================== pagina 1 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
CAPITOLU X
DESPRE VIEŢA SOCIALĂ
JUSTIŢIE. -LEG!. -INV.EŢÂTURÂ. -NEGUSTORIE.
CÂLETORIE. - MESERII. - UNELTE.
AC
Veqi rap. ru, G� XXI,
c, Ac, Bărbat, B6M, Bo.','at, a
Călca, Croitor, Funie, Jl1amă.
Cap. VII, c. h'Irere, Noroc,
Orb, Para, il Pili, il Strînge,
Surd, Tâmbară, Vea«, Zapâu.
*6
10999 Acul este (e) mic dar scumpe haine case.
A. PANN, I, p. 137. - HIN'fESCU,
p. 1. - B. P. HAşDEU, Etym.
Magn. p. 109. - GR. ALEXAN­
DRESCU, c. Focşanî J. Puina.
Şi acul e mic dar scumpe haine case.
S.1. GROSSMANN, Dict. Germ .. 51.
10 Dintr' o muncă cât de mică, putem dobândi fo16se
Însemnate.
================== pagina 2 ==================
2
PROVERBE LE ROMÂNLOR
----------------
3° Pentru omul mic dar deştept.
U rmătoroa ghicit6re aromânescă,
Nric nti-escu, drac ni iescu,
1\'Ia tută lumea eii li 'nvescu.
exprimă aceeaşi idee.
Dans les petits boîtes les vom; onquenis.
P?·ov, Franc-
E chiucic ancu u peooru, e po Sl face tente. 1)
Prov, Cors.
Liden Hund jager og Vildbassen. 2)
P.rov, Dan.
*.6
11000 Acul e mic, face lucruri mari.
V. SALA, clase, e. Sudn'gh1, co­
mit. Bihor, Ungaria.
Acelaş în�eles ca la N o. 10999.
11001
Cine cu lăcomie acul cusetorului înghite,
acela cu mare mişelie fierul arătorului
boresce.
DIM. CANTEMIR, Ist. Ie?'ogl., p.
252.
A� 'inghitit un ac şz o set scoţ" un fier de
plug.
IORD. GOLESCU, JJ188. II, p. 1.
- HIN'iESCU, p. 79. - B. P. HĂş­
DflU, Etym. Magn" p. 112.
*.6
A 'inghitit un ac şi o sc1 sc6ţâ (a scos) un
fier de plug.
A. P ANN, II, p. 52. - HINŢESCU,
p. 1. - V. A. FORESCU, 1;. Eolticeni,
j. Suciaoa,
1) Mic e şi piperul, şi totusi te face el să'I simţi.
================== pagina 3 ==================
LEGI, INVEŢĂTURĂ, ME'lERII
3
Se <;lice pentru cel ce 1811 cu sila şî, în urmă, întorn
mal mult (GOLESOU).
*L.
11002 A ave ac de cojocul cui-va.
DlM. OANTEMlR, Ist. Ieroql., p.
363. - S. I. G�USSMANN, Dict.
Germ., p. 85, - AVR. CORcEA,pa·
roh., c. Coşleiu; Banat.
*L.
Am (eu) ac ele cojocul teu (lui).
P. ISPIRESCU, Rev. u«, I, p. 231 ;
Leg" p. 87. - P. GRĂDIŞTEANU,
Gazet. Pop., I, p. 192. - D·na E.
SEVASTOS, P: 110. - Gazet. Pop.,
I, No. 25. - N. POPESCU, Calend.
1881, p. 58; Calend. 1877, p. 36.
- Conv. Liier., XII, p. 217. -
A. GOROVEI, y'. Suciaoa. - G. Po­
BORAN, inst. c. Slatina, j, Olt.­
C. TEODORESCU, înv. c. Pungesc'î,
j. Vaslt!it!. - CALlN, IORDACHE,
siuâ. j. Argeş.
Ast« e bolă cu lec
Am eu ele coiocul teu ac.
A. P ANN, EeUt. 1889, p. 158;
III, p. 128.-HrN'fEscu, p,17.­
B. P. I-UşDEU, Etym. Magn, p.
113 & 114,
*L.
Este ac -Şt ele cojocul hrt.
A. PANN, Edit. 1889, p. 19; 1,
p. 68. - HIN'fESCU, p. 1. - DOBRE,
,J'VIARINEfiCU, înv. c. Pirins-Roşu, j,
Argeş.-JuLrr. GROFŞOREANU, în».
c. Galşa, comit. Arad, Unqaria.
*
Are ac pentru cojocul teu.
C. NEGRUZZI, I, p, 250. - M.
CANIAN, j. Iaş�.
*L.
Are ac pentru. cojoc.
E. 1. P ATRIClu. în», c. Smttlt�,
================== pagina 4 ==================
4
PROVERRELE ROMÂNILOR
*h.
A găsi {ofi«) ac de cojocul cut-va.
DlM. OANTEMlR, Ist. Ier·ogl., p.
96. - S. 1. GROSSMANN, Dict., p.
131. - POPESCU, Calend. 1877, p.
36. - G. ONIŞOR, prof. c. Banca,
j. Tuiooa. - V. A. FOREBcu, j.
Suciaoa. - 1. CREANGĂ, Poo., p.
251. - P. GÂRROVICEANU, Semin.
U. Buc. a. YII. - G. P. SALVIU,
înv. c. Smtdfi, j. Corurluiu.
*h.
A' ş't găsi ac de coioc.
BENGESCU, Conv. Lit. XI, p.
128. - FR. DAME, I, p. 31 & 271.
- V. FORESCU, j. Suciaoa. - M.
CANIAN, publ. j. Iaşi.
Am ac şî aţă de cojocul teu.
VeqJ Tâmoara,
IORD. GULESGU, Mss. l I, p. 3.
1 ° Insemneză că putem să resplătim ore-căruia (GOLE­
seu). Ne pricepem a ne răsbună.
<Bună nădejde am că Pardosul cu multe pe strici unile şi picăturile
lul, va ajlit ac ele cojocul Lupulut.» - DIM. 'OANTEMlR, p. 96.
2° A Înfrîna, a mărgini pre cine-va; a'I învinge.
3° A fi în stare de a se împotrivi învinovăţirilor ce
se aduc de alţii.
"Are ac pentru cojoc»
*h.
11003 Cum e acul şi cojocul.
V. CĂLIN, stut/. J. Argeş.
După stăpân şi slugă, după meşter şi lucru.
*h.
11004 Acul nu e sulă.
V. SALA, dasc. c. Talpe, comit.
Bih01', Unqaria.
VecI' Cap. ViI, c. Şo­
Ji'alt.
================== pagina 5 ==================
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, MESERII
5
11007
2° Cel mic nu se p6te asemăna cu cel mare, nici femeia
cu bărbatul căcî, precum se mat dico : ce ' � căciulă ntt 'i iulpan.
*6
11005 Nu 'ţi băga ace în călcăle.
IULIU GROFSOREAKU, inv. c.
Galşa, comit. Arad, Unqaria.
Face atent, pe cel ne-astîmpărat, să nu 'şI tragă vre
un reu prin purtarea sa.
*6
11006 Cu un ac
Tot sărac
P. GÂRBOVICJ;;ANU,prof. c. Dom­
nes ci, j. Muscel.
Veql Courig, lIfic, Rac.
Acelaş înţeles ca la N o. 2435 şi 8405.
*
Agudealu cu-aclu,
S-ansară ca draclu')
I. COYAN, pl·0f. c. Bâesa, Epir·.
Argumenteză cu putere ca să '1 deşteptî,
*6
11008 A căuta acul in carul cu fen.
A. P AKN, Edit., 1889, p. 161;
Il I, p. 130. - BENGESCU, Conv.
Liter. XI, p. 87. - P. ISPIRESCU,
Rev. Ist., II, p. 145. - B. P.
HĂŞDM, Etym. Maqn., p. 111.
- FR. DAME, II, p. 905. - H. D.
ENESCU, înt'. c. Zamostea, J. Do­
rohoi: - GAV. ONIŞOR, praf. c.
Simila, j. Tuiova. - DOBRE MA­
RINESCU, înv. r. Pîrou-Roşu, j.
Arqeş. - GR. 1. ALEXANDRESCU,
magistr. j. Couurlucu; - Semin.
C. Bt�c. CI. VII, prin P. GÂR­
BovrCEANU, prof,
A căuta acul în căpiţa; de fen,
LAURIAN & MAXlM, I, p. 555.
1) Dă '1 (împunge'l) cu acul să sară ca dracul.
================== pagina 6 ==================
6
PROVERBELE ROMÂNILOR
Orbul iş>t cautâ acui in aria cu paele.
A. PANN, H, p. 4. -HrN'fEscu,
p. 137. - B. P. HAşDEU, Etym.
Maqu., p. 111.
A căută acul În claia. ele ten.
BARONZI, p. 08.
Gandesc: că e flore la urecltie să caztt>t
acui in corul CZt {en"
A. P ANN, ei« 1889, p. 161.
- HINTESCU, p. 67.
A se necăji, a stărui ca să gasescă ce-va care nu se
pote afla, sau e forte greu de găsit.
Chercher uite aiguille dans une botle de fain.
P�·ov. lT'/'anc.
11009
A ascunde acul în claia de feri.
BARONZI, p. 62.
A ascunde un lucru forte bine; aşa de bine în cât,
la nevoie, nici nu '1 mai găsesce.
11010
Nu cauta acul în carul cu fen.
1. G. VALIlNTINEANU, p. 30.
Acelaş înţeles ca la N o. 11009 sub formă de oprire.
Nu 'ţi pierde vremea în zadar.
*
11011 A cauta acul D6mneL
HELIAD·RĂDULESCU, v. XIX.
- P. Isr raasorr, Iie», Ist., II,
p. 145. - P. BUDIŞTEANU, c. Bu­
curesci, j. Ilfov.
*
A câuta acul Demne; cu fir roşu.
BARONZf, p. 47.-G. DEM. TEO'
nmm"mT. PnP< Pn11 TI. 1 QR
================== pagina 7 ==================
r
I
. ,
LEGI, INVETĂTURĂ, ME8ERII
10 Adică ce-va forte frumos.
20 Mal ales un lucru care nu se pote afla .
In Etymologicum Magnum p. 110 citim:
7
"Poporul, firesce, crede că, cel mal frumos din tate acele, trebure
să fie acela al Domuet, Jocul copilăresc de-a Baba-gaia (puta-gaia,
clota), se Începe, În Ţera-Româuescă, priutrun dialog, Între copilul
care face pe cloşca cu puf şi Între acela C>1,1'e face pe baba.>
CLOSOA
GAI.A
CLOŞCA
GAIA
Ce cautt, babo ?
Ac�tl Domnei C1,t fir roşis«!
L'am găsit eu.
Uite 'l! (aretând picforul).
G. DEM. TU:OD0RESOU,Poes. Pop.,
p. 198.
Este de notat că, în unele locuri, florea Nigella aroensis sau
satioa, Cheoeu» de Vemts) numită la Latiuî Acnla, portă denumirea
de Acu-d6mne1.
11012
*Li
Ca prin urechile aculul.
lc'N GHIOA, Anu(!1' Acad. Se­
ria II. - P. ISPIRESOU, Rev.
Ist., I, p. 4G9. - V. ALEXANDRI,
Teair., p. 116. - 1. CREANGĂ,
Pov. p. 202; Amint., p. 80; Conv.
Liter., XV) p. 448. - FH .. DAME,
IV, p. 28. - S. FL. MARIAN,
Traâit: Pop, p. 38. - DOBRE
MARlNESOU, înv. c. Pîrvu-Tioşu,
J. Argeş. - GAV. ONIŞOR, praf.
c. Dobroveţ, j. Vasl1t2tt.
*Li
A scăpc: (s' a strecurat) ca prm urechile
(tczllztf, .
V. A. }<'ORESOU, c. Folticen't, j.
Suciaua, - G. P. SALV1U, & E­
I. PA'l'R[CI1J, înv. c. Smnlţ1, J'.
Comirluiu. - G. POBORAN, inst.
j. Olt. - FR. DAME, Dict. I,
p. 31.
Ve'F Bogat, ssts,
a Vede.
A scăpa de o primejdie abea-abea, cu mare greutate,
ca prin minune. A fi lipsit puţin pentru ca ore-cine să
primescă răsplata unei fapte rele.
< Supărarea părintelui Oşlobanu ajunsese la culme, ... ca prin ure­
chile acului de n'a făcut mucenic pe părintele Duhu.» - 1. CREANGĂ,
Amint., p. 80.
================== pagina 8 ==================
8 _��������_P_R_O_V_E_R_B_ELE ROMÂNILOR
11013
*
Parcă stă (şede) pe ace.
S. FJ�. MARIAN, Traâit. Pop.,
p. 313. - Gn. ALEXANDRESCU,
magish·., c. Focşaniv ], Puina,
Veef! ChlllPe.
11014
De la ac până la aţă.
Dur. CANTEMIR, Ist. Icroql, p.
1,7.
Ve<;ll AI(l, Fir, Pe;'.
Adică absolut tot.
"De la ac pfrnd la aţă, eu avutie, eu ncm, ClI simintie În prav şi
în pulbere a'l Întorce se silu: '. - D. CANTEMIH.
11015
Până la un cap de ac.
VODĂ ALEXANDRU Ir.rnş, A.n.
1621, apudIlăşdeii, JiJtym. Magn.,
r- ll1.
Veql A/",
Adică cu totul. fără a lăsă nimic, şi cum g.ice francezul:
j�tsqucl une iete d' epingle.
« Decf sit '1 fac! să Înt6rcă tot ce aii luat de la casa lUI pâuâ la
117'1 cap de ac.» - A.ct de la ALEx. ILJEŞ, an. 1621.
După, părerea D-lui B. P Hăşc1eu acesti1 expresiune
ar fi o întorsătură posterioră în loc de, până la un ac
de cap, şi o apropie de expresiunea juridică afiată în
codicele 'I'eodosian : «si prreter hreo tria crirnina repudium
marita miserit (uxor), oportet eam usque ad acuculam,
in clama mariti dcponere».
ADALMA.:?
*6
11016 Nu '1 de tîrg ca de adălrnaş.
G A V. ONIŞOR, prof. c. GhCl'­
nescimă, j. Tutova.
================== pagina 9 ==================
LEGI, ÎNVETA1'URĂ, MESmUI
9
Când într' o afacere unul se interesez ii numai de cele
mai ne- însemnate.
Ve�i Etym. :M:agn. p. 782, cuvîntul adalmaş.
A ADUNA
Vecfl ill/dept, Tillere/e.
*
11017 Adună unde n'a risipit.
P. IsPIRESCU, Beu. Ist., I, p.
228·
Adunc't unde n' a T(Jsipit, da?' mt se sfinţesce.
A. PANN, II, p. 28. � B. P.
HĂŞDEU, Etym. Maqn., p. 393.
Adunâ 'tinde n'a risipit, dar nu se sântesce.
Hm'(lCscu, p. 2.
Vcd] a Sece?"!/.
Pentru cei cari câştigtL pe căl piezişe.
*b.
11018 Cine nu adună pentru sine, adună pentru
alţii.
V. A. FORESCG, c. Folticeni, j.
Suciaua,
Pentru cei sgârciţî cari nu sciu si:i se folossscă de
averea lor.
*
11019 Adună şi nu scie cui.
GH. ALEX ANDRESCU, c. Focşani,
j. Putna.
Acelaş înţeles ca la N o. 11018.
Adunâ avu(il şi nu scie cine le va strînge. ­
PSALM., 39. 7; Iov., 27. 17; ECCLES., 2. 18;
================== pagina 10 ==================
10
11020
PROVERBELE ROM.Â.NILOR
*
Unul adună, altul risipesce.
1. G. VALENTINEANU, p. 24.
Ve41 Tată.
Acelaş înţeles ca la No. 10854.
1).
11021 Cine adună şi cine mănâncă.
1. POPESCU, înv. c. Dobreni i.
Ilfov.
Acelaş înţeles ca la No. 11020.
, 11022
Adună t6te, fie şi pr6ste.
IORD. GOLESCU, Mss. Il, p. 5.
Arată ne-satul omului, când nu vre să mai lase şî
pentru altul ce-va (GOLESCU).
11023
1).
Adună. cu firu ca să al cu grămada.
1. POPESCU, înv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
Ve4'i Picătură.
Adică câte puţin adunind, mult dobândim.
11024
1).
Adună vara ca să al ierna.
I. POPESCU, în». c. Dobrent, i.
Ilfov.
Acelaş înţeles ca la N o. 303 ŞI urrnătorele,
*1).
11025 Adună la tinereţe ca să ai la betrăneţe,
GR. POIENARU, ··ing. c. Iiassa,
j. Ialomiia. - J. POPESCU, înv. c.
Dobreni, j, Ilfov.
VeeF Tinereţe,
================== pagina 11 ==================
LEGI, ÎNVEl'ĂTURĂ, MESERII
11
*L:,
11026 Aduni cu ţîrîita şi împarţl cu ne-miluita,
C. IORDĂCHESCU, stud, c. Cris­
tesc't"j. Botoşani.
Acelaş înţeles ca la No. 3759 & 4582.
ADUNAT
*L:,
11027 Când are t6te adunate
Atunci la tott este frate.
1. GH. SIMION, elev. Se. N01'rn,
nea., e. Basesa«, j. Fellciii.
Veq.i Bogat.
Cel bogat are destui prieteni dar, precum <.:lice poetul.
Donec eris felix multos numerabis amicos,
'I'erupora si fuerint nubila, solus eris.
AGONISIRE
11028
Agonisirea la vreme înlătură lipsa şi
nevola.
HIN'fESCU, p. 2.
Ne învaţă să fim prevedetorr.
ALB
Vec)l Cap. r, 111 &> IV,
c, Albă.
Veql Crutâ, Lae, Rafc't.
11029
*
Ba e albă, ba e negră.
A. PANN, Moş Alb II, p. 41.
S. FL. MAHIAN, Ornit. II, p. 64.
*L:,
Eu SPUl câ e albă) el spune că e neqr«.
CĂJJIN IORDACHE, stuă. j. Argeş.
Ace.la� îl,:.]eles �ca. la_ No. 1943 & 2445.
================== pagina 12 ==================
12
PROVERBELE ROM_�NILOR
SN6vX
Dice că au fost odată doi omcnt, cari intiluiuduse Într'un loc şi
veslend o clorcobară '), unul dintrînşit dise , către cela-l-alt : «UUe, me
Alba! că e mult m8,1 albă de cât neg-ră_" Eră cela-l-alt Îlrespunse:
<J\1:inţl, mă, că'I Ncg1'Ct, nu AIM! că e mal mult negră ele cât albă."
Şi tot aşa unul: ba că e mal mult albă, eră cel-I-alt . ba că e mai
mult negră, nu numai că se certară Între olaltă ci, ele la un timp,
Începură a SE' şi bate şi se bătură g-rozav, căcî nici unul nu voi să
Iese după cela-l-alt. .
Eră după ce s'au bătut bine, după ce s'au scărmănat emil se cade,
se despărtiră şi se duseseră fie-care În drumul seu.
La un an de dile, după acestă ne-in telegere, certă şi bătae, întîl­
nindu-se omenir noştrit eră- şi un loc şi, dâudu-şi bună dioa, după
obicetu, dise unul dintre diuşif :
- Scii, mei frate, că proşti mal fuserăm nOI an, că ne băturăm
pentru o cîorcoba.ră.
La ce cela-l-alt răspunsc :
- Că <;lEiu, mei frate, tare rei:'1 am făcut.
-- Şi vedf, frate, disc Grăşi cel dîutâtu, tot eu am avut dreptate,
că ctorcobara e mai mult uegră de cât albă.
- Ea'n lasă, lasă, frate, t6te la o parte, <;1 ise cela-l-alt, că eîi sciu
pre bine că cîoroobara e cu mult mai albă de cât neg-ră.
Apoi tot aşa., şi de astă dată, nevoind nici unul nici alt Il 1 să Iese
dintre ale sale, începură erăşi a se bate, ca şi'n anul trecut, şi numai
după ce se bătură bine se despărtiră şi se duseră de unde au venit.
-i::i. FI.. MARI AN, Omit. II, p. 63_
*6
11030 Albă, negră, asta este.
IORD. GOI.Eseu, MS8. II, p. 3.
- P. ISPlREseu, Reo. Isi. I, p.
229. - E. I. P A'l'RIGIU, in». c.
Smulii, j. Covurluiu.
Albă, neară, asta e) cum se vede.
A. P ANN, II, p. 144.- HIN'!'Eseu,
p.2.
IOSe dice când ore-cine nu se mulţumesce pe ore-ce,
şî alt ce·va mai bun nu avem Să'l dăm (GOLESCU).
2° Ce atâtă vorb{t. Ţi-o plăce, nu ţi-o plăce, heba s'a
făcut,
11031
A face albul negru.
LAURIAN & MAXlM, I, p. 149.
================== pagina 13 ==================
LEGI, iNVETr\TURĂ, MESERII
13
*
Par;e albul negru şi negrul alb.
r. I,WIRESCU, Rev. Isi. III, p.
380.
A face elin alb negru.
LA URIAN &, :MAXIJJ, I, p. 149.
A areta, a spune un lucru alt-fel de cât cum este.
11032
:1:
Nici albă, nici negr â.
GR. JIPESCU, Opiuc., p. 42.­
B. P. HĂŞDEU, Etum. ],[agn., p.
70f5. - FR. DAM1�, III, p. 108.
Adică ele odată, fiIrt. multii vorbă i.,
« Nici albii, nici nr;gn'l, unde me apucă de gât». - GR. JJPESUU.
ALDĂMAŞ
Vecir Ada/mai·
11033
Bun de aldărnaş,
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p.
15. - B. P. I-U�Dj1;U, Etym .• �1agn.,
p.·782.
Se g.ice de omul care a făcut o isbâudă ?l care, de
bucurie, ar trebui să cinstescă pe al Sel.
ALFA
11034
*
A fi alfa şi omega.
16N NECULCE, Letop. ua«; II,
p. 228. - B. P. lUşDEU, Et?J1n.
Magn., p. 86,1. - 1. S. Gnoss ­
MANN, Dia., p. 1. - E. I. PA­
TRICIU, înv. c. Smulii, i. Coour-
================== pagina 14 ==================
14
PROVERBELE ROM;\NILOR
Adică inceputul şi sfîrşitul, cel de căpetenie; om pu­
ternic, de el atîrnă totul, cum vre aşa face.
,:Eră 'I'oderaşc Visteruicul, feciorul lui Iordachi Cantacuzino celui
b ătrân, fiind VeI' primar cu Dumitraşco Voda, era în mare cinste la
Dimitraşco Voda; el er« alfa şi omega atunce în ţera Moldovit». ­
I. NECULCE.
Eu swnt alfa ş� omega, începntul şi sfîrşitnl.
Biblia 1688, Apoc., 1. 8.
ANDREA
11035
*
Asună tuti herele, asună ş'arrdreaua.t]
I. COYAN, prof'. c. Bâesa, Epir.
Când un om de nume vre să 'şi de aere, se amestecă
în vorbă cu cei mari, îşi dă părerea ne-poftit, etc.
ANTAL
Veq' Beţiv.
ARCUDAŞ
*6
11036 Ţ'eranul pasce vaca şi arendaşul o mulge.
P. GÂRBOVIGEANU, prof. c. Ra­
tesei, j. Arqe».
Vedr a Ară,
Adică unul muncesce ŞI altul trage folosele. Ve\li
No. 419.
Turiro ikhan nemene djetere okho okă, tsang nt
singgen: elemangga fountchetele djekou bi.2)
P1'OV. Mosul.
1) Sună tote ferele, suna. 7i andreaua.
2) n�rfl np I1P rv nflrtf> l-ion l f'flrp �r� 1111 -::lTP lP:rhnrl rfl <;,?'! m:=inAll('p nf'
================== pagina 15 ==================
LEGI, ÎNVE'1,'ĂTURĂ, MESERII
-----------------
ARENDĂŞlE
15
11037
Arendăşia
Perde moşia.
ZAMF'IR ARBORE, Basarabia, p.
470.
Căci arendaşul sleiesce pămîntul şi sărăcesce ţerănimea.
ARGĂSELĂ
11038
In putina cu argăselă.
A. P ANN, I, p. 69.
La putină în argăselă.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 39.
- A. P ANN, Edit», 1889, p. 20 &
21; I, p. 70.
In putina cu cwgăs(Hâ se întîlnesce lup ul
şi vulpea.
B. P. HĂŞDEU, Etym. ]J![agn.,
p. 1568.
10 Ţoţi omeuit trebue să moră odată.
2° Omenit cel reI, astă-�ll unul şi mâine altul, ajung
toţi la puşcărie sau la spînzurătore.
3° Se dice pentru cele ce pururea eşi argăsesc obrazul
cu dresuri (GOL Eseu).
POVESTEA VOHBII
o vulpe reu stricăt.ore
Ducându-se la vînătore,
Intilni în drum, p'o vale,
Pe cumătru lup În cale
Şi '1 dise, rînjind măsele:
- Cale bună cumetrele
Dar în cotro ? până unde?
- T"- Tl8.n aci. î, l'Rsnunde.
================== pagina 16 ==================
16
PROVERBILLE ROMANILOR
------------------
Să 'ngrijesc de vr'o găină,
Dar tu ce ţi-ai lăsat casa ?
- Am plecat să dau. cu plasa
Colea, în acea cotenctă.
Să ved n'ai vîna vro raţă.
Dise asta-l-altă iară:
- Aideţi împreună dară,
Şi găini, raţe 01'1 oue
Le vom împărţi în dane.
- Bine, arde. Şi plecarii.
Vinară, pe cât viuară,
Şi, după ce împărtiră,
Tote câte le hoţiril,
Când cu ele se 'ncărcară
Şi pe la casă 'ŞI plecară,
Incepură să 'ŞI ureze
Sănătoşi să ospăteze :
- Nopte bună, cnmetrele,
Ferite-ar Sfântu de rele:
- lţi mulţumesc, cumetrită,
Domnul bine să-ţi trimită,
Ne-am folosit as tă-seră,
Dar unde ne 'nt.ilnim Iară?
Dise ea: -. Fără greşală
La }Ju.tinc7 în arqăselâ.
Drept este şi prea firesce
Că hoţ cu hoţ se iutiluesce
Mar lesne în puşcărie
De cât în negustorie.
Dar beţiv cu beţiv unde '?
Iacă şi el ne respun ele :
Unde'mt tornă să'rnr uel gâtul
Şi îmi mai petrec urîtul.
Aşa şi alt prin urmare.
]Ilai lesne Întîlnirea 'şi are
Unde '1 trage pe el ata
Ca să 'şl petre că viaţa.
A. PANN.
Tous les renarde se reirouuent chee le pelletier.
Pro». Franc.
Tutte le oolpi st trooano in pelliceria.sş
Pr·ov. tua.
================== pagina 17 ==================
LEGI, ÎN\ETĂTURĂ, MESERII
AUe listigen Fiichse kommeu endhch beim ]{iir·
schner in de?' Beise susasnmcn+)
P1'OV, Germ,
Euer!} fox must pa?} his oum sZ:in to ihe jlayer.2)
Prov. E17g1.
11039
*6
A se duce în putina cu argăselă.
,HIN}'E�CU, p. 157. ­
SALVLU, �nv. c. Smulii, j.
luiu.
n-. P.
001)1/.7"-
A se prăpădi, a se duce draculuî, a se duce la spin­
zurătore,
«Dute in putina Cl! ewgdscW,.- H1NTESCU.
*6
11040 Să ne întîlnim la putina cu arg ăsală.
ST. 'fUTESCU, înv. c. Caianele,
). Doi). >
A (li CCL pe lumea cea-l-altă, când om muri.
A ht pidâar« nn; ridemu tutti. 3)
Pro». Sarâ.
Allâ nos ceremos en el corral de las pellejeros. ")
P1'OV. Span.
ARVUNA
*6
11041 Arvuna te legă şi plata te scapă.
P. Gi,RBOVICEANU, prof. c. Ra­
tesei, j. A1'geş.
1) T6te vulpile şirete ajung la urmă Împreună în cada cu dubelă a
cojocaruluî.
2) Fie-care vulpe trebue să '�l dea pelea la cojocar.
') La cojocar ne vom re vede cu totii.
================== pagina 18 ==================
18
PROVERBELE ROMÂNILOR
10 In Înţelesul firesc.
20 Daca făgăduiesci trebue să te ţii de cuvînt.
A ARVUNI
*6
11042 Cine arvonesce
Acela plătesce.
P. P ALADE, stucl. c. Câmpeni,
comit. Turda-Arieş, Transiloania.
Acelaş Înţeles ca. la No. 11041.
ASPRU
A AVE
Vedi Ban, Cdmild, Para ,
a Plâng,.
*6
11043 Cine are be şi mănâncă; cine nu, stă şi
se uită.
A. PANN, I, p. 1;)0. - HIN'�ESCU,
p. 12. - C. TEODORESCU, înv. c.
Lipova, j. Vasluiu.
Cine are bon: be şi mănâncă) eară cine nu)
se uUă şi mbclă.
1. CREANGĂ. Conv. Liter., XI,
p. 19(';; Pov. p. 279.
*6
Cine are be şi mânâncâ) iar cine nu) rabdă,
E. I. PATRICIU, in». c. Smult1,
j. Coourluiu.
VeeF a Be, Ploscă,
10 Acelaş Înţeles ca la N o. 9168.
2° Arată, Într'un mod hazliu, ee fac omenit la. oraş.-
T n��.� ... 7. "::' ..
================== pagina 19 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTt'RĂ, l'iIESERII
*,6.
11044 Am şi n'am.
19
V. SALA dasc. c. Toioreni, co­
mit. Bihor, Ungaria.
10 Nu V1'6U S[L te împrumut; am, Însă, nu pentru tine.
2° Pentru acel care e dator mal mult de cât are.
11045
De la cel ce n'are nici Dumnedeu nu
cere.
P. ISPLRESCU, Rev. u«, III, p.
158 - FR. DAME, I, p. 222.
*L:o.
De 'unde nu'; nic: Dnmne(leu nn cere.
N. GrI. IONESCL'; în». G. Ma­
morniţ«, j. Dorohoi. - V. A. Fo­
RESCU, c. Folticeni, j. Suciai:a.
De la cine n'are nici Dwnnerlei:t nn p6te
sc'i iea.
r. G. V ALEN'l'INEANU, p. 41.
*,6.
De unde nu': (este) nic; DwnneC(eu nu prite
luă.
A VR. COReEA, paroh, c. Coştciu,
Banat. - JUL. GIWFSOREANU, 'înv.
c. Galşa, comit. Ama., Unqaria.
*6
De�tnde nt{'t nic: Dumnecleu nt{ are
ce lua
G, P. SALVIU, in», c. 811ndfl,
j. COvt!1"l1.!'i1L - C. TEODORESCU,
�îw. c. Lipova, f- Vaslttrtt.
PIlR. PAPAHAGI, Zweit. Jal!)'.,
1). 170.
================== pagina 20 ==================
20
PROVERBllLE ROThL�NILOR
--------------------
:1:
D'iu nu este, nică Dumnidzeil nu Tia. 1)
L COYAN, prof'. c. Abela, Epir.
Adică de la cel sărac nu pote cere nimeni, fiind că
nu are; se dice mai ales când unul ca acesta nu '�i p6te
plăti datorit: sa.
Ulii nihil est, Ctesar [ure suo excidit. 2)
P/'Ov. Lat.
Oi[ il n'y a rien le roi pC1'Cl ses droits.
PrQt'. B'l'C/lIC,
Doce non f, non se ne pui) torre. 3)
Prov. Itai.
Al (JUI:: 110 iiene, el Rey le hace lilJ1'e.4)
Prov. Span.
lVhere nothing 18, noihinq is to ve had.")
p}·ov. EJlgl.
Wo Nichts ist, hat de?' ](aiser sem Recht uer­
loren. 6)
Prov, Germ.
11046
Dacă n'ai,
Din umeri dai.
A. P ANN, iI, p. S·',. -- HINŢESCU,
p, 111.
Adică ri'aî ce face, Când nu poţI plăti unul creditor.
1) De unde nu este nici Dumned eii nu lea.
el Unde nu'I nimic, Impăratul (Cesar) î�l perde dreptul.
3) Unde uuT, nu se p6tc lua nimic.
4) Acelui care nu are nimic, Regele îl dă libertatea.
:1 Unde nu e nimic, ��imk 11:1.e de luat.
================== pagina 21 ==================
*
Cu cât are cine-va, tot ar vre să mai
aibă.
11047
l.EGI, î.NvETĂTUaĂ, MESERII
21
1
I
j
P. rSPIRF:SOU, Leg. II, p. 59;
Rev. Isi., II, p. 158.
Arată firea lacomă ŞI ne-sătiosă a omulut.
Quo plus sunt pofte, plus sdi'Unht1' aqute.1)
OVIDIU.
L'appetif tnent en manqeant.
Pt·ov. Franc.
Pro». Triest,
11048
Carle mai mun are, mai mun va ave. 3)
Fa. MIKLOSICH, Hum. Unt., I,
p. 10.
Tot cel care are capătă mal mult.
*"'"
11049 De ce ai, de ce ai mai ave.
Şeeăt., lII, p. 3. - D-lla Z. Ju­
VAt<A, c. Fedesc1, j, T�do'm,
Acelaş Înţeles ca. la No, 11047,
11050
Când aveam în ce, n'aveam cu ce; acum
că am cu ce, n'am în ce.
rORD. GOLESCU, ]J;[ss. II, 1)' 33.
- P. ISPIRESCU, Rev. Isi. I, p.
456.
1) Cu cât al beut mal m ult cu atât ti-e mal sete.
2) Cint are mal mult, mal mult "re �ă albă,
il) Care mal mult arc, mal 111Ult va ave.
================== pagina 22 ==================
22
PROVERBELE ROMÂNILOR
*L.
Când aueam (aoem, oi) cu ce, n' aoeasn (avem,
az) în ce; şi când am. (avem, al) în ce)
n' am. (avem, ai) cu ce.
A. P ANN, n, p. 71. -HINTESGU,
p. 31. - I. G. V ALENTINEANU, p.
45. - N. JUVARA, c. Popeni, f
Fdlcifî.
*
Când asn ce, n'am în re; când (tin in ce)
,
n am. ce.
A. GOROVE[, c. Folticent.]. Su­
ciaoa.
Arată ne-putinţa omului la vreme ouviincîosă (Gor.ssou).
11051
Când aveam locul, n'aveam mijlocul; a­
cum că am mijlocul emi lipsesce locul.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 34.
Arată ne-potrivirea norocirit ce nu vine la vreme
(Gor.nsou) ..
*
11052 N'avea .... dar avea de gând să'şî Iea.
1. C. FUNDESCU, Basme, p. 167.
- VOl:nţa (ziar) XII, No. 3349.
Pentru cei carii se laudă cu ce n'au.
SNOVĂ
Un ţigan murise şi, duceudu'l la gropă, nevesta lui îl jeleă aşa:
- Aoleo! Aoleo! Ce bine mă 'ngrijeiL! Ce bine mânca! Cine să'1
porte căerula acum?
- Avea, fă, ori n'avea? o Întrebă, unul.
- Ba n'avea, dar avea de gând sei'şi ie«.
11053
Daca ai,
DaI.
H1NTESCU, p. 2.
Daca nu ai, eşti silit să respinm cererea ce ti se face.
================== pagina 23 ==================
11054
LEGI, iN,:ET},'l'URĂ, MESERII
*
Ce am avut şi ce am pierdut!
A. P ANN, Edit. 1889, p. 134 &
151; II, p. 88; III, p. 122.-HlN-
1'ESOU, p. 7.
Pentru cel care e lovit reii ele sortă.
*6
11055 N'are cu ce sătura un şorece.
G. P. SALvn'J, înv. c. Smulli,
j. Ooourlu iu;
Ve4i No. 5054.
E sărac lipit pămintulut.
AVERE
Veq, Drac, M6rte.
*6
11056 Averea 'I gard de nuele
Sărăcia 'I zid de petră,
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Dobro­
veI, i- Vasl1t'îtt.
Ve41 Bogăţie.
Cu greu se câştigă banit, se pierd Însă forte uşor.
Averile de frunte
Sunt că un isvor de munte:
Astă-�ll curge şi înnecă
Şi mânf scade ş'upot secă
Poes. Pop.
*6
11057 Averea n'are stăpân.
E. r. P ATRIOro-, înv. c. Smulţr,
j. Cocurluiu:
Veql Ban.
10 Cum a venit se şi duce, ne având stavilă.
20 Arată tot de odată că omul nu trebue să năzulescă
ca, prin căi piezişe, să'ş'î facă avere căci dacă de haram
a fost, haram s'a dus.
================== pagina 24 ==================
Adică nu ne folosesce Întru mmica,
*6
11059 Averea strmgetoruluî (sgîrcituluI) trece
în mâna cheltuitorului (risipitorului).
V. A. FORESCU, c, ueu,« i­
Suciana,
24
11058
PROVERBELE ROMÂNILOR
Averea străină nu ţine de cald.
P. ISPlRESCU, Rev. Ist. I, p. 235.
- LAU.RIAN & MAXIM, I, p. 234.
- ]<'R. DAME:, IV, p. 111.
Vedi Jlal/ul, Str/iiu.
r
I
I
1
f
I
IU Acelaş înţeles ca la No. 11021.
2° Se dice, mai ales, celor sg'il'ciţf.
*6
11060 Averea e ca o baltă, cum faci un şen-
ţuleţ t6tă se scurge.
V. SALA, clase. c. 7'igdnesd, co­
mit. Bihor, Unqaria, - HIN'.i;ESCU,
p. 7.
Acelaş înţeles ca la N o. 11066.
*6
11061 Averea, mai mult de patru-deci de ani
nu stă într'un loc; şi acolo stă atâta,
unde e căştigată cu dreptate iar, unde
e cu strîmbătate, nu ţine nici atâta.
V. SALA, clase. c. VaşCO'iî-Bă­
resei, comit. Bihor, Ungaria.
Ve(F Ban, a C/lil'tigtl)
Drept, Dreptate.
Acelaş înţeles ca la N o. 11 060, cu adaosul că omul
nu trebue să năzuîescă ca, prin căi piezişe să facă
avere, căci bogăţiile adunate din jafuri şi răpirt se pierd.
Averea cu înşel ăciune, câştigată scade.
================== pagina 25 ==================
LEGI, INVEŢĂ'rURĂ, MERERII
25
*6
11062 Cine se bucură la avere
(El) lea fără plăcere.
A. PANN, Edit. 1889, p. 106;
IT, p. 126. - HIW\"ESCU, p. 7.­
GR. ALEXANDRESCU, maqistr. c.
Focşanii, J. Puina.
Căci e cam greI} să'ţI placă şi nevesta şi zestrea ei,
fiind sciut mal ales că: sutele mărită slutele.
*6
11063 M'am bucurat la avere şi la val de peca-
tele mele.
ANDREI MAHlNESCU, înv. c. Bit­
mele, J. Argeş.
Când cine-va, se înşală cu căsătoria, uitându-se numai
la avere.
11064
Nu averea face pe om ci omul averea.
S. ]'1.. MAmAN, Nunta, p.
34.
Vcqî Ban.
Trebue să cântăresct valorea omului iar nu averea lui,
căci: bani mi şi ţiyetniZ dar omenie n' aii.
11065
*
A se scălda în averile sale.
A. PANN, I, p. 164. - P. 1s­
PIRESCU. Rev. Ist .. III, p. 377.
Vec)l Ban, Para.
E putred de bogat.
*6
11066 E plin de avere ca cotea de beşini,
G. P. SALVIU, înt'. c. Smulţt,
J. Coourluiu;
================== pagina 26 ==================
26
11067
PROVERBELE ROM.�NILOR
*
A 'şi mânca averea cu lingura.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 807.
Ve4i Ban.
A cheltui cu ns-miluita.
*6
11068 A i se duce averile.
V. ALEXANDRI, Poes. Pop., p.
2,).
A 'şi pierde puterea; În adevăr pentru sufletele viteze
puterea este cea mal scumpă avere.
PĂUNAŞUL CODRI LOR
. . ....
El de brîu se apucaii
Şi la luptă se luau.
Când în loc mi se 'nvii-tiaii.
Când în sus se opiutiau.
Niof unul nu dovedea,
Gros nici unul nu cădea.
Eal' băretul cum slăbeă
Brîul i se desciugeă,
Şi Păunul mi '1 strîngea,
'I'rupuşorul il frângeă.
< - Mând ro, mândruJiţa mea!
Vin de 'mt strînge brîul meu!
Apăru te-ar Dnmuedcu l
Că-mi slăbesc puterile
lMi se dur; aierile.
- Ba nu, nu, bă.diţă frate,
Că vei lupta pe dreptate;
Şi ori-oare a birui
Eu cu dînsul m'olu iubi>.
AVOCAT
11069
*
Avocatul ne-chemat
Se plătesce c'un căcat.
================== pagina 27 ==================
T
I
LEGi, ÎNVE'rĂTURĂ, MESERII
27
Vocat�f, carle nu fost clienud; vire platit cu
cacatu.1)
FR. MIKLOSICH, Rurn. Unter.
I, p. 15,
Pentru cel care se amestecă, ne-chemat, în vorbă.
Acuocaio non chiamato con �tn piato de merda
fu lJagato.2)
AVUT
Ve4'î Cap.XVII&XXIX,
c. Avut, Bogqt.
11070
L::,.
Tot grasu e frumos şi tot avu tu cinstit.
GR. JIPEECU, Opinc., p. 141.,
Vedl Bogat, Gras,
A rată cinstea celor bogaţi.
11071
*
Avutlu a orfănlui nu i pistipsesce.s)
D. DAN, siml. c. Nevesta, Ma­
cedonia. - META CO&TANDIN, c.
Molovişte, Macedonia.
VeqI Bogat.
Bogatul nu crede păsurile săracului.
11072
Ş-draclu aduci avutlul dări.")
G. 'VEWAND, Zioeit. Jalwes., p.
152.
VeqI Bogat.
Celui bogat i se fac hatîrurl.
1) Avocatu care nu a fost chîemat, e plătit cu un căcat.
") Avocatu ne-ch'îemat cu o farfurie de căcat a fost plătit.
3), Avutul nu crede ne cel ;;;�r�('
================== pagina 28 ==================
28
11073
PROVERBELE ROM . .iNILOR
S-eră tu ţi avuti, cari vre sapă agrili î ')
G. VVEIGAND, Zwe'Ît. Jahres., p.
177.
Ved! BoeI', Cibotă,
j)fare.
Acelaş înţeles ca la No. 9771.
Ttdi un si pa eeee ricchi.2)
Proo, Cors.
Tout lou monde poti pas estre .Ylestre.
Prov. Prov.
11074
Avutlu tuti hărli le-ari, 3)
G. WEIGAND, Zsoeit. Jahres.,
p. 151.
Bogăţiile unui om ne feau ochii de nu mai vedem
cusururile lui, de aceea să, �lice într'un cas deosebit că:
zestrea tote le astupă.
AVUŢIE
Ve4I Patrie, Sănătate.
*6
11075 Avuţia cu rea (re) credinţă nu aduce
folos.
O. TEODORESCU, in». c. D6gele,
j. Vaslulu. -- GR. ALEXANDRE­
SCU, c. Focşani, j. Putna.
Ve41 Avere, Haram ,
Adică luată cu hapca, Acelaş înţeles ca la N o. 11061.
11076
Unde 'i avuţia acolo 'I şi inima.
K,\ROLY Ăos, p. 78.
Cel bogat tot la averea lui gânc1esce.
1) Dacă erau toţî avutf, care ar fi săpat câmpurile (og6rele).
:) ToţI TIU pot fi avuţi.
================== pagina 29 ==================
LEGI, INVETĂ'fURĂ, MESERII
Prov. Franc.
Dove oiace il iesoro, ivi giace il cuore.F;
Pl'ov. Ital.
Wo der Schat» ist, da ist auch das Hen 2)
Prov. Germ.
Kde ei kdo traufâ, tam najde brucha,
Pro». Cech,
A lei hol bizile, olt hizik.
Prov. l�Iag.
riOl e COKpOBIHll'l'e, rano e iI opune.
Pl·OV. Sîrb.
29
11077
Avuţia nici o iubi f6rte, nici o urî.
DIACONOVWI·LoGA, p. 27.
Căci, precum \1ice francezul: l' arqeni est un bon seroiieur
mais un mauvais maît1'e.
AZ
11078
*
A scie az-buche.
M. CANIAN, public .. i. IaşI.
A ave numai un început de învăţătură.
BĂDAO
11079
Ca mâţa din bădău.
Veri! Tt'frÎ/e.
DIM. 1'icHINDEAL, Eab. p. 59.
Cu mare băgare ele semă,
') Unde se afla. comora, acolo e şi inima.
<), TT 1� __ . .1: •• _ ���1_ .... C.+A , •• � ! .... ! ............
================== pagina 30 ==================
30
PROVERBELE ROMÂ.NILOR
-------------------
(Ca MI' ţul din tărîţe şi ca mâta din bădâii, nu trebue fraţilor cău­
tat, Iaste preotul cu barbă; fie cu barbă, 01'1 fără barbă, acela să fie
la nof tot una; ci trebue căutat are preotul nostru În cap din destul
învetătură ca să pote el cuvîntul lUI Dumnedeti a 'l semăna în inimele
omenilor s . - DIM ŢîCHlNDEAL.
BÎLClu
VecII Vorba.
*.6
11080 Vorbă să fie că bîlcîu se face.
'I'. BĂLĂŞEL, preot, c. Şiefănesci,
J. Yâlcea.
Veql Vorbă.
Când te rogă cine-va să'I faci un lucru şI'I respingt
cererea, Veg.i N o. 6393 & G395.
*.6
11081 Me duc la bîlci
Să cumper gălcl.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştefdnescî ,
j. Vâlcea.
Se dice celui care se duce Ia bîleîu fără să cumpere
ce-va.
*.6
11082 A sta ca in bîlcîu,
C. B UNGEŢIANU, în». c. (}osovel,
j. Mehedinţ'i.
Când cine-va stă rejghinat într'o posiţie ruşinosă,
*.6
11083 Din ăl bîlciu mai sciî care o fi dat!
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştefânesci,
.f. Yâlcea.
Când lovesci pe cine-va pe furiş şi Îndată tăgă­
duescî,
================== pagina 31 ==================
LIlGI, ÎNVETĂ'fURĂ, MESERII
s",,6vĂ
Xl
Odată un negustor mare me rgea cu un ţigan la uu oraş. El erau
amîndoi călărt, Ajunsesera la o poIană frumosă, sub polcle unei pă·
durt. Descălecară amiudof şi s o puseră să se odilmescă la umbră. Ne­
gustorul dise :
Ce loc frumos do bilclu este aici, me ţ,igalle!
Că d'ala me tot uit eu, cocoue. Şi scit ce mă gânc1esc eu?
Ce te gânc1escI, mă ţigane?
Mi) gândit să fac eu acn, aier, un hilciu să, se ducă pomina!
Şi cum ai să facI tu bilcru aict ?
Numai să vedt, d'o minune, coc6ne. Şi ţigallu s'apucă să des­
facă şeile de pe cai �i le întinse pe poiană, pe două rînduri, ca la
bîlcm. lIIal puse merindele lor, hainele şi t6te câte le aveau, şi aşa
ţiganul dise negusto rulut :
- Hal, cocone, de te plimbă acum prin bîlcfu.
Negustoru, ca să facă glume, se sculă şi începu a se plimba prin­
tre şe], cu ţiganul şold la şold.
Tot plimbându-se el aşa, nu SCil1 cum Îi vine bine ţigauului şi câr­
pesce negustornlui o palmă sdravenă de au di cârnit în Giurgtu,
- Cine dete, me ţigane? se răsti negustorul.
- Apoi de, coc6ne, din hăl bîlciu mare sci� cine o fi dat? respunse
ţiganul prefăcându-se că nict ust urofu n'a mâncat nici gura nu '1
mn-ose.
BALERCĂ
Veql Leluz, Pântece.
BALTAG
Ve(!l Stejar.
BAN
Ved i Cap. 1 c.N V, c. An,
Cap. 11, c, Aibă, Ban, il
Eate, Ee/rân, Capră, Chel­
tUleiel, Cheza!, CltiJlă, Cap.
Vil, c. Cinste, Da', Drac,
Femeie, Gură, Horă, Cap.
VIII, c, Ilri" , fmzectftuJ'ă, CI
se fllsu1'a, Mrere, Minte, iVâ·
for?, Palat, Piln1, Pită, Prie­
tin, Putere, Sărrâtat«, Cap.
Â'l, c. Saua, Siugă, Stup,
Tujii, l'orbd, Zestre.
================== pagina 32 ==================
32 PHOVERBELE ROMÂNILOR
*.6
11084 Banul este (e) ochiul dracului.
A. P ANN, Edit. 1889, r- 82;
IIT, p. 30. - HINl.'ESCU, p. 10.­
P. ISPIRESCU, Leg. r, 187:::, p.
178; Iie». Ist. J, p. 450. - RE­
LTAV-RĂDULI;;SCU, p. 95. - HIN­
TE8CU, p. 10. - LAURIAN & MA­
XIM, Glosar. p. 58. - AL. ODO­
BESCU, II, p. 154. - D-NA E. B.
MAW.R, p. 97.-8. 1. GROSSMANN,
Dict. p. 252.- V. A. FORESCU, c.
Folticeni; [, Suciaua. - C. TEODO­
RESCU, înv. c. Doqele.]. Vasluh,.­
'.'. SALA, clase. c. V. Seiişte, comit.
Bihor, Ungaria.-E. 1. PATRICIU,
iu», c. Smuiti, j. Coourluiu:.« Se­
min, Centr, Buc. el. VIII prin
P. GARBOVTCEANU, praf. - ION
.HOMAN. leal. comit. Şolmoculuî,
Ungaria.
*.6
Banu )� ochiu draculuL
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 636.-
1. CREANGĂ, Amint., p. 115.-EN.
BĂLTEANU, Lumina, J, p. 87. ­
V. AJ.EXANDRI & L. ROSETTI,
llfss.-GA VR. ONIŞOR, praf. e. Do­
brooet, j. Vaslulu.
*.6
Banul, ochiul dracului.
J ORD. GOLESCU. lJ{ss. II, p. 85.­
GR. PrlIENARU, ing. c. Rassa, j.
Talomiţa.
Bonu e OChlU necuroiului.
GR. JIPESCU, Opiuc., p. ]]3.
*
Eani'î sunt ochi: dracului,
8.1. GROSSl'iIANN, Dict. p. 119.­
GR. JIPESCU, Lumina, T, p.259.­
M. CAJlIAN, public. j. Iaş'i.
Ve'F Aur, Para.
ION e învaţă să păstrăm banii ascunşi pentru că ve­
derea lor îndemnă pe om la urmări ne-trebnice (GOLESGu).
I
'/
I
f
I
1
I
================== pagina 33 ==================
LEGI, ÎNVE');'ĂTURĂ, MESERII
2° De la bani se fac multe reutăţi.
Ve�ll originea <}icerii la No. 439.
33
*6
11085 Banul muncit nu se prăpădesce.
A. PANN, ss« 1889, p. 59;
III, p. 73.- HIN1'ESCU, p. 10. -
Semin. O. Bl�e. a. VIII prin
P. GÂRBOVICEANU, Pl'O/' - GR.
POIENAIW, ing. e. Rassa, j. Ia­
lomiţa,
Banul muncii plutesce d' asupra etpe�.
P. ISPIRESCD, Rev. Isi. 1, p.
451.
Citci scie omul sit '1 preţuîescă şi prin urmare să '1
păstreze.
11086
Când ai banî trebue să ai şi duşmani.
A. P ANN, eu« 1889. p. 59;
III, p. 73.-HIN'IESCU, p. 8.
*6
Când (tl ban�
Ai şi {1,uşmant.
P. GÂRBOVICEANU, pr·of. e. 001'­
btL, j. Olt.
*6
B asud iţi face vrăJ'maşL
V. SALA, clase. c. Ds. Forreic, co­
mit. Bihor, Unqaria.
Oăcî mulţi te pizmuesc.
11087
Banul, pasere cu aripi.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 85.­
FR. DAME, III, p. 192.
VC(jl Para.
================== pagina 34 ==================
34
11088
PROVERBELE ROMÂNILOR
Ii dne a uolo, 1)
Pro». Piem.
Banul e făcut rotund, lesne se rostogo­
lesce.
A. PANN, su«. 1889, p. 58; III,
p. 72.- HIN1:ESC:U, p. 9.
*,0.
Banul e făcut rotund, ude se rosioqolesce.
H. D. ENESCU, c. Zamosteac }.
Dorohoi,
Banul este rotund, fuge el' r{ rostogolul.
Rom. ou»: 1. p. 8.
*,0.
Banul fi/ind că e rotund, uşor se rostoqolesce.
