, II, p. 100.
A se adaogă la N o. 10194.
LAŢ
*6
10212 I-a svîrlit lelea laţul.
V. FORESCU. c. Mălini. i. s«.
================== pagina 266 ==================
266
10225
PROVEHBiCLE ROM.·�NILOR
MUIERE
D
Nu 'ţi capeţi cal fără nărav, şi muiere
fără cusur.
Dr. EL. CRISTEA, Pron., p. 185,
c. Gnrartnlul, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N'o. 10438.
10226
MUliarea nu 'I cămesi, s-o ălicsesci căndu
vrei.")
10227
GR. TOOILESCU, II, p. 561.
Acelaş înţeles ca la N o. 10417.
Casă fără mliari, casă fără harl. 2)
GR. TOOILESOU, II, p. 555.
Acelaş înţeles ca la No. 10418.
MUMA
*6
10228 Cine n'ascultă de mamă,
N'are în lume nici o sarnă ;
Cine n'ascultă de tată,
N'are noroc nici odată.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 48,
c. Topliţa-Rom., Ungaria.
A se vede No. 10552 & 10553.
*6
10229 Cheia şi lacata e mama şi tata.
E. 1. PATRIOl'u, îno. c. Smulţf,
j. Coourluiu,
Să ai grIja de che'ia şi lacata, căci multe 'odore sunt
în stăpânirea lor. A se adaogă acest înţeles la No. 10333.
*6
10230 Mama m'a făcut pe mine, nu eu pe mama,
P. GÂRBOVICEANU, praf. c. jl!lJi­
lureni, j. Argeş.
Când unul scie mal bine, e mal mare de cât altul.
�) �ulerea nu e cămaşă, s'o schimbi când vrei.
================== pagina 267 ==================
10231
SUPLEMJ<:NT LA OAPITOLU IX
Una oră mi fec;i mum'mea.")
GR. TOOILESOU, II, p. 562.
Acelaş înţeles ca la N o. 6037.
267
10233
f
I
*6.
10232 Drăguta mamei în teră pustie.
T. BĂLĂŞEL, înv. c. Stefănesci,
J. Vâlcea.
Se pare bun neavend prilejul de a 'şi areta arama.
Fumelia, di mumă armăne orfănă.")
GR. TOOILESOU, II, p. 499.
Adică când more mama, iar nu când pîere tata.
10234
Fără mumă, ca puIi fără cloci. 3)
GR. TOOILESOU, II, p. 562.
Şi ca un ro fu fără matcă.
I
,."
10235
Vreri di nearcă.s)
GR. TOOILESCU, II, p. 697.
Iubire nesinceră, prefăcută. Veg.'i şi N o. 10366.
10236
Cum îl fec;i mă-sa ş-esti. 5)
GR. TOCILESOU, II, p. 680.
10 Adică sărac.
2° Prost, minte de copil.
Veg.f şi No. 10367.
10237
Trî fumeli muma di la gura ţini. 6)
GR. TOOILESOU, II, p. 499.
A se vede şi No. 10049.
1) Odată m'a tăcut mamă mea.
�) Fam ilfa, de mama remâne orfană.
3) Fără mumă, ca puii fără cloşcă,
4) Iubire de mamă vitregă.
') Cum l'a făcut mă-sa este.
6\ P.ant""l1 f'-:'Irn;H"" {f"Anin mn rn a (lf· 1� pură tine.
================== pagina 268 ==================
268 PROVERBELE ROM.b.NILOR
*6
10238 Mamă de sc6rţă.
TEODOREscu·KIRILEANU, in», c.
Broşieni, j. Suctaoa,
Mamă vitregă.
NEM
10239
6
N ern, ne nern, da brănza 'i pe bani.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 158,
c. Turda, Ungaria.
A se adaogă la No. 10390.
10240
6
N em ca dOI Saşi în trei grădinî.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 158,
c. GW'ariidul, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 10403.
10241
Ş-a avini sofa păn tu n6uli brăni.')
GR. TOCIU:SCU, II, p. 630.
10242
Ca să '1 cunoscî ce p6te fi.
*
Pune de mămăligă că vin nemurile, dar
trage tăciunii 'nderept.
r». EL. CRISTEA, Prov., p. 217,
c. Reşnov, Ungaria.
Adică primesce 1'611 nemurile.
NEVESTĂ
*6
10243 Calul bun şi nevesta frurnosă îţi pune
capu.
n-. EL. CRISTEA, Prov., p. 29,
c. Codlea, Ungaria.
A se adaogă la No. 10414.
J) Să ''i cautf nernul până la a noua spiţă.
================== pagina 269 ==================
"UPLEMICNT IA CAPITOUJ IX
269
10244
b
N evestă ne-bătută şi bani ne-numeratl
nu'I bine să ţii la casă.
Dr. EL. CRISTEA, ProlJ., p. 160,
c. Topliia Hom., & p. 20, c. Oreş­
tie, Unqaria.
10245
Acelaş înţeles ca la No. 10412.
Nvesta ta, ca aradha ta ,"]
Gn, TOCILESCU, II, p. 698.
Acelaş înţeles ca la No. 10427.
10246
Agiundzi păn la nvesta.")
10247
GR. TOCILESCU, rr, p. 572.
Adică apr6pe de cine-va, sau de ce-va, prin favore ; fiind
forte greu, mai ales dacă eştl străin, să agtungt până la
miresă,
Nu va-mi da nvestă.P)
GR. TOCILESCU, II, p. 576.
Dice numai omul însurat, aretând nepăsarea ci i se
p6te refusa vre-odată un lucru, pe care nu '1 va cere
avăndu'l deja.
NORĂ
*6.
10248 Aducî nora cu scripca, şi n'o poţi sc6te
nici cu popa.
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe­
reblecea, Bucovina.
Acelaş înţeles ca la No. 14890.
NUN
*6.
10249 In cinstea nunului j6că toţi proştii.
P. GÂRBOVlCEANu,pro!esor, CI.
VII, Semin. Buc.
1) Nevesta ta, după rîndul leu.
2) Ajunge până la nevestă,
3) Nu o să 'mf de nevesră,
================== pagina 270 ==================
270
A fi considerat
Ca nunlu la numtă.")
GR. TOCILESCU, IT, p. 698.
Face ore-ce pentru a face plăcerea altnta.
10250
NUNTĂ
10251
c:
Vai de nuntă când lipsesce ginerile.
D·na Z. JUVARA, c. Fedescz, j.
Suciaua.
Când Iipsesce ce e mal de semă şi mal trebuincios.
*6
10252 Se p6te nuntă fără scurtă?
V. A. FORESCU, c. Dorna, j.
Suciaua.
10253
Nu se pote nuntă fără să iesă vorbe rele pentru mulţi
sau certuri şi bătăi. Ve<;lI N o. 10488.
6
Nu'I nuntă fără plâns, nici comândare
fără rîs.
Dr. EL. CRIS1'EA, Proo., p. 173,
c. Topliia-Hom., Ungaria.
Ve<;l'l: No. 10489 & 10490.
10254 Numta n-oră ari hari. 2)
GR. TOOILESCU, II, p. 575.
Să nu te mal căsătorescî a doua oră.
10255
6
Se duce nunta, rernăne gavia.
r». EL. CRISTEA, Prov., p. 230,
c. Sinersig, Ungaria.
Când bunul trece ŞI remâî cu răul.
PANDUR
10256
6.
Mai bine eu cu pandurul, şi el cu popa,
de cât eu cu popa şi el cu pandurul
la cap.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 141,
c. Logoş, Ungaria.
1) Ca nunul la nuntă.
2) Nunta odată are graţie (haz).
================== pagina 271 ==================
SOPLEMENl' LA CAPITOLU IX
------
Acelaş înţeles ca la N o. 10 163 din acest capitol.
271
GR. TOCILESCU, IT, p. 5f)6.
Acelaş înţeles ca la No. 10535.
I
1
�
10257
10258
PĂPUŞĂ
Nafoară ca păpuşi, ş-nauntru sac de paTi
pân di guşi, 1)
PARADĂ
D.
Face paradă fără voiea lui.
A murit.
DI'. EL. CRISTEA, Prov., r- 91,
c . .Agnita, Ungaria.
PĂRINTE
10259
D.
Nici un părinte nu 'şl înnecă copiii.
Dr. EL. CmSTEA, Prov., p. 164,
(; . .Agnita, Ungaria.
A se adaogă la No 10547.
pIEDICĂ
*D.
10260 A pune piedică.
TEODOREscu-KlHILIlANU, înv. c.
Broşteni, j. Suc-lava.
A face un neajuns cui-va.
PINTEN
*D.
10261 A'l lua în pinteni.
TEOlJORESCu-KIRILEANU, in». c.
Broşieni, j. Suc!ava.
A'l lua la vale; a'I lua din aspru. A se vede şi No.
10570.
10262
*D.
Bate în pinteni.
TEODOHESCu-KIR[LE.-\.NU, îl/v. c.
Broşieni, j. St!cZava.
1) In afara ca nă nusa. SI 'năuntru sac de na e nână în 9'âl.
================== pagina 272 ==================
272
PROVERBI<;LE ROMÂNILOR
A se adaoga la No. 10571.
POST
*�
10263 Nu da post,
La omul prost.
V. SALA, dasc. c, Broşteni, j.
Sucîava.
Căcî nu va fi 'în stare să 'şi îndeplinescă datoriile.
paşTE
*.6.
10264 I-a tăet poşta.
E. I. P ATRIC'iU, înv. c. Smulţi,
i. Convrluiu,
L'a oprit din obrăznicie.
PRAŞTIE
*.6.
10265 A'şI face praştia.
G. P. bALVIU, înv. c. Sm1!l[i, i­
Vasl1!i1!.
Adică a' şi face cursul. Se gice de o bolă care trece
prin tote fasele ef,
* /_�
10266 A ajuns să'l pui în praştie.
P. GÂRBOVICEANU, Semin. CI. VII.
A ajuns reu de tot
PRAV
10267
.6.
După prav, văluş (zăclop, dop) trebue.
Dr. �;L. CRISTEA, Prou., p. 81,
Ungaria.
Pentru cele de lipsă, după orinduîelă.
PRIMAR
10268
De primar, primar să fii,
Dar de frică tot să sciî,
Adever, Oct., p. 902.
================== pagina 273 ==================
273
S(]PLEM�cNT LA CAPITOLU IX
--- --------�� -------- -��� - -� -�- -----�
*�
10269 S'a ales şi el primar,
A umplut satul de amar.
P. GÂRBOVlCEANU, prof. c. Ho­
tarani, j. Mehedinţi.
Când un om reu se ridică, ajunge mare şi puternic.
PUŞCA
10270
c.
Puşca g61ă sperie pe doi urşi.
Dr. EL. CRISTEA, Proo., p. 218,
c. Agnita, Ungaria.
c:
De puşca g6lă se tem doi,
Dr. EL. CRISTEA, t-o«; p. 74,
c. Logoş, Ungaria.
A se adaogă la No. 10599.
*�
10271 Cu puşca în mână, cu mămăliga 'n gură.
P. GÂRBOVICEANu,prof. c. Lita,
j. Teleorman:
Veche �licere haîdueescă,
*�
10272 Dai cu puşca în ciuperci, şi înnemeresci
in castraveţi.
P. GÂRBOVlCEANU, prof. e. s«.
nesci , jud. Argeş.
Nu nimeresce O trebă ; nu isbutesce ; a vrut să facă
un lucru şi a ieşit alt ce-va.
*�
10273 Pune puşca jos şi prinde iepurele.
P. GÂRBOVIC.lMNU, prof. el. VII,
Semin. Buc.
Când nu eşti în stare să facî ore-ce.
S' a logodit.
10274
O-arcă tufechia. 1)
GR. 'rOCILESCU, IT, p. 644.
1) A tr:l� ('II nl1t;;ro:t
================== pagina 274 ==================
274 PROVERBELE ROM.i,NILOR
-------
RESBOrU
*8.
10275 La mlere nainte, la resbolu înapoi.
P. GÂRBOVICMNu,proj. el. VIII,
Sem in.
A se adaogă la No. 10616.
RUDĂ
*8.
10276 Rudă, rudă, dar turta 'I pe banl,
P. GÂRBOVICEANU, profesor. el.
VIlI, Semin.
Acelaş înţeles ca la N o. 10037.
10277
Mâcă ş-be cu-a teu, şi dari-Ieri nclo.")
GR- 'l'OOILESCU, II, p. 477.
A se adaogă la N o. 10637.
SABIE
Adică tote mijl6cele.
10278
10279
*
A întrebuinţat foc şi sabie.
v. A. }<'ORESCU, c. Folticent,
i. Suciana. '
GR. TOOILESOU, II, p. 649.
S'a făcut haiduc, s'a revoltat. Vegi No. 10654.
SFIRLEZA
*6-
10280 A se învîrti ca o sfîrleză.
TEODOREScu·KIRILEANU, înv. c,
Broşieni, jud. Suciava.
Spiriduş, iute. Vegi No. 10675.
1) Mână şi te cu al teu şi daravert să nu al (încolo).
2) A încins sabia.
================== pagina 275 ==================
SUPIJEMENT LA CAPITOLU IX
SLUGA
*6
10281 Cine'} slugă nu'I domn.
275
Dr. EL. CRISTEA, Prou., p. 47,
c. Sibiu, Ungaria.
Trebue să asculte.
10282
Sluga veche se lenoşeză şi se nărăveză,
Aclever, Get. 1902.
Veg.i ŞI No. 10695.
*6
10283 Slugă la dularnă lungă.
P. GÂRBOVICEANU, pro]. c. Dră­
gănesd, j. Vlaşca.
Slugă la un om de nimic, sau când poruncesce unul
mai mic la altul mai mare. Veg.i No. 10715.
SLUJBĂ
*6
10284 Slujba 'i slujbă,
Drujba 'i drujbă,
'rEODOR.ESCuKJRILEANU, înv. c.
Broşieni, [. Suciava.
Când e slujbă, slujbă să fie; când e petrecere, atunci
să fie petrecere.
SOCRĂ
10285
Cari o-ari s6cră nu va, ş-u caftă cari
nu o-ari. 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 628.
Căci are experienţă. A se vede şi No. 4892.
10286
10287
FitiÎia nu sci ce-I sucriÎia. 2)
(lR. TOGILESCU, II, p. 494.
S6cră ună, nvestă doue, casă nu se­
adară.")
GR. TOGILllSCU, II, p. 627.
1) Cine are socră nu vre, şi o cere cine nu o are.
2) Fetele (fetia) nu sciii ce'[ s6cra (socria ).
================== pagina 276 ==================
276
PROV ERBELE ROMÂNILOR
N umar unul se porunceseă într' o casă, ŞI acela care
se CUVIne.
10288
Nu va ti bag s6cră.1)
GR. TOCILESEU, II, p. 627.
Mai mare peste mine.
STĂPÂN
10289
L::,.
Ochiul stăpânului îngraşă vita de ju­
mătate.
Dr. EL. CRISTEA, Pron., p. 189,
c. Topliţa Bom., Ungaria.
A se adaogă la N o. 10767.
10290
L::,.
Ochii stăpănuluî mai mult spor fac, de
cât amîndoue mănile,
10291
Dr. EL. ORlSTEA, Prov., p. 189,
c. Sinersig, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
Până s-nu măci păni csenă, nu-ag'lundz i
domnu vîrăoră.")
GR. TOCILESCU, II, p, 609,
Acelaş înţeles ca la No. 10723.
10292
Ţini-li cîorl! a boului când dornnu-su va
si-I taU. 3)
Gu. TOC[LESCU, II, p. 680.
Acelaş înţeles ca la No. 10765.
10293
L::,.
Nu e stăpân fără stăpân.
Dr. EL. OJHSl'EA, Pron., p. 109,
c. GW'adulu�, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 107'(8.
1) Nu o să te fae socră,
�) Până nu mănâncf pâîne străină, nu ajungI: stăpân nicî-odată.
================== pagina 277 ==================
1
a
I
SUPLEMI,NT LA CAPITOLU IX
277
*6
10294 Unde stăpănul e tare, şi ţaranul e fudul.
V. A. FORESCU, c. Dorna, j.
Suciaoa.
Acelaş înţeles ca la No. 10781.
*6
10295 După ce m6re stăpănul se 'ngraşă câinii.
P. GÂRBOVICEANU, praf. el. VI,
Semin. Buc,
Când unul mare se pierde, toţI alergă să capete câte
ce-va.
10296
Nicuchir ţ-eşti, pită-ţi măci, 1)
GR. TOCILESCU, IT, p. 697.
In casa ta facî ce vrei.
*6
10297 Ho! teră fără stăpân!
TEODOHESCU- KllllLEANU, îno. c.
Brostent, j. Suciaua,
Se g.ice unula care se năpustesce cu gura asupra al­
tuia mai mare în vrîsta, sau ca stare socială.
STRAJĂ
10298
6
Purtat ca bâta străjii.
Dr. EL. CRIS'rEA, Prov., p. 218,
c. Bochia, Ungaria.
Om servil, de care toţi dispun la rîndul lor.
Odini6ră în Ungaria, în fie-care comună era o anu­
mită bâtă care se încredinţa, pe rînd, la acel care e
chemat să facă straja satulut.
SUBAŞ
10299
Ca subaşî s-portă."]
GR. TocrLESCU, Il, p. 700.
1) Stăpân eşti, plăcintă 'ţI mănânct,
================== pagina 278 ==================
2,8
PROVlmBB:LE ROMÂNILOR
f
I
Adică reu.
Subas e- conductorul poterit care se trimitea în contra
haiducilor.
TATĂ
*6
10300 Tată nu 'I şi fată este,
Ma-sa s'a făcut poveste.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihm·.
Copil din flort.
10301
6
Numai tată şi mamă nu poţi comperă
pe bani.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 177,
c. Gttrarîulu't, Ungaria.
Dar nevestă cât vreî.
10302
Di sclinciarnea tatălui armăne hllUu
orbu.1)
GR. TOCILESCU, II. p. 701.
Când părintele nu dă copiii la şcolă, şi aceştia remân
neînveţaţ'î.
*6
10303 Traiul tătucăi cu banii mămucăî, '
V. A. FORESCU, e. Dorna , i.
Suctaoa.
Acelaş Înţeles ca la N o. 9858.
ŢERAN
10304
6
Mai bine teran in pici6re decât boer în
genunchi.
Dr. El .. CRISTEA, Proo., p. 144,
c. Sinersig, Ungaria.
Adică ţeran bogat, independent de cât boer scăpătat
şi plecat.
================== pagina 279 ==================
10305
SUPLEMENT LA CAPITOLU IX
ŢINTA
6
A puşca preste ţintă.
279
A nu nemeri.
Dr. EL CRISTEA, Prov., p. 12,
c: Gurariulut, Ungewia.
TRIŞCĂ
*6
10306 Cântă în trtşcă.
E. I. P ATRWIU, înv. c. Smulţt,
j. Covn1'ltttu,.
A isprăvit tot, a sărăcit.
TUN
10307
A murit.
Arcă topa.1)
GR. TOCILESCU, II, p, 643.
VADANA
*6
10308 Alergă la pat de vadană,
Ca şi la masă de pomană.
V. A. FORESCU, c, Dorna, j.
SucIava.
Caută chilipir.
*6
10309 De cât înghemuit la pomană,
Mai bine în pat la o vadană.
V. FORESCU, c, Mălint, J Su­
ciaoa.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
VODĂ
*6
10309 b Par'că ar fi a lui Vod'fţ�:-,"
P. GÂRj30VICEANU, c. Mosna, j.
Dolj.
Se mândresce, îşî crede totul permis.
================== pagina 280 ==================
280
PROVERBELE ROMÂNILOR
ZALOGA
1
I
L::,.
10310 S'o perdut zăl6ga.
Dr. EL. CRISTEA, P,·ov., p. 243,
c. Logoş, Ungaria.
Adică revaşul de drum.
ZAPcrO
10311
Nu l-arî subaşl la loc. 1)
GR. TOOILESOU, II, p. 633.
A :6. ţicnit la cap.
A se vede la N o. 10299 din acest capitol un alt În­
ţeles al cuvintuluî eubaş.
1) Nu '1 !lfP 7.fll){�;111 1� loc.
\
================== pagina 281 ==================
10314
SUPLEMENT LA CAPITOLU X
AC
*b.
10312 Acu îmbracă casa.
T. BĂLĂŞEL, preot,». Ştefânesa,
j. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca la No. 10999.
*b.
10313 Pentr'un ac de mischiu dai un fier de
plug.
G. BĂNULESCU, înv, c. Pietroşiia,
j. Dtmbocita.
Acelaş înţeles ca la No. 11001.
Di aumbra di ac, casă nu s-faci '),
GR, TOCILESCU, II, p. 418.
Acelaş înţeles ca la No. 11006.
*b.
10315 Cât lea acul cu sufletul.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coştei«,
Banat.
La cusătură când se Iea mult pe ac. Insemneză lăcomie,
*b.
10316 Dacă arunci acu, pică în cap de om.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştefanes«,
j. Vâlcea.
Arată o adunare desă de 6menL
1, De umbră de ac. casă DU se face.
================== pagina 282 ==================
10319
\!82 PROVERBELE ROMÂNILOR
*0.
10317 A nu ave nici un ac.
T. BĂLĂSEL, preot, e, Stefâneec»,
j. Vâlcea. "
A fi sărac peste fire.
AGONISIRE
*Lo.
10318 Agonisirea la vreme înlătură lipsa şi ne-
voia.
N. MATEESCU, Î'nv. c . .Moviliţa,
j. Puina.
A se adaogi.t la No. 11028.
ALB
Cari s-nu hibă albu, va hibă laiu. 1)
GR. TOOlLESCU, n, p. 420.
Dacă nu o fi una o să fie alta.
ALDAMAŞ
*Lo.
10320 O babă a vîndut o coclorvă şi tot a beut
aldărnaş.
E. 1. P ATRlcIU, înv. c. Smulii,
j. CovHrl1tZu.
Dar noi! Motiv de a be.
ASCÂRCHIRE
10321
Li s-ascărchi. Z)
G. ZUCA, e. Caoaia, Albania.
A pierdut, a cheltuit tot ce avea; i-au secat isvorele
de bogăţie, etc.
Ascârchire = sfîrşirea urzelei la ţesut.
A AVE
10322
Paşci n-casă, căndu ari; ş-căndu nu,.
s-tindi la s6ri. 3)
GR. TOCILESCU, II, p. 601.
1) Dacă n'o fi alb o să fie negru.
2) 1 s'a isprăvit urzela.
a) Paseele în cas t când are; şi când nu, se întir-de la s6re.
================== pagina 283 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU X
283
Când are parale petrece şi cheltuiesce; când nu, stă.
A se adaogă la N o. 11043.
*6
10323 Unde nu'î, nici Dumnedeu nu dă.
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Pe­
reblecea, Bucovina.
Acelaş înţeles ca la No. 15148.
AVERE
*6
10324 Me bucurat la avere,
La str ăchinî şi la ulcele;
Vai de pecatele mele!
P. GÂRBOVICEANU, profesor, c.
Mosna, j. Dolj.
A se adaoga la N o. 11 063.
10325
6
Averea nu e scrisă nirnenui în frunte.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 18,
c, Sibiu, Traneilrania.
E greii să cunosc! adevărata stare a unui om.
*6
10326 Cel ce are avere e mai sgârcit ca cel ce
n'are.
(J. TEODORESCU, în». c, D6gele,
j. Vasluh!.
Cel sărac e în tot-de-una mai darnic.
*6
10327 Par'că 'I din averea lui tat'seuţso).
GAVR. ONIŞOR, prof. c Crânqu,
[, Tuiooa.
Pentru cel sgârcit, nedarnic; mai ales pentru cel care
nu dă dintr'un lucru care nu'I aparţine.
AVUT
*t:::,.
10328 Cel mai avut e acela ce nu poftesce.
V. SALA. âasc. c. Vaşcol'î, comit.
================== pagina 284 ==================
284
PROVERBELE ROMÂNILOR
BAN
10330
*L::o.
10329 Banu 'i bicîu dracului.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 20,
c. Topliţa-Rom., Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 11084.
Ca viarvirlu (harghirlu) fudzi parălu, 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 600.
Acelaş înţeles ca la N o. 11087 & 12457.
10331
*
Banii nu cer mâncare.
D-na Ee. ZANNE, c. Băsescu, j.
Tuiooa,
A se vede No. 11111.
Ii putem prm urmare economisi fără nici o temă.
*L::o.
10332 Nici O fată nu 'ţi mai dice :
«Nu be banii, mei voinice.»
TEODORESCU-l{IRILEANU, înv. c.
Broscari, [, Mehedinţi.
Femeile storc la pungă pe bărbaţt.
*L::o.
10333 E mai bine a câştiga banii, de cât a'I
sci întrebuinţa bine.
Dr. EL. CR[STEA, Prov., p. 85,
c. Topliţa-Rom., Ungaria.
*L::o.
10334 Cu bani găsescl tată şi mamă.
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe­
reblecea, Bucovina.
c:
Az ban�, etl, tată şi mamă,
n-, EL_ CRISTEA, Prov., p. 6, c.
Reşnov, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 11129.
================== pagina 285 ==================
SUPLb;MENT LA CAPITOLU X
*,6.
10335 Unde'i banul, acolo'I şi minte.
285
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
A se vede şi No. 11090.
10336
Ma că Ti-asuni, 6spiţi câţi s-dzîcl aduni. 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 431. .
A se adaogă la No. 11160.
*,6.
10337 Banu nu are (cunosce) frate.
Dr. EL. CRISTEA. r-»; p. 21,
'C. Topliia-Rom., Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 10037.
10338
,6.
Legă banul pe dece locurî.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p.135,
c. Cohm, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 12469.
10339
Banii intru cad stă mădularile oştilor.
N. COSTIN, Letop. uaa; r, p.
439.
Şi cum gice Francesul : l' argent est le ner! de la querre.
10340
L::,.
Nu umbla cu doi bani în trei pungi.
Dr. EL. CRISTEA, Prov.) p. 186,
c. Loqoş, Ungaria -,
A se adaogă la No. 11171.
10341
,6.
E plin de bani ca br6sca de pene.
n-. EL. CRISTEA, Prov.) p. 87.
c. Sibiu, Tmnsilvania.
Acelaş înţeles ca la No. 11191.
1'1 n'lrX 'Y �l1n" nriptpn'i' r.fit'î să dicf (vre)') adnnf.
================== pagina 286 ==================
286 PROVERBELE ROMÂNILOR
*Lo.
10342 Ţipă banii a bolânda.
Om cheltuitor.
rUL. GROFŞOREANU, profesor, c.
Golşa, comit. Arad, Ungaria
10343
:>:
Bani de pesce.
HENRl' JUVARA, c. Berlad,j. Tu­
tova.
Adică bani de cheltuit, mai ales în petreceri şi beţiî.
BLAZNĂ
10344
c.
Blazna
Face cazna.
10347
Dr. EL. CR1STEA, Pl·OV., p. 24,
c. Gtlrarîulu'i, Unqaria.
De aceea, când faci un lucru, să '1 faci bine.
BLEAD
*Lo.
10345 Alb ca bleau.
ST. 'l'UŢESCU, 'Înt'. c, Caianele,
j. DoU·
10 Adică negru.
20 Urît.
BOGAT
*Lo.
10346 Bogatului, fie-care voesce a fi ver sau
părinte.
DJ'. EL. CRISTEA, Prov., p. 24,
c. Topliia-Iiom., Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 11248 & 11249.
Lo.
Omul bogat e ca iepurele; sare unde vre.
Dr. EL. CRISTEA, PI'OV, p. 192,
c. Gurarîulul, Ungaria.
Bogatul face ce vre.
*Lo.
10348 Beteşugul bogatului e ca sănătatea să-
racului.
Dr. EL. CRISTEA, p,·ov., p. ea,
c. Gural'Îultt!, Unaaria.
================== pagina 287 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOtU X
287
10349
Bogatul, când e mai reu, tot stă mal bine de cât omul
sărac.
6
Mal curînd p6te să mergă bogatul la
vale, de cât săracul la del,
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 145.
c. Topliţa, Ungaria.
:Mal curînd sărăcesce cel bogat de cât se ridică cel sărac.
6
10350 Prin gardul bogatului nu bate nici vîntul.
Dr EL. CRISTEA, Prou., p. 216,
c. Loqoş, Ungaria.
BOGĂŢIE
*6
10351 Bogăţia nu vine la nime pe apă.
Dr. EL. CRISTEA, r-«, p. 24,
c. TopliţaItom., Unqaria.
Ci cu o muncă încordată
A BOI
*6
10352 A boi pre cine-va.
E. I. P ATRICIU, înv. c. Emulţl,
j. Coourluiu,
A se adaogă la No. 11270.
BUCĂTĂRESĂ
10353
6
Mai multi bucătar! pot strica rîntaşul ;
dar o singură bucătăresă p6te strica
pe stăpân.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 140,
c. G1.Iral·îuht�, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 11277.
*6
10354 Bucătăresa săracului e nevesta.
Dr. EL. CRISTEA, Prou., p. 25,
c. Gmm'îlll1ti, Ungaria.
================== pagina 288 ==================
288
PROVERBELE ROMANILOR
BUTIE
*b.
10355 Fie butea cât de plină,
N u'i bună în casă străină.
V. SALA, înv. c. Vaşcou, comit.
Bihm', Ungaria.
Averea streină nu ne aduce nici un folos.
BUTOlu
10356
Câti brîni ma mulţi Ti badzl a butlliei,
ahăntu ma sănătosă s-faci.
GR. TOCILESCU, II, p. 677.
Prigonirea întăresce pe om.
A CĂLETORI
*b.
10357 Cine călătoresce scie să umble.
P. GARBOVICEANU, prof. c. Mic·
şunescil· Gred, j. Ilfov.
Arată rodele experienţei.
CL\LIC
*b.
10358 Ce mai iei traista de la calic ?
P. PRELIPCEANU, îl1V. c. Scheia,
Bucovina.
Acelaş înţeles ca la No. 11339.
*b.
10359 Scârbit e calicul, când 'i bate vîntul
traista.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
j. Voslt!!'U.
Adică când e g61ă, deşerta.
*b.
10360
Sari, calice, că arde satul!
Eu rne duc în altul.
P. �RELIPUEANU, înv. c. Scheia,
================== pagina 289 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOJ"U X
Cănd nu avem nimic ele pterdut, ce ne pasă ele neno­
rocirile earî lovesc pe ceî-l-al ţî.
A CÂLŢII
*6
10361 A'I căltii (a se căltii).
l'EODOREScu·KIRILEANU, in», c.
Broştent, j. Suda va.
A'I bate, dar mult trăgendu-I de per.
CALUP
10362
Li trapsi câlupea.1)
GR. TOCILESCU, II, p, 454.
A se adaoga la No. 11356.
CAR
*6
10363 Nici in car, mei In căruţă,
Nici pe jos descultă.
P. GÂRBOVIC��ANU, praf c. Clo­
şanl, j. Mehedinll.
AceIaş înţeles ca la No. 11373.
6
10364 După ce se răstornă carul, vede calea
cea bună.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 80,
c. Topliţa-Ram., Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 11381.
10365
6
Păn ce nu se restornă carul nu se toc-
mesce drumul.
A se vede No. 11379.
n-, EL. CRISTEA, Prov., p. 203,
c, Buda, Ungaria.
6
10366 S'a prins caru 'n imală.
Dr. EL. CRISTEA, Proc, p. 243,
c. Loqoş, Ungaria.
================== pagina 290 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
290
--------------�----------------------------
S'au Încurcat lucrurile, nu mai merge.
10367
6
Ii pere carul în petri.
Dr. EL. CRISTEA, P"OV, p. 115,
c. Agnita, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. precedent. Ve�lr şi No. 11393.
*6
10368 Carul plin merge încet, cel deşert alergă
şuchiet.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 35,
c. Sinersig, Ungaria.
Pentru bogat şi sărac.
*6
10369 Carul gol hodorogesce.
V. SIl\llGANOSCHI, preot, c. Fe­
reblecea, Bucovina.
Fudulie.
10370
6
Ţi s'a 'ncărcat carul,
S'a umplut păharul.
n-. EL. CRiSTEA, Prov., p. 252,
c. Topliţa-Rom., Ungaria.
10371
6
După carul care nu te aşteptă, nu alerga.
Dr EL. CmS1'EA, Pl·OV., p. 80,
c. Aqniia, Ungaria.
Acelaş Înţeles ca Ia N o. 9585. Nu te Încerca unde nu
ai trecere.
*6
10372 Un car.
Şezătore, I, p. 39.
Adică mult. Ve�li No. 11402.
«Duc tin car cu mincruuî.»
CARCIMAR
*6
10373 Beţivul cu un gând, şi cărcirnarul cu
alt gând.
N. JUVAHA, c. Popeni,,i. Fdlci1t.
================== pagina 291 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU X
SN6vĂ
291
Un beţiv a cerut la cârcirnă o olă cu viu. Ceru după acesta o a
doua olă, gândind că va fugi şi va păcăli ast-fel pe cârcimar. Dar ne­
gnstol'ul, care'l simţise, puse mâna pe căclula, înainte de a merge
să'l servescă,
CARLIG
*.6.
10374 A se face cârlig pe lângă cine-va.
A'l linguşi.
TEODOREscu-KIRIL�;ANU, înv. c.
Broeteni, j. Suciana,
CÂRPAClu
10375
Ca cărpaciul cu cureua de gât,
Îi puna pingeua numai de cât.
A. PANN, IIJ, p. 29.
Arată puterea stăpânulnt, care pote să facă ori-ce vro­
esce şi cum vre. A se adaogă acest înţeles la N o. 11418.
CÂRPĂTOR
10376
Pi c6dă di cârpitor. 1)
GR. TOCiLESCU, II, p. 462.
Adică nicr odată.
A CARPI
*.6.
10377 A '1 cârpi.
'ro BĂLĂŞEL, preot, c. Ştefănes�i}
j. Vâlcea.
10 A'l lovi.
2° A'l înşela.
A se adaogă aceste înţelesurI la N o. 11422.
A SE CÂRPI
*.6.
10378 A se cârpi.
T. !3ĂLĂ�EL, preot, c, Ştejănesc'f,
j Valrcl!.
1) Pe codă de cârpător,
================== pagina 292 ==================
292
PROVERBELE ROMÂNILOR
10 A se înşela.
2° A se potrivi la cele trebuinci6se.
«Se cârpesce şi el cum p6te, cum dă Dumnedăn. >
A se adaogă aceste înţelesuri la No. 11426.
10379
CARTE
Omlu cu carti, cu patru ocil esti. 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 591.
A se adaogă la, No. 11433.
10380
*
Doară cartea nu 'I birjar.
GR. POIENAEU, ing. j, Putna.
Când unul se plânge că învăţătura nu 'i-a adus nici
un folos.
*L:,.
10381 Scie carte ca un cal.
P. GÂRBOVICEANU, Pl'of. e. Pe·
tresci , i. Gorj.
Adică de loc.
CARUŢA
10382
L:,.
Nu fugi după căruta care nu te aşteptă,
şi nu te ruga sfântului care nu te as­
cultă.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 170,
c. Bochia, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 10371 din acest capitol.
*L:,.
10383 Când căruta pe albuţa, când albuţa pe
căruţa.
Dr EL. CRISTEA, Prov., p. 20,
c. Reşnov, Ungaria.
Acelaş Înţeles ca la No. 1257.
10384
L:,.
Doi coceni în trei căruţe.
r». EL. CRISTEA, Prov., p. 77,
c. Iisşnoo, Ungaria.
================== pagina 293 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU X
Negustor prost; om sărac.
A CÂŞTIGA
293
10385
6.
Fie-ce nebun scie să căştige, dar nu scie
să păstreze.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 95,
c. Sibiu, Transilvania.
A se adaoga la No. 11480.
10386 Lişor s-arnintă, greu si s-ţine.")
GR. TOCILESCU, IL p. 530.
A se adaoga la No. 11481.
*6.
10387 Cind câştigă, dece mănâncă, ce 'I re-
mâne bagă 'n pungă.
P. GÂRBOVICEANU, prot'. c. llIă-
1llren�, J. Ar·geş.
A se adaogă la No. 11486.
CHELTUIALĂ
*6.
10388 A'I da de cheltuială.
1 . PAUL, comit. Bihor, Ungaria.
A se adaogă la No. 11512.
CHEZAŞ
CIOBAN
*6.
10389 De ar fi după gura ciobanului, t6te oile
le-ar mânca lupul.
V. SJMIGANOSCHI, preot, c. Fe­
reblecea, Bucovina.
Dumnedeu duce lumea cum "rea el.
================== pagina 294 ==================
294
PROVERBE LE ROMÂNILOR
10390
După cum ciob anul, ast-fel şi turma.
Acleverul (ziar), 1902.
După stăpân şi supuşii lui. A se vede No. 11548 &
11549.
10391
h.
Unde ciobanu nu chiuîesce.
G. DEM. 'l'EODORESCU, Poes. Pop.,
p. 366, 369 & 370.
D.
Unde dobanul nu chiotesce.
GR. 'l'OCILESCU, II, p. 607.
Adică departe.
CIUR
*D.
10392 A umblă din ciur în mer,
G. POBORAN, inst. j. Olt.
Adică zăpăcit, fără rost, în zadar; fără nici o ispravă.
CLAPĂ
. * D.
10393 I-a tras clapa (clapsomul).
E. 1. P ATRICIU, înv. c. Smulţ't,
j. Covurltt'1u.
L'a înşelat.
caDĂ
10394
D.
Nu e bună c6da care a mal slujit la un
topor.
GR. TOCILESCU, I, p. '719.
A se adaoga la No. 11615.
COMaRĂ
10395
Alagă dup avisteri. 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 433
Adică după lucruri deşerte.
================== pagina 295 ==================
SUPLEMENl' LA CAPITOLU X
CORABIE
295
*,0.
10396 Trei corăbii încărcate n'aşteptă pe una
deşertă,
E. 1. PATRICIU, înv. c. Sml�lt'E,
J. Couurluiu,
Mulţii nu aşteptă pe puţinit,
*6
10397 Par'că'i O corabie.
TEODOREScu·KIRILEANU, înv. c.
Broşteni, J. Suciaoa,
Lucru mare de tot, măhălos.
casA
*6
10398 Casa rea, cosaşul reu,
Baterea lui Dumnedeu l
Dr. EL. ORISTEA, Prov., p. 55,
c. Bochia, Ungaria.
Uneltă rea, în mână nepricepută, face lucru nefolositor.
COSAŞ
*6
10399 Cosaşul, mai mult face cu cutea,
De cât cu vîrtutea.
Dr. EL. ORISTEA, Prov., p. 57
c. GHrarîHht'i, Ungaria. '
Meşteşugul, blândetea face mai mult de cât puterea.
CDrU
10400
6
Tot cuiul îşi află gaura.
r». EL. ORISTEA, Prov., p. 253,
c. Poiana-MerulHi, Ungaria.
10401
A se adaoga la No. 11678.
6
A lovit CUlU 'n cap.
Dr. EL. ORISTEA, Proa., p. 8,
c, Sibiu, Transilvania.
================== pagina 296 ==================
296
10402
PROVER13ELE ROMÂ!\TLI"\R
fA-intră penur a tu inimă. J)
GR. TOCILESCU, IT, p. 601.
A se adaoga la No. 11684-.
*,6.
10403 MI-a tăiat la cue într'una.
V. RîMBU, c. Brânesci, i. Ia­
lomiţa.
M'a supărat cu vorbele lui.
CUMPENĂ
*,6.
10404 A fi în mare cumpenă.
'rEODOREscu-KiRILEANU, înv. c.
Broşieni, j. Suciaca.
A fi într'o primejdie mare. A se adaoga la No. 11701.
A CUMPERA
*,6.
10405 Curnperă, nu vinde; are de dat nu de
căpetat,
V. SIMIGANOSCHf, preot, c. Fe­
reblecea, Bucooina.
Pentru omul sărac.
CURVĂ
*,6.
10406 Curvă cu doue feţe.
TEODOREScu-KIRILEANU, înv. c.
Bl'oşteni, j. St!ciava.
Faţarnic; linguşitor ; om de nimic. A se adaogă la
No. 11723.
CUSTURĂ
*,6.
10407 Daca'I tae custura.
E. 1. P ATRlclu. înv. c. SlnnllI.
j. Covurluh!
Are putere, are cu ce. A se adaogă la No. 11726.
================== pagina 297 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU X
CUŢITU
297
10411
*.6.
10408 Cum taie cuţitu meu la pita ta (a sasului).
Dr. EL. CEIS1'EA, Prov., p. 59,
c. Gurarvulu't, Ungaria.
In vofe, fără milă. Ve�:h şi No. 9011.
A DA
*.6.
10409 Dacă dai, nu al; dacă nu dai, eşti om reu.
Dr. EL. CRISTEA, Pron., r. 63,
c. Bochia, Ungaria.
Cum să '1 mulţumesot ? A se vede şi N o. 11750.
*.6.
10410 Când dai, când nu iei.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
j. Vaslulu.
La jocul de cărţI, unde în tot-de-una eştî păgubit.
Ce dai, acea Iiai. 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 477.
A se adaogă la No. 11764, corectânduse ast-fel va­
rianta a treta, care e tipărită greşit.
10412
N'ari om s-dzîcă «nu u dăm». 2)
GR. TOCILESCU, II, p. 574.
A nu ave pe nimeni.
Când nuntaşit vin să lea pe mire să, cel din casă strigă:
nu o dăm.
DAR
10413
.6.
Darul nu 'I cu carul.
Dr. Er,. CRISTEA, Prov., p. 68,
c. Agnita, Ungaria.
Să. te mulţumescI şi cu puţin; cât ţi se dă.
J) Ce dar, aceea Tel.
================== pagina 298 ==================
298
PROVERBELE ROMÂNILOR
10414
,6.
Nu da darul cu pielarul.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., r- 168,.
c. Reşnov, Ungaria.
Să dai cu bunăvoinţă ŞI cu plăcere.
DARE
10415
Cu darea treci ş-arnarea. 1)
GR. 1'OCILESCU, II, p. 477.
A se adaoga la No. 11791.
DATORIE
10416
,6.
Mal liniştit d6rme cel ce se culcă flămănd,
de cât cel ce se sc61ă cu datorii.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 146,
c. Sinersig, Ungaria.
10417
Să fugim de datorit.
,6.
Datoria
E ca rîia.
A se adaoga la No. 11820.
Dr. EL. CRIS'['EA, Prov., p, 68,.
c. Gurarîulu't, Ungaria.
10418
DATORNIC
,6.
Datornicului, care plătesce Iute, nu'i mai
da; că umblă să te 'nşele.
Dr. EL. CRISTEA, Pron., p. 68,.
c. Gurarîulu't, Ungaria.
DOBÂNDĂ
10419
Toclu măcă caplu.")
GR. 1'OCILESCU, n, p. 643.
Acelaş Înţeles ca la No. 11841.
1) rll n�rp� trf>c'( si marea.
================== pagina 299 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU X
DOCTOR
299
10420
Di căndu işiră viatrîli (hiatrtlt) mor lu­
mea cama multu. 1)
GR. TOOILESOU, Il, p. 661.
In potriva doctorilor.
DOUE
*6
10421 A sc6te de doue.
AVR. CORcEA.paroh, c. Coştet«,
Banat.
A scote pe cme-va afară, cu bruscheţa, necinstindu' 1.
DRAM
10422
Nu (li) are tute dremile 2)
MIHĂILEANU, Dieţ., p. 142 & 173.
10423
E cam ţicnit, prost.
DREPTATE
Dacă dai, dreptate al.
Adever (ziar), Oei. 1902.
Acelaş înţeles ca la No. 11888; aretând că justiţia e
venală,
*6
10424 Dreptatea este ca lemnul cel uşor; apa-
să'l în apă, el tot iese de-asupra.
P. PRELIPCEANU, inv. o. Schela,
Bucovina.
A se adaogă la N o. 11896 & 11897.
10425
N dreptu ai, ma n-ai tră Ioari. 3)
GR_ TOOILESCU, IT, p_ 531.
CelUI nedreptăţit.
1) De când ali eşit doctorit, m6re lumea mal mult.
2) Nu are t6te dramurile.
3) Dreptate al, dar de luat nu al.
================== pagina 300 ==================
300
PROVERBEI,E ROMÂNILOR
DHVARĂ
10426 Li-u scărchi dhvara.v)
GR. TOCILESCU, II, p. 686.
A goni din slujbă pre cine-va.
FAUR
10427
L::,
A cumperat de la faur cărbuni.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 3,
c. Gurarîulu'l, Unqaria.
A se adaogă la No. 11910.
FIERĂRIE
*L::,
10428 Fierărta 'I urîclosă
Dar în schimbe bănosă,
P. GÂRBOVICEMIU, profesor c.
Oprişor, s. Mehedin['l.
Acelaş înţeles ca la N o. 11148.
FINIC
*L::,
10429 Cu'n finic (filer)
Tot calic.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 60,
c. Reşnoo, Ungaria.
Cu puţin tot nimic.
FIR
*L::,
10430 A'şi pierde firu.
A VE. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Adică a'l vorbirei.
FOFIRLIGA
10431
*
A face cu fofirliga.
G. POBORAN, inst. c. Slatina,
[, Olt.
Adică a fura.
j) La sfîrşit dvara.
================== pagina 301 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU X
F6IE
*6
10432 S'o întors foia.
301
E. J. P A'l'RICi'U, înv. c. Smulţ'l,
j. Covltl'ht'itt.
A se adaogă la N o. 11923.
GALBEN
10433
*
A găsit un galben.
H. JUVARA, c. Berlail) j. Tu­
tooa.
Când un copil cade jos.
10434
GARANT
Ai par adz i tr-arcari, fă ti chifiiiu.1)
GR. 'l'OCILESCU, rr, p. 599.
A se adaogă la No. 11516.
GRĂDINAR
*6
10435 Nu vinde castraveţi la grădinar.
P. GÂRBOVICEA.NU, profesor Cl.
VIII) Semin. Euc.
A se adaoga la No. 11986.
GRAPĂ
*6
10436 A se ţine grapă de cine-va.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
j. Vaslu'lu.
A se adăoga la N o. 11991.
GROS
10437 Lo-adrărn g roslu zlotă.")
GR. 'l'OCILESCU, II, p. 509
Am suferit o pagubă. Piastrul face patru-dect de parale
şi zlota numai trei-geei.
1) Ar parale de aruncat, fă-te garant.
2) Am făcut piastrul zlotă.
================== pagina 302 ==================
302
PROVERBELE ROMÂ..'ULOR
10438
Altu ari groşl, altu ari minti. 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 42l.
Cei cu avere nu sunt cei mal cu cap.
GROŞIŢĂ
10439
L
A pus groşiţa.
r». EL. CRISTEA, P1'OV., p. 11,
c. Sibiii, Transiloanio..
A S8 adaogă la N o. 11994.
HAIMANA
10440
Lucru de haimana.
FR. DAME, Dicţ. II, p. 93.
Lucrare făcută repede ŞI prost.
10441
*
Halima.
HALIMA
L. ŞĂINEANU, Dicţ.] p. 372.
Tntîmplare sau poveste minunată.
De la sultana Halima, din colecţiunea de poveştî arabe,
cunoscută sub numele de O mie şi una de nopţi.
HÂRTIE
*L
10442 Cum îi c6la de hârtie.
TEODOREScu·KIRILEANU, înv. c.
Broşteni i Suciaua.
Adica forte alb.
A IMBLĂTI
10443
LA
Irnblătesce 'n şură şi vîntură afară.
Dr. EL. ORISTEA, Prov., p. 117,
Borqoprund, Unga/·ia.
Face lucru cum trebue.
1) Unul are piastre şi altul are minte.
================== pagina 303 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU X
303
Muncă zadarnică.
10444
.6.
Îrnblătesce paie gale.
r». EL. CRISTEA, Proo., p. 117,
c. Gurarîulu�, Ungaria.
IMPRUMUT
Dacă ceri, ţi se va cere.
10445
.6.
Imprumutul împrumut aşteptă.
Dr. EL. CRISTEA, Prou., p.117,
c. Gurarîulul, Ungaria.
*.6.
10446 Ce dai, dai cu împrumut,
Şi ce'i bun şi ce'! plăcut.
TEODORESCu-KIRILEANU, înv. c.
Broşteni, j. Suciaua.
Fie-care e răsplătit după faptele sale.
INCHIS6RE
Pentru votnicî e m6rtea.
10447
Hapsea tră amin! i adrată, 1)
GR. TOCILESCU. II, p. 519.
îNJUGAT
*.6.
10448 Par'că 's înjugaţi.
TEODORESCu-KIRILEANU, în/'. c.
Broşteni j. Suc·tava.
Se c;lice de dOI, cari sunt mereu împreună.
A îNVEŢA
10449
/
*.6.
A înveta de pe păreţi.
TEODOR[SCU, înv. c. Brosceni,
j. Sucuu:a.
1 Q A nu ave de pe ce să 'nveţe.
2° A nu ave tragere de inimă la învăţătură.
1) Inchis6rea pentru ornenf e făcută.
================== pagina 304 ==================
304
10450
PROVERBIlLE ROMÂNILOR
L::,.
Nu e învetat cel ce cetesce cârţî, ci cel
ce scie ce cetesce.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p.169,
c. Gurariului, Ungaria.
*L::,.
10451 Omului invetat îi curge miere din gură.
P. GÂRBOVICEANU, prof, c. Ze­
gaia, j. MehedintL
Acelaş înţeles ca la No. 12092.
*L::,.
10452 Omul învetat şi necinstit, e ca belciugul
de aur la rîtul porcului.
P. GÂRBOVICEANU, prof., c. Ca·
simcea, ,i. Tulcea.
10453
10454
L::,.
Omul învăţat, dar fără stare, e ca un
neguţător fără marfă.
Dr. EL. CRISTJ<:A, i-;«, p. 194,
c. Gurariului; Ungaria.
L::,.
Omul invetat, dar ne-păţit, e ca puşca
fără praf.
Dr. EL. CRISTEA, Prol)., p. 194,
c. Gurariului, Ungaria.
10455 Avdzî'l ge greasce sciut1u.1)
Gn, 'l'OCILESCU, II, p. 638·
Şi vet trage folose din acesta.
INVEŢĂTURĂ
10456
L::,.
La o mână de învetătură, se cere un car
de purtare bună.
D!'. EL. CRISTEA, Prov., p. 130,
c. Iec'tu, Ungaria.
A se vede No. 12086.
10457
L::,.
Nu e orfan cel fără tată şi fără mamă,
ci cel fără 'nvetătură.
Dr. EL. CUISTEA, r-s«, p. 169,
c. Sinersig, Ungaria.
A se adaogă la No. 12087.
I) Ascultă ce vorbeşte Invetatul.
================== pagina 305 ==================
10458
SUPLEMENT l,A CAPLTOLU X
Nviţâtura nu s-tornă prtt urecii cu hunia 1}
GR. TOCILESCU, IT, p. 577.
Aceleş înţeles ca la N o. 12090.
*.6-
10459 !nveţătura, dacă o dat reu,
Iţi sparge capul teu.
P. G),RBOVICEANU, prof'., c Ca­
simcea, j. Tulcea.
A se adaogă la No. 12095.
*.6-
10460 Dai copilul la învetătură,
Să ai în cas'o secătură.
P. GÂRBOVICEANU, pr()f. c. Poe­
nari, j. Gorj.
Dice adese ori ţeranul păţit.
10461
*
Se-arnisticară liţîli, cu zorea şi dismes-
tică 2),
GR TOCILESCU, II, p, 539. ­
G. ZUCA, c. Perivoli, Epir.
10 Când suport pe cine-va, cu grell. îl întorci.
2° Acelaş înţeles ca la No. 12105.
A JUDECA
*.6-
10462 Te-atu) judecat banii.
P. GÂRBOVICEANU, praf. c. Ca·
simcea, j. Tulcea.
Adică banul, ci nu dreptatea, au hotărît.
JUDECATĂ
*.6-
10463 Cine umblă după judecată, să nu credl
că m6re la el a-casă.
P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Poe­
naril, j. Garj.
Acelaş înţeles ca la N o. 12127.
1) Învăţătura nu se t6rnă pe urechf cu ptlnfa,
2) S'au amestecat iţele, cu greii se descurcă.
================== pagina 306 ==================
306 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6-
10464 Judecată după sprincenă.
E. 1. P ATRICIU, în!!. c, Snmlt!,
j. Covur-lu'tu.
Adică cu hatîr.
LEC
10465
6-
Lecu
Nu'i cu sacu.
Dr. EL. CRISTEA, P1·OV., p. 135,
c. Gurarîultl'l, Ungaria.
A se adaogă la No. 12169.
LEGE
10466
6-
Legea lungă, 'ţi măncă toţi banii din
pungă.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 135,
c. Agnita, Ungaria.
Să fugi de judecată.
10467
6-
Legile le fac 6menii.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 135,
c. Gurarîulu't, Ungaria.
Prin urmare pot fi greşite şi nedrepte.
*6-
10468 Tare 'j legea.
A VR. COReEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Să <}.ice, când cine-va ar voi să'şt răsbune, ori sa'şt
facă singur dreptate, dar, de temă judecătorului, nu o
face.
LEucA
10469
6-
Drept ca leuca.
Dr. EL. CRISTEA, Pl·OV., p. /9,
c. Logoş, Unqaria.
A se adaoză la No. 12212.
================== pagina 307 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU X
LIPSA
307
10470
6
Lipsa schimbă legea.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 137.
c. Sinersig, Ungaria.
A se adaogă la No. 12219.
10471
6
La vreme de lipsă şi unelta rea 'I buna.
Dr. Er •. CIHSTEA, Proc., p. 135,
c. Zlatna, Ungaria.
La nevoe te servesc! de ori-ce.
A LuA
*6
10472 De unde iei şi nu pui, se isprăvesce.
P. GÂRBOVIGEANU, prof. Cl. VII,
Semin. Buc,
A se adaogă la No. 12224.
LULACHIU
*6
10473 A se căca lulachiu.
A da de uu necaz, a nu isbuti într'o întreprindere.
Ve�1i No. 12231.
LUNTRE
6
10474 Cine stă pe doue luntri, cade în apa.
Dr. EL. ORI STEA, Prov., p. 52,
c, Gurariuiui, Ungaria.
A se adaoga la N o. 12234.
A MACINA
b.
10475 Unul macină, altul mănâncă.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 269�
c. Tisa, Ungaria.
================== pagina 308 ==================
308
PROVERBELB: ROMÂNILOH
MARFĂ
10477
*1:::.
10476 Dacă nu vindl marfa, te vinde ea pe tine.
P. GARBOVICEAHU, ct. VIII,
Semin. Buc.
Mai bine să te mulţumesc! cu un câştig mic, de cât
să remâî cu marfa în prăvălie.
Tutiputa bună s-vindi dit munte. 1)
GR. TOCILESCU, n, p. 647.
Acelaş înţeles ca la N o. 1396.
MĂRTURIE
*1:::.
10478 Dacă n'ai cale fă-te mărturie.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 64,
c. Bochia, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 122n6.
MULlŢĂ
10479
Ca limădura-Îî si duci gura. 2)
GR. TOC[LESCU, II, p. 530.
A se adaogă la N'o. 12274.
*1:::.
10480 Par'că eşti făcut la meliţă.
P. G ÂRBOVICEAKU, p,'oj'esm', Ci.
VIIl� Semin. Buc.
Acelaş înţeles ca la No. 12266.
MESERIE
*1:::.
10481 Cine nu scie mCI o meserie,
E ca ursu în vizunie.
P. GÂRBovrCEANU, prof. c Ca,
simtea, j. Tulcea.
Nu are ce mânca.
1, M!ll"f!l hl1n� <;;;;p vi nrl e elin munte.
================== pagina 309 ==================
10482
SUPLEMRNT LA CAPITOLU X
*6
Cine are o meserie,
Are o moşie.
309
P. GÂRBOVICEANU, profesor, CI.
VI, Semin. Buc.
Acelaş înţeles ca la No. 12270.
10483
Zânatea nvet-u, ş-las s-nu lipsescă. 1).
GR. TOGILESCU, II, p. 666.
E bine să seir o meserie
10484
Zânăţli tuti 's buni, maş 6millIi-s arei. 2)
GR. TOCILESCU, II, p. 704.
A se adaogă la No. 12279.
MEŞTER
10485
Masturlu,
L'aspuni Iucrulu.P)
Gl{. TOCILESCU, II, p. 541.
A se adaogă la No. 12288.
MEŞTEŞUG
10486
*
Cu meşteşugul nu mort de f6me.
P. GÂRBovrcEANu, praf. c. O·
prişflr, j. MehedinţI.
Omlu cu zânati nu aglună.4)
GR. TOCILESCU, II, p. 666.
Acelaş înţeles ca la No 12292
10487
Zânatea '1 biligic de amalamă. 5)
GR. TOUILESCU, II, p. 666.
A se adaogă la No. 12295.
1) Meserie Învaţă'I, şi lasă să nu trebuiescă,
�) Meseriile t6te sunt bune, dar omeniî sunt re:.
3) Pe meşter îl arată lucrul.
4) Omul ClI mestesug nu aiună,
================== pagina 310 ==================
310
PROVERBE LE ROMÂNILOR
MEŞTEŞUGAR
*6
10488 Mâna meşteşugaruluî e suflată cu aur.
P. GÂRROVlOEANU, prof. c. Va·
lea MarG1�lui, j. Mehedinti.
Acelaş înţeles ca la N o. 12276.
*6
10489 Meşteşugarul e tot-de-una cu banul în
mână.
P. GÂRBOVIC�:ANU, profesor, c.
Micşuncsct-Greci, j. Ilfov.
Acelaş înţeles ca la No. 12292.
10490
MITĂ
Mita angjîegă arnarea.")
GR. TOCILESCU, II, p. 546.
Arată puterea miteî,
MOCAN
10491
6
Mocanul nu scie de ce 'I bun şofranul,
că'l pune în păsule.
Dr. EL. ORISTEA, Prov., p. 153,
c, Logoş, Ungaria.
A se adaogă la No. 12315.
A MORĂRI
*6
10492 A'I morări.
TEODORESCu-KIR1LEANU, înv. c.
Brosceni, i. Suciava.
A'l trage de cap şi a'l bate.
A MOŞI
TEODOREScu·KIRILEANU,
Brosceni, s. Mehedinţ'i.
A şede grămadă, cu nasu 'n pămînt, şi a face
ce nu se pete vede de nimeni.
10493
*6
A moşi.
înv. c.
ce-va
================== pagina 311 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU X
MOŞIE
311
10495
*.6
10494 Aşteptă să'I vie de la moşie.
P. GÂRBOVICEANU, praf. c. Dră·
gănesci, j. Vlaşca.
Adică de-a gata; om leneş .
.6
Nu te da, nu te preda,
Că asta 'i moşia ta.
Dr. EL. CRISTEA, Proo ..• p. 182,
c. Logoş, Ungaria.
Indemnă pe Român să 'şI apere moşia, adică patria.
NĂCOVELĂ
10496
.6
Năcovelă la cîocan.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 156,
c. Gurarîului; Ungaria.
10498
10499
Răbdare; împotrivire.
NEGUSTOR
*.6
10497 Negustorul trebue să aibă un pântece
larg, ca să trecă prin el şi bune şi rele.
TEODOHEScu·KIRILEANU, Î1'!v. c.
Brosceni, i. Suciaua,
Adică să cere răbdare, la vorbele ce le spune muşteriu .
.6
N egustorul are trei rnăni : una de dat,
doue de luat.
Dr. EL. CHISTEA, t-»; p. 160,
c. Gurarîuluf, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 12351. .
.6
Ori câştigi, ori păgubesci,
Tot negustor te numescî,
Dr. EL_ CRISTEA, Proo., p. 199,
c. G�H'arîulul, Ungaria.
================== pagina 312 ==================
312 PHOVEHBl!:LE HOMÂNILOH
*6
10500 S'a facut negustor, cu trei căpetănî de
usturoiu.
P. GÂRBOVICE�NU, prof: c. Ca­
simCfa, j. T7dcea.
Acelaş înţeles ca la N o. 12354.
*6
10501 Negustor marg hiol,
Imbracat pistol.
P. GÂHBOVICEANU, prof. c. Mi­
hăesci, j. Vâlcea.
Adică sărac.
10502
Plâtesci ca prîmîtejtu.l)
GH. TOCILESCU, Il, p. 618.
Adică cinstit.
NEGUŢĂTOR
10503
L
N egutătorul trăesce din seul seu.
Dr. EL. OmsTEA, Prov., p. 159,
c. Tisa, Unqaria.
10504
Căci negoţul îi aduce folose Însemnate.
NE-INVEŢAT
Ninviţatlu esti orbu.")
GR. TOCILESCU, II, p. 577.
Şi: cine sere carte are patru ochî,
OBOROCĂ
*6
10505 I-a facut capul obor6că.
T. SPEHANTĂ, prof j. Iaşi'i.
L'a certat reu.
1) 1'10 tese] ca negustorul.
�h r'\ __ ._.' �_ L __ "�,._ •. 1_
================== pagina 313 ==================
SUPLEMENT LA CAPlTOLU X
OCA
313
10506
10508
6-
Dascălul State
Dă ocaua pe spate,
Şi mai face cu mâna
Să mai vie încă una.
G. DEl\1. TEODORESCU, Poes. Pop.,
p, 129.
A se adaoga la No. 12390.
OPT
*6-
�10507 Ducă-se opt.
E. J. P ATRICIU, înv. c. Smulţ'i,
J. Covurl1�lu.
Când doresc! să te mântui de el.
OSlE
6-
Osîa unsă nu cărtăie.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 200,
c. Braşov, Transilvania.
Acelaş înţeles ca la No. 12417.
*6-
10509 Unge asia, daca vrei sa mergă.
IUL. GROFŞOREANU. profesor, c.
Galşa, comit. Arad, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 12419.
OSINDĂ
10510
Osînda nu se ierta, nici trece pe om.
I. NECULCE, Letop, Motd., II, p.
21R.
A se adaoga la No. 1245.
PAGUBĂ
"]0511
6-
Omul cu pagubă e şi cu pecate.
Dr. EL. CRIflTEA, Prov., p.139,
c. Deciu, Ungaria.
================== pagina 314 ==================
314
10512
PROVERBELE ROMÂNILOR
L:,.
Paguba câştig n'o poţi face.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 202,
c. Bseno», Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 12429.
PAPINĂ
10513
*
A fi papină.
G. POBORAN, insi. i. Olt.
10515
A dică curvă.
PARA
*L:,.
10514 Cine nu cruţă paraua, nu are florinul.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 48.
c. Sinersig, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 12451.
Nvo-aspunî că s-fac paradzll cărbuni. 1}
GR. TOCILESCU, II, p. 599.
Pentru cel cari nu spun când câştigă parale.
Se crede că dacă ai visat o com6ră, şi 'ţi spui visul,
când te duel să o desgropi, găsesc! cărbuni în loc de banî.
10516
Ore, minte nu mi dă, paradzî, paradzi. S)
GR. TOCILESCU, II, p. 545.
Proştii cred că le merge reu, fiind că n' aii parale.
10517
Parălu 'i gurgullutos. 3)
GR. TOCILESCU, II, p. 600.
10518
A se adaogă la No. 12456.
Paradzî furesci casă nu adară.v)
GR. TOCILESCU, II, p. 599.
Acelaş înţeles ca la No. 12457.
1) Nu spune că se [ac paralele cărbunî,
2) Minte să nu 'mf da'(, parale, parale.
�) !,ara�a �l rotund:.
================== pagina 315 ==================
10519
SlTPLEMENT LA <1APITOLU X
Da parălu s'află ctvgălu.")
GR. TOOILESOU, II, p. 600.
Acelaş înţeles ca la No. 12462.
VeTîT para, ieter caoqâ. 2)
Pratl. T1WC.
315
10520
Lo-avînă parălu cu tufechla. S)
GR. TOOILESOU, II, p. 600.
Pentru cel sgârcit.
10521
<;e t-u c'ai parâdzi şi n'ai minti? 4)
GR. TOlJIL�SOU, II, p. 599.
Averea nu Iolosesce dacă lipsesce mintea.
10522
*
L'a făcut de trei parale.
T. SPERANTĂ, praf. c, Călăraş�.
A se adaogă la No. 12479.
*L:::.
10523 L'a făcut de doue parale.
'1'. SPERANTA,C. Ţapu,j. Tecuciu.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
*L:::.
10524 L'a făcut de cinci parale.
T. SPERANTĂ, c, Bărşotu, :j.
Argeş.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
PEZEVENCHlu
10525
*
Pezevenchiu.
Adică om deştept, dibacîu.
1) Din parale. să găsesc'( certă.
2) Dă para şi cere certă.
3) Vîneză paraua cu puşca.
4) Ce ti-e c'af parale si n'aI minte.
================== pagina 318 ==================
318
PROVERBELE ROMÂNILOR
PUNGĂ
*D.
10538 Punga e cel mal bun prietin.
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fere­
blecea, Bucovina.
Acelaş înţeles ca la No. 16854.
*D.
10539 Că'I tecă, că'I pungă.
TEODORESCu-KIRILEANU, înv. c.
Broscenî, [, Suciaua.
D.
Că tecă, că pungâ.
Dr. EL. CRISTEA, Prou., p. 37,
c. Gurarîului, Ungaria.
Că'i una, ca 1 alta ; codelă, A se adaoga acest înţeles
la No. 12599.
*D.
10540 E negură în pungă.
P. GÂRBOVICEANU, profesor, c.
VînătOl'f, i. Mehedinti.
Acelaş înţeles ca la N o. 12627.
*D.
10541 N'are nime şerpi în pungă.
E. I. P ATRICl'U, înv. c. Smulii,
j. Oovurluiu.
Să :fir slobod în a face cinste.
RESPER
*D.
10542 A'l lua în resper.
TEODORESCU, înv. c. Broşieni,
j. Suctaoa. - E. 1. PATRIOlu, înv.
c, Smulţt, j. COVUl'll�iu.
Cum îl vine mai reu; a'I lua repede, a'I bruftui, a se
resti la cine-va.
================== pagina 319 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU X
RESTEU
*.6-
10543 Tot cu resteul la brîu.
319
10546
V. RÎMBU, c. Brănesa, j. Ia­
lomiţa.
Caută gâlcevă. A se adaoga la No. 12659.
REVAŞ
.6-
10544 O crest la revaş,
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 189,
c. Gurarîulu't, Ungaria.
A însemna pentru a nu fi uitat, mal ales când ţi-a
făcut cine-va vre-un neajuns.
Revaş are aci înţelesul de răbuş.
*.6-
10545 Crest'o la revaş,
Dr. EL. CRISTEA, Proo., p. 57,
c. Gurarîulu't, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
ROGOJINĂ
I"j-apreasi paTi n-cap.')
GR. TOCILESCU, II, p. 443.
L' a Întărîtat. A se vede N o. 12666.
ROTĂ
10547
.6-
Se 'nt6rce r6tă pe t6tă obada.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 232,
c. Topliţa-Rom., Ungaria .
.6-
Se ) ntorce r6ta pe tot năpladul.
Dr. EL. CRlSTEA, Prov., p. 232,
Logoş, Ungaria.
A se adaogă la No. 12671.
================== pagina 320 ==================
320 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
10548 A noua spiţă la r6tă.
G. BĂNULESCU, înv. c. Pieiro­
şi/;a, f. Dîmbooiţa,
Rudenie îndepărtată. Vegi No. 10403.
* 6,
10549 Il lea de la r6tă.
E. 1. P ATRICIU, înv. c. Srnu1tt,
j. Coourluiu.
De unde 'i e puterea.
* .0, ,
10550 Ii făcut de la r6te.
GAVR. ONISOR, prof. c. Avra­
mesei, Tutova;'
*6
10551 Măcar să'l tragi la r6tă.
V. A. FORESCU, c. Dorna, i,
Suciaua.
Ori ce'I ai face, 01'1 cât rai chinui nu va face cutare
lucru.
ŞALAu
*L.
10552 Cine nu cruţă şalăul
Nu capetă leul.
P. PRELIPCEANu,preot, c. Schea,
Bucovina.
Acelaş înţeles ca la No, 12451.
*6
10553 Umblă cu şalăul,
E. I. PATRICfu, înv. e. Smulţ't,
i. Covurluhe
Cu înşelăciune.
SAMARGIU
10554
Va trecă sămărălu.")
GR. TOCILESCU, II, p. 625.
O să mănânc! bătae.
================== pagina 321 ==================
10555
SUPLEMENT LA CAPI'l'OLU X
·SARAC
6
Săracul cumperă mai scump.
321
10556
r». EL. CRISTEA, Prov., p. 234,
c. Gurarîului, Ungaria.
Acelaş inţeles ca la No. 12744.
6
Mai bine sărac şi curat,
De cât bogat şi cu pecat.
Dr. EL. CRItiTEA, Prov., p. 143,
c. Sinersiq, Ungaria.
A se adaoga la No. 12765.
*6
10557 Dacă nu poţi da săraculul, nu'i mai lua
din straită.
Dr. EL. CRISTEA, r-», p. 65,
c. Sinersig, Ungaria.
Când cine-va căuta să se folosescă de la unul care e
sărac.
Căcî vei remâne păgubit.
10558
Di eşti 6rfân, nu te adună cu avuţii. 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 582.
10559
6
Săracul, dacă n'are straiţă, bagă'i în gură.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 1134,
c. Gurarîulul, Ungaria.
Se dai şi săraculuî care nu cere.
10560
6
Omul sărac e tot de rîs.
Dr. El,. CRISTEA, Prov., p. 196,
c. Heşno», Unqaria.
Toţi îşi rîd de el.
10561
6
Greu îi este săracului a trăi, şi bogatu­
lui a muri.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 103,
c. Gurarîul1ti, Ungaria.
================== pagina 322 ==================
322
PROVllRBELE ROMÂNILOR
10562
Căci săracul n'are ce mânca şi bogatului îi vine greu
să se despartă de averea lui.
L:>.
Mai curînd capeţi de la sărac o greşită,
de cât de la un bogat un creţar.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 145,
c. Logoş, Ungaria.
Cel sărac e mai milos, mal darnic.
10563
10564
L:>.
Sărac tare încă 'i reu;
Gazdă mare încă'i greu.
Dr. EL. CRiSTEA, Proo., p. 234,
c. Logoş, Ungaria.
L:>.
Omul sărac
E al doilea drac.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 196,
c. Tcpliţa-Hom., Ungaria.
A se adaogă la No. 2739.
10565
L:>.
Omul sărac,
E puiu de drac.
Dr. EL. CRISTEA, t-»; p. 196,
c. Loqoş, Ungaria.
Acelaş inţeles ca la No. precedent.
10566
f\.
Omul sărac are oglindă mică, dar se
vede tot în ea.
Dr. EL. CRISTEc\, Prov., p. 196,
c. GUI'arînlu�) Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 7438.
*L:>.
10567 De cât sărac,
Mai bine drac.
IT. SALA, dasc. J c. Vaşcoiî, comit.
Bihor, Ungaria.
================== pagina 323 ==================
10568
f;UPLEMENT LA CAPI'I'OLU X
6
E sărac ca degetul.
323
A se vede No. 12777.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 88,
e. Topliţa-Rom., Ungaria.
10569
SARAcIE
6
Sărăcia nu'ti Iese din casă, nici până te
îmbracî.
Dr. J;jL. CRISTEA, Pro»., p. 233,
c. Gurarîuln't, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 12783.
10570
6
Sărăcia
Strică domnia.
n-. EL. CRISTEA, Prov., p. 234,
c. Tisa, Ungaria.
Boeria cu sărăcia nu merg împreună.
*6
15571 Sărăcia nu'ti face voîe.
V. SALA, dasc., c. Va§cou. co­
mit. Bihor, Ungaria.
Cel sărac nu poto face ce voesce.
A ser
*6
10571 b Apucă pe nu sciu în braţe (de codă).
G. P. SALVIU & E. I. P ATRICIU,
înv. c. Smu1ti, j. Covurlu'tu.
A se adaogă la No. 12838.
ŞCOLĂ
10572
6
Unde scola se ivesce,
Pămîntul se 'rnbogătesce.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 265,
c. Topliţa-Iiom., Ungaria.
Arată rodele învătăturef.
================== pagina 324 ==================
324
PROVERBELE ROMÂNILOR
SCRIERE
10573
Cart torriă frăndzîl i gramati nu nveţă.v)
Gu. TOCILl!:SCU, IT, p. G07.
Oi acel care citesce ce este în carte.
SCRISA
10574
f::"
Nu '1 cum îi disa,
Ci cum îi scrisa.
10575
r». EL. CmsTEA, Prov.) p. 171,
c. Loqoş, Ungaria.
Arată puterea unui act scris. Ve!}i No. 11429.
SCUMP
L2>.
E scump ca piperul.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 88,
c. Gurariulu«, Ungaria.
Pentru un lucru forte scump.
10576
c:
Scump ca în potică.
10577
Dr. EL. CRISTEA, Prov.) p. 228,
c. Gurarîulu'L, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
SECURE
*
Securea fără c6dă nimica nu face.
GR. ALEXANDRESCU, prof, j.
Putna.
Adică cel mare fără ajutorul celui mIC.
SFORA
10578
Mac-u tradzl <;I6ra multu, nu va s'arupă 2).
GR. TOCILESCU, II, p. 4'74.
Acelaş înţeles ca la No. 9896.
1) Car)' înt6rce foile scriere (carte) nu invaţă.
0)\ ..- .... �Y. �v _c.� .1. � � •• ���
================== pagina 325 ==================
10579
SUPLEMENT LA CAPITOLU X
9i6ră se-adar ă."]
GR, 'rOCILESCU, II, p. 474.
325
A se destrăbălă.
SFRÎNGHEL
•
10580
*L::.
Umblă cum îi sfrînghelu.
'fEODOREScu·KlRILEANU, înv, c.
Brosceni, j. Suciaua.
Umblă tare iute.
SITIŞCĂ
Adică găurit.
10581
Ca sitişcă.
1, CREANGĂ, Pov., p. 243,
10583
10585
SOCOTELĂ
*L::.
10582 Cârn atu lung e bun, da socotela lungă
nu e bună.
E. 1. P ATRlcIU, înv. c. 8nwlţ'i,
i. COV1�rlu'iu,
Să ţii socotelă din scurt. A se adaogă la No. 12898.
*
Socotelile vechi întreţin duşmănia.
v. A. FORESCU, c. Eolticent, j.
Suciaoa,
Trebue să mântui daraverile de banî.
SpINZURAT
*;:::-,
10584 Las'o spînzurată.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Crânqu,
f Tuioua.
STEJER
L::.
S'a apropiat aţa de stejer,
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
S'a apropiat ce-va de sfîrşit. Ver;li No. 12917.
================== pagina 326 ==================
,
I
I
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 15,
c. Gttrarîltlnl, Unqaria.
SUVEIcA
SURUGID
PROVERBELE ROMÂNILOR
A TAIA
.t::,
A slăbit ca ° suveică.
Adică e forte slab.
*
A ajuns un papugru ;
Ţipă ca un surugiu.
V. A. F ORES cu, e. Eolticeni, i­
Suciaoa.
Alungat de tată lumea, ocăresce pe cei cad nu'I primesc.
10587
10586
326
10588
c:
Până taiu te strig; până 'ncarc te-aştept.
r». EL. CRISTEA, Prov., p.204,
c. Gl�rartulnt, Ungaria.
Când ohemî pre cine-va în zadar.
TELEGUŢA
'l'llODORESCU' KUtILEANU, în». e.
Broşteni, j. Suetaoa.
Când unul nu se împacă nici Într'un fel.
10589
Hai în telegută.
Baie, eă's desculţă.
Haida în telegă.
Baio, că's betegă.
TIGHEL
*.t::,
10590 Umflat cu teva.
Pentru un om forte gras.
A. GOROVEl, publie. j. Sudalla.
I
, I
10591
*
A trage cui-va un tighel.
G. POBORAN, inst. e. Slatina,
,; nu
================== pagina 327 ==================
SUPI.E\lENT LA C.'PITOLU X
327
A înşela; a denunta. A se adaoga acest înţeles la No.
12974.
TINICHEA
10592
*
A fi tinichea.
10595
Adică bet, A se adaoga acest înţeles la No. 12975.
TÎRG
*6
10593 Nu'rni trăesce tîrgul.
Irnu Z. JUVARA, c. Fedesci,
,j. Tutoua.
Când nu vrei să facî schim b cu cine-va.
TOCITORE
*6
10594 Din tocit6re, curgetore.
P. G,\RBOVLCEANU, pl·Of. Capu
Pisc1111V!, j. Micscel.
TOPOR
Tipor fără tîpîrîsci. 1)
GR. TOCfLESc.:U, Il, p. 702.
E capabil, clar nu are sprijin, ca să arate ce p6te.
10596
LI-u tâfie cu tîporlu (tupata), 2)
GR. TOc.:LLESCU, I, p. 642.
A spune ce-va pe şleau, verde. Ve�i No. 13029.
10597
�
Unde topor nu taie.
GR. 'l'OCILESCU, II, p. 578.
Adică departe.
1) Topor fără toporîsce (c6dă de topor).
2} () tn'j'p ('Il t"T'l()rll
================== pagina 328 ==================
328
PROVERBEL� ROMÂNILOR
TOPTAN
*6 .
10598 Vinde cu toptanul,
Ca sa lea banii la anul.
P. GÂRBOVICEANU, Pr·oj. CI.
1'111, Seniin.
Acelaş Înţeles ca la No, 13031.
A TOR CE
10599
6
Nu 'i-a tors mamă-sa pe m6lele capului.
Are mintea ageră.
Dl'. EL. ORI STEA, Prov., p. 170,
c. Bochia, Ungaria.
*6
10600 Ori cât de subţire ai t6rce, tot trebue
să Iesă odată la lumină.
r. G ÂRBOVJCEANU,jJ1·Oj. c. ou«.
bocaia, j. Dâmbooiţa.
Ort-ce lucru se află cu timpul.
TRĂSURĂ
10601
6
Nu alerga după trăsura care nu te aş-
tepta.
10602
Dr. EL. ORISTEA, Prou., p. 166,
c. 1da-lJf(trc, Uuqaria.
Acelaş Înţeles ca la No. 10371 din acest capitol.
6
Alergă după trăsura ce nu'l aşteptă.
Vet;li No. precedent.
r». I�L. OHIi;'l'EA, Proo., p. S,
c. Tisa, Unqaria.
A TRIERA
*6
10603 A trieră.
TEODOREScu-KIRILEANU, în», c.
Brosceni, j. Suc'lava.
A merge necontenit de la un loc la altul, aceste locuri
........ ,... i!� .. ",..:l :;-V\.:l� ....... X,.i-."i-{')
================== pagina 329 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU X
TRON
329
*6
10604 E bun de băgat în tron.
P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Pe·
tresci, j. GOl'j.
E mai mult mort. Tron = cosciug.
UDLUBEGĂ
Stă trist, superat.
10605
*
Par'că'I bătut de udlubege.
GRIGORESCU, c. Bucuresei, j.
Ilfov.
Ve9-i şi No. 13070.
UNA
*6
10606 Le-a dat t6te pe una, şi nici ala nu'!
bună.
E. I. PA'l'RlcIU, înv. e, Smulii,
j. Conurluiu,
Descurajat. A se adaoga la N o. 13066.
UNELTĂ
*6
10607 Ca uneltă lucrezi, uneltă remăl,
G. GÂRBOVICEANU, prof. c. Ca·
simcea, j. Tulcea,
A UNGE
10608
6
Unge'l te împunge, dar împunge'l că te
unge.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 267,
c. Gt!rarîulu1, Ungaria.
Fă-I bine, că'ţi face reu. Se aplică mai ales ţeranului,
omului lipsit de crescere.
Oiqnee un vilain il vous poindra, poiqne» Ud�
vilain il vous oindra.
Pro». Franc.
6,
10609 Il unseră bine.
Dr. EL. CRISTEA, Pro» .• p. 117,
c .: Bochia, Ungaria.
Il bătură bine pe tot locul.
================== pagina 330 ==================
A dică de frică.
Il judecă,
VATALĂ
Dr, EL. CmSTEA, Proo., p. 26&,
Unqaria.
UNSORE
PROVERBELE ROMÂNILOR
Uns .cu t6te unsorile.
A VINDE
VERDE
G. POBORAN, iust. j. Olt.
*
A se face verde.
A se adaogă la No. 13073.
E. 1. Pxrmctu, in». c. Smulti ;
i. Comwlniu.
10612
*,2,
10611 L'a băgat în vatală.
330
10610
Pentru cel săracl,
E deştept. Ve<;li N o. 13098.
GR. TOCILEseu, IT, p. 703.
VOPSEA
GR. TOCILEseu, JI, p. 658.
Bagă-li vîfia.")
Ti vindi ş-te-acumpîră.")
Eu aş vinde şi n'am ce;
Tu ai lua şi n'ai cu ce.
Adever, o« 1902.
1\ Te vinde "Î te cumpără.
'1, l, .. �,!,:, _
10614
10615
10613
J
II
II
II
II
I
li
================== pagina 331 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU XI
AGRIŞAN
*6:.
10616 T6tă vera cari la var,
Ierna măncl tot pe amar.
V. SA LA, clase. e. Yaşcoiî, comit.
Bihor, Ungaria.
Dice Maderatanul către Agrişal1.
ALI.PAŞA
10617
Ca Ali-păşe ti porţi.')
GR. TOCILESCU, IL p. 668.
A se purta ca un tiran.
ARBINES
10618
Pr-Iu treci Arbineslu li·seca măna.s)
GR. TOCILESCU, IT, p. 42'1.
Arată firea lor răpitore,
10619
Se-alavdă ca Arbines.P)
GR. TOCTLESCU, II, p. 427.
Acelaş înţeles ca la No. 13131.
1) Ca Ali-pasa te porţt.
2) Pe unde trece Albanesul, îl secă mâna (sterge tot) .
. 1) Se laudă ca Albanesul.
================== pagina 332 ==================
10620
(
332 P�R�O�V�E=RB=E='L=E�R=O�Th=!Â=N=IL=O=R� ___
ARBÎNŞESC
Ună minti, ş-a<;;ea arbînşască."]
(lR. TOCILESCU, II, p. 671.
Adică nebunatică, nechibzuită.
ARMEN
Adică strîngător.
10621
Armenlu '1 şoric. 2)
GR. TOCILESCU, II, p. 429.
10622
10623
10624
AROMÂN
Armănlu nu chiari. 3)
GR. TOGILESCU, II, p. 429.
Acelaş înţeles ca la N'o. 13946.
Mustăţli 'n ghîos, Arrnâne.")
GR. TOCILESCU, tr, p. '103.
Când i se taie cui-va elin unghişore.
BMXl, XIXt to. p.oatIXXlCl..5)
Prov. Neo-Grec.
AROMÂNĂ
Nvesta esti bună, ma nu esti Armănă.vj
GR. 'l'OC1LESCU, II, p. 698.
Aromânul nu'şt Iea nici odată o soţie dintr'un alt nem.
BĂLENI
Vet;ll Riml.
1) O minte şi acea arnăuţescă.
2) Armaşul '1 şoric.
3) Aromânul nu piere.
4) 5) Mnstăţile In jos, Aromâne.
y
I
I
================== pagina 333 ==================
SUPLEMEN'f LA CAPITOLU xt
BANAT
6
10625 Câte stele pe Bănat.
333
Adică multe.
E. HODOS, Poes. Pop., p. 86, c.
Prilipet, Banat.
BARBA-GHIANI
10626
Căşar ea al Barba-Ghlani.")
GR. TOOILESOU, II, p. 674.
Lucru fără l'eguHt, care nu aduce nicî un folos, nici
un câştig.
BĂREŞTEN
*6
·10627 Băreşten cu lula (pipa) lungă
N'ai nimic ca să'ti ajungă;
Numai cizme vicsăite,
Şi iegi gale părăsite.
V. SALA, comit. Bihm', Unga­
ria.
Dice Vaşcohanul despre Băreşten.
*6
10628 Ciodrăhintă, cotrohaltă,
Nu plătesc un PUlU de gaiţă.
Da opinci şi suma nu
Nule dau pe Băreşten.
V. SALA, comit. Bihor, Ungaria.
Dice V aşcohan ul despre Băreşteu.
BAZDAGHIANI
10629
Te-adraşi Bazdaghlanf. 2)
GH. 'l'OCILESCU, II, p. 674.
Te-au păcălit.
BELEGENI
1) Stâna lUI Barba-Lan i,
2) Te-ar făcut Hazdaghrant,
================== pagina 334 ==================
334
10630
PROVERBELE ROMÂNILOR
BERLAD
*
Hai, odată
Pe sub r6tă;
Aşezat .
Ca la Berlad.
MAREŞ, colonel. c. Bucuresci.
*6
RC[fulat
GCt la Bcrlad.
D. COSMOG, c. Perieni, j. TlI­
tova.
Când se face ore-ce forte regulat, într'un mod obicinuit.
BISTRIŢA
VC<;11 Puzd,.,'i.
BLAHNIŢA
*6
10631 Ibomnică ca a mea
Nu e 'n t6tă Blahnita.
P. GÂRBOVICEANU, p"ofes01', CI.
VIlI, Semin. Buc.
Blahniţa e o plasă din judeţul Mehedintt.
10632
BOBIŞTE
Ca ghambro (gambro) di Bobişti, 1)
li I
GR. rrOCILESCU, II, p. 515.
Irnbrăcat Într'un mod caraghIos, urît.
Bobişte, este UIl sat bulgăresc de lângă Vlaho-Clisura.
Olisureniî îşI bat ast-fel joc ele modul cum se gatesc mirit
bulgari elin Bobişte.
BRAŞOV
Ve<;11 Ca/,. Xl, c .. Netl'tu.
BRIHANAŞ
Ve<;11 Şu,'tea?1.
1) Ca mirele din Bobisie.
================== pagina 335 ==================
CAcloVA
BUNTEscI
I
II
li
335
BRUSA
SUPLEMENT LA CAl'ITOLU XI
'M-Brusa. 1)
CĂLBUREN
6
Nu duce apa cu ciuru, ca Călburenii,
10633
GR. TOCILESCU, Il, p. 6,5.
Se dice celor nemulţumiţi de slujba pe care o au, de
locul unde se află.
Odinioră exilaţit se trimeteau la Brusa, În Asia Mică.
In acel oraş au fost internatr exilaţi Românî, după re­
voluţia nostră ele la 1848.
10634
I
)
I
�
I
Cine întrebă, află.
CĂLUGĂRAN
CALE
Cari întrebă, calea o află. 2)
GR. TOCILESCU, II, p. 439.
Dr. EL. CRISTEA, PI'OV., p. 169,
c, Becleau, Unqari«.
Fă o muncă cum trebue; nu fi prost.
10635
*6
10636 Călugăranul săracul,
El tot strînge cu sacul.
Me cu calul pe câmpie,
Ce-aduce dă pe rachie,
Casa 'i pute a sărăcie.
Despre Călugăranit.
Y. SALA, comit. Bih01', Unqaria.
1) In Brusa.
2) Care Întrebă. calea o 2 Ai.
================== pagina 336 ==================
336
PROVERDELE ROMÂNILOR
CAMPAN
Spre lauda Câmpcnilor.
*6
10637 Cămpanu e om smerit,
Cu bol şi porcf prin coteţ,
Perul lung şi punga plină;
Vaşcohanii i se închină!
V. SALA, comit. Bihor, Unqaria.
CARPANATAN
*6
10638 Uhu! ciuhu ! ihaha!
CarpanaţanI a mâncat buha.
V. SALA, comit. Bihor, Ungaria.
In potriva Carpanaţanilor,
CATINCA
*6
10639 Moţ, Catinco.
D·ra DImNA ZANNE, f. Ilfov.
Când vre unul să facă ce-va, fără nici o socotelă.
CAZAC
10640
10641
Aşa trebue la Cazac,
Mămăligă cu dovlec .
.Adever, o«. 1902.
CAZACLAR
Gumar di la CâzăclarÎi. 1)
GR. 'l'OCILESCU, II, p. 516.
Adică măgar mare, om neruşinat.
Căzăclar este un sat, în 'I'esalîa, renumit prin măgarii seI.
CETATE
*6
10642 A se încuia în cetate.
1'. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştefăneee«,
j. Vâlcea.
================== pagina 337 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU XI
337
10 Se dice când cine-va se află Ia adăpost, Într'un loc
forte sigur.
20 Când nu vre să vadă pe nimeni.
CH1REASOVA
10643
Chireasuva vai vindzî curcubete! 1)
GR. 'I'ocn.sscn, II, p. 45l.
La Chereasova, sat ele lângă Samarina, în Epir, se fac
dovleci vestiţi prin frumuseţea şi mărimea lor.
COHALM
10644
10645
6
Ferescă Dumnedeu de caii de la Cohalm
şi de fetele de la Sibiu.
Dl'. ETJ. ORlSTEA, Prov., p. 93,
c. Coellea, UjJgal'ia.
COLE$TEAN
COLONA
Fur din Colona. Z)
GR. TOCILESCU, II, p. 46a.
AdiML Albanez.
Aromânit din Cruşova, Bitolia, aplică ace stă g.icere
Grecilor.
CONSTANTIN
*6
10646 Costantin,
FIare de crin;
Mândră fiare,
Re putere.
'l'EODOHllSCU-I{IRILEANU, Î'I1v. c.
Broscent, j. Suciava.
Se (Jice În rîs, celor pe cari'I chema Constantin şi
. sunt leneşi.
================== pagina 338 ==================
338
10647
10648
PROVERBELE ROMÂNILOR
De la tine păn la mine,
Nene Constantine.
Adever, Oci., 1902.
CRlşcloREAN
Cr işcforeanul, om de munte,
Lui nu'I trebă v6rbe multe.
El sc6la că şi-o Iubesce,
Pe înveţătort şi'I cinstesce.
v. SALA, comit. Bihor, Unqaria.
r
1
Spre lauda Crişcloreanilor.
CUZA
10649
10650
10651
L:.
La petra cea de lemn, unde s'a bătut
Cuza cu Românii.
n-. EL. CRISTEA, PI·OV., p. 131,
1:. Av1'ig, Ungaria.
DAN
L:.
Pân la anu
'1 cu Danu.
Dr. EL CRISTEA, Prov., p. 203,
e. Gurari1tlltt, Ungaria.
DRĂGĂNEScI
DRĂGIA
Fuge Drăgia de N ădrăgia.
DI'. EL. CRISTEA, Prov., p. 93,
Unqaria.
1·
Adică femeea după bărbaţî.
DRUM
10652
. S'au întîlnit doi rătăciţi, s'au hotărît a
se duce, drumul încotro 'I va duce.
A. PANN, II, p. 74
================== pagina 339 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU X[
DUCIPAL
*6
10653 Par'ca 'i un Ducipal.
339
'l'EODOHEScu-KIHILEANU, înv. c,
Brosceni, J. Suciaoa,
Se �ice în rîs de un cal slab de-o mirţoagă, ŞI rare­
ori de un cal bun.
A se adaoga acest înţeles la No. 13391.
DUMITRU
*6
10654- Bade Dumitru.
Adică somnul.
TEODOIUSCu-KIH!LEANU, �îlV. e.
Brosceni; j. Suciaoa.
«Vine baile Dumitru. pe la oclu.>
FILUREA
10655
Ca di la Fitureauă.l)
GH. 'l'OClLl�SCU, u, p. 493.
Mare frică, mare zăpăceală,
A lusie la resvrătireu Arornâuilor, de la Pincl, la 1854,
când o cetă a acestora a fost surprinsă şi măcelărită de
Turc], lâng11 satul Fîlurea, În apropiere de Grebena.
GARLĂ
GHEGAN
10656
Cap de Ghegan (Ghiegan}."]
Dr.W lllGAND. Zweit. Jahrf8.,
]1. 151). - GH. 'I'ocrr.escu, lI, p.
502.
Om neascultător, îlHlel'ă,tllic.
GheghauiI, sunt Albunesit din Nordul Albaniei.
') Ca la Fdureaua.
:2, Ct1D cip Chpj:r:ln
================== pagina 340 ==================
340
PROVERBELE ROMÂN[LOR
GHEORGHE
1
10658
*6
10657 A fi Gheorghe.
TrWDOREscu-KmILEANU, înv. c.
Brosceni, J, Suciana.
A se face prost.
A se adaogă la acest înţeles la No. 13449.
GHIANI
Nisci ari Ghiani tu tastru. 1)
GR, TOCILESCU, II, p. 660,
Acelaş înţeles ca la No. 7941.
GIALAP
*6
10659 A fi Gialap.
'I'. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefâ­
nesct, J. Vâlcea.
Se dice unuî om mare la trup, indrăsuet, însă cam
necioplit.
GILAD
1
ţ
c
I
Adică nici odată.
10660
10661
6
Nu'i sat ca Gilad, oraş ca Caciova, tîrg
ca la Verşet şi bătaie ca la Sasca.
n-. EL. CRISTEA, Prov., p. 174,
c. Logoş, Unquria,
GOG
Tu Maiulu al Gog.")
GR. TOClLESCU, II, p. 539.
GOGU
*6
10662 Gogule !
Adică: prostule.
1) Ce-va (nisce) are Iani în traistă,
2) ,,� Mal111 lu1 Gm!.
TEODOR[CScu-KIRILEANU, inn. e.
Brosceni, j. Suciaoa.
================== pagina 341 ==================
SUPLEMENT LA OAPITOLU XI
GREBINGIAN
341
10663
Gribingianî gâlbigioşL 1)
GR. TOOILE'3CU, II, p. 688.
Imprejurimile de la Grebine, fiind mlăştinose, locuitorii
sunt palidt la faţă, suferind mai toţi de friguri.
GREC
10664
Greclu o-ari stricăt6rea aruptă.P)
Gu. TOCILESCU, II, p. 688.
Adică e fricos.
10665
L::.
Grec cu minte şi cal verde,
Cine dracu va mai crede.
Dr. EL. CRISTEA, Prov'J p. 103,
c. Tisa, Unqaria.
A se adaoga la No. 13489.
10666
Vidzuşî dhicunîar, dzt-Iî : Grec.")
GR TOCILESCU, II, p. 508.
Căci Aromânii nu cerşesc nici odată.
10667
Greclu'I lemnu putrid.s)
GR. TOCILESCU, II, p. 508.
Nu te poţi Încrede într'însul.
10668
*
Când s'o mai împreuna Grec cu Grec.
Adică nici odată.
GRE:CA
10669
Grecă s-erai, şi ahăt dişclisă nu vrea hit 5)
GR. TOCILESCV, II, p. 507.
Pentru o femee desfrînată,
1) GrebingenY galben! la faţă.
2) Grecul are strecăt6rea ruptă.
a) Ar vedut un cerşetor, d i'I : Grec.
4) Grecul e lemn putred.
5) Grecă de erai, şi aşa deschisă (fără 'Perdea) nu era să fir.
================== pagina 342 ==================
342
10670
PIWVERBELE ROMÂl'ILOR
GRECESC
Ună minti ş-ace grecescă.")
GR. 'l'OCILESCU, rr, p. 688.
Adică om prost.
HÂNCU
10671
.6.
Vodă da şi Hâncu ba.
Dr. EL. CRlS'l'EA, Proo .. p. 274,
c. Gurarvului, Unqaria.
A se adaogă la No. 13511.
HOTIN
*.6.
10672 A'l mânca Hotinu.
'I'EODORIlSCu-KIRILEANU, înv. c.
Brosceni, J. SucIava.
A peri în puşcărie.
IJDILENI
*.6.
10673 Par'că 'i toca de la Ijdileni.
E. T. PATRICllJ, înv. c. Smu111,
j. Covurluht.
Când sună 6la bine. Ijdilenî e o comună din Oovurlutu,
INGLEZ
10674
Inglezlu 'I ac.")
GR 'l'OCiLESCU, IT, p. 522.
Dic Aromânir de Inglejit.
JIDAN
*6
10675 JidanuI, numai din depărtare 'I om.
'l'EODORESCu-KlRILEANU, înv. c.
Brosceni, j. Sucuioa.
Se dice în rîs, de Români. Ve<;lI şi No. 14192.
�) O mint.e şi aceea grecescă.
================== pagina 343 ==================
SUPLEMENT LA CAP1TOLU XI
*6.
10676 A fi mai reu ca (de cât) un Jidan.
343
TJlODORESClJ, îno. c. Brosceni;
j. Sudava.
Om cu spiritul negnstoresc.
LAMA
10677
Ca Lama cu artzlu.")
GR. TOCILESCU, rr, p. 691.
Femeile negospodine.
Bărbatul unei femei, numită Lama, cumpărând odată
un sac de orez, ea l-a făcut tot la o singură masă.
LEHECEAN
. * 6.
10678 Leheceanul musgurit,
Face 61e ne-Încetat;
El nu be, ce umblă trez.
Y. SALA, comit. Bihor, Ungaria.
Despre Lehecent.
LELEscI
LIRĂ
*6.
10679 Par'că ai fi Liră împerat.
P. GÂRBOVICEANU, profesor, c.
Draqoescî, j. Olt.
Pentru unul care se mândresee.
LOC
GR. TOCILESCU, Il, p, 532.
10680
Tu loclu a teu şi chietrili dl mpadi ţ-a­
giută.")
Nicăieri ca în patria, ca În satul nostru.
================== pagina 344 ==================
344
10681
PROVERllELE IW,lÂNlLOR
LUCA
6
Luca nu vede că 'I ploue 'n casă.
Dr. EI,. CRISTEA, P,·ov., p. 138,
c. Logoş, Unqaria.
Om prost.
10682
6
Luca, care şi-a scăldat căciula 'n baltă,
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 138,
c. Logoş, Ungaria.
LUNCAN
*6
10683 Luncanul e ciop de bute,
El be tot pe întrecute,
Nu'i fac batu vitele 'n curte.
V. SALA, comit . Bihor, Ungaria.
In potriva Luneanuluî.
MADERATAN
*6
10684 T6tă vera sapi la vie,
Ierna faci pe datorie.
V. SALA, comit . Bihor, Ungaria.
l)ice Agrişanul despre Maderatan.
MAIDAN
10685
6
A face maidan.
Gn. TOCILESCU, I, p. 148 & 169.
A'şI alerga calul pe maîdan.
10686
MALAcAŞI
Hibări di la Mâlâcaşîi. 1)
GR. 'l'OOILESOU, Il, p. 694.
A vorbi nimicurt sau chiar mincîunî, braşove.
================== pagina 345 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU XI
MARGINE
*1':.
10687 Bate tot marginile.
345
GAVR. ONIŞOR, C. Zorlen'l, j.
Tuiova,
E şiret. A se adaoga la No. 13659.
MARTA
*1':.
10688 Şede Marta cu colacul pe mână.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 229,
c. Sinersiq , Ungaria.
MAVRANII
10689
Ca di la Mavran'ili. 1)
10690
GR. TocrLESCU, II, p. 54,1.
Galben la faţă, bolnăvieîos. Mavranit e un sat lângă
-Grebene. A se vede la acest din urmă cuvînt.
MIHAI
1':.
F'ă'tl de cap, ca oile lui Mihai.
Dr. EL. CRISTEA, Prov'J p. 93,
Unqaria.
A'ş! face reu singur, din prostie.
E cam ţîcnit.
10691
Li-ai tră dari al Mihali. 2)
GR Toon.nscu, II, p. 543.
MOLDOVEN
*1':.
'10692 Moldovanu'i lat la vorbă.
TEODOREsou·KIRILEANU. ÎllV. c.
Brosceni, j. St!clava.
Vorbesce lat, aşezat şi cu tîlc la vorbă.
1) Ca de la Mavranif,
================== pagina 346 ==================
34(1 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
10693 Tata Rus, mama ţigan,
Numai eu de Moldoven,
TEODORESCu-KlRILEANU, înv. c.
Brosceni, j. Suaaoa.
A se adaogă la No. 13702.
Se întrebuinţeză, câte-odată, când se vorbesce fără rost.
MOLDOVENESCE
*6
10694 A O lua moldo venesce.
G. ON1§OR, praf. c. ZOl'len't, i.
Stlciava.
Adică mai repede, la bătae.
e Dacă ''( aşa, să o ieau ei), molclovenesce. >
*6
10695 A grăi moldovenesce.
TEODOREscu-KnnLl!lANU, fnv. e.
Brosceni, i Sucfava.
A grăi verde, de a dreptul, lămurit.
MUREŞ
10696
6
Păn atunci va trece multă apă pe Mureş,
n-. EI,. CR�STEA, Prov., p. 202,
c. Topiiţa-Rom., Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 13411.
NASTRATIN
10697
Zuru-gumarlu al Nastradin hogta.tj
GR. TOCILESCU, II, p. 518.
Celor cart se laudă că n'au nici un viţiu.
================== pagina 347 ==================
I
1
SUPLEMENT LA CAPITOLU X[
NEMŢ
L::,.
10698 Nemtul cu trararaiul,
Nu măncă mălaîul.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 158,
c. Loqoş, Ungaria.
Trebue să muncesct ca să al.
10699
10700
10701
N erntul i 9i91or di sicară.")
GR. TOCILESOU, II, p. 570.
NETOTU
L::,.
Să nu'ti iei boi în N etotu, şi nevestă dîn
Braşov.
Dr. EL. CRTSTEA, Prov., p. 232,
c. Foţjaraş, Transiloania.
NIHORI
Ba!
Baea Nihori. 2)
(iR. TOCILESOU, IT, p. 674.
Când cine-va răspunde: ba, într'un mod ne-cuviincîos.
Nihori este un sat în 'I'esalia.
OLT
*6
10702 A trecut bălana Oltu.
J OSIF COMĂNES()U, com. Cod/ea,
comit. Braşov, Transilvania .
.s'a isprăvit, a rămas păgubaş.
PĂCĂLEscI
Ve�l Rien'i.
================== pagina 348 ==================
348
10703
PROVERBELE ROMÂNILOR
PADIAT
Te-aduc Pădiaţli divarliga.")
10706
GR. 'l'OCILESCU, II, p. 597.
O să mănânc! bătae. Padiatiî sunt locuitorii satului
aromânesc Padt, din Epir.
pANTĂŞESC!
Ve<;ll Rim't.
PLEVNA
*6
10704 Par'că 'i la Plevna.
'l'EODOREscu-KmILEANU, înv. c.
Broecera, j. Sudava.
Când se aud împuşcăturî multe.
POIANA NEMTULUI
*6
10705 Poiana Nemtulul numită,
E de rîs şi ciufulită ;
Popa vinde la răchie,
Ruşine cu el să fie;
Popa vinde la vinars,
In sat sci face necaz,
De-a mers veste, 'n cerc şi teră
Că Poiana '1 de ocară.
v. SALA, comit. Bihor, Ungaria.
In batjocura locuitorilor din POIana Nemţuluî.
POLI
Trîş îm-Poli se-avdzî. 2)
GR. 'l'OCILESCU, II, p. 614.
La tras o palmă sdravănă. Ve<,l'î şi N o. 13907.
1) Te aduc Padiaţil' de jur Împrejur.
================== pagina 349 ==================
1
i
SUPLEMENT LA CAPITOLU XI
349
PREMETI
10707
Dhicuniar di Primeti. 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 488.
Premeti e O localitate din Albania de jos. In penin­
sula. balcanică, cerşetor! sunt, mai toţi, Greci sau Bulgară,
Tare orl Turci său Albaneji, nici odată Români sau Evreî,
PRUT
*6
10708 Pune căpestru în Prut, şi iese calul.
G AVR. ONIŞOR, prof', c. Murgen't,
j. Tutol'a.
Pentru hoţul de cal. A se adaogă acest înţeles la No.
13913.
PUNTE
Punti s-faci. 2)
GR. TOCILESCU, II, p, 619.
Ajută pe toţI. Ve<J.i No. 12237.
*
A trecut puntea cu ochii închişi, şi n'a
vedut punga cu bani.
10710
10709
I
1
I
I
GR. ALEXANDRESCU, magistr. j.
Puina,
Om lipsit de noroc. Există o snovă forte cunoscută.
Ve\:lî Speranţă, Anecdote.
PUZDRĂ
*6
Nu se spală cu apa Puzdrei (Bistritel,
Gărlel).
10711
TEODORERCU·KIRJLEANU, Îrtv. c.
Brosceni, i. Sttdava.
Puedra este un pîrîu ce trece prin satul Holda, co­
muna Broscenî ; Gârla, un braţ al Bietriţei.
După chipul cum unul a fost batjocorit, se numesce
una din aceste ape.
1) Cerşetor de Premeti.
2) Punte se face.
================== pagina 350 ==================
In batjocura acestor sate.
ROMAN
U rmetorele dicerî ale străinilor, despre Românt, se
adaogă la cele deja date în volumul VI pagina 278 şi
urrnătorele.
350
10712
PROVERBELE ROMÂNILOR
RIENI
L:,.
Ri eni, Buntesc, Lelescî, Băleni, Belegeni,
Sebiş, Păntăşescî, Păcălesc}, Drăgă­
nesci şi Ţigănescî, straiţa, bâta, drumul,
de-a lungul, acela 'I tot anul lucrul.
V. SALA. comit. Bihor, Ungaria.
1
i�
Albanejii
Ve-la me vla ista ola.
Aromânul cu frate sunt frate.
GreciI
n�ytt �)\,6:XOt" EVCI, 1tC/.��rl,
Llsy,C/. 1 PSiWl SVIJ. '(Oll[J,'l.V
Cinci Aromânt, un tîrg, dece GrecI, un măgar.
VăIăha�ii 1)
U Vlahus escasi tun doiaulu:
Aromânul a facut pe drac să crepe.
10713
Românul e ca pisica: ori-cum Ii-I trânti,
tot în piclor e cade.
Dr EL. CRISTEA, Pron., p. 222,
c. Coillea, Ungaria.
A se apropia dicerea dată În capitolu XI, pag. 278.
10714
L:"
Sărace, codrule;
Prost al fost, Românule.
Dr. EL. CRISTEA, Prou., p. 223,
c. Logoş, Unga1·ia.
l� Valahid if sunt Turci'( din districtul Grebena.
================== pagina 351 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU XI
A răbdat Românul multe, în loc să se răsbune şi să
iea în urmă calea codrului.
10715
D.
Unde Român cruce nu 'şi face.
Adica departe.
RUS
*'-"
1 0716 Rusu 'I cu crucea 'n mână şi cu dracu
'n sîn.
1'EODORESCu-KIRILEANU, înv. c.
Broşteni, j. Suciaua.
Arată firea ascunsă a Rnsuluî.
10717
Aruslu 'j ursă. 1)
10718
GR. TOCILESCU, II, p. 430.
A se vede legenda de la Cap. XI, pag. 291.
SAS
D.
Fie Sasul cât de prost, numai să fie mare.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 95,
c. Codlea, Ungaria.
La Sas nu se caută deşteptăcîunea, ci mărimea trupulut.
10719
D.
Sasul nu'i ca omul.
In batjocura Saşilor.
n-. EL. CmSTEA, Prov., r- 226,
c. Abrud, Unqaria,
10720
D.
Ca doi Saşi în trei grădinl,
Dr. EL. CRISTEA, PI'OV., p. 27,
c. Gurariului, Ungaria.
SASCA
1') RII�II 'r I1r�
================== pagina 352 ==================
352
10721
PROVERBELE ROMÂNILOR
SAT
Ori-ce sat cu al seu obiceiu.
10722
IORD. GOLESCU, II, p. 10.
Adică fiieşcare cu năravul seu (Got.nson).
A se adaoga la No. 14015.
*
Mal lesne'I de ţinut o gură de cât un sat.
TEODOREscu·KIRILEANU, înv. c.
Brosceni, j. Sliciava.
Dice omul care nu vre să se căsătorescă.
*6
10723 Mei ţigane, arde satul! Lasă'l să ardă
eu me duc în altul.
V. SlMIGANOSCHf, preot, c. Ee­
reblecea, Bucovina.
Arată nepăsarea pentru durerile altora, a consătenilor ;
mai ales din partea omului care nu are nict o legătură
de rudenie sau de interes.
*6
10724 Dute 'n sat şi dă de scire; vino a-casă
şi fă cum poţi.
Dina ECAT. ŞlŞMAN, înv. c. A·
elam, i. Tutoca.
Să nu te laşI în nădejdea altora.
6
10725 Vai de capul satului.
Dr. EL. CRISTEA, Prov, p. 271,
c. Vale, Ungaria.
Adică de cel mal mare. 'I'ote în capul luî se sparg,
la o întîmplare mal mare.
*6
10725 b Buciumul satului.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 25,
c. Reşnov, Ungaria.
Duce vestele,
SEBIŞ
================== pagina 353 ==================
SUPLEMENT LA OAPITOLU XI
SERB
*L::,.
10726 Rîde Serbul de 6la spartă.
353
Dr. EL. CRISTEA. PTOV., p. 221,
c. Tisa, Ungaria.
In batjocura Sel'bilor.
SERBEŞTEANU
*L::,.
10727 Serbeşteariu'I căletor,
Şi cu mult f6rte detor.
V. SALA, comit. Bihor, Ungaria.
SIBID
Vec;lY Cohalm.
SOHODOL
*L::,.
10728 Sohodol e odor,
Plin de vite prin ocol,
Bol, porcl, oi şi vace multe,
El le ţine, el le mulge.
V. SALA, comit. Bihor, Ungaria.
Spre lauda locuitorilor din Sohodol.
STAN
10729
*
Nici tu Stan, nici tu Ivan.
G. POBORAN, inst. j, Olt.
Nu'ţr pasă.
*L::,.
10730 Enea Stan.
GR. 'l'OCILESCU, II, p. 1193, j.
Prahova.
A se adaoga la No. 14080,
ŞTEFAN
*L::,.
10731 A fi Ştefan
Gogoman.
GR. 'l'OCILESCU, 1, p. 1171.
================== pagina 354 ==================
354
10732
PROVEgBELE ROMÂNTLOg
ŞTEIAN
ŞTIRBEI
Din felul Ştirbeilor.
N. IOHGA, Liier ss«, r, p. 175.
Cam lung la mână.
SToIcA
10733 Se-alină Stoice
clubuchia. 1)
E sărac lipit.
în căpistere, şi tradzi
GR. TOCILESCU, II, p. 638.
G. MIHALACHE, în», c. Şendresct,
J. Tutova.
STRĂIN
L>.
10734 Străinul, şi când te bae te sgârie.
Dr. EL. ORISTEA, Pr·ov., p. 245,
c. Logu§, Ungaria.
A se vede şi No. 14103.
*L>.
10735 Să muncesc! şi n6ptea că nu fac! străinul
frate.
A se 'vede No. 14102.
*L>.
10736 Străinul te govesce,
Până te belesce.
Dr. EL. CRISTEA, Proo., p. 245,
c. Logoş, Ungaria.
A se vede No. 14103.
10737
L>.
Nu'I dracul drac,
Ca străinul în conac.
Dr. EL. CRISTEA, Pr·ov., p. 172,
c. LO!Joş. Transilvania.
Să nu primesc! străin în gazdă.
================== pagina 355 ==================
4
1
SUPLEMENT LA CAPITOJ.U XI
STRĂINĂTATE
355
1
10738 Tu cseni noue ani,
Ş'a-casă cu doi aslanî.')
GR. TOClLESCU, II, p. 704.
După o lipsă îndelungată, s'a Întors a-casă cu puţine
parale.
STROE
10739
L::,
A păţit'o ca Strofa cu ouele.
Dr. El,. CRISTEA, Prov., p. 1l,
c. Reşnov, Ungaria.
Negustorie prostă.
Dr. EL. CRISTEA, Prou., p. 35,
c. Breţcu, Ungaria.
Cumpără două ŞI vinde nouă,
j
10740
L::,
A umbla ca Stroie cu ouele.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 17,
c. Codlea, Ungaria.
L::,
0(6 Siroie CU ouăle.
ŞUŞTEAN
*L::,
10741 Şuşteanul, Şteianul,
Brihanaşul, Coleşteanul,
Sunt de un tată şi de-o mamă,
Numai birturi că le trebă ;
Bisericile li's închise,
Birturile tot deschise.
V. SALA, dase. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
t
10742
TARCEA
L::,
Plătesci tu, ca Tarcea.
Dr. EL. CR1Sl'EA, Prov., p'.212,
c. Gut'arîulul, Ungaria.
Plătesc! fără doar şi pote.
================== pagina 356 ==================
356
10743
PROVERBELE ROMÂNILOR
ŢIGAN
Ţigan şi om de trebă, unde s'a mai vedut.
D-ua ECAT. ZANNE, c. Băeesci,
j. Fălcht
10745
10746
A se adaogă la N o. 14234.
*6
10744 Cere la ţigan lapte acru, că n'are nici
dulce.
Dr. EL. CRfSTEA, Prov., p. 42,
c. Sinersiq, Ungaria.
Când cert un lucru de la unul care nu ţi'l pote da.
*
Ţiganu ecinstit în casă pustie.
GR. POIENARU, ing. j. Buzel!.
Nicr odată nu e cinstit.
GhiftuI eră trăgăcica ş-caftă.t)
GR. TOCILESCU, II, p. 704.
Acelaş înţeles ca la N o. 14207;
*6
10747 Cată 'n bota ţigan ului.
Dr. EL. CR1STEA, Prov., p. 30,
c. Gurarîului; Ungaria.
Dacă al de unde să leI.
i
I
I
�
10748
10749
6
Se face ţigan mort.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 230,
c. Logoş, Ungaria.
6
A vede ţigani beţi.
Dr. EL. CRISTEA. Proo., p. 17,
c. Gurarîulwt, Ungaria.
*6
10750 Un ghift cu mâna sumsoră.")
G. ZUCA, c. Berat, Albania.
Pentru vas de fer orî de aramă, în formă de ulcîor,
şi numit ghlum. E şi o ghioitore.
1) T'izanul iară trafstă de nfele îşI cere.
j
================== pagina 357 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU XI
ŢIGĂNESC!
Ve<;lT Rienl.
TURC
357
10751
Turcii gonesc epurile cu carul.
ACSINTI, Letop.lYlold., II, p. 127.
A se adaogă la No. 14369.
10752
Ş-nes Turcu, ma ş-io un suflet hursescu
al Dumnidze.")
GR. 1'OCILESCU, LI, p. 545.
Spun Muntenii Aromânt.
10753
Dă-li masina Turcului, s-Îlal vâtălahlu.")
Gu. 1'OCILESCU, II, p. 545.
10754
Acelaş înţeles ca la No. 3139.
,6.
Şi cu Turcu şi cu N emţu,
Dr. EL. CRISTEA, PI-0V., p. 239,
c. Loqoş, Ungaria.
Nu se pote, alege una din două,
10755
Ca Tur9iTi cu bălrarnea. 3)
GR. 'fOCILESCU, II, p. 545.
A nu fi sigur de ce-va.
Turcul nu începe serbătorile de cât atunci când vede
luna nouă, Prin urmare dacă într'o localitate cerul este
în acea <ji acoperit, serbătorile sunt întârdiate până când
�e descopere cerul.
Arată 0 spaimă mare.
10756
Canda băgară Tur9ili cuţut. 4)
GR. TOCILESCU, II, p. 545.
') Şi dlnsu e Turc, dar şi eu un suflet datorez luf Dumnedeă.
2) Dă'I măslina Turculuî, să rei burduful cu unt-de-lemn,
3) Ca TurciT cu bairamul.
================== pagina 358 ==================
358
PROYERBEJ,E ROMÂNILOR
10757
Dă ş-fudzî di Turcu. 1)
GR. TOCJLESeU, II, p. 645.
Când îţi cere Turcul, să daî şi să fugi.
ULIŢA
*6
10758 Uliţa lungă, te face fără pungă.
V. SALA, dasc. c. Vaşcoi{, comit.
Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 14403.
UVREU
10759
Fudzi ca Uvreulu di cîrîvidhă ."]
GR. TOCILESCU, II, p. 654.
Când fugi de ce-va.
VAŞCOHAN
*6
10760 Vaşcohan, cu suman,
Şi te mai chemi orăşan;
N oue ne dici guduran,
N'aI în pungă nici un ban!
V. SALA, comit. Bihor, Ungaria.
Dice Băreştoanul despre Vaşcohan.
*6
10761 Vaşcohanu e fălos,
N'are nici un porc în coteţ.
V. SALA, comit. Bihor, Ungaria.
:pice Băreşteanul,
VERŞEŢ
Veq.t au«.
1) Dă şi fugl de Turc.
"" ..., r."I
================== pagina 359 ==================
1
SUPLEMENT LA CAPITOLU XI
VERZARAN
359
10762
Verz aranu săracu,
P6rtă f6me cu sacu;
Unde vede un muşuno iu,
Strigă tulal că 'I ţipoiu.
V. SALA, clase. comit. Bihor,
Ungaria.
VREAŞTINA
10763 Crlştin di Vreaştina.")
GR. TOCILESCU, If, p. 659.
Batjocoresce pe omul care mănâncă de dulce în <;li
de post.
In Vreaştina, sat în Epir, toţI locuitorit sunt musul­
mani.
10764
Ca Mihali di Vreaştina.")
GR. TOCILESCU, II, p. 659.
Vorbesce alandala.
Stână care nu aduce
10765
Căşarea al
ZAMĂ
Zamă.3)
GR. TOCILESCU, II, p. 663.
nici un folos.
10766 Fumealta al Zarnă.s)
GR. TOCILESCU, tr, p. 484.
Când unul are copil mulţI şi neastîmpăraţi.
ZMOLCU
10767 Zmolcul nu se-aspari di neuă.")
GR. TOCILESCU, II, p. 066.
Acelaş înţeles ca la No. 13413.
Zmolcul este un munte în Epir.
1) Creştin din Vreaşt ina .
• ) Ca MIhaI din Vreaşrina.
3) Stâna lUI Zama ,
Oi Farmlia lUI Zamă.
5) Zmolcul nu se sperie de zăpadă.
================== pagina 360 ==================
1 t
le
1
stri
de
}Jes
aşa
"S}JU
================== pagina 361 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU XII
APĂ
10768
L:,
Nu 'I cu t6tă apa.
Dr. EL CRlSTEA, PI'Ov.) p. 171,
c. Sinersiq, Unqaria,
A se adaoga la No. 14570.
AŢĂ
10769
Li se-arupse clora.')
OR. 'l'OCILESCU, II, p. 474.
A murit. Ve<;li şi No. 14579.
BALAUR
:j:L:,
10770 Balaur.
'f,EODORESCu-KIRlLEANU, înv. c.
Broşteni, j. Suciaua .
Om răpitos, sângeros.
A se adaogă la No. 14587.
CREDIN');E
Balauri! să fac din şerpt. Vara - au el o vreme anume - când se
strîng, o mulţime de şerpi Într'un loc ascuns şi neumhlat de picior
de om şi de vite. După ce s'au strîns, prind a se 'ngrărnădi unul
peste altul, frecându-se Între denşir, încolăcindu-se, descolătăcindu-se,
aşa că din frecuşurile acestora li se umple tot trupul cu un fel de
'Spumă. Din spuma acesta se alege un bot. Boţul acesta se tot Îndesă
================== pagina 362 ==================
362
l'HOVERI3EI>E ROMÂKILOR
10772
şi se tot iutăresce pttult ce se faca c 1, o nuirţjică, In.lată cum s'a
făcut mărgica, fie-care dintre �el'pi "aulă s'o prindă şi să fllg'ă cu
dinsa, Cel care o fură fără ca să-I zăroscă ccia-laltj serpr, ori ochi
de om, 01'1 chiar o muscă să nu-l: vadă, acela fuge cu dînsa şi se
ascunde într'un ezel'. Aier şede şepte ani, fără ca să easă afară. După
şcpte an I, şarpele s'a făcut grozav de mare, are-o putere ne mai po­
menită şi-r fioros, de să te ferE'seă D-<;lefl să-I vedr. La şcpte ani el
are slcbodcuie ca să Icsă din ezer, să se rădice în nour î, Să-1 parte
cum o vra el. Balauri! aduc uou rit cu pietră şi sloţile cele mar'I. El
sfarmă cu cod ile iu bucatele mict ghieţl1, care se află în nourl.­
Sunt unit ornenit carI ved Lalauri! cum umblă prin văzduh. Aşa, tata
îmi spuuea de multe 01'1. că (le după muntele Balauru elin sus de
satul Holilă, tol-ele una câud îl sloată iese un balaur dintr'un iezer
care se aHă pe-acel munte. 'I'ot tata mi-a spus că pe muntele Călimaiii
iar să află balaur.
Balau!'il sunt eu şepte pâuă la d ouă-spre-dece capete, şi pe atâtes
codt, Balaurul îi stă murgicu sub li mbă, cât trăesce eL
Th'Iargica şerpilor, daeă o ])111 pD masă, uoptca, apo] nu ţl mal tre­
bue cea maî lumiuosâ lampă, a�a de strnşnic lumiucză.
BISERICĂ
*6
10771 Biserica e scara ce duce la cer.
Dr. EL. CrtlSTEA, Prov., 1', 24.
c. Sin el'sig , Ungaria.
Cine merge Ia biserică şi ascultă sfaturile ce i se dau,
nu pecăbuesce Şl se mântue.
Furaşi cTeHi di la bisercă. 1)
GR TOCILESGU, II, p. 68�.
Când CIne-va e mânjit, înnegrit pe obraz cu funingine,
cernelii, etc.
10773
6
I-a aretat turnul bisericeI.
Dr. EL. CRb'l'EA, Pr'oll" [l. 110,
c. BoeMa, Ungar·ia.
Nu a lucrat cum se cuvine: l'a scos de la lucru, 'i-a
dat drumul.
:j:L:;.
10774 N 'al fi crescut în biserică.
P. GÂROVICEANU, CI. YII, Semin ..
Pentru unul reiL
================== pagina 363 ==================
SUPLH:MENT LA CAPITOLU XII
*b.
10775 A sta ca în biserică.
363
'l'lWDORESCU, în». c. Brosceni, j.
Sucfa1'a.
A şede Iiniş tit ŞI cuviinctos.
BOTEZ
*b.
10776 Îi smuncit (smîncit) din botez.
D·na Z. JUVABA, c. Fedcsc'i,j.
Tuioca
Acelas Înteles ca la No. 14637, unde s'a tipărit, într'
un mod' greşit: Ci fi nttmit din botez.
*b.
10777 E smintit din botez, şi lovit cu capul
de cristelniţă.
v. A. Foausotr, în1'. c. Dorna,
j. Suciara.
Acelaş Înţeles ca la N o. precedent.
A BOTEZA
*b.
10778 Boteză copilul pe nume.
n-. EL. CRISTEA, 1'rov., p. 24,
c. (Iurariulu», Ungaria.
CLOPOT
10779
b.
N'o lega de limba clopotuluî.
10780
Dr. EL. CRISTEA, 1"'01'., p. 177,
c. 'l'optiia-Hom., Ungaria.
Taci, nu da un lucru în vileag.
CRUCE
Crucea treci în gură, ca crugea s-ti usîcl, ')
GR. 'l'OC1LESCU, n, p. 466.
Acelaş înţeles ca la N o. 14757.
================== pagina 364 ==================
364
PROVERBELE ROMÂNILOR
10781
Iu si-I vedzi, crucea s-tî facî, 1)
(lR. TOCILESCU, II, r- 68;-).
Adică om reu. Ve�l'î No. 147G5.
*,0"
10782 Fă cruce,
Să nu te 'mbuce.
TUL. GROFŞOHEANU, înv. c. Gal­
şa, comit. Arad, Ungaria.
Când ai a face cu un om reu.
A DEScANTA
*,0"
10783 L'a descântat.
M. POPESCU, înv. c. Nucet, j.
Dimbovita.
A se adaogă la No. 14789.
DOMN
10784
Dă, D6mne, la '1 de d6rme, că la '1 de
lucră capetă.
n-, EL. CmSTEA, Pr01J., r- 66,
c. Logoş, Ungaria.
Când unul capătă, se îmbogătesce, fără muncă.
DOMN-DE-RouA
*,0"
10785 N'ai fi Domn-de-rouă!
P. GÂRBOVlcEA::m, profesor, i.
'Vâlcea.
Nu fi aşa de delicat; că doar nu te topescî, ca Dom ..
nul-de-rouă, daca faci cutare 1uc1':1.
DRAC
,0"
10786 Dracu atunci umblă să te om6re, când
ţi se arată mal bun prietin.
Dr. EL. CRISTEA, r-»; p. 78,
c. Bochia, Ungaria.
Omul viclen, când vroesce să'ţ'i facă vre-un reu.
================== pagina 365 ==================
10787
SUPLEMENT LA CAPITOLU XII
L::,.
Dracul ară, mă-sa grapă.
365
10788
Dr, EL. CRISTEA, Pro»., p. 78,
c. Bochia, Ungaria.
Unul te apucă, cel-alt te jupoe.
L::,.
Cu dracul n'o poţi duce 'n capet.
n-. EL. CmSTBA, P,·ov., p. 58,
c. Bochia, Ungaria.
Ca omul îndărătnic, nestatornic, schimbător nu poţi
face buna ispravă.
10789
L::,.
Rîde dracu de cucuvea,
Şi 'i mai negru de cât ea.
r». EL. CRISTEA, Pro»., p. 221,
c. Sohodol; Ungaria.
10790
10791
A se adaoga la No. 14834.
L::,.
Nu '1 dracul aşa de negru, cum îl face
pe hârtie.
Dr. EI.. CRlSTEA, Prov., p. 172,
c. Reşnov, Ungaria.
Acelaş Înţeles ca la No. 14839 .
.6.
Nu feşteli 1) dracul pe părete.
10792
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 270,
c. Topliţa-Hom., Ungaria.
Aprindi ş-a draclui nă ceră, s-nu 'ţi as­
pargă lucru. 2)
GR. 'rOCILBSCU, II, p. 481.
10793
A se adaoga la No. 14857.
L::,.
C6da '1 a draculuî !
Şi ieu 'I voInicul;
Dar nu '1 inimicul.
Dr. EL. CRISTEA, Pr011., p. 55,
Unqaria.
================== pagina 366 ==================
366 PROVERBELI!; ROMÂNILOR
*6
10794 Nu se fură tărnăe de la dracu.
E. J. P A'!'RICIU, tI/V. c. Smulii,
j. COl'1wln'l'll. . .
De unde nu e, nu poţi să ieI.
10795
6
Dracul şade şi în vîrful acului.
Ur. ��L. CRISTEA, PI'OV., p. 78,
c. Breicu, Ungaria.
Cel reu 01'1 şi unde se află.
10796
6
Din ou de drac, puiu de drac Iese.
n-. EL. CRISTEA, Prov., p. 76,
c. Loqoş, Ungaria.
Pentru părinţi Şl copii.
10797
6
Dracul nu face mănăstirl.
r». EL. r,ruS'!'EA, Prov., p. 78,
c. Bretcu, Ungaria.
10798
A se adaoga la N o. 14911.
CarI s-duci cu draclu, draclu va-l Ha 1).
OR. TOCILESCU, II, p. 481.
Acelaş înţeles ca ]a No. 1491G.
10799
6
Nu lăsa pe dracu să pieră, că nu te lasă
să trăescî.
Dr, EL. CRISTEA, Pron., p. 175,
c. Bochia, Unţjcria.
10800
Acelaş înţeles ca la N o, 14931.
6
Dacă a luat dracu vaca, pote lua şi vitelu.
r». EL. CRISTEA, Prov.) p. 62,
c. GU1'arîttltl'i, Unqaria.
Dacă s'a prăpădit ce a fost mai de semă, ducă-se ŞI
ce a rămas.
================== pagina 367 ==================
10801
SUPLEMEN'l' LA CAPITOLF XII
Draclu oi n'avea, şi umtu vindea.")
GR. TOCIf,ESCU, II, p. 481.
367
10802
Pentru cel hoţ.
D.
Lucru dracului
In casa nănaşului.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. SG &
,39, c. Topliia-Rom., Ungaria.
A se adaogă Ta N o. 14946.
10803 Fu draclu acel miclu, nu fu acel rnarli.v)
GR. TOCJLESCU, II, p. 482.
Când se întîmplă un reu mai mic.
D.
10804 Căndu'I să te iea dracul, te iea şi din bi-
serică, ca pe Macehala.
Dr. EL. CRlSTEA, Pt·ov., p. 31,
c. Logoş, Unqaria.
Cel reu o piiţesce şi el.
10805
10806
D.
Omul cu dracu, de drac dă.
r». EL CRISTEA, Prov., p. ] 92,
c. Logoş, Ungaria.
D.
Pe dracu, la cruce nu '1 poţi duce.
Dr. l�L. ORISTEA, Prov., p. 208,
c. Sincrsig, Unqaria.
10807
Adică pe reu, la bine.
D.
Uşor la dracu să dică 'n fluer, că şade
'n trestie.
Dr. EL, CmSl'EA, Proo., p. 270,
c. Loqoş, Unqaria,
Cănd putem face uşor ore-ce,
10808
D.
Dracul dice, dracul j6că.
DT. EL. CRISTEA, P,·OV., p. 78,
c. Loqo«, Unqaria.
El spune, el face.
1) Dracul 01 n'avea şi unt vindea.
================== pagina 368 ==================
3_6_·8 �P:.:I�W=__VERBELE IWMÂNILOR
10809
Ş-arupsi draclu păpucili. 1)
GR. TOCILESCU, Il, p. 482.
Acelaş înţeles ca la N o. 14970.
*.6
10810 Săracu 'I dracu.
V. SALA, clase. e. YaşcQ1/" comit.
Bihor, Ungaria.
Că n'are suflet. A se adaogă la No. 14984.
*.6
10811 Sărac e dracu, că n'are opincl.
EM. POPESCU, în». c. 111ărgincn't,
j. Ialomiţa.
Acelaş îuţeles ca la N o. precedent.
*.6
10812 S'o suit dracu pe casă.
E. I. P A'l'mCIU, înv. (:. Smul{l,
J. Covurlu'lu.
S'a elat ele gol traiul reu între doi sau între mai mulţi.
10813
.6
A se uita ca dracu la popa.
Dr. EL. CRIs'rEA, Prou., p. 85,
c. Aqnita, Ungaria.
A se adaogă la No. 15000 .
10814
.6
Trăîesce ca dracu 'n apă mică.
Dl'. EL. CRISTEA, P,·ov., p. 258,
c. Loqoş, Unqaria.
Adică reu .
10815
.6
Drac scris.
r». EL. CRISTEA, Prov., p. 78,
c. Topliia-Rom., Ungaria.
Adică chiar dracul. Ve<,11 N o. 15022.
================== pagina 369 ==================
10816
SUPLEMEN'l' LA CAPITOLU XII
6
E plin de draci,
Ca mara de saci.
369
10818
Dr. EL. CRISTEA, Pro» .. p. 87,
c. Topliia Ilom., Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 15026.
*6
10817 Ş-o băgat dracu cada.
TJo:ODORES(;u·KIRILU:A�U, ino, C.
BrOS(el1�, j . Suc1ava.
10 Când se strică traiul cel bU11 dintre do] tinerI.
21) Când se pierde un lucru forte de grabă.
A se adaogă la No. 15049.
6
A îmbrăcat cămaşa dracului.
Om reu.
10819
r». EL. CRISTEA, Prov., p. 6,
c. Codlea, Ungaria.
La draci şi cama 'nclo. 1)
On. TOClLESCV, Il, p. 680.
Dr. EL. CRISTEA, Prou., p. 262,
c. După-Petră, Ungaria.
Forte departe. Vegi No. 15060.
*6
10820 A sparge cojocul dracului.
T. BĂLĂşEL.preot, o, Stef ăncsci,
i. Vâlcea.
A desfiinţa o stare de lucruri rea.
6
10821 Umblă, de credi că dracu'l portă.
Adică forte repede.
*6
10822 A'l cresce pe dracul.
'l'EODOliEscu·KnULEANlJ, in», c.
Snmlţi, j. Covurl1t�u.
Copil de suflet, care mai tot-de-una nu'ţl este re cu­
noscător.
================== pagina 370 ==================
370 PIWVERBELl!: ROMÂNILOR
;j:6
10823 Îmi vin toţi dracii,
K 1. PATRlOIU, înv. c. Smul!;!,
j. CovU/·ZlI'ht.
:iYle suport forte mult.
*.6.
10824 L'a făcut ca pe dracu.
'I', SPERAN,!'Ă, prof c. PâllŞCSc1,
j. 'Vâlcea.
L'a certat 1'8(1.
10825
6
A fi bolă de drac.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop ..
p. 601.
Nădejde de scăpare.
Adică reu.
DUIVINEI}EO
*6
10826 Bun e Dumne deu, aprope'i pădurea.
r». EL. CRISTEA, r-.«, r- 26,
c. Codlea, Ungaria.
6
10827 Omul gândesce,
Dumnedeu cărrnuesce.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 194,
c. Bendorf', Ungaria.
Acelaş Înţeles ca la No. lf>124.
10828
Dumnidz eu dă, ma nu o-aduci a-casă.")
Gn. TOCILESCU, II, p, 483.
Acelaş Înţeles ca la No. 16165.
10829
6
Dumnedeu e tată de săraci, şi nu'! fecior
de Sas.
r». EL. CRISTEA, Prou., p. 80.
c. Re��nov, Ungaria.
Ingrijesce de cel. săraci.
================== pagina 371 ==================
SUPLEMENT LA CAP1TOLlJ "Il
37i
10830
6
Fie-care pentru sine, Dumnedeu pen­
tru toţi.
n-. EI •. CRISTEA, Prov., p. 94,
c. GW'U/'îtdui, Ungaria.
Devisa egoiştilor.
Chacum. pour Sot ei Dieu paul" ious.
I'rov. Franc.
10831
6
L'a vedut Dumnedeu.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 134,
c. Gurarîului, Ungaria.
*6
il vede DU1nnecleu.
E. J. P ATRIcIU, înv. c. Smnlţi,
j. Couurluiu,
Acelaş înţeles ca la N o. 15250.
10832
Canda acâţă Dumnidzeu di p61i.1)
GR. 'fOCILESCU, tr, p. 483.
10833
A se vede No. 15253.
*
A se duce ca pedepsa lui Dumnedeu.
G. POBOHAN, insi, J. Olt.
A se adaoga la No. 15260.
10834
6
A fi (stă] după spatele lui Dumnedeu,
Dr. EL. ORISTEA, Proo., p. 5,
c. Gurariuiui, Unqaria,
10836
*6
10835 Un bătut de Dumnedeu.
'fEODORI':Scu·KIRILEANU, înu. c.
Brosceni, j, Suciaoa,
Un reul răilor. Om fără nici un căpătâiu, fără ruşine
şi fără frică de nimeni.
6
Nu grăbi cu «Dumnedeu să'l Ierte.»
r». EL. CI\ISTJ�A. b·ov., p. 170,
c, Ourarîuliu, Ungaria.
Mal e speranţă de scăpare.
================== pagina 372 ==================
372
10837
PHOVERI3ELE RO:vJÂNILOR
.6.
Unde Dumnedeu nu se pomenesce.
GH. 'l'OCILESCU, J, p. 570.
Adică departe.
EGUMEN
10838
*
Egumenul va, iar chelarul nu.
GH. ALEXANDHESCU, magislr.J.
Puina.
Când cel mare voesce ore-ce şi cel mal mic se opune.
EVANGHELIE
10839
*
Cuvint de Evanghelie.
Epoca (ziar), II, p. 170.
A se vede N o. 15297.
FRATE
10840
Za cumpagnia s ensurat frateru.')
FR. MIKLOSlCH, Rum. Unter.,
1, p. 16.
Şi cum dice Francesul : l'occasion fait le larron.
GRAILU MARI
10841
Faptu 'n graîlu mari.")
GIt. 'l'OCIU:SCU, II, p. 507.
10842
Om norocos.
GRÂO
Li măcal grânlu. 3)
GR. 'l'OCILESCU, IT, p. 509.
Adică coliva; a murit. Ve�h No. 14735.
1) Pentru a face ca cef-l-alţt, un călugăr s'a Însurat.
�� �ăsCllt ;ând se face sluj ba de la prînz, în prima <;li de Pascî,
================== pagina 373 ==================
SUPLEMENT LA CAPI'l'OLU XII
HRISTOS
373
10843
.6.
Cine'! frate cu Hristos, uşor se mântue.
n-. EL. CRISTEA, Prov., p. 46,
Sibiu, Ungaria.
E un proverb identic unguresc.
10844
Li si fită Hristolu n-casă.l)
GR. TOClLESCU, II, p. 690.
E forte mulţumit, bucuros.
10845
Sândzili a Hristolul. 2)
GR. 'l'OCILESCU, IT, p. 626.
Adică vinul. Ve9.1 No. 15332.
LITURGHIE
10846
Apă di liturghie. 3)
GR. TOCILESCU, IT, p. 424.
Adică curat de tot.
MASLU
*.6.
10847 A'I băga în masle,
TEODOREScu·KIRILEANU, înt,. c.
Broscenî, [. Suciava.
A'l înfricoşa. A se adaoga la No. 15412.
MIR
10848
.6.
Dă, când dai, unde i-a pus mai Intăiu
popa mirul.
n-, EL. CRISTEA, Proo., p. 62.
A se adaoga la No. 15418.
1) 1 s'a născut Hristos în casa.
2) Sângele luf Hristos.
3i An?i rlfl nrp�rllrN
================== pagina 374 ==================
374
10849
PROVERBELE ROMÂNILOR
MITROPOLIT
*
Parcă 'i cărja Mitropolituluî.
GH. ALEXANDRESCU, magistr. j.
Putna.
Pentru un om mândru.
NAIBA
10850
Le.
Pe naiba nu'l căuta cu lumină, că'l afli
şi la întunerec.
Dr. EL. CRISTEA, Prou., p. 209,
c. Sinersiq, Ungaria.
Pentru cel reu.
NOE
10851
Dit chirolu al Noe."]
De când lumea.
Depuis le deluge.
GR. 'fOCI LES CU, Il, p. 573.
Pr·ov. Franc.
10852
ORELE
Lvacătară Orli. 2)
GR. 'fOCIl.ESCU, Il, p. 594.
E forte supărat,
Orele sunt nisce fiinţe care supără pe omenr.
PARESIMI
10853
Nu (ari) ţîni păresimi.s]
GR. 'l'OCILESCU, II, p. 611.
A se purta de o potrivă cu toţi, a nu face hatîrurî,
') Din vremea IUl Noe.
�) L'au prins Orele.
3) Nu are (ţine) paresiml.
================== pagina 375 ==================
10854
SUPLEMB�NT LA CAPITOLU XII
PASCE
Nu 'i tută dzuă Pasci.l)
GR. TOCILESCU, II, p. 600.
3';5
A se adaoga la No. 15464.
10855
6
Nu 's tot Pas ci ; mal sunt şi Rosaliî:
10856
r». EL. CIUSTEA, Prov., p. 181,
c. Reşnov, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
Partea a doua a �icerel este luată de la UngurI.
Tută dzua PascL 2)
GR. TOCILESCU, II, p. 600.
In tot-de- una bine, petreceri, etc.
10857
Di Pasci-Pasci. 3)
GR. TOOILESOU, II, p. 600.
Adică forte rar. Ve�l No. 15473.
10858
Faptu n-dzuă di Pascî, 4)
GR. TOOlLESCU, II, p. 488.
Om fericit. A se adaogă la No. 15475.
10859
Canda Ti viniră Pasci1i. 5)
GR. l'OCILESCU, II, p. 600.
E bucuros, vesel.
10860
6
Fire-ai de rîs, ca fasolea 'n diua de
Pascî.
Dr. EL. CRTSTEA, Prou., p. 96,
c. Ida-Mare, Ungaria.
1) Nu " în fie-care di Pascî.
�) In fiecare di Pasct,
') Din Pascf în Pascf ,
4) Născut in <;l de Pascî.
$) V::tr'ro.l'S' ''( veniră. P::l�('ilp
================== pagina 376 ==================
376
10861
PIWVERBELJ<; ROMÂNILOR
PECAT
L;
Pecatul ve chiu aduce ruşine nouă.
Dr. EL. CRISTEA, P1·OV., p, 207,
c. Loqoş, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 15484.
10862
L;
Nu 'I om fără pe cat, nici pădure fără
uscături.
Dr. EL. CRISTEA, Pl·OV., p. 174,
c. Topliţa-Hom., Ungaria.
Fie-care p6te greşi.
10863
*
A veni ca pecatele,
G. POBORAN, insi. j. Olt.
Adică repede. A se adaogă la No. 15514.
PEcATOS
10864
Gura pecătosului adeverul vorbesce.
A. P ANN, Pov .. Vorb., Ediţia.
1889, p. 11.
L;
Gura pecătosulu'i adeoerui grăesce.
Dr. EL. CHISTEA, Prov., p, 10,
c. Gurariului, Unqaria.
A se adaogă la No. 15518.
POPA
10865
10866
L;
Fie bine, fie reu,
Nu supără pe popa teu.
Dr. EL. CRISTEA, Proo., p.94,
c. Logoş, Unqaria.
*
Voiu areta eu cine '1 popa în biserică.
GR. ALEXANDHESCU, maqistr. i­
Putna.
Cine are dreptul să poruncescă, cine e mai mare.
================== pagina 377 ==================
SUPLEMlmT LA CAPITOLU XII 377
-�.�---�-------�------'-----'-------------'----
*6
10867 Popa nu are nimic isprăvit.
Nu se satură de folose, de câştigurI. A se adaogă la.
No. 1.5548.
*6
10868 Nu 'i-a eşit de multe orl popa din casă
cu fărămăturî În barbă.
A. GOROVJII, c. Seliştea, [, SIA­
ciaca.
Sgârcenie.
*6
10869 Par'că am fost popă.
E. 1. PATRICIU, înv. c. Snwlţ!,
j. ClJvuduiu.
Când nimerescî ori ghicesc! o tn3bă.
*6
10870 Acru, popa!
TEODORESCU- KlRILl!ANU, {nu. c.
Brosceni , j. Sudava.
Acru amarnic.
10871
6
Unde popa nu tocă.
G. DEM TEODORESCU, Poes. Pop .•
p. 367. - GR. TOGILIlSCU, r, p. 548.
Adică departe.
10872
6
Unde popa nu citesce (cetesce).
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.,
p. 366. 369 & il/fi. - GR. TOCI­
LESCU, I, p. 603.
Adică departe.
PRAZNIC
*6
10873 A se grămădi ca babele la praznic.
'rEODOHEScu·KIRILEANU, in». c.
Brosceni, J. StIC'lava.
A da năvală, busna; a fi. obraznic. A se adaogă la No.
·1 ;:',.C!co
================== pagina 378 ==================
378
10874
PROVERBELE ROMÂNILOR
PREOT
Li dedi doU a preftuluî. 1)
GR. TOCILESCU, II. p. 480.
A murit, a, dat ortul popii.
10875
Plitesci ş-ca preftu. 2)
GR. TOCILESCG, II, p. 617.
Acelaş înţeles ca la No 15641.
10876
Ca prefrul cu pur intetă. 3)
G H. TOCILESCU. Il, p. 616.
Peri tru cel f;îţarnicJ.
10877
Va ti fac preftu .: 1)
GH. TOCJLESCU, II, P 616.
o să te bat.
10878
Prufit după Hristo gumar esti. 5)
10879
Ga. 1'OCILESCU, II, p. 700.
Acelaş înţeles ca la No. 15693
ITi.; 7tpo�'(J1;'�; p.sti Xpv:ltOY, "(cJ."(oa.po.; sm;L 6)
Prav. Nea Grec.
RAIu
6
Cât a sta un popă în raiu.
Gi •. TOClLESCU. r. p. 634.
AdicCl puţin, sau chiar de loc.
10880
6
Cât O sta o fermecăt6re în raiu.
GR. TOCILESCU, 1, p. 634.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
1) A dat cel dOI groşt preotuluI.
2) Plătesc! ca popa
3) Ca preotul CII ele dulce.
4) Te VOIIl face preot.
�') Profet după Hristos magar este.
================== pagina 379 ==================
10881
SUPLEMI�NT LA CAPITOJ.U XII
c:
Cât a sta o sme6ică în ralu,
379
10882
10883
10884
Ga. 'fOCILE:3CU, 1, Ţ1. 634.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
c:
Cât o sta Ovreiu cu Ovreica în raiu.
GR. 'I'ocn.ssou, 1, p. 634.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
c.
Cât O sta o curvă cu doi fraţi în raiu.
Ga. TOCILESCU, 1, p. 634.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
/:::,.
Cât O sta un pircălab în rafu.
GR. TOCILESCU, 1, p. 634.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
RUGĂcIUNE
10885
Rugăciunea reu facuta,
Nici odată nu ajută.
A. PANN, II, p. 88.
A se adaogă la No. 15718.
SÂMBĂTA
*/:::,.
10886 I-a sărit Sâmbăta.
E. 1. P ATRiCiu, Î1'!v. c. Smulit,
j. Co·vurlufu.
S'a speriat. A se apropia de No. 15728.
SERBĂTORE
10887
Nu se-acată sîrbâtorli di fucaraţi. 1)
Gu, 'l'OULl<:SCU, II, p. 627.
Acelaş înţeles ca la No. 12750.
1\ Nu se nrinn ,",{:{rh?itnrilp rlp ",�r�('l
================== pagina 380 ==================
38f1
10888
PHOVEHBELE HOMr\NILOH
�----�---� ---
Sîrbătorli lâlâtorI, ş-lălătorlt sîrbătorî, 1)
GIt. TOGrLEscU, ir, p. 027.
Pentru femeile leneşe.
SFANT
10889
6
Nu toţi sfinţii 's de-a potrivă.
n-. EL. CRISTEA, r-»: p. 186,
r;. Tisa, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 15789.
*6
10890 Cele sfinte nu se spurcă.
K I. P A'fRICl:U, înv. c. Snmlţi,
ţ • Covurlu'tu.
Se �lice de cel de trebă, cind se amestecă odată cu reiL
10891
6
Acum şi-a aflat sfântul.
r». EL. Cmsn:A, Prov., p. 3,
c, Tisa, Unouria.
Acelaş înţeles ca la No. 15821.
SFANTU ANDREI
10892
Va ligari l'aghfu Andonf. 2)
GR. TOCIL1,SCU, II, p. 670.
E nebun.
A TĂMAIA
*6
10893 A'I tămăia.
P. Gr\RBOVICEANu.pro!, a. VII,
Se. Norm,
Al prinde. A se adaogă la N o. 15877.
l) Serbătorile (le faCÎ) dile de lucru, şi dilele de lucru serbătorf.
':Il 'T'l'phIlP lpff-:lt 1<:) "f,sntll A nrlrr."
================== pagina 381 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU x n
TIPSIE
381
l,)icerea de la No. 7918 în care cuvîntul tipsie, arată
o carte bisericescă, trebue aşe<J-ată aci,
A 'rocx
*6
10894 A audit că a tocat dar nu scie la ce bi-
serică.
D-1H\ ECA'l'. ZANNll, c. Basesci,
j. Fălcii:!.
Ve(,ll Cocoş
1 ,l Scie ce-va, dar nu e tocmai SIgur.
2° Se laudă că le scie tate şi în realitate e un prost.
TRICOLIClu
10895
*
Umblă ca tricolicii.
Gn. ALEXANDRESCU, maqisir., j.
Puina.
Pentru cei cart tot umblă noptea. A se adaogă acest
înţeles la No. 15901.
ULCICA
*6
10896 Il sfirîe cu ulcica.
TEODOBEl:iCU-l{IHILEANU, iu». c.
Broştent, 1- Sudava.
Îl vrajesce ; îl chem}'. de grabă. Ve\,lî şi No. 15U02 &
15003.
URSIT
*6
10897 Nu va scăpă omul de ce e ursit să pată.
V. A. FORESCU, e. Dorna, j. S1t­
clava.
================== pagina 382 ==================
382
PROVERBELE ROMÂNILOR
VIDANIE
*,6,
10898 A'l băga în vidaniI.
G. POBORAN. insi. c. Slatina, [,
Olt.
A'I îngrijora, a'I spănnânta.
VAMPIR
10899
Ca supt di vornbirî. 1)
ÎI e fome tare.
J) Ca sunt de varnnir t.
GR. TOCILESCU, II, p. 703.
================== pagina 383 ==================
SUPLEMENT LA CAPlTOLU XIII
soru
*L:::,.
10900 ÎŞI bate boiu,
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Işt face voiea.
Cuvîntul boi« are, în Banat, înţelesul de: voie, dis­
posiţie, plăcere.
< A'şI bate boiu înaintea mort.il, înaintea uuet nefcricirt..
DUH
10901
*
Plin de duh, ca spănu de barbă.
Adică prost.
GR. POi'Jl;NAHU, ing. c. Rassa,
i. Ialomiţa.
A SE GÂNDI
10902
Omlu prindi s-mintuescă ş-năinti ş-năpoi. 1)
GR. TOCJLESOU, II, p. 593.
Adică în viitor şi în trecut.
10903
Cari s-rnintuesci nu agărşasci.")
G. ZUCA, c. Ianina, Epir.
Şi cum dic 'I'ransilvănenii: Rcmânul ţine minie.
') Omul trebue să se gândesc� �i inainte şi după.
2) r�rp o;;:p O'·�nrlp.(."!f"... .....n "y,x
================== pagina 384 ==================
384
PROVERBELE ROM,\NILOR
HACHIŢĂ
*6-
10904 Are hachită.
GAVR. ON1ŞOR, prof. c. Zorleni,
j. Tuioca.
*6-
L'a apucat hachiiele.
E. 1. PATRIO!U, in». c. Smulti ,
j. Conurluiu,
L' a apucat drăciile ; e Înfuriat.
GUST
*1\
10905 Gust pimbiu.
E. J. P ATRIC'tU, înv. c. Smtdţl,
j. Covudu�u.
Adică curios, fistichiă.
10906
INŢELEPcIUNE
Mintea nu stă tu muşutetă.')
GR. TOCILESCU, II, p. 544.
A se vede No. 5272.
INŢELEPT
10907
6.
Gura înţeleptului când se deschide, tu
închide pe a ta.
Dr. EL. CRISTEA, Proc., p. 105,
c. Gttrarîul'HI, Ungaria.
*6-
10908 Inima înţeleptului e în limbă, şi a ne-
bunului în gură.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, co­
mit. Bihor, Ungaria.
Căci nebunul spune tot ce are pe inimă.
*6.
10909 Dacă dai pricină înţeleptului şi mai în-
ţelept îl faci.
G. MIHALACHE, înv. c. Şendresci,
i- Tutova.
================== pagina 385 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU XII!
A ÎNTREBA
10910
Ş-cu cărliglu'ţî s-ti 'ntreghL 1)
Gn, TOC1LI!:SCU, rr, p. 681.
Uu sfat e bun, fie de la orI si cine.
E vorba de un cioban care s'� sfatuit cu cârligu lui.
ISCUSIT
*6
10911 Omul cel mai iscusit,
Une-ori e păcălit.
D'ra ECAT. SISMAl\, inv. c.
Ar/anI, J. Tutovâ'. '
Şi cel mal deştept se inşelă.
LAUDĂ
*6
10912 Lauda de sine
Nu mirase bine.
P. G.ÂRBOVICllANU, profesor, 01.
VIl, Semit/o Euc.
A se adaoga la N O. 16077.
*6
10913 Surdul caută la buze, prostul la laudă.
v. SlMfGANOSCHI, preot, C. Pe­
reblecea, Bucovina.
Pentru cel căruia îi plac laudele.
MINTE
10914
*
Li fetă mintea.s)
E deştept.
G. ZUCA. C. Albania.- MlHĂI­
LEAI\U, Dicţ.) p. 190.
10915
:;:
Minte fernină (thernină).")
G. ZUCA. c. GC01'gea, Albania.­
MIH.ĂILEANU, Dicţ.) p. 189.
') Şi cu cârligul leli să le intrebi (sfătuesc'î).
') II fală mintea.
3\ 1\ff;_.� c __ � __ :_y
================== pagina 386 ==================
386
PROVERBJ<;L�; ROMÂNILOR
Adică inventivă, născocitore.
10916 Minti tr'altă oră.")
G1'. 'rOCILESCU, IT, p. 545.
Când te căesct prea târc;liu de ce ai făcut.
10917 Ş-Io mintea la ciclorl.")
GR. TOClLESCU, Il, p. 473.
A'şi lua lumea 'n cap; a umbla fără căpătâtu. A se
apropia de N o. 16Hi3.
*6
10918 A'I sbura minţile pe delurî.
A. GOROVll:l, public, J. Suciaua,
A se gândi departe, a ave imaginaţie multă.
10919
Om cu doue minţi. 3)
GH. TOCILESCU, II, p. 694.
Om nehotărît; faţarnic.
*6
10920 Nu ţine minte de la gură păn la nas.
V. SALA, dasc c. Vaşcou, comit,
Bihor, Ungaria.
:[ij uituc.
*6
10921 E ascuţit la minte.
E. 1. P ATRICI1J, ;nv. c. Smulţl,
j. Covurluiu.
Minte ageră, pătrundetore. Cu acelaş înţeles se mai
�1ice în Moldova : are coniei.
NEBUN
10922
Zurlu fu tinir, zurlu ş-auş.v)
GR. TOCILESCU, II, p. 667.
Căci: nebunia din nascere, ca şi prostia, nu are Iec.
Vec;lI No. 16242.
': Minte pentru altă dată.
2) Iş] luă mintea la picl6re.
3) Om cu doue minIt.
4i 1\.T�h •• _ ••. ��_}� .• __ .1- •••• � n! l�X ••• ��
================== pagina 387 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU XIII
NEBUNIE
*6
10923 Din nebunia străină să înveţi minte.
387
10924
10924 b
P. PRELll'UEANU, inv. c. Scheia,
Bucovina.
A se vede No. 16243.
NEROD
Chirutlu sburasci şi nu rninduesci. 1)
GR. 'TOCU,ESCU, H, p. 679.
Acelaş înţeles ca la No. 16208
NER(1)IE
N eo rodia din născare
Lec în lume nu mai are.
A. PANN, Moş Alb, p. 22.
Aceleş înţeles ca la No. 16382.
NEvoIE
*6
10925 Nevoiea te învaţă minte.
N. G. TONESCU, înv. c. Mamor
niţa, j. Dorohof.
A se adaogă la No. 16304.
*
10926 GI6că preftu di bileaua.")
P. G. BALAMACf, c. Gheorqhia,
Macedonia.
A se adaoga la No. 16295.
10927
Zorea hiari frândzi. 3)
GR. TOCILESCU, II, p, 666.
A se adaogă la N o. 16297.
1) Nerodul (nebunul) vorbesce ŞI nu gândesce.
2) jocă preotul de nevoe.
================== pagina 388 ==================
388
Pt;OVEHBFLE HO�I.�N[LOR
PÂNC
*6
10928 În păncurl bune.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coştelu,
Banat.
Adică în bune dispositiunt.
Pânc = disposiţiuue care p6te fi bună sau rea.
PROST
*6
10929 Prostul nu scie multe.
TEODOREScu·KLRILEANU, înv. c.
Brosceni, i. Sndava.
Să te porţi bine cu dinsul, căci nu scit ce i se nazare,
şi ţi-ai găsit beleaua îndată.
*6
10930 Cel mai greu lucru din lume, e să dai
socotelă unui om prost.
Dr. EL. CIUSTEA, Prov., p. 41,
c. Gwrariului, Ungaria.
A se vede No. 16351.
*6
10931 Prostul face ce vede şi ce aude crede.
V. SALA, dasc. c, Zâvoen'E, comit.
Bihor, Ungaria.
A se adăoga la No. 16332.
*6
10932 Prostu ri'asudă nici la del, nici la vale.
T.lJ:ODORFSCU· KIRILEANU, î1lV. c,
Brosceni, j. Sudava.
Om nesciutor. A se adaoga la No. 16364.
*6
10933 Nu e fum fără foc,
Nici prost fără noroc.
GR. PoIENARu, ing. c. Bassa],
Ialomiia.
================== pagina 389 ==================
SUPLEMENl' LA CAPITOLU XlI[
*L'::,
10934 Prostul spune tot ce scie.
389
Pentru cel prost.
Unut om prea prost.
V. SIMIGANOSCHf, preot, c. Fe­
reblecea, Bucovina.
Pentru cel care nu pote ţine o tatnă.
*L'::,
10935 Nu'i mal mare duşmănie, de cât când
<ti CI prostului că '1 prost.
V. SIMIGANOSCHl, preot, c. Fe
reblecea, Bucovina.
Adevărul e în tot-de-una supărător.
*L'::,
10936 Toţi proştii restornă pămîntul.
P. GÂRI30VICEANU,Pl·Oj. c. Hîl'şa,
j. Prahova.
Se cred în stare ca să facă lucruri grozave.
*L'::,
10937 Prost ca n6ptea.
A vn. COReEA, paroh, c, Coşteiu,
Banat.
Acelaş înţeles ca la No. 16381.
10938 Nu crede ce e în carte
Ci crede în lucruri deşerte.
A. PANN. apud Gaster, Lit. pOjJ.,
p. 219. - HINTESCU, p. 28.
PROSTIE
*L'::,
10939 De unde s'a împărţit prostia a luat ...
C. 1. IONESCU, înv. c. Broscori,
j. Mehedinţl.
SALBĂ
*L'::,
10940 Lasă'l în salba lui.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Arl�.nn. n", ..."x ... .n .......... l ,....x�"!. 1 1 -�"
================== pagina 390 ==================
390
I>ROVERBELE ROMANILOR
In Banat cuvîntul salbâ însemneză : voie, nărav, Însu­
şire, datină.
SFAT
*6
10941 Culege sfaturi numai de la cei ce se tem
de Dumnedeu.
n-. EL CRISTEA, Prov., p. 58,
c. Tisa, Ungaria.
SILĂ
10942
Cu zarea poţi s-ll-ai, nu poţi s-dal, 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 666.
A se adaogă la No. 16396.
VOIE
*6
10943 Nici nu 'i sciî voiea, nici nevofea.
E. 1. PATR!CIU, înv. c, Smulţ'i,
j. Covurlulu.
Se dice de omul închis, posac. A se vede şi No. 16412.
================== pagina 391 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU XIV
AMĂRÎT
*L.
10944 Amărîtu de el.
A VR. COReEA, paroh. c. Coşteiu,
Banat.
Se gice pentru un prost.
BACANA
*L.
10945 A'şf găsi bacanaua.
G A VR. ON1ŞOR, praf. c. Zorleni ,
j. Tutava.
A'şI da peste om.
Bacana = belea, buclnc.
BAFTĂ
*L.
10946 Nu mai are baftă.
E. 1. P ATRIClu, înv. c. Smulit,
j. Coinirluiu,
Din causa releî sale purtări nu mal are trecere la
ore-cine.
CURAJ
*L.
10947 Curaj de păslă.
G. P. SALVnJ, înv. c. Srntdl'i,
i. Coourluiu,
A se adaoga la No. 16459.
================== pagina 392 ==================
392
10948
PROVERBELE ROMÂNILOR
DOR
*
A duce dorul după capet.
G. POBORAN, inst. j. Olt.
A nu ave nict o grijă.
DUŞMAN
*6
10949 Duşmanului da'I păne şi sare.
E. J. PATRlclU, in». c. Snn�lt�,
j. CoVt�rlt�ht.
A se adaoga la No. 16537.
*6
10950 Mai lesne încungiurI un spin, de cât sa
trăescî cu duşmanul în casa.
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Ee­
reblecea, Bucovina.
*6
10951 Omul cât trăesce,
Duşmanii 'I sporesce.
1. POPESCU, înv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
De altminterea dicerea de la No. 16531 ne arată că
acesta este şi folositor.
*6
10952 De cât un duşman, mai bine dece prletini.
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fe­
reblecea, Bucovina .
. Omul Îngăduitor. Veg.f No. 16529.
10953
A duşmanului pisti nu-li dă.")
GR. TOCILE'3CU, II, p. 484.
Să nu te înoredt într'însul.
*6
10954 Duşmanul cel mai reu, cu păne ţi'l câştigi.
V_ SlMlGANOSCHI, preot, c. Fe­
reblecea, Bucovina.
Cu binele îrnblândesej şi pe cel mai reu voitor.
1) Să nu da, credinţă (să nu te incred't] duşmanulut.
================== pagina 393 ==================
10955
______ �SUPLEMP;NT LA CAPITOLU XIV
Duşman vecliu 6spi nu s-faci.")
GR. 'l'OCILESCU, II, p. 484.
Duşmania vechte nu se uită nicî odată.
FRICĂ
393
10956
Li se-acătară alaţîli di 9i9i6ri di frică.t)
GR. TOUILESCU, II, p. 687.
De frică stă încremenit, nu mal pote merge, i se taie
picerile.
10957
Frica ţi-dă 9i9I6ri. 3)
GR. TOCILESCU, II, p. 497.
10958
10960
Când unul fuge de frică.
HAZ
Vedf Necaz.
6
A petrece împreună haz şi necaz.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 11,
e, (h.�mrîţtlut, Unqaria.
A duce împreună şi bunul şi răul.
*6
10959 A se sătura de hazul cui-va.
D-na. ECAT. ZANNE, c. Bâsesci,
s. Fălciu.
A nu'I mal face haz, a nu'I mai putea suferi.·
»: SE INCREDE
6
Nume încred nici în sîn,
De când m'a 'nşelat cel străin.
Dr. EL. CRISTEA, t-»; p.177,
c. Loqo«, Unqaria.
Arată lipsa de încredere.
1) Duşman vechtu, prietinu se face.
2) Li se adi ţară laţele de pici6re de fricii.
') Fr ica'ţf dă pici6re.
================== pagina 394 ==================
394
PROVERBELE ROMANILOR
A IUBI
10961
10963
10965
Eu te iubesc, şî tu nici visezI.
100W. GOLEseu, Mss. II, p. 7.
Se g.ice pentru cei ce în zadar iubesc pe cei ce nici
În sem a îi bagă. (GOLESCU.)
*
10962 'L voiu ca neaua 'n sîn. 1)
I. COYAN, p,·oj'. c. T!wia, Epir.
A se adaoga la No. 16639.
*
'L voiu ca guşturicea tu srnenă. 2)
1. COYAN, proj'.c. Cacaia, Al­
banui.
A se adaoga la No. 16645.
MÂNDRĂ
*6
10964 Draga mea şi măndra altuia.
V. SALA, dasc. c. VaşC01t, comit.
Bihor, Ungaria.
o muiere cu doi drăguţi.
NECĂJIT
Nîiritlu ncăciert sc6ti. 0)
GR. TOCILESCU, II, p. 572.
Cel supărat tot certuri viseză.
NECAZ
10966
*
Fie-ce obraz
Cu al seu necaz.
GR. ALEXANDRESCU, rnagistr. j.
Ptdna.
Acelaş înţeles ca la No. 16684.
1) Il Iubesc ca nena In sîn.
") Il Iubesc ca şopîrla în ismene.
a) Necăjitul certă aduce.
================== pagina 395 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU XIV
*L:o.
10967 A umblat după ragaz,
Şi a dat peste necaz.
395
V. FORF.SCU, c. D01'na, j. s«
ciaoa,
A căutat pace, linişte, Şi a dat de supărare.
NEMULŢUMIT
10968
A aharistuluî Îi si Tia h ar ea."]
GR. TOCILESCU, II, p. 519.
A se adaogă la No. 16707.
NOROC
10969
Norocul vine cu lanţurI de pici6re şi
fuge cu poşta.
Adcoerul, Oct., p. 902.
A se vede N«. 16737 şi urmetorele.
10970
Tihla ş-u faci ornlu.")
GR. TOCILESCU, II, p. 701.
A se adaogă la No. 16724.
10971
Cathiun cu tihla-Îi, 3)
GR. TOClLESCU, IL p. 640.
Fie-care îşi are destinul lui care'I aşteptă.
OGOD
10972
*
A'I căuta ogodu.
G. POBORAN, insi. j. Olt.
A'I căuta prilejul, a cauta ca el să fie în duşi bunt,
în voie bună.
1) Nemnltumii ul nf 1 <';;P '(P<;J rl!'lrnl
================== pagina 396 ==================
396
10973
PROVER,BELE lWM,�NILOR
pAs
Aspuni 'ţi dorlu la omlu ateu, ş-nu ti
dă la csenlu.")
GR. TOC1LESCU, II, p. 480.
Căci numai ai tel te compătimesc şi te ajută.
PIZMA
10974
6
Teme-te mai mult de pizma rudei de
cât de a străinului.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 250,
1;. Gurar'îţt/tli, Unqaria.
Acelaş Înţeles ca la No. 10046.
*6
10975 Datoria veche nu 'I rea, numai pizma
veche îi rea.
Is. STRUGER, pădurar, c. Bă­
resei, comit. Bihor, Ungaria.
PRIETIN
10976
6
Cu apă rece nu se câştigă prietin.
Dr. EL. URISTEA, Pl·OV., p. 57,
Reşnov, Ungaria.
10977
Acelaş înţeles ca la No. 16843.
Ospe vecÎiu, căne vecliu.2)
GR. TOCILESCU, II, p. 583.
Să te încredt în el. Ve<ti N o. 16857.
10978
Cu limba 6spi. 3)
GR. TOCILlcSGU, II, p. 528.
Acelaş înţeles ca la No. 16873.
') Spune'ţr păsul la omul teu, şi nu te areta la străin.
21 Prie:tin vech'iu. câne VPC.hYll.
================== pagina 397 ==================
10979
SUPLEMllNT LA CAPITOLU XIV
A SE SPERIA
*
S'aspare di aumbră-Îi.']
397
G. ZUCA, c. Fieri, Albania.
Pdnă ş-dc aumbră-lt se-aspare. 2)
GR. 'l'oClLESCU, II, p. 431.
A se adaoga la No. 16889.
URÎT
*f:::,.
10980 A'şi face de urît (de cap şi de ciolane).
TEODORE8CU·KIRIL.I�ANU, înv. c.
Brosceni , j. Suc'lava.
Obraznic, se prea întrece cu gluma.
VOINIC
10981
Muma gtonîlor plăndzi. 3)
GR. 'l'OCILEi:3CU, II, p, 562.
Căci îşI expun vieţa.
10982 Toti ambar, ma nu va gfonili.v)
(l-R. 'l'OCILESCU, II, p. 539.
Acelaş înţeles ca la No. 3258. Origina 9.icel'ei este
aceeaşi.
« Bon mariaqe reesemblait ci, celui el' Arlequsn; lequel etait
presque fait, puisrl'u'il ne manquait que le consentement ele la
future.»
10983
f:::,.
Unde voinic cu securea nu cioplesce.
GR. TOCJLESCU, II, p. 553.
Adică departe.
') & 2) (Până şi) de umbra lUI se sperie.
3) �uma volni(.'ilor plânge,
================== pagina 398 ==================
11
1�
10
10\
10�
1)
.,
================== pagina 399 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU XV
BINE
10984
Ghini fa 91, ghini vai afli.')
OR. TOCILESCU, II, p. 502.
10987
A se adaoga la No. 16999.
*6
10985 Fă. bun ş-arucă'l tu-amare, că şî aclo el
nu chiere.")
T. IONESCU, prof. c, Neoesia,
Mf/cedonia.
A se adaoga la No. 17023.
L:c,
10986 Lasă aşa, că'I bine aşa; c'o mai fost aşa
şi tot a fost a draculuI.
r». EL. CRISTEA, Prou., p. 133,
c. Loqos, Unqari«.
Pentru ceva reu. Ve�i şi No. 17004.
Buneta ce u facl, totna s-u taci, c)
OR TOCILESCU, 11, p. 676.
Să nu te laud! cu binele pe care'I faci.
6
10988. Fie'i de bine, păn 'l-a fi de cap.
Dr. EL· CHlSTEA, l'rov., p. 95,
c. Logoş, Ungaria.
1) Bine facf, bine vet afla.
G)� •.. >J •• •
================== pagina 400 ==================
400
PROVERBELE ROMÂNILOf{
Când vine cui-va un bine care 'n urmă trebue Să'1
aducă superărr.
BLANDEŢE
10989
*
Blăndetea cuceresce inimele.
V. SALA, duse. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Unga/-ia.
A se vede No. 17044.
BON
*6
10990 Pentru o faptă bună nu aştepta resplată.
V. SALA, dasi. c. Vaşc0l1, comit.
Bihor, Ungaria.
Să faci binele fără interes.
\0991
Vei fi bun cât veI fi.
Rom. Glumeţ, p. 13.
A se adaogă la No. 17084.
*6
10992 De bun ce'! îi prost.
D·na Z. JUVARA, c. lledescl, j.
Tntova.
A se adaoga la No. 17064.
CINSTE
10993
6
Lucrul cel mai scump e cinstea; dar ce
folos, unii o vînd prea eftin.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 139,
c. ffttra1'Îultti, Ungaria.
A se vede N o. 17101.
10994
Erghla la om, i ca liludha la pom.tj
GR. TOCJLESCU, Il, p. 686.
Indată se scutură Şi pIere.
================== pagina 401 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU XV
CINSTIT
*D.
10995 Om cinstit în casă goală.
401
T. BĂLAŞEJ., preot, c. Stefâncsci,
[, Vâlcea.
Se pare bun, ne-avînd prilej de a'şi areta însuşirile
lui cele rele. Vec;li No. 17115.
10996
10997
1::0
T6te femeile ar fi cinstite,
Dacă n'ar fi ispitite.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 225,
c. Ourariului, Ungaria.
CRE1)EMÎNT
1::0
N'are credernînt ca şi lupul cel flămănd,
Dr. EL. CHIs'mA, P1·OV., p. 157,
c. G'nrcwî�thti, Unqaria.
Nimenea nu se încrede în el.
GOSPODINĂ
*1::0
10998 Nu tote femeile, cu cheile în brîu, sunt
gospodine.
V. A. j<'ORESCU, c. Dorna, j.
Sl.dava.
Nu trebue să judeci după aparenţe.
A LUCRA
10999
1::0
A lucra ca la ilea ciumei.
DI'. EL. ORISTEA, Prov., p. 8,
c. Curariului, Unqaria.
Adică încet.
11000
Lucredză ca câni ş-măcă ca domnu.")
GR. TOCJLESCU, II, p. 459.
A se vede No. 17188.
================== pagina 402 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
402
--------------��==���==�.
LUCRU
11001
Lucru cu vie, orbu va Iu-adari.t)
GR. TOClLESCU, n, p. 533.
Gra ba strică treba,
11002
6
Lucru sus legat cu aţă.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 139,
c. Gwrariului, Ungaria.
11003
Adică lucru prost.
6
Lucru de Beci, lucrat cu aţă de buci.
Dr. EL. CInsTEA, Proo., p. 139,
c. 'I'opliţa-Rom., Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. precedent.
MILA
*6
11004 Milă de silă şi dor de nevoie.
G. POBORAN, insi: J. Olt.
A se adaoga la No. 17255.
MUNCA
11005
Munca ne scapă de trei mari rele: de
urît, de fapte rele şi de ne-avere.
r». EL. CRISTj�A, PI·OV., p. 155,
c. Sibiu. Transilvania.
*6
11006 A pune osul la muncă.
'l'EODOREscu·KmILllANU, 'ÎlIv. c.
Broşieni, J. Suciana,
Adică a munci din resputert.
================== pagina 403 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU XV 403
------- --�--.::.=.....-._-=----�----=..;:.=.--=--------
A MUNCI
*b.
11007 De cât se muncesci de geba, mai bine
se şedi de geba.
E. I. PATRTclu, înv. c. Smulţl,
j. Coourluiu,
A se adaoga la N o. 17291.
A pASTRA
11008
b.
E mai greu a pastra de cât a câştiga.
11011
Dr. EL. CRISTEA, P1·OV., p. 85,
c. Topliţa-Rom., Unqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 11488
RABDARE
*b.
11009 Cu rabdare se fac t6te.
H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea,
i. Dorohoi,
Acelaş înţeles ca la N o. 17362.
La poiience vient ci bout de tout.
Prov. Franc.
RÎNDUELA
*b.
11010 Cel ce are rinduelă
Cruţă multă ostenelă.
n-. EL. CRlST�A, Prov., p. 40,
c. Topliţa-Iioni .• Ungaria.
RUŞINE
Arşinea 'I tră ominî. 1)
GR. TOCILESCU, II, p. 430.
Omul trebue să aibă omenie.
') Ruşinea " pentru ornenf
================== pagina 404 ==================
404
PR.OVERBlCLE lWMÂNILOR
TREBĂ
*0.
11012 La t6te porc-de-câne, numai la trebă do-
bitoc.
E. 1. P ATRlcIU, înv. c. Smul{i,
i. Coourluiu,
Iţi place când îţi fac trebă, dar la răsplată me iei în rîs.
11013 Când eşti în trebă,
Toţi te 'ntrebă.
Adever (ziar), Oei. 1902.
Când în semnez ce-va, când îţi merge bine.
*6
11014 S'o încătelat treba.
E. I. PATRIClu, înv. c. Smul1t,
f. Covurluht.
'I'reba s'a încurcat, afacerea a luat proporţie mare.
================== pagina 405 ==================
11015
SUPLEMENT LA CAPITOLU XVI
A BATJOCORI
Di ce 'ţi pizuesci nu-ascachî. 1)
(tR. TOClLESCU. n, r- 607.
Rîgl de alţiI, se va rîde Şl de tine.
A CERTA
11016
A'i trage un zabrac.
FR. DAME, IV, p. 237. -S. I.
GROSSMAl'(N, p. 112.
*
A"t trage un saorac.
1. BĂNESCU, pl·Of. j. Roman.
Vedf Perdaf, Săpun.
A certa pre cine-va.
A SE CERTA
*6
11017 Unde se certă dol, rîde al treilea.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Binor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 17445.
11018 Fudzi d-Iu si ncacie, tradzi di nă parte.")
GR. TOClLESCU. II, p. 569.
N li te amesteca în cercetările altora.
') De ce 'ţY baţi joc nu scapi.
') Fug'i de unde se certă, trage de o parte.
================== pagina 406 ==================
406
PROVERBELE ROMÂNILOR
CHELTUITOR
*D.
11019 Cheltuitorul e duşmanul strîngetoruluî,
căci îi păndesce punga.
C. TFODOREseu, înv. c. Lipova,
j. Vaslu!tt.
Pentru copii şi părinţi, unul strînge şi cel-alt risipesce.
CIUDOS
*D.
11020 Nu fi amic omului ciudos.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
Căci un asemenea om nici nu pote fi prietenul cui-va.
A SE FUDULI
*D.
11021 Geba te fudulesci,
Căci te SCHI cine eşti.
G. 1. TOMESCU, înv. c. Broscarî,
j. Mehedinţi.
Când unul se fudulesce fără nici un drept.
FUDULIE
*D.
11022 Fudulia şi sărăcia sunt surorl.
AUREL TEUTUL, preot, c. Su·
ciaua, Bucovina.
Cine e fudul sărăcesce.
*D.
11023 Fudulia intră 'n casă, sărăcia 'I după uşă.
V. SIMIGANOSCHI, preot. c. Fe­
reblecea, Bucovina.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
*D.
11024 Fudulia mare,
Mămăligă n'are.
AUREL TEUTUL, preot, c, Su­
ciaoa, Bucovina.
Acelaş înţeles ca la No. precedent.
================== pagina 407 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU XV[
A FURA
*6
11025 Tot ce se fură, iese la s6re.
407
GAVR. ONIŞOR, prof'. e. Avra­
mesei, [, Tuiooa.
Adică se află.
*6
11026 Ori fură, ori ţine sacul e tot lotru.
V. SALA, clase. c, Vaşcoi:t, comit.
Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca 1 aNo. 17547.
11027 Cari fură, scii şi s'ascundă, 1)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 176.
Acelaş înţeles ca la No. 17493.
FURAT
*6
11028 Par''că'I lucru de furat.
TEODOREscu·KIRILEANU, în». c.
Broşteni, j. Suciaoa.
Despre un lucru care '1 tot prăpădesc! mai mult, şi,
când îţi face trebuinţă, atunci nu'l găsesci.
GÂLCEVĂ
11029
Iu intră ngrînia, se-aspardz.i casa. 2)
11030
GrI. TOCILESCU, II, p. 1,47.
Casa uude nu e umre ŞI unde nu se învoesc omeniî.
GRE$ELĂ
6
Greşela, îndreptare aşteptă.
Dr. EL. CmSl'EA, Pr·ov., p. 103,
c. Gurariului, Unqaria .
Când ai greşit, trebue să îndrepte zi ce ai făcut reu.
1) Cine fură, scie şi sr, ascundă.
2\ TTnrlp ;Iltr� rrttL�A"'" ..,.", �'" ...... n-", n'-'""
================== pagina 408 ==================
408
11031
PROV ERBIiLE ROM.ÂNILOR
*
Greşela are şi iertare.
GR. ALEXANDHESGU, maqisir. i.
Puina.
Dacă se pocăesce cel greşit.
11032
*
Greşela de o clipă, e, adesea, superare
pe vietă.
V. A. FORESGU, înv. c. Eros­
ceni, j. Suciaoa,
Arată urmările unei greşeli.
A GREŞI
11033
6-
Greşind învaţă omul.
Dr. EL. CHISTEA, Pt·ov., p. 103,
c. GU1"aI·î!.tlu'i, Ungaria.
R6clele experienţei.
*6-
11034 A greşit, a făcut.
P. GÂHBOVlGEANU, prof c. Şer­
bânesci, j. Argeş.
HOŢ
*6
11035 De hoţul din casă nu te poţi feri nici
odată.
P. GÂRBOVJCEANU, profesor, Cl.
VlI, Semin, EtIc.
A se adaogă la No. 17537.
*6
11036 Hotul nedovedit
Ii Român cinstit.
TEODOREscu-KIRILEANU, înv. c.
Zorleni, j. Tutova.
================== pagina 409 ==================
SUPLElIIllNT LA CAPITOLU XVI
A ÎNJURA
409
*6
11037 Dacă de departe te înjură, de apr6pe
te bate.
G. P. SALVIU, îno. c. Srnulţr, j.
COV1�rh!itt.
Pe omul reu, de departe îl cunosct.
*6
11038 Să te 'njur
Nu me 'ndur;
Să te las
Mi-e necaz.
P. GÂHBOVIOEANU, profesor, el.
VIII, Semin. e«:
Când unul ar dori să se lege de cine-va şi nu îndrăs­
nesce.
11039
Cari tăcsesce s-bîrbîtesce. 1)
GR. TOCILESCU, IL p. 702.
LENE
*6
11040 Lena'I d6mnă mari. 2)
GR. TOCILESCU, II, p. 52G.
A se adaogă la No. 17579.
*6
11041 Când îl cuprinde pe om lenea, sărăcia i
se suie în spate.
P. PRELIPCEANU, în». c. Schela,
Bucovina,
Acelaş înţeles ca la. N o. 17584 şi urmetorele,
LENE�
11042
L
Paserea 'n aer, cărtita 'n pămînt, şi le­
neşul în rugină trăesce.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p, 206,
c. Sinersig, Ungaria.
J) Cine injura, se insultă pe sme.
2) Lenea'I domn;:} ma rp
================== pagina 410 ==================
410
PI�OVJ!:RBJlLE ROMÂNILOR
LOTRU
*6
11043 Fii lotru cu limba scurtă.
G. PETRIUCĂ, c. Corna, comit.
Alba Infer., Transilvania.
MINCIuNĂ
*6
11044 Nu mai spune minciuni de ale tale, că
's sătul de ale mele.
G. P. SALVIU, in». c. Smulli,
j. Coourluiu:
Ca să areţ'i unuia că nu credi ce 'ţi spune.
11045 Nici laptele negru, nici minciuna un
adever.
Adeverul, on. 1902.
A se vede N o. 17687.
11046
NIi dzîsi preftesa : "min9iuni, prefte; cari
te-arîsi ?" 1)
GR. '['OCILESCU, IT, p. 543.
Un preot, căruia i s'a spus că preotesa îl înşela, o
întrebă dacă lncrul e adevărat, ea negă şi el remâne
mulţumit.
Pentru unul încredetor şi prost.
11047 Minciuna spusă nă oră, nu s-bagă fu
cornu altă 6riL2)
G1:\. 'l'OGILESCU, II, p. 543.
Acelaş înţeles ca la N o. 17679 & 17695.
*
11048 Cu mincîunî nu se 'nvăpsescu 6ule! prinde
se-ai °băcame.3)
I. CO'{AN, c. Berat, Albania.
A se adaoga la N o. 17711.
11049 Bănedz ă de-a minciunilea.")
GR. 'l'OCILESCU, II, p. 570.
E sărac, o duce greu.
') ImI dise preoresa : e mincfun'î, preote, cine a rîs de tine?
2) Mincruna spusă odată, nu se bagă în COrn (urechtc) altă dată.
3) l.11 miru-Yn n I nll <:';P v()nc:p�(, ()l1P]P I lrphllp c.;::; nI h:.1r:::.n
================== pagina 411 ==================
11050
SUPLEMENT LA CAPITOLU XVI
Minciună cu codă.')
GR. TOCILESCU, II, p. 543.
Acelaş înţeles ca la No. 17728.
OBICElu
*6
11051 A lăsat seminţe de obiceiurile sale.
411
C. TEODORESCU, Vnv. c. Lipova,
j. Vaslu'tu.
Adică om stricat.
A OMORI
*6
11052 Me omori cu dile,
K T. PATRICIU, înv. c. SmHlţr"
j. Covurl1tftt.
ImI faeî împotrivă.
REU
*,0,.
11053 Soiul reu nu piere.
C. TEODORESCU, in», c. Lipova,
i. Vasltt'tu.
Acelaş înţeles ca la No. 17807.
11054
Areulu l-sernnă Dumnidzeu.")
GR. TOCILESCU, II, p. 427.
A se adaogă la No. 17808.
Seir că omul
Insemnat,
E de Domnul
Blestemat.
11055
;: C. DEM. TEODORESCU. Poesii
Pop., p. 599.
De cel reu se prinde cuvîntul, ca ma­
zerea de părete.
V. SIMIGANOSCHI, preot, c. Fere­
blecea, Ungaria.
Adică nu se prinde de loc.
J) MincYune cu codă,
") Pe r eul îl insernnă Dumnedeti.
================== pagina 412 ==================
412
--------------------------�------
*6
11056 Calul bun şi omul reu, ori orbesce, ori
schiopeză.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 29,
e. Logoş, Ungaria.
Există un proverb maghiar identic.
11057
Omlu areu, om nu s-faci.")
GH. TOCILESLU, II, p. 592.
11058
Adică tot rămâne,
A se vede snova care a dat nascere, acestei giceri, în
colecţia D-lui Tocilescu.
6
Numai un pic nu'I bine, şi ieră 'i reu.
DI'. EL. CRISTEA, Prov., p. 176,
e. GUr"a1'Î1thti, Ungaria.
Adică într'una e reu.
11059
6,
Is buni să 'i legi de olaltă şi să 'I acheţi
de-a crengă uscată.
r». EL. CRlSTEA, Prov., p. 124,
c. Topliţa Rom., Ungaria.
Sunt de o potrivă rei.
SCUMP
*6
11060 Scumpi! la olaltă nici când nu se pot
înţelege.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
*6
11061 Scumpul se asemenă cu focul, cu cât
punem pe el mai multe lemne, cu atât
mai multe cere.
V. SALA, dasc. c. Vaşcoft, comit.
Bihor, Ungaria.
*6
11062 Scumpul, din mult ce are, nu vre să
mânce.
V. SALA, tlasc. e. VaşcOt1, comit.
Biho», Ungaria.
================== pagina 413 ==================
SUPLEMENT LA CAPITOLU XVI
SFADĂ
*6
11063 Cine vre sfadă, află causă.
413
V. SALA, c. Vaşcou, comit. Bi­
h01', Ungaria.
Pentru cel care caută pricină de certă.
SGÂRCIT
*6
11064 Cel sgărcit m6re cu pănea'n mână.
V. SIMIGANOSCHT, preot, c. Ee­
reblecea, Bucooina.
A se vede No. 17883.
STRIMB
*6
11065 Strîmb ii mănâncă tera, şi drepţii n'o lasă.
TEODORESCu-KlRILEANU, in», c.
Broşteni, j. ,'h�dava.
A se adaoga la No. 17896.
11066
A face strîmbul drept.
A. P ANN, II, p. 105.
A areta lucruri ui minterea de cât cum sunt.
(Se silesce priu cuvinte, ca să facă strîm bal drept.» - A. P ANN.
TIMBEL
11067
Timbelu aşteptă 'n gur'ă.")
GR. TOCILJ!:SCU, II, p. 701.
11068
Adică cel leneş.
Timbelu viermil'i '1 măcă.")
GR. TOCILESCU, II, p. 640.
Acelaş înţeles ca la No. 2619.
1) Leneşul aşteptă În gură.
================== pagina 414 ==================
414
11069
PROVERBELE ROMÂNILOR
VINĂ
6.
Dacă vrei să 'nvinuescî,
De vină să te fer esei.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 65,
c. Gurarîuluf, Unqaria.
Vorba lui Hrist: cine e fără păcate să'I arunce cea
dîntâîu pîetră.
================== pagina 415 ==================
I
r
SUPLEMENT LA CAPITOLU XVII
A
*6
11070 A cerca ce e al teu te face nebun.
V. SALA, da se. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
Când îţi cauţi dreptul teu, ce ţi se cuvine. A se adaoga
la No. 17947.
11071
Aidi-aldi, esti.i)
GR. TOC[LERCU, II, p. 668,
Se pronunţă în grabă şi prin urmare prost.
*6
11072 Al făcut pozna nu te da în IăturI.
O. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
j. Vaslulu.
Al făcut, trebue să tragt.
B
*6
11073 Binefacerea pusă reu, e faptă rea ..
r». EL. CRISTEA, r-o«, p. 23,
c. Gurariulu), Ungaria.
c
*6
11074 Când al vre-o grabă, atuncea se sperie
calul.
V. A. FORESCU, dase. c. Dorna,
i. Suciaca.
================== pagina 416 ==================
11076
416 PROVI�RBELE ROMÂNILOR
*�
11075 Când cei n'are, când dai n'are.
V. SALA, clase. comit. Bihor)
Ungaria.
Om scump şi lacom.
Căndu ti neaei cu omlu ateu, nd6uă
dz i, şi nd6Ja alasă.')
GR. TOCILESCU, II, p. 569.
Căci odată tot o să te îm pacî, şi nu e bine să spui
vorbe cari nu se mai uită.
GE. TOCILESCU. II, p. 430.
11077
11078
Cari n'ai ce s-faci, arucutea chietri din
dzenă.s) o
Cari se-acată di multi, nu bitesci vîra. 3)
GR. TOCILESCU, II, p. 558.
*L:.
11079 Ce a facut al mult şi al puţin.
AVR. CORCEA, paroh, c. Coş/eiu,
Banat.
Pentru cei cari 'şi pierd răbdarea.
*L:.
11080 Ce faci, să aştepţi.
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
A se vede No. 18071.
*L:.
11081 Ce 'i al teu e şi al meu; tu la mine
parte n'ai.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 40,
e. Bochia, Unqaria.
Cere de la. alţiI, dar nu dă la, rîndu lui.
*L:.
11082 Cine cu cine, dar eu cu tine.
P. GÂRBOVICEANU, praf. c. Do
oreni, J. .lJtlu8cel.
') Când te cerţt cu omul teu, cite-va (vorbI) să dicî, şi câte-va să laşî-
2) Când nu al ce face rosiogolesce pIetre după del,
3\ r.";�.-l �� � �.. ,., • •
ţ
================== pagina 417 ==================
SUPLEMlmT LA CAPITOLU XVII
*L::.
11083 Cine încunjură ajunge mal curerid.
417
Dr» ECAl'. SlS�iAN ino, c. A-
dam, i Tufova: o ,
*.0.
11084 Cine nu cruţă (păstreză) când are,
Va răbda la lipsă mare.
r». EL. CRISTEA, Prov., r- 48,
�. Agnita, P: 49, c. ToptiţaRom.,
Ungaria.
11085
11086
11087
L::.
Cine nu scie cruţa puţin, nu p6te ave
mult.
r». EL. CRISTEA, Prov., p. 49,
c. Topliţa-Rom., Ungaria.
L::.
Cine se îndestulez ă cu puţin, se face
vrednic de mult.
DI'. EL. CmSTEA, Prov., p. 51,
c. Sinersiq, Ungaria.
Cine te scie te curnperă, cine nu te scie
te vinde.
P. ISPIHILscu. Leg., r, 1872, p.
164.
A se adaoga la No. 18221-
*L::.
11088 Corbul numai la ornenii mortî nu sc6te
ochii, iar linguşitorul la cel vii.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Unqaria.
*L::.
11089 Cu cine trăiescî,
Să nu tîrguesci.
Dr. EL- CHISTEA, Prov., p. 57,
c. Sinersiq, Ungaria.
D
*L::.
11090 Dacă al dat uită, iar dacă ai luat pome-
nesce.
================== pagina 418 ==================
418 PROVERBELE ROMÂNILOR
*b.
11091 Dacă nu'i nici nu trebue.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 64,
c. Râşno», Ungaria.
Dr. EL. CRISTEA, PrOI}., p. 67,
c. Logoş, Ungaria.
A se
11092
11093
adaoga la No. 1828l.
c.
Dă, până poţi; că, de nu, va trebui să
ţin! (rabdî).
*b.
Dă-te la o parte că te aprindi.
P. GÂRBOVICEANU, prof. c. şa.
qarcearj, Teleorman.
*b.
11094 De cât să te căesci pe urmă, mai bine
să'ţi pară reu la început.
C. TEODORESCU, înv. c. Cursesci,
j. Vaslttlu.
11095
11096
11097
*
De la cel ce n-are nu vei luă.
GR. ALEXANDRESCU, public. j.
Putna.
c:
De unde nu'i de acolo nu se varsa.
Dr. EL. CRISTEA, PI·OV., p. 75,
c. Borgoprund, Ungaria.
Di zori şi bîrţirli s-disică.t)
UR. TOCILESCU, II, p. ';"04.
E
*b.
11098 E uşor a rîde de pe uscat de cel ce e în
vîrtej.
V. SALA, dasc. c. Iiieni, com-it.
Bihor, Ungaria.
F
11099
b.
Fă ce poţi, când n'ai alta de făcut.
Dr. EL. CRIS1'EA, Prou., p. 92,
c. Bochia , Ungaria.
Lucrezi fără rost.
================== pagina 419 ==================
11100
SUPLEMENT LA OAPITOl>U XVII
L::.
Fă-te scalu-mălaiu,
Dacă vrei să nu te dai.
419
Dr. EL. CRISTEA, Prov., r- 93,
c. BoeMa, UlIgaria.
Daca te legi de mine, folosesce-mL
11101
11102
11103
L::.
Ferice de acela, cărui îi spui o vorbă
şi pricepe dece ; şi vai de acela, că­
ruia îi spui dece şi nu pricepe nici una.
n-. EL. CRlSTl!:A, Prov., p. 94,
c. Gurariului, Ungaria.
L::.
Frunză verde de gutui,
Tot omul cu treba lui.
Dr. EL. CmSTEA, Prov., p. 97,
c, Logoş, Unqaria.
G
Greu s-adari, lişor s-aspardzl. 1)
GR. TOC[LESCU, II, p. 530.
1
*L::.
11104 Îi dă vine.
E. r. PA'l'RIOIU, înv. c. Smu1tt,
j. Couuriuiu,
Când e îndemnat prostul la vorbă.
L
11105
L::.
La cele pline nu mai vine nime.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 127,
c, Sincrsiq, Unqori«.
*L::.
11106 Las să fie, bine că nu'L
V. FORESCU, c. Mălint, j. Su­
ciaca.
Pentru omul impăcruitor.
================== pagina 420 ==================
11109
420 .PROVERBELI< ROMÂNnoR
*6
11107 Lumea o vede cât oul,
Şi o face cât boul.
P. GÂRBOVICEANU, profesor, CI.
VIII, Semin.
Acelaş înţeles ca In. N o. 2558.
M
*6
11108 Mai bine mai tălpăgos,
Şi la inimă sănătos.
P. GÂRBOVlGEANU, profesor, CI.
ViI, Semin.
Spre lauda celor de jos.
6
Mai bine odată: n'am, de cât dece : dă'rni.
n-. ELIE ORISTEA, Prov., p. 142,
c. AciZiu, Ungaria.
11110
6
Mai bine să dai, de cât să capeţi.
Dr. EL. ORISTEA, Prov., p. 143,
. c. Calbor , Ungaria.
*6
11111 Mai bine să intrecă de cât să n'ajungă.
K. A. ZAMFIRESCu-DIACON, înv.
c. Siubieni, j. Dorohoi, - G. ONI­
şos, prof, c. Zorleni, j. Tuiooa.
11112
11113
6
Mai curînd se p6te folosi omul cuminte
de la cel nebun, de cât cel nebun de
la cel cuminte.
Dr. EL. OmS'I'EA, Prov., p. 145.
c. Gurar'fuluz, Ungaria.
6
Multă lume'i necăjită,
Dar mai multă prăpădită.
Dr. EL. ORISTEA, PI·OV., p. 154,
c. Logoş, Ungaria.
*6
11114 Mulţi chemaţi, dar putintel aleşi.
H. D. ElifESlJU, înu. c. Zamostea,
j. D01'Ohoiu.
A se adaogă la No. 18548.
================== pagina 421 ==================
11115
RUPI,EMENT LA OAP!T()LU XVII
6
Mult pe mult nu strică,
421
11116
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p, 154,
c. Zlatna, Ungaria,
A se adaogă la No. 18549.
*
Muntrea nafoară, si vedzl niuntru.")
G. ZUOA, c. Elbusas»; Albania.
După faţă se judecă omul.
N
*6
11117 Nu e mult să nu se gate, şi puţin să nu
se ajungă.
V. SALA, dasc. c. Vaşcotl, co­
mit. Bihor, Arad, Ungaria.
A se adaoga la No. 18(-;07.
11118
11119
6
Nu face nimic numai pe jumătate.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p, 170,
c. Toplita Rom., Ungaria.
6
Nu'i cui se menesce,
Ci 'I cum se nimeresce,
Dr. EL. CRISTEA, Prou., p.171,
c. GU1'al'îuluz, Ungaria.
A se adaogă la N o. 18594.
*6
11120 Nu lăsa ce este, pe ce nu'i.
V. SALA, dasc. c. Vaşcoit, co­
mit, Bihor, Ungaria.
11121
*
Nu '1 caută al cui este.
G. p. SALV1U, înv. e. Smulii,
i. Coourlui«.
Nu '1 cruţă de loc, măcar să fie feciorul lui Vodă.
================== pagina 422 ==================
422
11122
PROVERBELE ROMÂNILOR
6
Nu lua ce nu'i al teu, că te arde.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 176,
c. Sinersig, Ungaria.
*6
11123 Nu poţi cere omului ce n'are.
E. 1. PATlUCIU, înv. c. Smul{î,
j. Covurlu�u.
11124
11125
11126
11127
6
Nu purta povara celui mai tare ca tine.
Dr. EL. CRISTEA, Prov., p. 179,
c. Tisa, Ungaria.
6
Nu spune tot ce scit, nu crede tot ce aud i,
Dr. EL. CH1STEA, Prov., p. 180,
c. G urariului , Ungaria;
Nvetă altu ş-năs nu s-vedi. 1)
GR. TOCILlJ:SCU, II, p. 576.
o
6
O cercare
N'are stricare.
Dr. EL. ('RISTEA, Prov., p. 88,
c. Toplita Rom., Ungaria.
*6
11128 O fi, n'o fi,
Dar s'o nemeri.
CĂLIN IORDACHE, j. Argeş.
11129
*
Omlu ateu s-fure că 'ţI măcă carnea,
6sele va s-ţî le alasă. �)
C. IONESCU, c. Neoesto., Mace·
donia.
Cel din nomul teu, chiar când îţi face vre-un reu, tot
îi e milă de tine.
11130
*
Omlu cari
dztc.v)
s-nchedică toţi urbarea Ti
C. IONESCU, prof. c, Neoesia,
Macedonia.
1) Inveţă pe altul şi dînsul nu se vede.
2) Omul te" şi dacă 'ţI mănâncă carnea, 6sele ţi le lasă.
================== pagina 423 ==================
SUPI,I:MllliT LA CAl'lTOUJL XVI!
423
6
11131 Omul e ca un puţ cu apă: cu cât face mai'
mult bine, cu atât mai' mult ii vine.
De. EL. CRISTEA, Prov., p. 193,
r. Gururiuluî, Ungaria.
11132
1::"
Omul e ca un lttrg ; când se ridică şetrele,
rămâne pămînt,
1)1'. EL. CRISTEA, proo., l" 19:3,
r. Gururiului, Ungaria.
*6
11 133 Omul nu face ce vre, numai' ce pote,
D-IIH ECA'l'. ŞIŞMAN, in». corn,
Adam, j.Tutova.
* D
11134 Ori care faptă are şi răsplată.
A. PANN, Moş Alb, p. 51.
*.6
11135 Ori cât ar păţi omul, nu se lovesce una
cu alta.
G. BĂNUL��SCtJ, 'inv. c. Ptetro­
şira, j. Ialomiţa.
P
11136
6
Pin' odată 's tote.
VR. EL. CRISTEA, Proo.; p. :205.
c, Mandra, Ungaria
:;: Li
11137 Puţin şi des face mult.
H. D. ENgSCU, îlW. 1". Zamosten,
j. Dorolun,
R
*6
11138 Rînduîela când e bună
Rostul cinstei merge bine.
(r. MIHALACHE, in», cam. Sen­
drese!,.f. Tutoou.
T
11139
.6
T6tă fapta
Jşi are răsplata,
================== pagina 424 ==================
42'1·
. �l. se adaogil la No. 1884i-\.
* Le.
11140 Tot dacă cote se
Tot ft1ai nimeresc.
('AYR. ONIŞOR, 1Jl'O{. c. Cl'{jnr/U,
[, Tuioiia. .
* 6.
11141 Trecă, cine o trece,
Cel din urmă să se plece.
P. (�ARBOVICEANU" profesor r .
. Hnrs«, j. Prahova.'
Peutrn ee! miei.
U
11142
Le.
Una s'o faci, alta să n'o Iaşî.
l rr. EL. CHlSTgA, Pl'()1)., 1'. '2(i;�,
r. Codlea, Uruţario: .' ,
:1: c.
11143 Urma alege, când tot umblă a culege.
V. FORESGU, rom, Miilirii, j.
Suciuoa.
v
:!: Le.
11144 Vino până te rogă, căci pe urmă îţi dă
cu picîoru.
11145
1. POPESCU, în./!." c, Dotrrcn Î,
j. un»:
Vremea Vinde paele şi nevoia le cumpără.
1'. ISPllmscu, Leg., J, '187;;', 1'.
1G1.
Finele volumului al decelea.
"7'
================== pagina 425 ==================
SCARA
Tl'l'LU ......•.
BIBLIOGRAFIE . . . .
S�:MNE CONVgN'fIONALE
CAPITOLUL XXIII. SUPJ,EMENT LA CAPITOLELE I-XVl]I .
1-\1
VII-XXVI
xx vr
1-.12'1·