================== pagina 1 ================== PROVERBELE ROMANILOR CAPITOLU XI PROVERBE ISTORICE T}��RI. - POP6RE. -- ORAŞE. - SATE. - LOCALI­ TATI DIVERSE.--NUME PROPRII. ABRUD 13111 La Abrud unde'! aurul cel mult. T. FH1\NCU {(; G. CANDHJ!:.�, Bo­ tac., r- o9.>it :N umele de Abrud S8 dă, în 'I'ransilvania, unui aflucnt de-a drepta Arieşului, pe malurile căruîa e aşe�lat oraşul Abrud, precum şi u.nef ramurf a munţilor Bihorulut, Între Arieş şi Ampotu. AcesM regiune este vestită pentru băile sale de aur şi de argint. ADAM 1) VCcnt, �l se p6te privi ca un nume propriu. *6 13119 Bată'l maica Ana, De la uşa oborului, Cu muchia toporului. V. HiMIJU, suu]. c. Ttr/incsc), 1. niml.lI)'cif:a. Blestem de muîere, forte rar întrebuinţat ele 1Ji:Îl'baţf. ANA,FOCA ANAPOLE 13120 * Fug ca di Anapole.t) G. ZUCA, sliul, c. Tllria, Epil' ================== pagina 5 ================== Fug nebuni, 1u1'u R�L se maî uite 'inapoi. N auplia, Neapole eli Itornania a. Italienilor, e8te un oraş şi port fortificat insemnat, 'in fundul golfuluI cn ucelaş nume, pe costele M01'ee1 (Grecia). ANCUŢA *6 13121 Chef Ancuţo că vine Radu. S'l'. ST. TlJTE8CU, înt. c. C,,­ t anclc, j. Do4;".- Vet,li 11/"rlco. La vorbe ne-potrivite. ANDREI Yce!c Cap. xu, c, A/!rlr,'!, :\:6 13122 Rupe 'n doue, Dă şi noue ; Rupe 'n trei. Dă şi lui Andrei; Rupe 'n patru, Dă şi celui de pe vatră. Un. A LEXANDRl,CiCU, mcuns!». j. Put'l/II. A se vede No. 11787. *6 13123 Andrei, Andrei, Eu bolnavă şi tu cei. T. BĂLĂf;'EIo, lJl'I;of, c. �c.;tGj('{ncsclJ i. Vâlcea. Se «;lice în glumi\: 1 u Când ve«;11 sfătuindu-so, pe vre-o muiere, cu vre-un om ce'l C118111[L AndreI. 2U Femeilor care, de i;\i cam bolnave, totuşi le plac hrLl·bl1tii. *.6 13124 Andrei, Andrei, Tecă de ardei. T. BĂLĂşm" preot, c. $tefănesci, TT /:7n"" ================== pagina 6 ================== PIWVERBEf,]C ROMÂ.NILOR Be <,lice, În glumC" celor ceî chernă Andrei. ANGHELUŞA :j:L, 13125 Ecă şi mama Angheluşa. (;]1. ALEXANDBEECU, maqist»: i. Pnl7la. *L, A fi !nc'Uuşa An()helu,şa. T. BĂL�ŞEL, preot, C Şlcjiillcsc[, ,j Vâlcea, Se <,,1ice În deosebi mătuşelor viclene, cari trec de mart vrăjitoreso, cari scot dracii şi inchîegă apele. ANTINA :j:L, 13126 De când cu Antina. G. POBOHAN, iust. j. Uit. Adică de mult de tot. Aniina este numele ce se elC., de locuitort, unor ruine de la satul Recîca, nu departe de Caracal, judeţul Ilo­ manaţt, lângC. apa 'I'eslumlut. In judeţul Romanutî cărămida de o calitate superioră se n umesce antina, după numele loealit(.te1 de mai sus unde se gi.'tsesc cărăruidî de origină romană SLLll c(7rănu:�1i ele 'Antina, de unde cllr([ml4i auiine :;;i în fine aniine. « Co m uua Redea saii Aut.inu. l\iovi]a 1111 Alc x audru �i alte numeroso movil«. TI"linelc aparente ale Hilel i n tinse uetilţ,! romane, cu zirlmt dc pctl'ă şi cărămidă, cu urloe ,le lut pentru upcdncte, cupt/ue pentru cărămidă, etc. Citi romane cu diferite direcţ,i uut. In s:lTcofage, pc lâ.llgrL schelete sunt vase, remăşit« de vestminte şi ornumcutc, şi rnonetc romane de la Antuniu), pâni1 la Sever. Alta.' votiv al Nemesidel, al lUI J upiter tutator, al Di:l.ll8't Lutoi.le ; stele funerare Clau.liet Am li», Inî' Antouius Nicnuotis.» - AL. ODOBESCU. A11nl. Aerul. X, p. 382. Numirea de Aniina pare a preveni de la Antonina, c1Up(L � nun1ele îrnp0l'atulul AlltonÎn Cal'<1calla. ,.� Ve�Li generalttl BAUEH, lVlemo1"iZ, p. 199; D. FOTINO, Ist. 1, p. 153; LAURIAN, JJIagasin Istm'ic) II, p. 96; B. ================== pagina 7 ================== 7 13127 Vec;ll Du temps de la reine lJeTtJw. Proo, Franc. ARAP Ve,)! ll",.,r/,. Pe Arap, cât de mult el vei spelă, tot negru va rernăne. lORD. GOLb:SClJ, 1'\1188. H, p. 56. Tis-o», , ., Se .,lice pentru eele ee nu se pot schimba după firea lor (GOLESCLJ). « Ar puii: om negr-u sii.'.�t schimbe pelea.» - IEREMIA, 18. 23 . .-!J tu cât lumea şi A l'dCl1P ,I'''l'llrnbnl i(st,,, 1111 S0 mal coce cât Artlelu..» ARDELENCA :::b. 13136 Cât e tera Ungurescă, Cât e tera Romănescă, Nu e fl6re pămintencă Ca fetiţa Ardelencă ! V. A L1lXANDHI, POf8. 7'np. p. 301. A.rată frumuseţea 1'0111l1nce101' elin 'I'mn silvanîa, ARIE VCl)l Cap XII, c. Arlc. ================== pagina 10 ================== 10 13137 PRovrmBELE ROMÂNILOI( AROMÂN Ce'l vreî Armânlu s-faci, maş zicÎar şi hâmal nuP) DR. ViTE:GAND, Zioci! . .Talircs., p. lf10. Arată firea îndemenatică, dar şi mândră a Arornâuulu î. 1313B Armânlu, ş-orfăn s-hibă, tut pri celnic va s-oaducă.") Du. WmGAND, Zweil. .Ialrrcs., Il. luO. Arată firea mândră a Aromânulut. Prnv.Nen-Grec. 13139 Armănlu, păni cu caş, când vai cade di somnu, va tragă mână. 4) DH. VYElGAND, Zweit. Johres., p. 150. Arată cât ele mult îi place acesta mâncare 'i#' 'r BAO_XO�: '1!(Jop.t Vl "1JV0' OtCl.Y 11&. Yl'1'C,xţl, (;7. ;J'X.I))VXIJ� 5). Pro». Neo- Grec . 13140 Armânlu tu djug, i vai cântă, i păni vai m ăcă. (;) Du. WEIGAND, Zweit. Jahns. p. 150. 1) Aromâuu l se face ce vref , însă cersetor si hamal JIU. 2) i\românul, �i sărac să fie, tot se I';J,tă ca 1111 notabil (proprietar), 3) Aromânul, şi dacă c sărac, tot se purta ca nu uotabil. 4) Aromânu l, (când manâucă} pâne cu ca�, când va căde de SOlUI1 va trage mâna (nu va mânca). �,� �româllul C�II� postesc? IIU va mânca pâne cu brânză. ================== pagina 11 ================== r '('ERi, OHAŞJ�, NUME PROPRIJ - --------��---._---� ------- 11 Arată cât de mult îi place Aromânulut sit mănânce. T m'&.X0� Ci t')'1 '1.'rii'f'liJ'J, .� rJ&. Ti)'1."(oo[cn, f; fJ7. 'f''J.t.1) Proo. Neo Grec. 13141 Arrnănlu n-calar (călar) i vai dorrnă, i vai căntă.") DR. VVmGANlJ, Ziceit. .l ahres., p. lUO. Arată Tireu veselă a Armânulut. T m,ry.zr)� ,)'.''l·r,;,),'}, '(/ 07. Z�p:�fJ'/j! .� (1a. tVI."(D0'(j' ") ]>1'01). Nea-Grec. 13142 Armănlu noimă va "1) Hornânul 'ţi înţelege gânc1ul numai dintr'un semn, făcut cu capul sali cu ochml, pre când ornenit de alte naţii mai proste nu pricep a.şa ele 11şor. Velll'lll'ie, Îl seăpă odorl.ll de pe;re ; "ille aLlieii. aşa di,J1 lntîlllpiare " pUl'i,�;i �i 1'''­ nendn-se ]le (l l'ărnlll'i\ 'le copaclll llll departe de nllfl" "I'it falul f"­ fundat în gl(),l, Începe cu glasul el cel l'l'RtiL �i ret<-�al, a. dlldi, În 1',01,,1 el: lmp! hup! hup! ... upupup I ... lmJl! hup! IlUp! .. Calul, cât de slab, de amărît şi ,le o�l()uit eril, CII III a ''',li 1'''p'1z" PllP{tind, aşa de tarc se spijl'iiJ ele ,]însa, cii. ,le-ud"ti1 s{'l'i ca fript drept în pielell,'" �i e�i din p:lod. Al'manul, eâllcl vG<;lil n.custa, Imcnl';" lnl lln el'i" ]Jl'i1stă, ... '1.l'ÎlI"'-' eră pastl'::tulR, şi h0�tinele In, lin lo(�, le P\I�U În d(:SiI.U:f, (l(�sagillî pn":j' 1) Bijog, fcm. bUogii ÎllSCillllcză Uil cal forte betr;lll, slab �i urît. ,U"dlJla­ IlUc/ulul, care se aude f6rtc adcsc-or'î În '!iccrilc: .dll-t,: la lj'fllillll-llil- ================== pagina 13 ================== l;� eal �i suiudu-s.: apul �i (d (::ll�H't' S'� llfJl'\t1 IHHI del'a.rlt', l ar dj'l�ld }'eCllHvf-;cinţ,ă, şi mul turu it», cii P;I�t�i'('a :lcI"sbl 1';), scns dill cea Hlai Jn[il'p rievute �i pc cnl ul ,[(.. Li, ]Juri rc, ,,' ap"eH �i hot.ezi!. ]J(' ]lHl'iizii. "",,' cil i lriu, nu mi n du etwltl 80,; (",1 'tcl.-"'('mt De aceea şi de atuucI lIpilf :--;,' 1tl!Il'H�:-;(;c l11l}lazH du 1�(:HI'O ;\r'l)\f.\old C1l0, pentru cit pviu dinsa a :-;c:u'P011 s'n culoa t ,-;;i Iliel (:'r1\'oit Sti. Sl� sc(d(', T).(� ;-tt!lncl}Jtlptil.i\ a ştri,!.!:!lt hop! hop! //lJll! �i ,·,,1,,1 1",\:It:l " l',i.",,1 !tOL) / )i ,'" "",lai. S, F]" MAli.lAN, Urnit. IL p, 1(\:",. Ve�11 S . .B'L, MAR[AN, t hu.il: II, p, 17:) §L B. P. HĂf:'])j:u, L'lym.Magn. p. 1701. In satirele poponme rornâno all\lliatc (le 11;Lrinb�lel\Ial'i:\lI, g:\sim la. pagina. 217: .At'lrl;lJl {JOgOlll;IJl, :\('pl('" 1'111"\, 1)Î.ulJlHlgi1 v,�stit îlJ ţel'ă autereu 1,,'( A," vinto. mâuca 'I-ar guzg niL, - V. }\l.EXANDRI, Teairu., P: 824, Acest personaj, devenit popular, a fost creat de Douict prin fabula sa ANTI<:REUL LUI A.RVINTl<: Arviut« cotclc la autor-eu rosesc, J);-tl' n'n stat 1111dt să socot.escă, Şi fără, să '1 pese, Se puse sii '1 cârpescă: r"" 1)(.nl.,·n putiel de cârpit !lin mfl.u('.('j a tina!', ea. a pal.n\. 1'>1 ,'1,(', �i untcrenl fa g{t!;it, Cu Jllî111C�l'1e aşa scurt a te. In ",tt orf-cure 'l ,-('(1,,>1. I)e ,,1 rÎd";I. v ('(,1 r" II I nci.sta. ci a dis îl! gilllllili seu : «J,:isaţ,l) că doi-ă un sunt aşa de .Idititrrril. A ',lis şi a. fileut Da .. lllll)(�a. se miril Ca Hlltcl'Clll lur el'il. aCI"" 1']'(, seul't �i nil S'fH.:t�lnt�lIă nic'f Cll IUl hUli wÎnLt'H'JI. ================== pagina 16 ================== Ad('o(l S(�, îlltîlllpliî tinerf ti" )H"IIl, (;al'I incurcânr! averou lo r, 'I,:ot "cu aeo'îa.�l m i n tc, :-...; ti lndn'ptez<: vur ... Ş'fl,iung ca t;i:l Arvint». Do nici ;\, trad U:3 ace stă fulm 1(1. dintr' () Jaliu lă rusesc«. a, lUI Kryloff, În care numele de 'I'risca este înlocuit Jll'ill cel de Arvints. Ve\;li, pentru inaî multe amănunte, Efl/maloi/ieU/1l l}f((tj� 11/1111) p, 1782. *6 13151 Bine dice moş Arvinte: Vai de cap unde nu 'I minte. R';'1'JWANU. Por. AnI. \', p, -;-,. - ANDHEî MAUJl'IESC:U, -11//;, c, 1l1" melc, j. A rl/I',�, AVA�OTE *6 13152 Ca pe timpul lui Avaşote. G, T, rO]\.!':SCJU, /-IIC, C, BrIJSC!(I';, j. llifehedinii. Despre acest A vuşote se spnlle c(1., riiuc] in timpuri lr­ vechr, la moşia Broscart, împ:\rţea mOl;!ia pe la locuitori f:h'a sit lea, dijmu cuvenită, şi Jar gr '1', SPI<:RAN'�A. *6 13155 A fi Avram. '1' l-.L\LAfiEL, }l1'cnt 1;. Stcfitucsci, i ]',ilcca. A fi cam într'o urcclie : om caro nu pJ.A ţine s(,eoteh de păreiile altora; face numar ce 'i viile lui la so co telă. Cii,nel unul, secl(�Jl(l la vre-o lnas;L alesă, uu ma,f scie (le ruşine şi ll1:';\,t;ii,neu tot ee 'i lPSP iuaiute pe masă, i se dice, cam în glumit, cam eu tot înud.insul: Jlf"t Aoramc Sali '1'(' J!U.W,,�I c« Amam.» DARle 13156 Coltue de la Ba bie! P. IŞPWEŞGV, Rev. Isi. Il, 1" i"!). - lONJi:SUu-GION,lsl. Bac. 1'. :HG. - Albina, I, I': 1 L-Itl. - 1'11.11'((, 1. Nn. 2. Adier, nimic. Pe la Începutul veacului nostru existaiî multe cuptore publice în Bucuresct, c1al' nici uIlul nu 'Ljunse la at.î.t:L lllIme ca a lui Babic , dise Dedu Ivan. ,Aşa să, facem», respunseră +lă(,ăiL Ar uncară toţl căncile în fundul putuluf şi tot uml.lând eu ele prin apă deteră de ghizdurile fântâneI şi fipseră căncile în ele. Şi tragi! şi tragi de la putert, eăcl socoteaii eă ari apucat luna Şi tot tră­ gene! ei aşa, se rupseră ghizdurile, dici ei-aii putrede şi. fiăcăi) deteră pe spate, vedură lună pe cel' cum îşi bătea joc (le mintea lor, care u'o aveau, Atuncî Dedu Ivan, ăl deştept ca i,'Îea când dă în namol, <;lise cn părere bună: ILOr: Eşti Bulgar. G, T. TOJ\IEscu, in». c. Brosca1"i, i. 111 eliedin Il. Se �lice celui obraznic «are vorbescs urît, l·eJ:'t. BULICI-II *1'::,. 13181 Ce a făcut Bulichi sub pod. LASCAI: COSTIN, c. Bedad, j. Tuiora, Respuns ce se dă aceluî care te întrebă ce al frLCut când nu al făcut nimic, uici o ispravă. Se înţelege de la sino ee lucru a putut face acel Bu­ lichi sub pod . .l,)icel'ea se aude în judeţele Vasluiu, Bac(lu, 'I'utova şi 'I'ecuciu. BURCEA *1'::,. 13182 Burcea ici, Burcea colea, Burcea 'n del la Casandra. T. B.\LAŞEL, preot, c. Steftinesci, j, Vâtccn, Se �1ice unul om C,11'e, face ee face, �i dă fuga tot nnele 'i e Iut aminte, aşa cii, când raI căuta, el este tot unde '1 e cl.rag. BURILA BURNAZ :1:6 13183 Par'că ai fi de pe Burnaz. P. GrÎlmOVlC8AKU, Jl1'of C. ra­ ?II(/Ş�Scl, j. Yloşca. ================== pagina 29 ================== 29 in mixcăril« sale Ni lovesce în interesele altuia; mal ales când �ine-va a stricat holdele alt cui-va. Burnazul e o câmpie în partea de sud a judeţului Vlaşco, care sprnenă, in multe privinţe, eu Baraganul. BUŞA 13184 * Ma ghine sclav tu Yernene, di cât pără tu punga al Buşa ! 1) r. CO\-AN, 1J1'O,f. c. Iauina, Epir. Pentru cel sg:n·cit. Adică Buşn ţine banit stl'în:]l în punglt, mal cu îngri­ jire de cât se tiu sclavit (exilaţii) la Yemen. BUZESCU Vc()l ClIp/eSUl. *L 13185 Din nernul Buzesci1or. T. BALAşl':L,pl'eot, c. Stcfănesct, j. Vâlcea. Adiel' dintr'un nern vestit, însemnat. LEGENDĂ ::lIn.! Înainte vreme oi-că Il ,î, V âleaii Tătari.! în ţcră la nOI (le jefuîuu ţi l'uhcHI\ J umea. ()(httii, 'iar "şa, Tătari! veniră şi începură să prade �l "1 roliescă ee le eşa Înainte. Vodă la nof era pe atunct Mihat Vi­ tcsul. El nu suferi să fie ţ.era prădatâ de nisco păgân] şi ridică oştire �i porni să-i bată. llhl viteji în t,\tă oştirea, MiiIa] Vitczul ave trei fraţI: Bueescii. ::lUlial se izbi tare cu 'I'ătarit pe «âmpul dintre satul Strejesct şi Stăuescr, jud. Rornanatr şi Vâlcea. Aei fraţii Buzescii se 'll'etal'ă fin'te viteji �i hirniră pe Tătarr. '. Atunci Mihrtl Vitezul <;lise către J3uzescl: ţia sa ,it!pâniţa Maria" la l(,t 1733 j\[a'î 11, î" zilele p?"ea în1tltatnlui Impeml Carol al ş6selea. Se crede ca tot pe ace'stă vreme este ziditii şi 'biserica din COlII. Sb'ejescii de sus, .ind . .Romanaţl, unde se aflii l'l-maşiţele nltimulul ]3u7.ese: Constanf'in B1,!ZeSCu, nepotul 1111 Consutntin B-uzescu cel ce a zidit biserica dill COlll. StrGiesci! de j08. 1'" lcspellea acest,nI mormînt sunt săpate aceste ,erSlll'l: ,Buzcsc-lt ce!, el'i'll 1'cchimc pentl'lt font s'a ier(/it. ,S'au sfîrşit acwn ]Jl'in mine, precHm Domnul a vod. (}âc� odmslâ bâr-lJlltescâ din nenml me·fî n'a n"m.C/s, Ci nmnal femefascd dOt!e fieI' iubite las. . < Ilem,cîinel spl'e pomenil'e niscc semne şi lucn!ri, ,Numai d6r din au�lil'e .şi din aUe întîmplă!''!. ,OseZe cele fn!dife aicea se odihnesc dnfn! pdmînt acopel'de, de petra ce le pdzesc. ,Iată d((1", inh'ite frate, cel ce t'el VI ' să ce/esei 'Blagoslovind întru totI' pe .Românaşi'! BuzesC'!. ,Smeri/ni Constantin Buzesc't! P. ISPIRESCU, Leg. p. 108. 13204 * Cale bună ca bumbacul Unde 'i ajunge să 'ţi spargi capul. IOIW. GOLriSCU, Mss. II, p. 24. - P. ISPIHESCU, Rev. Ist. 1, p. 455. Cale buru; ca bumbacul, Unde uei căd« set 'ţ� sparg'i capul. 1,AUr:IAN & MAXIM, I, p. 337. 6 Iară calea ca bumbacu; Tot-cle-una'ş'î rumpe« capul. S. PL. MAmAN, Poes. Pop. p. ================== pagina 36 ================== 36 PIWVllRBllLE ROMÂNILOR ----- * Cale bună şi bMutc'i) mele ca bumbocul, unde oei (�jun.rJe capul să ti 'l spargi. I. Mi\RTINIAN, c. Bucuresci, j. un». :t:L Cale bătulc'i ca lncmbacu Se'{ niera; pân la dracu. P. ILIEŞ, ing. c. Haţeq, Trasi­ siiuatiia, Vec).! DrulII. 1 1) Urare, în glnm:\ spre reu. 2° Şi mai ales să nu te mal întorci din cale. 13205 Cale bună sprîncenată, Cine te-o ajunge să te bată. P. 18PIRESCU, Rev. Ist. 1, p.455. Cc'iletorie sprîncenaiă. V. ALgXANDHI, Con», Liier.; III, p. 273. Acelaş înţeles ca la No. 13204. Varianta a două. este mai mult ironică, 13206 * A păzi (bate, ţine) calea cui-va. LAUHIAN & MAXIM, I, p. 388, A'I aştepta, când trece, cu scop de a '1 vede, de a't vorbi, sau de a'i face reu. 13207 A 'I sta calea cruce. J.JAURIAN & MAXIM, II, p. 1261. A fi ne-hotărît, a nu SC16 ce să facă. 13208 La sema calei. LAUlUAN & MAXIM, I, p. 337. ================== pagina 37 ================== 37 ,Arg'atul meu nu măniînci( Jllal la scma calct.» 13209 * A lua cale multă. BARONzr, p. 42. A înainta. *Lc,. 13210 A fi prea din cale afară. GAVR. ONIŞOR, ]J?·of. c. Dobro­ vet, j. 1Taslllht. Adică pre mult, p1'e exagerat; pre grozav, pre pl'e­ ten ţios, etc. *Lc,. 13211 A pune (ţer a) la cale. 1. CnEANGĂ, Po» .• p. 86. - P. ISPlHEscu. Leq., p. 266. - V. ALE­ XANDRI, Teatr., p. 1381. - I. AL LUI SBlEllA, p. 242. -, GAVR. ONI­ şon, prof c. Dob?'ovi!ţ, j. Yaslu'in. A înveţa cum să facă ore-ce ; a îndruma bine o afacere. 13212 * A O sc6te la cale cu cine-va. A. PANN, III, p. 44. A duce o trebă la un bun sfîrşit, [L face pl'e cme-va să inţelegă. 13213 * A găsi cu cale. P. ISPIRIISCU, Leg., p. 212. 266. Adică că e bine, drept ca să se fae<'Î. 13214 * A face cum e cu cale. A. P ANN, III, p. 46. ================== pagina 38 ================== 3S P1WVEHBELE Rm1ÂNILOH CĂLMĂTUrU *,0. 13215 Hututuîu La Călmătuiu. TI.;. 1. P ATHldu, tUV. c. Sl1w7ţl, .i. COL'1l1'lui1t. Se <,lice, de către o mamă, copiilor mici, cind îi des­ merdă, jucându'i pe braţe. Acesta ar însemna ca copilul să crescă mare, să se facă nult. . Călmăturu este, între altele, şi un sat elin judeţul Te­ cucîu. CĂLNI�TEA *,0. 13216 Are să mai trecă apă pe Călniştea, P. GÂIWOVICEANU, prof'. c. Dr/t­ !J((J1escY, j. l'laşca. Vc').l CdrNi. P;rÎ/I, Vale. Acelaş înţf\les ca la N o. 7;31. Câlniştea este un pîrîu care curge în judeţul Vlaşca, dâudu' şi numele şi unet plăş). CALVIN Vcd i Cap. TiI, c. c'alviu_ CĂPLESCU :1:,0. 13217 Căplescii d'arnîndoi Şi Buzescii câte trei. 1'. BĂLĂŞEL,pj'eol:, c. Stefdnescl, j. Vâlcea. Se <;1ice pentru o cetă de vornicî vestiţi. « Giiplescit» sînt doi fraţi viteji, în ostea lui Mihai Vi­ tezul, Numele lor apare în balada populară: «Radu. Ca­ lomfireecu», culesă de D. �L'. Balăşel. Acesbă baladă se gă­ sesce şi În colecţia Alexanâri. Insii varianta adusă de COL'es­ pondentul nostru pârendu-ne interesantă în multe privinţe ================== pagina 39 ================== '{ERI, ORAŞE, NUME PROPRII 39 locali t;1,ţile unde au trăit ŞI Iăutarul Vasile Deraqiu elin schitul Stănesoiî, jud. Vhlcea, turile ele orlinioră ale fraţilor Buzcsciî, şi anume de la com. Luugescit, de lângă comună ce se află în ţinu­ Buzesci. RADU CALOMFlRESCU D'asupra Cara nelor, Josn J\1ăg-urelelol', Tufele Dozescilor, Drumn Bucnrescilor, PC) cea verde poenită l\Iulte corturt sunt întinse Cu măluge de alamă, Cu ternşurl de ai-gin t Ce n'am vodut de când sun t l Verde frunză s'o lalea, Da în cort cine şedca: Şedea Domnul MihaI Vodă" Şedea C11 boer; de vorbă, Olt Căplcscif d'amindof Şi Buxescit câte-şi trer, Poj.a Stoica din Fărcaş Care sare şapte paşI, Hotu Fărcăşeuilor Scie sama oştilor l\Iăre şi-a res boelor, Că s'a lăsat de popic Şi de sfâu ta leturghie Şi a plecat la mişelie, .A. lăsat toca ne-tocata Leturgliia ne-cântată, Şi-a plecat la resllol să-rnf bată. Şi cu Ni că Căpitanu Care a stăpânit divanu, D(, tine pizma cu auu Şi mi ŞI bate cu tufanu. li'rnm6să masă 'uf.indea Şi mi-şf bea şi mi-şt mâuca, De niminea 1111 grija, l\'LilHll Vodă co-rul făcea: La plimbare mi:şI eşa, OchI la vale şi-ai-unea, Cam la vale, ma! la vale, Cam dinspre Sore-i-ăsarc, Greti întunerec sc vede. «Pulbere de drum să fie, «( �ns n1a,l,-, S�lS că f;' o 'nălta, «Cu 110rn s o amesteca «Şi tot 1111 s'o lumiua ; «Iar cl'o fi ceţă din cel', «Jos mal jos că s'o lăsa, ================== pagina 40 ================== 40 PROVERBELE ROMÂNILOR «Pe val 111i s'o negnra «Şi tot mi s'o lim1illa!» Aşa Y odă mi-ş) vorbea. Nici onvintu nu 'slîrşa, Iacă Radu că sosa: Să ve<;11 Radu Calomfirescu. Da nu vine cum se vine, P'un puişor ne 'n vătat De trei an] ne 'ncălecat, Cu sulita 'ncrutişată, Sabia 'n băerj lăsată. In cap făr' de comănac, Din greii 1'88boI mi-a scăpat. La MihaI Vodă mergea. Frumosă masă 'ntindea, Vodă la masă '] poftea: Radu din gură grăia: «D'alel, Dornne, Mihai Yodă! «N'am venit ca· să mănânc, «Şi-aIn venit ca să rne rog «Să-mi dai aste 'utr'ajutor, «Să scot rob de la 'I'ătar". Rad u sia �i asculta Şi de la ficaţl ofta Şi CIl calu mi-şt vorbea : ttlt[nrgule, 1111lt'gnţu meu, «Dăruit de ta Ica al meu! «]\Iai poţl tu la hetrâneţe «Cum puteai la tinerete r » ]\'[urgu sta şi asculta �i .llin,-,gl'a�ll--. aşa grăia: «D ale), stăpaue, 'Stăpţme! II"îm],î să re». Dacă \'e,lea Ri vedea, 'La lin �'aJ'd �rt nă\"ălea lll,'nIR l�'() proptea ]llmea Şi din rlfirn'int Jlli-p trăgea, De şapte palme ,lin pămînt Şi de şapte (lin gl.iaVî Care face patrll-qll'c (,lecc" Da din CIII ('ă n'o putea Şi"clin .f'.�ll"ii lJle7telllfl: «Sa n1UI'a ne Tnaneca t 43 ================== pagina 44 ================== 44 PROVEHBELE lW1lL�NILOR «Ciue pU11e proptea cu cut Ia gard s; Că pc mine ma tăîat !» N uma capu că i-I lua, Intr' o tipsie îl punea, La Mihaf V odă îl ducea, « Bună diua, lIlibal Vodă, «Cam c' o Hore, «Cam c'o nărarnză, «Cam cu capu Radulm «Calornfircscnhll! » MihaI Vodă ce-ruf făcea: D'o mamă l)etrână şi-avea, După sobă un-şi şedea, Şi-1 legăua cocon Il Şi'l scărrneua bumbncu. «l\'laică mătculita mea, « Să mo rt tu neruânecată «Şi de popă nelertati'î, «Că nu mi-a! spus cu dreptate, «Cii Radu mf a fost frate, «Şi mi-arn tăiat mâna dreptă l> «Ba pe tine nu te 191'te, Că eri ti-am spus pe dreptate, Că Radu ţie ti-n fost frate «Şi ţl·al tăiat mâna dreptă » .l\1ihal Vodă li a c'auda, Mult reti, măr«, <.;ă·j părea Tron de Cel'[1 m i-I făcea, Patru-deci de popi stringea Şi pe el că-I îngTopa: La monăstn-ea Domuescă Pentru ca să pomenescă La hoe rl ca dumneavostră, .l\111,re şi s'o pomeni, UrIt Sin'ele 1,e cel' va fi. CARAGEA Ve<,ll Belu, 13219 *6 13218 A fi după legea lui Caragea. T. BALĂşEL, preot, c. Steftinesci, .i Vâlcea. Se dice despre vre-o fapttt ne-legiuită ce o fac cu deo­ sebire cel bătrână, pe terneîul usurilor vechi. Adesoa-orî aw�li în popor: « E, moşule 1 asta e cl'npă legea rUt Caraqea, acum nu mai merge», * Se fură ca în (pe) vremea lui Caragea. T 0·.·,· ... ,-. , rrn"".... T ,;+".�,. 'v,T ================== pagina 45 ================== ŢERI, ORAŞE. NUME PROPRII 45 Alusie la ne-dreptăţile şi hoţiile ce se săvîrseau sub acest Domn, care pe lângă altele a urcat bi�'urile de 1600000 la 3700000 lei. A se vede în Ion Ghica, câtă imaginaţie avea acest Domn Ianariot, în asemenea materie; dar găsise şi unelte bune. Vorba mergea în ţreă că : Bei« belesce Goleecu golesce lJ![am� f1tp1!CSCe ! Se povestesce că un boer, pe care '1 dojenise VOd�L pentru. nisce hoţiI din care nu '1 dăduse o parte îndes­ tulătore, îl respuuse : -x.M7ttlu, -x.M7tr:��, -x.M7ttcl, adică: fur, furi, fură. Iar Caragea, în loc de a'I pedepsi pentru atâta indrăsnelă, l'a îmbrăcat în caftan de boer cu barbă, *D. 13220 Par'că e de pe vremea lui Caragea. G. 1. 'rOJYIESCU, ino. c. Broscart, j. JJlehedillţl. Acelaş înţeles ca la No. 13219. *D. 13221 De la Caragea. T. BALAşEL,lJ1'cot. c. Siefănesci, f. Vâlcea. Adică, de demult, din vremea veche. Se �lice pentru nu obiceiu vechiu. 13222 De când cu beşica lui Caragea. Va/l'a (ziar), I, No. 2. Pe vremea Domniei lui Caragea-V OLh" nisce Francezi s'au ridicat cu balonul din Bucnrescî, şi au mers până la Cîoplea, Iângă satul Duc1esci. Bucuresceniî aii ve�lut atunci pentru întâia 6ri:'t un balon, decî le-a rămas în minte ca un mare eveniment. 13223 Ciuma lui Caragea. ================== pagina 46 ================== 46 Pe vremea acestui Domn, Tera-Homfmescii a fost Lii11- tuită, Într'un mod atât ele îngrozitor, de acestă b6lil, în cât acesta <;1icere a rămas ele pomină. CARAMAN 13224 * Artisesce de ramani ?1) la Ghlasuli, s'măcă ş' Ca- T. COYAN, prof'. c. Iauiua, Epir. * Artirisesce de la Caraman, s'mcîcâ Ghi8uli?2) ILm GHICU, prof'. c. Abcla el PC1'ivoli, ,b.,pij·. pe întrecute, să 'şi ne-lăsând nimic în caută, mână, 10 Pentru cei lacomi cari însuşescă tot ce le stii în urmă. 2° Hemiine ce-va de la bogat ca să se sature ŞI racul. Caraman, nume ce se dă cânelut negru; Ghlnsuli G-hisuli nume ce se dă ciinelui vergat SiLii pătat. sau 13225 CARANSEBEŞ * DaI sochitela la mine, mer la Curunsebeş. '1'. BĂLĂ�]lL, preot, c. Stefânesct ; ,7. Vâlcea. Se �lice În glum;1 când vre-un servitor Îşi părăsesco stăpânul. SN6vĂ Odată o Săsolch ora bil,Q'ată la un 1)00)' servitorc în casă, Stăpână-sa 1111 se ocupa ele cftt (le mo.le �i lăsn t;{)t;ă greutatea casei în spinarea Lieter servitore. Jţin'. Ispdivind trebile pleca spre casă. La jl1lnetatea drumuhu o dată se pomi o pli)iC grozavă ClI griJJClină, în cât şurolul ce curgea pe vale, era srl ducă pe bocr cu trăsură cu tot. Ou maro greutate ajunse la curte. Acolu găsi pe rezăşlll Iftimc, din satul Smult). omul seu de afaceri, ce aştepta sosirea boeruluL Cllmintră în .casâ boerul, care era ud până la ose şi tremura ca varga, <;lise către slng-a Iul': «1\1ă1 Iftcmi, 1I1ăi I cât e de la ClenI la Măcişeni sa un crc\ll pe Dmnne(leI1." De a tunvI f\ l'l'nHls prin satele vecine ace sE, (,1 i c:et6l'C'. CLONŢA * .6- 13259 Şede ca baba Clorrta (Cleonta). Rusu QpHD:A, c. Goice((-�!licd, ,'Î. Dol.i. - P. VELESCU, c. Păiule, [, Meheclin{!. 10 Pentru femeile leneşe carI eu fji clota (cloşca), stau t6tre <;,1iuu jos şi numuî poruncesc fiirii Si:'L beii ce-va. 20 Se mai <;,1ice omcuilor mîţJ, fetelor f:ii femeilor, su­ perate, preeum şi eelOl' pr0 mult 1l1oc1ef:iti. "Stii tie o l)m'le ca baua Clanţa �i llU slice nimic.» ================== pagina 58 ================== 58 PHOVERBllLE HOMÂNILOH *6 13260 Torceti, fete, torceţi, c'a murit Baba Cl6nţa. B. P. I-U.ŞDEU, Efi/In. ivIa!JlI. ]1. 227ii. Ve. i:iU. - HIN TESCU, Il 185. AmU, vitejia proverbiala a Codrenilor. cA t.rcra (rcpnblică în Moldova) este Tigl,celnl, in tinutul Fălciilor, u pădure situată la confiuele 'I'atarilor di n Hlldglac. Cel maî tam p1'o­ puguaclu al Moldaviei Între Prut şi Basarabia. Locuitorir dau Dom­ u ulu l 1111 mic tribut pe an. Eî toţi sunt călăreţi, �i, mai de mult, erari ];1 număr până în opt miI de bmenl, el' astă-dt ahia fac doue miL Tu virtutea belică intrec pe toţl Jlloh1ovenii, în cât se dice şi astă,<;li despre 01 proverbul: Cine: Tatar; de Crimea ai'un.'} mar mult de cât �Iece de Budqiac ; şi cinci Moldooeni ma! m-ult de cât dece Tutart de Crimea ; erei ciuci Cotlrcni (aşa so uumeso Tig'hccianit În Jlfoldavia.), bai Ilece Jlfoldorcnb, - D. CANTEMIR, p. 13Ci. . Alt eOlll'1l, ,lincolo ,le Prllt, la mal'l,('lllile Hasaral)ie'I, ce se ehlem{l Tigltcelll, C01)1'i11l1e în lăllJltrn mal la tre'î-,)eci de milhu-e itnliene, şi cste pentru I\lo11loveni apel'f1l·ea. Gea nud tare (;ontra Sciţilul', car! de mnlte ori (1 ali atacat, eln]' nici' odatfi n alI. luat-o, CopaciI de şi snut fi>t'tc Înalţî, dar aşa SLlllt do deşi, Încât Hicl' I.trl pedestru nu poate să stl'iilmtii, fără numaI ]'8 poteci carI sunt scinte Il 11 JIlal de locuitor). Mai Înainte se nnmel'il pe acalII peste 1� mii de locuitori, carI erall ostaşii cel mal vitejI În tiMI Moldova, eră aculil după rcslJelelc şi eă­ ilerile cele mnlte de abia nll remas ([oue mir. Aceşt'î amon! au CI.I 'ră­ tarif megie�l de la Bl1clg.'if\c, () ÎnH,iela, că pl'C tot anul să le de fi sumă ,le grin<;li, pentl'll că, în Basarabia, mai tot-ele-una este lips{l de ================== pagina 60 ================== 60 P1WVEHllELE lWMÂN1LOH lemn. Accstă învoclă \ când 'J'ătariî voiesc să calce prcste toem61:\ şi să lea lemn iuaf mult, "are de multe ort se şi întîmplă, atun ct Iocnitorif se aperl' cu mâna intr'armată, şi de multe nd iuvinu pe 'I'ătarr.» - lJ1M. CAN1'hJllf.IR, DCSC7·. ua«. r- 30. COLŢEA 13265 * Cât turnul Colţii (Colţea). G. DEM. 'I'EoDOItESCU, Ccrcei., p. 55. -- IONESCU-GlON, Isi. Bucur. p. 181. - L. ŞĂINEANU, Heo. Isi. II, p. 679. Crît Col(e(t de mare. A. l'XNN, L p. 63.-8 r. G1WSS­ MANN, m«. p. 248. Adică mare, nalt. « ;:.il alt cât iurnu Col tel. , « 1 ncl!-ugă la laude cât !1t7"1lH Colici.» «n[incjună cât Co.iea de mnre.» «Unnl .liutraceşt; Uolţen. din secolul xvn fi z idi! biserica ('e lemu "are se afla "le la tîrglll de sus Înainte, elim Ilie documentelc. Ba chtar sunt docl1ll1entel� ,le la Şerban-Vodă Callt,;cllzillO carl preeis0ză lucrul şi serii\: biserica Iu I Colţen. clucerul. Pe fiIII acestuia anume 1,a(1n Culţcn îl 1111111e'co In 1707 1\1.ih,,1 Spătnrul Cantncuxiuo «fericitul intru pomenire ]{atln Col\ea.)} dtad.u Coltca este J'eri(,it iul.ru pomenire pcu tru că, Împreună, cu învătatul Spătai, a «ontribnit il se I'ace de pctră \,isOl;(;a eea de lemll a luI Colţe:, CIIICBl'''!. J3iserica a !'ust. făcu1.i\ Înainte ,le 1715. Ln acosUL dată s'a J"r,cut lmU'de zid Încon.illd,hJ]" �i s':t tel'LlIinat Turnul Colţ,el, I1cmurit Lle atllllci de J3nCllrcsceni în l"cuţiullca [\,,11 t1iu cc În ce mal puţin ÎnteIJllinţat:i: «înalt ca t1wnul Colfel.> Sulzer ne SjJllllC eă la facArea tllrnnllif alI lllr;rat solLlaţ,i'i SncLlezl, r;[\.r1 ră,tăelaIl prin llncul'c,c1 tInp:"! batălia du la l'nltava. La pi,]'ta. cea JI1(tre, aaaogr\. t\lt Sn]zer, Cl'ni'L Jl.t-q .. n ăv.iţtîn Jlllbl'ăcă.lll,intc llclnţ,casCrt, dOl soldaţI în IIIărimc natunt.l:1. TIIl"ll1l1 Colţel s'a ,lcl'îtnat la 1802 Odo!Jl'e 1-1., înt!·'u Ma.rţI la. om 7 din ,li, adică la ora 1 p . .II\. efl,nd s';� sllqmt fuiş()l'lll elI turnurile ,le .ios şi cu l\ll colţ ,le zi,] p"nă În rui�orlll ele pidră, şi aLI durîmat patrll chiliI În l'îml. Pl'imejLlia însă l1ll sa întîmplat dd nn se aHa nimeni în dlilir, fiinfl toţI Iii VIădir;h Zig-uu., - IONESCU-GION, I.sl. B'Ucnr·. p. 18u-181. Resturile acestui tUl'll s'all dat la pămînt la anul 1887, ......., .. , " r' I "J_ ================== pagina 61 ================== 13266 * Tihd, ORAŞE, NUME PROPR[I A furat (vîndut) turnul Colţei. 61 C<'\,nd ţi se aruncă o învinuire de necredut. il Ci cole les fOUl'8 [le Nolre-Dcane. Prov. Fnl1lc. 13267 Clopotul Coţei. Vettm I, No. 10, p. 318. Adică lucru netrebnic; nimic. Clopotul din turnul Colţei a fost aşezat de spătarul Cantacuzino. Când s'a dărîmat turnul în 14 Septembrie 1802, în urma unul cutremur de p[Lluînt, clopotul cii�lend diu turn s'a ştirbit şi a stat în gr:1din:l spitalut până la 1�43 când veni în ţeră Domnul Ştirbei. Atunci clopotul a fost ridicat în turn, şi l'a tras, ştirbit cum era, în on6- rea primulut Domn ales, f:1rl"L s:l fie impus de Turci. In urmă clopotul a fost iarăşi scoborît. A\1i clopotul zace trântit În grădina Primăriei şi ajuns proverbial, ca un lucru netrebnic. Aw;,1i prin mahalalele Bucurescilor. -- Oe avere o fi având N ae a lUI nea Dumitrache ? - Avere? Clopotul Col{eL - Ce a dat jupân Alecu, zestre feteI sale? - Clopotul Colici. -- Ce ţi-a venit moştenire după l'eposatul unclnu-tău? -- - Clopotul ColţeL CONSTANTIN *6 13268 Dine, Dine, Constantine, Intorce-te 'nderet la mine. T. BĂLĂŞEL, preot, c. Siefănesci, }. Yâlcea. Se \lice în pofida fe111ei101' părăsite ele amantiî lor. CONSTANTINOPOL ================== pagina 62 ================== 62 PROVEHBELE ROJYlÂNILOR CORNl *b. 13269 De la Corni până laMăcişeni să nu credi pe Dumnedeu, E. I. PATHICIU, iu», c. Smult«, i. Covudn!ll. Vec)l cu»: A se vede înţelesul şi origina la N o. 13258. Măcişeni, sat În judeţul Covurlutu. Iormeză o comună cu Corni şi Urlesci. CORNU·CAPRII *b. 13270 Parcă fulgeră la Cornul-CapriL G. I. 'l'OMESCU, înv. c. Broscari, i. Mehedinti,. Când unul vorbesce urît. COSÎNZENA *b. 13271 Cosînzena. P. JSPIRESCU, Leg. p. 23. - 1.. ŞĂINEANu, Dicţ. p. 223. Idealul frumuseteî femeescl. In credinţele populare Tlena Cosinzena este o \.1îlltL fe­ cîoră, cu pArul de aur, avend Sorele C;L frate. «Tlena Sinsian«, cosiţă de au]', cârnpul înver.Iosee, tlorilo 'nflorescc.> P. Isrmssoo. «Ilena Cosineena, din cosiţit ilorcn '1 cântă, 11on6 ÎJnperaţ.i ascultu.. P. l'iI. Conv. Liier. COSTACHE *b. 13272 Beleaua lui Costache o trage Iordache. AL. VASILIU, inv. c. Tdtâmş!, ================== pagina 63 ================== COVEI Până dă, de belea" de bucluc, peste dracu, GR. JIPESCU, Opinc. p. 31. COTEA Până dă peste Cotea. 13273 « Da, de l rumâu u'I tot rumâu. De carte fU,u'e, fuge ,10 l.iru- ,�i ,10 !'l mină, prÎna !lei peste Cotca.» - G1:. JIPESCU .. Când face un Român vre-o poznă ore-care şi pi.iţesee ,:mii. trage altul p entrn dînsul. *6 13274 A învetat carte Pe departe, Şi condei Pe la Covei, ş: plaivas Pe la Islaz, f'T. TUTESCU, iu». c. Caianele, j. DaU Acelaş înţeles ca la No. 11435. CoveI este un sat În comuna Catanele, jud. Dolj : Lslax, un port destul ele Însemnat În jud. Bomnnaţî. COZIA *6 13275 O acă la Cozia pică la Bistriţa ploue. T. BĂL"-SEL, {nu. c. Ştefanesct , J. Yâlcc((. I " O sufel'illţ;:i, u nenorocire se resimte şi mal departe. 2V Dacă, unul nu-şi p(lte satisface poftele, altul n'are ce mânca, 3° Al'ati:L starea de ruină în care zac mal t6te monăsti­ rile din ţer:1. l\tr�.�.'r'�;'·A� I'n";,, "',, rrn m i t, în vochirne Nucei tlUp(l 1, ================== pagina 64 ================== care :1])01 şi':1 primit numele de Cozia de la muntele Coeia ce se află în jud. Argeş, peste Olt şi anume în dreptul mon,istireL Coeia este un cuvînt slav, şi însemnezii Uiipri<')l'iL Ver,li la cuvîntul Coeac. Acesta moriăstire este zidită ele Voevo La 1'7i'l8, 'I'urcii, ajutaţI de armnta română sub eomandn lui Nicolae Mavroglieni Vodă, bătură la Oozia pe Nemţi, comandaţi de prinţul Coburg. 111 unul 1821, după uciderea lui 'I'udor Vladimirescu, eteriştii lUI lpsilaute fiind bătutt la Dn\g;lşanI, la Zăvideni, fură urmăriţi până la Cozia nnde se închiseră în număr ele -100. Turcii după ce au pătruns în năuntru, il trecură pe toţi prin ascuţişul săbiei, scoseră ochii sfinţilor. profannră rn orm iutcle lul Mircea �i a celor I' alţl, credend CtL vor gCtsi aci comert ascunse �i c1etertt foc m(mrtstil'ei, }1l'i.'ldLtl1cl şi jefuin<1 totul *6 13276 Cât muntele Cozii! '1'. R�LA�I':L) fUI!. c. Ştefâllcsc/, j. j'âlcea. 10 AclecfL niel odată. �o Al'ati:i ceva Ml'te mare. *6- 13277 A se aw;li cât clopotul CoziI. '1'. BĂLĂŞET", îl1v. c. Bogâănfscl, j. Vâlcea. I I I I 1. ! I � ij I I ================== pagina 66 ================== GS PIWVERBELE ROl'lIÂNILOH LEGENDĂ Când a zi(]it Mircea Vodă mÎ1rd\stir.ea ('ozia fi hotărit 8r\-1 dărulescă multe moşii frumose şi marl. Aşa Mircea Vodă puse ,le-1 turnă un clopot, mare cât o clae de fîn, şi.l aşcdă ca să-I tragii, şi. pănă unde s'o aud i ram8tul elo potuluî, până acolo să fie stăpână monăstirea. Dar, vedl vota lui Dumuedcu nn fu aşa. El nu vru să robescă l.. monastire atâta sumedenie de Iumc, D'ala , când Y1'l1r[\ sfl trag-ii do­ potul, napucară să'l misce bine şi clopotul, hop! scăpă în Olt şi să Îng-ropă în nisip şi În apă, de nn se ye<;lu. Şi a pus Mircea Vodă multii lume să încerce să scoţu clopotul. (181' nimic n'a folosit, i-a fost cazna (le p:elJ[t, căci in Uit a rl-mas pânie în dina de a <;11 , dor t.('rtele ci-că i-se mal dîd pC- vreme de ,cee!'l, câud (lUlil scade. COZIANU *L. 13278 A trage Cozianu. T. BĂLĂşEJ"prcol, c. Ştefănesct, j ŢTrÎlcca. A Late ventu ele la Nord. În pttl'ţile din prejma oraşului Rîmnicu-Vâlcea, şi anume în comunele de la sudul ruouăstireî Coz iu, vintul de la Nord se numeşce Coeianu fiind-cii vine spre muntele Ooziu. Aşa Ci.'L locuţiunea: «"-:1_ trage coeianu» este întrebuinţată n11nUL1 în prejurul oraşnluf Riruniculut-Vâlcea. CRAIOVA 13279 Bate toba în Mold :JVa Şi s'aude la Craiova. R. P. I-IĂŞDEU, EtY1l1. Magll., p. 27�8. *6 Bate toba la (}ratova De s' aude i'n lJfoldora. 11. CANIAN. public. ,j. Iaşi. Al'ati1 liiţil'ea repede a unei veste. Acest proverb reamintesoe resunetul invasiunelor tă­ tăresci, sau mai în urmă 1'nS8s(;1 (lA (':Îtp m·r ,1"",111,111111 ================== pagina 67 ================== '{'ERI, OR .. \Ş!':, NUME PROPRrI CRAloVEN 13280 * A fi Craioven. G. COŞBUC, Epoca, febr, 18D8. A fi beţiv . .Joc de cuvinte cu vorbe: crai, CREMENE *6 13281 Umblă ca L1 satul lui Cremene. D·na E. SI,VASTOS, p. 37. -G. Ol\I(iOR, pr()f c. Zorlenr, i. TntoUl. *6 A fi În tfl'f)ul lit/' Cremene. K A. ZAMFIREScu·DIACON, în v, Ştiubienii, j, DOl'oho't, Saui 71tl Cremene. V. ALEXANDRI, Teatru, p.693. Saiu lui Cremene, Hiră cânt şi fărâ ,jitar'i. v. ALJ<;XANDHI, Teatr., p. 47. Ca în saiu lu; Cremene. V. ALEXANDHI, Teair, p. 52 & 1469. *6 Par'că'] în tera lu; Cremene. E, D. PATRIOIU. [IlV. c. Smulii, J. Comirluiii. ' Umblă cum Îl place, fără grijă şi fără frică de nimeni. • Te prirnbll prin sat făl'ă băţ, ca în sat« lu'! Cremene» , - V. ALE­ XA:\'DHI, Teair, p. 62. < - Dacă strîg În sat: Hai! la culesu popuşoluluî 1n8 ! ei îmi res­ pund : du-te dracului pomană mă ! ,- Care vra să gieă sntu ista '1 bine num it satu lur Cremene.» - V. ALEXANDHI, Teatr. p, 683. O'est la COU1' dtt J'OI IWaud Prov, Jl'ntnc ================== pagina 68 ================== 13282 PROVEHBELE IWMÂNILOFo Mănâncă ca în tîrgul lui Cremene. I. CHEANGĂ, POV. p. 63. Se (,1ice celuî care, stând la masă în mijlocul mai mul­ tora, mănâncă singm' f[lrtL sit poftesc.; şi pe cei de LLţi1. «:Era o dată o ba l.ă �i un lno�neg-. Bal.a avea o p}iină şi lno�ne,p;n] un cocoş. Găina habel se oua de câte două (,1'1 pe fie-care <,li, şiLahn mâuca o multime de ouă, la,' moşlle�'llllli n u'I da ni el unul. lI'[OŞll(o­ gul Într'o (li per.Iu iăbdarca Ni ,li,",: ,l\{ei lJaj,ă, nuiuiinc: ca 'În' tÎ1"g1l1 lut Cremene. Ia cl'\-ml şi mie uiscc OUl" ca să-mt prind pofta măcar". - I. CHEANGĂ. CRESU *0 13283 Cresu. L. ŞĂINI'AKU, bic( p. :..'30. Om putred de bogat. e' est 1( It ('1'(;S1t8 CRIM \' cql Cod,.,!". CRIŞ 13284 A fi bogat ca Criş. Vcdî Cresu. A. DE CUiM, II, p. 83_­ V. ALEXAKDRI, Teatr, p. 712. Acelaş înţeles ca la No. 132t)3. 13285 Crişu (el). V. ALEXANDlU, 'l'cal)'. p. 45. 577. 736. 743. 813. 842 843.012. 1292, 10 Acelaş înţeles ca la N o. 13283. ================== pagina 69 ================== 'fERI, ORA'iI':, NUME PIWPRII Averea inca se sufeJa 10000 :\1= venit. Crişu el. V. ALEXANDRI, Tea!?·., p. 5'7,. (j\l 2° Om verme . . Cu aCGI[L� înţeles, Rornânul întl'ebuiuţezfL cuvîntul crişan, . *6 13295 A fi Cuza. T. BĂLĂI;lIJ;L, preot, c. Stefâmesci, j. l'âlcea. 10 A :fi om mare, de nem. 2° A nu 'i :fi temă de nimeni. DAMOCLE 13296 o Sabia lui Damoc1e. L. ŞĂJNEANu, Dicţ p. 24G. Pericol iminent în mijlocul unei prosperităţt aparente. L'epee de Domocles. P1·OV. Fml1C. DAN 13297 Dan, Dănişor, care mestică mămăliga 'n ulcior, o mestică cu fusu şi o sc6te cu spiţelnicu. GR. JIPESCU, Opinc., p. 127. Pentru cel prost. 13298 6 Ş'aşa măre, vere, frate, Numai Dan n'avu dreptate. Gn, JIPESCU, Rl'W·. Oraş., P 271. 273. & 275 Când nu poti ciine ta de nicăeri dreptate. ================== pagina 73 ================== KUME PROPRII �') /., 13299 Dănilă. DĂNILĂ V. ALEXANDru, Tcatr., p. 1351. 1728. 10 Om darnic. Joc de cuvinte de la IX da, das-nic: în acelas mod s 'alt creat numele, proprii: Geriltl, Setili:i,' Sgul'C'ili1, 'etc. « Mnre minune Dilllme! cum s'a prefăcut Ileşcse lunt ; de unele en't Sgiircilă, s'a prefăcut Dănilă.» - V, ALEXANDRI, Teair, I': 1728, ,Parc-mi-se că ecă un Dr1l1iW.> - V, ALExANDlu, Tcair., I': 1357. DAVID Ve'il Cat, XI!, c, ss»: DEDEA Veqi Cat, .'01, c, Dedea, DEDU-IV AK *6 13300 A fi Dedu-Ivan. L. ŞĂfNEANU, Dicţ. Jl' ::2 51. ­ T. BĂLĂşEL, inu. c, Siefăne sci, ,i. Yâlcea. ' A fi prost peste fire; a fi nepriceput în tote. SNUVĂ Odată () cotă de Bulgar], în frunte ca Dc.lu-Ivau, plecară sl1 se plimbe pe un câmp frumos. Tot, mel'g'�llli ei aş" pe câmp se intîlniră CII lin epurc. Bulgarii se luară după el, ,1:11' cpun!e dete fuga îutrun tufiriş şi îl perdură 111'ma, Cum sl1 facă el, cum OrI dl'egl1 să fine mâna pc cpure ? Şi începură a se 0101'CO\';, DaI' Derlu-Lvau, ca cel maî cu cap le dise : staţi, mi:' hăeţl, să ve ÎlJvet eii cum S�L găsilll epurele. Hal a casă. să ne luăm tîrnăcopele şi să venim să scotem tufele elin pămin t şi atunci epu­ rele rămâne În câmp şl-l Iuăm ca din strachină ! 12''''�'r> i ""''";''''''.-.nC'r\1,n r,,,n��'î C'�l 1-1';)1,;<:-/'""'1 n",11l_T'·"11 ! ================== pagina 74 ================== PHOVERBELE ROMÂNILOH Şi o rasmă toţI de fuga a casă .lcşl luară tirnăcopcle. Şi aşa cu t.irnăcopele la spinare, \1 poi-niră la '-"'1111', s,î scoţ{, tufirişul din pămînt, ca să prindă epurile. Pe d rui Il , unul din hăeţ,1 Începu a se lăuda că tlruăcopu lut e mai ascuţit ca al altuia. Altu că e JlIUi ascuţit al lut, şi aşa mal dopnrto, aşa că se luară toţI la certă, ţinellll fie-care că tirnăcopul lni e mal ascuţit ca al tuturor. Era cât p'aci să se În­ caero şi să-şI dea unn altuia cu tîrnăcopele În cap. Tocmai atunci aduse Dumnodeu un biet ================== pagina 75 ================== Tt:;Rl, ORA,!E, KUMIL PlwPR'I Arată bunătatea si tăria vinurilor elin al'este podgoriI Yestite, (lin judeţul' Prahova. DELU,MITROPOLIEI 13302 :;: Delul Mitropoliei e mare. T, ARBORE, c. Buc/f1'esd,j, Ilfor. A�a SllUllP cine-va câud Ee snpel'tt pe un altul. Se mai tJice: « DaNI (':�/f SIIJ?2I'Uf tlâ-t« d« trei orz peslr CCl]!, fi 'ţi ra irecc.» De aci s'a născut \1icel'ea de mai sus. 13303 A urca Delul Mitropoliei. l'. JSPIRESCU, Suoa, j', 4.4 &�s. � J I I A cere despărtenta. desfacerea căsătorief, Inainte despărte uiile se pronuutaii de Mitropolit, cu­ n unii le fiind un ud eu totul relig.ios DELU MuIERJ1 13304 Bate vîntul din Delu Muierii. o. r. TOMfSCU, în» c Broscavt, .i. Mehedinti. Delu Muierii se afitt În jndeţul Dolj, şi pentru că, ori de câte ort În timpul eruel bate vintul de acolo, trebue s;\ ningă, fiind direcţia vîntului bCtltii.l'eţ, a rămas \1icAl'ea, pe care locuitorii elin partea loculuI o intrebuintezr, când yeel pe cine-l'a vorbind cu folos. DESPA *L 13305 A fi Despa. '1', BĂLĂf!EL, preot, c Stefăuesci, i. râlcc({, VetI' Desjilla. Se �1ice celor ce �l Ieau acre ele cocorie mari, pretin­ g.end să te, porţî cu ele ca şi când al' fi cine scie de ce ================== pagina 76 ================== PROVERBE LE HOM_"NILOR « C[� n'ai .Ii tu Deepă l Par'că eşti, Deepă !» \1icerl ce se aud forte des prin poporul elin judeţul VfLlcea. *h. 13306 A şede ca Despa. T. BAL_��llL, preot, c. Stefiinesci, i Vrîlcea. Se \lice celor ce se rnşi1l8za de muucă, pretindend sit li S8 de tate pe era gata. DESPINA DIMBOVIŢA Diaconul PAUL DE A LJ;;PPO în descrierea călătorieî luî Macario, patriarhului Antioliiei, prin ţerile române în se­ colul al şepte-spre-decelea dice : '])llCllrescii sunt f()rle mart. Acum câţ:r-va auf el conţinea iummult ele şese mii de case; all patrll-"leci de ]Jiseriur şi innuăstiri, Iar lai­ masa qârla Dimbooiia trece prin mijlocul lor. s In A. Dl,L CIHAHO, Istoria delle moderne ricolueioni della Volachia, citim la pagina !) şi urmetorele : "E' Bucnresti di forma quasirotouda ; il SIlO circuito " certamente, as sa; gramle; il numeio peru rl.egh Abitnnti non corrispoude alia grandczxa clei Iuog«, perei le le Case vi SUrtO rare e tuttc iu isola, aveudo ogui Casa il suo Co rti!e con Ulleina, e Stal la ; e separatamonte il Sno 01'1;0 con diversi Alber-i
  • 2) dice-se de nişte Serbi ce şedeau pe atunci în acestă localitate. In apropierea bisericuţet, se spune de bătrânt cii a fost UIl put 'in care a sărit o h01'rL întregii de fete şi neveste, de frica Turcilor, cari veniseră sit le robescă, chiar în �liua, (le Paşti, când jucau în horă, In fundul v::'Lel Dobruşa, cam la trei chilornetrit de bi­ sericuţn ele lemn, se găsesce «schitul Dobruşa.» De cine e zidit acest schit, nu se pote sci cu precisiune, este Însă probabil CrL acest schit e mal vechiu de cât Domnia lui Mihaî Vitezul. IaUL pisa.nia ce se mal găsesoe la, acesta biserică: « Acr:stâ sjântii şi dll1nlw{leZascrZ bieerică carele este luams: Vooedenii hramu JJlâlceb preciste s' a gr1sit ::ieldă elin temelie ele 1'(�]Josatul ctitor 1) d((1' cZU]!II înt2mplâl'ile VJ'emilo1' ================== pagina 82 ================== 82 PIWVEHBELE HOMAN[LOR n' a iÎ rost ajuns numiti; cititori ca sir, o inţrumuseieee cu ,,,'11- (/Tcll'iitt incâ şi stricat fiind s'aii prefăcut de Prea Sfinţia sa Părintele reposaiu Ştefan episcopie Rimnnicu şi s' ainceput a se zuqrări în (Zilele prea b] «qoccstioi Impeiăiesei nostrc Ecaterina a totii Rusia Şl: iu r,7i1e7e Prea sf. sale Eirio El'r Partenic episcopu Rimnicu la leat 1771 Şl: s'a iSJl1'(hit de �'u.91'(hit în (filele Ps ea sf. Părintelui episcop Kiro lGI' Eesarie al Noului Severin 1'i'l4 insrl acesiă z'ugTi.he1rl eeie (1( tbiă cheltuiala smeriiilor (;}'01110nahi Doniil şi a lut Draqo­ mi?' I'l'C1l fiind la aets/d sfântă mimăsiire equmen Isai« ero- 1JlO1w7, of sfânta episcopie a. Ilimnicu, 1774,» Sub acestă pisanie se g;\sesce scris tot de aceiaşi mână : « Din putin meşteşug ce am ţ ăcuiam eii robul Draqomir 71,,/, ere ii suqrau puţin ajutor Nicolae ereii erodiacon Ilafail zuqrar erodiacon Dumiiraşco Petru ucenic şi calfă». Afară, pe peretele despre sud, se gLisesc două cări'Ll11i\,1I în zid puse in dungă, cu feţele în afară, pe care se gii­ sesce următorele inscripţii: « Vecinicii 8c1. fie pomenirea, Prefăcută şi ino iiă mtmastirea Ipiscupu Ilnrion leat Y.CI « An fo,t ispraimic ul'ldinul Ttaniil ut Bistriţa leal Y.CY., Un leat mai vechiu tle cLLt cele din inscripţii se găseşte pomelnicul bisericei, şi anume leatul 7182=IG74, dnel « 7ioerii Bengeşcii» alI închinat sf;}.nta mon:lstire metoh la sfrmt;l, Episcopie iL Rîmnicului. li 11 alt leat şi mai vechiu este leatul 7 j 02 pus lhngi:'L figura ee repl'esinti:'L pe epis­ copul Ştebn zngr;hit in tinda, bisericei ea ctitor, aelec;'i leatul 1[)94, chud s'a pref;\cut biserica, Aşa dar twest:l biserică ma] tl'i:'Li se o vi;,ţă pânii la 1594, III acestii hiserică avem portretele Ul'metorilor ctitori: 1) Ştefan episcopul Rîl1l11icnlu'i care iL prefrLcut mOll;I- stirea, 2) Kes:ll'ie episcopul Rîmnicnlui. 3) Partenie episcopul Rîrnnicului. 4) Daniil el'Omonah proegnmen, ctitor de obşte, 5) Dra.gomir erell ot Snteşti ctitor, (i) Isaia er0111011ah fiind egumen, 7) Alt Dmgomir erei1, 8) Preda eri ţa, 9) Neacsa eI'ita, 10) 11in c� eriţ�, Inscripţia dupc, clopotul bisericei al'tLtr, CrL e cumpem t de crLtre Isaia eremonrth şi jupân Sant. Biserica este ziditii din c[,rărnidi:i netencuită eu 1ll0l'tar (le mI', Ea a avut done tnrle. ebI' ali fost dărîmate ci'tci di11 ================== pagina 83 ================== '{ER.I, OR.AŞE, NUMlC pR.Opmt c.ru zu greuttLţel lor se crăpaso zidul bisericeî. Ea a fost P u-dosită cu dl'::imit,li mari patrate, elin care se mai găsesc §i a\,li. LEGENDA DUIIIIlU·dCInlllt, în vremea veche Îutr'o llI"pte o Domuă "Il trd cdpir după ea, gonită de nisce vrăşmaşi, cruI v rea îi s'o oHl/Jl'e şi 118 ea şi pe copii: el se ÎnftllHh\ prin pădurile cele IJell-flllC care creau pc Vide" unde e a <,11 biserica, ea sit scape de la murte �i ea şi co pi iî ei. Ea merse şi se opri tocmai în IUCIlI 1111,le este 'H�t hise ricn Aci erati uiştc copaci "Il hălfmgl de agn<,li În el, aşa că ,\ami te su IaI în ei, llil te mai putea vedea uimenea. Ea se o pri aci, se l'llg'ă lui Dumuedcu s'o sc;apl' de la m orte cn copii), că dacă, o "a scăpa I'n face Il Liserică chiar În locul acela. După ce se rugt'l 1111 Dumncdcit cum sein ea, se sui CII capi il sus în copaci şi se pitulă acolo în Iiălâuga aguri<;lal'ilor Vrăşmaşii care o căutaii s'o 011161'e venirii chiar până sub acel co pacî, dar nu 1) put.ură vede Şi aşa acea Demnă scăpă cu vietă şi ea §Î copiii el. Ea IJllse at nn cf de zidi, cluar iu locul unele scăpase, nn altar de biserică. In colo n'a mai zidit nimic, căci D'I\IlJ1n aia fiind 1,etl'i'Illă a uun-it, dar fi lăsat la feciort cu jurămînt ca el să isprăvescă biserica. Aşn au făcut. că fcclorit făceudu-se mari şi aducendu-şi aminte de votl.a mumei lor, ait luat blind mult, aii încălecat caii şi au plecat 8,1 găseseă altaru zillit de mHmH luI' şi dupi. multă strădanie l'au aliat părăsit. Se spune din Letl'âl1i că în acel altar crescuse nil copiieel, care de trei 01'1 ajlll1sese de boltă şi se îllcovrig'ase îllLleret, ap clt se nrnplnsese altarl1J şj sll1 ci o ul's6ică fătase l'uiI. Acel fedol'l au l'llS de a(l zidit apoi biserica deplin. Şi fiind'că I,e manm lor o "hlemase Doln'a, au (fis bisericeI ,biserica DO,T'/.lŞI1> .le la. eal'e f�pol s'a numit �i piriul �i valea tot Dohrllşa şi Dobnfşl1 a I'emas pâ.nă asli. Legenda, spune cii biserica. acea ia.1' s' a. prăpiLc1it §i a fost zidită de nisce ci:i.1ugftrl, cari schpasel·tL ele robie tot pe va.lea. Dobru§eL. Se CUllasce chiar şi a�1i locul unele eL fost f[.cutiL si arStl ci:il'i.tmieln, din care s' eL zidit acesti:i. mon[u,tire. Chiliile care erafl împrejurul bisericei s' au distrus cu totul, abia se mai veCi temeliile din pi:'Lmînt. - «'r. BALĂŞEL, DOCHIA :::6 13325 A fi baba Dochia. T. BiI.LXŞlCf" preot, c, Stcjâllcscl, .i. Ţ"'Îlcea. 1 il A fi betr[ll1i1 peste firG, �tl Se <;lice şi celui ce e Îmbr:tcut în multe §l grase yestmiIlte. ================== pagina 84 ================== 84 PROVERBELE ROlvIÂNILOH Urrnătorea legenda, culesă îu judeţul Vâlcea ne drL ol'igilla \1iceref: A fost în vremea veche, de mult, de câu.l minte nn se ţine, o baldt hetI{mă-IJetl'ftnă, Pe IlHim asta o ('hema pe 1I1l11ltJ, «Docl.ia», Ea n'avea alt lIlcşleşng in viaţa p.l de C8,t cio băuia. Ea îşi avea turma el de oiţe, pe care le păşcea tată vara pru platu rilc munţilor cărunţf. Aci ea şedea rIe cum R8 desgllleţil ghicţlll'ile şi se topea zăpada, pănă in­ cepea să floeăe zăpuda. Baba asta era grozav de înţepată: ea uu ClU'R, 0ue nimulut 111 lumo , ea nu sein. ce o frica în lume, l\1:e rog, nu Cl'eSCl1Se prin muntf CII n rşil cu l!lpir şi cu câte ulca tate / O ţirişol"\ s'o fi supărat cum-va, şi era foc şi pîrjol de ea, d.e să păzascil Duruncdcu sfântul un mal aveai hulă cu ea şi pace bună ! Ce-l vin pantaralcle " ,lată 1mbi'f, că se apllcă la col ţi CII Făura r« şi l\'Uîl'ţi�ul'J nu, că: (( Pe Fănrar « Să·I tl'flgă prin gănnal', «Şi pe Mărţişor ,Să-I tJ'agă prin curişor 1» Ac1e8ă, cum am dice mal pe limpede, îşI bătea joc de puterea ăstlll' daue Iuru aspre: Făl11'3r si Mărtitnr. Bine, să ne trag"f pe u;Jde îţ'i place ţie, numa î să te ţie curelele, Slis8l'ă Fâurar şi Mărţişor, şi hal să ne apucăm la vofnicie, să vedem care J)C ca re, că 1l1'111ft alege. Hal la voInicie! dise baba Dochin. Cum se ,)ise, să şi gă.ti de luptă: Jşl luă none cojoco mar! ciobănesGî şi se îmbrăcă toll tote. Iş'îluă turma de ar şi se sui la munte. Pe la Fămare e:î,ml e Q·eru tarc. Apor <,lise către F�'lll'al'. 1131, vOlniculc, slobode·ţi săgcţ.ile viLmJsc �i Îngheţbse, siq.l Yt'� plltCl'ea; că, de unele nu, apol scil d;măşagnl te trag pl'i Il găunar. Se puse Făurare pe lucru, îşl a,lună t,,:,te puterile şi slobo<;1i în ]mlle nisce g·el'll1,'[ de îngheţa (da la foc şi paserea pica din shol' făcută tacă I Lemnele se despicait, petJ'ile f:J'ăpai:i de atâta amal' de gel' I AşI! să-l PPso cem adi.cii, lmhc! Dochiel? Te-o fori sf:î.ntll! Ea nil so SC",l'clUma ele loc în cojacele el mal'I şi Hocose, Şi se l'eshoi fiăcilil ]<'ăurar cu baba Dochia dt îl plăell, dai' nu fnlosi nimic. Baba Duchi:. remase tot lmlJa Doehia: ţanţoşe şi îndl'ilcită, Ciiiil N'",. din nainte I 'Trecuse ]i'ăuJ'3.r mal tot si baba Doc]lia întinse l11;llla prin ,'oi'·,ce 1111 ]':111]'3]', <;lic6nclu-l: ' ' !�ei! flăc:1il1ş F5,ul'�lr, le·am tras ])['lll gaunal'! Făul'lt1' puse cada între picli,l'o, lăsă ochii În jos de ruşille şi în­ glliţj gog81n:itc nod. Frate-seiî. l\!(ărţişOl', ve�lcJl(lll] îrn'uşinat ele cotol'onţa de lmlJă, nu·1 răbdă inima., merse la ]'ăural' şi Îl \lise: siÎ-mI 110 C11 'îcrtltCiune frate-mell: Fău1'31'e C{I mI-eşti fratc mal ma.r8; Dar n'a. minţit el (l'a �lis: De l1Hlr8, 111Hl lllare Dar minte n'are. Yecl et, doar treI l1ilc tia. 111nY l','n"" si 11n,10]'(,."" ala 110 ]"il,iî ,,;('.1 ================== pagina 85 ================== ___ --.:T:.-.E_'R_I-'-, ORAŞE, NUME PROPIUf 85 hubar u'are (-le tine! Ţic uu ţi-e ruşine, voIu i c ce te atli, ,it te îru-u­ şiuozc o cotorontă ca ea'! Numai prăpăd i ale tI'PI dile de ţi-a rămas, cii nu te tac capu ce si1 fa cr, dă-mi.le mat hine mic �i ai să, vedi ce am sr� lucrez afnrisiter alea do babe. De mto scăpa din mfmi'i să f ,1 eârlic îl! pa tru labe, am)1 tu? F'ăurarc numar \tise nict circ ! .lcte frate'sel' lVli1rţi�or ălc tre) <,Iile ele-f rn!'l ],emi1.sese şi se trase Ia o parte, ca s{� \'R(�i'l ce ru:c să facă J rate-sări. J\liIl'ţişOl' luă ale tl'c:l <;liJe (le la frate-se.LÎ Fănrar, şi facu 31 11e <;lile căci pănă aci Făurar avea 31 ,10 \1ile şi �făl'ţişor 28. Har, buho, şi cu mi ne, să vedem 31nJnc!ul (;111n «rn scoto-o la că­ l;etâ\{1 I K umaf de cât, 1I1ăI'ţi�or, suut gata ,k luptă, dar să n'o scrintesut 'ii tu ca frate-tău r;ă scil In'illSlu'ca : Mărţişor te trag prin curişor. Yredniei'i să fir să me tragi, n mual să te vedem, te mal Iovesce elielia ca irate-rneit Făurar? Baba Duclria se gflti de jnlJt�. �i Mărţişor al nostru o pomi în (lina (lint>t'i cu o p168 st;'aşlJicf�, d'�lea 'do te j)ă.tl'nudc păuiî, la llse, a�� efi făcu cojocn 1labei ăl do ll'asuIJl'a mal IlllJg' CI e CliTII ora cn vre·o d6ne palmo, îl fă.cn ],('l'ţă de apii! Baba Dochia <;lise l'Înjiml: hel, flădilaş llIărţiş1ll" ell astea vrei tu să scapi ele eurişol'? Cât} ca blle În pOLI la mine! Na, lapăLl un cojoc, -el8J> Jllal am opt cojiJCO tot UJiU şi Ullll! Şi 1)al)a pnsit pe miîrăcinl 1111 cojoe. A d{'Ilă, t,li o porni tot CII pli>îe, Şi pIOll:\ şi plouă, 11" RocoteaY cii s'a spart eel'U, Uil alt·ceva. Baba Dochia pusă P(l măl'ăciUl alt cojoc. A trela ()i tot pl6c s,]ravitnă. Alt cojoc puse lJal,a pe milrăcinl. A patra \li pl6e cu bpoviţă .. Alt coj oc jos după balla, A cincea, a şesea şi fl Şf�ptOa. (,li tol plo'1e Clt sl6tă (Iete lllărţişor. AI cincelea, al �aselea �i al şaptelea r:ojoc flll'ă lepădate. Baba o şfecli �i ve(�n eii s'a îngroşat gluma cu ::ttâta priipăd ([e pl<'\1e, A opta (�i baLa. lepăd{� alt cojoc rel11â.n�nll doar cn UllU, A nona (;1; dete lIfăl'ţişor nI nnstru o d�padă mare gTozav ŞI apoI lăsă nn gel' d.e pleSlleal1 lemuele, de socotcal, ce m'lllie D11l11nc<;ldcsciî f) fi că<;lnt în lume! Baba Dochia remasii numai Într'un co.ioc, J'iiLdă, rabeUi mereu pâ.oi:î când o daU1 o rElsbi cinstea şi haitf! lepăLlă potc6vele şi so mcn stan ele pl,tl'ă şi ea şi căţea.lIa el şi t6te d'tte avea. Şi IUlIIea spune ei1 şade şi acum îllcJ'emeuită în iti Jlllstii de ll1unţ.l. ;;;i aRa a rîs d1'acu (le enj(l("ll balle!' 1I11·a' înve\at'o J\i1iîl'ţi�OI' minte sii se 1naî apuce �i altă'llnti1 la colţl. După Dl Coşbuc numele de Dochia din acestă legendă 801ară vine ele la sfînta ce cade pe <;liua de 1/11J Martie ŞI acliciI S·ia Ewlohia. *6 13326 Baba Dochia îşi scutura coj6cele. G. POHURAK, insi, j, Olt. Cfmc1 l1lllge În L din belşug la pi­ clurele acestut fel'ieit Ivautie, de acea el n'a murit nicr până at�l �i 11 ict u'are să mai mInă vre-odată. El tdiesee în ostrovcle Mărilor şi (','t11l1 îl vine dor .Ie stăpânu seu, necheză. de se cutr-emură pămintu 1I"b () margine până la. alta. La vternea ([1) lI.pol el va necheza cn al'Lta putere în cât sc va cutremură pămîntul aşa de tarc că va să!" C' est un Bu dep It a le. 1"1'0/). Franc. DULUTA 13392 * Să te duel, Dulută. I. CRI':ANGX, ]>0/)., p. 52. - A. Gono\'El, c. Foliicent, j. Sucuu:a, 1'. JsrJRESCl', Le!!, p. 70. 8(1 .tllg't) DuZuţâ. V. ALEXc\NDU.I, Teatr., p. ·w 1 o Al'a.trt fuga, Gu1 - V:1. 2° Despre un om fricos care fuge după ee �L făcut pozna. ,.Ci'mll a pr.rp«. apr,jpe SR. pun lil'lun pe diusul, ·j·mn pierdut. urma •. ,�'1 ·1", ,.7, • .-.T 7'1.,7, • .1,'": T i » •• � ': ·'1� ================== pagina 104 ================== 104 13393 PROVERBELE ROMÂNILOR DUMITRU VcqY Cap. ,.ÎT!, c, SI . .D1t- 1ltitrll. 6 De la Sân-Petru la Sân-Medru. G. DElYI. TEODoREscr, Poes. PO]!, p. 253 & 256. A se vede la K o. 2nG. b. *6 13394 Mei Dumitre, Bata-mi-te, Ce-ai mâncat De te-ai umflat? T. BĂLĂ:�EL, preot, c. Ştefănesci, i- Vâlcea. Se (Jice, în glum:'i, celui ce'I ohtemă Dumitru, când mal este şi gros la trup. Iată întregă acesta dicală aşa cum se aude În judeţul V:îlcea. 1111'1 Dumitre, Bată-mi-te, Ce-al mânca t, De tr-at umflat? Şepte pite �'U]) pitolu, ŞI-o copale de g-unolu, Şi-o funre de usturofu, ŞI-un 11icIOl' de piţigolu, DUNĂRE A se vede Dinuirea in liieraiură Ş1: tradiiiunt de Papu­ dopol-Calimuh, în Analele Academiei Itomâns, Seria II, Tom. VII, Sec]. II. *6 13395 Fuge dioa de bivolI, iar n6ptea trece Dunarea. GR, ALEXANDHESCU, magist,/", j, Puiua, VeqI -P'. AClfllas înt,flll's (':1 h Nn Rq ================== pagina 105 ================== Ti,ad, ORAŞE, NUME PROPRII *6 13396 Înşiră de pe apa Dunării. lOG E. 1. SALVI1J, in». c. Smnlţl, j. C'o1'111'1n'iu. VetJl S/i/ll/Jitt/i. Adică basme, poveştt, lucrurt ele mirare f'il ele ne­ crednt. *6 13397 Cară apă 'n Dunăre. AVR. COlWEA, paroh, c. Coşteiu, Banat. Vec)! Apif. Duce unde e de prisos, face o muncă zadarnică .. A se vede No. 400 & 401. n'1.GX'l.; El; 'AB·�v'l.;. 1) Proc. Elin. JJfa?'i aquam ((ddere.2) 1'1'01'. Lat. *6 13398 Numai Dunărea scia Câte tera suferia. Ngc. D. MATEI, c. Dobreni, i. Ilfo». Arată cât de mari erau odinioră suferinţele Românilor. *6 13399 Dunărea e mare, însă câte odată scade forte mult. G. I. Toxssou, înv. c. Broscari, i .Mclledinţi. De ŞI cine-va este forte bogat, dar tot va mai pute sărăci şi vice-versa. �) Cucuvele la .Ath�Tla (a duce). ================== pagina 106 ================== 106 PF:OYEHBELE HOM.\�TLOH ��-- -��-------�- ---- *D 13400 Strigă de la munte să '1 audă de la Dunăre. (TH. ALEXAXDHEseu, nuiqistr., j. Putn«. Acelaş înteles ca la Xo. 1;017. *.-'" 13401 Te trec Dunărea. T. BĂL.\,;I-:L, preot, c. 8tdânesc1, j. Filleea. �;)e �lice celuî ce te snperil peste TIre. însemn.uid cea mai mare pedepsa. * L\ 13402 Suge-te ar şerpii Dunărei. T. f:HLĂŞEL, preot, c, Stefăncsci, i. Ftilcea. Blestem popular. *D 13403 Dunăre (tereu). �. :\L\X.UT, iu», c, l·ela,.J. Da(j. Vorba tercu are, în limba poporulut, idea 'ele mulţime o;;i aprope ce-va fără m;trgille. Se aude: pădure teren, tereă de piulure. când e vorba de o pr.c1l1re Ml'te îutinsă ; I(pâ tereii, când a plouat mult saîi s'a revărsat U11 l'ÎiL 8a(1 când pădurea e ele ne-străbătut se \;1ice numaî Dunăre de pădu:». Cânrl o apt. a înnscut totul se �lice: 1/ (u)"(7 c Dunăre . . Am bele eu vin te exprirnând fie-care în parte ideta de mărime, poporul le aHihn[. pentru a exprima acesta, ideîe cu o îndoita putere. *D 13404 A se face Dunăre (de mânie). V. A. FUHESCU, c. PIlIt/cellt, ). Suciaua. - G. POBORAN, iust., j. Olt. ================== pagina 107 ================== '�ER1, ORAŞE, NUME PROPRIl Dunăre de uuiuios. 107 1. CHEANGA, Auiini., p, 141. *6 A se face lJUII(/1'C turbată. L. ŞAINEANG, Dicţ., p, 286, - G, POBORAK, inst, J, Olt, A se supără forte tare, "Dar sc'it cit m'ai ars, ltaîdellle, ,.lise pririntele Uuhu, luâudu 'ţi iălpă�iţa, Dunăre de mânios" - 1. CREAXUĂ, Amint" p. 141. 13405 * N'o fi cât Dunarea? 13407 Adică n' o fi 1 ucrul aşa de mare, a�a de greu, *6 13406 Sa curga ca Dunarea şi tot nu '1 ajunge, r:, T. 'J'O�IESCU, [11'1', c. Broscai i, j, Mehedinţl. Ye4r Olt. CelUI ne-săţios, * Nici în Dunare nu găsesce apa, Drx, Mov jJ,Ă, j. COl'1t1'httU, N u e vrednic de ninuc. 13408 .6 Cine bate Dunarea Nu mi-l bate muierea. V, ALEx.ANJ,r{[, Poes. Pop" p. 1�2, Omul Larbaf e stăpîn în casa lui; când lea uevestă l"e însoră nu se mărită, RADA Bărbat ul u luu Care s'a a ti il Dunărea s(' 'uot« ================== pagina 108 ================== 108 l'ROYEHBELE HOMANILOH In picrore ShÎllll BII!.llugnn purtâud.. Nime uu s'ntl;, Care �lIteât ,Oi n ee] cnzacl i ( 1) Negw;tlll'l *6 13409 Nu se spală nici cu apa Dunărei. E. 1. PATHwlu & G. P. 8ALvlu, tno, c. Smulpi, i. Conurluiu, - '1'. BĂLĂŞEL, inv,,j. Vrîlcca. Ve'ji Bahlutll, Prllt. A ela unura o batjocură în dt s;i nu se mal p6til scăpa multă, vreme fle învinuirea ce i s' al' aduce. *6 13410 C'un găinaţ de cioră nu se spurcă Du- nărea. G, P. SALVIU, în», c. Smulţ'i, i. Cocurluiu: Pentru un lucru AŞE, NUME PROPllli ioo ---- 13411 2, Are să trecă multă apă pe Dunăre. E. 1. PA'l'IlICiu, in». c. Smn1t!, j. Cocurluiic, Adică cela ce plănuesce cine-va că al' pute face acum) nu se va pute face de cât mult mai tîr�lil'1. A se ved e :No. 7;31. Il passer« jW3fjuc-ll(. beuucoup Il'PflU SOU8 les ponis. Proc. Franc. DUŢA 13412 * Trage 'i Duţă, Că 'i descultă. VC()i Desmlf. A se vede variantele şi înţelesurile de la :Nu. 702�1. ELIMP 13413 * Nu s'easpare Elimplu di neuă.'] C. ZC;CA, sl/ul. c. BcYCs(t, .Epir. v c<)i Ca/,. xr, c, Oii. Adică vitezul de pericol. ENACHE *.0. 13414 A luă. pe Enache în cap. E. r. PATHIclo, ÎJn·. c .. SI1Wlţi, i- COl'l/du!/(. A se îm betit. ================== pagina 110 ================== 110 PROVEREELl, lW]\L�NILOR -------- *6 13415 Nu 'i el de vină, ci Enache. E. I. VATIUCIU, Înt'. c. S1II1I/(7, }. COt'W-l1l7U. Omul bet greşind ce-va se pote ierta, căct nu In­ erezii cu mintea c-urată. ENE "ce) i Putit. *6 13416 Ene, Ene Cu trei dughene! In una lulele, In una tabac, Şi 'n una căcat. E. 1. PATRWIU, iu», c. Smulţ], i. Covwrlttlcll. Acelaş înţeles ca la No. 72(;-4. *6 13417 Veni Ene Pe la gene. r. STĂNESCU, înv. j. Argeş. -- T. 13ĂLĂ;;;EL, preot, c. Stct'ăncei», j. "Vâlcea. *6 A ocuit mOJ }l;ne (Ieui) pe la gene. P. JSPlRESCU, Bev. Ist. I, p. 235. - Şezăt., IT, p. 51.-ANDHEI l\JAWNESCU, în», c. Humele, j. Argeş. *6 A 'ren it 1/to§f-i,'ne La qcne. S'l'. TUTESCU, in», c. Catanele, [, Dolj. Enac7le se pune pe gene. 1. CHEANGĂ. Con». Liter. D-: .. li. ================== pagina 111 ================== '('ERI. ORAŞE. �nlE PROPIUl ------�----'----=--�------ *6 13418 Cine duce bani la Eşii ? Tu şi eu! 111 E. r. PATRlcIr. 1)1/'. c. Sntult), ,j. C01'/(1'711111. Se (.,1ice, când unul vroesce sii se laude e;1 are o auto­ titnte ore-l'am sau lUI titlu. când 'in realitate nu e nimic. Inainte vreme, dud "isteria V:,rei era la laşi, pereep­ torit, carî pe atuncî se numi.m vornicî, trebui" să duc;'[ banii acolo. Insa singuri cu banii nu se putM1 duce, fiindu-le îngrijă pe drum, �i mai Iuaii cu ei incă un om, care era. dat din partea satului. Acel om, care întovărăşu pe vornic, se credea, în sat. că are şi el li putere. (1 autoritate; căcî adesea îl ;LlH.,1iai pe la cârciume, mal cu semă la, beţie, lăudâudu-se şi adresâudu-se r-ătre vornic : dVLu! cine duce huni] la Eşi ? TII şi fZI/" EUROPA *6 13419 Nu te juca cu Europa 'n burnbi. G. 'l'EODORESCC, inc. c. Lipor«, J. l"aslui'll. Nu te mesul'il cu unul mai mare :';'1 nuu puternic de cât tin«, cii te vef (';\i. EVA V"'F (;tJ'. XI!. i'. !_�" CIÎi.:'d. * r. 13420 T'ăcend Eva şI-a umplut sacul. V. SALA. ilas«: c.Hincldn·.�. COl/rit. Bihor, [rUf/al·lll. 10 Cu tăcerea eşti mal folosit În tot-de- una. ================== pagina 112 ================== 112 PROVERBI,LE ROMANILOR ------� FAGAŞ *6 13421 A nu eşi din făgaş. G. POBORAN, iust. j. Olt. Acelaş înţeles ca la No. G1U. FARAON *6 13422 A fi Faraon. A. CANDI'�A, Rev. }VotUl VIU, p. 467. - S. FI,. MARIAN, Satire, p. �2S. - T. BĂLĂ'lEL, in», G. Ste­ fănesci, j.Vâlcea. 10 A fi negru, îutăcluuat ca dracu. 2° Se <;lice în batjocura ţiganilor. Poporul crede că Faraonir sunt o specie de draci îm­ pellţaţL Ei Iocuesc în ale mări pustii şi îşi au locu­ inţele în fundul apelor. Sunt faraont de ambele sexe, \le- aceea să şi prăsese. Ve<"li legenda la cuvin tul Tigan. Mohiovalllll iise Şi pe lil'111ă I, Teatr., p. 844 & 1000. Ve(1' a pice. Acelaş înţeles ca la K o. 5136. ================== pagina 118 ================== TROYERBELE ROl\!:\KILOR -----�. FRAsINA *2, 13436 Chişcă-rne, Frăsino. E. 1. PATRICIU, ÎlI1'. c'. 81111111', J. Cocurluiu, A ::;e vede la 1\<). :-)1;;';7 vuriautele �l deosebitele inţ.o­ Jesuri. FRĂŢILA FREANŢ *2, 13437 Sănătate, Freanţ! A YR. COReEA, paroh, c. Coşiei«, Banat. Al'at,I fuga, indepartarea unuîa care ;)" comis vre-un reu. ntimplarea următore, clnpii cum se povestesce. a dat nascere <.,1icerei. Un ('oştennt 1, venin.I ,le la, VCl'�eţ, Jle plCl, �\iemţn cu numele Frenut strig-fi după Român sa stee, sfl un 'I duca oail !'n cocla. Dar, de und e I RO"lfmlll s'. dus în tl'ebă'I, a 8jUl1S la moşie, supo) aiî .Iat .Irumu cailor, carI al\ yenit jal'ă�I la stiipfmlll 10)'. FRIUL ') Locuitor din Ca"leIu, 2) Trăsură: căruţ{i. S) Frant:=::: Fralll-.i,r ================== pagina 119 ================== Ti�Rl', ORAŞE, NUl\IE pr;,)pwi 1_19 GAHIŢA *6 ,13438 După ce e slută apolo chiemă şi Gahiţa. V. A. FORESCU, c, Folticeni, f. Suciar«. Acelaş Înţeles ca la :N a. 6:2;)0. GALAŢII 13439 Hil l opt un cal, că nu's departe Galatil. K 1. PATRICiu. tnv. c. SmuI1!, j. Cov1tf·I/(�u. - 1. CREA�GJ" Po»., p. 108. Yetii A/bel. 8e dice când vrei S(L glumesd pe socotela unei vite slabe, �e o are unul la cltruţă d.lndur cu biciul. GAŞPER 13440 * Gaşper, A. CA;;;DliEA, Rev. _Yo/&('[, VII, p. 469. - DIM. OLI,ANESCU, Teair, Rom., p. eo. Poreclă ce se dă ţiganilor. Gaşper este Q corupţie a numelul Gaspa: sau Guşpar, nnul din cel treî cral de la resări t : Melchior, Baltazar i:!i Gaspar. Acest Gaspar ar fi fost, după legendă, împe­ ratul Arabiei. şi în jocul vicleimulut se represintă ca un Arab. Pe Ungă aceşti treî craî, cele-l-a.1te porsonagi! ale vi­ cleirnulut sunt: Irod, Ofiţerul, Pruncul, LIo} Elinî (soldaţi), Paîata şi Moşul. De la Gasner. vine femininul Gcu[pc/'iţc1, poreclă ce se ll�L tigiince]�l:. . GAUJAN *� 13441 A fi Găujan. T. R\LĂşEL,prcot, c. Stefnnesc), [. rrÎ/cca. 111 ================== pagina 120 ================== 120 PROVERBELE J:OJ'dÂNILOR Se dice unui om gros la trup, şi cam ne- croplit, care mănâncă şi be mult fără să albă saţ. Adese-ori se aude în popor: « Ce ?ni' Găujan(. nu te ma; S((fU1'Cl[;{?» GĂULEA *6 13442 A fi Găulea. T. BĂLĂşEL,]Jl'eol, c. Ştcftinesct, §. r-6lcea. Acelaş înţeles ca la No. 13441. GAVRIL 13443 Dupa dînsul, Gavrile! 1. CREAKGA, POl'., p. 216. Adică fuge după cine-va. «Şi când să les:, din. grădină, lecă nrsul se trezesce şi dUjJc{ dînsul, Giunile. > -.I. CREAKGA. *6 13444 In noureză la Gernen. G. 1. TOlYLEscu, in», c. Broscari, .i. lWehechnţ·!' Prin Gemen, Mehedinţenii, înţeleg coma Balcanilor, care se zăresce ele la el, in depărtare, peste Dunăre. Ori-când, în timpul vereî, se 'led nourf în acea parte, nu trece fără să p161e. Se �1ice în genere când se pregătesce ce-va. Se va observa că în afară de judeţele Vâlcea, Gorj şi .Ialomiţa, in Mehsdin ţt, lângă Dunăre, un del portă nu­ mele de Gemcna. ================== pagina 121 ================== ŢERI, ORAŞE, NUME PROPRII GHEORGHE 121 13445 Ve(!l Cap XII, P. ]8- FIRESCU, Leg., p. 47. 2° Arată frica, gl'(Jza. Obiceiul de a se da, mat ales la Giurgiu, câniî prm tărbacă, a putut da nascere primului înţeles. Cel ele al doilea provine neapărat din frica pe care (J inspirau Turcii, cari ntâta amar de vreme au stăpânit acest oraş. *6 13464 A audi cocoşii în Giurgiu. B. P. HĂi?DEU, EtYIl1. Mag1/., p. 2109. - Albina, 1, p, 1300,-­ �. 1. PATRICIU, 'Îl1V, c. SmultI, i. ================== pagina 127 ================== Acelaş înţeles CI la No. 1:3 .. J.li3 � 1. GLAv Al'\ESCI 13465 * Par' că. eşti de la Glăvănesci, o A \ ... OKIŞOR, c. Bedad, J. 7'11' torn. Adie-il prost. De la cuvintul rusesc, vecluu slav şi bul .. găresc, qlaca. adică cap. GLIGA *6 13466 Qice Gliga, tace Eva. V. SALA, duse. c. Bc1 II Ş, comit. Bihor, Unqarta. Când poruncile unutn nu sunt ascultate. Gliga este un diminutiv ele Grigore, Gligore. Odată s'a dus lin pricteu la altu}. ])II])ă ee s'au ospătat CI lJlalli1nlt tinip la Ion, a venit altă dată tindu! luî Ion să se ducă la prietenul sPU. Glig«. Eva, soţia luf Gliga, nu pregătise nimic de ale gurei. Sosind ceasul cinei, Gliga ()ice; lYIN, hd,l) adă-ne cina. Ali tot aşteptat el după cină. De la () vreme Iarăşi dice (:liga: J.lf/!! hei, ada-ne cina. Tot În zadar, că Eva n u a"elt urech] pentru o aşa vorl.ă. Aştrptă CI, aşteptă, piinii, ce Ion <;liee către prietenul S[-Il:�« Dic« Gliga, tace Era,» şi fi plecat nc-mâncat. GLIGORAŞ GLIGORE ================== pagina 128 ================== l�S PR.OV ER.BELE ROMANILOR GODINEScI *.6. 13467 A mâncat o bătaie ca la bîlciu la Godi- nesci. Seniin. Cenir. Buc., Cl. IV, prin P. GARBOVICEANU, prof. c. Cio­ şall'i, j. ll1ehedinţl. Adică O bătae soră cu mort sa, La bîlciurî se întîmplă în tot-de-una bătăî, în urma puugăşiilor, betiilor, etc. Bilciul de la, Godinescî, sat în j. Golj, plărul Vulcan, este cel mai mare bilctu din apropierea Cloşanilor. GOG I I 13468 Căcula al Gog va s'facă.") PER. P APAHAGI, Zweit . Jahres., p. 175. A se vede N o. (jfjG5. El' sclujlt im IiVi11 de. Proo. Germ. GOGA 13469 * Nu s'face Gogă preft.s) G. ZDGA, stud. e. Permei, Al­ bal/la. * ;.\fu s'fa�e Oogu, prejtu.3) ILIE GHICU, jJ;'of. c. Pericoli, Epir. r ================== pagina 129 ================== 1:::9 Nu o stt'ţi placa, Nu o Set poţi să me Înşeli. Gog, Goga şi GOgll sunt deosebite diminutive pentru Gheorghe, GOGOMAN 13470 * A fi Ştefan Gogoman. M. CANI AN, public. j. IaşI. Adică prost. GOLA�EI *6 13471 A vă rat la Umbrăresci şi acum ierneză la Golăşei. E. 1. PATRICIU, înv. c. SlIwlp, j Cocurluiu, Se �lice unuta care a intrat gol în Ierriă, :'.ii acesta fiind că e leneş, şi 'i-a plăcut vara mai mult să dormit la umbră. Umbrărescî şi Golăşet sunt doue sate cam sărăoăcîose, în judeţul Covurluiu. Sunt departe unu de altu cam de patru chilometri. GOLEA *6 13472 Golea ICI, Golea colea, Golea 'n margine de sat In cel cătun afumat. T. BALAşCL, preot, c. Stcfancsct, i. Vâlcect. Se ,.,1ice cind cauti pe cine-va, care nu scit unele şede. GOLESCU Veqi c, Belil, Vad!. 13473 Din vacile Golescului. ================== pagina 130 ================== 130 PROVERBELE ROMÂNlr.Ol� Irisemnez ă SOlU bun (GOLESCU). 13474 Golescu golesce. ION GHICA. Scrisori, p. 39 - ARICESCU, Miş. de la 48. - N""" c. Giiesci, [, Dimbocit«, A se yecle înţelesul la N o. 13109. GOLIA duh··acest an au zidit Vnsilie Vodă �i lăudată monastirea în oraşul Inşilor, întâl u subt nume a tref Îllveţătorl bisericeî, ce se dico : Tri-! Sceatitelii ; mat pre urină, a doa mouastire, ce se cluemă GolIa, făp­ tu ră cum se ,td peste t ote mounstirilc ai ce în teră mal iscusite. Goli" se dice pl'C nume unut balerin auumea Golăea, carele pre acel loc zidise o biseticută mică de petra. Şi intru aceştf anI aii adus Vasilie Vodă şi rnoştele Sfintei Preacuviose Parnsehiver, în anul 7148 (1640), a oăret Sfinte \'leţa şi elen ce locuri ail fost, şi cum au petrecut cu mare DUlII­ ncdeire, vet ceti la Octomlu-ie iu 14 d ile.» - MIRON COSTIN, Letop., J, p. 310. � *6 13475 A trăi cât zidul GolieI. I. CR.EANGĂ, Poc., p. 224. - N. BOGDAN. Pat. - P. GÂHBO\'ICEANU, Semin. Euc. OI. VIIL A tnit cât Golia, S. KĂDE.JDE, NIW., p. Hl7. *6 A tră» cât oou« în Eşt. I:. 1. PATRICIU & G. P. SALVIU, în!'. c.' Smulţl, j. Covul'lulu. Ac1ici:'1 mult. «Dar bal.et par' că 111<.:J nu'I pasa, şi se aştepta sfl trflfescă cât şi sulul Goliei.» - N. BOGDAK. «Să scit, Ivane, că de-aoum înainte ai să fil l!UJ;Ul'C'S să morr, ŞI ai să te tîrî! în brânci după mine, rugâudu-rne să'ţi ieLt sufletul, dar eli am să te las să trătescr cât zidul Golie!, şi e,?,tat�a. Nel�1ţnlui, ca să ================== pagina 131 ================== � I 'fERI, ORAi?E, )lUME PROPBlI *6 13476 A fi bun de Golia. 181 r I I 1 I + 1, v ALEXANDm, Tcab'" p. 11813. - D-na Z. JC:;VARA, c. Ferlesc'i, j. Tutora, Blln de inchis lct Oolla. V. ALEX,AXDlU, Teatr., p. 357. AdictL nebun. La Golia, în Iaşi, se at!il un spital pentru nebuni. GORDIAN *0 13477 A desface nodul gordian. LAURIA)I & MAXIM, IT, p, 424. A resolvi o greutate într'un mod repede, ftu'ii multă zăbavă, Alusie la mijlocul întrebuinţat l1e Alexandru Machedon pentru a resolvi, în fav6rea sa, oracolul care făgăduise imperiul Asiei acelui care va fi în stare StL desfacă no­ dul care 18ga jugul de oştta carului lui Gorclius, care se păstra în tem plul lui .J oe din Gorc1ium. GREC VC(fl Arbillf.'J, Bulgdr).l)um­ liet/eii, «Aşijdere, la acea gâlcuvă pl'lllS au Flioudor Aruraşul la gazd{t pre un Grec, anume JlIavrollill Paharnicu, şi 'l-an bătut, şi 'l-au desbrăcat, ,le 'I-au lăsat numai cu că.meşa, şi 'l-au pns pe un cal, iuderept cu faţa spre cada caluluî, şi'] cleclese cada în mâni ele o ţineit în loc de fr00, şi 'J duceă prin mijlocul tîrgului la Copou, la plimbare; şi '1 privla tot norodul dioa am89ă<;li mare, şi 'I ,<;liceii Iecîoriî ce 'I duocau: ,,"pi, Grcce: cal 11mrg la fdntdna Bordit» Eră el nu putea .,lice cal J�'l\ll'g la fântâna HordiI, ce dicea : "-,,llogomurgo sto funtino Borâi. > El'ă slugile lUI Fliondor Îi dau palme şi 'i diceati - j(JN C AKTA, Letop, 1 J Ţ, p. 191 & H:.l, ,0.* 13478 Grecul e capră rîl6să. Semin. BUG. Cl, 17, l)!'i?/ r. GÂRBovICEAtm, p1'l).f. Adică, e mândru, şi si'n'ac si'\, fie. A se vede N o. 1584, r 1'11let6rea legenclrL e în legături'\, cu c;;licerea de faţiL DUMNBlJEU ŞI S:L�NTU PETRU In "eacn] de demult, pe dmll eri.l lumea Imnă, nu cum e nCUl1l, umblaii sfinţii pe pămînt. Odat{L, Dumne şi el l-a dis : «Lertă-mâ, Domne » - Şczc'ftorw{. *6 13479 Grecu'I bolă lipiclosă Ce pătrunde pân'Ia iose ! V, il l.EXAI\DRI, Poes. Pop- p. �IO. Arată ura pre care GreciI ari insuflato Românilor, pe cări'I storceu ati'tt de reu sub domniile fanariotilor. * Grec cu limba negră. D-na Z. JCYABA, c. Fedesct, j. Tuiora. Adică ţigan, *6 13481 Un cap al şi ăla sec, Parcă ar fi cap de Grec. T, BĂLĂŞEL, preot, c. Stefdnesci, i. 1'lilcca, Se <;lice celor proştt. *6 13482 Grec, Grec capu sec, şi tata şi mama. ALFRED JUVARA, c. Bâsescl,j' rau«. Acelaş Înţeles ca la 1'10. 13481. *6 13483 Grec galantom, Ovreiu prost şi ţigan cinstit nu se p6te. P. BUDISTEANU. c. Bucuresci, j. Ilfov. ' , ================== pagina 134 ================== PROVERBELE ROK.\.NILOB Arată, firea, ne-c1arnicft a Greculru, *6 13484 A mânca ca Grecul, cu ochelari. rt. R:l.NULESCU, in». c. Morocni; j. Dimbovita. Adici:'t mult. U nil Români cred că Grecii, lIlel,llCiiciaSl dar tot-de-odata §l sgircîţi, mănâncă la, masă cu ochelari, căcf ast fel li se par îmbucăturilo mai mari, şi mănâncă mai puţin. *6 13485 A fi mâncăcios ca un Grec. G. BANULESCU, inv. c. Pietroşi­ fa, i Dimboviţa. Acelaş înţeles ca la N o. 1;348+. * 6, 13486 Iţi place.... ca Grecului alărnăea. G. BA:-:rULESCU, inv. c. Jforoen), i. Dimbovita. AdictL Îi place mult, Grecul obicmuind să pună lămâe În multe bucate. *6 13487 La masă Grecul are Iămăe. G. BkNULES0U, înv. c. Moroeui, j. Dtmboviţa. Ca să 111<:L11[111Ce mal puţin. Se (Jice că Grecul dă, fie-căruî copil, câte a jumătate ele Iămâe, când se pune la masa, pentru ca aceştîa, stre­ pezinc1u-li-se dinţii, să mănânce mai puţin. *6 13488 Grecu 'şi-a aprins ciubucul de la candela din biserică. G. BkNULESCU, înv. c. Moroeni, j. Dimbol"iţa. Arată obrăznicia lui pe 0a1'8 a Împinge pinii la lipsă ae respect pentru cele sfinte. ================== pagina 135 ================== Tiird, ORAŞE, NU�IE PROPRII 135 *2- 13489 Doue lucruri nu s'au vedut în lume: cal verde şi Grec cu minte. Dvua Z. JUVARA, c. Fedesci, j. Tuioo a. *D Cal rade şi Grec cu minte nlt s'a Ve(kut. P. ISPIRESCU, Rev. Ist. r. p. ,1,55. - V. 'Folmscu, c, Folticera, .f. Sucias:«, *D Cal ccnle şi mal ve(lut. v c(}! .. ..J.nJt!Il, B "fS'flr. ca, ."'Îro. Grec cu minte cine dracu o GAVR. Ol\I�OIt, prof. c, Dobro­ Vet, j. 'Vasln!n. Acelaş înţeles ca la :N o. 1387. <$ i 13490 * Se poftesc ca Grecii la puşcărie. T. SPERAN1'Ă, In, p. 188 & 189. -1. ARBORE, in!}. j. Bnz(��1. * Se poftesc ca Grecii la temniţă. V. ALEXANDHI, Teatr., p. 966. - Gn. ALEXANDRESCU, maqisir., j. Puina. * Se înghie ca Grecii l« temniţâ. V. A. FORESCU, c. Folticen'i,j. Suciaca. *D Se imbie ca Grecii la temni[ă. A VR. COReEA, paroh, c, Coşteiu, Banat. * Se îmbiază ca Grecit l« puşcărie. G. 1. Toxrresctr, in», e, Tnrn!L­ Severin; j. 111ehedinţf. ================== pagina 136 ================== 136 PROVERBELE lWThiĂ.NILOR Când omul nu se p6te hotărî si intre unde-va. Arată îndotela la un lucru pe care trebue să'I facă. A se vede T. SPERANţA, Anecdote, III, p. 188, snovu privitore la acesti �licere. 13491 6. Grecul e vidră spurcată, Este fiară 'nveninată. G. DEM. TEODORESCU, Poes. PO]!., p. 47D. Arată răutatea omenilor de acestr, na ţle. 13492 6. Grecu'I fiara duşmănosă. V. ALEXANDRr, Poes, POJl', p. 90. Acelaş înţeles ca la 1\0. 13491. .. Femme qrecque, cin ,91'eC, unt qrec. Prov. PY({7!C, X17-e Siecle. 13493 6. Grecu'I limbă veninosă, V. ALEXANDRI, Poes. Pop,) r- 90. Adică reu de gura, intrigant. 11 n'y eut [amai» Grec de malice net. Prov. P1"a1!c. 13494 Gumarlu tu gumar-aiig aşi, şi Greclu tu grădină cseană.") DR. 'iVE'GAND, Ziceit: Jahres., p.lm. Grecul lacom şi sgârcit, se folosesce bucnros de bunu­ rile altuia. 1) Mărrarul 1n snin'î, si Grecul în f1T?1rlin:1 �tr�ln� ================== pagina 137 ================== '{:ERI, ORAŞE, NUME PROPRlI 137 13495 Greclu ş-arhund, aliu va mpută.') Dn, "\VEIGAND, Zweit. Ja/wes., I'. 157. VC(f! Arom/i». Căci Grecului îl place mult ustnrorul. Acesta (Jice la rîndul lui de Arornân : 'O HI,y'Zoc; 7.?fYY1 1'.' 5,'1 '(SY'1j, m:Y),:y 7rp:,,�r;.lc; tWp[�s:.�) 13496 Greclu s'te umple ş'cu d6re, nu '1-apr6chie iu'ţi ai casă. il) AXDREI AI. BAGAV, Cart. Aleg., r. 99. Poetul latin <,Jice de asemenea: Timeo Danaoe el dona ferentes. Li plus iratteure 4) soni en Gresce. Dit de l' Aposioile, XIII·e Siecle. GRECĂ 13497 Ca Greca : « ş-dada-n eara Arrnănă.» 5) DI�. VVElGAND, Zn'eit. JaJI1·es.} p. 158. 10 Dice Grecă pentru a linguşi pe Aromâni. 2° Pentru cel care se laudă cu ce 'i convine. Kr;.[ p.r;.vr;.-(J. ["'1.'1 ]3),7.1.'1 .. 6) PI'OV. Keo·G1·CC. GRECES(E 1) Grecul boer de ar fi tot pute a usturotu, ') Românul beer de ar fi, tot mirase a căcărcză de ofe. 3) Grecul să te umple �i cu daruri, nu'l apropia unde 'ţi al casa. 4) Traître = trădător, viclcn. 5) Ca Greca : �i mama mea era Arornână . G\ ,i n1�W"" tY'\n'1 n1"o:l .1 "'''Tn:in:1 ================== pagina 138 ================== ]38 13498 PHOVEl1BELE HOMANI'LOH * A vorbi grecesce. Adică a fi bet. *6. 13499 A şede grecesce. P. DA:\'IILEtiCU, c. Craioca, J. Dol]. - T. !::lALAŞETJ, ÎI1/}. c. Sie­ ţânesct, j. Vâlcea. 10 A sta jos, cu piciorele împleticite ŞI genuehiI în afară. 2J A fi bine asedat unde-va. Vec1! N o. 3G24. Ţel'anul când ;e�le pe cine-va şe�enc1 eu pictorele În­ covrigate sub el, \liee ca stă ca la cuşniţă, înţelegend prin cuşuită, atelierul fteraruluî, + I Acelaş înţeles ca la Ro. 10m)8. 13500 13501 * A împuşca cu pat de puşcă grecesc. 11. CANIAN, public. j. Iaşi. * Mâncare grecescă. A se vede la No, 8770. 13502 * Bucate grecescî, V eq i Bucate. G K Pofm',--\llU, ing. j. Putna. A se vede la N o. 8269. *6. 13503 Noduri grecescî. P. DAXIILESCU, c, Pauofhia, [. Dolj. S'aude, de multe 01"1, �licet6rea: înghite nodurt, şi anume noduri sed. Un copil care suspină, un ţigan sau un câne flămând, care se uită la o masă Încărcată cu tot fel ul de bucate. tnzhite nodnrt sP.e1. Rl snfp.l'n. în t.i'i.f'.PrP.. 1 j 1 <ţ> I ! ================== pagina 139 ================== 'fERI, ORAŞE, NUME PR(oPl�,lî ,---- 139 In <,1ilele de grea cumpsuă, când li se lăsase numai ochii ca ,i plîngă, o fi inghiţit multe noduri bietu Român, ba turcesd, ba rusesci, până, şi grecesci. Cele grecesei pote crL nu fost, cele mal grele de inghiţit şi de aceia eUl rămns singurele .. de cari mai pomenim. GRIGORE GRIV/\ *6 13504 E departe Griva de iepure. p, ULESCU, c. Pătulele, j. JJ1e­ hedinii. - G. BĂNULESCU, înv. c. Pietroşita, j. Dimbooiia. Pe lângă întelesurî date la No. 1531, ucestă \licere se intrebuinteză când vrem SeL arătăm că unul s'a. cam de­ părtat ele' adevăr. *6 13505 A ajuns Griva epurile. AVH. CORCEA, paroh, c. Coştei«, Banat. 10 S'a upropiat timpul ea să de semă ele cele făptuite. 2° S'a aproptat timpul de a împlini ce-va. GRozAVEscI 13506 Ai moşii în Grozăvesci? G. COŞBUC, Epoca, febr. 1808. Despre omul care se gl'oz:Ivesce, Grozăvescl este un sat închipuit, GuoA Vcq'( Cap. X, c. Cuda. *6 13507 Guda. T. BĂLĂŞEL, înv. c. Stefdnesci, I Yâlcca, ================== pagina 140 ================== 140 PROVERBELE HOM.lN[LOR Este de obşte cunoscuta �licel'ea: un ciune de om, când e vorbă de un om reutăctos, fării milă, Ciobanii şi ţel'anii dau numele de Guda mal mult căţelelol' rele; de unele, mai în urmă, s'a aplicat femeilor reutăctose. D-l B�tlăşel a audit de la Ion S. Boureanu, din comuna Panaghia, jud. Dolj, următoreu poesie poporană, în care Guda este o căţea forte deştepta, cure vorbesce cu cio­ banii şi e atât de şiretă în cât prinde pe vestitul haiduc, Fulga. O variantă a acestei poesiî, în care căţeua se numesce DoIca, se găsesce în colecţia lui V. Alexandri, GUDA Şl'a!tă verde ŞI'O lalea. Costea 'li strungă de intra, Peste ul că se uîf.a, Oile îşI pricepea Şi etobanior spunea: Băeţr vot n'aţi priceput Oile u'atl cunoscut? Lapte nu e la măsnră Nic! lapte la 'nchegătnră ()rî: că lupii ne-a 'nşelat OrI că Fulga ne-a furat. * * '" Costea mânios pleca, Pe-un măidan că se suia, Odatf\ chiot că-nu da, Şi-mi da chiot haiducesce Şi-mi Întorcea uuguresce, Resuuapăelurl răpesce. Şi toţi câm if aduna Dară Guda ce-mi făcea? Ea binişor că-rnl venea Cam elin cap apologat, Vedea hine c'a stricat, Costea la ea retI căta Cu cujba o otînjea Dară Guda-) respumlea: -< Stăpâne, stăpân al meu, ..1 •. bătut un vînt cam 1'1311. A bătut vînt şi cu ploe, iil'ol ne-am băgat În dudae, A bătu t vînt şi cu bură, Te-ai culcat În bătătură, Lucru mare n u-ml et'a, De-rnl tăîaî n meluşea, Să el pelea după ea, S'o pilI în spinarea mea. Am slnjit la tatăl t,'n, T _ J. �.I. "'·1 L::'i" _. L." � ================== pagina 141 ================== 13508 "fERi, ORAŞE, NUi\IE PROpmI �i el 1111 ruf-aii căutat reu Şi-n mine u'a dat aşca 1h, c1:1-ml uu fole ele lapte Să me 'ntepeuesc la spate. �i-apol ete după mine Dă reali \ ira oilor, Poteca hatducilor, Că sci ii semn codrilo r. > Costea după ea se lua Şi îndată aj ungea La pîrîul cel mal rece, Unde-arar vornic o trece . . licl Gurla ce-rul făcea '? Când ele hoţ odată ela ... Şi odată schilălăea. Costea tare că-mt stl'iQ'a : --«Tine-l, Guelo, nu-l ;;1ânca, Până un-I' a judeca, Că te mirf c'ar fi pecat Sit 111,1l'ă nej udecat». GUŢA A poftit lelca Guţa la mere acre. 141 E:'iIU BĂLl'EANU, Lumina, I, p. 86. Veq'i Cap. VII, c . .u». Aeelaş înţeles ca la No. 8831. HAIM 13509 * Haim be şi Şulem plătesce. M. CA?'IIAN, public. i. laş!. Acelaş înţeles ca la Nu. 8108. HANAAN t I 13510 Veq'l Pă/IIilltu! Făgii.rluin­ ţer; * Ca şi Ovreii în Hanaan. VARRON, p. 9. ================== pagina 142 ================== 142 PROVEI -�, l.lUSTi"-, Letop., III, 1'. :20. 16N NECULCE, LetoJ7. II, p. 197 - 198, dupiI ce pOY8ste­ sce aC8stă l'esc6lit a Ol'heenilol' şi Lăpnşnenilol', sub co­ manda Hfmcului şi Sercbrului Durac, ÎYlCheie, ca şi Ni­ cllbe Muste cu urmet61'ele cuvinte: « Numai 11 urnele ]-lăn­ ce,'!cilo?' ({ii 1'(1mas întru pomenirea omenilol' de atul1ce }JlÎnrl ({�lâ�n, » *6 13512 Vodă �ice ba, t6tă Iu/mea �ice ba, numai Hâncu �ice da. T. TACU, înv. c. BmJiiscea, j, C01'1t1'luln. o CfLl'Il111il'e:t ahuR8zi:'t de puterea Ra. 10 Cflllc1 gat, etc. 2U C,lllc1 e ne-lllnre în f '1' 't r.t�--'V v , un1l le, In re OY;[l' I j _____ T-EB!, ORA'iE, NUME PROPR�I�Î. _. 14_5 Se }ll.te. ScitI d-vostră cine era acel UHl" 'roti n{esenil ascultau el! mare sfiutenle. - '.",-cel om era tatul lut Hâncu. ' - Sput minclnnl, asta nu se pote, isbucnesce de odată Hâncu, în mijlocul risuln; stîrnit de acest respuus ne-obicinuit al betrfmului bocr, *6 13513 E voinicul Hâncului. P. G _�RBOVIOEA"U. jJrof c. ua răşcsc!, j. 1l1clle!lin{i. *6 VOlnicul Hânculu/' Se cacă 'n mijlocu] câmpulul. "r. TT7{ESCU, in». c. Catauele, j. DoI) *6 E ooinicu Hânculu't Se cacă 'nmijloClt câmpulut) 8i 'l cară in căcuda la margine. T. BIL.�ŞEL, preot, c. Stefănesci, j. Vâlcea. * "� VOln-icu J-[(lnculu'i Se cacă 'n futuiu jlatulut, Şi 'l cUt cu cacuda )n jos 8(( nu": pac puturos. T. BILĂSEL. tno. c. 8tej'iinesct, J. Vâlcea.' ' *6 E VOlnZC «.« Hânculltl Chiue in mijlocu: câll1pulu'i. il-. BĂNULESCU, ino. c. Bcsdeaâu, i. Dimbociţ«, In batjocura celuî nevoiaş şi lăudăros. 8e îrrtrebuinfeză ele un betrân către un copil sau un flăcău mult mai tînăr de cât dînsul; nici odată de be- +- .. ,,� .. '" .,-,.'='.J..�."� l_;:,:l. •• � �_� __ , 1.. v 1'. ================== pagina 146 ================== 146 PROVERBELE lW!\L,,�rLOH Dicetorea este forte intrebuintata în judeţele l\Iehp· dinţi, Vâlcea, Dolj, etc. însă poporul nu scie nimic des­ pre- acest Hâncu, HANGERLlG 13514 Ca ierna de la Hangeriul. ZILOT HOllfÂNu, Columna, 188 � ---83. p. 275. - B. P. HAşDEG-, Etţrn«. lYlagn .. p. 2536. - IONESCU' Gros, Isi. Bucur .. p. 631. VC(ji JJar/lovsN. Pentru () iernii osebit ele grea. derna acesta au fost din cele oscbito, eă şi z ăpadă uăprasuica mI cii'�L1t, �i viscole deosebite şi g'el'llri alî fost. Pentru aceea ail rem>1S (le se porucuesce : ierna de la Hanqeriul,» - ZrLOT ROMANUL. Hangerliu, fanariot care a domnit în Ţera-Homfm8sc;i de la liDi' la li9�J. *6 13515 Umblă hoinaci ca Hangerii (Hangerlii). r. DANlJLESCU, in», i. DoU r1'eruuii . 13541 AI dat de nod Ca Iciu la pod. !::iT. 81'. TUIESCU, îu». c., Catauele, j. Dolj. Numai are încotro, s'a înfundat, a buclarisit'o, IENCEA *L>. 13542 A fi. Iencea Săbiencea, T. BALlşEL, preot, c. Stefănesct, i. Vâlcea. A :fi om frumos si vitez, Sub numele de Iencea Săbîencea circulă În judeţul Vâlcea urmetorea baladă poporană, care se află în colec­ ţia D-lui Bălăşel, şi din care reproducem aci începutul. Sus pe drumul Diului, Dinlui, Udrinlni, Plimbă-mi-se plimba : lencea Săbiencea Cu mllrgn trageml ele frîu Cu salaua 'nfiptă 'n brîu. �i-a�a cum se plimbă, Greti din inimă ottă, �i aşa că mi-şi grăIa: Verde frllnz{ bob năut, }\[are prinsore am facut: Că cii, măre, otu săruta Pe Iaua Beligrădena, Pe ea ele n'ofu sărutll Capn mi-s'o reteza, I l ================== pagina 157 ================== 1'ERI, ORAŞE, NUME PIWPRlI Pe - tate le-am sărutat Numai una 'ml-a scăpat 'I'ot Iana 13cligrădena Nepoţică d' împerat, Fată, de Letin bogat. IEREMIE IER USA LIM v cq! Rusalillt. *6 13543 Vine ploia de la Ierusalim. 157 G. 1. TOMI<:SOU, în». c. Broscart, j. Mehedinti. Când în timpul vereî e belşug, cresc cmpercile de pă­ dure (mînătărcile], se dice că ploîa vine de la Ierusalim, adică, de la locurile sfinte. Se (Jice, în deobşte, când ne merge bine în ort-ce trebă, IFRIM Veep: Aglt{tlSlIlă. IGNAT Ve�l Porc. *6 13544 Nu se mai îngraşe porcul în diua de Ignat. BALA OI MATEESCU, c. Şuica, .f. Olt. -- x*** c, Nănesa, i. Bacăic, Ve1' Porc, In rîsul celor ce vor a face o trebă când timpul nu mal îngădue, In giuf1 de Ignf1t (20 Decembrie) se taie porcll cari s'aă Îngrăşat în vederea sărbătorilor Crăotunulut. S'Ct faire poissonnier la veille de Pâques. ================== pagina 158 ================== 1[,8 PRlWERBELE l�O.iYlÂN[LOR �----------------- *.6 1-3545 'I-a venit Ignatul. C. Tnonounson, ini: c. Punqesci, i YaslHlll. ÎşI, rtştepllZ Ignatul. Adică mortea. I. BĂNESCU, pt.o.t:...;:·. Roman. 13548 ILl�N A COSINZEANA Ve(f'î Cosiucea so . ILIE VC()l Cap. 1 « P. DANIILESCU, c.8dlr:nla,j.Dolj. * Al tnîntit' o cucone Lene. GR. ALEXANDRESCU, magist1'.J. Puina, * A vorbit şi nea Ion. il1. CANIAN, public. i. Iaşl. ================== pagina 161 ================== 'IERI, ORAŞE, NUME P.ROPHlI ----------------�� 10 Spuse şi el o vorbă hodoronc-tronc, f,'\,ră să se lo­ vescă, 2° Când ore-cine se amestecă în vorba altora, fără să fie întrebat sau băgat în sernă. A se vede N o. 6489. Numele «Ion» fiind unul din cele mal dese la ţerani, e lucru firesc ca ornenit proştt sa se nemerescă mai mult cu numele acesta. Sunt multr omeni care vorbesc multe, le tocă gura în fier totă diulică.; meliţă să le fie gura şi tot ar mal avea răgaz. Astor fel de omeni li-se �lice: cicale, cleanţe sau coţofene. Nea Ion nu face parte din ceta ăstora. Fl ecarif Într'o adunare mai dau gură; unul însă, privesce ele departe, soărpiuându-se în cap. Când dă să începă şi el vorba, flecari! îl opresc: -- Ha, m e, nu lătra ca căţeua la lună, că nu te ascultă nimeni. Atuncî el tace şi înghite săracul. Apoî când mal vine vorba despre ceva, el nu pute să rabde şi Începe Iar; ceî-l-alţt Însă nu-l lăsă: - TacI, mă, nu-ţi băga şi tu nasul. . - Ba lasă-l, mă ... sa uorbescă şi nea Ion că ŞI el e 0111., îl �ljce altul în rîs. *J.',. 13556 Sărăcie und' te duci? La Domnu Ion su(b) buti. '1'. B.hA'iEL, îi!/!. c. Ştefanesci, ,j. Vâlcea. Când vre un om bogat sărăcesce. Sărăcie, ce-al cu 1)1 iu» ? ::Iram avut C1l tat'to bine Şi-o să mă am şi cu tine! Sărăcie, fugt la dracu, Tacl din gură ca'mr sparg capu 1 SJrdcla uiul'te duc; La Domnu Ion 811.(b) bMP. Poe8. Pop. *6 13557 Mărnaligă, mei 16ne, Cât de rea, da numai mare! TEODORESCU- CHIHILEANU, inv., c. Brosceni, i Sucuiva. V cCfl Jl:f(llJu7lig/i. Acelaş înţeles ca la :N o. 1)(j�37 unde se vor găsi şi alte ================== pagina 162 ================== ! Il lG2 PROYERBELE ROMÂNILOH --- j :j' , 13558 Doi băeţi cu pălărie, Unu Ion şi cu Ilie. 13559 I ,1 li I , I I T. BĂLk�EL, 'Î111'. c. Ste/dt/esei, .1. I"rîlcea. Când ve\1l: c10f bi1eţ:î de aceeaşi etate şi in acelaş port. * Nu te prinde, Iane, că e noptea mare. M, QpRESCU, c. Balaci, j. Te' leornum, Pe l[,ngă Înţelesul dat la No. 202, dicerea se mai În­ trebuinteză pentru omul încăpăţinat, care face gură mare şi nu ne si.'. asculte pe nimeul. 1 :(. L:c. 13560 Ion, Ion Cu capu gol. T. BĂ1,Ă�EL, preot, c. Stefănesct, s Fei/cel!. K u pierd 111m1C1\, Se <;liee, în glumr" celuî ce '1 chemă Ion. T. BĂLĂ:;EL, preot, c. Sieftinescl, J. j'âlcea. llonuinul (Jlnmeţ, r, p. 24-. Cască, cască, nea Iane. G. I. T01\11lSCU, inc. c. Broscart. }. Me)tedi7lţi. Acelaş înţeles ca la 1\0. 130(;0. *6 13563 Tot Ion me chiemă. Când unul trâutesce o prostie. *L\ 13562 Iane, Iane, Galaone. 13561 ================== pagina 163 ================== -rERl, ORAŞE, NŢnif. PROPRII H13 13565 *D 13564 Fie popă cine o fi şi pârcalab cine o vre, neica Ion tot logofet. G. 1. TOMESCU, t)/I'. c. Broscari, j. ][ehedin{L 10 Acelaş înţeles ca li1, N o. 13f>63. 2° CeluI care 'si face datoria nnI pasii nict ele autori­ tiiti nici ele nime;11 altul. * Ion, Ion, Ion Trei coconi din Babilon. IOED. GOL.ESCU, JIss. 11, p. 7.­ P ETRESC1J, ing. c. Curtea de- .:1i'ge5, j. Argeş. Se (tice, în bătaîe de joc, pentru cei ce se potrivesc la prostie şî la nume (G01,ESUU). Este şi un joc de copii în care se intrebuinţeză §l acest:'L �1icere. *6 13566 - Sc6lă, 16ne, de fă foc. - Baiu, că nu pot. - Sc61ă, Ione, la mâncare. - Unde'! lingura mai mare? A VR. CORGEA, paroh, c. Coşteiu, Banat. A se vede intelesul la :N o. 87 nG. *6 13567 A fi nea Ion. T. B.\.LĂŞEJ"Pi'wt, C. Stefănesd, i. Vâlcea. - P. UANIILESCc:, c. SeU· cui«, j. DolJ· A :fi prost. *6 13568 Doar nu me chiemă nea Ion! G A V. ONIŞOR, praf- c. Dobracci, s. Vaslu!u. �1l t1'l1it oiştea tocmal Într'un gard, lângă poita ţemeJ, şi de atunci a _. __ •. 1�_ T __ : .. ,:_ �_O'A .1:,: �,. �_·�.J_e. ::-. � _._.1 ================== pagina 167 ================== 'P�Rj, ORAŞE, NUlIlE PHOPHrI. IRJi'JA 167 \ I 1 *L:o. 13579 Pe lângă că e urîtă o mai chernă şi Irina. H. D. ENESC'..', in». c. Zamosiea, ,j. DOI'oltoi!/" A se vede înţelesul la Xo, 1î231. IROD Vc'F Cap. XII, c. Irod. ISAC Vel,II Atrram , ISAIA Vecii Cap. XII, c. Isaia. ISALNITA *L:o. 13580 Ca la Isalniţa. G. 1. Toxnscu, Înv. c, Broscari, i. JIehedinţt. Comună în judetul Dolj. Aluste la munca vornicescă a locuitorilor el. ISLAZ *L:o. 13581 A învetat carte Pe departe. Şi condei Pe la Covel, Şi plaivas Pe la Islaz. ST. TUrEscu, in». c. Caianele, j. DoU· A se vede No. 1143f). ================== pagina 168 ================== 168 ___ P_ROV EHBELE HOl'lIi\.NILOg ISMAIL VerJl flotin, ISPAS *6 13582 Ispas Lapte gras. T. BĂLĂŞ[(L, preot, c Stefiinesc), j. Vâlcea. Se gice în glumă celui ce '1 chernă Ispas. Ispasul, adică giua Inălţărei Domnului cade vara, când e ierba mai dulce şi plină de mîzgă. In acest timp vi­ tele dau laptele cel mal bun şi unsuros. De aci trebue să se :fi născut <;:licet6rea de mai sus. ISRAEL 13583 * Prin tine peirea ta, o Israel! Când unul pate vre-un ne-ajuns, nu (lin pricina altuia, ci chiar din vina Iuî. 'lIicere luată din Biblie. ISTRATE 13584 '* 6 Buna diua, mei Istrate. Doi boboci de raţă, frate. Mei Istrate, tu eşti surd? Mai trecu unu c'un cărd. Bată-te Durnnedeu, năpruiu. Nitică cânepă dicearn să'mî pui. G. BĂNULESCU, înv. c. Besâe«­ ,111, i. Dimbooiia. 10 Pentru cel care respunde alte trântir ; tu îi spui una şi el răspunde alta. 2° Pentru cel care nu vre sa înţelegii; îi spui una Ş1 el alta crede. A se vede la No. fi035 cele-I-alte variante. ================== pagina 169 ================== 1 'rElcI, ORAŞE, NI::Mlc PROPEtl 169 P.r01'. Elin. Ego tibi de aliis loquor, tu respondes de cepis.2) Prot'. t.«. *.6. 13585 A fi nea Istrate. C. DA:-li� DlImlle�lelt ]lC phlllîllt, a njlllls la (1 erÎ�lIl::l,. Intr� ÎnliÎnntnr. JidaniI ascunsese pe Q jidan61 sul) " covată şi intrebă pe Vumne�le(1 să ghicescii ce 'j, acolo. "Ia un porc" .. ' Câ.lIll redică co­ vată, lese o ser(,fii. De atnncl el nl�, mlmâncă carIle de porc, nicl pes- ================== pagina 175 ================== lERi, OHA')E, NUWIE PROPRII 170 *6 13596 Să mănânc! la Jidan şi să dormi la Ar- rnen. B. r. .Hk"!DEl, Etpm. MagiI., p. 1'/01. - DEM. BEREA, c. Y�d· caut.]. Pâlciii.-I. BĂKESCl:, praf. ,i. Roman. La ,Jida11 să măllrÎl1cl,. dar să nu dormi sin­ aur nopte«. A. COSIlIA, Cour. Liter., XXIII, p, 151, *6 La jidau S(I 1J)(lnrÎJict da)' 8({ 1iU dormi. *6 Bă nu te culc: 1(( jidan şi S(t nu măsuin ci la Armc1I. P. UÂHBOYICEAKu, prof c. sa. tesei. i, AI·(/ef· H0ll1:1n1l1 crede că bucatele jidanulnI sunt forte curat g,ltite. clar easa lui 1'811 grijittL 'li murdară. Are U credinţă opusă în ce privesce Armenul. A se yeele În L'rarlla de la G orora, � 30 cum sa scliim­ bat credinţele În acestă priyinţit. *6 13597 jidan şi curat nu se pote. 1. 'I'ACU, inc. c Brauiscea, i. C01'1O·/1(I11. Se (,liee mai ales la oraş. In' sprijinul acesteI credinţe se povesresce următoreu anecdotă. Alexan.h-n Cuza, inainte de a ti !>'llllll, fi Jost i�l'l'a\'lJic Ia Covurl uru. Eri. nJai ales fortC' aspr« cu străini! �i îll�elătOl,jî, dar În ([eusebi cu .1 idani). a,lati, dil(lllse ord in politie), că, ori-ce Jidan se va g'ăsi unu-dar. sfl i Sl' taic!,,'''a (le la liniile. l;n coiu isar lilal I.clos. Întîlni în pIt'ţfl un jill'llL eRl'e căde;', 111 categoria celor e()prill�i 111 ordinul ispraYJli· culnl, trase' sahin �i ('II tntld că E\TE'nl se n(,�'a: 11[0/, [((să ha!'l/a, 1/10', cii glodlll aista '1 d� 1(( -ispravnicltl cela·l·aU, Îi retel.ii pilln (le ln caftan. *6 13598 Fierbi un jidan şi ese doi Greci; fîerbi un Armen şi ese trei JidanL G. P. SALYIl, 'Îm·. c. SI/mlli, ,; {YA", •• ".7�.x .. ================== pagina 176 ================== 1713 PBO\TBEELE EmtAKILOR .r I Adica .Jidanul întrece pe Grec §i Aruienul pe .Iidan , cu şiretcnia. 13599 ,..:o. De cat slugă la Jidan Mal bine la oi cioban. Şesat/n-e, Pocs. Pop., T, p. 71. A se vede intelesul 1:1 �(). 10(i87. *2:. 13600 J idanu când câştiga întăîu îşi dă fo c du- ghenii. GAYR. i)NIŞOR, praf. c. Puiesct, ). TlttOf({. Adica e ne-cinstit ca negustol'. *6- 13601 Jidanul cu balabusta Sunt ca lăcusta. Z. ARBl�tti:, Basarabin, p. 47'). Pe unde trec, unele se a§.,�l:1 e foc şi pîrjol. 13602 Jidanul, pănă n'o înşela într'o di, nu se ţine om, IDEM, Ca[ell(!. Rom., lS9:!:. Arată lipsa, lor ,le cinste ,�1 de omenie. *2:. 13603 Jidanul a vrut să merg ă şi el odată ca- lare şi atunce s'a întîmplat să fie Săm­ bata. V. A. FORl:SCu, c. Fo!riccll'i, j. Suct«r«. *...:0. Jidanul (illatâ a unt sâ iucolece şt atunci a .Iust Sânibăt«, G A v R. Ol·H;::OR. ll}'O!' c. Ulier )j/(IIl('Sel,,j. 1'1(11)0'0. Când unul înc:p)'c;\ §l 81 o(ht,1, s;1 f;tc':i ce-va )1 UU 18- ================== pagina 177 ================== 'fERI, ORAŞE, NUME PI>QPRll -----'-- *6 13604 Jîdanul pe ce a fost nu dă nimic. 177 D-na Z. JUVARA, c. Fedcsci, j. Tuiora. * Pe trecut, şi ce era Sit fie, Jidanul nu 'ti rlr'i nimic. OUL. ZANNE, arhit. c. Bolintiuu­ (/-in vale,,i Ilfov. * Jidanul nu dr'i nimic nici pe trecut, nici pe viitor, ce numa: pe preseni, V. A. FORESCU, e. Eolticeui, i. Suciaoa, Câud unul ne vorbesce de ce u, avut sau ce va ave III viitor, aretându-se că nu 'I putem da de cât pe garanţie bună, ci nu ne mulţumim cu frlgădneli şi u,ltele asemenea. *.6. 13605 Jidanu (e) tot Jidan. 11. CANIAN, public. i. Iaş'î.-­ G. P. :->ALVIU. in», c. SI/mit!, .i Cocurluiu. Ori-cât s'ar ridica, tot nu se pute lepăda de upuoătu­ rile lui strămoşesct. 13606 * Jidanul plătesce, }I. CAKIAN, public. i. Ioşi. Acelaş înţeles ca la Ro. 13144- & 13145. *.6. 13607 Cunosci ca Jidanul la porci. A. Cfocotu, elev. Se. Nonll. i,«, j. Dorot.ot« Al1icfl nu te pricept ele Joc. *.6. 13608 Jidan botezat. Gr: .. ALEXXNDRESCU, nuiqistr. j. ================== pagina 178 ================== 178 PROVERBEI,E RO�IÂNlLOR ------------------- Adică creştin cu apucături rele. *6 13609 Jîdanul e dator cu trei dile la ţigan. BERHA KAUFillAN, c. Berlad, J. Tuiooa. - G. P. SALVIU, înv. c. Smulţ), J. Comirluiu, *6 Tot jîdanul doioresce el! () (li a tigan. E. I. PATl�CIU, Î1w. c. Smult«, i. Coourluiu, Când vret StL injosescî pe jidan faţi)' de ţigan. Tigani1 se trag din Faraon], cari erau un popor tare. :El robise pe J'idani, şi '1 SUj)lls8se la tot felul de cazne. Aşa se d ice că '1 puueaii sa trccre cu picrorele sticlă sfărmată şi amestecată cu spini. S'a in­ timplat, nu se scie cum, ca Ovreit sa scape din robia ţiganilor. Aceştia vrnlaii însă să '1 nUII tină macar trei dile . Jidauit s'aii rugat să le de drumul, l'emânend lhtlll'l ca acele h'ei <;lile să le facă ori-când vor pute, chrar şi pe lumea ceul-altă. De aei a remas dicerea : jidanul e dator trei (Zile la tigan, şi. din acesta pricină, se crede că jidnnif nil pot verl« Cit oeltl Ium I pe ţigani. *6 13610 Are cap d e Jidan. ŞezâtOl'ea, r, p. 219. - E. 1. PA' THIClu, ino. c. f::imnlt·!,.j. Coourluiu. - 111. I;ANIAN, public .. i. Iaşi. 10 Umblă cu îuşelăcmue, după gheşefturL 2() Spre fL lua în rîs pe unul care se cTede (leştept şi în realitate e prost. *6 13611 Par'că se bat Jîdanii .în gu�a Iuî. Tl-ua ECAT. ZAN:\E, c. Eedesci, [, Tu.tora. *6 Par' câ se 7HIt JfdaniZ Zel qur« luf. G. P. �ALV.U, in». c. Smulţ;i.j. COV1I1·!1t-tH. . v ed r Turc. ================== pagina 179 ================== I i I ' 13612 TEni, t)RAŞE, NUME PROPRII 6 Jidanul CU barbă roşle Duce pe dracul la paşte. 179 1 J- S, FI., .MARIAN, Poes. Pop., p. 211. Jidanul cu near« uarur'i Duce pe dracu la 'fArb/i. BAHONZI, p.85. - HIX'fESGU, p. 84. Este mal mult o păcălitură. *6 13613 Când or veni Jidanii de la secere. E. J. PATRICIU, fnv. c. B1I1'su­ can'" [. Oov1t1·l1�I1!. Adică nici odată. JIDOV 13614 Veq( J[ad, .1fesia. 6 De la Sânta Maria-Mare până la Sânta Maria-Mică, dacă nu cade brumă, se împut JidoviL �; .�fANG'tUCĂ, în Elyllt. Magn., p. ,:/)3. A se vec1e întelesul la N o. 264. 13615 6 Pitpăduchl l pitpăduchi! Că la Jidovi pe spinare Fac păduchii masă mare, Pitpăduchi! pitpăduchi! S. FI.. MARIAN, Ornit., I, p. 317. Ca să arate cât de murdară e acestă naţie. LEGENDI Dice că Jidovii dintru iuccput n u erau, ca acuma, pl inf de tate bunătăţile, nu se afla totă averea crestinilor pe mâna 101', ci ei erau aşa de nemeruict, aşa de rufundoşl şi, să me iCl'taţI de cuvînt prost, ================== pagina 180 ================== ]80 PROVlmSl,LE nO�I.4.J\rLOg aşa ele iucărcaţl de păducht, că nid 1111 creştin, nicr un om ,le onieui« !lU erit Îl] stare să se apro prc de clîn�il căc), cum se apropr», îliClaUi S(' nJllpleil de podi.!,,, ,le care cralt l'l l>1i]l1. Ochîul-Lonluî v i"',lr, mi ac,�sta, �i voim] '1 feri pre cet-laltt ,,,"cnl ca să lin se '1.]11]'10 de ]J,)([.',],a jirlovescă, cum zăda pre vre 1111 jidov in :1pl'oplerea vre unul creşr.iu, lu(lntă îllc(�peh a stl'ip;}l: Pitpăduohr l pitpă.lu cln ' efi la Jidovl pc spinare Fac păduchi! rnusă mare, PitJlRc1l1CIII! pitpăclllch'i! Adie," paeiti-oâ de )J(lduchi, căci .I idov if sunt aşa de pliul (le diuşi), lnc;,t dî fnc masă mare pe spinarea 101', Jidovii, ca .Iidovit, nu put.ură răbda strigătele Ochjuluf-bnulul, măcar ca acestea era li destul de drepte, ci el mân iiudu-se pre dînsul, pentru că'1 face păduchioşî, îl 111"I'ă pe fugă, voind să'I prindă şi să'] omnre. Da DUlune�18(i mi 'l-a lăsat pre .Iidovt ea sit 'ŞI ajungă scopul, ci ol a filcnt aşa ca Ocl.tul-Loulnt itCUŞ să se ascundă Într'un loc; şi acuş ,';l Iesil i nt r'ultul, să ÎLmlJle emil va voi pe lângă om, dar nime ,r, n u'l pi,h'î ]>I'inll;:;., şi dacă al'ne săl prindă să'1 sară În oc111. Şi Ochiul­ ]'onlul, 111l1l111naI atnnee:t, ei el şi acuma, cfll1rl vetle pe vre un Jidov, �h'ig?i : l'itp(tdnchll pitpădL1chl I Că. la Jid.ov! pe spinare Fa.c părlu('hil nl:lSrt Jnare, Pitpn,ll1C:l!l! pitpli,flucllI! �i ,'al D[unne, billC Hr Ina] fi Câ.1H] , lnaÎ ales llolnfulil noştri, s'ar j�l'i ilo .Jidov! l'a drHull ele tăl1Iâe, căeI f\ce�tJa întl"adevel', după ce'l desp6îe de tot ce au, după co'l aduc la sapă de lemn, treIme să se 'nl'al'CC de UJte np,voi]e şi să, de\Tle lnal rei, llîal cotrcnţoşl, şi lnaY flfim8111,1l fIe cnm a(1 fosl; Jirlo,iJla inceput. *L:::. '13616 A fi rupt din Jidov!. TUDO.HA LĂzĂgoIU, c, Bogdd· 1ICSC'l, i, râ/cea. Adiel om VOlI1lC, cOl'pOlellt. Citim În Şezătbre, III, p, 2�): LEGENDĂ Jid""i1 ']-a([ închis DtlJnnc>\leu Între uisec JJlllHţI marT elu nil lllal ]Jot eşi ,le loc, că el ar prăpnd] lumea HllmaI în n'o douiHrel \li1(', "ă nlal pută işi. Da la vremea c!'apoI Antihîrs are S!t'j sc6tă ,['acolo, �i CII el arc să pl'ăpădescă lllmea, Poporul crede cii noi nu ne tragem din Jidov!. NoI suntem f�Lcuţl el'al doilea, cil,cl jidoviI all fost o lege spur­ cat,t, �i noi suntem lege curată, ================== pagina 181 ================== '.fERI, OgA�E. NUME PHOPiaf -------�---�- 181 13617 *'- A fi Jidov. T. BĂLĂ�EL.]irert, r. Ştejulirsci. J� râlrca. Acebş înţeles Cu la 1\0. 101;11i� LEGE�\DI .l irlovi! a u fost nisce (llHcnl grCl7.U" de uuuI. A�a au fnst 11 noştri arând pămîntul. Fata îl Jldl iu piJl(1 pc tot l : <>lnenl, }lIng, J,Ul şi tot c şi ,e duse cu f'l la mumâ-sn ',licendll-I; 'mama, eii g:\sii «ol ea n isce musco. sgâl'Îiait p:\JnÎntnl.» 1\lull1ă sa Îl dise : «Du-tx-. mamă ryi�( pUlle de unele i-ru luat, căcl astia ait ,ă iităptWl'sc,I pămiutul.» Jidovil se incoutrau cu Dumnedeu n u vreau să se iillJlne Inl lle loc. De IIla şi D�\le(i a hotărît siî-i pen,lil (lupf1 lume. Şi ''''ia il dat Dumnedcri 1111 putop mare în lume şi s'au înecat toţl .l idov it. Doat' u nul l'i'rnăsm;e. El pn<;e un picior int.rnu munte, şi altul într'alt munte, �i cu mâînile se apucase Ile tintele (;el'[11111 �i sta fI,a, habar n'al'eu el de apă. Atunci llnll1ne\leCl, ea să�l priip;ltlesC'ă. a trimes mulţime ll811umeral;1, de lI111�te şi 'r�a umplut tut tl'l1]1u. DoI viermi lllal'1 i�n trimes D-I�eu la Ud pile P1C1(II'8101' şi a Început ,ă'i rt!l,lă carnea. Atunc! ,Jic!und, de luare m;lnc:l.1'11ue a (lat R:1 se scarpinE' unde 'il Jl1ânCall yiel'lnÎI ţ:l lllllscele şi !tăp scăpătă Între 1111111\1 în apă, şi dete ortul pupe] I Şi Il'atunel fi re mas de are omlll scăt;lcmîut în talpa piciomllli, nr,clfl fui Ill,mcat \'le1'1111. D'atullel a remas ca "ic1'l11ii sămănânce tl'lIPlll omulUI e,U]llllllll'e, �l Bă '1 mănânee şi ele yjl"t, (':Inel e pecăto' A se observa asememtl'ea acestei legenda c;u legendele Ul'met61'e din mitologiile antice sa11 elin Biblie şi allume: In HaJl1a)�ana lupta 1)eilor eu Itakshasaşii conduşi de regele ]01' Bayana care îşi avea reşedinţa în immla I�anka (Ceylan), In mitologiile eline şi latine, lupta l)eilol' eu TitaniL III Biblie l'evolta UIlel parte din îngeri împotl'i\'u luI Dml1llf?\161\ şi luptele acestora C11 îngeriI n;maşI erec1ineioşl. 13618 De când cu Jidovif. COUL'. Liler�, xxr. fi. 5�+.­ T. B!cLĂ�EL, 'Înt. c. Şle!ânf!sr.1, J. râleea. Adid în yedJiUle, de C'ftnd eral1 6menii mari, jic1uvi. 13619 *.6. Jidovul rătăcitor. L, ŞĂ(NEANU, Dicţ., p. 44-7. ================== pagina 182 ================== 18J PROYERBELE Rl1JIIJ";;'ILOH Om care nu pete stit la Ull loc. C'est le Jui] err.ini. JIDOVESC * �\ 13620 Cot jidovesc. Seiatorea, IV r P 17i>. A se vede intelesul Iu � O. 116?)L1. *6 13621 Muncă jidovescă. P. JSPIHESCC, Leg., p. �07. - Coni: Liter., X l, p. 0:24. - E. J. PATRICIU & G. p. SALVIU, în». c. Smnl/:,l, j. Co/)u1'lnln. - G. 1'0 BORAN, iust. j. Olt. Adică O muncă mare. gl'e;t. Poporul crede că, clădirile, cele remaşl din vechime, sunt făcute ele JiclovL A se asemăna cu: IJWI'S cuclopeen«, traroil d'HercnlpJ trarail de Titc(1t. ,Din 1101\ se puse pe muncă, munca iiâocesca, se svircolea omul în drepta �i in stâuga, uoptea o Iăeea .,li, da şi din mâul �i din pi­ clore, cum se dice, �i folos nici cât W,gl'll su bt unghîo.> - P. lSPIRE' s.u, Leg, p. 207. JlJA JID \'c'-)i c�;p. xr, c, c.:a;'oÎi, b.». JIVU *6 13622 Di'I, boe rule, ca lu(i) ]ivu. G I. TOMES':'U, Im;, c. Broscart, j. Mehedinţl. Cil,J1tl cine-va nu merită acest titlu. ================== pagina 183 ================== TJ;nI, ORAŞE, NUMI'; PEOl'HI[ 11)3 :-;,' ,Jieo ea III c.unuua Bogova, din judetul :lIehc,linţl, tl'rt1fL un ţh:l" ca ro 1111 l'l'tj ave" al-er}, în dlt "el-]-alţl s{, '1 "lică )j081'. De :,,;da el, cruc ,tore" eli tot.ul acest t.itlu, ,la elIte un hănletl de !J',utUl'n, la ,iîtenJ, numaî să '1 dică aşa. Cel-1-alţl, o.rI de câtc-orf se adunau mal m u lt l, nu aveau alta de Iăcut, spre a obţine ce-va de l,i'l,t, de (-:lt ,:1.'1 cinst,"scit CIl numele ,18 boor şi bontura era pe masă. JUDET *,.:, 13623 A plăti un judeţ. T. BĂL,\ŞEL. preot, c. Siefăncsci , j. Villcea. A fi lucru rar, (le bună calitate, scump. 13624 * A fi :-{rup. KRUP Adică u ii bet. A cest;'l 9-ieere a inceput sit tie întrebuin ţati:'t mult prin ruuhalalele Bucurescilor, şi nu este de cât vechiul: a fi tun, în care numele vestitului industrial German înl o­ «ulesce obtectuluî fabricatiuneî sale care a li:'tţit atttt de mult faJma sa prin lume. LAPUŞNENU 13625 Ura Lăpuşnăneşcă E peire boerescă, V. ALEXANDHI, Poes. Pop,) p. 175. Alexandru Lăpuşnenu, care domni În doue rînduri În Moldova, fu duşman de m6rte al boierilor. El ucise la ospeţ, patru -<,leci şi şepte ele boferf şi muri, în cele elin urmă, otrăvit ele boieri, la 1668. Se luelll cari nu au pereche, de spurcaţt ce SUD t ; mal' spurcaţi ca Ovreii şi ca 'I'urcit, Tate naţiile au UIl Dumnedeu. o lege. Letinii Însă nu au nici lege, nici Dnrnnedeu. Le­ tinul nu se închină la nimic. El e în stare să săvîrsască tate crimele, tate relele, fără milă, f:'lrrt frică de p�cat! Poporul În cântecele sale vorbesce ast fel despre Letiu : Leiinu hogat, :-:>ă\"af câiuele spurcat. J\Ii·e la cruce ne 'ne-lunar �i ele lege Iepeelat, Şi (le blagil iui-e hogat. (Inei li ne botezat! E aprope de mintea omuluI că acest Letiu un pote fi decât o coruptie din Latin, adică catolic. V. Alexandri ne spune însă, Într'una din poesiile sale poporane, că Bogdan, fiinl lut Alexandru Lăpuşnenu, cere părintelui Se1'l să se însore : pă,,('rea, Du lce ea " fi"rice�, �i s.ntletnl lllt'l't (1\'1'(' �») 185 Aci e vorba de un Litvean. adică, locuitor din Litvanîa. E insi probabil că Alexundri a schimbat de la sine LetÎn în Lit6n, de ore-ee pretutindeni poporul pronunţă Letin. F61'te adese se anele in popor: ce Lelin de om! ce Le­ linii de muiere! sinonime eu: ce câine de om! ce câţea de muiere I LETINESC *6 13628 A se duce în tera letinescă. T, BĂLĂSEL, }Jl'COt, c. Stefănesci, j. T'âlcco. LICSANDRU 13629 Licsandru inimă rea. GEL JIPESCl', Beu». Oraş., p. 112 10 Pentru un om rei'1. 10 Arată. şi superarea. LIDER A se vede proverbul şi legench la N o. 10022. LIFTĂ * 1.:0. 13630 A fi Iiftă spurcată. G. P'JBORAK. inst. j. Olt. - 'I' HĂLĂ�EL, preot, c. Ste(ânesct, j. Yâlcea. ================== pagina 186 ================== 186 ;1: Lijcct. PROVERBELE R()1>L�NILOH GR . .JIPEtiGU, Opinc., ['O 8:]. Om făl'CL lege, fără Dumnedeu, Om ele altă religie de cât cea ortodoxă. De la numele locuitorilor LitvenieI, provincIe din fostul regat al Polonieî, cari au fost adese ort în luptă cu :Mo1- dovent :=;;i erau catolici. A :=;;e vede .NECULAE COSTIN, Leiop. Apendice, p. 38J -;383. RomâniI de alminterea au lbt acest nume şi Ungurilor, cari erati catolici Cit si T itfeuit. si mal în urmă tutulor poporelor tIe ori-ce religie alta' c1� ciit cea ortodoxă, Ve(JI în acestCL privinţă la cuvintul Liif«, exemplul citat. 13631 Lită cu frate-seu Ghiţă. IORD. GOLESCU, Mee. IL p. 41. 8e (}ice pentru cel ce 8e potrivesc la năravurt (GOLESCU). LlTEN 13632 D Litenu 'i om viclen. V. ALEXANDHI, Pocs. Pop.,}J. 80. RuteniI Întorc complimentul Romtlllilor despre carf r.,lic: E'gi hiha Vuluhu cieriai? 1) i)ă nu 'J vind] n icl la Liten Că Litlfl!H 'i om viei/in. Poes. Pop. ================== pagina 187 ================== 13633 Litfă. 'J;itId, ORA')]" NUME PROPRII LITFĂ 187 V. ALEXAKDRI, Teatr .. p. 1019, - L. ŞMKEANU. Dicţ., p. 4.3. Acelaş înţeles ca la No, lBG30. J pc. - J\Iie nu 'mi pasă che am haul. lORGU. - Du-te' dracnlut cu ha ni 'ţi ClI tot, Litfă afurisită. 11;1('. - J\IG duc, dar să seil clie am să mi 'ntorc cu t ot ă Ag-ie. ca SE' te ridic 1)(' sus." I01'!J1t de la Sadaqura, p. 1019, LIVIE 13634 Silită căsătorie E frigură de Livie. A, I'ANN, rt, p. 152. - S. FL. J'lIAlUAN, p. 39, A se yede înţelesul la N O. 9849. LOCUSTĂ-VODĂ 13635 Lăcustă- Vodă. (ht, LHECHI', Dornn. usu., I. p. 21JO. Porecla ce s'a dat 1L,! Ştefan Vodă al Vllea, care a domnit în Moldova ele la 1538 până la 1540. - In dilele acestuf Domn, Ştefan Vodă, au fost fumcto mare ŞI III ţ.em Moldovă şi la ţera TI ng-nrescă, că alt venit lC.custe multe ele au mâncat totă roda, Şi pentru aceea 'l-an poreclit şi 'i-au dis Lăcusta­ ŢTodii. Iară mal apoi urârulu '1 totă curtea şi boterif, s'au vorovit o semă de boierr din curtea lui, anume Gănescit şi Arburescit, şi la aş­ t crnutul lUI, 1111(1e se odihma, 'l-au omorît în cetatea Suoevcl.» - GR. Unzonu. LOT ================== pagina 188 ================== 188 l'HO\-ERBELE H<)1L�:-!ILOR I,OTRE0J *6 13636 A fi Lotren, T. B:\L.\SEL, iuc, c. Boqdăncsci, j_ Vâlcea .• A fi om voinic, corpolent şi vitez care nu scie de frică. Următorea poesie poporană a fost eule să ele D-} Bălăşel în comuna Bogdănescr, din Vâlcea. l�niţieă îasomie t\ttntă CtlC8 1l1.11nallHlc. C'" să plec la hn îducie : Uri de mult n'am fost. haiduc Dar la vară iar m0 duc. Şi-o Sri strig din vîrf ele del Cine url-e voinic Lotren Vie să-I pul căpitan. Să-l ciaD arme, să-I dalJ eal. Vie să 1 pul arămba şe Peste patru JIli!!. ================== pagina 191 ================== 13643 lERI, ORAŞE, Nt'ME PHOPHII Y\lAHALA A plecat prin mahalale Să umble ca haimanale. 101 A. PANK, III, p. 5. - J-I:N'fERCU, p. 147. Pentru cei c:l'1 um b1 ,PHOPHlJ MARITA MARTIN Vedr (iz/,. 1, c. .s)il"!,, JliZdi;,. *6 13671 J6că bine, moş Martine, Să'ti dau mlere de albine. AL. ODOBESCU, III, jl. 236. Vecii Urs. A se vede îutelesul la N o. 2;)78. 13672 Moş Martin. L. ŞUNEANU, DicI·, p. 497. Nume ce se (1<1 ursuluî. A se vede Etym. Magn., p. 1149 -1150, OI'lgllla numelui de Martin pe care Ro­ niânif îl (bll urşilor. MĂRIUCĂ *6 13673 Dă cheile Măriucăi, GAVH. ONIŞOl�, prof'. c. Bâlăbâ­ nesci, j. Tntova. Al1ic;l d;\-te legat, ehi-te pe mâna cuî-va. MATEI Ve,)! Ce} il, Cap. 1, S.fâlttu Jfătd. 13674 F'ă'l-el de teiu, Şî pune'I numele Matei. ================== pagina 200 ================== 200 PROVERBELE ROMANILOR * ]/(1'1 de ieiu /ji)f pune numele JJlatci. OH. ALEXAKl'l:FSCF. lllagistl'" j. Putn«. . F(I om dintr'un lemn ele tetu, /jf n lJole.ză JJIate'i. A. PANK, r, p. SU. --HIN'pc."c"G, p. 89. �e gice în bătaîe (l e joc: la lucrurt proste (GOLESCU). Şi mai ales la omul prost. *6 13675 D'aoleo, nene MateI, R6gă-te d'ale fomeI Să jup6e nescal tei. T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefănesci, }. Vâlcea. Se s:lice În g1um;'l celor ce'I chem il Matei. *6 13676 Matei, Matei, Tecă de ardeiu. T. BĂLĂŞEL.1J?·er,t, c. Siefăsiesci, .i. Yâlcca. Acelaş inteles ca la No. 13G'j5. MATALE MATRACUCA 13677 * De când e Matracuca. D-u>t L. LumE, c. Bcdml. j. Tutova. * De pe rremea lUt ]}latracudl. ================== pagina 201 ================== 13678 '['ERi, ORAŞE. NUMI:: PROPRlI Adică ele demult, de când moşii ve1"c;li. * Matracucă. Fen1P8 de nimic. pl"lJshi s,nl. guru spartă. 1\1.-\ TUS!\ L ____ 201 v e(!T Ca». X/l, <. ilratllsa!. MEDEAl'\ *6. 13679 Mehedinten cu doue-deci şi patru de măsele. (}. T. TOlYH:SCU, în». c. Broscari; .i. Mehedinţi. - T. BĂLĂf!EL, preot, c. 8tqfânescl,}. Vâlcea. Ved] Oltcl1. A dică om voiuic, cu "dag;i. MEHEDINTI *6. 13680 Afi voinic Mehedinti. T BĂLĂŞEL,]J1"Cot, c. Stefdnescî, J. l·rîlcca. Om vitez care nu se teme de niment ŞI ele nmuc. fvlEloAN Vc,!, il/a/dal/. MELINTE *6. 13681 Cu minte Ca cătaua lui Melinte. C. 'fU:ODORESCU, tnv. C. Punqescî, i. Vaslw!u. ================== pagina 202 ================== �1)2 PllOVERBELE nmL-iNILOI< --- Se \Iiee despre omul tăcut şi şiret. U:lţena Iut Melinte t;J,eeiL Cii se repe(Jeh ele muşcă pe orl-ciue sĂ ducea la. strtp;�llnl el. i'fu,veit prieteni nicî pe vecinî. lV1ELON.-\ I. COYAN,j!1'()f. c. lunina, Epi». 13682 * Trî mucilu mighiripsea, ş-Melona dădea c6da! 1) A .. se vede Înţelesul Ia �o. 107()�. MERICf\ :;: i� 13683 A fi de la Merica. T. BALĂŞEL, preot, c. Sicfăncsci, j. VrZlccu, Se (liee despre un o blect rar ':il minunat. -:\Ieriea pentru America. :;:L::, 13684 A se duce în Merica. T. B.\ LAţ)EL, preot, c. Stefâucsci , J. VâlCtc!. --\.(Iidt Într'o ţeră clepărtată. MESDRAIA *L::, 13685 Sărace cucuruze, că te-am sernenat în Mesdraia şi te-am aflat în Ţeripaîa. A YIl. COHCf.A, paroh, c. Coşteiu, Ba11i1t. -:\Ieselrala face parte elin couiuna Vărădiu, comitatul 'I'imis, în Banat. Teripara e comuna din comitatul 'I'o­ mntal. Porumbul se face mult În cornitatul 'I'oroutal, de unde 1) Pentru :-;l.l1gă găteau, ,;i Melona (nume ele căţea) dătle�l din c0dă � ================== pagina 203 ================== trebue sti'] cumpere r;;i Iocuitorit din jurul Vărădier cari, cu. tote că'I semenii şi'I lucreză eu sîrguinţă, dar 1':11'e­ ori Re h11c111':\ de o bun:', recoltă. MGNEI *L\ 13686 S'a prostit ca MgneI zapciu. ST. ST. TU'fl'SCU, ·Îm·. c. Caia­ ncle, j. Dolj .: Spun ţel'anii că a fost un zupciu peste fire ele prost, cu numele de lVfgneL Se întrebuinţeză, \.,licel'ea când cine-va îşI iese elin ale lui, când UIl om 1:1 început păreă deştept dar în U1'111:1 se arată prost. MIEI * ,� 13687 S'a prostit ca Miei zapciul. P. DAKIILESCU, ]i1·Of. c. Craioi:a, j. Do�j. Aeelaş îuţeles ea la K o. 13G81i. MIHAI *,0. 13688 Mihai săracu Care a sărăcit pe dracu. C. C. BUKGETIANU. 8tnd. c. Co· sot·cI..j. lI1ehedi,iţi. - VÎLCOF, stUtl. Craiooa, DoU. 1 U Pentru omul care se credo că scie multe şi nu scie 1111111C. 21) Când unul se faee gl'OZllY. fără s:l fie. *6 13689 Mihai, Mihai, Hoţ de cai! ================== pagina 204 ================== Se �1ice În glull1ll celui ce '1 clieniă Mih aî. Copiii obicinuese a recita Ul'lnet6l'ele versuri: ilIihaY. ,Hiha!, Hoţ ele eal! ): (lptca fură, "VilJa)nră, _ C un cacat ]11 gnl'::t. 204 PROVJ,RBELE lWMr\NILOl� ----- *2, 13690 S'a prostit ca Mihai zapciul. Ve,)! jJfglld, il/iei: P. GÂHBOVIOEANU, pro]: c. cu­ şan), i. Mchedinţf. 13691 13693 II Acelaş înţeles ca 1<1 N o. J:3Ij81:î. * A fi MIhaI. D·na Z. JUVAHA, c. Fer/esc't, j. Tutoca; - M. CANIAN, public. j. Iaşl. *6 Vi'l JJfihat şi lasâ] în pace. P. G.Â..HEOVIOleANU, prof. c. cu­ şan'î, j. 111dLedinţl. AdicCL eL fi prost. MIHAI VITEZU *6 13692 Mihai Vitezu Călare pe brezu. P. BUDIŞl'EANU, j. Ilfov. - T. B.�l.XŞEL, 1)/ eoi, c. Stefânesci; j. Yrîlcea. Se �lice ee101' fudulî şi lăudăroşt peste măsură, A se vede B. P. Hăşc18l"I, Cuvinte din Betrânt, II, p. 5 & fi. :;: . A încălicat (încălecat) pe brezu Ca (un) Mihai Vitezu. G. DE;'L 'rE0DOHF;SOLJ, Cercet., p. 6S. ================== pagina 205 ================== 'rht't, ORAŞE, NUj)rE PIWP.RlI 205 Vedi în V. ALEXANDRI, Poes. Pop., p. :?14. Ccintecitl lUt JIihaZ Vite,e:u. MIRA *6 13694 A se mira ca Mira. T. B.�LA�EL,jJl·eot, c. Stefanesci, j. Vâlcea. Se �lice celuI ce se miră lung de ort-ce lucru. JYIira este un nume ce se (1;1 la femel. MIRANCEA 13695 Mirancea be, Mirancea plătesce. BMWSZI, p. 52. A se vechi înţelesul la No. 810fî. MIRCEA 13696 * Mircea, Mirci6gă, Pasăre o16gă, Căreîa'I lipsesce o d6gă. Se �1ice, în bătae de joc, celor cu numele de Mircea. MIRCEA-VODA *6 13697 De când cu Mircea-Vodă. T. BAL.�:::EI" preot, c, Stefaneea, [. ŢTlilcen. Adică, <1e demult. l\llTR.-\ *6 13698 A rernas ca Mitra gătită. G. 1. TOMESCU, înv. c, Broscart, M"ll"t1-i'nf:r ================== pagina 206 ================== MISIR Adică în zadar. Despre Mitra se spune că a fost o nuresu : şi nunta, de la ginere, ne mal venind, de ore-ce ucesta renunţase a o mal luă în căsătorie, ea a rămas gtttitrL, în ncen \li, în zadar. I 1 ! 1 t� I 206 P1WVEllBELl1 RO.iYIANILOH --- *D. 13699 A fi de la Misir. T. BALk'fEL, preot, c 81�fâJ1e8c1, s. ŢTâlcca. Se \lice despre o stofă Irumosă şi SCUl1lp�L Stofele subţire de in, lucrate în Egipet (Misir) erau vestite la Romani. � MOGOŞ *D. 13700 A fi Mogoş. T. BAr.Ă�EL, preol, c. Steiduesci, j. VâlcCCl. A fi om îndrăsnet, cam obraznic în glume; cu caracter cam sucit. MOISE MOLDOVA Ve(F Craiova. *D. 13701 Atâta pagubă în tera Moldovei. � i: I i D-na Z. JUVAItA, c. li'edcscl, i. Tutooa. *D. Atâta 1'(fl� în tem Moldoo», Veql Pagubit. E. I. PATRICIU, înc. c. Smulţi, i. Couurluiu, ================== pagina 207 ================== *6 13702 Tata rus, Mama rusă, Numai Ivan Moldovan. D·ua Z . .JUYAHA, c. Fedcsci , j, Tutova. - Y. A. FOHESCT:, C, FoZ· ticeut, i. Suciava.- GR POIENAR'C. i. Puina. - D-na SOFIA NĂDKJD,E, s-«; p. 3,1. C[tlHl un străin se c1tl ca 110111[\n de Ia doscălera. 13703 R usu 'i ursu, Turcu 'i lupu, Leahu 'i vulpea, Iar săracul Moldovenul Când e oie, Când e vacă. B. P. H.4!'}DEG, Basnrahta, C'Il' vint, B(/r. IT Adie;!, tot l\Iold(1YI311ul e prada celor-I-ulte uutit. *6 13704 Moldovan, cap de bou. E. I. P ATRIcIU, iur. c. Snntlţ], i. COVU1'lUI'/l. t>e dics celui care un se pricepe la nimic. Husiv se S81TeSC de această \lieel'e, când Y01' s<'i, insulte pe \T�-un Moldoven. *,0, 13705 Dă-mi, Demne, mintea MoldovanuluI cea de pe urmă (dice Evreu). Dna Z . Juv AHA, c. Fedesci, i. Tictoca. - E. r. PATmcru, îno. c. SlilHlţl, f Cocurluiu. - GH. ALE. �A,:�Rjf,bCU, niaqistr. j. P.llhw,-: c. 1 JWDOH":�CU. mu, c. Doaele. 1. ================== pagina 208 ================== :.l08 l'HOVEH13ELE HO:WLiN.lL01-: srZ'ţz dt; Dmllncl{eit mintea .1llolclouanulu'i cea de pe urină. C. :'\EGRUZ;�I. r, p. 251, U,'\J1l1 unul vede, p1'6 tar<,1iu, că u, greşit într'o afacere. d:liue c,lie Caznl'Î'r Leşilor: După pagubei Leacul zÎ1Jelept.> Mmm, COSTiN, 1, p. 266. E Mrte cu putinţă. cu I,licerea c�tzi\'cesc[t Set fi dat nas­ cere cuvîntului moldovenesc. Il [aut se dejier du; premier mouocmeni. Froc.11'2'((1/('. Il eectnu! 1) pensicro I� il JJl.iqUorc. 1) PrOIJ. Itai. La seqund« ide« euele SeJ' mrjol'.2) Proe. Span, Die Lesten Gedaukeu konunen. alleeeit hintcrdrein.3) Pi'OIJ. GCJ'l)1.. Second Thouqte are 7H:;st.4) P/,Ol:. Eilgl. MOLDOVENESCE *6 t 3706 A O lua. moldovenesce. G.·\YH. ONIŞOR, c. lJObl'OVi.'ţ, J. Vasln!u. Adică repede, fără, înconjur, cu putere, etc. ,Vadt '1 aşa sit 1) ieau eu 1I1OIdoDI·uc8ce." ') Al doilea gii.lld e cel mal bun. 2) A do.ia idee este cea mai bUIIă. ,') Cele mal bune idei vin tot-de-una pc urmă . • ) Ideile de al doilea sunt mal bun c, ================== pagina 209 ================== -reRi, ORAŞE, xuxs PIWPHIt MOŞII Jloşii, tîrgul hueUreSC(311. care se ţine in }IaI-Jullie. a fost Înfiinţat de Matet-Busarab, după bătălia de la Obor (2G Octombrie W31) în potriva lui Radu-Vodă" feciorul lui �-\Jexu,ndru Vodă elin }[olcluva. spre pomenirea celor că<,luţl în acestă luptă, *6 13707 A căuta cofe de Moşi. E. ]. PXfl1Jclu, ino, c. Snuut), j. Cacurluiu: A se vede îutelesul b � o. IjV37 . 13708 ..::, In diua de Moşl se cercă lut pe lut, şi Durnnedeu rîde de toţi. .'jfzdl/ma, 1, p., 128. A se \'811l� intelesul la ?\fo. 186. MO'fOC 13709 * A cere capu Iuti) Moţoc. Adică pedepsirea, depărtarea, alungarea din slujbă, ni­ micirea, etc. a, cui-va. Vornicul Motoc, unul din boterit lni Alexandru Lăpuş­ nenu, a fost dat, (le acest ])011111, pe mâna poporului care l' a ucis. ' . , A se ver1e C. NEGRUZZ[, 1. 1" H17-Hil;, amanunte <18n­ lua acsster unecdote .istorice. MUCEA *6 13710 J6că Mucea Cu Căcâcea . Şi le cântă Zgremburicea. ================== pagina 210 ================== 210 PUOVEHBELE r:O)JÂNILOH A se yede înţelesl1l'ile ele la N'o. 10171. MUCENICI VCl!i Cup . .r, <". l1fll(tIlid. MUNTEN 13711 Munten cu limba negră. D-na Z. JUVAHA. c .. Fedescş, j, TlItova. - E. PATRICIU, imi, c. Snmlţ't, j. Cocurlui«, Omul aspru şi care înjură reu. ţ)ic Moldovenii locuitorilor din r-rera-Rom[mesc;l. Aceste calificative puţin prietenose pe cari locuitorii din ambele părţi ale ţeri! şi le aruncă, câte odata, diferau în vechimea, Citim în cronicariI CfL, pe acele vremuri, ]V[oldoyenii făceau pe Românj . .riZI/lan!.. iar aceştia la rîndul 101' le spuneau: iepaşi. *6 13712 Povestea (vorba) Muntenului. r. HOSSEl'TOS, ini.!. j. Rornrl1l. Acelaş înţeles ca la N'o. 12()74. i ·1 MURE.Ş *6 13713 Mureş, Mures, apă lină, Cin'te be tot se 'nstreină. T. BĂLk�EL. preot, c. Stefâuesci, ,i. V'Îlcca. �e �lice de cel ce sunt siliţI să se Îllstl'eineze, ne-put€l11(l locui pe valea Mureşului din causa asupl'il'ilol' şi neca­ zurilor. Ye\lf legenda la cuvintul Olt. *6 13714 Nu se spală el cu câtă apă e în Mures. ================== pagina 211 ================== \ Aclici:i nu se desvinovăţesce ele o Învinuire ce i se aruncă. MU�AT 13715 Muşat. AUREG CANDRllA, Re». �Yo1lfi, VII, p. 305. Pentru omul prostolun. MUSCAL *.6 13716 Muscalu, de şi 'I creştin, Dar sernenă a păgân. BA])B1,\ CloBANu, c. Dadilor, i. Vlaşca. Arată cât de mult a avut să sufere Rornânul în timpul trece reî armatelor rusesc! prin ţel'iL Badea Cîobanu este un ţeran de opt-�lecf de ani trecutî, din j udetul Vla�C'l. *.6 13717 A căde Muscal pe capul cui-va. JUIh VULCĂNESCU, siud: c. Pe­ tesei, j. Dotj. *.6 A şede Muscal. T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefâncsci, j. Vâlcea. A şede fij.l'i1 a muuci, numai pe mâncare . Amintire din vremea ocupatiunilor rusescl, când sol­ daţii străinî erau incartieraţî pe la locuitori, cart erall silitI 8,1 le ele tot ce aveau mai bun ca mâncare, case, etc. *.6 13718 A fi Muscal. T. BĂLĂ,:!EL, preot, c. Siefânesci, i- Vâlcea. . A :6 OlT) �:l1'A nl!lnQn"'1 Col '",,:: -l.�.�,� __ w r t ================== pagina 212 ================== 212 A dese-orr se aude în popor: CP J11l1sml e.�·t/ I A reui! Musca] pe capu meii I Ce Musc«! o 11/((/ fi .�i asta in casa mea . ..'\. se observa că il! cel din urma exemplu, cuvintul .Muscal are înţelesul (le belea, superare. 13719 * De când Muscalii cu c6dă. LAURIAK & MAXIM, J, p. 380 &: 7(j]. Adica de demult. *6 13720 A be ca un Muscal. T. BĂLĂ '! EL. }wcof. c. Stefanesci , j. rmcerl. A be mult, mal ales spirtose. Boire comme un Polonais. *6 13721 A fi (roşu) ca un Muscal. T. BĂLĂŞEL. preot, c. Stefdnesct, i rlÎlcca, Se ("lice omeuilor cu peru] roşu Sarl roşii la faţ,'!. *6 13722 Vin MuscaliI. G. POBOHAK, iust. j. Olt. Se �lice când e ternă grea ele cade multă z'lpac1ă. *6 13723 A fi prăpăd ca la Muscal. T. BĂLk;;EL, preot, c. Steţaucsct, j, rit/Cfa. A fi mulţime ucnumerată. In popor se crede Cel Muscalii sunt aşa de mulţi în cfd t6te poporele, cele de alt nein , nu fac la număr cât Muscalit. 'I'ote natiile de M'ar pune pe Muscal nu'l pot bate, atât sunt de multI. Câud face Muscalul câte UlJ resbel, nicî nu aud toţI Mnscaliî, airlt de întinsă este im­ l)eriîţia lor. ================== pagina 213 ================== \ lEHI, OHA,;,E, NUME 1'1WpmI MuscALESC *b. 13724 A da palme (ghiolduri) muscălesci. T. BĂLĂŞEL, preot, c. 8t�fr1l1esd, J. Yâlcea. *6 A da Iiătaie muscolcscă. Când băţl sau Iovesci pe cine-va f[,ni milă. şi aşa de 1'e11 în cât crede că nu mUI scapă din mânăţî. MUSCEL *b. 13725 Uşurel Ca la Muscel l P. (i) .. RBOVlCEARli, praf. c. Lei­ Gesei, [. Muscd. O[mc1 Se joc�1 hora numită briuletul, ftîc�lii din horă comandă din când în când: Uşurel, ca la JJlusrrl.' Spre îndemn ca să joce uşurel, cum j()ci't flăcăil din partea loculuî. NADOL *b. 13726 A fi Nadol. T. BĂLĂŞEL, preot, c, Slejiinesct, j. Vâlrca. A fi om varvar, fără lege, fără suflet, făl'it milă, Un om mănâncă carne în posburr, i se \lice Naclol: al­ tul îşI bate nevesta, copiii saă pe un alt semon al seu, e Nadol ; altul lovesce animalele fără milă, e Nadol : al­ tul omoră un cap de om, i se \lice Nadol, «Ce Nadol de om! Ce No(l61ă ele femee!» sunt cuvinte ce se aud forte des la popor. Locuitorii elin Anatolia sunt vestitî pentru selbiHicia şi cmdimol« lor. ================== pagina 214 ================== 214 PROVERBELE lW1L-\NILOH ._-- NAIE *� 13721 A se ave bine cu Naie, T. BĂL;\ŞEL. preot, c. Stefăncsci, [. Yâlcea. A trăi În mare sărăcie, a fi dedat cu sărăcia, a se ave bine cu ea. Irrtr'un mod glumeţ poporul face diu ne-avere pe n'are, 1/1l1C. *6 13728 A fi intrat Naie 'n pungă. T. BALABEL. preot, c. Stefănesct, j. Y âlcca..' . A fi punga gală, a fi om siil'ac. *� 13729 Dacă e Naie In copaie! P. GARBOVICEA)lU. prof c. Pu­ clasa, j. lliIlIscel . . Acelaş înţeles ca la No. 13728. *6 13730 Nu te lăsa Naie, doar ai face. G. r. 'I'oxsscu, in». c. Turuu­ Severin; j. Jlehedinţl. Câllll cine-va se laudă CCL are SCL facă ore-ce. NAN *6 13131 Nici cu Nan, nici cu Bran. *6 Nn)'i pos« nici de Na1Z,nict ele Eran. A vn. COlWEA, paroh, c. Coşieiu, Banat. _-\.dicCL nici unul, mCI altul. N u'I pasă de niment, Arată nepăsarea, ne-atirnarea de alţii. ================== pagina 215 ================== . TERT, \lRAŞE, NUMIE PHOPIUÎ 215 13732 *� � Unde a dus mutu Iepa şi Nanu cârlanu. ST. ST. 'l'UTESCU, înv. c. Cata­ uele, j. Do1j. I 1 � i Ver)i Mut, Sur.«. Acelaş Înţeles ca la :N o. 0094. A�t diab;« Vauceri. P1·OV. Franc. *6 13733 A dat Nan De gavan. A. P ANN, r, p. 168. - D-na Z. MIHĂn.e;scu, înv. c. Buşteni, j. Prahova. - G. POBOHAN, inst. j. Olt. - HIN'1'ESCU. p. 44. 10 A pi1ţit'o cât de bună, e strimtorat, a dat de unul ca dinsul. 21) S'a săturat, -J. Prahova. *6 13734 Are să mai vie ăl Nan la găvan. P. ISl'IRESCU, Rev. Ist., I, p. 233. Acelaş înţeles ca la N'o. 6839. 13735 Caută N an Iepa şi el călare pe ea. A. P ANN, Ee/it. 1889, p. 25; r. p. 85. - HIN'l'ESCU, p. 54. CaUl Nan pe iepă, şî Nan călare pe iep«, JOI�D. GOLESCU, Mss. II, p. 23. *� Vată Nan iepa şi el călare pe dînsa. P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p. 165. - Rev. Ist. II, p. J 44. - D-na Z. MIHĂILESCU, in», c. Busteni, j. Prahova. Ve<\1' tot dorl să') mal Iese din preţ ce-a cerut. Hogea îi mai scăd t't preţul, capete nu îl ţinea. Că ori pe cât să o vîndă, lui tot bine îl venra, Şi către bogatul diso : las p'acest preţ, dar îţI spulu, eli în peretele casel vofu să bat şi e(l un CUIU, Care CUIU de tot-deu na să se numescă al meu, Ş'alt de el să nu s'atingă de cât numai singur el1. C\m cuvînt, n umal pe densnl cil.'s st.ăpfm şi eii SlI <;lic Şi încolo să n'am voie să me ating de nimic. Bogatul vec,lend că casa chilipir o cumpera, � u se gândi mai departe, de şi 'ntălu se ape1'a, Dar ve<,\enc1 că Hogea nu vrea s'o vîn�ă în alt-fel, pise 'n sine ce" o să fie să alhă un cuIu şi el! �i lăsftndnse în voia r îlldată o cnmperă Cu contract, cu întărire şi baniI îl nnrnel'ă Bi\tll, şl Hogea 'Il p�r�te nn cuiu cum s'a înl'ojt, ================== pagina 218 ================== 2i8 Mutâudu-se dar În casă hog'atul cuuipărător, Ca să păstreze şi cuiul Hogea rernase dator: Aşa Hogca într'o nopte când toţi doi-mia s'a sculat Şi la casa cea vîndută îndată a alergat, Strigând şi bătând în uşă: să'I deschidă mal curînd Şi bogatul din lăuntru, cine este? întrebând. Hogea, eti sunt, îl respunse. Dar ce vrei? l'a întrebat, Votu să'mt ver,l cuiul, respllllse, de I'aţl Întrebuinţat, Se sculă 'n grabă 'I deschise, Hogea se uită dicend , 'I'e ve<;1ui ast' n o pto în visu'rni ce-va de cutu atîruând, Dar ve culcaţi nu e nimica cum văd, visul m'a 'nşelat, Ci păziţi ca nu vr''odată să le să adevărat. Altă dată iarăşI Hogea la mied de uopte viiud , Incepu să bată 'n uşă când se afla toţi dormind. Cumpărătorul de casă, eine este" 'ntrchat, Eli sunt eu! Nastratiu-Hogea către dînsul a Strigat. Dar ce v ref , l'a Întrebat Ier, răspunse el: votu săm! [!lliu Chiulaful ce îl po rt diua acile 'ntr' al meu cuîu. Că în bordetul me îi nu e nici un culu unrle să bat, Şi nu voln sâ'rnf ve\l ohinlaful a sta pe jos aruncat. Cnmpărătorul de ca-să. îi dise : apar ce fel. Tot aşft o să-rnt vit uoptea ? ve<;li bine, respullse el; N'avem condiţia asta ? să fiu stăpân pe al meu? O să viu (lina şi ncptea şi când voîu voi eu, Care va să ,�.ică '? dară cumpărătorul a \lis ; ]iIi·am dobândit cii beleue cu tine cu forme 'nsci-is ! Nici o belea disc Hogea : ce te supără un cutu ? Şi că viii câte odată ce-va pe dînsul să puiu? Altă dată veni Rog-ea, o frînghie 'n mfml avellcl, Şi 'neepu de culu s'o lege către ai casei (lieencl: A<;1r nevasta spală rufe şi viii frînghia s'o 'ntilH,l Din CUIul mei"i de aieea şi de bOl'delu să o ])ri))(;1. O vai de noi! Îneepură al casei a se văita; Ce pecate ne gonil'ă să cumperăm casa ta ! Că ne ameţesci cu cuiul ce'l sncotem bagatei: Şi acuma n'avem pace necăjimlll·ne cu el: Intr'o <;li leI' veni Hog-ea, în mf,nă cn un bojoc: Şi'l atâl'llă 'n clliu <;licend că 'n borcleiu·şl n'are loc:. Ast·fei Rogea tot-de-llUa cu una ş'alta viind Şi pe cel ce'l vÎndu casa tot·ele·una necăjind, Ne·avend alt ce mai face fiind nevoiţI ast·fel, Intr'o (,li de sllperare r,lise: fl'flte! către el Dă'ml banii pe jumetate elin ceea ce'ţi numerar, Şi'ţi lea înapoI casa că nu mai am de tine traI. Voia ii căit în vleţă de ce Însu'mi o făcui Că m'al omorît cu <,1ile cu pustiul teu <'le cuIu. Nastratin ştiea pre bine încă de când '1 vindea Că bogatul cu paguba înapoia să '1-0 de, Dar tot făceit ce·va naZUrl ţiinc111·se cam semeţ, Ţlicend eu cheltuiill banil (ca să'l mai sea<;lă din preţ). Cumperătorul Îl \1ise, dă·mi dar numai pe un sfert: Şi încolo a treIa parte cu tot sufletul ţl-o Iert. E! aşa tot se cam pate, îl respunse Nastratin, Că voll1 găsi mi se pare sa'ţi llUlIJer atât puţin. Şi aşa cumperătorul Ce1'\1 cu paguba sa Să scape de sllperare şi casele a'i lăsit : ================== pagina 219 ================== 'J;itRT, ORAŞE, NUME PROPIti î ----- De cât să ste să maf unn l.le în dandanale, judecăţi, După reua sa tocmelă : sciind că n 'are dreptăţI Iar Xastratin se alese şi cu casa �i cu bant :\lC'1ll81 avend să se plângă că sunt sărac! şi golani. A, PANN, Nasiratiu, p, 60· Tro mpus a eo compodi an amonenn Per ar buoli no ,'"O kuet choas perneinn.v; Pro». Breton, 219 *6 13739 Odată a sburat o raţă friptă lui Nastra- tin-Hogea. GAVR ONI�OR, prof: c. Dobro­ V('L,i. ŢTnslul1t. Aeela"J înţeles ca la N o. 1883. NĂTAFLETĂ *6 13740 Pică pără mălăîetă In gura lui N ătăfleţă. G. I. 'l'oxnsctr, înv. c. Broscari, .i. Mehedinti, - A. GOROYEI, [. Suciaoa. - G. P. SALYIU, înv. c. Smuiţi, i. Covuduh!. Om stângăciu, lenevos, murdar şi prostuţ; care nu'şî caută interesele ci aşteptă ca binele s;t'i vină de-agata. A, ;::;") vede origina la N o. 981. Leneşul pune mâna în strachinâ dară cu. anevoie o duce la gură. Pro». Solam. 26. 15. NĂTĂFLETE *L'o. 13741 Nătăflete. AVR. COHCEA, paroh, e. Coşte'iu, Banat. ================== pagina 220 ================== 220 PROVElIBELE lCOMÂNILOlC I tI Un om greolu ŞI nepăsător În mişcările sale. NATANAIL Ve,)! Ctli' sa, c, Filip. NATE *6 13742 Nate, tu unde te uiţi acolo dai; păi dar. I. POPESCU, înv. C, DOUI'Cn'i, ,i, Tlfim. Pentru cel prost �1 nătâng. NAŢIE *6 13743 A fi de altă naţie. '1'. BĂLĂŞEL, preot, c. Sle/lincsci, j. Vâlcea .: Despre cel care, în fapte şi în vorbe este cu totul deosebit ele noi. De pildă despre cel care mănâncă carne in posturt. *6 13744 A fi de naţie spurcată. T. BĂLĂŞEL, preot. c. Str:f'clnesc'i, ,j. Vâlcea. A fi om răutăcios, cu moravurt rele. *6 13745 A fi naţia lui Durnnedeu. 'ro BĂLĂŞEL, preot, c. Stefâuesci , j. Vâlcea. A fi om blând, bun. *6 13746 A fi naţia dracului. G. POBOHAN, iust. f. Olt. \ 9' 1 � I ================== pagina 221 ================== 221 :;: /). 13147 A fi naţIe blagoslovită (buna). G. POBORAN, insi .. i. Olt. Acelaş înţeles ca la � o. lin ..\.5. *u. 13748 A fi naţie rea. T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefasieec«, J. Vâlcea. Acelaş înţeles ca la "N o. 1:)7 ·tu. NEACŞA *6 13749 Ori colo, ori colea tot Neacşă me chema. T. VULCĂNESCC;, siud.. c. Pelesci, i. Dolj. Pentru cel care nu pierde nimic (lin v<11()l'eL1 S<1l1 din cinstea lui, ori în ce p osiţre s'ar afla. * L., 13750 După ce e urîtă o mai chernă şi Neacşa. P. GARI:lOVlGEAKU,P1·Oj. c. Plos­ tina, j. Mehedint«. - G. 1. 'I'o­ MESCU, în». c. Broscort.]. Meue­ dinfl. Celei ce, după ce e urîtă din tire. ma.i ,11"e şi purtare rea, A se mai vede Înţelesul ele b No. fî229. NEACŞU *6 13751 După ce e urit îl chemă şi Neacşu. T. BĂI,ĂŞEL, preot, c. Stefr1nr;8C'i, j. Vâlcea. A se vede înţelesul la No. !i230. NECHITA ================== pagina 222 ================== 222 PHOVERBELE HOMANILOR *6 13752 Nici n'am frică De furnică, De Nechită (Nichită) Nici atătă, S. MIHAILESCT. Şezciore, I, p, :J 18. - E. 1. P Armcte, in», c. SImt/it, j. C01Ju1'l1tl1!. Acelaş Înteles ca la K o. 1 i37iHi. NECOPOEA *6 13753 A se vede Necopoea. 1'. BAI.Ă'�EL, preot, c. S/efânesc'i, .i. l'{ilcca. SI' \,lie8 oelut G8 şede ren jos, adie;i ast-fel Ci:' 8e vede ceta ce un al' trebui să se yu0ă. NECULAE Verii Sji;nllt lVeculae. NEDEEA l\EDELCA Veql C''1'' XlI, c.l\/edeea. NEGĂ *L'.1 13754 După ce e negră o (mai) chernă şi Negă. A. PANti, I, p. 4. - BAIWNZI, n. 56. - HIN1;'ESCU, p. 120. - L MARlNESCU, înv. c. Bradu-tle-jos, j. Argeş. - M. S'J'lIKCEA1'iT, înv. c. Pir·ia,,i. lI1ehedil1i'l. ================== pagina 223 ================== 13755 'rERI, ORAŞE, NUME PROPRII Negă Suie-te 'n teleg ă, HUq'ESC"C, p, ieo, 223 *6 SUl) Negcl) ln telegâ? ]0 m'o'iu sui Dar un pictor tot l' oiu iirăi, I. GH()[?ŞOHEANu,pn�/. c, Gnlşa, comit. Arad, Ungm·ia. Pentru cel îndărătnic care nu se Iasa a fi povăţuit de alţii. *6 13756 Asta'i Nega care o albit pe dracu. M, STĂNCEAKU, în». c. Piria, }. 7I1ehedil1 (1. Pentru femeile cele rele. *6 13757 A fi ca Nega-Rea care s'a înnecat pe apă în sus. G. BĂNUI.lcSGU, înv. c. Besdeadw, J. Dimbocii«. 1 U Pentru o femeie salt UlJ om, care 8 nevoiaş şi care la 01'I-ce trebă începe, nu are destoinicie şi tocmai când "l apropo să isprăvescă face o greşală, S:1l1 dintr'un lucru de nimic strică tot ce făcuse. '2� Pentru omul lipsit de noroc. )iT pga-Re:l a un pleonasm de ore-ce nega arată în tot-de-una o fiinţ:i reutăcfosă. *6 �3758 A fugi ca de Nega-Rea. P. GÂRBOVICEANu,prof. G. Şuid, i. Argeş. ================== pagina 224 ================== P.ROVEHIlELE IWM . .\l'HLOH * c. 13159 Nega-reua. LAUlUAN & MAxrivl, II, J!. ibli, -- P. ISPIREseu, Leq., p. 3:2';".­ GR. J1PESOU, Opinc., p. Si); Il/;I'l'. Oraş., p. 188. - A. OANDREA, Par. Rom., p. 304,- GA V. ONI!')OIt, ]!/(�r c. DobJ'ovi!t, J. Vasln'i'/!. - G. pU' BOHAN, iust. J. Olt. - 1'. BĂLA­ �Jl[" preot, c. Stefauesc), j. rrilcpo. Un om supărător, care ::;e ţine scaru de tine "i uu tt dii. pace cu nimicm'ile lui, fiind după tote şi Îm1'el'(ttlli('. ,�ade ca Neaga·Rena (nruţartmu} pe ca pul meu G. POIJOJ:A:;. <.1.. siJ ţinu efi Neaqa-Heua de cinc-vn.» '1'. BĂL.4Ş.EL. «Ce s\.» - P. JspmE�C(;. p. »27. Ne((ga, Xega·Rcoa Npal'ge muhalaoa. A. P ANN, tau. 1889, p. ]11:';' l I, p. 90. E. LP ATRloIU, im: c. S/lwlţi, j. Coviwlu1.u. P. DANIIl,ESOU. j. DaU, :;: Nega dracului. *D. Nu fi Nega. 13760 Adica femee rea. Pare că babelor le e ebtii mal mult acestă porecla : baba nega îndrâcită ... De aci it trecut şi lu h,'i,rLaţf. �1(ll::' N(;gn e betrânul urît şi prost. Se mal aude şi Neqră. în loc de /W;giî. Se scie ca co­ Ioreu negră aparţine în deosebi spiritelor rele. }\![amal'rl­ duret e îmbrăcată în negru. Sarnodioa are numai (lilltii albr, în colo tote peleu îl e negr[t. *D. 13761 N'o luă ca Nega. I, ================== pagina 225 ================== Nu fi l'e1î. nu ti al druculuî. 22;-, 13162 A fi Nega. V. ALEXANDHI, Tcair., p. 834. Atlieii dracul. 13763 Este gol Negă. HINTESClJ, p, 120. Ati c;t, ,.;] (l)';l('n1. NEGRU-VODA *L'.'. 13764 De când cu Negru-Vodă. T. BĂLĂ�EL. preot, c. Stejihlc.sd, ,j.I'(î{cc((. A<1ie,I vscluu , (le mult; (le () vîrstă înaintată. *6 13765 De la Negru-Vodă. G. POBOHAN, iust. j. Olt. Despre un lucru statornic diu vechime, despre un 11� vechîn. *6 13166 A spune de la Negru-Vodă înc6ce. P. G ÂH,BOVlCEANU .prof'. c.Hârşa, [. Prahova. ()tmcl unul povestesce ore-ce începând pre de sus. NI�GU *6 13761 S'a măniat Negu pe sat Şi trei dile n'a mâncat. 7") 1 __ " 1 ================== pagina 226 ================== 22(i P}�OVJ;;HBKLE ROIYlÂNILOE --- L'::,.* S' (f, ?I/âniat N e.r;u pc sat. A. POl'ESCr. c. Pieiroşiţo, i. Dimboriia. Vell! Vadi. Acelaş Înţeles ea la No. 130Tî. *L'::,. 13768 Ai priceput şi tu cât a priceput ciomagu lui Moş Negu. r. GÂRBUVIOEANU. 1))0/ C. c». şrl1ll. .i. Mehed·ill(1. Adică nu ai priceput nmnc. 13769 Asta 'J Negu Cu toiagu. P. GÂRIiOVICEAKu. prof, c. He­ resei. i. Ilfo�·. Când lovesce cine-va pe un altul. Se unde şi în următorul joc de copii: U Il copil ţine mâna m6le.U n altul îl apuC11 de mână o mişcă Încet de vre-o doue 01'1, apoi a treia 01'11 o sgn duîe tare şi lovesce cu ea pe unul din copiii care şed [tl,\kri, saiI chiar pe acelaş copil. o rlată cu mişcare mâ­ nil, copilul dice ast-fel: JI[,tllă, mâ,nă frântă Cine mi te-a fr'lld, N(;g1.!, N(qn Ou toiaţju, Lovirea se face la pronunţarea ultimulnt cuvint. VC()i Lul,a. Ncinţu l c privit, de poporul 1'0ln}m ea omul ce] maT IlIe�te�lIg':lr diu lume. Cu Nemţlll nici o dată să nil te apucf, oă el a relH11'8 DRA G. DRXGUŞIN, c. BogdănesC'l, j. Vâlcea. 13770 A pune tot ca N emţul. G. r. T 0!1IESCU, înv. c. Br·osca.rl, .1. Mfhcdillp. (';1,11 c1 , la masii, nu aduci pe rînd bucatele CI t6te de o (ht.1. ,-1'0 mfmcflrI al, )June tot ca Nemţnl .• 13771 *6 Vai sărace Nemţule Cum eţI cură sdranţele! Las să cu re Că's destule. V. SALA, clase. c. Vaşco'â, comit. Bihor, Ungar!a. - DimNA ZANNE, c. BoqtlăneSC!, j. IlfOV. 13772 CCtei adese-m'i NemţiI umblă cu haInele strenţuite. * N emţu crede 'n beutură �'Unguru 'n înjurătură. G. I. TOJl!Bscu, înv. c. 1'nl'ml- o_,.�,,:�o ,: 7ltT,,7,rorl""M+X ================== pagina 228 ================== 228 Amt[t firea fie-căret din ateste uutii. *,6 13773 Ţine ca Nerntul cu tarara. Iui .. C l:OF.�UHEA"U. prof : ( B. Comloş, comit, 'J'O'l'01l!a!, Ti.oar)«. Aceluş in ţel(�s ca la N o. lOS31. Origiua ucestel dicert se află la N'o. lOSi31, ci llU trebue c�tntat<:Vt, precum cl:ec1 UJIii, în jocul d/'1'1 IJil, fl.il'te ohict­ nuit la N emtl. *,6 13774 Cănele Nemţului mănâncă şi mere pa- dureţe. D-na E. B. MA 'YE. p. SS." C. B1J�GEnAKU, iur. c, Cosorci. i 111 chel/ii1 ţI. A He vede înteleanl ŞI (Jl'igina. la K n. l-l.-:il. *,6 13775 Lasă-te, cum s'a lăsat N erntu de ismene. Avn. COReEA. ])(11·0/'. c . Caetc:«, Banat, Nemtit, aşa se (,lico, umblă frlrtt i smen«. J)iCe1'8 înSel11118Zii, a se lasit de ce-va ce 1111 e ne-a perut trebuiucîos, precum a făcut N emtu care uu p(h·t;î de oât pantalonî saă ciorecf, fru';"1 a m:ll iLye iSl1lPlle }lP sub el. *,6 13776 Îi Nernt botezat f6rfece. (lA \'H. OKI'-'UR 1'1'of c. Banca, .1. Tu/ora. . Adică Evrei:'l, titiat imprejur. *,6 13777 Nernt Cotoflenţ. AVEAM CV[]CEA.p(t)'oh .. r. CoşfclH. Bonat. 8e l,1ice N emtilor, În brttaie de joc. Copiii strig/tduV\ Nemţi: ================== pagina 229 ================== 220 }; 8111\ <:(JtO�1811ţ Dă 'I CI[ CUl'1[ 'II �flll\, JI,['Ill,;{t pi!:\ �e �ăcnră: �I 8(' h8B:l pau astnrii. 'P;;lllllll. - Apo) dacă n'are tinţl, el nu poţi rnuuca.t) - JIm! şi ved] hine, meI Nr-mtule, ('i1. 'I �i tare slflh:î vaea. - No, apoI tll cbind [',I piteg 3) nu fi slab'? l'espul1de };(\m\111 li lli�tit. - Ba că hine mi·o lănLlary'i, meI Nem\llle, l'emâr cu sănătale. �i '�l·a căutat .Românnl () vacă În alb1. parte, 1t\1'1\ N'1;mţu t\ l'l'maS ';11 vaca ne·vîndută. *6 13780 Spune drept ca Nemţu. AVR. COECEA, pOl'oh, c. Co;:telu, Banal. 1) Betriln. 2) dinţi, ea nu pute mânca. 3) Hp,tc"(Y::::::: l)olna\'. ================== pagina 230 ================== 2RO PF.OYEIlBELE RmL4.NILOR ---- _ .. _-_.- -----_._--- Spre lauda :N eintilor. A se vede :N o. ] :3779. *6 13781 Merge drept ca Nerntu. Gn. JIl'ESCU, Heur, Oras., p. lnl. - T BĂLĂ�EL, preot, c. Sir fdllcsc!, J. Vâlcea. Adică strîmb, 88 Î,lice când cine· va, e het, şi vrend să merg;\ drept pe o potecă, o brodesce tot cu oiştea 'n gard, ca Irimia. *6 13782 A sta drept ca Nemtu. G. BĂNULE,,;CU Eno. c. Pieiroşii«, ,i. Diimbo cita Căci :N ell1 ţu stă Înfipt, par' cii, după vorba lut Heine, ar fi înghiţit betul cu care '1 bătea odinioră, *6 13783 Nernt puturos, Lasa puşca jos. '1'. BĂLĂŞEL, preot, c. StefâllesCÎ: j. Viilcea. Se �lice unul om fricos, precum şi N emţilor, în bătae (le joc. *6 13784 Nemt puturos lea puşca de jos, Şi îrr.puşcă raţele Şi le mânca maţele. '1'. RĂLk:lB:J.,Pl·COt, c, Stefdnesci, i- Vâlcea. 8e �1ice Nsmtilor, in bătae de joc. *6 13785 Nemt gol, Imbracat pistol, Şi la cărciumă dator. n. POllOHA: dar el respundea mereu; < cald ! cald ! > 'J'eranul liniştit a tot mânat Înainte. Când a ajuns la destinatie şi s'a dat jos din sanie, a vedut că străinul murise de frig. Tocina! pe urmă s'a ve(�ut că străinul acela era un Nemţ, care nu soia româuesce şi când �liceil el «cald» voia să arate că î'f este forte frig. De atuuct :1 remas vorba: cald nemţesc. ================== pagina 233 ================== �-'1.. se vede Înţelesurile In No. 10528 & 10629. I. 1. C. BRĂ'l'IANU, c. Flm'iea, j. Muecel, - GR. POIENARU, ing. j. Puina. . *6 13795 Merge înainte ca pajura (pajera) nem- tescă. *6 13796 Tarara nerntescă. P. Jsrrussou, 87101Xl, lS79, p. 116. - VARRON, p. 66. - T. BĂ­ L"\ŞEL, preot, c. Siefănescs.], Vâlaa. 233 Vcql PUllg/i. NEMŢESCA TERI, ORAŞE, NUME PROPRII --��� �------- �� î r, '1 I I I f I I A se vede înţelesul de la No. 10831 Şl 13773. NEl\1ŢU 13797 6 Cât cetatea N emtuluî. Ve'I' Col/a. I. CREANGĂ, Pov., p. 324. Adici:i mult. NESPELATU *6 13798 Nespelatu. T. BĂI,ĂSlCI., preot, c. Siefanesa, j. Vâlcea. ' . Pentru un om trupeş şi cam bătăios, cam pe-o urechle. I'nbre căpitanii panduri lor, pe cari '1 adunase Tudor Vladimirescu, găsim şi pe unul cu numele de N espălatu. C. Boliac, în poesia sa, Domnul Tudor, pomenesce de acest căpitan, NETOT *6 13799 A fi netot (netot). T. B.'iLĂŞEL preot, c. Siefăneecî, i. Vâlcea. ================== pagina 234 ================== :234 PlWVElm.B:LE ROliIÂNILm, -------- Pentru omul ne-ruşinat care vorbesce ocărî, injura :;1 drăcue. Se tJice omului murdar în fapte, în vorbe, il] îmbrăcăminte, cu peru nepieptenat, murdar pe corp, carp lluce o viaţii selbatecă, de animal. "CI' neiot '» « Ce 1/I-!,)f ti' se aude l)re des în popor. Sub numele de ncioti, popornl u,e spune că exista mal Inainte vreme un SOlU de ţiganI nOllHL(JL Ei eraîi el' o fire forte rea şi scârbosă, omorau, furau, jefuîaă, etc. Ei um­ blaii mai mult despotaţr, toţI cu rişchitore în mâini. �i Ierna umblau tot despoIati, lUS,I, cu cîoburt cu :fuc '111 mâini. ()meuii aveau nHH� frică de netoti. duel îl: ochean, fugeall mâncând pămîntul şi se ascundeau, C11re pe 1111(1(­ putea. NICA *6. 13800 Nică căpitanu Care bate cu tufanu. T. BĂL.�ŞEL, preot, c. .'Ne,IIII"""'! j. sâlcea. Se <.,1ice celor pe-o urechîe, vecinicI g:tt:t sil, se încaere. NICHITĂ NICOLAE *20. 13801 Din pricina lui Nicolae (Nicolai) urîi pe Sfântu Nicolae (Nicolaî). A. P ANN, Eri!} 1880, p. J I ilj ; II, p. 113. - P. GÂRBOVIUlEANU praf. Se. Inv. CI. VII. * Dt' a,r(!u lI(, Oala) an{j'tztrt ş) Sân Nicolci ,/ 1) Vc ciih'p snte1itir lui Moise Basarab la 10:2D. ' .'\ ltir iusă sustin ca Harla ele la Afumati a fost asa­ sin:tt' Îl1 paraclisul EFi scopieI din Rinmicul:V:deer, chtar in m. nueutul c.u«] fie ",;,tvÎ.l'Sla "ulluni:1 fiuluI S611 Vlad en 1 )espa, tîica po"telliieulnî I)r[lgan, care fn ueis eu Radu impl'PI1H[l. lu uHmml Olteni, tOlll. ]jI/Îol'enl. ee este ceva mai spre 11<1n1 ,II' H,-Y;,lcpL ,"sle () bisel'idl yeche ziditii pe la l-l-�I:! c1p c,ihp :Jlitn)]l,Jlii111 Eftimie �i Episeopul :MihaiL () lpgemh ce SP p;"!shez;\ în graiul poporului elin eătu­ nul Olteni!. llP fipnJle dl ari fust ucişl îu altarnl acelei bi­ "';fetid nu Domn cu finI :-;eu unde se :tSCUllseser[L de frictl nl1Ol' (lnşlll;llLI. :EI "pun erL ar1 Y6<;,111t piin;\ mal de curînd ,,;'mgp]e aceluI ])1l111U pe ziclul altal'n1nl. �l,'('.sb p;'h'pl'p <,ste împ,irti\�it{l şi tIe fostnl episcop al lUnmieulnî Ghell:ll1ip :Elli'icenu, care susţine, CiL după t6tp probahilitaţil0 aci il fost ucis Ibclu de-la Afumat], nn în l 'pUiţne 8<11'1 în Episcopie. OLT LEGENDX "\Il1l'q1l1 �i (:ll U.li"J aII fosl eloI Hădll Iraţi [)\llll, care semenall lumi 1'\1 a.llul ea ,1"1Il- picăturI dc apă. El tl'ălah amîndoi prin munţi Îwlelt-tnicimlll-Sc CII vîllăt6rea, O,latii, aştl tli (Jin.! erLte 11T1 OJlJ 83,11 bal'im dobitoc, *6 13814 Trage Oltu la matca şi mojicu la tepă. I. DUMITRESCU, înv, c. (hÎl/clm'O, .i. DoU· *6 Olttc la matdi, omu la tepă. 1'. BA [,Ă>;!EL, Env. c. ,','!efi!ncscl, J. 1 "Î/CCIl. VC'}l Cap. 11, (. Apii, jJl{�ji(, T ':pif. .. :\celaş înţeles ca la No, 10305. 8e întrebuinţeztL de ţeranî c[tncl vre-unul elin el tdnte"'cE­ u;Ue'o vorbe neplăcută celor-l-alţL T7 n'p.st vila in mu ne f'wict la uillenie. I r' ================== pagina 241 ================== p'erd, ORAŞE, NUil1:G PlwpR:_[î �_}4_1 *6 13815 Marea Cu sarea, Şi Oltul Cu totul. GH. PO[ENAHU, 'ing. [. P1(,I/la. - P. GÂRBOVIOEANU, jJJ'o.f. Sem. Cenir. Uz. VlJI. *L A fâglZllui marea (in sarea .')'i Oltul Olt totul, OR .Jll'CSCU, R(htr. (Jmlj., 1'. 265.-- P. Isrnresou, iu« Isi, ru, p. 380. - DlM. POPOVICr, înv. c. Clwin, comit. Arad., Ungaria.- 1. BĂNTI:SCU, prof, [, R01n(m. Aceh:j înteles cu, la No. 868. Sallustin. vorbind de Oatiliua. spulle: «JJ1.(l1'ia monies­ IjItP nolliceri f'If'jJiI.» *6- 13816 Oltu Cu totu. T. BĂLXşm" preot, c. Stefauescî, ,j. V(îlccet. Nimic, S,t,11 aprope nimic; adică, a fiigă.clui mult :jl a nu da nimic. ,l-a dat. .le z('st.l'e Olt« cu tobe> *6 13817 Ca apa Oltului. G. 1. 'I'oassou, in», c. Broscari , i. lvlel/c(lin{t. At1ic;"t mult . . s� vini:( "ii ap« Oltttlui �i dacă nu vre D'lI1111erJou tot ,le g611a.' ================== pagina 242 ================== 242 PROVERBELE HOMÂNILOH --- *6 13818 Nici Oltul nu'l satură. G. J. TOlvIESCU, 1111:.('. Bn)sC(lr'i, .i. M"ehed in ti. v ce)! DUIlă,-e. Unul ne-săţios, care e pre Iacom. :j:6 13819 Par'că arunci în Olt. 'I'. BĂLĂŞIlL, prcol, ('. Stejdnescf, J. T'âlcea. 8e vice ele ce-va ne-silţios. De pildă cănd Într'o clflc1ire intră mult material, sau când lucrezi la ce-va f;\ră spor. *6 13820 Nu me spel de el nici cu apele Oltului, T. BĂLĂŞIlL, preot, c. Ştefănesct, j. Yrîlcea. Vedî Dttlu'tre, Prut. Când faci vre-un ne-ajuns unut om care nu te Iasă In pace ]):111<1 nu 'şt-a resbunat în o rI �i ce chip. *6 13821 A'I curge Oltu în gură. G. POBORAN, insi. i. Olt. *6 A' 1 cur« Olsu în qurâ. T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefduesct , ,j. Vâlcea. II merge bine, are veniturt mart ŞI ne-Întrerupte. *6 13822 Când s'o întorce Oltu înapoî. G. PO.130RAN, insi. i. Olt. Adică niot odată. :j:6 13823 Lăsa te-aş (da te-aş) de malu Oltului ! T. BĂL_A.ŞKL, preot, c. Stefdnesci, j. VIÎlew. ================== pagina 243 ================== J ��� __ �---,'r_E_fd, ORAşe, NUME PROPP._�"I_I�������'2=43 *6 13824 Te trec Oltu! T. BĂLĂŞEL, tJW. c. Stefânesci, '-, j. Yâlcea. Se \lice celuî care te supără peste fire. însemnânr] cea mai grea pedepsa. *6 13825 A'I veni să sară în Olt. G. POBORAN, insi. iOU. A fi pnî necăjit, a 'şI chema mortea. *6 13826 De-ar fi Oltu cât de adînc, tot o să trec să me duc. T. BĂLĂSEL, înv. c. Steftinesci, j. Vâlcea. ' C:1.1111 unul se hotăresce la un ce gl'ell (le făcut, filrtl :t se uîtit la nimic. *6 13827 Matca Oltului Pe vatra focului. I ,1 I T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stcfanesci, J. Yâlcea. Blestem popular. Lnsemneză o nenorocire mare, s�111 cel puţin o sărăcie gnJzniciL *6 13828 A dă fuga la Olt. T. BĂLĂŞlDL, preot, c. Sicfănesci, j. Vâlcea. 8e \liee celuî care înnebunesce, care lşi pterde minţile. *6 13829 A fi ca Oltu. G. POBORAN, inst. j. Olt. ================== pagina 244 ================== :644 PROVERBELE RO�!ÂNILOj{ ------� ---- ------ --- -------�-- OLTf�N *D. 13830 Olten cu doue-deci şi patru de măsele. Acelaş înţeles ea In No. 13(i7D. 13831 A fi Olten cu gura plină de măsele. BAHOC-;Zl, p. 42. Acelaş înţeles cu la N o. 138iJO. ONOFREI ORA� *D. 13832 La oraş şed cănii cu colaci (covrigi) în codă. G. P. SALVIU,t'l1l'. c. 8/11u[[1, j. COV1(1"IIl'tu. Vedt Câne, Aşa se răspunde celor cari sustin că la oraş ema! bine ca la sat. Ye9-1 No. 152�). ' * D.� 13833 In vestit oraş al nos Mulţi şoreci odată o fos. '1'. B1LĂŞITL, preot, c. Stefănesci , J. râlcea. Dicală din 'I'ransilvanta, ce se întrebuinţeză în batjo­ cura Saşilor. 13834 La oraşul ce se vede călăuză nu trebue. A. PANN, Ee/iţ. 1889, p. 155; III, p. 125. Veq'î Sat. La cele de fatft n'avem trebuinta de n ict n nriSbl'p ================== pagina 245 ================== 'rJ1mr, OHAŞE, NUME PROPRII ORBENI *6 13835 De la Orbeni. 245 T. RĂLÂSEJ.,J!l'eof, c, Siefdnesc«, .i. l'âlcea. - VC(F C'/,iorenl. Se �1ice în bătaîa de joc, celui care nu a yes,lut un lucru unele era pus, de şi se afitl, pe împrejur, sari n trecut pe Llngă el. Orbeut este o localitate închipuită. OREVA *6 13836 A trece şi de Oreva. G. POBOHAN, mst. J. Olt. A se duce departe. Du-te, neîcă, nu Şl'tle N« tt'iîge nădejdea mea, • Că nădejdea (le la mine E ca sîrma de subţire; Când o pul pe mărăcine Tragl de ea şi uu si:' ţine, Du-te, du-te nu şede Oii de-otu sta a blestema Al trece de Oniva., .. l}:[i sr. prind blestemele. Şi 'ţI·o veni nnmele. ORODEL *6 13837 Ca la Orodel. G. I. TOMESCU, inr, c. Broscari, ,i. MehedintL Adică cu hărnicie. ================== pagina 246 ================== PHOVEP,BELE lWMANILOH, Orodelul e un sat, în jmleţul Dolj, unde orneuit Sl111t muucitori şi harnici. OROPL\ Ve'l' Eltr�f'l *L t 3838 Să trăîescă totă Oropia. T. R\LĂ"EL. preot, c. Stcfanesci, j. Fâ1cea. l� rare ce se r.,lice în popor, cu înţelesul: sit tr�tles el tot cel cari fac parte din familia nostră, Poporul pronunţă Oropia în loc de Europa. OSMAN *--" 13839 A fi Osman al nebun! T. BĂL.lşm" preot, c. Stefănesc), j. Vâlcea. Se r.,lice unm om cu millţI cam nebune, care are nisc­ apucăturî nebune ce nu se potrivesc cu ale celor-l'altt. Acesta dicere este usitată mat ales în comuna Stefănesct din jud. Vtdeea. In acestă comună, se povestesce că în vechime a fost trăind într'un bordel, în vîrful unul del, un Ţigan turcesc, anume Osman : El nu pre avea dogele t6te; era cam sărit din tîtînL Pretindea să-! �lic;I omoniî «Imperate», Cărora îl t;liceau « Imperaie», le făcea fel de fel de lucruri de lemn, căcî era Iemnar ; cărora îi \liceaiJ Osman, când punea mâna pe el, le umplea cMa de pumrn, \lic€mdu-le: «La Olt, ciine, de-te spală 1» El nu mânca nimic giHit de femeile rornânoe, caci diceă ca sunt spurcate. Mânca numai ce'şI pregătea singur, cu mâinile lur, A�a, mămăliga şi-o făcea el singur, îşi fierbea ouele, verdeţurile, etc. Vasul, dacă îl imprumuta de la Român, se ducea cu el la gîrlrt de-I spăla cu apă şi nisip, până îl făcea ca nou, apoi fierbea în el, căci dicea că Românul e câine. , Şi de 1:1 el a rămas vorba : « Ca Osman âl nebun !» ================== pagina 247 ================== rEgI, ORAŞD;, NUME PRoPHl1 247 '�'----'---'-------- OSMAN-PAŞA *6 13840 Ca Osman Paşa Care a căcat cămaşa. 1', BĂLJ'.ŞEI., pt'eot, c. Steţâncsci, j, Viilcea, Se <.,lice vre unul om care a mâncat o trântelă de la cine-va. Acestă \licere este scornită de ostaşii cari au luat parte la resboiul de la 1877-78, contra Turcilor, când Osman Paşa uitase capul, uitase tot, ele frica ghiaul'ilol' ele Ro­ mânî, 00 13841 * Ca si s' aspărea Oulu di neauă, s' asdra 'nă tămbare.') 1. COYAN,pro(. c. PCI'ivoli, Epir. Vcql Elilll} , Omul mare, însemnat, vitez, nu se sperie de nimicuri, de critici, de ameninţărî, chîar de primejdiî. Oul este cel mai înalt munte de lfmg;l Perivoli. OVRElcA 13842 * A fi Ovreică. )1. CANIAN, public. i. Iaşl. 10 Fricosă, 2° Murdară. R[)wp.st 6 'E�pcl.ti; iVI.t }j ·rI)'I.'I) roo, �P(J)p.oi)') /{.IX!. rO: XCI.A!;. rlj\).2) Prov. Elin. OVREID Veql Grec, rJvrdi. ') Dacă se spcriă Oul de zăpadă (ueuă) se făcea tambură. ') Pute Ovrelul �i norocul luî, put �i averile lui. ================== pagina 248 ================== 248 PROVERBE LE RU"lÂNI1�On Ovreit au restignit pe Domnul Hristos, de aceea sunt blestemaţi sit nu atbă ter;", si Srl umble în lume, din loc în loc. " La vremea de apoi Antiliîrsu 1) are să Se nască din fată de Ovrelu. Ovreml, pe lumea cea-l-altă, intră în Iad fllr;t judecată, *6 13843 Ovreiul, până nu înşelă, nu mănâncă. A. PANN, Ee/it. 1889. p. 10; T, p. 68. - BARONZI, p. 59. - HIN' TEseu, p. 138. - H. D. EKESCU, 'Înv. e. Zaniosiea, J. Dorohoi«. Ocretul nu măl1ânccf, Jiână nu o înşel» pe un Român. P. Isrmrsorr, S110'1'C, p. 83. Acelaş Înţeles ca la 1'\0. 13tî02. In judeţul Dimbovita se dice că Ovreml e hoţ det/iurr, căci, cu şosele cu mamele, el înşelă pe Român 1,1iua pe amîadî. 13844 * Un Ovreiu înşelă doi Români, un Grec doi Ovrei, şi un Arrnen patru Greci. P. BlTDIS'1'EAI\U, c. Bucuresci, i. Ilfov.' Vcql Jidan. A se vede la N o. 13598. Un proverb maghiar gice: dinl1"un 8erb poli scote patn� Oure; şi cinci ţigani. Ve(1l Jidan. 10 Se gice pentru cei fllrft noroc (GOLESCU). 2u Când unul se apucă. de o trehit În afară de vreme. 13845 Odată vrură Ovreii să se căletorescă şi se întîmplă Sâmbătă. 100W. Goi.zscu, Mss. II, p IL I l 1) Antihristu , ================== pagina 249 ================== Tlh:i, OHAŞE, NUiVrn: PIWPRII 249 / , 'Il' ' ) "1' ,., - r vS:�G" o . �OPCf.w<;" Y' ,r-"f? 1) �'J.0fJl'j.TO. 13846 PI·OV. Elin. * Odată au vrut Ovreii să plece· la seceră şi s'a întîmplat să fie Sâmbăta. * Ca Ovrei� Sâmbăta la secere. P. BUDIŞTEANU, C. Bucuresct, i Ilfov. Acelaş înţeles C:1, la N o. 1 �:\845. *6 13847 Barbă de Ovreiu, Scrie cu condeI, lea '1 de per şi dă '1. T. BĂL.4!:!EL, preot, c. Stefauesa, j. Vâlcea. �e E,lice îu batjocură Ovreilor. *6 13848 Se întorc ca Ovreii de la secerat. G. r. '1'OMflSCU, înv. c. Broscart, i- Mehedinti. Ac1it;;:i superaţf ; amiirîţl, acestora, ele bună sema, 11e· plăcendu-Ie munca pre obositore a câmpulul, * /" 13849 Ca Ovreiul perciunat. G. 1. TOMESCU, 'Î11V. r. Ttwr/u, Severin, i. Mehedint'l. Pentru omul care caută sit înşele. *6 13850 A fi Ovreiu, '1'. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefânesci, i. Yâlcea. Adică om fără lege, păgân, spurcat. ') A vrut Ovrciul să me rgă călare ţi s'a întîmplat să fie Sâmbătă. ================== pagina 250 ================== 250 13851 rHOVERJ3li:LE lWMANILOH pACALĂ S'a întîlnit în drum Pacală (Păcală) Cu frate seu nea Tândală. A. PANN, 1, p. 88. - HE"J):>lX. p. 138. * ::':. S'a /;Ctsit Păcalâ cu Tândalct. E. L P ATIacfu, în)'. c. /:o''IIIH/ţ!, J. Covurluiu: 0,l11(1 se întîlneso dOI cad se potrivesc În ale glumeIuL sall cad sunt ele o potrivă nerodr, 'I'ândală şi Păcală sunt două personugii din poveşti. nnul prost, cel de-al doilea păoălesco pe ceî-l-alţî, rlur cum j"{tl'ii să vre, nefiind nici el J1l'e deştept. *6 13852 Cine a audit de Păcală, cun6sce şi pe Tândală. P. GARBOVICEANU, 1)1'(�r. c, ]).10' goşesC'l, i. Dtmbooiia, Pentru cel ne-despărţitî. *6 13853 . Păcală judecă pe T'ăndală. 1. POPESUU, iu», c. Dobreni. .:i. I1j'o1J. Adică un prost pe un altul de semn lut. *6 13854 Plânge plănsul lui Pacală. V. SALA, clase. c. Vaşcoi1, con.it. Bilim', Ungc[1'la. Pentru o nenorocire, o paguhrt de care tragI un folos, (le care te bUC111'1. SNuvA Tfmdali1 îşI găsesce amicul chefuind şi 11 Întrebă: - Ce-al păţit de chefuescî, ud a'i eâştigat losul cel mare la loterie '.' -- ;lin, respunse Păcală, dar 'mt-a ars casa, şi b6 ryi tu... ele te vcselcsce. ::llJcl'ă-1l1ca era acolo, ne-puulud fi sc:i1pată, a murit arsă In flilcăl'l. ================== pagina 251 ================== • 251 *6 13855 A fi Păcală întreg. G. I. 'l'oxssotr, în». c. Broscari, j. A1.ehedinţ'!.·- 'J'. BALĂ�EL,pr{'ot, c. Stefămesci, i. Yâlce(l· De i lice unul om cu care nu o mal scoţi la cale, ori-ce ai hc�. Tu (Jiei una, el face alta. *6 13856 Asta 'I întocmaI ca a luI Pacală cu popa. G. 1. TOMESCU, înv. c. Broscart, i. Mehedinti. *6 A fi ca Pacală cu popă. T. BĂLĂŞEL,}Ji'Cot, c. Stefanesci, .i- Vâlcea. 1 il Acela" îuteles ca la N o. 1385tJ. 2° ::5e (li�e ele doI oment cart merg pe un drum, trăiesc într'o casă, 01'1 s'au apucat ele ce-va în tovărăşie şi nu S8 pot Înţelege de loc între dînşii. *6 13857 Ai ajuns ca Pacală cu oile. D. CIORIC", preot, c. MerclIt,}. Olt. Când cine-va tace mal mult de cât se cuvine. 13858 * Ca oile lui Păcală, 1. IOl1GULESCU, înv. c. Baia-de. Ammd, j. MchedinPi. Adică jocă, Stire Iuru' să vre. Se scie că Pacală diceă asa de bine din fluer Îl) cât duel începea să dnt� .iucall� nu numai oile, dar chiar şi mă răci niî. PADINA *--'- 13859 Nu mai vine Dumnedeu pe Padină. ================== pagina 252 ================== 252 ----- PRoVlmBELE ROMANu,on Pa dina, odinioră plarul cel mal bogat în vii din judeţul Mehedintt, acum s' a uscat ele filoxera, Podgorenil cred şi spun că acesta este o pedepsa ele 1:1 Dumnedeu. pAMINTUL F AGA DUINTEI 13860 * A trăi ca în pămîntul făgăduinţei. Ve(!1 Lianaa», Adicii bine, în belşug. < Olt aileccr«! acolo curqe lapte şi miere> - Mois», Numevit, 13, SI:). PANAIT *6 13861 Uşa, Panaite! G. P. SALvrO, ,înt·. c. SlII1At!, j, CovurllaU. Vel,ll [f;I'ă. Ace1aş înţeles ca la No. 8011. PANCloVA PANCU *b. 13862 A fi Pancu. T. B1\.L1\.:;!EL, preot, c. 1)lejdnc8c!, J, Vâlcea. A fi un nerod ; om fi1l'ii saţ, care mănâncă tot într'una, Adese-ori se aude în popor: me, Pancule. 1111 ie mai sr1lumş'î ? PANDILA *b. 13863 A prins milă din sindrila Şi dor din Pandilă. ================== pagina 253 ================== rl�;I,r, OHAŞ]':, NU"U.; PRopwl -----�-_ .. _------ 253 Când pl'ilHJI milă de nu prost, S:111 nesimţitor, care nu face S;�I 'ţi fie milă ll,:) dînsul. PANGRATIE *6 13864 A fi nea Pangratie. T. BĂLĂŞICL. preot, c. 8tq!ilnescr, i. Vâlcea. 8e .Jice u nul om prostovan. PANTELIMON Veli! CI/,. X/l, c .\jiîntn j-'antclilll/lll. 13865 Câţi orbi şt schropi la Sfântul Pante­ leimon. J ORI). G or.tscn, Mss. H, p. 37. 1'rov. Gr('c. 8e �1ice pentru uel ce primesc pc ori-ce prost i5î sărac (GOLESCU). . La Pantelimon, asil în upropiere (le Bucuresci, se pri­ mesc orbî, schtopî, etc. Dicerea însă nu e românescă şi o sirnpl:1 traducere din greceRce. �f(h:oo �/ .. 0ut'JO� z.'Oi:O') t')'f'AO:;.. rJtO'i lJ.Y�0V 117,')"C;­ ),f:rwo'HJ.. *6 13866 D6mne Sfinte Pantelim6ne! GAVH.. ONI�OH., ]Jj'of. c. A.vm· mesei, j. Tuioo«. PAPUC *6 '13867 Judecata lUI Papuc. E. 1. l'ATHlUÎLJ, înv. c. 8'11ml(t, .i. C'ovlwlnilL. ,1 '1 1 I 1,1 , 1 ' , ================== pagina 254 ================== ! I 254 ---- PROVERBELE ROil'IÂNILOg SN6vĂ Adicr, de demult. Se �lice de 6meuii sdrenteroşî. PAPURA-VODA 1 i 1 1. CREANGĂ, Pov, p. 249. V. ALJeXANDlU, 'J'eatr., p. 497, 633 & 758. - Conv.Litcl'" XXI, p. 13. De când cu Papură Vodă. Ostea lui Papuc-Hogea-Hogegariul. *6- De pe vremea. lUt Pa:p�trâ Vodâ, I\'I, CANIAN, public, :i. laşL 13869 13868 TALPĂ. -- Ghluj bCtrân, eu '? GHH"JTU. _ Bătrân ... da cum? nU'\1 al mfLl1cat măl.aîu ele când Pa· .. � TT��l,.,:�) Acest Domn, suh numele de Papură- Vodă, a ajuns legendar CC1 Şl Ci�(btT- Vo(Zc�. OdatiL unulai se in tîruplă ca Ull viţel să'şi prindă capul intr'" 61ă, mare, pe când voreă s�,be apă. Acum se gândeit ce e de făcut, ca sit sc6tl1 capul viţelului dar nict olă să n'o strice. Cercă, succsce, nu p(,te. Se hotâresce, în cele din urmă, să mergi ... la Papuc, care era socotit de om deştept în sat, ca să '1 ceră sfat. Acesta îl sfătui să tale c:-lpul viţelului ca să nu strice (.In. Omul face aşa, dar capul tot nu cşeă. Cere a doua oră sfat: că ce e de făcut, că acum nu ese capu tinat din om? _ Strică blă" sfătuesce Papuc. Omul strică olă �i scotc capul. Aşa cil bietul l:1,omân mi se alese niel CII blă nici cu viţel după ju­ IlrCf\ta 1 ul Papuc, , Xicolal Vod.i, '''1 jiU iin« pc 0111. 10' CIti ';'; mila», - Nrc. Cosrur, Leiop. ]j;[olrl, 1[, p, Fa, Proo, Eli II , IJlUl'riR terra pruria, :l). Proc Lai. PATRU,QECI ŞI OPT *' , 13817 '-�MaI lasă din patru-deci şi opt, IULIU GIWFŞOHEANU, prof. t. Galşa, comit. rimel, Ungaria. Pentru umul U<1l'e nn vre sit lase nimic din ce crede e:"t este dreptul lui. Este vorbii de revolutia de la 1848. Vorba l'Omâllesc:"t un este ele cât o trtldu�ere it uneI <,licel'l ungurescL 1) UDillcarnl, p, 122, ================== pagina 258 ================== 258 13878 PIWVEHBELE lWiI1ANILOB -------- , .. �'._---�._ ..... _-_._-� PAUNICA Hai Păunico la lemne. Aoleo, pici6r'le mele! T. BĂI.Ă�EL, preot, c. BoglliincscZ, i. Vâlcea. Se dice muerilor leneşe, cart în tot-de-una găsesc tetu de curmeîu când e vorba de lucru; Iar la petreceri sunt vaclnio gata. Tlrmetorele cântece poponme zugrăvesc ast-fel de femel. - Fl'lIn<,Iă verde IJOh uăut Hal nevcstă la prăşit. - ]U,el bărbate al 'nebun it" l\u yc<,l1 c'arn imboluăvit? - Ş't·aHă verde bob uăut Hai nevostă la băut. - Bogdaproste, mi-a trecut, �Fă 'nainte câ te-aiunu Cu azimă şi pul fript. Com. Steţânesci. j. Vâlcea. - Hal Pă.unico la apă, - Aoleo IDO dore capu! - Has. Pdunico la lemne, - Aolco lJicioli le melc! - Ha] Păuuo la bellt Fă 'nainte că. te·fljung. Hai Păunico la uuntă Stat bărbate să-mi la1Î cârpă. Hal Păuno Ta rachiit. Stă] h:ll'băţ.ele că viii. Com. Bogrliincscl, j. Vâlcea. PAVEL Vc<)1 Cap XII, c, .')/;1/1. tu j)t:/ru. *f:,. 13879 Iar s'a 'ncins pielea pe Pavel? Sor. TUl'ESCU, îuo, c. Ca fan ele, j. DoU ================== pagina 259 ================== • 258 PENEŞ IVIPERAT *� 13880 A fi Peneş Îrnper'at. Adică om mândru :;>1 inc1r:\sneţ. PEPELEA *L:o. 13881 Pepelea. E. I. P ATRICIU, î1W. c. 8rn/(Iţ.�, J. Comirluui. 10 Ac1ic[t prost, om de ne-înţeles. 2° Tipul spiritului glumeţ şi reutăcîos. *.6 13882 Cuiul lui Pepelea. Punctul slab, ele care se pote legit cine-va în tr o afa­ cere, ca StL ne aducă vre-o supărare într' o afacere. FCLCfmd alusie la ace stă vorbă, poetul a dis : « Ferescc­ te, Române, de cu/'u sh'ăin în casă». A se vede Dvna E. SE\! ASl'OS, Pepelea, p. 144, şi V. ALEXANDRI, Teatru, Aroinie şi Pepelea. Pepelea şr'a vîndut casa lui Arvinte păstrăndu-şt numaî un curu, bătut în peretele unei odăî, cu dreptul de ti. :),­ ciiţa, când va voi şi ce va voi, de acest cutu, PETRACHE *.6 13883 S'a 'nsurat Petrache! GAVR. ONIŞOB, proţ, c. Ban­ ca, j. Tuiooa. - Gn, ALEXAN­ DRE3CU, maqisir, j. Putua. VC(F a .1'(. JItSlint. A se vede înţelesul Lt No. 10125. *.6 13884 O să ajungă la Petrache. G. 1. TOMESCU, in». c. Bros­ cart, ,j. Mehc!Unţt. ================== pagina 260 ================== 2tj() PfWI'EHEELE ItmL'\"ILOli Adică la închisore. Se dice de un ore-care Petruohe a fost director al a­ restului din Severin. (le 'I-a rernas 1111ll1e]e de }lumill,'!, PETRE V c')I Cal', J ,,� Y 1.'. c. S)iÎ/ltll l'dJ'If, 13885 Ca Petre cu cheia şi Pavlu cu sabia. 10HD. G"LE�OL. "lIs;;, 11, r. :::.ţ Se c;,1ice pentru <.:eI ouruplitt, <':�1l(1 unul înclrul e ';il al tnl ucide (GOLESCU). PILAT pIRLE :ţii 13886 Ţine-te, Pirleo. E:\1. POPESCU, inr. C. Ciocnuesc: lY1drfl?:11C11 i . .i. Ia Ion l'i!il . * 'Tine 'te) 1'Î1'7eo) eri te nIl)! (n)ir). GR. JIPESC1J, Opinc., p. �;8. I. AHBORE, ing. J. B!1.;,'t1. *ii Sit te tii, Pirleo, P. ISPlRESCU, Leg., p. 12. 7�1. 209. 31\:). - L. ŞĂINEANl', Dici., p. 61 •. - E. 1. PATmc\U. înt'. c. Snmlţ!, i. ('01':111'11,11(. S(t te lJăzescl. Pir-lea. P. JSPIRESCC Leg .. p. 36l. Ve'}l NOPlc, 1'"".0,).. 10 Se dice spre îmbărbătarea ac-elul care il intrat in greut(tţi. ================== pagina 261 ================== · T,,\ a�a r, vcrr-, �i lIa\lon mhlea '1 lipsr-sc trebuinclosili ; lea S(']M, (1 tl-111111) ,fl v in.l e!'î sUIJ"l.ll« M. CANIAN, ]lllblic .. i. .laş!. Intîmplare prostă ; vestire despre ce-va iucurcă.tură în­ tro afacere. 'I'ote incurstuui le 'I'ătarilor, mai târdi II to te in vasiile rusescl, prevostitore de omorurt, de j:{fnr'i, etc., venind tote de peste Prut, au elat naSC81'o ncestet (,liceri. "Al'o cunoscut ' .. slut In Prul !» - V. AI.IIXANlll([, 'I'catr.. p. 2C\4. l 'rnt.nle, rÎtl biestelllat! Face-te-ai .uliuc şi lat Ca potopul tulhurat' iVI a 1 cu mal lUI se �hl'e,dl, Glas cu glas nu se lovcscă, Ochi CII ocht 1111 se aO'llllwă 1-'e a ta pânză e}tt de"lnngfi.1 Locnstele când 01' trece, La ist rua 1 să se i nueee ' Holerile când 0.1" trece Pe la m ij luc să. se 'nucco 1 Dnşl11nuir ţeriî de-or tree(" La cel mal f-;:1. se iunece. [al' t.u 'n vahnile tale Se '1 tot. tind, se 'I ,llld la vn.l«, Pâ.n , la. Duuăren cea, lIlal"<' Pâu' în Dunărea �l 'n lnnl"n! Poes. Pop. *6 i 3917 Câtu'i Pru tu!. E. 1. P ATHlCIU, îuv. r·. 8IJmlţ'l, .i. 00 v Itl'ln!n. Cât e ]'rutul ŞI lJ!lmîntul. S. FI.. MARIAN, 'li·ai/iţ., p. ?,?')(). ================== pagina 270 ================== 270 13918 * De când Prutul. V. A. Fonsscn, c. Foliiceni, i. Suc/ava. Ac1icft nici odată, mUI ales pentru trecut. < De când Prutu. nu s'a vl\ll1t a�a ccva.» PUNTE V \:(P: Befiv) Cruce/ Lira«, JlItl'lItÎCJ Ln/rtr«, lIlu!Jit, /caru, Scară, *L. 13919 A trece puntea. V ed i Drac, (;!Îr! 1""W"te: mare lin �e [ace. ================== pagina 271 ================== 271 Iii 1 ;,IaJ hine 111;il: încet dar cu SigUl'U,llFt. rUTENI *L 13923 A trecut pe la PuţenL E. 1. PATmclu, 'illV, c. Smulţ'i, i. C01J1l?'lu1n, Peu tru ce-va care mirose urit Se �1ice mal cu osebire la căruţele cu peşte prospet, ce u uibl.i prin sate, şi cam aii început a mirosi. Puteut e un tîl'gnşOl' în judetul 'I'ecuct. RADA 13924 *. Strig pe moşa Rada Măncă'I ei grămada. T. BĂLĂ'5IlL, preot, c. Steîânesc«, t. Vâlcea. C:'tll\l clremăm pe unul şi respuude altul. ,'h'(\st;Î, (Jieel'e se aHi.1 î11 nrmetoren p(teăleli:L poporană : - .NI6, Gheorghe '? ._- Ami '! - Nu te strig pe tiue. 8trig pe m6şa Rada. Mânca'{ d grămada. 13925 Tir mi-e baba Rada, tir mi-e Rada baba! JOlW. GOI.ESOU, Mss. Il, p. 59, *6 OrI. Reda b(tba, ori baba Ilad«. lui; VULtJĂNFSOU, c. L'elcsa, j, DoT}. *6 OrZ că rZic'i baba Ilad«, ori, cel llidBada baba) e tot una. Ci. 1. TO!lllEsou. îm'. c. Broscart, i . Mcherliul'i. ================== pagina 272 ================== 27:2 PIWVEHBELlL lW�1ÂNlLOJl, *6 Ce 1nt-e Rad« Badea, ce mi-e Badea Rad II ! A.PANN, l,·diţ. 188\1, r :J5; f, p. ti5. - P. ]SI'IHESCU, Re» .. Ist. Il , n. 148. - G. B"INULESCU, Îj'/'. c. Ptetroşiţ«, f. Dimbociţa. - L'Ă­ LIN IO,RDACHE, sirul: j. Arqe», Ce uu-e Rada Bada ce mi-e Bad« !tw7(/,' H1Wb'lLSOlJ, p. tuR. VcqY Stau. I 't 1 Q IllRellllH�Z:1, O asemăuare la iutelegere, :Lllie::-L tot :!('PP;1 illte1egere (GOLE8CUl. 2l1l11nllol' din lllHlin grI I, al,lest,emat ill sfi'mtn, le1ul',drie. Îmhr:l,eat în IIII,1jLlil, OJ'fI�1I1 llÎmnicnll1l, e>l Si't1l11 11lHî Ile ;110'l) 'J.'J()U::Sl. , R�m1â,1l ul , boer <1e :11' deveni, tot mirose 'L C;lŞ (căcăreză (le 61e). "01,0 tol> BVc,(oo '(o rupt topOIt·�t'J., 'Ia. '(l'I\). 'I'otă brânzu Hornânuluî plăcintă să se frLe,l. II(A)"liw" H),i',(s, t"�') tCI:r�. Pre de vreme, Române, eu porunca. Toi) �OOV['J.oo 'It)'�'J.'J., %7.l toi) B),il.0o GO()lGiJ,'J.. Inteleptnlut e d'e :1jU�lS un sem�, şi Românulut o flu e­ rătnră, Polonesii XW'obil jak krol Ian ne Woloszczynic. 1 se întîmplă ca RegeluI 16n în tem Valalrilor. Valahia tumulu« Polonorum. Valahia mormintul Polonilor. Xa krola Olbrochia poginele ezlachia. In timpul Regelui Albrecht şloahta a perit. 1(ok08,:::a toojna. Resbelnl g;linilo1'. Ruteni! Ci isiqan, ci Voloh, vsio to odno: sobaciai« ciera. Fie ţigan, fie Român, tot aoelaş lucru: credinţă de câne. E!Je hiba Volohu viet'iat? , Ce, �i Românul are credinţă? Saşii Er ha; sie uerlassen; urie Sanct-Pau; Ilie Blâch. II a părăsit ca Sântu Pavel pe Român. Der Eanoe», Bloch och der Zeg1uz !Jao/. seny qor lastig legyt! ner Jantschi fieachi den g3JJnzen daiÎg, Der lJ!loi daonzt mat den botu naclt. J )er ](eTe cler gît naktig. . FraţiI noştri: Ungurul, Românul şi Ţiganul sunt ()l11enl ,.':-{�,,-ln.4-:o" T.-.-.-.,.l,; (TT"",,.-,,,,� .. ,l\ .... ........"l"'lx l ... ,YY1I .... , ......... 1-/,f.� rl�".·) l\/fol ================== pagina 280 ================== 280 PROVERBELE rWMÂNILOR (Românul) jocă cu bâta lui, 1\e1'e (Ţiga.nul) U111 blă des­ puiat. Român cacă fr'n l Dice N ern ţul. N(;m{n iea si ki.Qii 'n sin. Respunde Românul. se-eu Ni ti tiCV1: suda. Ni u Ylal"u dl·;t,lja. Din Valah tot asa de prietin cum e vasul făcut din tivgă. > Cad caje Vlali ba, po undac netîe bine druqaci. Când Românul dice ba, să nu'I mai contradiof. Siaichi Vlassi Co o raesi, Ii Vlainite Co smocoii«. Dulci 's Românit ca nucile, şi Rornâncele ca smochinele. Ungurii Oleth csak siihe [o : aldcor 1'8 a lene e/J!Je meq. Românul numai fript e bun, şi atunci săl mănânce dracu. Olal. utdn seokik a diseno. Porcul se învaţti de la, RomtLll. A.? Olâh. c:ânye-mintye. Românul e ţine-minte. Olyan minia» Ol{ih male. E ea mălăiul Românesc. o» ou» Romai salaq. Românul e SgUl'tl Romană. Eraltet'b mint a» ()lilh alerel. Silesce ea Rornânul boii lui. Eros mini as Olâh eceet, kilence itcee egy fortei. Tare ca oţetul RomânuluI, l10Ue oca pentru o fiertură .. Nyikorog, mint CI.? Ol{th s/3ekerc. Scârţîe ea. eaml RomânuluL Olt lia/Jyta, mint &ent Peil îl.'!! Olâhokat. I/a lăsa.t acolo, ea. Sântu P;wel pe Român, Valogat, mint a.z Oleihvadka1"t(;ben. Alege ea Hom[lllUl în pere pădureţe. Zalcl loual, 07.:08 Olliltat es kedves anyb8t lJCljos la7âlni. Ca.l verde şi HOlllcÎ.n eu minte şi 86e1':1 c1l'ElgUţi"t a.nevoe ,�ţ:t. o·i'i_c!ţ:l,�(·p. ================== pagina 281 ================== 'fERI, 'lHAŞE. NUME PROPH[[ ---------'----' 281 13946 A.z ()1rÎ/111 al.' 8.7ii)'u·s a l1yrhr. Limba 110m;mului 8 p81'68Cl.. A.z Olilh elreti a ssorlt, de a termesreiet nem. Romunul îşi 1a8;'1 perul, dar năravul nu. Adjon islen miutlen [ot: s/:olguJjon a ma.rIY(tl'nak ((.7 Olâh, lI',:nwt, TOt l Dee Dumnederi ca Românul, N emţu] şi Slavul. să slnjescă Maghîarulur ! Belid a h aja , mint ((,2: Oll/li i.'PtsZ·euak. Pe din lăuntru e părul, ca la capra Iloiuânnhu. Kdii,. lieiiile ou: ·cer. Lsbucnesce din el sânge Românesc. Jlfe.r;fanillak a« huli necetni. Te înveţ să l'Î�li Românesce, (adică să plângi.) , Nem misul Otâh, a mi olâhkodil.·, Nu fie-care Român gânc1esce câte ce-va. Jl[lriis.7iiriJ·.r; mint (IZ mi) h duda. (Htfrle ca cimpoiul Hom;Î,llulnI. Rosza!J(i ae mah ciqâl1Y1Uîl. Mai 1'8l1 Homânnl ca ţiganul. 87U8Z0g mint CiZ meih rlis.zno a busnbrm. Grohăesce ca porcul R0111;1n111uî în gr[u1 . .A.z Uhi 7, eli (lISJ1U Jlelkiil. Românul e câne făr[l porc. FeUi�il(Î7.:, mint «z Olah dudat. L'a umflat, ca Hornânul cirupotul. * Românul nu piere. 1. G. VALENTIKEANU, p. 7. AratrL credinta ne-clintită ce o are Uomi'tllul în tăria şi vitalitatea n�mulul seu. 13947 Românului îi greu până se apucă de trebă că de lăsat îndată se lasă. 1. CHEANGĂ. Amint., p. 199. Arat:'t lipsa de stăruinţ11 a Romfll1ulul în urmărirea unei idei, ullei Întreprinderi, uneI mU11cI ore-care. 13948 Când Românu 'şi vîră cada Nemţu îşi sdrelesce nadă. ================== pagina 282 ================== 282 PROVERBE LE BOMÂKILOR �����_� "' '"c� __ . __ ._� �, � _ ��_� " A(1iC{L HOlll[lllUl biruîe. intrece pe �(;lllţ. !1: .�\ 13949 Rornănu'I beşina dracului. AVH. CORCEA, paroh, c . Coştciu, Bal/at. Dicere ele care se folosesce mal ales păturu cultă 1'0- mână elin Ungaria, despre ţeranul 1'0111;1,11, vreud se arete C;�L acesta e 1'e11 :-;;i nerecunoscător dr-l lrinefacori le primite. *6- 13950 RomânuluI POţI să'I IeI cu de-a sila, dar să'i dai nu. Sem. Bue. CI. FII. prin 1'. G.·\HllO\'IGEA)lU, jJl'O( \' el)! Cap .. r V/I . Nn pOţi face omului bine cu , Donuie, minte« Românuluz a din urniâ. n·na K L MAWR" p. 73. Turcul (Iice: Dâ-m'i, Dinnne. gânclul Ro­ mânuiu; cel din (de pe) urmă. BAR,OXZI, p. 51. - HINTESCU, p. 43. *6 D(i'ml, Demne, mintea cea nuii de pe urnu't rt Românuiui ((lice ,TidanuV. S. FL. MARIAN, Tradit . Pop, p. 121. - C.loHDĂcHEscu. c, Cres­ tesei, J. Botoşani. - E. I P ATI{!­ cru, [nv, c. 8111,1(1[1, .i. Cov1t1'11l1/1 *6 Dâ'ml. Donine, mintea Ronuinulu: dupâurmâ. JUL. GHOFŞOHEANU, jJj'of c. Gal­ şa, comit: Amd, Unqario: *6 �llintea ROlluinulul a din urmă. AVE. COR,CEA, paroh, c, Coşteiu; Banat. ================== pagina 285 ================== '[EI. na. La secouda idea suele ser mejor.2) Pro», Span. 285 Die besien Gedanken kommen allseit Iiinterdreiu: il) Pro». German. Seconda thoughts are best. 4) Prov. Engl. *L.:. 13963 De acea Românul nostru nu se pricep- sesce nici odată. G. I. 'l'OMESCU, înv. c. Broscari, i. Mehedinţl. Când unul nu isbutesce într'o afacere. *L.:. 13964 Cum îi şede Românului mai bine. GAVR. ONI�OH, PI·O}'. o. Cârj«, j. Tutooa, Când unul este bet, *L.:. 13965 Sănatate 'n Români, m6rte 'n Ţigani. A VR. Coaoex, paroh, c. Coştetu, Banat. Veq'î 7'igalJ, OV1·el'. E o <,licere pe care o rostesc Românit, primăvara când mănâncă mal întâiu urzici. ') Al doilea gând e cel mal bun, 2) A doua idee e cea mal bună. 3) Cea mal bună idee vine în tot-de-una pe urma. ================== pagina 286 ================== 286 13966 PIWVEBBELE HOMÂNILOB La voe bună Românii s'adună. V. ALEXANDRI, Tealr., p. 15;;0. 13967 Adică la petreceri. 6 Românu în tera străină, Duce dorul şi suspină. V. ALEXANDRI, Pocs. Pop., p. 147. Simţul de nationalitute şi iubirea de patrie sunt aşa de adînc întipărite În inima Românuluî, CLt pentru el străinătatea e negrii, fără lumină. Sorele nu'l îllc:ll�lesce pe pămînt străin. *6 13968 Românul ţine minte. V. SALA. dnsc. c. Păcălcsci, co­ mit. Bihor, Ungaria Ilomâsiu! tine minte reul. T. FRÂNCU & CANDHEA, Rotac , p, 151. Nu uîtă nict bine lllCl răul ce i s'au făcut, şi plătesce duşmanului, la vremea potrivită, cu vîrf şi indesat, Acestit dicere ne vine de-a dreptul de la Romani can <.,liceau: Senatus populusque Romanus beneficii el injuri({, memm' esse solei. Az Ohîh cp.:inye-mintie! Prov. lvIag. *6 13969. Românul scie multe suferi, dar nu uită. V. SALA, da se. c. Tigc'il1esc�, co­ mit. Bihor, Ungaria. Aceluş Înţeles ca la No. 13968. *6 13970 Românul tace şi face. V. SALA, clase. c Yaşcm1-B(I- ================== pagina 287 ================== 287 'fERi. ORAŞE, lWME PROPRI[ --�---_._._-�-_.�.-�-- ----------- *6- Iiomânul e tăcut, Dar e de temut. V. SALA, dasc. c. Colesci, co· mit. Bihor, Fn!Jorla Arut:l firea ne-sgornotosă dar hoLn'Wt a Rornânulnt de dincolo. 13971 6- Romănul cât trăesce, tot cresce. GB. JIPESCl:, Ophlcm', p. 16. Adie', e crudac, ne-copt. ue (lat Cll capul de multe, llP patit. 13972 De trebă ca un Român. J 0:\ PA cr., Fo1a ]!. toţi, r, p. si. Dicere elin Ungaria care ne reamintesc> C(I. În orî-ce împrejurare, lauda de sine ]!utP. *6- 13973 A fi Român verde. BAl{()l\'ZI. p. 48.-G. r. 'foMEscr, [n», c. Broscari, ,i. JJ!Iehcdillţl. - T. BALĂŞEL, preot, c. Stefă­ uesciv ], YrÎleca. * Român rade ca stejarul. B. P. Hk�DE(:, Et'IJII. Ma!J1t., p. 1789 Vedf Cap. IV, c, Om. Adic(t eu vlagrt. votuic, vitez, f;'I1'ă frică de ce-va. A se v-ec1e No. 437!l. *6- 13974 Român verde cagăinaţul gâscei. ================== pagina 288 ================== :288 PROVERIlELE IWMĂ2IILOR *� Honuin cade ca .!)('linatu ele qâscâ, '1'. B�U�ĂŞEL, pro], c, Stej((llcsd, j. l"rî!cca. Se c,lice. in b�i,tae de joc, celor nevoraşî ŞI Iăudăroşt. A se vede �i �I). 4380. *.2 13975 A fi Român, nu glumă. '1'. BĂLXŞEL, com. StC.t'IMScl, J. Vâlrea. Acelaş înţeles cala. �o. 13D73. *L 13976 A fi Român vechiu. T. BĂLAşEJJ.prcol, c. Bogdâncsci. j. VrÎ/cw. Adicrt ţigan. 13977 * A fi Român nou. Adică, EVl'811. RO:'vIÂ�ESC ROMÂNESCE *6 13978 Ce, nu scii romănesci? T. BĂLĂşEL,pl'eot, c. Boqâănesc: • j, Vâlcea. Adicn nu înţelegI ee'ţI spun? Se \lice ornenilor celor ne-înţelegător), ue-ascultatort înderetnict, cnrora le dici sit facă ce-va si nu vor. ================== pagina 289 ================== '('tRI, ORAi'iE, NUME PIWpmI *6 13979 A spune românesce, in ochi. 28D GR. JIPESCU, Lumina, 1, p.263. - G. PIJBOE,AN, inst. c, Slatina, j Olt. Adică fără a ocoli adevărul, tot ce sere, în mo d ciu­ stit şi cu gfmdul de a faee bine. A se asemănă cu vorbele din limba, francesă . Urc franc, parlev franchement, etc. . *6 13980 A spune verde, rornănesce. AVR. CORCEA, prtro!;, c. Coşteiu: Banat. Acelaş înţeles ca la No. V397fl, ROMANICA *6 13981 A fi Rornănică. T. BĂLX\iErJ preot, c. Stefăncsct , [, Yâlrcrt. Adică a fi ticun. 'Ţiga.nul (Jic� "'de obicefu Românuluî Ilomânicâ, ca semn de respect, de Iinguşelă, Homâuul îi: întorce numele c:'L nn fel de batjocur« .. 13982 *6 Las' c'aşa oiu dice, "R.omârico ! T. lULĂşEL, preot, c. Boqâămesc), ,j. l'lÎlcc({, . , . Se l,,1ice în rîs 'Ţiganilor, vrend să le al'eţI prostia 101'. Origina acesteî �1iceto]'I trebire . căutată în urmetoreu ;';UOVeL: SN6vI Un ţigan merse o.lută la Olt, să se scnld« şi el să V,1<�it nil cum-va " mai H lbi ceva ? Aei de te peste 1111 o m car- �ellca eli undiţa 8:1. pl'illl,lă l'e�ee. '·I·'i,!:ranu cum vi\ln tii oiu la peşcc, nic) una n icf doue : Să dea. D-<,lel1, Hornâuieo, sfl print)1 nl'>tţă şi juruetate 1. Fâţ" S") «presei tu, �i jumătate" să mI-o daI mic! T)�,· .. :',.".l l;:::.-.� .. �" .. ,,1 ..... 1:+- •• �,.. . .-< .-.: »,,,',,. ",,";.,,_, �""A T:;'", .. -,,-,,� ,,; ,1;'_1 ================== pagina 290 ================== 290 l'l1,OVEHBELE lWMAKILOP, tl'flllteahl' Şi rni;ţi) zll101�IGiniţel, aşa până osteni }îl Itoinâu de llJ,tlni şi mi ţi 1 'ntrebă : H�'a s�il tII; (;j01':'t,' să, vorbcsct '! Da cum sa <;li<.;, Itomâuico, cum să clic r ::lă ti (Fs�; t'u : si, de� D-<;lell să j1l'i;l<;1r 1111 sac şi-un turcac : turcacn ţi-I dam ţie, şi' sacu îl oprcm elI. Las' c'nşa 0'1 r,lice, Ronuinico, las' caşa 01 r,lice' 'j'iganulul Îl peri pofta ele scăl.Int şi pleca zăpăcit de trânteală peste câmp, Mt)rse, ce merse �i .lctc de uisce omcn) cari trăeraii la grfuL 8::"i (le:) Dumuedeu să faceţ,f ,un S;;\C ... ş:i nu tql'��L� de gl'ftu� sacu să-I opriţi vof şi turcacu sri mi-I daţi, mie, g-răi ti::UUI1ll. Str,1 aci săţi-] ilăm, l'es]lllllser1l omeuit, şi înl\ăţară pe ţigan d. 16rba capulut ' Şi dăî şi d{tl trântClă ca la hoti) do cal I Aşa scit tu sh YOl"IJE'SCl, c'îhl'ă? Da cn ru să 'iil:, I10l1l:lllieo, cum sii dic ? . , Sil fi .. lis şi tII dcvcolo : sii ele' D-deri' 'să elina'ţI' cu «ai-ele, să se t,,­ c':'seii o1ezile, să se rupă osiile! Că-t) dam �i ţie o bucată de pâme nouă, Las' c' aşa oi· �!-ice,R()1nâ1lico, las' că a.şa 0'1 �lice! '.f.'iganul pleeii şi mal merse ee lnal merse pi1n�, se întîlni CII nise" hl]]el11 ee li IIceau un JI10rt Ia gropii. StI elr, n-I�eu s:' că,l'aţi CII �:u'€le, sh�e j;ocIa,cii. ':,h!"!,lile, să se rUl'ii osiile, g'I'ă,j ţ,igalllll. Rom,mij îl Llmflm'ă din nou pe ţigan şi-l mai tîl'l1uiră o l'opolil î:ntrebamlll-l; a�a scil tii sit vorbesc1, ÎJnpeliţatllle') ])a eurn să (!ic, Hornttnico, C 1,1 Ul sa turma mare de porcI. Caml HJ llUBe 111 llllJlocu porcilor, tigauu îşl adnnii tate puterile şi dete un chiot vOInicese dI.t putu ci ,!c tare Porci] se sperial'ii şi se 1'0spâudil'ii toţl în tate piirţilc ca :făina orbilor, d.c ]] n se mal scin porc cu porc! Pllrcf\ril tiibărîră pe pielea ţiganulnl şi I-O tăbăcil'�\ fl'unws şi-l fă- cură Iepure s,căpăt. Da CUlTI s1l .<,lic,,,,:n,oHJftnic(I,, cum să '\lic :!. "" Să fi (�is şi t.u: Să-} mrlllcaţi sănătoşi şi era. pacc ! Las' c' aşa oi r,licr. Românico, las' c' aşa oI (l-ia! !VIal mergeml niţel pe dmll1, Iacă,. - să IertaţI, sii ve fie ollrazli cinstit. - vet;lu llll om cndmelu-se, 'j'ig'ann se apropie de el şi în loc: sii-I clehnnf' ,liua, î, t;lise fl'umuRel: Să-1 mf,nâueI sănătos, Romfmico! ĂI 0111 rep�de îşi legă 'nădragii şi lua numaI de ei1tpe ţigan dupii rachii"i. Si·I dete ° 'scărinăriata olillicieă, ca sa ţie minfcsă' mal clicii şi altă dată aşfi." . . ' Da cum să' <;lic,' 'H,omtmico, Clin1 dracu si\, mai ',lie') , , , :-:iit fi pns şi tI[ lII'Ula la nas şi să Ji (Jis: innulll.l" cum pute l"şi să-ţl .f.! ._ >"' 1.. J_ _1 � _1 ================== pagina 291 ================== 'IERI, ORAŞE, NUME PROPRII ���--'-----' 2\1). Las' caş« o'! �lice, Românice, las' c'aşa o'! Il'iee! :lIet'se ţiganu cât merse, C[L vai de cu pu �i (le dilelele Iuî, �i ajunse intrun om�, Aci iuernuri tocmar pe uliţa li iăcolaril ,:l]' şi pescarilor. CUI!) intră aci, pliSC ll1f�InjJc la nas �i începu a d ice : lUllUIlIl! cum pute l Iuuuuu ! cum pute de relt! Măcela.ril şi pescarit puseră mâmile pe bretul ţig'an şi mi-I tăhăcirii eUJJ1 le plăcu lor, pâuă când nusciii dacă 1-0 fi mal rernas oscior sdravăn! Tiganu scăpă cum scăpă, CII carne cu ose, şi o ştersă inco lo prin tîrg, Ce-o mal li păţit nn scift să ve mal SpUI, (;ă elÎ l'am pierdut .lin oclu, hată-l cine I-n mal incăera l RUGIN0SA 13983 * Ai înţeles Cine portă fes? Chelb61a De la Rugin6sa. Gu. lI.LEXA-'lDHESeU, maqistr. c, Focşant, i. Pnt-nfL, A se vede intelesnl la :N'o. 70-t-�). RUS \7 ed i el C/illt/t, IZ'({Jl, .1[I,f­ d{Jvtllt: URSU 'î FXCUT DIN RUS t:flll l>pt paral« "11 sfert de pflllC �i de opt paralo ln-â nz ă, �i voi sii o măuânce , clitar pe taraba Lrâuz.uulut. SOI'CIt- ardcă grozav, lJl'lUIZă, întiusă In s/ue, incepu să fug'ă pe tarahii. ltusu. la Început, voi să aleg'l, YCI'm;' �nril carI mişunai: lntr'însa. Băgă insă de Ben1ă, eă rămâne pn� ])llţină l'>l'itma ncrnişcăturc. arlunn totul la nu loc, f'iăm iută brânxa hine �i să jlLlllC linistit să mănfuu-e. HăQ'encl de Remil ca U]] verme se d uce meren pe ta't'al)ă, �trip:i\ lle (,(lnt'r.,: «�'\azat, că. �i tu al tI'RS In cJnhl,l'. � *h. 13986 Rusu se închină dar cu ochii pe sub pat. JUL. VULCĂNESCU, siiul, c. Pe­ lesci, i- Dolj, Tot-de-una gata s[t fure. *h. 13987 A fi Rus. 'l', B.ĂLkşEL,]J1'eol, c. Stcfă nesci, j. YâlcCII. Se �lice unui om l'OŞl1 la fuţi. ŞI la P(:'1'. RUSALIM 13988 A cere stele fripte şi smochine rupte din pomii Rusalirnului. Gn . .JIPESCU, Opiuc., p. 129. ================== pagina 293 ================== 1 ;10 1, :�, (t 1 '.rERI, ORASE, NUlIlE PROPRrI 293 nusctuc 13989 * Lpar'că 'i paşa din Rusciuc. 1<:. J. Pxrnrcrc, iur. c. 8mulţI, [, Cat'urlu·!!!. . Se dice de unul care stii mândru, l't3stnrnut pe o rînă sau pe spate, Într'un pat sau într'un jet �i aşa de ne­ păsător ca şi cum nu al' Llye�l nevote !le nimeni. RUSESCĂ *L 13990 Suferă de gălbenare rusască. E. J. P ATRlctU. inr. c. Smlll[i, i. C(lvurltt I'/!. Ved: C,·"lbi//(m:. A se vede Înţelesul la K o. 6:!9ti. *L 13991 Aghiasmă rusescă. J. CBEANGĂ, Am'int., p. 139. --1J-n� Z. JU,'ARA. c. Eedesei. i 7'utn1'f/. Adică raehill. *.6 13992 Cafea rusască. E. 1. Pxrnrctc, iur. c. 8/1udţi, j, C'(ll"IW! ui«. Adiel vm sau rachiu. RUSESCE *6 13993 A'i trage rusesce. G. 1. 'l'OMESCU, tur, c. Brosc{wl. j. MehedinţL Adică a hfi multe snirtose. ================== pagina 294 ================== :294 I'HOYEHBELE IWMA�ILOH ------- RUSIA *6 13994 Las cuscria lC\rpustia, Hai cu neica la Rusia. 1. ARBOHE, ill!J. i. Buzen. A se vede Înţelesul la � o. �)947. SABAR 13995 .� Săbărel cu apă rece, Cine be de dor îi trece. G. DEj\1. TEODOHESCU, Poes. Pop., p. B04. UItiL tot şi nu se mal duce. pl:"tc811du'i localitatea pre­ cum şi omeniî, *f:c. 13996 Săbărelul mititel S'a 'ncuibat dragostea 'n el. .' T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefănesci, j. Vâlcea. - G. DEM. TEODORESCU, Pocs. Pop., p. 305. Acelaş iuţeles ca la No. 1:3�)95. SAFTA *6 13997 A pătit'o Saf ta nostră . . 9; BALLY, cam. Cârlomănesci, .1- ,1 uiooa. Vel!! ((liJil. Acelaş înţeles ca la No. 11;329 unde se va găsi ŞI origina �liceriL SĂFTICĂ ================== pagina 295 ================== ŢElâ, ORAŞE, NUME PROPR.ll SALOiv10N 295 \'c',l! Cap. _'OI, c. Salomo», SAMSON Ve'i! Cap. XII, c. Samson. SANDA Vezi 'lrl/ula. *6 13998 S'a întîlnit Sanda cu Manda. ATH. Croica, c. Streliaia, j. JJlehedinţl. Oând, din întîmplare, se Întîlnesc dOI oinenî proşti, şi încep a, flencăni, unul o vorbă, altul alta, Tera,nii din Mehediuţî le maî spun că sunt sporoditori. SĂRINDAR 13999 Căţî nebuni la Sărindar. IORD. GOLESCU, )188. II, p. 37. Arată unde trebuîe să se trimită cel nebuni, pentru că, din vechime, pe nebuni la, acesta biserică 8î trimitea de le citea (GOLESCU). Biserica Sărindarulut, în Bucuresct, zidită ele 1Yhtei Basarab, pote în locul altei biserice mal veche, a, fost dărîmată la 1896. Lângă biserică se afla, în secolul al septe-spre-decilea, un spital pentru nebuni care, cu tim­ pul, s'a strămutat la Iconă, apot la Malamuc lângă Gher­ ghita şi În cele din urmă la l\fărcuţa. *6 14000 Sas Cu lindina 'n nas. T. BXLAşEL,jJ/'eot, c. Stefanesc«, [, Vâlcea. Se (,1ice, Saşilor, În bătaie de joc. ================== pagina 296 ================== 296 PROYERBELE R011ÂNILOH *,6. 14001 Sas, Sas, Facere-ai o bubă la nas. '1'. Rhk,!I'L. preot, c. Stcfâuesci, i. Yâlcca, Acelaş înţeles ca la N o, 14000. Acestă dicere se află în următorelo versuri ce se reci­ teză de copii: Sas, Sas, Facere-ai o bubă la nas I i\'ic1 să cocă, l'\ic1 să spargă, Să se facă cât o VH1'ză � *.:;" 14002 Sas Cotofleanţ. '1'. BĂLĂSEL, preot, c. Stefdnesci, .1, Yâlcea, . Acelaş înţeles ea la No. 14001. SASCA *L. 14003 Bani ca la Sasca şi bătae ca la Lugoj. A VE. C01tOEA, paroh, c. Coşiei«, Banat. In Sasca, orăşel de munte din Banat, fiind judecătorie cercuală se dau pedepse în bant, iară, la Lugoj, centrul administraţiei muneipale din Caraş-Severin, se dau odiui­ oră pedepse corporale, SAT Vcql Cap. lX, r, Bifl'bat, Câlte, il se lJi/inia, iJft1rd, Pe""t, Uuc1dc, 14004 Vai de satul acela când ajunge curul cap şî 1 .... părcălab. IOl1D. GOLESO'..', Mss, II, r- 81. Vcqi CII'/'. ================== pagina 297 ================== ŢERI, ORAŞE, NUME PROPRII ----------------�---- 297 Adicii de norodul acela cânt] cei proşti aJung mari (GOLESCUl. 14005 La satul ce se vede călăuză nu ne tre­ buie. IORD. GOLESCU, JJ1ss. IT,,P. 39, *� La satul ce .se vede câlăuză nu trebue (irebute). A. P ANN, Edi{. 1889, p. 25; J. p. 85. - HINl'ESCU, p. W9. - V. A. }<'OHESCU, c. Foliiceni, J. Suc/ava. *6 Când se vede saiu e de prisos câlâueo, 1. EĂNESCU, p1'Of. i. Roman. Când. oraşul, sat/' satul) se vede) 'Înt1')un zadar cămesct pe omen; .sâ)tt fie călău,ză. C. DIN GOLESO:!', I, p. 42. * Hora {'I! s'vede câhludi nu va. 1) I. COYAN, ]11'0.1. c. Ianina, Epir. * La hora Qe s'vede, calea n« se 'nfrebă. 2) A. AI. BAGAV, Cart. Aleg., p. 54. - D. DAN, siud, c. Necesta, Macedonia. - XENOF. CAPSALE, c. Ptrlepe, MacedonIa. * Hora fi «ceâe nu va cc'th'iu.zl'{.:l) CONST. IONESCU. prof, c. Ne­ »esia, Macedonia .. Adică la cele de faţă n avern trebuinţă de nici o are­ tare (GOLESCU). 1) Satul ce se vede călăuză nu vre. �) La satul ce se vede, calea nu se 'ntrebă. 3) Satul ce se vede nu ne călăuză. ================== pagina 298 ================== 298 PHOVEgBELE.-:n::-=o��f=A=N=IL=O=R� _ *.0, 14006 Când se vede satu nu mai trebue căruţa. Gr:" ALEXANDHESCU. ma/j'istl·. j. Putna. Când ajutorul e ele pnsos. 14007 În sat nu ne lasă şi 'ntrebăm de casa popii. IUHD. GOLESCU, Jls15. J r, p. ic. * "N lioră nu)l vrea ş'hili(t preftulwt câftă. 1) C. IONESCU, prof. c. Neccsta, Macedonia. =- . . ' i« 710ri( nu'l oprocliiă, ş-ua la casa prejtulu'i. 2) IUE Gmcu, praf, c. Per/vaii, Epir, * Aua nu'l vor )It horă, -'fel 'ntrelJrt tri casă preftului. ;,) 1. COYAN, pl'O/ c. Elbasan, Al­ bania, 1 J Se (lice când cele mai mICI nu ne Sll11t slobode, şî noi cerem cele mai mari (GOL Eseu). 2U Când cine-va. vine ne-poftit într'o adunare. A se vede şi No. 10;')73. *.0, 14008 Nu'} primesc în sat şi el întrebă de casa vornicului. C. NEGHUZZI, I, p. 248. - E. r. PAl'RICIU, înv. c. 811mllr, j. Co v1tl'luln. v ccF PÎmllab. Acelaş înţeles ca la N o. 14007. 1) In sat nu'] v o ia �i el fata pr cotuluî cerea. 2) In sat nu C primit, �i vre .la casa preotuluî. 3) Aici nu'] vor În sat, şi el Întrebă de casa preotulur, ================== pagina 299 ================== OHASE. NUME PROP}UÎ *6 14009 Câte miţe'n păclie Atâtea sate o să scie. 29H A VI:. COROEA, 1)(/1"011, c. Coşiet«, Banat, Când nu' se păstreză tafllj·O'V. Lat. *6 14021 De cât meşnita din alt sat, mai bine ser- buşca din satul teu, J<:. I. P ATRwIu. in». c. 8mltZp, j. Cocurtui«, ' *6 Itl pare (e) mui bună serbuşca din satul alinl«, de cât me§niţct din satul feu. G. P. SALvru, în». c. Smn1li"j. Comorluiu, l\iai bine să iei, în căsatorie, o fab'i 1n:11 rea şi din sa­ tul tM, de cât U11a mal lăudată dar din ,tlt sat, căct pe cea d'Iutâin o cunosct mai bine. Se mai \lice şi fetelor cal'Itill sit Iea fii'leiil din alt sat. ================== pagina 303 ================== '{ERI, ORAŞE, NUME PBOPIUf 303 Meşnita e mal gustosr, ea serhusca, Mesnita se face din păs,�t de melu §i lapte fert, in�' serhuşca 'din huru­ îala de popoşoiu şi zel' fert. l:[U<1 e dulce, alta e acră. 14022 Mai bună e hula din satul teu, de cât lauda din satul străin. S. FL. JYIARIAN, "'-Hnla, p. 49. Acelnş înţeles ca In N'o. H021. 14023 Cine plecă in sat r ernăne ne-mâncat. AL. DUMTl'lWSCU, p. 121. Si:'t ne multumim cu ee avem şi Si:'L un ;ilel'gtllll dUpi'L lucru străin. ' Qui 'l'a (6 la cliasse perd sa place. p}·OV. Fnt11c. 14024 * Pănă's te 'nvetă hora, te rnăncă cânli. 1) V. DIAMANDY, c. lIfeţo!'(t, Ma­ cedonia. Atlictt până te' cunosc ()mellii, multe trebue sit rab<.,lî. 14025 * Nu este horă fără măr minte. 2) ILIE, GHICU, pro], c. Ahela, Epil'. Unele sunt. mal mulţi 6meni adunaţi nu pot lipsi be­ ţivi, hoţt, etc. 14026 Un sat fără câini. Bat fc'îdt Clli?? t. rUB]). GOLESCU, Mss. lI, p. 12. GR . .JIPESCU, Opinc , p. 85. ================== pagina 304 ================== 304 PROVERBELB lWMÂl\;ILOl': Adică, un norod f:1r;:( ocrotitort (GOLE'iCU). *6 14027 Nu e sat fără câine. V. A. Eonrscn, c. Folticeni, i. S'lIc;rt/)a. * Hor/i fâr« cânt iuc este. D. DXK, stuâ. c. Neresta, J'Jace· /loni«. - META COSTAKTI�, stnrl. c, jlolovişte, Jfacerlonia. Acela] inteles C�L la No. 1-1021). I � 14028 <;e Că 'I hora fără câni, clumaga nu căr­ teşci. 1) DR. WElGAND, ZIVCi! . ./a1l1'(,8.) p. 177. Se fim modeştt clar pruclentl. � I 14029 Ai găsit un sat fără câini şî umbli cu mâinile în şolduri. IOED. GIJLE:SCU. Mss .. I I, D. 1. A !)âsit sat fâdi cânt, se plimbet j('îrâ b(ff. LAURIAN & MAXBi, I, p. 130. - 1. CREANGA, Poo.. p. 23; Oon». xr, p. 184. * A .yclsit sat frcrâ câtut, şi umb!« fiînt b/iţ. (tR. ALI:XANDRESCU, magi.str. J. Putua, *6 A grtsît sat fârd câîn; (şi) se plimb(( făr« cionuu]. P. JSPIRESCU, tu». Ist., I, p. 228 -. - BAEoNzr, p, 55. - Semin, Bue. CI. VII, prin P. G . .\.EBC>Y[­ GEANI:, praf. _. G. POBORAN, insi . . i. Olt. "t I ================== pagina 305 ================== 'lERI, ORAŞE, NUMe PE,OPRII 305 *6 Găsesce 8(([ .frlnt cânt) umblâ fârâ ctomaq. A. PANN, Ediţ. 1889, p, 19; I, p. 68. - HINl'ESCU, p, 68. - V. ALEXANDILl & LASCAR, ROSIl:TTI, 11188. -H, D. ENESCU, iu». (;. z«. mostea, i. Dorohoi, A (�rlâ, sat fârâ cânt şi a se plimba fârâ beţ. LAUHIAN S: �IAlUM, Il , P: W63. * ,.Ajhi h01"tt [âr eli cânt s'priitnnâfârc't ct'Umag. 1) D. A. MILESCU, stsul. c. Gopesi, Jlacc,[ol1)a. *6 A qăsit sat fără cânt. V. A. Fonuscu, c. Follicenl, j. Sucuioa. - E. 1. PNnncl'u, în». c. Smulţtc ]. Caourluiu, *6 A intrat in sat fâdi cânz. K. A. ZAMFIREscu·DIACON, îno. c. 8til1uienil, i. Dorohoi. Se t,lice pentru cei ee. ne-găsind îrnpotrivitorî, î�I fac mendrele lor (GOL Eseu). Ctlll ================== pagina 307 ================== 'fi!:Rl, ORAŞE, NUME PROPHll ___ 307 A (nu) stă muJHL vreme cu cine-va la un loc. «N'ani ea fac sat CI! dinsul>. 14038 * A face sat unde-va. A sta mal mult, a se stabili unele-va. 14039 * Sat. Adică mult. (' n sat de '-)]]10n I. Are 11[[ sat (le rufe inur.Iare. 14040 * Lipit6rea satului. V. ALEX.\XDRI, Teair. - V. SA­ LA, rlasc. c. Băresci , comit. Bihor, Thuţnria. 14042 Cămătar fărtL suflet, *6 14041 A fi gura satulul. Lxu:nIA-" lI.:; �IAXnr, I, p, 1313. - A. GAi'DHEA, hei'. Nona, VII, p. 406. - S. I. GBOSS:;lANN, Dici., p. 158. - G. POBOHAN, inst. [. Olt. V c,rt Gurii. A vorbi mult, a, sporoji. * A intrat în gura satului. 'lloţI îl vorbesc de rel't. . *6 14043 Stă satu 'n gura lui. V Ol'besce mult şi reu de tot. *f::,. 14044 Poşta satului. M. Lor-eseu, îno. o. Bl'oştcnf,J. SnclalXl. ================== pagina 308 ================== 308 PROYERBELE IWl'IL.\NILOR Acelas inteles ca la K o. 12b:j8. > , *6 14045 A fi din satu cu ornenii. T. BĂLĂi!EL, Pl'COt, c Stefdnesci , .1. râlcca. Se (;1ice, în glumă, drept răspuns, celut ce te 'ntrebă de unele eşti şi nu "rei Stl'l spui. *6 14046 A umbla în şepte sate. T. BĂL.I\sEL, preot, c. Bogddllesc-E. J. Yiîlcca.· Se elice celui care, ne-având căpetâlu, umbla din loc in loc.-' *6 14047 A umbla din sat în sat. L-ua Z. JGVARA, c. Fedcsci, i. TI/tora. Acelaş înţeles ca lu No. 1404G. SAUL Vcdi Cap. XlI. <'. Sau], SAVA SERB *6 14048 Cal verde şi Serb cu minte nu s'a vedut, G. J. 'l'Oi'llESCU, im:. c. Bros­ cari, j. ])fehedillil. - D-na Z. Mr· HĂILESCU, ino, c. Buşteni, j, Pra­ hova. * Cal verde şi Serb cu minte! r. AUBORE, ing. j. Bu.::!'?'i. I ! 1 1 I j v ================== pagina 309 ================== lERi, ORAŞE, NUME PHOPHrt 309 ----------------�� *1':.. Dracu o mai nodut cal verde §l S('rl) cu minte. V. SALA, dasc. c. B. Lasun, ca· mit. Bihor, Unqaria. -luI.. GIWF­ :jOHEANU, c. B. Comloş, comit. A.' rad, U1lgal'ia. *6. Cine a redut ca! oerde ŞÎ Sârb cu minte? A n�. CORCEA, poroh, c. GoşMu. Banal. Vet).l AI'J/lJIl. BII�::;'dJ·. Grec. De elice Serbilor, când greşesc câte ce-va. A se yedp o nui;mMt la K o. 1381. 14049 * Serb cu minte, Grec politicos şi Braşo- ven parolist n'am vedut. T. CO;o;STANDINESCU, e, RunC7/ & Petra-Iepd, i- Dîmiovita. Acelaş înţeles ca la K o. 140408. D-l Bănul escu, îuvetător, a cules acestă �licere din gura rsposatuluî 'I'ache Constandinescu, vechiu căpitan de platu, căpitan de vamii, numit şi Tache Căpitanul, mort la adînci betrânete. * .\ 14050 Serbu bleotu Care dă cu cotu. LU1II. p. TOf" I, p, 514. - f;'l'. STOICESCU, preot, o. Bălăcenca, ş, Ilfov. - '1'. 13ĂLĂSEL, preot, c. Sic fănesci, J. râie-ea: *6. Seruu Uleofu Dă:Z cu cotu, Dâz în pat, Dâ; sub pat. :')1'. TUŢESCU, înt·. c. Catanele, i Dotj. ================== pagina 310 ================== 310 PROVEImELE ROMÂNILOr: Sh lJ/l 1 bleot D« CU cot. P. ISPLRESCU, Basme, p. ,9. Se tJice Sel'bilOl', în bătare de joc. A se vede snova de la No. 8fi7D. *6 14051 A perdut Serba zevelca Şi-o ca ta Se rbu cu leuca. T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefâncsci, i. l'âlcea. 1 U Acelaş înţeles ca la N o. 14050. 2° Se dice si de muierile cari se îmbată, şi ajung in­ tr' aşa sta�'e în' cât îşI pierd podobele, Serbele portă fuste şi znvelce forte scurte, de le ajung ahia până la genunchi. *6 14052 - Cralavicîu Marcu N'ai vedut pe dracu? - Ba l'am vedut în tîrg Călărind pe-un Serb. Y. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit. Bih01', Unqarta. Se (Jice Serbilol', în bătaîe l1e joc. 14053 * A fi Se rb. G. COfiBUC, Uuio., Aprilie 1900. CeluI ce vorbesce hodoronc- tronc. SERBĂ VC(,!i Sb-b. SERBESC *6 14054 Mâncare serbescă. G. I. TOMESCU, inv. c. Broscart, j. JIehCtl'i7l1l. ================== pagina 311 ================== 'P3RI, ORAŞE, Nu"m PROPRII A S8 'ec1e intelesul la No. i\/71. SERBliscA 311 :;:� 14055 Ori-cine nu scie a bate cu piciorul la serbesca. V. A. FOREseu, c. li'olticmi, j. Suciaca. Pentru cel care nu sere stt facil, ore-ce. SERBESCE 14056 :;: A vorbi serbesce. I I ? J .. cela? înţeles ca la No. 1405:3. SETILA :l:� 14057 . Setilă. L. ŞĂINEA)Ju, Dicf-, p, ,39. Personugîu din basme. Pentru un om vecmio Însetat. Poreclă C8 "e ll;'i beţivilor. SEVASTOPOL *6 14058 I-o tras ca la Sevastopol. E. 1. PAl'RWIU, înv. c. Smnlli, J. Covurlnln. Al'attt că unul a primit o bătae sdruvenă de la un altul. Dicere rămasă ca amintire a resbelului din Crimeea, SGABERCEA 14059 * Sgabercea. D. C. OLL"\.NESCU, Tcatr, Iioni., I, p. 63. ================== pagina 312 ================== 312 PROVERBELE RlJ�lÂNILOR Se dico bărbntuluî mic la trup, spân �i cu pretentii de eleganţă. A purtat acest nume un. fel de masca ricru care ţineiL de curtea boerilor Dudescî pe la Începutul veculul trecut, şi de la care a rămas acestă <;1icere. SGAIOARAC *6 14060 Când moiu face popă la Sgaidarac. P. GÂRBOVICEAN1J,prot: c. Dră­ gănesct, j. Vlaşca. Adică nici-odată. be elice când cine-va se apucă de o trebă peste putinţă a s� face. Sgaic1ar:Lc e porecla UIlUl. cătun pendinte de COnHU1H 'I'îmova-de-jos, numit Tunal'u·lVIerenl. A cest cătun e sărac în totii puterea ouvîntului, şi nu are nici biserică, nicî şcolă, nici primărie. De aceea ornenit cred că acest cătun nu va avea, cât o fi lumea, asemenea lucruri. SIMION �LEAH 14061 Pe şleah, Y. ALEXANDRI. l'eah·., p. ,0(5. 10 Adic., a spune verde, curat. 2° De a dreptul. f;,iri:î a ocoli. - V. ALEXANDRI. ŞLEAO 14062 * Pe şleau. P. lSPIRESCU, Leo., p, �71. ­ FR. DAME, IV, Il. 72. - G. POBD­ HAN, iust. J. Olt. ================== pagina 313 ================== TERI, ORAŞE, NUME PROPRII 1') Aclirrl verde, curat. 318 <1Şi, ca R:1 nu ]11<11 n('o]jlll. ţi-clln splnH� l'('!!l�nleSCe, pe şlea« ... » - P. ISPlm:scr. SMARANDA 14063 * A se face de risul SmarandeI chiorel. C. 1. CREAKGĂ, capita». Vtqr Cura), RÎi. A se face de rîsul unui om de HUnIC. STAl\ \' ei!î Cai'. J. <'. Astă-Î/r, J\!lstasc'. *6 14064 E de nern mare, şi are rude, în piaţă, pe Stan lăutaru şi Dobre cimpoeru. G. BĂ1-.uLESCU. îut'. c. Puciosa ,(- lIfoideH'i, j. Dtmbooi fa. Aceleaşt înţelesuri ca la No. l03�ţ. Il est qentilhomme. 80n pere allait ii la chasse (frec un fonei. 1'/'(1('. [I'/,(i1/C. 14065 Unde masă şî pahare Acoloşî Stan călare. IOIW. GOLESC!], Ms». Il, p. 13. Ycqî Jlhw7.. ================== pagina 314 ================== 31+ PfWVERBELE ROM.'\.NILOR *6 14066 Ori Stan ori căpitan. BAI\W'JZI, p. 60. - Hr::\i'f'CS0U, P: 180. - P. lSPIRESCU, Leg. I,1872, p. 16Î. - V. A. Fonnsctr, c. Foi­ ticcui.]. Suda va. - GIt. POIENARU, i. Putna. - G. P. SALVIU, c, Sinultt, j. Covnl'luh�. - T. BĂLĂ­ �EL, l))'eot, c. Stcj'iinesel,j. Yâlcea. - ST. 1'UTESCU, înv. c. Catrenele, j. Dolj. Acelea:;;} inţelesuri ca la No. �)S:38. 1';'0('. Latin. Roi 016 rteu. r.«. Franc. 14067 * Ad] Stan, mâine capitan. VeqI Seră . . A. se vede înţelesul la No. 31;. Hotlie Ca-sar, CJ'{(S nihil.") Proc. Latin. Hiel' cacliier, 7IUi chendie)'. 1';'00. Franc. O!J,lji merranle, donucn: rwndunte.-l} Pro». Tese. Heute Herr, niorqen KlIecht.5) 1'I'rJl'. Germ, 1) & :!) Rege sau n1agar. 3) A(F Ce sar, mâne nimic . . 1) A(I! negustor, mâne călător. �'l Acil stănâu. mâne slugă. ================== pagina 315 ================== 14068 * Caută Stan Iepa şi Stan călare pe ea. V'cd i Ltt!e!l) /I/dgar, j\TOIl. *6 14069 A nemerit'o ca neica Stan cu oiştea în gard. D·na Z. MU-IĂILEŞCU. în». c. BUŞtl'lI-1, j. Praliora. . 14070 -} Ce mi-e popa Stan, ce mi-e Stan popa. BAIWNZI, p. 59. - H1N'�ESCU, p. iso. 14071 YeqI Rada. Acelnş înţeles ca. la Ko. 1;:)\J2fl. * Stan sau Bran. 1. NEGIWZZI, Con», tu«, II, p. 44. Tot una e, ŞI numea tot. *i- 14072 Ţine-te, Stane, că 'i noptea mare. Eil'I. POPESCU, Î'nv. c. Ctocanesct­ lIftfl'ginenf, j. Ialomiia. Se dice, spre îndemn, ca să Luptăm cu putere. *6 14073 Nu te prinde, Stane, că e n6ptea mare. AL. DUMITHESCU, p. 131. - G. BĂNuLmscu, înv. c. Pteiroşiia, j. Dimbooiia, - D. ZANNE, arch., j. Itfoo. - AL. MAHTINIAN,j. Ilfo». Veq.l No. 203- 10 Când se prinde cine-va la un l'emăşag. 01\ ,.. t 1 __ 1 �T_ 1 'n� .. ) ================== pagina 316 ================== 3lC PROYERBELE H011Â::;-ILOIL 1 Stau se pune la pâudă, ,il 'şi prin'},!. nevesta ClI ibovnicu l ei, cu care'! înşela. Temelldn-se că nil pute păzi U,tă uoptea, .le cu serii cel' !-:11ţi amen! de crcdintă îi spuseră : '.Vn te prinde, Stane, cel e uoptea mare» *L" 14074 Sterge-o, Stane, Că. mănăncî bast6ne! T. BĂLĂ$EL, preot, c. StefânC8d, j. Vâlcea. 10 Se elice În glumă celor ce-l chemă Stan. 2° Se �lice cu deosebire celor ce sunt dascali de bi­ serică. s�6vA În vremea veche era pe a.icl pe la uOI, aUl,n, un popii Şl cu un dascăl. Pe dascăl îl chem a pe nume Stau. La o sfân tii 110 boteză ple­ cară amîndoi cu botezul prin sat, după obicerul nostru. Pe drum, ce se sfătuiră, ce se vorbirii, că: 01'1 ce-or vedea pus re'l la vr'un creştin, el să pue bine. Şi anume dascălu se îusărcină să strîngă lucrurile furate în traistă. Mergend la un creştin, popa vedu pe o lavită o bardă. scosă din codă gata, dor s'o bage în traistă şi pusă bine grozav, la îndemână, ce mai e vorha! Popa socotind că dnscălu n'o fi ve<,lut'o începu a cânta cu glas sus : Iordaue, Iordane, Sterge barda, Stane, Crl nuiuânci bastonet Dascălu însă ve<,lnse barda mai din nainte, şi vreud s'o bage în trai stă, îl arse rell la mână şi-l găuri şi traista, aşa fusese de arsit barda. Pasă-rni-te, hoţ" de creştin scia mal din nainte obiceiul popi! şi-al dnscăluluf şi ea. să-I sature de furat, arsese barda în foc şi a pus'o la îndemână într'ad ins. Dascălu cu mâinile fripte şi cu traista .�·ăurit:\, mai audind şi pe popa îndemnân.lu-I s'o Ia, îi J'8spnnse pe acelaş g'las: o şterse! Şi me fripset, Şi în ,lisagI cit n'o prinsej. Sfîl' o luar, sfîr se dus", -Ln:t rar rIt-acn p'ăI de-Irll ,}ise' *L" 14075 Eu sunt Stan al lui fecIor, Care face mă.măliga 'n urcIor. G. P0130H.AN, inst. J. Olt, ================== pagina 317 ================== 317 Se (Jiee celor proştt, nevofaşî şi săl'ad, A face mă.m;\ligă În urcîor, însemneză a o face ast-fel în cât să nu potă fi luată cu înlesnire, să fie luată cu economie, cu legumelă, ele pildă ca din ureter, ele unele se sc6te cu anevoie un lucru vîrtos. Acesta locuţiune se gi:isesce În următorele versuri, ce se reci teză de copii: ElI, sunt Stau al lu; Fecior Care face' mr'hnâliga în urcior Şi bagă copiii in fIare Să un se ardă la ghiare. *6 14076 A fi Stan Pătitul. HIN'fE:3CU, p. 180. - T. CRCANG;\, ts«, p. 139.179; Conv. XI, p. 34. - P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p. 160; Rev. Ist. IIf,p. 379.-1uL. GHOFŞOIl.IlANU, c. Galşa, comit. A­ rad, Ungar'ia.-E, MAWR,p. 27.­ BAHONZI, p. 95. - K I. P Al'RICIU, in», c. Smuiî), j. Covudn'ln. Se <;lice despre un om care a păţit multe in vieţa, lui şi prin urmare scie multe, e om cu judecată. O1'113i11:1 acestei dicătort trebuie căutată în urmetorea poveste populară.:' POVESTE A fost o-lată, ca mei odată, dacă n'ar fi, un s'ar povesti, pe câud se potcovea purecile cu nouă-zect şi nouă de oca de fel' la un' picior �i călcâîul '1 l'emfll1ea tot gol �i sbura în slava cerulur şi i-se părea că o tot UŞOl'. A fost pe vremea ala un om sărac-sărac, aşa de sărac că n'avea după ce be apa, El n'avea pe lumea cu Inmina de cât dor tlăcăî, o sticlă golă şi o funie de tel. Pe flăcăi Îl chema: p'ăl mal mare Ion şi p'ăl mal mic Stan. Trăi, cât trăi bietul oni, ca val de el, sărac lipit pămen tuluî, de ce cătai. ah nu găseai la el, bată-l brumal Dar tote all un capăt în lumea asta, veni vremea să dea şi el ortul po peî, să lapede potcovele şi sa scape d'atâta amar de sărăcie, care îi glojdorise osele cât trăise sub sore. Pe patul morţii îşI hlagoslovl copiii şi le lăsă cu limbă de marte, ca să nu fie certe pe avere, ca să se mai dea în judecăti pe 'la tl'i­ bunnle, să,-şi cheltuiască baniI pe la avocaţi, ci să-şi împarţă averea ce le remân() el Între el ca fraţiI. Tu, Ione, fecloru tatiI ăI mai mare, să te mulţumesci CII fnnia de tel şi să dai frate-teu celui mic, lui Stan, sticla şi aşa să ve împăcaţi şi să trăiţI cn llisce fraţi buni ce snnteţL Bietul om muri pe braţele copiilur lui, care îl şi îngroparJ inda tă la IIm bra n11\11 copac mare, unde-i săpHră o gropă adlncă. Dună ce-l ÎllQTOonră, 1011 dete j'rate-sih\ Stan sticla şi opri pentl'll el ================== pagina 318 ================== PHOYERBELE li]îlU. Hlf\l mare pomanrt î\1 f>\.cuşi cu mine! Stan, rÎ<;lel1l1 pe sul! l1lnstaţă, luă funia. de teilt �i plecă Spl'C o pi1' dure mare. Oum ajunse îu marginea pădllril, ve'8: du-te la l'i ţi lnaţi-\-e ];1 fn,l!'a pe iutl'ceere �i dac" te-o l'elnâueel a lu: să fie balta, �i nor ne-om lua b1l':'îll1lţele daiet ll!'aeil e�l numaf d« cât la Stau �i-r \1ice: llie Stane, (lnefl ('ştl tII a�:J voinic, hal să ne luăm In I'n,Q'ă l)e intrecere şi d(lC'ă m1fil l't-lIlCll.le a ta să fie l.alta. "ai .le ca pu terl de iz init 1 CII tine adecă să-m! jlrin"l CII mintea ') Eli t. l.is cale de treI poste departe de minc 1 Dar, ca să îţI rae pe YOJ(', haf ele te lea eu u u copil al mcri la Înl'-eeel'e, EI e mic, llI111JaI I a lni. DraCII \'eni 11l11nal ,le ("It la 8tnn şi-i I)ise: hal să ne lnilln la 111]lUI �i dacă m'ai triloti, a ta să fie balta, Ptin! lJilU't,-te pArdalllicll să, te bat,ă, nevoia lumir 1 Adecă, c'n spih'­ câia],l ca, tine, cu nil ntl11ll1e apari, ca tine ,[1 mi' apuc la luptă ') Val de tino şi de tine, ]1l'apăditule I Eu când OI da eli tille de pămînt, aci îţi ZflCC mătasea, vin (le te la I'n pMul'a el'aci, lllllllfli l'elllf\I zdra­ văn �i-lJ11 J1fll'e ri'(1 (le tine, l'ipil'uiJitnle, ca te 1'1)9 tîner! Da ea,să-ţl fac pe vOlo, ItaI ele te 'îa IfI Inptii ('n 1111 1l10� al meil, (' ('oI ca într'o vle/:ninfi� zace dp naue HHI, e 1)1:11 111lll't şi me 111ulţ,llrnesc, dncR -"n'f trânti hal'lltl p'ala, cii ve las yoii lacul �l ci\ mI-oI căta cu D-\leu I Şi Stall se duse ('Il ,lnll'll la l'iezilina I111ll1 n1'8, Stan 1ncepu a striga din glll'a yIc7.uincl: Hlnl tl'Resr,'( nu\ JlL()�nle '? TJ1's11 ÎlIcepu: lnOl'! 111nr � ]1101' : ]\[01'i, llU 1n"l'l, eşI afară lle te in ln luptă elt hălatu ast", lJl'.:;';ll eşi şi pnse labe]e ]10 dl'3cn, care ţ:erlea in f!Tlrn vlezujlli1. Gll1cl îl strâllse nclnta în braţe şi-l lăpedă de pălIlînt, se l11eepu a Îm'îl'ti piituîntll cu draen, ele so(;otea cii, a dat alte alea. peste el, aşa de Git set.c îl tl'�tltise nl'Sll, DraCII () rASI) de fu!ra laI' la 'l'al'lacnt �i-l spune totă şirotonia, cum se lnase la ltlptă elI 'ln()�U lnl Stan şi cnlll îl tl'illltise de socotea că llU mAl Beapa cu suHeL Tal'tacot ît <,lisc: lH �ina ast.a de fel' Ile o UliI' de oen. şi du-te C11 ea ln Stall �i t:Hl'P ăţ,I 31'1l1lCa-n HI.Hi în sus, să, l'{�ln;1l1eţi sUipi'tUl pe baltii, Dracu eşi Cil ŞilJH de' fpl' la Stau şi-l ,)ise: H'<;ll tll me Stane şimt asbl? O ",0,,1 da ('C' ') Cilll' '(; arllllCr{ llJal sus din noi arnind.pl, �la �e l'ernnre sh'i,pân pe lac. Bilte, aşa si\ fie, In 31'1IJ1C[1.,-(J tn întâI. ' DraCII n al'll1lca de ditnilll-'ţă şi ycni şina Î1Hli\l'H jos talnall la ]Jl"l1lZ, O lnă �i Stan dnl' ce (lInă, că Il'O luă ele loc, că n'ar f1 ]lutut nicr s'o misce (liu loc; dar puse rnflluile În şoldurl şi începu a se uHa in cel' şi a face Cil m�na În Spl'P acolo, ca (;11111 nI' fi f�.C11t Yl"un sernn CJtl-YH. na ce te _ t,liti,,în sus �i faei ('11 lllât��" m0 Stane ') Între/,ii d.l'acu. ================== pagina 320 ================== 820 PROVERBELE RUM,,\NILOn Ba ala o fi vo rbă ' r('sp'lllse .hacu îlllIăţ,'lll,l �1Il:1 lle fIer �i �hll' uhinduo cu ca iu ]au I '--, 'I'artacot cr�nll aud i ee vrea 5,1. f;\Ct'l St:1l1, �(�; 1111"t'icc)�ă �l dis(� iar dJ'acll�111; LIn-te la ,Stan �i splinei, ,;:t '1 Il(LlH I1Il lnndu t' ,'te �allitmi, Hamal sa ne lase 111 pace. Drnc« esi far 1:1 Stan si-î sp"se <;,î-l <1,[ I1U Inlt'Jld ,.1" galbeni, 1111· ma] sâ ]0 lase balta JI)I', ' Bine, n 8:1.-0 fac �i p'asta, că rnl'e lnilr-L \h� v.u , .lar S;t mi-I .lucl t"t tu acasă. 'j.'i-!. LIne, Şi diaou luă Inll'cl"f" [,1 spinare t.u: :-;tan lndllel':J, pe tapă. :Herscl'ii .unin .. Iof până n:1Ză1'il'ă 1!1,,[el'al'te IJ casă acopel'itE, Cit ţiglil, Dracu in r.rehă pc, Stau : ce si' ve.le colo, me ::;tallc? :E casa mea, file .h-ace, ;l.co1(1 111Cl'g"l cu l.aui t. Da de ce e roşie pc .I'usupra, 1110 Staue ? E ioşie, fiiu.l-că e aellpel'iUl cu pIeI 11e ,1mc. D'apot la c;olţl1 ,lla de uC n 'a I pIlS, c;ă ,'el) el Uit e acopei-ira ac,)\o ? �-\pol acolo alfl d.e g'�Lnd să pilI p'i<.:'.Iea. ta, ln0 dl'�u�e! DraCII ';Illil f\ltc,li :t�:t, poe! eu hl1L'dufLl de ]lâme-nt şi p'ieI ţ,y-(} 11i'1llllU, hăete! Şi fug'ea dl'a(;1l de-l :::H.�{l,pal'a(l cKlcâiel.e, pal'\�{L scrtpase iIin pn�c(t 1 Stan Ilia ghlhinl'iI �i Jlli'l a�eză l'l'IlI"I)S Cil lJul'clufll pc iapă, 1l1el'Se �l �e t;[t,l'ăhălli lntl"IlJl sat ell fll11ell'î IJnttl, î�l (5!l!np;\.rft o lnoşit)l'ă., îşi făcII (�KsnVI, bună şi gă�illll o fata rnll1lbs�i şi eli nlinte se l11sură. La lluntrt la el am fost l·,hl;mat �i Uil. �['alll Împodnhit Cii ,., l"Jgo­ jinh Cii lll'll1eel, mhllil luat pieîiJl'ele la, 'pim1l'e şi 'lin pOI'nit'" la, lltlutil en eălcîdclc� înainte, ca �{l lIrllnal fie uiel d.l'acu ca Hlinc. I-ia 1I11nUi, el"i In'alll ])lIS alel'gătol',le Cr�l'alll apă Cit clnl'tl de In 1) gîrlă. Basnlll, lhisllli ('Ul'Il îţI plesni . .Basllili ,[" hlii no,d ('UI'1l ţi se făcn îll ,1')(le I:�asmn de ,',I:, ,'cehe ('lIl'11 ţi se fac lJl)l'()che. �i inc;HccnY p'lll1 căl'IJI1111J �i '1'0 spnsei ,ralt; blllJe, Incălical ]l'a pr:\iin:'i �i Vi'� �pl!sel () nlinCll1ll�:Î, *2. 14077 La ori-ce trebă Pe Stan-Păţitul întrebă. A. p"\�-:N, Erliţ, 18Sfl, p. 28; II, p. 4. - 8emil1. Bne. CI. r II, prin �:'. GÂRBOVICEANU, pl'Of. - V. SA­ LA, duse. c. Vaşcol1, comit. Bihor, Ungar/a. - Hr:-<'fESCU, p. 19:1. *2. Cdrlil ure'i Srt incet)/. vrc-o tn;l)((, Pe St(fn Pâ{itul )1 Zntd:uâ. ================== pagina 321 ================== 'fl1:RI, ORAŞE, NUME PROPRII 321 ---- Adică întrebă "5i pe cel cu expel'ionFL, pe cel priceputî. 14078 Mai multe scie Stan-Păţitul de cât toţi cărturarii. BAHO.\1ZI, l : 67. - HIN1'E:scu, p. IRI!. AllicrL experienţa întrec!' adese-ori învăţăturu, :j:u 14079 E de pe vremea lui Stan-Păţitul. G. BĂNULESCU, în». c. Pietroşiia, i- Dîmboviţa. Seie multe, o om cu expel'ienFt. *6 14080 Stan. P. D.;'SIfLESCU, c. Sâlcu.ţo, j. Doi}. 10 Om piiţi t, cu esperiell ţeL. 2J Om guraliv �i mincinos. EştI din a. In Stan = n'l păţit'o. A',! dat peste a In! Stai: = a'I pătit'o . N« jî Stau =păţit. .)fi", Stane, me ! = înţelcgclHln·se cft vorbesce "Il 1111 păţit. STANA 14081 Toţi banii In Jlml.rJU StaniL IOBD. GOLT!:scu, Mss, IL p. 70. *6 Banit In curu Stallit. T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefanesct, j. ŢT(î1cea. IOSe ('null se aHa!'l cinci la n nrner ================== pagina 326 ================== :326 PROYEP.BELB llO"L�"ILOr: şi căpit.uinl 1",. cru 1111111 n uuut ::>ti,.iJ::,itl. La 'tIll,lnl ,u:estUl'I. TEODOREscu,Poes. Pop., p.285. Acelaş înţeles ca la No. 14108. * Axenlu ti scarchină Iu nu ti măcă 3). D. A. MILESCU, stlul. c. Gopeş«, Macedonia. Nu scie ce 'ţi trebue Şl ce dorescr ; nu te caută la pă­ surile tale. 1) (Nu spera) nici de la străin credinţă, nici de la venin vindecare. �) Străinul străin este. ================== pagina 329 ================== 'fJ::RI, ORAŞE, NUME. PROPRrl ._--- *6 14111 Lucru(l) străin nu ţine de cald. A. PMN, Edit. 1889, p. 74; III, p. 101. - P. ISPIRESCU, Beo. Ist., I, p. 23ii. - 1. G. VALENTI­ NEANU. p. 30. - P. GÂRBOVIOEANU, prof. Scol. Nonn. a. VI &; VII. - ElJI. POPESCU. înv. I? Ciocănesct­ Mârginerd, j. Ialomiţa. - DOBRE MARlNESCU, înv. c. Pircu-Roşu, J­ Ar-.lle;. *6 , Lucru str-ei?! nu fine de cald. K 1. PATRIOIU, înv. c. Smulţ'i, i. Covudtt'iu. - G A VR· ONIŞOR, IJ1·Of. c. Dobronet, j. Yasluru. Lucn; străin nu tine cald, HIKTESCC, p. 93. Vedi Auer«, Ilalll<". 10 Lucrul, care nu 'ţi aparţine, nu 'ţi folosesce. �o In dr-osebl de lucrul furat nu te poţi folosi. - J. Coourlui«. STROE Veqf Strai», *6 14112 Bate toba La Moldova, Că 'şi mărită Stroe fata. T. BĂLĂ�EL, preoi,c. Bogdânesd, j. Vâlcea. Veqi Doba, Dobre. Când se mărită ne-a remăşită de fată, care a dat cin­ stea pe ocară. Acestă <;1icere se află şi în urmetorele versuri ce se reci­ teză de către copii: Bate toba La Moldova, Că 'ş� mărită Stroe fata. r·a mâncat cotetul urda, ================== pagina 330 ================== 3.30 "'lWVlmmlLll lWMANILOH SlTClAVA *L:.. 14113 Nimeresc orbii Suciava. 1. CRllAKGA, Amint., p, 107.­ j\L ti\MIJRIOR" Con1', Liter., VIII, 1', (j\].- ('. 'J'llODORllSCU, ÎU1). c. Lipom, i Vaslnln, - M. CM-FAN, public. j, hş1. 8ti81'Îlanlp8 1'J'o.jmn perreuerc Grceci. 1) PI'01', Lat. Proc. Franc. J)ÎmllJul(( iulo 81 /'1) a lloma. 2) P/'Ol'. tt»i. JIit FJ'II:;en / .. omm! mau durcl: die !Vrll.") PI'IJV. Germ. ŞULEM VecF }fi/fIII SULTA 14114 * Armase ca Sulta cu ucnălu.vr [ Co v ·\N. }II'O./ c. hmina.,1Dpi1'. :;: 8' oruuise ca Suita Cit vetl,ăht,I') 1.:.Tlc GH·'IJ.pl'O/. c. Abela, Epir. ') Intrebând Grecii ajunseră 10. Tro ia, ") Iutr ebând ajungI la Roma. ') Cu Întrebări nimerescţ prin lume, ') Remase ca Suita cu sulimanul (ro.u). ================== pagina 331 ================== T�I'If, ORAŞE, NUMIi: PR('PHIl BHl Pentru cel care rămâne p(Lcrdit, înşelat Îl] aşteptă­ rile sale. In Epir, dar mat ales în Albunlu, fetele obicînuesc, in <;li1ele de serbătort să 'şI vopsescă părul şi degetele cu un fel de suliman roşu. IşI pote uşor închipui cine-va cât de mult trebue să ţie fie-caro fată, ca perul el sti fie 'bine vopsit în ajunul nunteî sale. Se povestece că Sultana, o Iată tiner[l. şi frurnosă, tre­ buind să se mărite a doua \li, ş'a vopsit de minune pe­ TUl. Sosesce şi <:liua mult aşteptată, dar de nuntă nict vorba în casa Sultei, căcf ginerele se resgândise şi nu mal vre S�L se însore, Astfel că biata Sulta s'a ales n11- mal C11 părul vopsit, rărnânând şi de poveste. TAc I-II A *,0. 14115 U rzesce ca Tăchia, (1. I. 'l'OMESCU, înr c. Broscart, ,j. Jt[ehedinţ1. Când începI 1'ei1 un lucru, şi mal ales pre în mare Când sĂ întinde omul mal mult de cât îl iertă puterile A fost în Broscart, şi nu de mult; căci copil de al ei mai sunt încă în vieţă, o femee, numită 'I'ăchia, Se cJice cii odată 'i-a cumpărat soţul ei bumbac, să facă şi ea. pânză, Insă ea s'a pus şi l'a urzit tot pe gard, şi aşa de lungă pânza, în cât nu venea lăţimea el de cât o palmă, plus că urzise şi pe cel ce trebuia să'l bată. Ve­ \lend femeile ca a greşit reu, aă pus' o de a adunat to­ tul şi au înveţat'o să oprescă bumbacul mai mult de ju­ matate, şi să urzcscă pânza scurtă, potrivit cu bnmba­ eul ee aveă. TANASE *,0. 14116 A fi Tanase. D·na Z. JUVARA, c. Fedesct, j. Tu/om. - E. 1. PA1'RlcIU, în», c. Smulit, j. Covur!ttIu. Adic[t prost. Se dice unura când nu pricepe cela ce'I ================== pagina 332 ================== 332 PROVERBELE RmL.l.NILoR *6 14117 A se face Tanase. EpOCA (ziar) , IV, No. 6134.­ G. P .. ":'ALVîu, în/!. c. Sn·wlţ'l,j. Co­ vn1'lu!n. - M. CANI AN, i, Iaşi. A se face prost; a se preface d nu înţelege ce'I spuî. *6 14118 Nu fi Tanase. G A VR. OXI§OR, prof. c. Dobro­ v<'t, j. Vaslui'/!. * Nu fi teleleă Tănase. ',YI. CANIA'N, public. i, Iaşl.­ ONliŞOR, praf. c. 11furgeni, j. Tu tava. *6 Nit te fu ce Tanast: K 1. PA'l'IUcIlJ, înv. c. Snmlţ!. j. COl:w·lnln. Acelaş înţeles ca la �o. i·n 17. *6 14119 Tîuliulîuc Tanase. G R. ALEXANDRESCU, uiaqistr, j. Pulna, - K J. PATRIOtu, inv. c. Smnlţi,.i. COV'ltl'ln!n. Ca să arete uerodia eul-va. *6 14120 A umbla teleleu Tanase. l, CREAKGĂ. POD., p. 320. - 1. BAN�SCU, prof'. j. Romau. - A. GUlWVEt, c. Folticent, j. Suciaoa. Adică fără nici o ispravă. \, Amint., p. l()S.­ E. r. P A'l'.lDlH, Teatr., p. 50. - B. P. IlĂ"DI�l, Et,llJll. Maqn., p, }lG�. * Par' cel 1'111 'l'rltm'i'i. A. jlE ('lHAC. H. p. 4(14. Acclaş înţeleB ca la No. 1+137. *6 14139 Pa r'că '1 în tera lui Han Tatar. E. 1. P ATTIWIU, inv. c. Smulti, j. COVUJ'/'lflu. Face ce vre, JlU ascultă de nimeni. *6 14140 E mai reu ca pe vremea lui Han Tatar. G. BĂNl;LESCC', în». c. Piatra I�pii ,f· Br'ideni, j. Dtmborit«, 14141 * De pe vremea lui Han Tatar. i\f. ('AKIAK, ]JllUic.,i, IaşI. Pentru un om amarnic. li" II 1, 14142 *6- O iernă de a lui Han-Tatar. E. T. PATRW1U, iur, c. Smulţl, ================== pagina 339 ================== IE PROPI:Il TELELEO 341 *6 14153 A ămbla Teleleu şi Trifon încolo şi încoce. S. FI.. MAlUAN, c. S�(clat(l, Bu­ covina. Pentru cei ce 'şi pierd timpul în zadnr. TELEORMAN VC(F Vlasca. ŢENCHlu 14154 * A dă din ţenchiu în ţenchiu. G. POBORAN, insi. i. Olt. Vel)! 7i"l<', Ada din colţ în colţ, a se frămînta de necaz, a nu scie cum să facă s'o brodescă, să scape ele strimtore, din În­ curcătură. < Ţeuchiul �nfi hotarul turcesc. > - Nio. COSTIK, l.eiop. 1. r. 4(!9. pof­ tele. *6 14159 Cine umblă din teră în teră nu e om. P. eURBOVICEANU, prof'. c. Ca­ simcea .], Tulcea. Omul are o patrie, un mim, de care e dator sii. se ţină nedeslipit, 6 Să fii tot-de-una la mijloc de masă şi la colţ de teră. Y. ALEXANDHI, Po-», Pop., p, 1 \)\). F.: mal bine să fie cine-va la colf d(� ţeret şi la mijloc de mosă, P. JSPIHhSCO, Leg. r, 187�, p, 179. - HlN1'ESCU, p. 14, S(t te silesc; sâ fil tot-de-una la miiloc ele masă şi la colt de ţeră, C. l\EGRUZZ[. I, p. 247. *6 Stat tot-de-una la mijloc de masă şi la colt ele teră de ora: să o dud bine. I�. 1. PA1'mclu, în'). c. 8'IY/'((l/'t, ,; rl""".�.7".';(". ================== pagina 343 ================== '.!,'ERI, ORAŞE, NUME PROPRII 3-43 *Lc. sua lctmijlocul mesi; şi la capiJtul ţeril. v. A. FOREseu, c. Dorntc.]. S11- ctaoa. La cap ele ţerâ set 'u faci casă, şi să '{i aleg'i loc Zel mijloc ele masă. A. P A::-MIRON COSTIN, Leiop, Se \lice pentru cea rea ocârmuire la o ţeră bună (Go· r.ssou). 344 PROVERBELE ROMÂNILOR *6 Bund ţcrr't rea tocmală. V. A. FOl�ESCU, c. Stc!l1işOj·a,j. Suciaua. «Cela ce nu face la boeriea lui după tocmelile şi naravurile ce-aii fo st mai de demult, aceif boerii, ce face alte obicee după voia sa, ac ele se chiamă că grescsce cu înşelăciune. > - V. Lm-u, Prao., p. 59. CU, Leg., p. 63. Adică în multe locuri, departe. « Se cununară făcend o nuntii ele se duse vestea în şepte ţerI,.» - P. [SPIRESCU. *6 14176 A umbla din teră în ţeră. D-na Z. JUVAHA, Ce. Fcdescl, j. Tuiooa. A nu 'şi gi:'Lsi locul de adăpost Ş1 de odihnă. *6 14177 A se pune cu tera. T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefaneect, 'li j. Vâlcea. Veqi: Europa. A se apuca de o lUpUL nepotrivita din care trebue ================== pagina 349 ================== 'fERI, ORAŞE, NUME PROPRII *6 14178 Vîntură teră. 349 E. 1. PATRlGIU, înv. c. Smulţi, j. Covnrlnh c. - V. ALEXANDRI, Teatr., p. 1536. vc4r Lume. Om ne-statornic, svînturatic. 14179 Cap de ţeră. 1. CREANGA, Pov., p. 152. Lucru Însemnat, greu de făcut, etc. «Ia lasă, badc Ipate, lasă; nu te mai punea şi Dvta atâta pentru te mîerf ce şi mal nemica, cii doar n'are SCt fie 1In cap de ţera.» - 1. CREANGĂ, p. 152. *6 14180 Doar nu 'I tera de jaf. D-nu Z. JUVARA, c. Fedesci, j. Tuto1)a. Doar nu '� tera 'n [ac, V. ALEXANDHI, Teatt·., p. 719. Când ceri sau vrei să iei un lucru care ţi se refusă, RESVHĂ1'ESCU. - Pâcălire de lelită, cere plată o gUl'iţă. 8USANA. - (respingendu'l). Da cată'ţi de drum, omule. Doar mt'� ţera 'n [ac. RESVRĂl'ESCU. - Tera nu'I de jac, dar, tu 'mi eşti pe plac, pre le­ gea me! > - RUSALIILE, p. 719. *6 14181 A pune tera la cale. 1. Cl1 hiserică, el trehue sa stea lJ1 nrma Româ· nilor şi să iea anaforă În urma Jar. La cimitir, Tiganii trebue îngr0]laţi de haşea, ca să nu se amestece 6sele lor cu ale Românilor. La mesele publice, cum la nunţI, la cumetrii, la pomenI, etc. el trebue să stea în cada mesiî, orI la altă lllasă de başca; nu mneste­ catl' �11 llnrn�.l1i'L ================== pagina 353 ================== J '[ERI, ORAŞE, NUME PROPRII 35:3 ganir, căcf dacă se boteză din ei se p'lte face popă, dar din Tigani too feri sfâutu l A se vede tot la T. R\.LĂ�EL, în Şesătorea, I, p. 213, Credinţe prioitore la ţigan/' şi Şesatorea, III, p. 34-39. LEGENDĂ 1 lIIoş Adam il avut fete iuaî multe cu una de cât băeti. Băeţii s'au Însurat şi aii luat fie care câte () fată şi a mai rămas una stingheră. Ea a mers la tată-seu şi l'a lntr-ebat : dar eu ce să fac, tată"? JlIoş Adam l-a respuns : «de, fată taîcăt, eu n'am nici o putere, dacă a vrut D(,leu aşa cu tine, umblă şi tu de-colo până colo printre cele'l-alte. > Ea aşa a făcut, a Început a umblă din bărbat În bărbat ca fleortele din �liua de agL Şi din ea se trag tate curvele din sliua de aslL După câtă-va vreme, surorile el n'au mai suferit'o. şi au lua-t'o la gonă dintre ele Ea atuucî s'a dus la marginea măriloi , şi-a făcut un bordel acolo şi se ţinea cu un Faraon, care ieşea din apă În tate nop­ ţile la ea Ea a făcut ou Faraonul mai mulţi copil, toţi negri şi mÎţi în chipul dracului. Din iiştI copii se trag 'J'i,2;anil din <;liua ae a(,lL D' ala le şi <;lice 'rigRnilor lumea «Furaoni.» 11 Un Român, demult-demult, se imbctase rClt, căduse şi arlorrnise huş­ ten lâng(t un drum, aşa că 11U soia tie capu In), era mal mult despo­ Iat, ca val de el. N li sciu cum se brodi, că trecu pe acolo Lll1 fecior de aI lul care eră cel mal mare. Ăst fecior, cum ÎI vedu aşa de di­ chisit, incepu să se rîdă de el: lua o balegă (le vacă şi mi-ţi-I mânji bine frumos cu ea peste tot trupu, de-l facu să rÎ<;lii, şi dracii de el. Apoî el se pitulă În nisce tufe p'aci p'apro pe, ca să vadă cum alt să l'i(;Iă orneniî care al' trece pe drum, când l'or vedea aşa blescăit eu balegă . Nu trecu mult şi trecu pe drum fecloru cel mal mic al omului acela, care, A cum îl ve(;lu, il scăpă să plângă de cIudă că ajunsese tată-seu aşa. Il coperi frumos cu şuba de pe el, ÎI deşteptă şi îl duse 1<1, o gîrlă unde îl spă1ă de halegă, îl premeni şi îl luil acasă. :Nu SCiCl CIIm face, nu sciu cnm drege, ca vede şi pe frate-seu pitulat în tufe . • -\.tuncl îi de te în gâncl că el, nu altu, s'a rîs de tata al 101', şi-! spuse luI tată-seu Acesta, (]tun au\li de una ca asta, îl blest,emJ"t a lemne secI: «să se alegă prafu şi. pulberea de el, să fie ele rîs la lumea întregă şi cum l'a batjocorit pe el, de l'a făcut negru de b,.legă de sus până jos, tot aşa să fie el nem de nemll Ini negru ca balega şi slugă să fie Li'fraţil luI ii! mal miCI, el să parte numaI sdrenţ,ele fraţilor luI, haIn� noi să n'aibă în vecI!" Şi aşa a re mas În veci, că +'iganu e neg-t·u ca o baleg:1 de par'că e Cllrat dracu_ Rîsll şi batjocura lumii este el, că tată lumea rîde şi îşi bate joc dc ŢIgan_ Prafu s'a ales de el, că n'are cer, n'al'e pămînt şi până nu s'or milogi pe la alţiI n'au ce măncit Sdrenţe parut pe CI, căCI petec ele petec nu se ţine pe ei. TT��:,; �1':� ,,� �._L�l _""� 1\T __ '1'_ .e __ '! _ ================== pagina 354 ================== 3i:i4 PROVERBELE HOM."-KILOR III 1 I Simt t re l feluri de blestcururt asupra Tiganilor. Tiganii uritr, bu­ zaţi şi intăcîunutî, ca curat dracu, sunt blestemaţi de călugărI, după vremea de când craii robi pe la rnunăstirl. 'TiganiI cei negri, cărora le mai dice şi Tigani de vatră. care sciil să 1 ucreze fleru, sunt bles­ tcrnatr de la Ham. Iar 'piWtnii di' lac : ursarii, Iăpţii zavragit, netotii, etc. şi tote nemui-ile de 'l-'iganl, care um blă din loc în loc călăr) pe cal şi pe măgar], care şed pe sub corturI şi sunt urîţi ca fnce-ţt-at cruce, sun! blestemaţI rl'un slâut. Şi uite cum e povestea. Ţigani) ăştia aveati şi el mai de mult o cetate uode şedean şi erau hng·aţi. Odată, ce-r vine lul D-�eu trimete la el un sfânt, să vadă f\i cum o mal duc, cum mal trăiesc. TiganiI audiud că vine la el 1111 sfânt şi socotind în mintea lor că sfântu, dacă f-i) vedea pirlitr, cali ci ţI şi săraci, o să le dea avere, el i-au eşit Înainte schimonosiţt ca tott dracii: mânjiţl cu cărbuut pe ochi, sdrenturoşi, călări pe măgart care pe deşălate, care cu şeile fără oblânct şi fără scări, care încălecaţ! pe mă garf danderetelea cu faţa în spre coda măgarilor, cu copiii băgaţI prin desagi şi în felurf de felu rî de chipurt, cum nicî dracului nu i-ar fi dat În gând. Bîetu sfânt când a ve�lut aşa nem de oment opăciţl şi sluţiţl în chipu dracului, şi înţeleg-rud şircteuia 'l-'iganilor, ca un sfânt ce eră, iI Llestemă : «Fi ilor, să fiţi hlestemaţi şi de miue şi de D-�eu sfântu elin cer, să remâneţ.! 118111 de nemu vostru cum sllllteţj aCUlIl, nici mal hine nicI mai reu, cum adică aţI tras singurI, nesiliţi de cine\-a!» Şi aşa alI remas şi remaşi 01' fi. până în pilnzeJe albe, batu-f-aT' D-\leu de sl'cl! IV Când ali restigllit pe Domn ni Hristos, Jido\'ii aiI trimes la un 'fi· gan ferar sf, facă patru cuc de fer., pe care să le bată în palmele �i picJ:6rele DomnuluI Hristos. Ţiganu, da-l'aş dracului de pomană, in loc de patru a făcut cinCI pir6ne de fer şi Jidovil p'ăI el'al cincilea .htu bătut îo inima Domnului Hristos. AtunCI Domnul Hristos j-a hlestemat: ,Să-I ar<;lă para focului şi pe lumea asta �i pe cea·laltă ŞI el iertare s1{ nu aibă, ci cn Tal'toru dracilor în Iad să lăculescă.» A se yec1e legende sau sn6ve despre ţigu,nl: în S. FI. lYIal'ian, Ol'l1itologia, I, p. 330 & II, p. 33; în C. Negruzzi, I, p. 233 şi în cele treI volume de anecdote ale D-lui T. SperanţIa. Poreclele ce se dau ţiganilor sunt frtr[t sfîrşit. Eată, ciHe-yn dintre acestea: Ciont, Cioroi/Î, Balaur, Baragladină, Cotofană, Ham]), GTCuzgur. Dancltt.. Oraw', Grâuricc1, Famon, Oaşper, Ciaurel, Ciorominc1, Tare'! 6cheş, Impelifat, Incmn?laf, lntiiciunaf, Rom!În 'L"rcl!lu. efc. *6 14190 Ţiganul nu'! om. E. 1. PATRIOIU, înv. c. S1IIulp, ================== pagina 355 ================== TERÎ, ORAŞE, NUME PROPRII 355 Se �1ice când vreI să leI uu ţigan în batjocură, aretând cit nu are nict una din însuşirile mal de sernă ale ornuluî, şi că e de rîsul şi ele batjocura lumeî. s�6vA La început, câud D-\leiifftcu lumea, s'au dus tote numurile de orue u f să ceră câte ceva de la D-deri, saii bine cuvintarea părintescă. ;lIaI întăi se duse 'I'urcul, şi i ntrebâudu-l D-l,leu că ce vocsce, el respllllse: biue Domue : «De bine să al parte>, respunse D-<;leî:L Venind şi Româuul şi îutrebiudu-l D-c;lelL ce vuesce, respunse ca şi Turcul; hine Dbmne.-«Apoi binele la luat 'I'urcul.,-Dar eii?-«De dar sa al parte, darnic să fi», respunse D-<;leii. Venind şi Tiganul. D·<;leu '1 întrebă ce vroesce? el răspunse : bine D-ne! - «binele l'a luat 'I'urcul.» - Dar eii? - «Darul l'a luat Roruânul.» - Ce rîs şi batjocură e asta? - «De rîs şi batjocură si fir" răspunse D-<;lei'i. Şi de atuncî l'i­ gannl e luat în rîs şi batjocorit de toţi şi Românul dice : Tiganul nn'[ om. A se vede N. BOGDAN, Pooeşti, p. 160. :::6 14191 Ţiganul nu e ca omul. V.' A. FORESCU, c, Stiinişâra, j. Sucuioa. Acelaş înţeles ca la No. 14180. *6 14192 Ţiganul numai din depărtare e om. NICOL. Rusu, c. Iqhisdorf, co­ mit. Tirnaca-Mare, Transilcania. Acelaş înţeles ca, la :N o. 14191. :::6 14193 Doi 6meni şi un ţigan. E. I. PATRIcIU, în». c. S11I11 I('i. j. Coourluiu. Vrencl sa injosescă pe un ţigan ce caută a se pune În rînd cu ceî-l-alţî omenî. tştigil pânea cu otocanull mai cere şi tu minte de la alţii cu împrumut, cit doar il sci cum să te porţi împărătcsce ! Claurică im părat îl l'espunse: <- Să n'ai grijă tată! şi ca sh'ţî aret că sciii să atăpânesc 1'rf bine pe supuşit mef', iaca poruncesc să te pună pe tine în juvet I Cum a dis s'a şi făcut, - şi de atuncI nemul ţig'ănesc nu'şt mat găsesce pereche de isteţime pe lume' - N. BOC'DAlS'. ') Când ţiganul devine rege, întâlu tale pe tată setl. ================== pagina 358 ================== Ve,)! Arap. 358 14197 PROVERBELE ROlYLl.NILOR Pentru trei lUC1'U1't se clătesce pil1llZntul şi al pa­ trulea.rndl pate suferi: de va ÎJnpc1'âţi sl'ttga ,�i nebunul de se ni săiur« ele bucate .... P/'OV. Solom, Biblia 1688, XXX, 21) 17i7a1n C111'Îchy ne coqnoist parent ne amţ), GABR. lVIEuRmR, XVJ.e Siecle, Il eillan nobiliiaio Son conosce il parenuulo. 1) F'J·OV. ua. rJuanclo el oillano esiă ric«, ni tiene parienie ni amiţ;«. 2) Proo. Span, Ein reicher Bauer kennt seine Verioamdten nichl. 3) Pro». Germ. Pe ţiganul, de'! vei spelă, Tot negru va rernănea. BARONZI, p. 63 &, 64. - HINŢES' OU, p. 186. - Dr. GASl'ER, Liter, Pop., p. 214. -D-na E. B. j',IAWR, p. 105. Acelaş înţeles ca la No. 13127. Ar pute om neqru. sl.î'şr schimbe pelea '( IER"MIA, 13. :03. j Iauer la tete cl'·w� More an perd la lessive. Pl'OU. Franc. :�'b'l CJ,p&.�·rl Xl '?h ),sn&"i"fj;, . AOlxa "CO'; X0itO "I.&.'I2t;. Proo, _Yeo·gl'CC. 1) Terauul boîerit nu'sî cunusce rudele. 2) Când ţeranu! se boîeresce, se lepedă de rude şi de prieteu i, 3) Un ţeran bogat nu'şî cun6sce rudele. ================== pagina 359 ================== ŢERI, ORAŞE, NUME PROPRII 359 *,0, 14198 Cât sopon îi trece, pe ţigan tot nu'l poţi albi. V. A. FORESCU, c. M(I/in'i, i. Suciaoa, Acelaş înţeles ca la N o. 141 97 . *,0, 14199 Ţiganu 'I ca şi căldarea ne-spoită. GAVR. ONIŞOR, prof c. Dobro­ veI, j. Yasln'în. Ca, Si"'L rîdă ele faţa, lui arămie. *,0, 14200 Ţiganul, cu minciuna mănâncă purceaua. V. IFRUI, Scol. Norm. Beri. c. Corodesct, j. Tuiova. ,Când prm şiretenie ŞI înşelăciune dobândesct ore-ce, *,0, 14201 Mei ţigane, a murit tat'teu l Aoleu l şi luleaua mea la el! G. BL'fULESCU, tno. c. Besdeculu, i. Dimhociţa, Ţigan ulur 'f-a fost ele Iulea, nu de tată-seu care a murit, *,0, 114202 Ţiganul a cerut şi el la popă un sfânt, ca să'l prăznuescă (pata prăznui). V. A. FORESCU, c. Dorna, j. Sllcfava. Cine dese-ori face petreceri, şi cheltuesce, la, sfîrşitul anului se uşureză la pungă. SN6vĂ Un ţigan avea un nume, ce nu se găsea intre sfinţI. Ve(�cnd el că fie-care ţeran din sat prăzuuescc pc sfântul a cărui nume îl portă, a cerut şi el popii un sfânt ce să-I prăznuescă ; şi popa 'i-a dat pe Sfâutu Ion. Până la sfîrşitul anulut prăznuind ţiganul de vre-o doue- c."""",rl,....,u) ,,�-.'t nt:> c,f':;Y\.J..,l nD � o o, rlp.l'P� hn1",pznl. t.i:i,lP:l�P:�, ca.nu- ================== pagina 360 ================== 360 PROVEHBELE IW�rÂNILOR ����- l 14204 lui 1n'1 S-tu Ion, etc.), a alergat iarăşI la popa şi l'a rugat să'I rea 1'" Sfâutu Ion şi, dacă se pote, sh'i Ll& alt sfânt care nu st' prăznuesce de cât odată pe an, *D, 14203 Ţiganu nici odată nu'şt are topor bun la casă de şi îi meşteşugar. GAYH. ONIŞOR, pro]. C. Dobro­ VI"!, J. Ţ'((SZIllU. V edf Cfuoota r, Cu- 1;UJr) Croitor, Acelaş înţeles ca la K o. 1159-1. * Sănătatea o-au ş'ghifţîli, ma imnă cu curlu afo ară.") 1. COYAK, ))J'of. c. Peril;oli, EJ!ir. Când îndemni pe cine-va la muncă, şi el îţi �1ice sa­ n ătate să fie, şi dacă lucrul nu se face astă-�li se va face mâine, i se răspunde prin �licerea de mai sus, dându't să înţelegă că nu e de ajuns ca cine-va să fie sănătos. mai trebue să muncescă dacă ne să arbă ce'I trebuesce. 1, ,j, 14205 * Di la ghiftu aloat? 2) 1. COYAK, prof, c, Ianina, Epi». * Di la [lhiftu ca/fi aluat? 3) Y. DIAMANDY, prot, c. Metor«. }'.{accdonia. - ILIE GHlCU, pro], c. Periooli, Epir. La o cerere ne-potrivită; când ceri un lucru de la unul care nu'I pete ave. 14206 Băgară ghiftul prî thron, el căfta ş'a­ monia.s) I. COYAN, praf. c. Pel'irali, Eph', ') Sănătatea o ali si tiganii, dar umblă (merg) cu curul afară (goli, �) De la ţigan "lu�t'" 3) De la ţigan cauţi (să obtii) aluat) 4) Băg:ară pc ţig:allul pe tron, e'l, căuta ,i nicovala. ================== pagina 361 ================== ŢERI, OBAŞE, NUME PROPRrI o liiftu 1 ş'râsi71e, amonea ��'câjta. 1) 361 r». ,VEIGAND, ZiCeit. Jahres.; p. 179. Omul 01'1 cât s'ar ridică tot trage la tepă. La caque sent toujonrs le lmrenq. Prov. Franc. 14207 Ghiftul ş'celnic, la cărbuni va'Iî hibă mintea.") D1'. 'WElGAND, Zwcit. Jaln·es., p. 180. Acelaş înţeles ca la N o. 1420li. Grecul atribu« ţiganilor urrnătorea dicere : Prov. Keo·G7·ec. 14208 Adjumsim ş' noi ghifţîfi ma laiu �i Gre<;ll. 4) DR. VVEIGAND, Zweit . Johres., p. 180. Ai3rl spun ţiganii din Preveza. Laudă ţigănesm1.. Proc. lfeo-G7·ec. 14209 P16i cu sori, ghifţîTi îm păzar i.") DR. VVEIGAND, Ziceit . Jahres., p. 180.' Se dice, ca să rîda ele ţigani, când ploue ŞI lucesce tot ele odată sorele. 1) Tiganul şi rege, nicovala şi-o cauta. 2) Tiganul şi notabil (să ajungă), la cărbuni îl va fl mintea. 3) Mal bine (să al) cind cărbunî, de cât o mic de oi. 4) Am ajuns �i nof ţiganiI, mal negri de cât GreciI. ;') Idem, 6) P16,c cu sore, ţiganiI În piaţă. ================== pagina 362 ================== PROVERBELE ROMÂNILOR Le diable bat sa femine el nume sa fille. PI'O/!. Franc. 14210 x . Ca s' făcea tuti muscile miere, vrea s' măcă ş' ghifţîÎi cu ciubana.") ILIE GHICU, praf. c. Peljcoli, Epil'. S' jii�'eâ inuscile tuti nuri) cre« u nuic« ghitYilt cu clubana.2) DR. VVETGAND, Zueit. Jahres., p, 170. * Cit si sadeă tuti niuscile In/Are va u m'că ,ljllifttlt cu li Il/Jura. ,3) I. COYAN, praf, c. Iauiua, Epir, * Car« scoteă tnie muscile miere, eră s' mâcă Şl .r;hijuti.') ILIE GHICU,pl'af, c. Baesa, Epir. Dacă toţi al' fi bogaţI, averea nu al' avea nicî un preţ; dacă toţi s'ar putea pricopsi nu ar fi nici un merit să ajungi sus. Dicerea arată meritele celui care a parvenit unde multî rivnesc dar unele nu toţi pot ajunge. *6 14211 Ţiganul dă cu ciocanul şi capetă banul. ILm HOcIOTĂV, stuâ. c. Selişte, comit. Sibiil" Transiliania. Ved i BalZ. I -' 1) '"' D�c� făceau t6te muscile rnîere, ar mânca �i ţiganiI cu lingura mare \ cîobănescă). 2) Dacă ar face t6te muscel e mîerc, ar mânca o ţiganii cu lingura mare. ') Dacă ar sc6te (face) tote musccle miere, ar mânca o ţiganiI cu lingura. 4) Dacă ar scote t6te muscele miere, ar mânca şi ţi"aniL ================== pagina 363 ================== I , I 10 4 I 'fERI, ORAŞE, NUME PROPRII 363 A se vede întelesul la N o. 11UB. A se "eela la' cuvîntul Brbsca legenda care ne dă ori­ gma acestei <;licel'l. *6 14212 De la ţigan cărbuni şi de la Ungur pinteni să nu cumperi. V. SALA, âasc. C.· raşc011·Bă­ resei, comit. Bihor', Unqarta. Nu "el dobândi un lucru ele la unul care are ne-apărat trebuinţă de dînsul. *6 14213 Crapă pietrele de frig şi ţiganii în ilie. GAVR. ON1ŞOR, prof. c, Mm'geni, i. Tutova. Pentru cel lipsit cu desăvîrşire. *6 14214 Ţiganului nu 'I e frig, numai ar frige clisă. V. SALA, clase. r, Vaş{;011, comit. Bihot·, Unoaria. Când unul nu ne S[l arete că e dorit de un lucru. SN0V1 . Era Ieruă : ger de trosneau lemnele. Un ţigan tremura ele frig, şi 'i era fome. Ye<;l€,nclu '1 un Român el Întrebă: Ţiganul ce l'a adus Şi să '1 laude l'a pus, 011111 căsca g·ura la el Şi îl audi ast-fel, !?!se: <;�e�l! _ uite aier, ================== pagina 367 ================== C[t (: armăsar �i 111&n7:, Pre le"'ea lJlea' uu îl vin.l Dar g���llJJHşnl 'neHo� 110ţ.;· Deprins la aşa negoţ, Stăi, <,lise, să '1 Încerc eLI, �iî, 'rnt r1�lt ;�i �u\'Întnl meu. 9' cum 1 a încăleca t, Drept la G lurgHi a plecat. Ei alt remas nştcpt ând Cine scie până când, ILăudă 1'08111 l'î�ellCl Şi \'în,;tt�t<,l'u! plâng,r'nd), Şi săracul păg'ulJaş Tot căutând pe f.u��lrdja7, Il găsi după nu an ln cârcurma unul. han. Şi duct'nelu '1 în ()J,e<,li La ispravnic cu L!over,ll Pentru calul cel furat, Ispravuicul l'a întrebat: Ce e�ti ţigane? - ;!.!·Blnbaş. - Dar calul cum îl furaşt ? - Să me lmtă Dmnne',lcLl D'ol fi furat calul eu. Calul <;10lÎ e vinovat, ' El pe mine m'a furat, - Au ,li, aur,ll, cal lllişel' Cum te-a putut film el! - Coconaşule ! să 'ţi spuiu, EL\ \Tpn(! pe el să me putu Să fac inrprejur U1l cerc, Să, Yt\l cum e, să'! ineer«, E11 cum l'am încălecat Spre Gl1ll'gii\ a apucat, Şi fugi! fug1 I pog'i,]'i'\ urcl ' Ca să me vindă Ia 'I'urcl, Când la Glurgin ne-am YC(Jllt EI t urcesce n'a seiut, Ci cât sciam eii niţel Cent, pat, ram vindut pe el. A, PANK, Ckaque potier ran!e 80n pol. P}'{J/). Franc, Oani /!IJ1,{f{(7'O lodo il S1IO camllo.1) PI'OV, iu« Cada ollero «loba 811 pu('lIcro.2) Praf, Span. 1) Tot ţiganul î�i laudă calul ================== pagina 368 ================== 368 PROVERBELE ROMÂNILOR. E jN Zi,gn Uij't sai Ras?:.l) ProIJ. Săsesc Jeder Kriimer lobt seine liVaal'e.2) PI'OO. Germ. Elie1'Y pedla: praises his needles.3) Prov. E1Igl. J1.inden cZÎ.!Jâny Ci maqa tocat clicseri.4) PYOI' •• vIagh. ](a:'j,cliy cyhljn etoeho kone chwâli.5) PI'OV. Ceh. CBa[{[�'I'bII'aHInr'h csora ROUH XBaJIH.") PI·OV. Sârb, *� 14219 Nici răchita pom de bute, Nici ţiganul om de frunte. Gn. �IIHALACHE, inv. e. Şen­ drcsci ş ], Tntova. *� Nic'i răchit(t pom, Nict ţigetnul om: C. TEODORESCU, înv. c. Doqde, .i· Vasltdn. Acelas înţeles ca la No. 10306, aplicat In deosebi la ţigan. > J) Tot ţiganul î�I laudă calul. 2) Tot negustorul î�l laudă marfa. 3) Tot boccegiii îşI laudă acul. 4) Tot ţiganul î�I laudă calul. 5) Tot tip-anul ÎSI laudă calul. ================== pagina 369 ================== • ! 'fERI, ORAŞE, NUME PROPRII -----------' *6 14220 Nici salcia (salca) nu'I ca pomul Nici ţiganul nu'i ca omul. .r. PUSCARIU, c. .P. �vU!'ltlnl. I comit. F2lgdraş, Transibxmia, - (;, I. 0l'OIU, teol. c. Acilit�, comit. i Sib'iiî, Transiloania. -.M. Rusu, c. Iqliisdorf', comit. 1'[1'11(0;((, Tran­ silcania. Acelaş înţeles ca la No. 1421H. *6 14221 Nici tata Domn, Dar nici ţiganul om. GH. }fIHALACHE, iuo. c. Şen­ dresCt, J. Tutoca. r 10 Când vrei R,I ţl baţi joc de un ţigan. Ve<;11 ŞI la No. 14190. 2° Intr'un mod mal general când privim pe unul ca mult mat mic ele cât not. *6 14222 Ţiganu tot ţigan, şi 'n diua de Pasci, P. G1RBOVICEANU, prof'. Sem. Buc. CI. VII. - MARIN RXDULES­ CU, Se. Insi. c. Slatina, j. Olt.­ ST. ST. TUl'ESCU, înv. c. Catanele, j. Dolj. *6 l'i.!fanu e ţi!JWi şi 'În rliua ele Pasci. T. R�L_�ŞEL, preot, c. Stefanesc«, j. Vâlcea. * Ţiganul e tot ţigan) chiar şi in (?ioa de Pasc/o GABRIELESGU, ing. j. Dimbooita. Aeelaş Înţeles ca la Ro. 10313. Urmetorea snovă arată că firea omulut nici educaţta nu o pote schimbă. ================== pagina 370 ================== 3711 PROVJWEELE nmrÂNILOn C8]'8 Sf'llltă, departe de sg.unotul luuiet. Băia tul CI'C8(;0;1 rcpc.Ie �t dovedea multă pricepere în felul de a face slujba. Călugărul eră forte mulţumit de purtarea lut. Intr'o (,li îl dise : Hai cu miue, să ne plimbăm prin a lume. CăIII,Q'ăl'ul pic că şi areta copilului tot ce el nu ved use. - Ce suut astea, taică părinte, întrebă copilul ve<;lend VI"O câte­ va fete care mergCftll puţin înaintea 101'. - De talcă, n'ai sciut că astea sunt ,lt'acU! 1 ... auliu ... să fugim t âicuf ule . " �i-�t acoperi fata căIIl,C('ărnl. In cele elin urmă călătoria 8� sf'îrse-ce si iacă-I ajuuşl la mănăstire. Călug'ăt'lll cl'er1encl că face plăcere băiatuluI, îl î;ltr�lJfi: ,., - El ... taică te-am plimbat .lostul prin lume, cum ţi s'a părut, frumose orI ba ., Ba, ce mal frumuseţe, talcă părinte ... Dar dacă ar fi vorba, să te cinstesc, ce-al vrea să-tI cumper? Sfl-mI cumpert nu drăcşo:: de-ala ... Ilustic« fur/ia nescit suos tleponere moree.r; Prov. Lat. Pro». Franc. XYe Siecle. E ?·ilil Eem]JCI' taI el rester«. �) Prov. u«. Der Bauer bleibt ein Bauer. aucli 1Uenn er schlaft bis M_ittap. 0) Proc, Genu, *Lo. 14223 In diua de Blagoveşte Toţi ţiganii măncă pesce. D-na Z. JUVARA, c. Fedesct, [, Tutona. - Dvna ZOE MIHĂILESCU, în». c. BuştenI, j. Prahoua. La Blagoveştenie S:111 Buna Vestire tot omul mănâncă pesce, până şi ţiganii. Se <,lice dac[t l'lnul c10bândesce ce-V:1 atunci când acest lucru nu mai are nici o Însemnătate. 1) Ce ta ţerănescă nu scic să 'ŞI lase obiceiurile. ") Teranul În tot·de-una asa va rem:îne. ================== pagina 371 ================== l'EUl, ORA:;)E, NUl\IE PROPRII *.6 14224 Cu ţiganu nu e pomană. 371 D-na Z. JUVARA, c. Fedescl, j. Tutooa, - T. B.:tLXŞEL, in». c. StefilneSct, j. Vâlcea. CăcI în lael e născut şi în iael se va. Întorce. *.6 14225 Scie ţiganul Ce e şofranul? G. DKU. 'rEODORESCU, Cercet.; p. 32. - E. I. P ATRICIU, în», c. Smulit, j. CoV!wlnin. - V. A. Fo­ nzsou, c. Folticentc ]. Sncif!vrt. *.6 Tiganul Scie ce'; şcfranul ? Il ude lJe iarobă Şi r(ice eâ' '( otraoă. -'1.. G OHOVEÎ, pliiI c. Folticoll, j. Suciac« .. * De unele scic ti,lJanul Ce este şofranul ţ Vee!l Ctaoan ; iJl OC« Sem e«. ci. VIII, Z)1"in P. GÂR­ BOYICEAKG, jJ1·0f. V C(F 'Jidan. Pentru omul reu nărăvit. §i mat ales pentru ţigan. Acelaş înţeles ea la No. 14??\:!. 1) Sacul cer-etorului nu se umple. �) Desagii cerşetorului (sunt) În tot-de-una goi. :1 \ Sacul de cer-it nu arc fund. 14230 Ţiganul până nu s'o jura nu se tine om. JPEl'II, cu-;«. R(lUl. 18!12, 1 ================== pagina 373 ================== 14231 'fERi, ORAŞE, NUME PHOPRII Cum e ţiganul Aşa şi ciocanul. s. 1. GROSSJ\'IANN, ts«, p. 20. Pentru cele potrivite. De pildă: cum e omul şi afa­ cerile lui, cum e stapânul şi sluga, după muncit şi plata, s. c. 1. *L:" 14232 Cu popa şi cu ţigan tot-de-una să trăescî bine. N. MA CHIDON, elev. Scol. NOI'In. c. Nicoresci, j. Tecuci. Cu ţiganul ai trebuinţă la chef şi la veselie, cu popa şi la bune şi la rele. *L:" 14233 Başca Românii, başca ţiganii. T. BĂLĂşEL,preot, c. Stefănesct, j. Yâlcea. Adică fie-care cu trebu lui, fie-care cu nemul lui. 14234 * Ţigan şi om de treba unde s'a mai vedut. 1. BĂNESCU, prof'. j. Iioman. Ca să arată firea lor cea reu nărăvită, *L:" 14235 Crau ! ţigane, 'n del la vie, Că s'a copt aracii, Şi te-a mai luat dracii. T. ,BĂLĂŞEI", preot, c. Siefiiuesci, :i. T'alcea. Se <;lice în bătae de .i ac ţiganilor, dându-se a înţelege că el să mănânce nracil nu strugurii. Se <;lice mal ales Ierna. *L:" 14236 Poftim, ţigane, de mănâncă lup de-a gata. E. 1. P ATRWIU, înv. c. Srnul{!, ". r1�.n .•.• _l •. V". ================== pagina 374 ================== 374 Luarea În ris a celuI ce caută pleşcă, adică caută să se atribue lUI o lucrare făcută ele un altul. *.6 14237 Aveau, tig aniî, aveau Aveau pe dracu să'I lea. 1'. B.:;'L.�ŞEL, preot, c, Stefănesct, i. Vâlcea. Se \,lice în bătae ele joc Ţiganilor. Acesti locuţiune o gi1sim În următorele versuri glu­ mete, ce se reciteză În faţ," Tiganilor: Avecâî, Ţiqanii, aveau, Al'ea'it pe dracii S(n teil, Aveau o Iepă arbă U ]Jăgară Într'un lac s'o fiel'hă. :F\'tcu�::-â nisce liugur! gă.vănate Pe Clll'U 111e(l măsurate. Sorbi ră, 1\g'anit, sorbiră, Pân:1 cânrl ingălbiniră, Mal înot Tigaue după bncăţ'( (\'( zama e de isvor. *.6 14238 Ţiganul 'şi-a mâncat norocul. .K I. P ATRIOIU, înv. c. Smulţl, ,j. Cocurluiu, Arată traîul 101' necăjit, şi face alusîe la biserica lor de caş, elin poveste, pe care 'şI-a mânoat'o. *.6 14239 MeI, tigane, dacă vrei Poţi să intri în bordeiu. T. B.î.L'\'ŞEL, preot, c. Stefâneeci, [. VâLcea. Se (Jice, în batjocura, ţiganilor, de către cel ce sein urmetorea poveste, aretându-se mai ales că, numai siliţI se ţin ele lucru. Cal,lll RaL1u c1aci'l trece :JIi·ţl Începe vÎntu rece. Da Tigann ce făceă : D'un ploconaş lIJi-�l făcea Şi la COCOllU mergeiL < lD,���.">: rl�,,� .��:�-: ,� ��,., I ================== pagina 375 ================== 'fERI, ORAŞE, NUME PROPl'UI ---- lIIulţllmeSCll-ţr, 111e1 ţigane! Am venit c'un ploconaş Ca sit-mi dar d'un dorobaut Să me sil6scă la spate Pânit bordetaş mr-oru face. Ploconaşu că i-l lu« Şi d'un dorobant îl da, Nicl trei dile nu trecea, Şi bo rdeiu se gătea Dorcbantu îi dicea: JJiiff l'iganc, dacă orei, Poii să intri în bordel. Bodaproste, meI fărtate, Că me fo losişl ele casă Da me hurduşişt de spate. 375 *6 14240 Stai cu ţiganu înveţi tigănesce, cu turcul turcesce, cu nemtul nemţesce. M. STĂNESCU, înv. c. Piria, j. Mehedinţt. Ve *6 14244 (Du-te) unde a dus mutu Iepa şi ţîganu cârlanu. r. G.:\.RBOVICEANU, praf. Sem in, Bite. CI. VI. .i se ac1aogi1 acestă varianta la �o. 0694. *6 14245 A păţit ca tiganu, când s'a culcat în tindă ca să scurteze din cale. VC,F TilUM. G. POBORAN, insi. i. Olt. Arată prostia omului, lipsa lUI complectă de judecată. sN6vĂ Un Tigan o.Iat.ă, Vl'8', să plece a .loua ',li până intrun loc. Scra ce se g'ândi el, ce se resgâl1di: 11 Il, că �ă 1118 culc î11 tindă, ca să mnf scurtez din cale. "Şi aşa ţiganll e�i din casă şi se cltlcll, în tiilllă. DaI' dimiueţa clwd se sculi'( îşi aduse aminte că uitase lule.aua în casă, int�ă în casă de �'(o llIă, şi apu.l î.�l v��ln de potecă, cu gâmlu că i)l mal scurtase elm cale ,1ormll1rl 111 tl�,da, A se vede ht No. 7911 alte variante ,t aceleaşi sn6vCL. *6 14245 Ţi-a eşit ţigan în cale! E. L f�TRIOIU, îl/V. c. S1II11111, ================== pagina 379 ================== 'fERI, ORAŞE, NUJl'IE PR(JPEII 379 Vrend sit areţi cit unuia îi merge bine în o trebă. Ro­ mânul crede 0(, o asemenea întîmplare îţi aduce noroc. 14247 * La ţigan stup şi la popă porci. C. MĂHĂCINĂ, ing" Slaiiu«, j. Olt. A cauba un lucru unde 11U p6te fi, a cere ce-va celui care nu '1 pute ave. Popa nu are trebuinţă să. crescă porci, căci fie-care creştin Îi dă dintral seu. când se întîmplă să tale vre unul. *6 14248 A 'şi da în petec ca ţiganu. GAVR. ONIŞOE, pro]. c. Banca, j. Tuiooa. - G. BĂNULESCU, 'Înt. c. Pictroşiia, [, Dlmboci]o, * 'Ti-al dat în petic ca tiganu7. IOED. GCLESCU, 1J1ss. II, p. 95. Adică ai eşit din oriuduîelă, n'ai păzi] buna orindu- 1e1ă, ci ai urmat după năravuri ţigănesc! (GOLESCU). De pildă: 11 'şi da arama pe faţă, a' şI areta cusururile; ţiganul, 01'1 cât îl al da, tot mai cere, sau nu pote până nu furii .. Când cine-va se abate din sirul vorbei, si cam începe să se laude, sau cere ce-va fă�'ă rost, s. c. '1. Toţi ţiganii umplă îmbrăcaţi din petece furate, cusute la un loc şi făcute haine. Prin urmare, ele câte-ort cine-va nu e cinstit şi ne să umăgescă saă să fure, îşi dă in petec ea ţiqanu. *6 14249 Ţiganul când a ajuns la mal atunci s'a înnecat. A. P ANK, Ediţ. 1889, p. 133; Il, p. 86. - B. P. HĂŞDEU, Etym. Magn., p. 630. - V. SALA. dasc. c . .."..... • rl ".l. 'tv s t _._ TT." _�"." .... ================== pagina 380 ================== Vc')i lv/al. B80 PROVERBELE ROM.�NILOR *� Tigunul la mal se innec«. BARONZI, p. 58. - HINTESCU, p. 186. - V. SALA, /lasc. c. Vaş­ co11, comit. Bihor, Unqarîa. - K 1. P ATRIGIU, înv. c. Smulit, i. 00- curluiu, -- C. TEODORESCU, înv. c. Cursesci, i. Vaslnht. *� A se innec« de la mal) ca tig(6nul. V. A. FORESCU, c. Brosccni, i. Suciaca. 8' o (a) innecal ca �igallul la mal. GAVR. ONIŞOR, prof, c. Dobro­ Vet, j. Vasln'in. - E. I. PATRIOtu, înv. c. Smulţ!, j. r:ovnrh!'in. - M. LUPESCU, înv. c. Broecari], Su­ dam. - Sem. Buc. Cl.VITI, P. GÂRBOVICEANU, )Jl·O,f. - RT. ST. TUTESCU, prof. c. Catanele, j. Dolj. Se dice când unul, tocmaî la sfîrşit, nu sc6te o trebă bine la capăt, ; ŞI când Îl-a resbif Iornea :tU mâncat-o, DE CE N'AU TIGANII BISERIcI , A fost odată ca nici (>(lată {�n moş s'o babă şi o nepotă. Dar l.lata fată, Ce n'avea 111111nă şi uavea ta ta. Fa sa junete vrâud să profite Căta un june să se mărite, Astjune'insă u'a inrârdiat Si'n ocliir fetiI s'a aretat, Ţigan ca dînsa ('I'n şi el. De acel sânge, de acel fel. S'ajnng' la vorbă şi într'o seră, La sfat ţiganii ,se ad unară, Unul d intrinşi: cel mai betr,w, Cu minte multă şi vechiu Român, In adunare>! cea ţigănescă: «Copil, le (�ise, val seiţJ: prea bine. Şi nu se cade s'avem ruşine, De adevărul ce voiii să t;1ic. Dar nu 'I nimic. Căci a st ref\ fie ori e:lt de mare. Are indre ptare, K umai VOI însă să vreti s'" fiţI Cu toţi uuif), Ca împreună, Lucrând la fapta ce cret;l că-I j,ullă Să se indrcpteze reu l, de care At;l1 ţigălIimea sufere tare; Aşa dar renI ele care dic E eă ţiganii când se iusoră, Ori când se nasce 01'1 şi când mor, N'aă biet şi dînşiI o micuţă Biserieuţă, Să,şI facă rostul, Să-ş) ţie postul. Şi tbtă leg'ea cum aii Itomanif Şi chiar păgân ii: Ci tot-de-uun el sunt siliţi Şi nevoit]: Să all,ă a face cu popt strcinl De prin vecint J Lucru ce face să se i \'esc,l O catastrofă panţigiiuesca CăCI le es tote meretl pe dos Şi trelm merge de sus pe ,ios Ca să li]lsescă dară o (lată lHîlll ele care Panţigiinimea cea apăsată, Ai se dăm as�ă·511 mâ?�, c,u ,ll1ân:î, II! ================== pagina 384 ================== 384 PROYERBELE ROMANILOH Şi chiar indată să iidicăin Biserica unde sii ne iuchiuam, Copiii noştri să-I bo tez ă m, Părinţii nostri s{L'i înzropăm, Pe junii noştri să'I cuuun ăm, Cu Dumnedelea să ne 'rupăcăm - Bravo! strig'lr{� Într'o unire Tig'anil 'n culmea ele fericire, Ideia asta e minunată Şi trebue pusă pe cale 'ndată , Dar vrem să scim Din ce materir o să zidim Biserica nostră cea ţigănescă., Ca sa trălescă, �i ca să ţie la vînturi rele, La foc, la ploae şi timpurt grele; j �e lemn s'o facem, nu e mijloc, Căcl Iemnu pote s'ardă de foc, De fer s'o facem, nu e do şagă, Căci Ireru pote trăsnet sit tragă; De zid s'o facem, zidu se strică Şi se dărîmă, se'mbuCtiţică, lJin VOI care e mal cu minte, :)ă potrivescă două cuvinte, Acel să aibă dreptul a face, biserica nostră 01'1 cum îl place, �'acela pote să'I fie naş, 1)e var, de piatră I ele ganll de caş ! -- :Bravo! stl'iQ'ară intr'o unire 'J'iganii în CUIi'IIO de fericire, .Atuncl porn irit la căşărie, C'era apropo de ţigitnie! Şi cuurpărară tot caşll, care Eri, prin t.ârle, pentru viudare, Lucrara 'n stânga, lucrată 'n drepta, Şi Într'o lună sfir,�irii fapta, }Iândri Tig'anii acum privea, L'a lor zidire, ca la o stea, l'âto-va sate apropiate, Şi alte mult mal depărtate, Veniră acolo, ca să se mi re, Ii'acea Irumosă, mâ11l1ră zidire, Ce folos iusă, IJieţif Tigani CfL cheltuiră atâtea haut. Ver;lu cu durere eii într'o ,li ToţI Începură a Hhmâu,,li O pal'R chiol'ă nn Inal avea., ;\icî sii lllcreze nu mal putea, CăcI din ei nnir preo\,] o1'al1, �\.llii far efori se soeoteiî, Unu egumen, altu clichiiî, Unu dint.r'inşil maT calemgiu A vrnt si't trecă de secretar. Avelld sub dÎnsn Ş'Ull arllOnuar, Ast-fel efi bieţiI ţiganI ,'afiară T"" .... ;<>1"> .ln f;".,c> ('11 tntl �p. nl�l'!l. ================== pagina 385 ================== 'IERI, ORAŞE, NUME PROPRII Dau toţI năvală Într'o unire Ca uisce fiare ca lupt tnrbatl, Câi nI morţi ele fome înverşunatr, Ş'a�a 111 âncară, ucm infernal, Bteta biserică de caşcaval l. A. P ANN, Arqhir., p. 28. 385 TII I Cititorul va gasI în Revista pentru Istorie şi filolo­ gie, anul 1883, un articol al D-l DI'. Gaster, cu istoricul diferitelor publicatiuni privitore la acesta snovă, Conclusia d-luî Gaster este că povestea românescă des­ pre biserica mâncată se p6te explica admitendu-se cfî. la ţiganI, ca şi la Hanifa, un trib al Bacritilor. şi la secta creştină a Collyridienilor, a existat odată: sau un idol făcut de materii comestibile, sau turtă cu chipul îutipă­ rit; mâncarea bisericei, din causă de fomete, ne fiind de cât un adaos născocit în urmă, cu scopul de a'şi bate joc de ţigan. D-I Gaster Încheie studiul d-sale spunsnd că: «ceea ce nu putem să nu observăm, este că nu am putut găsi. până acum aceeaşi poveste şi la pop6rele ce locuesc în vechiul imperiu bizantin, cu tate că numar aci s'a putut nasce, Dar acesta nu vre să dică, că nu există de loc acolo. Până acuma în genere, afară de forte puţine ex­ ceptiunî, nu s'a dat nici o atentîune Iimbei, şi mal pu­ ţin legendelor, credinţelor şi obicemrilor ţigănescL Cău­ tând cine-va cu dinadinsul, p6te că o va regăsi şi acolo, şi atuncî chtar ipoteza din urmă va fi justificată». In asemenea imprejurărî părerea d-lur Gaster va re­ mâne o simplă ipotesă. Vom observa însă că în limba latină de la finele im­ periului sau de la începutul evuluî medtu, găsim în Du Cange cuvinte ca: M.uwus id est contractu«, debilitatus, mutilatus vel imminutus. (Glosso: Isonis Magistri). Si autem totum brachium mancum fuerit, ut nihil cum eo facere possit ... Lex: Ilipuer, tit. :; § 4. MANCARE, mutilare, membre private in Lege Alamann. tit. 12.13. 1-1" La Francesî : manquer, uuinchot. La RomânI: < CaUtil catastisiele vistieriei care le cle - Cronic. AnOl1im(r, p. 144. Vacă mancâ sau t:rlcâ mâncâ C:\Ioldova) pentru o vacă ================== pagina 386 ================== 388 PROVEHBELJ� RON'\NILOH «Cu accştt nădragl mâncl nu Se p6te îmhrăC'l ornulv.-> LA1:K[AX S: MAXIM, Glosa?., p. 401. « Copil rJlanc". - LAumAN & MAXI1I, II, p. 229. Cuvîntul manc sali mânc având la noi, ea şi cuviutele de aceeaşi rădăcină În t6te limbile neolntine, înţelesul ele « ele­ fect, lipsă» e mai mult ca probabil eri Românit, V8lJblcl cii. dintre tate pop6re1e cu cari ali venit În contact, numui ţiga­ nii nu al1 nici o religie, şi că, sunt mânc: ele biserică, a11 (,lis în eele elin urmă printr'un joc ele cuvinte uşor de Înţeles, cit, acest nem ele 6meni şi-a11 mâncat biserica. In acelaş 01'­ elin de ideI Românit Ardeleni îşi bat joc de Saşii, protes­ tallţi, şi cari prin urmare nu a11 sfinţi, spunând că 'I·au mân­ cat, A se yeele Columna lui Traian, 1882-1883, snova, Cum. aii perdut Saşi; pc Sfinţii lor, culesă ele P. Ispirescu. A se vede de asemenea S. FL. MARIAN, p. 223; VARRON, p. 52; DI'. GAS'l'ER, Archio. t«; An. 1883. *6 14258 Ai mai vedut popa din ţigan! K I. P ATRICIU, înt·. c. Sniulţ), i. Cot'nrlt�h�. *6 Dracul a mnt ver!ut ti.!)an popcZ ş� mmtrl Mprcurea. G. P. SALVIU, in». c. SmH1tI,j. Cov1trlt�'I.1t. C:llld unul vre si:i nrate că un lucru peste putinţ{t să se facă, *L. 14259 A pătit'o ca ţiganu cu frînghia (cinge- torea). V. SALA, daec. c. Lelesci, C(l· mit. Bihor,. Ungct?'ia 'ŞI-a rupt nasu, 'şi-a perdut omenia. SN6v1 '['igauu când a mers la curnetru Bell, după ce s'a saturat s'a pm �i la jucat, dar el, al narbef, furase eing·et6t'ea (fringhia) cumătrelsal« (preoteseî) �i jucâud, de la un timp i s'a ve.lut eapetul care ieşe:\ din sin. Ln băeţundrn a tras de cinget61'8 şi l'a prins cu fUl'atul, ast·fel 1 - _,v.��",.., ,::)" '"'Hl;�''''' ..... 11 i-;\+,-=- ('fi :1 ('fI,nf-at să se apere de fI ================== pagina 387 ================== 'fERI, ORA�E, Nm.m PIWPRli *6 14260 Remăni ca ţiganul fără gâscă. 387 V. SALA, clase. c. Peirileni, co­ mit. Bihor, Unqnrui. Adică păcălit, înşelat. �u am putut află snova care neapărat a dat nascere acestui proverb. *6 14261 O murit de f6me ca ţiganu între pănî. GAVll. ONIŞOR, prof, c. Dobro­ vi'ţ, t. ŢTaslttht. A se yec1e înţelesul la No. ;';-l-!);). *6 14262 De-a-valma Ca ţiganii t6mna. P. G"Î.UBOVICEANU, praf. c. Cre verlia, [. Ilfoc. Când plecă Homânit mal multi Iri o muncă, sml. fetele si tlăcăii la, horă .. ) Tiganii obicmueso a se tocmi de-a-valma la muncă. *6 14263 A'i fi milă Ca ţiganului de pilă. P. GÂUBOVICr;ANU, prof'. c. Ba­ liniiu-din-cale, j. Ilfov &; c. D?'Cr­ gaJ/esei, j. Vlaşca, - Nrc, MATE­ Eseu, în», c. lJ1.oviliţa, [. Puina. - A VR, CorWEA, paroli, c. Coşteiic, Banal. _. C. 'I'sononnsctr, im'. c. Lipooa. j. Vasluht. *6 A ave milc'i Ca tiganu(l) de pilă. IULIU ChlOFSOHEANU, clase, c, Galşa, comit. Âl'ad, Ungarla.- 1'. BĂI,ĂŞEL, preot, c. ,8tej'ănescl, J. Vâlcea. Când nu ai milă ele loc de ce-va sau de cine-va, căct tiganul n'are milă de pilă, frecând'o pe t6te frerele. Se elice în deosebi pentru ginm'e şi socră. ================== pagina 388 ================== I 388 PROVERBELE ROMÂNILOR *L 14264 A nimerit ca ţiganul la îrnper at. P. G.ÂRBOVTCEANU, prof. c. Ţ"-i. şina, j. TTlaşca. Când o brodesci i·eu. Tiganii s'au vorbit odată să ducă şi el plocon Iruperatul ut un gă· van cu lapte acru, şi s'a u învoit, când vor intra pe uşă să dică : n nu , siî traiesc; Măria Ta! altul, .WI trătescă Măria Sa D6mna! altul, şi Donmiiele t altul, şi Beieadelele f altul, �i Mitropoliiul ! Cel dintâfu Gaşper, vataful lor, cnm păşi pe uşă, s'a buimăcit şin dîrdoră colo, li scăpat, de tremurăfă, vasul din măuă, când a dat cu ochii ele împărat, şi bombăni tăricel : EI! fire-a! al dracului, altul şi .Md1'ia Sa Domna ! şi pe rînd cu toţii: şi Domniiele ! şi Beieadelele ! şi Mitropolitul! A se vede GR. JIPESCU, Opinca?', p. 101; N. A. BOGDAN, PO�'., p. 62; T. SPERAN'ţIA, I, p. 55. * 14265 Pun ţiganii de mămăligă. H. Juv ARA, c. Băiaâ.]. Tuioca. Când te mănâncă în eul'. j 14266 * Ii sporesce ca laptele ţiganului. N. A. BOGDAN, Pou., p. 138. A se vede la N o. 8594 înţelesul (JicereI şi snova care i-a dat nascere, *6 14267 Cer că ca ţiganul marea cu degetul. C. TEODORESCU, vnv. c. Cursesci, j. TTasl1du.. A se vede înţelesul la N o. 855. *6 14268 Trece ca ţiganul prin raiu. IULIU GROFSOREANU, inu. c. Gal­ şa, comit. An/el, Unqaria. Când unul trece pe lângft om fără să �lică ce- va, Şi nl,:;, .. ,,� .ţ;', •. 'l c * :[: He i, HomfulI, vol mie "Multe mi·aţI făcut, ':6- 14324 A fi dat prin tîrg. . '1' . .BĂLĂŞEL, preot, c. Siefiincsct. J. yftlcea. A fi om care il yec1ut şi audit mnlte, si care prin 111'­ mare scie multe. A fi nerlat prin tîrg, a fi sălbatic, neuui­ blat în lume. 14325 A O da tîrgului. P. r SPIRESCC", Snoce, p, 1(11. Adică in yileg, in gnr:1 lumiî. 14326 A'I da tîrgului. BATIO;:;;ZI, p. 48. Acelaş înţeles ca la N o. 14325. 14327 * A'I da prin tîrg. Rom. GlwJ/cl, I, p. 47. - Fru­ NON, Ciocoi, p. 289. - P. ISPI' HESCU, Reu. Ist., rrr, p. 155. P A'] pedepsi prin expunere. Ve�li K o. -± 111. 2° Acelaş înţeles ca 1<1 N o. 143:?G. 14328 >.: Strigare-ai prin tîrg. IULIu GROF.SOREAKU, !lase. ('. Gclşa, comit. Anul, F?/grn·ll!. Si1, ajungi refl de tot. >':6- 14329 De credeai că s'a aprins tîrgul. P. ISPlHEscu, Leg., p. 3,4-. Amtii un sgomot mare, ţipete mari. ================== pagina 403 ================== 14330 Tj,;[�t, ORAŞE, NmIE PHOPRIl TIRGOVIŞTE * A'i da gură de Tîrgovişte. A. PAN!\', I, p. \14. 403 A ceda p1'e cine-va reti surugresce, cu cu "iute aspro �i maf mult ordinare, fără temă. Hf:'snmăm după Scrisorile lUI I01\ Glrioa si Cronica 1 ut Zilot Român ul în tim plal'ea care a dat nuscere De almintereu Chinezii uu il! acesta 1'1'iY1nt;1, aceleaşi idei ca ŞI ţeranii noştri. TUCHI 14341 * A mâncat ierba lui Ţuchi. Ii-u.. EUGENIA ZA:: ''\ 14348 '. �Îi lungă a lui Tudorică. K I, P ATRICLu. îuu. c. Smulţ), J. Cocurlui«. Când unul poftesce multe şi de tate. 8e �lice către unul când nul multumit cu ce'I dni şi al' vroi tot mai mult. , > TUDORIN *Li 14349 De când cu Tudorin. '1'. BĂLĂ.)EL, preot, c. Stefelrl esei , ,j. râlcca. Adecă de mult timp, din vechime. Poporul din Vâlcea îşi amintesce cu mult drag ele Tudorin. cum numesce el pe Tudor Vladimirescu, care c.:A c:r'-111'ICO o."; c·r • ....,,.," +Â.,,,, ,...1", ��,-,�,�l·-::.I.._�::j ================== pagina 410 ================== 4]1) PEOYERBELE HOyLIKILOli, :;:� 14350 A face nazuri ca caii Tufeanului. G. P0I30HAX, insi. f. Olt. Pentru omul mofturos. Ve,le că e rugat �l tot mai a�tepttl. TeRe Vedf Câ ae, (Juf, tt Jlâll(({, JfO!d(YuOIL, ,"tvoe. LEGEND." La Tarigrad, - uuele o 11 ala, - ci-că era un Lm purat, care avea doar o fa tii, �i încolo numai aveă nicl nn copil din trupul lui. Fata îl era dragii ca sufletul 'li de li ragi'L ce-i era, îi făcuse o căsuţă nu­ lllal ele sticlă 'ii ori ce cerea îl împlinea, lapte de pasăre si\, fi cerut, lapte ele pasore i-ar fi adus Impăratul. 0i gânelea Impăratul s'o mărite dup'un f'ecior ele Irnpărat 'ii să-I dea de zestre jumătate din scaunul �eu. Dar, vo,ll li-ta, nopartea ° rea in lume! O:ind e să nu fie de la D-qm'l 'ii când Î')l vîră Sarsaili\, coda, e I'ed cum nu se mai pote ! Ci-că fetii astia, de când ve<;lnse lumea în ochi, îl placea g'l'Oză­ venie mare să se joce cu Căţell1'iil lrnpăratulut. Cum [ace, cum ,lrege, cum îsi vÎrii d racu cuda, că un zăvod d'iila m arI, îusală a Iată de Împel:at, 'ii fata rcnrâne grea cu AZăvodul. �i tocmaI iu al tâl'zil\ când Incepu a cresco burta fetii, lrnpcratul bhglt ele semit că fie-sa o să fie grea. Atu net s'a întristat Împăratul tare, îl scăpa să pl.ângă ca un co­ pil, ele mare ctudă -'ii ruşine! M6 rog, nu-l b el ise ob razu cu fapta el? Se făcu Impăratul foc �i pîrjol 'îi era cât p'aci s'o omure cu chi:1r mâna lnl: dar se g:indi că 11n face bine, mal bine sii adune "fi,tn] terel, 'îi ce o (lice sfatul 1('l'e1, el ala să facă. Sfatul ţerel aLll1n:indn-se �i cbiLnuindu-se, a hutărît ca llllpC'ratuJ să depărteze pe fie-sa de la CUI te, ca sh 1111 Tacii curtea imperii­ IL'Sel' de ocară in lUllle. Tmp(:,ratul a ascultat de sfatul FireI 'ii a poruncit să fac:. o co­ olbie mare, si\, pue în ea taU, zestl'l"a, care era partea fetii. llupă, l'O a f[tcut vînt col'f,bii de a plecat pe mare încolo, cu fata singură, singur.iC:1, fără nicI un om, ca s[, se ducă unde o vrea cel (le sns. A�a Imperatul :;;l-a lllutat gâncln ele la fio-sa. Oombia a lllers, a mers până s'a oprit la Ull ostrov. Ar.olo fata s'a d:1t jos �i a legat corabia cu nisue l:1uţurl ele fer de nisce co­ paci groşi. Apoi şi-a filcnt un bordel în ostrovul ala �i triila acolo, dendncare avan,l în corabie, .�i mal c;C'ofelilld �i prin ostrov fel de fel de bUl'uenl dulcI. Pe�te pnţintică Vl'8me, l-a abătnt să nascr, fetiI de Imperat. :;;i a nrlScllt fata Imperatulnl. 'iapte znal1lenil, şapte jigă,nil ca face-ţ.l-al cruce! Aste şapte opăciturl era(1. cu ehil� de om pf,nii la �:-Îll, ================== pagina 411 ================== 411 '{ERI, ORAŞE, NUME PROPl.l1nl vAni în f�U1. In'i 1)nnll1AflAll I )nnlllPdAli li înt,]'ph?1,· ================== pagina 413 ================== TERI, �)RAŞE, NUME PROPlUI 413 - Ce e, 1110 Turoulo ? - Bine, D6mne! - DiJ bine să fii! respuuse Dumne.ţeu, şi 'I'urcu luând binele, Îs1 cătă de drum. , Veni apoi în faţa l ui DUmlle(!81�1 ciocoiul. Cum Îl VOC!LI, Dum­ nede!'! îl întrebă: , Ce e, me ctocotu l e ? Bine, D6nme! Binele l'a luat Turcu, răspunse Dumne.ţou. Ciocojul Începu a se miră : Dornuooccc ! Domn să fii! îl (fise Dumuedeu. Ciocolul Î'îi veelil de drum 'ii Domn a rămas pănă în .liua de adi. Me'l'se apot în faţa lui Dumriedeu '!'iganul. Du nm ecţeu cum îl veci LI, îl intrebă.: ce vrei mă ţigane? Bine, D6mne! Binele l'a luat Turcu. - Vaf de mine! încep 11 a se văîtă ţiganul. - De vai să fit, rospunso Dumnerţeri, şi ţig'lI1ul ele val a 1'1'1- m as pănă a(l1. Veni rîndul N em tu lut, Cum ajunse Nemţu în faţa l.nl Duumecţeii, fu întrobat : - Ce vrei, Nerntule P - Bine, D6mne j - Binele l'a luat Turcu, respu nse Dunmeclert. Nernţu începu a se mira: Mare minune! - De minune să fii în lume, răspunse Duume.ţeu, şi. Nemţu de minune a remas, căci el sc6te t6te minunăţiile în lume. DUpr1 Nemţ veni rîndul Românnlu1. Cum ajunse în faţa lui Du m n ed eri îl si Întrebă: - C� vrei, 'mă Române? - Bine, D6rnne! - Binele l'a luat Turcu, îl răspunse Dumnccţcă. - Dar not ? Întrebă Rornânul. - De dar să .fiI, îi respuuse Dumnedou. Şi b ieţij de n ot de dar am rernas pănă în dina de ac}l, că cine vre acela se face stăpân pe not, NoI suntem numai topor de ase la care cum se scolă .. După alte variante când Românul �lice: dar noi? Dum­ ne\lel1 îi re spun de : darnic să fir, şi de aceea Românul e atât de darnic şi de primitor. *6 14352 Dreptatea s'a dus de când Turcii. Nrc. MATEESCU, înv. c. Jlovi­ li.ta, j. Pulna. *6 Dreptatea a lltat' o l'ttrcul. P. GÂRBOVICEANU, pj·of. Semin. EUG. CI. Y1 I. ================== pagina 414 ================== A se vede înţelesurile la N o. 11898. *LO. 14353 Turcul te bate, Turcul te judecă. 414 PIWVERBELE ROMÂNILOR 17 , j 1 ! ti \' .6 Voinţa naţ., .1894, Iunic.>« Gn­ zei. Pop., I, No. 220. - DI'. 1. CAV. DE FLONDOR, l'Il Patria, Bucovina, N o. 218. - A VH. CORCEA, paroh, c. Coşieiu, Banat. - IUL. GROF' ŞORrlANU, praf. c, Galşa, Ungaria. - D. Por-ovrottr, înv. c. Cuoin, co­ mit. Arad. Ungaria. - V. SALA. dasc. c. Vaşcm'i·Bdresc'[, comit. Bi­ hal', Unqaria. - G. BĂNULESCU. înv. c. Pieiroşiţa, j. Dimbociţac-« P. GÂRBOVlCEANU, praf'. c. CMa­ r«, i. Ialomiia. Vec,!l Lup. Acelaş înţeles ca la No. 2013. 14354 Cine te pîresce? Turcul. Cine te judecă? TurcuL DIM. TîcI-lJNDEAL, Fab., p. 48. r (t Acelaş înţeles ca la No. 14343. J�t1'e Juge el pariie. l+ov, Franc, *LO. 14355 Turcul te taie, Turcul te jup6ie. p. GÂIWOVlCEANU, pj·of. Semin. Buc. ct. VII, Acelaş înţeles ca la N o. 143n3. ,1 I .� 1 ================== pagina 415 ================== _________ :rER1, ORAŞE, NUME PIWPRII 416 *.6- 14356 Cum e (îi) turcu(l) şi pistolu(l). A. PAl'iN, Ee/it. 1889, p. 57.-­ HlN'fESCU, p. 193. - C. NEGRUZZI. I, n. 250. - P. ISPIRESCU, liec . Ist.� II, p. 160. - G. DEM. '.l'EO· DORESCU, Cercei., p. 21. - S. I, GROSSMANN, Dici., p. 20 & 123 - DOBHE M'ARINESCU, în». c. Pir­ ou-Roşu, J. Arqeş. - 1. ISTUĂ'l'ES­ cu, înv. c. Cobia.], Dîmboviţa..­ N. GH. IONESCU, Î11v. c. Mamor­ niţa, j. Dorohoiu. - E. J. PATRI­ ClU, înv. c, Smttlţt, j. Cov1t1'lu}n. - T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefănesci, J. Vâlcea. - P. ISPIRESCU, Leg. 1872, p. 167. - P. GÂUBOVJOEANU, P1'of. C. Costesct. j. Arqe«. - G. BĂNULESCU, în». c. Ptctroşita, [. Dimbovita. - G. J. 'l'OMESCU, înv. c, B1'08Cal''L, i. llfehedinţ1. -Gu. POIENAuu, ing .. i. Puina. *.6- D�tpă Turc şi pistol. N. GAKE, Con». Liier., XI, n. ;l68. - C. TEODORESCU, Î?1v. c. Li­ pin:a, J. T�a.sIH!u. - J. DHAGAS, pl. Coşula·Miletill, j. Botoeaui, *.6- Cum îl '[urc?! 'z şi pistolul. G A VE. ONIŞOH, prof'. C. Dd» O' 'uet, j. ras/ltl'lt. *.6- Cum e Turcul aşa c şi pistolul. V. A· FOHESCU, in». c. Stân'έ soarac ]. Sucuu:a, Cum e unul şi cel-I-alt ; cum e stăpănul şi sluga 1111 ; cum e omul şi afacerile sale. A se vede deosebitele Înţelesuri, în mod mai amănun­ tit la No. 770il. 14357 Turcului să'i dai bani şi să'I scoţi ochil. NIG. COSTIN, Letop. Mald" II, p. 54. ================== pagina 416 ================== 416 PfWVEREELE R,OM_�:NILOn -------------------- 14358 * Turcul plătesce. I. GHICA, Scrisori, p. 28. -- P. BUDIŞTEA:NU, j. Ilfo». -- Albina, 1, p. 885. Yeql Cdcll/Ni. 1 tl �-�c1ici\ nevinovatul, cel care nu e dator. 2 J Dics acel care nu vre să plăteacă el. In divanul lui Alexandru Ghica-Vodă, eră un înalt funcţional' forte somnoros. Odată se judecă un proces între un Român şi un Turc. ,Judecătorii aflară pe Ro­ m ân vinovat şi'I condamriară s:\ plăteacă despăgubirî. Pentru formalitate, fie-care judecător avea SLL spure, cu glas tare, sentinţa. Toţi �liseră pe rînd: Rornânul să plă­ teSCLL etc. Când ajunse rîndul la funcţionarul nostru, care dormise t6tă vremea, se ridică somnoros şi, fără să aibă habar de ce s'a . petrecut în divan, �1ice: Turcul plătesce ! A ii rîs toţi; vorba Iuî a ajuns din gurii în gurit şi a re­ mas <,licet6re. 1'1'01'. C'lIg. 14359 * Turcul nu caută a prinde calul cu sa­ cul deşert. V. A. FORESCU, c. Folticeni, j. Sucuu:a. VetF Cal. A se vede o variantă ŞI inţelesul la No. 14,28. *L:, 14360 La Turc dragostea e pe genuchiu. Gn. POIENAIW, ing. j. Puina. *� Prieieşuqul [udecăiorulu; e pe genitncht, ca al Tttrculnt. P. G,\REOVICEANU, pmf. c. za­ vom!, i. râlcea. " "T""I1':'L __ ================== pagina 417 ================== L I 'fEltI, ORAŞE, NUME PHOPRII 417 A se vede la No. 121;]8 alte variante ale acestei �li­ cert şi Înţelesul el. Ve(Jî NECULCEA, Letop. IL p. 185-186. *.0. 14361 Prietenia Tur-cului e prietenie pe picior. COTEA, c. Vdnlsd, j. Ilfov. Acelaş înţeles ca la No. 14360. *.0. 14362 Turcii să fie afară şi tu tot nu'I audi. P. GARBOVICEANU, praf. c Va lea JJ1arc1d'Ut, j. Mehalint», VecI' 71",. 1 Il Pentru omul care dorme dus. 2° Pentru cel care nu aude bine. 14363 * Turcul nu scie multe. * I P. DANIILESCU, c. Craiooa, j. Dol}. Daci 'I trăsnesce ce-va rel'i în eap el nu te mai judeci, ci te omoră. Ved] Crestin, EpiscoP. Pentru cel care 'I pune sub în costă când e omul la masă. Intâru să mâncăm, pe urmă om vede de afacerî. i I I I 14364 * Turcu, de .e Turc, şi tot te lasă întălu să mai mănânc! şi apoi te omoră, P. BUDIŞTEANU, c. Bucuresci.], Ilfov. Eva lemn sonrâ chelam. 1) i-;« 'I'ltI'C. \ ! "" I 14365 Turcu e turcos, Ţiganu e fricos. BARONZI, p. 54. - HINTESCU P 193. ================== pagina 418 ================== 418 PROVERBELE ROMÂNILOR Arată firea aspră dar şi viteză a Turcului. *6 14366 Turcii sciu de scirea lui. GAVR. ONI�OR, ])1'01. c. Câria, J. TU/M'C!' Nu se scie ce s'a făcut, il perit. *6 14367 A mâncat cât un Turc de cei calicî. E. 1. P ATRlcIU, in». c. SmulP, i. Cocurluiu, ,� A mâncat cât un Turc ele cei săraci. S. MIHĂILESCU, Şezât., p. 218. Vedf a 1I1ânCiI. Adică mult ŞI cu lăcomie. Se \,lice pentru omul mân­ căcios. 14368 * Ai Turc tu horă, cu glieţlu la inimă vai bănezt.') C. ZUCA, etud. c. Berai, Albania. 14369 Când duşmanul îţi şede în costă, e lângă tine, nu poţi să dUCI o vleţă liniştită. * Turcul acaţă ÎIepurle cu amaxia.") COST. IONESCU, praf. c. Neocsta, ]}iuccclonia. Turcul lu acaţc'l liepurli cu arâbălu.3) DR. VVElGAND, Zweit . Jahres. p. 177. Vcq' Iepure. Turcul adună, fără multă ostenelă, avere de la creştin. A se vede înţelesul cu totul deosebit ce se dă �licerei, în Hornânia ca şi în Italia. 1) Ar Turc În satul teu, cu ghiaţa la inima vei trăi, 2) Turcul prinde Iepurile cu carul. 1 ================== pagina 419 ================== T];RI, ORAŞE, NUME PROPRII Prov. Elin. Boie oenari leparem.2) P1'OV. Lat. Jl9 14370 Colla paeienea si prendo la lepre col earra.3) P1'OV. Ital. Turcul u caftă ngâtşarea cu luminarea.'] DI�. WEIGAND, Zioeit. Jahres., p. 177. Arată firea arţăgosă a acestui popor. 14371 * Iu toţi Tur<;iTi şi Asan.") D. A. MrLESCU, stiul. c. Gopeşi, 2vIa cedouia. Despre omul care e nelipsit de unele-va. 14372 :l: . A Turcului dă-li ş' nu Ti tăxea.") D. A. MILESCU, stud: c. Gopeş'î, Maceâonia. Căcl alminterea nu se mulţumesce. 14373 Si ngatşi criştirili, Tur<;ifi s-hărisesc.") Du. WEIGAND, Ziceit. Jalires., p. 177. Câud, împotriva. interesului lor, se certă s:rLI uu se în­ ţeleg unii 6menL J) & 2) A vîna Iepurile cu carul. U) CU răbdare să prinde lepurile cu carul. ") Turcul caută certă cu luminarea. 5) Unde toti Turcii si Asan. G) TurculUI' dă " şi ;m '1 făgăduI. 7) Se certă crestinii. Turcif se bucură. ================== pagina 420 ================== PHOVEEBELf, HOlYIÂl\ ILOH De almintreleu ace stă maximă a fost întrebuinţată ele multe impel'llţiL Divide nt nnperes. Prov. Lat. 14374 Ni plăndzern cii TUf91, ş-di criştinî nu putem s-ascăpăm.t] PEB,. PAPAHAGI, Zweit. Jahres., p, 16�l. Prin creştint se Înţelege slujbaşit creştini cari, adese­ ori sunt mai reI de cât 'I'urcii. 14375 Ti llclinaş al Tur cu, ma reu va ti calcă.") DE. VVEIGAND, Zu·eit. Jallrcs. p. 176. Cu cât te umilescr mai mult înaintea 'I'urculuî, cu atflt mal tare lovesce în tine. *6 14376 Turcu bese Gunoiea iese. T. BĂLĂSEL, preot, c. Stefdnesct, i. Yâlcea.' Se �1ice, ca un fel de cântec glumeţ, când îţI dă "ne-a gun6.îe În ochî. Tur cu bes« Gunoiea tese; 'f'urcu beş! GUllolea ieşi. *6 14377 A veni Turcii. K I. P ATHWiu, in». c. Smulti, J. CovurlwhL- G. POBOB,AN, f. Olt. A veni mare belea pe capul CU1-Yi1. Ţerancele îşi împacă copiii, t,;licendu: « Taci, că rin Turcit ! » In vechime Turcii, când treceau printr'un sat, furau 1) Ne plângem de Turci şi de crestini I1U putem să scăpăm. 2\ rr',.., �� �_�1-.:�� ... 1 .... "'r"�,,, .-v-.,,'( ... ;;:� �.a. ..... ,.,l .... x ================== pagina 421 ================== Tii:ld, ORAŞE, NUME PROPRII 421 COpIl, pe care '1 cresce.ni, în urmă, în legea lor; ast-fel C',-t o menit cart cunosceau acest obiceiu, Îf;'i ascundeau copiii indată ce af:bl1 că se apropia vre-o cetCL ele Tm'C'L *L:o. 14378 Par'că '1 alergă Turciî. P. GÂHBOVICEA�T, prof, Seniin, n«: ct. Il'. *L:o. De par cr7'{ aonesc Turcii. G. BXNULESCU, înr. c. Beuleculu, }. Diutbouiţo. *L:o. De par' cl1 ){-alt luat Turci'! la 9r!1I(/' G. BXNULESCU, fII/'. c. Urseiu, J(lIIlCII & ra!ea Leurzci, i Dim­ bovita. Adică fuge tare. Comnie s'il umil le diable il ses 11'01185(;1. 1"1'01' .. Franc. 14379 Doar nu vin Turcii. V. ALEXANDru, Teatr., p. 10(;('. *L:o. (Uri) don( 1/U dati Turcii. Şc"iit., T, p. :118. - E. 1. PA' rmctn, in». c. Snwl{'l,,j. COVW'i11i1l. - V. A. FORESCU, c. Fotticent.]. Suctai:a. ;t: L\ Ilo.' stt«, că nu da« Turcit. N. GH. IONESCU, în'/'. c. JJlamo/'­ niia. i. Dorouo», - M. CANIAK. lJ1i'U. j. Iaşt. . *L:o. (StaI) (mal incet) doar nu vin Turcii, nici Tăierii. G. MADAK, c. Truşeui, ţin. CM­ �ellefi, B�sar-abla. - G. P. SALvn:, 'tI/V. c. Smult1,.i. Corurluiu. ================== pagina 422 ================== 14380 PROVERBELE lW�L\NILOR C;L S{L mat potole pe cel ce se gl'i:ibesce, frLl'i1 e,t să fie rost de gmb(l. «Cnt111 Le�esc lll'iL pc atunce lIIihail Wişuovetchi, şi liatman Sobiet­ chi , carele pre Ill'lllă alt fost şi Craîu. ::ltai\ satele pe marginea ţerel Loşesct pline ele orneuf, şi le spuucaii 1101eloveni'î: di'ugiţl, fugiti, cit 'Vin Turcii în ţem vostn1!» Ei nu credeau, staă pl'C loc. Turcit, cum au trecut Nistru l, cum an început a prădare, şi robi ro, şi a dare de foc, cât aii putut agluugo, prin ţ(�l'a Leşcscă, fărll. de nict () grijă de Leşl.» - 1. N ECULCE, Lctop, E, p. 200. A se vede ŞI MUS'l'E, Letop. III, p. S & \:l. * A fi aprope de ... ca Turcu de îrnpărtă- şenie. NI, CANIAN, public. j. Ioşl. Adică f6l'te .lepart«. 14381 Ori Turcu, orI samaru, ori măgaru. Coustiiuţionalul (riar), X. No. 286D. A se \ec1e întel.esul la � o, {;. *6 14382 Nu mai e în timpul Turcului (acum). G. r. 'I'm.msou, inr, c. Broscari, j. Mehedinţt. Când fă,cea,f[ ori-ce uelegruirt fă,ril. să 'şi primescă pe­ depsa. *6 14383 Ii cură mucn Ca Turcii. G. 1. 'rOMESCU, ino:c. Br08CCl1'1, .Î. Mehcd·inlY. Aelic(L asa, veneau 'I'ureir. şi nu se mal isprăveau, Se �lice celor> muooşt. *6 14384 S'o fudulit ca cotetul Turcului. D-na Z. JUVAl1A, c. Feâesci, j. Tuiova. - OATRINIU, elev Scol. �rOl'?n. ti-: c. R(Tcliu., j. T'asl1.clu, Vc\.JT Câne. ================== pagina 423 ================== 1'l,;RI, ORAŞE, NUME PIWPRII 423 Aeela� înţeles ea la N o. 1483. *6 14385 Se lasă în nădejde ca Turcu în sabie. P. GÂRBOVICEANU, praf. c. Ba­ baiţă, J. Mehedinţt (\\ c. Pogogen�, i. 001"j. Pentru Gel care p1'8 se încrede în sfîrşitul favorabil al unet afacer). 14386 * Se bat Turcii la gura lui. M. CANIAN, public. J. IaşI. 14387 * �:o, Par' că se ba: Turcit ZeL qur« lu't. E. I. PATlUCIU, in». c. 811Wlţl, j. Covm·ltl'h�. Când unul vorbesce pre repede, de nu 'I înţelegI vorba. * Să fiu Turc dacă ... H. JUVAHA, c, Berlaâ.]. Tutooa, Ca să întăresct o afirmare. , Set .fiit Tiu:« llaci( am înţeles ce al vrut să ,Jid." 14388 :;: 'A fi Turc. CO:;?l3UC, Univ. ApI'. 1.900. *6 A fi ca Turcu, T. BĂLĂŞEL, preot, c, Stelc'inesct, j. "Vâlcea. *6 A fi Turc ele felul lui. G. To�mscu, în!). c, JlcheclinţL * A fi Turc şi Jid(tn. M. CANIAN, public. j. Iaşi. IOA fi 1'\3ll, crud, fără milă ; cu apuoăturî rele. 2° A cere 'ca ordinele pe care le dă SrL fie ascultate fă,l'ă vorbă multă şi îndată. ================== pagina 424 ================== 424 14389 PROVERBELE ROMÂNILOR Nici Turc nu'I, nici turlac. A. DONICI, Fab., p. 26. *6 Nic: Turc) nici turleac, la un fleac. V. A. FORESOU, C. DO?"1W, J. Sucuuia. - lVI. CANIAN, public. i. Iaş1. *6 Nu:, nici Turc) mc: turlac Oi numai un fleac. C. TEODORESCU, înv. c. Punqesci, j. Vaslttl1t. Pentru omul lipsit ele ori-ce însemnătate. Turlac are ele obicetu Înţelesul de: bet, dar în judeţul Mehedinţî prin acest cuvînt se înţelege un om vioru, In Moldova turleac are Înţelesul de: om zăpăcit, ne­ trebnic, iar turlă, femee care nu'şt caută de trebă, uşoră în t6te. 14390 * A fi cap de Turc. l'I1. CANlAN, public. j. JaşL Om deştept, cu greutate. *6 14391 A fi dat Turcii. T. BĂLĂSEL, preot, c, Siefănesci, .f. Vâlcea. " A se fi întîmplat o mare zarvă, o mare învălmăşelă. TURCESC 14392 Tu mânr furesci i turcesci cadzi, un da­ rac esti. 1) D-r VVEIGAND Zweit. JahT6S., p. 177. ' 1) In mânî de fur! (hoţ1) sau turcesci cadi, tot un drac este. ================== pagina 425 ================== ŢERI, ORAŞE, NUME PIWPRII ------- Arată firea rea şi hrăpitore a Turcilor. 14393 Di-Ti vrei areli alăntul, tu mănl turcescî ş-lu vedzL 1) D-;:'� 'YEIGAKD, Zweil. .Iahres., p. 1". 14394 Acelaş înţeles Cu la No. H392. * Dreptate turcescă. P. DANIILESCU, îwc. e. Cra!Ob'Cl, j. Dol.j. Adică ne-dreptate. Când i se pare unul teran ca un primar, de pildă, n' a judecat drept într' o afacere, el dice că judecă iurcescc sali d1 i' a Picut dreptate iurcescă, Se <;lice că 'I'urcit judecau ast-fel pe creştini. Dacă un creştin cerea judecata cui-va, trebuia să aducă martor) cari să mărturisescă adevărul, Martorii, după principiurile Coranuluî trebuîaii si:', fie Mahometant, căci creştinii erati privitl ca fiinte păcătose şi prin urmare nu puteu spune nimic Înaintea judecătorului turcesc. Creştinul era ast­ fel silit să cumpere martort turci cart adese-ort spuneti ceea-ce nu veduee. Se întîmplă că aceşti martori luau bani şi de la acu sat şi de la reclamant, şi dreptatea o câştiga acela care da mai mult. 14395 * Dobândă turcescă, ni. CANIAK, public. i- Inşi, Adică mare. A se vede No. 118-1'2. TURCESCE 14396 * A vorbi turcesce. 1. CHEANGĂ, Pov., p. 260.­ Şedit., II, p. 212. - P. DAKIILESCU, j. Dolj. 11) A fi bet. 1) De doresci rell altuia. in mân i turccsci sali Vc41. ================== pagina 426 ================== 2J Când unul vorbesce o limbii pe Ca1'8 nu o Înţelegem, .-\ SE TURCI *Lo. 14397 A se turci. PIWVE.RBELE HmL\.�ILOR Bat'o ci-ucea hjutUl'ă Că. mi-o le,Q'a limba 'li p;ul'ă, Cnm o 1<':11 mI:; 'nveselescr Limba În gură se 'ncâlcîescî, �i 'ncep a L'or/x! iurciesci, L'oc«, Pop., Şc,zeU., II, p. :..'11. ,�\allc vin de cel hrănit, .le care ClLlH heT c:tte " le <.;;1" 1'" loc ţi se tale picerele, îţI steclesc ochil în cnp, ţi se inelele limh» în gmă şi începi a bolborosi turccsce, r�l'f, ,ii, sci I hccluu mac.u-.» - [. CBEAKGĂ. 426 'I'. BĂLĂŞEL. preot, c. Stefânesci, j. Vâlcea. «Să nu faci cutare lucru, că atuuct ma} bine să te turcesci.» UCA 'I', BĂL.�f:iEL, preot, e. Stefanesct, .1. Vâlcea. L. CiORBEA, Fem. Porumb., p. 34. TURDA A nu întărdiă cu urda 'n Turda. 14398 10 A se lepedă de legea creştinescă pentru 11 imbră­ ţiş�L pe cea turcescă, 2° A se pune la adăpost ele resbunărt. Adică fără zabavă, A se vede la. No. 9380 varianta şi Înţelesurile acestei <;licel'l. *Lo. 14399 A se pune într'o parte ca Uca. Se dice omului într'o ureche, care nu înceteză de a ne supără cu vorbele şi cu faptele. ================== pagina 427 ================== 4:J7 *6 14400 A fi Uca. 'ro B.ĂLĂŞEL,P1'Cot, c. Stefânesct, j. Vâlcea. A fi un fel de neg�tbuI, de ll{,t{tfleţ;'i, de nerod. UDREA 14401 Care cum venea Tot Udrea '1 chema. A. PAM, TII, p. 25. - HIN­ TESCU. P 20{). *6 Care cum se sc6lâ Tot tu.,« il chemă. T. BĂL.ÂSEL,lJl·cot, c. Stefdnesct, j. ŢI âlcea. " Se (;lice când, orI pe unde mergi, daî numai de stă­ pâni cari 'ţI poruncesc. Nu am putut am. «povestea ţigannh�'i», la care face alusie A. Pann, şi care 11 dat nascere acestei Q.icerL ULICAR 14402 * Cadi la ginucli ca Ulicar.l) G. ZUCA, stwl. c. Elbasan, Al­ bania. Adică ca un mişel. In Albania Românii se împart în trei clase. Clasa cea mai nobilă, compusă din oment cari locueso prin oraşe şi cari sunt veniţi din Maoedonia şi mal ales din Mos­ copole, oraş curat românesc şi de o însemnătate istorică. Fct}'şeroţi'i, cari sunt păstort, forrneză clasa a doua. In fine clasa a treia se compune din Ulicarît. Se crede că aceşti din urmă nu sunt Români curaţi ci romanisaţî, In Albania e un sat cu numele de Ulic. Cele do ne el'întâI clase se încuscresc Între ele. Un ================== pagina 428 ================== Ulicar îns�L.6.e cttt ele bogat, şi sunt mulţi forte nicî odată nu pote SrL ie;t în căsătorie o fatii .lin alte doue clase, fie ea c.it ele "fLracCt. J:28 PROYERBELE BOMANILOR avu ti, cele:l- *6 14403 Uliţa te face fără casă. V. SALA, !lase. (' .. Poeni, luf, comit. Bihor, Ungaria. Când omul trăesce iuaî mult pentru lume de citt pentru familie, pe de o parte S8 învrrtă cheltuitor şi mal ales iea rele deprinderi. [ORD. GOLE::iCC;, JIss. II, p. 56, 14404 Pe uliţă chir Chirită, 1) şi la masă nici chiseliţă. 1 * Pe ulita Chiritâ Ş'i (L' casă nict chiseliţrZ. CiR. ALEXA::-:DHCSCC;, magisll'.j. Putna. Pe ul it(1, Chir*'i .)' a-casa chiseliţâ. VceF Pod. 1\ 1\ .-l: .... � rlnrnn111 Tn(�iî 1 stănâuul Incit � din cuvintul grecesc ·1.0(��. A nu ave nicî un rost; om fiirit nici o ispravă. A. PANN, I, p. 160. - HIYIES' ce, p. 3:3. 14405 A. GOROYEl. c. Folt-icenl, .f. 81<­ clava. - G. POBORAN, insi. j. Olt. Se dice pentru cel ce în lume mult se fălesc şi în casti, n'au ce ll1[LDC;I" şi pentru cel ce în lume mult ne cinstesc, clar vre-un ajutor lle la el, c:U ele mic, nici cum vedem (GOL Eseu). * A bate uliţile. ================== pagina 429 ================== 14406 Ti1mI, ORAŞll, Nw,m PROPRlI * A rernăne pe uliţi. 429 T, BĂLĂ�EL, preot, c. Stef(lnesc�, j. Vrîlcea. A remâne sărac, fără sprijin. 14401 * A fi pe uliţi. Adică faril nici un căpetâli1, nicî un rost, cu desăvîr­ şire sărac. Etre SUl' le pao«. Prov. Franc. UMBRAREscI UNGUR Ve'll Nimf. *6 14408 Când ţi mai drag de Ungur să 'I scoţi un ochiu, IvN GRO,FŞOREANU, c. Vastova, comit. Toroniai, Unqaria. Arată putina dragoste dintre Hom,iuf şi Unguri. *6 14409 Unguru'I câne. AVR. COReliA, paroh, c. Coşteilt, Banat. Adică ne-milos, reu. la maţe. *6 14410 Unguru'I lăudăros, numa'I fricos. A VR. COReEA, paroh, c. Coşietu, B(tnM. Două cusurun cari de obicein merg împreună. ================== pagina 430 ================== 430 PROVERBELlC I:OMÂNlLOR *L 14411 Ungur Bungur. A vn, Conosx, paroh, c. Coştetu, Banat. *,0. Ungur bungur 1.'t5pa 'JI cur. '1'. BĂLX'!EJ.. preot, c. Stefănesci. .f. Yâlcca. *6 1 ;-ngur bungur ]Hi cu 11 asu ' n CUT. 'TR. TEUlCBEN'l.', C, COC1UU({, ca" mit. Bihor, Unqarta. Se dice Ungurilor, în bătaie de joc. Cuvîntul Incnqua' ar fi după unii o prescurtare pentru: bun de gurtL. După alţii ar însemna măciniş mare de grâu, porumb etc. un fel de huruielă. *6 14412 Carpaţii cu aer curat De Unguri e preserat. BADEA 010BANU, C. DadiI01', j. Ylaşca. Badea Ciobanu, moşneg de peste 80 de ani, fugit din Transilvania, spune cii acestă �icere o scie de la tată­ s811. Dînsul ne-a dat şi următorea poesie poporană, U neurf iCI Un�'llrl colea Ungu7-ii află poteca. Ungurii lină spurcată K e a coprins poteca tăUl. Vin, intră la nOI în ţem, lHult mai reu chiar ca o fiară. Acum vaf de biet Românul 0:1 �'a dobândit stăpânul, Şi 1111 pote să se scape P'IU 11'() yersa sânge de murl c. ================== pagina 431 ================== lERI, ORA�E, NUME PROPRII UNGUl{EK 481 *6 14413 Ungurene 1), vreme rea, Ce cauţi în tera mea? T. BĂLĂŞEL, preot, c, Stefauesct, s. Yâlcea. 10 Căc] de multe ori UnguriI alt luat cu hapca pămîn­ turile Homânesct de la graniţă. 2 o Aratii şi câtă pagubă ne-nu făcut' o acest nem fiind cu piezele rele. Verde Frunză ş'u lalea Unqurene vreme �'c(l, Ce crniti în te-ra mea) Ica-tt l;Rllla ryi praşti«. Şi 'n spinare, şarică, �i te dn în ţera ta, Ve'ţi mănâncă slanina Cu tat'to şi ruumă-ta. Du-te elin sat de la noi Şi te cari'l 'u sat la vor, Şi-ţi f;-1, casa în g'l111 O]) Şi-o fl'ec,t cu usturoi, l'a :-;'u a perr de 8tI'1)2:01. Fugi departe peste de], Peste Llel, peste AnHO] Pc'ste nl llInre�nlul mal, Dincolo ele al 'I'isel val; C" de (';ind e�tl pe la nOI S'fl scmupit hrfmza de 01, Şi . TI!, ,'. S}lÎ!itu Vasil,. VAVILON Vetfl Bao/il))!, *6 14435 A fi în ăle Vavilone. T. BXLĂ�EL,]!reot, c. Stcf'dnesci, s. râlcea. A fi băt ăîos. necăjit, Într'o stare auormală ; zăpăcit. ================== pagina 438 ================== 438 PllOVEHBELE R(i�ILi,.:\IL('H *6 14436 A vorbi (se pomeni) în ăle Vavil6ne. T. RX.L.�\�EL, preot, c. Stefanesc«, j. rrîla((. 1 o Despre un om care vorbesce anapoda, cu totul alt ce· va de cit despre ce e vorba. 2° Când cine-va se pornenesce, pe ne·g,indite, din somn sari dintr' o msdatiune adâncă, Într' o mare zarvă. 3° Celui ce se pomenesce, pe ue-gâudite, căptuşit de palme. *6- 14437 A veni în ăle Va vil6ne. T. B.Ă.LXŞEL, preot, c. Siefauesci, j. Y(îlcca. A veni repede, necăjit �i cu mintea zăpăcită, cu o falcă în cel' şi cu alta în pămînt. VAVILONIE Ve',jl s-su;». 14438 Vavilon e. L. :?ĂINEA�iT, Dicţ., p. 854. v C()l Babilo". Acelaş înţeles ca la }ro. 1:3157. VENEŢIA *6- 14439 Tufă de Veneţia. Nw. MA�AFl', ÎI1V. c. Vela, j Dolj. Ve,!] Tu.lă. A se vede înţelesul ŞI origiua h }ro. 1212. VERDEŞ 14440 * Să ne vedem la Verdeş. GR. JIPESCU, Lumina, J, p. 263. - n. POBOR.AN. insi. J. Olt. ================== pagina 439 ================== rERI, ORAŞE, NUME PIwpmi Adică nici odată, 439 14441 * Până la Verdeş Imperat. 14443 I Adică departe. A se vede în legendele lui Ispirescn basmul, Aleodor TII11ih·at. VERŞEŢ *6 14442 Cât cula Verşeţuluî. A VR. COlWEA, paroh, c. Coştetn, Banat. Adicii mare. Românii din partea locului numesc Cula, ruinele unel cetăţi vechi, zidită pe un vîrf ele munte lângă orăşelul Vel'şeţ, (lin Banat. *6 Să mănânc! pesce în Verşet, şi să bei vin în Panciova. A \'H. COlWEA, paroh, c. Coşieiu, Banat. Vinurile din Verşeţ sunt renumite, precum şi pescele care se pescuesce la Panctova, port pe Dunăre. VIRGIL *6 14444 Il chiernă Virgil Dar e tot copil. V. SALA, flasc. c. V. Soliodol, comit. Bihor, Unqaria, E om în vîrstă şi tot minte de copil are. *6 14445 S'a schimbat Virgil, Numai e copil. V. SAL\, clase. c, V. Sohodol, comit. Bilior, Ungaria. Numai e mucos; 'J-a venit mintea la cap. ================== pagina 440 ================== A se vede la K o. 2827 mal multe variante şi înţelesul diceret. 1, 440 14446 PROVERBELE ROMÂNILOR --- VIŞA A făcut şi Vişa grâu din călcăie păn' la glezne. A. P ANN, II, p. 166. - HIN­ 'fEsau, p. 202. 1; '1'. BĂLĂSEL, preot, c. Stefănesci, j, Vâlcea. ' I I *6 14447 A fi Vişa Cărpinişa. Se �1ice, în bătae de joc, U110r femei vestite printr'un cusur natural. Sub numele de Vişa Cărpinişa şe înţelege ţepct în care se trăgean în vechime, condamnaţiî la marte. Relativ la aceste iată ce gitsim în balada poporană Om' bea : Ştefan Vodă mî-ş) grăia: E(t pe Corbea am, logodit Tot cu Vişa Cârpinişa Cea din Lardă Lărduită, Şi elin săcm'e cîoplită, La mijloc ne-isprăvită In patru muchii făcută. Ţepa se făce�L tot-de-una din lemn de carpen, de unde şi numele de Cărpinişa, şi de aceea lemnul de carpen e blestemat, căci din carpen nu se face cu nici UIl chip cruce şi arac la vie. VLAD *6 14448 După ce e ('i) prost îl chemă şi Vlad. A. PANN, Il, p. 139. - P. Is­ PIHEsau, liec, Ist., III, p. 164. ­ HIN1'ESaU, p. 154. - E. 1. PATRI' ore, inc. c. Snl'liZţt, .i. Comwhl'IH. I l ţ ================== pagina 441 ================== ŢERI, ORAŞE, NUME PROPRII 441 ____________ ���22����� � . __ * /� Dupr[ ce că e prost îl mat clu3mă şi Vlad. G. BĂNULESCU, în!'. c. Puciosa .r Pietroşit«, j, Dîmuol'ita *L DUjJâ ce er/ e prost îl c1u3mă şi rlacl. P. GÂRBOYICEANU, 1J1·of. Semiu, Burnn-, CI. I'II. Românij aii avut mulţi domul cari aii purtat numele de Vlad. După obicem i11111ţi aii dat copilului lor DU­ mele domnitorului ast-fel cii, cu timpul, înţelesul cuvin­ tului ;1, scăpetat. Pentru popor numele ele Vlad arată un om bleot, nătâng. prostănac, molciu sall om pilos, care rahelii multe. *6 14449 După ce că'i slut îl mai chernă şi Vlad. A. GOROYEI, c. Siliştea.]. Sucun:«. A se vede inţelesul la No. (;230. *6 14450 După ce e ciupit de versat îl mai cherriă şi Vlad. I. MARINESCU, îu», c. Bradu-de­ .)08, j. A'I'!Jeş. Ved i UrÎt. A se vede înţelesul la K o. n28(). *L 14451 După ce e sărac îl mai chernă şi Vlad. :MAHIN IONESCU, meseriaş, BI!­ curesct, Vcql Vlada. Pentru omul care, după ce e sărac mal are ŞI un alt cusur. 14452 Vorbi şi nea Vlad că'I şi el din sat. AL. ODOBESC:U, I, p. 397. VezI ">II. A se vede la K o. 13555 înţelesul (JicereI şi snova care o explică. ================== pagina 442 ================== HJ PROVERBELE R01L'\:-IILOR *6 14453 Vlad până se 'ncalţă S6rele se 'nalţă; Vlad până se 'ncinge S6rele se frânge; Vlad pân' se gătesce S6rele sfinţesce. Vedi il Se LI1(/llt/7, ZOllyir, /tll(/. G. Bo�"lJLESCU, /'nv. c. Ptetro­ şit«, j. DlinboviţCl. A se vechi înţelesul la � o. 7208. *-" 14454 A fi Vladu Lăudatu. T. R:\.L.�ŞEL, preot, c, Stefăuesci, j. Feilcea. Se <,lice omenilor vestiţi printr'un cusur firesc. 14455 Al de nea Vlad. Ve(j.I Vir7dllfă. AL. ODOBESCU, I, p. 364. Adică un haplea, un prost. A se vec1e A. PAN�, I, p. 8J: •.••. f6lţi6re, Avut-uit Vladu "ap (n'e '? VLADA *.6 14456 A fi Vlada. T. BXLĂŞEL, preot, c, 8tc!dnc8c!, i- 'Vâlcea. Se <"lice, in batjocură femeilor cu trup mare �i gros, clar şi cam p' o ureche, cam toron t6ce. *.6 14457 După ce'I slută şi urîtă O mai chemă şi Vlada. . E; 1. P_�TRICl'u, înv. c. Smul!', J. (.ovHrlnm. Vedi Vlad. ================== pagina 443 ================== �EHî, ORA"jE, NUME PROPRII ---- Adiel după una şi alta. După un l'Pll ŞI alt rei!. *6 14458 Rîmni Vlada la urzici. 443 IULiu VULCĂNESC1:, c Pelesci, j. Dolj. Adică la lucru de nume, la lucru prost. VLĂDUTĂ *6 14459 Al de nea Vlădută, AL. ODOBESCU, I, p. 3li4. - G. P0J30RAN, insi. j. Olt. * 17ădu[ă. P. ISPIRESCU, Snâve, 11· 101 Veqi Vlad. Adică om prost. « Voie:\ să'I arate că nu e vruu rldduţâ s , - P. ISPIRESCU, VLA�CA 14460 * Bez Vlaşca şi Teleorman, Şi alte Iolose pe ele-asupra. «Are lefa bună bez Yla�ca şi Tcleorman» . *6 14461 Par' că e crucea din Vlaşca, P. GÂRJ30YICEANU, pl·O,f. j. Te­ leorman, In Vlaşca e obiceml de n se aşe(Ja la răspântii, la fân­ tinI şi alte locuri cruci Înalte ele petră. In Teleorman se dice : par' cii e crucea din Vlaşc«, despre un om Înalt însă cam prostuţ. *6 14462 Tina VIăsciL G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pa}! .. , p. 474. - 'I', BĂLĂ'lEL, preot, c. ================== pagina 444 ================== H4 PROYEItBELE ROMAKILOR Tina, din Vlaşca era vestită pentru piedicele ce punea caletorilor, Savai', C";hilleo, al'rni\� mure, Ue câ.n d ]'0 te-ain n r m ib�i t ;;-icl n slujbă u'at plinit. Da]' acu ma să te scoli Tiu« rWscii să'ml r8seol1. Mere, pe la mie�l de n01'te, :lIIel'f', ';lI 'IH101'1 ,le m.ute. Poes. Pop, VL-\SIE 14463 * Ca în pădurea Vlăsieî. *L. Pa/ cit e in ))(teluren Vlc'isiet. G. L TOl\1ESCU, înv. c. Broscari, j. Jlcl,cdinţ!. Alusie la, tâlhăriile ce se sevîraeart în acesta pădure, mal ales in epoca domnilor fana{ioţI. Pădurea Vlăsiet, se întindea, acuma cincî (;,leei de ani la nordul Bucurescilor coprindend, ele la Cîorogârla la Cerniea, partea ele jos lL pHşei Zn,tgov şi partea vestică a, pl;\şei Mostiştea, <1"111"\ .le stinirca vilmîntlll, lJa/c(t (li' ji fost în jJ(Ir!W'C(( Vli/sieb. VOleu *L. 14464 Eu, eu, şi eu frate-meu Voleu! T. B.\LAşEL, preot, c. Stej(tllcscb, j. 1'rîlcea. Se ,lice cind cine-va se laudă cu f:tpta altuia; şi în pofida' lăudăroşilor. Origine acestei (:Jicale trebue căutată în urmetorea le­ gendă poporană culesă, de D·I Bălăşel, în jud. Vâlcea : LEGENDI '1'nn;11(111-S8 zăpada şi l't'sărind floricele, imbrâcâmlu-se câmpiile şi . ��. � , 1 __ �_ .. 1_ ��.,f.�.'r,1,c. ================== pagina 445 ================== 'rERI, ORAŞE, NUME PROPRII 445 Ciuc ali făcut căldura şi t6te frumusetile astea, clocârlaue ? Clocârlanul umflânrlu-se în moţ, rBspnnse. fudulindu-se către merlă : - Eu, eti, ş'i cu [rate-mei: Vokn,') , J\Ierla îl pricepu că se laudă şi tâcu molcom. Veni îernn eli gel'l1 ele t;răp{llt lemnele în codru, merla întrebă fiiI' pe cîocârlan : - Dragă ctocârlane, cine o 11 făcut ger 11 ăsta? BIetul eiocârlan, care sta în dosul uriel bălegt, bătut ele tote vîn­ turile şi sgrebulit ele gel', (le-ţi era mal mare milă de el, res]1unse strângeudu-şt penele pe lângă el şi clăuţăuiudn-I dinţii în gură: -- 'Nu sciu, merlo, nu sci ii, dragă merlito, cine ° fi mai făcut pe' catelo astea, că pe mine m'a mal luat dracu; incat fra.tc-rne ii Voleu, ()red cii de mult a lepedat potcovcle, săracu de el! VRACE Vc,ţ'i Tricale, VRUŞU 14465 Vruşlu cu Nuşlu, 1. NENITESGU, Rom, :Wlacetlon" p, 537,' Vecii taui. Se �lice despre dane porsone strîns legate. VURGAR VURGARESC Vcdl iJ'llIZgar. VAN 14466 Cola-mboja, Yan cuşiri (cuşuri) 2� PER. PAPAHAGI, Zweit. .Iuhres., p. 162. Ve(!; v». A se vede înţelesul la, Na. 10946. ') Adică piţigolul. 2, "r..,l'Â�T'r1hnl:.1» T{ll1 veru 111Ci\. ================== pagina 446 ================== 446 YEMEN VC(p: Blfpl. ZAMFIR *6 14467 Zamfir până se gândesce IţI trece dorul de pesce. Ve()'Î a se G'/itl, ti Se Illcl!I!'l, Vlad, Zena, Pentru omul leneş. V. SALA, dasc. G. Petrosa, co­ mit. Bihor, Unqarta. ZAMFIRICA *6 14468 Zamfirica t6te le avea, Numai topl (ţop) îi lipsea. A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 120; III, p. 112. - HlNŢEseu, p. 210. * Zamfirica t6te le aoeă Num(tt fereqea )'i lipseâ.1) D·na Z. JUVAI{A, c. li'crlesc'l, [, Tuioua. 10 Acelaş înţeles ca la No. 7045 & 13G5r). 2° Pentru cel care se vaîetă că 'i lipsesce ce-va care nu e de regretat, ca ele pildă copii. ZENA *6 14469 Zena până se îmbracă Au supt viţelul la vacă, V. SALA, clase. c. Neg1'i, comit. Bihor, Ungaria. Vcdî a Se Illc,'tlt,I, Vlad. V/adll, Zalltftr: ================== pagina 447 ================== Pentru omul leneş. ZGREMBURICEA ZORILĂ *6 14470 Zorilă până se scală Se duce zama din 61ă. Y. SALA, clase. c. Gto'aui, eo mit. Bihor, Unga/·ia. Acelaş înţele� ca la 1'0. 1-l-16�). BABOr 1) 14471 * A fi din ceta lui Babei, P. lSPIRESCU, Reu. Ist., II, V. 149; POt'. Uncli.; p. 62. - BARoNzr. p. 86. - G. POBOHAN, inst. j. Olt. o adunătură ele 6111en1 ele nume şi sdrenteroşt. 14472 * Vine ceta Iui Baboi Ca la patru deci şi doi. P. G ÂHBOVICEANC. P1"O.f. Senn», Bile. CI. vt. * J'ille ceia lUI Bal)(/i Numeru! ?1JI1I ŞI dOI. P. GÂRBovICEANr.1il'nj: Seini», tu«. CI. YII. Acelaş înţeles ea la Xo. 11-111. ================== pagina 448 ================== .as 14473 * BACAu A'ş! găsi Bacău. B. P. H_�,?D:t(-, EtYlii. ][(Ujll., p. 229�. A'şt f}llSi Baouu 1). V. ALEXANDHI, '['cat;·., p. 116 &. 23f). - LAUHIAN & i.VIAXli\f, 010- 8((1', p. 38. - Albina, II, p. 1427. - E. r. PATHlcIU, iuo. c. Smnlţ'!, i. Cocurluiu, - C. POSSA, c. Hu­ Innlesc!, j. �V(!mţtt. - P. G:l.RBO­ VIGEANU, prof, c. "lfdgnl'ele, i. Ilfov. Se �lice câur] cine-va ,t dat de un bucluc fără să fi sciut a se feri; când şi-a găsit stăpânul, ,H")Sllllnde curat cum te 'ntroh, c'apot îţi gâscsC't Bac(!n cu miue.: - V. ALExMmm, Teat«, p. :236. Se scie că până la 1470. Bacaul era oraş de graniţa intre Moldova, Tera-Hom;lmlscă şi Ardelul. N enumerate do­ ouniente probeză acesta. Privilegiul comercial al lut Alexandru-cel-Bun din l-W7 prevede plăta unei vămî la graniţit la Bacău (Archiv, Is­ tor. I, p. 130), Iar aşedămîntul lui Ştefan-ceI-Mare, elin l-HiO, vorbesce de hotarul de la Baoău Sall ele la Bedad (Archiv, Istor., II, )l. 172). <Şi zăboviud Ştefan Vodă acolo până n se striuuere oştile tote, adu­ ceud şi pre mulţi elin boterit Tel'i'i-Roillfmesel, şi altt oment de frunte, acolo alt pus pre ai seliJoler1 �i omenl de cinste de an vorovit şi an tocmit, .. le ali despărţit diu l\iileovnl cel mare o parte de pÎrllÎ ce vine P1'e lâllgi Odobesci şi trece ele dă În apa Pn tnet, .�i acela pâniî 'lsti-\li este hotar ţerei lVlolc1ovel şi '.j.'crel H.ornânesd. Tari mal înainte em price Între amîndou8 ţerile: ci ţfmt 1\hmteuescă vm să ne hota­ nd seu pâ.nă în apa Trotnşuln'i, 1a6t Moldovenii nu'1 l:'lsalt, l'rmă au vrut Dnmlle<;leu de s'all tocmit :tşa. Şi at't luat Ştefan Vodă cetatea C]'ăcltma cu ţinut cu tot, ce se chfalll't ţinntl1l Plltnei, şi 'l-aIÎ lipit ,le Moltlova, şi alt pL1S păl'calabi, jJru V:Ucea şi pn: han». - r. :NI> CLLCE, Letop., l, 1'. Hi2. La Bacfdl eriL una elin Yi:Lmile m;UI ale ::\Iolc1oveI. Vă.· muil'ea era fOrte aspră. şi vama puzit!"i de solc1aţ'î. In ase­ lllellea împrejurărI Bacăul era g1'6za negustorilor, şi a contl'aballdiştilol'. UmblaI cât umblaI clar ajuns h vamă 't , I ================== pagina 449 ================== TERI, ORAŞE, NUME PROPRIf 449 Vedi B. P. I-IĂşDf;u, Etym . .11fa,ljIl., p. 22!:l2 & 2,96 şi XENO'POL, lst. Rom., II, p. 133. 14474 T6tă lelea îşi are Băcăul ei. HIN'!,ESCU, p. 89, - P. ISPIl:ms' CU, Leg., 1, 1872, p. 169. 14475 _-\ceh? înţeles ca la No. 12Hl7. 6 A areta Bacâul cui-va. C. PALLADI. c. Seralresci, j. Tu· tova. apud HJŞDEU, Etyrn. lYlagn., p. 238. Al ameninţa cu bătae, ul bate. BĂDALAN *6 14476 S'a dus la Bădalan, E. 1. P A'l'HICIU, fi1v. c. Sm/(l�r, [. Cov'Ul'ln!1�. Se \,lice că, acel despre care este vorba, a sărăcit cu desăvîrşire, ca cum 'i-ar fi luat apa starea ce o avea. Bădalanul e o parte din vale a oraşului Galaţi care mereu e inundată de apele laculut Brateş, când acesta s('i umflă, aducend perdert mari omenilor din partea lo­ culuî. BAGDAD 14477 * A amesteca Bagdadul cu Ţarigradul. L. COSTIN, c. Banca, i. Tuiova. Adică [L asemeni, bun cu rău. 14478 * O g reşelă şi de la Bagdad te întorce înapoi. VAHTAN Gonoos, c. Bacan, i­ Bac(Zii,. ================== pagina 450 ================== 450 PROYERBELE ROMÂNILOR 14481 A�1ici1 când greşescf nu scapt de pedepsa. Dicerea e de ol'jgin�, turcescă. BAHLUlu *6 14479 Nu se spală nici cu apa Bahluiului. G. P. 8ALYIL:, 'Înv. r. Smulii, .i. C01;1(·/"ln1't. V c4' lJu/lăre, Prut. Acelaş Înţeles ca la N'o. 13\314. BALAMUC *6 14480 A fi bun de (dus la) Balamuc. E. 1. PA'l'HWIU, îllv. c. Smuli), i. COV1t!"lnln. V cql (;{,Ira, /J/rJn.:ufa. Adică nebun. Balamuc, prin corupţie de la Malamuc, localitate lfmgil Gherghiţa, unde era casa ele nebuni care, mal tâl'<;1il1 a fost mutatii la Mărcuta, în comuna Pantelimon, judeţul Ilfov, Lîngă mănăstirea zidită b 1:)87 de Dan vel 10- gofet. C * Balamuc. Adicii gll1:lgie mare, certă, ca În tr o casă de nebuni. 'ACHE MARIN, c, Grââiştea, j. Vlnşca. De mult ne merge reu, îndurăm nenumerate supărărt. Dioersa a remas de când Turcii. BALTATI *6 14484 Să'I de un braţi Ca la Bălţaţi, G. r. 'I'OMESCU, in». c. Broscari, j. }jfehcdin iL In satul Bălţaţi, elin judeţul i\Iehedinţf, fiind lumea Un·te lubeţi'L din fire a remas de poveste. BAMBALĂO *6 14485 Era s'o pătesci ca Bărnbălău la cireşe. COSTANTlN N. DRĂGU1" c, Co­ păciosa j. GOI] Povestesc betrânit, că era, într'o vale, un cireş mare ale cărui cireşe, erau cât nucile. Jnsă în aşa pom mare nu îndrăsnea nimeni să se sue, şi ori-cine trecea pe a­ colo, îi venea apă în gură, aşa de frum6se erau cireşele. Bămbălău 1) scapă odată, de la Ţigan şi merge drept spre cireşul ăl mare. S'a suit în cireş; ce-I drept cireşe a mâncat, dar săturându-se, a cădut din pom. Şi aşa a pă­ ţit'o bietul Bămbălău, care de-atunci, u'a mai ve�lut o �li albă, Din acesta întîmplare, a luat nasc ere (Jicet6rea de mai sus. Când vre-un copil, ori alt-cine-va, cade elin vre-un pom ori pod şi dacă se întîmplă să cadă fără să se va­ teme aşa reu, cei de faţă îi dic : me erei s'o lJclţesc/, ca B âmMlă{(, la cireşe. ') Bămbălăii, nume ce se cam obicînuesce, a se da de TiganI, urşilor dresaţi. ================== pagina 452 ================== 452 PHOVJWIlEJ.E lWlYlÂ;:GLOR BANAT *6 14486 Nu'i ţera ca Bănatu şi om ca Românu. AVR. CORCEA, 1)((1'011, c. Coşle/H, Banat. Spre lauda tereI 'ii a Romflllilor. BANOV *6 14487 Se plimba ca Banov. VC9' Vodii. VC(ll Clilliţelii,'. MIRON COSTIK, Letop., 1, p. :268 &, 297, BARNOVSKI Ierna lui Barnovski. BARSESCU * Ai cunoscut pe Bârsescu? P. BUDIŞTEANU, C. R.- ni/cea, Ameninţare, către cel care �L greşit, Iăcend ceea ce nu trebuia să facă, T. BĂLĂ'lEL, preot, c. Ste!dJle.';ci, [. Yâlcea, *6 14490 A fi bun de Basară.biL A se vede la K o. 1 iHfl7 b. G. 1. TOMESCU, înc. c. Brcscart, i. lJfcherli11ţ'. BAsARABIE 14489 14488 Ctmd ve\:1i l)e cine-va plimbându-se, fără altă gn.JH. Banov eră un mare proprietar din MehedinţI. Oai ŞI trăsură ca a luî mai TaI', ================== pagina 453 ================== ____ 'ritRt, ORMîE, NUME PROPRII 8e « P ARTENIU CORaI T""O T7' v TT' "_ ================== pagina 456 ================== 456 PIWVERBELE ROMÂNILOR ---------------------- Când alergând după doue lucruri nu capeţI nici una. Un om prindend de veste că îl! Beruş murise un om bogat, şi altul în Binşele, voind să n,jungi:1 la înmormiu­ tarea fie-căruia din ei a în tîr(;1iat din am tndoue locuri. Beruşul e un orăşel curat românesc, Iar Binşele un sat, În depărtare de o oră de Beruş. BÎRLOBREZ6IA *L:. 14504 Din gardul Bîrlobrezoei, C. 1v1ANOIl"ESCU, c. Cosmesd, j. "Vasluiu. Aeelaş Înţeles ca la Ro. 13937. BITOLEA *L:. 14505 A se duce (a fi fost, a veni de) la Bitolea. '1'. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefdnesci , i- Yâlcea. Vecjl Brusa. Când cine-va se duce sau vine dintr'o cale depărtată. In judeţul Vâlcea se aude des: Oetenişt par' că vi'i de la Biiolea. Că doar' lI'al fi fost la Bitolea. Că doar n' (/'1 pleci: la Bitolea. In comuna Zlătăreii, din Vâlcea, este o familie de săbeni care, din moşt strămoşi, a purtat numele ele Bitolean. BOGDĂNEScI *L:. 14506 Mai mergi cobză la Bogdănesci? GAVR. ONIŞOR.jJ1·Oj. c. Roşiesci, [, Fălciu. - C. TEODORESCU, iur, c. Linoi:a. i. YasI11!1!. ================== pagina 457 ================== l,'.i;;RI, ORAŞE, �Ul\1B PROPRII 457 Oând cine-va scapă dintr' o mare primejdie frtri, să se întîmple vre-un reu. Bogdănesct este un sat în judeţul Fălciu. SN6vĂ Un cobzar, ca toţI cobzarii, din comuna Iioşiescî, �e tocn.ise ca să cânte la o nuntă, ce a fost în satul Bogtlăncect. Cobzarul se ţinu de cuvînt şi plecă într'o tomnă spre localitatea indicată. In timpul acela, ningea şi Iar ningea, în cât drumul înainte nu-I se cam părea şi el tot mergea pe unde scia. Ninsorea Îl acoperea cărarea, Ne sciind, se abate puţin din cale, şi când colo, hop într'o grapă. Gropa era Înadins făcută pentru a prinde lupi, dar uitată şi părăsită. Aici dă în drepta, dă în stânga, dă În sus şi dă În jos, destul că, nu Îl sc pare nici un chip de a pute eşi afară. Se gândea şi tot gândea În ce căpcană căd use, Tocmai În toiul gândirel, buzdup un lup în gl'apa lut ! Mirare şi de o parte şi de alta, De spaimă, bietul cobzar i se făcuse în cap părul măctucă, şi'j făcuse să-I tale prin minte: ca să cânte h[pulu� din cobză. Lupul cu urechile aţintite, mirat, liniştit, pote gândindu-se şi dînsul la păţania lUI, se uită şi gustă sunetele blânde ale tovarăşuluî seu. Ochii amîndorora staii atintiţt unul la altul. Oântâ mai mult cobza, de cât cobzarul de frica ce-l cuprinsese. Nicl noptea nu trece cum trecea altă dată, Când şi cum, o sanie trasă de nisce bot, mal mult somuoroşî, ducea nisce nuutaşr, cari se întorceau de la BogdănescI. Se opresc de odată la audul unor sunete Înfundate, lângă o grapă, Ascultă ce ascultă ele unele Ies acele sunete, Întind o frînghie, cobzarul cum o vede, pune cobza subsuoră, dă pe frînghie în sus, şi adio lUI) ule ! Când se vede eşit afară din grapă, co bzarul povcstesce păţania sa şi la urmă uttându-se la cobză dice oftând : «mai merq; cobzâ la Boq­ dănesci ?> BOGDÂŞIE * ,::::-. 14507 A fi bun de Bogdăşil, '1'. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefânesct, s. râlcea. VecJl Băsărâbii. Acelaş înţeles ca la K o. 114S10. BONCA *6 14508 Ei place a făgădui Ca lui Banca a minţi. PETRU MIHU'fĂ & V. SALA, clase. e. Yaşc0'l1, comit. Bih01', Uuqarîa. ================== pagina 458 ================== 458 PROVERBELE RO)1).:NILOR Pentru cel care făgăduesce făriL a se ţine de vorbă. Banca a fost un mincinos elin Vaşcou, care pe toţi îl: vorbea de reu. BRAILA *.0. 14509 A ne merit orbul Brăila. G AVR. ONIŞOR, 1)ro/ c. lHurgeni, i. Tuioca. - G. BĂNULESCU, in», c. Ptetroşiia, j. Dimbovita, *.0. A nemerli orbul Brai;«, clar eu! RADU NWULESCU, c. Dieuct, j. Olt. *.0, Volu găsi şi el�, cum (t găsit orbul Brăila. ILIE Hoc:1o'1'ĂU. c. Selişt», comit. Sibii: Transiloania, A se adăoga la No. 6639. Se mai tJice şi acelor pe cart Îi conduce mai mult no­ rocul. *.0. 14510 Dau foc Brăilei cu tăciunele ăla. P. GARBOVICEANU, prof. c. Pa­ cialn, j. Muecel. 10 Când cine-va spune că nu pote face foc cu ce are. 2° Un om de nimic mult 1'e11 pote face. BRAILEN *.0. 145 t 1 Brăilen de Dunăre Cu capul pe umere. S'1'. ::)'1'. TUl.'ESCU, înv. c, Gata­ nele, j. Dalj. Adică pesce mai bun. Pescele cel mai bun, care se vinde în Dolj, vine de la Brăila. ================== pagina 459 ================== 'rERl, ORAŞE, NUME PROPRIi BRAI\ *6 14512 Ori Bran, orl căpitan. 4G9 � I I E. 1. P ATRIOl'U, 'Înt. c. Smt/1ţI, j. COVU1"l1111L Veq, Clipitan. A se vede intelesurile la K o. 9838. , BRÂI\COVENU *6 14513 Să aibă averea Brăncovenulul şi nu se pricopsesce. G. r. 'I'ouzscu, înt'. c. Turuu­ Seoerin, j. MehedinfL Celui risipitor, care nu scie str '�I administreze averea. BRAŞ6vĂ 14514 * A spune braşove. V. ALEXAKDRI, Teair., p. 381 & 574. - S. I. GROSSlVfANK, Dicţ., p. 79. - IONNEseu-GIOK, Ist. B1IC., p. 445. - P. DANIILESCc-, c, Cra- 'lova,}. DoU. ., * A tinde braştn»: cUI-Fa. Ga, ALEXANDRESCU, maqisiv», i. Puina, A spune flecurr, palavre, miuctunt, căutând fi înşela, ca negustoriI braşovenl, cart ne vi ndeau odinioră marfă de Braşov, "Eril braşoven şi . mi spuse brasoce.» - Y. ALEXAKDRI. «Nu se trec braşooelc pe la not.> - V. ALEXANDRI. ================== pagina 460 ================== 460 FROVEB,BELE lW}L'\::\ILOH ---_._-------_._------.--_._._--------- 14515 * A'i face o braşovă, G. POBORAN, iust, c. Slatina, [. Olt. A înşela pre cine-va, *L:. 14516 A fi bun de braşove. '1'. BĂLĂŞBL, preot, c. Stefănesci, i Vrî[cea, V el} 1 Ili'isăritb/e, Bogdăfie. Aclicft bun ele rele, ele drăcil. BRAŞOVELNlC *L:. 14517 A fi braşovelnic, T. � BĂ L"\ŞEL, preot, c. Stejancsci, .i. Valcea .. Acelaş înţeles ca la No. 14611;. BRAŞOVEN 14518 * A fi ca braşovenul. P. DANULBSCU, c. Craiova, j. Da(j. Adică şiret. BRAŞOVENESCE * 14519 A le spune braşovenesce . • -" -::« """ �,,-A,wit,p ocolind adevărul, ================== pagina 461 ================== ŢERI, ORAŞE, NUME PHOPHII BRAT *� 14520 Ia fă cinste, popo Brat, C'ai luat banii pe tocat. 461 1'1 T. BĂLĂşEL,preot, c, Stefauesci, j. VrZlcea. A se vetle intelesul la ).fo. 835\1. BR1�STA *.0. 14521 Se p6rtă ca la Bresta. G. L 'I'oxsscu, fnv. c. Broecart, J. J[ehedillţt Se dice cind o femee e îmbrăcată sau legată la cap într\ll� mod deosebit şi cam supărător, Femeile la Bresta portă un conctu şi pe de-asupra o basma colorată. Acest port a ajuns ele poveste în Mehe­ dinţi, unele nicî chiar se pomenesce de a§a ce-va. BREZU :1:.0. 14522 . Îi dam pinteni să stea Şi Brezu mai reu fugea. 1. POPESCU, înv. c. Dobreni, j. Ilfov. Ve()l Că/CI?,,,. A se vede înţelesul §i snova la No. 10669, BROSCARI *6 14523 Cine be apă din Broscari nu mai plecă. G. 1. Toxssco, Î/nv. c. Broscart, J. J;[ehedinfî. Acelaş Înţeles ca la N o. 13307 aplicat la comuna Bros­ ... mri. ================== pagina 462 ================== 452 14524 PROVEgBELE lWMÂNILm: BRUSA * Greşela se întorce şi de la Brusa. G. DEM. 'IEODOHESCU, Drapelul, T, No. 45. - N. MAXENPAN, j. Ilfov. VeqI Bagdad. Acelaş înţeles ca la No. 14478. *6 14525 A veni de (a fi fost, a se duce) la Brusa. T. BĂLĂSEL, preot, c. Stefănesct, j. TTâlcea. ' Ve<).'î Bito!ea. Adică departe. ================== pagina 463 ================== CAPITOLU XII CREDINŢE. - ERESURI. OBICEIURI DUMi'\E1!EC. - DRAC. - SFli'\TI. - PREOTI. - ERESURI ŞI CREDINTE ADAM LEGE.tmA 1 Dracul aflându-se odată pe marginea unei ape a facnt un chip de om,�i trecând Dumuedeu pe acolo l'a Întrebat: « Ce-I acolo, drace '? - Uu om, Doinne l - El, apoi înviel dacă'I om! - Apor, cum Domue '? - Sullă'I pe gUl'[l., Dracul s'a pus să'I sufle, dar nu l'a putut invia. Atunci Dumuedeu l-a dis să trag{1 tot duhul îna pot din om, şi drncul s'a pus la gura chipulu t şi a Început fi trage duhul. Pe- urmă, Dum­ nedeu s'a apropiat de chip, şi când a suflat asupra lui, chipul a in­ viat. Dracul însă nu trăsese bine tot duhul cel sutlară în chip; mai re­ măsese pc; la iachctctmI, �i de acela omul la mânie săvirşesce lucruri rele. llIânia 'I (le la diavolul. Dacă el n'ar aveau în el duh drăccsc, omul arii forte bun. - E. 1. P ATRICIU. II După-ce făcu Dumuedeă pămîntul, începu a vorbi cu dracu : mI' nefrate-meu, ce lolos cii. pămintu ăsta e mare şi frumos şi împodobit cu de tote, că nu mi�că nimic pe el, doar viutu şi-atât! Numar nOI singurI până când o să dourlonim, căc! ni se urasce pecatclor! - E lesne, frate-meu, <;1i88 impelitntu de Sarsailă, ce adică naf sci ce să faci � - Bine, CII oi sci, n'oi şti, dar tu ce ai cam dice ? - Ei, ce aş cam dice l Aş dice să faci o pereche de omeni, aşa d'« pildă cum sunt eii, şi din ala au să se prăsescă ca poşidichiile, pflllă s'o umplea pămÎntu,lla Încă s'or văita că nu le ajunge! - Bine <;licI tu, dar prea tragi în partea ta, adică cam cum HeI tu, să se umple lumea de urîciuni ca d'alde tine; apot sf, fael hine să me ierţi, că una ca asta n'o mal fac, măcar d'aş Bei efi lil plesni aci de necaz! Oi face mai bine o pereche de 0111('n1 să samene cu mine l ........ 11�h "'; lfl f05nhll,rl_ tlP-fn1tpmell. ================== pagina 464 ================== 464 PROVERBELE ROMANILOR - ]<'11, cum �tiî, frate-meă, că eu nu me supăr .I'aîa ; tu f'ă-î ca tine, că eii, dacă oi fi meşter, Ît fac ca mine, când nici n'ai gândi (!U g-:l.llllul. - Sit-ţi ve<;l vo'inicia ne-frate-meu, nu mă prea spat eu de laudele tele. Ei'i suiu că tu cu şireteniile tele vrei să-mi iei impcrătia, dar să te şterg! la gnrâ el'aşa lucru, al să înghiţi mult la nodurI seci! Şi Duuinedeu luă humă, o frămîntă niţel în mâiul , �i tipări din huma aia doue păpuşi întocma după chipul �i făptura sa. Puse Într'o parte o sapă şi într'alta o furcă cu fusu el şi cu caeru în ea. Dum­ nedeii suflă în gurile păpuşilor, şi păpusile inviară şi se sculară drept în piciore, cum se scolă omu după somn. Dumucdeu le \lise: alegeţI care ce ve place. Păpuşile luară : una sapa şi alta furca. Dumnedeu �lise ălui cu sapa: tu om să fii, numele tell să fie Adam şi haraua ta sapa. 'I'n să fii cap. Celef cu furca îi dise : tu femee să tii, n nmele teu Eva şi harana ta furca. Tu să fii supusă lUI Adam. Tu să tor-ei sa-I îmbraci fii el să sape să te arăuescă. Dumncdeu apoi îl hlagoslovi să se inmultescă ca iarba câmpuluî, ca frunza codruluj, ca uăsipul mărei. Şi omenii, .lupă voia lui Dum­ nedeu, se i nmultiră de nu le mal daI de samă şi alt să se inruultască până u'or mai încăpea pe pămînt. Lui Dumuedeti Îl erau dragi grozav de mult aşt:i doi oameni, venea ;i vorbea cu ei mere o, taman cum vorbim noi acum unu cu altu, Nil te gfmdescl, nu erau t:ăcuţl de el, nu erau ei copiii lui? Şi cine e ala lepădat de lege să uu-şl rubescă copiii lui. Intr'o <;li Dumnedeu <;lice luI moş Adam şi moşii Evei: sciţi, ce m'am gândit 8lt pentru voi'! l\1'am gfll1dit să nu ve mai las nici sa munciţi, că e cam grea munca, ci mai bine să ve potl';vesc e(l ca să aveţl harana fara muncă. Atullci Dumne<;lelt îi îmbrăcă pe amÎudoi În uu­ ghie de sus pănă jos, ca să n'aibă nevoie de alte hăilleturl şi-i băgă într'o grădină frumosă de n'avea preţ! Ea em plină de fel şi chipurI de pomi, care mal de care mal frnmoş], cn pome mai dulcl ca mierea! Prin pomi erau mii şi rnili('ne de păs8ri ele tot SOlU, care cântalt llesce cântece de te amorţeau În loc! cfmtecf'. cum nu pote limbă omenescă să spue! Apoi prin pomi curau pÎl'ăiaşe ele apă rece ca ghiaţa şi lim­ pet)i ca lacrăma! Pe jos prin grădină eratl poienI mândre pline lle Iarbă verde şi felul'l de felurI de flor'i, in miI şi miI de feţe, care um­ pleali grădina de nisce mirose, de te slăveai la Dumilet;tell sfântu! 1'0- mele elin pomii grădini] alea, măre Domne! nu se fîrşall niel odată, căci cum 01' fi fost pomiI aia, cică, dacă luai acum o p6mă. din el, pănă a doua <;li crescea alta în locu ei, aşa că nici nu se cunoscea de unde mânca moş Adam şi moşa Eva, pomiI c'-all tot încărcaţ'i! Dumne<;leu sfântu, <;lise lui moş Adam şi m6şi'i Evel: asta e «g1'(l­ dina 1'(/tuht-!.» Aveţi voIe sa faceţi ce-ţ,i vrea în ea, să mâncaţi elin toţi pomii din ea şi I)ri duel aţi vrea şi 01'1 cât ăţl vrea; dal' ve spui un lucru, care să ve intre pe urechi şi să nu vi se pare glumă: tIin pomu ăla care se vede mai nalt în mijlocLl grădinii, să nn care cum-va să luaţI vr'o pomă, că elt cunosc câncl m'ăţl strica, şi atuncI n'are să fie hine de capu vostru, căci POlllU ala e oprit pe sa ma mea, voi aveţI berechet pome În pomii aIl'alţi! - Lasă, Doml1e, lasă că nu umblăm noi acolo, că doar n'om fi sparţI să mâncăm nOI atâta prăpăd pe pome, l'espunse Adam către Dumne<;lelt. - Bine, Aclame, fii cu minte şi cu bElgare tle samă, că ai să fil fericit., cum nici cu gânr1u nu gândescl. Dnnmer,leu îl lăsă pe amîndoi siuguri şi se duse în alte pl!t'ţL Dl'acu căr,lu pe gtmc1url, cftnd ve<;lu câtă fericire că\lu pe capu ome­ nilOl' en chipul lUI D1ll11ner,le{t! Ce me mal fac eu, când s'o UlJlplea ,�Xn-.�ntl1 rlo. nm{J111 rl'CJd,i::J 1l1Hlp: 111:11 în,l vîl' elI cann atuncI? Că ăştia. ================== pagina 465 ================== CREDIWrE, OBICEIURI ---------------------- 46:> ri'or să 1110 111al sufere pe lângă el, 01' S}1, Hle iughioldescă 01'1 nude m'or încolţi. Când respllnse Eva fermecată de frumuseţea şi vorbele cele linguşitore ale şarpeluL ,Şi apoi '101 credeţi d'ale luI Dumne�lei:i? Oe proştI sînteţi) '{')l nu velleţi, că Dumne<;lell e hoţ, el ,�ice sa nu mâncaţl elin ]lomu ăsta din pricină, că el scie, că C'1l11l ăţI gusta din p6mele ăstea ve faceţi Întocmai ca el cu minte şi lle puternic!! Na harim de gllstă, că n'l) fi foc! > Eva luă şi gustă din p()mele oprite, fărl1 să-şI llea hine cu socotela ,le ce face, alllt de mult o zi'ipăcise frumuseţea şi vorbele amăgitorfl ale şarpelul) "Dă şi lUI Adam, > <;lise şarpele. ,,_lpol Adam dorme, cum să·! dau 1" .;.iu e nimic, storce-! pe gât must.� Eva se duse 1:1. Adam şi-i storse pe gât puţin must. Şarpele peri ea năluca, par'că n'arfî fost În pom de câncllumea, _ldam cum simţi mustul pe gât, plIse mâna în gât şi începu a se strânge, ca să oPI'cşeă mustn să nu intre. AşI) ce să mai pota opri! mustll alunecă pe gfLt în jos şi aşa se făcu păl'taş şi hletu moş Adam 1:1. f:1.pta EveL Oum mânc'J,l'ă din pomul acela, se lleşghieocă unghia după el şi remaseră în peile gale. El începură să-şi facă ltaTne din fl'1lnze ele copaci. pa· mele din pomi periră împreuna cu pă.serl cn tot, florile �i Ierburile se v'3.�tejiră şi pimiele secară. GI'ăllina remase l)ustie şi pustie o fi şi rână În �liua ele ar}!! I!nmne(,leu simţi de faptele EveI, veni repede la ei, îl blestema: .tll EVlJ, pentru că n'ai ascultat de porunca mea; să-ţI iel furca în brîll, t"'f'.l "" zooo-Kow('[, p. 260.-B. P.HĂŞDEU,Etyrn.Magn., p. 2172. - GR. JIPESCU, Heur. Oraş., p, 101. - L. ŞĂiNEANU. Dicţ., p. 68. - E. 1. P ATRIClu, in». c. Smnltl, j. COVli1'lu'iu. - ST. S1'. TUTESCU, înv. c. Catanele, j. Doij. A trăi bine, fericit, ca. În miu. K6)\7tor;; 'A6pl7.1p., (Luca. H:i. 20. 25) sînul lUt Avram, �licere elin Biblie, cu înţelesul ele ram sau fericire după marte. BABA Ve()î Cap. xu, c. illo;,,--, BALA Sub numele generic de Bală poporul înţelege tate duhurile rele şi vătemătore. U rmătorea legendă ne pote da ongll1ea înţelesului ce se dă acestui cuvînt. ================== pagina 484 ================== PR(JVERBELE ROIYIÂN[LOE LEGEKDA IlItâlll �l iutâru, na u fost dract pe lume, ci ruuuat În!-('8l't în cer, la Dumuede u. Dar ingerul cel mal mare, care a\1i este 'l'artorul dracilor, a vrut într'o \li să-şt PU8 scauuul mal presus \le cât al Int Dunmedeu, ]1[11' nici cu gândnl n'a apucat sa gânc1esca bine, şi elin înger luminat ş'a pomenit drac :ntl1118CaL Din cel' 81 s'a pomenit în fundal pămiu­ tului, unde sunt beznele iadu lut. Când a d�lut 'I'artm-ul a Început s:\ cadă tota ceta peste care era el mal mare, Aşa ca aumerle nie mare de îngeri s'au pomenit draci. Şi cădeau, cădeau mereu unul peste al­ tul din cel', iu Fundul pămintulut. Atuucl un Voevod ingel'esc y<\leJlcl că 01' să (;a�lă toţi îugerl, a mers în mijlocul 101' şi n strigat' «Să staţi 1" VOe\'0c1111 ăsta îngeresc este «Sfete Arflng'lte]", Şi cum a ',lis vorha : ,Să statl !» pe loc a ii Încremenit tOţI care şi la locul lui. Cr'i elin cel' ari remas tot îngeriluminaţl sul.f comanda lui Sfete Arnughel. Cet de SIl!Jt cel' al! ]'IlmaS dracr întuuecatr su bt stăpânirea lui 'I'ru-tor. Draci], când 'a ,lis Sfete Aranghel «să statt.» au încremenit toţî nude se afla 11 : unir în fundul pămiutulut, altii pe pămînt, alţii În ape, alţii în vesduh, a lt it cu g'ul'a În jos si toţi în t6te felurile, Draci] cel din fundul pămîl�tulll1, �CI1 Tartorul lor dinrpreuuă, cauoi.esc sufletele ouieuilor peC'iltoşl, cel de pe pămînt fac tot felul de zavist iî, de În­ sela lumea, si trage omcn il la pecat ; cei elin ape lumea le elice: :m din balte,; şi fa-c fel de fel de Y.avistil de Înn0Ca lumea Cll �'ori:i­ biile, ('11 11llltrile, şi altele; dracii ea]'8 aLI ]'emas În Y0scluh, s'atl a­ pucat ele aCt făcut dilnile l'csclult'ult!'i, uude opresc sufletele 6menilol' cflre merg' la ce]', Îl opresc sa de yamă. La yamă sufletele morţilor clau fapte hune, daca lin prea a(l fapte bUllC, ,lall hainele care i le 11:\ de pomana până la patrllzecl de r;lile, �i dacă nu se ph\tesc dE' yama 111ai dal1 şi pal'alla ele la deget, care se pune la telt omlll când 111 61'e, Şi dacă niCI cu astea tate nu se pbte plăti lle draCI pentl'll l'eeatele lor multe, apoI dracii opresc sufletele şi le trimet la Iad Dracii cflre all rell1f1S spînzuraţi cu gura în .iCIS îu \'&sduh, lepadă me­ refl la vale din gurile lor, Aceste hale se llumesce ,balele 'l:1'CI�'IIIaşldH'i', Balele astea multe rele Illal aduc omului, muici'\, Di'mne! (':'icl ele Se' hrodesc de ca(1 în fl,n tânl, în pÎrae, În inbre, etc, şi (,ll1cnij blll1,1 apă din ele, beit Cli apa şi valele 1.'1'ăşi1laşHIH� �i' se b"lufn-esc de zaC' pâlla şi mal'. Bala din halele năşmaşului n'are l&e, de cât doar din cetănil sfinte, din maslurl, căderi la sfintele daruri, pe Ia ml:\llastir'i, unde sîlllt m(,şte de a le sfinţilor, atnncl şi Ilie! atuncL Balele vr{lş­ maşulnl al' prăpădi hm1ea, dar ele n'tnÎ putel'e �lilla din l)l'icil1ă cii Sfâutul Sbre le arde şi le tac puterea, Ele au putere doar nhptea, din seal'ătul Sbrellli şi până în resărit. - 'l'UDOHA 1. LAzARnru, com. Bog­ rlr1nesei, .1. Yâlcea, *6 14583 A fi altă bală. T. BĂLAŞEL, preot, c, Bogdănesc1, j. Yâleca, , A nu fi curat, a ave ce-va �l din partea c1rtteeSCtL. *6 14584 A fuge ca de altă bală. r ================== pagina 485 ================== CREDINŢE, OBICEIuRI A fugi nebun, ea de ce-va reu. 485 14585 Bală. Femee desfrinară BĂLAN *6 14586 Intelegă-te Bălan. D-na Ee. ZANNE, c. Băsesci, .1. Fălc-hl. A se vede înţelesul Ia K o. 12�18. Bălan este o fiinţă supra-omeuescă, cu fire drăcescă, A se vede în Etymologicum lVlagnum, p. 2942, o părere ce-va deosebită. BALAUR 14587 * Balaur. B. P. IIĂşDEu, Etym. MagI!., p. 2971. 1 () Om mare, puternic, Îngrozitor. 2° Om reu. 3° Poreclă ce se dă ţiganilor. BĂRAŢIE *6 14588 Stă ca pr6sta 'n bărăţie. T. TZINTU, ing., i. Bw:elt. Acelaş înţeles ca la N o. 2G40. BENGA *6 14589 Benga. ================== pagina 486 ================== 486 PROVERBELE ROMÂNILOR Unul din nenumăratele nume ale dracului, cuvînt În­ trebuinţat mal ales ele ţigani. BIEOA *6 14590 Biedă. AVR. CURCEA, paroh, c. Coşieiu, Banat. 10 Unul din nenumăratele nume ale draculuî. 2° Om isteţ, vioiu, sîrguincios. BISERICĂ Ved i Câ/le, Câ,.crUIIlă, Clo­ pot, Cruce, Drac, Fată, Zc­ jure, Sărac, Ţt/:aJt. 14591 * Cu trupul în biserică şi cu găndul la dracu. A. P ANN, III, p. 65. - Hrx­ ŢESCU, p. 193. - P. ISPIRESCU, Rev. Isi., TI, p. 162. - GR. ALE' XANDRESCU, magistr.j. Puina. ­ D'na E. B. MA WR, p. 80. Pentru cel făţarnic. Pres de l' eglise et lain de Dieu. Prov. Franc. Vicino alla chieea, la/dan da Dia. 1) Prov. Itai. Detras de la cras esiă el Diablo.2) Pro». Spa»: Je năher der Kirche, je toeiier van aou.3) Fi·OV. Germ. ') Alăturî de biserică, departe de Dumnedcă. 2) După cruce stă dracul. ================== pagina 487 ================== __________________ �C=R=E=D=IN�Ţ�E= •. _O=B=I=C=E=fu=R=t� 487 The nearer the Church; ilie fartlier from Gad.1) Prov. Engl. *6 14592 Nime nu '1 lemn de biserici. I. TEODORESCU, îu», c. Brosceni, i. Suctaoa. Veql Cruce. Tată lumea greşesce ŞI e păcătosă ; nime nu 'i cu totul curat. LEGENDĂ Numai lemnu de biserică e sfânt. Bisericele BOGDAPROSTE *,6. 14632 A'I umple de bogdaproste. 1. CREANGĂ, Pov., p. 285. -Nlc. JUVARA, c. Popesci, J. FălciU. 10 A zăpăci, a buimac! cu vorbă multă. 20 A nu isbuti, a nu folosi nimic; când al vrut vsă faci o trebă bine şi a eşit prost. *,6. 14633 A se încărca de bogdaproste . . �. 1. PATRIOIU, in», c. Snmll{, ================== pagina 496 ================== I T 496 PROVElmELE lWM';'NILOR Când unul, prin vorbirea lui, a supărat pe altul. Şi-a gi:'Lsit beleaua. *L:. 14634 Ca un puiu de bogdaproste (bodaproste). I. CREANGĂ, Ami1d., p. 24. ­ G. P. SALVIU, în», c. Smnlţ'î, j. Coourluiu. - N. TROFIN, elev. Scol. Norm. c, Gloden'!, i. Suda va. Adică reu Îmbrăcat, având înfăţişarea unui cerşetor. 14635 * A fi de bodaproste. M. CANIAN, pubiic. j. Iaşi. Ve« G. POBORAN, inst. i- Olt. Adică frumos gătit. *L:. 14637 A fi numit din botez. 14636 14638 1 I , I i I I I ! I ================== pagina 497 ================== CREDINŢE, OBICEIURI 497 Se <,;lice pentru cei ce nu le pasă d'ale altora (Gor.ssou). 14639 Cine boteză cutez ă. IORD. GOLESCU, u»: II, p. 83. Ve. 166. Adică e leneş. «Nu e bun de alte, numaf de dilttgă1'it.» CĂLUGĂRIŢĂ 14661 Eu îi SPUIU că sunt călugăriţă, şi el îmi deslegă ismenele. IORD. GOLESCU. Mss. Il. p. 6. El� me vait că sunt călugăfiţă) şi el îmI, deshigă ismenele. P. ISPIRESCU, Rev. Ist. III, p. 379. ================== pagina 504 ================== 504 PROVEHBELE IWM."�ILOn LEGENDA el fat>! (le Român l'eUicise o (btil într'o padure mare. Acolo, în ]'[1- durea aia mare, î�i aveau bordeele nisce spurcatt de Oătcăuni. Fiind întunerec tare şi fata verJencl 'lumină la Lordeele Cătcăunilor, se duse în spre lumină, socotind cii acolo OI' fi. 6meni buuî. Cnm ajunse IArlta fată acolo, Cătcăunil o înhătară şi o bl\g>tr!l Într'un bordem şi o incu­ Iară acolo. In t6te (�ilele îi da dămâ.ncare numni pâme CII sim huri de 1111Cft, a�a că fata, -- cu vnle fără vote, - se îngrăşă în scurtă vreme. Cătcăunit ve(�end'o grasii, h otărîrâ s'o mănânce Într'o ,li. El aduseră lemne şi deteră foc cupt.orulul, unde aveau do gfmc1 s'o frigă de vie. Făcură focu mare şi lăsară pc o mătuşă betrfuiă, tot Ciltcăl1n6lcă. ca el, ca să bage fata în cuptor, când o ved,') că .« ars bine. Er plecară 1'1 vînăt6re şi ';fiseL'ă hahot s'o găSl'scii friptă gata când OI' veni la prâuz, de la vinătore. B>tbn, Îngriji de arse cuptoru cum treburiL, şi când fn gata, se duse la fatfi" () luă cu binişo ru până O duse la cuptor şi îl \lise cu glas hlând : ,SăI fată «Pe lopntă !» Fata lnţelegend gflllc1u afurisitel ele babe, îi ri:ispullse: «Să! D1ăi'cuVi «De·mi arată !» Bab'l neînţelegend gânelu fetel,şi socotind cii fata IlLI scie cum S:l, fndL" se sui îndată pe lopata cuptorulut. Fata, cum o ve<;lu pe lopată, îl - GR. JIl'ESOU. Mîtlis avibu$.l) Pl'ot'. Lat. 14670 * Si nu ti află 6ra arauă.") G. ZUOA, stud. c. BCHd, Al­ bania. Să nu ţi se întîmple vre-un ne-ajuns, vre-o nenorocire. Aromâniî cred că mai ales Marţia, Joia şi Sâm bă ta sunt \lile rele, şi în acele <;lile sunt mai ales ceasuri rele. *.6 14671 A vorbit într'un ceas reu. V. ALEXANDRI, Teatr., p. 1'j3�'. - ST. TU1'ESCU. înv. c. Catauele, j. Dolj. *.6 A vorbit într'un ceas reu Că l' a părâsit (1 âs (tt) Dunţnec�eu. v. A. FORESOU, j. 8udava. 1) Cu păserr defavorabile. �) Să nu te afle ceasul cel reu. ================== pagina 507 ================== CREDINTE, OBICl;;IURl 507 14674 14675 Când cine-va dă, pe neaşteptate, peste o primejdie, o întîmplare nenorocită. ANTOH!. - Nu 'ţi spuneam eli, a�i d imineţă, c'oiu să mi' pornesc inaintea ta? MAHTIN. - (plângend) A'! corbii intr'wn ceas n"it, cucune.- V. ALE" XANDIiI. A se vede alte exemple la N o. G5. *6 14672 De n'aş grăi (vorbi) într'un ceas reu. I. CREANGĂ, Conv. Liter., X, p. 379; 1"ov., p.119.- P. ISPIRESCU, Rev. 1st., III, p. 159. - r. BĂr.Ă­ ŞEL, înv. c. Stefunesci, j. Yâlcea. �-\ nu se întorce cele dise în reu. dns[, pc mine unul, de n'aş grăi intr'iu» ceas riM, până acum, de, m'a ferit Dumncdeti». - 1. CREANGĂ. * L\ 14673 A plecat (pornit) într'un ceas reu. G. 1. TOMESCU, in». c. Broscart, j. MeheclinPI. - r. CREANGĂ, 1"OV., p. 145. Ctl11l1 se întîmplă ce-va pe drum. * A veni ca ceasul cel reu. Adică, Iute. CER Vcqi Câne, Cap. 1, c, Cer, G'di71ă) Tură. Cerul se crede Ci:'L înainte vreme er�l, aşa de jos că îl ajungea omul cu mâna. Dar, mal tân;1iii, din causa reu .. trlţei onierrilor, Dumnedeu supărându-se it ridicat cerul. Dumnedeu locuesce in al noulea cer. * In ger '1 căftai ş' pi loc 'l-aflai. 1) C. IONE,'3cU, l)1'of c. Kevesla, Maccr7o?/la. ================== pagina 508 ================== 508 PIWVERBELE ROM1NILOR E om ca toţi omeniî, nu e mai deosebit de ("[It cei­ l-alţî. 14676 * Coborît (scoborît) cu hîrzobu din cer. V. ALIIXANDRI, Tcatl·., p. 463, 1087, 1286, 1343. - L. ŞĂlKEAKU, Dicţ., p. 380. - aR. PO'lEKARU, ing., j. Buzefi. *6 A coborît cu lureol:« elin cer. D'-ua Z. JUVARA, 1";. Fer/esei, i. T1ttova. Adică de un Ilem mal ales. D-l Şăineanu dă �licerei înţelesul, cu totul greşit, de: a fi norocos. Românul dă cuvîntului hireob, hÎJ'.zohâ, hirsop, ld?',?opâ, şi vîrzob sau uireop urrnetorele întelesurr: 10 Un fel de paneraş făcut din cetină ele brad, în care locuitorii muntaşi pun pesciî cei mai gustoŞl, în deosebi păstrăvile. 2° Un cerc, legat în diferite direcţii cu fi:'tşiI de tem, care se pune pe budacă şi peste care se aşezi:'l strecură­ torea. 3° O nuia, despicată În patru, cu care se dai:'l merele sau perele jos din pom]. 4° Un fel de ti"tlpi late şi forte lunguieţe, împletite la mijloc cu coja de mestecăn şi sfori, servind pentru a um­ bla pe zăpadă, în felul patinelor întrebuinţate ele Indienit din America de Nord, sau de N orvegtaniî. Pentru aceste patine se întrebuinteză mai ales denumirea de VÎ1',;O{I, oărsob sau uirsop, Scoborîrea sau suirea cu hirzobul e forte des intre­ buinţată În basme, poveşti minunate, etc., când cine-va trebue să se lase Într'o prăpastie, san să se ridice pănă la nisce locuri unde nu poţi ajunge în alt mod. ­ SEVAbTOS. Pupăza se numesce un colăcel mic, făcut pe un colac mal mare, ce se da de obicetu, la morţi, ca colac al popii. In unele părţi se împodobesc cu acest colăcel pomii daţi de sufletul morţilor, şi cart fac parte din rand dus Înaintea mortului. Pupăza se numesce câte-odată şi hulub. Vegi L. ŞĂINEANU, Semas., p. 299 ; S. FL. MARIAN, Orni: II, p. 176; BURADA, Oonv. ui«, XVI. * 14723 A ave colaci de pupăză. 1. ARBORE, ing. j. Buzeu .. Adică lucru de nimic. lucru nrost, ================== pagina 522 ================== T4 I 1 I 522 14724 * Colac. :;;;:';::;;-' .. _ ........ ;- ., --_.�_._- PROVERBELE ROMÂNILOR DJM. TicHINDEAL, Fab., p. 324. - A. PANN, Moş Alb, II, p. 13. \, I ·.·.1 i(' , Adică folos, câştig. 20 A omorî pre·cineva. ================== pagina 523 ================== CREDINTE, OBICElUl�I *.6- 14728 A'i mânca ci6ra colacul. . 523 G. P. SALYrU, înv. c, Smultz, j. CovUTlulu. -- I. PUŞCARIU, c. Polana-Mi!TUhtt, comit. Făgăraş, Transilvania. Adică a muri. «Acolo îl mănâncă Clont colacul. > COLIVĂ Ducange definesce coliva: ,,'l.6)'!)�ov, ')(.6),!)�1J., frumentum coctum. In Ecclesia grrocanica colybi benedici et distri­ bui fidelibus solerent primo Sabbato J ejuniorum. La Români coliva se împarte de sufletul morţilor, în �1ile de praznic, şi de câte-ori se face colac. LEGENDĂ Se dice că, după martea lui Hrist, creştinii îumultindu-se, păgânil aii început a se teme de el, ca să nu'I supue şi să'I stăpâuescă, De aceia unul din bogaţt păgân), cu prilejul unef mare sărbătore, la care se obicînuta, ca pe o stradă mare a oraşului lor, să se Întindă mese marf cu bucate de carne, vinurt şi pâine, mese care se dau săracilor în amintirea celor morţI, a otrăvit tote bucatele. Săracii fiind mal toţi cre ştin î, el gândeă să'! otrăvescă, şi să scape de ei. Unul din creştinl prindend de veste, dar fiind mai mult sărac, şi neputând împărţi carne �i vinurî, a stăruit cu alţi creştini, au adunat in grabă ce-va bani, cu care nu a putut cumpără de cât grâu, re care ne-având timpu să'l macine şi să'I facă pâne, l'a fert în cazane mari, numai cu apă, a­ dăogând şi puţină miere. La diua hotărîtă a Întins şi el masele lUI încărcate cu grâul fert. Creştinil insciintaţr s'au ospătat cu grâu, lăsând bucatele cele bune ale păgânului ne-atinse, şi ast-fel au scăpat de morte. De atunci, în toţi anif, se face coli va de a\ll. 14729 Cu coliva ornenescă va morţii să po­ menescă. A. P ANN, IIf, p. 90. Pentru cel sgârcit. *.6- 14730 După mort şi coliva. P. BUDIŞTEANU, j. flfov. ================== pagina 524 ================== 524 14731 PIWVERBELE ROMÂNIL01, A umbla cu coliva 'n piept (pept). A. P ANN, II, p. 146. - G. 1, MUNTEANU. - HIN'J.'ESCU, p. ]95. * �, B suna coliva )n pept (piept). P. GÂRBOVICEANU, prof'. Sem. OI. VI. - G. BĂNuLESCU, înv. c. Pietroşita, i. Dimbovita. - G. Po­ EORAN, insi. J. OU. *� 1 se bate coliva, în pept. O. TEODORESCU, Înv. c. Lipova, j. Vaslnzn. - C. BALLY, c, Ctirlo­ măneeci, j. Ttttova.-E. r. PATIiI­ ctu, tîw. c. Sml(1. - L. SĂINEANu, Bei'. Ist., 1'I, r. 335. ' Pentru omul care, filml forte bătrân sau forte bolnav, 8 apropo de inerte. 14735 * A mânca coliva cui-va. Gn. JIPESCU, Reu», Oraş., p. 2EiG. - L. ŞĂINEANu, Semas. VI, p, 325. - G. P0130RAN, inst. }. Olt. VC(f! Cafat. 1 J A fi mort. :.Zi A urmări pre cme-va ; a 1 nenoroci, a'I omorî. '�11 'Lt slăbit pânit 't-a mâncat coliva. > 14736 * Nu mal mănâncă colivă. G. POBORAN, iust. [, Olt. Nu m;LI trăîesce, COLIVAR 14737 * Colivar, C. 1, CREANGĂ, cc'[pitan,iNemlu. Poreclă ce se elii preoţilor. COMÂND * L'>.� 14738 Işi mănâncă coliva şi comândul. B. L PATRICIU & Q, P. SAL­ vru, înv. c. Smttl,ţ!, f, Conurluiu, Despre cel mânC - L CREANGĂ, p. 164. *D 14762 A umbla cu crucea 'n sîn şi cu dracu în inima. G. P SALVIU & E. L P ATRICIU, înv. c. Srnulţi, j. Covurlui1t. *D Cu crucea "n sîn şi cu dracu "n gând. D-na Z. JUVABA, c. Fedesci,,i. Tutoca. *D Cu crucea 'n. sîn şi cu dracu 'n spinare. 1. ANTONESCU, e. Vâlcele, i. Argeş. * Sfânt cu crucea ' n sîn şi cu dracu 'n gând. MARIN RĂDULESCU, c. Slatina, ,j. Olt. Veq'i Creşti», Pentru omul viclen, făţarnic; care vorbesce una ŞI face alta. Pres de l' e,glise) loin de Dieu. Prnn. Franc ================== pagina 533 ================== CREDINTE, liBII'lefURÎ Vicino alta chiesa, lontan âa Dia, 1) Pl'Ot·. Ital. Je niihC1' der Kirche, je ioeiier van Goii. 2) Pl'ilV Germ. 533 The nearer the church, the [ariher [rom Gad. 3) Pl'ov. Engl. I�. niirmare Kyrkan, dess lân,qre td111 Gaâ. 4) Pl'Ot·. Sved. 14763 * A fi cruce de biserică. P. BUDIŞTEANU, maior, c. Bu­ curenei, i- Llfou, VezI Bi .. serică, Adică om drept, cinstit. ,N umar cntec dc biserică nu este.' *6 14764 A 'ŞI face cruce. D-na Z. JUVARA, c. Fedesct, j. Tutooa. - G. POBORAN, inst.], Olt . . - I. ARBOHE, ing. j. Buzău. Vedl a se Cruci. 10 A se feri, a se teme. 20 A se mira de ce-va sau de cine-va. 30 A se jura, pentru a Întări o afirmare. «Nu'ţi face cruce, că tot nu vei face cutare Iucru.» 14765 * A 'şi face cruce de cine-va. Dra, ŢîCHINDEAL, Eab., p. 280 & 417. 1 A se depărta, a fugi de cine-va, ') Vecin cu biserică, departe de Dumnedeă. 2) Cu cât mal apr6pe de biserică, atât e mal departe de Dumnedeii, �l ��l mal apropo de biserică, cel mal departe de Dumnedeil. ================== pagina 534 ================== 534 PROVERBELE ROMÂNILOR «Care crede hine şi vedi că reti lucreză, jă'l' crnce de el.' - DIM. TîcHINDEAL, p. 417. 14766 A'şi face crucea mare. Rom. Gz,um. I, p. 17. - HIN­ '(ESCU, p. 40. 14767 Acelaşi înţeles ca la No. 14765 . • Să facem o cruce în perete. IORD. GOLESCU, ]<188. IT, p. 66. Se dice pentru cei ce Vlll la noi forte rar, ca un lucru de mirare (Gor.ssctr). Il jaut jaire une crouc it la cheminee. Prov. Franc. *L:o. 14768 Făcui cruce cu mâna stângă. A VR. CORCEA, paroh, c. Coştet«, Banat. Când voesce să arăte mirare de un lucru făcut pe dos. *L:o. 14769 Nu 'şi face cruce cu stânga. G. P. SALVIU, în», c. Smult'!, j. Couurluiu, Adică să nu mai cuteze ele geba a se încerca la cutare lucru, că o păţesce reu, nu isbutesce. 14770 A se pune cruce şi punte. LAURIAN & MAXIM, 1, p. 1001. - FR. DAME, I, p. 308. Vegl Lu.etre, A'şi pune t6te puterile pentru a isbuti. *L:o. 14771 A da cu crucea peste cine-va. I. CREANGĂ, Poo., p. 30. - S. FL. MARlAN, Trad, Pop" p. 200. -:; N,. CEAUŞESCU, elev Se. Norm. ================== pagina 535 ================== _ 0REDINTE, OBICEIURI 1 U A întîlni, spre paguba celui aflat. 2° A urmări şi a află. 535 14773 ,]\Iel'ge, cât merge, prin codru, până ce dă de o prăpastre grozavă şi întunecosă şi, pe o tihărae, dd cu crucea peste lup. > - r. CREANGĂ. *D 14772 A'i pune cruce. G. DE/d. 'I'EoDoHEscu,1'oes.Pop., p. 289. - BARONZI, p. 45. - S. NĂDEJDE, No»; r- 174. -LAURIAN & .MAXIM, I, p. 991. - Şezăt., I, p. 172-204 - FR. DAME, 1, p. 308. - M. CANIAN, public. j. Iaşi. - TEODOR�scu·KIRILEANU, ino.], Sndava. 1) A piil'�isi pentru a llU se mai întorce. « Pus' am cn�ce sa tu lut.» Poes. Pop. 2° A renunţa la un lucru ce l'am avut şi s'a pierdut. 30 A pierde or-ce speranţă de a dobândi ore- ce. 4° A'l însemna cu o cruce, într'un catastif de pildă, pentru a'şi reaminti. 5° A scote În vindare. * Cruce de aur în casă. 1. CREANGĂ, 1'ov., p. 160; Con». iu»; XI, 27.- B. P. HĂŞDi'JU, Etyrn. Jl1agn., p. 2126. Se <;liCA de câte ori se pomenesce numele ne-curatulut, împedicâridu'I ast-fel de a se apropia. ,.- N'am credut că am a face cu .lracul. ,- Feresc-ii Dumncdeu, cucone ; C1'!.tce de aur cu noi în casă 1. - J. CREANGĂ. * L::" 14774 A fi fraţi de cruce. S. FL. MARIAN, Inmorm., p,359. - P. ISPIRESCU, Leg, p. 303.­ L. ŞĂINEANU, Semas., p. 265.-­ BAROl\;ZI, p. 207. - V. SALA, dasc. c. VaşciJu, comit. Bihor, Ungaria. - E: 1. PATR1clu, c. Smulii, i. Comu·Zuln. ================== pagina 536 ================== PH0VERBELE HOIYLÂNILOR ---� �--- A se ajutit unul pe altul, şi chiar a'şi da vlaţLL unul pentru altul Cei cari' VOI' să se prindă fnLţi de cruce, se împung la câte un deget ca să le de sânge; se pică, de la amîn­ doui, câte va picături de sânge În vin, şi acel vin se be de amîndoi. DoI 6men1 ast-fel legaţi nu au a se teme unul de altul şi sunt datort să se ajute la orf-ce. Aiurea sângele, care curge din tăîetură în formă de cruce ce' şi fac acel cart vor să devină fraţi de cruce, se adună, se amestecă şi se îngropa In uşa bisericet. Sau după alţii se mânjesc prietenii pe mână sau pe cap, cu acel sânge. In cornitatul Bihor, din Ungarta, omenii se prind fraţi de cruce bend apă ori din pumnii unul altuia, ori din gură. Nu pot vorbi rel1 unul ele altul, şi trebue să se ajute la bine şi la r6ll. In multe loourî, la nuntă şi m6rte, fraţii luuatect, a­ dică cei ce sunt născuţi În aceeaşl lună, se scot din fteră, Pentru acesta e nevoe de un copil care să'I deslege de la diavol, adică din fieră, altminterea unul din cei lu­ natecf more. Atât lunatecii. cât si cel care 'i scote din fleră, se g.ic fraţi de cruce. Se bagă Iunatecit în nisce fiere de cai, câte un picior de la. fie-care. Cel chemat a'I scote din fiere, \lice de trei ort : - Imi eşti frate până la morte, să te scot din fieră? - Sunt, răspund lunateoit. Lntrebările şi răspunsurile se fac ele treI 01''1. I.Jf1 a treia oră copilul deschide fjerele. Fratele de cruce, adică co­ pilul, p6te să fie şi o fată ; în casul acesta lunateeul e dator a'I cumpără o batistă, etc.: Iar fa,ta '1 face o pe­ reche de ciorapi, etc. Toţi fraţiI de cruce, sunt mai buni fraţi ca cei dintr'o mumă. Aiurea când, din doi gemeni, unul more, pentru ca să nu moră cel I'alt, se Iea un ban şi se rupe în două. O bucată se pune în mina modului, şi se îngropa cu ea, iar cea-l-altă bucată o păstreză cel-l-alt frate, care, dacă o va pierde, va muri şi el în curînd. Se obicmu­ esce, de temă ca fratele remas în viaţă să nu moră, pier­ \1Emd jumătatea de ban, Să'Şl Iea, printre prietenii lui, un frate de cruce, precum s' a arătat mai sus, şi atunct nu'I mai e fr'ici't de m6rte. Altă dată, când. se căsiito­ l'esce sora mai mare, sau fratele mai mare, sora sau fra­ tele imediat mai mic, lea un frate de cruce. Acesta mai ales dnd aceşti fraţi sunt lunateci. Sommer, amicul şi biograful lui Dt'spot- Vodă, arati), 1111 Tnon (!po;:;ehit dE' a se face cine-va frate de Ci'uce cu ================== pagina 537 ================== CREDINl'E, OBICEIURi 537 un altul. Dînsul dice că Ştefan Vodă Tomşa, voind a se face frate de cruce ca unul numit Dumitre, amîndoi aii mâncat turtă, făcută în formă ele cruce, «bolum in crucis formam composiium; quod sanciissimum, apud illos, fcedu« existimatur, edere ... » 'ruda, ca simbol de alianţa cea mal sfântă, este o institutiune pur romană. 'I'otuşt la Romani, dupa <,lisa lui Valeriu Maxim, sem­ nul caracteristic al amicitioî era amestecul ele sânge în ranele celor doi amici, cu hotărîre ele a muri unul pen­ tru altul la trebuinţă. A se vede Du CA�GE, Eraires conjurati, adjurati (qui sacramento sibi invicem date, fraternitatem ineun t, etc.), IV, p. 595; Froires crucis, III, p. 638; S. FL. MARI AN, Inmorm., p. 359; L. Ş.:U;-;'EA�U, Sem as. Rev. Arch., p. 2G5. *6 14775 U cigă'l crucea. Avu. CORC.8A, paroh. c. Coşteiu, Banat. U nul din nenumăratele nume ale draculur, *6 14776 Cruce. Lexicon. Biui., p. 149. - ANlCA LEPED,\TU, c. Topircea, comit. Si­ bi11 , Transiloania . Se <,lice mal ales femeilor şi copiilor celor mici, pentru a se areta dragoste. «Vino la tata, crucea f> lVIândl'a mea, cruciţ« mea, Portă-mi'l Duminicn, In eJluli1 la soro mea. 14777 * Cruce întregă, Cruce de ooinic, Poes. PO]). Transil!·. OR. JIPESCU, Opinc., p, 79.­ P. ISPIRESCtJ, Leq., p. 388. - L. ŞĂINEANu, Semas., p. 265. Bărbat vornic, şi tot de odată înzestrat cu tote cali­ :tiît.ilp mornl a. ================== pagina 538 ================== 14778 FROVEB,BELE ROMÂNILOn « Muferea, aşa a "putut ele Ia păl·ilJţ.l, elin uem ÎlJ ncm, să ste mai de lătur), peutru că ea e iumâtate de cruce. Românu e cruce întn!gă, CT/tce de falnic" -- GR. JIPESCU. Cununiilc, cari se pun în capul mirelut şi miresei, la nuntă, forrneză o cruce întl'egă pentru bărbat şi o ju­ matate de cruce pentru femee. * A se face cruce. Despre drum sari cale, la o respântîe. 14779 A fi în cruci. P. JBPIRESrU, Leg., p. 127. Adie!". sorele la amindi. A SE CRUCI 14780 * A se cruci. Aceleaşi înţelesuri ca la Xo. 147G4. CUMNICARE 14781 * N'are nici trî cumnicare.t) G. ZUCA, siud. c. Samarina.Epir.. Când e mare lipsă de strugurt, poporul �1ice că nu are nict cât al' trebui ca să sectă vin pentru împărtăşente. DASCAL *6 14782 Dascalu Hoţoţop Care a scos mălaiu din foc Mai mult crud de cât copt. T. BĂLAşD., î1W. c. Stefănesci ; j. Vâlcea. 1) Nu are nici pentru cumiuccăt ură. ================== pagina 539 ================== , OBlCEIURI 539 Se gice în glumi:i dascălilor de biserici, cari al, obi­ ceîul, unii din el, de a ciurdi câte ce-va ele pe la creş­ tinI, când umblă cu botezul. Porecla de Hoţotop probabil că se datoresce verbului a se huţupi, adică a se usmi, a se bălăbăni, a se căsni SrL ducă ce-va greu. SN()VĂ La un sfânt aj u Il al Bobotezeî, un preot plecă cu botezul prin sat, însoţit de dascălul seiI, pe care îl chremă Roţoţop. Acest dascăl avea obiectul să pue bine, ceea ce vedea pus reu. Aş« el cturdea de pe la vecinj, _şi de pe la alţi euoriaşt câte o bardă, câte un topor, câte o oustură, ba şi câte o bucată bună de pe iCI, de pe colea, de unde îl venea la îndemână. Aşa şi acum, când era cu popa cu botezul, popa îşi vedea de eetania lui, şi el, printre picăturî, arunca mâna la stânga, şi dobândea câte ce-va. fără muncă. Mergend la un biet enoriaş, caută dascălu cu ochii în tate părţile, să vadă ce-va pus retl, dar creştin ni fiind sărac luciu, nu vădu das­ călul nimic bun de luat f{Lră banl. 'I'ocmaî când să isprăvescă popa cetauta, el văd n pe vatră ţestul aşedat, şi sciind că. în el trebuie si) fie VI" 1111 mălai sai:'! vre-o pită caldă, îl îndemnă dracu de săltă ţestu �i luă mălaîul creştinului. Dar până să'I bage în traistă, mălalul fiind ne-copt, se făcu praf din praf, şi se umplu pămîntul de mălai. Când eşi popa şi cu stăpânul caser din odata de la sobă, vădură pămîntul plin de mălalu, şi creştinul, pricepând ce se făcuse, puse mâna p'o jalo­ viţă şi începu a scutura praful de Il8 şuba dascălulut, care pleca cu şalele frâute, dând dracului p'ăl d'o mal face ca el ! Şi d'ntunot a remas vorba : c DascdluI-Jol°[op, «Cm'e a 8COII malaiul din [oc, «Mai mult crud de cât copt.» DAT DATA. *6 14783 Aşa 'i-a fost dată (dat). A VR. COIWEA, paroh, c. Coşieiu, Banat. - V. i:iALA, dasc. c. Vaş­ coa-Băresa, comit. Bihor, Unga­ ria. - ST. 'l'UTESUU, inn . e. Cata­ nele, .i. Dotj. -- B. P. HĂ'iDEU, E f/Jm. Magll., p. 1980. Ve(F Scris, Crsit, 7odit. ================== pagina 540 ================== 540 --- PHOYERBELE IWMÂNILOR ---- J li omului, aşa, 'i-a fost să fie, aşa 't-a fost sorta ce s'a croit prin ursitore. Daial sau [ăcuiul se arată prin imbolnăvirea, aşa de odaM" ca din senin, mai ales a tinerilor şi a mdrăgos­ titilor. Acesta se întîmplă când unul din zulie îi face sau îi descântă altuia de dat, ca să moră, Datul se mai <;.lice şi trimis. In asemenea cas pătimaşul este descântat de babe meştere, care sciu să desfacă prin stingerea Iri­ gărilor. Stingerea frigărilor se face luând nouă fiare deo­ sebite, părăsite, se infierbîntă în foc şi se sting în aptI descântată, aburiudu-se bolnavul. Ve - 1. C:REANOA. AL. OD01>ESCU, 1])SDoo-l{ovq., p. 172. - P. ISPIHEscu, Heo. Isi., I, p. 453. A SE DEOCHIA LAU:RlAN & MAXJM, I, p. 1046.­ P.IsPIHEscu, Rev. J8t., I, p. 234. o D-� lo.;r,n-!�-H l\TrrQI' n ?'()7 Bun de deochin, să. o bei cu apă. ne-în­ cepută. * A se deochiă. 14786 14785 Care vindecă i se <;,lice cam în bătae de joc. ================== pagina 541 ================== CREDINTE, OBICEI_O_R_,I _ 641 10 A'şI pierde bunul S811 nume printr'o faptă rea; a se apuca, ele rele. 2J A spune minciuni. e: Cât ve! audi că încep a cro i câte nna nia I rlrochiată. tu să mI! trHgY de mânica hntnet.» - AL OUOBESCU. 'h,)or,- K ')Y., p. 46. 3° A se îrnbetă. 1, S'a cam tleochia: In, masă.» - S. FL, :\IAEl."�. *6 14787 Ca să nu se de6che odorul. H. D. ENESCU, in». c, Zamostca, j. DOl'ol!o!. Adică îl bate. DEOCHIU Deochiul, diochiul (Moldova) sau deocherea �e P?te face in două moduri: prin căutătură ageră sau mmunan­ du-se cine-va de însuşirile ŞI mai ales de frumuseţea cui-va. Se crede 0;1 omenit carf aii fost în torşt de la ţîţă au ochii rei, deochte. Se întîmplă ca o vită deochîată sit cadă din picîore şi să moră, dacă nu s'a descântat în pripă. Deocluul se pote preîntîmpina când, mirându-ne la vederea unui dobitoc sau alt-ee-va, ne aducem aminte de deochfu şi scuîpăm g.icend: să nu fie de deochiu. Ani­ malele, ca să fie ferite de deochtu, li se legii, câte un fir roş la oodă; iar copiilor mici li se face benghlu (sben­ ghlu), cu lut de pe talpa ghetelol' sau negrelă de pe claun, \licend: cum nu, se deoche pâmînful de ltmg şi lat, aşa nu se deoche (cu/are) de frumos. Vei,;1i Şeeătorea şi în deosebI anul IV, No, !3. 14788 NI trece cu diochiul. C. NEGRUZZI, 1, p. 225. - D-na ELEN SEVASTOS, r. 102. Ve,!i Vorbll. A'şi bate joc de cine-va . • Dar, frate ih'ugă, nu! trec! Clt diocliiul cu bOI(�riI şi ,1ivUD ul dtalc, cu dracu.» - C. )l t:(iHUZZI. ================== pagina 542 ================== 542 PHOVERBELE ROl\IÂKILOF( A DESCÂNTA *6 14789 A'I lua la deseântat. A'I lui, la răfutelă ; n'l certa; n'l Late. DESCÂNTEC *6 14790 Baba Lenea Ardelenca, Care ţine Bucuresciî cu descăntece. T. BĂLĂŞEL,JJ1'cot, c. Slejănescl, j. Vâlcea. Dicală, forte întrebuinţată în părţile de sus ale jude­ ţuluI Vâlcea. Se <;,lice în glumă babelor cari descântă. Descântecele sunt de două felurI: curate şi necurate. Descânteoele curate sunt acele ale bubelor în deobşte, ele aii puterea de a vindeca pe bolnav, şi în ele inter­ vine Matca Domnului. Descântecele cele ne-curate sunt acele ale fermecătorelor. In acestea intervine numar dra­ cul, ca să isbutescă. Deseântecu se spune încet. Descâutecu nu trebue spus, că nu mal are lec. In fine, la om, spre a dobândi un bun sfîrşit e nevoe de a se întrebuinţa partea practică. De pildă, dacă descânteoi de râ.nză, să trage partea bol­ navă, adică i-inza cu unt-de-lemn, �icpndu-se descântecu de trei 01'1. Ve�li în Dese]'. Mold., p. lb(î-157, două casurl citate de Dar. CANTENIIH. Casuri identice mi s'ati comunicat de D·I N. Juvum, din judeţul j1'ălciii, care adăogă că, descântecul se prinde numai în casul când rana dobitoculut nu a fost atinsă de nicî o doctorie. Deseântecul lucreză ori cât de departe. *6 14791 Descăntecu meu, Şi Iecu de la Dumnedeu. T. 13ĂLĂi7EL, preot, c. Stefiinesci, j. YeÎlcea ================== pagina 543 ================== CRED!N'fE, OBrcEIcai' 543 10 Formulă cu care se Încheie ort-ce descân ta«. 2 U Eu fac cutare lucru, Însil sfîrşitul atînd de la altul. DEVÎNT 14792 * A fi luat din devint (devînt). GH. JIPr;SCc. Opinc .. p. (;7. Veqi ldc. A ave reumatisme, a fi parulisat, Al'atil un mers ne· hotărît, DIAVOL DICHIO 14793 * A'şi găsi dichiul. G. P0BORAN. insi. e. Slatina, j. Olt. A'şf găsi stăpânul, beleuua ; a c1tl de dracu. 14794 * Dînă. Se 9-i(�e de o femee frumosii. După Cantemir \11nele « simt uisce vergine forte Iru­ mase, şi Însele dătătore de frumusete.» Descr. lv1old., p. 154. DIOCHlu DODOLOI *6 14795 . A'l face dodoloi. Avg. COltCEA,P(11'oh, e. Coşteiu, Banat. ================== pagina 544 ================== 544 PROVERBELE RmL�NILOR A'I uda bine cu apă, cum se udă dodoloii. Dodoloit sunt acela (maS ales ţiganii) cari îmbrăcându-se cu deosebite ramurt şi ierburi . vel'�1r, merg, ele la casă la casă, cântând pentru plore : Dodoloîe, Iore, Tlornue dă'm) S[t p16Je, Ploită curată Pres te lumea totă, Bumburel d'al'[!'int V a.rsă pe pănJnt. Unde dal eu plugn, Să, mergă ca untu ; Unde daI cu sapa Să n1prgă ca npa. Cel, din casa unde'! primesce, Iese cu găleta ele apă, şi-l udă pe dodoloru, care se-întorce în loc de mal multe ori. Cu alte cuvinte sunt Paparudele ele la nof. DOHOVNIC V °41 Dodor. DOMN Ve4i .Bun, Copil, Cap, IX, c, DOJJlIZ, llf(11ză, a ]\")ăbda. 14796 Ce gândesce omul, nu dă Domnul. L NECULCE, Letop. uou; Il, p. 236. *D. Nu e dUjJ([ cum va omul) ci după cum va Domnul. A. P,\NN, Ediţ., 11389, p. 134; II, p. 88; III, p. '/2. - HIN'i'ESCU, p. 131. - POPESCU, mv. c. Dobreni, .j. Ilfov. Nu e dupi1 cum vre omul, ci dup« cum vre Domnul. P. ISPIHEscu, Leg., I, 18.2, p. 173. *D. Nu, c rlujJC( cum cre omul, ci dupc't cum vre Domnul. V. SALA, âasc. c .. Hotar, comit. Bihor, UI/({(w!a. ================== pagina 545 ================== Cj-�ED]NTE. OBICEiuRI. *� �VU; t dUjJcl cum ore omit, ci dupâ CUIn lasă Domnu. AYR. C\}P.'�EA, paroh, c, IJoşteW, Banat. *6 Yu e cum vre omul, ci (dar) cum ore Domnul. S. FL. �AP.IA)i, Trad. Pop., p. H3. - (+ . .:YIADAN,)C Truşeni., fiii. Chi.�(lIcil, Basarabia. SIt; e aşa cum vre omul, ci cum eZcZ Domnul. S FL. 7IfAF:IAN, Ornit., i, p. :24:3. Nu e după .l)ândul omulltt, ci rlupe( ooiea Iknnnului. HINTESCU, p. 1:31. Nu e dupâ cum gânde8ce omul, ci ''i (după) cum ore Domnul. L CREA)iGA, Pov., p. 223; A­ niint., p. 7. *� Nu'l cum gândesce omul, ci cuni ura Domnul. C. TEODORESCU, in». c. Cursesct, J. Vaslnin. Adese-ort, lucrurile cele mar bine chibzuite, nu ies după cum ar trebui, sau după cum am dori, şi, precum \lice Cantemir,lIst. Ieroqi., p. 2\Jo: pronia Dumne(le'tescă calcă eocotela muritoreecă. Jiulte sunt gânrlurile in inima omului, dar numa; hoiărirea lut Iehooa se îndcplincsce. Solomon, Pl'ov. 19. 21. f/hommr: propose ei Dieu /lispoee. ================== pagina 546 ================== 14797 PHOVEHBELE HOMÂNILOn. L'uomo ]Jropone e Dio dispone. 1) Pro». Itai. El homln:c propone ,1/ Dias dispone. 2) Pro». Span. Der l11ensth denki, Goi: lenkt. 5) Prov. Germ. Man J1roposes, Gad disposes. 4) ]'»'01'. Engl. Una spune omul Şi alta face Domnul. BAIWNzr, p. 68 & 65. - HIN' '.!,'ESCU, p. 136. Acelaş înţeles ca la No. 1479G. 14798 Duce Domnul pe Român şi cum. nu va el. GR. JIPESOU, Opinc., p. 144. Acelaş Înţeles ca la No. 14797. 14799 Bun e Domnul, rnare e n6ptea. IORD. GOLESCU, Jl[ss. rr, p. 86. Vecfl Dt/ln1it:�(ei1. Ne ÎllYaţrL să nu ne desnădejduim (GOLESCU)'. 14800 Nimenea nu dice : Iea'rni, D6mne! ci: dă-mi, D6mne! A. P ANN, nu; 1fi8\J, p. 28; 1, p. 7}). - HlN'fESOU, p, 7G. 1) �i 2) Omul propune "i Dumnedeii dispune. 3) Omul g:1ndesce ,i Dumuedeii duce. <) Omul propune, Dumnedeii dispune. ================== pagina 547 ================== CHEDlNTll, OBICElUHl * Beri-un nu ilsice! tia-mi Domne! ce: cUi- mi, Ilomne ! 1) D. },. MILESCU, c. Gopeş!, JIu· cedonia. Arată lăcomia oinulur. 14801 T6tă înţelepciunea vine de la Domnul. 1. Ioxsscu, Cart. Cit., IT. Adică tot binele. 14802 Domnul, din furtuni, multe corăbii a scă­ pat. IUlU! OOLESCU, Mss. II, p, DO. Adică pe mulţi 'fa scăpat elin primejdii, şî se I,lice. spre mângâierea celor supăraţi (GOL�;SC;U). 14803 Jertfă către Domnul, rodul dreptăţii. Ionn, GOLE'iC'U, 11188. II, p. 103. Adică nu daruri, ci dreptate, jertfit DomnuluI s;1, Iaer (Gor.sscn). *h. 14804 Iertă'l, Dornne, că nu scie ce face. E. 1. P ATmdu, înv. c. 8mulţL, j. COIJl!J'lnh!. Când prostul îţi face vre-un ne-ajuns. 14805 Ţine-mă, D6mne, încai, Dacă vei să mai me ai. A. PA".:;r, T, p. 102. - HIN'.['KSCU p. 187. Pentru cel nevoiaş. 1) Nici unu nu dice : Iea'rni , Domne : ci: dă 'mi, Domne : ================== pagina 548 ================== 548 ----- PP.OVERBELE ROMANILOH. *6 14806 Dă' rni, D6mne, o pară în gură; daca mi-a dai mi-a şi mestecă, E. 1. PATRrcic, inr, c. Smulti , j. COl"urlll1 t�. . Cii sit arate starea de leuevire Il cut-va. 14807 Dă-ne, Dornne, nu lua. E BAfCAN, Binete, p. 11. Aşa Il �lis ţigauul, când îi da laptele îl: foc. 14808 * -- Dă'mi, D6mne! - Mină-te, marate, ta s-ţî dau.l) r. COYAN,prof. r. Eloasan, Epir, FfLrr. muncă, nimica nu se pote dobândi, *6 14809 Nu faci Demne din el. A VR. COReEA, 1I01'oh, c, Coşteiu, Banflt. Pentru iucapeţiuare, inderetnicie . Nu poţi face ce-va 'bun, folositor, ele treb;i din cel despre care se �1ice ast-fel. 14810 Când va Domnul, vine şî dracul cu colaci. IORD. GOLESGU. 11[88. l î, p. 34, Când 1.'a Domnu cu omu. dracu 't sese in­ nainte CII colaci, Oi'! JIPE2CU, Opi1IC., p. 115. 11) Se dice când ne vine şi de unele nu nădăjduim lO::-l', Pilde, sa. 16S8,nf, IZ. Spre Tl1tî.ngâierea celor loviţi de sortă, 14815 Carle crede en Domnu, Domnu'1 dzuta.") FR. MIKLOSICH, Rwn. Unter" I, r, 9. Dumnedcu nu Iasă pl'e acei cari "e încred intr'insul. ') Care cred", )" Domnul, Domnul îl ajută. ================== pagina 551 ================== 14816 Domnu nu va plati sărnbeta.v) 551 b'R, :\I1K1.0,o,:C[-[, R�Wb. Uutei., r, p. S. Acela7 înţeles ca la No, Fli:>?). P;'O/). 'rose. 14817 Domnu face race dupa roba.t) FH. :\IIKL'JSFII. li !Un. Uunr., 1, n 8. Dumneden ne ,LI supBl' - GR JJ- ================== pagina 553 ================== 14825 * A nu fi de nici un Demne-ajută. G5B Adică de nici un ajutor. 14826 * A da zor cu Demne-ajută. B. P. HĂŞl>EV, Etym. Maqn., p. 64l. *6 A't tot d« cu D6rnne-ajută. X"'" c. Nânesd i. Bacău. Când cine-va ne sileste 01'1 ne zoresce a hee ee-va, [;iră voe sau fara timp. *6 14827 Mal de Demne-ajută. P. ISPIREseu, Leg., p. 194 & :l07.- V. A. URECHIE, Conv. Liier., p. 574. - Dun Z. JUVARA. c . Fe­ ilesc�,.i. TUt01'(i. De vre-o D6mne-ajută. 1. AL Ll'i SBlERA, Poo., p. 140. 1° Mai mare. «N'apucase calul să se depărteze o bucată de loc mal de Demne­ ajuta, şi 'î6tă că smcotca leni îi ajunse.» - P. ISPIRESCU, Leq., p. 194. 2° Mar deosebit, mai ales, mai însemnat, ' ================== pagina 555 ================== vc.tr As-cre, }!au/l.. BaJ1-, h'dr/;(�t! IliJu:, })\)11) Căniju, a Co !II/) ră, D1'c'll, j�'e/Jh'7e, I'erlllc:âl!ore, Lenes, /JIu/ere) j\ ·eea::, Otjdu, OJIl, Para. Prost, a }\>lde, Sac, ;)'/,pe, ,...,'/Ilirit, C·rec!" .... C', 1/,:'· d!", 1 ",;.>re, r "',-b/f, r I � I CREDINTE, OBIClduHI ----------------- DRAC 505 t . Se da dracului urmetorele nume: Drac, Diavol, Duca-ee, Ducă-se pe pueiii, Iâu«, JJlichiduţâ, Neqhinut«, Al mat 1'Ctl, Spurcata, Iniunec«iu, Necl/mlu, Ucigă'l·ccdel'ea. Uri,r;â'l tâmâi«, Ucigiî'l crucea, Fci[/l7'l toca, Tichiut(�, DllmJle�leu iil din UHi., Iuda, Tartor, Smeu, Sotea, Duh necurat, Cor­ noraiu, Iedaia, Codea, NodPC!, Bieda, 11ala. Poteci, Boîeri: lumei, Cel de pe comoră, Cel din l ăqtirie, Scaraoichi, Ican �l bun de diuan, Cornea; Sarsan, Sareail ă, Frânqa, Satana, Inger ode balui, Dracul din vale,NaJuCI, Pirdalnicu, su« telu, Al elin baltă, V/dt-nu, Socea, 131')1.11((. Arie, A.IIh1uţă, Clnm« rhtlul, etc. LEGEND:� 1 Se �lice că Dnmuedeu, când a făcut cerul şi pămîntul, fiind că avea mult de lucru, trimetea în t6te părtile, pe unul din cel' mal deştepţi dintre al SEd arhanglielj care, Însoţit el e alţi Îngeri, aducea la Îndeplinire poruncile sale. Dumnedeii mai clase acestor arhangheli: si puterea de ;i face ore-cari lucruri. Unul dintre a�'hangflell yedenc1u-se cu o asemenea putere, s' ti, gândit că de' ce ar mal: asculta de poruncile lui Dumnedeii, şi cii mal bine ar fi sii'ş} facă, sieşî, o împărăţie. In acest scop a şi ademenit 110Ue cete de îngeri, carî erau puse sub ascultarea lut, şi le alt resHătit în potriva Domnului. Dl1mne\lei'1 ye\1Emd acesta, a trimis alţi arhanghell, cu cetele lor de îngeri. Aceştia aii bătut pe resvriitiţi, şi 'i'a aruncat în focul de veci al iac1ului. Acolo li s'all tl'îmbiţat poruncile clull1ne�leesci: cii În vecI să ste în lael ele unde în yeci nu se vor mal putf:\ urca în cer, In lo�ul cetelor de îngerI resvr[ttiţI, Dumlle�lell pune ca îng�ri pe copiiI de (,u�'�lld bote�aţi, ================== pagina 556 ================== 55G PROVERBELE ROMÂNILOl{ II La Început tOtii lumea era. sub apă şi nuiu.u un petec de păm int s'a, gtlsit uscat, unde dorruia dot fraţi: Dnm­ ne'.,18\l şi dracu, La miedul nopţii, se sculă dracu, ca. s;\ împingă pe frate seu în aptL. Dar ori încotro I'au împins, tot uscat s'au făcut, Dracu, de ciudă, a luat tina şi a, făcut din ea un om, ::.\Ierge de cerei o trestie şi suf ti. în el vieta adecă sit învie. Dar suflă dracu, suflă, clar În zadar, Crl' resutlareu draculut eşe� prin gaura dela fundul omulut. Atunci dracu rug�l pe frate-seu CeL se învie pe om. D-<;lell o făcut bucuros. Şi de atunci stăpânesce dracu pe trupul omuluî.Tl chinuesce, trimete beteşiugur! asupnl lui, după marte '1 Iasă Sel putrezescă, şi să-I mănânce vicrmij; Iar sufle tu trebue elat in mâna Iuî D-<;leu ci'L dela, el ram căpătat. Dracul e negru la trup, cu carne. aripi şi codă, Pe ochi şi pe nas aruncă pară ele foc. Se pote preface în ţap, mată, ogar; în 6:Ie însă nu se pote preface. Dracul nu mănâncă de cât foc. Are puterea ele a se face ne­ v8<.,lut, punând o tichie în cap. Ellocuesce în case pustit şi cari sunt zidite pe locuri ne-curate, adică pe locuri unele e ingropat vre-un prunc nebotezat. Dracul 13 menit a face numai reu; el pândesce ort-ce ocasie se atragă pe om În ghiam lui, îndemnându'I la fapte rele. Cei cari, fiind încă. în vieţă, se dăruesc dracului, acelora dracul le înc1eplinesce dorinţele. Dracul e asa ele mester incât si pe Dumnsdeu îl pote insela, S'unt mult� moduri (le ;L face pe dracul ca Să'ţl' îm­ pliuescă dorinţele. De pildă. Când o femeie vre să'şI resbuuo în potrivit alteia, ea caută un os ele copil mort, clar nebotezat, şil pune in mâncare. Dracul se bagă în acel care gustrt elin acestă mâncare sil chînuesce ne Încetat. Daca. 'ţi Iese �1racu înainte, sub formă ele ţap, şi daca. '1 aruucl bîrnetul în corue, .atuucl raI prins şi nu mai pote fugi. Ii încrucişezI bîrneţul în carne, ca la bOl, prLll�L se ispl'iivesce totă aţa, Îi supui capetul bine, că siL 1111 se mai deslege, şi c1upi"t asta îl poţI da drumul, c;1c1 1'8m:1ne în servicIul tel1. AtuncI omul pote poruncI ori-ce şi dracul ascultiL nUlll'ţl ((,.c;pm·pâ lucru. 1) I. COYAN. praf. c. Samarina, Epir. * Aprinde (eTCI âradut, s'nu-fi spargă lucru. 2) ILIE GHICU, praf. c. TIM'ia, Epit·. Trebue să faci bine, câte odată, şi vrăjmaşului, CiL să'I 'imbunezj. Bemăşiţe de credinţe bogomilice. CREDIN'�A In comitatul Arad se crede că, când dracul e trimis de cine-va ca să facă eul-va reu,: dacă acesta pune, peste n6pte, pe marginea ferestrei, un ban, dracul îl iea şi se depărtează fără a fi făcut vre-un reu, SNovA 1 o babă, mergcud la biserică, intr'o di de serbătorc, luă două făcliI şi aprinse una la Arhanghelul Mihail şi alta la Satana. Preotul o În­ trebă : «Ce faci, de ap riudl făclie şi la Satanar . Ea îl respunse : «Pentru că unul ne lea sufletul şi cel-lalt ne chinuesce ; bine e sa '1 avem p'amindot d;:' prietent.» -IORD_ GOLESCU, Mss, I, p. 188. II i-le dice că un ţigan, mergând la biserică, vru S:l aprindă şi el o lumînare. Se uită în tâte părţile să vadă la care sfânt nu e aprinsă luminare, şi ved u, tocmaj după uşă, un sfânt zug-răvit în negru, şi cu cerne, la care nimeni nu pusese o lumînare. meiire 1lne chandelle deuant le diable, FrU1·. F',·anc. Accendi le candele ai sanii e al diaoolo.r; 1"'01'. T08e. Man muss dem Teufel ein Kerechen aufstecken.2) Prov. Germ. It' s sometimee qood to hold a candle to ihe deoil. 3) 1'1'01'. Engl. * L::-_ '14858 Dracul, când n'are de lucru, îşi cântă- resce c6da. B. P. HĂ:)Df:U, Trei Crai; p. 4. - BAROKZI, p. 49. - HINŢESOU, p. 48, - G. P. SALVIU, in». c. Smull!, j. Om'nr·l1�ht. Cându clraclu lucru nu ari, Ş iriuiei cada tu cândari. 4) PER. P AP AHAC+l, Zweit. J ahrcs., tr, p. lG4. *6 Când dracul n'are ce face iş't cântăresce c ... e. G. P. SALVIU, ino. c, SmuZ{r" J. Couurluuc. - 1. J:)ĂNK-;CU, pro]. j. Roman. 1) Aprinde candela pentru sfinţi şi pentru dracu. 2) Trebue să aprrndi o candelă dracului, 3) E bine de când în când să apriudi dracului o lumînare, oi) C:În(l dr�.(,,111 lu c rn nu-nrc Î"';l c. . .1nt?lrE>"(,� (trf:u::r� la r..1.ntar) c:6r1:1. ================== pagina 570 ================== 570 ______ P_E_Ov_E_'Rm;LE ROMÂmLOR * Dracul, (le urit, [şi, cduuiresce c ... e. V, A. "B�ORE8CU, G. Foliiccrd, [, S'uC'lava. 11) Pentru omul C:11'e, când nu mai pote face reu, se tot g[ll1desce la reul ce l'a făcut, sari rar pute face. 2° Când fael ce-va, ne-silit ele nimeni, şi din acesta ţi se întîmplă vre-o ue-plăoere. «Dracul, c;ÎUt1 u'a re ce face, scitt ee face ... intră în lău ntru şi in­ cepu a'şl purta codiÎa cea ]JÎrligatl'L pe la na8\11 uncluaşuluî.> - 1. Cl{EAt\GĂ, Po»., r. [,::l. *6 14859 Dracul, când nu are ce face, se uită în cur. V. FOl1ESCU, c. JJItflillb, l. SH. cinc«. Acelaş înţeles ca la :N o. 148f)�. 14860 Dracul nu are trebă Nici nu şade de gebă. A, PAN:-<, Eili{. 1889, r- :::a i I, p. 78. - l-lINl'Escu, p. 49, Dracul nu are de lucru. P. ISPIR.ESGU, ReI'. Ist., III, p. 1G3. Cel rei1 tot la rele se gi'mclesce. *6 14861 Dracul, când n'are de lucru, îşi aprinde luleaua. GAVR. OSIf;iOR, praf. c. Jiw·gclll,. J. Tutoca . Acelaş inteles ca In, Nu. 14Rf)�J *6 14862 (Dracul) şede în del şi prăvale carul. în vale, C. NEGRLiZZI, J, p. 251. - E. T. PA'I'Hrdn "" G. P. SALVIU, [nu: ================== pagina 571 ================== r:m * Dracul stâ in del şi sprtioale caru 'nl'a7e. I. NEGRL.:ZZI, Cam'. Liter., 1873· 74. - I. BĂNESCU:P1'(:�f', j. Roman. *6 8ade (stă) dracu! in del şi rest6rnă can�l 1'11 oale. Y. A. FORESC1.J, c. Folticenl, j. Sur/ava. - 1. Tznnzu, ing. j. BlIsr'11. *0- Şaâe dracu '1/ âe! şi caru se 1'pst6rnă 'n cale. M. MATEESCU, înt'. e. Moviliţa, ',/ }. Putnu. 10 Îşi arată puterea de departe. 2J Se �lice când se Intimpla o ne-norocire pe ne·aş­ teptate. * 14863 Se scarpină dracul în de! şi trosnesce păduchile în vale. r. BĂNE�GU, p1'Or i. Ronuin. Acelaş inteles ca Ia No 148(;2. 14864 Dracul îşi ţine capul în polele măsii, şi cu c6da restornă carele. BARONZI, p. 62 - HIN·J;F.SCU, r. Ml. I t A 1 in] 1 l .... Ţ 14Q.()'l. ce aş In e es ca a 1'\ o. u *6 14865 Dracu nu d6rme. A VH. CORCEA, paroh, c. Coşteiu, Banat. Cel reu neîncetat ne intinde curse. Le diaNe ne dort [amai» GABH. M llUN;EH, XVI·e Siecle, ================== pagina 572 ================== 572 14866 .PROVER.BELE ROMÂNILOl1 Dracul n'are altă trebă de cât să încurce iţele în lume. 1. Ch:SE, COllV. Liier., IX, p. [l8. 14867 Acelaş înţeles ca la No. 1481j;). Şi dracul portă panas. A. PA�)!, 'u, p. 122. - Hm '{EoCU, p. f,O. Când se aruncă o învinuire pe nedrept. POVESTEA VORBII Un sgal'eiL. udată, când era să mură, Se tîrî cu 'ncctul la strîns a 'şl cornoră, �i 'ncepu cn galbeui gâtul să'şi iudcpe, C a murind, cu dînşii în el să'] ingrope. Când făcea acesta, vine fără veste Il n nepot, să'] vadă ce fel îl mal este; �i privind la dînsul, cn mirare mare, Cum înghiteit aur ca pe o mâncare, Incepu a dice şi cruce a face: « U cigă,te toca, ce îl îuvetf, drace !- 1:11' dracul respunsul nevedut îl de te : Ba ucigă'] toc a pe unchjuti, hăete, Că nict chfar eri insnrur, (]e'rnl dic drac anume, Şi acesta încă n'am ve(�nt'o 'n lume. A. PA)l�, II, p. 122. Pentru omul sgârcit. 14868 Nici dracu nu fură tărnăe de la el. A. PA�N, Il l, p. 91. - HI�­ TESCU, p. 48. *.6. 14869 Fă'ţi cruce mare, că e dracul betrăn. ILlE HOcICJTĂU, teol. c. Seiişte, 'coma Sibiu, Transilvania. - H. D. ENESCU, înv. e. Zamostea , j. Do­ roho'i. - (TE. POIENARU, ing. J. BHzel1. *.6. Fă crucea mare că e dracu tv betrân. A. P-".)lN, Ediţ. 1889, p. 23. ­ GR . .JIPESIJU, Opine., p. 116.- 1-iARO�Z[. p, G5. - C. 'l'EODOREsr;u, ================== pagina 573 ================== Fâ'ţ7 crucea (cruce) il/are pe sin Câ dracui este baran. A. PA�N, J, p. 78.-Hrwp::3GiJ p. 40. . 10 Să fugi de cel reu. 20 Când eşti Într'o primejdie mare, dă, cât de mult, şi scapă, De pildă de cât să alergi la. judecată mai bine să pier�ll: ce-va şi să te împact. Si l'd1'alc est pus malin, c'est rJu'il est pus d.l) Prov. lVallon. Il diaoolo <' cal tioo, perch' egli (} uecchio.") 1'1"01). Tose. Der Teuf'el ist alt Cl). Proo. Germ. 14870 Dracu 'şi bate joc de om la betrănete. A. PAN.:-r, Edij. 1889, p. 171; Il.l, p. 108. - HINŢESCU, p. 48. - P. ISPIRESCU, Reu. 18t., El, p. 16:3. A ris dracul de noi la b(ftrâne�e. u-« tu«, II, p. 69ti. C ând un om în vîrstă pate o ruşine mare. 14871 Ce 'şi face omul singur, nici dracul nu'i desface. 1. G. VALE:->TmEANu, p. 45. Nici dracul nu face omului reul pe care şi'] face el însuşt. AL. V. BELDDIA.:-r, Aclevi'rul, VIIl, XI) 2412. ') Si le diable est plus maiin , c'est quil est p1n-; vieu x, �) Dracul e reu, fiind-că e betrân, 3) Dracul e betrân. ================== pagina 574 ================== 14872 14873 PlWVEHBELE E01IÂNILOli A se ul1aogil la N o. +374. 6 Dracul se ascunde în barba popii şi în p ... muierii. C. P. ::J<.HlCLETTL i- FdleifÎ, c. Crasua a]iwl B. P. lfĂ�D EL', Et:YI1!· Maţn»; 1" 1::L2. Şi cei c:11"1 ar trebui să fie mal hunt pot fi 1'81. 6 Când te-a scăpa Dumnedeu, dracul te şi apucă. R. 8H'HJ, c, Orla , Traneiloania., apuci B. P. HĂ'jDEU, Etym. Magn., p. 1 ::192. Ameninţare pentru cel şovăitori pe calea cea bună. ;ţ6 '14874 In baltă şede dracul. Y. SALA, ilasc. c. Va�coti-Bă· resei, comit. Bihor, Unoaria. Credinta uprope universală �i care se pterde în ne­ gura timpului. De aci vine fii numele de: drtu: din rele. inqer de ballă, etc, ce se dati �leeumtului. ' , I<'iil';i a mai vorbi de Hidra din Lsrna si altele de aceeaşi natură vom reaminti numar cele sp{lse de PIu­ tarh : «marea, dupii preotii din Bglul)et n (08t /dclltc1 prin foc: ca slr7 în a/auI de orÎ-CI! clusificaţie ; pentru aceşt; lJ1'eoţi ea nu este de c/i! o secreiiune etero[/pnă, principiu de corupţie fi ele bf;ZiT. Osiris este Nilul ca re se 1tl1CSCe eli Isis - Pămiutul : Tifon este marea in care să aruncă 1.Yillll şi să pierde, De aceia preoţii aii marea În orrore fi numesc sarea, spuma lui Tifon. Ei nu corbesc nic: cdată cu )Jilo(if, căci aceşii« călătoresc pe mare şi să Iuăneec din acest element, Pcnh-u aceluş motiv, (/1/ 01')"0)'(; de pesce.» 14875 Făina dracului (diavolului) se preface tată în tărîţe (furfure). ================== pagina 575 ================== cm:DI:. *6 14887 Unul trage' la dracu şi altu la tată-seu (so]. I Arată desbinarea Între doue pers6ne. 14888 Dracul care îl învaţă 1) Ii dă faptele pe faţă, A.P ANK, II, p, 32. - HIN'�'ESCU, [>. 4'1. ================== pagina 579 ================== __ ._� __ . --C-l':-EDDl'IE, OBICEIURI 5,9 're împinge la rele �i tot el îţi c1t� faptele în vileg. A se vede snova de la :N o. U887. 14889 Trei lucruri portă dracul: sulă, ipîngea şi tobă, A P ANN, H, p. 32. *6 Trei lucruri p6rt(� dracul: sulă, ipinqea şi tobă. D. EpUREANU, înv. c. Damian, j. noii. - E. 1. PATRlulU, in». c. SutltlţL i- COVU1"lItI"n. Acelaş inţeles ca la :N o. l+S90. Cu eula împunge, aţîţă pe 6menl la rele; cu ipinqeaua acopere fapta rea (mal ales precurvia) după ce S':1 făcut ; şi cind vinovatii sunt asupra faptului (în flagrant delict), îi descopere şi sună dintr'o tobn, ca să se adune lumen, şi S,�l vadă. POVESTEA VORBlI Spun betl'ânil, de câud vacul Că trei Iucrur'î p'Jl'tă dracul: Sulă, ipiugea şi tbbi1, Cu care el dă de glol,ă. Cu suia îl imbol.lesce Şi ,fii! fă! îl poruncesce. Că eu, să nil Vaţ,l chclbeon Te 'uvr-Icso cu iplng(,oa., S'a�,\ daca 'I săvirşesce Şi el dacă '1 invclcsce , Incepe atunci îndată Tilba în SO!JiJl' s'o bată, C u m si nu 'naltă stri�a re, 'Pice: '« VeniţI mic �i mare, �� ;edeţl c� stâtu (�raeuJ Sa nvete p acest, sfLracul.> A. PANN, II, p. 32. *6 14890 Aduci pe dracul cu lăutari în casă. A. P ANN, eu; 1889, p. 105. - Ir.rs Hootor.c. înv. c. Selişie, comit. Sibiit, Transilcanui. *6 Aduct pc dracul, în cusă, cu lăutari, şi apar nu)l pori scote cu o mie ele popt. J. CREA�GĂ, Conv. Liier, lX. p. 28; Pov., p. 161. - P. GARBO­ VICEA:m, pj·of. CI. VIII, Sem.in. Bile. - B. 1. P A'l'RIcIU, înv. c. Smulţ'i,,j. Covurlufn, ================== pagina 580 ================== fiSO PHOVERBELE ROMÂNILOR *6 Bag? pe dracul, fn casă, cu lăutar), şi rlu'l po{l scote cu sute de arhierei, F. TSl'IR""scu, u«. Ist., r, p. 450; U)/{h. Sfăt., p. 10 1. - p. G ÂR' BonCEAKU. prof'. c. Drăqănesci, .i. rlaş'·ll.·- G. P. SALVI1J, imi, c. Sinulţi, J. COi'W·/H'1U. '* 6 Bag'i pe drocul, în casă, etc lăuiari, şi nu'! poţ'i sc6te (nici) cu arlueret. HJNl'ESCU, p. 48. - P. ISPIRE.,cu, Leq., 1, 1872, Ţ"I. 166 - P. GÂRBO­ VICEAKU, prof el. ŢTII, Sem in. Euc. Cu lăidar; şi cu masî; Aduci pe dracu în casă. A. PANK, II, p. 111. - HIN­ rsscu, p. 88. - H. P. HĂf!DEV, Traian 1869, p. 256. - S. Fl,. MARIAK, Nunta, p. 228. Cu lăutar; şi cu t6ba Aduse!, în casă, 97671(1,. A. PANN, II, p. 111. - HrN- 1'ESCC", p. 88, Vez i Lifută, Li/lttar. 10 Se \1ice când bietul Roman nu a nemerit' o cu În­ -surătorea. 2') Mai rar; când dintr'o glumă ne vine vre-o supărare «]\'[(; tem nu cum-va să'rnf ieu. pe dracul după cap, sâ'! aduc C1I ldu­ Aari în casă, şi pe urmă sd nu'{ pot scote nicI cu o mic de popi».- 1. CREANGĂ, Pov., p. 161. ehi (�imlj((,I'cato col diacolo, ha a passare 'in sua compaqnia. 1) Prov. TOBe. Es ist leicht den Teufe! ins Haue laden, eber seine?' abkommen ist sclmer.�) PI'OL E'/l'cţ. Il) Cine sia suit In barca cu dracul, trebue Sol tr ecă în societatea lUI. ') E u�or să poftes,,>, ;;" dracu în ca sâ, dar pe urmă e greu să scapi -dc dînsul. ================== pagina 581 ================== CREDINTE, OBICECIURl G81 14891 He ihai takes the devil in io ihe lioai, must ca1"ry him O'/:e1' ihe sound, Il 1";-01'. Engl Svetu en basaerica, ma dracu en casa. 2) FE. MIKLOSICH, Rum. Unle, .. , I, p. 1 :). Impotriva femeilor. 14892 Dracu crapă când faci bine. GR. JlPEbCT:. Opinc., p. 115.­ DR. GASTER, ui. Pop., p. 210. C:1cl el se bucură numar când facf reu. 14893 Când crapă dracul de necaz? când se bese morţii. IORD. GOLESCU. u»: II, p. 3i. - P. ISPIRESCU, Reu. Isi., I, p. 456. Când geme mortul, şi dracul mOre de ne cas. A. PANN, lU, p. 51. - HIN­ TESe-U, p. 111. Lnsemneză cele de mare mirare, când vin de la cef mai proşti (GOLESCU). 14894 Nici dracul mai îrrtăiu Nu'I dă de căpetăiu. A. PANN. !lI, p. 65. - Hrx­ '('Eseu, p. 49. Pentru cel făţarnic. 14895 Pe dracul înveţI să 'nn6te? IOED. GOLt:SCU, Mss. ir, p. 59. IOSe dice când dăm povată celui cumplit (GOLESCU). ') Când al pe dracu în corabie, trebue 5:' treci cu dinsul strimtorca .. ') Sfântu In biserică, dor dracu in casă. ================== pagina 582 ================== G8:3 PFWVERBELE R,EL"?;ILUH ----------.------- 2J 8all celut cure iscie mai biue decât tine. 8e scie c.i dracit loouesc in ape, mai ales 111 cele stătatore. �4tt poteson II. 'ilagti" 1/1' msntslre. Jlilltcs de Bai.!; XVl-c Sieâe. *6 14896 Nu înv eta pe dracul a înnecă copil. C. TEUlJORE::iLU, ÎIW. c. Lipom, ). Ţ1aslll!n. -- GR. ALEXAXDRESCU, j Puina. Acela>;, înţeles ca la N o. 1-1S9;). *6 14897 Nu învetă pe dracu cum se întarcă copiil, GAVH. OXI)OR, ))I'(:f. C. Do/mi- 1)(':1, J. lrtlslnla. Acda'i illteles ca la �o. US!j(j *2> 14898 Inveti pe dracu să de cu puşca. li. P ANN, Eâit. 1889, p, I 58 , IlJ, p. l�i. - IUL. VULO_4.NESCU, stu.l. ('. Pelrsr-l, J. DaU. --- AL. PE' TRESCU, uu]. I Arqe«. * L'C" 14899 Dracul portă tichie. C. TEOFĂNESCU-GH;BINCEA, in», c. Bicas, j. Xemlu. - G. TRIFAN, ÎIW. c. Cârnu, j .• Ye1llţn. - G. P. SALVHJ & E. 1. PATRIcîu, ÎIIU. c. Snntlt), i. Corurluiu, - GR Pa­ JENAHt.:, ing, j. Bueen, Adidt are puterea de a se hae ne-vedut. ,S'a Iăcut llc-ve',lnt prin hăţiş, par' eri {{l'NI tichia draculu; I'n wjI." - 1. GHICA, Scrisori, p. 28·L 14900 Să te păzescî de a te juca cu tichia dracului. (:;g, JIFERGU, Opinc., p. uo. '/': J • . ,O/lt, ================== pagina 583 ================== CREDI:i'TE, OBIClliURÎ Adică ele ce ne pete vătemă, *6 14901 Nu te giuca (juca) cu dracu. 583 V. ALEXANDHI, Teatr., p. i:G. - GAVR. O)lIŞOR, prof, c, Dobro- 1)(ţ" j. Vasluln. VccJi �riciiic. Acelaş înţeles ca la :No. 790[). *6 14902 Nici el ca dracul, dar nici dracul ca el. (:;.. 1. 'l'OMESCU, tU1). c. Broscart, j. ,Mehedinti. - P. GÂRBOVICEANU, Se. Norm, Cl. VI, Bucuresci. Celui urît elin fire sau l'ell Îmbrăcat. 14903 * Fă-te tovarăş cu dracul, Până treci cu el (dînsul) lacul. A. P A:i'N, Edif. 1889, p. 79: Fab., p. 1:21. - HINŢESCU. p.18\). - A. PE'l'HESCU, in,q. ,j. Argeş. *.6 Fă-te frate cu dracu, Pânrl ce treci lacu. GA va, ONIŞOH, prol c. Dobro­ IH'ţ, i. Vaslwlu, *6 Fâ-te preien cu dracu; Pâsu; cei trece lacu. V. SALA, (lase. c. Hînchij'iş, ca, mit. Bihor. UI1,W1r/a. *6 Fa-te frate şi cu dracu) pdnă treci ball«. P. GÂHBOVICEANU, praf c. Clo. şan), j. l}[ehedin/;i. IDDI, Caleu. Rom, 1892. ================== pagina 584 ================== 584 PROVEHBELE lWMANILOH ��-- *6 Fă-te Cl" dracu touorăş, până treci pumiea: A. P ANN, III, p. 29. - A. Go­ HOVEl, j. Sucuu:a. *6 Te laci cu ârac« tova1'ăş pânâ treci puntea. ILIE l'IocIOTkă, teol. c. Sâişie, comit. Sibit1, Tvansiicarua. *6 Fel-te frate cu (Zmcu �ânc7 treci puntea. P. GÂRBOVICEANU, lwof, C. Co­ mc'iniţa, j. Olt &: c. Zăvoenr, J Vâlcea. - G. BĂNULESCU, în», c. Pietroşiţa, j. Dimbooita. .. - 1. Po­ PESCU, înv. c. Dob1'nl'!, .1. Ilfov. ­ GR. POIENAHU, c. Iiassa, j. Ialo­ mita. _. K I. PA'rRlclu & G. P. SAivIU, înv. c. Sm�&lţ�, i. 00- j"nJ'lnî'n. *6 Fă-te frate cu dracul, pânâ ?je� trece puntea. Cono. uu«, XII, p. 203.­ P. 181'umscu, tu« Ist., ur, p. 381; Leq., I, 1872, p. 171. - P. GÂRBOVICEANU, praf. Sem. Buc. CI. Y1I - TJNc.l. ŞIŞMAN, în», c. Adam, j. Tuioua, *6 Fii cu d1"ClCUl 8((, fii prietinlJână ce',/, trece puntea. TEODORESCU,CHIRILEANU, înt'. i. Snc1ava. *6 Fă-te prietin şi cu dracu pân ce'{ trece puntea. V. A. FOR8SCU, c. Folticenl, i. Sucun:a. - G. OIH:;:OR, praf. c. Dob1·OVCţ,.i. Yasl'U�u. *6 Inchină-te draculu] pânâ ce'z trece podu. c. 'MADAN, c. 'J'ruşent, ţin. cu: ş("nf'il, Bastirabî a, ================== pagina 585 ================== CREDINTE, OBICEIURI Fă-te r;u dracul un fel Pom« treci puntea cu el. A. P ANN, Pau. U, p. 121. * Fă-te etc draclu sot) pânâ s't1'e(t puntea. 585 1. COYAN, P1'of. c. Băesa, Epir. Fr1-ţ'i sot cu draclu, până s·tre0t puntea. PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres., p. 173. In primejdie te-slujesct de ajutorul 01'1 ŞI cărui, chiar de acel cari nu'ţI sunt pe plac. VISUL ZUG.RA VULUI Ouată 1fI1'-a povestit Un z ugrav lJetrân. cin-t it, Că pe la un '(ad grozav Când lucră ca un zugrav, Noptea îl veni în vis V cltevut. ş'aşia i-a d is : J�u forte ele mul t doresc Un zugrav să 'n1bogiiţesc­ N umat de m'ar ascul ta La CE' ÎI voiu aretil. Aşa dar ta de vocscf O cOlnnră s�, găsesc1 Te poftesc ca dţI la draci Verc,li şi albastri să Iaer, N n tot negri, Întunecaţi. Şi de vei face cum <,lic Nu te păgubescl nimic. Şi ţîşti, ara tă pe lOG, O cornoră într'un loc. �)icend acesta îl săltă. Şi di n somn îl deştepta. El gâlldinu În aşternut La visul ce a ver,l u t S'a sculat 'ndat.ă sus Şi nevesti IUl i-a spus, Acesta s'a bucurat Ca ele un adcverat Ş'a dis : t;\eu aşa Bre faCI, Bine ar fi să '1 impact Ce Beii'! pote va Im plin: De '1 vei împrieteni. l� un cuvint hetrânesc Care mal t.oţi îl voil.cso . ================== pagina 586 ================== 586 PHovn:EELE lW\L,,"�ILOl_' _ Fă-le toiară» CIt dracul Pau« treci CI! dinsul lncul ; (salI) Fă-te cu dracul lUI [el Priilll treci puntea C;& el. Acesta t181' ea 'J iccu.: �i I"ll'hatlll ascultân.l, f)'aplll..:1 nil nălu« La cciu.n:ă să te duc. Acest» dracul t1iCCll,1 �i pe ZUgT::lV arrlicând, Ca un sbor 111el'g"l!Dd pe sus La o câmpie l'a pus, Şi aretâncluI un loc I-a "lis. te cinstesc boboc, ) utracest loc care îl VO(ll, 'raema acum unde şed), De vei săpa pflll la piept Găsesc! numar &(albinet, Şi fiind că'n ast «col Este peste tot câmp gol, �i nu găsescl nic: un lernn, Hatî vro pletnl ."{I" }l111 serun, �ll r�tnă l.l1l\� vo iă s!lt:.i I'u llgra 1) punc-te aci La l.icul Gre'ţi ardaii"i Şl 'utige pe el un paiu, 8ă'1 poei hine neruerl, �l?tine când '1 vei z�lrj. Aşa ,IRl' el ascultâud Şi ca in c� mpie stând lj;tntecele'Jl de�el'th ::)i 'ndată se f1e�teptă.. Nevastft l'a întrehat : .Fraf"p, spline-mi ce-al visat·) El s:lrar;tll ameţit, Phţllld ee lI'a !!i(ll păţit, Incepu ft şnerit Şi pe ciYlBC, lUI'. c. Bnlnesc), j. Sncuica, Se \,lice de omul supărat. 14915 * Când vedzi draclu, aturncea ti 'nclinI la Hr'istolu.") C. IONEficl:, JJI·Of. c, Necesia, Macedonia. Când esti strîmtorat, în nevoe numai atunci te g[mdeseI la 61'e-cill�. *6 14916 Pe dracu a căutat, pe dracul 'l-a găsit. A. PAKK, IT, p, 95.-G. P. SAI,­ VIl:, iur r. 8111111(1, [. ('Il1'!wl1du, Pe dracul ({ căuicd, Pe dracul '1-([ aţtcd. J U Când păţim ore-ce în urma faptelor nostre. 2° Se dice mai ales pentru căsetori]. 14917 Cine nu caută pe dracul el găsesce, dar cine el caută? IOED. GOLESGl:, ]J[88 , II, p.81. * Cine nu caută qâsesce 2;e drucul ; dar ciue '! rau{r'{ ? A. P AKl\, H, p. 28, - HELIAlJE' lLADULlrSCU, Tau(/" p. 55. - HIN­ 'fESOU, jJ 31. *6 Cine. ctndă pe dracul În toi-de-nn« il qâsesce. D-na Z. JevARA, c. Perlesel, j. Tu/om. ================== pagina 591 ================== 14920 Se �lice pentru cel ce 'fjî caută beleaua lor insuşî el, 1':,r;'\ nici o pricină (GOLESCu). * 1:0. 14918 Caută pe dracu şi nu '1 găsesce. V. A. FORE!)cu, c, Foltieenl"j. Site/ara. - G. P. SALVIl', înv. c. Smulţ), i. Cocurluiu: E uu buclucaş, cuut.i pricină, dar o va păţi odată. *6 14919 Cauţi pe dracul cu chila 'n traistă, şi nu '1 găsesci. GH. ALBe elev. Se, i\'OI'lI1, c. SchiUC1Ii, j. Tuiora, Aceluş inteles ca Ia No. 14911'1. * A umbla după dracul. LAURIAN & MAXIM, L['. oi). 14921 Dracu mal mun caca pre cupu mai mare. 1) Fu. l'IflKLOSICR. Ritm. Un/el' .. L p. 8. Adică se legfl lllOiI mult de eeî mari. *6 14922 Iese dracu dintr'o bortă, Cu 'n papuc şi c'o clobotă. V. IFRlM, ele/.', Se. X01'/II. c. 00' rodesci, j. Tutoi:a, Când se descopere dragustea dintr'un bărbat şi o femee, 14923 De cât drac negru, mai bine drac alb, P. JSl'JRESC1.i, Le!},) 1, 18i:l, p. 177: tu». Isi" ITJ, p, iee. - HIN' '{ESe1.', p.1 :20. ================== pagina 592 ================== 692 PIWV ERBELE ROMANILOH -------- ------------------- f 1 De cât ci1lugiil'ul, tot mircnu 8 mal bun. Pentru femeIe, aretându-ee cât este ele rea. 14924 * De cât drac alb, mai bine drac negru. 1. ARBORE, inq. j. Bnzi!'t1. *6 14925 Dracu alb, măncă p'al negru. AVE .. COROEA, paroh, c. Coştciu, Banat. 1 o Acelaş înţeles ca la N o. 14924. 2° Câte odată: pentru il, se areta cit ierna (drac alb) mănâncă totă agoniselă de peste an. Când unui înşelat i s'a, înfundat şi lut, în cele din urmă. In unele localităţi, in deosebi în Porivoli, b�trba,ţii pro­ nuntă darac, Iar femeile drac. I � 1: f II li ij II ! l I f i � 1 i 14926 14927 * Mufluzipsi daraclu ş'mutresce veclili dif- teri.1) I. COYAN, pro], c. Periooli, Epi». * Drac mort n'a vedut nimenea (vr'odată). A. PANN, II, p. 160.-H1N'rEsou, p. 48. - GH. ALEXANDHESOU, ma­ qisir., [. Puiua. *6 N) a ve((ut nimenea nic; un drac mort. G. P. SALVl1J,înv, c. Smulii, j. COIJH1'ht'l7t, *6 Drac mort n) am vec?ut înc«. r. ISPIHESC:U, Rev. t«, III, p. 168. - D. KpUREANU, în». c. Da­ miau,,j. Dolj. I I f' 1) ================== pagina 593 ================== 14928 *6 Drac mort nu 8' a ucr?ut. T. B,\L:\ŞEL, preot, c. Stefânesci, j. Vâlcea * C'opil CM minte .�i drac mort nu se vede. GR. POIENAHU, ing, j. Buzea. 1 o C�Lucl un copil, un beţiv, etc. cade fără sCt 'şi fael vre un 1'811. 2\J Respuns ce se dă ele unul care 'sI bate nevesta, celor de faţă care '1 sfătuesc SeL mal: contenescă, c' o pote omorî. 31) Se dice despre orneuiî rei, când scapă, de la vre-o primej c1ie� * Dracul nu îmbetrănesce. GR. ALEXANDRESCU, maqistr., j. (:I)vnrlnln. Dracul Gât irăesce Nt{ imbetrâneece. A. PANN,lI, p.159.-HINIESOU. p. 49. Pentru cel carî stati tot abanos, şi pal' mult mal tinerj ele C<Î.t sunt. 14929 * Dracul după ce a îmbetrănit, s'a făcut pusnic. v. A. FORESCU, c. Foliiceui, j. Suciaca. Pentru eel care se pocăesce la bătrâneţe, când puterile nu '1 mal :IAl'tr, să facă rele. (Jwmd le diable deoient cieu» il se foit ermite. Pl'OV. Franc. Il âiacolo, Ijuanrl' 13 recchio, si fa romito.I) Prov. itai. ================== pagina 594 ================== PROVERBELE lWMÂNILOR -------------- ------------------- lVenn der l'eufel alt ?Vin!.. 'will el' em JJliinch uierden. 1) Pro». Germ, The decil ioae sick, ihe deril a monk uiould be,2) Pl'OV. Enql. Naar Fanden bliuer qammel (S,1J.q), saa ril han ioa-re ]Jifun7r.;J) Pror, Danez. 14930 * Dracu când a îrnbetrănit, Atunci s'a călugărit. 1. ARBORE, il1q. j. Buee«. - AL. PETRESCU, c. Curtea-de-Arqes, j, Arqeş. AceLeş înţeles ca la No. 1492!), *,6, 14931 Ţi-e milă de dracu şi el sc6te c6rne. [. POPESCU, in». c. Dobreni, f IlfoL Când ţi-e milă de nnul care, mai tin,:1iu, iţI va face necazuri multe. 14932 Hranesc! pe dracul fără sa scil cu cine ai de-a face. 1. CREAN(;Ă, Pov., p. 23(j, Acelaş înţeles ca la No. 149.31. VecF PHJEDRU. L n-,I I8_ *,6, 14933 Câte cruci vei face, dracul tot la spate şade. V. A. leORESCLJ, c. V01'1!a,j, Su­ cuu:a. 1) Când dracul irubetrânesce, vre să se facă pusnic. ================== pagina 595 ================== CR�DI�q'E, OBICEIURI 59f> Duşmanul, sau cel reu, nu'ţi dă pace, ori-ce al face ea să scapi de dînsul. *6 14934 Dracului nu'I pasă daca fad una sau mai multe cruci. V. A. FORESCU, c. Broscenl, i. Suciaca. Acelaş înţeles ca la N o. 14933. 14935 Să te ferescă Dumnedeu de dracul bo­ tezat; căci de dracul ne-botezat, te în­ chini şi fugi, iar de dracul botezat te închini, şi el dă peste tine. IDEM, Calend. Rom. 180:..1. Adică omul e mal reu ele cât dracul. 14936 Daca am pus pe dracul în sac, VOlU pune şi pe mumă-sa, r. SLAVICI, Conu. Liter., IX, p. 124. 14938 Vrend să arete că unul il, înşelat pe alţii mai şireţf de cât acela despre care este vorbă. *6 14937 Vorbesci de dracul şi el e din deraptul teu, 1. MOLDOV AN, C. St. Miclau», comit. TirnaoaMicâ. Transiloania, Ve(1' LlIp. Acelaş înţeles ca la No. 2004. * Şi dracu se satură tot cu aceeaşi bortă. GAVR. ONIŞOR, praf. c. Dobro­ veţ, j. VaslUIt!. Când se satură şe<;,lend tot într'un loc tot cu aceeaşi persona. 14939 Judecă pe dracul îl sc6te şi dator. A. PA};N, Edi.ţ. 1880, p. 104. ================== pagina 596 ================== 596 PROVEBBELE lWMANLLOH ------ Iti judeer'î }Je dracul) şi ti'! scote şi dator. H1K'rn:SCV, p. 4�1. Pentru om ŞI în deosebi pentru feweia şil'eUL ŞI reu­ tăciosă. *6 14940 A dis dracul şi s'a făcut. P. JSPIRESCli, Rev. Lst., 1. p. 228. - 1. CREAKGĂ, Conr, Liter., XI, p. 189: Po»., p. 250. - 1. YEJA. prof. Ale:tallrl1'ia, j. Telem'­ mall. Pentru omul isteţ ŞI năseocitor. *6 14941 Cine pune cu dracu 'n plug sc6te boii fără carne. Nrc. MATEESCU, inr. (; Morilit«, j. Putn«. Adică cine face tovărăşie cu cei rei. I I I I I II l 14942 • Nu'ti băgă 'n cărd cu dracul. A. PANN, III, p. 25. - B. P. HĂŞDE(c, Elym. 1JIagu., p. 2318. Adică cu cel reI, căci vel suferi mnlte ne-ajunsuri. *6 14943 Nu te pune cu dracu. GR. ALEXANDRESCL, magis!r. j. PutI/CI. Acelaş înţeles ca la No. 14942. *6 14944 Puiu, chIar de drac, şi tot e frumos. D-na Z. JUL\RA, c Fedesc1, t. Tuiora. *6 Şi dracu pm'e .!i·UJ11 os, când e tiner, V. A FORESCT, C. lJfdl-i71�, J. s-: ciar«. Ort-co copil mic pare frumos. ,J j ================== pagina 597 ================== ___ CHEDIN:('E, oBICElurtÎ *6 14945 Lucru dracului în casa popiI. IOlW. GOLESCU, lJ188., II, p.41. - HINTESCU, p. \13. - P. IS1>I' IiESCU, Leg.,!. 1872, p. 175. ­ V. A. FORESGU, c. Foiticeni, j. Suctaon, - E. 1. P ATHIClu, înv. c. Slnulţ'i, j. Con!r·ltt-lu. - Muior P. BUDlSTEANU, c. Bucuresci. j. l�fov. -'rLIE Hoctor.x, c. Selisie, comit. Sibiti, Transilnanut . Veqf PoPii. De dice când Re urmeză <Îl'e-ce netrebuicil unde nu se cuvine' (GOLE:::iCu). Se întîmplă ce-va unde nu te aşteptat. *6 14946 Lucru dracului în casa nănaşului. IUL. GHOPSOREANU, clase. c. Gal­ şa, cam 'it. ATad, Unqaria. - GAVH. ON1ŞC!B. ]Jr·nf. c. Doln'01Jeţ, j. 'Vas­ lulu. Veqf Popi'!. Pentru o familie, un uem unde lucrurile nu merg hine; În care toţi se certă mereu. 14947 * Mic drac, ţăruhe mari.'] lUE GHICU, pr·of. c. Abela, EpÎ?·. Când un om de mmic, îşi. dă aerul de om Însemnat. 14948 Dusi aghiu să 's facă, di draci nu putu s-ascape. 2) PEH. l'APAHAGI. ZlOeit. Jahres., IT, p. lfi4. ' Când faptele unul om nu corespund cu intenţiile sati cu spusele lut, """ . 'l..�-sţc7t"l.j �a.(js. 1) Mic drac, opiuci mari. 2) V roia sfânt să se facă .. de dracf nu putu să scape. ================== pagina 598 ================== 698 14949 PROVERBELE IW?L<\XILOR Draclu ti 'nvetă s-furî, ma nu şi s-as­ cundzî.1) PER. PAPAHAGI. Ziccit. Jalires., 1[, p. 154. Când unul caută SrL arunce vina pe un altul, ii arătăm, prin acesta Y01'b;\ C/L are, şi dinsul, partea lUI ele res­ pundere. 14950 Dracul, cu muerile face resboîu călugă­ rilor. Praoila de la Govom, p, 9:3. A se reaminti Adam Şi Eva, Samson şi Dalila, etc. 14951 Dracul în baltă. Drac (Jin tele. DDI. CA?i'TEMLH, Descr. ]Ylolll., p. 155. -- B. P. HAşDEU, Etljm. j�ragl/., p. 2401. DH. WEIGAND, Arom., II, p. 1:21. Aş;t numesc, Moldovenit, spiritele ne-curate cari 10- cu esc în ape (D. CANTEMIR). A se observa că drac vine ele la, OP'l.Z;l'I, 0po:Zl!.l'l, drace ndicn animalul cu vedere agere, în urmă şerpe care tră­ esce in apă. Ve�1i Semaeioloţna, p. 2n7. 14952 A juca dracul în inima cui-va. GR. JIPE�()U, Iieur. Oraş., p.1l2. A se g:lnc11 tot la rele. 14953 * Par'că îi şoptesce dracu la ureche. A. PANN, 1, p. 167. - HJN'('ESCU, p. -it). -- GR. ALEXANDRESCU, ma­ qisir. j. Puina. * L\ 1'II)"(X1 "Z spune .irucu la ureche. IULIU GlCOFSORE.�NU, c Ga/Ylşa, comit. Anul, UlI.IIaria. - P. J.sPJ­ HESCU, Leg., p_ 25C. 1) Dracul te î nvaţâ să Iur i, dar nu să ,i ascund î. ================== pagina 599 ================== e1>EDIN'[E, OBlCEiliRl -------'---. 1 il Acelas înteles ca 1<1 No. 149f):!. 2� Pentru cei şiret, deştept, care scie sit se păzescă, -Dracul de smeri, cel dal şeptelea, pe semne că nu era el tocmai' atât de nătăfiete, Căcl ]J([}" t(n spuse clracn la ureche ce prăpăd Jj se' gfltesce, acolo inăuutru, că nu'] veni să intre, şi fugi.> - JSPIRESCU:, LI'!J., p. 256. 14954 Cu gândul dracului. A PANN, Pou. Unch., p. 17.­ P. ISPlRESCU, Rev. Ist., p. 159. Aceleaşi inţelesurt ca la No. 14\):)3. 14965 * Meşter îi dracul. V. ALEXANDRI, Teair., p. 1421 & 1547; Conv. Liter, VII, p. 415 & Xl II, p. 234. Arată puterea dracului. Itl:\m;1şiţe ain vechile credinţe bogomilice, 14966 * 'L-are 'mpr6stu (cu tu ti c6rne) tu păn­ tic. 1) 1. COYAN, prcf'. c. Turia, Epir. Are pe dracul întrînsul, e nu 1'e11, un păcătos. 14967 * Ochiu dracului. V. ALEXANDRI, Tealr., p. �84. & 924. Adie;'i banul, C;11'e îndemnă pe om la rele. *6 14968 Se bat dracii în capete. E. 1. PATRIclo, î1W. c. Smulţi:,. i. Cocurluiu. Câud în acelaş loc, ŞI III acelaş timp, sl:\ execută, Scu't Sl111t mai multe treburi (le făcut. ================== pagina 600 ================== eoo PHOVEHBELE HO!"L�KILO[( *6 14969 N'a rupt dracul de geba opincile, până 'i-a adunat. G, P. SALYIC:, iu». c. ,S'lIl11lţ1, [. Corurluiu. De "lice de o casatorie, de o tovărăşie saf! adunare, în care tOţi p�lrtn:','il sunt de o potrivă I·el. 14970 *6 'Şi-a spart (rupt) dracul opincile, P. JSPJl{ESCC:, Leg., 1, 18/2, p. 172. - HINTEo.CU, p. 137. - V. ALEXAXDRI & L. ROSETTI, Mss. -P. GÂHBOYICEANU.]JI'Oj. ci. 17I, Scmiu. - E1! POPESCU, înv. c. 010- cclnesc'f-lt1â1'gincni, j. Ialomiţa. - G. POBllHAN, in». j. Olt. - L. ŞĂr· NE-".NU, Semas, p. 359. - N. BĂI!' BULESCU. im». c. Suditi, j. Ilfov. - D. BpUHEANU, î111!. c. Damian, j. Dolj. - G. P. SA.LYIl� & K J. PATHIClU, înt'. c. Smulţi, i 00- curluiu, - Gn, ]'oiENAHC', [, Bu­ .cfiî. - C. TEOFĂNESCC', inr. o. Bi­ caz, j. j'{,:m(n. JŞ( sparge rin/cu opincile, A. PAKX. Ediţ. U:>8lJ, p. LO & 12; 1, p. [il & f/l. - HINŢESCU, p. 4�'. - S. I. GHOSS'lfANN, Dici., p. IlG. A )ŞI sparge dracu! opinci) .. BAHONZI, p. 47. 11] Câud după stăruiută îudeluugată, cu mare greutate se îndeplinesce scopul propus, islmtesce. De pildă: cauţI un Iucrn şi '1 g�LsescL 21) Când cine-va nu pute face ne-un l'ell altuta, adică nu are ciue să'l ajute, şi nu isbntesce. Se <;lice că dracul, când se vede invins, îş.1 rupe opiu­ cile, chiar si cu dintii. 31) Cind 'se îllsoţe�c dot inşI, de opotrivă rei, se dice cii dracul 'I-a căutat şi 'i-a il�prenllat, şi nu 'şI-a rupt ================== pagina 601 ================== C1WDlKTE, OJ3l0ElURJ GOL 14974 eli) Câud cine-va Iace vre-un refl se elice că dracul si-a spart opincile, alel'g;înel sii '1 înc1emll� a comite faptul. 5° Când fie ediCt faptele rele ale unuf om, Iapte pe care Ie n. ţinut mult timp ascunse. :-:le duse la dînsa, pricina '1 spune, Ca ua fost pu t i ntă pe el a slll,nne. 1)icend: scit că este un gl'alll de câl.ul "HcU, (·d'.�i sJ!(l?'ge cu v rem e opincile dJ'acu � In nun.al, privesce o pincile mele Ce se n-eutuiră în mi�l pe uicclc Şi tot nu l'"t încă să l'�g' între L1Îll�ii (l intrig:l mie.h" 'li să 'mt rîd ,le dîli�ii. A PANN, Erliţ. 188U, p. 12, *6 14971 Pe unde 'şi a spart dracul opincile. l l-na Z. JFVARA, c. Feâesci, [, Tutor« . Adică departe. *6 '14972 O să 'şi rupă dracu picîoru. Ii-ua MARJA BEREA, c. Urlait: ,j. rsu«. U să se isprăvescă odată cu reul acesta, Şl va fi bine. *6 14973 Mai mare drac de cât dracii. Avu. CORCEA, J!(l1'olt, C. COŞ'ft1H, Banat, Om forte şiret, forte rHI. * A fi jucat la nunta dracului. GR. JIPESCU, Opiuc., p. 11G. 88 dice ele un om l'eu. \ llepi:' '(,Illpnii ill mal'!. A (l'a (lona CJ'>I Rcumpetea, şi p'ala (') de te de p0 ================== pagina 602 ================== 602 PIWV mmELE R.OMÂ�ILOH poporul de rind. A el'a treîa era Înşelăcluuea şi o căsători cu ţerau].. A d'a patra eri, pisma şi o mărită de pe meşteri. A d'a cincea era făţărilea şi o mărită de pe feţili biserioescî, A d'a şesa era 'nălţarea şi o trimise 'n mulerf. A şeptea era curvia şi p'asta nu vru 80 însa. ţeseă, ci o ţinu în casa dinsuluî, şi căruîa '] trebuie, Întră acolo şi '1 este ginere moştenitor.' - GH. JIPESCU, Opincar. *.L:, 14975 Se însoră dracul. D-Ila Z. JUVAR.A, c. Ji'edcscl. j. Tuioca ... - GH. POÎENAHU, ing. i . Buzrii. Ye(F Sln/;oilt. Când plouă ŞI tot de odată e sore. *.L:, 14976 Işî bate dracul nevesta, JUL. GROFŞOHEANU, in», c. Gal­ şa, comit. Arad, Unqaria. - 1. AR' BOR.E, ing. j. Buzetc. - GH. Porc­ N,\RU, ing c. Rassa, [. Ialomita Aeelaş înţeles ca la No. 14!J75. C'eet le diable qui Dat sa femme et qui marie sa fille. Pr·m). Ji'raw:. *.L:, 14977 A mâncat din pomana draculuI. P. ISPIRESCU, Rev. Ist., I, p. 230. - E. 1. P ATRICW & G. P. SALVIU, in», c Smull1, ,j. Corurhcin; - I. MAHI;\ESC:U, inv. c. B1'(ulu·de·Jo8, j . ..1l·,1/('Ş. *.L:, A mâncat la pomana dracului. GH. JIPESCU, Opiuc., p. 1:5.­ V. H.4J\!BU, II1V. c. Brănesci, [, Dilllbociţa. Se �1ice celor spânl, În bătare de joc. LEGE�D.� Odată dracul u'avu de lucru, şi se g,î.Jl(Ji cum să'ş'î mal bată joc de omcnr, A Neavînd de ce se mal legiI, se legă de barba şi musteţile- omeuiloi-, ["sI llnR(� 'In (rtl,nrl ��I f'Q(">� r":. An ... ",..,;,;, .;»: .�.� " _",,, 1 1 v ================== pagina 603 ================== CREDINŢE, OBICEIURI. 608 --------�------------ 'şi mustătf, ca Dumuedeă, Găci Dumuedeii arc barbă şi mustetf. Ce -să facă, corn sa dregă? Pregăti o masă mare şi dete vîlvă în ţel'ă, cit are să faca şi el o dată o pomană mare, sa se ducă vestea. Dar mucrt să nu vie la masă, căci în uemul drăcesc nu sunt muerî ; şi n'are eul să fie pomană dacă o r veni şi muerL Aşe�ă masa în diua hotărîtă, şi se adună multă lume, tot bărbaţi unul şi unul, cu bărbile mari şi stufose, şi se aşedară la masă. Mâncară şi se săturară. Dar. ce să vedt ? A două <;li toţi ornen it r ămaseră fără barbă şi mustătî ! Dracul, când a făcut el hisericl, ca să facă şi atuncî ? El gătise bu­ catele asa că, ori unde ar fi ajuns ceva din ele făcea să ca<;lă părul. Şi cum atunci 6menil nu mâncau cu lingura, ci cu mâna, s'au facut bleasc pe la gură, şi-şi mal netejiaă şi bărbile cu mâna şi�şl mal făceau 1ji mustătile aşa frumos şi resucite, umplâudu-se peste bărbi şi mustăţi. Aşa ca a doua <;li, când se sculară bieţii creştini, le rămuaeră bărbile şi mustăţile flotococe-flotococe în aşternut, remânând ca mulerile. Cel care nu se prea mânjiseră reti, tot le-a mal rămas câte un fir, iCI şi colea. Şi d'atuuci, toţl omenif câţl aii eşit din nemul celor ce au mâncat din pomana dracului, sunt şi vor fi spânî, Gât o fi lumea lume. După alte variante, lingurile, pe care dracul le-a pus, la locul fie-cărui, când a dat pomană, erau forte lungi, de un cot şi mai bine. Vroîa necuratul să' şi bată joc de bietit Românî. Cum trebuia să mănânce ? In cele din urmă şi' au dat unul altuia peste masă. Ci, din causă depărtăret, ne-care ne-putând duce lingura tocinal bine la gura celuî din faţă, a versat bucatele, .pe lângă guni şi aşa că, bu­ catele fiind ferbinţi, le-au cădut ornenilor, mustatile şi barba. - Ye<;1l: CREANG�:(., Pau., p. 198; L. ŞĂINEA�TJ, Basmele Ro· miine. p. 18. 19. 334. 345. 354. 450. 484. 487. 497. JJfap Ladezet [lanel col mere'h.1) Pro». Breton. ehi a l' a d« fe con ?'i gram, ch' CI pia soc mesure. 2) Pro1,'. l'iernon/ez. (Juien el dia/Jlo l!rl de engaiîar de manai'i!l Mi de mad1·ug(()'. 3) Prov. Spw'. }JTer mit dem l'eufel essen 1Uill. 111U88 einen lan­ ,(f('11 U�ff'el ha be;l. 4) 1'1'01'. Ge1·m. 1) l;ălat botezat cu unt-de-lemn (mir) pentru fete. 2) Cine are a face cu dracul, trebule să'sl lea u1e:3urilc. 3) Cine vrea ,ă în�ele pe dracu trebule �ă se sc6lc de dimillcţă . ..... _�l� •. �·� �� ��1,::; ..... 1� .. ,...." ... ;; 1".,,...,..;:;" ================== pagina 604 ================== ________ l'_H_°_V_EHBELE RmL�NILOg . _ He lias ueed of li lan,!) spoou tluit eate toitl: ttie denL 1) r-.« EI/ul. 14978 A mâncat la nunta dracului. R:"ROKZI, p. 4,11. , i Aclieii 8 S pân. *1', 14979 De pomana dracului. Adicit cu cine nu trebue, eL face bine celut care nu merită şi nu scie să fie recunoscetor. V. ALJ�XANDlU, TeatJ·., p. lf,:3± LI;; 1646. * A'I da dracului pomană. D'Il est paucre iţui n' Ci point d'â1Jlc. Recueit de Grutlier. * !'o 14985 A trage pe dracul de codă. 1. CREc\�GĂ, Amiui., p.150.-·G. DDI. 'l'E0DOHESCU, Cercei., I': 81. - Abererl. I!HS/1-., p. 26. - IlJL. GH(I}"i:!OI{EA�U, clase. c. Galşa, co­ mit. Al'arl, Ungaria. - G. P. SAL­ VIU &: E- 1. P ATmcfu, fnv. c. SlIwlţl. j. Cotntrlnln. - ST. ST. T1JŢL8ce, îl1v. c. ['(danele. j. DoU. GK .AL[XA)iDRE8ClJ, J11.agist. j. Pnlna. - GR POIE);ARU, ing. J. El1zNi. - C. TLOFA::- ele cât la un om, femeie sau copil, care va fi în anumite condiţiuni cuvintate în blestem, de cel ce face cornora. Până atunci acea com6ră e păzită de drac care, pe lângă altele, are şi urmetorea însărcinare. Iu cas când comoru ar arde şi o va vede, întîmplător, şi altii fiinţă de ciLt cea hotărîtă, care va pune şi semnul cuvenit pentru a o regăsi a doua (li, dracul, peste nopte, e dator să mute aiurea semnul pus, ast-fel cii descoperi­ torul săpând 11U gttsesce comora. Comorile ard de trei ori pe an, în ajunul sărbătorilor mari, şi numar uopteu, până la mredul nopţiI pot fi ve<;lute. Când omul cu llorOC a găsit camara, atunci, din baniI aflaţi, (1:1 şi draeului câte ce-va, sau, :1ns:1 mal rar; vre·uu suliet de copil. De obieeIu, dă bani pe carI îl pUlle în patru gropi resleţe, în apropiere de locul unde a găsit camara. Iu orI-ee cas, banii găsiţi nn aauc noroc omuluI, care trebue srt'1 cheltu'ieseă neaperat :in curind. B;\1aurul peste com6n:t, era, la Homan] o veche 10cu­ ţinnepl'OverbIaliî; ve<;li Ciceronc, Philipp.) XIII, 5; J\L\l�­ 'ţ;IAL, XII, 53, 3; A PUL. JJ1etam., 4, 0, OVID. Melam.) IV, p. li-17; l'HMDR, IV, �), i3. Prin unnare e probabil cii de la Homalll şi de ht BlinI, a treent în mitologia n6stră poporanii, rolul ş81'pelul şi a dra.culuI elo a p�lzi com61'e. Vei"li Etym. Mayn., p. 2D4D. De almin tere a erec1inţ;1 erI comorile sunt pitzite ele ba- l , � II � I I I I , ================== pagina 609 ================== CBEDl:;TE, OEIGEiL:Rl 601l laurl (:;;el'pl, s:tllLhetcl) şi C,�L arluo ne1101'0:3ir1 celor C<11"1 le g�L;;e8c, o îutiluiru la multe pop6re. In �Vi1Jelull.rJenl1at, de pi1(ltL, vmlem dt un pitic, 11 unii t Andvari triiliL în ap;i sub forma nneî stânce. Acest pitic poseda o comor.t mare şi un inel Aiulcara-naut, care ai, stăpânu lut seu puterea lle il dobândi c:1t aur al' ti vrut. Ca. sft smpe, Audvari cL\ până şi inelul, însă blestem ii ele morte pe acel care va stăpâni comora lui. "�\ bia Ase­ nil au (hlt conrora pe mâna lui Hreidrnar. şi efectele bles­ temuluî incep SrL se arete. Fafnir şi Hegin, cer (le la părintele lor, o parte diutrînsa. Acesta nu vre, fecioriI lut il 0111<1I'ă; Fafuir care e mai puternic. lea 111 stăpâ­ nire armele lui Hreidmar, spada lut Hrotti şi coîfu l A'i;gishelm a cărut vedere înspăîniântă lumea. După acesta gonesce pe frate seu, pune mâna pe coruora inh?g;"L şi se culcă pe dinsa sul) forma uuut 1) «luur, în paji�tert Guitalieide. Şi ncnoroci rile se ţin lanţ p;in:", In finele epo� peet. *� 14989 A fi camara dracului. G AVH. O"I�OR, 1'1'0.1: c. Dobro­ «t. j. rrrs!n[n. 10 Avere de furat, eum il. venit :t�a s' [t �l dus. 2° A fi plaz;1. rea. .F'VDO. ]/'rf('}lC. *6 14990 S'a spînzurat ca dracu 'n cânepă. I. P')PESCU, în». c. Ttobreui, [. Ilfov. Ac1iC;t de ,.,npel'al'e. Dracul V1'611d st, trec�, odat;l printr'o eUuepΧte, s'a În· curcat Într'însa, tle cles,!. ce erit, o;;i t1e Jlecaz sa sp;lmml'a.t. *6 14991 Şede ca dracu în cânepă. A. (Ţ"RO\'Ef, jJ>;!J/ic. J. SucTavn, A<.lic[L f6l'te 111 curent. R1 >i11 l1Arnt. ================== pagina 610 ================== 610 pnOVERBELE UOJl:I}._NILOR *6 14992 Şede ca dracu 'n spini. GAVR. OKIŞOR, PI·O!. c. Dobroi.ei, j. Yasl7!fn. Acelaş înţeles ca la Ro. 14991. Dracul fiind gol la trup, se 'nţelege că trebuie să '1 mergă reu prin spini. *6 14993 S'a pricopsit ca dracu 'n spini. GR. POIENARu, ing. j. B1!zel'i.- G. TRIFAN, înv. c. Cârnu, j. Nemt«. - C. TEOFĂNESCU, illv. c. Bicae, .i. Nemţu. - il. D. ENESCU, înv. c, Zamostea, j. Dorohoi, 10 A Văţit' O reu. 2ll Muncesce fără Sp01', şi chiar dă înapoi. *6 14994 Şede ca dracul pe mărăcini. C. TEODORESCU, iuc. c. Doqele, .1. YasluI1t. Acelaş înţeles ca la, N o. 14992. *6 14995 A dat de dracu 'n stejerişte. GA VI{, ONIŞOR. ))1'0(. C. Dob1'O­ ret, ,i. raslu1tt. A făcut ee a făcut, Şi în urmă tot Ta prins. 14996 * Prinde dracul, sc6te '1 ochii. Gn. ALEXANDRESCt:, mag'ish·. j. Puin«. Prinde r!i'(fcul Ş1 )/. scote ochil, daca poţi. Li-na EL. SEVASTOS, POL'.! p. 122 Velf-l Or«. T11101''!1 {.p 1111 c:p. n/lt,ţl ================== pagina 611 ================== J CREDIN'fE, OBIOEIURI � 611 14997 *6 Par'că a arat dracu cu ei. IULIU GROFŞOREANU, prof. c. Galşrt, comit. Ararl, Unqaria c+s", G.�RBOVICEANU, prof. c. Peiresci, J. Gorj. *6 Par'câ a arat dracu mă7a'iu CZl dinsu, D-na Z. JOVARA, c. Fedesct, i. Tutoca=st): TRIFAN, înv. c. Cârnu, j. Nemtu. 1 u Pentru om ent urîţI la faţă. 2° Sau jerpeliţî, sdrenţeroşr. ;30 Despre omul slab la trup, bicisnie, ne-putincios. *6 14998 'I-a perdut dracul mesura. TEODORESOU,CHIRILEANU, îno.], Site/aGa. Pentru cel care cresce înalt. *6 14999 A trăi ca dracul cu popa. Adică reu. D·na z. JUVARA, c. Fedesct, j. Tutoca. 15000 * Se uita la el (ea) ca dracu la popa. A. ?ANN, II, p. 92.-HINŢESCU, p. 104.-GR. ALEXANDRESCU, ma­ gistr. j. Puina. Adică, urît, căci nu se iubesc. *6 15001 A se uita la ... ca la dracu. P. G_�RBOVICEANU, prof, c. Hâr­ şa, j. Pralioca. Acelaş înţeles ca la. No. 16000. 15002 Nu pociu scăpa de el ca de dracul. ================== pagina 612 ================== 612 YROV1HmELE HOMANILOH *6 XII pot (poie) SCdp(L de el cu de dracul. HINTESCU. p. 4(!.-IuLIU GROF' fjOREAKU, JlI'Cf. (. Ga/şa, comit. Anul, [Tllgm·/({. Când ebi mereu de uuu l care n n ţI-e drag, sari pe care Il u ai vroi să '1 in tilnesct. Adica nu pute scăpă de dînsul. Vccp: Scot", 15003 15004 * Se ţine după ... ca dracul după călugăr. 1). ISPlHEscc Lcg .. 1'. 288.­ :M. CANlAN. pul,lic . .i II/şi. Se ţine după ... ca dracu după popa. P. Ci ÂRBOVIOEANU, ţno]. c. Capu­ PisclIlui, j. llh/sed & o. Comâi.iia, j, Olt. Acelaş inteles ca la No, liJ003. *.6 15005 Se ţine după ... ca dracul-după copil mic. A. PANN. II, p. 159. - Htx­ ŢE:'lCU. p. 18-. - OH. ALEXAN­ Dm:s'·r.·, maoistr. [, Puina: Acela] Înţeles ca la No. lb004. be ţine (ltlpă mine (n'ar fi Hit mat fie) Int.icm oi ca Ill'ucul du]!!! copilul n.ic. A. PANN. *.6 15006 A umbla după oue de drac. F. OÂ1W,)VfUE.\NH, prof, c, Cre Imi. j. T'(Ucea. A rl;r.� _" �"r1.." .1."rX 1._._." • .-.' .""., "" n. _."J. " .. -:». 1 ================== pagina 613 ================== 613 *6 15007 Fuge ca dracul de tămâe. A. P_�NN, l l l, p. G:i.-HrN'.j,'EScu. p. 04-.-1. IONESCU, III, r- 174.­ S'l'. 'EUl'ESCU, înv. c. Ca ta 11 ele, j. Dolj, - E. I. PATR ClU, 'Înt'. c. Smullr, j. Conurluiu. - 11 VR. COR' CEA, paroh, c. Coşteiu, Bauat=« IUL. VU.LCĂNESGU, c. Pclesct, [, Dolj. * 1:0. Fuge de ... ca dracu! de t ănui!«. A. l' A:\N, Ei/it- 1889, p. 2:3.­ HINTESCC, p. 130.-1. Cm'A:\GĂ. Ami1lt., p, 17. - V. ALEXANDRI, 'Teal1·., p. 200. il2J. 462.-['. 18- PIRESCU, Rev. 181:., 1 [1, p. :1R4.­ B. P. Hk;;DEu. TJ'er OmI, p. 6G. -v. A. FORESCU, c. Foliicent •. j. SlIciaca.- D. ['OPI. inst. c. Sinaia, i. Prahova. -- C. l\EGRDZZI,.I, p. �4�1. *6 Fuge ca dracul de tăniăie. T. Ham, comit. Fd!lc/mş Tran­ silrrnria. *6 Fur;e ca dracu de tăniuie. IULIU n HOFŞOREA:\t;. 1'1'IJ/. c. Gatşa, comit. Anul, U1I.qaJ'/a. A se feri de. .. ca dracu! ile tămăie V. A I.EXAKDHI, Com·.Liter., V. p. 140 * Fudze ca ilrach; .u t/iim/ail/(L 1) G. ZUCA, stiul. c. ]i)!uasan, Al­ bania. Adică li, se feri, a fugi de ce-va 8�1l1 de ct ne-va. -0, NEGRUZZI. Fuir quelque chose comme le diable l' eau benite. Prov. Franc. 15008 * Fuge ca dracul de scăldăt6re. DIM. ZANNE, c, Bolintinu-din­ Vale, i Ilfov. Acelaş Înţeles ca la N 0, 15007. *6 15009 Se întrece cu dracu în fugă. G. ONIŞOH, praf. c. Zorlent, j. Tulat'a. Adică fuge repede . . * 6 15010 Fuge ca de cel drac. V. fFRIM, elev. Se. Norm., c. Corodesciii, Tuiora, AdieL repede şi sperîat. *L� 1501 I Fuge de muma dracului. P. (j},RBOVICEANU, praf. c. Mos- 1Ia, i. Dolj. Aeei.aş Înţeles ca la No. 15010. *6 15012 E sfredelu dracului. r. CREANGĂ, 1'OV .• p. 170. - L. ŞĂiNEANU. Dici., p. 742. - D·Jlfll Z. JUVAHA, c. Fer/esei, i. Tutooa. 10 Se <,1ice despre babele vrăjitore. "- L CREANGA. ================== pagina 615 ================== CREDINTE, OBICEIlJltI *L::, 15013 De sufletul dracului. 615 D-na ECAT. ZANNE, c. Bâsesci; i. rau« Adică de geba, pentru nimic, de ore-ce dracul nu are suflet. A se vede No. 14984. 15014 Drac flăcău. Gn. JIPESCU, Opinc., p. 116, Lucru ne-vedut, ne-audit. 15015 Drac însurat. UR. JIPESCU, Opinc., p. 116. Acelaş înţeles ca la No. 16014. 15016 Drac socru. Gn, JIPESCU, Opinc., p. 1 :;'6. � Acelaş inţeles ca la No. 15015, 15017 Drac betrăn, Gn, JIPES-1. CREANGĂ, P01J. *6- 15020 Par'că 'i dracu pe uscat. S. T1LA, elev. Se. Norm., e. Bră­ hăsesci, i. Tecnc'lu. - V. ALEXAN' DRI, Teal"., p. 145 & 1014. 10 Adică urît. 2° Pentru omul şiret, viclen. 3° E om reu. *6 15021 A fi dracu gol. A. PANN, IT, p.122. - HIN'ţ'ESCU, p. 37. - G. DEM. TEODORESCU, Cer­ cet., p. 7'2. - P. ISPlRESCU, Rev. Ist., II, p. 157. - C. HUNGE1'IANU, preot, c. Cosoveţ. j. M ehedint�· ­ A. MARINESCU, înv. c. Hr.rnele, j. Ar'geş. Ve4r Copil. 10 Adică. om poznaş, isteţ, obraznic. 2° Om reu. *6 15022 A fi (un) drac împeliţat. A. PANN, nI, p.128.-HIN'fES­ CU, p. 48.-P. ISPIRESCU, He», Isi .• III. p. 37\J. - A VR. CORCEA, paroh, c. Costeiu, Banat. - IULIu GR()F'­ ŞOREANU, B. Comloş, comit. Anul, Ungar'la. Ve,i' Copil. Aceleaşi întelesurî ca la No. 15021. * A fi ca dracul. GR. ALgXANDRF.SCU, mngistr. j. Puina. 10 Adică urît. ()O nT'l() '1'.�i� "'{r�/'llD.n ================== pagina 617 ================== CREDINTE, OBICEIURI Mechant comme les mille diables. Pj'OV. Fnmc. 617 I I *6 15024 A fi al dracului. 1. CREAKGĂ, POt·., p. 230.- Dvna Z. JUVARA, c. Fedescî, i. Tutooa. *6 Om al dracului, OR. ALEXANDRESCU, maqistr. j. Puina. Om şiret, viclen ; reu. ,N u scie ce pamă a dracului e. > - I. CREAKGĂ. *6 '15025 A fi cu draci. 1. CREAKGĂ, PO?;., p. 163. *6 A ave pe dracu într'însu. D·na Z. JUVARA, c. Eedesct, j. Tutona, - G. TRIICAN, înv. c. Cârnu, j. Ncmţu. * A ave pe dracu. P. ISPIRESCU, Rev. t«, I, p. 232. - OR. JIPESCU, Opinc., p. 115. r * A ave drac; într'însu. Ve(1I Ducă-se . . IOA fi răutăcios, a căuta să facă rele. 2° A fi om şiret, viclen, «Eu atuncf mî-ofu tîrii pielarul pe lângă d-ta, alu ochi-o hine şi, apot, ţl·olu spune eu ce zace intrinsa. <-- Da sci] că ai chitit'o bine, mei Chi rică ? Tot ClI dmd eşt1 tu . . că bine dic eu.' -1. CREANGĂ. 30 Despre omul forteh amic, ager la trebă, - J. Nemi«. Auoir le diable au corps. Frov. Franc. ================== pagina 618 ================== 618 PROVERBELE ROUÂNILOR *6 15026 A intrat dracu 'n el. AL. POPESCU, in», c. Cernicai], Ilfov -G.P.SALVlu,înv.c.Smulp, j. Covurltti'U. *6 L' a (au) gc'isit dracii, E. 1. P ATRICiu, Înv. c. Smulii, i Comtt·Zuht. *1:> T a (cât) venit dracu. E. 1. P ATRIClu, înv. c, Smulii, j. Covurlulu. Când unul s'a, înfurîat ŞI vrea să facă rele. *6 15027 A '1 băga în draci (in toţi dracii). D-na Z. JUVARA, c. Eedesci, i. TldoL·a. * A băgct drac; într'însul. IOA '1 necăji, a '1 Întărîta reiL 2° A '1 "face să scie ele frică. *1:> 15028 A eşit un drac din el (dintr'Insul). IULIU GIWFSOREANU, prof. c. Galşa, comit. Llrad, Ilnqaria=-« Grt. POIE\'ARu, ing. j, Buzeu. - G. P. SALViu & L L P ATRWfu, in». c. Smulţi, j. COVlwltt!U - C. 'rE 0- FĂNllSCU, în/). c. Bica», j. Nem/u. 10 Când un om reu devine mal bun. 20 Când pe un făcător de rele prin chinuri şi bătăt l' ai silit să mărturisescă adevărul, 3 o Om isteţ, care a ajuns la o posiţie mal bună, lucru la care nimeni nu se aştepb.-Comit. Arad. 4° Când te-ai rănit şi curge singe. Se crede că unii omenî au draci într'înşit. Aceştia sun t în stare StL facă numai reu. De unele se dice ele copiit cari sunt ne-ascultători si înelerătnicf că : le-a venit dracii :'Î-({ oăsit t aoucai) dracii. ' ================== pagina 619 ================== 1 I CREDiNŢE, OBICEIURI 619 Când îi bat părintif se gice că aceştia cât scos draci âl:n ei, Se \lÎce de asemenea, despre cei Iunatecî, că 'i-a apucat necuratul. De asemenea de cel care se spînzură sau se Înnec:1, se (Jice că l' a cuprins necuratul, când a săvîrşit fapta ace stă ticălosă, *6 15029 A 'I veni dracii. D-na Z. JUVARA, o, Fu/eseI, j. Tutova. *6 A )7 găsi (apucâ) draciz. D-na Ee. ZANNE, C. Băsesci, i. Ft'tlch1. 10 Pentru oment ne-ascultători, înderătnicî. 2° Pentru cel care s'a Înfuriat. 15030 * A '1 lua dracul. D-na V. BUDlŞTEANU, j. Ilfov. * A '1 7U(6 mama dracului. IOA muri; despre un om reu. 21J A o păţi. -Dacă nu te Iiniştesct, te iea tlracu,» *6 15031 A fi salba dracului. C. NEGRUZZ', 1, p. 349. - V. ALEXANDlU, Teair., p. 772,865 & 989. - 1. NEGRUZZI, Conv. Liter., VII. - E. 1. P ATRlclu, înv. c. Smulii, i. CuVU1'lUhL -M. CANIAN, public . .1. Iaşi. Se <"lice mal ales despre nepoţi. MILLO. -- «Nu cum-va ave-ţi un frate la Bucuresci. 8ERVlESCU. - Nu, domnule director, am fost unic şi singur la pă­ rinţi ... MILLO. - Pote vr un nepot. SfiRVIESeu. - Nici ... m'a ferit Dumuedeu de salba dracull!/.>- ================== pagina 620 ================== 10 Pentru omul urît. 2° Câte odată, pentru omul reu, vicleu. *6 15033 S'au dus boii draculu I. 620 15032 PROVERBELE ROMÂNILOl, * Cine n'a vedut pe dracul, să se uite la. tine. A. PANN, l I. p. 122. - P. I8' PIHESCU, Reu. ta., IT, p. lG2. HINl'ESCU, 1'. 49. 11 1 , r I GH. JIPESCU, Opinc., p. 113.­ E. L PATRWIU & G. P. SALI'IU, înv. c. Smulti, i, Couurluiu, ­ GAVR. ONIŞOR, prof, c. Dobroccţ, i Vaslult,. Vrend să arate o pagllbi"t, pierderea unei sperante. «D'ar hi gându judecătorului la banii ălul cu pricina, şi cu ochii 'n ochii lui, s'ar du ee boii dracului,» - GR. JIPEsau. 15034 * A arde dracului tămâie. NI. CANlfu"", public. j. Iaşi. A se ruga ele cel reu; a fi reu. *6 15035 A fi crescut în buruenile dracului. GR. POIENARU, ing. i. Busc«. ­ C. 'l'EOFrl.NEsau·GRIBINcEA, în» c. Bicae, i. Nemţtt. - Iur.. GROF'!()' REANU. in», c, Galşa, comit. Amd, Ungaria. A fi crescut în burienile dra'culu'i. AL. S'l'AMATI, Rex, Ist.. 1, p. 228. *6 A fi crescut în buruena draculu'i. D. EpUREANU, in». c Daniiau, j. Dolj. 10 A fi. gâlcevitor şi ne-m,:lţumitor;. ort- ce îi ehi �l ================== pagina 621 ================== Cl1lWINTIfl, OBWl,;IUUI ��- 621 ;20 Om crescut reu, În valea întîmpIăriL-.J. N(hn(1A,. Buruenile crescute pe locuri ne-curate sunt buruenile dracului. ,AI fi, tu, om de trebă, darii eşti crescut În buriellile dracnlul. > ­ AL. STAMNl'l. *6 15036 A crepă dracului un ochiu. BABONZI, p. 47. - P. ISPIHESCU, Rev. Ist., I, p. 227.--C. 'l'lloFĂ­ NE-;CU, in», c. Bicaz , j. Nemţu. Când îţi vme S;1 facI o faptă rea ŞI nu o Iacî, :::6 15037 A crepat un drac. E. 1. PA'l'lllCiU&(}.P.SALVIl'J, 'Înv. c. Srlitll!l, J. CovHrluiu. * A plesnit dracu. D-na Z. J UV ARA, c. F'eilesd, j. Tutooa. * Gripă daraclu.1) G. ZUCA, siu/l . c. Samarina, Epir. 1 il Acelaş înţeles ca la No. 16030. 2° Când doue persona învrăjbite se împacă; că(',l dracu stătea Între ele şi 1111 le lăsa sit se împace. :}O Când omul săvirşesce un lucru care se credea peste pu tin ţă a se face. De pildă se gice când mănâncă patru inşi dintr'un ou. Atunci dracul se gândesce: unul a mâncat albuşul, unul gălbenuşul, unul coja ; dar eLI patrulea ce :t mâncat? Dracul nu gi:isesce răspuns şi de necaz crapă. Se dice că tot aşa crapă dracul, când, de la un palu de chibrit, aprind mai mulţI inşi ţigările. *6 15038 Nu O crepă dracu. G. POBOHA)f, -inst. J. Olt. Se <;lice celui grăbit. 1\ r'",,,,,:C; {ro ...... x,,'lt, rlr<:lf'll ================== pagina 622 ================== 62� PROVERBELE ROMÂNILOR �------ *6 15039 A tăia dracului bureţi. A. PANN, .Ediţ. 1889, p. 113 & 151; Il, p. 100; IiI, p. 122. - S. J. GROSSMANN, Dicţ., p. 36. - V. SALA, dasc. C. Vaşcoi1·Bă- resei, comit. Bihor, Unqaria, - GR. POIENAIW. iu«. j. Buzi!f;'. - E. 1. P ATH.Ie'(u & G. P. SALVIU, in». c. Srnnlţ'l, j. Cocurluiu. - C. TEOFA­ NEseu, înv. c. Bicae. j. Nemtu. *6 Tocă ilmculul bureţl. Veql B/trete. Hmrnson, p. 50. - P. ISPlRESCU, Leq., 1, 1872, p. 177. - V. SALA, dasc. c. VaşcO'l�, comit. Bihor, Un­ qaria. 10 Nu are ce face, nu face nici o trebă, 2° Când faci o trebă de gebă .. 3° A spnne cai verdi pe pereţi; om f�lrLt şiri la vorbă, 40 A spune minciuni. 6° Când unul, spunând mincmnr Înaintea altuia mai mincinos de cât dînsul, nu are trecere. *6 15040 A fi însurat cu dracu. D-na Z. JUVAHA, c. Fedescl, .1. Tutooa. A ave o nevestă rea. *1:.:. 15041 A dat mâna cu dracul. N. SANDRU, c. Ueoaqui.deSus, com it. 'A l ba Iufer. 1'1'(/1; si li' a 1/ '1 ({ . S'a îmbogăţit. Se (,,1ice, cu acel aş Înţeles; a pus mâna pe şerpe. *6 15042 A vedut pe dracul. A. PANN, TIr, n, 51. - HIN­ '[Eseu, ['. 165. - P. lSPlRESCU, Re», Iet., l l, p. 160. - LAURIAN & MAXIM, II, p. 1556. - GR. A· 1.l':XANDltEseu, rnagist. j. Pntna. A pătit' o, a primit resplata pentru fapta rea ce a făcut. ================== pagina 623 ================== CHEDINTE, OBICEluHl *6 15043 A dat de dracu. 623 15045 t I I LAURIAN & MAXIM, I, p. 1013. - G A VH. ONIŞOR, prof, c. Dobro­ veţ, j. Va81uit�. - E. 1. Pxrmcru, înv. c. Smulţi, j. COV!t1·h�'ht. - G. POBORAN, insi. j. Olt. *6 A dat peeie dracu. A. P ANN, II, p. 95. - HINTESCU, p. 48. - p. JSP:RESCU, Unch, Sfăt., p. 102; Rev. i«, I, p. 227.­ V. ALEXANDHI, Teatr., p. 1532.­ G. P. SALViU, în». e. Smulţi, j. Couurluiw. - IUL. GROPŞOREANU, in». c. Galşa, comit. Arad, Unga­ da. - C. TEODOHESCU, înv. c. Cur sesci, j. Vaslu'ru. - GR. ALE­ XANDRESCU, maqistr. j. Putna. Acelaş Înţeles ca la No. 15042. "Daca nu te astimpert o să dar peste tlracu:» *6 15044 Uns cu uns6re de drac. V. SALA, dasc. c. Vaşc011 Bă­ resei, comit. Bihor, Ungaria. Om al dracului, om de potcă, 1'611 făcător. * A fi cu gândul dracului. P. ISPIHEscu, Leg., p 344. A fi cu g:1nd uri rele, viclene. *6 15046 'Şi-a pus dracul c6da pe el. J. BĂNESCU, prof'. j. Iioman.>« E. I. P ATHICîu & G. P. ::iALVIU, în», r. Smuli), j. Covttrlnl1!. Când nu giIsescl un lucru pterdut, *6 15047 A'şî băga c6da. LAURIAN & MAXIM, I, p. ,62. - A P ANN, Moş Alb, J, p. 52. _ r P. X 1I.�r"QrtTT rtl"V'''{ ti ]:!f)'l·HnrH ================== pagina 624 ================== 624 PROVERBELE ROMANILOn _ *6 A'şl, vîrî cada. A. PANN, I, p. 53. - Gn. JI­ PESCU, Opinc., p. 119; Heur. Omş, P: 77. - 1. Cn.EANGĂ, Po»., p. 1404. _ P. ]SPIHESCU, Leq., p. '19. il89. - V. Fonnscu, c. Folticeni, i. SI[­ dava. - GR. ALEXANDRESCU, ma­ gistt·. J'. Puina. - E. 1. P A'l'R1Ciu & G. P. 8ALvrv, în». c. SlIInlţl, i. Cot'uduit,. 1 IOA se amesteca unele nu al' trebui. 20 .A semăna vrajba între 6menL 15048 Dracu 'şi bagă c6dă înt6te. LAURIAN & MX:U:YI, 1, p. 752. * Dracu îşt vîrâ cada. A. PANN, I, r- 53. - V. A. :8'0- REsau, c. Foiticeut, j. Snclara . Acelaş înţeles ca la No. 15047. Vai de casa omulut cânrl dracu 'şi vîrd aula, V. A. FORESCU. Ci-că naiba îşi vîră col« prin casele omcnescî, Şi le şoptesce să facă ee nu'ţI vine să gânclesei. A. P ANN, Moş Alb, 1, p. 52. *6 15049 'Şi-a băgat dracul c6da între el. rUL. GIWFSORlLANU, înc. c. Gal­ şa, comit. Arctd, Ungaria. - I. BA NESCU, P1'of. j. Roman. *6 S' O amestecat dracu cu cada. GAVR. ONlşOR,proj. c. Dobl'OVe[, j. 'VasluIt" Când se tulbură liniştea, buna întelegere între eloi ================== pagina 625 ================== CHEDINTE, OBI8EIURI *6 15050 Mai strînge'ţi c6da. 625 G.WR. OXlşOR,proj'. c. Dobrocei, J. VI/sin//(. N 11 te amesteca în t6te. *6 15051 A vîrî pe dracul în cămaşă. E. 1. PATHICIU & G. P. SALvru, fnv. c. Smulţ'!, i. Covw·lu'!u. - C. TEOPĂNESCU, înv. e. Bicaz, j. Ncm­ iu, - M. CANIAN, public. j. Iaşi. 1 U Când facf Line uuuta care, drept răsplată, îţI face reu. 2° Când lel copil de suflet care, ele obicotu, îţi face, pe urmă, vleţa amară. *6 15052 A vîrî pe dracu în sîn. Dna Z. JUVARA, c . Fedesci, j. Tuioca. - E. 1. PATRlcIU & G. P. SALVJU, înv. c. Smulii.]. Coourluiu. Aceleasî întelesurî ca la No. 10051. A se V'ecle in PHlEDRU, IV, 18, fabula Homo el Colubra: �?ui fert malis auailium, post iempus dolet. PHAEDRU. *6 15053 La dracu în praznic. E. r. P ATRrelu & G. P. SALVIU, fnll. c. Smulii, j. Coourluiu, - A. PETRESCU, uu]. c. Curteade-Arqeş; j. Argeş. Adică departe, nu se scie unele. «S'a dus la rltaen ' n praenic» *6 15054 Unde 'şi-a înţercat dracul copiii. P. ISPlRESCU, Leg., p. 11 & 221. - T. SPERAXTĂ, III, p. 269.- iLIE HOCtOT_4.t, tcol. e. Selişte, comit. ================== pagina 626 ================== Adică departe. riiE Z PROVERBELE IW11ÂNILOR Pe unde 'şI-a înţercat (înţercat) dracul capi?:?;. V. ALEXA:KDRI. Tcatr.) p. 1';'28. - GH. J1PESCU, Opinc., p. 115.­ HINl'ESOU, p. 194. - TEODORESOU, mv. c. Punqesci, J. Vasluhl. De unde 'şt-« înţercat dracu copiiI,. v. ALEXANDRI, Teair., p. 1i-3i. «M'a purtat pe unde 'şi-a înţercat dracu copiii.» - V. ALEXA1(DlU, p. 1728. "Du-te unele 'şi-o îniercat clmC1� copiii.» - ILlE Hoojorxu, Transil­ vania, *D. 15055 A umblat şi pe unde 'şi-a înţercat dracu copiii. V. ALEXAKDRI, Teatnl, p. 13.­ Ser. Ser. 'fU'�'ESCU, înv. c. Caianele, j. Do(j. - C. TEODORESCU, în-v. c, Pungesd,.f. Vaslnlu. Umblet pe unele a înţercat dmcul copii. HIN'J,'ESCU, p. 194. - GR. .TI­ PE seu, Opine., p. 115. Amblă pe unele a 'nţercat dracul copil. P. TSPIBESeU, Leg., 1, 1875. Se dice celui care a umblat mult, a colindat ţera sari lumea în lung şi '11 lat, a fost departe. *6 15056 A înţercat (şi) pe dracul. P. GÂRBOVIOEANU, prof, Se111in. Buc. CI. VII. - G. POBORA1(, iust, c. Slatina, J. Olt. E femee răutăcîosă. «Asta a înţercat pe dracu.» *D. 15057 A albit şi pe dracul. 1 ================== pagina 627 ================== CREDlNl'J<:, OBICEIURI Pentru o femee şiretă, vicleuă. :::6 15058 A'I face ca pe dracu. 627 A. P ANN, I, p. 166. - HIN'fESC1J, p. 56. - P. ISPIRESCU, Rev. Ist., I, p. 233. - T. DI'ERAN1'Ă, c. Fân­ tânele, j. Eacăl''t. A'l face de rîsul lumeî, a'l batjocori reu. *6 15059 A face pe dracu(I) în patru. P. 1 SPJRESCU, Rev. ia., llI, p. 380; tu»: Sfăt., p. 50; Le.q., p. 15 - r. CREANGĂ, Con». Liter., XI, p. 181; Pov., p. 218. - Şezăt., Il, p. 50.-- V. ALEXANDRI, Teab'., p. 563. - G. DEl'd. TEODORE�CU, Cercet., p. 90.-:::l. NĂDEJDE, Nttv., p. 10. - T. ::lPERAN'fĂ, 1, p. [,5. -8. [. GUOSSMANN, p. 67. - GAvn. Oxrşon, praf. c. Crângu, j. Tu­ tora. - C. TJWDORESCU, înv. c. Lipoca, j. l1ashdu. - G. POBORAN, insi. [. Olt. - A. Gonovnt, public. c. Folticeni, j. Suciaca: - 1". GÂR­ BOVlCEANU, praf, Semiu. Buc. Cl. VIII. A întrebuinţa tote mijlocele, a'şI da tote silinţele pen­ tru a ajunge un scop ore-care, pentru a isbuti. Ve�li G. DEM. 'l'EODORESCU, Cercei., p. 90-91. Se meiire en quaire. Faire le cliable (� quaire. P.rUl'. Franc. *6 15060 Dracu aduce ... B. P. HĂŞDEU, Elym. JYlagn., p. 875. - D-na Z. JUVARA, c. Fe­ desct, j. Tulava. Când dii peste noi o ne-plăcere de care ne temeam, dar speram tot ele odată că p6te nu se va întîmpla. ================== pagina 628 ================== 628 PROVERBELE ROMÂNILOR *,0. 15061 A scuipa draci. G. POBORAN, 111St. iaU. VezI Sjiîl/t. Adică a fi reu. 15062 * A se uita în curu dracului. Cind unul se uită fix la ore-ce, cu gindul pierdut In altele. *,0. 15063 Calul dracului. P. ]SPIRESCU, tu« Ist, I, p. 455; Leg., II, r J 12. - V. ALE­ XANDHl, Teair., p. 940. - L. ŞAέ NEANU, p. 120. - GR. JjPESOU, Opinc., p. "o. - LAURIAN & MA­ XIM, 1, p. 341. - GR. POIENARU, ing. j. Putna. - G. P. SALYIU & E­ I. P ATRIOlu, in». e. Smulţ!, i. Co­ v7frluitf. - 1 UL. GROFSOREANU, in». e. Galşa, comit. i11=a(/, Unqaria. - C. 'l'EOFĂNIlSCU-GIUBlNCEA, în», c. Bicae i ]. N6mţu. *,0. A fi calul dracilor. G. P. SALvn), in». c. Smulţ), j. Covudu!u. VeqI Babă. 10 Se t}ice anume despre babele cele rele cart fac vrăji. Poporul crede cii aceste babe sunt trepeduşul dracilor, şi că sufletul lor. după marte, merge fără doar şi pote în fundul tartarulut. 2° Pentru o fată mare ne-astîmperată ; care merge în tate părţile singură, nu se sfiesce de bărbaţi. 30 Se dice de măgar, pentru că nepotcovindu-se nu se aude când tropotesce. - Comit. Arad. Se dă acest nume, şi la o insectă, numită de Francesî, W)ellule sau demoiselle. *,0. 15064 A dracului e lumea asta. P. BOGDAN, îm'. c. Bf-l1IŞ, comit. BiTtm·. Unaaria. ================== pagina 629 ================== CREDINŢE. OBICEIURI Arată răutatea lumei. *6 15065 Par'că 'i-a înjugat dracul. 629 15066 TEODORESCU- CHmILEANu, fnv . i S1�cfava. Cum e unul şi altul, adică la fel şi rei. Se \1ice mai ales pentru soţi sau tovarăşi. * Dracu scie. GR. JIPESCU, Opinc., p. 115, Dar eu nu. Ce s'a făcut tovarăşul tHt? - Dracu scie. 15067 * Dracul me învetă s'o fac asta. A. PANN, II, p. 122. 15068 Când te păcălesct, făoend mai ales ce-va reu. * Nici dracului nu'I dă în gând să o facă asta. A. P ANN, rr, p. 12�. - HIN­ ŢESCU, p. 50. Când ve9-i făcendu-se vre-o răutate, vre-o şiretenie mare. *6 15069 Nici dracu nu'! scie. D-na Z. JrvARA, e. Fedesc!, j. Tuiooa. E om ascuns şi viclen. 15070 * Nici dracu ... P. ISPlRESCU, Leg., p. 102.­ GR. ALEXANDRESCU, 'maqistr, j. Puina. Adică nimeni. «Nic; dr'acu m'Io scote din cap.» ================== pagina 630 ================== 630 PROYERBELE ROMÂNILOR *6 15071 Tot un drac. A. P ANN, 1, p. 88. -- IIIN'fESCU, p. 48. - B. P. HĂŞDEU, Etyrn. Maqn., p. 919. - A YR. COReEA, paroh, c. Coşteiu ; Banat. - GR. ALEXANDRESCU, maqistr. j. Puina. * Tot dracu ăla e. Nu face unul mal mult de cât altul şi nicî unul nu preţuesce mult. Unul ş'altul tot tin drac, Amîndoi un ban nu fac. A. PANN. *6 15072 Spuma dracului. . VeqT Molie. M. STĂUCEANU, i'nv. c. Piria .. i. Mehedinţ'î . Acelaş înţeles ca la No. 5519. *6 15073 Si� drace! N. IOHDAN, elev. Set. Norm. c. Tecucel, i. Tecuci. Când gonescl pre unul care face vre un reu. 15074 * Tremură ca draclu. 1) G. ZUCA, stud, e. Fieri, Albania. 10 De frică. 2° De frig. *6 15075 A sc6te capul ca un drac. ZOE MIHĂILESCU, in», c. Buş­ lent, j. P.rahova. Dicere forte des întrebuinţată de femel şi dadace, când ved că copilul nu adorme, ca sit'şi patit vede de alte treburt ale caseî. ================== pagina 631 ================== CREDIN'rE, oBfcEluHi' *Lo. 15076 Par'că'i scaperă dracu 'n fălci. 631 A VR. CORCEA, paroh, c. Coştciu, Banat. Pentru omul slab. ,E gras de C?'e�U C(n scapără dracu '11 fălci-» 15077 * A lUI era dracul. S. B'L. MARIAN, It·ac/iţ. Pop., p. 294. Adică. o pi1ţ'ih. «Ce poruneta el, aceea trcbula să facă fie-care, că, de Il D, a lui era dracul. Ce căpeti1 cu nime nu putea să împărtescă » - t:l. FL, MARIAN. 15078 Am eu meşteşug să îmblănd esc şi pe dracul. P. Jsrmnsou, tu». Ist., I, p. 231 Am meşteşu,Ij să îmblânrresc pe dracul. HINTESOU, p. 104. Ameninţare pentru cel ne-ascultător şi reu. 15079 A ave o costă de drac. I. ClmANGĂ, Poo., p. 167. A ave gânduri rele, răutate intr'îusa. «Asta'I bună, .,li80 Chirioă. Nu'I vorbă că tot a1'C şi ea o �6stă de tlruc j dar trăind şi mu rind 'l-am scote-o nOI şi pe aceea.> -1. CnEANGĂ. *Lo. 15080 Pe dracu 1 Adică de loc. !,ţ'f spun cii sciam acesta l1c mult. ================== pagina 632 ================== 632 15081 PROVERBELE lWMÂNILOR DRĂCIE * A fi vr'o drăcie. P. TSPIRESCU, Leg., r. 249. A se jucă vre-o drăcie. P. TSPIRESCU, Leg., p. 19 & 262; Rev. Ist., r, p. 228; Pov. ti-«, p. 16. VeqI Drac. A nu fi lucru curat, a interveni o putere supra.naturală. 10 Nu putem cunosce viitorul. 2° Nicî motivele întîmplărilor. Din ceea ce ni se pare că este o lovitură, pote să ne vie mult folos şi bine. Prin urmare să primim, cu resemnare, tate Întîmplările vIeţiL 15098 Nu scie omul ce scie Dumnedeu. 1. T. MERA, Conv. iu«. XVI. Aeelaş Înţeles ca la N o. 15097. *L- 15099 Scie Dumnedeu ce face. A. P ANN, nr, p. 43. Acelaş înţeles ca la N o. 16098. �) !:<1 fie-car�. sfânt .iU1:,îlla�e<1 in]. I 4> ================== pagina 637 ================== CHEDJN'fE, oBIcEIunI 637 15100 Nu scim ce cerem de la Dumriedeu. A. P ANN, II, p. 38. - HfNTESCU, p. 31. Dînsul scie, mal bine de cât noi, ce ne este de folos. 15101 Şî noi avem un Dumnedeu. IORD. GOLJlSCU, JYIs8" II, p.98. Se <;lice pentru cei ce au ocrotitor pe pămînt (GOL Eseu). 15102 N'are Dumnedeu stăpân. 1. CREANGĂ, POV., p, 111. Pentru omeniî cart trăesc fără a ave nevoe de nimeni, sau fără, a se teme de nimenI. ,N uma! negustorul, diceă Nichifor, trăiesce din seul Sell şi pe sa ma lut. Când intrebal pentru ce? lVloş Nichifor răspundea tot glumeţ: pentru cei n'are Dumncdeii stapân. - I. CHI!:ANGĂ. Nul seiqneur sur Dieu. Ilecueil de Gruther, *b. 15103 Aşa 'i când n'are Durnnedeu stăpân. G. P. SALvlu, in». c. Smnlfi, j. Covurlutu. Când se face vre-o nedreptate, fără ca să se gasesc(t cine-va să ceră socotelă şi să caute a îndrepta Iucrurile. 15104 Pentru că n'are Dumnedeu stăpân. P. ISPIRESCU, Le.g., I, 1872, p. 171. Acelaş Înţeles ca la No. 15103. *6 15105 Bun stăpân e Dumnedeu. D-na Z. JUVAl,A, c. Fedesc'î, ,i. '11� .+"'".'" ================== pagina 638 ================== Vecii Drac. 1. O. V ALIi:N'l'INllAKU, p, 29. Prin urmare să nu facem rel1 C:1C1 vom fi pedepsiti. PROVERBE LE ROMÂNILOR Q1,t.i seri Dieu. il a bon maisire. H·ov. cam. XV.e Siecle. Dumnei/;eu nu dorme. [n fat locnl sunt ochii, ln't Jehova. Proo. SOl ,OM. 15. 3. Otici nu 'ţi vre de cât binele. :l!i::,. 15106' Ochiul lui Dumnedeu nu dorrne. A. PANN, Eelif. 1889, p. 22; r, p. 78. - D'na K B. l\1A WR, p. 83. - HlNTESCU, p. 128. - OR. ALE­ XANDRllSCU, j. Putna. - P. GÂRBO­ VICEANU, PTO/. Semin. Ci. viu. 638 f I I I I I 1, j ! Il ! I I I II , II , ) .i Il I I L' oeil le Die« oeille ioujours. Prov, Franc, Gotles Auge isi ewtq 0.t[en.1) P1'OV. Germ. The Eye of Gad 17e1'e1' sleeps.2) P,"Oll. Engl. 15107 * Dumnedeu vede tate. OR. ALEXANDRESCU. maqisir.], Puina. Acelaş Înţeles ca la No 151OG. Dieu voit ioui. Proo, Franc. 1) Ochiul lui Dumucdeii e îl, tot-de-una deschis. ", r, 1 '" 1 1 '-' .,-, 1 ================== pagina 639 ================== 15108 CHEDJNŢ Jl, OBICEIU111 Tute 'n lume se discurmă, maşi un Dum­ nedzeu ne-avegiia.") ANDHEiu AL BAGAV, Cad. Aleg., p. 99. Acelaş înţeles ca la No. 1510G. *6 15109 Durnnedeu are două scări, cu care sue şi coboră. 8-. P. SALVIU & E. I. P A'l'RWIU, înv. c. Smulţ«, j. Covurlwln.-Iu­ Ll'U GROFŞOREANU, înv. c. Galşa, comit. Arad, Unqaria. *6 Dumnecf.eu are eloue scări, tot suc şi scob6rd. V. SALA, dasc. c. Vaşcou-Bâ­ resei, comit. Bilior, Unqaria.: *6 Durnneeleu doue scari are: Sc'i sue (sute) şi să cobore. A. P ANN, 1, p. 73. - Hrxrsscu, p. 52. - D. EpUR.EANU, în». c, Damian.]. Dolj.-C. TEOFĂNllSCU, în», c. Bicas, j. Nâmţtl. Durnnecf.eu are doue scari, cu câte un cap vî1'ît în pămînt, şi cu altttl ată,qâ1"ţat el' al şeptele« cer; şi pe una suc pe Român) Iar pe alta ft elă drumul de vale. GR.. JIPllSCU, Opinc., p. 132. *6 DumneGleu are scări şt de suit şt ele sco- borît. E. J. P A'l'RlCIU, in», c. Srmdţ1, j. Conurluiu: - 8-. IVIll-lALACHE, îrw. c. Şendresci, j. Tutoca. ') ,Tate în lume se odihnesc, numai singur Dumucdcii veghieză (ne pă- ================== pagina 640 ================== 640 PROVERBE[.E R01j1ÂNILOR * DumneCf:eu are multe scari, prin care pe unit î7 suc iar pe alţil îl, coboră. GR. ALEXANDRESCU, magistr. J. Putna. 10 Adică umilesc pe cel mândru şi înalţă pe cel smerit. 211 Când cine-va din sărac devine bogat, şi vice-versa. Jntr'un mod eliptic, şi cu înţelesurile de mai sus, se <;lice că un om s'a suit sau s'a coborît Dumneclet'{ care înalţc't pre umilit?') şi: ridică la mântuire pre cei ce plâng. Iov, 5, 11; Ps. 113, 7. 15110 Dumnedeu nu lasă pe om. A. P ANN, Edi1· 1889, p. 152; III, p. 122. - P. ISPIRESCU, Rev. Isi., III, p. 164. - HIN'j.'ESCU, p. 52. Să nu pierdem nicIodată speranţa; după, reu va veni si bine. , Ve<;li BOGDAN, Snoue, p. 80-81. Diea n' oublie pas les siene. GABR. MAumEH. Tres. Seni. XVI-e Siecle. Dio gnarda z soi 1). Frov. Veniţ. GoU verlăsst die Seinen nicht.2) Pro». Germ. God oerlaat ele eijnen niet. 3) Prov. Oland . 1) Dumncdeii păzesce pc al Iu i. 2) Dumnedeii nu părăsesce pc ai lui. .�, '.J_ ================== pagina 641 ================== CREDTN'fE:, OB1CEIURI 641 15111 Am nădejde la Dumriedeu. A. PANN, EdiJ. 1889, p. 152; III, p. 122. - P. ISPIRESCU, Re». Ist., 1, p. 231. Acelaş înţeles ca la No. 15110. 15112 Ori-ce ne dă Dumnedeu t6te sunt bune. A. PAN;,J, II, p. 38. Tate câte au făcut DU1nnerleu sunt bune. Dra. 'l'îCIIlNDEAL, .Fab., p. 193. Prin urmare să primim cu resemnare tate întîmplările vfeţel, chiar şi cele mal displăcute. *D 15113 Bun e Dumnedeu, ',r. ALEXANDHI, Teair., p. 258. ­ GH. .JIPESCU, Opinc., p. 158. - BA­ lWNZI, p. 5l. - HIN'fESCU, p. 51.­ D-na Z . .JUVARA, c . Fedesci, J. Tutoca. 10 O să trecă reul care ne supera, 20 O să primescă cutare pedepsa ce se cuvine. *D 15114 Bunu'I Dumnedeu, dragul de el ţucu'l. A VR. CORCEA, paroh, c. Coşieiu, Banat. Aceleaşi înţelesuri ca la N o. 1511�. Ţucai, în dialectul Bănatean are înţelesul de: sărutat. Deci iucu'L, însernneză sărutu'l, săntta'l-aşL *D 15115 Mare 'I Dumnedeu. 1. CREANGĂ, Pov.} p. 212. D Ma-Te )t Domnul Dumner?eu. V. ALEXANDRI, Poes. Pop., p. ================== pagina 642 ================== 642 PROVERBELE ROMÂNILOR *6 DU1J117er7di e mare şi puternic. A VB. COHCEA, J](I1"Olt, c. Coşieiu, Banat. 10 Lumea stă În mâna lui şi trebue să ne supunem lui, în t6te. « Incnleeă pe mine şi hal! SCill eu unde te 0111 duce �i, mm'e'l Thunnedet; ne-a scăpa el şi de accsta.» -I. CHEANGA, POl'., p.212. -)0 Aceleaşi înţelesuri ca la No. 15114. I 1, 1 i *6 15116 Dumnedeu e mare om. AvH. COHCEA, )ia1'C>1I, c. Cosieiu, Banal. Acelaş Înţeles ca la No. 15115. 15117 Ce putem face înaintea lUI Durnnedeu. I. CHEANGĂ, POL'. p, 74. Acelaş înţeles ca la N o. 15117. V. A. Fmmscu, c. 8tă1Iişo1'il, J. Sndava. Supunere faţă de întîmplările cari nu atîrnă de voinţa nostră. HINTESCU, p. 51. Ca Dumnedeu cine p6te? 15118 *6 15119 Mare e Dumnedeu, dar meşter e şi dracu! *6 Mrlre)l Dumne(Jeu} şi meşteru'!i dracul! 1. CHEANGĂ, Conu. Liter. XI, p. 180; Poo., p. 213. - GAVH. ONISOR, ]J1'Of. c. Dobrooe], j. 1'[lS­ lul'1t� - D. POPA, insi. c. Sinaia, ================== pagina 643 ================== f:i43 * Bun e Dumner?eu) meşter e ('t) dracu.' V. ALEXANDRI, Conv. ui«, V, p. 139; Teair., p. 258. - BARONZI, p. 50. - HIN'J:ESCU, p. 51. - DR. GASTER, Liier. pop., p. 216. - GR. Jlf'EoCU, Opinc., p. 1G8. - I. G. VALENTlNlIANU, p. 4l.- P. ISPI' HESCU, Rev. Ist., I, p. 454. - J.J. Ş.4INEANU, Semas., VI, p. 327. ­ G. POBORAN, inst. c. Slatina, j. Olt. Bun e Domnul, dar şi dracul meşter bun! ]OHD. GOLESCU, 11[S8., II, p. 86. IOSe <,lice la îutîmplărt extraordinare împotriva cu­ viintei (GOL Eseu). 2 o Vom trăi şi vom vede sfîrşitul. «Mare',! DltmneSZei'i şi meşteru': dracul. HelboL! vom pute vcui de hac şi spinulut coluîa. Nu't c vremea trecută.» - I. ORrJANUĂ, Poo., p. �13. «De aşI pute să'I smulg de pene pe clocârlauu! ist iară Turcul ati ,,lis atuucea : «de vol ii el' om mare te vOI face ele vei fi 111(\1 mare în Kinpri judecăt.oru.» Şi mergend la 'l.'arigmd, s'aii despărtit unul de alt" să,'şl (mute stăpânt, DeCI, copilul cel de Turc au uomcrit la un Aga, ce era do curtea Irnperătcscă, şi al' slujit, aşa, diu stăpân în stăpân, până au njuns de era l'aş(l: �i fiiud Paş:1 săracu, avea un prieten Musai pu Imp0riHeoc, şi pe [(ICca V.l'8mC se Întîmpla de era multe zrul.ale în 'l'a]'i�j'all ele 11U se mal pnt,ea aşG\h l'orta. - Doc;, Kinpl'"lilll a(, (}is cMre acel prieten l\Iusaipn de caS:1 Impe\'5.tească· << Iară Ghica-Vodă, după ce'I luase dintre cef-l-al tf boieri, se speriasă tare, oă nu sciea povestea ce este, şi d upă ce s'aii l'eclicat divanul şi l-aii dus la Vezirul, I-au Întrebat Vczirul ce om este, şi de nnde este, şi a.îi dis . < Ounuscc-mii pe mine, au ba?> Iară Ghica·Vodă l'au SPllS de unde este de locul lui, iară a cun os ce pe Vezirul nu'] cu­ noscea. Atnnel Vezirn. Kiupruliul s'au spus, şi au (�iB: ,ţii minte ce am vorbit când venian. alll('wloi pe cale? şi aii <,1i8: de ar uitat tu, dar eu n'am uitat, şi latii că te voiu face Domn în Moldova, numaî să tn facI mulcum. > Iară Ghica- Vo,li'l alt şi mers de l-au sărutat mâna, şi s'au rugat atunci pentru stăpâne-seu să 'I lase să fie Domn sii nu'] mazilescâ. Iară Vezirul alî.-(jspUllS: 'acum de odată îl las să fie, jară mal pe urmă cuvîntul meu gioB un '1 voi Iăsa ; ci tc YOl face pe tine. > Şi pe urmă chiemând la Portă pe Gheorghe Ştefan-Vodă să mergă, al) pus pe Ghiea-Vo(lr, Domll în Moldova, după cum scrie letopiseţole. Aşa fUi fost povestea eşirel '1eetor doue (HllcnI, Kiupl'l1liul111 VClI,irnlul şi Ghici1I-Yodă: că muIe este voia hit .D-�leit, se bin!csc tâtc jil'cle omenesci.» - 1. N.llCULCE, Letop., p, 188-180. 15135 Când va Dumne<;leu şi omul nemeresce sfatuL 1, NECULUE, Letop.ll'fold" IL p, 237. A.cela� înteles ca la No. 15134. 15136 * Dumne<;leu, că e Dumne<;leu, şi nu pate mulţumi tată lumea. Maior P. BUDJŞ'l'EANU,,i. Ilfov. 15137 Nu potl mulţumi pe tOţl omenil'. Oe e pe placul unuia, displace celui -1' alt. * Dumne<;leu e a tot putinte, şi încă nu împacă pe toţi, GH. ALEXANDHESCU, magistl·. j. P,dna. Nid /il de sus nu intră în placu tutulora. GH. JIPESCU, Opinc., p. 84, Aeela� înţeles ca, ];1, No. lfili3G. ================== pagina 648 ================== 648 PROVERBELE ROMÂNILOH *6 15138 Nici Durnnedeu nu p6te face pe voie, la tot natu. A VR. COReEA, paroh, c. Coşteiu, Banat. *6 Nic'i DumnerJ,ei't nu p_6te face pe placu tu- tulor. D-na Z. JUVARA, c. Fedesc't, j. Tutm·a. Acelaş inţelss ca la No. 15137. 15139 Pre cine Iubesce Dumnedeu şi îl certă. LAUHIAN & MAXIM, I, p. 609. * Dumneqeit certa p'(e cine iubesce. D-na Z. JUVARA, c. Fedesc'l, j. Tutova. Spre mângâierea celor Ioviţî de sorta. Lehoua mustră pe cine iubesce. Pl'ov. SOLOlION, 3. 12; Iov, 5. 17: Ps. 94. 11. Dieu (jui a fait sur moi luieir Un mal dont il m' esiuei nuisir, Dist (jue devant lui souef jlaire.l) BAUDE FASTOUL D'ARRAS, XIII-e Siecle. A ehi Dio uuo! vene, 21fanda aillizioni e pene. 2) Prov. TOBe. Tren Golf lieb lud, den r:iichtigt er.3) PI'OV, Germ, 1) Dieu qui m'envoit un mal que je dois supporter, dit quc ce mal sen­ tira bon devant lui. ') CUI Dumn ed eii vroesce binele, îi trimete scârbă ;;i superărr. 3) Pe cine Dumnedeii îubcsce, îl pedepsesce. ================== pagina 649 ================== T CREDIW[E, OBICEIURI 649 15140 Dumnedeu certă şi iarăşi tămăduesce. AXIKTIE URICARU7L, Lelop., 11, p. 128. Dnmne�lel1 pedepsesce pe om, dar şi curînd îl Jertă.. D'un c8tâ Dleu ]loinlJf, de I' auire il oinqt. GABR. lIfEUKIER, XVI-e Siecle. 15141 Când va Dumnedeu cu omul vine şi dracu cu colaci. A. PANN, Eili{ 1889, p. 166; IIl, p. 134. Când ore Dumnerl, el� cu omul Vine cu colaci şi dracul. HIKŢESCU, p, 51. Când 'vre Dumned,eu cu omul, vine şi dracul cu colacul. P. ISPIR�sCU, Leg.} I, 1872, p. 165; Rev. i«, I, p, 459. Când vre Duml1ede1� cu omul, vin şi draci: cu colacii. HELIAD-IUm:LESCU, Tandal., p. 28. ;ţ6 Când noe Dumneqeu) şi dracu vine cu colaci. G. I. 'l'01>lESCU, în». c, Brese ar'î j . .Mehedinti. *6 Când Dumnedei: va cu tine Şi dracul cu colaci vine. A. PAKN, I, p. 72.-P. GÂRBO' vrCEANU, prof. c. Zegaza,j. 1Ylehe. dintr. IOSe �lice când ne vine şi de unde nu nădejduim. 2° Când omului îI merQ'p hinp, roh,,,,, "'; r.�� ,LH"'OO"� •. ================== pagina 650 ================== f I 650 PROVEREELE IWMANILOI\ A IjU1: Dieu a/ele, nul ne peui uuire. Frov. Franc. Proo. Germ. Frov. Span. Aquel es nea que est it, bien con Dios.') A. P ANN, JI, p. 69. - HINTESCU, p. 51. - P. ISPII\ESCU, Reo, Ist., I, p. 457. - V. A. FORESCU, c. lvIii­ lini, j. Suciaua. Wer Goil Ztt1n Pretinde hai, den echadet keine Creatnl'.2) He t8 110 lase?' toho kee]?s Gad jar his jriend.3), Fl·OV. Engl. Aoelaş înţeles ca la No. 15141. *6 15142 Când îi dă Durnnedeu nici dracul n'are ce 'i face. ii I Frov.Wallon. O' est Tbon Din qu'el uoui, les sainte n'l;s polet rin.4) Chi het Intona un Dia, ha in iasca 't santi.") Prov. Tose. Goi: hal mir' s gegeben, und. der Teufel soll es mir nicht nehmen. G) Prov, Germ. Il thai (Jad qte the cleiZ daurna rei ve. 7) Frov. Scot. li I I I I 1,1. I I 1) Acela e bogat care c bine cu Dumnedeti. 2) Când are pe Dnmuedeii ca prictin, nu p6te să '1 facă reii nicî o fiintă.. ') Acela nu p'ierde care 'ŞI pâstreză pe Dumnedeii ca prieten. 4) C'est le bon Dicu 'lui le vcut, les saints n'y peuvent rien ") Cine are pe Dnmnec)eu sigur, are pe sfinţi în buzunar. 6) Când vre Dum nedeii să ne hrănescă nu p6te să impedicc acesta S·tu. Pr-tr-u ================== pagina 651 ================== CliEDINT Il, oBICEiuHI 631 *L::. 15143 Daca vre Dumnedeu şi turetcă (tur uetc ă] se face. V. IFRIM, elec. Se. Norm., c. Co­ rodesci, [, Tuiooa. Dacă al noroc, din desculţ umbli cu cizme. FEH. P APAHAGI, Zioeit. Jahres., p. 173. 15144 Până s-adjundzi la Dumnidz eu ti măcă daracii.') Vec!I ::'jiÎllt. 15145 10 Arată puterea dracului. 20 P,lnă la cel mart, cel micî t; prăpădesc. * Când dă Dumnedeu dă, iar când lea, apoI îţi Ieă şi cenuşa din vatră. AL. MAltTINIAN, j. tu»: V. SALA, âasc. c. VaşCO'u, comit, Bili01', Unga1'la. Dumnedeu scie să 1'8spliitesc[t, dar şi să psdepsescă bine pe om. L::.* 15146 Cui Dumne deu vre a'I dă, şi pe ferestră îi tipă. ,1 I 1 ARBOHE, i1l,q. j. BUZfl1. Acelaş înţeles ca la N o. 1514ii. * Dumnedeu, că '1 mare, şi n'a dat la toţi de o potrivă. 15147 Arată na-pobrivirea la avere. *L::. 15148 Dumnedeu dă tot la cel ce are mal mult. 1J-na Z. JUVAHA, c . Feâesci, i. Tu/ava. Acelaş Înţeles ca la No. lf)147. 1) P;În:l sit ainnP"l la I)umnedeu te mănâncă dracii. ================== pagina 652 ================== 652 PROVERBELE ROMANILOR «- D6m1l8, dise SI. Petrea, ore n'ar 11 bine CR. să ieI boii cei buni de la omul cel de dinainte, care de şi bogat, după cât se vede, dar e aşa de ret, la inimă, şi s,'( '1 dai istuî-l-alt sărac, om bun la inimă '( «- � u Petre, şi încă val face din potrivă de cum dicî tu; adecă, acest sărac şi bun la inimă să '1 perdă şi pe juncănaşit cei slabi ce '1 are, căct cel sărac şi bun la inimă fiind, nu 'i va păre reu, numar de atâta lucru; jar celuî-l-alt, pe lângă cei dot boi marf şi frumoşî, il val mal da încă alţI dor, şi apot patru, până '1 voiu face bogat tare, şi apoî, când îl voia lua, Îi voru lua tot, ca să 'I rup inima din el şi aşa să se pocălescă cum trcbue.» - Şeeătorea, I, p. 258. Y8�1I N. BOGDAN, Pooeşii, p. 66 şi urmetorele. Cii cel ce are i sit va cUt, şi ''t va prisosi ; tar cel ce nit are. şi ceea ce are se va ltrel, ele la dînsul. ::VfATEr, p. 13. 12 j MARCU, 4. 2f, ; L17CA, 8. 18. 15149 Dumnedeu la unul dă tot şi la altul nimic. A. PANN, Nastr. Hoqea, p. 22. Acelaş înţeles ca la No. 15148. A se vede snova elin Naeiratin-Hoqec, p. 22-23. Urarea beţivulul. *6 15151 Dumnedeu resplătesce fie-cărul după fap- tele sale. 15150 Dumnedeu să '1 înmultescă, Ca şi petra să crescă l A. PANN, 1, p. 128. - HINIESCU, p. 52. 15152 , I II I I I j: I I I GIt. ALEXANDRESCU, maqistr., i. Puina. *6 DnnUZe(feU plătesce (lupă fapte. V. SALA, dasc. c. Va.şcoiî·Bărescl, comit. Bihor, Ungaria. Ca un judecător drept ce este. * Durnnedeu nu resplătesce ca duşmanul, ci gonesce cu anul. A. PA:\'N, Ediţ. 1889, p. 22; I, p. '7S.-DR. GAS'J'_E�R, Liier., p. 52. ================== pagina 653 ================== CREDI:-lTE, OBICEIURI ---------------- 653 Arată îndelunga răbdare a lui Dumnedeu. Iehoua este târ1'01'. Genii. Eschil \lice: «când un om merge spre peire, dei; îl ajută să se nimicescă.» - PROMETEU. *6 15175 Durnnedeu nu dă cu băta, ci îi Ieă mintea. JUI.. GROF')OHEANU, dese. c, Gal­ şa, comit. Arad, Unqaria. Acelaş înţeles ca la No. 15174. *6 -15176 Dumnedeu certa pe om după puterea Iuî. C. TEODOHEsau, inu, c. Doqele, .f. Yaslulll. 1) Jupiter lnnebunesce mal îutâii! pc acel pre care \Te să '1 pîerdii. 2) Când Dumue.Icii vre să 1\C pcdepsescă, el ne scote din minti. 3) Cînd Dumncdeit ne S'" pcdepsescă pre cine-va, atunci îi legă ochii. 1 ================== pagina 661 ================== CREDJKTE. OBICEÎURI 661 * Dumne(!e{t ne er'1·tă dupr(, puterea nostră. GR. ÂLEXANDHESCU, maqistr. j. Putna. Pedepsa celur vinovat nu trebue să fie pre aspră, Dieu ne reut pas plus qu'on ne peuf. Prou, Feanc. Dia non manda se non quel cite si puci portare. 1) t-«: Tose. Gott aieht Schullern nach tler Biinle.2) Prov. Germ. Gat slrape« the bac!.: for Ilie lJlfnlen.3) Pt·or. Scot. *6 15177 Ce a legat Durnnedeu, omul să nu deslege. Iur., Grw"�şoHEANu,prof. c. GaZ· şa, comit. An/d, Unqarta. * Ce Dumnedeă a legat omulu; nu m(t? pote desleqa. GR. ALEXAKDHESCU, magi8tr. J. Putna. Se �lice mal ales despre căsători). 15178 * Iu greu, ţi-agrută ş-Dumnidzeu.s) G. ZUCA, 8(ud. c. Berai, Alban1:a. Omul să nu pjerdă nict odată speranţa. 1) Dumnedeii nu trimite mal mult de cât pote omul să dud. 2) Dumuedeii dă spatele după povară. 3) Dumnedcu face spatele după greutatea l'0vcrcL 4) enoe e greu, îţ1. ajntrl �i DUmHC(�Ct't. ================== pagina 662 ================== il II 1.1 662 PROV EHBELE HOMÂ)lILOR *6 15179 Cine începe cu Durnnedeu, cu Dumne- deu sfîrşesce. IUL. GRO�'ŞOREANU, dasc. c. Gal­ şa, comit. A1'ad, Unqaria. Bine cme începe, tot bine isprăvesce. *6 15180 Dumnedeu când a plecat să sc6tă urîţii din ţeră, cel mai urît de cât toţi s'a luat după dînsul să'! însotescă în a­ cestă lucrare. C. I. TOME:SCU, înv. c. Broscari, i. Jlchedinţi. Când ee] vinovat se preface ei!' este nevinovat, şi caută şi dînsul pe cel vinovat pentru a'I descoperi, *6 15181 Dumnedeu dă şi lea. AVH. CORCEA, paroh, c. Coşteiu, Banat. *6 Duninedei; tot cUi şi ieă, V. SALA, clase. c. Drăgănesci, comit. Bihor, Unqarta. - D. Po­ POVlc:I, inv. c. Cuoin, comit. Ararl, Ungaria. ])umnet?eit dâ, ])u11lne(ldt lea. D-na S. �ĂDEJDE, Nttv., p. 155. A verea, binele este trecător. Dwnner,let'i mi-a ilai, Dumne�lâi mi-a luat, fie numele lut bine-curiniat. Biblie Iov, *6 15182 Durnnedeu încarcă şi descarcă, JUL. GROF80RI�ANU. clase. c. Gal­ şa, comit. A7:cul, Ungada. ================== pagina 663 ================== CREDINIE. OBICEIURI *6. ])ll1nne(!eit tot încarcă şi descarcă. 663 D. Porovrct, in», c. Cuvin, co­ mit. A1'lId, Unqaria, Acelaş înţeles ca la No, 15181. *6. 15183 Un Durnnedeu d ă şi altul Iea. HIW[ESOU, p. 53. - Du. GAS­ TER, Liier, Pop., p. 217.- BA­ RONZI. p. 55. - L. ŞĂîNEANU, Se­ mas., p. 327. - D. EpUREANU, in». c. Damian, j Dol]. - GR ALE­ XANDHESCU, maqisir .. i. Puina.>« G. POBORAN, insi. j. Olt. - C. 'rEO­ FĂNESCU, in'O. c. Bicasc ], Nemiu, *6. Un ])umnuleu ift dă şi altul ifi 'lea. D-na ECAl'. ZANNE, c. Bâscscit, j. }1'âlc;'u. :;:6. Un ])umnecleu del şi elece'lea(z'i). V. A. Fouesou, c. Fo!ticen�, j. Suciara. -- E. 1. PAl'RICIU & G. P. SAI-VIU, in». c. Smulţi, j. Co­ »urluiu: 1 () Când mai mult plen,li de cât câştigi. 2° Când nu ai apucat bine să capeţi nn lucru, şi altul ţi'l lea. Remăşiti't elin vechile credinţe păgâne. sN6vĂ Ci-că un ţigan căpătase o olă cu lapte. Când a pus'o la foc, vede că laptele începe să se umfle. Tiganul nu mal puteă de bucurie că se înmulţesce laptele, şi se ruga mnlţumit: . VC'f1 Domn, Acelaş înţeles ca l[t No. 14819. Hristos a <;lis: d?ugăciunile vostre sâ fie scurte, şi nu ca ale 1J(7,gânilor cari 'Şb inchipui Cf� prin muliimea cuoin­ ielor vor ilobâiul: ce doresc. Căci tatal oosiru scie ce vl7 trebue înainte ca să cereti. ,) 15205 * Te duci la sfinţi şi nu te duci la Dum- nedeu, Maior P. BUDlŞTEANU, oi. I(fov. ================== pagina 670 ================== 670 PROVERBELE ROMÂJSILOB Pentru cel care se rogă de cel mal mICI, 'in loc să mergă de a-dreptul la cel mai mare, de care atîrnă totul. Il uaui mieutc s' adresser el Dieu qu' ii ses saints. P1·OV. Franc. *D. 15206 Dumnedeu să te păzescă de ţiganul tur- cit şi de mojicul grecit. A. PANN, III, p. 48. - Hrxrsscu, p. 52· -- P. GARBOVICEAJSU, J!1'If, Sem. Bue. Ci. VIII. - H. D. E­ NESCU, înv. c. Zamostea.j, Dm'o}IOL Dumnei{e1� să te ferescă de ţiganul turcit şi de mojicul grerit. A. P A.'iN, Ediţ. 1889, p. 84. * Dumnidzetf s'ti ascape di criştin intttrchipsit. 1) D. A. MiLESCU, Btnd. e. GO)icşr, Macedonia. Arată asprimea parvenituluî, ctocorulut. Dio iiqardi da un ricco impouerito, e da un pl)­ oero quand' e arricchito. 2) Pl'ov. TOBe. *6 15207 Dumnedeu să te ferescă de Român cîo- coit şi de ţigan boerit. (1. r. TOMESCU, înv. c. Broscari, [, JJ.lehedin ţi. Acelaş înţeles ca la No. 1520G. *D. 15208 Să te ferescă Dumnedeu de ţeranul bo- erit şi de ţiganul turcit. (1. BĂNULESCU, in». e. Pietroşiţa, }. Dâmbovita. 1) Dumnedeii să te scape de creştinul turcit. �l Du mn ede ii să te năzescă de Ull bog-at care a sărăcit �i de un sărac \ Iv 1 ================== pagina 671 ================== CREDfN'fE, OBICElmd' 671 *J:,. Să te ferescă Dumnedeii de tiqan turcit şi de Român boierii: J. DUMITHESCU, iur, c. Gâncioca, i. DoU· Ved] BOier. Acelaş înţeles ca la N 0. 15207. A se vede şi N o. !=l762. 15209 Dumnedeu sfântul să ne păzescă Şi de praftoriţa tigănescă. A. PANN, Edi{ 1889, p. 87; 1 1, p. 50. Pentru cel care se învaţă dUJJă ce pătimesce. A se vede suava de la No. 15213. 15210 * - Dumnidzeu s-ti ascape di muliare urută.t) C. IONESCU, prof: c. Nevcsta, j}[acednnla. Căci e foc şi pîrjol în casa omului 15211 Să te ferescă Dumnedeu de bătae feme­ escă, D'na S. �ĂDEJDE, Nu»., p. 66. Căci e g1'6zuică. Ve(Ji nuvela Dinet Nădejde. *J:,. 15212 Să te ferescă Durnnedeu de judecata fi- meescă şi de bătaia prostului. V. A. FORESCU, c. Dorna, j. Suciaca, Arată lipsa de judecată a ferneîet, şi primejdia de morte la care eşti supus, când te lovesce prostul. ================== pagina 672 ================== r 672 15213 PROVERBELE ROMÂNILOR Dumnedeu să te ferescă, De bătae cerescă, De urgie 'mper ătescă, Şi de pîră mojicescă. A. PANN, Edi[. 1889, p. 8-1; III p. 48. DUJ1lne(lel� sfânt set pc'izesccl, Totă firea creştinesccl, De băiai« cea cerescâ, De urqia 'mpenuescâ, Şi de pîra mojtceseă. A. PANN, Ediţ. 1889, p. 85; III, p. 48. Dumne(!âi sc't te ferescă, De bătae cerescă; De urgie 'mperittescâ, De pîrâ mojicescă, Si de ură boerescă . . , H 'NŢESCU, p. 52. * Dumne(!ez'( Sit te pazescâ, De urgia, 'nl,percltescc'{, Şi de pîra niojicescă. G. BĂNULESCU, înv. c. Pietre­ şit«, [, Dimbooita. 'I'ote, lucrurt grele de suferit. POVESTEA VOHBIJ Un impcrat prea cu mint", l'ugile când îşI făcea Pe lângă alte cuvinte şi aceste le diceă : lhtmne\ldi sfânt sa pazescâ Totă firea creştinesc«, De bâtaia cea cerescâ, De urgia împerdtesccl Şi de pira mojicescă. Fiul seii ce tot-de-una la rugi cu el pus era, 'I'ote le (�icea clar, una nu '1 plăcea, îl supără, Nu 'j venea să se smerescă, sr, (lieă acest cuvînt: ================== pagina 673 ================== 673 1. I 1)id,ud: Ce putere are UI1 mojic, prost, nătăreu, • Unuia irnperat mare prin piie să 'i faca retl? Imperntul dacă vede că nu '1 potc muia Sit 'l l'aUt pe el a crede ceea ce '1 povctuiă, Gândiml u-se făcu planul �1icenc1: val ii să 'l pedepsesc. Şi chiern ă în gTflh pe ţi,l;'all 11 1, potcovuru împerătesc, Căruia diu i o ti urpla ro atunci dintr'un foişor, Căduse, şi 'I murise copilul seU micşor. li poruncesce În taină, ca CII cârdul ţigănesc, Să se sco le să dea jalbă ele fiul imperătcsc, Cu dovcdt s'a d ucă Vil'ă, o i-i cum va sci mal urît, ert el de sus imbt-ân cindn '1 CII dile l'a omorît, Deci ing ropâud pc copilul potcovaru 'm perăteso, Ridică doved I, aduce tot salaşnl ţigănesc, Dati jalbă către 'rnpel·at.uI, cu jurăminte piresc efI 'I-a 'mbrâncit pe copilul feciorul impărătcsc. Imperatu 'nfătişeză pe fini Setl în divan Dovedite îl Iac să crc(�ă că a i m ln'âuei t pe ţigan. Pentru caro im pcrat ul chiar singur a hotărît, Să '1 de, să '1 a, l,ă ţigarl u în locul celul omorît, Aşa dară, fără voie, fcdorul de împărat A trebuit să se ducă, tatăl seii precnm l'a dat, Şi ,100se],1 impăratul pe potcovarul chiemâud , Il dă straşnică pnruucă pentru fiul seu dicend : IţI poruncesc ca in datu cum te vet duce cu el Să '1 imbracl În harne rupte, să nu 'I Iacî hatîr vr'un fel: Şi să '1 pur la fOI S:1 suile, tocma ca pc nn ţigan. tJfmd vel;ll că nu te ascultă, Îngrozesce '1 din clocan. Şi cu praftoriţa udă mal adesea_ să ') !ovescl, Dă in el, numaI l'ăzesce nncle-va să, nu 'J slutescI. Că voi tI, pentru o greşală, în ast·fcl să 'l pedepsesc, De cât, cum t;lic, tu ascultă cele ce îţi poruncesc. DecI rI.ucencln·se ţigallu eu porunca îuarmat, Le-a urmat tate tocma cu feciIJrul de împerat, Il îllJbrăcă în nisee s<1renţe ca p'o slugă de ţigau, Negre '1\ cărbuni tăvălitc. de nu făcea nicl un ban. I! puse la fOI să suBe şi cu barosu să dea, De nu putea, val de dînsul! cu praftoriţa 'l lovea. De câte 01'1 stl'opea focul, cu dînsa îl atingea, Şi obrazul, nasul, gura îi umplea .şi îl mânjea, Pedepsele aste tate trebuind să lea şfirşit, Dupit trei <;1ile împeratnl Iertă pe fiul greşit, �i trimeţeud, îl aduse Iar cu ciuste la palat Spălat şi îmbrăcat hine, ca un feclm' de 'mperat. ApOI sera Împeratul mel'gend să se rage laI' Au rostit ca mai înainte aceleaşi cuvinte chIar. Fiul seiî, ce împreună sti. 'ngenunchiat spre pămînt l,)ise: htă! mai va Îne{t să t;licl şi acest cuvînt: Dwrme\le1'l sjâllt să ne păzescd Şi de pmftorila ţigdncscd. AtuncI îrnperatll 'n sine, (le vorbele lui rît,l6nc1, Şi isprăvind rugăcIunea plecă în iatac t,lîcend: Omul până nu păti mesce nu se Învaţă. A. PANN. ================== pagina 674 ================== 674- PROYERBELE ROMÂNILOR *D. 15214 Dumnedeu să te ferescă De poruncă 'mperătescă. P. (i ÂHBOVICEA�U. prof. Semin. Buc. CI. VIII. Acelas înteles ca la N o. 15213. > , 15215 D. Să te păzescă Dumnedeu de bătaia muie­ rii, a stăngaciuluî, a clungulul şi a schio­ puluî, de puşca chlorulut şi de fapta mutului şi a surdului. Serătorea, lIf, p. 81. * Set te p(/zescc( Dumnedeă de bătoi« surdulu'i şi de fapta sch'f.opulul. 1. DĂNESCU, prof. j. Roman. Fiind toţI 6menl insemuatt de Dumnedeu, şi prin ur­ mare rei. 15216 Dumned eu să te ferescă, De bataia cea orbescă, Şi de picior6nga schiopescă. A. PAN�, IIf, p. 25.- HINTESCU, p. 5:l. Acelaş înţeles ca la No. 15215. *D. 15217 Să te ferescă Dumnedeu de bătaia clun- g ului. OR. PO'tE�ARU, ing. j. Putna. Acelaş înţeles ca la No. 15216. *D. 15218 Ferescă Dumnedeu de fuga schiopului şi de bătaîa orbului. G A VR. ONIŞOR, prof. c. Dob1'O­ reţ, j. Vasluiu. ================== pagina 675 ================== CREDINTE, OBICEIURI 675 15221 *6 15219 Să te ferescă Dumnedeu de fată de popă şi de moşie lângă cale. 1. Puşcx nftr. c. Poiana-Mirului, comit Făgâl'oş, Trans�lvanfa. Una ca Şl cea-I-altă nu sunt ale stăpânului ci a fie-cărui trecător. Les femmes [enesirieres el les terres de frontiere« sant mauuaises cI, qarder. p,.ov. Fl·anc. *6 15220 Să te ferescă Dumnedeu de capră şi de fată. A VR. COReEA, paroh, c. Coşteuc, Banat. Amîndouă sunt grele de păzit. * Dumnidz.eu s-te-apere di om strîrnbu.') 1. COY AN, praf, c. Turia, Epir. lOCa de orî-ce om Însemnat. 2° Pentru omul ne-drept. 15222 Durnnedeu ferescă grădina de ştir şi pă­ mîntu de chir. V. ALEXAKDRI, Teatr., p.1615. 15223 Lucruri de cari nu poţI scăpă. La Alexandri e un joc de cuvinte asupra vorbei pir, pronunţată chir, şi aplicată Grecilor. * Trei lucruri sunt urîte şi lui Dumnedeu : bogatul ne-milostiv, calicul fudul şi curvarul betrăn. r. BĂNESC:U, prof, j. Roman.­ D-na M. JUVARA, c. Saraţeni, [. Tuiooa. ================== pagina 676 ================== Pl:OYEl1lJJ,LE lWMAI'JJ.U[( 'I'rei lucruri de o P0tl'lvi'. rele şi ne potrivite. Dex luiit inoull 1)O/))'e o roucilleiu, jeune pareeseuo: et ciel lu.1'urieux.l) LMII.'}. Pl'ov. Xl [Te Siecle. 15224 * TreI lucruri în lume nu sunt: scară la Durnnedeu, pod peste mare, ferul me­ duvă nu are. D·na Z. JU\�AR \, c. Fedesci, }. Tutoca. Lucrurt cart nu pot, fi. 15225 Dumnedeu si '1 inmultescă, Ca şi pe pîetră să cresca. A. PAKX, I, p. 128. - HINŢESCU, p. L2. Urarea b eti vulu]. 15226 Durnnedeu sa '1 Negoe, în dioa de Ca­ racal. r. bPIHESCU, n-». Ist., II], p. 1(;4. DUln1w(eu sit te iepure (Neqoe) în dioa de Caracal. BAIWNZI, p. 85. _. HINŢi<:scu, p. 5;]. DU1nJ1eclei'î să )7 iepure. 1. CREANGĂ, Amini., p. 94. 10 La vorbe ne-potrivite. 2° In mod glumeţ În loc de: Dumnerjeir să 'l Ierte. * 15227 Dumned eu să '1 ierte, Cu treI perne fierte, Şi cu una mele, Să nu se mai scole. D·na EUG. ZANNE, c. Bucurescl , j. Ilfov 1) Dieu hait bC�llCOUP pau vre orgueilJeux, jeunc parcs-'cux el vieillard luxurieux, ================== pagina 677 ================== CREDINTE, OBICEI ['nÎ *6. Dumnee!eu să )l ierte, Ou trei pome fierie, Şi cu una crudă, Să nu'f fie eluda. 677 i t A VR. Concn», paroh, c. Coşieiu, Banat. Se gice despre un mort pe care nu '1 jelesc de loc. *.6 15228 A fi omul lui Dumnedeu, ANDREI MARINEBCU, in», c. Hu­ mele, j. Argeş. - C. BUNGEl'TANU, preot, c. Cosareţ, j. Mehedinţt Om al lui, Dumneaei». I. CREAKGĂ, Poo., p. 254. - P. TSPlRESCU, Leq., p. 278. - AL. Q. DOBFSGU, 111, p. 44. Om bun, cu inimă bună, care ajută pe toţi. «Acolo, dacă sosi, trase la gasdă la un om al lu; Dumncr;lefÎ" De câte­ ar! se culca, de atâtea ori găsea câte o pungă cu galbeni la căpetârul seu, când se sculă.. - P. ]SPIRESCU, Leq., p. 278. *6. 15229 A fi pânea lui Dumnedeu, C. C. l'!IIOLESCU, c. Miclcsd, j. Yaslniu. Veq.' Pâm. Acelaş înţeles ca la No. 15228. O'est le pain du bon Dieu. PI·OU. Franc. *6. 15230 Omu lui Dumnedeu cu gându dracului. tlT. ST. TU1'E3CU, in». c. Caia­ nele, j, Dol). 10 Despre cel prost. 2° Pentru cel \ fătarnic. ================== pagina 678 ================== 678 PROVERBELE ROMÂNILOH *1':,. 15231 Omul luI Dumnedeu (şi) cu naravul dra- culuI. C. BOGDAN, preot, c. (tarpinet, comit. Bihor, Ungar-fa. -- GAVR. ON ŞOH, prof. c. Dcbrooe], i. Vas· luiu: *1':,. Om cu frica lu; Dumnedeu şi naravul dra- eului, C. TEODORESCU, inc. c. D6gele, j. Vasluht. Aceleaşi întelesurî ca la N o. 15230. A se vede şi N o. 4332. *1':,. 15232 Omul lul Dumnedeu cu firea dracului. IULIU GHOFŞOHEANU, în» c. Gal­ şa, comit. Arad, Unqaria. Aoelaş înţeles ca la N o. 15231. :j:1':,. 15233 Om al Iui Dumnedeu cu c6rne. v. R;\MBU, in». c. Brănesct, j. Dimbovita. Adică om al dracului. *1':,. 15234 A orbit Durnnedeu pre cine-va. OH. JIPESCU, Lumin., I, p. 263. I-a luat minţile de nu a V8(Jut, nu a înţeles şi a greşit. *1':,. 15235 Dumnedeu ăl din teu A VE:. COB,CEA, paroh, «. Coşteiu, Banat. Adică dracul. Tel/' în dialectul bănăten insemneză: lac. :1:1':,. 15236 A se lua cu luleaua luî Dumnedeu, D-na L:;. JUVAHA, c, Feclesc1, i. Tutova. Vecj.i Lulea, iVJIll!. ================== pagina 679 ================== CREDINTE, 013IGEIUHI ---------------- 679 Adică a be bine, a se îmbăta. *6 15237 De la mine puţin de la Dumnedeu mult. G. DElir. 'I'nononnsotr, Cercei., p. 88. - 1. CHEANGĂ, Poo., p.l91. - K BA IOAN, Binele} p. 6. Se <;lice când miluesct pre cine-va sau îi facî un dar. Irisă, mai cu deosebire: La botez, când, la prima îmbăiere a copilului, naşul aruncă o morietă în scăldătorea miculut fin. IJa nuntă, când, la împărţirea darurilor, fie-care mesen dă, nouet familii partea sa de ajutor în bani, în vite sau în producte. Formula este de originii latină precum o dovedesce următorul vers din Ovidiu: Pauca quidem faieor ; sed Di deni plur« roqati. A se vede, pentru mai multe amănunte, G. DEM. TEO­ DORESCU, Cercet., p. 88. *6 15238 A lua boii lui 'Dumnedeu. AL, VOINESeU, stud. j. GOl]. - 'ro BĂLĂŞEL) înv. c. Stefanesci, j. Vâlcea. - JUL. VnwĂNEseu, elev. Se. Norm., C. Pelesei.]. Dolj. A face ce-va reu, ne-vroind sit asculte ele poveţele al­ tuia. Se <;lice pentru cel înc'\peţinat. *6 15239 Să nu mai ducă Dumnedeu pe nimeni. G. P. SALVIU, înv. O. Smulţ1)j. Coirurluiu, Când unul s'a înşelat intr'o afacere. 15240 * A fi cu Dumnedeu în sîn. M. CANIAN, public. i. IaşL Vel)! C1'UCi!. ================== pagina 680 ================== 680 ----- PROVEHBELE ROMÂRILOH 15241 * A nu ave nici un Dumnedeu. * A fi jc'îdf nici Ul1 Dtcmnedei). Vc'F .5fâll!. 11) Despre omul reu, pentru caro nimica nu e sfânt, 2° Pentru o lucrare reu făcută ; cuvînt ne-spus blocul lui, etc. 3° A nu ave nicf un scop, nict un înţeles. 15242 * A nu fi nici de un Dumnedeu. Adică de nici un folos, a nu fi bun de nimic. 15243 * A se ruga de toţi Dumnedeii. 1. CREANGĂ, POV.) p. 271; A­ mini , p. 27. Veql 5fân!, A se ruga cu căldură, cu multi, insistenţă. 15244 Pe ce punea mâna, par'că o punea Dum­ nedeu. Dra. STĂKCESCU, Basme) p. J 05. *6 Unde puncă mâna) pune« şi Dumnerlcu mila. r. )SPlRESCU, Leg,) p. 209.­ A VI{. COHCEA, paroh, c. Coş/du, Banal. Se <"lice despre un bărbat puternic sau norocos care, dacă se apucă ele o trebă isbutesce cu sigul'anţtt. d'iegoe începu a bate în pinten], de Lu curic că se cotorosise de sărăcie. Acum pe ce punea mâna, punea şi Dlmmc\le1î mila, 'rate îl mergeai; în dc Tiinc. Incepu şi el a l()g�'t gura ]l'tnzer. lUnilcR lui se vedea cum mergea înainte 'ii avcă parte de ea.» - 1', 1 SI'llmSCU, Leq., p, 209. 15245 * Unde pune mâna, Iea Durnnedeu mila. T tî�"T P r\ TTT li'/"In '1) lnFr T lî 01 ================== pagina 681 ================== CUEllIN'{IC, OBICICIUUI 10 Om lipsit de noroc. 2° E om al dracului, om rei'!. - Transiloanta. *h. 15246 A descălecat Dumnedeu la ... D-na Z. JUVARA, c. Fedesc'i, i Tuiooa, 1° II merg treburile bine. 2° S'a înavutit de odată. 15247 * A se întîlni cu Dumnedeu. M. CAKIAN, public. j. Iaşii. Acelaş Înţeles ca la No. 1524G. *h. 15248 'I-a pus Dumnedeu mâna în cap. EM. POPESCU, înv. c. C'tacănesc'i­ Mă)'ginen'!, [. Ialomiia, - V. JUM­ BU, b1V. c. Brânesci, j. Dimbooita. - G_ POBORAN, insl. j. Olt. - GAV. ONIŞOH, praf. c. Cdrnu, j. Tuiooa. *h. Par'că )1-(t pu« Dumnee(eU mâna in cap. G. P. SALVIU, înv. c. Smulţ't, j. Conurluiu: 10 Când cine-va se înavutesce fără muncă. 2') Sau de odată, şi cam pe ne-aşteptate. *h. 15249 Îl ţine Dumnedeu de per. D-na Z. JUVABA, c. Fec/esd, i. T1!tOt'a. AdicrL Îi merge bine. *h. 15250 L'a vedut Dumnedeu. ILm HOcIOTĂ, teol. c. Selişie, comit. Sibifi, Transiloania. - G. P. SALvru-, in», c. Smulii, j. Co­ rurliuu: - C. C. MICI.ESCU, c. Mi­ {llp�(>1. ·i flnrdn1.n. ================== pagina 682 ================== PROVERBELE ROMÂNILOR 68J --------------------------------------------------- Aceleaşi înţelesuri ca la N o. 15247. *D. 15251 Il vede Dumnedeu, E. 1. P ATRIcIU, î1W. c. Smullt, i. Covurlu!u. 10 Şi'l va păzi de ori-ce primejdîe. 20 Sau îl va pedepsi daca face ce-va reu. *D. 15252 O să te vadă Dumnedeu. N. GH. IONESCU, în». c. M«­ morniţa, j. Dorohoi. Când cine-va ridică greu, plecă subţire îmbrăcat pe ger, etc. *6 15253 Par'că a apucat pe Dumnedeu de un picior. B. P. IUşDihJ, Elym. Magn., p. 1394. - IUL. GHOFf:!OREANU, înv. c. Ga/şa, comit. Arad, Ung(wta.­ E. 1. PATRICiu & G. P. SALVIU, înv. c. S11Utlţi, j. Couurluiu, - 1. G. MARDARE, c. Certesci, j. Tutona. - V. SALA, clase. c. Vaşcol1-Bă­ resei, comit. Bihor, Unqaria. - D. EpUREANU, înv. c. Damian, [, Dolj. - D. TRIFAN, înv. c. Cârnu, j. Nemţu, - C. TEOFĂNllSCU, înv. c. BicClZ, j. NemţlL. *6 Par' că a prins pe Dumne(Iet'î ele un. pictor. Fu. DA�tE, IIr, p. 211. - Dvna Z. JUVAHA, c. Fer/esei, i. Tuiooa. ScZ fi prins pe Dumne((e?� de un pictor şi ... S. FL. MARIAN, Trad. Pop., p. 11. 1 se păreă că ({/ptIcă pe Dumnec?eu de un picior. P. ISPlHEscu. Lea .. n, DO. ================== pagina 683 ================== OREDINŢE, OBIOEIURI 683 *,0,. 1 se păreă c' a prins pe Dumneqdi de-un pictor. 1. CREANGĂ, Pov., P. 180.­ D-na Z. JUVARA, c. Feâesa, j. Tutova. 10 Pentru o întîmplare fericită, şi tot de odată ne­ aşteptată, de care se bucură cine-va. 2U A se bucura, a se veseli mult. 3° Pentru omul căruta îi merg bine treburile şi e mândru de acesta. «Crede că a prins pe Durnnedei: de un picîor.» - N. MUSTE, 1 I I, p. 48. 15260 * Ca pedepsa lui Dumnedeu, Con». Liter., Vl!I, p. 2:::>8. Adică iute. «Fcctorul ele im perat s'a dus ca pedepsa lut Dumnetleîi.» 15261 * Ca în sînul lui Dumned eu. - '. ! VClt' Avram. 1. CnEANGĂ, Amint., p. 68. Adică bine, fericit. «Trăeso în ţera nostră ca în sinul lut Dumnedet:» 15262 * A se crede că e Dumnedeu. Şcsăiore, r, p. 69, Adică a fi mândru. Le 'roi n'eet pas son cousin. Prov. Franc. 15263 * De când urzea Dumnedeu pămîntu. P. ISPIRESCU, Leg., p. 212. Adică de mult. 15264 Cu Dumnedeu înainte. A. PANN, rr, p. 114. - P. Is­ PrRESCU, Rev. Ist" II, p. 159.­ HINl'ESCU, r- 51. Adică cum o vre Dnmne�1811, când ne apucăm ele o j .!l�" ..t.L_ "��_ ''''rl,�,..,.'": ",,...,1,-. ================== pagina 686 ================== 686 15265 PROVER13EJ.E ROMÂNILOR ---- * A porni cu Dumnedeu, * A se duce cu Dumneileă. 10 A pleca, a merge sănătos, cu bine. 2° Acelaş înţeles ca la N o. 152G4. 15266 Cum dă ( o da) Dumnedeu, Cum se va În tîmpla să fie. A la grâce de Dieu. 1'1·OV. Fnl?1c. 15267 * A'l lăsa în plata lUI Dumnedeu, 1. CREANGĂ, Pov., p. 116 & 227. - V. ALExANDRr, Teair., p. 1033. - 1. AL LUI SBIERA, Poo., p. 55. Acelaş înţeles ca la No. 14824. 1 n '),� 1 F)Q l' 11 1 ================== pagina 695 ================== ALT Alt, adj. ei pron. autre, autrui, p. 99. 1�3. 220. 264. 402; passim. Altal', s. n: autel, p. 475. 476.­ FI. altare. Alliţă, 8. f· partis superieure de la rnancho des ehemises pay­ sannes lorsqu'elles sont cou­ vertes de broderies, p. 154.­ Pl. altiţe. Altora, gen. el dat. pl. de alt, des autres, aux autrss : passim. Alun, s. 111. noisetier, courlrier, p. 476. - Pl. alun i, Alungă Ca), v. poursuivre, donner la chasse, p. 337. Amăgl (a), v. [Mold.], tromper, p. 644. Ambar, s. 111. grange, magasin it bie, p, 526. -PI. ambare. Âmblă Ca), v. a116r, marcher, p. 341. 626. American, s. m. Amencain.] a se face Ame1'ican, faire sernblant de ne pas comprendre, p. 4.­ Fi. americani. Amestecă Ca), v. moler, 111elanger, p. 449. II t'onrrer, p. 624. Amin, int. arnen, ainsi soit,il, p. 476. 477. II rj,ice amin la t6te, il appronve tout, p. 477. II pân la amin, jamais, p. 477.11 cât a­ mirtul, jamais, du tout, p. 477. II nici la amin, jam�is, p. 477. AmindoI, adj. et pron. tous les deux. I'UlJ et I 'autre, p. 16. II d'amîndoi, tous les deux, p. 38. - Fem. a11lîndoue. An, s. 11/. an, annee, p. 451. G2 •. 652. - f']. ani. Ana, s. /. Ana, nom propre, r. 4 •. 477. 478. Ana-Foca, 8. '//1. N om que les Hou, maim; dOlJnent au premierjoul' de mois du JuilJet, dans le Banat et en Transylvanie, p. 4. Anaforă, 8. f. pain benit, p. 478. Anafură, s. f pain benit, p. 478. Ancuţa, s. f'. Annette, p. 5. Andrei, 8, m. Andre, n0111 d'hom- me, p, 5. 474. Anevoe, adv. difficilement. II Cit (t­ nevoe, difficiJement, p. 645. Angheluşa, s. f'. Angele, p. 6. Anin, s. n. auIne, p. 378. - PI. anine. An��� �(�S_��,�.v .. 1'. ��n suspendre. 695 - ARA 'Antereu, s. n. [Mold.] văternent, ;1 longs paris, parte irnmedia­ tement sur la chernlse et serre it la taille, p. 15. Antina, s. f. Antina, ruines dans 16 dopartement de Romanaţ1. II de când cu Antina, du ternps de la reine Berthe, p. 6. Aoleo, inierj. ah! helas t malheur ! p. 258. II d'aoleo, ah! p. 200. Aolcu, interj, ah 1 helas ! malheur 1 p. 359. Apă, s. f. eau, p, 38. 50. 52. 76. Ti. 10f>. 107. 108. 109. 117. 210. 241. 242. 264. 294. 380. 393. 450. 461. 479. 480. 497. 540. II eau, riviere, p. 4. 210. 223. 264. II par 'că a cărat apă mOj'ţilo]', maigre comme un clon, p. 479. II nu'! cu tată apa, n a le cerveau feIe, p. 479. II a'i face apă, le rosser, p. 479. - FI. ape. ApOI, ad». puis, ensuite, apres, p. 325. 417. 579. 651. 639.11 mais, p. 3.;6. II după ce... apoi, non seulement ... mais encore, p. 119. 272. Apostolesee, adv. it la fa\ion des apâtres, apostoliqllement. II a merge apostolesce, aller ;1 pied, p. 480. Apostolieesce, adv. it la fagon des apâtres, apostoliquement. II a umbla, apostolicesce, aller ;1 pied, p. 480. Aprinde Ca" v. allumer, p. 134. 567, 5.0, Aprinde Ca se), v. 1', prendre feu, p. 402. Apr6pe, p1'llp.]>I·es, aupres, p. 54.. 422. Apucă Ca), v. 1'. prendre, saisil', p. �31. 574.11 mareher, s'ache· miner, se dirig'er, p. 95. Apucă (a se), v. 1'. se mettre �L, eommencer, p. 281. 283. Ai', 3-e pers. 8ing. et pl. d!t conrl. pd:s. du verbe a a ve; sed el for­ meI' le condd, p. 8. 27. 106; passim. Ara Ca), v. labourer, p. 325. 611. Arac, s. m. echalas, paisseau, p. 373, - PI. (Imei Aramă, 8. n, CUiVl'0, p. 283. AI'ap, s. 112. negre, p. 7. 8. - FI. ================== pagina 696 ================== - 696 BAB ARD 1 1 , Arde (a), v. bruler, p. 71.80.301. 327. 620. Ar delu, s. m. piment, poivre rouge, p. 5. 200.-PJ. ardei. Ai'del, s. m. 'I'ransylvanie, p. D. 150. Ardelencă, s. f. femme de 'I'ran­ sylvanis, p. 9. 542. - Pl. ar­ delence. Adîtâ (a), v. montrer, p. 152. 449. 635. Ai'gea, s. f. sorte de cave ou l'on tisse le lin, p. 51. 399. - Pl. argelc. Argint, s, n. argent, p. 264. Arhanghel, 8. m. archangs, p. 48l. - P 1. a1·hangheli. Arhiereu, s. m. prelat, eveque in partibus, p. 580. -- Pl. arliierei. Arie, s. m. horettq ue, p. 9. 481. Arrnan, 8. m. [Mold.] Armănien, p. 11. 13. 14. Ai'men, s. m. Armenien, p. 11. 14. 175.248. II e aT1nen, c'est un etre impur, p. 14. - Pl. armenL Armenesc, adj. d'armenien, p. 14. II visitâ armenescă, visite qui n'en finit plus, p. 14. - Fem. armenescâ; pl. annenesd. Ai'minden, s. m. premier Mai, p. 14. Aromân, s, m. Roumain de Turqnie (Maceeloine, Epire, Albanie), p. 10. -Pl. aromâni. Aruncâ (a), v . .ieter, lancer, p. 242. 394. 688. Arvinte, s, m. Arvinte, nom el'!1om· me.11 e ante1'e�tlluI Arvinte, p. 15. Aş, {onn. opt. l·Cj· pers. sing. du vcrbea ave; p. 87.117.122; passim. Aşa, adv. ainsi, de la sorte, p. 72. 289. 493. 539. 545. 637. 687. II tel, semblable, p. 342. 373. ,,15. il ele meme, p. 334. 578. II aşa de cum, aussi, p. 560. 561.11 cum aşa ... , tel, .. tel, p. 342 373. 578. A-sară, loc. adv. biel' soil', p. 77. 375. Ascunde (a se), v. )'. se cacher, p. 52. 574. Asta, adj. et pr. dem. <;a, cela, ceci, p. 518. II cerle-ci, celle·lâ, p. 54. 101. 2:23. 251. 263. 628. II cette, p. si. 265. Ăsta, pl'. de In. celui-ci, celui-la, p. 226. Aşteptă (a), v. attenelre, p. 158, 400. 514, 518. Asterne (a), V. etendre, p. 264. Asupra, prep, sur, p. 4940. II 'cu asuprti, plus q u'il ns faut, beau­ coup, p. 654. Asvirll (a), v. lancer, p, 689. Aţă, S. f fii, fii de lin, p. 481. 482. - Pl. ale. Atăgârţat, tul], a ccroche, p. 639. - F'ern. atăgârţată ; pl. ată,gârfaţ'T, atăgâl'ţate. Alâl, a.dj. ei pl'. tant, autant. II a­ lât ... cwn, aussi... que, p. 560. Atâta, adJ. et pr. tan t, autant, p , 206. 2L6. 222. 299. 300. 333. II 1iic'i atâta, encore moins, p. 216. - Pl. atâte, atâtea. Alunce, adv. [Mald.] alors, p. 176. Atuncea, adv. alors, p. 357. Atunci, adv. alo1's, p. 176. 379. 513. 594. AU, conj. ou, ou bien, p. 566. AUQl la), v. eiltenelre, p. 106. 126. 417.513.514 .. 515.11 CI et!tr)'i de, entenelre parieI' de, p. 250. Au�l (a se), v, 1'. entendre, etre Grltendu, p. 65. 66- 152. 513. Aur, s. n. 01', p. 1. 535. Avaşote, s. m. Avaşote, nom d'hom- 111e. II ca pe timpul lui Avaşo�e, voler comme dans un bOlS, p. 16. Ave (a), v. avoir, po�seder, p. 72; passim. II trouver, rencontrer, p. 449. II a se ave bine cu, vivre en bonne intelligence avec, p. 214. Avere, S. f. fortune, p. 459. Avocat, S. m. avocat, p. 112. 404. - PI. avocaţi. Avram, s. m. Abrabam, p. 16. 17. 483. II a fi AV1'am, avoir la teLe pres elu bon net, p. 17. I I 1 r ]3 ================== pagina 697 ================== - 69i BAB 321. 337. 483. 519. 520. 542.­ Pl. babe. Baba-Dlonţa, 8. r. vieille sorciere, p, 58 .: Babadam, s. m. le pere Adam (en turc), p. 469. Babic, s. ni, Babic, nom d'homme, p. 17.11 coituc de la Babic, rien du tout, p. 17. Babilon, s. m. Babylone, p. 18. 163. II ca în turnul Babilon, c' es t une vrai tour de Babel, p. 18. Baboi, s. ni. Babol, nom d'homme, p. 447.11 cita lu� Babol, bande de va-nu-pied s, p. 447. Bacău, s. m. Bacău, viile de Rou­ manie, p. 448. 449. II a'şl găsi Bacău, trouver son maître; ii a ete ecliaude, il lui en a cult, p. 448. 'Bacau, s. m. mems sens que le precedent, p. 448. 449. Bada, s. t Bada, nom propre, p. 272. Bade, s. 11l. terme de respect, lol's, qne J'on s'adresse a un frere aîne, un fhnce, une personne plus âgee, p. 400. Bădalan, s. 111. BadaJan, quartier de GaJatz. II s'a dus la Băda­ lan, il s'est ruine, p. 449. Badea, s. m. B::tdea, nom propre, 1'. 272. Badea, s. m. meme sens que bad�, p. 305. 340. Bădiţă, S. 111. diminlltif de bade, p. 32. Băet, s. 111. gar<;;on, p. 162. - PI. băetL Băga (a), t'. rnettre, fourrer, p. 16. 87. 382. 431. 586. 623.624. 657. 658.11 a'l băga în draCI, le fâcher; l'effrayer, p. 618. II a'şi Mga în cârd C�t, frequenter, s'associer a, p. 596. I?agdad, s. m. B9. ,160. II a'i {ace o braş6vâ, le tromper, p. 460. II a fi bun de bJ'nşave, un pp,rfait lUl'o11 , p. 460. -1'1. bra­ ş6ve. BUO peur, p. 460. - Fern. brasooel­ nică ; pl. brnşoveln;,c!î, braşo�'el­ nice. Braşovăn, s. 1/1. habitant de Bra­ şov; negociant, p. 309. 460. II a fi ca braşooenul, etre mal i 11, beau pariem" menteur, p. 460. - P1. braşooeni, Braşovenesce, adv. il, la facon des braşoveni. II a le spune braşorc­ nesce, exagerer, mentir, p. 460. Brat, s. m. nom propre, p. 461. Braţ, s. n. bras, p. 587.11 ernbras­ sade, p, 451. - PI. brate. Brebenei, s. ţ • pl. e orydale, p. 196. Brehnă, s. [. genie des for ets. il paj"că'f Mint de brehnc, il est fâclle, p. 498. -�. breline. Bresta, s. m. Bresta, vilJage, p. 46l. Brezae, s. f. femme hahillee d'une fa<;on ridicule, p. 499. Brezaie, s. f. meme sens qUG le precedent, p. 4\:J9. Brezu, s. m. Brezu, nom de cheval, p. 204. 461. Briciu, s. n. rasoir, p. 22. 71.- 1'1. brice. Brlu, s. n. ceinture (large), p. 382. - PI. brîe. Bl'odl (a), v. tomber a point, p. 390. Broscari, s. 111. Broscar'f, village, p.Sl. 461. BI'umă, s. r gel ee blanehe, p.179. - Pl. bruJ1/e. Bl'usa, s. f. Brousse, ville on Asie Mineure, p. 462. Bubă, s. f. petit bouton, tumeur, p. 29fi. - PI. bube. Bucă, s f. fessc, p. 562, - Pl. blid. Bucată, s. f. mOl'Ceau, p. 334.-- 1'1, bucdţi. Bucătar, .". m. cuisinier, p. 283. 364, - Pl. bucatnd. Bucate, s. f. pl. plat.r;, p. 138. II cel'eales (bIe, orge, soigle et avoine), p. 495. Bucura (a se), v. j'. se rejouir, p. 20. Bucuran, s. m. Bucuran, pere la Joi", nom d'homme, p. 20. Bucuresci, s. f. BUI'arest, viile, p. 20. 21. 22. 326. 54'2. Bucuros, adj. helll'eux, eontent, p. 93. 94. - Fern. bUClt1'6sâ; pl. "J_ � 1 ••. � .. ".��� r ================== pagina 701 ================== BUD - 701 - CĂC Budgiac, s. m. Budgeae, partie ele la Bessarabie voisine du Da­ nube, p. 59. Bugeac, s. rn. miime sens que le precedent, p. 23. bH. Bulqar, s. '111., Bulgare, p. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 1/ cap de Bulgcl1', tete el'Allemanel, p. 24. Ii a fi buiqar, etre un grossier per­ sonnage, un manant, p. 28. ­ Pl. Bulqari, Bulichi, B. rn. Bulichi, nom d'horn­ me, p. 28. Bumb, s. ·m. [Mold.] bouton, p. 111. - Pl. bUlJlu'L Bumbac, s. n. coton, p. 35. 36.98. - PI. bumbacurl. Bun, adj. bon, p. 22. 33. 3G. 36. 102.155.221. 286. 343.344.360. 43B. 452. 540. 632. 641. 1/ bon, bienveillant, p. 546. 637. 641. 643. II bon, ellgne ne, p. 131. 171. 195. 433. 450. 500. II favo­ rabIe, p. 505. 511. II bon, hon· niite, p. 221. II bon a manger (a boire), p. :146. 34-7 II bon, so· liele, p. 360. 643. II ?'luple bună, bonne nnit, p. 155. II bună !Jiuu, bonjour, p. l6R. II a fi bun de. bon pOlII' (raire), p. 452. 457. 460. 501. 540. II ))wi bun, n{eil­ leur, p. 302. 303. 345. - Fem. bună; pl. buni. bune. Bun, s. bien, p. 658. c Ca, conj. cornme, p. 9. 19. 20. 35. 36; passim.11 pour, p. 122. 357. 359. 378. 541. II que, p. 158. 338. II pOUl' q1l8, p. 541. 562. II comrne, de miime que, p. 15. 18. 27. 141. 423. 451. II comme, semblable a, p. 9. II autant que, p. 87. 241. II pas plus qU8, p. (:j 11. 612. II ca ş-i, 80mme, ele miime q ue, p. 141. 359. 393. 652. II CI! şi, sem· bla bIe a, p. 500. II ca mâine, bienl ât, SOU8 peu, p. 525. Că, conj. ql1e, p. 282; passim. II car, p>i]'ce qU8, p. 2. 5. 21. 48. 58. 79. 94. 108. 119. 155. 156. 160. 162. 163. 164. 171. 179. 227. 229. 281. 315. 023. 329. Bună'�!iua, s. f. borijour, p. 168. Bungur, s. rn. p. 430. Burcea, s. m. Burcea, nom pro­ pro, p. 28. Burduf, s. n. outre, p. 604. - Pl. bU1·dufwi. Burete, s. m. variete ele charn­ pignon, p. 622. - Pl. bure!L Burilă, s. 11!. Burilă, nom propre, p. 28. Burnaz, s. m. Burnaz, region dans la Vlasca, p, 28. Burtă, s. f. ventre, p. 382. - PI. burte. Burtă- Verde, s. m. bourgeois, ph i· listin, P: 165. - Pl. burte-verdi. Buruenă, s. ţ'. herbe, 111:1 uvaise herbe, p. 620. - Pl. bttruenL Bm'uiemi, s. f. herbe, mauvaise herbe, p. 620. - PI. buruieni. Buşa, 8. m. Buşa, !lom propre, p. 29. Bute, s. f'. fUt, tonneau, p. 368.­ T'1. but. Buză, s. f. levre, p. 8. -' Pl. buze. Buzescu, s. 11!. Buzescu, nom pro· pre, p. 29. :18. il Buzesc'ii, les Buzescu, p. 38. Buzoenesc, adJ. a la fagon de Buzeu, p. 31. - ]i'em. buzoe· ncscă; pl. buzoenesd, buzoe­ nesce. Buzunal', s. n. poche, p. 563.­ Pl. buzunare. 365.401.441. 461.514.547. 562. 567. 605. II el, p. 169. II quoique, p. 647. 651. II autre· ment, sinon, p. 2. 260. 316. 562. II după ce că, non content de, p. 441. . Căcâ (a), v. chier, p. 55. II con· chier, p. 195. 247. Căcâ Ca se), v. r. chier, p. 145. 381. Căcâcea, s. m. F'oirarel (nom pro­ pre), p. 01. 209. Căcat, s. 11!. excrement, merde, p. 110. - Pl. căcaţi. Cacoţi, 8. m. Cacoti, village, p. 01. Căci, conj. car, p. 160. 595. Căciulă, s. r bonnet ele fourrur regards vers, p. 328. II a'şi căut« de, ne s'oc­ cuper q ue de, p. 101. Caută, s. m, Caută, n0111 de fan­ taisie, p. 435. Cazac, s, m. cosaq ue, p. 51 II el fi caeac, etre fort; etre cruel, p. 51. -- Pl. cazaci. Căzăcel, s. 11!. dimiuutif de cosa­ qnA, p. 51.--P1. căeăcei. cazatcă, s. f. travailleuse, p. 52. - P 1. ca ztiice. Cazanle, s. f. preche, sermon, dis· cour qui n'en finit plus, p. 505. - P 1. cazanii. ;"Câznl (al, v. tourrnenter, p.297. Ce, pl'. 1el. qui, p. t1. 22.53.92. 133. 216. 244. 297. 651. Ii CJIle, p. 97. 569.570.11 ce qui, p.549. 550. II ce que, p, 28 94. 283. 306.371. 544.547.549.562.573. 636.637.645.658.661. 667·ilqne, CjUf,], quoi, p. 25. 475. 550. Ce,intc1j. que? quoi ? p. 51. 88. 104. 117. 288. nG. 334. 431. 467. 642. Ce, conj. pourqnoi, p. 189. Ii ce'i, ce que c'est que, p. 35.11 în­ elcttă. ce, aussitât que, p. 654·11 ilupâ ce, a [,reS que, p. 393. 520. 593. II dnpâ ce, non con lent de, non seuleillenl, p. 119. 221. 222. 272. 440. 441. 441. Ce, cani. [lJ![old-l POUl' c'i, mais, p. 95. Cea, adj. et pl'. f. celle, la, p. 33. 207. 2U8. II cele ce, <;e qui, p. 503. - PI. cile. Ceas, s. n. heure. II ceas bun, mo­ ment favoratle, p. 505. II ceas 1'I;U, moment, det'ctyorable, p. 506. ;:'07. - P 1. ceasuri. Cel, ((rZi. et pr. dem. cel ni, p. 5. 21. 92; passim. II celui, le, p. 1. 33; paRsim.1I ce, cellll·ci, p. 129. 270. II cel de sus, Dien, p. 644. II cel elin ce1', Dieu, p. 666. -Pl. cei. Cela, pj'. eli?JIl. celui, celu'·lâ, p. 96. - P1. ceia. Cele-I-alte, 1'1'. dem. f. pl. les au­ tre�, p. 513. Cenuşă, s. f. cendre, p. 651. - PI. cenl/se. Cer, s. ··n. eiel, p. 27. 263, 507.508. I'J)O 1;1(\ 1;11 AQO AAA AAQ II t I '1 ================== pagina 705 ================== CER picat din CN, tombe du ciel, p. [09. II a se crede în cer, erre au septiems ciel, p. 510. II (t ridici! în slava cerului, port el' aux nues, p. 510. II a (ace scară la cer; tenter I'impossible, p. 511. - PI. ceruri. Cerca Ca), v. =xaminer, sond=r, scruter, p. 338.11 essayer, p.209. cere (a), v. dernander, p. 5. 20D. 292.359.637. Ilmendier, p. 395. 399. Ceresc, aâ}. celeste, p. 672. - Fern. cerescă ; pl. ceresci, ceresce. Cerna, s. f. Cerua , riviere, p. 52. Cerşitor, s. m: mendiant, p. 501. - P J. cersiiori. q'Ceda (a), v:punil', frapper, eprou­ ver, p. 550. 648. 649. 660· 661. Certa (a se), o. 1'. Re dispute]', se quereller, p. 396. "'Certare, s. f. puuition, p. 6M. ­ PJ. certărl. Clită, s, f. bemde, p. 447. - Pl. cel,'. Cetate, s. f. citadeJle, forteresse, p. 52. 53.233.562. - Pl. ceţi/ţi. Chef, s. n. pl�isir, joir, b0111 banLe, p. 5. 122. 196.263. - Pl. chelll1'i. Cheie, s. f. ele, p. 199. 260. 490. ­ Pl. chei. Chelbos, adj. ch:1uve, p. 291.­ Fem. chelb6să; p1. chelboş!, chel· b6se. Chema Ca), v. appeler, nommer, p. 32. lfi:.l. 163. 167. 221. 222. 2'/3. 440. 441. 442. *Chesal', s. m. Ce,al', p. 53. Cheză, s. t. []JIolel.) augure, pre· sRge, p. 511. II e d,l la clie::!, il a le manvais oeil, p. 511. II a nu fi în ch�ji buni,. etre fâl'he, p. 511. - PI. chezi el, ch�j'i. Chiar, aclv. meml', p. 369. 596. Chibzul (a', v. t1iSpJS81', regler, or· dODner, p. 644. Chică, s. f'. cheveux, p. 4. 124. ­ PI. chice. Ch'îema (a), v. appeller, se nOll1- meI', p. 119.189. 272. 2i3. 427. 439. 494. Chiema Ca se" v. 1'. s'appeler, se 1I0111l1ler, p. 346. Ch'îeptena (a se), v. 1'. [Tmns.} se peiguer, p. 30l. Chilă, s f. [Molcl.} limp, p. 59l. Chima:re�lu�s',coJllP. l�g�8rme dL1 705 - CIN Chimiţă, S. m. Chimită, nom pro­ pre.] imbecile, p. 53. Chin, s. n, chagrin, tourment, p. 328. - PI. chinuri, Chinez, s. m. chinois. II (t se face chinez, faire la bete, p. 54.­ FI. chinez! et cliineji, Chinezesc, ad]. chinois. II limbă ehi­ nezescă, c'est du chinois, p. 54. - Pom. chinczescă , pl. chine­ zesci, chinesesce. Chinezesce, adv. it la maniere des (cornmes les) Chinois, II a vorbI. chinczesce, c'est du chinois, p. 54. Chingă, s, f. sangle, sous vent ri­ elP, p. 264. - PI. ch-ingL Chinul (a), v. tor turer, p. ;\27. Chior, adJ. borgrie, p. 313. 674. II (cheval) borg ne, p. 262. - Fern. chi6l'ă; pl. chiori, chi6re. Chlorenl, s. m. pl. C hloren 1, villR ge de fantaisie, p. 54. Chip, s. n. forme, aspect, p. 501- - Pl. chipuri. Chir, s. m. monsieur (en gre�), p. 423 Chir, s. n. [Mald.] chiendent, p. 675. Chil'a, S. f, Chira, nom de femme, p. 54. Chil'alesă, 8 l Kyrie-eleison. II cn multă chil'alesă, avec beaucoup de dift\culte, p. 511. Chiranda, S. f. femme de moeurs le"ol'es p. 55 Chiri;c, s. 'm. Chiriae, nom d'hom· me, p. 19. 55. 454. Chiriţă, S. m. ChiriţR, nom d'11o'o, me, p. 428. Chiriţa, S. m. Chiriţa, nom praprr, p. 55. Chişca (a), V. [Moll.] pineer, p. 118. Chişelită, s. t patage que l'aD ai· grit avec des cerises ou des prunes, p. 428. - PI. chişeli1e. Chituşcă, s. m. diminutif de Ohitu, p. 55. Chiul (a), V. pousser des cris d',L1· legresse, d'appel, etc., p. 145. Ci, conj. mais, p. 110. I6L 3'l4. 424. 544. 545. 546. 5&8. 634. 63,5. 644. 652. 660. Cimpoel', s. m. joneur de carne· muse,.,D. 80. 3,3. - �J. ci21�P�{!!' ================== pagina 706 ================== CIN r Cincu-Vodă, s, 111. Cincu-Vodă, nom propre, p. 56. Cine, pl'. ind. qui, celui qui, p. 36. 50. 76. 77. 92; passim. II cine, n'importe qui, p. 13.11 pre cine, celui que p. 648.11 cine o fi, qui voudra,' n'importe qui, p. 163. Cine, p1'. intc7·. qui? p. 13.23.111. 135. 165. 309. 414. Cine-va, p1'.ind. ou, quelqu'un, p, 37. 95. 152. 306.342. 399. 478. 533. Cinget6re, s. f. ceinture, p, 386.­ PI. cingetor!(. Cinste, s. r. present, tournoe, re­ galade, p. 397. II a [oce cinste, payer it boire it quelqu'un, p. 461. Cinste, s. f. consideration. 1\ n'§t mânw cinstea, f,e perdre de re· putation, p. 382. Cinsti (a), v. traiter, payer â bo· ire, p. 309. Cinsti (a se), t'. r. boire, trinquer avee, p. �83. Cinstit, ad.i. honnete, p. 133.­ Fem. c'insIUă; p 1. cinsti!r, cin­ st-ite. Ciob, s. n. tet, tesson, debris, p. 512. - PI. c�obU?·i. CIoban, s. ?II. berger, p. 176. - Pl. dobanL Ciobotă, s. f. [Molel.], botte, p. 591. - Pl. ciabote. CIocan, s. n. marteau, p. 324. 362. 364. 385. 373. 381. 382. -- Pl. docnne. Clocoit, aeli. pa.rvenu, ennobli, p. 670.-Fem. cioeoitei pl. ciocoiţf, ciocoite. Ciomag, s. n. gros bâton, gourdin, p. 226. 304. 305. 550. 655. --- Pl. ciomege. C16ră, s. f. corneille, p. 108. 523. - Pl. ciorL Circ, s. n. son faible, p. 117. Cireşă, s. f. cer'ise, p. 451. - Pl. ci-rese. C1uber=Vodă, s. m. Club8r·Vodă, nom propre, p. 56. Ciubuc, s. n. te!Jibour, pipe il tres long tuyau, p. 134. - PI. dubuce. Ciuc"fulea, s. m. Cluclulea, nom pro­ pre. II gent luţ (Ciudulea, froid a piure fendre>p"_ 56. 706 -- COD CIudă, s. ţ. depit, contrariete. II (t'i f, ciudă. etre contrarie, en­ rager, p. 677. Ciumă, s. f'. peste, p. 45. - PI. chone. Ciung, ad]. manchot, p. 674.­ Eem. c'iungă; 1'1. eiu.ngi, dunge. Clupit, ndj. pince ; ecorrre ; mar­ que.1\ Ci1t]Jit ele versat, marque de la petite verole, p. 441.­ Fern. ciupită; pl. ciupi�i, ciupite. Clurllă, s. m. Ciurilă, nOI11 propre, p. 57. "'Clăti (a), v. ebranler, p. 645. Olefu, s. n. colle, p. 3'17. - Pl. cle�urL Clenl, s. rn. Cleni, village, p, 57. Oleonţă, s. f. fornme edentee.] nom propre, p. 57. 58. Clisă, s, f. [Tl'ans] lard, p. 363. - PI. clise. C16nţă, s. f'. femme edentee. II nom propre, p. 57. Clopot, s. n. cloche, p. fil. 65. 152. 512. 513.514.515.516.11 se vin­ decă cu zama ele clopot, îl va mourir, p. 514. \1 a trage clopo­ tele, bavardor, medirp, Ci\nca­ ner, p. 515 II a fi limbâ de clo­ pot, etre bavard, p. 516. II PI. clopote. Cobe, s. f. oiseau de mi\uvais augure. II cobe 7'cn, de mauvais augme, p. 516. Cobon (a), v. descendre, fi\ire des­ .;endre, p. 508. 509. 639. 640. Cobză, s. f. sorte de gUltare, p. 456. - Pl. cobze. C6ce Ca se), v. 7'. murir, p. 373. Cocon, s. ni enfant (noble), p. 163. - Pl. coconi. Cocor, s. ?Il. grue. II nom propre, p. 58. - PI. cocori. Cocoş, s. 111. coq, p. 126. - Pl. co· cos/" Coco'stîI'C, s. m. [Malel] cigogne, p. 58. - PI. cocostîrci. C6dă, s. f. qlleue, p. 21. 212. 23l. 244. 231. 301. 569. 571. 590. 605.606. 023.624. 625. II qneue, fin, p. 326. - PI. co(li. Codit, s. n. h8sitation. \Ilo fait de se t.enir de cât.e, p. 517. Codren, s. rn. hi\bita.nt des forets.11 Dom donne anc;ennement aux habitants de Tigheciu (Falclu), p. 59. - PI. Coel7·enf. ================== pagina 707 ================== COD - 707- COT Codru, s. m. foret seculaire, p. 49. 192. - Pl. codri. Cofă, s. f. [Motâ.] se nu en bois avec anses, p. 209. - Pl. cofe. Cogălniceanu, s. m. Cog ălniceanu, nom pro pre, p. 58. Cojoc, s. n, bisq uain, vetement tourro que porteut les paysans, p. 85. 158. 528. - PI. cojoce. Colac, 8. m. pain en couronne, girnblette, p. 346. II pain blanc en oourormo 011 tresse qui se distri oue aux pauvres, en mo­ moire d'un mort, p. 244. 323. f117. 518. 519. E20. 521. 522. sss. fil6. 548. (41). 664. II a aş' tepta ca mortul colacul, attendre avec grande impatience, p. 518. II mt'); înmp colacii în sîn, il a ete gronde d'importance, p. 519. II a'i da colac si lumî­ nare, y mettre un Cl'oix (I'il­ non cer a l'espoir de retrouver un objetl, p, 519. II a trecut ba­ ba cu colacii. le moment pro­ pice est P:1SSe, p. 519. II după ce s'atl îrnpă1'ţit colacii, trop tard, p. 520. II a alerga la co­ laci, courir ou vous croyons trouvel' un profit, p. 520. II a da colac peste pupozâ, plus qu',] ne devait obtenir, p. 521. II şi'a luat colawl, il a re"l1 le prix (de sa denonciation), p. 522. II a 11lânCl� colacii cui'va, le voir mort; le tuer, p. 522. II 'i-a mâncatciora colacul, il est mori, p. 523. - FI. coloc'i. COlea, adv. l�\, la·b'ls, p. 28. 120. 221. COlivă, 8. f. gâtean q ue l'on dis· tribue en souvenir des morts, p. 523. 524. ()2:). II clup([mort �t col'ivâ, seloll le saint l'encen�, p. 523. II i se bate toliva il/, piept, il sent le sapin, p.524-. II a 11Ii?·o.\� a coliva, eLre a )'ar· ticle de la mort, p. 524. II a '/ cu coliva pe pept, etre mort, p. 524. II a mâncâ co/ivc! cwl·vu, le tuer, p. 525. - Pi. colive. Colival', adj. mangeur de coliva. II pretre, p. 525. - PI. col'ivari. Colo, aclv. la, la·bas, p. 221- Colţ, s. n. cain, angle, p. 342. 343·11 morceall, bout, p:348.­ FI. colîuri, Colţea, s. In, Colţea, nom 1)[,0' pre.] cât turnul Colîii, tres-huut, p. 6J. II el fumt turnul. Coltp�. il a vole les tours de N otre­ Dame, p. 61. II clopotul Co/ţei, rien, p. 61. COlluc, s. n. crouton de 1 ain, p. 17. - Pl. coliuce C6mă, s. f. crete, p. 99. - Pl. cOllte. Coman, e. m. Coman, n om propro, p. 196. Comând, s. f. [Molel.] repas mor­ t.uaire, p. 525, Comândare, s. f, [Mold.] repas mortuaire, p. 526. - PI. comân­ dă?';;'. Com6ră, s . .f. tresor, p. 608. 609. 615. - Pl. comori. Condac, s. n. li vre de priere, p. 526. 527. - PI. condacu1'!f. Condeiu, s_ n. crayon, p. 63. 16,. 24\J. - Pl conclek Constantin, s. m. Constantin, p. 6l. Constantinopol, s. In. Constantin 0- ple, p. 61. Copaie, s. f auge de bois, p. 214. - Pi. capă'!. Copil, s. m. enfant, p. 172. 439. 582. 593. 612. 625. 626. - Pl. copii. Copt, adj. cuit (au fom ou snr des charbons), p. 638. - Fem. cO]Jtâ; pl. copţi, eapte. Corabie, s. f. bateau, p. 547.-Pl. corâbi�. Corbeni, s. pl. Corbeni, vlllage, p. 32. Corcovă, s. f. p. 196. - FI. corcove. Corn, s. n. corrlP, p. 594. 596. 678. II Dwnneij,c1f Ctt carne, le diable, p. 6Î8. If a scote curlle, 1l10ntrer ses grifl:'es, p. 594.­ Pl. corne. Corni, s. 111. Corni, village, p. 62. Cornul-Capl'ii, s. m. Cornul·Capril, mont dans le departement de Mehedinţl, p. 62. Cod, s. n. tente, p. 380. 396.­ PI. cnrtt!1'i. Coş, s. n. thorax,poitrine, p. 159. Cosinzenă, s. f. Cosînzenă, 110111 de femme. II type de beaute feminine, p. 62. 158.' C6stă, s. f. câte, p. 631. - PI. coste. Costache, s. 1n. Constantin, p. 62. Cot, s. m. coude, p. 309. 310. ,1 ================== pagina 708 ================== -- 'iOf) COT CRU aune, p. 1 2. II cot jiâovesc, pied, de roi, p. 182.-PJ. coturi, Cotea, 8. m. Cotea, nom propre, Ţ). 63. CoteiU, s. m. roqnet, p. 422.-PI. cotei. Cotitură, s. f. detour, p. 96.-Pl. cotiiuri. Coţofană, s. f. pie, p. 322. - PI. cotoţ'ene. Cotoflăn], p, 228. 206. Cotolan, s, m. [Muscel], trognon, p. 262. - Pl. cololllntt7'i. Covel, s. ?11. Coveî, village, p.63. 167. Covrig, B. m. eraquelin (rond), p. 2l. 244. - P 1. cooriţji. Cozia, s. m. Cozia, montagne et monastere, p. 63. 64. 65. II cât muntele Cozi ii , jamais , tres­ grand, p. 65. Cozianu, s. 71l. le vent qui souffle venant de Cozia, p. 66. Crăciull, s. n. NoeI, p. 527. 528. 529. II odată'i C7'ăciunul înt7"un an, il n'est pas toujours fete, p. 527. II a da mintea cu crădu· nul, battre, p. 528. II să mai mă71cZnce multi crăc'iuni, il pas· sera beaucollP d'ea II sous leR ponts jllsqu'a ee qne, p. 5:'8. II a 'intra în lemne de crăc?:tm, se mettre a r6f1echlr serieuse· ment, p. 529.11 c7'ăciun, bâton, p. 529. - Pl. c7·ăc'îuni. Crai, S.m.. roi, p. 80. Cralu, adj. libertin, debauche, p. 70. 71. - Pl. crai. Craiova, s. 71/.. Craiova, ville, p. 66. Cra'(oven, s. m.. habitant de Cra· lova, p. 67. - Pl. craioveni. Cralaviciu, s. m. Cralavic:u, nom d'homme, p. 310. Crâng, s. n. hallier, taillis, p. 400. - Pl. c7·âJ1gU1·i[,. Crăpător, s. n. pelle a four, p. 564. - PI. crăpători. ·Crau, h1t. eoa, coa, onomatopee, imitant le eri du corbeau, p. 373. CrcQ, s. n. ere do, p. 529. Crede (a), v. eroi re, p. 402. II ero­ ire, avoir eonfiance, p. 62. II penser, p. 322. 561. II croire, "voir foi, p. 560. 643. II a c7'ed� în, aimer la, etre babitue a, " ... 'T ..... �..,. ;;1, ....... r.��,+ """,� ... ,.. ...... OOr'7 Crede Ca se), v. 7'. se eroire, p. 510. 685. Credinţă, s. f. foi, croyance, p. 529. II bonne renomrnee, eonfianee, p. 382. Ii a'şi mâncCl, c7'edinţa, ne plus inspirer confiance, p. 382. - PI. cred'inte. cremene, s. m. Cremene, nom propre, p. 67. 68.11 saiu. lui Cr�­ ?nene, c'est la cour du 1'01 Pe­ taud, p. 67. Crăpă (a), v. crever, eclater, p. 581. 621. II se tendre, p. 36'. Cresce (a), v. croitre, pousser, p, 47.287.652. 676. II elever, p. 620. Creştin, adj. chretien, homme de bien, p. 211. 355. 530. 564.-­ Fern. creştină ; pl. creştini, r.reş­ tine. Creştinesc, aelj. ohretien, p, 672. - Fern. creştines.ă ; pl. c7'cşti­ nesci. Cresu, s. m. Cresus. II richard, p. 68. 'Crim, s. m. Crimee, p. 59. 68. Crimea, s. m. Crimee, p. 59. Crljmă, s. f. cabaret, p. 150.-Pi. c7·îjme. Cl'iş, s. m. [lJiolel.] CresLls. II ri­ chard, p. 68. Crlşmă, s. f. [Molel.] cabaret, p. 48f). - Pl. c7·îşme. Criveţ, s. n. aquilon, bise, vent du nord·est, p. 495. Cruce, s. f. croix, p. 443. 530. 531. 532. 533. 534. 535. 536. 537. 538. 5'39. II siglle de la croix, p. 531. 533. 564. 565. 573. 594. 595. II a'i sta cetleCi cl'uce, se trouver a un carre­ four, a un croisement de routes, p. 36. II a umblcl. cu CI'ucea în sîn, etre un honnete homme, p. 531. 532. II cu crucea în sîn şi cu elraw în gând, hypocrite, p. 532. II a fi cnlce de bist7'ică, honnete h0111111e, p. 533. II n'şi fIIce cruce, "e signer (de peur, d'etonnement, pour jurer), p. 533. II a'şL face C7'UCC de cine-va, fuir quelqu'lll1, p. 533.11 a se pune cnece şi punte, donner des pieds et des maim, p. 534 Il a'i[, pune cruce, renoncer a trouver; marquer; mettre el1 vente, p. r:0t:: II -I'A'�.I.,;( .:J� �u, .. �� ........... ,,�,.... ;; ,,.... ================== pagina 709 ================== CRU vie et a la mort, p. 535. II C1'UCC, chori, p. 537. II C1"llCC în­ trl:gă, preux, vaillant, p. 537. il a fi în cruci, au zeuith, p. 538. - Pl. cruci. Crud (a se), v. 1'. faire le signe de la croix (de peur, d'eton­ nement), p. 538. Crud, adj. cru, vert, p. 677. II non cuit, p. 538. - Fern. crudă; pl. crUl/i, crude. Cu, prep. avec, p. 4. 25. 92; pas­ sim. II avec, de, du, p. 309. 310. sn. 663. 664. II avec, qui a, a­ yant, p. 31. 50. 110. 133. ] 35. 162. 188. 201. 244. 294. 295, 432. 458. 663. II a, avec, p. 133. 210. 231. 331. 644.669. II a, au, p. 2U. 381. 594. 604. II par, p. 357.11 et, p. 186. 335. 449. II avec , pendant, p. 652. II au mi, lieu de, entoure de, p. 336. 337. 5'19. 580. II de, p. 45. 56. 95. 96. 181. 190. 205.225.231. 254 321. 322. 468. 634. 035. II avec, a l'aide de, p. 571.598. II a fi cu, avoir, p. 87. 4 �9. II Ctţ ei, par leur exemple, p. 3fl7.11 CI� minte, intelligent, p. 13. 14. 24. 201. 308. 309. II cu minte, sage, p. 593. II cu minte, qni a du bon sens, p. 135. II cu gre1�, difficilement, p. 97. Cuc, s. m. coucou. II cne armenesc, huppe, p. 14. - Pl. ppâze. Cucon, s. 11/,. [Mald} monsieur, p. 160. - PI cucani. Cuconă, s. f. ma ci g-arQon, ce li­ batail'e, p. 432. 615. II .flăccU! 1mgurese, vieux gan;on, p.432. - PL . .flăcăi. ================== pagina 720 ================== FLE Fleac, e. n. babiole, chose sans importance, p. %51. 424. - Pl. fleacuri. Fl6re, e. f. fleur, p. 9. 154. - Pl. fiori. Florea. s. f. nom propre, p. 115. Florică, 8. f. Fleurette, nom pro­ pre, p. 489. Fiorii, s. f. pl. P,'tg ues fleuries, p. 116. Flueră (a), v. siffler, p. 283. 364. 49:3. II flueră în biserică, irnbe­ cile, p. 493. Foc, s, n. reu, p. 71. 243. 32iJ. 5:38. II cu foc, ardemrnent, p. 494. II a da foc, mettre le Ieu, p, 176. 458. II a face foc, al­ lnmer le reu, p. 163. - Pl. focurt. Focşanl, s. f. Focşanî, viile, p. 116. Follea, 8. m. Foltea, nom propre, p. 117. F6me, s. f faim, p. 387. II a "1 fi fome, avoir faim, p.283. 364.11 de fome, par ce qU'll a faim, p. �63. Fomele, s. f. [Vâlcea], fel1l 111 e, p. 200. - Pl. tome'!. F6rfece, s. n. pl. <.:i;;eal1x, p. 228. F6rle, adv. tres. II forte mult, beau· coup, enormel11ent., p. 10,-). Fos (o), ineorrect pour (t (auJfost, ont ele, p. :l44. Folie, s. m. Fotie, nom propr(', p. 117. Francez, s. m. fran<;ai�, p. 117.­ PI. francezz. Frânge (a se), v. 1'. COl11l11epCllr il dediner, a baisser, p. 442. Frangolea, s. m. Frangolel'l, nom propre. II cât af zice: cîrc Fmn­ goleo, en un sl-'conde, p. 117. Frăsina, s. f. Euphrosine, p. 118. Frale, s. m. frere, p. 31. 71. HiS. 186. 250. 444. 535. 583. II fraţi de cruce, cOl11pagrlOnR illsep,�­ rabies, p. 535. -- PI. fl'aţ!. Frăţilă, s. m. Fraţilă, nom propre, p. 118. Freanţ, s, m. [Banat J Frl'ln­ vOi::;. II sănătate, Freanţ! fuis, p. 118. Frică, s. f. peur, p. 222. 589. 689. II <.:rainte, peur, p. 678. II a 'I.fi frică, avoir peur, p. 498. 720 - FUS FI'icos, adj. peureux, p. 417.429. - Fern, fricosă ; pl.fricolj!,jri­ cose. Frig, s. m, froid, p. 363. II a'I fi [riq , avoir froid, p. 363. - PI. friguri. Fl'ige (a), v. rotir, griller, p, 363. Frigură, s. f. fie vre, p. 187. - PI. friquri. et friqure. Frtnghie, s. f corde, p. 386. - P J. frînghii. Fript, adj. râti, p. 219. 292.­ }<'ern. ji'iptc'i; pl. fripţt, fripte. Friul, s. m. Frioul, nom d'une province ell Autriche, p. 118. Frumos, adj. beau, n. 21. 272. 299. 596. - Fern. frumosă ; pl. frumoşi, [rumose. Frunte, s.f'. tete, commencement, p .: 3J6. II de frunte, not.able, parrni les premiers, p. 368.­ Pl. f1'unţf. Frunză, s. J. feuille. p. 393. - Pl. fnmze. Fudul, adj. fier, arrogant, p. 527. 6i5. - PI. fudul't. Fudull (a se), 1). r. se pavanor, po::;er, p. 22. 422. Fugă, 8. f. poursuite, p. 674. II a da fuga, courir, p. 80. 243. II a se întrece în fugâ, rivaEser il la course, p. 614. - Pl. fZtg!. Fug) (a), v. fuir, se t;au ver, p.69. 88. 103. 104. 150. 151. 484. 595. 613. 614.11 fuir, oviter, p. 223. 576. 613. II courir, p. 461- Fulor, s. n. gualltite de chauvre ou de lin gue l'on met sur la gl1enouille, p. 98. - PI. fuiOre. Fulgeră (a), 'O. imp. Il'lllCOr des el:lairs, p. 62. Fund, s. n. fond, p. 145. - PI. fundur'l. Fură (a), v. voler, p. 44. 61. 341. 372. 406. 562. 572. II enlever ravir, p. 472.lll'etfurat aghiuţc'i, il S'est endurmi, p. 472. "Furfure, s. f. SOli, p. 574. Furnică, s. f fourmi, p. 222.­ Pl. furnici. Furlună, s. f. tel11pet(', p. 547.­ Pl. furtune. Fus, s. m. bât.on avec leg uel on remue la bouillie de mars, p. n. ================== pagina 721 ================== GAE 721 - G G.E-H Gae, 8. f. eperviel', -p. 235. - PI. gal. Bahiţa, 8. f. Gahita, nom propre, n. 11\). Găinaţ, 8. n. dejection, fiente, p. 108. 287. 288. Galanlom, aâi. genercux, p. 133.- PI. galanto1nt. Galaon, p. 162. Galaţil, 8.pl. Gillatz, viIle, p. Il\), Gălbenare, 8. f. [Mold.] jaunisse.] suferă de giilbifnareru81f8că, c'ee: un ivrog ne, p. 2\)3. - Pl. gălbif· nări. Gâlcă, 8. f. glande (de la gorge), amygdale, p. 382. - Pl. qâlc). Gând. 8. n. pensee, esprit, 'p. 92. 284. 486. 532. 545. 599. 623. 633. 665. 677. II idee, destr, p. 545. II intention, p. 545. II a 'i da în gând, penser, p. 629.­ PI. gându/"t. Gândi (al, v. psnser, p. 164. 322· 549 II penser, vOllloil', p. 544. 545. Gândi (a se), v.'l'. reflecltir, se de­ cider, p. 446. Gard, 8. n. clâture, haie sechp, palissade, p. 166. 171. 194. 237. 272. 274. 315. 456. - Pl. gardur�. Gârlă, 8. r riviere, p. 583. 587.­ Pl. gâ/'le. Gâscă, 8. f. oie, p. 287. 283. 387. - PI. gâsce. Găsi (a), trouver, p. 93. 94, 107. 158. 264. 304. 305. 448. 458. 489. 543. 566. 590. 591. 607. II ar�'iver, survenir, p. 549.11 a 'l găsi dracii, ctevenir furieux, p. 518. 519. II a găsi ca cale, trouver bon, cOllvenable, p. 37. GăsI (a se, a 'şI), v. r. se r�colI' trer, p. �50. II a 'şi gă8i Bacău, trouver son maître, p. 448. II a 'Ş' gă8i beleaua, se trouvel' dans de mauvais draps, p. 455. Gasper, 8. 1n. Gaspal'. II bohemielJ, p. 119. Gât, 8. n. cou, p. 188.-PI. gâturi. Gata, adv. pret. II de-a gata, tour pret, S�lS. tmv��I.', sans peine, Gătl (a se), V.I·. se preparer, faire ses preparatifs, p. 100. II se pa­ rer , p. 442. 449. Gătit, adj. pare, p. 205. - Fern . ge'ititâ; pl. gc'îtifî, gâtite. Găujan, S.1n. nom propre.jjjî Gău­ jan, etre un goinfre, p. 119. Găulea, 8. m. nom propre, II a fi Găulea, meme sens quo le pre­ cedent, p. 120. Gaură, 8. r trou, p. 55. 159.­ Pl. gâul'i. Găvan, 8. n. plat, p. �n5. - Pl. giivane. Gavril, 8. 'In. Gabriel, p. 120. Geba (de), loc. adv. inutilement, p. 600. II sans rien faire, p. 570. Geme (a), c, gernir, se lamenter, p. 80, 337. II gemir, soupirer, p.581. Gemen, 8. 'In. Gernăn, colline. II innouresă la Gemen, c'est mau­ vais signe, p. 120. Genă, 8. f. cii (paupiere), p. 110. - Pl. gene. Genuch'iu, 8. n.· genou, p. 416. - PI. genuch!. Genunchlu, 8. n. genou, p. 416. - Pl. genunchi. Ger, 8. n. froid glacial, p. 56. 495. - Pl. gel'ul'i. Ghem, S. n. peloton, pelotte, p. 48�. 494. II a 8e 'lnântu'i ata de pe ghe'ln, et.rc a J'article de la mort, p. 482. - PI. gherntwi. Gheorghe,8 m. Georges, p. 121. 149. Gheorghelaş, 8. 1n. diminutif dt! George,.;, p. 121. Gheorghişor, 8. 'In. diminutif de GeOrg-fls, p. 121. Gheorghiţă, 8. f. diminutif de Georges, p. 122. Gherghina,8. f. Georgette, p. 122. Gherghiţă, 8. I. Gherghiţa, localite, p. 123. Gherlă, 8. 'In. Gherla, viile de Hongrie. II a pune la Gherla, mettre en prisoll, p. 123. Ghica, 8. 1n. Ghica, nom propre, p. 124. ::'25.1! vofea dumitale ca la banu G7�ica, vous etes libre de faire ... , p. 125. Ghinărar, 8. 'In. [Vâlcea], general, ,.....,r. T"'ll �.7_ .ono J'::".�""X' ================== pagina 722 ================== - 722- (; II [ f I' Ghiold, s. n. bourrade, coun de poing, p. 213. - Pl. gMoldttrl. Ghincu, s 'In. Ghincu, norn propre, p. 125. Ghinu, s. 'In. Valea Ghinttlu'l, vallee de Ghinu, p. 435. Ghiţă, s, 'In. diminutif de Georges, p. 186. Gluca (a se), v. 1'. [Mold ] jouer, p. 58:3. Giurgiu, s. m. Giurgevo, ville, p. 120. Glurul (a), v. [Molâ.] promettre, . p, 668. Glăvănescf, s. pl. Glăvăneşu, vii. laue. /1 par'că eşti de la G1ăvă­ ncsci, on dirait que tu es de Fouill i-Ies-Oles, p. 127. Gleznă, s. f. cheville du pied, p. 440. - PI. glezne. Gliga, s. m. [Ung.] Gregoire, p. 127. G/igoraş, s. 'In. Gregoire, p. 32. 127. Gligore, 8. m, Gregoiro, p. 127. -170. 471. Glig6re, s. m. [Basar.} Gregoire, p. 470. GI6bă, s. f. amende, p. 13. GI6bă. s. f. r08se, p. 580. - PI. glabe. Glumă, s. f· plaisanterie, p. 288. -- Pl. glu'lne. Godinescl, 8. m. Godinescl, village, p. 128. Gog9man, acU .. sot, nigaud, p. 129. - PI. gogmnanr. Gol. ctdi. nil, non habille, p. 230.11 tout crache,. en personne, p. 255. 616.11 vide, p. 162.-Fem. gală j pl. gOt, gale. Golăşel, s. pl. Gt)12.�e!, village, p. 1:J9. Golea, 8. m. Golea, nom propre, p. 129. Golescu, s. m. Golescu, p. 19. J 29. 451. Gon (a), v. vider, p. 19. 21. 130. 454. GoHa, 8. m. GoHa, p. HO. 131. II a trâi cât zidul Goliez, vi vre lon,gtemps, p. 130. /1 a fi b'un de Gol'ia, etre fou, p. 131. G6nă, s. f persecutio!). II a lui! la g6nâ, pOllrsuivm, p. 421.­ PI. (Iont. Go���ă);."�. poursuivre, p. 421. Gordian, Ctuj. gordien, p. IRI. Pl. gordianL Grădină, s, f. jardin, p. 675. PI. grâdinz. Grăl (ai, v. parler, p. 507. Grămadă, 8. f tas, 1110JiCeaU, p. :!71. - PI. grâmăclL Grămatică, s. f. zrammairc, p. 526. - Pl. qramatice. Gras, ad]. gras, p. 1e8. - Forn. qrasâ j pl. g1'ctşt, grase. Grâu, s. n, bie, p. 316. 440. ­ PI. grâe et qrâne. Grec, 8. m, Grec, p. 24. 131. 132 . 133. 134.135. 136. 187. 175. 248. 309. - PI. Greci. Grecesc, adJ. ele grec, p. 138. II rnâncare qreccscă, merde, p.138. bucate qreceeci, chose sans va­ leur, p. 138. II noduri qvecesci, desazrements, p. 138. - Fem. grecescâ j pl. qrecesct. Grecesce, adv. cornme les Grecs, p. 137. 138. /1 a vorbi grecesce, etre ivre, p. 138. Grecii, adi. gTecise. p. 670. ­ Fern. grecită j pI. greci]'!, gre­ cite. Greşelă, 8. f. fante, p. 149. M12. - Pl. greşeli. Greşl (a), v. commettre une faute, p. 13. 054. II ne pas reussir, p. 377. GI'eu, adj, difflcile, p. 281. /llourd, p. 365. - Fem. g�'ea j pI. gre'E, grele. GI'eu, adv. difflcilernent. II C�t gre·a, difflcill'ment, p. 97. Grigore,s.m. Gregoire, n0'11 propre, p. 189.470. 471. 474.11 V1'e'[ nu vrei bC Grigorea'!asnu'i, le vin est tire il faut le boire, p.470. Griva, s. f. chienne tachetee de blanc et de noiI', nom de chienne, p. 139. Grozăvescl, 8. pl. Grozavesr.f, vil-' lage, p. 139. /1 ai moşii în G1'O­ zăvesd? ne fais pas le malin, p. 139. Guda, s. f. virago, p. 139. Gunoiu, 8. m. impurete, ordure, p. 420. - PI. guna!e, Gură, s. f. bonche, p. 178. 219. 242. 244. 299. 307. 340. 346. 403. 423. 436. 494. 516. 548. 635. 6u8. 065. II Ct, fi.�Ul:� sa· ================== pagina 723 ================== GU3 nonvelles, p. 307. II qură seca, diseur de riens, p. 340.11 gttră de Tirqouişte, bon bec de Paris, poissarde, p. 403. - Pl. gttl"! et gUl'e. :EI: Hal, interj. allons, p. 81. 152. 258. 400. II viens, p. 294. Halm, s. 'I1t. Haim, nom propre juif, p. 141. HaImana, s.j. vagabond, desreuvre, p. 191. - Pl. haimanale. Haină, s. f; vetement, p. 22. ­ Pl. haine. Halmej, s. n. [Mehed.] talmouse, mets compose de farine de maîs et fromage frais, p. 392. Hambar, s. In. magasin (il ble, etc.), p. 526. - Pl. hambare. Hanaan, s. m. Chanaan, p. 141. Hăncu, s. m Hâncu, nom propre. p. 142. 113 144. 145 337. II Vodă vre şi Hâncu ba, 1'un tire il hue et l'autre 11 dia, p. ]42.11 e volnicul Hânculu'!, c'es� un tranche'Iuontagne, un ma· tamore, p. 145. Hăncu, s. m. Hancu, nom propre, p. 142. Hangeriil, s. In. Hang-eriu, nom propre, p. 146. II ierna de la Hangcriu, froid terrible, p. 146. II ngent de Hangeriu, p. 146. - Pl, hangeri't, Hangerliu, 8. m. Hangerlilj, nom propre, p. 146. II agent de Han· gerliu, p. 146. - Pl. hangerliL Han·Tatar, 8. el. adj. cruel, bar­ bare, p. 339. Il dtt-te in Han­ Tata?', Vil,S an diabl", p. 339.11 par,că 'Ii in gera lui Han·Tatar, il ne veut tenir compte ue rien, ni de personne, p.338.11 de pe vrelnea lui I-Ian-Tatal'. homme cruel, barbare, p. 338.11 o '!i!mă de a lU-t Han-Tatar hiver epouvantablt', p. 338. ' Han·Tătar, s. et ad}. meme sen� que le precedent, p. 339. Harap, s. m. negre. II a fi harap, a\ oiI' la peau noire, etre laid, p. 146.147. - P1. harap!. Harea, s. m. Harca, nom propre. 11� • .c rr�",.",.. Af. ... n. h .. n'1.Tr. T\ 1 Ar] HOT Gusta (a), v. go uter, P: 1�1. Gută, 8. m, diminutif de Georges, p. 141- Guzgan, 8. m. [Mold.] rat, p. C6. - Pl. guzgan!. Hărlăii, 8. m. Hărlău, ville, 11 nă· tăreu de la Hârlă«, sot, irn be­ cile, p. 148. HaUl', s. n. faveur, p. 360. - Pl. hatiruri. Herţa, s. m. Herra, localite. II ca în codrul Herţei, comme dans la foret de Bondy, p. 149. Hii! inter]. hue; eri pour exci­ tel' les chevaux, p. 119. Hillpescl, S. 1n. POUl' Filipesc!, village de la Prahova, p. 114. Hinteii, s. n. [Trane.] carrosse, p. 151. - Pl. hintee. Htrzob, 8. n. [Mold.] panier plat, f Il (J. 1"l1J.np. hn- ================== pagina 724 ================== 724 .. - r � I ! ' 1.. \i i. Il 11 I I i,l I i ! HOT iar pe cine-va, tuer quelqu'un, p, 152. II a umbla şepte hotare, marcher beaucoup, p. 152. ­ Pl. hotare. Hotărî (a), v. arreter, ernpecher de faire, p. 152.11 decider, p. 644. Holin, s. In. Hotin, viile de Bes­ sara bie, p, 152. Hoţoţop, s. m. Hoţoţop, nom pro­ pre, p. 5:38. Hrănl (a), V. nourrir, p. 22.594. I el, '1, Pl'. per. il lui, il elle, son, sa, p; 17. 35; passim. '1, pr. reiat. les, p. 4; passim. '1, pl'. pers, sing. du verbe este, est, p. 1. 1(\. 22. 54. 109. 110. 133. 155. 163. 186. 207. 211. 223. 226. 229. 251. 269. 277. 282. 203. 315. 334. 338. 344. 364. 359. 400. 123. 429. 440. 441. 442. 452. 479. 487. 498. 527. 529. 545. 559. 560. 561. 56:l. 567. 572. 578. 6u5. 615. 632. 637. 641. 642. G43. 651. 653. II ce'i; ee que c'est que, p. 35. II nu'i, ce n'est pas, p, 22. 644. II nU"I, il n'y a pas, p. 452.11 nu'! cu, il n'a pas, p. 479.11 aşa'!, c'est ainsi, p. 637. '1, pom vei, :2-e pers. sing. du verbe a voi; forme le futur, v p. 35. 98. la, interj. voilil, p. 424. Il allons, p, 4.ti1. lacuba. s. f. Iacuba.11 elecânrl cu Ia­ cuba, depuis longtemps, p.153. lalomiţa, s. f. Ialomiţa, riviere et departement, p. 122.123. 154. lanoş, s. In. Jean (en hongrois), p. 154. 155. Iar, adv. et conj. mais. p. 104. 207. 639. 651.11 tandis que, p. 283. 526. 595. II de nouveau, p. 258. Iară, aelv. et conj. mais, tandis que, p. 35. 53. IarăşI, conj. de nouveau, p. 649. Iarmaroc, S. n. [Mold.] foire, p. 395. - Pl. iar·l1lal'oce. Iaşii, s. pl. Iassy, viile, p. 155. 'Iaste" 3-e pers. ��ng. inel. du verbe li Hristos, S. In. Christ, p. 19. 453. 488. , Hulă, s, f. roprobation, medi­ sance, p. 300. - PI. hule. Hun, s. In. Hun, p. 151. - PI. Huni. Hunle, s, f. Hun ie, colline. II toc­ mai ca pe Hunie, mauvais che­ min, p. 153. Huţuţufu, inier], hop a ! qu'i1 gran­ disse, p. 38. I Ibriam, 8. In. Ibriam, p. 156. ICI, adv. ici, p. 28. 99. 129. lcfu, s. In. Ictu, nom propre, p. 156. lee, 8. J. chemise de paysanne, p. 50. 195. - PI. i·!. lencea, s. m. Iencea, nom propre, p. 156. leni, S. In. Enee, p. 110. lâpă, 8. f', jument, p. 215. 315. 340. 378. 382. 393. - Pl. iepe. lepşoră, s.f. diminutif de jument, p. 375. - Pl. iepşore. Iepure, e. In. lievre, p. 139. 493. 676. - PI. iepuri. lerbă, 8. f. herbe, p. 47. 179. 409. - PI. ierburi. leremie, s. m. Jeremie, p. 157. 166. iI\rnă, s . .f. hiver, p. 4. 18. 70. 146. 338. 452. - PI. krnt. Ierna (a), V. hiverner, passer l'hi­ ver, p. 122. lel'la (a), v. pardonner, p.94. 547. 676. (odată, aelj,/, pal'donnee ; exemp· t ee. II a fi 'lertată ele DumneiJe't1, ne plus avoir se� regles, p. 687. - PI. 'Iertate. Ierusalim, 8.1n. Jerusalem, p. 157. leşl (a), v. sortir, p. 268. 350. 420. 548. 591- Ifrim, s. In. Ephralm, p. 157. 4,74. Ignal, s. ,m. St. Jgnace (20 De­ cemhre), p. 157. 158. II şi-a ve­ nit Ignatul, il va mourir, p. 158. li, pl'. pers. il lui, il elle, lui, eJle, son, sa; passim. ÎI, 3-e pers. sing. dn verbe a .fi ; I !l __ "- _ ClOf) 0(0) OOJ ================== pagina 725 ================== II -- 725 - Î�C 360. 409. 415. 488. 578. 599. 659. II, pour vei [Mold.] forme le fu­ tur, p. 359. 587. ÎI, pr. pers. lui, le, p. 87. 200. 552; passlm. lIenă, s. J. Helene. 1I11ena Cosin­ zena, type de beaute feminine, p. ]58. Ilie, s. n. veste sans manches, p. 363. Ilie, s. m. Elie, p. 158. 159.162.11 Saint. Elie, p. 159. lmbătrănl (a), 'o. vieillir, p. 491. 492. 593. 591. Imblă (a se), v. 1'. se pousser a, s'engager reciproquement, s'in­ vitel' l'un I'autre, p. 135. 392. fmblânq1 (a), v. calmer, dompter, p. 631. Îmbrăca (a se), v. 1'. s'hablller, p. 272. 440. Îmbrăcat, adj. habille, p.230. II re­ vetu, p. 566. - Fem. îmbră­ cată; pl. îmlwăca{î, îmbrăcate. Imbucătură, s. f. bouchee, p. 500. - PJ. 'Îmbucături. imi, pr. pers. a moi, mon, me, pour moi, p. 99; passim. Împăca (a), v. satisfatre, con ten­ i er, p. 647. 686. Împărţi (a), v. partager, p. 520. II distribl1er, p. 522. Impeliţat, adj. incarne, en per· sonne, p. 610. - Fem. 'Împe· liţată,. pl. îrnpelitap, impeliţctte. lmperat, s. m. empereur, p. 53. 267. 356. 357. 388. 439. - PI. împeraţi. Împerătesc, adj. imperial, p. 672. 674. - li'em. împi!rătescâ; pl. impI!rdtesci. 'Împerătesce, adj. imperial, p. 53. Imperăţl (a), v. regner, p. 357. împărtăşenie, s" f. communion, p. 422. - Pl. 'Împărtăşenii. implini (a), v. executer, p. 644. Împuşca (a), v. tirer un coup de fu::;il, p. 562. II tuer d'un coup de fusil, p. 138. 230. 562. Impuţî (a se), v. 1'. puer, sentir mauvctis, p. 1.9. In, lJ1'ep. eli, dans, p. 4. 5. 25; passim.11 a, au, p. 31. 44. 48. 99. 116. 123. 120. 129. 130. 145. 159. 202. 227. 326. 348. 401- '1�2. 4203. 436. 439. 453. 455. 510. 563. 614. 625. 627. II en. dans, avec, p. 50. 123. 501. Il parmi, p. 285. II :wec, p. 111. 566. II n-ndant, p. 32. II pour, ;J. 32. 227. 426. II parrni, au mi- 1 ieu de, p. 98. 166. 285. 393. 394·. 395. 609. II enfile, r- 21. II de, p. 566.11 en travers de, p. 101. II la, p, 116. 157. 227.4'15. II contre, p. 688. 689. II livre a, p. 349.11 sur, p. 28. 150. 158. 304. 373. 530. 570. 571. II POUl' arriver a, [usqu'ă, p. 263. II în jos, a terre, en bas, p. 145. inainte, prcp. en avant, p. 233. 32'. 685. II en face de, p. 642. II a me1'ge înainte, avancer, p. 233. II înainte de, avant de, p, 659. II au devant, p. 548. II de­ vant, p. 567. II de aci înainte, dorenavent, p. 512. lnălbl (a), 'V. faire blanchir (les cheveux), p. 492. Inălţă Ca se), 'V. 1'. se lever, p. 442. lnapol, adv. en arrisre, p. 242. 449. incă, adv. malgre cela, en outre, p. 647. II encore, jusqu'a, pre­ sent, p. 592. lncat, adv. encore, tout au moins, p. 547. Încălgl (a), v. nichauffer, p. 328. Încăleca (a). v. monter !'ur, en· fOllrcher,p. 21. II monter a che­ val, p. 176. 204. 306. Încălica (a). v. mont.er a cheval, p. 2U4. Incălţa (a se), v. 1'. se chausser, p. 16+. 442. Incălţat, (lcU. chausile, p. 615. ­ Fetll. încăltată; pl. încăl�alr, încălţate. incăpe (a), v. ten il' dedans, p. 519. incărca (a), v. charger, p. 554.662. 063. Încărca (a se), V.7·. se r.harger, p. 495 II a se încă1'Cct de bogda· proste, s'attirer des ennuis, p. 495. Începe (a), v. commencer, p. 80. 171. 320. 489. 589. 662. inceput, s. n. origine, commence· ment, p. 633. - PI. incepu­ furI. Ineei, ado. lenten.'.ent, p. 421. ================== pagina 726 ================== ÎNC Inchega (a), v. coaguler, figer, p, 480. II de închegă apele, il ment comme un arracheur de dents, p.80. Inchide (a se), v. 1'. se ferrner, p. 10i. Închina (a se), V.1·. faire le signo de ia croix, p, [)95.11 prier Dieu, p. i'.92. 643. II a se închina. cui­ va, �e soumettre a, p. 584. Inchis, oiij. enferrne. II de închis, a enfermer, p. 13J. - Fern. în­ chisă; pl. închişi, Închise. Încinge Ca se), v. 1'. mettre una ceintnre, se ceindre, p. 400. 442. II s'echauffer, p. 258. lncăco, (ldv. par ici, p. 336. 341. II de la Ncqru- Vodâ înc6ce, de .. puls Negru-Voda [usqu'ă nos jours, p. 225. Încolo, adv. la, p. 341. \; înc6cc şi încolo, de ci de la, p. 341- lnculba (a se), v. r. s'etablir, s'in­ stalJer a demeure, p. 294. Incurca (a), v. meler, p. 572. indată, adv. tont de suite, de suite, p. 32. 281. \1 îndalLi ce, aussitât que, p. 654. tndel'ilt, adv. en arriere, p. 283. Il a se întorce îl1deret, revenir, p. 61. Indesa (a se), v. r. Be pres ser, se founer constamment, p. 391- Inel, s.n. anneau, bague, p. 164. - Pl. 'inele. Îngheţa (a), v. geler, p. 480. Inghia (a), 'Ii. [lJfolrl.} s'inviter l'un l'aut.re, p. 135. Inghit1 (a), 'Ii. avaler, p. 2. 474. Inglez, s. m. Anglais. 1\ a se face 1l1glez, faire semblant de nlil" pas comprendre, p. 159. - Pi. .. inglezi et irlgl�ji. Ingrăşa (a se), �'. 1'. engraisser, p. 157. Inimă, s. f. cCBur, p. 532. 665. II ame, p. 598, II inimâ rea, mau· vai" CCBur, lTIechant homme, p. 185. - PI. inimi. Înjuga (a), v. atteler, p. 629. Înjura (a), v. injurier, p. 531. Jnjurătură, s, f. juron, p. 227. P 1. înju1'iituri. fnmultl (a), v. augmenter, p. 652. 677 Innădl (a se), V.1'. aller sans cesse, p�endre l'habitude de faire, p. 'i2G -" lnnălţă (a se), v. r. se lever (so­ leu), p, 164. Innecă (a), v. noyer, p. 582. Innecă (a se), v. r. se noyer, p. 223. 379. 380. Înnemerl (a), v. atteir.dre juste, reussir, p. 98. lnnotă (a), v. nager, p. 581. Innoură (a), v. se couvrir ele nua­ gHS, p. 1:20. lnsă, con]. cependant, p. 105. II mais, p. ,166. Însemna (a), v. demontrer, prou­ ver, p. 28;1. lnşelă (a), v, trornper, p. 176.248, Inşlră (a), 'o. enfiler. 1\ a inşira de pe apa Dunărei, dire des con­ tes, raconter des choses ex­ traordinaires, p. 105. Insoţl (a), v. accompagner, p.662, Instrelnăra se), v. 1'. emigrer, p. 210. Instreinat, adj, expatria, sans pa- trie, p, 328. - Fem. însl1'einatct; p 1. înstre'inaţi, înslreinctle. Însura Ca se), v. 1'. se marier (en par lant d'un homme), p. 259. 602. Însurat, adI marie (en parlant d'lll1 homme), p. 612. 622. ­ Fem. însuratâ; pl. în8ura��, însurate. ÎnsuşI (el), pl'. !ui-meme, p. 578. Intâlii, adv. d'abord, p. 176. 356, 357. 381. 417. II mcii întâi�!, tont d'abord, p. 581. 639. Intarca (a), v. [lJIold.] sevrer, p. 582. JntârQia (a), v. tarder, p. 426. II retarder, tarder, p. 653. Jntârqiel'e, s. r. retard, p. 654. ­ .. Pl. întârr,lierI. Inţelege (a), v. comprendre, p. 291 . 485.687 ·11 entendre, Jistioguer, p. 514 .. Inţelege (a se), V.1·. s'entendre, p. 230. Jnţelepclune, s. j. sagesse, p. 547. _ 633. - PI. înţelepcIuni. Interca (a), v. sevrer, p. 626. !nterc� (a), v. sevrer, p. 625. 626. Intilnl (a se), v. 1'. se rencontrer, rencontrer, p. :::'50. 264. 295. 333. II a se întîlni cu, ren con­ trer, p. 382. 681. II arriver ('hez, p. 77. Intimpla (a se), v. r. se trouver, � 111l? 0AQ 'lAQ I ================== pagina 727 ================== ÎNT intinde (al, v. tendre, p. 588. II a o intinde la rlntJIi, part.r, p. 100. intocmai, adv. tout-ăfait, p. 2,31. Intărce (a), ,v. fairo revenir, ra­ mener, p. 449. lntorce Ca se), v. 1'. reven.r, s'en retourner, p. ro. 92. 242. 249. M32. lntorce (a se), v. 1'. revenir, re­ tourner, p. 61. II a se întorce îndel'et, reven.r, p. 61. intors, ad]. rotourne. II lJânrl la cu· lea int orsă, jusqu'i, IIlI chem in, r. 34. -- Forn. intorsă ; pl. în­ ta 1'81, iniorsc. Intra 'Ca), v. entrer, p. 21,1. 80,). 307. 374. 529. 618. II a intl'at în .lJ1!1·a satlllut, tonc le monde '-'11 p�rie, p. 307. II a int'ra in lilacu" plaire a, p. 647. Intre, 1)1'· parmi, au 111lJieu de, r. 3':57. 62,1. intreba (a), v. in terroger, p. 320. II s'll1furmer, p. 298. inli'ebare, s. (. cJemandr, p. 437. intrece (a se), v. 1'. rivalis(er, p. 614. II a se înt?'eee cu clecl"oehiul, de­ venir impertinent, p. 540. Întreg, aeli. entier, tout entier, p. 2:) l. 537. - Fem. întl'i�.lJâ i pl. 'iJltrl'lji -intrcljc. Întru, l�rJp. en; dans; passim. !I ave!), (;hausse de, p. 324-. II în- 11"0 elnn.IJâ, sur un câte (LOC­ sin), p. 515, II într'inslt, dedcino, en lui, p. 617. 632. inbnerec, s n. obscuri te, p. 236. inveninat, adi· venimAux, p. 136. - E\im. învenina'â; p1. invc­ nin(tţ!, 1:nveninate. Il1veţa (a). v. apprendre, p. 63. 375. 581. II a'l înve!a, lui ap­ prendre a, p. 578 581. 582. 629, II It învUc! carte, etudier, p. 167. 407.' inveţa Ca se), v. 1'. s'habituer, p. H81. Illveţat, ad). habitue, p. 381. 394. - lNim. înuefatâ; pl. învefaF, învetote. Invrăjbl' (a se), v 1'. vivre en mau­ yai�e illtellig'ence,devenir en­ n81ni, p. b64 10, p/'.pers.l-cr pers. sin.IJ. [Trans.] ,ie, moi, p. 223. Ion, s. m. Jean, p. 160. 161. 162_ 7'27 - 163. II a vorbit şi nea Ion, il a dit une sot.tise, p. 160. II tot 101/. mii cîiiimă, je n'y perds rien, p. 162. II a fi nea Ion, etre Uit sot, p. 163. 16nă, s. [. J eanne, p. 16 t. Ionel, s. ni. J eanriot, p. 164. loniţă, s. m. Jeannot, p. 164. Iordache, s. 1}/. diminutif de Gcor- ges, II Iordache Burtă - Yercle, Monsieur Prudhomms, p. Hii), lordăştm, s. m. Iordăşun, nom PI'O­ pre turr, p. 165. lorqovan, s. m. Iorg ovan, 110111 pro­ pre, p. 165. Iov, s. m. Job, p. 166. Ipate, s. 'III .. Ipate, ncm proprc, p. 166. Ipingea, s. r ImwLeau p'1Ysan (pom la pilde) smlS manClI8S et avec capnchon, p. 679. - Pl. 'ipin­ .r;ele. Ipîngea, s. f. me,ne sens que ]e Pl'ece lent. p. 579. - J>l. ipin­ .lJele. IriOlie, s. 11'1. Eremie, nom propre, p 166.11 Ci nil/l.c'J'it CCt il'ililin w oiştea în .Ilard, il a fait un e sottis8; il a et6 attrape, p. l(Jo. Irina, s. f Tl'ene, p. 167. Irod, s. m. H6rod8, p. 167. Isac, s. m. h;,l<1C, 110111 propre, p. 16. 167, Isaia, s. 1Il. IS818, n(\m propre, p. 1(-)7. Isalniţa, s· f. Isalniţa, locali te. II ca la Lsaln'iţa" (Il travaille) d'ar­ l'ache pied, p. 167. i�l, il)'. pers. a soi, a lui, a elle, pOLlr soi, son, sa; passim. Islaz, s. 'III .. islaz, village, p. 63. 107. Ismail, s. m. Ismail, ville, p. 15::l. }08. Ismene, s. pl. c:,leC;'::ll1s, p. 228.431. 501. 502. lspas, s. m. Ascension, p. 168. Israel, s. 'III. Israel, !lom propl'r>, p. 168. Islrale, 8.111 .. Tstrate, nOIn propre, p. 168. 169. II (! fi nea Istl'ate, etl'e Illl imb6cile, p. 169. lţă, s. r fiI, p. 572. - Pl.iţe. iţi, pl'. pers. t.e, ton, a toi, pour toi, p. 97. 98; paRsim. lţic, 8. m. Iţic, !lom propre juiî, ================== pagina 728 ================== IUB - 728- JUH p. J 69. II dă'] in punga ua Iţ'ic, donne-Je, avoc la certltude de ne plus le ravoir, p. 169. Iubi (a), v. aimer, p. 87.550.648. Iuda, s. m. Judas, p. 169. Iute, av. vite, p. 306. lac, s. n. [Molâ.] pillage, p. 34\). II doar nu'i ţe1'a de [ac, le pays u'est pas mis au pillage, p, 349. - PI. [acuri. Jaf, s. n. pillage, p, 349. - Pl. jafuri. Jerttă, s. f sacrifice, holocauste, p, 547. - Pl. jertfe. Jianu, s. m. Jianu, riorn propre, p. 172. 173. II a fi Jionu V?'eme rea, c'est un brave, p. 1',3. Jidan, s. m. juif, p. J 74. 175.176. 177. 178. 179. 284. 423. II cu- 1/0S, i ca jidanlll la porci, tu ne 1.'y eonnaiR pas, p. l77.II.iidan botcmt, mauvais chretien, p. 178. II m'c cap dc jidan, il eher· che :1 tromper, p. 178. II par'că se bat Jidanii la gura lui, il parle vite et en bredouillant, p. 178. 1/ când 01' 'veni Jidanii de la secere, jamais, p. 179. ­ [-l. j1·dan'i. jidan, 8. 1l!_ Juif, p. 177. 178.­ PI. jidanL Jidov, s. m. Juif; p. 179. 180. 181. 182. 189- II a it ntpt din jidovi. e'est un geant, p. 180_ II Ct fi jidov, etre fort, p. 181. II !le cânel Cli .iidovd, dApnis longtemps, p. 181. II jielOVlll j'ătăâtOT, le juif·errant, p. 181. - PI.j-idovL Jidovesc, wlj. juif, de juif, p.18;,l. II cot jidoresc, aune royale, p. 182. IllIncncă jidovescii, tnwail (l'Hercule, p. 182, - Fell1. ji­ do'Vcscâ; pl. jielovesci. Jii, s. pl. Jil, localite, p. 32 78. 172. Jijia, s. f. Jijia, riviere, p. 182 264. Jitar, s. m· [lIIolel} g'arclien (de la porte du village), p. 67.­ PI. jitari. Ivan, s. m. Jean (prononce 11 la russe), p. 169. 170. 171. 207. Iilvetn, eli bun ele divan, le dia­ ble, p. 17L lvănuş, s. m. Jeannot, p. 172. Jiu, s. m. Jiu, riviere et localit e, p. 182. Jivu, 8. m. Jivu, nom propre, p. 182. Joc, s. n. danse, p. 282. - PI. jocuri. joc, s. n. jeu, p. 467. II a'şl bale joc, se moquer de, p. 5',3. Joc ă-bine, 8. ?II. Jocă-bine (Danse­ biei.), norn propre, r. 273. Jos, ac/v. par terre, 11 terre, p. �J(j. 280. II în jos, en bas, par tim'e, Jl. 145. II ele jos, de par terr0, p. 230. Juca la), 'V. dnl1ser, p. 31. 158. 199. 209. 273. 274. 598. 601 II faire sallter, faire allei', p. 194. II sauter, 1'el1111er, p. 524. Juca (a se), v. 7'. r;laisanter, p. 111. 583. 1/ jouer, p. 570. 582. 583. II se preparer, se .iouer, p. 632. Judeca (a), v. juger, p. 250. 414. 595. 596. Judecată, s. r jugemen t, p. 253. Il illtelligence, p. 671. -Pl. ju­ decăli. Judecător, 8. 11/. juge, p. 416. 634. - Pl. judeceltor'i. Judeţ, s. n. departement, p. 183. -PI. jude(e. jumătate, s. f'. moi tie. II calm ju· mii/ale, mi <::hemin, p. 34.­ PI. jumătăţi. lupân, s. m. maîLre (comme titre de respect), p. 156. - PI. ju· pâni. Jupui (a), v. i'JGorcher, p. 19. 454. II ecorcer, p. 200. Illui enJever <;e qu'il a, le de]Jouiller, p. 414, Jura (a), v. jurer, PIeteI' serment, p. 372. ================== pagina 729 ================== KRU KIUP, s. m. KlUPP, r.om 1'1 OJl e, I p. 183·lIa fi 7;rup, et re ivi e 'L, pr, pers. le, lui, p. 4. 32. 26; p.issim. La, prrp . �L, au, aux , P.1?7iPs­ sim. II it dans, p. 81. 123. 135. 213. :244. 423·11 en, 3, J'epc que ele, pendant, p. 447. II dans, pau!', p. 3:20. II vers, p. 113. 240. :202. 380. 482. 665. II ver�, sur, p. 120. 145. II le, la, 1" 446. 6'18. 611·11 aupros, aupi es de, p. 19.297. H80. 453.11 du r ot e de, p. 578. II en , da ns, p. 9.92. 9el. 178. 294. 32�. 351. 3'13. 041·11 devant, p. 635.64.3·11 de, du, de la, des, p. 128. 1M. 341. 488. 653. II it, pom, p. l13. 163. :397.488. 511. II aupres de, p. 634. II pom, p. 244. II pour ap­ parter, p. 258. II o it j'on distri­ bue, p. 520. II pour arriver it, p. 676.11 chez, p. 17. 19. 28. 32. 50. 61. 77. l13. 121. 164. 158. 161. 175. 176. 179. 126. 212. 333. 351. 2fl9. 3'19. 388. 389. 394. 416. 439. 4.'1'1. 478. ;)76. 634. ti69. II ele ht, de, du, p. 4. 21.22. 54; passim. II ele la, de la part de, p. 150. 679. 687. II ele la, a, p. 124.171·11 de la, de chez, p. 17. 1EiJ,. 333. 363. 477. 478. 542.576. II de 7a, de la, p. 104. 106. 164. II ele la, VHl1ant de, du cole de, p. 78. 157 436.687.11 de la, du temps ele, p. 146. 225. 468, II de la, de, depuis, p. J '19. II de 7a, il. partiI' de, p. 225. II pe la, il, p. 110. II pe lc!, du cot e de, p. 88. 111JC la, par, p. 271. Il la mine, jlle, moi, p. 489. Lac, s. n. lac, p. 299. 577. 5� 8. ,383. 584. - PI. lacuri. Lăcustă, 8. f sauterelJe, p. 176. PI. lăcuste. Lăm:l.e, s. f. citroD, p. 134. - Pl. hlm(iL L:l.nnă. adv. allDres de. 1'). 482. II LAZ mort, p. 183. pJ ss de, p. 6'15. II re lâl"gă ce, out re qUE', p. 167. Lapte, s. 11. Iart , p. 168. 388. t.ăpuşnenesc, cd]. de Lăpuşnenu, p. l 83. - Fen. Iăpu�?1(l1eS(('i; pl. lă]J1I§71Cne6ci. Larg, aaj. gl and, larg e, p. 347. - Fern. larqă ; pl. la? gi, larqe. Lăsa (a), v. 18188er, p. 2()iJ,. 22'7. 230. 242. 5�2. 566. E'f6.11 quitter, a ban or.nn er, P: 94. 96. 1/2. 294. L06. 6(0. [ţ lsisser, permettre, p. 160. 52\:;8. 417. f 45. II Iâcher, p. 336. II a lăsa din, ne plus ell e au-si, a t andonner, p. 257. II lasă, laisse, n'aie pas pour, p. 289. Lasa (a se), v. 1'. laisser, abandon­ ner, p. 228. 281. II a se lăsa în 1; ădejde, se confier, esţ erer, p. 423. II nu te lăsa, comage, p. 214. Lăsat, adj. abandonne. II tire, de mallvai88 qualite, p. 398. Manda, s. f. M::\nda, 110111 p1"opre, p, 192. 295. 3313. 33i. Mandri\ă, s. m.. iYIândri1â, nom p1"Opr8, p. 192. Mandru, arZj. [Ba.11.rt.I], h88,U, p. Hi4. - Fern. 'lI1ânclrri; pl. mu.n­ elri, mânelre. Mt\ne, (lelv. demain, p. [j�}). Manea, s. 111. J'I[�.nea, n0111 propre, p.192. 193.11 sot, imb8!:ile, p. 1\")3. Manga.Iă, s. m.. Mâl1gală, 110m prOp1"8. II ho01me S8,[8, p. 335. Manie, s. j. col ere, fnrenr, p. 103. 554. 684. - PI. mâni'i. Mania (a se), v. r·. S8 mettre en colere, /-le mettre en fmeur, p. 225. 226. 306. Mănie, s. r col ere, fureur, p. 684. -Pl. mânii. Mânios, arlJ. cole/·e, furieux, p. 107. - j;'em, mâni6sâ; pl. mâ­ nio.şi, mcÎ.ll'i6,e Manole, s. 'In. Emmanuel, nom pro­ pre, p. 193. Mt\nlui Ca), v. S8,uver, p. 529. Mâniui (a se). 1'. 1·. [1JI[Old.J se tel"­ miner, p. 482. Mantuh\sa, s . .f. lYIâlltule'la, !lom proprf', p. 193. 194. II din qar­ dul Mâ.'1tulcsei, el'Ol\ il n'y a rien, p. 194. Manu, s. 1/l. lYImou, nom propre, 1(J 10/1 ,j'!;!1 I o I � I ================== pagina 733 ================== - 738 - MăI'ăcine, s. n. ronce, p. 611.­ P J. niărăcini, Marcu, s, m Mare, nom propre, p. 194. 310. Mărcuta, s. f. Mărcuta, rnaison de rous, Charonton, r. 195. Mare, s. t. mer, p. 2.JJ. 263 268. 315. 388. 633. 616. - Pl. nuiti: Mare, adi· grand, p. 105. 161. 163. 450. 513. 53,1,. 5n 1573. 601. 659. Ii grand, important, p. 80.91.179 313.357· II grand, long, p. 16:2. 5Mi. Ii gnncl, puls­ sant , p. 641. 642. eei. II granri, haut , p. eo. 11 haut, p. 7:3. - P:. 11la1·t Măre, inier]. I'arni, mOD cher, p. 72. Marghî6lă, s. f. Marie, p. 196. Margine, s. f. bord, p. 129. 14:'). Hl3. - Pl. mârgini. Maria. s. f. MMie, p. 195.-Voir S./lint't JJlm·ia. Marica, s. r Mariette, p, 196. 197. 198.11 chel Marica, bravo (lroniq." 'p. 196. II tl'onc 11[(l1'ico, mome sens qlle le preGedellt, p. un II sic JJlm'ica, lllemH sens qne le precedent, p, 198. Mărica, s. r Mariette, meme sens que le precedent, p. 19G. 197. Mă"ile-Negre, s. pl. Mer Noire, p. 198. Marin, s. m. Marin, nom propre, p. 198. Mariţa, s. f. Mariet.te, p. 199. Mărita (a), v. marier (sa fiUe), p. 329. Mărită. Ca se), v. 1'. se D1etl'iel' (en pal'lant (l'Lme l'em l1H:l), J). 79. 192. . Măriuca, 8. f. [MaICi.] Mariette, p. 197. 199. Mal·tin, s. f. Martill, p. 199. li mo} "�1al'tin, l'ol1l'S Martin, p. lD9. fVlă\'\işor,s. n. m6dailledu 1-er Mars, ett,;· p. ll6. - PI. mârţiş6re. Mărturisl (a), v. aVOller, p. 158. Masă, s. f: table, p. 11. 313. 3 �2. 3,1,3. II table, repas, diner, p. 179. 3940. 428 II festin, p. 580 II la 1I!asâ, a table, p. 13,1,. 428. - Pl. mese. Mă-sa, POUI' 1/l1.!I)!(i-SCl, sa mere, p. 3940. 577. Masat, s. n. fusil i, aiglliser, p. :)67. Măsea, s. f. molaire, p. 201. 2H. - PI. nuiscle. Mă-sei, 11r. nlLOIIă·seI, a sa mere, p. 39,1,. Măosil, meme sens que le prece­ dent, p. 571. Mat. s. n. boyau, p. 230. - Pl. uuii«. Mâţă,·s. f. chatte, p. 336. - Pl. /llIîle. Mă-ta, pour mumă-ui; ta mere, p. 382. Matcă, s. f. lit (d'une riviere), p, 240. 2·13. 380. - PI. uuuci. Matei, s. 111. Mathieu, p. 199.200. l\I!atl'acucă, s. f. sotte, bavardo, p. 201. II !le cântl Moirucuc«, de­ puis Jongtemps, p. 200 Mătuşă, s. ţ , Lan te, (se dit., par res- pect, aux femrues plus âgees), p, 6. 79 - Pl. ?!lâtu,şe. Matusal, s. 111. JliIathllsalem, p. 201. lVIâzgă, s. f. seve, p. 378. Me, 1)}·. pel·S. 1-cl' pers. sing. me, moi, po 114; passim. Mea, ]11'. 11os. nH, p. 4-31. - FI. mele. Mea, s. f. agnelle, p. 277. "'Medean, s. n. tOlTain v,1gue, p. 191. 201. II CI ave miidcrrn, tron­ veI' l'oceasioll, la possibilile de faire, p. 191. *Me'idan, s. n. terrain vague, p. 191. 201. II (t eşI. la metr!an, ef,re deeoL1vel't, p. 191. - Pl. ·Inci· dane. Meduvă, s. f. m00lle, p. 263. G77. - Pl. me(luve. Mehedinţen, s. m. habitant de 1'11<'­ heclinţl, p. 201. - Pl. 1l1che­ ciin(eni. Mehedinti, s. m. Mehedinti (dspAr­ tement), ]). 201- Mei, inte!'j. s'emploie en s'adl'es· sant aux homrnes, p. 51. 1040. 1Gl. 168. il59. 374. 382. rvtelinte, s. m. nom d'homll1e, p. 20l. Mer, incorrect pour mer,q, je vais, ]1. 46. Mer, s. '1/1. ])01111[1e, p. 141. H17. 228. 466. - FI. mere. Mercur!, s. r [JJiolel.] liIorcredi. 11· 3i:m. Merge (al, v aller, p. 22 3,1,. �l6. J7. 123. 176. 269. 4513. 4�8. ================== pagina 734 ================== MEH -- /'34 -- MIT 489. 491. 635. 688. II aller, m:1I"­ cl181', p, 95. 96. 97. 230. 233. 275. 480. II n merge inainte, a­ vancer, p. 233. II îi 111C1'ye gura clopot, c'est un bavard, p. 516. Merica, s. f. populaire pour Âmc­ rica, Arnerique, p. 202. Mesdraia, s, f. Mesdraîa, localito du Banat, p. 202. Mcşniţă, s. 1'. sorte de plat, p. 302. 371 - PI. ?JI,cşm·ţe. Mesteca (a), v. mă 11e1', p, 548, II meler, p. 392. Meşter, 8. m. mattre ouvrier, p. 193. - PI. meşteri. Meştcl', add. adroit, habile, fin, p, 599. 642. 643, - Fern. meşteni; pl. meşteri, nieşiere. Meşteşug, s. n. ruse, artifico, truc, p. 631. - Pl. mc�teşuguri. Meşteşugar, s. 711. ouvriel', artisal1, r'. 300. - FI. meşteşugar!. Mestica (a), v. mele]', remuer, p. 72. Mesură, s. f. mesnre, p. 611,­ Pl. lIIesu1'i. Meu, pl'. pos. mon, mien, p. 258, 444; pilssim. - FI. mei. Mgne'i, s. m. Mgnel, nom proprr, p, 203. Mi, pl'. pas. moi. II POUI' moi, POUl' me faire plmsir, p. 22. II ce mi·e .. ' ce m!·c .. " l'Iutant V<1ut .. , 3utant vaut, p. 25. 315. 334.11 ti?' mi-e ... ti?' mi'e, autanL V:ll1t ' , . autant vaut, p. 271. 272. 578. Mia, s. f· 3gnelle, p. 277. - Pl. miele. Mic, acV'. pelit, p. 4. 301. 302. 344 f)13. 612. - ]<'em. mieL!; pl. 1J:'ici, mice. Mie (o), s. r. mille, p. 579. Miel, 8. m. Miel, nom propre, p. 203. Miel, s. rn. agneau, p. 511.684.­ Fi. miei. Mlera (a se), vr.[lJl01d.}, s'etOllner, p. 549, Miercuri, s. f. Mercredi, p. 390. rIHere, s. f. miel, p. 199. Mihai, s. m. Micile!, p. 203. 204. Ii n li 11Iilw!, e[re un imbecile, p. 20J. Mihal-Vihlzu, s, m. Michel·le-Brave, Mijloc, s. n. miJieu, p, 145. 343. 563. - Pl. mijloeuri. Milă, s. f. pitie, p. 229, 327. 347. 387. 552. 668. 680, II a prinde milă, avoir pitic, p. 252. II a',! fi milă, avoir j)ltie, p. 594. Il m-ila Domnului, beaucoup, p. 552,- FI. mile. MinCiună, s. f. msnsonge. II C�� minciuna, en disant un men­ songe, p. 359. - Fi. minduni,. Mine, ţn: pers, moi, p. ;;;)6; pas­ sim. II In mine, mo. moi. de mon cote, p. 489. II la mine, chez moi, p. 01. II la mine, incorrect pour mie, ă moi, p. 46. II de la mine, de ma part, p. 679. Minte, s. [. esprit , sagesse, p. 16. 207. 208. 284. 528. II souvenir, memouo, p, 286, II a ţine minte, ne pas oublier, gard el' le sou­ venir de, p. 286, II (,'i lua min· im (minţile), lui faire perrlre l'esprit, p. 659.660. II C1,1 minte, intelligent, p. 13. 14. 24. 201. ;)08. EO�, II cu 111'inle, qui a du bon sens, un esprit l'assis, p. 135. 308. 309. II cu minte, sage, p. 593. - Pl. m'Înţ'L Minţl (a), v. mentir, p. 457. Mira, s. f. Mira, 110m p1'opre, p. 205. Mira (a se), v. r, s'8tonller, p. 205. 549. lJ50. 557. Mirancea, s. 1)!. Mirancea, nom plop1'e, p. 205. Mircea, S.?II . .l'v1irc0l'1, n0111 p1'opre, p. 205. Mircea-Vodă, s. 111. Mircea-Vodă, prince. II ele când cu lJli1'cca­ Vodă, depuis 101lgtemps, p. 205. lIJlil'clogă, ((ilj. p. 205. Mil'csă, s. f. marice, epousee, p. 31. - P1. mirese. Mirosl (a), v. sentir, p. 524. Mirul (a), v. oindre (avec les s3intes huile,,), p. 496. 'Misil', 8. 111. Egypte, I'. 206. Mite, s. f. pl. tout!'3 de laine, m6ches, p. 299. Mi-te, lo�. dar mi-te e2'i, mais IT oi, p. 364 Mititel, adj. tout petit, p. 294 ­ Fem. mitii'ică j p1. mititel,lli'1'ii­ tele. Mitra, s. f. Mitra, n0111 p1'opre, ================== pagina 735 ================== - 735 MIT MUS Mitropolie, 8. f metropole, p. i5. Mnea, s. f ag nelle, p. 277. - Pl. nncle. Mogoş, s. m. Mogoş, nom propre. Ii It fi moqoş, etre im pertinen t, hargneux, p. 206 Moise, s. '/II. Moise, p. 206. Mojic, s. m. rustre, p. 240. 670.­ Fem. niojică ; pl. mojici, mojice. lVlojicesc, aelj. rl'un rustre, p. 672. - Fern. mojicescă ; [>1. 1IlO­ jicesci, Moldova, s. t: Moldavie, p. 66. 79. �O(). 329. Moldovan, s. ?Jl. [Mold.] Moldave, n 207.208. - Feru. molelovancd. Moldoven, s. rn. Moldave, p. 59. :207 - Fern. nioldooencă ; pl. inoldoceni, u.oliiooence. Moldovenesce, ad». il la fa con des ll10Id,wes. II CI o lua molclove· !iesee, mener les (;h0888 tam· bour battant, p. 208. M61e, aelj. mOll, p. 36. 676.­ Fem. mUlc; p1. 71101. Monăslire, s. f. lllonastere, p.193.­ PI. monăstiri. Mora, s. r monlin, p. 49. 375. 381. 401. - Pl. mor!. Morar, s. m. meunier, p. 25. - PI. 'iIIorar·-i. Mod, s. m. mort, p. 479. 518. [,20. 523. 581. - Pl. '11101·ti. Mort, adi mort, p. 592. 693.,­ Ftim. m6rtă; p], mor'ţi, marte. Mort copt, s. C. il tout prix, C)tle tu le veu�l1es on non, p. 47l. Morle, s. f. mort, p. 97. 285. 394. 395. Moş, s. rn. \'ieux, \'ieill:11'd, p. 159. II pere lun tel), p. 2. 16.1 J 0.100. 1%. 199. 2::6. 466. 467. 468. II grand,pere, p. 8. - P1. moş/. Meşă, s. m. viHille. 1[ mere (Ilne ttdle), p. 271. - Pl. rn6şe. Moşie, s. r. lene, p1'opl'iete, p. 075. - Pl. 1IIosii. Moşii, s. 11/. pl. Fetes des mo1'Lş, 1'. 209. II a câula cofe de Moşi, cltercher i.\ obtenir POUI' rien, p. 209. Moţoc, 8. 11!. Moţoc, nom p1'op1'e, 1'. ::09. Muc, 8. 171.. 111orV8, p. 196. 409. 422. - P1. muci. Mucea, s. m. Mucea, Le Morveux, ___ "�". __ ".� _ 'II ()Il" Mucenici, s.pl. fetes des quaraute rnartyrs le 9/21 Mars, p. 210. Muchie, s. f. trauchant, p. 4.­ PI. muchii. Muere, s. [, fsmme, p. 598. - P1. niucri, MuIere, s. t. femme, p. 107. 567. 574. 674. - Pl. muieri. Mult, ad». et aâ]. beaucoup, tres ; passim. II aboridant, r- 1. II mai mult, plus, p. 59. 475. 538. II mai mult, le plus, r· 651. II mai multe, plusieurs, p. 595. II mai multe, plus de choses, p. 321. II [orte lImlt, enorrnement , beau­ coup, p. 105.1[ multe, beaucoup , p_ 28G. 417.11 ele multe o)'�, sou­ vent, p. 489.491· II cât de mult ... tot. ,., autant que vous vou­ drez ... malgre tont, p. 7 ­ Fel1l, 11/ultâ; pl. mulţi, multe. Mulţăml (a), v. [Molel. ce- Trans.] rell1ereier, p. 668. Mulţime, s. f. fonle, multitude, grand nombre, p. 451. - Pl. rlil.dţimi. Mulţuml Ca), v. contenter, p. 647. II 1'llmerciel', p. G67. Mumă, s. f'. mere, p. 357. 470. 578. 595. 614. - P1. mwne. Muncă, s f. travail. II muncă jido· ve ,că, travail hercuJeen, p. 182. - P1. mnnc'L Munte, 8. 1n. mont, montagne, p. 52. 65. ] 06. - PI. rnun{i. MUIJten, s. rn. [Mold.] nO\11 par Jequel les M.oldaves designent les Valaques, p. 210. - Pl. lJlunteni. Mureş, s. /Il. JliIure.�, riviere, p. 210. lVIureş, s. rn. Mureş, riviore, p. 210. Murg, adj. bi1.i·brun, p. 382.- Fem. 1Ilurgă; p1. rnur'gi, murgc. Muri Ca), 1>. mouri!', p. (18. 79. 102. 155. 192. 823. 332. 337. 359. 382. 387. 393. Muritoresc, adj. mort.el, des mo)'­ tels, p. 633.- Fem. nluritorescâ; pl. muritoresci. Mupl, S.?Il • .\\IIuşat, n0111 propre·11 il11b8cile, D. 211. Muşca Ca), v: mordre, p. 55. Muscal, s. 111. Moscovite, Husse, p. 211. 212. II CI şede lHuscaZ, se faire entretenir p8r ql1elqu'un, p. 211. II a fi muscal, viv)'e :1UX .-,,,.">/.1-."'4- ..... rl'",,-l-"',l 'Y\ C111 Il r70 ================== pagina 736 ================== MUS - 736 - NEA dind JJll1scalii GIt coâă, depins IOllgtemps, p. 212.11 a bc ca un IJlu.,eal, boire corn me un Po­ lonais, p. 212. II vin JJlltmrtZ·ii, l'Iuver sem mele, ]1. 212. II CI fi lJrclpâcl ca la MI!scal, un grand nornbre, p. 212. - PI. nniscclii, Muscălesc, aâj. russe, de russe. il a da bătae nuiscălescă, bat tre h mort, P: 213. - Fom. '!,'lltS· călCscâ; pl. llwscâlc,c i. Na, inuv]. tiens, attrape, p. 100. Nădăjl Ca se), v. 1'. [Ung.], p. 30f,. Nădejde, 8. ţ'. espoir, p , 262. 4�3. II a traqc niid{�jde, o�perer, p. 518. 6b8 II (! ave nâclejcle 1", esperor en, p. 6·11. - 1'1. nâ· r1�jcli. Nadol, (((lJ. mechant, barbare, cru· el, p. 213. -- Fem. naclâlcl; pl. nwloli, naclule. Naiba, s. f. diiLble, p. 164. Na'fe, s. m. diminutif 10 :Nicolas.11 CI se ave tine CI! NCI'i�, (:iou ele mots), etro pauvre, p. 214. Nainte, ailv. ftvant, clevallt. il ma?' na'inte, eI'aborel, p. GSO. II (L eşi înainte, t;ortir au devant de, se presenter h, p. 566. Nan, s. m. N'an, nom prorre, p. 2U. 215·11 a r1rtt Nan de ga van, il a ete aUrape; il s'est. rass,Lsie, p. 216. Nănas, s. 1)1. panain, p. 597.­ Pl. nânnsL NăpruiU, [(GI:J. p. 168. Narav, s. n. ,[lYlold. et Ung.] vice, dMaut, hnhitude Cmauvaise), p. 678. - PI. 1ulmvuJ"Î. Nas, 8. '11/.. nez, p. 87. 2D5. 296. 40·l. 430. 500. 590. II ' clrt nas, pel'mettl'o trop de llbtlltes, trop ele fBmiliarile a qnelqu'utl, p. 169. 170. - 1'1. nasuri Naş, s. nI. perrrain, p. 389. - Pl. nas-t. Nasca Ca se), v. 1'. n8ître, p. 587 Născut, adj. ne, p. 505. - Fem. 1/âscutâ; pl. nclscu1i, nâswte. Nastase. s. m. Ath"nase, nolU pro- N Mliscel, s. 1Jl. Muscel, departe­ mont, p. 213. Muştea, s. f. marteau (de cordon­ mer). 111JIHşIPcltW lui moş Ac/o/ll, poing, p. 467. Mut, ad]. muet , p. 215. 378. 674. - Forn. mută; pl. mufii, mute. Muta (a), 'v. changor, p. 6+5. Ii de­ piacer, p, 432. Mula (a se), v. 1'. dcmenag er, ['. 3\)0. Nastase, 8. ·liI. Athanase, nom prupre, p. 216. Nastratin-Hoqea, s. 111. Nastratin­ Hog e», uorn propre, p. :.l16. 217. 218.:219. II socotela lui Nas­ traiin Hoqe«, la table ele Per­ rette et du pot au hit, p. 217. Nat, s. Iii. [Ballat], individu, hom­ mo, [1. 648. Iiilolll propl'e. 1". 2:20 - Pl natL Nătăfl\\ţă. s. 111. Nat:'ifleţă, nom propre.11 Gnbouille, p. 219. Nătăflele, s. li/. ll1eme sens que le fileceelent, p. 219. Nalanail, s. 7I!. Nathaniel, nom pl'opl'e, p. 220. NăIăI'ău, !leU sot, im beeile, niais, fi. 148. - Fem. nâtâruicâ; pl. nât({n!.1, l1d{r(1ll, [,. 2:20. II a fi na('ir( âl'(lCllllll, ell'e llJochant, p. 2'20. NaZlll'I, s. 'Il. pl. caprices, etc. (( face na .. WT'i, faire eles fiHiOnŞ, des difflc\1ltes, p. 0/8. 410. Ne, ]]1'. lJCl's. 1-f'/' pC1's., d({t. et ace. nou". il 1l0US, p. 86. :::'fi-l. 29'7. 298. 438. 548. 641. li61. Nea, s. m. pOllr nel1ea, terme ele respect, lOl'sqno 1'011 s'aclrf'sse �L un fIere aîne, il nne per­ sonne plns âgee, etc: .. p. 1':8. 160. 162. 163. 169. 2",0. 253 274. 324. 441. 442, 443. Neacşă, s. r Neacş�), nOlll propre, p. 221. Neacşu, s. m. :Neacşn, nom 1"ro- ================== pagina 737 ================== - 737 - NES Nem, s. n. familie, p. 313. II pa­ rent, p. 468. II race, p, 29. 80. 531. - FI. l1em�!ri. Ne-mâncat, etaj. a jeun, p. 303. - Fem. ne-mâncată; pl. ne-mân­ ('((ţi, ne-'/I1eÎ,nca(:e. Ncmer) (a), v. tomber juste, arri­ ver an bon moment, p. 315. 453. 655. Nemilosliv, tulj. CjL1Î n'est pas pi· toyable, qui ne donne pas taux pauvres), p. 675. -Fe'l1. ne-mi­ Lostioă; pl. ne-niilostivi, ne,mi­ losiioe. Nemţ, s. 1n. A llemand, p, 226. 227. 228. 229. 2:'30. 231. 28:2. 281. B75. 11 it pune tot ca Ni!JnfHl, servil' tous Ies plats a la fois, p. 227. II îi Nemt boteeai [orfece, «'est un juif, r- 228. II spu-ne drept Cit Nhn(ll, il ne s:iit pas t'ilJ'cler li\ ver(te, p. 229. Ilmerl)c drept ca Ncmţu, il est lVl'e, p. 230. II a sta drept ca Ncmţn, se tenir droit comrne un eaporal prussier), p.230. il de cân,Z Nem Iii cn c6dă, clllPUlS Jongtemps, p. 231. II a se face N(nnt, faire semhlant ele ne pas com­ prendrp, p. 2:<1. Il tace ca Nemtu, il se tait com1ll8 une carpe, p. 231. II a pâzi ca Nh1lfn surveil­ ler ilvec ::ioin, p. 231.11 ((. apl�­ cot IHl(;lw ,JI,T{jJ)!ţuZui, il s'est grise, p. 231. -- Pl. Nell!f'i. Nemtesc, ({cU. aJlemand, p. 232. 2::13. II are eul' nemtesc, il a la cliarrhee, p. 232. ii e coZez nel/1- {esc, il f; un, 2,\lCUn, p. 553. 592. 680. [1 nici atâta, ellCOl'e moins, p. 216. 111tic'i cum, du tout, p. 513·11 nici oelatâ,jamais, p. 285. 350. 360. 494. Nicolae, s. 111. Nicolas, nom pro­ pre, p. 234. 235. I\'icolal, s. m. Nicolils, nom propre, p. �34. Nicovală, s. f. enclume, p. 365.­ Pl. nicovale. Nicu, s. m. diminutif de Nicolas, n. 335. Niculae, s. 111. Nicolas, p. 235. Nicula'i, s. 111. NicoJas, p. 23fi. Nime, p1·. per,. {jJ;[old. el Un.r;.] personlle, p. 487. (31), 653. 655. Nimene, p1'. ]1[1'S. personne, p. 509. Nimenea, Jl1'. pers. personne, p. 487. 494. 54.6. 592. 636. Nimeni, pl'. pers. personn8, p. 67\1. !I 1t'i11lenu'l., il personne, p. 494. Nimel'l Ca" v. trollver, atteindrp, p. 330. 437. II atteindre, p. 656. II n�:ll'Vt:llîil' ii. (�ll1nl'A=:' (11:-.), n 388. [1 a o nimeri, toucher (tom­ ber), juste, P: 166, 171. 390. Nimic, «do. rien, p. 1.7. 652. II rieu, rien q ni vaille, p. 526. Nimica, adv. rren, p. 575. Nimine,]Jl'on. ido [lIif.old.] personne, p. 509. Nimrod, s. 117. Nernrod, p. 235. Nimunula, JJ1·on. pers. dat. it per­ sonne, p. 494. "Niscine, 111'. inel. quclqu'un, n'im­ porte qui, p. 646. fIIiţă, s. 1n. Niţă .Jcannot), p.236. Nitel, ad). f. un peu , p. 16B.-· Fern. niiicâ ; pl. niţ�r, niiele. Nod, s. n. noeud, p. 131. [1 noduri !lrccesct, ennuis graves, p. 138. II el ela ele nod, se trou ver en presence d'une d ifficulte, rl'un ennui, p. 156. - Pl. nodtt1'1. N6dă, s. f. coccyx, p. 281. - Pl. n6de. Noe, s. m. Noe, p. 236. NOI, ]]1'. pers. nOllS, p. 324. 432. 573. NOjiţă, s. t. lanier8 de sandale, p. 58. - Pl. nojife. N6pte, s. f. nuil, p. 51. 104. 162. 175. 315. 497. 517. 546. I[ n6pte bunâ, bonne nuit, p. 155.-­ Pl. nopţi. NOI'oe, s. n. chance, p. 374. 395. Nos, pom nosl1'1,t, notre, p. 244. Nosh'u, acU· pos. notre, p. 285. 294. 322. 346. 4fi6. - Fem. n6strâ; p1. noşlr'i, n6st·rc. Noii, aei). neuf, nOllveaLl, p. 288. -PI. no'î. Noue, ad). nl.lm. card. neu!', p. 47. 216, 327. N6ue, adj. nU?n. CI11'd. nellf, p. 484. Novac, s. m. Novac, nom propre, ]1. 236. [[ a fi Novac, etre ro­ buste, travailJeur, p. 236. II a . pers. ţem, IR, immediate­ men t il, cote d'un verbe; să 1I1'l-0 lnăncsci, p. 4. 22. 31; passim. '" O, pom va, 3·e pers. sing. [ui., p. 107. 159. 163. 176. 242. 248. 32�. 550. 601. 621. 682 O, POUl' »oiu, 1-e1' pers. sing. [ui., p. 243. 0, pom ve!'!, ,?-e pers. sinq. [ut., p. 48. 0, po ura [Motd. et Olten.] p. 99. 123. 2J4. 311. 380. 387. 412. 422. O, intel). o, p. 168. Oancea, s. f. Oancea, nom pro­ pr«, p. 237. Obială, s. f. chiffon, servant de bas aux paysans, p. 164. ­ PI. oblcle. Oblcetu, s. n. habitude, coutume, p. 300. 342. - PJ. ab'iceiuri. Oblu, adj. plan, droit, uni, p. 93. - Pl. obli. Obor, s. n. marehe, p. 4. II enclos ou 1'on garde les boeufs, p. 6·�8 659. Obraz, s. '/11. figure. II a da obraz, traiter avec consideriltion, pe1'­ mettre des familiarites, p. 17I. - P 1. obrc\j�, obrazi et obra,se. 'Oca, 8. f. or:8, mesure de capa­ eite, p. 72. 166. -- Pl. ocale. Ocară, s. f injllre, affront. II a a­ junge de ocan!, rlevenir un ob­ jet de risee, d'opprobre, p. 347. - PI. ocel/·i. Ochelari, 8. m. pl. lunettes, p. 134. Ochiu, s. 1/1. oeil, p. 325. 415. 429. 599. 610. 621. 638. II cn ochiî, reg-.lrder, le rog-ara fixe, p. 292 II ,in ochi, en face, devant toi, p. ::89. 565. II a'i sc6te ochii, l',�t.l ..... �; .. 1' .... , ........... ;;,-,1-. ....... 0"1", T""';" o Numit, adj. norumo, qui a recu un norn, p, 496. - Fern. nu­ mită; pl. nU11lif�, numite. Nuntă, s. f. noce, p. 3:3. 386. 60l. 004. - PI. nun!'!. aut.re chose, p. 415. - Fi. oclii. Ocna, s. f. Ocnele-Marî, villag e, mrnes de sel, p. 237. - Pl. Ocne. Ocnenu, s. m. vent d'Ouest (en MoI da vie), p. 237. Ocol, s. 11. tom, circuit. II deto ur, p. 96. II a'i da ocol, faire le tour, p. 301. 302. 350. - Pi. ocoluri. Ocolaş. s. 1'11. paroissien, P: 514. - FI. ocolasi. Odată, une rois; passim.1I uue Iois, une seulo Iois, p. 176. 248. 249. 498. 5J7.1I1Hl jOUI', p. 264. Iljaclis, p. 244. II nici 0- dată, jamais, p. 285. 3,',0. 360. 494. II câte odaui; parfois, p. 105. 567. II »r'odată, une rob, jarnais, p. 592. Odor, s. n, tresor, p. 541. - PI. odore. Ogaş, s. n. [Trans.] orniere, p. 237. 6ie, s. f. moulon. brebis, p. 176. 207. 235. 432. (',60. -- Pi. oi. Oişte, s. f. timon, p. 166. l'/I. 315. OIu, pom vOlu, formant le futur, r p. 213. 289. 312. OJă, s. f'. pot, V8se en tene, p. 238. 447. - PI. olc. Olea, s. m. Olea, Dom propre, p. 238. Olog, adj. perclus des jambeR, p. 205. - Fem. ologii; p1. olog?, ologe. Olt, s. m. Aluta, riviel'l', p. 239. 240. 241. 242. 243. II Oltu CIt totu, rien, p. 241. II ca apa 01- tu lui, beaucoup, p. 241. II 11a/,' câ arunci în Olt, il mangA (boit) comme UI1 trou, p. 242. II îi curge Oltu în gurâ, ses ar· faires vont bien, p. 24211 când ro'", ;:",,1/.'11"11'" tl7,.", ::Vt,.�')nl i·1I1'Q1C! ================== pagina 740 ================== OLT p. 242. II te trece Oltu, ne me făche pas, p. 243. 11 îi vine să sară în Olt, II est tres făche, p. :!43. !I a da {u.Uă la Olt, de­ venir fou, p. 243. Olten, s. rn. habitant de l'Olto­ nie, p. 24"1. - Pl. Olteni. Om, s. m creatura, hornme, gens, r- 93. 94. 160. 176. 186. 200. 257. 297. 29\1. 306. 308. 342. 051. 355. 368. 3G9. 372. 373. 452. 488. 544. 545. 540. 5J8. 554. 560. 5/3. 617. 634. G35. 636. 640. 642. 6H. 64iJ. 6J6. 647. 649. 654. 6iJ5. 657. 659. (j60. 661. 677. 678. 689. - PI. omeni, Omenesc, adj. de l'homme, p. 6:33. 046. II d'autrui, p. 523. _ .. , Fern. omencscă ; pl. omcncsci. Omenie, s. f. delicatesse. honne tcte, p. 158. II a'"i mânca ome· 111:(1, perdre sa bonne renommee, p. 382. - ],1. omcnii. Omol'! (a), v. tuer, p. 357. 417. Omol'! (a se), v. r·. se tue!', p. 8. Onoll'eI, s. m. unofre1, nom pro- pre. p. 244. Opincă, s.f sandale des PflYSfltlS, p. 3:24. 'WO. 000. 601. - Pl. opincJ. Opri (a se), v. 1'. :;'arreter, p. 34. Opt, adj. nu'III" cara. huit, p. 119. Opt-spl'e-Qece, aGij. nUIn, dlx-huit, p. 58. �I', forme le flllur, p. 179. Oră, s .. f. fois. II ele multe 01'i, son' vent, p. 489. 49[. II câte o/'i, toutes les fois qne, p. 489. Oraş, S. n. viile, p. 244. 297, 30l. - Pl. o/,({Se. Orb, ac(j. aveugle, p. 253. 330. 4X;'. 458. - Fem. urbă; pl. orb!, urbe, 740 - PĂD Grben], S.?Il. Orbenî, village, p. 54. 245. Orbesc, t-i pas", cela lui est egal, p. 595.11 nu'î pasă, il ne craint pas, p. 214. 216. 33R. Paşa, s. m. par-ha, title turc, p. '19. 293. - PI. paşole. ' PascăI, s. in. Pascal, nom propre, p. 256. Pasce, s. f Paques, p. 527. 528. Pascl, s. pl. Păques, p. 116. 369. 527. Pasăre, s. f. oiseau, p. 205. - PI. lJăseri. Pascică, s. m. Pâques, p. 489. Pastolache, s. m. diminutif de A· postol, nom propre, p. 256.267. Pasvangiu, s. m. voleur, querelleur, p. 256. - PI. pasvangii. Pasvante, s. m. Pasvante, nOI11 propre. \1 nnll/,ai e pe timpul lui Pasoanie, ne fais pas le maun, sirion il t'en cuira, p. 256. Pasvantle, s. m. merne sens que le precedent. Il CI fi Pascautie, etre mauvais et un peu toque, p. \l56. Pat, s. n. lit, p. 145. 164. 2SJ2. 309 [[ crosse, p. 138. - PI. Pl�­ turi. Păţl (a), v. pâtir, endurer, p. 493. 495. [[ a o prlţi, 8tre attr>lpe, p. 294. 378. 386. 451. I[ a }Jâţi o bobotezâ, etre rosse, p. 495. Păţit, adj. qui a etc attr.lpc, qui a eu des ennUlS, etc. Il e StaJ! Pâţitu, il a deja ete attrape, p. 017. 320. 32l. Patoş, 8. m. Patoş, nom propre, p. 155. Patrie, s. j. patrie, p. 257. - PI. patrU. Patru, acU. num. card. quatre, p. 5. 248. 6�7. Patru-geci şi doi, ai/J. num. q Uf\' rante deux, p. 447. Patru-Qeci şi opt, aelj. num. qna­ rante huit, p. 257. Pătrunde (a), v. peJletrer, p. 133. Păunica, s, f. diminlltif de P,'îuna, nom propre, p. 258. Pavel, s. m. Paul, p. 258. Pavlu, s. 1n. Paul, p. 260. Păzl (a), 'V. garder, preserver, p. 87. 150. 237. 656. 666. 670. 671. 672. 674.1[ gMder, surveiller, n. 231. II rmetter, n. 36. PăZI (a se), 'V. 1'. se defier, pren­ dre garde, p. 260. 1)82. Pe, prep. sur, p. 4. 5. 28. 33.58; passlm. II sur, situe sur, p. 2'2. [[ pour, en echange de, p. 177. 461. II par, p. 99. 10 l. 153. 21'\8. 406. 601. 651. [1 a, au, p. 16. 27. 41. 45. 56. 325 338. 432. 515. 581. [[ eli, dans, p. 38. 52. 99. 109. 236 263. 428. 435. il sur, dans, p. 27. 34. 91. 153. 428. 435. II d'apre s p. 648. I[ contre, p. 225. 226. 306 [1 le Jong de, p. 435. [[ dans, suivant, p. 33. 35. [[ du, p. 338. [i forrnant l'ac­ cusatif, sans se traduire en francais, p. 8. 32. 59; passim. [[ de pe, d'apres, p. 469. :1 ele pe, du haut, de, p. 193. [[ de pe '01'e­ mea lui, du ternps de, p. 66. I[ pe la, p8.r, p. 271. li pe la, du cote de, p. 88. 1[ pe la, devant, sous, p. 5'10. II pe la, a, p. 63. 110. 167. 600. [1 pe departe, de loin, p. 63. Pe, pre]J. voir 1Je. Pecat, s. n. peehe, p. 94. [[ dom­ mag-e, p. 690. - Pl. pecate. Pecetlul (a), 'V. cacheter, sceller, p. HJ. 454. PeMpsă, s. f. pUl1itiol1, p. 685.­ P1. pdepse. PedepSI (a), v. punir, p. 654. Pedică, s. f. [l'rans.} entrave, ob­ stacle, p. 588. - P 1. peelicI. Peire, s. f. perte, p. 168. [1 perte, ruine, p. 183. 61:56. Pele, s. f. [JJ1fJld. &: Vâlc.] peau, f). 324. 453. - PI. pei. Pelin, s. m. ab'linthe, p. 328.­ PI. lJelinuri. Peneş, 8. 1n. Pene�, 110111 propre. il a fi Peneş Impel'at, etre fier C0111l11e Artaban, p. 2'>9. Pentru, pl'ep. pour, p. 482. 575. [1 pOlll', a l:aLlSe de, p. 466. [1 pou!', POUl' suivre, p. 94. 96. [1 pen­ tru cel, car, par-ce qne, p. 475. 637. Pepelea, 8. m. Pepelea, person­ nage des contes populaires. [1 sot; moq U8ur, p. 259. [1 cuhtl lui Pepelea, point faible, qui permet de vous causer des ennuis, p. 259. Pept, s. n. [Trans.] poi trine, p. 524. - Pl. pept-m·1. î ================== pagina 743 ================== PEP 743 - PIT Păptenă (a se), v. 1'. [Molâ.] se peigner, p. 30l. Păptină (a se), v. r. [Trans.] se peigner, p. 30l. Per, s. m. cheveu, p, 87. 124. 249. 081. - PI. peri. Percfunat, adj. qui porte des pa­ pillotes, comme les juifs, p. 249. - Fem. pe1'c'iunată; pl. percliunal'i, perciunate, Perde (a), v. perdre, p. 81. 95. 310. 611. Perete, s. m. mur, p. 5:'\4. - PI. pereţi. Părete, s. 111. mur, p. 50. - PI. pe1 eţL Perl (a), v. perir, p. 281. 336. Pescărie, s, f. metier de păcheur, p. 282. Pesce, s. m. POiSSOll, p. 370. 439. 446. - PI. peeci. Pesle, Pj·ep. sur; passim. II par dessus, p. 263. 521. II de pes­ te, de au dela de, de par­ dessus, p. 32. 173. II a da peste, trouver, survenir, p. 63. 340. 576. 595. Petec, s. n. bout, lam beau. II a'şi da în petec, retomber en faute, revenir a son naturel, p. 379. - PI. petece. Petic, s. n. meme sens que le precedent, p. 379. - PI. petice. PeII'ă, s. j. pierre, p. 652. 688. II gl ele, p. 117. - Pl. peh·e. Pelrache, s. m. diminutif de Petre, Pierre, p. 259. II s'a însurat Pe· trache, il a ete bien attrape, p. 259. II ° să ajungă la Petrache, il ira en prison, p. 259. Petre, s. m. Pierre, nom propre, p. 260. Petrece (a), v. bien vivre, vivre heureux, p. 325. Piaţă, s. f. marche. II în piaţă, en viJle, p. 80. 313. - Pl. pieţe. Pică (a), tomber, p.196. 219. 510. II tomber des gouttes de pluie, p. 63. II descendre, p. 509. Pic'îor, s. m. pfed, p. 98. 223. 258. 311. 417. 488. 601. 682. 683. II din picior, ele sa hauteur, p. 193. - PI. pici6re. Pic'îor6ngă, s. f. bâton dont se ser· vent les boiieux et qui vient s'appuyer sous le bras, p. 674. - PI fJ1'J:r·infj,n'11r1p. P'îedică, s. f. entrave, obstacle, p. 588. - Pl. piedici. P'îele, s. f. peau, p. 19. 258. 566. - Pl. piei. P'îept, s. n. poitrine, p. 524.- Pl piepturi. Pîeplenă (a se), v. r. se peigner, p. 337. P'îerde (a), v. perdre, p. 47. 92. 93. 94. 659. P'îerl (a), v. perir, p. 336. 337. P'îeil'ă, s f. pierre, p. 363. 404. 676. - PI. pietre. Pilă, s. f lime, p. 387. 668.- PL pile. Pilat, s. m. Pilat, nom propre, p. 260. 477. 4078. II nu's din luna lui Pilat, je ne suis pas un sot, p. 497. Pinten, s. m. eperon, p. 363. 46l. - PI. pinteni. Piper, s. n. poivre, p. 27. Pîră, s. f. accusation, p. 672. ­ PI. pire. �;Pîrcălab, s. m. percepteur d'im­ p6ts, p. 163. 296.- Pl. pircălabi. Plreu, s. m. ruisseau, p. 264. 511. - Pl. pirăc, Piri (a), v. accuser, p. 414. Pîrjol, s. n. feu, incendie, p. 80. Pîrle, s. m. Pirle, nom propre, p. 260. 261. II ţîne-te Pî1'leo, cou­ rage, p. 260. II tttncle'o, Pîl'leo, file, p. 261. II du·te pî1'lei, allons, file, p. 261. Piron, s. n. gros clou, p. 466. ­ Pl. pir6ne. Pîrte, s. f. sentier. II a'i da în piTte, savoir au juste ce qui en est, p. 262. Pîl'l'îe, s. f. meme sens que le precedent, p. 262. Pirto!in, s. m. dans la loc. et fi Pîrtotin, bavarel, homme de rien, p. 262. Pişă (a), v. pisser. II a'l pişa, piss€ll' sur lui, p. 467. Pisc, s. n. pic, cime, p. 58. - PI. piscuri. Pislol, S. n. pistole!, p. 415.11 îm­ b1'ăwt pistol, nu, eleguenille, p. 230.-Pl. pist6le. Pilă, s. f. pain, p. 346.-PI. pite. Pilest:'î, s. pl. Pitescl, viile, p. 22. 262. Pitpăduch'î, s. c. mot qui n'a pas el" "pn". n 179. ================== pagina 744 ================== 1 I PLA -·744 - pOP ( Plac, s. n. ptaisir, gre. 1\ a'i face pe plac!!, entre dans ses vues, faire ee q u'il desire, p. 648. II a inira în placul citi-va, merne sens que le precedent, p, 647. - PI. plac!l1'L Plăce (a), v plaire, p. 134. 457. II vouloir, plaire, p. 341. Plăcintă, s. f. galette, p. 563. 56i. 566. - Pl. plăcinte. Plaîvas, s: n. crayon, p. 63. 167. - Pl. plettvas!!1'!. Plan, s. n. plan, 1\" face planul, preparer son plan, p. 389.­ PL pla'lur'L Plânge (a), v. pleurer, p. 250. 30l. Plâns, s. m. pleur, p. 251. - PI. plâns uri, plânsete. Plată, s. f. salaire, payemont. \1 a lăsa în plata Domnltb'i, aban­ donner a 80n sort, p. 552. \1 a lăsa în p'ata lui Dumneg,el!, meme sens que le precedent, p. 686. - Pl. plăti. PIătl (a), v. payer, p. 13. 141.164. 177. 205. 416. \1 valoir, p. 59. 183. 348. 355. II recompense!', p.652.\1 payer, acquittor, p. 688. PIătl (a se), V.i·. s'acquitter (d'une deUe), p. 397. Pleca (a), v. partir, p. 92. 191. 375. 461. 507. II aller, p. t, risee de, p. 313. - PI. j·'Îsurt. Rît, s. n. [Banat} prairie mare­ (:a(l'euse, p. 563. Rob, adj. esclave, p. 327. 475.­ Fem. j'obă; p1. robi, Tobe. Rod, s. n. fruit, p. 547. II fruit, produit, p. 495. -- PI. j·6de. R6de (a), v. ronger, p. 58. Roma, s. f, Rome, p. 276. 277. Roman, s. m. RO'llan, nom prop1'e. II pal"că-?' m/aua lui Roman, il reste triste et f:iche, p. 277_ Român, s m. Roumain, p. 248. 278. 279.280.281.282.283.284.285. 286.287. 288.356. 3'14. 373.452. II homme, p. 546.639. II pay"a' (, p. 6iO. II cum îi şede RomânHlu-! mat bine, il ost gl"is, p. 285. II a fi Român vtr'de, !itre brave, fort, p. 287. II a fi Român vechiît, etre boMmien, p. 288. II a fi Ron;ân nO!t, etre juir, p. 238. - PI.Român-!. Românesc, adi. roumain. II Ţera­ Românescă, Roumanle (Vala­ chie), p. 9. 288. 350. E51. ­ Fern. j'omânescă; pl.1'omânesct. ROI11_â.ne�ce, adv. en roulllain, p. ================== pagina 748 ================== ROM - 748 -- SĂR 289. II ce, nu seir j'OI/HÎneSe(? est-ce que t.u es idiot, p. 288. II a spune j'omânesce, în ochi, lui dire carrernent, en face, p. 289. Românică, s. m. bohernien, p. 289. Roşfu, etaj. rouge, p. 87. 179. 212. 263. - Fem. roşie; pL roşit, roşie. R6Iă, s. f. roue, p. 123. 375.­ Pl. j·O!t. Rolocol, adj. en cerele, tout rond, p. 30l. Rudă, s. f. parent, p. 80. 313. ­ PI. rude. Rugă (a), v. prier, p. 635. Rugă (a se), v. r. prier, solliciter, p. 200. 680. Rugin6sa, s. f. Rugin6sa,localite, p. 291. Rumânesc, acU. rournain. II Ţerci­ Rumânescă, la Roumanie (la Valachie), p. 351. - Fern. j'U­ mâneseă, ntmânesci. Rumpe (a'şl), v. se casser, p. 35. 'S, l-e pej·s. ind. sing. je suis, p. 491. 497. 498. 502. '8, 3-e pej·s. ind. pl. ils sont, p. 119. 227. II ce sont, p. 275. 375. 644.. S', pr. p. se, p, 8. Sa, adj. pas. tem. sa, sienne, p. 357. - PI. sale. Sac, con}. que; passim.11 que, pOUl' que, p. 22. 35. 106. 145; pa.�­ sim. II pour, p. 191. Sabar, 8. m. Sabar, riviere, p. 294. Săbărel, 8. m. diminutif de Sa bar, P. 294. Sabie, s. f. sabre, p. 72. 260. 423. - FI. săbi'î. Săbiencea, s. m. Sabiencea, nom propl'e, p. 156. Sac, s. m. p. 16. 111. 283. 526. 527.595.65-;.663. 664·lImu­ sette, p. 416. II a fi Ctt capu 'n sac, a fi un prost, p. 283.-Pl. sac't. Salta, s. f. Elisabeth, p.294. Săftică, s. f. diminutiv de Saft8, p. 294. Salbă, s. f. collier, p. 619. - PI. ..... �7h ... Rupe (a), v. rompre, briser, p. 5. 601. II dechirer, p. 600. Rupe (a se, a'şu, v. r. se rompre, p. 260. II se rompre, se briser, p. 98. Rupt, adj. rompu, p. 264. II cueilli, p.292 II rornpu, arrache, p. 180. - Fem. ?'ttptăj pl. 1'ttpţl, ?'t!pte. Rus, s. m. Russe, p. 207. 5l91. 292. II a fi Rus, etre rouge de peau et de poil, p. 292. - PI. Ruşi. Rusalim, 8. m. Jerusalern, p. 292. Husască, aâj. f. [Molâ.] russe, p. 293 Rusc'iuc, s. m. Ruscîuc, viile de Bulgarie, p. 293· Rusesc, aclj. russe, II aohiasmă ru­ sescă, eau-de-vie. p. 293. II (jafeI rusescă. vin ou sau-de-vie, p. 293.- I�em. rusescă j pl. rusesci- Rusesce, ad». a la russe. II a'i trage rusescc, le rosser d 'importance, p. 293. Rusia, s. f Russie, p. 294. Sai că, s. f. [Trans.] saule, p. 369. - PI. salce. Salcie, s./. saule, p.369·11 branche de sanle, p. 489. - FI. sălcii. Salomon, s. ?n. Salomon, p. �95. Şalvar, s· n. culotte tres-large, (mot turc). - PI. şalvari. Samar, s. n. bât, p. 422. - Pl. SaI1Ulj·e. Sâmbătă, s. f. tlamedi, p. 176.248. 219. Samson, s. ?n. Samson. p. 295. Sănătate, s. f. sante, p. 285.11 que tu vives, porte toi bien, p. 1l8. - FI. sctnâtăţl. Sanda, s. f Alexandrine, nom propre, p. 295. 333. Sânge, s. m. sang, p. 554. Sân-Medrll, s. m. Saint Demetl'e, p. 104. Sân-Petru, s. m. Saint Pierre, p. 104. Sania Maria, s. f· sainte Marie. II Sânta Maria mare, Assomption (15 AoiH), p. 179.11 Sânta Ma­ j'ia micâ, naissance dela Viel'g,', n.p. 17�: �_� .. � .� . ================== pagina 749 ================== 441· 605.llpauvre, malheuroux, p. 155. 202. 203. 207.227.347. 434. 520. Sărăcl (a), v. appauvrir, p. 203. Sărăcie, R. f. pauvrete, p. 161. 237. 282. - Pl. sârăcii. Sarailie, s, f. sort.e de gâteau turc; norn propre, p. 159. Sare, s. f. sel, p. 27. 241. 268.­ Pl. Să1'W"L Sări (a), v. sauter, p. 74. 243. 326. 587. Sărlndar, s. m. Sărindar, eg lise et hospice, p. 295. Sas, s. m. Saxon (de 'I'ransylva­ uie), p. 295. 296. - PI. saşi. Sasca, s. f. Basca, village du Ba­ nat, p. 296. Sat, s. n. viii "" ...... ", ............ r::n 'OI ��y ... _':' SPO Şold, S. n. hanche, p. 304. - PI. şolduri, Sopnn, S. n. [Mold.] savon, p. 359. - PI. sopone. Şoptl (a), V. chnchotor, I': 598. Soro s. f. soeur, P: 321. 322. - PI. sort. S6re, s, m. soleil, p. 164: 442· Ş6rece, S. m. souris, p. 158. 244. - PI. şorect. Şorice, S. m, souris, p. 478. - P 1. şorici. So!ea, S. m. Sotea, un des nOl11" du diable, p. 576. 578. Sparge (a), v. briser, casser, p. 238. II dechirer, p. 600. 601. Sparge (a'şt), V. se casser, p. 35. 36. 98. Spariă (a), V. [Banat} effrayer, p. 357. Spart, ad]. fele, p. 516. - Fel11. sparta; p 1. spart), sparte. Spată, s, [, epaule, dos, p. 166. 587. II/a spate, derriere toi, p. 594. - P 1. spate et spete. 'Spătar, s. m. ancien titre de no­ blesse, chef de l'arrnee, con· netable, p. 70. 149.-PJ.spâtari. Spela (a), v. laver, p. 7.368.450. Speta (a se), V. 1'. se Javer, p. 103. 210·11 se Javer, se debarasser, p. 242 268. Speria (a se), v. r. s'effrayel', p. 587. Speria (a se), v. 1'. [Trcms.] s'el'­ frayeJ', p. 587. Spin, S. n. ronce, epine, p. 327. 611· - Pl. spini. Spinare, S. f. dos, p. 179. 532. II de·a spinare, sur le dos, p. 530. - Pl. spinărl. SpinzU/'â (a), V. pelldre, p. 356. 357. 331. Spinzul'â (a se), v. 1'. se pendre, p. 609. Spinzura!, adi. pendu, p. 56:3. ­ Fem. spînzuratâ; pl. spînzuraţi, spînzura te. Spiţelnic, S. n. vrille, tariere, p. 72. Spor, S. n. ar,croissel11ent, profit. II a ave spor, reussir, profiter, obtenir des avant,ages, p. 344. II i·a luat Avram spornl, il a froid; îl a ete battu; il a de la ��ine; Il s:est grise, p. 17, ================== pagina 752 ================== SPO ._- 752 - STR Spor) (a), v. augmenter, p. 667. II prosperer, p. 388. Spovădu) (a), v. [Mold.] confesser, p. 632. Sprăvăl) (a), v. renverser, p. 571. Spre, prep. vers, p. 121. 328. Sprtncenat, adj. qui a de gros sourcils. II cale sp1'încenată, bon voyage, p. 36. - Fem. sprînce­ nată; pl. ,p1'încena(�, sprincenaie. Spumă, s, f. ecume, p. 630, - PI. spume. Spune (a), v. dire, p. 80. 160. 22�l 289.341. 400. 401. 468. 546. 561. II dire, avouer, p. 69. 501. II dire, conter, p. 225. 459. 460. 468. II parlsr, p. 598. Spurca (a se), v. 1'. etre souilie, p. 108. Spurcat, ad]. impur, immonde, p. 136.185.220.481. - Eern. epuv­ caiă ; pl. spul'caF, spurcate. Spuză, s. f. cendre chaude, p. 71. - Pl. spuze. Sta (a), v. rester, demenrer, p. 79. 98. ::30. 277, 342. 343. 398. \1 derneurer, habiter, p. 375. II etre etabli, p. 307. 343. \1 s'ar­ reter, rester en place, p. 46I. II s'arreter, p. 421. 566. II ce tenir, p, 485. 571. II a sta de fafă, ternoigner, p. 563. 564. II a sta pl'ost, etre dans de mall' vais draps, p. 347, II a 'i sta calea cruce, etre indecis, p. 63. II a 'i sta în drum, se mettre it la traverse, p. 101. Stan, s. m. Etienne, p. 80, 196. 313, 314. 315. 316. 317. 318. 319. 320. 321, II ori St((tI, ol'i câpitan, on roi ou rien, p. 3J4, 3tan·Păţitu, s. comp. horn Ilie qui it eu beaucoup de deboires et, par suite, a acqllis bean­ coup d'experience, p. 317. 320. 321. Stana, s.f. Etiennette, p. 321, 322. Stână, s. f. parc it brebis, p, 390. - PI. stâne. Stanca, s. f. Etiennette, p. 322. 323. 337, Stanclu, s. m. Etienne, p. 323. II a fi V(ICa St((?1chtlui, etre un im­ becile, p. 323. Stancu, s. 111. Etienne, p. 324. Slân�, ((dj, gauche, p. 534, - Fem. Stănqacfu, adj. gaucher, p. 562, 674. - Fem. siânqace ; pJ. stân­ gac�, stânqace. Stănică, s. 111. diminutif d'Etienne, p. 324. Stăpân, s. m. maître, p. 31. 282. 637. - Pl. stăpâni. Stăpân) la se), v. etre rnaitre de, etre possede, p. 52. Stărmina, s, f. Starmina, locali te, p. 324. Stea, s. [. etoile, p. 292. - Pl. stele. Stefan, s. m,. Etienne, p. E9. Slelănesci, s. m. Stefănescl, 10- calite, p. 325. Ştelu, s. 111. Stefu, n0111 propre, p. es. Stejar, s. m. chene, p. 287. - Pl. stejari, Stejeriş te, s, ţ'. chenaie, p. 61(). Sterqe (a), v. essuyer. II enlever, prendre, chiper, p. 113. 1; Ct o eterqe, file!', se sauver, p. 316. Sterge (a se), v, 1'. se laver, p. 268. Stoenescl, s. pl. Stoenesci, village, p. 326. StOica, s, m, Stoica, nom propre, p. 326, 327. Ştir, s. m. amaranthus sangui, neus, p. 675. Siirbel, s. m. Stirbey, nom propre, p. 325. Slrăin, adj, etraoger, p. 286. 303. 327.328.329.341. 346. -Fem, strâinâ. Straiţă, s. f. [Un{l.] sac, besaec, p. 657. - Pl. straife. Strănuta (a), v. etemuer, p. 587. Strein, adj. [Mold. Ban. &- Tmtls.j, etranger, p. 299. 327. 328. 329, 346. - Fern. streină; pl. stl'einf, streine. Strepez) (a), v. 6tre agace (en par­ lant des dents), p. 466. Stricâ (a se), v. r. se tordrp, p. 575. II,a se stJ'ica cu, se brouil­ ler avec, p. 643, Sll'igâ (a), v. crier, p. 106, 402, II appeler, p, 271. Striin, adj. LVâlcea] etranger, p. 347. 435. - Fem. striină; pl. st1'iini, striine. Slrtmb, adf tortueux, qui SHI'­ pente, p. 97. - Fem. strîmbă; __ 1 _-'- .. 1: __ • J, � _., AA;;"�"" 1-." ================== pagina 753 ================== STR - 753- 'IAR '1 I Strînge (a), v. ramasser, p. 409. II serrer, ne pas etaler, p. 625. l'a strîns Dumneqeă, il est mort, p. 687. StrInge (a se), 'V. 1'. s'assembler, p. 392. Stroe, s. m. Stroe, nom propre, p. 329. Stup, s. n. ruche, p. 379. - PI. stup«. Su, prep . sous, p. 161. Sub, PI'Cp, sous, p. 28. 161. 292. 309. sucrava, s. f. Suc!ava, ville, p. 330. Şuera (al, v. [Trans.] siffler, p. M13. SuferI (a), v. souffrir, p. 105. 2)3. II supporter, p. 286. Suflet, s. n. p. 356. 393 453. 563, 605. 615. - PI. suflete. Suge (a), v. sucer, p. 106. II teter, p. 446. SUI (al, v. faire monter, elever, p. 639. 640. Ta, adj. jos. felii. ta, tienne, ]l. 168. 529. Tabac, s. n. [Molâ.] tabac â pri­ ser, p. 110. Tăce (a), v. se taire, g-arder le siJencE', p. 111. 115. 127. 231. 286. 400. Tăchia, s f. Tăchia, nom proprl', p. 331. TăcIune, s. f. tison, p. 458. - PI. tâciunL Tăcut, aclj. silencieux, p. 287.­ Fem. tăcute!; pl. tăcuţi', tăcute. TăIa (a), ·v. couper, p. 100. 342. 566. 622·11 decapiter, faire cou­ per la tete â, p. 357. 414. TăIat, adj. COli pe, p. 404. - FeIU. tMată; pI. ! c(!a ţi, tăiate. TaInă, s. f· secret, p. 636. - PI. taine. Talancă, s. f. [lJ![old.] sonnaille, p. 401. II a fi talanca tîrgului, colporter tous les potins de la ville, p. 401. - PI. talanc�. Talmeş-balmeş, s. c. taJmouse, p. 154. TămădUI (a), v. guerir, p. 619. Tămâe..'- .. s. r- e!1CenS, p. 331. 613. Sul (a se), v./'. monter, p. 169. 170. 223. 554. Sulă, s. f. lance, p. 579. - PI. suie. Şulem, s. ?II. Şulem, nom propre, p. 141. 330. Suna (a), v. sonner, resonner, p. 524. II sonner, tinter, p. 513. 516. II tirer, p. 515. Sunet, s. n. son, p. 513. - Pl. sunete. Surd, ad]. sourd, p. 168. 674 ­ Fern. surdă; pl. sl!1'1,li, sl/nle. Surpa (al, v. faire crouler, de­ molir, p. 488. Sus, adi. haut. II de sus, de baut, p. 500. II în 8US, en amont, 1'. 223. II eli de sus, Dieu, p. 647. II cel ele sus, Dieu, p. 644. Suspina (a), v. soupirer, p. 286. Sută, s. f. cent, p. 580. "'Şuval, adv. ruse, p. 55. Svîrll (a), v. [Molâa» J lancer, je­ tel', p. 689. Tămâle , s. f. encens, p. 613. 620. - PI. tâmâi. Tămăle, s. f. encens, p. 613. - PI. lămâi. Tămule, s. f. [Ung.] encens, p. 613. - Pl. te!ntUL Tanase, S.111. AUlanase, nom pro· pre, p. 331. 332. II a fi 'J'an(Lse, etre bete, p. 331. Tanase, s. m. meme sens que le precedent, p. 331. 332. 333. Tanda, s. f. Tand8, nom propre, p. 333. 334. II 1nt:1 'J'anda ci'! lHanda, c'est bonnet blanc et blanr: bon net, p. 334. \1 cum Tetnda, cum lHanda, 1Is se va­ lent, p. �34. Tândală, s. 1n. TândaJă, person­ nag-e des contes populaires, p. 250. 335. Tângală, s. m. TângaJă, meme sens qlle le precedent, p. 335. Ţapu, s. m. Le Bour., nom p:·o­ pre, p. 335. Tarabă, s. f. comptoir, p. 371.­ PI. tarabe. Tarara, s. f. tar8ra, chant mo- I I I ================== pagina 754 ================== TAR - 754 TIG Tare, adj, fort, solide, p. 53. 562. II puissant, p, 344. Tare, ad». vite, rapidemsnt, p. 88. 273. Ţarigrad, s. m. Constantinople, p. 25. 449. Ţarina, s. 1 champ, p. 562. Pl. fia1'ine. Tăriţă, s. f. son, p. 574. 575. Pl. tă;riJie. Tarmambile, p, 165. Tărtăcuţă, s.f'. 'I'ărtăcută, (courze gisamon) nom propre, p. 336. Ta-se, s. c. pour tată-ssa, son pere, p. 377. Tată, s. m. pere, p. 4. 32. 133. 152. 155. 207. 236. 336. 356. 357. 359. 369. 381. 393. 488. 576. 578. - Pl. telt!. Tatal', s. m. 'l'artare, p. 337. 338. 339. - P 1. tatari. Tătar, s. m. Tartare, p. 59. 323. 386. 337. 338. 339. 340. 421. II dom' nu dat: Tâta1'il, ne te presse pas autant, p. 338. II e de pe vremea lui Han Tatar, il est tres mechant, p. 1.138. II a fi Tătar, etre mechant, cruel, j-. 339. II vent d'Est (en Mol­ davie), p. 340. - PI. tc'îtCt1'i. Tat-so, s. c. pour tatd-seu, son pere, p. 576. Tăvăliciu, s. m. Tavaliclu, !lom propre, p. 340. Te, tJ1'. refl. te, toi, a toi, p. 21. �2. 36; passim. 'Tecă, s. f. gousse, p. 5. 200. - Pi. teci. lecă, s. m. Teci'l, nom propre. II tot de ai lu-! Tecet, des imM· r.iles, p. 340. Teiu, s. m. tiJleul, p.199. 200.­ P l. tel. Telegă, s. f. pet.ite voiture a qlla­ t re roues, p. 2�3. -,- PI. telege. Teleleu, s. m. vagabond, p. 332. '341. Teleorman, s. m. Tf\leorman, 10' <.:alite, p. 3U. 443. Teme (ase), v. 1'. avoir peur, p. 80. 97. Temere, s. f. crainte, p. 6:i3. ­ PI. temel-l, Temniţă, s. f. prison, p. 122. 125. - Pl. temniţe. Temut, adj. cram t. II a fi ele te- ���".-J. :::.j.. •• � " �u�:.� ..J •• � ()c)1/ Fern. temuiă ; pl. temuţi, te­ mute .. "[enchfu, s. n. coin, frontiere, p. 34L. - PI. ţenchiuri, Tăpă, s. f. trernpe, espece, p. 240. 380. -- PI. iepe. Ţepă, s. f. pal, p. 430. - PI. ţepi. Ţeră, s. f. pays, p. 37. 67. 185. 200. 255. 286. :136. B37. 338. 341. i:l42. 343. 344. 345. 346. 347. 348· 349. 350. 357. 401- 431. 452. 662. II carnpagne, p. 350. II patrie, p. 67. 345. 431. II le pays, la Rouruarue, p. 105. II stăm. tJTOSt cu ţ6ret, nous Rom­ mee a sec, p. 347. II a plăti �m colt ele ţera, valoir son pesant d'or, p. 348. II în şepte ţeri, au loin, p. 348. II a se pune cu ţera, entrer en lutte avec tout 10 monde, p. 348. II vÎntur-et­ ţeret, avsnturier, p. 349. II cap de teret, chose importante, p. 349. II a pune teret la cale, don­ ner des conseils a tont le monde, p. 349. II a ela ţerilor ocol, parcourir I'univers, p. 350. II a fi ele t« ţeret, etre un rustre, p. 350 II ha, terc'î! ar­ rete, grossier persollnage, p. 350. - PI. ter!. Ţeran, s. m. paYcian, p. 364.670. - Pl. teranL Ţeră-Românescă, s. f. Valachie, p. 9. 350. 351· Ţeră-Ungurescă, s. f. Hong-rîe, p. 9. Tereu, ctclv. l:eaucoup, p. 106. Ţet'ipaia, s. f. TeripilIa, ville de Hongrie, p. 202. 35l. Terpenteac, .s. m. nom propre, p. :351. Tet'pentin, s. m. nom propre, p. n51. reil, pr. 2JOS. ton, tien, p. 299. i:l02. 346 .. 359. - Fem. ta; pl. te!, tale. reu,. s. m. LB(lncltJ lac, p. 678. 'ŢI, pr. te, toi, puur toi, p. 35. 36. 152. 594. Tichie, s. f. calotte, p_ 582.- PI. tichii. Ţigan, s. m. bohemien, p. 133. :!83. 285 324. 351. 352. 353. 354. 355. 356. 357. 358. 359. 360. 361. 362. 363. 364. 365. 366. 367. 368. 369. 370. 371- """70 '1'7'1 '),.,,4 CJ'7r:: �r-;'f! 0'7'7 l � f ================== pagina 755 ================== - 755- ŢIG 378. 379. 380. 381. 382. 383. 384. 385. 386. 387. 388. 389. 390. 391. 392. 393. 394. 395. 396. 417. 670. 671. II ţi-a eşit ţr'gan în cale. tu ...... .-. ..... 1- ..... 1 () 765 - DZU C'îubana, s. ţ, grande cueilliere, p. 362. C'îumag, s, n. gourdin, p. 305. C'îumaga, s. [, oăton, p. 304, C6dă, s. ţ'. queue, p. 569. 606. II dăde« cotla, remuait la queue, p. 202. Cola, s. m. Nicolas, p. 234. CoTa.mbola, p. 445· Cor, s. n. danse (ronde), p. 407. Corn, s.». corne, p. 599.-Pl. c6rne. Cripare, v. crever, mourir, P: 433. 621. Oriştin, aâ]. chretien, p. 419.420. 670. Cruce, s. f. croix, II signe de la eroix, p. 531. 565. Cru�i, s . r. croix, p. 531. Csenu, ad]. etrang er, p. 136. 328. - .Fem. csenâ. Cu, prep. ave,', p. 8. 10. 137. 193. 3:30. 3%. 560. 361. 362. 418. 419. 585. 599. Cumnical'e, s. I communiol1, p. 538. Cunduri, s. m. Cunduri, norn pro· pre, p. 69. Cur, s. n. derriere, p. 360. Cuşiri, s. m. cousin, p. 445. Cuşuri, s. m. cousin, p. 445. Djurare, v. jurer, preter serment p. 433. Domnu, s. m. Dieu, p. 547. 548. 55I. Dore, s. f. pl. presents, p. 137. Drac, s. In. diable, p. 565. 568. 569. 585. 588. 590. 597. 598. 606. 613. 630. Ducere (s'), v. r. s'en aller, par· venir, p. 265. 597. Oumnedzeu, s. m. Dieu, p. 639. Dumnidzeu, s. m. Dieu, p. 551. 635. 651. 653. 661. 670. 671. 675. Dumnidzeu, s. m. Dieu, p. 66b. Dur[;i'ire, v. dormir, p. 11. Dzadă, s. f. bille de sapin, p.124. 125. Dzenuclu, s. n. genou, p. 8. Dzicere, v. dire, p. 547. 0'71,;'; '" f in11}' n "'lS ================== pagina 766 ================== f Il r - 766 E E E, 3-e pers. ind. sing. du verbe etre, il est, p. 69. Eara, 3-e pers. imp, sing. du verbe etl"e, elle etat t, p. 137. Easpirare (s'), v. r. s'effrayer, p. 109. Eavdzlre (s'), v. r, aentendre, p. 266. F Facere, v. faire, p. 362. 490. 531. 588. II face et faci, il fait; passim, Fa�ere (s'), v. se fain', devenir, p. 10. 128. 565. 585. 597. ii s'far;e et s-f'aci ; passim. Fâr, con}. sans.] fâr di, sans, p. 305. Fără, cond. sans, p. 303. 304. 305. G GâÎina, s. r. poule, p. 635. Gani. s. m. Gani, norn propre, p. 335. Ghiani, s. m. nom propre, p. 124. Ghiasuli, s. m. nom propre, p. 46. 124. Ghifl, s. m. bohemien, p. 357. 360. 361. 362. 365. Ghifla, s. In. bohE:mienne, p. 396. 397. Ghiftesc, adj. de bohE:mien, p. 551. - Fem, ghiflcscă. Ghine, adv. bien. II ma ghine, plu­ tot, mienx van t, p. 29. Ghisuli, S.111. Ghisuli, nom propre, p. 46. GinucÎu, s. n. genou, p. 427.-PI. ginucii. Hâmal, s. 111. portefaix, p. 10. Hârisire (s'), v. 1'. etre content, se rejouir, p. 419. mavră, s. f. fievre, p. 433. Hilla, s. f. fi l1e, p. 298. Hire, v. etre. II s'hibă, qu'j] soit, p. HUR EI, pr. pers. lui, p. 298. 360. Elimp, s. m. Oiympe, montagne, p. 109. Erbă, s. f. herbe, p. 436. Este, 3-e pers. sing. ind. du verbe etre, il est, p. 303. 304. 308. Esti, 3-e pers. 8ing. ind. du verbe etre, il est, p, 424. Ferege, s. f. sorte de long man- teau, p. 194. Fârică, s. f fougere, p. 490. Frati, s. In. frere, p. 8. Fudzire, v. fuir, se sauver, p. 4. 613. Furâscă, adj. f. de voleur, p. 424. - P 1. furcsci. Furare, v. voler, p. 598. Gloto, 8. m. Gîoto, nom propre, p, 125. Gnetu, s. m. glace, p. 418. Gog, s. m. Gog, nom propre, p. 128. Gogă, s. In. Goga, nom propre, p. 128. Gogu, s. In. Gogu, nom propre, p. 128. Grădină, s. f jardin, p. 136. Grec, s. m. Grec, p. 13:i. 137. 361. GI'ecă, s. f. Grecque, p. 137. Greu, adv. difflcile, p. 66l. Gumar, 8. In. âne, p. 136. Gumarâ'ngaGt, s. 111. pl. chardons, p. 136. Horă, s. f. village, p. 297. 298. 300. 303. 304. 305. 418. Hrist6u, s. m. J esus Ohrist, p. 590, Huriat, s. m. Huriat, nom propre, p. 153. ================== pagina 767 ================== - 767 1 I 1, con}. ou, ou bien, p. 10. 11. 424. 1, p". a lui, lui, p. 194. '1, s-e pers. sing. ind. pers. il est, p. 8. 304. lî35. 66l. Îm, prep. a, dans, p. 36l. , Imnare, v. aller, se promener, p. 360. L 'L, p". pers. le, lui, p.lO. 137. 153. 298. La, pd:p. a, p, 298. 361. 418.427. 590. II a, pour, p. 297. II vers, p. 635. II chez, p. 46. 360. II au­ pres de, p. 651. II sur, p. 691·11 pi la, par, sur, p. 270. Lafu, ad.i. noir, p. 36l. LaIă, s. m, oncle. II se dit, en signe de respect, ă une personne ăgee, p. 436. Lăvdare, v. louer, p. 365. Le, 1Jr. pers. Ies, p. 194. 500. Lemnu, s. n. bois, p. 53l. 'Li, pr. pers. a lui, a elle, p. 361. M Ma, adv. plus, p. 361. 420. II ma g7!'ine, mieux, p, 29. II ma rc!l, pire, p. <1020. Ma, co,,}. mais, p. 360. 490. 588. 598. 653 Măcare, v. manger, p. 10. 46. 328. 362. 651. Macedonia, s. f. Macedonia, p. 189. MâguÎă, s. f· colline, p. 490. Mână, s. f. main, p. 10. 425. PI. mâ;'i. Măncare, v. manger, p. 303. Manoli, s. m. Emmanuel, nom propre, p. 193. Mina, adj. s. f. nom propre, p. 194. Măra!, adj. malheureux, pauvre, p. 548. Mare, adi. grand, p. 597. Mărmin!, s. n. tombeau, p. 303. Maş, adv. seulement, p. 10. Maşi, adv. seulement, p. 639. :�boTa, v. il greffe, p. n4��5. MUT În, prep. dans, p. 265. 298. 407. 507·11 a, p. 407. 11 sur, p. 565. Inchisirire, v. partir, p. 34. Inimă, S. f. coeur, p. 418. In!urchipsi!, adj. devenu turc, p. 670. In, adv. ou, p. 137. 328.419. 53I. 661. 419. 425. 568. 691. 11 a lui, le sion, p. 396. Uepure, s. m. Iievre, p. 418. lingure, S. f. cuillere, p. 362. lipsire, v. falloir.] manquer, p. 194. Loare, v. prendre, p. 34. 54'1. Loc, S. n. place, p. 507. luare, v. vojr loare. lu, P". le, lui, p. 418. 425. 565. 606. 11 de, p. 234. lucru, S. n. entreprise, occupa­ tion, p. 568. 569. lume, S. f. monde, p. 639. luminare, e. [, lumi ere, chandelle, etc., p. 419. t.upată, s. f. pelle, p. 531. Me, P)·. pos. me, p. 606. Melona, s. f. Melona, nom de chienne, p. 202. Mi, pr. pos. me, moi, p. 551. 'MI, pl'. pos. me, moi, p. 547. 548. 'Nil, ]1'" pos. me, moi, p. 606. Mic, aif;j. petit, p. 597. Miere, S. f. miel, p. 362. Mighil'ipsire, V. preparer (un plat), p. 202. Minare, v. remuer, p. 548. Mine, p". moi, p. 305. Minie, S. f. esprit, pensea, p. 361. 'Mpros!u, ad,j. (sur pied) antiar, p. 599. 'Mpuţare, V. sentir mauvais, p. 137. Muci, s. m. p. 202. Mufluzire, v. faire fail lite , p. 592. MuÎiare, v. femme, p. 671. Mult, adj. beancoup, p. 551- Murire, v. momir, p. 397. Muscă, s. f. mouche, p. 362. _� ._,�_. � �_n() l:>')!':: ================== pagina 768 ================== N 768 REU N N: prep, a, p. n. 'N, p1'. pas. ma, la mienne, p. 137. 'N, PI'CP· a, dans, p. 266. II dans, p. 298. 490. 639. N', ad». non, ne pas, p. 436. 438. Nă, adj. nwn. cani. une, p. 247. Nal'e, S. î- miel, p. 362. Nciinare (s'), V. se soumettre, O: beir, p. 420. 490. 590. Ne, pr. nous, p. 420. Ne, pl'. nous, sur nous, p. 639. Ne, conj. ni, p, 565. Ne-arnit, adj. non balaye, p. 69. Ne�e, conj. ni, p. 588. Neua, S. f. neige, p. 109. 247. Ngâtşare, s. f. dispute, querelle, p. 419. Ngatşire, v. se quereller, p. 419. Ni, con]. ni, p. 565. NiQi, con}. ni, p. 538. Ninte, ad», d'abord, le premier, p. 357. NOI, pr. pers. nous, p. 36l. NOimă, s. f. signe, p. 11. Nostră, pr. 1J08. la notre, p. 433. 'Ntribare, V. dernander, p. 297. 298. II demander, s'informer, p. 265. Nu, adu. non, ne pas, p. 10. 34. 109. 128. 137. 270. 297. 298. 303. 304. 328. 419. 420. 433. 490. 506. 531. 547. n68. 569. 588. 597. f.98. 606. 653. Nuşu, 8. m. Nuşu, nom propre, p. 445. Nvestă, 8. f. femme, p. 407. 'Nveţal'e, v. conriaţtre, apprecier, p. 303. II apprendre, p. 598. o O, pl'. pers. [em, la, elle, p. 360. Ocna, S. r. fard, p. 330. Om, 8. m. hornme, p. 265. 675. Oră, S. [. heure, p. 506. Pân, p1"l;p. tant que, p. 433. Până, prep. jusque, p. 265. II jus­ qu'ă ce que, p. 270. 303. 585. 65l. Pâni, S. f. pain, p. 10. Pântic, S. n. ventre, estomac, p. 599. pară, S. f. para, p. 29. pazari, s. f place, marehe, p. 361. Pi, prep. sur, p. 507. II par, p. 270. Pinsia, V. Iouer, p. 153. Plandzere (s'), v. 1'. se plaindre, p. 420. Ploi, S. f. pll1ie, p. 36l. Poli, s. f Constantinople (Urbs), p. 265. 260. Orfăn, ad] pauvre, p. 10. Ou, s. n. osuf, p. 665. Ou, 8. n. Oou, montagne, p. 247. p Portă, s. f porte, p. 69. Preft, s. m, pretrs, p. 128. 298. Pri, P1'Cp. sur, p. 8. 665. Ii vers, p. 10. Prl, prep, sur, p. 360. Primnare (s'), V. 1'. se promene!', p. 305. Prlsli, p1'ep. sur, par·dessus, p. 270. Punga, 8. f. bourse, p. 29. 34. Prota, loc. adv. d'abord, p. 34. Punte, S. j. pont, p. 270. f)85. 588. - Pl. }Junţi & punţî. Puşi re, V. cesser. Il momi!', p. 691. Putere, V. pouvoir, p. 420. 597. R ================== pagina 769 ================== s - 769- 'rUT S', pr. pas. se, p. 153. S', conj. que, p. 10. 46. 137. II pom, p. 490.11 pour que, p. 568. Ş', conj. et, p. 8.10.46. 137.153, 193. 202. 234. 298. 300. 305. 330. 419. 420. 507. 531. 592. 635. 661. II aussi, p. 360. Să, conj. que, p. 153. 270. 597. Sănătate, s. f. sante, p. 360. 433. San Nicola, s. t. Saint Nicolas, p. 234. Sare, s. ţ'. sel, p. 189. Sbor, s, In. parole, p. 193. - Pl. sbore. Sburare, v. parler, p. 490. Scărchinare, v. gratter, p. 328. Sclav, 8. In. esclave, p. 29. Şcop, s. n. but, intention, p. 8. Scolere, 1'. tire!', faire sortir, p. 124. 125. II produire, p. 362. Sculire, v. produire, p. 362. Se, »r- pas. se, r- 109. 407. 'I' Tâcsire, v. promettre, p.270. 419. Tâllare, v. couper, faire couper Ia tete, p. 357. Tâmbare. s. f. sorte de manteau, p. 247. Ţani, s. m. Ţani, nom propre, p. 3il5. Ţâruhă, s. f'. opincă, p. 597.- Pl. ţâmhi e t ţâruhe. TaIă, s. m. pere, p. 357. Te, pl'. par. te, toi, p. 137. 303. 506. 585. Te, pl', pe!'. te, p. 397. Thimlama, s. f'. encens, p. 613. Thirrd�aloriu, s. n. encensoir, p. 500. Thron, s. n. trâne, p. 360. Ti, pl'. pas. te, toi, p. 328. 420. 490. 585. 590. 598. 651. 670, 671. Ţi, pl'. pas. a toi, p. 661. 'Ţi, pl'. pos� te, ţon, l� tien, paUl' Si, pr. pas. se, p. 419. Si, conj. que, p. 506. II aussi, p. 98. 361. 362. 419. 490. 598. II merne, p. 137. Si, conj. et, p. 10. 136, 433. 55I. 665. 'Şi, pl'. pas. son, p. 357. 365. 396. 569. Şinlire, v. retarder, remettre it plus tard, p. 653. Somn, s. n. sornmeil, p, 10. Sori, s. m. soleil, p. 361. Soţ, adj. associe, p. 585. Spardzire, v. gâter, detruire, p. 568. Slihismă, s. f pari, p. 34. Strigare, v. crier, p. 433. Strîmbu, ad]. injuste, faux, p. 675. Su, pl'. pas. son, p. 357. Şuiral, s. In. sifflement, p,' 8. Suita, S. f. nom propre, p. 330. Şuţare, V. faire un detour, p. 270. 'ŢI, pl'. pas. pour toi, p. 565. Tine, p!·on. pas. toi, p. 305. Tischirea, s. [, billet, autorisation de circuler, p. 34. Tot, adj. tout, p. 305.419. - Fern, tată; pl. toţi. Trădzere, v. tirer, p. 10. II peser, p. 569, TreQere, v. passer, p. 270. 585. Trl, prep. pour, p. 202. 266. 538. II de, au sujet de, p. 69. 298. Trimurare, V. trembler, p. 630. Tricol, s. 111. 'rricala, ville, p. 407. frisu, pl'ep. jusque, p. 407. Tu, prep. en, dans, p. 10. 29, 98. 136. 418. 424. 435, 569. 599. Turc, s. m. Turc, p. 418. 419. 420. Turcesc, adj. turc, p. 424. 4'25. 551- Tul, adi tout, p. 194. 362. 500. 599. 639. - Fem. tută; pl. tu�'i, tutî et tute. Tul, ·adv. tOlljOUl'I:>, p. 10. ================== pagina 770 ================== u 770 ZIC u U, pl'. la, p. 362. 419. 565. Ucna, s. f. fard, p. 330. Ulicar, s. m. 110m propro, p. 427. Umplere, v. emplir. II combler, p. 137. Un, adj. num. card. un, p. 266. 424. 531. 547. Va, 3-e pers: sing. ind. du verbe VI'ere, vouloir, p. 10. 11. 298. II demander, p. 490. \1 avoir be­ soin de, exiger, p 297. Va, indique le futur, p. 128. ] 37. 420. Val, indiquer le futur, p. 10. 11. 418. Vangheli, s. m. Vangheli, 110111 propre, p. 436. VâsWe, s. m. roi, p. 357. 361- Vecîiu, ad], vieux, p. 592. Van, s. m. Jean, p. 445. I Urui, adj. laid, p. 671. - F6m. uruiă. Uşă, s. ţ'. porte, p. 490. Uspiţala, s· f. ami tie, p. 551. Uvreil, s. m. juif, p. 433. Uvridă, s. f. synagogue, p. 433. v Vidtlre, v. voir, p. 297. 425. 565. 590. Vlnire, v. venir, avoir envie de, p. 091- Vracâ, s. m. Vraca, nom propre, p. 407. 445. Vrere, v. vouloir, p. 10. 298. 425. Vi'uşu, s. m. Vruşu, nom propre, p. 445. Vurgar, s. 11l. Bulgare, p. 24. 445. Vurgăresc, adj. bulgare, de bul­ gare, p. 24. 445. \ Yemăne, s. m. Yemen, province de l' Arabie, p. 446. z Zacone, s. t: habitude, coutume, \ Zi clar, s. m. mendiant, p. 10. p. 300. ================== pagina 771 ================== GLOSAR ISTRIO-FRANCES A Aude, v. il entend, il ecoute, p. 589. 13 Basaărlca, s. j. eglise, p. 581. Bate, v. trappe, p. 53. Caca, v. il chie, p. 591. Cada� (va), v. elle tombera, p.53. Carle, pr. pour carele, qui, celui qui, p. 48. 550. Cargnia, s, f. Carniole, provlnce, p. 48. I Bire, adv. bien, p. 48. c Casa, s. f. unison, p. 581- Che, conj. car, p. 53. Crede, v. il croit, p. 550. Cupu, s. m. montagne, p. 591. De, pl'Cp. du, p. 575. Qi, 8. j. [our, p. 277. Domnu, s. m. Dieu, p. 550. 551. D Dracu, s. m. diable, p. 575. 581. 589. 591. Dupa, prep. selon, p. 551. Dzuta, v. il aide, p. 550. En, jJl'ep. en, dans, p. 48. 276. I (E)ntrebandu, v. en demandant, 277. 550. 575. 581. en s'informant, p. 276. F Face, v. il fait, p. 48. 551. Facuta, adj. f. faite, p. 277. Farira, S. f. farine, p. 575. Fost, v. a ete, p. 277. Friul, s. m. Frioul, provin ce, p, 48. ================== pagina 772 ================== " i JOS 772 - J Jos; adu. bas, a terre, p. 53. L 'L, pr. le, p. 48. 550. M VIR li !f II li il Il Ma, conj. mais, p. 581. Ma�re, v. aller, s'en aller, p. 575. Mal, ado. plus, 591. II mat '/nun, plus, p. 591. N Mare, adj. grand, p. 591. Mechinc, s. f. gruau, p. 575. Mun (mal), ado. plus, p. 591. Nanca, conj, non plus, ni, p. 48. \ Nu, pr. neg. non, ne ... pas, p. 48. 277. 551. 589. o 0, a(�j. num. card. une, p. 277. p Plati (va), v. il payera, p. 551. Pre, pl·ep. sur, p. 591. I Predichele, 8. f. art, les preches, p. 589. R Race, 8. f. froid, froidure, p. I Roba, s. f, habit, vătement, p. 551. 551. Sâmbela, 8. f. Samed. i, p. 551. \ Svetu, 8. 'In. saint, p. 581. Se, pl'. sa. 118e vil'e, l'on vient, I'on arrrve, p. :l76. v Va, v. indique le futur, p. 53. I 551. Vire, v. il vient. II se vire, l' on vient, J'on arrive, p. 276. ================== pagina 773 ================== Pag. 8, prov. 10, 11, " 34, " " 49, linia " " " " " 53, prov. 69, " 88, 89, " 102, linia 109, prov, 126, linia 128, 151, " 153, prov. 163, " 172, " 178, linia 182, " 198, prov. 234, linia 247, prov. " nota 249, prov. 268, linia 277, prov. 288, " 291, ERRATA1) 13130, gh'îus în loc de glu5. 13132, dzinuclu în loc de dzinclu. 13133, Arbineslul in loc de Arbineşlul; şi: scop în loc de şcop, 13137, s-Iael în loc de s-Iaef, 13138, ş-o-aducă în loc de s-naducă, 13139, căndu în loc de când, şi: cadă în loc de cade. 13142, a se adaoga * 13199. slihismă în loc de slihimă. 1, a se adaoga, de asupra proverbuluî, titlul OATARAN. 13243, jos rn loc de glos. 13287, p61'la în loc de p6rfe. 13333, ttrtan in loc de tărtan, 13336, l-a abătut în Joc de l-abătut, 19, 613 in loc de 631. 13413, neua in loc de neua. 23, liue în loc de ţine. 16, 571 in loc de 175. 4, Nicolae în loc de Nicalae. 13533, să în loc de sI. 13564, ptrcalab în loc de părcalab. 13593, păluş în loc de paruş. 6. Ia în loc de a. 23, Jijia în loc de Jija. 13667, Sic în loc de Sic. 27, andjuri în loc de ang'!tu.'i. 13841, si se va sterge : şi: năua în loc de neaua. 1), iSI făcea o tarnbară în loc de se făcea tam­ , bură. 13846, secere În loc de seceră. 14, se adaogă: sau hoţ. 13943, �i in loc de zi. 13978, romănesce în loc de românesc'i. 13983, chelb6sa in loc de chelb6la. ================== pagina 774 ================== Pag. 296, prov. 300, linia 305, " 3�8, prov. f " " " 346, linia 362, " 377, prov. 412, 418, 419, 420, 438, " 445, Jlnia " " prov. 453, » 457, linia 471, prov, 548, 050, " 585, linia 595, prov. 639, 651, -- 774 - 14004, prrcalab în loc de părcalab. 22, Câthe In loc de Cathe. 9, primnă în loc de ]Jriimnc'i. 14108, Csenlu în loc de Xenlu. 14110, Acsenlu în loc de Axenlu. 20, a-mână în loc de auuină. 7, muscili în loc de muscile. 14242, ta-se în loc de la-s'o. 14351, Binele în loc de Bine. 14369, amaxea în loc de amaxia, 14372, !ăcsea în loc de tăxea. 14374, Ne în loc de Ni. 14438, Vavilonie în loc de Vavilone. 14, Vraca în loc de Vrace. 15, Tricala în loc de Tricale. 14466, Cola în loc de Cola. 14493, Sedros în Joc de Berdos. 33, 14490 în loc de 11490. 14543, aqhtesmui în loc de aghesm 14808, ca în loc de la. 14812, d'af în loc de da'I. 6, ra-« în loc de Fă-ţI. 14935, fuge în J ac de fugI. 15109, două in loc de două. 15144, dara�m în loc de daracîi. ================== pagina 775 ================== as gN4 SCARA Pagina TITLU BIBLIOGRAFIE SEMNE CONVEN1:10NALJ<; PROVERBE ISTORICE. Ţeri. - Pop6re. - Oraşe. - Sate. ­ Localităţi diverse. - Nume propril • Credinţe. - Eresurl. - ObiceiurI. - Dllm­ nedeu. - Drac. - SfinţI. - Preott. ­ gresurl şi Credinţe GLOSAR ROMANO �'RANCES • GLOSAR AROMANO-FRANCES GLOSAR ISTRIO-J.'ltANCES CAP. XI. CA-P. XII. ERRATA . . .. .. .. . . I-VI VI-XXVI XXVI 1-462 463-691 693-76\ 763-770 771-772 773-774