V. SALA, dasc. c. Petrosa, co­
mit. Bihor', Ungaria.
Bani,t sunt rotunqz, bată'z să'z bată! îţz scapă
print1"e degete şi se duc el' a dura.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist. 1, p.
450.
* -
Prăllu este arucuios, tea (ea thimelZu n' a-
caţă. 2)
C. IONESCU, praf. c. Necesta,
Macedonia.
Acelaş înţeles ca la No. 11087.
Arqent est rond il jaut qu'il roule.
Prov. Franc.
') Banii sb6ră.
2) H�n111 A�t-.a ... ,..".,H .. ...:I
================== pagina 35 ==================
LEGI, ÎNVETĂTURÂ, MESERII
1 danari son tondi e rueeolano. 1)
Prov. Tose.
Det Geld is rund; 2)
Prov. rlanov.
Penge ere runde. 3)
Prov. Danez.
35
11089
Peninqr el' krîngl6Ur svo hawn velti milli allra
landa.4)
P1·OV. Island.
*
Banul e clocolu de uşi multe.
A. PANN, III, p. 28.-HrNTEscu,
p. 9.- FR. DAME, J, 1" 245.
Acelaş înţeles ca la No. 11088.
11090
Banul grălesce.
IORD. GOLESCU, Mss. Il, p. 85.
Adică cel bogat (GOLESCU).
Dum diuie loquitur oerbum Solomoni» habetur.
Prov. Lat.
*,6
11091 Bani au şi ţiganii.
A. PANN, Edit. 1889, p. 162;
III, p. 131. - HINTESCU, p. 8-
G. DleM. 'l'EODORI<SCU, Conv. Li­
ter., Xl, p. 306. - FR' DAME, 1,
p. 1I8-D-NA Z. JUVARA, c. Fe­
dese'!" J. Tuiooa.
') Banii sunt rotundî şi se rostogolesc.
�) Banul este rotund.
3) Banul e rotund.
A.\ n l , 1 .lA _�� __ � �_r<4-_�_1" ... ,..'"' � ............. ,_,�,� .... ., .. 1 1, .......... ,,,;;' ;ntl"prrl'
================== pagina 36 ==================
36
PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
Ban't
au
Ş'l
ţiganit)
dant
(da?')
cinste
nu.
P. ISPIRESCU,
Rev.
Isi.
r,
p.
450; Leg. p. 371. - I. POPESCU,
in», c. Dob1'cn'i, j. I(fov.
*6
Ban7,
au
şi
ţigani't)
clar
n)au
(şi)
cinste.
Sem.
C. Buc. prin
P.
GÂRBO'
VICEANU, prof. - G.
P.
SALVIU,
înv. c. Smulţi, j.
Ctrcuriuiu,
*6
Bani
a'l(
Ş'l
�igani7,
dacă
n' au cinste.
E. T.
PATRICW,
înv
c.
Smultî,
j. Coourluiu.
*6
Banz
au
ţigani't,
zar
(clar)
omenie
) v
şt
n au,
S. FI,. MARIAN,
Nuntă, p. 34.-
V. SALA, dasc. c.
Gurant,
comit.
Bihor,
Unqm·ia.
*6
Banz
aZ(
Ş'l
ţigani,t)
numa
omenie
n'au.
.AVR.
OORCEA, parock c. Coşieiu,
Banat.
10 Lăcomia de bani nu e bună.
2° Nu trebue să judeci omul după avere, CI după în­
suşirile lui cele bune.
«- Cere-mi OI' cât vef voi, şi 'ţI voiu ela, pentru acestă facere de
bine.
- Ban'! (tU şi ţ1:ganiz. ÎI respuuse fiul de împărat, dară cinste nu.
Să nu socotescl că pentru bani am făcut ce am făcut eu acum pen·
tru tine>. - P. IspmEscu, Leg. p. 371.
*6
11092 Ban găsit,
Ban vrăjit.
V . .ALEXANDRI, Poes. Pop. p.
93.- F.a. DAME, IV, p. 234.
================== pagina 37 ==================
LEGI, iNVEŢĂTURĂ, 1'IIESERII
Banii găsiţl, prin oposiţie cu banii munciţi, îţi aduc
fel de fel ele neajun surt, căct sunt averea draeuluî,
Ve�l( S, FI., MAlUAN, T'I'ad'iţd poporane române, p, ::)6,
« Comorile lu� Voâ«. '
CODBEANUL.
Se ducea hoţul 1'î\l,�nd,
Fugea rotbul ncchczîud,
Eu ]\I[ocanul sta plângend,
Şi diu gură tot dicend :
«Alclel 1 me1 Codrclene 1
Te vedt de pe sprincenele
Că eştt făcător de rele.
Vin Cod rene inapoi,
Dă-mi inca lte cel opt hal,
Câtf-va bani de cheltnelă
Şi chebea de priminclă.
- Ba 'ţ'î fă cruce, mei mocan;
Di c'al' cinstit pe Codrean
Că de otu veni îuapof
lu loc de cal' cu opt bof
Ţf-ofu da nisce pumuf sgÎrciţî
De ţi-or păre bani găsi(h.
Şi s'a ii dus, s'au dus, s'au dus
J' ân ce sorcle-a.i; a pus.
Poes. Pop.
Reproducem din Şrzdlbrea, an. V, p. 107, următorele
credinţe despre comori f!i banii găsiţi. Se vor mai afla
altele, tot în acest capitol, la cuvîntul Comorâ.
DESPRE; COMORI
Banii se pun <pe la locuri însemnate». Aşa: sub un copac, lângă
o stîncă dintr'un vîrf de munte, lfmgă o stâncă ele lângă o cărare,
sau drum mare.
Dacă cornora îl lângă o stîncă, şi în apropiere este un copac, atunci
se găsesce semn în copac; sau de 'I camara sub un copac, atuncl îr
cioplaş în copac; sau îs tăîete câteva cepnrf.
Când pllne cine-va bani în pămînt, face o grapă. Banii mal Întâlli
se pnn într'o căldare, ceaun, balercă, găletă etc. Omu îngenunche lângă
grapă �i dice : Il «cum l-am luat, aşa să-I Iee de aict, cel ce l-a găsi>.
Aceste vorbe se �ic, numai când s'a luat haul <cu rnorte de om".
1) Când elice vorbele la punerea banilor, dracul se află aprope ci e cel
================== pagina 38 ==================
;;8
PROVERBELE ROM_�NILOR
---------�------------
Când nu-s luaţI hauf cu morte de om, atunci se dice : «Cine-a lua
hanir aceştia, să facă: milostenie (aărindare) la biserici, monastirl;
sau să facă o fântână lângă un drum; să cumpere nisce vaci, să
facă case la nisce vădaur. Să cumpere pămînt pentru nisce copil
găsiţI, orI orfant,
Tot atuucî spune la ce vreme trebue să ardă banir.
Baniî ard la vremea hotărîtă de cel ce 1-0 pus în pămînt. Para
comorilor e albastră; şi nu arde ele una, ci sbucnesce În rÎndurl1)
Banii cel: buni ard tot-ele-una după ce cântă cocoşii şi d iua, Mal
ales când ard în zorI de �1iuă, şi în acea 1i e sărbătore mare, acel
ce-I vede, are noroc de aceştia.
Banii CC'l riH ard tot-de-una după ce 'usereză, până la mezul noptef.
Cel ce vede ar1înd o cornoră şi e departe de dînsul, se implânte
un cuţit În pămînt, căci oomora arde până ce ajunge ca să Însemne
unde arde camara, pentru ca pe urmă s'o sape.
Dacă veel mal multî orneuî ardeud o comoră şi se duc îndată ca
s'o sape, acelura ee i se va areta pe comoră un lucru ore-care de
aur,2) argint, aramă etc" acela are noroc la cornora aceea ..
Când ard bani], pămîntul de comoră se face sguros şi de-a colo re
cenuşie deschisă, Iar petrilc de colore ruginie.
Când te dUCI să sapr o comoră, sii'ţl leT: sapă, hîrleţ, cazma şi Încă
urrnetorele lucrurr : lumînare din s1iua de Paştt, smir-nă din cădelniţa
poper şi usturof , De al l umiurue de paro), nu 'ţI mal trebue alt nimic,
POţI să te duel CtI peptul deschis, n'ar de co să te temi.
Cu usturorul se unge în cruciş pe faţă, când se apropie de comoră
şi dice nişte cuvinte, pe care nu le-am putut aflit.
In timpul când să.p! comora ştim a banilor - dracul - ese mereu
umblă în jurul omulur prefăcându-se în: epure, vulpe, !LIp, urs, la
urmă se face om şi sc apropie de cel care sapă oornora, ea de trei
I,aşl O), şi zice: - Ce cauţ,I aicî ? - Vreu să sir.p şi se leu banir.
- Ce al se facI cu banii ? - Am se elal! milostenie (săriudare) pe
la monastir'î, etc. ca mal sus. Dacă banii ai:'! fost pnşi în pămînt cu
condiţinuile acestea, ataucI ştima 1ice:
- Pie după cum al S1is, numal să te ţiI de cuvînt. Da.că cel ce-o
pus bani în pămînt o <,lis: <cum l-am luat elL, ,,�Cl Să-l lee cei
ce I·a g{tsi», atuncl ştima �lice: - Să 'mI eln! cap de om şi ţ'ol da
baniI. Dacă cel ce sapă e lacom de banI, Îl dă ştimc'i pe unul elin
familia lur.
Dar val de sufletul careI dat ştimel pentru aş3 fel de lucm!
Un VeI' al mefî, ml�a spus nn asemeuea cas. Un om din satul Păl­
tiniş comuna Negra Şal'llluI, a săpat o c alI! ()l'ă, �i .�tima banilor l-a
cemt eap de om. Dintl'll'ntâilî, mal - mal UU-1 venea. Ia socotelă
concliţiunea acesta, dar încloindu-l lăcomia de bani, l-a elat ştimei pe
o nepotă a IUJ, ce o înfîesă el. Nepbta omulUI era. tle opt aUI, şi
după ce-a clat-o uncheşu-seu ştimel, în timp de patru anI, copila s'a
făcLIt hîclă şi închil'cise de era ca llllft ele treI an!. Ea Bciea din ce
1) Para comorilor nU-l areJet6re, e rece, CăCI s'a ÎutÎmplat de-a trecut
nisce or priI} pară şi n'o ars.
2) Lucrul p6te să -fie rnasă, scaun etc. Când va fi lucrul de aur, atuTici
în comură va fi numai bani de aur, dt-l lucrul de argint, în coru6ră e
numai argint.
a) Ştima banilor are ntlll1al chip de: vulpe, lup etc. nu poţ' Însă siî-l
<fiei că'i adeverat lup saii vulpe. Ştima banilor nn se p6te apropia mal
mlllt ol(->' trpl .... "r.:;' _l� �_1
================== pagina 39 ==================
LEGI, ÎN,ETĂTURĂ, MESERII
39
pricină i s'a Întîmplat acesta, şi mereu se ruga lut D-<,leu să '1 hră­
uescă de bani pe uucheşu-seu.
Copila o murit în chinurile cele mai îngrozitorc. D-c,leu o lucrat,
de uict uncheşul copile! n'a avut m6rte bună.
Tot văru-meu mf- a spus altă pătauie, au dită de el insuşt de la
acel om.
In Transilvania era o co moră. Şi o umblat o ment de t6te naţiile,
Unguri, Secui, Nemţi, ca s'o sape şi se lele banii, dar ştima banilor
le cerea «cloşca cu pui". Şi fiind că nu înţelegeau ce vre să dică
ştima cu vorbele acestea, n'au putut să Iele bau il în ruptul capului.
Amu s'a dus un Român, a săpat comora şi numai ce vine ştima
banilor, - Ce-ţi trebue mei? o dis restit ştima.
- Bani, alt nimic. - Dacă vref să'ţi dau bani, să'mî dai şi tu
«cloşca ta cu pul». Cloşca cu pui nu era alta: femeea cu copii, şi
Romanul avea nevasta cu patru copil. - Ţ'oi da-o, d[t întâiă să duc
o pereche de desagi cu bani, cu calul a casă si când m-ofă iutorce,
am să-ţi aduc cloşca cu pul, şi atunci mi-I da şi banii aceştia-l-altî.
- Bine, şi 1'0 lăsat pe Roman de ş'o umplut o pereche de desagf
şi s'o dus cu ei a casă. Romanul se întorce Înapoi fără se aducă pe
nevastă-sa.
- Ei nu ai adus cloşca? - Ţ-am adu s'o, şi am lăsat'o în cutare
loc, şi Românul dă să-şi umple rară desag ir. - Să nu pui mâna
nici pe un han, intâiii să'rnt aduci cloşca aici şi pe urmă îeti-I. ­
Eu aşa'ţi da.i cloşca, dacă mi-t face turtă de cenuşă şi după ce'I
coce-o, să mă văd printrînsa ca 'n oglindă. Ştima s'o necăjit fel şi
chip, da de unde să facă una ca asta. - Ei vedt cum nu poţi să
faci tu acesta, aşa nict eu nu pot să-ţi dau cloşca. Când o audit
ştima aşa, o sărit de-o palmă de la pămînt, s'o mâniet foc şi să lăsa
de tot la Roman.
Atunci Românul a scos bricinariu de la bernevecî, o rupt cheotorea
de la gura cămeşet şi o legat cu brioinariti degetul lui cel mic la
rădăcină (falanga a 3·a) şi cheot6rea de vîrful aceluiaş deget. Strîngea
de deget şi cu hricinariă şi cu cheotorea. Ştima se vânjolea pe jos,
să moră, şi tot nu se da. Românul n'o slăbeă mereu strîngea de
deget.
Ştima ve<,lend că nu'! de chip, r-o dis Româuulut : le-ţi banii şi
femeea fie a ta, numai dă-mi drumul, că tu eşti mal a dracului şi
de cat mama draculur. Românul in.tâi îi o umplut desagii cu bani,
s'o dus cu dînşii a casă şi iară s'o Întors, pană i-o gătit. Pe ştimă o
tot chinuit'o, până ce i-o <,lis iară: - 1\18 rog de toţi D-�eii care-i
al, lasă·me, că llll ţ'oiii face nimic, nici ţie, nici la urmaşiI tei, şi de
abea mai putea sufla.
Românnl ro dat drumul ştimeI, de s-o dus pe pustii.
După ce se ieu banii, tot-de-una se lasă un ban în com6ră, nu se
astupă; cel ce o astupă chioresce. Când se întîmplă de găsesc! o
com6ră astupată, să iei piatră roşă-ruginie de pe com6ră - căCI
acesta e arsă de para banilor şi să te dUCI la un vrăjitor, şi el ţ'a
sci spune,îs luaţi banii din com6ră, ori ba.
Intre bani de se găsesce măsele de ciumă, atunci acei bani nu 'f
poţi lua, căci mori de ciumă.
Tot-de-una să uu se ducă mulţi ca se săpe o comora căci bamtl
e dr·acul. - Aşa să ve spun una, care am au�it'oşi eu ele la moşnegi;
aicea se vede câtu'i de mare lăcomia omului. Trei 6men1, fraţi, nu
sciu ce-oI' fi fost, scieali o com6ră şi s'o dns s' o sape tus·trei. Inainte
ele a Încep� a�s�pit, o <;lis unul: - Să fim 6meni cum se cade, caţl
================== pagina 40 ==================
40
PROVEl!BELE ROMÂNILOR
dat cu toţii la săpat. O săpat el şi o scos banii şi amu era sa 1
împărţască. Unul o dis: - 1\1el, lăsaţi să ])le duc eli a-casă se aduc
ce-va de mâncare, că eli tare's flămând şi pote'tt fi şi voî. Tot f-am
spus nevestei se facă nisce plăcinte. - Da, du-te, numa să nu ză­
bovescî, o dis ceî-l-altî. Şi o plecat în sat. Ce gândea el! Am să spun
nevestei să facă nisce mâncare otrăvită şi am să le duc, ca se mă­
nânce cei dOI, şi după ce 01' mânca el, Îndată au să moră şi toţi
banii ali să'mt rămâe mie.
Când o ajuns a casă, 1-0 spus nevestei cum să facă mâncare a şi el
o mâncat altă mâncare ne-otrăvită. Nevasta îndată 1-0 făcut şi el s'o
Întors vesel inapot, ca şi când ar fi pus mâna pe cornoră. Cei ce o
rămas la comoră ce s'o gândit '?
- 1\1el ce să mai împărţim banii În trei părţi? Mai bine când o
veni celă-l-alt cu mâncarea să-i tragem amândot câte un glonte în
pept. - 1\1ei că bine ai dis, respunse celă-l-alt, Şi-o încărcat puscile
- căc! aveau puse! cu ei - şi când 1'0 zărit viind, 1'0 şi ars câte
cu un glonte în pept. Cela o şi cădut la pămînt.
Unul s'o dus de f-o luat mâncarea ce-o aducea şi o mâncat bine
amîndoI. Nu o trecut mult şi o Închinat şi el stegul. -- Şi mai sunt
multe păţanii de acestea.
Credinţă: Când un om a încărunţit numai pe o parte a capului,
acela a dormit cu acea parte pe o comoră.
ŞEZĂT6RĂ, V, p. 107-111.
11093
Banii te învaţă ce să fad.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., I, p.
450.
Banif- pe om fl învaţă
Ce să facă în vieţă.
A. P ANN, II, p. 74. - HIN­
TESCU, 1). 9.
Cine are bani găsesce îndată mijlocul de a'I întrebuinţa
şi de a isbuti.
Pecunia impetrat omnda. 1)
Prov. Lat.
L' argent fait lout.
Prov, Franc.
Cai sold se fa tol 2)
Pr-ov. Lomb
1) Banul iudeplinesce t6te.
21 rl1 hO:Hl CA (",...n. .f. .........
================== pagina 41 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERrI
Tudo pode o dinheiro. 1)
Prov. Port.
Geld machi Alles. 2)
Pro». Germ,
Penningen formar allt. 3)
Prov. Sved.
*6
11094 Banul, uşor face planul.
41
v. SALA, dasc. c. Oărpinet, co­
mit. Bihor, Ungaria.
Când ve"î ave )n pungă banul
El ît� face în cap planul.
A. PANN, II, p. 75. - HIN-
1'ESCU, p. 10.
Acelaş Înţeles ca la N o. 11093.
11095
Cu banl p6te omul face
OrI şi ce lucru îl place.
A. PANN, II, p. 75.-H1N1'ESCU,
p.8.
Se întrebuinţeză În înţelesul seu firesc şi mai ales
pentru negustorie.
Amour fait mouli
Mais arqen: fait tout.
Pt·ov. Franc.
Amor fa molt,
Arqent fa tot. 4)
Pro». Catal.
') Banul p6te tot.
� Banul face tot.
3) . Banul p6te tot.
A\ 1\ , r . __ ._1 .. , __ � •• 1 .t: '-_1-
================== pagina 42 ==================
42
11096
PROVERBELE ROMÂNILOR
Liebe kann Viel, oaa 7cann Alles. 1)
Prov. Germ.
Love does much, but money does more. 2)
Pr·ov. Engl.
Banul ascuns în pămînt, nici cresce nici
rodesce.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 85.
Se dioe pentru cei scumpi, ce'şt îngr6pă banii în pă­
mînt, aretând că nici un folos aii de la ei (GOLESCU).
11097
Când banul cuteză
Cuvîntul inceteză.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 36.
Adică banul hiruîesce ori-ce cuvînt (GOLESCU).
XpOGOO ),CI.),o[jyto� na� anpwttz[ tO) A6'(o�
Ps[f)m ya.p ttQS Î!.Cl.t nErpOÎ!.2. fL'� ),E"(O)V.
Pr-ov. Elin.
Auro loquente, nihil pollet queeois oratio. 3)
Prov. Lat.
Oi: l' 01' parle, toute lanque se tait.
Prov. Franc.
Dooe l' 01'0 parla, la ling1.ta tace. 4)
n·ov. T08c.
Redet o-u, so schweigt die Welt. 5)
Prov. Germ.
1) Amorul p6te mult, banul p6te tot.
2) Amorul face mult, dar banul face mal mult.
3) Când aurul vorbesce, vorba nimic nu p6te.
�) Când aurul vorbesce, limba tace.
5) Vorbesce banul, tace lumea.
================== pagina 43 ==================
LEGI, ÎNVE'{ĂTURĂ, MESERII
Money will do more than my lords letter. 1)
Prov. E.lgl.
*6
11098 Ban la ban trage.
43
D-NA E. B. MAWR., p. 47.­
Se. N. Inv. CI. VI, prin P. GÂR­
BOVICEANu,proj.-E. I. PATRICIU,
înv. c. Smu1tt, j. Cwurlul:U.-GR.
POIENARU, ing. c. Focşan't, j.
Puina.
*D
Banul la ban trage.
G. P. SALvru-, înv. c. Smttlfl,
j. Coourluiu.
Banii la ban trag.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist. I, p.
450. - FR. DAME, IV, p. 174.
Fol6sele, câştigul tot la cel avut merg. Cine are avere
o măresce într'una, pe când cel sărac tot sărac remâne.
SN6VĂ
Un ţigan, intrând într'o cârcimă şi veiend că negustorul nu'I acolo,
scose o băncuţă de cind-ied de bani, şi tinând'o cu două degete de
margine, o apropie de gura tejghelel, şi apot o smuci repede înapot.
Tot făcând aşa de câte-va 01'1, aude odată, tronc! uşa odăet. Venea
cârcrumarul. 'tiganul speriindu-se scăpă băncuţa pe gura tejgheleL
- Ce al făcut, meI ţigane? el întrebă cârcimarul răstit,
- Apo] ce să fac, boiarule! Ia am audit că trage ban la ban, şi
am vrut să vedem cu băncuţa mea, daca e adevărat, D'apot de geba
că nu'I adevărat,
- Ba'f adevărat, mei ţigane. Tu, n'ai vedut ? Ar meî, mal multî,
au dovedit pe băncuţa ta.
Un bien acquiert l' autre.
Prov. Franc.
La roba va ai« roba, )
Prov. itai.
') Banul potrivesce mal mult de cât scrisorea boeruluî meu.
================== pagina 44 ==================
44
11099
PROVERBELE ROMÂNILOR
Vase el bien al bien, y las abeyas IX lCt miel. 1)
Pro». Span.
Banul bani unde zăresce
Colo se rostogolesce.
A. P ANN, II, p. 74.
*6
Banul ban?' unde zăresce
Acolo se rosioqolesce.
HINŢESCU, p. 9. - V. SALA
dasc. c. Poiana, comit. Bihor', Un­
garia.
Acelaş înţeles ca la No. 11098.
L' eaa va taujaurs Cl, la rioiere.
Prov. Franc.
11100
Ban pe ban momesce.
GR. JIPESGU, Opinc. p. 15.
Acelaş înţeles ca la No. 11099.
Un bien fait l' auire.
Prov. Franc.
La raba aua raba. 2)
Proo. Tose.
Gid. wiZZ zu Gut. 3)
Prov. Ger-m.
*6
11101 Banul face banii.
V. SALA dase. c. Ghighişen'f, co­
mit. Bihor, Ungar-ia.
1) Merge averea la avere, si albinele la miere.
:) Averea la avere. '
================== pagina 45 ==================
Ţ
LEGI, INVEŢĂTURĂ, MERERII
Banul face banit) şi păduchea păduchit
A. P ANN, II, p. 74.
*L\
Banul face bani�) şi păduchele păduchii.
45
HINŢESCU, p. 10. - GR. PO'(E­
NARU, ing. j. Puina.
Cu banz faci ban'/'.
D'NA E. B. MAWR, p. 58.- HIN­
ŢESCU, p. 8.
*6.
Bani� fac pe bant
P. ISPlHESCU, Rev. Ist., l, p.
450.- A. GORovEI, c. Foliiceni,
j. Suciaoa .
Bani; fac bani,
HJNp;sCU, p. 9.
Acelaş înţeles ca la N o. 11100.
1 danaro e fraiello del danaro 1).
Pt·ov. Itai.
Dinero llama dinero 2).
Prov. Spom.
Ffennig ist Ffennt'gs Bruder. 3)
Geld wintgeld. 4)
Prov. Oland.
Money makee money. 5)
Proo. Engl.
1) Banul e fratele banulu i,
") Banul iubesce banul.
3) Banul e fratele banului.
4) Banul dobândesce (face) ban.
================== pagina 46 ==================
46
11102
PROVERBELE ROMÂNILOR
BanI d'aş ave
M'aş însura.
A. PANN, II, p. 126.-HlN1'Escu,
p.8.
Casă nu se ţine fără parale şi încă multe.
POVESTEA VORBII.
Intr'o dimineţii, pe ceţii, pe fum,
O cadină p'alta întî1nind pe drum,
O intrebă. - Soro! orf pă.ţ.işl cevaşt '!
Astfel până 'n <;lioă încotro plecaşt ?
- Ba, lele, răspunse, n'am vre un alt zor
De cât silesc Iute s'ajung la obor,
Să găsesc să'rnr cumpăr un măgar şi eii,
D'o veni vre- unul în norocul meu.
- Ce să fact cu dînsul? o Întrebă iar.
- Iacă, ea răspunse, ca să'l am să car,
Când lemne, când apă, când alt ce-va greii;
S'am adică 'n curte, aj uter şi eu.
- O Dornne I Îl dise, prietina el,
De ce'ţl trcbucsce măgar să mai al?
Mai hine 'ngrijesce să 'ţi ei un bărbat,
Şi fă şi tu c'alte ce s'a măritat.
Că magarul numai apă 'ţi va căra,
Lemne ş'nlte, câte le vet cumpără,
Iar bărbatu 'n vreme hamal o să '1 ai,
Din <;li până 'n nopte, ban! fără să dat.
Incepi, săpun, sare ş'alte 'I poruncescî,
Pân la lumînare cerând Îl spetcscî>.
Şi aşa cadiua d'obor s'a lăsat
Şi, fără zăbavă, ş'a luat bărbat.
Astfel dar săracul e ca un hamal,
Cară 'n di şi uopte, cară ca un cal,
Că de nu aduce este val ele traiu ,
Nu pete să. ţie casă cu vatraru
Ci să se gândescă, când se va 'usura,
Ca să nu îucepă 'u urrri'a fluera;
Că nu este numar să te 'nsort, să pupi,
Ci 's mai multe care cer să le astuot.
11103
Pentru bani lea şi fata draculuî,
A. PANN, Eclit. 1889, p. 107.
*.6
Pentru bant teâ (te) şi pe fata draculwl.
V. SALA, tlasc. c. Păcâlesci, co­
mit. Bihor, Ungaria. - GR. ALE­
XANDRESCU, maqistr. i. Putna,
Veq'i Boxat.
================== pagina 47 ==================
r
LEGI, .ÎNVETĂTURĂ, MESERII
47
11104
Pentru cel cariî se bucură la avere când se căsătoresc.
Pentru bani luai betrăn
Şi me băgai la stăpân.
A. P ANN, IT, p. 126.
Când o fată se mărită pentru avere.
11105
Pentru bani luai betrănă
Şi me băgai la stăpână.
H1N'l.'ESClT, p. 9.
Acelaş înţeles ca la N o. 11103.
{/elui qai prend la vieille femme
Aime l' arqen; plus que le dame.
Proc, Franc.
11106
Me făcui, pentru bani mulţi,
Olăcar de cai stătuti.
A. PANN, lI,p. 126.-HINJ;ESCU,
p.9.
Acelaş înţeles ca la No, 11105.
11107
Când vor fi la mijloc banii
Nu se mai întrebă anii.
A. PANN, II, p. 128.-HINJ;ESCU,
p. 9. - B. P. HĂŞDEU, Etym.
Magn., p. 1125.
Cine caută nevestă cu avere nu se mal uîtă daca e
tînără sau bătrână căci, precum se mai dice : zestrea tote
le astupă.
1 1108
Fie ca o naibă
Numai bani să aibă.
A. P ANN, II, p. 128. - HIN­
TlCSCU, p. 117.
================== pagina 48 ==================
48 PROVERBE LE ROMÂNILOR
*6
11109 Nu s'o însurat cu fata, ce cu banii.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr. j.
Puina .
Acelaş înţeles ca la N o. 11108.
*6
11110 Banii îi găsescl în drum şi tot trebue
să 'i numeri.
AT. PETRESCU, ing. c. Curtea­
de- Argeş, j. A.r,qeş.
Ne învaţă să numărăm, În tot-de-una, baniî ce III
se dau.
11111
Fie-ce nebun scie să căştige banii, dar
nu scie să '1 păstreze.
A. PANN, Edit. 1889, p. 59;
III, p. 73. - P. ISPIRESCU, Rev.
Ist., III, p. 382.
Arată cât de greu învaţă omul să fie econom.
11112
In bani nu te gurguia
Că Dumnedeu dă şi Iea ,
A. PANN, 1, p. 73. - HINŢE­
seu, p. 9. - Albina, 1, p. 1635.
A�1'î eştI bogat, mâne sărac ; de acela nu trebue să
dispretuescî pre cei cu care te vei asemăna, pote, în
curînd.
11113
A lipsit de a-casă doI anI şi s'a Întors
(în pungă) cu doi bani.
A. PANN, Edit. 1889, p. 176;
IIT, p. 154. - HrNŢESCU, p. 4.
A lipsit ele a-casă noue an't
Şi s' a intors cu dat banz.
A. PANN 1i:tlit lRRO � ori .
================== pagina 49 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ. MESERTl
A lipsit d' a-casă notte an:
Şi s' a întors cu noue bani,
HINTESCU. p. 4.
49
Pentru omul prost, ne-trebnic sau lipsit de ori-ce
învăţătură,
*L:.
11114 Banul face omenia, banul face ruşinea.
V. SALA, dasc. f. Rienz, comit.
Bihor, Ungaria.
Aduce cinste ŞI ruşine.
*L:.
11115 Banul te bagă la reu, banul te sc6te.
V. SAT_A, dasc. c. Tărcâiţa, co­
mit. Bihor, Ungaria.
Când faci o greşelă şi plătind scapi.
11116
Banul te bagă afund,
Banul te sc6te în und.
A. PANN, Edit. 1889, p. 82;
nr, p. 30. - S. 1. GROSSMANN,
iu«, p. 252.
Banul te bagă afund, banul te scote.
P. ISPIl�SCU, Rev. Ist., I, p.
451.
10 Acelaş înţeles ca la N o. 11115.
2° Banul te împinge la rele şi te nenorocesce, dar tot
banul, dacă sciî să '1 aduni sau să '1 păstrezi, îţi măresce
vada în lume.
*L:.
11117 Banul te duce,
Banul te aduce.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou-Bă­
resei, comit. Bihor, Ungaria.
================== pagina 50 ==================
50
11118
PROVERB�LE ROMANILOR
Banii nu aduc procopsela, ci procopsela
aduce banii.
A. P ANN, ss«. 1889, p. 28;
II, p. 4. - HlN1'ESCU, p. 9.
Arată fol6sele învăţăturet.
*6
11119 Banii nu aduc înveţătura, dar învetă-
tura aduce banii.
Ve41 fnvc/ătură.
V. SALA, dasc. c. Poeni inj.,
comit. Bihor, Ungaria.
Fără muncă uu ' se dobândesce învăţătura, dar când
ţi-ai însuşit' o mult câştig îţi pote aduce.
11120
Pineşi en scrigna ali cnoiu en stala
tot uro.")
FR. MIKLOSICH, Rum. Unte/·.,
1, p. 14.
11121
Dicore mai mult agricolă.
Pineşi şi vera mal pucin nego se oredae. 2)
}i'R. MIKLOSICH, Rttm. Untc1'.,
I, p. 14.
Arată puterea banului asupra omuluî.
*6
11122 Banii strîngetoruluî
In mâna cheltuitoruluL
A. P ANN, sau. 1889, p. 63;
III, p. 77. - HIN'fESCU, p. 9. -
H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea,
s. DorohoL
Ban'i!t strîngetorulu'f
Pe mâna cheltuitorulu'i.
P. ISPIREf;CU, Rev. Ist., I, p.
460. - FR. DAME, I V, P 117.
1) Bani în pungă .�i gunOlu în staul e tot una.
2) Banii ca şi credinţa (în Dumnedeii), chiar daca lipsesc, omul crede
================== pagina 51 ==================
LIlGI, ÎNVEŢĂ'fURĂ, MESERII
51
*6
Bani; strîngetorul �t7 intră în mâna r-heltui-
tontlu7.
O. NEGRUZZI, J, p. 247. -
Ntc. MATEESCU, înv. c. Maviliţa,
j. Puina.
*6
Banit strîngetorulul, intră pe nuina cheltui-
torulu!t.
E. 1. P ATRIUIU, înv. c. Smulţi,
j. Cavurluit1.
*6
Bani?' strîngetorulut remân pe mâna chel-
tuitoruluL
Semin. C. Buc. oi, VIII, prin
P. GÂRBOVICEA.NU, praf.
Vecii Ban. Avere.
10 Pentru cei sgîrciţl: îndemnându 'i să se folosescă de
averea lor.
2° Părinţii adună şi copiii risipesc.
LEGENDĂ
A fost odată o vrabie şi un vrăbioiii carii strîngeu cu cea mai
mare sîrguinţă spice, ca să aibă peste iernă ce mânca. Şi vrabia fiind
forte sgîrcită, orf de câte 01'1 află şi aduna câte un spic, se suia pe
o rămurică, a uneî sălcii din apropiere, şi ciripind dicea :
Cine strînge
Să mănânce !
Un piţigolu însă care avea ouîbu în nisce câlţi dintr'un stmbeîu a
unei femei lenişe, ve<,lend pre vrabie lăudându-se, că numai acela să
mănânce care strînge, incepu a't cânta şi el în potrivă şr-a dice :
Strîngeţi VOI
C'orn mânca noi!
Şi cum dise aşa se şi întîmplă. Piţigoiul, însemnâudu-şî bine locul
unde aii ascuns vrabia şi vrăbioiul spicele adunate, când sosi Ierna se
duse şi le mâncă mai pre tate. > - MARIA.N, Ornit., II, p. 148.
Quantum pater colligit, tantum filius dis si pat. 1 )
Prov. Lat.
================== pagina 52 ==================
52
11123
PROVERBE LE ROMÂNILOR
Apres un accampâire, uen un escampâire. 1)
PTOV. Lanquedoc.
Doppu l' auaru uen: lu sfragaru.2)
Prov. Sic.
Au] den Sparer folgt der Zehrer.3)
Pro». Germ.
Efter en Samler kommer en 0der.4)
Prov. Danez.
After a thrifty {ather a prodiqal son.5)
Prov. Engl.
Omul face banii, nu banii pe om.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 59.
Ve4'î Avere.
Acelaş înţeles ca la No. 11064.
*L:o.
11124 Omul face banii şi banii pe om.
A. PANN, 'IIl, p. 73. - HIN'
1'ESCU, p. 133. - V. i:)ALA, dasc.
c. Holod, comit. Bihor, Ungaria.
- D. Por-ovicm, înv. c. Cuvin,
comit. Arad, Ungaria.
Ve4'î Sănătate.
Ne învaţă să muncim şi să strîngem banr, carit ne
vor ajuta să atingem ţinta hotărîtă.
11125
Omul făr' de (fără) bani e ca paserea
fără aripi;
Când dă să sb6re
Cade jos şi m6re.
A. PANN, Edit. 1889, p, 58;
III, p. 72. - HIN'fESCU, p. ] 33
1) Dupa unul care adună, vine altul care cheltuesce.
2) Dupa sgîrcitul vine cheltuitorul.
3) Celu'î econom urmeză cheltuitorul,
4) După un stringetor vine un risipitor.
") Dupa un tată econom un fiu risipitor.
================== pagina 53 ==================
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, MESERrI 53
*6
Omul fără ban; e ca paserea fără arip'i;
Când dă ca să sbore,
Cade jos şi m6re.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamos­
lea, j. Dorohoiu. - Se. Norni.
Inveţ. ci. FI, prin P. GÂRBOVI'
CEANU, prof.
Arată puterea banului în lipsa căruia omul nu pote
nImIC.
Homo sine pecunia est imag8 mortis.l)
Pro». Lat.
In homm' sins ârgint, c' est' on leup sins dU dints
(on biergî eine chin.) 2)
Prov. Wallon.
Uomo sensa roba e una pecora eenea lana.3)
Prov. Tose.
Een man eonder geld is een lijk.4)
Prov. Oland.
A qenielman, withouf rnoney is like a pudding
unihout suei. 5).
Prov. Engl.
11126
Şi cu bani, şi fără bani, fericit tot nu eşti.
IDEM, Calend. Rom. 1892.
Fericirea nu este în bant ci în gusturi cumpătate şi
consciintă curată.
') Omul fâră ban) este ic6na mortir,
2) Un om fără bani, e un lup fără dinţi (un ctoban fără câne).
3) Omul fără avere e o oîe fără lână.
:) lJn om fără bani e un hoit (cadavru).
================== pagina 54 ==================
54
PROVERBELE ROMANfLOR
L' argent ne faii pas le bonheur.
Prov. Fmnc.
*L.
11127 Bani albi pentru dile negre.
T. CODRESCU, Uricar, XXIT, p.
50. - P. ISPlRESCU, Re». Ist. 1,
1). 450; Leg. r, 1872, p. 178. -
1. Ioxssotr, II, p. 104 - '. AI.
RîuREANU, Dat. Cop, p. 144. ­
S. 1. GROSl:lMANN, Dict., p. 58.­
GR. JIPESCU, Rettr. Oraş. p. r 3.­
C. ALEXANDRESCU, c. Alexfn't, J.
Iulomiia. - E. I. PATRICIU, în».
c. Smulii, J. Couurluiu, - N. FI­
LIMON, ciocoi, p. 288. - K. A.
ZAMFIREscu-DIACON, înv. c. ştiu·
bienii, J. Dorohoi. - EM. POPESCU,
înv. c. Ciocâncecii-Mărqineni, J.
lalomi.ţa.-I. POPl!:1;CU, in», c. Do­
brcni , J. Ilfov: - CALIN VASILE,
stud. j. Argeş.
Ban� alM de cfile negre.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 85.
*L.
Strînge (adună) bani albi pentru Cfile negre.
A. PANN, sa« 1889, p. 59;
III, p. 73.-HINl'ESCU, p. 9,-GR.
JIPESCU, Opinc. p. 30. - B. P.
HAşDEU, Etţrm, Magn. p. 2420.­
Fa. DAME, r, p. 118.- V. A. Fo·
nnscrr, c. Folticeni, j. Suciaoa.>«
G. P. 8ALVIU, înv. c. Smulţ1, j.
Coourlucu, - DIM. Por-ovrcnr, înv.
c. Cuoin, comit. Arad, Ungaria.-­
GR. POhNARU, ing. c. Bassa, j.
Ialomiţa.
*6
Ban?' alb?' sunt bunZ pentru cfile negre.
IULIU GROFŞOHEANU, înv. c.
Galşa, comit. Arad, Unqaria.
V. SALA, c. Poeni Sup., comit.
Bihor, Ungar·ia.- LIVIU PAP, înv.
c. Couasinţ , comit. ArarL TTn-
================== pagina 55 ==================
LEGI, ÎNVE1'ĂTURĂ, MESERII
55
*
Pradzl al g hi tri dzile u LI)
D. DAN, stud., c. Necesta, Ma­
cedonia.
Parai; alghi, iră dzîli lăL 2)
PER. P AP AHAGI, Zweit. J ahres ,
p. 172.
VC'ţl Para.
Arată ajutorul ce avem de la bani, la vreme de nevoie.
(Gor.ssotr) .
. Tgi spargna a tems, que! ha el basegns. a)
.Prov. Hetoromanş.
Spar' zn der Zeit, so haei du in der Noth.4)
Pro». Germ.
Of saving comes having.5)
.Prov. Engl.
Ac acce cara ghi1:ln iciii n dîr. 6)
Proc, Turc.
*b.
11128 Bani buni pentru dile negre.
SILVI1J POP, înv. c. Covasinţ,
comit. Arad, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 11127.
11129
Alghi tu pundzi, şi pesci tu munte. 7)
G. WEIGAND, Zweit. Jaht"es., p.
148.
Cu bani găsesc! ori-ce ŞI ori-unde.
') Bani albî pentru q.ile negre.
2) Bani albi pentru q.ile negre.
3) Cine economisesce la vreme, are la nevoie.
4) Economisesce la vreme, ca să ai la trebuinţă.
5) Din economic vine averea.
6) Bani albi pentru dile negre.
================== pagina 56 ==================
56
PROVERBELE ROMÂNILOR
Qui a de l' arqent a des eoquilles.
P1·OV. Fmn('.
ehi het danari, ha eia eh'e vuole.1)
Pl·OV. Itai.
Baar Geld kauft. 2)
Pl·OV. Germ.
*.6
11130 Banii 's cu ciobote roşii.
D'NA EOAT. ZANNE, c. Pepeni,
i- Fălcin.
*.6
Bona ) s cu cibote roşii.
E. � 1. P ATRIOIU, c. Smuli), j.
COVH1'lU'fU.
Ve(J-l Ctobotă.
10 Arată Însemnătatea banului.
20 Se mai Înţelege şi lipsa de banî. Ve�lI No.6899.
Ve<,li origina acestei \1iceri la No. 6897.
11131
Ca banul din mână 'n mână.
IORD. GOLESOU. Mss. II, p. 25.
A âmblă ca banul din mână în mână.
G. I. MUNTEANU, p. 72.
*.6
Să umbli ca banul.
GR. POIENARu, înv. c. Rosea,
j. Ialomiia,
*
Să umbli ca banul din mână în mână.
A. P ANN, II, p. 49.-HINŢESOU,
P: 10.- GR. ALEXANDRESCU, ma­
gist. j. Puina.
:) �ine. are l?anI, ar�. �ot ce vre.
================== pagina 57 ==================
LEGI, mVEŢĂ'rURĂ, MESERII
57
10 Se diee pentru cele ce trec de la unul la altul şî
nicăirî stau (GOLESGU).
2° Şi mai ales pentru omul ne-statornic care, apucân­
du-se când de una când de alta, nimica nu săvîrşesce,
spre paguba lui.
Variantele 3) şi 4) sunt blesteme. Să nu' şi găsescă ni­
căerf odihnă şi linişte.
*D.
11132 Umblă ca banu al reu.
A VR. CORCEA, peroh, e, Uoşte'Î1t,
Banat.
Despre cei cari umblă mult, de ici-colea.
11133
Banului reu pungă sa nu'I faci.
Lumea Ilustrată, rr, p. 695.
10 Acelaş înţeles ca la N o. 11132.
2° Câte odată i se dă şi înţelesul g.icereI care urmeză.
11134
Banul reu nu se pierde.
IORD. GOLESCU, Mss. tr, p. 85.­
FR. DAME, 1, p. 117,
*D.
Banul reu nu se perde.
C. NEGRUZZI, I, p. 250.-B. P.
HĂSDEU, Etym. Magn. p. 2421.­
D-N'A Z. JUVARA, c. llcflesci, j.
Tutova. - IULIU GROFŞORI�ANU,
dasc. c. Golşa, comit. Arad, Un­
garia. - E. 1. PATRJClu, înv. c.
Smulţ'i, j. Coourluiu;
Banul reu nu se perde nicZ odată.
BARONzr, p. 49. - HINŢESCU,
p. 10.
Banul reu nu se prăpădesce.
P. IflPIRESCU, Rev. Ist. 1, p.
451.
Banul reu nu pere.
================== pagina 58 ==================
58
PROVF:RBELE ROMÂNILOR
*6
Banul reu nu piere.
1. POPESCU, înv. c. Dobrent, J.
Ilfov.
*
Părăllu (Prăllu) 1-0Ş nu chere. 1)
D. A. MIU;SCU, stud. c. Gopeş�,
Macedonia.
Pa1"ălu ealbie pute nu chari. 2)
PER. P APAHAGI, Zweit. Jahre8.,
p. 161.
Vecii Fer.
10 Adică cei rei nu pier curînd (GOLESCU).
2° Prostul are noroc, omul fără merite, neînsemnat
nu se prăpădesee lesne. Acelaş înţeles ca la N o. 636.
In pravila lui Vasile Lupu la capitolul: pravile impe­
rătesci, găsim următorul paragraf:
PENTRU OALPUZANII OElA OE FAO BANI REI OE ŞI PENTRU
OERTAREA LOR.
'/..- Mincinoşii cela ce fac bani rei, aceştia încă fac acea greşală.
cum ar sudul. pre împeratul şi pre Domnul ţerei.
�.- Banii cei rei, sunt de tret feliurr : mestecătură, ee se dice aurul
cel curat ce are fi să fie, el '1 spurcă şi amestecă, argintul aşisdere ;
unul amestecă cu aramă, altu '1 fac chiar de aramă şi numai că ce '1
spoiesc desupra cu argint, acestă 'I uns; a doua s'are fi şi curăţi o
samă de bani ei fac mal mici de ce nu aglung la cumpănă, ce păgu­
bese omenii cela ce 'I leu; a treia aşijdere se chiamă mincîuuoşi,
pentru că ce chipul şi scriptura ce pune pe dînşl. este minorunosă,
nu Iaste făcută den sva.t cu învăţătura eul-va ce pre furiş ca un lu­
cru reu, drept acela de are fi şi curatt cu nemică mestecaţi, şi de-are
fi şi deplin la cumpănă totu'I un lucru mincîunos şi să chfamă miu­
cîuuos, soţ furtuşagulut.
'[.- Banii cel buni şi drepţi au patru Iucrurt pre 'mpregfurul lor;
întăî cela ce face bani să albă putere şi voe de la imperătie, sau de
la domnul loculul aceluta; al doilea să se facă în loc vestit cum are
fi în mijlocul tel'guluf, să vadă toţI; al treilea să albă chip şi scrip­
tura cinstită şi frumosă, iară să nu fie făcută acea scris6re in vre-un
chip grozav şi de ruşine; al patrule iarăşi să fie şi la cumpănă deplin,
ne mică să nU'1 lipească, cum faste mal cu dreptate aşa să fie.
Urmeză pedepsele cuvenite celor carii fac banî minci­
noşi, adică calpuzanilor.
================== pagina 59 ==================
_______ L=E=-::.,GI, ÎNvE'rlTultl, �msERII
Herua male non marit mai. 1)
Prov. Sard.
Unkraut cerdirbt nichi. 2)
Prov. Germ.
Rose pene el nem oeee.
PTOV . .Magh.
Plany peni» nesahune.
Prov. c-»:
Re he rpom, Y sonpnse.
Prov. Sîrb.
59
11135
Banul roşu nu se pierde (perde) lesne.
A. P ANN. Edit. 1889, p. 153;
IIr. p. 123 - HIN'fESCU, p. 10.
Acelaş înţeles ca la No. 11134.
11136
Mai mare banul de cât sacul.
FR. DAME, IV, p. 6.
Muncă multă şi puţin câştig.
11137
Toţi banii
In punga Stanei.
11138
IORD. GOLESCU, 11{88. II, p. 70.
Se dice când totă averea ne-a prăpădim cu muierile
(GOLESCU).
Se înnecă cu banii în gură.
IORD. GOLESCU, .M8S. II, p. 65.
Se gice pentru cei lacomi şî mitarnicî (GOLESCU).
================== pagina 60 ==================
60 PROVERBELE ROMÂNILOR
*,0
11139 Cuvîntul mai plăcut nu'I de cât cântatul
banului.
V. SAI,A, dasc. c. Vaşcou-Bă­
resei, comit. Bihor, Unqaria .
Mai ales pentru cel lacom de avere.
11140
*
Banii învie morţii.
M. ARoNOVICl', tipogr. j. Iaşi.
Arată puterea banului.
Pecunia impetrat omnia. 1)
Prov. Lat.
L' argent ('ait tout.
Pro». Franc.
Geld machi Alles. 2)
Pro». Elt'el.
*6
11141 Banii înşal ă ochii.
N. MATEESCU, înv. c. Moviliţa,
j. Putna.
De aci şi gicerea a unge ochii cui-va.
«Având mare cunoscinţe între Cazacî, au mers la dinşiî, pre uniî cu
gturuintă implăndu't, pre alţi'i cu banl ungendu·le ochi'i a , - URECHIA,
Leiop. T, p. 197.
*6
11142 Banul deschide uşile fără chel.
V. SALA, dasc. c. Pacala, co­
mit. Bihor. Ungaria.
Vedi Aur, Chere, Raru,
'Sabie, Sulă.
Acelaş înţeles ca la No. 437 şi 6862.
================== pagina 61 ==================
LEGI, ÎNVEţĂTURĂ, MESERrI
Auro quceque janua panditur.1)
Pr01'. Lat.
61
*D.
11143 Banul este cheea cu care se descue
ori-ce uşă.
N. MATEESCU, înv. c. Moviliţa,
.i. Puina.
Veql Aur, Cheie.
Acelaş înţeles ca la No. 11142.
*D.
11144 Din banii drepţi Ieă dracu pe jumatate;
iar cei strîmbi îi Ieă cu stăpân cu tot.
Nrc. MATEESCU, înv. c. Movililja,
i- Puina,
Vedî Avere J a Câftiga.
Omul nu trebue să năzutescă ca, prin cal piezişe,
să facă avere căci, averile adunate din jaf şi răpirî t6te
se pierd.
Averec( cu înşelăciune câştigată scade.
Prov. Solam., 13, Il.
De male qucesitis non qaude: tertius hceres.2)
Prov. Lat.
De choses mal acquises le iiers hoir ne jouira.
Prov. Franc.
Della roba di mal acquisito non se gode il tereo. S)
Prov. tua.
Unrecht Gut kommi selien auf den dritten Erben.4)
Pro». Germ.
1) Aurul deschide ort-ce usă.
2) Al treilea mostenitor nu' se bucură de averea câştigată pe nedrept,
3) Al treilea (moştenitor] riu se bucură de averea dobândită pe nedrept.
4\ A _."'-" .... ....,""rl ... 6. ..... t::; T"\""'Uln� r>lrp�{)rl l�. �.1 treilea mostenitor.
================== pagina 62 ==================
62
11145
PROVERBELE lWMÂNILOR
Banii din mână îi scapă
Ca ciurul cum ţine apă.
A. PANN, III, p. 69. - HIN­
'fESCU, p. 9,
11150
Pentru omul cheltuitor.
*D.
11146 Fie-care nebun p6te să căştige bani dar
nu p6te să'i păstreze.
Nrc. MATEESCU, înv. c. Movilila,
i. Putna.
VeqI ns», Avere.
Arată cât de grell se economisesce banul.
*D.
11147 Banii mei şi ai tel stau în CUlU.
CĂLIN IORDACHE & ION STĂNE­
SCU, stud., j. Argeş.
Când dOI sunt de opotrivă săracî.
*D.
11148 Dai cu ctocanu
Ca să iei banu.
I. POPESCU, Î'nv. c. Dobrent, j.
Ilfov.
VeqI Tiga".
Pentru cel cari câştigă dintr'o muncă uşora,
Se dice în deosebi pentru ţiganI cari, numai din câte-va
lovituri cu cîocanul, câştigă banul cu multă uşurinţă.
Vegl la N o. 1357, Povestea 1YIalcel DomnuZ,ui, care ne
dă origina acesteî dicert, .
*D.
11149 Treba ta şi patru bani.
G. POBORAN, inst., j. Olt.
VeqI CUI'.
Acelaş înţeles ca la No. 3124.
*
Vorba aia şi doi banî.
================== pagina 63 ==================
63
11152
I,EGI, ÎNVE1'ĂTURĂ, MESERII
------------------�---- ---------------------
*6
Sechime ş� doi bant
C. C. MICLESCU, c. Mir-lesei, j.
Vaslt�h�.
Vedf Cur.
Acelaş înţeles ca la No. 11149.
*
11151 Tot dOI bani şi un ort.
M. CANIAN, public., [, Iaşi.
Pentru un lucru de o mică însemnătate, ca şi altul
de alminterea.
Ortul este o monedă vechie care valora ce-va mai
puţin de şepto banr.
6
Banii nu se culeg de la trunchiu, ca
surcelele.
ION CREANGĂ, Arnint., p. 120.
Căci se dobândesc anevoie şi cu muncă Încordată.
<Eu mă lupt cu gândul cum să 'I port de chelturelă, căc! banii nu
se culeg de la trunchiic ca surcelelc.» - I. CREANGĂ.
11153
*
Cine mi-a luat banul din gură?
A. P ANN, I, p. 99. - GR. ALE'
XANDRESCU, maqisir. c. Focşani,
j. Puina.
Ved! Ismene.
Pentru cel nerod.
*6
11154 Cu bani cumperi (găsesci) şi brânză de
iepure.
ALFRED Juv ARA, c. Pepeni, [,
Fălciu.
Veql Bnînză, Bou, Cuc.
Arată puterea banului.
ehi ha quaitrini, ha tutto.r;
Pro». TOBe.
================== pagina 64 ==================
64
PROVERBELE ROMÂNILOH
P01" dinheiro baila el perroF;
Prov. Port.
Făr Geld ie Alles ta krieqen. 2)
Prov. Oldenb.
*6
11155 Cu bani găsesci şi lapte de pasere.
P. ILIEş, c. Căinenz, j. Argeş.
Veql Boii, Cuc, Pa­
.sere, Vrabie.
Acelaş înţeles ca la N o. 11154.
Pecuniai abediunt amnia.3)
Pro». Lat.
Argent camptant parte medecine.
Prov. Franc.
Maney makes the Mare ta ga.4)
Pro», Engl.
*6
11156 Cu bani şi ochi negri găsesci.
C. TEUDORESCU, înv. c. Cursesdt,
s. Vasluzu.
Acela.ş înţeles ca la N o. 11155.
A se apropia de acestă <jicere cele de la. No. 4188,
4189 şi 4236.
*6
11157 Banul şi pe nerod îl face iubit.
V. SALA, tlasc, c. Verzar, comit.
Bihor, Ungaria.
Toţi linguşesc pe omul bogat, cu gândul de-a căpăta
ce-va
1) Pentru ban j6că cânelc.
2) Cu banî poţi să dobândesc! tot.
") Tate ascultă de ban'i,
4) Banul face.
================== pagina 65 ==================
LEGI, ÎNVE').'ĂTUHĂ, MESERJI
*6
11158 Cu bani faci tote.
65
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
[. Vaslu�u.
Acelaş înţeles ca la N o. 11156.
Pecunia impetrat omnia.1)
Proo, Lat.
L' aroent fait tout.
Prov. Franc.
Tudo pode O dinheiro.2)
Pro». Poriuq.
Geld machi Alles.3)
Pro». Elveţ.
Penningen .formar allt. 4)
Pod. Svecl.
11159
Ai bani, ai de t6te.
D-na E. B. MAWR, p. 106.
Cine are bani, are de t6te.
D·na E. B. MAWR, p. 54.
Acelaş înţeles ca la No. 11156.
*6
11160 Banul îţi câştigă prieteni.
V. SALA, dasc. c. Hotar, comit.
Biho;', Ungaria.
Când eşti avut <Coţi îţi sunt binevoitori şi te linguşesc.
1) Banul face tot.
") Totul p6te bauul.
3) Banul face tot.
4\ "R-::'In"l [.-:.,.....,. t-"t-
================== pagina 66 ==================
66
PHOVEHEELE HOMÂNILOH
Prov. Elin.
Felicitas multos habet amicas.2)
Prov. Lat.
ehi a raba ha de parenii. ')
Prov. Ital.
Viel Geld, viel Freunde.4)
Prov. Germ.
Mi7cit gaz [cer marqar: vin. 5)
Proo, Isl.
*6
11161 Să nu al nimic numai banî să ai.
E. J. P ATHICIU, înv. c. Smult«,
J. Couurluiu,
Veqi Catic,
Căcl cu bani poţi dobândi ori-ce.
*6
11162 Nu sună banul când e unul singur în pungă.
V. A. FORESCU, c. Folticeni, j.
Suciava.
10 Omul sărac nu e băgat în seamă.
2° Un om smgur, puţin p6te.
*6
11163 Primesce de bani bunl tot ce'I dă.
lULIU GROFŞOREANU, înv. c. Gal­
şa, comit. Arad, Ungaria.
Crede îndată tot ce i se spune.
1) Fericirea e Iubită de mulţi.
2) Fericirea are mulţi prieteni.
3) Cine are avere are rude.
4) Mulţi bani, mulţi prietenr.
5) MIllt-y han't .f..,,� � .• t cv •
================== pagina 67 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
Prendre pour bon argent.
Prov. Franc.
67
11164
Ţ'era banului este acolo unde scil să '1
prăsescî mai cu agerime.
GR. JIPESCU, Opinc., p. 15.
11169
Du-te unde e ce-va de câştigat, în loc să stai în satul
teu şi să trărescî în lipsă şi în sărăcie.
*6
11165 A<;J.i cu bani, mâne fără bani.
ZOEMIHĂILESCU, înv. e. Buşteui,
j. Prahova.
Adică nici odată fără bani.
Alusie la bărbierul care dase de scire că: mâne rade
fr1ră banL
*6
11166 Banul te chinue.
V. SALA, cam. Găcăcen'f, comit.
Bihor', Ungaria.
Lipsa ca ŞI posesiunea lUI îţi aduce supărărt.
*6
11167 Banul te ne-odihnesce.
V. RALA, dasc. c. Dudureasa,
comit. Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 11166.
*6
11168 Banul te ne-linistesce,
V. SALA, dasc. c. Petrileni, co­
mit. Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 11167.
6
Pentru bani îşi vinde sufletul.
Â. P ANN, Edit. 1889, p. 63;
Il l , p. Î7. - HlNŢESCU, p. 9. -
Semin Cenir, Buc. oi. VIII, prin
P. (} A RR()VTr:1l', A NTT. orot'.
================== pagina 68 ==================
68
PIWVERBELE ROMÂNILOP,
11173
Pentru cel lacom de bani.
Se crede că dracul cumpără sufletele 6menilor cu carii
se învoesce, dându-Is, în schimb avere şi vieţii îmbelşu­
gată cât trăesc pe acest pămînt.
*6
11170 A trăi ca banu 'n ladă.
S. FL. MARIAN, Nuntă, p. 288.
Adică bine, fericit şi în linişte.
Frunză verde de frăguţă
N'am nici tată nici mămută.
Do-aş) ave mamă şi tată
Aş trăi ca banu în ladă.
N'am nict tată nicr mămuţă
Şi trăese ca banu 'n frunză,
N'am nicî mămută, nici tată,
'I'răeso ca frunza pe baltă.
Poes. Pop.
*6
11171 A umblă. cu dol bani în trei pungi.
Tribuna Popor., II, N o. 186,
Arad, Ungaria.- V. SALA, dasc.
c. Vaşcm1, comit. Bihor, Ungaria.
FR. DAME, III, p. 298.
IOA umbla cu şoalda, căutând să înşele.
2° Se gice la mutere cu drăguţi. - Comit. Bihor.
*6
11172 Doi bani în trei pungi.
I. Mnr,DOVAN, c. Sân-Miclăuş,
comit. Tîrnaoa-Mare, Transilvania.
Sărac şi mândru; căutând să' ŞI ascundă sărăcia.
Ca un ban în doue pungi.
A. P ANN, 1, p. 161. - Hm­
'l,'ESCU, p. 160.
Acelaş înţeles ca la N o. 11172.
Se resfaţă în haine lungi
Ca un ban în cloue p�tngi.
11174
*
Par' că '1 scot banii afară din casă.
A. PANN. J. n. lf;n _ IT",
================== pagina 69 ==================
LEGI, îNVETĂl'URĂ, MI<SERII
69
Pare că 'l scoie bani: (ffară din casă.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist. II, p.149.
10 E forte cheltuitor.
2° Pentru săracul mândru.
11175
Feciorul lui bani gata.
A. PANN, III, p. 69. - B. I'.
HĂŞDEU, Etyrn. Magn .. p. 2425.­
P. TSPIRESCU, Rev. t«; nr, p.
381:. Leg. I, 1872, p. 177.-HIN­
'J:ESCU, p. 58.
*6
F'ec'ior de bant gata.
P. G},RBOVICEANU, prof. c. Ţu­
tam a, j. Arqeş. - FR. DAME, I,
p 118.
11176
Ve<j.î Lopată.
Despre omul care nu are grija de a lucra, şi cheltuesce
cu nemiluita, averea moştenită de la părinţI.
6
A trăi ca banul cel bun.
r. CREANGĂ, Con», Liter., xr,
p. 133; Pov. p. 175.
Adică fără grijă, liniştit. Veg.f No. 11170 ..
(- S'o facem. Dar eu ce fac tocmai acum, la bătrâneţe, fără leac
de adăpost?
(- Nu te ingriji de asta, mătuşă dragă; că am sa te leu cu mine,
şi '� trăi, pe lângă noi, Ca banul cel bu,i. Bărbatu-meii e cum îi pâ­
nea cea bună, şi te-om ave curat ca pe o mamă. > - 1. CREANGĂ.
*6
11177 A trăi ca banul în punga săracului.
P. GÂRBOVICEANU, c. Drăqă­
nesci, J. Vlaşca &: c, Şuid, j. Ar­
geş. - GR. ALEXANDRESCU, ?'fI a­
gistr. j. Puina.
*6
A trăi ca banul cel bu� în punga săra-
culuL
Nrc. MAl'EESCU, �îw. c. Moviliţa,
D""-/.llI>fl
================== pagina 70 ==================
70
PIWVERBELE ROMÂNILOR
Acelaş înţeles ca la N o. 11176.
Banul găsit se ţine în pungă pentru ca nicî odată să
nu :fie gală. Acest ban bun e decI tot-de-una la locul Iut,
liniştit, ne-tulburat. De alminterea săracul uiol nu e
cheltuitor.
*6
11178 A trăi ca banul în punga ţeranulul.
P. GÂRBOVICEANu,proj. c. Şuicî,
i- Ar9I'Ş·
Acelaş înţeles ca la N o. 11177.
*6
11179 Sc6te bani (banul) şi din petră.
V. A. Fonssotr, c. Foliiceni, j.
Suc'iava. - 1. BĂNESCU, prof. j.
Roman.
Ve(F Pilr;-i.
Despre omul harnic, vrednic. A se vede No. 1017 § 1.
La RomanI Aquam e pumice postulare, se <;J.icea celor
carii Încercau sau cereau lucruri cari nu se puteti do­
bândi sau da.
Il tireraii de l'huile d'un m ur.
11180
*
A'l lăsa în banii lui.
D-na SOF. NĂDEJDE, Nuv. p. 45.
- D-na EL. 8EV ASTOS, p. 20. .­
FR. DAME, II, p. 261. - M. CA­
NIAN, j. Iaş'f,.
A'l lăsa liber de a face ce voesce; a'I lăsa În plata
Domnului.
*6
11181 A fi în banii ser.
1. CREANGĂ, Fov. p. 210.-FR.
DAME, I, p. 118.
10 Adică a :fi stăpân de a face ce voesce, a atîrna nu­
mai de noi ca să se facă ore-ce.
c Aşa Îl urÎse ele de tare acum că, dacă ar fi fost in banii lor, s'ar
fi lepădat ele spân ca de Ucigă'1 crucea. > - 1. OREANGĂ.
================== pagina 71 ==================
11183
LEGI, ÎNVE'rĂTUI<Ă, MESEl<II
*b.
11182 A nu fi în banii lui.
Se, Norm. Inv. el. VI, prin P.
GÂI<BOVICEANU, prof.- G. POBO­
I<AN, inst. e. Slatina, J. Olt.
Veq'( Dogă,
A nu fi în tote minţile.
*
Cu bani de cheltuielă
Şi haine ( straie) de priminelă (primenelă).
r. CI<EANGĂ, Pov. p. 18-1.- P.
ISPIRESCU, Leg. p. 296.
Adică tot ce trebue unui drumeţ. Dicere forte des În­
trebuinţată în basme.
*b.
11184 A ave bani gărlă,
ZOE MIHĂILESCU, înv. c. Bl�Ş'
ieni, j. Prahova.
A fi forte bogat.
*b.
11185 . A mesura banii cu dimirlia.
G. P. SALVIU, înv. c. Smu1l'L,J,
Covurlu'Lu.
Acelaş înţeles ca la N o. 11184.
*b.
11186 A se culca pe bani.
E. 1. P ATl<ICIU, înv. c. Smult�,
J. Covurlu'Lu.
Acelaş înţeles ca la N'o. 11185.
*b.
11187 A se juca cu banii.
A. PANN, II, p. 841.
Acelaş înţeles ca la No. 11186.
*b.
11188 A se juca cu banii ca cu fasole (faso-
lele).
D'NA Z. Juv AI<A, c. Fedesci, j.
Tutova. - GI<. ALEXANDI<ESCU,
maqistr, j. Puina. - C. 'rEODO'
I<ESCU, mv. c. Lipova, J, VasluIu.
================== pagina 72 ==================
72
PIWVERBELE lWMÂNILOR
11192
Acelaş înţeles ca la No. 11187.
*.6
11189 Stup de bani.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
j. Vasluiu. - V. A. FORESCU, c.
Folticeni, j. Suciaoa. - GR. ALE'
XANDRESCU, maqistr. f. Covu1'lulu.
Ve<jl Stup.
Acelaş înţeles ca la N o. 2542.
<Din nimica s'a făcut stup de bani. >
*.6
11190 Dobă de bani.
GR. ALEXANDR.J!SCU, maqisir.].
P1dna.
Acelaş înţeles ca la No. 11189.
* .6A
11191 Ii plin de bani
Ca ripa de bolovani.
GA VR. ONIŞOR, prof. c. Dobro­
veţ, j. Covurluht.
Ve<j'i Avere.
Adică e forte bogat.
*
A arunca (asvîrli) banii pe ferestră (fe-
restre).
GR. AI,EXANDRESCU, magistr.j.
P1dna.-M. CANIAN,public.j. Iaşi.
A fi cheltuitor peste măsură.
Jeter l' argent pa?" les feneires.
PI·OV. Franc.
11193
*
A aruncă banii in vint.
M. CANIAN, public. j. Iaşi.
A cheltui mult şi fără nicf o socotelă,
*
11194 A arunca banii in baltă.
================== pagina 73 ==================
LEGI, ÎNVETĂ'rURĂ, MESERII
Acelaş înţeles ca la N o. 11193.
*.6
11195 A măncă banii cu lingura.
73
Şezăf6rea, T, p. 77. - O. 'l'EO'
DORESCU, înv. c. Doqele, i. Vas·
l�tiu.-G. P. SALvru, 'Înt'. c, Smttltf,
j. Cocurluiu,
IOA fi putred de bogat.
2° A fi cheltuitor peste măsură, Ve<}i N o. 440.
Burulene, Dumnia-ta,
Nu te duce 'n Valea-rea,
C'averea ta şi a mea
S' o mănânc; cu linqura
Şi de zăp 1) să nu'f mal dai.
Poes. Pop.
11196
*
Bani ghetă.
Gu. ALEXANDRESCU, maqistr.],
Puina=« G. POBORAN, inst. j. Olt.
10 Bani puşi de o parte.
<a ave bani ghe[ă.>
2° Când cumpărătorea se. face pe bani gata.
«a plătit cu bani ghCţă.,
11197
*
Bani peşin.
11198
Când eumpărătorea se face pe bant gata.
D-l Patrictu, învăţător, arată că poporul, în judeţul
Covurluîu, dice bani pe şină. Domnia sa crede că <}icerea
vine de acolo că Românul vîndând marfa sa i se numără
banii pe şina carului, cu care a adus'o.
Cuvîntul, ast-fel cum se întrebuinteză în Covurluîu,
-este greşit. Dicerea corectă, adică bani peşin, vine de la
cuvîntul turcesc pîşîn sau- peşîn, care insemneză : înainte,
dinainte şi, prin extensiune, pe bani gata.
*
Nu face un ban.
Adică mai nimic.
================== pagina 74 ==================
74
PR.OVEH.BELE H.OMÂNILOH.
Cela ne vattt pas un rouge liard.
Prov. FrmlC.
*.6
11199 NicI un ban.
Acelaş înţeles ca la No. 11198.
*.6
11200 Nici doi banI.
Acelaş înţeles ca la N o. ] 1199.
Mândra când e rurnenită
Cu cind sute nu'I plătită.
Dar când se desrumenesce
Nid dui bani nu mai plătesce.
Poes. Pop.
BANIŢĂ
Veql a Da.
Veq! 61a, Vorbă.
11201
*
Baniţa nu se umple cu vorbe.
LAUR.IAN & MAXIM, Glosar, p.
57.- B. P. HĂŞDEU, Etym.Magn -s­
p. 2464. - GR.. ALEXANDR.ESaU,
maqisir. i. Putna.
Acelaş Înţeles ca la No. 6364 & 6385.
Prov. Elin.
Ne cerba pro farina.2)
Prov. Lat.
Le parole non fan farina. 3)
Prov. Ital:
') Nu vorbe pentru făină.
') Idem.
3\ .,,7�_\..�1_
r
================== pagina 75 ==================
LEGI, ÎNVE'�ĂTURĂ, MESERII
75
*6
11202 Nu ţi'i poftă de-a căpşună, da ţi'! de
baniţa plină.
P ÂRVU, elev, Se. Norm. B6·1. c.
Ivesc'!, j. Tutova.
Iubesce zestrea, dar nu Iata.
*6
11203 Banita cu care dai cu aceea prirnesci,
Nio. MATEESCU, înv. c. Movi­
liţa, j. Putna.
VeeF Mesură.
Adică dupe ale tale fapte îţi vei lua şi resplătirea ;
cum vei face, aşa vei trage.
*6
11204 'I-a înapoiat datoria tot cu aceeaşi ba-
niţă.
',T. A. FORESCU, c. Folticen'!, j.
Suc'lava.
Acelaş înţeles ca la No. 11203.
*6
11205 Cât baniţa.
*
Cât O baniţă.
B. P. HĂŞDEU, EtY1n. Magn.,
p. 2463.
Cap mare dar sec.
Cu capul cât banita,
Cu căciula cât rata.
Pocs. Pop.
Glowa jak bania. 1)
Prov. Polon.
BĂRBIERIE
Ve4i Brict«, Prost.
================== pagina 76 ==================
76
11026
PROVEHEELE ROMÂNILOR
Învaţă bărblerie la capul teu.
C. �EGlWZZI, T, p. 248.
*,6
A înve�â bărbieria la capul altuia.
E. J. PA1'RICIU, înt'. e. Smulţi,
j. Conuriuiu,
A face bărbierie pe capul altulet.
fON r. c. BRĂTIANU, JJIonit.
Ofic. Adttn. Depui. 19 Dec.1897.
Invaţă bărbieria la capul teu şi nu pe a
altora.
V. A. Fonesotr, c. Foliiceni, j.
Suciaoa.
VeqI Prost,
10 Când unul voîesce să încerce un lucru pe socotela
altuia.
20 Pentru cel prost.
BARCA
11207
Barca sparta, nu va sesula. 1)
FR. MIKLOSICH, Rum. Unter.,
I, p. 7.
Pentru o încercare nepotrivita şi zadarnică.
Barca in fondo, marinajo scapolo.
Prov. ltal.
11208
Barca sparta, racluna 'I facuta. 2)
FR. MIKLOSICH, Rum, Unter.,
I, p. 7.
Când totul e perdut, când ori-ce speranţă e zadarnică.
Păstreză, ce'I al Mu, pentru tine.
') Barca (luntrea) spartă, nu vre lopată.
:) �_arca spartă socotela '1 făcută.
11209
Nu pune pegula en barca lu alţI. 3)
Fu. MIKLOSICH, Rum. Unter.,
T, p. 14.
l
1
================== pagina 77 ==================
77
BARDĂ
Veql Dumnetjeit, Sfadă.
11210
*A
Ii cioplit numa din bardă.
Şezăt6re, If, p. 74.
C. 1'EODOHESCU, fnv. c. Lipova,
i- Vaslu1tt. - E. r. P ATHWIU, înv.
c. Smttlţt, j. Covurlttiu.
Ve?L Secure, Topor.
Adică nu'} deştept.
*
11210 b. A da cu barda 'n lună.
G. DEM. TEODORESCU, Mit. Lun.
p. 25.
*6
Soirle cu barda 'n lunc'î.
Vedî Dztllltlesleii, il Im­
Pl/lea, Pu/că} a PUfea.
Om nesocotit, ne-statornic, sărit, şutu, svinturatio.
BAROS
*6
11211 Intre baros şi nicovală.
A. GonoVEI, c. Stăniş6ră, j ..
Suc1ava.
Veell CtoCaJZ.
Adică în mare strîmt6re, în mare nevoe, ne sciind
ce să facă.
:Msta�6 t' ă.xp.ovo<;; Y.CI.t lj·p6pa<;;.1)
Prov. Elin.
Inter malleum et incuâem. 2)
Prov. Lat.
Entre l'enclume el le marieaa.
Prov. Franc.
BASM
11212
*
Basmu cu cocoşu roşu.
BAHONZI, p.:86. - FI(. 'DAME,
1, p. 122.
1\ Tntrp ..... 'ioca.n si nicovală.
================== pagina 78 ==================
78
PROVERBELE ROMÂNILOR
o poveste, un lucru, o Încurcătură fără sfîrşit.
,E curat basmu cu COCOŞU j·OŞU'.
Veg.f Lazăr Şăineanu, Basme, p. 950.
BASMU cu COCOŞU ROŞU.
Am fost la moş, ş'arn vădut un cocoş,
Ah! ce mal cocoş!
Cum cânta la moş!
Cântă, cocoşule
SăI de jocă, moşule !
Ş'a venit o vulpe ş'a mâncat cocoşul,
Ah! ce mai cocoş, etc.
Ş'a venit un ogar ş'a mâncat pe vulpe, vulpea pe cocoş,
Ah ! ce mal cocoş etc.
*
Ş'a venit un lup ş'a mâncat pe ogar, ogarul pe vulpe, vulpe pe cocoş,
Ah! ce mai cocoş, etc.
Ş'a venit un urs ş'a mâncat pe IU[J, lupul pe ogar, ogarul pe vulpe,
vulpea pe cocoş,
Ah! ce mar cocoş, etc,
*
Ş'a venit un leu ş'a mâncat pe urs, ursul pe lup, lupul pe ogar,
-ogarul pe vulpe, vulpea pe cocoş,
Ah! ce mai cocoş, etc.
Ş'a venit un par ş'a ucis pe leu, leul pe ursul, ursul pe lup, lupul
-'Pe ogar, ogarul pe vulpe, vulpea pe cocoş,
Ah! ce mal cocoş, etc.
Ş'a venit un foc ş'a ars pe par, parul pe leu, leul pe urs, ursul
,pe lup, lupul pe ogar, ogarul pe vulpe, vulpea pe cocoş,
Ah! ce mal cocoş, etc.
Ş'a venit o ploîe ş'a stins pe focul, focul pe par, parul pe leu, leul
,pe urs, ursul pe lup, lupul pe ogar, ogarul pe vulpe, vulpea pe cocoş,
Ah! ce mal cocoş!
Cum cânta la moş!
Cântă cocoşule,
Săi de jocă moşule !
================== pagina 79 ==================
LEGI, ÎNVE1'ĂTURĂ, MESEmr
79
1'1
I <, '1
t
1
*6
11213 A se face de basmu (basme).
Pues. Pop.
A se face de basnu.
A. PANN, r, p. 175.
A se pune în gura lumer, a se face de rîs.
Val de mine în ce 'ncăput
C'am beut tot ce avut
Şi de basme mă făcui.
Poes. Pop.
Ajung judecăţi să tragă, de basnu 'n lume se fac.
A. fANN.
Deveni?" la fable d�t village.
«T6te câte mi le sput sunt basme, adevărul stă ast-fel.»
Poveştl, lucruri închipuite, ne-adevărate.
v c<F Pânză.
BĂTETURĂ
*
Basm.
11214
BERBlNŢĂ
Ve<F Brânză.
11215
6
Par'că nu 'ŞI va uita cuţitul în berbînţa
cu brânză.
I
li:>
S. FL. MAmAN, Nunta, p. 30.
Despre fetele leneşe, care pare că nu vor fi bune
gospodine.
1.'1 Berbinia �au. berbînţa, este putina de bătut brânza, de
================== pagina 80 ==================
80
PROVEHBELE HOM1NILOR
------------------
BEDREAG
Cuvîntul bedreaq, plural bedreqi, are următorele înţelesuri:
10 Scăunaşul pe care stau cismarit, când lucreză.
2° 'I'runchtu gros care se pune sub case sau alte clă­
diri. Aceşti trunchett nu au o lungime mai mare de Ull
metru dar pot fi cât de groşi, şi se pun cu un cap în
pămînt şi pe cela-l-alt se aşeză talpa ori temelia clădireî.
BESICĂ
.,
11216
Beşica, vintul seu cum şi l'a luat, peştin
a şi resuflat.
J O1W. G OLESCU, M88., II, p. 86.
Veqi B�sină
Se dice pentru cei ce nu pot păstra, multă vreme,
cele de taină (GOLEseu).
BINE
11217
*
Si am ghine, şa s'him c'un ocliu.1)
G. ZUCA, Stud., c. Pieri, Al­
bania.
Veql iVor<Jc.
Pentru cel care ţine la avere mai mult de cât la tote.
BIR
Veql Măria-Ta.
*6
11218 Dă bir cu fugiţiL
N. MUSTE, Leiop, Mold., Il I,
p. 19. - C. NEGHUZZI, I, p. 186.
- P. ISPIHESCU, Reo. I8t., Il I,
p. 153. - GAV. ONIŞOR, prof. c.
Dobropet, j. Va8luht. - E. I. PA­
rmcro, în». c. Smulii j. Covur­
luht.
Pentru cel care nu are domiciliu stabil şi, la o vreme
de nevoe, dispare dintr' o localitate.
================== pagina 81 ==================
Ţ
81
f
I
I
Q
Ve�li C. NEGRUZZI, Opere, 1, p. 184-18G şi N. MUSTE,
Letop. lJlold., p. 20.
«Fără de zăbavă aii început (Duca-Vodă] a face iarăşi ca în dilele
lui trecute, adecă a îngreuna ţera cu ne-săturarea ce avea, şi a asupri
pre boieri; căci fugând tera de tirania lUI, şî puind pe botert z lotaşf,
îi făcea de plătiau de la casele 101' bind celor fuqii«.» - N. MUSTE,
JlI, p. 19.
*6
11219 Plătesce biru cu fugiţi!
Şede la masă cu ne-pofti ţii.
V. IFRIM, elev, Se. Norm. Bl.
e. Corodesci, j. Tuiooa.
Om fără căpetâiu ; s'a dus fără să 'I dea de urmă.
*6
11220 Dragomir fuge de bir
Cu 6la plină de ştir.
T. BĂLĂSEL, preot, c. Stefănesci,
i. Vâlcea.'
Când cine-va e luat de la uşe de datornici, cu deose­
bire de cei ce umblă după dăjdit.
*6
11221 N'are a face banul birului cu gardul
ţarinei.
C. TEODORESCU, mv. c. Doqele,
j. VasluIt!. - E. 1. P ATRICl.U, înv.
c. Smulţi, j. COVU1·Zu1u.
*6
N' are a face bani� binâu: cu gardul �erene�.
G. P. SALVTU, mv. c. SmulţI,j.
CovUl'lt!'ht.
*6
N' are a face bani'i birului (ghiruluO cu
garelul ele terină.
E. L PATRIOtU, înv. c. BU1'8U­
cani. j. Covu1'lu�u.
Nu are a face una cu alta, nu există nici o legătură.
Arată deosebirea Între trebă şi trebă, lucru şi lucru.
De pildă nu are a face bogatul cu săracul, deşteptul cu
================== pagina 82 ==================
82
PIWVERBELE IWMÂNILOR
*6.
11222 Nu se face gard de ţarnă cu banii
ghiruluî.
GH. MIHALACI-LE, !nv. e. Şen­
dresci, j. Ttdova.
Acelaş înţeles ca la N o 11221.
BIRĂO
11223
In veselia nunţii, iată şi birăul.
IORD. GOLESCU, Mss. lI, p. 15.
Se dice când, după căsătorie, peştin ne apucă de bir
(GOLESCU).
*6.
11224 Revaşul de la birău
Spune că ce plătesc eu.
V. SALA, dasc., e. Drăgăn esei.
comit. Bihor. Ungaria.
Adică cât valoreză fie-care, Arată buna orinduîelă, ave­
rea fie-căruia,
Revaş are adeseorr, în Ungaria, ca şi în casul de faţă,
înţelesul de răbu§ sau roboj.
BIRTAŞ
Vee)! So[otiIă.
BLANĂ
Vedl Cap. Vi, c, Blană.
*6.
11225 'I-a făcut popa blană.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr., e.
Galaţi, j. Covurlu·!u.
Adică nu e femee cinstită.
In vechiul drept, aşa g.is canonic, al Românilor, preo·
tul mahalalei sau al satului avea dreptul să globescă
pe acei credinctoşî cari veneau rar la biserică. De ase-
mana. fAt-A ror.,,+-� ....... -.":l,", _�_�.� __ �L.L__ 1 '-'" I
I
<4
I
================== pagina 83 ==================
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, MESERII
83
precum precurvia, bătaia, ocara Între soţi, etc. se jude­
cau şi se pedepseu de preot.
Pedepsa obicinuită la precurvie era următorea: La
intrarea în biserică, sau în curtea bisericei, preotul înfi­
gea în pămînt un par. In acel par vîra o scândură, cu
o găură ast-fel că scândura putea face o mişcare de ro­
taţie în jurul paruluî, La cel-alt capăt al soândurei era
o altă gaur[t atât de mare încât pute să încapă capul
unui om. Când o femeie comitea un adulteriu, popa o
aducea în g.i de serbătore, şi după sfîrşitul slujbei o punea
cu gâtuI în gaura scânduret, aşa precum se mai face şi
astădf, pe alocurea, la ţeră, cu viţeii în timpul mulsuluî,
Ori-care din locuitori avea dreptul să o scuipe. Acest
instrument de pedepsa se numea blană.
Acestă pedepsă se aplica numai la femei, iar nici o
dată la bărbaţî.
BLASTUR
Vedî Plastur.
BOGAT
Ved] Avut. Lene, Lumi­
na re, Cap. IX, c. /Ware, a
Muri, Orfan, Sărac, Slugii,
St!lplÎ1t, Vinovat.:
11226
Bogatulgreşesce şi săracul cere ertăclune,
A. P ANN, III, p. 28.
Bogatul qreşesce şi săracul îş� cere zertăc>iune.
HIN1'ESCU, p. 16. - G. I. MUN'
TEANU, p. 160.
*
Bogatul a' greşit şi săracul fi cere ertăciune.
CIR. ALEXANDRESCU, c. Focşani;
j. Pufn(t.
Omul bogat are sau 1 se dă în tot de-una dreptate.
Cicero ne g.ice că, pe vremea lui, urmetorea g.icere era.
forte des întrebuinţată: pecuniosue damnari non potesi, bo-
================== pagina 84 ==================
84
PROVERBELE lW!vJÂKILOR.
Avutul domnesce preste săraoi.
Prov. Solam. 22. 7.
Dat veniam corois, vexat censura columbas.'l)
Jucenal.
6*
11227 Până vine cheful bogatului ese (iese)
sufletul săracului.
IORD. GOLESOU, Mss. II, p. 59.
- A. PANN, EdU .. 1889, p. 59
& 149; lII, p. 73 & 120. -
HINŢESOU, p. 32. - P. JSPIRE­
SOU, Leg. I, ,872, p. 170.
*6
Până vine cheful boqoiuiu; ese sufletul să-
racului,
G. MADAN, stud. c. Truşeni, ţin.
Chişenă7t, Basarabia.
6
Până să vie gustul bogatulut îl iese sufletu
săraculuI.
GR. JIPESOU, Opinc., p. 1%.
Până la cheful bogatuluI, ese su:fletul săra­
culut.
A. PANN, Fabl. IT, p. 90.
*6
Până să vie pofta bogatuluZ eee (ese) sufle-
tul sclraculu>t.
1. G. VALENTINEANU. p. 29. ­
V. A. :FOREsou, c. Folticenl, j.
Suciaoa,
Până să vie pofta bogatulu'f trece sufletul
săracului,
1. (1- \T ALENTINEANU, p. 45.
*6
Pânâ la gustul boqaudu; ese sufletul săra-
eului.
Semin. Centr. Buc. u. V/I,prin
P. GÂUBOVIOEANU, Pl·O/. '"
1
================== pagina 85 ==================
____ L_EG'-I-'-, _ÎN_TV_E1'ĂTUHĂ, l'IlESElUl
85
* - -
Până să li vină chefea avutlu� m6t'e 6rfănlu.
N. se, c. Nijopole, Macedonia.
Se <}ice pentru cel ce zăbovesc cu mila lor (GOLESCU).
Ve<}i ANTON P ANN, Fabule, II, p. 90-94.
11227 b. Tot bogatul minteos şi tînerul frumos.
1. CHEANGĂ, Pov. p. 50.
Veql Avut.
Acelaş înţeles ca la No. 11070.
11228
De la bogatul calic
Nu poţi apuca nimic.
Veqi Calic.
A. PANN, Il l, p. 92. - HIN­
'fESCU, p. 2:2.
Adică de la cel sgîrcit nu te poţi folosi cu nimic.
*6
11229 La cel bogat merge şi dracu(l) cu colaci.
Şezăt., II, p. 74. - O. IOHDĂ­
CHESCU, c. Crisiesci, J. Bofo�ani.­
V. A. FOHESCU, c Folticeni, i
Suc/ava.
*6
La omul bog(tt şi dra.cit vm cu colaci,
Vedl Avut.
GAVH. ONIŞOR, prof. c. Dobro­
ve.t, i Vasluiu.
CelUI avut i se fac hatîrurt.
*6
11230 Celui bogat şi dracu îi legănă copiii.
x. 1. GROSSl'IlANN, tx«, p. 119'­
- OH. ALEXANDRESCU, magistr. c.
Fccşani, J. Puina, - M. C'ANIAN,
public.]. IaşI.
Acelaş înţeles ca la 11229.
================== pagina 86 ==================
86 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
11231 E lesne bogatului a porunci, dar greu
săracului de a împlini.
V. SALA, dasc. c. Vaşcml-Bă­
resei, comit. Bihor, Ungaria.
Mai uşor e să poruncesci de cât să faci; mai ales când,
cel care poruncesce, nu' şi dă semă de greutatea lucrulut
pre care '1 cere.
*6
11232 Un bogat când more săracul flueră.
G"IVR- ONIŞOR, prof. c. Dobro­
cet; j. Vasluht.
Insă nu a pagubă.
*6
11233 Face hatîrul bogatului şi mănâncă po-
mana săracului.
E. 1. P ATRICIU, înv. c. SmulP,
j. Covurlulu.
Ajută pre cel tare şi asupresee pre cel mai slab.
Dat veniam coroie, vexat censura columba».
Juvenal.
*6
11234 Averea bogatului mănâncă bucăţica să-
racului.
E. 1. P ATRIcIU, înv. c. Smulţi�
j. Covudu'îu.
Vedî Sărac.
Munca săracului clădesce averile cele mari.
*6
11235 Pe bogat cu treba nu'l saturi.
GH. MruALACHE, în». c. Şen­
dresci, j. Tutova.
Arată nesaţiul celui bogat.
================== pagina 87 ==================
87
11237
11238
*6
11236 Omul cel bogat
E mai lăudat.
GH. MIHALACH.E, in», c. Şen­
tlresci, j. Tuioua.
Vc<j.i Avut.
Arată cinstea celor bogaţI.
6
Bogatul nu crede nici odată celui sărac,
nici sătulul celui flămând.
Şezătorea, 1, p. 26�.
*6
Bogatul nu crede nevoile săraculuZ.
GH. MIHALACHE, înv. c. Şen­
dresci, j. Tuiooa.
v c<j.'( Avut, Sătul.
Acelaş înţeles ca la No. 11071.
*
De la bogat să n'ai să iei, săracului să
n'ai să dai.
P. BUDlŞTEANU, c. Bueuresci, J.
Ilfov.
Vce11 a se Imprumuta.
Cel d'întâru te amână mereu cu plata, al doilea nu 'ţi
mal lasă un ces de odihnă până nu 'I ai dat ce i se cu­
VIne.
*6
11239 In casa bogatului intri lesne, dar eşi a-
nevoie.
1. ARBORE, ing. [, Bueeă.
Vedf a Intră.
Acelaş înţeles ca la No. 6774.
*6
11240 Cine a făcut pe bogatul
A făcut şi pe arga tuL
A. P ANN, II, p. 139.-HIN1'Escu,
p. 17 & 20.
Pentru a se areta că toţi omeniî sunt fraţi, ast-fel că
bogatul nu trebue să dispretutescă pe cel sărac, stăpânul
================== pagina 88 ==================
88 PHOVm!BEL1� RO MÂNILOR
*f::.
11241 Cu bogatul nici calul să nu'l încerci, nici
în pungă să te mesorf.
O. 1 TOMESCU, în». c. Broscari,
j. Mehedinţi.
Veci' lV/are.
Acelaş Înţeles ca la N o. 10228.
1
11242
De cât să fii bogat şi să n'aI ce mânca,
mai bine sărac şi să albi bani mulţi.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 120;
III, p.1lJ. - HINTESCU, p. 16.
Ve()l Sărac.
Despre cei ce se plâng cii nu aii copiî.
*f::.
11243 De cât bogat şi bolnav mai bine sărac
şi sănătos.
A. P ANN. Eilit. 1889, p. 135;
TI, p. 81:5.- IlINIESCU, p. 10.- P.
ISPIRESCU, Rev. Ist., III, p. 156.­
Y. SALA, clase. c. Măgum, comit.
Bihor, Ungaria.
Vecii Săm'ftate.
Acelaş Înţeles ca la N o. 5821.
Sante passe richeese.
pj·OV. ]i'l'anc.
ehi xe sem, .�e pi'l� del sulian. 1)
Prov Venit.
Gesumdheit ist besser ale Reichihum. 2)
PTOV. Genn.
Bedre jattig og sund, end rîg og syg. 3)
PTOV. Danez.
�) ��n� e sănătos, e mai mult de cât sultanul.
f
� I
,
f
================== pagina 89 ==================
_______________ L_E_G�r,_Î_N_,_EŢ�Ă_T_U_R_Ă�,_M_ES_E_'R_II 89
11244
Mal bine sărac şî cu trupul sănătos, de
cât bogat şi cu răni în pat.
IOHD. G OLESCU, 111S8. I, r- 454.
A celaş 'inţeles ca Ia N o. 11243.
11245
Nevoe Iaste bogatului a intra în împe­
răţia cerului.
G OVOHA, p. 117.
Cu «nevoe 'VC[ intra bogaţi'i irdru împerăţia ce­
rtuliu.
JJ1ih'op, /1 NTIM. Didah. p. 207.
Mal lesne este âimiZ,i pren urechia acului a
trece de cât bogatul intrtt imperăţia lUt
Durnncc(eu CI, intra.
EillZia isss. MATEI, 19. 2L
M(Lt lesne 1X[ frece funia corabiei prin ure­
chile acului, de cât bogatul intru imperă­
ti(t ceriului,
Mit?·op . .A N'JlM, Didoh. p. 178.
JYIal uşor e a trece funia corabie� prin ure­
chia aculuz) de cât a intra avutul în îm­
peră[ia luz Dumnedeic.
LAUHIAN & 1JAXIM, I, p. 85;).
Săracul m<11 uşor ca cel bogat va intra. în imperătia
ceruluI.
Traducerea acesteI g.icerl a dat loc la o controversă.
Uniî pretind că din greşală s'a citit 'X.!1·tJ:fJAo: (cămilă) în
loc de 'l..rJ.!LlAOC; (funie). Adversarii susţin că primul înţeles
e tot atât de admisibil ca şi cel de-al doilea de ore-ce
g[tsim, în Talmud, urmetorea dicere care coprinele o ase·
mănare forte apropiată ele cea care ne ocupă: ore nu eşti
. tn ca cei din Pumbedeia carii frec tin elefant prin urechea
================== pagina 90 ==================
90 PROVERBELE ROM,Î.NILOR
*6
11246 De dorul bogatului
Luai fata dracului.
A. PANN, Il, p. 126. - HIN­
TEseu, p. 17. - r. TZINTZU, ing.
j. Bueea.
VecII Ban.
Acelaş înţeles ca la No. 11103.
11247
Când bogatul vorbesce,
Lumea amuţesce.
C. DIN GOLEScI, Ad. Pil. p. 45.
11250
Vedf Ban.
Nimeni nu are îndrăsnela să se împotrivescă celui
avut.
Ou 1'01' reluit la ratson se tait.
PI'OV. Franc.
*6
11248 Cu bogatul fie-care voesce să fie rudă.
V. A. FOREseu, c. Folticeni, j.
Suciaoa.
Ve'F Ban.
Când eşti avut toţi îţi sunt bine-voitor! şi te linguşesc.
*6
11249 Bogatului i se arată multe rude.
V. A. FOREseu, c. Folticenf, i.
Suciaoa,
, Acelaş înţeles ca la No. 11248.
Bogatul se scarpină, şi săracul socote­
sce că caută să 'i dea.
A. P ANN, I, p. 136. - HINTE­
seu, p. 17.
S6rta săracului stă în mâna celui avut.
11251
Bogatul mănâncă când voesce
Şi săracul când găsesce.
================== pagina 91 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
91
Ceasul prânzulu� este la cel bogat când voesce,
la cel sărac când are.
C. din GOLESoI, Adun. Pilde.
*L:,.
Bogatul mănâncă când vre, săracul când are.
C. C. BUNGEŢIANU, stwl. C. Co­
sooei; j. Mehedintt.
*L:,.
Cel bogat mănâncă când vre, dar cel sărac
când are.
G. MADAN, c. Truşeni, ţin. Chi­
şi!neu, Basarabia.
Intr'un mod mai general bogatul face cum vre, ŞI să­
racul cum p6te.
t
\
L'ora del desinare, pe' ricchi qu,and'hanno [ame;
pei poveri, quand' hamno da mangiare.1)
Prov. Tosc.
Reiche essen wann sie wollen, Arme wasin sie
ioas ha ben. 2)
Prov. Germ.
Sâ rUei etr na:r hann unll, sâ (at03ki ner hann
+-
ţter nok7cuo.3)
r-o». Island.
1) Ceasul prânzului, pentru bogaţI când le e f6me; pentru săracf când
au de mâncare.
V. SALA, dasc. c. V. Sohodol,
comit. Bihor, Ungaria.
Bogatul mănâncă când (îl) e f6me, şi
săracul când găsesce.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 47.
Acelaş înţeles ca la N o. 11251.
*L:,.
11253 Bogatul nu mănâncă să se sature.
11252
t
1
================== pagina 92 ==================
Vedf L1.tlltÎnarc, Sărac.
Ii merge bine în t6te, căci precum dice poetul:
GAV.ONIŞOR, c. Z01'lenI, j. Tu­
toca.
r
I
r
A. PANN, Erlit. 1889, p. 158;
IIf, p. 126.
P. ISPIHESCU, Rev. Isi., I, p.
452.
(lR. POIENARU, ing. c. Focşani,
j. Pntna.
PROVERBELE ROMÂ=-N_IL-.-:O=-R'----- _
Bogatul se plânge mal, ntu de cât săracul.
Bogatul mai tare se plânge de cât să­
racul.
Mai mun ce :fi bogaţi nega poveri. 1)
Sem per eris pau per si pauper es, lEmiliane,
Dantur opes nu llis nil nisi di vitibus.
MARTIAL.
*6
Socotim bani?' bogatuluI, şi trecem lumînarea
săraCltlut.
E. 1. P ATRIClu, înv. c. Smttlţ!,
j. Covttrlu1u.
Arata lăcomia celuî bogat.
*6
11257 Averea bogatului trece lumînarea săra-
cului.
FR. MIKLOSIOH, R1�m. Unter.,
1, p. 12.
Lucru uşor de înţeles mal ales dacă ţii mal mult la
la un traîu bun, pe acest pămînt, de cât la împărăţia
cerului.
11256
11255
Căci scie eli va mânca din nou când va voi. Săracul
d'impotrivă mănâncă când p6te, adică când are.
*6
11254 La cel bogat t6te curg, şi laptele în
pasat.
92
li'
,
li f
================== pagina 93 ==================
LEGI, ÎNVE'\'ĂTURĂ, MESERIÎ
Acelaş înţeles ca la N o. 7290.
93
11258
Nous [aisone les [raie et vous avez les profils.
Prov. Fr-anc.
Sunt bogat, de cât, pe cât am, p'atăt.
A. PANN, III, p. 70.
Sttnt boqat; ele cât, pe cât, p' atât.
HTNTESCU, p. 16.
Pentru cel care scie să tri1.iescă cu păstru.
*b.
11259 Adl bogat, măne sărac.
D-na Z . .JUVARA, c. Fedesd,}_
TutOl'a.
Acelaş înţeles ca la N o. 11 ](50.
*b.
11260 A fi putred (de) bogat.
A. PANN,II,p. 89&9G.-GAV.
Onrşon, prof c· Avrărnesci, .f. Tu­
tava'.
VC(F Ban.
Adică forte bogat.
Vestea e în ţară sfol'ă
Că e putred de bogat.
A. r ANN.
BOGĂTATE
Vee)! Siînătate.
BOGĂTIE
VC(j! /Ililite, 1I16rte, Să­
răcie,
*b.
11261 Bogăţia trece delu şi tu (da eu) rernăîu
cu amaru.
G. MADAN, c. Truşenl, ţin.Ohi­
şen(;tl, Br:sa,r-abia. -: (t� ". 9N1ŞOlt,
================== pagina 94 ==================
94
PROVERBELE ROMÂNILOR
11263
Averea se pierde uşor ; se dice mai ales când te căsă­
to rescî numai pentru avere.
*6
11262 Bogăţia strică pe om.
C. TllODORESOU, înv. c. Lipoca,
j. Vasluiu.
Căci îi dă mijlocul de a dobândi multe defecte.
*
Bogăţia preface pe om.
Gn. ALEXAKDRESOU, maqistr. i.
Puina.
10 II schimbă gusturile şi obiceiurile.
2° Acelaş înţeles ca la No. 11262.
*6
11264 Bogăţia 'I gard de nuele, sărăcia 'I gard
ne-stricat.
Vecii Avere.
GAl'. ONISOR, prof. e, Dobro­
veţ, j. Yasluitc
Acelaş înţeles ca la N o. 11 066.
11265
Bogăţiile trec dar faptele bune remăn.
JDEM, Cf/letul. us«, 1892.
De aceia să nu rîvnesci la bogăti) ci la fapte bune.
11266
Bogăţia rernăne la nebun.
A. P ANl\, Edit. 1889, p. 63;
III, p. 77. -- HINŢESOU, p. le.
Adică la care lUCI pe sine nu se pl'ocopsesce nicl pe
altul nu folosesce.
11267
6
Bogăţia şede 'n ladă şi tonta şede pe
vatră.
Şeeâtorea, lI, p. 218.
Când unul s'a căsătorit cu o prostă, bucurându-se la
averea ei.
================== pagina 95 ==================
LEGI, ÎNVE'j,'ĂTURĂ, MESERII
95
11268
Lacom la bogăţie şi sărac la minte.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 73;
III, p. 99, - HINl'ESOU. p. 86.
Pentru cel prost care rîvnesce la avere, dar nu scie,
nici cum s'o adune dacă nu are, nici cum s'o întrebuin­
ţeze dacă a moştenit' o.
*b.
11269 I-a dat Dumnedeu bogăţie, numa nu 'i-a
dat minte.
AvE:. COIWEA, paroh, c. Coştei«,
Banat.
Avut însă prost.
A BOI
*b.
11270 A boi pre cine-va.
J. CREANGĂ, Cono, Liter., IX,
p. 454; Pov. p. 43. - S. 1. GROSS'
MANN, tx«, p. 113.-FR. DAME,
1, p. 145. - G. POBORAN, inst.,
j. Olt.
Vedi a Căptu;"l, a Pot­
covz.
Adică a'l înşela.
«Bine l'am boii.»
Bien draper quelqu'un.
Prov. Franc.
BOLD
VeqI Cap. vr, c, Bold.
11271
*
A'i dă. bolduri.
VeqY Dom".
A. PANN, Edit. 1889, p. 5.­
FR. DAME, 1, p. 147.
10 Sau a îmboldi, adică a împinge, a îndemna pre cine­
va să facă ore-ce.
================== pagina 96 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
96
-----------------------------------------------------
Craful şi acesta o lnghiţl cu noduri.
Ea nu Înceta Însă de a'i da iar bolduri.
Şi mai dise iarăşI «ce ciudat Îmi pare,
N'am mal vedut Însă ast-fel de nas mare. >
A_ PANN.
BOUR
*
11272
Om cu bour în frunte.
r. BĂNESCU, prof. j. Roman.
Adică om reu.
In vechime, în Moldova, orneniî condamnaţi la o pe­
depsă infamantă se insemnati, în frunte, cu un fer, roşit
la foc, care represinta un bour, adică marca ţerei, În­
tocmai precum, în Franţa cei condamnaţi la munca silnică
pe galere erau însemnaţi pe umăr cu o fi6re de crin.
BRAGAGIO
*6
11273 Plan de bragagiu.
1'. (i ÂRBOVICEANU, prof. CI. VII,
Sem in. Centr, Bucuresci
Ved] Cimpoer, Nasfra­
tin-Hogea, SUJ"uXii1.
Adică prost, care nu isbutesce.
BRIGLE
*6
11274 A se pune la brîgle mari.
D-na Z. JUVAHA, c. ]i'edesci, j.
Tuiova.
A se apuca de o trebă grea.
A BRUFTUI
*6
11275 A bruftui pre cine-va.
S. MIHĂILESCU, Şeeăt., II, p.
74. - G. POBOHAN, inst. j. Olt.
================== pagina 97 ==================
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, MESERII
De la lutul mole ce'l aruncă zidarul pe părete.
BUC
97
11276
A fi buc de forne.
Fn. DAME, r, p. 160.
Adică lihnit de fome.
BUCĂTAR
\'eqt .F01/U, ti Mâ!zca.
BUCĂTĂRESĂ
11277
Multe bucătărese săreză zama.
Aos KAROLY, p. 79.
Când la facerea unul lucru s'au adunat multî, şi nu
se face deplin, uîtându-se sau greşindu-se câte ce-va.
Viele Koehe oersaleen die Suppe.
Prov. Germ.
Se la papa vuoi quasiare, a piii eno ehi da a
solare.
Prov. Itai.
Sok bâba lcb'zO'tt eloes« a gyermek.
Prov. Magy.
Me,zy mnohymi babami ztrati se dite.
Prov. Cech.
l'JI:1I cy xaore 6a6IITI;O, TY KII.n:aBO 6YJI:e nere,
Prov. Sîrb.
*6
11278 Cu doue bucătărese ese ciorba pre să-
rată sau ne-sărată.
================== pagina 98 ==================
98
PROVERBELE ROMÂNILOR
*6.
Unde sunt multe socăcite remâsu: mâncarea
ne-sărată.
IULIU GROFflOREAJS:C, înv. c, B.
- f!omloş, comit. Arad, Unqaria.
Acelas înţeles ca la No. 11277.
BUCHE
Veqi Az.
11279
A fi tot la buchi.
Adică începător.
F:a. DAME, I, p. 161.
Nec literas didicit' nec natare.F)
Pl'OV Lat.
Ne savoir nz A ni B.
Prov. Franc
11280
*
Din buche în buche.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr. c.
Eocşant, i. Putna.
Dintr'una într' alta, treptat.
*6.
11281 A nu ave buche.
E. J. P A'l'IUcîfr, înv. c. Smt!lp,
i. Covurluh�.
Când omul, din causa rel ei purtări, numai are trecere
la cine-va.
11282
*
Nu scie buche.
Adică nu scie nimic.
================== pagina 99 ==================
r
!
11
LEGI, ÎNYEŢĂTURĂ, MESERII
11283
*
Buche.
BUCHER
Adică începător.
BUDĂlu
c:
11284 Tornă ca în budăiul tiganuluî,
Şezăt6re, II, p. 72.
Celui care mănâncă şi be multe feluri de odată.
BUDAŞCĂ
11285
Budaşca.
Fa. DAME, I, p. 163.
I
<1
Femee mică ŞI grasă.
C' est t.m tonneau.
Pj'OV. Franc.
BUGHIDAN
*b.
11286 Mai bun e bughidanul plin de cât doi
prieteni.
V. SALA, dasc c. Vaşcoi:i,·BăresC't,
comit. Bihor, Ungaria.
CăCI averea îţi dă de tate; până şi prieteni îţi aduce.
BUMBĂCAR
11287
Bumbăcarul nu se uită cu ochi buni la
câinele alb.
A. PANN, ss«. 1889, p. 64;
III, p. 81. - HIN'IESOD, p. 19.­
B. P. HĂşDEu, Etym. Magn., p. 705.
10 Se �ice pent�u cumplitate, şi sgârcenie.
================== pagina 100 ==================
:ioa
11288
PROVER'BELE ROMÂNILOR
Aristot.
Fundo» fiqulo invidet, faber fabro. 2)
Prov. Lat.
BUN
Până nu mănănci bunul altuia nu te
faci om.
JORD. GOLESCU, Mss. IT, p, 59
Adică pana nu mâncăm averea altuia nu ne îmbogăţim
(GOLESCU).
Les affairee, e' est l' argent des auires.
Pl'OV. Franc.
A BURDUŞI
11289
*
A burduşi pre cine-va.
Fn. DAME, I, p, 168.
A'l bate, a'l snopi.
BUTE
v cq! BuHe, Grilldtf, 7'dpif.
BUTlE
Veq! Burtă, L'ap. II, c.
Cer, a Dorm), Grinda, j)1'o­
jic, Musâf, Vin.
11290
Butia eţi dă vinul ce are într'însa.
IORD. GOLESCU, Mss" II, p. 86·
�) �� 4i�e că toţi sunt olarf unul pentru altul (se pizmuesc).
================== pagina 101 ==================
LEGI, IN\'EŢĂTURĂ, MEf;ERII
Beciua dale re ţire. 1)
101
FR. Mm.LOSICH, Run». Uri ter. ,
I, p.7.
10 Adică ori-cine cu ce p6te eţi slujasce (GOLESCU).
2° Acelaş înţeles ca la No. ] 243.
Foriuna non mutat qenu». 2)
r-»: Lat.
D'un sac Ct charbon il ne saurait eortir de blanche
ţarine.
pj·o'V. ]jj·anc.
La botte dei del vino che ha. 3)
Pro'V. Lat.
Man kann nichis aus dem Sack herauenehmen,
als ioas drinnen ist. 4)
Pron . Germ.
There came not7ring out of the sa ele but iohat
ioas in it. ;')
Proo Engl.
*6
11291 Butia g61ă sună tare.
Semin. Cenir. Bur. el. 'VIII,
prin P. (:lÂRBOVICEANU, prof.
*6
Butea gală dă sunet maz mare.
V. SALA, clase. c. Lelesci, co­
mit. Bihor, Unqaria.
Butia cea gală resună ma; tare de' cât cea
plină.
P. ISPIRESCU, Rc'V. lst., I, p.
454. - Fa. DAME, III, p, 334
') Butia dă ce contine.
2) Averea nu schi�lbă origina.
3) Butia dă din vinul ce are.
4) Nu se note sc6te din sac. de cât ce e Înt! 'insul.
================== pagina 102 ==================
Vedf Flecar.
102
PROVERBELE ROMÂNILOR
Buiea secă Stmc't maZ tare de cât cert plinc't.
BARONZr. p. 52. -- HIN1'ESOU,
p. 20.
*.6
Buţile g6le ma':f mult sunet fac.
1\. P ANN, Edit. 1889, p. 173;
II, p. 8 ,. - HINTESOU, p. 20.­
D-na E. B. MAWR, p. 25. - G.
BĂNULESOU, înv. c, Pietroşiţa, j.
Dîmbooita,
*.6
Buţile g6le mal mult sunet fac ca cele pline,
IONESOU, Cart. Cit. n, p.46.­
Nro. MATEESOU, înv. c. Moviliţa,
j. Putna.
*
Butea (ea g6lc't ma mult asună. 1)
C. IONESOU. prof, c. Neoesta,
Macedonia.
*
Butea g6lc't a8unc't ca chipu«. 2)
G. ZUOA, stud. c. Abela, Epir.
10 Pentru cel carii vor să se are te mai mult de cât
sunt şi, în deosebi, despre cei carii n' aii şi se portă mai
luxos de cât cei bogaţi, credând că se impun prin
acesta.
2° Omul serios îşi caută ele treburile lui, iar cel ne­
mernic face gălăgie.
Origina şi explicarea g.icerii se află în cuvîntul lui
Focione: « Ge'î forte vorbă'l"eţJt Sttnt ca buţile gole care mat
mult reswnă de cât cele pline."
Les tonneau» vides sont touioure ceux qnz font
le plus de bruit.
Prov. Fmnc.
Boia che conta xe voda. 3)
Prov. Venit.
:) .'3utea cea g6lă mal mult sună.
================== pagina 103 ==================
r
ij
r
I
\
?
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, MESEnII
Leere Tonnen geben qrossen Schall. 1)
Pro», Germ.
Empty vessels make the qreaiest sound. 2)
Prov. Engl.
103
11292
*,0.
Butea plină nu s'aude, butea g6lă face
(multă) hodorogelă.
V. A. FORESCU, c. Mălin�, j.
Sudlwa.
Ace1aş înţeles ca la No. 11291.
*""
11293 Butia mare
Resună tare.
P. GÂRBOVICliiANU, prof· c. Vtr·
cioroua, }. 2Ifeherlinţ'î.
Adică cel puternic sau bogat.
*,0.
11294 Ori-ce lemn nu face tepuş la bute.
V. A. FORESCU, c. DOI'na, i
Suciaoa.
Veql Bu du nz , Fiuer,
Lemn,
Acelaş înţeles ca la No. 10031.
Oi) h 1W.YtO:;; ţOAOt) EP[J/�:;; tiy rEYOltO. 3)
Prov. Elin.
Non ex quoois ligno fit Mercnrins. 4)
Pro», Lat.
Tont bois n' est pas bon a faire fleche.
Proo, Franc.
') Butif g6le dau sunet mare.
2) Vasele g6le fac cel mal mare suuet.
3) Nu din orî-ce lemn se face Mercur.
================== pagina 104 ==================
104
11295
Non de oqn! li nna si fuqhcnt soe Sanctos. 1)
P1'01;, Sarei,
Nicht aU8 jedl'ln Hot» l.ann mau Pţeiţen echnei­
tlen. 2)
1'1'01'. (Ierrn.
C'o picătură ce cură, butia se umple
până 'n gură.
IOllD, GOT�ESC'l-, Mss. II, P 26,
*Lo.
Din picăturt şi buiea se umple.
D-RA SU,YIA LAtlAH, c. YaşcMi,
comit, Bihor, Unqaria.
*Lo.
Picur de picur umple butea.
V. SALA, clase, c. Negru, comit,
Bih01') UlIg(wia.
Oliiculă di chicută ne 'umplu bara mare. 3)
ÂNDHEIT: AL BAGA 1-, Cad, Aleg.
p. 75.
Vec,l'i Butor«.
Adică cu mărunţeua mult căpătăm (GOLESCU).
Ooutte ([ goutte on remplii la cui:e.
Prov. F,·anc.
Goulle d qouite an emplee la lrouile. 4)
Proc. Gasc.
O)'((n1'I, gmnr?l fa muniwnst], ")
Prov. Loinb.
De mica en mica 8' ampla la pica. G)
P1'OV. Caialo.
') Nu din orf-ce lemn se fac Sfintiî.
2) Nu din orî-ce lemn se talc 1îll�rc.
3) Picătură cu picătură ne um olc butia mare.
4) Picătură cu picătură se 1111l1;]C butia,
================== pagina 105 ==================
LEGI, î.NV1';;TĂTURĂ, MfCSEHll
lrcni,rt .'tU 'lceni!J machi euletst 1J1·el. 1)
Pro». Germ.
Grain uy g1'ClIn ihe hen fills her uelly. 2)
PraC'. Engl.
105
11296
Din picătura ce cură butia se umple
până 'n gură.
Ţ onn. GOLEsce, Mss II, p. 80
Adică cu putintelu mult dobândim (GOLESCD').
11297
Cu picătura din cazan butla se umple
până 'n vrană de rachiu.
Tarm. GOL ESC"G, Ms«. II, p. 30.
Adică cu câte puţin mult dobândim; se \lice pentru
călugări şî dcbtori, ce cu câte puţin se umple de bnnt
(GOLESCU).
*6
11298 Nu cerca butea, numai ce 'I în bute.
V. SALA, dasc. c. Brââet; co­
mit. Bihor, Ungaria.
Nu judeca omul după Înfăţişare dar cântăresce'I mintea
şi calităţile morale.
11299
Bu tia cu un cerc nici cum se legă.
ImU). GOLESCU, Mss. TI, p. 86.
Adică cel cumplit cu o pedepsă numar nu se înfrî­
neză, şî tiranul cu o lege numai (GoL�:SCU).
11300
Butia când se umple începe a pişti.
Ionn. GOLESCU, .M.ss II, p. 8Cî.
Adică norodul, când piste măsură se supără, începe a
cârtâ (GOLESCU).
') Putin cu putin face la sfirsit mult.
2) Bob cu bob 'găilla î�l umple gu�a.
================== pagina 106 ==================
lOR
11301
PROVERBELE ROMÂNILOR
Găndesce să nu mai lase în bute.
A, P ANN, I, p. 128. - HIN1;'ESUU,
p. 66.
11302
Pentru beţivul de frunte.
*
Flueră în bute.
Vedl Ce»,
A. PANN, 1, p. 111. - P. IsPI­
RESCU, Rev. Ist. III, p. 383.
11303
11304
Acelaş înţeles ca la No. 11301.
*
Suge-bute.
BARONZI, p. 45 & 96. - L. ŞĂl­
NEAl'lU, Dict. p. 784.
Veql Cep.
Acelaş înţeles ca la No. 11802.
*
A umbla (merge) din bute în bute.
LAURIAN, & MAXIM, I, p, 281.
- D, ZANNE, arhitect, c. Bolin­
tin-din- Vale, J. Ilfov.
Pentru omul ne-statornic.
A nu' şi afla locul capulut ; a nu se aşedă unde-va; a
trece de la o trebă la' alta; a lăsa un prieten pentru
altul, s. c. 1.
11305
*
Din bute în bute.
BARONZI, p. 43. - Gazei. POPO?',
I. No. 184. - D. DRĂGUESCU, c.
Bucuresci, j. Ilfov.
10 Dintr'un reu într'altul.
2° A se înţelege la rele.
<Sunt înteleşt din buiie în butie.»
11306
*
A lega bute.
BARONZI, p. 206.
================== pagina 107 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTUHĂ, MESERrI
Acelaş înţeles ca la No. 98tlO.
BUTOIU
107
-r
I
1
11307
But6ele g6le fac mai mult sgomot (de
cât cele pline).
1. G. V ALENTINEANU, p. 39 & 43.
*.6-
Butoru gol face sunet mare.
E. J. P ATHIc1u, în». c. Smulţ!,
j. Coourluiu:
11309
11310
Veql .BuNe.
Acelaş înţeles ca la No. 11291.
Elinit asemănau pe cel buni de gură şi palavragii cu
călcH'trile de la Dodona. Aceste căldări de alamă, erau
ast-fel aşeg.ate în templu că dacă Ioveaf pre cea d'întâlu
sunetul se comunica treptat la tote până la cea de pe
urmă,
Nec Dodontei cessat tinnitus afreni.
Auson'Eu.
*.6-
11308 Picurile multe, umple butoiul mare.
v. SALA, dasc. c. Sedişte, c.
ea», Ungaria.
Veql .sutre.
Acelaş înţeles ca la N o. 11295.
*
E eşit din butoiu.
G. POBOHAN, inst. c. Slatina, i:
Olt.
Adică e beţiv de frunte.
*
Butoiu fără fund.
10 Om forte cheltuitor.
2 o Care nu se mai satură; mare ho],
C'est le ionneau des Dunaides.
================== pagina 108 ==================
108
PROVERBELE ROMANILOR
CADĂ
Ve')î Duba/'l.
11313
CAIER
*.6
11311 I-a dat caier de tors.
D·na Z. JUVARA, c. FedescL ,j.
Tt�tova.
Ve(ll Furetl.
I-a elat ele lucru.
Il lui a clonne du fil el reiordre.
Pr01'. Franc.
CĂLĂMARĂ
*.6
11312 Lapte acru in călămărl,
Foc ş'amar în buzunări.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir.
j. Puina.
Ve4î Logofi!!·
Aeelaş înţeles ca la No. 10208.
*
A strica călămarea,
M. CANIA"",,j. Iaşt.
CALAPOD
I
1
11314
*
Tot după un calapod.
Ved] Ca!îp, Calup.
Pentru cei carii se asemenă.
Ils ont ioue ete coulee dans le meme moule.
Pt'OV Franc.
CĂ.LĂUZĂ
================== pagina 109 ==================
lOg
11315
Călăuza nostră ş'altă potecă scie.
IORD. GOLESCU, "lIss. II, p. 32.
Se \1ice pentru cel buni povăţuitori (GOLESCU).
11316
*
Călelă.
CĂLELA
FI{. DAJl'fE, Dict. r, p. 183
Adică beţie.
CALENDAR
PENTRU-CE CALENDARUL NEM'ţESC ESTE OU DOUE-SPRE-J?ECE
J?ILE MAI ÎNAINTE DE CEL ROM"\NESC ?
Cică, în vremea de demult, pe când pămîntul erit sfânt, Dumnedeu
umbla cu sf. Petru pe el şi Înveţa pe păcătoşi calea adevărulnr. - EI
şi-au făcut planul ca să mergă până la marginile lume), spre a 1'88-
pândi în tote părţile Invetătura cea Sfântă. Fiind-oă aveaii multe lucruri
de dus cu ei, aii tocmit doi servitori: un Nernt şi un Român. Nerntul
era încălţat în ghete, iar Românul în o pinct. De câte-ort ajungeau la
vre-o apă mare, Dumnedeu cu sfântu Petru, ca sfil-iţi ce erau, treceau
peste ea, far Nemţul şi cu Românul, ca păcătoşt, nu puteau trece
peste apă. El craii nevoitî a se descultă. N erntul, cât ai clipi din ochî,
îşI iJl:ăgea ghetele, iar bietul Român pierdea mult timp până se Încălţa
şi descultia, fiind u-I opincile şi cam rupte. La marginile lumer, Nemtul
a ajuns cu două-spre-dece dile mai înainte ca Românul. Românul după
cum vedem, a plerdut cu descultatul şi încălţatul două-spre-dece dile.
Se dice că de atunci calendarul Rornânuluf a rcmas în urmă de al
Nemtulut cu două-spre-dece dile. Astă·(tl, când şi Românul s'a încălţat
în ghete şi fiind destul de rutigan, după cum îl scim, credem că va
fi în stare sit câştige acea perdere şi să ajuugăpe Nemţ cu ca­
lendarul, căci este mal bine mal Înainte, ele cf,t pe urmă.":' D. Do­
GARU, învefe'ltor, lIIuşefescif, G01jiu.
11317
*
A'I face capu calendar.
L. ŞĂlNEANU, tn«; Il' 127.
*6
A'z face capul câlindar.
S. 1. GrwssMANN, Dict., p. 155.
- V. A. FOHESCU, c. Folticent,
j. Suciaca. - K 1. PATlUCl'u, înv.
c. Smtdti, j. Covurhtiu. - 1'. SPE­
RANTJA, I, p. 66. - I. CHEANG}"
Prov.) p. 252; Conv. Liier., xr, p.
================== pagina 110 ==================
110
PIWVERBELE ROMÂNILOH
AJş1: face din CClp colindar,
1. MUKTEA:t<LJ, p. 122.
10 Când pe unul el supără, el ametesce un altul, peste
mesură, cu vorba.
2° A'şi umple capul cu lucruri de nimic.
Iară omul surd de vuet şi cti capul călindar
Cât a stat să"( bocănescă la urechi de căldărar.
TE. SPEHAK'j,'IA.
11318
Nu face din capul teu calendar.
A. P AKK, Edit. 1889, p. 174;
II, p. 152. - T. SPEHAN'J.'Ă, p.
166.
Nu' tt face âin cap călinclar.
HIN'J.'ESCU, p. 27.
Acelaş înţeles ca la No. 11317, sub formă de povaţă.
11319
Şi-a pierdut calendarul.
LAZĂH ŞĂINEAKU, Rev. Ist., VI,
1). 254.
Ve(!! Păscitlie.
A'şi pierde socotelile, a se Încurca.
CALENDE
*6
11320 La calendele grecesci (grece).
LAURIAK & MAXIM, 1, p. 197
& 326. - L. ŞĂINEANU, Dict., p.
127.
Adică nict odată.
Romanii numeau calendo: prima <;li din fie-care lunii.
In acea di era obiceiul să se înapoteze sumele împru­
mutate. Cuvîntul colendce, vine de la verbul calo, chem,
căcî în acea <;li marele pontifex anunţa poporulut chemat,
" - - 1 �'::! .. ",r.� f::!.".",,�::J ",""ITl
================== pagina 111 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
Ad calendas Grtecae. 1)
Prov. Lat.
Aux calendes qrecques.
Prov. Fmnc.
CĂLETOR
111
11321
Ved î Barbă, Chirie, Ismene.
Alegatlu multi scii. 2)
G. VVEIG.AND, Zweit. Jahres, p.
149.
Ve(�I Chirie.
11323
Cel care a călătorit, multe a ve�ut şi multe a învăţat.
Quiconque a beancoup vu
Peut avoir beaucoup retenu.
La Fontaine.
*.6.
11322 Căletoruluî îl şede (stă) bine cu drumu.
C. IAIWA, c. Buzeu, J. Buzi,?,"'.
- A. POPESCU, înv. c. Cernica, j.
Ilfov.
*.6.
Căletorulu� î� şede bine pe drum,
GR. POIENAHu, ing. c. Rass«,
J. Lalomiţa.
*.6.
mîletoruluZ n stă bine cu dru1n'ttl ca şi
caluluZ cu frîul.
G. POBORAN, instc ]. Olt.
Pentru cele carii sunt după orinduîelă.
*
Să nu fie drumu fără căletorî.
Ma�01' P. BUDIŞTEANU, j. Ilfov.
1\ T.� ("�lPllilele O'rccesc1.
================== pagina 112 ==================
112
PROVERBELE ROMÂNILOR
Sii nu faci un lucru de geba.
«Să 'I scrif ca să mu. fie tlrumu fără câletori,»
A CĂLETORI
Ve�l BruIIlă, Iernă, Vînt.
11324
*
Căletorind cine-va pe mare anevoe scapă
de furtună.
. GR. ALEXANDHESCU, maqistr., c,
Focşani ; i- Putna.
Vedi Brullld. il/are,
Vînt. '
Celuî care se apucă de Iucrurf grele ŞI primejdi6se.
11325
A căletori în rele ape.
LAUHIAN &; MAXIM, II, p. 375.
10 Adică a nu isbuti.
2° A fi în mare primejdie.
CĂLETORIE
VC(!l il16rte, Nor.
11326
După vînt, pe mare, căletoria să te-o fad,
ca să nu te înnecî în mare.
IOHD. GOL8SCU, Mss., II. p. 116.
Adică după vreme să te porţi, ca să nu te primejduescî
(GOLESCU).
*
11327 La orl-ce căletorie, nu pleca fără tovă-
răşie.
GH. A LEXANDm:scu, maqistr,
c. Focşani, j. Puina,
Arată fo16sele şi puterea tovărăşiei, precum şi ne-sIgu­
ranţa drumurilor în vechime.
*.6.
11328 Căletor'ie sprîncenată.
V. ALEXANDlU, Teair., p. 348,
532, 925 & 981. - I. CHEANGĂ,
Pov. p. 307. - D-na Z. JUVARA.
c. Fedesc'!, i l'utova. - G. P.
SALV.W, in». c. 8mu11I, [. Covu1'luin.
================== pagina 113 ==================
LEGI, ÎNvfrrr\TUJ':r\, MESERII
113
Călătorie bună, poţi să pleci. Se <;lice mai mult într'un
moc1 ironic,
«Şi ce'mt pasă mie de te'l duce? doar nu suntem de o samă. Cel'
lciorie sprîncenată. > - ALEXANDRI, Teair, p. 925.
CALFĂ
11329
*
A pătit'o calfa nostră,
P. ISPIRESCU, Reu. Ist. I, p.
�31. - LUMINA r, p. 87. - V. A.
Fonsson, c. Folticeni, j. Suciaua.
- Fn. DAME, 1, p. 183 .
..
Când unul se păcălesce smgur cre�lend că a păcălit
el pe alţii.
SN6vĂ
Un cizmar avea o fată drăguţă dar cam prostă elin fire. Se făcuse
fata măricică. De temă să nu pătescă vre-o ruşine bîata mumă-sa o
sfătui să se cam ferescă de flăcăii satuluf şi mal ales de calfa lor care
îi cam da tîrcole ele câtă-va vreme. «Să nu cum-va să'] laşi să se pue
peste tine încheiea bătrâna pentru a fi bine întclcsă, căci atuncr e
reu de tine, al pătit'o.»
Nu trecu multă vreme şi într'o <;li fata veni într'un suflet la măsa
şi '1 strigă ele departe rît;lend: «J\lIămucuţă dragă, a păţito calfa nostră.
Am început să ne hârjonim dar când a vrut să se pue peste mine, nu
l'am lăsat, şi m'am pus eu d'asupra ' »
11330
*
O calfă rea nici odată nu'şl găsesce scule
bune.
AL. .MARTlNIAN, c. Bucurcsci,
j. Ilfov.
11331
Pentru omul nepriceput sau leneş.
*
A sc6te calfă pe cine-va.
LAUHIAN & MAXIM, Glosar, p.
113.
A'I înveţn, forte bine.
;1:
11332 A eşi calfă în ce-va.
LAUHIA)[ & MAXIM, Glosar, p.
================== pagina 114 ==================
114
PROVERBE LE ROMÂNILOr>
A eşI perfect, a atinge perfecţia în ce-va. Se dice mai
ales în înţeles reu.
A SE CALI
11333
*
A se căli.
Fr>. DAME, L p. 183.
Veq' Călit
A se îmbătă bine.
CALlC
Veql Pasăre, Vrabie.
11334
Calicul până nu cere
Nu mănâncă cu plăcere.
LAZ. ŞĂ'tNEANL", Dict. p. 158.
Cal ieu ) mperat s'ajungă
Cât de mult� b(m� e'aib« )n pungă,
El până când nu va cere
Nu mănâncâ cu, plăcere.
A. PANK, If l, p. 37. - HIN'
ŢESCU, p. 22.
Acelaş înţeles ca la No. 10397.
POVESTEA VORBII
Audim, din alte vccuri, că un fecior de 'mperat
Preumhlându-se prin ţeră îmbrăcat în port. schimbat,
A văd ut, cu întîmplare, 'n marginea unul oraş
O pre frumuşică jună, eu chip ca de Îngeraş i
Care întratât de dînsa inima i s'a rănit,
CM asupra'I de odată gândul i s'a pironit.
Ş'asfel cu desăvîrşire în amorul ei cădând,
Incepu să pătimescă, somnul, liniştea pierdând,
Se afla, În tată vremea, fel şi chip a se gândi
Cum şi ce mijloc să facă el spre a o dohândi!
Şi de nemu't vrând să scie a trimis cercetător,
Care '1 a şi spus că este fata unul cerşetor.
<Fie, dise el, nu strică, slobod este la Sultant
Ca să 'şi iea soţiI chiar robe, cumpărându-Ie cu baut.
Legea V8<;1 că nu ne 'nvaţă ca să căutăm la uem,
n ... ,,� +::../.;,;: l.�.��,,� ' __ .L __ !_.Y __ L __ � 1 � -r
t
================== pagina 115 ==================
115
Asfel el după ce dise, o aduse În Saraîu.
Unde ca c'rnperătesă trăia ca În sîn de raîu,
Dar Însă acele bunurf liU o multămeă pe ea,
Il părea că cu cerşitul cu mult mal bi ne trăIa.
Acele mâncări lucsose nu o putea Împăca,
Când le mâncă Îl părea că după umed arunca.
llIal de multe 01'1 ea Încă la masă dacă şedea
Se scula mal mult flămândă, de dînsa nu se prindea.
Dar Însă şi nemâncată vreodată nu umbla,
Ci după masă, În urmă, se 'ndopa când se scula,
Că mergea pe la dulapurf, se ducea pe la cămărt,
Unde se afla, În vreme, feluritele mâncărr,
Şi inchidându-se înăuntru mâna la ele 'ntindeă.
Dicend : «Faceti-ve milă l» şi cerşea ca când să '] dea,
Ş'apoi lua remăşiţe d'ale mosit şi mânca
Până se sătura bine, şi asfel se Împăca.
A. PANN.
11335
Ce'mî este mojicul
Ce'mi este calicul?
Unul ş'alt obraznic
Şi în di de praznic.
Veqr Pasire, Vrabte.
A se adaoga la No. 10318.
A. P ANN, III, p. 34.
11336
Omul calic şi obraznic
Merge ne-poftit la praznic.
A. P ANN, III, p. 34. - HIN'
ŢESCU, p. 131.
Ve'F Ne-poftit_
Pentru cel obraznic.
*6.
11337 Caliculuî să'i dai t6tă septemăna, şi să
nu'I dai Sâmbăta, te înjură.
D-na ECAT. ZANNE, c. Pepeni,
J. Fdlcht.
*6.
Caliculul, să'-{ elat iotă septemâna) daca nu'l, .
dai Sâmbăta cJ:ice că nu') at elat.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesci; j.
Tutova.
================== pagina 116 ==================
116
PIWY El1BELE lWMÂNILOl1
11341
Pentru cel care, ori cât ai face pentru dînsul, tot nu
poţi să'l multumesct.
Sâmbăta se împarte pomană ele sufletul morţilor.
*6
11338 Fă hatîr caliculul că'i duci traista.
E. 1. PATRICIu. in». c. Smltlţ'l,
J. Coourluiu.
Vren d să arate obraznicia cut-va.
*6
11339 De la calic să mai iei traistă !
C. MADAK. shul, c. Truscn", .tin.
Chişi'ncu, Basarobia.
Adică s;'1 mai iei de la cel sărac!
*6
11340 Calic fără traistă.
E. 1. P ATlUCllJ. înv. c. Smnlţl,
J. Covnrllll'l!.
Pentru cel care pretinde un lucru şi, la urmă, nu are
în ce'l pune.
*
1 se bate limba 'n gură ca calicii la po-
mana.
1. BMmscu, pl·Of. j. Roman.
VeSH Pasăre, Vrabt»,
V orbesce repede şi reu.
*6
11342 Par'că se bat cali cii la gura lui.
V. ALEXAKDRI, Teair., p. 367,
,05 & 905. - Junimea (ziur), No.
16. - GAV. ONIŞOH, praf. c. Si­
mila..]. Tutova.-L BĂNESCU, prof,
i Roman. - G. P. SALVI1J, in», c.
Sm nlţ'l, J. Coourluiu,
Ve'll 7idaJl, Turc.
10 Vorbesce repede şi mult.
20 Vorbesce ne-desluşit.
«Nu te 'nteleg, domnule, ce vrei să '1111 sput, 'Tot dict că n'ai ...
================== pagina 117 ==================
LEGl, ÎNVE1'ĂTUK;\.., JlIESEmr
117
limbă grălescl? că ]!w.'cd se bat calicii 'În gura el-laic». - ALEXAKDHI,
p, 705.
CALlC
ye,41 Covrig, Fudul, Rac,
Std/,(/ll,
*6
11343 Când pICI m mâna calicului te spînzură
(îţi Ieă sufletul).
GAl'. Omşon, Junimea, ]\0,16,
v C(F l'igalt
Acelaş înţeles ca la No. 11238.
*6
11344 De cât ar fi omul calic
Mai bine să n'aibă nimic.
C, 'l'JWDOHESCU, înv. c. Punqesci,
j, Vaslui1L.
Pentru omul cu desăvîrşire Sărac.
*6
11345 Fie omul cât de calic, numai bani se aibă.
C, TEODOHESCU, înv. c. CW'sesc1,
j. Vashdu,
VeqI Ban.
Acelaş înţeles ca la N o. 11161.
11346
De la calic
Nu afli nimic.
A. PANN, I, p.149. -HIKTESCl7,
p. 22.
Să nu al a face de cât cu ornenf avuţi sau putemict
de la cari te vei pute folosi cu ce-va.
11347
La calic slujescî, calic remăî.
1. CHEANGĂ, Pov., p. 200.
Să 'ţi alegi stăpânî sau ocrotitort puternicî.
«Dnr aşa, muncesc şi nu s'alege nemioa de mine; pentru că tot
de stăpânf calict mi-am avut parte. Şi vorba ceea: la calic sluJesc!,
================== pagina 118 ==================
118
11348
PIWVERBELE ROMÂNILOR
CĂLIMARĂ
Veqi Logoj'Ct.
CALIN DAR
Vedr Calendar.
CAL!P
VeqI Calup.
*
A'I pune calîpul.
N. POPESCU, Caletul. 1882, p.
46. - G. POBORAN, inst. J. Olt.
Vedî ": Bo), Calttp; a Cifp­
tUfI, a PotCOV1.
A'l înşela.
< Cotoful căruîa Îl dă prin cap tate .Iraoovenii!e puse şi aier caiî­
pul.» - N. POPESCU.
11349
*
Toţi dintr'un calîp scoşi.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 70.
VecJI Cala pod, Calup.
Adică toţi de o potrivă. (GOLESCU).
CĂLIT
VeqI a se csn.
cÂLŢI
10 Bare-ori: cioplit, dedat cu obiceiurile lumii.
20 Bet cum se cade.
11350
*
A fi (om) călit.
GH. JIPESCU, Ri!ur. Oraş, p.
112.- T. SPERANTIA, r, p. 53.
1
1
I
Veq'( Fată, Gură, Soră.
*6
11351 A venit copt in câlţL
E. r. l' AT;RICI? ,�. G. �. SALVI1;,
================== pagina 119 ==================
LEGI, ÎNVETA'l'URĂ, MESERrI _
119
Oând unul alergă, la lucrul de-a-gată, fără ispravă sau
fără rost.
Când femeile reghilă, sau perie, cânepa msliţată şi fă­
cută fui6re, remâne pe raghilă, sau perie, rămăşiţele carii
se dau de o parte se numesc câlţI. Oâlţii sunt moi şi
ţin cald. De aceia fiind aruncaţi prin podul casei dorm
pisicile prin el.
Dicerea de mai sus însemneză că a dormit, sau a şe­
dut, cine-va fără nici o grijă şi acum a venit la altul
să'I facă trebă, pe când acesta nu'şt vede capul de ale
lui. Omul ocupat, în supărarea lui, când leneşul îl r6gă
de interesul seu, îi răspunde cu dioerea de mal sus. A­
dică a venit fără ispravă sau fără rost; înţelegendu-se şi
lenea orî neghlobia lui de a nu veni într'un alt timp
mai potrivit.
*6
11352 Par'că 'I copt în căltî.
G. P. RALVIU, înv. c. Smulii.],
Coourluiu.
E galben la faţă ŞI bolnăvicios.
11353
*
Inghite-câlţL
GR. JIPESCU, Opinc., p. 98.
Adică pehlivan, înşelător.
*6
11354 caiu în stîubeîu l
CâIţi în stiubeiu!
S. FI" MAlUAN, Ornit. H, p. uo.
Pentru a se lua în rîs femeile leneşe.
LEGF.NDĂ
Se d ice că piţigolul de când a avut CUIbul seu în stîubetul eu câlţr
fl femeii celeI leneşe, tot-de-una, când se desprimăvereză, începe a
sbura împrejuru caselor unde se află femel leneşe şi a cânta:
Câl ţi în stiubciu t
Câiţ; în siiubeni !
================== pagina 120 ==================
120
11355
PROVERB[LE ROMÂNILOR
*
Vedi'ţi de câlţL
A. PANN, Edit. 1889, p: 151.­
HINTESCU, p. 22.
v ce)! .F'/reii,
Când cine-va, m al ales o femeIe, se amestecă unde nu
o privesce. Ameninţare în cas de ne-supunere.
CALUP
Vecjl Cap' VI, c, Calup.
11356
*
A pune (trage) cui-va calupul.
A DE CIRAC, Dict. Efym. rr,
p. [,55.- LAUHIAN & MAXIM, Glo­
sar, p. 115. - S. 1. GROSSMANN,
Dict. p. 40 & fO.-L. ŞAINEANU,
p. 129.- Fu. DAME, I, p. 186.
A pune în calup.
V. ALExANDm, Teat}', p.1067.
Vecjl Ca!7p.
Adică a înşela. •
De la turcescul calib, vulgar, calup, forma (calapodul]
cismarulut.
r
V ccjl Cala pod, Ca lip.
Acelaş înţeles ca la N o. 11349.
• Par' că am fi făcui; pe un calup» - V. ALEXANDIU.
11357
11358
*
Făcuţi toţi pe un calup.
V. ALEXANDm, Teat1'. p. 1231;
Conv. Liter., IV, p. 310.- P. Is­
PIRESCU, Rev. Ist. III, p. 380.­
FR. DAME, I, p. 186.
CĂLUŞ
*
A'i pune căluşu în gură.
I
I
l .
'(
================== pagina 121 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURÂ, MESERII
CANGE
11359
*
A ad uce cu cangea.
Adică cu de-a sila.
CÂNTAR
11360
Cântar cu doue coaie.
JORD. GOLESCU, MS8. II, p. 33.
A dică când strîmb, când drept (GOL Eseu).
A CÂNTAR!
*6
11361 A scie cât căntăresce cine-va.
D na ECAl'. ZANNE, c. Pepeni,
j. Fălciu.
Adică cât face, cât pretuesce cine-va.
.11362
Să'l căntărescî cu aur .
BARONZI, p. 69.
Om ne- preţui t.
Il caut son pesani d' 01'.
Prov. Franc.
CAPESTRU
Vecji Cap. I.1l, c. Ciipestru.
*6
'11363 Unde'] căpestru acolo 'I şi calul.
O. TEODORESCU, Înv. c. Punqesci,
j. VaslultL
Pentru cele ne-despărţite.
*6
11364 A'! mai strînge din căpestru,
================== pagina 122 ==================
=-12::.:2=-- �PR()VERRF.LE ROMANILOR
Adică a'I înfrîna, a'I ţine de aprope.
CAPITAL
11365
A face capital de ce-va sau cine-va.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 405.
11366
A se rezema, a spera în acel ce-va Sl1l1 cine-va.
A lua. capital de ce-va.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 405.
A însemna, a ţine socotelă pentru ceasul prielnic.
11367
A lua. ce-va de capital.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 405.
A lua ce-va în serios. A lua excepţia ca normă.
A CĂPTUŞI
:::6
11368 A căptuşi pre cine-va.
V cert a !loz, a CUi/',
a EJotCOVl.
1. CREANGĂ, Pov. p. 206; Conv.
Liter·. IX, p. 1,8. - S. FL. MA­
HIAN. Trad. Pop., p. 105 & 192.­
L. ţiAlNEANU, Semas., p. 358. ­
FR. DAME, 1, P 196.- G. POBO'
RAN, inst. j. Olt.
10 A înşela, a prinde în capcană.
«- Alele'î, fecior ele om viclean, ce te găsesc!; tocmai ele ceea ce
te a! păzit, n'ai scăpat. Ef, că bine te am captuşii.» - 1. CREANGĂ.
2° A bate.
In vechime a căptuşi; însemna a pune pe capul şoirni­
lor, eretilor, vindercilor, etc. un fel de căpiţă care'! îm­
pedică ele a vede. Franeesul �lice:1 de asemene, encapu­
chonmer les faucons.
A SE CĂPTUŞI
*b
11369 A se căptuşi cu ce-va.
V. AT.�XANnH.T. Teatr .. n.1140.
================== pagina 123 ==================
LEGI, ÎKVETATURĂ, MESEHII
A dobândi, a câştigă ce-va, a se folosi cu ce-va.
«De nu agă, dar măcar socru ... tot m'am căptuşit cn ce-va.>
V. ALEXANDHI.
CAPTUŞIT
123
*
11370 Căptuşit.
Adică bet,
Dim. Cantemir întrebuinţeză dicsrea: cuvinte căptuşite, cu
înţelesurile de : cuvinte cu doue inţelesurî sau în pilde.
it mots coucerts.
CAR
Veq'( Cap, 111, c. A/bel,
BoIă, Bou) Buturugă, Cânt,
(',ud(l, Copil, Dru1ll, .F/ecar,
iepure, !tl/elep!, k!ulere, Osie,
Pitr/i, Proţap, Rădăcină, Sac,
Sare.
LEGENDĂ
<Dracul lucrase un car în casă: îl înjghebase tot, cum trebue, dar
nn'l puteă scote afară din pricină că nu încăpea pe uşă. Vine Dum­
nedeă şi cere să'I de lui carul, că el il va pute scote afară. Dracul
prost i'l dă. Durnnedeu îl desface tot, îl scote afară, îl intocmesce iar,
şi, pentru ca Dracul să nu se mal apropie de car 'l-a pus crucea la
protap.»
*6
11371 Scârţăitura carului
Vrednicia vatavuluL
V. A. FORESCU, c. Foliiceni, j.
Sudara.
Pentru cel care nu'şt vede de trebă.
11372
Carul din şleau când s'abate, îndată se
sfărâmă.
IOlW. GOLESCU, Mss. IT, p. 25.
*6
Carul din şleoh. când s' abate îndată se sfă­
râmă.
H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea,
j. Dor·oho!.
Adică cel ce 'iese din orînduiela lui, îndată scapetă
================== pagina 124 ==================
124
11373
PROVERBE LE ROMÂNILOR
Nu se mulţumesce nici în car, nici în
căruţă, nici în sanie, nici în teleguţă.
A. P ANN, sau. 11'389, p. 73; III,
p. 100. - HIN'!'EŞCU, p. 28.
*L::.
Nici în car, nic; în căruţă.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 471-
- BARONZI, p. 51. - Se. Nor. In».
CI. VII, prin P. GÂRBOVICEANU,
prnj.
*L::.
Nici în car, nic; în căruţă, nic; în telegu[ă.
Ioan. GOLESCU, Mss. IT, p. 48.
- P. JSPIRESCU, Leg. r, 1872, p.
]65. - BIN'fESCU, p. 28. - IUL.
VULCĂNESCU, stud. c. Pelesc'!, j.
Dolj. - A VR. CORCEA, paroh. c,
Coşieiu, Banat. - 1. Puşcs.anr, c.
Poiana-Merului, comit. Făgăraş,
Transilcania.
*L::.
Nice în car, nice în căruţă, nice chio» în
tileguţă.
V. SALA, dasc. c. Talpe, comit.
Bihor, Ungaria.
*L::.
Nici în car, nic: în căru{ă, nict în iără-
gUfc'i (tărr1buţă).
G. POBORAN, inst. j. Olt.
Nid
în
car,
nid
în
teleguţă.
1. G. VALENTINEANU, p. 45.
*L::.
Hic't
în
car,
nic:
în
telegr1.
C. POSSA,
siud,
c.
Humulesci ,
j. Nemţu.
Vec}( Căru/ă.
IOSe gice pentru cei ce nu se mulţumesc nici într'un
chip (GOL Eseu). Nule p6te nimeni intra în voie.
2° Când pe omul, încercându'I în multe feluri, nu'I
================== pagina 125 ==================
11374
____ LlWT, iJ\VE'{Ă'lTRĂ, MESEF]!
*6
Hai în car!
rlaiu!
Hai în căruţă!
Batu l
Hai în teleguţă!
Baîu !
Hai pe jos!
- '+Balu!
125
r. CUEANG.'\., A mnit, r- 115.
*!\
SUt 'În car!
Bala!
Dă-te jos!
Bala!
F. 1. P ATIudu, in». c. 8mttlţ'l,
i. CovU7'lu'/u.
Acelaş Înţeles ca la No. 11373.
*6
11375 Carul care scărţăe mal mult trăesce.
G. P. SALVIU, in». c. SmttlţI,
j. Cocurluiu.
*6
Carul care sairiăe acela ţine mat m�tlt.
A. GOlWVEI, c. Siănişora,}. Su­
claoa,
Adese-orî mal mult trăesce unul care pare cu sufletul
în tindă ele cât altul sănătos şi plin de vlagh.
jl{alum vas non [ronqiiu«, ')
Prov. Lat.
Les pots jeles sant ceua: qui dureni le plus.
Prov. Franc.
Dura piă un carro rotio, cite un nuooo, 2)
PrGv. iua.
'i Vasul reu nu se sparge.
================== pagina 126 ==================
126
PROVERRELE ROM.:l.NTLOR
Ca1'1"o, que conta, a seu dona avanca. 1)
Prov. Port.
Die Icnarriqen. Wagen gehen am lăngsten. 2)
ProIJ. Germ.
TYagnen gar wal, fast han knarkar. 3)
Prov. Sved.
11377
*6
11376 Până ce geme boii scărtie carul.
V. SALA, dasc. c. M�rag, comit.
Bihor, Unqaria. - P. GÂRBOVI­
CEA NU, prof. c. Şuici, j. Arqe«.
*
Di cât s' aurlă boiU aurlă amaaea. 4)
C. IONESGU, pj·Oj. c. Necesta,
Macedonia.
Ve(1i Boii.
Acelaş înţeles ca la No. 1322 la care se vor adăogă
aceste variante.
În loc să scărtăie carul, scărtăîe măgarul.
IORD. GOLESCU, JJfss. Il, p. 16.
Adică în loc să se plângă cel ce s'a năpăstuit, se plânge
cel ce a năpăstuit (GOL Eseu).
*6
11378 Nu scârţăe carul, cât scărtăe cărăuşul.
V. A. FORESCU, c. Foliiceni, j.
Sllciava.
Acelaş înţeles ca la No. 11377.
*
11379 După ce frăngt carul mulţi se găsesc
să'ti arate drumul bun.
A. P ANN, Edit. 1889, p. ] 07
- G. POBORAN, inst. j. Olt.
1) Carul care scârţie, duce Inainte pe stăpânul seu.
2) Carele care scârţie merg mal departe.
�) �arul. merge bine, şi daca ar scârţii.
================== pagina 127 ==================
După ce s'a frânt carul mu7{Z arată drumul
cel bun.
BARONZI, p. 56. - HIK'fESCU,
p. 28.
*,6,
După ce s'a ntpt carul toţ); arată drumul
cel bun.
B. P. HĂŞDEU, Etym. Maqn , p.
1553. - A. POPESCU, înv. c. Cer­
nica, i. Ilfov. - G. POBOHAN, inst.
j. Olt.
*6,
După ce 'ţ7ji'cZng'l carul îţZ arată drumul bun.
Y. SALA. dasc. c. Chişcou, comit.
Bilwl', Ungaria.
*
Cari s' j1'ânge amaxea multe caaur); 'nve{l. 1)
C. !OKESCU, prof, c. Neoesta,
Macedonia.
După vreme mulţi se găsesc să te povătuîescă cum
era mai bine să facî, B.LU să'ţi ofere ajutorul lor.
*6,
11380 După ce s'a stricat carul, de geba mai
arată cine-va drumul bun.
C. TEODORESCU, Înv. c. Punqesci,
J. Vasl1tlu.
Când ajutorul ni se dă după vreme.
11381
După ce restornă carul atuncea vede
drumul cel bun.
A. PANN, II, P. 80, - Hrxrnsou,
p. 28. - P. ISPIRESCU, Rev. Ist.,
lIT, p. 165.
Când CIne-va capătă minte pre târg,iii.
*6,
11382 Int6rce cu limba, nu întorce cu caru.
A VR. CORCEA, paroh, c. COŞte!lI,
Banat.
================== pagina 128 ==================
128
PROVERBELE ROMÂNILOR
10 Vorbescî ce-va, vegi că ai vătemat pre cine-va, o
întorci uşor aretând că nu ai înţeles aşa ci altfel. Nu
tot ast fel cărăuşul care a smintit drumul; el mai cu greu
întorce carul. De aceia trebue sit se uite dinainte cine-va
Încotro trebue să se pornescă.
2J Si\, te giLnclescl bine înainte de a începe ore-ce.
*6
11383 Carul uns nu scârţie.
Gu. POiENARu, ing. j. Fuina.
Veel'î Osie.
Cu bani ori-ce lucru ţi se înlesnesce.
11384
*
S'undzi chera s'nu cârţanescă.1)
D. A. MILESCU, stwl: c. Gopeş«,
Macedonia.
Veql Osie.
Să îrnbunăm. mai ales cu bani şi cu plocone, pre cel
Împotrivă, să nu cârtescă,
Chariot enoraies« et aingt
A charier est mieux en poini.
Prov. Franc. XVI-e Siecle.
*6
11385 Un car se 'ncarcă, altul se descarcă.
AvH. CmwEA, paroh, c, Coşteiă,
Banat.
Ve(F Du"wefeu.
Arată sorta sohimbăcîosă a omenilor care pe unul ri­
dică şi pe altul îl doboră.
*6
11386 Nu merge carul care are doue r6te de
un fel şi doue de alt feL
v. A. FORESCU, înv. c. Brosceni;
i. Suciana.
Tovărăşia nu e bună de cât Între omenf de o potrivă.
1\ C'':::
================== pagina 129 ==================
LEG!, ÎNVETĂ'ITRĂ, MFSEQ(i
129
*D
11387 Tot caru 'ŞI portă tovaru.
A VR. COReEA, paroh, c. Coşleii:t,
Banat.
Fie-care cu sarcina, cu nevoile luî,
11388
Din lipsa unul cuiu se pierde carul.
J. G. V_-\LE.NTINEANU, p. 44.
11389
Veql Fotcovii.
Acelaş înţeles ca la N o. 2385.
*
Nici tu carul teu, nici tu vitele tale.
L. Şr\.INEA)!U, Semas. Rev. Ist.
vr, p. 849.
Ve()! Cap. rr. c , Drum,
lipă.
Acelaş înţeles ca la N o. f;07.
«Cum scăpă moşneagul de băiat, dete boldurf boilor şi nici tu. carul
ieu, nict tu. vitele tale, până ce ajunse a-casă cu vitele în cap.' ­
Calencl. Ba8rrt. 1851, p. 37.
*D
11390 E reu cu caru, dar mai reu pe picîore.
A VR. COReEA, paroh, c. Coşteiii"
Banat.
La car se prind numar boif cart merg încet la drum;
totuşt e mal bine în car de cât pe jos, când face omul
o cale mal lungă.
11391
*
A trage caru la uscat.
MaloT P. BUDlŞTEANU, C. Bu­
curesci, i- Ilfov.
A scăpa de o belea, de un reu.
*D
11392 Ie'I boii, lasă'I carul.
G. P. SALVIU, in», c. Smulii;
================== pagina 130 ==================
130 PROVERBELE ROMÂNILOR
Adică tocmai ce are el ca mână dreptă, fără care nu
pote trăi.
*b.
11393 A'şi pune carul în petre.
ION A LUI SBIERA, Poo. p. 29l.
- G. P. SALVIU, înv. c. Smuli),
j. Cocurluiu,
A se abţine cu hotărîre de la ce-va, a se îndărătnici
să nu facă ore-ce.
«S'au nal'mit odată un ţigan la un om, şi se purta hine, cât se
purta, dar când îş! punea caru. '1'1 pietri, nu I'al fi urnit la ce-va să
te fi pus cât şi cât.>-J. SEIERA.
*b.
11394 Nu '1 duci nici cu caru cu bol.
D-na Z. JUYARA, c. Eedesct, j.
Tuiova.
In mCI un chip nu '1 poţi sili să mergă unde-va, să
facă ore-ce,
*6.
11395 Doară o calcă carul.
s« Nonn. Inv. CI. VII, prin
P. G Â.RBOYIOEAKU c. Drăqănesci,
j. Vâlcea.
1 O Adică încet.
2° Om leneş.
30 Se lasă în voie a întîmplăreî.
*b.
11396 A descărca carul.
D-na Z. JU\'AHA, c. Eedesci, j.
Tutova.
Adică a nasce, a face.
11397
A drege carul.
LAUHIAK & MAXIM, I, p. 470.
11�QQ
A drege lucrurile.
*
A. ;- ..... ;, .. n-A k_:� 1 ..... _ .... -
================== pagina 131 ==================
r
i
LEGI. IK\"ETĂTURĂ, MERERII
A începe o trebă, a se porni.
131
11399
A dejugă boii de la car.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 470.
Ve')i CifruFf.
A termina, a se opri.
11400
A da carul de mal.
LAURIAN &: MAXIM, I, p. 470.
A nu isbuti.
11401
*
A frânge carul.
11402
A nu isbutl, a se păcăli.
*
Cu carul.
Adică forte mult.
D·na Z . .TuvARA, c. Fedesci, ,j.
Tutova. - LAURIAN & MAXIM, I,
ll.. 470.
CĂRĂUŞ
Vee}! rhirigiu, Ncvore.
11403
Şi cel mai bun cărăuş restornă carul
pe cel mai bun drum.
IOIm. GOLEseu, Mss. II, p. 99.
Ac1icit şî cel mai înveţat greşasce (GOLESCU).
Il n' est si bon chartier qui ne verse.
Prov. Fmnc. XYI-e Siecle.
*1::,
11404 Chiria deşteptă pe cărăuş.
Dna E. B. MAWH, p. 67. ­
T. G. VALENTINEANU, p. 20. ­
D-na Z. JUVAHA, c. Fedesci, i
Tutoi:a. - 1. BĂNESCU, nrot'. .1.
================== pagina 132 ==================
132
PRovn:eBEI.E R()MÂ:<lLOR
*L::.
Chil'ia deschide pe Ccl1'CtUŞ.
D na Cr.. BALLY, c. Cârlomănesci-
j. Tutoca.
*L::.
Drumul deschide pe C(l1'elUŞ.
Vecii C/,iIigiu, l'levofe.
D na SM. LAMBRINO, c. Gâqesc;
i Fălciu. '
10 Plata bună ne face îngrijitori Şi silitorf la ori-ce.
2il Mergând În lume te deştepţi.
En forqcant on deoient jOl'ge1'OI1 .
.'
Prov. Franc.
Chi molto praiica, molie impara.";
Prov. Tosc.
Uso hace maeetro.r)
Prov. Span.
tibung machi elen Meister.3)
Pro». Germ.
Practice makcs perfect. 4)
PI'OV. Engl.
(jfil'ing gO'r miisiaren, ")
Port. Sred.
CĂRĂUŞIE
1) Cine mult practică, mult învaţă.
2) Usul face maestrul.
3) esul face maestrul
4) Practica face perfect.
================== pagina 133 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERlI
CĂRBUNAR
133
11405
•
Şî cărbunarul stăpân pe masa sa.
10lW. GOLESCU, u». IL p. 97.
Adică fieş-care trăîesce cum va în casa sa (GOLESCU).
Una din numerosele dicert pre care Golescu le-a tra­
dus din limba francesă :
Charbonnier est maiire ches SOl.
Pro» . Franc.
cÂRcIMAR
\"cqf Crlflllar.
11406
Una gândesce cărcîumarul şi alta be­
ţivul.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 52; I,
p. 1l4.-HINTESCU, p. 27.
*,0,.
Urla qândesce cărşmarul şi alta be[i'vul.
V. SALA. (lase. c. Peirileni; co­
mit. Bihor, Ungaria.
Vedl Crîpllar.
Când doi inşî nu se potrivesc la gândurL
" AXAIJ. P,SY Ad.xWY ),Ep, lJ)J,1J. os Ai,VJY OYOC; rpSpSl.l)
PI'OV. Elin.
Alia Lacon, alia asinus illius portat. 2)
P!·ov. Lat.
Ce que pense l' asne, ne pense l' asnier.
Proo. Franc.
Una ne pensa il ghiotto, un 'alira il iaoernalo. 3)
Prov. Tose.
1) Una dice Laconianul �i alta p6rtă măgarul Laconianuluî,
2) Idem.
================== pagina 134 ==================
]34,
11407
PROVERBELE RnM.�KrLnR
------------�-------------
Der Esel und sein Treiber den7cen nichi iiberein. 1)
PI·OU. Germ.
('E)ntreba ostaru, se are bur vir. t)
FR. MIKLOSICH, Rttm. Unter.,
I, p.8.
Căcî fie-care laudă pe ale lUI, mai ales când sunt ŞI
de V indare.
CÂRLIG
*6
11408 Lesne'I a face. cârlig, dar se al ce acătă
de el.
E. 1. PAT.RIdu, înv. c. Smulit,
j. Covudtti1t.
Greu e a face avuţie.
11409
o m6rte şi un cârlig.
G. IONEscu-GION, Ist. Etic., p.
639.
Arată nepăsarea faţă de marte.
«Eh l şi la urma urmelor la ce-o să mă aştept: o morie şi un câr­
lig! făcând alusiune la cârligul cu care eloeliI trăgeau pe morţi 3) din
casă.> -- IONEscu-GroN.
11410
A se face cârlig.
P. TSPIRESCU, Leg., p. 10.--:FR.
DAME, r, p. 200.
A slăbi mult, a fi uscat comă.
«O palmă îl trase martea lUI care se uscase de se făcuse cârlig în
chichită, şi căd.u mort şi îndată se şi făcu ţerînă.» -- P. ISPIREscu.
Veqi ]ovară/.
11411
A pune cârlig.
A.. P ANN, IT, p. 80. - HIN­
'ci'ESCU, p. 190.
') Mogarul �i couductorul lUI nu se gândesc la bil ,
:) ��Jtrebă c�rclumarul, daca are bun vin.
================== pagina 135 ==================
LEGI, ÎN,ETĂTURĂ, MESERII
135
A g,LSI mijlocul de a nu se ţine de cuvînt, de un an­
gajament luat.
Tovarăş numar la câştig
La pagubă pune cârlig.
A. PANN.
11412
A afla (găsi) cârlig.
Fu. DAME, I, p. 200.- L. ŞXr­
NEANU, Dict., p. 143.
Adică un mijloc pieziş de a isbutl, un argument ade­
menitor, etc.
CÂRMA
Ve41 Corabie.
11413
Până a nu lua cărma în mână, intăîu la
lopată să te înveţi.
JORD. GOLESCU, Mss. JI,p.112.
Adică întâiii la cele mal mici, apoî la cele mal marf
să te dedaî (GOLEscu).
CÂRMAClu
*2,.
11414. Corabia cu doi cârmaci se înnecă,
A. P ANN, II, p. 76.-HIN'fESCU,
p. 39.-H. O. j';Nl�SCU, în». c. Za­
mostea, j. Dorohoiu,
Dot
cârmaci
înnecă
corabia,
A. P ANN, Archir., p.
13.
*2,.
Do�
airmac;
o
corabie
înnecă.
V. SALLA, dasc.
c. Brosca,
co-
mit. Bih01',
Ungaria.
*6
Do?'
cdrmaci
la
o
corabie,
o
înnecă.
D-na Z. JUVARA, c.
Fedesd,
j.
Tutooa.
Ve()!
COC:O;îJ
Clt1/11zată.
================== pagina 136 ==================
Pro». Bal.
136
11415
PIWVERBELE ROMÂNILOR
IIoHol atpa.t'YJ')'ol Ka.p[a.v a1tO)),�CJCI.V. 1)
r-»« Elin.
JJ[ultitudo imperatorum Cariam perdidit. 2)
Pr·ov. Lat.
Deux pairons font chaoirer la barque.
Prov. Franc.
Dove sono molii cuochi, la minestra sara troppo
salata. 3)
}JI[uchos compenodores descomponen la novia. 4)
Prov. Span,
Vide Ki.iche verderben den n-« 5)
Prov. Germ.
Ichi reie bir gemii baiiiri«. 6)
Pro». Turc.
In lipsa cărrnaciulul corabia se cufundă.
r
I
�
I
IOHD. GOLESCU, Mss. rr, p. 16.
Adică când stăpânul Iipsesce, casa se risipesce (GOLESCU).
*
11416 Cârmaciul bun scapă din furtună:
GR. ALEXANDRESCU, maqistr. j.
Puina,
Cârmadul cu 'ngrifire bună
Scapă corabia de jurtună.
A. PANN, II, p. 81.-HTN1'ESCU,
p.38.
Să fim socotiţi ŞI prevedători.
1) MulţI generali perdură Caria.
2) Mulţimea generalilor perdu Caria,
3) Vilele sunt mulţi bucătarf, ciorba va fi prea sărată.
:) MulţI peţitorf încurcă miresa,
") Mulţi bucătarl strică ciorba.
l
f
\
"!
================== pagina 137 ==================
137
LEGI, ÎNVE1'ĂTUUĂ, MESEHII
----------'------'--------'------------
CARMAJîN
*6
11417 Cărrnăjîne
După mine;
Cufurite
Mergi 'nainte.
Avu. COUCEA, paroh, c. Coş/du,
Banat.
Pentru acei carf voesc el să fie, în tote, cei d'Intâî,
fără a fi vrednici.
Că1'măjîn, este lâna torsă de colore roşie. De la tur­
ce scul cirmi» (cîrmuz, coehenille), cîrmizi (stacojiu, ga­
.rance),
Carmaein, pe rutenesce, însemneză : postav roşu.
A se apropia de sanscritul crimi-qa, produs de vierme.
Cufurit, este lâna torsă de col6regalbenă.
CARPACIu
11418
Ca cărpaciul cu cureua de gât
Îi pune pingeua numai de cât.
A. PANN, IT, p. 30.-HIN'!'ESCU,
p. :l7.
11419
Vee!i Capac, Pingea.
Pentru cel mincinos. Veg.I No. 7587.
*
A fi cărpaciu.
Adică lucrător prost.
LAUHIAN & MAXIM. T, p. 46H.­
A UmJLIU CANDHEA, Rev. Nouă,
VJl, p. 412.-L. ŞAINEANu,Dict.
P: 146.
CARPATOR
Vedf Crăpătoy, Drac, Soră.
A CARPl
11420
*
Vechi cărpescî,
Aţa prăpădesci.
Vecii a c-».
Ma�ol'. P:,., �UDIŞTEANU, C. Bu-
================== pagina 138 ==================
138
PROVERBELE ROMÂNILOR
11422
Se întrobuinţeză pentru vestminte vechi, ca ŞI pentru
omeniî cei bătrîni şi boluăvicioşî.
*6.
11421 Cine cârpesce
Nu se 'mbogăţesce.
r. POPESCU, înv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
Cu treburl mici nu faci nici o ispravă bună.
*
A cârpi.
10 A lucra sau a face reu.
2 J A născoci.
"A cârpi o minctună.»
3° A minţi.
A SE CÂRPI
VecI' Plecare.
*6.
11423 Să ne cărpirn că nu putem tot să ne
înnoim.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 57;
nr, p. 71. - HINl'ESCU, p. 27.­
DOBI<E MARINESCU, înv. c. Pirvu­
Roşu, ,j. Argeş.
Ne Învaţă. economia, cumpătarea în cheltuelf ŞI mal.
ales la îmbrăcăminte.
I veux miu» cine pieche qu' ein treu. 1)
Prov. Pir;m·d.
Besser ein Flick, als ein Lach. 2)
Proo. Germ.
Better see a cloui than a hale out. 3)
Prov. Engl.
') Mar hine o pctică (lla'Iă) de cât o gaură.
�) �:a1 .bille o� petică de cât o gaură.
================== pagina 139 ==================
r
LEGI, ÎNVE1'ĂTURĂ, MESERII
Băftre en lapp, ân ett hal. 1)
Prov. Sved.
139
*L'>.
11424 Cine are gănd de plecare se cărpesce.
1. BĂNESCU, prof: j. Roman.
Să te pregătesci bine înainte de a face 6re-ce.
11425
Cine umblă cărpindu-se, mal reu se rupe.
lORD. GOLESCU, Mss. n, p. '19.
*L'>.
Umblă să se cârpescă şi ma� reu se sparge.
A. P ANN, zu: 1889, p. 100. ­
DOBRE MARINESCU, mv. e. Pircu­
Roşu, j. Argeş.
*L'>. .,.,.
Umblă. să se cârpescă si (ci) ma; reu se rupe.
P. GÂ:RBOVIOEANU, c. Dobresct,
j. Muscel & Sem. Buc. el. VII.­
J. POPESCU, înv, e. Dobren�, i­
Ilfov.
*
-Voind să te cârpesc; mar reu te rupi.
G. POBOB.AN, inst. j. Olt.
10 Ne arată că cele de tot vechi, mai bine din n011
să le facem, de cât să le tot cârpim (GOLESOU).
2° Umblă să indrepteze o greşelă şi mal reu greşesce;
voind să'l aperi mai TeU îl afundî,
11426
*
A se cârpi.
V. ALEXANDRI, Tcair., p. 842.
A se îmbăta.
c Pare-mf se că se cârpesce moşneagu.» - AUVINTE ŞI PJ�PELEA.
================== pagina 140 ==================
140
PROVEHBELE HOyIANILOH
CÂRPIT
Veqr a Rîde.
*6
11427 A fi cârpit.
Vee)l Cleiîi.
Adică bet turtă.
CĂRŞMAR
Veq' Cârcrma»:
CARTE
Veq'î Cap. IX, Xll &>
XVII, c. Carte, Cap. XII,
c. P,trinte, PoPl!, Praf tie.
11428
Cartea e ca marea, fără fund, şi cine o
lăcorni să înveţe numai el totă cartea,
nu p6te.
GR. JIPESCU, Opinc., p. 127.
Sciinţa este ne-mărginită; omul învaţă cât trăiesce şi
tot m6re ne-învăţat,
*6
11429 Al carte,
Ai parte.
GASTER, Lit. Pop. p. 218.­
P. ISPIREscu. Rev. lst., II, p.
150; Basme, }J. 117. - I. NE'
GRUZZI, Conv. Liter., XII, p. 6.
- .b.. 1. PATIUcru, înv. c. Smult�,
j. C'ovw·!ttlu.
*6
Cine are carte
Are şi parte.
P. ISPIRESCU, Leg., I, 1872, p.
178; Rev. Ist., 11, p. 150. ­
HINŢESCU, p. 28. - V. A. Fo­
RESCU, c. Foiticent, j. Suciaoa,
- Albina, II, p. 44. - GR. A­
LEXANDRESCU, magistr. j. Ptttna.
- T-l n H;1\T��r�TT 1111'- r . 7,n,IJ'i?flR-
================== pagina 141 ==================
LEGI, ÎNVETĂ'l'URĂ, MESEHlI
*6
A� carte)
Az parte;
N'aI, carte,
N' (�t parte.
141
A. P ANN, III, p. 108. - LAU­
RTAN & MA.'{IM, 1, p. 475. - HIN­
TESCU, p. 27. - AvH. CORCEA,
paroh, c. Coşieiu, Banat. - K.
A. ZAMFIHEscu-DIACON, înv. c.
Siiubienii, j. DorohoL-E. r. PA­
rnrcro. mv. c. Smulţi, j. Coour­
luiu, - Semin. Cenir, Buc. Ci.
VIII, prin P. G Âl1BOVICEANU, prof,
*6
Al: carte)
Ai parte;
N'al carte,
Nic: parte.
D. CIOmcĂ, preot, c. Meren�, j.
Olt.
10 Inaintea tribunalului actele sunt hotărîtore.
20 Pentru a îndemna la învătătură, aretându-ne folo­
sele sciinteî. - Banat &- j. Covurlulu.
Acest din urmă înţeles este cel mai obicinuit astă-dl
apropo pretutindeni, dar mai ales în Transilvania.
Verba volant) scripia maneni.F)
Prov. Lat.
Les paroles s' envolent et les ecriis resieni.
Proo, Franc.
*6
11430 N'ai carte,
N'ai parte.
LAURIAN & MAXUI, II, p. 475.
- A. P ANN, III. p. 108. - HIN­
IESCU, p. 27. - 1. G. V ALF;N­
'l'INEANU, p. 21. - A VR. CORCEA,
paroh, c. Coştetu, Banat. - E.
1. P A'l'RICIU, mv. c. Smulţi, i.
Covurlu'l:u. - 1. PUSCARIU, in»,
c. Poiana- llnJrului, comit. Făgă­
raş, Transilvania. - Preot, D.
CIORICĂ, înv e. Mereni, j. Olt.
================== pagina 142 ==================
142
PHOVERBELE ROMÂNILOR
*6
Cine n'are carte,
N are (nid) parte.
IOHD. GOLESOU, u». IT, p. 80·
- P. ISPIRESOU, Rev. Ist., H, p'
150. - GR. ALEXANDHESCU, ma'
qistr., J. Puina.
Daca n'ai[ carte,
N'a>; parte.
1. CREANGĂ, Amint., p. 154.
10 Adică cine n'are ajutor, nimic dobândesce (GOT-ESeu).
20 Se g.ice despre omul care nu are acte spre a 'şi
dovedi un drept la o stăpânire, datorie, etc.
«Face omul cu cine-va o tovărăşie cât de mică şi tot urmeza în­
votela între părţi, Iar nu aşa cu ochii Închişi, căci dacă /l'ai carte
n'a; parte. > - 1. ClmANGĂ.
*6
11431 Omul care scie carte
De t6te are parte.
Semin. Centr. Btle. a. VIr,
prin 1'. GÂHBOVICEANU, prof,
Arată puterea şi fo16sele învetăturet.
11432
Cine 'nvaţă carte
Are bună parte.
1. G. V ALENTINEAKU, p. 49.
Acelaş înţeles ca la No. 11431.
*6
11433 Cine scie carte are patru ochi.
A. P ANl'\, iu«, 1889, p. 28;
Fab. J, p. 43. - Cart. Cit. J I,
p. 16. - HIN1'ESOU, p. 28. ­
GASTER, Li., pop. p. 218. - P.
] SPlRESOU, Leg., J, 1872, p. 170;
Rev. Ist., II, p. 154. - GH. MI­
HALAOHE, înv. c. Şendresc'l, J. 1'1<­
tava. - GR. PO'[]:NARU, ing. c.
Rassa,j. Ialomiţa. - H. D. E­
NESCU, înv. c. Zamostea, J. Do­
rohoi. - 16N NI1:ESOU, înv. c.Vi­
espesci, J. Olt. - A. GonOYEI, c.
Folticen'i. i. Sucirn:o:
================== pagina 143 ==================
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, .MESElUr
*,6.
Omul ce scie carte are patru ochi,
143
C. TEODORESCU, 'Înv. c. Pun­
gcsd, j. Tutoua.
*,6.
Cel (omul) cu carte are patru ochi.
v. CĂLIN, stud. j. Arqe». E.
1. P A'l'lUCIU, înv. c. Smulf!, j.
Covurluiu.
*,6.
Cine scie carte cu patru ochi se numesce .
Nrc. MATEESCU, 'Înv. c. Mooi­
Ziţa, j. Puina.
,6.
Ăl
de
scie
carte
are
patru
ocht
şi
noue
min�L
GR.
JIPESCU,
Opinc., p.
117.
Tnvăţătura deschide mintea omului şi '1 face să vadă
şi să înţelegă lucruri pre care alţii nici nu le bănuesc,
CINE SClE CAri'l'E ARE PATRU OCIrI
Un ţeran tot aud ind
Pe uni), alţii vorbind
"Câţi sciu carte şi citesc
Cu patru ochi se nurnesc.>
A plecat la tîrg şi el
In desagă cu un rnrel.
Vindu mielu, luă banir,
Şi merse prin lepisca nf
De ochi de om întrebând
La ce negustori se vînd
Cu care pote citi,
A scrie ş'a socot],
Un boltaş l'a audit,
Şi după ce l'a poftit,
I-a dat nisce ochelari
Ca să vadă tate marI.
El dacă i-au aşedat .
Ş'Într'o carte s'a uitat,
A dis : «Apoî mă căznesc
Ş'uHe nu poclu să citcsc.»
N eguţătorul ş'alţr având
1 le arată dicând:
Vedt ăştta sunt boerescl,
================== pagina 144 ==================
144
PROV.ERB.EL.E R,OMÂNILOI(
EI prin el cum s'a uf tat
A dis: "Graba mi le-al dat
Că nu P0clU citi de loc,
Să vede că n'am noroc.»
Boltaşul privind la el
Ia dis : ,Eu mat am un fel
Şi cred c'o să poţi cu el,
Dar sunt pni scumpi, şi nu ieI. >
El dise : ,Adu'l încoct,
Fie scumpl numaf să p0c1U.»
Dacă i-a dat a d is Iar :
Şi cu aceşti în zadar,
Că uite ochii 'mf bleojdesc
Şi tot un pociu să citesc.
Of! şi ce poftă aveam,
Avcasă când me gândeam!»
Vîu<;letoru] l'a Întrebat:
Cum te ve�l n'aI învăţat
Şi acuma te căznesci
Pentru intâru să citesci ?
- Vedl bine, respunse el,
D'acera veni! c'un mIeI
Că d'aş sci eu să citesc
De astea ce 'mf trebuesc ?
.A_ PANN, 1i'ab. 1, p_ 43_
*.6
11434 N'am înveţat carte şi tot am mâncat
sărat.
G. P. SALVIU, in», c. Smulţ,t, j.
Coourluiu,
Aşa răspund ţeranii când îl îndemni să-şi de copii la
şcolă, ca să înveţe carte.
*.6
11435 A învetat carte
Pe departe,
Şi condei
Pe la Covei,
Şi plaivas
Pe la Islaz.
R'l'. TUTESCU, înv. c. Catanele,
j. Dolj.
Adică nu a învăţat nicăert.
11436
Carta canta şi vilanu dorme 1).
FR. MIKLOSIOH, Hum. Unier,
I, p. 11.
================== pagina 145 ==================
r
I
I
LEGI, ÎNVEŢĂ'l'URĂ, MESEHlI
145
Cartea nu vorbesce al') cât pentru cel care sere să o
ÎnţeIegă.
.,
11437
Carle cavta en carta, nu marânca de vite. 1)
FR. MIKLOSICH, Rurn. Unier, 1,
p. 9.
Sciinţa nu te îmbogăţesce.
11438
Carle face carta pira'i viiu, more en
sufit.v)
FI(. MIKLOSICH, Bum. Unter. I,
p. 9.
11439
f
Acelaş înţeles ca la No. 11437.
*6
Scie şi el o mâna de carte ş'un sac de
minciuni.
A. COJOCARU, elev. Se. Nm·. Euc.
c. Ţifesct, j. Pulna.
Când unul e mai puţin învăţat de cât ar vroi ca să
se credă,
*6
11440 Pe carte
Nu pre p6te,
Pe de rost
Scie cam prost.
E. r. 1" Xl'mclU, înv. c. Smult�,
j. Cov1�rlulu.
*6
Pe de rost
Cam prost,
Şi pe carte
Nu pre p6te.
GIt. ALEXA)/DItESCU, maqisir, j.
Puina.
Nu scie mai numea.
1) Cine se uttă în carte, nu mănâncă viţel.
================== pagina 146 ==================
146 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6-
11441 De cât ar fi un sac de carte şi-o mână
de minte, mai bine o mână de carte
şi un sac de minte.
S. TEODOREscu·KIRILEANU, in».
c. Brosceni, j. Suciaca. .
Mai bine minte multă de cât ÎDveţătură multii.
*6-
11442 Omenii cu sciinţă de carte, îs paserele cu
ciocul de fier.
S. TEODOHESCu-KTRTLEANU, îu».
c. Brosceni, j. Suciaoa.
Acelaş înţeles ca la N o. 11433.
«Acest Domn au tălat şi pe dOI borerf mart : pe llfiron Costin ve!
Logofăt şi pe Velicfco Hatrnan. Spun de Veliclco că ar fi stat de
multe 01'1 Împrotiva vorovet lui Cantemir-Vodă aii fost dicend că omul
care nu scie carte este un dobitoc. adecă unde n u soia carte Cantemir
Vodă, şi altele multe care nu se cădea să răspundă, fiind stăpân.» ­
Nw. MUSTE, III, p. 5.
*6-
11443 A legat cartea de gard.
v . Â. FORESCU, in». c. ]}fălinl,
j. Suctaoa.
Numai învaţă nnnrc.
*6-
11444 A inveţă carte ·pre cine-va.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesc!, j.
Tutooa. - V. BRATU, stud, comit.
Alba - Super. Transilvania. - T.
SPERANŢĂ, 1, p. 84.
Adică a'l bate.
Se Intrebuinţeză de obicetu sub forma: «Las' pe mine
cii'] înuc( eu carte», adică o să'l înveţ eu, de frică, cum
să se parte.
Acestă �icere ne dovedesce că, în vechime, bătaia era
metoda pedagogică prin excelenţă.
*6-
11445 A înveţat carte până la glezne.
A. P ANN, III, p. 153. - HIN­
TESC1J, p. 28. - P. lSPIRESCU, Bec.
Ist. I, p. 229; Leg. p.ltiI. - Ou.
JIPESCU, Opinc. p. 128.
V cql C!cmă.
================== pagina 147 ==================
LEGI, ÎNVETĂTUn."-, MESEHII
Adică forte puţină carte.
147
e: Unit diceaii că sciă carte până în glezne, alţii diceă că pana III
g-enuchi; eră alţii până în bviu. De m'ar fi întrebat pe mine, eu le aş
fi spus că sefă carte până în gât,. - P. iSPIRESCU, Leg. p. 161.
*6
11446 Scie carte până la genunchiu br6scei.
I. CHEANGĂ, Amint., P- 5. - A.
GOHOVEI, c. Foliiceniţ ], Suciaoa.
Acelaş Înţeles ca la No. 11445.
< Nică bătet mal mare şi 'Înaintat în învi!ţr'ftură până la qenunchiu.
brosce!, era sfădit cu mine din pricina Smaranditet popef căreta, cu
tâtă părerea mea de reu, l-am tras într'o gi o bleanclă pentru că nu
'mt da pace să prind musce.» - 1. (;m:ANGA.
11447
*
A vorbi ca o carte.
P. TSPIRESCU, Leg. r, 1872, p.
174. - HIN'j,'ESCU, p. 2S. - 1... f;?At­
NEANU, Semas p. 362. - 1. BA­
NESCU, prof.,j. Roman.
Adică spune Iuoruri frumose, drepte.
*6
11448 A vorbi ca o carte închisă.
GR. POIENAIW, ing. j. Putna.
Se \lice, în bătae de joc, pentru cei caril spun lucruri
fără şir şi fără înţeles.
11'1.49
*
A vorbi din carte.
�_AumAN & MAXIM, I, P: 475
& 476.
10 A vorbi cu numerile literilor ce represintă sunetele
cu vintelor, ceea ce face o limbă cu totul ne-întelesă pentru
cei fără sciinţă de carte, pe vreme când se înveţă cu li­
terele cirilice.
2il A vorbi fără experienţă. A vorbi şi spune ce se
pote face în împrejurărf date.
3° A spune Iucrurî rezemate pe autoritătî.
,t Il" 1 , , (1 •
================== pagina 148 ==================
148
11450
PROVEH13ELE ROMÂNILOH
A fi nebun în carte.
LAUHIAN & MAXIM, I, p. 475.
A scie forte ro ul tii carte.
11451
A fi nebun de carte.
LAUHIAK & MAXIM, I, p. 475.
Se \lice în batjocură.
«Vc\lr să nu innebunesct de multă carte ce scir.»
A se vede la N o. J 2085 exemplul luat din Dim, Can­
ternir,
11452
*
Aşa scrie la carte.
Aşa stau lucrurile, nu am ce'ţi face.
*D.
11453 A fi dobă de carte.
V. AJ.EXANDHI, Teat1't!, p. (;93
& 1001.-TuLIU GIWFSOHEANU. î/1'l'.
c. Galşa, comit. Arad, Ungaria.
*D.
A fi tobă ele carte.
K J. PATHIOIU, înv. c. Smulţ),
j. Conurluiu:
Vrend să rea În deridere pre cel ce se laudă cii scie
carte pe când, la drept vorbind, nu scie nimic.
«Noroc de mine că mi le tălrnăcesce în rornâuesce domnu Ion Gă·
Juşoă, care 'i dobă de carte>. - Rusaliile; p. 693.
11454
*D.
A fi burduf de carte.
LAUHIAN & MAXIM, Glosar, p.
104. - P. ISPIHEscu, Srunie, p. 27.
- L. ŞXlNEANU, Semas. p. 303. -
OI:' JIPESOU, Opinc. p. 105. -- C.
FLĂMEND, stud. c. Borqo-Sueeni,
comit. Bistriţa·Năs(ud, Transilva­
nia. - D·na Z. Juv AHA, c. Fedesci,
j. Tuiopa. - G . .POBOHAN) j. Olt.
Acelaş Înţeles ca la No. 11453.
] 1455
A ascultă la gura eul-va ca la o carte.
P. JSPIHESOU, Leg. p, 98.
================== pagina 149 ==================
LEGI, INVEŢĂTURA. MESEI:II
149
A primi tot ce spune ca sfânt.
< Şi mai plănui el, ce mal plănui, până ce, după câte-va dile, spuse
tatăluf seu ceea ce isvodise el să facă. Tata-seu carele asculti! la gura
lu: ca la carte, se duse numai de cât prin sat şi dete gură la tOţi
megiaşil că În sera cutare şi cutare ... ei să se adune toţi la biser ică.»
- P. JSPIRESCU.
11456
*
Om cu carte.
V. ALEXANDru, Teatr. p. 832.
Adică învăţat,
CĂRTURAR
*L:.
11457 Dacă toţi ar fi cărturari
Cine să mai fie văcari?
G. P. SALYIU, in», c. Smulit;
j. Coourlui«,
v eq 1 Bune.
Vc'li Car, Cur,
Veql a Scoâori,
Acelaş înţeles ca la N o. 1129 L
I
,
li
"
I
�
I
I
I
I
1
I
I
I
I
I
I
L:.
Dacă s'a da baba jos din căruţă, de abia
'i-a fi mai uşor Iepel.
I. CREANGĂ, Amint'J p. 105.
Ve()! a se SCOb01 î.
Arată nepăsarea. A se adăogă acest înţeles celui de la
'l..T_ r:::[)f\� ...
D·na Z. JUVARA, c. Fedesci, j.
Tutooa, - GAV. ONIŞOR, Junimea,
Il, No. 36.
CĂRUŢ
CĂRUŢĂ
*L:.
11458 Căruţele g6le (mai) mult huet fac.
Aşa răspund ţeranii când îi îndemni să 'ŞI de copiii
Ia şcola, ca să înveţe carte.
11459
================== pagina 150 ==================
1...::5.::,0 �PI=,OVERBELE IWMÂ:::.:N=II.:..:,O...::R� _
«- TacI, mel, dic eu; ce mal vorbesc! în bobote; că s'a mănie
omul şi s'a duce şi el a-casă.
«- El, ş'apot ? ce mare pagubă! vorba cela: «Enea s'a da baba
jos din căruiă; ele abia i'-a fi mat uşor iepei, Şi jucam îuainte.> -
1. CRE..\.NG_:j,.
*6
11460 DOI strujeni şi trei căruţe.
V. A. Fonzscn, c. Stăniş6l'ă, j.
Suciaoa.
Veqf LuZea.
Adică sărăcie lucie.
11451
Nici în căruţă, nici în teleguţă.
Fa. DAME:, IV, p. 151.
Veq' Car.
Acelaş înţeles ca la Na. 11373.
*6
11462 Nu se p6te şi în căruţă şi în teleguţă.
D-na Z. JUV"\'l{A, c. FeelesC'l, j.
T�dova.
Vcq' Car, Luntre.
Trebue să te hotăresci pentru una din două,
* 6,
11463 Ii înveţat şi in căruţă şi în teleguţă.
GR. AL]:XANDHESCU, magistr.,j.
Tutoua,
Vecii Car.
Vecfl ft.fal, llgan.
Se mulţumesce cum a fi.
Doia Z. JUVARA, c. FeelescZ, j.
Tutova.
i
I
I
I
*6
Când dici : Demne ajută! atunci se rupe
căruta,
11464
Acelaş înţeles ca la, N a. 835.
*6
11465 S'a stricat căruta.
Dvna ECAT. ZANNE, c. Popenl, j.
V,�l".,_:�"'.
================== pagina 151 ==================
_________ L_E_G-'I,_I_N_VEŢĂTURĂ, MESERrI
ION u mai merge treba.
2 G Când unul e gata să plângă.
dVIanco, vino mal repede că s'a stricat căruţa. >
*6
11466 A remăne de căruţă.
151
MURGULESCU, j. Prahova. - V.
A. FORESCU, c. Folticeni. j. Su­
ciava. - GAV. ONISOR, prof c.
Crânqu, j. Tutooa. .,
A rămâne în urmă, a nu isbutl într'o afacere.
*6
11467 A dejugat căruta.
E. 1. P ATRICIU, in». c. Smulţi,
j. Ucourluiu;
Veql Car.
A se opri, a desăvîrşi o trebă.
CARVASARA
11468
*
A dat jalbă la carvasara.
Adică s'a plâns în zadar. CăcI ce dreptate puteai să
dobândescî dând jalbă în contra Turcilor la cărvasarie.
Carvasaraua adică localul vămet, vama, se numea astfel
d.e la turcescul cheroâ» serai, caravanseraî ; compus din
câroân, chervân, caravană şi serai, locuinţă.
« Intr'o di, din poroncă, s'au strins Tur-cii totf din Că/'V(lSărie la
Curtea Domnescă, şi acolo, eşind în spătărie Nicolae Vodă, ne-sciind
chemarea sa Turciî, un de acolo intrând şi Turcit, chemând şi pre Ia­
zaginl de le-alt cetit fermanul Impărătesc, scriind să de Turcit comă ..
ritul, îndată au amortit.» - Nro. OOSTIN, II, p. 79.
,Eră în tîrg au dat poroncă lUI Ion Neculat Hatmanul de au dat
învăţătură căpitanilor să de jac în 'I'urct. De ai cea înainte să ved) is­
pravă. Indată a:i dat de au jecuit tote cheroăsăriile şi pe TurCI îI
purtau tot legaţI pe uliţe, bătându'I să 'ŞI spue banii pe la cine
sunt.» - NIC. COSTIN, II, p. 100.
In Opinia, din 17 Februarie 1898 citim următorel e
arnănu nte :
In J aşI Carvasaraua era lângă palat. In planul veohiu al Iaşilor gă­
sim că uliţa de din dosul Palatuluî, numită Podul Lung, începând de
1::1, Ri�PT'l(':n �f T'�'.f?:ll� nîni1 1<:'1 P"rlllL"Y'r\co C'<" ",,",..-H";" ... 1:+.-. .. "" .-.nh4- �'�'h'�
================== pagina 152 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
152
--------------------------------------------
Cheroasaraua îşi avea casa el la deal de palat. Şi agi încă există
acestă casă, în colţul uliţei, care face cea dintâiu, pe stînga, cum
mergi din tîrgul de jos în strada Anastasie Panu. E o casa veche cu
două rînduri, ce portă şi agr o inscripţie în slove chirilice.
Amintire de acestă uliţă a chervăsăriet avem tocmai din anul 1669
Iulie 15 (7176).
Era pre atuncî vameş mare În Iaşi jupânul Crisie, fratele Ducă'!
VarZă, Acest Cristea Vameşul ţinea pe fata lui Arsenie nequiitorul, care
avea opt dnghene pe uliţa Cheroăeăriei, în rînd cn dughenile altui negu­
ţitor Ionaşcu Benescu fost vatav de temniţâ.
Acest Arsenie luase un copil de suflet, pe Simiona Tatarul, care
s'a apucat şi a vîndut jumatate de loc egumenulul Golier, Ia r juma­
tate l'alt dat danie tot mănăstiref Golia. Mănăstirea le-a vîndut acele
opt dughene lui Paraschioa Cămănar, Iar mal apoi prin rescumpărare
lui Cristea, ca ginere drept reposatului Arsenie, în preţ de patru sute
lei bătuţi. Cu aceşti patru sute lei Egumenul de la Golia, Macarie a
cumpărat loc măuăstiret, de a lărqit locul cheroăsâriei, şi a făcut de
isn6vă chervăsărie naltă.
CASAP
11469
Până acum al fost casap cailor, Iar acum
te făcuşî doctor să'i vindeci.
DIM, ŢîCHJNDEAL, Fab. p, 5G,
Când unul care ne-a duşmănit vre, în urmă, să ni se
arăte bine-voi tor.
11470
*
Când ti d6re caplu du-te la hâsaplu. 1)
G, ZUCA, stud. c. Georqia, Al·
bania.
Se g.ice, ca glumă, copiilor.
CAŞTIG
Veq' An, Cuminte, Dey­
tept, isteţ, lVlarfă, Omenie,
Şiret, Tovară,s, Votnic, Vrut·
nic.
*.6
11471 Fie-care nădulesce după câştig dar pu-
ţini îl dobândesc.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşieiii,
Banat.
================== pagina 153 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERrI
153
Arată numărul cel mic al celor carit reuşesc În aface­
rile lor.
A năduli adică a nazui, a lucra cu sîrg.
11472
Câştig s'arată bun dar nu iese capul
banilor.
Gazet. Transil». 1899, Braşov.
Pentru un folos nu tocmai Însemnat.
11473
An n'am căştigat; estim am păgubit; la
anul trag nădejde.
A. P ANN, II, p. 85.- HINŢESCU,
p. 30.
An n' al, căştigat; estimp a'i păgubit; la anul
tmg'i nădejde.
B. P. Hk;iDEU, Trei Crai, p.Lă.
Anter� am păgubit; an n'am căştigat şi nu
sciu, qeu, daca estimp nu VOtU perde tot.
P. ISPIRESCU, Rev.Ist.I, p. 231.
11475
Pentru unul care face o slabă negustorie.
*�
11474 Frate la câştig şi străin la pagubă.
Se. Norm. Inv. a. VI, prin P.
GÂRBOVICEANU, praf.
Veqi Tovarăf.
Acelaş înţeles ca la No. \:1604.
*
Unde e câştig e şi pagubă.
P. lSPIRESCU, Leg. r. 1872, p.
177. - H1N't'ESCU, p. 30. - Fu.
DAME, III, p. 172.
*�
Unde e mult câştig e şi multă pagubă.
================== pagina 154 ==================
154
PROVERBELE ROMÂNILOR
*
Nu e câştig fără pagubă.
Ve91 Mar/ă.
Totul este ca câştigul să întreeă paguba. Se dice spre
mângâterea celui care a fost păgubit cu ce-va.
*.6-
11476 Căştigul şi paguba sunt fraţi de cruce.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesc�, j.
Tutoua.
Acelaş înţeles ca la N'o. 11475.
*.6-
11477 Nu se alege căştigul din pagubă.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 131;
II, p. 85. - B. P. HĂŞDEU, Etym.
Magn. p. 803.- BARONZI, p. 47.
& 68. - HINl'ESCU, p. 85. - V.
SALA, dasc. c. Vinterf, comit. Bi-
. hor, Ungaria.
Când folosul e cam îndoros.
Superat qucestum sumptus.
Prov. Lat.
May cousto la procedura, que non monto lou
principtuc 1).
Prov. Prov.
ii; pift la spesa cke il profitto, 2)
Prov. Tosc.
11478
Dupa Iu vadagnu, face spesile, 3)
FR. MIKLOSICH, Rum. Unter. r,
p.8.
Să nu cheltulesot peste puterile tale.
1) Mal mult costă cheltuelile (de procedură) de cât principalul.
2) Mal mare e cheltuîela de cât câştlgul.
3\ n",,:;; r-A" .. ;,-,. ........ c.: __ 1-._1. _"1
================== pagina 155 ==================
11479
LEGI, l.NVETĂTURĂ, MESERII
Dupa lu vadagnu, aşa si spendae. 1)
155
FR. MIKLOSIOH, Rum. tra«; r,
p. 8
Să nu cheltuescl mal mult de cât af.
A CÂŞTIGA
11480
Fie-ce nebun scie să căştige, dar nu scie
să păstreze.
HINTESCU, p. 30.
Fie-ce nebun scie să câştige bani; clar nu
scie să'![ păstreze.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 59.-
P. rSPIRESCU, Rev. Ist., III, p. 382.
Acelaş înţeles ca la N o. 11111.
*6
11481 Uşor e de căştigat,
Greu e de păstrat.
D·na Z. JUYARA. c. Fedescl, j.
Tuiona,
Arată cât de greu este să economisescî ce-va din câş­
tigul teu.
11482
MulţI sciu s'arnintă, ma puţini să'l ţină 2).
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jabres.,
p. 173.
Acelaş înţeles ca la No. 11481.
*6
11483 E mal uşor a mânca de cât a câştiga.
V. SALA, dasc c. Rien%, comit.
Bihor, Unqoria.
Arată cu câtă greutate se câştigă banul.
1) După câştig, aşa se cheltuesce,
================== pagina 156 ==================
156 PIWVERBELE ROMÂNILOR
*6
11484 E mai uşor a prăda de cât a câştiga.
V. SALA, dasc. c. Ver'zar, comit.
Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 11483.
*6
11485 Ce a câştigat într'o vară a pierdut (mân-
cat) într'o sară.
V. A. FORESCU, c. Folticen�, j.
Suclava.
Vedf No . .JI4.
Pentru omul cheltuitor.
*6
11486 Cinci câştig, dece mănânc; in pungă ce
mai puiU?
GA VR. O::<IŞOR, prof. c, Dobro­
vei, j. Vasluit!.
Când unul cheltuesce peste câştigu lui.
*6
11487 Câştigă opt şi mănâncă dece.
GR. ALEXANDRESCU, maqist. i.
Puina,
Acelaş înţeles ca la N o. 11486.
*6
11488 Anevoe (anevoie) se câştigă, lesne se
cheltuesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 58.­
P. JSPIRESCU, Rev. Ist. 1, p. 23l.
- HINl'ESCU, p. 30. - H. D. E­
NESCU, înv. c. Zamostea, j. Doro­
hoi, - Sem. O. Buc. OI. VIIL prin
P. GÂRBOVICEANU, prof, c. Slă·
cuta, j. Dolj,
*6
Anevoe Se câştigc'i şi (dar) lesne se cheltuesce.
A. PANN, ItI, p. 72. - IULIU
G�;OF�OR�A��, da�c. c. Golşa, co-
================== pagina 157 ==================
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, MESEHII
Anevoe se câştigă uşor se cheliuesce.
FR. DAME, 1, p. 227.
Vedf Ban.
Acelaş înţeles ca la No. 11087 & 11088.
157
11489
Cum s'a căştigat
Aşa s'a mâncat.
Ve<;ll Dar, I�aram.
G. 1. MUNTEANU, p. 60.-HIN­
TESCU, p. 30.
Lucrul căpătat uşor, sau pe ne-drept, se pierde cum
s'a dobândit.
11490
Din ce câştigă unul pe dreptate, dracul
Ieă pe jumătate; Iară din ce câştigă pe
ne-drept, îl lea cu stăpân cu tot.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., III, p.
161.
Ve4î Avere, Ban, Drept,
Dreptate.
Omul nu trebue să năzurescă ca, prm căi ptezişe,
sii'şl facă avere.
Bien de fortune
S' en va comme la lune .
Prov. Franc.
11491
Mai bine e de a câştiga puţin cu drep­
tate, de cât mult cu strîmbătate.
O. DIN GOLEScI, Pilde filosof.
11492
Se explică, prm gicerea de la No. 11490.
*
Care scie s'chiardă, nu chiarde amintă.')
ILIE GHICU, praf. c. Abela, E­
pir.
Câte odată ŞI o pagubă e spre folosul nostru.
================== pagina 158 ==================
158
11493
PROVERBELE ROMÂNILOR
Omu carle nu vadagna, mai mun va
ava�.l)
FR. MIKLOSIOH, Rum. Un/er.,
1, p. 14.
Pentru cele cad ni se par, pe ne-drept, folosit6re.
CAŢA
11494
*
A umbla cu caţa.
A. PANN, II, p. 46. - B. P.
HĂŞDEU, Etym. Magn., p. 129.
- FR. DAM]�, I, p. 209 & IV, p.
195.
VeqY Cap . .III, c. Cafă.
Acelaş înţeles ca la No. 1599.
«A prinde 6lea cu caţa se ohiemă cîobănesce a acăţă,
De aci a înşela pre cine-va, a prinde cu vorba, a umbla
cu minciuni, se �ice: a umbla cu caia.
Să nu ma; umbli cu caţa
Şi să-mi amăresci deţa.
A. PANN.
Acat este, în limba română, un rest din vieţa pasto­
rală.» -- Etyrn. Magn.
CATASTIH
11495
A început a'şî căuta catastihele vechi,
ca moflujii.
P. ISPIREsau, Leg., 1, 1872, p.
178; tu« Ist, 1, p. 229.
A început a' ş't căuta caiastifele oechs, ca
mofluzit
HINŢEsau, p. 30.
Caută să împlinescă datorii vechi şi uitate, e pe
drojdii.
================== pagina 159 ==================
LEGI, ÎNVEl'ĂTUHĂ., JYLESEmi
159
11496
A'şî încheia catastihu.
V. ALEXAKDRI, Teatr., 1). 644.
A isprăvi ore-ce, a i se Înfunda.
«Hait ? de acum m'!·am încheiat catastihu i când me credeam mal
sigur, mat fericit, tronc, vine .nebuna de Ferchezeanca ... De unde
dracu a eşit '/» - Do'! mori'! »it.
Vec).l Co naică.
11497
*
A fi în catastihul cui-va.
A. PANN, TI, p. 145. - "b'R.
DAlI!E, 1. p. 210.
A fi Însemnat reu. de cine-va.
A SE CĂTRĂNI
*6-
11498 A se cătrăni.
G. POBORAK. insi. j. OU.
10 A se face negru la faţă, de supărare.
20 A se îmbetă.
CĂTRĂNIT
11499
*
Cătrănit.
Adică het.
CĂTUŞĂ
CEAUŞ
Veq.' !I:!i"te
*6-
11500 Par'că al fost ceauş de peşte.
G. 1. TOMESCr:, înv. G. Bl'08Cat''!,
j. Mehedinţt.
================== pagina 160 ==================
160
PROVERBELE ROMANILOR
CEP
Ve41 Bulie.
11501
*
Suge cep.
A. PAXN, I, p. 111.
Pentru cel care are darul beţieL
CERC
Ve'Îi Blttie.
11502
*
Nu s'face cerclîu di lemnu uscat.']
D, A. MILESCU, stsul. c. Gopee«,
21facedonia,
Vedl Copac, il:flăditit,
Pom. )
Acelaş înţeles ca la N o. 547.
CERNELĂ
11503
Cernela nu se prinde pe hârtie unsă.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 77.
*
Cernel« nu se prinde de hârtia unsă.
H. D. ENESCU, înv. e. Zamostea,
j. Doroho�.
Adică cel ce se păzesce nu se molivsesce (Gor.sscu).
11504
De ar fi cerul tot hârtie şi marea cer­
nelă
A. PANN, sa«, 1889, p. 108;
II, p, 90.
Tot nu al' ajunge ca să putem povesti sau descrie
o întîmplare sau un lucru ore-care.
CERŞETOR
\'e4r BoeI', Cartofor.
1 ) Nu se face cercul de lemn uscat.
1
I
\
================== pagina 161 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, :n-mSERII
161
*6
11505 Sacu cerşetoruluî n'are fund.
P. GÂRBOVICEANU, praf. CI. VI,
Se. Norm. in».
Ve4î Sac, Sărac.
Niof odată nu '1 ajunge, nu se mulţumesce.
Că săra cu '1 ca şi dracu
De ce dat, de ce mai cere.
Pocs. Pop.
11 tWX(Î)\I o6),a.l a.si. 'ltE'Ja.L 1)
Pr01;. Elin.
IItwxoo 1r:·�Pa. oi'> 7ClP.1r:Aa.ta.t.2)
Prov. Elin.
Mendicorum loculi semper inanes.3)
Prov. Lat.
Da rar dat t"in a paupers memma.4)
Prov. Retoromanş.
Bettelsack ist bodenloe.r;
Proo. Germ.
A beggar's purse ts always empty.6)
Proo. Enql.
Tiggerposen bliver aldrig fuld.7)
Pron. Danez.
') Desagir cerşetorilcr sunt în tot-de-una gol.
2) Sacul (desaga) cerşetorulur nu se umple.
3) DesagiX cerşetorilor (sunt) in tot-de-una goL
4) Rar dice un sărac destul.
5) Sacul de cersit n'are fund.
G) Un sac de cerşit e În tot-de-una gol.
7\ c:."�1,1 ...:10 ,...,,_ ... :+- � •• " _:_t _,..l_ .. � _1: __
================== pagina 162 ==================
Prin urmare mal bine să ceri de cât să furr.
I
li
n
li
,
162
11506
11507
PROVERBELE ROMÂNILOR
Cerşetoril se miluesc
Iar hoţii se pedepsesc.
A. P ANN, II, p. 29.
Când ar fi numai un cerşetor, tot cu
zahar 1'ar hrăni.
P. ISPIREseu, Rev. Isi., I, p.
456.
r
1,
ii
. 1:
li
1:
I
Numaz un cerşetor de ar fi,
Numat cu zahar l'ar hrăni.
A. P ANN, Edit., 1889, p. 156.
Numa; un cerşetor de ar fi)
Toţi cu zahar l' ar hrăni.
A. PANN, IIr, p. 126.
Nu poţt da totul numar la unu, ci trebue să Împarţi
Între mal mulţi.
11508
S-nu avurii să 'Ii dai civa a zicllarlul,
nu-li aspuni portă că li vedi năs.")
P:B;R. P AP AHA GI, Zweit. J ahres.,
p. 174.
Respinge cererea unul om dacă vret sau' dacă nu
poţi alminterea, dar cel puţin respinge-o cu blândeţe.
CERŞETORE
Adică fieş-care eşI cinstesce ale sale (GOLESCU).
11509
Socotesce de 'mperat cerşetorea p'al seu
bărbat.
IORD. GOLEseu, MS8. Ll, p. 65.
1) Dacă nu al să '1 dai ce-va cerşetorulnj', nu 'I arata porţile că le
___ -.1_ lA. 1
================== pagina 163 ==================
LEGI, ÎNVE1'ĂTURĂ, MESERII
CHELAR
Veef! rsts»,
A CHELTUI
163
11510
Cheltuesce, Române,
Şi vedl ce 'ţi mai remăne.
A. P ANN, III, p. 70, - HIN­
'!'Eseu. p. 162.
Pentru omul care asvîrle banii pe Ierestră,
6*
11511 Cine cheltuesce peste ceea ce câştigă
N'are 'n casă (nici) mamaligă (mămăligă).
A. P ANN, Edit., 1889, P 57;
TU, p. 71. - HIN'!'Bseu, p. B2.
- P. ISPIREseu, Reu. Ist., II, p.
150. - V. �ALA, daec. c. Hinchi­
riş, comit. Bihor, Ungaria.
*6
Cine cheltuesce ma� mult de cât câştigă)
N'are în casă mămăligă.
Semin. Cenir. Btw. Cl. VIII,
prin P. GÂRBOVIOEANU, prof.
Prin urmare să trăim cu păstru.
CHELTUIALA
Vedf Boeric, Fală, Naf,
Obra;.
*6
11512 A'I da de cheltuelă (cheltuială).
I. CREANGĂ, Pau. p. 65. - L.
ŞĂINEANU, Dict. p. 164. - FR.
DAME, 1, p. 227.-D·na CAT. ZANNE,
c. Popeni, i. Fălcitt. - GAVR. ONI­
ŞOR, c. Dobroueţ, J. Vasluiu.
A'I certa, a'I bate bine.
«Miî, da al draculuî cucoş 'I aista I Ef, la�! ,că ti'otu. da eu ţie de
================== pagina 164 ==================
164 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
11513 Cheltuell mărunte
Fac datorii de frunte.
A VR. COReEA, paroh, c. Coşieiu;
Banat.
Ne învaţă să fim econom'l.
CHERESTEA
11514
*
Cherestea.
D-na EUGENIA ZANNE, c, Bueu»
resei, j. Ilfov-
Osatura puternică.
< Nu ve9-1 ce cherestea are omul acesta.»
CHEZAŞ
VeeF Chrezaf, C'ltiză{.
11515
Cine are pungă mare, facă se chezaş.
]ORD. GOLESCU, Mss. II, p. 115.
10 Pentru că acela numai pote plăti (GOLESCU).
20 Dar, mal ales, pentru că omul care să pune chezaş,
pentru un altul, plătesce adese-ort la vadea, în locul
acestuia. Prin urmare aoestă �icel'e ne sfătuesce să nu
pre chezăşim pentru alţii.
«Bărbatul fără de minie bate în palme şi se oeselesce luişi,
ca şi cel ce se chesăşuesce cu cheeăşie pre al seu prieten, şi
pre buzele lui foc aqonisesce.» - Biblia, 1688, Prov. Solam.
17. 19.
11516
Daca al bani mulţi fă-te chezaş.
A. PANN, Edit. 1889, p. 94;
III, p. 110.
Daca a:'tban� fă-te cheeaş.
HIN'rESCU, p. 8.
Acelaş înţeles ca la No. 11515.
================== pagina 165 ==================
LEGI, ÎNYE1'ĂTURĂ, MESElUI
*L::.
11517 Chezeşul plătesce ca şi datornicul.
]65
C. TEODORESOU, in». c. Curseşr;I,
j. Yasl1ti1!.
Veqr Chizll{.
Acelaş înţeles ca la No. 11516.
Qui repond paye.
pj·OV. Franc.
CHEZEŞ
Vel1'( Cheza/o
CHIABUR
11518
*
A fi. chîabur cu trei cămeşi.
D-na Z. JUVARA, C. Fedesc't, j.
Tutova.
Adică sărac.
CHIEZAŞ
11519
Cine e chîezaş
E şi pătimaş.
S. I. GROSSMANN, Dict. p. 199.
Acelaş înţeles ca la No. 11517.
CHIZAş
11520
*
Chizăşul plătesce.
GR. ALEXANDRESOU, magistr. j.
Puina.
Acelaş înţeles ca la No. 11517.
CHILĂ
*6
11521 Din una mână, una chilă.
G. P. SALVIlJ, înv. c. Sm�(lţi,
,,' 7J� . .J.", �
================== pagina 166 ==================
166
PROVEHB.ELE ROMÂNILOH
SNOVĂ
Ci-că un Rus, fiind în gazdă la un Român, acesta îl ospetă cu linte.
Rnsul plăcându'i mult mâncarea acesta, a mâncat să'I ajungă pe mal
multe dile, şi tot Întreba pe gazdă:
«- Cum se chtemă, asta?
«- Linte, respunde Românul.
«- A! bun lucru este asta linte. Dar Durnned ău din una mână,
una. chilc'l>,
Peste nopte Rusulut 'f a fost forte reu, şi s'a tot plimbat pe afară.
A dona di, cum se sculă gazda, el Întrebă:
«- Rog na Durnne-vostre, ci acelă mâncare de as ară fost?
<- Linte, fu răspunsul gazdei.
«- A! daf Dumuedăă din una chilă, una mână.
*L:.,
11522 Din una chila, una mâna.
G. P. SALvlu,mv. c. Smulţl,
j. COVtwlu'iu.
Adică să se imputineze.
Vegi Snova de la No. 11521.
11523
Cu chila 'mparte
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 29,
Se gice pentru cei giumerţr, galantomi (GOLESOU).
A SE CHIL!
11524
*
A se chili.
L. ŞĂlNEANU, Dici. p. 167.
A 18 bine, a se îmbătă .
.A se chiU, în graful din Moldova, pentru a se pili.
CHILIPIR
*L:.,
11525 Chilipir de om pe jos.
T. SPEHANTIA, I, p. 102; TIT, p.
27.- G. P. SALVIU. in», c. Smulţ!,
j. Corurluiu: - J. 'I'Acu, în», c,
Braniscea, .i. Covurlulu. - GR.
ALEXANDRESCU, magistr. j. Puina.
- GAVR. ONIŞOR, prof. o. Berlad,
j. Tuiova, - 1. BĂNESCU, praf.
j. Roman.
================== pagina 167 ==================
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, MESERII
167
11526
10 Adică 'i a cădut un câştig, dar nu s' a sciut, sau nu
s'a putut folosi de eL
2J Pentru o afacere bună la care se pote ajunge uşor.
U rmătorea snovă ne dii origina acestei �licerL
SNOVĂ
Un ţigan mergea pe drum. El găsi o pntcovă de cal, o luă, o
căută, incepu a se gândi În sine, şi În urmă a vorbi singur. <Dacă
aş maf ave încă trei potcove şi un cal, atunci aş merge şi eu călare,
Do mne I ce bine mi-ar sta călare ! > Cnm vorbea singur găsi pe drum
o beldie, Nicî una, nici alta Ţ'iganul încalecă pe dînsa, Unde mergea
el ţanţoş, şi tot struneă îuchipuitul cal, ajunse la un pod. La mijlocul
podului zăresce o pungi'. cu ban]. «Chilipir de om pe jos», dise ţiga­
nul căcî, ele, el, era călare, 'ii trecu Înainte.
Ve<}i T, Speranţia, Anecdote, I, p, 202 & III, p, 27.
*
Chilipir de frasin.
1. BANESCU. praf. j. Rrlrnan.
Chilipir slab de tot.
CHILIPIRGIU
11527
*
Chilipirgiu (şi jumatate).
GR. ALEXANDHESGU, maqistr. j.
Pufna.
Caută c:lştigurl întimplătore şi pe preţ de nimtc.
CHILOM
11528
Chilom.
Ve41 a Vorbî.
A. P ANN. Moş Alb, II, p. 8.­
P. JSPIHESCU, u«. Ist. Il, p. 149;
PO!!. Unch., p. 32. - L. ŞĂINEANU,
Dict. p. 167.
Adică pumn, ghiont, lovitură.
«Il căra mereu la chilomi, dăia iudcsaţt.> - P. [SPIHESCU.
CHILUG
Vedi Gol.
================== pagina 168 ==================
1
I
168
11529
PR.OYERBELE ROMÂNILOR.
*
A tunde chilug.
V. ALEXANDHI, Teatr. p. 4 & 14.
Vcd] Coceu, a Tunde.
Acelaş înţeles ca la No. 7979.
CHINGĂ
Vedl Cap . .fEl, c. Chingă.
*.6.
11530 Când la chingă, plosc păreu.
GAVE.. OmşoR,pro( c. Schiopeni,
J. Fălciu.
Veqr Cap. XI, c. Pod.
Celui care vorbesce pe ne-gândi te.
* .6. v
11531 El strînge în chingi.
IOlW. GOLESCU, M88. II, p, 14.
- G. P. SALVIU, înv. c. Smulţl,
j. Couurluiu.
Adică el strîmtoreză, el popresce din reutăţ'î, <lin ne­
bunii, el rnărginesce slobozenia, nu'l lasă să facă ori-ce
vaA (GOLESOU).
Il strimtoreză cu întrebărt.
A se adăoga la No. 161\:).
CHIOSTEC
11532
Când te uiţI la el, şi trece,
Parcă este în chiostece.
A.PANN, r,p.102.-HIN'[ESCU,
p. 53.
Despre cei nevoîaşi.
CHIRIAŞ
VecI' Cal, Casă.
VecII Casă.
11533
De cât să bagI un chiriaş reu în casă, mal
bine un mărăcine şi s'o ţii închisă.
P. ISPIRESCU, Leg. r, 1872, p.
166.-HINTESCU, r- 33.
Acelaş înţeles ca la No. 6771.
================== pagina 169 ==================
LEGI, ÎNVE'fĂTURĂ, MESERrI
CHIRIE
169
11534
Vedî C(lrău/, Cltirigiii.
CHIRIGIU
Vecii Nevote.
Chiria deşteptă pe chirigiu.
JOIW. GOLESCU, Mss. II, p. 26.
*6
Chiria deşteptă pe (Pe) chi1"igiU.
P. JSPIRESCU, Rev. ta., II, p.
149. - 1. G. V ALENTINEANU, p.
29 & 41. - V. A. FORESCU, c.
Folticeni, j. Suciaua.
*6
Chiria face pe chirigiu.
Dvna Z .. JUVARA, c. Eedescî, i.
Tutol'a.
*6
Chiria deşteptă pe chirigiu şi drumul pe
călâor,
A. P ANN, Edit. 1889, p. 132;
TI, p. 85.- HIN'fESCU, p. 3�.-FR.
DAME, I. p. 235.- H. D. ENEscu,
Înv. c. Zamostea, j. Dorohoi,
Ved! Cărău!" /v"evot'e.
10 Adică plata bună ne face îngrijitori şî silitort la
ori-ce (Gor.asou).
2° Mergând în lume te deştepţi.
A force de forqer on devient forqeron.
Frov. Ft'anc.
ehi molto praiica, motto impara.l)
P1'ov. tua.
================== pagina 170 ==================
170
PROVEHBE1,E ROMÂNILOR
Usa hace maestro. 1)
Prov. Span.
Uebung machi den Meister. 2)
Prov. Germ.
Practice makes perfect. 3)
Prov. Engl.
11536
*6
11535 Povara deşteptă pe chirigiu.
Nrc. MATEEsau, înv. c. Movi­
li ţa, [. Puina.
Acelaş înţeles ca la No. 11534.
*
Chiriagiju cu hăngiju tot va s'andumu-
sescă. 4)
C. TONEsau, pr·of. c. Neoesta,
Macedonia.
Ye(rî fiIu,,!e.
Pentru cel cari trebue neapărat să se întîlnescă -, A se
apropia ele dicerile de la N o. 5S9 şi 893.
CHITĂ
11537
Acum mi-e chita.
L. ŞĂINEANU, Dict., p. 169.
A clică momentul hotărîtor.
CHITONOG
*6
11538 Chitonog.
E. 1. PATIUoIU, în», c. Smulft,
j. Couuriuiu,
Omul mIC de stat şi gros.
') Practica face mesteru,
2) Practica face meşterul.
3) Practica (te) face perfect.
4) Chirig iul cu hanr-iul ()r'f�(,l1m ro c::;; CA �"t-�l .... ;;'��:::
================== pagina 171 ==================
11539
LEGI, ÎNVE'fĂ'l'URĂ, MESimII
CHlVUŢĂ
*
Chivută.
171
GR. POIENARu, ing j. Putna.
Femee rea de gură.
e' est une poissarde.
Pro». Franc.
ClEF
VecII le/!.
ClMPOER
Vecjl Boer, Horă, Nim.
*.6
11540 Minte de cimpoer.
Sem. Centr. Buc. ci. VIIT,prin
P. GÂRBOVIOEANU, prof.
Vecjl CiJlZpo/e!, Bragagil'
Adică minte prostă,
CIMPoIAŞ
Veejl Horif.
ClMPoIEŞ
Veejl Ci7llpoer.
*.6
11541 Minte de cimpoieş.
G. P. SALVllJ, înv. c. Smulfl" j.
ClJvut·lu'lu.
Acelaş înţeles ca la N o. 1t540.
CINCI
*.6
11542 A face numeru cinci (cu cutare lucru).
M. LUPESCU, înv. c. Brosceni.],
Snc'tava.- K 1. PATRIOtU, în», c.
Smul{i, s. Covttrlu'tu.-M:CANIAN,
================== pagina 172 ==================
172
PROVERBELE IWlILb.NILOR
A'l fura, a'l îndosl.
Se aude pe la ţeră În .i. Covurluiu Însă nu ŞI în J.
Suclava.
CINGHEL
11543
'I-a atîrnat cinghelu de nas.
HINŢESOU. p. 76.
Vedî Jaăaşa, lav;lsea,
Jevă,sca: '
Il stăpânesce, îl portă după plac.
CIOBAN
Veql Lup, Slugă, leraN.
*6
11544 Ciobanu te tunde, lupu te mănâncă şi ce
rernăne, de sufletul morţilor.
GR. I. ALEXANDRESOU. C. Hu-
şenf, j. Va8lt�itt. .
'l'eranul e despuiat de toţi, şi atât de sărac în cât a
ajuns să nu mal potă da nicî ele pomană pentru mor­
ţiI lui.
11545
Şi ciobonul din laptele turmei lui mă­
nâncă.
IORD. GOLESCU, }1[88. II, p. 99.
Veqi Altar.
Adică de unde slujim, dacolo trebuie să ne şî hrănim
(GOLESCU).
*6
11546 Nu scie ciobanul
Ce e şofranul,
G. BĂi'lULESCU. in», c. Pieiro­
şiţa, j. Dimbovita. - I. POPESCU,
in». c. Dobreni.j. Ilfov.-A. PA�N,
Fab. Il. p. 8.
================== pagina 173 ==================
LEGI, INVE'fĂTURĂ, MESEHII
173
De unde scie do banul
Ce lucru e şofranul,
A. P ANN, Edit· 1889, p. 84;
III, p. 48. - HIN'fESau, p. 34.
Ved! Mocan, ŞoJran,
l�ert] JZ) 1 'igaJZ.
Acelaş înţeles ca la No. 10890.
o scurt.croă lungă cu cacom blănită,
Tocma de nerodul bine nemerită.
Anteriî de stofă, cămeşf ca tulpanul
De scie ciobanul ce este şofranui.
A. FANN, Fab.
Vilain ne set qu'eeperons ualeni.
Pro» .. Franc.
Was oerstchi ein Bauer 1'01n Safran? 1)
Prov. Germ.
Watweet een boer van sporen. 2)
Pr01!. Olarul,
11547
Veni-va ciob anul şl va deosebi oile din
capre.
IORD. GOLT,sau, MS8. IT, p. 19.
Jnsemneză că stăpânul cel bun deosebesce slugile cele
bune din ce] e rele (GOLESCU).
11548
Când ciobanul priveghlază, oile sar şi
j6că.
JOIW. GOLEsau, Mss. If, p. 36.
Adică când stăpânul priveghtază norodul se'nveselesce
(GOLESUU).
11549
Ciobanul ne-sdraven oile sale risipesce.
JORD. GOLEsau, Mss. II, p. 84.
1) Ce scie ţeranul de şofran.
:!î rP. �(,lP l1n tc.. .. " ...... 1 .... �_: __ .. -
================== pagina 174 ==================
174
PIWVERBELE ROMÂNILOR
Se !Jice pentru stăpâni! cel reI ce 'şI risipesc norodele
(GOLE::lCU).
11550
Ciobanul, când va voi, şi pe ţapi ei
mulge; dar, în loc de lapte, sânge va
sc6te.
IORD. GOLESCl'. #[88. Il, p. 84.
Când 'vor vre czobaniz ) n strungă
Şi pe tapit pot să )'1 mulgă;
Dar, în loc de lapte) sânge
De la, dînşi'î el vor strînge.
A. PANl\, II, p. 51.- Hrxrssctr,
p. 34. - B. P. HĂŞDEt, Traian,
1869, No. 63, p.256.
11551
Veq! Lapte, Vae".
Se !Jice pentru cel ce, piste măsură, supără pe supuşii
lor (GOLESCU).
Pror, Elin.
MulgeTP hircum. 2)
Pl'OV. Lat.
Le bon berqer tond n'escorche pas.
*
Pe ciobanul fără câine (căne)
Lupii '1 lasă fără pâine (păne).
A. PAl\N, Il, p.35.-HIl\TESCU,
p. 34. - lYl. �t...RONOVIC't, tipog. j.
Iaşi.
Adică stăpânul fără slugi bune care să '1 păzescă avutul.
*,6
11552 Ma] bine me făceam cioban la oi. ..
D-na Z. JVTARA, c. Fedesci, j.
Tutoca.
Vedl Slugii.
1) A mulge ţapul.
2) A mulge ţapul.
================== pagina 175 ==================
1 I
LEGI, ÎNV:ETĂ'l'URĂ, MESERII
175
(\
De cât să fac cutare lucru. Cîobanul duce o vi€tă mai
,
grea, dar mal independentă.
CIOCAN
Vedi Astătjt; Ban, Murert,
Nicovafii, Cap. VI.!, c. Nucă,
l'igafl.
*LO.
11553 Ciocanul fără c6dă nu e bun de bătut.
IUL. GROFSOREANU, în», c. Gal­
şa, comit. A�:ad, Ungaria.
Şi cel mai puternic, fără ajutor nimic nu p6te.
*LO.
11554 Rîde ciocanul de nicovală.
P. GÂRBOVICEANu,proj. c. Dom­
nesci, j. Muscel.
VeciI p,�a{, a RlrIe,
Vtr,ra.
Acelaş Îllţeles ca la No. 10963.
Qui te deridet caudam trahit. 1)
H ORATlu, Satir. 3.
La pelle se moque du fourgon.
PI·OV. Pranc.
Dixo la sarten a la caldera:
Tirse .a«, eul negra. 2)
Prov. Span,
') Cine te rîde î�I tîrle coda,
Adică mai mult sunt expuşi cei mari de cât cei mici.
i
u fI'
"
11555
*LO.
Am vedut mai multe ciocane frănte de
cât nicovale sparte.
r. BM'ESOU, prof. j. Roman.
================== pagina 176 ==================
17G
11556
PR,QVEBBELE HOMANILOH
-----------------
Incus robusta malleum non temnii. 1)
Prov. Lat.
Bonne enclume ne craint pas le marieau.
Prov. l+anc.
Buona incudine non teme martello.tş.
Prov. Tose.
Der A mboss [raq! nacţi keinem Streich. 3)
Proc. Germ.
Bun ciocan te-a ciocănit,
Că frumos te-a potrivit.
A. PANN, I, p. 4.
Bun ciocan te-a c'iocănit)
Că frumos te-a nimerii.
HINTESCU p. 24.
10 Pentru omul frumos.
2° Adică bun dascal al avut, bine te-a învăţat.
11557
Reu ciocan te-a ciocănit.
IORD. O OLESCU, lvIS8., II, p. 62.
*
Reu cioran (t fost care te-a cIocănit.
GR. ALEXANDRESCU, magistr.
Pntna.
Urît meşter a croit' o)
RetI, ciocan a ctocăniio.
A. P ANN, I, p. 4.
10 Adică reu dascăl te-a învăţat (GOLESCU).
2J Pentru omul urît la faţă.
1) Nicovala puternică nu se teme de cîocan.
') Buna nicovală nu se teme de ciocan.
3) Nicovalei nu'I pasă de nici o lovitură.
================== pagina 177 ==================
177
11558
Ciocanul fără gălăgie, nici un lucru sa­
virşasce.
IORD. GOLESCU, Jfss. rr, p. 84.
11559
Adică munca fără luptă nimic nu sporesce (GOJ�E80U).
*
Unlu prî cioc, alantu pr'am6ne. ')
r. COYAN, pr·of. c. Samarina,
Epir.
*
Unlu dc"i pi cioc, ş)altul pi amone. 2)
ILIE GHICU,prof. c. Băesa, Epir .
Nu sunt uniţi, nu lucreză cum trebue, şi prin urmare
nu vor isbutt.
11560
*
A'şî lauda ciocanul.
Li-na Z . .TuvARA, c. Fedesci, j.
Tuiova.
Veq.'l Ţigan.
A'şl lăuda pe ale sale.
11561
Între ciocan şi nicovan.
IORD. GOl-ESCU, Mss. II, p. 17.
*,6
Intre ciocan şt nicovală.
T. CODRESCU, Uricar, XXII, p.
46.-BARONZI, p. 50.-HINŢESCU,
p. 34.-S. 1. GROSSMANN, p. 40.­
FR. DAME, III, p. 128. - IULIU
GROFŞOHEANU, înv. ('. Galşa, eo­
mit. Arad. Ungaria. - E. r. PA-
1'RICIU, înv. c. Smulft,f. Cotrurluiu;
-ll. POBORAN, insi.j. Olt.
Intre ciocan şt nicoualnă.
D·na K B. MAWR, p. 22.
1) Unul pe ciocan, altu pe nicovală.
2, Tlnnl rl!:t np ('lflf"-::In �t '::llt111 n?> n; r- ",,-:.l�
================== pagina 178 ==================
178
PROVERBELE ROMÂNILOR
Stau intre năcouală şi ciocan.
A. PAKN. IIr, p. 23.
Stau intre năcovalmă şi ciocan.
HIKŢESCL", p.18\.
*6
Intre ciocan ş� ilăU.
v, A, FORESCL", c. Mălini, J.
Suc1ava.
Vel}1 Baros, ns,
Se dice când cade omul în cea mal mare strîmtorare.
nevoie, ce nu scie cum să mai facă (GOLESCU).
«E reu a fi intre ciocan şi itău.'
M2ta.ţ1J ts o.Y.p.(jY(j� XlJ.t 'Jp{)pa.�,l)
Prov. Elin
Inter malleum el incudem. 2)
Prm'. Lat.
Se irouoer entre l' enclume ei le marieau.
P1'OV Frmlc,
Beser ira l' incudine c' 1 martello. 3)
P1'or. Itai.
Zroischen Hammer tind Amboss sein. 4)
P1'O/), Germ,
Behoeen lunok and bueeard, 5)
Prm' Enqi.
1) Intre nicovală si ctocan,
�) Intre ciocan şi' nicovală.
3) A fi Între nicovală şi ciocan
4) A fi Între ciocan si nicovala.
.) Intre şorm şi uIru.'
================== pagina 179 ==================
LEGI, ÎN,ilTĂ1'URĂ, lIlESERII
179
,
j
I
11562
Tueschen ilen hamer en het aanbeeld. 1)
Proo. Oland .
• L
E'g udr millusn hamar« og stioja: 2)
Prov. Island.
A beli ciocanul.
LAURIA!'I & MAXIM. Glosar,
p. 65.
A păţi ruşine, a rămâne de ruşine, a fi într'o posiţio
critică.
11563
Reu ciocan la capul teu.
:ORD. GOLESCU Mss. II, p. 62.
lii
li
li
11565
j
Adică muierea cea rea (GOLESCU).
*Lo.
11564 A se pune (sta) ciocan pe capul cui-va.
E. I. PATRWIU, în». c. Smul{t,
J. Coourluiu,
*
A':Z oen; la cap ciocan.
I. I. C. BRITIANU, c. JJ'lorica,
j. Musnel.
A'} supăra, a căde belea altuia făoendu'I necaz prm
vorbe şi prin fapte.
*
A fi ciocan.
A. PANN, sa« 1889, p. 14; I,
p. 55.- G. POBORAN, inst. j. Olt.
A fi mare, puternic.
OrI şi cum, fetico, îl respunse baba,
Când 11 vei supune alt-fel merge treba,
Că usturotu dulce şi bărbat Iar mole,
Nu se pote în lume, el nu portă pole.
Cât de bun să 'ţi pară tot el ciocan este,
C'aşa I'e ursi ta btetelor neveste.
A. PANN.
:) Intre ciocan şi nicovală.
================== pagina 180 ==================
180
11566
PROVERBELJ': ROMANfLOR
A CIOPLI
A ciopli pe cine-va.
L. ŞAINEANU, Dict., p. 175.
A subţia, a da cui-va o spoială, a'I civilisa, şi cum
gice francesul: le deqroesir.
11567
La lemne cloplind cărărnidar nu te faci,
nici meşter de lemne lucrând la că­
rărnidă.
lORD- GOLEsau, lJIss_ II, p. 38.
Se dice când unele vrem să înveţălO., şî la altele ne
îndeletnieim (GOLESOO)_
A SE CIOPLI
*6
11568 A se ciopli.
P. ISPIREsau, Leg p_ 142. ­
S. MIHĂILEsau, Şezăt.; II,p. 74.­
M. LUPEsau, in». c. Brosceni j.Su­
ciaua.
A se mai deştepta.
«Băiatul cu care uccnicise Gheorghe ajunse să fie mâna dreptă a
Impăratuluî, atât se doplî şi se suptie în puţină vreme. > - P_ IsPI­
RE sau.
CIRIPIE
Vecjr Găitan.
11569
Ca pe ciripie.
P_ [SPIRESaU, Leg_ r- 135, 196,
263 & 288_ - L_ ŞAINEANU, Dict,
p. 177. - Fn. DAME, 1, p. 250_
I o Adică drept, de-a dreptul
20 Forte bine, fără nict o smintelă.
«Cum plecă cu oile argatul, în dimineta următore, fata făcu precum
îl disese tată-său. El se duse drept ca pe ciripie tocmai pe moşia
scrofef cu oile la păşune. > - P_ JSPIRESaU, p_ 263.
Comme sur des roulettes.
================== pagina 181 ==================
1
________ LEGI, INVE1'ATURA. lYIESEHII
CIRTĂ
181
11570
Nici o cirtă.
P. TSPlR.ESCU, Leg., p. 219.­
FR. ,DAMli, L p. 250.
Adică absolut nimic.
«Dragul meu, Greucene, răspunse impăratul, nu pot să schimb nicî
o lată, nic; o cirtâ din hotărîrea mea.' - P. J SPlR.ESCU.
CIOBOTAR
Ve,,!\, Croitor,
A CITi
Ve'F Popă.
CIUBOTAR
*6
11571 Vedut'ai vr'un ciubotar cu ciubote bune?
GR. ALEXANDHESCU, maqistr,
i. Putna.
Ved i Cizmar, Croitor,
Pentru cel carit Iucreză bine pentru alţiI ŞI reu pen­
tru dînşii.
Le cordonnier est le plus mal chaaeee.
1'1'01'. Franc.
In casa eli caleolauo non si hanno scarpe.tş
Prou. Ital.
Alfaiate mal uesiido, sapateiro mal calr;ado.2)
Prov. Portug.
Der Schueier hai elie schlechiesien Schuh. 3)
Prov, Germ.
1) In casa ctobotaruluî nu sunt cîobote,
�) �roitor �eu Îmbrăcat, cizmar reu incăltat.
================== pagina 182 ==================
182
11572
PlWVERBELI<: ROMÂNILOR
Who goes WOTSe shod, ihas: the slue-maker' s wife. 1)
Prov. Engl.
CIUBUCCIU
*
Il cIubucciul IU! Durnnedeu.
GR ALEXANDRESCU, maqistr. c.
Focşani, j. Puina.
Pentru omul mândru, mal ales daca se crede ŞI nem
mare.
O'est le premier moutardier du pape.
Prov. Fmnc.
A CIULI
11573
*
A ciuli urechile cui-va,
LAURIAN & MAXIM, T, p. 672.
Veqi Na;.
A'l mustra reu. Ve�ll No. 4110.
CIUR
Veql Nuntii, Ptele, Urs.
*6
11574 Bagă în ciur şi alege.
E. I. 1" ATRICIU, înv. c. Smulţf,
j. Couurluiu,
Ca să are te că, dintre mal mulţi inşI, nu poţi găsi
unul bun.
11575
*
Cădu cirlu di mi agudi 2).
N. ST. c. Nijopoli, Macedon'la.
Când se vaetă pentru nimica,
') Cine umblă mai prost încălţat, de cât nevcsta cizrnarului l
21 r:::rf" .... ';'n'<"l ...l" �::: 1�_.�
================== pagina 183 ==================
11576
LEGI. iNVETĂTUR.Ă, MESERII
Din ciur în dărmon.
183
IORD. GOLESCU, ]J188. Il, p. 90.
Se dice când forte reu ne frămîntă ore-cine, aruncân­
du-ne din mai miel necazuri în mai mari nevoi (GOLESGU).
11577
A trece prin ciur şi prin dîrmon.
S. 1. GROSSM.ANN, Dict. p. 329.
*
Trecut prin dur şi clîrmon.
A. r ANN, Edit. 1889, p. 172; III,
p. 153. - l:l. P. HAŞDEU, Etym .
• tlagn. p. 2027. - P. JSPIRESCU,
Leg. r- 153.
*6
A fi dat prin dur şi prin dîrmon.
1. IONESCU, Cart. Cit. III, p. 66.
- G. POBORAN, insi. i. Olt.
*6
A fi dat prin dur şi prin dîrmoZu.
E. T. P ATRICIU, înv. c. Smulţ�,
j. COVUrl1,dl�.
A fi trecut şi prm dur şt prin clîrmo"îu.
P. JSPIRESCU, Leg. T, 1872" p.
172; Rev. 18t. 1, p. 235; Leg. I,
p. 49; Snoce. p. 80. - HlNTESCU,
p. 192. - Fn. DAME; L;p. 255.
Şi în dur şi în dîrm OlU.
DIM. CANTEMIR, Ist; Leroql., p.
204.
*
Tricu; pri tu 'iir şi dîrmon.
D. A. MILESCU, siwl. c. Gopeşi;
Macedonia.
lOCa să arete că cine-va scie şi a păţit multe.
2U Incercat şi prin urmare, cu multă experienţă, pn-
================== pagina 184 ==================
184
PROVEl�BELE ROMÂN ILOR
3° A cărui valore este în deobşte cunoscută,
«ToţI trecură, dară lin lovi nict pe unul. I\'Iulţl credea că fata n'are
vote să se mărite. Insă un boer bătrân, trecut şi prin ciur şi prin
clîrmun, d'ăra care aud ise, văduse şi pătise multe, disc să trecă şi
omenit curtit » - P. Jsrmssoo, Leg. p. 153.
4° Pentru o hotărîre luată după multe discuţii ŞI o
matură chibzuîelă.
«Dccl, după diua pusă, la locul insemnat cu t.oţI adunându-se, după
ce multe cuvinte, şi în ciur şi în clîrmoiu cornute şi sbătute, la mijloc
puseră, cu toţii sufletele să 'ŞI pterdă Iară trupurile şi vleţa să 'ŞI
agonisescă aleseră.» - D. C' AN'l'EMm, Isi. Ieroql: p. 204.
11578
Trecut şi prin dur şi prin ciurel.
LAURIAN & MAXIM, T, p. 711.
A celeaşi înţelesuri ca la N o. 11577.
11579
Trecut şî pîn dur şî pîn sită.
IORD. GOLESGU, Mss. 1 r. p. 71.
*1:::.
A trecut şi pnn dU1- şi prin sîtă.
GR. ALEXANDRESCU, magistr.j.
Putna.
*
Trecut prin ciu« şi p1-in sită.
V. ALEXANDRI, Teair'., p. 1376.
Conv. Lue«, V J 1, p. 380. - FR.
DAME, r, p. 255; IV, p. 70. - S.
1. GROSS.MANN, Dict. p. 329.
LAURIAK & MAXIM, J, p. 711.
Ceruut prin ciu» şi prin sită.
LAURIAN & 'ylAXIM, I, p. 604.
*1:::.
A fi dat şi prin dur şi prin sită.
v C(ţY Silit.
V. A. FORESCU, c. Folticent, j.
Suciava. - M. CANIAN, f Iaşi.
================== pagina 185 ==================
.LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MEsEmI
185
*D
11580 Trecut prin ciur şi prin veşcă.
Ti-na Z. JUVARA, c. Eedeecş, i.
Tutooa. - A. GOROVEI, maqistr.
j. Sucfava.
Acelaş înţeles ca la No. 11579.
11581
Nici în clur nici în cîurel.
B. P. HĂŞDEU, Etym. Magn. p.
2319.-LAURIAN& MAXIM, Glosar,
p. 41.
Adică în nici un chip.
<Nu vreti să rue bag cu tine nici în dur, nici în eiurei.»
*D
11582 Nici în ciur nici în veşcă.
K. A. ZAMFIREScu·DIACON, î n»,
c. StIubienii, j. DorohoL
Acelaş înţeles ca la Nu. 11581.
11583
A purta în ciur.
LAUHIAN & MAXIM, 1, p. 711.
A agita, a nu da pace.
11584
A'I juca în ciur.
DIM. ŢîCHINDEAL, Fab. p. 369.
A se purta după voîea eul-va,
«După nenorocire pre lumea acesta sunt încă mulţi omenî rei şi
vicleuî, care de aceia nu vorbesc bine care nule '(aste spre plăcerea
lor şi nu le .iocă lor în clUP. -- Dur. 'PCHINDEA.L.
*D
11585 A'l suci în ciur fără văcălie.
G. POBORAN, inst. i. Olt.
Îl j6că cu viclenie
In dur fără văcălie.
A. P ÂNN, I", p. 158. - HINŢE­
seu, p. 84.
================== pagina 186 ==================
lS6 PR,OVERBELE ROMANIL01�
*6
11586 A căra apa cu ciurul.
LA URIAN & MAXIM, 1, p. 711. -
P ISPIRESCU, Leg. p. 204. -8-. r.
MUNTEANU, p. 72. - S. 1. GROSS­
M...<\.NN, p. 246. - 1. IONEscu, III,
p. 159.- 1. FUNDESCU, Basme, p.
76. - REINSBBRG-DuRINGSFBLD, II,
P- 199. - V. A. FORESCU, c. Fol­
ticent, j. Suciaoa. - K 1. P ATRI­
ClU, înv. c. Smul[!, j. Covurlulu.
- Dua Z. JUVARA, c. Fedesci, j.
Tuioca.
*.6
Gctră ([ţă cu cZuru (durul).
J ORD. GOLESCU, lJ!{ss. IT, P 25.
- IULIU GRm'şOREANU, tlasc, c.
Golş«, comit. Arad, Unqaria. - D.
POPOVIcl în», c. Cuvin, comit. A­
raii, Unqaria.
*6
Duce apă cu cluru,
JLIE E:IOClO'l'ĂU, siud, c. Selişte,
comit. Sibiu, Transiloania.
Vedi M(lgar, Nuntii.
10 Adică muncesce fără spor (GOLESCU).
2° A nu face nimic, el nu ajuta de loc,
Mi-az cărat apa cu ciuru. = nu mi-am făcut nici o treb ă I
« Căram mereu la vatră lemne cu frigarea, apă cu ciurul şi glume
cu căldarea. > - FUNDESCU.
«O vestală, Tueeia, acusată eă ar fi comis un incest, strigă: O
Vesta! dacă m'am apropiat de altarele tale cu inima curată, dă-mi un
semn care să arăte ne-vinovătra mea.» Şi luând un ciur, se scoborî
la Tibru, umplu durul cu apă şi, intorcându-se, îl resturnă la pictorele
pontifilor.- VALERIU-'\1AXIM, VIU, 1, 5 ; PLINlu, Ist. Natur'., XX VIU. 2.
Prov. Elin.
Cribro aquam haurire. 2)
Prol'. Lat.
1) Te� ană �11 r.l11rll L
T
I
================== pagina 187 ==================
LJ<;UI, ÎNVEl'Ă'fURĂ, MEflERTI
Pui ser l' eau dans un cribleau.
Pl·OV. Franc.
Portar l' acqua nel vaglio. 1)
Pl"OV. Tose.
TifTasser �n einem Siebe holen. 2)
P1"OV. Germ.
187
11587
Cu durul cară apă în vas găurit.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 31.
Ve,).! Ban.
Se diee pentru cel ce mult risipesc ne-sciind cum să
păstreze (GOL Eseu).
Banii din mână 'i scapă
Ca cîurul cum ţine apă.
A. PANN.
*.6
11588 Cu durul nu aduci apă.
V. SALA, dasc. c. Dumbrăoeni,
comit. Bihor, Ungaria.
Vedi Grajd.
Cum al de gând să lucrezi nu faci trebă.
«Precum apa nu si! p6te ţine în ciur, aşa minctuna nu p6te să stă­
ruîescă în basnele sale.» - PlM. CAN'fEMm, Hron., II, p. 339.
*.6
11589 Par'că a cărat altora apă cu durul.
G. BĂNULESCU, înv. c. Pieiroşiţa,
j. Dîmboviţa.
Aşa e de slab.
11590
Pe cât ne ţine ciurul apă.
lORD. GOLIcSCU, Mss. r, p. 57.
Adică atât să ne întindem pe cât ne Iertă puterea
(GOLESC:U).
1 \ A căra apă cu ciurul.
================== pagina 188 ==================
188
PROVERBE LE ROMANILOR
11591
Pre cât duce ciurul apă.
LAURIAN & MAXIM, r, p. 711.
*
Cât duce durul apa.
B. P. Hli;iDEU, Cuv. Betr.prej. X.
*L::.
Pe cât ţine durul apă.
G. POBORAN, inst.,j. Olt.
*
Gât ţine durul apă.
B. P. HlşD.EU, Etym. Magn.
p. 1270.
*L::.
După cum ţine ciuru apâ.
GR. ALEXANDRESCU, magist. [,
Puina.
L::.
Gât stâ apa in dur.
E. P HlşDEU, Etym. Ma,qn. p.
1274. - li. SIMU, c. Orlat, Tran­
silvania.
L::.
Cât pestesce apa în dur.
S. FL. MARIAN, Nascere, p. 37
& 38.
*
Cât
dara
r
'n
ciur.
n
par
ş�
apa
V.
ALEXANDRI
& J�ASCAR Ro-
SETTI, Mss.
*L::.
Cât
apa
)n
dur.
GR.
:'OIENARU,
ing.
,j.
Puina,
Veqi No. I656
Pre puţin, mai de loc, ŞI chiar mmic,
<Precum apa nu se pote ţine în ciur, aşa minciuna nu pote să
stăruîescă în basmele sale.» - D. CANTEMIR, Hron., J 1, p. 339.
<In părţile Oraviţel', din Banat, femeea care a ajuns în stare bine-
cuvîntată. H(lp.(>,?'1 (>�l'() Q;.,Yl+,.., ................. x � _,_ - _. I "
================== pagina 189 ==================
LEGI, INVETATURA, MESEHII
189
nască, lea apă într'o olă şi aruncând peste streşina case), o sprjjmesce
cu nn ciur. din jos de care sli fie un blid sau alt vas, şi dice :
«Cât pestesce apa pe streşină, şi cât pesteece apa 'n dur, atâta să
pestescă şi băîatul safi fata.» sau: «Cum nu stă apa pe streşină, aşa
să nu potă sta băiatul sau fata.» Apoi o M de trei ori, făcându'şi
înainte cruce şi din care îşI udă putin şi pântecele. ,-S. FL. MARIAN,
Nascere.
«Când pleca omenii cu vre-o marfă la tîrg, Ieaă un
ciur, îl ţin de asupra mariei şi turnând apă în el dic :
cât stă apa în dur atâta să stau cu marfa ne-vîndută
în tîrg.» - R STMU, c. Orlat Traneilo. apud: B. P.
Haşd?ht, Etym., p. 1274.
*
11592 A vede ca prin dur.
P. ISPIIWSaU, Leg., r, p. 172.
-1. C . Fuxnascu, Basme, p. 92.
A zc'{ri ca prin ciur,
GR. JIPEsau, Lumin. I, p. 261.
Veql Sită.
A vede binişor.
«Cum puse la ocht lapte ele acesta băgă ele semă că vede ca prin
sită. Mal dete odată şi vi!�lit ca prin ciur. Când se unse a treta oră
Ve(�h'l luminat ca tOţI omenir.» - P. ISPIHESCU,
CIUREL
Vcdî Ciur,
CIZMAR
11593
Cizmarul pentru cizme numai respunde,
jar nu şî pentru nădragi.
IORD. GOL1�sau, 1'\1[88., rr, p. 78.
Adică fieş care pentru slujba sa, pentru meseria sa
(GOLESCU).
*6
11594 Cizmarul umblă cu cizmele sparte.
A. P ANN, I, p. 149. - P. IsPI­
REseu, Rev. Ist., II, p. 158. ­
HIN'fESeU, p. 35. - JULlU GROF-
R{)Rl? A l\TTT ;11.'" rJ-nl'.!o (>"rn'l,jf
================== pagina 190 ==================
190
PROVERBE LE ROMÂNILOR
Cizmarul umblă cu cizmele rupte.
D-na E. B. MAWB, p. 73
Vedf Crubotar, Croitor,
Acelaş înţeles ca la N o. 11571.
Les cordonniers sont les plus mal chausses.
Pr-ov. Franc.
El caleqher qa sempre le scarpe rolle. 1)
Proo, Venit.
Der Schuster hal die schlechtesten Schuh. 2)
Pro». Germ,
The smith' s mear and the scuter' s wife are aye
ioarst shod.3)
Pro». Scot.
Skomakar-Borni haoa slundom versle S/c()?t·ne.4)
pj·O'V. Norv.
CLElu
11595
*
A fi (făcut) clelu.
G. POB01�AN, inst. J. Olt.-Fn.
DAME, 1, p. 258.
Adică het.
«A spus că l'a vedut la crîşmă cu femeea aceea, cldu am indoî.v
- S. NĂDEJDE.
11596
Cleiu.
1. CREANG·Â, Amini., p. 92.
Adică nimic, de loc.
1) CizmaruI are în tot-de-una gheta ruptă.
2) CizmaruI are cea mal prostă încălţăminte.
3) Calul potcovarului �i femeiea cizmarului sunt, În tot-de-una, cel mai
reu încălţaţi.
4\ � __ .,� .
================== pagina 191 ==================
LllGL ÎNVE'1,'ĂTURĂ, MllSllRII
191
« Trăsuca dormea pe hat, cu gramatica sub nas şi habar n'avea de
frig. Sărace, sărace! nu eşti nict de zama ouelor. De eât aşa mal
bine te făcea mă-ta un mânz şi te mânca lupiî, iic eU. în mine.
«-He! Trăsnea, mă l scală! scii tabla! Sare el de jos; îl ascult,
cleiu !
- Haidem a-casă, mei Trăsne, că m'a resbit fornea şi frigul.» -
r. CRllANGĂ.
*6
11597 Cleiu de ogar chior.
G. P. SALVIU, în». c. Smul!il, j.
Co1!tl1'lwhi.
Acelaş Înţeles ca la N o. 11596.
CLENClu
*6
11598 Clenclu.
1. CRllANGĂ, Conv. X, p. 377.
- L. ŞĂINJlANU, Dict.,p. 182.­
CiR. A LllXANDRllSCU, magistr., j.
Putna. - C. TllODORllSCU, înv. c.
Punqesci, J. Vaslu'11.t.
Veqi Papurif.
10 A căuta cui-va un cusur, o greutate, a bîrfi,
<Când vrei să scapI de un om îi cautt mit de clenciuri.»
2° Certă, ciorovăială.
«Cu dînsa am avut şi cii o le că de clenciu,» - 1. CRllANGĂ.
CLE�TE
Veql Arict«, Măsc, Dinte.
11599
Cu cleşte jeratecul să ţie şi cu mâna
altuia şerpele din bortă să sectă.
DIM. CANTEMm, Ist. Ieroql., p.
220.
Cleşte împotriva [eraiecului m' az făcut.
DIM. CANTllMm, Isi. Ieroql., P:
44.
Vcdi Carbune, .,'îh-pe.
================== pagina 192 ==================
192
11600
J(umun ou. qhar yier moqhai barimoui.1)
Proo. Mongo1.
6
De ce mi-am făcut cleşte? ca să nu me
ard.
r. C.REANG.Ă, Pov. p. 5,. Conv.
Liter., J875-1i:î7ti.
:1:
Câncl al nuişe, câţe s'ţ' arCf:î dedzetle.2)
r. ('OYAN, praf. c. Abela, Epir.
11603
Când pui pe altul să 'ţi facit o trebă grea, sau dis­
plăcută, primejdiosă, etc.
*6
11601 Nu 'ţi băga degetele în foc pană ai
cleşte.
IULn; G.ROFŞOHEANU, in», c. Ga1-
şa, comit. Arad, Ungaria.
*6
Nu prinde de ferul roş, cu mânile, până
când al cleşte.
C. BODNARLU. preot, c. Bochia,
comit. Arad, Ungaria.
Acelaş Înţeles ca la No. 11600, sub formă, ele povaţă.
*6
11602 Omul îşi cumperă cleşte ca să nu 'şi
frigă degetile.
C. TEODOHESOU, în», c. Lipooa,
i- Vasl1"ht.
Acelaş Înţeles ca la No. 11600, dar mai ales pentru
slugile sa.îi mal micii noştri.
*
Nu te adară măşe, că te ardi. 3)
1. COYAN, praf. c. Ianina, Epir.
Nu te lăsa orbesce în vofea altuia, CăCI veI suferi.
') P rinde serpi cu mânile altora.
2) Cii."d al cleşte, de ce să 'ţI ardf degetele'
a \ 1\;,1 tr� r,-:; ,...1.., .... " �)( .. " 1'""
================== pagina 193 ==================
LEGI, INV:E'f.6..'fURĂ, MESER.II
193
*6
11604 Taci, te odihnesce,
Să nu te-apuce în cleşte.
GAV. ONI80R, prof, o. Dobrooeţ,
j. Vaslultt. '
Lasă-te să nu fir căpoănit, adică 8;1 nu te prindă.
VegI dieerea de la No. 11606.
*
11605 A ţine (apuca) pre cine-va în cleşte.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p.
179.
A.'l ave bine pus la mana, În cât nu are cum scăpa,
sau trebue să facă ce se cere de la dînsul.
*L.
11606 A fi prins în cleşte.
j. CREANG_2l, Pov., p. 207
FR. DAl\IE, r, p. :259.
A fi cu totul în puterea cut-va. Ve<;li N o. l1605.
,Fiul cralulur v89-endu-se prins in cleşte, şi fără nici o putere, îl
j l1T[' credinţă şi supunere în tote.> - J. CREANG},.
11607
*
Cu cleştele.
Adică cu greu.
-Trehue să '1 scotf vorbele elin gură Ctt cieştele»
11608
*
Clopotar.
CLOPOTAR
FR, DAME, r, p. 262,
Pentru omul flecar.
COBILIŢA
*6
11609 Drept ca cobilita.
C. TEODORESCU, ino. c. Cn!sesd,
i Vaslufu.
Veql Coromîsiă,
================== pagina 194 ==================
194
PRovm:BELE ROMÂNILOR
COCÂRLĂ
*6
11610 S'a făcut cocărlă,
G. POBORAN, inst. j. Olt.
S'a ghemuit, s'a incovrigat, s'a strîns de frig.
COCEORBĂ
Vec!l Coctoroâ, Vor{)c'i.
COCIE
11611
*6
Nu fugi (alerga) după cocia care nu te
aşteptă.
Drsr. POPOVICIU, în», c. Cucin,
comit. Arad, Ungaria. - JULIlJ
GHOFSOHEANU, in». c. Golşa.comit,
Arad,' Ungaria.
Nu te îndesă unele nu eşti chemat.
COCIORBĂ
:i:6
11612 A ajunge la cociorbă (coceorbă, cociorvă).
\'e,)! No.6.J57.
Adică la bătae.
A. PAKN, I, p. 3. - llINŢESCU,
p. 2 5. -- N. MATEIlSCU. inn. c.
Moviliţa. i- Putna.
COCIORVĂ
v eq,l Co(:torbă, Vorbă.
11613
6
Cu vătraiu şi cu coclorvă.
o. COŞBUU, Foia p. toţi, 1898,
p.86.
Veq.l Căţei.
Cu tot avutul seu.
«A plecat cu 'vătra'îu 8i ru. rne·ln,·",' ,
================== pagina 195 ==================
LEGI, iNVEŢĂTURĂ, MESERII
COC LEŢ
*Lc.
11614 A căuta coclete
G. POBORAN, inst., j. Olt.
Veqi Papurii.
A se sili să găsescă greşeli cut-va.
caDĂ
195
VeqI Pădure, Secure, Topor.
*6
11615 Nu e bună c6da care a mal slujit la un
topor.
V. A. FORESCU, c. Dorna, j.
Suciaoa.
Adică omul care a mal slujit la un altul, care a fost
unelta acestufa.
CO]OCAR
VeqI Vulpe.
11616
*
Din bucăţele cojocarul blană mare face.
IORD. GOLESCU, lYIss. II, p. 90.
P. ISPIRESCU, Bev. I8t. III, p. 160.
- G. POBORAN, inst.; j. Olt.
Arată că, câte puţin adăogând, sumă mare dobândim
(GOLESCU).
*Lc.
11617 Şi acum, vorba cojocarului, să ne în-
t6rcem la blană.
Ve<j.I Blam!..
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Dobro­
veţ, j. Va8luitt.
Acelaş Înţeles ca la N o. 6597.
COMaRĂ
VeqI Drac.
«Sub numele de com6ră, poporul Înţelege o adunătură mare de
banl, pUŞI într'un vas de stejar orf într'o căldare de aramă. ei a.RnnnRl
================== pagina 196 ==================
196
PHOVERBF:LE ROMÂNILOH
Comori sunt forle multe În pămînt: curate, adecă care 's j uruite
omului, şi ne-curate, a căror stăpân e ue-curatul.
Ori-ce cornoră trebue să ardă o-dată În an; de obicotu se aprind
spre dile însemnate, şi mai ales primăvara şi tomna. Cele curate ard
de la miezul nopţei până în zori de di ; Iar cele ne curate de cu sară
până la miezul nopţeI, când cântă cocoşul.
Spre BIagoveştene, spre FloriI, spre Pascl, spre Sfântu Gheorghe,
Ispas, Duminica ilfarc, etc. ard cele mal multe comorI. Para comoref
varieză : cea a cornorej de aur e găILue, cea a oomorer de argint e
roşcată, Iar a co morer de aramă e alhăstrie.
Cine vre să albă partă de comoră, trebue să fie om cu credinţă in
cele sfinte, să fie om curat, bun la inimă, căci nu tuturor păcătoşilor
îndreptă Cel de sus pasul spre bogătit. Irnbrăcându-te În haine curate,
şi În condiţiile de mal sus, stai de privighere În spre dile mari afară
şi, când ver,lI cornora ardend, te reper,lY acolo şi pui semn.
A doua c;li te duel acolo singnr singnrel, săpî în locul unde a ars
cornora ; Însă al băgare de samă, a nu căde ţernă inapor În gropa ce
faci, căci alt-fel remâl orb. Dând de vasnl cu baniî, rei câti-va din
el şi-I laş) în gropă fără a O astupa. Din banit aceştia trebue să dat
câţi-va la văduve şi fetele sărace, de vrei să albi parte de ei.
De corno+ile ce sunt În stăpânirea necuratului, numar îndeplinind
condiţiile ce-tr spune el, poţ'! ave parte; alt-fel nu te Iasă să pul semn,
puuâudutt fel de fel de predeci.
Eram copil când am audit po vestea cum un om a luat comora ne­
curatulur în chipul urrnător:
Omul se dusese la pădure după lemne. Pe la amurgul săref, vede
arr,lend o comoră, pe care se afla un spurcat de om. Omul ve�18nd
cornora, s'apucă s'o sape. O dată i se arată un drăcuşor mic, negru
ca ceaunu, cu fes roş în cap, cu ochit ca focu, şi cu nisce cănct la
mână ca colţii pîeptenelor de câlţ), şi-I dice :
- Ce fa el, meI omule acolo? - Ia săp comora asta. D'apoY al îm­
plinit condiţia pnsă de stăpânul el când o îngropat-o în pămînt? - Ce
condiţie să împlinesc? - Ca să mănâncI spurcatll ista, ş'apol s'o leL
- 11 mănânc, bre. - Când l'îl mânca, să viI s'o ieI.
Şi omul naibel, şiret şi sucit cum era, lea spurcatuJ, îl învele în­
tr,un ştergar, îl dnce a·casă, îl pune în cuptor, îl usucă bine, îl pi­
sază ca chiperlu şi când mânca borş ori lapte dulce cn mămăligă pre­
sera şi câte puţină făina din spurcatul uscat_
Când găti de mâncat spllrcatul, se dnse Să-ŞI iea comora. Necuratu
erăpa de dudă că remâne şi fără banI şi fără om, şi căuta să pue
omulUI beţe 'n rate. Dar omu prin câte-va crud, făcute cu duh cur-nt,
îl isgoni şi-şI J nil comora.
Asta�1 nu prea sunt como!'i; şi chIar dacă sunt, se găsesc rar
de tot.
Se spune că comorile vechI, omul trebue să le Înloeulescă eu hiî.r­
nicia şi munca, caci alt-fel remâ'i în urmă de tot.
Poveştl cu comori sunt forte multe,
Eată una, căr]a multă lume a vroit să'] dea aparenţă de lucru ade­
verat .
. Pe valea Moldovei, în judeţul Nemţ Într'un sat, un gospodar s'a­
pucase să-şi facă un beciu În pămînt pentru ţinut zarzavaturI. Cum
sapă omul, numaT ce dă de-o uşă de fer forte grosă, încuetă c'o la­
cată cât o olă de praznic de mao:e. Curios de-a afla omul unde duee
acea uşă, dă s'o spargă ori s'o deseue, dar tote silinţele 1 fură zadar­
nice. Ve�end că nn pote reuşi de-a intra pe uşă, face o bortă pe ală­
turea de uşă Într'un părete de petră forte gros şi greu tare de stricat.
După o muncă neobosită, omul reusesce a snfl.T'O·P nii,·o+oln n'; " ",,: .. '
================== pagina 197 ==================
197
il
în gropa spre care ducea uşa; dar ce se vadă ? Inauntru era o casă
forte spatiosă, luminată de patru stîlpi, ce luminau ca diua, în care
craii o mulţime de coşerct cu fel-ele-fel de banr, O bogăţie ne mat
pomenită z{tCea sub casa omului nostru.
Bolta acesta era păzită de o n111 bră, ce stătea în dreptul mesei pe
care era aşe dată o carte deschisă şi doue sfeşnice cu luminărt aprinse.
Când omul va ea să se ducă în cotrova. umbra se lua după el şi-I
areta cu mâna sa. Omul nefiind prost din fire, şi·a închipuit că în
carte trebue să fie scrise condiţiile cu care s'ar putea ridica banil din
subterană. Şi aşa şi era. Se duce omul după cărturari iscusiţi, şi uicî
unul n'a putut deslega ce eri. scris, de cât o moşă din Bacău. Şi care
era prima eonditie ? Că nimene să nn indrăsnescă a luă vre un ban
din acea uri aşă cam oră, căc) e val şi amar de el. (line vre să aibă
cornora , pe lângă alte conditit de milostoniî, trebue să descuo lacata
de la ll�e cn ierba ferului, adusă 'n potirul de la biserică.
lIiultă lume a umblat după procletu de jerba ferului, dar pace!
Ierha ferului nu s'o găsit, şi cam ora zace tot acolo unde e.
Se mai povestesce că omul acela, aveud nevoe de bant, s'ar fi dus
şi s'a împrumutat la umbră cu câte-va parale. In urmă a uitat să
pue banit la loc. Imbolnăvindu-se de morte a visat că nu se face să­
nătos până ce nu va pnne bani! luati din coşarcă lnapot. Păcend aşa
s'a însănătoşit.»
Şezatorea, 1, p. 284_
COMOHILE LUI VODA.
Alăturea cu drumul îrnpc1'dtcsc, care trece prin oraşul Sireiiu, şi
duce pe lângă satul Bălcău] la Suceoa, se află o gâ.rlă.
La începutul gârle'i acesteta, adică acolo unde se întîlnesce Sasca
cu M1eijenii. două delurt cari se află în partea despre amîad.I a �ire­
ttuluî, se văd nisce adinciturt în pămînt.
Adinciturile acestea nu sunt adincitui-I firesci, ci ele sunt gurile a
trei pivuitt, În cari se află mal multe but! de bani.
Eal" buţile sunt aşedate acolo de un 'Vodă, despre care se dice că
a domnit ore-când pres te 1YIoldova şi a locuit în Siretru, şi care la as­
cunderea comorilor sale, a lăsat urice, carf spun cu cea mal mare
acurătetă unde-'! sunt comorile ascunse şi cât de mare e numărul ba­
nilor, ce se află într'însele.
Nu mult după alipirea Bucovinei la Austria dice că dând Moldova
de uricele acestea, t.rimise în înţeleg-erc cu împol'ăţia nostră, o comisie
să ca.ute pivniţele, să le destupe şi să scotă comorile ascunse În­
tr'însele.
Oomisia, mergeud şi sosind la starea loculUI, deschise planurile, ce
le-a fost 1 ual, cu dînsit, caută într'insele şi dând de urma pi vniţelor,
au pus pre mal mulţi omeni ca să sape şi să le destupe.
TreI <;lile şi treI nopţI de-arindul se muuciră. omenii pUŞI cu săpa­
t.ul, fără să dee de pivniţe. La. sfîrşitul <;lilel a treia însă săpătorii ail
dat de tre1 uşi de fer .
.Multă şi mare muncă, au avut âmenii cu săpatuL Dar' şi mal mare
chin au avut el acuma cu deschiderea nşilor. In sfîrşit totuŞI isbutiră
cu mare chiu şi val a le deschide.
Şi când le deschise, ce să le vadă ochii'! O mulţime de buţ'î sta
înşirate pe lângă pereţii pivniţelor pline de anI' lucitorlU ca faţa
sbrelul.
================== pagina 198 ==================
198
PROVllH.B,;Lll ROMANILOR
lor; îndată trimiseră solt în oraş să chieme C0l11lSla, care era dusă la
cină, ca să vie să numere butile şi să scotă comorile,
Dar până se aduuară domnit, din cari era alcătuită comisia aceea,
la un loc, până se porniră şi sosiră, un isvor, care s'a iscat pe neaş­
teptate, umplu tustrele pivniţile cu apă.
Săpătorit ve�end acesta, prinseră de grabă a scote apa, şi scote
a�l, scote rnâni, scot mal multe septemânl de-a rîndul, fără s'o mai
potă găti de scos, căci pare că era lucru pocit; cu cât scoteaii ei mal
repede şi mai bărbătesce, cu atâta şi apa isvorra şi eresoeă mai tare.
Se vede că isvorul acela de apă era blestemul lUI Vodă, CăCI el a
strîns comorile acelea şi le-a ascuns acolo, nu pentru lăcomia omeni­
lor, ci ca să albă cu ce plăti vămile sau puntile în lumea ceea-l-altă.
De aceea şi comisia, ve�lend de la o vreme că numaf de geba se
muncesc omenii cu scosul apei, puse se încue din nou uşile, să as­
tupe gurile pivniţelor, şi se întorse apol cu nasul în pămînt şi cu
buzele umflate -de unde a venit.
Şi de-atunci şi până astăd) nimene nil s'a mai Încumetat a destupa
pivniţele acelea şi a scote comorile, cad se află întrinsele.
S. FL. MAmAN, Tradiţ. Pop.,
p. 85.
Ve9.l de asemenea credinţele care se găsesc la cuvîntul
Ban şi în Şeeătorea; An. V, N o. 7.
11618
Unde este com6ra vostră acolo este şi
inima vostră.
AN1'IM IVIRENUL, miirop. Dida­
hiile, p. 208.
P en tru cei sgârci ţI.
*6
11619 Com6ră găsită
Belea ne-sfîrşită.
V. ALEXANDRI, Poes. Pop. p.
93. - FR- DAME, J, p. 129.
Acelaş înţeles ca la No. 11092.
In Nibelunge- Năt ace stă idee predomină. Piticul And­
vari, perdendu'şî comora, a blestemat-o, şi toţi aceia cari
caută să dobândescă sau cari pun mâna pe acea comoră,
ca Hreidmar, Fafnir şi Regin, Sigurd, Gunnar, HCBgni
şi Atli pier de o m6rte năprasnică.
Mai ales în vechime, într'un timp când pasiunile erau
ne-înfrînate şi când vleţa unul om era socotită ca nimica,
crimele şi luptele isvorîte din setea de a dobândi averi,
au putut da nascere la o credinţă ca cea ele mai sus.
Daca resfoim istoria regilor merovengiani întîlnim multe
exe��ple d� �u'pt��e şi omorurile cari se săvîrşeii când
================== pagina 199 ==================
LEGI, ÎNV:iiYrĂTUHĂ, .MESEmî'
199
Chloderik ca să stăpânescă averile tatăluî seu Sigebert,
regele Francilor Ripuari, îl ucide în momentul când, os­
tenit, se odihnea în pădurea Burconta, lângă apa Rinuluî.
La rîndul lui Clovis, pune de om6ră pe Chloderik, pe
când acest rege îşi areta bogăţiile 6menilor trimişi ca
să'I asasineze. Chilperic se laudă cu posesiunea unul
mare tesaur, proba cea mai certă a puterii sale. In Evul­
Mediu, suveranit şi seniorii germani aveau fie-care câte
o Sduu» Kammer.
Personagiile din Edda rasistă cu greu la ademenirea
aurului. Brunhild se plânge că fratele ei Atli, ca să o
silescă să se mărite, nu'I dă partea ce i se cuvine din
moştenirea părintescă : «Daca aş fi remas fată mare, Atli
ar fi oprit jumetatef.(, mea din moştenire, pămînturile şi bo­
găţiile care 'm� aparţineaă, mie fată; prada şi aurul pre
cari Butli, regele, mi le dăduse mie, fata lui. j, - Mai târ<;!i u
dînsa e ademenită de tesaurul lui Fafnir: « Aurul strălu­
citor a lui Sigu,rd mi-a luat ochi�, rJice dînsa, precum şi
brăţarele de aur roşu aduse de erou. Aş fi resp1'ns aceste
bogăţii din partea ori-carui alt om ... »
*6
11620 Cel de pe comoră,
r. CHEANGĂ. Pov. p. 150 & 234.
- D-na Z. JUVAHA, c. Fedesci, j.
l'utova
Adică dracul.
<Ş'apol unde s'a fi gasind acel împărat BOŞLl şi fata IUl, care ci-ca
este o farmazonă cumplită, numai cel de pe comorâ o fi sciind.» - I.
OHEANGĂ, p. 2:)4.
Locurile subterane, după credinţele din cea mal in­
depărtată vechime, sunt locuite de Balauri, numiţi la
Latinî Draco şi la Francesî Dragon de la grecescul opa.­
xstv, adică cei cari văd bine. Aceşti balauri, gice ISIDon.,
XII, 4, ies adeseori din peşterile în care locuesc şi se înalţă
în aer. Ei sunt ca nisce şerpi, însă forte mart ; au aripi şi
t6tă puterea lor stă în codă, care omoră pe cine atinge.
ELIAN, Amin, VI, 2, �ice că balaurul p6te sugruma cu
coda lui un Elefant.
Balauriî sunt însărcintî cu paza comorilor, închise în
locurile subterane. Scim că un Balaur păzea Lâna de Aur.
Ve�i OVIDIU, Metamorfose, VII; şi Martial XII, 53, care,
spune unui om sgârcit: «Larqiris nihil incubasque oae«,
l.d magnus Draco quem canunt poeiae, cusiodem Scuthici
r" "7' -
================== pagina 200 ==================
200
PROVERBELE ROMÂNILort
E f6rte urît la faţă.
Poporul crede că comorile sunt păzite de nisce dract
forte urîţi cari şed pe ele.
de asemenea lăsate în paza unui balaur. « Atlas vasta
dederat servanda Draconi.» Ovroîu, Meiamor]. III.
Se înţelege uşor cum Dracul, la nOI, a putut înlocui
pe balaurul (draco, opa:x.wv) din vechile credinţe.
*6
11621 Par'că 'I de pe cornoră.
D'na Z. J UV ARA, c. Fedesc'i, i.
Tutova. - G. P. SALVIU, înv. C
Smulti, j Coourluiu,
CONAC
Ve(F Vtefit.
CONDEIU
Ve41 Logofi!t.
11622
*
Portă condeiu la ureche ca să se arete
procopsit.
Ve(F Logofi!t.
GR. ALEXANDRESCU, magistr. c.
F'ocşanr, [, Puina.
Acelaş înţeles ca la No. 10207.
*
11623
A trage
cui-va
un
condeiu,
A. DE
OIHAC, Dict.
Etym.
II
p. 550.
A
trage
condeiul
CUZ-VCL.
Adică a'l înşela.
S. I. GIWSSMANN. Dict., p. 140.
*6
11624 A ave condeiu bun.
G. 1. MUNTEANU, p. 121.
Vedi Cap. X, c, Pană.
================== pagina 201 ==================
11625
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERrI
*
A aduce din condeiu.
201
BAIWNZI, p. 48. - G. POBORAN
inst. c Slatina, [. Olt.
Adică uşor, fără ostenelă.
11626
*
Condeiu.
10 Adică scris.
«Ia arată-mi să-tf ved condeiul. >
2° Un articol dintr' o socotelă,
<Dintr'un condeiw me sc6te dator cu cin CI mii de lei. >
CONDICĂ
Veq' Catastih.
11627
*
A fi (trecut) în condica cui-va.
Yeq'î Catastilt
Acelaş înţeles ca la No. 11497.
CONET
11628
A'I face coneţul.
r. CREANGĂ, Po». - FR. DAME,
I, p. 280.
A'I prinde, a'I Înşela.
«Na, că fi am făcut coneiui.» - I. CREANGĂ.
CONTRACT
11629
Contra tu curat, priatelstvo lunga. 1)
FR. MIKLOSIOH. Iium. Unter. I,
p. 12.
Veqî Socatd/ă.
Căci o asemene învoielă nu pote da loc la discuţii şi
la certuri.
================== pagina 202 ==================
202
PROVERBELE RO�1ÂNILOR
copcA
Veqî Cap. Il, c, Copcii.
*h.
11630 Fuge 'n copcă.
D·na Z. JUVARA, c. Feclesd, J.
Tidooa.
Când calul fuge iute, abta îi ating pice rele pămîntul.
In Judeţul N emţu mai ales se 9-ice copcă; la caerile
de la potc6vele cailor, la ţintele ce servesc la cercuitul
vaselor, etc. -
In Judeţele Gorj şi Rîmnicu-Vâlcea, când doi flăcăi se
teau la luptă să 9-ice că se incopceeă.
CORABIE
Vedf Cârmactu, Lăcomie,
Lunt7:e, MOI'ă, Undifă.
VeqI Copac.
11631
Corabia mare, valuri mari are, cea mai
mică mai miel.
IORD. GOLESOU, Mss. II, p. 27.
Corabia mare) ş� oalur; mari a bat.
A. P ARN, Edit. 1889, p. 57 ; 1II,
p. 71. - .H.IN1'ESOU, p. 39.
Adică omul, cu cât mai mare este, cu atât mai marf
necazuri are, şî cu cât mai mic, cu atât mal micî (GOLESCU).
A qran; homme, grant verre.
Prov. Franc. XV-e Siecle.
A g1'an llena gran oacia. 1)
Prov. Span. XV-e Siecle.
A gran lucerna qrosso stopino. 2)
Proc. Ital.
') La mare apă mare vas.
================== pagina 203 ==================
LEGI, ÎNVE1'ĂTURĂ, MESERII
Grăsseu stat wil weites tor. 1)
Prov. Germ. XYe Siecle.
203
11632
Pentru corabie mare trebue apă multă.
1. G. V ALEKTINEAKl:", p. 401.
Acelaş înţeles ca la No. lHî31.
A grant cheoal, grant gne.
Prov. Franc. XV.e Siecle.
Gran nare vuol grand' acqua. 2)
Prov. Tose.
11633
Corabia cu cât mai mare, cu atât pri­
mejdia ei mai mare.
IORD. GOLESCc, Mss. IT, p. 27.
Adică cu cât mal mare omul este, cu atât şî primej­
dia lui mai mare (GOLEscu).
11634
Cu cât mai mare corabia, cu atât mal
anevoie se şi stăpănesce.
IORD. GOLESOU, Mss. II, p. 29.
- P. ISPIRESCl�, Rev. Ist. II, p.
158·
Adică stăpânirile cele mari (GoLgSCU).
Gro» nave, gran pensiero. 3)
Pro». Tose.
Grosses Gut, qrosse Sorge. 4)
Prov. Germ.
') La avere mare, trebue portă mare,
�) Mare corabie vre mare apă.
") Mare corabie, mari griji.
================== pagina 204 ==================
204
11635
PROVERBELE ROMÂNILOR
Mttch cain, much care. 1)
Pl'uv. Engl.
Pănz a când se rupe, vîntul corabia n'o
mai mişcă.
IORD. GOLEsau, Mss. Il, p. 50.
Adică când ajutorul pere, ori-ce mişcare stă pe loc
(GOLESCU).
11636
Când corabia se plecă, nădejdea de la
noi plecă.
IORD. GOLEsau, Mss. II, p. 34.
Adică când cel mai mare scapătă, slugile pierd nă­
dejdea (Gor.nsou).
11637
*
Printr'o crepătură mică străbate apa în
corabia cea mare.
H. D. ENESCU, in». c, Zamostea,
j. Dor·oM!'.
Din puţin se pierde ŞI cel mai puternic.
,*
11638 Când corabia se înnecă şorecii fug.
I. ARBOHE, ing. j. Buzeu.
Epoca (ziar), 3 Nov. 1896.
Pentru cei cari parasesc pe cine-va când simt că sta­
t'ea lui este sdruncinată -,
11639
Cea mai mare corabie, fără o cârmă
bună, îndată se cufundă.
IORD. GOLEsau, Mss. IT, p. 74.
Adică stăpânirea fără bună cârmuire (Gor.sscu).
================== pagina 205 ==================
LEOI, Î.NYllirĂ'fUBĂ, MESEHII
205
11640
Ce cauţi în corabie?
LAURIAN & MAXLId, I, p. 927;
11, p.374.
De ce te arunci orbesce în pericol.
Qu' allait-il chercher dans cette qalere ?
Prov. Franc.
11641
*
Corabia a luat apă.
Voinţa Naţională, XII,No. 3314.
Situaţia e sdruncinată ; treburile s'au Încurcat.
*b.
11642 Par'că i s'au înnecat corăbiile.
A. PANN, III, p. 13. - HIN­
ŢESC)) , p. 39 - O. TEODORESCU,
in». c. D6gele, j. Vashdu. - GR.
ALEXANDRESCU, J. Putna.- K 1.
P ATRICIU, înv. c. Smu1tt, j Co­
vurlufu.-Semin. C. Bttc. a. VIII,
prin I'. GARBOVICEANU, prof.
Par' că ti s'a inmecat corăbiile pe mare.
P. ISPIRESCU, Basme, p. 51.
B. P. HĂŞDEU, Etym. Magn., p.
2G30.
*b.
Ce? fi s' aii innecat corăbiile?
EM. POPESCU, în». c. ntocănesd·
Mărginen'l, j. Iaiomiţa.
*
Ti sz nicară cârăghli? 1)
G. ZUCA, stud., c. Perivoli, Epir.
*
Canda li Sl nicară ghimiile. 2)
D. A. MILESCU, stud., c. Gopeş/',
Macedonia.
') Ti se înnecară corăbiile:
================== pagina 206 ==================
206
PROVERBELE ROMÂNILOR
*
Sta) canda li se nicară câră,qhlP)
I. COYAN, PI'Oj. c. Turta, Epir.
VecII LWord, a Plana,
a Tone.
Stă pe gânduri, mâhnit şi tăcut.
COROMÎSLA
*6
11643 Drept ca coromîsla.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipooa,
j. Vaslu1u.
Vedr' C obili ţă.
Se �lice celui vinovat sau ne-drept.
c6sA
Vedi Cutc,
li
•
11644
*
Abia scăparărn de c6să şi ne puse la
secere.
P. JSPIRllSCU, Rev. Ist., r, p.
227.-Gazet. Sătean., Dec.1897.­
FR. DAME, J, p. 264.
11646
A scăpa de un reu. şi a da de altul.
*6
11645 A'l trimite de la cosă la secere.
G. POBORAN, inst, j. Olt.
Acelaş înţeles ca la N o. 11644.
*
Dă şi cu c6sa şi cu gresia
A. PANN, trr, p. 12.-HIN'fESCU,
p. 43.
Incerca prin t6te mijl6cele şi cam fără socotelă, Se
�ice mai ales pentru cel Iuţi, în supărarea lor.
1) Stă par' că li se înnecară corăbiile.
,
li
ti
li
Il
t
il
..
================== pagina 207 ==================
11647
LEGI, ÎNVE1'Ă1'URĂ, l'IIESERIÎ
Pror. Elin.
Ousn hasia et scuio, 2)
Prov. Lai.
Faire fleche de tou: bcris.
Prov. Franc.
Fa d' ogn' erba un fascio. 3)
Prov. Ital
De totta lle�a fa fex.4)
Pro». Catat.
*
La tată casa
Bate casa,
Numai la mine
N'are cine.
207
A. P ANN, H, p. 106. - HIN­
ţESCU, p. 29.
Când se simte lipsa UlJUI bărbat Într'o casă.
11648
Ş'a nimerit casa gresla.
lORD. GOLESCU, Mss. IT, p. 96.
Ş' a găsit casa qresia:
A. PANN, II, p. 52. - HIN­
'rESCU, p. 39.- S. 1. GROilSMANN,
tn«, p. 191.
Ve(p: JllZgire.
Adică s'a potrivit la năravurt, cum o muiere rea dă
piste un bărbat mal reu (GOLESOU).
Il n'est si mechant pot qici ne trouue sim couoerde.
1) Cu scutu şi cu darda.
2) Cu darda şi cu scutu,
3) Face din ori-ce Ierbă o legătură.
4) Din orî-ce lemn face foc.
================== pagina 208 ==================
208
PROVEIWELE ROMÂNILOR
------
Non vi e peniola si bruita che non si trooi il
suo coperchio. ')
Prov. Itai.
Kein Topj sa schief, er findet seinen Deckel. 2)
Prov. Germ.
EI' is geen pot soo scheef, of er post een dek­
seltje op .. S)
Proo Olarul:
Bacăr inoarlamâe, capaa bulmuşu. 4)
P1'OV. TU1'C.
*L'I.
11649 Nici a-casă
Nu'i de c6să.
1. CREANGĂ. POV., p. 24.
Adică nu am nicî a trebă.
«Se iţesce el pe colo, se iţesce pe dincolo, dar pace bună! Ye<,liY
nu's nicăirt l Me, că mare minune'! şi asta! dat' nici a-casă nu''î de
cosă, lea se mal odihnesc o leacă aste betrâneţe. > - I. CREANGĂ.
11650
A nu'I tăia c6sa.
Revist. Copi., I, p. 79.
Adică a nu îndrăsni, a nu ave dreptul de a face ore-ce.
«Boerir cel mai micşori la rang remâneaă pe scaune, mi le tăzcc
cosa să vie la masă. >
coscIUG
11651
Cuşciugul acopere greşalele dohtorilor.
IORD. GOLEsau, MS8. II, p. 32.
Adică pe câţi omoră nimeni ei mal cerceteză (GOLEseu).
1) Nu e 6lă aşa de rea În cât să !lU'ŞI găsescă capacul.
2) Nu e olă aşa de strlmbă, care să nu'sf găsesc" capacul.
3) Nu e 61ă aşa de strlmbă, ca să nu se potrivescă un capac pe dînsa.
4) Tingirea s'a rostogolit, capac şI-a g-ăsit.
================== pagina 209 ==================
LEGI, iNVETĂTUR.Ă, MESER.II
A C6SE
Ve<1"' JOC, JJlamă.
*6
11652 Nu'} casa
Cu mătasă.
209
A VR.. COR.CEA, paroh, c, Coşteiu,
Banat.
A vorbi fără omenie, a nu fi cu cruţare faţă de cine­
va, ci a'I spune adevărul în faţă.
COT
Ve4i Bold, Tafta.
*h.
11653 Cot de un ort şi aţă de un zlot.
GR.. ALEXANDR.ESOU, magistr.j.
Puina .
Ve41 Aţă.
Acelaş înţeles ca la N o. 0546.
11654
A venit cotul la mesură,
P. TSPIR.ESCU, Reo. Ist., I, p . 235.
Ve4I Tafta
Acelaş înţeles ca la No. 7877.
*h.
11655 Cot jidavesc.
Şczatorea, IV, p. 175.
Adică mare.
«Acum lupul a lăsat fata afară de omş, ŞI r-a dat un somn de
dormea şi pămîntul sub dînsa de cind co!,i jidovesci.,
A se vide la cuvin tele jidov şi julooeec, origina acestor
(!iceri.
COTAR
Ve41 Cap. VI, c. Cotar,
COVAcIu
================== pagina 210 ==================
210
11656
PRon;RBELE ROMÂNILOR
Me clocănesce ca covacîul
Şi ca gheonoia (gheonola) copaciul.
A. PANN, II, p. 158. - HIN­
'j,'ESOU, p. 34. -- S. FL. MARIAN,
Ornit., I, p. 87.- A. DE CIRAO,
Dict. Etym. rr, p. 119.
}JIU ciocănesce
Ca qheonoia copaciul
Şi ca nicovala couaciul.
A PANN, Moş Alb, lI, p. 62
Adică nu mă lasă în pace, se tot legă, de mine, îmI
tacă în cap.
CRĂPĂ TOR
Veqr Cărpător.
11657
*
Ti gioc pi cripitor.
G. ZUOA, slud., c. Gulona, Al­
bania.
Te duc de nas cum vreu.
Cripitor se numesce, la Aromânî, o scândură rotundă
pe care se Întind păturile de făină.
CREDITOR
11658
Grijile 's la creditor!
Mai mult de cât la datori.
A. PANN, Nastrat-Hoqea, p 7.
Veqi Datorie.
Căct cel dator nu pre să îngrijesce de datoria lut.
SN6vĂ
Unul întîlnind pe Rog-ea s'a oprit a'l Întreba
De ş'a plătit datoria'! Iar el r ăspunse : ba.
Dar ce umbli fără grije; când te seir că eştî dator?
Grija, dise el, s'o perie cel ce este creditor.
Nastratin-Hoqea, p. 7.
================== pagina 211 ==================
LEGI, Ît>VE'{Ă'l'URĂ, MESERII
CRIŞMAR
211
*6
11659 Averea crîşmarului
In fundul paharului.
GAV. ONIŞOR, prof. c. Dobrooeţ;
i- VasluIu.
Adică daca are multă vîndare,
*6
11660 Crîşmaru cu un gând şi beţivul cu alt
gând.
Nro. J1JVARA, c. Popenl,}. FăI·
ciu,
*6
Orîşmaru '� cu un gând, beţivu 'r cu altu.
GAV. ONIŞOR, praf, c. Dobrovei,
i. Vaslulu.
Ve<ţl Cârcimar,
Acelaş înţeles ca la N o. 11406.
An&. ),S"(8t M8VS'X.k��, !J.),,),a. tO XOtp[OtOv.l)
Frov. EUn.
Alia Menecles, alia porcellus loquitnr.2)
Prov. Lat.
(le qne penee l' asne, ne pense l' asnier.
Prov. Franc.
Una ne pensa il qhsotto, un altra l' osie. 3)
Pro». Tese.
Der Esel und sein Treiber denken nicht iiberein. 4)
Proo, Germ.
1) Alta dice Menecles, alta purcelul.
2) Alta Menecles, alta purcelul vorbesce.
�: ?,�a gâ,nd�sce c,el ear� ,?�nâncă,� şi ,alt.a bi�taşnl. _ .
================== pagina 212 ==================
212
PROVERBELE lWMÂNILOR
The horse ihinks one thing and he thai rides
him another.t;
Prov. Engl.
CRIŞMĂRIE
*6
11661 Ve�ut'aj crîşrnărie
Fără datorie.
GAV. ONIŞOR, prof c. Crângu,
i- Tutova.
Cârcimarul vinde mai mult pe datorie. Se dice, În
deobşte, pentru ort-cs negoţ.
CRIŞMĂRIŢĂ
11662
*
Jupânesă crîşmărită,
Cunosc] astă căciuliţă?
OR. ALEXANDRESCU, c. Focşani,
j. Puina,
10 Pentru cel care se cam duce pe la oârcîumă.
20 Pentru cel care se face că nu te cunosce.
A CROI
Ve?l a Când), a MeJUra,
Nerorl.
11663
Unul croiesce şl altul case.
IOHD. GOLESCU, M88. IL p. 12.'
Aratft grabnica lucrare (GOLESCU).
*6
11664 Unul croesce
Ş'altul cârpesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 174
- ROM. GLUM., I, p. 44. - D.
MARINESCU, în», c. Pirou-Roşu, j.
Argeş. - A. GOROVEI, j, Suciaoa.
1) Calul se gândcscc la un lucru. si (':('J r�rP '1 �nr-':ll.::..,...::; 1.., nl+..1
================== pagina 213 ==================
LEGI, ÎNVE1'Ă'l'URĂ, MESERII
21:3
*6
Unul croiesce,
Altul cârpesce.
V. SALA. dasc. c. Petrileni, co­
mit. Bihor', Unqaria.
n I
10 Când doi inşi nu se învoesc la vorbă sau la o
trebă,
20 Când cine-va începe un lucru bine şi alt cine-va
îl strică.
3 o Despre bogat şi sărac.
Acelaş înţeles ca la No. 11664.
Unul tae (taie) şi croesce (croîesce)
Ş'altul stă şi potrivesce.
A. P ANN, II, p. 76. - HIN­
'IESOU, p. 184.
Multe scie, multe croesce,
Şi nici una nu isprăvesce.
A. PANN, r, p. 149. - HIN­
IESOU, p. 171.
11665
11667
Pentru cel care nu se ţine de o trebă, care multe
începe şi nimic nu isprăvesce.
*
Aşi s'curi, aşi va s'arupă.')
11666
D. A. MILESOU, stwl. c. Gopeşt,
Macedonia.
Cum s'a început aşa va rămâne,
FH, DAME, J, p. 307.
*
E croit reu şi cusut bine.
Când un lucru este reu început dar sfîrşit bine.
*
A croi pe cine-va.
11669
11668
================== pagina 214 ==================
214
PROVER,BELE ROMÂNILOR
*
A croi spinarea CUt-va.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 973.
A'I lovl reu, a'} bate.
<l·am croit vre-o două bune.»
CROITOR
Veq' .Noroc.
11670
*
A greşit croitorul şi s'a spînzurat dul-
gherul.
A. PANN, Edit. 1889, p.176.­
M. CANIAN, public. J. IaşL
Când unul e pedepsit pentru o vină a altuîa,
LĂCĂ TUŞUL oRi CISMARUL
Intr'un sat de mult, odată,
Prin Ardel, pe cât se pare
Se făcuse o poznă mare.
Cârmuirea ne-adormită
Cată 'ntruna 'n lung şi 'n lat
Şi 'nn-'o (li s'aude vestea
Că l'a prins pe vinovat. '
Mici şi mari, bătrâni şi tineri,
Satul, lume după lume,
Merg la casa judecătet
Ca să afle ce '1 anume.
Vinovat e lăcătuşul
Lăcătuşul chiar din sat.
Şi porunca stăpâuiref
E să fie spînzurat.
Vinovat e lăcătuşul
Dovedit de vină mare,
Dară satul tot alergă
Să se rage de Iertare.
Merge satul, merg cu toţi}
OâţI în sat de frunte sunt,
Şi-ajung€md la stăpânire
Dic cu toţii 'ntr'un cuvînt:
«De ne spinzurî Iăcătuşul
«Ce ne facem, val de nol?!
«Lăcătuş e numar unul
«Dar cismarf avem vro dOI.'
================== pagina 215 ==================
LEGI, ÎNvE'fĂTURĂ, MESERII
215
11671
Că a greşit croitorul
S'a spînzurat spoitorul.
A. P ANN, II, p. 152. - HIN­
'l.'ESCU, p. 40.
Acelaş înţeles ca la No. 11670.
Ve41 C'-ubotar, Cizmar.
Acelaş înţeles ca la No. 11594.
11672
Croitorul umblă cu haina des cusută.
A. P ANN, I, p. 149. - HIN'fl\scu,
p. 40. - P. ISPIRESCU, Rev. Ist.,
II, p. 158.
Croitorui umblă rupt) şi dobotarul desculţ.
Noutatea (ziar), Iaşi, I, N o.
75.
Les cordonniere sont les plus mal chausses.
Pron. Franc.
I sar tor i porta i qombei fora de le maneghe.1)
Pro». Bergam.
Der Schuster hat die schlechiesien Schuh.2)
The smith' s mear and ihe scuter' s wife are aye
warst shod.3)
Pro». Scot.
Skomakar-Borni haoa stundom versle S7ccerne.4)
Prov. Norv.
') Croitorul are cotul în afară de mânecă (adică rupt).
2) Cizmarul are cea mal prostă încălţăminte.
3) Calnl potcovaruluf şi nevesta cizmaruluI sunt în tot-de-una, cei mai
reu încălţaţ'î.
4) Conii,( r.-izm�.rll1111 �:il ("ţjtP. n,bt?'l f'plp rrl�l t'plp �n('?'llt-�mintp
I
li
ill
"
================== pagina 216 ==================
216
11673
PROVERBELE lW,MÂNILOR
Tot d'un croitor croiţi.
J ORD. GOLESCG, MS8. II, p. 70.
Adică toţi asemenea la năravuri (GOLESCU).
11674
Croitorul bun nici un petic lepedă.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 37 .
. - P. ISPIRESCG, Bei: Ist., II, p.
158. '
11675
Adică cel icon om scie să păstreze (GOLESCU).
*
A se face croitor.
Adică a bate pre cine-va.
<Fă-te tu croitor'».
Veq.i Noroc.
11676
Cât umbra acului pe croitor.
P. 1 SPIRESCU , Leg.
Adică forte puţin.
«Te slujesce norocul cât umbra aculu: pe Cl·OUO/·.»
CRUCER
*Lo.
11677 Din cruceri florinul.
Veqt FileI'.
D-na MARIA COSMA, înv. c. Vaş·
cou, comit. Bihor, Unqaria.
10 Din micile economii se fac averile de frunte.
2° Scie să câştige, să adune.
cun:
Vedi Bw"ete, Car, Logo­
fel, l/fltlere, Paăa», Potcouă,
*Lo.
11678 Tot cuiul îşI află gaura.
1. PUŞCARIt", c. Poiana-Men!ht�,
comit. Fă.f1nlj'OR rnyaI1_�111'f1'Y1io
================== pagina 217 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂ'l'UHĂ, MESEmi
Veq.l Lele, Tingire.
Acelaş înţeles ca la N o. 9330.
217
1'1'OV. Olarul,
Il n' est si mechant pot qui ne trouve son couvercle.
Prav. Franc.
Non hay olla tan fea que no holle su cobertera.îţ
Pro». Span.
Non vi e pentola si bruita che non sz trovi il
suo coperchio. 2)
Prov. Itai.
Kein Top! so echieţ', er jinrlet seinem Deckel. 3)
Pro». Germ.
Er is geen pot soo schee], of er past een deksel­
tje Op.4)
Bacăr inuarlamâs, capaa bulmu§u.5)
Prov. Turc.
*6
11679 Cuiu pe (pe, pre) CUIU sc6te.
IOHD. GOLESCU, Mss. rr, p. 27.
- C. NEGRUZZI, I, p. 250.- BA­
HONZI, p. 52 & 71. - 1. IONESCU,
Cart. Cit. 1 r, p. 114. - P. JSPI­
HEseu, Rev. Ist., II, p. 160. - I.
G. VALEN'l'INEANU, p. 25.- Dvna
E. B. MAWH, p. 74. - 1. DUMI­
'l'HESeU, înv. c. Gânctooa, i. Dolj.-
0. TEODOHESCU, în». c. Cursesci,
i- Vaslwlu.
*6
CU'tu pe CUI,U scote afară.
A. P ANN, Fab. u, p. 46.- Se­
min. Cenir. B1IC. CI. VIII prin
P. GÂHBOVICEANU, praf.
1) Nu e 6la aşa de rea ca să nu '�r găsescă capacul.
2) Nu e 6Jă aşa de rea în cât să nu'şî găsescă capacul.
S) Nu e 6lă aşa de strîmbă, care să nu'sf găsescă capacul.
4) Nu e 6lă aşa de strîmbă, ca să nu se potrivescă un capac pe dînsa.
================== pagina 218 ==================
218
PROVERBELE ROMÂNILOR
Gu'iu pe
CUtU
dă afară.
D-na E.
B. MA WR, p. 66.
*D
GU?'U
cu
cu'iu
se
scote.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 991;
IT, p. 1102.- HINŢEscu, p. 41.-
Şesăiorea, 1 IT, p. 14.- N. GANE,
Conv. Liter. 1875-76. - V. A.
FORESCU, c. Foliiceni, j Suciava,
- Se. Norm, Inv.
el.
VII,
prin
P. GÂRBOVICEANU, prof.
*D
Guzul
.cu
curu
se
scote.
Dra. TÎCHINDEAL, Fab. p. 55 &
325.-N. GANE, Conv. Liter. JX,
p. 60. - Şezătorea; II, p. 131. ­
GAVH. ONIŞOH, prof. c. Dobroviiţ,
j. Vaslu'iu.- H. A. ZAMFIRESCU­
DIACON, înv. e. Stiubienii, j. Do­
rohoi.
*D
Gu'iu cu CUlU se scote afară.
KÂIWLY Ăos, p. 78.- 1. PUŞCA­
HIu, c. Po1ana·Merului, comit. Fă­
găraş, Transilvania.-GAvH. ONI­
ŞOR, e. Simil«, j. Tutooa. - HIN­
ŢESCU, p. 41.-K. D. ENJlSCU, înv.
c. Zamostea.], Dorohoi -I. OŢoIU,
teolog, e. Aeiliu, comit. Sibiu, Tran­
silvania. -V. CĂI,IN, j. Argeş. ­
ILIE HocloTĂu, c. Selişte, comit.
Sibiii" Transilvania.-luLIu GROF'
ŞOHEANU, înv. c. Galşa, comit. A­
rad, Ungaritt.-D. Por-ovrotn, în»:
e. Cuoin, comit. Arad, Unqaria=«
G. MADAN, c. Boscona, ţin. Orheiu,
Basarabia.
*D
Guni cu cuni se scote.
A VIe. CORCEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
*D
Guru cu cuiu se ecote afară
Vin cu bere d' a amară.
1. PUŞCARIU, e. POlan(t·JJUrultli,.
n"�t"'''·.j. 1JT;,:�>t •• ,.� m _·1 •
r
================== pagina 219 ==================
LEGI, ÎNVE'l'ĂTURĂ, MESERII
219
10 Adică pe cele rele cu altele mai rele le putem tă­
mădui (GOLESCU).
Un reu cu altul se alungă.
2� Când unul este înlocuit de altul într'un loc, într'o
slujbă, etc.
11° Cel tare învinge.
4° Când într'o casă, intrând treptat mai mulţi musa­
firi, trebue să plece cei veniţi mai din vreme.
5° Când prin descântece reuşescl să scapi de bola de
care zăceat, ş. c. 1.
Vegi L. �ĂINEANu. Basme, p. 974, basmul lui Stănescu­
Aradeanul, CU'lU cu cuiu.
«Iată înveţătură frum6să, cum trebue cu cel vicleni a ne purta, cu
cttlu pre cuiu. să scou.» - DIM. ŢÎCHINDEAL, p. 325.
«Eu IerI, dup'a ta urmare
Băulu câte-va păhare,
Şi în minuturt puţine
Me simti) eă'mî este bine.
Dar ve<;l astădf, frătiore,
Că capul Iară me dore.»
Beţivul trânti piciorul
Şi'l dise : 'umple ulciorul,
Cuht pe cutu scote afară
Trebue să mal bei Iară.»
A. P ANN, Fab.
Cicerone, în a patra Tusculană, întrebuinteză ast-fel
acestă dicere : « Nava amare veterem amorem, tanquam ela­
vum claoo, ejiciendum puiat.»
"'H)'<Jl 'tov ·�),OY hxpo6m. 1)
Prov. Elin.
Clavum claoo pellere. 2)
Prov. Lat.
Un el au chasse l' autre.
Prov. Ft·anc.
�) A goni un cuiu cu alt CUIU.
================== pagina 220 ==================
220
11680
PIWVERBELE ROMÂNILOR
Un chiodo caccia l' altro. 1)
Prov. Ital.
Hum crauo tira outro. 2)
Prov. Port.
Ein Keil treibt den andern. 3)
Pro». Germ.
Nye Naglen driv dan gamle ut.4)
Prov. Norv.
Szeget szeggel. 5)
Prov. lWagy.
su« s Klinen. 6)
Prov. Ceh.
KJIHH'L C'L KJIHHOll!'L.7)
Pr·ov. Sîrb.
Cuiul cel nou scote pe cel vechiu afară.
A. PANN, IrI, p. 19.-HIN·rEscu,
p.125.
*Lo.
'" Cuzul
nou
sc6te
pe
cel
vech'iu
AL. POPESCU, înv. c. Cernica,
j. Iifou, - G.
POBORAN, inst. j.
Olt
• * Lo.
Cu'iul
(cel)
nou
desbate
pre
cel oechtu,
D-na ALICE JUVARA, c. Berlad,
J. Tutova.- E. 1. P ATRICIU, înv.
c. Smulţi, j. Coourluiu.
1) Un cuiu gonesce pe cel-alt.
2) Un CUIU scote pe altul.
3) O pană gon esec pe alta.
4) CUIul cel noii se6te afară pe cel vcchiu.
") CUIU pe cuiu (sc6te).
G) Pană pe pană (scote),
7, P!:ln� ro". .......... A (r',-,�",,,,'
================== pagina 221 ==================
LEGI, tNV:ii:ŢĂTUK6., lIiESERII
Acelaş înţeles ca la No. 11679.
Nye Naglen driv dan gamle ut. 1)
Prov. Norv.
*6
11681 Şi-a bătut un cuiu în cap.
221
IULIU GROFSOREANU, bw. e.
Galşa, comit. Anul, Unqaria.
S'a prins de un lucru care'I aduce mare necaz.
*6
11682 Se învîrtesce ca un cuiu într'o căldare.
DOBRE MARINESOU, înv. c. Pîrvu­
Roşu, s. Argeş.
Veql No. 30II
Umblă în tate părţile fără a face ce-va.
*6
11683 A lovit cuiu 'n cap.
ILIE HOOIOTAU, stud. c. Selişte.
.. comit. Sibiil, Transilvania.
A nemerit'o bine de tot.
*6
11684 A fi (stă, remâne) cu cuiul la inimă.
P. ISPIR.ESOU, Rev. Ist. nr, p.
378; Leg 08, 241; Snooe, p. 39.­
FR. DAME, 1, p. 314. - G. POBO-
RAi'!, inst. j. Olt. •
A inir« Un CUlU în inimă.
N. POPESCU, Calend. 1882, p, 68.
A băg(Î, Un CUlU la inimă.
LAURIA:<! & MAXIM, I, p. 991.
================== pagina 222 ==================
222
PROVERBELE ROMÂNILOR
Se scie cu cUIul la inimă.l)
A. PANN, r, p. 37.- HINŢESCU,
p. 171.
10 Adică îngrijat, cu temere.
«Unchiul, vedl, eră cu cuiul la inimă, scia el ce sciă, dară nimic
nu spuneă.» - P. JSPIRESCU, p. \:18.
2° Cu durere.
«Când îl arătă fetelor şi le spuse impăratul ce voesce, nict ele, vedf,
nu'l cunosc ură. Numaf cea mică, fiinel cu cu�ul la inimă, îl cunoseu
şi începu a tânji de dragoste.> - P. ]SPIRESCU, Leg. p. 241.
*6
11685 Cuiu de telu.
D-na Z. JUVARA, c. Feelesc1, j.
Tutova. - D-na ECAT. ZANNE, c.
Pepeni, j. Ji'ălciu.-GAVR. ONIŞOR,
praf. c. Dobrooeţ, j. Vasluî:u.-C.
C. MICLESCU, c. Miclescf,j. Vaslufu.
Lucrul slab pe care uu poţi pune nici un temeiu, în
ca re nu te poţi încrede.
,Să n'ai nicî un temcru
D' a pus un cuiu ele teiu.
D-na PROB'IRA SION, i. Tuioua.
<Am încredere într'însul ca într'un cui« de teiu,» - D-na ECAT.
ZANNE.
,Să al nădejde ca într'un cuiu. de tciu.» - GAVR. ONIŞOR.
<Rezemă-te de ... ca într'un cuiu. ele teiu:» - C. C. MICLESCU.
*6
11686 A'l pune în cuiu.
IULIU GROn-SOREANU, înv. c.
Galşa, comit. A�ael, Ungaria.
Adică a'l sărăci.
================== pagina 223 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
*.6.
11687 A pune în cuiu,
223
LAUHlAN & MAXIM, I, p. 991.­
GR. JIPESCU, Opinc.; p. 86.- Şe·
zăt6rea, III, p. 186. - P. ISPI­
RESCU, Leg. l, 1872, p.169:Leg.
p. 209. - V. ALEXANDIU, Teair.,
p. 347, 399, 420, 521, 603, 640,
844 & 1029 - I. CREANGĂ, p. 52
& 69.- 1. ŞĂINEANU, Semas., p.
360. - S. FL. MAIUAN, Traâii.
Pop., p 331.-G. ;\i]ADAN, c. TI"u,
şen�, ţin. Chişenett, Basarabia. ­
ILIE HOCIOTĂU, stud., c. Selişie,
comit. Sibiu. Transilvania. - V.
SALA, dase. c. Cărpinet, comit. Bi­
hor, Ungaria. -- IULIU GROFŞO'
mjANU, in». c. Galşa, comit. Arad,
Ungaria. - E. I. P ATRICIu, c.
Smuiţi, j. COV1trlulu.-GAVR.ONI­
ŞOR, prof. c. Dobl"oveţ, j. Vasltt1u.
*.6.
A pune în cuniu.
A VR. C ORCEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Veq'f OiJchi1Ză.
"
\
Acelaş înţeles ca la No. 6902.
<A pus cartea în cuiu .•
V. ALEXANRRI, Despot Vodă,
p. 63.
Să te feresci, Române, de cuiu străin în
casă.
Veq'f Nastrati1Z-1Iogea,
Pepelea.
11688
11689
Să fir stăpân în (lasa ta.
Ve<,li la cuvîntul Nastratin-Hogea, snova care a dat
nasc ere acestei dicerr,
*
A face cuie.
1
J
'1
I
BARONZI, p. 48.-P.IsPIRESCU,
Leg. p. 323.
*
A face cue de bleau.
G. POBORAN, inst. j. Olt.
Vedf Piron,
================== pagina 224 ==================
224
PIWVERBELE ROMÂNILOR
«Dând poruncă lUI Ţugulea de a intra în cuptor, el se uită la fri­
gurosul şi '1 dise :
«- A venit şi vremea ta, nene llfustăţi-o_
,- Cum o să ve pun să facei: niţele C1ie, clăntănindu-ne dinţir,
rcspunse el.s - P. ISPIRESCU, Leg. p. 323.
Baltre le tambour aoec les dents.
Prov. Franc.
Ve<j.{ Ac, Ghimpe.
11690
A sta pe cuie.
BARONZI, p. 48.
11691
Acelaş înţeles ca la N 0_ 750.
6
Până şi cuiul din părete.
G. COŞBUC, Forea p. tOir, 1898,
p. 86.
Adică tot ce e în casă.
(A ridicat până şi cUlul elin părete.»
CULDU.ş
*6
11692 Culduşuluî nu'I da straiţă.
V. FlALA, dasc. c. Măgttra, co­
mit. Bihor, Unqaria.
Ve<j.i Sărac.
Dăî ce nu are că traistă de sigur că nu'I lipsesce.
Culduş = cerşetor de la ungurescuL koldus.
CUMPENA
11693
Ceea ce mult atîrnă, lesne se cun6sce la
cumpenă când se pune.
IOlW. GOLESCU, Mss. II, p_ 75.
Adică încercarea cunosce ori-ce de ce destofnicie este
(GoLESeu).
11694
Cumpena, nep6te
E bună la t6te.
A. PANN TTT n 7n
================== pagina 225 ==================
LEGI, iNYETATURA, lIIESEmÎ
*-6
Cumpena în tote e buna.
225
GR. ALEXA)fDRESCU, maqisir, i.
Putna.
Se fiu măsurat, cumpătat în t6te.
11695
Cumpena din mână nici cum s'o laşi, ca
de pe funie nici cum să cadi.
Ionn. GOLE3CU, Mss. 11, p. 104.
Adică t6te cu măsură ca să nu te poticnescî, să nu
greşescl (GOLESCU).
11696
Cu cumpăna dreptă, dar în mâna stângă.
rORD. GOLESCU, Mss. IT, p. 29.
Adică face dreptate, dar fără vorea sa, şî se gice pen­
tru cel făţamici ce, ele şi dau dreptate de nevoie, dar
cu mijloce viclene şî vătemătore (GOLESCU).
11697
Cu cumpena intr'o mână şi cu sabia în­
tr'altă mănă,
JORD. GOLESCU Mss. lI, p. 31.
Se dice pentru cei ce se fac că iubesc dreptatea, şî pe
de altă parte re fi năpăstuîeso iŞÎ chinuiesc, însemnând
pe cei cumpliţi făţarnici (GOL Eseu).
*-6
11698 Asta'i cumpena săraca!
D·na CAT. ZA),1)!E, c. Popenî, i.
Fitlcht.
Când vedem că, se face o ne-dreptate.
11699
*
Nu trage la cumpenă,
Nu are nici un preţ, nici o Însemnătate.
================== pagina 226 ==================
226 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
11700 A sta în cumpenă.
MIRON COSTIN, Letop. I, p. 309.
- LAURIAN & MAXIM, I, p. 357;
I r, p. 1261. - P. lSPIRESCU, Leq.
p. 176. - FR. DAME, r, p. 317
A sta in cumpene.
ION NE CULCE, Leiop. Mold. IL
p. 307. - 1. CREANGĂ, Pov. p.
29 & 141.
A se îndoi ne sciind ce să facă, :1. fi nehotărît.
"Şi sta în cumpenă Sultan Murat. Asupra Azacului va merge, că Încă
nu'I de dese MuscaliI, ftU purces asupra Bagdatulut.» - MIRON COBTIN,
I, p. 309.
«Dimitraşco Vodă atunce sta i'n cumpene de socotiă cum al' face
să fie mai bine.» - 1. NECULCE, II, p. 307.
Adică primejdie.
11701.
Cumpănă.
VASILE Luru; Pravilă, p. 32.
- MIRON COSTIN, 1, p. 325. -
ENACHE. \(OGĂ.LNICEANU, Letop.
III, p. 230. - J. NEOULOE, II, p.
236
<Cela ce au rănit pre altul cu rană ca acela să vie lucrul să ste la
cumpena de morte, acesta să chîama că ali murit de acea rană.» ­
VASILE Lnrrr, Praoila, p. 32.
« Atuncf au văduf Vasilie Vodă totă cumpene ce îl venla asupra,
ne fiind gata de o primejdie ca acea aşa de grabă. > - MIRON COST1N,
Letop. r, p. 325.
<Au Început a versa otravă cu mare cumpenă de vleţă.» - MIRON
COSTIN, Letop. 1.
«Şi adusese şi pe Domnul la cumpena morţii la care s'au plătit cu
surgunlîcul ce I'aă făcut atunce la Lemnos.s - BNACHE KOGĂLNICEANU,
Letop. IJI, p. 2HO .
« Ce gândesce omul nu dă Domnul; că cine scie la ce cumpenă ar
fi venit şi ţera Mnntenescă de n'ar fi murit Şerban-Vodă atullce.>­
J. NECULOE, Letop. II, p. 236.
11702
:;:
De grea cumpănă.
GR. JIPESCU, Reur. Ora» . n. R().
================== pagina 227 ==================
LEGI, ÎNVE!ĂTU:'; x J MESERII
La cumpenc'i qrea.
227
MIRON COSTIN, Letop. Mold. I.
p. 338.
Adică greu, primejdios, ne-norocit.
« Aceste timpuri istorice de grea cumpena născură protipendada,
vieta Regulamentulul Organic, copil leit-poleit cu părinţii lui. > - GR.
JIPESOU, Heu», Oraş, p. 80.
«Vasilie Vodă, vegendu-se iar la cumpenă grea şi tera îndoită cu
urîciune spre dînsul ... unde era să mai năzutescă, nu aveă.» - MIRON
COSTIN, I, p. 338.
11703
*
A pune în cumpenă,
LAURIAN & MAXIM, I, p. 357.
Adică a examma, a studia, a cântări ne-ajunsurile şi
fo16sele, într'o anumită situaţie sau hotărîre ce este de
luat.
A CUMPERÂ
Ve1T Dator, Deget, Tată
Vecin, a Vinde.
*b.
11704 Aşa am cumperat'o aşa o vind.
A. P ANN, sa« 1889, p. 115;
II, p. 102. - P. JSPIRESOU, Rev.
Iei. I, p. 233. '- HIN!ESOU, p. 6.
-- M. ::)TĂNOEANU, înv. c. Piria,
j, Mehedinţi
*b.
Cum am cumperat' o aşa o vînq.
P. TSPIRESOU, Rev. Ist. 1, p. 233;
Leg. I, p. 141. - A. POPESOU, Vnv.
c. Cernica..], Ilfov. - G. POBORAN,
inst. [. Olt. - G. P. SALVrU, înv.
c. Smull'l., f Olt.
Ti-o vînd în cât am cumperat' o.
V. ALEXANDRI, Conv. Liier., Il],
� ()e:':fl
================== pagina 228 ==================
228
PROI'ERBELE ROMÂNILOR
*6
După cum am cumpemt aşa vînd.
K. A. ZAMFIRESCu-DIACOJ\, tn».
c. Situbienii, j. Dorolioi.
Când dar scire despre o întîmplare audită, însă nu
vrei sau nu poţi să te put chezaş că lucrurile s'au în­
tîmplat precum le spui.
*6
11705 Să nu vindi, să cumperi.
G A "R. OJ\IŞOR, praf. c. Banca,
j. Tutoua.
Se g,ice mal ales pentru pămînt.
11706
Curnperă d'o para doue,
Şi le dă la o lescae noue.
A. PANN, 1889, p. 131; II, p. 8G.
Cumpexă d' o pam âoue,
Şi le dă la o lescae noue.
HINŢESCU, p. 46.
11707
La o negustorie prostă.
Cumperă câte doue
Şi vinde câte noue.
A. P ANN, II, p. 69. - HIJ\ŢESCU,
p. 46.
Acelaş înţeles ca la N o. 11706.
*6
11708 Când eu cumper nimeni nu vinde, când
eu vînd nimeni nu cumperă,
GR. POIENARU, ing. j. Puina.
Pentru omul lipsit de noroc.
11709
Unul vine să cumpere, altul să ceră în
dator,
Altul bani calpi să aducă, ş'altu 'n tain'­
ascundetor,
================== pagina 229 ==================
1
LEGI, ÎNVE'j.'ĂTUHĂ, MESEmf
229
Arata fol6sele, dar mai ales neajunsurile negustorieL
11710
Cine deschide ochii după ce cumpără,
cumperă tot-de-una marfă pr6stă.
I
BENGES0U, Con». Liier., XI, p.
91.
10 Căci negustorul caută să te înşele.
20 Se mai <;lice şi pentru căsătorie.
SN6vĂ
J\!Iurind lUI Nastratin-Hogea măgarul ce îl avea
Socoti cum să mai scotă din paguba sa ceva.
Şi aşa tăind el capul măgarului celui mort
L'a 'nfăşurat pe d'asupra binişor cu nisce tort.
A pol cu acest ghem mare în piaţă să'I vîndă mergând
Se puse şi el cu dînsul, cu alţi viudetorf în rînd.
Stand aci veni îndată un ovretu cumpărător.
Carele de chilipire era 'n plaţ' precupitor.
In vr'o câte-va cuvinte invoindu-se din preţ
Il dise cumpărătorul (vBg.endn'l pre grenleţ):
«Dar ce are ghemn 'ntr'iusul de vine gre ii la cântar ?»
Nastratin-Hogea respunse: <Iacă un cap de m ăgar!»
Dacă îl Întrebă încă şi '1 respuuse tot la fel,
Socoti cumpărătorul că'l face prost pe el,
Şi scotend îi dete în mană banit cat i s'a cădut
Care Nastratin luându'I se şi făcu nevădut,
Pe cumpărătorul Însă cugetele nu'l lăsa.
S'apucă, desfăcu ghemul cum a mers la casa sa,
Şi abîa găsi pe dînsul numai o oca de tort,
Iar cele-I-alte ocale capul măgarului mort.
A. F ANN, Nastratin-Hogw, p. 9.
11711
E greu când ajungi să cumperi grâu de
la gâsce.
HIN'!'ESCU, p. 160.
11712
�
!
A se adăogă la N o. 935.
*
In cât l'am cumpărat.
GH. JIPESCU, Opinc., p. 128.
Adică cât îl pretuesc, ce părere am despre dînsul.
<Il şi mirosi (îndată) pe rumân ce'i pote osu, fără nicf să socotescă
în cât l'am cnmnerai. > - GH. JIPESCU.
================== pagina 230 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
230
------------------------------------------------------
CURAMA
11713
*
A'şî plăti curamaua.
G. POBORAN, inst. j. Olt.
11715
VecF Re/mea.
A' ŞI plăti datoria, la proprtu ca Şl la figurat.
CURMElu
Veci! Teru.
*6
11714 Să'I legI într'un currnelu şi să'I dai pe apă.
E. 1. P ATRwIU, înv. c. Smulţz,
j. CovuI·lulu.
Veq.r Tetu.
Când doî inşt sunt de o potrivă răî, ne-trebnicî, etc.
*
Oi curmu, fune! 1)
Adică dintr'un curmeru lumea face o funie. Acelaş în­
ţeles ca la No. 2558.
CURvA
Veq.r Bărbat, Pri{jină, Silă.
CUM S'A ISCAT CURVIA
Moş Adam ci-că a avut mai multe fete de cât băett, cu una. Bă­
eţil au luat toţi câte una, şi a rămas una stingheră. Ea s'a dus şi s'a
plâns la tat-so şi i-a dis ca: ea ce să facă.
Moş Adam i-a dis : du-te şi tu de colo până colo pîntre ale-I-alte.
Şi d'atuncl ea umblă ca fleoarta, fără căpătâtu, de colo până colo,
tocmai ca curvele din diua de a.,lL Şi după ea s'au luat multe, până
s'a umplut lumea de curvitine.
După câtă-va vreme, surorile el n'a mai suferit'o şi a luat'o la g6nă
dintre ele. Ea atunct s'a dus la marginea mărilor, şi-a făcut un bordel
acolo, şi se ţinea cu un faraon 2) care işeă în t6te nopţile la ea. Ea,
tiindu-se cu faraonul, a făcut mulţi copii tot negrii şi urîţi în chipu
dracului, din care se trag ţiganii din diua de a<;lr.
Şesetorea, III, p. 34.
1) Din curmetu, funîe l
2) Adică Ull drac,
================== pagina 231 ==================
LEGI, iNVE'rĂTURĂ, �1ESERII
231
11716
Curva îşî perde cinstea, dară (dar) no­
rocul ba (nu).
P. ISPIREsau, Rev. Ist. IT, p.
162; Leg. 1, 1871l, p. 174.
Pentru cei cart isbutesc prin mijl6ce ne-cinstite.
11717
Tată curva e frumosă.
IORD. GOLEsau, Mss. II, p. 69.
Arată, găt6la curvei (GOLESCU).
*
11718 Curva betrănă nu se sperie de vorba
grasă.
Dn1. ZANNE, c. Boliniin, j. Ilfov.
VeciI Babă.
Acelaş înţeles ca la No. 2702.
11719
Curva se cunosce după ochi.
GR. JIPEsau, Lumina, I, p.258.
Vec)l Hoţ, .,Măgar, j}fojic.
Acelaş înţeles ca la No. 10316.
In privirea omuluî se pot citi gândurile, simţirile, a­
pucăturile luî, bune sau rele. Vegi N o. 4200.
Au regarder connoist-on la personne.
r-»« IJ'ra,r/c.;Mss. XIII-e Siecle.
11720
Şi curvele portă rochi
Dar le cunosc! după ochi.
A. P ANN, II, p. 134. - HINŢEsau,
p. 42.
Acelaş înţeles ca la No. 11719.
11721
Curva cu lăcrărnl eşI ascute dintiî.
IOIm. GOLEsau, MS8. II, p. 30.
Adică cu lăcrămile el te pişcă, când Iăcrămeză atunci
mal reu te niscă: se dice sî neutru cel fătarnict, ce se
================== pagina 232 ==================
232
PROVERBELE H01rÂNiLOR
fac că plâng de mila ta, şî atunci mai reu te muşcă prin
ascuns (GOLESCU).
*6
11722 Hoţul şi curva au fost de când lumea.
G. P. SALVIU. in». c. Snmlţi,j.
Coincrluiu.
Nu te poţr scăpa de aceste doue rele. Se dice, mai
ales, când cunosceru că o femee, pre care o credeam cin­
stită, se dovedesce de rea.
Veg.i Şezăt61'e, III, p. 34: «Oum s'a iscat curina.»
J
*6
11723 Curvă cu doue feţe.
S. MIHĂILESCU, Sezât., II, p. 47.
- FH. DA11E, I. p. 326.
CelUI linguşi tor şi făţarnic.
*6
11724 Apucă ca curva prăjina.
D,na Z. JU"ARA, C. Fedesci, J.
Tuioua. - E. 1. PATRIOÎU & G. P.
SALYlt", înt'. c. Srnull'[,.f. Covurlufu.
Veqr Prăjină.
Când unul fiind vinovat sare tot el cu gura mare.
Veg.'î legenda de la No. 1080.
*6
11725 Ii ca curva.
GR. ALEXAKDHESCC. maqisir, j.
Putna. .
Adică schimbător.
«Timpul e ca curea»,
CURVAR
Veqi iI-fuiere.
CUŞCIUG
CUSTURĂ
* 6,
11726 Ii tae custura aşa.
CĂLIt> IORDACHE, st1!d.i. Ames.
================== pagina 233 ==================
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, MESERrI
Aşa pete, aşa îi dă mâna să facă.
11727
*
Nu'! tae custura.
11 0ANIAN, public. j. Iaş1"
Ve<;l'i Bricig.
Nu pote, nu e în stare, nu indrăsnesce să facă ore-ce,
CUTE
*.6
11728 O dat cutea peste cosă.
A VR. COReEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Vedf Tingire.
Se gice când se întîlnesc doi înşî grei la nărav, în
ori-ce împrejurare: conversaţie, călătorie, întreprindere
sau căsătorie.
Il n' est si mechant pot qui ne trouoe son couoercle .
.Prov. Franc.
Non vi e pentola si brutta che non. si trovi il
suo coperchio. 1)
.Prov. Ital.
Kein Topf so schief, er findei seinen Deckel. 2)
.Prov. Germ.
ET is geen pot eoo scheef, of er pasi een dek­
seltje op. 3)
Prou. Olarul.
Tenqer« incarlandi, cabaghi ni bulda.v;
.Prov. Turc.
') Nu e olă a�a de rea în cât să nu' �r găsescă capacul.
2) Nu e olă aşa de strîmbă, care să nu'şf găsescă capacul.
3) Nu e olă aşa de strîmbă, ca să nu se potrivescă un capac pe dînsa.
================== pagina 234 ==================
234 PROVERBELI;; ROMANILOR
*L:o.
11729 A da peste cute.
Vecji Casă.
GH. ALBU, Stud. c. Schinen't,j
Tuioua. - E. 1. PAT.RICIU, înv.
Smulţ't, i- Covurlu'tu.
10 A'şl găsi stăpânul,
10 A fi bătut sdravăn,
Cosa Înainte de a se ascute cu cutea, se bate cu un
ciocan, în gură, până se subţie bine (bate casa); aşa că
asoutitul cu cutea face parte tot din bătaie.
CUŢIT
Vedl Iscusit, Limbă, Logo­
fet, Necăjit, Pact, Pâne, PUf­
Ctl, Rană, Slănină.
11730
Tot omul ce va sc6te cuţitul de cuţit
să moră.
MATEI BASARAB, Praoilă, P: 405.
Acelaş înţeles ca la No. 10650.
*L:o.
11731 Doue cuţite tăiose nu pot sta într'o tecă.
E. 1. P ATmcl'u, în», c. Smulii,
j. Covurlu'tu.
*L:o.
Doue cutite nu ) ncap în o tecă.
Vedi Domn, Sabte.
NIC. MATEESCU, înv. c. Movilita,
i- Puina,
10 Doi omenî rei de gură, doi zurbagii nu pot vieţUI
la un loc.
2° Acelaş înţeles ca la No. 9981.
11732
Nici cuţit timp la vîrf, nicI cu doe as­
cutiturî.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 109.
Adică, nici de tot mole, nici ele tot pre iute să te u-
·ux4..� Inr- .... ,,...,....,,,.- .. '1
================== pagina 235 ==================
L1mr, ÎN\�TĂTURĂ, MEsERri'
235
11733
Cuţitul, pâinea măcelarului.
IORD. GOLESOU, Mse. II, p. 31.
'Se g.ice pentru cei cumpliţi, însemuând că cu crudimea
se hrănesce (GOLESeU).
11734
Cuţitul la brîu, semn de măcelar.
IORD. GOLESOl:, Mss. IL p. 31.
Adică de om cumplit şî cu crudirne (GOL Eseu).
11735
Cuţitul în te ca lui se păstreză.
IORD. GOLESOU, Mss. IT, p. 31.
Adică crudimea la cel cumplit (GOLESeU).
11736
Cuţitul repus, de unul s'a repus; dar el
pe cătl a repus.
IORD. GOLESOU, Mss. II. p. 31.
Se g.ice pentru acel cumplit tiran ce, după ne-legiu­
irile lui, de unul numai eL perit, da el pe câţi a prăpă­
dit (GOLESeU).
6.*
11737 Săre cuţîtu din tecă,
AYR. COROEA, paroh, c. Coştew,
Banat.
*6.
De sare cuţitu din iecă.
G. POBORAK, inst. j. Olt.
IOSe <;lice despre cei ce sunt în nevoi mari, în strîm­
torări şi cer un grabnic ajutor.
20 Când e ceva forte acru.
11738
*
Cutîtlu s'nu '1 higI până la OS.I)
G. ZUOA, c. Samarina, Epir &
Permet, Albania.
1) Cutitul sJ:'t. rrn '1 înhO'l n,sn;;{ l c n..:
================== pagina 236 ==================
236
PROVERBELE ROMÂNILOR
Să nu aduci omul la o pre mare strîmtorare, CăCI
pote să fie rM şi de tine.
*.6
11739 A ajunge cuţitul la os.
ZILOT ROMÂNUL, Rev. Ist., p.
82. - C .. \EGRUZZI, I, p. 250.
LAUHIAN & MAXIM, 1, p. 1003.
- AL. ODOBESCU, Motii, p. 37.
- P. IspmEscu, Rev. Ist .. I, p.
226 - V. ALEXANDRI, Teatr.,
p. 1446. - FR. DAME, JIf, p.
163. - G. POBORAN, inei. j. Olt.
- GAV. ONIŞOR, prof. c. Dobro­
veţ, j. Vasluiu - A. GOROVEl,
c. Foliiceni; i. Suciaoa. - E. I.
P A'fRlcIU, înv. c. Smulţi, j. Co­
ourluiu. - AVR. COReEA, paroh,
c. Coşteiu, Banat.
A da cui-va cutitul de os.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 551.
Când a dă cutitul de os.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 87;
IlI, p. 50.
*.6
Când are cuţitul la os.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesci, j.
Tufova.
*
Li-se dede cuţUlu di os.
J. COYAN,prof. c. Ianina, Epir.
A ajuns la vre-o strîmtore ; l'a încoltit vre-un necaz
şi pierde răbdarea. Veg.i N o. 4393.
*.6
11740 A venit (ajuns) cuţitul la gât.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr.,
j. Putna. - V. A. FORESCU, c.
Foliiceni , ,j. Suctaoa.
Arată culmea necazurilor. Veg.'î N o. 11739.
================== pagina 237 ==================
11741
LEGI, iNVE'fĂTUR.A, MESERII
Sub cultro liquit.
Prov. Lat.
Nici cu O limbă de cuţit.
237
GR. JIPESCU, Ri!ur. Oraş., p.
225.
Nici cât de puţin.
<�ll păşi nic'l cu o limbet de cuţit peste limita drepturilor tale.> ­
GR. JIPEsau.
*6
11742 S'o găsit doue cuţite tăîose,
PîRVU, elev, Se. Norm. Berl.,
c. Ivcsci, j. Tutooa.
Adică doi 6meni iuţr, zurbagii. Veg.i No. 11731.
*6
11743 A spelă cuţitu 'n cine-va.
G. P. 'SALvru, Eno. c. 8mulţ'(,
j. Covurluiu.
A.'I lovi cu cuţitul, al omorî.
11744
*
A'i da un cuţit (ascuţit) prin inimă.
P. lSPIR.Esau, Leg., p. 97.
FR. DX:\fE, .I, p. 327.
A dct cui-ua cuţite prin inimă.
LAURIA� & MAX]JH, 1, p. 1003.
Pune"ndu-se Citţit într« inimile lor.
NIO. COSTI�, Letop. jl{old., II,
p. 17.
Acelaş înţeles ca la No. 11684.
d�l'ă pre Şerban Logofătul şi pl'e Constantin Stoluicul, care ţinea
pe nepota Ducăl- Vodă, ioan prinsu'I, Ci scăpând cet-l-alţt fraţi al lor,
ioan căutat Duca-Vodă a slobodi pre cel d oî, şi Iarăşi la locul lor la
boferie ioan lăsat. Ci punerulu-se mat mare cuţii întru inimile lor,
acesta eerch eli s i nAnt,::. ,) _ '1\h,. "",",r .. ��'- T _.1 ..... �-
================== pagina 238 ==================
238
PROVERBELE ROMÂNILOR
< Atâta îl trebui unchiaşulut să audă, ca sin de tm C'utit ascutit
prin inimă. El, vedr, nu se împăca cu ceea ce disese ursitorea d'a
doua. O grijă mare îl coprinse.> - P. ISPIHEscu, Leg., p. 97.
*6
11745 A fi (ajunge) la cuţite.
T. CODRESCU, U1'icar', XXII,
p. 53. - Gazeta Pop., r,' p. 46.
- D-ua 0_ BALLY, c. Cârlomă­
nesci. j. T7dova.
A fi în duşmănie.
Semai!)ice:Afi?na?noslacuţiteadică.afiforte
supărat pe cine-va şi, cum !)ice francezul: lui en oouloir
el mort.
Etre el couteou» tires
11746
*
A fi (sta) pe cuţite.
C. ULLEA, c. Botoşani, j. Bo­
ioşani.
Vec)l Ac, Cllimje, Spin.
iOA fi ne-răbdător de a afla ce-va.
2° A fi ne-răbdător de a pleca.
CUTRA
11747
*
Ochl de cutră.
GR. JIPESCU, J, Lumina, p. 262.
- G. POBORAN, inst. j. Olt.
Veej! Curvii.
Ochi de fiinţă rea, plină de mişelie. Ve!)I No. 11719.
A DA
Vec)î Chibzurală, sus.
*6
11748 Cine dă, nu uită; iar cine Ieă, cam mai da.
G. P. i:lALVI1J, înv. c. Smulii, j.
Coinirluiu,
================== pagina 239 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
10 Banii împrumutaţi sunt adese-ori pierduţi.
2° Pentru cei cari uită o binefacere.
239
11749
*
A dat şi a luat.
lORD. GOLESCU, MS8. II, p. 5.
Adică ş'a isprăvit totă starea (GOLESeU).
*6
11750 DaI, n'ai.
10lW. GOLESCU, Mss. n, p. 87.
- A. P ANN, Edit. 1889, p. 93;
Iri, p. 109. - HINŢESCU, p. 43.
- AL. VOINESCU, j. GOt-j. - E.
1. P ATRlcIU, înv. e. Smuiţt, j.
CoVtlrZ,uiu. - C. POSSA, stud. c.
Humulesci. j. N6mf'u. - M. Lu­
PESCU, înv. c. Broşieni, j. Sucîaoa.
- lULIU GRO.FSOREANU, in». c.
Galşa, comit. A;ad Unqario c :«
P. GÂRBOVICEANU, praf. c. Co·
mânita, i- Olt. - 1. 'l'OlIfESCU,
in». c. Broscari, i- Mehedinti.
*6
Daca dai, n' ai,
Veql Cap. xu, c. Clo­
pot.
p. ]SPIHESCU, Rev. Ist., lII,
P: 1[-2. - H. D. ENESCU, înv.
c. Zamostea, J. Dorohoi. - O R.
POIENARu, ing. c. Rassa, j. Ia­
lomiţa. - lON ROMAN, stud. c.
Vima·Mica, comit. Solnocului, Un­
.garia.-G. MADAK, stud, c. T1'1I'
şen'l. ţin. Chişeneu, Basarabia. -
0AV. ONIŞOR, prof, c. Dobroreţ,
J. Vasluhf.
1 ° Adică grumertul nici odată are (GOL Eseu).
2° Când împrumuţi pe unul şi nu'tî mai aduce înde­
ret, sau îţi strică lucrul împrumutat.
*6
11751 AI, dai, n'ai.
lON ROMAN, stud. c. Vima·Mică,
comit. Solnocului, Ungaria.
================== pagina 240 ==================
240 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
11752 Frunză (f6ie) verde de dai n'ai.
V. ŢPRIM, elev, Se. Norm. Berl.
c. Corodesci. j. Tutova. - E. r.
P ATRICIU, in». c. Sm1dţi, j. Co­
ourluiu.
Trebuie să scit cântecul vechru, că nu trebue să îm­
prumutl. Ve<;li No. 11751.
*
11753 Nu daî, al.
Maior P. BUDIŞTEANU, C. s«.
curesci, j. Ilfov.
Aşa sună clopotul de la Turnu-Colţei, îndemnându-te
să te feresci de a împrumuta pe alţii.
*6
11754 AqI dă, măne le.
GAV. CmsTEA, preot, Ds Forreă,
comit. Bihor, Ungaria.
Dacă ajuţI pe alţiI, vei fi ajutat la rîndul Mu.
11755
Dă una ca să ţi se de dece.
BARONZI, p. 65. - HINŢESCU,
p. 42.
Acelaş înţeles ca la N o. 11754.
*6
11756 Multe am dat şi pe serna dracului.
Itrr.nr GROPSOHEANU, înv. c.
Galşa, comit. Arad, Ungaria.
10 Când dai ce-va şi nu eşti silit.
2° Când ai dat remânend păgubit.
*6
11757 De prost ce'} scie lua, dar de dat ba.
V. SALA, dasc. c. Lazun, comit.
Bihor, Ungaria.
Pentru cei cari nu mal întorc banul sau lucrul Îm­
prumutat.
================== pagina 241 ==================
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, ME;;ERlI
241
*,6,
11758 Dai cu baniţa şi scoţi cu lingura.
Semin. Centr. Buc. a. VIII,
prin P. G ARBOVICEANU, prof,
DaI baniî împrumut cu grămada şi ţi se înapoleză cu
ţîrîita.
*,6,
11759 Cu chibzuela dai, al.
V. A. FORESCU, c. Foliiceni, j.
Suciaoa.
Să împrumuţi cu mare băgare de semă ca să nu'ţI
pien�ll banii.
*,6,
11760
Mai dă, Române.
Mai lasă, jupâne.
G. P. SALvru, in». c. Slmtlţi, j.
Covvdu'lu.
Dice o a treîa persouă, când e de faţă la o tocmelă,
*,6,
11761 Să 'I scoţi un ochiu şi nu 'ţi dă nimic!
A. GOROVEI, c. Stăniş6ră, j.
Sucîaoa,
Pentru omul sgârcit.
*,6,
11762 Dă ca din ochii lui.
lUL. GROFSOREA-l'{U, în», c. Gal­
şa, comit. Arcul, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 11761.
11763
Puţin dai, puţin porti.
D·na E. B. MAWR, p. 87.
Vee)! Efiin.
Lucrul eftin e în tot-ele-una prost.
Bien n' est cher comme le bon marche.
================== pagina 242 ==================
1) Cel mal bun se cumpără mal eftin.
2) Cele mal bune lucruri sunt cele mal eftine la urmă.
3) Cât vei da, atât vei lua.
4) Ce dai, aşa IeI.
5) PuţinI bani, puţină marfă.
6) La puţini bani, puţină sănătate bună.
7) Câte parale, atâta marfă.
8) Ctl.tP. nara.le <n nt �t!1tp� -';1 m�rfl1r
Acelaş înţeles ca la No. 11765, însă mal generalisat.
i
1. G. V ALENTINEANU, p. 9.
P1'OV. Germ.
PROVERBELE ROMÂNILOR
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres.,
p. 176.
Das Besie kauţt man am wohlfeilsten.1)
The besi Goods are cheapesi in ihe End.2)
Prov. Engl.
Prov. Danez.
Poco danaro, poca merce. 5)
Prov. iua.
Wie das oa« so die Waare. 7)
Proo. Germ.
Som Pengene ere, saa ere Vareme. 8)
A pouco dinheiro, pouca saude. 6)
Prov. Port.
*
Cât va s' da�, ahâi va s' 11,aL3)
TLIE ORIOU, prof. c. Abela &
Turia, Epi1"
*
Cât dai, atâta Iel.
11764
242
================== pagina 243 ==================
LEGI, ÎNVE1'ĂTURĂ, MESERII
243
11765
Nimic ai dat şi nimic ai luat.
IORD. GOLESCU, ]1ss. ir, p. 48.
Se dice pentru cel ce cumpără lucrurî proste cu preţ
mic (Gor.ssotr),
11766
Cum dai aşa ţi se dă.
V. SALA, dasc. c. Cusiişu, comit.
Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 11764.
*6
11767 Rupe 'n doue
Dă şi noue ;
Rupe 'n trei
Dă şi lui Andrei;
Rupe 'n patru
Dă şi celui de pe vatră.
Gn. ALEXANDRESCU, magist. j.
Puina.
Când toţi ne cer din ce avem.
11768
Eu să nu dau, lumea las să dică.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 7.­
- P. ISPIRESCU, Rev. Isi., lIf,
p. 379.
Se dice pentru cei ce nu le pasă de ceea ce vorbesc
omenit pentru el, când nimic păgubesc (GOLEseu).
*6
11769 Când îi dai îi fată Iepa, când îi ceri (cei)
ii m6re mănzul.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 93;
IIT, p. 109. -HIN1'ESCU, p. 43.­
IULIU GROlcŞOREANU, dasc. c. Galşa,
comit. Amd, Ungaria.-C. CĂLIN,
j. Argeş. - GR. ALEXANDRESCU,
magistr., j. Putna.-H. D. ENESCU,
in». c. Zamostea, j. Doroboi.-« AL.
VOINESCU, j. GOl'j.-;P. GÂRBOVI­
CEANU, proj., c. Mogoşesc1,j. Dîm-
================== pagina 244 ==================
2.J4
PR()VERBELE ROMA1\ILOR
10 Pentru cel retI de plată. Când ÎI dai nu'I mai ţine
pămîntul de bucurie, şi când îl cel, la termen, nicI să
te vadă în ochi de supărare.
2° Arată pe ne-recunoscetorul.
Ami au preter, ennemi au rendre.
Pror. Fnme.
ehi impresia, male annesia. 1)
Pro». TOBe.
Quien presta, no cobra; y si cobra, no ioda j Y
si lada, no tal; y si tal, ennemiqo mortal. 2)
Pr·ov. Span .
Leihen machi Freundschnft, Wiederqeben Feind­
schaft.3)
Prou. Germ.
He that does lend, loses his friend.4)
Prov. Engl.
Man fanar sin văn ocli kra/ve?' svn ovăn.5)
Prov. Sved.
*6
11770 Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri (cel)
(îi) m6re viţelul.
P. JSPIRESCU, Rev. Ist. 1, p.
437.-Sc.Norm.Inv. Cl. VII,prin
P. GÂRBOVICEANU, prof - D-na
ECAl'. ZANNE. c. Popeni.]. Fâlciîi.
- E. 1. P ATRICIU, înv. c. Snwlţl,
j. Covu1'lUltL-G AVE. ONIŞOR, prof
c. Dobrooei, j. Vasluiu. - A. Go­
IWYEI, c. Folticent, j. Suciaca.
1) Cine Împrumută, umple reu.
2) Cine împrumută nu dobândesce; şi daca dobândcsce, nu tot; �i daca
tot, nu la fel; şi daca la fel, inamic de morte,
3) A împrumuta face prietenie, a da inapo] face duşruănie.
4) Cine împrumută îşi pierde prietenul.
5) Imnrumnrr nriptpn1l1nl C-; ... ..:l,,"'';' ��:"l.� .1 _
================== pagina 245 ==================
Vedf a se ImPrumuta.
11771
LEGI, ÎNVEŢĂTURA, MEI:;EHli 24i1
*.6
Când da� fată vaca) şi când cei more vi-
ţelul.
A. VASILIU, înv. c. Tătăraşi, j.
Suciava.
*6
Când dat omulul ît fată vaca) şi când ît
cert î� more vitelul.
GR. POIENARU, ing. c. Ilassa,
j. Ialomiţa.
Acelaş înţeles ca la No. 11769.
*
Dai cu mâna şi alergi cu pici6rele.
A. PANN, Edit. 1889, p. 93.-
1. HĂNESCU, prof. j. Roman.
*6
Daz cu mânele şi alergt cu piciorele.
E. 1. PATRICIU & G. P. SALVIU,
înv. c. Smulţi,,i. Covurluiu.- H.
D. ENESCU, înv. c. Zamostea, j.
Dorohoi.
*6
A dat cu mânele şi nu poie s'adune cu pi-
ciorele.
D·na Z. JUVARA, c. Fedesc'l, j.
Tutooa.
Ved! Mar.fă.
Irnprumuţt şi apoi alergi ca să'ţi scoţi banii; cu alte
cuvinte cel care împrumută e în tot-de-una păgubit.
11772
Lesne e a dă ş'anevoe a luă.
A. PANN, III, p. 109. - HIN­
ŢES CU, p. 42.
Acelaş înţeles ca la No. 11771.
11773
De cât să'tl dau şi să ne sfădim
Mai bine tot prieteni (prietinl) să fim.
A. PANN, Il l, p. 109. - HIN-
================== pagina 246 ==================
Ve41 Nalt.
N. POPESCU, Calendar 1881, p. 26.
Dice -datornicul.
A. r ANN, sau. 1889, p. 134;
II, p. 88. - HINTESCU, p. 176.
PIWVEHBELE HOMÂNILOH
Slavă lUI Dumnedeu, am să dau, n'am să
Ieau l
Când se respinge o cerere de Împrumut.
*
Dă (să dai) şi scapă (să scapi).
Nu scie să se porto singur, e cam prostuţ.
DAR
DALTA
DADACA
Veql .lmpen'fţie, lJ:fo,'te, Ne
mzt!ţămitor, Nemulţumit.
D·na Z. JUVAHA, c. Fedescf, J.
Tuioua.
*6
11776 Ii trebue dadacă.
11775
P. ISPIHEscu, Leg. p. 43.-CE­
SAH BOLLIAC, Culeg., p. 175.
S ă dai şt să fug?"
11774
«Aleodoru să sciă vinovat. De şi fără voia lUI, dară sciă că a fă­
cut un păcat de a călcat pe moşia slutulur. Mai sciă eră că de omul
draculur, să dai şi să scapi. Să n'ai nict în elin, nicî în mănecă cu
diusul.» - P. ]SPIItESCU, Leg. p. 43.
«Era rea foc, să dat şi să fugt." - N. POPESCU.
10 Mal bine să păgubescl ce-va, să trecă de la tine şi
să scapt. Se dice mai ales pentru judecăţi, de cari tre­
bue să fugI ca dracu de tămâie căci, ori cum va eşi lu­
crul tot păgubit veI rernâne.
20 Să fugI dA omul 1'131'1.
24l)
================== pagina 247 ==================
LEGI, INVEŢĂTURĂ, MESERTI
247
*Lc,
11777 Dar din dar se face raiul.
I. CREANGĂ, Conv. Lit;r. XII,
p. 23; POV. P: 299. - D-na EL.
SEVASTOS, p. 18.- P. rSPIRESCU,
Rev. 18t. IIT, p. 155.- D-na M.
THIERRY, c. Berlad, J. Tutova.­
GR.. ALEXANDRESCU, maqisir. J.
Putna.
*Lc,
Dar in dar rau: se face.
CĂLIN IORDACHE, stud. ,j. Arg eş.
*Lc,
Darvn dar se face.
V. A. FORESCU, c. Foliiceni; j.
Suciaoa.
*Lc,
Din darul altuia se face raiu,
E. I, PATRIOIU &G.P.SALVIU,
înv. c. Smulţ!, j. Covurlu'tu.
Din căpetat se face raiu,
LAURIAN & MAXIM, I, p. 408.
Când din câştigul Mii, din cele trebuinctose ţie, dai
şi altuia.
(Jwand deux pauves s' aidet l' bon Diu reie.1)
Prov. Wallon.
Wenn ein Bettler dem andern ioas gibt, so
freuen sich die Engel im Himmel.2)
Prov. Germ.
11778
Dar la dar merge.
1. G. V ALENTINEANU, P 32.
1) Când dof săraci se ajută Dumnedeii ride.
2) Când un cersetor rl� ';l_lt111 (rf>l"<;::ptr-.l'" -;-n ...... "' .. �\" <:<0 h.� .......... � � .......... ,,-
================== pagina 248 ==================
248
PROVERBELE ROMÂNILOR
Dar la dar merge şi cinstea împrumut.
A. PANN, Edit. 1889, p. 146;
III, p. 118 & 146.-HINţESCU, p.
44. - P. ISPIRESCU, Reo. 18t., III,
p.155.
Vec).1 Cinste.
După cum te vei purta tu cu alţii, tot ast-fel se vor
purta şi ei cu tine; cum vei cinsti, aşa vei fi cinstit la
rîndul ieu.
11779
Din dar ai luat, in dar să dai.
Voinţa Naiională, XIII, No.
3447.
După cuvîntul din Evanghelie. Acelaş înţeles ca la
No. 11778.
11780
*
In dar a venit, în dar s'a dus.
G. DEM. TEODORESCU, Cercet.,
p. 93.
Vec).i Haram,
Căci numai lucru muncit dămuesce şi prinde bine, pe
când cel răpit, de dărurelă sau venit de a-gata trece ca
şi cum n'ar fi rost.
De aceia se dice despre un asemene lucru, după ce
l'a V81,1ut perind : «cum veni aşa se duse; se duse de unde
a venit; s'a dus cum a venit» ; adică lesne.
Male parta, male dilabuniur. 1)
NEVIU.
Ce quz oient de pille pille, s' en reva de tire lire.
Prov, Franc.
Haram geldi, horam gheti 2)
Prov. Turc.
1) Cele reu câştigate, reu se risipesc.
2) Haram a venit, haram s'a dus.
================== pagina 249 ==================
11781
LEGI, ÎNVE'fĂl'UHĂ, MESEIUI
*
Darul dat la vreme e dar îndoit.
249
11782
GH. ALEXANDHESCU, maqiste, j.
Putno .
Vedf a Dăruî.
Lucrul trebue dat la vreme ca să aibă preţ.
Bis elat qui cit o elat. 1)
SENECA.
Qui lot elonne, deux lois elonne.
Pt'OV. Fmnc.
cu ela presio, ela elue uolie, 2)
Prov. Ital.
TVer baZel gibt, gibt eloppelt. 3)
l't'OV. Germ.
He thai [/ives quickly, qicee twice.4)
Prov. Engl.
Den gire1' dobbelt, som [/iver snar-t.5)
Pro», Danez.
Darul cel tărdlu nu are putere de dar.
C. DIN GOLESal', I, p. 67.
Lucrul care nu e dat la vreme pierde din preţul seii.
Şi precum dice înţeleptul Solomon: «nu <}ice către apro­
pele teii: «du-te şi mai vino! mâne îţi voîu da», «când
ai cu tine.» - Prou. 3.28.
Petit preeent trop aiiendu
N' est point elonne mais bien oendu.
Prov. .Franc.
1) Dă de doue ori acel care dă repede.
2) Cine dă repede dă de două orf,
3; Cine dă repede dă de doue orî.
�) Cine dă repede dă îndoit.
================== pagina 250 ==================
250
11783
PROVERBELE ROMÂNILOR
D6ra casă nu aspardzi. 1)
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres.,
p. 155.
l
Darul e în tot-de-una primit cu plăcere.
*6
11784 In dar.
Nrc. COSl'IN, Letop. I, p. 84.­
DIM. CANTEMIR,. Istoria Ieroglif.
p. - KÂROLY Acs, p. 83. - V.
ALEXANDRI, Teatr. p. 406. - N.
STĂNCEANU, in». c. Piria, j. Me·
hedinti.
Ve4r Morte.
1 ° Adică pe nimic, arată un mare folos.
Unul dice '1 agă, cela-l-alt spătar;
De i-aşî prinde gineri, i-aş: lua 'În dar.
Unul dice 'I agă, cela-l-alt spătar;
De i-aş prinde gineri, aşi da sărindar.
Chiriţa în Iaşi.
2° Fără folos.
< Osteninţa mea în zadar şi nevoinţa în dar îmi va eşi. > - DIM.
CANTEMIR, Ist. Ierogl.
3° Fără pricină bine cuvîntată,
<Este o poveste latinescă de dice : < nu se pune nume în dar.'­
Nro, COSTIN, I, p. 84.
DARA
*6
11785 Mai mare daraua
De cât ocaua.
A. P ANN, Nastrat. Hogea, p. 9.
- G. P. SALVI1J, înv. c. Smttlţi,
i. Coourluiu:
Adică un lucru de nImIC la care mai mare e cheltu­
iala de cât folosul.
La sauce vaut mieux que le poieeon.
Pro». Franc.
================== pagina 251 ==================
LEGI, ÎNVEţĂTURĂ, MEsERIl 251
- ---- ---==--'---=-'-��-"-==---==-------_":':=
E pitt la giunta della carne. 1)
Prov. ua.
MtlS vale la salsa que las caracoles. 2)
Proo, Span.
De saus zs beter dan de visch.3)
Pron, Oland.
DARABANĂ
*.6.
11786 Il bate darabana ca mâne.
GAVR. ONIŞOR, prof c. Slobozia­
ZorZeni, i- Tutova.
A sărăcit cu desăvîrşire.
DARAC
11787
*
A'i pune nutreţ pe darac.
A căuta să facă reu eul-va, prefăcendu-se că '1 vroesce
binele.
A DĂRĂCI
*.6.
11788 A'I dărăci.
G. POBORAN, insi. j. Olt.
Adică a'l bate.
DARE
*.6.
11789 Darea
Vede marea.
IOlW. GOLESOU, Mss. II, p. 88.
FETU, ele», Se. Norm. Berl. c. O­
nesci, j. Bacâu=« E. 1. P ATRWIU,
îno. c. Smulti, j. Covul·Zulu.
') Mal multe 6se (care se cântăresc cu carnea) de cât carne.
2) Mal mult face zema de cât melcu.
================== pagina 252 ==================
DĂRMON
A DĂRUI
NIC. MATEESOU, înv. c. Moviliţa,
j. Putna.
G. MADAl<, etud., c. Truşenl,
ţin Chişeneă, Basarabia.
A. P ANN, III, p. 27.-BARONZI,
p. 61.- HINTESCU, p. 44.- G. r.
lVlUNTEANU, p. 150.-Imlu GROF­
ŞOREANU, înv. 1]. Galsa, comit. A­
rad, Ungaria. - LIViu P AP, înv.
c. Covasinţ, comit. Arad, Ungnria.
- M. STĂNcEANU, înv. c. Piria; j.
Mehedinţi. - P. GÂRBovreEANu,
prof. c. Drăgănesc1, j. Vlaşca. -
1. POPESCU, în», e. Dobrenl, j. Il­
fov. - CĂLIN IORDACHE, siud. j.
Arqeş. - G. r. TOMESCU, înv. e.
Broscari, J. Mehetlin iL
PROVEl!BELE ROMÂNILOR
Darea
Trece marea.
*L::,
Orz-ce la timp dăruit
Preiuesce însutit.
Acelaş înţeles ca la N o. 11790.
HINTESCU, p. 90. - AL. ODO­
BESOU & SLA vrct, Cart. Leei. ­
K. A. ZAMFIREScu-DIAOON, înv. c.
Stiubieni'i, j. Dorohoi,
Acelaş înţeles ca la No. 11789.
*L::,
11792 Lucru la timp dăruit
Preţuiesce îndoit.
11791
10 Adică cu dare ve�i şî faci ori-ce (GOLE:3CU).
20 Arată puterea banului; în deosebi când cine-va are
o afacere grea de făcut, numai dând ploc6ne sau bant
p6te să isbutescă.
*L::,
11790 Darea
Umple marea.
252
================== pagina 253 ==================
LEGI, ÎNVE'!,ĂTURĂ, MESERII
Acelaş înţeles ca la N o. 1178 1.
Bis dat qui cito dat. 1)
�ENECA.
(JU1: tot donne, deuo: lois donne.
Prov. Ft·anc.
ehi da presio, dct due volte. 2)
Proo. Itai.
Wer bald gibt, gibt doppelt.3)
Prov. Germ.
He that quiee quickly, gives twice.4)
PrOt'. Enql.
Den giver dobbeli, som giver snart.5)
Proc. Danez,
*6
11793 Lucrul dăruit
Preţuesce îndoit.
253
Vedf Dar.
Arată puterea darulnt.
GR. POIENARU, ing. c. Bassa.].
Ialomiţa. .
11794
DASCAL
Vedf Foc, Gust, Horă,
Vrem,e:
Nu t'aretă dascăl până a nu fi ucenic.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 110.
Adică nu-porunci până a nu inveţă cum se poruncesc!
(Gor.ssou).
]) Dă de doue orî acel care dă repede.
2) Cine dă repede dă de doue ori.
3) Cine dă repede dă de doue orî,
�) ��ne �� repe�e �� �n�o�t.
================== pagina 254 ==================
254
11795
PROVERBELE ROMÂNILOR
Cu ce dascal loculesce
Aşa carte alcătuesce.
A. PANN, r. p. 7.
Cu ce dascal lăcuesce
Aşa carte alcătuseece.
HIN'1;ESCU. p. 44.
*
La ţi dascal va s'ti dur;i, ahiare mathima
va e' înveţf. 1)
C. IOKEscu, înv. c. Neoesta, Ma­
cedonia.
Ve4i a se Aduna, a se
Insoţ),
Acelaş înţeles ca la N o. 9536.
Cel ce umblă împreună cu cel înveţafi, în­
veţat va fi; �a1'ă cel ce merqe cu cei fără
de minte, cunosce-se-oa.
Prov. Solam, stu. 1688, p. 40.
Dis moi qui fu han les .ie te dirai qUI tu es.
Pr·ot'. Franc.
Sag' mir rwit uiem Du umqehest, ich saqe Dir
toer Du bist.2)
PI'01-·. Germ.
Man "/8 7cnown by tlie company ke keeps.3)
Pr01'. Engl.
Dimmi con ehi vai, e te diro ehi sei.4)
H'O!·. ua.
1) La ce dascal te vei duce ast-fel de lectie "ei inveta.
�) Spune'mî cu cine umbli, eii îţi spun ţi�' cine esti, '
�! ?mul ,e ,�unos�ut prin. so.ciet�tea î� care petrece.
================== pagina 255 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
*,6.
11796 A fi dasealu cui-va.
255
-----
E. I. P' ATRICIU, înv. c. Smulii,
j. Couurluiu,
A'I pune la cale într'o afacere.
«Bun dascal al mal avut i»
A DAscALi
11797
Pre scie dăscăll cele îndoite.
BAIWNzr, p. 43.
Pre e şiret, nu pote fi om de trebă.
DASCALIŢA
Vedt Săriîcie.
DATINA
*,6.
11798 In sânge se preface datina.
v. SALA, clasc. c. Ghighişeni,
comit. Bihor, Ungaria.
Ve<ji Oăicer«,
Arată puterea datineî, obiceruluî,
L'habiiud« est une uutre nature.
Proo, Franc.
L' abitudine e una eeconda natura.l)
Prov. Itai.
La costum bre es otra nafuraleza.2)
Proi: Span.
:) ? biceiul e o a doua natură,
================== pagina 256 ==================
256
PROVERBELE ROMÂNILOH
------------------
Geioohnhei! ist die andere Natur. 1)
Pro». Germ.
Custon te second nature.2)
Prov. Engl.
Vanen er en ny N aiur. il)
Prov. Norv.
DATOR
Vedi Creditul', //lJ(mta.
*6
11799 Cine nu e dator e destul de bogat.
Semin. Cenir. Buc. CI. VII,
prin P. GÂHBOVIOEANU, prof, ­
A. P ANN, Edit. 1889, p. 134; II,
p. 88. - P. ISPIRESCU, Rev. Ist.
II, p. 153. - HINŢESCU, p. 44.
Cart. Cit. II, p. 45.- E'H. DAME,
1, p. 339.-GR. POIENARu, ing. c.
Rassaş ], Ialomiţa.
De multe ne-mulţumiri, necazuri şi supărărt scapă cel
care nu are datorii.
Eoocl.lp,wy [; p:�ob OrpSl),Wy.4)
Prov. Elin.
Felix qui nihil debet.5)
Pr·ov. Lat.
*6
11800 Bogat e acela ce nu e dator.
V. A. E'ORESCU, e. Dorna, i.
Suciaoa.
Acelaş înţeles ca la No 11799.
') Obiceiul este o altă natură .
• ) Obiceiul este a doua natură.
3) Obiceiul este o a doua natură.
4) Fericit acel care nu datoreză nimic,
:-" T-.l _
================== pagina 257 ==================
11801
LEGI, ÎNVEŢĂ'l'URĂ, MESERrI
Omul e avut când nu e dator nimic.
BARONZI, p. 55.
257
Acelaş înţeles ca la No. 11800.
*6,.
11802 A spune lumii că mortul ţi' detor
Nu ai făcut nici un spor.
V. SALA, dase. e. Beluş, comit.
Bihor, Ungaria.
In zadar spui ce-va când nu poţi ave nici un bun
resultat, nici un folos.
11803
Tu 'I ceri să'ti numere t6te,
Şi el dator te mai sc6te.
A. PANN, III, p. 23. - HINŢESOU,
p. 125.
Pentru omul gâlcevitor şi de rea credinţă.
*6
11804 Omul detor de multe ori trebă să mintă.
V. SALA, dasc. e. Vaşcou-Bă­
resei, comit. Bihor, Ungaria.
Pentru că de multe ori, la vadea, nu'şt pote plăti datoria.
*6,.
11805 Dator nu's că nu'rni dă nimene (nimeni)
pe datorie.
I. CREANGĂ, Amint., p. 200.­
C. C. BUNGEŢEA:.'fU, stud. c, 0080-
vet, j. 1I1ehedinţl.
Ve<F 8etiv, Bătău;,.
Acelaş înţeles ca la No. 8180.
*6,.
11806 Par'că t6tă lumea '1 e dat6re.
A. P ANN, IIr, p. 13. - HINŢ&­
SOU, p. 94. - Se. Norm. Inoet: Cl.
VI, prin. P. (URBOVIOEANu,proj.
- E. I. P ATRIOIU. înv. c. Smulţt,
j. Coourluiu:
Vedî Corabie.
================== pagina 258 ==================
258
11807
PROVERBI>LE ROMANILOR
IN DATOR
Cine cumperă în dator
Plătesce de doue ori.
A. PANN. l Il, p. 108. - Hnq,'E­
sotr, p. 44.
Veq.'î aBi.
10 Căct cine cumpără pe datorie plătesce îndoit de scump.
2° Sau creditorul te pune de plătesc! de mal multe
ori, tot I,licend că nu I' ai plătit.
DATORIE
Veti'î a Bate, Când, LI/lea,
Pizmd.
*6
11808 Detoria (datoria) măncă cu omul din blid.
V. SALA. dasc. c. Bălent. comit.
Bih01·, Ungaria. - LIVIU PAP, înv.
c. Couasinţ, comit. Arad, Unqaria.
- DIM. Por-ovrct, în». c. OIHJin,
comit. Amd, Unqaria
Tot cu grija el trăescL
*6
11809 Arde casa şi detoria ese pe ferestri afară.
P ARTENIU CORoiU A FILI, c.
Vaşcou·Bal'csd, comit. Bihor, Un­
gar-Ia.
*
Casa arde ş'borqea fuge pi tu ugeacu.1)
C. IONEscu, J!1·Of. c. Neresta,
211acedo'Y!kt.
Daca al pierdut tot cu ce o să mai plătesci ?
*6
11810 Cine Ie pe datorie plătesce de doue ori.
V. FORESCU, c. Eolticeni, i. Su­
ciaoa. - Scol. Norm. Inveţ. Cl. VI.
prin P. GÂRBOVICEANU, J!r·of.
================== pagina 259 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII 259
--------�--==-=-"----'------"------------
*6
Cine cumperă pe datorie plâiesce de doue ori,
H. D. ENESCU, înv. c. Zamos­
te a, j. Dorohoi.
Ve(F Dator.
Acelaş înţeles ca la No. 11807.
*6
11811 Am plătit datoria şi tot dator am rernas.
V. A. FORESCU, c. Folticen�, j.
Suciaca,
10 Acelaş înţeles ca la No. 11810.
2° După ce ai plătit dobândt, cât capetele, tot nu s'a
scădut nimic din datorie.
11812
Carle n'are dugurle, nu'} credit. 1)
FR. MIKLOSICH, Rum. o-a«;
1. p. 10.
Cine ţi-a dat îţl mai dă, la nevoe, ca să nu pterdă ce
ţi�a dat mai nainte.
*6
11813 Datoria e plină de griji.
GR. ALEXANDRESCU, magisfr. j.
Puina.
Daca eşti cinstit, căci altminterea :
Grijile 's la creditor!
�far mult de cât la datort.
Qui nihil debet, lictores non timet. 2)
Prov. Lat.
Senea debiti, senea pensieri. 3)
Prov. Iial,
1) Cine nu are datorii, nu are credit.
�) Cine nu datoreză nimic, nu se teme de lictori.
================== pagina 260 ==================
260
PROVERBELE ROMÂNILOR
Borgen machi Sorqen. 1)
Pro'V. Germ.
He that goes borrounnq, goes sorrounmq. 2)
Pro». Engl.
At borge skaffer Sorqer. a)
P1'ov. Danez.
*6
11814 A luă. velul de pe mort, în loc de detorie
N'ai făcut nici O moşie.
V. SALA, dasc. c. Be�uş, comit.
Bihor, Ungaria.
Pentru o datorie mare a lua mai nimic.
*6
11815 Cârnaţullung e bun, dar datoria lungă ba.
G. P. SALVTU, in», c. Smulii ;
j. Coourluiu,
Vedf Şagă, Soc�tJ!ă.
CăCI te st6rce de rămâî sărac lipit
11816
Datoria nu more nicî odată,
A. P ANN, Edit. 1889, p. 94;
III, P: 110. - HIN'fESCU, P 44.­
P. ISPIRESCU, Rev. Ist. III, p. 156.
- PR. DAME, 1, p. 339.
Mai curînd sau mal tân;l.iu trebue plătită.
Lange geborgt ist nicht qeschenki. 4)
Prov. Germ.
Forbearance is no acquitiance. 5)
Pro». En,gl.
1) A Împrumuta aduce grijI.
2) Care se Împrumută Î,l aduce grijI.
3) Cine împrumută capătă grijI.
4) A Împrumuta pentru multă vreme. nu este a da.
il' l:?':=;hr:l ....... ", (,..,c.�a� ... " ... ,... 1 .... _1�4.;:::' _ .. -_ ... - -, .• '=
================== pagina 261 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
------------------�--�
*D
11817 Datoria veche nu se uita.
261
GR. PO'tENARU, ing. c. Iiassa,
j. Ialomiţa.
Acelaş înţeles ca la N o. 1181 G.
*h.
11818 Datoria veche nu putredesce,
E. 1. PATRWIU & G. P. SALVIlJ,
ino, c. Smulii, j. Cavurluht.
Aeelaş înţeles ca la No. ll817.
*h.
11819 Paru putredesce.
Datoria creşce.
Veqt a se Imprumuta.
SUHAMEL, j. Ilfov.
Acelaş înţeles ca la No. 11818.
*.6
11820 Datoria
Ca rîia.
SILVIU Por-, ino, c. Cooasinţ;
comit. Arad, Unqaria. - D·ra Ee.
Şrşl\lAN, inn. c, Adam, j. Tutooa.
Datoria
Este ca rîia
D·na E. B. MAWR, p. 63.
Acelaş înţeles ca la No. 1181\:1.
*h.
11821 Datorie veche, comoră ne-sfîrşită.
N. JUVARA, c. Popeni.]. Fălciu.
- G. MADAN, înv. c. Truşeni, ţin.
Chişene'u, Baearabia. - V. A. Fo­
nnscu, c. Folticenf j. Suciaoa.
*h.
Datoria oeche e comoră ne-sfîrşită.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesd, j.
Tutova.-E.1. PATRICIU, înv. c,
Smu1l'i,j·_ Govurlulu. - 1. BĂNEseu,
================== pagina 262 ==================
262
PIWVERBELE ROMÂNILOR
-------------------
*6
Datoria veche e comoră ne-stinsa.
GAV. ONIşoR,proj. c. Deltt-llfare,
j. Tutooa.
Bine înţeles pentru creditor,
11822
Mai mult p6te datoria de cât dania.
T. CODRESCU, Uricar, XX1I, p.
190.
Maximă juridică.
11823
A rade pe datorie.
EN, KOGĂLNICEANU, Leiop. III,
p. 272.
Acelaş înţeles ca la N o. 7666, însă cu mai multă energie.
Aste nu 's nimica, frate,
Or să vie rele forte;
C'o să mergem la bărbierie
Să ne radă pe datorie,
Şi vor să ne amărescă
Pentru Ţera Românescă,
Bătându-ne cu cuvintele:
Ce am făcut pungele?
EN. KOGĂLNICEANU, In, p. 272.
11824
A'şi plăti datoria sa.
NIC. COSTIN, Letop, Mold. II,
p. 5.
Adică a muri. Francesul dice în acelaş cas, însă cu un
înţeles mai restrîns, pentru cei condamnaţi la morte, după
ce şi' a primit pedepsa: il a paye sa dette a la societe.
<Şi-a plătit datoria sa,» - N. COSTIN.
DATORNIC
11825
De la un datornic reu ş'un sac de paie
este bun.
================== pagina 263 ==================
LEGI, ÎNVEl'ĂTURĂ, MESERII
263
*6
De la un datornic reu e bine să zeaz şi un
sac de paie.
V. A. FORESCU, c. Folticen�, j.
Suciaua,
*6
De la 'tIn datornic reu ieă şi un car de
paie, daca ti se VCI da.
H. D. ENESCU, înv. c. Zamo­
stea, j. Doroho�.
*6
De la datornicul reu destul e şi un sac
de paie,
Abecedar Ilusir., p. 26. - Ir-na
(iL. BALLY, c. Oârlomănesci, j.
Tutova.
*6
De la un datornic reu primesce şi un sac
de pa'ie.
E. 1. P ATRICIU, în». c. Smulţt,
j. Co'Vurlu'lu.
*6
De la un datornic reu mulţumesce-te ş't cu
un sac de tărîţe.
C. TEODORESCU, în», e. D6gele,
j. Vasl1�'lu.
;
*6
De la un datornic reu e bine să iea>;' şi
un sac de pleoă.
v. A. FORESCU, c. Folticeni, j.
Suciaoa,
Veql PIătitor, Platnic.
Adică de unde nu putem lua mai mult, să ne mul­
ţumim şî cu putin (GOLESCU).
Grecii �ic, ca şi noi : De la un reu platnic ied şi un
sac de pa/te.
D' un mauvais debiteu» et payeur
Prends paille et fain pour ton labeur.
================== pagina 264 ==================
264 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
11826 De la un datornic reu nu vei lua nimic,
de cât la puntea (porta) raîului.
V. A. FORESCU. I? DOTna, i
Suciaoa.
Adică nicf odată.
QECE
11827
*
Dic dece, tu tae una.
C. NEGRUZZI, 1, p. 249.
*
Dic dece, tu ascultă una.
V. A. FORESCU, c. Folticen1, J.
Sucuica.
11828
Veq' a {Jice.
10 Acelaş înţeles ca la No. 5149, la care se vor adăogă
aceste variante.
2u Despre cei mincinoşi şi lăudăroşi.
*
A da cui-va dece înainte.
G. POBORAN, inst. c. Slatina,
J. Olt.
Veqî o Mie.
A fi mal: deştept, mal: priceput de cât altul.
DELĂ
*6
11829 A intrat în dela .
A dat peste dracul.
. GAV. ONIŞOR, PTOf. c. Dobrooeţ,
J. Vaslttfu.
11830
A pune la dela.
Ve4� Dosar.
A da uîtăreî.
CESAU BOLLIAC, Culeg.
================== pagina 265 ==================
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, MESERII
A DEPENA
*D.
11831 A depena.
�65
L. ŞĂINEANU, Dict., p.256. -
E. I. P ATRwlu, in», c. Smulţ-i, [.
Coourluiu.
IOSe dice pentru omul vorbăreţ.
2° A bate.
DEPENAT
*D.
11832 A lua pre cine-va la depenat.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 966.
- FR.DAME, I, p. 318. - M. CA­
NIAN, public. i- Iaşi.
10 A'i lua socotelă de ore-ce.
2° A'l bate.
A DESCOSE
*D.
11833 A descose pre cine-va.
IULllJ GROFŞOREANU, in». c. Gal­
şa. comit. Arad, Ungaria. - G.
POBORAN, inst. e. Slatina, i. Olt.
A'r afla gândurile, scopurile; a'I face să spună, fără
să vre, ceea ce ţinea ca să ascundă ; a'I ispiti.
A DESGHIOCA
11834
*
A desghiocă.
L. ŞĂÎNEANU, Dict., p. 261.
IOA seca de puteri pre cine-va.
20 A'l bate cumplit.
A DESJUGA
================== pagina 266 ==================
Pentru o trebă mai grea de cât se crede, un om
şiret, etc.
266
11835
11836
PROVERBELE ROMÂNILOR
DIA TA
Veqi Cuhnte.
DICHIS
*
Ii cu m uite dichisuri.
GR. ALEXANDRESOU, magistr.,
j. Puina.
DIJMAR
In urma dişmarilor multe bîrfesc babele.
fORD. GOLESOU, Mss. II, p. 15.
- HINŢESOU, p. 46.
In urma dijmarilor multe birfesc babele.
A. PANN, r, p. 169. - B. P.
HAşDEU, Etym. Magn., p. 2269.
I
r
I
I
i
r ,
Adică cei ticăloşi În urmă în zadar vorbesc (Gor.sscu) ;
după ce trece primejdia sau năpastea.
DIMERLIE
Veql Cuvînt.
*L::o.
11837 După ce îi dă cu dimirlia, apoi mai cere
ca a decea să fie cu vîrf.
v. A. FORESOU, c. Brosceni, j ..
Sueiaoa.
Pentru cel lacom.
*L::o.
11838 Dimerlia îi la mertă,
D-na Z. JUVARA, c. Fedesci; i.
================== pagina 267 ==================
LEGI, INVE1'ĂTURĂ, MESERI[
Când se dă cu prisos.
La m erţă se socotesce sau dece dimirlii ne-scuturate
şi a g.ecea cu vîrf, sau g.ece dimirlit rase şi o a unspl'e­
g.ecea pe deasupra.
DIMIRLIE
Vedt Dimerlie.
DÎRMOlu
VeqI Ciur.
DIRMON
Vedi CtUY.
DOBANDĂ
11839
Dobânda lungă rupe ciochina.
Ioiw. GOLESCU, lYIss. II, p. 90.
Dobânda multă rupe ciochinile.
A. P AKK, II. p. 80. - HIN­
iESCl:, p. 47.
*6
Dobânda mare rupe cio chin ele.
c. NEGRUZZI, 1, p. 249. -D·na
M. JUYARA, c. Săr·ăţen·t, j. T7t­
tova. - E. I. P ATRICtU, in». c.
Smulţi, j. Covurhtfu. - P. ]SPIRE·
SCU, Rev. Ist., IL p. 162.
1° Se g.ice pentru cei ce se lăcomese la mare dobândă
şi pe lângă dobândă pierd şi capetele (GOL Eseu).
2° Tntr'un mod mai general, ne arată că lăcomia la
om nu e bună.
Este de observat că în acesta dicere, care e forte
veche, Înţelesul primitiv al ouvîntulut dobândă, a fost
acel de pradă, de unde mal tâl'g.iu folos şi în urmă in­
teresul banilor.
11840
In loc de dobândă
Se pomenesce cu osîndă.
================== pagina 268 ==================
268
PIWVERBELE ROMÂNILOR
*h.
in loc de dobândă
Te pomenesâ cu osîndă.
H. D. ENESCU, în». c. Zamo­
stea, i. DoyolwL
Pentru cel care o păţesce, fiind înşelat în aşteptă­
rile sale.
11841
Imprurnutl pentru dobândă şi pîerdi (şi)
capetele.
A. PANN, Edit. 1889, p. 94;
III, p. llO. - HINTESCU, p. 78.
11842
Acelaş înţeles ca la N o. 11840.
*
Dobândă turcescă.
]<'R. DAME, 1 V, p. 189. - M.
CANIAN, public. j. Iaş1,.
Dobândă usurară şi ele care nu mai poţi scăpa.
«Nu scapt de el ca de o dobândă turcescă.»
DOCTOR
Vedi Bold, Casap, COSclUg.
CUV1J;t, a se l�ltbollZăvl: lJ1"e�
clic, Păli1uaf.
I
i
�
I
11843
Bolnavul multe dice, dar doftorul ce scie
face.
A. P ANN, JT, p. 38.
*.6.
Bolnavul multe q/ice) doftorul face ce sete.
M. STