================== pagina 332 ==================
332
PROVElWELE ROMÂNILOH
*6
16377 Doar nu'! de acuma prost.
G. P. SALVIU, in», e. Sm1tl{i,.
J. Cocurluiu,
Scim de mult C[L e prost şi nu de-acuma, când a făcut
sau �is ore-ce prostesce.
16378
E deştept, prostul draculuI!
P. ISPIR.ESCU, Rev. m; III, p.
377.
Când cel prost face vre-o ispravă.
16379
6
Fii prost cu minte.
DI'. CRIS'!'K!I, PrOI)., p. 96, c.
LO!Joş .. Unqaria.
Pentru cel care S8 tace prost.
*6
16380 Prost ca gardul.
DI'. CmsTEA, PrOV.J p, 87, c.
Toplita-Rom., & 216, c. Crihalma,
Unqarto.. - (l. j'OBOl<A1>, insi. j.
Olt.
Veql Brad.
Pentru cel prost.
16381
6
E prost ca n6ptea.
Dl'. CRiSTEA, 1'1'01)., p. 87, c.
Topliţa-Rom., Ungaria.
6
Prost ca miezul noptii.
n-. CmSTEA, Prov., p. 2\6, c.
Criliolma J Ungar/a.
Pentru cel prost.
PROSTIE
\ - C(!î Jlillte.
================== pagina 333 ==================
I
sunETUL �l FACULTkl'l:�E SALE 333
�------------- -----------
16382
Prostia din născare
Nici odată lec nu are.
A. PANN, TlJ, 'p, 44. - V. ALE­
XANDRf, Teair., p. 1055.
D.
Prostia elin nasccre nici odată lec nu are.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 2\'1, c.
Gura-Rîttlu', Unqaria,
Prostia din nâscare
Nic; un lec n» are.
V. ALEXANDRI, Teatr., r- 564
& 919.
*D.
Prostia elin nascare
Lec nu. mat are.
C. NEGRUZZI, T, 1'. 248. - E. 1.
P ATRlCILJ, in». c. Sm1tlp, j. Ca­
vw·Zulu.
*D.
Prostia din fire
N' are mântuire.
D·na Z. JUVARA, c. Fedfsc'l, j.
Tuiooa.
Ve41 NebulZ, NeVltlJie,
Prost.
Cine se nasce prost, prost va muri.
Acesta idee a parafrasat-o A. Pann, I, p. 23, în modul
următor : «Nici odată mt poţi prostia din născare din capul
lut să o scoî; «
Qui fol naquit, [amaie na garit.
GABR. MEURLER, X VI-e Siecle.
16383
Prostia şi nerodia
Se rudesc cu nebunia.
A. PANN, I, p. 80. - HINTESCU,
p. 154.
Ve4i iVerod, Prost.
Acelaş înţeles ca la N o. 16368.
================== pagina 334 ==================
16385
334 PIWVEHBELE ROMÂNILOR
*6
16384 Prostia cu mare cheltuielă se ţine.
D·na Z. JUVAHA, c. Fedesc1, i,
Tutova.
Vedf Nerorjie.
Acelaş înţeles ca la N o. 16268.
*
Prostia e boerie mare.
P. BUDlŞTIANU, c. Bucuresct,
j. Itto».
Acelaş înţeles ca la No. 16384.
SDRAVEN
16386
Mai bine cu un om sdraven la pagubă,
de cât cu un nebun la câştig.
I. G. V ALENTINEANU, p. 19.
Vecp: Bun, Cuminte,
Deftept, In/elef/, Q.
1JltJZie, Siret) VOl�12ic,
Vrednic.
Acelaş inteles ca la N o. 1 U037.
SF/\T
16387
Care nu prirriesce svat,
Nu e (nici) de ajutat.
G. MUNTEANU, p. 60. ·-BARONZI,
1'. 61.
Cine nu primesce sfat,
Nu c nici de ojuiai.
lllNTE.,C;U, p. 175. - 1. IOKE3CU,
Cart. Cii.
Pentru cel care se crede mal cu cap de cât alţii.
================== pagina 335 ==================
I
SUFLETUl, ŞI FACULTĂPLE SALI': 335
------�
*6
16388 Nu dă. sfat
Ne-Întrebat.
V. A. FORESCU, c. Folticcn1, J.
Suc)'ava.
Căci nu vei fi ascultat.
16389
6
Nu'ţi da sfatul
La tot natul,
şr cuvîntul
La tot bolândul.
n-. CRISTEA, Prov., r- 185, c.
Lttgoş, Unqaria.
Acelaş Înţeles ca In, Ro. 16388.
*6
16390 Sfatul după faptă, e manta după p16e.
BINTESCU, p. 175. - C. TEODO'
HlLSCU, înv. c. Lipova, i- VashdH.
Sooiu după fapte, e manta dupe(, pioie.
G. r. MUNTEANU. p, oo.
Când sfătuesci după vreme, e de prisos.
16391
Scie sfaturi să de
Cât scie şi baba mea.
A. PANN, J, p. 10. -HINTESCU,
p, 171 & 176. - BARONZI, p. 57.
Adică pre puţin; e chiar prost.
*6
16392 S'a strins la sfat
Ca muscele pe păsat.
I. POPES(;U, in», c. Dov1'eI11, J.
IU'ov.
V ce}'î MI/scit.
Acelaş înţeles ca la No. 2188.
================== pagina 336 ==================
336
16393
PROVERBELE ROMÂNILOR
J J
Carle se ense consigliae, ense more.')
Dr. FR. MIKLOSJCH, Rum. Un­
ter., I, p. 11.
Sfaturile celor-l-alţi ne sunt adese-orl forte folosit6re.
SILA
VedI Dor, Dragoste, lvIi/it,
VorbtY.
16394
Mi-a făcut sîlă,
Până m'a ajuns milă.
V. A. �'OilESCU, c. Folticeni, J.
Suciaua. '
A stăruit atât de mult, în cât silit am fost să miluesc
nn netrebnic.
16395
6,
Il tragi cu sila la bine, şi el trage tot
'nap al.
r». CRISTEA, Prou., p. Il Î, c.
tts«, Ul1gm-'a.
Pentru cel care fuge de bine.
*6
16396 Omului cu sila poţi să'} iei, dar să'I dai
nu poţi.
A. P ANN, Ediţ. 1889. P J 0:3. ­
HIN'('ESCU, p. 139. - P. GÂlwo­
VICl!:ANU, pt-of. Sem. Ettc. CI. VII.
*6
Omului CU sîlă pofi să//' iei, dar de et't clâ nu.
G. MADAN, siud. c. Tntşent, tin.
Chişi!neu, Bnsarabia.
6
Omului CU silă poţt să )t tel) dar de dat nu.
Dr. CRISTEA, Fl·01J., p. 193, c.
Gura-Rînl'u�, Unqaria.
') Care Iea sfat numai de la dînsul, m6re (se pierde) de la dînsul.
================== pagina 337 ==================
J
337
16398
Cu sila )JoCi lua ouiului, dar cu sila nu';
po!� dCL
P. TSPIRESC;U, Rev. Lsi., Il, r­
JG�.
Cit sila pop s(1 tel, dar nu poti d ă,
J. G. VALENTINIAN, p. 20.
Acelaş înţeles ca la No. 1:3950.
*6
16397 Sila rea, dar nu dă.
AVE. CORCEA, paroh, c. Coş/du,
Banat.
Acelaş înţeles ca la No. lG3%.
6
Sila 'ţi lea şi cojocu din spate.
A \'R. CORCEA, paroh, c. Co.ş/dtt,
Banat.
Impotriva si lei nu al ce Iuce.
*6
16399 Sila n'are voe.
M. MATEESCU, in». c. Mociliţa,
j. Puina,
Aoelaş înţeles ca la N o. 1 G398.
*6
16400 Sila dreptate n'are.
IORD. GOLESCU, Mss. IJ, p. G4-.
- GH. ALEX:ANDRESCU, maqisir, j.
Pu tii a.
Adică siluitorul nu caută la dreptate (OOLESCO).
16401
Roba facuta pre forza nu valle niş.")
Dr. Fu. MIKLOSlCH, BUn? ti«
ter., J, p. 15.
1) Lucrul făcut ClI sila nu valoreză nimic.
================== pagina 338 ==================
338
PROVERBELE R01YIÂNILOR
Lucrul făcut ele bună voe, e mal bine făcut.
16402
Silă de curvă.
IORD. GOLESCU, M88. ir, p. 64.
Arată nevoia, ca o silă de curvă (GOLI<�SCU).
A sovx:
Veql Cap. XViI.
SVAT
Veq'î S!,at.
TONT
16403
Tontu mamei preoteseî,
N. BOGDAN, POD., p. 111.
Despre un prost, un guEţă.
*.6
16404 Tontul nu scie ce'! contul.
ION TUDUCESCU, înv. B Lipp«,
Ungaria.
Vec,!l 111oean.
Prostul nu scie deosebi ce'! bun de ce'! prost.
A VOI
16405
Acesta cu, nu volu, se îmbucă şi se suge.
lOHD. GOLESCU, 11[88. ir, p. 5.
Se <;lice pentru cele ce plâng la cununii, făcându-se
cii nu vor să se mărite, şl pentru cele ce se fac cii nu
le place cârnaţiî (GOLESCU).
VOIE
Vec,!l Chim.
================== pagina 339 ==================
j
I
SUFLETUL şr FÂCULTĂ'.PLT'� SALE
*6
16406 Tot natu'I pe voe.
339
,
•
AVl\. CORGEA, paroh, c. Coştetu,
Banat.
Veq.i Chica.
Arată libertatea de actiune a fie-cărui.
Se gice mai ales când cine-va începe o vIeţă nepo­
trivită stării sale, şi pe care al sei nu o pot îrnpedică.
16407
Voie a este la tine
Ca să faci cum iţi vine.
A. PANN, Il, p.152.- HIN'J.'ESCU,
p. 203.
Ve41 Chica.
Acelaş înţeles ca la No. 13460.
16408
6
La voe bună
Românii s'adună.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 1559.
-- Dr. GRISTEA, Prov., p. 134, c.
Topliţa-Rom., Unqaria.
6
La ooie bună
Omeni; s'adună.
Dr. CRISTEA, Prov'J p. 134, o,
Gurarîulu'î, Unqarta.
16409
16410
Adică la un folos, la o petrecere omul e În tot-de-una
gata să alerge cu plăcere.
*
De voie, de nevoie.
1. CREANGĂ, Pov., p. 7. - P.
ISPIRESCU, Leg., p. 355.
Adică vrend, ne-vrend.
*
Cu voie, făr' de voie.
Cron. Anonimă.
================== pagina 340 ==================
340
PIWVERBELE HOMÂNJLOH
Adică, mai mult cu sila.
«A purces cu uote [âr'tle 'Voie»
CI'. Auonim.
16411
6
Din voie nevoie.
Dr. CHISTEA. Pr01J, p. 77, c.
G'U1'ct-RÎ1�lui, Ungm·ra.
Când iţi faci smgur beleaua.
*'"
16412 A'I sci Valea şi nevoiea.
G. P. SALVI1J, îno, c. Sniulii,
i. Co'Vurlu1tt.
Adică tot ce vroesce, tot ce gândesce.
«Omul acesta nu',! scii roia nici neVota'.
16413
*
A fi cu voie bună.
P. ISPIHEsau, Leq., p. 126. 130.
155. 240. 285.
Adică mulţumit, bine dispus.
16414
*
In Valea cea bună.
r. CREANGĂ, Poo., p. 206. - D·na
Z. JUVARA, c. Fedesci, j. Suciaoa.
Fără împotrivire de nicăerl, fără nici o greutate.
e Chlar acum aş put'; să te omor, 'În VOZCC( cea bună, dar mi'î milă
(le tineretele tale ». -1. CHIiCANGĂ.
*6
16415 A'şl face voe bună.
C. TJWDOHESCU, tn». c. Doqele,
i. Vasluln.
A se bucura singur.
*6
16416 A'şt face voie rea.
D na Z. JUVARA, c. Pedesd, j.
Tutoca.
================== pagina 341 ==================
j
I
__ SUFLlnUJ, şr FACULTĂ'.('ILE SALB _
Acelaş înţeles ca la N 0, 5856.
Se jaire du mauuais sanq.
Frov. Franc.
VRERE
34l
Vcql Cap. V, c, Putere.
ZĂNATIC
V cq'i NebuJZ.
================== pagina 342 ==================
1
f
I
l
i
J
================== pagina 343 ==================
J
CAPITOLU XIV
DESPRE VIEŢA INTELECTUALĂ ŞI
MORALĂ
CONSCIINŢ A ŞI INIMA
AMIC
16417
f:}.
După amici se cun6sce omul.
Du.. CRISTEA, Prov., p. 80, c.
Sinersiq, Unqaria.
Căci cei ce se asemenă se adună.
16418
Amicii se cunosc în ne-norocire.
LAURIAN &: MAXIM, I, p. 56.
Ve<F Prietin.
Adică cei adeveratî, căci cei-l-alţi nu se mai văd.
16419
c:
Amicii buni se cunosc numai în necazuri.
DR. CRISTEA, Prou., p. 9, c.
Sibitl, Transilvania.
Acelaş înţeles ca la No. 16418.
24
================== pagina 344 ==================
344 PHOVERBELE lWMÂNILOH
*6
16420 Vorbesce amicul, dar aşteptă resplată.
V. SALA, clase. e. Vaşco'u, co­
mit. Bihor, UngarIa.
Nimic nu se face fără plată şi resplată,
*6
16421 Omul fără amici e ca stânga fără drepta.
V. SALA, clase. c. T'aşcou·Bd­
resei, comit. Bihor, Ungaria.
I
1�
Căci : unde's doI. puterea cresce.
16422
AMOR
Cîne la amor nu crede
N'ar mai călca Ierbă verde.
ION GHIGA, Sct'iS01'�, p. 60.­
r. JspumsGu, Rev. Ist., II, p. 152.
Oine în amor nu crede,
N' ar mat călca ?erbă verde.
BAHONZI, p. 54. - HIN'rESGU,
p. 39.
Dic cel îndrăgostiţL
Este începutul unuia din cântecele lui Nănescu, ajuns
dicere. A se vsde, pentru mat multe amănunte, 1. GHIGA,
Scrisorl, p. 58.
*6
16423 In dorul amorului
Săruti gura cuptîoruluî,
Când, de voîe-de nevoIe, te multumescî şi cu mal prost.
I
J
r
La amor şi la domnie
Nu se cere tovărăşie.
IOHD- GOLEseu, Cap. XIX, No.
226.
C. TEODORESCU, înv. c. CttrSCscl,
i. 17 asluIH.
16424
================== pagina 345 ==================
J
_________ c_O_�s_C_·IINTA Ş,-I_T�.N_IM_A 3::.:4:..:.5
;j: 6
In amor ş� zn domnie
Ntt 'ncape tovărăşie.
e, 'rEODORESCU, înv. c. Lipova,
i. Vasluiu. - OR. ALEXANDRESCU,
maqistr, J. Puina.
VecIi DOllinie.
Acelaş înţeles ca la No. 10003.
AMOREZAT
*6
16425 Betrănul amorezat
E ca piroşca cu pasat.
C. NEGRUZZI, I, p. 2fd. - D-n::t
Z. JUVARA, c. Ferlesd, j. Tu/ova..
*6
Betranul amorezat)
Ca chirosca cu pasat (păsat).
Y. A. J<'ORESCU, c. Folticenl, j.
Suciara. -!<;. r. P ATRlCIU, in», c.
Smulii, i. Covw·luiu.
Arată cât de presta şi nepotrivită e dragostea cel.ul
bătrân.
Piroşca de obiceîu se face elin aluat de pâne şi cu
brânză de oi sau de vaci. Pasatul, e metu ales cu care
de obiceiu se umple de ţeranl maţele de porc la Crăctun,
şi cari se dic gălbaşl Pasatul fierbend se umple şi se
împrăştie, se resipesce. Matul ele porc nu'! dă voie a se
risipi; pe când piroşca fiind de aluat se va desface, şi
de acea piroşcă nu vef mal Înţelege nimic.
*6
16426 Amorezat lulea.
FR. DAME, II. p. 292. - G. Po­
BORAN, insi. i. Olt. - D·na Z. Ju
VARA, c. li'edesct, j. Tutooa-
Acelaş înţeles ca la N o. 727 G § 2.
================== pagina 346 ==================
346
PROVERBELE ROiVrÂNILOR
BAtu
*6
16427 Nu'} del fără plaiu,
Şi om fără de baiu.
V. SALA, clase. c. Mera«, comit.
Bihor, Ungaria.
Veci! Necaz.
Nu se p6te om fără supărărt,
BELEA
16428
Eu, cu mintea mea, dăte'î de belea.
IORD. GOLESCU, j1:[ss. II, r- 6.
Veci! Buniftatc.
Se dice pentru cel ce vor să facă bine altuia, şi cad
ei În primejdie (GOLF:SCU).
*6
16429 Capul să fie sănătos, că belelele curg
gărlă.
C. TEODORESOU, înv. c. Doqele,
Vasluln.
Veq! Cap.
10 Acelaş înţeles ca la N o. 2851.
20 Adică, omul fiind sănătos, trece prm tote necazu­
rile, şi nu'I pasă,
*6
16430 De-aş mai trage cât am tras
De belele nu me las.
P. GÂRBOVICEANU, praf. Sem.
Bue. ci. VII.
Pentru omul care e vecinic copleşit de necazuri şi su­
perărL
*6
16431 In cotro şovaî,
Tot de belea dai.
G. BĂNULEscu,înv. c. Pictroşiia,
i. Dimbovita,
================== pagina 347 ==================
J
347
Ori-ce ai face, de belele nu poţi scăpa. D,icere între­
buintată de ţiganI.
16432
Belelele nu cad pe petre.
LAURIAK & MAXIM, Gl08C(1', 65.
Omul e născut ca Si1 sufere.
16433
Curg belele,
Rabdă 'n piele.
A. PANN, I, p.146. - HIN1'ESlJlJ,
p. 13,
Să rab<;11 când nu ai ee face.
. 16434
Câte belele,
Câte bube rele,
Tot în capul nevestii mele.
A. P AKK, llI, p. 129.
Câte belele,
Câte bube rele,
Tote 'n capul babe'! mele.
A. PAKK, Ee/it. 1889, p.160.­
HlN1'ESCU, p. 12.
*
Câte belele,
Câte bube rele,
Tote se sparg în capul babei mele.
GR, ALEXANDRESCU, inaqist., i.
Puina,
Acelaş înţeles ca la K o. 60-1.
16435
Eu fac, eu trag,
P'altul în belea nu bag.
A. P ANN, Ee/il- 1889, p. 115.­
HlN'rESCU, p. 56.
Prin urmare, sunt liber de a face ce'mî place.
================== pagina 348 ==================
348 PIWVERBELE lWTYL�NILOH
*,6.
16436 Cine n'are belea
Durnnedeu să'I de.
G. BĂNUI,ESCU, înv. c. Pieiroşiia ,
j. Dtmboviia.
1 il Când cade supărarea pe un om, pe ne-aşteptate.
20 Mai ales, când faci bine cui-va, şi te pomenesci cu
un necaz, o supărare.
A SE BUCURA
*,6.
16437 Me bucurat de marele teu
Şi fuse val de capul meu.
1. POPEWU, înv. c. Dob1'ei1'l, j.
Ilfo».
Vedf Caj. V, (. :U<lre.
Acelaş înţeles ca la X o. 34:2-1-.
*,6.
16438 De ce te bucuri
Te scuturî.
A VR. COReEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Speranţe frum6se cari, nu numai c;\ nu se realiseză,
dar din potriva se întorc în reu, prin purtarea celui pe
care se întemeia speranţele nostre,
:>1:,6.
16439 . Aci te bucură,
Aci te scutură.
A VR. COReEA, paroh, c. Coştetu,
Banat.
I. COYAN, prof. c. Abela, Epir.
Când îţI merge bine, ŞI când l'oi:L
*
Nu ti hărisîa, hărisite, c'agonfa vine 'n-
verinarea.1)
16440
Nu te pre bucura de o isbâudă, căcî şi superările nu
sunt departe,
1) Nu te bucura, bucurosule, că repede vine întristarea.
================== pagina 349 ==================
J
________ --'-CO'-N_'S_CIINTA �1 INIMA � 349
C. IONESOU, prof. c. Nevcsia,
j'llacecZonia.
16441
*
Nu ti hărisia, hăriose, ş'nu ti 'nvirină,
'nvirmate.")
Ve4' Întrista;-e.
Acelaş ca la N o. 16440 cu ac1aogire că, nici cel care a
suferit vre un reu, nu trebue sti se Întristeze pre mult.
BUCURIE
Ve()! Când, Intristare,
1644·2
Bucuria de sîrg se înt6rce în scârbă, şi
scărba în bucurie.
MlHON Cosrr», J, p. 34.
Acelaş Înţeles ca la N o. 16441.
16443
Bucuria şi scârba sunt doue surorî care
una după alta alergă.
DIM. TîoHINDKAL, Fab., p. 243.
Acelaş Înţeles ca la No. 16442.
Ve41 Întristare.
16444
După bucurie vine întristare.
LAUflIAN & MAXlM, I, p. 271.
1
Acelaş Înţeles ca la No. 16443.
Aujourd'huy en fleure, demain en pleur«
Pro». Franc,
Oggi in canto, domani in pianto.2)
Pro». Itai.
Heute PreucZ', morqen. Leiel,3)
Proo. Germ.
1) Nu te bucura, bucurosule, şi nu te 'ntrista, lntristatule.
2) A41 cântând, mâne plângend.
3) A4' bucurie, mâne durere.
================== pagina 350 ==================
350
16445
PROVERBELE ROM}.NII-OR
1'0 da!! tce arc qlaâ, ta 11101TO'C sad.I)
Prov. Engl.
6
Bucuria 'nşelăt6re,
Ca r6ua de trecetore.
Dr. CRISTEA, Proo., p. 26, c.
Tnpliţa·Rom., Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 104-14.
16446
Omlu, haraoa '1 face tiner Ş 'găilela '1
auşesce.")
C. IONESCU, pj·of. c. Necesta,
Macedonia,
Lucru uşor ele în ţeles.
16447
*
Ş'haraoa ş'nverinarea cu orneni trec.s)
1. COYAN, praf. c. Samarina.
Eph'.
i
Ac1icCL sunt trecetore ca ŞI 6meniI cari le resimt.
:i: 6
16448 Bucurie mare, în mărit streine.
V. A. FORESCU, c. Do1'1w, i.
Sncirn:«.
*6
Bucurie in mâsui sfrâină.
E. 1. PATRIcIU& G. P. SAI-VIU,
tuv. c. 8multt, j. Couurluiu. - (j.
Tl<:ODORESClJ, înc. c. PHngcsc't, i.
Yaslu-!tt.
Când nu eştI stăpân pe ceea ce'ţi produce bucurie.
Nu te bucura înainte ele a [ine în mână ceea ce doresct.
1) Adi suntem veseli, mânc tristi
�) r� om, bucuria îl întineresce, �i grija îl imbetrânescc.
") Şi bucuria ;i Întristarea cu omcni trec.
i'
l,
================== pagina 351 ==================
J
CONSCIINŢA FiI JNIMA
351
*L
16449 Bucurie g61ă, traistă uşoră.
E. 1. PATRICIU, în», c. Smulii,
j. Covurlu1n.
Acelaş înţeles ca la N o. 1 G448.
CĂiNŢĂ
16450
Căinţele cele de pre urmă întru nimica
sunt.
1. NECULCE, II, p. 318.
Prin urmare omul trebue să se gânc1escă bine înainte
de a face ce-va.
16451
Căinţa cea din urmă e tot-de-una cu
pagubă.
Acelaş înţeles ca la Ro. 1G400.
16452
Căinţa tărdie '1 de prisos.
Dr. CRISTEA, Prou., p. 28, c.
Gt!ra-Bîul1��, Ungaria.
Acelaş înteles ca la No. 1G-k01.
16453
După căinţa
Vine şi pocăinţă.
lORD. GOLESCU, Mss. n, p. 91.
Ne învaţ::i că, după ee ne caim, trebue să ne şî po­
căim (Goi.ason).
CÂRTELĂ
Veqi Varză.
CHEF
Vcql Cap. IX, c, ClteJ.
================== pagina 352 ==================
16454
PR.OVERBELE lWMÂNILOR.
Mai bine să'I scoţi omului un ochiu de
cât să'I strici cheful.
1. BĂNESCU, praf. i. Roman.
1
Ci\,ml vrem să facem plăcerea cui-va.
CIUDA
16455
Mare ciudă duc în car, mai mare va fi
dac' om sosi.
Dur. CAKTEMIH, Ist. lerogl., r.
174.
Pentru ce-va de rmrare , ne-obicinuit, extraordinar.
,Să fi ve\lnt cine- va lucru ele crudcsă şi pres te t6tă cruda mal ClU­
dat şi mal minunat, ca la cşirea lor de la cel şcpto muntr, eluda ne­
ve<,lută (şi lJrecum dice dicetorca) ne-audita, cu co.Ia În vîrful capului
cămila oră ; iară la intrare la locul lor vestita c,licet(>I'e se plinta, care
dice : mare ciudă duc în Cal', mal 111([7'e '1:((, fi dac' om sos!>. - D.
CANTEYlIR.
CORAl
V cq.f Curagrlt, Curcă, C/iiu/f.
CREDINTA
16456
Credinţă, forte arare-ori, în moşia sa se
arată şi se dă celui vrednic.
D1M. 'fÎCIIINDEAL, ]i'ub., \,,293.
V eej"( Pra Jd, PI"OO r(/(.
Acelaş înţeles ca la No. 15680.
CURAGIOS
16457
Lumele 'I de celii curaini.l)
r». FR. NIKLOSICH, RWI!, Un­
ter, I, p. 12,
1) Lumea apartine celor curagioşl.
================== pagina 353 ==================
CONSCfINTA �l INIMA
Indemn ca să fim încll'i:isneţl, curagioşt.
CURACfu
*.6
16458 Curagiu (coraj) de curcă betă.
353
P. ISPIHmlCu, Leq., 1, 187::l. p.
160. - G. P. SALVIU, Î'nv c. Smnlti,
j. Conurluiu.
A se adăoga la No 1781. A 'ŞI lua asupra.
16459
*
Curaj de păslă.
Adică forte puţin, forte slab.
A SE DEDULCI
16460
Se dedulciseră ca calul la tărîţe.
P. TSPIRESCU, Leg, r- 372.
A se obicînui cu ce-va plăcut.
e Hoti], după câte-va dilc, când se mal potoli vilva, veniră iar aşt,
fiind-că se dedulciseră ca calul la tărîţe, acose cărărnidile, şi fiul de
imperat dise tovarăşului siî11".> - P. ISPlRESCU.
DESFATARE
16461
.6
Tot-de-una desfătarea
Are sar pe întristarea.
A. P ANN, 1, p. 146 - Dr, CRIS­
TEA, Proo., p. 254, c. Aqnila, Un­
qari«.
Tot-de-una desfătarea
Are soră întristarea.
H1N'l'ESCU, p. 45.
================== pagina 354 ==================
354
PBOVERBELE ROMANILOB
----------------
* L',
Tot-ele-una desfătarea
Este sant cu 'nirisiarea.
G. MIHALACHE, in», c. Sendresci,
i. Tutova.
Ve41 Bucurie, Int1'l·stal't!.
Acelaş înţeles ca la 1\0. lG4H.
Post oaudia htclus.l)
PrGt'. Lat.
Aise et mal se suuieni de pres.
Proo, Franc.
Dopo il dolce ne oien r amare. 2)
PI·OV. u«:
Nach F1'eude (01gt Lel:a.3)
Pro», Germ.
Aţter plesur commeihe payne. 4)
Prov. Engl.
DOR
Ve41 il Călca, Căi';'·lI1Z1'.
*.6
16462 Dor de nevoie nu se p6te.
D-na SM. LAl\1BRlNO, c. Gâgesd,
j. Eâlcia. -lw< HocioTĂU, c. Se­
liste, comit. Sibiî), Transilranin,
Lucru care nu pute fi cu sila.
*.6
16463 In dor de epure ieI un sac de halice.
G A VRo ONIŞOR, ]J1·()f. c. Muv­
qeni , j. Tutora.
') După bucurie jale.
�) După dulcele vine amarul.
") După multumire urmeză durere.
4) După plăcere vine supărare
================== pagina 355 ==================
,
CONSGIIN'j,'A ŞI lNIMA
Acolaş înţeles ca la No. 499.
355
*6
16464 Celor ce duc mai mult dorul,
Le par mai dulce odorul.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., 11. p.
14-7. - H. D. Exusou, în!!. c. Za­
mosiea, j. Dorohoi.
Un lucru ţi-se pare mai dulce, când I'at dorit mult
înainte de a'l pute dobândi.
16465
*
Dor 'mi-e de tine, dar de mine mi se
rupe inima.
BARONZI, p. 50. - HINŢESCU,
r- 48.
Veq.l Milă.
10 Omul ţine mai mult la dînsul, de cât la altul.
2° Arată dorul după gradul de înrudire.
*6
16466 Mi-era dor de dînsu ca de o casă pustie.
GAVR, ONIŞOR, prof. c. Dobro­
vei, j. Vasluzu.
Adică nu't e dor de cine-va.
16467
*
Dor
De zor.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p, 103. ­
HIN'!'ESCU, p. 105. - V. ALEXAN­
DRI, Teatr., p. 229.
Lucru care nu se p6te. A se vede şi No. 16462.
*6
16468 S'a găsit dor cu dor.
P. GÂRBOVICEANU, Fj-of c. Vi­
şina, j. Vlaşca.
Când se Întâlnesc doi cari se Iubesc, cart se doreau.
================== pagina 356 ==================
356
16469
rnOVERBELE lWMANILOH
A DORI
Fie măcar aurit,
Nu'l VOlU, nu'rni este dorit.
A. PANN, II, p. 130.
J
16471
Când nu Iubim pre cme-va.
DRAG
V cqî a luâi, Cap' V!lI,
c . a Veni.
*,0.
16470 Ce mi-e drag fuge de mine,
Şi urîtul calea 'rnl ţine.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 102;
JI, p. 118. - HINŢEsru, p. 64.­
P. GARBOVlCEANU, praf. Semin.
Buc. ci. VIi.
Când nu te cere, în căsătorie, acel' care 'ţI e drag.
,0.
Cine 'mi place, eu nu'I plac,
Cui plac eu nu'mi place mie.
G. IlEM. TEODORESCU, Poes. Pop.,
p. 311.
Acelaş Înţeles ca la No. lG470.
*,0.
16472 Nu da ciomagul cui nu eşti drag, nici
sabla în mâna vrajmaşului.
N. MATEESCU, înv. c. Morilifa,
j. Puina.
Nu, dă c'io1nag CUt nu eşi; draq, să nu Wl
înt6rcă )n cap.
A. PAl\N, III, p. 21. - HIN'j;l's­
CU, p. 34. - B. P. HĂŞD:E.U, Etym.
JV[({[lll, Trai({n (ziar) No. 03, p.
25b.
Ve,!, Sabie.
Acelaş înţeles ca la 1\0. 10G48.
I
1
I
================== pagina 357 ==================
CO:\SCIINTA ŞI INIMA
N' arme [arnai« la main de ton eunemi.
1"1·OV. Franc.
357
G1'cb nil' etn Schioert in deines Feindes Hand.1)
P1'OV. Germ.
Do 110 puf a Sioord inio your Enemţ, 'e 'Jlmuls. 2)
Prov. Engl.
16473
*
Dragă, dragă
Căniî să te tragă.
M. CANfAN, public. j. Iaş».
Pentru cea care nu 'ţI-e dragă.
16474
De drag ce îl vede,
Din ochi par'că '1 pterde.
A. PA:\N, Il , p. 9+. - HLNTl<:s,
cu, r- 50.
Pentru cel care 'ţI este drag.
16475
L::o.
Şi cu măndra şi cu draga.
Dr. CI{lSTEA, 1"1'01:., r- 239; c.
Lugoş, Ungaria.
Pentru două lucrurt cart nu pot merge împreună.
*L::o.
16476 De drag ce'rnî e, l'aş băga de per în sîn.
A. P ANN, TI, p. 92. - IIINTES­
cu, p. 50. - B. P. IUşDEu, Et!Jm.
Magn., p. 2318. - Dr, ClnSTEA,
r-»; p. 71, c. Topliia-Hom., Un­
gar'[a. - IL1E Hodo'fku, înv. c.
Seliş/e, comit. Sibiu, Transiloania
1) Nu da nicf odată sabia În mâna vrăjmaşului.
2) Nu pune o sabie în mânele duşmanului tăii,
================== pagina 358 ==================
Adică nu mi-e drag .
PROVERBELE RO:;rÂNILOF:
De dra,r; ce)mt este) îI/lI, ouie sen zet:r de
per şi set l bag in sîn.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., 1 u, I':
157.
De dragă ce'mt eştt te-aş brtgCt de per în sîn.
A. PA""!N, IrI, p. 1�9.
*.6
De drag ce'ni; eşti, te-aş oiri în sîn; dar
nu încap'i de urechi.
I. CREANGĂ, Conv. Liier, XI,
p. 189; Pov., p. 253. - C. 1'1:0'
DORESOI;, înv. c.Lipoca.]: Vaslu11t.
Vecj.i Per, Sîn.
Acelaş înţeles ca la N o. 4598.
*
16477 Mi-e drag ca tăciunele la nas.
A. PANN, rr, p. 92. - Hmp:s­
ou, p. 50.
16478
.6
'I-e drag ca cuţitul capril.
Dr. CRISTEA, Pt·ov., p. 113, c.
Topliia Rom., Ungarta.
Acelaş înţeles ca la N o. 16477.
*.6
16479 A'I fi drag ca sarea 'n ochi.
P. ISPIRESCU, Leg., I, 1872, p.
164. - 1. CREANGĂ, Amint., p. 156;
Pov., p. 23l. - V. ALEXANDRI,
Teair., p. 217, 22\:l. - LAURIAN &
MAXIM, II, p. 476 & 1057; ou­
Sai', p. 232. - S. MIHĂILESCU, Şe­
zăi., II, p. 7[1. - HINl'ESeU, p.50.
- Dr. CRISTEA, Pro»., p. 113, c.
Bretcu, Unqaria. - GR. JIPESOU,
Lumina, I, p. 259. - Dr, CRĂINI­
CEA NU, Conv. Liter., XXII, p.
930. - GAVR. ONlşoR,proj. c. Do­
broveţ, j. Vasluht. - LASCAR Ro­
SETTI. - C. TEODORESCU, în». c.
Lipoua, j. Vasluru. - C. FLĂ­
MÂND, c. Borqo-Suseni, comit. Bis­
triţa·Născwl, Transiloanta;
================== pagina 359 ==================
1
CONSCIIN'l'A Ş[ INIMA
A' t stil ca sarea în ochi.
P. ISPIRESCU, Leq., p. 333.
Veqi " Iub), Ochi".
Acelaş înţeles ca la X o. -L?i)O.
359
16480
'Ţi-e drag cu doi pesci în 61ă şi cu co­
dele afară.
A. PA�1'I,Edil.1889, p. 'i3; Il l,
p. 99.
Se �lice pentru cel lacom.
*,.:::"
16481 Când ţi-e lumea mai dragă.
Dr. CRISTEA. Prou., p. 33, c.
Gura-Rî1!hl�, Unqarta.
Când ţr-e mar drag să trăesci, atuncî te lovesce vre-un
reu, vre-o nenorocire.
DRAGOSTE
Ve')I Câne, Domnie, Friguri.
In sera anulul nou fetele pun punte în felul urmetor :
JI'1erg la un pirefaş cu o prăjină de alun atât de lungă, cât e pî­
reiaşul de lat. Acestă prăjină o pune în forrnă de punte peste pîrătaş,
pe douf crăcanî de mer dulce, infipte una dincoa şi alta dincolo de
pîrelaş. Puntea acesta o irnpodobesce cu urrnătorele :
In pictorul drept al puntet pune un ban de argint, ca să fie cu
noroc. 'I'ot la picîorele puntel puue nouă babe de fasole dicend . <tu
fasu; sr'/, mi! spui», pune un scacte şi dice : < tu scaeie să-! aduci ca
un. areie» , pune o ramură de artar şi dice : «tu artar sâ-l aclud ca
un armăsar», pune o ramură de alun şi dice : «tu alun să-l aduc; ca
un nebun>, pline o ramură de sînger şi dice : «tu sînger sa-l aduci
ca un înger>. In vîrfurile crăcanilor legă busuîoc cu fir roşu, ca să
fi" ClI noroc.
Acestă punte trebue aşezată până u'apuno s6rele. O Iasă acolo până
dimineta, Peste nopte fata ÎŞI viseză ursitul el.
Dimineta se scală până în diuă, se duce la punte şi dacă găsesce
busutooul rouat ori brumat, e semn că soţul ei are să fie bogat; dacă
îl găsesce uscat, soţul va fi sărao lipit.
Tate cele întrebninţate la punte le păstreză şi se duce cu ele la
vre-o babă meşteră de-t face de dragoste cu urclorul.
De dragoste se face în modul urmetor:
25
================== pagina 360 ==================
360
PROYF.H13ELE Rn1VLS.NILor�
Fata mare se duce la babă cu t.ote cele Întrebuinţate la punte şi
pe deasupra lea un u rctor nou ne-Întrebuinţat plin cu apă ne-începută,
şi puţină miere de fagur amestecată În apă.
Baba începe a desei'mta un ramura de alun în urefor, acest des­
cântec :
Me s'culai
}lanecai
In sfânta Jo ut de dirninetă,
Rouă
Nouă
Scuturat,
Dragostele adunaî,
In astă apă le băgat
Cu ea (cutare) când s'o spălit
De tate urîciunile s'o scăpa
J naintea tutulor S'I) lumina:
Ca cerul cu stelele
Ca sorele cu razele
Ca focu În casele,
Şi-oI face un bucrumcl
De aurel.
Prin tate florile oi sbuoîuma
Dragostele tate 01 aduna
Şi 'n urcîor le-OI băga.
(Cutare) când s'o spăla
De tate urîcîunile s'o scăpa,
J naintea tutulor s'o lumina,
Ca cerul cu stelele,
Ca Sorele cu razele,
Ca focul în oasele.
Ş'oi lua din cap
Pele de ţap,
După trup
Cojoc de lup,
După ţîţă
Pel de mâtă,
După picîore
Pel de vezure;
Ş' oi spala-o,
Ş'oi lumina-o,
1)8 tote urietunile 01 curăţa-o
Şi t-oi face sprîncene de fir
Faţă de trandafir.
Glasu de albină
Gura de stupină,
Limba de fagurl de miere,
Cu cine o vorbi
De inima tutulo r s'o lipi;
Cine o vedea o
Pâine cu miere o mânca-o,
Pe dinaintea cuf o trece
Inima la toţ'i să sece,
Se sculă (cutare) .lnl de diminctă
Piî rouă, pe cliţă,
Şi pleca pe cale
Pe cărare
================== pagina 361 ==================
___________ C_O_N_SC_I_IN_TA ŞI INTiYT_� 3_6_1
Tot plâogeod
Şi suspinâud,
CII Matca Precesta se întîlni.
Maica Precesta o audi şi o Întrebă:
Ce plângi (cutare) şi te vaitt '?
Cum u'ot plânge
Şi cum nu m'ot văita
Că tată lumea m'a urît
]\II' a părăsi t
JI'[al vîrtos (cutare).
Matca Precesta <;iiceă
Şi răspundeă :
De mână te-of lua,
In rîul Iordanului te-oi băga
Cu stelbă de busUIOC te-of spăla,
De tate urîcîunile te-ci curăţit
D(� tină,
De rugină,
De găinaţ; de gama,
De rugina flerălor,
De urîtul ornenilor.
Ca sorele te-el lumina,
Ca cerul cu stelele.
Oa sorele cu razele',
Ca focul în casele.
Acest descâutec se repetă de trei 01'1.
Ou acesta apă clescâutată baba spală fata pe faţă şi pe mâînf, d'a­
'supra focului, ca să fie dragostea pentru dinsa Înfocată ca focul.
FLăcăii Îşi fac scrisul întocmai ca fetele. - BĂLĂŞEL, j. Vâlcea.
*.6-
16482 Prin depărtare dragostea se uită.
O. TEODORESCU, in», c. Lipova,
j. Vaslul1t.
Veqî Ocldz!.
Acelaş Înţeles ca la No. 4186 & 4187.
*.6-
16483 Cu dragostea me
Nu cad nirneruî bele.
E. I. P Al'Rwlu, înv. c, Smuli«,
j. Cocurlus«.
Ca să arete că nu are nevoîe ele 'iubirea cuî-va,
*.6-
16484 Mai încet (nu me năvăli) cu dragostea,
Că. me pălesce g reţa.
O. TiWDORES0U, înv. c. Cursesct,
f VasTul1!.
================== pagina 362 ==================
Se g.ice mai ales la căsătorii.
362 PHOVEHBELE HOMÂNILOH
--------=-�::=::::::-=�::::::::::.:=.::�------- -----_.
C. C. MICJ.ESCU, c. Miclesc't, i.
Vaslttht.
Dr. CmSTEA, Prov., p. iS, c.
Topliţa-Hom., Ungaria.
6
Dragostea e rreba celor fără de trebă.
Acelas înţeles ca la No. 16486.
*
Vrearea tu ananghe s-cun6sce. 1)
Ca şi prietenia.
*6
16489 Sărăcia intră pe uşă şi dragostea iese
pe ferestră.
16488
C. IONESCU, prof. c. Nevesta,
Macedonsa.
V. A. FOHESCU, c. Dorna, J.
Suciana,
1) Dragostea la marea nevoie (strimt6re) se cun6sce.
2) Când sărăcia intră pe uşă, dragostea iese pe Ierestră.
G. J:vJADAN, Poes. Pop., Basar.,
r- 41.
When pOl;erty comes in al the door, loves flies
out of the window. 2)
Prov. Engl.
Acelaş înţeles ca la No. 4194.
*6
16487 O căutătură dulce,
La dragoste te duce.
Pentru cei cari se ţin numai de dragoste.
*6
16486 Dragostea de un se 'ncepe?
De la ochl de la sprîncene
De la sîn cu drăgănele.
16485
Nu te mai face cii me rubescî, când pe din dos mă
vorbescî de reu.
================== pagina 363 ==================
,
CONSCIINŢA Ş [ INJM_A 3::..:6:.:::3
16490
*
Dragostea sacă,
CuI dracu să placă?
V. A. FORESCU, c. Foltlcen't, j.
Suciaca.
Veqi Iubire.
Pe lângă dragoste mal trebue şi avere.
*6
16491 Unde'I dragoste e şi certă.
V. A. FORESCU, c. lvIălin'i,j. s«.
ciava.
Cei îndrăgostiţi vecinic se certă ŞI se împacă.
*.6
16492 Dragostea nu are ochî.
D·na Z. JUVARA, c. Fedesci, i.
Tutora.
Când iubesc! pl'e cel care nu merită dragostea ta.
L' am aur est areuqlc.
PI'OV. Franc.
Amor e cicco. ')
Prov. Itai.
Liebc ist blind, und machi blind. 2)
Pro», Germ.
Lave 1S blind. :')
1'1'01'. Engl.
16493
:;:
Dragostea e 6rbă, dar căsătoria îi gă­
sesce lecul.
V. A. FORESCU, c. Folticeni, j.
Sucitu:a ..
Căci trăind cu cine-va îl afli tate cusururile.
1) Amorul e orb.
") Amorul este orb, si te face orb (orbescc),
3) Amorul e orb. •
================== pagina 364 ==================
364 PROVEHBELE ROMÂNILOR
.�------------------
*L>
16494 Dragostea are dar;
Când e dulce, când amar.
V. A. FORESCU, c. Dorna, j.
Snclava.
Are şi bunul şi reul el.
16495
Dragostea nici cum s'o laşi să se înnece
în mărăcini.
IORD. GOLESCU, Ms« II, p. 117.
16496
Adică pururea s'o păzesci curată (GOLESCU).
L>
Dragostea n'are răbdare.
. TEoDOImscu�K1RILEANU, Gazet,
Săten., X VI, p. 13.
E grăbită să'şt împlinescă poftele.
16497
Dragostea se Iea
Din ciubuc şi din lulea.
IOHD. GOLESCU, u». II, p. 95.
Adică din glume, asemănând pe om cu cîubucul şi pe
muîere cu luleaua (GOLE:'iCU).
16498
Dragostea cea veche
Eţi şoptesce la ureche.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 95.
Adică eţi aduce aminte de ea (GOLEsco).
On reuieni ioujoure, (l ses premiere amours.
Pl'OV. Franc.
Il primo amore non si scorda mai. 1)
Prov. TOBe.
1) Prima dragoste nu se mal Uită.
================== pagina 365 ==================
CONSCIIN'(A 'll INIMA
3()5
As sopas e os amores os primeiros sao oc mel­
hores.l)
ivo». Port.
Der .Menech. liebt nur einmal. 2)
Pro». Germ,
16499
Nu se uta mancele liubava. 3)
Dr. Fu. MIKLOSlCH, Iium.Unter.,
I, p. 14.
Acelaş înţeles ca In, i{ o, 1 (j..J-�)8.
16500
Betera liubava nu more; tirera llubava
maere şi vire. 4)
Dr. }<'R. M1KLOSrGH, RUn!. Unier.,
I, p. 7.
Acelaş înţeles ca la No. lG49D.
*D
16501 Dragostea de apoi e mai dulce de cât
cea d'Intătu.
D-na ELENA SEVASTOS, p. 244.
- N. MATEESCU, înv. c. M(ll;ilita,
[. Puina.
Dic cel buni de cratlicurt.
16502
Dragoste pre'nnoite,
Ca bucatele 'ncăldite.
A. PANN, II, p. 93. - BINTESCU,
r 50.
Nu aii nicIo dnleeţ:l, nic) uu huz.
1) Supele şi amorurilc, cele d'Intât sunt cele mal bune.
2) Omul Iubesce numai odată.
3) Nu se uită primul amor.
4) Vechia dragoste nu mure: tlnera dragoste merge �i vine.
================== pagina 366 ==================
366
16503
PROVERBi':LE ROJl1,\NTLOR
*
Dragoste cu silă nu se face.
A. PANN, Ee/it. 1889, p. 103.
- P. Ţ"plHEseu, Rev. Ist., III, p.
10;).
*6
Draqosie« nit se face cu sila.
V. A. FORESCU, c. Doma, j.
Suc/ara.
*6
Tate ca tate, (uumui)
Droqostea cu sila nu se pote.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 175;
II, p. 123. - HIN'.\'ESCU, p.188.­
V. A. SALA, dasc. c. Vaşco·u.
comit, Bihor, U?1[J01·'ia.
Dragoste cu sili!' nic; odată nu e.
A. PA:\N, I, p. 57.
*6
Dragoste cu silit ŞI dor de nevoie nu se
poie.
SM. LAJIIBRINO, e. Găgesc'i, i.
Fâlâu. - JLIE HOCIOTĂU, siuâ. e.
Sclişte, comit. Sibit», Traneiloania.
Vecii Dor.
Acelaş înţeles C';[ la No. lG4G2.
16504
*
Dragoste cu socotelă nu se pote.
I, ARBORE, 111g. j. Buze·u.
Căct omul indrăgostit i�l 1'lel'lle minţile,
:j;6
16505 Dragostea far de noroc
E ca cărţile de joc;
Unul pune ş'altul Ieă.
LUCA Iosrs, stuâ., Unqarta.
Când unul e inşelat in clragostele sale.
================== pagina 367 ==================
CONSCIINTA f;'1 INIMA
367
*6
16506 Dragostea la betrănete e mai rea ca la
tinereţe.
1. ARBORE, ing. j. BuziHî.
Ţine mal mult şi te împinge la mai multe greşelI.
*6
16507 Unde'I dragoste puţină
Lesne e ('1) a găsi pricină.
Dr. CRISTEA, Proo., p. 2B5, c.
Topliia-Hom., Unqarta. - V. Fo­
RIISCU, c. Folticeni, j. Suciara.>«
GAVR. ONIŞOR, praf. c. Simila,
i Tutoua, - N. MATEE8CU, în». c.
Movilila, i- Putna. - E. 1. PA­
rnrcîu, înv. c. Smul['i, [, Cotnir­
/nln,
*6
Unde't dragoste puţinc'i
Lesne a se grfsi p1·zcinâ.
MARGHIOLA HUIBAN, c. Avni·
mesei, i. Tulcea,
*6
Unde'i dragoste puţinâ
Lesne'i a JJunP pricină.
A. GOROVEI, c. Siliştea, j. Su­
ciac«.
Se gice când, ori-ce s'ar face, tot aruncăm vina pe
unul.
*6
16508 Dragostea nu e moşie
Ca să o fei cu chirie.
'l'EODOREscuKmILEANU, in». C.
Brosecn'[, j. Suciaca.
Vedf a se fu/;).
Dragostea e trecetore,
16509
6
Dragostea scurtă e cu suspin lung.
Dr. CmSTEA, Proo., p. ';'8, ('.
Irla jHrl1 e, UnC/a1'la.
================== pagina 368 ==================
PIWVElWELE ROMÂNILOl{
Stt ne ferim de dragoste şi de urmările eL
*6
16510 Dragostea dintr' o vară
S'a stricat într'o sară.
D -na ECAT. ZANNE, c. BăscsGi,
j. Fălci�1.
Dragostea e trecetore.
*6
16511 Unde e dragoste multă
E şi urîciune multă.
A. PANN, &liţ. 1889, p. 106,
II, p. 130{. - HINŢESCU, p. 50.­
GR. ALEXANDHESCU, magistr. j.
Puina, - V. SALA, înv. c. Vaşcou,
comit. Bihor, Unqaria. - P. GÂR­
novrosxnn, pro], Semin. Buc. CI.
VII.
Despre căsnicie, ŞI despre superările pe care le pn­
cmuesce dragostea.
J
16512
Carle face liubava, lucra liubava; carle
reschine liubava iei crudel. 1)
Dr. FR. MIKLOSlOH, Ritm. Unta.,
1, p. 9.
Dragostea, produce dragoste; cumplitatea om6ră dra­
gostea ..
16513
6
Dumnedeu să te ferescă
De dragostea femelescă :
Te usucă. ca p'o îască,
Te dă în b6la căinescă.
G. DKM.1'lWDORl<:SCU, Poes. Pop.
Ţ'. 303. - Şeeât., Poes. Pop.. p.
!li.
I
Când unul se pierde de dragostea unel muîerî.
1) Cine face dragLl5le, produce dragoste; cine distruge dragostea e
cumplit.
4
\
================== pagina 369 ==================
J
CONSCIIN1'A ŞI INDiA
*6
16514 Dragostea de nevestă
Ca gar6fa din ferestr ă.
Şezatore, I, 1'. 49.
Acelaş înţeles ca la No. 16613.
Dragostea de nevestă
Ca g'arMa din ferestră.
Ci'md bate vîntul din jos
Umple ea sa de miros.
3f59
16515
6
Dragostea de fată mare
Ca fasolea din căldare.
Ii pui o mână de sare
Şi nici o dulcetă n'are.
G. DE1d. TEODORESCU, Poes. /'op.,
r- 338.
*6
Drcqosiea de !rd(( nui re
Ca fasol« din căldare,
Câtu! fi torni un pumn de sare.
Şesâtore, r, r- 49.
Ca s:\ arăte că dragostea de fatCL mare, nu are nici o
dulceţă.
16516
6
Dragostea de copilită
Ca zerna de chiseliţă.
Cine 'nghite
Tot sughite.
G. DEM. TEODORESCU, POC8. POJl ,
}'. B38.
Iar dragostea lle copilită e �i mai rea de cât cea ele
fată mare.
16517
Rea pernă e dragostea, şi cine muşcă
din ea bine are să se ţină.
r. T. MERA, Conv. tu«, XVI.
Sa ne ferim ele dragoste.
================== pagina 370 ==================
370
PROVERBELE ROl\IÂNlLOH
---------------------
16518
Câte-va c6de de topor curg din dragoste.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 115;
II, p. 103.
Doue-tret code de topor CU1'g din dragoste.
A. P ANN, TI, p. 92. - HIN1'ESCU,
r- 36.
16521
Când unul îsf bate nevesta.
Românca cre'c1e că daca bărbatul nu o bate, el llU-O
Iubesce.
* .6,
16519 Işî face de dragoste cu buruene de urît.
E. 1. P ATRTCIU, in», c. SI/mlţi,
i COV1l1'lU�H.
Işl face smgur beleaua. In loc să te îubescă mai reu
te uresce.
*.6
16520 Dragoste gheb6să.
I. DU,VlITR[SCU, în». c. Gâncioca,
,i. Dolj. - D-nn Z. JUVARA, C. Fe­
dCSc1, Tuioi:a.
Adici, prostă şi cam de nevoe.
:1:
Dragoste chioră pe rogojină g6lă.
Adică dragoste prostă cu sărăcie.
Sane pain, SCll1S cin
.Amour nes! rien.
P1·OV. Ji'ranc.
DUJMĂNIE
DURERE
\' c41 Cap. 1', c. DItII'i<',
Frtrmnscţ«, !J/u/ere.
================== pagina 371 ==================
J
CONSCIlNŢA ŞI INIMA
371
16522
Pre durerea mare, alta mal mare o tă­
măduesce.
DIM. CANTEMIR, Ist. Ie1"ogl., p.
34U.
Ve')l Cnru,
Aeelaş înţeles ca h No. 11679.
16523
Durerea ascunsă, mai mare de ori-ce
durere.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 92.
Adică cel ce p'în ascuns te supără, acela mal reu te
vatămă, cum şî supărarea sufletescă (GOLEscu).
16524
*
Fâr' de dor lăcrimi nu es.")
1. COYAN, prof, c. Perivoli, Epir.
Omul nu plânge fără pricină.
16525
Durere streină
Să'I fie de bine.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 92.
Se <;lÎce pentru cel ce nu le pasă de necazuri streine
(GOLESCU).
1YIal d' autnti n' est que songe.
Prov. Franc.
16526
*
Durerea e o învăţătură.
Suferinţele sunt o înveţrttură pentru om.
16527
Durerile mari sunt mute.
1. G. VALENTINIANU, p. 17.
1
Acelaş înţeles ca la No. 16523. Totuşi Menander spune:
A6'(o� 'WP &a'tt cpripp.CI.'X.OY A(),IT'�� p.OYOy, vorba este singurul
lec al durerii.
1) Fără de durere lacrimi nu les.
================== pagina 372 ==================
37:.l
16528
PHOYERBELE ROlVlÂNILOH
Le» qratulcs douleurs sant mueites.
Prov. Fr·anc.
DURGRE
Cine simte vr'o dur6re,
P6rtă fl6re'n legăt6re.
BARONZI, p. 40. - IIINŢESCU,
p. 53.
l
A se vede K o. 0202.
DUŞMAN
Vc�l llhN, Prieten.
16529
:;:
Un singur duşman e destul să dărîme
ce a lucrat o mie de prietini.
V. A. FORESCU, c. Folticen'i) i
8nc1ot'a.
Arată reul ce ţi'l p6te face un duşman, fie el cât de mic.
Il n'y a point de petit ennemi.
PI'OV. Fl·auc.
Kleine Feinde und kleine vVunden uerachiet kein
Weiser.1)
I'rol'. Germ.
*Lo.
16530 Nici nu'I om ăla care n'are duşmani.
A VE. CORCEA, paroh) c, Coşieiu,
Banat,
*
Cine n'are duşmanI nu': om.
Adică cel fără duşmani nu are nici o însuşire deosebită
pentru care 'şi-ar fi atras invidia sau ura eul-va.
') Miel du�manl ;i mici răni nici un om cu minte nu disprcţuesce.
I
I
1
�l
================== pagina 373 ==================
('O"\'RCTTN'I'A ŞI ININTA
3,3
"'6
16531 '1' Omul(ui) fără duşmani
Nu'I plătesce pelea nici un ban.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 59;
III, p. 73. - HIN'rESCU, p. t36.
- GR. PorrmARu, ing. j. Buze'iî.­
P. GÂRBOVICJ�ANU, pro]. Semin.
Etic. CI. V1I.
*6
Omul fărâ duşmanI, nu plătesce nic: doi bani.
P. GÂRBOVICEANU, praf. Semin.
Buc., OI. VIII.
Acelaş înţeles ca la No. 16530.
16532
6
Omul fără duşmani
Ca rîul fără bolovani.
Dr. CRISTEA, Proo., p, 193, c.
Gunt·Rfuhâ, Unqaria.
Acelas înteles ca la No. 16531.
. .'
*6
16533 Omul cu duşmani
Ca codru cu butufanI.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coştetu,
Banat.
Prin asemănarea duşmanilor cu putregaiu.
*6
16534 Duşmanul nu vre să te crescă,
G. P. SALVlU, înv. c. Smul{l,
j. (Jovurlulu.
Pentru cel care nu'ţi doresce binele.
*6
16535 Duşmanul nu'tî vre binele.
G. P. SALVrU, in». c. Smulit,
j. Covw'lulu.
Acelaş înţeles ca la No. 16534.
================== pagina 374 ==================
374
16536
PROVERBELE ROMÂNILOR
*
Apa d6rme, duşrnanlu nu dorrne.t)
1. COYAN, prof, c. Ianina, Epir.
- c. IONESOU, praf. c. Necesta,
Macedonia.
Ap« dormi, duşmanlu nu.2)
Dr. VVEIGANlJ, Zweit. Jahres.,
p. 155.
*
Apele dorm, duşmanlu nu dorme. 3)
ILIE Garou, prof. c. Samarina,
Epir.
Să ne ferim de duşmanî căct el mereu pasc vremea
de a ne face reu.
Homme hay est demy mort.
PROV. GALLIO. Mss. XV-e Siecle.
*6.
16537 Duşmanului să'I dai păne şi sare.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulti,
j. Covurluiu:
Să facî bine chiar celut care 'ţi doresce reu.
*6.
16538 Să nu păţască nici duşmanii mei aşa.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi,
j. Covurlu'iu.
La o ne-plăcere.
*6.
16539 Se bucură duşmanii.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesc1, j.
Tt!lova.
Când ni se întîmplă vre-un reu.
1) Apa d6rmc, duşmanul nu d6rme.
�) Apa d6rme, duşmanul nu.
3) Apele dorm, duşmanul nu dorme,
================== pagina 375 ==================
CONSCIINTA ŞI INIMA
*D.
16540 Să nu se bucure duşmanii.
375
Să nu facem vre-o greşelă, să nu ni se întîmple
vre-un reu.
DUŞMANIE
*D.
16541 Dujmănia
Strică omenia.
I. POPESCU, înv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
Arată relele urmărt ale duşmănit,
FAGAOAŞ
*D.
16542 Făgădaşul e mai reu decât detoria.
Vee)l Făgădutilrl.
1. TODAN, diac. c. Beresci, co­
mit. Bihor, Unqaria.
16544
Când ai făg:lduit trebue să te ţii de cuvînt.
*6
16543 Făgădaşul, (e) bucuria prostuluî.
V. SALA, dasc. c. V. Selişte, co­
mit. Bihor, Ungaria.
*D.
F'ăgădaşul e bucuria bolânduluL
LIViu P AP, înv. c. Cooasinţ, co­
mit. Aracl, Ungaria.
*6
F'ăgădCtşUl e bucuria bolundulu�.
D. POPOVICIU, înv. c. Cuvin,
comit. Al'ad, Ungaria.
Pentru a se areta că mulţi făgăduesc, fără ca să se
ţine de vorbă.
6
Făgădaşul nedat, bucuria bolundului.
Dr. CRlS'rB;A, Prov., p. 92, c.
Bechia, Ungaria,
26
================== pagina 378 ==================
PROVICRBELE ROMÂNILOR
Acelaş în.ţeles că la No. 16547.
*6.
16549 Şiretul făgăduesce, (şi) prostul trage nă-
dejde.
1. G. VALENTINIAN, n, 19.­
P. GÂRBOVICEANU, prof. Semin.
Euc. a. VIII.
Acelaş înţeles ca la No. 16548.
*6.
16550 Nebunul făgăduesce, şi prostul trage nă-
dejde.
K. A. ZAMFmEscu-DIAUON, înv.
e. Siiubienii, j. DoroMt.
Un nebun făgăduesce, şi 'n[eleptul s'oma­
gesce.
A. P ANN, Nasir, Hoqea, p. 10.
Acelaş înţeles ca la No. 1654!).
*6.
16551 Prostu(l) făgăduesce, şi nebunu(l) trage
nădejde.
N. MACHIDON, c. Nicoresci.], Te­
cuciu. - G. MIHALACHE, înv. c.
Şendresci, j. Tutooa. - GR. Poue­
NARU, ing. c. Raesa, [. Ialomiţa.
Trage nebunul nădeJ'de de J'uruintă, spânul
de barbă şi prepelita de c6dă.
s. F.L. MARIAN, Ornit., II, p. 237.
Acelaş înţeles ca la No. 16550.
*
16552 Cine făgăduesce (promite) mult, dă puţin.
KAROLY Âcs, p. 79.
8rL nu te înoredi în cel cart făgăduesc mult.
. Chi iroppo promeiie, nulla ailende.
1'rov. na.
�
I
I
================== pagina 379 ==================
CO:<:SCIIN'J;'A ŞI INIMA
Viel versprechen, wenig halien.
Prov. Germ.
Kdo mnoho slibuje, maho splni.
Prov. Cech.
A lei salcat iqer, keoesei ad.
Prov. Magy,
TIW uaoro o6pne, TaU I\IaJIO nae,
Pl·OV. Sîrb.
379
16553
Una e a făgădui (promite) şi alta a
împlini.
G. DEM. TEODORESCU, Cercei.,
p. 24. - KAROLY Âcs, p. 83.­
DURINGSFELD, II, p. 297.
Pentru cei cari nu tin făgăduelile date.
Prometire et tenir soni deux.
Pro». Franc.
Prometiere e una cosa, manienere 13 un' alira. 1)
Prov. Ital.
Versprechen ist Eins und Halten ein Anderes. 2)
Prov. Germ.
To promise is one thing, and ta keep is an ot7le1'.3)
Prov. Engl.
Ember tese foqadâst, eb a lei meglljaa.
Pro». Magy.
1) A făgădui e un lucru, a împlini c alt".
2) Una e a făgădui �i alta a împlini.
3) :\ făgădui este un lucru �i a împlini este altul.
================== pagina 380 ==================
380
PROVERBELE ROMÂNILOR
UZowek 6inislib, pesjest ktery ho ddi.
Prov. Cech.
,l\pyro e o6ehaTH, a ;n;pyro 06enaH'B ucrrYHIITI!.
P7·OIJ. Sîrb.
*6
16554 Lesne e a făgădui, dar e greu a împlini.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
,i. Vasluln.
De aceea să nu făgăduim peste puterile n6stre.
*6
16555 Nu făgădui ce nu poţi împlini.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 146;
III, p. 118. - HIN'.('ESCU, p. 56. -
KAROLY AC", p. 79. - Dr. CRlS­
TI<A, Proo., p. 170, C. Gura-Rîttlul,
UngarIa.- V. SALA, dasc. C. Ho­
tar, comit. Bihor, Unqaria, - P.
GÂRBovrCEANU, prof. Semin. Buc.
Cl. VIII.
Acelaş înţeles ca la N O. 16554 sub formă de povaţă .
.iLz igeret ssep sz8, ha megadjd7c, igen j8.
Prov. Magy.
Pekne slowo prislibeni, dobre jes! jestli se splni.
Prov. Cech.
Ooeharrs aena pe-rs, ncnyueaf IOIlITJ> JIeUIlIa.
Prov. Sîrb.
*6
16556 Nu făgadui ce nu poţi dă.
E. r. P ATR:CIU, înv. c. Smulţt,
J. Couurluiu, - P. HARAM, e. Gri­
viţa, J. Tuiooa.
Acelaş înţeles ca la No. 16555.
i
I
t
================== pagina 381 ==================
16557
CONSCIINŢA ŞI lNIMA
*
Făgăduesce numai ce poţi da.
381
V. SALA, clase. c. Peirileni,
comit. Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 16556.
*6
16558 Făgăduesce puţine, dar împlinesce odată.
LIV. Pop, îm;. c. Covasinţ, comit.
Arad, Ung arta.
Cuvîntul dat sfânt să fie.
*6
16559 Făgăduesce şi nu împlinesce,
Şi de aceia nu roşesce.
V. SALA, clase. c. VaşcQtl, comit.
Bih01', Ungar'l,a.
Pentru cel cari făgăduesc, cu gândul să nu se ţine de
cuvînt.
*h.
16560 Făgăduie şi minţesce,
Lumea t6tă '1 uresce.
V. SALA, dasc. c. Betu», comit.
Bihor, Unqarta.
Acelaş înţeles ca la No. 16559.
*6
16561 Făgăduesce şi nu da,
Şî nici cum nu'i scăpetă.
AL. DANCU, c. Băresct, comit.
Bihor, Unqaria.
In batjocura celor cari nu se ţin de făgăduiala dată.
*6
16562 Făgăduesce, şi cţiî că'i da
Păn la vară de-a aştepta.
V. RALA, clase. e. Băresci, comit.
B-ihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 16561.
================== pagina 382 ==================
382
16563
PROVERBELE ROMÂNII-OH
6
Dă celuI care 'ţI cere, dar nu făgădui.
Dr. CRISTEA, Proo., p. e6, 1;.
Gura-Riulut, Unqaria.
Căci nu scit daca veI pute să'ţi îndeplinescî făgăduiala.
*6
16564 Cine făgăduesce se legă.
C. TEODORESCU, inv. c. Doqele ,
J. Vasht'tu. - G. ALEXANDRESCU,
maqistr. J. Puina.
Vecii Fdgdduială.
De aceia să nu făgăduescî peste puterile tale.
16565
6
Du-te cu sacul, când îţI făgădue purcelul.
Dr. CRISTEA. Proo., p. 81, c.
Tapliţa-Rom., Ungaria.
In bătaîe de joc, celui care crede că i se va da ceea
ce i s'a făgăduit.
16566
ÎI făgăduesce ce nu curge pe apă.
A. P ANN, Eclij. 1889, p, 64-.
V cql Mare.
Pentru o făgăduîală prostă. A se vede N o. 395.
F ĂGĂDUI.ELĂ
*6
16567 Făg'ăduîela dată
E datorie curată.
A. PANN, Ecliţ. lE89, p. 146;
In, p. 118. - HIN'fESCU, p. 56. -
D·na E. B. MAWR, p. 38. - l '
]SPlHESCU, Rev. Isi., III. p. 380.
- GR. POIENARU, ing. J. Buzi!fi,.­
TINCA ŞIŞMAN, înv. e . .Acll711t. j.
Tutooa. - V. SALA, clase. c. Hin­
chiriş, comit. Bihor, Ungaria.
================== pagina 383 ==================
CONSCHN'.('A ŞI INIMA
*L:::,.
Făgădui ela dată
E o datorie
t' G. V ALENTINIANU, p. 9.­
G. MIHALACHE, înv. c. Şendresci,
j. Tldova.
Omul e dator să se ţine de cuvîntul dat, ŞI precum
dice Cantemir: «de cât cuvîntul dat, alte mai tari şi mat
uirtose legături a fi nu pote, însă la cel a cinstet cuoiniului
cunoscctori. »
Ein JJIann, etn Wort.1)
Pro». Germ:
His W01'd is as good as his Bond.2)
I+ov. Engl.
*L:::,.
16568 Mai bine un ban în pungă
De cât făgăduielă lungă.
P. GÂRBOVICEANu,proj. c. (!llic'i,
j . .A1'geş.
Acelaş inteles ca la No. 3777.
*L:::,.
16569 De făgăduielă nu se strică casa Româ-
nuluî.
G. P. SALVllJ, înv. c. Smulţt.].
COVttrl1t�It.
*
Cu taxirea casă nu şi-etspetrdze.3)
D, A. MILESCU, C. Gopcş, M«.
cedon'[a.
MulţI făgăduesc şi nu se ţin de cuvînt.
') Un om, o vorbă.
2) Cuvîntul seu e tot a;;a de bun ca. iscalitura lui.
a) Cu făgăduIală casa nu se sparge.
================== pagina 384 ==================
384
16570
PROVEHBELE ROMÂNILOR
Eu de făgădueH (promisiuni) am o ladă
îndesată cu genuchele.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 145;
IIf, p. 118. - HIN'tn;SCu, p. 154.
Pentru cel care nu pune mare temelu pe făgăduelile
altora.
FĂGĂDUINŢĂ
16571
Făgăduinţa domnilor,
Nădejdea nebunilor.
A VE. COHCEA, paroh, c. Coşte!u,
Banat.
Vedf Făgăduire, Mil1clU1Ză.
Adică să nu te încredi în .făgăduelile boerilor.
FĂGĂDUIRE
16572
Făgăduirea domnilor
Dă ţinutu proştilor.
HIN1'ESCU, p. 56.
V ee}]: J;(Jgliduinji'i, lJ1inciunii.
Acelaş înţeles ca la No. 16571.
Promettre e' est noble, tenir e' est bourgeois.
Prov. Franc.
FERICE
Ve<j.l a Umblâ.
FERICIRE
Ve<j.l Corb.
16573
Fericirea grabnică curînd obosesce.
DIM. CANTEMIR, Ist. Ieroql., p.
235.
Fericirea nu ţine mult.
================== pagina 385 ==================
CONSCIIN'rA ŞI lNIMA
--_._--�- -------"---"----
FERICIT
385
*6
16574 Omului fericit şi popa îi dă colacul uns
cu miere, celui ne-norocit nici covrigel
stingherel.
V. A. FORESCU, c. Dorna, j.
Suciaca.
Ve11 Avut, Bogat.
Acelaş înţeles ca la No. 11229.
*6
16575 A umblat să se facă fericit
Şi s'a întors opărit,
V. A. FORESCU, c. Malil1�, j.
Suciaca.
li. fost înşelat În aşteptările sale.
FRICA
Ve41 Crovlică, Domn, Ie­
fure.
16576
Unde este frică nu incape dragoste.
MIRO� COSTIN, Letop.) 1, p. 263.
Cum poţi iubi pe acel care'ţi inspiră gr6ză?
«Il urîse (pe Tomşa Vodă) şi boterif, măcar că erau de casa luî
mal toţI, anume: Beldiman logofătul, Bărbotu vornicul, Sturza Hat­
manul şi Boul viesternicul. Că nice el fără gr6za mortif nu erau, ce
u m blau în tot cesul, cum se dice, cu dilele amâuă ; şi hie când, unde
este frică nu încape dragoste. > - MIRON COSTIN.
*.6
16577 Unde 'I frică (îi) şi ruşine.
TEODORESCu-KIRILEANU, Gazei.
SătCn., XVIe, p. 13. - G. MADAN,
c, Truşent, comit. Chişeneu, Ba­
sarabia.
Cel fricos se feresce, nu se obicînuesce.
*6
16578 Unde nu'! frică, ruşinea nu se 'ncurcă,
TEODORESCu-KIRILEANU, Gazet.
Sătean, X VIe, p. 13.
================== pagina 386 ==================
386
PROVEREELE ROMÂNILOR
16579
16580
Contrariu �licerei de la No. 16577.
,6.
Frica tot-de-una aduce primejdie.
DR. CRISTEA, Pron., p. '07, c.
Sinersiq, Unqarîa.
Adese-ort cel îndrăsne] şi vitez trece, unde cel fricos
se primejduesce,
*
Căndu nu se avde frică, atuncea s-ti
hibă.")
r. COYAN, praf c. Tţtria, Evir.
Când e liniste atuncî să te păzescî mal mult; căcr,
când s'a făcut; de pildă, o hoţie mare, toţi se păzesc şi
hoţii nu mal îndrăznesc să se arăta.
16581
Frica ndredzi, frica-aspardzi. 2)
DR. VVEIGAND, Zweit Jahses.,
p. 156.
De frică îndrepţi un 1'e1:'1 pe care 'l-ai făcut, altă dată
de frică greşeseI şi mai reu.
*,6.
16582 Nici nu'! frică
De furnică;
De Nechită
Nici atâta.
Şezât., 1. p, 218 - V. A. Fo­
RE seu, c. Dorna, [. Suciiu:a.
A se adaoga la No. 13752.
16583
A purta frică de furnică.
S. FL. MARIAN, Tradiţ., p.323.
A se speriă ele cel mai mic lucru.
«Dar el, după cum îl soim, nu era de cei ce portă frică de-o f1(1"
nică, cum merge vorba ... El nu se înspăimântă de fel. .. > - S. FL.
MAHIAN.
') Când JlU se aude frică, aluneca să 'ri tic.
2) Frica ludreptă, frica sparge. '
================== pagina 387 ==================
J
16584
CONSCIINŢA ŞI lNIMA
6
Domn, domn să fil,
Dar de frică caut' să scit
387
16585
DR. CRISTEA, Proo., p. 77, C.
Codlea, Ungaria.
A se adaoga la N o. 9982.
6
Mare să flî,
Dar de frică tot să scii.
DR. CRISTEA, r-»; p. 149, c.
Gura-Iitului, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 16584. Ameninţare către cel
care se obrăznicesce.
16586
1::,.
Om să fii
Dar de frică tot să sciî.
DR. CRISTEA, Prov., p, 192, c.
Topliţa· Rom., Unqaria,
...
I
Acelaş înţeles ca la No. 16585.
*6
16587 De sfânt, sfânt să fii,
Dar de frică tot să scit
Acelaş înţeles ca la No. 16586.
*6
16588 De ce 'ti-e frică nu scapi.
1. G. V ALENTINEANU, p. 40.­
E. I. P ATRIClU, i'nv. c. Smulţ!, j.
Coourluiu,
*6
Di 9i wr frică n-ascachi.1)
C. IONESCU, c. Neoestă, Mace­
don'la.
Ve41 a se Teme.
Se dice celui care crede că pote scăpa de 6re-ce;
arată o frică Întemeiată pe raţiune.
1) De ce ţi-e frică nu scapî.
================== pagina 388 ==================
388
16589
PROVERBELE ROMÂNILOR
6
JOC de frică.
Pe nimică.
Dr, CRISrEA. Pro»., p, 126, o.
Gura-Rîulu�, Ungaria.
6
Joc ele frică
Pe nimică ;
Joc ele fome,
Drăguţ Demne.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 126, c.
Bochia, Unqaria.
Ve'F /llevo.e, Urs.
Acelaş înţeles ca la No. 2580 & J6288.
16590
Perul în cap 'I să sbîrlesce
De frică, când povestesce.
A. P ANN, Il l, p. 52.
Pentru cel fricos.
16591
*
De frică te sui în patul altuia.
1. ARBORE, ing. j. Buzeu:
Veq'i Nevoie.
Acelaş înţeles ca la N o. 16289.
*6
16592 Frica'! din rafu.
r. CREANGĂ, Conv. iu«, IX,
p. 340; Pov., p. 23. -1. G. VA­
I.ENTINEANU, p. 27. - Dina Z. Ju­
VARA, c. Eedeşti. j. Tutova. - V.
IFRIM, elev. Se. Norm. c, Corodesct,
j. Tutova. - C. TEODORESCU, înv.
c. Lipava, j.Vasluht. -A. GORO'
VEI, J. Suciaoa.
*6
Frica e r'up fă elin raiu,
P. GÂRBOVICEANU, Sem. Buc.
a. VII.
Vcdi Blita/e, lJblostenie,
Răbdare.
Cine nu scie de frică nu face mrmca.
================== pagina 389 ==================
oossorrxrx ŞI INIMA
*,0.
16593 Frica păzesce pepeniî,
889
IORD. GOLEseu, Mss. IL p. 74.
- A. P ANN, II I, p. 53. - BARONzr,
p. 53. - HIN1'ESCU, p. 6il. - P. Is­
RESC:U. Iieo. tsi., IIr, p. 383. - I.
G. V ALENTINU:ANU, p. 49. - Dr.
CR1STE�, Prov., p. 97, c, Nansa,
Ungaria. - A. GOROVEI, i- StI'
clava. - P. GÂRBVVICEANU, praf.
Semin. Euc. CI. ViL
*,0.
Frica păsesce grădina cu pepen�.
P. GÂRBOVICEANU, praf. c. Lu­
cien�, j. Dimbovita.
*,0.
Frica păscece bostănăria.
1. CRl<:ANGĂ, Conv. Liier., xr,
p. 184; Po»., p. 230. - V. ALE'
XANDRf, Conv., IV, p. 339; COl1'V.,
V II, 1" 369; Teatr., p. 1288 & 1339.
- C. 'l'EODORESCU, in». c. Lipora,
i- Vasluiu. - GAVR. ONlŞOR, C.
Dobrooei; [. Vaslul:u. - E. 1. PA'
TRle1U, înv. e, Smulţ1, i- Covur·
luiu.
Frica păzesce harbuzăria.
V. ALEXANDRI & L. ROSETTI,
Mss.
Adică de frică nu ne atingem de ore-ce (GOLEscu).
*,0.
16594 Frica păzesce via.
p. GÂI�boVIC":ANU, praf. c. Co­
măniţa, i. Olt. - GR. ALEXA�­
DHlO:SCU, J Puina. - G. POBORAN,
iust. i. Olt.
*
Frica aveglie ;i�lle. 1)
c. IONl!:seu,pl·oj.C. Neoesia, Ma­
ccdonta.
') Frica păzesce viile.
================== pagina 390 ==================
PROVERBE[,E ROMÂNILOR
*
Frica apară a7;[;;,ile.1)
ILIE GHICU, prof. c. Periooli,
Epir.
Acelaş î:q.ţeles ca la No. 16593.
*6
16595 Frica păzesce pădurea.
Dr. CRISTEA, P�'OI'" p. 97, c.
Logoş, Unqaria. - AVR. CORCEA,
paroh, c, Coşteiu, Banat. - IUL.
GROFŞOREANU, mv. c. Galşa, co­
mit. Arad, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 16594.
Pentru cel fricos.
16596
16597
De frică inima, în mine,
Se lasă în jos pe vine.
A. PANN, III,p.52.-HIN'tESCU,
p. 62.
Celui ce îi e frică, înfricoşeză pe ceî-l-altl,
IORD. GOLESCU, Mss. Il, p. 76.
Se �lice pentru cel nevoiaşi, când vor să se arate şi
el de votnicî (GOLEsou).
16598
Frica mai mare de cât spaima.
HIN'tESCU, p. 63.
*6
16599 De frică nu se des cântă.
D·na ECAT. ZANNE, c. Bâsesci,
j. Fălciu,
*6
Nu des cântă (discântă) nimene de frică.
V. A. FORESCU, c. Folticeni; j.
Suc'ava. - GAVR. ONIşOR,pro/. c.
Dobrcceţ, j. Vaslu'u. - E. 1. PA­
TR!Ciu, in», c. Smulţl, i Covurlulu.
') Frica aperă viile.
================== pagina 391 ==================
,
CONSClINrA ŞI INfMA
Pentru cel care nu' şi p6te stăpâni frica.
*,0.
16600 Lec de frică nu'I,
391
16603
16604
A. GORovEI, magistr. j. Suciaua,
Acelaş înţeles ca la No. 16599.
*,0.
16601 N'are de ce lega frica.
G. ALEXANDRESCU, maqistr. j.
Putna.
N' are împrejur) biei, nimica
De unde să' şI, lege frica.
A. PANN, III, p. 52, - HIN'j.'ES·
cu, p. 14.
Pentru cel care nu'şî pote stăpâni frica.
*,0.
16602 I'I frică de nu'l ţine pămîntul.
G. P. SALVlU, mv. c. Smulţt, j.
Covurlulu.
Adică îi e frică de nu mal: p6te.
,0.
I'i frică ca ţiganului de albină.
Dr. CRISTEA, Prou., p. 114, c.
Couraiqi, Ungaria.
Pentru o frică prostă,
*
A fi cu frica 'n spate.
V. ALEXANDRI, Teair., p; 316.
Ve4' Ghiţă, Spate.
Acelaş înţeles ca la N o. 4612.
*
16605 A umbla cu frica în sin.
Ve41 Morte.
Acelaş înţeles ca la No, 4600.
63834,
27
================== pagina 392 ==================
392 PROVEllBEf.E RO.i\IÂNILOR
*6
16606 Nici de frică.
V. ALEXANDRI, Tealr., p. 112
& 640. - Dina Z. JUVARA, c. Fe­
desci, i. Tutoca.
Adică de loc.
«Nu'mf semănă nici de frică.» - V. ALI<:XANDRI.
< NU'l frumosă nici de frică,»
FRICOS
Vcdî iepure, Votrucos,
*6
16607 Fricosuluî urma, da vitezulul capu.
G. MADAN, stud. c. Truşcni, ţin.
Chişenefî, Basarabia.
Ve'jj Resbolu.
Acelaş înţeles ca la N o. 10623.
*6
16608 Fricosul se sperie de umbra sa.
Ve4' a se SperIa
Pentru cel fricos.
Il a peur meme de son om bre.
Prov. Franc.
f
I
1
16609
*
Omul fricos tot-de-una umblă cu gheţa
in sîn.
A. P ANN, III, p. 52. - HIN'fES­
CU, p. 133.
A se vede la No. 4600.
16610
Carle'I cuion, neca fi a casa.')
Dr. FR. MIKLOSICH, Rum. Un­
ter., I, p. 10.
OăCI în afară se va spartă de multe.
') (ilie e fricos să ste (să fie) a-casă.
================== pagina 393 ==================
CONSCIINTA Ş,-I_J_N_n_fA�� __ �����_3_9_3
ehi e c ... , che resii a casa.
Prov. Triest.
GIURĂMîNT
GIURUINŢĂ
V c4i Făgl!durrflă.
GRIJĂ
Ve41 Fată, Vin.
*.0.
16611 Capul fără grije cresce la vreji.
P. GÂRBOVICEANU, prof, Se.
Norm. el. FII.
.Acelaş înţeles ca la No. 2889.
Gaileeie baş bosianda biter.rţ
Prov. Turc.
16612
Nici grijă să al', nici capul să te d6ră.
LAUlUAN & MAXIM, 1, p. 993.
Acelaş înţeles ca la No. 2936.
*
16613 A fi cu grija în spate.
Adică f6rte În grijat.
J. CREANGĂ, Pov., p. 158.
«Ipate, ca cel cu grija în spate, se frămîntă el cu mintea, cât se
mal frămîntă, şi, obosit fiind, se lăsă o Iecă jos pe terbă şi adormi
dus.» - 1. CREANGĂ.
GRIJULlV
16614
Grijlivul pururea trez şi deşteptat este.
DaI. CANTEMiR, Isi. Ieroql., p.
72.
1) Cap fără de griji la bostan crcsce,
================== pagina 394 ==================
;)94
PUOVERBELE UUMÂNILOU
Pentru cel îngrijat
HATÎR
*1::.
16615 Capul să ţi'l spargi, dar hatîrul să nu
mi'l strici.
D-na Z. MlHĂILESCU, înv. c. Buş­
teni, i- Prahova.
Vc4î Cap.
A face hatîrul cui-va, chîar în paguba nostră,
16616
In hatîrul prietenului seu s'a spînzurat.
A. P ANN, rr, p. 152.
16617
Când ni se cere se facem ore-ce spre paguba nostră
şi de hatîrul cut-va.
Există o snovă, pe care însă nu am putut'o afla.
În hatirul dumnevostră
Ecă, m'arunc pe ferestră.
A. PANN, II, p. 151. - HINl'ESCU,
p. 74.
Acelaş înţeles ca la No. 16616.
A SE ÎMPRIETENI
*1::.
16618 Cei ce se potrivesc
Lesne se 'mprietinesc ('mprietenesc).
A. PANN, .Ediţ. 1889, p. 161;
ITI, p. 130. - HINŢESCU, p. 151. -
H. D. ENEscu, in», c Zamostea,
j. Dorohoiu.
Se g.ice mal ales pentru cel rei.
INDERETNIC
16619
Dobitocul lea de biciu şî omul de cuvînt,
iar cel înderetnic nici de una, nici de
alta.
IOUD. GOLEseu, Mss. II, p. 246.
================== pagina 395 ==================
:195
CONSCIINŢA ŞI lNIMA
�-�-------=-=
Pentru omul îndărătnic.
16620
Omul Inderetnic t6te d'andaratele le face.
A. PANN. III, p.14.-HINŢESCU,
p. 133. - B. P. HĂşDEu, Efyrn.
Magn., p. 1165.
Pentru cel îndărătnic,
Veq.'l Rac.
16621
Omul inderetnic şi pizrnaş ca racul îşi
mănâncă carnea singur.
A. PANN, III, p. 17. - HiN­
TEsea, p. 133.
Pentru cel îndărătnic dar mai ales pizmaş.
16622
Cu cel înderetnic te vei înderetnici.
A. P ANN, II, p. 164. - HIN­
TESCU, p. 79.
Iei năravurile, cusururile acelor cu cari trăesci.
A îNGROZI
16623
L'a mai îngrozit o t6nă.
A. P ANN, I, p. 36.
Adică 'I a vîrît frica în 6se.
INIMIC
16624
*
Inimicului care se duce, fă'I pod.
V. SALA, clase. c. Campani, co­
mit. Arad, Ungaria.
Inimiculul jugitor să)}, [acl pod.
G. 1. MUNTEANU, p. 29 & 150.
- HIN1'Eseu, p. 80.
Căci daca'l încolţesci pre reu, şi'l aduci la disperare,
acesta p6te să :fie spre paguba ta.
Il faut faire un pont d' ar ci, Tennemi qui fuit.
Prov. Franc.
================== pagina 396 ==================
396
16625
____ PlWVERBELE ROMÂNILOH
Dem ţliehenden Peind baue goldene Briic7ce11.1)
Pl'ov. Germ.
Nu dispreţui pe nici un inimic, fie orî­
cât de mic.
G. MUNT.IlANU, p. 43. - HIK­
'fcscu, r- 80.
Căci inamicul cel mai mic, p6te să ne facă un reu
forte mare.
INIMOS
16626
Omul inimos, ca un pom frumos; el te
umbresce, el te hrănesce, el te încăl­
desce.
V. ALD:XANDRf, Teatr., p. 1369.
Arată darurile omului mimos
A SE ÎNTELEGE
16627
Nu ne putem înţelege,
Un fel nu ni se alege.
A. P ANN, II, p. ] 58.-HIN'l'ESCU,
p. 81.
Când nu e înţelegere, mai ales în căsătorie.
INTERES
16628
*
Interesul
Portă fesul.
IOllD. GOLESCU, Mss. II, p. 7.­
HIN'IESCU, p. 81. - 1. NEGRUZ:Zl,
Conv. Liier., Vlf. - V. ALEXAN­
DRI & L. ROSETTI, Mss. - P. ISPI'
RD:'CU, Leg., I, 1872, p. 106.-0.
'fEODORESClJ, c. D6gele, i. Vasbdu.
-K 1. PATRICIU, in», c. Smulţ't,
j. Covurlu1u. - O. MADAN, c. Tru­
şeni, ţin. Chişenefi" Basarabia.>«
Dr. CRISTEA, Proo., p. 121, c.
Gura-Riului, Ungaria.
1) Inamicului care fuge clădescc'I poduri de aur.
================== pagina 397 ==================
CONSCIINT A ŞI lNIMA
397
10 Adică cu tate te împodobesce, te cinstesce, eţi
aduce (GOL Eseu).
2u Fie-care se intereseză mai mult de ale lut.
3° In afaceri, nu se ţine socotelă ele gradul ele înrudire,
ele prietenie, etc.
A SE lNTRIST A
*6 _
16629 Nu ti 'nverina, 'nverinate, c'agoriîa vine
haraoa.')
I. COYAN, praf. c. Innina, Epir.
Ved] a se Bucura,
Bucurie.
Acelaş Înţeles ca la No. 16441.
INTRISTARE
*6
16630 După întristare vine bucurie.
A. PANN, Eeli[. 1889, p. 152;
1 U, p, 123. - HIN'fESCU, p. 82. -
P. ISPIRESCU, Rev. i«, III, p.
165. - D-na E. B. MAWR, p. 7.
- G ÂRBOVICEANU, praf. Sem. Buc.
CI. VII.
Vecii Bucurie.
Acelaş Înţeles ca la No. 16443.
Speeso d'un gran male nasce un gran bene.2)
Prov. iua.
Afier S01'YOW, comes Joy.3)
Pl'ov. Engl.
INvoIELĂ
Ve�l Varză.
1) Nu te întrista, iutristatulc, că repede vine bucuria.
') Adese-ori dintr'un mare reu, se nasce un mare bine.
3) Dudă Întristare, vine bucurie.
================== pagina 398 ==================
398
PROVERBELE ROMÂNILOR
A IUBI
*L'>
16632 De iubit ce ne iubim
Tot la anu rie'ntîlnirn.
A. PANN, III, p. 3. -HINţESCU,
p. 84. - P. GÂRBOVIOEANU, prof,
Semin. Buc. ci. VIII.-A. BÂRSAN,
c. Soarş, comitatul Tirnaoa-Mare,
Transilvania.
Pentru cei cari, ne Iubindu-se, se Întîlnesc forte rar.
*L'>
16633 Iubesce-rne, că te taîu.
G. r. TOMESCU, înv. c. Broscari,
j. Mehedinll.
Adică să'I plac cui-va cu de-a sila.
16634
*
Cum va mi vrei, aşi va s'ti voiu.1)
C. IONESCU, prof': c. Neoesta ,
Macedonia.
Cum te vei purta cu mine, aşa mă volu purta ŞI eu
cu tine.
J' aime qu: m' aime.
Devise des Beaumanoir.
*L'>
16635 La ce Iubescî te uiţi cu drag.
D-na PROFIRA 810", c. Berlad.
- Dina Z. JUVARA, c. Fedesc1" j.
Tutova.
Când te uiţi cu drag la cine-va,
On reqarde uolontiers ce qu' on atme.
Pt·ov. Franc.
1) Cum me vei Iubi, aşa te VOIU Iubl.
================== pagina 399 ==================
CONSClINŢA ŞI IKIMA
Dou'e Tamore, la e l'occhio.1)
Prav. Ital.
399
Was dem Hereen gefăllt, das suchen die Augen.2)
Pro». Germ.
*.0,
16636 A'I Iubi ca sarea în ochi (sîn).
A. P ANN, II, p. 9. - HIN'l'ESCU,
p. 84. - BARoNzr, p. 86. - Dr.
CRl STEA, prof'., p. 250, c. Alba­
iulia, Transilcania.
Veqi Drag', Och,".
Acelaş înţeles ca la No. 16479.
*
16637 A'l Iubi ca sarea 'n ochi şi ca piperu 'n nas.
Acelaş înţeles ca la No. 16636.
16638
Te iubesc ca gheta 'n sîn.
A. P ANN, II, p: 92. - HJN1'ESCU,
p. 84.
*.0,
Te tubesc ca sarea in och't şi ca gheţa 'n sîn.
A. BÂRSAN, c. Soarş, comit.
Tl'r'nava Mare, Transilvania.
16639
Acelaş înţeles ca la No. 16637.
*
Ti voîu ca neua în sin.")
G. ZT;CA, stud. c. Durazzo, Al·
bania.
Acelaş înţeles ca la N o. 16638.
*.0,
16640 Te iubesc ca terîna 'n ochi,
Sr . DUMITRESCU, c. Balş, .J. Iio­
manaţi.
1) Unde e si dragostea, acolo e şi ochiul.
2) Ce place iuimiî, acesta caută ochii.
3) Te Iubesc ca neua 'n sin.
================== pagina 400 ==================
40n
rROVlClUllCLE ROMÂNILOR
Acelaş înţeles ca la No. 16639.
*,6.
16641 Te iubesc ca ismenele de Sâmbătă.
P. GÂRBOVICEANU, prof, c. G1ăvi>
j. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca, ht No. 16640.
*,6.
16642 Te iubesc ca pe o bubă coptă.
P. GÂRBOVICEAKU.pl0j. c. Glăoi,
i. Vâlcea. .
Acelaş înţeles ca la N o. 16641.
16643
Ti voiu ca spruna 'n sin. 1)
Dr. 'vVEIGAND, Zweit. Jalires.,
p. 160.
16644
Acelaş înţeles ca la N o. 16642.
*
Ti VOlU ca spruna 'n p6Ia.2)
G. ZeCA, c. Culona, AlbanIa.
Acelaş înţeles ca la No. 16643.
*
16645 Ti VOlU ca nipărtica tu ismenă.t)
G. ZUCA, c. Fieri, Albank
Acelaş înţeles ca la No. 16644.
A SE IUBi
Veclî Porumb.
16646
Cine se Iu besce
Adese-ori se 'ntîlnesce.
HINl'ESCU, p. 84.
') Te Iubesc ca cenup 'Il sin.
2) Te Iubesc ca cenu�a 'Il polă (şorţ),
3) Te 'iubesc ca năpîrca în ismene.
================== pagina 401 ==================
,
40l
:;:
Cine se iubesce
in tot lacul se' niilnesce.
A. GOROVE1, c. Folticen�, i. Su­
ciara.
Pentru cei cari se tot Întîlnesc.
16647
Cine se îubesce
Curînd ostenesce.
HINTESCU. r. 84. - D-na E. B.
MAWR, p. 51.
J
1
Vedt' Dragoste.
Iubirea e trecetore.
Aime-moi un ]leu, mais toujaurs.
Prov. Franc.
Lote me little, looe me long. 1)
Prov. EniJl.
IUBIRE
*6
16648 Iubirea trece prin apă
Nu'! e frică că se 'nnecă.
U rîtul trece pe sec
Şi strigă: me 'nnec, me 'nnec!
P. GÂRBOVICI!:ANU, prof, c. Vîr',
ciorora, j. JJfehedin11.
Arntă puterea iubirei.
*6
16649 Iubirea peste mesură
Aduce în urmă ură.
P. GÂRBOYICleANU, prof. Semin.
Bue. CI. VII.
Adeseori omul aJunge să urască ce a iubit mai mult.
') Iubcsce-me puţin, iubcscc-me multă vreme.
================== pagina 402 ==================
402 PRIJVERBELE ROMÂNILOR
*L::.
16650 Fără mânie nu'I iubire.
V. SALA, duse. c, Vaşcou, comit .
. Bihor, Unqaria.
Veql Dmgoste.
Acelaş Înţeles ca la No. 16491.
16651
Iubirea mojicescă e ca gluma căînescă.
A. PANN, II, p. 93. - HIN1'ESCU,
p. ss.
16652
16653
Adică cu ghionturi şi eu bătaie. In popor, femeea
crede că nu o îubesce bărbatul, daca nu o bate.
L::.
Că iubirea e din pară,
Te arde şi te omoră.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Top ,
p. 30<3.
Arată puterea dragostei.
*
Iubire din ochi.
Veq.l Dragoste.
Inceput de dragoste.
JURĂMÎNT
16654
*
Cine 'şI calcă gturărnîntu,
Nu '1 primesce pămintu.
V. ALJ!:XANDRI, Tcedr., p. 8\\5.
Jurămîntul e lucru sfânt.
JURUINŢĂ
16655
L::.
Trage nebunul nădejde de juruinţă, spă-
nul de barbă şi prepeliţa de cadă.
S. FL. "MARIAN, Ornit., Il, p. 237.
Vcq.'( Nădejde
================== pagina 403 ==================
,
CO��ClIW\A ŞI INIMA
Acelaş înţeles ca la No. 16551.
A SE MIRA
403
16656
*
Te mierî ce şi mal nimica.
V. ALEXAND1U, Teair., p. 584 &
7l3.
Pentru un lucru de nimica,
MIRARE
16657
Ceea ce latine de mirare, la mine cu­
vînt n'are.
lOR. GOLESCU, Ms«. Il, p. 75.
16658
Adică ceea ce la tine se pare lucru mare, eu el soco­
tesc de nimic (GOLEt3CU).
c.
T6tă mirarea e de trel dile.
Dr. CR1STEA, Prov., p. 253, c.
Logoş, Ungaria.
Se învaţă omul cu t6te.
MULŢAMIRE
16659
Mai frumosă din t6te faptele bune, mul­
ţămirea.
DIM. ŢîCHINDEAL, Eab., p. 38.
Adică recunoscinţa.
A SE MULŢUMI
Ve<}.r Cap. XVII.
*b.
16660 Cine nu'i mulţămit cu'n ou, nici cu'n
bou.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteht,
Banat.
Pentru cel pe cari nu't poţi mulţumi cu nimic.
================== pagina 404 ==================
404
16661
PRfWEIlBELE RO}IÂNILOR
NADEJDE
Ve41 a Făgăcluz} fi'ttgă,
Slugă, Spân, Tata, Urs, Vl­
efă.
Unde este nădejde multă, acolo este şi
deşertăciune.
Cron, Anonimd.
Căci omul este adese-orî înşelat în aşteptările sale.
16662
Cu nădejdea omul nu m6re.
A. P ANN, Eclit. 1889, p. 134;
Il, p. 88. - HIN1'ESCU, p. 116.
Omul nu trebue să pierdă speranţa.
*6
16663 In nădejdea bălţatului remăne breza
sterpă.
Gn. ALEXANDRESCU, maqistr. i.
Ptdna.
Ve<f\ Tată.
Acelaş înţeles ca la No. IOSUO.
*6
16664 Nu te hrăni cu nădejdea.
:K 1. PATRICl'U, in», c. Smulii,
j. Cov1trl1du.
Ve41 Speranfil.
Ci muncesce cu să al; nădejdea te înşelă.
*6.
16665 Cu nădejdea te duci şi 'n gr6pă.
G,WR. ONIŞOB, prof, c. AL'I'a'
mesei, j. Tuiooa,
Acelaş înţeles cu la No. 16661.
Ve41 a Ni'fdejduÎ.
16666
6
Cu nădejdea trăescl, cu nădejdea şi mori.
Dr. CHISTEA, r-.«, p. 60, c.
Gura Rîului, Ungaria.
================== pagina 405 ==================
,
CONRCIIN1;'A Ş [ INIMA
Acelaş înţeles ca la No. 16664.
405
*b.
16667 Trage nădejde ca spânul de barbă.
A. PAlSN, III. p. 117&122;
Ediţ. 1889, p. 145 & 151. - LAU­
lUAN & MAXIM, I, p. 117. - HlN­
'{ESCU, p. 116. - P. ISPlBESCU,
Leg., T, 18i'2, p.174.-1. G. VA­
LENTINIAN, p. 47.-[. CURCUBB:TĂ,
c. VIăden�, comit. Făgăraş, Tran­
silvanla.-GAVR. ONlşoR,proj c.
Dobrovct, j. Vasluru.
c:
Tmge nădejde ca spânul de l}(trbă, şi ca
ursul de cadă.
Dr. CRISTEA, Prou., p, 258, c.
Ido-Mare, Unqaria.
*b.
Omul trăesce cu nădejde) ca şi spânul să
1PU' � crescă barbo..
'\Ţ A. Foaesou, c. Dorna, J.
Sadava.
V cq.i a Făgaa'uz, JU­
ruinţă, Urs.
Acelaş înţeles ca la N o. 2395 precum şi pentru făgă·
duelL Să fii sigur numai pe ce al în mână.
*b.
16668 Trage nădejde ca prepeliţa de c6dă.
GAVR. ONIŞOR, praf. c. Zorleni,
j. T/1to1)a. - D. GUEOHGHIU, j. Te­
Cttc!u.
*b.
Trage năd�jde ca prepelita de cadă şt ca
spânul de barbă.
E. 1. P ATRICIU, îrw. c. Smalţ'!,
i. Covurlttht.
Vcql Pl'ejiel1/ă.
Acelaş Înţeles ca la No. 16667. A se adaoga ca va­
riante la N o. 2395.
================== pagina 406 ==================
406
16669
PIWVERBELE ROMÂNILOR
*
Trage nădejde ca baba de dinţi.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesct, j.
Tutooa.
Acelaş înţeles ca la N o.
*6.
16670 Trage nădejde
Ve,p: Prepeliţă, o-:
16668.
ca ursul de c6dă.
I. BĂNESCU, prof. j. Roman. ­
G. ALBU, c, Schineni, i- Tutooa,
A se adaoga la No. 2587.
*6.
16671 Nădejdea la el ca pe un cuiu de teiu.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Banca,
[, Tutova. - E. r. P ATRIcîu, în».
c. Smulţt, j. COllUrlu'fu.
Veq'( Cutu,
Pe omul bicisnic să nu puf temem. A se vede No.
11686.
16672
Vîeţa îţi petreci
Cu nădejdile seci.
A. PANN, II, p. 47. - HIN'rESCU,
p. �01.
Când aştepţi să 'ţi Vie de la altul, de-a gata şi fără
muncă,
'1* 6.
16673 Fii sigur, n'ai nădejde.
G. P. SALvrU, înv. c, Smul1'f, i.
Covurlu'lu.
Adică da şi nu. Acelaş înţeles ca: când eştz cu mine
ca când eşt't şi singur.
A NĂDEJDUI
*6.
16674 Cine nădejduesce la pre mult, pierde şi
ce are.
c. C. BUNGE1'IANU, c. Cosocei,
j. Mehedinţi.
================== pagina 407 ==================
,
____ � �-c-o-J':'s--C-rr-N-"-ţ-A-Ş:...I-l-N-JM-A 407
Să, nu rîvnescă omul la pre mari lucruri; să fie cum­
pătat în dorinţele sale.
16675
Cine trăesce nădejduindu-se
M6re jinduindu-se.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 58;
IlI, p. 73.
Cine trăesce năd�jduind
M6re jinduind.
HIN1'ESCU, p. 190. - Rom. Glu­
met, I, r- 8.
Cine irăesce nădejduindu·se
M6re căindu-se.
HINţESCU, p. 117.
*
Cine trăesce nădejduindu-se
M6re c .... ·8e.
P. JSPIRESCU, Rev. Ist., Il, p.
155.
Vee)! Sjeratl,tă.
Acolaş înţeles ca la No. 16666.
NĂPASTE
*6.
16676 Năpasta cade tot pe omul sărac.
P. GÂRBOVJCEANU, praf c. Clo­
şani, j. Mehedintt.
Ve41 Sărac.
Acelaş înţeles ca la N o. 12717.
*6.
16677 Năpastea nu cade pe butucî.
E. I. P A'fruC'tU, înv. c, Srmd{!,
i. Oovu1"luh!.
Când unul suferă pentru altul.
28
================== pagina 408 ==================
408
16678
PROVERBELE R01vlÂNILOR
NECĂJIT
Cât sunt de necăjit, să dau cu cuţitul în
mine, sânge nu Iese.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 158;
III, p. 128. - HIN1'ESCU, p. 119.
- P. ISPIRESCU, Rev. Ist, II, p.
145.
Pentru cel care are multe necazuri pe capu lut.
NECAZ
Veql Răbdar�.
16679
Scapă'l de necaz, ca să'şî bată joc de
tine.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 67.
Se dioe pentru ne-multumitort, ce'şi bat joc de făcă­
tarii lor de bine (Gor.rscu).
A se vede N o. 5567.
16680
Un necaz abia il trece
Şi vin, in locul lui, dece.
A. PANN, 1, p. 147. -H1N'l:ESCU,
p. 119.
Veqi Belea.
Superările se ţin lanţ.
16681
Un necaz nasce pe cela-l-alt.
1. SLAvrcI, Conv. Liter., 1875
- 76, p. 97.
Acelaş înţeles ca la No. 16680.
*.6.
16682 Necazul nu'I numai de un fel.
E. 1. P ATRICl'U, tn». c. Smuli«,
j. Covurlu�u.
Ca să arete că, tot la omul nevoiaş trag t6te belelele.
================== pagina 409 ==================
,
COKSCIINTA ŞI INIMA.
16683
Necazurile sunt pentru omenî, şi omeniî
pentru necazuri.
A. P ANN, Ediţ 1889, p. 134;
II, p. 88. - 1. G. VALEN'rlNEANU,
p. 29. - HINTESCU, p. 120.
,6,
Necazurile sunt pentru 6menz, şi 6menit
pentru necazurI,.
Dr. CRISTKA, Prov'J r- 159, c.
ue«, Ungaria.
Om fără necazuri nu se p6te.
Omul, născut din femee, are puţine tJiZe dară
multe necaeuri.
Iov, 14. 1. - Eccles., 2. 23.
Omul se nasce penou. trudă.
Iov, 5. 7.-Fac.3.17. 18.19.
-1. Cor. 10. 13.
16684
Fie-care îşI are necazurile sale.
HH\TESCU, p. 59.
Veejl Făs.
Acelaş înţeles ca la N o. ] 6683.
*,6,
16685 Nu'I gard fără pîrlaz,
Şi om fără necaz.
V. SALA., dasc. e. Telec. JYi­
miicscil, comit. Bihor, Unqaria.
Ve(F Baru;
Acelaş înţeles ca la No. 16684.
16686
Tot obrazul
Işl are necazul.
A. P ANN, TU. p. 71. - HIN'j,'ESCU,
p. 126.
Acelaş înţeles ca la No. 16685.
================== pagina 410 ==================
410 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
16687 Nici un lucru (nu'i) fără necaz.
C. TEODORESCU, în», c. Doqele,
j. Va&lu'lu. - GR. ALEXANDRESCU,
magistr. j. Puina,
Nimic. nu se face fără greutate şi necaz.
*6
16688 Foc stins în casă,
Şi necaz la 6se.
V. SALA, dasc. c. Vaşcot'î, comit.
Bihor, Ungaria.
10 Noră rea ori sacră.
20 'I'ratu reu în rasă şi supărare.
*6
16689 Necazul învaţă pe om.
D. POPOVICl'U, înv. c. Cuoin,
comit. Arad, Ungaria. - V. SALA,
da se. c. Hieni, comit. Bihor, Un­
garia.
Ast-fel se capătă experienţă.
*6
16690 De cât vtetă cu necaz
Mal bine m6rte într'un ceas.
C. TEODORESC:U, înv. c. D6gele,
j. Vflsluh�.
J!i.ce omul în supărarea lui.
t
I
16691
Necazul e de la dracu.
A. P ANN, Edi1· 1889, p. 152;
Il I, p. 123 - HIN'l,'ESCU, p. 120.
Dice omul supărat.
*6
16692 De necaz mănăncl şi plăcinte.
ILIE Hoctorxo, stuâ. c. Selişte,
comit. Sibi«, Transilvania.
Veeji i\!evue.
Acelaş îuteles ca la No. lG290.
================== pagina 411 ==================
16693
,
CONSCUNTA ŞI INIMA
*
Vino, necazule, dar vino singur.
411
A. BAŞoTTA,prin V. A. l!'ORESCU,
c, Folticenl, j. Suclava.
Vec).'î Nenorocire.
Se dice când dă nenorocirile peste om, caci ele nu vin
câte una, ci multe de odată.
16694
De multe ori necazul îmbată mai reu de
cât ori-ce beutură,
A. P ANN, I, p. 114. - HIN'fES­
cu, p. 119.
Pentru omul cu necazurt mari.
16695
Cu necazul se hîrsesce,
Ca unul ce cu el cresce.
A. PANN, I, p. 135-
Cu necazul se hirsesce
Ca unul ce cu el trălesce.
HJNlESCU, p. 119.
Pentru cel sărac şi ne-norocit, care se luptă mereu cu
necazurile.
16696
Se hirşiesce cu necazurile.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 155;
III, p. 125.
Se hîrsesce cu necazurile.
HIN'fESCU, p. 120.
Tot în necazuri trăîesce.
16697
În necaz că 'i-a dis nerodă,
Ş-a tăiat din rădăcină coda.
A. P ANN, III, p. 18. - HINtES'
cu, p. 119.
Povestea vulpef.
Pentru muierea rea şi în genere pentru omul îndărătnic.
================== pagina 412 ==================
412' PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
16698 Face haz
De necaz.
E. 1. P ATRICIU, înv. c. Smul{i,
j. Cocurluiu,
10 Când unul, cu tot amarul vieţii, mal z imbesce Încă.
2° Când unul caută să'şt ascundă necazul, ca şi când
nu 'i ar păsea de nimic.
Rire [aune.
Prov. Franc.
16699
A'i dă. necazul de nod.
A da de o mare supărare,
16700
6
Dedat cu necazul ca ţiganul cu schinteile.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 71, c.
Gura·Riulu't, Unqaria.
Ve41 Ţigan.
Pentru omul vecinic nenorocit şi supărat, A se adăoga
la N o. 14262.
NEFERICIRE
i
16701
După O nefericire vine şi alta.
HINTESCU, p. 120.
Superările se ţin lanţ.
NEGRIJĂ
16702
Sufletul supus __ de ţenchiul negrijel de­
parte stă.
DIM. CANTEMIR, Ist. Ierogl., p.
27.
Pentru cei blândt şi fricoşi.
,
ţ
================== pagina 413 ==================
16703
CONSCIIN'{A ŞI INIIvIA
A NEMERI
De voiu nemeri,
Multe inimi voiu răni.
413
JORD. GOLESCU, Mss. II, p.92.
Se �lice pentru cei ce se fălesc în puteri (GOLESCU).
NEMULŢĂMIT
Ve41 iVemulfumit.
NEMUL Ţ ĂMITOR
Ve41 Nemulţumit.
16704
*
N emulţumitorului i se rea darul.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 47.
- BARONZI, p. 52. - Abec. Ilusir.,
p. 25.
*6
Nemulţămitoruhtt i se ieă darul.
HIN'!'ESCU, p. 121. - AVR. COR'
CEA, paroh, c. Coşteiu, Banat.­
E. 1. PATRICJU, ino, c. Smulii; j.
Covttrh!lu. - A. GOROVEI, j. Su­
ciaoa. - GAVR. ONlŞOR, c. Dobro­
veţ, [, Vaslulu. - Nro. MATEESCU,
înv. c. Movilita, j. Puina. - D-na
ECAT. ŞIŞMAN, c. Adam, j. Putna.
Ver;H Nemulfulltit.
Ne arată că, de la cei ce se arată cu nemulţumire, tre­
buie să'I luăm înapoi ceea ce 'I-am dat (GOLESCU).
::VIaximă juridică, a cărei origină se va vede la N o. 16707.
NEMULŢUMIT
16705
Nemulţămitul trăiesce ne-fericit.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 73.
================== pagina 414 ==================
414
PROVERBELE ROMANILOR
Cel nernulţămit
Trăesce nefericit.
A. P ANN, III, p. 100. - HIN­
TESCU, p. 121.
i
Pentru cel care nu se multămesce cu nimic.
*6
16706 Omul nemulţumit (nernulţămit) fuge de
Şi dă peste mărăcine. [bine,
A. P ANN, Edi!. 1889, p. 78;
III, p, 105. - HINl'ESCU, p. 1B4.
- V. SALA, dasc. c. Hieni, comit.
Bihor, Unţjaria.
Omul nernulţărnit fuge de bine)
Şi dă de mărăcine.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 196, c .
.Agnita, Unqaria.
Acelaş Înţeles ca la N o. 1448.
16707
Nemulţumitului se lea darul (după drep­
tate).
Zn,OT ROM., 1883, p. 363.
6
Nemulţămitulu� i se �ea darul.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 157;
III, p. 127. - Dr. CRISTEA, Prov.,
p. 160, e. Gura-Rîulu'i, Unqaria,
Nemulţumitulu'i i se 'iea darul.
D-na E. B. MAWR, p. 16. - I.
G. V ALENTINJAN, p. 10 & 29.­
P. GÂRBOVICEANU, praf. c. Dră­
gănesc'i, i. Vlaşca. - A. MARlNES'
cu, înv. c. Humele, i. AI·geş. - P.
ISPIHESCU, Leg., I, 1872, p. 168.
- 1. POPESCU, {nv. c. Dobreni, [,
Tlfoo. - C. BUNGE');IANU, siud. ·c.
Cosocet; j. Mehedinţi.
================== pagina 415 ==================
,-
COKSCIINl'A ŞI INIMA
415
Darul nemultămitulu� se �eii.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 146;
III, p. 118.
Ve41 NelJlltlfămitor.
Acelaş înţeles ca la No. 16704.
GLA VA 271. (Armenopolu. Pentru. îniorcerea darurilor). «De se va
areta nemultumitor, cela ce va lua darul, către cela ce l'au dăruit,
şi'I va sudui, sau îl va mustra şi'I va batjocori, sau îl va bate, sau îi
va face pagubă de în lucrurile lUI, sau '1 va vrăjmăşi vleţa; sau câte
daruri sau făcut cu dăruire, sau cu scrisore, sau fără scrisore, şi nu le
va fi făcut, şi va areta de faţă cu mărturie numai o vină de cele ce
scriu mal sus, atunci se strică acele daruri, şi merg iară la mâna celui
ce le-aii dat. > - MATEI BASARAB, Prauilă.
NEMUL TUMITOR
Ve41 Nemuifă1llitor.
NENOROC
*6.
16708 Nenorocul se ţine de om ca umbra.
P. GÂRBOVICEANU, proj. Semin.
Buc. Cl. VII.
Acesta e sorta omului.
NENOROCIRE
CA ŞIŞMAN, c. Adam, J. Tu-
16709
Ve<j.î Răbdare.
* 6. Când nenorocir::�rme, feresce-te
deşteptî.
s'o
16710
Atât de rar se întîmplă ca omul să nu aibă superărt.
Se gice celui care este fericit.
*6.
Şi nenorocirea îi câte odată ·Qună.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr. j.
Puina,
Când dintr' o neplăcere ne vine vre-un Line.
================== pagina 416 ==================
415
16711
PROVERBELE ROMÂNILOR
A que)que chose 1n'alheur C8t bon.
Prov. Ft·anc.
Nenorocirea, Când vine pe capul omului,
nu vine singură, ci mai trage şi altele
după ea.
Şesătore, p. 283.·
Veq.l Necaz.
Acelaş înţeles că la No. 16631.
NENOROCIT
Veq.i Fericit.
16712
*
Distihipsit ca galina la moră.t)
IL1E GRICU, prof, c. Abela;
Epir.
Vedî Găină.
Adică forte fericit. Se �1ice într'un mod IrOl1lC.
A se vede No. 1860.
NEPRIETIN
16713
Apa d6rme, iară nepriatinul nu d6rme.
DIM. CANTEMIR, Ist. Iet·ogl., p.
318.
Acelaş înţeles ca la No. 16536.
16714
De pecatul ne-vedut, de cât de nepria­
tinul vedut a te curăţi mal pre uşor
este.
DIM. CANTEMIR, Isi. Ierogl., p.
282.
Arată cât de primejdioşi ne pot fi duşmanit.
1) Nenorocit ca găina la m6ră.
================== pagina 417 ==================
,
CONSCIINTA ŞI lNIMA
NOROC
417
VccF Brosdt, FOIll.foI6gt'i;
:Joc, Om, Prooroc, Prost, Cap.
XI!, c, Bată, Sănătate, l':g-a;z,
TÎ1'g.
CREDIN1:Ă
:'il orocul e o fiinţă care ne vre binele şi care vine de la Dumnedeii,
POVESTEA NOROCULUI
Amu ci că era odată un om necăjit de nu mal ave păreche pe
lume, şi-acu, pe lângă t6te aste, mal avea şi o spuză de băeţ'î şi n'a­
vea cu ce't hrăni.
Când căpătâ câte o bucăţică ele ce-va, şi vrea s'o mâuânce. .n'aveă
cap, de reu băetilor, că toţi săreau împrej uru luî şi cereau să le de
şi lor.
Odată a căpătat un ou, şi unde să'I mănânce ? 'I'ocma 'n podul bor­
deru lu] s'a suit, că nu mar era ele chip. Ce't veni lU1 odată prin
minte, ca să ia şi să pornescă la drum lung şi să se 'ntilnescă cu
Dumn edeă şi cu Slântu Petru, şi să't intrebe că nu mai are el noroc
pe lumea asta? Amultat să spun că el, când s'a pornit de-acasă. cum
să amăgiescă el băeti), să nu mai ceră ele mâncare ele la dînsu. O luat
o baligă şi-o pus'o În spuză, ş'o aco perit'o cu cenuşă, şi o dis cătr-e
hăetf ca să mal aştepte o le că, c'amuş îl gab po.gacea.
De acolo să le omul şi se pornesce, şi mere el" ce mere, că numai
la un capăt de drum să 'ntîlnesce cu Dumuedeu şi Sfântu Petrea.
Bună calea, o dis orn u.
-- Multumim dumitale, o dis Dumuedeti.
-- Da unde te duct tu, Ulei omule ?
- Da unde să me duc? da ia, să me 'nt.ilnesc cu Dnmuedeii şi
Sfântu Petrea, să 'f întreb, că nu mal am cii noroc pe lumea asta, că
am o clae ele băett şi n'am ce le da de mâncare.
- Apoî, mei omule, fă pe cărarea asta, şi te du Înainte, c'at să
dat de un bordetu, In bo rd eîu cela şede un moşneg. Tu să intri în
bonleiu, da să nu �ici nimic. Să te pul, ia acolo, pe o Iaiţă, că te-a
întreba el de la o vreme, ce ţ,i-e umblatu Mii p'acolo.
Acesta s'o dus Înainte, s'o făcut pe cărare, ş'o mers el cât o mers,
că, de la o vreme, o ajuns la bordelu. Dacă o ajuns acolo, o intrat
i năuntru şi s'o pus p'o laiţă. In bordelu erâ un moşncg betrân, he­
trân, care şeeleft dinaintea foculUI, c'o bueăţică de mămăligă de treI
<,li le, şi tot o învîrtea prin sperlă cânel pc o parte, când pe alta. Şi em
îml)]'ăcat c'un suman reu, reu, ele nu se mai ţinea. petică de petică.
D>t om\l şeeleit pe laiţă, şi nn �icea nicI mîrc.
N II trecu mult, şi numai ce vin ursitorile la ferestră.
l\'Ioşule!
Ce-i?
O sută ele 6men'! o murit ş'o sută şi UUll s'o născllt.
-- Cel ce o murit, JJull1ne�cu să '1 Ierte iar cel ce s'o născut s'a
jung-ii şi fie în starea în care me găsesc cii amu.
Ursitorile s'o dus. Moşn6gu înelatl'l o luat şi s'o 'mhrăcat c'un su­
man bun, colea, ele voatin, cu căcIulă hLmă 'n cap, cu dubote bune
în picl61'e, me rog, s'o îmbrăcat ca un gospodar bun.
================== pagina 418 ==================
418
PROVERBELE ROMÂNILOR
J
După ce o trecut un ceas, că vedt cât Îl lumea de mare, pe tot
ceasul o sută mor, şi o sută unu se nasc, iară vin ursitorile la fe­
l estră :
- lI'Ioşule!
- Oe 'J ?
- O sută o murit şi o sută nnu s'o născut,
- Oe ce o murit, Dumnedeă să't ierte, iar cel ce s'o nascut să
fie în starea mea de-amu.
Ursitorile iar s'o dus. Unde Ioa moşnegulul şi să 'rnbracă cu nisce
strale borerescl, colea, pune-o masă mare 'n mijloc, scaune împregturu
rnesi î, şi pe masă feluri de mânoărî şi beuturt, me rog, ca la un boer.
Oum o trecut ceasu, iară. o venit ursitorile la ferestră :
Moşulo l
Oe 'f?
O sută o murit şi o sută unu s'o născut,
OeI ce o murit, Dumnedeu să '1 ierte, cel ce s'o născut să fie
n starea 'n care mă găsesc eu amu, Şi d'acole moşnegu lăpădă tot
de pe dinsu, ie sumanu cel reu şi să dă Iară dinaintea foculuî, Când
colo numă ce dă cu ochil de om
- Da pe tine omule, ce vînt te-o adus pe iCI?
- D'apot iacă cum şi iacă cum, şi '1 spune omului tot ce aveă
pe inimă,
- Du-te măl omule, acasă, o <lis moşnegu, că femeia ta o· mal
făcut un băet, tocma acum 'n ceasu ista când eram boer. Băetu are
s'ajungă boer, şi el are să ve ţie pe vOI, pe toţi.
Şi chiar aşa o şi fost. Oi baetu ist mai mic o aglnns boer, şi 'I-o
scos şi pe aştia de la necaz,
Şi-Iecă aşa o scăpat omu de sărăcie,
l\loşnegu cela Îlllpărţia norocn. Şi de se nasceă cine-va când moş­
negu era îmbrăcat reu, colo dinaintea foculuî, apof şi omn aşa agllln­
gea, şi aşa şi petrecea câte dile avea,
De se născeâ când era nroşnegu îmbrăcat ca un gospodar bun,
apot şi ornu gospodar bun să petrecea, Iară de da Dumuedeu să sit
nască În ceasu când moşnegu era ca un boer, apoi şi omu boer era,
câte dile avea de la Durnuedeu - Şczâiore, VI, p. 89, j. Suciaoa.
16715
Norocul nu împarte cu oborocul, ce
unora varsă iar altora nici pică.
DlM. CANTEMIR, I8t. Ieroft, p.
107.
Unii au pre mult, şi alţii pre puţin.
16716
Norocul şi pre porcar şi pre olar tot cu
o orbime caută.
DIM. OANTEMIR, 18t, Ierogl" p.
299.
Căci norocul e orb ŞI vine la întîmplare.
================== pagina 419 ==================
_______ ---' __ �C�ONS()IIN'fA ŞI INIMA
419
16717
Celea ce norocul face, nici mintea nici
socotela a desface p6te.
DIM. CANTEMIR, 18t. Ierofl., p.
29\:l.
Arată puterea nor oculuî,
*6
16718 N orocu e de la Dumnedeu,
ST. ST. TU'j,'ESCU, înv. c. Cata­
nele, i. Do�j.
*
Norocul e de la Dumneqeu şi necazul de la
omeni:
Care '1 trimite la cine vre.
*6
16719 Norocul
Nu '1 strîngem cu trocul.
D. P"POVICIU, înv. c. Cuvin,
comit. Arad, Ungaria.
*6
Norocul, nu 'l strîngem cu trocui, el 'vine
de sine.
V. SAI,A, dasc. c. Ghighişenz,
comit. Bihor, Unqarta.
Acelaş înţeles ca la No. 16716.
16720
Norocul este ('i) orb.
D'na E. B. MAWR, p. 50. - r.
G. v ALENTINIAN. - Dr. CmSTEA,
Pro»., p. 160, c, Gura-Riului,
Unqaria.
*6
Norocu '1 orb.
AVR. COlWEA, parol», c. Coşieiu,
Banat. - GAVR. ONIŞOR, prof. r.
Dobrooe], j. Vasluiu.
================== pagina 420 ==================
420
PROVERllELE ROMÂNILOR
Câemeiea >'t 6rbă: zu ela, da, ş-i« nu da,
nu da.!)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahrcs.,
II, p. 164.
Vcq' Prost.
Acelaş Înţeles ca la No. 16719.
La foriune est aveugle.
Prou. Franc.
La foriuna no la ghe ved.2)
Prov. Lombard.
Das ouu: ist blind. 3)
Pruv. E1vet.
16721
N orocu 'I chior.
N, A. BOGDAN, POD., p. 195 &
201.
16722
Acelaş Înţeles ca la No. 16720.
6
Norocul calcă 'n urma minţii.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 165, c.
BocMa, Ungar'ia.
E minte, vine ŞI noroc.
16723
Norocul dă lapte când mintea pasce.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 166, c.
Bochia, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 16722.
16724
N orocu 'I după cum şi'l face omul.
TEODORESCU- KIRILEANU, Gazei.
Să/eno XVI, p. 13.
') Norocu "i orb: unde dă, dă si unde nu dă, nu dă.
2) Norocul nu vede. '
3) Norocul e orb.
================== pagina 421 ==================
CONSCHN1'A ŞI INIMA
*6
Norocul e cum şi'l face omul.
421
G. P. SALVIU, tn», c. 8mult�, j.
Covurlu'iu.
*6
Adese-ori norocul ş'îl face omul singur.
V. A. FORESCU, c. Folticen'i, j.
Sucîaca,
Se dice celui care se plânge că nu are noroc, când
i se întîmplă vre-un neajuns provenit tocmai dintr' o
vină a lui.
Audaces fortuna juvat. 1)
Prov. Lat.
Fortune secort les hardie.
Pl'OV, Fmnc. XIII-!> Siecle.
Das GWck ist dem K1'ihnen hold. 2)
Pro». Germ.
Fortune favours the brave.3)
Prov. Engl.
*6
16725 Fie-care cu norocul lui trăesce,
D-na EL. SEVASTOS. 11.45. - G.
P. SALVIU, înv. c )mulţ'i, j. Co­
vurluh!.
*6
Fie-care cu norocul seu.
GAVR. ONIS'IR, prof. c. Dobro­
vi!ţ, j. Vaslu'iu.
Nu e om care să nu albă si el vre-un noroc. Se (Jice când
se întîmplă vre-un bine oul-va, pentru a se areta că, nu
ne păre reu.
') Norocul ajută pc cel îndrăsneţî.
2) Norocul este biue-voitor celui indrăsnet.
3) Norocul favoriseză pc cel brav.
================== pagina 422 ==================
422 PROVERBELE ROMÂNILOR
*,0,
16726 Omul cu noroc nu i'l p6te luă. nimeni.
TEODOREscu·KIRILEANU, înv. j.
Suc/ava.
Arată puterea norocului.
A·· se aminti povestea inelului lui Policrat, tiran de la
Samos.
16727
,0,
Norocul nu fuge după om, ci omul
după noroc.
Dr. CRISTEA, Proo., p. 166, c.
Derios, Unqaria,
Adică norocul şi'l face omul singur.
16728
Cine n'are noroc să'l caute.
D-na EL. SEVASTOS, p. 116.
Acelaş înţeles ca la No. 16727.
16729
,0,
Omul numai odată 'n vletă
Dă cu norocul faţă.
Dr. CRISTEA, Pron., p, 195, c,
Gura-Rîulul, Ungaria.
Si atunci trebue să scie să se folosescă de el.
,
L' occasion a tous ses cheveux au front.
Rabelais.
*,0,
16730 Tot norocul pomenesce,
Şi nici când nu'l nimeresce.
M. CfURA, dasc. c. Criscior, co­
mit. Bihor, Ungaria.
Pentru omul fără noroc.
================== pagina 423 ==================
������_CONscnNTA ŞI INIMA
____ 423
16733
*6
16731 Norocul dracului,
La casa nănaşuluî.
N. ŞANDRU. c, Gcoaqul Sup;
comit. Alba Infer, Transilcania,
Veql Drac,' Popă.
Acelaş înţeles ca la No. 14946 & 15555.
*6
16732 Norocu prostului.
Dr. CRISTEA, Pro»., p. 166, c.
Denc, Unqaria,
V eql Prost.
Când cade vre-un noroc peste unul, care nu'l merită.
6
Norocul s'a fudulit, căci trage numai pe
la case mari.
n-. CRISTEA, Pro1J., p. 166, c.
Gura-Riului, Ungaria.
Pentru cel săracî sau mict, cărora nu le vine nict
odată norocu,
16734
Norocul întâiu rîde, apoi plânge.
DIM. CANTEMIR, Ist. Ierogl., p.
94.
Lntâlu te ridică ŞI pe urmă te trântesce,
16735
N orocu'I ca o scară
Unul când se sue, altul se coboră.
V. ALEXANDRI, Teair., p. 182.
Yedl DU/Jmetjeil., Rotit.
Acelaş înţeles ca la N o. 15109 & 16734.
16736
6
Norocul se'nvîrte ca r6ta.
Dr. CRISTEA, p. 166, c. Gura­
B.înlu't, Unqaria,
Acelaş înţeles ca la No. 15713.
29
================== pagina 424 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
424
-------------------------------
La roue de la fortune n'est pas ioujour« 1l1'lC.
P1'OV. Franc.
La fortuna a va e ven.1)
Prov. Piem.
Dus Gliicksrad qeht llm.2)
Proc, Germ.
*h.
16737 Norocul e schimbător.
I
I
E. 1. PATRIC'tU, îlW. c. Sniulii,
j. Covurlul1!.
16738
Dacă al dat peste pleşcă, apoi să nu credf că în tot­
de-una va :fi tot aşa.
Acelaş înţeles ca la N o. 16736.
*
Norocul e schimbător; când nu scii să'l
ţii el te lasă.
V. A. FORESCU, c. Fcliiceni, i.
Suciava.
Acelaş înţeles ca la No. 16737.
16739
h.
Dar norocul, ca norocul,
Intr'o clipă 'şi schimbă locul.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.,
p. 623.
Acelaş Înţeles ca la No. 16738.
16740
Norocul, ca s6rele, când mai mult arde
ploie ne aduce.
HINTESCU, p. 124.
VeqI S01e.
Când e omul mal fericit, utunct vin nenorocirile peste
dînsul.
1) Norocul merge şi vine.
") Rota norocului se întorce.
================== pagina 425 ==================
___________________ CO_N_S�C_II_NiţA_.�Ş�I_I�N�IM�A� �425
16741
De unde scie omul ce noroc va nimeri!
A. PANN, Il, p. 110. - P. 18'
pumscu, Rev. 1st., III, p. 160.
16744
Nu pote sci omul ce se va întîmpla, în cutare Îm­
prejurare. Se �lice mai ales pentru căsătorii.
*.6
16742 Tot de noroc să se plângă omul (cine-va).
1. CREANGĂ, Pov., p. 91 & 331.
- C. ÂLEXANDRESCU, înv. c. A·
lexeni , J. Iolomiţa.
*.6
Omul de noroc să se plângă.
E. 1. PATRWIU, înv. c. Smulii, i.
Comtrlulu. -.GAVR. ONIŞOR, praf".
c. Mttrgenl, J. Tuiona.
*.6
De nimic să nu te vaeţf de cât numar, de
. noroc.
SI'. 81'. TUiESCU, înv. c. Ca­
tunele, i- Dol,j.
Când (ti cine-va de un noroc mare.
D-l T. Speranţă, I, p. 234, ri meză ast-fel acesta <Jicere :
Veclnic omu 'n ori-ce loc
Să se plângă de noroc.
*.6
16743 N orocu, ori fugl de el ori dai peste el.
N***, c. Florica, J. Muscel.
A clică la întîmplare .
.6
Când chitesci să cerci norocul
Nici ca'n lume îi afli locul.
V. ALEXANDRI, Poes. Pop., p.
3[0.- G. DmlI. TEODORESCU, Pocs.
Pop.
Pentru omul lipsit de noroc.
*.6
16745 Unde'I noroc şi parte.
G. MADAN, c Truşeni , tin. CM·
§hlel1, Basarabia.
================== pagina 426 ==================
426
PIWVERBELE ROMÂNILOH
----
Pentru omul cu noroc.
16746
Cum ţi'i partea şi norocul,
Aşa ţi'! pe lume locul.
D·na EL. SEVASTOS, p. 67.
Maxima fatalietă, Oe ţi-e scris trebue să se Întîmple.
*6
16747 La omul cu noroc
Ferbe 6la fără foc.
C. TEODORESCU, Î1w. c. Punqesci,
j. Vasluht.
*6
Când e omu cu noroc
Ferbe ala fâră foc.
D-na EL. SEV ASTOS, p. 230.­
Nro. MATEESCU, în», ('. Mooiliţa,
j. Putna.
*6
Când omul are noroc
Ferbe ala şi fără foc.
V. A. FORESCU, c. Mălini, j.
Suclava.
*6
La casa cu noroc)
Ferbe ala fără foc.
K. A. ZAMFIRESCu-DIACON, înv.
c. Siiubien'!, j. Dorohoi.
Adică îl merg bine treburile.
A beau gagner IX qui la fortune rit.
Prot'. Franc.
Wer's Gliick hai, dem kalbt ein Ochs.1)
Prou. Germ.
16743
6
Daca are omul noroc, macar să samene
şi cărbuni, şi tot se face.
A. GOROVEI, Şezăt., I, p. 210.
1) Cine are noroc, boul lut Îl fată.
================== pagina 427 ==================
CONSCIlN1'A şr INIMA
Acebş Înţeles ca la No. 16747.
OMUL CU NOROC
427
Acuma dice că erau odată dOI fraţi; unu bogat tare, că de bogat
ce era singur nu-şi mal scia de rostul bogăţiei; cel-alt sărac lipit
pămîutuluî, şi cu o casă de copil, cât nu-şt mal da samă ce să facă
şi să dregă, doară i-ar putea hrăni. Şi fratele cel bogat - precum sunt
toţi bogatit - cu nimică nu agiutară pe cel sărac, ci dud îî cereil
câte ceva ca să nu-t moră de fome cei Ilămândt de pe cuptor, îl
punea să-i muncescă la casa lui cât ţi-i diulica de mare, şi cu ni
nevoe îl resplătea cu un căuş de făină.
Fratele cel sărac s-a luat şi el într-o nopte şi s-a dus pe lanul f,.i!­
ţine-seu, ca să culegă spicele oăd ute, să mal vie de hac fome) CAre
sfredolea pântecele copiilor. Când mal ajungea la capătul Ianului, ye<;lu
un om îmbrăcat cu strae albe. Şi.I dice omul cela cu straie albe:
Ce cauţi pe aicen, omule?
- Ia culeg şi eu câte un fir de grîu picat, ca să-mt hrănesc copiii.
- Uite-te, omule, că fratele teu d orrne în pat şi-î îndestulat cu
tote şi n'are nici o grijă, pentru că eu sunt norocul Iul, şi muncesc
pentru dînsul.
--- Dacă eşt'î norocul Iră tine-meu, spune-mi te rog, unde-I norocul
nleu '?
- Norocul t8i1 şede la crîşmă, după masă.
- Ia haideţi de mi-I arată şi mie, să-i dau o palmă.
Şi s'au dus amîndoi la crîşmă şi i l-a arătat.
Şi a \1i8 norocul omului acelui sărac: <să te scoli la miezul-nopţii
şi să ieI o traistă, şi să te duel în cutare vîrf de munte, şi să te niţl
în t6te părţile, şi undel ve-lea foc, acolo să te duct. Şi are să-ţI dică
un o m: ce caţi? şi tu să <fiei: norocul meu, Şi are să te întrebe: al
traistă? şi tu să spui: am; şi să fact cum te a invăţă el.»
Şi s'a luat omul cel sărac într-o nopte şi s'a dus în vîrful 1111111
munte, şi s'a uitat în tote părţile şi îutro zare, hăt departe, a 7.ărit
un foc. S'a dus acolo la focul acela şi a gitsit un om care l-a Întrebat
ce caută. El i-a spus că-Şl caută norocul, Omul la întrebat dacă are
traistă; el i-a spus că are. Atunct omul acela i-a pus cărbuni în trai­
stă şi i-a zis: «du-te acasă şi să-I sameni împrejurul caset.v
S'a dus omul acasă şi a sămănat cărbuniţ împrejurul casei, precum
l-a povăţuit cel de la foc, şi intr-o nopte aude afară un huet. struşuic :
sbierau oile, răgenă vacile, nechezau cair, se sburătăceau raţele şi
gâscele; me rog, ograda lni era plină de tot felul de dobit6ce.
Şi aşa, omul cel serac s'a îmbogăţit mal diha! de câ,t frate-seu, că
dacă are omul 'I1oroc, măcar să samene şi cârbmti, şi lot se face. ­
Şezăt6rea, l, p. 239.
16749
* -
DzÎ-mi că eseu glară, tihea s-mI hibă
'mbară.l)
C. IONESCU, jJ1·Oj. c. Ncvcsta,
Macedonia.
') I,li-ml că sunt nebună, lIorOCU Să'rol fie bun (cuminte).
================== pagina 428 ==================
4213
PROVEHBELE ROMÂNILOR
-------------------
l
Arată, nepăsarea, faţă de părerile Iumef, daca ne merge
bine.
*6
16750 Unde nu'i noroc nici parte.
G. P. SALVI1'J, înv. c. Smulii,
j. Covurluiu.
Când nu ai noroc pierdt şi ce ai, nu numat că nu
cftş ti gL
*6
16751 Dacă nu e noroc şi parte,
Geb a te mal scoli de nopte.
S. MJIJĂJLESCU, J, p. 220. - V.
A. FOlt[SCU, c. Folticen'l, j. s«
ciara.
*6
Daca n' a� noroc şi parte
De geba te scol; de nopte.
C. TIWDORESCU, înv. c. Cursesci,
j. Yaslu'iu.
*6
Dacă nu"t noroc nic; parte,
Geb« te ma; scoli, din nopte.
E. 1. P ATRICIU, înv. c. Smulii,
i. Covurlu'lu.
Pentru omul lipsit de noroc; ori-ce ar face tot nu
iabu tesce.
OMUL FĂRĂ NOROC
Pe când Dumnedcu um blâ cu sfântul Petru pe pămînt, s-au Îl! tîlnit
CII un om la care găzduise el în mal multe rînduri. Acel om era n n
om făl'ă noroc, acesta o sein D-<;leu, C[L un a-tot sciutor ce este. D-'}Cll
dise cătră sfîntul Petru: <Petre! ve 'li pe acel ornP> - «Vil(}, Demne,
,}ise tovarăşul seti, acesta este 0111111 CHI'e ne-a primit în mat multe
rînduri în ca Sit sa.> - «Aşa este, dise Dumned.eu , el este un om j"lră
noroc.» - ,CllTn, Domne? dise atunct Petru; tu scif acesta şi 1111
vocsci să-I ajuţi, şi el de atâtea 01'1 a făcut bine cu nol, primindu-nc
în casa sa. Oare nu ar fi bine ca săi dAi o pungă cu baul?» «Bine,
d ise atunci D-t;leii tovarăşul ut Setl, Însă el tot nil va vedea ca să o
Ica.» Aşa să şi Întîmplă. Il-I;lell trecând peste pod, puse la mijlocul
podului 1) pungă plină CI! bant, pentru ca trecând omul pe acolo să
<J lea. Dar ce să veSli'? Omul fărr. noroc, tot fără noroc; când intră
..
I
================== pagina 429 ==================
OONSOIIN1:A ŞI INIMA
429
pe po.l, care epic cam strîmt, Închide ochii pentru ca să cerce dacă
pote trece podul cn ochii iuchişt, şi ast-fel trccu pe lângil pungă fără
a o vede. - Şeeatorea, IIf, p. 56, _AV1'ig, Transilvania,
*6
16752 Dacă n'ai noroc,
Poţi sufla în foc.
N. ŞANDRU, c. Geoagul-(le·Sus,
comit. Alba In/el'. Transilcania,
6
Cine n' are noroc
Set sufle 'n foc.
Dr. CRISTEA, Prou., p. 48, c.
Topli(a Rom., Ungaria.
Pentru omul fără noroc.
*6
16753 Când ţi s'a dus norocul
In zedar ţii colopul.
N. ŞANDRU, c. Geoaţţul-de-Su«,
comit. Alba Infer. Transilcania.
Ori-ce ai face nu isbutesct, daca ai lăsat să trecă
ceasul favorabil.
*6
16754 Omul fără noroc
E ca tămăia fără foc.
V. SA T,A, dasc. c. Lunea, comit.
Bihor, Ungaria.
� u se cunosc darurile.
6
16755 Talentul fără noroc e de prisos;
Tămăia fără foc nu dă miros.
Dr. CRIS'fIlA, Pron., p. 248, c.
SibiU" Transilvania.
Acelaş înţeles ca la N o. 16754.
:1:6
16756 . Cine n'are noroc dirnineta n'are nici sera.
ION SILAGHI, coinitatul !tfw'eş­
Turda., Traneiloania,
================== pagina 430 ==================
16757
430 �P�R_=O_V_E_R_B_!(L_E_' _R_O_M_Â_N_IL_OR __ � .
Pentru omul vecinic lipsit de noroc.
6
Omul fără noroc
Îi iese perul prin colop.
Dr. CRISTEA, Pron., p. 193, c.
Zlain«, Ungal''ia.
Acelaş înţeles ca la No. 4461 § 1.
*6
16758 La omul fără noroc
Şi condacul Ieă foc.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulii,
j. Corurluiu. .
Oelui fi1ril noroc tate i se pot întîmpla.
SK6vĂ
<Cică un Român ameninţa cu beţ,ul întins pe un jidan, spunându-l se
fugă, că'l impuşcă. Pentru asta jidanul l'a tras în judecată. Acolo
Rornânnl a spus că n'a avut puşcă ci a glumit aşa cu betul.
- Apof Domnule judecător, respunse jidanul, daca beţul lua foc,
ce făceam eu ? Nu sciţ,r Domnia-vostră, că la omul fără noroc şi C01/'
dacu! iea foc?
*6
16759 Omul fără noroc să nu'şl mai caute la
ţigancă în ghîoc,
A. GOROVEI, public. j. Suciaca.
Căct numai rele va afla.
16760
Fă-me, mamă, cu noroc, şi me aruncă
'n gunoiu.
A. P ANN, Edii. 1889, p. 103;
II, p. 133. - HIN'l'ESCU, p. 121.
Fă nu cu câsmeii ş-arucă mi ;-cuprit.1)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres,
II, p. 164.
Fă me cu câsmete ş-arucă-me tu cupri�.::l)
META COSTANDlN, c. .Molooişte,
MacedonIa.
1) & 2) Fă-me cu noroc şi aruncă-mă în gunolu.
================== pagina 431 ==================
______ --'--- C_O_N_SC_I_IN-'.ŢA Şl IN_T_M_A 4.:...3::...::1
*
JJ'ă me cu tihe ş-erucă me tu cup1"ie.1)
IL. GHIcu,prof. c. PC1·ivoli. Epi1·.
Omul cu noroc nu se teme de nimb, t6te îl les la
un bun sfîrşit.
16761
*
Fă me cu tihe ş-arucă me tu mare.")
G. ZUGA, c. Berai, Albania.
*
Fă me cu iihe ş-arucă me tu amare.3)
I. COYAN, prof. Turia, Eph·.
Acelaş înţeles ca la N o. 16760,
16762
Fă-me, mamă, cu noroc
Şi m'aruncă 'n foc.
IORD. GOLESCU, Mss. Il, p,
*6
Fă-me, mamă, cu noroc
Şi m' asvîrle apoi şi' n foc.
E. 1. P ATRWIU, in». c. Sl111l1(i,
j. Couurluiu,
*6
Fă-me, mamă, CZ( noroc
Şi me suîrle şi în fOG.
V. A. FORESCU, c. Do1'1w, j.
Suciaoa.
1. ,
Fâ-me, m�l1n'� n01"OC
Şi măcar m' �1;liiâ �1� foc .
. , �,..
"w r. CREANGĂ, COllV. iu«, XI,
p. 185; Pov., p. 235.
1) Fă-nle cu noroc şi aruncă-mă în gnnoln.
:2) & 3) Fă-IUe cu noroc şi aruncă-me în filare.
================== pagina 432 ==================
432
PIWVERBELE ROMÂNILOR
--------_.���---��������--����--
Fă-mă, Demne, cu noroc
Şi m) aruncă chiar (şi) în joc.
P. rSPIRESCU, Rev. Ist., III, p.
380. - D-na EL. SEV ASTOS, p. 8
& 12.
:N e anLti't cât norocul e mai mare şî de cit focul (Go­
r.ssou).
Acelaş înţeles ca la No. 16761.
*6
16763 Când sunt dile şi noroc
Treci prin apă şi prin foc ..
B. P. HĂŞDEU, Etim. lYlagn., p.
1270. -1. CREANGĂ, Pov., p. 235;
Conv. Liier .. ]877, p. 185. - Dr.
CRISTEA, Proo., p. 33, c. Borqo­
prural, Unqaria: - C. TROTEANU,
c. Stâncesct, i- Botosani.
*6
Când sunt elile şi nor ac
Scapi din apă şi din foc.
V. A. FORESCU, c. suu«, j.
Suciava,
Arată puterea norocului.
16764
Cine 'I cu noroc e şi cu minte.
s. r. GROSSMANN, Dicţ., p. 184.
Aşa crede lumea, care judecă după resultat.
16765
*
Si-am tihe, ş-s-him c'un ocliu.')
G. ZUCA, stud. c. Berat, Al­
bania.
Arati1 cit de mult pretuesoe norocul.
Romanit puneau de preferinţă, în capul legmnelor, ge­
neralii cari se credeau că sunt cu noroc.
1) Să am noroc �d să fin cu In ochfu.
================== pagina 433 ==================
CONSOIIN1'A ŞI INIMA
433
*6
16766 De cât (să ai) un car de minte, mai bine
un dram de noroc.
D-na EL. SEV ASTOS, Pou , p. 24.
- E. I.P A'l'RlcIU, înv. c. Smulti,
j. Cocurluiu: - GAVR. ON1ŞOR,
prof. e. Dobrooet, j. Vasln'in.­
C. TEODORESCU, înv. c. Cursesci,
j. Vasln'În ..
JJlat bine un grăunte ele noroc) de cât un
car de minte.
D-na E. B. MAWR, p. 47.
Jla'i bine un dram ele noroc) de cât un car
ele minte.
Abee. Ilusir., p. 29.
*6
. lUat mult face o lingură ele noroc, ca un
car ele minte.
IUL. GROFŞOREANU, clase. B.
Comloş, Ungaria.
Ve(1l Minie.
�Ol'ocul preţuesce mai mult de cât mintea.
Mieuo: oaui une once de foriune qu'une livre ele
saqesse.
r-»« Franc.
Val piu un' oncia di sorte, che una libbra eli
senno. ')
Prov. u.a.
Ei» Quentlein Gliicle ist besser als ein PJunel
Weisheit.2)
Pro». Germ,
16767
*
Minte hută, tihe bună.")
XENOl!'. CAPSALE, c, Pîrlepe,
Mncedonia,
') Valorcză mal mult un dram de noroc, decât o oca ele Inţelcpciunc.
�) Ln dram ele noroc c mai bun de cât o oca ele înţelepclullc.
3) Minte nerodă, noroc bun.
================== pagina 434 ==================
434
PROVERBELE HOMÂNILOR
16768
Acelaş înţeles ca la No. 16766.
*
Va s-te avma tihîa (căsmetea), nu s-o
avint.")
1. COYAN, prof. c. Imâna, Epij·.
De gebă alergi după noroc, daca nu vine el singur
la tine.
*L'o.
16769 P6rtă fI6re de busuioc
Că îi plină de noroc.
V. FOfiE'lCU, înv. c. Stănisova,
j. Suciai:a.
Se aude în satele de la munte. Fetele mari, cari nu
se dau la necuviinţe, de tinere, "sunt fete cu noroc, şi
ca să nu cadă. în păcate, ele portă busuioc pe ele. După
credinţa bătrână, busuiocul aduce noroc la cine '1 portă
la dinsul.
*L'o.
16770 Noroc e, parte nu.
G. I. 'rOMESCU, înv. c. Broscart,
i. Mehedinşt.
Când Rornânul sufere vre-o paguba în vite sau la câmp.
*L'o.
16771 Norocul e spart în fund.
P. GÂRBOVICEANU, praf. c. Bo­
liniin-din- Vale, j. Ilfov.
E lipsit de noroc.
*L'o.
16772 Fuge de noroc ca dracul de tărnăe.
P. GÂRBOVIQEANU, pj·of. Semin.
Buc. CI. VII.
Când fuge cine-va de un bine.
1) Trebue să te gonescă (vîneze) norocul (norocul), nu să') goncscl
(vÎnczl).
================== pagina 435 ==================
J
i
CONSCIIN'r A ŞI INIThlA
*6
16773 Norocul când va cu tine,
Tragi corabia la tine.
IORD. GOLESCU, MS8. u, p. 49.
Adică când ai noroc, t6te eţi vin cu înlesnire (Gor.ssou).
*6
16774 Când norocu 'şi schimbă pasu(l),
N'aduce anu ce aduce ceasufl).
A. DONIel, Fab., IT, p. 43. -
V. A. FORESCU, c. Foliicenî, j. Su­
ctaoa. - GAV. ONIŞOR, prof, e,
Zorlenî; j. Tuiooa,
Când va vre norocul să ) ş't înt6rcă pasul
Nu aduce anul ce aduce ceasul.
A. P ANN, 1, p. 34.
Arată cât de repede se p6te schimba o situaţie, po­
siţia unui om, etc.
*6
16775 Norocu nu stă în drum.
Căcî rar Întîlni fie-care. Trebue să umbli ŞI să te tru­
descî mult până dai de el.
*6
16776 N'a perdut nimenea norocul, să'l gă-
sesc eu.
G. P. SALvru, înv. c. Smulii,
j. COVu/·Zulu.
Dice omul care a pierdut ori-ce speranţă de o sortă
mal bună.
*6
16777 A dormit, dar norocul nu 'i-a dormit.
G. BĂNULESCU, in», c. Pieiro­
şiţa, j. Dimbovita.
Câud vine cui-va vre-un bine, fără ca să fi făcut nimica
pentru ca să'I merite.
================== pagina 436 ==================
436
16778
PROVERBELE ROMÂNILOR
Le foriune lui oieni en dornuuit.
Frov. Franc.
cu ha ((d ava bene,
Dormendo gli vene. 1)
Frov. Itai.
:;:
Nu sta, că 'ţi stă norocul.
TEODORESCU KrRILEANU, j. SIl'
ciara.
Indemn la muncă.
*6
16779 Are minte dar n'are noroc.
A VR. CORCEA, paroh, c, COŞteI1!)
Banat.
Pentru omul lipsit de noroc.
16780
;1:
. Te slujesce norocul cât umbra acului
pe croitor.
P. ISPIRESCU, Leg.
Pentru omul fără noroc.
16781
6
Mai mult noroc ca minte.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 140, c.
Iec'IU, Unqaria.
Pentru cel care isbutesce, unde nu ar fi trebuit după
felul cum lucrase.
16782
*
Rar la om aşa noroc!
A. PANN, II, p.110. - HIN'fESCU,
p.130.
Pentru cel care a nimerit-o bine de tot.
') CuI trebue să'I vie noroc (bine), îI vine dormind.
================== pagina 437 ==================
16783
CONSCIINŢA ŞI INIMA
A dat mâna cu norocul.
4-37
�,
J
\
I
/
J
N. ŞANDRU, C. Geoaqiul-de-Su«,
comit. Alba Inf', Transilranio:
6
A prins norocul.
D-na Z. JUVARA, c. Fedescl, j.
Tulcea.
A isbutit, 'i-a mers bine într' o afacere.
:;:6
16784 'I-a bătut ceasul norocului.
A. PANN, II, p. 68. - HINŢESCU,
p. 32. - GR. ALEXANDRESCU, ma­
gistr. j. Puina.
Acelaş Înţeles ca la No. 16783.
*6
16785 L'o păscut norocul.
GAVR. ONlSOR, Junimea (eiar),
Bel·Z. II, No. '36.
Acelaş Înţeles ca la No. 16784.
16786
Îl (el) ţine norocul de per.
A. PANN, IT, p. 69.-H1NŢli:S­
cu, p. 124.
E om cu noroc.
16787
*
A sta călare pe noroc.
8-. POBORAN, insi. [, Olt.
1
I
I
i
Acelaş înţeles ca la No. 16786.
Prov. Elin.
E dolia haurire.2)
PI'Dt', Lat.
1) s: ') A scote din poloboc,
================== pagina 438 ==================
438
PROVERBEf.E lWMÂNILOR
-��----����--���������- ���
Vec)l Sortă.
16788
*
A vrut norocul cu mine.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 167;
III, p. 135. - H1Nl'ESCU, p. 124.
Dice cel care a isbutit într'o afacere.
16]'89
*
A'i dormi norocul.
DIM. CANTEMIR, Ist. Ieroql., p.
299.
*6
Ş'i-a mâncat
A nu'! merge bine, a nu isbuti într'o întreprindere.
«CăcI nici norocul porcarulut dorm/a. - D. CANTEMIR.
*6
16790 Norocul (meu, teu, etc.) 'l-a spelat ploia.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţl, j.
Coourluiu.
Pentru omul fără noroc.
*6
16791 ŞI-a mâncat norocul.
.� B. GÂRBOVICEANU, praf· c. He­
,", �'escl., j. Ilfov. - r. GRIGORIlSCU, c.
,",,�:escL
�;�ocul-"ript.
C. TEODORESCU, in», c, Lipova,
j. Vasluiu.
Când unul nu a sciut să se folosescă de un noroc care
a dat peste dînsul.
*6
16792 Şi-a mâncat norocul ca ţiganul biserica.
P. GÂRBOVICEANU, praf. Sem in.
Buc., c: VII.
Acelaş înţeles ca b No. 16791.
16793
*
A'şî aruncă. norocul în gârlă.
M. CANIAN, c, Iayil, j. Iaşii.
================== pagina 439 ==================
A da cu picîoru norooulut.
*6
16794 N orocu 'i stătea în doi peri.
G A V. ONIŞOR, prof. c. Dobrocci,
.i. Vaslu:u.
Când aşteptă un bine, o fericire care vme ŞI nu pre
VIne.
*6
16795 Se ţine norocul după (de pe) tine ca pul-
berea după (de pe) căne (câine).
A. PANN, III, p. 120. - HINTES'
cu, p.125.-I. G. VALEN1'INIAN,p.
32. - P. ISPIRESCU, Leq., 1,1872,
p. 177; Leg., p. 174-. - Sr. S1'.
TUTESCU, înv. c. Catanele, j. Dolj.
-.r. GÂRBOVICEANU, c. Cândesci,
j. Dîmbooiia. - A. MIHĂILESCU,
inv. c. Buşteni, j. Prahova. - E.
1. PA1'RICIU, înv. c, Smulţl, j. Co­
vurlu!t!. - M. RĂDULESCU, c. SIa·
tina, i. Olt.
:f,6
Norocul se kine
(ele) câ'înt.
de mine, CC6 pulberea după
-�
Ar. P ANN, Eclit. 1889, p. 148.
� Dr. CRISTEA, Proo., p. 236, c,
Reeno», Unqaria. - P. GÂRBOVI'
GEANU, Semin. Buc. CI. ViII.
6
Norocul cw'ă după mine) ca pulberea după
câne.
Dr. CmsTEA. Proo., p. 165, c,
Cum-Rîulu'!, Unqaria.
Curge norocul de pe tine ca pulberea de pc
câne.
1. G. V ALENTJNEAN, p. 49.
6
Umblă norocul după el) ca pulberea după
câne.
DI'. CRISTEA, Prav., p. 262, c.
Sinersii], Ungaria.
63834 30
================== pagina 440 ==================
440
PHlJV 1mBELE IWMÂNTLOH
Arată pe omul lipsit cle noroc.
*6
16796 Umblă norocul după el, ca muscele după
căne în postul Crăcîunuluî,
IUL. GHOFŞOREANU, pr·of. c. Gal­
şa, comit. Amcl, Ungaria.
Acelaş Înţeles ca la No. 16795.
*6
16797 E plin de noroc ca brosca de per.
GAV. ONJŞOH, praf. c. Dobro­
veţ, j. Vaslu,'iu. - Dr. CRISTEA,
PI'OV" p, 87, c. Borqosueeni, tt«
qarta.
v c,)! Brâsca.
Acelaş Înţeles ca la No. 1364.
*6
16798 .E plin de noroc ca cănele de pureci.
G. !. TOMESCU, înv. c. Broscari,
j. MehedintI.
Nu toţi cânit sunt cu purecî, clar nici toţi ornenit pot
fi cu noroc.
16799
*
Cum îţi va fi norocul.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 103.
- P. JSPIRESCU, Re», Isi., Il, p.
]60.
*
Cum 'ft-o fi partea.
A. P ANN, II, p. 114. - HIN'�'ES­
cu, p. 141. - P. ISPIHEscu, Reu.
Ist'J JI, p. HiO.
Când facem ore-ce fără ca să putem sci, mal dinainte,
cum va ieşi.
*6
16800 Aşa 'i-a fost partea şi norocul.
G. P. SALVrU, înv. c. Smtdţ!,j.
COV1!rIHl1L.
================== pagina 441 ==================
CONiOCllNl'A Ş! INImA
Aşa ) Z-C[ fost norocul.
441
?
I
P. ISPIRESCU, Rev. 18t., I, p.
235.
Se r}ice de fetele cari, măritându-se, aă găsit reu la
bărbat. Alte-oră se 9-ice şi pentru cele cari trăesc bine la
bărbat.
Are prin urmare Înţelesul de compătimire şi une-ori de
felicitare.
16801
*
A da peste noroc.
I. CREANGĂ, Po»., p. 330.
16802
Adică peste un bine, o Întîmplare fericită, etc.
*
Intr'un noroc.
J. CREANGĂ, Po!).) p. 193.
Adică ca o incercare.
Adică a scăpat de o primejdie.
<Am să pornesc şi eii într'un noroc, şi cum a da de Dumnedeă..
- ]. CImANGĂ.
i
i
�
16803
16804
NOROCIRE
'I-a avut Dumnedeu de scire,
Şi puţintică noroci re.
A. P AN.'!, II, p. 160, - HIN'fES'
CU, p. 172.
NOROCOS
*
Norocos ca pulberea de pe drum.
Adică lipsit de noroc.
NUME BUN
*6
16805 Un nume bun e ca o moşie.
P. GÂlmOVICEANU, Semin. B1t,C.
ci. VIII.
================== pagina 442 ==================
442
PROVERBELE ROMANILOR
.. _---------- .�._----- --
AraM, 1016se1e pe cari ni le aduce un nume bun.
PĂs
16806
*
Fie-care îşI scie păsul seu.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 57;
Il I, p. 71. - H1NţESCU, p. 59.­
P. ISPJREseu, Rev. I8t., III, r-
382.
Ve<J.l lVecaz.
Aeelaş înţeles ca la N o. 16584.
16807
Altui ce'i pasă de păsul teu.
A. PANN, III, p. 24. - HIN1'ES­
cu, p. 141. - P. ISPIHEscu, Rev.
I8t., 1, p. 230.
� epăsare pentru supărărilo altuia.
PATIMĂ
16808
Patimile la om, cele mai bune înveţăturî.
IORD. GOI,Eseu, Mss. tr, p. 51.
Patimile sunt învetătură la om.
A. P ANN, Archir., p. 20.
Adică omul se învaţă din cele ce pătimesce (GOLESCU)_
16809
Pe tot omul, în vîetă,
Patimile îl învaţă.
A. PANN, II, p. 14. - HIN1'ES­
cu, p. 135.
Acelaş înţeles ca la N o. 16807.
PĂTIMAŞ
================== pagina 443 ==================
16810
cONscn�ŢA ŞI INIMA
Intrebă pe pătimaş
Nu întreba pe drurnaş ,
A. PAKN, lII, p. 140.
443
Cel care pătimesce sere mal bine.
A PĂTIMI
Ve<j.f a Trăî, Cap. X ViI.
PIZMĂ
16811
Cu pizma nu o sc6te nimenea la căpetăiu.
A. P ANN, II], p. 21. - HINT.ES·
cu, p. 146.
16812
S:\ nu pizmuesci pe nimeni.
6
Cine va umbla cu pizma,
Işl va sparge singur cizma.
A. PANN, III, p. 21. - HINTES­
cu, p. 146. - Dr. CRISTEA, PI'OV.,
p. 254, c. Finteuşul-Mare, Ungaria.
Adică îşi face singur reu.
16812 b. Pizma sc6te beşici
Ca picîorele d'opincî.
A. P ANN, IlI, p. 21.
Acelaş Înţeles ca la N o. 16811.
Pisma este putrerjirea oselor,
Pro». 14. 30.
16813
De pizma şi vrăjmăşia
Atîrnă şi zavistia.
A P ANN, III, p. 22. - HIN1'ES'
CU, p. 146.
Să ne ferim de aceste năravuri rele.
================== pagina 444 ==================
444
16814
PROVERBELE ROMÂNILOR
Pizma este ca carîul in inima copacîului.
DIM. CANTEMIR, Ist. lerogl., p.
37.
'I'e râde şi te mistue.
16815
Pizma nu scie cinsti cele de folos.
DIM. ŢÎCHINDEAL, Fab., p. 299.
Departe de dînsa să stăm.
Căcî te vei căi.
16816
16817
Nu te lua cu nimenea în pizmă.
A. P ANN, III, p. 21. - HINJ:ES­
cu, p. 146.
Pizma este netrebuită şi rea.
DIM. ŢîCHINDEAL, Fab., p. 410.
S. 1. GROS�MANN', Dicţ., p.
140-141. - GR. ALEXANDRESCU,
maqisir. j. Puina. - C. TEODO'
RESCU, in», c. Lipova, j. Vaslulu.
Acelaş Înţeles ca la No. 16815.
*
16818 Ţine pizma ca cămila.
GR. ALEXANDRESGU, magistr. j.
Puina.
E zăcas, rinzos la inimă.
PIZMAŞ
*6
16819 Mai bine pizrnaş
De cât pătimaş.
A se vede No. 16820.
*6
16820 Pizmaş, pătimaş
Au tot un naş.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipooa,
j. Vaslu'lu.
Adică cât unul ŞI altul.
================== pagina 445 ==================
16821
*6
Pizrnaş, vrajmaş,
Au tot un naş.
Dr. CRISTEA, Proo., p. 212, c.
Sibiu, Ungar1a. -.1. G. V ALEN­
TINIANU, p. 29. - FR. DAME, III,
p. 223.
Acelaş înţeles ca la No. 16820.
16822
Cine are ochi pizmaşi
LUI şi singur e vrăşmaş.
A. P ANN, Archir,
16823
Pizma face reu celuî care e stăpânit de dînsa.
A PIZMUI
Mal bine să te pizrnuiescă cine-va, de
cât să te plângă.
D-na E. B. MAWR, p. 15.
Averea, o stare bună în societăţi sunt de preferat.
Il vaut mieuo: faire encie que piiie !
Prov. Franc.
A PLACE
VetJ.'( a se IJlgră,sa.
16824
Cui voiu plăce să me lea, cui nu să me lase.
A. P ANN, II, p. 144. - HIN'
TES(;U, p. 70.
Pentru femei. Arată nepăsarea faţa de hotărîrea pe
care o p6te lua cine-va, în ceea ce ne privesce.
*6
16825 Cine vine
Nu'I de mine;
Cine'mi place
Baiu nu'mi face.
D-ra VETURIA P APP, c. Beuiş,
comit. Bihor, Ungm·fa.
Vedl Fortli, Silit,
Necaz.'
================== pagina 446 ==================
14(\
Dice o femeie care a remas ne-măritată, când o În­
trebă cîne-va de ce s'a întîmplat ast-fel.
:i:6
16826 Nu te face
Că sciu că'ţf place.
1. Puşox nîo, c. P jJUrulu�, co­
mit. Făgil1'(lş, Transiloania.
Pentru cel care se face că nu't place ore-ce,
16827
6
Dacă nu'ţi place fă'ţi cu răntaş.
Dr, CmSTEA, Proo., p. 65, c.
Cocllea, Ungar�a.
A se adaoga la No. !H97.
PLĂCERE
*6
16828 Plăcerea dă prin piele.
P. GÂ:l.lBOVrCIlANu, praf. Sem.
Buc. CI. VII.
Adică se plătesce scump, p6te să aibă urmărt ne-plăcute.
16829
Plăcerea scurtă, căinţă lungă.
G. I. MUNTEANU. - HIN'fESCU,
p. 146. .
Acelaş înţeles ca la No. 16828.
POFTĂ
V cqt l'oltttt.
16830
Când vr'o poftă te'mboldesce,
Intâiu la pecat gândesce.
ODOBESCU-S.LAVIOI, Cari. Cit.
Ace laş înţeles ca la N o. 15496.
================== pagina 447 ==================
CONSCIINTA SI INIMA
---_.- ._-
*6
16831 Este poftă şi răbdare.
447
G. �IADAN, c. Truşeni, cOIiIiI.
ChiŞ6wu, Basarabia,
Adică să biruim poftele nostro.
*6
16832 A'şî pune pofta în cuiu.
1. CREANGĂ, POD., p. 52, 69 &;
229. - V . .A Ln:XANDRI, Teair., p.
347, 399, 420, 521, 603, 640, 844,
1029. 1187. 1561 & 173:el. - Dr.
CRISTEA, Pron., p. 217 & 235, c.
ts« Mare, Ungarla. -.P. JSPI­
RESCU, Leg., 1, 1872, p. 169,
209. - L. i;lkiNEANU, Semas., p.
360. = s. ]<'r,. MAHIAN, Tradiţ.
Pop., p. 831. - HIN'!'ESCU, p. 148.
- Şeeâiorea, 111. p. 1813. - GAVR.
ONIŞOR, prof. c. Dobroccţ, J'. Vas­
ZUlu. - 1<.:. L P A'rmc'iu, in». c.
Smulîi, i. C01.:urlulu. - JUL. GROF'
ŞORllANU, în/!. c. Galşa, comitetul
Arad, Ungaria. - G. MADAN, i118t.
c. Truşeni; .tin. Chişifneu, Basa­
robia. - ILIE HOc'iOTAu, c. Selişte,
comit. Sibifi., Transiloania. -- V.
SALA, dasc. c. Cârpinet, comitetul
Bihor, Unqaria.
*6
A'ş7 pune pofta în cumi.
A VR. COlWEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
A renunţa la o portii, la o dorinţă pe care nu voesc
alţii să ne o procure, când nu maî avem trecere la dînşii.
A POFTI
vc<J.r 117lbetrâ,,), Cap. Xl/Il.
16833
Cei mulţi multe cer, cum şî unul1a tate
poftesce.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 76.
Arată trebuinţele omenesc! lGOLESCU).
================== pagina 448 ==================
4-18
16834
PROVERBE LE HOMÂNILOR
Cine ce poftesce lesne crede.
DJM. ŢîCHINDEAL, Fab., p. 8.
Şi cum <;lice francesul : an croit facilement ce que
l' an desire.
16835
Cine se biruesce
De ori-ce poftesce,
Dobitoc se numesce.
A. PANN, III, p. 70. - HIN­
p:scu, p. 15.
Omul trebue să'şt înfrîneze poftele mai în tot-ele-una.
POHTĂ
16836
16837
Pohtele omului n'au hotar.
MJRON COSTIN, Letop. 1110ld., 1.
POSAC
Ve4"î Tăcut.
PRIETENIE
Vedf a se I1ltjrietml.
PRIETEŞUG
Ve'J! Câne, Plug.
De cât prieteşugul cu prepus şi ascuns,
ne-prieteşugul la ivală mai de folos este.
DIM. CANTEMIR, Ist. Ieroql., r.
328.
Căci de duşman e uşor să te aperI, pe cind eştf des­
armat faţă de prietenul viclen, nebănuindu'I gindurile rele.
16838
Omul fără prieteşug,
Ca un bou fără jug.
lORD. GOLESCU, MS8. II, Asem.,
p. 135.
================== pagina 449 ==================
J
449
Arată folosele prieteniei.
Adică la nenorociri se cun6sce prietenul (GOLEscu).
I
•
16839
16840
16841
Nenorocirea mehenghiul prieteşugului.
[aRD. GOLESCU, 11188. II, p. 47.
Prieteşugul fără dragoste, ca pălnea fără
sare.
IORD. GOLESCU, M88. II, A8em.,
p. 137.
PRIETIN
Vedi Cercetare, Glumă,
Grama;, a se l1Jlprieten;, Să­
rac, a Veni) Vr�s/llaF
Mai bun este prietenul cel de apr6pe,
de cât fratele cel de departe.
C. DIN GOLESCI, I, p. 47.
Ma� bun este vecinul şi prietenul de (tpr6pe
ele cât fratele de departe.
DrM. ,!,îCHINDEAL, Fab., p. 213.
*f.:,
De cât o rudă în depărtare, 'm(l� bine un
prietin în apropiere.
V. A. FORESCU, c. Mălinr, J.
Stănişom,
*
Ma� bun este prietinul cel d'apr6pp,) de cât
ruda depărtată.
f
I
1
Acelaş înţeles ca la No. 9624.
Meliar est vicinus ,juxta, quam fraier procul:')
Pro». Lat.
1) Mal bun e vecinul alăturî, decât fratele departe.
================== pagina 450 ==================
450
16842
P1WVERBELE lWMÂNILOH
----
Mieul« »au! prochain amy que long parent.
Prov. Franc.
Megghit{ prossimu oicinu, ehi parenii luntanu.1)
PI"OI!. Sicil.
Mas vale buc» amiqo, que parienie ni p1"imo.2)
P1·OV. Span.
Guler Nachbar ist besser, als Bruder rn der
Ferne.3)
Amicul adevarat mal tare de cât [ratele se lipeece
ele tine.
Prov. Solam, 18. 24.
Până ola colcăesce,
Prietenul ne trălesce.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 59.
Adică prietenul ne Iubesce până suntem în stare bună,
până avem ce să'î dăm să mănânce (GOLESCU).
Avuţia înmulţesce numerul amicilor, dară seractd
se desparte chiar de amicul seu.
Prov. Solom. 19. 4.
Dum fervet olia, jervet amicitia. 4)
Pl'OV, Lat.
Ogmcno e amice eli chi ha buon jico.5)
Prov. Itai.
1) Mal bun vecinul aprope, decât ruda departe,
2) Mal bine e un prieten, de cât rudă şi ver.
3) Un bun vecin e mal bun de cât fratele în depărtare.
4) Cât ferbe 61a, ferbe prietenia.
") Fie-care e prieten al aceluî care are un bun smochin.
================== pagina 451 ==================
451
16843
Siedet der Tap!, sa bliiht die Preunclschaft.1)
Prov. Germ.
Le,.
Prieteni! se ţin cu cheltuielă.
Dr, CRISTEA. Proo., p. 215, c.
Gura-Rîul1.tf, Ungarla.
Acelaş inţeles ca la No. 16842.
:j:Le,.
16844 Ai bani, ai prieteni; n'ai bani, n'ai prietini.
P. GÂRBOVICEANU, pro]. Semin.
Btte. CI. VII.
Veq'j' Ban.
Aeelaş înţeles ca la No. 11160.
Ohi ha danari, trova cugini.2)
Prov. Itai.
Viel Geld, viel F1'eunde.3)
Pro». Germ.
16845
c:
Dacă ai bani
Ai pretini şi duşmani.
n-. CRISTEA, t-o«; p. 62, c.
Topiiţa-Iiom., Ungaria.
Ve(F Ban.
Acelaş înţeles ca la No. 16844.
i !
16846
Macă l'asuni) 6spiţi câţi s-dzicî aduni. 4)
Pan. P APAHAGI, Zweit. Jahres.,
p. 151.
Acelaş înţeles ca la No. 16844.
J) Ferbe 61a, aşa lnfloresce prietenia.
?) Cine are ban)', are veri.
3) Mulţi banî, mulţî prieten'(.
4) Dacă îl fad să sune (adică banul), prietinî câţl să dicî (vrei) adunî,
================== pagina 452 ==================
452
PROVERBELE ROMÂNILOR
l'rov. Elin.
Acelaş înţeles ca la N o. 10G33.
Ve'F Amic, Priete,sug,
Rudă.
') & 2) Fericirea are mulţf prietinî.
3) Prieten! al pâlnil, iar nu al trebuinţeî.
N. MATEESCU, înv. c, )J{ol'iliţa,
i. Puina.
Prieteni al mesii, iar nu ai nevoii.
A. P ANN, III, p. 19. - HIN­
ţESCU, p. 153.
Fdicitas mulios habet amicos.2)
Pov. Lat.
Wel broodrienden, maar qeene nooclvrienden.3)
Pro». Olandez.
Omul la scădere cunosce pe prieten.
IORD. GOLESCU, Mse. Il, Asem.)
p. 135. - Fu. DAME, IV, p. 25.
*6
CeZ mei mula sunt prieten; ele masă, 1,(0' nu
de neooi.
A. PANN:, TU, p. 20. - HINţES­
cu, p. 153. - Dr. CRISTEA, PI'OV.,
p. 215, c. Gura-Rîului, Unqaria.
- 'TINCA SlSMAN, c. Aâam.]. T�!­
iova. - V.' FORl';scu, c. Foliiceni;
i. Suciaoa,
16847
Pentru cei cad se arată prieteni când stăm bine, ŞI
ne părăsesc după ce sărăcim,
14848
*6
16849 Prietenul la vreme de nevoe se cunosce.
================== pagina 453 ==================
CONSCIINTA ŞI INIMA
*6
Prietenul nUl1ta� la nevoe se cun6sce.
453
N. "MATJlESCU, înv. c .. Movilif:a,
j. Puina.
Prietenul bun la nevoe se vede.
lDEM, Cal. Rom., 1892.
*6
Le nevoe se cun6sce prietenul şi la fJ6lă
neuesia.
D-lia E. B. MAWR, p. 3. � A.
GOROVld, j. Sucîac«.
*.
Tu-aeore soede 6s)Jele.1)
r. COYAN, PI'Of. c. Ianina, Epir,
Ospil e s-cunosce tru anguste�â. 2)
M. BOIADSCHI, l'pry.p .. , p. 195.
:k
. Ospele tu z6re s' cunosce. 3)
D. A. "MlLESCU, stud. c. Gopeşî,
Macedonia.
La bine totI se strâng, la nevoe însă nimenî, afară de
adevăratul prieten.
POVESTEA VORBII
Doi prieteni împreună, la un drum călătorind,
Un urs le eşi 'nainte, cu groză spre ei venind.
Unul dintr'înşil ele frică, vc<,leud ursul furios,
Se sui şi se ascunse sus, într'un copacru stufos.
Cel-alt, întracest pericol, singur dacă s'a ve�lut,
S'a 'ntins la părnint îndată şi în mort s'a prefăcut.
Ursul dar, tot de odată, asupra luî cum sos],
Pe la nns, pe la ureche, începu a'] mirosi.
Iar el îşi ţinu suflarea, să nu'] simţă că e viu,
Că ursul, mort nu mănâncă, după cum dic cei ce SClU.
Şi. a�lt, de mort gâncliudu'l, cum sta, ue-suflând, lungit,
Nicî de cum ne-atingându'l, l'a lăsat şi li fugit.
') La nevoe se vede prietenul.
2) Prietenul se cunosce la nevoe (strimtorc).
3) Prietcuu l la nevoe se cunosce.
================== pagina 454 ==================
PROVERBELE ROMÂ.NILOR
Iar prietenul seu, care stă în copaciu stufos,
După ce se duse ursul, 'l-a 'ntrebat, dându-se jos:
Ia spune'mt mă) fl'ăţi6re, ursul ce lucru 'ţi şopti,
Când se puse la urechea' ţI ? şi 'ucepu a hohoti.
'Mi-a poruncit, el respunse, să ţi ii minte să păzesc,
Şi c'un prieten ca tine să nu 'mai călătoresc.
A, PANN.
Amicue cerius m re incerta cernitur.1)
ENNIU, - ;VI- 'I'. CICEHO, Lteiius.
On connait l' ami au besoin.
P1·OV. Franc.
A' bisogni si conoscono gli amici. 2)
Prov. Ital.
Den Freund erkenni man in der Noth.3)
Prov. Germ.
A friend ts neoer knoum but in time of need.i)
Pro». Engl.
Etoukou adou manakha erue de aniakha qoui­
chou lcomso.5)
Pron. Mandchour.
:1:6
16850 Pretenli la necaz se cunosc.
D. POPOVICIU, în», c. Cuvin, co­
mit. Arad, Ungaria.
*6
In uremea necazuluI, se cunosc prietiniz.
GH. ALEXANDHESCU, maqistr. j.
Puina,
_icelaş înţeles ca la No. 16849.
1) Amicul sigur în momente de cl1mpena se cun6sce.
") La nevoe se cunosc prietenii.
3) Prietenul se cun6sce la nevoe.
4) Un prieten nu e nicl odată cunoscut de cât în vreme de nevoe.
") In vremea hainelor rupte avem puţini ospeţî şi prietini.
================== pagina 455 ==================
16851
CONSCIINŢA ŞI INIMA
Pre aur focul, iară pe priaten primejdia
ispitesce.
DllH. CANTEMIR, Ist. Ieroql., p.
315.
Vedf Aur.
A se vede înţelesul la No. 436.
16852
Vremea pe prieten, ca focul p� aur, în
adever l'arată.
IOED. GOLESCU, Mss. II, Asem.,
p. 135.
Ve41 Aur.
Acelaş Înţeles ca la No. 16851.
*6
16853 Cine e prietin la dile rele, acela e ade-
verat prietin.
V. A. FORESCU, c. Donw, j.
Suciaoa,
Acelaş Înţeles ca la No. 16852.
16854
Prietenul omului este punga cu banii şi
sacul cu mălaiul.
A. PANN, Edit. 1889, p, 162;
IIT, p. 130. - HINŢESCU, p. 153.
*6
Pretenul omuluI, e punget cu banii,
V. SALA, tlasc. c. Lunea, comit.
Bihor, Unqaria.
Veql Rudiî.
Acelaş Înţeles ca la No. 106;)5.
16855
Pe prieten în spate să'l baţi.
IOED. GOLESCU, Mss. II, r- 111.
Adică să'I dojăuescî la o parte, iar nu de faţă cu
alţii (GOL Eseu).
16856 NicIodată, pentru un prieten nou căş-
tigat, nu lepedă (lepedă) pe cel vechiu.
A. PANN, III, p. 19. - IIIN­
ŢES eu, p. ] 53.
63834 3J
-
================== pagina 456 ==================
4Gli
PHOVJi:RBELE ROMÂNILOR
*b.
Prieten� no� să'fi faci, dar el' ă� betrânz sit
nu te laş�.
A VE. CORCEA, paroh, c. COŞfelH,
Banat.
-
Nu olasă 1)ecl�ul ospi, că noulu nu'l SCit cum
va hibă.1)
n-. ,VmGAND, Zweit. Jal!l'es.)
p. 172.
CăCI prietenii vechi sunt încercaţi.
NEou:;; rpD\ou:;; 1tOlWV, A (jlCl'tc, 'C(J)V 1t(J.MJ.�WV p:rJ brt),fJ.v
ea.vou.!)
.Prov. Elin.
Novos parans amicos, ne obliviscere veleru1n.2)
.Prov. Lat.
Les vieux amlS et les oieux ecue sont les meil­
leurs.
Pro» .. Franc.
Nun caneiari l'am,icu vecchiu pri lu novu.3)
.Pl'OV. Sard,
Die alten Freunde die besten.4)
Pro». Germ.
16857
Prietenul vechiu este ca vinul care, pe
cât se învechesce p'atăt mal cu gust
se be.
A. PANN, JU, p. 19. - HIN­
'�ESCU, p. 158.
') Obţinând prieteni nOI, e bine să nu UIţI pre cel vechi.
2) Obţinând prietenî noi , să nu niţl prc cei vechi.
") Nu schimba prietenul ve chfu pentru cel nou.
,') Vcchîa prietenia (e) cea mal bună.
================== pagina 457 ==================
t
I
J
C00fSCIINŢA ŞI INIMA 457
*
Prietenul oechiu, e ca vinul oechiu ; cu cât
se înoechesce, ma; cu bucurie se be.
OR. ALEXANDRESCU, magistr. j.
Putna,
6
Prietiau; vech'tu e ca şi vinul; cu cât e mat
uechiu, cu atât e ma; bun.
Dr. CmSTEA, Prou., p. 216, c,
Topliia-Itom., Ungaria.
Aeelaş înţeles ca la N o. 16856.
Vieux bois, vin vieux, vieux amis et vieux liores.
Proo. Franc .
Amice e vino vogliono esser vecchi.1)
Prov. TOBe.
Alte Freunde, alter Wein und alies Gelâ,
Haben den Preis in aller Welt.2)
Prou. Baoar.
Old friends und old unne are besi.i)
Prou, Engl.
*6
16858 Un prietin face mal mult de cât o pungă
de galbenI.
M. JliJATEESCU, înv. c. Moviliţa,
i. Putna.
Acelaş înţeles ca Ia, N o. 16857.
A'I!'X'ţY.CI.[O't'spoc; nopoc; Mt ooa/rac; 6 �[),oc;. 4)
Proo .. Elin.
Amicus magts necessarius quam ignis et agua.5)
Prov. Lat,
1) Amicul şi vinul trebue să fie vechi.
2) Prietin vechîu, viu vechiu 'Ii ban vechiu, au preţ în t6tă lumea.
") Prictlnif vechi şi vinul vechiu sunt cel mai bunt,
4) & 5) Prietiuul o mai trebuincios de cât focul şi apa,
================== pagina 458 ==================
4GS
PROVERBELE ROMÂNILOR
._--�-�-_.- -------�------
16859
Prieten adeverat este acela care te sfă­
tuesce spre bine.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 175.
Prieten adeoera: este acela care te sfăiuesce
spre bine, zar nu care î{î laudă nebuniile.
A. PAc''fN, III, p. 19. - HJN'
1'ESCU, p. 153.
*.6
Prieiin bun e acela ce dă sjaturl bune; iar
nu acela care (îţO laudă nebuniile.
V. FORESCU, e. Foiticeni, j. Su­
dava. - ECA1'. SISMAN, înv. c,
Adam, j. Tutova.' ,
De aceea să primim, fără supărare, sfaturile ce ni se dau.
*.6
16860 Mal bine dece prietini de cât un duşman.
V. JFlUM, elev. Se. Norm. Berl.
c. Corodesci, J. Tulova.
Vedî DUfman.
Acelaş înţeles ca la No. 16529.
16861
Caută-rne ca p'un prieten şî me încalecă
ca p'un vrăjmaş,
IC'HD. GOLESCU, 11[8S. II, p. 103.
Ne urată ioum să ne purtăm către supuşii noştri (Go­
LESCU).
16862
Ospili casă adară, casă nu aspardzi.1)
Dr. WEIGAI\D, Zioeit. Jahres.,
p. 172.
Adică ne face bine iar nu reu.
1) I'rictcnul casă dureză, casă nu sparge.
================== pagina 459 ==================
T
r
J
4G9
-----
16863
*
Ceea-ce nu voesci ca să afle duşmanul,
să nu spui prietenului.
P. GÂRBOVICEANU, prof, Sem.
Bl,le. el. VII.
Arată cât de r8i1 se păzesce o taînă, chiar de către
prietenI.
16864
Cine este făr de prietin, Iaste ca un trup
făr de suflet.
Bertoldo in GASTER, Cresi., II,
p. 120.
Arată cât de mult simte omul lipsa unul prietin.
*L
16865 Cu prieteni rei, reu te faci; cu cel de
omenie, măncl colaci.
Ir-ra SILVIA LAUR, c. Vaşcou,
comit Bihor) Ungaria.
Vedf a se Aduna, a
s� Znsoţ).
Acelaş înţeles ca la No. 9536.
16866
Cine a aflat în lume prietin adeverat,
El o cornoră bogată în vieta sa a căştigat.
A. P ANN, III, p. 19. - HIK'
ŢES CU, p. 153.
Arată cât de mult pretuesce un prietin.
Amys vallent mieuo: qu' argent.
PI'OV. Fmnc.
Amicu fidili vali ttn teso1'u.1)
Prov. Sic.
Ein getreuer Freumd, ein qrosser Schat,'J.2)
Prov. Ge1'1Jl.
') Amicul fidel valorcză un tesaur.
2) Un prietin credincios un mare tesaur.
================== pagina 460 ==================
_46_0 PROVERBELE IWMÂNILOH
16867
Dacă prietenul teu este miere
Tu nu um blă să'I mănăncf tot.
A. F ANN, Ediţ. 1889, r- 175;
III, p. 20. - HIWfESCU, p. 153.
- P. lSPIRH:sCU, Re». Ist., l l I, p.
154.
*6
Daca pretenul teu este miere
Tu nu umbla să' l mânc: tot.
V. RALA, dasc. c, Driheni, co­
mit. Bihor, Unga?·za.
Nu abusă de bunătatea prietenilor tel.
16868
Daca, din nenorocire, ai prieten (prietin)
nerod, fii tu înţelept,
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 175;
III, p. 19. - H1N1'ESCU, p. 121.
Nu te lua după cei nerog,'L
*6
16869 F'eresce-me, Dornne, de prieteni, că de
duşmani me volu păzi singur (sciu să
me păzesc, sciu a rne păzi).
Şezât., Ţ, p. 220. - V. A. Fo­
RESCU, c. Foliiceni, i. Suciaua:
*6
Aperă-me, Demne, de prietinz, că ele duşman
me sciu eu apera.
De. ELIU: CRISTEA, Proo., p. 11,
c. Gura-Rîulul, Ungar/a. - A.
GOHovEI, f. Suciaoa,
Feresce-me, Demne, de prietea),
Gaeet. Pop., r, No. 228.
*
Peresce-me, Demne, de prietinz, că de cluş-
manZ seiu eu.
GH. POIENARU, c. Focşanl, [.
Puina.
================== pagina 461 ==================
J
461
*6
Feresce-me, Demne, ele prietenI, (prieiin}, că
ele cluşrnanţ (duşman) me feresc (vo'ttt
feri) eu.
LAUHIAN & MAXIM, I, p. 1231.
- E. I. P ATRlclu, înv. c. Smt!lt�,
j. Coourluiu: - J L1E HOcIOTĂU,
sem. c. Selişie, comit. Sibitl, Tran­
silvanla ..
*6
Feresce-me, Demne, de prietent) câ de cluş-
man� me păeesc eu.
P. GÂHBOVICEANU, prof. Sem.
Buc., OI. VIII. - G,>.V. ONIŞOI{,
praf c. Dobrooci, j. Vaslu,h!.
Arată greutatea de a te păzi de prieteni, căcl mulţi
sunt falşt, şi precum diee cronicarul : Adevarat ca vrâj­
lIlClŞ amulu't, cei de casa lttt sunt. 1)
Dieu me garde de mes amis, je me garderai de
mes ennemis.
t-,« Fr·anc.
Da ehi mi fido, mi quard» Dia) da ehi non mi
fido, mi: quardaro io.2)
Prov. Ital.
Behiite micb GaU var meinen Freunden, mit den
Feinden will ieh schon feriiq werden.3)
Prov. Germ.
16870
Cine caută prieten fără cusur, fără prie­
teni remăne.
A. P ANl\, Ediţ. 1889, p, 102.
Ve41 Nevistă.
OăCI om fără cusur nu se p6te.
J) N. Muste, III, p. 55.
2) De cel in care me încred, să me păzescă Dumncdcii, de cel în care
IIU me încred mă păzesc cu.
3) Păzcsce-me, Dornnc, de prieteniI mei, de duşmani me vofii păzi singur.
================== pagina 462 ==================
4G2
PJWVIlHBELE HOMÂ.NILOR
*6
16871 Prieteniî nu se cumperă cu bani.
C. Tuononescu, înv. c. Lipova,
j. Vaslu'iu.
Ci cu bună-voinţă, Îndatorire, amabilitate, etc.
16872
Pe cătl îl credem de prietenl,
Ne sunt ca nisce cunoscuţi
Numai din vedere vedutl.
A. PANN, III, p. 19. - HIN­
'fESOU, p. 152.
Arată cu câtă uşurinţă dăm numele de prieten.
16873
Prietin din gură.
IORD. GOLESOU, Mss. II, p. 61.
16875
16876
Arată pe cel făţarnic (GOLESCU).
*6
16874 Prieten de căciulă.
D-na Z. JUVAUA, c. Feăceci, j.
Tuiona. - GAVR ON1ŞOR, pI"O/. c.
Dobrooăţ, j. Vaslufu ..
Adică un adevărat prietin ; şi o simplă cunoscinţă,
*
Prietin la t6rtă.
Fu. DAME, IV, p. 167.
Adică. f6rte prietin.
*
Prieten la cataramă.
G. POBORAN, insi. c. Slatina, j.
Olt.
Acelaş înţeles ca la No. 16875.
*6
16877 A fi bună de prieteni.
'1'. BĂLĂi'jEL preot, c. Stefc'încsd,
j. Vâlcea.
Ve(F Curvă.
================== pagina 463 ==================
J
CONSCIINI'A ŞI lNliVIA
Adică femee cu purtare rea, cu moravuri uşore.
PROMISIUNE
Ve(1l Făgăduinţă.
SCÂRBĂ
*6
16878 A se Intilni cu scărba 'n drum.
463
il
I
D-na EUAT. ZANNE, e. Băscsd,
}. Fălehl.
Adică cu supărarea.
*6
16879 Scârba e b6la cea mai grea de lecuit.
Y. A. Fonesctr, c. Dorna, j.
Suciaoa.
Ve<!l Suph·are.
Atât de mult se Înrădăcineză în om.
*6
16880 Omului, la scârbă, dragaica îi lipsesce.
v. A. Fonnscc, c. ua:«, J.
Suciaini.
Când omului necăjit, i se propune o petrecere.
SPAIMĂ
Vc<!l Cal, .Frica.
SPERANŢĂ
IDEM, Colend. Bom., 1892.
16881
M6re de f6me cine se nutresce cu spe­
ranţă.
VC<!1 Nitd�ide.
Acclaş înţeles ca la N o. 16GG4.
*6
16881 b. Omul trăesce cu speranţa.
P. GÂRBOVICEANU, prof, c. Ma­
gaş6!a, j. Argeş.
Tot speră că'I va fi mal hine.
================== pagina 464 ==================
464
16882
PROVERBE LE nmiANILOR
Carle vile cu speranţa, more caghăndu.')
Dr. FR. MlKLOSTCH, RUJn. Un­
ter., I, p. 11.
V °41 a N/idi',jdui.
II
II
Acelaş înţeles ca la No. 16675.
A SE SPERIA
Ve<j.l Cal.
Acelaş Înţeles ca la No. 16884.
Cine te înjură te ŞI bate.
De ce să ne speriem de un lucru de rnrmc.
A. PANN, III, p. 53. - HINfES'
cu, p. 179.
IL1E GHICU, praf c. Pericoli,
JiJpir.
Mai reu se sperie cine-va din audit de
cât din ve<;iut.2)
*
Ne aspărern de ursă, s-ne asp ărern ş-di
baliga. il)
V. SALA, dasc. c. Vaşcml, comit.
Bihol', Ungaria.
Se spun lucruri grozave cari, în realitate, sunt nimicuri.
V. SALA, dasc. c. Vaş co-
mit. Bihor, Ungaria.
1) Care trăescc cu speranţa, m6re căcând,
2) Hintcscu dice : spa1'ic.
3) Ne speriem de urs, să ne speriem �i de baliga luî,
16883
*6
16884 Cine te sparte, acela te şi păfugă.
*6
16885 Cine te sparle, te şi îmbucă.
16886
================== pagina 465 ==================
J
CONSCIIWfA ŞI 1_N_IM_A 4.:.:6=-::5
16887
Se sperle ca calul de tropotul seu.
P. ISPIRllsCU, Leg., I, 1872, p.
176.
.16889
Ve<l-l Cal.
Işl face nălucă. Acelaş înţeles ca la No. 1426.
*6
16888 Se sperie ca calul de umbră.
P. GÂRBOVICEANU, prof: Sem.
Ette. CI. VIl.
Acelaş înţeles ca la N o. 16887.
*
Se sperie de umbra lui.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 6().
*6
Se sper'te şi ele umbra luL
Dr. CmSTEA, Prov., p. 235, c.
Topliia - Rom., Ungaria. - Itrt.,
GROlcŞOItI,ANU, c. Galşa, comit.
Arad, Ungaria.
Se sperie de umbra lut,
Şi se uUă )n urma luL 1)
A. P ANN, III, p. 52. - HIN'fES­
cu, p. 179.
Veql Fricos, a se Teme.
Se �lice pentru cel fricoşi (GOLESCU).
*6
16890 Se sperie de t6te muscele.")
A. P ANN, III, p, 51 ; Ediţ. 1889,
p. 107. - GR. ALEXANDRESCU, ma·
gistr. j. Putna. - HINŢESCU, P: 135.
Acelaş înţeles ca la N o. 16889.
16891
Se sperie de t6te gâscele.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 107.
1) Hintescu dice: sparte.
2) Idem.
================== pagina 466 ==================
Acelaş Înţeles ca la No. 16890.
I
p
II
\
1
I
I
I
466
16892
PIWYEH.BELE IWMÂNILOr.
-----
Se sperie (tremură) de t6te burieni1e.
A. P ANN, ss« 1889, p. 107;
III, p. 52.
'f
r
Se sparie de iote buruenile.
HINŢESOU, p. 20.
1) Hinţescu dicc : spărictU1"ă.
Acelaş înţeles ca la No. 16891.
Ve4r Cap. Vi/, c. Apă.
P. ISPlRESOU, .Rev. Ist., I, p.
451.
G. D.l!lM. TEODORESCU, Cercet.,
p. 65. - HINTESCU, p. 4.
A. P ANN, IIr, p. 53.
Be nikică apă rece,
Şi ele sperietură 'r trece. 1)
Ee niţică apă rece,
De sperietură a'r trece.
*
Be niţică apă rece, ca să'I trecă de spe-
rîetură.
SPERIOS
STRIŞTIE
SPERIETURA
Se <,;lice când se sperle ore-cine.
16893
*6
16894 Are strtştia boboculuI.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi,
j. Covurluiu,
================== pagina 467 ==================
J
10 Adică e fricos.
2° Inspiră tot atâta temere Cit şi un boboc.
Strîşte are înţelesul de: ştrăşnicie, vitejie.
SUPERARE
*6
16895 Superarea aduce boli rele, ce Dumnedeu
numai vindecă.
V. A. FORESCU, c. Folticenl, j.
Suciaoa.
Veq."î Scârbă.
Acelaş înţeles ca la No. lfi879.
*6
16896 Nici un om fără superărt.
P. GÂRBOVICEANU, PTOf. Semin.
Buc. CI. VIII.
Aşa e dat omului să trărescâ.
A TEME
Veq.l Cucu.
A .SE TEME
*6
16897 De ce se teme omul nu scapă.
N. GANE, Conv. Liier, IX, p.
54.- P. ISPIRESCU, Rev. Ist., III,
p. 157. - V. A. FORESCU, c. Mă­
Iini, j. Sudava.
*6
De ce te temi nu scapi:
Dr. CRISTEA, Prov., p. 71, c. 1'0-
pliţa Iiom., Unqarta. - A VR. COR'
CEA, paroh, c. Costeiu, Banat.
Veq.l Fricii.
Acelaş înţeles ca la No. 16588.
16898
De ce te temi nu te trece.
HlN,!'ESCU, p. 185.
================== pagina 468 ==================
468
PROVERBELE ROMÂNILOH
Acelaş înţeles ca la No. 16897.
16899
Cine mal mult se teme, acela uită uşa
deschisă.
TORD. GOLESOlJ, M88. II, p. 80.
Adică cine mal mult se păzesce, acela mai mult gl'e­
şasce (GOLESCU),
16900
6
Nu te teme de totă tufa.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 184, c.
Gura- Iiîulu«, Ilnqaria.
Pentru cel care se sperie de cel mai ne-Însemnat lucru.
*6
16901 Se teme şi de umbra lui.
V. A. FORESOU, c. Folticenr, i.
Sucuina, - C. TEODORESCU, in». c.
Lipoco., i. Vaslu!u.
6
Se teme şt ele umbră.
Dr, CRISTEA, Prov., p. 235, c.
Loguş, Unqaria.
V cdî a se SPerra.
Acelaş înţeles ca la No. 16889.
TEMERE
16902
Ca vermele de lemn, temerea la inimă.
HINl'ESUU, p. 200.
Veqî Vierme.
Te rode ne-Încetat.
TEMETOR
Veqi Murere.
URA
Veql Glumă.
================== pagina 469 ==================
J
OONSOIINŢA ŞI INIMA
469
*6
16903 Unii cu ura, şi alţii cu udătura.
G. P. SALvru, înv. c. Srnulti,j.
Covttdtl�u.
Unii muncesc şi alţil se folosesc, şi tot cei ce mun­
cesc sunt huliţi.
Se întrebuinţeză pentru a se areta starea lucrurilor
dintre ţerani şi boerI.
16904
Ura, zavistia şi frica nasc vicleşugu.
NIC. M()ST1�, III, p. 93.
Să împedicăm nascerea unor asemene simţiri.
16905
*
Ura nas ce ură.
I
I
4
I
Să nu urim pre nimeni.
Ură ridică price.
Pov. Solam. 31.
*6
16906 Gura
Aduce ura.
Vcej'î Gură.
A se adăoga la No. 3441.
P. G ÂRBOVICEANU, profesor, c.
Corbu,j. Olt. - Dr. CRlSTEA, Prov.,
p. 104, c. Topliţa-Rom., Ungar'ia.
ii
i
*6
16907 Îşi face ură capuluI.
G. P. SALvru, înv .c, Smulţi, j.
Covudu'tu.
Îşi face vrăjmaşi, vrend să spună drept.
URIT
V c<;l'îlubi1'e, Cap. V, c, [/"ît.
================== pagina 470 ==================
470
16908
PIWVERBELE ROMÂNILOR
-- -------------_.
6
Decăt să întingI CU urîtu 'n unt
Şi să te uit i în pămînt,
Mai bine să 'ntingi în sare
Şi să te uIţi la s6re.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 70, c.
Codlea, Ungaria.
16909
V cq.l 1l1ămăligit, Pâm,
Sare.
A se adaogă la No. 9364.
6
De cât cu urîtu 'n casă,
Mai bine cu b6la 'n ose.
V. ALEXANDRI, Poes. Pop., p,
307. - Şeeăt., Poes. Pop., p. 74.
Acelaş înţeles ca la No. 16908.
Piu vale un pan con amare,
Che un cappone con dolore.v;
Proo. Tosa.
Besser U"enzg mit Liebe, als vid mit Făusten.2)
Pro». Germ.
*6
16910 De cât cu urîtu pe vatră şi cu banii în
ladă, mal bine lipsă.
1. POPESCU, in», c. Dobrenl, i.
Ilfov.
Acelaş înţeles ca la No. 16909.
*6
16911 Argintu şede 'n ladă
Şi urîtu jos pe vatră.
Şeeăt. Poes. Pop,) L p. 12.
Acelaş înţeles ca la No. 16910.
1) Mal mult face o pâne cu dragoste, de cât un clapon cu durere (su­
perare).
2) Mal bine puţin cu dragoste, de cât mult cu pumnr,
================== pagina 471 ==================
J
471
16912
6
Urîtu n'are sfîrşit
De cât trei coţi de pânză.
V. ALEXANDHI, Poes. 1'0)1, p.
30Î.
Numai martea te scapă de el.
16913
6
Urîtul n'are vad
De cât scăndura de brad.
V. ALEXANDRr, Poee. Pop., p. 307.
Acelaş înţeles ca la No. 16912.
*6
16914 De ce ţi-e urît nu scapi.
1. POPESCU, in», c. Dobreni, j.
Ilfov.
Se �tice mai ales pentru oment.
16915
Vai de mine, de urît
Sunt sătul până 'n gât.
A. PANN, II, p. 112. - HIN­
'rE seu, p. 107.
Când un soţ nu rubesce pe cel-I-alt,
A se vede A. Pann, Povestea vorbit, p, 112-11)).
VESEL
Veql Capră.
VESELIE
Ve()l Condur,
16916
6
S'a născut în zodia veseliei.
D. POPA, inst. c. Sinaia, i Pra­
hova
Pentru omul vesel din fire.
32
================== pagina 472 ==================
472
PROVERBELE ROMÂNILOR
,
I
*6
16917 Cui îi place veselia,
Doresce sărăcia.
P. GÂRBOVICEANU, Sem. Buc.
CI. VII.
Adică petrecerile.
VITEJIE
Veq.i VOinic.
16918
6
Vitejia cu fuga.
G. DEM. TEODormsCU, Poes. Pop.,
p. 583.
V cq.i Votnicos.
Pentru cel fricos.
VITEZ
VecI' Bătălie, Resbolu, Za­
uere,
*b.
16919 De omul vitez
Şi m6rtea face haz.
D·ra TINc. ŞrşMAN, înv. c. Adam,
j. Tutoua, - Irna SUHA1t1EL, c.
Meledic, j. Buzeu.
Adică la toţi place.
16920
Cine e vitez, în urma resboiuluî se cu­
n6sce.
A. PANN, TII, p. 51. -- HIN­
TESCU, p. 203.
La încercare se cun6sce omul.
*6
16921 Vitezulul îi vedi capul şi leneşului urma.
P. GÂRBovrcl,ANu, .lJ1·Qf. c. Sta­
vuia, j. Dolj.
VC(}l Fricos.
Adică după resbel. Acelaş înţeles ca la No. lG607.
================== pagina 473 ==================
J
CO:,SCIIW\,A fiI Il\IMA
473
16922
După resboiu mulţi viteji se găsesc.
A. P ANK, III, p. 51.
16923
Ve4' E,/tălie, Luptă,
Resbolu, Vitez, z«.
veră.
A se adaoga la N o. 10625
G
La om vitez, armă scurtă.
Ioan. GOLESCU, Mss. II, p. 38.
Adică cel voînic şî destornio cu puţin isbutesce (Go­
LESCU).
A uaillami homme courte epee.
P1"OV. Fmnc.
16924
6
Taie rnămăliga 'n doue, de vitez ce e.
Dr. CRlSTlCA, H·ov.) p. :.l48, c.
Sine7'sig, Unqaria,
Adică e fricos.
6*
16925 Vitez (isteţ) ca cocoşul.
C. DANlJLE�CU, c, Scundu, i.
Vâlcea.
Adică în drăsneţ,
VOINIC
Ve41 Cruce, Fu;, Sahre J
rt-»,
Cuvîntul voinic Însemna în vechime: oştean.
«Iar-ă vo�nici}. când restigniră pe Isus, luară veştmintele lUI şi fa­
cura patru părţi.» - Evang. CORES!.
«Ce ooînic va eşi la resbofu şi se va lovi cu alt voinic, si'l va lri­
rui ... '» - Pracila Goixn:a.
«In toţi anif alegea norodul doi bărbaţi de bună rudă Sft fie dea­
toomirea lucrurile cetăţenescî şi vo'lniccsd şi le punea numele ipa\l.»
- Praoila MATllI BASARAB.
A se vede pentru mai multe amănunte L. ŞĂINEANU,
Semasioloţne, p. 376--378.
================== pagina 474 ==================
4U
PHOVEBB.llLE JWMÂN1LOU
D.*
16926 Mai bine cu cel voinic la pagubă, de cât
cu cel mişel la câştig.
V. ALEXANDlU, Poes. Pop., p.
123. _. E. 1. P ATRlCIU, in». c.
Smulţ�, j. Covurlu1tt. - V. A. Fo­
RF�SCU, c. Folticeni, j. Suciava.- H.
D. ENESCU, înv. c. Zamostea, j.
Dorohoiiî.
Mar bine'?, cu, ooinicul la pagubc'i, de cât cu
mişelul la câştig.
Abeced. Ilusir., p. 26.
*D.
De cât cu un mişel la câstig, mal, bine cu
un voznic la pagubă.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Adam,
j. Tuioua,
Maz bine c' un ooinic la paqubă de cât c' tm
mişel la dobândc'i.
r. NEGRUZZI, Conv. Liter., XI[,
1" 338.
*D.
Mal bine cu un vouuc la pagubc'i, de cât
cu un ticălos la câştig.
K. A. ZAMI<'lREScu·DIAC0N, în»,
c, SUubieni'î, i. Dorohoi. - M. Le­
PESCU, inv. c. Broscenî, [, Suciaoa.
*D.
Mat bine cu un ooinic la paguM, ele cât
cu un nevoiaş la câşti,q.
D·na Z. JUVARA, c. Feclesd, [.
Tuiooa.
De cât cu un mişel la câştig, mal bine cu
un om cum se cade la neooie.
VeeJ'l .BuJI" Cuminte,
Dertept, .lll/elepl, is­
tCl! Omenie, .))h-et,
Vrednic.
LAURIAN & MAXIM, JI, p. 412.
================== pagina 475 ==================
J
CON�crINTA ŞI INIMA
Acelaş înţeles ca la N o. 16071.
*6
16927 Voînicu nu piere,
Din pelin el face mlere.
475
---
Dna EL. SU:VASTOS, p. 44.
Omul vornic face ce face şi isbutesce.
*6
16928 Odată voiruc
De doue (doue) ori nimic.
P. ISPlRESCU, Leg., I, 1872, p.
179.-H1Nl'ESCU,p. 204. -V. SALA,
tlasc c. Vaşcou, comit. Bihor', Un­
garia. - Dr. CRISTEA, PI'OV., p.
190, c. Gura-Rînlu'i, Unqaria.
Odată ooinic
Şi de nauc ori nimic.
GR. JIPESCU, Opinc., p. 133.
Pentru cCI cart, mal nicr odată, nu sunt buni de ce-va.
16929
Când resboiu încetă
Mulţi voinic! s'arată.
V. ALEXANDRI & L. ROSETTI.
Mss.
După resboiu. mulţt voznidî s' araiă.
CHiBIcI-RîvNEANU, Con», Liier.,
XVIL
Veqî Vitez.
Acelaş înţeles ca la No. 16922.
*6
16930 De cât să me rog de prost
Ca să de plugul pe rost;
FiU voinic cum am mai fost,
Ca să trec la adăpost.
C. C. BUNGE'I'IANU, stud. c. Ca­
sovi!,t, j. Mehedinti.
================== pagina 476 ==================
16934
476 PRO'iEItBELE ROlIÂNILOH
-------��.
Si:'L ne facem treburile singuri, fără a ne mai 1'uga de
alţii.
*L::,.
16931 Sărace voinice, cum te cacă ciorele l
G. P. SALvru, înv. c. Smulţi.],
Cocurluiu,
Se �lice in zeflemea, despre cei cari se fac viteji.
*L::,.
16932 Dintr'un cârdde voînici
Remas-am singur p'aici.
P. GÂRBOVICEANU, praf. Semin.
Etic. oi. VII.
Când vrei să'ţi baţi joc de nisce fricoşf.
*L::,.
16933 Voinicu pere de mâna pecătosuluî.
N. MA'1'EESCU, înv. c. Mooilita,
j. Puina.
Când un om de nimic apucă înaintea celor mai buni.
*
Gionile acel bun, cu soţi multi.')
C. IONESCU, in», c. Neoesta, Ma­
cedonia .
. Acelaş înţeles ca la No. 9519.
*L::,.
16935 Tată lumea e voinică, când duşmanul
fuge.
V. A. Foausctr, c. Ji'oltiCfnf, j.
Suciaoa.
Când unul se arată voinic la lucru uşor.
*L::,.
16936 A mal fost unu aşa ca dînsu voinic; l'a
călcat un boloboc pe cap şi a murit.
S_ J\fIHĂILESCU, Şezăt., I, p. 219.
1) Vo1nicul cel bun, cu soţî mulţr.
================== pagina 477 ==================
Pentru cel fricos.
I
CONSCTINŢA şr INIMA
477
16937
Omul voinic nu se sperie de t6te mus­
cele.")
A. PANN, III, p. 51.-HJNTD:SCU,
p. 135.
Pentru cel care se sperie de nimicurf.
16938
Voinîcul umblă, ca şerpele, după vitejii.
D-na EL. SEVASTOS, p. 191.
Pentru omul îndrăsne] care caută lucrurile grele de
făcut, şi se aruncă în primejdii.
16939
Cel voinic nu se bate cu umbra, nici pe
'ntunerec.
Ioan. GOLESCU, Mss. IT, p. 76.
16940
16941
t
I
Adică cu cei slabi nici p'în ascuns (GOIJESCU).
*
Cu voinicul treci p'în foc.
v, ALEXiINDRI, Poes. l'o})., p.
328.
E de mare ajutor la Gri-ce întîmplare.
c.
Voinicelul fără cal
E ca pescele pe mal.
V. ALllXANDlU, Pocs. Pop,) p.
29().
Nu mai are nici un rost. Dicerea care se aplica 11a1-
ducilor de odinioră.
16942
L:,.
Voinicelul ne-armat
E ca ştiuca pe uscat.
V. ALEXANDR!, Tocs. Pop., p.
294.
--------
1) Hintescu dice : spm,re.
================== pagina 478 ==================
478
PlîOV J<:HJ3l<:LIl lWMÂNlI,OH
-,_._� ---- �--'-�-" .. �_.�._----
Acelaş înţeles ca la No. 16941.
16943
Voinicul cun6sce doue potecî.
Dr. OASTER, u«, p. 236.-­
D·na E. B. MAWR, p. 80.
Ve()Y AUluc.
Acelaş Înţeles ca la cuvîntul Aiduc.
Il fuut ({V01:r tleux cordes Il son arc.
Proo. Franc.
Nicht allce henken an einen Nagel.1)
Proo, Germ.
To haoe iuio 8trings to hie Bow.2)
Prov. Engl.
*6
16944 E voinic de face sânge 'n balegă.
C. TEODOR.ESCU, in», c. Ptmgesd,
j. Vaslu�j.(,.
E un păcătos. A se adăoga la N o. 1301.
*6
16945 VOInic ca ora când dă din picîor.
P.GÂRBOVIOEi\lW,proj. c. Glaoi,
i. Vâlcea.
Acelaş Înţeles ca la N o. 16944.
*6
16946 Cruce de voinic.
P. ISPlRESCU, Leq., p. 378 &
388. - GR. JIPESCU, Opinc., p. 79.
- L. ŞĂINEANU, Semas., p. 265.
Aceluş înţeles ca la No. 14777.
') Să nu fie tot spînzurat la un cuiu.
�) A ave doue strune la arcul seu.
================== pagina 479 ==================
16947
J
CONSr:ITN'f A ŞI lNIMA
*
Cum îl stă bine voinicului.
479
Gn. JIPESCU, Reur. Oraş., p.
113.
Adică cam tirchilit, bet,
VOINICIE
Veq'i Cret?'.
VOINICOS
:;: L:c,
16948 Voinicos fricos.
V. ALEXANDm, Teair., p. 22.
*"'"
Votnicos ela (dar) fricos.
V. ALEXANDUI, Teair., p. 22&
1114. - A. GORovEl, j. Suciaxo:
Vo'înicos
Da?' cam fricos.
L G. V ALENTINEANU, p. 21.
Ve4'i Vitejie.
Acelaş înţeles ca la No. 16918.
Avopw'l Otl:;p.clYEWY zy,a.<; loto:p.SlYO<; 7to),cp.[�cl'l.
Prov. Elin.
VRA]MAŞ
Ve,)! Adevi!r, In/elept, Pic-
1ltaf·
*"'"
16949 Om mare, fără vrăjmaşi nu este.
V. SALA, tlasc. c. Vaşcou} comit.
Binor, Unqari«.
Veql Dlt/JIla".
Acelaş înţeles ca la N o. 16531.
================== pagina 480 ==================
480
16950
PIWVEllBEI,E lWMÂNILOH
Între o mie de prieteni un vrăjmaş de
vei ave, e destul ca să ţi'i facă pe toţi
vrăjmaşi.
A. P ANN, III, p. 21. - HIN'iESOU,
. p. 152.
J
Arată reul pe care ţi'l pete face vrăjmaşul.
16951
Vrăjmaşul când ş-arată spatele, bate'l
cu aur în spate.
IOIW. GOL Eseu, Mss. II, p. 103.
Veqi Inamic.
Adică când fuge, dă'I ajutor să fugă (GOLESCU).
16952
Pe câţI îi numim cunoscuti,
Ne pot fi vrăjmaşi ne-veduti.
A. PANN, III, p.19.-HINŢESeU,
p, 41.
Să ne ferim de prietenii ele căciulă.
VRĂJMĂŞIE
I
�
I
================== pagina 481 ==================
J
CAPrrOL U xv
DESPRE VIEŢ A INTELECTUALĂ
ŞI MORALĂ
CALITA ŢI ŞI VIRTUŢI
ADEVER
Vecii Copil, Gură, Limbă,
Minâult,t, P/YditoJ', Vorbit.
*6
16953 Gura mai lesne vorbesce adeverul de
cât minoîuna.
V. SALA, dase. c. Chişcou, CO,
mit. Bihor, Ungaria.
A se adăoga la No. 3450.
16954
Mai lesne (e) a vorbi adevărul de cât
minciuna.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 10; 1,
p. 51. - HJNTESCU, p. 207.
Acelaş Înţeles cu la No. 16953.
*6
16955 De la adever până' la minciună e un lat
de palmă.
GAVR. ONIŞOR, praf. c. Mur­
gen�, j. Tuiooa.
================== pagina 482 ==================
482
PROVERBELE ROMÂNILOll.
At:lt de usor e sti trecI de la unul la altul; ciue p6te
hotărî unde> SI', isprăvosce adevărul, şi unde începe min­
ciuna.
*6
16956 Spune ad everul că ţi se sparge capul.
TUI,. GHO:FŞOREANU, profesor c.
Galşa, comit. Arad, Ungaria.
Vcd i Adtverat, Drept.
Cel păcătos, cel ne-înţelept se supără dacă 'i spuî
adeverul.
Szbly igazat s betori]: a jejedet.1)
Pro1!. lYIagy.
*6
16957 Dacă spuni prostului adeveru, te tocă 'n
cap.
A VR" COReEA, paroh, c. Coşietu,
Banat.
Acelaş Înţeles ca la N o. ] 6956.
16958
6
Cine cuteză să spună adevărul
P6te lesne umblă bătut, ca merul,
Dr. CRISTf�A, p,.ov., p. 45, c.
Topiiia-Iiom., Unqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 16957.
Veritas odium parit.2)
Pro». Lat.
La oerită genera odio.3)
P1·OV. Tose.
Proo. Span,
1) Spune adevărul şi îţi sparge capul.
") & 3) Adevărul nasce ura.
4) Adevărul e mal reu.
================== pagina 483 ==================
J
483
Die Wahrheit ist cler Welt lcic? 1)
Pruv. (Ierm,
:ti:..
16959 Adeverul umblă cu capu spart.
ILIE HocIoTĂU, siud, c. Selişte,
comit. Sibiu, Transdcania.
i:..
Adeoem! umblă ele multe ori cu capulspClrt.
t». CRlST1<:A, Prov., p. 4, c.
G ura-Riulut, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 16958.
16960
Adeverul rar află cuartir.
G. 1. MUNT�ANU, p. 60. -HIN­
l'ESCU, p. 1.
lm puţini le place adevărul.
16961
Adevărul e prostă marfă.
N. FILIMON, Ciocoi, p. 95.- P.
JSPIRESCU, Bev. Ist., I., p. :327.
Acelaş înţeles ca la No. Hi960.
16962
Adeverul este uşa raiului.
P. Isrrnsscn, Reu. 1st., I, p.
228.
Omul bun, drept, spune în tot-de-una adevărul.
16963
Copiii şi nebunii spun adeverul.
Dr. Cn,lSTEA, Prov., r 56, c.
Topliia-Hom., Ungaria. - Y. SALA,
clase. c. Vaşcou, comit. Bih01', Un­
garia.
:ti:..
Copiiz spun tuieuerul adeoerai.
Y. A. FOHESCU, c. DornCl, j.
Suciaca.
1) Ade verul e rcul lumiî.
================== pagina 484 ==================
I
I
"
484
____ I-'CJll-'C,O�VE=.:' R�BELE lW1ViNILOR
L�
De la capi?' .şi de la nebunt afli adeverul.
Dr. CR1STEA, l'rov., p. 72, c.
Gura-Iiiulut, Ungaria.
V cql Copil, Nebun.
A. se adăoga la N o. 3017.
16964
Gura nebunului adevărul grăesce.
LAURIAN & MAXIM, I, P: 28.
Acelaş înţeles ca la N o. 16963.
Vedf Copil.
A. P ANN, I, p. 112. - HlNŢEscu,
p. 118. - P. Isrrnzsotr, Rev. Isi.,
JII, p. 158.
De la nebun şi de la bet
Adeveru 'I lesne de aflat.
Acelaş înţeles ca la No. 16964.
*
Adeverul rănesce,
16965
16966
Când se spune un adevăr supărător.
16967
*
Ori-ce adever nu e bun de spus.
IDEM, Calend. Rom. 1892.
Căci pote supera pre cine-va, fără folos şi chiar cu
paguba nostră.
Touie verite n'est pas bonne (t dire.
Prov. Ft·a11C.
16968
Vei vrăjmaşl să'tt dobândescl P g răiesce
ad everul.
IORD. GOLEscu,�lJ[88. II, pref. 1.
Acelaş înţeles că la No. 16967.
================== pagina 485 ==================
J
48:)
16969
Vremea descopere adeverul.
A. P ANN, Eclit. 1889, p. 9; I
p. 51. - HIN'!,ESCU, p. 209. '
Cu timpul ori şi ce se află.
"kW oi:: 1CpOr;; <:fI;}',; 't'�v a.),'1j6e:wv xp6vor;.1)
Prov. Elin.
Veritas nunquam latet.2)
Prov. Lat.
Le temps decouvre la oerit«.
Prov. Fl'an c.
Il tempo scuopre la 'ueJ'itcl.3)
Pl'OV. T08e.
Die Wahrheit will an den Tag.4)
Prov. Germ.
16970
Adeverul în deşert şi ne-dovedit a re­
mâne nu p6te.
DIM. CAN'fEMIR, Ist. Ierogl., p.
338.
In cele din urmă adevărul trebue să se afle.
16971
Istina vire vavic fora. 5)
Dr. Fu. MIKLOSICH, Rum. Un­
ter., I) p. 9.
Acelaş înţeles ca la No. 10970.
') Vremea scote a devcrul la lumină.
�) Adcverul n icf odată lIU stă ascuns.
a) Vremea descopere adevărul.
4) l\deverul vre la lumină.
") Adevărul vine în tot-de-una afară.
================== pagina 486 ==================
480
PROVERBELE ROMANILOR
*L:.
16972 Adevărul plutesce ca untul de lemn.
P. GARBOVICEANU, prof. Sem.
Eue. ci. Y1II.
Toi-de-una adeoerul iese de asupra, ca unde­
lemnul, pe care, orz cât îl amesteci în apă,
iese la ioelă.
IDEM, Calend. Rom. 1892.
Ori cât ai dori să ascundt adevărul, el tot trebue să se
afle odată.
16973
Adeverul este cum te ved şi cum me vedî.
N. FlLIMON, Ciocoi; p. 118 &
295. - P. ISPIRESCU, Rev. Ist., I,
p. 227.
Pentru a întări o afirmare.
Aussi urai que Je te VOlS.
Prov. Franc.
ADEVERAT
V cql Mitlclzmă.
16974
Ce'i adeverat
Nu'} pecat,
HELIADE-HĂDULESCU, Mowo I
1848, p. 133.
Ce'i adevărat şi drept să se spună Şl să se facă.
16975
L::,.
A vorbit adeverat
Ş'a venit cu capul spart.
Dr. CRISTEA, 1"7"OV., p. 18, c.
Topliţa-Rom., Ungaria.
Veq'î Adever.
Acelaş înţeles ca la No. 16959.
================== pagina 487 ==================
I
487
16976
Ce e drept şi adeverat, nici la dracul nu
e minciună.
1. SLAvrcl', Conv. Litcl'.,IX, p.89.
Pentru un adevăr.
(> A ALDUI
*L::.
16977 Tot omul alduiesce,
Dar el scie ce gândesce.
V. SALA, dasc. c. CilltLgdd, comit.
Bihor, UngarIa.
Arată cât e de greu să cunosc! gâ,ndurile omuluL
AMAN
*L::.
16978 Arnan ţie, arnan mie.
V. JFRIM, Şcol. Norm, Beri. c.
Corodesci, j. Tutooa.
Adică reu de noi amîndoi.
*L::.
16979 A ajunge la arnan.
Şezăt6rc, r, p. 204.
Adică în mare strîmtore, la desnădejduire.
ASCULTARE
Vecii Cap' XVl!.
BINE
A. I'ANN, l I, p. 21. - Hnq'ieSCU,
p. 15.
V. SALA, clase. c. NCg1'1L) comit.
Bihor, UngariCt.
�
I
I
16980
Verl i Dlt1/tllerleu, a Dus­
mitni,' l,:rab{!, lJ�iÎrll;lu. J
Vine binele
Ca albinele.
*L::.
Binele vine la, bine, precum Vln albinele la
coşniţă.
================== pagina 488 ==================
488
--�
PHOVEH13.D:LE HOMj\NILOR
---
16982
Adică curge norocul.
*6.
16981 Binele după el vine
Ca muscele după câne.
V. SALA, clase. c. Merag, comit.
Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 16980.
*
Ţi vine un bun, aşteptă ş'altul, 1)
J. COYAN,prof c. Tanina, Epir.
VCql NNi.
Iritîmplările fericite, ca şi nenorocirile, se ţin lanţ.
16983
Fă bine în curul dracului.
Ionn. GOLESCU, Mss. Il, p. 73.
Se dice pentru cel ce nu cunosc facerea de bine
(GOLEscu).
Bată-te crucea, bărbat,
N'at făcut patu mal lat
Să 'ncapă şi cel sărac.
Că săracu'I ca şi dracu.
De ce''( da'l, de ce mal cere
Până prinde 'n sîn la pele
Ş'apoi scapă la putere.
Poes. Pop.
16984
Carle te va bire te lasa (e)rdendo; carle
nu ţe va bire te lasa plăngendo.rj
Dr. Fu. :MIKLosIOH, Rum. Unter.,
I, p. n.
Pentru prieten ŞI duşman.
ehi te vol ben te lasea ridento; ehi te val mal
te lasea pianeendo. �)
Prov. Triest.
') 1\1 vine un bine, aşteptă şi altul.
") & 3) Cinc'ţî vre bine te lasă rîqend; cine nu'ţf vre bine te lasă plângeud.
================== pagina 489 ==================
J
CALTTĂ'�'I ŞI VIHTu'(l
489
16985
*
Cine nu eşi va binele, să nu i-el de
Domnul.
TORD. GOLESCU, Mss. II, p. 81.
Se diee pentru cel ce ŞI vor reul lor (GOLESCU).
Adică pentru cel cari se îndărătnicesc să facă un lucru
care trebue să le aducă pagubă.
16986
Fă în vleţa ta tot bine,
Chiar şi legilor streine.
ANTON PANN, I, p. '72. - HIN­
ŢESCU, p. 14 .
. Maximă creştinescă,
*6
16987 Binele se uită.
D-na Z. JUVARA, c. Feclesct, j.
Tuiooa.
Binele pre lesne) iară reul cu anevoe se u'îtă.
DIM. CANTEMIR, Isi. Ieroql, p.
95.
Dioere care se adevereşte în tote dilele.
Memoî1'e du mal a longue trasse;
Memoire du bien tantost passe.
Pt·ov. Franc.
Biise« schreibt man in Siein, Gutee in Sancl. 1)
Pro». Germ.
16988
Ore ce se trece sau îmbetrănesce, în lume,
mai curînd? facerea de bine.
Cron. Anonim, p. 183.
Acelaş înţeles ca la No. 16987.
16989
Tot-de-una binele se uită mai lesne ca
reul.
1])"�M, Cal. Rom. 1892.
1) Reul se scrie pc pietră, binele pe nisip.
================== pagina 490 ==================
-190
PHOVEBBELE HOMÂNILOH
Acolaş înţeles ca la N o. 16988.
16990
Bine, bine peste bine
Când vine, e tot mai bine.
A. PANN, Il, p. 21.-HINlESCU,
p. 14.
16994
6995
Când se grămădesc, Iericirile pe unul.
*6
16991 Bine preste (peste) bine nu strică.
DI'. CRISTEA, Prov., p. 23, c. Gu­
ra-Iiiului, Unqaria. - GR. ALEXAN­
DRESCU, maqist», j. Putna,
Acolaş înţeles ca la No. 16990.
*6
16992 Omului de mult bine, îi vine a sburdă.
V. A. FOHESCU, c. Dorna, j.
Suda va.
Arată pe omul fericit.
*6
16993 Binele vine anevoe, Iar reul îndată.
GR. ALEXANDRI(SCU, maqisir, j.
Pulna.
Aşa e dat omuluî să fie.
6
A face bine, e tot-de-una mai bine de
cât a face reu.
A. P ANN, II, p. 20. - Dr. Oats­
Tl':A, Prov., p. 4, c. Sibiu, Tran­
siloania. - HlNl'l(SCU, p. ]A-.
� e învaţă să facem bine la toţi.
6
Caută binele cu sacul,
Şi nu'1 găsesce nici cu acul.
Dr. CRISTl<:A, Prov., p. 37, c.
Rtşnov, Ung ari a.
Pentru omul lipsit ele noroc.
================== pagina 491 ==================
J
4�1
16996
6
Bine de una şi reu de dece.
DI'. CRIS1'EA, Pr'ov., p. 23, c.
Siuersiq, Unqarîa.
Acelaş înţeles ca la No. lG995.
*6
16997 De când binele
C'a murit cănele,
Ş'a rernas cătaua
De-a umplut mahalaua.
G. P. SALVIU, înv. c, Smulfl,
j. Couurluiu,
10 Răspuns ce se dă, când cine-va Întrebă pe altul:
«cum o ducî? bine ?»
2° Adică a scăpat de un reu şi a dat peste altul mai
mare.
*6
16998 Binele vine, binele mere,
Şi mal mult se trage la omul cu avere.
V. SALA, clase. c. Holod, comit.
Bihor, Unqaria.
Norocul, tot la cel avut merge.
*6
16999 Cine face bine, bine găsesce.
HINl.'ESCU, p. G5. - D-na Z. Ju­
v ARA, c. Fedcsct, ,j. Tuiooa. - AL.
MARTINIAN, j. Ilfov. - N. MA­
TEESCU, în!'. c. Mooiliţa, j. Puina.
*6
Bine faci, bine găsesc�.
C. MIH.ALACHE, înv. c. Şendresci,
.j. Tutova, - GR. POIENARU, ing.
c. Rassa, i. Ialomiţa.
6
Cine face bine, bine găsesce;
Cine face n'Ju, reu 'l ineotesce.
A. PANN. Il, p. 22. - HINTESCU.
p. 14. - Dr. CRISTEA, Prou., p.
45, c. Topliia-Hom., Unqaria.
================== pagina 492 ==================
49;]
PROVIlRBl<:Ll<: ROM},NILOH.
��------------
Prin urmare să facem tot bine.
ia te tel, jol vâry.l)
Prov. Mag.
*.6
17000 Binele cu bine se resplătesce.
Dr. CRISTEA, PI'OV., p. 23, c.
Sinersig, Unqarîa. - V. SALA, dasc.
c. Vinfel'l, comit. Bihor, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 16999.
*.6
17001 Unde'} bine
Nu'I de mine;
Unde'i reu
Hop şi eu.
V. A. FORESCU, c, Folticeni, j.
Sudava. - GAVR. ONISOR, prof.
c. Crdnqu, i Tutova. -"E. I. PA­
TRICiu & G. P. SALVI'ă, mv. c.
Smulţ1, [, Oovurluiu.
*f':,
Unde'i[ bine
Nu'i[ de mine;
Unde'; reu,
Acolo's eu.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 264, c.
Toplita Rom., Unqarta. - AVR.
CORCEA, paroh, c. Coşieiu, Banat.
- G. MADAN, c. TI'uşent, ţin. Chi­
şeneu, Basarabia.
Pentru omul lipsit de noroc în t6te împrejurările.
Arată culmea necazurilor.
*.6
17002 Ori mal bine, ori mai reu
Scie unul Dumnedeu,
C. TEODORESCU, tn». c, D6gele,
j. Va8luh�.
Viitorul numar Dumnedeu îl cun6sce.
1) Bine ai făcut, bine aşteptă.
================== pagina 493 ==================
J
493
*6
17003 Binele este (îl) duşmanul reului.
C. TEODORESCU, înv. c. Cursesci,
i. Vasluiu. - (i-R. ALEXANDRESCU,
maqisir. j. Putna.
Omul de bine dispretuesce tot ce este răă.
A se reaminti veohta gicere scolastică: malusn habei
causam deficieniem non efficientem.
*6
17004 Las că'I bine, cu t6te că'I reu.
C. ALEXANDRE8CU, c. Alexen'i,
j. Ialomita.
La o întîmplare nenorocită, arătând : că răul putea să
fie mai mare, sau că tot reul are şi partea lui de bine.
*6
17005 Ce'i bine nu'i reu.
1. CREANGĂ, Conv. Liier., xr,
p. 455; Pov., p. 46. - P. ISPlRF.sCU,
Re». Ist., II, p. 146. - 1. NEGRUZZr,
Con». Liier., XIII, p. 34. - N.
MATEESCU, înv. c. Moviliţa,J. Puina.
- AVR. COReEA, paroh, c. Coşieiu ,
Banat.
10 Acelaş înţeles ca la No. 17004.
<='Ia, că făcut pacostea şi frătine-meii. El, el, acum ce'î de faeut ?
Eu cred că ce; bine nu'î reu,' Danilă face, Danilă trebue să desfacă.>
- 1. CREANGĂ, p. 46.
2° Pentru ce-va care e bine cum este.
,Fă 18că aşa, şi aşa, că'î bine; şi ce'i bine nU"l reu.>
*6
17006 Când îmi merge bine,
Toţi îs cu mine;
Când îmi merge reu,
Rernăn numai eu.
E. 1. P ATHWIU, înv. c. Smulţ'i,
i Cocurlsau,
================== pagina 494 ==================
404
PIWVlmBELE UOJ\1ÂNll,On
1:::.
La bine
Tor}, cu mine;
La nJlî
Numat eu.
Dr. ClnSTEA, Pro»., p. 127, c.
Gtwa·Bîultd, Ungaria.
Vecll Prieti".
Pentru amicii banului.
17007
Până 'i bine
Mulţi cu tine;
Dar la nevoi
Mai napoi.
r. T. "M.u:llJl, Con». Litcr., xvn.
v Ct)l Prieti".
Acelaş înţeles ca la N o. 17006.
*
17008 Fă ghine că va-ţi alacsescu nurna.")
ILIE GHlCU, prof. c. Samarina ,
Epir.
*1:::.
17009 Nu'I da bineluî cu piciorul
Că pe urmă o să'I duci dorul.
D·ra TJNCA SiSMAN, c. Adam,
j. Tutova.' ,
Se dice celui care umblă să fugă de un bine care dă
peste el.
17010
*
Binele aşteptă şi reu.
Veti! JJe.r[iftarc.
1. Cm;ANGĂ, Conv. Liter., 75·76,
p. 284; Pov .. p. 7.
Adică după bine vine ŞI reti.
Post qaudia luctus.2)
Prov. Lat.
1) Fă bine că'ţî VOIU schimba numele.
2) După bucurie supărare.
================== pagina 495 ==================
Aise ei mal se suicent ele JiTi:S.
Proc, Franc.
L' aleqria si cambia spessu in lutlu.))
Prov. Ilai.
Nach Frcude folgt Leid.2)
Prov. Germ
After jay comes annay.3)
Prov. Scot.
17011
Sărace bine, mult reu aştepţi.
G. P. 8ALV1.U, in». c. Smulii,
j. Cocurluiu.
10 Se g.ice de cei cart trăesc bine, Şl dau binelui cu
pictorul ; îşI fac de cap.
2° Acelaş înţeles ca la No. 17010.
*6
17012 Fă bine (ş'jaşteptă reu.
8. 1"L . .MARIAN, Tradi{ Pop.,
p. 197. - LAUHIAN & MAXIM, 1,
p. 2.3. - HINTESCU, p. 14. - G.
1. MUNTEANU, p. 20. - Dr. CRIS'
TEA, Proo., n, 91, c, Gura-Riului,
Ungaria. - D. Posovrctn, înv. c.
Cuvin, comit. Arad, Ungaria. ­
GAVH. ONlŞOR, c. Dobrouăi.], Vas­
ZUlU. - AVR. CORC":A, paroh, c.
Coşteiu, Banat. - V. SALA, clase.
c. POIana, comit. Bihor, Unqaria.
- IULIU rAP, în». c. Cooasini ,
comit. Arad.. Ungaria.
6
]iCI ((cU, bine şz mâne te aşteptă la re·u.
Gazei. Săten., XVI e, p. 13.
Să nu te aştepţi la recunoscintă, din partea celor cărora
ai făcut vre-un bine; ba dinpotrivă.
1) Bucuria se schimbă adese-ori în superarc.
2) După mulţumire urmcză durere.
3) După bucurie vine supărare,
================== pagina 496 ==================
496
17013
PROVERBELE ROMANILOn
-----
Fă bine să găsesc! reu.
A. PANN, IlJ, p. 109.
Fă bine să 'fi găsesct reu.
P. JSPIRESCU, Rev. Ist., III, p.
3EO. - Leg., I, 1872, p. 167.
Fă bun, s'afli etreu.1)
Dr, WEIGAND, Zweit. Jahres., p.
156.
Acelaş înţeles ca la N o. 17012.
*6
17014 Fă bine (ca) să 'ţi audi reu.
A. F'ANN, Eclit. 188\3, p. 133;
II, p. t>6· - HIN'l:ESCU, p. 14.-
1. CRlGANGĂ, Cono. Liier., XI, p.
]89; t-.«, p. 253.-P. ISPIRIISCU,
Rev. Ist., 11[, p. 380. - D-na EL.
SEVASTOS, p. 2:22. -Dr. CRISTEA,
Prov., p. 91, c. ResrlOv, Ungaria.
- Gu. ALEXANDRESCU, magistr.,
J. Putna. - GAVR. ONIŞOR, praf.
c. Dobroveţ, j. Vaslulu.
A face bine să' ş't auqă ri!z''t.
LAURTAN & MAXIM, I, p. 150.
*
Fă bun s' avdzi areu.2)
C. IONESCU, pr·of. c. Necesta,
Macedan'la.
1 U Acelaş înţeles ca la No. 17013.
2 o Fă bine şi tot vei fi criticat.
17015
Fă bine ca să vedi reu.
1. G, VALENTINIANU, p. 21.
Acelaş înţeles ca la N o. 17013.
1) Fă bine s'afli reu.
2) Fă bine s'auz] reu.
================== pagina 497 ==================
17016
CALITĂ'{.I Şi VIH.'fU'l'î
Fă bine şi aşteptă-te la g ălcevă,
X***, c. Nănesc�, j. Bacăfî.
497
Acelaş înţeles ca la No. ] 7015.
*6.
17017 Cu binele de nu vei pute, iar cu reul nu
faci nimica.
A. PANN, IT, p. 125.-HIN'.(ESCU,
p. 15. - V. RALA, dasc. c. Vaşcou,
comit. Bihor, Ungaria.
E mat bine cu binele de cât cu reul.
A. PANN, I, p. 169. - P. JSPI'
RESCU, .Rev. Ist., ur, p. 378.­
HIN'!'ESCU, p. 15.
Cu blândeţe a mal uşor de cât cu sila. aduci pe cel­
l-alţl ca să facă ce dorescî,
17018
Binele pe om îl scapă,
Cu vreme, de foc şi apă.
A. P ANN, TI, p. 20. - HIN1'ESCU,
p. 15.
*6.
Binele pe om îl scapă
De foc şi de apă.
V. SALA, c. Păcălesci, comit. Bi·
hor, Unqaria.
*6.
Binele te scapă
De foc şi de apă.
E. J. PATRICIU, in». c. 8mulţi,
j. Covttrlulu. - V. SALA, tlasc. c.
Petr6sa, comit. Bihor, Ungarra.
Indemn de a face bine.
17019
Binele de reu te scapă
Să '1 arunci chiar şi in apă.
A. PANN, I, p. 72. - HIN'!'ESCU,
p. 15. - G. 1. V ALENTINlCAN, p.
30.-AL. Ononssotr-Sr.xvrot, Cart.
Cit.
================== pagina 498 ==================
498
PROV�:H13ELE lW1lLi;NlLOJ{
:{:,6
Binele de rGu te scapă
De l'a? aruncă şi 'n apă.
Dr. ORTSTEA, Proo., p. 23, c.
Agnita, UngarIa.
Binele, pe care '1 faci, îşi primesce odată răsplata,
Fais le bien, jette le dans la mer. Si la poisson
T ignore, N oire Seiq neur le saura.
Prov. Franc.
17020
Binele din mălni '1 scapă
Şi lasă'l să cadă 'n apă.
Că binele nu s'afundă,
Ci stă, pe d'asupra, 'n undă.
A. P .\NN, Archir,
Acelaş înţeles ca la No. 17019.
:{: L\
17021 Binele să '1 arunci pe apă, că '1 găsesci,
E. I. P ATRlCIU, înv. c. Smul{E,
j. Covurlu7u.
Acelaş înţeles ca la No. 17020.
17022
Fă bine şi 'I aruncă 'n baltă, că nici mi
scii cum ese la ivelă,
D-na EL. SEVASTOS, p. 98.
Acelaş iriţeles ca la, No. 17021.
*,6
17023 Fă bine şi '1 aruncă in apă.
lORD. GOL1'SCU, Mss. 11, p. 115.
- P. JSPIRESCU, Rev. lst., III, p.
E80. - GR. AL��XANDRESCU, j.
Puina.
*,6
Fă bine şi 'l aruncă 'n baltă.
V. A. FORIJ:SCU, in», c. Dorna,
j. Suciaoa,
================== pagina 499 ==================
499
*6
Fă bine şi 'l aruncă )n gârZâ.
'rINCA RrSThiAN, in», c. Adam,
j. l'utova.' '
*L
Fă ghine şi-arucă] tru mare. 1)
D. DAN, stud. c. Mdooişte, Ma­
cedonia .
Adică când fact vre-un bine, nu căuta eul el fad (Go­
r.ssou).
17024
Fă bine şî '1 aruncă în drum.
A. P ANN, rr, p. 20.
Fă bine şi 'l (truncă pe mărăcine.
BARONZI, p, 49. - HIN1'ESCU,
r- 14.
Acelaş înţeles ca la N o. 17023.
*6
17025 Binele nu se înnecă.
E. T. P ATRlclU, înv. c. Smul/i,
j. Cotiurluiu.
Aoelaş înţeles ca la No. 17024.
*6
17026 Fă binele că el nu se înnecă.
V. A. FORESCU, c. Mălini, J.
Sucfava.
Acelaş înţeles ca la No. 17025 sub formă de povaţă.
*6
17027 De faci astă-di cui-va bine
Măne de la altu'ti vine.
A. P ANN, J, p. 73. - HIN'�ESOtJ,
p. 14. - Dr, CmsTEA, Proo., [1. 71,
c. Topliia-Iiom., Ungarla. - G.
MIHALACHE, {n'O. c. Şend"esd, f·
Tutoca.
1) Fă bine �i aruncă'] în mare.
================== pagina 500 ==================
500
PHOVJmBELE HOMÂNILOR
Acelaş înţeles ca la No. 17026,
17028
Binele ce '1 faci la ore-cine
Ţi'l înt6rce vremea care vine,
A. PANN, II, p. :n.-HINTESCU,
p. 15.
Acelaş Înţeles ca la N o. 17027.
Un bienfait n'est [amai« perdu,
Prov. Franc.
17029
*
Aruncă binele teu în drepta şi în stânga,
şi la nevoie ai să'I găsesci,
Acelaş înţeles ca la N o. 17028.
17030
Omului de unde nu gândesce
Binele i se resplătesce.
A. P ANN, I, p, 72. - Dr. CHTS'
TEA. Proo., p, 197, c. Sibiu, Tran­
silvanla. - HINţICSCU, p. 132,
A<mlaş înţeles ca la N o, 17029.
17031
Binele nu se face
Numai la cine îţi place;
Că binele este bine
Să'1 faci la fie (fieşte] cine.
A. I'ANN, JI, p. 20.-EINl'ESOU,
p. 15.
Se faci bine la tot omul.
17032
Spre bine când apuci
Aşa trebue s'o duci.
I. G. V AL�NTINIAN, p. 31.
Omul să remână tot pe calea cea bună.
17033
Fă bine, nu te teme de nimene.
G. J. MUN'!.'EANC, p. 16. - EIl.\'·
'rESCU, p. 14.
================== pagina 501 ==================
• >
,
___ C_A_L_IT_Ă2'i_1 �Ş_I _V_IR_l_'U-,');_I 501
De ce s' ar teme?
Cine face bine altuia, sie'şî face.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 140.
Căci va fi răsplătit.
6
Mulţumim lui Durnnedeu,
Şi de bine şi de reu.
17034
17035
Dr. CmSTEA, Proo., p. 154, c.
Agnita, Unqaria.
A se adăoga la No. 15196.
17036
Tu dici că'rni voîesci binele,
Şi me 'nghimpi ca albinele.
A. P ANN, IIf, p. 20. - HINTE.3CU,
p. 15.
�
t
I
1
1
Pentru prietenul falş Şl viclen.
*6
17037 De bine nimenea nu fuge.
BARONZI, p. 53. - HIN'P:SCU, p.
14. - Dr. CmSTEA, Proo., p.69.
c. Toplila·Rom., Ungaria. - GR
l'oIENARU, ing. c. Rosea, j. Ialo­
mita.
Nimene nu fuge de bine.
LAURIAN & MAXIM, J, p.1263.
Nime nu fuge de bine.
V. ALb:XANDRr, Teai1'" p. 101.
Când dă CIne-va peste bine.
*6
17038 Cari fuge di ghine, da tu slab (areu).
L COYAN, prof. c. Samarina,
Epil'.
Acelaş înţeles ca la No. 5279.
1) Care fuge de bine, cade în reu.
================== pagina 502 ==================
502
rIlOVEl�BELF. lWArÂNTLOH
17041
*6
17039 De bine, de reu.
P. Isp;m;scu, Leq., p. 362.
Vrând nc-vrând, ori cum 111' fi.
<Iusă u'avu ce face; de bine, de reu Îl puse într'o parte a palatului
şi tot amâna cununiilc.» - [SPIRESCU.
*6
17040 L'am pus bine.
Dr. Clusn;A, ]lr·ou., p. 129, c.
Topliţa-Rom., Unqaria. - C. 'rEO·
DOrtESCU, în». c. Doqele, j. Yaslulu.
L'am regulat cum se cade.
*
1 s'a urit cu binele.
Vec)! iVas.
A. P ANN, Ecliţ. j 889, p. 113;
lf, p. 101. - HINTlSCU, p. 197.
Ameninţare. Acelaş înţeles ca la N o. 4093.
17042
*
A urî binele pre cine-va.
A fi lipsit de noroc.
BLÂND
*6
17043 Omul blând fuge ca racul, când dă peste
g ălcevă.
V. A. FOIlESCU, c. Stâni�6rc'i, i
Sucias:a:
Adică fuge de certă.
*6
17044 Blândul
Moştenesce pămîntul.
Dr. CRISTEA, Pmv" p. 24, c.
Gt!ra-Rînltri, Unqaria. - V. SALA,
c, Beius, comit. Bihor', Unqaria.
- D. POPOVICIU, 'Înv. c. Cuvin,
comit. Arad, Unqarta.
Adică isbutesce ŞI O duce mal mult.
================== pagina 503 ==================
,
5U3
*6
17045 Blânda
Sparge tinda.
IUL. GROFŞORlGANU, prof'. B.
Comloş, comit. Torontal, Unqaria.
-Dr. CRISTEA, Proo., p. 24, c.
Sibiii, Traneiloania.
6menii blândt sunt cei mai roi, când le sare ţandrtra.
Se �lice mai ales pentru mulerî.
*6
17046 Blândul
Dă cu bâtul.
IUL. GROl"ŞORllANu,prt:(/'. c. Gal­
şa, comit. Al;ad, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 17045.
BUN
Veq'î Brânză, Babt'f,lJâru,
l::ană, Titlult.
17047
De cât cu un nevoiaş la câştig, mai bine
cu un om bun la pagubă.
ILm HOcl'OTĂU, c. Selişte, comit.
SiMtî, Transilvania.
Vcdf Cumillte, Deftept,
Intelept, lSlet, Orne­
lZi�J Şiret, J VOInic,
Vrednic.
Acelaş înţeles ca la No. 1G035.
17048
Faptele bune, în lume
Iţi las nemuritor nume.
A. P ANN, II, p. 22. - I-ITNT leSCU,
p. 57.
Ne îndemnă la fapte bune.
17049
Fapta bună nu more nici odată.
P. Jsr-raescu, tu« Ist., IU, p.
381; Leg., p. 304.
================== pagina 504 ==================
17050
504 Pl'WVERBllLE ROll1ÂNILOl{
---------- ---- - --------------
Fapta bună nsc piere.
VARRON, p. 19.
Acelaş îll�eles ca la N_, o .: 17026.
*
Fapta buna, ca fimeea frumosă.
V. A. FORESOU, c. Folticen�, j.
Sucuu:«.
Nu se uită când cine-va face bine; se vorbesce de
fapta lui ca şi de o femee frumosă,
*6-
17051 Fapta bună
Este pentru om cunună.
E, L P ATR1CIU, înv. c. Smuli«,
j. Coourluiu:
Tot-de-una fapta bună
Este tuturor cunună.
A. PANN, rr, p, 22. -HIN1'ESCU,
p. 57. - Dr. CRlSTICA, Proo., p.
254, c. Sibiu, Transilvan!a.
Acelaş înţeles ca la N o. 17050.
17052
Fapta bună în vîetă
La norocire înalţă.
A, P ANN, Ll, p. 22. - HINŢESOU,
p. 57.
Fapta bună îşI pnmesce răsplata.
*6-
17053 La fapta bună
Puţini s'adună.
V. SALA, clase. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungar'ta.
La faptă bună
Puţin'ţ s' adună;
Dară mult pot putin� bun� împreună.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 233,
================== pagina 505 ==================
17054
I
CALITĂŢI ŞI VIRTUTI
Cel mal multt alerga la rele.
*
Fapta bună nu are laudă.
505
V. A. FORESCU, c. Folticeni, i.
Sucîaoa,
Acelaş înţeles ca la No. 17053.
17055
La fapta bună
Mulţi s'adună,
1. GHICA, Con». Liter., XVIII.
1:;.
La o faptă bună
Mulţ� uoinic; s' adună.
G. DEM. 'TEODORESCU, Poes. Pop.,
p. 256.
17056
Inversul g.iceril de la No. 17053.
1:;.
Un bun c'un reu,
Aşa a lăsat Dumnedeu.
Dr. CmsTEA, Prov., p. 264., c.
GtM'a· Riului, Ungaria.
Se g.ice mal ales pentru căsătorii.
17056 b. Lucru bun şi care 'ţi place
Nu 'ntrebi în cât timp se face.
A. PANN,IJ, p.16.-Dr. CRISTEA,
p. 139, c. Agnita, Ungaria.-HIN­
l'ESf;U, p. 90.
Timpul nu se socotesce când vrei să facl un lucru bine.
*1:;.
17057 Lucrul bun nu se face iute.
V. SALA, clase. c. Hotar, comit.
Bihor, Unqaria.
LUCTul bun se face curz�nd.
G. 1. MUNTEANU. - HINl'ESCU,
p .. 92.
================== pagina 506 ==================
506
PROVE.RBELE ROMANILOH
Pentru lucrul care cere o muncă încordată.
*6
17058 Lucrul bun anevoie se dobândesce.
A. PANN, EiZiţ. 1889, p. 101;
II 1, p. 15. - HIN'iEseD, p. 93.­
Dr. CRISTEA, Prov., p. 139, c. Si·
biu, Transilvania. - A. MAHT[­
NIAN, j. Ilfov.
*6
Lucrul bun anevoie se câştigă.
P. GÂRBOVIOEANU, prof. Semin.
Buc. OI. VII.
Adică cu muncă ŞI greutate.
*6
17059 Una bună, dece rele.
Inr., GnoFşOltEANU, prof. c.
Galşa, comit . .Arad, Unqaria.
Adică mal mult reu de cât bine.
*6
17060 Cu cel bun te cinstesce,
Cu cel reu te dojenesce.
V. SALA, clase. c. Vaşcoit, comit.
Arad, Ungaria.
Să fugI de cei rei, şi să cauţl societatea celor buni.
17061
Omul bun încape ori-unde.
C. 'l'EoDO.RESeU, înv. c. Dâqele,
J. VasluIu.
Ori unde e primit cu plăcere.
17062
Di bunlu, vîră nu fudzi. 1)
Dr. WElGAND, Zweit. Jahres.,
p. 152.
AcelrLş înţeles ca la No. 17061.
1) De omul bun nimeni nu fuge.
================== pagina 507 ==================
507
I CALITĂ'rr ŞI VIRTU'!:1
----�--------------�
17063
Omul prea bun e nebun.
JDEM, Calcnâ. Rom. 1892.
*6..
De bun fi nebun.
A VE. CORCEA, paroh, c. Coşieu»,
Banat.
6..
Omul de bun e nebun.
r». CR1STEA, Prov., p. 193, c.
Topliţa us«, Unqarta.
Se dice omenilor cart, în bunătatea lor, sufăr chiar
neajunsuri de la alţii.
*6..
17064 Omul bun e prost.
G. POPEECU, in». c. Dobreni, j.
Ilfov.
Acelaş înţeles ca la No. 17063.
17065
Cel mai bun, mai prost.
IORD. GOLRSCU, M88. n, p. 77.
10 Se dice când toţi sunt de o potrivă proşti (Gor.ssotr).
20 Acelaş înţeles ca la No. 1"1064.
17066
6..
Il alege de bun, şi iese nebun.
('tAva. ON[şOR,prof. c. Dobrooei,
j. Vaslu!u.
Când suntem înşelaţi în părerea pe care o aveam des­
pre unu.
*6..
17067 Fii bun ca să trăesci mult.
1. POPESGU, înv. c. Dobreni, [,
Ilfov.
Indemn pentru a te areta bun.
================== pagina 508 ==================
508 PR,OV ERBELE ROMÂNILOR
*,.::,.
17068 Cine e bun place şi lui Dunmedeu,
P. GÂRBOV1CEANU, praf. Semin.
Bue. CI. VII.
Acelaş înţeles ca la N o. 17067.
*.6.
17069 Omul bun, după fapte se cun6sce.
P. GÂRBOVICEANU, praf. c. Co­
măniţa, j. Olt.
Iar nu numai după vorbe.
17070
Dumnedeu, cum 'i-a plăcut,
Şi buni (bun) şi rei (reu) a făcut.
A. PANN, IT, p.15.-HIN1'ESCU,
p. 52.
Acelaş înţeles ca la No. 15172.
17071
Cine a făcut pe bunul
A făcut şi pe nebunul.
A. P ANN, II, p. 138.-HIN1'ESCU,
p. 20.
Veq.r Dra,f{, Frumos,
Vedi Bogat.
Dumnedeu a făcut pe toţi omeniî, prin urmare pe toţi
trebue să 'i iubim, de o potrivă.
*.6.
17072 Nu este (e) bun ce este (e) bun; ci este
(e) bun ce 'mi place mie.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 103;
rr, p. 118. - H1N'J.'ESCU, p. 20.
- G. BĂNULESCU, înv. c. Pieire­
şiţa, i. Dimbooiţa.
Acelaş înţeles ca la N o. 5243.
*.6.
17073 Unde omul bun a pus mâna, a pus şi
Dumnedeu mila.
V. A. FOIWi3CU, c. 8tdniş6r'a,j.
Suciaca.
Veql Dumlw/eit.
================== pagina 509 ==================
,
CALITĂTI �I VIRTU'1'I'>_ _ 5_0_9
Acelaş înţeles ca la No. 15245.
*6
17074 Omul bun e ca pănea cea de grâu.
S. MIHĂILESCU, Şezăt"., II, p. 28.
- V. A. FORESCU, c. Folticeni, J.
Suciaoa,
*6
B bun ca pânea cea bun«.
A. GOROVEI, prof . c. SilişteaJ
Suciaoa.
Acelaş înţeles ca la N o. 9060.
*6
17075 Nu în mult stă bunul, ci în bun stă
multul.
GR. ALEXANDHESCU, maqistr. j.
Puina,
8(L cauţi a ave nu mult ci bun.
17076
6
Mai bine puţin şi bun, de cât mult şi reu.
Dr. CmsTEA, Prov., p. 143, c.
Ighiu, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 17075.
17077
Pe cel mai bun om, Domnul să ne'l în­
drepteze.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 58.
Adică să ne'l aducă, sau să ne'I tărnădurescă, şî se
�1ice când nici unul sdraven (3-0LESCU).
17078
Din gura omului bun, vorbă de reu nu
ese nici odată.
A. PANN, r, p. 168. -l-IINl'ESCU,
p. 136.
Căci dînsul e îngăduitor, chiar şi pentru cei re1.
================== pagina 510 ==================
510
PBOVJmSKLE IWMÂNILOl:
:j:L::,.
17079 Fii tată celor buni, şi biciu celor rei.
A. P ANN, IT, p. 34. - H1Nl'ESCC:,
p. 116. - GR. ALEXANDRESCC:,
maqisir. J. Puina.
Ocrotesce pre cei buni, lovesce în cei ref.
17080
Să fii bun, unde se p6te.
A. P ANN, Ediţ. 1889, 1'. B3.
Să (il bun şi blânel la tate)
Dar pânâ unele se poie.
A. P ANN, Ll, p. :)4. - H!N'{ESCU,
p. 20.
Ci1d pe omul prea bun îl calcă toţi.
1 7080 b. Bun de alţii, reu pentru el.
Joao. GOLESCU, Ms». H, p. 8G.
;(.
Bun pentru altiz) reu pentru elînsul.
P. ISPlRllSCU, Rev. 18t., J, [l. 454.
10 Arată pe risipitor! (GOLESCU).
20 Pentru omul care se jertfesce pentru alţii.
:j:L::,.
17081 Cele bune
Să s'adune,
Cele rele
Să se spele.
:'). FL. l'vIARL\N, Nunta. p. 449.
- Şeeăi., IT, p. 211. - 1. CrmANGĂ,
Amint., p, 60 & lB5. - Dr, CRIs,
'l'l(A. Prou., p. 41, c. GuruIiiulv»,
Unqaria=-t), 'l'IWTEANU, r. Stăn­
cesei, J. Botoşani,
*L::,.
Ale bune
s« s' adune ;
Ale rele
Să se spele.
Avu. COlWEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
================== pagina 511 ==================
I
CALITĂŢI ŞI VIRTu'(i
"ll
Se gice unde sunt 6men1 supăratî, gata spre certă,
spre mânie.
17082
Cum era
Bună, rea,
Imi făceam trebă cu ea.
A. P.ANN, rIT. p. 110. - P, Is­
l>IRD:SCU, Rev. Ist., II, p. 160.
Pentru a se areta că, un lucru, de care suntem pă·
gn biţi, ori câte cusururi ar fi avut, tot ne folosea.
17083
Până nu vei vede pe cel bun, nu lepăda
(Iepe da) pe cel prost.
A. PANN, IIT, p, 72. - HIN'
,\,ESCU, p, �O.
V clil Cap. II, c. Apă.
Acelaş Înţeles ca la No. 379.
17084
El fi bun cât el fi.
A. P ANN, Edil. 1889, p. 82;
III, p. ilO. - HINTB:SCU, p. 20.
Ca un fel de nepăsare.
*6
17085 E bun numai când d6rme.
IUL. VULCĂr-;ESCU, c. Pelesci, j.
Dotj: - N. ŞANDRU, c. Geoaqiul
Sup, comit. Alba Inf, Transiluania.
Nu e bun de mrmc.
*6
17086 A O face bună de nimic.
A VR. COIWI�A, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Când cine-va greşesce un lucru, saă comite o faptă
nesocotită.
*6
17087 Cu bun, cu reu,
Gu, ALEXANDRl<:SCU, maqislr, j.
Puf:na.
Cu una, cu alta; cu totul, ftil'i:i a alege.
================== pagina 512 ==================
512
17088
PROVERBELE lWMÂNILOIt
A sta bun pentru cine-va.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 12
& 280.
17089
A respuude sau a garanta pentru el.
A se pune bun pentru cine-va.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 230.
A mijloci în favorea cui-va, a'l apără, a'I ajuta.
BUNĂTATE
17090
Bunătăţile fac pe orneni a fi de bun nern.
DIM. ŢiCHlNDEAL, Fab.} p. 63.
Adică bunele însuşiri ale omuluî Iar nu faptul că, s'a
născut dintr'un nem mal osebit.
*6.
17091 Cu bunătatea mori de f6me.
GR. ALEXANDRESCU, magistr. i.
Putna.
Să nu fii prea bun.
*6.
17092 Cu bunătatea mea,
Eu am rernas grea.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulk�'
j. Coourlus»:
Vecj.l Belea.
Aşa a c;,lis o femee. Să nu fiI prea bun că o paţi.
*6.
17093 Cu bunătatea Iuî nici un copil nu'! sernenă.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Dobro­
t'eţ, J. Vasluiu.
Pentru bărbat; de bun ce e, e prost.
*6.
17094 'I-a eşit bunătatea pe faţă.
G A VR ONJŞOR, prof, c. Dobro­
t'eţ, j. Vasltât�.
Pentru cel reu şi făţarnir.
================== pagina 513 ==================
/
CALITĂTI ŞI VIHTUTI
CINSTE
513
Vedi Cap. VII, c. Cinste.
17095
La tine cinste, la mine ne-cinste.
IORD. GOLESCU, M8s. l I, p. 39.
Adică cele de cinste la cei nebunî, la cei mişelescî
aduc necinste (GOI.ESeu).
*6
17096 Cinstea fără bani e sărăcie golă.
1. ARBORE, ing. i. Bnzif1�.
Unii mai mult preţuesc averea de cât cinstea la om.
17097
A mânca cinstea cu lingura şi ruşinea
cu pumnii.
Junimea (ziar) Berlad, III,
:'\0. 15.
Vedi Omenie.
A fi necinstit şi lipsit de ruşme.
*6
17098 Cinstea nu se cumperă, nici nu se vinde.
LUPESCU, tn», c. Broscent, j.
Snda'Va.
Vedî Omenie.
Ci se dobândesce prm purtarea cea bună.
*6
17099 Cinstea omului se cată.
. G A VR. ONIŞOR, prof. c. Zorlen1,
J. Tulova.
Iar nu posiţia sau averea lui.
*6
17100 Cine ş'a pierdut cinstea, dai colac şi lu-
mînare.
V. A. ]<'ORE5CU, C. Brosceni, j.
Suciaoa,
Veqî Onârc,
Căci nu o mai capeţi.
================== pagina 514 ==================
514-
17101
PHOVESBJ,LE HOMÂNILOH
Chi all' onore sua munca un momente.
Non vi ripara pai in onni ccnio. 1) ,
Pr'ov. Tose.
Ve?1W}1C Ehr', kehri nimmermehr. 2)
PTOV. Germ:
Cinstea e mai scumpa de cât t6te.
A. PANN, II, p. 134. - HIK'
,!'ESCU, p. 31. - Gusei. Pop., I, No,
190.
Ve4i Nume, Bun, Omenie.
Arată cât de mult preţueşte cinstea.
Mieui» oaui (reso?' d' onneur que el' 01'.
t-:». 1i'mnc. XIIl-e Siecle.
L' onor l'a sora iuto. 3)
P1·OV. Venet.
Bete?' een echat van eere, elan um goud. 4)
Pro». Oland.
17102
*
Cinstea cântăreşte mai mult de cât banul.
Acelaş înţeles ca la N o. 17101.
17103
Cinstea, cinste cere.
r ORD. GOLllSCU, lJiss. II, r- 84.
Cinstea la cinste merge.
P. ISPwEscu,Rev.Ist., II, p. 155.
') Cine greseste la cinstea lUI un moment, nu o mal îndreptă pe urmă
În o sută de �n'L
2) Cinstea perdută nu se mal întorce.
3) Cinstea Întrece totul.
4) Mal bine o com6ră de cinste, de cât de aur.
================== pagina 515 ==================
/
CALITĂTI ŞI VIHTUTI
*6
Cinstea la cinste trage.
515
P. GÂRBOVICJlANU,prOj. c. Swic»,
[. Argeş.
Cinstea la cinste merqe şi darul împrumut.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 158;
IU, p. 127. - HIN'�'JH3CU, p. 34. -
Gazet. Pop., 1, p. 190.
6
Cinsiea, cinste ct§teptă.
Dr. ORI STEA , Prov., p. 154, C.
Bl'CţU, Ungaria.
După cinste) cinste se aşteptă.
A. PANN, Fab., Il, p. 18.
Ve,+,: Dar.
Ne învaţă să cinstim, dacă vrem să ne cinstescă (Go­
LESCU).
După cum te vei purta cu alţii, aşa se vor purta şi el'.
cu tine. Dacă dai primescî şi tu la rîndul teu.
Ehre) dem Ehre gebiihrt, 1)
Prov. Germ.
*6
17104 Cinste dai, cinste găsescî.
O. TEODORESCU, în». c. C�lrse8c1,
,j. Vasluiu. - K. A. ZAMFIRI':SCU'
DrAcON, in», c. Siiubienii, j. Do­
rohoi.
Acelaş Înţeles ca la N o. 17103.
Cki rispetio val, rispeiio porta. 2)
Pl'OV. Vene!.
') Cinstea, la cinste se clatorcsce.
2) Cine respect vre, respect p ortă.
================== pagina 516 ==================
51()
PROVERBE LE ROMÂNILOR
*6
17105 Omenia omenie cere, şî cinstea cinste.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 9.
Veql Dar.
Adică cum vom cinsti, aşa ne vor cinsti (GOLEsuu).
*6
17106 Cinstea cu ocara nu pot fi împreună.
A. P ANN, 1, p. 13. - N. MA­
TEESCU, înv. c. Moviliţa, j. Puina.
Cinstea cu ruşinea nu stau împreună.
1. G. VALEN1'INEANU, p. 31.
*6
Cinstea cu ruşinea nu pot sta împreună.
E. J. P ATRIC'iU, înv. c. 8mulii,
i. Coourluiu,
Adică omul de trebă cu cel ticălos.
A se vede A. Paun, 1, p. 11-13, snovă referit6re la
ace stă dicere.
*6
17107 Cinstea cu ocara tot una îi este.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir, j.
Putna.
Pentru cel reu.
*6
17108 Şi-a mâncat de la mine cinstea, ca măta
de la 6la cu smăntănă.
Ii-na Z. JUVARA, c. Fedeşt», j.
Tutooa.
*6
Şi-a piertiu; cinstea) ca mâţct de la ola cu
smântână.
V. A. FORESCU, c. Broşieni, j.
Suciana,
VeeF Mli/{l, Smântânii.
Când unul, în urma uneî fapte rele, a pierdut cinstea
de care se bucura ..
================== pagina 517 ==================
/
CALITĂ:!"f ŞI VlRTU1'I
*6
17109 A da cinstea pe ruşine,
517
r. CREANGĂ, Prov., p. 121 & 193;
Amînt., p. 106. - C. NEGRUZZI, I,
p, 249. - V. ALEXANDRI, Tcatr.,
p. 461 & 1055. -D. STĂNESCU,
Basme, p. 12. - Dvna Z. JUVAHA,
c. Feâesci.]. Tuioua. - G. P. SAL'
vru, in». c. 8mu1tt,.f. Coourluiic>«
V. A. FOR Eseu, c. Folticen�, i. s«
ciaoa. - G. POBOHAN, înst. j. Olt .
.A da cinstea pe ruşine şi pacea pe qâlceaoă.
r. CHEANGĂ, Amint., p. 119.
10 Adică a fi bătut.
2° A se face de rîs, când era mare şi lăudat.
A CINSTI
A Ved] Cap. VIi, c. a Cinst],
In jafiZ.
Pentru omul obraznic.
17110
Cine-va orî de'l cinstesce,
Ori cu vorbe '1 ocăresce,
El una le preţuesce.
A. PANN, nr, p. a7.-HIN­
ŢESCU, p. 152.
CINSTIT
*6
17111 Vorba unul om cinstit face mal mult de
cât un zapis.
V. A. Fonsson, c. Dorna, j.
Suciaoa.
Românul mal dice că: lacătul nu se pune l a uşă pentru
hoţ!" ci pentru bmenii cinstiti.
*6
17112 De la omul cinstit e destul un cuvînt.
C. TEODORESGU, in». c. Punqcsci,
j, Yasl'ILll!. - GR, ALExANDlmseu,
maqiet», i. Putna,
================== pagina 518 ==================
518
PROVEIWELE lWMANILOH
Arată cât de mult preţuesce cuvîntul Ul�ui asemene om,
ŞI ce temeru putem pune pe dînsul.
*12
17113 Un nume cinstit e a cameră ne-preţuită.
C. T.Ji:ODOHI<:SCU, în». c. D6gele,
j. Vaslttht.
Cel puţin ast-fel al' trebui să fie.
JJ1a'i de ales este 'un nume bun de cât oouiia mare.
Prov. Solam. 22. 1.
17114
Cea din t6te mai vestită
Cere să'I dică cinstită.
A. PANN, Il, p. 134. - HlN·
'iESCU, p, 200.
Pentru cele rele ŞI făţarnice.
*12
17115 Om cinstit în casă pustie.
D-na Z. JUVAHA, c, Fedesci, j.
Tuiooa. - G. P. SALVI1J, in». c.
Smult), J. Covurluztt. - M. CANEAN,
public. j. Iaşi.
Cinstit fără valea lui; de fapt, om cu apucături rele,
care aşteptă numai prilejul de a'şî da arama pe faţă.
*,0,
t 7116 A fi cinstit ca buzunarul pescaruluî.
G. BĂNUL\[SCU, îno. c, Pieiroşita,
i. Dimbovita.
Adică necinstit.
*12
17117 E forte cinstit când d6rme.
G. P. SALvru, înv. c. Snmllr,
j. Couurluiu,
Acelaş Înţeles ca la N o. 17116.
================== pagina 519 ==================
/
CALITĂTI ŞI VIRTUTI
CREDINŢĂ
*.6
17118 Şi-a perdut credinţa ca şi Eva raîul.
519
A. PANN, I, p, 59. -HIN');ESCU,
p. 40. - H. D. ENESCU, înv. c.
Zamosiea, j. Dorohoi.
Nu mai e credut, Acelaş înţeles ca la No. 14257.
17119
Îşi mănâncă credinţa ca ţiganu biserica.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 10.
*.6
Şi-a mâncat credinta ca ţiganul biserica.
C. DANllI.E::lCU, c. Scundu, j.
Vâlcea.
Om în care nu te poţi încrede. A se adaoga la No.
14257.
CUMPET
17120
.6
Cumpetul ţine sănătatea omului, şi hăr­
nicia ţine averea.
Dr. CRISTI"A, Prov., p. 59, c.
Tisa, Unqaria,
Să fim cumpătaţi, să înfrinăm pornirile n6stre pătimaşe.
*.6
17121 Doftorul cel mai bun este cumpătul,
V. SALA, dasc. c. Oolescf, comit.
Bihor, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 17120.
17122
Cumpetul
Nu strică umbletul.
GR. JIPESCU, Opine., p. 128.
Omul cumpătat e în tot-de-una folosit.
63834
================== pagina 520 ==================
520 PROVERBELE ROMÂNILOR
-------------------------
17123
*
A'ş] pierde cumpetul şi umbletul.
A. PANN, IIT, p. 13. -D-na V.
BUDIŞTEANU, j. Ilfov.
*b.
Ş'c perdut (îş'î perduse, perde) cumpetul
CCt qăina umbletul.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 11; r,
p, 52; II, p. 100. - HIN'l,'ESeu, p.
41. - Dr. CRlSTEA, Prov .• p. 125,
c. Gura-Rîul1��, Ungar�a.-P. GÂR­
BOVICJ<:ANu,prof. Sem. Buc. Cl, VII.
- J. MĂGURA, pl·Of. j. Prahova.­
C. BUNGEŢIANU, înv. c. Cosooeţ,
i. Mehedinţi. - I. IORGULERCU, in»,
c. Baia-de-Aramă, J. Mehedinţ1.
10 Când unul îşi pierde capul, nu mai sere cum să se
p6rte, ce să facă, sau ce să dică.
20 Sau umblă fără rost, fără căpetâîu.
*b.
17124 Şi-a perdut cumpătul
Ca calul umbletul.
C. TEODORESCU, in». c. Doqele,
j. VI.lslu'itt.
Acelaş înţeles ca la No. 17123.
*b.
17125 îşi perde cumpetul
Ca ţiganul umbletul.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 112.­
P. GÂRBOVICEANU, praf. c, Mic­
şunescii-Greci, J. Ilfov. - Dr. CRIS'
TEA, Proo., p. 14, c. Gura-Iiiului,
Unqaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 17124.
DREPT
Veqf Cap' x, c, Drept,
!V1inelu1Ză, Strîmb.
================== pagina 521 ==================
CALITĂ'fi ŞI ViRTUTI
521
*.6
17126 Dreptul tot-de-una umblă cu capul spart.
A. P ANN, Edif. 1889, p. 79;
TII, p. 28. - P. lSPIRESCU, Rev.
Isi .. !IT, p. 163. - HINl'ESCU, p.
50 & 83. -P. GÂRBOVICEANu,proj.
c. Capu l'iscului, j. Mnscel.
*
Dreptul ârnblă tot-de-una cu capui spart.
o. NEGRUZZI, I, p. 248.
Ve41 Dreptate.
Dreptul e în tot-de-una asuprit, cu t6te că înţeleptul
Solomon dice că: celui drept nici un riJiî nu i se va în­
tîmpla. Prov., 12-21.
17127
Până nu apuci pe cel drept, cel strîmb
nu ese.
A. P AN�, II, p. 00. - HIWfESCU,
p.50.
Proverb juridic. După acest principiu s'a călăuzit Irod,
-când a vrut să scape de pruncul Isus.
*.6
0128 Dreptul e dujmănit de toţi pecătoşiî.
V. SAI.A, dase. c. B. Lazun,
comit. Bihor, Ungaria.
Omul drept, în tot-de-una e prigonit.
*.6
H129 Dreptul nu se teme de barfă.
D·na Z. JUVAHA, e. Fedesc'i, j.
TutoCCt.
Căci bârfelile nu'I pot atinge.
*.6
17130 Dreptul de audul reu nu se teme.
A. PANN, lI, p. 30. - HINl'ESCU,
p. 50. - Abeced. Ilustr., p. 29. ­
TINCA ŞIŞMAN, înv. c. Adam, i.
Tu/out.
================== pagina 522 ==================
522
PROVERBELE IWM..\NILOR
17133
17134
Acelaş înţeles ca la No. 17219.
Din psalmile Iuî David.
*1:::,.
17131 Ce e drept e drept.
GR. ALEXANDRESCU, magistr. [­
Puina,
Ve<F Cap. X, c. Drept.
Aşa e, cum spune. Acelaş înţeles ca la No. 11882.
17132 Cine spune dreptul, loc nu'şt mai găsesce.
A. PANN, 1, p. 27.
Vc4'î Adever.
De multe ori, e mal bine să tact de cât să vorbescî,
chiar daca al spune adevărat.
A se vede în A. Pann, 1, p. 25, o snovă privitore la
ace stă <;licere.
1:::,.
Dreptii
Portă obeţii.
Dr. CRISTEA, Proo., p. 79, c,
Sinersig, Unqaria.
Cel novinovaţî sunt pedepsiţi.
1:::,.
Om drept ca funia 'n traistă.
Dr. CRISTEA, Pl'OV., p. 191) c.
Loqoş, Unqarta ..
1:::,.
Drept ca .!un![a )n strai[ă.
Dr. CmsTI,A, Prov., p. 79, c,
Sincrsig, Unqaria,
1:::,.
Drept ca funta)n sac.
Dr. Cms'l'EA, Proo., p. 78, c ..
Ida Mare, Unqaria.
A se adaogă la No. 11942.
DREPTATE
Ve4' Cap. X, c, Dreptate;
DU1JtlZetjeu.
================== pagina 523 ==================
/
CALITĂ'rr ŞI VIRTO'fI
*6
17135 Dreptatea, molifelnicul popii.
523
P. GÂRBOVlCEANU, prof, c. Capw
Pisculul, j. Muscel
Drel?tatea nu există pe lume, pentru ţeran, doar când
o muri.
Molifelnic pentru moliftelnic, molitvelnic, etc.
*6
17136 Dreptatea a pierit din lume.
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteht,
Banat.
Acelaş înţeles ca la N o. 17135.
*6
17137 Dreptatea e scrisă la fie-care în vîrful
nasului.
P. GÂRBOVICEANU, profesor c.
Glăvi, j. TTâlcea.
După cum e boer sau �eran.
*6
17138 Dreptatea iese (la lumină) ca untul de
lemn de asupra apei.
P. GÂRBOVlCEANU, praf. c. Po­
iogenl, [. Gorj &; c. Zăvoen�, j­
Vâlcea. - Dr. CR[STEA, Prov., c.
Toplita Rom., Ungaria.
A se adaoga la No. 11896.
*6
17139 Dreptatea umblă cu capul spart.
Dr. CRrsTEA, Proo., p. 78, c.
Topliţa Rom., Ungar·ia.-P. GÂR­
BOVICEANU, praf. c. Pojoqeni, j.
Gor).
Veq.i Drept.
A se adăoga la No. 11890.
*6
17140 Dreptatea te legă la gard.
P. G ÂRBOVICEANU, proţesor c.
CM6m, j. Ialomiţa.
================== pagina 524 ==================
5'24
PROYERBELE ROMÂNILOR
1
i
Adică te prostesce, îşi bate joc de tine.
*6
17141 Ai dreptate dar n'ai s'o iei.
P. GÂRBOVICEANu,proj. Semin.
Buc. el. VIIi.
Acelaş înţeles ca. la. N o. 11900.
ECONOM
Ved] Sărăcie.
*6
17142 Economul bun soc6te şi crucerul.
v. SALA. dasc. c. Ţigănesc'f,
comit. Bihor, UngarIa.
Economia cât de mică e folosit6re.
17143
6
Economul bun îşi cumperă ierna car şi
vara sanie.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 83, c.
lda Mare, Unqaria,
Ve(!l In/el!'pt.
Acelaş Înţeles ca la. No. 16048.
17144
Nici prea econom,
Nici prea galantom.
HlNTESCU, p. 53.
Veqi Iconom,
Cum se cuvine ca. omul să, fie.
ECONOMIE
17145
6
Celui cu economie
Suta îi este o mie.
Veql Iconamie,
Ve�n leol/omie.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 42, c.
Topliţa Rom., Unqaria. - Dvna
E.13.MAWR,p.3.-HlNTESCU,p.53.
Cel econom e în tot-de-una destul de bogat.
================== pagina 525 ==================
/
CALITĂŢI ŞI vmTul'I
Un sou epargne est un sau gagne.
Prov. Franc.
Der Pfennig machi den Ihaler.1)
Prov. Germ.
A penny saved is a penny gained. 2)
t-s». Engl.
525
17146
Mai bire'I sparei nega sta vadagni. 3)
Dr. FR. MIKLOSICH, Rum. Un­
ter., 1, p. 12.
Acelaş înţeles ca la No. 17145.
17147
Spare pre canela, ta maere fora pre cal­
cun. 4)
Dr. FR. MIKLOSICH, Rum. Un­
ter., r, p. 15.
Pentru cel care după ce face o economie neînsemnată,
de odată cheltuesce fără nici o socotelă,
FOLOS
Veql Ponos.
GALANTOM
Vcdi ECOl101ll, .lconom.
*6
17148 Galantom cu (la) punga altuia.
G. P. SALVHJ, în.v. c. Smulţ�,j ..
CovurluIu.
Când unul dă, cu mâna largă, ce nu e al lui.
1) Hanul face leul.
2) Un ban economisit e un ban câştigat.
3) Mal bine o economie de cât o sutit de câştigurî.
4) Economisesce prin robinet, ca să risipească prin vrană,
================== pagina 526 ==================
526
PROVERBELE ROMÂNILOH
De aliena liberalis.1)
Prov. Lat.
00 la borsa dei alier se fa '[ generos. 2)
Prov. Lomb. Berqam.
Aus anderer Leute Beutel ist gttf eehren. 3).
Pro». Germ.
GLUMĂ
Ve4i Pisică, Tribă.
Pe mulţi prieteni, în lume,
îi facem duşmani prin glume.
A. PANN, nr, p.8.-HIN1'ESCU,
p. 152.
De aceea să nu supărăm pe nimeni cu glumele n6stre.
*6
"17150 De multe (ade se) ori gluma înjură muma.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p, 7; t,
p. 24.-BARONZI, p. 58.-P. GÂt{­
BOVICEANU, prof, c. Slăvuta, j.
Dolj & c. Zăvoenf, j. Vâlcea. - A.
GORovEI, c. Silişiea, j. Suc'iava.­
GR. ALEXANDRI!:SCU, j. Puina.
Gluma f. .. muma.
TORD. GOLESCl:, Mss. II, p. 23.
De multe ori gluma
Sudutesce muma,
Şi aduce Unt.
HIN'j;ESCU, p. 69.
10 Din glumă ajungi la certă.
2° Adică cu gluma ne-înşelăm (GOLE::;CU).
1) Darnic de lucrul altuia.
') Cu punga altuia face pe galantomu.
a) E bine să trăfesci (r041) din punga altora.
================== pagina 527 ==================
17151
/
CALITĂŢI ŞI VIRTUŢI
Unul ardică la glumă,
Ş'altul te 'njură de mumă.
A. P ANN, nr, p. 8.
Unul sporesce la glumă,
Ş' altul te ' njură de mumă.
HINŢESCU, p, 69.
Acelaş înţeles ca la N o. 17150.
17152
Gluma se face certă.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p.
270
Acelaş înţeles ca la No. 17151.
17153
Gluma sparge gura.
KAROLY Acs, p. 81.
Acelaş înţeles ca la N o. 17152.
17154
L::,
T6tă gluma are capet,
Dr. CHiSTEA, Prov., p. 253, c.
Tisa, Unqaria.
Gluma să ne :fie cu măsură, şi să ne oprim la vreme.
17155
Cu glumile şi cu minciunile
Se _ culeg, t6mna, prunele.
GR. J1PESCU, Opinc., p. 45.­
P. JSPlRESCU, Reu. Ist., II, p. 159.
Cu rîsul şi cu glumele,
Se culeg, tomna prunele.
I-IINTESCU, p. 162. - HELIAD
RĂD., Tancl., p, 12.-P. ISPIRESCU,
Re». Ist., II, p. 161.
================== pagina 528 ==================
5:l8
PRQVERBELE HOMÂNILOH
Cu rîsul şi glumele
Se culeq, t6mna prunele,
Şi rachiu
'L be zapciu.
A. PANN, nr, p. 7.
Pentru cei cărora le place să glumesră.
*.0.
17156 Glumele nevinovate
Sunt ca sarea în bucate.
A. PANN, III, p. 7. - HIN'l'ESCU,
p. 69.-Dr. CRISTEA,Erov., p.102,
c. Topliţa Ilom., Unqaria. - V.
f-;ALA. dasc. c. Vascou, comit. Bi­
hor, Ungaria.
Adică să nu fie superăciosă şi reutăciose.
*.0.
17157 Glumele să'ţi fie ca sarea în bucate.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 6; r, p.
21. - HINTEISCU, p. 69. - B. CON­
STANTINESCU & LAMBRIOR, Cart.
Cit., p. 16. - GR. POIENARU, c.
Rassa, j. Ialomiţa.
Şicălu Soţi hibtr, ca sarea tu mâcari. 1)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 1.6.
'Nglimările s-tl hibă, cum e sarea tru mâ­
care. 2)
ANDREIU AL BAGAV, Cart. Aleg.,
p. 99.
Acelaş înţeles ca la N o. 1715G.
A la burla dexarla quando mas aqrada. 3)
Pro». Span.
1) Gluma să'ţî fie ca sarea În mâncărî.
2) Glumele să 'ţi [te cum e sarea În mâncare.
3) Să se oprescă gluma, când e mal plăcută.
================== pagina 529 ==================
CALITĂŢI ŞI VIRTUTI
529
17158
Wenn der Schere am Besien iei, soll man auf­
hO'ren.1)
Proc. Germ.
It is IOel! ta leave of playing, iohe» play is at
its best. 2)
Prov. Engl.
Şi de e glumă,
Nu e bună.
IORD. GOLESCU, Mss. II,. p. 99.
Şi de e glumă
Dar nu e bună.
A. PANN, III, p, 8; I, p. 37.­
HINŢESCU, p. 69. - P. ISPIRESCU,
tu« Ist., nr, p. 160; Pov. Unch.,
p. 52.
*Lc.
Şi de'z glumă
Încă nu'Z bună.
GAVR. ONIŞOR., prof. c. Simila,
j. Tutoca.
Se dice pentru cel ce, În glumă, supără piste măsură
(Gor.ssou).
17159
Şî de e glumă,
Nu e minciună.
IOHD. G OLESCU, Mss. II, p. 99.
Se gice când vrem să arătăm un adevăr, şi ne-îndrăz­
nind să'1 spunem, fără sfială, îl arătăm cu glume (Got.asou).
17160
*
S'a îngroşat gluma.
A. PANN, I, p. 37.
') Când gluma e mai plăcută, atunct trebue să te oprescî.
2) E bine să cprescf gluma, când e gluma mai plăcută.
================== pagina 530 ==================
530
PROVERBELE ROMÂNILOR
S' a îngroşat gluma
0'0 să'], plângă urma.
A. P ANN, III, p. 142. - HIN­
'{'ESCU, p. 69.
Când din glumă, ajungem la supărare, la certă.
A GLUMI
Ve<j.i Hoţ.
17161
Glumesce numai cu gura
Iar nu şi cu 'mbrăncitura.
A. P ANN, III, p. 7. - HJN'{'Escu,
p. 69. - AL. DUMITRESCU, p.133.
Ve<j.i Mână.
Acelaş înţeles ca la No. 3767.
*6
17162 Când vede că l'a zărit
El dice că a glumit.
P. GÂRBOVICEANu,proj. c. Hârşa,
j. Prahova.
Ve<j.i Nebun,
Pentru cel care negă când e prins asupra faptului.
*L
17163 Cu femeile şi copil să nu glumescî.
P. GÂRBOVICEANU, Semin. Buc,
CI. VII.
Vcqi H0f.
Căc'î nu te pncep ŞJ se obrăzni sesc.
GOSPODAR
*6
17164 Mămăligă de rîşniţă,
Pesce de undiţă,
Brânză n'avem,
Păpuşoî cumperăm,
Bravo! gospodari suntem!
S. MIHĂILESCU, Sezăi., I, p. 22l.
- E. 1. PATRICtU, înv. c -. Smuiţi;
i COVU1'lu'lu.
================== pagina 531 ==================
CALITĂŢI ŞI VIRTUŢI
Vrănd să Iea în derîdere pe omul negospodar.
GOSPODINĂ
* .6.
17165 Casa e casă, când al o gospodină în casă.
V. A. FORESCU, c. Dorna, j. Su­
ciaua.
Arată fol6sele unei bune gospodine.
*.6.
17166 Femeia gospodină e cor6na casei.
C. TEODORESCU, in». c. Lipova,
j. Vaslu!u.
Acelaş înţeles ca la No.
* .6. A
17167 n gospodină,
Nu'! beşină.
17165.
A. GOROVEI, public. j. Suctaoa,
Pentru a lua, în rîs, pe femeile ne-gospodine.
*.6.
17168 La gospodina (hospodina) bună,
Mulţi vecini s'adună.
E. 1. P ATRIcIU, înv. c. Smulii,
j. Coourluiu: - V. A. FORESCU, e,
Dorna, J. Suciaoa,
La, gospodina bună,
MuWi voinici, s' adună.
C. NEGRUZZI, I, p. �51.
10 Despre femeile cari îngrijesc bine de casa lor.
20 Despre femeile abătute.
HARNIC
*.6.
17169 Omul care este harnic
Tot-de-una are praznic.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 50;]i,
p. 130.- HIN'f�SCU. p. 131. - P.
GÂRBOVICEANU, Semin. Buc. CI.
VIL
================== pagina 532 ==================
532
PROVEHBELE ROMÂNILOR
*6
Ornul harnic
Are praznic.
G. MIHALACHE, înv. c. Şendrescl,
jud. Tnfova.
6
Omul cel harnic
Tot-ele-una are praznic.
Dr. CRTS'fEA, r-»; p. 192, c.
Gura·Rîului, Unqaria.
Omul harnic nu piere nici odată; în tot-de-una scie
să' şi agonisescă vieţa.
*6
17170 Omul harnic, muncitor,
De păne nu duce dor.
V. A. FOBESCU, c. Folticen'l, j.
Suciaoa .
Veq.i Muncitor.
Acelaş înţeles ca la N o. 17169.
17171
L:,.
La omul harnic se uită saracia pe fe­
restă, dar nu îndrăsnesce să intre.
DR. CRISTEA. Pro» .• p. 130, c.
Gura-Htulu), Unqarta.
VccJ.l Follte.
Acelaş înţeles ca la No. 8482.
La faim reqarde el la parle de l' homme laborieux,
mais elle n' ase pas entrer.
Prov. F1-0nc.
17172
L:,.
Nu'! harnic cine dă; ci'i harnic cine ţine.
Dr. CR1Sl'EA. Proo., p. 173, c.
Gura-lliului, Unţjaria.
Ve'F a .Răbda.
După disa ţiganulul.
================== pagina 533 ==================
__________ 0ALr:'_'Ă--.::T_I -,-Ş_1 _V_IR_T_U--'Tc-1 .
533
*6
17173 Omul harnic caută a aduna la bogăţii,
ca furnica la moşoroîu,
V. A. FORESCU. c. Mălin�, j.
Suctara,
Pentru omul harnic ŞI econom.
*6
17174 Femeia harnică ţine casa cu fusul.
r. BĂNESCU, prof. o. j. Roman.
Adică odinioră ; CăCI astă-dt, gospodinele de felul acesta
s'au cam rărit.
HOSPODINĂ
v ceF Gospodmă.
ICON OM
Verii Econom.
17175
*
Nici prea iconom,
Nici prea galantom.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 63,
III, p. 77. - V. k FORESCU, c.
Folticen'l, j. Suciaoa.
Veq.'î Econo»r.
Cum se cuvine ca omul să fie CăCI: stat in medio inr­
tus librata conirariis.
ICONOMIE
V cdl Economie.
17176
Celui cu iconomie
Suta îi este o mie.
s. P ANN, III, p. 70.
Ve9.1 Economie,
Acelaş Înţeles ca la No. 17145.
================== pagina 534 ==================
534
17177
PIWVERBELE ROMÂNILOR
*
Care face iconomie băneză cu isihie. 1)
C. J ONESCU, }Jrl1. c. Nevesta,
Macedonia.
Omul econom nu duce lipsă de nimic, şi nu atîrnă de.
nimeni.
A IERTA
Ve(�l Cap. XVII.
A SE ÎMPĂcA
17178
Nu se 'mpacă, când se 'ncurcă,
Să'I dai şi urdă de curcă.
A. PANN, III, p. 23. - HIN­
TEsau, p. 78.
Pentru omul g:Ucevitol' şi care nu se împacă uşor,.
când s'a mâniat odată.
A LUCRA
Ve()i .{Ji, a 111 ânca, Tine­
rele.
*.6
17179 Luni, lunei;
Marţi, morcovei ;
Miercuri, miercurata;
Joi, gulerata;
Vinerl, vinerea secă ;
Sâmbăta, sâmbăta morţilor;
Dumineca ce o lucra naşa lucrez şi eu.
ZOE MIHĂILEsau, în», c. Buş­
ieni; i. Prahova.
Se dice unef femel leneşe.
A se ve de în Şezăt6rea, I, p. 59, de ce nu e bine ca.
femeea să lucreze Vinerea.
') Care face economic trăesce in linişte,
================== pagina 535 ==================
CALITĂ TI ŞI VIRTu'.(i
*6
17180 Lunea, Marţea n'am lucrat
Mai de când m'am măritat.
Miercurea n'am îndrăsnit
Fiind c'aşa am pomenit.
J oi mi-a fost frică de trăsnit;
Vineri am fost obricit(ă);
Sâmbăta m'am bolriăvit ;
Duminica mi-a trecut.
535
GH. BĂNULESCU, înv. c. Pietre­
şiţa &; Bcedeadu, j. Dîmboviţa.
17181
Acelaş înţeles ca la N o. 17179.
*6
Luni îi lunei;
Marţi îi morcoveî ;
Miercuri ne-om duce la tîrg;
J oi om tîrgui ;
Vineri ne-om înt6r ce a-casă;
Sâmbătă ne-om odihni;
Duminica daca a lucra popa,
şi noi.
om lucra
GR. ALEXANDRIlSCU, magistr. i.
Puina.
Acelaş înţeles ca la N o. 17] 80.
*6
17182 Până acuma n'a lucrat nimic, şi acuma
şede.
GR. ALEXANDRESCU, magistr.,j.
Puina.
Pentru cel leneş.
17183
Niş lucra ei cîace de toţi viţI. 1)
Dr. Fu. MIKLOSCICH, Rum. Un­
ter. I, p. 13.
Omul care muncesce nu are vreme să se gândescă la
rele.
L' oieioeie est la mere ele ious les oices.
Prov. Franc.
1) A nu lucra nimic e tata tutulor vicîurilor.
36
================== pagina 536 ==================
Acelaş înţeles ca la No. 17183.
Acelaş înţeles ca la N o. 11 U8.
A se vede la N o. 1357 origina acestei �liceri.
536
17184
17185
17186
PHOVEHBEr,E HOMÂNILOH
Carle niş lucra, de Ie dracu laeng e mărle. 1)
r». FI'\. l'IIIKLosICH, su«. Un­
ter., I, p. 10.
D.
Să lucri Cu an
Şi să capeţi ban.
Şezăt., I, p. 178.
Grurnbo lucra el za niş. 2)
[)1·. Fu, M IKLOStCH, BHI?!. u-:
icr. J, p. 9,
j
)
j
I
I
,1
1
I
Ori-ce muncă trebue să fie resplătită.
Touie peine merite salaire.
Pl"OV. Fn!1lc.
17187
D.
Cine Iucrez ă şi tace,
Mai multă trebă face.
Dr, CIUS'1'IJ:A, P),OIJ,) p. 47, c.
Topliţa Bom., UllgaJ"!a.-IoNJ'SCU,
Cart. Cit. ir, p. 134.
Cine lucreză şi tace
El mal, multă tt'ebc'î face.
A. P Al\N, l I, p. 47. - HIN'flcSCU,
p.92.
1) Carele nimic nu lucreză, dracul îY linge mânile
2) Reu e să lucrezf pentru nimic.
================== pagina 537 ==================
_______ �_O_A_L_l_TA_' '�rJ ŞI VlRTU1'l
Care lz,lC1'eclz(l şi tace
Coma multu lucru. face. 1)
537
r». \lVEiGAND, Die A1'0»1ttl1" p.
2�8. Cruşeoo.
Ve4i a Tăci, Vorbi!.
Se elice ele omul care nu vorbesce mult si isi vede de
trebă. � -"' s
*.6.
17188 Cine lucr ez ă, acela se cade să mănănce.
K. r\ ZAMFIREseu-DIAcON, în».
c. Strub.enii, j. Dorohot.
V c41 lIlumă,
Munca îţi dă dreptul la mâncare.
17189
*
Lucred ză ca sclav, s'bănedzi ca afendu.s)
ILIE GHI.CU, proF c. Bâeea, Epir.
Cine lucreză mult, cu,;,tigrL mult şi trăiosoe în belşug.
17190
*
Cari Iu cr ed z ă, nu aglunedz ă. ;')
L C OYAN, P1'()f. c. Peri coli, Epil'.
*
Ar;el QZ Iucredză, nu agluneclză,4)
lLm GH1CU, prof. c. Abela, Epir .
Cine muncesce nu more de f6me.
*.6.
17191 Cine lucra, are; cine şede, rabdă.
A v B. COIlC8A, pa roh, c. Coşteiu,
Banat.
Acehtş înţeles ca la N o 17190.
17192
Potriba-I lucra z a zivi."')
n.. "'Il, �IJKL031Cll, Rum, Un,
ter., 1, p, 14,
1) Care lucreză si tace, mal mult lucru face.
2) Lucreză ca UI'} sclav} să trăicsci ca un bocr.
:�) Care lucreză nu rern:J.tJc tlămâud.
4) Acel ce lucrcză nu rămâne flămând.
5) Trebue să lucrez i pentru a trăi.
================== pagina 538 ==================
538 �P�R�O�V=ER=B�E�'L==E�R�OM�Â_N_IL�O_R __
Alminterea mori de Iome,
*b.
17193 Cine nu lucrez ă să nu mănănce.
G. M1HALACHE, înv. c. Şendresci,
J. Tutooa.
Cine nu lucră să nu mănânce.
G. 1. MUNTEANU, p. 150. -- HIN-
1'ESCU, p. 92.
Cine nu lucreză nu trebue să mănânce.
P. ISPlRESCU, Rev. lst., II, p.
1!S3.
Acelaş înţeles ca la No. 17138.
"A'I tJ:� M6C1.r"Î,Je; '1,(1.( cI.M�\lc;, 00 tJ:� r.pC1.i"Î,Je;.
Prov. Elin.
Qui non laborai, non manducet.1)
Prov. Lat.
Il faut trauailler qui veut manger.
A cheval qui ne fait rien, on lui diminue l'avoine.
Prov. Franc.
OM non lauora, non mangia.2)
Prov. Itai.
Quem nao irabalha, nâo come.î)
Pro». Portug .
. Wer m:cht arbeiiei, soll auch nicht essen.4),
Prov. Germ.
') Cine nu lucreză să nu mănânce,
') Cine nu lucreză nu mănâncă.
3) Jdem,
4) Cine nu lucreză, trebue şi să nu mănânce,
================== pagina 539 ==================
__________________ C_'A_L_IT_Â�ţ_I��_I_V_Il_tT_U�ţ_f 539
*L:.
17194 Dacă nu'i sari
Nu'i sorbi;
Dacă nu'i lucra
Nu'i mânca.
1 D-na M. COSMA, în». c. Vaşcou,
• comit. Bihor, Unqarta,
Acelaş înţeles ca la No. 17193.
17195
Cine nu lucreză
In lipsă vîeză,
r. G. VALENTINEANU, p. 28.
17197
17198
Ve<j.i a 111unct.
Acelaş înţeles ca la No. 17194.
*L:.
17196 Cine nu lucreză
Cu lipsa Ierneză.
P. GÂRBOVlCEANU, prof. Semin.
Buc. CI. VIII.
*L:.
Cine nu lucreeâ
In lipsă iernezâ,
Şi cu ea vareză.
Nic. MATEESCU, t1lV. c. Moviliţa,
j. Ptdna.
Acelaş înţeles ca la No. 17195.
*
Cum va s-Iucredzi, aşi va s-ti da Durn-
nidzeu.1)
N. ST. c. Nijopole, Maccdon'ia.
Pentru muncă şi Iolosele.
*
Lucreză pe mult (şi) pe puţin.
A. PANN, E(li.ţ. 1889, p. 41;
1, p_ 153. - HrW\'ESCU, p. 114.-
1. G. V ALENTINIAN, P 28.
1) Cum vei lucra 9.şa o Să'ţl de Dumnedeii,
1
J
================== pagina 540 ==================
540
PIWVERBEU: ROMANILOH
-----------------
1
I
Mai bine R;\ câştigi ee-va de cât mmrc.
POVESTEA VOImII
Dor ţeran! când vrură 1>1 lucru să plece
Nevestele 'n casă până a'l petrece
"l-ari sfatuit ce fel �i CUll1 să urmeze,
Cum să se tocrucscă şi cum să lucreze.
Una disc, frate, vedt de ţine minte
Şi un'a-rnuerit din dece cuvinte,
Eiî nu îţi die alta de cât să sci) cum că,
DUFVt cum eştf ruare şi vrcdui.- de muncă
Când te tocmesc! cere s[1'ţl d<'- plată bună,
Nu lua în grabă pe nimic arvună,
Să'ţi per<;ll surda vremea şi dilele tale
Şi să vif acasă fără de parale.
laI' cea alUi (,li se: bărbate, ascultă,
Lucresâ pe plati: putind -'Ii multă,
Cum ţi se întîmplă, nu după plăcere,
De cât să pier<;ll vremea ele geba 'n şedere.
Decl dar el pleca ră amîndOI d'odată,
'fiind fie-care sf'ătu in", dată.
In oraş iutrară lucru să găsesoă,
Veniră şi 'udată ornoni să') tocmescă.
Cel ?u platii !nare 1:;n ,Vl'L� jos 8[1 lase,
Nevesta acasa. cum 11 îuvetase.
Astn-lalt se duse, IUCl'ă, luă plată,
A doua �li iară la alţiI fu g·at.a,
_-'> treia di încă n'o ]JeJ'CltI de gelm,
In scurt tot-ele una. se afla la trebă.
Iar cel-alt tovarăş stânrl în aşteptare,
Ca să se tocmescă tot pe I)lată mare,
Mal multa-luf vreme era petrecută
Făr' de n ict un lucru 'n deşert. perdută,
Ce lua 'n treI dile dintr'o septăJllână
Da pe d'ale gurii odihuind p'a rîuă.
A. PANN.
*6-
17199 Rog ă-te şi lucră.
P. 'lA r,A, clase. c. Vaşco1';i.-BMesd,
comit. Bih01', Ungaria,
Vcdl il J.l[lIlltl.
Indemn la muncă.
*6
17200 Te-o întreba ierna ce-ai lucrat vara.
A VR. C'oRcr,A, par-oh, c. Coşteiu,
Ba1lrd.
Veef! Van'1.
================== pagina 541 ==================
541
Ace1aş Înţeles ca la N o, 303, 306 & 308, Se dice celor
leneşI.
17201
D.
Cine nu Iucră vara, n'are ce mânca ierna.
DI', CRISTEA, Prov" p. 48, c.
Sincrsiq, Uiiqosta.
Vedi a lWullcl.
Acelaş înteles ca la N'o, 308 şi următorole.
17202
Lucredză la gionatec, să te discurrnî la
auşatec.']
ANDR. AL BAGAV, Cad. Alcq.,
p. 09.
Lucredeă tu dgtunatic) s-ti tincldt tu auşatic.2)
Dr. YVEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. Hi(j.
Vel'ţl Tim)"e!e.
Economisesce la vreme şi vei ave la nevoie. A se
vede No. 6121 & !î122.
*D.
17203 La tinereţe cine nu lucreză,
La betrănete-r ilez.ă .
• ,. P A�N, Ediţ. 1889, p. 41; I,
)'. l:jl - f-liNTESGU, p. 187.- 1.
11AlilNKSCU, in». c. Bradu-de-Jos,
i. Arqe«.
Cine nu se silesce de tînăr S�L facă avere, la bătrâneţe
trăesce amărît, şi precum <Jice înţeleptul Solomon, 16.
20: cel ce lucrezel pentru el lucreeă.
Il fnui traua i11e1' en. jeunesse, POU1' reposer en
oieilleese.
i-;« ]J'j'(l?lC.
') Lucreză la tinereţe, să te odihnesc! la betrânete.
2) Lucreză la tinereţe, să te intindi la betrâ:leţe.'
================== pagina 542 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
Travaglia da giovanu per gode da vecchiu. 1)
Prov. Ital.
Schuere Arbeit vn der Jugend ist sanfie Ruhe
im Alter.2)
Prov. Germ.
17204
6
Lucră boul şi măncă calul.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 138, c.
Ruda, Unqaria.
Ved] a Ara.
Acelaş înţeles ca la No. 419.
Tariro ikha« nemene djetere okho okă, tsang ni
singgeri elemangga fountchetele dje7cou bi. 3)
.Prov. Manclchou.
17205
6
Lucră de 'ngheţă şi măncă de asudă.
Dr. CRISTEA, Pt·ov., p. 138, c.
Bendorf', Unqaria.
Pentru cel leneş ŞI mâncăcios
*6
17206 Lucreză mai mult în trei dile de cât în-
tr'una.
G. I. TOME3CU, înv. c. Broscart ,
j. Mehedinti.
6
Lucră mat mult în trei cUle de cât într'una.
Veq'i ş».
Pentru omul leneş.
Dr. CRISTEA, Proo., p, 138, c.
Sinersig, Unqaria.
1) Lucreză ca tiner ca să te bucurf ca betrân.
2) Munca grea la tinerete e odihnă linistită la betrânete,
3) Dacă pe de o parte boul care ară l1l; are Ierbure pentru ca să mă­
nânce, pe de altă parte şoricele din pod are mâncare cu prisosinţă.
================== pagina 543 ==================
CALITĂ').'! ŞI VIRTUTI
----��� -���
:t:6
17207 Unde ai fost? � Nu sciu,
Ce-ai lucrat? - Nimic.
543
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Pentru o lucrare ori o umblare zădarnică, sau fără nici
un spor.
*,0,.
17208 Ce poţi lucra astădi nu lăsa pe măne,
A VR. CORGEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Ve'F Astă-tir.
Să fii sîrguitor. Acelaş înţeles ca la N o. 49 & 1722l.
*,0,.
17209 Par'că mi-a lucrat şi nu i-am plătit.
SI'. ST. TU1'ESCU, c. Cataneie, j.
Dolj.
Ve<j.i Dator, a Tora.
Pentru cel care se supără de geba; care şede posac şi
tăcut.
*,0,.
17210 Lucră de n6pte păn în n6pte.
AVR. CORCEA, paroh, c, Coşieiu,
Banat.
Omul sîrguincios.
17211
,0,.
Lucră ca boul.
Dr. ORISI'.L<:A, Prov., p. 138, c.
Cctea, Unqaria .
Adică mult, din putere.
17212
,0,.
Lucra ca o vită.
Dr. CRISTEA, Proo., p. 138, c.
Calbor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No, 17211.
================== pagina 544 ==================
544
17213
PROVERBELE lWMANILOI{
1:0
Lucră ca un rob.
D1' CHI3TEA, .p,·01)., n. 1 ss, c.
Filipeuri , Unqar:«,
17215
Acelaş înţeles CLt la X o. 17212.
LUCRU
V�dl AsI/t-dt, a Bate, J3U7Z}
Cilldt: G'lIrt't, la ll1tÎllca, Jlâ1Z­
ca re, J.1/as{(, i11Ui", a se Nasc«,
Ortaccsc, Seră, Vorbă.
*6
17214 Lucrul are rădăcini amare, dar fructe
dulci.
P. GÂRBOVICEANU, profesor Se.
Norm., CI. VI.
Acelaş înţeles ca la No. 1095 & 120�)1.
În diua lucrului vine bola trupului.
IORD. GOL,ESClJ, JJ[88. Il, p. 15.
Arati trândăvia şi 1en8:1 omului (GOLESCU)
* ,:-"
17216 Când aud de di de lucru,
Mi se'l'ngreuneză trupu.
E'ÂRVU, cleo. Se. Norm. Beri. e.
Ioesct, f. Tuioca.
Pentru cel leneş.
17217
Să de Durnnedeu, tot anul să fie serbă­
tort, şi numai o di de lucru; şi atunci
să fie praznic şi nuntă.
1. (;1:I<:A:\OĂ, Amint.) r- 118.
6
Dii, Ilomne, lot srJrbâtoJ''i, şi nunwz o eli ele
lucru, şi aiunct sâ fie nuntă.
DI'. Cm'i'l'EA, PI'OlJ.. r 66, c.
Sclis:«, Uuqana. '
J}ic cel le 11 eşi.
================== pagina 545 ==================
CALnĂTI Ş[ VIRTUlI
545
11218
Lucru muîeresc d:o vară el pune subt
subţi6ră.
IOIiD. C;OLESCU, 1YIss. l l , p. 41.
Arată mica slujbă a. muierir, cum şi cel mal mic spor
(GOLESCU).
*6
17219 Diua cautăţi de lucru, iar n6ptea de somn.
V. SAI. x, âasc. c. Totorem, co­
mit. Bihor, Ung({1'ja.
Pentru cel cari nu se mal astimpel'ii noptca.
11220
*
Lucrul Iungesce vleta, iar lenea o scur-
teză.
D. POPOVIGlu, înv. c. Cuvin, co­
mit. Arad, Unqaria.
Munca e folositore trup uluî,
*6
17221 Lucrul de astă-di nu'l lăsa pe mâine.
V. SALA, ('. TTaşcofî, comit. Ei,
71.01', Ungaria. - V. A. ]'OllESCU,
c. Foliic«n'L.i. Suciauac > G. MI­
HAI.Aeru, înv. e, Şenâresci, j. Tu,
tava.
*6
Nu lăsa lucru de ari) pe nuiin«, că nu mal,
nojeec; pâine,
P. GÂlmOV1CEANU, prof'. c. CA·
mdniţn, i- Olt.
*
LUG)'ul cii astc'i-cl.zl7 nu' l a.lasct tri mâme. 1)
8. I"NlcscL', pro]'. c. Nciesta,
.Macedonia.
*
Lucrul rii a.săndzi, nu 'l a!asă trî mâne.2)
G. ZUCA, c. Fieri, Albania.
1) Lucru de astă-tii nu 'I lăsa pentru mine.
2) Idem.
================== pagina 546 ==================
546
PROVERBELE ROMÂNILOR
A se adăoga la N o. 49.
17222
Lucrul de seră nu '1 lăsa pentru dimineta.
HINŢESCU, p. 93.
Lucrul de seră, s-nu l-olaşi tră mâni.1)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 174.
*
Lucru Oi l' a� tră seră, nu'l olasă t1'ă dimineţă.2)
ILIE GHICU, praf. c. Abela &
Samarina, Epir.
17224
17225
Ve4l Seră.
A se adăoga la No. 254.
*L::,.
17223 Nime nu more de lucru.
A vn, CORCEA, paroh, c. Coşteu»,
Banat.
Când unul se plânge că are pre mult de lucru.
*
Tut lucrul tră pescul acel mare s-fece. 3)
ILH; GHICU, praf. c. Abela, Epir.
Adică totul se face pentru cel mare.
*
Cum 'ţi-e lucru, aşa 'ti-e plata.
Dr. CmSl'EA, Prov., p. 60, c. Ta­
pliţa·Rom., Ungar·ra.
V cell a Multci, Platit.
Acelaş înţeles ca la N o. 12527.
Tel travail, tel salaire.
Prov. Franc.
1) Lucrul de seră să nu 'l laşI pentru mâne,
") Lucrul ce '1 a, pentru seră, nu '1 lasă pentru diminetă.
3) Tot lucrul pentru pescele cel mare să face.
================== pagina 547 ==================
_______ �_�C�ALITĂ1'I ŞI vm.�T�u-,,-'fi �5=--=4=-:.7
Wie die Arbeii, so der Lohn. 1)
Prov. Germ.
*L.
17226 Cum îţi este lucru aşa şi căştigu.
Nrc. MATEITSCU, înv. c. Moviliţa,
j. Puina.
Cum ţi-e lucru aşa şi meriiu,
G. 1. MUNTEANU, p. 12 & 60.
- HINŢESCU, p. 92.
Acelaş înţeles ca la N o. 17225.
17227
L.
De joc
E ca focu;
Ce lucru
Ca butucu.
L.
La joc
E ca facu;
La lucru
Ca butucu.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 72, c.
Gura-Rîulu�, Ungaria.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 129, c.
Topliia-Iiom., Unqaria.
Pentru cel leneş şi mal ales pentru femel.
17228
f'::,.
La joc
E foc;
La lucru
'1 pică mucu.
Dr. CRrS'l'EA, Prov., p. 129, c.
Sinersig, Ungaria.
Acelaş înţelAs ca la No. 17227.
================== pagina 548 ==================
548 PHovmWKLE lWJlIÂNILOl<
*6
17229 Jocul îi e plăcut
Dar de lucru cam uituc.
V. S.�I.A, clase. e. Seiul, comit.
Bihor', Unşţaria,
Acelaş înţeles ca la N o. 17228.
*6
17230 De lucru e lenosă
La joc nu are sotă.
V. SALA. das«, c. ŢTaşco'u, co­
iuit. Bihor; UU.(jaJ'1a.
A 1 în] lIN 172")[1.
ce aş In ,e 8S ca a o. _u
*6
17231 La joc tate se adună,
Dar la lucru nice una.
V. SAL<\, âasc. c. ,':;eud, comit.
Biho?', Un!J((,)·ta.
Pentru femeile cele leneşe.
Acelaş Înţeles C;1, la N o. 8753.
Acelaş înţeles ca la N o. 17233.
DJ'. CmSTEA • Prov., p. 129, e.
Iicsno», Urcjnrta.
6
La mâncare ca lupul
Şi la lucru ca butucul.
V. SALA, dasc. c. Petrosa, comit.
nn», UlIgm-la.
17233
Aeelaş Înţeles ca 1<1 No. 17202.
*6
17234 La lucru uituc
La mâncare numai lup.
* L"
17232 Incunjură lucrul şi cer că mâncarea.
V. SALA. clase. c. ŢTaşcou·Bă­
resei, comit. Bihor, Unqaria.
I
1,
II
I .
1 I
1:
================== pagina 549 ==================
CJlLITĂ'fI 'îr VlR'L'U'['Î
549
17235
Tr ă măcari «mă-sa-lt hiu », ma tră lucru,
doi parăţi nu fac,l)
r». VVEIGAND, Zweit. Jahres.)
p. ]!j9.
Acelaş înţeles ca la No 1728.1.
*6
17236 La lucru slăbănog, la sudalmă e hod-
nogiu.
V. SALA, clase. c. Petriteni, co­
mit. Bihor, Unqaria.
Pentru cel lenes.
Hodnoqiil de la' ungurescul hadllayy, general, coman
dan t.
*6
17237 Nici la lucru să te pună,
Dar nici cina să te tr ecă.
l'. GÂ.IlBOVICFANU, profes. Se.
Nor'nI. CI. Vi.
6
De lucru S(f nu mai cap efi, şi ema să nu
te irecă.
Dr. CHIS lE \. Proo . p. 7-2, c.
Gura-Rîulul, Ungaria.
Pentru cel leneş ŞI mâncău.
*6
17238 Nici lucru nu ne-ajunge, nici cina nu te
trece.
A VI{. CC!HCt:A, paroh, c. Coştciu,
Banat.
Obictnuesc a �1ice lucrătorit, când se 'ntorc de la lu­
crul câmpuluî, la timp potrivit.
*1.:..
17239 Me adî, me mâne,
Lucru lui nap oi remăne.
Y. �ALA, clase. c. Fel/ata, co­
mit. Bih01', Ungaria.
1) Când c vorbă de mâncare, mama lUI sunt, dar când e vorbă de lucru,
dOI ban! nu fac.
================== pagina 550 ==================
550
PROVER,BELE HOMÂNILOH
Pentru cei cari se lasă dintr'o g.i într'alta.
*6
17240 Şedi adi, şedi mărie,
Lucrul tot napoi remăne.
V. SALA, clase. c. Sediştel, co­
mit. Bihor, Ungar'ia.
Al' tII N 1�,2g9 .
• �ce aş In e es ca a o. �
*6
17241 Cine n'are de lucru îşI cântăresce c ... le.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefdnesc«,
j. Vâlcea.
Vecii Drac.
Cine nu lucreză trebue să facă lucruri fără folos.
*6
17242 Lucrul face sănătate,
Trăndăvia tot pecate.
Pentru cel leneş.
V. SALA, clase. c. Zăvoen'i, co­
mit. Bihm', Ungaria.
17243
Lasă'tl, lele, lucru
Şi cată'ţi nălucu.
BARONZI, r. 51. - HIN'j;ESCU,
p. 87.
Ve<jl Muc.
Acelaş înţeles ca la N o. 5536.
17244
După lucru e bun repausu(l).
G.1. MUNTEANU, p. 17 & 60.
- HINţESCU, p. 92.
Cine a muncit trebue să se odihnescă.
*6
17245 După ( de pe) lucru se cun6sce meşterul.
I. G. V ALENTJNIANU, p. 24.-
P. GÂHBOVICEANU, P1·Of. Se. Nonn.,
CI. VI.
================== pagina 551 ==================
CALlTĂ1'I ŞI VIRTUTI
*,0,.
La lucru se cun6sce meşterul.
551
TINCA ŞrşMAN, înv. c. Aclam,j.
Tutova.
Lucrul laudă pe meşter.
D-na E. B. MAWR, p. 4.
*,0,.
Lucrul laudă pe maestru.
V. SALA, dasc. c. Serbesci, co­
mit. Bihor, Ungaria
Lucru hvaZcâ mestru.1)
Dr. FR. MIKLOSIOH, Rum. Un­
ier., I, p. 12.
Lucru hoola« tesacu.2)
Dr. FR. MIKLOSICH, Rum. Un­
ier., I, p. 12.
Ve41 Arc, Turc.
Acelaş înţeles ca la No. 12288.
A l' osuore on connaît l' ouvrier.
Prov. Franc.
L'opera loda il maestro.3)
Prov. Itai.
Das vVerk lobt den Meister.4)
Prov. Germ.
Ny bainga no vavalombelb ny mpiasa.5)
Prov. Malgaş.
*,0,.
17246 Precum e omul, aşa'I şi lucrul.
]UL. GROFŞOREANU, înv. c. Galşa,
comit. Amcl, Unqaria.
1) Lucrul laudă pe mester.
2) Idem.
') Lucrul laudă pe meşter.
4) Lucrul laudă pe meşter.
5) După brazdă (bolovan de pămînt) se cunosce lucrătorul.
37
================== pagina 552 ==================
552
PROVERBELE ROMÂNILOR
Acelaş înţeles ca la No. 17245.
MILĂ
VetI' Dobitoc, Mânit, ligan.
17247
Nu ţine pe om locu, ce mila.
NTC. COSTIN, Letop. �\{old., Il,
p. 84.
Omul stă acolo unde pote trăi fără a fi supărat,
<'l'rimisese cărţile sale pe la margine de slobodir, de curîau ornenit
în ţeră de preste Nistru, şi în ţera Muntcnescă, şi de pres te Dunăre
din ţera 'I'urcescă. Şi sfătuîaă boierii să'i mute acei omcni, de la
margine mai în lăuntrul ţeret, pentru să nu pete lesne a trece iar
preste Nistru. La aceste l'espundea Nicolaî Vodă, că nu ţine pe om
locul, ce mila,» - N. COSTIN. .
17248
b.
N'aşteptă milă de la duşman, nici ome­
nie de la ţigan.
Dr. CRISTEA. Proo., p. 158, c.
Gura-Riulus, Unqaria.
17249
17250
Pentru cel de la care nu poţi aştepta nici o milă.
b.
E mila de la străini
Ca gardul de mărăcini.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.,
p.270.
Acelaş înţeles ca la No. 14102.
c.
Mila de la străin,
E ca umbra de la spin.
r». CRISTEA, Prov., p. 152, c.
Topliţa ss«, Unqaria.
A se adaogă la No. 14102
17251
Mila străinului nu se prinde.
SOl'. NĂDEJDE, Nuo., p. 78.
Acelaş înţeles ca la N o. 1 7250.
================== pagina 553 ==================
17252
CALTTĂ1'I ŞI V1RTU�r'i
*
Cel ce dă de milă nu sărăcesce.
553
Să miluim pre cei săraci.
Donner l' aum8ne, n' appauvrit personne.
Prov. lPranc.
17253
De la cel ce e de milă
N'ai ce lua nici cu silă.
A. P ANN, I, p. 133. - HIN1'ESCU,
p. 92.
Adică de la omul sărac.
17254
*
Tu umbli după el cu milă,
Şi el după tine cu pila.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 93;
III, p. 109; Archir, p. 26. - HIN-
1'ESCU, p. 54.
Ii faci bine şi el caută să'ţi facă reu.
Eu umblu după tine cu mila
Şi tu după mine cu pila.
A. P ANN, Archir, p. 26.
17255
Milă de silă, dor de nevoie.
IORD. GOLESCU, Mss. lI, p. 44.
*6
Milă de silc'i şi dor de neooie.
IUL. VULCĂNESCU, c. PelesGt, i­
Dolj, - GR. ALEXANDRllSCU, ma­
qistr. j. Putna. - P. GÂRBOVI­
CEANU, praf. Semin. Buc. ci. VII.
Arată dragostea ce avem către ore-cine, fără Valea
.nostră (GOLESCU).
================== pagina 554 ==================
554
17256
___ PROVERBELE ROMÂNILOR _
Milă
De şilă,
Şi dor
De zor,
Nu se pote.:
A. P ANN, Edil. 1889, p. 103. ­
HINC{'ESeU, p. 105.
Pentru cele cari nu se pot face cu sila.
*b.
17257 Milă mi-e de tine, dar de mine mi se
rupe inima.
IORD. GOLF seu, M88. lI, p. 44.
- A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 93;
III, p. 109. - 1. CREANGĂ, Amint.,.
p. 68. - Hnrţusctr, p. 105. - E.
1. P ATRICIlT, înv. c, Smulţ�, j.
Covurlulu. - A. GORovJ!.I, j. Su­
ciaoa. - P. GÂRBOVlCEANU, prof:
Sem. Buc. CI. VII.
*b.
Milc'i mi-e şi de tine, dar de mine mi se
rupe inima.
r. ANTONESCU, c. Vălcelele, j.
Argeş.
c.
1I1ilc'i mi"t, Demne, de tine, dar după mine
mi se rupe inima.
Dr. CRISTEA, t-«, p. 152, c.
După-Petra, Ungaria.
*b.
Milă am şi de tine, dar de mine mi se
rupe inima.
C. C. BUNGEl'IANU, c. C08ove1,
j. Mehedinti.
Mi-e milet ele tine, dar de mine mi se frige
inima.
1. G. V ALENTINIAN, p. 28.
================== pagina 555 ==================
OAUTĂŢI ŞT VIRTU'l,'I
555
Prov. Ital.
*-
Mi-este m'ilă ş-di tine, ma' mi s' (trupe inima
ş-di mine.1)
C. IONESOU, înv. c. Neoesta, Ma­
cedonia.
Ni-t» nilă ş-tră tini, ma tră nun» buriclu-n;
si bagă mpadi.2)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 108.
Veq.i Dor.
10 Arată mărimea dragosteI către înşine, şi că mal
mult îngrijim de nof decât de altul (GOLESCU).
2° Arată mila după gradul de înrudire.
Fa bine a te e ai iuoi, e pm agli aUri se tu
puoi.3)
Farei primeiro bem etos meus, ent(io aos alheios.4)
Prov. Portuq.
Jeder iei sicli selbst der Niichste.5)
Prov, Germ.
The priesi chrisiens his oum child .fi1·St.6)
Prov. Engl.
17258
De unu mi'I milă,
De altul mi'I silă.
V. ALEXANDRI & L. ROSETTI,
Mss.
Unul îţi place, iar altul nu.
I, Mi-este milă şi de tine, dar mi se rupe inima şi de mine.
') Mi-e milă şi pentru tine, dar pentru mine buricul mi se pune jos.
3) Fă bine la al teI, şi pe urmă celor-l'alţf daca poţî,
") Vofu face intâfu bine la ai mei, pe urmă celor-I'alţi.
5) Fie-care îşi este cel ma! apropo.
6) Popa boteză mal intâfu copilul seu.
================== pagina 556 ==================
556
17259
PROVEHBELE ROMÂNILOR
De silă
De milă.
P. ISPIRESCU, Rev. Isi., III, r-
160; Leg.) p. 154 & 262.
Când facl un lucru fără multă tragere de inimă.
«N u mar vOI să scie şi să audă de diuşiî. Atâta numai că de silă,
de milă îi primi să locutescă în curtea palatulut.» - P. ISPIRESCU,
Leg., p. 154.
«De milă, de silă, luă el şi niţele merinde ce't dase fata; dară Iuî
nu't ardea de mâncare.> - P. lSPIRESCU, Leg., p. 262.
17260
/C:,
Cel ce rîvnesce la milă, m6re flămănd,
Ve41 j}Iână.
Dr, CRISTEA, Prov., p. 41, c,
Gura-Rîulu't, Ungar'la.
Acelaş înţeles ca la No. 3755.
17261
Milă de mumă vitregă.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 44.
A se mângâia,
Adică dragoste prostă (GOLESCU).
*/C:,
17262 'I-e milă ca ţiganului de pilă.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Unqaria.
Ve4'î 7"igan.
A se adaoga la No. 14263.
*
17263 A se îngăna cu mila.
G. POBORAN, inst. j. Olt.
MILOSTEN!E
Ve41 a Tremura.
*/C:,
17264 Puţină milostenie, te scapă. de mare reu.
V. SALA., c. Şerbesc't, comit. Bi­
hor, Ungaria.
================== pagina 557 ==================
CALITĂl'I ŞI VIRTUţI
557
Să fim milostivi, CăCI binele pe care '1 facem 111 se
întorce cu prisosinţă.
Az sada ca cioc belea savdîrir.l)
Prov. Turc.
17265
Milostenia 'i din raiu.
D·na EL. SEVASTOS, p- 221.
17266
Vedi Bătaf'e, Dar, Frică,
Pomană, Răbdare.
Acelaş înţeles ca la N o. 15527.
MILUIRE
*
Miluirea de multe nevolî ne-ascapă.s)
ANDREI AL BAGAV, Cart. Aleq.,
p. 90.
Acel aş înţeles ca la No. 17265.
MUNCA
Vedf .7idovesc, Leneş,
17267
Cel ce se ostenesce, acela din muncă
trebuie mai îrrtâlu să guste.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 115.
Vedf a Lucri»,
Adică plugarul şî vierul (GOLESOU).
Toute peine merite ealaire.
Prov. Franc.
Ogn1: pena vale u sa premiu. 3)
Prov. Cors.
') Puţină milostenie de multe nevoî te scapă.
2) Miluirea de multe nevoi te scapă.
3) Orf-ce ostenelă merită să fie plătită.
================== pagina 558 ==================
558
PROVERBELE ROMÂNILOR
Jeder Arbeiter ist seines Lohnes ioerth, 1)
Prov. Germ.
The labourer is . worthy of his hire. 2)
Prov. Engl.
17269
*6
17268 Munca, când ţi-a cauţi bine,
E şi Dumnedeu cu tine.
A. PANN, r. p. 72.-HINTESCU,
p, 114. - r. G. V ALENl'INIANU, p.
31. - Dr. CRlSl'l<A, Prov., p, 155,
c. Agnita, Unqaria. - E. I, PA­
l'RIOIU, înv. c. Smulţf, j. Covurlulu.
Omul muncitor nu piere de f6me.
Munca e blaga slo vită ;
Când te ţii de ea ai pită.
A. PANN,I, p.150.-HINŢESCU,
p. 114.
Acelaş înţeles ca la No. 17268.
*6
17270 Munca e cornora.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 135 &
140; IT, p.88 &91.-HINl'ESCU,
p. la. - Or. CRISTEA, Prov., p.
155, C. 1'i80., Ungrtr'la.-JDEM, Cal.
Rom. lSD2.
Acelaş înţeles ca la No. 12295.
POVEST EA VORBI!
Unul când a fost să moră,
Fii sei toţi într' un ces
Viind patu'I înconjoră
Şi '1 întrebă de rămas.
Dicând : Tată, eşti slab forte
Şi-adiată nu îţi faci?
O să te apuce mortea
Şi nimic nu ne spui, tact ?
') Orf-ce muncitor merită (valoreză) resplata sa.
2) Idem.
================== pagina 559 ==================
" C_'A_L_T_T_Ă_'{t ŞI V_I_H_'I_'U_l,-'I_' _
1'101 mal iutâiii de ertare
Am venit să te rugăm
Şi aşa şi pentru stare
Iudrăsnirn să te 'ntrebăiu :
Căcî pe lângă astea tate
Câte 'ţi-a dat cel de sus,
Sa u'aibi şi strîns nu se p oto
D'o parte unde va pus,
Fiind că aici prin case
Şcim prea bine că nu sunt.
Şi e păcat să se lase
Să rărnâie în pămînt,
Noi tată nu'ţi cobim murtea,
Ci pe Dumnedeu rugăm
Sănătos să te mal parte,
Să trăescf ne bucurăm,
Dar a omului viiiţă
După cum singur spuncaf,
�e ţine Într'un fir de aţă,
Şi se rupe când gând u'at.
Cât mal vîrtos când e'n bolă,
1 se pote proroci
Că ori mare, ori se scală,
Nimenf nu pete ghîci,
De 'ţi-e frică a o spune,
Nădăjduind să trăesct,
Ca să scrie incaî spune
Aceea ce tăîuulescf,
Nu poet dice că n'at stare
Căcî scim că sărac uu eşti:
Pote dovedi 01' care,
D'ot vrea să tăgăduescl.
Vestea e 'n ţară sforă
Că eşti putred de bogat,
Şi c'ai găsit o comoră,
O povestesc toţI din sat.
Ei încă număr şi anii
Când n'aveai para de ac,
Şi acu te j oei cu banii
Turnându'r din sac În sac,
Dar 01' şi cum nu ne pasă,
Dică lumea ce o vrea,
Fie-care 'ntra sa casă
Dice şi bună şi rea.
NOI scim că un bun părinte
Copii nu'şt va urî,
Să'I lase fără de minte
Săraci a se amărî.
- Copil mer, el rcspuuse,
Bogat e numai cel sfânt
Ş'are mil cornort ascunse,
Pe faţa acestui pămînt.
Şi cel ce inăduşesce
Tot Într'una căutând,
Acel căutînd găsesce
Cu sîrguinţă săpând.
================== pagina 560 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
Mulţi nerodt găuresc pămîntul,
Comori în el căutând
Dar nesciind cum, pasc vîntul,
Surda şi 'ndeşert umblând.
Comora nu se găsesce
Când ict, colea săpâud,
Ci lesne se nemeresce
Când ei pămîntul ele rind.
Şi'n adânc nu e băgată
Pe om mult a'l obosi,
Ci do palmă e 'ngropată,
Ca să o pată găsi.
De aceea ele ve place
Ca să ve îmhogăţiţl
Cum am făcut eu veţi face,
S'ascultatî, să auqiţl :
Eu vrân d să caut cornora
Şi'n deşert să nu muncesc,
Curnpăraiu o moşi ară,
Dorinţa să'mt isbândesc.
Şi o apucaiu da lungul
Să caut comora 'n ea,
Când cu sapa, când cu plugul,
() săpaiii cnm trebuia;
Ş'adevărat astă tre bă
Me osteni 'n acel an,
Dar şi nu 'rnt-a fost de geba,
Că tot găsiiu un borcan.
Apoi cumpăraiu bucate
Şi locul cât îl săpai Il,
Il semănaiă pe jumătate
Şi'ncolo viţă băgaiu
Făoend ţerină şi viea
Am luat grâu, orz şi vin,
Şi suta a adus mia,
S'am un borcan cu verf plin.
Şi acum acea cornoră
Fără nici un scădămint,
O am tot pc o moşi ară
Ingropa1ă în pămînt.
De voiu muri, împreună
Veţi merge s'o căutaţi,
Săpând cu 'ngrijire bună
Moşi», că nu stricaţI;
Ci faceţi zic cum e bine,
Adică de rînd săpatr,
Ca să puteţi, ca şi mine,
Rod dintr'însa să luaţî.
Abia pâu'aci (11 dice
Şi ostenind Încetă,
Adormi, ochii 'şi închise,
Şi nu se mai deşteptă.
Feciorii lUI s'apucara,
(După ce l'au îngropat),
Pretutindenea cătară,
Loc n'au lăsat ne săpat.
================== pagina 561 ==================
17271
__ C_A_L_I_T_Ă�Ţ,_I_S�,[ __ V_I_RT __ U�Ţ_f �561
După ce se necăjiră
Căc! nici un borcan nu au scos,
Locul cel săpat porniră
Şi'! semănară frumos.
Din care cu 'mhelşugare
In acel an rod luând
Făcură o sumă mare,
Cu preţ bun tate vîndând ,
Atunci el cu păreri bune,
Frăţesce banii 'mpărtind,
Le-a venit Înţelepclune,
Şi dice unul zimbind :
Vedeţi fraţilor comora
De care tata a dis ?
Borcanul, e moşiora
Şi banii, cum ne-a descris.
Adică: Iucrând pămîntul
Scotem comora din el,
De muncă 'i-a fost cuvîntul,
Iar nu cum gândeam noi alt-fel.
Munca e comora mare
Ce stă Îngropată 'n pămînt,
Care sfârşit nu mai are,
Din porunca celuî sfânt.
Şi daca nevoitorul
Cu nădejde va săpa,
El îşi va dobândi dorul
Comora a desgropa.
Munca pe om nici o dată
Nu'l Iasă a flărnândi,
Când cu firea 'mbărbătată
Noptea o va face di.
Aşa dar d'aci 'nainte
Să nu şedem lenevoşî,
Ci cum ne-a dat tata minte
Să muncim mai inimoşr.
A. PANN.
Munca pămîntului e bogăţie.
C. DIN GOLEScf, p. 164.
Acelaş înţeles ca la N o. 17270.
A se vede şi snova de la No. precedent.
11272
Munca e bogată ca Dumnedeu,
GR. JIPESCU, Opinc., p. 131.
Acelaş înţeles ca la N o. 17270.
================== pagina 562 ==================
562
PROV ERBELE ROMÂNILOR
*.6
17273 Munca e brăţară de aur.
P. GÂRBOVICEANU, elev. Sem.
Euc. CI. VIL
Ve4i Meserie.
Acelaş înţeles ca la No. 17272.
*.6
17274 Munca este mama săracilor.
E. 1. P ATRlCIU, înv. e, Srnulţf,
j. Covurlu'lu
Muncind, omul nu pIere de f6me.
*.6
17275 Cu muncă şi ingădulelă, dinţii şorecuţuluî
tale odgonul de la corabie.
H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea,
J. Dorohoi.
Arată puterea şi r6dele stăruinţet.
16276
Prin muncă şi stăruinţă
Vei ajunge la dorinţă.
1. G. VALENTINIANU, r- 27.
Acelaş înţeles ca la No. J 7275.
17277
Dintr'o muncă, cât de mica,
Dacă nu curge tot pică.
A. PANN, I, p. 13,.
17278
Acelaş înţeles ca la No. 585.
*
Munca sfinţesce locul.
1. ARBORE, ing. j. Ettzett,.
Arată puterea muncei.
17279
Arvuneză, din vreme, pe fericita muncă.
A. P AN1\', Ediţ. 1889, p. 41; I,
p. 151.
================== pagina 563 ==================
CALITĂ'J;r ŞI VIRTUŢI
Arounesce, din vreme) fericita muncă.
HIN'fESCU, p. 114.
563
CăCI cine nu lucreză la tinereţe trăiesce în lipsă la
bătrâneţe.
*6
17280 Ori la muncă,
Ori la luncă,
Ori cu capu în hălăciugă.
A. COJOCARU, Se. Norm. Berl.
e. Ţifesci, j. Putna. - C. TEODO­
RESCU, înv. c. D6gele, j. Vasht1u.
Pentru cei leneşi, cari ŞI pierd vara în zadar. Duce-ţi
ve la munca eâmpului, orf duce-ţi-ve de păziţi vitele la
luncă sau, alminterea, ascunde-ţi-ve în nisce scai sau tufe.
Se numesce hălăcrugă) o grămadă de spini sau de ori-ce
buruenî.
*6
17281 Ori la muncă,
Ori la luncă,
Ori cu porcii la ghindă.
C. TEODORESCU, in». c. Lipova,
j. Vaslu'fu.
Acelaş înţeles ca la No. 17280.
*6
17282 Nici la muncă,
Nici la luncă,
Nici cu capu 'n hălăciucă.
P. GÂRBOVICEANU,proj.c. Şuic'i,
j. Argeş.
Acelaş înţeles ca la N o. 17281.
*6
17283 Munca face poftă de mâncare.
E. I. P ATRlCIU, înv. c. Sm1�lti,
j. Covu1'l1!lu.
Incă una din fo16sele muncei.
================== pagina 564 ==================
5 =-6::..:4=--- P[�OVIlRBl';I,E ROM:=A:=' N:.:::I=LO::..:R-=-- � _
A MUNCI
Ve'fl Lenevie, a Mâncâ.
*6
17284 Rogă-te la (luI) Dumnedeu
Şi munceşte tot mereu.
1. G. V AL�;NTINIANU, p. 31.­
Dr. CRISTEA, Pro»., p. 222, c. Gura­
RîuZ,ui, Unqarta. - P. GÂRBOVI­
CEANU, Sem. Buc. a. VII.
Când rog'î pe Domnul, muncesce,
Că alune; te miiuesce.
A. P ANN, I, p. 73. - H1N'rESCU,
p. ltî2.
Vedf a Lucra.
Acelaş înţeles ca la No. 17199.
*6
17285 Muncesce astă-di ca să mănăncl mâine,
I. POPESCU, mv. c. Dobrent, i.
Ilfov.
Veq.i a Lucra.
Acelaş înţeles ca la N o. 17201.
*6
17286 De unde muncescî, de-acolo trebue să
mănăncî,
P. GÂmwvICEANU, prof, Sem.
Bţw. CI. VIII.
Vedî Altar.
Omul trebue să se folosescă de r6dele muncii sale.
*6
17287 Cum muncesci aşa ţi se plătesce.
P. GÂRBOVICEANU, prof, Sem.
Bue. CI. VIII.
Ve<j.l Plată.
Acelaş înţeles ca la No. 17225.
================== pagina 565 ==================
CALITĂŢI ŞI VIRTUTI
*1::::.
17288 Cine nu muncesce
Cu lipsă trăesce.
565
Dr, CRISTIlA, Proo., p. 49, c.
Topliia-Rom., Ungal·'Ea.-Junimea,
p. lfl. - G. ONIŞOR, prof. c. Do­
broocţ, j. Vasluiu.
*1::::.
Omul care nu muncesce
In lipsă trăesce.
G. MIHALACHE, tn». c. Şendresc«,
.f. l'utova.
Veql a Lucra.
Acelaş înţeles ca la N o. 17195.
*1::::.
17289 Cine muncesce
Hrană agonisesce.
V. A. FORESCU, c. Mălini, ,j.
Suciaoa.
Omul trăesce din munca lui.
17290
Cine muncesce şt nu se năduşasce?
IOlW. GOLESCU, MS8. II, p. 80.
Arată că cel ce muncesce trebuie să sufere (GOLESCU).
17291
*
De cât să muncesci de geba, mai bine
să şedi de g eba.
V. A. FORESCU, c. Folticen�, j.
Suciaua.
Când m se propune să muncim frtră nict un folos,
*1::::.
17292 Cine nu muncesce la tinereţe, n'are la
betrăneţe.
T· BĂLĂŞEL, preot, c. Stefănesc�,
j. Vâlcea.
Veq"i a Lucra.
Acelaş înţeles ca la No. 17202.
================== pagina 566 ==================
L:::.*
17293 UnU muncesc până mor, şi alţii beu cu
capul gol.
56Ei
PHOVEHBllLE HOMÂNILO.R
"!
•
I
I
I
G. 1. TOMESCU, înv. c. Broscari,
j. 11lehedint!.
Unii au pre mult, iar alţii pre puţin.
*L:::.
17294 A muncit o vară şi a cheltuit (beut) într'o
sară.
G. P. SALVH'J, înv.c. Srnu1l't, j.
Cocurluiu:
Acelaş înţeles ca la No. 11486.
*L:::.
17295 Omul e dator să muncescă, să nu'l gă-
sescă m6rtea şedend,
G. P. SALVIU, mv. c. Srnulfii,j.
Covurltllu.
Omul trebue sit muncescă.
17296
Se muncesce, s'amăresce,
Şi nimica nu'I sporesce.
A. PANN, If, p.158.-HIN1'ESCU,
p. 114.
17298
Pentru omul lipsit de noroc, care se luptă în zadar
cu sărăcia.
*L:::.
17297 Muncesce de când cu buricul verde, şi
tot cu rul (p ... ) i se vede.
G. P. SALVIU, tn», c. Smulţ't,
j. Covurluht.
Acelaş înţeles ca la N o. 17296.
L:::.
Mergi, muncesce, ca să ai
Şi la un sărac să dai.
A. P ANN, l, p. 73. - HINTESCU,
p. 114. - Dr. CRISTEA, Proo., p.
151, c. Sibiîi, Transiloania.
================== pagina 567 ==================
CALIl'k(i ŞI VIRl'Ul'I
567
Munca ne permite să. ajutam pre cei mal săraci de
cât noi.
17299
Are ochl, mănî şi pici6re,
P6te munci cu sud6re.
A. PANN, I, p.137.-HINŢEscu,
p. 114.
'I'ot omul p6te ŞI e dator să muncescă,
MUNCITOR
Veqi Fome.
17300
L:l.
Vrednic este muncitorul de plata sa.
Dr. Cmsl'EA, Prov., p. 277, c.
l'oplita·Rom., Ungaria.
Vedi a iJ![ulZcZ.
Acelaş înţeles ca la No. 17286.
17301
Munca muncitorului pe mâna risipito­
ruluî,
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 46.
Ve<F Avere, Ban,
Strîngetor.
Se <;lice pentru cel ce risipesc averea ce de la părinţI
găsesc (GOLESCU).
*L:l.
17302 Omul muncitor
De pâine nu duce dor.
NIC. MAl'EESCU, înv. c. ],fovi­
tita, j. Puina. - GR. POIENARu,
c, Rassa, j. Ialomiia. - ECAl'.
ŞIŞMAN, înv. c. Adam, i- Tutova.
*L:l.
Omul muncitor capetă pânea ca dar.
G. MIHALACHE, înv. c. Sendresci,
j. Tuioca.
Veqi Ii'amic.
Acelaş înţeles ca la N o. 1717 O.
38
================== pagina 568 ==================
D68
PHOV ERBELE ROMÂNILOR
*6
17303 Ţ'eranul muncitor
E vestit ca Domnitor.
G. MIHALAOIIE, înv. c. Sendresci,
i, Tuiova.
Căci nu atîrnă de nimeni.
NKINDRAsNEŢ
*L.
17304 Cel ne-indrăsnet perde multe bunuri.
C. TEODORESOU, înv. c. Pun­
gesd, j. Vasl'ulH.
Pentru omul ruşinos.
Jamais honieuo: n'eu: belle amw.
Prov. Franc.
NEVINOVĂŢIE
17305
Nevinovăţia unuia, otăpoc stă în ochiul
altuia.
DIM. CANTEMlR, Isi. Ierogl., p.
38.
Aşa '1 omul făcut, că nu'f place să audă lăudând u-se
pe alţii. A se reaminti anecdota cu Aristid cel drept şi
alegătorul athenian.
NUME BUN
Ve<j.f Cap' JX, c. Nume.
*6
17306 Numele bun e mai scump de cât aurul.
Ve<j.f Cinste.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, co­
mit. Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 17101.
Ma� bun este un nume bun de cât oleiul. de
preţ.
Eccles. 7. 1.
================== pagina 569 ==================
569
CALITĂ1;I ŞI VIRTU1'l
----�--------------�
OMENIE
Ve<F Cinste, Gură.
17307
Omenia ţine mal mult de cât minciuna.
G. MUNTEANU, p. tiO, - HIN
:p:SCU, p. 130,
Ve4i Mincrună.
Să fugim prin urmare de mincîună,
*6
17308 Mal bine cu un om de omenie la pa-
gubă de cât cu un nevoiaş la câştig.
1. FUŞCARIU, in». c. P.,Merului,
comit. Făgăraş, Transilvania.
Ve4l Bun, Cuminte,
Defttpt, in/elept, Is­
tet ; Şiret, Votnic,
Vrednic.
Acelaş înţeles ca la No. 16071.
*6
17309 Omul fără omenie e ca şi trupul fără
suflet.
V. SALA, clase. c. Vaşcm'i, comit.
Bihor, Ungaria,
Nu insemneză nmnc, nu are fiinţă, e ca ŞI un mort.
17310
Gura dice, gura minte, omul tot om de
omenie rernăne.
Vcdî Cură.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 105, c.
Gura-Rîului, Ungaria.
A se adaoga la N o. 3467.
H311
6
Omul de omenie, crede omului: de o­
menie.
Dr. CmsTl,A, Prov., p. 193, c.
Gura-Riuiu«, Unqaria,
Şi aş:1 se cuvine să fie.
================== pagina 570 ==================
17313
570 PROVE.RBELE ROMÂNILOR
*6
17312 Omenia 'i mai scumpă ca avuţia.
Avu. COReEA, paroh, c. Coşte�u,
Banat.
Veql Cinste.
Acelaş înţeles ca la No. 17101.
6
Omenia nu'i cu carul.
Dr. CRISTEA, Proo., p, 191, c,
Gura·Rîulu'l, Unqaria.
Adică o ai sau nu o ai; daca însă îţi lipsesce, nu o
poţi căpăta de nicăerî,
*6
17314 Are omenie ca porcu 'n cocie.
A VR. COReEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
6
De omenie, ca porcu 'n cocie.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 73, c.
Sinel'sig, Unqaria.
Adică de loc nu are omeme.
17315
6
Şi-a mâncat omenia ca ţiganul biserica.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 238. c.
Ileşno», Ungar'!a.
Vedf Cinste, Ţigan.
Acelaş înţeles ca la N o. 17108.
*6
17316 Ş'o mâncat (stricat, perdut) omenia.
AVR. COReEA, paroh, e. Coşieiu,
Banat.
*6
S'a mâncat omenia cu lingura.
GAVR. ON1ŞOR, prof. c. Avra··
mesc't, j. Tuiooa.
Vegl Cinste,
Acelaş înţeles ca la No, 17315.
================== pagina 571 ==================
17317
CALITĂ'ri ŞI VIRTUŢI
ON6RE
On6rea vîndută
T6te's perdute.
��_� __ 571
Veql Cap. XVll.
G. MUNTEANU, p. 36. - HIN­
l'ESCU, p. 136.
Vedî Cinste.
Căci on6rea e mal scumpă de cât t6te.
*6
17318 On6rea nu o putem cumpăra pe bani.
v. SALA, dasc. c. Vaşcou·Băresc't,
comit. Bihor, Unqarta.
Veql Cinste.
Acelaş înţeles ca la N o. 17098.
*6
17319 On6rea perdută nu o mai poţi afla.
V. SALA, dasc. c Zăvoen't, comit.
Bihor, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 17100.
ORDINE
17320
Ordinea e câştig de timp.
G. MUNTEANU, p. 28. - HIN­
ŢESCU, p. 137.
Arată fol6sele bunei orîndutelf,
ORîNDUIALĂ
17321
După orînduială cărpelă, Durnnedeu să'şî
facă milă.
TORD. GOLEseu, Mss. Il, p. 91.
c
Se <J.ice pentru starea celor scăpătaţt (GOLESOU).
================== pagina 572 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
572
----------�����==�=-------------
PĂSTRU
17322
Omul care scie a trăi cu păstru,
Paraoa o are la galben căpestru.
A. P ANN, Ecliţ. 1889, p. 60; III.
p. 74.
Pentru omul econom căci: cine nu cruţă paraoa nicK
de galben nu 'r e milă.
PAZĂ
*D.
17323 Paza bună trece primejdia rea.
1. NECULCE, Leiop., II, p. 257.
- A. PANN, E(Uţ. 1b89, p. 173.
- HINŢESCU, p. 142. - P. lSPI-
RESCU, Leg., I, 1872, p.180.-].
NEGRUZZI, Conv. Liter., VII, p.
338. - N. GANE, Conv. Liter., 1875
-76. - 1. CREANGĂ, Amint., p.
103. - Dr. CRTbTEA. Prov., p. 207,
c. Topliţa-Rom., Ungaria. - GR.
POIENARU, ing. c. Hassa, j. Ialo­
miţa. - GAVR. ONlşoR,proj. c. Do­
brooet, i. Vaslt!'tu. - G. MADAN,
c. Truşen't, ţin. Chişeneu. - G. MI'
HALACHE, înv. c. Şendresci, j. Tu­
tova. - 1. T. MERA, Conv. Liier.,
XVI.
r
I
*D.
Paza bună trece primejdta re.
GR. ALEXANDRESCU, magistr. [.
Putna. - A. GOROVEI, public. [,
Suctaoa.
Paza bună întrece primeidia rea.
AL. ODOBESCU, III, p. 148.
*D.
Paza bună încunjură primejdia rea.
A VR. CORCEA, paroh, e, Coşfe'h!,
Banat. - Dr. CRISTEA, Proo., p.
207, c. Toplita-Rom., Ungar'ta.
================== pagina 573 ==================
CALITĂ'l.'I ŞI VIRTUŢI
573:
------_.
*�
Paza bună încunjură primejdza.
rUL. GROFŞOREANU, tn». c. Galşa,
comit. Arad, Unqaria.
*�
Paza bună păeesce primejdia rea.
V. ALEXANDRI & L. ROSETTI,
Mss. - 1. NI1'gSCU, 'Înv. c. vres·
pesci, j. Olt. - I. IONESCU, tn», c.
Bectu, j. Olt.
Paza bună păeesce de primejdza rea.
r. G. VALENTINIAN, p. 7.
�
Paza bună feresce primejdza rea.
V. ALEXANDHI, Teatr., p.1l93 &
1288.-Dr. CRISTEA, Prov., p. 207,
c, Topiua-Rom., Ungaria.
Paza bună din primejdia rea p6te să scape.
DIM. CANTEMIR, Ist. Ieroql., p.
292.
Pentru cei înţelepţi şi chibzuiţi.
<Nu face ca tată-seu Cantemir-Vodă, să se pue în protiva unei crăiî
cu o mână de ornent slabi.
Paza bună trece primejdia rea; mielul blând suge la două mume ;
capul plecat nu'] prinde sabla. Aşa bună chiverniselă face Antioh-Vodă
atunce.» - I. NECULCE.
POLITICOS
17324
E politicos ca gardul.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 84.
E politicos ca gardul)
Ifi jupoie obrazul.
A. PANN, III, p. 47.-HIN1'ESCU,
p. 148.
Pentru omul mojic.
================== pagina 574 ==================
PROVERBELE lWMĂNILOR
--------------------
074
A POTOLI
17325
*
Potolesce'l, D6mne, şi pe mine nu me
iuţi.
P. NĂSTUREL, colonel, Bucurcscf,
j. Ilfov.
Când unul se supera şi ne certă. Se g.ice, pentru a'l
domoli, ca un fel de ameninţare prietinesca.
A RĂBDA
Vegl Belea, Inimă.
.17326
,0.
N u'i VOlll1CeSCe a da, ci'I voinicesce a
răbda.
'Vegl Harnic.
Dr. CRISTEA. Prov., p. 175, c.
Logoş, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 17172.
*,0.
�17327 Rabdă un ceas şi'I trăi un an.
G. P. SALVIU, înv. c Smttlţ'!, i­
CovnrluIu. - G. MUlAI,ACHE, Înv.
c: Şendresci, j. Tutooa.
*,0.
Cine mbclă un ceas trăesce un an.
N. MATEESCU, îno. c. Movilita,
j. Putna.
Arată fol6sele răbdărit : de altminterea ţeranii noştri
cred că omenit iuţi trăesc puţin.
17328
*
Aravdă puţin să 'nchirdâsesci mult. 1)
C. IONEsuu, ]JI'Of. c. Ncvesta,
Macedonia.
Arată fol6sele răbdării.
") Rabdă puţin să te folosesc! mult.
================== pagina 575 ==================
CALI'l'Ă'j,'I ŞI VIRTU'.fI
--------------�
*L:::,.
17329 Cine rabdă nu greşesce.
575
v. SALA, prof. c. Drăqanesci,
comit. Bihor, Unqaria,
Să fim răbdători şi vom fi în tot-de-una folosiţi.
*L:::,.
17330 Cine a răbdat până la sfîrşit, aşa s'a
mântuit.
G. BĂNULESCU, in». c. Pietroşiţa,
i. Dîmbooiţa.
Acelaş înţeles ca la No. 17329.
*L:::,.
17331 Să nu de Domnul omului cât p6te răbda.
TORD. GOLESCU, MS8. IT, p. 66.
- V. A. FORESCU, c. Dorna, j.
Suciaua.
*L:::,.
Să nu maz de Domnul
Cât p6te rc'lbdâ omul.
TINCA ŞIŞMAN, în». e. Adam, j.
Tutooa.
Să nu de Dumnecfeu cât pote răbdâ omul.
LAURIAN & MAXIM, Il, p. 866.
Să nu de Dumnei{;eu omulu: cât p6te să rabde.
p. ISPIRI>sCU, Leg., I, 1872, p.
176. - HrN'!'ESCU, p. J36.
Nu dee (de) Dumnei{;eu omuluz cât p6te răbd«.
G. P. SALVIlJ, in», c.8mu1l'1,j.
Covurluiu. - V. A. FORESCU, c.
Mălini, j. Suciaua,
Să nu de Dumnei{;eu omulu; cât pote el su­
feri (să sufere).
1. CREANGĂ, Proo., p. 234.-I.
G. VA LENTINIANU , p. 36.
================== pagina 576 ==================
576
PIWVERBELE ROMÂNILOR
*6
Nu da) Demne, omulu?' cât p6te (omul) răbda.
1. G. V ALENlINlANU, p. 49.­
GR. POIENARU, îng. j. Buzett.
Nu )mt ela) Demne, cât pot răbda.
P. P. CARP, Şedinţ. Senat. 5 Dec.
97.
Ve11 Reu.
Arată marea răbdare a omului (GOLESCU).
Arată gradul de suferinţă a unuia.
17332
Nu poţi da
Cât poţi răbda.
I. G. V ALENTINlANU. p. 48.
Aceleaşi înţelesuri ca la No. 17326 & 17331.
17333
*
Rabdă când eşti slab.
C. BOLlAc, Culeq., p. 175.
Acelaş înţeles ca la No. 3774.
*6
17334 Răbdă, sufletele,
Şi la bune şi la rele.
I. POPESUU. înv. c. Dobreni, i.
Ilfov.
Omului îi trebue în tot-de-una multă răbdare.
*6
17335 Rabdă, suflete, cât poţi
Nu'ţi dă taina către toţi.
C. TEODORESCU, înv. c. Cttrsescl,
[, Ţ1 aslulu.
Să nu ne deschidem inima la ori şi cine.
================== pagina 577 ==================
CALITĂTI ŞI VIRTUTI
*L:;.
17336 Rabdă, inimă, şi taci,
Că tot tu le faci.
577
Dr. CRISTEA, Prov., p. 219, c.
u« Mare, Unqaria.
Veq.I Inimă.
Acelaş înţeles ca la N o. 3691.
*L:;.
17337 Rabdă, inimă,şi taci,
Că tu t6te mi le faci.
C. TEODORESCU, înv. c. D6gele,
j. Vaslu1:u.
Acelaş înţeles că la No. 7336.
*L:;.
17338 Rabdă, inimă, şi taci,
Ce-ai făcut să nu mai faci.
1. VÎLCOF, c. Craiovn, j. Dolj.
Rabdă dacă al greşit.
17339
Rabdă, inimă, şi taci
Că n'ai alta ce să faci.
A. PANN, II, p. 160. - HIN'
'J;ESCU, p. 80.
Când eştî nevoit să rabdf ore-ce,
A se vede A. PANN, II, p. 160, Povestea eânteeulut
17340
Rabdă şi taci
Dacă n'ai ce să faci.
LAURIAN & MAX1M, IT, p.866.
1 U Acelaş înţeles ca la No. 17339.
Accetia cun euraggiu eia che tu un poi ris­
pinghie.1)
Prov. Core.
') Primesce cu curaj ceea ce nu poţi să resping".
================== pagina 578 ==================
Prov. Germ.
578
17341
PROVERBELE ROMÂNILOR
Was du nicht ăndern kannet, dus nimm geduldig
hin.l)
Waht can't be cured, must be endttred.2)
Prov. Engl.
*
Aravdă inimă ş-taci
Ca ţara ci. u calci. 3)
C. IONESCU, înv. c. Neoesta, Ma­
cedonia.
i
Vedl Răbdător.
Acelaş înţeles ca la N o. 17339.
17342
Cine nu p6te răbda nu mănâncă pornă
coptă,
IOHD. GOLESCU, MS8. II, p. 84.
Adică nu dobândesce lucru bun (GOLESUU).
17343
Rabdă par'că e de fier,
Şi 'I crapă ochii de ger.
A. P ANN, III, p. 91. - HIN­
'rESalT, p. 158.
Pentru cel cumplit, sgârcit.
*6
17344 Rabdă ca cănii de f6me.
P. GÂRBOVICEANU, praf. c. Glâ­
ci, j. Vâlcea.
Adică rabdă mult.
*6
17345 Rabdă ca cănele,
Itn •. GROFŞllREANU, înv. c. Ca/şa,
comit. Arad, Unqarui.
Acelaş înţeles ca la N o. 17344.
1) Ceea ce nu poţi schimba, rabdă.
') Ceea ce nu se p6te vindeca, trebue rabdat.
3) Rabdă inimă şi taci, ca pămîntul ce'I calci.
================== pagina 579 ==================
---_._----
dALITĂ1?I ŞI VIRTU1?I
579
17346
6.
A răbdat până s'a săturat.
Dr. CRISTEA, t-o«, p. 12, c.
Sibiu, Transiloania.
Când unul a răbdat ore-ce, până ce nu a mal putut.
RABDARE
Vedî Dragoste.
*6.
17347 Unde'I minte multă este şi răbdare multă.
TEODOREscu·KIRILEANU, Gazet.
Săten, XVI, p. 18.
Omul cu minte e răbduriu.
17348
*
Răbdarea'I din raîu.
T. STEFANELLI, Con». Lit., XXV.
Veqî Bătare, Frică,
llfilosten'e.
Adică bună ŞI de mare folos.
17349
Răbdarea
E ca mierea.
I. G. V ALENTINIANU, p. 44.
Acelaş înţeles ca la No. 17348.
*6.
17350 Răbdarea e mântuire.
V. SALA, dasc. c. Zăvoen'î, co­
mit. Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 17349.
*L::.
17351 Răbdarea
Trece marea.
HINTESCU, p. 158. - V. SALA,
ilasc. c. Seud, comit. Bih01', Un­
garia. - TEODORESCu-KIRJLEANU,
Gaset. Săfen., XVI, p. 13.
================== pagina 580 ==================
-580
PIWVERBELE ROMÂNILOR
Omul cu răbdarect,
Trece chiar şi marea.
1. T. MERA, Conv. Liter., XVI.
c.
Cu răbdarea
Treci şi marea,
Dat' cu reuZ
Nic; păreuZ.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 61, c.
Topliţa Rom., Unqarta.
Omul răbduriu birue multe greutăţi, trece peste multe
neajunsuri.
Avec de la patience an vient it baut de tout.
PTOV. Fr·anc.
Colla paeienea si prende la lepre col carro. 1)
Prov. Ital.
Geduld iiberunndei Alles. 2)
Prov. GC1·m.
Paiience ooercome all things. 3)
Prov. Engl.
*L:c.
�17352 Cu răbdarea şi cu tăcere
Se face agurida miere.
A. P ANN, Edil. 1889, p. 100;
Il I, p. 15. - G. 1. MUNTEAN-q.­
HIN'J,'ESCU, p. 158. - KAROLY Acs,
p. 81. - P. GÂRBOVICEANU, prof.
c. Glăvi, j. Vâlcea. - C. TEODO­
RESCU, înv. c. D6gele, [. Vaslu'iu.
- E. r. P A'l'RICIU, în», c. Smultl,
j. Coourluiu. - A. GOROVEI, j. Su­
cuiva. - V. A. FORESCU, j. Su­
dava.-G. MlHALACHE, înv. c. Şen­
drese!, i. Tutova.
1) Cu răbdare se prinde iepurele cu carul.
2) Răbdarea învinge t6te.
�) Răbdarea învinge t6te lucrurile.
================== pagina 581 ==================
CALITĂŢI ŞI VIRTUŢI
581
*6
Cu răbdarea se face agurida miere.
N. PETROV, c. Codâesci, j. Vas·
lulu.
Ve(F Aguridă.
Omul care scie să sufere, să aştepte, îşi ajunge scopul.
Arată prin urmare cât de mult preţuesce răbdarea la om.
A se vede No. 355.
Za kus chleba skociti treba.
p,·OV. Ceeh.
Pa,ll;IIlUII '1;01''1> ncaaxe.
P,·ov. Sîrb.
Kaparj kuria, neked is lese.
Prov. Magy.
17353
De aguridă s-faci nari, ma cu arâvdari.1)
Dr. WElGAND, Zweit. Jah,·es.,
p.148.
Şi cu-agurida s-face :;;"�ere. - Ma cu Qe?
- Ou arăvdarea.2)
ANDREI AL BAGA v, Cart. Aleq.,
p. 90.
Acelaş înţeles ca la N o. 17352.
A doua variantă aromânescă este o traducere ad Iit­
teram din turcesce.
Corunucn peime» olur. - Neilen? - Sabirilen. 3)
Prov. lul·c.
') Din aguridă se face miere, dar cu răbdare .
• ) Şi cu agurida se face miere. - Dar cu ce? - Cu răbdare.
3) Din aguridă se face miere. - Cu ce? - Cu răbdare.
================== pagina 582 ==================
582
----
17354
PROVEHBELE HOMÂNILOH
Cu vreme şi cu răbdare, şi frunza de
dud se face mătase.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 28.
Adică tate se schimbă spre bine (GOLESCU).
Dud iapraindan aila» oluri.1)
Pl"OV. Tttrc.
Sabe elan şarab olur,
Dud j(tpraghe sandal 0Iur.2)
Prov. Tnrc.
*6
17355 Răbdarea e bună la necaz.
V. SALA, tlasc. 1). Dumbrăoeni,
comit Bihor, Unqaria,
Acelaş înţeles ca la N o. 17351.
Sabir selemettîr.3)
Proo. Turc.
*6
17356 Ca răbdarea la necaz, nici un lec mai bun.
HINŢESCU, p. 158.
Acelaş înţeles ca la N o. 17355.
Con la passiensea as rimedia a tut.4)
Prov. Pierit.
Geduld ist die beste Arenei im UngWck.5)
Proo, Germ.
Paiience is a plaster for all sores.")
Prov. Engl.
1) Din frunza de dud atlas se face.
2) Cu răbdare agurida se face vin, foîa de dud atlas.
3) Răbdarea e mântuire.
4) Cu răbdarea se vindecă totul.
5) Răbdarea e cel mai bun Iec în nenorocire.
G) Răbdarea e un blastur pentru ori-ce loc.
================== pagina 583 ==================
17357
Răbdarea e cea mai bună doctorie.
P. GÂRBOVICEANU, Semin Bt!c.
ci. VIII.
1.
Acolaş înţeles ca la No. 17356.
* Le,
17358 Când n'are cu ce săracul,
Răbdarea îi este lecul.
A. PANN, 1, p.134.-HIN'!,ESCU,
p. 118. - ANDREI MARINESCU, înv.
c. Humele, i. Argeş.
* Le,
Săraculul) răbdarea îZ lecu.
G. MADAN, c. Pernl1!�, ţin. Ben­
cler, Basarabia.
Când îi lipsesce ore-ce celuî sărac.
17359
La nenorocirt săracul,
Răbdarea îi este lecul.
A. PANN, 1, p.147.-HINŢESCU,
p. 121.
Când se întîmplă vre-o nenorocire celuî sărac.
17360
Răbdarea e tot-de-una
La ori-cine (cea) mai bună.
A. PANN, I,p.147.-HINŢESCU,
p. 158.
Cu răbdare ort-cine e mai folosit.
17361
Le,
li face foc în spinare,
Şi el suferă 'n răbdare.
A. PANN, J,p.146.-HIN')."ESCU,
p. 60. - Dr. CRISTEA, Pro»., p.
114, c. Agnita.
I
J
Pentru omul nenorocit.
39
� '.: __ �w .��_��'_ ..
,î;
================== pagina 584 ==================
584
17362
PROVERBELE ROMÂNILOR
Cu răbdarea o duci departe.
HIJ\'fESCU, p. 158. - P. ISPI'
RESCU, Bev. Ist., II, p. 161.
\
I
"f
I
Acelaş înţeles ca la No. 17360.
La paiience vient eL bout de ioui.
Prov. Franc.
*6
17363 Cu răbdarea 'i rupi pelea.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova ,
}. Vaslulu.
Cu răbclarea îi fruţi pielea.
r. CREANGĂ, Con». Liier., XI,
1'. 182.
Omul cel răbdător face pe duşmani de crapă de ciudă.
17364
Răbdarea are şi ea marginile ei,
1. G. V ALENTINIAN, p. 2:::;.
;:,
I
i
I
I
Perde omul odată Şl răbdarea.
17365
6
Tnghite la răbdări prăjite.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 74;
III, p. 101. - HTNl'ESCU, p. 158.
- Dr. CRISTEA, Prov., p. 119, c,
Gut'Q·IUţtlu�, Unqarta.
*6
JJ:fănâncc'l rc'ibclă1'� prăjite.
1. CREANGĂ, Pov., p. $:) & 70;
Amint., p. 110. - Abeced. Ilustrai.,
p. 26. - I. SBIERA, Pov., p. 184.
- G. MADAN, c. Truşeni; ţin. Chi­
şeneu, Basarabia. -ST. t)T. Tu­
ŢESCU, înv. c. Caianele, i. Dolj.
================== pagina 585 ==================
CALITĂ'rT ŞI VlRTU'J:J' 585
--�---------------
*.6.
Mâncă răbdărI, prăjite.
Dr, CRISTllA, Proo., p. 148, c.
IdaMare, Unqaria. - IUL. GROF'
ŞOREANU, c. Galsa, comit. Amd,
Ungaria.
Răbdăr'E prăjite al, să mănâncL
P. ISPIRESGU, Leg., r, 1872, p.
176. - HIN1'ESCU, p. 158. .
01·
...
Răbclărt pră]'ite.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 219, c.
Topliţa-Rom., Ilnqaria.
A (se) hrăni cu răbdărr prâjite.
V. ALEXANDRI, Tealr., p. 720
& 1590. - Semasiol., vr, p. 360.
- G. MADAN, c, Truşeni, ţin.
Chişeneu, Basarabia.
10 A răbda, a duce lipsă.
20 A hrăni reu pre cine-va.
<Ii mat mânca şi răbdări prăjite. >
*.6.
17366 Par'că mănâncă numai răbdări prăjite.
G. P. SALVIU, înv. c. Smull'î,
j. Coourluiu,
Ve'fl a Mânca.
Despre ornenit cel slabi.
RĂBDĂTOR
17367
Fii, inimă, răbdătore,
Ca pămîntul sub pici6re.
P. GÂRBOVICEANu,prof. c. Capu­
Fiscului, j. Muscel.
Ve4'î a Răbda,
10 Acelaş înţeles ca la No. 17341.
================== pagina 586 ==================
586
17368
PROVEHBJlLE ROMÂNILOR
RABDURIO
Ve41 In/dept.
A SE RUŞINA
*
Cine nu se ruşineză de 6menI, nu are
('i-e) frică de Durnnedeu.
V. A. FOHESCU, c . Foliiceni, j.
Sucîaca.
De 6rnen'i cine nu se ruşmesa
Nic; de Dumnecleu nu se' nfricoşeză.
A. PANN, III, p. 32. - HIN­
TESCU, p. 129.
Pentru omul neobrăzat, lipsit de ort-ce ruşine.
*6
17369 Se se ruşineze omul când face reul, Iar
nu când face binele.
V. A. FORESCU, c. Dorna, j.
Sucuma.
Ve4i Ru;rine.
Pentru omul modest, care se ruşineză când nu ar trebui.
*6
17370 S'o ruşinat ca calu când cârligă trăsura.
V. IFRIM, c. Corodesci, j. Tuiooa,
Când unul a făcut o norodie sau o necuviinţa.
RUŞINARE
17371
Celui fără ruşinare
De'} dai ce-va obraz, sare
Să ţi se urce 'n spinare.
A. P ANN, III, p, 33. - S. FL.
MARIAN, p. 38.
Pentru cel neruşinat.
================== pagina 587 ==================
OALITĂ,!,I ŞI VIRTUŢI
----�------------�
RUŞINE
587
17372
Vadi Cinste, Fâ o:«, /}!rere,
Vin. '
Cine n'are ruşine de omeni, nicî frică de
Durnnedeu.
P. ISPIRESCU, Leg., 1, 1872, p.
166; Rev. Isi., II, p. 152.
Oine n) are frică de omeni, n'are frică nid
de Durnneqeu.
Dr. CRISTI!:A, Pro»., )1. 48, c.
Sibiu, Transilvania. - HINŢESCU,
p. 164.
Vedi a se RUfina.
Acelaş înţeles ca la No. 1 n68.
*6
17373 Mai bine mort de cât cu ruşinea în nas.
P. GÂRBOVICEANU, praf. c. Co­
nuiniţa, i- Olt.
Pentru omul cu obrazul subţire.
*6
17374 Stau în drum lele să piei
Şi mi-e ruşine să cel.
'1'. BĂLĂşr,L, preot, c. Stefanesci,
j. Vâlcea.
Se dice de băeţii ori bărbaţii flecarf către fete şi
neveste.
Iată cântecul unde se găsesce acesta locuţiune:
Stau în drum lele să pie'i
Şi mi-e ruşine să cei.
Lelişoră de demult
Nu-nu da drumu să me duc
Şi mî-aştcrne să me culc,
Că n'am mal vet;lut fomee
Să lase voinic să plec.
17375
*
Ţi'i ruşine
Vai de tine.
Te-ai făcut t6tă
Ca o curcă ploată.
V. A. Fom:scu, c. Folticen'i, i­
Suciaoa,
================== pagina 588 ==================
588
PROVERBELE ROMÂNILOR
In bătae de joc, pentru unul care s'a ruşinat.
*6
17376 'I-a crepat obrazul, dar ruşinea tot nu
I-a perit.
V. A. Poansou, c. Stăniş6ra, [.
Suctaoa.
Pentru omul neobrăzat.
17377
*
Vremea ruşinii nu e trecută.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir. j.
Putna.
Ameninţare; îl vom ruşina daca nu se liniştesce.
*6
17378 Nu s'a întîlnit în lume cu ruşinea.
CATH. ZANNE, c. Băsescî, j.
Fălciu.
Se c;lice despre un obraznic.
17379
Omul cu ruşine piere,
Nimeni nu dă păn nu'I cere.
A. F ANN, J[I, p. 32.
Omul cu ruşine pere
NimenZ nu''[ dă pcîn' nu cere.
HIN1'ESCU, p. 132.
*6
Omul cu ruşuu: multă piere; nimewt nu'l
ascultă.
'rINCA ŞIŞMAN, înv. c. Adam,
j. Tutoua.
*
Omul de arşine cherde. 1)
D. A. MILESCU, c. Gopeşi, Ma­
cedonIa.
1) Omul de ruşine pierde.
================== pagina 589 ==================
CALI'rk(i ŞI VIRTUTI
Pentru omul pre ruşinos.
A coqum honteux plate besace.
Pr01'. Franc.
Fra Modesto non ju mai priore.1)
Prov. Tosc.
Ein bliJder Hund wird selten jett.2)
Prov. Germ.
589
17380
Celui fără ruşine.
De'I dai ce-va obraz, sare
Să ţi se urce 'n spinare.
H1Nl'ESCU, p. 164.
17381
Veql Ru,sinare.
Acelaş înţeles ca la No. 17371.
*
Cine a perdut ruşinea ca s'o găsescă el?
P. ISPIRESCU, Leg., 1, 1872, p.
166; Reo. Ist., II, p. 150. - HIN­
TESCU, p. 164.
Pentru omul lipsit de ori-ce ruşine.
17382
Tote's cu timp şi cu soroc,
Şi ruşinea l'al ei loc.
A. P ANN, III, p. 32. - HIN­
'('ESCU, p. 189.
Pentru cel care se ruşineză fără pricină sau în afară
de vreme.
17383
Mi se pare, de ruşine,
Că cade cerul pe mine.
A. P ANN, III, p. 32. - HIN­
'-!:ESCU, p. 164.
Pentru omul ruşinos.
1) Părintele Modest nu va fi nicf odată egumen.
2) UD câne sfios rare-ori se îngraşă.
================== pagina 590 ==================
590
PROVERBELE HOMÂNILOR
------------------
17384
Par'că mi-e ruşine mie
Că nu ţi-e ruşine ţie.
A. P ANN, III, p. 32. - HIN'
,!'ESCU, r- 1134.
*
Mi-e ruşine de neruşinarea ta.
DIM. BOLINTINEANU, BttC1!1'esC'!,
Ilfov.
Se �lice celui neruşinat.
*L.
17385 Să aibă omul ruşine
Când face reu, iar nu bine.
A. PANN, III, p. 32.-HlN'
iI!:SCU, p. 164. - N. MATEESCU,
in», c. Moviliţa, [. Puina. - G.
MIHALACHE, in». e. Şendresci, j.
Tutoca. - TINCA SISMAN, înv. c.
Adam, j. Tutova. "
A.celaş Înţeles ca la No. 17369.
17386
Să aibă cine-va ruşine
Până unde se cuvine.
A. PANN, Il.I, p. 32. - HIN'
'rESCU, p. 164.
Să nu fie omul din cale afară ruŞll1os.
*L.
17387 De ruşine
Aş mai mânca o pâne.
G. P. SALVIU, in». c. Snmlţi,
i. Covurlnltt.
Adică nu't e ruşine de loc.
17388
lea ruşinea 'n nas,
In fie ce ceas.
A. P ANN, Il.I, p. 37. - HIN'
,*'ESCU, p. 164.
Pentru cel obraznic care, adese-ort, rămâne ruşinat.
================== pagina 591 ==================
CALI1'ĂŢI ŞI VIRTUŢI
591
17389
*
Imi crapă obrazul de ruşine.
A. P ANN, III, p. 32. - HIN'
'rESClT, p. 126.
17390
Veqi Obraz.
Acelaş înţeles ca la No. 4149.
Şi-a înghiţit ruşinea.
IORD. GOLESCU, MS8. II; p. 96.
Adică nu se mal ruşineză, şî se gice pentru mulerile
cele desfrînate (GOLESCU).
17391
*
Şi-a mâncat ruşinea.
Şi-a vnânou. ruşinea cu mămăligă.
P. ISPIRESCU, Leg., I, 1872, p.
166. - HIN1'ESCU, p. 164.
Acelaş înţeles ca la No. 17390.
Il Ci toute honte bue.
Prov. Franc,
17392
6
Mânca ţi-ar ruşinea nasul.
Dr, CRISTEA, Proo., p. 148, c.
oe«, Unqaria.
Ca un fel de blestem.
17393
6
Mânca te-ar ruşinea tîrgului.
Dr. CmsTEA, Proo., p. 148, c.
Ida Mare, Ungaria.
Acelaş înţeles ea la No. 17392.
RUŞINOS
*6
17394 Ruşinosu
Rade osu.
GAVR. ONIŞOR, praf, c. Crâll.IJu,
j. Tuiova, - C. C. BUNGE1'IANU,
c. Cosovef, i- Mehedinţi.
================== pagina 592 ==================
592
PIWVERBEr-E ROMÂNILOR
. A?ică suferă, rabdă, are ce e mal prost, rămâne cu
nImIC.
*L:,.
17395 Ruşinosul
Linge osul.
G. P. SALVIU, în», c. Smulii,
j. Covurlu1u.
Acelaş înţeles ca la No. 17394.
17396
Ruşinos, dar sănătos.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 62.
*L:,.
Ruşinos, ruşinos,
Dar e sănătos.
V. A. FORESCU, c. Dorna, i.
Sucuux».
Adică cel ce se sfiesce de ruşine, pururea întru t6te
să află sănătos (GOLESCU).
ŞAGĂ
Ve<l� Nebun.
*L:,.
17397 T6tă şaga e jumatate într'adins.
D·na Z. Juv ARA, c. Fedesct, i.
Tuioua,
De multe ort, sub formă de glumă., se spun omului
adeverurî cari '1 ustură reu.
*L:,.
17398 Cărnatul lung e bun, dar şaga lungă nu.
K. A. ZAMFIRESCu-DIACON, înv.
c. Stiubieni't, j. Doroho'i.
Gluma să nu ţie pre mult CăCI devine supărătore.
Les plaisirs les plus couris sant les meilleurs.
Prov. Franc.
================== pagina 593 ==================
593
OALITĂ'J:I ŞI VIRTU'rî
-------'=-�
Schereo lunga non fu mai buono.1)
Prov. iua.
TVenn der Schere am Besten isi, soU man awf­
hăren.2)
Prov. Germ.
*6
17399 S-a trecut de şagă.
AVR. COROEA. paroh, c. Coştei«,
Banat.
Numai e de glumit.
SILINŢĂ
*6
17400 Silinţa
Taie pânza.
D'na Z. Juv ARA, c. Fedesd, i.
Tutova. - G. MIHALAOHE, înv. c.
Şen dreea, j. Tuioua. - E. r. PA'
rmctu, înv. c. Smult�, j. Covur·
ltdu. - GAVR. ONISOR, c. Dobro­
vriţ, j. Vaslttiu.'
*6
Silinţct
Mântue pânzct.
G. MADAN, c. Truşen'l, ţin. Chi­
şeneu, Basarabia.
VeqI Lene.
Arată rodele silinţeî,
SIRGUINCIOS
17401
6
Sîrguinciosul se desvaţă mâncând, iar
leneşul şi m6re flămănd.
Dr. CIUSTEA, Prov., p. 241, c.
Sinersig, Unqaria.
Pen tru sîrguinclos Şl pentru leneş.
1) Şaga lungă nu a fost bună.
2) Când şaga e mal bună atunci trebue să te oprescî.
================== pagina 594 ==================
594
PIWVERBELE ROMÂNILOR
SÎRGUINŢA
.ţ
I
*6
17402 Sîrguinţa
Ţese pănza.
*6
Sîrguin�a
Tese pânea,
Eră lenea
Pierde vremea.
*6
Sî1'guinţa
Tae pânza.
Vedî Silinţă.
C. TEODORESCU, în». c. Lipova,
j. Vaslu�u.
S. FL. MARIAN, Nunta, p. 28.
- Dr. CRISTEA, Proo., p. 241, c.
Sinersiq, Ungaria. - K. A. ZAM'
FIHESCU- Drxcon, c. Siiubienii, j.
Doroho�.
T1NCA ŞTŞMAN, înv. c. Adam,
j. Tutooa.
Acelaş înţeles ca la N o. 17400.
*6
17403 Sîrguinta e muma norocului.
P. GÂRBOVICEANU, prof, Semin,
Buc. Cl. VIII.
Adică, ceea ce numim norocul, nu este de cât resul­
tatui sîrguinţeî.
A SE SMERI
*6
17404 Cine (cel ce) se smeresce se înalţă.
P. GÂRBOVICEANU, prof Semin.
Buc. Cl. VII. - I. POPESCU, în».
c. Dobren'l, j. Ilfov.
Vedî a se Jnălţa.
După cuvintele lui Isus.
================== pagina 595 ==================
CALIT Ă1'I ŞI VIRTUŢI 595
----------------------��----�-------------��
SMERIT
17405
In curul smerltulul lăculesce dracul. .
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 16.
In curul smeritulur locuiesce dracul.
Hm!ESCU, p. 177.
*6-
In cuzbul smerituluz lăcuesce dracul.
A. P ANN, eau. 1889, p. 88;
III, p. 65. - V. SALA, tlase. c.
Vaşcou. comit. Bihor, U'YIga?·�a.­
P. GÂRBOVICEANU, prof, Semin,
Btlc. CI. VIII.
Ne arată că cel mal smeri t, acela şî mal îndrăcit, de
care mult să ne ferim (GOLESCU).
Pentru cel fatarnic.
Derriere la croix souvent se tient le diable.
Prov. Ft'a'YIc.
Hinterm Kreue oeretecld eicb der Teufel.r;
Prov. Germ.
The devil lurk« behing the cross.2)
Prov. E'YIgl.
*6-
17406 In inima srneritului şede dracul grecesce.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipou«,
j. Vaslul:u.
Acelaş înţeles ca la No. 17405.
SOCOTINŢĂ
17407
Unde nu e socotinţă, socotela merge reu.
A. PANN, II, p. 49.-HINTESCU,
p. 177.
1) Du pă cruce se ascun de dracul.
2) Dracul se ascunde după cruce.
================== pagina 596 ==================
596
PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
Când nu este socotiată, socotela merge reu.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir.],
Putna.
,
J
I
Pentru omul ne-chibzuit.
STĂRUINŢA
17408
Omului, cu stăruinţă,
T6te îi sunt cu putinţă.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 197, c.
Topliia-Rom., Unqaria.
Ve4! Sîrguinţă.
Arată r6dele stăruinţeî.
STRÎNGETOR
17409
Averea strîngetorului, trece în mâna
cheltuitorulul.
V. A. FORESCU, in». c. Smulti,
j. Covurltdu.
Vedî Avere, .Muncitor.
Acelaş înţeles ca la No. 17301.
TAINĂ
Vc4i Vorbă.
17410
Lumea prin tîrg o vorbesce,
Şi el taină o gândesce.
A. PANN, I, p. 83.-HINTESCU,
p. 94·
Când unul se feresce de a vorbi de un lucru pe care
totă lumea îl sete.
Le secret de polichinelle.
Prov. Franc.
================== pagina 597 ==================
CALITĂ');\' ŞI VIRTUTI
597
*6
17411 - Are gura 'mpiedecată,
Dar taina O spune indată,
A. PANN, L, p.I07. - GR. ALE'
XANDRESCU, magistr. i. Puina,
vc<jr Leneş,
10 Pentru cel leneş.
2° Pentru cel care nu scie păstra o tăînă,
17412
*
Taina sa n'o spui nevestiî,
P. BUDIŞTEANU, c. BUCttresct, i
Ilfov.
Taino. îti paeesce tare) de către neoesia ta.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 130;
III, p. 116.
Ver;l'i Copt], Când.
Căci O va da neapărat în vileag, neputend păstra O
taină.
A se vede A. Pann, III, p. 112--117.
Jamais homme sage et discret
Ne r{wele iL femme son secr-et.
GAFlR. MEURIER, XVI·e Siecle.
17413
*
Işl păzesce taina de Joi până mai de
apoi, întocmai ca O muere.
Nu e în stare să nu spue tot ce sere.
17414
*
Tainele v6stre în urechile n6stre.
Când unul nu mai e stăpân pe tainele lui.
TREBĂ
Vcd;: a Tăd, Vorbă, Cap.
XVIi.
================== pagina 598 ==================
598
17415
PROVERBELE ROM1NILOR
La o trebă când se scolă,
Par'că are oue în polă.
A. PANN, 1, p.l02.-HINTESCU,
p. 192.
Pentru cel nevoiaş sau leneş.
17416
La trebă se vede omul ce p6te.
1. CREANGĂ, Pov., p. 149.
CăcI mulţt se laudă, ŞI când sunt puşi la încercare
dau chix.
17417
De făcut trebă nu mai cade c6da nimerui.
J. CREANGĂ, Pov., p. 287; Conv.
iu«: xr, p. 214.
Indemn la muncă.
17418
*
Cine n'are gând de trebă se păduche.
J. BĂNESCU, prof. j. Roman.
17420
Pentru cel leneş.
*L::o
17419 De cât dece trebl şi rele, mai bine una
şi bună.
S. MUIĂILESCU, s« Norm. Berl.
c. Băsesci, .i. Falci«.
Să nu te apuci de multe odată.
*
Gluma, glumă; treba, trebă,
IORD. GOLESCU, Mse. II, p. 103.
Adică când e de glumă, să glumim; când e de trebă,
să căutăm treba cum se cade (GOLESC O).
Se g.ice mai ales când unul nu se ţine ele trebă, sau
nu ne lasă să ne ţinem ele ea.
*L::o
17421 Ai făcut trebă până 'n pod.
P. GÂRBOVICEANU, pr'of, c. ,Mo­
goş6'ia, [. Arqcş.
================== pagina 599 ==================
17422
17423
CALITĂŢI ŞI VIRTUŢI 599
Nu a făcut nicr o trebă, nu a Înveţat nimic, nu s'a
procopsit.
*
Işi caută de trebă.
A. PANN, I, p. 169.-HIN1'ESCU,
p.192.
Nu se amestecă unde nu'l privesce.
*
A fi de trebă.
Adică om bun, cinstit, cum se cade.
VREDNIC
Ve4i Fru mos, Cap. XVi!.
17424
Cine e vrednic scote şi îmbucătura din
gura omului.
A. PANN, II, p.125.-HINTESCU,
p. 172.
Pentru omul vrednic.
*6
17425 Mai bine cu un vrednic la pagubă, de
cât cu un nevoiaş la câştig.
A. P ANN, Ecliţ. 1889, p. 96 ; II,
p. 64. - HIN'.rESCU, p. 208. - S.
1. GHOSSMANN, Dicţ., p. 20. - P.
IsPIRESCU, Leg., I, 1872, p. 171.
- 1. G. V ALENTINIAN, p. 8. - Ga­
zei. Pop,) I, No. 228.
6
Mat bine cu un om vrednic la pagubă, de
cât cu un tândală la câştig.
Dr. CRISTEA, Prol'., p. 142, c,
Topliţa·Rom.) Unqaria.
JYla1, bine să fiI, cu U1� om vrednic la pag7;tbă,
ele cât cu un mişel la dobândă.
C. NEGRUZZI, I, p. 248.
40
================== pagina 600 ==================
600
PROVEHBE[,E IWM.ÂNILOR
*L::.
Ma� bine sa fij cu un om vrednic la pa-
qub«, ele cât cu un nevoiaş la dobândă.
V. SALA, înv. c. Zăvoen�, comit.
Bihor, Ungaria.
VeqJ l-lun, CU1JzinteJ
DCftept, in/elep!.
isteţ, Omenie, Şi.
rei, Votnic.
17426
Acelaş înţeles ca la No. 17047.
L::.
Omul vrednic se face Iurrtre-] şi punte,
şi trebue să Iesă la liman.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 133;
IT, p. 86. - HINl'ESCU, p. 135. -
Dr. CmS'l'EA, Proo., p.197, c. Sibit'i"
Transilvania.
*L::.
Omul vrednic se face luntre şi punte, ş�
trebue să �esă la capet.
H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea,
j. D01·oho!.
*L::.
Omul vrednic se face luntre şi punte) şi ese
la mal.
I. G. VALEN'l'INIAN, p, 29.-P.
GÂRBOVICEANU, prof'. c. Comănita,
j. Olt.
Adică face ce face, şi trebue să isbutescă.
VREDNICIE
17427
Vrednicia 'ţi mi-e oglindă,
Că m'ai slujit până 'n tindă.
A. PANN, II, p.49.-HINTESCU,
p.208.
Pentru cel nevrednic, şi mai ales pentru slugă.
1) Varianta: munte, e neapărat greşită.
================== pagina 601 ==================
"
j
,1
.1
l'
t
j
DESPRE VIBŢA INTELECTUALĂ
ŞI MORALĂ
DEFECTE, VICIuRI ŞI CRIME
17428
AI DUC
Aiducul nostru şî altă potecă scie.
10lW. GOLESCU, Mss. II, p. 1.
Vedl Voinic.
Nu ameninţa dacă nu poţi face.
Se 9-ice pentru cei ce se pot Înlesni cu Ielurimî de
mijloce, însemnând că, când nu pot numai cu un mijloc,
schimbă alt mijloc (Gor.sson).
H429
AMERINŢARE
Amerinţarea, fără putere, e deşerta.
HIN'J:ESCU, p, 3.
ARŢAG
================== pagina 602 ==================
602
*6
17430 �rţagul
Işl găsesce pîrtagul.
A. P ANN, EIUţ. 1889, p. 107;
Il, p. 95. - Şeeăt., 1, p. 283.­
Semas., p. �99. - Dr. CRISTEA,
Prov., p. 1;:\, c. Gura-Rîult!�, Un­
garia. - HJNTESCU, p. 6. - V.
ALEXANDRf, Teatr., p. 236, - P.
Gr\HBOVICIlANU, pr·of. Sem. Buc.
CI. VII. - JLm HOcIOTĂ"U, c. Se­
liste, comit. Sibiu, Traneiiuania,
* L':.
Tot hârţagu
Iş'f găsesce pîrţagu.
GR. ALEXANDHU, magistrat, j.
T'uina.
Şi-a dat peste om.
A se vede A. ele Cihac, II, p. 245.
O sn6vă în A. PANN, II, 95 şi în Şezăt6rect, I, p. 283,
ne dă origina g.icerii.
POVESTEA VORBfT
o văduvă 'n vîrstă, bătrână, sbârcită,
Cu dout dinţi În gură, barba ascuţită,
Nas cât pătlăgeua, la vorbă 'ntepată,
Cu ochii cccâră, g-ura 1 ăbărtată,
F'ruutea-I cucuiată, faţa mohorîtă,
Peste tot negresă şi posomorîtă,
Umbla 'ntunecată şi tot înnorată,
Nu o vedea nimeni să r idă vro dată,
N'o puteaî cunosce când e mulţumită,
Că ea 'n t6tă vremea era necăjită.
<Cântă-ţi lele cântecul că mi-e drag ca sufletul:
Neaga-Neaga rcaoa sparse mahalaoa),
Nu putea ei nimerit să-) intre în VOG,
Din <;1i până 'n nopte sbIerit ca strigoae.
Cu nimenea 'n lume nu se ave bine,
Se certa cu siue, când n'avea cu cine.
Slugt, câine, pisică bătea cu sudalma,
Şi pentru o muscă îşl ela 'n obraz palme.
In scurt, nu ajunge omuluI vleţă
Ca să'i spure t6te din fir până 'n aţă.
De-ar fi (cum dice lumea o dicală),
Cerul tot hârtie şi marea cernelă,
Ca să se descrie ar fi puţin tele
'I'otă istoria aşti] mueri rele
Dar deşi în ast-fel era cum disorăm,
Şi cele mal multe uuI le scriserăm,
================== pagina 603 ==================
DEFlWl'E, VIC1Ul<l ŞI CRIME
Tot se măritase pâu' aci odată.
Şi să se măr-ite era iar rugată,
Că era vestită şi în stambă dată
De văduvă grasă, putredă bogată,
Şi pentru avere tocma ca nebuni!
Să 'mbulzea s'o ceră văduvif şi juni];
Nu'! căuta chipul nu'i căuta ani'i,
'rotă frumusetea-I era ei banir.
O văduvă însă când-va, după lege,
Cu a doua nuntă capul seu să-şî lege,
Ea atuncea <,lise cum că se insoră,
Iar nu se mărită pentru a doua oră.
Şi caută 'n lume bărbat să găsescă
Ca pe o muiere să'I imbrobodescă.
Ea să fie mare ce o vrea să facă,
Bârhatu'I la tote ca mutu să tacă.
Şi dacă găsesce vre-un lamă-mamă,
Nu vede, n'aude şi nu'! bagă sernă,
De părere bună pe care 'ntîlnesce
Işi laudă casa şi se fericesce
Că ea bărbat are bun peste măsură,
Ca pâfnea a bună (cu pruna în gură).
Şi ast-fel de vorbe vorbind între ele,
Smintesc şi stric casa unei tinerele.
O fac să-şi urască îndată bărbatul
Şi să îndrăgescă în locu-l pe altul.
Pentru că bărbătul un am urez nu e
Tot după plăcerca-t la minctunt Să-1 sputc,
Şi s'o tot mângâie, să o glugiulescă,
Cheful şi dorinţa pâu' Să"Şl isprăvescă,
Ci el îi vorbesce serios la tote,
Că tot chef să albă omul nu se pote ;
Grij ile vieţii care îl a pasă
La plăceri şi chefurt rare ori îl lasă.
Şi el dacă vede că alt îl zîmbescc
Umblă după dînsa şi o curtenesce,
li face bizele, versu rf îi citesce,
O 'nualtă în slava, zÎnă o numesce.
Socotesce cum că'n totă a lui vietă
Din gura'f nu curge de cât tot dulcetă.
Şi să 'nebunesce după el să mergă,
Lasă copil, casă, la altul alergă,
Şi veQ.end c'acela 'i-a vorbit el bune,
Tot cu dragă, dragă, pân' a 1) supune.
Lasă'l şi pe dînsul, la alt bărbat du-te,
Ca vinul cel stricat. din bute în bute,
Până rămâne
Nici cu fetele,
Nici cu nevestele,
Povestea cânteculuî :
Fosta'l lele când ai fost,
Dar acum eşti lucru prost.
Ai fost forte trandafir,
Dar acum eşti borş cu ştir,
"I't-a mers vestea când 'ţ'i-a mers,
D'acum Ietcaia't) S':1 şters.
603
================== pagina 604 ==================
604
PROVP�RBELE HQ;\1ANII.OH
Geba cochetării faci,
Că la nimcnl nu mal placi.
're-au lăsat toţi ş'ai rămas
Ca un oda rog de vas,
Cât să te dregi la obraz
'I'e-ai trecut, nu mal al haz.
Gândeat că chipu'tt frumos,
O să stea tot abanos.
Acum pote să plătesci,
Frumosă să te numescl.
Aşa şi acestă veduvă bogată,
Fiind, pentru zestre, de pre multi rugată,
Când venea 'n peţite cine-va s'o ceră,
Ca să se mărite, să-şl ia bărbat iară,
Ea la acei ornenr bărbaţi sau neveste
Cu mândrie mare propunea aceste,
Dicând : mergeţI spunotr celuî ce mă cere
Că am să'! dau zestre destulă avere,
Bani, casă, moşie, cum şi scie pote,
Scule, diamanturt în fiinţă tate,
Dar pe lânga aste am şi din natură,
Un artag, o pală, de cam cert din gură;
Şi nu tot-de una acesta irnl vine,
Ci numai de faţă când e ore-cine,
Sau când stau de vorbă la vr'o aduuare,
Din ceva atuncea ţandăra îmi sare,
Şi încep îndată ca să-mi cert bărbatul,
Să'I fac de ocară faţă cu tot satul
Iar el la ne cazu-mi îl voesc să tacă,
Să'mt sufere tate, nimic să nu'mt facă.
Il cer din nainte condiţia asta,
De mă priimcsce eu îl sunt nevesta.
Câţi audea d'aste fugea ca de ciumă,
Li se tăia pofta de ast-fel de glumă.
Mai pe urmă însă îşI găsi ea unul,
Cam lovit cu lioca, făcând pe nebunul.
Şi 'i trimise vorbă că o primesce
In felul ce dice, şi cum ea voesce ;
Dar îi dă să scie că din întîm plare
Şi el fără voia'î un pîrţag mic are.
Care în an numai odată îi vine
Şi ca şi un praznic într'o <ti îl ţine.
Şi, el cum se legă să"[ rabde arţagul,
Şi ea să sc lege să'I rabde pÎl'ţaglll.
Spuindu'I aceste, <tise ea 'ntru sine:
�)eu că nu se potc elin aşa mal lrine !
Nu e lucru mare într'un an odata
Un pîrţag, cum dice, şi lul să'] abată.
Şi cu chipul ăsta dacă se legară
Amîndouî îndată se şi cununară.
JVfiresa acuma găsindu'şl norocul
De părere bună nu o încăpea locul:
Işl pierduse cumpătul
Oa ţiganul umbletuJ.
Şi luând la masă de cadă purceua,
Cum era strîns satul făcu şi saftcua,
================== pagina 605 ==================
DEFIW'l'E, VIClUEd ŞI CRIMle 605
------�------------ --------------------
Vro câte-va vorbe trânti după lege,
D'ale nodorose, Ca nisce ciomege.
Ginerele l'aste trebuia să tacă,
C'aşa se legase, n'avea ce să facă.
Făcând ea safteaua, îl păru mult bine,
Ve<;lend că bărbatu'I legătura 'şI ţine,
A doua di iară 'şi urma obiceiul.
A treia <fi încă şi mai cu temeiul.
Iar el la n icî una cheful nefrâugendu'I,
Le suferea tate în gându'şf dicendu'L:
<li tatu eu de unghişoră s. Deci,
A patra <fi dirninetă pe loc cum se scală
Incepe să gemă ca un prins de bolă,
Dicend : E! nevestă, a<fI te-a călcat focul,
J\{'a găsit pîrţagul, 'i-a venit sorocul.
Şi <ficcnd acesta o cam ia de cadă,
Şi de după mână frumos mI-O inno dă,
Şi 'ncepe să'1 care mal în jos de spate,
Cam pe pielea gală, gârbace 'ndesate.
Ea îl dicea : frate, bine, ce e asta '(
El răspundea dicendu'I: e pÎl'ţag, nevestă,
Până când te ţine? ea îl <fise iară.
El dându'I respundo : numai pănă sera.
Şi rabdă nevestă, cum îţi rabd eu ţie,
C'ast-fel u'e legatul şi mult n'o să ţie.
-- }VIe rog, hărbătele ' mai stăf ! contenesce!
Stăi să ne 'nţelegem, puţin odihnesce!
Eu îm! întorc vorba, 'mi putu lacăt la gură,
Dacă e pricina pentru legătură.
-- Nu, dragă nevostă, năravul din fire
Lesne nu se pote s'albă lecuire.
-- 1\1.e rog, bărbătele, dă puţin cu milă,
Că nu sciu bătae de mică copilă,
Aoleo, ajunge! aoleo, me lasă l
Ve<;l eu că cu zapis nu se ţine casă.
}le leg, me jur ţie, că d'a<;ll înainte
Nu'ţi votu mal respundo nici două cuvinte.
E! bine, el <fise, dacă 'ţI laşf artagul,
lacă şi eu dară îmi opresc pîrtagul,
Numai îţi păzesce, cum S1icl, jurămîntul,
O'apof iar îruî vine (să pă�()scă sfîntul).
Aşa el d'atuncea cu pace trăiră,
Şi singuri acesta o şi povestiră.
A. PANN.
BATJOCORA
*h.
17431 Batjocora batjocoresce.
AVR. CmwEA, paroh., c. Coş­
ieiu, Banat.
================== pagina 606 ==================
606
PROVERBELE ROMÂNILOR
1:::,
Batjocura bidiocuresce şi cluo» îfi face amar.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 22, C. o«:
m-Rîul1t'i, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 5800.
A BATJOCORI
Vec)i Cap. XVII.
17432
Cine te batjocoresce?
Rădăcina de răchită,
Care 'I mai amărîtă.
A VR. COReEA, paroh, c. Coşieiu.
Banat.
Acelaş înţeles ca la N o. 17431.
BOCLUC
*1:::,
17433 Caută bocluc cu luminarea aprinsă.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulii; j.
Couurluiu,
Ved) Certă, Gâlcev'l, Pricină..
Pentru omul ne-astîmperat, gâlcevitor ; cind unul face
zurbavă.
CALIC
Veq.i Bogat. Cap' X, c,
Calic, Furlul.
17434
E un bogat şi calic, şi un dobitoc să'l
pasci.
A. P ANN, III, p. 39.
Pentru mojicul îmbogăţit.
CÂRTELĂ
Veq.i Varză..
================== pagina 607 ==================
_______________ D_E_'F_E_c'_rE_,_V_[_CI_U_R_I�Ş_I_C_R_[M_E 607
17435
A da pe cărtelă.
A. DE ClHAC, II, p. 44.
Adică pe credit.
J CAUGĂ
*6
17436 Om de caugă,
AVR. CORCEA, paroh, c. Coştei«,
Banat.
Adică om pe sfadă, de ne-înţelegere, care produce certă
fără pricină.
Gaugă are înţelesul de sfadă, ne-înţelegere.
CERBICOS
�
I
17437
17438
Omul cerbi cos
(E) ca merul verrnenos.
HIN'J.'ESCU, p. 132. -- DR. CRIS­
TEA, Pron., p, 192, c. Sibiu, Tran­
siloania.
CERTĂ
Cine are minte 'ntregă
In certa altor nu se bagă.
A. P ANN, III, p. 26. -- HIN­
'J.'ESCU, p. ios.
*6
Cine are mintea Jntregă
ln certa altu;« nu se bagă_
Dr. CmSTEA. Prov., p. 44, c.
Gura·l'aul1!'l, Unqaria. -- SUHA­
MEL, c. Meledic, Buzeu.
Ve41 Gâlceva.
Sfat pe care puţini îl urmeza,
A se vede în A. Pann, Povestea vorbit, III, p. 26.
================== pagina 608 ==================
608
PROVERBELE ROMÂNILOR
*D.
17439 Certa fără peruială n'are haz.
T. TSPIRESCU, Leg., r. 1872, p.
170, Re». Isi-, H, p. 148 - HIN­
'ţES CU, p. 14:3.
Certa fără bătaie n'are lipidu.
LAURIAN & MAXIM, p. 124.
Ved] Gâtcevă, Nuntă.
Acelaş înţeles ca la N o. 10493; se (;1ice mai ales când
doi se certă şi se cam îngr6şe gluma.
*D.
17440 Certa fără bătae (bătălie) ca nunta fără
lăutari.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 607;
II, p. 449. - P. ISPIRESCU, Rev.
Ist., n, p, 148.·-H. D. ENESCU, înv.
e. Zamostea, i- Dorohoiu,
Certa fără peru�ală ca nunta fără lăutarL
P. I"PIRESCU, Leg., p. 215.
*D.
Certa fără bătae e ca nunta fără tobă.
P. GÂRBOVICEANU, prof. Sem.
Btw. a. VIII.
Acelaş înţeles ca la No. 17439.
*D.
17441 Cine caută certă găsesce bătae.
P. BUDIşn;ANu, c. Bucuresci. j.
Ilfov.
Pentru cei Cal'! se obrăznicesc,
*D.
17442 Unde intră certa 'n casă
De acolo norocul fesă.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 265, e,
Sinersiq, Unga1·la.
Să fie unire între soţi.
================== pagina 609 ==================
________ D_EFEOTE. VICIURI ŞI CRIMll
609
17443
Nu se înn6dă la certă ca mojicul.
A. P ANN, I, p. 169.
Se înn6dă la certă ca mojicul.
HIN'iESCU, p. 32.
10 Pentru omul cuminte care fuge de buclucuri.­
PANN.
20 Pentru omul gâlcevitor.- HIN'I;ESCU.
*6
17444 A căuta certă cu lumînare.
BARONZI, p. 47. - P. ISPTREscu,
Rev. Lsi., II, p. 145; Unch. Sfă­
tos, 1'. 54. - E. 1. P ATHJcfu, înv.
c. Srnu1tt, [. Oovurluht. -:- ZA�FJ:
REScu·DIACON, înv. c. Siiubenii, J.
Dm'ohoL
*6
A căuta certă cu lurnînarea aprinsă.
8T. ST. 'l'U1'ESCU, înv. c. Caia­
neie, j. Dolj.
Vedf Bocluc, Gâldvă,
Pricină, LU1Jzmare.
Acelaş înţeles ca la .N o. 17433.
A SE CERTA
Vedf Maţ, Cap. XVII.
*6
17445 Când dOI se certă, al treilea câştigă.
1. G. V ALENTINEANU, p. 12. ­
IDEM, Calend. Rom. 1892. - P.
GÂUBOV1CEANU, praf. Sem. Buc.
OI. VIL - I. POPESCU, in». C. Do­
breni, j. Ilfov. - E. r. PATRICIU,
înv. e. Smulţ�. j. Oovurlu'tit. - G.
MIHALACHE, in», c. Serulreşti, j.
Tuiooa,
Vccp a se Sfădi.
In tot de-una se găsesce unul care trage un folos din
certurile altora. Prin urmare să ne răfuim prietenesce
când avem ce-va de împărţit.
================== pagina 610 ==================
610
pgOVERBELE ROMANILOR
Le troisieme ZCl17'On.
Pi'OV. Franc.
*6
17446 Ei se certă,
Ei se Iertă.
A. PANN, Edil. 1889, p. 115;
II, p. 102. - HIN1'ESCU, p. 32.
El se certă, e� se împacă.
P. l>;PIRESCU, Rev. lsf, III, p.
377. - Dr. CRISTEA, Prov., p, 84,
c. Gura·Rîulu�, Unqaria.
Prin urmare să nu ne amestecăm în certa lor.
Se �ice mai ales pentru soţi sau cei îndrăgostită.
17447
Se certă de 'şi mai mănâncă capetele.
A. P ANN, Ill, p. 23. - HIN'
1'ESCU, p. 32.
Veq.î Cap.
Trăiesc rei:'! împreună.
17448
*
Si 'ngărnesc (ngaţe) ca cânli la cupane. 1 )
G. ZUCA, siud. c. Turia, Epir.
Vedî Albre.
Pentru cei cari se certă.
CERTARE
17449
De certare nu se ruşineză,
De bătae nu se 'nfricoşeză.
A. P ANN, nr, p. 33.
Acelaş înţeles ca la No. 17368.
1) Se certă ca cânii la copae.
================== pagina 611 ==================
17450
CIOROBOR
6
Ce atâta ciorobor
Pentru un topor!
R. FL. MARIAN, Ornii., II, p. 64.
Ciorobor pentru un topor.
s. r. GROSSMANN, Dicţ., p. 121.
*6
Torobor
Pentru un topor.
D-na MARIA COSMA, în». c. Vaş­
cou, comit. Bihor, Unqaria.
Vedf Sfadă, Topor.
Acelaş înţeles ca la No. 13018.
A CLEVETI
*6
17451 De aş trăi cât de bine, lumea tot me
clevetesce.
GAVR. ONIŞOR, praf. c. Dobro­
vet, f VasluIu.
Ort-ce al face, tot vei fi criticat.
CLEVETIRE
*6
17452 Sci hulpe, într'o stuhărie, pentru cleve-
tire, care sunt şi pentru mine.
P. ALEXANDRESCU, c. Mircesci ,
j. Vaslu11�.
Vorbesc doi ornenî şi, în vorba lor, trag şi pe un al
treilea, batjcororindu'I.
CUMPLIT
17453
Omul cumplit
De toti e clevetit.
A. P ANN, Ediţ. 1880, p. 63;
Il I, p. 77. - HIN'j.'ESCU, p. 132.
================== pagina 612 ==================
612
PHOVl!:lWELE ROMANILOR
Pentru omul sgârcit.
CUSUR
Veql Cur.
*6
17454 Nu e om fără cusur.
P. GÂHBOVlCEANU, praf. Sem.
Euc. CI. VII.
Nic; pădure fără oreascuri, nid om fără
CUSU1'.
Albina, I,-No. 17, p. 529.
A se adaoga la No. 4344 b.
Nul homme sous def'aut.
Prav. Franc.
17455
Nu e nimic fără cusur.
A. P ANN, Fab., II, p. 50.
Ori-ce lucru are ŞI bunul şi reul lut.
Il n'y a pas de rose sans epines.
Prav. Frnnc.
17456
*
Cu un cusur subţire.
AL. ODOBESCU, I, p. 436. - P.
ISPlRESCU, Leq., p. 289.
10 Pe de departe, fără a spune pe şlea.u ; cu vorbe.
«Nu'! da răgaz să se gâudescă la d'aldc-astea, ci îl lua cu vorba
pe de departe, şi cu um. cusur' subţire îl făcea să pricepă că are să
fie fericit.» - P. lSPlHESCU.
2° Cu dibăcie, dar nu pe faţă; cu acte.
<ImI pare că te văd, diplomat iscusit, rî9-end înghesuit în barba'ţf
căruntă, când, cu un cusur su,btire, îţi bătuşi joc de agaoa turcescă
ce venea spre a te maz ili.> - AL. ODOBESCU.
================== pagina 613 ==================
DEFECTE, vICIOId' ŞI ORIMIl
A DEFAIMA
Veq.î Cap. XVll.
DESFRîNARE
Veqr Tinereţe.
DESMĂŢAT
G13
*6
17457 Nici salcia pom,
Nici desmăţatul om.
P. ISPIRESCU, Leg., I, 1872, p.
170. - V. SALA, clase. c, Ghighi­
şeni, comit. Bihor, Ilnqarîa.
Veq.'î Mojic.
Pentru omul desmătat.
FALĂ
*6
17458 Fală golă, traistă uşoră.
1. CRI!;ANGĂ, Con». Liier., XII,
p. 30; Poo., p. 320. - P. Isrr­
RESCU, Rev. ts., III, p. 380.­
HIN'rESCU, p. (\1. - S. 1. GROSS'
MA�N, p. 157. - P. GÂIWOVICEANU,
praf. Semin. Cl: VII. - C. TEO·
DURESCU, înv. c. D6gele, j. Vas·
luiu: - AVR. CORCEA, paroh, c.
Coşteiu; Banat.
*b.
Fal« gală, straită uşâr«.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 92, C.
Bochia, Unqarta. - D. POPovIClu,
c. Cuvin, comit. Amcl, Ungaria.
- V. SALA, dasc. c. V Sohodol,
comiiatul Bihor, Unqaria - IUL.
GROl'ŞOREANU, clase. c. Gulşa, co­
mit. Aracl, Ungaria. - ILm Ho­
ClOTAu, stnd. c. Selişie, comitetul
Sibiu, Transiloania.
Pentru omul calic ŞI fudul.
================== pagina 614 ==================
614
17459
PROVERBELE ROMÂNILOr<
.6.
Fala mare,
Traistă n'are.
r». CRISTEA, r-»; r- 92, c.
Eht1°ez, Ungaria.
17460
Acelaş înţeles ca la N o. 17458 .
.6.
Fala şi beţia
Aduc sărăcia.
Dr. Cn,lSTEA, Proo., p. 92, c.
Tisa, Ungaria.
Unul singur, din aceste două năravuri, ar ajunge pentru
ca S�L sărăcescă pe om.
A SE FĂLI
17461
Orfăn arrnăne acel c;;:e se-fălesce')
ANDRldu AL BAGAV, Cart. Aleq.,
p. 90.
Acelaş înţeles ca la No. 17459.
17462
Nu ti fălea, căndu eşti ghini, di vrei s-nu­
ţi hibă arşini atumcea căndu ti scadzl.s)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 156.
Să fim modeştî, când ne merge bine.
17463
Va tra să-s fălescă, ş-arînla nu'l alasă.")
Dr. WEIGAND, Zweit. Johres.,
p. 156.
Acelaş înţeles ca la N o. 1584.
1) Sărac remâne acel ce se fălesce .
• ) Nu te făli când eşti bine, de vrei să nu'ţî fie ruşine atunci când
sărăcescî.
3) Vre să se fălescă şi rîia nu'I lasă.
================== pagina 615 ==================
DEFECTE, VICIURI CRIME
FĂŢARNIC
*6
17464 Făţarnicul, e ca un cărbune acoperit
care, pe ne-sciute, te arde.
HIN'fESCU, p. 58. - V. SALA,
tlasc. c. Lelesci, comit. Bihor, Un­
qaria.
Vedf Cărbune.
Acelaş înţeles ca la No. 509.
17465
Fătarnicul lăudăndu-te te strică.
DIACONOVIC'1·J�OGA, p. 18.
Să nu te încredî În cel: cari te laudă.
FLECAR
Ve41 Gură.
17466
Numai pămîntul astupă gura flecarului.
BARONZ1, p. 51. - HIN1'gSCU,
p. 139.
Ve4;: Gură.
Acelaş înţeles ca la N o. 3455.
17467
Omul care e flecar
Troncănesce ca un car.
A. P ANN, 1, p. 28. - H1N1'ESCU,
p. 131.
Ve41 A:! oră.
Acelaş înţeles ca la No. 7366.
17468
F'lecarul e ca 6Ia, ce mai mult sună când
o lovesci golă,
HINiESCU, p. 60.
Vorbesce mult dar fără miez.
41
================== pagina 616 ==================
616
PROVERBELE ROMÂNILOR
FUDUL
v cqi Prost, Sătul.
*6
17469 Omul fudul, şiIut Dumnedeu nu'} place.
V. A. FORESr-U, c. Dorna, i.
Suciaca,
*6
Omul jwlul, şi luz DumnecIeu îi e urît.
E. 1. P Al'RICIU, înv. c. Smuiţi,
j. Couurluiu,
VecII Mândru.
Adică e urît de totă lumea.
*6
17470 Omul calic şi fudul, şi lui Dumedeu 'I
urît.
C. TEODOHESCU, înv. c. Dogele,
j. Vaslui/!.
Acelaş înţeles ca la N o. ] 5223 & 17469.
17471
6
Fudulul are doi tovarăşi: prostia şi să­
răcia.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 87, c.
Gttm-Rîului, Ungaria.
Numai omul prost p6te să fie fudul, şi acest cusur îl
duce la sărăcie.
Fudul olan diuşchiun calîl'.I)
Prov. Turc.
17472
Calic şi fudul.
N. GH. J ONESCU, in». o. Mamor­
uiia, j. Dorohot. - C. TEODOHESCU,
îno. c. Lipova, j. Vasluhb.
E sărac, nu are ce mânca Şl se arată mândru.
1) Cine se mândresce remâne scăpetat,
================== pagina 617 ==================
DEFECTE, VICIUUI CRIME 017
,--� --,-------�._-------�--=-=---
A SE FUDULI
*L::.
17473 Se fudulesce ca musca în lapte.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesci, j.
Ttdova.
Vecji Gură La;'
Acelaş Înţeles ca la No. 1658.
FUDULIE
Vecji Beutură, Clulie.
*L::.
17474 Fudulia aduce saracia.
p. GÂRBOVlCEANU, prof. Se.
N01'1YC Buc. CI. VII.
Acelaş înţeles ca la N o. 17471.
*L::.
17475 Fudulia e soră bună cu prostia.
O. O. BUNGEŢIANU, c. Cosoceţ:
j. Mehedinli.
Acelaş Înţeles ca la N o. 17471.
FUR
17476
L::.
Furul face numai un pecat, dar păgu-
başul, până '1 află, face o sută.
Dr. CH,lSTEA, Prov., p. 98, c.
Tisa, Ungaria.
Vec!i a Bănui, HOf,
Tâ!hm.
Căci păgubaşul bănuesce pe totă lumea.
*L::.
17477 Ocasiunea face pe fur.
G. L MUNTEANU, p. 26. - HIN'
TESCO, p. 126. - V. SALA. clase.
c. Vaşcm1, comit. Bihor, Ungaria.
Vecji HOf.
Sunt omenf cari remân cinstiţi prin faptul cii nu alL
prilejul să fure.
================== pagina 618 ==================
PROVERBELE ROMÂNII,OR
618
------------�--��--�---------------------
L' occasion fait le larron.
Prov. Franc.
17478
*
F'urlu cât gîoni s'hibă, tot di gugoş va
s'moră.')
D. A. MILESCU, stud. c. Gopeşz,
Macedonsa.
17479
Cel reu nu scapă de pedepsă,
*
Care'i fur dzîce că fural. 2)
D. A. Mrr.sscu, siud. c. Gopeşz,
Macedonia.
Când un reu vorbesce pe altul de reu.
Când vinovatul caută să arunce vina pe altul.
17480
F'urlu acaţă furlu.")
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres.;
p. 156.
:\:
Furlu fur acaţă.4)
XENOF. CAPSALE, c. Pirlepe, Ma­
cedonia.
Ve<f' Hoţ.
Unui om reu, tot un reu îl vine de hac.
Fur furem cognoscit, lupus lupnm.5)
Prov. Lat.
Per conoscere un furbo, ci vuole un furbo e meeeo. 6),
Prov. Tosc.
Ein Schalk kennt den andern.7)
Prov. Germ.
1) Furul cât de voinic să fie, tot de glonte o să m6ră.
') Care', fur dice că am furat.
3) & 4) Furul prinde pe fur.
5) Furul cun6sce pe fur, lupul pe lup.
6) Ca să cunosci un inşelător, trebue un Înşelător şi jumătate.
') U Il ticălos cun6sce pe un altul.
================== pagina 619 ==================
17481
DEFECTE, VIOlURI ŞI CRIME
---
A wool-eeller kntnos a wool-buyer.1)
Pro1J. EngZ.
Acătai un fur.
Alasă'l.
'L alas, ma nu me-alasă.")
619
G. Zucx, stud. c. Turia, Epir.
Vedî Drac, Hot, ti Lăsa,
� Lu(l. )
Când îţi capeţi beleaua făcând ore-ce. De pildă. te
asoctezl cu unul şi nu mai poţi scăpa de el. A se vede
No. 5386.
A FURA
Ve"I C'lofcă, a Gl'oli, Hoţ,
Pădure,
*6
17482. Cine fură adi un ac,
Mâne fură (şi) un gânsac.
A. P ANN, Ediţ. 1889, 1). 19; I,
p. 68 - BARONZI, p. 58. - HIN­
'fESCU, p. 65. - S. FL. MARfAN,
Ornii., p. 380. - Dr. CRISTEA,
Prou., p. 46, e. Sibiu. Ungaria.
- S. r. GROSSMANN, Dicţ., p. 33.
Pentru omul reu nărăvit, din reu în mai reu.
*6
17483 Cine fură adi un ou,
Măne fură (şi) un bou.
A. P ANN, Edit 1889, p. 19; 1,
p. 68. - BARONZl, p. 58. - HIN­
TESCU, p. 138. - Dr. CRISTEA,
Prou., p. 46, c Agnita, Unqaria.
- S. 1. GI<OSSMANN, p. 33. - P.
ISPIRESCU, Rev. Ist., n, p. 15l.
- K. A. ZAMFIRESCu-DIACON, în».
c. 8tiubeni�,}. Dorohoiu - GAVR.
ONIŞOR, prof. c. Dobrooăt, j. Vas­
luău, - P. GÂRBOVICEANU, Sem.
Buc. Cl. VII. - EM. POPESCU, înv.
c. Clocănesd-Mărgincni, j. Ialo­
miţa.-IuL. GROFŞOREANU, c. Gal­
şa, comit. Arad, Ungaria.
1) Vindetorul deJlână cuu6sce pe cumpărătorul de lână.
2) Am prins un fur. _ Lasă'I. - Il las, dar nu me lasă.
================== pagina 620 ==================
620
PROVERBELE ROMÂNIl.OR
*6
Fură aq� un ou,
Mâne un b()u.
V. SALA, dăsc. c. Băleni, comit.
Bihor, Ungarla.
Astândzî furt ou,
Mâni va fur?' bou. 1)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 156.
S' este că fU1-'i adz1, un ou, mâne poţ'i s'furl,
ş'un bM't.2)
ANDREI AL LUI BAGA v, Cart.
Aleg., p. 75.
Acelaş înţeles ca la No. 17007.
*6
17484 Cine fură adi o cepă,
Mâine fură şi o Iepă.
E. 1. P ATRICIU, înv. c. Smulţ'l.,
j. Covurluht.
Acelaş înţeles ca la No. 17008.
17485
L::.
Din care grădină furi un cucuruz, poţi
fura şi un sac.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 75, c,
Toplita Rom., UngarIa.
Acelaş înţeles ca la N o. 17009.
*6
17486 Cine fură odată e fur tot-de-una.
GR. ALEXANDRESCU, magistr. i­
Puina.
Acelaş înţeles ca la No. 17010.
') Astă-df fur! ou, mâne furi bou.
") Dacă furt aq' un ou, mâne POţI să furi 7i un bou.
================== pagina 621 ==================
DEFECTE, VICtUR! ŞI CRIME
621
17487
Carle fura o galîira maere en perzun, carle
fura cetatu dig nae bandera.')
FR. MrKLOSICH, I, p. 9.
Vedr Căinar,
Hoţii cei mici sunt pedepsiţi, pe când cei mari se bu­
cură de rudele ne-cinstei lor.
*h.
17488 Cine fură nu cumpără, dar nici cinste
nu petrece.
N. GH. Ioxsscn, c. Mamorniţa,
y'. Dorohoiu. - N. MA'l'EESCU, înv.
c. Moviliţa, j. Putna.
*h.
Cine fură nu curnp eră , dar nid cinste nu
câştigă.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Banca,
j. Tufova. - G. MIHALACHE, înv.
c. Şendresci, j. Tutova.
*h.
Cine fură nu cumperă, dar nid cinste nu
capetă.
E. r. P ATmc'tu, tn». c. Smultl,
j. Cov'urlulH.
*h.
Cine junc nu curnperă) dar nid cinste nu
are.
'fINCA ŞIŞMAN, c. Adam, j. Tu­
tova.
'I'âlharul nu dă bani pe ce a furat dar, când e prms,
duce ruşine.
17489
Mai bine să ceri
De cât să furi,
Că cerşetorii se miluesc (rniluîesc)
Iar hoţii se pedepsesc.
A. P ANN, II, p. 29. - H1Nl'ESCU,
p. 31.
1) Care fură o găină, merge in închisoare, care fură o cetate, înfige o
bandîeră.
================== pagina 622 ==================
622
PROVERBELE ROMÂNILOR
-------
10 Pentru cel neputincioşt.
20 Se dice celui care caută să răpesca ceea ce putea
să obţină de bună voe.
Il vaut mieux iendre la mais: que le cou:
Prov. Franc.
17490
*
Căftar ea u dede Dumnidzeu, furarea u
dede drac1u.1)
G. ZUCA. prof. c. Băesa, Epir,
17492
Acelaş înţeles ca la N o. 17 O 14.
*6
17491 Fură bine, ascunde reu,
Pică vina 'n capu meu;
Fură reu, ascunde bine,
Pică vină 'n cap la mine.
V. SALA, rlasc. c. Vaşcoii, comit.
Biho!', Ungaria.
Când, ori-ce s'ar întîmpla, vina tot asupra unuia cade.
*
Seir s'furî, ş-nu sciî s'ascundz î. 2)
O. IONESCU, prof . c. Neoesia,
Macedon�a.
Pentru omul prost care nu scie să'şI ascundă greşelile.
17493
*
Ma nainte di furare s-ti 'nveţI tru-as-
cundere.")
G. ZUCA, sturl. c. Permet, Al­
bania,
Daca nu eşti deştept nu te apuca de o trebă.
*6
17494 Fură şi se dă de păgubaş.
V. SALA, clase. c. Totoreni, co­
mit. Bihor, Unga-da.
1) Căutarea (faptul de a cere) o dete Dumnedeii, Iuratul îl dete dracul.
2) Scit să furî, şi nu seir s'ascundî.
3) Mal nainte de a fura, să te înveţi să ascund i,
================== pagina 623 ==================
17496
DEFECTE, VreIUrtl ŞI GlUMll 623
'10 Când cel reu vre să fie credut că e om de trebă.
2° Face un reu şi tot el se plânge.
*6
17495 Cine fură îşi Iea resplata.
V. IFRTM, e. Corodesci, j. Tuiona,
Cel reu îşi primesce pedepsa.
*
Fură oul de sub găină şi viţelul din vacă.
L. ClORBEA, c. Gherla, Tran­
siloan:«.
Ve'jj Cloră, Coţofană,
T'arcă.
Adică e mare tâlhar. A se adaogă la înţelesurile de
la No. 1668.
*6
17497 Fură de la el şi duce la altul.
Veq.l fl0,t, Tâlhar.
P. GÂRBOVJCEA1W, prof. Semin.
Buc. Cl. VIlL - G, P. SALVIU,
înv. c. Smulti, j, Coourluiu.
17498
1 ° Pentru cel prost, naiv.
2° Hoţ prost.
6
Geba faci vecinului bine cu ce ai furat
de la alţii.
Dr. CRlSTEA, Pro». p. 101, c.
Toplita-Rom., Unqarta.
Să ajuţi pe alţii cu al tElu, dar nu cu lucru altuia,
*6
17499 Fură şi jură.
N. Gn. IONESCU, înv. c. Ma­
morniia , J. Dm'uhoL
Furâ de la. ochZ şi y'urâ.
T. SPERANTA, III, p. 244.
10 Pură ce'I cade în mana şi se jură, fără ruşine, pe
toţi sfinţii.
2° Cel mai reu trece adese-ort de omul cel mai cinstit,
================== pagina 624 ==================
624 PROVERBELE ROMÂNILOR.
*L;
17500 Cei ce fură, aceia mai tare jură.
V. A. FORESCU, c. Dorna, j.
Suciava.
Când unul caută să se lepede, cu mare jurăminte, de
o învinuire ce i se aruncă.
17501
L;
Fură, jură şi se cură.
Dr. CRlSTEA, Pr·ov., p. 98, s».
mânia.
Acelaş înţeles ca la No.
*L;
17502 N 6ptea fură,
Diua jură.
Vei Il N6pte.
A se adaoga la No. 197.
17024.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Dobro­
veţ, j. Vas/uiu.
17503
FURAT
L;
De nu vrei să fiI furată
Pune pe uşă lăcată.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 73, c,
Tda Mare, Ungaria.
Paza bună trece primejdia rea.
*L;
17504 Calul de furat de pe câmp se Ieă.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Dobro­
veţ,,j. Covurl1âu.
Alergă după folos; nu aştepta tot de-a gata, ca şi
tâlharul, care nu are de cât ostenela de-a fura, calul
legat, din grajd.
*L;
17505 Calul de furat se găsesce pe la (prin)
Iarrnaroce.
C. TEODORESCU, în». c. Lipova,
s. Vas/uiu.
================== pagina 625 ==================
DEFECTE, VrclURT ŞI CRIME
625
Pentru cei cari nu mai stau pe-acasă, Şl mal ales
pentru fete.
*6
17506 Calul de furat nu se întrebă de dinţi.
GAVR. ONISOR, praf. e. Dobro­
veţ, i. Vasluiu.
Ve41 Cal, j}făgar.
Acelaş înţeles ca la N o. I 389.
GĂINAR
Ve4i Puşcărie,
17507
*
Numai găinarit şed la puşcărie.
DIM. DRĂGUESCU, Bueuresci, j.
Ilfov.
Veq.'i a Fura, Tâlhar.
Căci hoţii cei mari scapă în tot-de-una.
GÂLCEVĂ
Veq.l Putere, Sfadă.
*6
17508 Gâlceva făr'ncăerare,
Nici un haz nu are.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 115;
II, p. 102. - HINt'ESCU, p. 66 -
V. SALA, da se. c. Vaşeoi:t, comit.
Bihor, UngarIa.
Veq.'i Certă.
Acelaş înţeles ca la No. 16964.
17509
Cine are minte nu se amestecă în găl­
ceva altora.
A. PANN, Edi[. 1889, p. 115.
- P. ISPIRESOU, Beo. Isi., II, p.
150.
Acelaş înţeles ca la No. 16963.
================== pagina 626 ==================
626
PROVERBEJ,E HOMÂNILOR
----------------
17510
Caută gălcevă cu lumînarea.
A. PANN, III, p. ea - HIN'
TESCU, p. 66.
Aeelaş înţeles ca la No. 16969.
*�
17511 Cumperi gălcevă cu bani.
P. GÂHBOVIOEANU, prof. Semin.
Euc. el. VIL
Când te vîrf smgur în bucluc.
A SE GALCEVI
Ve,p Vraăre.
GÂR-MÎR
17512
Găr-găr, la muiere privesce, ce ca gâsca
gărăesce ; ci mîr-mîr, la bărbat, ce ca
câinele mîrăesce,
IORD. GOLESCU, Mss. I, p. 200.
Femeea e cicală, flecară ; bărbatul certă.
17513
Tot-de-una găra-mîra, şi traiu cu vătraiu.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 104;
II, p. 118. - HINTESCU, p. 67.
Ve<}l Tra'u.
Acelaş înţeles ca la. No. 6174.
17514
T6tă diua g ăr a-rnîra.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 158;
III, p. 127. - H1N1'ESCU, p. (57.
A laş jn] 1 1 No. 1"'1038.
ce a.ş mte es ca a
A GIOLI
17515
Nu fură, nu jefuesce, numai glolesce.
IORD. GOLESCU, lYIss. IT, p. 50.
================== pagina 627 ==================
________ D_E_F_E_OT_E, VICIURI ŞI ORIME
Adică lea cam de faţă, fără nici o sfială (GOLESCU).
GREŞELĂ
627
17516
Colpo facut, nu'i potriba pensei.')
Dr. FR. MIKLOSIOH, Rum. Un­
ier., 1, p. 12.
Când al greşit, gândurile sunt de prisos.
A GREŞI
17517
Fallei şi prevtu pre altar.
Dr. FR. MIKLOSICI-I, Rum. Un­
ier., I, p. 8.
Tot omul p6te greşi.
Errare humrmum est. 2)
Prov. Lat.
HACHIŢĂ
*.6.
17518 Ii vin hachiţele.
G· P. SALVnJ & E. 1. P ATRICIU,
in», c, Smu,Zţi, j. Coourlusu.
10 S'a înfuriat.
2° li trăsnesce prin gând.
HARŢAG
Ve41 Arţag.
*.6.
17519 Are harţag la mămăligă rece.
V. TRIFAN, c. Gloclen�) j. s»
ciat:a.
Când unul se supără din nimica, şi vre să sară la bătae.
1) Greşcla făcută, nu mal e vreme să te găndescî.
�) A greşi e lucru omenesc.
================== pagina 628 ==================
6_2_8 P_RO_V_E_R_BELE ROMÂNILOR
H!TRĂ
*6
17520 Hîtră vrei să fii; dar veriga scii s'o pui?
I. I. DONCA, c. GâJ·.fa,.f. Tu­
tova.
Pentru cel cari vor să se are te şireţi, dar nu isbutesc
să înşele.
HOŢ
Vedf Cerşetor, Curvă, a
_FUI"a, Lac/it, lIfillcillos, Mu­
rere, Cap. XVII, c. Vreme
17521
6
Hoţul de la hoţ nu fură.
Dr. ORlSTEA, Prov., p. 108, c.
Logoş, Ungaria.
Veq'l Lup, TâZJwr.
Acelaş înţeles ca la N o. 2032 b.
Les loups ne se mangent pas enlre eu.x.
Prov. Franc.
17522
Hoţ pe hoţ anevoie înşală.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 74.
Adică şiret pe şiret (GOLESCU).
17523
6
Hoţ de hoţ se teme.
Dr ORISTEA, Prou., p. 109, c.
Codlea, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 17046 & 17047.
17524
Hoţ pe hoţ cunosce.
lORD. GOLESCU, Mss. II, p. 74.
Adică nebun pe nebun, şiret pe şiret, ş. c. l. (GOLESCU).
================== pagina 629 ==================
DEFECTE, VIOlURI ŞI CRIME 629
--------------'----�--------�
17525
*
Hoţul priceput, întălu se închină şi apoi
fură.
P. BUDIŞTEANU, c. Bt!Curesci, j.
Ilfov.
17528
Se dice mal ales pentru Muscalt.
*6
17526 Hoţ ca oia când dă în nămol.
P. GÂRBOVICEANU, pr·oj'. c. G1ă­
vi, j. Vâleea.
Vecii Prost.
Adică prost.
*6
17527 Când te calcă hoţii nu te întrebă de ce
ţi-e cojocul.
P. GÂRBOVICEANu,proj'. c. Mic­
şwnescitGreci, j. Tljov.
Când te lea unul mal repede.
6
Vai de hoţul care'i sărac, şi de săracul
care'i hoţ.
Dr. CRISTEA, Proo., p. 272, c.
Gura-rtuiui, Unqaria.
Vedî a Fura, Căinar,
Tâlltar.
Acelaş înţeles ca la, N o. 17032.
JYIagn'i fures paroum ducunl1).
Pro». Lat.
16529
6
Hoţii nu sunt adi prin păduri; sunt prin
căntălărtî.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 108, c.
Co(llea, Ungaria.
Ve(il Tâlltar.
La adresa funcţionarilor din Hungarta.
') Hoţi! mari duc pe cel mic.
================== pagina 630 ==================
I!
630 PROVERBELE ROMÂNILOR
*L'>
17530 Prinde hoţul, până nu te prinde el pe
tine.
A. PANN. Ediţ. 1889, p. 176.­
V. SALA, dasc. c. Lunea, comit.
Bihor, Ungaria.
Să ne folosim de ceasul prielnic, mal ales când avem
o răfmelă cu ore-cine.
17531
Prinde ho�ul când îfi vine, pân'nu te prinde el
pe tine.
A. PANN, II, p. 31.-H1NŢESCU,
p. 76.
*L'>
Prinde hotul când îfi vine
Că te prinde el pe tine.
V. A. FOREf::;CU, c. Mălini, i.
Suciaua.
Imprejurarea face pe hoţ.
BARONZI, p. 69. - HIN'IESCU, p.
78.
*
Imprejurarea face pe hotf.
V. A. FORESCU, c, Folticenl, j.
Sttciava.
L'>
Prilegtul te face hoţ.
Dr. CRISTEA, Proo., p. 216, e.
Gura-Rinl!�'iJ Unqaria.
Prilejul face pe tofi
Ca să fie hoti� hoţL
A. PANN, II, p. 31.-HlNŢESCU,
p. 153.
================== pagina 631 ==================
TmFE0.TE. VTCIU111 ŞT CRIM 1·:
Ocasionu face omu talu, 1)
B31
D\'. Fl1. MIKLOSICH, Rwn. Un­
tCI'. 1, p. 14.
Ve')l Fur.
Acelaş înţeles ca la No. 17002.
L' occasion fait le larron.
Fl·OL'. Franc.
L' occasioni fa I'omu latru. 2)
i--». Bani.
Geleqenheii machi Dieb« 0)
PI'OL·. Germ.
OpPo1'tunity makes tlle lhief. 4)
1',·OV. Ellyl.
17532
Ardică lucrul in sus
Care nu e de el pus.
A. PA:\N, li, r- 31.
Pentru cel care furii. A se ac1(wg:t la No. J853.
17533
Hoţu 'nvaţă la hoţie
Şi beţivul la beţie.
A. P ANN, Ediţ. 1889, r. 55;
1, p. 117; Fab. II, p. 47. - HlN­
lEscu, p. 75.
Ve?, B,;fiv, Tâ!/wr.
Acelaş înţeles ca la No. 8179.
*,6,
17534 Hoţul de la hoţ învaţă.
V. SALA, dasc. c. Brădet, co­
mit. Bihor, Ungaria. - D. Por-o­
VICIU, înv. c. Cuvin, comit. ATad,
Ungar'ia.
') Prilejul face pe omul hoţ.
') Prilejul face pe omul ho r.
3) Prilejul face hoţii.
4) Prilejul face pc hoţ.
-- - -
================== pagina 632 ==================
632
PROVERBELE ROMÂNILOR
Adică rei'! de la 1'8l1.
17535
*
Hoţul fura şi jură.
A. PANN, Ee/iţ. 1889, p. 20 i r,
p. 09; n, p. 30.-BARONZI, p. 61.
- P. ISPIRESCU, Leg., 1, 1872, p.
1,8.
;i:Lo.
Hotul jun'i Ş1 iar fun7.
HIN'!:ESCU, p. 75. - V. SALA,
dasc. c. ŢTaşcot'i-Bâl'fSci, comit. Bi­
hol', Unqaria.
Vec)! a Fltn/.
Fură ce't cade în mână, şi se jură, fără ruşine, pe tott
sfinţii.
Varianta a doua arată că cel retI n 11 se lasă de nărav.
*Lo.
17536 De hoţ nu te poţi pazi.
G. P. SALVIU, înv. c. S1I1111!i, j.
COL'7!I'I1!-1 u.
10 Căci el e tot cu gindul la rele.
2° Când al fost înşelat de ore-cine.
*Lo.
17537 Omul de hoţul din casa nu se p6te feri.
A. r ANN, Ediţ_ 1889, p. 105;
l I, 123. - HJN'!'I!;sCU, p. 132.­
GR- ALEXANDRESCU, maţjietr. i.
Putna.
*6
De ho{n (hotil) din cosa nu te poft feri.
1. G. V ALE:KTINEANU, p. 33.­
V. A. Fonnsotr, c. Stăniso:«, j.
Suciaoa.
Şi mai puţin de cât de cei străini.
Se dice adese-ori pentru soţi.
17538
*
Feresce-me, D6mne, de hoţii din casa
căci de cei d'afară me feresc singur.
================== pagina 633 ==================
DEFEC'fE. VfcrURI ŞI CRIME
Acelaş înţeles ca la No. 17062.
633
---
17539
Hoţul dice c'a glumit
Când vede că l'a zărit.
A. PANN, II, p. 31. - HJNp;;scc;,
p. 7r).
6
Hotul elice am glumit
Cân el vede că l'a zării:
DI'. CRISTEA, pj·OV., p. 107, r:.
Agnita, Unqaria.
*6
Botul giură câ a glumit
Când vede că l' al, dovedit.
V. A. FORESCU, c. Dorna, J.
Sucittoa.
Veq'î a eZIt/IlÎ.
Acelaş înţeles ca la No. 17162.
*6
17540 Hoţul ne-dovedit,
E negustor cinstit.
J. ARBOHE, ing. j. B!lziHi,. - P.
G ÂRBOVlCEANU, prof; c. Ilătesci,
j. Argeş.
Y cq'î 7',î!Jtar.
In potriva negustorilor cari mai mult înşelă lumea.
17541
Hoţul de unul se prinde
Şi de-o mie se întinde.
A. P ANN, Eiliţ. II, p. 31.­
I-IINfESCU, p. 75.
Toţi Val' să fie părtaşi 1:1 o faptă bunii.
:j:6
17542 HOţul e numai cu un pecat, iar păgu­
başul cu doue.
Dr. CRSTEA. lroc., p. lOD, c.
Cura-Tiiului, Ungaria.
================== pagina 634 ==================
63J
PROVERBELE IWMÂNTLOn
*6
Hotul e cu un pecat şi pc1gubelşul cu dece
(noue-elec'i şi noue, o suiă),
P. ISPIRESCU, Leg .• 1. 1872, p.
17i'. - A. GOROVEI, J. Suctaoa.>«
P. GÂRBOV!UEANU, praf. c. Cân·
âesci, j. Dimbovita. - GR. POIE'
NARU, ing. c. BaSM, j. Ialomiia.
- I. ARBORE, j. BltziXt.
Hoţul are un pecat) dar păgubaşul o mie.
1. G. V ALENTINEANU, p. 35.
Hotul este numa; cu un pecai
Şi plfgubaşul c'o mie 'ncărcai.
A. PANN, II, p. 29.-HlN!ESCU,
p. 75.
Vcdt a Il/Inul, Fur,
Lotm, Pagubit, rst.
ItaI'.
Acelaş înţeles ca In. No. 17001.
*.6.
17543 Hoţul prinde pe păgubaş.
C. C. MWLESCU, c. Miclesc!, j.
Vas/nln.
C:111d vinovatnl acusă pe cel nevinovat.
17544
6
De n'ar fi hoţi, n'ar trebui nici temniţă.
DI'. CRISTEA, t--«, p. 73,
Aţjnita, Ungrwia.
Acelaş înţeles ca In. No. 12-131.
17545
Am prins un hoţ, el me ţine.
A. PANN, Eab., II, p. ioe.
v ceF Drac, Fur, a
/jfsa, a Lua.
Acelaş înţeles ca la No. 1700(j.
================== pagina 635 ==================
17546
DEFEC'rE. VJclURI ŞI CR1M,:
Hoţu se cun6sce după ochi.
635
Veqî Curvit.
Gg. JlPE�CU, Lumina) I, p. �G8.
Acela;;; înţeles ca la No. 11719.
Att reţiarder connoist-on ICI personne.
Pro». Fmnc. 11188. XIIIe Sii·e/r.
17547
Gazda pecătuesce cât şi hoţul.
D-na E. B. MAWR, p. 84.
Adică părtaşul e vinovat ca şi făptuitorul.
Auian; peche celui qui tient le sac, que celui (Jue
mei dedans.
pj·ov. Franc.
The receicer 1'S as bad as ilie thief. 1)
t-:». Engl.
*,6
17548 Hoţu de păgubaş,
Dr. CRISTEA, Proo., p. 100, c.
Gura-Riului, Ungaria. - D·na Z.
JUVAgA, c. Feâesci, j. Tu/ora.
A se adăogă In, N o. 12434.
*,6
17549 Hoţ de diuă.
G. BĂNULESCU, înv.]. Dimbovita.
Nume ce se c1i.'t Evreulur, în Dimboviţa, A se vede No.
13843.
HOŢIE
Veqi 110/
17550
*
De n'ar fi hoţii,
N'ar fi nici puşcării.
A. P ANN, I, p. 69."- H;Np'.'cu
p. 75.
') Gazda c tot asa de rca ca �i cel care fură.
================== pagina 636 ==================
PROVEIWELE HOMÂN[L01l
De n'ar f7: în lume hot it,
N' ar fi nici, puşcăriI,.
A. P ANN, Ee/it. 1889, p. 19.
Acelaş înţeles ca la No. 1'7009.
HULĂ
Vel!' Landă.
A nuu
Vcd i a li!",.).
*6
17551 Nici pe dracul nu huli,
Că nu seir al cui vei fi.
V. SALA, c. Păcălesci, comit.
Bihor, Unqaria, - DI'. (;RISnA,
Prov., p. 163, c. Bochia, Un.r;arza.
Nu vorbi pe nimene de reu, CăCI se pote întîmpla să
'ţI ne soţ.
HURSUZ
*6
17552 De omul hursuz tae p6la şi fugI.
v. A. FOHESCU, c. Mdlinl, .i.
Suciara.
Fugi de el cit vei pute.
A SE lNĂLTA
r
I
•
17553
6
Cine se înalţă pre sine se va smeri.
Dr. ORIS'l'"�A, Prov., p. 51, c.
Sincrsiţj, Unţjaria.
6
Tot cel ce se inaltâ se snieresce.
DI'. ORIS'UA, Prov., p. 253, c.
Aţmita, Unqaria:
================== pagina 637 ==================
DEFEc'rE, vronrut ŞI CHlMli:
637
17554-
Lnversul t,1icel'eI ele la No. 17401.
6.
Se tot înalţă până dă cu capul de grindă.
Dr. CmsTEA, t-;«, p. 236, c.
Loqos, Thuţarl«,
Pentru cel mândru.
A ÎNDRĂci
17555
Tu umbli să'l îrnblândesci
Şi mai reu îl îndrăcescf.
A. P AKN, III, P- 11. - Hm'l;I'Cscu,
1\. 77.
Pentru omul îndărătnic �l 'iute la mânie.
A îNJURA
Ve\re Calh, Dos.
ÎNJURĂTURA
17556
•
Injurăturile întină pe injurător.
G. MUNTEANU. - IIfNl'ESCU, p.
80.
8,1, nu înjurăm pe alti), ciici tot nOI suntem ptlgubiţi.
A lN:ŞELA
17557
*
Cine vre să înşele, se înşelă.
GR. ALEXANDRESCU, 11Ul!JistT. j.
Putn«.
Carle imlnoie, circ şi 1mbro[eit.1)
Il1'. }<'R. MIKLOSICH, Rum. Un­
icr., I, p. 9.
Cel re1:'1 se prinde, adese-ort, singur în mrejele pe cari
Io-a Întins.
================== pagina 638 ==================
638
1'1WVERBELE lWmÂNILOR
17559
*L:o.
17558 Cine 'nşelă odată, înşelă şi a doua oră.
P. GÂRBOVICEANlJ, profesor Se.
Norm. el. T'I.
Cel re il nu se mal îndreptă.
*
Când te-a înşelat cine-va odată, e de
vină el; când te-a înşelat a doua oră,
eşti de vină singur.
Tot pătitu e priceput.. daca nu e prost.
INVIDIOS
17560
* - ­
Goli ş-zoh 1)
C. IONESCU, prof. c. Nercsfa,
Macedonia.
Cum sunt de obiceIu cei sărncl.
IPOCRIT
17561
Omul ipocrit
E cotetul smerit.
r. G. V ALiCNTJNIANU, p. 29.
Veqi lJ/âfă.
Acolaş înţeles ca la N o. 2125.
A SE ISMENJ
*L:o.
17562 Nu mi-e că S'O 'mbolnăvi,
Dar mi-e că s'o ismeni.
AL. FOCHIDI, c. Ureiceni, j.
Ialomiţa.
Dice ţiganul câud dancru luî a cerut să'I de stele
fripte, şi nu a vrut să'I facil pe plac.
1) Gol şi gelo�i.
================== pagina 639 ==================
DllFECTE, VIOlURI ŞI CnIME
LACOl\l
639
17563
VC()1 Bogăţie, Cap' Ţ"ll,
c. Lacom,
Lacomul, nice sie ni ce altuia este de folos.
NIC. COSl'IN, I, p. 4:')7.
Costin reamintesce acestă �licere când descrie Yleţa
Iuî Ion Vodă.
*6
17564 Lacomul mai mult perde şi leneşul mai
mult alergă.
E. I. P ATmufu, înv. c. Smulii,
j. Covnrlulu.
Lăcomia la om nu e bună.
17565
Lacomul, de puţin nu se mulţămesce.
A. P ANN, Edi1- 1889, p. 73;
J Il, p. 100. - H1N'];ESCU, p, 86.
De aceea e şi lacom.
17566
Lacomului, cât să'I dai, el nu dice ba.
A. P ANN, Edip. 1889, p. 73;
J II, p. 100. - HIN1'ESCU, p. 86.
Acelaş înţeles ca la No. 175G5.
*6
17567 Lacomul e de unde n'are pomul c6je.
V. SALA, clase. c. Tarcăiia, co­
mit. Bihor', Unqaria.
A se adaogă la No. 8582.
*6
17568 Lacom tiner, cerşitor betrăn,
V. SALA, clase. e. VCl�COI1, (o.
mit. Bihor, Ungaria.
1° Acelaş înţeles ca la No. 8259.
2° Cel lacom nu p6te isbuti nici odată,
================== pagina 640 ==================
PIWVERBELE IWMÂNILOR
A qrasse cuisine, pauoreie est uoisine.
f'UIV. Fro1'/c.
A LAcOMI
17569
Lăcornind la al altuia, sosesce de perde
şi al seu.
MnWN COST;N, 1, p. 304. - AL.
ODOBE'iCU, 1 rr, p. 101.
Prin urmare să nu rivnim la averea altnja ..
::: Le.
17570 Cine lăcomesce
Nu se pricopsesce.
1. POPESCU, ino, c. Dobrent, j.
J1jo�,.
Acelaş Înţeles ca la No. 17.5lî4-.
LACOMIE
* Le.
17571 Sula de aur zidul pătrunde, şi lăcomIa
îşi vinde nernul şi moşia.
DJM. CANTJ1MIR, Isi. Icrogl., p.
104. - 1-1. D. l'�NESCU, înt'. c. Za­
mos/ea, .i. ])o1"o7101n.
vC(�r Sabtr:, 3dg/!ă,
Slild
Acelaş înţeles ca la No. 108li�.
17572
Pentru lăcomia ta şt pe uscat vreI să
tragi corabia ta.
IOIW. GOLESCU, Mss. II, p. 5�.
17573
8e (lice pentru cei laoomt şî lJes�LţloŞl la avere ce,
Împotriva firif se silesc şî la cele piste putinţă, camtll
III nlt să do bândoscă (GOL ESeU l.
e
Lăcornla sparge sacul.
10nD. GOLESCU, Mss. Il, p. 4�.
================== pagina 641 ==================
6Jl
DllF�CTE, VIC'1UHl �I C!llJvI!<:
-------- �---------
.-'Hlicli cel ce se lăcomesce mai mult s.i aibrl, p'fel'c1e
şi ceea ce gre (GOLESCU).
AUI1'iCG 1'01ll])C le 80C.
Frac. FI·{(UC.
17574
o!:
Lăcomia e rea şi păgubltore bolă.
SCt fugim prin 111'111n,T6 de lăcomie.
17575
Lacomia (lăcomia)
Perde omenia.
DI'. CinSTEA, I'ron., n, ISi, c.
Sincrsi«, Unqar!«. - 1. G. VALEN'
TINIA"', p. :�I). -- EL. SEVARTOS, 1).
17U. - 1'. GÂRI3flVICEANU, praf.
Scniin. s.«. el. ViI. - K !. PA­
rn.cro, înt. c. Sniult), j. Coourluiu,
- G A VR. ON [ŞOH, 1)1'0/ c. Do/n'o­
'cef, i. Vas!-ul1t" - IZ. A. ZAMFl'
HEscu-DrACOK, ÎlIV. c. Slilluielli-!,
.j. DU1'o!:ol.
*6
Lăcomia
Stricâ omeuia.
A. I'ANN • Archir; p. 11. - P.
lsrrnuscu, Leg" 1, 18i3, p. 180.
- HIN'fESCU, [1,8(5. - Dr. CHlSTEA,
Prov., [1. 127, c. Cclea, U1Igrwla.
- A VH COr,CE:A, paroh, c. Coşteiu,
Banat. -IUL. OnoFşoHEANU, JJ1'Of.
u, Galşa, comit. .A1'(ul, [}lIgm'1.a.
- G . .MADAN, în II. c. Truşeni, ţin.
Chişenel1, Bosaralna.
:1:6
Lacomia, de multe oJ'I,. stric« omenia:
A. PANN, sa«. 188\1. r- 72;
III, p. G\:}.-L. t'AP, c. Cocasiui;
comit. Ll1'(({Z, Unţţarta .
.0-
Lacomta
jJlâncl{, omenia.
Dr. CnrfOTEA, Proo., p. 1 S7, C.
1'011/i{1I. u-». C.'i!J(11·7a.
Pentru a se al'et2\, cii Iăcoinia DU 8 bună,
================== pagina 642 ==================
642
PROVEHBELE lWlVlÂNILOR
.�---
A concoit ise ricn 118 St(jfit.
P1·OV. Ji'1'(11lC. XVIe Siecle.
*1:0.
17576 Lăcomia curmă vieta.
V. SALA, c. j'igCtl1c8c'i, comit.
Bihor, Ungarla.
Duce la pene.
17577
A călca în gură lăcomiei.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 318.
- P. JSPIHESCU, Leg, p. 89.
1° A'şi învinge sgârcenia şi a da ce-va din al seu.
2° Prin extensiune ; a face ce nu't place, ce nu'I Iasă
inima să fu cit.
«I§l iea inima în diut), calcă în gura lăconiiei, şi. hotăresce să:şl
ieă un copil de suflet». - T8PlRESCU.
LĂUDĂROS
17578
L
Omul lăudăros
Ca puşca fără cocoş.
Dr. Cl�JSTEA, Pl'ov., r- 194-, c.
Sibiu, Transilrania.
Omul lUudos
Ca puşca fără cocoş.
HlNTESCU, p. 133.
\
�
::1 u e de nict o trebă.
LENE
17579
Lenea jupănesă mare.
T ORD. G OLIISOU, JJ1'88. u, r- 40.
Lenea e cuc/mă mare.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 44.­
D'na E. B. MA WR, p, 68. - K r.
P ATHIclU, înv. c. Sniulii, j. Co­
'i!1l1'luht. - GAVR. ON1ŞOR, 1)1'0/.
c. Dourorel, j. YCl8!n'ilt.
================== pagina 643 ==================
I>J<:l'F:CTE. VrcIUIlI ŞI CRI�fI<:
:;:6
Lenea ">imare cl6mnâ.
li43
r». OmSTEA. P1"OV., p. 135, c.
Topliia-Hom., Unqavia, - AVRAM
CORCEA, paroh, c. Coşteiu; Banat,
- Ci AVR. Onrşou, JJI·of. c. AI:1"a­
mesei, j. Tutovn.
Lenea '; clonmă mare. i)
D. A. MILESCLJ, stiul: c. G('!Je�l,
Mllurlo71-la.
*6
Lenea 't imperătesr'i mare.
T. CREANGĂ, l'ou., p. 38:2.
*6
Lenea e cocona (cuconă} ma r c,
Care n'are de mâncare.
A. PANN, I, p. 105. - Hnr-
1;ESCU, ]J. S\J. - Albina, I, p, 290.
- Dr. CRISTEA. Prou., p. 135, c.
TopliiaIioni .. Ungaria. - ZAMFI­
HEseu-DrACON, înv. c. Ştiubicn1, [:
D01"ohoL - r. POPllSCU, înv. c. Do­
brenl, j. Ilfov. - IDEM, Calend,
Rom., lSQ2. - P. GARBOVIlJEANU,
Semin. Bite. Ci. YI!.
*6
Lenea 'i cucona mare,
Dar (des) n'are ele mâncare.
G. M1HALACHE, înv. c. Şendresci,
[, Tuiova. - V. A. FOHESCU, c,
Foltice1l1, i. SnclClva.
Lenea e cuc6nă mare)
Ce n'aduce de nuincare,
1. G. VALENTINIANU, p. 2:1.
Se gice pentru cel leneşI, când nu VOI' să muncesc il,
socotindu-se de oment mari (GOLESCO),
*6
17580 Lenea e cuconă mare, şede ca un trântor.
N. G. IONESCU, înt'. c. Mauior­
llita, j. Dorol/ol.
1) Lenea 'î demnă mare.
================== pagina 644 ==================
644
PROVEnBJlLE lWM;\XILOIl
Acelaş Înţeles C:1 la, No. 17579.
:;:6
17581 Lenea perde vremea.
Irna Z. J UV ARA, C. Fedesct, i.
Tu/ora. - E. 1. P ATRlCIU. înv. c.
Smulţ), i. Couurluiu, - GAVI:.
01\I�\lI:, praf. c. Dobrocet, j. Vos·
luiu,
Şi (lupi:L vorba Englesului : iimcs 18 111011(',1/.
C::icJ: alt-ceva nu are.
17582
17583
Lenea măcă lemne.")
D. 1\. MILESCU, C. Gopeşl, Mr(­
cer/OHIO.
6
Lenea şade (zace) pe un scaun de aur,
şi umblă. atât de încet, de-o ajunge să­
răcia pe dinderet.
1)1'. CmSTEA, Proc., r'. 130, c.
Ag11 it«, Unţjaria.
Lenea merge atât de încet, incâi sărăcia o
ajunge numai de cât.
j
P. DULFU, Albina, r, p. eoo.
Leneşul e În tot-de-una sărac.
*6
17584 Lenea este (e) începutul sărăciei.
BARONzr, p. 01. - HIWfESCU,
p. 89. - Dr. CBISTEA, FI-0V., p.
] 30, c. Sibiu, Transilvania. - I-I.
D. ENESCU, înv. c. Zamostea; j.
Dorol.oi,
Omul leneş sărăcesce fără doar şi poto.
Ce! leneş la lucrul scit, este frate cu risipiiorul.
Sol01l10n, 18. 9.
1) Lenea mănâuc.i lemne.
================== pagina 645 ==================
645
DEFECTE, VIOlURI ŞI CRIME
�---------------�
*6
17185 Îi mai mare lenea de cât ne-averea.
AVR. COHCEA, paroh, c. Coş/du,
Ba1lat.
Când unul lenevesce şi sărăcia el ajunge.
Pentru cei în lipsă şi leneşt, cad însă au puţină avere.
17586
*
Omul cu lene m6re di forne.")
C. IONESCU, prof, c. Neccst«,
ll[acedonŢa.
.Acelaş înţeles ca la N o. 17582.
Leneşul nici nu frige ce a vînat.
Solomon, 12. 27.
*6
17587 Lenea e începutu(l) reutăţilor.
H1Nl'ESCU, p. 89. - G. 1. MUN­
'rEANU, p. 26. - Dr. CRISTEA,
Prov., p. 136. c. SilYiu, Transil­
cania. - V. ::lALA, clase. c. Vaş·
caii, comit. 817101', Unqaria,
Veqî Trândifvie.
Lenea deschide uşa tutulor năravurilor,
*6
17588 Urzirea reului e lenea.
V. SALA, clase. c. Talpe, comit.
Bihor, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 17587.
17589
De lene şi de urît,
Tocrna sub pat s'a vîrît.
A. P ANN, I, p. 106. - HIN­
iESCU, p. 89.
Pentru cel leneş.
1) Omul cu lene more de fome.
================== pagina 646 ==================
(41)
17590
De lene ochii 'şi închide
Şi buzele îşi deschide.
Pentru cel leneş
A. PANN, I, p. 105.
17591
L"-
Cine 'n lene se tîresce
Dumnedeu îl părăsesce.
A. P ANN, I, p. 73. - H1N'l'I!:SeU,
p. 98. - 1. G. V ALENTINiAN, p, 29.
- Dr. CH:S'l'EA. Prou., p. 4,6, c.
T{Jpli.{rz-Rom_, Unqnria.
Celui leneş nu'I merge nict odată bine.
17592
Ii-e lene să şi vorbescă,
Dar încă să mai (şi) rnuncescă.
A. PANN, I, p.l06.-HINTESCU,
p. :206.
*-
Li lene să s'burască, ma nică Sel f}-lltcredzcl.1)
D. A. MILE seu, c. GOpfŞÎ, Mo»
cedonia,
Pentru cel leneş.
17593
Mamă, c;l1 să vie nenea
Ca sa-mi mal scuture lenea.
A. P ANN, r, p. 107. - HINTESCU,
p. 121.
v cdi Tigari.
Pentru cel leneş. A se vede sn6va de la No. 14239.
17594
Lenea, când este mai mică,
Tot scie şi ea de frica.
A. PANN, I, p- 108.
Pentru cel leneş, care face ore-ce numai de rrici'L.
17595
Vede ardend pe el casa
Şi 'l-e lene ca sa Iesă.
A. P ANN, I, p. 108.
1) Il c lene să vorbescă, dar- încă :.;5, �i lucreze,
================== pagina 647 ==================
DKI!'EC'I'E, VlelURI
Tipul omului cu desăvîrşire leneş .
64'7
e: Un leneş dormind În casă, se aprinse casa, şi incepu a căde focul
peste el. Altul îl �lise: n u vedr că carle focul pe tine? Ce şe�ll în pat'!
Leneşul Îl dise: cnm nn ti-c lene să mai vorbesct.» - 1. GOLESCU,
Mss. J, p. 744.
A se vede aceeaşi snovă în A. Pann, 1, p. 108 şi ur­
m etorele.
Tembelin birisineianiiorsun didiclerinde.' adam
uşenmede» laci di soileiorsun dimiş.1) .
Prov. 1'ttrc.
*6
17596 Lenea face pe bogatul a i se urî,
Şi pe săracul în nevoe a se tîrî.
A. P ANN, ss« 1889, p. 45; 1,
p. 155. - HINTESCU, p. 89. - V.
SALA, dasc. c. Vaşcou, comit. Bi­
hor, Ungarla.2)
Arată urmările Ieneî,
17597
N'ai o para chi6ră,
Şi lenea te dob6ră.
A. P ANN, Edi1· 1889, p. 158;
III, p. 128. - HINT�SCU, p. 141.
Pentru cel sărac şi leneş.
17598
Lenea e la om ca şi rugina la fier.
IDEM, Calend. Rom., 1892.
Il râde şi îl prăpădesce.
LENEŞ
Ve41 Lacom, Nevoraf.
*6
17599 Cucul cântă, Iar leneşul stă şi numeră.
,II<
V.RALA, dasc. c. Ţiqanesct.co­
mit. Bihor, Unaaria. - D. Por-o­
VJcIU, înv. c. Cuvin, comit. Arad,
UngarIa.
1) Unuf leneş '1 a dis (cine-va) că se arde, el a respuns :
nu ti-o fi lene să vorbescr,
2') Sala dice : avut in loc de bogat.
omule, cum
4'-'
·U
================== pagina 648 ==================
648
PROVEHBELE ROMÂNILOR
Cântarea cucului ne învaţă că a sosit vremea de a în­
cepe lucrările câmpuluj. Veg.i No. 1759.
*.6
17600 De la sobă păn la foc
Pentru leneş e mult loc.
P. GÂRBOVICEANU,1)1·of. c. Co­
măniţa, j. Olt.
Pentru cel leneş.
Leneşul pune mâna sa în strachină, dar niâ
nu o duce la gura sa.
Prov. SOLOMON, 19. 24-.
*.6
17601 Leneşul e frate cu cerşetorul,
TINCA SISMAN, in». c. Adam, j.
Tuiooa. .,
Veci! Lene,
Leneşul este ŞI sărac .
17602
.6.
Leneşul mănâncă puţini colaci.
Dr. CRISTEA, Prou., p. 136, c.
Tisa, Ungaria.
Nu capătă nume.
*.6
17603 Leneşul, când îi este lene, viseză că s'a
înţepat.
P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Ca­
simcea, j. Tulcea.
Ve(F a Visa.
Acelaş înţeles ca la No. 6309.
17604
:;:
. Cine la tinereţe e leneş, sufere la be­
trâneţe.
V. A. l!'ORESCU, c. Folticenl, j.
Suclava.
VC(f! a Lucra.
Cine nu luoreză, când e tînăr, duce lipsă la bătrâneţe.
================== pagina 649 ==================
DE�'ECTE, VIOlURI ŞI CRIME
--�--------------
649
17607
*.6
17605 Omul leneş e bou la mâncare şi vulpe
la trebă.
V. A. FORESCU, -înv. c. D01"1W,
}. Sttdava.
Vc<j.i Mâncare.
Pentru cel mâncăcîos ŞI leneş.
*.6
17606 Leneşul e greu să se apuce de lucru,
căci de lasat, lasă lucru ori-când.
V. A. FORESCU, c. Mălini, [.
Suciaoa.
Ve(}l Român.
Frumosă definiţie a omului leneş.
*
Leneşul mal mult alergă.
BARONZI, p. 70.
Leneşul ma'i mult alergă) şi scumpul mai
mult păgubesce.
DIM. CANTEMIR, Isi. lerogl., p.
385. - V. ALEXANl)RESCU, Teair.,
p. 290. - I, G. VALENTINEANU,
p. 12 & 25. -1. M. RîuREANU,
p. 182. - BARONZI, p. 54. - Abe·
ced. Ilustr., p. 26.
Leneşul ma� mult alergă) şi scumpul ma't
mult pierde.
KAROLY Âcs, p. 81. - HIN'rESCU,
p.90.
*.6
Leneşul mult alrJrgă) scumpul mult dă.
ION ROllIAN, c. Vima-Mică, co­
mit Solnoc, Unqarta.
*.6
Lenişul mult alergă) §i sgârcitul mult păgu-
besce.
Ve<j.l Lacom.
G. MADAN, c. Truşent, ţin. Cki­
şeni!u, Basarabia.
================== pagina 650 ==================
550
'1
I
Când unul, ne-făcând un lucru cum trebuia, e silit să
se mai ocupe de dînsul.
Les paresseux font plus de chemin.
Proo, Franc.
*6
17608 Lenesa, când se sco l ă,
Pare-că are oue în pole.
V. A. FORESCU, c. Dorna, i.
Sucuiua.
Acelaş înţeles ca la No. 17415.
17609
De vei sfat la vre o treb ă
Mergi, pe leneşul întrebă.
A. P ANN, I, p. 107.
De ureei sfat la vre o trebă
lJIlerg'i la leneşul de )ntrebă.
HINTESCU, p. 175.
Căc! o fi bun de gură daca e reu la trebă.
17610
Leneşul fuge de danţ,
Ca şi cânele de lanţ.
A. PANN, I, p. 106. - HINTESCU,
p. 90.
Pentru omul cu desăvîrşire leneş.
17611
Cu şederea, din di până 'n sera
Se 'nvaţă leneş, prin munca cea rară.
HINl'I1SCU, p. 174.
Pentru cel leneş.
*1:::,
17612 Cine drua e leneş (leniş) rernăne flămănd
pe n6pte.
V. A. FOREseu, c. Stănişâra,
j. Sucuuia.
Indemn la muncă.
================== pagina 651 ==================
DEPliCTE, VIcluRI fiI Cll.1J\1E
651
17613
Intrebă pe leneşul să te înveţe minte.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 159;
III, p. 128. - HINl'ESCU, p. 89.
Se dice în batjocură.
17614
Leneşul are gura 'rnpedicată,
Dar taina o spune 'ridată.
HIN'!'ESOLJ, p. 89.
Leneşul e adese-ori bun de gură.
*L:o
17615 In casa leneşului (în) tot-de-una e ser-
băt6re.
BARONzr, p. 61. - HINŢESOU, p.
90. - GAVR. ONIŞOR, prof'. c. ])0-
b1'oveţ, j. Vasl1(�u.
*L:o
In CCl8(( leneşulul (în) tot-de-una e C�) ser-
bătore.
C. POPOVIOIU, înv. c. Cuoin, co­
mit. Amrl, Unqaria. - 1. IONESCU,
înv. c. Bad'u, i. Olt.
Veql Trândav.
Căci nu muncesce nici odată.
*L:o
17616 Leneşul cată lucru, dar nu doresce să'l
găsescă.
V. A. FORESOU, c. JJ:falini, j.
Sucuioa.
Ved'i Lucru, Slugii.
Acelaş înţeles că la N o. 10711.
*L:o
17617 Leneşul, la t6te,
Dice că nu p6te.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 44.-
1. G. V ALEN'flNIAN, p. 29. - P.
GÂRBovrOEANu, Scol. Norm. Ct.
VIL - V. SAIJA, da se. c. Vaşcoii,
comit. Bihor', Ilnqaria.
================== pagina 652 ==================
652
PROVERBELE ROMÂNILOR
6.
Leneşul elice că nu pote.
Dr. CRISTEA, Pron., p. 136, c.
Agnita, Unqaria.
Pentru cel leneş.
17618
Leneşul ca o petră aruncată în tină zace.
HIN'rESOU, p. 91).
Unde'I aruncî acolo remâne.
17619
Linivoslu 'Iu cunosci di pi sburire.')
G. ZUOA, c. Elbason, Albanla.
Când unul vorbesce a lene.
17620
*
Linivoslu tut prufiţii 'ţi spune.r)
G, ZUOA, c. B(tCsâ, Epir.
17621
Pentru cel leneş.
*
Linivoslu giumitate di prufit.")
G. ZUOA, c. Tm'ia, Epi/'.
Acelaş înţeles ca la No. 17620.
LENEVIE
17622
A munci nu e pecat, ci a sta în lenevie.
I. C. VALEN1'INIANU, p. 8.
Ci din potrivă munca e blagoslovită de Dumnedeu.
Pentru cei cari nu lucreză pretextând că e serbătore, etc.
*6.
17623 Lenevia e soră bună cu sărăcia; când
te apucă una, te ţine, în tot-de-una, şi
cea-l'altă.
Ve<).I Lem.
C. C. BUNGEŢlANU, c. Cosoveţ,
j. ll!Iehedinf1.
') Pe leneş îl cunosci de pe vorbire.
") Leneşul tot profeţii îţI spune.
3) Lene�ul e jumătate de profet.
================== pagina 653 ==================
DElcEC'J'E, VIOlURI CRJME
Acelaş înţeles ca la No. 17583.
LENOS
Ve,J.! Leneş;
*6
17624 Gol de haine, puturos,
Aşa'i omul cel lenos.
653
V. SALA, dasc. c. Cărpinei, co­
mit. Bihor, Unqaria.
Căci omul leneş e, în tot-de-una, sărac.
*1':.
17625 Lenos Ca dracu.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşte�u,
Banat.
Se �1ice celui leneş.
LIMBUT
Ve�l Mut.
LIMBUTIE
*6
17626 Cine are limbuţie,
Are un reu ca şi beţie.
N. MATEESCU, înv. c, JJloviliţa.
j. P1dna.
Limbutil�
E ca şi beţia.
J. G. VALEN'J'lNIANU, p. 30.
Cel puţin beţivul îşI spune tainele numai când e bet,
17627
Cine are limbuţia,
E mai rea de cât beţia.
A. P ANN, I, p. 15. - HIN'rESCU,
p. 90. - HîURlENU, Dai-Oop., p. 37.
Acelaş Înţeles ca la No. 17626.
================== pagina 654 ==================
654
PIWVEHBELJ<: l;o�[ÂNILOH
LINGUŞELA
*6
17628 Linguşela dulce
Mult aduce.
POPESCU, in», c, Dobreni, §ţ!d.
Ilfov.
Ca şi vorba dulce, ciici omului îi place ca să fie lin­
gUi;\it.
LINGUŞII{E
17629
Linguşîrea se lipesce unde sarea lipsesce.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 41.
Adică unele mintea lipsesce (GOLESOU).
LINGUŞITOR
Veq;: Cap. XVIi.
LOTRU
*6
17630 Lotru e cu un pecat, dar păgubaşu cu
dece.
A VR. CORCEA, l)(lj'oh, c. COJte'1H,
Bnuat.
Ve(F a Bănui, Fur,
110(, Pagubă.
Acelaş înţeles ca la No. 17542.
*6
17631 De lotru din casă nu te poţi păzi.
A VR. COlWEA, paroh, c. Coştei«,
Banat.
Veq! Hoţ.
Acelaş înţeles ca la No. 17537.
*
17632 E mai rea gazda lotrilor de cât lotrul.
DIM. 'fîCHINDEAL, Fab., p. 46.
- G. POBOltAN, iust. j. Olt.
Veql Hoţ.
================== pagina 655 ==================
DEFECTE, VIOlURI CRIME 655
-------------- --'-----------------_-=.:::..::
Oăci daca nu ar avea gazde, lotrit nu al' putea s'o
ducă mult.
A SE MÂNDRI
Veq.l Păun.
MÂNDRIE
17633
Mândria orbesce pe om.
1. G. V ALENTINIANU, p. 36.
�i 'lîmpinge sit facă gre�elL
17634
Mândria vine înaintea căderii.
DIM. TicHINDEAL, Fab., p. 397.
Ve"'! Trufie.
Acelaş înţeles ca la No. 17633.
1) .1}ii ;,�� ii'o/� ')�?1 ,ji�� '?�' �.���
Prov. Ebraic, Soloni., 16,18.
L' orqueil est l' avant coureur de la chate.
La superbia anda a caoallo e tomo a piedi. 2)
Prov. Itai.
Hochmuth kommt vor dem PaU. 3)
Prou. Germ.
MÂNDRU
17635
Dumnedeu celor mândri se pune îm­
potrivă.
GR. URECHIE, Leiop, Mold., p.
154.
') Mândria merge Înaintea derăpenăref \ii măreţia înaintea �ăderil.
') Mândria merge călare şi se înt6rce pe jos.
3) Mândria vine înaintea căderii,
================== pagina 656 ==================
656
PROY.ERBELE ROMÂNILOH
Dumneqeu} celor mândri le stă împotrivă.
NIC. COSTIN, Letop. MolcI., p.
154.
*6
Mândrulu!' fi stă (şi) Dumneif:eu împotrivă.
C. NEGRUZZI, 1, p. 250. - E. 1.
PATRICIU, înv. e. Smulţt, j. Co­
vurlu'tu.
Veq"i Fudul.
1
I
Sa nu fim mândri.
Casa mândrilor o surpă Iehoua.
Prov. Solom. 15. 25.
*6
17636 Omul mândru şi lui Dumnedeu îi e urît.
N. MATEESCU, in». c. Movilifa,
j. Putna.
Veq.i Fudul.
Acelaş înţeles ca la No. 17469.
A SE MANIA
Veq.i Cămasa, Sat, Văcar.
17637
El chiar singur a stricat,
Şi iar el s'a mâniat.
A. P ANN, lII, p. 12. - HIN­
'!'ESCU, p. 181.
Pentru cel care greşesce, şi tot el se supără.
17638
6
Când se mânie face sânge 'n balegă.
Dr. CHISTEA, Proo., p. 32, c.
Tisa, Ungaria.
Ved] Baligă.
A se adăogă la No. 1301.
================== pagina 657 ==================
DEFEOTE, VIOlURI ŞI ORIME
657
17639
6
In care cămeşă s'a măniat, într'aceea
s'a desrnănia.
Dr. CHlSTEA, PrQv., p. 118, c.
Borţjo-Suseni, Ungaria.
Veql Cizma!".
A se adăogă la No. 6708.
*6
17640 S'a măniat reu pe sat
Şi trei dile n'a mâncat.
N. MATEIlSOU, înv. c. Moviliţa,
j. Putna.
VceF Sat.
A se adaogă la No. 14032.
17641
6
S'a măniat văcarul pe sat.
r». CRISTEA, Prov., p. 224, c.
Porumbaru-Swp., Ungaria.
6
S'a mâniat văcarul pe sat) şi 6menit nu seiu
nimic.
Dr. CRISTEA, p. 224, c. Sinersig,
Ungaria.
S' a mâniat ca văcarul pe sat.
Dr. CRISTEA, Proo., p. 224, c.
Logoş, Unqaria.
Veqi Văcar,
A se adaoga la N o. 13077.
*6
17642 A se măniă pe sat.
G. 1. MUNTEANU, p. 72.
Acelaş înţeles ca la N o. 17641.
MÂNIE
================== pagina 658 ==================
65R
1'1WVEHBE.L[c HOMANILOR
*6
17643 Omul, la mănie (mânie),
Cade 'n nebunie.
n-. CWSl'EA 1), PrOv., p.194,c.Si-
11CTSig, Ungar�a.-E. 1. PA'fRICI1J,
înv. �. Smnlţ�, j. COV1tThth�. - Y.
A. Fonascu, c. Folticcnt, j. Su­
ciana.
*6
Omul, în mame)
Cade ) n nebunie.
1. G. V A.LENl'INIANU, p. 28.­
G. II1mAI,AcHE, înv. c. Şendrcsci,
J. Tutova.
Oine se mânie, i se Întunecă mintea, şi greşesce.
Nu te grăbi să te mant: zn sufletul t?Hi, caci
mânia, numar în sufletul nebunilor se odihnesce.
Ecclcs. 7. 9.
*6
17644 Iutela (iuţala) la mânie
Cade 'n nebunie.
E. J. P Al'HlcIU, înv. c. Smu1i4,
i. Covurluiu.
Iuţela la mânie e un început de nebunie.
BAHONZI, p. 61.-HIN'fESCU, ]'.
84.
Arată cât de mult preţuesce răbdarea.
17645
Cine se iuţesce la mânie,
Pentru ori-ce fie,
E dobitocie.
A.. PANN, ITI, p. 16.-HIN'{ESCU,
p. 84.
Acelaş înţeles ca la N o. 17643.
Cel iute la mânie face prostit.
P1"OV. Solam. 14. 17.
1) Cristea scrie: m ănie.
================== pagina 659 ==================
DEFECTJ'. VICIUEI Şl CEIME
659
17646
6
Mania mare, mic prănz face.
r». CmsTEA, i-«; p. 148, c.
Sinersiq, Unqaria,
Supărarea turbură reu pe om.
*6
17647 Cel tărdiu la mânie, e mai mare decât
un vitez.
P. G ÂEBOVICEANU, prof. Semin,
B1te. Cl. ViII.
Pentru omul care sete să se stăpânescă.
*6
17648 Lasă mania de sară pe dimineta.
G. M1H!\LACHE, înv. c. Şendresci,
J. Tutooa.
*6
Mânia de sant să o laş� pe diminefă.
GAVR. ONiŞOR, pr·o!. c. Dobro­
veI, j. Vasl1tz1t.
Căcî îţI va trece, ŞI vei judeca lucrurile mai cu sânge
rece.
17649
6
Mănia să apue odată cu s6rele.
Dr. CRISTIlA, pj·ov., p. 148, c.
Logoş, Ungaria.
Să nu fiî hain, rînzos la mimă.
17650
Cu manie se sC6Iă, cu daună se culcă.
V SALA, tlasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
Omul iute la mânie greşesce, şi prin urmare păgubesce.
17651
Unde mănia cu putere se 'mpreună, a­
colo trăsnetul mai tare suna.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 13.
================== pagina 660 ==================
660
PROVERBELE IWjlIÂNILOR
17653
Adică când cel mare se mânie, vatămă mai reu (GOI.Escu).
*6-
17652 Mânia maţe varsă.
Şeeătorc, r. p. 34.
Omul, în mame, varsă ŞI sânge; prin urmare să ne
stăpânim mânia.
Finea măniei e inceputul căintel (căinţii).
G. I. MUNTEANU, p. 22. - HIN'
TESCU, p. 100.
Căci fiind omul în mame greşesce; şi după ce'I trece
îşi dă sema de greşelile pe cari le-a făcut.
*
17654 Tună şi fulgeră de mânie.
P. ISPIRESCU, Leg., I, 1872, p.
177. - HlN'fESCU, p. 100.
Acelaş înţeles ca la N o. 301.
MARGHIOL
*6-
17655 A fi marghiol.
T. BĂLĂSEL, înv. c. Siefânesci ,
j. Vâlcea .•
A fi om fudul, boeros ŞI măros.
A SE MARGHI0Ll
*6-
17656 A se marghioli.
A se ţine mai mare de cât altul.
A MĂRI
*6-
17657 Inainte te măresce, Iar in dos te hulesce.
Vec}! Fală.
V. SALA, dasc. c. Huclrigi'i:i, co
mit. Bihor, Ungaria.
================== pagina 661 ==================
DEFECTE, vrotuat ŞI _�RIME _
Acelaş înţeles ca la N o. 3283.
A SE MĂRI
661
*6
17658 Se măresce ca crîstelu (crîsteu, cristelu),
în livada altuia.
E. I. PATRIOIU, mv. c. Smulll,
j. Govurlu'lu.
Pentru cel care, fără nici un merit, a ajuns mare,
avut, etc., şi se arată obraznic, mândru ori risipitor.
Cristetul cântă, umblă cruciş şi curmeziş, prin livada
omului par'eă ar fi a luî.
MINCINOS
Ve(F lVbescă, Per, Vorbă.
17659
MincIunos, soţ furtuşagului,
VASILE Ltrerr, Pravilă, p. 21.
Cine minte e ca şi cel care fură.
In Pravilă, eJ-icerea are un înţeles cam deosebit.
17660
17661
Minciunosul tatăl minciunii, şi minciuna
fata minciunosului este.
DIM. CANTEMIR, 18t. Teroql.
Cine se învaţă mincinos, când spune
adeverul se bolnăvesce,
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 10 i I,
p. 51. - HINţESCU, p. 106.
6
Mincinosul, când spune adeverul se bolnă-
vesce.
Dr. CRISTEA, Prou., p. 152, c.
Gura-RîulU'!, Unqaria.
Cine e mincinos, când spune adeverul se
îmbolnăvesce.
IDEM, Calend, Rom., 1892.
================== pagina 662 ==================
1".62 PROVl!:lWIlLE lWMÂNILOl{
----------------------------
Mincinosul nu mal pote spune adevărul nici odată.
*6
17662 Mincinosul nu se mal crede nici când
ar spune. adeverul.
E. I. P ATRIOIU, in». c. Srnultt,
i. Coourluiu,
Este pedepsa celui mmcmos.
Mendaei ne uerwm quidem dicenti cyeditw,.l)
Prov. Lat.
I,UPUS ET VULPES E'l' JUDIOE 81111IO
Qu icumque turpi fraude semel inn otuit,
Etiam si verum dicit, amittit fidem.
Hoe adtestatur brevis A!)sopi fabula.
Lupus arguebat Vulpem furti eri mine :
Negabat illa se esse culpre proximam,
Tune judex intel' illos sedit Simius,
Utcrque causam cum pcrorassent suam,
Dixisse fcrtur Simius sententimn:
Tu non videris perdidisse quod petis:
're ere do subripuissc quod pulchre negas.
PHEDR. r, 10,
17663
Mincinosului, când adever vorbesce,
Vorba nu i se sânţesce.
HINTESCU, p. 106.
Acelaş înţeles ca la N o. 17662.
*6
17664 Din gura mincinosului nici ce e adeverul
nu se crede.
GR. ALEXANDRJcSCU, maqisir. J.
Puina.
Acelaş înţeles ca la No. 17663.
17665
Menciunoslu şi s-furi că spune 'ndrep­
tatea, nu li se crede.
BOJADSCHI, rpo:p.. p. 197.
1) Mincinosul nil se crede. chiar când spune adevărul.
================== pagina 663 ==================
DEPECTE, vrcrcnt ŞI CRIME
--------------����
663
17667
Mincinosul ca şi hotul nu sunt. cre�luţL
*6
17666 Gura mincinosului spune drept, însă nu
încrede nimenea.
V. SAI,A, clase. c. Brosce, comit.
Bihor', Ungaria.
Acelaş Îllţeles ca la N o. 17664.
*
Cine se laudă că nu e minciunos, trebue
credut pe jumatate.
V. A. FORESCU, c. Folticera, j.
Suciaca,
Cel care nu minte mCI odată, nu se laudă de un lucru
care 1 se pare forte natural.
*L.
17668 Mai uşor ajungi mincinosul de cât că-
nele schiop.
V. SALA, clase. c. Vaşwu, comit.
Bihor, Ungar�a.
Minciuna nu o duce departe.
17669
*'
Mincinosul, cu d'a-sila,
Face musca cât cămila.
HINTESCU, p. 106. - Dr, CAB'
TER, Crest., p. 218.
Acelaş Înţeles ca la N o. 2176.
17670
Mincinos pe mincinos nu p6te înşela.
A. PANN, I, p. 29. -HIN'fESCU,
p. 106. - IDJ<:M, Calendarul Rom.,
1892.
Vec,li Fur, Ho/.
Ca toţi acei cari aii un acelas nărav.
A se vede snova din A. Pann, I, p. 29.
17671
Mincinosul face diua n6pte şi n6ptea di.
HINTESCU, r- 106.
44
'-fiS
ar
7
;
================== pagina 664 ==================
664.
PROVERBELE ROMÂNILOR
Acelaş înţeles ca la No. 196.
*6
17672 Tîner mincinos, betrăn hoţ.
M. STĂNCEANU, 'Înv. c. Piria, j.
Mehedinti.
6
Copil minC'inos,
Betrân tâlhăros.
Dr. CRISTEA, P1'OV., p. 56, c.
Sinersig, Ungtlria.
*6
June mincinos, betrân hoţ.
G. I. MUNTEANU. - HIN1'ESCU,
p. 86. - V. SALA, dasc. c. Vaşcou,
comit. Bihor, Unqarta,
June mincinos,
Betrân tălhăros.
Dr. CRTSi'EA, Prov., p. 126, c.
Sin ersig , Ungaria.
Ve<j.l Păcăsos,
Mincinosul capătă, cu timpul, multe năravuri rele.
Junger Schlemmer, alter Bettler.1)
Prov. Germ.
*6
17673 Gura mincinosului adeveru grătesce.
C. C. BUNGE1'IANU, c. (}osoveţ,
i Mehedinţ1. .
Acelaş înţeles ca In, No. 15518.
17674
6
Lauda mincinosului, bucuria nebunului.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 133, c.
Zlaina, Ungaria.
Nici O dată nu vei crede pe cel lăudăros; daca însă
,e. mincinos şi mai puţin.
1) Tiner stricat, betrâu cerşetor.
================== pagina 665 ==================
17675
DEFECTE, VICIURI ŞI CRIME
Mincinosul încornoreză ţînţarul,
Şi'l măresce cât măgarul:
HIN1,'ESCU, p. 106.
665
17677
Acelaş înţeles ca la No. 2558.
MINCIuNĂ
Vedl Adeve,·, Adev/Yrat,
Guri'i, Omenie.
*6
17676 Cine spune minciună e ca şi cel ce fură.
ZAMFIR.ESCu-DIACON, 'ÎnveIăt01' c.
Stiubienii; j. Dorohoi,
Care spune mindună e ca omu(l) ce fur«.
G. 1. MUNTEANU, p. 7. - HIN'
1'ESCU, p. 106.
Vedî Mincinos, a Minţi.
�'
Acelaş înţeles ca la No. 17659.
6.
Minciuna umblă 'n lume, iar dreptatea
stă la un loc.
Dr. CRISTEA, Prov" p. 152, c.
Gura-Riulus, Ungada,
, De aceea mal mult pe cea dîntâîu o întîlnim.
17678
Cine spune minciună, întâiu obrazul işt
ruşineză Iară, mai pre urmă, sufletul
îşi ucide.
DIM. CANTEMrR, Isi. Ieroql., p-
367.
*6
17679 Cine spune minciuna odată, rare-ori mai
are credare,
G, MIHALACHE, in». c. şen(l1'escl,
i. Tuiooa
Veq.i a lifinţi.
Acelaş înţeles ca la No. 17662.
================== pagina 666 ==================
PIWVERBEr,E ROMÂNILOR
----------------
666
17680
*
Când dzîci ună minciună, prinde s-ti
arupă asudore Iaîe.t)
G. ZUCA, c. Samarina, Epir.
Când minţi trebue să ţi se sgudue tot trupu.
*6
17681 Când se înteţesc minciunile se apropie
nascerea.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr., j.
Ptlt1!a.
Când mai mulţi spun minciuni pe Întrecu te.
*6
17682 Cu-o minciună boerescă
Treci în tera ungurescă.
IORD. GOLESCU, Mse. II, p. 26.
- L G. V ALEN'rJ:NIANU, p. 35.-­
HINŢESCU, p. 106. - P. ISPIRIESCU,
Sn6ve, p. 5\!; Rev. Ist., II, p.
157. - E. '- I. P A'l'RICIU, înv. c.
Smulţ-t, j. Coourluiu.
*6
Minduna boerescă
Trece 'n tem ungul"escct.
O. NEGRUZZI, I, p. 250. - V.
ALExANDm, Teatr., p. 1038.­
'l'INCA ŞJŞMAN, înv. c. Adam, j.
TlItova.
*6
Cu 1) mindună boerescâ
ÎncunglUl"'t tem �tn!Jurrjscâ.
S. MIHĂILESCU, Seeăi., p. 219.
- E. 1. P ATRWiu, înv. c. Smulti,
J. Covurluiu.
Cu () minc'tună boerescâ
Treci peste gl"ctni!ct nemiescâ.
A. P ANN, Edil. 1889, p. 10;
J, p. 51.
') Când dicf o minciună, trebue să-ţt cnrgă sudore negră.
================== pagina 667 ==================
"
I
I
I
I
�
______ �D:::E�F:::E�OT�ll, VIOluRI ŞI GRI_M __ Il 6=-'6::..:.7
Cu O minciună boerescă
Treci prin granita nemiescă.
BARONZI, p. 58,
*6
Cu O minciună boereecă
Treci graniţa nemtesc«.
P. GÂRBOVICI,ANU, Sem. Buc.
a. ViiL
*
Cu-O minciună ţ(�răncscc7 nu 11W1'.r;t nici, cât
colo; cu-o minci,ună boerescă trec; în tera
nemţescă.
PrWF. SION, c Be.laâ, j, Tutoca.
10 Adică cu o minctună mare, dar bine ticluită, precum
sciau să o spună, odinioră, boerit, când vrotau să sC:1pe
de urgia domnescă, probă următorele :
«ÎŞI trimisese Ştefan Logofătul giupânesa la ţeră, în pilda că o tri­
mite pentru trebile caset ; iară el, tocmaî în dioa când se cântă în
biserică canonul Sfântului Andretu de la Critu, la opt ceSUrl de uopte,
gătindu·se Vasilie Vodă ele biserică, încă nime din boicrt nu venise
la curte, ar, mânecat să'şI leiL dioa bună, dându'I scire de a-casă, că-i
este glllpâllesa despre marte, cu hârtie soor-nită. Şi întrebând Vasilie
Vodă ele Postelnice'î cine elen boieri este afară, î-au spus Postelniceil'
că este Logofătul cel mure, doresce să lea dioa bună, că 'l-aiI venit
veste de bolă forte grea a glupâneseL Să fie dis Vasilie Vodă «ce om
fără cale Log ofătul : sciindu'şf glupânesa boleoă şi a nu o ţine aice
cu sine. > Şi au <;lis să intre să'şI iea dioa bunii. Intrat.-at; Ştefan Geor­
gie Logofătul cu faţa scornită de mare măhniclune, şi 'şi-ar, luat vota
să mergă spre casa'şt. Spun, si( fie dis Vasilie Vodă, să afle lucrul
spre voia sa. Nesciutor gândlll omuluî spre ce minesce. Indată fără
nimică zăbavă, eşiau cele cu grijii, şi nu fie-ce grije au purces îndată
de olac. Şi, intr'aceîaş di au sosit la Bogdaua, la satul seu, subt munte;
şi atuncî era şi aste U ngu rescă, tată cu Kem ini Ianoş, prin poteci,
şi aste Mnntenescă la R.îmnfl, cu Diîcnl Spătar1nl.»
MnWN COSTIN, I, p, 323,
2° Iord. Golescu vroind să apere boerimea. pretinde
că: «arată puterra boIerilor, din vechime, spre ori-ce is­
pravă. »
3° Arată şil'etenia boerilor faţă de cei mICI, şi prin ur­
mare să nu te încrE'\ll în vorba lor, - PATBIclu,
P?'01neft1'e e' est ]u)b7e, el ten??' est b01,wgeois.
P7·0'11. F7'C/nc.
================== pagina 668 ==================
668 PHOVERBELE ROMÂNILOH
-----
*6
17683 O minciună cîocoîescă
Trece în tera ungurescă.
V. A. FORESCU, c. Dorna, j. Stt­
da va.
Variantă a <;1icerei ele mai sus, în care cîocoiul de as­
tă-<;lî a înlocuit pre boerul ele odinioră.
*6
17684 C'o minciună boerescă trăesci o di,
N. IORDAN, c. Tecucct, j. Tecuc'iu.
Mult nu o duci cu ea.
17685
*
Frumosă poveste, dar mare minciună.
C. NEGRUZZI, I, p. 250. - V.
ALEXANDRJ. Teatr., _p. 1044.
Când 111 se spune ce-va de necredut,
*6
17686 Şi (şt) minciuna este (e, 'I) vorbă.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 98.
- A. F ANN, Ediţ. 1889, p, 9; I,
p. 51. - Dr. CRISTEA. Proo., p.
240, c. Topliia-Rom., Unqaria.>«
V. SALA. dasc. c. Sedişte, comit. Bi­
hor, Unqaria, - LAURIAN & MAXIM,
II, p. 267.
*6
Mindunct încă'1.. vorbă.
AVE. CORCEA, paroli, c. Coştetu,
Banat,
10 Arată că şi cu minciuni putem petrece vremea (80-
r.asou).
2J Se <;lice, într'un mod ironic, despre vorbele mincinose.
17687
6
Şi minciuna e vorbă, dar vremea des­
copere adeverul.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 240, c.
Sibi1':t, Transilcarua: - HINIESCU,
p. 107.
================== pagina 669 ==================
DEFECTE, VICIURI ŞI CP.I1I1!l:
Minciuna se cun6sce repede.
669
17688
Şi cu minciuna nescine
Pete trăi, într'o di, bine.
A. PANN, Nasir., p. 14.
10 Acelaş înţeles ca la No. 17686.
*6.
17689 Minciuna are şi ea loc pe unde se trece.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 11 ; 1,
p. 29 & 52. -- HINTESCU, p. 106.
- P. GORovEI, c. Siiiştea, j. Su­
ctava.
10 Sunt minciuni cari se pot spune.
20 Când spune cine-va o minciună prea cu c6rne.
A se vede No. 17707.
*6.
17690 Şi minciuna prinde loc.
E. 1. P ATRIclu, înv. c. Smulţ�,
j. COVUTlulu.
Acelaş înţeles ca la No. 17689.
17691
Minciuna pete până la un loc.
Dar în cele din urmă nu se mal prinde.
*6.
17692 O minciună bine ticluită plătesce mai
mult de cât un adever.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 10; It
p. 51.-HINl'ESCU, p. 107.
Pentru o minciună bine potrivită.
17693
Minciuna lată
Îţi aduce rea resplată.
IOED. GOLESCU, Mss. II, p. 45.
Adică minciuna reu te vatămă (GOL Eseu).
================== pagina 670 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
----------------���
{l70
17694
«Mi se pare», «pote», «o fi», şi "vom
vedea» sunt t6te sor cu minciuna.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 161;
III, p. 130.
71!T' c '1 't « fi'"
".LuZ se pare) "po e . ) » o ) Şl » vom
vedea (1) sunt tote surori cu minciuna.
HIN'rESCU, p. 107.
"Mi se petre" cu mincucna ceri premari.
lORD. GOLESCU, Mss. II, p. 45.
Tote sunt soră cu minciuna.
HIN'rESCU, p. 189.
Adică de o potrivă sunt ele orederniut (GOL Eseu).
:17695
Cu minciuna îrnprănzezt, dar nu poţi să
înserezI.
lORD. GOLIlSCU, JYIss. Il, p. 29.
- P. ISPIRESCU, Iie». Isi., IL p.
160·
6
Cu minCluna prânzescZ) dar de cinat ba.
r». CRISTEA, Prov., p, 59, c.
Gw'a-Rîultt?', Unga1'la.
*6
Cu minciuna prâneesci ela}' nu (şi) cineei.
D. Por-ovrcru, înv. c. Cuoin, co­
mit. Amd, Ungcl1'ia. - Itn.. GrwF­
ŞOREANU. prof, c. Galşa, comit
Ar·arl. Ungaria. - T. LUNGU, c.
Sebeş'l.d· 2I1w'e, comit. Ch\f, Unqari«.
- AVR. CORCEA,PW'oh, c. Coş/du,
Banat.
Cu minciuna prâneeect, dar la cinc't î{i sar
ochii,
r-«. Popor., II, No. 189.
================== pagina 671 ==================
DEFECTE,. VIC[URI ŞI CRIME
Cu mincucna ori prdnsesci, ori cinezi,
Pe arnîndoue nu le închzelbezt.
671
A. PANN, I, p. 28. - HIN'!'ESCU,
p. 106.
Cu rninr;:luna nguşti) rnultu s-prândzî) ma nu
şi s- r;:i;;'z, 1)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres,
p. 168.
Adică minciuna nu ne slujasce multă vreme (GOLESCU).
*L::"
17696 Minciuna are pici6re scurte.
G. 1. MUNTEANU, p. 35. - HIN­
ŢESCU, p. 106. - Dr. CRTSTEA, Prau.,
p. 152, c. Comana-Super., Ungaria.
- GR. POIENARU, ing. c. Hassa,
j. Ialomiţa. - V. SALA, duse. c.
Căcâceni, comit. Bihor, Unqari«,
- D. PopovIClu,inv. c. Cuvin,
comit. An/cl, Ungaria.
*6
Minduna e scurtă de piciore.
A VH. Concsx, paroh, c. Costeu«,
Banat.
Minc'tunUor sunt scurte picioreie.
D1M. '.!-'ÎCHINVEAL, Fab., 'p.
Lândge are piciorle scurte. 2)
Dr. FR. MTKLOSICH, Ilum. Unter.,
I, p. 12.
Pentru cei mincinoşi cari se prind uşor.
Le menteur ne va pas loin,
Pro». Franc.
1) Cu minciuna guşti, rnult prânzescî, dar IlU şi cinez i.
2) Minciuna are piciorcle scurte.
================== pagina 672 ==================
672
PROVERBELE ROMÂNILOR
Le buqie hanno corle le gambe.1)
Pl'ov. Itai.
Lt'igen haben kurze Beine.2)
Prov, Germ,
17698
*1:::,.
17697 Numai jumătate de picior are minciuna.
V. SALA, âasc. c. Vaşcou, co­
mit. Bihor, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 17696.
*
Reutatea stătăt6re, şi minciuna picîore
n'are.
DIM. CANTEMIR, 1st. Ieroql., p.
:{ll. - D-na PROF. SION, c. Berlaâ,
j. Tutoc«.
Amîndouă curînd ŞI lesne se pohîrnesc (D. CANTEMIR).
17699
*
Minciuna te dă de gol.
l. POPESCU, tn». c. Dobreni, j.
Ilfov.
Acelaş înţeles ca la No. 17696.
17700
Minciuna a umblat cât a umblat,
Până i s'a înfundat.
HIN ţES CU, p. 107.
Veq.l a Umbla.
Acelaş înţeles ca la No. 6202.
17701
Minciuna nu merge departe.
l. G. V ALENTINIAN, p. 49.
Acelaş înţeles ca la No. 17696.
1) Minciunile au picîorele scurte.
2) Idem.
================== pagina 673 ==================
DEFECTE, VIOlURI ŞI CRIME
----
673
*6
17702 Cine p6rtă plosca cu minciunele nu o
duce mult.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 10; I,
p. 51. - P. JSPIRESCU, Rev. Ist.,
II, p. 154. - BARONZI, p. 58.­
HIN1'ESCU, p. 107 & 148. - A.
GOROVEI, c. Siliştea, j. Suciaoa,
Acelaş înţeles ca la No. 17701.
*6
17703 Cine umblă cu traista cu mincîuni n'o
duce mult.
P. GÂRBOVJCEANU, Scol. Norm.
oi. VII.
Acelaş înţeles ca la N o. 17702.
*6
17704 O să se măntue el odată sacul cu min-
ciunile.
GA VR. ONIŞOR, praf. c. Avl'a'
mesei, j. Tuiora,
o să se afle odată adevărul,
*6
17705 Pentru o minciună se face m6rte de om.
N. MIRON, c, Onesci, j. Bacău.
Dintr' o minciună, mare reu pa te isvorî,
*6
17706 Mincfuna sparge şi case de petră,
A. P ANN, Edi{ 1889, p. 12; I,
p. 53. - HIN'fESCU, p. 107. - Dr.
CRISTEA, Pro·v., p, 152, c. Agnita,
Ungaria. - IDEM, Calend, Hom.,
1892. - Dna EUG. ZANNE, C. Bu­
curesct, j. Ilfov.
Acelaş înţeles ca la No. 17075.
17707
Minciuna sparge case de petră, dar alte­
ori preţuiesce mai mult ca un adever
ne-pus la locul lui.
HINl'ESCU, p. 107.
================== pagina 674 ==================
074
Pj{OVERBEf�E ROMÂNIl.OR
Acelaş înţeles ca la No. 17706 & 17689.
17708
Minciuna o are ca în palmă.
A. P ANN, II, p. so. - HIN-
1'ESCU, r- 106.
Pentru cel care spune minciuna îndată, fără să se
gândescă mult.
17709
*
Când spui minciuna să o credi pe ju-
matate.
D-na Z. JUVARA, c. Feiesci, i.
'l'utova.
Dacă vrei să te credă ceI-l'alti.
,
dară eu mâncând lupesce, mă făceam smerit, şi numai rîdeam în
mine, mîerându-mă tot atunci de ghibăcia mincluuilor ce potrivisem,
de-mt venea, mal set le cred şi ieu singur' pe [umâiate.» - 1. CREANGĂ,
Amint., p. 61.
;/:6
17710 Nu mai spune minciuni de ale tale, că-s
sătul de ale mele.
G. P. SALVIU, in», c. Sm,nlţt,
i. Conurluiu,
Se dice celuI care minte.
*6
17711 Ouele nu se roşesc cu minciuni.
T. V ARLAM, înv. Dobrogea.-
I. BĂNESCU, prof, j. Roman.
*
Cu ininciun: nu s'învăspsesc otte.1)
C_ IONESCU, înv.
V cdi Besină, FaNi,
Gog-oF!' OU(!, 1)1(1-
ciniă, Cap. VI c.
Vînt.
Acelaş înţeles ca la N o. 2228.
1) Cu rniuciun i nu se vopsesc oue.
================== pagina 675 ==================
DEFECTE, VIclURI ŞI CRIME
675
*6
17712 Minciuna se afundă ca plumbul şi Iese
ca frunza.
('tR. ALEXANDRESCU, maqistr, j.
Putna.
JJlinctuna, ca glonţul, în apă se afundă.
B. P. HĂrŞDEU, Etym. 11Iagn.,
p. 1267. - Lumină p, loii, P: 572.
Minctuna, ca glonţul, în apă se afundă,
Şi îndatr'î ca frunza ese în undă.
A. P ANN, I, p. 29. - HIN'J.'ESCU,
p. 107.
Minciuna se p6te crede, se p6te prinde repede, dar
tot aşa de repede se descopere.
*6
17713 MincIunele, una pe alta se ajung.
V. SALA, dasc. c. Vaşc07'î, co­
n/it. Bihor, Ungaria,
Pentru cel care minte Într'una.
*L
17714 Spune minciuni de fug p'în casă.
Dvna ECAT. ZANNF., c. Basesct,
s. rau«.
*6
Tornă la mincuon; de merg cu piciorele.
I. GROSSMANN, Dicf., p. 248.
Acelaş Înţeles ca la N o. 17713.
17715
Îl audi numai :
Hodoronc, minciuna 'ridată
Chiar ca o măsea stricată.
HIN,\'ESCU, p. 106.
Pentru cel care tornă la minciuni, fără a se gândi mult.
================== pagina 676 ==================
676
PROVERBELE ROMÂNILOR
1
r
*6
17716 Cu cartea 'n mână şi cu minciuna 'n
gură.
G. BĂNULESCU, înv. c. Pietro­
şila,. i. Dimbovita.
Dic sătenit despre cărturari.
;<:6
17717 Umblă cu plosca cu minciuni.
GAVR. ONIŞOR. prof. c. Dobro
vct. j. Vaslt(h�.
Pentru cel mincinos.
Invitările la nunţi, pe la ţerA mai ales, se fac ducen­
du-se, cel care poftesce, pe la consăteniî lui, cu o ploscă
plină cu vin, în mână, Acei cărora le dă de băut din
acea ploscă sunt poftiţi la nuntă, iar cei-l'alţi nu.
17718
A fi sacul minciunilor.
LAURIAN & MAXIM, II, p, 1027.
:l:6
A fi sacul cu minciunile.
S. 1. GROFŞOREANU, p�·of. c.
Golşa, comit. Arad, Ungaria.
Pentru omul din cale afară mincinos.
17719
A umbla cu traista cu minciuni.
A umbla cu minciuna )n traistă.
Acelaş înţeles ca la No. 17718.
;i: 6
17720 Ş'o deslegat sacu mincîunelor.
A. GOIWVEI, c. Selisiea, J. Su­
cuu:« .
• c, u
Desleqă sacul cu minciunele.
E. T. P ATRICIU, înv. c. Sm�dţt,
i. COL·udulu.
r
,
li
IL
================== pagina 677 ==================
_________ D_EF_E_'C,TE, VICIURI ŞI CRIME
677
A început să spuie la minciunî, lucrurt de necredut,
17721
*
Are o traistă de mincîuni.
Acelaş înţeles ca la N o. 17719.
*.6.
17722 Vinde mincîunî,
C. TEODORESCU, înv. c. D6gele,
j. VaslnZ1!. - GR. ALEXANDRESCU,
maqistr. j. Puina.
Acelaş înţeles ca la N o. 17121.
*.6.
17723 O făcut minciuna îepurelui,
GAVR. ON1ŞOR, prof, c. Dobro­
'Veţ, j. VasltthL
Te-a înşelat.
17724
Minciună negândită.
A. P ANN, 1, p. 53.
Adică mare.
*.6.
17725 Minciună cât diua de ieri.
GAVR. ONlşoR,proj., c. Dobrooeţ
J. Vasluht.
Acelaş înţeles ca la No. 17724.
17726
*
Minciună cât t6te dilele de mare.
A. P ANN, 1, p. 53.
Acelaş înţeles ca la No. 17725.
*.6.
17727 Minciună în prăjină.
P. GÂRBOVICEANU, profesor Se.
Norm: CI. VII.
Adică mare, ve�lută.
================== pagina 678 ==================
678 PIWVERBELE ROMÂNILOR
*,0.
17728 Minciună cu c6rne.
A. PANN, Erliţ. 1889, p. 12. -
Dr. CmsTEA, p.rov., p. 152, C. Glt·
m-Bî�tl1Gt, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 17727.
17729
*
Minciună cât Colţea de mare.
A. P ANN, Erli!. 1889, p. 12.­
HTNŢESCU, p. 107.
Ve41 Col/ea.
Acelaş înţeles ca la. No, 17728. A se vede origina di­
cerit la. No. 13260.
A MINŢI
Ve4i' Cun" Omenie.
17730
Cine minte şi fură.
P. ISPIRESCU, Bev. Isi., II, p.152.
Ved] Mincinos, Minci"'ună.
Acelaş înţeles ca la. No. 17076.
17731
Cine a minţit odată
Şi-a mâncat credinţa t6tă.
HINŢESCU, p. 108.
Veq.l llfi"c1uIZă.
Acelaş înţeles ca la. No. 17703.
17732
Cine minte odată nu i se mai crede.
1. G. V ALEN'rINIAN, p. 29.
*,0.
Cine a minţit odată, nu se mar crede.
P. GÂRBOVICEANU, prof. Sem.
Euc. Cl. VII.
Acelaş înţeles ca la No. 17731.
================== pagina 679 ==================
DEFECT!':, VIOlURI Ş[ CRIME
--- --�----------'----'-----'=----
679
17733
Cine a minţit odată nu se mal crede
(nicI) când spune şi adeverul.
A. P ANN, Edit.1889, p. 10; I, p.
51. - Hnq;l!:scu, p. 108.-P. ISPI­
RESCU, Rev. Ist., II, p. 149.
Cine a 1ninţit odoiă, nu i se mat crede a
doua oră, chior daca ar spune adeoerul.
lDEM, Calend_ us«, 1892.
Cine a mintit odată, nu este crecIut nic't chiar
când spune adeoerul.
GALLIN, NĂDEJDE, Cart. Cit.
Acolaş înţeles ca la No_ 17732.
Ontcha qlaktcha khondal uqe uquleksen kumun
inu, unen uqe ltelebeichsi sedjilc setgil tU1'1,tmui.1)
1"I'OV. jlfongol_
*6
17734 . Cine a minţit odată nu se mal crede a
doua oră.
C. O. BUNGEl'[ANU, c. Oosooet,
j. Mehedinp.
*L:,.
Cine a minţit oclată, a doua orâ nu a/iâ
crec?emînt.
N. MATEESCU, înv., c. Moviliţa,
j. Puina.
Cel ce minte odaiâ, numo; e de crequt a
dou« ora.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 573.
Cine a minţit odată, a doua orâ nu i se
crede.
GALLIN-:�UDEJDE, Cart. Cit.
1) Omul care a spus odată o vorbă neadevărată, chiar când va spune
o vorbă adeverată, indoiela se va nasce în spirit.
45
================== pagina 680 ==================
630
PROVERBELE ROMÂNILOR
Minc'îunaşt întân�a oră, nu te cred a du6a oră. 1)
ANDRldu AL BAGAV, Cart. Aleg.
p. 75.
10 Acelaş înţeles ca la No. 17733.
*6
17735 Cine minţesce, lumea de el se feresce.
v. A. FORESCU, c. Dorna, j.
Sucîava.
Prin urmare S�L nu minţim.
17736
Mint de frig.
IONNESCU-G10N, 18t. Buc., p. 235.
17739
17740
Adică sunt forte mincinoşi.
Menteur comme un arracheur de denis.
Pl·OV. r-s««
*J':,.
17737 Minte de svintă pămintu.
GR. POIENARU, în»; c. Rassa, j.
Ialomiţo;
Acelaş înţeles ca la No. 17736.
*6
17738 Minte de stă petră în loc.
P. GÂRBOVICEANU, pro]. c. Glii­
vi, j. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca la No. 17737.
6
Minte de stă s6rele 'n loc.
Dr. CRISTEA, t-»; p. 153, c,
Sinersiq, Unqaria.
Acelaş inţeles ca la No. 17738.
6
Minte ca din carte.
Dr, CRISTEA, Pl'01J., p. 153, c.
Gtwa-Rîulttr, Ungada.
'I'ornă minciună fără ca să se gândescă mult.
1) Al minţit Întâia oră, nu te cred a doua oră,
================== pagina 681 ==================
DEFECTE,' VICi'Ul�I ŞI CRIME
MOJIC
681
17741
Vec).I Cap' JX, c, Alojle,
Pasi!re.
6
Decât c'un mojic la câştig, mai bine cu'n
om de omenie la pagubă.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 69, c,
Ida-Mare, Unqaria.
Vedî DeflrPI, ln/elept, Is­
te,t, Mir'el} Omenie, Şi­
ni, Voinic, Vrednic.
Acelaş înţeles ca la No. 16037.
MOJICIE
\'cc).i Oărăznic:«.
MOMELĂ
*6
17742 A umblă cu mamele.
A. GOROVEI, p1tblic., j. Suc/ava.
Ve<j.'( ŞOfe!e.
A căuta să înşele, prm linguşirI.
NĂRAV
Vcc).i Cal, Fapt, 0111.
*6
17743 Năravul din fire
N'are lecuire.
IORD. G or.rscu, JJ;Jss. II, p. 51.
- A. P ANN, Edit. 188�), p. 19; 1,
p. 68; II, p. lUI; Fab., I, p. 19.
-OmcAR, XXII, p. 3. - AL. 0-
DOBESCU. III. p. 48 & 246. - S.
1. GIWfiS�iANN, Dici., p. 38. - HI:.!·
�p";;cu, p. 118. - I. G. V ALENTl­
NIAN, p. 20. - D-na E. B. MAWR,
p. 3. - JUL. GROFŞOREANU, duse.
c. Galşa, comit. Arad, Ungar'ia.­
E. D. l' ATRIclu, in», c. Snntl/il,.1.
Coourluni. - D. Porovronr, in»,
c. Cuoin, comit. Arad, Urujaria>:
V. HAI,A. tlasc. c. Y(fşcofî, comit.
Bihor, Unqaria. - P. lSPIHEbcu,
Leq., 1,18.2, p. 170.-D1'. CRISTEA,
Prov., p. lG7, c, Sinersiq, Ilnqariu:
- CALIN IORDACHE, j. Ar"geş.­
Lrv, P AP, înv. c. Galşa, comit.
Arad, Ungaria.
================== pagina 682 ==================
681
PlWV ERBELE IWMÂNILOR
Năravul elin născare
Lec nu are.
S. 1. GHOSSMANN, rn«, p. 38.
*6
Năraoul din născare
Nie; un lec nu are.
G. ONIŞOR, prof. c. Crânqu, j.
Tutooa.
6
Nc1ravul din născare
Lec bun nu nui; are.
S. FL. MARIAN, Tracliţ., p.261.
Nc'îrelvul din fire
Nici că ....
V. ALEXANDRI, Tcatr., p. 216.
Adică cel din fire rell nărăvi t, nu se mai înţelepţesce
(GOLESCU).
O deprindere înrădăcinată în om, nu o mai poti înlătură.
A se ycde A. Pann, Fab. I, p. 19.
Naiuram expellas furca, famen usque recurret.
Pl·OV. Lat.
Chasse» le naiurel il reoieni au galop.
Prov. Franc.
Art lăee! nichi van Art.1)
Pro». Germ,
An CllJe is but an. ugly ihinq,
.Although it uiear el golden ring. 2)
Pl·OV. Engl.
1) Obiccîu nu se Iasă de obice'iu.
') Un imitator nu e de cât un lucru urît, cu tate că portă un inel de aur.
================== pagina 683 ==================
_____ D_EFECTE, VJcIURI şr GRTMfi:
683
17744
Năravurile din fire ca negreţa la corb.
HIN'rESCU, p. 118.
Acelaş înţeles ca la N o. 17743 & 1727.
*6
17745 Năravu 'nrădăcinat
Nu p6te fi vindecat.
A. P ANN, I, p. 60. - H1Nl'ESCU,
p. 118. - S. r. GROSSMANN, p. 38.
- A. GOROVEI, c. Siliştea, j. Su­
da va.
*
Naraou 'nrăclacinat
Ntt e de vindecat.
GH. ALEXANDRESCU, maqistr. j.
Puina.
Acelaş înţeles ca la N o. 17744.
*
17746 Naravul stă sub suflet.
GR. ALJlXANDRESCU, nuiqistr, i.
Puina.
Acelaş înţeles ca la N o. 17745.
17747
Un nărav reu trage după sine un altul
mal reu.
Rom. Glurnei, I, p. 13.
Prin urmare să ne ferim de cel pe cari cun6scem că au
un nărav,
17748
*
Vesmintul primesce uns6rea, far omul
naravul reu.
V. SALA, dasc. c. TTaşcofi, comit,
Bih01', Unqaria.
17749
Prin urmare să fugim de cel reu nărăviţi.
6
E om frumos, dar năravul îl strică.
Dr, CR1STEA, Pl·OV.) p, 86, c.
Tisa, Ungm''ia,
================== pagina 684 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
Nu se caută frumuseţea la om, ci însuşirile lUI cele
bune.
17750
De ce nu'ţi este năravul cum îţi este
vorba!
SLAvrcI, Conv. Liier., VI, p.
228.
Pentru cel care are tot vorbe frum6se în gură, dar
se portă reti.
*6
17751 A'i lua naravul.
Adică a'l bate.
ZAMFIRESCU- DIACON, înt'ifţător,
c. ŞUubienii, j. Dorohol.
NĂRĂVIRE
17752
P recum îi este firea
Aşa şi nărăvirea.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 106;
II, p. 134. - HIN1'ESCU, p. 59.
Acelaş înţeles ca la N o. 17743.
NĂRĂVIT
17753
Omul cel nărăvit reu,
Tot la reu e gândul seu.
A. PANN, II, p. 27.
Omzdu'f celu� nărăvit reu)
Tot la reu e gândul seu.
HIN 'iES cu, p. 132.
Acelaş înţeles ca la No. 7570.
NE-ADEVERAT
*6
17754 Cine vorbesce ne-adevărat, îi măgar a-
deverat.
1. GH. SlMION, c. Băsesci, j.
Fălciu.
================== pagina 685 ==================
_� __ DEFECl'E, VIClURI ŞI ORIME
Pentru cel mlnC1110S.
A SE NECĂJI
NECINSTIT
G85
17755
A fi sărac nu e ruşine, ci a fi ne-cinstit.
1. G. VALENl'INIAN, p. 8
Prin urmare: mai bine sărac şi curat.
NECUMPETARE
17756
17757
*
Necumpetarea bolnăvesce trupul.
G. BĂNULESOU, înv. c. Tîrqocişte,
Jud. Dimbooiia. - HINŢESOU, p.
120.1)
NEDREPTATE
Ve,)! Cap X, c. Nedreptate.
NELEGIUIT
Nelegiuitului îi vine de hac necredinciosul.
A. P ANN, Ee/it. 1889, p. 19; I,
p. 68. - HINŢESOU, p. 121.
Neleqiuiiorului (Ilelegluitulul) îl, resplătesce
necredinciosul,
A. PANN, II, p. 51. -- HIN­
IESOU, p. 121.
Necredinciosul îşI, qâsesce pe neleglZtitul.
A. PANN, Archiv., p. 5.
Acelaş înţeles ca la N o. 153g2. Cel reu găse3ce mai
reil. de cât dînsul.
1) Hinţescu scrie: corpul in loc de trup"l.
================== pagina 686 ==================
fl8G
11758
PROVERBELE ROMÂNILOR
NESAŢlos
Omul este nesăţios: cu cât are, tot ar
vre să mai aibă.
P. ISPIHEscl:, Leg, p. 269.
Vedi il Au«.
Acelaş Înţeles ca la No. 11047.
NESAŢlu
Veql Cai'. XVII
NUME REU
11759
*
De cât să'ţi esă nume reu, mai bine
ochii din cap.
A. PANi'I', Eclit. 1889, p. 55; I, p,
117. - M. CANIAN, public. J. Iaşi«.
*6
De cât Sa iesa omului nume reu, mai bine
achit din cap.
P. ISPlRESCU, Leg., I, 1872, p.
168; Leg., IT, p. 65 ; Leg., p. 273;
Rev. Ist., III, p. 157. - HINŢESCU,
p. 125. - DI'. CRISTEA, Pro»., p.
70, c. Topliţa-Rom., Unqaria.
De cât să/ţi, es« nume reu, mat bine sc'i'tt
sant achii.
M. CANIAN, ]JHUic. j. Iaşit.
*
Canui ghine aclili eli cât numă.l)
G. ZUGA, c. Cauoia, Albaula.
Un nume bun este cel mal scump lucru din lume.
Mieu.T vaul bonne renommee que qramdes richcsses.
Pro». Franc,
Val meqhiu 1In nome che lutle e riccheeee 2)
P1·OV. Con.
1) Mal bine ochif de cât numele.
") Mai mult prcţuesce un nume bun de cât Uite bogăţiile.
================== pagina 687 ==================
DEFEC'l'E, VIClURI ŞI CRIME
687
Ein quier Name ist besser, ale Silber und Gold.1)
Prov. Germ,
A qood name te beiter than riches.2)
P1·OV. Engl.
. .'
e.J' i'�� ��tj Ot.!' :d.i�
Prov. Ebraic.
17760
*
earia guşa, perghia numa.s)
ILIE GHICU, c. Abela, Epir,
Acelaş înţeles ca la N o. 177 60.
*
17761 Altu harea ş-altu numa.v)
r». VVElGAND, Zweit. Jahres., p.
149.
Veql POlzOS.
Când în urma unei fapte rele sau necorecte, unul trage
folosele şi beleaua se sparge în capul altuia.
OBRAZNIC
*D
17762 Obraznicu
Mănâncă praznicu.
HfN1'ESCU, p. 126. - P. ISPI'
RESCU, Leg., r, 1872, p. 164.­
Ies, Paloda, XIV, No. 27. - K. A.
ZAMFIREScu·DIAUON, înt'. C. ŞU'!!'
bieni, j. Dorolun, - GAVR. ONI'
ŞOR, prof . c. Dobrooc], j. VaslniH
- E. r. P ATRICIU, înv. c. Smuli«,
J. Cotrurluiu, - P. GARBOVICEANU,
pj·oj. c. Moşoia, jud. Argeş. - T.
KIRILEANU, înv, c. Broscent, J.
Suciaua. - 1. G. V ALENTINIAN, p.
12. - L. l'lOSETTI, Mss. - G. MA­
DAN, c. Truşeni, iin. Chişenefi, Ba­
sarabia.
') Un nume bun e mal bun de cât argintul \ii aurul.
") Un nume bun e mal bun de cât averile.
3) Mal bine un nume (bun) de cât avuţie.
4) Mal bine gâtui de cât numele.
") Altul folosul şi altul numele (ponosul).
================== pagina 688 ==================
688
PIWVEUBELE ROMÂNILOR
*6
Obraznicul
JJ1.ănâncă praznicul.
v. ALEXANDRl, Teab·., p. 333.
Dr. CRISTEA, r-»: p. 188, c.
Topliia-Rom., Unqaria. - N. ŞAN'
DRU, C Geooqiul-de-Sus, comitaiul
Alba Inj. Transilvania.
*6
Omul obraznic
Indrăsnesce la praznic.
G. M1HALACHE, înv. c. Şendresd,
i, Tuiooa.
Iridrăsnela prinde bine câte odată.
Audacee (aduna juvat.l)
Prov. Lat.
Jamais honieux n'eid belle aniie,
PI·OV. Franc.
*6
17763 Obraznicu
Mănâncă praznicu;
Ruşinosu
R6de osu.
C C. BUNGETIANU, c. Oosocei,
j. Mehedin['î.
Acelaş Înţeles ca la No. 17762.
*6
17764 Obraznicul
Mănâncă praznicul;
Şi fricosul
Nici osul.
V. A. FORESCU, c. Stănişora, f·
Suciana,
Acelaş înţeles ca. la N o. 177 63.
') Norocul ajută pe cel Indrăsucţ.
================== pagina 689 ==================
DEFECTE, VlcIURI ŞI CRIMITI
689
*6
17765 Obraznicul trage folosul
Şi fricosul, ponosul.
V. A. FORESCU, c. Mălinir, j.
Suc/ava.
Vc<Jj: POlZOS.
Acelaş înţeles ca la No. 17764.
*6
17766 Obraznicu mănâncă praznicu, dar nici
nume bun nu are.
D na Z. JUVARA, c. Fedesci, [,
Tulova.
*
Obrosnicu mănâncă praenicu, dar de multe
ori mănâncă şi alt-ce-va.
A. PETRESCU, ing. c, Curtea-de­
Argeş, J. Argeş.
Endrăsnelă prinde bine câte-odată, Însă nu e în tot-de­
una fără pagubă.
17767
Obraznicul are ceas
Când să lea ruşinea 'n nas.
A. PANN, III, p. 33.-HINTICSCU,
p. 126.
17768
Obraznicul o pate În cele din urmă.
6
E obraznic, nu'I ca porcu.
Dr, CRISTEA, P1'OV" p. 86, c.
Codlea.
Vedf Porc,
Pentru cel obraznic. A se vede No. 2373.
OBRĂZNICIE
17769
Ori şi ce obrăznicie
Curge tot din mojicie.
A. PANN, III, p. 37.-HIN'j;ESCU,
p. 126,
================== pagina 690 ==================
690
P1WVERBELE ROl\IÂNILOR
Obrăznicia dovedesce lipsa de crescere.
OCARA
Veq.i Cap. xv, c. Cin st«,
*6
17770 Ocara cu necinstea îi tot una.
GR. ALEXANDRERCU, maqist». i
Puina.
CCtt e una Şi cea-l-altă,
A OMOR!
Veq.l a LUi" jl/mllil., 7�1t/!.
*6
17771 Doar n'am omorît pe tata.
G. P. SALvru, înv. c. Smuiţ),
j. Com�rh�'iu.
*6
N' am omorît pe tata şi pe mama.
M. STĂNCEANU, înv. c. Piria,
j. lI1ehedin fi. - 1. MARINESCU, î11V.
c. Briuiu-de-Jos, [, Argeş.
Veq.l lW1tllitl. Tatcl.
10 Doar n'am făcut cine scie ce crimă mare.
2° Respunde omul Îndemnat să facă un lucru ce nu't
vine la socotelă.
3° Se dice de acei omeni cari, ori-ce Încerca, nu le
merge bine.
17772
N'am omorît pe tata şi pe mama, ci au
murit că n'au avut dile,
A. P ANN, III, p. 157.
Aceleaşi ÎnţelesurI ca la N o. 1777l.
*6
17773 Doar n'am omorît 6meniI la drum.
G. P. SALvn), înv. c. Smulti,
i. COVU1'ZU'îU.
Aceleaşi înţelesuri ca la No. 17772.
================== pagina 691 ==================
D_E_F_EC_T_E�,_V_IC_'t_UR_I�ŞI�CI�<T�M�I� �691
PÎRŢAG
17774
*
A'I găsi pîrţagul.
Vec).l A1Jag.
Adică a se mânia, a'I sări ţandăra.
PLl�NĂ
*6
17775 Tot natu are o plenă
Intr'o sprincenă.
A VR. COReEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Nu e om fără cusur, fără o scădere; nimeni nu e de­
săvîrşit,
Se <Jice: om plenuit, om cn plină, înţelegendu-se un
om cu defecte, fie corp orale, fie morale.
PONOS
17776
U nul cu folosul şi altul cu ponosul.
Gazet. Pop., I, No. 192.
6
Uni� trag folosul şi alki't ponosul.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 268, c.
Gum-1Ut!It!�, Unqaria.
*6
Unul duce pon6sele
Şi altul trage fol6sele.
A. GORovEI, c. Silişiea, j. Su­
ciaca,
Unit zeau folosul
Ş' alţiI, port ponosul.
P. TSPIRESCU, Leg., I, 1872, p.
179; Snooe, p. 29. - HINţESCU, p.
61.
================== pagina 692 ==================
692 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
Unul u partă ponosul,
i�i altul îl mdncă osul.
P. GÂRBOVIOEANU, prof', Sem.
Buc. CI. VII.
El poriă ponosul
Şi altul rade osul.
A. PANN, r, p. 82.-HrwJ;Icscu,
p. 149. - A. P. HĂŞDM, Et,ljm .
.Magn.) r- 910.
Acolaş înţeles ca la No. 17761.
Uno ordisce la tel a, e l' aliro la tesse.l)
Prov. TOBe.
DeT Eine hai'e Geniess, der And"re hat's Ver­
dTiess.2)
Pron. Germ.
17777
Unul portă folosul, şi altul bate folosul.
IORD. GOLEseu, MSB. II, p. 12.
Se dice pentru cel ce se ponoslulesce fără vină, când
cel-l-alt se folosesce chiar dintr' acea vină (GOLESCU),
A PONOSI
17778
Asta să n'o ponosescl
Şi cu alta să te înnoescI.
1. CRllANGĂ, Amint., p. 195.
Să se ţintL omul ele ce are.
') Uuul urzcscc pânza, şi altul o ţese.
2) t'nul arc folosul, vi cel-alt supărarea.
================== pagina 693 ==================
PRICE
693
17779
Pricea nu ajută.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 79.
Veqf Prieină.
Oi dreptatea causeL
PRICINĂ
Veci! Cap. X, c. Pricină,
*.6
17780 Caută pricină cu lumenarea aprinsă.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr. j.
Puina.
Caută pricină} i{iuct muuiă mure) cu lu­
mînare.
1. CREANOĂ, Poo., p. 82.
6
Caută pricină) qitta la ctmteqt) cu lwninarea.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 37, c.
Tisa, Unqaria.
Veqî Bocl1tc, Ci;,-!;;;, cu:
ccvă, Lumînare.
Acelaş înţeles ca la No. 17510.
17781
S'a spart pricina 'n sbor,
Tot Iarăşî în capul lor.
A. P ANN, III, p. 24.
A se adăogă la No. 12580.
17782
6
Pricina nu ajută.
A. PANN. III, p- 29.-HINTESCU,
p. 152. - Dr. CRlc;TEA, Proo., p.
88, c. Agnita, Unqaria.
Ve<j.' Price.
Acelaş înţeles ca la No. 17779.
================== pagina 694 ==================
694
17783
PROVERBELE ROMÂ.NILOR
REBEL
*
Omlu acel rebel ş-rnăcă caplu a luî.")
c. IONESCU, c, Necesta, Mace­
donia,
Pentru omul ne-ascultător,
REO
VeeJ.'( Bine, Bun, Cap. X,
c. Cltitna-l?eu!uz'"', a Gândi,
Cap. X VII, c. Pildă.
17784
Când e omului să'I vie
Vre un reu, fără să'l scie,
Ori zăbovesce
Pănă'l sosesce,
Ori dă fugă
Să'1 ajungă.
A. PANN, I, p. 144.-HIN't'ESCU,
p. 136.
Când are omul în vzeţă
Vre-un reu Zu cap a'z sosi,
Orz «daetâ ca să' l paţă,
Orz alergc't (t'l gc'tS1,.
A. P ANN, Moş Alb., II, p. 85.
VeeJ.i Picat, Nevoe.
Acelaş înţeles ca la No. 16274.
*.6
17785 Daca reul e înainte, alergi să'I ajungI;
dacă reul e în urmă, stai să te ajungă.
v. A. FORESCU, e, Folticen�, j.
Suc/ava.
*.6
De e rl3ul înainte se silesce să' l ctj'lmgă; zar
de este inapoi şede de'l aşteptă.
GR. ALEXANDIiESCU, maqisir.],
Putna.
1) Omul ne-ascultător Î;;'! mănâncă capul lui.
================== pagina 695 ==================
r
,
DEFECTE, VICIURI ŞI CHIME
695
6
Dacă e set paţt usi du: 01''[ sta't, ele'l aştep(7,
01''[ fug'i ele'l ajungI,.
Dr. CRiSTEA, Prov., p, 63, c. o«
r'C!·Rhdnl, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 17784.
*6
17786 La reu sermanul alergă cu poşta, iar' la
bine merge cu carul.
V. A. FORESCU, c. llfâlin'i, j.
Suciara,
Acelaş înţeles ca la No. 17785.
17787
Omul la reu alergă cu armăsarul,
Şi la bine merge cu carul.
A. P ANN, rr, p. 21 - B. P. lUş·
DEU, Elym. Metgn., p. 828.
Omul la riHî alergă cu armăsarul
Şi la bine cu carul.
HINc!,ESCU, p. 183.
I
I
"
Acelaş înţeles ca la No. 17786.
*6
17788 E mai uşor a face reu.
V. SALA, c. Cărpinei, comit. Bi­
h01', Ungaria.
RAul lesne Xl face o J1't ul, clar binele aneuoe.
A. PANN, IT, p. 21.-HIN,\ESCU,
p. 161.
ReuZ se face mat lesne decâi binele.
I. G. V ALENTINIAN, p. 10.
i
1
Acelaş înţeles ca la No. 17787.
63834
AC
================== pagina 696 ==================
Dr. CRISTEA, PI'OU, p. 86, c.
Gwy,·Rîulu'i, Ung(wia.
696
17789
PROVERBELE ROMANILOR
Xe pift facile [ar le piaqhe che eanarle:')
pj·OV. Venet.
Bâsee ist eher oerrichiet, als geschlichtet.2)
Prou. Germ .
.6-
E mai uşor a face reu ca bine; a strica
ca a drege.
17790
17791
Acelaş înţeles ca la No. 17788 .
.6-
Trag la reu, ca altu 'n bine.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 258, c.
GlITC,·Rînlu,1, Unqaria.
Pentru cel care tot la reu trage .
.6-
Nici un reu fără bine.
Dr. CRISTEA, Prov, p. 164, c.
Gll1"Cl·Rîult,i, Ungm·ja.
*.6-
La tot re�(, este şi un vine.
Ir-na ECAT. ZANNE, c. Băsesci,
j. Suctaca.
Când dintr'un reu ne vine vre- un bine .
.fi quelque chose malheur est bon.
Pro». Franc .
17792
.6-
Din tot reu! iese şi ce-va bun.
Dr. CRISTEA. Pro»., p. 76, c.
Icla·Mm'c, Ungm'�a.
Acelaş înţeles ca la No. 17791.
1) E mal usor să faci rana de cît să o vindeci.
2) Lucrul r�li, e mal repede făcut.
================== pagina 697 ==================
DEFECTE, VICIURI ŞI CRIME
697
17793
Şi reul câte odată prinde bine la ce-va.
ION. CREANGĂ, Pov., p. 275.
Acelaş înţeles ca la No. 17792.
17794
Şi reul e bun la ce-va.
BARONZT, p, 65. - HINŢESCU,
p. 161.
11795
Acelaş înţeles ca la N o. 17793.
*
Tot reu în spre bine.
D-na Luc, LINDE, c. Berlad, j.
Tutoca.
Acelaş înţeles ca la No. 17794.
o
I
17796
Astă-di faci reu cui-va, ort-ce,
Mâne altul ţi'l întorce.
A. PANN, r, p. 73.-H1N1'ESaU,
p. 160.
Ve4'î Bine.
Prin urmare să nu facem reu la nimeni.
17797
c:
De fad reu
Teme-te de Dumnedeu,
Dr. CRISTEA, Prov., p. 71, c. 8i­
nersiq, Ungar'ia.
,,>
f
I
./
I
I
r
Căci te va pedepsi.
Intorce se va reutatea pe capul Set/' însuşL
ESTER,9. 25.-Psalm.) VII, 61.
*6
17798 Reul nu rernăne ne-pedepsit.
C. TEODORESCU, înv. c. Doqele,
i. Vasluh!.
Acelaş înţeles ca la N o. 17797.
================== pagina 698 ==================
698
PROVERBEI�E ROMÂNILOR
*6
17799 Reu faci, reu găsesct.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p, 20; I,
p. 68.-HINŢESCU, p. 161.-'::!P.
ALEXANDRESCU, c. Mircesci.]. Vas­
lnht.-G. MUIALACHE, înv. c. Şen·
drcsci, j. Ttdova.
Reu fC6C�) reu întîmpinl.
I. G. VALENTINTAN, p. 29.
Reui În tot-de-una îşi primesce pedepsa.
17800
Cine face tot la rele
El nu scapă de belele.
A. PANN, II, p. 27.-HINŢESCU,
p. 159.
17801
Acelaş înţeles ca la No. 17799.
6
Fă bine reului.
Dr. CRISTEA, Pr·ov., p. 91, c.
Borhia, Ungaria.
10 Adică celui nerecunoscător,
2° Când Iacî bine celui care nu merită.
*6
17802 Reul nu trebă resplătit cu reu.
V. SALA, rlasc. e. Săcoeni, co­
mit. Bihor, Ungaria.
*6
Nu resplc'iti reu pentru. reu.
V. SALA, clase. c. Vaşc01:1, comit.
Bihor, Ungaria.
Ci, elin potrivă, fă bine celui care'ţî face reu.
17803
Reu pe reu pe bete'l dă.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 62.
Adică pe cel reu altul mai reu învaţă minte (Gor.sscrr).
================== pagina 699 ==================
17804
DEFEOTE, VIOlURI ŞI ORIME
*
Reu pe reu sc6te.
699
IORD. GOLESOU, Mss. II, p. 62.
- Dora E. B. MA WR, p. 24.
Reu cu reu se qonesce.
A. P ANN, II, p. 21. - HIN­
TESOU, p. 161.
*,6
Reu cu' reu s' alungă.
G. MA DAN, c. Trttşen'l., ţin. Chi­
şeneu, Basarabia:
*,6
Reu prin reu se scote.
FILIMON, Cloco'!., p. 71.-P. GÂR­
BOVIOEANU, prof. Sem. Buc. Cl.
VII.
*,6
Reu cu reu se vindecă.
P. GÂRBOVICEANu,pr·of. c. Dea­
qu, j. Argeş.
1 U Adică pe un reu cu alt reu el putem tămădui,
cum o bolă cu dohtoria cea mal urîtă (GOLESCU).
2° Int6rce răul ce ţi se face şi, cum scrie poetul elin:
reu pentru reu, rjice maxima timpurilor trecute (Esmur.,
Chaforele, 233).
K!1.'X.o;; 'X.i1.'X.(I> 'rap cmp:ts t·�'X.;l -�OO'l'?J.
Pt·ov. Elin.
Malus cum mal o colliquescit voluptate.
Proc. Lat.
*,6
17805 Cum cad perele, aşa cad reiî,
GAVR. ONIŞOR, pro], C. Dobro­
vei, j. Vaslwln.
Sfîrşitul celuî reu e tot-de-una prost.
================== pagina 700 ==================
De la cel reu nicî un bine nu pote veni.
*6
17807 Lucrul reu nu piere.
700
17806
PROVERBELE HOMÂNILOR
6
Cine se laudă cu reul, la bine nu se
gândesce.
Dr. CRISTEA, Pt·OV., p. 5], c.
8inersig, Unqaria.
�
I
1
•
Dr. CRISTEA, Prov., p. 139, c.
Ida-Mare, Ungarla.-GAvR. ONI'
ŞOR, prof. c. Dobrovi!!:, j. Vaslt�'ln.
*6
Lucru reu nu pere cu una cu doue.
N. MIRON, c. Onesct, i. Bacău.
*6
Lucru reu nu se pierde.
D-na S. NĂDEJDE, Nun., p. 155.
- G. P. SALVIU, înv. c. Smnl!:1,j.
Comwlu'lu.
Vedî Bun.
Pentru cel rei cari au, adese-ori, mai mult noroc de
cât ceî-l-alţî.
17808
Pe omul reu îl însernneză Dumnedeu,
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 22 j I,
p.78.
Omul reu, ca tofi să'l vaC/ă
Dumneeleu îl însemneză.
Ve1î Ime1ltnat, Per,
Semnat.
A. PANN, n, p. 27.-H1N'l'ESCU,
p. 134.
Acelaş înţeles ca la N o. 5362.
*6
17809 Omul reu e ca un cărbune, dacă nu te
arde te înnegresce.
P. GÂRBOVICEANU, prof. Sem.
Cl. VII.
Ve1i Cărbu1U.
f
================== pagina 701 ==================
DEFEOTE, VIOIUHI ŞI OHam
Acelaş înţeles ca la No. 512.
*.6.
17810 Pe omul reu nici dracu nu'1 vre.
701
P. GÂHBOVIOEANU, praf. Semin,
B�tc a. VII.
Toţi fug de el.
*.6.
17811 De cel rey, tae p6la şi fugi.
G. MADAN, c. TrHşen�, tin. Chi­
şine�!, Basarabia,
Vedi Jcfursuz .. lVânecă,
.VebltlZ, rsts, Suman.
De reu caută să te scapi jertfind ore-ce.
*.6.
17812 Omului reu dă'I şi cărneşa şi fugi.
GAVR. ONlşoH,prof. c. Dobronei,
j. Va81�t1u.
Acelaş înţeles ca la No. 17811.
*.6.
17813 De 6meni rei să fugi ca dracul de tămâie.
P. GÂHBOVIOEANU, prof. c. Ze­
gala, j. MeheclinţL
De oment rei să te închin'i
Şi sa fugt ca dracul ele tămâe.
A. PANN, Ecliţ. 1889, p. 23; I,
p. 78. - HINTEsau, p. 130.
*
}i'uelzi eli om ar-eu ca dracul eli thim;'iama. 1)
D. A. MILEsau, c. Gopeşl, Ma­
cedonia.
Acelaş înţeles ca la No. 17812.
17814
De omul reu să fugi, mâncând pămîntul.
A. PANN, I, p. 167.-HIN'!,ESCU,
p. 131.
1) Fugi ele om feU ca dracul ele tămâe.
================== pagina 702 ==================
702
PROVERBELE ROMANILOR
Acelaş înţeles ca la No. 17813.
*6
17815 Ce e reu nu e bine.
N. MATEESCU, înv. c. Movilita,
j. Fu/na.
Ce e reu nu p6te fi nici odată bun.
*6
17816 Ferescă Dumnezeu de mai reu.
G. P. SAINI1J, in». c.'SmulţI,j.
Covtwluht.
6
Feresce-ne, Demne, de mal rr;�'t.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 93, c.
Gura·Rîulut, Ungaria.
Omu; să clică, 'iri gândul seu:
Demne, ţeresce de moi reu.
A. P ANN, Il, p. 38.- HINŢESCU,
p. 135.
Şirul nefericirilor e ne- sfîrşit. Se �lice când se întîmplă
vre-un reu, vre-o nenorocire.
*6
17817 Reul din fire,
N'are 1ecuire.
G. PE'l'RlUCĂ, c. Corna, comit.
Alba In(, Transilvanla.-Dr. CRIS'
'rEA, Frov., p. 220, c. Alba-Iulia,
Transilvasua.
Vc4î Prostia.
Cine se nasce reu, reu more.
* ,�
17818 E reu când nu e bine;
E bine când nu e reu.
AL. BARSAN, comit. Făoăra»,
Transiluania.
Ne învaţă să ne mulţumim cu ce este.
================== pagina 703 ==================
17819
DEFECTE, VIClURI CHIME
6
Reu la vale, greu la del.
703
P. Isrrusscu, Leg., I, 1872, p.
170. - Dr. CRISTEA, Prov., p. 220,
c. Gura-Rlulur, Unqaria.
*6
Reu la vale) reu la sa.
E. 1. P ATRIOIU, înv. c. Smulţ!,
j. Covurlulu.
*6
Reu la de) greu la, vale: la cl6l cu opin-
tele şi la vale cu oprele.
G. P. SALVIU, înv. c. Srmdţi, i
Covurlui«.
IOSe <}ice despre cei cari, ort-cum ar da-o, tot reu le
merge.
2° Când, prin diferitele chipuri, nu poţi intra în voia
cui-va.
30 Despre betrânt.
A se adăogă la N o. 593.
*6
17820 Reu în sus, şi reu în jos.
GAVR. ONIŞOH, prof. c. Crângt!,
i- Ttdova.
Acelaş înţeles ca la No. 17819.
*6 .
17821 Reu aşa, greu aşa!
G A VH. ONIŞOH, praf c. Dobro·
veţ, i. ŢTasluiu.
Cum te ai hotărî, tot reu e. Pentru cel nehotărît.
/
17822
6
Reu s'aude, reu se vede; fecîor, cine-o
scăpa.
Dr. CRrSTEA, P1·OV., p. 220, c.
Logoş, Unţjaria.
I
�
Pentru o primejdie de care cu greu poţi scăpa,
================== pagina 704 ==================
704 PROVERBELE R01IIÂNILOR
6*
17823 Un reu nici odată nu vine singur.
Y. A. FORESCU, c. Dorna, j.
Suc'iava.
6*
Re�tl nu vine singur.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir, j
Puina,
J
*
'7''; - v
of" mne un areu,
VeQl Bine.
Nenorocirile se tin lanţ.
aşteptă ş-aliu, 1)
1. COYAN, c. Ianina, Epir.
17824
Un malheur ne vient jamais seul.
Prov. Fmnc.
Reu! vine iute, binele încet.
Rl!:'NSBI<:RG·DuRIKGSFELD, I, p.
132.
,
Q
I
Mai mult să ne aşteptăm la reu de cât la bine.
Le mal vient a cheual et s'en va a pied.
Proo, Franc.
El mal oien a caualo e'l va via a pie. 2)
Prot'. Venei.
Boses kommt geritten, geht aber weg mit Schritten.3)
Prov. Germ.
*6
17825 Cui îi se croesce reu, reu îi merge.
GR. ALI<XANDRESCU, maqistr.].
Puina,
1) Iti vine un reu, aşteaptă si altu .
• ) IZeul vine călare �i plecă • pe jos.
a) Reul vine călare, �i se duce la pas.
i
================== pagina 705 ==================
DEFEOTE, vrclurd ŞI CRTlVIE 705
*6
Cu� i se croiesce (croesce) rrJu,
Reu fi merge tot mereu.
A. PANN, I, p, 144.-HINţESOU,
p. 160.-Dr. GAS'l'ER, Liter. Pop.,
p. 219. - C. TEODORESCU, înv. c.
Lipova, j. Vaslulu. - GH. MIHA'
LAOHE, înv. c. Şendresd, j. Tutooa.
De apuc; să croesci: reu,
lUu va merge tot mereă.
ODOBESOU,SLAVICI, Cart. Cit.
Când e omul fără noroc.
17826
*
Unde găsesce pus reu el pune bine.
A. P ANN, Eclit. 1889, p. 19; I,
p. 68. -- HIN'fIlSCU, p. 157.
*6
Era pus reu şi l'a pus bine.
M. STĂNCEANU, in». c. Piria, j.
Mehedinti.
Adică fură ce nu e al lui; se �lice pentru hore
17827
Reul de şi'l face omul singur nu i'l p6te
face niminea.
A. P ANN, Ecliţ. 1889, p. 100.
ReuZ ce ş'îl face omul singur, nimenea altul
n' ar pute să i'l facă.
A. PANN, III, p. 15. - HJN­
'fESOU, p. 161.
Tată lumea nu p6te să'(î facă reul care
Wl fad singur.
1. G. VALEN'rlNIAN, p. 7.
*
ReuZ ce şi'l face omul singur, nu'l p6te
desface nimen1,.
A. MARTINIAN, c. Bucw'esct, j.
Ilfov.
================== pagina 706 ==================
706
PROVERBELE ROJliIÂNILOR
I
�
C:1nc1 un om îşi face singur un reu mare.
Mai uşor isbutesci cu binele şi cu blândetea.
17828
Ori-ce, la voile tale,
Cu reul nu'l scoţi la cale.
A. P ANN, II, p. 20.
�
I
*L::,.
17829 Reu e cu reu, dar mai reu fără reu.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 62.
- Dr. CRISTEA, Proo., p. 88, c.
Gura·Riultt't, Ungaria. - BAIWNZI,
p, 5B. - D. POPOVICIU, pj'()f. c.
Cttdn, comit. Amrl, Unqaria.
*L::,.
Reu )'t (e, este) cu reu, dar e ma: reu
[ără reu.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 105;
II, p. 113. - HIN'j.'ESCU, p. 160.
-1. CREANGĂ, Poo., p. 201.-ILlE
HodoTĂU, c. Selişte, comit. Sibiii,
Unqaria. - C. TEODORESCU, în!'.
c. Lipooa, i. Vaslu!u.
*L::,.
Rifu cu reu) dar moi reu fără reu.
Abeced. Iiustr., p. 25. - 1. T
MERA, Conu. Liier., XVI. - V. A.
URECHE, p. 143. - 1. G. VALEN­
T!NJAN, p. 19. - LIVIU PAP, înt·.
comitaiul Amc!, Ungaria. - AVH.
CORUEA, paroh, c. Coşteiu, Banat.
- r. LUNGu, Transiloania. - X ...
c . Nănesci, i Bacău. - V. A. Fo­
HESCU, c. Folticeni, j. Suciaua.
*L::,.
Rfti cu reu) dar (însâ) mat reu fără (făr)
ele reu.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 431.
- P. GÂRBOVICllANU, pl'Of. Semin.
Buc. CI. VIL - G. MADAN, c.
Truşeni, tin. Cluşenet», Basarabia.
- GAVH. ONlŞOR, prof'. (. Dobro­
veL j, ŢTaSht71t.
1
================== pagina 707 ==================
DEFECTE, vrotunt ŞI CRIME
707
---
Reu este cu reu) dar ma; rett fără dînsul.
P. ISPJRESCU, Leg., I, 1872, p.
173.
10 Adică când nu putem trăi fără un reu, trebue să'}
suferim. Se înţelege pentru muîert (Gor.sscu).
2° Reu e când al ce-va care nu e bun, clar mai reu e
când nu'} ai nici pe acela.
*f::,.
17830 Eşi reu
Din pir eu,
Că'i mai reu
Fară (de) reu.
Dr. CRIS'l'EA, Prov., p. 88, c.
Tisa, Unqaria. - V. :::3ALA, dasc.
c. Gurani, comit. Bihor, Unqarta.
- N. ŞANDRU, c. Geoaqiu! Sup.,
comit. Alba Inf'., Transilvania.
Acelaş înţeles ca la No. 17829.
SN6v.A..
< Cică a fost odată un beţiv. Până a trăit, soţia sa l'a tot necăjit
pentru ce be atâta; Însă vorbele el n'au fost luate în semă. Destul
că, venind de la o nuntă, din satul vecin, având a trece peste o punte
el, de het ce era, şi ajutat şi de gheta de pe punte a alunecat În
pÎreu, şi s'a innecat, Femeea lUI ducendu-se tată dioa la acel pod, tot
bocindu-sc dicca : eş� reu din pîreu, că't ma'! reu fără reu.»
17831
6
Vino reu
De pe păreu ;
Că cum a fost de reu cu tine,
Dar mai reu fără de tine.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 273, c.
Vidra Super., Unqaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 17830.
17832
Din două rele alege (s'alegi) pe cel mai
mic.
BARONZI, p. 70. - HIWl;JLSCU, p.
159. - Dr. CRIST"A. Pro»., p. 70,
c. Gwra-Riului, Ilnqaria,
================== pagina 708 ==================
_70_8 P_ROVEHBELE HO:1lIÂNILOH
Din cloue rele am ales cel mal, mic.
LAUHIAN & MAXIM, I, r- 49.
Când eşti silit să alegi Între două rele.
Entre deuo: mau» il faut choisir le moindre.
Prov. Franc.
17833
Să nu mal de rele Domnul
Cât pote suferi omul.
A. P ANN, I, p. 145. - HINŢJJ:scu,
p. 159.
Acelaş înţeles ca la No. 17331.
17834
Astă-di reu, măne mal bine,
Până voiu pute ca tine.
Dr. CRISTEA, i-o«, p. 15, r,
Sibiu, Transiloania .
Ve1'î PopirJZiYzl.
Când unul se ridică cu Încetul la o stare mai bună.
*6
17835 Fuge de un reu şi dă peste altul.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr. J.
Puina.
VC(F a Fugi.
Om fără noroc. Acelaş înţeles ca la No. 5280.
17836
De rea cărnpil nuo 'ncap,
Işi lea polele în cap ..
A. PANN, II, p. 143. - HIK'
'J.'ESCU, p. 159.
Pentru o femee rea.
*h.
17837 Nici din talpă fund de bute,
Nici din reu om de frunte.
1. 1. DONCA, stud. c. Cârja, j.
Tuioca.
VedI c-, Grindă,
Mojic, Sa/de.
================== pagina 709 ==================
DEFECTE, VIClURI ŞI CRIME
Acelaş înţeles ca la No. 1125.
709
17838
Fă'I reu că te pornenesce.
A. PANN, II, p. 21. - HJN'fESCU,
p. 161.
Aşa'i făcut omul că scie numai de frică.
*6
17839 Ce dai e împrumut,
Şi ce'I reu şi ce'i plăcut.
Dr. CRTSTEA, P�·ov., p. ]99, c.
Sibiu, Transilnanîa. - E. 1. PA­
THWIU, înv. c. SmHlt�,.f. Covw'IHl1f.
Orz-ce fad e împrumut
Şi ce'; reu şi ce'i plăcut.
r. G. v ALENTINIAN, p. 31.
10 Când cine-va vre răul altuia, şi cade asupra lui.
2° T6te sunt trecetore.
17840
T6tă fapta e 'mprumută,
Şi cea rea şi cea plăcută.
A. P ANN, 1, p. 73. - HIN1'ESCU,
p. 57.
Acelaş înţeles ca la No. 17839.
17841
Pe omul reu umbli să'l îmblăndesci
Şi mai reu îl îndrăcesci.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 100.
Pentru cel superăclos pe care nu'I poţi împăca cu ni­
mica.
17842
Nu se parasea de rele,
Dar l'a cam strîns în curele.
A. PANN, II, p. 32.-HIN'J:ESCU,
p. 159.
Ve41 Curea.
Când cel reu e strîmtorat.
================== pagina 710 ==================
17845
710 PROVlLRBELE Rm1ÂNlLOR
*,6
17843 Vorba de reu fuge ca glontul, iar cea
de bine se innămolesce.
Z. NEGOESCU, {n'O. c. Jiâeni, j.
HimnicuSavat.
,6
Vorba rect merge ca glonţul.
Dr, CRISTEA, Proo., p. 275, c.
Agnita, Unqaria.
,6
Vorbct rect merge ca fulgerul.
Dr. CRISTEA, t-,«, p. 275, c.
Topliţa·Rom., Ungaria.
Vcql Vorbei.
A se adăogă la N o. 6340.
*,6
17844 Vorba de reu mal bine se crede.
G. MIHALACHE, înv. c. Şerulresci,
j. Tuiooa,
,6
Vorba de reu lesne se crede.
Dr. CRISTEA, Pro'V., p. 274, c.
Agnita, Unqarîa.
,6
Vorba rea uşor se crede.
Dr. CRISTEA, Pro'V., p. 275, c.
Gura-Rtul1d, Unţjaria.
A se adaogă la No. 6337.
*
Reul s'aude lesne.
D-JlfL E. B. MAWR, p. 14.
CăCI se grăbesc să ţi'l spună.
17846
*
Reul se învaţă lesne.
Şi mai uşor de cât binele.
================== pagina 711 ==================
DEFECTE, VICIURI ŞI CRIME
711
17847
L:,.
Până nu fad altuia bine, nu'ţi face ţie reu.
Dr. CRISTEA, Prou., p. 20?" c.
Zlatna, Unqaria,
Arată răutatea omulut care pentru un bine îţI înt6rce reu.
17848
Rev nu face, frica n'are.ij
Dr. Fu. MIKLOSICH, Rwn. tr-ae«,
1, p. 15.
17849
17850
Cine nu face reu, nu are de ce să se temă.
L:,.
Mic ca acul,
Şi reu ca dracul.
Dr. CRISTEA, Prov, p. 151, c.
Loqo«, UngarIa.
Pentru cei mici ŞI îudrăcitt.
L:,.
Mai reu ca 'n vremea TurculuI.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 147, c.
Loqos, UngaT'ia.
Când sunt vremurile grele.
E reu nărăvit.
17851
17852
Este procopsit la rele.
A. PANN, II, p. 30. - HIN'J,'U:scu,
p. 154.
Inreutătit în dile rele.
T'oill!a (ziar), xrrr, �o. 3447.
Când unul are obiceturt rele, de carî greu se p6te Iă.să.,
REUTATE
17853
Cine samenă reutăti, iară reutătî va se­
cera.
Berioldo a]JUiI G ASTER, Lster.
Pop,) p. 209.
') Reu nu face, frică n'are.
47
================== pagina 712 ==================
PROVERBEJ..E ROMÂNILOR
712
-------------------------------------------
Omul culege ce a semănat,
*6
17854 Reutatea stă în curul prostului.
1. BĂNESCU, )Jj·of. j. Roman
Veq.l Prostie
Când un prost este şi reutăclos.
SCUMP
*6
17855 Scumpul mai mult păgubesce, (şi) le-
neşul mai mult alerga.
A. P ANN, Ecliţ. 1889, p. 61;
III, p. 78.- C. NEGRUZZI, I, p.
148. - 1. G. VALENTINIAN, p. 12
& 25. - P. ISPIRESCU, Leq., r,
1872, p. 167. - HINŢESCU, p. 178.
- EM. POPOVlcIU, înv. c. Ciocă­
nescLMd?'ginen'l, f Iolomita. - G.
MIHALACHE, vnv. c. Şendresci, . .i.
Tulow. - V. A. FOlmSGU, j. s«
ciaua.
6
Scumpul mult păqubesce, leneşul mult aler,c;ct.
Dr. CRISTEA. ]'l'OV., p. 228, c.
Gllm·Rîlllu!. Un qaria.
Scumpul mar mult prăpădesce, şi leneşul
mai mult aler,c;ct.
GALLIN·NĂDIlJDE, Cart. Cit.
*6
Scumpul ma1, mult pă,c;ubesce.
Cron. Anonimă, p. 137. - B. P.
HĂŞDEU, Elym. Magn., p. 827.- V.
ALEXANDRI, Tcair., p. 257. - N.
JUVARA, c. Popen'I, i. Fă/eiIi.
:':6
Scumpu mult perde, leneşu mult alerge/'.
Dr. CRISTEA, Pl·OV., p. 228, c.
Gwra-Riulu«, Ungaria. - D. Po­
r-ovrotrr, în». c. Cuoin, comit. Aj·arl.
Unqaria, - V. SALA, clase. c. Fe­
naţa, comit. Bihor, Ungaria.­
A VEt. CORCEA, paroh, c. Coştdu,
Banat. - E. I. PA'l'RIC'tU, înv. c.
Smnlţi, j. Cocurluiu.
================== pagina 713 ==================
]}"�'ECTE, VIOlURI ŞI CIUME
713
Scumpu,l cherde mult la lucru; eftinlu ma
tot ((mintă.l)
ANDREIU ALBAGAV, Cart. Aleg.,
p. 100.
Vedî Lacom, Lener-.
Când unul pierde din causa sgârceniet şi Ienit. Adecă
t6te slăbiciunile şi patimile omenescI costă mai multă
osten elă şi cheltuîelă ca însuşirile bune şi lucrarea făcută
la timp.
«Aice este dovada pilde! ce d.ice că: scumpul mai mult păqubesce. >
- Cr. Anoni111cl.
Auarice rompt le sac.
Fr·ov. Fmnc.
15856
Scumpul perde.
HlNŢESCU, p. 173.
Acelaş înţeles ea la N o. 17855.
17857
Scumpul cumperă stafide, şi cere să'I
adaoge piper.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 64; 1 u,
p. 78. - HINTIlSCU, p. 173.
Pentru cel sgârcit,
Odini6răpiperui era forte scump.
178&8
,0,
Scumpul curnperă tămăie, şi ceresă'I
adaoge piper.
Dr. ORISTEA, Fr·ov., p. 228, e.
Gum-B�î!I�!L, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 1'7857.
*,0,
16859 Scumpu pentru bani ar lua şi pe fata
dracului.
GR. ALEXANDRESCU, nuujistr. j.
Puina,
Vedf Bati, Bogat.
Acelaş înţeles ca la N o. 11103.
') Scumpul pierde mult la lucru, dar eftinu tot câştigă,
================== pagina 714 ==================
714
17860
PROVERBELE ROMÂNILOR
Scumpul nu e stăpân pe banii lui, ci banii
îl stăpânesc pe el.
A. l' ANN, Edit· 1889, p. 65 i III,
p. 8i i Arcliir , p. 11. - HIN'fESCU,
p. 173.
Scttmpul nu este stăpân pp bct1t'i� lui.
Rom. Glumeţ, I, p. 9.
*
Scumpul mt e domn peste baniz se�) ce bani:;'
domnesc p este el.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir . j.
Putna.
Pentru cel sgârcit.
*L>
17861 Scumpul nici ce are nu are.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungar·ra.
Acelaş înţeles ca la No. 17860.
*6
17862 Scumpul nu se mai satură de bani,
V. SALA, dasc. c. Buntesci, comit.
Bihor, Ungaria.
Arată lăcomia lui de bant.
*L>
17863 Scumpul, nici cănd are destul.
V. SALA, clase. c. Lelesct, comit.
Bih01', Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 17862.
*6
17864 Scumpului nici odată să nu dici : dâ-m7,
ci tot-de-una: na.
A. P ANN, Eclit· 1889, p. ()4;
IIT, p. 77. - HINTESCU, p. 173.­
DJ'. CRlSTEA, Prou., p. 228, c. Sibiu,
Transiloania. - P. GÂRBOVICEANU,
pr·of. Sem. Buc. CI. VII.
================== pagina 715 ==================
DEFECTE, VlCIURI
CRIME
715
Nudă nicf odată şi vecînic e gata să primeseă,
L' uomo CiUl1'O e l' occhio sono insam'abili,l)
PI'OV, Itai,
Des Geises Schlund ist ohne Gnmd,2)
PI'OV. Ge1'1n.
:1; 6
17865 Daca scumpul mare atunci îi învie averea.
V. SALA, dasc. e. Vaşc01:i, comit.
Bihor, Unqarta.
Căci, cât trăăesce, O ţine Îngropată.
*6
17866 La porcu şi la scumpu îi IeI folosul după
marte.
V. SALA, clase. c. Băiţa, comit.
Bihor, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 2354.
Auarue, nisi cum moriiur, nil recte .facit.3)
Prov. Lat.
L' CiVCiTe et le cochon ne sont utiles lJu' apj'e3
leur mort.
Prov. Franc.
*6
17867 La scump nu'] pecat.
V. SALA, tlasc. c. Vc!şcm1, comit.
Bihor, Ungar'ia.
Adică să'I Înşeli.
17868
Scumpul cu înşelătorul lesne se 'nvoesc.
A. P ANN, Ecliţ. 1889, p. 64 ; III,
p. 78. - HINŢESCU, p. 173.
CăCI şi unul şi altul caută să Înşele.
J) Omul sgârcil şi ochiul nu se mal satură.
2) Prăpastia sgârceniel e fără fund.
") Sgârcitul, numai când m6re, face bine.
================== pagina 716 ==================
716
17869
PROVERBELE ROMÂNILOR
Scumpul cu (şi) galantomul sunt doi
vrăjmaşi neîmpăcaţi.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 64; ur,
p. 81. - HIN1'ESCU, p. 173.
Se înţelege de la sine.
SCUMPlE
Veql Capră.
SFADA
*.6.
17870 Sfada şi gălceva aduc nenorociri.
P. ALEXANDRESCU, înv. c. lJlir·
cesct.]: Vasl�b�u.
Să ne ferim ele ele.
*.6.
17871 Sfada grabnică aprinde foc, şi vrajba
grabnică varsă sânge.
G. BĂNULESCU, înv. c. Pietroşiia,
j. Dâmboviţa.-HIN1'Eocu, p. 175.
Acelaş înţeles ca la No. 17870 .
17872
.6.
Ce atâta sfadă
Pentru o bardă.
S. FL. MARI AN, . Ornit., II, p. 64
& 65.
Veql Crorobor, Topor.
Adică certă pentru un lucru de nimică.
A SE SFADI
*.6.
17873 Când doi se sfădesc al triilea câştigă.
K. ZAMFIRESCu-DIACON, înv. c.
Stiubenii, j. Dorohotu.
Vedf a se Certa.
Acelaş înţeles ca la No. 17445.
================== pagina 717 ==================
DEFECTE, VICIURI ŞI CRTMP.
717
*h.
17874 Şi maţele corăesc, dar 6menii să nu se
sfădescă l
A VR. CORCEA, par-ah c. Cosieiu,
Banat.
Acelaş înţeles ca la No. 3886.
:!:h.
17875 Se sfădesc ca vrăbiile pe malaîu altora.
PÂRVU, c. Iveşti, J. Tutoua.
*h.
Se sjr'telesc ca vrăbiile ele la malaiu altui«.
G. P. SALVIlJ. înv. c. Srnulţl,
J. Covttrln'Eu ..
Veq.' Vrab(e.
A se adăoga la No. 2660.
SGÂRCIT
*h.
17876 Averea sgărcituluî se duce de mâna ri-
sipitorului.
V. A. FORESCU, c. Brosceni, J.
Suciaoa.
Ved] Avere, Ban.
Aceluş înţeles ca la No. 11122.
17877
*
Adună nichezlu trî g îumertul. 1)
C. I ONgSCU, prof, c. Neoesia,
Macedonia.
Acelaş înţeles ca la No. 17876.
17878
Sacul sg ircituluî gură n'are, şi al risipi­
toruluî fund n'are.
IORD. GOLESCU, MS8. n, p. G3.
1) Adună sgârcitul pentru ga!antomul.
================== pagina 718 ==================
718
PROVEHBELE ROMÂNILOI':
��-----
Adică unul ţine punga pururea legatii la gur{t, şî n'are
p'unde sc6te, şî cel-alt fundul pungi! spart, şî n'are în
ce păstra (GOLESCU).
Lu sacu eli Tauari: nun s'1:nchi mai. J)
Pro». Sard,
17879
h.
Sgârcitul se bucură luând, iar darnicul
se măngăle dând.
Dr. CRISl'EA, P1·0l1., p. 237, c.
Sin e1"sig , Unqarta.
17880
Arată deosebirea între unul şi altul.
*
Sclincîul te cindze cu ci6ră lae �).
C. ZUCA, c, Sanuirina, Epir.
Te despoie de tot ce al ; nicI măcar brîu 11U 'ţi rămâne.
17881
Mai lesne vei face un puţ în mare, de­
cât o găurică în punga sgărcituluî.
IOHD. G OLESCU, u». II, p. 43.
A dică că anevoie o sc6te ce-va elin punga celui sg(tr­
cit (GOLESCU).
*h.
17882 Sgârcitul, nici pe el nu se procopsesce,
nici pe altul nu folosesce.
V. A. Fonnscu c. Eolticeni, j.
Suciana. ' .
VecII Cân«,
Acelaş înţeles ca la. No. 1490.
17883
Sgârcitul nici el nu mănâncă, nici pe al­
tul nu va să vadă mâncând.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 64 ; 1lI,
p. 81. - HlN'fESCU, p. 176.
1) Sacul sgârcitulul nu se umple.
2) Sgârcitul te încinge cu sforă negră.
================== pagina 719 ==================
DEFECTE, VlCIURI ŞI CRTME 719
--- --- --------
Acelaş înţeles ca la No. 17882.
17884
Streslu ş-aspărg etorlu Sia un, dă pre­
alantu » sun. 1)
Dr. VVEIGAND, Z1.ceit. Jalwcs., p.
175.
Adică tot una sunt caci, dacă cel d'al doilea sărăcesce,
risipindu'şi averea, al doilea nu scie să se folosescă de
dînsa, şi trăesce ca şi când nu ar avea-o.
17885
Sgârcitul e tot-de-una sărac.
J�AURIAN & MAXIM, I, p. 108.
Căci dacă are avere nu scie să se Iolosescă ele dînsa.
17886
Sgârcitul numai stângă are,
Drepta îi e uscată.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 64; I1I,
p. "i8. - H1Nl'E8CU, p. 176.
h.
Sqârciiul numai Stâl1gă are.
Adică Iea ŞI nu dă.
Dr. CRISTEA, PI·0V., p. 237, c.
Gum-Rîlt/tti, Unqaria.
17887
Streslu o-ari mâna trî luari, ma nu o-ari
ş-trî dari 2).
r». WJlIGAND, Zwât. Jaltres.,
p. 175.
Acelaş înţeles ca la N o. 1788G.
17888
*
Sgârcitul are doue măni: una lungă, cu
care vre să lea, şi alta scurtă, cu care
ar vre să de.
G. BĂNULIlSCU, înv. c. Tîrgo­
vişte,,i. Suda va.
1) Sgârcitul şi risipitorul «lea unu şi dă în cel-alt» SUIlt.
2) Sgârcitul are mână pentru luare, dar nu o are şi pentru dare.
================== pagina 720 ==================
720
PROVERBELE HOMÂNILOR
Acelaş înţeles ca la No. 17887.
17889
În casele sgârcitului mCI şorecii nu se
duc, căci el dacă nu mănâncă nici ei
nimic apuc.
A. P ANN. IIT, p. 92. - HIN­
'iES ou, p, 176.
In casa sgârcituluJ nrmic nu găsescL
ŞIRET
Veq.i 6re.
*.6
17890 De cât cu un prost la câştig, mai bine
cu un şiret la pagubă.
J. DUMITRESOU, inv. j. Dolj.
Veep: Bun, Cuuua:«,
De,stept, /nţelept, is­
teţ, Omenie, Sara­
Velt) Vornic.
Acelaş înţeles ca la No. 16�)26 .
.6*
17891 Şiret pe şiret cun6sce (se cunosc).
GR. ALEXANDRESOU, maqistr. J.
Puina. - C. TEODORESOU, înv. c.
Lipooai ]. Vaslulu.
Ve'll Hoţ, Fur.
Si, într'un mod general, 1'8lî. pe r8U.
,
*.6
17892 Şiret ca 6ia.
E. 1. P ATRWIU, iu». c. Snmlfî,
j. Coourluiu,
Veqi De,stept, o«.
Adica prost.
*.6
17893 E şiret ca oia (cea) cu jug.
G. P. SALvru, înv. c. Snmlţ'î,
j. Copurluiu, - Şeeât., I, p. 218.
================== pagina 721 ==================
DEFECT8, vtcrunr ŞI CHIME
*Lo.
k�iret ca oia cu şoriciu.
721
GH. POIENAHu, ing. e. Rass«,
J. Ialomiţa.
Ve<{'î De,ste}t, oi».
Adică ca porcul. Acelaş inţeles ca' la N o. 17892.
A STRICA
17894
De nu p6te strica altui, îşi strică lui-şi.
A. PANN, III, p. 17.
De nu pote strica altuia, îşt strică luZ.
HIN'fESCU, p. 181.
Pentru omul reutăcîos ŞI necăjicîos.
STRICAT
*Lo.
17895 Omul care e stricat,
Nu se teme de pecat.
A. PANN, I, p. 71.- HIN'rESCU,
p. 131. - I. G. VALENT!NIAN, p.
31. - G. MIHALACHE, înv. e. Şen­
dresd, j. Tutova.
*Lo.
Omul stricat
Nu se teme de pecat.
P. ALEXANDHESCU, înv. e. Mir­
cese!, j. Vasluht.
Adică nu se teme de a face rău,
STRîMB
*Lo.
17896 Strîmbii mănâncă tera,
E. 1. P ATHICl'u, in», e. Snntl{!,
j. Covurht!U.
================== pagina 722 ==================
722
PIWVERBELE lWMÂNILOR
6
Strtmbi'i mănâncă lumea.
Dr. CRlSTEA, Prov., p. 244, c.
Sinersiq, Ungaria.
*6
Strîmbi'i mănâncă tera; d1'epţi'f nu mat aJung.
V. A. Pomssou, c. Folticeul, j.
Snc'iava.-K 1. PATHlClU & G.
P. SALVIU, înv. c. Smuiţ«, j. Co­
nurluiu,
*6
Strîmbi't mănâncă (era) cel drepti't nu mal,
apucă.
G. P. SALVIU, înv. c. Smnlţ'i,
j. Covnduht.
Adică cei nedrepţi, aretând că nedreptatea stăpâuesce.
Satiră la adresa celor ce se dio drepţi.
A SE SUPER A
TÂLHAR
Ved] jieţiv, Câne.
17897
Pre tălhar, chelar a face.
DrM. CANTEMIR, Isi. Ieroql., p.
402.
*
Pune pe tâlhar
Ohelar.
1. BĂNESCU, PI·O/. j. Roman.
Adică pre nepriatin rudă şi de casă a face. - DIlVI.
CANTEMIR.
17898
6
Pe tălhariul de casă nu'l poţi prinde.
Dr. CRISTr�A, e-»; p. 210, c.
VlâdcnI, Ung(w!a.
Ve4i Hol.
Acelaş înţeles ca la N o. 17537.
================== pagina 723 ==================
DEl'ECTE, VIClURI ŞI CRIME
723
*6
17899 Acum tălharil nu mai sunt la pădure,
ci prin oraşe.
G. P. SALVIlJ, înv. c. S1nt�lţ'i,
j. Covurlufn.
Vec)l Hoţ.
Dic bieţii ţerani, jefuiţI fără milă ele orăşeni.
*6
17900 Talharui ne prins, este negustor cinstit.
H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea ,
i. Do}'ohoL
Vec)l Ihţ.
Acelaş înţeles ca la N o. 17540.
*6
17901 Tălharul c'un pacat, păgubaşul cu dece.
I. BĂNULESCU, praf. j. Roman.
Ve4Y a B/fnul, Fur, .f-Io/,
Lotru, Pagubă.
Acelaş înţeles ca la No. 17630.
*6
17902 Talharul cel mic se spînzură şi cel mare
scapă.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
j. Vaslulu.
Vecll it F",'o, Găinilr,
ilo,!.
Acelaş înţeles ca la N o. 17607.
*6
17903 Beţivul se'nvaţă la beţie, ca şi talharul
cu hoţia.
V. A. FOHESCU, c. Stăni.ş6'·a,
j. F'c'ilciu.
Vec)l Be,tiv, Hoţ.
Acelaş înţeles ca la No. 17533.
*6
17904 TăI harul şi curva au fost de când lumea.
G. P. SALVIU, in», c. Smulţf,
[. Coourluiu;
A se vede No. 11722.
================== pagina 724 ==================
Tot e mal bine să fii cinstit.
I. POPESCU, in», c. Dob1'ent, j.
Ilfov.
*h.
17905 Tâlharul nici odată nu se pricopsesce.
724
17906
PROVERBELl!: ROMÂNILOR
c.
Vai de hoţul care nu scie ascunde.
t
,
t,
i
I
i
Veqi a Fură,
Dr, CRISTEA, Pro»., r. 272, c.
Ieciu, Unqarî«.
Când unul a făptuit un reu şi este prins.
*h.
17907 Tâlharul fură dar nu aduce.
I. POPESCU, in». c. Dobreni, j.
Ilfov.
Pentru cel cari tot ieau fără să mal de.
*h.
17908 . E tâlhar; Ieă de la el şi duce la altul.
IUL. VULCĂNESQU, c. Pelesci, j.
Dolj.
Vedl a Furâ.
Acelaş Înţeles ca la N o. 17497.
*h.
17909 Tâlhar la tâlhar trage.
P. GÂRBOVIOEANU, praf. c. ea:
ieni, i. Vâlcea.
Rell cu reu se adună.
17910
Tâlhar pe tâlhar nu fură.
D·na ELl!:NA SEVASTOS, Pov.-·
Şeeătorea, p. 224.
V cq'i Hoţ, Lup.
Acelaş înţeles ca la No. 17521.
TOR OBOR
v edî Cioroăor.
1
================== pagina 725 ==================
DEFECTE. VIClOnI ŞI CR.IME 725
----------"----- ---�"--
TRÂNDAV
*6
17911 Trândavul ajunge la straiţă.
V. SALA, clase. c. Ser/iştel, co­
mit. Bihoj', Ungaria.
Veqi Lenei.
Acelaş înţeles ca la No. 17604.
17912
În casa trăndavului e sărăcie lucie.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 44 J,
p. 155. - HIN'l'ESCU, p. 166.
Veqf Lenes,
Acelaş înţeles ca la No. 17615.
Le paresseux est f1'fWC du mendiant.
Prov. Fr·anc.
Di pooerta la chiaoe e la piqrieia. Il
Prov. Tose.
Faullieii lohni mit Annuth.2)
Prou. Germ.
Poverly 1S the reioard of iclleness.3)
Prov. Engl.
17913
6
N el lapte de la vacă sterpă, dar nici
ajutor de la trândav.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 162, e.
Tisa, Uiujaria.
Nici unu nici altu nu e ele vre-un ajutor.
TRÂNDĂVIE
Veqi Tim"reţe.
1) Lenea este cheia saraciei.
�) Lenea se resplătesce cu sărăcia.
0) Saracia e resplata lcneî,
================== pagina 726 ==================
Acelaş înţeles ca la No. 17687.
*,6.
17914 Trândăvia e rnuma tuturor reutătilor.
726
Veci! Lene.
PIWYEIWE.LE ROMÂNILOl�
--------
BARONZI, p. 65. - HINl'ESCJU,
p. 191.
I
i
17915
TRUFIE
Trufia e trîmbiţa căderei.
G. I. MUNTl<ANU, p. 40. - HIN­
'fESCU, p. 193.
Acelaş înţeles ca la No. 17G34.
UCIGAŞ
17916
Muma celui omorît d6rme, iar a uciga­
şului priveghiază.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 176.
MumCt celui omorit dorme, iar ucigaşul pri­
vegh'tazâ.
A. P ANN, 1[, p. 30. - HINl'ESCU,
p. 114.
r
I
i
Pentru cel care ne-fiind cu consciinta curată, trăesce
cu frica în sîn.
URGIE
V �41 Vrajbă.
VICLEN
Vecj.i CuvÎnt, lV.fulere.
17917
,6.
Viclenul făgăduesce, nebunul trage nă­
dejde.
Dr. CRISTEA, p. 271, c. Sinersiq ,
Ungaria.
================== pagina 727 ==================
DEFECTE, VlCIUHI ŞI CHIME
727
17918
Aeelaş înţeles ca la No. 16549.
6
Vulpea e viclenă, dar mai viclen e cel
ce o prinde.
Dr, CRISTEA, Prou., p. 277, c.
Gura·Rîulul, Unqaria.
Ve4'î Vulpe.
Şi cel viclen o pate odată.
17919
Omul viclen se îmbracă când în piele
de oie, când în piele de vulpe.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 9.
17920
17921
17923
Adică cel viclen se arată când 6ie, când vulpe (GOLESCU),
6
Sărutarea de' om viclen e tocmai ca de
un ţînţar.
, Dr, CHISTEA, Prou., p. 225, e,
Cdmpeni; Unqaria.
Ve4Î 7'îlZţar.
Acelaş înţeles ca la No. 2555.
6
E viclen ca vulpea.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 90, c.
Sibiu, l'ransilvan'îa.
Pentru omul viclen,
*6
17922 E viclen ca oîa.
J. AHMEAN, c. Jibot, comit. Hu­
nedr6m, Transilvania.
Ve,p: Dqtept, Şiret.
Acelaş înţeles ca la N o. ] 5962.
6
Vi elen ca măgarul.
n-. CHISTEA, Prov., p. 74, c,
Resnov, Unqaria:
Aeelaş înţeles ca la N o. 17922.
63834
48
================== pagina 728 ==================
728
17924
PROVERBELE ROMÂNILOR
Omul viclen tot de vicleşuguri gândesce.
DIM. ŢîCHINDEAL, Fab., p. 233.
Adică cel reu tot la rele.
VICLENIE
17925
Carle n'are craclunu, ari cluca.')
Dr. FR. MlKLOSICH, Eum.Unter.,
1, p. 10 & 24.
Viclenia e arma celor slabi.
17926
Viclenie pentru viclenie.
DIM. CANTEMIR, Even. Cantacue.,
p. 19.
Trebue să lupţi împotriva cut-va tot cu armele lui.
< Cum <tico proverbul: viclenie pentru viclenie. > - D. CANTEMIR.
VICLEŞUG
Veq.! ViclÎ1t.
VINĂ
17927
,6
pară vina şi pecatul
IşI găsesce vinovatul.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.,
p. 535.
Veq.i Pe cat, Vinovat.
Cel vinovat îşi pmnesce neapărat pedepsa, mai curînd
sau mai târziu.
VINJ)ETOR
17928
,6
Inima de vindetor
E venin otrăvitor.
V. ALEXANDRI, Poes. Pop., p. 66.
') Care nu are putere să albă viclenia.
================== pagina 729 ==================
.�D_E_F_I'C_'T_.�_,._V_I_CI_OU_R_f_R�;I __ C_Rl_M_E ,29
Românul urăsce de marte pe trădătort,
«Cela ce 'şI va hicleni moşia şi nascerea de unde aii născut, mal
cumplit să'l certe ele cât pre un ucigător de părinţi; ele vreme ce se
cade mal bine să'şI ferescă şi să'ş) socotesoă nescine moşia ele cât pă·
riutit ce l'au născut.' - V ASILI<; Lurtr, Pravilă, glava f. e.
VINOVAT
Veq.i Pâne, Pită, Vind.
17929
L::..
Tot pecatu
Îşi cată (caută) vinovatu.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 1622.
- Dr. CRISTEA, Prov., p. 257, e.
Guj'a-Rîulul, Unqaria.
Vcq.y Vină.
Ne îndemnă la îndurare, fie vina cât de mare (GOLESCU).
A se adaogă la No. 15488.
*L::..
17931 Săracul de vinovat
Multă şîlă l-a mâncat.
i
I
I
17930
Vinovat de m6rte, dar vrednic de milă ..
IORD. GOLEseu, Mss. II, p. 19.
I
i
I
�)
i
+-
G. BODNARIU, preot, c. Bochia,
comit. Arad, Ilnqaria,
Me bate şi tot el strigă că l'am bătut.
*L::..
17932 Nu plătesce bogatul ci vinovatul.
1. CREANGĂ, Amini., p. 50-
Dr. CRISTEA, Prov., p. 178, c. Bor­
qoprumd, Unqaria. - C. r.. BUN'
GE�'IANU, c. Cosoveţ, i. Mchedinţ(
*L::..
Nu plăiesce bogatul, (ci) plăiesce vinovatul.
K. A. ZAMli'IHEseu·DIACON, in».
c. Stiubenii, j. Dorohoi. - GAVR.
ONIŞOR, prof. c. Crânqu, j. Tutova.
================== pagina 730 ==================
730
PROVERBELE ROM},NILOH
*6
Nu plătesce cel bogat, ci cel vinovat.
C. IORDĂcHESCU, stucl. c, Cris­
tesei, j. Botoşani.
*6
Nu dCL bogatu, da vinovatu.
G. MA DAN, c. Truşen'i, ţin. cu­
şenefi, Basarabia.
Veohîe maximă de drept.
*6
17933 Vinovatul ne gonit fuge.
A. P ANN, Ecli[. 1889, p. 20; r,
p. 69. - HIN'j;ESCU, p. 201. - V.
SALA, clase. c. Lelesci, comit. Bi­
hor, Ilnqaria. - Ga. POIENJ\Ru,
ing. c. Rassa, j. Ialomiia. - Dr.
CRlSTEA, Prov., p. 273, c. Gura­
Rîultl'i, Ungar'ia.
Când unul se simte vinovat.
17934
Vinovatul mai mare gură face.
A. PANN, Il, p. 80. - HIN1'ESCU,
p.201.
Căci vorbele nu probeză nimic; faptele să te apere.
Tu cries dane tu as tort.
Prov. Franc.
17935
6
Bagă vinovatul în potcă.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 20, c.
Tisa, Unqaria.
Pe dînsul îl apucă.
VRAJBĂ
Vedî Sfadă.
*6
17936 Vîntul aţîţă focul şi vorba vrajba.
SUHAMEL, c. Meleclic, j. Buzei),.
================== pagina 731 ==================
\
t
DEFECTE. "TelURI ŞI CRIME
Prin urmare să ne cântărim bine vorbele.
731
17937
Cu vrajba şi cu urgia raiul n'o să do­
băndesci,
1. CREANGĂ, Pov., p. 255.
Prin urmare să fugim de aceste două rele.
17938
Vrajba dintre noi să piară,
Şi neghina din og6re.
1. CREANGĂ, Amint., p. 60.
Să domnescă pacea şi înţelegerea.
ZĂDĂRNICIE
17939
Cine nici cum s'a udat de p16ia zădăr­
niciei, de stropituri însă nici cum a
scăpat.
Ioan. GOLESCU, Mss. II, p. 80.
Adică nici unul fără cea mai mică zădărnicie (GOLESCU).
ZAVISTIE
'17940
ZavistIa muma tutulor reutătilor în lumea
acesta este.
Nrc. COSTIN, Letop, uu«, I,
p. 157.
De ea să fugim.
ZAVISTNJC
17941
Care ochi ved mai bine? - Ai za vistrii­
eului.
A. PANN, III, p. 22.
r
Căci zavistnioul caută, cu tot dinadinsul, să vadă cu­
sururile 6menilor.
================== pagina 732 ==================
732
17942
PROVERBE LE rWMÂNILOl{
*
Ochii zavistnicului ved şi cele ce nu sunt.
A. PANN, III, p. 22.-HIN:p:scu.
p. 127. - GR. ALEXANDRESCU, 'ma­
qistr. J. Putna. - Dr, CRISTEA,
Prou., p. 189, c. Gura-.Riult!�, Un­
garia.
*
Ochi� zavistniculul, ved mal, bine} pentru că
scornesc ce e şi ce nu e.
M. CANIAN, public. j. Iaşi'!.
Acelaş înţeles ca la N o. 17941.
================== pagina 733 ==================
CAPITOL U XVII
POVEŢE ŞI OPRIRI, MAXIME, SENTINŢE,
PILDE FILOSOFICESCî 1)
A
*6
17943 A ales până (pân) a cules.
AL. POPESCU, mv. c. Cernica, i­
Ilfov. - ILIE TRTFU, c. Bucurescî.
- GAVR. ONIŞOR, prof, e, Dobro­
vet, i. Ilfov.
Cine tot alege ajunge să lea ce e mal prost. Pentru
cumperătore, dar mal ales pentru însurătore.
17944
Acea ce va s' facî, va s' afli. 2)
ANDR. AL BAGAV, Cart. Aleg.,
p.90.
Acelaşt înţeles ca la No. 1147.
17945
Acela e mai cu minte care e mai bun.
Dnr, ŢÎOHINDEAL, Fab., p. 417.
1) Poveţele şi maximele, sunt aşedate după ordinea alfabetică. Cele, forte
numer6se, deja trecute în volumele precedente, nu se mal repetă în acest
capitol.
Nu se vor explica de cât acele poveţe ale căror înţelesuri ar putea fi
îndoelnice.
2) Aceea ce faci, o să afli.
================== pagina 734 ==================
734 PROVERBELE lWMÂNILOR
----
*6
17946 Acela trăesce mult care trăesce bine.
V. SALA, dasc. c. Drâqânesci,
comit. Bihor, Unqaria,
*6
17947 A cerca ce nu e al teu, te face nebun.
ISIDOR STRUGARIU, c. Yaşcou·
Bâresct, comit. Bihor, Ungar/a.
17948
*
Adesea, una adăstărn
Şi alta întîmpinăm.
AL. ODOBESCU, Cart. Led.
*6
17949 Adună argint la tinereţe ca să ai aur la
betrănete.
P. GÂRBOVICEANU, praf. c. Tu­
iana, j. Argeş.
Acelaş înţeles ca la No. 6122.
*6
17950 Adună de unde al semenat.
I. POPESCU, înv. c. Dobreni, jiul.
Ilfov.
1 o Acelaş înţeles ca la N o. 1147.
20 Să nu te atingi de rodele muncei altuia.
*6
17951 Adu'ti aminte de f6mete în vremea să-
turărîi, şi de sărăcie şi lipsă în dilele
avuţiei.
Nrc. MATEESCU. în». c. Moniliţ a ,
j. Putna.
Să fim economi ŞI prevedetori.
*6
17952 Adu'ţi aminte de muma ta şi de tatal
teu, când şedt în mijlocul celor mari.
Nro. MA'l'EESCU, în». c. Moviliţa,
j. Puina.
10 Să cinstim pe cei mai în vîrstă, pe cei mai mari.
2° Să nutI fie ruşine de ai tei, când te ai ridicat.
================== pagina 735 ==================
l'OVETE, OPRIRI, JllAXIME
735
17953
A faptelor rele începetură, spre reu sfîr­
şit plecă.
DIM. CANTEMIR, Isi. Ieroql., p.
329.
17954
Şi cum \lice Plaut: male paria, male dilabuntur.
1:::,
A ierta e uşor, a uita e greu.
n-. EL. CRISTEA, Proo., p. 6,
c. Topliţa-Rom., Unqaria.
17955
*
Al făcut pozna, nu te da în lături.
GR. ALEXANDHESCU, maqistr. j.
Puina.
Să iei răspunderea faptelor tale.
ţ
I
17956
Ajută-te, şi cerul te va ajuta.
IDEM, Calenrl. Ilom., 1892.
Ajuta-te, Şl Dumnec?e'u te ua (tjuta.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 33.-
I. G. v ALENTINEANU, p. 34 &, 38.
Daca omul se luptă, isbutesce.
Aide-toi el le ciel t' aidera.
Prov. Franc.
17957
Ajutaţi-ve unii pre alţii.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 33.
Francesul gice de asemenea: aules-oous les uns ZeR auires.
17958
*
ĂI de se 'nnecă s'agată şi de un palu.
D-na E. B. MAWH, p. 6.
Omul în primejdie nu'şî alege mijlocul de scăpare.
T./ homme qui se noie s' accroche tl ttn brin el' herbe.
Prov. Fl·anc.
================== pagina 736 ==================
17959
PROVERBELE ROMÂNILOR
*
Alege, alege,
Până culege.
A. P ANN, II, p. 113. - H1NlESCU,
p. 3.
*6
Alege) alege)
Pe urmă culege.
D. POPOVICIU, înv. c. Cuvin,
comit. Arad, Unqaria. - V. SALA,
dase. c. Beiuş, comit. Bihor, Un­
garia.
Acelaş înţeles ca la No. 17943.
*6
17960 Alege,
Până culege.
A. PANN, ]}[oŞ. Alb, II, p. 61.
- B. P. HAşDEU, Etym. Magn.,
p. 810. - GR. JIPESCU, Opinc., p.
128. - I. CREANGĂ, Oono., XI, p.
29. - P. ISPIRESCU, Rev. Ist., 1,
p. 229. - X ... , e. Nănesd.}. Ba­
eet7A,. -G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi,
j. Couurluiu,
*6
Alege)
Pân-a culege.
G. MA DAN, c. Truşeni, ţin. ehi­
şenei:i, Basarabia.
*6
Aleg'î
Până culeqi,
P. GÂRJ30VICEANU, praf. Semin.
Bue. ci. ŢTII.
Acelaş înţeles ca la N o. 17959.
*6
17961 Alege, şi în urmă culege.
IUL. GROFŞOREANU, înv. e. Galşa,
comit. Arad) Unqarta.
Acelaş înţeles ca la N o. 17960.
================== pagina 737 ==================
. �------p-O-V-E�TE-,--OP-R-I-R-f,-M-A-X-'I-M-E--------.-------737
17962
*
Alepsi, alepsi,
Până culepsi.')
*L':..
Alese, alese
Până culese.
N. ST., c. Nijopole, Macedonia.
1. POPESCU, înv. c. Dobrent, j.
Ilfov.
Acelaş înţeles ca la N o. 17961.
*
17963 Ale tale dintre ale tale.
1. G. VALENTINIANU, p. 25.
17964
*
Altu face,
Altu tr'adze.")
C. IONESCU, înv. e, Neoesta, Ma­
cedonia.
Altu far;i, s' altu bara (numa).3)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 149.
Când unul suferă în urmă greşelei altuia.
17965
17966
Altuia până nu face,
Nici lui altul nu'i-(o) face.
A. P ANN, TI, p. 31. - HIN­
ŢESCU, p. 55.
Amânarea e hoţul timpului.
IDEM, Calend. Bom-, 18.9:2.
Să facem lucrul la vremea lui.
17967
*
Amânarea
Nu'i perdare.
1. G. VALENTINEANU, p. 47.
1) Alese, alese, până culese.
2) Altu face, altu trage.
3) Altu face, şi altu are (numele).
================== pagina 738 ==================
738
PROVERBgLg ROMÂNILOH
I
�'
I
Tot nu vei scăpa de pedepsa, de răul care te aşteptă,
17968
Ce qui est differ« n' est pas perdu.
Prov. Franc.
D
Aparinţele înşela.
G. 1. MUNTgANU, p. 45. - HI�­
ŢgSCU, p. 5.
i
l
I
Nu trebue să judecî după înfăţişare, după cum se arată
lucrul.
Les apparences sant trompeuees.
Prov. Fmnr.
*6
17969 A plecat cu graba, şi s'a întîlnit cu zăbava.
P. GÂRBOVICgANU, prof. Semin,
Euc. a. VII.
A pornit cu graba, şi s' a întîlnit cu eăbaoa.
1. CR"ANGA, Conv., XI, p- 455.
- P. ISPIRl<:sCU, Rev. Isi., I, p.
231.
Când cel grăbit nu isbutesce.
1
17970
Ar vre să faca şi el,
Dar nu scie în ce fel.
A. P ANN, I, p. 10. - HIN'J:gSCU,
p. 53.
Pentru cel copilăroşt.
*6
17971 Aşa a fost sa fie.
GH. ALEXANDRgSOU, maqisir, i.
Puina.
Aşa a trebuit să se întîmple. Fatalism.
e' etait ecrit.
Pr·ov. Franc.
t
I
I
I
•
================== pagina 739 ==================
POVE1'E, OPRIRI, MAXIME
739
17972
17973
*
Ascultă învetătura tatălui teu, şi nu uita
poveţele mai cei tale.
V. HARAM, înv. e. Griviţo., j.
Tuiooa.
Ascultă pe mai marele teu ; stăpănesce
pe mai micul teu.
A. P ANN, Edit. 1889, p: 91).
*6
17974 Ascultarea e vietă, (iar) ne-ascultarea
e m6rte.
A: PANN, II, p. 109. - HIN·
'l'ESCU, p. 6. - V. SALA, clase. e.
Vaşeou, comit. Bihor, Ungcw1a.
Sfat pentru cel neascultătorf.
*6
17975 Ascultarea lungesce vieta, iar ne-ascul-
tarea o scurtă.
V. SALA, clase. c. Păcălesci, co­
mit. Bihor, Ilnqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 17974.
*6
17976 Ascultă şi lucră, daca vrei fericire.
V. SALA, clase. e. ŢigănescZ, ca·
mit. Bihor, Unqarta.
17977
17978
*
Ascultă tot, dar nu crede tot.
*
Ascultă tot ma marle, că năsu vidzu s6rle
ma aumia.')
C. IONESCU, in». e. Neoesia; Ma­
eedon�a.
Sfaturile celor betrânî sunt folositore.
1) Ascultă mereu pe cel mal mare (bătrân), că dinsul a vedut s6rele
mal lntâîu.
================== pagina 740 ==================
740
PRO\'ERBELIC HOMÂNILOR
-------------------
17979
A se lua după gura lumii este a da de
prăpastie.
P. JSPIRESCU, Leg., I, p. 148.
A se vede N o. 3475.
17980
*
Asta'I asta (Românice).
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 11. �
Voinţa (ziar), 3 Martie 1894.
Când eşti încolţit, ŞI nu seif ee să mai <Jiei.
POVESTEA VORBr't
Alt ţigan, odată, a intrat să fure,
Când iată stăpânul în mâjnl c'o secure.
_. Ce cauţi, ţigane, îl disc, 'n grădină?
- M'a aruncat vîntul, nu sunt ou de vină.
- 'I'e-a aruncat vîntul? asta nu te scapă.
Dar ce 'ţi caută ghiara înfiptă în cepă ?
- M'apucar de dînsa, să nu me iea vîntul.
- De geba, ţigane, nu ţi-ai găsit sfântul.
Daca e aşa dar de ce'ţi umpluşt traista?
Apoi, Iiomânico, veiI asta e asta!
A. PANN.
17981
17982
A tot lucrul sfîrşitul la ce lase, vremea
arată şi norocul învaţă.
DIM. OAN'rEMIR, Isi. ICI·Ogl., p.
244.
*
A tutulor nu poţi s-li fa <;(1 bun, barim
satură-Îi cu gura.")
I. OOYAN, praf. c. Băesa, Epir.
Daca nu POţl ajuta pe om, ce'I puţin spune'! vorbe
bune.
17983
A umbla pe sine mai bun să facă,
Defăimănd pe altul, nu p6te să placă.
ODom:scu,SLAVICI, Cart. Cit.
1) Tutulor nu poţf să le faci bine, barcm sătură'I cu gura.
================== pagina 741 ==================
17984
l'OVJl'J;E, OPRIRI, MAXIME
Au me fă cum se cade, au te lasă.
741
17985
DIM. ŢîCHINDEAL, Fab., p. 78.
* - -
A vegli-te până nu ti Ha apa di cur. 1)
G. ZUCA, c. Bi{6sa, El'ir.
Adică până nu dai de supărare, de reu.
17986
* -
Avină-li inima a ornlul.")
i. COYAN, prof c. Abda, Epir.
Vorbesce omului după cum îi place.
17987
*
A vină-lu ş-nu lu-acaţă.3)
1. COYAN, prof, c. Samarin«,
Epir.
Să nu aduci pe inamic la disperare.
13
*L:,
17988 Bărbatul care mult jură se va umple
de fără de lege.
Nrc, MATEESCU, înv. c. Moviliţa,
f. Puina. - C. BĂNULE"CU, înv. c.
Pteiroşiia, i. Puina.
*L:,
17989 Bate şi ţi se va deschide.
HINTESCU. p. 11 - E. r. PA'
TRICIu. în», c. Smult�, j. Covurltdtt
- GAVR. ONIŞOf(, prof. c. Dobro­
veţ, j. Vasluiu.
Bate şi ţî se va deschide) cere şî ţî se va da.
lORD. GOLE�CU, Mss. II, p.1l6.
1) Păzesce-te până nu te lea apa de cur.
?) Urmăresce inima omului.
0) Gonesce'I şi nu'I prinde.
================== pagina 742 ==================
742
PIWVEIWELE ROMÂNILOR
*
Bate şi ţi se va deschide, cere ş� ki se va
da, (caută şi ve� afla).
A. P ANN, II, p. 29. - P. ISPI­
RESCU, Rev. Ist., I, p. 451.
Adică la lipsă trebue să, cerem, ca să putem dobândi
ce-va (GOLESOU).
A se vede MATEI, 77; MARO., 11. 24; Luo., 11. 9. 10
& 13. 1.
*6
17990 Be paharul pănă'I plin.
P. GARBOVICEANU, prof. c. Ta­
iunia, i. Arqe«.
Să facî lucrul la vreme.
*6
17991 Bine fă, aşa gândesce,
C'aşa ţi se resplătesce.
V. SALA, (lase. e. Leiesci, comit.
Bihor, Tlnqaria.
17992
17993
17994
*
Bine 'I a vorbi, dar mai bine a tăce;
numai să scit cându '1 vreme.
V. SALA, dasc. c. Sebişu, comit.
Bihol', Unqarta.
Bişugul aduce desfrînare.
Nw. COSTIN, Leiop, uue., 1, p.
385,
*
Bola ce nu se vindecă cu doctorii este
superarea, ce te duce grabnic la mor­
mînt.
V. A. FORESCU, c. Folticera, j.
Sucîaoa.
A se vede No. lG895.
17995
Bucuraţi-ve cu cei ce se bucură, şi plân­
geţi cu cei ce plâng.
1. IONF:SCU, Cart. Leci., II.
================== pagina 743 ==================
17996
17997
743
Bunătatea e mai preţuită de cât bogăţia.
DIACONovrcî·LoGA, p. 23.
c
Căile celor ce şed fără de lucru sunt
acoperite cu spini.
GALLIN·NĂDEJDE, Cart. Cit.
Ve\11 Solomon, Prov. 45.
17998
17999
18000
Căinţa din urmă să nu fie mai mare de
cât cea d'tntăîu.
I. G. V ALENTINIANU, p. 24.
*
Căinţa pe urmă, vine tot cam cu daună.
V. SALA, clase. c. Vaşcou) comit.
Bih01', Unqnria,
*
Ca la noi la nimenî.
V ARRON, p. 48. - IORD. GOLESCU,
Mss. II, p. 24. - P. TSPIRESCU,
Rev. Isi., I, p. 455. - GR. JIPESCU,
Heur. Oraş., p. 60.
'1 'ţ lIN 10�88.
Ace aş In e es ca a �. o. _
18001
Caliurile acelor <;te şed fără de lucru, cu
schinf sunt aşternute ; ma a acelor lu­
crători curate şi fără pidipsire.")
ANDREI AL BAGAV, p. 75.
A se vede la No. 17997.
18002
Când ai zor
Nu pune mâna pe topor;
Nici pe cuţit
Când eşti amărît.
V. A. URECHE, Conv. iu«;
XXI, p. 1108.
') Căile celor ce şed fără de lucru, sunt aşternnte cu spinf ; dar căile
celor care lucreză (sunt) curate şi fără pedepsire.
================== pagina 744 ==================
18003
18004
18005
PROVERBELE ROMÂNIL�OR _
Când ar sci omul ce-ar păţi,
Din 'nainte s'ar păzi.
r. CREANGĂ, Pov., p. 31.
*
Când capul e putred, ce să ne aşteptăm
de la plciore l
V. A. ]<'ORESCU, c. Folticent, j.
Suciaoa.
Când cerI şi nu ţi se trece,
Te-întorci cu inima rece.
A. P ANN, NastI'. Hogect, p. 8.
*L
18006 Când dai la cel ne-avuţi
Pe Dumnedeu împrumuţi.
A. P ANN, I, p. 73. - H1N*ESCU,
p. 118. - G. MIHALAcHE, înv. c.
Şendresd,,j. Tutova.
Francesul �ice ca ŞI nOI:
Qui donne auo: pauvres preie it Dieu.
18007
Când de multe te apuci
Mai pe t6te le încurcî,
ODOBESCu-SLAvreI, Cart. Lect.
*L
18008 Când dintr'un reu vrei să treci în alt reu,
remăi mai bine cu cel d'întâiu cu care
te ai deprins.
C. 'I'eononssotr, in», c. Lipoca,
J. Vaslulu.
Pentru servitorii cari îşi schimbă stăpânit şi slujbaşii
slujbele.
18009
*
Când doi se luptă al treilea câştigă.
1. G. VALEN'fINIAN, p. 47.
================== pagina 745 ==================
18010
POVE'J,'E, OPRIRI, MAXIJ\lE
6
Când gândesci să tr ăescî bine,
Atuncea e vai de tine.
745
G. DEM. 'l'EODORESCU, Poes. Pop.,
p. 270.
*6
18011 Când latră un căne betrăn să ieşi afară.
D-na Z. JUVARA, c. Feâeeci, j.
Tutova
Să ţi! în tot-de-una socotelă de sfaturile celor betrânt,
*6
18012 Când n'ai, pul şi mult şi puţin.
G. MIHALACHE, înv. c. Şendresci,
j. Tutooa.
*6
18013 Când n'ai putere, taci şi înghite.
IIINŢESCU, p. 157. - H. D. E­
NESCU, c. Zamostea, i. Dorohoi;
18014
Când nici nu gândesci, atunci te trântesce.
1. CREANGĂ, Pov., p. 168.
Când ţi se întîmplă ore-ce pe ne-aşteptate.
18015
Când nu putem face ce voim, trebue să
voim ce putem.
IDEM, Calend, Iiom., 1892.
Şi cum dice Francesul: quasui on n'a pas ce que l' on
aime il faut aimer ce que l' on a.
18016
*
Când nu ti d6re caplu s'nu'l Iegl.')
MAT. COSTANDIN, c. Molovişte,
Macedonia.
Nu te căsători daca nu eştI silit să o Iacî.
1) Când nu te dare capul să nu'I legî,
================== pagina 746 ==================
74-6
18017
PROVlmHJLU<: lWMÂNILIHe
Când odată se strîmbeză,
Anevoe se 'ndrepteză,
A. PANN, I, p. 61. - HINTESCU,
p. 181.
Mal ales pentru copil.
*6
18018 Când se culege, atunci se alege.
P. GÂRBOVICEANu,proj. Se.Inv.
a. VII.
18019
18020
Când sufletul îţi este gol ŞI mima fără
simţire, de geba mal cauţi pricină cu
lumea din afară.
I. CREANGĂ, Amint., p. 199.
Când te apuci la (de) vre-o trebă,
N'o lăsa fără ispravă.
A. PANN, II,p.48.-HINŢESCU,
p. 5.
*6
18021 Când te găsesce una, te găsesc mai multe.
GR. ALEXANDRB;SCU, maqistr. j.
Puina.
Acelaş înţeles ca la No. 16711.
18022
18023
Când te sUI, te mai oprescf ; da când
scobori nu te poţi.
GH. JIPESCU, Opinc., p. 132.
Când te trimite (trimete) la trebă,
Mergi şi te 'ntorce 'n grabă.
A. PANN, II, p. 47.-HIN'),'ESCU,
p. 191.
*6
18024 Când vedl pe om că se înnecă, atunci îi
mai dai brânci (în apă).
E· r, PATRIOTU, înv. c. SmHlţ'l,
j. Covurluiu,
Când facI reu unuia, care e deja destul de nenorocit.
fp
I
i
================== pagina 747 ==================
POVE'fIl, OPRIRT, l'iIAXIMll
747
*b.
18025 Când vrei să te dregI, mai reu te stricI
(rupi).
V. A. FORESeU, c. Dorna , i.
Suciaua:
*
Când ore; 5' o dreg:;', ma; n'Ju o strid (se
rupe).
Ved] a Prânge.
Când vrend să îndrepţi o greşelă a ta, mai reu o
greşescL
18026
Cărare să nu suferi să ţi se facă prin
barbă.
IORD. GOL Eseu, ]J[88. IT, p. 104.
Adică să nu suferim cât de mică supărare, ca să nu
se facă obiceîu (GOLESUU).
18027
18028
Care bate i se deschide.
1. G. MUN'l.'EANU, p. 150.
Care caută, acela află.
1. G. :MUNTEANU, p. 10. - HIN'
ŢESeU, p. 30.
A se vede la No. 18136.
*6
18029 Care't acolo?
GAVR. ONIŞOR, pro], c. Dobro­
vet, i- Vaslutu.
Tocmai tu eşti, tu te-ai găsit să spui sau să faci ce-va.
18030
18031
Care, înaintea nostră, grăesce pre alţii
de reu, acela şi pre noi, înaintea altora,
ne va grăi de reu.
DIM. ŢîCHINDEAL, Fab., p. es.
Care începe multe fineză puţine.
G. J. MUN'rEANU, p. 6. - HIN'
TESCU, p. 113.
================== pagina 748 ==================
748
18032
18033
PROVERBELE ROMÂNILOR
Carele peste mesură mult vorbesce, o­
bicinuit e că puţintel gândesce.
DIM. rriCHINDEAL, Fab., p. 253.
*
Cad alege, culege. 1)
C. IONESCU, pj·of. c. Neoesta;
Macedonia.
Acelaş înţeles ca la No. 17959.
18034
Cad ceri nu chlari, ma necă tr'alăvdari-Ls)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. ]62.
Să nu cerem că e ruşine.
18035
18036
18037
18038
18039
*
Cari tace, face.s)
1. COYAN, prof. c. Samarina,
Epir·.
Cari va s-facă multi di riă oră, armâni
tu rnesi.")
Dr, WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 169.
Carle ănse face, face za trei. 5)
r». FR. MIKLOSJOH, Bum. Un­
ter., I, p. 9.
Carle bire poşnae, muşat anca finae, Ii)
Dr. FR. MIKLOSICH, Rum. Un­
ier., I, p. 9.
Carele bire poşnae, podle a facut. 7)
Dr. }<'R. MIKLOS1CH, Rum. Un­
ier., I, p. 9.
') Care alege, culege.
2) Care cere nu piere, dar nici de lăudare (nu) '1.
3) Care tace, face.
4) Care Vre să facă multe de odată, remâne la jumătate.
5) Carele insuşf face, face cât (pentru) tref,
Il) Carele bine începe, frumos încă finesce.
;) Carele bine începe, jumătate a făcut.
================== pagina 749 ==================
� �_ _ � POVIl'fE OPRIRI, MAXIMD;,
749
Şi cum gice Românul: lucrul bine inceput e pe jumâ­
tale făcut:
18040
18041
18042
18043
Carle cere, afla. 1)
Dr. FR. MIKLOSICH, Rum. Un­
ter., I, p. 9.
Carle face fale, şi falindo s'enveţa.s)
Dr. FR. MIKLOSICH, Hum. Un­
ter., I, p. 9.
Carle'I bire nascut, pocle anca bire vile. 3)
Dr. FR MIKLOSICH, Rum. Un­
ier., r, p. 10.
Carle nu riscae, non roăiga.s)
Dr. FR. MIKLOSICH, Rllm. Un­
ter., I, p. 10.
Ca să câştigi trebue să 'ţi încerci norocul.
18044
Carle n'usae plierde pratica.s)
Dr. FR. MIKLOSICH, Rum. Un­
ter., 1, p. 10.
Numai făcând mereu un lucru, îl putem face bine.
O' est en forgeant qu' on deoieni forqeron.
Pt·OV. Franc.
18045
Carle se zuta, Domnu'l zuta.6)
Dr. FR. MIKLOSICH, Rum. Un­
ter., I, p. Il.
Acelaş înţeles ca la No. 17956.
1) Carele cere (întrebă), află.
2) Carele face gre:;escc, şi greşind se' nvaţă.
3) Carele '1 bine născut, mal târdiii Încă bine trăescc
4) Cine nu riscă (incercă) DU r6de.
') Carele nu useză, pferde practica.
6) Carele se ajută, Domnu'l ajută.
================== pagina 750 ==================
750 PI10VERBU:LE ROMANlLOH
18046
18047
Carle nu se zuta, se otopae. 1)
Dr. FR. MIKLOSICH, Rwn. Un­
ter., 1, p. 10.
Carle nu va, neca tremete; carle va,
neca masre.j
Dr. FR. l'IIIKLOSICH, Rum, Un­
ter., I, p. 10.
Daca vrei să se facă o trebă, du-te singur şi fă o.
18048
18049
18050
18051
Căruia m'au înşelat mal nainte. aferim;
iară de m'au amăgit al doilea rînd,
încă îi mulţemesc, că a mea este vina.
DIM. TîcHINDEAL, Eab., p, 197.
Ca să eşi la mal, în tate, îţi trebuie limbă
de aur ori pungă de aur.
GR. JIPESCU, Opinc., p. 56.
Ca să putem scăpa de reul cel mai mare,
să suferim cel mal mic.
DJl;!. TîcHINDEAL, Fab., p. 156.
*
Ca s'nu pati, nu 'nveţi. 3)
L COYAN, pr·of. c. TU1'ZO, Epir.
Arată rodele experienţei.
18052
18053
Cathi chiadica tră ghini. 4)
Dr. \VEIGAND, Ziceit. Jahres ;
p. 105
Cât O vre lumea să'tl strige,
Tu să nu fii cum îţi dice.
A. PANN, I, p. 169.-HINTESCU,
p. 94.
J) Carele nu se ajută se prăpădesce.
�) Carele nu vre, să trimetă ; care vre, să se ducă.
3) Daca nu patî, nu înveţI.
4) Fie-care pîcdică (lmpfedicare) pentru bine (este).
================== pagina 751 ==================
POVEţE, OPHmt lIIA XIMl<� 101
------�------,._-----�-----
Să nu ţinem semă de bîrfelile omenilor.
'1
!.
18054
I
J;,
\
I
18055
li
18056
Către toţi te arată cu omenie, că aşa vei
câştiga mulţi prieteni.
DIACONOVIC:t·LoGA, p. 23.
Caută cui trebue să credi şi cui nu.
DIACONOVICi'-LoGA, p. 18 ..
Caută şi vei afla.
A. PANN, II, p. 29.-HIN·rESCU,
p. 30. - P. ISPIRESCU, Reo. Isi.,
H, p. 145. - REINSBlmG·DuRINGS·
FELD, 11, p. 229.
Dicere luată din Evanghelii,
S�(chej so toirst du jinden. 1)
Pro». Germ,
*1::.
18057 Caut una şi dau peste alta.
G. 1. TOM"SCU, înv. c. Broscari,
s. Mehedin1�·
Când caută cine-va să facă vre-un bine, ŞI în urmă
vede că a făcut reu.
18058
Ca vremea nici un dascal mai bun.
IOlW. GOLESCU, Mss. Il, Asem.
p. 211.
Veq\ Cap. XVIll, c.
Vnme.
In adevăr mai bun dascăl de cât vremea nu este al­
tul (GOLESCU).
*1::.
18059 Ce a fost a trecut, ce-o mai fi o mai veni.
Veqi No. 127.
Ser. ST. TU1'ESCU, înv. c, Caia­
nele, J. Dolj.
================== pagina 752 ==================
752
PROVERBELE ROMANILOR
Speranţă într'un viitor mal bun.
18060
Ce-am avut din început, acea am până
în sfîrşit.
IORD. GOLESCU, MS3. II, p. 75.
I
i>
Se dice pentru cei ce nu pot dobândi nimic (GOLESCU).
18061
*
Ce-am avut şi ce-am perdut.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 134 &
151. - HINl'J<scu, p. 7. - CARA'
GIALI, Con». Liter., XIII, p. 410.
- P. ISPIRESCU, Rev. Ist., II, p.
146.
Când puţin îţI pasă de ore-ce, de ce ai pierdut.
:j:L:.
18062 Ce a căuta, aceea a găsi.
G. P. SALVIU, înv. c. Smul/;l,
i Covurlu'tu.
*L:.
Ce au căutat au găsit.
Şeeătore, I, p. 264.
:j:L:.
Ce cau�l găsescl.
1. G. VA LENTINl AN, p. 1l.-V.
AALA, dasc. c. Hinr:hiriş, Unqarta.
Când dăm de vre-un reu pe care singuri l'am căutat.
18063
18064
Ce dă vremea, nici avuţia nici ne voinţa
pote cumperă.
Drx. CANTEMIR, Isi. Ieroql., p.
97.
Ceea ce omul singur îşi face, nimeni nu'I
pote desface.
HINtESCU, p. 176.
C
I
Acelaş înţeles ca la N o. 14871.
================== pagina 753 ==================
POVE'[E, OPRIRI. lYl AXIME
753
18065
18066
Ceea ce vreţi să ve facă voue 6menii,
faceţi şi voi lor.
I. IONESCU, Cart, cu., II.
Ce e întăîu nu e pe urmă.
A. PANN, II, p. 148. -HIN'
'!'ESCU, p. 4.
Adică ce e întâru e mai bun, mai bine, mai sigur, etc.
18067
Ce e lesne nu e bun.
KAROLY Ăcs, p. 83.
Ce costă puţin, valoreză puţin.
18068
Ce e nou e şi frumos.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, j.
Olt.
Şi cum diee francesul: tout nouveau, tout beau.
18069
*
Ce e ('i) prea mult, nu e ('i) sănătos.
HIN1'ESCU, p. 113.- VARRON, p.
71.
Excesul În nimică nu e bun.
18070
Ce e strîmb din fire, anevoie a se mai
îndrepta.
IORD. GOLESCU, lJ{ss. II, p. 75.
Adică cel din copilărie reu nărăvit (GOLESCU).
18071
*
Ce faci ţi se va face.
BAIWNZI, p. 53. - HIN1'ESCU, p.
56.
Prin urmare să nu faci reu nimenut.
================== pagina 754 ==================
754
18072
18073
PROVERBELE lWMÂNfLOR
----
Ce graba în cras şi cu sila nu isprăvesce,
aceia delungarea vremii şi meşterşugul
biruîasce.
DlM. CANTEMIR, Ist. Ierogl., p.
168.
Cel ce se potrivesc
Lesne se 'mprietinesc.
S. r. GROSSMANN, Dic/-, p. 191.
Mal ales pentru cel reI.
18074
*
Cel d'întâi vor fi cei mai din urmă, şi
cel mai din urmă, cei mai d'întăi.
Dicere din Evanghelit. Ve1l: Matern, 19.30; Mare., 10.
31; Lue., 13. 30.
Les premiere eeront les derniers, el les derniers
seront les premiere.
Proo, Franc.
18075
18076
18077
Cei rei atuncea vor peri, când cel' buni
se vor uni şi se vor împreună.
DIM. TîcHINDEAL, Fab., p. 383.
*
Cel biruit de patimi e ca un dobitoc.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr, j.
Puina.
Cel ce caută va află.
IORD. GOLESCU, JfS8. I, p. 253.
Când facI ce-va caro 'ţi p6te aduce vre un reu.
*6
18078 Cel ce începe multe nu isprăvesce nimic.
V. A. FORESCU, c. Sldnişora ş ],
Suciaua.
================== pagina 755 ==================
POVETIl, Ol'RIRT, lVlAXIi\1I::
755
--------
18080
*6
18079 Cel ce mereu se potrivesce tot cu reu o
sfîrşesce.
G. MADAN, c. Truşen't, lin. Chi­
şcneu, l)asarab�a,
Adică omul dîrz, semeţ.
6
Cel ce respunde ne-întrebat, se numesce
oie cu şoriciu.
Dr. CRISTEA, Proo. p. Gl, c.
Gura·Rîulul, Ungaria.
18081
18082
18083
18084
18085
18086
Cel ce se înnecă se apucă de sabie cu
mâna g61ă.
MIRON COSTIN, Letop, Mold" I.
Cela ce se pripesce
Adesea se poticnesce.
A. P ANN, III, p. 13. - HIN­
TESCU, p. 152.
Cel ce se smeresce pre sine) se va înălţa.
DIJ\'[. 1-'iCHINDEAL, Eab, p. 256.
Cel ce'şl plinesce datorinţele sale, fără
temere se află.
DIACONOVlcI·LOGA, p. 25.
Cel ce sufere pe nedreptate, se întăresce.
GR. JIPESCU, Opinc., p. 2.
Cel ce ţine învinge.
HIN'J;IlSCU, p. 186.
Adică cel care sere să rabde.
18087
Cel ce tot alege,
Pe urmă culege.
S. FL. MARIAN, Nasc., p. 58.
AC01aş Înţeles ca la N o. 17960.
================== pagina 756 ==================
756
18088
18089
18090
PROVERBELE lWMÂNILOH
Cel ce urechile ş'astupă, ca pe săracl sa
nu'I audă, nici pe el el vor audi la
păsul lui vre-odată.
IORD. GOLEseu, Mss. II, p. 120.
Cel ce vre să căştige odată prea mult,
mai adese-ori perde şi puţinul ce'l are.
I. IONESCU, Cart. Cit.
Cel cuminte învaţă din nenorocirile celui
neprevedetor.
JDEM, Calend. Rom" 1892.
*L>
18091 Cel cuminte strînge bani albi pentru dile
negre.
A. GOHOVEI, c. Selişie, j. Su­
ciaua.
18092
Cele crude de nimic bune.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 76.
Adică cele ne-săvîrşite (GOLESCU).
18093
:;:
. Cele rele să le scrii pe apa ce curge,
jar facerea de bine în pîetră sa o sapi.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 115.
- A. GORovEI, c. Folticeni j.
Suciaua.
18094
Adică, ori-ce reu pătimescî îndată să'I uiţi, iar facerea
de bine în vecî s'o ţii minte (GOLESCU).
*
Cel fără minte batjocoresce învetătura
tatălui seu.
V. HAI/AM, în». c. Grioiţa, j.
Tutoca.
*L>
18095 Cel mai bun dascal e păţania.
GR. POIENARU, ing. c. Rassa,
j. Ialomiia.
================== pagina 757 ==================
-
i
I
1
POVETE, OPRlRI, MAXIlYm 757
_._---- -----"--'-------'-----------�
*6
18096 Cel ne-îndrăsneţ, pierde multe bune.
GR. ALBJXANDRE;SCU, maqisir, j.
Put-na.
Francesul �lice: jamaie honteu« n' eul belle am ie.
18097
Celui cu suflet mare, şi de la rieprietenl
îi este drag adeverul a'l primi; iară
cel cu mintea slabă, nicI de la prieteni
nu va să'1 primescă.
DIM. ŢICHINDEAL, ]j'ab., p. 75.
!
•
*6
18098 Ce lumea prorocesce
T6te se'mplinesce.
I. DUMITRESCU, înv. c. Gânc'lova,
j. DoU·
*6
18099 Ce nu p6te face un singur om, fac mai
mulţi împreună.
P. ALEXANDRESCU, c. Mirccsci,
j. Vasltdu.
*6
18100 Ce nu p6te omul
Ajută Domnul.
r. ARBORE, ing. j. Buzeu.
18101
Ce nu poţI nu redica.
KÂROLY Acs, p. 81.
Nu Încerca peste puterile tale.
1
I
18102
18103
Ce nu se p6te nu cere nici la Dumnedeu.
P. GÂRBOVlCEANU, Semin. Buc.
el. VIII.
Ce nu'ţi este de potrivă
IţI va fi tot împotrivă.
A. PANN, II, p. 151.-HIN·
'�'ESCU, p. 151. - S. FL. MARI AN,
Nunta, p. 9.
================== pagina 758 ==================
758
Pentru căsătorii.
1'1WygRBD;LE H01v!J\N1LOR
18104
Ce nu'ti poftesc! ţie a fi, altuia să nu faci.
Nrc, COST IN, Letop, usu; I,
p. 76.
Şi, precum dice Luca, 6. 31: cum ooii; ca să ve facă
omenii, asemenea le faceţi. şi vot.
18105
Ce om vrei să fii, aşa harnicii îţi câştigi.
DIACONOVICf-LoGA, p. 25.
*6
18106 Ce poţi face astă-di nu lăsa pe mâne.
ILIE HOC'tOTĂU, c. Selişte, comit.
Sibiu, Transilvania. - P. GÂRBO'
VICEANU, prof'. Sem. Buc. Ol. VII.
- D. POPOVlCIU, înv. c. Cuoin,
comit. Anul, Unqaria.
A se adaogă la No. 49.
*6
18107 Ce poţi face singur nu aştepta să'ţi facă
alţii.
V. A. FORESCU, c, Mălini, j.
Suciaoa.
18108
Cercarea greş n'are.
D-na EL. SEVASTOS, p. 44.
*6
18109 Cercarea marte nu aduce.
GR. ALEXANDRESCU, magistr. j.
Puina.
18110
Cere până nu piere.
IORD. GOLl<SCU, MS8. II, p. 115.
Adică la vreme şî de grab (GOLESCU).
18111
Cere să'I dai la soroc,
Par'că te pune pe loc.
A. P ANN, II, p. 85. - HrNTEscu,
p. 178.
Pentru creditorit ne miloşi.
================== pagina 759 ==================
POVE'fE, OPRIRI, MAXIME
759
Dicere din EvanghelIe.
*,0,.
18112 Cere şi ţi se (se) va da.
A. P ANN, II, p. 29. - HINţESCU,
p. 31. - P. TSPIRESCU, Iie», Ist.,
II, p. 148. - GAVR. ONIŞOR, prof.
c. Dobrooe], j. TTasln'fu.
18113
18114
Certările prietenului sunt folosit6re.
DIACONOVICI-LoGA, p. 18.
Ce s'a amânat
Nu s'a uitat.
HIN1'ESCU, r. 3.
Acelaş Înţeles ca la No. 17967.
18115
18116
Ce s'a făcut nu se mai desface.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 563.
Ce se arnănă nu se uită.
S. 1. GROSSMANN, Dicţ. Germ.,
p. 71.
Acelaş înţeles ca la No. 18114.
*,0,.
18117 Ce'şî face omul singur, nici dracul nu
p6te să'I desfacă.
P. ISPIRESCU, Bev, Ist., II, p.
149. - AL, POPESCU, înv. c. Cel"
nica, i. Ilfov,
A se adaogă la No. 14871.
*,0,.
18118 Ce ţie nu'ţî place,
Altuia nu face.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 146;
III, p. 118; lI'ab., II, p. 67.­
LAURIAN & MAXIM, II, p. 676.
- 1. G. V ALENTINIANU, p. 28.­
AL. IpSILA.KTI, Praoil. Condica,
apud Al. Odobescu, I, p. 273. - P.
ISPIRESCU, Leg., 1872, p. 175;
Reo. Ist., II, p, 149. - HINţESCU,
p. 146. -1. POPESCU, înv. c. Do­
breni, i. Ilfov. - D. Porovrctu,
înv. c. Cuvin, comit. Ar-ad, Unqaria.
- C. TEODORESCU, în», c. D6gelc,
j. TTasluzt�. - E. 1. P ATRICIU, în».
c. Sm1tlţt, i Covurluiu.
60
================== pagina 760 ==================
760
18119
18120
18121
18122
18123
PIWVERBilLll ROMANILOR
Ce ţie şi altuia.
ŞINCAI, I, p. 26.
Ce va ajuta mielului celui de astă <;il mân­
cat, de ar şi beIi, mâine, pelea de pe lup.
DIM. 'J'ÎCHINDEAL, Eab., p. 44.
*
Chirolu tricut nu's t6rnă.l)
D. DAN, c. Ncoesta, Macedonia,
- MED. COSTANDIN, c. Molovişte,
Macedonia.
*
9i căftă şi-află. 2)
XENOF. CAPSALll, c. Neuesta,
Macedonia.
Cimil cu cimil s'adună.
G. J. MUNTEANU, p. 60.
*6
18124 Cine aduce veste, veste duce.
V. SALA, clase, c. Va şcm1 , comit,
Bihor, Unqaria.
Să ne ferim de asemene 6menL
18125
18126
*
Cine a face (altă dată) ca mine, ca mine
să pătescă,
1. CREANGĂ, Pov., p. 253.
Cine ajută curînd, dă îndoit.
1. G. V ALIENTINIAN, p. 39.
*6
18127 Cine alege,
Culege.
IORD. (}OLESCU, Mss. n, p. 78.
- A. PANN, Eclit 1889, p. 103.
- HINŢES<:U, p. 3 - P. JSPIRESCU,
u-« Ist 1, 1>. 229, II, p. 149.
- BAI'ONZ', p. 60. - I. G.VA­
LENTINIANU, p. 49 - S. 1. (}ROSS­
MA:>:N, p. IlO. - P. GÂRBOVICEANU,
praf Sem Buc. CI. V r II. - A VR.
CORCI!:A. paroh, c. Coşieiu, Banat.
- 1';. 1. P ATRICIu, înv. c. Smutţ«,
j. Coourluiu,
') Timpul trecut nu se'nt6rce.
2) Ce a �ă!.lta�, a 9.Aat
================== pagina 761 ==================
r
POVETE, OPRIRI, MAXIME
761
�
I
10 Se �1ice pentru cel ce, tot aiegend, ajung să Iea
ori-ce se 'ntînrplă, fie cât de prost, ca la culesul viilor,
când se culeg strugurii d'a rîndul, bun şî reu fără nicI
o alegere (GOLESOU).
2° Se g.ice in deosebi pentru căsătorit.
*6
18128 Cine alege,
Dese-ori reu culege.
V. A. i"ORESCU, c. Dorna, i.
Suciaoa,
*6
18129 Cine alege,
In (pe) urmă culege.
HINTESCU, n. 3. - r. BÂRSAN,
1;. Soarş, com. Tirnaoa-Mare, Tran­
silvania.
*6
18130 Cine alergă mult,
Mănâncă unt.
P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Cos­
tesei, i- Argeş.
18131 Cine are mult, de multe ori vine vremea
să n'aibă nici de cum.
A. P ANN, Ecliţ. 1889, p. 134;
II, p. 87.
18132
Cine are vreme, să n'o pîerdă.
IDEM, Calend. Hom., 1892.
*6
18133 Cine aşteptă mură 'n gură,
Nu ajunge dioă bună.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr,
j. Puina.
Pentru cel leneş .
.r, ..
18134
Cine bate, aceluia i se deschide.
KAROLY .Ăcs, p. 83.
Din Evanghelie. Veg.I MATE1, 7.7; MARO., 11. 24; Luo.,
11. 9. 10 & 13. 1; ION, 14. 13 & 15. 7 & 16. 23.
================== pagina 762 ==================
762
18135
PIWVEliBELE IWMÂNILOR
Cine batjocoresce, va fi batjocorit.
IDEM, Calend. Rom., 1892.
*L:.
18136 Cine caută, află.
NIC. MA'fEESCU, înv. c. Moviliţa,
j. Puina.
Cine caută, găsesce.
D-na EI.. SEVASTOS, p. 180.
A se vede la No. 18028.
18137
Cine caută vreme, perde vremea.
IORD. GOLEseu, MS8. II, p. 79.
Ne Învaţă că nu trebue să În târziăm prea mult, la lucru
ce cere pripă, că atunci pIerdem şî vremea ce o avem în
mână, şî se gice pentru cel ce dă gi piste gi, la ori-ce
lucru (GOJ.ESCU).
*�
18138 Cine ce caută, aia află.
AVR. COReEA, paroh, c. Coştctu;
Banat.
Cine ce caută) găsesce.
Trib. Popor. (Arad), I, p.1249.
- IUL. GROFSOREANU, înv. c. Gal­
şa, comit. Arad, Ungaria.
*L:.
18139 Cine ce face lui 'şi face.
A. P ANN, II, p. 102. - HINTESCU,
p. 55. - A VR. COReEA, paroh, c.
Coştciu, Banat.
Pentru reu, sau pentru bine. Cine vre răul altuîa,
cade asupra lUI.
18140
Cine cercă, află.
KAROLY Aos, p. 83.
Acelaş înţeles ca la No. 18136.
================== pagina 763 ==================
_________ P_O_VE'J:l!, OPlURI, MAXIME
703
*6
18141 Cine cere nu more, dar nici cinste nu are.
AL�'R. JUVARA, C. Berlad,;'. Tu­
tava.
Pentru cei obraznicî,
*6
18142 Cine cere nu pere, dar nici nume bun
nu are.
BARONzr, p. 51. - Hnrrnsotr,
p. 45. - G MADAN, .c. Costeect,
tin. Chişeni3J" Basarabia, - P.
GÂRBOVJCEANU, praf. Sem. Buc.
Cl. VI. - IUL. GROFŞOREANU, c.
Galşa, comit. Arr/d, Unqaria.>:
'1'. BĂLĂŞEL, preot, c, Stefănesci,
i. Vâlcea.
*6
18143 Cine cere nu pere, darnici omenie n'are.
A VR. COROEA, paroh J c. Coştet«,
Banat.
18144
*
Cine cere, nu piere.
*6
Cine cere nu piere, dar niâ nume bun nu are.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 154;
IIT, p. 124. - HrWrESOU, p. 31.
- LAURIAN & MAXIM, I. p. 60l.
- P. TSPIRESOU, Leq., 1872, p,
] 64; Rev Ist., Il, p. l50. - EOAT.
ŞrşMAN, înv. c. Adam. j. Tuioua.
- G. P. SALVH), c. Smulţ'i,j. Co
vurlulu. - P. A. FOlmseu,}. Su­
ciava. - P. GÂRBOVICEANU, prof.
Sem. Buc. Cl VII. - 1. POPESCU,
înv. c. Dobreni, j. Ilfov.
*6
18145 Cine cere nu piere, nici multă omenie are.
r. ROMAN, c. Vima-Mică; comit.
Solnoc, Unqaria.
18146
Cine cere nu piere,
Veste bună nu'i mai mere.
C. FLĂMÂND c. Borqo-Susent,
comit. Bistdţa:Năsăud, Transil­
vania.
1.
I
================== pagina 764 ==================
764
18147
PROVERBE LE lWMÂ.NILOR
Cine ce'şl caută găsesce.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., rr, p.
153. - HIN1'ESCU, p. 31.
r
r
A se vechi No. 18138.
*6
18148 Cine ce'şî face, lui îi face.
HOLllRGA, c. lvIagarez, comit.
Tirnaoa-Mure, Transilvania.
A se vede No. 18139.
*6
18149 Cine dă lui 'şl dă.
HIN'c!'l(SCU, p. 43. - GA VR. OK1'
şon, c. Dobroueţ, j. Vaslnzu. - C.
TEODOHESCU, în». c. Punqeect, j.
Vasl1t'1u.
*6
Cine dă îşI, dă.
C. C. BUNGE1'IANU, c. Mehedinti,
j. VasI1�zu.
Cine dă luzş'f dă; cine face luzş'/' face.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 83.
Adică atât cele bune cât şi cele rele ce vom face, la
nOI se întorce (GOLEsou).
�
I
e­
I
18150
18151
Cine defaimă pe altul înaintea ta, el şi
pe tine o să te defaime înaintea altuia.
A. PANN, I, p.168.-HJN1'Escu,
p. 44.
Cine de grab se urcă, de grab la pămînt
se culcă.
Ioan, GOLESCU, 111ss. Il, p. 83.
Adică cine de grab se înalţă, de grab şî scapetă (GOLESOU).
*.6
18152 Cine de omenî nu se ruşineză, nici de Dum-
nedeu nu se înfricoşeză.
P. GÂRBOVICEANU, praf, Scol.
Inv. a. VI.
I
,.
================== pagina 765 ==================
POVETE, OPRlaI, MAXIME
765
���-
*6
18153 Cine doresce mal mult, perde şi pe cel
puţin.
P. ALEXANDRESCU, c. Mirceşti,
j. VasluiH.
*6
18154 Cine după ce umblă, capetă.
IUL. GRoFŞoREANu,prnf. e. Gal­
şa, comit. Arad, Ungaria.
*6
18155 Cine este liniştit, se odihnesce.
V. SALA, dasc. e. Vaşcm1, comit.
BihoT, Ungar' ia.
18156
18157
Cine face, acela trage.
x*** c. Nănescl, j. Bacău.
Cine face ca mine, ca mine să paţă.
A. P ANN, III, p. 30.-HIN'fESCU,
p. 55.
*6
Cine face ca mine) ca mine să păţescă.
1. G. VALENTINEANU, p. 48. ­
Iur., GROFŞOREANU, c. GaZşa, co­
mit. Arad, Unqarta.
Când unul se căeşte de ceea ce a făcut. Ve�li No. 18190.
18158
Cine face, face i se.
1. NECULCE, Letop., II, p. 313.
- DIM. CANTEMIR, Ist. Ieroql., p.
194. - C . .NEGRUZZI, I, p. 248.
A se vede No. 18190.
*6
18159 Cine face, Iui îşI face.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 115.­
S.1. GnobsMANN, p. 158.-Q. MA"
DAN, c. Tntşenl,1·in. Chişendî, Ba­
sarabia:« R. J. 1'OMEsCU, în». ETOS'
cari, j. 111'ehedinţ'L-TEODORESCU,
înv. c. Pumqesct.]. Vasl'uh!.-E. I.
P ATRLCIU, tn». c. Sm7!1(t, j. Co­
vtwluh!.
================== pagina 766 ==================
766
PROVERBELE ROMÂNILOH
*
Cine face lUt îşz face; cine dă lUt îş'i dă,
P. ISPIRESCU, Leg., I, 1872, p.
169; Rev. Ist., II, p. 151. - HIN'
ŢESCU, p. 55.
Acelaş înţeles ca la No. 18148.
*6
18160 Cine face, şi cine trage.
GAVR. ONIŞOR, praf. c. Dobro­
veţ, j. VasluIu.
*6
18161 Cine greşescc, pătimesce,
S. 1. GIWSSMANN, p. 92. - GH.
ALEXANDRESCU, maqistr. j. Putna,
*6
18162 Cine începe multe nici una nu isprăvesce.
E. 1. P ATHIcl'u, înv. c. Smulti,
j. Oouurluiu,
*6
18163 Cine incepe multe, puţine sfirşasce.
P. lSPIRESCU, Rev. t»; II, p.
151.
*6
18164 Cine îndrăsnesce, trăesce; dar nici multă
omenie n'are.
Nro. Rrrsrr, r.. Iqhisdorf, comit.
Tirnaoa-Mare, Transiloania.
18165
18166
Cine jură lesne, minte.
P. ISPIRESCU, Rev. lst., Il, p.
152.
Cine lăcomesce să apuce cele străine,
perde şi ale sale.
NIC. MUSTE, nr, p. ;35.
*L
18167 Cine la mult năzuesce, nici una nu is-
prăvesce.
Nrc. MATEESOU, înv. c. 1l!Jovilija,
j. Puina.
================== pagina 767 ==================
I
10
!
POVU;'!'E, OPRIRI, M�XIMU;
A se vede No. 18162.
';67
18168
Cine merge incet, departe ajunge.
r. G. V ALENTINIANU, p. 12.
*6
18169 Cine mult (adese-orl] se încrede în alţii
adese-orî (de multe ori) se şi înşelă,
V. SALA, clase. e. Hinchiriş, comit.
Bihor', Ungaria.
18170
Cine n'a îndurat suferinţe, nu se îndură
de alţii.
IDEM, Calencl. Rom. 1892.
*6
18171 Cine ne-a dat astă-dî să ne de şi mărie.
C. TEODORESCU, in»; e. Cursesci,
j. Vaslu/H.
*6
18172 Cine n'o caută O găsesce; dar încă cine
o caută.
P. JSPIRESCU, Leg., 1872, p. 167.
- HIN1'ESCU, p. 68. - G. P. BAL­
VUI, înv. e. Smulii, j. Covurluiu.
Cine n' o caută o găsesce; dar încă mi -te
cine-o caută!
P. ISPIREscr, ReI!. Ist., II, p.
153.
*6
18173 Cine nu e ertat nu scie să erte.
C. C. BUNGE1'IANU, în». c. Co­
soveţ, i. Mehedinti.
*6
18174 Cine nu e mulţumit de puţin, nici de
mult n'are parte.
Lăcomia nu e bine.
G. L T0:l1ESCU, înv. c. Broscari,
j. Mehedinti.
*6
18175 Cine nu'I mulţămit cu puţin, nu'i vrednic
de mult.
A VR· CORCEA, paroh, c. Coşteu»,
Banat.
================== pagina 768 ==================
708 PROVEHBELE HOMÂNILOH
*6
18176 Cine nu o caută şi o găsesce, dar cine
o caută.
E. r. PA'l'HICIU, înv. c. Srmdţ't,
j. Couurluiu.
Omul ne-astîmpărat o pate adesea.
*L
18177 Cine nu păstreză, nu are.
P. GÂHBOVICEANU, Semin. Buc.
a. VIII.
*6
18178 Cine nu p6te ave mult, e bucuros şi de
puţin.
E. r. P A1'HJCIU, înv. c. Smulţi,
j. COL'urltâu.
18179
18180
18181
Cine nu p6te săvîrşi un lucru, să nu se
apuce de dînsul.
LAUHTAN & MAXIM, I, p. 1239.
Cine nu se multămesce cu (de) puţin, nu
merită nici mult.
HIN1'ESCU,p. 157. -BAHONZI, p.
52.
Cine nu se mulţărnesce de puţin, pierde
(perde) şi cel mult.
A. PANN, Edil. 1889, p. 73; III,
p. 100. - HIN'iEscu, p- 157.
*6
18182 Cine nu se mulţumesce de puţin, de mult
nici odată.
Nrc. MATEESCU, in». c. Moviliţa,
j. Putna.
18183
Cine nu se mulţumesce de puţin, nu e
vrednic nici de mult.
P. ISPIHEscu, Leg., r, 1872, p.
167; Bev. Ist., II, p. 153.
================== pagina 769 ==================
----------���--��--
POVEŢE, OPRIRI, MAXIME
769
*b.
18184 Cine nu te scie te vinde; iar cine te scie
te cumpără.
E. 1. P ATRICIU, înv. c. Snwlţl.,
i. COVUd1!ltl.
Vedf Bet,.â".
Arată valorea reală a omului.
18185
Cine nu va să se 'nornolescă, de noroiu
să se ferescă.
A. PANN, ErZiţ. 1889, p. 106.
18189
Adică de rele.
*b.
18186 Cine nu voesce când pete, nu va mai
pute când va voi.
P. TSPIRESCU, Rev. Ist., IL p.
153.
*b.
18187 Cine o caută, o găsesce.
P. ISPlRESCU, Rev. Ist., IT, p.
153.-P. GÂRBOVJCEANU, Sem. Buc.
Cl.VIiI.
A se vede No. 18147.
ehi cerca, trova. 1)
Prov Iial,
Suche, so wirst du jinden. 2)
Prov. Germ.
*b.
18188 Cine o face, şi cine o trage.
E. J. PATHICl'U, în». c. Snntlţ'i,
i. Covudu'iu.
Când unul sufere pentru altul.
*
Cine o rea prea lată,
Remâne cu ea ne-crepată (ne-crepată).
A. P ANN, Erliţ. 1889, p. 58;
III, p. 72. - HINŢE;;CU, p. 70.­
P. JSPIRESCU, Rev. Ist., II, p. 153.
') Cine caută găsesce.
2) Caută. şi vei găsi.
================== pagina 770 ==================
770
PROVERBELE IWMÂNILOR
Cine o iea prea lată)
Remâne cu ea ne-grăpată.
Rom. Gltt1neţ, I, p. 25.-G. Coş.
BUC.
*.6
Cine o iea lată)
Re1nâne ne-qrapaiâ.
ArmE. MARfNESCU, înv. e. Hu­
mele, i. Argeş.
18191
Cine încerca peste puterile sale nu isbutesce.
După unii ar fi vorbă de brazda, trasă cu plugul.
*6
18190 Cine o mai face ( ca mine), ca mine să
paţă.
P. ]SPIRESCU, Rev. IsI., II, p.
153. - G. BĂNULESCU, înv. c. Pie­
troşiţa, J. Dtmboviţa.
Cine va face ca mine) de altă dată ca mine
set paţc'i.
r. CREANGĂ, Conv. Liter., xr,
p. 189.
Acelaş înţeles ca la No. 18157.
Pe vremea lui Vodă Caragea, osîndi ţii la spînzurăt6re,
erau siliţi să dică aceste vorbe, până li se punea ştren­
gul de gât.
6
Cine păgubesce, se înţelepţesce.
P. G ÂRBOVIOEANU, prof. Semin,
Buc. CI. vit.
18192
Cine pe alţii btesternă,
Urgii asupra îşi chlemă.
A. PANN, T, p. 74.
Cine pe alţii blestemă
Urgii asupră)şt chU;mă.
H1Nl'ESCU, p. 16. - D-lla E. B.
MAWR, p. 18.
================== pagina 771 ==================
•
l.
,
POVE1'E, OPRIRI, MAXIME
771
Italianul c;1ice la rândul Iut ; Le. bleeiemmie fanno come le
processioni ritornando donde pariirono,
i
18193
18194
18195
*6
Cine pe altul omenesce, pe sine se cin-
stesce.
V. SALA, dasc. c. Ghighişen'i,
comit. Bih01', Unqarta.
*6
Cine pe sine se laudă, acela mal tare se
'njosesce.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir, j.
Puina,
6
Cine plânge vara, ride Ierna.
ZOE MurĂILEscU, tn», c. Buşteni,
j. Prahova.
Acelaş înţeles ca In, No. 312.
18196
Cine poftesce (cupesce)
Se stîrpesce.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 993.
Lacomia, nssaţiu fără frîu ÎŞI primesce tot-de-una pe­
depsa.
*6
18197 Cine p6te face bine şi nu face, pecătuesce.
V. SALA, clase. c. Lunea, comit.
Bihor, Unqart«.
t
18198
18199
18200
Cine s'apucă de multe, nu isprăvesce nici
una.
GALLIN·NĂDEJDE, Cad. Cit.
Cine se duce şi umblă după înţelepciune,
mai înţelept se înt6rce a-casă.
DIM. ŢîCHINDEAL, Pab., p, 390.
Cine se grăbesce
Curînd ostenesce.
A. PANN, In, p. 15.-HlN'!,Escu,
p.70.
================== pagina 772 ==================
772
PROVEllBELE ROMÂNILOH
Cine se qrâbesce
Ostenesce.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 101.
Graba nu e în tot-de-una folosit6re.
*Lo.
18201 Cine se grăbesce
Iute se poticnesce.
1. PUŞGARIU, c. P. Meruluz, co­
mit. Făqăraş, Transilvania.
*Lo.
18202 Cine se grăbesce
Se prichesche.
E. 1. P A'I'RICIU, în». c. Smulti,
j. Couurluiu.
Cine segrâbesce
Se pripesce.
S. I,. GROSSMANN, Dicţ.) p. 1�9.
Arată cât ele mult proţueece răbdarea; graba nu e bună.
18203
Cine se gr ăbesce,
Şi ce are prăpădesce.
N. BOGDAN, Nitv, p. 193.
*Lo.
18204 Cine se iuţesce
Curînd ostenesce.t)
A. PANN, III, p. 12.-H1NŢEscu,
p.84.-NlC. MATIlESCU, în» c. Mo­
viZita, j. Puina,
*Lo.
Cine se iuiesce,
Curînd se ostinesce.
V. A. FORESCU, c. Stdnişo,-a,
j. Suciaua.
*Lo.
Cine se zuţp.sce,
Pe loc osienescc.
P. GÂRBOVICEANU, prof, Sem.
Buc. a. VII.
') Hinţescu scrie 'iubesc," în loc de Iuţesce,
================== pagina 773 ==================
T
\
POVE'f'IC, OPRrEr. MAXIME
773
18205
18206
Cine semenă cu lacrimi, culege cu bu­
curie.
IDEM, Calend. Rom. 1892.
Cine se plecă vremii, câştigă vreme.
Q
I
IURD. GOLESCU, Mss. II, r- 82.
Adică cine se portii după vreme, pururea dobândesce
(Gor.sson).
*6
18207 Cine se pornesce cu graba
Se 'ntîlnesce cu zabava.
I. CREANGĂ, Pov., p. 44.-D·na
Z. JUVARA, c. Fedesc'î, i. Tu/ora.
Francesul �1ice: qui t'l'op se hâie, reste en chemin.
*6
18208 Cine se prea grăbesce, ostenesce iute.
D-ra ECAT. ŞrşMAN, înv. c. Adam,
j. Tuiona.
*6
18209 Cine se pripesce la umblat, se poticnesce.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir. i,
Putna.
*6
18210 Cine se pripesce,
Se păcălesce.
HINl'ESCU, p. 153. - V. SALA,
dasc. c. Toioreni, comit. Bihor, Un­
garia,
18211
18212
*
Cine se pripesce
Se pirlesce.
P. TSPIRESCU, Leg., I, 1872, P.
172; Leg.) 195; Rev. Ist., II, p.15u.
Cine. spune multe, face putine.
BARONZI, p. 54.
*6
18213 Cine se razimă pe umbră, greşesce.
V. SALA, dasc. c. Vaşc01':i, comit.
Bihor, Ungar'la.
================== pagina 774 ==================
774
PROVERBELE ROMÂNILOR
A se adăoga la N o. 4720.
18214
18215
18216
Cine se sfiesce nu se incumetă.
TDEM, Calend. Rom. 1892.
*
Cine se silesce, are.
G. MADAN, c. Truşeni, ţin. Chi­
şenât, Basarabia.
Cine se umilesce, se înalţă.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 450.
A se vede la No 18083.
*6
18217 Cine-şl a lUI scie.
H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea,
[, Dorohoi.
Veqr Clobotit, Cizmii.
18218
18219
18220
Cirie'şi caută, găsesce.
P. ISPlRESCU, Leg., I, 1872, p.
166.
*
Cine şovăesce reu luî îşi pricinuesce.
v. A'. FORESCU, c. FolticenI, [,
Suciaoa,
Cine spune multe, spune mai puţin de
cât cel ce tace.
IDEM, Calend. Rom. 1892.
6*
18221 Cine te scie, te cumperă ; cine nu (te
scie), te vinde.
HIN1'I1SCU, p. 171. - GAVR. O·
NIŞOR, prof, c. Dobrooet; i Vasluht.
- G. P. SALVIU, înv. c. Smulţ'î,
j. Covul·ZuIu.
A se vede la No. 18184.
*6
18222 Cine tot alege,
Adese-ori reu culege.
v. A. FORESCU, c. DOI'na, j.
Suciaoa.
================== pagina 775 ==================
POVWJ:E, OPRLRI. MAXIME
775
Acelaş înţeles ca la No. 17943.
*L;;,.
18223 Cine umblă încet merge departe.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p, 79.
- 1. MARINESCU, înv. c. Bradu­
de-Jos, j. Argeş.
Adică cine nu se pripesce, mult sporesce (GOLESCU).
18224
Cine umblă prea lată
Rernăne crepată.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 79.
Adică cine cheltuesce piste măsură, curînd istovesce
(GOLESCU).
18225
*
Cine unge bine, merge bine.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr. i­
Pntna.
Acelaş înţeles ca la No. 12419.
18226
18227
18228
Cine voesce tot-de-una mai mult, acela
pierde şi cât au avut.
DIM. '!-'îCHlNDEAL, Eob., p. 28.
Crede 'n Domnul, cinstind sfinţii,
Cum te-a învetat părinţii.
A. PANN, 1, p. 72.
Crede )n Domnul, cinstind sânţiz)
Cum te-au înveţat părinţiL
HIN'rESCU, p. 34.
*
Crede şi nu cerceta.
E vorbă de credinţele religi6se.
La foi) l' mil et la renommee
Ne doivent jamais etre touchees.
Prov. Franc.
51
,M4.pua
================== pagina 776 ==================
776
PROVERBELE lWlIL'\NILOR
18229
Credinţa ta te va mântui.
1. G. VALEN'rINIANU, p.B & 11.
Şi cum dice francesul: . e' est la foi qui eauoe.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 104.
18230
Cu adeverul în gură, nimeni eţi dă în
gură, d'aceea trebuie şi câte-o min­
ciună.
18231
Adică, tot cu adeverul, nimeni te ajută (GOL Eseu).
*
Cui ai să poruncesc!
Nici odată să nu glumesci.
G. 1. 'rOMESCU, înv. c, Broscari,
j. Mehedinţt
Oa să sere de frică, să te respecteze.
18232
Cu cât are tot ar vre să mai aiba.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 259.
Acelaş înţeles ca la N o. 11047.
*6
18233 Cu cât le laşi, cu atâta te lasă.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Mtlrgen'î,
j. Ttdova.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 120.
18234
18235
Cu cât mai multe audi, cu atât mai multe
înveţi.
Cu cât mai sus vei să te sui, cu atât mai
multe furtune acolo vei găsi.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 29.
Adică cele înalte cu primejdii (GOLESCU).
*6
18236 Cu cât te afundi,
Cu atât te cufundi.
. GAVR. ONIŞOR, prof. c. Crângu,
J. Tutova.
================== pagina 777 ==================
\
i
1
. r_OV_E�;"rg, OPRiRI, MAX1MI,
777
18237
*
Cu cât te descoperi, cu atât ţi-e mai frig.
AL. MARTINIAN, c. Bucuresci,
s. Ilfov.
Să'ţi păstrezi avutul. Se dice mai ales pentru parinţii
cari, înainte de a muri, îşi împart averea între copiii lor.
18238
18239
Cu cel ales, ales vei fi.
HINTESCU, p. 3.
Cu cel ales, ales oei fi, şi cu cel înderetnic,
te ve� înderetnici.
A. PANN, II, p. 164.-P. Is­
PIRRSGU, Reu. Ist., Il, p. 158.
Cu cel ce plânge, să plângem; iara cu cei
ce rîd, nu tot-de-una să rîdem.
DIM. 'fÎCHINDEAL, Fab., p. 89.
*6
18240 Cu cel chipeş să nu al de a face.
P. GÂRBOVIGEANU, PI'Of, c. c;
rnăniţa, j. Olt.
Adică cu cel mândru.
18241
Cu cele puţine
Acel (cel) mult se ţine.
A. P ANN, III, p. 70. - Hrx­
'fESCU, p. 157.
Ne învaţă să fim econom!, păstrătorf.
*6
18242 Cu chibzuială dai, al.
V. A. Fonescu, c, Dorna, i.
Suclava.
GR. JIPESCU, Opinc., p. 133.
1
18243
Cugetele Dumriedeirei, şcola lumii, gân­
durile femeii şi marea n'au sfîrşit, n'au
început.
================== pagina 778 ==================
778
18244
PROVEHBET.E lWMÂNILOR
Cu greu e a cun6sce pre om.
DIM. ŢîCHTNDEAL, Fab., p. 10.
r
*6
18245 Cu încetul, cu încetul,
Se face oţetul.
P. ISPIRESCU, Leg., 1, 1872, p.
175; Rev. Ist., [1, p. 159. - Abec.
llustr., p. 25. - C. C. BUNGETIANU,
c. Ooeovet, j. Mehedinti.
Cu încetul, încetul
Se face oţetul.
S. r. GROSSMANN, p. 123.
*6
Cu încetu(l)
Se (se) face otetu(l).
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 100;
IIr, p. 15. - HIN!ESCU, p. 79.­
G. MUNTEANU, p. 30. - I. G. VA­
LENTINIANU, p. 25. - CARAGIALI,
Con». Liier., XII, p. 410.-G. DEM.
TEODORESCU, Cercet., p. 29.-REINS­
BERG-DURINGS}'ELD, II, p. 418. ­
G. MADAN, c. Truşen�, ţin. Chi­
şeneit, Basarabia. - H. D. ENEscu,
în». c. Zamostea, j. Dorohoi.>«
EM. POPESCU, înv. e. Ciocănescii­
Mărgineni, j. Ialomiia. - K. A.
ZAMFIRESCu-DIACON, tn». c. Stiu­
bienii, j. Dorohoi. - V. SALA, duse.
c. Vaşcou, comit. Bihor, Ungaria.
- EM. POPESCU, c, Dobreni, i.
Ilfov. - Ec. ŞIŞMAN, G. Adam, j.
Tutova. - 'I'sononesotr, înveţdtor
c, Cursesci, j. Suciaoa.
*6
Cu încetul se face otetul.
E. 1. P ATHlCIU, înv. c. Smull'f,
f Covurluht.
Arată cât de mult preţuesce răbdarea.
Petit (L petit l' oiseau fait son nid.
Prov. Franc.
================== pagina 779 ==================
POVE'fE, OPRlRI, MAXIME
Con. el tiempo maduran las ttvas.1)
Prav. Span.
*6
18246 Cu încetul departe ajungi.
C. TEODORESOU, înv. c. Doqele,
j. Vasluht.
Arată cât de mult pretuesce negraba şi răbdarea.
18247
Cu încetul, încetul, agurida se face miere.
IORD. GOLESGU, Mss. Il, p. 28.
*6
Cu încetu se face agurida miere.
G. SIMIONESCU, c. Băsesci't, j.
Fălciu.
Ne învaţă să nu ne pripim, că, cu răbdare, mult do­
bândim (GOLESOU).
18248
Cu înveţul altuia şi cu peru! seu.
A. P ANN, ur, p. 24. - HIN­
'fESCU, p. 83.
6*
Cu învetul altutcţ şi cu perul teu.
P. G ÂRBOVICEANU, praf. c. GlăviJ
.1. Vâlcea.
*6
Ou înve�ul unuia şi cu perul altu�a.
CĂLIN IORDACHE, siiul. j Argeş.
Când unul este bătut.
18249
18250
Cum aledzl, acşi culedzi, 2)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 163.
6
Cum a venit, aşa s'a dus.
') Cu timpul se coc struguri!.
2) Cum alegî, a�a culegî,
================== pagina 780 ==================
780
18251
18252
PROVERBELE lWMÂNILOH
*
Cum e fapta şi plata.
Cum faci, afli. 1)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 163.
*
Cum faci, acşi va s' afli. 2)
C. IONESCU, c. Neoesta, Mace­
donia.
Cum �lice :francesul: qu� mal fera, mal trauvera.
Game se fa, se trceuva.3)
P!·ov. Lomb.
18253
*
Cum faci, ţi se face.
HINTESCU, p. 56.
*6
18254 Cum o Ieau, aşa o dau.
GAVR. ONISOR, prof. c. Crângu,
j. Tuiona. •
Când nu poţi să garantezi că un lucru e aşa cum îl
povestescL
18255
18256
Cumpără la timp şi vei ave la nevoe.
G. 1. MUNTEANU, p. 60. - HIN'
ŢES CU, p. 41.
Cum şi-o face omul singur, nu i-o face
nici dracul.
1. NEGRUZZI, Conv. Liter., XIII,
p. 31.
Acelaş înţeles ca la No. 18117.
1) Cum faci, afli.
2) Cum faci, aşa vef afla.
a) Cum faci, găsescL
================== pagina 781 ==================
POVE'J;E, OPRIR1, J\1AXIJ\1B:
781
18257
*
Cum vai adari, vai afli.')
1. COYAN,proj. c. Periooli, Epir.
10 Acelaş înţeles ca la N o. 18253.
20 După lucru şi răsplata,
*Li
18258 Cu nimic tot nimic.
P. GÂRBOVICEANU, prof. Sem.
Euc. CI. VI.
18259
18260
Cun6sce întălu omul, apoi tainele tale îi
descopere.
DIACONovrol-LOGA, p. 19.
*
Cunosce-te pe tine însu-ţi.
1. G. VALENTINEANU, p. 19.
Traducere a vestitei gicere filosofice a Elenilor: '(voo8t
crS(1.l)'tov.
18261
18262
*
Cu prea multă grabă,
Nu faci multă ispravă.
V. A. FORESCU, c. Folticen'î, i.
Suctaoa.
Cu sila poţi luă omului, dar cu sila nu'!
poţi dă.
P. ISPlRESCU, Rev. Ist., II, p.
162.
*
Cu sila poţt să iei, dar nu po,� să daL
I. G. V ALENTINIAN.
Acelaş înţeles ca la No. 13950.
18263
Cu timpul t6te se schimbă.
Dvna E. B. MAWR, p. 63.
1) Cum o să fad, o să găsescî.
================== pagina 782 ==================
782
18264
PHOYEIWELE RUMÂNILOH
Cu un dacă Ia mijloc, s'a dus treba j u­
matate,
Voinţa (ziar), No. 2935.
Făgăduîala condiţionată.
18265
Cu un lucru mic
Tot nimic.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 135;
II, p. 88. - HIN'J,'ESCU, p. 104.
Acelaş înţeles ca la N o. 2435.
18266
Cu vreme, şi cu încetul
Se face tare oţetul.
A. PANN, II, p.16.-HIN'fESOU,
p. 208.
Graba adese-ori strică.
18267
*
Cu vreme t6te se fac bune.
A. PANN, II, p. 21.-11IN'!,ESCU,
p. 208. - Gn. ALEXANDRESCU, ma­
qistr. j. Ptdna.
Indemn la răbdare.
D
18268
18269
*
Daca ar fi cum nu este, nu ar fi cum
este.
Daca cade omul, anevoe se 'ndrepteză,
A. PANN. Ediţ. 188\:1, p. 133;
II, p. 87. - llINŢESCU, p. 130.
*6.
18270 Daca este, este,
Nu mai dă la toţi de veste.
G. MADAN, c. lln�şeni, .ţin. ehi­
.�eneuJ Basarabia.
*6.
18271 Dacă eşti sărac, ai măni şi picîore să
muncescî.
C. 'l'EODORESOU, înv. c. Lipova,
[, Vaslu'lu.
================== pagina 783 ==================
POVEŢE. OPlUhI, MAXIM"
Pentru cel leneş.
*
18272 Daca faci bine, nu trîmbiţa în lume.
783
18275
V. SALA, clase. c. Vcşcoa-Băresc«,
comit. Bihor, Ungaria.
*.6.
18273 Daca n'al astă-di vei ave măne.
C. TEODORESCU, în», c. Uursesci;
j. Vaslulu.
*.6.
18274 Dacă n'ai cu cine n'ai,
Adeveru să nu'tî dai.
I. DUMITRESCU, in». c. Gâncto» a,
j. Dolj.
Nu'ţi deschidea inima la toţI.
*
Daca n'ar fi nu s'ar povesti.
I. G. V ALENTINIANU, p. 31.
Mod glumeţ de a întări veracitatea unul lucru de ne­
credut. Formulă cu care se încheîe basmele.
*.6.
18276 Dacă nu curge, tot pică.
P. GÂRBOVICEANU, Semin. Buc.
ct. VIII.
*.6.
18277 Daca nu e cine nu e, cine e să nu mai fie.
BARONZI, p. 54. - HINŢESCU, p.
33.-I. G. VALENl'INIANU, p. 31.
- P. G ÂnBovIOEANU, prof. Semin .
Buc. a. VIII.
18278
18279
Daca nu eşti vrednic la o trebă,
Nu-ţi bate capul de g ebă.
A. P ANN, Edi[. 1889, p. 75; III,
p. 101. - HIN'rESCU, p. 208
Dacă nu esei vrednic să'(I) duci, nu te
încărca peste rnesură.
A. P ANN, 1, p. 128.-HIN'fEscu,
p.208.
================== pagina 784 ==================
784
PROVERBE LE ROMÂNILOR
��-
J
Celuî băutor.
18280
18281
*
Daca nu'I cine să fie,
Iţi pare casa pustie.
*
Daca nu'I, nici nu trebue.
G. P. SALYIU, înv. c. Smulţt,
j. CoVtwlulu.
Şi cum dice francezul; faire bonne mine li mauvais jeu.
*b.
18282 Dacă nu'I, nu'I,
Nu mai spune nimerui.
G. MADAN, e. Truşens, tin. Chi­
şeneu, Basarabia.
18283
Dacă nu ţi se plecă ţie vremea, plecă te
tu vremii.
IORD. GOLEseu, Mss. II, p. 116.
Adică nu putem birui ale vremii, trebue să suferim
ale ei (GOLEseu).
18284
b.
Daca te înţelegi d'întâiu, nu te cerţi pe
urmă.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 65, c.
Gura-Riului, Unqaria.
*b.
18285 Dacă te sciî vrednic,
Nu sta cu'n nemernic.
D-na Ee. Ş[ŞMAN, c. Adam, j.
1'1ltova.
18286
*
Daca vrei, poţi.
*b.
18287 Dacă vrei să'tî sufere alţii, sufere şi tu
altora.
V. SALA, dasc. c, Dumhrdneni,
comit. Bihor, UngarIa.
================== pagina 785 ==================
785
*6
18288 Dă! cu lanţa să'I iei apa.
1. POPESCU, înv. c, Dobreni, j.
Ilfov.
18289
18290
18291
Dă şi ţi se va dă.
1. IONESCU, Cart. Cit., II.
*
Dă-te, ş-are Dumnidzeu, 1)
1. COYAN, pj·of. c. Ianina; Epir.
Datina e o a doua natură.
KAROLY Acs, p.82.
*6
18292 De aceea ce se teme omul, nu scapă.
V. A. FORESCU, c. Dorna, j.
Suciaoa.
* 6·
18293 De-ar fi. bine, de-ar fi. reu,
Să găndesci la Dumnedeu.
G. MIHALACHE, în». c. Şendresci,
j. Tutova.
*6
18294 De-ar sci omul ce ar ajunge,
Mult ar mai ofta şi-ar plânge.
V. A. FORESCU, c, Mălin�, i.
Sucuioa.
18295 De-ar sci omul ce-ar păţi,
Dinainte (de 'nainte) s'ar feri.
I. CREANGĂ, Cono. XI, p. 195;
Pov. '277. - S. FL. MARIAN, Naec.,
p. 151.
18296
6
De ar sci omul ce-ar păţi,
N ici din casă n'ar eşi.
S. FL. MARIAN, Nasc., p. 151.
1) Mişcă-te, ?i are Dumnedeii (pentru tine).
================== pagina 786 ==================
786 .PIWYllHBELE R011ÂNILOR
*L:o.
18297 De ar sci omul, cum nu scie, multe 'n
lume n'ar păţi.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
j. Vaslu'lu.
18298
18299
De bun nem sunt faptele bune ale orne­
nilor.
DJM. 'fîcHINDEAL, Fab.) p. 65.
De cât a se face, a se strica mai pre
lesne este.
DUl. CANTEMIR, Ist. Ierogl., p.
268.
*L:o.
18300 De cât de multe ori şi puţin, mal bine
odată şi mult.
P. GÂRBOVIOEANU, prof. Sem.
Euc. ci. VII.
*L:o.
18301 De cât doi : ti'olu da, mai bine un: na.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 145 ;
III, p. 117. - HIN1'ESCU. p.47.­
P. ISPInESCU, Ren. Ist.) III, p. 156.
Ce al în mână aceia e SIgUr.
Nu (Zice către poporul iei«: Du-te şi mai vzno,
mâne-ţ'i tioiu. da, când a� cu tine.
Prov. Solomon, 3. 28.
18302
De cât multe şi tot rele, mai bine una şi
bună.
A. P ANN, I, p. 149. - HIN1'ESCU,
p.113.
*L:o.
De cât multe şi tot rele, mal, bine una ŞI,
bună.
C. TEODORESCU, în», c. Cursesci,
j. Vasluht.
*L:o.
18303 De cât nicl odată mal bine tărdiu.
C. TEODORESCU, în», c. Punqesci,
[. Vaslwlu.
================== pagina 787 ==================
I
I
�
POVETE, 02RIlU, MAXIME
787
*b.
18304 De cât să dai la calici, mai bine să'I
pui foc.
1
18305
C. C. BUNGE'!'IANU, c. Cosovi!l, j.
Va81u�u.
*
De cât să dicî : vai de noi! mai bine:
val de mine!
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 103 &
120; III, p. 111. - HINŢESCU, p.
198.
De cât să qic pe urmă: vaz de noi l mat
bine să qic: vai de mine!
A. P ANN, II, p. 110.
1
Dice nevoraşul care nu vre să se căsătorescă.
Vaut may dire: -paure uou, que : paures n' autres. 1)
Pruv. Provensal.
*b.
18306 De cât să muncescI de gena, mal bine
să şedî de geba.
E. 1. P ATRIOl'u, îno. c. Smulii,'
j. Covurluş«.
*b.
18307 De cât să Iee Durnnedeu minţele omului,
mai bine să'I Iee vîeta.
V. A. FORESCU, c. Ji'olticenz, j.
Suda va.
18308
18309
*
De cât să mai trăescî, mai bine să nu
mori nicIodată.
P. GÂRBOVIOEANu,prof Se. Inv.
a. VIiI.
*
De cât să porţi pe om cu vorba, spune'i
mai bine că nu se p6te.
A. PANN, 11, p. 144. - HIN­
ŢESCU, p. 204.
1) Vaut mieux dire: pauvre mois, qne: panvres nous autrcs.
================== pagina 788 ==================
788 PROVERBELE ROMÂNILOR
*L:i
18310 De cât tot na şi da,
Mai bine odată ba.
V. SALA, dasc. c. Ferice, comit.
Bihor, Ungaria.
*L:i
18311 De cât vom dice : vai de noi! mai bine
să dic: vai de mine!
E. 1. P ATRICIU, in». e, Smullr,
j. COVU1"ltL�U.
A celaş înţeles ca la N o. 18300.
*L:i
18312 De ce fugi nu scapi.
LAUHlAN & MAXIM, I, p. 56�.
*L:i
18313 De fiarele salbatice să nu te temi, ci de
omul cel reu mai de grabă să'tl fie temă.
TEODOREscu·KIRILEANU, Vnv. c.
Brosceni, j. Suciana.
*L:i
18314 Deg eba faci mânz, dacă nu'I lup să'I
mănăncc.
P ÂRVU, c. Ioesct, j. Tuiova.
Tot aduni, dar ce folos dacă nu al cUI să Iaşi.
18315
De grab şî bine, una cu alta nu se prea
cuvine.
rOBD. GOLESCU, MS8. u, p. 9:2.
Adică lucru bun cere vreme mai îndelungată (GOLESCU).
18316
18317
,;.
'.0
De la cei buni, binele veI înveta, iară de
te vei mesteca cu cei rei, vei perde
şi acea puţintică minte ce o al.
DIM. ŢîCHIND1':AL, Fab., p. 341.
De la cine nu te aştepţi, acela te vinde.
1. NEGRUZZI, Con». tu., XII,
p. 35.
================== pagina 789 ==================
povrq'E. OPRIltl, MAXIMI,
789
18318
18319
18320
De la resărit până la sfinţit de s6re, se
schimbă, se 'ntorce timpu, de nu'l mai
cunosci.
GR. JjPEBCU, Opine., p. 132
De m6rte nu te teme, şi de vietă nu fii
cu grijă.
DIM. CANTEMIR, Isi. Ieroqi., p.
275.
*
De multe în lume am dat,
Şi tot nu m'am înveţat.
A. PANN, I, p. 171; II, p. 14.
- HIN'fEdCU, n, 113. - GR. ALE­
XANDRESCU, magistr. j. Putna.
18321
Pentru cel care a greşit.
1::,.
De multe ori ornenii mari nu sunt în
apele lor.
V. A. Foasscu, e. Foltieen�, J.
Suciaoa.
18322
18323
*
De n'ar fi ciută ne-doborîtă, n'ar fi vînt
ne-biruit.
De nu p6te strica altui îşI strică luişi.
A. P.ANN, III, p. 17.
De nu p6te strică aliu; îşt strică lut.
HIN'fESCU, p. 181.
Pentru omul răutăcîos şî necăgios.
18324
De poftesc! să te cinstescă, cinstesce şi
tu pe alţii.
C. DIN GOLEScî, r, p. 22.
Acelaş înţeles ca la No. 17104.
*1::,.
18325 Deprinderea e a doua natură.
C. T'aonomesou, înu. e. D6gele,
[. Vaslulu.
================== pagina 790 ==================
790
18326
18327
PROVERBELE ROMÂNILOR
Deprinderea se face fire.
V. ALEXANDRf, Teair., p. 20.
De puţin cine nu se mulţumesce
Nici de mult nu se învrednicesce.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 157.
*6
De puţin cine nu se mulţămesce
Nici de mult nu se înorednicesce.
HINTEseu, p. 158. - V. SALA,
dasc. c. Poent, comit. Bihor, Un­
qarta.
*0
18328 Deşertarea deşertărilor şi t6te sunt de-
şarte.
MIRON COSTIN, Letop. Mold., 1.
Arată deşertarea lucrurilor omenescL
Vanite des oanitee et tout est vanite.
Ecclesiast.
18329
De unde tot Iei şi nu pui, curînd se is­
prăvesce.
A. P ANN, nr, p. 72.
A se adaogă la No. 12224.
*6
18330 De unde vii şi unde te duci,
Tot pul de pupăză mi-aducî,
P. GÂRBOVICEANU, prof. Scol.
11!1'. ci. VL
*6
18331 De va cădea vrăjmaşul teu, tu nu te bu-
cura de el.
G. BĂNULESCU, înv. c, Pietre­
şiţa, j. Dimbovita.
18332
De vei da de ocol, vei ajunge mal curînd,
de vei merge de-a dreptul, vei zăbovi
mal mult.
IORD. GOLESCU, lYIss. IT, p. 92.
================== pagina 791 ==================
POVE'!'Il, OPRIRT, MAXIMIC
De oe; elCf, ocol ve't afunge met?, curind,
791
P. ISPIRESCU, Rev. i«, III 1).
160. '
Se c;1ice pentru drumul cel reu, fie şî drept, la orf-ce
lucrare (GOLESCU).
Origina dicereî se va găsi în A. PANN, etc., Fata cea
isteţâ.
18333
De voi nemeri
Multe inimi voiu răni.
lORD. GOLfCSCU, Mss. II, p. 92.
Se �lice pentru cei ce se fălesc în puteri (GOLESCU).
18334
Di'I tu Iul, orI cât îţi place,
Că el tot ce scie face.
A. P ANN, I, p. 94.
V ce)! Nerod.
Pentru omul nerod,
18335
18336
Din câte tu audi, nooe dă le la o parte,
şi de una să n'ai parte.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 120.
Din cele ce'ti scrie în carte,
Nu te duce mai departe.
A. PANN, 1, p. 72. - HIN'!'l<:SeU,
p. 172.
Adîcă ţine-te bine de textul Bibliet şi nu căuta să,']
tălrnăcescî şi să'l restălrnăceaot.
18337
18338
*
Din cele mici se cunosc cele mari.
Gn, ALEXANDRESCU, maqistr. [,
Puina.
*
Din colibă încă se nasc omeni mari.
V. SALA, clase. c. VaşcoiÎ- Rlt­
resei, comit. BihO?", Ungar"a.
================== pagina 1 ==================
A
PROVERBELE ROMANILOR
CAPITOL U XII
(URMAIZE)
CREDINŢE. -- ERESUR1. - OBICEIURI
DUMNEJ,:>ED. - DRAC. - SFINTI. - PREOŢI.
ERESURI �[ CREDINŢE.
ERCULE
VeZl Erculeall.
15293
D
Ercule.
LAZĂR ŞĂINEANU, DicI-, p. 377.
Se dice pentru un om forte vornic.
15294
Erculean.
P. lSPIBE8CU, Rev. Ist., III, p.
378; Un. Sfâi., n. 118.
Acelaş Înţeles ca la No. 10293.
«Erculean de vo inic.»
ERESURI
Eresurilo, coprindănd un material forte bogat care,
pentru o uşoră cercetare, a trebuit să fie grupat şi sub­
împărţit Într'un mod deosebit, se \'01' g;\si tate la capi­
tolul XXII al acestei lucrărl.
================== pagina 2 ==================
2
PROVERBELE ROMÂNILOR
EVA
Vcdf Cap. XV, c. Cndinţc'f,
Cap. XI, c, Eva.
*h.
15294 b A fi moşa Eva.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefânesci,
j. Vâlcea.
Se dice UIlGi mătuşo bătrână peste fire.
Oopiit obicinuesc a recita urm8t6rele versuri:
/
Eva, Eva
Palareva l
Evu, Evu,
Palarevu l
*h.
15295 Aşa e de la Eva.
T. BĂLĂŞIlL, preot, c. Stef ănesci;
J. Vâlcea.
Se diee despre un obicoîu străvecliîu.
*h.
15296 De. când cu moşa Eva.
O. BUNGETIANU, preot, c. Coso­
u"l. }. Mehedinti.
Arată o. vechime adîncă.
EVANGHELIE
Vec)l Părinte.
15297
Ca Evanghelia.
DIlYr. ŢÎCHINDEAL, Fab., 1" aeo.
Adică adevărat,
< Se crede a fi adecer ca îusuş! Evanghelia. > - ŢÎCHINlJEAL.
c est parole d' Evangile.
Prov. Franc.
15298
*
A 'şi pune capul sănătos sub Evanghelie.
N. GANE, Conv. Liter., XX, p.
140. - s. 1. GROSSMANN, Dici.,
p. 43. - L. ŞĂiNEANU, p, 30(j.­
C. MEISSNER, pj'of. i. Iaşi.
================== pagina 3 ==================
CREDINTE, OBICEIURI
3
*6
'Şz-o pUS capu sub EvangheUe.
GAVR. ONIŞOR, prof'. c. Dobrorei,
j. Vashtht.
*6
'Şi-a băgat capul sc'tnătos subt Ev(tnghelk
D'na ELENA SEVASTOS, Nu»., p.
89. - V. FORhSCU, c. Stăniş6ra,j.
Suciaoa,
*
A'Şl vîrî capul sub Evanghelk
G. FOBORAN, inst. s. Olt.
IOA se băgă singur În încurcăturr ; a şt-o face singur.
20 Se gice adese-ort pentru căsătorie.
«Intru cât capul ne e sănătos, pentru ce să'l mal punem sub E­
vanghelic. >
15299
De ce să'rni plec capul sănăto s la Evan­
ghelie?
A. F ANN, Edi1- 1889, p. 22; 1,
p. 78. - HIN'J.'ESCU, p. 26.
Dice omul care nu vre să se supună la poruncile lui
Hrist.
Hinţescu a credut de cuviinţă să corecteze dioerea,
scriind: De ce să ntt'mr plec capul sănătos la Evanghelie?
FARISEO
*6
15300 Fariseu.
AUREL CANDREA, Re». Nouă,
VII, p. 405.
Despre omul ftiţarnic, prefăcut evlavios.
FARMAZGNĂ
15301
*
Farmazonă.
Adică vrăjitore, fermecătore. Prin corupţie de laf1'Clnc­
mason.
================== pagina 4 ==================
4
PROVERI3ELE ROMÂKILOn
FERtlECĂTORE
De fermecătore ţel'anii au multă fl'icrt, de ŞI acestea
sunt tot din ţeranL Ele sunt socotite ca nisce suflete
vîndute dracului. Fcrmecătorea e mai puternică ele cât
toţi dracii, cari sunt la ordinele ei; îl necăjesce şi îl pe­
depsesce astfel că le e frică de dînsa.
De obiceîu fcrmecătorea e rea, resbunătore şi mal nici
odată nu iertă.
A se vede Şesătorea, III, p. G7.
« Eram bolnavă . .M.ânele cele bune m ă pusese în pâue. Părintele a­
junsese în aşa stare că bun trez, svirleă cu potcapu în cânt: be până
dormea prin şanţuri, pe sub garduri. N ici la biserică, la slujbă nu
se bizuia să se ducă. Fugcă de cetanit. Iar eu, sermana, Îmi eşiscm
din minţI. Jln sugeau dor: Tudor şi Gafica, cart şi HSti sun t neuoro­
ciţL Il uitam la umbră între ştîuhce, pe sub gardurt ; şi noptca, când
trebuia să le dau ţîţă, aduceam căţei şi purcel de Iăptam... Of!
Domue, o dată pusesem în scăldătore şi săpuueam dau] mîţişorl, Iar
pe el, neuorooitiî, îi uitasem lîngă fântână, şi au mas acolo, căci am
venit cea mai tîrziu de la ghilit; şi ei mal bine mureau atunci. N'al1
păţit nimic peste nopte l Umblasem printre babe şi pe la fel de fel
ele doctori; tot ce am avut de la părinţI vindusem. Remăsesem săraci
lipi\1 pămiutulut, cu casă grea şi stricaţi. J\![e îndreptase mulţi la o
femee meştcră din Ceoata Cozauceî, dar I1Ll voiam să me duc; câcf
m6 credeam fericită, luam anume de reu sfaturile ce-mi dedcau unii
şi fllţil! ..
Intr'o seră 'm1 luai amîndoi copiii, fără să me scie nimene al
caser, şi am eşit din sat asupra noptct. 'I'otă n optea m'am dus, n'am
dormit, nici nu-tmf aduc aminte să fi stat unde-va. Dimineta, m'am
vedut în marginea unul sat, Intrcbaîu încotro vine Ceoata Cozanccî,
şi mi se aretă drumul peste cleIuri, de nisce femel şi un bărbat, care
1118 intrcbm-ă asupra nevoilor ce me mână în acel loc necunoscut. Nu
sciu ce le-am răspuns, cad nu sciam eu insu-mi ce vînt me mână. O
dală cu sara ajunsetu la o pădure, de unele un moşneag me conduse
printre copacr şi pădure, ne-um blată de când lumea, la o căsuţă de
tot mică, fără tindă, fără nicf o gospodărie, acoperiti, cu coji de co­
pacî, pe uudo era sfărîmat stuful. La intrarea în casă me părăsi bu­
nul conclucetor. O femee naltă, blilae, pistrue tare pe obraz, uscăţivK,
cu perul ne-pept8nat şi strîns snb un fes vechii't, cafenii't, unsuros;
cu cămaşa înnegritli de multă vreme, cu o catrinţă ponosită, şec1el\ la
vatra unul horn şi învîrtea nisee ulcele.
- J\lIare nenorocire teo mal adus pe aici, sermană femee!
J\I.Ie petrunse un fior ele marte, acum începulu a-'mi veni în Slln­
ţirl; judecam că sunt în locuri prea depărtate şi necunoscute.
- 'l'e chemă Ancuţa, eşti preut6sa lUI popa Haralamb, al în�ă
şepte copii fără aceşt.i c1oul.
Acum tremuram de groză; îmi spunea tate par'că le lua de pe
carte, şi mal nici se uitase la mine. Am pus copilaşii jos în mijlocul
casel, şi, ca Împutemicită ele un dar neve<;l.ut începuI a plflDge în
gura mare, <;l.icînd:
Cum te Înduri, când 111e seir aşa de bine, să 11113 adnc! şi să me
ţiI la Aşa nenorocire! Dragii mameI, el nici nu SCiLl unde sunt. eu! ..
================== pagina 5 ==================
5
Femee, s[i nu te ]1rimeseă n icl cerul, nicl pămîntul, cum m'ai adus
În ap stare! .. D'<,leii şi lIIn'ica Domnulur să·ţl l'esl'Jătescă, pentru per­
,lerca a un spredece suflete I ! ..
C5<,lulLl cu faţa la pămînt, asupl'3 copilaşilor, şi m'am deşteptat În­
tinsă pc un pat, c'o rerină la cap, şi ca mG l'eCorcu cu puţiuâ apa
dintr'o cofiţă rosă de veche ee era.
- Dl':1ga mamer, n'a111 sciut nimic, până nu rnl-al p5şlt prugul.
Acum mi s'a spus totul. S,\ I1U te Îngrozescl, că al tărie de Înger,
dl multe ţi se pot areta nicr, intro n opte '
- Nu, TIU, lln}gă. mătuşă, dar ta re-s ueuor-ocită şi sbucţumată ,
n u-mf simţesc tru pul, mi se desface capul de ferbintelă şi ... ce-or fi
făcend cel opt de-acasă '?. Nil te îndura!
- Fii liniştită cu m ă tuşa ; tot D·(leu te-a adus aici
Iu acest timp se aU(;Wt la foc o sf'ărâ16lă ncolricuiuită, o ulcicută
vîrîtă în spllză se învîrtea, şi scânteele se jucau p lesnind În jurul ei.
Se al1r,liit din spuză I1n fel de şopot nu tocmai desluşit: < Luţ ă-Luţă,
Lută-Lută, Luţ[i·Luţă ... » şi în cele din tu-mă ulcica pocni, ca un ou
pns În foc. Spuza şi tote hârburi le el dispărură I Vedeam tote căd
eram în faţa hornuluf : nu pricepeam nimic; nu-mi aminteam nici
măcar de copil.
- Indură-te, aude-mă, eu sunt roba ta ohezeşluită ! Ast-fel vorbea
baba, nstczindu-mt fruntea, cuprinsi! de sudori recl
- Nu-I nimic, are să fie bine!
Se audi ca o vijâitură, ca un vîrtej îngrozitor, CE' trecea pe dea­
supra casef şi mi se păru că dise o dată: <Aucută [».
- S'a sfîrşit totul. Poţi să dormi, să te liniştescl : şi pc dimiuetă,
voiu ruga pe bunul pădurar să te ducă, de unde al venit, cu că­
ruta lut.
- Nu pot dormi, mătuşă dragă!
- Domne, fata mea, lllai bine nu me mal făcea maică-mea! Multe
scii.!, multe fac, multe pecătuesc! Părintele, soţul tM, fiieă, e tulbu­
rat din tinereţe; marI minunI aii fost că v'aţi luat amlmloul; a. avut
tre'i copii cu 1I'1i"(ri6ra lui Ivănuţă din DorcanL Acu ea stă la Ooră­
bieasca, apr6pe de mine. 'I-am găsit eu tot Iln popă, chIar slilele a­
cestea, că 1 tot fat[i mare, De nu-mi călcai pragul, aşa te petreceai;
iar eu, scie Dumneqeu de sufletul meu, măcar că nu te cunosceam.
Cine-'ml calcă în casă, îi sciu şi t:1asul in care s'a născut.
- N'o sciu, nil mi-i jale de mine; <1al', când me gândesc la. cele
noue suflete nevinovate, ce-s pe capul nostrll cloul nenorociţi, îmi.
vine să strig: Crăpl pfllTlÎntule şi me înghite! .. S[i mai a.m vr'o nă­
dejc1e mătuşii, orl să nle dau într'o fântână '?
- S:i, seiI, fata mea, c[i eseI sănet6să. POlmfU18 e Duminica Mare
şi \-a sluji frumos bărbatul-teu. Să me pomenescă şi pe mine: «An­
tiţa Fărmecă,tore:1».
Am adormit puţin şi, parc'am lăptat �i copiii, dar bine bine nu sciu.
Resllreau zorile, dind auqil o căruţă dinainteB căsuţel. Era moş­
negul de la. pădurărie.
Nuţ,) , mătuşă, un sorocoveţ!
- Nu mi se cade, lertă-me fiică; r6gă-te lUI D-qell pentru mine
- Să ll1al vill pe aieea, 111ătuşa Dlea '?
- Nu, niel o dată! Drum bun, şi de acum înnainte fiţi în sema
cel ui A-tot-puternic!
Am vrut s[i 1 sărut mâna şi lIU m'a lăsat,
Cfmd am ajuns acasă, părintele era la vecernie, vacile aşteptau
mnlse şi toţi ,copilaşii îmI eşiri! Înnainte Întl'ebându-ll1e:
- Unde-ai fost, mamă? Unde?
================== pagina 6 ==================
6
PIWVEHBELE ROMÂNILOH
«- Scie D-<,leu!), aşa am răspuns copiilor, aşa am spus la totă
lumea pâu'acum.
Am luat tote, tot.e de la capăt, fi(ră nicl un culb, numai copil
aveam uouă. Aceşti douî, 'I'eodor şi Gafioa, mal Line se pierdeau!
Multe mal trflge omul. lIfare '1 puterea lul D-<;lell; dar şi unde se
amestecă minţele şi mâuele ne-curate numai bine nu pote să fie.
OH. A. CfOBANU, j. Iaşi, prin
G. SALVllJ.
*6
15302 Dracul se dă în lăturî din calea ferme-
cătorei.
(IR. JIPEfiCU, Opinc., p. Ll.Ii. ­
GR. POfENARU, ing. i. Puina.>«
IUL. GROFSOREANC, da se c, Gal­
şa, comit.' Antd, Ungaria. - N.
JUllBULESCU, îno. c. SurZi!/' j. Il­
fo».
Căci e la ordinele el, care "l n ecăjesoo şi '1 pec1epsesce
după cum vrea.
*6
15303 Din naintea fermecătoreî şi Dumnedeu
se dă în lături.
(i-. BĂNULESCU; în», c. Besdead,
j. Dimboriia,
A celaş înţeles ca In, N o. 1530:!.
FEST
15304
Saca di nu-I fest.")
Vc4i Pasa, Vinerea­
j}fare.
DH. FR • .MIKLOSICH, Ilo.m: Un­
ier., I, p. 15.
Dacă odată ai dat peste pleşctL apoi să nu te aştepţI
în tot-ele-una la acelaş lucru; nu'I merge omului tot-de­
una bine.
FET-FRUMOS
*6
15305 F'et-frumos.
L. SĂl'NEANU, Dici., p. 323. ­
FR. DAME, II, p. 21. - 'I', BĂLĂ­
ŞEL, c. Stefânesci, j. Vâlcea.
1) In fie-care 4i nu e serbătore.
================== pagina 7 ==================
Flăcău Y0ll1lC, chipeş, dar mai ales frumos. Persona­
giu din basme.
r
J
f
1
1
CREDINŢE, OBICI!:IURI
«Par'că e Fet-frumos din poveste. >
FILIP
7
15306
Aflatau Filip pe Natanail.
IORD. GOLE'iCU, Mse. rr, p. 5.
- P. I �PlRESCU, Re», Ist., I, p.
:228
I
1
1
Se �ice pentru cloi inşi, când se potrivesc la duhuri
(GOLESCU).
A se vede Eiranghelia Sfântului Ion, 1, 44. 45. 46.
FIR
Ve(i' CI}>. IV, Vi ,'> X,
C, fi/r.
Ursitorelo tare, pentru fie-care om, câte un ghem. Ghe­
mele se deosibesc după mărimea lor şi după tăria firului.
Când trebue sti se nască cine-va, ursit6rele Ieau, la În­
tîmplare, din grămada de gheme, unul, şi se duc cu el
la nascere, de'l hărăzese noului niiscut. Daca acesta are
noroc, ghemuI este mare şi cu firul trainic
U rsit6relo desfac firul acestuf ghem, mal iute sau
mai încet, şi ast-fel se mai scurteză sail se mui lungesce
vieţ" omului. Când omul trebue să moră Înainte de vreme,
ursit6rele îi taie firul vieţei.
A se vede alte amănunte la cuvîntul Ilrsiiore.
*,6,
15307 1 s'a curmat firul vîetil,
S, FL. MARIAN, Inmorm. p. 12.
- D, EpUREANU, înv. c. Damian,
i.Dolj
Adică a murit.
*,6,
15308 1 s'a scurtat firul vieţii.
C. TEOFĂNESCU, îvn. c. Bicas,
j. Jycm!lL.
A murit înainte de vreme,
-- ·�ktb.<· ���==--��- .. --
================== pagina 8 ==================
8
15309
PIWVEHBELE ROMÂNILOR
FLORII
Vei! Cap I, c. Flo,.ÎI�
*
Ce 'mi-e Florică,
Ce 'mi-e Paştică.
D-na V. BUDlŞTEANU, C. Bucu­
resei, j. Ilfo»,
A �lis ţiganul când a ve<,.lut cii Românit îl Ieau în rîs,
fiind-că îm brăcase haine noi la. Florii, fără a mai aştepta
Puseele.
Când unul face ore-ce înainte de vreme.
FRÂNGA
*,0,.
15310 A se duce Frăngei.
O. P. SALVlU, înv. c. Smulli,
i. COvtt1'l1t-!U..
YC(Jl Drac
A se pierde ce-va şi a nu se mal gasi.
E'1'ânfla este unul din nenum erutele nume ale draculut.
FRUMUSELE
«Despre acestea ţin că sunt nisce n imfe de aer cai-i adese se În­
amoreză de feciorii cel tiner: şi f'rumoşr. De aci, când pe un tînel'
îl lovesce o paralisic salI o apoplexie repentină , se d îce că reul a­
cesta nu vine de la altul, ele cât n uma i de la Frumose, car] schim­
bându'şr amorul În mânie, îşI resbrmă asupra amanţilor pentru ne­
supunerea lor.» _., DIM. CAKTllMm, Dese)', .�[old({ciel, ! ' 15i).
Frumosele nu sunt alt-ee-va (le cât Ielele. A se vede
LAZAH ŞĂI�H;A�u, Iclclc, studiu de mitologie cornparativă.
GEM ALA
Gemala era o namilă de femeie, înaltă de tret stînjeni,
avînd doue feţe, Înlocuite cu câte o oglinc1:T mare peste
care atîrnau panglici, cu trupul gros cât o butie, juca
încet după cintecul lăutarilor, mişcată de un om care
era înăuntrul el.
Gemala era pe dinăuntru ţesută cu cercurf şi pe din
afară acoperită cu hârtit colorate; purta cămuşe albă, la
================== pagina 9 ==================
CREDIN!/!:, OBICEIuRI
9
spate cu fotă, în faţă cu pestelcă, roşit amîndouă şi pline
de cusături. Avea patru mâini, împreunate doue câte
doue pe piept şi la spate; în cele din faţă ţinea un
buchet de flori.
Gemala era, uşoră şi ast-fel omul din lăuntrul ei o
putea mişca lesne, cu ajutorul belciugelor. Ea juca pe
strada şi 6meniI o chemau prin curţile 101'.- Epoca, Că­
pitan Cosiache.
15311
�:
Par'că e o gernală.
L. ŞĂIKEANU, Elem. TU/·c., p
690.
Veql Ert'zate.
o namilă mare de om, sau de muiere, gătit într'un
mod ridicol.
GOGOl<.ITA
15312
•
Gogorita, şi cu hlamidă de se va îm-
brăca, tot te va speria.
T aRD. GOLESCU, ]Jfss. rr, p, 21.
. Adică cel cumplit, ori-cum la faţ�\ se va schimba, tot
spaimă ne-aduce (GOLE::iCU).
GRI]ANfE
::=0
15313 Să.'I dai grijanie fără spovedanie.
AL. l\IARTINfAN, j. Ilfov.
Pentru omul faţarnic, prefăcut.
On lui donnerait le bon Jheu sans confeesion,
r.;». Franc,
A SE GRI]I
15314
Cine vre sa se grijescă se pune de
postesce.
D-na E. B. MAWR, p. 83.
================== pagina 10 ==================
10
PROVERBELE ROMÂNILOR
Trebue să facî cele de lipsă daca vrei să ating\ ţinta
pe care ţi-al: dat'o.
HAGIALÎC
15315
*
S'a dus la hagtalîc.
Vcdl Agralic.
LAUR fAN & MAXIM, Glosar, p.
7. -Fu. DAME, If, p. 93.
Din om cu stare, a aJuns sărac lipit pămîntuluî.
HAGlLÎC
15316
:l:
. Când merdzal tini la hagilîche eu me
turnam. 1)
D. A. MILESCU, siud. c. Gopeşi,
Macedonia.
Sciu asta înainte de tine, sein mai multe de cât tine.
Ht\GILUC
*6
15317 S'a dus la hagiluc.
E. 1. P ATmclu, înv. c. Smulţt;
i. Cocurluiu,
Vec)r Agtaltc.
Acelaş înţeles ca la No. lfl316.
:i:6
15318 A ajunge la hagiluc.
(}, P. SALVIU, înv. c. Smulii;
j. Couurluii •.
Vec)î HagraNc.
Acelaş înteles ca la N o. 16317.
HAGIO
15319
Drumul hagiilor.
J ORD. GOLESCU, j),[S8. J r, Asem.,.
r. 221.
1) Când tu mergeai la haglallc cu mc intorccam,
================== pagina 11 ==================
CREDINTE. OBICEIURI
Drum reu, unde nici umbră nici apă găsescl.
15320
A se face haghi.
Vcdî A/{;zt.
A' şi pr erde starea, a sărăci.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, r'. 8.
HALĂ
*6
15321 Hală.
A VIi. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
1 a Unul din nenumăratele nume ale dracului; spirit reii.
2° Om puternic.
3° Om harnic, muncitor.
Se dice :
S'a umflat hala 'n el, sau e hăluit, adică: e dracul În­
tr'însul.
Hală ele om. hală ele lucru, arată un om puternic sau
harnic, muncitor.
Om hălos, adică om Iăoornos,
HALELE
:::6
15322 . Îl călăresc halele.
G. POB0RAN, iust. j. Olt.
E sărit elin minte, şi bolnav.
Halele, frumosele, uiniose, etc. sunt tot ielele.
«Când se Împiedică cercuirea sîngelui În părţile f'olel ut se uasce
în 0111 aşa disa apăsare (incubus) sau, cum Îi dic ornenit noştri. că­
lărirea halelor sau a dracilor, pentru că viseză că halele sau dracii
Îl călăreso.» - V AS ct, Aniropoloqliiea apud ŞAINEANU, Ielele.
HAR
15323
*
AvdzI că vine Harlu,
Lieă tu mână parlu.1)
G. Z UCA, stsul. c. BC1'Cd, A lbauia.
Adică gătesce-te de marte.
') Aud t că vine Haru, lea în mână paru.
,.
================== pagina 12 ==================
12
PROVEHBELE RO:�yLi..NILOR
Haru e spiritul însărcinat, de Dumnedeu, cu luarea
sufletelor.
15324
* -
Dumne liertă Harlu
Că luă parlu. 1)
D. A. MILESCU, stuâ. c. GOpfŞ!,
Macedonia.
Când vme unul în locul stăpân ului care a fost refl.
HAVRĂ
15325
Când pornesc toţi se vorbescă
Par'că'I havră ovreiescă.
A. P ANN, III, p. 9.
Se dioe când vorbesc toţi odată, într'o adunare, sau
unul cu altul, clar tare.
Arată firea sgomot6să a Ovreilor, când s'adună mai
mulţi la un loc.
Poporul de la sate crede că Ovreii, când vorbesc, vor­
besc toţi odată, aşa în cât nu se mai Înţelege nimic din
ceea ce spun ei. In biserica lor cântă sau citesc toţi;
asemenea şi când se r6gă încep toţI, de nu se mai înţe­
lege nimic.
HÎRB
15326
Li
A fi sfîrîit hîrbul.
\'eF Cap. VlI, c, m-«
Ve�I Cap. XlI, c. ots,
Ulcieit.
A fi fermecat.
HOGE
15327
*
Să 'ţi dzică gaea 'n cap, ş-hogia tru
urecÎie.2)
V. DJAMANIJY, c. Meţooa, Mii­
cctlonia.
1) Domne Iertă Ham, că a luat parul (în loc de stăpânul).
2) Să '\1 dică gîora la cap, �i hogea la ureche.
================== pagina 13 ==================
CREDIOITE. OBICEIURI
13
Hoqea s-ţe câniă la Cctpu.1)
ST. M:HĂILEANU. Dicţ., p. �38.
Adică să mori.
HRISTOS
Ve41 Bedros, Bit.
*6
15328 Demne Isuse Hrist6se,
Mămăligă fără 6se.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Şiefăneeci,
i. Vâlcea.
Se dice când se îngâuă cine-va la rugăcîunî.
15329
D6mne Isuse Hrist6se,
Curăţă'! gura de 6se,
Capul de floce
Şi ochii de negreţă.
G. BĂNULEsr;u, înv. c. Tirqo­
oişte, j. Dimbovita.
Se \lice, în mod ironic. când unul se face că vre bi­
nele cui-va şi, la drept vor�ind, nu't doresce de cât răul.
.' .
.,.
15330
1 cu Hristolul, i cu Şucă l 2)
J. COYAN, pro], c. Baesa, Epir,
Când trebue să alegi între doi; neputend să ţii şi cu
unu şi cu altu.
Şuca, Ţriscaiarat, Slicrepanuin«, Agel cu un cior, Cos­
[orlu, Ai/el cu conle, Daracu; etc., sunt nume deosebite
ce se dau dracului, de Arornânî, în Macedonia, Albania şi
Epir.
:!: 6
15331 Doar nu'I fi Hristos!
E r. P ATRIC!U, înv. c. Smulii,
j. Coourluiu,
1) Hogea să'ţi cânte la cap.
2) Sau cu Hristos, sau cu dracu.
================== pagina 14 ==================
14
PBOVERBELE BOlYIÂNILOH
Se dice celui care se laudă a fi tare şi mare.
15332
Sângele lUI Hristos.
Vecji D�/lllt.
+
1
Gn. JIPl'SC:U, Rcur. Oraş , p.
113.
Acelaş înţeles ca la No. 14831.
*
Hristos a înviat.
15333
10 Cuvinte cu care creştinii ortodoxî se salută după
Inviere, la Pascî.
2J Se \lice, în glumet, celuî pe care nu l'am vedut de
mal multii vreme, dind îl întîlnim.
15334
Până la a doua venire a lui Hristos.
�IC:. COSTIN, Lctop, sta«, 1, p.
Adică nicf odută,
li
Adică un om de trebă Între rei. Se dice în glumă.
«Nict se YOl' mal adună ]lânâ la a doua rcnire a tu; Hrisios.»>«
N. COSTJN.
15335
:r-
Ca Hristos între cel dOI tălharî.
JAD
Ca să ajunga III rară, 01lJ111 trece peste o punte îngustă
ca un fir de per. Puntea e Licntrl peste iael. Cu cel P8-
catos puntea se rnpe şi pică În lael. In fad, care' se află
sub pămînt, şi care este ca un fel ele cetate tare cu porţi
de fer, se chinuesc ornenit cari au făcut reu În acestă
lume. Mortul ea să njnlJgrt în iael trebue să trecă prin
doue-deot şi patru de văml, unde '1 tot întrebă de fap­
tele ce a făcut pe pămînt.
A se vede Şesătorea, p. lGO.
Un Rus, fiind lJiigat în rad inttchă : «Este la vot vut căe ? Dracu
a respuus că uu. «1Ie! da r, nn e bine la vo l.» 'I'ote rnuucile diu iael,
================== pagina 15 ==================
15
CREDINŢE, OBlCEIllHI
----------------�
le nu le-ar fi băgat de semh. dacă ar fi fost vut că, Rusul căută să
Iesă, dar dracii îl o priră. Atuncf Rusul se apucă să zidescă acolo o
biserică. Când ve�lură dracii îl şi deteră afară.
15336
Nici Iadul, nici muierea, nici pămîntul
secetos nu dice : «Ajunge !»
lORD. GOLESCU, Mse., II, p. 151.
v erl i Umbră.
Acelaş înţeles ca la N o. 3-lUO.
Pamintul, dragoste, 'fad, 1111 Clic: desiul !
Prov SOLOMON, p. 85.
Iadul 1111 se satură.
P,·ov. l'OL., Ediţ. 1688, p. 78.
*6
15337 Uşor ajungi la iad.
V. SALA, dasc. c. Vascoii-Bareeci,
comit. Bihor, Unqarta.
Ren] uşor se face; e greu si fii om ele trebil.
15338
Grozavă gura Iadulut, când o cască să te
'nghiţă.
lORD. G OLESCU, u«, II, r- 151.
Cind cel vinovat caută să 'şi prirnescă pedepsa.
15339
Par'că 'i gura Iaduluî.
Y. ALExANDRr, Teab·., p. 645.
Adică Întuneric beznă.
;::6
15340 A fi talpa Iadulul.
1. CHEANGĂ, Po»., p. 97. - GR.
JIPlfS'JU, Opinc., p. 56.-M. Ltr­
PESCU, înv. c. Brosceni, j. Suciaoa.
- E. 1. P ATRICIU, înv. c, Snwlţ-!,
J. Coouriuiu.
Vcql Babt'f.
Se <;1ice pentru o babă care sere multe drăcir, mai cu
semet descântece şi farmece.
================== pagina 16 ==================
PROVERBE LE ROMÂNILOR
Talpa îaduluî se crede, la popor, a fi mama lui Sca­
raoschi, care stăpâncsce îadul. Ea e o babă pocită şi urîtă,
de se sperie şi sfinţii, când o vAd.
*.6.
15341 Iad.
IORD. GOLESCU, Mss., II, p. 151.
- D-na Z. JUVARA, c. Fer/esei, j.
Tufom.
Adică loc unele duci o vieţrl neticnită.
(ll1i-am găsit iadul în casa astru
IAS:\JA
15342
*
Iasmă,
GR. JIPESCU, Opinc., p. 56.­
L. ŞĂ'!NEANU, Dicţ., p. sso.
Femee forte slabă, numai osele şi prelen.
ICONA
t
15343
Cu un ochîu la iconă şi cu altul pe lângă
ic6nă.
IORD. GOLESCU, Mss., II,)'. 28.
laSe dice pentru cei ce eu smereuîu lor vor să fure
(GOLESCU).
2J Pentru cei cari, în biserică, mal mult se uită la
femei de cât la cele sfinte. Se (,lice mal ales pentru cii­
lugărt,
15344
*
Cu ochii pe la ic6ne şi cu gândulla cu-
c6ne.
1. 13ĂNESCU, JJI·of. j. Roman.
Pentru cel car! se fac că nu se uită la femel, pe când
mor după ele; ŞI mai ales pentru călugări.
Ionică, Ionaş,
Vedete-aş călugăr-aş,
La mânăstirea din laşi
Cu rnâluele pe psaltire,
Cu ochii pc la copile,
================== pagina 17 ==================
CREDTNTE, oBICEluHI
17
15345
Cu mâinele liP ic6ne
Cu ochii rlllpâ cuc6l1c.
Cu mânile pe ferestre
Cu och iî după neveste.
T. BĂLĂŞEL, Poes. Pop.,j. Vâlcea.
Şi-a găsit iconă să se închine.
A. P ANN, Edi[. 1889, p. 64;
III. p. 78. - HINŢESCU, p. '/6.
V cel' Biserică.
Acelaş înţeles ca la No. 14(510.
*6
15346 Fie-care caută să aibă iconă la care să
se închină.
V. FORE8CU, c. Mc'ilinI, j. Su­
ciaoa.
Adică un sprijin, un protector.
15347
A se închina la t6te ic6nele.
S. FL. MARIAN, Trad. Pop., p.
160.
IOA se ploconi, a face curte la t6tă lumea.
2° Şi mai ales la judecătort.
«Dvtale să 'ţi dau de scire!.. u'aşt fi a vut ce face!.. ca şi când
eu aş fi venit la Iaşi ca sd mi! închin la iote iconele.» - :::;. FL. MARIAN.
15348
Ne închinat pe la ic6ne.
Gn. JIPESCU, Opinc., p. 68.
*
Ne-dus pe la ic6ne.
D·na EUGENIA ZANNE c. Bucu-
j'PSC!, j. Ilfoo. .
*
A fi ne-purtat pe Zel ic6ne.
V cel! Bisericif.
AI,. PETRESCU, ing. c. Curtea­
de Argeş, i. Argeş.
Acelaş înţeles ca la No. 14(512.
================== pagina 18 ==================
18
PROVERBEf,E ROMANILOR
«Rumânu ue.invetat, ne-priceput la nimic, ne 'nchinat pe la icone,
ne-umblat, e tot ca dumanu al teu din coşăretă, tot camurgu diu grajdu
bolereso.» - GR. JIPESCU.
*L
15349 A dă cu capul pe la ic6ne.
(;I-HCANĂSTĂSIISCU, C. RHCă1·,j.
Dimbociţa.
A duce pre cine-va să vag.l1 prin lume.
*L
15350 Îl p6rtă pe la ic6ne.
A. PANN, ur, p. 27_ - r. G.
r.lu"TEAKu. - ('. TEODORESCU, înv.
c. Dogelc, i. "Vas/u1ît.
:l:L
A'l. purta cu nasu pc la icone.
I. IONESCU, Cart. Cit., IIr, p.
174. - V. t:lALA. dasc. c. Ferice,
comit. Bihor', Unqaria. - E. r. PA­
TRIcIU, îu», c. Smulţi. .i. COUltl"
luiu,
Îl duce pe la ic6ne.
t
P. ISPIRESCU, Leg., T, 1872, p.
175. - HrKl'ESCU, p. '16.
A'l duce cu nasul pc la icone.
0-. P. SALvl'U, înt'. c. Smuiţi.]:
Conurluiu.
A fi mers prm lume, a le sti tote,
3° A căută să'] înşele; a'l înşela.
,Am sa'! port pe la iote ic6nele=Am să me judec până în pâu­
zele albe.»
10 A'] duce prin lume, pe la feţe cinstite.
2" A'] duce înaintea judecătorilor, a'I tr�lge în judecată.
I
I
t
I
1
J
1
V. FORESCU, c. Folticelll, j. s«
eia ca.
A fi purtat pe la ic6ne.
:::
15351
================== pagina 19 ==================
CRED1NTE. osrcurunt
El
15352
A fi busuioc de pus la ic6ne.
A. DE CIRAC, II, p. 35. - I.
CRE·\l\GĂ, Pov., p. 284
Adică plăcut, frumos.
«Pentru babă, faţa moşnlul era pietr:]. de moră În casă; iar fata el
busuioc de pus la iconă.» - 1. CREANGĂ.
*6
15353 Par'că 'I de pe ic6ne.
TEODORESCU-CHIRILEANU, Î1w. j.
Suc/ava.
Slab şi prezîrit de tot.
15354
*
A ave faţa scrisă în ic6ne.
1\1. CANIAN, public. i. IaşI.
Acelaş înţeles ca la No. 1533:3.
lELE
lelele, maestrele, vîntoscle, frumosele, dînsele, etc. sunt
nisce fete ale lUI Sfâutu Gheorghe. Pe la spate sunt ca
scorburile. Ele jocă primăvara, vara şi tornna. Le cântă
din cimpotu, un om care şede pe o masti, şi pe unde
j6c;l ele cresc bureţi - J. Netniu,
Prin lele ţem,lliI ÎuţGleg nisce zîne, treI In, număr, cari
trăesc în Y0zdnh, şi din când in duel se coboră pe pă­
mînt ; şi ciue le aurle cântând sau le vede sburând, ca
. nisce îngerI cu aripi, pe Joc r8111c1no mut salt smintit.
Cine stă SUlI dorrue pe locul unde ele au stat, aceluta
i se lea o mână sau un picîor ; şi bola e fără Iec, - J.
Dimboci]«.
Când cine-va se imbolnăvesce ele odată, de mână, de
picior, etc., sau când :1 venit o bolă ca din senin, se crede
cit acest reii vine do la lele, S:111 CtL a dat un vînt rcz'i
(vîntose) peste cel bolnav.
« Uite, l\H.rzil'ă n'a mal visat şi 'u noptea de Ul'ăclun nudise că
cum a eşit afară pc la lIlie<;lu no pti, în pntcrea Întunericului, şi cum
a călcat, să mă tal, nu seiu, dar scil'! cit a pllS pictoru în urma 1elelor,
şi 'j s'a sgârcit vinele, fie la el acolo, şi dutuucen S8 vaită şi '1 ti­
resce de par'c a fi spctit.» -- G«. JIPESCU, Opinc., p. 151.
================== pagina 20 ==================
20
PROYERBELE ROMANILOH
A se vede, pentru mai multe amănunte, Ielele, studiu
de mitologie com parativă dE' L. Şăineanu.
:!:6
15355 Par'că e luat din ele (Iele).
GH. JIPESCU, Opinc., p. 07.­
G. BĂNULESCU, în». c. Besâeadu,
Pucicsa, Talea şi Pieiroşita, j.
Dimbovita, - P. GÂRBOVICEANU,
prof, c. Capu L'iscuiui, j. Muscel.
Când umble'{ prin peticele
Par'că e luat elin ele.
A. P AN�, I, p. 102. - HIN1'ESCU,
r- 194.
1 li A fi paralisat ; pentru cel nevoiaş.
«Ielele ''[-a'ii luat gura şi piciorele.» - L CREANGĂ, Poc., p. 15.
2° Pentru omul care umblă în t6te părţile fără rost
şi fără căpătâru, zăpăcit, smintit, sărit din fire.
3l! Adică reu, frtr:t regulă.
dacă por'că e luai din ele.» -- P. GÂRBOYICEANU, c. Oprişor, J.
111eheclinţi.
*6
15356 Par 'că e luat de alte elea.
r. GÂRBOVICEANU, prof. c, Pa­
lel1al'l" j. OOl'j.
Adică tremură ca varga.
L\IPARTĂŞEî\IE
Vccjl Turc.
A SE INCHINA
15357
La ori-ce te vei pricepe,
Te închină şi începe.
A. PANN, T, p. 71. - HINTESCU,
p. 152.
După vechiul obîcefu românesc. 0:1::;1 nimic nu se p6te
face fără voîea Domnului.
================== pagina 21 ==================
15358
CREDINTE, ODICEIUHI
A se închina.
21
1 o A se uni cu părerea altuia.
2J A 'şi lua rămas bun de la mai marele seu.
ÎNGER
Îngerii sunt slujitorii lui Dumnedeu. Sunt în chip de
femee, cu OCh1 albaştri şi părul bălau şi despletit. Câte­
odată pot fi şi fură trr p.
Fie-care om are câte un Înger, pe umorul drept care
'1 Îndemnă la fapte bune, şi altul (drac) pe umărul sting
care ' 1 Îndemnă la rele. Ingerul de pe umărul drept este
îngerul păeitor. Când acest înger se vu depărta de om,
atunci acesta va păţi vre-un necaz. De casa. în care au
jucat irodir, la anul nou, lJU se npropro îngerul patru­
\lecI de dil«, Tot aşa şi de cel caro s'a făcut irod şi a jucat.
Românit din comitutul Bihor, U ngar'îa, mal cred că
îngeriI poruncesc morţilor să care apa cu cîuberele, iar
pruncit cu olole (căucile), cn rI aruncându-se în jos, cade
pe pamînt sub for 111 i't deploIe. Tot după porunca. înge­
rilor, mortii sem împrăştie stelele, iar diminaţa le adună
de pe cel'. Peste <,:1i le spală, ca sit fie curate.
15359
Anamesa di anghelî are şi draci, 1)
ILIE GHICU,]Jl·Of. c. Băes«, Epir.
Intr'o adunare, pe Bngă buni sunt şi rei.
15360
:j:
Înger de baltă.
Înqer de buliă, Ctl sulita de papur«.
P. ISPlRESCU, Rel'. Isi., I, p.
231.
Adică drac.
15361
A fi tare de înger.
F. ISPfHEscu, Leg.} 1, 1872, p.
177; Rev. Ist., 1lI, p. 379. - HIN­
TE'CU, r'. lS4.
') n'intn: ([11 mijlocul) îngerI sunt �i draci.
================== pagina 22 ==================
2:3
PROVERBELE ROMÂNfLOR
A fi tare de înqeri,
GR. JIPESCU, Iieur. Oraş., p.
207.
Adică a cărui ll1ger păzitor e mai tare de cât dracu.
10 A fi îndrăsnet, tare de inimă.
2° A aVA tărie de caracter.
Precum s'a aretat mai sus îngerul păzitor şede pe ume
rul drept al omului; dracul pe cel stâng. Şi când ţiue
urechta dreptă este cii îngerul a dat o palmă omului, pentru
că a făcut rell. Oâ,nd ţiue stânga, dă dracu. Noptea înge­
rul stă la capu omului.
Romanii credeau de asemene, cii fie-care om are câte
dOI Genii, unul bun şi altul reu: imo multi duos cuiois
homini Genios tribuuni, bonum nempe el malum.1)
Frate, frate. frate şcrpe
Ar pus g'ânJ să. rne mănâucî,
Ori îngerii să mi-i ispitesc:
Ori pe suru '1 ispitescl '?
Pues. Pop.
*6
15362 A fi slab de înger.
1. CHEANGĂ, Con», Litcr., xr,
p. 182; Pou., p. 222. - P. IsPL­
IWSCU, Leg.) 1, 1872, p. 177; Reu.
Ist., III, p. 379. - GR. JIPESCU,
Opinc., p. 115. - Hrxrnsctr, p.
176. - S. 1. G-IWSSMAN, Dici., ]>.
237. - SLAVICl', Conv. Liter., VIII,
p. 429.-M. PĂSCULllSCU, la In·
tîln., p, 2. - A VR. CORcEA,pm'oh,
c, Coşteiu; Banat. - i:3. FL. MA­
RIAN, Nasc., p. 190.
10 Adică fricos.
«Val de mine �i de mine, Harap Alb, disc sfânta Duminecă, par C�L
nu te-aş fi credut "'şa slab de inqcr; dur, după C[Lt vecl eştf mai fricos
de cât o femee.» -- 1. CREANGĂ, p. 222.
2° Fără voinţă, care se Iasii uşor a fi înduplecat; fără
cunosciin ţii.
«Cel slab! de înger! trec îu tabăra duşmană pentru un os de 1'08. >
A se vede S. Ji'L. Jl.L\.RIAN, Nascere, p. 190 şi Şeeăiorea,
i, p. 125.
') MONTFAUCON, Antiq. grec. et j'Ol1L
================== pagina 23 ==================
CREDINŢE, OBICEIURI
:;:.6.
15363 A fi fără înger.
23
15364
A VR. CORCEA, paroh, c. Coştetu;
Banat.
:;:
A fi sărac de inqer.
FR. DAME, 1 V, p. 16.
Despre omul lipsit de noroc; chel omuluî fără înger 'I
se întîmplă dese nsnorocirt.
Acest{L <}icel'e nu are nici o dată Înţelesul ele a fi prost,
cum se pretinde ele unii.
*
A fi un înger.
Adică o fi'inţi:'t bună, blândă sau frumosă.
INVIERE
*.6.
15365 La a doua înviere.
C. TEOpANESCU, în». c. Bicaz,
j. Nemţu.
Vedf Hristos.
Aelidi nicIodată.
"Iţl VOIU plăti la a cloun 'Înviere,.
La semaine des quaire jeudie.
pj·ov. Franc.
15366
*
A treia di după înviere.
V cei' .pi, Pasce,
Adică nu la vreme, ci târ\liu.
Se faire poissonnier 1 a veille de' Pâques.
Prov. Franc.
IOV
*.6.
15367 A fi drept ca Iov.
Irnn Z . .JUVARA, c. Fedesci, [,
Tutooa. - T. BALAr'illL, preot, c.
Boqdăncec«, j, Vâlcea.
================== pagina 24 ==================
24
I'[{OVEBB[LE ROMÂNILOR _
A fi om drept, f�lri1 păcate grele: a fi om bun �l cinstit,
De mult, de mult, de cânrl minte nu se mai tine, în vremrn ('ClI1(l
lumea era mai a lui Dum nud ou, nu ea a<'1l111 plină ele păcate elin talpI
până în creştet, era un um drej.t şi r-u frica lUI Itumnedcu, l,e care
îl chema Iov.' Cit acest om aşa drept. nic) n'a fr.st, uict no m'ai fi i u
lumea CLl lumină, Şi fiind-că el n11 călca poruncile lnl Dumuede ti, şi
Dumnedeu vrea cu el: 1'8 orî-ce puucă mana îl ieşea cu hine! Aşa că
el a fost omu cel mal lJogat elin lume: avea turme de 01, cired) de
.vacf şi bol, licrghclit do eal, h a mbare j.line cu bucate, hănet mult ne­
socotit, de sr, fi dirat cu carele şi tot DU s'ar fi mal isprăvit! EI aveă
şepte fedorl şi şcpte fete, toţi frumoşt şi vof nicî, ele nu se găsea sub
801'0 să le semene, parcă stătuse Dumncdeu n urnal ele el!
Era Iov, om Lun şi dre p t la Dumnedcă şi l!Ogat putred, Şl pace
bună !
O dată vru Dumncd e î; 'să incerce credinta Ini Iov şi urte ce făcu,
Iov sărăci aşă el'o dată, ca s .. le i-se surj.ară pe l'lll,ii şi îl omorî pe
toţ1, turmele i-Ie furară lrotil şi i le mânr-ară gi\dini1e şi tate şi tate
se prăpărliră, de al fi jurat că numal o Iov cel bogat, � u fu destul
atât, clar Iov se bolnavi grcll de nisce bube carI îl umplmă tot tru­
pul. Lumea îşI Ilillei, joc de el, diceudu-i că Dumnedeu l'a pedepsit
fiind căavel'ile le-a făcut cu vrăjI şi hoţil. Dar el tăcea şi rabdă. Ni­
menea nu'] primea în casa lut, aşa bolnav şi plin de bube, Cl'IRI' şi
prieteni) lUI, cu Cal'e trăisc în copilărie, şi pe care îi omenise tot-de­
una, şi îi dlemasc la ospeţe, acum îl iuau, cu câinil, la gimă de la
uşile lor; la tarI le ('l'a scnrbă de el. Până şi nevesta luI îl <,lise Într'o
<;li că nu mal pote de aeum să trălescă cu el, şi are să se mărite căci
l·a venit peţitorI. Iov le suferea JJG tate şi tăcea 7.ăcenc1 în dărÎmătu­
l'ile caselor lUI; câlnii urlau a pustiu, şi veneau de-] lingeau hubele_
Iov <;li8e nevestei lUI: Bin,'\, llcvestă, roţi să te măriţi, (]neR, 'ţi-e
mintea până Înt.r'aLt,t; (Iar să ţiI mil1te barim o vorl,ă a mea. Când
ar veni cu nunta să te feil, să-ţi facI cruce ClI drepta_ - Biue, alu
face ce oIu face, respullse nevesta lui, şi se găti de nuntă,
In <;liua de nuntă veniră t.oţi nuntaşiI încinşI cn brîne de pIele ele
om, Ea nu băg-ă În se mă nimic, şi, se găti ca o mil'esă, cu poc1bbele
care ile adllsese ginerile, Ginerile o Ina de mână l1upă obicelu şi o
dllse la căleşcă sr. se suIe CLI ea, Ea c:'mc1 pliSC piciot'l! În scara că­
leşcii, ÎŞI aduse aminte de vorba lnl Iov şi ÎŞI L\Cll cruce cu (lrepta,
Cum îşi făcu cmoc, peril'ă toţI nuntaşiI, ClI ginerile şi CII căleşcH, cu
tot; şi ea se ve�u gală, dcspOJati1, ele tnte podnhele <le mîresfl, şi cu
un pielor ,pe ghizdurile nnl1i puţ părăsit, gata să sae în el; dacă nn
şi-ar fi făcut crucea,
Atuncl ea înţelese cum îşI bătuse joc dracu ele dinsa; merse la
Iov plâng6nd, Îl spuse tăl'ăşenia şi îşi ceru Iertare.' Iov o lertă de la
inimă, că era om blând şi bun.
N LI ilmi trccu vreme multă şi Iov îu(:epu a se Însănătoşi, eăcl Dum·
nc<;leti ve�luse credinţa luI. După ce se făcu Tov sănătos, DUl1l11e�leu
îi plouă în curtea lui trei <,lile şi troi nopţi numaI g'albeni, şi aşa îl
îmbogăţi de miI de ori mal mult ca cum -fusese intâHi. Il c1ete alţi
şepte băeţl şi alte şepte fete mai frull1oş'î ca cei d'întâlu, DUlllneq,eu
lungi vleţa lui Iov şi el, tl'ă,i mai mult ca alţi bmenL pentrn credinţa
Iu], căcI, să vedeţi DUllmev6stră, ca credinţa nimic nu' e mal mare în
lumea asta,
După mbrtea luI lava remas vistieriile lui copiilur şi din copil în
r
I
r
================== pagina 25 ==================
CREDJNTE, OBICEIURI
��_._-----------"--------c--------
25
copil tot n'a avut ee le face, a:�a de multe au fost. Când a umblat
Alicsa ndru Machidou şi a ajuns până la ţinut11l'ile lui Iov, nisce ornem
l'au dus de 'f-a îi arătat vistieriile lut. El a dat vo le ostaşilor să iea
toţI aur cât OI' vrea. �i all luat toţI câ.t au putut duce şi nu s'a cu­
noscut de unde au luat, aşa eraîi de mari vistieriile lUI Iov!
15368
*
A fi bogat ca Iov.
G. POBORAN, insi. j. Olt.
*L
A ave visteriile lUt 1,ov.
T. nĂLĂŞEL, preot, c. Boqdă­
nesci, j. Vâl�ea.
A fi bogat peste fire, a ave avuţiI ne-numărate
Francesul dice dimpotrivă: Pauore comme Job.
15369
A face comorile lui Iov.
n. 1. TOMESCU. înv. c. Broscari,
j. 11fellCllin('L .
CelUI ce strînge averi.
,?I'n n să lac! comorile lui Iov pe aier, >
IROD
v C(F Vie/eillt.
'15370
*
A fi un Irod.
D·na Z. JUVARA, c. Fcc/esei, j.
Tuioca. - 1. CREANGĂ, Poo., p. 70.
Adică frumos îmbrăcat.
«Iar pe cuco.i îl purta În tate părtilo după dînsul, eu salbă de aur
la gât, şi incăltnt cu cioboţele galbene şi C11 pinteni În călcăîc, ele ţi
se păreă eă'i I1n irod de cei frumoşt, Iar 1111 cucoş, ele făcut eu borş.»
- 1. CRE\NGĂ.
ISAIA
15371
*
A'i cânta Isaia dănţuesce.
Adică a se- cununa.
================== pagina 26 ==================
26
15372
PROVERBELE ROMÂNILOR
ISPAS
*
La Ispas
Când e laptele mai gras.
P. BUDIŞTEANU, maior, c. Bu­
curesci, i. Ilfo»,
J
I
I
Când ni se cere ce-va, şi nu vrem să'l dăm, răspundem ::
«Las, că ii-o; da la Ispas, când e laptele mai qras.»
căci, atuncî laptele e în tot-de-una forte slab.
ISPRA
*6
15373 Aşa 'i-a fost ispra.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Veq.i Scris, Unit,
Ursitâr«.
Adică aşa a fost să fie, aşa trebuîa neapărat să se,
întîmple.
IUDA
Iuda, apostul care a vîndut pe Isus, rătăcesce şi a­
cuma pe faţa părnîutulut. - J. Nemţu.
*Lo.
15374 Iuda, pentru trel-decî de arginţi, a vîn-
dut pe Hristos.
V. SALA. dasc. c. Cusiişu, ({).
mit. Bihor, Unqarta.
Pentru cel trădător, vîndetor de patrie, de nem, de
stăpân, de binefăcător.
Pentru cel care nu pierde ori-ce speranţă că se vor
îndrepta lucrurile.
In Judeţul Ilfov se crede că Iuda este în iad. Putea.
15375
Nu O să me omor singur ca Iuda.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 134;
Il, p. 88. - HIWfESCU, p. 130.
================== pagina 27 ==================
27
15377
fi Iertat, daca reounoscendu-şt greşela, mergea la Isus şi
mărturista oerendu-t iertare. Se gice că Isus, prin pute­
rea lui Dumnedetescă, de trei-ori a făcut ca să se aplece
la pămînt, pomul de care Iuda vroia să se spînzure,
numai ca acesta să vie şi să'şI ceră Iertare. Dar Iuda
n'a vroit, şi Isus l'a lăsat în voiea necuratulut, de s'a
spînzurat.
*6
15376 Mai scie'l Iuda.
IUL. GROFŞOREANU, -iaec. c. Gal­
şa, comit. Arcul, Unqaria,
Despre lucrările sau despre purtarea cui-va.
*
Sărutarea lui Iuda.
D-ua Z. JUVARA, e. Fedesci, j.
Tutava.
Sărutare(t Iudei.
IORD. GOLESCU, JJlss., I, p. 462.
- LAUR lAN & MAXIM, 1 l, p. 1060.
Când cine-va îţi arată o dragoste prefăcută.
*6
15378 A fi Iuda.
1. ;i"ECULCE, Letop. usu; IT,
p. 310. - D. gPUREANU, înv. c.
Damian, i. Dolj. - M. CANIAN,
public. j. Iaşi.
10 Adică fitţamic.
'2° Trădător, mai ales către acel care 'i-a făcut bine ..
<Dară eu tafna stăpânulut cărura '1 am mâncat pita, n'am pututo
descoperi, uîtându-me la sfânta Scriptură, ce ali dis îngerul către
'I'ovia, dicând : <Tatna Irnpăratulut sa o acoperi; iară faptele lui
Dumuedeu la arătare să le măi-turisescf. > Ce şi eu nu am vrut să mă
fac al doile Iudă, sau să'I viclenesc, să fug de la dînsul; că, de aş
fi făcut aşa, ce laudă aş fi dobândit? ce numai osîndă de la Dumne­
deu şi ocară de la 6:.�lenr., - 1. NEcuLCE.
3° A fi om reu peste fire.
,Nu fi Iuda.-
15379
*
Punctul lui Iuda.
================== pagina 28 ==================
28
PROVERBELE ROMÂNILOR
Adică numărul treî-spre-deoe.
La cea din urmă masă, la care s'a aşeg.at Isus cu
Apostolii, erau tocmai treî-spre-dece.
*D
15380 Iuda.
A VR. CORGEA, paroh, c. Coştetu,
Banat.
Unul din nenumăratele nume ale dracului.
IZICUŢĂ
*D
15381. Izicuţă dracu.
G. POB0RAN, inst. j. Olt.
Pentru o 'persona care nu mai are astîmpăr, vorbesce
mereu, se amestecă În tate, umblă de colo până colo,
vre să le afle tate, etc.
JOIA-VERDE
*D
15382 La JoIa-Verde.
G. T. TOMESCU, in». c. Broscari,
j. �Iehedinţr
Adică nici odată, căci JOIa-Verde nu este o serbătore
românescă.
La senuune des quaire Jeuâie.
Prov. Fmnc.
JOIMĂRIŢĂ
< Joi-Maricele. Aşa numesc pre nisce femel, despre cari <tic că, în
Joia-Mare, care este Înainte de Pascî, merge desdemiucţă pre la tote
casele, şi caută focurile ce pe acel timp, şi în acea \1Î, trebue să fie
în tâte vetrele caselor din Moldavta, şi daca află pe vre-o muiere elin
casă dormind, o pedepsesc aşa că o fac leneşă şi incapabilă de lucru
peste tot anul.> - D. CANTEMIR, Descr. Molâ., 1'.15;).
J olmăriţa este un chip de femee, care are diua el', când femeele
trebue să o serbeze. Ea este peste torsul femeelor mai mare. Femeele
trebue să se silescă, în timpul Ieruel, cu torsul cânepet, ca la venirea
J oirnaritef să nu găsescă în furcă fuior, că le lovesce cu Pl. Se po-
================== pagina 29 ==================
29
vestesce că o femee nu rnâutuisă de tors şi venind Joimăiita În chip
. de femee, 'l-a tors en tată câucpa, şi apoi a cerut un claun mare ca
să 1·0 şi fer],{t. Femela ucprcsu puucud că al' fi .Joimărit« s'a dus la
o vecină să cerii craun, şi n. spus veciuet împrejurarea, Vecina numai
<l" cât s'a priceput, şi 'I-a spus cit acela e J oimărita şi să nu ducă
ctrumu, că are să o fierhă pe ea. Ci. a. invătat-o să se ducă acasă să
inoeuă a striga (le prin bătăturr»: 'SăriţI că s'a aprins Du mhrnva roşie!
Săriţi că s'a aprins Durnhrava-roşlc !- Atuucf ea are să lesă din casă,
şi tu sit între înăuntru şi încuind nşa să .Întorcl tate lucrurile din
casă. ca : cofă, ulcică. olil, cană, etc, cu gnra în jos şi venind ea I n­
clerăt sit n n respuu(�l la strigătul el.
Femeia făcu "şa, şi la strigătul ei, eşiud .Iounărita să vadă ce s'a.
intim plat, ea intră în casă, încue Ilşa şi Întorce tate vasele cu gur«
iu jos, dar uft.ă însă o păitul ne-Întors. Câucl Se Întorce Joimă rita În­
cepe să stl'ig'e ca să'! 'dea c!J·U1l1u1. Femeia însă tace. Arunct începe
[L strig-il: «Cofă, vin tu dernr desehide l s Dar cofa îl respnnde: «N II
pot că sunt cu gl1l'a în jos» II1 fine cb îernă vasele pe rînd, şi tnte
<laii acel aŞ .respnns. Ajungencl la o pait, el îi respundc că vine, dar,
când să plece de pe hrnnă, a cădut jos şi s'a spart, şi ast-fel femeea
scapă de Jounărită.> -- E_ I. ['ATRlClU, i. Cocurlutu.
In judetul Dolj se �1ice, J'otmărite, copiilor carl umblă
cu talange, snnCwclu-le in S81';L J oIei, din septemiLll::L P::L­
t.imilor, pe b uşile s;Uenilol' strigiLnc1:
Câţl, câţl
rrors'al câlţ'i,
La Marica pe peretc
Doue oue 'l1conc1eeto.
f;li 6111eni1 dai! ouEi la aC81 copil.'
A SA vede Gu . .!rPEscc, Opinca?", p. 115.
:': ::o.
15383 A ajunge o J olmăriţă.
H. P, HĂŞDllU, Etym. lIfaqn.,
p. 63B, - G, DC:M. 1'C:ODORESCU,
Po('s. POZJ, Jl. :.�37.
A fi JOI7nâri{(l,
GR, JIlcESCU, Opinc., p, 9,
1 J Ac1icCL sbb::i. ŞI urîtă_
FI)l� v('rele pcliniţii,
;\[{lritii-me, miilcllliţ,ă,
(;'mll aj uns () JOlmdrild.
POf8. Pop,
,), Fiin ţa s�nl 1 uern ele care te sperii,
================== pagina 30 ==================
30
PROVERBELE ROMÂlSILOR
«Limba oraşulut, portu orăşanulur, legile !lA-înţelese de el, depriu­
derile venetice încllihate în "leţa orăşanuluî. 'i sunt atâleaioimăritc
de care se 'nspăirnâută şi fuge, când le vede. » - GR J,PESCU, Opinc. P: �I.
LĂGĂRIE
*Lo.
15384 Cel din lăgărie.
V. R.ÂlYlB li , iuc, c. Brănesct, j.
Dimbovii«.
Adică dracul.
« Uciqă-te cel din LilgGl'rie,» \:licere întrebuinţată numui
de femei.
La popor, cuvîntul l;lgărie· însernueză un loc unde (\
zarvă, g{lHigie mure.
LAVRĂ
*Lo.
15385 Par'că'I lavră Ovreiescă.
G. COŞBUC, Univc1'sul, Ap1·.1.900.
-8. BĂNULESCU, î1W. c. Besderuiu,
,j. Dimhocita.
Când pornesc tort st't uorbescit
Par'că': laora Ooret cscă.
IIIN1:Escu, p. lS\:I.
Ve,)! Ha",,.,,.
Acelaş înţeles ca la No. 15:125.
LAZĂR
Românii, elin comitatul Arad, pretind cii Lazăr a murit
de dorul plăcintelor pentru că stăpânul nu 'I-a elat fă­
rămiturile de pe masă.
15386
Nu ca cel ce pe Lazăr a gonit, ci ca cel
ce pe Lazăr a chemat, I'at tei fraţi să
te aretl.
IORD_ G OLESCU, Mss. n, p. 13;).
Adică bun şi milostiv.
================== pagina 31 ==================
15387
CREDU;'!'E, OBrCEIURI
A eşit Lazăr din gr6pă.
31
•
GR. ALEXANDRESCU, maqistr, j.
Putna.
v el!l llri.rtoJ'.
Când dăm cu ochii de unul pe care nul-am ve<;lut
de mult.
LEGE'
"ecll Cap. .Y, c. Lege .
D-I L. Ş,Uneanu, în Semnsrologie, VI, p. 285, dice că:
«Limbile slavice, ne-poscdând un termen pe deplin co­
respundstor Iatinulut rcliqio, intrebuirrteză, înIocu't vorba
zakonii, propriu «Iex » , sau alte expresruno analoge, ca
vara, credinţă, UCPl1iil', învetn tură. Primii traducetort
români nI curţilor sfinte diu S]aYOllPRCe, aii aplicat de
aseme.ueu sensul aP. l'pligiunr, cuvintului lcqe, care co­
respunde logicesce pnleoslaviouluî eakonii.»
D-I Şufneanu u!tfLlnstL un fapt esenţial. La o rizină,
la tote poporelo legea şi religia. nu se deosebeau ; legea
nu era de C[Lt pOI'llnCa <,,'leităţei. De pildă legile lui Minos
luî Moise, lui Numa, etc.
D-I Şăineanu ne arată singur că ebraicul mişpat întru­
nesce ambole îlJţelpsul'i de lcqe şi ele reliqi«.
La Latini cuvîntul ler, adică legea scrisă, prin opu­
nere cu 111 os, obiceiul pămîntulur, şi reliqio, scrupul, con­
sciintă, religie, allUl:Ccaşi ră.leciuă comună, lega « citssc.»
V e�li DU CA NU E, V, Lex christiana şi altele; �F Â:·nL L
PAVEL, Scrisori către EMer, VII, 18.
La Francesi exemplele ce se pot da sunt ne-numărate :
«La reucontre de ce peuple (EvreI) m'etonne et 1110 semple digne
de l'attention; je considere cotte loi qu'ils se vanteut de teuir le
D.ieu, et je la tI'OllVe a,-lmiraiJle.»- 13. [JA'CAL, Pe1'lsees, XV, 3.
,La loi de MOIse ne defel1Llait qne les exces'; elle u'orelonnait pas
eneore cette rigounllse attention SUl' les sens, qne la loi ele l'Evangile
HOUS a deja prescI'ite.) - .\JASS!LLO;l, Carcme,' Riehe.
«La lai trompeuse de lIlRhomet.< - LA i:lIuTHE LE VOYER, Verln
des Pcl'te1/s, 11, Z6mon.
In fineCalvil1, şi mai e.x:p'Iicit, �lice:
«Pal' ce yy,ot de lo.1J ja Il"ellten pas seulement les dix preeeptes ...
mais la forme' de religiot1 que Diel! a 1'\1I)li8e ],a1' la main de lIIoysC'.»
- Iust. 255.'
================== pagina 32 ==================
PROVERBE[,E ROMANILOR.
32
----�-------------------------------------------
De aci rele se că afirmarea D-lul 8;1i11eanu este ne-Înte­
meiată de ore-ce nu numai la SlaviI clar şi la Evret, la
Latini, şi la tate pop6rele, În genere, acelaş cuvînt arată
legea şi religia.
A se vede chiar în 1l1c1'11,1'ea D-lui Şil.iueanu numerose
citaţii din cronicari rornânî, cari dovedesc, cu prisosinţă,
ca nOI a111' întrebuinţat din vechime cuvîntul lege cu În­
ţelesul de religie.
Legile păqânesci, legea crcştinescâ. -MlEWN C0STl�, I,
p.74.
Legea lUI 1YIe721net. -- GR. UREcHIE, I, p. 207; etc.
15388
Omul trebuI(e) să cinstescă
Legea lUI cea părintescă.
Îl. P A:\N, I, p: 72. -,--- HINTESCU,
p. J35.
Să se ţină de legea părinţilor sel şi de învăţăturile el.
Aşa'I legea din betl'ânl,
Din betl'ânl, din 6rneni bunl.
15389
Fă ori-ce în legea ta,
Şi la alţi nu te uita.
A. PANN, I,p.71.-H,Nl'ESCU,
p. 13'(.
Acelaş înţeles ca In, No. 16388.
:l:D.
15390 Cine 'ntr'altă lege sare,
Nici un Dumnedeu nu are.
A. I' ANN, 1, p, 71. - HINl'ESOU,
p. 108. -" H. D. ENESCU, in». c.
Zamosie«, j. Dorohoi. - G. MIl-IA­
LACHE, in», c. Şendresci, i. Tuioca.
Impotriva celor cal'! se lepedă de legea părinţilor lor.
15391
Cine legea nu'şi cinstesce,
Fără lege se numesce.
A. PANN, I, p. 71. - HJN'!'ESOU,
p. 34.
Să te ţii de învăţătn rile legeI tale.
================== pagina 33 ==================
33
D-l Şăineanu apropie rornâuescul fâ1'Gl-de-lege de slavicul
beeakonie = sine lege; rar fi putut apropia şi de �licerea
Irancesă: hommc stvns foi ni lai.
*6
15392 Unui om fără-de-lege, îi trebue unu fără
suflet.
GAVR. ONiŞOR, praf. G. Cnîngu,
j. T1dol'a.
Vecii Suj1ct.
Acelaş înţeles ca Ia N o. 4GGG
*6
15393 Celui fără-de-lege, cel fără de suflet îi
vine de hac.
C. �JADAN', c. Truşeni, lin. Chi­
§c)wI1, Ilasarabia.
Acelaş înţeles ca In No. lo3�2.
LETURGHIE
v ccF Liturg/lie.
15394
*
Vîr nu p6te s'hibă apă di liturghie. 1)
G"ZUCA, stud. 'G. Caoaia, Al­
bania,
Nimeni nu pote fi f.h';'1 (le păcate.
Ot�nc1 femeile frămîută liturghia" a.luc apă prospătă,
căcî nu trebue sit fi beut cius-vn c1invasul acela.
*6
15395 Se dau leturghie mamei?
N. MAl'EESCU, fUI!. c. Moviliţa,
j. Puiua.
O;1,nc1 unul pregeta se facă ore-ce, fiind dator a'I face.
1) �imCIII nu pute să fie apă de litttrghi"c (!J;:Î,lle hinccuvintată, prcscură,
naforă ).
================== pagina 34 ==================
34
15396
'PROVERBELE ROMÂNILOR
*
Liturghie cu bragă.
r. GHICA. Couo, Litej'" XVIII,
r- 386,
Leturghie cu braqă.
1.. ŞĂ1NEAKU, Semas. VI, f"
46li,--}'H. DAME, JlJ, p. 28,::'.
*
Leturghie cu brahă.
V. A. Foussou, r. Folticeni, J.
Suc/ava.
Lucrul prost făcut fără. rindurela lui.
<Botezul acelei colecţinnI de leg'1, a cărei naş a fost preotul MinL
ciaki, a fost, cum s'ar dice uu fel de teturat.!« C1t braqâ ; niot boei-ir
chemaţi nu puteau face cum al' fi credut că era bine, nici poporr l
Român lua direct sau indirect vre-o parte la facerea acelor legiuirt»
- ION GHICA, Coresp,
«Se face leturqhie pentru unii şi cu braliâ » - FORESCU.
15397
In casa cutăruia ' se vrea puteă. cântă.
sfânta liturghiă..
Nrc. COSTIN, Lciop. Mold., 11,
p. 19.
Se dice pentru o casă forte curat ţinut:l.
«Dornna sa, de altă parte, cărcimil1'la bucatele din casa, păuca, 01'1
pe unele avea, şi băutura şi poclonelc ,ce le veula îi la be cru. Iucă
făcea bot ele negoţ, şi mâucă ierna fîneţele o meuilor, săracilor, cu
boii lor, până se vindea aceia, şi apot se apuca de alti). .
Numai o bunătate ,aveau amiudoi Între dinşil. că erau forte curatt,
cum se grăresce, în casa 707' se crea puieic cânta sfinta leturqhie. Insă
numai pentru curăţie grăim acesta.» - N. COSTUl
*6
15398 A'i trage o liturghie.
G. DE1f. 'l'EODOHESCU, Poes. Pop.,
p. om. - DE LA VHANCEA, S1I1-
tănica, p. 7'. - L. ŞĂINEANU, Se­
mas., r- 328,
A'i trage o dUŞeL, a b8 vin sau rachiu.
================== pagina 35 ==================
CHEDI.'l'fE, OBICEIUHI
Ia fii bună dumne-ta,
De uu'rn î el iL
Cu ocaua;
Cal'ă vin III
Cu vad l'a,
Pelinul
Cu donita,
C'am sfinţit d'o lclurqlri«
Cu părintele Ilie,
Ş'am rugat pe Dumuedeu
Ca să'rnf de pl'e gâmlul meu
1'0('8 Pop.
LOT
*0
15399 A fi Lot.
1I. CA:r<IAN, public, [. IaşI.
Adica om. drept.
LUMINARE
Ve4' Cap, VI, c, LUlIlî·
uare, !Jascz".
15400
*
A ţine cui-va lumînarea.
LAUR/AN & MAXIM, II, 1'. 196.
- D·na SOF. NĂDEJDE,Nuv., p.137.
10 A fi de faVi la martea cur-va, a ingriji de dînsul
când este în agonie, ţin8ndu'I luminarea aprinsă în mână.
2il A fi naşul cuî-va, la cununie.
A se vede No. 6612 & 5584.
MĂESTRĂ
Vel)! JIIIdfastn'l:,
15401 După ce 'nchid ferestrele,
J6ce-mi măcar Măestrele.
A, PANN, III, p. 139.
Când ore-ce sejntîmplă în afară de vreme, când nu
ne mal pete supără,
JYlc7estrele sunt ielele, vîntosele, frumosele. etc.
MAHOMET
*6
15402 Spor şi berechet
In via lui Mahomet!
T. BĂLĂŞI<:L, preot, c. Siefănesci,
j. Vâlcea.
================== pagina 36 ==================
BG
PROVERJlELE RmL�KILOn
.�-----
:;:D
Noroc şi berechet
In via lUt lJlal101net!
P. GÂHBOYiCEANU,]J1"O( c. iu«,
j. Tel etnnutu,
Se \lice În, batjocură de ore-ce, 'I'urci) ne bend viu,
Romft,11111 crede cii nu aii nicî yie.
SPOi" şi b-re-het
In roia 1/1/ MI/I,Gl/ici!
O ]1118 ele pc;g6J1e,
O 111ie de brobbne,
S{L cure vinu
Cum eul"i'i rachiu
Şi la auu un car cu buli.
*0
15403 Şalvar ii lui Mahomet.
Adec(i"1I1 (fim'), 111, 1'\0 G��.
Adică moşto ; lucru care se admite f;}rii vorbă multă.
MAIcA
15404
:;:
Nu tote maicele sunt surorile lui Hristos.
RAŞOTA, }Jj'in Y. A. Foussou,
c. Foliiceni, j. Sucuma,
10 Adică nu tote se portii cum se cade, nu tote sunt
cinstite.
2° Să nu judecăm după arătare.
DOI neguţitorî, u ucluul �i nepr.tu] s'rul dus la o mnuăstire de că­
lugăl'ije. Pe .câud nnch1nl s'a culcat, ucpotul s'a dus prin monăstire,
ell1p[\ că,vetuielă şi găsiml o ma1că tinerii s'a împreunat eu ea, A dona
<,li nepotul spune T111clJ111llll Sell dC;lJl'(� noro cu l ce a avut. - Nepclte,
mare păcat ai avut.' şi dacă nu vei fi Iertat ele Mi.tI'Opolit, 118 desin­
cern ele tovărăşie, că fapta ta mi-a pricăjit negoţnl. A b'ela di aflâud
cii, Mitropolitul e. în monustire, s'au dus împreună la el, să cert, 18l'­
tăelune.J\1itropolitul dojeuiudu'l 'l-a spus ; - ApoI tu. mişolule, nu
soi) că călug'ăriţa 8 sora l ui Hristos'! Cl1Jl1 al îndrăsnit să pecătllcsCl
cu ea? - Ce, Sfinte Părinte? respunse el; dacă cii sunt curunnt CII
Hristos apot nu am nevoe ele tilleşi de tott sfirrtii Ia cari te iuchini tu.
================== pagina 37 ==================
____ CR_E_' D_I_N_'l,E, O_B_lC_'E_d'_U_R_I 3::-.:1
MAICA-DO\lNULUI
Hornâniî din cornitatul Arur] Sp1111 eri MurcaDomnulut
it fost o f,tt,\ de Jic1oy, Ea el'�l o Tatii asa ele bună în cât
îşi dădea haiuele sale săracilor După c'e tatrtl ei a sără­
cit, ea s'a b[lgnt servi tereTa o 111 011 fi stire, unde îngerul
Domnului 'i-a suflat în urechta drcptă, de a l'emas în­
sărciuată. Trei diaconi' s'au cer+at. pentrn dînsa, Maria a
părăsit atuncf moriăstireu şi s'a dus la un om, care se
nuruen Cl'UC1l1ll, şi în grajdul acestuta a născut pe Hris­
tos, De la acel om IsI are S01'11;'1 torcn nascerei numele
de Crăciun. '
LEGEND:\
Se vorbcsce 'cU" �Inmfl, 1111 Tsus n tors CI1 Inrcn fir subţire, şi pe
când to rceă, pnl')jelll11 venind fi intrat în \'o1'I,il cu dînsa, priud.mdu­
se că el t orce şi mal subtire. In urmn acest.ei juinscr), l'l11lendll-se
pe tors şi pill.ejenn1, ati \'l\lLlt în 1I],11I� cn, în nrlcvor. l',li&jelllll tor
sesc 111111t 111a1 sul.tire. .llblcfI·l!"lIIl1nlI11, v�\10n,lu·se 1'ernaS'\ ele păte­
jen 'la j,lesklllflt <,1i <.06 o ,1 , «Pc tinu ,i 1ll'lll:lflil tel să l'ulllână lira tu­
tnlol', �i celn î ce ţi v. s.Iro hi COI'\)'ll 'pelltl'l1 'olJl'f\7.llicia ta, Durnue de îi
Îl va led;1 şepte pee'lLc,»
A se. verle legeu(M ele la cuvîntul Brusc!!, precum ŞI
Şe.,'!lIu/'eGt, I, No, 7--8 şi II, No, 7
15405
P ar'că 'i Maica Domnului.
l\1f\IASTRĂ
'.' C't! \ J.1Iât:Jlr/i.
15406
Fără să'I simtă nici Măiestrele.
p, TSPIRESeU, Leg" p, 64 & 2,�;6,
Ac1iccl încet,' fCtr;\ sgOll1ot:
< l'f'ste llupte S8 senlil l)illi�()r, în efU sd n'o simţd nici mcHcstrcle,
,�I Cl1 inima tâcâll1l1, legi( aţa de pic'fol'nl IJă1'batJilul seu." - p, ]SPI­
HEseu, Lc,Ij, , p, 54,
MAl\lA HĂcluLUI
================== pagina 38 ==================
38
15407
PROVERBE LE ROMANILOR
------------- -------
*
Pare-că e Marna-Hăcîuluî.
S. FL. ilrARIAN. Ornit., ti, p.
;GI3.
v c<.!I iJlama-l'itdllrd
Pentru o femee forte urîtă. A se vede No. 16408.
MAMA·PĂDUREI
Mama-Paduret e'ste o babă uriaşă, grasă, forte urîtă şi
cu nisce dinţI mari. Ea locuesce prin creerul coclrilor,
unde nu pote pătrunde pictor ele om. Se arată când ca
o babă, când ca o călugăriţă C11 părul despletit, Îmbră­
cată, în nE)gru, legănenclu-se pe piciore şi mereu rinjind.
Ea nu se arată ele cât celor slabî de îngerI. Ea trăesce
În mijlocul cedrilor secularî, ca Într' o împărăţie a el. De
acela indrăsneţit, cari se încumetă să calce în hotarele
el, sunt expuşî la multe casne, dacă o putere supra na­
turală nu le vine în ajutor. Ea se hrănesce cu oment.
Aşa se spune că s'a dus odată la o stână, şi a cerut
de la otobant o cute ca să' şI ascu t;1 dintiî, şi, în urmă,
a mâncat PE" ciobani.
Altă-dată nisce oment, morgend prin o pădure, :11'1 elat
de Mama- Pădurei şe1Ând 'la foc şi frigend o ţiglă 1) de
brosce. OmeniI dându'I bună 1iua, ea s'a, sculat .�i a a­
pucat la fugă după el, cu ţigla în mână, în cât abîa-abra
au putut scăpa.
A se vede Şeeătorea, I, p. ] 51 & 243 ; ISPfR.ESCU, Basme:
Lucefiirul ele (li şi Luc�lcrul de nople; L. �ĂjNEANU, Basme,
p. 980, tt94, No. 113 & No. 611.
*�
15408 Par'că e Mama-Pădurei.
S. FL. l'IlARTAN, Ornii., II, r­
lOG. - D. EpUREANU, in». G. Da­
mian, j. Dolj. � G. ONIiŞOR, praf
c. Dobrooei, i. Vas/nIn. - K 1.
PATR,cîu & G. P. SALVIU, înv. c.
Smulţi. j. Cocurluiu,
*�
Gânâesc; cc'f/'i jJI[ ania- Pâ durii:
IUL. (;ROleSOREANU, dasc. c. Gal­
şa, comit. Al:ad, Unqaria.
') Frigare.
================== pagina 39 ==================
CUEDINTE, OBIC8HTlâ
::: D.
1Jlama-Pâclurit, frica satuht'l.
39
V. FOUESCU, înv c. Stdnişora,
i. S1!clava.
Se \lice de o babă urîtă de te sperii ele ea, când o
ve�lL
MANÂSTIRE
15409
Mânăstirlu s'hibă ghini, că câlugri câţî
z-dzîcî. 1)
PEU. P APARAGT, Zweit . Jahres.,
II, p. 170.
Când cele mai însemnate sunt cum trebue să fie, cele­
l-alte vin de la sine.
15410
Mânăstirlu întâniu adară, că'ti afli călu­
gări tru-oră. 2)
ANDR. AL BAGAV, Cad. Aleq.,
p, 122.
Acelaş Înţeles ca la No. 15409.
MANDRELE
*D.
15411 'L-au îndrăgit Mândrele.
P. DANIILESCU, c. Panaqlda, [.
DaU,
Adică tremură de friguri.
relele, Şohnanele, Frumosele, Vînt6sele, Sfintele, Mân­
drele, pe cari le confundăm de obiceru, luând pe unele
drept altele, au totuşi atribute şi putere deosebite,
Aşa, ţeranii spun că Sfintele sati Şoimanele schilodesc
pe omenî, de 1;1 ursitort, luându-Ie mâînile, pictorele ori
gura. Bolnavul se �lice că e luat de Sfinte saă de Şo/'mane.
1) Mănăstirea să fie bine, că călugăr'( câţ'( vrei.
�) Coustruesce intâiti mănăstirea, c5:�r găsescl călngărf iruiatâ.
================== pagina 40 ==================
40
PROVERBELE lWMÂNILOR
De obiceiu un asemenea bolnav nu se mai lecuesce, şi
more. .Umul nu vede aceste fiinţe dar aude Ioşnăitul pe
care '1 fac noptea când sboră, Cu o putere mult mal.mică
de cât Sfintele, sunt Mânclnle,. zîne aeriane ca şi cele
dîn tâiu. Ele nu pocesc ca Sfintele, ci mai mult amorţesc
muşchii şi prov6că mici tremurăturî. Mândrele ne trimit
frigurile, de aceia când ţemnul pricepe că '] apucă frigu­
rile dice: m' a�t înclrăgit JJ1.ândrele.
MASLU
*Lo.
15412 A băga în masle pre cine-va.
"D-na Ee. ZANNE, c. Biisesci , j.
Flilciu.
Adică a'l speria.
MĂTĂNIE
15413
Unde vedi mătănil multe, departe, să nu
te musce.
lORD. GOLEseu, 1J[88" II, p. 101.
Adică mult să ne ferim de cei ce se arată pre mult
smeriţt, ca faţarnicil (GOLESCU).
MATUSAL
15414
Din vremile lui Matusal.
DJM. TîcHINDEAL, Fab., p,315.
Adică de demult.
MESIA
15415
*
A cura (alerga) ca la Mesia Jidovii.
N. COSTIN, Letop. Mold., I, p.
315.
Cu mare încredere.
================== pagina 41 ==================
CRICDIlq'IC, OBICEIURI
41
J
1
«Şi Îpţelegend şi de puterea lUI Hmil, la carele cureau de prin
tote ostr6vele Căzaoir, ca la JJIesia Juloci«, şi se adăogau şi 'I'ătaa-it,
au sfătuit să se intorr-ă inapoî.» - N. COS'l'IN.
15416
*
A aştepta ca pe MeSIa.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesci, J.
Tufova.
Ca pe unul care trebue să ne scape de rele.
MINUNE
15417
Bun de minuni.
Ioan. GOLESCU, lVJss. II, p. 86.
Se g.ice pentru cel ce e pncma răutăţilor (GOL ESeu ).
MIR
15418
*
A'i lua mirul.
P. JSPIRESCU, Leg., p. 317.­
GR. JIPESCU, Reu», Oraş, p. 207.
- G. POBORAN, iust. j. Olt.
*6
A lovi unde a pus popa mint.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
*
A trage la mir.
10 A lovi drept în frunte'.
2° A bate. -
3° A omorî.
"Se apucară la luptă în huzdugane, dală Ţugulea cum aduse buz­
·duganul seu şi lovi pe smeri, îi luă minti, apoi Îi tale capul, îl luă
calul şi armele şi plecă Înaintea smeuluî celuf mijloclu.» - P. JSPI­
RESCU, p. 317.
A MIRUl
15419
*
A mirui pre cine-va.
================== pagina 42 ==================
42
PROVERBELE ROMÂNILOR
10 A'l lovi drept În frunte.
20 A'l bate.
3° A'l omorî.
MlTROPOLIE
15420
Duminică (Durninecă) cununie,
Şi Luni la Mitropolie.
. A. P ANN, IT, p, 110. - HJN­
'.[ESCU, p. 51.
A se vede Înţelesul la N o. 9940.
15421
Delul Mitropoliei e mare.
(1. IO:\'NEscu-GION, IsI. tu«, r.
153.
15422
Se \lice celuî supărat, pentru a i se areta că '1 va trece
supărarea.
Cel care având o supărare, se ducea la. Mitropolie, pentru
a da jalbă de plângere, avea timpul să 'i trecă acea su­
părare cât urca delul, relativ înalt pentru Bucurescî, în
vîrful căruia era.. aşed ată acea juridicţiune.
*
A se luă. la întrecere cu măgarul Mitro-
poliel.
G. IONNl!:scu-GION, c. Bucuresct,
j, ITfov.
Pentru cei cari cântă prost.
MITROPOLIT
15423
•
De când eră. Mitropolitul unter .. ofiţer.
P. ]SPIRE3CU, Reu. te.. III, p.
156.
Adică de mult.
*6.
15424 Căţl are şi măgarul Mitropolitului.
D. EpUR"ANU, 'Înv. c, Damian,
j. DoIJ.
Când cine-va este tntrebat ce etate are, după ce el res-
================== pagina 43 ==================
CREDINl'E, OBICEICRI
43
15425
punc1e, cel care a pus Întrebarea il \lice in glumă: «ApOI
tocmai de (dâţia ani, este şi măqaru] Jllit1'opolitull{'t»,
*
Nepotul Mitropolituluî.
N. BĂUBCLESCN, in». c. Suc/ifl,
j. I�fov.
Adica măgarul.
«Se povestesco că în vremea veche, preuţii se făceau prin banl. Un
orn bogat, puse, intrunn elin (,Tile, o pereche de desagl plini cu banr,
pe un măgar şi pmcese la Mitropolit cu el, ca să'I.popescă. Ajl1l1g'end
acolo, dete, după. obicoru «bună sliua», apo l Mitropolitcl Întrebă: «Ce
cauţ] fi ule ?» -- «Iacă am venit şi cii, P]'() sfinte, ca să popcscî pe
acesta» (aretânel pe măgar). - «Uel' în elesagil, ele pe el, ce este?»­
<EI, baul, ce să fie, --o respuusc omul. Atun et, Mitropolitul mişcă mă­
garul într'o parte, ba Într'alta, apor, privindu'I lnng şi cu gfmclul la
ban), dise : «bre! dar nepotul ăsta d u pă cum se vede, cam calcă a
popă», - Şi de atuncl, se dice lI\ăgarulllI că e nepotul Mitropolitulut.
Insn6vele francese (fuhliaux) elin Evul Meclii:'l măgarul
se nurnesce l' a1'chipJ'ct1'f:,
15426
A fi ca nepotul Mitropolitului între oi,
GJ:. JIPIlSCLJ, Reu)', Oraş. p.
290.
Adică prost Între proşti.
MOISE
15427
o
Tablele lui Moise,
IOHD. GOLESCG, Mss., I I, p. 62,
:;:
Legile lUt JYIoise.
Se �ice pentru Întocmirile, orîncluelile, canonele, ce
trebue să remâe ne-strămutnte şi ne-schimbate tot-ele-una
(GOLl':SGu).
15428
*
Ca apa sub toiagul lui Moise.
Adică ele-odată ŞI ca prin minune.
================== pagina 44 ==================
44 PIWVEBBELE ROMÂNILOR
.----------�--------------------------------
MOŞII
15429
Moşii sunt buni şi babele sunt rele.
S. FL.MARrAN, Tnmorm., p. 393.
- B. P. HAŞDEU, Etum, Magn.,
p. 2265.
D-I Marian arată că, la moşii de tornnă, se fierbe scrobu
(jumări) cu făină de grÎll, sau grîu, ca şi la cei de Iernă
şi se dă vecinilor de pomană. Mâncarea acesta se nu­
mesce M oşZ.Şi fiind-că \lilele acestea sunt dile de ospe­
tare pentru Moşi, de aceea poporul �lice: Moşir sunt buni
şi babele rele (1 Martie-Baba Dochie). In gilele Moşilor
nu se face nici un farmec.
Dicerea nu ţintesce mâncarea ci anotimpul.
'MOŞTE
V ccp .sj')"!" Vasile.
15430
*
Are rude p'între rnoşte.
Con». Liter., Xll, p. 230. - FR.
DAME, III, r- 59.
E mândru, se crede ele nern mare, scoborit cu hîrzo­
bul din cer.
Il se croit descendu de la cutsse de Jupiter .
. Proc. Franc.
NAFORA·
*6
15431 Şi banul de nafură .
. D-na Z. JUVARA, c. Fedesct, I
Ttttova.
*
Şi leţcatet de naforă.
*
Până ş� banul de anaforă.
================== pagina 45 ==================
CREDrN'j,'E, omcEluRI
Paraua ele naforă,
D-na S. NĂDEJDE, Nuv., p. 42.
Adică pâna la cel din urmă ban.
,A '�l (la şi banul de naforă.»
«Şi-a mâncat pâuat şi ban ul de anaforă.»
*6
15432 A se da ca nafura.
D-na Z. JUVAllA, c. Fedesci, j_
Tutova.
Adică forte puţin, puţin cite puţin. De pildă, când
cine-va, din sgârcenie, împărţind ce-va de . ale mâncărit,
dii părţl mici. de tot.
*6
15433 Par'că dă nafură.
K I. PATRICIU & G. P. SALVIU,
iu», c. Smulit, j. Coourluiu.
Acelaş înţeles ca la N o. 15432.
*6
15434 N'am pus nici naforă 'n gură.
D-na ECA'l'. ZAN:<!E, c. Băsesci,
.i. Fdlci71.
N'am mâncat nimic; sunt mort ele forne.
Nafora se Iea pe ne-mâncate şi atunci, ce-al mâncat ?
te miri ce şi mal nimica.
NAFURĂ
v cdi Nafol'ă.
NAIBA
VC()l Ban.
*6
15435 Rîde naiba de porumbe negre şi pe el
nu se vede.
P. GÂRBOVICEANU, )Jl-0f.C. Co­
manita, j. Olt.
================== pagina 46 ==================
40
PHOVEHBELE IWUÂNILOH
Acclaş înţeles ca la No. 14834.
*2,
15436 Fugii de la naiba şi dedei peste dracu.
1. POPESCU, iu» .. c. Doincn», J.
I1fov.
Vec)! Drac, Lac.
Acelaş înţeles ca la No. 14882.
*/i
15437 Par'că'1 sghihue naiba,
A. GOHO\"Ei, pnblic. j. Snc1C1m.
10 'I'rernură forte tare .
. 2u Are pe ducă-se pe pustii, bola copiilor.
*b.
15438 Par'că'i naiba pe uscat.
SIMON I. GH., c. Btiscsci-Tdmă­
eeni, j. Fer/cii:".
VecII Dmt.
Acelaş inţeles ca la No. 15020.
*b.
15439 A fi omul naibii.
Ac1ici". reu tăctos.
V. SALA, clase. c. Bâlcui, comit.
Bihor, Utiqar:«.
15440
*
Naiba.
Unul din nenumăratele nume ale dracului.
NĂLUCĂ
Unii călători povestesc ca 111 timpul noptif li s'a in­
timplat să le iesă Înainte un ţap, un câne, o pisică, etc.,
sau se vadă, de odată scântef iîuainfea ochilor, 01'1 ful­
gere. Tate acestea el le numesc cu o singură vorbă,
nMucc7 sau niiluciri. Ei cred că acestea nu sunt, sub
deosebite chipurt, de cât dracul care vre să incerce tăria
firet omului. Ca dovadă dau că, făcend semnul crucei,
la vederea lor, acestea dispar. El povestesc însă cii, î11
================== pagina 47 ==================
CREDJN'fE, OBI CEIUHI
timpul acela, une-ori se simt cuprinşî de o amorţolă,
care't împedică a mişca mâriele, ca sti facă măcar sem11111
cruceL El �lic că atunci e bine a face semnul crucet,
măcar cu limba, în interiorul gu1'ei, hini:'L pe care dracul
n'ar fi descoperit' o încă.
Alţii mal tari de îngeri pretind oă năluca nu este alt
ce-va ele cit efectul fricei; ele aceia unor asemenea 6men i
11U li se arată nict odată năluca, -
15441
A'şi face nălucă.
P. lSPIRE�cU, Leg., p. 397.
iti
Adică a se speria.
<El spuse că, voind a trece peste o punte, pe u nd e trecea în t(,te
d ilele cn oile, de astă dată, nu soie cum îş' [ăc« ntilucă o ale şi sări
în rin; după dînsa alta, până ce se năpustiră oile, şi săl:iră mal tate
în rîii.» - P. ]SPIRESCU.
15442
*6
Ca o nălucă.
,
,,1
1
Ac1ici:'l repede, de odată.
P. JSPIR.ESCU, Leg., p. 161, 186,
253, 254, 299, iHO & 358. - D.
EpuREANU', înv. c. Damian, j.Tlfo».
. l
« Du pă ce "1-'1 făgr.dnit că se va întorce, 'f-a mulţumit pentru sfa­
tru-ile cele bune ce a primit ele la dînsa, 'îi ca o nalucâ peri dinaintea
er.» - P. ISPIR.ESCU, p. 358.
A SE NALUCI
15443
*
Ase năluci.
L ŞĂîNEANU, iu«, p. 539.
A i se părea d, vede; a'şI închipui Lle orlată şi ffil'il
teme'Iu.
�
r'
*6
15444 A
se năluci pe cine-va (asupra cui-va).
D. EpUHEANU, inu. c. Damian,
i. Dolj.
I
t
A se supera pre mult ŞI de odată împotriva eul-va.
«Dacu i se năluccscc pre cine-va, cu. mâua lUI îl o�lJ()rii.» - Ca,
ANONIMĂ.
================== pagina 48 ==================
PROVERBELll RO:lIÂNILOR
NATANAIL
Vegi Filip.
NE-CREDINCIOS
V cd i Ne-leg/"it.
NEDEEA
"'6
15445 ;:. Nedeea pe luncă
Nebună s'aruncă.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefăncsct,
j. Vâlcea.
Se 9-ice când se întîmplă de înnebunesce cine-va ele
la vre-o �1i mare.
Nedeea, sau Nedeea lu; Ispas, este o serbătore, pe care
poporul o ţiile, prin tradiţie, ,ToI, la septemână, după
.Ioîa Inalţărit DomnuluI. N edeea se mal numesce şi sora
luî Ispas.
Acestă serbătore, ne-prevădută În calendarul ortodox,
se ţine, cu multă sfin ţentă, în popor, de ore- ce se crede
că, cine lucreză în acea �li înnebunesce.
In popor se păstreză urm etorea legendă.
LEGENDĂ
o mulere oda tii, lI'alea t.mtoşelo, hnhar n'a nvut de Nedcea. Ea s'a
pus să lucreze, \liC8l1l1 că ce e aTa ::\'erlel'a? Şi a�a ca apuceudn-se
să lucreze, ca în d ilele bune de lucru, nu-scim, CUIll îl vine �i îşI a­
runcă ochit în spre o luucă, care 81'il" de la casa el ceva mat la vale.
Pe lunea acela, muerit i se păru că ve.le o femee grozav de urîtă
venind cu plăvit în spre ea. Era sfânta Ncdeea, care veueă la ea.
Cum o ve<;lu a 111Uere 11 şi săl'.ll'ă minţile, l'ernase ncrnintosă, şi începu
S:J, joce ea ale bătălose. Ve atuncl a reruas vorba:
Ncdcf(t pe lunea
Nebună s'antncâ.
In unele p:\rţi se \1ice Nedelca în loc ele Nedeea: At<1t
Nedeea cât şi Nedclcă se dă, ca nume, bărbaţilor ort
femeilor.
�ICOLAE
Vecii S.fân/It iVicoloe, Va/'_
'()ara.
================== pagina 49 ==================
15446
C'lEDINŢE. OBICEIURI
NIMROD
::J
Nimrod.
L. ŞĂiNEARU, Dicţ., [1. 55·�l.
49
I
I
I
J
/
Se �lice despre un vînător de semit.
"De aceea se dice . viuăt.»: puternic Înaintea lui .I-Iiovn ca 1'Ii11l1·1)-1. >
- �10ISE, 1, 10 10.
O' est un Nemrod.
Prov. j?/,w/c.
NOE
:::1:::.
15447 De cănd cu potopul lui Noe.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefănesci,
j. Vâlcea. - G. DEM 'l'JWDORESCU,
Cercet., P: 60 ..
Adici't ele demult,
Când a vrut D·.,lei:i s{� l'răpădesdl PA spu rca til de Jidovj, a Llat În
lume un potop mare, Cl1111 n'a mal fost pf\11ă aci, �i n icf d'aict Înainte
no mal fi, cât o fi lumea şi Ai-delu.
Pe vremea ala era un sfânt pe care îl chelll], Noe, Acest sfânt, ca
nn sfânt ce era sciă că are să fie potop, G,� să scape de marte, se rugă
l.i Duinnedeă c.i să-I înveţe ce să Iacă. Dumnedeu il Înveţil, ca s�'şl
facă o corabie mare, în oure să intre el şi ce ofi al lui, GIl dohitoce
�i Ieciorf cu tot. El era de 1H�11l1l lut lcmn.u- şi cum au di aşa se şi
apucă de lucru la co ralrie. lITerse iu mijlocul nnel pădu r] mari şi a­
Gala se apucă si clo plescă lemuele pe furiş, A Înveţ:tt şi pe ncvcstn
s,l. nu sJlue la nimcu t ce llllll·c;'[t el, şi unde este. Aş:! el venea sară
a-casă, dimineţa până în <;liu{t pleca Iar la lucru. Făcuse lemnele co­
rabit tate; rcmăsese doar pe incheu. t..
Zavistiosu de dracu, care nn stă sit facă crucî o rI biserict, mirosi
că Noe t.rchu Ie să aIbi1 v r'un gând, de nu se mal vede p'a-casă (['atAt"
vreme. Se clnse la ncvesta lut Noe şi o înt.n·bi:
- Unde e, ncvestă, Noe? .
- Nu sciti, cft nu mhl spus, cfmd a pleeaL.
DmGllpricepll că muerca îl mint.e, dar tă,;n. A cloua <;1i veni Iar şi
u Întrebă:
- U mIc e, l1evesti1, Noe?
- Nu scin, că nn m1-a spu�, când a plecat.
Dracll v6<;lll că n'o s'o sciJţi1 ht cale, cu nevesta lUI Noe, şi atnlle'f
dmcu <;lise ÎUGct seâqnillli dinţiI: ,a�a! adeci1 tu, o muere, si\, me
l':lcălesGj pe 1I1ine') Asta nu se pote I nn me las elI la tine!»
A treIa <;li veni iar lhaGll la ueve'Jta lUI Noe. O bl'Odi taman câml
================== pagina 50 ==================
60
PROVERBELE ROMÂNILOR
mânca la masă şi bea vin dintr'o blă. Dracu se de te pe lângă ula 'cu
vin, suflă odată peste ea şi o lăs�1 întâi de beiI şi apoi o întrebă de
Noe. Cum bău a nevestă din vin, cum se îmlJetă, căci sufiase dracu
peste el. Apoi după-ce o v8\h't dracu, cum îl era lUI aminte, o întreba:
- Unde e, nevestă, Noe?
Ea amestecată de beutlll'ă îl respunse :
- Ia, unde să fie I E în pădure, lucrexă la o pustie de corabie,
61 ci-că arc să fie În lume un potop rna re să inncce totă lumea, şi
nOI sii intram în corabia ata, când OI' începe ploile .
Draculut atât 'I-n trebuit, şi sbngheo! drept în pădure unde lucra
Noe Cum ajunse aci respăndi lemuele curaiJil în tate părţile, (10 nu
se mal sci,! lemn cu lemn!
Noe cum a 'v0<;lut uăsbâtia asta, l'a ars la inimă, cii dracu, nu nltu
l-a făcut'o. Se duse numai de cât Iamevestă şi o Intrebă :
- Su cum-va a venit dracu p'aici şi te-a intrebat de mine '(
- A venit.
- Eli �i l-a] spns '!
Că hir, că. mir ! îl spuse tată tilriişelLia cum o iuşelase Smsailă.
Atuncf Noe ca 1111 sf,mt, făcu o tacă de Icnrn de paltin, cu cîoca-
ncle de cornişi Începu a tocă. De ce toci! rl'ara se etrângeati lemnele
la locnl lor unde fuseseră pnse de Noe, Şi aşa tocă tot Într'una, pă.nă
când tote lemuele se pusoră la locul 101'.
Şi din lemnele alea Noe a făcut o corabie mare, ele a încăput în
en, el CII nevesta şi cu copiiî cu nevestele 10j' şi cu tate rlol.itoccle
din prejuru oasel 101', Şi cum sn înculat Noe în corabie s'a şi pornit
potopul, şi a plouat tot într'una patru-dccl de nopţI, plci,1lI de par'că,
,"ersa eli gfdetaJ nu alt ce-va.
T"ţi Jiliovil S'[[Ll înn8cflt şi n'a J'�LJtaS sliflet niel pc In1118, de dU
ii! ele erall în corabia luI Noe. n'atllncl n'u mal remflS nici pICIor
de ,Ţic1o\',
Şi. ,l'atuncl a re mas obiceIul de se tbcii pe la Biserci Dumineca
şi serbi'itorea, şi tot .el'atullcl e j'cmas În lume şi vorba:' de când cn
potopul lut Noe. -- l\JATEI J:-'OPA, j. Fâ/cea,
_ A se yode şi Şeu7t6rea, III, p, 103.
:j:D
15448 Făcu treba ca corbu lUI Noe.
S'l'. ST. TU'fESCIJ,t/1U. c, Ca/a­
nele, j, Doli
VecF COlb.
Adi0il nu 11 frlcut' o de loc, Sl1U nu cum trebuia, CI
llU111111 pe jumtibte, A se vede No, 172(j.
:i:D
15449 Par' că eşti de pe vremea lui Noe.
C. TEODORESCU, înv. c, DO!Jelc)
j. Vasluln,
Pentru omul prost care nu vroesce a se dedi, dUP�1
lumel1 de l1sUI,-<;lI.
================== pagina 51 ==================
15450
CREDINŢE, OBICElURÎ
*
Cât corabîa luI Noe.
5l
15451
\
<;
I
I
(1. DEM. TEODORESCU, Cercet.,
p. 00.
Se <;l.ice ele o căruţă mare sau de o trăsură veche.
*
A :fi feciorul lUI Noe.
Adică beţiv.
OLĂ
VeeF Cap. VII, c, 6/1[,
*6
15452 'I-a pus ola.
IORD. GOLESCU, )JiIss., II, p, 6.
- G. DEM. TEODORESCU, Pocs.
Pop., p. 3iH. '
V cd î Ctob, Ulei"""
U,.c'f01·.
Se <;lice pentru cei fermecatî, ce'I fermecă muîerile cu
ala la foc (GOLESCC).
Fruuzu lită trei costrer
JHe duc, maică, după el,
La cârciuma de pe luuoă
Că ocaua e adîncă.
I)(�I' 1111 mă duc la o ca
Ci la ibovuiea mea,
Că parcă mi-a pus 61a;
Poes. Pop_
Ola, sau mai bine t;lis ulcica, se pune de către ferme­
cătore când sunt rugate şi plătite, .maf cu sernă de amo­
rezaţt, bărbatî ori femel, pentru a ,le aduce iubite ort
iubiţi din depărtare, sau pentru a face s;l nască din nou
dragostea perdută. Se <;l.ice că fermecătorea, descântândolu
la foc, acesta începe a sfirăi şi a se Învîrti. Atuncî per­
sona menită prin descântec se simte coprinsă de o vrajă,
sau de o putere nevedută, care o face să plece la per­
sona iubită. Se povestesce că s'au ve\lut bărbaţi călare
pe trestie. sau pe prăjină, cre<;l.ellc1 că'I cal, ŞI fugind
într'una, <;li şi nap te, peste ape şi peste câmpit, pentru
că pusese ulcica să'I ,aducă.
================== pagina 52 ==================
52
PHOVERBELE IWMÂ"ILOR
D-I Grofşoreanu, profesor în comi tatul Arad, U 11gal'Ia,
ne dil urmetorele amănunte j.n acestă privinţă :
Cn (Jla se face de mărit, In 6lă se pune ceră, ban de
dece crucerf şi per elin cap., Acesta se pune apoi sub
atare pod din crucea uliţit. In modul acesta ferrnecătorea
mână pe dracul la dată, adecă, la feciorul ori fata, ce
voesc a se căsători. N ecuratul plecă peste mărt şi podurI
până ajunge la cel trimis, pe care' apoi îl aduce pe drâ­
glu, cleI face cunoscut cu data lui.
Se mai face de mărit şi cu cîortorul (ol spart). Fata
respectivă se pişi:L în cîor+oru d8 Marti p:111i"'1 Marţi. Atunci
hagft în el IJetrii de la nouă podurt, nouă ace de cap,
mlădiţe ele plop şi linte; surcele elin gard de la judele
(primar) şi ele la casa comunală (primărie), Marţi îl pune
la foc si'l flerbe cu surcele din nouă mezuini. Fata se
desbrac'il, apoi de tot, cu nuele de sin ger şi de prun roşu
bate olul \1icend: «nu bat olul, ci pe dracul : dracul data
mea în vis s'o uisi», miine aiecea s'o ri'd». .
*6
15453 1 s'a spart ala.
S. FL JIilARIAN, Inmorni., p 207.
-,DOBRE MAmNEscu, iu». c. PÎ'r­
vH,RoŞ1L, J. d1'geş.
1 s' CI frin; alu.
BOJINCA, (f)JUfI S. FL, ])jAHIAN,
Inmonn., 1'. 208.
Adică a murit.
«In Ţera-Româucscă. plaIul Prahova, ridicându-se mortul din casă
se s p:;t!'g trei ole d iceud :
Cuni . scsparqe alele
Sa se [râuţţc: !Jalele,
In alte părţi, tot din '�'t'!l'a Româuescă, după ce se pornesce mortul
la mormînt, se ieil apii în ola cu care a fost scăldat, se stropescc în
urma lui, apoî se trâutescc În mijlocul caset de se sparac, ca să se
spargă tote neajunsnrile, superările şi să înceteze ele a mai muri cine-Va
eli]] acea casă.
In unele sate din Bueovina, precum bună-6ră Îu Băliic8n3, Îlldăti­
neză, R.omâniI, uemijlocitdupă se6terea lilortulni din casă, de-a trânti
6Iu, în care a ars lumina la ca pul mortuluI. de pragml casei cu o
putere aşa de mare, eă produce un sunet deosebit.
In multe locur! este IarăşI datină ca acea 61ă să se sp(trgă de pă­
mînt, ori în locul unde mortul şi-a dat sufletul, orI chIar la mormînt,
sau se umple mal ÎJitâiu cu cenLlşă şi apoI le sparge ele unde a remas
şi <;licerea: ,i s'a spm·t ala,.> adică: i s'a frînt vleţa, a murit.
================== pagina 53 ==================
In cele maf m.ul te pfwţ.i locuite de Români Îns:1 este clatina ca fila,
cu care s'a tu mat apă în căldare s]>re a se soălda mortul, să se ducă
Înaintea lut. când îl duce la grapă şi să se dea de pomană pline cu
apă prospetă, împreună en o lingnră nouă la vrun sernc.
Datina de a duce un noii 01 sali olă cu, apti, prflspetă Înaintea si
criulut şi fi da diutrinsul celor setnşi apă să bec, ele sigur pentru
odihna snfletulni celui reposat, om usitat ă �i la Rornaut, ceea ce se
pote vede şi din forma, i nvităt-ij la inmormiutare : '<lCllma e timpul
de a merge la ÎlIgropăcinnea lUI (Tiţiu); olul se scote s. Acest o lu se
spărgea apoi afară la mormînt saii acasă De la ace stă datină se vede
el\, vine şi expresiunca figurativă a Latinilor ; ,fractus est ei ollus s ,
ndică : i s'a frânt olul, care inscmuez ă ntilta cut : i s'a stins vieţa, a
m u ri t.» - i:3. FL. ÎIlAItlAN.
A se vede TEODOH BmtADA, C011V. Literare, XVI, p. 5 - G.
ORINDĂ
15454
Aşa 'i-a fost orînda.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., I, p.
233; Sn6ve", r- n 7.
Aşa 'i-a fost S,1 fie.
ESCHTL, Promeieă.
PACAT
PANT AI-IUZĂ
·15455
*
A umbla cu pantahuza.
L. ŞĂINEANU, Dicţ., p. 588.­
FR. DAME, Il l, p. 180. - G. PO'
BORAN, inst. j. Olt.
10 A cere pentru biserica.
2J A umblu, din casă în casă, purtând vorbe împotriva
cut-va.
') CCC3 ce trebue să se întîmple, se va împlini ne-apărat.
================== pagina 54 ==================
PROVERBELE JW;'JANlLOH
PÂNZĂ
*6
15456 Par'că 'i-au luat pănzele (pănza) de pe
obraz.
LAMBRIOR, Conv. Iri t eri,
1875 - 1870, p. 156. - S. FL.
MARIAN, Inmorm., p. 85. - E. 1.
PATRICIU, înv. c. Srnttlf/l, j. Covm'­
liau.>« GAVR. ONlşoR,prof,c.Do·
brooeţ, J. Vaslnitt. - A. GORO­
VEI, public. i. Suciaoa.
Par' că '� luase pânsa ele pe obraz.
J. CRERNGĂ, 1Jov., p. �22. I
Par' câ le luase pânz« de pe och'i.
P. JSPIRESCU, Leg., p. 294.
lOCa să arete că un om e forte slab.
2J Galben la faţă şi palid de frică.
«Vorbele lUI atâta Îl ameţise, În cât de spaimă, pare că le luase­
pânza de pe ochi şi se perduseră cu totul. > - P. lSPIRESCU, Leg" p. 294.
<Aşa este, măicuţă, respunse Harap Alb, cufundat în gâudurt şi
galben la faţă, de par' că',! lua să pânea de pe obraz, > - I. CREANGĂ,
Poo., p. 222.
Următorul obiceîu de la înmormîntări, ne dă origina
<;;liceref:
< Se mal pune peste Întreg corpul mort.ulut, încă şi o pânză albii
şi curată de cas i, lucrată din bumbac saii futor, după puterea omului,
care .se numesce ginlg'lu, sooon sau respeii.
«Daca pânza acesta este subţirică, şi Inaf ales strevcdie, se nu­
mesce prUoră,
« Pâuza acestă, care trebue să aibă lungimea corpului, şi dacă este'
en putinţa, Încă şi mal lungă, ca să spÎnznre ce-va peste picrore, În­
semnez ă, după credinţa unora, că mortul se va' apără cu dînsa În
contra focnlui ce trebue să'l străbată până la ralu ; după credinţa
altora Însă, ca să'I fie ca pod pe care trebue să trecă când va merge
în ceea-l-altă lume.
<De la acestă pânză, cu care cât stă mortul În casă, se acopere
de regulă numai de la mânl în jos, şi pe cap, vine apol şi proverh :
pare că i'au luat -pânea de pe obraz, care se aplică un ui om forte
slab şi palid la faţii .
• După ce se pune mortul În secriu, atunci, fie el diform 01'1 nu
la faţă, se acopere şi peste obraz cn dînsa şi aşa se înrnorminteză. >
- :M"RIAN, Inmorm., p. 85.
================== pagina 55 ==================
____ -'- C_Rl<;_cD_lN1'E, OBICEIUHI
55
A se vede şi LAMBRIOl{, Concorbirt Liter., an. 1875-1876.
15457
A fi cu pănza luată.
LAumAN & MAXIM, Glosar, p.
248.
Vedf a se Judeca.
Acelaş înţeles ca la No. 15456.
*6
15458 Până în pânzele albe.
JORD. GOLESCU, u«, II, p. 8.
- HIN'1'ESCU, p. 86. - V ARHON, p.
6. -- B. P. I-lĂşDEu, Efym. Magn.,
p, 707. -- P. lSPIHESCLJ, Unele.
Sfdi-, p. 19. - Drapelul (ziar)
Berlad, XI, 28. - G. POBOHAN,
inst. j. Olt. - M. CANI AN, public.
j. Iaşi.
Fără preget, până în cele elin urmă, până la m6rte .
.îl prigoni pând în ptÎn2'cle albe.
a se me j udec pâtiâ 'În pânzcle albe.
PAPARUDĂ
15459
*
Paparudă.
Gn, J1PESCU, Opinc., p. 73.
VecII DodolOl�
Se (Jice femeclor pre grttite şi într'un mod cam ridicol.
s Vara, când pentru seceta mare e periclu că nu se vor face bu­
catele, ţeranir moldoveni lea(l o fetiţă care n'au ajuns încă etatea de
dece ani, şi o imbracă cu cămaşa ele frunze de arbori şi ele alte
plante; şi aşa. urrnându't cele-l-alte copile şi băIeţi ele etatea cI, âmblă
cântând şi săltâud pre la veci ni, şi 01''( în co tro ar merge, bctrâuele
le Iese în cale tcrnându-le apă rece pe cap. Cântecul 101' cn asta oca­
siune este cam urmetorul : « Papalng», sui-te la cer, şi'l deschide porţile,
şi''î trămită ploile, CfI, se crescă grâuele, g-l'[mele sccarele, şi meiulşi
malaiul, etc.» -l)r:M. CAN'l'EMIH, Descr. Mold., p. 155.
Acest o bioeru s'a păstrat întocmai în t6te provinciile
locuite de Românii.
Cu deosebire în judeţul 'Mehedintî, când e secetă vara,
c:iţi-va bileţi se duc noptoa, prin oborele omenilor.vcu
căldăruşa în mână şi'! boteză pe culcaţi ca 8:1 plouă,
In Judeţele Do lj, GOl'j şi Mehedinti copiii sunt trimişt
în acest scop de primărie.
6
================== pagina 56 ==================
56
PHOVEHBELE HOMÂNILOH
Următorele cântece ale paparudelor au fost culese de
D-l St. Tuţescu în Mohedintî, Dolj.
Paparudă, l'l1l!<l
Vino de 1118 11l1ă
Cu g·ăleta. 1 ea ta
Pint ru totă (dota ...
Cu �:rtleta l'a;rt,
Ploi le se VA rsă.
Cu gi'tleta plină
Ploile să vină.
Când al ela cu sapa
Să euro ca apă.
Jud . .MeliedinţL
j[
Paparudă. rlHlit
Ia vin de mii udă
Ou găleta 1't\să
Ploile se vru-să.
Când al da cu sapa,
Să cure ca a pa
Să nu dar cu strnclrina
Că fad paguba ;
Să, dai cu ciuru
StI' umpli pătulu,
Din .JoI
l"ll1ă .Jn!
Să dea 1l01lU (led de plot
Paparudită
l'a pnrudită.
Jud. Dalj.
III
Paparudă, rudă,
Ia eşi do rne mlă;
Cu gălcita 1':18:1
Ploile să varsă:
CU găl6ta plină
Ploile să. vin ă
Să crescă dovlccelc
Cât pătulele
Şi porum bele
Cât prăjiuile.
J\'[ăgi'tl'iţa lu lYIater
Cu cercei cu glrioce'î.
Cu mărgele de snrcel«,
Cu salbă de noe Ief,
Papnrudele.
Jud. Dalj.
================== pagina 57 ==================
OREDINŢE, OBIOEIURI
lV
Pnparudă, rudă,
Ia iql de me udă
Cu gitleta, leta
Peste totii glota;
Cu găICta rasă
Ploile se varsă
Cu găleta plină
Ploile Slt vin{,
Si!, deşchiern cheile,
Să pornim cu ploile,
Să crescă porumburile
Cât pătulele
Şi grâuele
Cât prăjinile,
Vacile Jăpt6se
Mai mult săuătosă,
Oile lânosă
llIal mult sănătose.
Un de-oi ela cu sa pa
Să cure ca apa;
Unde-al da cu plugu,
Srl cure ca untu ;
J:ol 'njugător),
Omen! muncitorr.
Să n u dat ClI strachina,
Că faci Jl3g'11 ba,
Şi să daI cu ciuru
Să umpli pătulu,
J1td. lJolj.
57
A S0 vede Şc,::ălorca, 1, p. 154, şi mai ales G. DEM.
TEODORESCU, Cercetări, p. 68 & 128, care ne dă un stu­
dtu asupra originei acestui obiceiu.
PAPISTAŞ
15460
*
Papistaş,
*6
Popistaş.
AVE. CORCEA,pal'oh, c. Coşieiu,
Banat.
10 Creştinî cart stau sub ascultarea episcopului de
1a Roma.
20 In Banat se mal numesc papisiaşi sau popietaşi,
copiii născută din căsătoriile mixte, de deosebite crediuţt
şi clnar ele deosebite nemurt.
================== pagina 58 ==================
Ve<j.î Pămînt.
Se dioe celor bogaţi şi sgârciţL
58
15461
PROVERBELE ROMÂNILOR
PARA
Nu o să ieai lumea cu tine, ci tot o para
legată de deget.
S. FL. MAlUAN, Inmorm., p. 81.
1
t
<La mijlocul cruciţel, care se pune în mâna mortuluî, în cele mai
multe locuri se lipesce un ban de aramă (1 CI'. sau 5 bani), de ar­
gint (un puişor = 10 cr.) sau şi de aur, după puterea ornulur.
Cu acest ban după credinta unora, mortul are se plăteacă luntrea,
cu care va trece în cea-l-altă lume, căcf se istorisesce că pe cea-l-altă
lume sufletul trebue să Lrecă peste un rîu lat şi mare, şi nefiind el
în stare a-l trece singur, dă banul acesta unui luntraş, care stă acolo
şi acela Îl trece apot cu luntrea; după a altora Însă vărnile sau stră­
jile, ca să pată trece mai departe şi să ajung-ă la locul de odihnă,
neimpedicat : şi Iară-şî după, a altora, pentru că aşa e clatina
Românuluî ca să nu mergă nicăert cu mâna gală,prin urmare nici
Înaintea Iuî D-r,leu, precum şi pentru aceea ca să pată plăti tate da­
toriile, pe cari n'a fost în stare sau nu a voit a le plăti în vietă.
In unele locurr Însă atât din Bucovina, cât şi din Moldova şi din
Transil vania, crucerul acesta i se pune în mima dreptă, În altele însă
i se legă de cheutorea cărneşil, şi servesce spre acelaşi' scop, adică,
ca să atbă cu ce plăti vămile.
In Ţera-Romfmescă este datina de a se pune în sîuul rnortuluî 24
de parale să plătescă la cele 24 vămf câte o para, iară la degetul cel
mic de la mâna dreptă i se legă, spre acelaşi scop, o para de argint
o rf şi de aramă, de unde vine apoi şi locuţiunea proverbială, dicen­
du-le celor bogaţ'î şi sgârciţi că, <nu o să iea; lumea cu tine, ci tot
o par-a lcqaiă de deget». .
In Banat este asemenea datina de a se pune În sînul mortulur 9
cr. in credinţă că mortul are să trecă prin naue vămf până la raiu
şi cu C81 9 CI'. se pote rescumpăra, Iară alăturia cu dînsul un bătuel
de alun cu UI1 crucer la un capăt.
In vechime, ne ,spune bătrânit, că atât în Moldova cât şi la Ro­
mânit elin 'I'rausilvania acest ban se punea în gura mo rtulnî.s - FL.
MARIAN.
PARESIMI
Ve<j.l Cap. 1, c. Jlfartle.
'1
",,1
!
t
1
I
15461 b.
Când avem purintetă, i păresiml. 1)
DR. VVEIGAND, Zioeit, Jahres.,
II, p. 151.
I
..
Ved i Bogat, a Posti,
1) Când avem mâncare cu carne, e post.
================== pagina 59 ==================
CHEDINŢE, OBICEIUHI
Pentru cel sărac ŞI lipsit de noroc.
PĂRINTE
Cap. IX. c, Pltriute.
59
15462
*
Sus părinte că se udă cărţile.
V. ALEXANDHI, Teat?·.) p. 834.
Sus pdrintele că se uclc'i cărţile.
GR. JIPESCU, Opinc., r. 130.
Popilor scăpetaţî, cărt trec rîurile prin apă -,
15463
Sus părinte că se udă Evanghelia.
G. COŞBUC, Faza p. top, I, p.
430.
A l '+ lIN 1:;,46::>.
ce aş lll�e es ca, a o. u _
PASCE
Vcdt Cap. IX, c . .fMrbat,
jJrag'(/', Cdl/ta;ră, Crăc:t'lt1Z, Fa­
sole, Femee, Cap . .f G� XlI,
c, Flori}", JOl� LUIJlÎ;tare, /lfo­
jic, lIfu:rg, ./'{evotaf' oa, Gal',
I, C. Pasre; Post, Prost.
Românul dice : Pasce Sa,11 Pacei, de la, ebrăicul pesah,
elinul 7ttY.aXrJ., latinul pascha. Francesul face însă deose­
bire la Pâque juive şi les Pâques chretiennes.
15464
Nu e în t6te dilele Pasce.
IOHD. GOLESCU, Mss., II, p.49.
- BAHONZI, p. 55. - P. ISPIHESCU,
Lf-g., p. 269.
Nu este în iote c('iZele Posei.
FILI1WN, crOCO!, p. 242.
================== pagina 60 ==================
60
PROVERBELE ,ROMÂNILOR
*,6
Nu în tot-ele-una e diua de Posei.
lUL. GROFSOREANU. tlasc. c. Gal­
şa, comit. AI:llcl, Unqaria.
*,6
N�t't în tote ((ileZe Pascele.
V. ALEXANDRI, Teair .. p, G. �
G. P. SALvrU, ·[nv. c. Smuli», j.
Covurluiu:
*,6
Nu este (e) tot-ele-una Posei.
HINŢESCU, IJ. 141. - P. G.'l.R­
BOVICEANU, pr·of. Semin, CZ. VIII.
N�t e tot-ele-una Pascile (PasceZe).
A. PANN, Ediţ. 1839, p. 58;
III, p. 71.
Nu sunt în t6te clilele Pasce.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 595 .
Nu sunt Pascele in tote elilele .
. M. P ĂSC1TLESCU, Iniîl., p. 22.
Nu sunt in tote (Zilele Pascile.
MIRON COSTIN, I, p. 262.
*,6
Nu' s în tote eZilele Pasci! a.
GAVR. ONIŞOR, prof, c. Dobro­
virţ, i. VasZu'tu. - M. LUPESCU, Î1w.
c. Brosceni, j. 'Suciaoa, - C. TEo,
DORESCU, în». c. Lipova, i. Vas­
luht.
*,6
Nu' s în toie ([ilel e Pasct.
E. 1. P A'l'RlCIU, înv. c. Smuli),
j. Corw·Zulu.
================== pagina 61 ==================
CREDINTE, OBlCldU111
*6
Nu'« în totă C?îZlCl Posede.
61
A VR. CORCEA, par'oh, c. Coşieiu,
Banat.
Nu tot-ele-una sunt Pascile.
S. FL. JliIARIAN, Tra(li.ţ. Pop.,
p. 275.
Pastele vmtt eacld l' an o vota.1)
Dr. FR.JliIIKLosrcH, Hum. Unier.,
I, r- 14.
Nu'/, tut(/' dsua Pasci.2)
Dr. VVEIGAND, Zweit. Jah1·CS.,
p. 177.
Di caihi dzuă nu'; Pasce.:3)
D. DAN, pj·Oj. c. Molovişte, ]J1a­
ccdonia:
*
Nu's far:e caihi dziuă P(tsci.4)
G. ZUCA, stsul, c. Permei, Alba·
nia.
Ved, Fest, Vinerea­
Afare.
1 O Nu n' e binele tot-de una (GOLESCU).
2J Dacă odată ai dat peste pleşcă, apoi să nu te aştepţi
în tot-ele-una la aşa ce-va.
3° Nu sunt în tot-de-una împrejurărt favorabile pentru
6re-ce.
«Venta Potoţchi simet, cu isbândcle ce făcuseră fratit luf Într' aceste
ţeri împotriva lui RăsvauVodă, şi apoi împotriva luî l\'Iihăilaş-Vodi'l.
Ce, cum diee 1\fulclov3nul: N1� sunt în tote \lilelc Pascile, merg-ealt fără
1) Pascele vine în fie-care an o dată.
2) Nu', În t6tă diua Pasct,
3) In fie-care di nu'I Pasce.
4) Nu se fac în fie-care eli Pasci.
================== pagina 62 ==================
62
PROVERBELE ROMÂNILOR
-
de nict o tocmală, fără strajă de a putere hi, fără lirnbr sa seif' ce fel
sau ce sernâ de ueprietin, 01'1 nnde merge. Şi având şi ostea strin­
sură, nu 'l-ati doclăit nimică Cantemir, nice Moldovenii, până alt sosit
Leşiî cu tabăra lor la un loc pe Prut, unde se chremă Cornul lui Sas.
Atunce alt vădut Potoţchi unde alt venit.» - Mrnox OOSTIN, I, p. 26:2.
,Oumperă de astă dată harne pentru copil', căct erau gol. Ual luă
ni see unelte şi dichisuri de ale. lui pentru muncă, şi pentru casă, CăCI
nu credea că o sd fie în t6te qll1ele Pasce, să tot găsescă la ouă d'astea
scumpe.» - P. rspumscu, Leg., p. 209.
In Banat, copii, înaintea Pascelor, bătând toca, reciteză
urrnetorele versuri:
'roca, toca nelile
JoI, Joi mărelele
Vineri păscecilele
Sâmbătă pascc popa vacile
Duminccă 's Pascile.
< Cine) la pungă, du Dă învo16la cea veche. - 're-al dedulcit de la
moşia Rcsucita, dar nu. este în tate \lilele Pasci.» - B'lLlJIiION, CIOCOI)
p. 242.
Iritr'un articol din Columna ua Tra'ian 1882-1883, p.
633, intitulat: Nu e în iote rJilele Pascile - Oriqinea creş­
tinismulu'i la Român'i, domnul Hăşdeu, compară proverbul
românesc cu latinescul: Non semper erunt Saiurnalia,
«proverbium quo significatur, non semper prosperis rebus
uti licere» (Forcelini, t. 4, p. 36) şi Bardul «ogni die non
est Pascha» şi conchide derivân d dicetorea rornânescă din
cea latinii.
D-I Dr. Gaster în Revista pentru istorie, archeologie
şi filologie 1883, p. 473, contesta conclusiunile D-Iui
Hăşdău aretând că la, Unguri găsim trei variante ale
acestuI proverb şi anume:
Ntt e în totă diua Rusalie.
Nu e în toiă �liua Dumineca.
Nu e în IMri diua tîrg de ccÎin'i la Bttda.
La Francezl:
1l n' est pas toujow's ./este (Ouc1in).
La Germani:
Ntt e în totc (Zilele seJ'uă/ore.
I
.�
i
I
================== pagina 63 ==================
Ija Evrei:
CREDINTE, OBICEIURI
63
T6te aceste proverbe se explică de D-l Gaster, într'un
mod forte firesc ele acolo, că vieţa omului nu curge tot
lina; din contra avem mai multe arnărăcîunf de cât bu­
nătăţi; nu în t6te(lilele e praznic e resultatul observaţiunei
dilnic« la t6te pop6rele. Diua de Pasoî s'a putut cu at6t
mai uşor lua, de către Români, ca prototipul dileî de
desfătare şi de petrecere, cu cât e precedată de un post
straşnic de atâtea săptămânî, care şi mai adîncă, işi
găsesce expresiuneu prin proverbul citat.
Obssrvaţiunca D-lui Gaster este exactă într'un cât ex­
plică de ce era firesc lucru ca acesta idee, atât de
simplă că nu e in totc dile eărbătore, să se afle la mal
tote pop6rele din Iume sub forma proverbială.
Şi afară de proverbele clate de Dvsa ar mai fi putut
cita încă forte multe din Istria, Macedonia, Germania,
Olanda, Anglia, Islanda, Svedia, Norvegia, Franţa, Italia,
Spania, Portugalia, întocmai cu acelaş înţeles.
A vem înaintea nostră o colecţie de peste şepte-�leci
de proverbe, şi rămâne de cercetat pentru ce, dintre tot
acest mare număr de g.icel"J, la atâtea poporo deosebite,
numai şese proverbe Ia şese pop6re deosebite, şi anume
1:1. Latini, la Italieni, ]a Portughezi, la Germani, la Un­
guri şi Evrei, se pot usemenă cu �licet6reLt uostră rornâ­
uescă, a cărui variantă se Întâlnesc În t6te ţinuturile
ocupate de Românî, adecă chiar în Istria, Macedonia,
Albania, etc. Proverbul evreu nu a putut da nascere
celui românesc, căct numaî proverbele ovreescî, aflate
în biblie sau în evunghelii, au pătruns la pop6re1e creş­
tine, ceea ce nu este in casul de faţii.
Proverbul unguresc: Nu e în totâ (Ziua Ruealir după
ee diferă, precum dealmintert şi cel e vreesc, de proverbul
nostru, prin arătarea serbătoreî, punct esenţial în ace stă
discuţie, se în tre buin ţez:l în tr' o regiul1 e forte restrînsă
şi .. după cât sciu nurnaî în p:'trţile 'I'ransilvaniet, ele
unde s'ar putea uşor presupune cii Ungurii l'au primit
sau de la Român], sau de la Gerrnunl cu cari au fost
des în contact şi b cari se află sub forma: Es ist nicht
a71e Tage O"fem (Wandel', III, 1107).
In realitate nu întîlnim proverbe absolut identice, adică
în care serbăt6rea aretată să fie aceeaşi, do cât la Latini,
la ItalienI, la Portughesi. la Româliil elin România, rrran-
================== pagina 64 ==================
64
PHOVEB,BELE lWM.ANILOH
silvanta, Bucovina, Istria, Macedorna şi Albania §i În
fine la Germanii din Transilvania
De ore-ce, sub acestă formă, eJiCel'el1 nu se întîluesce,
dintre poporele ne-latine, de C:1t 1<1 Germanii din Transil­
vania. e mal mult CCl sigur că ei au împrumutat' o de la
Hom:1ni, în mijlocul C�l'OrCL locuesc.
Prin urmare având în vedere că (Jicerea e latină ele
origint, şi nu se află, de cât la pop6re latine ţinenc1
semă de argumentarea D-lui B. P. Hăşdeu, în privinţa
asemănărilor cari există Între Saturnalelo Romanilor si
Între Pascele nostru, acestă duminica ga'llCli'i, după CU�l
o numeau unii În Evul-Mediu, când chiar exista <;licerea
esse in Pascha epulari (Du CANG!;, VII, I 92), adică a face
chef, putem conchide cu destulă probabilitate, dacă nu
cu o deplină siguranţă, că proverbul românesc, ca şi cele
din Portugalia, Sardinia, Istria, Macedonia şi Albania,
derivă de a dreptul din cel Iatinesc, sau din forme), sa
medievală.
A se vede În Du CANGE, Glossarium med. et in]. latini
tatis, Tomul VI, p. 189-] 92.
Non semper sunt Saturnalia..1)
Pr-01'. Lat.
Il n' est pas ious les [oure [eetes.
Proo, Franc.
Oglli eli non 1) feei«. 2)
] ']'0 r. Tose.
Ogni die non est Paecha. 0)
Prov. 'Sard.
Nc:o he cada dia Pascoa, nem. vindima.4)
Pro1'. P07·t.
Es isi nicht alle Tage Gsicrn. ")
Prov. Săsesc.
') 1\ li sunt ÎIl tot-de-una Suturnalel e.
:!) Fie-care 4i lIU e serbâtore.
3) Fie-care (!i nu e Pascc ,
4) Nu e fie-care cii I'asce nici culesul viilor.
:') Nu e fie-care di Pasce.
================== pagina 65 ==================
CREDIN'fE, OBICEIURI
-------
Every day 1S no Yule-ela!!. J)
Pro». Scoţ.
Pro». Nor».
*L:,.
15465 Odată pe an 's Pascile.
55
FETU, elev. Se. Norni. c. Onesci,
j. Bacâii.
Acelaş înţeles ca la N o. 1540-1.
:{:L:,.
15466 Pascele (Pasci1e) nu vine cu bâta.
V. SALA, clase. c. Vaşeo'Îî-Bâ­
resei, comit. Bihor, Ungaria.
Pentru lucru care se face eu sila după poruncă.
La sărbători mari, dacă fetele şi bi:\,etil plâng că nu
au strate nOI, părinţii le respund : « Tăceţi că nu vin Pas­
cele cu bâlCi.»
*L:,.
15467 De Crăciun maţ sătul,
Şi de Pasce cur fudul.
D-na ZOE Mn-IĂ1LESCU, t71V_ c,
Buşteni, j. Prahova.
Vedf Cap_ I, c. Crăctun,
Ci'icI la Pasce Românul îmbracă haine noL
A se vede varîanta la No. 78 ŞI 216.
15468
A'l apuca Pasc ele fără veste.
P. Isrrnzscu, Snooe, r- 85.
Acelaş înţeles ca la N o. 12486, unde se va găsi ŞI
snova care a dat nascere acestei c;1icel'l.
') Fie-care 'Îi nu e 'Îi de Iulie.
2) Nu e fie-care 'Îi, 'Îi de pesce prăjit.
================== pagina 66 ==================
66
15469
PROVEHBELE ROMÂNILOR
Pascele săracului este când îmbracă că­
rnaşe nouă.
A. PA:\N, Ediţ. 1889, p. 47.
Posede sc'îraculu� este:
Câncl imbracă cămaşa nouă
,�i când are pe masă oue.1)
A. PANN, I, p. 157.
Ve4{ Sărac.
Acelaş înţeles ca la N o. 12728 unele se vor adăogă
aceste variante.
15470
Nu grăbi cu Pasci1e.
A. P ANN, II, p. 109. - HIN1'ES­
cu, p. 70.
Să nu ne pnpul1, sa nu luăm in grabă vre o hotărîre.
*6
15471 L'a lăut Vodă în diua de Pasci.
A. BAŞOTA, prin V. FORESCU,
c. Fotiiceni, J. Suciaoa,
Nici la serbătorf nu scapă, ne-batjocorit de stăpânul seu,
*6
15472 Din Pasc! în Crăciun.
8. 1. PATRICIU, în». c. Smulii
j. Cocurluiu.
Când vrem să arătăm că o trebă se face pre rar, pre
cu anevoie.
*6
15473 Din Pascl în Pas ci.
A. GOIWVEI, prof, c. Folticeni,
j. Suciaua,
Acelaş înţeles ca la N o. 15472.
') E scris : oaui;
================== pagina 67 ==================
CREDJN'fE, OBICEIuRI
*L:.
15474 A treia di după Pasci.
67
E. 1. P ATRICIU, in», c. Smult!,
i. Couurluiu, - A. GORovEI, c. Fol­
ticeni, j. Suciaoa. _. M. CANIAN,j.
Iaşi.
Adică pre tât�liii.
- S'a trezit şi el a ireia \li ebpd Pasci.»
Se fain poiesonnier la veille ele Pâques.
Prov. Fmnc.
15475
*
A fi născut în dioa de Pascî.
]\II. CANIAN, public. j. Iaşi.
Adică om cu noroc.
15476
*
A umbla ca o lumînare de Pasci.
Ve4'i Botez.
Adică frumos gătit şi ţanţoş.
«U mblâ ţanţoş ca o lumînare de Pasci.»
15477
*
A fi luminat ca a doua di de Pascî.
Septemâna după Pascî, se numesce septămâna lumi­
nată.
*L:.
15478 A fi ca Vinerea de lângă Pasci.
GAVR. ONIŞOR, prof. c, Dobro­
veI, i Vasluht.
Adică sărac.
*L:.
15479 La Pascele calului.
E. 1. P ATRICIu, in». c. Sllwlţ'!,
j. Coourliuu,
================== pagina 68 ==================
68
PROVERBELE HOMÂKILOH
*
Trî Pascili li cJllor.1)
1. COYAN, prof, c. Băesa, Epir.
*
Trî Pascut a cal'tlor.2)
G. ZUCA, stiul. r:. Abela, Epir.
Vcd i Cap' 1, c, Pasa.
A se adăogă la N o. 218.
PECAT
Vecii Drept .. Curii, il iubi,
Lenevie) jJojt(lJ I'1IPat, Suflet.
15480
Inmulţindu-se pecatul, se nasce pedepsa.
x. MUSTE, Letop. usu., III, p.
fJg.
Când un om este greu lovit de sortă.
,�)ice un cuvint : înmulţindu-se pecatul se nasce pedepsa, pr"cum
şi la nol În ţeră cât s'au întîmplat în a treia domnie a lut l\lihal- Vodă,
cum aii venit domn, au intrat Nerntr şi catane în ţeră, au rohit, au
prădat.» - N. MUSTE,
*D.
15481 Pacatele 's pe orneni, nu pe butuci.
r:. TEODORESCU, in». c, Cursesci,
.f. VaslnlH.
Cel vinovat primesce pedepsa ce i se cuvine.
*D.
15482 Ce e pecat
E şi spurcat.
CĂL1N J ORDACHE, siud. j. Argeş.
Să fugim de păcat,
15483
Pecat ve chîu, căinţă nouă.
IORD. GOLEscu,Mss,II,p.lll.
') La Pascele cailor.
") ldcm.
================== pagina 69 ==================
OREDlNŢE, OBICEIURI 69
------------�----�----�----
Adică să te ferescl, să nu te căîescf de eele ce [lj
urmat (GOLE:OC"C).
:::6
15484 Pecatul vechiu aduce osîndă nouă.
G. BĂNULFSOU, înv. c. P!et?·o·
şiţa, j. Dimbociţ«, - g. 1. P ATRI·
otu .1.: G. P.I:)ALVIU, înv. c Smulii,
j. COVU1111�u -V. IFRlM, Sc. Nonn,
c. Corodesci, j. Tu!ava.
Fapta rea, cit de veche ar fi, tot îşI l'a că pet�L res­
plătirea de la 61118n1 sau de la Dumuedeu.
15485
Pecat ve chiu, pomană nouă.
Bertolilo apiu! G,\STER, Liter.
l)OP., )'. �10.
Acelaş înţeles ca la N o. 1548+
15486
Când este să dai peste pecat, dacă 'I îna­
inte te silesc! să'l ajungi, iară dacă
'I în urmă stai şi'I aştepţi.
I. CREANGĂ, Pav., r- 223.
Pecaiul ca şi norocul: ori te aştept«, ori f1
aştepţt, şi de dînsul un mat scap't.
D-na EL. SEVASTOS, p. 217.
;j:/::,.
Când are oniu sâ traqLt WI pecal, orz cum
va face tot îl trage,' ori stă pe loc şi'!
aşteptâ orz se duce {îl agtunge.
AL. V ASIf"IU, înv. c. T(ttc'in�şl,
i. Suciai:a.
*.6
Pecatul de e înainte silesc: sâ'l ajunf)l, de
e in urmă mat stat de' I aştepţi.
K I. P ATRIOIU, îno, c. Smul11,
i. Coourlutu:
================== pagina 70 ==================
70
PIWVErWJ;;LE ROMANILOR
:1:6
Când pecaiul e în urmă sia; sd te ajungă
(te pasce), cdsul (� inainte te sdesci sâ'l
(�jungt (te mână),
G. P. SA Lvn'J, Î1W. c. Smvtţ),
j. Coourluiu,
*6
Pecatul, ar! '1 cari, ori te cată.·
(;AVR. ONIŞOl(, Pl·O/. c. Zorleni,
i. Tuioca.
Când nu te poţI feri de a comite o greşelii.
15487
Pecatul omului urmeză spre osîndă.
�IC. COSTIN, LeLop. ]JIold., II,
p. 116.
Acelaş înţeles ca la No. 1241f>.
s Decî, să'l fi adaos cu pîră 1(1, V ez irul şi ei ; osehit de aceste, forte
ucidea pre mulţi săract de o meuî, pre uni! şi după vina JOI', îară pre
mal mulţI pote fi şi fără cale, cu aSllprelă pentru baui, ca să plinescă
poruncile (sau şi pecaiul olnulu! urmcză spre oslndd). Iară Încă 'ŞI dacă
'ŞI iurnultesce 0111L11 urăctuneă la neprietent, nebăgând în semă, şi ales
ce! mal putincloşt, când u u te gândescl, atunce te surpă.»-;-.!rc. COS'l'IN.
15488
Pe catul îşi caută vinovatul.
A. PANN, ErI·it. 1889, P. 22; r,
p, 73. - HINTJiSCU, p. 142.
6
Pecaiu; î§� unnezâ 'lJinovatul.
V. ALEXANDRI, Pocs. Pop., p.
208.
Acelaş înţeles ca la N o. lf>487.
Dar gâudit'at că păcatul
1şi urmezâ oinooaiul,
Şi că '11 lume orl-ce faptă
Are plată şi resplată?
Poes. Pop:
================== pagina 71 ==================
15489
CREDINŢE. 'OBICEIURI
6
Var de omul cu pecat l
De pecat e alungat,
Şi nu pete-a fi scăpat.
71
V. ALEXANDIU, Poes. Pop,) p.
205.
Acelaş înţeles ca la N o. 15488.
*6
15490 Pacatul alungă pe om, par'că '1 alungă
Tătarit,
D·na Z. JUVARA, c, Fedescl) j.
Tutova.
Pecatul alungli pe om.
B. P. HĂ'WEU, Etym. Maqn., p.
961.
Acelaş înţeles ca la No. 15489.
15491
Pecatul cât mânzatul,
Ce se vede de tot satul.
IORD. GOLESCU, u«, II, p. 57.
Arati't mărimea greşalelor, ce piste putinţă a nu se
vede (GOLESCU).
15492
Pecatul nu e cât mânzatul,
Ca să'l vadă tot satul.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 22; I,
p. 78. - Hinţescu, p. 142.
*6
Pecaia; nlt'� ca mânzatul)
Sct"l vadă tot satul.
P. GÂRBOVlOEANU, praf. c. Ze­
gala, j. Mehedinti.
Die cmenit cari nu se feresc de a face rele.
Peche cele est demy pardonne.
P1·Ot'. Gallic. MS8. XV.e Siecle.
7
================== pagina 72 ==================
72 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
15493 Pecatul intră ridend şi iese plăngend,
G. 1. MUNTEA!\U. - HJN1'ESCU,
p. 142. - BARONZI, 1). 56. - V.
A. FORJGoCU, c. Brosteni, i. S1�­
ciaca.
*6
Pacatul intn'i 1'î(lfjncl şi tese plângencl.
E. I. P NI RICIU, înv. c. Smulţf,
,j. Covu1'luiu. - N. MATEESGU,
{)IV. c. Mocilii«, J'. Putma.
Omul, câ ud face o faptă ren, se bucură, dar, în urmă,
îl cade reil căci, ori-ce greşeb îşi primesce pedepsa cu­
venitii.
15494
Pecatul mărturisit este ertat.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 23 &
115; I, p. 78.
Eriai este pecatul mctrturisit.
A. P ANN, I, p. 74.
Tot pecatul ertai este dacă c mărtU1'isit.
A. P ANN, r, p. 75.
'!
I
Dar cu condiţie ca să te pocăesci, şi să nu faci ca
ţiganul din povestea lui A. Paun.
A se vechi snova dată la Cap. XII, c. Scriplurcl.
15495
Pecatul mărturisit este pe jumetate iertat.
LAURIAN & MAX1M, 1, p. 853.
- BAIWNZI, p.51. - HIN1'ESCU,
p.142.
Acebş înţeles ca la No. 15494.
Pec7U3 avow� est c� 1n01:tie pardonne.
Prov. Fmnc.
================== pagina 73 ==================
CREDINTE, OBICEIURI
73
15496
Când vr'un cuget te 'mboldesce
Intăiu la pecat ig'ândesce.
A. P AKN, r, p. 74. - HmŢEscu,
p. 40.
Veejl Poftă.
Şi atuncî te vei fed de a face reu.
15497
o
Acel dintre \701 care este făr' de pecate
să'I arunce cea d'întăiu pietră.
Veejl Ochln.
Cuvîntul lui Hristos care ne învaţă să fim Îngăduitori
faţă de greşelele celor-l-alti.
15498
Ai avut să tragi un pecat strămoşesc.
1. CREANGĂ, Con». iu«, XI, p.
18l; Pov., p, 220.
Când cine-va suferă ore-ce pe ne-drept.
'15499
6
A trage pecatul cui-va.
P. rSPIRESCU, Iiec. Ist., III, p.
1134. - CAHAGIALI, Conu. Liter.,
XLII, p. 258.
A suferi o pedepsa În locul celuî vinovat.
15500
*
A'l trage pecatul.
A. PANN, I, p. 58. - LAURIAK
& MAXIM, II, p. 609.
]0 Vrend nevrând a comis o greşelă, o faptă rea ori
nenorocită; când sorta urmăresce pe om.
2° Când unul face zurbavă.
«Pe semne pecaiul şi aţa îl iraqe», - A. PANK.
15501
Pecatele trag pe om.
EN. KOGĂLNICEANU, Letop.lJiolcl.,
III. p. 239.
================== pagina 74 ==================
74
PROVERBELE ROMÂNILOR
Acelaş înţeles ca la N o. 15500.
«Iară Ragub-Paşa căuta vreme ca să le vie de hac, să se înveţe a
mai pune altă dată avale în spinarea vizirulul. Acum ce se dicem ?
pe semne pccaielc trag pe om!» - KOGĂLNICEANU.
*,0.
15502 îl pasce pecatul (pacatul).
LAURIAN & MAXIM, II, p. 609.
- V. ALEXANDRI, Poes. Pop., p.
98. - D-na Z. JUVARA, c. Fe­
clesc1, j. Tuiooa.
;/:,0.
. Îl pasce un pacat.
E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţi,
j. Covurluiu.
Acelaş înţeles ca la N o. 15600.
15503
A'l aduce pecatul.
1. NECULOE, Letop., II, p. 222.
Acelaş înţeles ca la N o. 15500.
«Şi ce gândia el se facă, şi la ce se ispitta, şi la ce '[-au adu» pe­
calul şi osînda de la Dnmnedeii ! Şi aşa 'l-aii adus pe Duca-Vodă în
ţera Leşescă de au murit acolo; aşa 'şi-ali agonisit, de lăcomia bani­
lor ce avea.> - 1. N ECULCE.
*6
15504 Il mână pecatul,
G. P. SALVl"U, în», c. S11ntlf:�,
j. Covu1'luiu.
Acelaş înţeles ca la No. 15503.
*
15505 A'l împinge pecatul,
I. CHEANGĂ, Pov., p. 21.
*
A'l împinge pecaiele.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 260,
Acelaş înţeles ca la N o. 15504.
da acu 'mi-e timpul. De 'I-aI' împinge pecalul să'mî deschidă uşa,
halal să'rnl fie !» - I. CHllAJ\GĂ.
================== pagina 75 ==================
CREDIN'J.'E, OBICEIURI
*b.
15506 Să nu te împingă pecatul,
I. CREANGĂ, Pav., p. 87.
Ameninţare. Oprire de a face ore-ce.
75
15507
*
A se lega pecatul de om.
V. ALEXANDRI, Teatr., n. 1576.
- N. GANE, Conv. Lit., II, p. 94.
Acelaş înţeles ca la No. 15606.
«Aş(d pecaiu. când se l6gă de am ! M'am potrivit greculut şi jida­
nulur, ş'am făcut m6rte de orn.s - V. ALEXANDlU.
«Când se legă pecaiul de om trebue să'1 tragă.> - N. GANE.
15508
*
A căde pecatele tot pe cine-va.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 347.
Adică supărarea, nevoile, necazurile, neajunsurile.
<A doua di dis-de-diminetă se sc61ă fata să facă focul; fiind-că tot
pe ea cădea pecaiele. Dară focul nu'I mal găsi în vatră.' - P. ISPI­
RESCU.
15509
*
A'şî încărca sufletul cu pecatele altuia.
Adică a lua răspunderea faptelor săvîrşite de alţI.
*b.
15510 A'şi Iuă pecatu 'n casă.
GAVR. PUISOR, praf, c. Dobro­
veţ, j. Vasluiiî.
Când un bărbat bun 'şi-a luat femee rea.
*b.
15511 îi un pecat în casă.
V. II'HIM, Se. Norm, Berl., c.
Corodesct, j. Tuiooa.
Nu ai ce face, e un blestem, vrând ne-vrend trebue
să'1 ispăşesct.
================== pagina 76 ==================
76
15512
PROVERBELE ROMANILOR
Fără milă de pecat.
V. ALEXANDRI, Conv. Liier., I,
p. 215. - P. ISPIRESCU, Rev.1st.,
lII, p. 381.
A face ore-ee fără ca nimic să te oprescă, nicî măcar
frica de pedepsa ce pete urma.
*6
15513 A fi ca pecatul,
V. AJ"EXANDRI, l'eatr., p. 9J4.
- Dr, CRISTEA, Prov., p. 159, e.
După-Pctrâ &; Topliţa - Română,
Ungaria.
10 Adică liegl'u_
< E negru ea pecaiul,» - Dr. EL. CmSTEA, c. Dupa-Petra.
«Neqru. ca pecah! qrei:» - Dr. EL. CJ:ISTEA, c. Topliţa- Română.
2° Urît.
«Slut ca·pecatul.� - V. ALEXANDlU.
15514
*
Ca pecatele.
L. ŞXINEANu, Semas., VI, p.
364.
Adică Iute, repede.
,Treceau dilele ca pecaiele. » - P. ISPIREscu.
15515
Mai scii pecatul,
r. CJ:EA:\GĂ, Pov-, lJ. 187.
Adică ce nenorocire se pote întîmpla.
«Ma! sci; pecaiul, pote să'ţi lesă înainte vr'un iepure, ce-va .. _ şi
popîc! ru'ol u trezi cu tine a-casă, ca şi cu frate-tău, ş'apol atunci ru­
şinea ta n'a fi prostă.» -- 1. CREANGX.
15516
*
Pecat!
E reu = quel c1ommage.
================== pagina 77 ==================
_____________________ c�R�E�D�lN�'r�E�",�O�1�3[�CE�'I�U�R�I 77
PECĂTOS
15517
Limba pecătosuluî adeverul grăiesce.
IOIw. GOLESCU, Mss., II, p.40.
*6
Limba p(kătosulut adev0rul grăesce.
C. BUNGEpANU, preot, c. Coso­
vi!ţ, j. MeheclintI. -- A. MARlNESCU,
in». c. FlwneZe, i- Argeş.
10 Adică cel ce greşasce la vorbă, adevărul spune, că
peoătosnl în adevăr nevrâud mărturişasce adevărul (00-
r.nsou).
20 Din gura celui mal mic, 8::Li1 celui păţit, multe ade­
verurl şi cuvinte înţelepte ies.
15518
Gura pecătosuluî adevărul vorbesce.
A. P ANN, I, p. 52.
*6
Gura pecătosulu'i cldeV0r oorbesce.
HIN1'ESCU, p. 72. -- GAVR. ONI'
ŞOR, praf. c. Zor'Zen'!, j. Tuiooa.
*6
Gura pecătosuluz adeoer spune.
P. ISPIRESCU, Leg., I, 1872, p.
170. -- A. GOROVEI, . c. Foliiceni ;
.f. Suciaoa, -- V. tlALA, clase. c. To­
torent, comit. Bihor, Ungaria.
*D
Gura pecatosulu; acledrul qrâesce.
I. G. VALEN'l'INJ�ANU. -- H. D.
ENESCU, înv. c. Zamostea, j. Do­
rahat -- X*"'''', c. Nănesc'!, j. Bacău.
-- E. r. P A'l'RlClu, in». c. Smt�Zti,
j. Cl)vurZuh�. -- AL. MARTINIAN j.
Ilfov. '
*6
Gura p0cdtosuluz adeoer grc'iesce.
V. A. li'ORESCU, c. Şarul Dor­
uei, J. Suciaoa, -- Semin. Ceuir,
CI. VIII, prin P. G.ĂJmOVICEANU,
proţ'.
================== pagina 78 ==================
78 PROVERBE LE ROMÂNILOR
Acelaş înţeles ca la N o. 15517.
15519
Nu aţîţa cărbunii pecătosului, ca să nu
ardi în flacăra focului lor.
IORD. GOLESCU, u«, II, p. 109.
I
! .. !
,
Adică nu supăra mal mult pe cel ticălos, ca să nu
ca<ji în blestemul lui (GOLEsou).
prAZĂ
15520
*
Piază rea.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 363, 394,.
Acelaş înţeles ca la N o. 146'84.
«Impăratul se supără, până la suflet, Y8(}cnd că logodnica fiulu) Sell
e piazd rea; fiind că de când a venit ea, n'a avut parte de ni ci un
lucru ce 'l-a fost lUI drag.> - P. lsPIRESCU, Leq., p. 363,
15521
PILAT
A mâna de la Pilat la Caiafa,
LAURIAN & MAXIM, II, p, 264,
De la Ana la Pilat.
B. P. HĂŞDEU, Etym. Maqn.,
p. 1l51. - Calend. Basm, 1875
VeciI Ana:
Adică a trăgăna cu vorba, fără a c1�L dreptate.
Nener de Caiplie a Pilate.
Adaqe« franc. XVI-e Siecle.
*b.
15522 A'şI spelă mânile ca Pilat.
LAURIAN & MAXlM, Il , p. 225.
Vee)! lIjâml.
Acelaş înţeles ca la No. 3789.
A se vede MATEI, 27. 11.
...
================== pagina 79 ==================
CHEDIWl'l<:, oBICEluHI
PISALTIRE
79
15523
*
Cu mâna pe pisaltire, cu ochii pe la fe-
tile.
V. A. FOHI<:RCU, c. Folticenl, i.
E1,tc'iava.
Vedl .le/mă.
Acelaş înţeles ca la N o. 15344.
PLIN
15524
*
Cu (în) plin.
Adică bine, cu noroc; prin opositie cu în sec.
Românul crede ceL'i va merge bine daca, în momentul
când Iese din casă, când întreprinde vre-o afacere, îi ese
'Înainte cu plin, adică daca intîlnesce, venind spre dînsul,
pe cine-va purtând doniţe pline cu apă. Când, din potrivă,
doniţele sunt gOle, se consideră acesta ca semn reu şi
de ne-isbândă, Se aude pretutindeni la Români. Vegi Dr.
CRISTEA, Proverbe, p. fi.
POMANĂ
r ,v e4l Drac, Malt:mtr, Popit,
7zgau, a Tremura.
Pomana constă în mâncărî şi beuturi ce se dau, ele su­
fletul modulul. Se crede oă dând de pomană, mortul nu
duce lipsă pe ceea lume. Totuşi, pomana nu o mănâncă
mortul ci acesta numai de aburit bucatelor se folosesce.
Se \;lice că sufletul, după mortea omulni stă patru-deci
de dil« pe lângă casă. Dacii nu i se fac pomenile obict­
Imite, sufletul 'plecă Întristat.
SN6vĂ
I
Un om, uml.lând Ierna pe câmp, a că<tut într'o grapă ele pâuc,
fără să scie cine-va. Femeea, a-casă, cre�endu'l mort, 'i-a făcut tate
pomenile. In primăvara tocmaî, a rost descoperit şi scos de nisce cio­
banr. El nil eri\ incă mort cu desăvîrşire. După ce 'I-au dus a-casă, în
urma iugrijiril or s'a Îndreptat, şi povestea, la al sel, că, cât li stat în
groph îl vcueaii mirosurt de mâncărt, şi numar acestea l'au ţinut să
nu moră.
================== pagina 80 ==================
80
PROVERBELE ROMÂNILOR
II
15525
«Dragit moşulut, ne \liecit moşu lan Crohanu, O1'I-CO dai de pomană,
ţie-ţi dai. 'I'ată-rneu îmi SPUJlc:\, când eram ca Val, că odată, unul hocr
bogat tare, ce împ11rţe:\ pâuea slugilOl' şi argatilor cu carele, i se ceru
de un sarac o pâue. Bocrul se făceă cii n'aude, ,�i'�l căută de trcbă,
căcl cu pânea ce avea să dea săraculut hrănea o sluga. Calicul însă
cerea într'una: ,Fie·ve mi lă, luminate �i mărite hoerule de un biet
_calic; Dumnede ii să ve facă parte de cinste şi marire. pe pămiut ' Fie-ve
milă, coconnşule, şi miluiţI un biet calic ; că n'am mâncat ui mic a\l; »
Boerul într'una îl intorci! când vedeă seracul nu se dă dus, şi că stă­
rile în ruoăminteu lul că foruea, dragii rnosulur. îl cea mal. re bolă de
pe pămiut ; de holeră �i elUlTJ!L mori Iute, da de forne te chiuuescj
amarnic, - elat' neputcnd scăpa (le el ca de rie, luă o pâne uscată �i
mucerl ă şi i-o svirl i ca la un Câ,11C. Sâracul , o luă :ele jos, o şterse
frumos, o mârică în câte-va imbucăturf şi fitceocl câte-va C1'(lC1. mu 1-
tărni Iul Durnncd eu eă s'a ve�lut sătul pe diuu aceea. Nu mult după
asta UO 81'1.1 1 �e îmbolnăvi straşnic, de era ulăturea cu martea. Odată,
chiar murise de-a binele, dar cu l'ugăeiuul �i milostenii scapă. Insă­
uătosinduso povesti la multă lume cii fnsese pe cec a lume; acolo îl
iuşfăcase nisee d racl să'I ducă la muncă şi la chinurt, dar un HacHL
frumos, eLI aript, poronci dracilor s11 mergă la cumpena clt'eptăţeI en
bocru!. AiCI 1'oronci ca să pue de-o parte pâ.n.ea ]Joerulni, ce-o daduse
sitraculul. şi de ceea-l·altă parte sa se aşe<le dracii ce-ar vrea. DiavoIi'i
s'aU. a'îcr;lat cu petre elc morii În spate, ca să tragă cumpena În parten,
lor. Însă sff1l1ta dreptate a fost de partea boerulul.
De-atuncl boerul llumal în bine-facerI o duce, nu mal. alungă să
raeil de la el, f:icend în tbte Sâm betele milosteniI şi dând de suHetl.11
morţilor, şi pentru s1tuiitatea sa. De n'ar fi vet;lnt cu ochiI, cf!t ]ll'e­
ţnesce, ajutol.'ul dflt s11l'acilol', în lumea cea·l·altii, n'ar fi aşa milostiv.'
- Şezdtln'ea, 11, p. 1[,9.
La Romani, la epoci anumite, se duceau mâncărI pe
morminte, ceea ce se numea inferias ferre, ferre so/cmnia.
Ovidiu L), Amor., I, 13, 3 şi Virgillu i), Ene, VI, 380;
IX, 214, ne-au desrris într'un mod amănunţit acest obi·
ceiu, care era păzit înct't pe vremea lui Tacit, rlist., II,
95, şi pe care Tertulian ;\) îl combnte cu putere, dar f:Iră
mult succes de ore-ce tri:'tesce şi asti.it;li
A se vede în Scmaslologic, p. 259, etimologia cuvîntului
pomant1 şi pomil1â.
b.
La pomană
Dă navală,
Da la resboiu
Dă 'napoi.
G. DEM TEODOHESCU, POe8. Pop.,
1'. 478.
1) Annl1a solemni c::ede paTentat avis.
2) Tumulo solemnia mittent. - Absenti ferat infcrias dccoretque scpulcro.
3) Defunctis parentant, quos cscam dcsiderare pr::esl1mant (De resurcc.
carnis, 1).
================== pagina 81 ==================
CREDIN'fE, 'OBICEIURI
*D
La pomană
Năvală)
Şi Zel resboiu,
Inapoi,
81
GR. POlE:NARU, j. Puina. - C.
TRo'rEANu, c. Stâncesci, j. Boto­
şani.
Ve41 P!ticilZtă, Resuotu.
Acelaş înţeles ca la No. 10616.
*D
15526 Nu e pomană în t6te Sâmbetele.
Semin. Cenir., Cl. VEI, prin
P. GARBOVICEANU, proj.
Nu se dobândesce în tot-de-una fără plată sau fără
muncă.
*D
15527 Din pomană s'a făcut raiul.
1. POPESCU, tnv. c, Dobreni, j.
Ilfov.
Ve4' Dar, /�Jilosteflre .
.N e îndemnă să dăm celor săraci.
*D
15528 Pomană o fi, dar ... n'olu mai uita-o.
G. P. SAINIU, tnv. c. Smulii,
i. Couurluiu.
Se gice de un bine, făcut, nu de voe ci silit.
*D
15529 O mai fi şi la altul pomană, nu numai
la mine.
G. P. SALVIU, in». c. Smulii,
j. Cocurluiu,
Se �lice celui care ne tot supără cu cererile lui.
*D
15530 Cine alergă după pomeni, nu se vede
sătul nici odată.
T. BĂLĂŞEL, in». c. Stefănesct,
j. Vâlcea.
================== pagina 82 ==================
82
PROVERBE LE ROMÂNILOR
Să nu te laş] în nădejde că'ţi va da altul, căci ajungi
de nu al ce mânca.
Prin urmetorele versurf, îşi rîde Românul de cel ce
alergă după pomeni:
Din colacul celui mare
Nic) odată n'am gustat;
De şi, la ori-ce pomană,
Cel d'intât am alergat.
*D
15531 Când dal de pomană, caută să'ti Ieă şi
surtucu.
E. NrcOMU, c. Glnbărteni, j.
Coourlui: ..
Pentru cei cărora le dai şi nu se mal satură,
*D
15532 Te oiu mal prinde eu, rumânico, la po-
mana mea.
I. ANTONESCU, c. Vălcele, j. A1'­
geş.
Ve41 Drc'iguf·
Adică o să mal vii să mă rogi.
I
.!
15533
A murit înghesuit la pomană.
lORD. GOLESCU, Jll[ss., II, p. B.
La pomană )nghesuit
Beut) sc7tul (L 111 urit.
A. PANN, I, p. 107.
15534
Se <;lieepentru cei ce se vîră la pomeni ca nisce calict,
a mânca d'a gata (GOLESCU).
*
Face pomană fără voiea lui.
A. PANN, III, p. 90.
Când daI ce-va fără să vreI.
POVESTEA VORBEI
Un ţigan, cam pe la munte,
Vrerid să trecă pe o punte,
Din întîmplare îl scapă,
Căcîula din cap, în apă,
================== pagina 83 ==================
CREDINŢE, ()BlCi3:l'URI
Şi ne-putând să se 'ntindă,
Cu Iutelă, să o prindă,
Se ulta la ea, cu jale,
Cum sălti� pe rîu la vale,
Dicend : Du-te dar mai tare,
Că tot aveam gând, 'îmi pare,
Ca să dau tatii o cană
Şi'o căciulă de pomană.
* *
Aşa facem şi nOI pote
De unde nu pu tem scote,
Dicem vorba cea obştescă :
Dumuedeii să priimescă.
A. PANN, III, p. 90.
*�
15535 A dat mult de pomană.
83
15536
G. P. SALVl'U, înv. c. Smulţl,
j. Coourluiu,
*�
) Şt-a dat mult de pomană.
GAVR. -ONIŞOR, prof . c. Crânqu,
j. Tutova.
Ve41 a Tremura.
Se �lice, pentru cel bătrânt şi sgârciţi, în zeflemea.
A se vede No. 6181 şi 6182.
*
A'şI mânca pomana cu cine-va.
G. POBORAN, insi, j. Olt.
Vecii Cimte.
Adică a pierde numele, vada, trecerea ele care se bu­
cură pe lângă cîne-va.
*�
15537 A'şI face pomană.
GAVR. ONISOR, praf. 1;. Simila,
j. Tuioua. >
*
A).ş� face milă şi pomană,
DIM. ŢÎCI-UNDEAL, Fab., r- 308.
Adică a face un bine cui-va.
================== pagina 84 ==================
84
PRovrmBELE IWMÂNILOR
]i'eZ-tr pomana deplin = daca al făcut un bine cut-va, încalte săvîr­
şesce'L
15538
*
Unde e pomana ala.
P. ISPIR1!sCU, Leg., p. 72 & 237.
Când un Iucru DU se p6te; arată cât de greu este să
se facă un lucru.
«S'a supărat Impăratul, nevoe mare, �i porunci ca pazuiciî să pue
să prindă pe hotă. Dară aşt ! untle e pomana aia !» - P. ISPIRESCU,
p. 72.
15539
*
Nu mal e pomana ala.
G. POBORAN, inst, j. Olt.
15540
Adică a murit.
Adici't nu S8 mai p6te.
*
De pomană.
10 Fi1ră plată.
2° Adică de geba, ftiri1 a fi ascultat.
«Spune şi tu că al muncit de pomană.»
«A vorbi de pomană."
A POMENI
v e4i Colivc'f.
*i:::"
15541 Nu pomeni pe tatul teu cu coliva altuia,
V. A. FORESCU, c, Şurul Dor­
nei, J. Sucuu:a.
VeciI Colivl7.
Acelaş înţeles ca la Ro. 14729.
POMENIRE
*i:::"
15542 'I-a cântat vecinica pomenire.
Sem. Centr. Buc. CI. VIII,
prin P. GÂRBOVICEANU, praf,
================== pagina 85 ==================
CHEDIN'�'E, 013ICI!:IUHI
POPĂ
8:')
Vegi Cap. X, c. Ela"a,
a Boteza, Botezat, Câ!Cl"UJIU1,
Cillsti!, Copil, Drac, Cap. 1,
c, Dr6p", ti :I,u-a, lVaPOl,
J->II/;a tI l\?usa li/� Slt? d.
D-l Ş;'illle;1l1U derivă cuvîntul PO}Kl, ele la paleoslavicul
popii, care, la rindul sell vine de la ve chiu german pha­
pho, modern prafle, din greco-laj;inul papa (/t:Y.1tlFJ.<;:) dată».
Vom observa că la, Romani popa, era preotul însărci­
nat cn înjungherca vitelor sacrificate. El îngrijea de foc,
de tămâie, ele apă, de vin, de sare, ele vasele sacre; el
ducea victimele la altar şi le lovea.
Citim în Du CANGE, p;),g_ 143: Popa, Ailmiraliilis, major,
paier el custos. Papa, paternitatis nomen est, inquit Wala­
friclns Strabo de Rehus Ecclesiast. c;),p. 7, et promiscue
olirn datum Episcopia, quos nu ele Popas vocabant. Hinc
veterum Epistolre Episcopis inscript.e h"'11C formulam
ferme semper pneferunn, Domino Papa. .N. saluiem; ut
patet et S. Augustino. Ep. 13. 18. 222. 256.
Papa pro Episcopali diguitate sumitur interdum.
Papa urbis Turonicce, Gregorio Tur. Eh. IV, c;),p. 26.
Cu încetul acest titlu s'a, dat numaî Patriarhilor si, în
cele din urmă, în biserica Catolică, un decret a lni' Gri­
gore VII, l'a oprit nurnaf pentru Episcopul de la Roma.
*6
15543 Şi popa prost blagosiovesce biserica.
V. A. Fonnscu, c. 1I1ălini, j.
Suciaca,
10 Pe preotul chiar nedemn, trebue să'I cinstim.
2° Şi cel mal prost p6te face trebă ; şi 6menii ele rînd,
ne-Înveţaţ'î, etc. au rostul lor în acesta lume.
*6
15544 GâtuI popii, litră dreptă.
P. GÂl;BOVICEANU. ]ll'Of. c. CaJin
Pisculn'!, j. lJ1uscei & c. SIă'mlţa,
j. Dalj.
Arat::i C{L multI l)xeoţi all darul beţiei.
*6
15545 Popa plânge când nu are morţl de în-
gropat.
V. A. FORESC:U, r,. Sti{nişora, J.
SuC1a!'a.
================== pagina 86 ==================
86
PROVERBELE IWMÂNILOR
N enorocirea unuia aduce bucurie altuia.
*D
15546 Popa 'i buzumflat
Când n'are slujbă 'n sat.
V. SALA, dasc. e. Băleui, comit.
Bihor', Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 15545.
*D
15547 Se bucură ca popa la clopot.
V. SALA, c. Peirosa, comit. Bi­
hor, Uuqaria.
Adică de ne-norocirea altuia.
*D
15548 Popa nu are nimic isprăvit.
V. A. FORESCU, c. Brosccni, j.
Suciaoa.
Adică nu e nimica de el.
*D
15549 Popa nu spune predica de doue ori.
IUL. GROFŞOREANU, dasc. c. Gal­
şa, comit. Arad, Unqaria.
D
Popa 1nt prediccf, de doue ori,
Dr, ELIE CRISTEA, Proo., p.
215, c. Topliţa-Romărui, Uuqaria.
Vcc)î Surd.
Acelaş înţeles ca la N o. 6037.
Il est [ils ele preire, il ne dit pas ces choses deuo:
fois.
Adaqe« Franr;;. XVIe Siecle.
15550
D
Popa nu spune căzanîa de doue ori.
r». ELm CmsTEA, Pi'ov., p. 214,
c. Gumdulur, Ungaria.
Acelaş Înţeles ca la No. 15549.
- --
================== pagina 87 ==================
CREDINTli, Ol3ICEIUHI
87
15551
6
Popa nu dice evanghelia de doue ori
pentru o babă surdă.
Dr. ELm CmS'l'EA, Pro»., p. 214,
c. Codlea, Ungaria.
15554
Acelaş înţeles ca la No. 15550.
*6
15552 Diua beu cu popa Ene,
N6ptea '1 port făr' de ismene.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stej'ănesci,
i. l'âlcea.
Arată decăderea unor preoţi carI se amestecă în cetele
flăcăilor, umblând uoptea după flecurt, pe la muierile
âmenilor.
*6
15553 A fugit de popă şi a dat peste dracul.
GA Vl�. ONfŞOR, praf. c. Avra­
mesei, J. Tutova.
Vedf a fi'ttgl, Satana,
Sttllla ..
A fugit de reu şi a elat tot de 1'811.
*
Popo, cânţi
Ori curului descânţi?
N. FETRESCU, nu]. c. Bucuresci,
.j. Ilfov.
Adică: fael trebă, 01'1 nu fad?
*6
15555 Norocul dracului în casa popii.
TLm HOcIOTĂV, leal. c. Selişte,
comit. Sibif:', Transil»,
VecII Drac.
Acelaş înţeles ca la No. 14�)45.
*6
15556 Când plânge poporeana
Duce popa pomana.
V. �ALA, dasc , c. Vaşco'u-Bă­
resei, comit. Bihor, Unqaria.
8
================== pagina 88 ==================
88
PROVllRBELE IWMÂNILOH
Adică nenorocirea 6menilor e bucuria preoţilor.
*D.
15557 Unuia îi place popa şi altuia preotesa.
A. P ANN, Eclit. 1889, p. 103.
- 1. G. VALENTINfAN, p. 21.­
Sem. BHC. CI. ŢTIII, prin P. GÂl::·
J30VICEA:;U, prof.
D.
Unuia îl place de popa, aliui« ele preuiesa.
DI'. ELIE CmsTEA, Proc., p. 269,
c. Ida Mare, Ungaria.
*
Unuia u place popa) oliui« preuiesa, şi al-
tui« fata popi7. .
A. PANN, n, p. 117. - B. P.
HĂiiiDEU, ziar Traian, 1869, p ,
251i. - HINTESCU, r. 160.
*D.
La, unu )![ place popa) 7 a alt�l preotesc,
A VR. CORCEA, paroh, c. Coştciu,
Banat.:-: DI'. ELIn CmsTEA, Proo.,
p. 134, G. Irla Mare, Ungaria.
*h
Umila H e drag popa, altuia preuiesa.
E. I. P ATBIclu, in». c. Smult-!,
j. Govurluiu.
*D.
Un'ula î7 place popa, altulapreutesa.
ILIE HOalOTĂ'U, ieol. c. Selişte,
comit. Sioi«, Ungaria.
*D.
Unuio îl place popa, (tltura fata popiL
GR. POrE�ARU, ing. c. Focşan'î,).
Putna,
Alt�l't(t H e drag popa, şi oltui« preotesc:
C. NEGRUZZI, r, p. 249.
================== pagina 89 ==================
CREDINTE, 'OBTCEIURI
89
Unul pe popâ iubesce, altul pe preotesă,
şî altul pe fata POP1:t mai bine se neme­
resce.
[ORD. GOLESCU, 11f88., 1[, p.12.
D.
Umda '7, place ele popa, altuia ele preuiesa,
iar altulcl de fata popii.
DI'. ELIE CRISTEA, P1'OV., p. 269,
c. Gura Rîultt1, Ungaria.
Ve(]1 FreotJJ"/t.
Arată deosebirea plăcerilor (GOL ESCC). N epotrivireu la
gusturi.
RuşiI a ii o �licere identică cu a nostră.
Aliis alia placenl.l)
Prov. Lat.
Des gouts et des couleurs on ne saurait discuier.
Prov. Franc.
Chi la uuol lesso e ehi la ouale arrosto. 2)
Prov. T08e.
Sobre gustos non hay disputa. il)
Pro». Span.
Ueber elen Gesclimack liissi sicli nich; streiten+)
Prov. Germ.
15558
D.
Unde sunt popl mulţi, more pruncul ne-
botezat.
DI'. ELIE CmsTEA, Prov., p. 267,
c, Bochia, Unqaria,
Acelaş Înţeles ca la No. 12322.
') Unele plac unuia, altele altuia.
2) Unul o vre fiertă şi altul prăjită.
3) Despre gusturi nu se discută .
. 1) Idem.
================== pagina 90 ==================
90
PROVERBELE ROMÂNILOR
HOnOl OtVJ:r:'�'(Ol KCl.p[Cl.v CI.1t:W),SOCl.v.1)
Prov. Elin.
JJ![ultitudo imperaiorum pcrdidii Uariom: 2)
P1'OV. Lat.
*6
15559 Nici popa, nici priotesa, dar cine?
IULIU VULCĂNESCU, sttle!. c. Pe'
tesei, .j. Dolj.
Nu'! place nimeni.
*6
15560 Haideţi să ne spovedim
La moş popa Constantin.
'I', BĂLĂSEL, înv. c. Stefânesci,
j. Vâlcea.'
Se dice, în glumă, preoţilor cari spovec1esc neveste
tinere.
15561
Popa cu opincl nu se crede.
IORD. GOLESCU, MS8., II, p.54.
*
Popa cu opinc; nu se ascultă.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr, j.
Puina.
Pre popă încăltat cu opincl... ntt trebue
creGZut.
DIM. ŢîCHlNDIlAL, Fab., p. 60.
- B. P. HĂŞDEU, Etym. Magn.,
p. 2507.
*6
Popa cu opinc: încăltat
De puţinz e ascultat.
A. PANN, I, p. 149. - HINl'ESCU,
p. 150. - Dr. EL. CRISTEA, Prov.,
p. 214, C. Gut'(! Rî1du�, Ungaria.
1) MnW generali perdură Caria.
2) Mulţimea generalilor perdu Caria.
================== pagina 91 ==================
CREDINŢE, OBICEIURI
9l
10 Adică vorba celui prost nu se bagi:'L În semă (Go­
LESCU).
2° SalI vorba celuI sărac,
Cu tote că, după vorba Francesulut :
Crosse de bois, euesque el' 01'.
Eoesque ele bois, crosse d' 01'.
SN6vĂ
«Un arhiereu, Întîlnind un preot, cu o pin ct ll1 picere, şi părendu­
i-se că Ieste prost, ei dise : «]Vii se pare că nu cunosc] bine tainele
credinţei, care sunt şi câte sunt. » Preotul îl răspuuse : <]\IIi se pare
că sunt opt.» Arhiereul el ÎntrelJă: Dar ce măgar de Arhiereu te-a
preoţit? - Pre Sfinţia 'l'a, tarcă părinte, respunse preotul. Şi pentru
taine că sunt opt 'ţI-am spus. pentru că, afară de cele şepte taine,
ce sunt sciute de toţ], mal este o a optea taină, ce nu se pre C11-
nosce de toţI, adică ne-cinstirea ce se face preoţilor celor cu opinct. »­
IORD. GOLESCU, lYlss., 1, p. '/56.
15562
Pre popa fără de barbă nu trebue credut,
DIM. r-l-'îcHINDEAL. Fab., p. 60.
- B. P. rUŞDEU, Etym. Magn.,
1', �5J7.
Dio creştiuiî ortodoxî, CăCI popii catolici îşI rad barba.
15563
6
Feresce-te de popă spân şi fără nev estă.
Dr. ELIll CRISTEA, P1·OV., p. 94,
c. GW'a Rî�!luf" Unqaria.
Acelaş Înţeles ca la N o. 15562.
*6
15564 De aia nu mai dă Dumnedeu bucate că
a început popii să se radă.
3T. ST. TUTESCU, înv. c. Cata­
nele, j. Dolj.
Adică a se lepădă de obiceiurile ortodoxe, pentru a
îmbrăţişa pe ale catolicilor.
*L.
15565 Popa boteză da dile nu dă.
G. MADAN, stud. tin. Chişifnel1,
Basarabia.
================== pagina 92 ==================
92
PROVERBELE ROMÂNILOR
Pentru cele cad nu atîrnă de noi.
15566
Nici eu popă, dar nici el cu roche.
IORD. G OLESCU, }(lss., JI, p. 48.
Se \lice pentru cel ce vor Să'ŞI resbuneze (GOLESCU).
15567
Multe grăiesce popa, dar fără plată gura
nu 'şi-o deschide.
IORD. GOLESCU, Mss., II, p. 45.
15569
Adică fără dare de bani nimeni nu'ţi ajută (GOLESCU).
*Li
15568 Popa până şi 'n pridvor
Cată să aibă isvor.
A. BAŞOTA, prin V. A. Fo­
R�SCU, c. Folticent, J. Suciaua,
Arată lăcomia preotului care, şi la uşa bisericeI, caută
să smulgă banul săracului.
Li
Era să'I cânte popa
Dar a sărit gr6pa.
A. PANN, III, p. 141. - HIN­
ŢESCU, p. 150. - DI'. EUl! CRISTEA,
Prov., r- 87, c. Agnita, Ungaria.
A (lis hopa
Şi a sărit gr6pa"
Dar de mult eră
Să':;' cânie POP(t.
A. PANN, Il I, p. 160. - HIN­
ŢESCU, p. 46.
Acelaş înţeles ca la No. 771.
*Li
15570 Hopa, hopa!
Pân la popa,
Că VIădica
Nu'i nimica.
AVR. CORCEA, paroh., c. Coşteiu,
Banat.
================== pagina 93 ==================
CHEDIN'fE, 'OBlCEIUHI
93
Despre 6.n�enii uşuratici cad nu sciu să, cinstescă pre
cel mari, nici nu pot sta în legătură, cu dînşii, ci pre­
ţuesc pre cel micî mal mult de cât trebue.
15571
Hopa!
C'a dis popa.
D-na SOF. NĂDEJDE, Nuv., p. 64.
Când unul cade la pămînt.
*6
15572 Nu te face popă în biserică străină.
G. JvIADAN, siud. c. Truşeni,
ţin. Chişene{t, Basarabia,
1° A se hce stăpân în casa altuia.
2° Pentru cel care trăesce cu o femee măritată.
*6
15573 Popa legat nu face bucluc.
.,
G A VE. ONIŞOR, prof. c. Cr/inqu,
,j. Tutooa,
Căci alminterea nu e chip să nu facă bucluc, fiind
vecinic bet.
*6
15574 Numai popa p6te umbla cu cadelniţa.
GAYR. ONIŞOE, prof, c. Mur­
geni, j. Tutooa.
I:' Nu critica cele sfinte.
2J Nu te amesteca unde nu te privesce.
*6
15575 Nu te juca cu năravu popii.
GAVl�. ONIŞOR, prof., c. Slobo­
zia, j. Tutou(t.
Nu te j ucă cu focul că te frigi.
:1:6
15576 Popa ignesce şi preutesa trupesce.
V. A. FORIISCU, c. D01'na,,j.
Suctaoa.
Când unul e necăjit, supărat pe când al sel sau cel
de pe împrejurul lui petrec.
================== pagina 94 ==================
94
PIWVlmBllLE lWMÂNILO.R
SN6vĂ
Un episcop, a tras odată în gazdă la un preot (le sat. Preotesn
era frumosă, 'episcopul nu tocmai hetrâ.n, ast-fel a căutat să o cheme
la dînsul în odae ca să'I mar ţie ele urit. Alături bietul popa iguea.
căci ce era să facă mal mult, pe când uevesta luî se ela, trupesce, pre
Sfinţief Sale.
*6
15577 Cu meşteşug a .... popa căteoa.
L. COSTIN, c. Banca, j. Tulooa,
- P. BUDrŞT8ANU, maior', [.Ltfoo.
Când ore-ce s'a făcut cu îndemânare, cu meşteşug, cu
şiretente.
Este o snovă care nu se pote eb.
*6
15578 Cu doue nu poţi,
Şi popă şi hoţ.
Se. Nonn. Bnc. OI. ViI. prin
P. G ÂHBOVIOEANU, prof,
Trebue să nlegI: sau om de trebă sati pungaş. Se
dice adese-orl preoţilor rell nărăviţî.
" ';'6
15579' '.' Svîrli cu beţul într'un câne şi lovescI un
popă.
G. P. SALvru, înv. c. S1n1l111,
j. Couurluiu,
Adică sunt forte mulţi popi.
15580
Şî popii i se plecă cu « Demne miluesce !»
d'o sută şî mii de orî,
IOHD. Gor.nsou, JJ1ss., TI, p. �)8.
Vl!C).1 LJO/JlIt, DU/JIIN­
�/e;:;', Ji..1ugi'tctu//e.
Adică şî rug:lci;;,uea piste măsură aduce mare scârbă
(GOLESCU).
15581
Dec! şî popa cu roche.
IOHD. GOLEseu, Mss., IT, p. 88.
================== pagina 95 ==================
CHEDINŢE, 'OBICEIURI
--------------------
*
JJioţ! şi popa cu rochie.
9[.
D-na V. BUDISTEANU, c. Bucu­
resei, j. Ilfov.'
:1:
Şi popa )t cu rochie.
OR. ALEXANDRESCU, maqislr. i.
Putna.
Se �lice când ne m irum de ore-ce neobicinuit, după
cum s'a mirat ore-cine, când, întftJaşI dată ti ve�ut pe
popi, în biserică, im brăcat cu sfita, ca cu o roche (Go­
LESCU).
15582
Popa mănâncă, şi de pe viu şi de pe
mort.
r. C1WAKGĂ, Amint., p. 108.
Arati.i lăcomia preotilor şi cum le vine câştigul din
tote părţile.
:i:6
15583 De popă nu scapi nici mort.
P. ('JÂRBOVICEANU, prof.Semin.
CI. VII.
Acelaş înţeles ca 1:1 No. 15582.
15584
*6
Popa are mână de luat nu de dat.
I. CREANGĂ, Amint., p. 108.­
Dr, ELIE CRISl'l1:A, Proo., p. 215,
c. Borqojoseni, Unţjaria. - C. TEO­
FAlmsou. înv. c. Bicas, j. Nemiu.
- AL. PE'.rRESCU, ing. c. Curtea­
de-Argeş, j. A1-geş.
Arată lăcomia ŞI sgârcenia lor.
LEGENDĂ
Se dice că popii nll avut treI mâiul , diu care ceade dat s'a uscat,
şi cele dane de luat alI l'ema�.
================== pagina 96 ==================
96 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
15585 Nici t6te a popei, nici t6te a doftorului.
GAVR. O�IŞOR, JJ'·'1f. c. Simila,
j. Tutova.
Nict tote ale popi�, nici t6te ale dociorulut.
Vee)! Doe/or.
Acelaş înţeles ca la No. 11848.
15586
Fă ce îţi dice popa, (şi) nu face ce face el.
A. P ANN, Ediţ, 1889, p. 23;
1, p. 78, - HINTE8CU, p. 55.
*6
Fa ce (lice pOpiI, şi nu ce face popa.
P. GARBOVICEANU. praf. c. Zc­
qaia , j. Mehedinţl,.
Fă ce 'îtl elice popa, :Zar ceea ce face el
nu. face.
r. [SPlRLSCU, Reo, Ist" lf 1, p,
380,
*6
Fă ce ilice popa, dar nu face ce face POP(t.
JUL, GHOFŞOREANU, in». c. Galşa,
comit. Ar'arI, Ungar' ia.
*
Fa ce (lice popa, dar nu ce face.
Dr. ELI,E CRISTEA, Prov,. p. 91,
c. Topliţa·Românâ, Ungaria,
*6
Fă ce âtce popa, darlUl ce face el.
V. :::lALA, clase. c. Sebişn comit.
Bihor, Unqaria,
Sâ foc; ceea ce rlice popa, clar să nu [ac;
ceea ce face popa.
GAVH. ONIŞOH, prof, c, Dobro­
veI, j. Vasluht.
================== pagina 97 ==================
CREDINŢE, , OBICEIURI
97
*6
Sâ [aci ce llice popa, dar se/, nu fac; CIt
popa.
G. BĂNULESCU, înv. c. Pietroşiţa ,
J. Dimbovita.
*6
Ce dice popa sc't [act, dar ce face popa sc't
nu faci.
G. P. SALvru, in». c. 8nmlţI,
j. CO'V1wlulH.
Sc't [a.ct ce (lice popa, dar ce face se/, nu [aci,
T. SPEHANŢĂ, III, p. 24.
Pentru c8I carî sein sfătui pl"e alţii, clar nu pun în
practică sfaturile pe cad le dau,
Hristos a <}is: « Pe catedra Iuî Moise s'au aşedat scribiî
şi Iariseir ; să facei; ce ve spun. şi sâ nu .faceţ� ce fac ei.»
Ve<}I MATEI, 23. 4.
lJ1[ino�t uoe (�ji S01108, minou. uiletcu dji bou uilei. 1)
Prov, Mongol.
La cloche appdle (� l'eglise, mais elle n'y enire pas.
Prov. I<i'anc.
Fa come le campane, che chiamano gli altri e
non entrano in chiesa 2)
Prov. Tose.
Die Glocke ruft sur Klrche, qeh: aber selbsi
nichi hinein. ")
*6
15587 El dice aşa, dar nu face cum dice.
V. SALA, clase. c. Lelesci, co­
mit. Bih01', Unqaria.
') Asculta vorbele mele, dar nu fă ce fac cii (actele melc).
2) Face ca clopotul, care chtemă pe alţii şi nu intră în biserică,
3) Clopotul ch iemă la biserică, dar singur (el) nu merge înăuntru.
================== pagina 98 ==================
98
PIWVEHBELE HOMÂNILOH
Adică popa, de pildă când predică de post ŞI el mă­
nâncă de dulce.
Acelaş înţeles ca la. No. 15585.
15588
Nici n'a avut popa porci,
Nici nu trebue să aibă.
A. PANN,1. p. 167.,- HlNl'ESCU,
p. 150.
Pentru cei cari dobândesc neapărat ore-ce, fără nici o
muncă.
Când preotul umbla cu icona, prin sat, în ajunul Cră­
ciunului, este obiceiul să i se de câte o pecîe prospătă
sau o limbă de porc, pe care o aruncă în desagă, pe
umerilo cântăretuluî.
M'f;'t� ·i(j_rJ.� (; 1trJ.rr&,t; [360l'1. p-"f;ts 1tr)E:rr'� W1. Ilx·�. 1)
Pruv. Grec.
15589
>.:
Ce'! trebue popei? stupi, că încolo t6te
le are.
CH, ALEXANDHESCU, nuiqisir, i.
FII!?/([.
Acelaş înţeles ca la No. 5032.
:j:L:,.
15590 Şi popa 'i om.
V. :SALA, clase. c. V(l�r:ofi,Bd·
j'CSC1, comit, Bihor, Ungaria.
Şi lui îi trebue muiere, ŞI el e omul păcatelor.
*L:,.
15591 Rogi pe popa cu colaci.
1. POPESCU, înv. c. Dobreni,
i. ITfov.
Ori-ce serviciu cerut se plătesce.
') Nici a avut popa boi, nici trebue să aibă.
================== pagina 99 ==================
15592
CtmDINŢE, OB1Cl;;lURI
6
Nu te 'mbiă ca popa la pomenă.
99
Ve11 Babă.
Dr. ELIE CRISTEA, Pron., p.
183, c. Topliţa Română, Ungar-ia.
15593
Acelaş înţeles ca la N o. 2713.
*
Mănâncă cât un popă în serbătorl.
Ve1( a .11âIZCâ, Turc.
Adică mult.
T.. SPERANŢc\, I, p, 68.
15594
PicI6re de cal, gură de lup, obraz de
scortă şi pântece de Iepă se cer unui
popă, şi nu'I mai trebue altă ce-va.
r. Cl<EANGĂ, Amint., p. 108.
Se dice în batjocura, popilor.
*6
15595 Sacul popii îl fără fund.
IUL. GROFŞOREANU, înv. c. Gal­
şa, comit. Arad, Ungaria. - ION
Couottr. preot, c. Vaşro'i:t, comit.
Bihor', Ungaria.
Arată lăcomia lut, Orî-cât îi ai da tot nu'I ajunge.
SN6vA
Doi draci aii dat odată de o. vîrşe. Unul din ei o Întorce în sus
şi în jos, o tot bagă în apă şi o scote, dar nu o potc umple de apă.
După multă ostenelă vede el că nu mal merge, şi, amărît, începe să
strige ele crudă. La strigătele lui se adună toţi dracii din baltă, şi
ţin sfat ca ce o fi astă bizdiganie. Dar uuul schiop şi mai bătrân dice,
după ce se gândosce bine: «Ort e traistă popescâ, ar! e pungă boe-
rescă.» OăCI numai acestea nu se pot umple şi sătura. .
*6
15596 Burtă de popă.
LAUR lAN & .MAXlM, Glos., p.
107. - GR. JIPESCU, Opine., p. 72.
- M. RĂDULESCU, c. Slatina, j.
Olt. - EM. Por-ovroi. înv. c. Cto­
cănesc!·Mărginenl, j. Ialomiţa. ­
T. BĂLĂŞIlL, în». e. 8tefdnesd, [.
Vâlcea. -1. PuşcARlu, înv. c.
Polana-Mifr1.l11lt, comit. Faqăra«,
Transilcania.
================== pagina 100 ==================
100 �P�R�OV�E=;R=B=E=L=E�R�O=M=A=-N=I=L�O_R __
;t:.6.
Are pântece ele popc't.
LAURIAN & MAX1M, II, p, 577.
-- D·na SOFIA NĂDEJDE, Nuv., p.
160. -- V. A. FORESCU, c. Foliiceni,
j. Sucuioa, -- E. 1. P ATRIclu, înv.
c. Smulii; j. Covurluiu, -- EM. Po­
PESCU, în1J. c. Ciocânesct-Marqi­
nens, i. Ialomiţa,
Pentru omul mâncăcîos. care se satură anevoe.
A ),sx:rr,OO')ltl'i pip,rsery.� Y.Ol),lry,,,.
P1'ov. Elin.
Popa uenier.
P1'Ov. Lat.
:;:.6.
15597 Burta popii, sac fără fund.
D-na ZOE MU-I.ĂJLESCU, in». c.
Buşteni, j. Pmhot'a.
Acelaş înţeles ca la No. 15596.
*.6.
15598 Numai popă n'am fost.
E. I. PATRIcIU, ino. c. Sumlt'i,
j. Cocurluiu,
Când vrei să areţr că ai umblat prin multe slujbe ŞI
afacerf.
*.6.
15599 Ce scie popa, nu trebue să scie satul.
E. T. P ATRICIU, înv. c. Smulţ),
i. CoVtt1'luht
Adică să se păstreze o taînă,
15600
Când popii n'au de lucru boteză viţel.
LAURrAN & MAXIM, Il, p. 1598.
Pentru cel. cari nu pot stă fără a face. ore-ce.
================== pagina 101 ==================
__________________ �C�R=E=D�IN�1�:1��, __ O�·B=I�C=E=îl�fl�,1�: 101
*6
15601 Mâine vom vede cine'! popă şi cine'! porc.
1':. T. Pxrn.oru, înv. c. Smulii,
J. Coourlucu,
Se dice unuîa care se atine cu gum, mal cu semă la
beţie,aretându-se că el e mat de trebă de cât un altul.
15602
Nu e sat far de popă.
T. St.Avtot, Con». tu«, 1875-
1876.
Adică adunare de oment fctrtL un cap, un conducător.
* L\
15603 Popa Sta fan
Cu luleaua de cecen.
TEOD. BlLlşEL, preot, c. Ste­
fdncsci. i. Vâlcea.
Veqi Ri!du/ele.
Se dice în glumi1 preoţilor, când beu tutun. Dicerea se
găsesce în urmetorelo versuri:
Popii de la Jlfăgllrele
ToţI aveau cîuhuce şi lulele,
Numai biet PO}JIt Stolon
Cu luleaua de cocen,
Câţ,l mergeai:'! la l'ng'ăclulle
ToţI luau câte un tăcîuno,
Când erau la gralite
Toţi eli lulele gătite,
Când era la aghios
Esa fumu gros, gros!
Când era la heruvic
Tutun n urnaf era Ilie,
Când era la axion
N II se vedea om cu om.
VccF Ochiii.
15604
*
Popă'i cu patru ochi.
1. CUEANGl. Amini., p 108.
15605
Adică învetat, cu carte, a tot sciuto r, cu judecată.
*
Cum e popa şi colacul.
Vedi Sj;;Il!, T"rc.
Sem. Buc. CI. Ţ1IIl, prin P.
G."BBOVlCJ;;ANU, ]J1·{Jj.
================== pagina 102 ==================
102
PROYERBELE ROMANILOR
Adică după om şi cinstea.
*6
15606 Taie (tae) popa limba.
LAURIAN & MAXIM, II, P: 165.
- [. BĂNESCU, prof. j. Roman. -
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefăneeci,
j. Vâlcea. - D. TRIFAN, înv. c.
Cârnu, j. Nemţu. - P ATRICIU &
SALVIU, înv. c. Smttlţi, J. COVtW­
luiu, - V. SALA, dasc. c. Vaşcofţ·
Bărescî, comit. Bihor, Ungaria.
- JUL. GIWFŞOREANU, prof, c.
Galşa, comit. Arad, Unqaria.
10 Se dice când cine-va spune ce-va care nu era de spus.
�o Arată că cutare lucra e oprit.
Se c,1ice mal ales ca să înfricoşezt copiiî C:1 să nu mă­
nânce de dulce (frupt) în posturi S:1U Mercurea şi Vinerea.
*6
15607 Nici popă nu'I mai trebue.
E. r. P ATRICIU, înv. c. Smulţi,
j. Conurluiu,
A'I batjocori cum se cade.
*6
15608 Fecior de popă, om cinstit nu e.
P. GÂRBOVICEANU, in». c. Şer­
bănesci, i. Arqeş.
*6
Fecior ele popâ şi om ele trebă nu se p6te.
C. TEOFĂNESCU, înv. c. Bicae,
j. Nemiu,
Poporul crede că toţI fecIoriI de popă se aleg reI.
*6
15609 Fecior de popă.
D. GEORGESCU, c. Coşereni, j.
Ialomiia, - B. P. IIĂşDEU, Etym.
Maqn., p. 17.
Adică fiinţă lacomă.
================== pagina 103 ==================
CREDfNl'E, OmcEi'um
LEGENDA SOBOLULUI
103
Oclath un popă aveă o moşie, care se hotărcă cu moşia altul' om.
El S8 ·cm·tiL în tot-dc'un a peutt-u hotar cu acest om. Popa diceă că e
hotarul lui, Iar omul ,,ticeiL că e a lut.
In cele din urmă se inteleg arnindof, ca să mergă la hotar .şi să-I
strige: « A] cuf e hotarul» şi al eul va respunde hotarul că e, al
acclula să fie. In ajunul dilel hotărite popa s'a dus, a făcut o gropă
pe hotar, în care a bilgat un copil al Secl, ce er'L iuvătat mal elin­
nainte, că st.rigâud el: <al cui '" hot.u-ul » el să respuntlă : 'al popii».
Aşa s'a făcut şi popa a câştigat hotarul. Hotarul a remas al popii,
'iat· copilul îndată ce "respnns, s'a făcut sobol. De a.tuncf se dioe ,
că sobolul 8 fecior de popă.
PRllDOIU GHEOIWHE, c. Schiiu­
Golesci, j. 11![�lscel.
A se vede Albina (revistă), II, p. 1592.
*6
15610 Fecior de popă, scie carte.
r. BĂNESCU, P1'Of, j. Roman.
*6
Fector ele carte, sete popă.
P. JSPIRn:scu, Rev. Ist., III, p.
381. - E. r. PATRIOIU, înv. c.
Smulii; j .. Coourluiu.
Vrend sa lea în deridere pre cel care se lăudă, pe
ne-drept, că scie carte.
*6
15611 El popă, el preotesă.
P. GAUBOVICEANU, praf, c. ci«
şa?!!, j. JjlleherlinţL
Vedf a C(înta.
Despre omul care, întrebat acum despre ceva ne 1'85-
punc1e Într'un fel, şi întrebat mâne respunde Într'alt-fel.
*6
15612 Uite popa, nu e popa.
1. G. V AJ�ENTINEANU, p. 20. -
Dl'.ELTE OmsTEA, Prov., p. 261,
c. GW'arluht'l, Ungaria. - 1<:. L
P ATmclu, in». c. 81?ntlt�, j. Co­
»urluiu,
================== pagina 104 ==================
104
PROVERBELE ROMÂNILOR
Se �ice de unul care aci îţi spune într'un fel, aci în­
tr'altul.
Originea acestei �icerl o aflăm într'un joc de cărţi
forte cunoscut în popor. Explicaţia dată de D-l Coşbuc
în f6ia p. toţi, 1, p. 43,'\ este greşită.
Ioed Neica, mi c Neica,
Nu e Nerca, plânge Lerca.
v, ALEXANDRl, Poes. Pop., p.
284.
*L
15613 N u'I nici popă nici preutesă.
E, 1. P A'l'RICI17, înv. c. Smulii,
j, Covur-lu'1n,
Adică nu. poţi sii seif ce este, ce vre, ce gânc1esce.
15614
*
Alta 'n curul popii.
IORD. GOLESCU, lIIss.,II, p. 2.­
r. Isrmnsotr, Rev. Ist., 1, p. 230.
Se dîce când se întîmplă vre uu lucru deosebit, pe
negândite, spre supărare (Gor.nsotr).
In lucrările inedite ale lui Ion Creangă se găsesce o
snovă privitore la ace stă dicere, dar care nu se pote
publica.
*L
15615 Bătut ca curu popii.
GAVR. ONTŞOR, prof, c. Dobro­
vcţ, i. Vaslu}u.
*
Neted ş'i umflat ca curti popiL
GR. POIENARu, ing. j, Pntna.
Vec)i Pal'a.
Adică plin, gras; mult,
*L
15616 Popă cu inel
Şi militar cu cortel.
Sem. Bt�c. CI. VIII, prin P.
GÂRBOVICEANU, prof'.
================== pagina 105 ==================
CREDIN'fE, OBiCEIURI
Lucru care nu s'a ve�lut, care nu p6te să :fie.
:j:h.
15617 Popa Manoilă
Şi tîrcovnicu Gavrilă.
1 Of)
T. BĂLĂSEI., în». c. Stcfanesci,
j. Valcea. '
Se dice, în bataie de JOC, când ve<;,li pe popa cu ţîr­
covnicu lui.
*Li
15618 Dile de popă.
Adică dils de post.
*Li
15619 Cum te-a vedut mamapopă, să de Dum-
nedeu să te ved şi respopă.
GAVR. ONIŞOR, pl·Of. c, Dobro­
vet, j. Vashehe.
*
Cum te-a vi!c[ut mama, popă) se de Dumne-
cI eil, sc'i te oed şi dascal.
Dvna LIZDE, j. Tulora.
Urare; prostă ŞI în batjocură.
15620
*
Să te păzesci de el ca de popă tuns.
P. BUDlf!1'EANU, maior, c. Bu­
curesci, j. Ilfou.
Pentru omul reu.
*Li
15621 Să te ferescă Durnnedeu de popă tuns.
C. POSSA, c. HU71mlesc'i,,j. NemţtL
Căcî nu pote :fi om de trebă.
*Li
15622 Ii merge vestea ca de popă tuns.
81'. S1'. TU1'ESCU, înv. c. Caia­
ncle, j. Dolj.
================== pagina 106 ==================
10') PRI)VERBELI� .R()M_Â_W_'L_O� _
*6
A � se duce vestea ca ele popă tuns.
I. CHI<;ANGĂ, POV., p. 319. -
E. 1. PA1'mclu, inr. c. Smuli», j.
Cocuriutu; - GAV.R. ONlşoH,proj.
e. Dobroiei, i. Vaslnht. - Sem.
Bue. CI. VIII, prin P. Gl\HBO­
VICEANU, ]J1'Oj. - C. TEODO.RESCU,
în». c. Lipooa, j. Vaslttht.
*6
) 1 s'« dus buhu ca de popă tuns.
I. BĂNE'3CU, prof. J. Roman. ­
M. CANIAN, public. j. Iaşi.
6A
li merge vorba ca la popa tuns.
Dr. ELIE CmsTEA, Prou., p. 115,
c. Rtenoo, Unqaria.
10 Când merge vestea, despre cine-va.
2J Pentru omul reutăcîos. - J. Vaslultt.
-cn preot răspopit, s'a apucat de tâlhării ŞI a, ajuns
vestit sub numele de Tunsu:
*6
15623 A umbla ca fulorul popii.
Locotenent Por, c. Bedad, i.
Tulona. -- G. P. SALVIlJ, in». c.
Smulii; j. Coourluiu, - 1. DĂ­
NESCU,1HOj. c. Roman.
*6
A umbla fuiorul popel.
E. I. P ATHIC'iU, în'O. c. Smulţî,
j. Coourluiu,
10 A umbla de colo-colo, fără, astîmpăr.
2J A umblu fi.irit rost.
31 A umbla zăpăcit.
Se pot dă două explicaţii pentru ongma acestei (Ji­
ceri, care amîndouă s'au născut din acelaş obiceru.
La Boboteză, când umblă popa cu Iordanul, femeile
ele la ţeră obictnueso a dă popii, pe 15,ngi.i altă platii, şi
un Iuîor, care'I mat l'etL 0[111([ femeile meliţă câncpa,
futorul, care'I m<11 reu., îl alege de o parte, şi'l aruncă
sub pat sau aiurea unde-va. Când bărbatul umblă pe
acolo, şi dă de el, Întrebă pe femee: «Da ele ce ai arun
cat fuiorul ăsta aicî i'» Femeîa 'I răspunde : « Da lasă '1
Ia cioră, că acela'I fuîorul popit !» Bărbatul pe urmă îl
1
I
/
================== pagina 107 ==================
CHEDIN'fE, OBIClelUHI
lOi
iea şi'l aruncă si el în pod, sau aiurea unele-va. Si arsn
umblă futorul �eela de ici-colo fără rost, până c�nd 'îl
drL popii. Acest fuior se dă, popii din credinţă ctL, pe
cea lume, se agaţă de el, cine l'a dat, şi iese elin Iad.
L<1 Iordan, când umblă popa cu botezul, se legi!. la
crucea, pe care o ţine acesta 'in mână, câte un fujor de
cânepă sau, 'in lipsă, o jurubiţă de tiri plic, şi'l portă
din C<1Sn, în casă.
Se crede cii Hristos, când a scos sufletele din iad, le
a scos cu un futor. Adică lU111e:1 se apuca de firele fuîo­
ruluj, şi el tr{tgei1 in sus.
15624
Pe de-asupra ca fuior ul popii.
IOlW. GOLESCU, Mss" II, p. GS,
*6
(Asta e) pe de-asupra ca fuiorul popit.
A. PANN, I, p. 147,- Ut"iul1',
XXII, p, 56, - HINTlISGU, n. '7.
- B. P. HĂŞDEU, Et!/1n. ]Jiogn"
p.1925, - DI:.ELIEOmSTEA, Proo.
p. 208. c. GW'a Rîuln1, U11[1a?'ia.
- O. TmFAN, înveţlU, c. Cârnw, j.
Nemţ: -luLlu GHQ]'ŞOHEANU, î111J.
c. Galsa, comit, Arad, Ung(l?'ia,­
D. EpUHEANU, in». c. Damian, i
Do1j.
*6
Ca ftt'torttl pope� Zet botez.
P. BUDIŞTITANU, 11'/(1101', j. Ilfov.
10 Adică piste orînduîelă, mal mult de cât se cuvine
((la r.nsou).
2° Pentru omul care a răbdat multe şi dă îarăşt peste
necazurL
Când umblă preotul la Boboteză, pentru a sfinţi ca­
sele, afară de taxa obicinuită, pe liîngă colaci, mere, smo­
chine, cârnaţî, etc. mai capătă, ele ici-colo, şi câte un
Iutor de cânepă, sau un scul de bumbac, dacă omul nu
are cânepă. De aci şi dioetorea.
*6
15625 A'şi găsi popa.
1. CUEANGĂ, Po». p. 305. - O.
TJWFĂNEScu,înv, c. Bicae.j.Nemi«.
================== pagina 108 ==================
108
PROVEREE.LE ROMÂNU,OR
*6
-"n fi popă (POP(t).
V. A.LEXANDRI, Teatr.) p. 247,
462, 636, 831, 141o, 1012-D-na
S. NĂDEJDE, N1W., p. 62. -1. _".L
SEIEllA, Pov., p, 3. - S. Fr.. MA­
RIAN, Tradii, Pop., p. 350. - G.
ONlŞOR, pra/. c. Dobrooăi, j. Vas-
111hl.
10 Adică a da peste om, a'şi grLsi om vrednic pentru
a'I face trebă.
2u A'i face felul, a'l bate.
;:: « Stat că ei:i ti' s popă., - SBIERA, p. U.
'��n feriţi într'o parte, cel. eu U sunt popa.» - V. A.LEXANDRI,
p. 46,.
«Cu Ivan şi-au gdsit popa.» - I. CR�ANGĂ, P: 305.
*6
15626 A fi popa belea.
V. A.LllXANDRI, Teatr., fi. 834.
- G. POBOgAN, inst. j. Olt.
AdiC�1 arţăgos, buclucaş, om reu.
«Breee! aista '1 Nega! popa belea i» -V. ALEXANDgr.
15627
*
'Şi-a găsit popa belea.
15628
I. BĂNESCU, prof'. i Roman.
Adică a dat ele om reu, buclucaş.
*
A căde popa belea.
, GR. A.LEXANDRESCU, maqisir. J.
Puina.
A'I aduce supărare.
*6
15629 Aci e popa.
G. POEORAN, inst. j. Olt.
Aci e aci, a păţit'o, e încolţit.
*6
i 5630 Scie carte ca popa.
A VR. COReEA, par-ah, c. Coşieiu,
Banal.
VeQÎ CoPil.
================== pagina 109 ==================
CREDIN'{E, 'OBICEIURI
Adică e învetat.
Preoţii fiind cer mal înveţaţl în sat, aii prm acesta o
mal. mare autoritate asupra poporului, a cărui povăţui­
tori şi conducătort :firesci sunt în tote împrejurările vieţei.
A se vede proverbul de la N o. 3069. .
SNOVĂ
Cică unul se făcuse pOpf1 firă să scie a citi. Când a venit la Evau­
ghelie, popa ce să, facă? Ca să scape de încurcătură întrebă. pe ro­
mâui : «Omenr bl101, sciţi ce <;1ico la Evanghelia de astă·c,li '1, Orneuiî
l'espund ca. nu sciu. -- Apoi dacă nu scitf nu ve mal spun, respunse
popa. Omenii s'au mirat dar aii tăcut.
Dentru Duminica viitore, (�l s'au sfătuit că, dacă popa îl va În-
b'elJâ lar a�H, el să, răspundă că sciu, ,
Când e venit la Evanghelie, popa a întrebat iar: - Omeuî bunt,
sciţi ce vine la Evaughelia de astă-dl ? - Soim, soim, respunseră
omenir. - ApoI dacă sciţI, ce să mal spun, respl1nse popa.
Pentru a treia Duminică omenit se sf'atuiră ca unit să d ică că scie,
Iar alţii că nu aoiii, efi să'l Înfunde pe popă, Dar pop" aud indu-I le
<;lise,: ,Cel cari sein să spună la cei cari nu seiu ; şi închise cartea.
Omenij in urmă au dat j"lhă Ia Vlădică, că popa lor nu seir carte.
VIădica venind În sat, şi fiind ele faţă la liturghie, l'a pus să citescă
Evall!:rhclia.·
Po�pa atuncl a început: Făcut-am în dilcle mele trei sute (le 01 din
care da-voia două pre sfinţieI tale şi mie una .. Tot asemenea a pomenit
de bol, vac'i, cai, etc. Prc sfântul încântat dise la urmă omenilor :
"Cum aţi Îndrăsnit val să cârtiţi �mpotriva preotului? Ce carte voiţ'î
să scie mai mult de cât atâta?» Omenii tăcură şi popa a remas bun.
*6
15631 A călca a popă.
VezI Popesce_
LAURIAN & MAXIM, I, p. 317.
- I. CUEANGĂ, Amint., p. 86.­
P. ISPIRESCU, Rev. Ist" 1, p. 460.
- FR. DAME. I, r. 180. - TE. Tn:­
llEm:NT, c. Bcluş, comit. Arad , Un­
gm·ia. - A. MmĂILEscU, în/). c.
Bttşten" j. Prahova.
10 Despre omul cu aspiraţiul1r superlore, adeverate orI
pretinse.
2° Işl dă aer de om cu carte.
3 o Nu se port:l cinstit, ci umblă cu mila, cu sfăllţUlela.
S�OVĂ
]\lai mulţi fli[că'î s'au c1l\s odată la Vlfldica de lfL Dir c" să'i f"crl
preoţi. B" CI\ parale, ba CI\ ffigăc1ulell îşI ve1nră visul cu ochi1. Unul
care l'iimăsese m"l în urmă, se apropie, şi r6gă atuncî pe YIăelică ca
si't '1 popescă măgarul: "Scie carte», întrebă Vnlclică, "Nu scie, 1'1'13
8finte, dar caled popesce.» Şi m{lgar111 fu popi!..
================== pagina 110 ==================
110
PIlOVEIlB!cLg ROMANILOR
*Lo.
15632 Calcă a popă ori a preutesă P
CATUINIU, elev. Se. Norni., c.
iuu«, j. Fălcii:t.
Ce o Sti fie de capu lui? nu se pre vede.
*Lo.
15633 Nu calcă a popă.
r». ELIE CmSTE,I, pj·OV., p.
167, c. Giaa Rîuln�, Unqarra: - J.
BĂNESCU, prof. j. Roman. - A.
JUVARA, c. Fedesci, j. Tutoca,
Nu du semne de om de trebă, nu se arată bine.
15634
Lo.
Cântă dracu în casa popii.
Dr. ELlE ClnsTEA, P1·OV., p. 134,
c. Cor/lea, Ungaria.
Când e muierea omului rea.
*Lo.
15635 Căţi popî în raiu.
B. P. HĂŞDEU, Elym. }J1rrqn.,
p. 2037. - Dr, ELlE CH.IS'l'EA, P7'CiV.
p. 38, c. Ida Mare, U?lgaria.
Adică nici unul.
Câi; popi în ? aII!
AtâţJ>] zloţi să al.
Du. CRISTEA.
(}tit'! popi in raii; at âţl vermi l'8mi.'mlL în lJllb1'L, etc. - In Descâniecc.
Sl'i'OVĂ
Un popă, când fn su. mbrrl, reaminti prcotcscî sale ce Line a trăit
cu dînsa, şi o rug-ii să 'i remânfl, crcdiuoiosă, şi după ce 1''1 muri, �:'i
diusa să caute să 'l întîinescă în cel', şi să trăiescă acol o impreun il ,
într'o iubire fără sfirsit. Prcotesa jură şi dupe câte-va cesurl more pOpel.
Preotesa abia mal trăesce \TO dol anf, şi cu mare mul tuinirf îşJ
d ă sufletul, bucnrosă că va rog-lisi pe bărbatu] seu cel Iubit.
Ajul1gcnd în !'alU se pune ea sii caute ele preot. TreI dile, fără set
iea nicf o odihnă, cutreeră tot raiul frwă S(L p0tă elil ele urrni!e popiI
NemaI putând ele ostenelă, se duce la S·ta Petru, şi '1 întrebă du
bărbatul setl: <Popii -î-It mir" de când e lumea mt s'a pomenit, l'espnnrlf'
Sf. Petre, caută '1 în Iad, că acolo trebue să, se afle, fliră elam' şi
pbte.' Să pOl'l1esce pl'eotesa spre lad �i, dnpă multă căutare, îl z:\­
]'esce Într'o baltă mocirl6să, afllllllat în noroiu, de alJla i se ză.ria C'Ipnl.
================== pagina 111 ==================
r
l
CREDIN'P:; OBICEIURI
111
-----
Incepe bIata femee să se vada �i să se boccscă : «Val �i amar de tine,
popa, reLl ai mal ajuns, - Nu mal plânge, dice popa.. 'Eii am mare
noroc, cfÎd sub mine e părintele protopop �i sub el se odihucsce 1'r0
sfîntul episcop."
*6
15636 I-a eşit un popă înainte.
r 1. CHEANGĂ, Pov.,p.126. - Rom.
Glumet, I, p. 9.
*6
) l-a eşit popă în cale.
K I. P ATHlcrU, îl1V. G. Smulţi,
i. Couurluiu.
Se elice unufa cind Îi merge re1"[ Într' o afacere.
Ace�t eres este vechtu la �01 c11c1 este raportat şi de
Mitropolitul Iacov; «De ''t va eşi înainte preot, nu '1 va
merge bine .. ' Iară de '1 va eşi Înainte Ţigan, salt Turc,
sau Jidov, ori care din fîarele cele selbatice, el atuncea
cred cii le va merge bine, şi 'şi va face calea cu norocire.»
Intîlnim acesteres şi la Italieni.
«Brece ' c'anapoda lucru ; se v811e că, a\l1 derninetă mi-a {eşit înainte
'01"1111 popă saii dracu scie ce." - 1. CIWANGĂ.
15637
Ca paraoa 'n punga popii.
GH. JIPESCU, Opinc., p. 140.
t
Adica ce vre face cu el.
*6
15638 Cum nu's eu popă.
E. 1. P ATHIcl'u, in». c, Srmdp,
i. Covu1'ltLl'tI.
Pentru a afirma că un lucru nu e adevărat,
Nu e cinstit C7l111 mL's di popă.»
*6
15639 A umbla teleleu popii.
DUMllRAVĂ, Se. Norm. El, c
Scliineni, i- Tuiooa.
Adică. fără nici un rost.
*6
15640 A face ca popa.
G. POBOHAN, insi. i Olt.
================== pagina 112 ==================
/
112
15642
A trage la stânga, a fura, a opri ce-va de o parte.
*6
15641 PIătesce ca popa.
G. COŞBUO, F61:a p. ioit, T, p.
433. - 1. GnoFsoREANU, înv. c.
Gatşa, comit. A/ad, Unqaria. ­
N. BĂImuLEsou, înv. c. St�cliU.j.
Ilfov, - D. EpUREANU, înv. c. "Da·
mian, j. Doi]. - D'r. S1'. TUŢESCU,
in», c. Caianele, j. Dolj. - G. P.
SALVIU, înv. c. Snntll'!, [. COIJUl"
ltt-ht. - C -, TEOFĂNESCU, in», e. Bi­
caz, j. Nem.lu.
Plăiesce cel pO]J(l) tocnui pe iocma.
A. PANN, Il, p. 72. - HINTESCU,
p. 150.
10 Plătesce fără doar ŞI p6te, numai ele cât, ort cât
ar căuta să scape.
2° Rare-orj : se dice, într'un mod ironic, ele cei cari
nu'şî plătesc dările; popa fiind înveţat să prirnescă, iar
nici c1ecum să ele. - Ilfov c0 Comitctt Arcul.
*
Plătesce ca curu popii.
Vecfl Para.
Acelaş înţeles ca la No. 15641 § 1.
Din amestecul �licerjle ele la N o. 12467 ŞI 16641.
*/0.
15643 Ii şade popa la cap.
A VR. CORCEA, paroh, c. r:oşte-h�
Banat.
Adică a murit.
15644
'I-a dis popa la cap.
A. P ANN, II, p. 159.
*6
) I-a eZis popa după cap.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. S(efdllC8d,
j. Vâlcea.
================== pagina 113 ==================
CREDIN ["E, OBICEIUr;l
*6.
'I-a (Us popa cu cadelnita la cap.
113
G. I. 'IOMESClJ, in». c. Broscari,
j . .Mehedinţ!.
Adică a murit.
*6.
15645 Curînd îi va cânta popa.
A. PANN. II, [1. 84.-Dr. EL1F.
CUIS'l'I':A, Proo., p.' 87, c. Aqnita.,
Ungaria.
*6.
Are ScL '1[ cânie popa.
GAVU. ONISOH, praf. c. Avra
mesei, i Tutova.
Adică nu mai are mult să trăîescă.
*6.
15646 A da (lăsa) ortu popii.
B. P. HĂŞDEU, Cuuini. J, p,
390. - A. DE (JIHAC, Il, p, 230.
- P. lSPlRESCU, Leg., p. 21':6;
Rev. Ist., 1, [1. 227; Pal'. ii-»;
p.106, 113. -- Gn. JIPESCU, Opinc.,
p. 74; RiJur., p. 265. - S. Ft.,
MAREAN, Nascere, p. 220. -c- iVI.
J:> ĂSCULESCU, Intîl., p. 9. - E I.
PATRICIU & G. 1:'. SALvru, în»,
c. Snntlţ-!, j. Couurluiu; - C. TICO'
FĂNESCU, înv. c. Bicas, i. Nemţ'u.
- :fR. DAME, III, p. 162. - EM.
POPESCU, in», c. Ciocămeeci-Mar
qineni.]. Talomiţa. - G.POBORAN,
inst .. i· Olt. - G A VIi. ONIŞOR. prof'.
c. Dobrocâ, J. YasI11�u. - A. 1'0'
PESCU, înv. c. Cernica, j. Ilfov.­
D!'. ELll<J CRIs'rEA, Pl·OV., p. 3, c.
Gura-Riului, Unqaria.
*6.
Cât p' aci să ele o1"tul pope't.
P. JSPlRESCU, Tleo. t«, II; p.
145. - H. D. ENESOU, fnv. c. Za­
mos/ea, j. Dm'ohoi.
================== pagina 114 ==================
114 PHOVEHBlcLE ROMÂNILOR
Adică a muri.
Ortul, monedă veche, valora cam \lece parale, ŞI era
pluta' obicinuită pentru Înmormîntare. Câte dece bani se
dau şi astrv�li pentru a se serie un nume în pomelnic.
«Ual' trecn ce trecli şi amîl1l101 lJell'ânil dant ortul l)oJli'[ rernâinrl
în urma lor casa tacă, şi o sărăcie lucle,»-P. lSPIRESCLJ, Leţţ., p. :�86.
*h.
15647 A da pIelea popii.
S. FL. J\JAHLAN, Inmorm, p, 361,
362, 364. - Dr. KLlE CRlSTEÂ,
P1'ov., p, 3. c, csu», Uiuţarta.:»
S.1. GHossmANN, Dici. p. 115, ­
A VH. COBCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat. - OAVR. ON,ŞOR, P1'of. c.
Dobrocet, j. Vasluin.
*h.
A ela pelea pope't.
LAmBRIOH, Conv. Liier., IX. ­
E. 1. PA'l'HICIU, in». c. Smuit«, ,j.
Couurluiu,
:{:h.
A 'ş't da pelca popiL
Y . .ALllXANDHI, Teatr., p. 101,
738, 1124.- C. FLĂm:r1:ND, c. Bol"
ţio-Sueeni, comit. Bistrita-Năsetul,
Transilvania.
A ti pe marte, a murr.
«Intorcându-se glota la casa mortului, el fac comănc1area, osp0tâllel
pe toţI cei ce ali fost la îngropare ...
Din vechime acea comăndare se face în chipul umctor : De cu SHl'�I,
când a doua <;l.l are a se inrnormânta reposatul, vine preotul şi se aduce
una sau mal multe al �i.hcrbecl, ])13,1 cu samă negri; se face o grbprL,
şi iutoroâudu-să vitele către apus, resărite fiind acum stelele, le Iipesce
lu m inărj de ceară prin carne; le citesce o l'llgăcilllJe şi apoi venind
reuduiţi'î le tac, punând se curgă sângele în gTopa făcntă Înadins'
pentru acesta, numită 'cwâ,. Preotnlut se d!1 capul şi pielea, de unele
a remas proverbul «că a dat pielea popii» adică a murit, eal' căruu­
rile se fac bucato şi se osp8teză potrecătorit, cărora li se îm part dlle
un colac şi ° Iumiuare. La masă puncndu-se şi dându-li-se câte o Cl1P:l
do vin, luând, varsa puţin pe pămînt, diccnd «1l§6ră să fie ţel'îna
ruposatulul.» SEIJM:SCU. - '1'. T . .BUHADA, Datinele poporulu'î B,omiÎu.
A se vede LAMBRWH, Convorbir'i Literare, IX şi S. FL.
lYIARION, fmnormîntu1'eer, la Bonuîn'f" p. 361 şi urmetarele,
De alt·fel acest obicelu ne vine de la Romani, 1:1 cari
================== pagina 115 ==================
I
r
_______ CR_. E_; DINTE, OBICEIURI . ---..:11::..::5
se dedea saorificatorulut, numit popa, . pelea dobitocului
jertfit, drept plată pentru serviciul pe care '1 făcea,.
*6
15648 A intrat în punga popii.
JUL. VULcAN8SCLJ, elev Se. Ntnn«.
c. Pelesct, J. DaU. - G. P. SALVl1J,
înv. c. Smuli), j. Cocurluiu,
6
L) a bcrpat popa ) n pungcL
Dr. ELIE CRISTEA, Pr·ov., r 19
& 127, c. Codlea, Unqar:«.
6
In pung(t (sacul) popi7.
Dr, ELIE ClUSTllA, Prav., p.
120, c. Cur« Rîult�'!, Ungaria.
Adică a murit.
15649
N'o să. te fad popă..
IONNESCU·GIO:-l, t»: Buc, p. lG8.
Se <;1ice celui care ni se pare ca pr8 învaţă mult, pre
îi place să tot citescă,
«Ce atâta citanie că n' oea te fac! popd. >
15650
."
...
Par' că. '1 popă..
GR. ALEXANDRESCU, magistr. i.
Puina.
:1:
Par' că 't popa din sat.
GR. PO:!E�AHU, ing. j. BU.ifI!1'i,.
i
10 Scie carte mult.
20 E om deştept.
*6
� 5651 Par' că ai fost popă.
E. I. PATlUClu, in», c. Smulit,
j. COVUTl1.ihk
================== pagina 116 ==================
116
PRJ\V]'RBELll B _l.4.NTLOR
10 Se \lice când scoţi bine o trebă la capăt.
20 Când ghicesd ce-va.
*6
15652 Ai să te faci popă.
K J. P A'l'RICÎU, înv. c. 8nmll1,
j Cocurluiu,
Acelaş înţeles ca la N o. 15651.
POPEse
15653
*
Somn popesc.
1. CREANGA, Pov., p. 303.
Adică somn adînc.
"ApoI se culcă cu capul jJe diuşil şi, ne mal fiind supărat de ni­
mcne, trage Ivan un somn el" cele popesc!>. - 1. CHEANGĂ.
POPESCE
*6
15654 A călca popesce.
"EM. POPESCU, înv. c. Ciocdnesci­
Marqinens, .1. Ialomita, - T. BĂ·
LĂŞEL, preot, c. Ştefdnesc'l, i. V til­
cea.
VecII Popă.
Aceleaşi înţelesuri ca la N o, 15631.
Inţelesul al treilea: ti, face un dar pentru a obţine Ce
doresce, este cel mal obicinuit.
A se vede snova de la N o. 1f>63l.
15655
Carte nu scie dar calcă popesce.
VecF PoPii.
P. ISPIRESCU, Rev. te, I, p.
460, - A. P ANN, III, p. 28. ­
HINŢESCU, p. 28.
Adică sere a face un dar pentru a obţine ceea ce do­
resce.
================== pagina 117 ==================
r
�
I
i
I
CREDINŢ8, OBICE:::c.l'u�R::::l 1l7
A POPI
Ve41 a lJfiru).
Adică a bate.
«Popescc '1, naşulc».
l
I
15656
*
A popi.
GR. JIPESCU, Reur. 0I'aş.,p. 207.
POPISTAŞ
Veei! Papistar
POST
15657
In zadar numai cu postul raiul vei nă­
dejdui,
A. P ANN, 1, p. 142.
Trebue ca şi faptele tale să fie creştinescf.
*6
15658 Post fără pomană şi lumină fără oloiu.
V. SALA, tlasc., e. Vaşeo!u·Bă·
resei, comit. Bih01', Ungaria.
Doue lucruri cari nu se pot. Ne învaţă să dăm celor
sărac!.
*6
15659 Rugăcîunea betivului, postul morbosului
nu mult ajunge.
V. SALA, clase. c. Vaşcou-Bă­
resei, comit. Bihor, Ungaria.
Pentru cele' cad nu ne sunt de folos.
15660
Marte din post nu lipsesce.
P. TSPIRESCU, Leg., r. 1872, p.
173.
A se adaogă la No. 182.
================== pagina 118 ==================
J lR PROVERBELE ROMANILOr:
*.6.
15661 A mânca Joia post şi Vinerea carne.
N. PETRESCU, ing. c. COT1J1({J'11iC,
i. Prahova.
VecII Prost.
A face lucrurile pe dos, a fi prost.
*.6.
15662 Cine n'are ce mânca scie când e post.
V. SALA, dasc., c. Vaşc011-Bd­
resei, comit. Bihor, Ungm·fa.
Postesce de nevoe şi mai în tot-ele-una.
*.6.
15663 Cât postu Pasci1or.
A VR. C'lROEA, parole, c. Coştci«,
Banat.
A eli cu, mare, lung.
*.6.
15664 Par' că '1 de post.
G. POBORAN, inst., .j. ou.
Pentru o mâncare f;\ră nici un gust.
A POSTI
v-ar a se G'rij2) Nevoto/J
Prost:
*.6.
15665 Postesce robul lui Dumne<;leu că n'are
ce mânca.
Ionn, GOLESOU, Mss., II, p. 55.
� B P. HĂşuu;u, Etym. Ma.l7n.,
J). 610. - C. NEGltUZZI, 1, p. 2.19.
- I. G. VALENTINEANU, p.47.­
S. 1. GROSSMANN, Dici., p. 58,
136. - G. POBQgAN, inst., i. Olt.
- E. 1. P ATmoj'u, în». c. Sm.ulţ'i)
j. CovuTlulu.
================== pagina 119 ==================
I
,i
CREDTN'rE, d,BIcrLIuRI
119
Postesce robttl ltt� Dmnnec(eu daca nu, qă­
sesce tot merrd:i,
A. P ANN, Ee/iţ. 1839, p. 50 ;
I, p. 129.
Veq.' a Ajum/"
1 O Rabdă, postesce de nevoe, ne-având ce mânca.
20 Se dice pentru cel ce, de nevoIe, nu pot face nicf
un reu (GOLESCU).
Asse.0' jeîme qui paum-ement vit.
Proo. Franc.
15666
6
Postesce Lunile.
S. FL. MARIAN, Nasc., p. 4.
10
..
I
I
�
f
Pentru cel cari, ne avend ce mânca, postesc de nevoe,
sau că nu au de dulce.
"E o credinţă veche şi forte lăţită la Românii din Bucovina, că
cel ce se apucă să postescă Lnnîa, aceluia în multe privinţe îi merge
bine. Aşa nevestele cari n'au copii şi doresc să aibă, dacă postesc
două-spre-dece Luni după o laltă, cred că vor nasce copiL Asemenea
mulţi şi dintr'ucefa citr1 capetă dureri crîncene de ochi, că mal nu
pot vede nimica, încă se apucă a posti mai multe Luni, unii chiar
şi totă v'îeţit. Alţii iarăşi se prind a posti Lunîa, din causă că li se
bolnăvesc şi pter vitele. lVlai pe scurt, fie-care pentru ce voesce şi
pentru ce'l dore ini ma, şi <tic că de când s'au apucat a posti Luuta,
de atunci şi-au ajuns sco pu dorit. E ele însemnat şi aceea, ca cei ce
s'au apucat să postescă totă vleţa lor, postesc chiar şi 'n Lunfa Pas­
cilor, iară oera-l-altr, cari se prind a posti numai un număr anumit
de Luni, nu mănâncă de fel până în d iua urmetore. Şi dacă, fiind a­
pucat, se 'nfruptă în vre-una din aceste dile, atuucr, spun ei că nu
li se arată, adică le merge reu. De aceea fie-care apucat observă cea
mal mare stl'icteţă. în postirea acestor dile. De-aici apoi, de la acestă
datină străveche, s'a născut dicala postesce Lunile, şi se aplică mal
cu sernă acelora, ce ori că nu aii sermanii ele multe ori nimica ce
mânca şi postesc ele nevoe, ori că nu RU de frupt sau, în limbag'rul
'.rl'ansilvăneuiIor, de dulce.» - S. FL. MARIAN, Nascere, p. 3.
POTCĂ
*6
15667 Potcă.
Av.a. CORCEA, paroli., C. Coş­
ietu, Banat.
10
================== pagina 120 ==================
PRAZNIC
1 U Unul din nenumăratele nume ale dracului.
20 Sau om poicaş, sau potcaş de om, acela care
esce. adică afirmă că cine-va a căutat să'I facă
reu, fără ca lucrul să fie adevărat.
120
PROVERBELE ROMANILOR
potcă­
vre-un
r
Ved i Ceas, .li'arnic, Obraz-
1l1C.
*6
15668 Se grămădesce ca baba la praznic.
M. LUPESCU, înv. c. Brosceui,
j. Suciara.
Veql .BaUtl, Ro/it, Va­
dalZă.
Acelaş înţeles ca la N o. 2713.
PREFT
VeciI Preot.
PREOT
Veqr NevoIe.
*6
15669 Unul Iubesce pe preut, altul p� preutesă,
V. A. Foasscu, c. Brosceni, [.
Suciaoa.
Veql Pojit.
Acelaş înţeles ca la N o. 15557.
15670
Prevtu za miza lucra. 1)
Dr. FR. MIKLO�ICH, Iium. Unter.,
I, p, 15.
Fie-care trebue să trăîescă din meseria lui.
Ub1: missa, -u mensa. 2)
Pr01'. Lat.
') Preotul pentru masă lucreză,
2) Unde e altarul, acolo masa,
( >
================== pagina 121 ==================
CHEDlNl'E\ OBICEIUTlI
Il preie, doue conta mangia 1).
Prov. ua.
121
15671
*
Preftul vine
sesce.")
din Poli, preftesa mulu-
r. COYAN, prof, c. Annindu,
Epi?'.
:j:
Pr efiul din Poli, prefiesa spune.3)
ILIE GHICU, prof, c· .A bela,
Epir.
Când unul vorbesce, despre lucrurt pe care nu le cu­
n6sce, altuîa care le scie mal bine de cât dinsul.
15672
*
Di vr'un s-nu ş'ar idă omlu, că vine ora
şi u pate ; maşi di preftu si p6te si
ş-arîdă.t)
G. ZUGA, siud. c. Cusina, Albania.
CăcI orf-ce ti se pote Întîmpla, dar preot, fără valea
ta, nu poţi fi.'
*
15673 Vai da <;(in9fU a p reftlui."]
1. COYAN, prof. c. Turta, Epi?'.
Veq.l Popă.
10 Pentru omul slab la trup, prăpădit de bole.
:l0 O să moră în curînd,
Cincî p îaştriî este plata ce se dă popii pentru o În­
mormîntare.
15674
*
Tricu ca preftul cu crucea. G)
D. DAN, siud. c. lJloloviştc, Ma
cedoni«.
Adică repede.
') Preotul de unde cântă mănâncă .
• ) Preotul vine din Coustantinopole, prcotesa povcstescc .
• 1) Preotul din Ccnstantinopole , prcotesa spune.
4) De vre unul să n u rîdă omul, că vine ccasul xi o pate (.�i el); dar
de preot p6te sa's] ridă.
5) Va da cele cinci (piastre) prcotuluî l
6) Trecu ca preotul cu crucea.
================== pagina 122 ==================
122
15675
PTIOVER13ELIi: IW�IĂJ\ILOR
Preftul preftu ma că astaTi, un-alantu vai
aridă.')
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahl"es.,
p. In
Ca, şi auguriI la Roma.
15676
* -
Te astălie preftu i Iepure 'n cale? tornă-
te, că nu va ţi ş-ducă arnbar.r)
1. COYAN, prof. c. Abela, Epir.
Aceeaşi cradirrţă o găsim la Homâni.
15677
*
Giocă preftul di bileae.v]
ILIE GHICU, prof, c. ArminCZ1t,
Epir.
Când eşti silit S[L faci ore-ce.
PREFTESĂ
Ve<ji Preot.
PREOTESĂ
15678
,6
Unuia 'I place preutesa, altuia fata popii.
Dr. ELTIl CRISTEA, Prov., p. 269,
c. Codlea, Unqarta.
Acelaş înţeles ca la N o. 15557.
*,6
15679 E mai bună câte odată quriţa preutesei
de cât a tmperăreseî,
V. FORESClT, c. Panaci, j. Su­
ciaoa,
1) Preotul preot daca întilnesce , unu la ăla-l-alt va rîde.
2) Itf Iese În drum un preot sau un Iepure, întorce-te, că nu'ţî va
merge bine.
3) J 6că preotul de nevoe.
================== pagina 123 ==================
p
CREDINTE, OBICEIlJHI
123
-----
Mai multe daruri gi:isesc1, adese-ori, la femeile din po­
por, de cât la cele de vită mai alesă.
A se vede snova Aroruânescă de la N o. 2230.
i
�
15680
*
Prostul mamei preoteseî.
D-na Z. JUVARA, c. Berlad, j.
Tutoca.
Se dice pentru cei proşti. V e�1i Şeeăiorea, I, p. 88.
15681
A nu călca a preutesă.
D-na SOF. NĂDEJDE, N1W., p.
46.
f
A nu ave purtare bună.
c Eu de mult văd cii ea nu calcă a prcuiesa, şi că eşff pre rece.
Ce vrei, tinereţe nu's "» - 1::>. NĂDEJDE.
A PREOŢI
*Lo.
15682 A preoţi pre cine-va.
E. 1. PA rmoru, in», c. Smul[I,
j. Covurltt1u.
A'I da o batjocură sdravenă.
PRESCURĂ
15683
*Lo.
Mai multe guri
De cât prescuri.
ANDRIJ:I MAHINESCU, înv. c. Hu­
mele, .i. Arqeş. - D-na Z. JUVARA,
c. Fedesci, j. Tuiooa.
*Lo.
Mat multe gure
De cât prescure.
C. BALLY, c. Cârlomănesci, j.
Tutova.
================== pagina 124 ==================
124
PHOVEHBELE HOMANILOH
Când sunt 6meni mulţi şi mâncare cam puţină.
*"'"
15684- Nicî de prescuri nu'i bună.
GAVR ONIŞOH, praf c. Dobro­
vei, j. Vas:ttht.
A îmbetrânit de tot.
Numai femeilor iertate de păcate, adică bătrâne, le e
permis S}1 facă prescun pentru biserică.
PREUT
PREUTESA
Ve�l Popă, Preotisă.
PREVT
Veql Preot.
PROFET
15685
c:
Ni:nene nu'I profet în patria sa.
Veq.l Prooroc.
DI'. ELTE CRISTEA, Proo., p. 164,
c. l'opiliţa·Română, Ungarla.
Acelaş înţeles ca la N o. 15686.
PROOROC
Veq.l Saul.
15686
Prooroc în tera luI cinste n'are nici de
cum.
IORD. GOLESCU, Mss., II, p. 61.
*
Nict un prooroc nu'; cinstit în ţeret set.
GEl. ALI!;XANDHESCU, maqistr. j.
Putna,
================== pagina 125 ==================
I
f,
CHEDINŢE, OBICF.IU.,-H�I __
*
Nimen; nu'� prooroc în satul seu.
125
Gl1. POIENAHU, ing. j. Bnze�1.
Nici un prooroc în iera luz.
1. G. V ALENTINIANU, p. 10.
*
Nimen; nu e prooroc în tera lus:
A. PETRESCU, ing. c. Curtea-de­
Argeş, j. Argeş.
Veql Profet.
Adică cel învăţat, ele streint se cunosce şî se cinstesce,
Iar în tera lUI se ne-cinstesce (GOLESCU).
N« e prorocului fârâ cinste numa; în moşia lut
şi în rucW şi în casa ht'i.
Eounţ). Coresi, MARO, VI, 4.
Prorocul întru a lUt moşie cinste n' are.
Evang. British Museum.
Jfttl n'est p1'ophete en son pays.
Pro», Franc.
*6
15687 Nici un prooroc nu'! fericit în tera sa.
C. TEODORESCU, înv. e. Cursesct,
j. Yaslt!ht.
Acelaş înteles ca la No. 16686.
15688
Nici un prooroc priimit în ţer a Iui.
IOHD. GOLESCU, Mss., II, p. 48.
i
J.
Adică nicf un patriot bun, nicî un învăţat, nicî un
om bun (GoLESCU).
Nece tIm proroc priimii 'taste în moşiea lui.
Evang. Br'itish Musewn.
================== pagina 126 ==================
126
15689
PROVERBELE ROMÂNILOH
Fă-me prooroc,
Să te fac cu noroc.
IORD. GOLESC];, II, J1S8., p. 73.-­
A. PANN, Edii: 1889, p. 103. - P.
JSPIRl!SCU, Hen. Ist., III, p. 380.
F'ă-me, ele IOr?" prooroc
GCt eă te fac cu noroc.
A. PANN, rr, p. 110.
Pc't-rne, de poţZ, proroc
Ca set te fac cu noroc.
HINTESCU, p. 154.
10 Nu se scie de unde'i vine omuluI norocul.
2° Omul nu p6te cun6sce viitorul; mai ales când e
vorbă de o căsătorie.
30 Arată puterea piste fire (GOLESCU).
15690
Fă-me, Demne, prooroc, să te fac îm­
perat.
BARONZI, p. 49.
Fă-me, Demne, proroc, set te fac împerat.
HINTESCU, p. 154.
10 Nu se scie de unds'r vine omului norocul.
2° Arată puterea peste fire.
15691
:1:
F'ă-rne, Demne, prooroc, să te fac năs­
drăvan.
GR. ALEXANDRESCU, magish·. j.
Puina.
Acelaş înţeles ca la No. ]5690.
*6
15692 Fă-me prooroc, să te fac bogat.
C. NEGRUZZI, I, p. 250. - E. J.
P ATRlClU, în», c. Snmlţi, j. Co­
uurluiu,
================== pagina 127 ==================
OREDUq;E, OBIOF.IURI
127
*,6,
Fâ-me, Demne, prooroc) sc'î te fac bogat.
V. A. FORESOU, c. Stâni,şora,
j. Suciaca.
Acelaş înţeles ca la No. 15691.
15693
*
Cătl prooroci după Hristos,
Toti remân mincinoşi.
D-ua Z. JUVARA, c. Fedesc1, j,
Tutoca. - A. PETRESCU. C, Cur­
teade-Arqeş, j. Argeş. '
*
Toi; proorocii âupă Hristos sunt minciunoş).
v. A. FOREWU, c. Folticent, j.
Suciara,
, ..
Se dice, în derîdere, celor cari proorocesc ce trebue
să se întîmple, fără ca să o nimerescă,
*,6,
15694 Să de Dumnedeu să rernăn prooroc min-
cinos.
E. 1, P ATRIOIU, înv. c. Snmlţr,
j- Conurluiu.
Măcar de DU s' ar împlini ce spun, ce prevăd eu.
A PROROCI
15695
După ce s'a întîmplat ce-va, atuncia fie­
ce babă p6te proroci.
DIM. ŢÎCH;NDEAL, p. :-l09, apiul
B. P. HĂŞDEU, Etym. Nlagn_, f>.
266'::>.
I
;
I
t
Trebuia se o spui Înainte. Se g.ice celor cari se laudă
că au sciut că aşa se va întemplă, aşa va eşi cutare lucru.
PROTOPOP
*6
15696 Tae lemne ca la protopop (potropop).
G. r. TOMESCU, înv. c. Broscari ,
j. Mehedinţ).
================== pagina 128 ==================
128
PROVERBELE ROMÂNILOR
Se g.ice când se taie lemne cu o secure stricată,
Mai nainte vreme, era obiceiul ca cei cari se căsăto­
rIau, se duceau la protopop spre a le da voie. Erau puşi
acolo să dică câte-va rugăciuni, şi, dacă nu sciau, li se
dă o secure forte stricată, ca să tae lemne multe. Bine
înţeles ca era o greutate pentru cei puşt la o aşa trebă ,
şi ast-fel lucrul It rămas de poveste.
15697
Date-aşi protopopului de g16bă!
P. ISPIRESCU, Reu. Ist., III,
p, 156.
Vine de la obiceiul arătat la N o. 15696.
PSALTIRE
Ve?i Pisaltire.
RAIu
Vecii Adever, Aur, BaNi,
Bătate. Dar, Fat/t, Fe111e;-c,
Frică, lJ:1ilostenie, POIltane'f,
Post, Răbdare, Suflet, f'ga1Z.
Eaîul e o gr[tc1ină frumosii, aşedată în cer. Acolo mă­
nâncă, şi beu, cei morţi. după cum li s'a dat de pomană.
A se vede Şez(1t6rea; II, r- 157.
SNovA
«Ci-că un Jidan îl scăpase în raîu şi Sfântu Petru nu'l putea da
afară de fel. AtuncI Sfântu Petru, ce'r veni în gând? Puse la porta
ratulul, afară, pe unul care să bată într'o tobă. Jidanul când audi
toba, şi credând că se vinele ce-va la mezat, se duse la Sfântu Petru
şi ceru voie S{L 'fesă "rară. Sfântul îl întrebă, pentru ce? - Aici e
ghişeft! răspunse el, eşiud repede pe portă. Sfântul numaf de cât În­
cuie porta şi scăpă raiul (1., .Iidan ,»
VerJi aceeaşt snovă în anecdotele lui Speranţă.
*D.
15698 Mult e până în ralu, dar până 'n iad e
numai un gard, ş'ăla 'I tot spart.
DJM. IVAN. (� Apoldul Mare,
comit. Sibifî, Unqaria.
================== pagina 129 ==================
129
1
CRlmINTE, oBIcElvRl
----�-----
Hal, ha't, hal!
Pân la raiu,
cs pân la iad
E num' un gard,
,�-acela'l, spart.
S. FL MARIA"" Inmorm., p. 549.
*6
Hal, hal!
Oât îl, pân 7ct retu,
Dar până la �ad
It numai, un gard,
Şi ala ît spart.
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banut.
Se intrebuinţeză <;licerea. acesta, când cine-va ofteză,
Ea arată c{t calea binelui şi a c1rept:1ţei e grea, o bo­
sit6re, lungă prin stăruin tă, pe dud calea păcatulut e
apropo, uşoră, ne-aflâudu-se pe ea ptedict grele.
*6
15699 Cu chei de aur şi de argint se deschid
porţile raiulut.
GR. POIENARU, ing. i. Puina.
*6
Ca che'i ele aur şi de argint eleschicft por-
ţile ra'iuluL
T. V ARLAM, înv. Dobrogea.
Cu cheia ele aur se deschide porţile ra'tulul,.
D-na E. B. MAWR., p. 8.
Ve<ll Aur, CI/ere, Sfân!u
Petre.
Acelaş înţeles ca la No. 6862.
AUI"O qureque [anua paouliiurF)
Frvv. Lat.
1) Aurul deschide ori- ce uşă.
r
'il
,;,1
================== pagina 130 ==================
130
La elef el' or o UVTe toutes les portes.
PI'OV. Fmnc.
L' 01'0 apre iuite le parte, fuor che quella del Pa­
mrliso.1)
P1-0V. T08c.
Golel qeh; durch. alle l'hii'l'en ausser der Him­
rnelsthiir.2)
Prov. Germ.
A qolde« Key opene an?} Gafe but that of Heauen: �)
PI'OV. Engl.
ooi: Năgle lukker alle Dare 01/ uden Himlcl1s.4)
P1·OV. Danez.
*6
15700 Nici la raiu nu'I bine singur.
GR. POIIINARu, ing. j. Puina.
10 Adică fără nevestă sau fără bărbat.
2° Pentru cel cad urăsc singurătatea.
15701
Unde omul se mulţumesce, acolo raiul
lui ş'll găsesce.
IORD. GOLESCU, M88'J II, p. 151.
15702
Se apropIe de (Jicerea de la N o. 13876.
*
Raiul după vietă rea.
M. ARONOVIC'i, tipoqr. Iaşi.
Ratul este pentru cel cart au fost nenorociţî în acestă
lume.
La cr01X est l' echelle des cieua:
PI'OV. Franc.
1) Aurul deschide ori-ce usă, În afara. de cele (uşile) raiuluf.
") Aurul trece prin ori-ce uşă, În afară de uşa ceruluî.
3) O cheîc de aur deschide orr-ce use În afară de usa cerulu I.
4) Cheia de aur deschide tate usi!e �fară de np cer;1lnl.
================== pagina 131 ==================
___ CREDINTE, OBICEIURI
La strada del paradiso xe sireia. 1)
Prov. Venit.
131
Der vVeg zum. Ifz'mmel fiihrt âurcb Kreu.Jdom.2)
Frov. Germ.
*6
15703 A se îndesa ca baba la ratu.
GR. Onrşcn, prof. c. Dobroce],
J. Vaslttht.
*
A se vîrî ca baba .în raiu,
G. POBORAN, inst. f Olt.
Ve';!1 Babă, Popă,
Vada nă,
Acelaş înţeles ca In, N o. 2713.
*6
1 5704 La puntea raîului.
S. FL. MARIAN, Inmorm., p. 454.
- Şezut .. Ll, p. 74. - M. LUPESCU,
înv. c. Brosceni; J. Suciaua. ­
Dvna Z. JUVARA, c. Fedesci, J.
Tntova.
Adică nici odată. Se \lice mai ales pentru bani îm­
prumutatt, aretându-se că nu'! vei mai vede. Acelaş În­
ţeles ca: la S-tu Aşteptc'î, Jo'î după Pacei, Jo; după apoi,
la Paseele calului, etc.
«Il vedeti banii tei la puntea raiului»,
Românij cred că, după ce mor, sufletul lor, trece prin
fel ele fel ele încercări, Înainte ele a ajunge la rafu. In
cele elin urmă trebue să trecă pe o punte, aşedată de a­
supra unui rîu, plin de re şină şi smolă aprinse, unde
cad toţi cei carf aii lucrat fapte rele. Cei buni aii puntea
lată, cei rei aii o punte îngustă ca o sîmcea de cuţit.
A se vede Şezc'îtbrea, II, p. lf)8.
1) Drumul raiului e strîmb.
2) Drumul spre r aîu duce prin cruce de spini.
================== pagina 132 ==================
132 PROVEBBELE ROMÂNILOR
*6
15705 N'o duci în rafu.
D-IUI Z_ JUVARA, c. Fedtsc!, i.
Ttdow.
Iţi voiu răsplăti până nu vei muri.
Vous ne l'emporteres pas en paradis.
Prov, F1·al1C.
15706
�:
Nici în rafu.
P. JSPIRESBU, Leq., r. 46.
N icăerr, ort und e Tel fugi, te "el ascunde.
«Nici în 1'0"11 IJ il scap! ele miue.»
*6
15707 S'a (o) dus la r aiu.
E. I. P ATmc1u, înu. c. Sm'lllll,
i, Coourluru.
*6
S'a (o) dus la rai« cu cerqa 'n cap.
D-na Z. JUVABA, c. Fedesd, j.
'j'u/OUI.. - li:. r. P Al'IUCîu, ino. �.
S1I11(l(l, i. COVll1'lU1t1.. - 1\L CANL<\N,
public. j. Iaşi.
11) A făcut un lucru prostesce.
2° Se dice despre un lucru ce s'a nimicit. Adică n'ai
sii'i mal dai de urmă. -- J. Couuriuiu.
15708
A'I cere să atingă raiul cu degetul.
GH. JIPESCU, Reur. Orăş , p.
124.
A'I cere Si:'L faci't un lucru peste putinţă a se face.
«V'aţi Incredintnt (1)I.I'ă că mfat) cerut s'atiug raiu. cu degitu, �l
că trebuia să fiţI forte inulţu mit cam făcut şi atâta.» - GIt, JIPJlSC�.
*6
15709 A trăi ca în sin de ralu.
A. PANN, ITI, p. 38; rr, p. G9,
152; Eab., II, p. 28 - Hmcp:scu,
p. 190. - P. JSPIJtESCU, Leq., p.
182. - G. POEORAN, insi. j. Olt.
================== pagina 133 ==================
CREI'IN'rE, OBlcElunI
*6
.A trăî ca 'n ralu.
133
P. JSPIRESCU, Leg., p. 106.­
D-na E. SEVAS'l'OS, Nuv., p. 5.-­
D-na Z. JUVABA, e. Peclesc1, j. Tu­
tova.
Adică bine, fericit.
«El disc şi părinţilor lui să mergă cu dinsul, să il'eleseel ca în miu.'
- P. ISPIUEscu, Leg., p. 106.
«Aidem, uevestă , a-casă, şi sa trăim. ca în sîn ele miu; acum pri­
cep e îi ce odor de femee am dobâudit.» - P. JSPllUlSCU, Leg., p. 182.
*
15710
Ca
un
raiu.
P. Ispumscu, Leq., p. 314 & 359.
*
Ca
un
pictor
de
raiu.
Asemenea 1'·a/luluz.
DJI\J. ŢîCHINDEAL, Fab., p. 131.
Adică frumosă, care se asemenă raiului. Se dice pen­
tru o localitate.
«Iu a trela uopte Ţug-ulea visă un vis cc'i plăcu. Se făcea că el
era într'o grădiuă frumosă-Irumosă ca un raiu, -- P. IsPIREseu, Lcq.,
p. 314.
*6
15711 RaIu.
IORD. GOLESCU, JJ18S., II, Ţl.
151. - Dina Z. JUVAHA, c. Pc­
elesc'!, j. Tuiooa,
*6
Gurlt de raiu,
Y. ALU:XANDRI, Pocs. Pop., p. 1.
li) Pentru o localitate plăcută, frumosă,
2° Vieţă liniştită (GOLESCU).
REPOTINII
In a trera Marţe după Pasc! cade sărbătoroa <;lis.ll1o­
potinu sau Repotinit. Acestă <;1i o sărbătoresc numai fe­
meile, 'şi cel mult fac ţeste în acea \li, dacă lucreză ce-va.
================== pagina 134 ==================
1:34
PROVERBELE IWMÂNILOR
Veg.l pentru mal multe amănunte, G. DEU. rrEODORESCU,
Datine, p. 122 & 128.
R()TA
,y�ql Cap. t/rrr &> X, c,
Jwta.
15713
*
Aşa'i r6ta Iumii, unii se sue, alţii se co­
b6ră.
V. A. FORESCU, c. Eoliiceni, j.
Suciaoa.
VcqT DUI1IILCft!u, LUlJlC.
Acelaş înţeles ca la No. 15109.
15714
*
A se întorce r6ta norocului.
V. ALEXANDRl, Teatr., p. 917.
A se întorce roia alt-fel.
A. P ANN, I, p. 34.
A se schimba lucrurile în bine.
<Tu, săracă'? ... Ehel! da nu 'ţi-am spus Încă vestea cea bună ?
Nu seir cum s'o întors rata norocului r» - V. ALEXANDRI.
Ia lasă novestă, îl respunde el,
Pote că să 'niorce rata în alt-fel.
Patru-dect de dile avem la mijloc;
Câte nu se schimbă până la soroc.
15715
Nu sciî cum se 'nt6rce r6ta;
A<jli la mine, mâine la tine.
A. P ANN, 11, p. 55. - HIN­
l'ESCU, p. 163.
Sortii omuluî e supusă la multe schimbărt.
ROUĂ (DOMNUL DE)
*.6
15716 A fi Domnul de Rouă.
T. BĂLĂŞEL, preot, C. Ştefă­
nesci, j. Vâlcea.
================== pagina 135 ==================
I
.1
CREDIWr ", OBICEIURI
l'J�
uu
j
�
•
1 J Se �lice pers6nelor plâpânde, cad nu Iucreză ni­
mic, stind mnf mult prin casă şi la umbră.
2J Se mal <;1ice şi celor ce se supără din lucru ele ni mic,
LEGE:-IDA
,A. fost odată, aici In ţel'ă la nOI, un Domn, căruia lumea îi d ioeă
Domnul de Roud. De ce-I diceă lumea Domnul de Rouă'? De �c că­
ci şedeă totă diulica închis în casă cu fet-estrile astupate, ca s:c nu.'I
ocueze Sorele cumva; că aşa 81'a ele plăpând, că dacă l'ur fi ocheat
ce şi-ce Sorcle, pe loc s'ar fi to pit ea roua când reSftl'B Sorcle. f'eu­
tru aia ii p'lsBse lumen numele Doninul (le Iloiui.
Acest Domn ele H.Ollil a,-eiL o drăguţ'11 toornat la Rim niou-Vâlcea.
Cum scăpătâ Sorele, poruuceâ de i punea caii la căruţă, şi sbugheo!
se oprea tocmai la Il.imnic la drilguţa lu î l El şedea la ea pănă În­
ce peă să cânte cocoşii; a tunet o porueă îndărăt, şi o potrivea aşa, ca
să ajungă la palaturile IlI], în Iăcutu <;lilel.
A"ll aşa, mâine aşa, pormâine aşa şi tot mereu du-te la drăgnţă,
pănă ise infuudă odată. CliCI, vedt el ta, tivga nn merge de multe 01'1
la apă şi odată-odată i-se rupe gâtu! Tot urdiuând el la a drăguţă,
i-se gr,gi şi el cl'atâta zor cu drag-ostea. Dar el ca ei, dar Rim niceni-
10[' li-se urise în tot:e nopţile cu Vodă aui. Nu puteau, sărnciî, să mai
facă vruu chef p'iui pc-colea, de f['ică S{L nu simţă Vodă.
- El! ce e ele făcut? cum să scăpăm nOI de beleaua asta? Cum
să-i pU;I>em noi p;,dică, cum să r�ce� t?yorul lui Vodă'! > v
- El, Cllm I l'espunsc unnl mm hetra.lOr, e lesne, numai sa m'as·
Gultaţl vOI pe mine.
- Te ascl�tăm, cum să uu te ascult.ilm! respunserlt malmulţl inşi.
- Păi uite ei.'! ce aş slice: Hal sii pitulăm tOţI cocoşiI la nopte,
ş�. să vorbim şi ClI ell'ăgnţa lui să'1 pitule, aşa ca să nit mai cânte ;
ŞI dacă ar cânta să lIu-i ll1ai au<;lă Vodă" şi aşa 811-1 apuce somnu, să
l161'mă, piinII o veni .,1iua peste el.
Aşa şi f[wl!l·ă. Numai remase îu tot Rîmnicu niCI un cocoş; toţI
Îl pitulară., care prin beclurl, care prin vase Înfundate şi caro ]lc unde
p"tură, aşa că, în nOI)tea ala, cocoş, în R.îmnic, cântând nu se auSli.
Domnul de R.ou!l veni noptoa la drfLgllţa lui dnpă cum îi era obi­
COltII. Peste n6ptea ala ,;ocl)şil nu se aU!,lil'ă şi Domnul de Roni se
',lde somnului pină se fadt spl'Înce.nă de <;liua. Când se deşteptă, şi
ve<;lu că <;timl. era gata, îl b!ltu DllmnO(,lei'î! B,epeele ,lote ordin şi-i
puseră (j{îir la căt'uţ,ă. şi fugi, �i fllg'I! o toegi ele frlga n1a.l lnnH în
sbor cu caiI, socotind că doa['·lIoar o ajunge la palatlll'ile IlI! pfllli'i a
resări sorele.
llhl era niţel pănă să, ajungă la Oaraca.l, că ci-că a.colo aveiL pa­
laturile, şi işi Sfântu Soro. El se pitulă snbt Uil pod în dreptul satu­
lui Potopin, clar nil scăpll, căci Sorele îl ochi prin crepătul'iJe podu­
lui şi acolo îl topi ca pe rouă. Şi c1'atnncl a remas şi numele satului
Potopin. -
Despre! acest Dom.n de Roud se spune că era nu om aspru, căcI
c\ 1 llHea ]le 6mcnl la lucl'ăI'l grele: lo, şoselo, la cetăţ,i, la palaturl .
El puuea, să fac�L parte de şoşa şi p'mtru copiiI din pântecelc mal­
"ilol' 101', aşa era de l'eiî.
Urmele deşosele care se vell pe Olt în sus, de el sunt făcut.e şi
lllultă lumc a mai canonit el pănă a le faco>. - MATg[ PAPA, Corn.
Şlefc'tnesci, j. Vâlcea.
v c4'i J]o!intiltwnu, Legende.
11
================== pagina 136 ==================
136
\
PROVERBELE ROMÂNILOR
RUGA
Veell Smerit.
A RUGA
V cql a lI:Izmrl.
A SE RUGA
Vcdi a Lucra, a .i.11ulZcl,
a se Ruga, Sfânt.
*6
15717 Să te fi rugat de o vacă starpă, de a-
tunel, şi tot îţi da o lecă de lapte.
E. I. P ATRlcîu, in», c. Smulţ),
J. Covur-ln11l.
*6
Să te fi ruqot de o oacă sierpă, şi tot nu'(i
eră de geba.
G. P. SALVJU. înv. c. Smulit,
j. Coinirluiu, .
Când ruga 'ţi-a fost zadarnică.
RUGĂcIUNE
15718
Rugăciune reu făcută
NicIodată nu ajută.
A. P ANN, l{({s!r. ]-lo{/ea, p. 20
*6
Rugr'fdiunea 1'I3U .irI cută
Demne, putin mat ajuiă !
TON MreULA, preot, c. Poiana­
Nemţttlu'î, comit. Bihor, Unqaria.
*6
RugclcZunea reU fâcutâ
Nici odată nu a:jutc'i;
Ci cuvinte mat pu{iril',
Şi disc cum se cuvine.
A. P Al\N, H, p. 38. - HIN'
'rESCU, p. 163. - V. SALA, clase.
e, Yaşcoii.-BăI·escr, comit. Bil/Q1',
Ungaria.
================== pagina 137 ==================
_______ C�R�E�D�l�K�ŢE�.,�OB __ [C_·E_I0�'I-<I------ 137
Dumnedeu cunosce gilndurile omului, şi nu '1 putem
înşela, El se uită In, fapte mai mult de cât la vorbe.
15719
Rugăciunea omului het Dumnedeu nu o
primesce (nu o primesce Dumnedeu).
A. P ANN, Ecliţ. 1889, p. 23; r,
]J.79. - HlNj;ESCU, p. 163,
*6
Ruqăciunea befivulttt nu mult cty"unge.
V, SALA, tlasc. c. Vaşco1(.·Bă­
resei, comit. Bih01', Ungaria.
Nu e destul ca omul să se râge lui Dumnedeu, clar
ŞI trebue să o facă cum se cuvine,
Bram de sâoumo mounto pa âou c'iel, l)
P1'OV. Lanquedoc.
Ragghio el' asiuo non arrioa al cielo. 2)
Pro» . Iial.
Oracion ele 11 irro non va al cielo. 3)
Pro». Span,
Katzenqebei qeht nichi in den Himmel. 4)
Pro». Germ,
I{afteb61'11WT naae ikke ti! Himlen. 5)
Prov, Danez.
15720
o
Care nu scie rugăciunea mergă pe mare.
G, MUNTEANU. - HINj;ESCU, p.
103.
1) Ragetul de magar TIU se urcă la cer.
<) Ragetul de măgar nu ajunge în cer.
3) Rugăclune de câne nu merge în cer.
4) Rugăciune de pisică nu merge în cer.
.;) Idcm,
================== pagina 138 ==================
138
PROVERBELJ<] ROMÂNILOR
..
Căci pe mare omul vede cât de mIC este dînsul,
şi cât de mare e puterea Domnului.
Qui nescit orare, perqa; ad mare. 1)
PY01'. Lat.
Qui ueut apprendre li prier, aille souvent eur
la mer.
Prav. Fmnc.
Chi non sa orare cadi in mare. 2)
Pro». Itai.
Se queres aprender a orar, enira 110 mar. 3)
PI'Ol'. Portuq,
vVer nichi beten kann, toerd' ein Schi.ff51nann.4),
Proo. Germ.
He thai uiould learn la pray, lei him. go ta sea.5),
P?"OV. Engl.
RUSALII
Rusaliile sunt trei fete mari. Ele sunt de pe vremea,
lui Alexandru. Irnpărat. Fiind ele acolo în curte, şi Ale­
xandru uvend într' o sticlă apă vie, din care a dat calului
să be, ea să nu mai m oră nici odată, a beut şi ele din
acea apă, şi ast-fel nu mai mor nicî ac;ll. Sunt gârbovite
de betrâne, dar tot fete mari. Ele cântă şi j6că pe la.
respântit ele drumurf, mal cu sernă la anumite gile din
an, când omsnit se feresce de a munci, ca să nu 'I lea
Rusaliile, să le strîmbe gura, ori vre o mână sau alt,
ce-va.
Acum ele nu se mal arată, că e lumea rea.
1) Line nu scie să se ruge, mergă pe mare.
2) ldem.
3) Daca vrei să ÎnvC\I a te ruga, mergi pe mare .
. 1) Cine nu scie să se r6gc, să se facă un marinar
') Cine vrei să înveţe să se r6ge, lasă '1 să mergă pe mare.
================== pagina 139 ==================
�-.
,1.
�
I
CREDINŢE, OBICEIURI
Dar, înainte vreme, erau ve�lute de omsnit.
Spre a fi ferit cine-va de Rusalii, în anumite dile
pune pe la brîu pelin, şi îl portă totă diua. Se punG de
asemenea pelin şi în aşternut. - J. Coourluiu.
După V. Alexandri, Rusaliile sunt trei fete de împărat
carele au cîudă asupra omonilor, fiind că nu au fost bă­
gate în semă, de dînşii, în cursul vieţii 101'. Ele nasc
furtuni ce descopar casele Românilor, virtejurî ce redio
pânzele nevestelor, în vremea ghilitului, şi le au in ă pe
copaci, Se crede că Rusaliile fură şi copiii, de lângă ma­
mele lor, şi îi duc peste ape şi peste codri. De acolo
vine vorba: Z' cu'i umfia! Iiuealiile. Româncele păzesc cu
sfinţenie dioa de Rusalit, şi în vreme de noue săptămânî
ele nu culeg nici o buruenă de lec, crederid că în acel
timp, buruenile sunt pişcate de Rusalii, şi nu au putere
de lecuit. Cum vine însu Q-ioa Sînzienilor, tote Român­
cele alerg pe câmp, la culesul de buruene, oredend că în
acea \li tote au darul vindecăret. Spre a. se aperă de mâ­
niea Rusaliilor este obiceîu, în ajunul \1ileI lor, a pune
pelin sub căpătâtul patului, şi a purtă a doa \1i pelinul
la brîu.
După alţiI Rusaliile sunt în număr ele şepte ; ele mă­
neză Ierba şi otrăvesc păşunile.
A se vede, pentru mai multe amănunte, L. ŞĂINEANU,
leZeZe, p. 38-41 şi Semasioloqia, vr, p. 254.
15721
*
A '1 apuca Rusaliele (Rusa1iile).
LAURIAN & MAXIM, JI, p. 1000.
- M. CANTAN, public. j. Iaşi.
A )1 luă (a )î veni) Rusaliele.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 1000.
*6
A fi luat ele Rusalil.
T. BĂLĂŞEL, tn». c. Siefămesci,
i. Vâlcea.
A 'l [ură Rusaliile.
V. ALEXANDRI, p. 39.
================== pagina 140 ==================
14.0
PROVERBELE ROlVTANILOH
A 'l fi umflat Rusaliile.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 491
& 69lJ; Poes. Pop., p. 194. - .L.
ŞĂINEANu, tna« p. 38.
10 A se umple de mame, de snperars.
2° A '1 veni tonele, a înnebuni.
Aoleo! ce bătăi6să!
Amblă tot năbădăiosă ;
NiCI cu asta nu fac casă.
Nici cu dînsa
N 11 fa C strînsa.
Când îmi âmhlă 'n bătătură,
9hra}' Rus"ali,� Pal" e' O !tm'î ...
Şi câud da eate o gura.
Vaca. fuge
Boul mug e.
Pocs. Pop.
«De o bucată de vreme Înc6cI, Româuit noştri s'aă ameţit de cap,
parcă 1-0 umflat Ilusaliiie.» - ALEXANDRI, Tcatr., ['o 690.
15722
Par' că 1'0 smuls Rusaliile.
V. ALEXANDRI, Teatru, p. '1.
t
I
Adică pocit la cap, cu părul vulvoiu, sa{t chiar tuns
până la piele sau tuns reu.
15723
A cânta ca popa la RusaliI.
J. SLAVlCI, Conv. Liter., 18'15.76.
Adică forte frumos.
SALOMON
15724
Veqr '<;O!OJ/101Z.
1:::,
A ave mintea lui Salomon.
Şeeăt., I, p. 222. Poes. Pop.
\
I
..
Veqi SoIOJ/lOI1.
Adică a fi forte înţelept ŞI învăţat,
t
================== pagina 141 ==================
CREDINŢE, OBlCl(ÎURi�' _
SAMBĂTĂ
141
Vcql CliP. I, c. SâlllMtă.
*.6-
15725 A purta cui-va Sărnbetele.
LAURTAN & MAXIM, If, p. 1024
& 1156. - Dr. ELIE GmsTEA, Prov.,
p. 11, c. SibiU, Transiloania. - P.
IsPIitESCU, Leg., p. 22. 12:i & 272.
- S. 1"1.. MARIAN, Traâii. Pop.,
p. 283. - E. 1. PATRIOlu & G. P.
SALvru, înv. c. Smulii.]. COvttrlUlLL
- G. ONlŞOR, prof, c. Dobroueţ;
j. Vaslttht. - M. CANlAN, public.
j. Iaşi. -G. POBOHAN, insi.], Olt.
*.6-
A ţine Sdmlreiele CUI-va.
r», ELIE CRtS'l'EA, r-»; p. 111,
r-. Topliia-Rom., Unqaria. - CiR.
CRĂcrUNAS, Transilnania, - C.
'J'EOF ĂNB:SCU, înv. c. Bicaz, i. NemtI!·
*.6-
A 'z duce Sanibeie!«.
G. P. SALVIU, ino. c. Smuiit,
j. Covurlttht.
*.6-
A 'z pă.zi Sâmbetele.
G. P. SALVIU, in». c, Smulii.]:
Covurlu'i!�. - G. I'OBORAN, inst. i.
Olt.
A 'z păsir« Sâmbeiele.
A. P ANN, IIT, p. 115.
Vedf Cap. XII, c , Scp­
tcmântl.
10 A purta parastasele de septemână, pentru un mort,
parastase cari obicînuesc a se face Sâmbăta, duce ndu-se
la biserică prescuri şi o sticlă cu vin. Acesta se nu­
mes ce purtarea Sâmbeielor.
In vechime, daca un om omorfa pe altul, era silit să
''[ parte Sâmb,.,t,.,Zc, să facă pomană, în fie-care Sâmbătă,
pentru odihna sufletului celui omorît.
================== pagina 142 ==================
PROVERBELE lWMÂNILOR
<In general, mal în tate Sâmbetele Într'un an, merg (J\![oldovenil)
la mormiuturt şi plâng po mo rf.il Ior. > - DIM. CANTEMIR .• Dese?". Mold .•
p. 149.
2:) A urî pl'e cine-va, it '1 pizmui.
«Fata de im peraf nu se putu imprieteni cu tOţI ceî-laltt fi'( de im­
peraţl, fimd că cel mal mulţi era.ii năzuroşf, tem beli şi deşucluaţt.
Iară e'( prinseseră pizmă pe dinsa pentru acesta ; şi pentru că vedusc
că impăratu l o lua În nume de bine, n purtati Sâmbetete.» - P. 15-
PJRESUU, Leg., r. 22.
3° A '1 pândi să, 'I fucă răii.
4° A urî de m6rte, it '1 scrie la carte pentru ne-uitare,
a CăUUL să '1 faCi:'L do petrecanre.
<A] treilea smeă. ve�lencl cum merge 1;r8b8. Il,eri din naintea lut
ca o nălucă, şi se duse de se ascunse în pivniţă. Ve�h\ el că nu pote
da pept cu un asemenea vitez, şi se hotărî (t'J purtă Sâinbetcle.» ­
P. l sr-rnusou, Leg., p. 123.
:l:L
15726 A'I pas ce Sărnbetele.
D-na Z. JUVARA. c. Fer/esei, .i.
Tutoua. - I<;. L P ATRlClu. înv.
c. Smulii, i. Covurluht. - G. Po­
BOR.-\N, iust. j. Olt.
A'I dor! mortea.
15727
A'i lipsi O Sâmbătă.
V. ALEXANDRI, Teatr., p.1717.
- G. POBORAN, insi., i. Olt. -­
BARoNzr, p. 42.
V. ALEXANDRI, l'eaf7-., p. 498.
*L:;.
A nu fi in iote Sâmbetele.
E. I. PATRICIU & G. P. SALvIu.
îmi., c. Smt!lţ�, i. COV1u·lu�u. �
C. 'rEOFĂNEseu, înv., c. Bicaz, j.
Nemiu. - D. EpUREANU, �î1V., c.
Damian, j. Dolj.
================== pagina 143 ==================
CREDlN'fE, OBIOEiuRI
*6
A nu ave t6te Sâm7if:'tc1e.
143
15729
Seniin. Buc, CI. VIII, prin P.
GÂRBOVICEANU, praf.
10 Nu e săvîrşit, nu e deplin, nu'I În t6te minţile.
2° Vorbesce fil,n1 să cugete.
Dicerea Sd trage din obiceiul arătat la No. 15726.
*L
15728 l'a sărit o Sâmbătă.
V. A. FORESCU, c. jJf.nlin�, j.
Suciava.
S'a cam prostit.
*
Ii lipsesceSâmbăta de lângă Pasci.
G. 1. 'I'onnsotr. înv., c. Br08-
cari, j. lJiehedinl�.
Celui prost din fire.
Se aude numar pe la oraşe, în j. Mehcdint].
15730
A se duce cu apa Sărnbetei.
S. FI.. MARIAN, Inmorm., p.
459. - D-na S. NĂDEJDE, Nu».
p, 173.
*6
A se duce pe ([pa Sâmbetei.
1. CRf�Al\GĂ, Poo., p. 323. ­
E. 1. PAl'HICIU, inu., c. Smttl{l,j.
CO'/;ul'htht. - 1. ARBORE, ing., j.
BHzefi
10 A dispare, a se pierde.
«La urma urmei se cumintesce, şi ncvesta şi copiii tot îl sunt
scumpi, 'iar nebuniile se dnc Ctt apa Sâmbetei.» - S. NĂDEJDE, p. i. 73.
2° A muri.
«Cu t6tă rugămintea Morţil, nniflă racla în spate şi se duce, de '1
dă drumul pe o apă mare, curgăt ore, \1iceml:
<� Na! că ţI-am făcut conetul. De-acum du-te pc ((pa Sâmbeiei,
Şi să ieşi din raclă când te-a scote bunica elin gI'61'ii.»- 1. CREANGĂ,
Pov.,f'. B23.
================== pagina 144 ==================
14+
PHOVllRBllLE IWMANILOR
Credinţele, despre apa Sâm betel, se schimbă după lo­
curi.
TJ nil cred că apa Sâru betel curge în iad, pe cind apa
Duminicel curge în rafu.
Alţii dio că apa Sâm betel se află în ţeri), jidovescă,
care ţeră e forte depărtată.
Alţii cred că apa S:lmbetef ar fi fost odată o apă tur­
bată, aşa că, care cum bea din ea. murea.
In fine, găsim în Albina, 1, p. 675, următor-ea legendă:
LEGENDĂ
Pe dinaintea locnşulut Sâmbete'f trece uu rîu, şi riul acela e apa.
Sâmbetef. Iar pe lingii r[lt trăresc Rng'maniY cari sunt 6menl ca uo î
-Homânit, dar mici de fitpturli. şi j1uţiuteY Ia minte. Şi simt şi el creş­
tin] dar n'au îuveţăturh crcştiucscă de la Hristos, ca nOI, ci de la
fiul oil, cum avem 1101 de la fini Mariei.
Şi cred şi 01 în Hristus şi ţ.in Pasoelo şi Crăclunul, clar precum
sunt aşa uespărţ,iţl de lume. n u scii; nict dind e Crăcluuul nicf când
sunt Pascele Şi. numai nOI, cel rkaid le dăm de veste, dind aii să
ţ,ie Rngmanil serbătoi"i. Că la CI·tielnn asvir'Ii m coj i de nuc] pe riurI,
ca să le ducă ri m-ile piuit în apa Sâinbeter, şi să sci ii Rugmauit că
la nOI e Cl'ăciulllll şi să'] ţie şi ei. Şi tot aşa sein el că la noi eunt
Pascele, după cojile de oul) roşii, pe cad le asvirlim noi în riurl ca
să mergă la el.
Şi ci-că apa asta a Sâmbetef ocolesce de trei 01'1 pămîntul, ca un
şcrpc făcut de tre) o rI colac. Iar în urmă se bagă. în pămînt şi merge
până în iad şi duce acolo sufletele 1,ecătoşilor. Aşn e scris, eă sufle­
tele păcătoşilor să s'adune pe faţ.�t apelor, Iar apele să le ducă spre
apa Sâmbeter. Şi ele acela e bine să faci cruce şi să sufli peste apa
elin rîuri, câud te scaldt. şi să sufli peste apa din d onitâ şi să verşI
puţin elin ea, până n11 bel, ca să fugă şi să se scurgă sufletele pecă­
taşilor, car! s'alt adunat pe faţa apel.
*.6.
15731 A înşiră. de pe apa SâmbeteL
O. P. SALVIU, înv., e. Sm7tlţ'î,
j. Cot'urlttht.
:l:L.
A vorui de pe ({pet 8âmbete'i.
Dna Z. JUVARA, e. Fer/eseI, j.
TutoVrt.
*6
A spune de pe apa Sâlnbete't.
B I. PATRlciu, înv., e. Smulp,
j. C'o1:!l1'lHln.
================== pagina 145 ==================
CHEDJNTE, OBlCE.1URI
10 Poveştt nesfîrşite şi cuvinte fără Însemnătate.
20 A spune vorbe ne-chibzuite.
SANT
145
*6
15732 Umblă şepte sânturI (sămturî) şi-o po-
mană.
A VR COllCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Umblă mult de icr-colo, unele se capete ce-va.
Sâmiul sau sâniul din Banat este praznicul nostru, dat
în cinstea unui sfânt, care e patronul casei.
SAMODIVA
*6
15733 A'l lua Samodiva.
G. POEOl,AN, inst., j. Olt.
*6
Luate-ar Samodioa.
P. DANIILESCU, c. Craioca, j.
Dolj. - 8T.8T. Tu'rESCU, tn»., c.
Catanele, i. Dolj.
Adică mortea. Se dice mai ales pentru copil, şi sub
formă. de blestem (varianta a doua).
Samoeliva are numai dintit albi, încolo totă pielea îl
e negrii.
SAMSON
15734
6
A ave puterea lui Samson.
Şeeăt., I, p. 222, Poes. Pop.
*
A fi tare ca Samson.
Pentru omul forte puternic.
================== pagina 146 ==================
146
PROVEHBELE ROMÂNILOR
SARINDAR
*1"0.
15735 Işt face sărindare,
A VR. COIWEA, paroh, c. Coşteiu,
Banal.
Adică îşi facE' pecate, îşi face reu.
SARSAILA
15736
Sarsailă.
L. ŞĂtNEANU, Dicţ., p. 715.
15738
10 Unul din nenumăratele nume ale dracului.
2° Om ciudat.
SATANA
Vedf FelJleC, a Fugt) Sta7lG.
*
15737 Fuge de dracu şi dă peste Satana.
GR. ALEXA�DRESCU, maqistr., j.
Puina,
Acelaş înţeles ca la, N o. 14083.
*
Lepedă pe dracu şi Ieă pe Satana.
GR. ALEXANDRESCU, maaistr., j.
Putna.
Acelaş înţeles ca la No. 15737.
15739
A umbla cu Satana 'n sîn.
V. ALEXANDRT, Teat1·., p. 930.
15740
Om cu gânduri viclene.
*
Boldul Satanei.
Om reu, viclen.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr., j.
Pldna.
================== pagina 147 ==================
J
CREDIN1.'E. oBlCEluRI
147
15741
Da '1 aşi lUI Satana (Satană)
Plocon de pomană.
A. P ANN, II, p. 103. - HIN­
l'Escu, p. 169.
A.'l da dracului, a goni pre cine-va de a cărui isprăvi
te ai săturat.
15742
:1:
A se lepeda ca de Satana de ....
P. ISPIRESCU, Leg., p. 378.
A se lepăda de cine-va sau de ce-va, ca de ce-va reu,
primejdios, ruşinos, etc.
«Toţi boierii începură rr'şl scutura hainele şi a se lepeda ca de
Satana de o ast-fel de năpaste, dicând :
«- Departe de noi' o ast-fel de bănulelă. Noi nu scim la sufletul
nostru nici o faptă ueomeuosă să fi sevirşit, nicI cu sciintă, nici cu
ne-sciintă.> - P. Isr-mssou.
SAUL
15743
Saul cu miile şî David cu sutele de mii.
]ORD. GOLESCU, M88., IT, p. 63.
Se gice pentru cei mai vrednici şî mal voinici (Go­
r.nsou),
15744
Şî Saul prooorc, şt scaietele legumă!
IORu. GOLESCU, JJ188., II, p. 1l8.
Se \lice când se amestecă şi cei mici pîntre cei mari,
socotindu-să şi ei de 6meni mari (GOLESCU).
Nam e Saul inter propheias.
P1'OV, Ev. Med.
SAVA
Ve4i Varuara .
================== pagina 148 ==================
148
PROVEHBELE" ROMANILOR
SBURĂTOR
(1)îc că al' fi un tînăr frumos în forma do năluci, care merge n6p­
tea la fete feciore, şi mal nles la neveste tinere, şi face cu dînsele,
t6tă n optea, lucruri ne cuviiucîose. fără ca să'] p6tă vede cine-va, nicI
măcar cel ce pândcsc după el. Dar noi am aud it "ă unii bărbaţi, mai
cu inimă şi ue-friooşr, au prins pe u ni l elin sburător! ele aceştia, şi
ve\lenel că el sunt cu corp, ca alte corpurI, r-au pedepsit precum a ii
meritat.» - DJM. OANl'EMm, Descr. Mold, p. 150.
SCALOIAN
15745
Scaloîan.
L. f;)Ăl'NEANU, DicJ., r- 719.
10 Păpuşă de lut, pusă într'un coşciug şi dată pe
gârlă pentru a se depărta dracul. Obicetu din Dobrogea.
2') Femee cu apucătură de bărbat.
3° Om sprinten.
SCALO!U
*.6-
15746 Scaloîu,
D"a Z. JUVARA, c. Fedesc!, ,i.
Tutora.
Unul din nenumăratele nume ale draculut.
SCARAOTCHI
15747
L'a înţercat Scaraoţchi.
V_ ALEXANDlH, TeaI1·., p, 242_
VecII Drac,
Adică e şiret, viclen.
15748
:;:
A ave pe Scaraoţchi (într'insul).
D-na Z. JUVARA, c. Fedesci, j.
Tuiooa, - FR. DAME, IV, p. 29.
Acelaş înţeles ca la No. 15747.
================== pagina 149 ==================
CREDINTE, 0BICIeIUIâ
SCH IPlOR6lcĂ
Ve4i SgtifţoroJc/i.
SCRIPTURĂ
149
15749
Scriptura şi Sfânta Lege
D'and6sele n'o înţelege.
A. P ANN, I, p. 7:(.
Scriptura şi Sânta Lege
D' andosel e nu le' ntel ege.
HI:\'l;'ESCU, p. 172.
I
'Trebue să urmăm spiritul ia r nu litera Lpgei.
POVESTEA VOIm]]
Mulţi, dacă au.l cuvin te din scr-iptură ş'alte cărţl,
După ner-oda 101' minte le strirnbez în alte piil'ţl.
Popa satulu! odată, la biserică 'nveţând,
Şi ţiganul, CIIm e dată. ou toţi atuucl ascultând,
Daca sfll'şi cele scrise din invetătura sa,
Ca un duhovnic, mal disc şi lle cei:l ee'l păsă,
Adieă: să iugrijescă mi c şi mare, Lua şi ]lrost,
Ca să se ispovcdescă, (fii mi atu ucca în post).
După vorbele acestea le mal <,1ise la sfirşit :
<Şi sr'î seiţl ca ertnt este ptcatu! mărturisil.»
Insă pentru rut lle�atll'î st�ce 1>1)111(:'111 de va da,
Miluill,l săracl din satu'i. 01' de l'l'ill alt unde-va.
Aşa dar ţigallill care în biserică era,
Şi acest.ă predicare de la preot a,«;ldl,
Gândiud, dise Întru sine: «Asta nil c lucru greri,
Dar-a, este aşa, hlne! 1111[>']c eli pc Dnmuederi.s
Şi ast-fel mergeud el, face şi milostenii şi reti,
Că po pif >Işa îi place, gânc1incl în cugetul sef\.
Apoi f'ăcend el aceste, în minte iar 'i-a venit
Că năcat ertnt este dacă e măi-tu r-isit.
Aşf\�la preot se duce Să'ŞI spne al seu pecat,
Şi '1) mână ce-va îl duce din cele ce a furat,
Diccndu'I : }�iî, parinte, (lupă, cum ai cuvintat,
Am făcut hUL1e şi rele, şi cl'8<;1 că voi u fi ertat.
Dar ce ai făcut? îî dise preotul, la el privind.
Răspunse el: d'ale scrise pent ru'n ca mine mişel.
Cii rl'o fnce ce-va rele. după cum am facut eu,
Ş'o da pomeni pcnll'l1 ele îl Jert.ă şi Dumne<}eu.
Dar ce lucru făcuş'î, drace? c1,!ltO\'niclll 'I-a 'lltrebat:
Se ve<,\. lui Dumllc\leu place eele ee tn al lucrat?
================== pagina 150 ==================
150
PR0VERBELE ROMÂNILOR
A por să ve(,IT, Părinţ,ele, Îl r8s]lunse el tuşin.],
Odată 'n dilel« mele, la biserică viiud,
Brodit, dud citeaI P'I) parte, ori Dorune I cnm ÎmI plăceat !
Că eu cum stam de clcparte, am aud it dud ,)iceal:
'I'ot păcatul ertat este daci, e »iărtm-isit,
Dnpă cum diceşr aceste, stâud puţin Iar al grăit:
Dar Însă să ÎI1l i'ăI'ţescă \lece peuu-u un păcat,
Să de ca să'1 l'esi'Iătesd şi aşa van ertat.
Eu biet, pân la acea vreme, furam şi nu pre furam,
Că me temeam C]" blesteme, să fac pomeut nu sciam,
Iar de a tu n cl pân ' acuma, elrept am furat ş'am hotit
Şi ascultă s[,'ţl spun 1111ma ce poment am Împărţ.it:
Aci 'Il sat, îutro g:rădină, vecj.cncl un pom pÎrgllit
Sburăm după o albină, şi sus pe el m'am.suit,
JHâncăm cât rnâncăm de fomo, şi apoI m'all1 apucat,
N'am lăsat pe dinsul porne, tot cu traista le-am cărat.
Şi ca vro dece din ele la unul al ÎmpărţiI
Insuşj cu mâtnile mele, eu care le �i hoţiI,
Ca să'rnl mântuosc peoatnl, duprc cum am audit,
Ş'ap!)I merg-Gad făcu! altul şi Ia râş l am împărţit.
Popa fjcenrlu'şl răbrlare, t.lupă cum şi b'"buIlI.,
Il �lisp, lJIiLllll: Spunemr care ? El însKl. cam şovăin,
Ver,16nd insă că n u 'I lasă şi se spue îl silea,
llespllllse: ApOI imt pasă, să nu dau de vro belea.
Popa dise : Nu te teme, eu nu sunt judecător,
Ci Dt.lmnor,lclt., după vreme, îţi va fi l'esplătitoI',
De acela sjlul1e tate, de veI de pecat să scapi,
Ca să ver,l eu de se poto în lall în mnnc1 să J1u'ncap1.
ApOI �iise: părinţ,ele, !l'ăsil un hou rătăcit,
Şi ver,lemlu'l bnn la pIele l'am tăIat şi l'am belit.
Carnea o 1'11.CUI parale, la. alt sat dacă trecllln.
Ca stăpân pe ale sale plelea opincI o făclllu,
Şi (leee pere(,hl (lin. ele am lnat, am numerat"
)\IlaI slabe, mai suhţirelc şi de pomană learn t.lat,
Pl'Oc!ete, popa îl r).ise, of! val de slJHetul teCt.!
Că 'uveţătlll'ile scrise le-al tălmăcit aşa reu.
Ce :lI socotit ţ.ig'ane, pe DLltnne<l.eu s'arnă,gescI?
Amal' ele tine sil'Jllane! Iadttl o să moştenescl.
l'entrll llna sft dfli ,leee a·t. Ilneltit meşteşug!
Dai' să seir că Illt să trece la Dllmnc\lcu vicleşug,
De neal să furI cnl-va bunul trebuIi, să înţ,elegi
Să ual (lece pentru U1wl, uu opinci ci bol ÎntregI.
Asta JUI-era În �eţătul'a În biserică atunci,
Asta mi le-a rostit gllra ca să ve feresc ele Il1llllcl;
N'am �lis să fllrI, să facI rele şi pomenI să împărţescl,
Ci să te [eresel de ele, să Uli le olJidnuoscl.
Cu ast-fe! de datorie să nu te însărcinezl,
Că lesne nu o s{t'ţi {le pec�,tul să'ţI uşurezI.
o val de mine, săracul i \lice el, ([f,ndt.t.'şl în cap,
Cât de reu mI-a şoptit dracul În mâ.na 1111 ca să'Tloap!
I
I
\
I
I
j
i
I
I
I
================== pagina 151 ==================
CREDINTE. OBICEIURI
Eiî cân«] le făceam aceste gâmleam crt me folosea,
Dar acum vo<;l, 1','11'[( veste, eşind alt-fel lfI. văpsca.
;:lunt l'ătă,cit, părintele, invată-rnc ce să fac,
('ă peD tru faptele rele n'am ce să dau, sunt sărac,
Dh,'m'î lin canon cum îţ'! place, �i ah să me pocăesc,
('ă dual' îl volu pute face, de iad să 111e mântuesc.
l�etn\ meii, P1'80tL1\ <;li ce, canonul l'a'i' aud it,
Pe când citeam cele scrise �i t11 alt-fel 10 al sucit.
Dar canouele mal grele alţI ţi le vor el:" nu cu,
Că nr'i-ci ne face rele îl dă în cap Dumned eu.
Stăpânirea tcnmiţl arc, cum şi ocne pentru hoţ:r,
1'0 1:�l1gă. hi"i.taia maro ceo (lă drept canon la toţI.
A, PANN, I, p 74.
A FI SCRIS
151
Dumuedeii are o carte mare, în care (') scris tot ce
are să p(lţesCCt omul, În vleţiL Ce are să se întîmple,
hotăresc ursitorcle, la nascerea copiluluL
Acestă cl'ec1inţil e vechfe ca lumea §i o întîlnim la Ro­
mani (ci.irţile Sibiler), la Elinî, şi în tot Orientul (fatalismul).
PIWMETEU
Nu ! acesta nu C viitorul hotărtt de Parcelc inevitabile, voi ă 'trăi
incovotat suh rele, sub munci neumnerate . .N1lJl1fLl după caznă votu
e�i elin l'Ia rc. Arta arc puţină putere pe lftllgă necesitate.
Cl-lOHUL
Dar acusta necesitate, cine stabilesce cursul el '?
PRomETEU
Suut cele 1.1'01 Pfll'Ce, sunt }<'ul'iile a căror memorie nu p6to (la gre�o
CHOHUL
(;o! .hlpitel' o mal slah de câ.!. elo?
PRomETEU
Da. Chia'/' (Unsvl un ar putcl( sd IU,ljet ele destimtl lnl.
ESCI'UL, P1'ometeii. 'În fiare,
*6
15750 Nu'f după cum îl <;lisa,
Ci dupa cum îl scrisa.
AVR. COBCHA, pW'oh, c. Coşlei1t,
naJ/at,
12
================== pagina 152 ==================
Sorta e Iiotăritore în păţeniile 6me nilor.
jl
152
15751
PROVERBELE ROMÂNILOn
---------------------------
Ce e scrisa omului trebue să pătimesc ă.
A. P.4NN, Edi.t. 1899, p. 103;
II, p, 114.
Ce e scris omulu; trebue să pătimescrZ-
P. hPIRESCU, Rev. te; IL p.
146. - HIN'j.'ESCU, p. 172 .
.0.
Ce e scris onudui trebue să prttescâ.
t». ELIE CRISTEA, Prov., p. 39,
c. Aqniia, Ungaria.
Cf:;
'ţ't-e
scris
aXa
at
sâ
paţl.
Gu
JIPESCU,
Opiuc., p.
15l.
*
JJi
('e
it
este
scrisc'i
a
omitlut
nu
v 1)
ascapo:
D. A. Mn,F;SCu, stud, c. Gope.şi,
Macedonia.
Acelaş înţeles ca la No. 15750.
«Foloştină dă cu părerea că bibăretu nu pote nimic Înaintea sfân­
,tulul. Vere, strigă el, ce ţi-o hi scris de la ursitore, (tia ai sa paii.» ­
GR. JIPESCU.
J5752
*
Ce'I este scris omului, în frunte îi este
pus.
P. ISPIHEscu, Rev. Isi., II, p.
147 .
.0.
Ce 'fÎ.-e scris, în frunte '(re pus.
Dr. ELIE CRISTEA, P/"O'v., p. 43,
c. Borqo-Prurui, Uugm·ia.
Acelaş înţeles ca la Na. ]f)7fl1.
O,) De ce .îl.C scris omul nu scapă.
================== pagina 153 ==================
CREDIN'rE, OBIC"IUHI
SN6vĂ
153
Un părinte a aflat de la ursitore că copilul seu, la vîrsta de opt­
spre-dece anf va sări în put, Părintele, iugrijat de acestă, la vîrsta
hotărîtă a aşedat pe puţ uşi de fer, ca să nu'I potă nimeni deschide.
De doue ori copilul a căutat să se arunce în fântână, clar fără succes.
A treîn oră s'a aşedat pe uşile de fel' ale puţului şi acolo a murit..
t5753
Cui a fost scris să moră, a murit.
V. A LrGXANDHI, Prosa, p. 518.
- P. JSPIHESCU, Bea. Ist., II, p. 159.
*6
De (ceea) ce e scris are set mor(/, omul;
V. A. FOHESCU, i Suciaoa.
Si:\. nu ne temem ele morte, când ne aruncăm în între­
prinderi înc1răsneţe.
15754
*
Cum o fi scris.
N. GANll,Conv. Liter., XI. p.
371. - P. ISPIHIlSCU, Rev. Isi., 1.[,
p. 161.
Cum o fi scris ele la Dwnneqeu sfântul.
J. CREANGĂ, Amint., p. 125.
Resemnare la. loviturile sorteî.
«Lnsuăinarea vostră este hotărîtă, cine scie pentru câtă vreme.
< Cum ni- ar' .fi scris de la Dumner;leit sfdniul, ,- I. CHI!;ANGĂ.
*6
15755 Aşa 'i-a fost scris.
B. P. HĂŞDJ�U, Elym. Magn.,
p. 1979. - AVR. CORCIlA, paroh,
c. Coştciu, Banat. - GAVR. ONI­
ŞOR, p1·0/. c. Dob1'0v(�t, ,i. Vasltdu.
"l-o fost sens.
I. CREANGĂ, Conv. Liter., X,
p. 109.
================== pagina 154 ==================
154
PROVERBELE IWMÂNILOH
6.
Aşa 'i-a fost scris în frunte.
Dr. ELTE CmSTEA, P,·ov., p. 13,
c. Cetea, Unqaria.
*
Aşa 'mi-a fost scris ele la Dumnecleu.
Gn. ÂLEXANDHESCU, maqistr. j.
Puina.
:;:
.Aşa )2' a fost scris în slav el e ursit6ret.
s. B�L. MARIAN, Nasc, p, 62.
Aşa '2((, fost să fie.
D'na Z. JUVAHA, c. Pedesd, j.
Tutona,
Vcdl Data, Sârt«, Ursat,
Ursit, Ursiiâre, Zodi'e.
Când .se întîmplă oul-va un ne-ajuns, o ne-plăcere, o
nenorocire.
"Capul meu se vede că până ruâue dirninotă ia fost scris să mal
ste unde stă. »- 1. Cm:ANGĂ.
ÎN SEC
15756
*
A călca în sec.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 317.
- FH. DAME, r, p, 180; IV, p. 47.
A nu isbutt într' o afacere.
15757
*
In sec.
P. Isrmuscu, Leq., p. 96 & 319.
- D'na Z. JUVARA, c. Fedesci; j.
Tuiooa:
Fără succes, fără a isbutr.
«Se sculă cum putu, şi vru să sară peste zid. Sări însă în sec. Dacă
Ve']ll că'I e peste pi.ltinţă a sări d'asupra zidului.» -P. ISPlHEscc,
Leg., p. 319.
================== pagina 155 ==================
15758
CRllDINŢ", OBICEIURI
*
A 'I eşi cu sec.
155
IOA începe ° trebă reti, Într'un ceas reti.
2° A nu isbutt.
SEPTEMÂNĂ
Vedi Cap. I, c. Septl!/JlrÎm'f.
15759
A purta cui-va septemânile.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 1156.
Vcdf Cap. XII, SiÎIIlUăt,/"
Acelaş înţeles ca la. No. 15725.
SERBĂTGRE
Vcdl Babă, Fes!, Lucru, Vriţ,l.
*6
15760 Dacă des serbători fac!
Nu o să aibî ce să 'rnbracl.
A. PANN, I, p. 150. -- HIN'fESCU,
p. 4�). - Dr. CRISTEA, Proo., p.
63. c, Sibiil, Transilvania,
*6
Cine multe serbăiori [ace
Nu are cu ce să se 'tnbr ace.
1. LmeuLEscu. înv. c. Baia-de­
Ammd, j. Jlilehedinţi.
Vee)l a Şed:.
Pentru omul leneş, care nu Iucreză nimic.
15761
*6
Ce serbăt6re este?
Cur golea înaintea sărăciei.
G. T'. SALVIU, înv. c, Smulii,
i. Covw.z,w!u.
Pentru cel leneş.
================== pagina 156 ==================
\
PIWVERBELE lWMÂNILOH
*,6
15762 Serbătorile
Învrednicesc putorile.
P. GÂRBOVICEANU, pro]. c. V{ ..
uător, j. Mehedinţi.
Acelaş Înţeles ca la No. 1571)1.
*,6
15763 Când aud de serbătore,
J6că terna sub picI6re.
G. P. SALVIU, înv. c. Smt!l!i, j.
Coourluiu, - PÎRVU, elev. Se. Norm,
c. Icesci, j. Tuiooa.
Ve4i Lucrn.
Acelaş înţeles ca la N o. 15762.
15764
Din serbătore în serbătore.
M. P ASCULESCU, la Iniiln., p, 18.
10 Adici:'L rare-ori.
20 Din petreceri În petrecerî.
15765
*
E serbătore în casă.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 883.
- Ii-ua ECAT. ZANNE, c. Basescs,
i- Fălci'!:/"
Adică: cântăriţi-ve vorbele, CăCI e o fată mare În odae,
Românul creg.end, ca şi poetul latin, că: maxima debetur
pueris reoerentia.
<MILLO. - Ve înşelaţI reii. .. de n'ar fi serbâtore ir: casă, aşi pute
spune nisce lucrurr. " (caută la Lina).
LUCŞIŢA. - Lina, mergt de 'mf caută evantaliul în bndoar.» - V.
ALEXANDRI, Millo director.
ŞERPE
*,6
15766 Şerpele de casă
Venin mult lasă.
V. FORESCU, c. Folticen'l,j. Su­
ciaua.
================== pagina 157 ==================
CREDINTE, OBICEIURI
157
10 Feresce-te mult de prietenii de casă, că aceia mult
reu îţi fac.
2° Adese-orî prietenul îţi necinstesce casa; când ieşi
pe uşa el intră pe ferestră.
Fie-care casă are un şerpe alb sau vergat, acela e no­
Tocul casei. Dacă '1 omora cine-va atunci m6re stăpânul
casei.
Unde nu e şerpe, casa aceea nu e norocosă, - Vegi
G. DEM. TEODORESCU, Credinţe, p. 95 & 113--116.
SFANT
V celi a Cite /Ila, .DU/ll/Urlel',.
j/rică; �rig-alZ. )
15767
*
Cine este (e) sfânt pe aşternut m6le nu
d6rme.
A. P ANN, Ee/it. 1889, p, 23; I,
p. 79. - P. 1SPIRESCU, Rev. Isi.,
II, p. 151.
Cine este sânt pe aşternut mole nu dorme.
HINTllSCU, p. 166.
Nimeni nu e fără CUSUl'.
15768
In t6te dilele sunt sfinţi, dar nopţile sunt
ale n6stre.
I. CREANGĂ, Amint., p. 198.
Pentru cel sărac sau leneş.
15769
Mal bine să ai a face cu Dumnedeu de
cât cu sfinţii.
V. ALEXANDRI, Cono, Liier.,
XIL
*
JJ1a'l bine roqâ-te la Dumne(!eu de cât la.
sfinft.
D-ua Z. JUVARA, c. Bel'lad, i.
Ttdova.
================== pagina 158 ==================
158
PROVERBELE ROMÂNILOH
Adică cu cel mal mare, cu stăpânul, cu Vodă.
Il uaui mieux Dieu prier quc ses saints.
P,·OV. Gallic. XV·e Siecle.
15770
Până la Dumned eu te mănâncă sfinţii.
L. ŞĂINEAl\U, Semas., p. 3:.1'/. -
HlN'{'Eseu, p, 5;�. - 1. G. V AL lIN·
TINEANU, p. 46. - Dvna S. NĂ·
DEJDE, Nuo., Jl. 203. - K J. P li.­
'fRICIL1, in», r. Sm1!lli,.i. Conurluiu,
Până la. Dumneeleu te 1nclnânc([ sân{i'f.
P. li?PIRESCU, Leg., I, 1872, p.
168.
Veq'î DUIJI ;zer/ei'i.
c » Până si], 'ţI facă, dreptate cel mai mari, trebue să În­
durt multe de la cei miei.
Până să ajungi In cei mart, cel mici te jnp6e, te gătesc
de vieţil,.
*�
15771 Păn ajungi naintea feţeI lui Durnnedeu
te mănâncă sfinţii.
Dr. ELlE CmSTJlA, Pron., p. 20:.1,
c. Topliţa Iionuinâ, Unqaria.
Până când C/jungz' la Dumnee(eii te ?J1.ctnâncâ
,�fin(i:r,.
lJ]'. GASTI>:H, u« pop., p. 219.
Acelaş înţeles ca la No. lf1770.
*6
15772 Până la Dumnedeu te ornoră sfinţii.
EM. POPESCU, înv. c. Clocr1nesd·
Md1'qinen-t, .i. Ialomiia. - Elev.
ti. VII, Sem. p1"in P. GÂHBOVI­
CEAt\U,)Jl'Oj. - n. BĂNULESCU, in».
c. Pieiroşiţa; j Dimbovita. - O.
ALEXANDW!SCU, c. Alexenl,.i. Ia­
loniii«. - C. C. i3uNGEŢf.ANfJ, c.
Cosovc{:,j.lJ1ehedinţi. -1. POPESCU,
in», c. Dob1'el1i,.,i. Ilfov. - GR.
l'OIIlNAHU, ing. c. Hosea, J. Ialo­
mita.
================== pagina 159 ==================
CREDIN'f'E, OBICErUl�î
Acelaş Înţeles ca la No. 157'7l.
*6
15773 Până la Dumnedeu te fură sfinţii.
159
Du. EI�IE CmsTEA, Proo., p.203,
c. Gurariului, Ungaria. - G. P.
SALVJU, îno. c. Smulii, j. Covw'­
luiu,
Acelaş Înţeles ca la No. 15772.
*6
15774 Până la Dumnedeu sfinţii îţi ieu (Ieă)
sufletul.
1. CREANGĂ, Pov., p. 28. - v.
II. FORESCU, c. Folticeni, J. Su­
c!aua. - GH. ONIŞOR, c. Crânqu,
j, Tutoon, - E. 1. P ATRIcîu, inv.
c. Smulii, j. Coourluiu:
Acelaş Înţeles ca la N o. 15773.
«Teî, tacî, cumătre, că teoiri dobzălă eu! Cu mine ţi-ai pus boii în
plug? Apoi ţine minte c:i1 ai să '1 scotf fără carne!
«- Of! mărnucă, of! Mal bine taci şi lasă'l în plata lui Dumnodo ă !
că sciî că este o vorbă : nici pe dracul să '1 ve <;11, ela nicr cruce să.
'ţi Iacl l
,- Ba nu, Dragul mamet l că până la. Dumnedeu sfinţii îţi ieu S11-
fletul.» - 1. Cm:ANGĂ, Poo., p. 28.
*6 J
15775 Până la Durnnedeu îngerii îţi Ieau su-
fletul.
G. P. SALVllJ, lnv. c. Snntll1,
i. Coourluiu,
Acelaş înţeles ca la No. 15774.
*6
15776 Când Dumnedeu nu'I a-casă, sfinţii îşi
fac de cap.
E. 1. P A'l'Rrclu. înv. c Smul:(i,
j. Coourluiu,
V c<j.l lI1âţlt.
Acelaş Înţeles ca la No. 232G.
================== pagina 160 ==================
160
15777
PROVERBELE ROMÂNIJ.O!{
(Juancl l' abbe tient taoerne, les mounes peuoeni
aller au vin.
Pro», Franc.
vVo de?' Abt die }V/h:fel leqt, ela dobbeln die
MO"nche.1)
Proo, Germ.
Mulţi mănâncă sfinţi şî ca că draci.
IORD. GOLESCU, Mss., II, p. 45.
*6
]J![c'înâncă sfinf� ş� cacă draci,
1. BĂNESCU. praf. j. Romosi.>«
V. A. FORESCU, c. Folticeni,j. Su­
c/ava. - G. P. SALVlU, in». c.
Srmtl{i, j. Cocuriuiu. - A. PE­
TRESCU, c. Curiea-rle-Arqeş, j. Ar­
geş.
Si\ s.lice pentru cei smeritî, dar la inimii, cumpliţi
(GOLESCU).
*6
15778 Mănâncă sfinti şi scuipă draci.
A. PANN, nr, p. 65. - S. r.
GIWSSMANN, Dici., p. 156. - Dr.
CR'E.TEA, Prou., p. 147, c. Topliia­
Românii, Unqaria.
lJ![ănâneâ sânţt şi seuipc/, draci.
HlNTESCU, p. 99.
Acela::; înţeles ca la N o. 1f)777.
*6
15779 Mănâncă sfinţi şi sc6te draci.
GAVR. ON!ŞOR, prof c. Dobro­
virţ, i Vasl'Uh�.
Acela::; înţeles ca la No. 15778.
1) Unde staretul aruncă zarul, acolo călugării indoesc emisa).
i
================== pagina 161 ==================
CREDIN'fli, OBlCEIUlii
*6
15780 Mănâncă sfinţi şi fată draci.
161
G. P. SALVIU, in». c. Smulţt,
j. CovlI1l/l.ln.
Acelaş înţeles ca In, No. 16779.
*L
15781 Sfânt de cei ce ca că draci.
TEODORESCU' CH lRILEANU, iu».
j. Sucuica.
Când un ret1 vre să trecă de om de trebă şi cu cinste.
15782
Va să desbrace un sfânt, să îmbrace
pe altul.
A. PANN, III, p. 90.
�:
Voesce se desbrace pe un sfânt şi seîm­
brace pe altul.
On. ALEXANDRESCU, maqistr., j.
Pu/ua.
6
A deebrăcai pre un sfânt, şi (t îmbrăcat
pre altul.
Dl'. EL. CmS'l'EA, PI'OV., p. 4,
c. Gura Rîuhll, Unqario:
10 Despre cel cumpliţi.
20 A face datorit noi, pentru a plăti pe cele vechi.
Decouorir s-. Picrre pour couorir s: Paul.
P1'OV. Franc.
Spoqiar un sanio per oestirqhene un alt1·o.1)
r-:». Ver!'if.
lIian soll nicht einen Alta'!' entblossen; 'U1n elen
andern .'J'U decken.2)
PJ'OV. Germ.
1) A desbrăca Un sfânt, pentru a îmbrăca pe un altul.
2) N u trebue să despot un altar, pentru ca să acoperi pe altul.
================== pagina 162 ==================
162
15783
PROVERBELE HOMÂNILOR
Ta 1'07) Pete?' to pay Paul. J)
Pl·OV. E71g1.
I�
1 __ J
Nu'i dracu cum e pingat, nici sfântul
cum e 'nchinat; nici cel hulit, defăi­
mat şi nici cel lăudat, apoteosat nu
sunt întocmai precum sunt huliţi ori
lăudaţi.
Dr. ELTE CRISTEA, Proo.; p. 172,
c. Bochia, Ungaria.
1
\
1
11
Nu sunt ornenil nici atât de reî, nicî atât de bunt
precum se crede.
*h.
15784 Nu te închina până a nu sci cine'i sfântul.
V. A. FORESCU, c. JJ![âlinl, j.
Suciaoa.
Cinstesce pe om daca se cu vine.
* D_
'15785
Nu
te
ruga
de
sfântul
care
nu'ţi
ajută.
IUL.
GHOFŞOHEANU, în». c. Gal-
şa, comit.
Anul,
Ungaria. - AVR.
CORCEA, paroh, c.
Costeiu, Banat.
h.
Ntt
te
nt!Jct
ele
sfântul
ce
mt'ţ't
ajută.
Dr. ELTE CRfSTEA, Prov., p. 184,
c. Simcl'sig, Unqar!«,
Adică
cel
reu
voitor
sal1
lipsit
de
putere.
;j:h.
15786 Mai scie sfântul şi de frică.
M, STĂ:\CEANU, in». c. Piria, j .
. JJlc7wdin Il.
Când sere de frică ŞI unul maî mare .
. 1) A lua de la Petru ;i a plăti lUI Pavel.
1
================== pagina 163 ==================
CREDINTE, OBI_CE_' I_'U_R_I _
163
*b.
15787 Cum e sfântul şi tărnăia.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 57;
In, p. 71. - HIN'J,'E8CU, p. 166.­
D-na E. B. MAWR, p. 42. - ni.
VIII, Sem. BHC. ]Jj'in P. GÂR­
B }VICEANU, prof. - V. SALA, clase.
c. Vaşcou-Bdresc'i, comit. Bihor,
Unqaria. - 1. G. V ALI<NTINEANU,
p. 12.
*b.
Cumi e sfântttl aşa şî tăma:«,
A. DE CUIAC, Ll, p. 339. - S.
1. GnossMANN, Dici., p. 231. - G.
MU-IAI.ACHE, înv. c. Şerulresci, [:
Tuioua.
*b.
Cum e sfântul aşa'; şî tc'tmâ'tct.
IUL. GROFSOREANU, in», c. Gal­
şa, comit. Araâ, Unqari«. - GAVR.
ONIŞOR, praf. c. Dobrooeţ; j. Vas­
luiu,
*6
GUni e sântul şt tdmâ�a.
LAUHIAN & MAXHf, II, p. 1044,
-P. ISPIRI!SCU. Rev.lst., Il, p.
160; Leg., 1, 1872, p. 167. - BA­
noxzr, p, 62."- 1. G. V ALENTI­
NEANU, p. 2U.-P.GÂRBOVlCEANU,
prof'. c. Cosiesci, j. Argeş.
*6
P1"eCWn e sfântttl aşa e şi tâmcUa.
CORN. POPESCU,' comit. Sibi«,
Transilvania.
Dupâ sfânt şî tctmâta, dupâ t1:ngire şî CCl­
J?ilcttl1), clttpă sac şî peticul.
IORD. GOLESCU, lJIIss, , II, p. 91
1) In J\155. se citesce : till1lâra in loc ele caţ aru],
================== pagina 164 ==================
164
PROVERBELE ROMÂNILOR
*L:!.
După sfânt şz tămâe.
C. TEODORESCU, in». c. Lipoo a,
J. Vasl1dn.
După sfantu e şi tămdia..
LAURIAN & MAXIM, II, p. 1044.
-D'na E. B. MAWR, p. 82. - S.
1. GIWSSMANN, tn«, p. 20,
*
La aşa sfânt aşa tămâe.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr . i.
Puina.
Adică după om şî cinstea, arată asemănarea (GOLESCU).
A fel eaint, telle oţrande.
Selon le saini, l' encens.
PTOV. F1'C/nc.
A tal samto, tal 0.fferta.1)
P1·OV. na.
117ie cler Heilige, eo der Feiertag.2)
PI·Ol!. Germ,
Like saini, Iike o.ffering.")
PI'Ol!. Engl.
*L:!.
15788 Cum îi sfăntu, aşa'I mirosu.
AyR. COReEA, paroh, c. Coştetu,
Banat.
Acelaş înţeles ca la No. 15787.
1) La asa sfânt, asa dar.
2) C:um' e sfântul, I a�a �i scrbătorca.
3) Aşa sfânt, aşa dar,
================== pagina 165 ==================
CREDI�l'E, OBICEIURI
*6
15789 Cum e sfântul şi colacul.
165
P. ISPIRESCU, Rev. Isi., II, p.
160. - H. D. ENESCU, înv. c. Za­
mostea, j. DorohoL
Cum e sântul şz colacul.
LAURlAN & MAXIM, I, p, 774
& 988.
Acelaş înţeles ca la, No. 15788.
15790
Sfântul, cât de sărac fie, de toti se cin­
stesce.
IOEm, GOLIJ;SCU, Mss., II, p. 68,
Adică cel înţelept (GOLESCU),
15791
Cine va să se r6ge sfântului, duce lumî­
nare şi tămăe.
A. PANN, nr, p. 29.
Cine va' să se rage sântulu�, duce lumînare
şi tămâe.
HIN'J.'ESCU, p. 162.
'Ori-ce îndatorire, ort-ce slujbă se plătesce.
Il n'y a si petit sain: qui ne veuille sa chandelle.
Prov . Franc.
Ad ogm sanie la sua candela. 1)
PI·OV. Tose.
Es isi kein Heiliqer sa klein, er wiU seine el­
gene Keree haben.2)
PI·OV. Germ.
1) Fle-căruî sfânt candela luî.
2) Nu e sfânt cât de mic, care să nu VI:" să aibă luminarea lui.
================== pagina 166 ==================
..
166
I
I
\
PIWVEHBELE ROMÂNILOl,
'A02l'zva. 'ta. x�p�'l. 000, 'ltC(1�6 dv' 'ta 7rOOlCl.'ltO (lot),
Prov. Grec.
*6.
15792 Fie-care sfânt trage cu mâna către el.
IUL. GROFSOREANlJ, dasc. c. Gal­
şa. comit. Artui, Ungaria.
Adică cei marî,
Minde« seent maţiafel« hajlitja CI hiceet.
Prov. Ung.
15793
*
Nu e sfânt să nu vre a ave, şi el, lumî-
narea lui.
V. A. FORESCU, c. Folticeni, j.
Suciaoa,
10 Acelaş înţeles ca In, No. 15791.
20 Ort-ce om ţine ca să fie cinstit.
15794
Lu beteri sveţi nu se prinde svicele.1)
Dr. FR. MIKLOSICH, Rtt1n. Un­
ter., I, p. 12.
Adică nu se cinstesc cei lipsiti de putere.
A·i santi ceci no se ghe impiea mndele.2)
Prov. Triest.
*6.
15795 Nu'I nime sfânt pe pămînt.
AVR. COR CEA, paroh, c, Coşteiu,
Banat.
10 Niot un om nu se p6te ridica la perfecţiunea deplină.
Omul, cât de bun, are scăderî,
2° Pentru cei cari se prefac cii sunt de trebă, cinstitî
pe când, de fapt, nu sunt.
') Sfinţilor vechf nu se aprind lumînări.
2) Sfinţilor vechi nu li se aprind candele.
================== pagina 167 ==================
167
15796
*
Numai sfinţii şi stahiile se satură de miros.
1. ARBORE, ing. j. BuziHi.
<'hnenil cel' daruri mai solide. Când vrei să al' un lucru,
plătesce cum se cuvine pe cel de care atîrnă dobândirea
Iuî.
15791
După a nostră scăpare,
Nici un sfânt cinste mal are.
IORD. GOLESCU, 11,[88.) II, p. 91.
Adică după ce scapam de ori-ce primejdie, nu ne mal
aducem aminte de cele sfinte (GOLESCU), sau, într'un mod
mal general, după ce scăpăm de ori-ce primejdie, nu
mal vrem să soim de ajutorul pe care l'am primit.
Passe le damqer, honn'i le saint.
Pro». Franc,
Passato il periculo, qobbaio il santo.1)
PTOV. iua.
El rio passado, el sania olvidado.2)
Proo. Spa»:
Isi ilie (Jefahr uoriiber, wird der Heiliqe ausqe­
lacht.3)
The dan ger pasi, (and) GoU forgotten.4)
Prov. Engl.
15798
*
Nu te atinge de cele sfinte.
GR. ALEXANDRESCU, macistr. [,
Pulna.
!) Primejdia trecută, sfântul e batjcorit.
2) Rîul (fiind) trecut, sfântul e uitat.
3) Primejdia e trecută, 1;;1 bate joc de sfânt.
4) Primejdia trecuta, (si) Dumnedcii uttat.
================== pagina 168 ==================
168
PROVEBBELE BOMÂNILOR
\
10 Oprire de a pune mâna pe ore-ce.
2° Nu te lega de calugăriţe.
*L':,
15799 Pe lucruri sfinte nu pune mâna.
GAVR. Omşoa, prof. c. Dobro­
uăi; j. ŢTash��n.
Acelaş înţeles ca la No. 15798.
15800
Îi era frică să nu'l Ieă sfinţii la gonă.
A. P ANN. III, p. 6.
B erii frică set nu'l ieă sânti't la qonă.
HINŢESCU, p. 62.
Pentru cel care nu pre da pe Ia biserici.
*L':,
15801 Os sfânt.
D·na Z. JU\'ARA, c. Fedesci, J.
Tutova.
Veq, Os.
A fi de nern mare.
*L':,
15802 A fi ţandără de lemn sănt.
P. GÂHBOVJCEANU, pl'of, c. Şer­
Mnesd,}. AJ'geş.
Acelaş înţeles ca la N o. 15801.
*L':,
15803 Par'că 'i-a eşit un sfânt din gură.
I. CREANGĂ, Amint., p. 126;
Poo., p. 257.- GAVR. ONIŞOR,Pl·Oj.
c. Dobroveţ, J. ŢTasl1!'iţ,.
Aşa de bine ai vorbit.
< Că bine dice, dascalo Zaharie ; par' că l-a 'ieşit 1<n sfânt din gură.
De cât ne-om tot Învîrti şi clomşoli pe Iastă prispă, mal bine să scur­
tăm din cale.» - I. CBEANGĂ, Amint., p. 126.
15804
*
Ce spune e sfânt.
I. CRllANGĂ, Por., p. 285.
================== pagina 169 ==================
_______________ CHEDIN'J:E, OBICEIURI
*
Sfântă 'i-e vorbă.
___ 169
Părerea lui nu se discută; ce spune e bine spus.
<l\'loşnegul fiind un gură cască, sau cum îţi vre să'i (liceţf, se uHa
în c6rnele el, şi ce'! spunea ea, sfânt eră.» � I. CREANGĂ, Poo., p. 285.
O' est parole el' Evan,gile.
Prov. Franc.
15805
*
A fi sfânt făr de argint.
M. CANIAN, public. i. Iaşi.
*
Sfinfi făr ele arginţL
10 Om care 'ţi face treba fără ca să ceră plată.
20 Om cinstit dar sărac.
Sfinţii fără arginţi sunt acei cari fac voîea credincio­
şilor, fără să aştepte a se da la preoţi sărindare sau al­
tele.
15806
*
A fi sfântul d ilei,
G. POlJORAN, inst . i- Olt.
Mare şi tare, om cu trecere.
15807
*
A'I uita sfântul.
B. r. IUŞDEU, Etym. Magn.,
p. 2631. � L. ŞĂINEANU, Semas.,
VI, p. 331. - N. POPESCU, Calend.,
1882, p. 30.
A nu adormi.
cJ�l"a mucalit, bată'I să'] bată, de nu te mai îndurat de el, şi te
uuil sfântul, ascultând cu gura căscată nagodele luî.» � N. POPESCU,
Calpncl.
15808
*
Până 'l-a uitat sfântul.
G. POBORAN, inst. j. Olt. - D-mL
L. LINDE, c. Berlad, j. Tuiona.
Adică multă vreme ŞI de geba,
================== pagina 170 ==================
170
------
PROVERBELE ROMÂNILOR
« Am aşteptat până m'a uitat sfcînh�l.»
*6
15809 A'l fura. sfântul.
B. P. IIĂşDEu, Etym. Magn.,
p. 2631. - C. TEOFÂNESCU, înv.
c, Bicaz, j. Nemţu. - GAVR. ONI­
ŞOR, prof. c. DobroVi!,t, j. Vaslt!iu.
-- D. TRrFAN, înv. c. Cârnu, j.
Nemţ«,
*6
A'l fura sfinţit,
1. CREANGĂ, POV., p. 163. - Dr,
ELIE CmsTEA, Proo., p. 314, c.
Gura-Rîului, Unqarta. - T. SPE­
RAN'.ftA, 11[, p. 189. - E. 1. PA­
TRIOJU & G. P. SALVIU, înv. c.
Smulţl, j. Covurlulu.
10 A adormi liniştit, a ave vise plăcute.
2° A păţi ce-va.
«Apoi de, stăpâne, in dioa ele a<ll, dacă n u'I fii şi cu draci oleacă,
3p01 ci-că te fură sfinţii, şi iar n u't bine.» - 1. CREAl\GĂ, Pov., p.163.
3° Se dice de un om care a făcut o faptă rea, şi nu
mai p6te scăpa.
4° A :fi bătut.
«Acuşl te fur« sfâniul,»
15810
:1:
Par'că 'I bătut de toţi sfinţii.
Adică plouat, supărat.
15811
*
A lăsa în plata Sfântuluî.
GR JIPESCU, Opinc., p. 113.
A ela în pleda S{ântuluz.
Vec,ll Dom1Z.
Acelaş Înţeles ca la N o. 14824.
================== pagina 171 ==================
15812
Cl1EDINTE, OBIOllIURI
Mila Sfântului!
1.71
���
1. CREANGĂ, Amint., p. 120.
Ve<f1 DOJ/ln.
Ou t6te acestea, slavă Domnului.
«Prcuţiî noştri, din sat, n'au mai trepădat pe la Socola, şi, mila
Sfânttdu�! nu'I încape cureua, de pântecost ce sunt.> - 1. CREANGĂ,
Amint,
15813
*
A se ruga de toţi sfinţii.
Vecfl Dzttlme�/eu.
Acelaş înţeles ca la N o. 15243.
15814
*
A purta pe la toţi sfinţii.
M. CANIAN, public. j. IaşL
Adică pe la toţi cei mari, cari't pot fi. de vre-un folos.
:1:,6
15815 . Îi mănc eu sfântul.
V. BRATU, comit .• 1lba Inţeri­
oră, Transilvania.
Îl fac eu cu minte; îl bat.
15816
:1:
Om tare de sfânt.
A. PANN, III, p. 141.
Vecfl inger.
Acelaş înţeles ca la No. 15361.
15817
*
L'a păzit Sfântul.
Adică Dumnedeu.
<L'a păzit sfântul, n'are nict parale».
A. PANN.
================== pagina 172 ==================
172
15818
PROVERBELE ROMÂNILOR
*
A nu ave nici sfânt nici Dumnedeu.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 429.
Ve4I DUJIlIlt\ieit.
Aceleaşi înţelesuri ca la N o. 15241.
*
15819
A
nu
ave
sfânt.
LAURIAN & MAXIM, 11, p.
1044.
*
A
nu
([Ve
nid
un
sfânt.
Aceleaşi înţelesuri ca la No. 15818.
15820
*
A nu sci la ce sfânt să se închine.
HINŢESCU, p. 33.
Nu are nici un sprijin.
15821
*
A'şl găsi sfântul.
A. P ANN, I, p. 52. - G. Po­
BORAN, inst., j. Olt.
Ve4I Iconă.
10 Adică cine să'I ţie, cine să'I înfrîneze.
2° Cine să'I credă, să'i primescă şi să'i împlineacă
tate cererile.
*
15822 A găsi pre cine-va sfânt.
Adică ne vinovat; cu tate gata, bune, în regulă ..
SFANTU AGOP VERZARU
15823
*
Par'că e Sfântu Agop Verzaru.
1. ARBORE, îng., j. Buzei't. ­
AL. MAR'flNIAN, C. Bucuresct, j.
Ilfov.
================== pagina 173 ==================
CREDINTE, OBICEIURI
173
IOSe �lice, în batjocură, de un om prost sau îm bră­
cat prost.
2° Ca să rîdă de Armeni şi de Bulgari.
Acest sfânt se crede că e atât de prost, în cât nici
nu e pus în calendar.
SFÂNTU ARHANGHEL
15824
A'I lua Sfântu Arhanghel.
GR. J1PESCU, Opinc., p. 66.
Adică a muri ; Sfântu Arhanghel fiind îngerul mortiî.
SF ÂNTU AŞTEPTĂ
Vecii Cap. 1, c. S-tu Al­
tiptă.
15825
*
La Sfântu Aşteptă.
1. CREANGA, Poo., p. 189. ­
BARONZI, p. 47, 70, 85. - HIN­
'rESen, p. 147.
A se vede înţelesul la N o. 259.
SFÂNTU DEDEA
15826
A'I vede sfântul Dedea.
D-na S. NĂDEJDE, Nuv., p. 204.
Adică a flămândi.
«La dînsul să fi fost tu, bre, lasă că te oedea Sfântu Dedea, mă,
băIeţilor le da o dată 'n <;li de mâncat. De diminetă tot îl punea la trebi
şi mâncarea tot <acuşr, acuşf» până pe la tocă. Atuncia le diceă :
«rnănoatî, băieţi, o dată şi bine, să ve ajungă până mâne ».
SF ÂNTU DUMITRU
================== pagina 174 ==================
174
PROVEHBELE ROM'\NILOH
SFANTU GHEORGHE
Vedf Cap. 1, c, :'j'rÎntu
Glte01:g}te; Cap. XI, c,
C;'heorgllf .
Sfântu Gheorghe bate cu busduganele în pămînt, ca
sa iesa ierbă. Din care causă, a doua �li de Sfântu
Gheorghe, câmpul este încheiat cu verdeţi.
Hornânif serbeză acesta <;li cu mare sfinţenie, mâncând
miel fript, pe Ierbă verde, şi bend pelin sau tulburel.
In diua de Sfântu Gheorghe se cântăresc omenii. In
prediua de Sfântu Gheorghe, numită proorul lui Sfântu
Gheorghe, se pune pe la fie-care casă, ramuri de sălcîe,
pe la straşina şi ferestre. Tot în <;liua acesta, de cu
nopte, vrăjitorele, prin descântecc, iau mana vacelor şi
a câmpulut. (Ve<;li N o. 261). Strigoii umblă atunci, în
acelaş scop; iar dacă se află o cruce în portă sau fe­
restră, sau la uşa grajdului, strigolul nu are putere să
intre Înăuntru.
Omenii serbeză pe Sfântu Gheorghe mai ales pentru
că acest sfânt să le Ierescă vitele de lupit, cari sunt
cânii lut.
Se spune că un cioban 11 lucrat în <;liua ,de Sfântu
Gheorghe iar noptea a audit urlând lupii. S'a dus ca
să vadă unde urlă, şi dacă nu va vedea pe Sfântu
Gheorghe. Suindu-se pe un copac, a venit şi lupii la
rădăcina lut şi după dînşii şi Sfântu Gheorghe, care a
îndreptat pe toti lupii unde să se duci). ca Sf1 mânânce.
La urmă a rămas numai unul slab, şchiop şi bătrân.
Acesta Întrebând că el ce să mănânce, moşneagu a dis :
că ce e în copac a lui să fie, după acesta s'a dus Sfântu.
Cfobanul 11 început a striga; au venit tovarăşii lui şi
ducându-l la stână l'au culcat Între eL A doua <;li, când
s'a sculat a găsit numai capu ciobanului, alăturea cu
stână, căci îl mâncase lupu, fiindu-i făgăduit de Sfântu
Gheorghe.
*b.
15827 Sfinte Gheorghe, scumpe dai plăcintele!
I. ARBORE, inq., .f. Bllzeu. ­
A. PETRl'SCU, ing., c. Curtea-de­
Ar'geş, j. Argeş. - Jur. GHO],�O­
HEANU, âasc., c. Galşa, comit.
Arad, Ungaria.
================== pagina 175 ==================
__ Cl_m_, DINŢr�, OBIGEIUld
175
Se întrobninţeză când cine-va găsesce că i se cere pro
mult pentru un lucru, pe care e nevoit să'I cumpere.
In Minetu, la biografia acestui sfânt, se găsesce ex­
plicarea acestei iiceri.
Se <:lice că dOI copii s'au luptat lângă biserică lui
Sfântu Gheorghe. Amîndoi erau de o potrivă puterrrict.
VetJGnd acesta, unul dintre ei a intrat în biserică, şi s'a
rugat sfântului ca s{i''i de putere, să potă trânti pe ad­
versarul seu, căcî, în schimb, îi va da o plăcintă. Lupta
a urmat, şi acesta. a învins. Ca să'şI împliuescă făgă­
duinţa, învingătorul s'a grăbit spre casă, şi, spunend
mam ei sale cele întîmplate, a rugat' o să't facă o plă­
cintă.' Plăcinta făcut'o a pus-o în biserică.
Puţin după acesta, a intrat în biserică nisce căleto ri
cari, ve�1end plăcinta, s'au pus şi au mâncab'o. In urmă
dau să lesă, dar nu se putură mişca din loc. A trebuit
să plătescă o sumă mare de galbeni, ca să potă ieşi din
biserică, şi atuncea a dis unul dintre ei: « Sfinte Gheorghe,
scumpe da�plâcintele!»
*,0,.
15828 Sfântu Gheorghe tocmesce şi Sfăntu Du-
mitru plătesce.
E. 1. P ATRrclu, înu., c. Smulţ"
i- Covurluh ..
Pentru contractele de servitori sau imaşurile de vite.
Adică învoelile de acesta natură se fac pe la Sfântu
Gheorghe, primăvara, şi plata se primesce tomna, pe In
Sfi�ntll Dumitru.
*6
15829 Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dumitru is
boclucaşî.
E. 1. P A'fRlCIU, inu., c. Smuii«,
j. COVttrluiu.
OăCl la aceste date se plătesc chiriile.
15830
Sărn Giorgful s-n-apiră 1).
PER. P APARAGI, Zweit. Jahres.,
p. 175.
1) Sfântul Gheorghe să ne lumineze (de <j.i).
================== pagina 176 ==================
SFÂNTU ILIE
Vedf Cap. 1, c. /:'):tu
llie, Cap. XII, c. llie.
Se \1ice pentru cel care nu vre să lucreze, şi doresce
să vie �1ioa de Sfântu Gheorghe când se plătesc sim­
briele, arendile, etc.
I
'1
PROVERBELE ROMÂNILOR
La Sfântul Ilie se reteză stupit, Până la Sfântu Ilie
sunt mulţi cari nu mănâncă mere, mal cu semă femeile
cart aii copil morţi. Ele aşteptă diua Sfântului Ilie, ca
să se de În tâîu , de pomană, mere la copil, şi apot să
mănânce ele; alt-fel copiii mortî s'ar uîta cu jind la ele,
când ar' mânca. Până la Sfântu Ilie nu se dă mere de
pomană. Copiif, până la acestă sărbătore, nu sunt lăsaţi
să se j6ce cu merele, aruncându-le în sus şi prinden­
du-le, ca să nu bată pietra.
Sfântu Ilie e tunar, şi împuşcă dracii. Din causa trăs­
netelor a asurdit, şi, colac peste pupăză, mal e şi şchiop.
Fiind surd când îl trimite Dumnedeu să ducă pl6ia pe
unele locuri, unde nu a mal ploat, el, ne-inţeleg€'md po­
runca, slobode ploile tot pe unde a mal plouat.
A se vede G. DEM. TEODORESCU, Credinţe, p. 84.85.86,
şi Şesătorea, III, p. 77 & 190 .
Un păstor s'a tocmit la un om bogat, să'I slujescă de la Sf-tu Du­
mitru până la Sf-tu Gheorghe. Sera, culcându-se, sluga şi-a arMat dorinţa
ca să se deştepte tomna'i în dimineta <}.Île'i de Sfântu Gheorghe ea să
şi ica simbria, şi să plece, fără ca să fi slujit.
176
I
. I
15831
Aude t6ca lui Sfântu Ilie.
GR. JIPESCU, Opinc., p. 30.
Adică e bet.
,Bei une-orî până îţi trâsnesc urechile, până 'ţi IaşI zălog, căciula
şi zeghia ; pân aUljr şi cânf în cer şi toca lui. Sfânt« Ilie>.-GR. J1PESCU.
Se crede că la mIez de n6pte, Sfântu Ilie tocă în tot­
de-una. Numai cocoşiî aud toca lUI, În cer, şi atuncî el
Încep să cânte.
I
fi:
================== pagina 177 ==================
CHEDINTE, OBICEIUl-d'
177
:::6
15832 Se pl6e cu lapte, de la Sfântu Ilie, pace
că nu se mai face,
G. P. SALVIU, în». c. Smu1tt,
i- Ccourluiu. - GAVH. ONIŞOH,
praf. c. Dobrovei, j. Vasluh!.
Daca nu a ploat până atunci, semănăturile nu se mal
pot îndrepta.
*6
15833 Te fură Sfântu Ilie.
E. 1. P ATRlcIO, in». c. Smulţ!,
i- Coourluiu,
Ameninţare. O să mănâncă bătae.
SFÂNTA MARIA
Vedi Cap. 1, c, S.fânta
AIaria.
15834
Nacă ti ni ti feei Stă-Măria, ş-mini mi
feei gumara ? 1)
n-. VVEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 176.
Când unul se crede de un nem mai ales de cât un
altul.
Vous estes tous d'�tne pel revestus.
Proc. Champen,
Tutti siamo di carne e d' osea. 2)
Prov. Itai.
Esser tuit fitî d'una mamma.')
Prov. Bolonia.
1) P6te că pe tine te-a făcut S-ta Maria, ş i pe mine ° măgăriţă?
2) Tou suntem de carne si de 6se.
3) A fi toţi fii a unei (aceaşi) mame.
================== pagina 178 ==================
1'/8
15835
PHOVERBELE ROMÂNILOR
Jecler hai ein I-Iemcl 'con JJ1ensche1�lfcisc7I.1)
Pro». Germ,
Tlicy'n a'tarred with ae st1'c7.'.2)
Proc. Scoţian.
*
Stă-Măria 'n-casă l 3)
A. D. MILESCU, c. Gnpeş', Mo­
ceâon:a.
Când unul se bucurii fără motiv binecuvîntat.
SF ÂNTU MARTIN
Vec)i Cap. 1, c, Sffmtu
lIfartin.
SF ÂNTU MA TEl
Vcdî Cap. 1, c. Sfii17tu
lI1ate;
SFÂNTU NICULAE
Vc41 c. Nicolae & Nic/l!ae.
In judeţul Nemţu Sfântul Niculae este aperătorul plu­
telor, şi �lioa lui e prăznuită, cu evlavie, de către plu tuşt.
15836
*
Nicolae, chiabur mare,
Pune munţilor hotare,
Şi dă ruble ferecate
Fetelor ne-măritate.
ST. ST. 'rW!'IlSCU, Î1/1'. c. Gata­
nele, f. Dolj.
l,)icere despre Sfântu Nicube.
1) Fie-care arc o cămaşă de carne de om.
2) Sunt toţf făcuţi cu acclas beţ,
3) Sfânta Maria În casă!
================== pagina 179 ==================
CREDINTE, OBICEIU1,r
]79
15837
�::
Sfântu Niculai (Neculai).
v. ALEXANDRI, Teatr., p. 408.
941.
Adica bicrul sau varga.
«De nu s'ar teme de Sfântu Ncculai, cel din cu'îu, ar da foc casil.
Noroc ca's eu pe aicî, .. » - V. ALEXANDHI, Teair., p. 941.
SF ÂNTU ONOFREU
15838
*
Par'că'! sfăntu Onofreu.
A. MAHTINIAN, c. Bucuresct, J.
Ilfov.
Adică stă smerit.
SF ÂNTU PANTELIMON
Verl i Cap. Xl, c, Panteli­
nto u ,
SF ÂNTU PAVEL
Ved i Sfâ?ltu Petre.
A se vede B. P. HK�DEU, Cuvinte elin Bctrânl, p. 251-
252.
SFÂNTUL PETRE
Vedl Cap. 1, c , Sfii"tu
Petre.'
Sfântu Petre e vecmicul tovarăş a lUI Dumnsdeă, când
el se plimbă pe pămînt. El păstreză cheile raîuluî şi
lupit sunt cânif lut. Unde le pOl'l1ncesce S-tu Petre, a­
colo fac Iupit pradă. Alt-fel pot trece pre lângă o vită,
şi, dacă n' au poruncă, nu o mănâncă. Când se strîng mal
mulţI lupi la un loc, şi urlă, se <;1ice că se rogă lUI
Sf::intu Petre, să le rîndutescă pradă.
Se povestesce că cine-va spunănd uneî babe ca să nu
de sare, cu împrumut, sera, că e reu de lupi, dînsa a
================== pagina 180 ==================
180
---
Tespuns: «Doar curul să'rnî manance, că alta nare ce.»
Sffmtu Petre, supărat, s'a hotărît s'o pedepsescă. Intr'o
nopte, eşincl baba afară, un lup s'a repedit şi 't-a rupt
curul.
Snovcle, În care S-tu Petre jocă un rol ore-care, sunt
ne-numărate. Nu vom da de cât pe cea următore.
SN6v.:i.
Ci-că odată Dumncdeu şi cu S-tu Petre se preumblaă pe pămînt.
Umblând el aşa printr'o tarină, văd la marginea drumului o fetişcană
care să silea cu mânî, cu ocht, să isprăvească un capăt de secerat.
Ei o intrebară dacă n'are puţină apă de băut ; iar dînsa îl rugă se
mal aştepte puţin, să isprăvescă capătul, şi se va repede în fugă să
le aducă prospătă şi rece.
După ce bcură apă, D-1eu şi S-tu Petrea plecară mai departe. Mai
:încolo, la umbra unul per, ved un om tolănit cu faţa în sus şi dor­
mind de al binelea. D-1eu dise 1 ul SI. Petrea: «Scit tu ce gândesce
om ul cela de eolo P»
Scill D-ne, dacă mi-I spune!
Apoi el se ragă acuma să-I trimeată D-�leu o pară drept în gură.
Ia trimete-I Domno ?
D-1el'i făcu atuncl să cadă de sus o pară drept în gură. se
Petrca vădu că el stetea cu para în gură şi nu făcea nici o mişcare.
Ce mal vrea acuma, D-ne!
- Apoi el dico acuma ca D-r,leu să i-o şi mestice.
- Dar e chiar leneş împărătesc aista, D-ne, cum o să se mal ţină
el în lume?!
- Her-heî Petreo! Ia acesta o se ia pe fata cea harnică, care se
silea să mântue oapetul '
Sf. Petrea incrudat atunef peste măsură, să duce drept la el şi-I
trage o palmă, de ar fi sărit altul, arsă de la pămînt, dar leneşul
nici TIU s'a sinchisit, aşa a re mas nemişcat cum dormea.
- Să seir Petrec, dise D-<;lp,u, că pentru palma astaaî să 'f e I două !
După câţi-va anî, D-1eu se preumblă rar cu Sf. Petroa. Inoptâncl
el printr'un sat, au tras la o casă să'I primească a găzdui peste no pte.
Femeia de gazdă le respunsc că cu mare plăcere, dar are un bllrbat
cam ba ciucaş şi Îi e teamă să le facă o ruşine. Dar în sfîrşit, după
multe stăl'uinţ,e, femeea îi primi. Peste n6pte venind bărbatul, bet
de In cârciumă, începu a tresni, şi a plesni, cum îi era obiceIul.
- Da taci, omule, îl ruga femeea cu binişorul că avem nisce aspeţ,l
în casă. - El, când mal au1i şi de asta, şi dete cu ochiI de dînşiI,
nici una nicI done, înşfacă pe Sf. Petru la bătae.
După ce'l bătu de se sătură, mal eşi pe afară.
Du rnnec;leu 1ise atuncI lnl Sf. Petru să se mute la părete, că ele
o veni, iar îl umflă.
Oând beţivul se întarse �lise: <Pe cel de la margină l'am bătut eu
bine, să vedem acum pe cel de la perete, de ce-l este coj ocul. Şi Sf.
Petrn mal mâncă o bătae ... mal SOI' cu martea. A doua-1i după ce
plecară, D-<;1eLl <\ise luI Sf. Petrea: <El! ve<;111şl Petl'eo? Iaca aistai
leneşul cel împerătesc, căruia l-ai tras o palmă .. Nu ţ-am spus eu că
pentru urta. al gr, mănnncl done '!
1. E. PATRICIU & G. P, SALVI1'J.
================== pagina 181 ==================
CREDlNcfE, JBIm,Yu_H_I _
181
15839
Ca Petre cu cheia şi Pavlu (Pavel) cu
sabia,
IOHD. GOLESCU, Mss., II, p. 24.
- P. ISPIRESCU, Rev. Isi., p. 459.
1
Se dice pentru cel cumpliţi, când unul închide şÎ
altul ucide (GOLESOU).
"Vom aminti, în trecet că, precum păgânil latini dau lui Ianu
atributiunea de-a purta chiei, spre amintire că deschide anul prin
feriele sale, şi ţine în mână cheile templului păceî ş'al resbolnluî, tot
asemenea creştinismul desemnă pe Sfântu Petru ca purtător al chieilor
paradisului. Precum la păgânit latini Ianu era considerat ca funda­
torele sacerdoţiulur, ca introducătore al rrturilor, şi ca cel d'Întâ1l1
care rădică temple şi altare, asemenea creştinii ved În Sfântu Petru
pe întemetetorul bisericei, şi ponteficele roman se consideră ca des­
cendinte al acestui cap spirituale religios.» - G. DEM. TEODOHESCU,
Credinte, p. ee.
*L:.
15840 Şi Sfântul Petru vămuesce cu aur la
porţile raiului.
A. BAŞOTA, prin V. A. FORES­
cu, c. Foliiceni, [, Suciana,
Pentru casele unde nu e primit ori-şi cine. Ou t6te
acestea bătrânul boer Başota arată în notele sale că
«omul bun, cu trecut bun, nu fie chiar din evgheniştt,
e primit în casele boerescî şi la cei bogatt.»
15841
L:.
San Petru portă lupii.
R. STMU, îno. c. Orlai, Tran­
siloarua apud B. P. HĂŞDEU, .E­
tym. JYla,qn., p. 1347.
Prin urmare să nu se lucreze în gioa de 16 Januarie.
Sătenit noştri cred că turmele sunt puse sub paza A­
postolilor Petru şi Pavel. Lmpinşt de acesta credinţă, şi
pentru a'şt trage bunavoinţă a acestor sfinţi acei dintre
dînşii, cari au vite, duc la biserică. în dioa de Sot Petru
şi Pavel, brânză, urdă, păsat etc. Prin urmare, fără voie a
}1 ambilor Apostolt, şi în deosebi a Sfântului Petre, pri­
mul Între Apostoli lui Hristos, lupii nu pot mânca vre-o
ore. Ast-fel că poporul a ajuns la conclusia că Sot Petre
ursesce în t6te nopţile lupilor vite de mâncare (T. Po­
PESOU, c. Chiojdu-Bâsca, Etym. Magn., 1346), şi se reco-
================== pagina 182 ==================
182
PROVERBELE ROMÂNILOR
m a.ndă că în 16 Ianuarie, diua apostolului Petre, s:\ nu
se lucreze că e reu pentru lupi (R SIMU, c. Orlai, Tian­
eilcania, Etum. JJ1agn., 134G) şi închiegi1 acestă credinţă
în proverbul de mai sus.
Din potrivă Andrei, frate cu apostolul Petre, este duş­
manul lupilor (Veg.l Eiym. JJl[agn. p. 1185).
A se vede în Şesăiorea, III p. 190-191, de ce Sfiintu
Petre a făcut pe cânit lui lupi, adică ca să vîneze pe
lupi; precum şi certa care s'a iscat Între Sfinţil Petre
şi Ilie din pricina lupilor.
15842
Se lepedă ca Petre de Hristos.
IORD. GOLE8CU, MS8'J IL p.78.
Când unul se face că nu cun6sce pe cine-va, mai ales
dacă acesta e la strîmtore, pentru a se pune la adăpost
de orl-ce respundere, de orf-co primejdie.
15843
6
Măncă şi opincile lui Sfântu Petru.
Dr. ELlE CR181']:A, Prov. p. 148,
c. Logoş, Unqaria,
Pentru omul mâncăcios.
*6
15844 Umblă pe pămînt ca Sân Petru pe apă.
GAvn. Oxrşon, prof. c. Dobro­
vet. j. Vaslt�Lu.
Pentru cel prost ŞI lăudăros.
SF ANTU TODER
*6
15845 Călca-te-ar Sân T6deruL
G. BĂZĂVAN, elev. Se. Nonn. c.
Craiooa; Doli
Se dice mai ales de femeile, când blestemă pe cel ce
le calcă, din ne-băgare de semă,
Prima septGmân{L a postului cel mare se numesce săp­
ternâna a Sân 'I'oderuluî.
================== pagina 183 ==================
_________ C_'R_E_D_l_N....:'f_{i;-'-,_O_B_I_C_E_lL_H_'t"_I 183
Sân T6clerul este, după credinţa poporului, un VOlllIC
um blând călare pe un cal alb, şi cu o hergholie după el.
Acest sfânt umblă ncptea, în septemână mai sus arătată,
şi calcă pe aceia cari lucreză în �lilele lui.
SFANTA VARVARA
15846
Varvara u'nvărvără, Sava u'nzăvănă ş-ai
Nicola u'ngrupă 1).
PAl'AHAGI, apud. B. P. IIĂş­
DEU, Etym. Mayn., p. 2518.
Sfânta Varvara omoră femeile care lucredă în �lioa ei.
Sfânta Varvara se serbeză la 4 Decembrie, urmată de
Sfântul Sava şi de Sfântul Nicolae, ast-fel Ci], cele trei
(Jile sunt privite de popor ca una şi aceiaşi serbătore
prelungită. A se vede, pentru mai multe amănunte Etym.
JJIagn., p. 2518.
SF ANTU VASILE
CREDINţE
In n6ptea de Sf. Vasile, ci-că vorbesc vitele, şi cine stii de pâudă,
apropo de dînsele, în acestă noptc, le aude când vorhesc, precum şi
ce vorbesc, fără însă ca să fie vel�ut de dînsele.
O dată un om se sfătui cu femeea, ca el să stee de pîndă în eslea
boilor, ca să audă ce vor vorbi er în n6ptea de SI Vasile. Dise femee]
ca ea să dee boii după gard, să nu-l vadă când se va vîrî el în esle,
H poi ea 8Et aducă fin, să puie în esle peste dînsul, pânEt ce va încerca-o
hine, apoi să lege boit la esle şi ea să se ducă'n casă.
După acesta, eşiră din casă şi aşa făcnră. Femeea după ce 'ndosi
boiî, barbatu-săii se culcă în esle şi stătn acolo. Ea umplu eslea de
fîn, legă boii la esle şi veni în casă, lăsând pe om ca să audă ce vor
vorbi boit lor.
Boii mâncară ce mâncară. De la o vreme unu se culcă, iar celalt
stătea şi rumegă. Omul sta culcat în esle şi asculta . .Dar boul cel
culcat, atunci disc către tovarăşul seu: Da culcă-te acum ŞI te odihnesoe,
că mâine o să ducem pe stăpân la gropă.
Omul audind aşa, se sculă repede din esle, veni în casă şi disc
fernecl : Du-te de grabă la. popa de-l ch6mă să mă spovedescă, gri­
jr:;sC,ă .... că eii am să mor, fiind-ca aşa aii grăit boii noştri, când eram.
eu m esle.
Femeea Îi respnnse: «Da lasă bărbate, nu te potrivi, că, n'a mal,
li aşa».
') Varvara o îmbarbureză, Sava o inzăvoueză, Iar Sfântn Niculae o
îllgropă.
14
================== pagina 184 ==================
184
PROVERBE LE ROMÂNILOR
- Ba, LIn-te fW:'ia la popa ŞIi spune să vie, că eu am să mot'.
Tn sfîrşit femeea se duse la popă şi'I chemă. Iar după ce preotul
11 dete impărtăşauia, omul muri. Şi a doua <,li l'au dus boii .la grapă.,
{lupă cum alt sl'ătuit.» - Şeeăiore, 1, p, 292. - i. Suciava.
II
Cu o <,li maf nainte de r;liacL Moşiei/ar (Sfântul Vasile) femeile fac
plocone : pâtnl Cll flori pe ele, put de găină fripţl, umplutt cu drob,
zahar, vin, rachiu, ş. a. A doua di, în diua de Sân- Văsâîu, cam pe
când se ridică sorele de un stat de om, se gătesc, îşI Ieaii copii'( şi
plecă la moşă,
Cum intră în casă dic : «Bună dimiuetă moşîcă.. lI1:aşa le multu­
mcsce, întrebă de sănătate, apot lea intâîu şi întâtu ploconcle şi le
dă la griu dă ,�i când :
Noroc
La multf ani cu sănătate)
Să facă nepotu (cutare)
99 ele stovurî de oTâu
9H de buţ! de vin�
Ci-că ca să se facă bucatele şi �iuu pe vară.
După ce isprăvcsce cu ploconcle, iea copiii cei mai nuci, le punE'
colac! la gât, le mai dă oue ferte în mână, să'! împace a nu mal
schinci, şi'i ridică la grindă, dicând de trei ori nepoţelului:
Noroc
S� !răe�ci, lcut�re)
Sa îmbău-ânescî,
La mulţi ani cu sănătate
Să trâescf, să 'mbetrânesct
Să te f'tei dânac (flăcău).
Il dă pe toţi la grindă; apoi Ioa colacit de la gât şi'I pune bine
'spre a't da la plecare. In urmă gătesc masa şi petrec cu totii.»
81'. ST. TU-J:ESOU, c. Catanele,
j. Dolj.
Pentru mai multe amănunte, forte Însemnate, ft se
vede Şesătorea, II, p. 209-211 şi III, p. 178-184.
Ve41 Strigolu.
15847
*
Moastele Sfântului Vasile.
Al'. BOLlNTINEANU, ing. i Ilfo»,
I
r
I
î
I
I
Se <;lice perLtru un om In vîrstă, cu obiceiuri şi cre­
,dinţe betI"itne,carişi nu mai aii nici o căutare.
================== pagina 185 ==================
CRILDINŢE, OBICILIURI
SFÂNT A VINERI
185
Sfintele Luni, Marţi, Msrcurt, JOI, Vineri, Sâmbătă şi
Duminecă, sunt nisce femel car':' trăesc singure în nisce
palate de aur, de argint, de aramă, de fer, etc, aşezate
în mijlocul unor codri depărta.ţi. Ele Îngrijesc de dobi­
tocele cedrilor. Dintre tate aceste sfinte cele mal însern­
nate sunt Sfânta Vineri şi sfânta Duminică.
După t6te probabilităţile aceste sfinte,nu sunt de cât
vechile mari geităţi păgâne cari presidau la fie-care din
\1i181e săptămânei.
In giua de S-ta Vineri nu e permis muierilor să lu­
creze nimic. Daca cos, li se coc degetele; daca spală,
se opăresc; daca coc pită, se ard, etc.
A se vede pentru mai multe amănunte, în acesta pri­
vinţă, Şeeătorea, I, p. 59, De ce nu lucră femeile Vinerea.
Pe alocuri se aude şi o rugăcrune, numită:
TA 'l'Ăr, NOS'l'RU A SFINTEI VINERI
Dum ned eii vine
Din ochi Iăcrămând,
Din inimă suspinâud.
Dar cine l'a văd.ut ?
Trei surori a lUI Lazcr :
Una Marta,
Una Lina
Şi una Rnsalina ;
Culegeud flori dalbe de pe muntele Irusalim.
Din flore se făcea albine,
Din albine stupi ni,
Di n stu pini ceră,
Din ceră se făcea făclii.
Făcliele s'au aprins,
Ratul s'o deschis,
Dumuedeu cn nOI în vis.
Sfânta Vineri În rafu şedea,
Şi cu sfinţii vesele a
Iar din gură aşa d iceă.
Cine a dice ta tăl nostru al m811
JOI sară de tref 01'1,
Vineri dimineţă de patru ori,
L'oîu scote din negură,
Din păcură,
Din broscele
Cât vacile,
Din şopirlele
Cât bîrnele,
De mâna drcptă l'am lua,
La Dumuedeu 1'011l iuuălta,
================== pagina 186 ==================
186
PROVERBELE ROM.�NTLOR
Cu masă Întinsă,
Cu pahare pline,
Cu cuvinte bune.
Amin
D6mne miluesce.
DIM. TRIFAN, c. Cârnw.], Nemţ«.
A se ver1e 1. CREANGĂ, Pou. Fata babei şi fata moşne­
gulttZ; C. FUNDESCU, Basme, Sfânta Yiner�, p. 108-115;
P. ISPIRESCU, Basme, etc.
15848
*
Par'că'i Sfânta VinerI.
Se <51ice despre un om prăpădit de slab.
SFINŢENIE
15849
6
Sfinţenia nu stă 'n port şi haine lungi.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 237, c.
Cichindeal, Ungaria.
Ci în fapte bune ŞI de cinste. Poţi să fiI preot ŞI să
nu fi om de trebă,
A SFINŢI
:1:6
15850 A sfinţi.
G. POBORAN, insi. j. Olt. - G.
P. SA LVIU, înv. c. Smu1tt, j. Co­
vurlttttt.
Adică a bate.
Dă'î de'l sfinţesce = trage'i o sfântr'i de bătae.
A se asemăna cu spaniolul, saniiquar, care are acelaş
Înţeles.
A SE SFINŢI
15851
:;:
A se sfinţi.
DTM. ŢîCHINDEAJJ, Fab., r. 127.
- A. P ANN, 1, p. 61. - HIN'fESCU,
p. 2.-L. ŞĂINEANu, Semas., p. 331.
================== pagina 187 ==================
CREDINTE, OBICEIURI
187
10 Pentru cei făţarnici, cari caută să se arete, ceea
ce nu sunt, adică 6meni de trebă.
A se sfinti de viu. - D. ŢÎCH!NDEAL, Fab.
2° A face după volea sau gândul cui-va; a isbuti.
Dăt, să nu se nărăvescă,
Nu'l lăsa să se sfintesca.
A. P ANN, I, p. 61.
Adună nude n'a risipit dar nu se sfinţesce.
H1NTESCU, p. 2.
Cu mine nu te sfinţesc! = nu ţi se trece, DU isbutcsci.
<Când audiră boeriî de una ca asta, se temură să nu le fi jucat
'iarăşi vr'un renghîu (şi de unde să nu fie aşa), se sculară, şi când
ve<;lură cum 'i-a poticălit cîobănaşul, se luară cu mâinile de per.
«N'avură ce dice. Cu tote astea, unul din el, care era şi mal semeţ,
se otărî să se ţie de capul crobănaşulut, să nu'I lase să se sfinţescâ.»
- ISPIRl!:scu, Leq., p. 249.
3° Se <,lice, în bătae de joc, de un dobitoc, că se sfin­
ţesce, când murdăresce locul unde se află.
SGRIPŢOROICĂ
15852
*
Sgripţor6ică.
P. ISPIRESCU, Leg, p. 54.
*6
Scripţor6'ică.
ION SĂRARIU, c. Tighina, i.
Vâlcf'a.
Adică femee şiretă, viclenă şi forte rea.
«După ce plecă sqriptcrotca de vrăjitore, fata <le împărat ascunse
cu Îngrijire ata.» - P. lSPlRESCU, p. 54.
Sgl'ipţoroica e O babă negră, urîtă şi cu dinţii albî,
Ea umblă noptoa, prin sate, ca sit răpescă pe copiii cari
plâng. Când copiit mici plâng în somn, mamele lor <;:1ic
că li s'a arătat sgripţoroica, de aceia se scolă şi aprinde
tămâie. Ea e tot una ca Muma-pădureî,
================== pagina 188 ==================
188
*6
15853 Smeu,
PROVERBELE ROMANILOR
SMEO
A VR. CORCEA, par'oh, c. Coşleiu,
Banat. - IUL. GROFSOREANU. clase.
c. Galşa, comit. Ara�l, Unga/·la.­
D-na Z. JUVARA, c. Fedesd, i.
Tutooa. - D-m MARIORA ZA1'NE,
c. Bucuresci, j. Ilfov.
1 o Unul din nenumăratele nume ale dracului.
2° Om tare, voinic, vitez.
S'a luptat ca un smeu.
E ca un smen.
ŞOIMANE
*6
15854 Par' ca e lovit de Soimane.
Sor. S1'. Tu ŢES CU, înv. c. Ca ta­
nele, j. Dolj.
v--r leZele.
10 Tremură reu, fiind apucat de friguri. -- J. Dolj.
2° Are reumatisme.
3° E lovit de paralisie.
ŞOlmanele sunt, ca şi lelele, tret surori cari ridică
vălătuoul sau vîrteju de vînt, şi cari răpesc în sus pe
ori-ce trecător, care nu scuipă la vederea sa.
De fapt Şoimonele, nu sunt de cât un simplu epitet
ca şi Frumosele, Milostivele, Ma/iestrele, etc., Şoiman fiind
un augmentativ de la şoim, adică repede ca şo'imul.
A se vede pentru mal multe amănunte, Ielele, p. 27 şi
urm ătorele.
SOLOMON
VC<).1 Salomon.
PREMINTE-SOLOMON ŞI PLU(}U DE AUR
Am audit elin bătrânî, că Preminte-Solomon o fost filosof la un
împărat, Amu s'o sculat alt filosof şi 1-0 pîrît pe Preminte-Solomon
la împăratu, Impăratu 1-0 elat afară şi 1-0 pus pe filosofu cela; iar
Preminte-Solomon s-o dus în lumea lut,
================== pagina 189 ==================
CHEDIN'�'E, OBICEIUl�î
189
Da, amu, împeratulut nu i mergea de fel bine cu filosofu ist nou,
Şl pe Preminte-Solomon nu-l găsJa, ca să-I pune iară.
Şi s-o sfătuit impăratul cu boerif lui, ca să facă un plug de aur.
Şi 3'la, a făcut un plug de aur. ApoI o pornit omenit impăratulut cu
plugu de aur prin ţeră 'li întreba: «ce al' face plugu cel de aur » '?
Nimenî nu giceă. Se duseră Într'un oraş şi, după ce nu gîci niment
din oraş, el plecară, Cînd la marginea oraşulut, ve<;lură că şedea un
om, lângă un gard, pentru dînsul, �i mânca o cojă de mălaiii.
- <Alde, diseră el, că, iecă colo şede un om jos, să-I întrebăm
şi pe dinsu ». Când ajunseră la om. da el nu se scula de jos, îl în­
trebară : «ce ar face plugu ist de aur 7», El le-a respuns aşa: «Dacă
n'a ploua în luna lui Maiiî, nu face nici cât coja asta de malară ». Iar
('1 Liu (lis: «Scolă-to de-aici, că după tine nmblăm; tu eştf Premi nte­
Solomon; că de când umblăm, uiment n'a gîcit.» Şi 1-0 luat înapoi
la împăratu. - Şesatore, III, p. t10.
15855
*
Inţe1ept şi procopsit ca Solomon.
P. TSPIRESCU, Leg., p. 2'.
15856
Veq.l Salamon,
Acelaş înţeles ca la N o. 15724.
*
Judecata lui Solomon.
Pentru o judecată dreptă şi tot de odată dibace.
Ve�ll Regii" 3. 16.
C'est le [uqement de Solomon;
Prov. Fmnc.
SOLOMONAR
*,0"
15857 Solomonar.
D. THIFAN, înv. c. Nemţu.
Om care scie multe.
I
«Solornouar este un om cari Înveţă şepte anI pe sub pămînt,
apoi când Iese, dice nisce descântece, şi vine la el un balaur, pe
oareI Încalecă. Indată ce a Încălecat pe balaur înghetă bălţile, şi
gheţa se pornesce după Solomon ar, bătând t6te sernenăturile, pe unde
arc ciudă el.» - J. Nemiu.
II
« Solomonai-if sunt nisce omcnî oaii-şf insuşesc puterea lle a lega
(opri) ploile şi a da direcţiunea ce vreau, mersului grindinei.
POIJOrul le atribue şi alte puteri supranaturale.
================== pagina 190 ==================
190
PHOVEltBELE HOMÂNILOH
De obicoru el dic că îndreptă pîetra pe cursul apelor �i pe păduri.
l\'[ai de îufricoşat este puterea ce <tic Solomonarii ca all de a Îndrepta
pietra peste casa Şl locul unde ar vrea.
In vara anului 1892, fiind invetator În satul Giulesct, am aflat acolo
pe toţi sătenil Întăriţi în acestă credinţă, având angajat pe vestit ul
Solomonar Ion Luciu, Acest OIn Îl din satul Rişca, unde-şi are 10Cll­
'iuta. El s'a angajat mal cu toţI săteuii de pe malul Mo ldovet, până
În hotaru judeţului Nernt .. Fie-care cap de familie trebue să-I dea câte
[lO harif şi 'u unele sate, câte 11n franc pe vară. In schimb el se obligă
a ]l11zi holdele lor de grindină. Pe cei ce se Opllll a plăti, îl ameninţă.
1 n Giulesct făcuse angajament cu câte 50 bani de familie.
Le puse şi nisce conditiunt : să serbătol'laScă joile pâu Ia sfântul
Ilie, În care dile mal cu samă să nu iutiudă pânze pe Iarbă la sare.
Preoţilor le ceru să nu sune clopotele la biserică când ar videa ()
cum pănă (nor cu tunete şi trăsnete.)
A cerut sătenilor de i-aii aretat margeuile tarinet lor, �i. le a În­
semnat cu nisce stegurl Înalte, din drauită, La' înplântarea acestora,
spuueau cel ce aii fost faţă, că i-a oprit a se apropia de el. In acest
timp dicea Încetişor din gură, scotea ceva din traIsta de la şold şi
repede o împlânta în pămîntul de pe hotar.
La <eriuţele sătenilor de a le arăta vr'o rniuun- de puterea sa, le-a
spus: să vă păziţI când veţi vedea o greutate (nort cu furtună), că
am s11 torn chietrape prund (locul ele imaş dintre sat şi malul drept
al Moldovei}.
Ce gt'Oază straşnică a băgat şarlatauul în văcarul satulu'î !
Cum iuoura şi tună pe uprcpe, văcarul o tuleă în spre sat.
Intr'o <ti, de-o-dată nisce uourf grozav! ele 'ntuneoatt, despre munţiI
de apus se las repigior pe ele-asupra satului vărsând ploaîa 'n două cu
pocnete şi fulgere. Vacarul ca Şl cuprins .de tate balele, nicI se mal
gâmlesce la Vl te; le lasă şi o lea l� sănătosa 'n spre sat, cătând
sclivare_
l:redea că :lClll1l a venit timpu sli se acopere prundul cu pietra
mgăduită ele ])1'orocul lor. Cum s'a Întîmplat, că platra n'a bătut pe
10cl1l'ile acelea nici prin împrejllrimi, tată varll.
'l'otă munca mea, de 11,-1 face să nu cl'6rlă aşa u�or în acest Solo­
monar, a fost zaelarnică" Tomna, tot Splll1eall unii că fl fost puţin�­
piatl'ă pe prnnc!. Şi eli locuiam În acel sat, dar n'am simţit ur111e de
pietm fă.găduită. _
Sătenil S8 potriviau la laudele hli din cl'Îşmă: crt omenll elin Bog­
dănpsci nu hlll 1'1 11tit, şi el a lăsat pietl'a de IL! fost strica.t semen�.­
t.urile; că în Rîşca vr'o câţl-va 1-30(1 bătut Şl el a fost să-i omore În
cash, că a îndreptat pi6tra peste el, ele le-a sfărmat acoperemîntul
de dmniţă.
Intrehâncl eu pe Gheorghe Zaharia, elin Rîşea, despre Solomonarul
i{oll Luciu, îmI spnse: "EL1 îl plătesc inca nn fmna .. selii că mie nil
mi-o stricat nimică ele căud îl plătesc luI. Da nisce 6menii ele la noi,
Îs pişti perltu de la mine, 1-0 apucat Într'o <;li În crîşmă: meI, da ce
.eştl tu? DUlllne<tă(l? Ba nu, mei. Care-i un prost îmI dă şi mie, carc-1
cuminte, nu-mi elă nimica. Val mălllucllţă! .. şi llnde-o dat ÎIl vara
acela o ploaie cu chietră ca acela, de nu s-o ales nimică ele grflelinile
.101'. Da mie nu mi-o stricat nimică.
Dacii, �e Întîmplă se bală pletra pe unde s'a angajat, apoI spune ca
'fi scD.pat-o fiind-că nu ţ,in omenii serbătorile_
Ti>der Zanahuţă cu nevesta-sa, din Giulesci, îmi prăşimI şi l-am În­
trebat cum de cred aşa uşor În soloIl1ol1ăria luI Ion Luciu. Unele începe
a-mi istorisi la miuunăţli, parcă-ar fi vnlt se me convingă, şi pe minc.
La ch.mp (judeţul Botoşani şi Iaşi, Imele merg vara la lucm) era nn
================== pagina 191 ==================
CHEDlNTE, OBICEIUHI
191
beer cu mosit şi în tot anul îl biitea pietra, ele n'alegea nimic. �-a
găsit un Solomonar de s'o dus la el şi i-a dis : Cucime! să-nu dai
cinot-deeî de franci şi săml faci un ocol mare, şi las dacă ţi-a 111>'1
bate pletra. Boierul l-a dat aşa. El a pâudit când a venit o »loar a
şi ş·a luat în spate o lopată şi cu-n topor. S-a dus la ocol, şi tot iru­
prejurul lui (ârnbla). Ce-o dis din gură, nu sciii : da atâta a grămădit
pietra în ocol, că nu mai ţinea gardurile. Cum a stat, repede cu 10-
pata de dă 'ntro parte pîetra. Când de desubt, numai dă de balan!'
care mai mişei, din cadă. Hat to po ru, şi tae capul balaurului. Borerul
l-a dat cel cincî-decî de franci şi el s'a dus în drumu lul, Şi din vara
aceea n'a mal batut ptetra pe moşiea boteru lur.
Il spun că asta t-o povestea ca tote poveştile. Atunci mal adaogă
Românul: «Da dumneata n'ai vedut Solornon arf cari des cântă şorec),
şi-r scote de pe u nde-o r fi, de merg după el pe drum, ca oile, şi-I
duce pâuă-I scotc peste hotar. Mie mi s'a întîmplat să Ieaii o aţă de
la moră şi aii venit toţi guzgani'î a-casă la mine, de era să-mî spargă
tată casa. N'am găsit să mi-I descâute, da m'au învăţat alţ.it şiam dus
ata 'napor la moră şi s'au dus şi guzganil.»
Şeeatore, II, p. 140-142.
A SOLOMONI
*6
15858 A so1omoni.
G. POBOHAN, iust. i. Olt.
Adică a vrăji.
SOLOMONlE
15859
*
A face solomonil.
Acelaş înţeles ca la N o. 15858.
SC)RTĂ
*6
15860 S6rta e ca r6ta.
E. r. PA-rlI.ICIU, IIIU. c. Smulti;
J. COV1wlu)u.
Vc41 DU/Jlnefe1i, Noroc.
Adică sue Şi coboră pe om.
15861
A pus piciorul în pragul s6rteI.
V. A. FORESCU, c. Folticeni, j.
Sucun:a.
================== pagina 192 ==================
192
FROVERBELE Rm'LÂNILOR
----=--'-------------------
Adică stă bine.
Vee!, Da!", iVoJ'ot,
OrÎnd, Scris, Ur­
sit, (]rsit6re.
15862
�'
.' Aşa 'l-a fost sorta.
S. FL. M ARIAN, Nascere, p. 62.
- HIN1'ESCU, p. 178.
I
)
Acelaş înţeles ca la No. 147R3.
SORTIT
15863
Aşa 'l-a fost sortit.
I. CREANGĂ, Pav., p. 274.
Acelaş înţeles ca la N o. 15862.
SPIRlTU.şUL
Spirituşul sau spi1'1'cluş�11 e un drăcuşor mic, ce'I aii unele babe şi
uuit vrăjitorî, cu care se servesc În săvîrşirea farrnecelor lor. Spirituşul
e un fel de slugă a unui drac, ce are în stăpiuire pe baba ori vrăji­
torca care face farmecele. Spirituşul e dat unor vrăjitori pe un anumit
timp, unit alt spirituş pentru tată vieţa 101', şi aceştia la martea lor
se chinuesc mult de tot. Spirituşul se hrănesce cu miez de nucă şi
alte lucrurf bune. Sătenul, cu spirituş, În biserică ori la casa popef
un trebue să mergă.
Cu spirituşul se face tate farmecele, se aduc călare pe prăjini ibov­
nicii la. drăguţele lor, se omoră ursi tele ibovnicilor cu drăguţe, se lea
mana vitelor, se mulge lapte din inima carului, se tămăduesc balele
ce sghibue pe oment, etc.
Spirituşul se ţine în diferite locuri, dar mal ales în ulcioraşe mici
de marmură ori pămînt alb.
Când un bolnave chinuit de necuratu, numar cu ajutorul spiritu­
şului îl poţI scăpa. Vrăjitorul atunci pune la încercare spirituşul seu,
şi dacă dracu ce chinuesce pe bolnave mal slab ca spirituşu, acesta
îl fag:lduesce însănătoşirea şi alungarea necuratuluî din cel bolnav;
dacă insă spirituşul e mal slab ca uccuratul, ce chinuesce pe bolnav,
acesta atunci nu fi'ig:lduesce bolnavulut însănătoşire, şi fuge de el,
CăCI se teme să nu supere pe necuratu din bolnav.
]\1:a1 de mult, ei-aii o mulţime de babe ce aveau spirituş. Spirituşul
în acele vremuri se putea vinde. Astă91 însă, şi acesta nu se pote
explicit, spirituşul se găsesce forte rar. Şi acolo unde este, nu'I tare
şi vornic ca în vremile vechi. Cum babele intrebuinţcză spirituşul în
serviciul lor, uimeni nu pote sei; acesta e un secret forte mare. Ba
faţă cu pantalonarit, şi cele ce către altă lume povestesc că au Spl­
ri tuş, către el îl tăgă,daesc.
Poveştî, austiuute de adevărate, în care spirituşul duce călare pe
prăjină pe ibovnic la. drăgllţa lUI, sunt forte multe. Multă lume ade-
i
1
I
================== pagina 193 ==================
CHEDIN'!'E, OBIOEIUHI
193
veresce aceste poveştt şi afirmă, c'a V0(�ut asemenea întîmplări cu
uchil lor.
Aşa când eram copil, de la nisce babe din Spătărescî (Suceva), am
aud if urmctorea povestire, ce spunea ii c'au vedut'o ele Însăşi:
Intrun sat era un cioban ce se dăduse În dragoste cu fata UDe!
babe. Baba scieă multe drăcăriî şi n'ar fi voit ca crobanul să se de­
părteze mult de ea, ca nu cum-va Să'ŞI găsescă altă drăguţă, şi pe
fata ei s'o lase cu buzele umflate. Cîobauul, În tovărăşie cu alţii, se
dusese la câmp, să erneze cu oile acolo, fiind-că fînul în părţile acelea
e mal oftin, şi nu ascultă de rugăminţile babei şi ale fetei spre a nu
le părăsi; se vede că ctobanulur nu') mal era dragă urăcîunea babei,
Căcl il U le ascultă şi se duse.
Intr'o sară vine la babă un străin s'o rage de găzduire pe nopte,
că'] drumeţ şi la apucat noptea pe acolo. Baba îl primesce, Îl ospă­
teză cum pute, şi'I culcă pe laiţă sub icone.
Străinul, care observase pe babă şi pe fată că tot şoptesc şi vorbesc
de cine-va, ternându-se ca nu cum-va să fie vorba de el spre a"! face
ce-va nu putu adormi. Intrun târdiu baba scote din pălămida lă<;lel un
ulciororaş cu două torţl şi'l pune lângă foc, incepând a'I descântă, îl tot
Învîrtea c'un beţişor de alun. Cu cât ulciorul se apropriă mal tare de
foc, cu atâta striga mal tarc: « Ştefane l Ştefane!» şi cu cât îl depărta,
cu atâta strigă mai rar.
Intrun târ<,lii1, numai ce aud o zupăitură ca cum s'ar scutura cine-va
de ornăt, şi în casă intră un flăcăii înalt şi frumos care nu era altul
de cât cîobanul ce fugise de fata babel, adus de spirituşul babei, că­
lare pe băţul lui ciobănesc.
Sesăicrea, I, 249-250.
15864
*
Spirrtuş.
Copil viotu ŞI drăcos.
SPOVEDANIE
Vecii CrijalZte.
STAFIE
1
"Stachia, dic că ar fi o fernefe, de statură gigantică, care păzesce
casele cele vechi şi părăsite, dar mai ales edificiele construite pe sub
pămînt, şi tesaurul ascuns.» - D. CANTEMIR, Descr, Mold., p. 155.
II
Cu deosebire de năiuca, se crede că stafia se arată. în tot-de-una
În chip do femee sau bărbat, Intâlnim totuşf, În judeţul Suoiava, o
credinţă deosebită în acestă privinţă.
================== pagina 194 ==================
194
PIWVERBELE ROMANILOR
III
Poporul de pe aici 1) crede că stafia este un fel de umbră, în chipul
UIlUl om salI animal, ce are puterea u ţine zidurile să nu se dă
rîme. Ba el mal crede că acea umbră e chfar îusufletită, şi că în fie­
care zid, casă de zid, sau beciii, cu alte cuvinte tot ce'I zidire (le
cărămidă sau pfetră, trebue să fi şi o stafie; căct alt-fel nicr să pote
zidi o zidire până nu't se pune, de meşterit ce o zidesc, stafie. Acestă
stafie se pune în zid În chipul următor:
După ce se începe zidirea, meşterii zidari pregătesc o nu Ia, mal
lnngă ce-va ca statul unul om, sau chiar ca o şfară, şi la timpul pri­
iucros, devine un om, un copil suu chîar un animal, atuucf pe ascuns,
pe când unul îl ţine de vorbă, altul din 81 cu nutaua sau şfara, Îl leii
mesura umbreî lut. Mesurc odată luată, o pun şi o zidesc în zid. De
aier înainte zidirea le merge bine şi meşterii nu se mal tern că li se
va dărâma; Iar omul sau animalul, căruta i s'a luat măsura umbrei
lUI, până în uoue (,lile, more numaf de cât şi, după ce'l ingropă, se
preface În stafia nedespărtită a ziduluI, În care i-a fost pusă măsura.
Acosta stafie ese apoi în tată noptea, de cum se insereză bine şi până
ce cântă cocoşil (le mîczul nopţii şi umblă peste tot. locul acelei zidiri :
Iar după cântatul cocoşilor, se duce de se ascunde în locul uude'I e mă­
sura. Dacă zidirea este bună-oră o casă, atunci stafia la omenii acclct
case, nu li se arată n optea şi uici nule face uimică, Iar de sunt streiuî,
le ese Înainte, dacă umblă prin prejma ei noptea şi le face reu, d.
ex.: îl trântesce la pămînt, îl ameţesce, şi pe unii chjar îi muţesce
sau Îi face ele remân cu neputinţă.
Stafia se arati( tot-ele-una sub forma fiinţei de la care s'a luat mă­
sura şi nicIodată alt-fel. Tot-ele-una e mal rea, dacă a fost om, de
cât când a fost animal. Une-orf se întîmplă chlar, dar acesta cam rru,
că stafia să facă reu şi casnicilor ce locuesc în zidirea aceea. AtuncI
se spune că, spre a se fer1 de acesta" i se pune tot-de una. sara, ce-va
ele rnâucare, în o parte ore-care a zidului, de pildă, pâne şi sare, mă­
măligă; etc. AlţiI spun, că, dacă cine va scie că în o zidire e stafie,
atuneL tot-ele-una, canel. va trece pe acolo, să nu se uIte nici odat.ă,
înapoI, să şuere, să cante sau să vorbescă, că se �lice că atuncI o ză­
dfl1'2scl şi'ţl face reu. Dacă noptea nu te veI uIta înapoI, ea nil ţi SE'
arată nici Olht.ii. - Şezăi61'C, J, p. 90.
*6
15865 Par'că 'i O stafie.
DUMBRAVĂ. elc/)o Se. Nonn. c.
8Lhillen�,.f. T-uto/Ja.
*6
Stahie.
A. CANDREA, Bev. Nouă, VII,
p. 300. - L. ŞĂIN":ANU, p, 767.­
D-na Z. JUVARA, c. Fedescl,i_ Tu­
tova.
1 U };'emele betrftnii şi s bNi.
2° Femeie sbbă şiurîkL.
================== pagina 195 ==================
1
,
I
CHEDINŢE, oBICEluHI
STAHIE
STEA
*6
15866 'I-a cădut steaua.
Ve,!! Stafie.
Vedr Cap. I, c, Stea.
195
j
I
V. ALEXANDlU, Poes. Pop., p.
2. 3. 4. - S. FL. MAHIAN, Inmom.;
]'. 43.
*6
1 s'a stins steaua.
S. FL. MAHIAN, Inmorm., p. 43.
- C. TEOFĂNES0U, înv. c. Bicas,
.J. Nemţu.
:;:6
'Ta apus steaua.
Mmonasotr, inst. c. Frumoeă j.
Nemiu,
�: 6
'I-ct picat steaua (din cer).
IUL. GHOFflORKANU, clase. c. Gal·
şa, comit. Ar'acl, Unqaria. - Dr.
ELIE CmsTEA, Pro» J p. 113. c.
Bendorf, Ungarla.
10 Adică a murit.
2° S'a nenorocit, s'a stins, şi-a pierdut mărirea.
13° Şi-a pierdut sprijinitorul.
Exista o credinţă, forte respândită la Români, şi repro­
duse în Şezăt6re de D-nir C. Teodorescu şi M. Lupescu,
ambii învetătorî în judeţul Suclava, după care stelele nu
sunt alta de cât nisce făclii aprinse în cer. Se spune
că câte sunt în cer, atâtea suflete de 6meni sunt pe pă­
mînt, şi tot de-una, când se nasce un om, răsare şi o stea.
pe cer; că prin urmare fie-care om are o stea' sau o
făclie a lui, care arde în cer cât timp trăesce omul pe
pămînt; Iar, când m6re, îi cade şi steaua, adică i se
stinge făclia şi acesta 'I din pricina căderei stelelor.
De aceea chiar, ori de câte ori se vede oădend o stea,
poporul dice că a murit un om.
861'e1e e steaua lui Dumnedeu, iar luna steaua Maîcet­
Domnului. Stelele mai mari sunt ale 6menilor mari, în-
================== pagina 196 ==================
196
PHOVEHBELE lWMÂNILOH
ţelepţi, ale împăraţilor şi Domnilor. Stelele cu codă, când
se arată pe certu însemnă că, sau s' a născut un om mare,
un împărat bună-oră, sau că are să. fie răsboiu.
8ă le spui curat
Că m'am însurat
0'0 mâudră Crăesă,
A lumei miresă ;
Oă la nunta mea
A1t cc{(hd o stea;
Sorele şi luna
J\'Ij-all ţinut cununa.
]3m91 şi păltiuaşi
Lam avut nuntaşî,
Preoţi, munţii ma.ri,
Pasert, lăutarî,
Păsărele miel
Şi stele făclii!
V. ALEXANDRI, Poes. Pop., p. 2.
15867
6.
A nu ave stea în cer.
S. FL. MAI�IAN, Nascere, p. 00.
Nu are ce mal aştepta pe pămînt, i s'a curmat tot bi­
nele şi fericirea.
*6.
15868 1 s'a întunecat steaua.
S. FL. MARIAN, Nascere, p. 0:3-
-IuL. GROFSOHEANU, dasc. c. Gal­
şa, comit. Al:ad, Unqaria,
10 Îl ameninţă o nenorocire mare.
2° Ii merge reu; a pierdut vaza şi cinstea ce a avut
până aci.
15869
A fi vai de steaua cui-va.
1. CREANGĂ, pOV.) p. 195. - S.
FL. MARIAN, Nasc., p. 63.
10 Adică vai de vleţa lui; <Jice omul necăjit sau care
se află Într'un mare pericol.
2° Ameninţare, sub forma dată de Creangă.
"De te-a împinge păcatul să mal vil odată, vaz ele steaua ta are
sei .fie!» - 1. OHEANGĂ.
================== pagina 197 ==================
15870
CREDINŢE, OBICEIURI
*6
A fi cu stea în frunte.
197
1·
J
LAURIAN & MAXIM, II, p. 1263.
- 1. CREANGĂ, l'OV., p. 152. - V.
ALEXANDR! & L. ROSETTI, Mse.
- I. GROFŞOREANU, clase. c. Galşa,
comit. Arad, Ungaria. - E. r.
PATRwlu & G. P. SALvru, in». c.
Smuli«, j. Covurluiu. - C. TEO­
l'ĂNESCU, in», c. Bicaz, i. NemţH.
- GAVR. ONIŞOR, praf. c. Do­
broVi'ţ, j. Vas/uiu.
*6
A fi cu stea de aur în frunte.
IUL. GROl'ŞOIt!<;ANU, dasc. comit.
rimel, Ungaria.
*
A fi cu sieaoa în frunte.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 427.
463. 948. - V. A. FORESCU, c.
Folticeni, j. Suciaua.
Veq'î lnvi!fat.
Adică om însemnat, ales, cu putere, menit pentru
ce-va mare.
Se crede în popor ca unii feciori sau fete de împerat
aveau semne, în chip de sore sau stea pe frunte, în chip
de lună în spate, doi luceferi pe umeri, etc. Se înţelege
că nu fie-care le avea sau pe t6te odată. Aceste semne
arătau că purtătorul lor, avea o menire mare. De aci s'a
născut şi dioerea.
A se asemăna cu steaua de pe capetele sau pe coifu­
rile Dioscurilor, din mitologie, şi cu nimbul din jurul
capului la divinătile păgâne şi la sfinţii creştinilor.
Vec,li Şeeătorea, II, p. 192.
15871
S'a născut cu stea în frunte.
�
I
D-ua E. B. MAWR, p. 43.
E om cu noroc, o să. ajungă departe.
Ne sous une bonne etoile.
Pi'OV. F1·anc.
================== pagina 198 ==================
198
PROVERBELE ROl\lÂNILOR
�----�- -----�------�
ŞTIMA
*6
15872 L'a mâncat ştima.
TEODOHEscu-KIRILEANU, îu». j.
Sucuica.
A piiţit, a tras multe.
STRIGolu
PENTRU MORTUL DE SE VA AFLA STRIGOI CXRUIA '1 l.?lC
VÎRCOLAC, CE TREBUE sĂ 1 sX FACĂ,
Glana .'178. [Postnicul]. Dumnedeescul Patriarh Postnicul dice aşa:
cii am audit în multe oraşe şi eetâţt dico, făceudu-se nisee lucrurf
grozniee şi pre slăvite, de mare nepricepere şi de uesciinta omeuilor
prcste lucrul drăcesc. Pentru că vrăjmaşul nostru prespurcatul de elia­
vol unde află loc deşert să lăcuiasoă Să'ŞI facă voia, el acolo şi lăcu­
iasce, şi de multe orf cu nălucirt de faţă întru multe tocmcle trage
Pl'e ornenf şi'l duce spre voia lui, ca de tot ticăloşii de ei să'i afunde
şi să'} neco Întru aclâncimea peiriî a foculut de veci, deci lucrul a­
cesta prea fără de lege şi groznic carele se face de bogaţi creştin)
uepiiceputt, carele iaste vrednic a mare întristare şi Iacrămf. ll'l:irll.-me
si me ciudesc si mă îngrozesc a'l povesti. Grăesc unii omeuî neprice­
;JUţl, cum de multe ort când mor omenil, mulţI ele într'a cel lTIorţi
,).ice se scală de se fac Strigoi şi om oră pre cei vil, ce iusă mortea
ee vine de năprasuă şi de grab la mulţi orueuj, nimenea altul nu
scie de dînsa, fără numai singur Domnul nostru Iisus Hristos, carele
e tocmi torul firii nostre, iară ceia ce ard pe fraţii lor creştini, şi fac
atâtn pacat de mare, ingrozcsce-te sare, şi'] acopere întru întunar-ecule ,
Şl 'tu pămîntule gemi şi'i înghiţi, şi nu numai pe dînşii ci şi pre cela
,,0'1 îndemnă. Pentru că trupul omului de ca more nice cum nu pa le
face nice un lucru fără de suflet, ce deea vreme ce more trupul, iară
sufletul merge la locul unele i se va porunci de Dumnedou, după cum
alt făcut ori bine orI rel', iară a se întorce în trup nu pote, până ce
va veni singur Domnul la :J, dea a lut venire să judece lumea. Atunce
trupnrile acele marte eşI ia cineşt suflet, deci cum am �lis, cum pote
acnm fără de suflet să lucreze trupul, adecă să âmble '! o mare minune
să audă neştine şi să se mire, să omoră <;lic mo:·tul pre viI, o nepri­
ceperea ocananicilor şi o1'bia de nu ved că iaste lucrul draculu], şi'i
îuşală de ard trupul aSBmenelor ca să'! bage în muncă. Bârfesc uniI
nebuni şi <;lic, că multe trupuri ale omenilor dBca mor �i le îngropă
în pămînt, iale nu putrezesc ce se află întregI pline de sînge, şi a­
cesta iasta nălucă c1răcescă cum am r;lis, ca să ducă în iad pe ereştinI,
pel1trn că acela dracul în tot chipul se Închipuiasce, şi anghel să se
fad, şi călugăr, şi bărbat mirBn, şi muiare şi copil, şi lemn, şi toiag,
şi apă, şi sânge, şi c1iscos, şi haină, şi om mort: şi alte lucruri tate
câte sînt se face, ci Însă ca o nălucă. F'elltr'aceia nu se cade să cre­
cleţ.! aceia ce vedeţi pe trupul omului mort, pentru că omul deca
mbre sânge n'are În trup, dară Încă cn cât mai vîrtos mai mult şi
mal mare şi mai minunat iaste a socotit acesta neştine, ele <;lic că
a ::
================== pagina 199 ==================
199
CHEDTNTE, OBICEIUHI
.�-------------��
deca'l În grapă şi face câte va zile în mormînt, se află sânge intrîn­
sul. [Zri). Să sciţI şi cum se topesce omul în pămînt, decia atunce
sli credeţf, că trupul carele se arată cu sânge iaste nălucă drăcescă.
[Nichifor Xanthopul]. Nichif'or Xanthopul la sinaxarul de la sâm­
băta Iăsatef de carne cu alţI dascăli şi povestitort dice şi spune cum
se topesce omul în pămînt. A treia di, Începe faţa ornulut a se strica
şi a se împăejena, şi a se îngrozăvi, iară a noa ii începe zidirea tru­
pului a se deschia, numar ce remâne inerna, iară la 40 de dile se
tcpesce şi inema: Decf de acestă să sciţI toţI creştini, cum ca o nă­
lucă se arată acel trup cu sânge, şi să sciţ'î că alt trup Întreg nu se
află în mormînt, fără numat cel afurisit, şi se rogă sa ia ertăciune,
şi deca se iartă atunce se topesce ca şi alte trupuri ale morţilor, iară
sânge n'are: şi de veţl vrea să sciţI mal bine, că deca iase sufletul
omulut de în trup sânge n'are; ascultaţi: Trupul omului iaste de 4
stihir, de În sânge dic, de În flegmă, de În tuse şi de În hiiare negră,
dect Însă sângele căce e cald iaste de în foc, iară flegma căcî iaste
rece iaste de În apă, iară tusea căcî iaste umădă, iaste de În văzduh,
iară fiarea căcf iaste uscată, iaste de În pămînt, iară în vremea morţii
cu porunca lui Dumned eu se Împart acele 4 stihiî, şi se desparte su­
fletul, şi intâiu se desparte stihia sângelui, ca o căldurosă şi viitore
ce iaste şi viază tot trupul, drept aceia trupurile cele marte hiare au
deca mor, şi flegmă şi tuse: iară sângele nici cum; scitr acum sau
audit ce dice pentru acesta, că ce când iase sufletul omului decia nu
mal are trupul acel sânge, nice nemica se află, iară de acesta cum
am arătat mai sus de va părea unora oment că are sânge trupul
mortului şi În coşul pântecelui luî altele bogate, acelea le face dia­
volul ca să ducă în muncă pre vot creştiniî, că multe nălucirf mal
nainte au făcut Satana, În vremea luî Moysi deca muri, vrea să Între
în trupu't să prelăstescă şi să'! strice legea; în vremea Dumnedeescilor
Apostolf, cu Simon vrăjitorul, şi în vremea lui SfetiI Silivestru Papa
de la Roma, şi în alte bogate vremi şi locuri au făcut şi face ce nu
pote, numaf ce forte se ruşinezăşi slăbesce de să biruiasce şi se surpă
de Domnul nostru Isus Hristos, carele pete şi le biruiasce tate, şi
omoră şi Înviază, carele face slabele tarI, şi tarile slabI, carele au
făcut ceriul şi pămîntul, şi tote câte's pre dînsul, şi iasta adeverit
făceto!' de minunI, şi vîrtos, şi groznic, Însă bine pentru acesta lucru
augit şi sciţI acum, deci căţI veţI să nu mergeţI în iad să ve munciţI,
de acest diavolesc lucru să fugiţI departe, adecă să nu ardeţI trupurile
morţilor, nice să credeţI câte se arată pl'e acel trup mort.
[Caută bine de veljiJ. Iară cine va vrea să facă lucru ca acesta fără
lege, poruncesce vîrtos şi greu acel sfânt Patriarh Postnic, ca de va
fi cliric să i se ia darul, şi să iasă şi de În spiţa carea se află a cinsti:
şi să nu se pripeştuiască Dumnezeeştilor tainI, ci numaI la marte, ca
un Împreună lucrător de lucrul hitlenuluI de diavol, iară de va face
acesta mirenul, �O anI în pocanie să lucreze, decia atunci să se a­
mestece cu credincioşi!.
[Caută de ve�'î]. Să sciţI iară când se va afla trup ca acela carele
iaste lucrarea diavoluluI, să chemaţI pe preoţiI să citescă Paraclisul
Precisti'î şi să facă şi Osfeştenie mică, decia să slujască lyturgie şi să
rădice şi panaghie Întru ajutorul tuturor, şi să facă şi pomenă cu
colivă, decia să gică molitvele cele de blăstem, şi amÎndoao molitvele
de blăstem ale botezuluI să le citesc] pre acele ase, atunci cu Os­
feştenia cea mică carea ai făcut să stropesc! omenii carii se vor tîm­
pla şi acolo, şi mal mult să o verşI pe trupul acela, şi cu darul lul
Hristos va fugi dracul de acolo.
IG
================== pagina 200 ==================
200
PIWVKRBELE IWJ\l.t1.N[LOB
-----
CREDIN'�E
1
Omenii cu cadă se crede că, după murte se fac strigoi, şi VIU pe
casele lor, noptea, de sperte pe toţI. Strigoii mănâncă şi omeuî.
Se mal crede că daca peste un mort va sări o pisică, el se pre­
face după îngropare în strigoiu, de acela se fac privegheiurile la morţi.
Pentru ca un mort să nu se mal prefacă în strigotu, îl scot pe sub
pragul de jos al uşcl. Mormîntul unui strigotu se cunosce după aceea
că are o gaură pe unde iese şi intră.
Ca să se ucidă un strigotu i se bate un par în inimă. - Judeţele
Nemiu, Covttrluiu, Ilfov, de.
II
Când pruncul se nasce cu tichie i se dico că e strigo'L Asemene
se dice şi la acel prunc care se va înţerca de mama sa şi din greşelă,
leră-'şi va snge la mă-sa pe când ea dorme, se va face strigoi. După
ce s'a înmormîntat mortul, după câte-va dile se dice, că el înviază
în mormînt, şi din mare om cum este se preface întru ceva forte
mic şi iese noptea din mormînt; şi mergând, face reu rudelor celor
mai de aprope, şi apoi celor-l-alte, mâncându-Ie inima; şi ast-fel unul
câte unul, tot nemul se prăpădesce. - Se dice că dacă prind de veste
mai de grabă, merg mal mulţi oment la mormînt într'o Sâmbătă
noptea şi scotând mortul socotit strigoi îl tae bucăţI cu o cosă, un
om făcut tot Sâmbăta. - Judeţul Dolj.
III
Omcnil cari nu mănâncă usturofii, şi se feresc de tămâe în vleţa
lor, sunt striga'!. El se cunosc, cât sunt în vietă, de pe aceea că au
codă, iar după ce mor, mormîntul lor este lăsat în jos mai mult de
cât la cet-l 'alţi mod şi are o boltă la un capăt, pe unde iese strigoiul
uoptea. Strigotul şi strigotcele, în spre d.iua de sf. Andrei, se strîng­
pe la crucile drumurilor sau pe la hotare, şi se bat cu limbele de la
melitoi şi melitoice, ori cu cose, Se spune că hătaea începe când
unul dice : usturo�u roş şi inceteză cînd unul dice : usturoiw alb, 01'1
când cântă cuccşit de miezul no ptiî. Eî când se bat, rostesc cuvintele;
dau da mi taiu.
Omenii se tem de strigoi şi de aceea, în spre diua de sf, Andrei
mănâncă usturotu, se ung cu el pe la umert, pîept şi genunchi, ung
pe la ferestre în formă de cruce, pe la uşi, pe la porţI, pe la ocolele
vitelor, ţîţele vacilor, comele boilor, limbele la melitof etc. Strigoiul
vine şi strigă la ferestră : <ai mâncat usturot ?» Dacă ornu-I respunde,
îl mutesce, Iar dacă tace, se duce'n trebă-şt. Pe cei ce nu mănâncă
ustnroi spre AndreI; îl pocesc strig oiI. Când Îutîlnesce strigo'iul pe
un om, îl fugăl'esce, dar 11U pune mâna pe el şi de nu fuge omu, îl
muţesce. StrigoiI vii, tot-de-una spre sI'. AndreI se culcă afară; Iar
cei morţI Ies din mormînt până la treI anI, şi vin noptea pe la casele
lor fără să facă ceva celor din casă, cu care şi vorbesc, stând tot­
de-una până la miezul nopţii. UniI povestesc că chiar strigoiI viI, nu
se duc toţi cu trupul, ci la unii, adormind în spre sf. Andrei, li fese
numai sufletu, care se preface în fel de fel de animale; şi dacă trupul
acestor strigoI este mutat din locul unde s'a culcat, remâne mort,
căcI sufletul întorcendu-se, şi ne mal găsind trup în locul în care l-a
lăsat, se duce pe ceea lume.
================== pagina 201 ==================
201
IM,ă şi câte-va pa veşti relative la strigoi.
Era odată un om care, cât a trăit el, tot-de-una în spre diua de
sf. Andrei se culca afară, din care pricină îl şi diceaii ornenit că-i
strigofă. Murind omu ista, eşia în t6tă n6pte din gropă şi veniă acasă
la nevesta lui, şedea până ce oântai; cucoşiî de miedu nopţii şi dis­
părea. Hieta femee îngrozită de astă întîmplare, se plânse la o babă,
care-o sfătui aşa: "du-te acasă, aşteptă până a veni el, şi cum 'l-it
vede că întră'n casă, tu te şi-apuci de te spală, te pîeptănă, te oglin­
desce, te gătesce şi nu'I răspunde nimic până ce nu-I fi gata, iar
atuncl di că te duel la nunta frate-seu, care se iusoră şi iea pe soră-sa,
atunci el are să dică că nu se pote, dar tu spune-L: <nu se p6te cei
morţi la cel vii, da asta se p6te, şi pe loc are să crăpe.» Un multu­
mim şi boqdaprosii eşi din gura femeei, care duceudu-se acasă şi făcând
cum a învăţat-o baba, a scăpat de ,strigoiu.
Un biet om sărac se întorcea în spre sf', Andrel, cu un tăbultoc
de la moră, şi trecând pe la nisce cruci de drum, vegu un joc de
omeui. El aducându-şt aminte că-i spre sf. Andrer, şi că aceia trebue
să fie strigoi, dise : D-geu să ve înrnultesoă jocu ; Iar el răspunse :
D-geu să-ţi înmultescă făina în sac. Şi mergând omul acasă, multă
vreme a mâncat elin făină şi nu se mai sfirşia. Femeea şi copiii tot
îl întrebau într-una că ce min.une-I asta ele nu se mai gătesce făina
elin sac? El li spunea că-i bun la D-geu, dar ei tot nu-l slăbiaii cu
întrebatu, până ce într'o di îl scose din sărite de le spuse drept, şi
din dina aceea s'a sfîrşît şi făina din sac.
Oi-că a fost odată un om care avea femee etrigoioă şi tocmai ele
81'. Andrei o păli de copil. Femeea dise bărbatului aşa: mei bărbate,
du-te de Iea limba de la meliţolU, mergI la crucele drumului, fără
să vorbesc! cu cine-va, chiar de te-ar întreba; dă de nouă ori în pă­
mînt cu limba melitoiuluf şi di din gură «dau dar nu taiu, > Bărbatu
ascultă pe femee, se dusă, şi în loc să gică cum îl învăţase de acasă,
el a dis <dati şi taiă » şi când veni acasă îşI puse mânele în cap căc'!
găsi femeea totă tăiată.
Unul om îl muri femeea în pripă şi fiind el întrebat cum şi ce
bolă a avut femeea lui, povesti ast-fel: Asară (spre sf, Andrei) ca nici
odată, nevasta mea, D-geu s'o erte, s'a culcat mal de vreme. Eu am
mai stat cât am mai stat dinaintea focului şi, de la o vreme, soulân­
du-me să merg să me culc, omeni bunI, Domne păzesce, (omul se
bătu cu mâna peste gură) cruce de aur în casă, 1) pe gura femee'f
eşia o pară (flacără) roşie! Mî'-am făcut cruce şi n'am mai vegut ni­
mică. Am strîgat nevesta să se scole, ea n'a respuns; am Început a
scutura, am luat-o din locu ceh, am PllS-O pe cea-l-altă laiţă, dar pace
bună, ea era mortă, ca toţI morţI, cum o vedeţi şi acum_ Iar babele
de prin prejur, după ce mal Bcase câte un suspin, gise: sarace om,
[) Românii cînd povestesc ceva în care-Î amestecat ucigă-l Crucea, q.ic :
«cruce de aur în casă> mal des unde sunt copil miel, să nu se apropie
necurata.
================== pagina 202 ==================
202
PROV ERBJlLE ROMÂNILOR
de scinf tu de mai înainte cii femeea ta îl strig6Jcă, tu n'o mutat din
locul in care s'a culcat şi ea nu muria, căct para cea roşă, a fost
sufletul ei care, când s'a Întors înapoi, n'a găsit trupu unde-I lasase
şi s'a tot dus pe acea lume.
Odată muri au omenii într'un sat de s� stingeau, nu alta, şi nirneno
nu-l tăra prin cap ca ce ar fi pricina. Jşl: descântau, Îşi cetjaă, îşI
făceau sf. maslu şi tot de geba. Un moşneg, vorbind Într'o sară ou
baba lui de mânia asta a lUI D-geii ce căduse pe sat, Îi spune că el
de câte-va noptf tot aude trăgând clopotul la biserică. «Ian taţI moş­
nege, il răspuuse baba cam supărată, ia) ţi se pare, unde-l tot augl
diua. In vorba asta numaî ce intră şi un megieş. - Buna vremea.­
Mulţumim. - Da ce se mal aude prin sat, nepote? - Ia reu, moşule,
că a<;ll s'a dus şi Gheorghe a lut Ion şi i-a rămas o casa de copii.
Un D-<;leu să-I ierte şi un oftat eşi din peptul tuturora. «Domne, ne­
pete, hodinit-ai astă nopte 7» Hodinit şi nicI pre CăCI, aşa după ce-a
înnoptat hăt bine, numar ce-aud câuii bătând încolo'n jos, şi gândind
că nu cum-va, sii dea dihania la poeata cu oile, am eşit afară, dar nn
era nimic. Când dau eu să intru în casă, numai ce aud clopotele la
biserică.
Dar are ce-a mal: fi şi asta? Îmi <;lisei în gândul meu şi mal stă­
tură să văd mult timp a trage. Mi se urîse stând afară, şi clopotele
nu mai încetau. De la o vreme m'am dus În casă şi tot am audit
până ce am adormit. A<;lI diminetă m'am întîlnit cu vărul N. şi mi-a
spus şi 'el că de câtă-va vreme tot aude trăgând clopotele noptea, şi
de VI" o două nopţi a ascultat şi el, înadins, şi dice că nurnal până la
mlcd u noptii s'aude trăgend şi de acolo stă.
Ori-ce să fie asta, moşule ? Hm! da ce să fie dragu moşuluî ? Ia
la biserica nostră trebue să fie îngropat un strigoiu, care În tată
noptea le să din mormînt şi trage clopotele, şi de nu i-orn pune capăt
are să se stîngă tot satu, Saracu de mine, moşule l Şi ce-I de făcut?
Ia mâne până'n diuă să mergem la popa să-I spunem, să luăm câţl-va
omenî, un par de stejar, câte-va căciult de usturoiii şi să mergem la
biserică, să căutăm mormîntul care a fi mal lăsat În jos, şi a ave o
bortă la cap, c'acela-l cu strigoiu. Vom bate parul drept prin inima
strigoiulul, :l·om da drumu ustllI'oiulul pe borta de la mormînt, ca să'i
miirgă în gură şi aşa ne-om mîutui de strigoiii. - A doua <;li făcu
moşm§gu precum făgăduise, şi de atuncl nu s'a mal au<;lit naptea clo·
potele la biserică, dar niel omenif n'au maf murit ca mai nainte.­
Şezăt6j'c, J, p. 245-248, j. Suciam.
IV
Strigoil sunt şi el omenl, ca toţI amenil, numaI au chemarea de
a face reu. El pe din afarii nu se cuuosc, căcI sunt ca şi cei-l'alţl
amenl, şi el lucră în ascuns. Lucrul lor de căpetenie este a lu}L lap­
tele de la vad şi a fura grîul din şură, pe timpul îm blătitulul. Omenil
Însă au ajuns a-l eunosce şi anume aşa:
Dacă vaca, În Joc de lapte, dă sânge, sau nu se lasă să fie mulsă,
atunci proprietarul var.il, ca sa afle cine e acela care l-a luat laptele,
nu are de a face aH-ceva, de cât lucrul urmator:
Primăvara sa lesă la pădure, şi şerpeJe care l'a vedea mai întâiu,
Înainte de ::;ântul Gheoghe, care şerpe e verde şi cu flori la urechl,
la şerpole acela să'} tae capul cu un ban de argint, o bucată de 40
hanl, sau o băncuţă (piţuli1) austriacă de 10 sau 20 cruceri. Capul ş8r­
pelui să'l parte noue <;lile În şerpaI', şi după aceea să pue În g1l1'ă un
căţel de aiu (usturoiu), să'l sădescă În grădină şi după none septemân!
va face frunze. Atuncf să'l scată din pămînt şi să'l pue în pălărie, ca
================== pagina 203 ==================
CHEDINl'E, oBlcElnHT
208
,
pe o floro, Dimineta, înainte de a scote vitele la păşune, sa resa de
latura satului şi sa se posteze la un loc ascuns, apoi va vedea strigoii
călărind pe vaca. Lucrul acesta trebue facut aşa, în cât să nu fi ve<;l.ut
de niment. Aflând odată pe strigolul care i-a furat laptele, nu are se
facă alt-ceva, fără când mulge vaca, Sa'ŞI faca cruce şi să pronunţă
de trei o rI numele strigoiului; atuncI strigoiulul i se lea puterea şi în
scurt timp more.
Strigoil cari fura hucatelc, îşi îndeplinesc misiunea diavolescă aşa:
ei au nisce brosce marl de colo re cafenie. Pe acestea le tremit în şu­
rile omenilor unde stă grîul grămadă; ele îşi umplu guşile cu grîu,
�i'l duc acasă la strigoiu Fiind ele forte multe, şi pagube mare pot face.
Pe ast-fel de strigoi îi află păg ubaşul aşa că prinde o broscă de
aceste, o pune În o olă nouă de pămînt şi o pune la foc de se iucăl­
desce ; când începe a arde olul tare, brosca începe a sari, şi în timpul
acela strigoful respectiv, care a trimes pe brosca să fure vine la casa
păgubaşulut şi se rog-ă de iertare. Dacă este ertat se duce acasa, dar
nu mal pote face ce a făcut. Dacă nu se arată, more.
Şezătore, IlI, p. 133-184, o.
AV1-ig, Tramsiluania.
Strigoi se fac Şl omenil cari au fost judi (primari) comunal1 două­
spre-dece ani. Asemene» toţi omenil şi muerile cari aii codt. Pe ast-fel
de omeni, după morte, il împung cu un dinte de la pepten, ca dracul
"Să nu li pote îmflă pelea lor. AlţiI impung inima şi folele cu o sulă.
Cel-ce e strigo'iu, trebue ars cu spint. - Comuna Galşa; comit. Arad.
*6
15873 Strigoiu, întătu, într'al lui dă cu colţii.
1. DUMITRl!:SCU. ino. r. Gânciooa ,
i. Dolj.
Ve4i Tigan,
10 Credinţă poporană,
20 Pentru omul care face 1'e11 bine-făcetorilor seL
*6
15874 Se însoră strigoit.
IUl�. GROFSOREANlJ, clase. c. Gal­
şa, comit. A):ad, Unqarta,
Ve41 Drac.
Când e p16Ie ŞI soro tot-de-odată.
15875
Strigoiu.
V. ALExANDHI, l'eatl'.} p. 39.
..
I
Ve4'i .)Jântu-Vasile.
10 Om slab, jigărit.
2° Om cu ideI ruginite, din alte vecurf,
================== pagina 204 ==================
20-1-
PROV1CRHIC[,I-' ROMÂNILOR
«După ee'ţi ieu copiii la oste eu sorţii ca pe nişte proşti; după ce,
vorha ceea, îţi fac drum pen barbă pe de 'ntregu, apoi te mal şi po­
reclesc retrograd! vinograd l tnretoă l striqoi l» - V, ALEXANDRl.
TĂlVlÂE
Vei' Para, ,)jlînt,
15876
*
A arde tămăe cui-va.
M. CANrANu, public. j. Iaşi.
A'l lăuda peste măsură,
Encenser fJuell]u'un.
Pl'OV, Franc,
A TĂMÂrA
15877
A tărnăîă pre cine-va.
L. ŞĂINE \NU, tx«, p. 795.
A'l linguşi, a'I cinsti peste măsură.
15878
*
De cei cari nu tămâie sfânt.
10 Adică ne-credincfos,
2° Om care nu se închină la nimeni, cât de mare ar fi.
3° Om reutăcîos.
«D'ăî cu maţele pestriţe cari nu tămâ'te sfânt.,
A SE TĂMÂIA
Ve,!, 6Ză.
15879
*
A se tămăiă.
L. ŞĂINEA�U, Dicţ., r- 79f:.
A se îmbăta.
================== pagina 205 ==================
CREDINTE. OBICEIURl
205
--�--------_._-------------------,-�-------_._._---
15880
El ş'il bate ş'il mângâe,
Merge Iar să se tămăe.
A. PANN, I, p. 110.- HINl'ESCU,
p. 12.
Adică vinul pe beţivi.
TĂRÎMU ALA-L-ALT
15881
De pe tarîmu ala-I-alt.
OR. JIPESCU, Opine., p. 11.
Adică din lumea morţilor.
A SE TÂRNOSI
15882
*
A se tărnosi.
L. f;)ĂINEANU, Dieţ., p. 814.
A se îmbăta.
TÂRNOSIT
15883
*
A fi târnosit.
OR. J IPESCU, Iiăur. Or-aş.,p. 205.
Adică a fi het.
TARTOR
*,6
15884 Tartor.
A VR. CORCEA, paroh, e. Coştet«,
Banat.
10 Unul din nenumăratele nume ale dracului.
2° Om reu. Feminin, tarto1'iţă.
TA T AL NOSTRU
*,6
15885 A scie. .. ca (pe) tatăl nostru.
OR. JIPESCU, Opinc., p. 104.­
C. 'l'E:ODORESCU, in», c. Lipova, i.
Vasl�t�u.
================== pagina 206 ==================
206
PR()YEhBELE UOilJÂ;\ILOH
������-
Adică a sci forte bine.
«Ar hi bine să scil şi să 'utelegt legea. Tu s'ar căde să cunoscî
ca pe tat'al nostru legea sătesca, a sfatulul de judeţ ... > - GR. JIPESCU.
15886
A'i trage şi'n numele tatălui.
r. CUEANGĂ, POD., p. 55.
A'i da o lovitură.
*6
15887 A pica în numele tatălui.
A VR. COReEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
A'l lovi în frunte.
TIPIC
15888
6
Tipicul se învaţă călcănd des pragul bi-
sericei.
Dr. ELIE CRISTEA. FI·OL·., p.
252, c. Gttra·Rîulu�, Unqaria.
Pentru cele cari nu se învaţă cu una cu doue,
15889
*
După tipic.
L. ŞĂINl!:ANU, Dicţ., p. 812.­
FR. DAME, IV, p. 16:3.
După o regulă fixă, hotărîtă.
TIPICAR
15890
*
Tipicar.
L. ŞĂlNEANU, Dicp., p. 812.
!
Cel ce se ţine după tipic; formalist.
TaCĂ
VecI' S.fântu Ilie, Urechre.
================== pagina 207 ==================
CREDINfE. OBICEI unI
----------------------� ------
*fCo.
15891 Aude toca 'n cer.
207
P. ISPIRESCU, Rev. L�t., r, 'p.
235. - C. TEOFĂNESCU, înv. c, Bi­
caz, j. Nem1u. - ST. ST. TU1'ESOU,
în», c. Caianele, j. Dolj.
VecI' Sfântu ilie.
10 E cam nebun.
20 E bet,
Tocă 'n ceriu când fac slujbă îngerii şi sfinţii.
Cocoşii noptoa cântă când aud toca'n cer. In fie-care
sat e un cocoş năsdrăvan care aude .cel d'întâiu toca în
cer, şi după el încep a cânta ceî-l-altf cocoşî.
*fCo.
15892 De aude (a audit) toca în cer.
TRAIAN TEREBEN1', c, Coctuba,
comit. Bihor, Ungaria. - T. BĂLĂ­
ŞEL, preot, c. Stefănesci, j. Vâlcea.
Ve<p: elurgzu.
Când unul a fost lovit, cu putere, cu :mâna peste
obraz.
15893
c:
Scie (şi) toca 'n cer.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 38.
- Şesătore, lI, p. 74. - P. ISPI'
RESCU, Re». Ist., I, p, 235. - C.
TEOFĂNESOU, înv c. Bicaz, j. Nem­
ţu. - ST. TU1'ESClJ, înv. c, Oaia­
nele, j. Dolj. - Dr. ELIE CRISTEA,
Proo., p. 227, c. Topiiţa-Homânâ,
Ungaria. - C. G. ZAMFIRESCU­
DIACON, înv. c. Stiubienil, [, Do­
rohoi, - E. 1. P ATRrelu, înv. c.
Smulţi,j. Coourluiu, - M. LUPESCU,
înv. c. Brosceni, j. Suciaua.
Ca să arăte că scie ŞI a păţit multe, scie totul.
*fCo.
15894 O veni toca la boca.
G. POBORAN, inst. j. Olt.
Imi vei căde în mână, odată.
================== pagina 208 ==================
208 PROVERBELE ROMÂNILOR
*.0.
15895 Bătu-te-ar t6ca lul Dumnedeu.
ION BERBECE, comit. Făgămş>
c. Bran, Transilvania.
Blestem în Transilvania.
15896
*
U cigă'1 t6ca.
Unul din nenumăratele nume ale dracului.
15897
*
T6că.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 286.
V e�l Gol, Trocă.
Adică gol cu desăvîrşire.
<Mai trecu ce trecu şi amindof bătrânif dară ortul popiî, remâind
în urma lor, case iocâ, şi o sărăcie lUCIe.' - P. ISPIRESCU.
*.0.
15898 A fi tocă de flămănd.
IULIU GROFSOREANU, dasc. c.
Galşa, comit. Ârad, Unqaria,
Adică cu stomahul gol.
15899
Uscată ca t6ca.
Dvna ELENA SEVASTOS, Nuc.,
r- 43.
Adică forte slabă, numai pielea şi osele,
A 'rocx
VetF Cârdumă, Surd.
TOCAT
*.0.
15900 De carte
Cam departe,
Dar de tocat, eu şi cu frate-meu dîaconu
o batem de bese.
'I'. BĂLĂSEL, înv. c. Stefănesc1,
j. Vâlcea .•
Ve4'î Popă.
================== pagina 209 ==================
15901
i
CREDINŢE, OBTCETUR't20D
�--�------ -,--------------�
Se dice în pofida preoţilor celor proşti.
TRICOLIClu
«Tricalic'îul este chiar aceea ce se dice la Francesf Loup garou.
Se crede că omeniî, prin arte magică, se pot preface' în lupi, sau în
alte animale sălbatice, şi pot lua chiar natura acestora, de a se arunca
pe omenî şi pe vite, şi a le face stricăciune ». - DIM. CANTEMIR, Descr.
Mold., p. 156.
*
Par'că'I un tricolicîu.;
GR. ALEXANDRESCU, magistr. j.
Pntna.
Pentru omul reu.
In Ţera-Românescă ŞI în 'I'ransilvania se dice : prit
coliciu.
TROPAR
Vetji Cont/ac.
ULCICA
*L::.
15902 A'I face cu ulcica.
Vedf Cap. XII, c.
crob, 61ă, Urctor,
L. ŞĂINEANU, Dicţ., p. 839.­
S. I. GHOSSMANN, Dici., p. 133.
- C. TEOI<'ĂNESCU, în». c. Bicae,
j. Nemtu. - GAVR. OI'U;lOR, prof.
c. DO�I·oveţ .. [. Vaslnln. - IUL. GROF'
ŞOREANU, dasc. c. Galşa, comit.
Amd, Unqaria.
10 A'l descântă de dragoste, a'I face fermece pentru
a îndrăgi pe cine-va,
20 A face fermece de resbunare. -- Comitat Arad,
«In ulcică se pune picior de clotan, os de om mort, şi eschif din
atare sicriu, şi ast-fel se ingropă sub pragul uşi], de la grajdul omulur,
pe care voesce a'şI răsbună, După acesta vitele per tate din acel grajd.
-·IUL. GROFŞOREANU, comit. Arad, Ungaria.
*L::.
15903 Par'că 'ţi a pus ulcica.
E. I. P ATRICIU, înv. c. Smulţ�,
j. Conurluiu.
================== pagina 210 ==================
210 PROV!lRBELE lWMÂNlLOR
-----------------
Ca să mal potolescă pre cel ce se grăbesce.
URcloR
Veq:I Cap. VII. c. Urâ'or.
15904
*
A'i face cu urcioru.
Veq:l Cap' XII, c,
cn», ou. Ulcică.
Acelaş înţeles ca la N o. ] 5902.
A URSA
*h.
15905 Te-a ursat reu pe tine.
G. 1. TOM Eseu, înv. c. Broscari ,
[, Meheclinj'î.
Celui ce'I merge reu.
Românul crede că, la trei dile după nascere, se ursuză fie­
care om de Dumnedeu, cum are să trăîescă t6tă vieţa sa.
*h.
15906 Aşa a fost ursat s'o tragă.
81'. 81'. TU1'ESeU, înv. c. Ca­
tonele, .i. Dolj.
VCQl Dată, Ursitore.
Aşa 'i�a fost să fie. Se c;1ice acelui care a dat de vre-o
ne-norocire.
URSITĂ
1
< URSI1'ELE. Aceste le cred a fi două verginr, cart sunt de faţă la
ori-ce nascere de copil, şi'! Împart, după voia la!', daruri atât sufletesc!
cât şi trupesct, spunend de mal Înainte tată fericirea sau nefericirea
ce are se întîmpine copilul În tot cursul vieţet sale.' - DIM. CANTEMrR,
Descr. Molel., p. 155.
II
(Prin ursită se Înţelege soţia fie-căr uîa. Se crede că un om are
trei ursite. Adică are dreptul la trel femel, În vleţă. Daca, la căsătorie,
o nirneresce pe cea de a treta atuuci trăesce cu ea până la marte.
Dacă o nimeresce pe a doua, atunci acestă, după un timp ore-care,
more, şi el lea pe a treîa. Dacă o nimeresce pc cea dîntâru, atunci
================== pagina 211 ==================
CREDiNŢE, OmCEIUR[
va ave In Vleţa lUI trei femel. Când dOI sotî se despart insemneză
că bărbatul nu a nimerit pe nici nna din cele trei ursite, şi a luat
pe alta străină». - E. 1. PATRlcIU & G. P. SALVIU.
Veg.i în Şeeătorea, I, p. 144 şi II, p. 127 o serie de
vrăJr 'de unită.
III
Ursită este şi data, scrisul, sorta sau zodia cui-va.
*L::.
15907 Aşa 'i-a fost ursita,
B. P. IIĂŞDEU, Etym. Magn.,
p. 190. - S. �'L. MAl/IAN, Inmorm.,
p. 355. - Dr. ELm ORISTEA, Pro».,
p. 13·, 1:. Topliţa Română, Unga­
ria. - N. BĂRBULESCU înv. c.
Sudiţl, j. Ilfov.
*L::.
Aşa ''î a fost ursiia.
A VR. (iORCEA, paroh, c. Coşte'i?�,
Banat.
Vedf Dată, Scris, Sortă,
Urs«, Zodie.
Aşa 'i-a fost să fie, şe dice mai ales pentru o întîm­
plare displăcută sau ne-norocită.
15908
Din ce 'ţi e ursita nu poţi să scapi.
N. BĂHBULESCU, înv. c. Siulit«,
j. Ilfov.
IOA celaş înţeles ca la N o. 15907.
2° Ori-ce va face omul va luă pe ursita lut.
LEGENDĂ
Se povestescc că unul om l-a născut soţia o copilă. Acel om avea
un argat în curte, becher. Acest argat, în n6ptea ursitoref copileî, a
dormit pe prispa caseî, în dreptul ferestrelor. Pe la medul nopţii,
aude ursitorile hotărind ast-fel: <tu, copilă, la marele tei1, să iei de
soţ pe cela ce d6rme pe prispă afară>. Audind argatul acestea, şi cum
el era flăcăii matur, se înspăimântă când se gândi că trebue să aştepte
insurătorea până la marele fetei. Atunci, se gândi cum să> scape de
fată. Pe când toţi din casă dormiau duşt, el se sculă, intră în casă,
1 uă fata din legăn şi ieşi cu ea afară. Ac'î, merse la un gard şi în­
fipse copilaşul într'un par ascuţit. A cum, de gr6za faptului seu, arga­
tul fuge în lume, pîerdându'şi urma. Ce se întîmplase Însă? Fata, care
================== pagina 212 ==================
212
PIWVEIWELE ROMÂNILOH
fu înfiptă în par, nu murise. Din norocire, omoritorul şi viitorul iei
soţ, din nebăgare de semă, numar o agăţase în par; ast-fel că despre
g.ină, copila a fost găsită acolo vie.
'I'ârdiu, forte târdiu, când fata se făcuse deja mare şi frumosă,
letă că într'una din seri, sosesce la casa tatălui seu. un străin, rugân·
du'I pentru găzduire. Era insu'şl fost argat, care uitase şi nu mal
cunoscea locuinţa fostului seu stăpân. Sosit aci, fu găzduit. In timpul
găsduirer, răpit de frumuseţea fetet, se înamoră de ea. Atât de mare
fu amorul seu, în cât uită că e un găzduit, şi ceru fata în căsătorie.
Cum se făcu, că părintit fetei se învoiră la acesta. Nunta se făcu cu
alaiu. Tinerii era ii fericiţi! Intruna din dile, tînăra soţie arătă soţului
seii o sgârîitură pe corp, povestinduT cum părinţii sel ati găsit' o,
când era copilă în faşă, agăţată într'un par şi cum din norocire,
numai cu acea sgîrîitură se alese. La audul acestora, soţul, imediat îşi
reaminti cele întîmplate.
Iată der, cum ursita, se Încleplinesce în totul. Omnl dioe : «din ce
'ţi-e ursi ta nu poţi să scapi»,
15909
*
Cartea ursitei.
ION Por- FLORENTIN, Conv. Li­
ier., p. IV, p. 9.
Adică cartea în care se află trecute t6te întîmplările
vieţei fie- cărni om.
URSITORI
Ursitorile sau Ursitele sunt nisce fete cari, în prima
n6pte (Ungaria) saii a treia gi (România), după nascerea
unui copil, vin să'I împartă noroc sau nenoroc. Pentru
ca să le îmbuneze, Românul aşeză pe o masă un taler
mare cu apă şi jur împrejur de el şepte linguri, pâne,
rachiu, sare, ş. a. Şi atunci ele sorocesc noului născut
bine sau reu, după cum sunt mulţumite sau nu de pri­
mirea ce li s'a făcut.
Se povestesce că un drumeţ, trăgend la o gazdă, a fost culcat afară
pe prispă, Noptea, intimplâudu-se se nasca femela de gazdă, aii venit
ursitorile la ferestră, şi clrumeţul le-a audit cum să sfătui aii ele despre
sorta copilului. Dimineta a spus părinţilor că el a audit pe ursitori
hotărîud că copilul lor are să se innece, în fântâna din ogradă, chiar
în diua nunteî luî, Părinţii aă ţinut socotelă, şi când a fost l'a nuntă,
aU. astupat bine cu capac gura fântâneî. Feciorul lor, s'a suit pe ca­
pacul fâutâner şi a murit acolo, fără să se înnece.
15910
Tacă pripitorile unde cântă ursitorile.
DH<[. CANTEMIR, Ist. Iel'ogl., p.
108.
================== pagina 213 ==================
CREDIN'tE, oBrcli:luRi:
213
Arată puterea sorteî, pe care nimic nu o pete Înlătura.
*6
1591 t Aşa'I au ursît ursîtorile.
A VR. COROEA, paroh, c. CoştcW,
Banat.
Ve41 Dată, Scris,
Ursit.
Acelaş înţeles ca la No. 15906.
UVRIDĂ
15912
Aurlă ca Uvridă.1)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 178,
Ve41 Haură, Laura,
Arată firea sgomotosă a ovreîului, larmă pe care o fac
când se adună mai mulţi la un loc.
VAMĂ
Ve4' Dumne)leu.
Pentru a ajunge la miu se crede, după localităţi, că
sunt 7, 12 sau 24 de vămt ale văsduhulut, pe care trebue
să le plătescă mortul. In acest scop se dau de pomană
7, 12 sau 24 poduri de pânză, bani, găini, cofiţe şi
altele.
Vama se plătesce lui Sfântu Vasile cel Mare.
De ţe-ai plătit vămile, pe când trăiai, treci nesuperat.
Daca nu, atunci sufletul stă la porţile vămilor până ce
rudele de pe lumea asta, ori părinţii le plătesc prin
pomene.
*6
15913 A face vama cui-va.
G. P0BORAN, inot. j. Olt.
Adică a'I omorî.
1) Urlă (strigă) ca în havră ovreiescă (jidănimea).
================== pagina 214 ==================
214
PROVEllBELE IWMÂNILOR
VASILCA
Prin vasilcă se înţelege capul unei scr6fe, împodobit
cu fiori naturale şi fiori artificiale, cu panglice şi verde­
ţuri de mâncare, pus pe o tavă în faţa unei oglindt.
Ţiganii umblă cu dînsa În ajunul anului nou, sau în
dimineta tJilei de 1 Ianuarie, pe la casele pe unde cred
că pot căpătă vre-un bacşiş.
15914
Vasilca, cât de mult el împodobi-o, tot
Vasilcă remăne l
TORD. GOLESCU, Mss. II, p. 18.
Veql Brezate.
Adică cele urîte, când se împodobesc (GOI-ESeu).
nW'0XOs o nW'qxos x1}.y xpba2(J. liXll abp 00Ao:.1)
Proo. Elin.
Simia semper eimia, etiamsi aurea gestet ineiqnia. 2;
Prov. Lat.
Le singe, jut-il vetu de pourpre, est toujours singe.
Prov. Franc.
Le scimmia e sempre scimmia anco vestita di
seta.3)
Prov. Itai.
Ainda que oistaie a mona de seda, mona se queda.4)
Pro». Port.
15915
Ca cu Vasile a la Crăciun.
lORD. GOLESCU, Mee. IT, Asem.,
p. 33.
A umbla corşind.
') & �) Maimuta tot maimuţă, chtar de va purta insigne de aur.
3) Maimuţa e tot maimuţă, chiar de este îmbrăcată cu mătase.
4) Cu t6te că o maimuţă e îmbrăcată în mătase, maimuţă remâne,
================== pagina 215 ==================
15916
CREDINŢ1�, oBICI,;1uRI
*
Ca o vasilcă,
L. ŞĂlNEANU, p. 853.
215
Adică împodobită într'un mod cam ridicol.
VICLEIM
Vicleimul, numit ast-fel după oraşul Betleem, iar în
Transilvania şi În Moldova [rolj'i, după numele lui Irod,
care figureza în representatîune, era odintoră mult mai
pompos de cât astă-dt. Intre pers6ne figura, ne spun be­
trânit, o logodnică şi un mire, personificând pe feci6ra
Maria şi pe Sfântul Iosef; apoi Irod, cu numeroşii lui
Sateliţi, pruncul, magii, paîaţa, moşul, etc. formau o nu­
mer6să trupă, care în alaîu se Întindea pe strade, cu
tobe, tipsit şi surle. Un scriitor din bătrâna generaţtune,
M. Oogălniceanu se exprimă în modul urrnător :
Dascălit şi diacil, întocmai ca în Francia les Clercs de la Baeoche,
erau învătâtorf, erau zugravi, erau cântăreţl, erau chiar actori repre­
sintând misterele reliqioee, ce pretutindenea au fost începutul teatrului
modern, şi din care rămăşiţele ne sunt păstrate încă prin Irodul sau
Betleemul nostru, care din diua de Crăciun şi până în lăsatul seculuî,
percurg stradele oraşelor nostre şi care se represintă mai cu deose­
bire de cântăretiî de la biserici. La începutul încă al acestui secul,
Irodit erau ţinuţi în onore mai mare. Fiii boierilor celor mai înalţi,
îmbrăcaţi în stofă aurită, mergeau la curtea domnescă, şi la casele
boeresci cele mal însemnate de represintaii scenele religîose. Aci este
locu să regret că, încă cât este timpul, nu ne îngrijim să păstrăm ul­
timele rămăşiţe ale Irodilor, care, seculî întregi, cu Pâpuşele, au fost
teatrul nostru popular. > - Rev. Ist., 1, 1882, p. 33.
A se vede pentru mai multe amănunte, G. DEM. TEO­
DORESUU, Credinţe, p. 43; Poes. Populare, p. 100; DIM.
OLLĂNESCU, Teatru la Români.
15917
*
Vicleim.
L. ŞĂINEANU, tx«, p. 861.
Adică spectacol ridicol.
VINEREA-MARE
Veqi Câne, Cap. I, c, Vi­
tterz.
16
================== pagina 216 ==================
216 PROVEl�BELE ROMÂNILOR
:::=�------
*6
15918 Nu e în tot-de-una Vinerea-Mare.
G. 1. TOMESCU, înv. c. Broscari,
[. Mehedinti. - P. GÂRBOVICEANU,
prof. c. Cloşani, j. Mehedinti.
Ve41 Fest, Pasce.
Aceleaşi înţelesuri ca la N o. 15464.
15919
A îndrug ă de Vinerea-Mare.
P. ISPIRESCU, Leg., r, 1872, p.
177.
A se adăoga la No. 319.
VîRCOLACI
A se vede G. DEM. TEODORESCU, Miturt lunare, p. 119
şi urmetorele,
15920
*
S'nu fa91 ca vurculaclu ci s-rnăcă sora.')
D. DAN, c. Molooişte, Macedo­
nia. - XENOF. CAPSALE, c. PÎr­
lepe, Macedonia.
Să ajuţi pe cei de un nem cu tine.
15921
A s-sculare ca un vărculacu.s)
ST. MIHĂILEANU, Dicţ., p. 531.
A se scula de cu n6pte.
15922
Are ocÎi di vărculacu.s)
ST. MIHĂILEANU, Dicţ., p.531.
Nu voesce să dermă,
VLĂDICĂ
Ve4i Ibovnică.
�) Să nu fac� ca vircolacul ce'şî mănâncă nemul (familia).
-) A se scula ca un vîrcolac.
3) Are ochi de virculac.
================== pagina 217 ==================
CREDlN'[E, OBICEIURI
217
------
*6
15923 Scie (a sciut) VIădica pe cine popesce
(a popit).
E. I. P ATRrcl'U,înV. c. Smulţt,
j. Covurlulu. - V. A. FORESCU, a,
Folticent, j. Sucîaua. - C. TEODO'
RESCU, înv. c. Lipova, j. Vaslu'iu.
10 Când vreî să areţi neghîobia unuîa într' o afacere.
2° Arată, mal mult în batjocură, că cine-va e în stare
a se împotrivi învinovăţirilor ce i se aduc de alţiI.
SN6vĂ
Ci-că un popă, ducându-se cu preotesa la tîrg, a isprăvit banii,
tocmal când se întărîtaseră la gărgărisală. Atuncî popil îl trâsui un
gând. Vindu 'îepa de la căruţă şi scăpa din încurcătură,
Când sa plece ce'I de facut?
Popif îl trăsni Iar un gând. SUI preotesa în căruţă, dise el, apoI
se înhamă şi începu a trage !
Preotesa mirată, dise : Val de mine, părinte; dar seif că eşt'î mi­
nunat ? Cum te-ai dumerit la asta?
- HeI! het ! preotesă, a sciut el Vtădica pe cine popesce, răspunse
popa mulţumit în sine.
*6
15924 Scie bine VIădica
Pe cine rea de chică.
A. PANN, III, p. 28. - E. 1. P A­
rsrotu, înv_ c. Smttlii, j. Covurlu'lu.
-- Ci A VR. ONIŞOR, prof c. Dobro­
vei, j. Vaslu'in.
Scie bine un Vlădică
Pe cine 'lea de chică.
HIN1'ESOU, p. 203.
10 Când e unul bătut pe drept.
20 Pentru cel care, la judecăţi, nu dă mită.
A se vede Fbla pentru toti, I, p. 4.
*6
15925 ,S:a desmăgărit VIădica.
E. r. PATRICl'U & G. P. SALVIU,
înv. c. Smullt, j.Oovu'Pht4u.
================== pagina 218 ==================
218
PROVERBEf,E lWMÂNILOR
SN6vA
Vlădica mergând la un preot de sat, fu primit cu mare respect şi
ospătat. Se Întîmplă Însă că preotesa Îl servesce la masă, mâncând
numar Vlădica şi cu popa, fără să o poftescă şi pe ea.
Sera, după ce se retrage pentru culcare Vlădica într'o odae de ală-
turf, preotesa ne mal putând răbda întrebă pe popă:
- Cine e ăsta, părinte?
- Vlădica, preotesă.
- VIădica! ba chiar un măgar! închipuiţi să nu mă poftescă şi pe
mine măcar să'rni Întindă un pahar de vin din masă.
Vlădica, audi vorba lor şi, a doua <li diminetă, până a nu pleca,
avu grijă ca din vinul ce i se adusese pentru gustare să umple un
pahar şi chemând pe preotesă Îl dise : «Ia poftim, cuc6nă preotesă, că
s' a desmăgărit Vlădica. >
*,6
15926 De (de) la Vladică până la opincă.
lORD. GOLESCU, Mss. II, p. 93.
- A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 174.
- P. ISPIRERCU, Rev. Ist., III, p.
158. - AL. ODOBESCU, III, p. 245.
- GR. JIPESCU, Opinc., p. 88.­
I. CREANGĂ, Amint., p. 163.- V.
SALA, dasc. Negri, comit. Bihor,
Ungaria.
*,6
De la Vlădică la opincă.
E. I. P ATR:cl'U, înv. Smulţi, j.
Covurluiu.
Însemn8ză de la mîc până la mare, adică toţi d'a rîndul,
toţi de o potrivă la ori-ce (GOLESCU).
<Astă9-1 totl, de la Vlăclică până la opincă, trebuie să luăm parte
la nevoile şi fericirea ţeri:i.» - 1. CREANGĂ, Amint.
*,6
15927 Vladica, de e Vlădică,
Şi tot are ibovnică;
Dar eu încă potropop,
De ce să n'am şepte-opt ?
G. BĂNULESCU, înve[ător, c. Tîr­
govişte, i- Dimboviia.
� Pentru preoţii cu moravuri uşore.
================== pagina 219 ==================
CUEDINTE, OBIc:B:luu1
---
219
----
15928
Areu 'i Turcul, ma ninga cama reu 'i
dhisputaragălu.')
Dr. WEIGAND, Zioeit, Jahres.,
p. 155.
Arată cât de mult se tem Aromânii de episcopii grecI.
KCl.x6c; tvt V-O-!J:(Cl.C;, !w. 1C),O xCl.x6c; U Ot01CUt6.pCl."{Cl.c;.
Pro». Grec.
15929
Vini dhispoti în horă, ş-preftăli s-fac
nvesti.")
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 179.
Arată tema pe care o inspira episcopii până ŞI preo­
ţilor.
*L;.
15930 îs lungi p6lele VIădicăL
E. 1. P A'l'RICIU, înv. c. Sm�llţr,
j. Covtlrlulu.
Când vrei să areţi că unul doresce pre multe.
*L;.
15931 Ajunge din Vlădică popă.
ILIE HOoIO'fĂ, c. Selişte, comit.
Sibiu, Transiloania.
Veqr Cal.
Acelaş înţeles ca la No. 1420.
'Ar;; "{1C1CO)V h' OYOUC; 3).
Procop.
Ab equis ad asinos.4)
Pro». Lat.
1) Reti '1 Turcul, dar încă mal reu e episcopul.
2) Vin episcopul în sat, şi preoţii se fac neveste (mirese).
3) Din cal măgar.
4) Idem.
================== pagina 220 ==================
1) A se face din papă (de la Roma), episcop.
Ve41 Neguptor.
VLĂDICESC
PROVERBELE HOMÂNILOl� _
Tornar di Papa Vescovo.1)
Prov. iua.
D' eueque deveni]' meunier.
Prov. Franc.
6
Dumnedeu să te păzescă,
De mănia vlădicescă,
Şi de pîra mojicescă,
Dr. ELIE CmsTEA, Prov., p. 80,
c. Codlea, Unqaria.
Ve41 Dumnerjeu.
Adică lucru rar, care nu pre se găsesce.
*
Nasul Vlădichii.
VRĂJITOR
Acelaş înţeles ca la N o. 15213.
15933
AVH. CORCEA, paroh, c. Coştet«,
Banat.
D-na ECAT. ZANNE, c. Baeeea,
j. Fălciu,
*6
15932 Ca VlădiciI.
220
15934
N oda găinei, numită de Franceză: le bonnet d' eveque
sau le sot l' y laisse.
«Striga, vine de la cuvîntul grecesc strig ti, şi la Moldoveni insemnă
tot aceea ce a însemnat la Romani: o babă bătrână care are măiestria
diavolescă de a omorî într'un chip necunoscut, pe copiii cei de curînd
născuţi. Mar mult domnesce acestă superstiţiune la Ardeleni. El dic
că, când începe a umbla striga, mor copiii în legen, fără ca să fie
bolnavi. Pentru aceea, dacă aii prepus pe vre-o babă bătrână, o legă
de mânî şi de picîore, şi o aruncă în apă. Şi dacă se afundă gic că
================== pagina 221 ==================
___________ CR_E_"DIN1'E, oBIcEluR�
221
15936
e nevinovată; iar dacă rămâne de-asupra apel, atunci dic că e vino­
vată, şi fără de a mat face altă cercetare, o aruncă în foc şi o ard
de vie, măcar de ar striga până la cea din urmă răsuflare, reclamând
că este nevinovată. Nimine n'o pote scăpa de sorta fatală .• - DIlIr.
OANTEMIR, Descr. Mold., p. 156.
Poporul crede că vrăjitorii saii vrăjitorele aii puterea
de a îmblândi pe duşmani, a face de dragoste, a lua
mana vacilor, albinelor, a face de uraită, a tămădui de
b6le, etc.
A se vede colecţia Şesătorei.
15935 * 6Îi tremură barba ca de vrăjit6re.
T. BĂLĂŞ�;L, preot, c. Stefânesct,
i- Vâlcea.
Vrăjitorile descântă mormăind încet, fără ca să se audă
ce pot spune, ast-fel că li se vede numai bărbia mişcând.
De alminterea sunt şi forte bătrâne.
*
Vrăjit6re.
Pentru o babă urîtă şi răutăcîosă.
«Al patrulea, te sfătuesc, de Întîlnesc! pe drumul mare o vrăjitore,
plină de răutate, maî bine să treci decât să te oprcsct lângă dînsa,
chiar dacă te-al' surprinde uoptea.
« Copiilor omenilor le trebue o vedere curată când au nevoîe de a
se lupta cu vitejie.
«Adese-orr, pe marginea drnrnuluî cel mare, vrăjit.ore rele sunt aşe­
zate, cari îţi vrăjesc mintea şi spada.> - EDDA, Cântecul lui Sigurdrifa.
VREMEA DE APoI
*.6-
15937 A venit vremea de apoi.
Şesăt/n ea, II, p. 27.
Când se vecl lucruri de nccredut, ne-vedute şi ne-audite,
peste fire.
VREMEA DE APOI ŞI JUDECATA CgA DIN URMĂ
«Prin vremea de apof poporul înţelege sfîrşitul lumet de a9J· Ina­
inte ele a fi vremea de-apoi, vor fi secete marI, pohoe, ploi necurmate,
bolt În omenî şi vite, cutremure de pămînt, bătălii, holeră, clumă şi
tot felul ele pedepse trimise de D deu, în lume, spre a o face să se
================== pagina 222 ==================
222
pnOV1'!lm��r,g lWMÂN[LOH
pocăescă şi să vie în calca adeverulut. La vremea de-apoi va veni şi
Antihîrţ ca să înşele lumea. Cu vremea de-apoi, lumea de azi se mîn­
tuc, Greutăţile la vremea de-apoi vor fi aşa de marî, în cât vii se vor
duce la mormintele morţilor şi vor dice : <sculaţI voi, să intrăm noi
în locurile vostre că tare"( lumea urgisită şi greu Îi de trăit; nof nu
mal putem suferi; eşiţl şi suferiţI şi vol. > Dar morţii nu vor audi
glasul necăjiţilor. Capcânil vor eşi din înohisorea lor, paserile cu clonţu
de fer se vor ivi în lume, sorele l'a fi Întunecos, luna pe cer nu va,
mal lumina noptea, stelele n'or mai sclipi, şi o iuăduşelă, o greutate,
o amărăciune va fi în Întrega lume. După tate aceste pedepse, o ploe
de foc va urma, şi pămîntul va ar-de de nouă stînjeni în jos (alţii d.io
de nouă coţi), şi se va face alb ca varul, că de multele păcate făcute
de oment, pămîntul s'a înnegrit, la începutul facerei fiind tot alb.
Tntrun noul' alb, ce va străluci ca sorele, Cel-a-tot-puternicul se va
areta. Ingerii vor trîmbiţa: morţii se vor SCUH1 şi judecatorul cel marc
va judeca pe om după faptele sale. Cel drepţi vor ave parte de ram,
Iar cei reI de Iad.
O suflare va Îndrepta puternicul stăpânitor asupra pămîntului şi
pe el va resări iarăşI flor), crburf, copaci şi o altă ] urne va Începe
a trăi.
Când sâtenul îşI aduce aminte de vremea de-apoi, ofteză şi pare
că vcdî că gândurile i se Îndreptă spre acel viitor îndepărtat, pentru
a'I scotoci şi a afla cum are să fie. De multe orf, când necazurile curg
pe sate, când balele nu sc mal: curmă dintre el, când vremile-a pe
dos, fiind în loc de vară Icrnă, şi când trebue ploe e secetă, audl pe
om dicând cu grijă: mi se pare că se apropie vremea de-apoi, că tare-I
greu de trăit În lume şi tare-s pe dos mal tate 1> - Şezătore, Il, p. 27.
ZÎNĂ
15938
*
A :fi ca o zînă.
Adică forte frumosă,
Cam cu cincl-decî de anf Înainte vreme, era III satul Holda un
olariu, Il chema Grigore HăU, şi când începea să'ţI povestescă păţanii
de-ale lut nu le mal sfîrşea.
Omeni, femel, copii, în dilole de sorbătorc se duceau la moşuegul
acesta, să le spue de-ale lui. El scia cântecul zinelor-: dar moşnegul
în ruptul capului nu J'ar fi cântat. Şi o samă îl întrebau de ce nu']
cântă şi el le respundea :
- Feţii mei, nu'I cânt, că de m'a pune păcatul să'] cânt, apoi la
ncpte zinele vin şi mă duc la dînsele, pe câtă-va vreme.
- Şi undes zînele acelea? îl Întreba vre-unul.
-- Prin alte locurt ; pe aicea nu se află de cât pe muntele Rarău,
în Pietrile Damnel. Acolo Între pietre ce aHă o bortă mare, ca faţa
unei case. Şi de câte 01'1 me ieu zînele, acolo me duc şi me ţin o 9-i,
done, mult trei 9-ile. Una dintr'însele îmi <,lice: Să ne cânţi cântecul
nostru, că de nu aci ţi'i martea.
- Da me rog cum îs zînele acelea? Întrebă vre-unul.
- Zînele's frumase de nu mal au pereche, dar ce hasnă, dacă În
dos îs scorbură de copac. Au un per castaniu, sclipesce, şi'llung până
================== pagina 223 ==================
CH.EDINl'E, OBICEIUH.I _
223
la călcât. Şi au nisce ochi, de când se uItă la tine, te bea, nu alta.
Când le cânt, zînele închină paharele şi numai în beuturf şi petrecert
o duc.
Când beu ele, îl da şi moşncgulut câte-un pahar de băutură.
Zînele beii numai vin, altă nimic.
După ce se săturaă zinele de petrecut, atuncî îl duceau tot ele acasă.
Zînele ieu. la dînsele pe ori-ce cioban care cântă frumos din fluer,
saii fată care cântă frumos.
Zînele aii sub stăpânirea lor tate vietăţile sălbatice. Ele fac dife­
rite semne la urechea vietăţilor ce le aii în stăpânirea lor. Şi de aceea
când vînăm un cerb, urs, etc., e Însemnat la ureche.
Numele zînelor e ca la vaci: mândruţa, păuna, brânduşa, ruscuţa, etc.
Şeeătorea, V, p. 8, j. Suciaoa.
ZODIE
*6
15939 Aşa'i a fost zodia.
B. P. HĂŞDEU, Etym. Magn.,
p. 1980. Haieg (Transilvan'!a).­
S. FL. MAH.IAN, Nascere, p. 65.
Vedf Dată, Scris,
Sartă, Unită.
Acelaş înţeles ca la No. 14783.
================== pagina 224 ==================
1
•
\
15�
măş
aşa.
ce,
de
dinj
15!
oh
================== pagina 225 ==================
CAPITOLU XIII
DESPRE VI:EŢA INTELECTUALĂ ŞI
MORALĂ
SUFLETUL SI FACULTĂTILE SALE
, ,
A ADEVERI
15940
Cela ce adevereză mai de credinţă sunt
de cât cela ce tăgăduesc.
V ASTLE Luetr, Fravilă, r- 38.
Maximă juridică.
GLAV. K. V. <Mal mult crede gtudctul mărturiile cari arată vrăj­
măşia bărbatului, de cât toţi cela ce grăesc împotrivă de dic, că nuT
aşa. Ce să gice cum nu'I bărbatul cu vrăjmăşie spre muîare, de vreme
ce, la tate gludeţele, mal adevărate sunt mărturiile, carele dic că 'taste,
de cela ce dic că nu'I aşa, ce să dice : cela ce adeoereeâ mat de cre­
dinţă sunt de cât cela ce tăqăduesc» - V. Luru, Prauila,
A SE ASEMENA
Ve(F Cap. V, c, a se Ase­
rnCl1a.
15941
De nu ne asemenam, nu ne încuscriam.
TaRI).. GOLESCU, Mss. II, p. 93.
Arată năravurile cele rele şî de o potrivă, ale unor
obraze (GOLESCU).
================== pagina 226 ==================
PHOVERBELE HOMÂNILOH
226
------------------------------
15942
Cine se asemenă se adună.
Ve<j.l a se Adu",}.
D-na E. B. MAWH, p. 51. - I.
G. V ALEN'J'INEANU, p. 10 & 28.
A se adaoga la N o. 4858.
"Op.olov op.oEtp rp[AOV. 1)
Prov. Elin.
Simile simili qaudet. 2)
Pl"Ol". Lat.
Qui se reesemble, s' aseemble.
Prov. Franc.
Simili con simili valma. 3)
Proo, Iial.
Gleich suchl eich,
Gleich jindet sich: 4)
Pl"OV. Germ.
15943
Să te asemeni cu cei mai puţini, iar nu
cu cel mai mulţi.
IOHD. GOLEseu, Mse. II, p. 113.
Adică cu cel înţelepţi, ce sunt mal puţini, iar nu cu
cel nebuni, ce sunt mal mulţi (GOL Eseu).
A BĂNUI
15944
*
Cine bănuesce e cu mai multe pecate.
D-na VICT. BUDIŞTEANU, C. Eu­
curesci, j. Ilfov.
Vedî Băltuta!ă, Fur, 110{,
Pagubă, Tâlhar.
Acelaş înţeles ca la No. 12425.
1) Asemene cu asemene (e) prietin.
") Asemene cu asemene se bucura (petrece).
3) Asemene cu asemene merge.
") Asemene se caută, asemene se găscsce,
================== pagina 227 ==================
SUFLETUL ŞI F ACULTĂ'J;ILE SALE
BĂNUIALĂ
227
15945
Carle'i en suspet, ei en pecat. 1)
Dr. FR. MIKLOSICH, Rum. u«.
ter., I, p. 10.
Acelaş înţeles ca la No. 15944.
BOLÂND
Veql Bolund, Tîrg.
*6
15946 Vine rîndu
(Şi) la bolându.
A VR. (JOROEA, paroh, c. Coştet«,
Banat. - IUL. GROFŞOREANU, înv.
c. Galşa, comit. Arad, Unqaria,
Cel care a fost dispreţuit, ca nebun sau ne-trebnic,
ajunge de multe ori să fie şi el bun la ce-va, sau rugat
pentru ce-va.
BOLUND
VeqI DOfIl1Z, Pită.
CHIBZUIRE
15947
*
După faptă chibzuire,
N'aduce de cât căire,
GABRIELESCU, arhiiec. j. Iaşil.
Trebue să ne gândim înainte de a face ore-ce.
ACHITI
15948
Nu'i în tot-de-una cum se chitesce, ce'i
şi cum se nemeresce.
I. CREANGĂ, Pov., p. 8.
Vedî a Gândi.
1) Care'I în bănuîală, e în păcat,
================== pagina 228 ==================
228
PROVJERBELE ROMÂNILOR
Omul e adese-ort înşelat în aşteptările sale.
COPILĂROS
15949
Cel copilăros tot-de-una
Găndesce 'n mintea '1 adîncă,
Că numai el pâine (pâne) mănâncă;
Şi alţii mănâncă pae (paie),
Ca vitele din copae (copaîe).
A. PANN, I, p.10. - HINŢESCU,
p. 38.
Vec).l Fâne.
Pentru cel copilăros ŞI mOJIC.
CUGET
Vec).'î Fecat.
15950
Cugetul cel bun, cea mai m61epernă.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 31.
Adică cu cuget bun dormi fără nicIo grijă (GOLESCU).
Montaigne, servindu-se de aceeaşi asemănare g.ice: Le
doute et l'incuri08ite soni un mal et doux oredler, pour une
tete bien faite.
A good conscience a continuai feast.1)
Prov. Engl.
Gut Gewissen macht ein frohlich. Gesicht.2)
Prov. Germ.
*L
15951 Cugetul curat, nici se dă, nici se ia (îea),
C. TEODORESCU, înv. c. Lipooa,
j. Vasl'u!u. - GR. ALEXANDRESCU,
magistr. j. Puina.
Ci isvoresce din faptele nostre.
tl O bună consciinţă (cuget curat) e o serbătoare neîntreruptă.
2) O bună consciinţă (iţI) face uu obraz vesel.
================== pagina 229 ==================
_____ �Ul'I,l�T..:c:rL ŞI FAOULTĂ'l,'ILE_S_A_L_E 2_:.._)9
*L:>
15952 Pentru cugete nu Ieă nime vamă.
V. SALA, dasc. c. Petrosa, co­
mit. Bihor, Unqaria,
Cugetul e liber; omul e singur stăpân pe cugetele sale.
A CUGETA
*L:>
15953 Cugetă (bine) înainte de a vorbi.
HINl'ESOU, p. 40. - 1. G. V A­
LENTINEANU, p. 12.
Ve,).!: Limbă.
Acelaş înţeles ca la No. 3696.
CUMINTE
Ve,p: a Făgaduz, Minte.
*L:>
15954 Fii cuminte
Ca 'nainte;
Nu fi prost
Precum al fost.
A VR. COROEA, paroh, c. Coştelu,
Banat.
Să nu facî greşala pe care al mal făcut'o.
*L:>
15955 Omul cuminte, linişte aduce.
G. MIHALACHE, c. Şendresd, j.
Tufova.
Fuge de gâlcevă şi caută tot să împace lucrurile.
*L:>
15956 Mai bine c'un om cuminte la pagubă,
de cât c'un bolând la căştîg,
A VR. COReEA, paroh, c. Coştet�t,
Banat.
================== pagina 230 ==================
230
PROVERBE.LE IWMÂNI.LOR
*.6
ll!Jct1. bine cu cel cuminte la pagubă) de cât
cu prostul la câştig.
S. 1. GROSSMAN, Dicţ., p. 20.
Vedî DCftept, In/eleP!,
Istc], lV.lisel, Omenie .•
Şir�t, Vo-l'nic, Vrednic.
Când nu ai pentru cine să te pUI, mai bine să 'ţi cauţi
de trebă,
*.6
15957 Mal bine cu un om cuminte la lucru, de
cât cu cel nebun la masă.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 142, o.
Logoş, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 15956.
A CUNOSCE
*.6
15958 A cun6sce la cai morţi.
G. P. SA.LVIU, înv. c. Smulj'!,
j. Coourluiu,
Se gice celor cad pretind că numai ei au fost în stare
să pricepă cutare lucru, pe când, la drept vorbind, e pri­
ceput de cel mai proşti.
DEŞTEPT
Vedî a Făgădul.
15959
*
Omul deştept găsesce să scarpine pe fi-
meea unde o mănâncă.
V. A. FORESCU, c. Folticen'l, j.
Suciaoa.
10 Adică o bate.
20 Il află dorinţele, chiar şi cele mai ascunse.
================== pagina 231 ==================
SIJFLETUL şr FACULTĂTILE S' I.E
*,6,
15960 Mai bine la pagubă cu un deştept, de cât
la câştig cu un nătărău.
P. GÂRBOVICEANu,proj. Semin;
Btte. a. VII.
Veq.l Cuminte,lsteţ, Mi­
se], Omenie, Şiret, Vot'­
nic, Vrednic.
Acelaş înţeles ca la No. 15956.
*,6,
'U5961 Un om deştept face cât doi.
V. A. FORESCU, c. Folticen'f, j.
Suciaoa.
Arată cât de mult preţuesce deşteptăcrunea.
*,6,
15962 Deştept ca oia când dă în noroîu.
P. GÂRBOVICEANU, prof. c. C08-
tesei, i. Muscel,
*,6,
Deştept ca Ma în luna luz Cuptor.
CATRINIU, elev. c. Rădi'/;"j. Vas­
luiu.
*,6"
R deştept ca oza.
G. P. SALVIU, înv. c. Smull'l,j.
Covurluiu. - G. ONIŞOR, praf. c.
Dobrovel.,j. Vash�tu. - N. MIRON,
elev. c. Onesci, j. Bacau,
,6,
Deştept ca oia şi 1Jiclen ca măgarul.
Dr, CRISTEA, p. 74, c. Ri;snov,
Unqarta.
VecF on, Şiret, Vie/ilz.
Adică om tîmp, prost.
*,6,
15963 E deştept ca ola cu jug.
1. R. MARDARE, c. Cerţesci, [.
Tuioua.
17
================== pagina 232 ==================
232
PROVERBELE ROMÂNILOR
Ve4'l 6re, Şiret.
*6
Deştept ca ata cu jug (cu rubla 'n nas).
C. TEODORESCU, înv. e. Lipooa,
j. Vaslul:u.
Adică ca porcul.
DUH
r
I
15964
Duhul uşor şt zadarnic la ori-ce vînt se
supune.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 92.
Adică cei fricoşi şî ticăloşi lesne se supun (GOLESCU).
15965
Duhul uşor şî sburdatic de ori-ce vînt
se clatină.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 92.
Adică cei sfioşt şî ticăloşi lesne se sperie de ort-ce
(GOLESCU).
*6
15966 '1 s-a dus buhu,
Atât îi e mare duhu.
V. A. FORESCU, c. MalinrJ i.
Suciaoa.
Pentru cel prost.
GÂND
V el�'( Tată, a Visa.
15967
Cu anevoe, un gând în doae inimî a se
ascunde p6te.
DIM. CANTEMIR, Isi. Ieroglif.,
p. 45.
'I'amele tale să nu le desvelescî la nimeni.
15968
*
Omlu cari 'şi spune mintea este cur
desvelit. 1)
I. COYAN, prof. c. Perivoli, Epir.
') Omul careşî spune gândul, este cur desvelit.
================== pagina 233 ==================
SUPLETUI, ŞI PACULTĂ'('ILll SALU;
233
Arată ce ar trebui să ascundă, şi toţi rîd de dînsul.
15969
Din ceea ce scie, găndul nu ş-el schimbă.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 89.
Se diee pentru cei ce nu'şt schimbă năravurile, şî
pentru cei îndărătnici (GOl�ES�U).
15970
Gândul omului e iad,
Şi un adînc fără vad.
A. PANN, II, p. 38. -HIN'J:Eseu,
p. Q7,
E greu să'I cunoscî gândurile.
*L:>.
15971 Găndul reu
Te dă cu capu'n pîreu (păreu),
M. MATEEseu, în». c. J.loviliţa,
j. Puina. - D·na EL. SEVASTOS,
p. 239.
Reu faci, reu o păţescî.
*L:>.
15972 Unde ţi-e gândul, acolo ţi-e şi capul.
V. A. FOREseu, c. Dorna, i.
Suciaoa.
Să nu'ţi destăinuîescl gândul la nimeni.
15973
*
Mintea la muÎiere s'nu o spunî, 1)
I. COYAN, prof. c. Turia, Epir.
Veql Copil, Ta'nă.
Căcî te vinde.
A se vede A. Pann, Ediţ. 1889, p. 120-131.
Jamais homme saqe ei discret
Ne recele a femme 80n secret.
GABR.MEURlER, XVI·e Siecle.
1) Gândul să nu'I SpUI muîereî.
================== pagina 234 ==================
_23_4- �. PIWVEHBELE HOMÂNILOH
15974
*
Gânduri multe, fără treba,
Dovedesce minte slabă.
J. BĂNE8CU, prof. [, Roman.
10 Pentru cel care se tot gândesce şi nu face nimic.
20 Dice omul de acţiune despre cel visător.
15975
Sto misle nu plateiu ur dug.1)
FH. MlKLOSICH, Rum. Unter.,
I, p. 15.
Prin urmare omul să muncescă, să se misce Iar nu
să se pterdă în gânduri.
15976
Îşi încercă gândul seu,
Ori pe bine, ori pe reu.
A. P ANN, II, p. 81. - HINŢESCU.
p. 67.
Omul după ce s'a gândit e dator să trecă la fapte.
15977
*
Gând la gând cu bucurie.
P. ISPIRESCU, Leg., I, 1872, p.
1 'i5. - HINcfESCU, p. 67.
Când doi inşi s'au gândit, în acelaş minut, la acel aş
lucru.
De pildă, când fie-care din el, dorind să vadă pe cel­
alt, ei să şi întîlnesc.
15978
*
Cu un gănd să se ducă şi cu dece nu.
r. CHEAKGĂ, Conv. Liter., XI,
p. 26; Poc., p. lfi6. - P. ISPJHESCU,
Rev. ie., II, p. 162.
*
Ou un gând ar vre şi cu dece nu.
J. MĂRĂCINE, ing. c. Slatina,
j. Olt.
') O sută de gândurl nu plătesc o datorie.
================== pagina 235 ==================
R1JFLETUL ŞI IcACULT,X,'rILE SALE
Pentru omul nehotărît, care nu scie ce vre.
Veq.l a Câ?td), a Visă,
I
I
1
t
15979
Când cu gândul nu gândesce,
Îl prinde ş'îl ctomăgesce.
A. P ANN, II, p. 29. - HIN'fESCU,
p. 66.
Acelaş înţeles ca la No. 6312.
*6
15980 Îi stă gându în altă parte.
GAVl1. ONIŞOR, prof. c. Puiesci,
j. Tutooa.
Nu'I mal cunosci.
15981
*6
Gândul meu, pe unde alergă,
Nu'I voinic ca să'l petrecă
Şi pasere să'l intrecă.
G. MADAN, c. Truşeni, ţin. ehi­
şenet1, Basarabia.
Arată 'iuţela ŞI puterea gândirei.
*6
15982 Gândul sb6ră ca vîntul.
Dr. Clus'rEA, p. 100, c. Topiliţa­
Română, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 19581.
*6
15983 A merge ca găndul.
ZAMl!'IRESCu-DIACON, înv. c. Stiu­
biena, j. Dorohol.
*
(Iute) ca gânclul.
P. ISPlHEscu, Leg., p. 149, 164,
225 & i:102. - G. DEM. l'EODOHESCU,
Poes. Pop., p. 8.
1. O Adică repede.
================== pagina 236 ==================
236
PIWVERBELE ROMÂNILOR
------------------------
Iute
Ca gândul
Şi tare
Ca vîntul.
Poes. Pop.
2° Arată un mers lin.
<Atunci dete bice cailor cari mergeau repede ca vîntul şi lin ca
gânilul., -- P. lSPIRESCU, Leg., p. :l25.
*b.
15984 Gândul fuge mal iute de cât vîntul.
G. MIHALACHE, înv. c. Şenclresc'i,
j. Tuiooa,
Acelaş înţeles ca la N o. 1 !:J582.
15985
A'l pune pe gânduri negre.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 376.
A'I supără reii, a'I vîrî în mare grijă.
(Hotărî dar, el cu mintea Iui, ca să iscodescă şi 'pe marf şi pe
mici, SI1 ispitescă şi prin boerime şi prin prostime, că doar va ajunge
să pue mâna pe un aşa tâlhar vestit, care îl pusese pe aşa gândurl
negre.' -- P. ISPIRIJ:SCU.
*b.
15986 A'i pune gând reu.
P. TSPIRESCU, Leg., p. 63,201,
279, .328 & 300.
A'l dori sau a't pregăti vre-un reu.
<Când ve gură fraţii pe Ţugulea cu o logodnică mal frum6să de cât
florile, şi mal albă de cât spuma lapteluî, îl, puseră gânil reu,» - P.
ISPIRESCU, Leg., p. 328.
A GÂNDI
Vec).i Astit-tjr.
15987
D6mne scii tu ce găndesc
Şi nu me (mai) ţigănesc.
A. PANN, II, p. 38.-HINTESCU,
p. 67.
================== pagina 237 ==================
237
t
I
SUFLETUL ŞI FAGULTĂ1;ILE SALE
--�--------------------
Se <;;lice, în mod glumeţ, când adresăm o cerere unul
om, care, de alminterea, ne cun6sce dorintele.
Sn6va cu ţiganul, care a dat nascere acestei dicert, nu
s'a putut afla.
I
...
,
15988
Când nici nu găndescî, atunci te trăntesce.
I. CREANGĂ, COf/V. uu-., XI,
p. so.
•
I
Acelaş înţeles ca la No. 6312.
*""
15989 Am ajuns ce n'am gândit,
Şi me mir ce n'am găsit.
P. GÂRBOVICEANU, praf. Semin,
Buc. Cl. VIII.
Ve<j.r Domn.
Acelaş înţeles ca la No. 14811.
*""
15990 La multe cine gândesce
Nici una nu isprăvesce.
HlN1ESCU, p. 66. - Dr. CRISTEA,
r-»; p. 130, c. Gura·Rîj�lui, Un·
qaria. - EM. POPEScI, în», c. Cio­
cinesd-Mărginen't, j. Ialomiţa.­
E. 1. P ATRICIU, in», C. 8mulţi, j.
Covurlu'lu.
Vedf a se Gândi.
Când unul vre să se apuce de mai multe treburt de
odată.
Qui trop embrasse mal etreint.
Prov. Franc.
15991
*""
Una gândesce şi alta vorbesce.
A. P ANN, TI, p. 135. - HINTES­
cu, p. 66. - Dr. CRISTEA, Prou.,
p. 263, c. Agnita, Ungaria.
Pentru cel ascuns sau viclen.
================== pagina 238 ==================
238
PI(OVERBELU: nOMÂNJLOl\
---------
*1:,
15992 Unele gândim şi altele vorbim.
Gn. ALEXANDUESCU, maqist», j.
Putna.
Acelaş înţeles ca la No. 15991.
15993
6
Gândesce întâiu, apoi vorbesce.
Dr. CmsTEA. Prov., p. 100, c.
Gura-Rtulut, Ungaria.
V cei! a Vorbi.
Dacă vrei să vorbesct cu miez şi cu folos.
15994
Pensae, pocle cuvînta.')
Dr. Fu. MIKLOSICH, r, p. 14.
Acelaş înţeles ca la No. 15993.
15995
6
Intăiu gândesce,
Apoi pornesce.
Dr CRISTEA, Prov., p. 121, c.
Topliţa- Rom., Ungaria.
10 Acelaş înţeles ca la N o. 15994.
2° Dacă vef să isbutesoi într'o trebă.
15996
Intăiu capul să găndescă,
Ş'apoi gura să vorbescă.
S. 11. RîuHENU, Dat. Carp., p.
97.
15997
Acelaş înţeles ca la No. 15995.
*
Omul una gândesce şi alta nemeresce.
Ve41 a Cititi, Dumnetjei'.
Omul e adese-ori înşelat în aşteptările sale.
') Gândesce-te iuaintc de a vorbi.
================== pagina 239 ==================
15998
�UI<'LETI'L s r FACULTĂTLT, SALE
Unde gândescI şi unde nemerescI.
Rom. Glumeţ, I, p. 6.
239
Acelaş înţeles ca la N o. 15997,
't
15999
Ne gândind nici socotind,
Se pomenesce vorbind.
A. P ANN, p. 99. - HINTESCU, p.
67.
Pentru cel nerod,
A spune nerodii.
16000
16001
o vorbi pe ne-găndite
Şi eşi cam pe brodite.
A. P ANN, III, p. 8. - HIN'iESCU,
p. 120.
Noi într'un fel le găndim,
Şi în alt-fel le brodirn.
A. P ANN, L p. 145. - HIN'!'ESCU,
p. 67.
Pentru cel nerod.
16002
Câte le gândesce
Reu le isprăvesce.
A. PANN, I, p. 88. - HIN"fESCU,
p. 60.
r
Pentru cel nerod.
*6
16003 Gândesce de adi şi pe măne,
Dr. CRISTEA, Prov., p. 100, c.
Gtwa-Rîulul, Ungada.
AceJaş înţeles ca la No. 45.
A SE GÂNDI
Vcqi Nerod.
================== pagina 240 ==================
240
16004
PIWVEHHELE ROMÂNILOR
Multe, un fel se gândesc
Şi alt-fel se potrivesc.
A. PclNN, Fab.) I, p. 22.
Când nu ies lucrurile, precum ne închiputam.
16005
Omul care se gândesce,
Ori în ce, el tot sporesce.
1. G. V ALENTIKEANU, p. 30.
Căcî nu se p6te gre�n, făcend ori-ce cu ohibzuielă.
*1:::,.
16006 La multe cine se gândesce
Nici una nu isprăvesce.
A. PAN:>', Ediţ. 1889, p. J32;
li, p. b6 .. - G. MIHALACHE, înv.
Şendresci, j. TutU'VCl.
*1:::,.
La multe se gândesce
lii nimica nu isprăvesce.
Ved] a Gândi.
V. SALA, dasc. Durdureasa, CO­
mit. Bihor, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 16990.
*1:::,.
16007 Gândesce-te înainte de a vorbi.
D·na L;. JCVARA, c. Fedesci, j.
'TutO'VCl.
*1:::,.
Intâ'iu te gândesce
Şi apoi oorbcsce:
G. MIHĂLACHE, î1W. c. Şendresci,
j, Tuiooa.
Dacă vei sit isbutesct.
16008
Întâiu să se găndescă
Şi apoi să o croiescă.
A. PANN, IT, p.144. - HIN1'ES­
CU, p. 66.
================== pagina 241 ==================
_______________ sV_"I_?L_E_T_u_L�Ş�I_F_.J_,C_'U_L_T_Ă�Ţ[_L_E_S_A_L_E 241
Acelaş înţeles ca la N o. 15995 .
.LlIesiri aoon che tagliar.1)
Prov. Elve[.
*6
16009 Se gândesce, ca găina în dărrnătură,
V. IFRIM, înv. c. Corodesci, i.
Tutova.
Cu greii o să scape. A intrat în bucluc şi acum nu
scie cum o să le să.
GUST
Vecp: Cap. VI/, c, Gust,
il1uscă, Nevestă.
*6
16010 Gustul dascaluluî nu'i ca al preuteseî,
V. SALA, dasc. e. Cusiişu, co­
mit. Bihor, Unqaria.
VecJ.l Popă.
Gusturile se deosibesc după 6menL
*6
16011 Nu poţi face pe gustul tuturora.
G. P. SALVIO', înv. r:. Smuli�,j.
Coourluiu,
Numar Păcală a făcut pe gustul tuturora, făcând o casă
pe rate. Când îi spunea unul de pildă, că e bine să fie
uşa spre rrl.ieză-\li, el o lua de proţap şi o întorcea; şi
tot aşa făcea cu toţi.
On ne peut conienier tout le monde et son pere.
LA FONTAINE.
16012
Toţi gusti nu seu tot uri. 2)
Fll. MIKLOSICH, I, p. 15.
1) Mesoră înainte de a tăîa.
2) T6te gusturile nu sunt tot una.
================== pagina 242 ==================
242
PROYEHBELE IWMÂNILOH
Acelaş înţeles ca la No. 16010.
*6
16013 Unde e gust nu încape certă.
BAHONZI, p. 62. - HlNl'ESCU, p.
73.
Acelaş înţeles ca la No. 16012.
Tous les gouts sont dans la naiure.
Prov. Franc.
16014
Gustul dispotă n'are.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 103;
n, p, 117.
Gustul dispută n'are.
BAHoNzr, p. 69. - HINl'ESCU, p.
74.
Acelaş inţeles ca la No. 16013.
Aliis alia placent.l)
Pror. Lat.
Des ,qofUs et des couleurs on ne saurait disputer.
Prov. Franc.
De gusti non se ne disputa. 2)
Prov. TOBC.
Sobre gusta non hay disputa. 3)
Prov. Span,
Ueber den Geschmack lăssl sich. nicht streiten.4)
Prov. Germ.
') Unora le plac una, altora alta.
2) De gusturi nu se dispută.
3) Asupra gusturilor nu c dispută.
4) Asupra gustului nu se lasă să se discute.
================== pagina 243 ==================
SUl<'LllTUL şr FAOULTApLE SALE 243
-----
Every one as they like best.1)
Prov. Engl.
16015
*
Gustul filonichie n'are.
V. ALllXANDRI, Teatr., p. 570
& 1258. - GAV. ONIl;10R, prof'. c.
Berlad, j. Tuiooa.
16017
Acelaş înţeles ca la No. 16014.
*1:::,.
16016 Gustul omului este mare boer.
C. TEODORESOU, tn». c. Lipova,
i- Vaslutu.
Acelaş înţeles ca la No. 16015.
1:::,.
Gust pimbiu.
E. 1. P ATHIOIn, i'nv. c. Smulţf,
i. Conurluiu,
Vecţ'( Gap. V!I, c. Gust.
Adică delicat, ales.
îNŢELEPcIuNE
Vedî Dumnetjez't, Frumuseţe.
16018
Mai multă intelepclune găsesc! în feţele
cele urîte, de cât în cele frum6se.
A. PANN, rr, p. 139.
16019
Nu căuta la frumuseţe.
1:::,.
Frumuseţea vestejesce
Dar înţelepciunea cresce.
Dr. CmS'l'llA, Prov., p. 97, c.
Agnita, Ungaria.
V ccfl Frumuseţe.
A se adăoga la No. 5270.
') Ce lubesccfie-care e mal bun.
================== pagina 244 ==================
244
16020
PROVERl3ELE ROMÂNIL-=-OR:::..- _
Unde e înţelepciune multă e şi nebunie
multă.
A. P ANN, Edil. 1889, p. 23.
Vc4î Frum useţe, 1Ili11!e.
Cel mal deştepţI fac, adese-orr, şi cele mal mart greşelî.
Les meilleure clercs ne sant pas les plus saqee.
Prov. Franc.
Die Gelehrten, die Verkehrten.vş
Prov. Germ.
16021
Unde e înţelepciune scurtă,
(E) şi nebunie multă.
A. P ANN, 1, p. 78. - HIN'J:ESCU,
p. 81.
Unde e un car de întelepcJtune, acolo sunt
doue de nebunie.
D. ŢîCHINDEAL, p. 3�9.
16022
Pentru cel proştt.
*
Himusi 9-i multă mintuire. 2)
G. ZUCA, stud. c. Abela, Epir.
Cel deştepţI fac cele mal mari greşelI.
V cei1 In/elep!, Aromân,
16023
Tră un am cu mintuire şi musconlu e
trumpetă, tră-acel <:te nu acăchisesce,
până-şi tîmpănle I'ncot.")
ANDREI AL BAGAV, Aleq., p. 90.
Cel înţelept înţelege dintr' o vorbă, Iar cel prost mai
nicr odată, şi orî cât îi al spune.
1) Inveţaţii, nebunii.
2) Iunebuni de multă îuţelepcîune.
3) Pentru un om cu inţelepcfune �i ţîntarul e trîmbiţă i pentru acel ce
nu pricepe, până şi tabele sunt de geba,
================== pagina 245 ==================
J
SUj<'LWl'UL ŞI FACUL'l'ĂTII,i� SALI<:
����-�
Annaiana bir sivri sinec sasdsr,
Annamaiano. daul, eurlt: azdîr.1)
Prov. Turc,
INŢELEPT
245
16024
Vedl a Făgădul, a Lăuda,
Limbă, lJfort, Oc/ui«.
Precum pescele în mare, aşa înţeleptul
în lume nici moşie nici înstreinare are.
DIM. CANTEMIR, Isi. Ierogl., p.
155.
Căci tată lumea e a lUI, e patria lui.
*6
16025 Inţeleptul tace şi face.
V. SALA, mv. c. Rieni, comit.
Bihor, Unqarta,
Iar nu'şi dă dinainte gândurile pe faţă.
* 6A
16026 Inţeleptu e răbduriu.
V. SALA, îmi. c. Vaşcou·Băresd,
comit. Bihor, Unqaria.
CăCI cine se grăbesce, greşesce, pe când, după vorba
Bomânului, răbdarea trece marea.
16027
Celui înţelept puţine destul.
DIM. ŢîCHINDEAL, Fab., p. 383.
*
La mintimenlu pţîne si sburăsd.2)
L OOYAN, prof. c. Abela, Epir,
Acelaş înţeles ca la N o. 16023.
') Celuta ce întelcge un tÎntar îl e trîmbită, celuîa ce nu întelege tobe,
surle sunt puţine. ) ) I , ,
2) Celui înţelept puţine să vorbesci.
================== pagina 246 ==================
246
16028
PIWV.IJ:Rl3ELE ROMÂNIL01i
Tră mintuitlu ş-musconlu 'I trurnbetă,
tră neacâchisitlu, ş-tîmpăna 'i 'ncot.")
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahr.) p.
168.
VecF Î12ţelejcrum.
Acelaş înţeles ca la N o. 16027.
16029
Până s-rninduescă mintioşli, glarli' ş-u
tricură bana.r)
Dr. WErGAND, Zioeit. Jahres.,
p. 157.
Pentru cel cari se tot gândesc fără a se mai hotărî
odată.
16030
*
Până s-minduescă mintimenlu, glarlu
trece.")
D. DAN, stud: c. 11:Iolovişte, Ma­
cedonia.
Acelaş înţeles ca la N o. 16029.
16031
* -
Până căndu si minduescă mintimenli, fug
glarli.4)
ILIE GH:CU, prof. c. Periooli,
Epir.
Acelaş înţeles ca la No. 16030.
16032
Dece înţelepţi nu pot să descurce ceea
ce un nebun a încurcat.
BARONzr, p. 54. - HlNl,'ESCU,
p, 81.
Vc4'l Nebun.
1) Pentru Înţelept şi ţînţarul o trîmbiţă, pentru cel care nu e cu minte
�i toba e de gcba.
2) Până să se gândescă Înţelepţii, nebunii trecură vi eţa (au murit).
3) Până să se gândescă înţeleptul, nebunul trece.
4) Până când să se gândescă Intelepţiî, fng nebunii.
================== pagina 247 ==================
SUFI,ETUL ŞI FACULTĂTILE SALE
247
Când mai mulţi caută să îndrepteze greşela făcută de
un altul.
16033
Mai bine un vrăjmaş înţelept, de cât un
prieten nerod.
A. P ANN, III, p. 21. - HIN­
ŢES CU, p. 207.
Ma bun este mintuitlu duşman) eli cât 6spele
nemintuit. 1)
ANDREI AL BAGAV, Cart. Aleq.,
p. 90.
Ma bun este un ehtru mintimen) eli cât elzaQe
6spiti glari. 2)
Dr. WEIGAND, Die Arom., II, p.
278.
Veq'i Minte.
Când ai a face cu un om înţelept, în tot-de-una eşti
mal folosit.
,0,.
16034 Mai bine cu înţeleptul a purta povară,
de cât cu nebunul a be vin la masă.
Dr. CRISTEA, r-»; p. 141, c.
Sinersig, Ilnqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 16033.
16035
Mai bine cu un înţelept 'să cari pietră
la o casă, de cât cu un nerod la masă.
A. P ANN, Archir, p, 10.
,0,.
Ma� bine cu un înţelept să cort petri ZeL
casă) ele cât cu un prost să şed/i la masă.
Dr. CRISTEA, Proo., p. 142, c.
Agnita, Unqaria.
1) Mal bun e duşmanul înţelept, de cât prietenul prost.
2) Mai bun e un duşman înţelept, de cât qece prictinî nebuni.
18
================== pagina 248 ==================
248
PROVERBELE ROMÂNIL01'
*6
Mar bine a cărâ petri cu înţeleptul, de cât
a şede la masă cu nebunul.
V. SAI,A, dasc. c. Peiroea, comit.
Bihor, UngarIa.
16040
Acelaş înţeles ca la No. 16034.
*6
16036 Mal bine cara petri cu un înţelept, de
cât să petreci cu dece nebuni.
V. SALA, âasc. c. Neqr«, comit.
Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 16035.
*6
16037 De cât cu un prost la câştig, mai bine
cu un înţelept la paguba.
P. GÂRI30VICEANU, prof. c. Ho­
iarant, j. MehedinţL
Vedl Destept, Isteţ, lI!fisel,
Omenie, Siret, -Y"'oz;lic,
Vrednic, '
Acelaş înţeles ca la N o. 15956.
;j: 6,
16038 Inţeleptul aduna şi prostul risipesce.
1. POPESCU, înv. o. Dobreni, [,
Ilfol!.
Se g.ice mai ales pentru tată şi fiii, când acest din
urmă prăpădesce averea agonisită de cel dîntâiu.
*6
16039 Omul înţelept face ce p6te, nu ce vre.
P. GÂRBOVICEANU, praf· Semin:
Buc. ci. VII.
Nu te încerca peste puterile tale.
6,
. !nţeleptul îşi gătesce
Inca păn nu fiamânCjlesce.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 121, c.
Fentcuşul-M», Ungaria.
Vedî a Cătt.
================== pagina 249 ==================
16041
i
t
A se adaogă la No. 8516.
*
înţeleptul stă la masa .nebunulu î,
Ve41 Masă.
Acelaş înţeles ca la No. 8791.
Le fol fait la feste et convy,
Et le sage s'en paist et resjouit.
Prov. Franc.
249
16042
6
Înteleptul învaţă din păţania altora, ne-
socotitul nici din a sa.
Dr. CRJSTEA, Prov., p. 121, c.
Sinersig, Unqaria.
Experienţa este un învăţăment pentru 6menif cei În­
ţelepţi.
16043
*
Omului înţelept sfaturile i sunt zădarnice.
V. A. E'ORESCU, c. Folticenf, j.
Sucico:«,
Căct scie el singur ce are de tăcut.
*6
16044 Ochii înţeleptului ved (mai) departe.
Dr. CRISTEA, Prov., p. l89, c.
Sibiu, Transilvania. - V. SALA,
dasc. c. Vaşcou, comit. Bihor, Un­
qaria. - Ga. ALEXANDRESGU, ma­
gistr., j. Puina.
Veifl Ochru.
A se adaoga la No. 4196.
16045
Cel înţelept se învaţă din înşelăcîunea
cea d'întâiu.
DJM. 'fîCHlNDEAL, Eab., p. 170.
i
N uma! cel prost nu prinde minte, după ce a fost în­
şelat o dată.
================== pagina 250 ==================
250
16046
PROVERBELE ROMÂNILOH
îşi pune capul cel sec
Cu 'nţeleptul la întrec.
A. P ANN, I, p. 93. - BiN'rESCU,.
p. 27.
Veel-': Inţele}t.
Pentru omul prost ŞI îngâmfat.
16047
Cel înţelepţi graiul în inimă el au, iar cei
nebuni inima în gură o au.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 75.
Adică cel înţelepţi taîna o ţin ascunsă, Iar cel nebunt
o dau pe faţă, că ce au în inima lor ţin în gură (GOLESCU).
*h.
16048 Omul înţelept îşi cumpără vara sanie
şi ierna car.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 58; IlI,
p. 72. - HIN'rESOU, p. 133. - Dr.
CRISTEA, Prou., p. 194, c. Sibiu,
Transiluania. - CĂLIN VASILE, siu­
dent, i. Argeş. - V. IFRIM, C. 00-
rodesci, j. Tutova. - G. MIHAJ.A­
OHJi1, înv. c. Şendresc1, j. Tutova.
- Gn, POIENAHU, în'/). c. Rassa,
j. Ialomiţa.
*6
Omul înkelept îş� cumperă vara san�e şi ierna
căruţă.
P. GÂl<BOVIOEANU, prof. Semin,
Buc. a. VIII.
*6
Omul înţelept vara face san�e şi ierna face car.
P AR'l'ENIE COROI, c. Vaşcou, co­
mit. Bihor, Unqarta.> V. FOl<ESOU,
e. Folticen't, f. Suaaoa:
*6
Omul înţelept îş� cumperă vara cojoc şi că-
ciuiă, şi Urna pălărk
P. GÂI1BOVICEANU,proj. Semin.
Buc VII.
Veqi lI1inte.
Adică cel înţelept ŞI prevedetor,
================== pagina 251 ==================
16049
SUFLETUL Ş[ FACULTĂŢILF. SALE
Şi cei înţelepţi smintesc.
KAROLY Ăcs, p. 82.
251
Nu e om care să nu greşescă.
A INTREBA
Ve41 CitciitIă .. Ca}. XiX, c,
a Intreba.
16050
Intrebă ce a ascuns,
De vei să'ţî audi respuns.
A. P ANN, r, p. 96. - HIN1'ESCU,
p. 7.
Pentru cel nerod.
*L:,
16051 Cine (cel ce) întrebă, nu dă bucuros.
Dr. CRlilTEA, Prov., r- 47, e.
Gura-Rîulul, Unqaria. - V. A.
PORESCU, c. Stanişâra, j. Sucaua.
10 Adică cel care întrebă dacă vrei un lucru, în loc
să ţi'l de fără multă vorbă.
2° Pentru cel cari fiind întrerupţt de la ocupaţiunile
lor nu dau bucuros răspunsul ce li se cere.
*L:,
16052 Cine întrebă nu greşesce.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 28; II,
p. 4. - HIN'rESCU, p. 82. - Dr.
CRISTEA, Prov., p. 48, c. Gura- R�ît­
lui, Ungaria. - B. CONSTANTI­
NESCU, Cart. Cit., II, p. 16. - P.
ISPIRESCU, ue« Ist., II, p. 151-
- TINCA ŞIŞMAN, c. Adam, j. Tu­
tova. - GR. POIENARU, c. Iiassa,
j. Ialomiţa. - V. A. F0RESCU, c.
Foiticent.]. Suciaoa. - H. D. ENES'
cu, înv. c. Zamostea, j. D01'uhoL
- G. MUIALACHE, înv. c. Şendresci,
j.-� Tutova. - P. G.ARBovIOEANU,
prof'. Semin. Buc. Ol, VIi. - 1.
MARINESCU, înv. c. Bradu-de-jos,
j. Argeş. - M. STĂNCEANU, in», c.
Pîrin, j. Mehedinti.
Ve41 intrebare.
================== pagina 252 ==================
252
PHOVEHB.ELE lWMÂ..>ULOI:
Căc'î cine întrebă, află, Se g.ice când cme-va face un
lucru ne-Întrebat şi reu.
Mieux vaut demander
QUf; faillir et erer.
Prov. Franc,
Quien pregunta no yerra.1)
Prov. Span.
Besser sioei )Jial fraqen, als ein Mal irre gehen. 2)
Prov. Germ.
16053
Mai bine să întrebi de cât să te rătăcescî.
IOIW. GOLEsau, Mss. IT, p. 107-
Adică ce nu scit, de cât să greşesci (GOLESCU).
*L.
16054 (E) mai bine să întrebi de doue ori, de
cât să greşescl odată.
BAHONZI, p. 51. - HIN'!:JIsau, p,
82. - V. A. FOHESCL', c. Foliiceni,
j. Suciava. - ILIE 1'mFu, c. Bu­
curesc't. - E. 1. P ATHICIU, înv. c.
Sm1�lţi) j. Covurlu�u.
L.
JJl[at bine a întreba de d6ue orz de cât a
greşi odată.
Dr. CmsTEA, Proo., p. 142, c.
Tapliţa-Rom.) Ilnqaria.
Mat bine întrebă ele doue ori, de cât să
smintescr odată.
G. MUNTI!:ANU, p. 150.
Graba nu e bună.
') Cine întrebă nu rătăcesce,
�) Mal bine să întrebi de doue ori, de cât să rătăcesc'( odată.
================== pagina 253 ==================
*.6
16055 Cine întrebă de doue ori, nu greşesce
nici odată.
H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea, ;
i. Dorohoi.
Acelaş înţeles ca la No. 16054.
*.6
16056 Cine întrebă munţii sare.
M. STĂUCEANU, înv. c. Piria, j.
MehedinţL - 1. MARINECU, înv. c.
Bmd1Hle-Jos, J. Argeş.
Acelaş înţeles ca la No. 16052.
Danişan daa a§ar.1)
Prou, Turc.
16057
*
Si 'ntreghi nu'I arşine, s-nu sciî este multă. 2}
G. ZUCA, stud. c. Caooia, Alba­
nia.
Prin urmare când nu scit întrebă, şi îţi va fi bine.
16058
)
('E)ntrebandu se vire en Roma.")
Dr. FR. MIKLOSICH, Rwn. Un-o
ier., I, p. 8.
16059
Acelaş înţeles ca la No. 13942.
Qui langue a, Ci Rome va.
Prov. Ft·anc.
Unii numai te întrebă,
Şi alţii cască guri de geba.
A. P ANN, II, p. 73. - HINl'ES­
cu, p. 82.
Dice negustorul ne-mulţumit cu daraverile lui.
1) Cine Întrebă munţii sare.
") Să întrebi nu e rusine, să nu 'ntrebî este multă.
") Intrebând ajungi l� Roma.
================== pagina 254 ==================
254
PROVERBELE ROMÂNILOR
INTREBARE
*D.
16060 La întrebare şi respunsu.
E. 1. P ATRwlu, înv. c. Smu11�,
j. Oovurlu'lu.
Vrend să arăte că '1 s'a dat după merit.
16061
Cum e întrebarea aşa e şi respunsul.
S. I. GROSSMANN, Dicţ., p. 146.
Acelaş înţeles ca la No. 16060.
16062
T6tă întrebarea are şi un respuns.
D-na E. B. MA WR, p. 28.
Totul are o explicaţie.
Li tout pourquoi il y a un parce que.
Prov. Franc.
Xein TVarum ohne ein Darum.1)
Prov. Germ,
Every Why has its Wherejore.2)
P!·ov. Engl.
16063
Cine la întrebare se pripesce, la respuns
zăbovesce.
Arată uşurinţa ornuluî.
*D.
16064 Intrebarea
Trece marea.
IORD. GOLllSGU, Mss. II, p. 236.
M. STĂUCEAMU, înv. c. Piria,j.
Mehedinţr. - 1. MARIN ss CU, in». e.
Bradu-dc-Jos, j. Argeş.
1) Nu e pentru ce fără un fiind-că.
2) Fie-care pentru ce, are fiind-că al el.
================== pagina 255 ==================
SUFLETUL ŞI FACULTĂ'fILE SALE
*.6.
Cu întrebarea
Trec� marea.
255
16067
lUL. GROFŞOREANU, înv. c. Gal­
şa, comit". Arad, Unqaria,
Cine Întrebă ajunge departe, isbutesce .
.Danişan daa aşar.1)
Prov. Turc.
*.6.
16065 Intrebarea
N'are superare,
D-na EL. SEVASTOS, p. 111.-
1. G. V ALENTINEANU, p. 30. - N.
MATEESCU, înv. c. Moviliţa, j. Put­
na. - CĂLIN IORDACHE, j. Argeş.
Când întrebăm ore-ce, aretându-se că cel care este În­
trebat nu se supără saii nu e în drept să se supere, după
cum dicerea e rostită de cel care urmeză să fie întrebat,
saii de cel care Întrebă.
*.6.
16066 Intrebarea m6rte n'are.
1. ARBORE, ing. j. Bueeă.
Acelaş înţeles ca la No. 16065 .
.6.
Intrebarea nu costă bani.
Dr. CRIs'rEA, Prov., p. 122, c.
l'oplita-Rom .• Ungar'ta.
Prin urmare întrebă.
*.6.
16068 Intrebarea n'are greş.
1. CREANGĂ, Pov., p. 172. - E.
1. P ATRWIU, înv. c. Smu1tt, j. Co­
ourluiu.
Veqt a lntrebâ.
1) Cine Întrebă munţii sare.
================== pagina 256 ==================
256
P ROVrmBELE ROMÂNILOR
-----------
Acelaş înţeles ca la No. 16052.
ISCUSIT
16069
Om iscusit
Dar fără cuţit.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 9.
*
Omul iscusit
Şi fără cuţit)
Când şede la masă
Forte reu î'i pasă.
P. JSPIRESCU, Leg. I, 1872, p.
172. - HINŢESCU, p. 133. - A.
GORovEI, c. Foliiceni, j. Suda va.
- 1. ARBOHE, ing. i. Buzat.
Adică vrednic, dar fără putere (GOLESCU).
ISTEŢ
v 041 a .Făgădui.
*D.
16070 Isteţ ca brosca.
1. PUSCARIU, stud. c. Sibiu, Tran­
silvan�â.
Adică prost.
*
16071 De cât cu un nimernic la câştig, mal
bine cu un isteţ la pagubă.
V. A. FORESau, c. Foliiceni, [.
Suciaua,
Vedf Bun, Cuminte,
De;tept, Inţelept, O­
menie, VOInic, Vred­
nic.
Acelaş înţeles ca la No. 16037.
JUDECATĂ
Veq.l Cap. X, c. Judecată.
j
e
================== pagina 257 ==================
16072
SUFLETUL ŞI FACULTĂ1'lLll SALE
Judecata 'l-e ol6gă
Că'I lipsesce 'n cap o d6gă.
A. P ANK, I, p. 10.
Judecata e ol6gă
Când lipsesce în cap o d6gă.
HIN1.'ESCU, p. se.
257
16073
Despre cel copilăros sau nerod.
*
Chiar omul cu judecată
Greşesce câte odată.
1. BĂNESCU, prof. j. Roman.
Ori-ce om se p6te înşela.
Errare humanum est. 1)
Prov. Lat.
16074
*
O judecată trasă de per.
BARONZI, p. 67. - HIN1'ESCU,
p.85.
Acelaş înţeles ca la N o. 4480.
LAUDĂ
16075
Laudele pre hârtie, iară hulele pre table
de aramă se scrie.
DJM. CANTEMIR, Ist. Ieroql., p.
95.
Căcî, din fire, muritorilor acesta este dată, ca binele
pre lesne, iară reul cu anevoe, se uită. - D. CANTEMIR.
*6
16076 La laudă mare nu merge cu sacul.
H. D. ENESCU, înv. c. Zamos­
iea, j. Doroho'l.
') A se inşelă, e lucru omenesc.
================== pagina 258 ==================
258
PROVERBELE ROMÂNILOR. _
*6
La laudă mare, nu merge (să nu te duct)
cu sacu mare.
D-ra; TINCA ŞrşMAN, înv. c. A­
dam, .7. Tuiooa. - K. A. ZAMFI'
Rl;:scu·DIACON, Vnv. c. Stfubient, j.
Dorohot, - G. MADAN, c. Truşeni,
ţin. Ghişeneu, Basarabia.
*6
La lauda mare du-te (merg'i, să te duc'i) cu
sacul mar. mic.
.Abec. Ilusir., p. 26. - V. A.
FORESCU, c. Folticeni, i. Suciaoa.
- O. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
j. VasZu'f.u. - O. MANOILESCU, c.
Cosmesci, j. VasZu'f.u.
*6
La lauda mare să te duel cu un sac spart
în fund.
M. COROIAN, c. Vaşcou·Biiresd,
comit. Bihor, Ungaria. - X***, c.
Nânesci, j. Bar,ău.
Ve41 Pară, Per, Pom.
Acelaş înţeles ca la No. 1046.
*6
16077 Lauda de sine pute.
A. P ANN, Edil. 1899, p. 141;
III, p, 106. - Dr. CRISTEA, Prou.,
p. 133, c. Gura Rîului, Ungaria.
-luI. GROFSOWcANU, in», c. GaZ·
şa, comit. Arad, Ungaria. - G. MI­
HALACHE, îno, r.. Şendresci, j. Tu­
tova.
6
Lauda de sine pute
Ca vinul reu din bute.
A. PANN, I, p. 162. - HINŢ1CSCU,
p. 83. - Dr. CRISTEA, Proo., p.
133, c. Ieciu, Ungaria.
Lauda proprie tare pute.
G. 1. MUNTEANU, p. 31. - HIN­
TESCU, p. 88.
================== pagina 259 ==================
SUFLETUL ŞI FACULTĂTILE SALE
*6
Lauda de sine
Nu mir6se bine.
259
r». CRISTEA, Prov., p. 133, e.
Agnita, Ungaria. - P. GÂRBOVI­
OEANU, prof. Sem in. Buc. ci. VII.
*6
Lauda de sine nu mir6se a tămâe.
A VR. COROEA, paroh, e. Coşteiu,
Banat.
Acelaş înţeles ca la No. 3478.
Propria laus sordet. 1)
Prov. Lat.
Qui se loue s' emboue.
Prov. Franc.
La lode propria pueea. 2)
Prov. Tose.
Eigenlob stinkt, Eigenruhm hinkt.3)
Proo, Germ.
Self-praiee comes aye stinking ben. 4)
Proo. Scot.
*6
16078 Lauda în faţă e jumatate ocară.
E. I. P AT.Rlcl'U, înv. c. Smulţt,
i- Covurlulu.
Ved] a Lăuda.
Căci nu p6te :fi ele câ,o linguşire, aretând şi presta
părere pe care o avem ele cel pre care '1 lăudăm într'un
mod atât de grosolan.
') Lauda de sine e murdara.
") Lauda de sine pute.
") Lauda de sine pute, gloria de sine schîopeteză .
.• ) Lauda de sine vine tot-de-una puţind afara.
================== pagina 260 ==================
260 plwvr,RBELE l'WMÂNlLOR
*6
16079 Lauda nu'! cu bani.
G. P. SALvru, înv. c. Smulii.],
Coourluiu.
10 De aceea unit laudă cu rost şi fără rost.
2° 'I'rebuo să o meriţI şi nu o poţI cumpără.
*6
16080 Lauda vine de la sine.
1. POPESCU, înv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
Adică la cel care o merită.
*6
16081 Cel cu laude mari face ispravă mică.
D-ra '['INCA SrSMAN, înv. c. A·
elam, J. Tutova:' ,
Pentru cel lăudăros.
16082
*
Lauda aduce pagubă.
10 Căct eri-cine se Ieresce de omul lăudăros.
2° Acelaş înţeles ca la No. 10077.
16083
Tot cu laude trăesce.
A. PANN, I, p. 162. - HINTES­
CU, p. 100.
Pentru cel mândru ŞI lăudăros.
A LAUDA
Ve'f\ Gură, Pom, Ţigan.
*6
16084 Nu te lăuda celui ce te scie.
P. GÂRBOV1CEANU, prof Sem in.
Buc. a. VII.
CăcI te cun6sce ŞI nu'I poţi amăgl.
================== pagina 261 ==================
SUFLETUL ŞI FACUL'l'ĂŢILE SALE
----'-_.�---
*6
16085 A lăuda în faţă este a batjocori.
261
C. TEODORESCU, în1!. c. Lipooa,
j. Vaslu'îu.
Ve4t Laud".
Acelaş înţeles ca la No. 16078.
16086
Lumea să te laude, câinii lasa să te latre.
A. P ANN, Erliţ. 1899, p. 14.1;
I[ I, p. 106. - HINTE3CU, p. 94.
*6
Lumea să te laude) câ'tniE să te latre.
V. SALA, dasc. c. Verzar, comit.
Bihor, Ungaria.
Când te-olaodă una lumi, ge 'ţ-u că te­
aloir' un câni? 1)
Dr. WElGAND, Zweit. Jahl·(S.,
p. 148.
Când te alavdă una lume, ge )ţ�-e că te­
alatră cânZfi? 2)
ANDREI AL BAGAV, Cari. A!eg.,
, 122.
Nu lua în semă bîrfelile celor reI Şl de ninuc.
16087
Mintuiţli când te-alavdă, glarili pot ca
să sghilescă. 3)
ANDREI AL BAGAV, Cart. Aleq.,
p. 100.
16088
Puţin î�i pasă.
6
Şi clora 'şt laudă puii.
Dr. CRISTEA, Pron., p. 239, c.
Gura-Rîulul, Ungaria.
1) Când te laudă o lume, ce ti-e că te latra un câne.
�) Când te laudă o lume. ce ţi-e că te latră câuii.
3) Inţelepţif când te laudă, nebunii pot ca să ţipe.
================== pagina 262 ==================
16089
_26_2 P_R_OV_E_RBELE RO=-=M=-Â_N_I_L_OR _
Acelaş înţeles ca la No. 1643.
6
Cine se laudă că'I tare,
ÎI stă dracul pe spinare.
Dr. CRlSTEA, Prov., p. 51, c.
Logoş, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 16077.
16090
Hvale, căn ce finit. 1)
Dr. FR. MJlU.OSICH, Ilum. Un­
ter., I, p. 9.
Aşteptă sfîrşitul pentru ca să vedt dacă lucrul merită
laudă.
Lauda jeîne. 2)
Prov. Rov.
16091
Laudă-te, gură,
Că pumnii cură.
A. P ANN, Ecliţ. 1889, p. 141;
II 1, p. 106. - HINŢESCU, p. 73.
*6
Laudate gură
Că pumnii îţz cură.
P. ISPIRm;cu, Leg., I, p. 1872,
p. 177. - J. G. V ALENT1NEANU, p.
32. - Gazet. Trans, 1898, No, 124.
- V. SALA, dasc. c. VaşcoU, comit.
Bihor, Ungaria. - P. GÂRBOVI­
CEANU, praf. c. Glăvi,,j. Vâlcea.
- M. HĂDULESCU, c. Slatina, j.
Olt.
*6
Laudă-te, gură, că ecă (etă) pumnul.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 138.
- Dr, CWSTEA, Prou., p. 133. c.
Sinersiq, Ungaria. - A VR. CORCBA,
paroh, e. Coşteuc, Banat. - ION
ROMAN, c. Vimna.mică, comit. Sol­
noe, Ungar 'ia. - V. SALA, clase. c.
Pa cala , comit. Bihor, Unqaria.
') Laudă când e isprăvit.
2) Laudă sfîrşitul.
================== pagina 263 ==================
SUFLETUL ŞI FACUI"TĂ'(JLE SALE �
*,6
Laudă-te gură, că uite pumnul.
263
16094
Dr. CRISTEA, Prov., p.133, c. GU'
ra-Iiîuiui; Ungarza.-Gazet. Trans.
1898, No. 124. - V. SALA, da se.
c. Lelesci, comit. Bihor, Unqaria,
Pentru omenit lăudăroşî. Cine se laudă p6te să o
pată reu.
*,6
16092 Nu te lăuda că ecă p�ma (pumnul).
V. SALA, ăasc. c. Vaşcou, co­
mit. Bihor, Unqarta.
Acelaş înţeles ca la No. 16091 sub formă de oprire.
*,6
16093 Laudă-te, gură, că eşti destulă.
A VE. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Pentru ce'i lăudăroşi.
Laudă-te gură să nu te spargi.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 38.
Se gice pentru cel ce pre mult se laudă (GOLESCU).
*,6
16095 Laudă-te gură,
Că alţii nu se 'ndură.
V. A. FORESCU, e. Dorna, J.
Suc'iava.
Pentru cel cari, ne-meritând ca să fie lăudaţî de alţii,
se laudă el singurî,
*,6
16096 Laudă-mă, gură, bine,
Că ti-oîu da miere şi păne;
Iar de nu me'I lăuda,
Eu nimica nu ti-oiu da.
sau
Tu de t6te mi'i răbda.
G. P. SALVIU, in», c. Smu1l'i, i.
Coourluiu.
19
================== pagina 264 ==================
264
PROVERBELE ROMÂNILOR
Pentru cel care se laudă singur.
*6
16097 Laudă-me, gură, că dacă nu me vei
lăuda, mâncare nu 'ţi voiu da.
E. 1. PATRICIU, înv. c. Smulţl,
i. Coourlui«.
Acelaş înţeles ca la No. 16096.
16098
Alavdă-mi, gură, că ti bat! 1)
Dr, WErGAND, Zweit. Jahres.,
r- 148.
Acelaş înţeles ca la No. 16097.
*6
16099 Laudă-mă (te), gură, că ţi-olu da plăcinte.
P. GÂRBOVICEANU, prof. Semin.
Buc. OI. VlI. - Gazet. Pop., No.
44. - r. ARBORE, ing. j. Buzeu,
Acelaş înţeles ca la No. 16098.
*6
16100 Laudă-mă, gură,
Că 'ţi voiu da friptură.
N. MA'.rEESCU, înv. c. Moviliţa,
j. Puina,
Acelaş înţeles ca la No. 16099.
16101
Cine se laudă se măscăresce pre sine.
Bertoldo , apud GASTER, Lit.
Pop., p. 210·
*6
Cine se laudă singur, se ocăresce pe sine.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 141 ;
In, p. 106. -- HIN'fESCU, p. 88.
- P. G ÂRBOVICEANU, prof. Sem in.
Buc. ci. VIII.
') Laudă-mă, gură, că te bat.
================== pagina 265 ==================
SUFLETUL ŞI FACULTĂ'rlE SALI);
*L::.
Cine se laudă singur, se ocăresce.
265
GIt. POfENARU, ing. e. Raeea,
j. Ialomiţa. - D·ra TrNCA ŞIŞM:AN,
c. Adam, j. Tutova.
*L::.
Cine se laudă singur, se hulesce.
G. MIHALACHE, înv. c. Şendreea,
i. Tutova.
*L::.
Cine se laudă singur, se baijocoresce.
E. 1. P ATRWl'U, înv. c, Smulţ'i,
j. Covurlulu.
Carle se ense hoolai, se privarae. 1)
Dr. FR. MJKLOSWH, Rum. Un­
ter., 1, p. 10.
Ve4r Laudă.
Acelaş înţeles ca la No. 16077.
*L::.
16102 Cine se laudă pe sine, mai tare se înjo-
sesce.
C TEODORESCU, înv. c. D6gele,
i. Vaslulu.
Acelaş înţeles ca la No. 16101.
16103
Cine se laudă singur, nu merită a fi
lăudat.
IDEM, ca. Rom. 1892.
Pentru cel lăudăros.
16104
Cine se laudă pre sine mult, acela nu
ne edrag.
DI1YI. TîcHINDllAL, Fab.) p. 68.
1) Care se laudă el însu"r, se murdăresce.
================== pagina 266 ==================
266
PROVERBELE ROMÂNILOR
t
Acelaş înţeles ca la No. 16101.
*
16105 Nu e bine să se laude cine-va pe sine.
V. A. FORESCU, c. Eolticeni, j.
Suciaoa.
Să aştepte ca alţii să '1 laude.
.., ')
16106
*
N u'ţJ: lăudă. singur faptele, că îţi pîerdl
rodul.
V. A. FORESCU, c. Folticenl, j.
Suciaoa.
Acelaş înţeles ca la No. 16105.
*.6-
16107 Altul să te laude, nu gura ta.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
Lasă să te laude vecinul, nu gura ta.
IDEM, Calend. Rom. 1892.
Căcî lauda de sltle pute .
.Altul să te laude, rară nu gura ta.
Pro». Solom. 27. 2.
li
16108
Gura ta s-ti scadă, ş-a lumile! s-te­
alavdă.l)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahrcs.,.
p. 151.
Acelaş înţeles ca la No. 16107.
16109
Plată dă la om anume,
Ce să'l laude în lume.
A. PANN, I, p.163.- HINŢESGU,
p. 130.
1
....
1) Gura ta să te scadă (micşoreze), �i a lumi! să te laude.
================== pagina 267 ==================
SUFLETUL Ş[ FACULTĂŢI\E ;;ALE
--------------------�
:367
Pentru săracul mândru.
Dar, când plătescî pe cine-va ca să te laude, o păţesot
adese-ori ca tînărul din următorea poveste.
POVESTEA VORBI!
Un june 'ntr'o vreme rugă pe ore-cine
Peţitor să mergă 'n satele vecine,
La o fată care el tot o veduse,
Ş-în inimă, dragă, cu foc, îi căduse.
Peţitorul care era Iarăşt june
Priimi să facă acea repegtune,
Dar gândi în sine: de-om vedea că 'mi place
Vorba pentru mine mai bine VOIU face.
Acest însă '1 rogă şi face tocmelă
Că'! dă ce va cere pentru ostenelă,
Numai, ori cum scie, mijlociri să facă
Prin laude multe şi el el să'I placă.
Să dică că este june pre de trebă
Şi are de tate, de ort-ce Întrebă:
Car, boi, vite multe, şi holdele sale,
Pe lângă acestea are şi parale.
Dar ca să se 'ncredă ce o să'I răspundă,
Se 'nvoi să mergă şi să se ascundă
La spatele casif, tocma'n ferestrue,
Ş-acolo s'asculte cele c'o să spue_
Deci ei, împreună mergând, cam pe seră,
Şi de casa fetil când se-apropîară,
Peţitoru 'udată în casă se duse,
Iar junele merse, 'n ferestră se puse.
Aşa peţitorul începu să spue
La părinţii fetii, cereri să propue,
Spuse, pnntru june, că este cu stare,
Cu două guri însă, şi şoptind şi tare.
Când vorbea de bine, striga să audă,
Şi când spunea rele, abia mişca buză.
A. P ANN, I, p. 163.
16110
*
L'a lăudat de 'i-a pus c6rne.
A. PANN, I, p. 166. - HIN'iESOU,
p.88.
6
Atât l'a lăudat) până 'i-a crescut cerne.
Dr. CRISTEA, Prov, p. 16, c.
SibiiJ,} Transilcania,
Pentru o laudă prostă. A lăuda pre cine-va ast-fel că
lauda să Iesă în defavorea celuî lăudat.
================== pagina 268 ==================
208
16111
PROVERBELE ROMÂNILOR
*
L'a lăudat de 'l-a procopsit.
A. PANN, I, p.166. -HIN1'ESCU,
p. 88.
Acelaş înţeles ca la No. 16110.
*L.
16112 A fi un: «Iaudă-me, gură».
S. r. GROSSMANN, Dicţ., p. 79.­
G. M.AD.AN, c. Truşenf, ţin. ahi­
şeneu, ]ja8arab�a.
Pentru un fălos, un lăudăros.
MINTE
Veqi Barbă, a ss, Belea,
Cipă, Certă, C6dă, Cap.XVII,
c, Minte, Nebun, i'loroc, Om,
Per, Plită, P61ă, Răbdare,
ri-», TruP.
*L.
16113 Omul cu minte îşI cumpără vara sanie
şi ierna car.
G A VR. ONIŞOR, p,·of. c, Do­
broveţ, j. Va8Iu�u.
Veqi In/elept.
Acelaş înţeles ca la N o. 16048.
16114
*
Ma ghine un duşman cu minte, di cât
dzace ospitl fără minte.")
I. COYAN, pro]. c. Ianina, Epir.
* --
Uama ghine ună mil� di ehtri cu minte, di
cât un 6spe hăzo.2)
ILIE Gnrotr, prof'. c. Abela, Epir.
') Mal bine un duşman cu minte, de cât dece prietenî fără minte.
2) Mal bine o mie de inamicI cu minte, de cât un prieten nebun.
================== pagina 269 ==================
SUFLETUL ŞI FACULTĂŢII' SALE._ �
269
I
•
*
Ma ghine s-a� un duşman cu minte) prică
un 6spe hut.1)
META COSTAKDIN, siud. c. Molo­
oişte, Macedonia.
Veql In/dep!.
Acelaş înţeles ca la N o. 16033.
Acâllî duşman acâleie dostan eidîT.2)
Prov. Turc.
*.6.
16115 Fie-care se ţine mai cu minte de cât
altul.
A. P ANN, Edi.ţ. 1889, p. 3; I,
p. 7. - P. ISPlRESCU, Rev. Ist., nr,
p. 382. � P. GÂRBOVICEANU, prof.
Semin. Buc. Cl. VII. - V. SALA,
dasc. c. Sebiş«, comit. Bih01', Un­
garia.
Veqî a Vede.
CăCI CU greii se p6te cun6sce omul pe S111e.
16116
Pin�şi facu eluda va�, eluda va� face le­
grra, legria face siromastvo, şi sirorna-
stvo face paminta va�. 3)
Dr. FR. MIKLOSICH, Rum. Unter.,
I, p. 14.
i
I
•
Sărăcia face pe om cu minte.
*.6.
16117 De aş ave minte
Aş ave merinde.
1. COROIU, preot, c. Vaşcou, co­
mit. Bihor, Unqaria,
Pentru cel prost.
1) Mal bine să al un duşman cu minte, de cât un prieten prost.
2) Vrăjmaşul înţelept e mal bun de cât prietenul fără minte.
3) Bani! fac mulţumire, muJţumirea face bucurie, bucuria face sărăcie, şi
sărăcia face minte.
================== pagina 270 ==================
270
16118
PROVERBELE ROMÂNILOR
Mintea unde lipsesce
Ciomagul inţelepţesce.
A. P ANN, Moş Alb, II, p. 23.
Ve4i Cap. XII, c, Crăctu»,
Acelaş înţeles ca la No. 14745.
*.6-
16119 Omul fără de minte n'ajunge un ban.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Unqaria.
Pentru cel nerod.
16120
*
Mintea avde, mintea vede.")
O. IONESCU, praf e. Nenesta,
Macedonia.
Mintea este totul la om.
16121
*
Mintea cu pradzt nu s'acumperă.t)
C. IONESCU, prof. c. Nevesta,
Macedonia.
16122
16123
Pentru cel prost.
*
Mintea cu hunla nu s'tornă.")
C. IONESCU, prof. c. Neoeeta,
Macedonia.
Acelaş înţeles ca la No. 16121.
*
Frângi'ţi mintea s'aminţi lumea.')
G. ZUGA, stud. c. Georgea, Al·
banla.
Trudesce-te şi vei isbutl,
1) Mintea aude, mintea vede.
2) Mintea cu bani IlU se cumpără.
8) Mintea cu pâlnia nu se t6rnă.
4) Frâuge'ţî mintea şi dobândescf lumea.
================== pagina 271 ==================
SUFLETUL şt FACULTĂ'fIL�SALE
271
16124
*
Cad ş-bagă caplu tu foc,
'L..vine ş-rnintea la Ioc.')
G. ZUGA, stud. c. Berot, Albania.
Suferinţele ŞI patimile sunt cea mai bună şc6lă.
16125
*
Va minte,
Nu p6lă dinainte.")
ILIE GHICU, praf. c. Abela, Epir.
o femee e cinstită când are minte, far nu fiind că
portă o rochie care'! acopere trupul.
16126
Le,
Are cap şi n'are minte.
Dr. CRISTEA, Proo., p. 12, c.
Sinersig, Unqaria.
Veql Cap.
Acelaş înţeles ca la No. 2886.
16127
*
Nu va cap mare ca di tigane, <ti va minte
multă. 3)
G. ZUGA, stuâ. c. Berat, Albania.
Veqi Nu. 2886.
Acelaş înţeles ca la No. 16126.
* Le,
16128 Pomul se cun6sce din r6dă,
Şi omul din mintea ner6dă.
A. GOROVEI, c. Siliştea, [, SI,(,­
ciao«.
Veqi Pom.
Pentru cel prost. A se adaogă la No. 1038.
1) Care'şf bagă capu în foc, le vine mintea la loc.
'/) Trebue minte, nu p61ă dinainte.
a) Nu trebue cap mare ca de tigae, ci trebue minte multă.
================== pagina 272 ==================
272
16129
PHOVERBELE ROMANILOR
*
Nu 'ţI lipsesce afese s-ţ'acumper, 'ţi lip-
sesce minte.")
C. IONESCU, prof, c. Neoesta,
Macedonia,
16130
Pentru cel prost.
*
A fi îmbrăcat ca Domn,
Şi a nu ave minte de om.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefănesc't,
j. Vâlcea.
Se gice 6menilor cari se fudulesc în haîne, dar cari
la treburt nu se pricep de loc.
*6
16131 Cine n'are vara minte
Ierna nu măncă plăcinte.
M. ŞANDRU, c. Gloagul Sup.,
comit. Alba In]. Transilvan'ta.
Vedî Vară.
10 Acelaş înţeles ca la N o. 308.
20 Să muncim la tinereţe ca să avem la bătrâneţe,
16132
*
Toţi se plâng de bani, dar de minte
nimeni.
r. G. VALJmTrNIAN, p. 46.
Căci fie-care se crede cu minte.
16133
Sărăcuţă minte,
Unde ai fost mai inainte?
Că acuma multă eşti
Dar nimic nu'mi folosescî.
rORD. GOLEseu, Ms». IT, p. 66.
Ne învaţă că mintea s'o întrebuinţăm la vremea el,
căci, în urmă, nu ne mai folosesce (GOL Eseu).
1) Nu'ţi lipsesce fes să'ţî cum per, îţi lipsesce minte.
================== pagina 273 ==================
16134
SUFLETUL ŞI FACULTĂ'PLE'SALE
Minte de este
Voinicul cresce.
D·na EL. SEVASTOS, p. 46.
273
16137
r
I
Daca omul e deştept, t6te îi sporesc, şi ajunge în
fruntea tutulor,
*L::.
16135 De cât un car de frumuseţe mai bine
un dram de minte.
1. MARlNESCU, înv. c. Bradu-de­
Jos, j. Argeş.
Ve(fl Frumuseţe.
Acelaş înţeles ca la No. 5272.
*L::.
16136 La un car de minte e bine să fie un
dram de noroc.
V. A. FORESCU, c. Dorna, j.
Suciaoa.
Veqi Noroc.
Mai mult ne folosesce norocul de cât mintea.
L::.
La un car de minte trebue doue de noroc.
Dr. CRIs'rEA, Proo., p. 134, c.
Topliţa Rom., Unqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 16136.
*L::.
16138 Mintea e bună, dacă e soră şi cu norocul.
Ve<j.i Noroc.
D. Porovrotn, înv. c, Cuv-in, co­
mit. Arad, Unqaria. - V. SALA,
dasc. c. Yaşcou, comit. Bihor, Un­
qaria.
E bine să ai minte, dar să fie şi noroc.
*L::.
16139 Unde 'I minte îi şi noroc.
Gazet. Săten., XY1:c, p. 13.­
E. I. P ATRICIU, înv. c. 8m�tlţ�, j.
Covurluru. - TEODORESCU - KIRI­
LEANU, înv. i. Suciaua,
================== pagina 274 ==================
274
PROVERBELE ROMÂNILOR
Omului cu minte t6te îi merg bine; căci se pune adese­
ori pe sema norocului, ceea ce se datoresce inteligenţei
omuluî.
16140
Mintea vine la noroc,
Ca şi fetele la joc.
D-na EL_ SEVASTOS, Nuv., p. 240.
E un dar firesc.
16141
6
La un car de învetătură şi-o lingură de
minte.
Dr. CRIS'rEA, Prov., p. 130, c.
Loqos, Ungarla.
16142
Tnvăţătura fără minte nu da r6de în de-ajuns.
6
La un sac de înveţătură trebue un car
de minte.
Dr. CRISTEA. Prov., p. 134, c.
Gura-Iliulut, Unqaria.
Fol6sele minteî întrec chiar pe ale învăţăturer.
*6
16143 Unde e multă minte (Inveţătură) acolo
e şi prostie multă.
P. GÂRBOVICEANU, prof. Semin.
Buc., Ol. VI IL - Dr. CRISTEA,
Prov., p. 265, c. Gura-Rîuhtl, Un­
garia.
*6
Unde e minte multă, (acolo) e şi prostie cu
caru (multă).
ILIE HOGIOTĂU, siud, c. Selişte,
comit. Sibiu, Transilvania. - P.
GÂRBOVIGEANU, prof, Cl. VII, Se­
min. Buc.
Iu-Z multă minti, i ş-muliă glâreţă.l)
Dr. WEIGAND. Zweit. Jahres.,
p. 169. '
1) Unde e multă minte, e şi multă nebunie.
================== pagina 275 ==================
275
SUFLETUL ŞI FACULTĂŢIL\ SALE
-----------------�
*
Iu este multă minte, este şi multă huţame.1)
META COSTANDIN, stud. c. Mo·
lovişte, MacedonIa.
Adese-orl cel mai înţelepţi fac cele mai mari prostir.
16144
Unde e minte multă e (este) şi nebunie
multă.
A. PANN, II, p. 139. - HIN­
{'ESCU, p. 108. - P. ISPIRE-;cU,
Leg., I, 1872, p. 172. - L. ŞĂέ
NEANU, Conv. Liter., XXI, p. �94.
Iu-ş� este mintimenie, şi zurleţă şi-este multă. 2)
ANDREI AL BAGAV, Cart. Aleq.,
p.99.
Acelaş înţeles ca la No. 16143.
16145
*
Multa minte '1 face pri om zurlu.")
G. ZUCA, stud. c. Permei, Al­
bania.
Acelaş înţeles ca la No. 16144.
16146
Mintea cu zurleţa surori sunt. 4)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 168.
Acelaş înţeles ca la No. 16145.
16147
Mai bine un dram de minte, de cât o
oca de noroc.
P. rSPlRESCU, Leg., r, 1872, p.
169.
') Unde este multă minte, este şi multă prostie.
2) Unde este deşteptactune, si nebunie este multa.
3) Mintea multă 'il face pe o� nebun.
4) Mintea cu nebunia surori sunt.
================== pagina 276 ==================
276
PIWVERBELE ROMÂNILOR
Ma'î bine un gmm de minte de cât o oca
de noroc.1)
HINl'ESCU, p. 70.
*6
Ma; bine un dram de minte) de cât (să ai)
'un car de noroc.
r. G. VALENTlNEANU, p, 20. ­
E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţ�, j.
COVU1·ZU'lU.
Ve4i Noroc.
Mintea preţuesce mai mult de cât norocul.
16148
*
Mintea lUI nu plătesce (nicî) o cepă de-
gerată.
A. P ANN, Edij. 1889, p. 172;
Il l, p. 154. - H1N'l'ESCU. p. 108.
Acelaş înţeles ca la N o. 529.
*6
16149 Mintea de ar cresce pe t6te cărările ar
pasce-o şi rnăg'ariî.
A. P ANN, Edil. 1889, p. 26; T,
p. 86. - HINl'ESGU, p. 108. - ANDR.
MARINEŞCU, înv. c. Humele, j. Ar'­
geş. - V. SALA, dasc. c. Vaşcou,
comit. Bihor, Unqarta,
Pentru cel prost.
V. Sala are o variantă în care cuvîntul măgariI, este
înlocuit cu asinii.
16150
Tot, tot am numai o minte;
De vară Intăîu să 'mi fie, ori de îernă ?
A. P ANN, I, p. 80.
Pentru cel prost.
') Cuvîntul gram, În acestă variantă, trebue să fie introdus de Hinţescu,
In ori-ce cas nu se potrivesce cu oca care urmeză.
================== pagina 277 ==================
SUFLETUL ŞI FAOUL1'�ILE SALE
----'-�-��-
277
16151
Ce poţi face daca ai bani şi n'ai minte?
A. PANN, II, p. 74.-'-H1Nl'ES­
cu, p. 55.
Nimic bun, CăCI nu seu să'I întrebuinţezf, să învîrtescî
un negoţ, etc. Pentru cel bogat dar prost.
16152
Ce folos să aibi minte şi bani să n'albî.
A. PANN, II, p. 74. - HlN'fESCU,
p. 107.
Minte am. şi ban� n' am.
A. PANN, rr, p. 70. - HIN1'ESCU,
p. 108.
A'i sci ce să fact, dar îţi lipsesc mij16cele. Pentru
omul deştept dar sărac.
16153
Când e minte, nu e ce vinde.
P. ISPIHESQU, Rev. Isi., I, p. 457.
*,6,
Când e minte, n' a� ce vinde.
C. ALEXANDRESCU, c. Alexenl,
j. 1alomiţa.
,6,
Când e minte
Nu'1, ce vinde;
Când e brânză
Nu'z berbînţă.
1. CREANGĂ, Conv. Liter., IX,
p. 455; Pov., p. 45.-TEODORESCU­
KmILEANu, Gaz. Săt. XVI-e, p. ] 3.
16154
Acelaş înţeles ca la No. 16152.
L::.
De ani e mare
Şi minte n'are.
Dr. CmSTIEA, P1·OV., p. 68, c,
Gura-Rîttlur, Unqarta.
Ve4t Cap. V, c. An.
================== pagina 278 ==================
PROVERfjELE ROMÂNILOR
278
------------------�----------------------------
A se adaoga la No. 4840.
*L:.
16155 Hebai omul cât gardul,
Dar minte la dracul.
V. SALA, dasc. c. Drăgănesc2,
comit. Bihor, Unqarta,
I
!
I
i
Veq.l Halt, Brad.
Acelaş înţeles ca la N o. 464.
*L:.
16156 Om în trup destul de mare,
Şi minte de copil are.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou,
comit. Bihor, U'fIgaria.
Veq.'i .Mare, Trup.
A se adaogă la No. 4712.
16157
Cine eşi bagă în butuci picerele sale,
sau măinele sale în cătuşi, când minte
întregă are?
IORD. GOLESCU, u». II, p. 84.
Adică cel înţelepţt nu greşesc de voie (GOLESCU).
16158
o să'ti vie minte, mamă,
Când mi-o cresce per în palmă.
A. PANN, II, p.107.-HINTESCU,
p. 108.
Veq.î Per .•
Pentru cel care nu se mal cumintesee nior odată.
*
16159 Mintea di tora s'o aveam ma 'nainte JI)
I. COYAN, prof, c. Ianina, Epir.
Vedf Român.
Când ne căim de o greşelă pe care am făcut-o.
1) Mintea de acum, de o aveam mal nainte.
�.
I
================== pagina 279 ==================
16160
SUl'LETUL ŞI FACUL�rILE SALE
*
Daca n'ai minte, ai în cale pici6re.
279
16161
16162
Ve4r Cap.
Dacă ai făcut o greşelă, cată cel puţin să o îndreptezt,
,6.
N'are minte, îl va cresce de-aci 'nainte.
Dr, CRISTEA, Proo., p. 157, c,
Aqnita, Ungaria.
Pentru cel prost.
*
Are minte ca de copăcel.
Adică de copil mic.
*,6.
16163 Par'că are minte În călcăe.
M. POPOVIOIU, c. Cooraqiu, comit.
HunedMrd} Transilvan'fa.
Pentru cel prost.
*6
16164 Iute la minte, reu la fire.
IUL. GROFSOREANU, dasc. c.
Galşa, comit. Arad, Unqaria.
Pentru omul deştept şi reu.
*,6.
16165 Ş-o beut mintea.
A. P ANN, 1, p. 127. - H1N'!'ESCU,
p. 94. -1. G. VALENTINEANU, p.
20. -GAV. ONIŞOH, praf. c. Do­
brovep, j. Vaslulu.
Veql a ss, Vin.
Adică s'a îmbătat,
16166
*- -
Li talie mintea. 1)
G. ZUCA, prof. c. Băesa, Epir.
Ve4I Cap.
1) n taî e mintea.
20
================== pagina 280 ==================
280
PROVERBEf�E ROMÂNILOR
-----
l
Adică e deştept, e priceput.
16167
*
A :fi în totă mintea.
I. CREANGĂ, POV'J .D. 83.
*D.
A fi în tate minţile.
D·na Z. JUVARA, c. Fedesc'l, j.
Tutoua.
Adică cu mintea intregă, cu judecată bună.
*D.
16168 Nu'I cu totă mintea.
Dr. CRISTEA, Proa., p. 171, c.
le/a Mare, Ungarta.
A Înnebuni.
Pentru cel care nu se portă cum trebue, dă semne de
smintelă,
16169
�6170
*
A eşi din minte (minţi).
A se aluneca cu mintea.
I. CREANGĂ, POV'J p. 172.
,
l
!
t
1.
1
A se hotărî să facă ore-ce, mai ales ce-va reu.
*D.
16171 A lua de minte (minti).
A VR. COIWEA, paroh, o. Coştetu;
Banat.
A înşela, a amăgi. Se dice mal ales pentru femel, pe
cart le scot tinerii din minţi.
*D.
]6172 A :fi scos din minte (minţi).
DIM. TîoHINDEAL, Eab., p. 467.
-D-na Z. JUVARA, c. Fedesci, i.
Tuioua. - 1. AL LUI SEIERA, Pov.
!
,
1
================== pagina 281 ==================
SUFLETUL i?I ]'Acu'-rkrILB SALE
281
10 A face rele, ne mai sciind ce face.
2° A :fi Înşelat.
*6
16173 A'şi pune mintea cu ...
A. P ANN, Edit. 1889, p. 25; T,
p. 85. - LAURIAN & MAXIM, II, p.
381. - P. ISPIRESCU, Reo. Ist., 1 I,
p. 152. - HIN'J;ESCU, p. 108. - J.
CREANGĂ, Poo., p. 292. - GR.
ALEXANDRESCU, magistr. j. Puina.
A'şI areta, a'şî Întrebuinţa puterea, sau superioritatea,
faţă de unul mal slab.
»Dar sfânta Duminecă, blândă şi îngăduit6re, n'a vrut să·şi pue
mintea c'o sturlubatecă şi c'o leneşă de fată ca accsta.s= I. CREANGĂ,
Pov., p. 292.
*6
16174 E apr6pe de mintea omului.
Con», Liter., Xf II, p. 411.­
P. lSPIRESCU, Rev. Ist., II r, p.
377. - D-na Z. JUVARA, c. Fedesci,
j. Tutava.
Se Înţelege uşa!', e dovedit, e cert.
NĂTĂRAO
NEBUN
Vedî Adever, Befrân, Câne,
Cuţit, a Făgădui, Glas, Gur",
Masă, Murel'e, Pâne, Pită, a
Rîde, Rîs, Vad, Vin.
16175
Nebunul inima în gură ş'o are, jar înţe­
leptul limba în inimă ş'o păstreză.
IORD. GOLlrSCU, Mss. IT, p.47.
Adică numai Înţeleptul eşi păzesce taina (GOLESCU).
16176
Patimile nebunilor sunt învetătura înţe­
lepţilor.
DlM. TÎIJIIINDEAL, ]i'(dJ., p. 23.
================== pagina 282 ==================
282
PROVERBELE ROMÂNILOl, . _
Cel înţelepţi se învaţă din greşelile altora.
16177
Nebunul cu stegul în mână.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p, 47.
Adică la toţi eşi arată nebunia (GOLESCU).
*6
16178 Nebunu din născare
Lec nu mai are.
GAVR. ONIŞOH, prof. c. Dobro­
vet, j. Vasluiu.
Carle se nasce mugnit, nu se lui guarae
nigdar.1)
Fu. M1KLOSICH, Bum. Unter.,
I, p. 11.
Veqi Prostie.
Pentru a se areta că cine-va nu se mal întelepţesce.
Le foi ne sera famais sage.
Prov. Franc.
ehi nasce matto, non guarisce mai. 2)
Prov. Ital.
De1' Narr bleibt ein Narr,
Gdbet du ihm auch ein' Pfarr'! 3)
Proo. Germ.
N arren blijr altijdh dhen han ar. 4)
Prov. Sved.
*6
16179 Pe nebunul nu'! aduci la cunoscinţă.
A. P ANN. Ediţ. 1889, p. 25; T ,.
p. 85. - HINl'ESCU, p. 119. ­
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit ..
Bihor. Ungaria.
') Care se nasce nebun, nu se mai vindecă.
") Cine se nasce nebun, nu se mai vindecă.
:1) Un nebun rcmâne nebun, chiar dacă îl fad preot.
4) Nebunul remâne în tot-de-una cum e.
================== pagina 283 ==================
,
SUFLETUL ŞI FACULTĂTILE SALE
Acelaş înţeles ca la Ro. 16178.
283
Veq.i lVIare, Nerod.
i
16180
Nebunul pe mai marele seu nu'l cun6sce.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p, 103;
If, p. 118. - HIN'.J;U:SCU, p. 119.
Pentru cel care nu cunosce superioritatea altuia. Se
dice forte des pentru femel.
Il est iau qui se prent a plus grand maistre de say. 1)
t-«. Gallic. Mss. XV-e Siecle.
t
16181
:1:.6-
Cine lŞl pune mintea cu nebunul este (şi)
mai nebun.
A. F ANN, Ediţ. 1889, p. 26; 1,
p. 85. - IIlt-;ŢE-<cu, p. 108. -
LAURfAN & MAXIM, II, p. 381.­
P. JSPIRISCU, Rev. Ist., n, p. 15:3.
- E. J. P ATRICIU, în». c. Smulţi,
i. Coourluiu. - V. RARAM, ino. c.
Grioiia, i. Tuiooa,
Cine 'ş� pune mintea cu un nebun, e 7J1W/'
nelncn el însu-ş't.
T. G. VAL"NTiNrAN, p. 30.­
B. P. HĂsoW, Etym. Magn., p.
:CR98.
:1:.6-
Cine'ş't prinde mintea cu nebunul este 7J1n�
nebun (ca el).
D1'. CmSTEA. P1·OV., p. 5:3, c
G'um-Rfulttl, Unqaria. - P. C+Âw
BOV1CE,\NU, prof', Sem. Buc. CI. Ţi] [.
:1:6
Cine se pune cu nebunul e şt m(t� nebun
(e mar nebun el).
GR. ALILXANDRESCU, niaqistr. i.
Pul na. - E1<1. POPESCU, în». c.
Ciocănesc!-JJ.iăr-qineni, i. Ialomua,
- DIM. ZANNE, c. Bolintin.j.Lij.«
') E nebun care se legă de unul mal mare de cât dînsul.
================== pagina 284 ==================
281
PIWYERBELE ROMÂNILOH
Care' Şl bagă mintea cu glartli, coma glar
ele ndşi s-feu;e.1)
ANDREI AL BAGAV, Cart. Aleq.,
p. 75.
'1'-bâgaş mintea cu glarZli, ma glar eli eli
ti j . 2)
va z aQL
Dr. WElGAND, Zweit. Jahres.,
p. 157.
Omul cu minte îşI vede de trebă,
Celui n' est sage qui n' a peur d' ttn fol.
Recueil ele Gruiher.
16182
Nu'şî ('ţi) mai pune mintea cu nebunul.
A. P ANN, I, p. 169. - HIN');ES'
cu, p. 108.
*6
Nu'fi prinde mintea cu nebuni� (nebunul).
Dr. CRISTEA, Prov., p. 185, c.
Gura·RÎ'ului, Ungaria. - P. GÂR­
BOVICEANU, prof. Sem. Euc. a. VII.
�
l
I
Acelaş înţeles ca la No. 16181, sub formă de povaţă.
*6
16183 Nebunul, dacă te pUI cu dînsul, te gâtue.
G. MUlALACHE, înv. c, Şendresci,
j. Tuioea,
Să fugI de cel nebun.
16184
Cine'şi bagă în elin cu nebunul e mai
nebun ca dînsul.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p.
41.
Acelaş înţeles ca la No. 16181.
') Care '�l bagă mintea cu nebunii, mai nebun de cât dinşif se face.
2) 1\1 băga?1 mintea cu nebunii, mal nebun de cât el te vei face.
================== pagina 285 ==================
_______ -"'--SU:..:::F:..:::L_ET"--'U_L_S"--,I_FA CULTĂTIL_E--'S'--A:..:::L:=E _
285
*6
16185 Nu e nebun cine e nebun, ci e mal ne-
bun cine se pune cu nebunul.
G. BĂNULESCU, înv. c, Pieire­
şita, j. Dîmbaviţa.
Acelaş înţeles ca la No. 16184.
16186
Cu nebunul să nu'ţi pUI nici în elin nici
în mănică (mânecă).
A. PA:-JN, Ediţ. 1889, p. 25; 1,
p. 85. - HINl'ESCU, p. 119.
*6
Cu nebunul să n' a� nici în elin nid în mâ-
necă.
P. GÂRBOVICEANU, praf. Semin,
Buc. a. VII.
Cu nebunul nici în elin, nid în mânecă.
IORD. GOLESCU, u»; II, p. 104.
Vedl elin, Nerod, Prost.
Adică de tot să ne ferim de cel nebuni (GOLEscu).
*6
16187 De nebun şi de muierea re tot înţelep-
tul se dă în Iăturî,
GR. ALEXANDRESCU, magistr. j.
Puina.
A se adăogă la N o. 3960.
*6
16188 De nebun tale (tae) p6la şi fugi.
E. 1. PA'rmcl'u, in», e, SmulJt,.
j. Covurlulu.
Adică de omul reu să fugI cât poţi.
16189
De nebun te 'nchină.
A"P ANN, Fab., il, p. 9.
Acelaş înţeles ca la No. 16188.
A se vede A. PANN, Fab., II, p. 9.
================== pagina 286 ==================
286
�6190
PROVERBELE ROMÂNILOR
*
Dă ş-fudzl di g lar.")
D. A. MILESOU, c. Gopeşf, Zifa­
cedonia.
.16194
Acelaş înţeles ca la No. 16188.
*6
.16191 Nu stric vorba cu nebunii.
GAVR. Ol'IŞOR, prof. c. Zorlent,
i. l'utova.
Când nu vrei să stai de vorbă cu unul, care nu e om
.de înţeles.
*6
.16192 Nebunului nici să'I faci, nici să'tî facă.
E. I. P ATRIOl'u, înv. c. Srnullt,
i- Couurluiu,
Vedf Prost.
De reu să fugi cât poţi.
*6
-16193 Fă şagă cu cel nebun că el sare cu to-
poru (la bătae).
G. MA DAN, c. l'rul}eni, tin. cu:
şeneuJ Basarabia.
Pentru cel cari nu înţeleg gluma.
6
Cu nebunul nu glumi.
r». CRISTEA, Prov'J p. 60, c,
Sinersiq, Ungaria.
Ve4' a Glumi.
Acelaş înţeles ca la No. 16193.
16195
Za conoste un mugnit, potreba fi ense
şapte vote mugnit.")
Dr. FR. MIKLOS1CH, Rurn. Un­
ter., I, p. io.
1) Dă şi fugI de nebun.
') Ca să cun6scă un nebun, trebue să fie el insuşf de şepte or'i nebun.
================== pagina 287 ==================
I
SUFLETUL ŞI FACULTĂŢILE SALE
Adică mai nebun de cât dînsul.
*,0.
16196 Copiii şi nebunif.te dau de gol.
287
C. TEODORESCU, înv. c. C1�rsesc'(,
. ., j. Vaslufu. - G. ALEXANDRESCU,
magistr. i. Puina.
Ve4;: Adever, CoPil.
Amindot spun tot ce sciu ; nu pot ţine o taină.
I mati e i puiei dise la verita.1)
Prov. Venit.
Kinder und Narren, sagen die Wahrheit.2)
Frov. Germ.
16197
Di 'mbitat se-aspari şi zurlul. 3)
Dr. ",\TEIGAND, Zweit . Jahres.,
p. 168.
4
1
Ve4;: Bit.
Acelaş înţeles ca la No. 8149.
*,0.
16198 Limba nebunului este o m6ră fără gră-
unte.
A. 1hR[KESCU. in». c. HUJ11ele,
j. Argeş. - Adeva'ul, 1893, Ual'­
tie 23.
V b f v V fV vi:: v t
OI' esce .ără nuez, ara:ll;t\} un ros.
16199
Nebunul din vorbă se cun6sce.
C. DIN GOLESOI, 1, p. 5.
Pentru cel cari vorbesc nebunit, lucruri frtTii miez.
Di« gw'a nebunilor, nebunia isooresce.
P1'OV. Solomon, 15· 2.
1) & ") Copiii şi nebunii spun adevărul.
3) De bet se sparîe şi nebunul.
================== pagina 288 ==================
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres" p.
157.
288
16200
Com la lanque att fol deelie,
Si fait connaisire sa folie.
Prov. Champenois.
Nici nebunul c6rne, nicî înţeleptul aripl
are.
DIM. CANTEMIR, Ierogl., p. 80-81.
Glarlu n'u portă corni sa 's cunoscă, cuvenda'l
da di padi. 1)
Iar nu după vre un semn exterior,
Le fou se trahit lui-meme.
Prov. Franc.
Man brauchi keines« Narren Schellen. anzuhăn­
gen. 2)
Prov. Germ.
16201
L::,.
Nebunul se cun6sce după bătă, prostul
după fl6re.
Ve4î Nrrotf.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 15'2, c.
Dumbraoă, Unqaria.
Când vreî să areţ'i ca unul e nebun, cunoscându-se
după ore-ce semne.
*L::,.
16202 Omul nebun găsesce de lucru.
1. POPESCU, înv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
Când unul se apucă reu prostesce, de o trebă.
*L::,.
16203 Nebunului poti să'I îndrugi cât îţi place,
Că ce scie el tot face.
1. POPESCU, înv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
Ve'F Neror/,
1) Nebunul nu portă c6rne să se cunoscă, cuvîntul îl dă de gol (pe jos).
2) Nu e nevoe să atîrni clopoţei, nebunilor.
================== pagina 289 ==================
f
SUFLETUl, ŞI FACULTĂţILE SALE
289
Pentru cel care nu vre să asculte de sfaturile altora.
16204
*
<;e hii azdat?
Cu un zurlu sburam.t)
I. OOYAN, prof. c. Eăesa, Epir.
16205
Veqi Nerod.
Pentru cel cu care nu e chip să te Înţelegi la vorbă.
Cu nerodul, până'} faci să întelegă, te trec t6te năduşelile.
*
Glarlu dzice că ca năs cu minte, altu
n'are.s)
D. A. MILESCU, Î'nv. c. GOPtŞ�,
Macedonia.
Pentru cel care se crede mal cuminte de cât alţii.
*6
16206 Să-ţi aduci aminte de cuvintele nebunului.
G. P. SALVIU, înv. c. Smttlk�'
j. Covurltt'îtt.
Cuvintele nebunuluî să le iei În serios, că el ţi-o face.
16207
Pe cel nebun cu biciul, pe cel înţelept
cu cuvîntul.
IORD. GCLESCU, Mss. n, p. 112.
Ne arată cum se înfrîneză omenit (GOLESCU).
*6
16208 Nebunul nu rîde de ce vede, ci de ce'şl
aduce aminte.
G. BĂNULESCU, inv. c. Pieiroşiţa,
j. Dimbociia. - P. GÂRBOVICEANU,
pro]. Semin. Buc, CZ. VII. - 1.
POPESCU, in», c. Dobreni, j. Ilfov.
*
Nebunul rîde de ce'şi aduce aminte, şi cu-
mintele de ce vede.
D·na v. BUDIŞTEANU, C. Bucu­
resei, j. Ilfo».
1) De ce eştî asudat? - Cu un nebun vorbeam.
�) Nebunul dice că ca dînsul cu minte altul nu e.
================== pagina 290 ==================
290
-'---- ----�
PHOVEHBELE ROMÂNILOR
Când unul rîde ŞI nu e de rîs.
*6
16209 Nebunul rîde când nu e de rîs.
GR. ALiJ;XANDRESCU, maqistr. j.
Putna.
*6
Nebunul rîde şi când nu are de ce.
P. GÂRBOVICEANU, prof. Semin.
Cenir, OI. VIII.
Veq.i a Rîde.
Acelaş înţeles ca la No. 5774.
*.6
16210 După rîs cunosci pe nebunul.
G. 1. MUNTEANU, r. 31). HIN'
TESCU, r. 162. - 1. MARINESCU,
inv e. Bradu-de-jcs, j. Argeş. ­
M. STĂNCEANU, înv. c. Piria, j.
Mehedinţi.
După ris se cunosce nebunul.
v cq.i Prost, RÎs.
BAHON:6I, IJ. 60.
A se vede N o. 5804 & f>805, şi pentru cel care rîde
de ort-ce lucru, şi când nu e de rîs.
Per risum multam debes coqnoscere 8tultwm.1)
1'1'01'. Lat.
Au 1'18 coqnoist-on le foZ el le niaie.
Dal T180 molto conosci te stollo.2)
Prov. TOBe.
La olla en sounar, Y el hombre en hablar.o)
Pro». Span.
') După rîsul cel mult trebue să cunosc! pe nebun.
") După rîsul mult cunosc'( pe nebun.
a) Ula după sunet, şi omul după vorbă.
================== pagina 291 ==================
SUFJ�ETUL 'il FACULTfrILE SALE
������-
Am Lachen erkenni man den Thoren.1)
Prov. Germ.
Too much. lauqhier discovers folly.2)
Prov. Engl.
291
*,0,.
16211 Tu 'I fad cu ochiul, şi nebunul cu capul.
P. GÂRBOVICEANU, prof. c, 008-
tesei, j. Argeş.
Vedf Arbinef) Aromân,
Cap, Nerod.
Acelaş Înţeles ca la No, 4193.
*,0,.
16212 Fă'I cu capu nebunului, că ela face mai
mare de cât capu.
P ÂRVU, c. Ioesa, [. Tuiova.
Nu aţîţa pe cel arţăgos.
*
16213 Cănele imbetrănesce de drum, şi (iar)
nebunul de grija altora.
P ANN, Ediţ. 1889, p. 93; III,
p. 109. - HlN'fESCU, p. 24. - FR.
DAME, 1, p. 178.
Glarlu auşasci tră mintuirea alântuz.3)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 157.
Veq.'i Prost,
Acelaş înţeles ca la No. 1484.
16214
Zurlul, zurlu lu aduci n-caIi. 4)
VeeF curu.
Dr. WEIGAND, Zweit. Jaht·e8.)
r- 181.
') După rîs cunoscf Pe nebun.
2) După risul mult cunosci nebunia.
") Nebunul înbctrânesce de grija (supărarea) altuîa,
4) Pe nebun, nebunu îl aduce în cale.
================== pagina 292 ==================
PHOVEHBELE H01YIÂNILOl�
292
-------------------------------
Acelaş înţeles ca la N o. 11679.
Un diaoolo scaeea l' aliro. 1)
Prov. Veniţ.
16215
*-
Li dzîseră a zurlui că e gtone ; se-arucă
ş-el di prî punte. 2)
1. COYAN, c. Perivoli, Epir.
16216
Efectul laudei asupra omului prost.
*
Bagă zurlul di sc6te năpîrtica ditu guvă. 3)
I. COYAN, prof. c. Abela, Epir.
*6
A prinde şerpele cu mâna nebunuluI,.
Gn. ALEXANDHESCU, magistr.j.
Puina. - M. CANIAN, public. j.
IaşL
Acelaş înţeles ca la No. 2609.
I
I
�
Can aqena mana sacar la culebra del harada. 4)
Prov. Span.
Kummun au ghar yier moqhai barimaui.5)
Pro». Mongol.
*6
16217 Nu e nebun cel ce Ieă, ci e nebun cel
ce dă.
v. P ALADE, c. Câmpeni, comit.
Turcla-Arieş, Transiloania.
Veq.l a lV.lânca, Pâne,
Pită.
Acelaş înţeles ca la N o. 9002.
1) Un drac gonesce pe altul.
2) 11 diseră nebunului că e brav; se aruncă şi el de pe punte.
3) Pune pe nebun de sc6te năpîrcă din gaură.
4) Cu mână străină (altuia) a sc6te serpele eli n gaură.
5) Prinde ?erpf cu mâuile altora.
================== pagina 293 ==================
SUFLETUL ŞIFAOGL'I'ĂTiLE SALE
293
Les sots font les banquets ei les sages s'en gau­
dissent.
Prov. Franc.
[ rnatti fanno la fesia, ed i savy se la godono.1)
Prov. Ital.
Los locos haeen los vanquetes y los sabios los
cornen.2)
Pron, Span,
Fools make feasts and wise men eat then.3)
Prov. Engl.
*6
16218 Nebunul bate balta şi tot pe el se stro-
pesce.
. GAVR. ONlŞOR, prof. c. Banca,
J. Tutova.
Când unul îşI face singur reu.
*6
16219 Nebunii tulbură apa (şi) înţelepţii pes-
cuesc.
1. G. V ALENTINIAN, p. 44.­
V. A. FORESCU, c. Folticen'f, j. Su­
ciaoa.
VecJ.i Pesce, Cap. 1, c.
a Pescui,
Când unul se folosesce de munca altuia.
16220
E nebună, lunatică
Umblă ca O zănatică.
A. P ANN', II, p. 142.
E nebun) lunatic)
Umblă ca un zănatic.
HINl'ESeU, p. 118.
1) Nebunit fac petrecerile, si cumintii se bucură de ele.
2) Nebuniî fac mesele, si c�i cu minte le mănâncă.
3) Nebunii fac petrecerile (mesele), şi omcniî cuminţi le mănâncă.
================== pagina 294 ==================
294
PROVERBELE ROMÂNILOR
-----.
16222
Pentru cel zăpăcitî,
*6
16221 Nebunu, de ce e nebun? că n'are minte.
Ou. ALEXANDRESCU, maqistr.],
Puina.
Căti nebuni la Sărindar.
lOUD. OOLESCU, Mss. II, p. 37.
Arată unde trebure să se trimită cel nebunî, pentru că,
din vechime, pe nebuni la ace stă biserică' el trimitea de
le citea (GOLESCU).
16223
Un nebun o pietrică în fundul rnarn
aruncă, pre care o mie de înţelepţi să
o sectă vrednici nu sunt.
DIM. CANl'EMIR, Isi. Lrogol., p.
269.
Un nebun aruncă o pletră 'n apă, şî o sută
de în�elepţZ nu o pot scoie.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 12.
*6
Un nebun svîrle o petră în apă, şi dece cu-
rninţ� n'o pot scoie.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
j. Vasluh�.
*6
Un nebun aruncă o pzetră în apă şi dece
înţelep{i nu o pot scoie.
IDEM, Cal. Rom., 1892. - C. C.
BUNGE1'IANU, [, Mehed-inţ'!.
Un nebun aruncă petm în lac, şi şepte în­
ţelepei asudă să o ecotă.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 65(1.
*6
Un nebun aruncă o ptetră în apă, şi dece
înţelept� se silesc să o sectă.
E. I. P ATRICIU, înv. c. Smulţ),
j. Coourluiu.
================== pagina 295 ==================
SUFLETUL ŞI FAOULTĂ'rILE SAU];
295
*6
Un nebun aruncă 'O pl,etră în baltă, şi dece
cu minţ'i n'o pot sc6te.
I. CHEANGĂ, Amint., p. 70.­
TINOA ŞIŞMAN, Î'/lv. c. Adam, [.
Tutooa. - N. MIRON, e. Onesci, j.
Bacă a,
6
Un nebun aruncă o pIAtră în baltă, şi dece
cuminţt se necăjesc s'o scotâ.
S. MIHĂILESOU, Şeeăt., I, p. 218.
*6
Un nebun aruncă o ptetră 'În fântână) şi
dece înţelept'î nu pot s'o sectă.
D-na E. B. MAWR, p. 2.- HIN­
'1ESOU, p. 119. - Dr. CRlSTEA, Proo.,
p. 268, e. Topliţa-Rom., Unqaria.
- V. SALA, clase. e. Mieiies, comit.
Binor, Unqaria.
Un nebun aruncă o p'fAtră în gârlă, şi dece
(o mie) de înţelepţ'i nu pot să o sc6tă.
A. P ANN, Edil. 1889, p. 146;
Ifl , p. 118. - P. ISPLRESOU, Leg.,
I, 1872, p. 169.-I. G. VALENTI­
NEANU, p. 44 & 46.
Un nebun aruncă o petră în gârlă Ş't o sută
de înţelepţt se căenesc să o sectă.
D. A. STURDZA, Şed. Senai., 22
XII, 1895.
Un _g�m' arucă 'nă ch?atră tu omori, ş-nă
mil'î di mintZoş'i nu pot s-u scotă.
Dr. \lVElGAND, Zweit. JahTes.,
p. 157.
21
================== pagina 296 ==================
296
----�
PROVEREELE ROMÂNILOR
Glarlzt arucă 'n put 'nă chetră, şi 6menZli
cu mintea totă îş� bat caplu, cu crep are,
cum s'facă ca s-o sc6tă.
ANDREIU AL BAGAV, Cart. Aleq.,
p. 123.
Ve41 In/elept, Prost.
Arată marile nevoi în care ne bagă nebunii (GOLESCU).
Când înourcătura, la care s'au pus mai mulţi ca să o
descurce, vine de la un prost.
A se vede proverbul de la N o. 3425.
Ce esmeut un joZ aue quarante sages ne pour­
royent apaiser.
Prov. Franc. XY-e Siecle.
Un paseo getta una pieira nel poseo, che poi ci
voglion cenio savi a caoarla jum-i.1)
Prov. Iial.
Ein N arr wirjt den Stein in den Brunnen und
zehn Verniinjtige konnen ihn nicht herausholen, 2)
Prov. Germ.
A Fool can throw a Stone into a Pool, but
twenty wise Men cannot get it out. 3)
Prov. Engl.
16224
�e un chirut legă, dz aci mintioşi nu pot
s-dislegă. <1)
Dr. VVEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. Hi5.
Acelaş înţeles ca la No. 16223.
1) Un nebun aruncă o pîetră În fântână, pe care pc urmă vor o sută
de înţelepţi să o sc6tă afară.
2) Un nebun aruncă o pietră în fântână, şi dece cuminţi nu pot să o
sc6tă afară.
3) Un nebun p6te să arunce o pîetră În haltă, şi doue-decî de cuminţi
nu pol să o sc6tă afară.
4) Ce Ull nebun legă, dece lnţelepţi nu pot să deslege.
================== pagina 297 ==================
J
SUl!'LETUL ŞI FACULTĂŢILE SALE
297
16225
6
Un nebun întrebă şi dece înţelepţi nu'!
pot respunde.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 268, c.
IdaMare, Ungaria.
Un nebun întrebă mat mult de cât pot ree­
punde dece învetat�.
IDA VON DUHINGSFELD, Il, p.
82.
Pentru o întrebare la care nu se p6te uşor răspunde.
Un JoZ fait plus de questions,
Que un saige ne donne de raisons.
Prov. Franc. XV-e Siecle.
Un matto sa piu domandare, che seiie savi ris­
pondere. 1)
Prov. Bal.
Ein Narr kann mehr fraqen, als sieben Weise
anuoorten. li)
Pro». Germ.
A Jool. may ask more questions in an hour, than
a unse man may answer in a year.3)
Prov. Engl.
16226
Nebunul nu asudă nici la vale nicl la del,
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 25;
1, p. 85. - HINţESCU, p. 119.
*6
Nebunul n' asudă nici, la del şi nid la vale.
C. NllGlWZZI, I, p. 248. - Dr.
CRISTEA. P1·OV., p. 159, c. Gura­
Biulul,Ungada. - E.l. Ps rarcm,
ino, c. Smulţi, j. Covurluiu, - P.
GÂHI30VICEANU, prof. Scol. Norm.
oi. ViI.
') UII nebun scie mal mult să întrebe, de cât şepte cuminţî să respundă,
e) Un nebun p6te întreba mal mult, de cât pot răspunde şepte înţelepţi.
") Un nebun pote să facă mal multe într'un ceas, de cât un om inţe-
.telept ar pute răspunde într'un an.
================== pagina 298 ==================
Cu omul prost nu o mal scoţî la capăt,
298
16227
PIWVEHBELE HOMÂNILOR
Nebunul se laudă cu nebunia sa.
DIM. '!'ÎCHINDEAL, Fab, p. 254.
Când unul nu eunosce că a greşit.
t­
I
16228
Nebunii Ieau cetăţile şi (iar) înţelepţii le
stăpânesc.
IORD. GOLESCU, M88. rr, p. 47.
- 1. G. VALENTlNEANU, p. 47 &
50.
Adică nebunii intră în foc, la răsboru, şî înţelepţii
adun d'a gata (GOLESCU).
16229
Nebună până 'n cur.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 47.
Adică de tot nebună (GOLESOU).
\
�.
16230
Când grălescî cu un nebun, albi lângă
tine şi un ciomag bun.
IOHD. GOLESCU, :11S8. II, p, 105.
*1:::..
Când oorbesci cu nebunul fier" sburătura la
îndemână.
GH. ALEXANDHESCU, maqistr. i-.
Putna.
Ve(F a Gl'ăt, Nerod.
Adică mult să ne ferim şî să ne păzim de cei ne­
buni (GOLESCU).
Bietul este pentru cal, frîul pentru asin şi varga
pentru spinarea nebunilor.
Prov. SOLOMON, 26. 3.
16231
Mai bine să te înnecî în apă, de cât să
treci apa pe puntea nebunului.
IORD. GOLESCU, M8S. II, p, 108.
================== pagina 299 ==================
J
SUFLETUL ŞI FACULTĂŢ[LE SALE
299
Adică mal bine în primejdîe de cât cu ajutor de la
un nebun (GOLESCU).
*.6
16232 Poftim cumintilor la casa nebunilor.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Dobro­
veţ, j. Vasluiu.
Ve4i Masă.
Acelaş înţeles ca la No. 8788, 8791 &16217.
16233
Nebunul ţine lingura, Iar înţeleptul mă­
nâncă.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 47.
16234
Adică nebunul ţine resborul, şî înţeleptul stăpânesce
ce nebunul dobândesce (GOLESGU) .
.6
Glasul nebunului nu s'aude în cer.
V. SALA, daec. c. B. Lasun,
comit. Bih01', Unqaria,
Ve41 Câm, Măgar.
Acelaş înţeles ca la No. 2104.
*.6
16235 De par'că se bat doi (şepte, dece) ne-
buni la gura lor.
GR. JIPESCU, Opinc., p. 153.
- lJ-. POBORAN, insf. j. Olt.
Ca cum s'ar fi bătut şepte (dece) nebunI, la
gura lui,
N. POPESCU, Calerld. 1881, p.
19 & 1883, p. 23.
*
Se bat nebuni?. la gura luz.
10 Mănâncă cu lăcomie.
«Se pun ca lupI ligniţI împrejuru mămăligiI şi'mbucă cu aşa poftă,
de pare că si! bat dot nebuni la gura lor.» GR. J1PESCU.
2° Acelaş înţeles ca la No. 14386.
================== pagina 300 ==================
16238
300 PHOVEHBEf.E HOMÂNILOH
*6
16236 Mulţi nebuni îţi ies în cale.
GAVR. OmSOR, praf. e, Dobro­
veţ, j. Vaslttfu.
Mulţi nebunt mal sunt pe lume.
*6
16237 Dai nebunului pe cale.
r. POPESCU, în». c. Dobreni,'}.
Ilfov.
Nu te Împotrivi celui nebun; lasă'I În valea Iuî.
*
A îmbetrănit nebun.
G. DEM. TEODOHESCU, Cercei.,
p. 83.
Celut bătrân şi ns-cuminţit. Vegi No. 5347.
"Avouc rs 'X.CI.l lSpu)Y &[10.. 1)
Prov. Elin.
A testa bianca spesso cervello manca. 2)
Prov. Ital.
*6
16239 A rîde ca nebunii.
T. BĂLĂşEL,preot, c. Stefăne8c�,
j. Vâlcea.
*
A rîde ca un nebun.
1. CREANGĂ, Pov., p. 247.
A lîde peste măsură, fără vreme sau pentru lucru de
nImIC.
Rire comme un fou.
Prov. Franc.
1) Bătrân şi tot de odată nebun.
") Capului alb ade se-ori Iipsesce minte (creert),
t
================== pagina 301 ==================
16240
J
SUFLETUL ŞI FACULl'i\.PLE SALE
*
A rîde nebun.
301
-----
A. PANN, I, p. 97. - HINţESCU,
p. 69.
Velţl Glas.
A rîde mult, ca un nebun.
NEBUNIE
v edî lnfelepctun�, Minte,
Prostie.
I. COYAN, prof. c. Baeea, Epir,
16241
*
Ningă multe frunimăzt, bună e ş-ună
zurlamară. 1)
Omul nu trebue să fie pre bun.
*�
16242 Nebunia din născare,
Nici odată lec nu are.
G. MADAN, stud. c. Truşenî,
ţin. Chişeneu, Basarabia.
Veq.'î Nebun, Prost, Prastie.
Ca să se arete că unul e nebun, şi aşa va rămâne.
16243
16244
Din nebunia străină te tnvetî minte.
G. MUNTEANU. - HINţESCU, p.
118.
NEROD
Ve(F Vad.
N erodul şi cu nebunul
Amîndoi sunt fraţi ca unul.
A. P ANN, 1, p. 88. - HINTESCU,
p. 122.
*�
Nerodul şi cu nebunul
Sunt frati[ ca unul.
G. MIHALACHE, mv. c. Şentlresci,
j. Tuiova.
Vedî Prost.
1) Pe lângă multe modestil, bună e şi o nebunie.
================== pagina 302 ==================
302
PROVERBELE lWMÂNILOR
Pentru cel nerod.
*6
16245 Cine a vedut din salcie cerc de bute, şi
din nerod om de frunte!
P.GÂRBovIOEANu,prof. c. Dom­
nesd, i. Muscel.
Ve(F Mojic.
Acelaş înţeles ca la No. 10312.
*6
16246 Nerodul se cun6sce după b6tă şi ner6da
după florî.
P. GÂRBOVICEANU, praf. c. Mă­
răşeSCt, j. Mehedinţ1,.
*6
Nerâda se cunosce pe fior; şi ne'rodul pe
botă.
G. 1. TOMULESCU, înv. c, Eros­
cari; j. Mehedinţi.
Veqi Nebun, Prost.
Când vine-va e îmbrăcat într'un mod ne potrivit, sau
se portă ne-cuviincios.
Nerodul lea bâtă mare, şi ner6da se încarcă cu flort.
*6
16247 lea-te bine cu nerodul
Până treci (cu el) podul.
P. GÂRBOVICEANU, praf. c. Co­
măniţa, j. Olt & c. Poienarii, [.
Gorj.
Veql Drac.
Acelaş înţeles ca la No. 14903.
*6
16248 Cu nerodul
Numai treci podul.
P. GÂRBOVlCEANU, praf· c. Mos-
na, j. Gorj. "
Acelaş înţeles ca la N o. 1218.
================== pagina 303 ==================
J
SUFLETUL ŞI FACULTĂŢILE SALE
303
*1':,.
16249 Cu nerodul să nu'ţi bagi nici în elin nici
în mânecă.
P. GÂRBOVICEANu,proj. c. Ploş­
tina, j. Mehedinţ'l.
Ve4'l Nebun.
Acelaş înţeles ca la No. 16186.
*1':,.
16250 N erodul socotesce că le scie t6te.
GR. ALEXANDRESCU, rnagistr.j.
Puina,
Numai un nerod pote crede asemenea lucru.
16251
N erodului, <;lii tu lui ori-ce, cât îţi place,
că el tot ce scie face.
A. PAN:-I, T, p. 9i. - HINŢESCU,
p. 122.
Veql Nebun.
Pentru cel care nu scie să preţu16scă sfaturile ce 1 se
dau, şi tot p'a lUI o ţine.
*1':,.
16252 N erodului, de'! vei face cu ochiul, el iţi
va face cu capul.
GR. ALEXANDRE.SCU, maqistr. j.
Puina .
Ve41 Nebun.
Acelaş înţeles ca la No. 16211.
16253
Unde '1 trimit, unde '1 măîu
Umblă fără căpetălu.
A. P ANN, T, p. 100. - HIN1'ESCG,
p. 193.
Pentru omul nerod.
16254
Cu nerodul când vorbesci,
Bastonul să'ţi pregătesci.
A. PANN, f, p. 93. - HINŢESCU,
p. 122.
Ve4i Nebull.
================== pagina 304 ==================
304
PROVERBELll ROMÂNILOH
Acelaş înţeles ca la No. 16:!30.
16255
Pe nerod la trenă '1 mână,
Dar s'aibi sburătură 'n mână.
A. P ANN, r, p. 93. - HINcj,'ESCU,
p. 122.
Căcî nu sere de cât de frică.
16256
Nerodului j se pare
Că t6te 'n palmă le are.
A. P ANN, I, p. 88. - IIIN'rEscu,
p. 122.
Nerodului i se pare
Că tate J n mână le-are.
I. G. VALENTINEANU, p. 30.
Pentru cel care crede că e în stare să facă ort şi ce.
16257
N erodul la ori-ce fie,
Pe loc dice că (îl) scie.
A. P ANN, J, p. 88. - HINŢESCU,
p. 122.
Pe cel care se crede a tot sciutor.
16258
Nerodul întâiu vorbesce
Şi apoi se gândesce.
1. G. VALENTINIAN, p. 31.
Nerodul întâzu uorbesce
Şi în urmă se gândesce.
Dr. CRISTEA, Pt'OV., p. 160, c.
Sibiu, Ungaria.
*D.
Nerodul întâzu grăesce,
Şi în urmă se gândesce.
V. A. FORESCU, c. Folticen�, j.
Suciana.
Ve<jI Prost.
================== pagina 305 ==================
J
SUFLETUL ŞI FACULTf.cJ;lLE SALI::
Pentru cel care vorbesce fără rost.
16259
Nerodul lntăîu O croesce,
Şi 'n urmă se socotesce.
A. P ANN, I, p. b8. - HINTESCU,
p. 122.
10 Acelaş înţeles ca la No. 16258.
20 Pentru cel care se apucă de o trebă fără să'şi de
semă unde o să ajungă.
Ve�l Prost.
16260
Cine se apucă să înveţe pe nerodul, nu
se osibesce (osebesce) de nebun.
A. PANN, Edi[. 1889, p, 25; I,
p. 85. -- I-IIN'i'ESGU, p. 122.
Căci nerodul nu pnLlepe nmnc.
16261
Cine se Iea cu nerodul este ca şi el nebun.
A. P ANN, Moş .Alb., II, p. 23.
Când greşesci Iuându-te după un altul.
*.c,.
16262 Nerodul rîde fără să scie de ce ride.
M. MATEESGU, înv. c. JJfoviliţa,
j. Puina. - HARAM, înv. c. Gri­
viţa, j. Tutova.
Nerodul rîde şi nu scie de ce rîde.
r. G. VALENTINIAN, p. 34.
Veql Nebun, a Rîtle.
Acelaş înţeles ca la No. 16208 & 16239.
Au ris cognoist-on le fol et le niais.
Tresor des Senf. XVI-e Siecle.
16263
*
De ce te ai năduşit, prietine?
Am vorbit cu un nerod.
P. BUDIŞTEANU, maior, c. Eu­
curesci, j. Ilfov.
================== pagina 306 ==================
PROVERBELE lWMÂNILOH
Acelaş înţeles ca la No. 16204.
16264
N erodul când e 'ntrebat:
Cine e mai mare 'n sat?
El pe loc respunde : eu,
Că 'ntărît câinii mereu.
A. PANN, I, p. 95.-HINŢESCU,
p. 122.
VeqI lVIare, Nebun.
Acelaş înţeles ca la N o. Hil80.
16265
Un nerod lapedă o petră 'n apă şi dece
cuminţi n'o pot sc6te.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 263, c.
Logoş, Unqaria.
VeqI Nebun.
Acelaş înţeles ca la No. 16223.
16266
N erodulul, în mână ce'! pică,
Sparge tot şi strică.
A. P ANN, I, p. 96. - HINŢESCU,
p. 122.
Acelaş înţeles ca la No. 3747.
16267
Cercă vadul cu nerodul.
I. VULCĂNESCU, c. Pelesci.]. Dolj.
VeqI 1 rad.
Acelaş înţeles ca la N o. 1217.
NERO�)ESCE
Ved] a Nuerlt.
NEROPIE
16268
N erodia are cheltuielă mare.
A. PANN, T,p.96.-HINTESCU,
p. 122. - ODOBESCU'�LA VIOI, Cart.
Citire.
================== pagina 307 ==================
J
SUFLu,'l'UL ŞI FAOULTĂ'-!,'ILJ;; SALE
*,6.
Neroc?ia se �ine cu cheltuzelă.
307
GH. ALEXANDRESCU, magistr. i­
Putna.
VeqY Prostie.
Nerodul e păgubit în tote.
16269
T6tă a lui nerodie
E de la părinţi moşie.
A. PANN, l,p. 93.-HINl'ESOU,
p. 122.
Ve(F Tată.
Acelaş înţeles ca la No. 10857.
NETOT
. 16270
Nici din talpă lemn de bute,
Nici din netot om de frunte.
1. D. DIlĂGAN, Se. Inst. c. c­
şula-Mileiin, j. Botoşani.
Veq'l Cer, Grindă,
jlfojic, Sa/etc.
Se 9.ice pentru cei proşti.
NEvoIE
Vedi Bine, Câne, Musclttu,
Pat, 'Potcă, Prieten, Vile/,
Vo'e.
16271
Nevoile nu cad pe petre ci pre 6meni.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 412.
Ve<j.î Năpaste.
Omul e supus la multe încercări.
16272
Tră nivOlr e faptu omlu, şi nivoliele tră
năsu,
ANDREI AL BAGAV, Cart. Aleq.,
p. 75.
Acelaş înţeles ca la No. 16271.
================== pagina 308 ==================
308 PROVEHEELE ROJ\IANILOR
Ve<j.r FiIcat, Rei!.
Omul suferă la orî-ce vîrstă.
De este nevoiea înainte, silesc! de-o a­
jungi, de este in urmă, o aştepţi să vie.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 92.
Când are omul să de de vre-o nevoe, alerqâ
dupc'i dînsa, daca este înaintea lu�; �ară
daca este înapo�, o aşteptă ca să'l a(jungc'i.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., II, p.
456.
A. P ANN, II, p. 54.
Când îl vedi la vr'o nevoe
Nu'I mai dă. brânci în nor6e.
La vreme de nevoie şî cu lături poţi
stinge cel. mai mare foc.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 38.
La vreme de nevoe fie-ce lătttrc'i stinge focul,
Dar şi reu împute locul.
A. PANN, II, p.129.-HIN'fESCU,
p. 208.
La vreme de nevoe fie-ce lătură stinge focul.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 106.
V. A. FOHESCU, c. D01'na, i­
Suclaoa,
16274
*.6
16273 Nu te întrebă nevoile ce vrîstă ai.
16275
Se gice pentru cel ce nu pot scăpa de belele şî ne­
cazuri (GoLESCU).
16276
Ve<j.'l Apă.
Adică la o lipsă mare, şî ce e mai prost prinde mare
loc (GOLESCU).
I
I
I I
================== pagina 309 ==================
J
SUFLETUL ŞI FACULTĂ1'[LE SALE
309
----
Când veq't pe cine-va la or' o nenote
Nu'� mai{ da branc; în nor6e.
HiN1'ESCU, r- 124.
Nu lovi în omul care este ne-norocit,
*6
16277 Când vede omul nevoiea
Vorbesce ce nu'I e voiea.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 10; I,
p. 51. - H[WfESCU, p. 130 & 199.
- BARONZI, p. 58. - IDEM, Cal.
Rom., 1892. - G. MU-IALACHE, ·înv.
e. Şonâresct, jud. Tutooa. - H. I.
GROS:lMANN, tn«, p. 185.
De nevoe omul oorbesce şi ce nu'!{ este ooiea.
P. ISPIRESCU, Rev. Lsi., III, p.
159.
*
Omlu tu zare spune Qi nu veto 1)
C. Ioxzsctr, prof. c. Neoesta,
Macedonşa.
Pentru cel mmemos,
*6
16278 Are patru bol
Şi o sută de nevoi.
G. 'fODAN, c, Băresct, comit.
Bihor, Ungaria.
Avere relativ multă dar supărare multă.
16279
6
Fie-care are câte o nevoie, altul câte
noue.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 94" c.
Loqo», Unqarta.
Unul are mai multe sau mai puţine superărl, dar nr­
ment nu e lipsit de ele.
,) Omul la nevoe spune ce un vre.
================== pagina 310 ==================
Cân d fad ce-va de nevoe.
310 PROVERBELE ROMÂNILOR
Dice omul supărat şi la o strîmtore grea.
Omul la nevoIe mirose şi ce nu'I e voia.
A. PANN, Edif. 1889, p. 74;
IrI, p. 101. - .HIN'!'ESCU, p. 133.
*
De nevoe face omul şi ce nu vre.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 411.
Ve4r Cap. XVII, c.
Timp, Vreme.
S. MlHĂrLESCU, Sezăt., I, p. 220.
- P. GÂRBOVIOEANU, c. Comănita,
[. Olt. - K I. PATRIO'tU, înv. c.
Smulţl, i. Covurluiu.
D. CRUCEANU, c. Pepeni, j. Tu­
tova.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţl,
i. Covurluiu.
*,0,
16280 E nevoe
La c6da oei ;
Dar la a ţapului
Şi mal al dracului.
G. P. SALvn'J, in». c. Smulţi>
j. Couurluiu.
Când o trebă e încurcată reu, cam migălosă şi murdară.
Oile fac murdării mari la cadă; la ţapi e şi mal reu.
La tuns operaţia e puţin plăcută, din acestă causă, pentru
cel care o face.
*,0,
16281 Nevoiea vinde, nevoie a cumperă.
Arată puterea nevoiet,
*,0,
16282 Nevoiea vinde lemne şi vremea le cum-
peră.
Arată puterea nevoieî,
*,0,
16283 9 venit vremea de-apoi,
Incărcată cu nevoi.
16284
16285
================== pagina 311 ==================
J
SUFLETUL ŞI FACULTĂ'fILE SALE
Acelaş Înţeles ca la N o. 16284.
311
16286
De nevoe omul mănâncă şi pere pă­
durete.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., III, p.
159.
*D.
De nevoe manctnd şi pere pădurete, Ca câ-
nele Turculuz.
D. CRUCEANU, e, Popeni, I Tu­
tona.
De nevoe trebue să se înveţe
Să manânce şi pere pădureţe.
A. PANN, I, p. IMi. - H1Nl'ES'
CU, p. 124.
16288
Pentru cel nenorocit.
*D.
16287 De nevoe mănăncl şi mere acre.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir. j.
Putna.
Acelaş Înţeles ca la No, 16286.
*
De nevoie n'ai ce face.
Dr. GAs'rER, Liter., p. 219.­
Deia E. B. MAWR, r- 60 & 62.
Când facî ce-va silit, de nevoe.
Arată resemnarea la un lucru pe care nu'l poţI îm­
pedica.
Neceseiu: n'a pas de lai.
Prov. Franc.
Noth 7cennt kein Gebot.1)
Prov. Germ.
1) Nevoia nu cunosce lege.
22
================== pagina 312 ==================
312
16289
PROVERBELE ROMÂNILOR
De nevoie se suie cine-va şi în patul
altuia.
P. TSPIRESCU, Leg., 1, 1872, p.
177; Rev. Ist., III, p. 159.-Hm·
'*'ESCU, p. 124.
*6.
De nevoie te su� şi în patul altuia.
A. GORovEI,j. Suciaoa. - D-na
Z. JUVARA, c. Fedesct, i. Tuiova,
*6.
De nevoe set?' şi în patul altuia.
V. FORB;SCU, c Dorna, ,j. Su­
daoa,
*
Omul, de neooie, se suie şi'n patu oltuia,
mănâncc'î şi plc'îcinte calde.
10 Când nu eşti Însurat, umbli şi după femeia altuia.
2° Când unul, la un lucru plăcut şi căutat, se arată
că'I face cu silă, şi mai mult de nevoie.
*6
16290 De nevoie mănâncă omul şi plăcinte.
I. Ptrsoz attr, c. Poiana-Mcruio»,
comit. J?ăgăraş, Transilvania.
*6
De nevoie mănând şi plc'îcinte (calde).
G. MADAN, stuâ. o. Truşeni, .tin.
Chişeneu, Basarabia. - D-na Z. Ju­
VARA, c. Eedesci, j. Tutooa .
Ve41 Pat.
Acelaş înţeles ca la No. 16289 § 2°.
'16291
Omul la nevoie se prinde şi de ascuţi­
tul săbiei.
D-ua EL. SEVASTOS, Pov., r- 50.
Veep: Sabie.
.La nevoie, omul, face ori-ce pentru ca să potă soăpă ,
================== pagina 313 ==================
J
SUFLETUL ŞI FACULTĂ'('ILE SALE
313
16292
Tu zore ş-draclu (Iuplu) acatl di urecli.1)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jabree.,
p. 181.
Ve<F Lup.
16294
Acelaş înţeles ca la No. 16291.
*
16293 Omlu tu z ore a porcului lală 'li dzîce.")
C. fONEscu,proj. c. Neoesta, Ma­
cedonia.
Acelaş înţeles ca la No. 16292.
Zorea sc6ti untulernnu.s)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahr·es.)
p. 180.
Acelaş înţeles ca la No. 16293.
Noth brichi Eisen.4)
Prov. Germ.
16295
*
Gi6că preftul di bilîaue.")
G. ZUCA, siuâ. e. Periuoli, Epir.
Agz6că prejtul di bileae.6)
STEF. MmĂILEANU, Dict·, p. 69.
Aeelaş înţeles ca la No. 16294.
*6
16296 Ursu jocă şi de voe şi de nevoe.
N. MACHIDON, c, Nicorescî, j.
TeC1W'tu.
Gt6că ursa di bizta. 7)
Dr. 'vVElGAND, Zweit. Jahres.
p. 178.
1) La nevoe, şi pe dracul (lupul) îl apuci de urechî.
') Omul la nevoie porculuî mosule (un chiule) îl 4ice.
3) Nevolea sc6te undelemnul.
4) Nevorca rupe fierul.
5) & 6) J6că preotul de nevoe.
7) J 6că ursu de n evoîe.
================== pagina 314 ==================
314-
PROVERBELE ROMÂNILOR
A se adăogă la No. 2580.
*,6
16297 N evoiea frânge ferul.
P. GÂRROVICEANU, prof. Scol.
Norm. CI. VII.
Acelaş înţeles ca la No. 16295.
Noth bricht .Eisen.1)
Prov. Germ.
16298
N evoiea n'are stăpân.
BARONZI, p. 66. - HrNŢEscu, p.
123.
Acelaş înţeles ca la N o. 16297.
Necessite n'a point de loi.
Prov. Franc.
Necessita non ha legge.2)
Prov. tua.
La neceeidaâ care ce de ley.3)
Pron, Span.
Noth hai kein Gebot.4)
Pron. Germ.
Necessity has no law.5)
Prov. Engl.
16299
Nevoiea t6te învaţă.
DIM. CANTEMIR, Isi. lerogl., p.
233.
') Nevoîa rupe fierul.
2) Nevoia nu are lege.
') Nevoia lipsesce de lege.
4) & 6) Nevoia nu are lege.
================== pagina 315 ==================
J
______ S_U_F_L_l!:_TU_L_ŞT FACULTĂ'1.'ILE S_AL_E ---=3=-:l:.:.f>
Neooiea te învaţă tote.
r. G. V ALENTINIAN, p. 27.
Arată sila nevoîeî.
El bisogno insegna.1)
hOD. Veniţ .
.A. necessidade he mestra.2)
Pro», Portug.
16300
6
N evoiea e mama născocirilor.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 161, c.
Sinersig, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 16299.
Neceesite est mere d' invention.
hov. Franc.
La necessita e madre dcU' invenzione.3)
Prov. ItaI.
Noth lchrt IGinste.4)
Prov. Germ.
*6
16301 Nevoea e muma tuturor aflărilor.
C. TEODORESCU, înv. c, Cursese'!,
j. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca la No. 16300.
16302
Nevoîea multe ne învaţă.
BARoNzr, p. 62 & 69. - HIN'
TESCU, p. 123.
1) Nevo'îa învaţă.
") Nevoia e învăţătore,
3) Nevoia e muma descoperirilor.
4) Nevola învaţă artele.
================== pagina 316 ==================
316
PROVERBELE RO:bIÂNILOR
Acelaş înţeles ca la No. 16301, şi cum �ice Cantemir:
ajlătbre de meşteşuguri firea în nevoi.
*""'"
16303 N evoîea învaţă pe om.
A. PANN, Fab., I, p. 7. - LAU'
RIAN & MAXIM, II, p. 411. - L
CREANGĂ, Poo., p.125. - D·na EL.
Sl!:VASTOS, r· 108. - IDA DURINGS'
FELD, II, p. 108.- Itn, GROFŞO­
REANU, în». Galşa, comit. .tirad,
Ungaria. - Dr. HALLER, I, p. 248.
c;
Neuoiea învaţă pe om şi nu'iaua pe copil.
A. P.A NN, Ediţ. 1889, p, 29; II,
p. 5. - HlN'l'ESCU, p. 123. - Dr.
CRISTEA, Prov., p. 161, c. Siner­
sig, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 16302.
Neceesit« apprend les qen«.
Prov. Franc.
El bisogn l'insegna a l'om.t)
Prov. Lomb.
Nood leert nitvinden.2)
Pro». Olarul,
*""'"
16304 N evoîea te învaţă minte.
Dr. CRISTEA, Prov., p, 161, c.
Dşnc, Ungaria. - H. D. ENESCU,
mv. c. Zamoslea. j. Dorohoiu.>«
ODOBESCU-SI.AVIC't, Cart. Cit.­
GAVR. ONIŞOR, prof, 1). Dobrovi!ţ,
j. Vaslu'f,u. - P. GÂRBOVICEANU,
prof. c. Comăni[a,j. Olt. - G. Po­
BORAN, inst. j. Olt. - GR. POIE­
NARU, ing. c .. Rassa, j. Ialomiţa.
1) Nevoia învaţă pe om.
2) Nevoia invaţă să găsescî.
================== pagina 317 ==================
li>
I
I
I
J
SUFLETUL ŞI FACULTĂ'fILE SA.LE
Neooiea învaţă pe orz-cine minte.
317
N. G. IONESCU, c. Mamorniţa,
i. Dorahol.
Acelaş înţeles ca la No. 16303.
*,6,
16305 Nevoiea te duce (şi) pe unde nu 'ţi-e volea ..
I. CREANGĂ, Pov., p. 30. - S.
MfHĂILESCU, Şeeăi., I, p. 220.­
G. MADAN, stud. e, Truşeni, tin.
Chişeneu, Basarabia.- E. 1. PA­
TRICIU, în». c. Smulţi, J. Covur­
luiu;>« C. TEODORESCU, înv. c. Li­
pava, j. Vasluhe - V. A. FORES·
CU, c. Folticeni, j. Suciaoa.
,6,
Neooiea te aduce unde nu'!� e ooiea.
Dr. CRISTEA, Prav., p. 161, c.
Gura·Rîultd, Ungaria.
Neuoiea duce pe rumân mrtz mult cum nu
vre el.
GR. JIPESCU, Opine., p. 132.
Neooiea te p6rtă cum nu 'ţz-e voiea.
M. P ĂSCULESCU, Iniîln., p. 17.
Arată sila cea mare a nevoîef,
*,6,
16306 Nevoiea te 'nvaţă ce nu 'ţi-e volea.
M. LUPESCU, înv. e. Brosceni;
j. Suciaua.
Acelaş înţeles ca la N o. 16305.
*,6,
16307 Nevoiea învaţă pe cărăuş.
I. CREANGĂ, Poo., p. 56. - C.
NEGRUZZI, I, p. 249. -�. 1. GROSS­
MANN, Dicţ., p. 185. - D-ll>l Z.
JUVARA, e. Fedesc'î, i. Tutora.­
E. I. PA'l'RlCIU, {nv. c. Smull1, j.
Coourluiu.
================== pagina 318 ==================
318
PROVERBELE ROMANILOR
*
Nevoia te învaţă a fi şi cărăuş.
V. A. FORESCU, e. Fallieenl,
j. Sl�dava.
V" eq.l CărăufJ C/tirigiit.
16308
Acelaş înţeles ca la No. 16304.
*
Nevoîea învaţă cărăuşie.
TEODORESCU, elev. Se. Inst. Buc.
Veq'l C!tirigiu.
Acelaş înţeles ca la No. 16307.
16309
Nevoile se ţin mai mult de nevoiaş.
1. G. VALF�NTINEANU, p. 35.
Acelaş înţeles ca la No. 7755.
*6
,16310 Face voe
De nevoe,
Şi haz
De necaz.
G. P. SALV1U, in», e. Snndţt, i.
Coourluiu:
Când te facî că primesc! de bună voe, ceea ce ţi se
impune cu sila.
Faire contre mauoaiee foriune bon coeur.
Prav. Franc.
*6
16311 La unii nevoie, iar la alţii bună voie.
P. GÂRBOVlm:ANU, praf. Sem.
Buc. CI. VIL
Uniî sunt mulţumiţi, fericiţI iar alţii din potrivă.
*6
16312 Amîndoi
Doue nevoi,
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., I, p.
2130. - GR. ALEXANDRESCU, ma­
gistr. j. I'uina.
================== pagina 319 ==================
J
______________ S�U�F�L�E_TU�L��I�F�A_ec�U�L�TA_"��I=LE=' __ S�A=L�E 319
El şi ea amîndoz)
Vaz de ei, doue neooi.
HINŢESCU, p. 53.
le'
Pentru doi netrebnict ; mai ales pentru soţi.
16313
*
Se ţine ca nevoie a de om.
V. A. URECHE:, Conv. Liter., p.
1103.
Vec}l Muscltru.
Acelaş Înţeles ca la N o. 1135.
*6
16314 A încăleca pe nevoie.
1. CREANGĂ, Pov., p. 78 & 140.
Când unul a scăpat de nevoi.
10 Adică reu, primejdios.
<De aceea, alerga singur ii şi nopte în tate părţile, cum putea, şi
muncea, în drepta şi în stânga, doar, doar a încăleca pe nevoie, şi­
apoI atuncî, veiend şi făcând .• - I. CREANGĂ.
16315
*
A fi nevoe de cap.
P. ISPIREseu, Leg., p. 41 & 199.
«Vei! tu muntele cela, de colo? să nu te ducă păcatele să vinezf
p'acolo, că este nevoe de cap.' - P. ISPIRIJ;SCU, Leq., p. 41.
20 Forte mare; forte mult.
cA fost odată, într'o ţeră, un balaur mare, nel'oe de cap>,- I'. Is­
FIRESCU, Leg., p. 199.
PALE
I
i'
�
I
1
16316
Până mi-a veni şi mie palele nebune.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 113;
Il, p. 100. - HIN'rESeU, p. 139.
Rabdă până s'o supăra şi el.
================== pagina 320 ==================
BARONZI, p. 211.- HIN1'ESCU,
p. 140. - P. ISPIRESCU, Ee». Ist.,
I, p. 228.
320
16317
PROYERBELE IWMÂNILOR
PANDAL1E
*
A găsit'o pandaliele (pantaliele, panta-
siele).
J
I
I
,
Pentru femeile supărăctose şi rele.
A se vede Baronzi, p. 211.
PĂRERE
16318
*
Câţi omenî atâtea păreri.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coştesu;
Banat.
Ve41 Bordeiu, Sat.
16319
Arată deosebirea de părerf Între 6men'î.
*
Părerea înşelă.
P. GÂRBOVICEANU, prof. Semin.
Centr. CI. VIII.
Să nu ne luăm după arătări, după înfăţişare.
Les apparences sant trompeusee.
Prov. Franc.
POVAŢĂ
*6
16320 Altora le dă povaţă
Dar pe sine nu se 'nvată,
A. PANN, I, p. 107.- HIN1'ESCU,
1'. 151. - DI'. CR1STEA, Prou., p.
8, c. Agnita, Unqaria. - P. GÂR­
BOVICMNU, prof. Semin. Buc, Cl,
VIIL - A. GOROVEI, j. Sudava.
(EU altu'ia dă povaţă
Şi pe sine nu se 'nvaţă.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 107;
II, p. 133. - P. ISPIRESCU, Rev.
18t., I, p. 230.
================== pagina 321 ==================
J
321
SUFLETUL ŞI FAGULTĂTILE SALE
--'-----=
Pentru cel care sciind ce'I bine, urmeză împotrivă, şi
mal ales pentru leneş.
A SE PRICEPE
Vel)l A se inelliru}.
16321
6
Se pricepe ca măgarul la cântar.
DT'. CRISTEA, Prov., p. 230, c.
Sinersig, Uugada.
*
Se pricepe ca măqaru. la cântări,
16322
Adică nu se pricepe de loc la ore-ce.
6
Se pricepe, când alţi! măncă şi lui nu'i
dau.
Adică e un prost.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 23'1, c.
Sinersig, Ungaria.
PROST
v-ar Betrân, Botă, Bun,
FrutJt�.f, Nevoza!, Prunc,
Reutate, Vlad.
*6
16323 Prostului nu'I stă (şede, şede) bine daca
nu'I şi fudul.
SOF. NĂDEJDE, Universul, XVII I,
No. 15. - D-na Z. JUVARA, G. Fe­
de8c�, j. Tutoo«. - V. A. FORESGU,
c. Foliiceni, j. Suctaoa, - GAVR.
ONIŞOR, c. Dobr'ove1, j. VasluhL
*6
Omul prost, dacă nu e fudul, nu are nid
un haz.
V. A. FOHESGU, c. Stăniş6ra, i.
Suciaoa.
Pentru cel prost care se tine mândru.
16324
Prostu învaţă
barberie la capul teu.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 25; I,
p. 85.
================== pagina 322 ==================
322
PROVERBELE ROMÂNILOR
16327
16329
Pentru prostie.
*6
16325 Cu omul prost să nu ai a face nici în
elin nici în mănică.
1. CREANGĂ, Pov., p, 202; Amint.,
p. 197. - K. A. ZAMFIRESCU'
DIACON, înv. e. StiubienU, j. Do­
robot.
Veqi Nebun.
Aeelaş înţeles ca la No. 6931.
*6
16326 Omul prost
Tot de nacaz a fost.
LIVIU PAP, mv. c. Cosooen],
comit. Arad, Unqaria.
6
Omul prost
Tot de necaz a fost)
Şi VCt fi
Cât ua trăi.
Dr. CRISTEA, Pl·OV., p. 196, c.
Agnita, Ungar�a.
Adică tot supărare îţi aduce.
6
I6n cel prost
Tot de necaz a fost.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 123, c.
Topliia-Hom., Unqaria.
Acelaş înţeles ca la No 16326.
*
16328 Prostul tae copacul ca să'I măriănce
rodul.
A. BASOTTA prin V. A. Fo­
RESCU, j. 'Sur:iava.
Om fără judecată, care nu se gândesce la viitor.
6
Prostul e mai cuminte de cât ner odul.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 216, c.
Logoş, Ungaria.
================== pagina 323 ==================
16330
J
SUFLETUL ŞI l<AOULTĂ'l'ILE SALE
---�---- -'----
Deosebirea e cam grea de făcut.
*
Nu da bota în mâna prostului.
323
M. LUPESOU, îmi. c. Brosceni,
.i. Suctaoa.
Ve<j.i Botă.
Că ţi-o face, te vef căi.
*6.
16331 Prostul se cun6sce pe bătă şi pr6sta
pe flori.
P. GARBOVIOEANU, prof. Semin.
Euc. CI. VIIl.
Ve4 Nebun, Nerad,
Acelaş înţeles ca la N O. 16246.
*6.
16332 Prostul face ce vede, şi ce aude crede.
A. P ANN, Ediţ. 188H, p, 26; I,
p. 86. - HlN1'ESCU, p. 155. - C.
TEODORESCU, în1). c. Lipova, j.
Va8Iu�u.
Căcî nu'l duce mintea mal departe.
Il ne voit pas plus loin que le baut de son nes.
Prov. Franc.
16333
6.
Omul prost crede tot.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 195, C.
Gura-Rîulul, Unqaria.
Pentru omul pre încredetor.
*6.
16334 Prostului minte'I lipsesce.
1. POPESCU, înv. e, Dobreni, j.
Ilfov.
Pentru cel prost.
*6.
16335 Prostul crede pe ori-cine mai prost de
cât dînsul.
V. A. FORESCU, e, Dorna, [,
Suciava.
================== pagina 324 ==================
324
PROVERBELE ROMÂNILOR
Pentru cel care se crede mal deştept de cât alţii.
*b.
16336 Prostu mănâncă postu şi Vinerea cu
dulce ..
P. GÂRBOVICEANu,prof.Sc. Nor-rn.
Tnv. oi. VII.
Veqi Prost.
Acelaşi înţeles ca la N o. 15661.
*b.
16337 Prostul nici să'I faci, nici să-ţi facă.
C. NEGRUZZI, 1, p. 248. - C.
IORDĂCHESCU, c. Cristesci, j. Bo­
toşan'î.
Vedî Nebun.
Acelaş înţeles ca la No. 16192.
*b.
16338 Omul care'i prost
N'are nici un rost.
G. M\HALACHE, c. Sendresci, j.
Tutova.
Pentru cel prost.
*b.
16339 Prostului di'I prost, că se superă.
X***, c. Nanesci, j. Bacaa.
Adevărul nu place la mmenea.
*b.
16340 De omul prost rîd şi cănii.
GAVR. ONISOR, prof: c. Dobro­
vej, j. Vaslu'îu.
E de rîsul şi batjocura tutulor.
*b.
16341 Prostu'I cu noroc.
AVR. COReEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
VecII Noroc.
Când norocul vine la unul care nu'l merită.
================== pagina 325 ==================
J
325
SUFLETUL ŞI FACUL'l'ĂTILE SALE
--------=.=
*1::.
16342 Fum fără foc, şi prost fără noroc nu se
p6te.
D-na Z. JUVARA, c, Fedesc'i, i­
Tutova.
Veqi Noroc.
Acelaş înţeles ca la N o. 16341.
16343
Pruncul şi betrănu 'n t6te
Fără doică nu se p6te.
A.PANN, Il l, p.150.-HINţEsou,
p. 155.
Acelaş înţeles ca la No. 4578.
16344
Vai, săracu omu prost,
Bun odor la cas' a fost.
1. CREANGĂ, Pov., p. 10.
*1::.
Va�, sermanul omu prost,
Bun odor la cos' a fost.
C. TIWDORESCU, înv. c. Lipona,
i. Vaslu'iu.
Veq.i Cap. IX, c, Bărbat.
Acelaş înţeles ca la No. 9690.
*1::.
16345 Când te Ieî după un prost, mai mare
prost eşti.
G. MIHALACHE, înv. c. Şendn'sd,
j. Tuiooa.
Pentru cel care greşesce, luându-se după un altul.
*1::.
16346 Dracu şede 'n curu prostuluî.
N. JUVARA, c. Popen�,j. Fâlciil,.
- E. 1. PATRICIU & G. P. SALVI1J.
înv. c. Smulfi, [. Covurlu'ltl.
*
Dracul zace în curul prostulw't.
1. BĂNESCU, prof. f. Roman.
================== pagina 326 ==================
326
PROVERBELE ROMÂNILOR
..
Dracul zace în inima prostuluI,.
Drapelul (ziar), Berlad, j. Tu­
iona.
Când un prost face o faptă la care nu te aşteptat
*6
16347 Proşti!
Mănâncă pescil,
Şi marghiolii zama.
T. BĂLĂŞEL, pro]. c. Stefăncsci,
j. Vâlcea.
Arată deosebirea Între traiul fericit pe care '1 duc,
adese-ori, cei mici sau modeşti, şi vieţa amară pe care
o duc cei fuduli şi boeroşi.
*6
16348 Cine nu cun6sce pe prost e mal prost
de cât el.
P. GÂRBOV!CEANU, prof. c. Ho­
tăran�, j. Mehedintl.
Pentru a se areta că unul este prost.
*6
16349 Omul prost, şede 'ntre noi
Ca şi măgarul între oi.
V. A. :B'ORESCU, c. Dorna, i.
Suciaua,
Pentru cel care stă tăcut într' o adunare.
16350
*
Omul prost nu vede pădurea din causa
copacilor.
V. A. :B'ORESCU, c. Folticenl, j.
Suaaoa.
Nu îm brăti şeză totul perdendu -se în amănunte.
*6
16351 Pe prost nu '1 poţi aduce la adever,
G. MIHALACHE, înv. c. Şen­
dresci, j. Tutova.
================== pagina 327 ==================
I
SUFLETUL ŞI FACUL'I'Ă'flLE SALE
-"'--.������-
Căci cel prost e şi îndărătnic.
327
16352
Le.
Omul prost nu 'mbetrănesce,
Cel cu minte se topesce.
Sceăt. Poes. Pop., p. 71.
16353
Cel prost trăesce fără nici o grijă.
Le.
Frunză verde, solz de pesce,
Apa 'n vale nu cot1esce,
Omul prost nu 'mbetrănesce.
TEODOREScu·KIRILEANU, Gaz.
Săt., XVI, p. 13.
Acelaş înţeles ca la No. 16352.
16354
Nevoiaşul şi prostul şi în dioa de Pasci
postesce.
A, P ANN, Edij. 1889, p. 50; I, p.
130,
Le.
Omu prost
Mănâncă tot post.
Dr. CRIS'I'RA, Prov., p, 196, c.
Tisa, Ungaria.
Căci şi unul şi altul nu sunt în stare să 'ŞI agonisescă
vieţa.
*L'>.
16355 Prostu 'i prost şi în diua de Pasci.
ILIE Hootorâtr, stud. c, Selişte,
comit. Sibiu, Transilv.
Le.
Omul prost, şi în C/;iua Pascilor tot prost
rr�mane.
Dr. CRISTEA, Proo., p. 196, c.
Sinersig, Unga da,
Pentru cel prost.
63834
23
================== pagina 328 ==================
328
l'ROVElWELE ROMÂNILOR
*6
16356 Nu cere de la prost înveţ
Şi de la betrăn bet.
Dr. CHISTEA, 1'rov., p. 167, c.
Gura·1Uulu'i, Ilnqaria>« V. SALA,
dosc. c. Yaşcou, comit. Bihor, Un­
qoria.
Acelaş înţeles ca, la No. 4902.
M'rjts t'J'fAOV b O'�IOV, tJ.�ts a.voIJtoV ::lOP.·fjbOO),OV.1)
1'ro1:. Elin.
Neque ca-cum. ducem, ntque ameniem consul­
t01"em.2)
1'j·01". Lat.
*6
16357 Omul prost din fire
N'are lecuire.
1. POPESCU, înv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
Ve41 Prostie.
Acelaş înţeles ca, la N o. 16242.
*6
16358 Prost se nas ce, prost cresce, prost more.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 19; I,
p, 68. - HINŢESCU, P: 155. - V.
SALA, dasc, c, Vascot'i, comit. Bi­
hor', UngarIa.
Acelaş înţeles ca la No. 16357.
Fou va el Ilome, fou en reoieni.
1'rov. Franc.
16359
Prost, din prost care se nasce,
E ca vita, doar nu pasce:
Prost trăesce, fără nume
Prost se duce şi din lume.
/1. PANN, I, I': 80. - H1N');EŞCU,
p. 154.
1) & 2) Nid orbul conducător, nici nebunul sfătuitor.
================== pagina 329 ==================
I
Acelaş inţeles la N o. lG358.
16360
Prostul, cât să'I dai bătae,
Face capul cât îl tae.
A�_P ANN, I, p, 81. - HINl'ESC U
p. 1D').
Se nu cei de la om, Şi mal ales de la cel prost, mai
mult de cât p6te.
16361
6
Ori gură, ori vagaună,
Prostului este (îi e) tot una.
A. P ANN, 1, p. 81. - HIN1'ESCU
p. 73. - Dr. CR!Sl'IrA, Proo., p
lD9, c. Ida-Mare, Unqaria.
16363
-16364
Pentru cel care vorbesce proştii.
*6
16362 Prostul, întăiu vorbesce
Ş'apoî se gândesce.
E. 1. P ATRICIU, vnv. c. Smulţ!,
i. Covurluh!.
Ve4t Nerod.
Acelaş înţeles ca la N o. 16258.
6
Din gura prostului .. afli adeverul.
Dr. CRISTEA, Prov., p. 76, c.
Gltra·RÎ'ullli, Unqaria,
Ca şi din gura copiîlor Şi a celui bet.
6
Prostu n'asud ă nici la del, nici la vale.
Dr. CmSTEA, Prov., 1'. 217, c.
Codlea, Unqaria.
Acelaş Înţeles ca la N o. 1G226.
16365
Omul se cunosce din vorba sa, cum şi
nuca cea sacă din uşurinţa sa.
C. DIN GOLESef, I, p. 12.
================== pagina 330 ==================
530
PIWVEHBELE HOlvIÂNILOH
Omul prost se cunosce elin vorbulifă)
Şi nuca din uşurinţă .
. HIN'fESCU, p. 134.
Omul prost din vorbuliţă)
Şi nuca elin uşurinţă.
A. P ANN, 1, p. 9.
V Cql Umblet.
Acelaş înţeles ca la N o. 16361.
*6
16366 Prostu se cun6sce după vorbă, şi şiretul
după ochi.
P. GÂHBOVICEANU, pro]. c. Co­
măniţa, i. Olt.
Acelaş înţeles ca la N o. 16365.
*6
16367 Prostul se cun6sce după rîs şi mers.
P. GÂHBOVICEANU, proj. Sem.
Buc. CI. VII.
Vedf Prost, Nebun.
Acelaş înţeles ea la N o. I 6210.
*
16368 Ce 'mi-e prostul, ce 'mi-e nebunul!
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 25; 1,
p. 85. - HIN1'ESCU, p. 155.
Veqi Nerori, Prostie.
Acelaş înţeles ea laN o. 16244.
16369
Cel prost pururea de mămăligă să se ţie.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p, 115.
De ceea ce s'a învăţat (Gor.ssou).
*6
16370 După ce e (îi) prost, îl chemă şi Vlad.
A. P ANN, II, p. 139. - HIN­
lESCU, p.154. - P. ISPIHEscu, Reu.
Ist., ItI, p.161.-E. 1. PATRIClu,
înv. c. Smulti, j. Covurlu�u.
================== pagina 331 ==================
I
SUFLlcTUL ŞI FACUr;.rĂ'r1LE SALE
Acelaş înţeles ca la No. 1M48.
____ �331
16371
*
Năduhul prostului p6rtă grija altuia.
VcqI Cal, N"b/llz.
Acelaş înţeles ca la N'o. 1484.
16372
Prostul, este ca orbul când dă de părete.
HIN1,'ESCU. p. 155.
Acelaş Înţeles ca la No. 5G29.
16373
Prost cu prost când trălesce
Lesne se îngăduesce.
A. PANN, IT,p.136.-HINTE:"CU,
p, 155
Pentru cei cari sunt de o potrivă proşti.
16374
*
Ce face un prost, nu p6te desface dece
înţelepţi.
*
Ce înnodă un prost) nu pate desnodă dece
înţelepţi,.
16375
Veqi Nebun.
Acelnş înţeles ca la N o. 16223.
*
Prostul cer că gărla 'n glumă şi se 'n-
necă înadins.
Când te apuci de o lucrare, fără Stl'ţi dai sem!', de
greutatea ei, şi în urmă o paţi.
16376
*
Prostu rîde singur de prostia lui.
Acelaş înţeles ca In N o. 5774.
================== pagina 792 ==================
792
18339
rIWVEHB.llLE HO�\L".1\l[,OH
Din încurcătură în împleticire.
P. lSPlRESCU, Leg., I, 1872, p.
174.
Adică din reu în mai rei:L
18340
Din limbi streine să înveţi, şi în limba ta
să scrii, ca nernul teu să ţi'lluminezL
HIl\iTESCU, p. 90.
*D.
18341 Din nimic, tot nimic (iese).
C. 'l'JlODORESCU, in». e. Pun­
qesci, j. Vaslufu. - Gl�. ALEXAN­
DRESCU, maqistr, i. Puina.
*
Din nimica tot nimica.
*L
18342 Din puţin se face mult.
P. GÂRBOVICEANU, praf. Sem.
Bne. a. VIII.
18343
*
D6mne ajută,
Cui sărută,
Şi priesce
Cui iubesce.
1. ARBORE, ing. }. Buza;,.
*D.
18344 D6mne, fie în voia ta.
Y. ALEXANDRI, Poes. Pop., p.
211.
Cuvintele lui Isus Hristos pe cruce.
Seiqneur, que ootre uolont« soit faite ei non la
mienne.
Evangiles.
18345
Domnul este adeverul ; când păzesci ade­
verul, te asemeni cu Dumnedeu].
IORD. GOLllSCU, ��I{S8. II, p. 148.
================== pagina 793 ==================
\
POVEŢE, OPRIRI, MAXfME
------
793
L
18346
18347
18348
18349
18350
Domnul mărturie între 6meni este, la
câte se grăîesce. D'aceea adeverul nici
cum să'l ascundi.
Ionn. GOLESCU, Mss. n, p. 148.
*
Duhul omului e ca o funie; de ce o în-
tindi de ce slăbe sce.
V. A. FOHESCU, c. Folticenf, i
Suciaoa.
Dumnedeu n'ajută celui care umblă cu
furtuşag.
1. CREANGĂ, Amint., p 51.
Dumnedeu precum e de harurl dătător,
aşa celor ce nu'I mulţumesc este şi
drept resplătitor.
ZILOT !\OMÂNUL.
După care aş merge nu me cere,
Care vine
Nu'I de mine.
1. T. MERA, Conv. Liter.
Dice fata care imbătrânesoe ne-măritată.
18351
După fapta chibzuire,
Ades aduce căi re.
V. ALEX.ANDRI & L. ROSETTI,
Mss.
*6
18352 După faptă se cun6sce omu.
P. ALEXANDRESCU, c. lYlircescf,
j. Vaslult!.
i
I
I
I
I
I
l
*6
18353 După faptă
Şi plată.
Ntc. COSTIN, Letop, Molel., If,
p. 33. - A. DONICI, Fab., I, p.
24. - P. AJJ��XANDRESCU, c. lJilîr­
cesci, j. Vaslufu.
================== pagina 794 ==================
794
��---
PIWVERBELE ROMÂNILOR
18354
*
După faptă şi plată, să nu rîcIZ ele nune
nid odată,
GIt. .ALEXANDRESCU, maaietr. j.
Puina.
«Pe urmă, înţelegenel Moscalit ele vicleşugul III! Ramac1anovski, l'au
prins Impăratul "Mosclcescu, şi au topit banii ce aii fost luat de la
'I'urcl, şi l'au turnat în gura lui Rainaclanovski; şi aşa 'şl-U'u luat
plata dup(l, fapta lui.» - I. NECULCfl, II, p. 21l.
*
După a scurtă plăcere, urmeză o lungă
durere.
P. GÂRBOVJCEANU, prof. Semin.
Buc. el. VII.
18355
E destul de reu
Dacă n'ai al teu,
A. PANN,I,p.136.-HIN'P:SCU,
p. 160.
E forte reu
Dacc't n' az al teu.
HIN'J:ESCU, p. 186.
18356
Pentru cel lipsit de mij16ce.
*
E lesne a cărti, dar anevoe a îndrepta.
Francesul dice : la criiique est aisee.
18357
18358
El face, el strică.
DlM. '!'ÎCHINDEAL, Eob., p. 'i'8.
El lea de la toţi, şi de la el nimeni.
I. G. V ALENTlNIANU, p. 50.
Pentru cel sgârcit,
*6
18359 El şi ea se tot cadea,
Şi nimică nu sporea.
V. SALA, clase. c. Buntesci, co­
mit. Bihor, Ilnqaria.
================== pagina 795 ==================
r
I
18360
18361
E mai bine a sci puţine şi bine.
SION, p. 78.
E mai bine a suferi ne-dreptate,
Ca a face strîmbătate.
HrNi'Eseu, p. 120.
f'"
I
I
I
A se adaoga la No. 12340.
Mezus esser injuriadu que injuriare.1)
Prov. Ital.
*6
18362 E mai uşor a dice ba,
De cât t6tă diua na.
V. SALA. dasc. c. Guran; &
)Jierag, comit. Bihor, Ungaria.
*6
18363 Era vai de mine, acum e vai de noi.
CĂLIN J ORDACHE, stud. j. Argeş.
Dice omul nevoîaş care s'a căsătorit.
*6
18364 E reu când te ajunge sărăcia în haine
domnesci.
1. LUNGU, c. Sebeşul·Marc, Tran­
siloani«.
18365
18366
18367
*
E ruşine pentru acel ce linge unde a
scuipat.
V. A. FORllSCU, c. Folticen'i, j.
Suciaoa.
*
Esemplele rele strică moravurile bune.
G. I. MUNTEANU, p. 15. -HIN'
l'Eseu, p. 55. - V. SALA, dasc. c.
Vaşcoiî, comit. Bihor, Unqaria.
Este fericit cel care se mulţumesce cu
puţin.
L G. V ALENTINTANU, p. 9.
1
....
I
1) Mal bine să fiI Înjurat de cât să înjurl.
================== pagina 796 ==================
796 PHOVERBllLD: HOMÂNILOH.
*6
18368 Este lesne a ertă, dar este greu a uită.
P. G;\RBOVICEANU, prof. Sem.
EtiC. oi. VII.
18369
Eşti stăpân pe capul teu,
Ori pe bine, ori pe reu.
A. PANN, II, p. 152.
EştZ stăpân pe capul teu,
Orz la bine, ori la reu.
HINţESGU, p. 180.
Eşti liber să fărI ce vref.
18370
Eu am fost ca tine, tu n'ai ajuns ca
mine.
]ORD. GOLEseu, Mss. II, p. 6. -
P. ISPIHEseu, Rev. Ist., III, p. 379.
Se c,lice către tinerii ce vor să se arate mal înveţaţl
de cât cel bătrânt (GOLESOU).
18371
*
Eu fac, eu trag.
P. ISPIHEscu, s». Ist., Il}, p.
379.
Eu fac, eu trag "
P'alcu în belea nu bag.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 115;
IlJ, p. 102. - HINŢESGU, p. 56
Când cine-va nu vre să asculte de sfaturile altuia.
18372
Eu îi cer ca să'mi de mie,
Şi el îţi întinde ţie.
A. PANN,I, p.88.-HINTESGU,
p, 44.
Pentru omul nerod.
================== pagina 797 ==================
18373
POVEŢE. OPRIRI, �1AXIME
*
Eu şi cu mine.
797
FILlMON, Ciocoi, p. 168. - P.
ISPIRESCU, Rev. Ist., III, p. 379.
10 Pentru a se areta că cine-va e singur.
2° Acelaş înţeles ca la § 1°, cu adaosul că e totuşi
în stare să facă un lucru, fără ajutorul altuia, şi cum
�lice francesul : moi seul, el c'eei asses.
*6
18374 E uşor a fi bogat, dar greu a fi fericit.
P. GÂRBOVICEANU, prof, Semin .
Buc. a. YII.
F
18375
Fă cum faci, că bine faci.
D-na EL. SEV ASTOS, p. 96.
*6
18376 Fă faptă şi'ţl vel primi resplata.
G. MIHALACHE, înv. c. Şcrulreeci ,
j. Tuiooa.
*6
18377 Fapta bună laudă pe om.
C. TEODORESCU, înv. c. Cnrsesd,
i. Yaslu'iu.
18378
18379
18380
18381
*
Fapta bună nu are laudă.
V. A. PORESCU, c. Folticen'!, ,i.
Suc/ava.
*
Fapta bună vorbesce de sine.
1. G. VALIJ:NTINIANU.
Fapta cea rea o ascundi de 6menI, dar
Dumnedeu t6te le vede.
DIACONOVICl'-LoCA, p. 19.
Fapta cea rea tot, când-va, se pedepsesce.
DIACONOVrc:I·LoCA, p. 21.
================== pagina 798 ==================
798
18382
PIlOYEHBELJ<: HOMÂNILOH
*
Fapta face ruşinea, ear nu pedepsa.
V. A. Ponesctr, c. E'olticenI, j.
St!c'iava.
18383
Francesnl dicc : le crime fait la honie et non pas 7' echafaud.
*
Fă şi tu ce face tată lumea.
A. PANN, II, p. 114.- HI,,'
lESCU, p. 55.
18384
Faţa ta de nu e frumosă, cu înveţăturf
folositore o poţi împodobi.
DIACONovlcl'·J�OGA, p. 21.
*.6-
18385 Fă-te luntre şi punte, dacă vrei să fii om.
J. POPESCU, in», c. Dobreni, j.
Ilfov.
*.6-
18386 Fă-te topor de ase, numai să'tl ajungi
scopu.
1. POPESCU, in», c. Dobrenî, ,j.
Ilfov.
*6
18387 Feresce-te de cărbunele acoperit.
V. A. Ponssctr, c. Dorna, .i.
Suciaua.
AdIcă de cel viclen,
18388
18389
18390
*
Feresce-te de fapte de ruşine.
DIACONOVlCI·LOGA, p. 22.
*
Feresce-te de linguşitorf,
Daca nu vrei să mori.
V. SALA, clase. c. Vaşco�, comit.
Biho7', Ungm·ta.
:;:
Ferice de cel ce nu se prea dă jos de
pe saltea.
V. A. FOHESCU, c. Folticen'i, i
Suciaoa,
================== pagina 799 ==================
l'OVE'fE, OPRIRl, MAXIME
799
Ac1ici:L
de
cel
cu
dare
de
mână,
care
nu
are
nevoe
S[L
lucreze.
tI
*
18391
Ferice
e
acel
ce
nu
tr ăesoe
decât
în
seul
Iui,
b
V. A
FOHESCU, c. Folticen1, j.
Suciaoa.
Acela ş
Înţeles
ca
la
No.
18390.
18392
18393
18394
Fericirea adevărată, cu cât se vechesce,
cu atâta mai mult se fericesce.
DJM. CANTEl\ILH, IsI". IC1·ogl., r-
86.
*
Fericit acela care se mulţumesce cu puţin.
*
Fericit e acel ce p6te încăldi mai mulţi
la soba Iui,
V. A. FORESCU, c. Foliiceni, i.
Suciara.
Adică care p6te face bine altora.
18395
*
Fericiţi cel săraci cu duhul, că acelora
este imperătia cerurilor.
J. G. V ALENTINEAN, p. 32 & 48.
Dicere din Biblie şi Evanghelie. Ve\li Matei, 5. :);
Luca, 6. 20; Prov., io. 19 & 29. 23, etc.
18396
*
Fericiţi sunt cei blăndi că aceia vor moş-
teni pămîntul.
18397
-
Dicere din BiblIe ŞI Evanghelie. A Fie vede Matern,
5.5; Ps. 37.11.
*
Fericiţi sunt cei ce plâng, că aceia se
vor mângâia.
================== pagina 800 ==================
son PIWVEHBELE lWMANILOR
Dicere din Biblie şi Evanghelie. Ve(li Matern, 5. 4;
Isa. 01. 2. 3; Luca, 0. 21; Ion, 16. 20, etc.
18398
*
Fericiţi sunt cei milostivi, că aceia se vor
milui.
18399
Dicere din Evanghelie. Ve�l Mateîu, 5. 7; Marc., 11.
26; 2. Tim. 1. 16; Ebr., 5. 10.
*
Fericit omul care se mulţumesce cu ce-
va mal puţin de cât are.
18400
*
Fie-care are câte o metehnă.
C. TEODORf�SCU, înu. c. Pusiqcsci,
j. Vasluht.
Adică câte un cusur.
18401
Fie-care cum apucă
Ast-fel trebue s'o ducă.
A. PANN, I, p. 72.-HIN'fESCU,
p. 5·
Omul să se ţină de legea lui cea părintescă.
*
18402 Fie-care este stăpân pe capul lui.
P. TSPIRl!:SCU, .Reu. Ist , III, p.
379.
*6
18403 Fie-care face cum se pricepe.
C. TEODORESCU, înv. c, D6gele,
j. Vasln'îu
*6
18404 Fie-care lucru e pe şartul seu.
]. POPESCU, înv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
*0
18405 Fie-care pentru sine şi Dumnedeu pen-
tru toţi.
Devisa egoiş tilor.
================== pagina 801 ==================
____ p_O_VETE, OPHIRI, MAXIME
Chacun. POt�T soi et Dieu pour tous.
Pvo». Franc.
*.6
18406 Fie-care pe ale luî scie.
801
E. 1. P A THIc:rU , in». c. Sm1tlţ�, j.
COVUrltl'1U.
Adică nu e om fără supărare.
*.6.
18407 Fie-care trebue să trăîescă.
C. TEODORllSCU, înv. c. Lipoua,
i. Vasltltu.
Si cum i"lice francesul: tout le monde eloit ouire.
,
18408
18409
18410
18411
Fie-care unde cun6sce, acolo trage.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 161;
IIT, r- 130.
Fie-cine ce face pentru el este.
A. PANN, II, p. 21.-HINiESCU,
p. 55.
Fleş-ce care pizmuesce ce'! mai frumos
de cât el.
DIM. TîcHINDEAL, Eab., p. 145.
Fii înţelept ca şarpele, muncitor ca al­
bina şi dornic ca turturica.
P. ISPlllESCU, Rev. Ist., IIl, p.
382; Leg., )872, p. 176 .
.6.
Fir inţelept ca şerpele, muncitor ca olbino
şi doritor ca turturica.
HINiESCU, p. 81. - S. FI.. MA­
mAN, Ornii., IT, p. 209.-Şezăt.,
l I, p. 56.
Ji�fl înfelepfi CCt şe7pit şi simpli ca porulnbZeit.
LAumAN & MAXIM, I, p. 787;
II, p. ucz.
================== pagina 802 ==================
802
pl.wv EHHELE HOMANILOH
Dicere din EvangheliI. A se vede Matern, 10. 17;
Rom., 16. 19; Efes., 5. ] 5.
18412
18413
Fii la ori-ce în ferelă,
Nu da loc de bănuială.
A. PANN, I, p. 168. - HIN1'ESCU,
p. 137.
*
Fiind sărac nu te asemena cu cel bogat,
ci te strînge pe tine cu găndul teu.
G. BĂNULESCU, înv. c. Pieiro­
şiţa, i Dimbovita.
*.6
18414 Fii statornic întru cugetul teu şi unul să
fie cuvîntul teu,
G. BĂNULESCU, înv. c. Pietroşi­
fa, j. Dâmboniia,
*.6
18415 FiI tăcut de voiesc! a trăi mult.
IULIANA SALA, C. VaşC01!, co­
milo Bihor, Ungaria.
18416
18417
18418
18419
18420
Finea bună, t6te bune.
G. 1, MUN'fEANU, p. 17. -KA­
ROLY Acs, p. 81. - HIN!ESCU, p.
188.
Firea, de cât deprinderea, mai veche este.
DIM. CANTEMIR, lst. Ieropl., p.
291.
Frica face urîciune, şi ur-îciunea, cât de
tăr diu isbucnesce.
MmON COSTJN, LetoJJ. Mold.
Frumuseţea fără înţelepciune, este ca o
fiare în tină.
DIM. 'J'JcHINDEAL, Fab., p. ] 23.
Frumuseţea feţii tale să nu o faci urîtă
cu fapte rele.
DIACONICI·LOGA, p. 21.
================== pagina 803 ==================
POVEŢE, OPRmt, J\!AXINIE
803
18421
Fudzi d'iu s-'ncaţe, tradzi di nă parte. 1)
G. VVlGIGAND, Die Aj'om., II, p.
278.
6*
18422 Fugi de cel rei,
Ca să nu te faci ca el.
. Du-a ECA'l'. ŞIŞMAN, ino, c. Adam,
J. Tutova.
18423
Furtuna, când va să trăntescă, întălu ri­
dică, şi nenorocul rîde întâiu, apoi
plânge.
DIl\I. OANTEMIR, Isi. Ieroql., p.
94.
G
*6
18424 Gândesce de alţii ce vei mânca. mâne.
V. SALA, dase. c. Sudrigiii &;
Leheceni, comit. Bihor, Ungaria.
Să fim prevedetorj.
*
Geba vii, geba te duci,
Geba mal spargi la papuci.
18425
J. IT ALENTINEANU, p. 38.
Al'l1trt O stăruinţă zadarnică.
*6
18426 Geba vii, geba te duci,
Geba mamaliga strici,
Şi mal rupi nisce papucI.
A. GORovEI, j. Suciaoa.
Acelaş înţeles ca la No. 18425.
*6
18427 Geba vii, geba te duci,
Geba rupi cele opincI.
K 1. P ATRICIU, înv. c. Sm�ţll'i,
i. Couurluiu, - Şesăt, IT, T'· 219.
- V. A. FORESCU, c. Foliiccnii j.
Sucuioa,
') Fuge de unde se certă, dă-te (tragi) de o parte.
================== pagina 804 ==================
804
I'JWY EHBE/,E ROMÂNILOH
Acelaş înţeles ca la N o. 1842G.
*fC..
18428 Geba vii, g eba te duel,
Geba rupi nisce papuci.
V. A. FORESCU, c. uau«; j.
Suciaua,
Acelaş înţeles ca la No. 18427.
18429
Geba vii, geba te duci,
Geba spargi nisce papuci.
IO[lD. GOLESCU, MS8. II, p. 84.
- A. PANN, III, p. 5.-HINŢESCU,
p. 201.
Arată zădărnicia lumit, şî că în zadar alergăm după
nădejdi (GOLESCU).
18430
Geba vii, geba te duel,
Nu mai rupi nisce papuci.
V. ALEXANDRI & L. ROSETTI,
Ms«. - IDEM, Calend. Iiom., 1892.
Acelaş înţeles ca la No. 18429.
*fC..
18431 Geba viu, geba rne duc,
Nu sciu în cotro s'apuc.
C. T1WDOBESCU, înv. c. Cursesci,
j. Vasltt'lti.
Vice omul amărît.
18432
18433
Graba perde adeverat de multe ori; iară
de multe ori şi isbândesce.
MmON COSTIN, Leiop. Molâ., I,
p. 341.
Graba
Perde treba.
================== pagina 805 ==================
POVETE, OPRIRI, MAXIM"
*6
18434 Graba
Strică treba.
SUD
A. P ANN, seu; 1889, p. 100.
- 1. G. VALENTJNIANU, p. 29 &
4G. - P. ISPIRESCU, Leg., 1872,
p. 180. - S. 1. GROSSMANN, p. 189.
- Gazei. Pop., J, No. 225. - Vo·
inia, XIII, �o. 3349. - 1. PO'
PESCU, înv. c. Dobreni, j .. Ilfov.
- Ec. ŞIŞMAN, ino. c. Adam, j.
Tuiooa. - K. A. ZAMPIRJlScu·DJA­
CON, în», c. Stiubenii, j. Dorohoi,
- N. B'JGDAN, p. 193 - El'Il. Po­
PESCU, înv. c. OIocdnesci'î·Jlrl(lrgi·
neni, j. Ialomiţa. - 1. Nrl'EsCU,
înv. C. V1cpesct, i. Olt. - V. SALA,
dasc. C. Vaşeoii, comit. Bihor, Un­
gar-ta. - IUL. GHOI'ŞOHEANU, înv.
c. Galşa, comit. Amd, Unqaria.
- LIVIU P AP, 'În-v. e. Cosovinţ, co·
mit. Amcl, Unqaria. - D. Por-o­
VICIU, înv. c. Cuuin, comit. Arad,
Unqaria.
*6
Graba
Strică treba.
A VR. COHCEA, paroh, c, Costet«,
Banat.
Graba nu e bună, ŞI arată cât de mult preţuesce răb­
darea.
18435
18436
18437
Greşela ne-certată, fără hotar prinde a
cresce.
Nrc. MUSTE, Leiop. Molel., 1 Il,
p.88,
*
Greu e a redică pîetra de la inimă.
V. A. Fonssorr, C. Foliiceni, j.
Suciaca.
Greu se cun6sce cine-va pe sine.
A. P ANN, I, p- 9.
A se vede în A. Pann, Povestea vorbit, I, p. 7-9.
================== pagina 806 ==================
*6
18438 Hatîrul n'are hotare.
806
PHOVElWELE ROMÂNILOR
I-J:
r
I
I
E. r. P ATRrCi'U, înv. c. Smulii,
j. Coourluiu,
I
18439
*
19i amânare trî ghine.t)
1. COYAN, prof, c, Baesa, Epir.
18440
Şi amânarea unui lucru p6te fi, câte odată, folositore,
*
Icido di cripare, omlu prinde s-arucă
la păltari. 2)
G. ZUCA, c. Berot, Albania.
*6
18441 lea ce'tî place, nurna nu alege.
A VR. COReEA, paroh, c. Costeiu,
Banat.
Când te îmbie la mâncare.
18442
13443
18444
*
lea pe unul şi dă în celă-l-alt.
HINTESCU, p. 196.
*
Iertă celor ce'tî fac reu.
Iertă pe toţi, numai pe tine nu.
JDEM, Calend. Rom. 1892.
r
8,'\, fii mal indulgent pentru alţii de câf pen tru tine.
Vec)I iVo. 18575.
') Orf-ce amânare (intârdiere) pentru bine.
�) Ori-ce grijă, omul trebue să arunce Ia spate.
3) Inainte de-a [ace un lucru, adună-te şi lea sfat de la mic şi de la
mare; pc urmă să incepl �i să lucrez'(.
18445
Înainte ca să-faci ver'un lucru, adună-ta
şi tia mintuire di la miclu şi di-la me­
rele; dipre-apoîa 'ncepi şi lucredză.")
ANDl�. AL BAGAV. Cad. Aleg.)
p. 91.
l
I
I
================== pagina 807 ==================
POVE'!;E, OPRIRI, MAXIME
Sfaturile color-l-altî ne pot :fi de mare folos.
807
*Lc.
18446 Înainte de a porunci, învaţă a te supune.
P. GÂRBOVICEANU, Sem. Buc.
a. VIII.
18447
18448
*
Încăldesce-te cât arde focul.
SUHAMEL, Transilvania.
*A
Incepe una şi isprăvesce alta.
I. POPESCU, înv. c. Dobreni, J.
Ilfov.
Omul ne-statornic.
18449
*
Începutu e greu.
GR. JIPESCU, Opinc., p. 121.
*
18450 Începutu'I anevoe;
Urma, vine
De la sine.
* Lc.A
18451 Inceputul fie cum o fi, sfîrşitul să fie bun.
E. I. P ATRIOlu, in». c. Snmlţ1,
i. Conurluiu.
CăCI urma alege.
*Lc.
18452 Incercare/a)
M6rte n'are.
P. GÂRBOVIOEANU, praf. c. o-«.
gănesct, j. Vlaşca. - A. BOUNTJ­
NEANU, ing. j. Ilfov.
Omul e dator să Încerce.
*Lc.
18453 Incetu(l) cu încetu(l) departe ajungi.
GR. PO'tENARU, in». c. Iiassa, j.
Ialomiţa. - V. SALA, dasc. c. Vaş·
coă, comit. Bihor, Unqaria. - D.
Por-ovrcnr, in». c. Cuoin, comit.
Arad, Ungaria.
A se vede N o. 18246.
G3
================== pagina 808 ==================
808
PROVEHBEL8 lWM • .\NILOH
*,6
18454 Incetul cu încetul perdl timpul.
V. SALA, dasc. c. Rieni (f· FiJ·
naţa, comit. Bihor, Unqari«.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p.17.
Adică cine nu se pripesce, mult sporesce (GOLESCU).
ILIE HOCIOTĂU, e, Selişie, comit.
Sibi«, Transilvania.
IORD. GOLE8CU, Mss. II, p. 102.
Închide-ti uşa caseî, până a nu ţi-o goli
O furul.
Acelaş înţeles ca la N o. 18453.
Încet, încet departe mergi.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţ't, i.
Couurluiu.
P. ILIEŞ, îng. c. Bata-de-Uriş,
Transilvan'ta.-D. Por-ovrom, înv.
c. Cuvin, comit. Arad, Ungaria.
*,6
18455 Incetul, cu încetul,
Se (se) face oţetul.
*,6
Incetu CU încetu
Se face otetu.
18457
Adîcă păzesce-te până a nu păţi (GOLESCU).
*,6
18459 In diua de adi, cât îi apuca cu mâna,
atâta e al teu.
A se vede No. 18245.
* ,6A
18456 Incet, încet, departe ajungi.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 101;
TIr, p.15.-S. 1. GROSSMANN, Dici.,
p. 233. - HINl'ESCU, p. 78. - LAU­
RIAN & MAXIM, I, p. 41. - P. GÂR'
BOVIUEANU, praf. Sem. Buc. CI.
VIII. - Ee. ŞIŞMAN, ino, c. Adam,
j. Tuiooa. - E. 1. PATRIUIU, în»,
c. Smulţ'î, j. COV1lrluiu.
18458
\ I
================== pagina 809 ==================
POVllTIl, OPRlHl, MAXIME
* D.A
18460 In fie-care om şede un dobitoc.
809
P. GÂBBOVICEANU, prof. Sem.
Btle. ci. VIU.
Pe care vinul îl dă câte odată la ivelă.
18461
18462
Inimă mare, largă, să ai daca vrei să
trăesci.
GR. JIPESCU, Opinc., p. 112.
Înţelepciunea când grăîesce, pune-ţi mâna
la gura ta, şt urechea la gura el.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 102.
Adică să taci şî la ea să asculţi (GOLESCU).
18463
Înţelepciunea este mai fără de m6rte de
cât t6te averile.
Dur. ŢîCHINDEAL, Fab., p. 230.
* D.A
18464 Intimplarea
Vină n'are.
G. MADAN, c. Truşeni, ţin. Chi­
şii'neii., Basarabia.
* D.A
18465 Intre ai mei am fost şi al mei nu m'au
cunoscut.
I. G. VALENTINIANU, p. 49.
Dicere luată din EvangheliL
* D.A
18466 In treba altora nu te băga.
V. SALA, dasc. c. Zăvoen1 &
Petrilen'l, comit. Bihor, Ungada.
18467
Învetat este maşi păţitlu. 1)
ANDR. AL BAGAV, Cart. Aleg.,
p.44.
Cine a păţit multe, sere multe.
1) Invăţat este numai pătitul,
================== pagina 810 ==================
810
PROVERBELE ROMANILOR
* 6,
18468 Inveţufl) are şi desvet.
A. PANN, Ediţ. 188\), p. 58; III
p. 71. -IORD. GOLESCU, Mss. II,
p. 15. - 01'. CRISTEA. Prov., p.
122, c. Gura·Rîulul, Unqarta.>«
1. G-. VALENT1NIANU, p. il6. - P.
G-ÂRBOVICEANU, prof. Sem. Buc,
CI. VIII. - EM. POPESCU, înv. c.
Cioci1ne8Cit·Mărginen�,j. lalomiţa.
- G. ALEXANDRESCU, j. Puina.
Se dice pentru cei ce se socotesc că nu 'I pote nimeni
a'I înfrîna, de năravurile lor cele rele (GOLESCU).
18469
Inveţul din fire
N'are lecuire.
BARONZI, p. 51. - HINl'ESCU, p.
83.
*6
18470 Invetul
Il desbară betul.
A. P ANN, Edi[. 1889, p. 115;
II, p. 102.-HINl'ESCU, p. 83.-V.
SALA, dasc. e. Cărpinet, comit. Bi­
hor, Unqaria.
18471
18472
Isbănda ne-dobândită nasce dosada.
DIM. CANTEMIR, Ist. Ierogl., p.
189.
*
Iubesce pe apr6pele teu ca pre tine însuşi
(însuţi).
DIM. ŢîCHINDl';AL; Fab., p. 133.
- L G. VAL1';NTINIANU, p.ll.-I.
IONESCU, Cart. Cit., p. II.
J
*6
18473 Jîp6e telu când se lea.
G. MADAN, c. Truşeni, tin. Chi­
şeneu, Basarab'!a.
'I'eîu se jupote în luna lui Maîu.
================== pagina 811 ==================
POVE'c\'E or-amt, MAX[ME,
L
811
18474
La cel ce te duşmănesce,
Tu cu bine'I resplătesce.
A. PANN, TI, p. 20.-HINp:sou,
p. 53 -Dr. ORISTEA, Prov., p. 127,
comit. Sibiu, Tmnsilvan1a.
18475 La fapte bune putini s'adună ;
Mult pot putini buni împreună.
1. V.ĂOĂRESOU.-B. P.HĂŞDEU,
Etym. Magnum, p. 395.
*6
18476 La început ori-ce lucru este (e) greu.
HINTESCU, p. 9il.-Eo. ŞIŞMAN,
în», c. Adam, J. Tutooa. - V. A.
FOI<ESOU, c. Folticeni, j Suciaoa:
-G. MmALAoHE, în». c. Şendrescl,
J. Tutova.
*6
La 'nceput tot lucrul e greu.
H. D. ENESOU, înv. c. Zamostea,
J. Dorohot.
E greu până te deprindi cu o lucrare, sau până te ho­
tăresci să o începi, căci:
Incepuiu'i anevoe,
Urma vine de la sine.
SPERAN'l'Ă, 1, p. 54.
De altminterea mai scim că: Românu. 'r grwu până se
apuci; de o lrebă, că de lăsat, sa lasă el îndată.
18477
La începutul sacului şî pe la sfîrşitul lui
te poţi sătura, iar pe la mijlocul lUI
mult mult să te sfiescl, dacă nu vrei
să'l sfîrşasct,
Ionn, GOLESOU, Mss. IT, p. 106.
Ne învaţă cum să ne păstrăm averea, adică cum ve­
dem că se împuţineză, să, stăm din zădarnicele cheltueli
(GOLESCU).
================== pagina 812 ==================
812 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
18478 . Lasă, nici când nu'i bun.
A VR. COReEA, paroh, c. Coştelu,
Banat.
Românu la ori-ce tot e gata să dică : lasă.
r
I
18479
Lasă şi eu să'l ating,
Spatele să '1 mai încing.
A. P ANN, III, p. 25.
Pentru cel bătăios.
La sfîrşit se vede cum a eşit lucrul.
18480
18481
18482
*
La t6tă binefacerea ce o faci, fii vesel.
V. SALA, âasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Unqaria.
*
La t6te urma alege.
A. P ANN, us« 1889, p. 134;
IT, p. 87. - HIN'rESCU, p. 197.
La unii unele, şi la alte altele.
A. P ANN, Etliţ. 1889, p. 104. -
HINţESCU, p. 196.
i
I
1
Despre căsniciî.
*6
18483 Legă căteaua de gard.
D-raECAT. SISMAN,înv. c. Adam,
j. Tutova.' •
A se vede No. 7093.
*6
18484 Lesne a dice, anevoie a face.
Y. SALA, dasc. c. Sust &; Sediş­
tel, comit. Bihor, Unqaria.
*6
Lesne a i{;ice, greu a face.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coştelu,
Banat.
================== pagina 813 ==================
POVEŢE, OPRIRI, MAXIME
813
18485
Lesne a ertă, dar anevoe a uita.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 115;
II, p. 103.
*6
Lesne [e) a eriă, anevoie a uită.
P. ISPIRESCU, Leg., r. 1872, p.
166.-HINţEscu. p.54.-Dr. ORIS'
'I'EA, Prou., p. 136, e. Gura-Riu­
lu1, Unqaria.>: V, SALA, dase. e.
'l'alpa &: Pocala, comit. Bihor, Un­
qaria.
A se vede sn6va din Povestea Vorbit
18486
18487
Lesne e a învetă, greu a face.
REINSBERG·DURINGSFELD, II, p.
132.
*
Lesne a judeca pe altul.
Să fim indulgenta pentru alţii.
18488
Lia-o când o afli, s'o al tră când lipsesci, 1)
Dt'. WEIGAND, Zweit. .Jahres.,
p. 167.
Să fim preve<;letorl.
18489
18490
Lipsa şi sărăcia smeresce şi măndria cea
mai mare.
DIM. TfCHINDMr" Eab., p. 310.
*
Lucrul bine început
E pe jumătate făcut.
A Re v8<M la No. 11-)039.
Principium. dirn'idi'll,rn totius.
Proo, Lat.
') Iea-o când o afli, ca să o aÎ când îţI trebuie.
================== pagina 814 ==================
814
PROVERBELE ROMÂNILOR
Chose bien commencee est Ci demi acheoee.
Pr01'. Franc.
*.6
18491 Lucrul de astă-dl nu'l lăsa pe mâine.
D-ra ECAT. ŞlţiMAN, înv. c. Adam,
j. Tutova .
18492
18493
18494
.6
Lucru de graba
Nu e de nici O trebă.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.,
p. 177.
Lucrul făcut nu se mai p6te desface.
ION AL LUI SBIERA, Pov., p.88.
Lucrul greu apasă pe cel uşor.
[ORD. GOLESCU, MS8. II. p.41.
Adică cel: mari pururea supără pe cei mai micî (00-
LESCU).
18495
Lucrul la timp dăruit
Preţuesce îndoit.
A. PANN, III. p. 139.
A se udaogă la No. 11792.
V. HAR AM, Cart. Cit.
18496
18497
18498
18499
Lucrul reu nu pIere cu una cu doue.
I. CREANGĂ, Amint" p. 16.
Lucrul şi cu rugăciunea fac pe om bun
şi înţelept.
Lumea asta e pe dos;
T6te merg cu capu 'n jos.
1. CREANGĂ, POV" p. 248.
*
Lumea cu lumea, şi noi cu noi.
D'na Z. JUVARA, c. Berlad,j,
Tuiooa.
================== pagina 815 ==================
18500
__ POVE1'E. oPRn�'i. MAXIME
ACf\laş inţeles ca la N 0. 9565.
L::,.
Lu mea e amăgit6re,
Ca o flor e trecetore,
Ca o apă curgetore.
815
18501
18502
V. ALEXANDRI, Poes. Pop., p.
386.
*
Lumea nu s'a făcut într'o di.
V. ALEXANDRESCU, maqistr. i.
Putna.
*
Lurnineză-te şi vei fi.
Arată preţul învătătureî.
M
18503
*
Ma ghine s-tu dzîcă dinăinte de-cât di-
năpoLl)
O. IONESCU, prof. c. Neoesta,
Macedonia.
Adică mal bine în faţă de cât În lipsa nostră.
18504
Mai bine bîrna din ochiul teu să o scoţi,
de cât gunoiul din ochiul fratelui teu.
lOR]). GOLESCU, MS8. u, p. 108.
18505
Adică mai bine ale tale greşeLi mari, de cât cele mici
ale celor-l-alţi (GOLESCU).
*
Mai bine ce-va de cât nimic.
A. P ANN, EdiI. ;88\:), p. 41; J,
p. 152. - .I:hN'l'E>;CU, p. 32. - I.
G. VALI1NTlNIANU, p. 28.
Să ne mulţumim cu puţin, daca nu putem ave mai
mult.
1) Mal bine să'ţî dică în faţă, de cât pc din dos.
================== pagina 816 ==================
816
18506
18507
PHOVER13ELE ROMANIWn
lJiieux oau! peu que rien.
Prov. Franc.
E meqlio qualche cosa, che niente.l)
Prov. Ital.
Etwas isi besser, ilenn Nichts.2)
Prov. Germ.
Someuihai ts beiter ihan nothing.")
Prav. Engl.
Mai bine este a da de cât a lua.
HINŢESCU, p. 43.
*
Mai bine fă adi tot, şi mărie te hodinesce.
D. POPA, iust. c. Sinaia, j. Pra­
hova.
I
ţ
I
I
'"
18508
Mai bine în luntre mică, şi cu siguranţă
de vietă, de cât în cea mai mare co­
rabie cu primejdie de vîetă.
lORD. GOLESCU, MS8. II, p. 107.
Adică mal bine mic şî fără necazurt, de cât mare şî
cu necazuri (Gor.ssou].
18509
*
Mai bine înţelept între cei morţi, de cât
prost între cei vii.
P. GARBOVICEANU, praf. Scol.
Jnv. ci. ViI.
*,6.
18510 Mai bine între cel morţI,
De cât cunoscut de toţi.
P. GARBOVICEANU, prof. c. c;
măniţ«, j. Olt.
Pentru cel cu nume reu.
1) Mal bine ce-va de cât nimic.
2) Ce-va e mal bun, de cât nimic.
3) Ce-va e mal bun de cât nimic.
================== pagina 817 ==================
POVE'J;E, OPRIRI, MAXIME;
817
*b.
18511 Mai bine mai mare intr'ăl mici, de cât
mai mic într'ăl mari.
P. GÂRTlOVICEANU, prof'. c. Ze­
qoia, j. MehedinţL
*b.
18512 Mai bine mai tărdiu de cât nici odată.
Junimea (ziar, Berlad), IL "!'lI).
36.-P. GÂRBOVICEANu,proj. Sem.
Bue. CI. VIII. - E. 1. P ATRICîu,
înv. c. Smuitt, [. Covurluiu.
*b.
18513 Mai bine odată: ba! de cât în t6tă dîua :
na!
V. SALA, dasc. e. Verzar, comit.
Bihor, Ungaria.
*b.
18514 Mai bine odată: ba! de cât tot mereu: na!
V. SALA, dasc. c. Dudureasa,
comit. Bihor, Ungaria.
18515
Mai bine odată: na! de cât tot: stai că
ti-ofu da.
A. PANN, IU, p. 25. - HIN'
'.(ESCU, p. 116. - AL. DUMITRESCU,
p. 141.
10 Dă odată şi nu tot făgitdui.
2° Celui care tot ameninţă I;'i nu mai lovesce.
18516
18517
*
Mai bine puţin şi bun, de cât mult şi
prost.
IDEM, Calend. Rom. 1892.
JYfa'l bine puţin şi bun) de cât mult şi reu.
HEINSBERO·DURJNGSFELD, II, p.
SGO.
Mai bine să ceri de cât să furi.
A. P ANN, II, p. 28.- HIN!ESCU,
p. 31
================== pagina 818 ==================
818
PROVERBELE ROMÂNJLOH
*6
18518 Mai bine să întrecă, de cât să nu ajungă.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Dobro­
vei, j. Vasluiu. - ZAMFIRESCU­
DrACON, înv. c. Stiubienii, j. Do­
rahat.
10 Nu strică să fie prea mult.
2 o Economisesce ca să al de prisos.
18519
*
Mai bine să mergi pe jos, de cât să re-
rnăî pe jos.
BAŞOTTA, prin V. A. FORESCU,
c. Foliiceni, j. Suciaua.
18521
Mai bine să strîngi de cât să cheltuescî prea mult, şi
să dai <le sărăcie.
*6
18520 Mai bine să te întorci de cât să rătăcesci,
GAVR. ONIŞOR, prof. e. Zorleni,
j. Tutova. .
Să nu te indărătnicescî daca ve<}i că al greşit. Daca
încept o afacere, daca ve<}I că nu poţi isbuti, mal bine
să te laşt de dînsa, de cât să te încurct mal reu.
6
Mai bine să'ti pară reu că al tăcut de
cât că al dîs.
V. SAI,A, dasc. c. Nimaieeci, co­
mit. Bihor, Unqaria.
*6
18522 Mai bine să'ti rernănă de cât să nu'tl
ajungă.
P. GÂRBOVICj�ANU, prof'. c. Clo­
şa ni, J. Mehedintt.
Acelaş înţeles ca la No. 18518.
*6
18523 Mai bine sciu dice : adă! de cât: na!
Căci aşa m'a înveţat mama.
V. SALA, dasc. c. Tarcăiţa, comit.
Bihor, Ungaria.
Pentru cel lacom ŞI ne-darnic.
================== pagina 819 ==================
POVETE, OPRIRI, MAXIME
819
*L>
18524 Mai bine taci de cât să'ţi pară reu că
al dis.
V. SALA, clase. c. Merqa, comit.
Bihor, Unqaria.
i 18525
*
Mai bine tărdiu de cât nici odată.
BARONZI, p. �4. - HINl'ESCU,
p. 184. - D·na E. B.· MAWR, I'-
14. - 1. G. V ALENTINIANU, p. 9
& 20.
Francesul dice de asemenea: mieux vaut tard quejama1·s.
18526
Mai bine ţerînă cu îndrăsnelă, de cât
zahar cu cărtelă.
IORD. GOLESCU, u». lI, p. 108.
Adică mai bine vieţă liniştită cu sărăcie, de cât Îndes­
tulată cu gâlcevă (GOLESCU).
*L>
18527 Mai bine te întorce de cât să rătăcescî,
BARONZL, p. 51. - HINţESCU, p.
82. - G. 1. MUNTEANU, p. 25.­
M. STĂNCEANU, înv. c. Piria, j.
Meheclinti.
Acelaş înţeles ca la N o. 18520.
18528
*
Mai bine un: na! de cât dece : vei avea.
Ma� bine un: na l de cât dat: ţi-ozu dă.
Francesul <;lice, ca şi noi: un tiens vattt mieuo: que deux
tu l'auras .
18529
•
Mai bine un: ţine! de cât doae: îţi VOlU da!
IORD. GOJ-Eseu, Mss. II, p.lO'7.
Adică mai bine puţin şî peşin, decât mai mult cu
nădejde (GOLESCU).
================== pagina 820 ==================
820
18530
PROVllRBELE HOMÂNILOH
Mai bine: vai de mine 1 decât: vai de noI!
IOHD. GOLESCU, MS8. II, p. 107.
- 1. G. VALENTlNfAN, p. 32.
Se g.ice pentru cel ce nu vor să se îns6re de sărăcie,
şî pentru cel ce va să se pedepsescă singur el, în locul
celor mulţi (GOLESCU).
*6
18531 Mai bine: vai de noi! de cât: vai de mine!
.ANDR. MARINESCU, înv. c. Hu­
mele, .1. Argeş.
Pentru cel cari găsesc că sărăcia se rabdă mal uşor
când eşti căsătorit.
18532
18533
18534
18535
Mai fericit este cine-va cu strîmt tr aiu
la locaşul seu, de cât cu tate desfătă­
rile în casele streine.
DJM. CANTEMIR, Isi. Ieroql., p.
96.
*
Mai multă fericire e în bordeiul săracului,
de cât în palatul bogatului.
Mai mun ce'I mai lungo, mai mun rende.')
Dr. Fu. MIKLOSICH, Rum, Un­
ter., 1, p. 13.
*
Mai reu te rupi când vrei să te dregf.
Acelaş înţeles ca la N o. 11425.
*6
18536 M'am dus cu graba şi m'am Întîlnit cu
zăbava.
V. h"HlM, c. Corodesci; .1. Tuiooa.
Omul trebue să fie răbdător.
') Mai mult el, mal mult Intorcî.
================== pagina 821 ==================
l
POVE1'E, OPRIRI, MAXIME
821
18537
18538
Mare este omul, eră la resboiu mică îi
este ţinta.
MJRON COSTIN apud 1. NECULCE,
Il, p. 3;l6.
Mardzinea ca s-vrei s'agtungî, nu'ti înhige
mănle în gepe.')
ANDREI AL BAGA v, Cart. Aleg.,
p. 100.
*6
18539 Mergi încet, că ajungi departe.
LIVIU P AP. in», c. Covasinţ, co­
mit. Arad, Unqaria. - H. D. E·
NESCU, înv. c. Zamostea, [. Dorohoi.
*6
Merg't încet) că uei ajunge departe.
I. BÂRSAN, c. Soarş, comit. Tir­
nava·Mare, Transiluania.
A se vede la N o. 18453.
Qui va doucement va loin.
Prov. Franc.
18540
18541
Mergi mereu, departe ajungi.
KÂROLY Âos, p. SO.
Mesoră-te pe tine cu însuşi palma ta.
IOHD. GOL Eseu, Mss. IT, p. 108.
Adică după a ta putere să urmezf la ce gândescl (Go­
Ll�SCU).
18542
*
Meşteşugu nu p6te schimba firea.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir . .f.
Puina.
*6
18543 Mult a fost, puţin a rernas,
1. ,POPESCU, înv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
') La (mal) ca să poţI ajunge, nu'ţî băga mânele în buzunar,
================== pagina 822 ==================
822
PHOVEEBELE ROMÂNILOR
Mult a trecut putin a remas.
IOIW. GOLESCU, MS8. II, r- 45.
18544
Se gice spre mângâîerea celor ce pătimesc de vre-un
necaz (GOLESCU).
*
Multe greşesct, multe înveţi.
Şi cum gice francesul: c' est en forgeant qu' on devient
forgeron.
18545
Multe,multe să audi şt puţine să gră­
Iescl, că urechi de audit dooe ai do­
bândit, iar gură de grăit numai una.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 120.
Mal multe să ascul(i de cât să gră'iesâ, că
urech; al, dooe, zar limbă numo; una.
IOED. GOLtlSCU, Mss. II, p. ]38.
A se vede la cuvintele:' gură şi urechie, alte gicerJ:
având acelaş Înţeles.
*6
18546 Mulţi chemati, puţini aleşi.
I. G. VALENTINIANU, p. 7. - C.
TEODORESCU, mv. c. Punqesci, j.
Va8lu�u.
*
Mul!z clZema{i, puţînz alepşi.1)
D. A. MrLESCU, c. Gopeş!, Ma­
cedonia.
lOCa să arăte că nu toţi isbutesc.
2° Acelaş înţeles ca la No. 18548. Dicere din Evan­
ghelit, a se vede Matern, 20. 16; Cap. 22. 14.
*6
18547 Mulţi, mari lucruri socotesc,
Şi nici mici nu isprăvesc.
P. GÂRBOVICEANU, prof. Sem.
Buc. CI. VIII.
1) Mulţi chemaţi, puţini aleşi.
================== pagina 823 ==================
�_P_O_VE1'E, OPHIRI, �M_A_X_I_M_E � �8=.23
*b.
18548 Mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi.
IORD. GOLllSCU, lIIS3. II, p. 45.
- P. GÂHBOVICEANU, Sem. Bu«.
el. VII.
Adică puţini cei vrednici (GOLESCU).
*b.
18549 Mult pe mult nu strică.
IUL. GROFSOHEANU, clase. c. Gal­
şa, comit. A�ad, Ungaria.
*b.
18550 Mult trăesci, multe vedi.
A. PANN, Edil 1889, p. 132;
II, p, 85. - GAVR. ONIŞOH, praf.
c. Dobreni j. Vasltt'în.-ECA. ŞI�­
MAN, înv. c. Adam, i. Tuiooa.>«
HIN'�'ESCU, p, 195.
Acelaş înţeles ca la No. 6200.
*6
18551 Mult umbli, multe vedi.
A. P ANN, Eeliţ. 1889, p. 132;
H, p. 85. - HIN1'ESCU, p. 195. -­
Il-l'a Ee. ŞIŞMAN, înv. c. Adam, j.
Tuioua,
*b.
18552 Mulţi ved, puţini înţeleg.
Il-na Z. JUVAHA, c. Fcrlcsc7, ,j.
Tutoi:a,
18553
18554
*
Mulţumirea sufletescă
Intrece pe cea trupescă,
*
Muntrea ghine s-nu ti liea bora; ti 10? ca
vai de tine.')
G. ZUCA, c. Abela, Epir.
Bora are îutelesul ele: sgomotul poporului; nenoroci ro;
undă mare.'
') Privesce bine să IlU te lea undele; le-au luat? ni de tine.
G1
================== pagina 824 ==================
824
P[WVERBgLE ROMÂNILOR
N
*L::,.
18555 N'ai băgat de sernă la început; pe urmă
ţi-a sărit ochii.
C. C. BUNGETIANU, c. Cosooeţ,
j. Mehedinti.
:j:L::,.
18556 Na şi ţie, na şi ţie; d'apoi ce'mi remăne
mie?
V. SAI"A, dasc. c. Holod, comit.
Bihor, Unqaria.
Dice omul căruia se cere mereu, şi s'a săturat să
tot dea.
18557
18558
18559
18560
N egraba şi chivernisela cea bună, trece
primejdia cea rea.
Nrc. COSTIN, Lciop. JJ1.old., II,
p. 113.
Nemica să nu faci fără vreme.
DIM. ŢîUHINDJEAL, Fab., p. 185.
*
Nerăbdarea strică treba.
Nici cum să te culci, până ce pe cei mai
mici nu'i vei vedea în cel mai dulce
somn.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 109.
Adică în cea mai bună odihnă (GOLESCU).
18561
Nici nu te lasă să te prăpădesci,
Nici nu te lasă ca toţi să trăesci.
A. P ANN, II, p. 159.-HJNTESCU,
p. 152.
*L::,.
18562 NicIodată nu te vei căi că ai tăcut.
V. SALA, clase. c. Pocola, comit.
Bihor, Ungaria.
================== pagina 825 ==================
POVEŢE, OPRmI, MAXIME
*6
18563 Nici o faptă
Fără plată.
825
T. CREANGĂ, Pov., p. 28 & 227.
- 0. NĂDEJDE, Nuo., p. 26 & 185.
:- C. TEODORESCU, înv. c. Lipoua,
J. Vaslufu. - E. 1. P A'rRICl'u înv
r. Smulţ'!, j. Cocurluău, - v'. A'
FORESCU, c. Foliiceni . i. Suciaca'
- GR. POIENAHU, in». c. Rassa,j"
Ialomiţa,
Se <;lice mai ales pentru faptele cele rele, cari nu re­
mân ne-pedepsita.
*6
18564 Nici O faptă
Fără resplată.
A. P ANN, II, p. 51. - HlNŢESCU,
p. 57. - JUL. GROFŞORIlANU, in»,
c. Galşa, comit. Arad, Ungaria. ­
P. GÂRBOVICEANU, P1'of. Semin.
Btlc. Cl. VII.
Acelaş Înţeles ca la No. 18563.
Căc! în lume, ori-ce fapiâ,
Are plată şi rcsplatâ,
V. ALEXANDRI, Poes. Pop., p
280.
18565
18566
*
Nici pentru amic nu negă dreptatea.
V. SALA, clase. c. Vaşcoii" comit
Bihor, Unqaria.
*
Nici prea-prea, nici forte-forte.
r, G. VALENTINl'ANU, p. 21.
*6
18567 Nici un lucru nu rernăne ne-resplătit,
Gn. ALEXANDRESCU, maqisir. j.
Puina.
18568
Nici un lucru să nu credi,
Cu ochii până nu vedi.
A. P ANN, III, p. 56.
================== pagina 826 ==================
826
18569
PIWVERBELE ROMÂNILOR
Niciur nu face ce-va za niş.1)
Dr. FR. MIKLOSICH, Rum. Un­
ter., T, p. 37.
L*
18570 Nimica nu'I fără ostenelă.
GH. ALEXANDHESCU, magisfr. j.
Puina,
L*
18571 Noi unele (una) adăstărn,
Ş'altele întîmpinăm.
A. PANN, I, p. 144.-HIN1·ESCU,
p. 1. - Nrc. MATEESCU, în». c. Mo­
viliţa, j. Puina,
Pentru cel ne-norociţî.
18572
N orocirea când te găsesce, trebuîe să do­
bândesc! ş'un piron bun ca s'o poti po­
pri în loc.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 109.
Adică minte bună (GOLESUU).
18573
18574
18575
Norocirea şi mărirea unuia, fără ne-no­
rocirea şi micşurarea altuia, a fi nu
p6te.
DIM. CANTEMIR, Tst. Ieroql , p.
100.
*
Norocul e nimic, înţelepciunea e totul.
V. SALA, dasc. c. Yaşcoii, comit,
Bihor, Ungaria.
'Ntrebă-Îî tutî, ş-di mintea ta s-nu eşi.")
Dr. WEIGAND, Zweit. Johrcs.,
p. 177.
Acelaş înţeles ca la No. 18445.
1) Nimeni nu face ce-va pentru nimic,
2) lntrcbă'I pe toţî, �i eli 11 gânelul ti;([ să IlU te;;!.
================== pagina 827 ==================
POVEŢE, OPHlRI, MAX1ME
827
*,6
18576 Nu arunca apa cea tulbure înainte de a
ave pe cea limpede.
V. A. FORESeU, c. Foltieeni, j.
Suciaua.
A se vede No. 379.
Il ne finit pas jeier son eau sale avant d' en aooir
de la propre.
P1·OV. Franc.
*,6
18577 Nu aştepta mură în gură.
E. I. P ATRIcIU, înv. e. Smttltt,
J. Coourluiu.
Adică lucru de-a-gata; nu fi leneş.
18578
Nu aţîţa cărbunii pecătosului, ca să nu
ardi în flacăra focului lor.
IORD. GOLEseu, Mss. II, p. 109.
Adică nu supera mai mult pe cel ticălos, ca să nu ca�li
în blestemul lui (GOLESCU).
*,6
18579 Nu bate unde nu ţi se deschide.
V. SALA, clase. c. V. Sohodol,
comit. Bihor, Unqaria.
18580
Nu be în paharul pecătosuluî, că amar
va fi ţie.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 110.
Adică nu lua, apa din gura ticălosului (GOLESCU).
*,6
18581 Nu be până te vei îmbetă,
Că pe urmă te vei calera (văîera).
V. SALA, clase. c. Forreă, comit.
Bihor', Unţjaria.
*,6
18582 Nu călca a popă.
A. GOIWVEI, c. Siliştea, J. Stt­
ciaoa.
================== pagina 828 ==================
828
PIWVEHBELE HOMÂNILOH
Aceleaşi înţelesuri ca la No. 15631, sub formă de povaţă.
18583
18584
Nu căuta ce am fost, şi vedi acum ce
sunt.
A. P ANN, Edi[. 1889, p. 84.
Nu cauţi şi o găsesci.
1. CREANGĂ, Conv. Liier., p. 4[8.
Adică o supărare, un necaz, etc.
*h.
18585 Nu da povaţă celui ce nu ţi-a cere căci
nu te ascultă.
G. BĂNULESCU, in», c. Pietroşita,
j. Dîrnboviţa.
18586
18587
18588
Nu de la cine audi, ci ce audi de la
acela, aceea să cercetezi.
JOHD. GOLESCU, u». II, p. 120.
*
Nu e bine să se laude cine-va pe sine.
V. A. FORESCU, c. Dorna, i.
Suciaoa.
Nu e de cine se gătesce, ci de cine se
nemeresce.
IORD. Gor,ESCU, u»: II, p. 50.
Se dice când pentru unii ne silim, şî alţii le găsesc
d'a gata (GOLESCU).
*h.
18589 Nu e destul a sci bine face, ci trebue
să faci.
V. SALA, clase. c. Băiia, comit.
Bihor, Unqaria.
18590
Nu e drept, ce e bun pre cei bunl să
celue.
Du1. TlcHINDEAL, Fab'J p. 325.
================== pagina 829 ==================
POVW!.'E, OPRIRI, MAXIM"
Nu e faptă fără plată.
I. CREANGĂ, Pou., p. 227.
Acelaş înţeles ca. la. N o. 18563.
*f),
18592 Nu e faptă fără resplată.
829
18593
1. G. V ALENTINIANU, p.8, 28,
32 & 47. - P. GÂRBOYICEANU,
praf. Sem. Enc. a. VI.
Nu e nici o faptă fără plata.
C. NEGRUZZI, I, p. 248.
*f),
18594 Nu e pentru cine se gătesce,
Ci pentru cine se nimeresce (nerneresce).
A. P ANN, IT, p. 143; Moş Alb,
I, p. 14. - AL. ODOBESCU, II, p.
190. - A. Dl{METRESCU, Gallic., p,
136. - l. G. V ALENTINIANTJ, p, 35.
- IIIN'.I;Escu, p. 68, - P. GÂR130-
VICEANU, praf Semin. Etic. ci. VII.
- G. P. i:)ALVlU & E. 1. PATR.IcJU,
in». c. Smnllt, j. Cocurluiu,
*f),
Nu e penirt» cine se preqăiesce,
Dar pentru, cine se nimeresce.
V. A. FORliSCU, c. Stdniş01'a, j.
Suciaoa,
Veqi No. IS6n.
Arată că de munca unora se folosesc alţii.
Qui enire pape au conclace en sort cardinal,
Prov. F,-a1tc.
*f),
18595 Nu face altuia ce nu'ti place.
V. A. FOHESCU, c. Dorna, j.
Suciaca.
Un proverb elin Mandchourie sună ast-Iel . Beye ele
isiboure be tchi7chak6ngge be inou niyalmCt de oume isiboure.1)
') Ce doresc! ca să nu se facă pcrsouei tale, să IlU Iac I altora.
================== pagina 830 ==================
830
18596
18597
18598
PROVERBELE HOMÂNILOR
Nu face altuia ceea ce nu vrei ca' să
ţi se facă ţie.
r. G. VALIlNTIN1ANU, p. 9.
Nu face, că ţi se face.
LAURlAN & MAXIM, I, P 746.
- 1. G. V ALENTINIANU, p. 9.
Nu face nici un lucru după care să fii
dator aţi cere ertăciune.
A. PANN, I, p.168.-HIN'j,'Escu,
p. 93.
* f:.,
18599 Nu face reu, şi nu te va vorbi nimeni
de reu.
G. MIHALACHE, iu», c. Şendresci,
j. Tnlo1!a.
*6
18600 Nu face, să nu ţi se facă.
A. PANN, I, p. 168. - HINŢESCU,
p. 56. - P. ISPIRESCU, Ren. Ist.,
1, p. 151. - GR. ALEXANDRESCU,
maqist«, j. Puina.
*6
18601 Nu faceţi ce fac eu, ci faceţi ce dic eu.
LAURlAN & MAXIM, I, p. 1213.
18602
Nu fă reu fratelui teu
Că se sparge 'n capul teu.
D-na EL. SEVAS'l'LlS, p. 186.
*6
18603 Nu fi aşa cum dic orneniî.
G A VR. ONIŞOR, praf. c. Dobro­
'1;(11, j. Vaslu'lt[.
Pentru cel cu reputaţie rea.
18604
*
Nu fii aspru cu limba ta, şi întru lucru-
rile tale.
G. BĂNULESCU, inu. c. Pielro·
şi/a, j. Dîmbooiia.
================== pagina 831 ==================
POVIlŢE, OPRIRI. MAXIME
831
18605
18606
*
Nu fi prietin cu omul mânios, şi cu prie-
tinul mânios nu te amesteca.
G. B.ĂNULESCU, înv. c. P!elro­
şiţ«, j. Dimbovita.
Nu împrumuta pe cel ce .voîesci să'I
aibi prietin.
C. DJN GOLllSC'f, I, p. 26.
*6
18607 Nu'! mult să nu se gate, şi puţin să nu
s'ajungă.
IUL. GROFŞOREANU,pI'Oj. c. Gat
şa, comit. A1'Clcl, Ung a ria.
In deridere, când e cam lipsă.
*6
18608 Nu îngrăşe pe nimeni, că nici un multăm
nu vei ave.
V. SALA, clase. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
*6
18609 Nu întinde mănile la torţi1e cerului.
GAVR. ONlşoR,pn�f. c. Dobrooeţ,
t. Ya817t!n.
Nu te amesteca în lucruri prea mari pentru tine, că
alminterea o scrintesct.
*6
18610 Nu intra unde nu eşti chemat.
V, SALA, clase. c. Zăvoen!, co­
mit. Hihor, Ungaria.
*6
18611 N u'i pentru cel ce se gătesce,
Ci pentru cel ce se nirneresce.
'l'EOD0REscu·KrHILEANU, înv. c.
Bl'oştcn'i, j. Suc/ava.
================== pagina 832 ==================
832
PIWVERBELE IWMÂNILOR
Nu'r pentru cine se ,qătesce,
Dar (ci) pentru cine se nimeresce.
AVR. COReBA, paroh, c. Coşieiu,
Banat. - G. MADAN, c. Truşenî,
ţin. Chişeneu, Basarabia. - C. TEo'
DORBSCU, în». c. D6gele, j. Vas·
luiu. - GA VR, ONIŞOR, înv. c. Do­
brooeţ, i. Vasluiu; - E. L P ATRI­
cltr, in». c. Smulii, j. Conurluiu.
A se vede N o. 18594.
*6
18612 Nu judeca ca să nu fii judecat.
M. STĂNCEANU, înv. c. Piria, j.
Mehedinţi,
18613
Nu judecă urma, Iesă unde o eşi.
A. P ANN, EdiJ. 1889, p. 19; r,
p. 68. - HINl'ESCU, p. 197.
18615
18616
Pentru omul ne-socotit.
*6
18614 Nu lăsa pe mâine ce poţi face astădi.
K I. P ATRIGIU, înv. c. Srnulti,
j. Com�rlu'Eu.
Nu e bine să laşi treba a lene.
* -
Nu li stă alăntui ca şilia 'ntru ocTiu.1)
I. COYAN. prof. c. Samarina;
Epi1',
Nu'I contradice în tot ce spune, nu'l supăra.
*
Nu'I sc6te mistiriul tu migdane cari s-vrei
s'hiî nicuchiru piste năsu ; că după 9i
lu scoţi, ti faci sclav a Iui.")
I. IONEscu,P1'1(f, c, Neoesia, Ma­
cedonia.
1) Nu'f sta altu ia ca paiul în ochiu.
2) Nu'l sc6te secretul (misterul) la maidan care vref să fii stăpân peste
dinsul; că după ce'I SCOţI (da! în vileag), te faci sclavu Iuî.
================== pagina 833 ==================
POVETE. OPRIRI, MAXIME
833
18617
Numai atunci este singur, cel ce este
[procopsit,
Când stă de vorbă, în casă, cu omul ne­
[pedepsit.
A. PANN, nr, p. 6:
18618
A se adaoga la No. 12588.
*
Numai de g eba te Iei la trăntă cu pir-
dalnica s6rtă.
V. A. FORESCU, c. Folticeni, i,
Suciaua.
18619
Nu mai mult tăria vinului în cap, de cât
chipul frumosului în inimă lovesce.
DlM. CANTEMIR, Ist. Leroql., p.
106.
*6
18620 Nu merge cu cari fug de tine.
V. SALA, dasc. c. Drilieni, comit.
Bihor, Ungaria.
18621
18622
18623
Nu mesură pe alţii (altul) cu palma ta.
BARONZI, p. 60. - HIN'!'ESCU, p.
104. - Dvna E. B. MAWR, p. 38.
Nu minduesc tuţi aşi di cum gresc.')
M. ]30IADSC.Hr, l'pry.p.., p. 193.
Nu numai cu pâne trăesce omul, ci şi
cu tot cuvîntul ce iese din gura Dom­
nului.
V. A. UIWCHIE, Pov., p. 147.
*6
18624 Nu pofti ce nu'i al teu, că ţI se iea ce
e al teu,
V. SALA, prof, c. Colenî., comit.
Bihor, Ungw·la.
1) N u gândesc toţY a7a dup'i cum grăesc.
================== pagina 834 ==================
834 PROVERBELE RUMÂNILOR
*6
18625 Nu pofti ce nu ţi se dă cu voie.
V. SALA, praf. c. Băiia, comit.
Bihor, UngarIa.
18626
18627
18628
18629
18630
Nu pofti ce nu ţi se p6te da.
V. SALA, dasc. c. Fenaia, comit.
Bihor, Ungar1a.
Nu p6te nimeni a se lăuda că este de
bun nern, când nu va avea fapte bune.
C. DIN GOLESCU, I, p. 5.
Nu p6te pomul pădureţ plod bun face.
MAT1J;I BASARAB, Prao., p. 180.
*
Nu poţi da
Cât poţi răbda.
*
Nu poţi da ceea ce nu ai.
*6
18631 Nu pune degetul Între ciocan şi nicovală.
Ii-ra E. SrsMAN, înv. c. Adam,
j. Tutova.' ,
;j:6
18632 Nu pune mâna unde nu'ţi fierbe 61a.
V. A. Fom:scu, c. Do1'1w, j.
Sucuu:a.
A se adaoga la No. 8918.
*6
18633 Nu respunde ne-Întrebat.
V. SALA, clasc. c. Coleni, comit.
Bilim', Unqarta.
*6
18634 Nu rîde de ne-norocit, căci norocul e
schimbător.
V. HARAM, înv. c. Grioiţa, J.
T�dova.
Şi precum �lice Solomon, Prov., 17. 5: cel ce se bucură
de nenorocirea altuta nu va remân« ne-pedepsit.
================== pagina 835 ==================
18635
POVEIE, OPRIRI, MAXIME
*
Nu rîdică. lucru care nu l'ai pus.
835
GR. ALEXANDRESCU, maqis;r. j.
Futna.
*6
18636 Nu rupe fl6rea, dacă vrei să vedt rodul ei,
V. A. l!'ORESCU, c. Folticeni, j.
Suciaoa.
*6
18637 Nu scie să încurce doue paie.
M. AL.BU, c. Icesci, i. Tutooa.
Adică e pros t.
*6
18638 Nu sciî din care peri.
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşiei«,
Banat.
Un om care pare ne-Însemnat face câte odată lucruri
mari.
De lucruri mici se împedică adese-ori lucruri mar).
18639
*
Nu se scie cine m6re şi cine tr ălesce.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesci i,
Tutova.
*6
18640 Nu se sc6te uşor mielul din gura lupuluî.
V. A. FORE;SCU, e. Stăniş6ra, j.
Sucuu:«.
*6
18641 Nu şede cu curul în doue Iuntri.
IUI�. GROFSORTeANU, clase. e. Gal­
şa, comit. A;ad, Unqaria.
18642
18643
Nu sta ca un nemernic
Dacă te cunosci vrednic.
A. P ANN, III, p. 33.- H1N'l'ESCU,
p. 121.
Nu sta departe ca să nu fii uitat.
Rom. GIU/n., p.56.-HIN'l'ESCU,
p. 179.
================== pagina 836 ==================
836
PROVERBEr,E ROMÂNILOR
Nu sta departe ca să nu fiI uitai, nid te
vît'î ca să rltt fiZ pe brând dat.
P ANN, III, p. 33.
*
Nu sta departe ca să nu. jiJ udai, nid te virî
ca să ntt te scotă afară.
8H. ALEXANDHESCU, maqisir. j.
Puina,
Nu fii nici prea modest nici prea obraznic.
18644
18645
Nu suferi în ochi fum şi muerea rea, că
te'mbătrînesc de timpuriu.
GR. JIPESCU, Lumina, 1, p. 262.
Nu sunt vremile sub cărma omului ci
bietul om sub vremi.
MmON COSTIN, Letop. Moiâ., I,
p. 304.
Istoricul Ranko, 1, p. 220 a eJis ca şi betrânul nostru
cronicar: Evenimentele domineeă pe omeni ; ele se desvoltă
cu o neînlăturabilă necesitate şi portă sl:giliul jatalităţd.
18646
*
Nu te agonisea c'auşescî agonia. 1)
1. COYAN,proj. c. Periooli, Epir.
*6
1<l647 Nu te amestecă ca mărarul în tate bu-
catele.
A. GORovEI, c. Siliştea, j. Su­
ciaca,
A se adaoga la No. 8783.
*6
18648 Nu te amestecă în gălceva altora.
V. SALA,prof, c. Mizirieş, comit.
Bihor, Unqaria.
1) Nu te grăbi ca imbetrâuescf de grabă.
================== pagina 837 ==================
T
POVE1'E, OPRIRI, .�M�A�X�IM=E 837
*6
18649 Nu te amesteca în t6te ca sarea în bu-
cate.
V. SALA, pr·of. c. Sudl'igiu, co­
mit. Bih01', Unqaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 8783.
*6
18650 Nu te atinge că te frige.
*6
18652 Nu te culca pe o ureche.
D-na EL. 8EVASTOS, p. 45.
I. ARMEAN, cam. Jibot, comit.
Hunediorâ, Transilvania.
Nu te bucura la munca altuia.
18651
K r. P ATRICIU, înv. c. SrnulP,
j. Coourluiu.
*6
18653 Nu te da lae, da nici tu bălae, şi tu cor-
nută nu pune piedică.
G. MA DAN, c. T1'1lşeni, ţin. Chi­
şeniH.î, Basarabia.
Se dice la dOI cart se bat.
*6
18654 Nu te face înţelept în tot locul.
V. SALA, âasc. c, Sed iş tel, co­
mit. Bihor, Unqaria.
*6
18655 Nu te face sciutor.
V. SALA, clase. c Pocola, comit.
Bihor, Ungaria.
18656
Nu te grăbi ca fata mare la argea, şi ca
veduva Ia măritat.
A. P ANN, Eclil. 1889, p. 101 ;
p. 15. - HlN'fESCU, p. 57.
Nu trebue să ne pripim, chîar când scopul este bun,
căci nu ajungem la bun sfîrşit.
================== pagina 838 ==================
838
18657
PROVEIWELE lWMÂNILOR
Nu te grăbi
Că te'I priei.
V. ALEXANDRI & LASCAR Ro­
SETTI, Mss.
*6
18658 Nu te hrăni cu nădejdea.
E. 1. P ATRIClu, în». c. Smulţt,
.f. Cocurluiu.
Folosul ce' 1 poţi ave este când muncesct singur.
*6
18659 Nu te îmbutuşi unde n'ai loc.
V. SALA, clase. c. Cusiişu, comit.
Bihor) Unqaria.
A îrnbutuşi are înţelesul de: a îndesa, a intră cu forţa.
*6
18660 Nu te încrede celor tăcuţi.
P. GÂRBOVICJlANU, praf. Sem in.
Bue. ci. VII.
*6
18661 Nu te încrede in tot câinele care dă din
cadă.
V. A. FORESCU, e. Dorna, j. Su­
ciaoa:
*6
18662 Nu te încrede linguşitorulul.
V. SALA, clase. c. Driheni, ca·
mit. Bih01') Unqaria.
*6
18663 Nu te juca cu focul.
V. A. FORESCU, c. Siănieora, i.
Suciaua.
*6
18664 Nu te mesură cu cel mari.
GH. MUIALAcI'm, înu. c. Şm·
dresci, i- Tutova.
*6
18665 Nu te mesură cu cine n'ai de a face.
V. CĂLIN, j. A1·geş.
================== pagina 839 ==================
POVEŢE, OPRIRI, MAXIME
*6
18666 Nu te pripi ca neghi6ba la argea.
839
1. DUMl1'RESCU, înv. c. Gâncuroa,
j. Dolj.
*6
18661 Nu te sperra de acela care face gură, ci
de acela care tace şi face.
1. POPESCU, înv. c. Dobreni, j.
I1fov.
18668
Nu te vîrî ca să nu fii pe brânci dat afară.
A. PANN, III, p. 33. -HiN'
ŢESOU, p. 202.
*6
18669 Nu'ţi da cu capul de părete.
IUL. GROFŞOREANU,PTOj: c. Gal­
şa, comit. Arad, Unqaria.
Nu Încerca ce-va care nu se p6te.
*6
18610 Nu'ti lăuda singur faptele, că îţi pierdi
rodul.
V. A. FORESOU, c. Dorna, j. StI'
cuiva.
DI'. VVElGAND, Zweit. Jahl'cs.,
p. 166.
18611
18612
Nu'ti lipsesci elin, s-ţî cos, că'ti lipsesc
dr ămî. 1)
::;6
Nu'ţi pune mintea cu nebunul.
A. P ANN, 1, p. 169.
*6
18613 Nu ţinti unde nu poţi ajunge.
I. OOlWIU, preot. c. Vaşco,/i,·Bă·
TeSG'!, comit. Bihor, Unqaria.
*6
18674 Nu tot omul e om.
IUL. GROFŞOREANU,Pl'Oj. c. Gal­
şa, comit. Bih01', Ungaria.
') Nu'ţî lipsesce elin (de la vestminte) să'tf cos, dar îţ'i lipscsce minte
(cu vînt cu cuvînt: dramurî). '
55
================== pagina 840 ==================
840 PROVERBELE ROMÂNILOR
------------���������--------------
18675
Nu trebue să imităm de cât pe acei ce'!
vedem făcend bine.
A. PANN, II, p. 21. - HlN1'ESCU,
p. 78.
*6.
18676 Nu umblă din uşă în uşă, că nu te mai
pricopsesci.
I. POPESCU, înv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
* /:"
18677 Nu va scăpa omul de ce e ursit să pată
(paţască).
V. A. FORESCU, c. Doma.]. St�­
C·lava.
*6.
18678 Nu vinde castraveţi la grădinar.
ECAT. ŞIŞMAN, înv. c. Adam, j.
Ttdova.
A se adaoga la No. 11986.
18679
Nu vinde ce nu'I al teu
Să nu 'ţi vie 'n urmă reu.
HlN1'ESCU, p. 186.
A se adaogă la No. 13091.
18680
18681
18682
'Nveţlu ari şi disvet.')
Dr, WKTGAND, Zweit. Jahres.,
p. 171. - ST. MIHĂILESCU, Dicţ.,
p. 170.
o
Obiceiul învechit este deprindere cu ne­
voe a se uită.
DIM. CAN1'EMIR, Isi. Ierogl, p.
249.
*
Obiceiul uşureză povara.
I. TZIN'fU, ing. j. Bţ�zeu.
================== pagina 841 ==================
POVEŢE, OPRIRI, MAXIME
841
III
1:
l'
II
II
1:
i
18683
18684
,6.
Ocasiunea face pe lotru.
IUL. GROFŞOREANU,P1·Oj'. c. Gal­
şa, comit Arad, Unqaria,
*
O cert (cel) cu vîrf, o dai îndesată.
A. P ANN, Ecliţ. 1889, p. 94.
o cert rasă s' afinaiă,
O dat cu oîrf {îndesatâ.
A. PANN, III, p. 1l0. - HIN­
ŢESCU, p. 159.
Cel care se împrumută e în tot-de-una păgubit.
P. ISPIRESeU, Snoce, p. 47.
18685
18685
18681
18688
18689
*
Om alege păn om culege.
1. CREANGĂ, POV.) p. 166.
O mie să audi, şî una numai să dici.
IOl<D. GOL Eseu, Mss II, p. 120.
Om în lume n'a stătut a fi fericit cu de­
săvîrşit.
O rnlu năirit ncăcierl aduce; iar acel ce
aravdă, aplecă ş-acele <re putea s-hibă� 1)
ANDR. AL BAGAV, Cari. Aleg.,
p. 74.
*
Omul cât trăesce tot află.
GR. ALEXANDHESCU, maqislr.],
Putna.
*,6.
18690 Omul, când e să se 'nnece, se acaţă şi
de un paiu.
V. A. FOHESCU, c. Dorna, j. Su­
ciaoa.
') Omul supărăcios (Iute) certă aduce; Iar acel ce rabdă potolesce 7i pe
acele (certurf) ce puteau să fie.
================== pagina 842 ==================
842
A se vede la N o. 18081.
*6
18691 Omul, când n'are ce lucra, ÎşI face de
lucru.
A VR. CORCEA, paroh, c. Verşeţ,
Banat.
Când se apucă cine-va de o lucrare pre care putea să
nu o facă, şi nu isbutesce.
*6
18692 Omul când se pornesce scie, da când
a veni ba.
G. MADAN, c. Truşf,n't, ţin. Chi­
şeneu, Basarabia.
*.c::,.
18693 Omul, când se pricopsesce, la ai sef nu
se gândesce.
I. DUMITRESCU, înv. c. Gânctov«,
j Dolj.
A se vede la cuvîntul: ţigan.
18694
Omul care se înnecă, se agaţă de ori-ce
scândură.
r. G. VALENTINEANU, p. 38.
A se vede la No. 18690.
*6
18695 Omul cinstit se ţine de cuvînt.
C. TEODORESCU, înv. c. Doqelc,
j. Vaslufu.
18696
* -
Omul <;i s'agunisesce, tu multe ag ărşesce
(aluthupsesce ).1)
C. IONESCU, prof. c. Nevesla,
Macedonia:
*6
18697 Omul daca se păzesce,
Şi Dumnedeu îl grijesce.
V. SALA, clase. c. Vaşcoii-Băresci,
comit. Bihor, Ungea·la.
1) Omul ce se grăbesce, la multe greşesce.
================== pagina 843 ==================
843
POVETE, OPRIRI. MAXIME
--------
*D.
18698 Omul de vină se teme şi de umbră.
V. SALA, clase. c. Măgtt1'a, comit.
Bihor, Unqaria .
*D.
18699 Omul e dator să cerce şi bune şi rele.
C. TEODORESCU, mv. c. CW'sesd,
j. Vasltt'în.
*D.
18700 Omul e dator să 'şi mesore lungu nasului.
V. A. FORIlSCU, c. Folticenl, j.
Suciai:a.
Să nu încerce peste puterile sale.
:{:D.
18701 Omul În ce chip a venit în lume, în acelaş
chip se Întorce.
V. SALA, clase. c. Lelesci, comit:
Bihor, Ungaria.
*D.
18702 Omul nedrept se teme de toţi.
V. SALA, âasc. c. 7'igclucsc7, co­
'mit. Bihor) Unqaria.
:j; D.
18703 Omul ne-păţit, chiar vedend nu vede.
SUHAMEL, j. Olt.
Pentru omul lipsit de experienţii.
I
i
I
I
I
18704
Omul nu pote să facă
Un lucru, la toţi să placă.
A. PANN, Nasti'. I-Iogea, p. 17.
Ori-ce am face nu putem mulţumi pe t6t(. lumea.
*D.
18705 Omul nu se pricopsesce,
Până când nu muncesce.
1. POPESCU, iuo, c. Dobrerâ, j.
I({ov.
! I
I
================== pagina 844 ==================
844,
PHOVEHBELE HOMĂNILOH
*6
18706 Omul, până nu pătimesce, nu se învaţă.
A. P ANN, Erliţ. 1889, p, 87;
III, fJ. 50. - V. SALA, clase. e.
Gurani, comit. Bihor, Unqaria.
*
Onud, prin nu pâtimesce,
Nu se mat întelepţesce.
OH. ALEXANDHESCU, nuujisir. j.
l'uina.
6
Om/uZ pana Jur pctimesce,
Nic; adaM se 'rueleptesce.
A. P ANN, Moş. .Alb.) p. 5.­
Dr. CI�ISTE;A, Proo., p. 195, c. Si·
biu, Transiloania.
6*
18707 Omul pecătos
E la t6te fricos.
V. SALA, dasc. c. Mieirieş, comit.
Biho;', Ungaria.
*6
18708 Omul păţit e mai învetat.
t. POPESCU, îmi. C. Dobreni, i­
Ilfor,
A se vede la No. 18706.
18709
Omul să dică, in gândul seu:
D6mne, feresce de mai reu.
A. PANN, TI, p. 40. - H1Nl'ESCu,
p. 135.
18710
A se vec1e Povestea Vorbit, II, p. 38 -40.
:1:
Omul se cun6sce când intri cu el în plug.
OH. POIENAHU, ing. j. Puina.
*6
18711 Omul se cun6sce după fapte.
OR. POIJn,ARU, c. Rassa, j. Ia­
lomiia.
================== pagina 845 ==================
18712
Omul se judecă după fapte.
1. G. V ALENTJNIANU, p. 10.
*6
18713 Omul singur cela ceşî face,
Niminea (nimenea) nu i'I p6te desface.
A. PANN, III, p, 120. - V. SALA,
dasc. c, Vaşcoii, comit. Bihor, Un­
qaria.
18714
18715
18716
18717
*
Omul trebue să le bine sama când sbu-
rutuesce din casa părintescă.
V. A. FORESCU, c. Folticeni, i.
Suciai:a.
*
Omului care dă, Du mriedeu îi dă.
Omului cu sila poţi să'i iei, dar să'i dai
nu poţi.
A. PANN, TI, p. 110.
o
On6rea se ţine de virtute ca umbra tru-
pului de tine.
G. I. MUNTEANU, p. 34. - HIN­
TESCU, r- 136.
*6
18718 Ori cât de mare va fi averea, încetul cu
încetul se duce.
V. SALA, clase. c. Cărpinei, co­
mit. Bihor, Ungaria.
"'6
18719 .,. Ori cât de reu a'i avea,
Pe Dumnedeu nu'l uita.
G. MIHALACHE, îllv. c. Şendresct,
j. Tuiona.
:::6
18720 Ori-ce cu bătae de cap se ag onisesce,
Pe drumuri nu se găsesce.
V. SALA, tlasc. c. Beiuş, comit.
BihoT, U71gm·Ia.
================== pagina 846 ==================
846
PROVERBELE RO�1ÂNILOR
---
Ori-ce cu bătae ele cap se dobândesce;
Pe drumuri nit se qăsesce.
A. P ANN, Edir. 1889, p. 28; II,
p. 3. - HJNTESCU, p. 11 & 47.
Mai ales pentru învăţătură.'
*6
18721 Ori-ce faci e împrumut,
Şi ce'i reu şi ce'i plăcut.
Nto. MATEESCU, vnv. t:. Mooiliţa,
jnd. Puina. - ODOBE:SCU,SLA VIeI,
Cart. Cit.
18722
Ori-ce lucru are sfir şitul seu.
1. G. V ALENTJNIANU, p. 25.
*6
18723 Ori-ce lucru, când e mai puţin, se pare
mai cu gust.
A. P ANN, Ee/iţ. 1889, p. 50; I,
p. 1'29. - HINTEseu, p. 9:3. - P.
GÂRBOVICEANU, prof. Sem. BuG.
oi. VIII.
18724
Ori-ce lucru cu mesură.
1. G. V ALENTlNIANU, p, 19,
*6
18725 Ori-ce lucru este bun la timpul seu.
P. GÂRBOVICEANU, pl·Of. Sem.
Ene. ct. VIII.
18726
Ori-ce o fi nu'I pasă,
Unde o eşi să Iesă.
A. PANN, ur, p. 36. -HIN'1;ESCU,
p. 31.
Pentru cel obraznic.
18727
Orl-ce plăcere cu drojdiile ei, ca vinul
cel nou; d'aceea să nu cum-va s'o ela­
tesei, că. numai îndată se turbură.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 101.
================== pagina 847 ==================
Adică si:'t nu superi pe cel ce mbescî, că numai îndată
el faci ele se mânie (Gor.sscu).
POVE'fE, OPRIRI, MAXlME
------
18728
847
Ori-ce s'aude, pururea cu îndoială, până
nu se dă de faţă.
IORD. GOLESCU, Mss.II, p. 120.
*
18729 Ori-ce tr ebă, lăsată pe trăndelă, aduce
pagubă.
V. A. FORESCU, c. Foliiceni, J.
Sucîara.
*6
18730 Orî-curn faci, aşa ţi se face.
V. SALA, flasc. c. Chişcou, co
mit. Bih01', Ungaria.
!
1
I
i
Acelaş înţeles ca la N'o. 1241G.
18731
18732
18733
*
Osînda nu se jertă, nici trece pe om.
ION NECULC[�, Letop. },I[old., Il,
p. 213.
O singură vorbă e de ajuns celui ce va
să te întelegă.
GR. ALEXANDRIiSCU, maqistr, j.
Putua.
Oţetul cu încetul se face oţet.
IORD. GOLESCU, JJ18S. II, p. 11.
Adică trebuie să avem îndelungă răbdare, ca Set do­
bândim ore-ce (Goi.eseu).
p
18734
P'amîndooe şi de grab.
101'\0. GOLESCU, Mss. II, r- 111.
M învaţă să ne pripim la ceea ce cere pripă (GOL Eseu).
================== pagina 848 ==================
18735
18736
Până aci, mai mult nu păşi.
Ioan. GOLESCU, Mss. II, p. 112.
Se <;1ice pentru cele poprite de a le cerceta, de a le
Încerca (GOl.ESOU).
Până a nu intra, socotesce cum i sa eşi.
Ioan, GOLESCC, lYIss. IT, p. 112.
Adică pana a. nu incepe o lucrare, socotesce ce sfîr­
şit va. ave (GOLESOlJ).
*6
18737 Până n'o greşesc! (păţesci)
N'o nemeresci.
E. r. P ATRICl'U, înv. c. Smulii,
j. Couurluiu.
Ort-ce trebă, când o hcI pentru intâîa oră, nu e aşa
bine.
*6
18738 Până. nu dai cu capul de toţi pereţii, nu
te îndrepţi.
P. GÂRBOVICEANU, prof. Semin.
Bite. CI. VII.
*6
18739 Până nu gr eşescf,
Nu nimer esci.
NIC. MATEESCU, in». c. Movilila,
i. Puina,
A se vede la No. 18737.
*6
18740 Până nu tuna
Nu'i adună.
G. MADAN, c. Truşent, ţin. Chi­
şeneu, Basarabta.
Pentru cel de o potrivă rei.
*6
18741 Până să '1 faci ca pe tine, el. te face ca
pe dînsul.
E, I. PATlUcIU, in». C. Smulţi,
j. COV1wlu!u.-G. BĂNULESCU, în».
C. Pîetroşiia, j. Dimbovita.
Când te adunî cu cel reI.
================== pagina 849 ==================
18742
18743
*
Până s'nu dztci un, nu poţi s-dz ici una
sută. 1)
C. TONEwu,prof. c. Necesi«, Ma­
ceclon�a.
Pata, piste putinţă a se sterge de tot.
IORD. GOLESCU, Mss. TI, p. si.
Adică numele cel reu ce dobândesce ore-cine, după
ale sale ne-trebniciî, piste putinţă a se pierde (Gor.asou],
*6
18744 Păţita mult e pricepută.
CĂLIN IORDACHE, j. Argeş.
Adică cel cu experienţă.
*6
18745 Paza bună păzesce primejdia rea.
1. NIŢ8SCU, înv. c. V'iespcsd, j.
Olt. - X. " înv. c. Beciu, j. Olt.
*
Pasa bună trece primejdi« rea.
1. NECULCE, Leiop. Mocâ., p. 257.
*6
Paza bună trece primejdia re..
IORD. GOLESCU, Mss. 11, p. 111.
18746
H. D. ENESCU, înv. c. Zamoslea,
j. Dorohoi.
Păzesce-te de cel ce n'are ce să mai
piardă.
i
L
Adică de cel desnădăjduit (GOLEseu).
*6
18747 Păzesce-te singur, dacă vrei ca şi Dum-
nedeu să te păzască.
V. A. FORESCU, c. Mă/inl,j. S1k
cuum,
1) Până nu <).ici unu, nu poţi să dic] o sută.
================== pagina 850 ==================
850
18748
18749
PROVERBELE IW"fÂNILOR
Păzesce'tî capul până nu te pălesci,
R.HOITAN, Sinaia, p, 19.
Pe bogat la tălpi şt pe sărac la pungă.
10lW. GOLESCU, Mss. n, p. 112.
Ne arată cuviincîosele pedepse (GOLESCU).
*,6
18750 Pe cine-I d6re se legă.
A VR. CORCEA, paroh, e. Coşte!n,
Banat.
*1).
Pe cine'l dare capul) lege-se.
IUL. GROF!,!OHEANU, dasc. e. Gal­
şa, comit. Arad, Unqar;«.
Daca are cine-va vre-o afacere, caută de ea.
18751
Pe cine nu Iaşi să m6ră nu te lasă să
trăescî.
JUNIMEA (ziar), Bărlad, II, No.
36.
A se adăogă la N o. 5567.
*,6
18752 Pe încetu
Se face oţetu.
GAVR. ONI!'!OR, pt·of. c. Dobro
Virţ, j. Vaslu'!/(.
*,6
18753 Pentru un purice, nu svirli plapăma pe foc.
V. A. FORESC:U, c. Dorna..], SIl'
dara.
Acelaş înţeles ca la N O. 2425 sub formă. de povaţă.
18754
Pilda fi6re rodesce.
IORD. GOLESCU, lJfss. II, p. 53.
Adică rod bun ne scote, folos mare ne aduce (GOLESCU).
================== pagina 851 ==================
POVEŢE, OPElUl, MAXIME
851
I
, i
I
*6
18755 Pilda rea strică obiceiurile cele bune.
HIN1'ESCU, p. 145. - Ntc. MA­
TEESCU, înv. c. ll/ovilita, j. Ptdna,
6
Pildele rele strică moraourile bune.
Dr. CRISTEA, Proo., p. 212, c ..
Sibiii, Transiliiania,
*6.
18756 Pomul se cunosce după r6de, şi omul
după fapte.
E. I. P ATRICIU, înv. c, Smulţ'!,
j. Coourlun». - V. A. FORESCU,
c. Foliicent i. Suctaoa.
A se adăogă la No. 1039.
18757
Portă ti cum u va loclu 1)
Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres., p.
163.
In fie-care ţeră să trăesci după obiceiurile pămîntului.
Homme doit viure selon le pays Olt il est.
Pro». Franc.
Landesbraucb ist Landesrecht. 2)
Pl·OV. Germ.
18758
Poruncesce, şi'I aduce
Atât cât nu pote duce.
A. P ANN, 1, p. 110. - HINl'ESCU,
p. 2.
P en tru cel beţi v .
18759
Povară mai grea decât spinarea ta să nu
rîdicl, ca să nu te poticnescL
IORD. GOLESCU, ]Jfss. rr, p. 111.
') Poartă-te după cum o vre (după obiceiurile) locul.
2) Obiceiul ţeret e dreptul ţer ei.
================== pagina 852 ==================
852
PROVERBELE ROMÂNILOR
----------------�-----�
Adică la cele piste putinţa ta să nu te încercî (GOLESOU).
18760
18761
18762
18763
18764
18765
18766
Pre binele cel de obşte, de apururea îl
restornă nevoinţele cele pre ascuns.
Nrc. MUSTE, Leiop. Mold., III,
p. 31.
Pre craca uscată. nu cântă privighet6rea.
POLIZU Mroşuxsscc, Sburatorul.
Precum fad, aşa tragi.
A. PANN, Fab., II, p. 61.
Precum faci, s'aştepţl să ţi se facă.
ZILOT ROMÂNUL, p. 363.
Precum la multe mădulare un cap, aşa
la multe g16te o minte întreg ă a nu
lipsi trebue.
DIM. CANTEMIR, Ist. Ieroql., p.
161.
Precum vine, aşa trece.
KAROLY Ăcs, p. 79.
*
Pri sum fundul a locluî adară'I, tu mig-
dane vai Iasă. J)
1. COYAN, prof. e. Sa marina,
Epir.
Ou timpul totul se descopere.
18767
*
Ptivesce rne în faţă,
Şi me întrebă de vieţă.
P. GÂRBOVJCEANU, pr·of. Sem.
Ene. CI. VI.
A se ndaoga la K o. 3289.
1) Pe sub fundul pămintulu] fă'I, tol la maidan o să iesă.
================== pagina 853 ==================
POVE1;E, OPRIRI. MAXlME
853
*h.
18768 Puneţi frîu la gură şi lacată la inimă.
A. GOROVEI, c. Silişiea, j. Su­
ctaca.
N u'ţi da gândurile în vileag.
18769
18770
Pune-ţi nădejdea în Domnul,
Decât s'atîrni la tot omul.
A. P ANN, II, p. 45. - HIN1'ESCU,
p. 117.
Puţin piste puţin, ş'adese de vei pune,
câtă grămadă va işi, n'are cine'ţi spune.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 111.
Adică, câte puţin strîngănd, mult dobândim, ca fur­
nica la moşoroîu (GOLESCU).
R
18771
:j'
Rătăcirea din urmă, (e) mai rea de cât
cea d'întâiu.
IOED. GOLESCU, Mss. II, p.62.
- BARONZI, p. 57. - HIN1'ESCU,
p. 160.
Rătăcirea din urmă e mai rea ca cea d'întâ'îu.
I. G. V ALENTINIANU, p. 81.
Adică greşala din urmă (Got.ssou).
*h.
18772 Reu îmi pare de tine, dar de mine mi
se rupe inima.
P. GÂHBOVICEANU, prof. Semin.
Buc. el. VII.
18773
Raba (de) lu alţi rana a sa� se face pro­
padi.1)
Dr. Fu. MIKWSWH, Iium, Un­
i er., I, p. 15.
1) Lucrul altuia cu timpul prăpădesce pe al seu.
================== pagina 854 ==================
834-
PROVERBELE ROMANILOR
Şi cum �lice francezul: bien mala IJui.s ne profite jamais.
18774
18775
18776
Roba facuta pre forţa nu valle niş.1)
Dr. FR. MIKLOSlOH, Rurn. Un­
ier., I, p. 15.
Roba nu maere dupa paron, ma paron
dupa roba.P)
Dr. FR. MIKLOSICH, R1l1n. Un­
ier., I, p. 15.
Rogă-te pentru ori-cine,
Ca să'ti de şi ţie bine.
A. PANN, 1, p. 74. - HINTEseu,
p. 162.
*6
18777 Romanul să'I porţi t6tă dioa în spate,
sera să'l pui jos, dice că l'ai săgnit.
D·na Z. JUVARA, c. Fedesci, i.
Tuiooa.
Acelaş înţeles ca la N o. 10053.
*6
18778 Romănuluf poţI să'I IeI cu sila, dar să 'i
dai nici odată.
D na Z. JUVARA, c. Fedcsa, j.
Tu/ava.
A se adaogă la N o. 13950.
*6
18779 Rugarea şi bIândeţea lungesce vieţa.
V. I:)ALA, clase. c. Icieni, comit.
Bihor, Unqarta.
18780
Să asculţi de totă lumea, dar dintr'ale
tale să nu eşi.
1. G. V ALENTINIANU, p. 35.
1) Lucrul făcut cu sila nu valoreză nimic.
2) Lucrul nu merge după stăpân, ci stăpânul după lucru.
================== pagina 855 ==================
S'a dus cu graba şi s'a în tilrrit cu zabava.
G. P. SALV1U, înv. c. Smuiţ«,
i Conl1'luh�.
., [P. \,.'1:'.,'
jjj "
31 "i
,� , 1:
li '
I t
i fi
18781
POVE1'E, OPRIRI. MAXIME
855
18782
Să fii alt-fel nu se p6te;
Ci ca omul întru t6te.
A. F'ANN, Nasti". Hogea, p. 18.
*6
18783 Să fii bun şi blând la t6te,
Dar până unde se p6te.
V. SALA, clase. c. Leheceni, co­
mit. Bihor, Ungaria.
*6
18784 Să fugI de omul reu şi de fum în casă.
V. A. FORESCU, c. Silişte, i.
Suciaca.
*6
18785 Să'I legI de a-l-altă şi să'I ţîpI pe-o crengă.
V. SALA, dasc. c. B1'C7det, co­
mit. Bihor, Ungaria.
*6
18786 SaI şi alergă, dacă 'ţI vine,
Numai bagă sernă bine.
r. GÂRBOVICEANU, prof. c. Po­
norele, j. Meheclinţi. I
.1
1
1
I
18787
*
Să Iubim pe apr6pele nostru ca însuşi
pe noi,
. il
il
1. G. V ALENTINIANU, p. 48.
Dicere elin EvangheliL VegI Mateîu, 22. 39; Lev., 19.
18; Mare. ] 2 .: 31; Lue. 10. 27; Rom. 13. 9; Gal., 5. 4.
*6
18788 Să'l faci să te cun6scă.
E. 1. P ATmcl'u, înv. c. Smulţ),
j. Covud1Lh� .
18789 Să me iaI (iei) când me găsesc,
Să me aibi când (îţi) lipsesc.
A. P ANN, III, p. 73. - HIN-
1'ESCU, p. 76.
Pentru parale. Să fim economî.
56
================== pagina 856 ==================
856 PIWVEHBELE lW}1ÂNILOH
------------------ ------
18790
Să ne luăm dupa lume.
A. P ANN, II, p. 20.
A se adaogă la No. 95G7.
:::6
18791 Să nu fie mâna ta întinsă a lua şi scurtă
a da.
G. BĂNuLEseu, înv. c. Pieiroşiţa,
J. Dlmbociia.
*.6.
18792 Să nu spui la nimene ce ai la inimă.
Junimea (eiar), Bedad, III, N'o.
15.
18793
*
Să nu te chemi şoptitor, şi cu limba ta
nu vicleni pe nimeni.
G. BĂNuLEseu, illv. c. Pietroşiia,
j. Dîmboviia.
*6
18794 Să nu te grăbesci,
Că te pr.ipescî.
G. P. SALvru, prof, c. S1J11tlti,
j. Coourluiu,
18795
Să nu te pripescî
Că o greşescî,
A. P ANN, III, p. 13. - HIN­
'iEseu, p. 153.
*6
'18796 Să nu te pui unde arde.
GAVR. ONIŞOR, prof, c. Dobro­
veţ, j. Vasluitl.
Să fugi de primejdie, ele încurcătură, etc.
*6
18797 S'a pornit cu graba,
Şi s'a întîlnit cu zăbava,
1. CRlcANGĂ, Poo., p. 44. - C.
TROTEANU, c Stâncesci, j. Boto­
şan�.
Graba e adese-ori păgubit6re.
================== pagina 857 ==================
POVEŢE, OPRIRI, MAXIME
*6
l8198 Săraca pătită, mult e pricepută.
857
C. FUNDESCU, Basme, p. 100.­
P. GÂRBOVICEANU, praf c. Poie
narit, j. G01;j & c. Comăniţa; j. Olt.
A se vede No. 18744.
*6
18799 Să te ferescî de omul căruia tote T plac.
V. f3HATU, comit. Alba Inf.,
Transilcania.
*6
18800 Să te feresc! de omul din casă.
IDEM, Calenâ. Rom. 1892,
18801
Să te feresci, să nu isbescî în vîrful cel
ascuţit.
IOIW. GOLESCU, 11J8S. II, p. 113.
Adică de cel ce p6te te vătăm ă (GOLESCU).
'18802
18303
*
Să vrei să dai, şi să n'ai cui da.
G. P. SALVIU, iuc. c. Smulii,
j. COt'urlu'iu.
*
Sbura-I omlu, cum vedzi că Ti va inima.")
I. COYAN, JJj·oj. c. TW''ia, Epir.
Adică cum îi place. Să nu 'I contradicî.
'18804
Scapă adi de primejdie şi vei fi scăpat
de o sută de ori.
IDEM, Calenâ. Rom. 1892.
*6
18805 SeU când pleci, dar nu seif când ajungi
(te'ntor ci. )
J. BĂNESCU, JJ1·oj. j. Roman.
Pentru cel care se pornesce la drum. Respuns ce se
.dă de cel care plecă, daca e întrebat, când se întorce,
4) Vorbescc'I omului, cum vedî că', vre inima.
================== pagina 858 ==================
853
18806
PROVERBELE IWMÂNILOH
Scolă-te de dirninetă
Daca vrei să 'ţi lungesc! vieta.
ODOBESGU-SLAV1CI, Cart. Cit.
A se adaogă la No 118.
*D.
18807 Sc6te apa cât este g aleta la puţ.
SUHA11lCL, Trrl11silca111a.
Să faci lucrul la vremea prielnică.
:i=D.
18808 Se grăbesce ca fata la măritat (vadana
la pat).
A. G oaovzt, j. Suciai:a:
18809
Se plângea d'o întîmplare,
Şi a dat peste mai mare.
A. PANN, I, p.144. -HINŢESCU,
p. 81.
Când după o nenorocire ne mai lovesce alta.
*D.
18810 Se zoresce ca fata mare la argea.
GR. POiENARu, ing. c. Rassa,
j. Ialomiia.
A se vede la No. 18808.
18811
18812
Sfătuesce-te cu cel mic şi cu cel mare.
şi pe urmă hotăresce-te tu însuţi.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 176;
III, p. 157. - HINŢESCU, p. 173.
-Dr. GASTER, uu«, p. 152.
;1'
Sfîrşitul alege.
P. ISPIRESCU, Leg., I, 1872, p.
172. - H1Nl'IlSCU, p. 175.
*D.
18813 Sfîrşitul laudă începutul.
D. POPOVICIU, înv. e. Ctwin, co­
mit. Arad, Unqaria.
================== pagina 859 ==================
18814
18815
.� P_O_V_F�,T�E_,_O_P_R_J_R_T,_M_._A_X_1M�g �859
Şi ea şi el amîndoi
Vai de ei, doue nevoi.
A. P ANN, II, p. 135.
Şi eu pe tine, nu se potrivesce.
IORD, GOLESCU, Mes. II, p. 97.
Se dice pentru cel ce nu sciu cum să. potrivescă min­
cfuna ; vedf istoria bărbatulut cu nevasta, când muierea
a dat resl;un,; preotul ni, c;licenc1 u' i : «şi eu pe tine.» (Go­
r.ssou).
SNUVĂ
Un bărbat oc1ată intrânr! in biserică, audind pe preotul diceud că­
tre nevasta lUI când o tămâlă : şi eu pe tine, după biserică, mergând
a-casă Întrebă pe nevasta ce a <;lis preotului, de i-a răspuus : şi eu pe
tine. Nevasta îl dise : « l-am dat bună-dimineta». El iî respuuse : <Şi coli
pe fine, nu se potrivesce ». Ea it mal d.ise : "L'am intrebat ce mai face».
El Iar îi respunse : «şi ei;;' pe tine, nu se poirioesce». După multe intre­
bărr, Îi spuse nevasta adevărul dicend : «Am <;lis te iubesc>. - «Alja
dragă; şi efi pe tine, se poirioesce». - 101'\0. GOLESCU, Mse. 1, p. 736.
18816
Şi iute şi bine, nu se pote.
D-ra ECAT. ŞIŞMAN, iu», c. Adam,
J. Tviova.> V. SALA, ânsc. f; ŢToş·
caft, e{YJ1I'lf Bihor, Unqaria.
�: "" ,
18817 Smeresce-te, că Dumriedeu te înaltă.
V. SALA, !Iose. c. Br/uiet, comit.
Bj'!II')', U1Jgrn·;o.
18818
Ş-năinti areu, ş-năpol ma laiu.J)
Dr, 'iYElG.�ND, Zweit. Jahres.,
p. 176.
Adică reu peste tot, ort-ce ai face, oricum ai apucă,
18819
Sonea aledzi. �)
D1'. 'iVEIGAND, Z1ceit, Ja!t1·es.,
p.174.
1) Şi înainte reti, şi napoi mal rell (negru).
2) Urma alege.
================== pagina 860 ==================
860
PROVERBELE ROMÂNILOR
Latinul g.ice, de asemenea: finis C01"Onat opus.
Das Enr1(; lcriini dai) ŢlŢ/cr!;;.
Pro». Germ.
'Ihc end croums all.
Prov. Engl.
*6
18820 Sparge întăiu nuca, ca să'I mănănci mie-
zul.
V. A. FORESCU, C. Dorna, j. Su­
ciaca.
18821
Spre bine când apuci,
Tot aşa trebui s'o duci.
Ononasctr-St.Avrct, Cart. Cit.
*6
18822 Spre mic şi spre mare, fii voitor de bine.
G. BĂNULESCU, in». c. Ptetroşiia,
J. Dimbociţa r,
18823
Spune-mi cum te chierna, să'ţi spun cine
eşti.
P. ISPIRESCU, Leg., 1, 1872, p.
167.
*6
Spune-m; cum te cluemâ ca să spun cine
eşa; spune-mi de unele eşti, cet să't,t spun
să nimeresc?
G. r. TOMESCU, îl1V. c. Broscari;
j. Meherlinţl.
Omului reu şi când vosscî u'l indruma să se părăsescă
de asemenea fapte.
18824
Spune'mi cum te chîernă, să 'ţi spun la
ce sfânt (sănt) să te închini.
P. ]SPIHESCU, Leg., r, 1872, p.
167. - HIN'J.'ESCU, p. 33.
================== pagina 861 ==================
18825
18826
PO\TfE. or-nuu. lIAXI,H; 861
._-----_._------------
:;:
Stăpânesce vorba până nu o ai vorbit.
V. SALA, clase. c. Serbesct, co­
mit. Bihor, Ungaria.
*
S-te asparî de acel ce e ca apa sum r u-
guzină; c'acel ce ţi le .spune tu faţă,
este ca apa ce tradze.1)
1. COYAN, prof'. c. Al.el«, Epir.
Să ne temem ele dusmanul �SCUllS, Iar nu de cel care
se arată pe faţ;1 ca atare.
18827
Strigă: bucate! cât vei vre, la gură nu
le vei avea, dacă. nu le vei duce cu
mâna ta.
IORD. GOLESCU, j1;[S8. II, p. 114.
Adică ele nu vei munci nu vei munca, că nimeni eţl
va ela (GOLESCU).
18828
18829
Sunt firi între firI,
De nu scit cum să. te miri.
A. PANN, III, p. 13.-H1Nl'ESCU.
p. 60.
Surda vii, surda te duci,
Surda spargi (rupi) nisce papuci.
BARONZI, p. 50. - LAURIAN &
MAXUI, II, p. 1403.
T
*,0.
18830 Te păzesce
Până. te nimeresce.
X***, c. Nănesc'i, j. Bacd!'!.
Pentru omul hain.
*,0.
18831 Ticăitul procopsitul, unde se duce nu'I
mal ajunge.
P. G1RBovtcEANU, praf. c. Ca­
nuiniţa, i. Olt.
') Să te sperii de acel ce e ca apa sub rogojină; c'acel ce ţi le spune
în faţă, este ca apa ce fuge repede.
================== pagina 862 ==================
862
*6
Ticăitul pricopsiiul, cât se duce nu'; ajunge.
P. GÂR.BOVICEANU, prof. c. Po­
enarii j. Gori
18832
18833
Timpul are dinţi de oţel,
R6de voinic şi mişel.
L. ŞĂINEANU, Semas., p. 411.
Timpul cumpera paiele şi nevolea le
vinde.
BARONZI, p. 63. - HINŢESCU, p.
186,
*6
'18834 Timpul descopere t6te.
V. SALA, tlasc. c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
*6
18835 Timpul e dascalul cel mai bun, fiind că
el ne 'nvaţă tote.
C. TEODOR.ESCU, în». c. Punqesct,
j. Vasluht.
ANDR.. AL BAGAV, Cart. Aleq.,
p, 99.
18836
Timpul este 'nvetătorul acelor <;e nu sciu
carte.')
13837
Experienţa înlocuesce la ei înveţătura.
*
Timpul face şi c esface.
N. l�ILIMON, Ciocoi, p. 236. - I.
BĂNIJ:scu, prof, j. Roman.
*6
Timpul face, timpul desface.
P. GÂRBOVICEANU, praf. Semin.
Bur.. a. VII.
*6
18838 Timpul învaţă pe acela ce n'au şcolă.
V. SALA, dasc. c. Leheceni, co­
mit. Bihm", Ungw"'!a.
1) Timpul este inveţătorul acelor ce nu sciii carte.
================== pagina 863 ==================
POVE1'lc, OPRIRI, MAXll\m
* ,0,
18839 Timpul perdut nu se mai înt6rce.
86B
E. 1. P A'l'RIcîu, 'Înu. c. Smnlţ'i,
.i. COl·w·loulU.
Francesul �1ice: le tCIJ1]Js perdu ne se rattrape plus.
18840
18841
r�
�Timpul t6te le c6ce.
JUI,. GROFŞOREANU, prof. c. G'tl­
ş«, comit. Amrl, Unqaria.
Ţine ce ai in mână şi n'alerga după
minciună.
IOlW. GOLESCU, Mss. II, p, 117.
Veql llfâml.
Adică, să păstrăm ceea ce avem in mână, fiind lucru
mai sigur, decât să alergăm după altele cu nf,dej<;;li de­
şarte (GOLESCU).
18842
Ţ'ertnă eşti şi în terină te vei întorce.
Dicere din Biblie şi Evanglielir. Ye\1l: Moise, 1, 8. 19;
Iov., 21. 26 & 34. 16; I's. 1O-!-. 29; Eccles. 3. 20 & 12.
7; Rom. 5. 12; Ehi'. 9. 27.
18843
18844
18845
Ţine minte în tot vacul (veculj
Şi nu'ti băg a'n cărd cu dracul.
A. P ANN, In, p. 25. - HIN­
'.(ESCU, p. 187.
Ţine-te numai de una,
Nu sări din una 'ntralta
A. FAN:!, r, p.149. -HINTESCU,
p. 196.
Tocma(i) când îţI pasă,
Fără dînsul te lasă,
A. P ANN, Ediţ. 1888, p. 74; III,
p. 101. - HIN'fESCU, p. 45.
================== pagina 864 ==================
8R4-
PH,oVr�HBELE HOMÂNILOH,
Tocmai când it� pasă,
Alune; te lasâ.
HIN'fESCU, p.141.
Pentru lucru străin.
18846
*
Tocmai de ce te ai păzit ri'ai scăpat.
1. .CREANGĂ, r»; p. 206.
*6
18847 Ţ-oiu ertă
Da nu tî-oiu uita.
G. MADAN, c. Truşeni , ţin. Clii­
şClw/1, Basarabia.
:;;6
18848 Tată fapta
(ÎŞI) are resplata,
P. ISPIRESUU, Lea., I, 1872, p.
170. - A. YANN, Arcliir. - V. A.
FORESCU, c. Foliiceni, .1. Suciaoa.
- GAYR. ONIŞOR, prof. c. Dobro­
vet, .i. Sucuu:«. -- V. SALA, dasc.
c. Gurani, comit. Bihor', Ungaria.
A se vede N'o. 18592.
*6
18849 Tată graba
Strică treba.
A. PANN, III, p. 15. - HIN­
·l.'ESCU, p. 70. - C. TEODORESCU,
în», c. Lipoca, VaslHhl. - V. A.
FORESCU, c. Foliiceni, j. 8ttdava.
A se vede la No. 18J34.
*6
18850 Tată greşala are ertarea el.
C. TEODORESCU, Înv. c. D6gclc,
j. Vaslulu.
18851
Tot alege, alege,
Până ce a culege.
S. FL. MARIAN, Nunta, p. 57.
A se vede la No. 17959.
*6
18852 Tată treba cu socotela el.
C. TEODORESCU. 'În'O. c. Lipooa,
j. Vasluht. .
================== pagina 865 ==================
8fj5
18853
*
Tot ce e prea mult nu e sănătos.
r. G. VALEKTINEANU, p. 49.
*6
18854 Tot-de-una urma alege.
I. VALENTINEANU, p. 30 - T'.
G_�RBOV[(;EANU, pr·of. Se. �Vonn.
CI. VII.
18855
*
Tate îşi au vremea lor.
A· PANN, I11, p. 7. - HIKTESClJ,
p. 188.
*6
18856 Tate le am dat pe una,
Şi nici aia riu'I bună.
'fEODOR·KIR1LEANU, învţi!rltor, e.
Brosceni, j. Suciaoa.
18857
Tate la vremea lor date
Sunt ca şi o sănătate.
A. P ANN, UI, 1'. 139. -- HIN­
IESCU, p. 189.
*6
18858 Tate lucrurile trebue să vie la vremea lor.
V. A. FORESCU, înv. c. D01'1la,
j. Snc!am.
18859
Tate sunt la vremea lor.
A. P AKN, Ediţ. 1889, p. 41 ; J,
p. 151. - HINTESCU, p. 189.
*6
18860 Tate sunt până la o vreme.
A. PANN, II. p.l09.-HTNTESCU,
p. 189. - B. I. P ATRICIU, înv. c.
Srnulţ'!, j. Covurlui«.
10 Arat':-L culmea necazurilor; când unul î�i pierde răb­
darea.
2° Timpul schimbă tote.
18861
Tate vremea sa au.
DIM. CANTEMIR, Ist. Iaroql., p.
37 & 83.
================== pagina 866 ==================
856
PIWVERBELE IWM.ĂNILOR
Şi cum dice francezul: il y a temps pau?" tout.
*.6
18862 Tot începutul are şt sfîrşit.
IORD. GOLESCU, .Mss. n, p. 09.
-1. o, VALli:NTlNIANU, p. 21.-­
Il:. r. P ATmcl'u & G. P. SALVIU,
înv. c. SmuZţ�, j. Covw·Z'uht.
Adică nici un lucru nu e pe lume fără sfîrşit (Got.sscu).
*.6
18863 Tot începutul e greu.
T. (}. V AI.�NTlNIANU, p. 21. ­
D·na Z. JUVAHA, c. Fedesci, [.
Tuiot:a. - E. I. P Al'R:Cl'U, i1IV. r..
Smu/1'I, .i. Cocurluiu.>« P. ('l-ÂR'
BOVICEANU, ])1'0(. Sem. Buc. CZ.
VII.
Ort-ce trebă, când O bCI pentru întâîa oră, nu El aşa
bine.
*.6
18864 Tot invetu
Are desvet,
Dr. CRISTEA, Proo., n. 255, c.
Sinersiq, Unqaria. - A VR. COR­
CEA, paroh, c. Coşteiu, Banat.
:,: .6
Tot Îl1vr':�ul «re şt desvet-
HIl\"f[iscu. p. 83. - Itrr., GRaI"
'i01mANU, clase. c. Galşa, comit.
Anul, U1I.!J([}·!a. - F. I. P ATHllJiU,
inv. c. Smult«, i. Coouriutu:
18865
Toti se mesura cu a se (sae) Iacat.ij
n-. FR. MIKLOSlCH, Rn1rl. u«.
ier., J, p. 15.
:::.6
18866 Tot lucru la vremea Iui.
Ci H. ALEXANDRESCU, mtujist», i­
Putn«. - C. TEODORESCU, ino. c.
Cursesct, j. Vasht'iu.
A se vede N o. 18859.
1) Toţi se mesură după a lor fel.
================== pagina 867 ==================
18867
POVEŢE, OPRIRI, MAX[ME
Tot noi şî iarăşi nol.
867
IORD. GOLEseu, JJlss. rr. p. 70.
Arată ne-schimbarea lucrurilor, slujbelor, s luj ha.şi lo i­
(Goi.ssou],
* '.6
18868 Tot păţitu(l) (e, 'i) priceput.
LAURIAN & MAXHr, 11, p. 60J.
- D-na EL. t)EV ASTOS, p. 200.­
J. CRIlANGĂ, Amint., p. 62. - D·ra
Ee. ŞrşMAN, c, A,lam, j. Tuiora.
- C. c. BUSGHE'rrANu, c. C08ove1,
jud. }JIleherlintL - GAVR. ONIŞOH,
prof. c. Dobrooci, j. Vasluiu.­
V. A. FORlISeU, c. Folti�en�,j. Su­
ciai:a,
*.6
Tot peZţitul priceput.
BARONZI, p. 63. - HINTESeU, p.
142.- 01'. CRiSTEA, Prov., p. 257, c.
G�!r'a·Rfttlu�, Unqaria. - E. I, P A­
TRIClu, fnv. c. Smulţ'!,j. Covurluiu:
*.6
Tot pc'tţitul e şi priceput.
Abeced. Llustr. n. 25. - C. TEO­
DORESCU, înv. c. Punqesci, [, Vas·
Zulu.
Păţind omul multe, învaţă multe.
18869
18870
*
Totu'i nou şi totu'i vechiu.
Trage'ţi tu, cu mâna, vrăjmaşul teu din
inima ta.
IOED. GOLESCU, Mss. Il, p. 114.
Adică sc6te'ţr pe ne-curatul, pe Satana din tine (GOLESCU).
18871
T'reba fă O cum se cade,
Şi şedi atunci când se şade.
A. PANN, Il, p. 48. - HINTESCU,
p. 192.
================== pagina 868 ==================
SG8
PHOVElmELE ROMÂNILOR
------ -.-.. ���--�----
:::6
18872 Tr eba nu O fael cu graba
V. SALA, clase. c. YaşcO?l, co­
mit. Bihor, Unqaria.
*6
18873 Trebue a apuca treba de la cap.
C. TEODOl<ESCU, înv. c. Cursesci,
i 1'((311111(,.
18874
Treci rîul până nu vine unda.
R. HOlTAN, Sinaia, p. 19.
*
18875 TreI lucrurt nu se pot: scară la cer, rrie-
d uva la fer şi punte pe mare.
*6
18876 Trel lucr uri sunt rele: picatura 'n casă,
muierea rea şi durerea de masea.
ZOE MU-IĂILESCU. înv. c. 131'0$­
ieni, j. Prahova.
18877
:!:
Trei lucruri te scot din casă: fumul, mu­
ierea rea şi picătura.
ZOE MIHĂILESCU, înv. c. Buşteni,
j. Prahova.
18878 •
18879
Trei ornerii la vedere scărboşi şi ur îti de
tot: săracul mândru, bogatul sgârcit şi
betrănul desfrînat. Fer esce-te de ei.
HINŢESCU, p. 130.
Treptele casei celui înţelept să se r odă
de picerele tale.
10l�D. GOLESCU, Mss. II, p. 114-.
Adică StL mergi cam des pe la cel înţelepţi (GOL Eseu).
18880
Tuti lucrile va si'ridr eg ă, maşi barba al
spân nu vai crescă (rnustătli al spân
nu vai cr escă ).")
1. COYAN, 1)1'of. c. Ianina , .Epil'.
') T6te lucrurile se vor îndrepta, Însă barba spânulut nu va cresce (mus­
Iăţile spânului nu vor cresce).
================== pagina 869 ==================
809
18881
:;: --
Tuţî 'ntr ebă-Iî ma di mintea ta s-nu ti
disparţl. 1)
C. IONESCU, ])7'of. c. Nexeeta,
Macedoni«.
Lntrebă pe alţii �l liotaresce singur.
u
;;: 6
18882 U m bli cu graba,
Te întilnesci cu zăbava.
C. Fl,ĂMÂND, c. Borqo-Suseni,
comit. Bist1'1·,ta· Năsi!ucl, Transiloa­
uia.
*6
18883 Unde a fost, are sa mai fie.
A. GOROVEI, c. Siliştea, j S1�'
citn:a,
*6
18884 Unde este pace,
Şi lui Dumnedeu îi place.
1. POPESCU, in», c. Dobreni, j.
Ilfov.
18885
Unde lucesce calca, şî unde aluneca te
pleca.
IOHD. GOLESCU, Mss. n, p. 102.
Ne învaţi'L S;L ne plecăm vremii (GOL Eseu).
18886
Unde nu poţi prinde
Mâna nu'ţi întinde.
A. P ANN, Ecliţ. 1889, p. 173.
Nu Încerca peste puterile tale.
18887
Unde nu te înţelege
Nu umbla să dai lege.
A. PANN, I, p. 81. - Hrwp'scu,
p. 81.
1) Pe toţf întrebă dar de mintea ta nu te despărţi.
================== pagina 870 ==================
870
18888
18889
18890
18891
PROYElmELE ROMÂNILOR
Unde urechile adeverului sunt astupate,
acele t6te hrizmurile se par basne.
Du!. CANTEiVlm, 18t. Ierogl., ['o
47.
Unele adăstăm
Ş'altele întîmpinăm.
A. P ANN, 1, p. In.
*
Unele aşteptăm şi altele ne vin.
GH. ALEXANDRESCU, maqistr .. i.
Putna,
Untul de lemn al pecătosului să nu ungă
capul teu,
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 101.
Adică să nu te împodobescî cu sudorea săraculuî (80-
IJESCU).
18892
*
Unul adună, altul risipesce.
:Mal ales pentru părinţt ŞI copil.
..ti pere aoare, fils prodique.
Pr·ov. Franc.
*L"-
18893 Unul face, (ş'jaltul trage.
A. PANN, II, p. 30. - HIN'.fESCU,
p. 56. - C. POSSA, c. Humulesci,
j. Nemiu. - V. A. FORESCU, c.
Eolticera, j. Suciaoa.
*L"-
18894 Unul face şi altul o pate.
CĂLIN IORDACHE, siud, i. Argeş.
*L::>
18895 Unul o face şi altul o trage.
ILIE HOC'tOTĂU, c. Selişte, comit.
Sibiu, Transiloania.>« P. GÂRBO­
VICEANu,proj. Sem. Bl�C. a. VIII.
================== pagina 871 ==================
POVETE, OPllIRT, 11AXIME
--- ---._---�'-'-----'----'---===---
871
18896
Unul trece, altul vine,
Ce folos că n'ai cu cine.
r. G. V ALEN'l'INIANu. p. 50.
*6
18897 Unu-o chitesce,
Unu-o nimestesce.
A VK CORCEA, paroh, c. Coşie.u,
Banat.
Pentru cel cari se întrec in g1ume, în păcăliturî.
A nirnc§ti nu se în trebuinteză în vorbirea obicinuită.
18898
18899
Ura, zavistia şi frica nasc vicleşugu.
NIC. COSTlN, Letop, )JIold., III,
p. 93.
Urcaţi încet, ca să nu cădeţi nici odată.
IDEM, Calenâ. Rom. 1892.
*6
18900 Urma alege.
IORD. GOLESCU, JJ1ss. II, p. 14.
- B. P. HĂŞDEU, Etym. Magn.,
p. 803. - 1. T. MERA, Conv. Li­
ier., XVI. - AVR. CORCEA, paroh,
c. Coşteiu, Banat. - E. I. P ATRICIU,
înv. c. Smulţt, J. Covurlu%u.
*6
Urma alege) ce (c/, semenai ve; culege.
P. GÂRBOVICEANU, praf Sem.
Buc. ci. VII.
10 Se <Jice, spre mângâIere, pentru ori-ce întîmplare
(GOLESCU).
2° La urmă se vede valorea lucrului.
18901
Urma alege începutul.
GALLIN-NĂDEJDE, Cart. Cit.
*6
18902 Urma laudă începutul.
G. 1. MUNTEANU, p. 44. - HiN­
l'ESCU, p. 197. - V. SALA, da se.
c. Vaşcou, comit. Bihor, Ungaria.
18903
Urma va alege.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 49 &
II, p. 1536.
57
================== pagina 872 ==================
872
18904
I'ROVERBELE ROMÂNILOR
------------
U'şa, când bate în ea, să n'o ţii închisă,
ci îndată s'o deschidl,
I()HD. GOLES0U, lYIss. II, p. 102.
Adică pe toţi să'] priirnescî (GOLESCU).
18905
Uşor a critica, anevoie a face.
GR. J1PESCU, Opinc., p. 115.
*6
18905 Uşor a porunci, greu a împlini.
AvR. COHCEA, paroh, c. Coştct«,
Banat.
*6
18907 Uşor e a da din a altuia.
1 UL. GROFŞOREANU, pr·oj. c. Gal­
şa, comit. Arcul, Ungaria.
*6
18908 Uşor e a erta, dar greu a uita.
V. SALA, clase. c. Băleni'!, comit.
Bihor) Unqaria.
v
*6
18909 Vai de casa omului, când dracul îşi vîră.
cada.
V. A. FORESCU, c. Dorna, J.
Suciaua.
*6
18910 Vai de om când n'are a lui,
Căci, când cată, atuncea nu'I.
TEODOl�ESCu-KIRILEANU, înv. c.
Broşieni, j. Suciaoa:
*6
18911 Vede că omul se 'nnecă şi încă 'I mai
dă cu apa în gură.
V. A. Fonsscu, c. Stăniş6m, j.
Suciai:a.
*6
18912 Vede'ţi întăiu de hoitul teu, şi apoi de
al altuia.
X*"'''', c. Nădejde) j. BaccHi.
================== pagina 873 ==================
POVEŢE, OPRIRI, MAXIMF.
873
13913
*
Veghiaţi căci nu sciţi ceasul.
1. G. V ALENTlNIANU, p. 21.
ţ)icere din Biblie.
18914
'18915
18916
'189;n
Viclenia, r eutatea şi nebunia surori sunt.
DIM. CANTEMIR, Ist. Icrogl., p.
120.
Vinătorul sciintei, sa cotela, iara maes­
triile simţirea este.
DlM. CANTEMIR, Ist. ICl'ogl., p.
60.
*
Voesce şi ve! putea.
Voinicii-le cele mari deprind a se întorce
îri robii.
Nrc. MUSTE, Lei. uou; III,
p. 35.
*b.
18918 Vorba de clacă nu e folositore.
1. POPESCU, înv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
18919
. 18920
l8921
Vremea a tuturor dascal şi înv�ţător este.
DIM. CA�TEMIR, Isi. lCl'oql., p.
83.
*
Vremea ce a trecut nu se mai întorce .
A. PANN, rr, p. 21. -lJINŢllSCU,
p. 208. - Dna K B. MAWH, p. 87.
Vraeme' trecuta nazai nu vire.!)
Dr. FR. MJKLOSICH, Hum. Un­
ter., I, p. 7.
Vremea cu încetul pote
Să le descopere tate.
A. P ANN, I, p. 28. - HINl'ESCU,
p. 209.
a) Vn-emca trecută inapoi nu vine.
================== pagina 874 ==================
874-
18922
18923
PllOYEHEELE HQ)L�SILOl�
Vreme(t cu încetul p6te
Să le clesgr6pe t6te.
IDEM, Calerul, Rom. 1892.
Vremea dascalul şi învetătorul tuturor.
este.
DIM. CANTEMIR, I8t. ICl'ogl., r-
323.
Vremea descopere adeverul.
A. P ANN, I, p. 51.
Pentru minciuni.
18924
Vremea descopere t6te,
Şi pe hoţ de faţă sc6te.
A. P ANN, II, p. 31. - Gaset,
Pop., I, No. 190. - H1Nl'ESCU,' p.
209.
Latinul �lice: tempus ommia reoelat.
18925
Vremea este cel mai bun înveţător.
C. DIN GOLEScf, I, p. 38.
Acelaş înţeles ca la No. 18059:
*b.
18926 Vremea îndreptă t6te.
E. 1. P ATRWIU, înv. c. Smulii,
}. Coourliau.
*b.
18927 Vremea învaţă pe acei(a) care n'au dascăl.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 29 &
175; II, p. 5. - HIN'fESCU, p. 209.
- Dr. GASTER, Lder. Pon., p. 218.
- H. D. ENESCU, înv. c. Zamosiea,
j. Dorohoî,
18928 Vremea le îndreptă t6te.
C. NEGRUZZI, I, p. 250.
18929
Vremea mută şi schimbă lucrurile.
NIC. MUSTE, Letop. Molcl., III,
p. 71.
================== pagina 875 ==================
18930
POVEŢE, OP RUl1 , lYIAXIME
*
Vremea rîde, vremea plânge.
8.5
18931
GR. ALEXANDRESCU, mcqieir. j.
r.a;«
Vremea te învaţă.
IOItD. GOLR3CU, JJls8. II, p. 21.
In adevăr, m<11 Imn ChLSC�ll decât 'Temea nu este (00-
r.ssou).
Le fe111]Js est un yrand 111 a itre.
1"-1'01'. Frrl?/c.
18932
Vretnea t6te le mistuesce.
A. PANN, Il I, p. 140. - H;N'
l'ESCU, jJ. 209.
:1:6
18933 Vremea vindecă t6te.
N. i'vIATllESCU, înv. c. Moriliţa,
j. Puin« - P. SALA, dese. c. Faş­
CO'fi., comit. Bihor, Uuqavia.
*6
18934 Vremea vinde lemnele şi nevoia le CUI1'1-
pera.
C. N EGRUZZT, I, p. 250. - A.
GOROVEI & V. A. FORESCU, .1.
Snc1ava. - E. r. PATRICtU, illv. c.
Snmlt·l . .ind. C:ot'11d1f�n. - GA vn.
ONI�OIt, prof. c. Dobroocţ, i. Vas·
ZUlu. - ILl!': 'TmFu, j. Ilfov.
Când e la mijloc nevoia.
:\:6
18935 Vremea vinde, nevoia cumperă.
H. D. ENR-CU, î1/V. c. Zamosteu,
j. Do/'oho1.
Acelaş înţeles ca la No. 18934.
18936
Vremea vinde paiele şi nevoia le cumperă.
IORD. GOLESCU, 2"188. "II, p. 2l.
HINŢhSCU, p. 20\). � A. P AN",
11, p. 71.
================== pagina 876 ==================
876
PROVERBELE ROM.lliILOR
Adică de nevoie la lipsă te mulţumesc! şî eu cele mttl
proste (GOLESOU).
z
*6
18937 Zabava strică treba.
E. I. P ATRwru, înv. e. S1m�1/;1"
j. Cocurluiu,
18938
18939
18940
Zacontlu face tute lucrile niş6re. J)
111. G. BOIADSCHI, fp'J.p .. , p. 196.
Za face, ie potriba poşgrii.s)
Dr. FR. MIKLOS�CH, Rwn. Un·
ter., p. 16.
Zuta a telli, şi alţI se poţi. B)
r». FR. l\hKLOSICH, Rurn. u«.
ter., p. 16.
') Obiceiul face t6te lucrurile uşorc,
2) Pentru a face, trebue să Incepi.
3) Ajută pe al teI,:i pe alţi) daca pO\1.
================== pagina 877 ==================
CAPITOL U XVIII
MAXIME EXTRASE DIN DIFERIŢ!
AUTORI ROMÂNI
GRIGORI URECHIA
18941 Unele nu va Dumnedeă, omul nu p6te.
Dummedeă nu În mulţt) ce în puţinI, arată pu­
terea sa.
Dumnee[eu celor mândri se pune împo trivă.
De ce are (omul) de ce poficsce să aiM nw�
mult.
18945 Sub un copacn: bun caft se misiuesc.
Din pomul bun şi 1'6dă bună se face.
Nimica In lume nu avem, fără numait fapte bune.
Vasul cel fără de fund, măcar câtă apă ar turna
inir'insul, nu'] mal: poţt ample.
SpATARUL MILESCU
18949 ]JIule/tor forte fiind norocul.
MiRON COSTIN
18950 Norocit se socotesce acela pre carele 'l fac pri­
mejdiile streine ires.
================== pagina 878 ==================
878 PIWVERBELE lW:Mi,NILOR
Nesciutore firea om enescă de primeJ'diile sale.
Unde este frică nu încape draqoste.
Blestemul săracilor nu cade pre copaci, cât de
tânliu.
Lupul }Jerul schimbă, nu hirea.
18955 Incă în lume l1/alr născui om) pânrZ astc't-r('i, ca
acel a set nu' 1 trebucscă oorouâ cu sfat.
Ce este sâ nu {1'(('(I, cu aneuoie se mută cu
sfatul.
Vrăjnu'işia acoperită mal mult reu aduce.
Copacii cei ma; 1/a7(! mal mare sunet fac când
se oboră.
De primejdia den casâ forte cu aneuoe a se
feri fi c-cui.
18960 Nesciutor gândul 01lUt1l1t spre ce minesce.
Osînda traqe la platâ.
Nu sunt vremurile suld cârma omului, ce Ule­
tul om subt vremi.
Graba perde, adcoirat, de multe ori : larct de
multe ori şi isM!/desce ..
Vremile şi VOLea 7Ut DU1111?e(leu nu sunt în
ooiea domnilor.
NICOLAE COSTIl\�
18965 Bucuria de sîrg se 'uiorce în scârM şi scârba
În bucurie.
Bişu.rjlll adUCI; desjrăl1 ore.
Cine sapd sror« altuia el cade într'însa.
Unde '7 frică JIU'"[ dragoste.
L(/COl1W! nice şie, nice a1tula este de folos,
18970 De celor 1I1(l� SIIS s7nf,}"(ind) '/11((t lesne cu vreme
pot căcir;.
Dllpr7 vreme buiu; şi scnin({ »ine vreme tur­
bura t r 1..
$/edurile cele inireqe aduc norocire Domnilor.
Lupul pe-rul îş7 schimbă) 7an'{ firea ba.
================== pagina 879 ==================
MAXIME
879
VOia lut ])UJJ111er!e(r nu se potrioesce cu a
omenilor.
18975 Unele nu va DU1J117eC(ei'4 oniul nu poie.
Sufleiu; bucuros este s11 intre în rut«, numai,
pecaiele nu'l lasă.
DUjJet faptei şi platiI.
Turcului sen dar uantfji să''[ scot; ochii,
Unde este puterea, acolo'i şi dreptatea:
18980 Unele ctl1'ă (/1)(1 1'(Ypide, aneooie este impotriva
repeqiunet el, a înota.
Depr1rlate '8 lucrurile llt� Dml111CCle1i ele a bie­
tuluZ om,
Baijocuresce pute, 'NI Dumnei! eescă lucrurile o­
menesci
!'Iru tine pe om Iocul ce mila,
Nu oII aiă se sr:nllYnă şi se seceră, ,şi nu odalâ
se oltuesce pomul şi se culeqe dinb"însul
rodul,
'18985 Neqrob« �i clureniisct a cea bunâ trece pn­
mejilia cea re«.
Pecoiu! omului ?lJ'1J1fzc1 spre osind«.
ION NECULCE
18987 Pusere« in C1I 'fIm 1 S(m picre.
Unde este 1'O/({ 11/1 Ihinmedeu, se birucsc t6te
ţircle omenesci.
Obiceiele cele 110/1/; (ac risipa thi/or şi pei1'ea
Domnilor,
18990 PlII!a dil/III, f(lptl!,
Ce fj(Î11r!C3C1: tnnu! 11/1 dl{ Domnul,
Când t:a ])1I11I11el1el'l, ,�i omut nemeresce sfatul
Domnul [ac« ncnutril«, Domnul le stinge,
r(/i, de Lorcrul ce se 1'(){/(( uiojicului.
,18995 Lacrimile sîiracilin: nici sorcle, nici, vîntul nu
le p6tc USC(I,
Pash"r({ viclen({ eli! Si'lID7{)'(T îl? l(lt.
================== pagina 880 ==================
81:-:0
PROVERBELE ROMANII.OR
Sângele nevinovat cere judecată de la Dumne­
({eii, şi nu lasă.
Paza bună trece primejdia rea.
jJ[elul 711ând suge la doue mume.
19000 Capul plecat nu'l prinde sabia.
Calul rîios qâsesce copaciul scorios.
Cine face, fw'e-i-se.
NICOLAE MUSTE
19003 Omul care nu scie carte este un dointoc.
Pre binele cel de obşte, de «pururea îl rest6rnâ
ueooiutele cele pre ascuns.
19005 Nici un lucru nit este mat di' sti1UJcrea {erilor",
de cât adesea schhubare a Itomniior dintru
diusetc,
Cine Iăcomesce SI: apuce cele străine, perde şi
((le sale.
Volntciilc cele II/((r[ rlCllrimZ il se întorce în
robii, .
Stalile şi tT(/jl}(1c celor lI!at 11W)"t de multe
ori se descarca în spetele ce/ar mici,
Sic'[ un om frint .rJrcşi:lâ salt pricina nu n!nuîne.
19010 Unde Domnit hlt!tid uşile sU}71Işilor set, acolo
şi sUjJUşi'Z Închid inimile Domnilor sez.
Dat D011lul iut» "0 ferit lIU pot fi,
Irdârdiere« certărct, Duninedei: CIt asupră o
pl iuesce.
Inmuliiudu-se păcatn], se III/sec }Jl'dfpsn.
Pre cine lulJCSCC DIIiJ/J/r:r(Cll Îl certă, pentru ca
SI) se iudrepteic.
19015 Suspinul săracilor uu riuuine ÎlI deşert, cât
de tdr(liit.
Din amul lruu., bun lucr« esc,
Vorov((, blândâ totă pornirea imblâJ1([esce, iară
cea aprigă, şi p)"e cel slul) a{î(â la mânie.
Greşela necertaiă frint hotar deprinde a. cresce.
Ura, z:avlst'la şi frica nasc oicleşu«.
================== pagina 881 ==================
MÂXIMI� SSl
-_.�-_._---� - -- ----------�--�----------��-
19020 Unde va Dumnedeă, cu greu se pcte tnuta Ctt
sfatul.
CHRONICA ANONIMĂ
19021 Nic'i un lucru făr ele pricină nu este, şi omul
frint ele qreşelă.
Din doui; rele e bine a'ş'i cleqe cel mal, mic.
DUPcl bucurie urmeză şi [ale, şi dupc't ja7e
bucurie.
Sr:umpul moi mult păgubesce.
19025 Cum au făcut eş'i iea plata.
Dupii nour vine şi senin.
Dupd foriusui şi liman.
ENACHE KOGALNICEANU
19028 Pecate7e trag pe om.
Pecaud tot traqe pe om de'] duce la sfîrşitul
la care este Scl 'vie.
ACSINTI URICARUL
19030 .A se pune în price cel, nuci cu cel, uuir] este
nebunie.
Turcit qonesc epurele cu carul.
Altele gâneliau 6meni't, şi alte craii orţsuluiie
ele Dummedei; sc't se facă.
N/,l pate nime set fie în lume şi set nu greşescă.
Toie ale lumii sunt deşerte şi bogc'itiile şi slavâ.
IOAN CANTA
19035 Unele 'cre Dumnedeu, toie sporesc.
DIMITRIE C,\NTEl\lIR
19036 SuJletul supus {enchtul negrije'l departe stă.
================== pagina 882 ==================
882
Pf:OVERBELE HOM),NILOR
Vestea aspră tare pctruncle urechile, şi inima
înspciimântatâ indată simte sunetul.
Cu cât oesiea oiărîiă mal de naprasnă vine, cu
a tâlc!' 111,câ 'mare tulburare şi grijc'l scornesce.
JJIat tot-de una obicinuit lucru este, la adunăr;
nuirl ca acesiea=ore-care amesiecături şi îm­
poncisituri a se face, şi de multe OT� pentru.
miel, şi în semă ne-băqaie pricini. cu cât
este mat mare adunarea, cu atdlc mc; mare
se face şi îm]J('flechere ..
19040 Lacomia slâvil, nu Iiunăialea sau folosul tu­
crnlui pricesce, in carele se slouesce, ce nu-
1IWt pre altul, mat glos de cât sine a pune
socoiesce, fie nuicarâ şi fc7ră de folos; incă
de multe ori şi JJagubâ de i s'ar aduce saZl
ne-cunoscend şi ne-urrrul, sai� orend şi cu­
nosc/iui, priimesce.
O orb« )i,r;{/niilo1' po/td.! Lucrul din potriuă ne
socotind, cel mintea şi socotcla slcivif, {CI aciasia
se sprijinesce, cel ea cerca pre cela ce o C1l­
nosce ; oorouesce cu ce/a ce nu o aude; cu
acela are a face, cardc nu au 'Cdixut'O; dupa
acela merge, carile de dins« fuge; pre acela
cinsiesce, carile putin in semii o ba.IJâ; pre
acela ce nu o poftesce, îl pofiesce ; celuia ce
nu o va, inainte îl iese, şi celu: ne-CZl1lOS­
cut, pre semă se dă. 1(11'17 lurisiia s7d oii
ce mat etc de-adin» este, ca să parasască
pre cel ce o cinstesce, şi cu acela să reniâe
carile o necinste-ce.
inima ne-aşedată, ales pentru lacomia, cinstit,
in mui imari valm'[ fmu!tâ, de cât corabia
în ochean.
]?owl poftel nu mat gtOS in stepena a}"suriZ
csl(, de cât metalul inrocat.
iute este ((dullJlec((rca ({deuerin(it, unde a su­
f! etu!zt{ }J17timire intr 'altul despre a sa o lJ/C­
sunl cineva.
================== pagina 883 ==================
883
19011,5 Îrulrcptariul nt: nuii mult pre lucrul strîmu,
(le strîmb dooedescc, ele cât pre sine de
drept.
Sufletele înţelepte, macar :�i, asupra Vrăş1'JUlşii�
socotelii drepte se plecâ.
nI; multe ori n lucrurilor prepuse acoperire,
oiriose lecuri aduce ranelor, carile la ivaZâ
Ile s'ar scoie, asieşl ele tot s'ar face ne-tă­
niătluiie.
Ma; cu iuşor este a se suferi obrîntelet rc'lni't
Ia aer ecosă, ele cât patima. sufieudu: cătrc't
împotriimicul seu arelaiă.
Pentru lucrurile miel mari qâlceue o. scorni,
el înţelepţilor lucru mt este; macar cc't acesta
şi lo. cei fn'ele}J�7 de multe ori s' etU veGlut.
19050 Pre câtc'i vrednicie este cine-va 'În vrajbă el nlt
inira, pe atâta este, şi nu moJ multă, elin
vrctJ'bă a eşi.
Pricina chlti1'i[ dându-se, odihnă şi lin1�şte fc'trct
turburare şi sirinciunare a fi jUr pote.
Neputinta aduce nuinia., şi mănia aşteptă iebasula.
La cei mut puţin dmnoliţl, neputintct prinde
obraeu; putin ti?', şi de lucntrile ele neputut
se apuca.
Cel, ce la peria orednicii; slujesc) adese s' ((U
vequl) că nw'i cu fericire le isprăuesce ne­
putin-in cu pârăsire, de cât putinteL cu }Jr-e­
pus, cu începere. Căc'[ ne-putinta ne-înce­
penel ele nu 'Şl folosesce, în caile nu'ş'i sirică ;
iar-ă lndin(a, în mândria sa mnc1gindu-se, lu­
cntrile peste putinţ(t sa incepe, şi la sevîr-şit
(( le aduce ntt pute, care fârâ greş în loc
de folos paf}ub('{ it aduce.
19055 Acesta lucru, osemene se .!{{Ctt eelom, cărora
de mare câldurarczduhulul den afară, ce
'În trupul seu nc7scuta din fire căldum
t((re spre clătire li se porne8ce, şi sete vîrtos
li se priciuesce, caria lecul o ume(!elâ lim-
I I
================== pagina 884 ==================
884
---- ---------------
pe.le şi rece fiind, ce aceia Iipsoui, all« în­
potrionică, adică limpede ume({e!ct, clar 13111-
11/11'65(1, de j(f!({ «tkindu-ec (precum este du-
7i III l' inului, sai: altul acestuia «senien e), şi
de limpeg7une numai, .;:i ?l1IlcIlela wllă!Jindu­
se (;n/Un pentru hirisii« recele), şi a C(Il­
du U'I iJnjil purtând J, pentr« ca setea S(t' ş'f
stîmpere mat pJ'e larg de cât 8) a}' cădea o
îuqlute, ce ({c/astâ mat pre urmâ in oasele
primiiore nierqcnd, şi dUjJII,. a sa fire cit ce
din uascerc el irupuiu: căldură îniprcunân­
du-s- (căci amÎl1doue surori te unui parinte,
a sorelrt] sunt), scăţiăturile scdutcilor din
te7putin clătite, incă mal Iute clătindu-le şi
pornindu-le (ca cum este OSta ne-unsă in
liuiea }'o(i't uscate) (hn scânteie scâ:părătore,
pani, aTilel ore se la ce, din care m(t'[ mare
pîrjol de sete se ijderesce, şi În materia mal.
ele inainte ijotatrJ) cu Iutime pc'Urunr[end, mal,
mult sete se spuzesce .�i se 1 ăiesce (căd clupr'i
socotela ma; multor filosofi, tată materia fo­
cului, iuţime şi [orma-i, iute clătire este);
câriia ceua impiedicare nepulndu-se, jc7ră
nic'i un prepus iotă ionedcl« din fire ar
usca) şi elUJJ(l cea dese! oîrşit. uscăciune, cea
de peri1'e putl'egfune CZt lmnet sema ar urma,
Lumina 17uu'e pn3 cea miecl întunedî,
Precum lumin(/' sarelu.{ se are cdtrd a-l-alte
ste1c) ({şa chipul împeratuluf cătn't senatori,
,.�·i (l-l-al(l supuş't este; şi )J}'ecuJn în prcsen!a
lu/., tote se fac 1/C-Vh(Utc) Iară În 7ipsa lUt
cea cât de micet, şi departe lumineziJ, şi SC(Î7/­
te/azil, aş((, fn(tintca Împh'atu!/f,'X tate chipu­
l,i7e supuşilor se Jnicşorezel, şi tatd gura s70-
l)()c7â se înjrineză; '[uret în dosul lUI) şi cel
ma7 mic 'În palatul lUI, precum. schiptrulÎm­
p(mtulul în mâna sa p6rtâ, se aratâ,
P/,C(;U17I 11(;-1I11n1c"rate pi('((tzl1'elc ploi! elin J1UOrt
================== pagina 885 ==================
j\[AXIM�
885
cu repefiune pre pămînt cc'hl(nd, un huet
urc-care dau, larr� vre-un qlas, tocmit nici­
cum, şi precum a unu; organ de musică,
tote cordcle de odtu ă lovindu-se, o resunarc
ore-care dau, 'insă 1'1'13-0 melodie tocmiiă, şi
dupâ prcunlele 1I!1I.zinit alcâtuită nici cum nu
se aude (care puteri auriu lu; ma: mult în­
qrctoşare aduce de cât plăcere), aşa este şi
ooioo« If, mult) şi tot de odată.
Un de lipsesce, in cepetura si ăn-uitore, tate mij­
locele începâur]: ne-siăruitore set se lac.
19060 Iubirea către cel sie asemenea, ua SCf, arate ne­
iubire către cel sie nu de-asemenea.
Precum în tecă strîmbă sabia dreptă, nici in
teca drepiă sabia st'l'imbr'i a, inir« nu pote,
aşa unde este lU({1'CCl feţit sau sirămulorea
priinţi,t toM nădejdea, gluclecâ{e'f. drepte afarâ
se scoie.
Dreptul qiudecător fntâ'tu pre sine ele drept,
apo'f. pre altu7 de strîmb giudecă, şi întâ/u
ascunsul inimii. sale ele făţărnicie curăiesce,
apoi J)1'e altul sau cUn nevoie îl izbăvescc,
saiî după a lu; vină îl osînclesce.
Gâlceo« lung'J aiocma este Cit bala hronică.
Frecum iotă sciinţ(t din povata simţiri lor se
4lă, tată lumea scie. căc; nu orbul, ci cel
cu ochii g7ucleeă de velpsele, şi cel Ctt urechi,
?arc'i nu cel surd) alege fruniusei« şi dulcet«
oicrsului.
19065 Pre cât este de folos la vreme de trebuinţă cu­
vintu7 c1Ivios, CII ({tâta esle de îrnputidos cu­
vinUt! ucefuia (;{Irite de nimc ne-intJ'ebat) tu­
tur01' dc7 sfat,
Totel evghenia la 1Jluritort în laucl(t numeluI
viclelll câ se stârulllsce.
L(t cel cunoscetor 11I.af, tarc se !ine şi este le­
gătura hiresiulu't cuvint, ele cât frinilMa 1n­
treWt de la altul 'tn,frişuratâ.
================== pagina 886 ==================
886 PIWVERBEU: lW)lÂX1LOR
Precum este suflarea la cărbunele acoperit, aşa
este certarea la inima intr) ascuns daiă reu­
târit.
Mu; mult folos aduce publicctt din sine un chip
n'Ju a isqoni, ele cât trece bune în sine a
primi) că) precum aluatul mic într' o covată
mare, totâ jrâmîntâtu}"({ dospesce, aşa un om
reu într) o publică, pre tot: cu reutaiea lUl
amestecă şi' i tulburâ.
19070 �11ândria ele tot 6ruâ fiind, precum peste cei
mari, aşa şi peste cel mici dă.
Ciue nemulul seu este urăcios, cum p6te fi
streinil01' drâgelstos? 8/ a căruia reutâft pă­
miniu] seu a le suferi n'air putut) cel strein
cum le va pute n'lbd((?
Precum cerul bun tot: str(Jinii rude) tot betrâ­
nul părinte) tot oîrstnicul frate, şi tot locul
moşie, aşa celui n3i1 tote rudele streine, şi
totâ moşia nemernicie îl este.
Pizma uechie este ra cariul în inima copaciului,
Precum se dice, tote=oremi« sa au) şi jâră
vreme şi pânea ia ce greutatestomachuluf,
care cea mat de treb«, şi mat de (lpr6pe
hrană ''t este. .
19075 N emu1tâmita pentru mari shl;jbe şi de bine­
fa ceri, din nedejde in ne-nedcjde îl bagă,
ne-nedejdea la nebunie îl impinge, şi aşa
din slugă credincios», ne-priaiin de cap îl face.
Limba gloatelor este vraja Uozilor.
Nit putin(/, orednicie este) şi pentru ne-priaiin
aâeoeru! a nuirturisi.
Pedepsitului, nu trebuie a i se adaoqe pedepsa.
Ne vinovă{irt unuia) oţ(7poc stâ in ochiul altuia.
19080 Cari! e sunt tot într' un chip către altul al trei­
lea, tot într)un chip sunt întru sine.
Pizma uechie ve împinge la lucruri noae, sau
'lJ1ărturisitz că în capete de hârtie purtat'i
crier/' de arCl1ncl.
================== pagina 887 ==================
MAXIMF.
887
[12 oremilc vechi, poftele sletpânilor praoil« de
7(l)c snpuşilor era,
PrCCZl1n arşi{a sârelut peZite/, muiă el/n a1M in
n6g ră , aşa pisma inimii mută gânelul elin
bun în reu.
Uuvintnl bun şi ne-plăcut este ca doftorie, gl'e­
t6sa însă folosiiin:« în trupul bolnavulut;
ce la cel înţelept cşa, �a1'r'i la cel nebun
este ca otrava în nuinunteilc sânr1tosulul,.
19085 lJ!lct'f, tot: supu�it de frică oIJic'[1,titt szmt, ni:
ce adeveruJ, ce ce stâpânul pofiesce, acei«
sei laude şi sâ fericescă.
JJ1acar ca rea este amuiire« elin lipsa organelor
de oorooâ iocmiiore, dan't încer mal rea este'
când purcede elin lips« şi ne-sciutore cuoin­
telor trebuiiore.
Precum sciinta lucrurilor este lumina miniii,
aşa ne-sciinfn lor este îniunecarea consciinţi7.
Nu este in lume cuvînt ateilcl ele istet, sau
lucru aşa de cu preţ, că cariie ore-odată se/,
nu ma; fie fost, sau a nu, mai fie ele amu
înainte sâ paUl.
La întrebarecl qrabnioi, greu sfat a del, semn
ele minte Clscuţitâ este.
19090 Dragostea cumperatc't pre ban't sau pre mân­
cări şi beuturl" în sfîrşitul acelora şi ea se
sf irşesce ;tarâ dragostea elin suflet adev(v­
ndc(, în sârâcie şi în fomete slujf)(t oredmi­
cii!' îşt aroiâ.
Spre tuumisirea ş'i căştigarca cineiei, sudorile
trupulu; destule sunt; 1 ară spre PClZ(f, ne­
uetejiriZ et, litcrem't de sânge f1'eb/'tesc. .
Cn nmltul mat pre lesne este cetatea f;instet (1,
cloUâncli, ele cât pre aceiaş't despl'e ne-nu­
memtit ne-pr'tatint a o strc1jui, şi ne-uiruitâ
a, o pâc(i.
De l1urlte or't S'((U tîJnplat fntr'inima ce intn't frica
nejJi'iatinulul, a/ant, scale dragostea p1·iatinulut.
================== pagina 888 ==================
888
PROVERBflLIi: ROMÂNILOR
Jurămîntul"ile între muritor?' pentrt» altul nu
s' au scornit, fclră numai, subt numele 1'I1a­
relu: Dumnedeă, demonul mat pre lesne meş­
terşuqirile sale să' ş?' lucreze.
19095 Unele este inima curată, nic; întâ'tu gzurr.,'imîn­
iul, nid pre urmă vicleşugul, smt călcarea
g7un'[mîntulwt încape.
Lucrurile între muritori nu oiâiea se isprăoesc
ce le pofiesce vota, ca câte se lucre,;;ă ce
le (W, mâna şi vremea.
Nebun corabiar s'ar socoti a fi acela, carile
pânzele împotriva v[ntu12,t a deschide ar î11-
drăsni.
Unele dragoste aeleverată nu este, «col e cinstea
este de frică ; şi unele cinstea se face de
frlcd, acolo indcmâna oremii se cercă ş'i se
aşteptă, în care nic; [rică sâ'1, mat fie, nicI,
cinstea, ca Te de frică î'i ela, ele llltnâ uoc
în ocară set '1,-0 iniorcă.
Cu aneooe un gdncl în doae inim; Ci se as­
cunde pote, pre carile una, şi nud nid una,
deabie, şi mat nici de-abie îl p6te sUfpâni.
19100 De multe 01''[ clonţul corbului şi a 1)ultzmdu'l
ochiul uulpei s' aZt oedut scobind.
Cine numai al seu bine şi fericire cercă, a
tuturor reul şi bczcisnicia poftcsce.
Lacomul şt sătul flâmend este; şi lacomia nic:
în hotarele gheometricesd se opresce, nicl
în cxccntrurile astrologhiccscX se cooîrşescc,
nicX cauu: materia şi forma filosofascâ, nid
cunosce el cosebi1'e(( şi al cătuirca loghicescc'i,
nicX în Rit01"icct tropul înrle�tulil'i't (lU (lsc�tl­
tat, nicX 'În gramatica graiul fân'i chip şi
cuvîntul: (lJ'unge, azt înveţat. Ce precum se
vede nu uC'inica, ce dielascâla Aichimiştilor
este, cărora nicX ((elinc fltndul mărct, 'ni(;/,
nestrâbâtutc'î (( pămîntulu?' grosime, nic't pr('.
subt }'(cdecil1ile munţilor şi stâncilor a meta-
================== pagina 889 ==================
�lAXIMi1:
889
lilor fjuvăite vine, nicI, depărtarea locului,
niâ primejdia mersului, nic: neooia ag7un­
sului, şi asieş; niâluţimea şi arsura focu­
lu; de la acel elin fontasie născut şi din
crieri prefr'îcut aur, îl p6te opri.
Cel-ce spre reu cu lucrul tufiuioreece, şi cel
ce fopta rea cu gânclul o priimesce şi o în­
ooiasce, tot una sunt.
Precum hulpe« mal mult în suvăeţt ele cât în
fugă nr'îdejcluzesce, aşa uiim« oiclenă mai,
nudt acoperit ele cât aeoe g'rel'lesce.
19105 Tofâ slaoa şi lauda numeluI, cea mal, ele frunte
esic, c(Znd cineva, cu osteninţile, corile pen­
tru moşia sa sudorile 'ş't-m[ versat, şi pentru
neniul si!t'1, iotc primejdiil c în semet 1'1' au bc'igat.
Precum de cu dreptul se pote afl« a7tul şi
ma't drept, aşa şi ele cât viel/anul ese ctltul
şi moi uiclen,
Unele urechile adeveruluz sunt astupate, acolo
t6te hriemurile se par basne.
Mewe sce�rşnetul ratelor, astupcZ ooroo« cărău­
şilor.
Vr!ntul oioorit, sau aerul iare cliitit, tocmit şi
frumos oiersul mueicăi aZcâtztit, de 7a cât de
ascuiiic! e la Cluifire urechi abdtendu-l, nc­
ClUC?,.t îl face.
19110 Din tri� piciore a SCdlttClşulu'î minciuni', u.nul
ecoţcndu-ee, în vicleşug rc'ir(imc'itorul, fâră
greş pohârnindu-se, cu b'ttnc'i semă cu capul
'În gzos se clâ.
l-li1'isia se czwine totulttt, jiete cc'iruia şi puntrea.
Experienta şi ispitit lncrulul maJ acleverată pate
fi de cât tot(X socote7a minţi?', şi argumentzt­
riie aretăril cle faţă mat tar't sunt de cât
tote chitelele.
(}ine-t mal. Ctt multe vrcclnic'i't, ver'[ din fir'e,
verz din osteninţc't împodobit, acela mal, mare
================== pagina 890 ==================
cinste trebue să albit) şi nud tare de 1 Il tufi
să se lubescă se cade,
Voi,a slobodă obidnuită este JlW{ mult spre
reu şi împotriva adevcrulu'i) de cât spre biile
şi spre lJlăcerea adeocrintii puterea, sa a) {i
arCta"
19115 f)bici:uitâ este foriuna, prc cel ce multe lutiuc
poftesce a cercă, şi de cele ale sale a'l
desbnlCct,
Pre cât lumina sorelu; a lucru potc Î'I/. U1'!j({­
uele Vei{et6Te) pre aiâit: aglulo)'(!sce 1JlILt de
nainte sC'iinţo, în mintea adulmecătore.
De multe OT/. impera(i'i se ved presie orere«
lor a proroci, celei sufletele lor, ore-cum de
mărinie şi qreuimele lucrurilor, mat de multe
ori şi mai adese atingendu·se) şi presic sini­
tirea lor se par a se prosqnosiic«.
Din pricinele mici, mari gâlceve 8C scornesc,
şi ţînţarul se face armăsar.
P1"e cât semnele cuvintelor împungetore cliipu!
inimi; piemuitore m), arettu:
19120 Precum otravit, cumplitc't stomahul oln'Î'vind) tot
trupul puiredesce, aşa pizma »echie spre iz­
bânâ« a aduce) tot statul monardiiii risipesce.
Precum un medultu: cu ne tâmdduit(t bot« pc'i'
timind, prin cet prin cet, toi trupulut 'marte
priciuesce, aşa în tată publica) cu reu !jei/ul
şi cu, pizmă asupra, a/tom âmblând, cu 'vre­
mea taic't 111011Ct1'chia cu capul în gZos 1;1'1'[­
V(l! esec,
Precum cine-va pentru mântuinta a tot trupul
şi pentru paza vietii fier) foc şi tăiere a
. unui, sm� şi a doae medulare tudere, uiiarc
şi ele tot ele la sine lepedo»:«, macar că Cii
mari chinur] şi dureri, însă sufere şi prii­
uiesce, aşa şi în statul publicăZ unul ne-stil­
tâtOT, şi de Tescale şi gâlcevc 8co1"nitor se
socotesce) carile Ca un TeU şi bet�1j mijdu-
================== pagina 891 ==================
891
-----
l(l)' din tJ'upull/lulwrchii't CUI"II/((t ';ii tăiai a
fi se cade.
/'(wisl'ta este jigCl11 ic Cit multe c{(}Jete�i cu, to­
tele înghit pi.zma şi de adatcZ botcsc gâ7cdv((.
şi orofb«.
Necazul l11J.')·it la unul) scorncsce zuV/:::;tia 11/"l­
soselit 7 te rtltul.
19125 JJIo.t lesne este cinc-u« a mie de «ui in jriu­
iânele cairanulu; să lucreze, .';ji cu catran sâ
nit se pice) ele cât un cias zuuisinicul cu
acela, căruia zainstuiasce, ooroo« set .facit şi
cuvÎnt pizmaş elin gltr"!t't s(� nu icsă.
Ttînpldrile precum vin) aşa se şi duc) de asu­
pra ipochimenuhâ, îndt cum jiinfa-'i siricând:
Din zauistie imponcişere, el·in î?11poncişere nll­
eluşeJă şi asuprcW) elin asuprelâ ,Ij(7ndurt de
suvctzeh� ş·i cuvinte de resuf!are se scornesc.
JJ1eâ greu nu este de qiudecai, de cât pira
între dOt priedin't (ales împera{t fiind) a
oiuiă, câc't cine-va, 'intre doi ne-priatin't pir«
alegînd) pre U1ml pricttin pute să [acă; iară
dîntre doi printin'i '{mul se face ((,şa.ş'i ele
tot nc-prioiin.
Din fire muritorii aşa sunt tocmit1-, ntt numai.
'in resli6e, şi nil nUJnet't În gdlceuc, şi as aşi.
nic; în iJlume şi qtocur: CI, se birui (le la
(dtul priimesc.
19130 Pirea tot-de-una pre 11'wşterşug lJint'[esce, şi din
p7inirea inim,i1) cuvin tuZ şi .fârc� veste is­
bucnesee.
Cztvîntul sloborlit mat'tute de cât .fierul împc­
nett se duce) şi 7)(3l1'((' în tunelul miirit ((run­
cată, p1'ecu,Jn vr'e-oda!cr tot mat e şi tot se
nedejcluiesce) 1(/1"(( cuvînttd grâit, precum vet
.fi putinţă ((. se clesgrâi) t6t(/, ned�icle(t lipsesce.
JJ1a'i pre lesne este s6relu't resM-it mqeZe lu·
m'i'rât de )J1'e f(/�a }Jlt111,întulul (/,'.'jt opri) de
cât adeverttl ,in vecI, cu minduna a se coperi.
================== pagina 892 ==================
892
----
rROVERJ3IlLr, ROMÂNJLOH
JJTat }JI'C lesne socotesc, şi nia; fi/rir primejdie
cine-va călâori«, 1Jre lun.r;d oiriopile sniei­
lor şi bîrlo!Jurile leilor, {(, face sit ))6tr7, de
cât ]))'in hotarele aceluia Sit trr:c((, carile )in­
rurco. de fomea laconiiei se chinulesce.
Cdncl unui« ocste rea de la cine-va ii uluc,
aceioşi veste altuia altu! de bună îl o duce,
19135 J>u1'U1'ea, şi mal tot-ele una }lre sliroul dobito­
eului poserea se Jnt1lC) 'iarr'i de penele sai;
iuleele paseri't rar dobitoc seînn(!c(I,
Când /In/esc preotii. lui Apolion de t« j)e/tili
aluneca tac toie orăjile dc la Memfi«.
Rcsjlundere(l uiole, lrdn,r;c nuinla .şi trestia Îu­
duplecat(� de oioor nit se [râsuţc,
Aşljderea, poiolisulu-sc nuini«, cuoiniul ccl uiolc
tare .şi virtos a fi se arai«, şi tl'ccenel vi­
oorul, treetia iaJ'(l la locul ei 1'iflnâ!lIe dreptr'l,
JJlrtl. de craiu: este un cuoint de mărturisire
a /Juri't hirisie, ele cât o mie de măriuri; «
altora streine.
19140 Obic'tui(f. sm1.t muriiorii cu irt/î/tinu:a siatulul,
cu frumuseţa trupulu; şi cu ,!J7tizdâvia fetii)
W cu un lucru lm; mare de lo, fire dărui:
tt se lăuda, şi înâî mat inult între alti/. nu
nurna'i arcâsc sprîncenele (l)Şl rididi� ce şi
Efaturile preste cuviintâ a)şl. da) şi sOl:otda
p1'este mes1.trr'l a)şl. 'l'ididl.
111. Cet mal mult!.) 1Ju'trimea şi .r;relltmea truJlU­
luX, semnul micşorimit sl.�/letulut .şi înt/trimet
minte't este,
V1'eelnicia sl.(/Ictulul, nil de pe .fi'U/Jtllsc�ea IJ'll­
pltlut se 1I1eSU1'(I; ureZ uclill1lul (n chip .fi'u­
mos :�i trl,puiul Urc({, pedeps(l) .şi numelul
la 1'Iwre ocan'i )ş'i-m1 scos)' ian'i în!cleptul
iP'O,Z'(lV .şi ghibos) nid mt ,r;ândit vre oda.l1Z
nid ({i:t fiic1lt lucru f(lrit f070s,
f)JiJ'C indtisci1'ca şi legarea trU)lutuI) un lr'in�uh
�i o vartr'l destztle sunt; zem't spr:e str'f.ns6rw
================== pagina 893 ==================
MAXIMIG
---
893
-----
swfletulul şi spre oprel« voit slobode) nu»
m,i'f de mit de lttn(.uje, nic; (lec/. ele mit de
inchisor; pot ceva face.
Unde praoila 'În silă şi în tărie, iară nu 'În
buna socotelă şi dreptate se sprijinesce, a­
colo nici o oscultore a supuşilor trcbuitore
nu este, 1)
19145 Nime în lume atâta de ascutit la minte şi iute
la qiudecaiă a aţia se pote, carile în tata
alcqerea ne greşit şi. ne smintit Stt fie.
Macarâ Cir aspru lucru este pentru cele sic
cunoscute dreptii .r;tudeced(t a face) cu cât
jJUtt vîdos cu qrcii, şi aşa,ş'i peste putinţli
((, {âl(T firea va fi, pentru cele sie ma; ele
nainte nic'Z cum sciuie sau cunosc/de ele bune
sal� tlc rele, de vrednice sau blestemate) deo­
se/lire te face.
][(({ pre lesne este cui-va FtrcZ oriJanul o cliiu­
ln7 şi fdră lumina sorelui, între alb şi între
ncţţru el deosebi, ele cât Fîn!' cunoscini« lu­
crului ele vrednic sau de neU1'ecln'ic a' l oleqe.
Nune nuii mult CI, altuia, de ccit al seu glude­
că! ar, ,�i nune mat mult prc altul ele Clit prc
sine a se cunosce prite) când spurcaio. lip­
sesce .ft1r(ltie.
8fldul carile po!« ela s(Yracul învctat :�iÎnţelept)
tO(t împrYra(il nebun: şi ne ispitiF nu'l pot
nC1I!pJ'Z.
19150 8âin{ (t inte7 cpdJlniZ nu 'În scaune! e tn'l:fa,�e şi
Înalte) ce 'În capetele plecate şi î1w(�'t(fte 10-
CuI((sce.
Cu cdt sciillta rea intr' ascumi/flinhlli'i nec(l­
jcscc) cu a{(ita la iuala tlltUl'Ol' rşinlÎ1'uşinea
În fatlr, 'Il pedeJJ8esce.
Cineva ce ml are It da, nu p()te.
('Ye70r ee mu7te luminI/tI. in citC1cl c(rrtilor topesc)
;) Ve,)!: D/c1aratiol/ rie.\' droits rie 1'holl/l/l'; ci ,(" cit{J)'m. firi. xxx V.
================== pagina 894 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
--�� .. --�- .. _� ----------�
894
19155
19160
achit irupulu; la oidere se icmpesc ; iară ce­
Tora ce nic't odată pre sloue aii căuttu, macar
că oiderca ochilor mat ascuţită şi-oi; Pcl,Zit)
ins/{, nesciin[â în întunerecul şi în tartarul
necunoscintei j,'au virit,
Respunderea, când nu se eZâ după intrebare,
putin deosebesce din uorooa mutulu'f Cbt � a
surdului.
Pre cât greu bucatele oiriose siomoliulu; slab
aduc) pre atâta nesuferire aduce :�i cuvint'tt7
nealcătnit la ureclua bine ascultăiorc,
""'I�f'c(lIl intelept, )Jre cât gura cuvinte rele a
nu qrăi, pre atâta şi urechile ooroue fân'!
folos a nu aur!i îşt opresce.
Tot capul şi sfirşitul filosofii'! este: cineva pre
sine ce este a se cunosce.
Vînătorul sciinti'f) socote7(("lan� maesiriile, sim­
tirea este.
Nu î1l chipul (['((JLo.') nici 'tit dobitocul eclpcţinos,
ce în capul pedepsit şi CIt multe neooi do­
mirit) crierii cel m.ulţt s/ilăşluesc,
Tăcerea multr'i la respunderea ele treurl) în locul
11U{l turisirii se tine.
Pre cât este ele cu greit şi ele scădere cineoa
de sciinţă sărac a fi, cu atâta de uricios
Iucru este cineva sciint« despre cet poftiiort
(l)ş� ascunde.
]Ifulte ajunge mintea ascu{itri, carile limba fa/­
cauti, :�i sla7Jc't a le vorovi nu pote,
A trJtc(, mulţimea, Ve1't de cinste) ver'i prâstă
ar .fi, vorâvel e întel eptttl a le ascultâ, de nu
.fi)los) clară nic7 paguMw ave; 'taTă cuvintul
a /Jrcli, mc'tcar/i cc'{tre cel pr ea ispitit) fdr!'t
pri?neJ'cZia pldcerit) sali nephr,ce?"it,. de aUla
este mJdejâuit.
Se/turarea ochilor este ca şi greţ(t st01nahulut)
cii) lJreCUIn st01nahul destul încc'lrcat bucatele,
?/wcar .fie şi cu aromate) nu cu mirosul acel
f 1
================== pagina 895 ==================
MAXIMm
895
frumos, poftă ce greţă î� aduce) aşa, .şi ochiul
de prioală săturat, albul vede negru, şi [ru­
mosul grozav.
Pofta în lume, cu lucrurile împreună, şi ini­
mele stăpânind, cestuia eftin, �(/1"CZ celula
scump nume cât pus.
19165 Aşa este din fire tocmit,' un lUC1'U cu cât mal
de la mult? se pofiesce, cu, atâta mat de la
mulţ't lipsesce.
La mintea spre înţelegere gătată 111,(ll tare pa­
trunde cuvintul acleverulul, de cât pri.n mele
qrosimea trupidu: ascutită simceo a fi erului.
Cu anevoe este, cine-va trupul în tote pre larq
şi ele sa� să' şI, hrănesoi şi slf;fietul de pof­
tele irupesci nebetejit sd'ş7 păeescă.
Precum în hrana slobodă trupul se în.IJroşă şi
se îngraşc't, aşa ele post trupul oitionindu-se,
sufletul se subrie şi se învirtoşe.
Pon:lCa la trnp morte firescă, zarrl la suflet
vlefă cerescă aduce.
19170 Voro1Xl lungă, şi tot aceia. de multe ori pof­
torită, de ar fi cât ele dulce şi de frumosă,
pânc1 mat pre urmă se arată gre[6sct şi săiosă,
Ce unul Duninedeic dărtâesce şi oriruiuiesce,
totă lumea. nic: a luci) nici a clc'îti pete.
Împărăţia firit, precum are Domni, Senatori,
dereqâicr; şi orînduiiori, aşa au şi plU,r;ClI'Z)
şi merari, şi portari şi elielari,
Cine n'au invc.tat nevoia a trage pentru toţt)
acela nici fericirea va suferi împreună cu tari.
Precum focul în petra nui; vidl)scr şi in flerul
mat îndesat ascuns fiind) dint' aceleaşt şi m,at
tare looindu-se scânteiaeă, aşa şi sufleiu] plin
de vrednicie) cu cât 1'IWl mult se acopere)
pre atâta mat mult se descopere.
19175 Sufletul filosof asnpn!'lâ nu are, de vreme ce
totâ asuprel« suferind) lJl'ecU1n sâ � se facâ
asuprelc't nu simte.
63834, 58'
================== pagina 896 ==================
896 PROVERBELE ROlYIÂNlLOR
Zavistnicul şi oiclenul numa; aluneca grăiasce
acleverul,când sau eaoistia descoperindu-se,
spre reu nu sporesce, sau vicleşugul cu un
cuvînt a adeverulul acoperind, spre mal mare
reu, pre altă dată îl opresce.
Nic; lângă cuibul şoimului porumbul puil sc'f/ş'i
sc6ţă, n ici orbul celul cu, ochi să se facă povaţă,
că nici porumbul ','f va uidea vre-odată sbu­
rători, nid cel cu ochi îş'i VCt vide paşiI,
drept âmblăiori.
Unde răcnesce leul, nu mei urle lupul, şi unde
pi�t'îasce vulturul nu ma: gemă hulubul ; că
nici glasul celula se aude, nici gemutul ces­
iuia până mat pre urmă fără lacrimi de
sânge ua putea fi.
Norocul aşa orednicilor pizmuind. se vede, că
cu cât sunt mal, suferiiori furiunelor, cu
atât mal mult valurile să le indesască şi pre
cât lucruri vrednice de laudă ar face şi ar
areta pre atâta în ura şi urgia nevrednici­
lor să cadă. Care lucru foriuna spre mai
mare ruşinarea celor nevrednici precum îl
face socotesc, de vreme ce el pre cât mat
mult îl uresc, pre atâta pre sine se hulesc,
şi vrednici; pre cât mat mult se înăduşesc
pre atâta în bunătă{i se mai, întăresc; nu
într' alt chip, ce CCt cum cu cât mal tare cre­
menea cu o�elul Ctt lovi, cu atâta mal, tufi
şi mat .luminose scâniei slobode.
19180 Tot-de-una or7ntl asupra ochilor şi şchiopul
asupra pid6relor, şi surdul asupm aur*ulu'i,
şi luulîmbul asupra întrequlu; obidă are.
Tîmplarea vine şi se duce fărâ stricarea su­
pusului,
CeZ ce cu tot sufletul aeoea în faiâ îş'i laudâ
poftesce, nici o deosebire. nu are ele la
cela, carile prin gurile tuturor pre drept se
hulesce.
================== pagina 897 ==================
MAXIME
897
-------
Istoricul adeoerat, (adecă carile istoria, cdeoera:
precum s' aii avut, isioricesce) lauda împreună
cu fâcetorul împăriesce ; căci cela aii ostenit lu­
crul a seoirşi ; iar cesia aii nevoit în oeci a se
pomeni; şi încă mal mult pre scriitori; de
cât pe făcetori't minunelor, fericiţi şi !eludatt
a numi voiii îndrăeni ; căci, după armele şi
faptele iroilor, condeele istoricilor de nu
s' ar fi pre alb clătit, încă de demult şi lauda
numelui lor, ele odată cu osele, temă o ar fi
acoperit; şi aşa aceia (iZ" fost a lucrurilor fă­
ceiori, împreună şi muritori, iară cesiea nu­
melui aii fost înnoitor; şi în oeci slăruiior],
JYl(t't bunu-i şi mat de nădejde este dulăul deş­
iepiai de cât străjerul insomnorai saii cu
vinul în.rJfopat.
19185 Norocul aşa ele aspru cu muritori" şuquiasce,
cât de multe O1't, cela ce şi cu ochiI, le-ar
înghiţi, nid cu nasul nu''[ lasă a le mirosi.
Lăcomia de este în sătumre nesăiuraiă, cu cât
în fome mat nesăţi6să va fi.
Filosofii obic'tuuifi sunt cu socotela aerulu: în
apă şi apa în aer a întorce, mă cară că lu­
crul socotelii n'ar respunde.
De multe 01'1, fuga fortuna biruinţi'i, şi biru­
inţa primejdia fuga'[ aduce.
De multe ori cei împ'tetroşitt la socotelă, cu
blândeţe mai tare se simeiesc ; 1-ară apor ve­
ekend sila şi nevoia ca varga de câldură în­
cotro î{î este uoia se îndoesc.
19190 Grijlivul purure tre» şi deşteptat este.
De multe 01''1 ce este scărf:ut în fire, meşterşu­
gul cum se cade plinesce .
Adese s' aii verf:ut mat cu norocire isUânclele e/,
cini când CZ( supuneri şi cu dosiri asupra
nepriaiinului se purcede, ele cât când, cu dobe
şi cu surle olaiurile şicuind, pentru lJiruin{â în
mare numerul oştilor sale cineva se încreele.
================== pagina 898 ==================
898 PROVEIWELE HOMÂNILOR
A tot tiranul una şi aceia este socotela, că or:
CZt ce mijloc ar putea streinele ale sale a
face; şi ctlnd tîmplarea nu re.spunde poftei,
cele ce n'au dobândit i se pare că cu mare
nenorocire de la sine li-au pierdut.
A firi{ orînduiel« este, doi de o potrivă, pe
unul de o potrivă să biruiescă, 'iară meşter­
şugul face, că aciastă axiomă de multe ori
să nu se adeocrescă.
19195 Toiă fapta qrozauâ şi ocăriui, precum îniune­
ricu! se acopere şi se ascunde socoiesce,
macar că şi uoptea are lumina sa, precum
şi pădurele urechi, şi huditoşl păreţi'i de
pieira şi adînca, pescere ele oirtope, la videre
ascuţiţZ ochii au.
Pzt'in'l sunt, cari iimplările în oremi schimbă­
tere a fi sciu, însă pre pu{in'i se a:flct cari
CZI norocul ele ieri, astă-4'i să nu se indir­
[ască.
]Jlct� cu credinţeI, este cui-va trupul fără vas
ochcanului a' ş'i crede, de cât norocul până
� în al dode cias adeverit şi nemutai a'ş't ţine.
Intr' cdeoer, cât despre partea mea este, în mare
înclointc'i rne afiu, ore 'Înve(ăturile la şcol«
înveţate, (fU ispitile în mdni luate şi primej­
dile în cap purtate, pre cine-va mai pctzit
şi mat socotit a face Sct potă.
Pre cât pieptul nepriaiinulu; siiclă, pre ({tâtel
dosul htl indrăenel« aduce.
19200 Ce: cu socoielă ele nainte au ochi: prioiiori,
iarii în dos socotiiori, şi lucrurile înainte
merget6re trebue oglindc'i sc'i .fie celor ele napol
urmc'it6re.
Mat vredm:c se p6te numi un d()lJitoc) car·ile
slujbele .fird sale pc'izesce) de cât un om) CCt­
rile cele pre mână'z credinte, cum se cade,
nu le otcânnztlasce.
Deprinderea din t6te qile) nu numal pre 6men'î
================== pagina 899 ==================
MAXIME
899
la minte fi coce, ci şi pre dobitoce mal ome­
ni te şi mai cunoscâore le întorce.
Nemica 'În lume aşa de cu greii între muritori
se (f:fiă) cărui« nepărăsiia neooiniă mijlocul
şi modul leenirii vre odoiâ să nu'l neme­
reecă.
Precum la vitejl îndrc1snela cu socotela ored­
nicie, aşa fără socoielă fiind, nebunie este
şi se numesce.
19205 Durerea în graM mare uertuie duhurilor, şi
dcsnădejduirea mare vitejie inimicilo: aduce.
ÎntÎmple'îri1e de nc'fpmsnă întâ'iu purced faptu­
rile, de ce urmeză simţirile şi gânelurile.
Ispita odată făcută, a înţeleptilor) iar« ele multe
ori pofioriiă, el nebunilor elascăl este.
Cine cu sorbirea el) întâ'tu presie sciută se arde)
în lingum de pre urmă ele doue orz 1) şi de
trii ori a suflet i se cade.
De multe 01''[ ce nu biruiesce omul) biruiesce
pomul; şi împemţil) carii, iotă lumea în ro­
bia sa au adus) pre aceiaşi aminirilea nebi-
1"uiţ� fiind) vinul în robiei sau z-au răpit şi
betia cu mâna muerii 't-a'tt biruit) şi pre cât
eroii intdiu 1c'iuelaff) pre atâta mal pre urmă
s'au ocără.
19210 Fome« în toie ([ile muritor; a, fi ne învaţâ şi
este o b6lă) care nedespărtit touarăş tuturor
părţilor trupuluz) şi puntrea se află de jaW
Ce lipsesce în fire) pre cât pote meşierşuqul set
plineecă trebue.
Sujlehtl nepriatin) într' altă nu, fără nwnat în
biruinţcl) se oclihnesce. '
Tată simceoa min'it este) la nevoe lesnirca ct
nemcri şi la Zesnire de nevoia fără veste
lare a se păzi.
Mulfi ver[end cel v'teţC6 le aduce primejdie de
1) Doue = dă.
================== pagina 900 ==================
marte, morţilor osemenându-se, şi din marte
Cll� scăpat, şi pre altiZ cu piGiorul pe cerbice
au călcat.
19215 Precum apelpisia câte oduiă inimile imbărbă­
tczâ, aşa mai de multe olt tate nădejdiile
curmă şi tate puterile ca cu paloşul de o elată
le retezc't.
lJ!Iarfea elobitoeulu'i alta nu este, fărc't numai
lipsa lumini? vietit, întunerecul nefiintei aduce.
Nic: nebunul carne, nici înţeleptul arip'i arc,
de pre carile de intelept sau de nebun sel
se CUnaSCCl; ce pre amîndol cuvintul şi lucru
veri aşa sa fie, ceri aşa îl ăraiă, că amin­
tirlea mulfi întelepclune(� cuvîntului în destul
(t1�, iară ele lucru el prea, lipsit'i sunt; şi
impoirioâ mu1t't ele pompa şi frumuseiea cu­
vîntulul sunt depdrtaţ't, iară faptele îi aralâ
, p1'eculn cu înţelepc'iune a fi încorunaii.
]nţele�Jti'i precum de laudele lumii fug, aşa
pentru că lumea ele bun; să':;' laude, înţe-
1 epţt s' az't nevoit.
Lauda, nwneht't de la dinşi't pre cât pot qonind
ea, singurâ pre atâta asupra-le să olerqe.fac.
19220 Cum inima, care în draqostea cuiua este lo­
vită, cu cât înclrăgitul se ascunde şi se fe­
resce, cu oiâia draqosiea Cltp1'inrFndu'l (l
topesce.
De multe ori ce nu se începe cu cuvîntul, se
sfirşesce cu bc't{ul.
Câtâ în nea/fire bolbc'titum minclunit în urechea
dreptei, atâta nesuferire seqetăiura adeoendu;
în ininui necurată aduce.
Gura elesjl'înolă mat tare olergâ) de cât pletra
elin clel n3st urnaiă, pre care un nebun Ctt
pictorul o pate preluăli) şi o mie ele înţelepţi
a opri nu o pot.
Cine în lume este atâta de înţelept căru'ta aWi
înţelepciune să nu"t trebttfescă? Cine intre
900
PROVERllELE ROMÂNILOH
'Ţ' ..
•.... " ..
�
1
ii
================== pagina 901 ==================
MAXIME
901
muritori este atrita ele înve{at, căruia mat
multâ parie« tnveţc'Uuril set uu-i tipsescâ ?
Cine in tot theairul acesta este ([tdta de as­
cuţit la minte, carile vint să socoiescă ((, al­
tom cuvinte? Şi cine este acela carile a qice
va îndrăsni, că mat mult o mânct de cât o
mie, a sprijeni sau a pohîr'ni pote?
19225 Tăcerea capul filosofiiZ cste ; şi încă tată cinstea
înţelejJclunit mat mult inir'insa se prijenesce,
ele oreme ce aplos a grăi ele la maice şi
de la monce ne deprindem; frumos şi mult
a oorooi tate şcolele 11W'l prin tate locurile,
(nu cu pu[in([ pagulJCt a tot muritoriull) pre
canone ne fnva{ă; 'lant înteleptesce a tăcea şi
vreme voroviZ pu{'ine şi grele, pre la putinI,
oidem ; şi inveţătum tăceri: unde-va macară
in lume a se profesui nu aurZim. O fe­
riciiă tăcere! că tot-ele-una cu tăcerea as­
cultăm şi inve{âm ori ce ar fi ele fnveţat,
şi put'urea din fâniâma tăcerii cuvîntul în­
[elepclune'i au isuorît, că cine tace mult,
mult qândesce, şi cine mult qâmdesce, mat
de multe ori, ce-i mal cuvios nemeresce.
Acela dară ce) ce 'z mat de folos au ne­
merit, clic) că de va grâi) va grăi mal, ne­
greşit.
Când tate gurile privigltit01-ilo1' lor a mat cânta
tac, oiuncea qrierul copaciului a titîi incepe.
Tote vremea sa Cl'tl, şi oremea a tuturor dos­
căl şi înve'ător este.
Fiete ee a sci mat de folos este, de cât fieie
ce a nu sci.
Mult se indrepteză cu înve�(Uum iinereiele, clară
şi sciin{a mult cresce şi se adaoge cu ue­
tnZneţele.
19230 Până într' atâta cru{itor cuvintelor ce se arată)
nu este semn a minte de cotelă deşa1'tc't,
Vorova glogozită până mat pre urmă) sau ele
================== pagina 902 ==================
902
PROVEHBJ1LE HOMÂNILOH
tot in deşert, sau in gâlceva ese iară tăce­
rea cu rălidare, sau fn pace, sau 'in biruire
se seoirşesce.
De şi tăcerea între lori 7ubitorit înţelepe7une'i
lăudată este, insă la vreme de treb«, icona
nesciinte; arata.
Macar câ cine nu scie ooroui şi tace, fru­
mos oorouesce, clar fncăşl la multă cuin­
demnare şi cu poftă întrebare a n'u 1"CS­
punde, sau acelor pizmoşi, sau acelor urî­
cioşi lucru este.
Doue lucruri, saule de ambe pC'ÎJ'ţile ascuţitc't şi
<rasiă mintit ne tâmc'tduitâ este, cine-va la
vreme de uorooă, cuvîntul a'ş'i opri şi la
vreme de tăcere, limba desfrînaiă a' ş'i slouoeli.
19235 Nu atâta stricăciune publicăz adunarea ne­
prlaiinilor den-afară, pre câtr'î a ceiăienilor
din 1r7untru a inimilor intr'un gând neîm­
preunare aduce.
Degetul aJ'etător cumplită otrava cldiesce a 0-
chiulul prioitor.
Sub unghia dcgetuluz mai vrăjmaş topsec de
cât dinteleoipcri; sui.
Nu este pofta aceluia, carilc cu dreptă 80CO­
ieleZ se slujesce, ca lumea, cu degetul are­
iându'l, să dică : Iaiă acesta aşa au eZis,
aşa ({it făcui ; că macar că într' acea daiâ
ore-ce spre adaogerea cinsiei şi spre slava
numelu; a se aduce s'ar pare, (care lucru
niai mult de cât altele pre muriiori farmecâ),
cladi cu Innui samă şi culese s' ait velfut, că
aceleaşi gur't cântă cântecul 'indrept, şi ce
erI, lăuda, astdll'i în hulă tau şi în ba�jocurâ.
Intre doue chipzt.1"t pururea cloue socolele asupm
unul lucrzt au, cl(wâ în' dozte monarhii, fn
C({1'e nenumemte chipuri, VOt şi socotele se
află, cu cât mat vîrtos deosebite plâcal vor
aveet? Unde cine VCt cu ifatul plâczd, şi
1 >.
1
1
================== pagina 903 ==================
MAXIMn:
903
iscusit nu mat multi primitori, de cât le­
}Jădătort, şi nu nud pu{int apcre'{tort, de cât
impotrioiior! va afia,
19240 Din cuvintul adevr'!rat nu maJ putini, nepriatin't
de cât priatinl, cineva singur cu qura sa
3('(/ şI agonisescrJ,.
Nime aşa de fericit în lume să se ţie, ti că­
ruia precum şi lucrul şi c'twîntul iucuror va
place să se eocotescă : câ sorele şi cerul senin
câlctorilor) ploile semenăiorilor, oara p7ăntă­
iorilor, tomna culegctorilor şi ierna de-a
gata mâncăiorilor place; pre carde sorele tot
de odată tuturor neputind a, le pricini, ele
la tofi aceste nu p6te a scăp« a nu se vinui.
Când pentru jâcut folosul de obşte, cineva se
fericesce, cuvi6sâ şi jrltJu6să este lauda.
Ou mintea şi sfatul unuia el multora v'fA(c't a se
pâcli, şi din oiiiorele primejdl; el se feri,
ispita elin tote (filele aretăt6re şi mărturisi­
iore ne este.
Acela bun cârmuitor a fi sc qice şi este carile
din linişte [uriunele socotesce şi din jU1'tunâ
linişte agonisesce.
19245 Fericirea adeveratâ, CII, cât se uechesce, cu a­
tâta mat mult se fericesce.
Totă omenia şi vrednicia omenescă într' acesta
se plinesce, ea pre neputincios sâ aglzde şi
nesciuiorului nu numar cu cuvintul, ce mar
vîrtos cu fapta, pilda aeoea să se areie.
Firianul firi: a urma se cade.
T6tâ pâtimirca qrozcoă nepriaiină, iară nu
priafinâ este firii.
Sufletul .filosof nu numai CUl11-, şi ce s'au jâ­
cut, ce şi pentru ce aşa s'au făcui, cer­
cetes«.
19250 Totă prostimea, lucrurile vei?cncl precum sunt
le sciu, iară filosofu], din ce şi pentru ce
aşa sunt) cunosce.
63834 59
================== pagina 904 ==================
--------
904 PROVEHBELE ROMÂNILOH
----
Vorova jrul7losc't la cel, cunoscetori ele n'ar mat
sfîrşi, 1:ncă mar plăcută ar fi; iară cpt ne­
cunosceiori mal, tare elulceţâ în basneie M­
besci, ele cât în se1ltenţil e filoso [esei află.
In ureche ele pizmă îlnbumb(lcatc'î şi de zaois­
tie astupată, râd lndinei e călelărăresct, necum
line cuointcle filosofesct, a resbate pot .
. NIal pre lesne s'ar (l/M(t ooroo« între ciocanele
căldărarilor, de cât intre multe glote a var­
oarilor.
Mccar că fieie cine elin fire a sci pofiesce,
dar cel mat muli; ceva ne-sciinâ, precum
ceea nu scie (t se dovedi nu primesce.
19255 Ce mat mare nenorocire a fi pote, ele cât
când nici cel ce bine uorooesce nu se înţe­
lege, nici cei ce 'l aude, cuvintele de bune
şi de rele nu': al cgc.
,ZI1C1t cu suferlre şi mat cu cuuinire este, în muntE
Iiormuroşt, codri wn7j)'oşt, în suinc: pieirose,
pesccri întunecase, între păretE zugrăviţt şi
eidur: cu iederă acoperiti, cucinie a face,
de cât între omcn; cari cuvintul tuleuărulu:
a ((w(i nu le place,
De neprialinul întelept este ele lăiulai, cu cât
mai uîrtos şi priatin şi inteleptul 1Ja fi mat
de ascultat şi ele 'tmbrii( ăşat,
KZl duiascalul, carile în tate ((iZe În şc61ă în­
va {((" ce cela ce a ucenicilor cn înorednicii
şi îm"d{lltuJ't împodobcscc vic{a) fericit şi la
nume vestit este şi a fi se cade.
Cine adevCrul de la rădăcină CCrC(l) sciin�(t 'În
oiroul înâ1time'f află, şi cine adeucrinia de
qios înLreUrJ) cunoscinta ele sus îZ rdsp1tJ1ele,
19260 lVIcşterşugul, jâtal nevoit fiind, nevolit întâ'iu
ce';l mat pre lesne, ((POt ce''l mat cu greu
şi mal ele folos au ajiat.
Accla este mar trcbui:or carile la 'Creme de
nevoe este mat răbdătm'.
================== pagina 905 ==================
MAXIME
905
----------------
Unele a socotelii şi a mintit rarle nu lucesc,
duhurile puteri: putin procopsesc:
Puterea trupuluI, cât de viTt6sct ridică, împinge
şi strînge, cât de mal mult ar pute, doi
smt trii; iara cel puternic la socotelâ, cu
miil e pl'e al!i'i cooirşesce.
Acela ce simte, tară nu cela ce nu simte, a
suferi se dice ; şi cela ce puterea spre is­
uândâ harnică el fi îşi cunosce şi nu'ş; is­
bândesce, iarii nu cela ce slabiciunea ne­
pr'iatinuluf nesciind, ele frică se continesce,
răudâtor se numesce.
)265 JJ1işe7ict lumii acesiia atâta cu vremea lucrurile
strămută, cât celia ce unit odată cu nuinile
le âpipc'1Ja, cu pid6rcle le călca şi Cit achit
le oideă, aceleaşi CUJUl, al(it au([iitdu-le în
loc de basnă şi de minciună el fi să le fie.
]J![a't pre lesne ar fi, cineva ,qânelacit îng'tugând,
păminiul ca Cl{ boi,t 'în plug sâ are, de cât
vre un bine sau folos a aştepta de la acela,
carile nici din fire vre un dar, nic'i elin pe­
depsc'i şi din înve�(ltură ore o orednicie are.
Furtuna, când VCt să irâniescă, întâ7tt ridică,
şi norocul întd'tu ride, apo; plânge.
Guzlulul orb, fericită ît este Vtefa, când în în­
iunerecul subtpclJntntulu't âmblă, iară când
pre fata pămîntulul ese, nu mat curînd ra­
(lele sorelui îl încăldesc, ele cât unghiile blen­
eleulul îl sfridelesc.
Semnul înţelpp(J[u,ni't este, că din cele vc(?ute
sau auif:ite; cele nevcrlute şi neaudue (t adul­
meca, şi viitârel e din cele trecute a gl uclecc1.
270 l'i{ccrea, sau let vreme a înteleptulu't grc'tire, a '
multor pildă şi fll'Ue�c'{tllrâ, zrinT a neuunulu'i
uolUăitură, sie 'ltrr'î, zcm& (( a7tora scaranelct­
vituFâ este.
Iuima in piZ1j1((, împ'[e(roşat({" sau dupe(, VOta
sa a isprâvi nep�dend, de ncmz se topescc,
================== pagina 906 ==================
906 PIWVEHBllLE ROMÂNlLOR
sau O1"l când ar pute, 1'(3ttl a face nu se în­
doiasce.
Ori-ce spre binele şi folosttl monarhii, este,
aciasta a aretâ şi el grc'ti se cade.
O mie d", lucruri vrednice ele-abia lauda=do­
bândesc ; lCWc't numai unul scârnao, în »eci
nespc'tlatcl cinste: şi numelui, qrozaoă aduce
pată.
Din fire muriiorilor acesta este elat a, ca binele
pre lesne, iară reul cu aneooie să uite; şi
laudele cuiva pre hârtie, 'tară hulele pre table
ele aramă sc't le scrie. _
19275 Maz de folos este cine-va ale sa7e hotare pe
dreptate Q, păsi, ele cât t6tc't lumea tiranesce
a agonisi.
Unele este sila iiranescă, mt se cercă putinţa
firescă.
Mat fericit este cine-va cu strîmt tmlu la lo­
caşul seu, ele cât cu t6te elesfcltările în ca­
sele streine.
Ma� ele lauelc't este o inimă tulburat'eî a împăca,
ele cât o republică a tulbura; că tulburarea
a nebunilor, iară împăcarea al înţelepţilor meş­
teşug este.
A CUt cuvintele nu se siăruesc, cu aneooe lu­
crurile i se vor stărui; şi cine necredincio»
este în vor6vă, viclen va fi şi în lucruri.
19280 Inima oiclenâ, întâlu elin minciusui cuointului,
apol elin vicleşugztl lucrulu't se oedesce.
Adeoerai bunc't este sciinţa uudirii, dară maz
adeveratc't este ispita oiderii. .
Basna la proşU locul istoriii, }nărgăritw"iul la
porci, preţul oreului, şuerul la cioban, cinstea
muzicclz, şi sfatul bun la inimă rea, tot o
sccotelă au.
Betrâneţele şi multa trudă în tinereţe mal mult
ele odihna t}"upuluJ., ele cât cinstea şi aqoni­
sala numelu'î cercă.
================== pagina 907 ==================
�iAXIMU;
907
Agonisita numelui mat mult Cit indrăsnClă de
cât cu sială, se dobând esce.
19285 Scânteia amnarulu'f" până (l nu se stinge, iască
aprinde, lant stingendu-se, a doua şi a tria
10rifttră pcftesce.
Pre cât este de Luie la, curgere punctul oremii,
mal 1.u'� sunt muiărlle lucrurilor în vreme.
Precum chipul, norocul mii ele mii de obrase săfie
ooend, şi în mit de feliur] pre muritori în
tot cosul set fie m ăgttlin el.
Ce dâ oremea, nic't avttţia, nici neuoini« pote
cumpera.
Cine vre oclatct norocul subt lacatâ şi norocirea
în ladă şi-au încuiat? S'au cine tot cu acela
[oriumă în v'Eetă s'au slujit, ele care vre odată
sâ nu se fi nccăjii,
19290 In ({iua norocului să' Şt areie otroul cornului,
!fară în ([lua nenorocului de nevoe set sufere
.şi scoierea och'fttlul.
O fztrtunâ bună, (de este în lume vre U1W ade­
»ero: bună) cum şi tata şi maica, şi sor şi
frate fortunei rele eşti, care până inir'aiâta
pre muriiorii lntiguesc't, [Inveti şi nebunesci,
cât şi spre tabăra adeverulul, desfrînate oş­
tile nebunelor sale socoiele a,'ş'i s7oboe[i nu se
ruşineză.
Nu nui: puţin eabaua prin leneoire stilpi't 1110-
narhiii, de cât cfariana mădularele t1'upulu'i
scutură.
Ce este la muritori mal pre lesne ele cât cu­
'vintul reu a grăi? Şi ce este mal cu preu
la păminieni, ele cât cuoiniul adeoerulu; a
elice şi pofta el1-ep{et socoiele a face.
La inima sti/piUi şi impiA'irit({ un cuveni dupcI
plăcere, ele cât o 1Ju:e de ta1clJ1ţf, mal plrlcut este.
19295 Unde lumina adevent7ut lovesa, O1't cât de .rJ1·()Ş'!'
ar fi pclre{it fnelrepfniâ?:7, ele nu lJeste tot,
clară ore ce zare tot st1'ăbate.
================== pagina 908 ==================
908 PROVERBELE ROMÂNILOR
Fericit ar fi acela, o priatinilor şi sotiilor mele,
a căruia impotriimict şi l1elJriatinz fllrd pu­
iini« lucrurilor, danI de tret ori mai fericit
ar .fi acela a căruia vrcljmaş't fc'lI'ă aqiuio­
Tinta sfaturilor ar .fi.
]Y[(t'{ 1J1ultâ nădejde de biruintă în lipsa sfuudu;
1.n!jmaşldu't de cât in mult numeru), tare
nuin« şi aSC/I(ittl sabia oşfaşulul este
CZt cât lucrurile mat cu aneooe şi nud cu
mnliă aneoointă se dobândesc, Cit atâta mat
cu mult se laudc'l şi mat cu cinste se slăoesc.
JJ[a7 fericit socotesc a .fi acela carile într' o su­
f/hi(are duhul şI-ar sfîrşi de cât cela carile
ce odat({ alI [iiuruit pâncZ la marte [Jluruinta
a plini, pre clZt 'va pute nu se va neooi.
19300 l�d1'e împcra(t şi monaihi nu mat //IOS se tine
cinstea sfatulu'i dioonului, de cât biruinta
nepriatinulut în mijlocul nieidiannlu),
Nid odancor« norocirca şi mărirea unuia, .f(l1'li
nenorocirea şi micşurare« altuia a fi nu pote.
Lucrurile [rele, }Jre cât SUl1t mat tr'tînuite pre
atâta cs )}1(( t iuşore; şi sfatul descoperit pre
cât ar fi ele folos t(['inuit, pre atâta ese de
stricare în gl6te desvelit.
Precum pe stilpi; mat qroş; şi mat virtoşt totd
ureala casii se sprijinesce, aş« in patru salt
cinci, sm� şi mat mulţ't taUi otcârinuirea pa­
blică se odilinesce.
in gurile multe, putine ,�fatu,T{ ele isprav([ sunt,
şi in voroue1e delun!Fde g)'(;şalâ a nu se face
27esle putin'rl este.
19305 VOIa .r;luteloT şi a noradelor pruste este ca âm-
l)letul caluht7 ncînuc{((t şi desjl'i'nat, c((}'ile'
din ncLocmita şi preste sim{i7e slobor{it({ J(J­
pe.r;iune, de multe 01'/, in rfpt adiuct şi de
maluJ't inalte cu capul în {jlOS dă.
În IUGrmile grele întâlu s/etllici't, apo? ,�fatltl'ile
a aşcrlâ trebue.
================== pagina 909 ==================
MAXIME
909
i
1
j
Pofta lăromiii cu puterea înipreunată, ca po­
jarul 'inll?rua uscalc'i este.
O cât cu multul mal fericit este acela, carile
în bola fâră lec cade, de cât acela carile în
reutate neuuaiă desfrinai se slobode.
JJ1.al ((1' fi cuioa cu o mie de rân; a se 1'ClJ1Z,
de cât odal(Z pacoste şi dos(((lă de-apropclu;
,)l3?;' a pricinui.
19310 La vnuriior; tare se poliîrnesce credinta, unde
mai ide nainte pofta şi uoia 'lI. cp (7}'({sit îm­
pinge.
Cc'{mila cercând cerne şi aii piCldllt şi urechile.
Cine pre primî!?t in ceva ce este IIU s'aii îndes­
tulit. cred că acela si în cer macar fericire
I!> b J j
rui un cunosce,
Firea., cu re În ceva fericirea şi-au socotit, alalte
ale lumi? tote de batjocură le are.
Inima vic1enr'î 1J1([1-e fericire simte, ' când soco­
tesce că pentru .fclpta uic1eşugulu'Z şi ea se
cinsiesce şi la, aceiaşi şc6((î uC'nid şi ţuir­
iaş; fş'l aqonisescc.
19315 Des şi de multe ori la 111 uriiori se vede Pll­
ternicul nebun în fruntea sfatul', lor ,'[ard să­
racul inţctept în afara praqurilor.
Precum bO,l/a(t1 cu avutia socotesc cel şi minte
({U c(Î:�tigat, aşa săracit Cit lipsa avatii't şi
pierderea mintit să fie pâţit li se piu:«.
Sufictnl in{e1e2Jt într' alta §i pentrn alta ceoa
din socotcla sa Ci se muta nit scie, .fcÎn't nu­
mat elin T(�â spre bine şi din greşalc'î spre
îndreptare.
OrZ cât cineva de intelept, şi orz cât ele bine
a lucrurilor socotitor a .fi, sinqur numai cu
socotcla sa cZm�lând, şi in ,�faturile sale şi
pre altul neîntrebând; In cea m({t de pre
urmă a 1W greşi peste )Jutint('{ este.
Nu altif. datd res�)a unul n01'ocl 8' au făcut,
fân't numa'i când al se'l sic vicleşug şi-au fâ-
================== pagina 910 ==================
910
PROVI!:HBleLlc ROMÂNJLOH
cut) şi nu altă clatc't 111;at mare sirica:e de
la nepriatini au vinit fără numai, când pria­
tinit şi c1'ec?u{i'i au vic7enit.
19320 S1/t!a ele aur zidurile petrunde, şi lacomia îş'i
vinele nemul şi moşia,
Nici corbul ncqreia, nic't pardoeu; pesiriciunea
a' ş"l mute/' p oie.
Pieptul de cât diamaniu; 11Wt virtos pofta îl
moae, şi inima ele cât cremenea ma; împie­
troşaiă lăcomia o iopesce, şi ce focul nu do­
molesce, aurul iopesce.
Lăcomia de la am' pânc'i la qunoiu şi ele la
el'iamant pCînc'i la sieclă se întinde.
rsu. carile scved ele pe chip şi ele pe flore
se g/udecâ,' iari: gânclul a ascunsulu: inimiz,
nic'i chip nici fl6re arc, ele pre care ele bun
sa�l ele reu, de frumos sau de grozav Sc/, se
cunoscă, făr((, numai când icona în cuvinte
Sall în lucruri îş'[ tipăresce.
19325 Unde lipsesc crierii elin cap, acolo cooîrşcsce
ceda peste cap,
Cine vrednicia capului nlt pricepe)' acela lun­
gimea corf:i'i la mare cinste ţine.
Plinirea pofte; cât ele mici peste t6te hotarele
a toie monorchiile precum sc'î fie cooirşi: i
se pare.
Nu! mal mult tăria oinulu; în cap, de cât chipul
frumosului în inimă lovesce.
Cine iubesce din suflet pe cel elin ccmară, mare
fericire simte a-'t zelvori ajan1 la scară.
19330 Precum simiire« în lucrurile ce-'s ele simţit lu­
creeă, aşa pomenirea) în faniasie tipăritc'î şi
zllgrăvitc't ale sale petntnclel6re slobode raqe.
Norocul nu împarte cu oborocul, ce unora varsct)
zar altora lJ,ict .pică.
Altora arat(t, şi 'l�'U cUt,' zar altora pentru t6tâ
seiinţa şi nc'tdejelea lor nespuincl şi neivincl
preste 11'lesurc'i le dă.
1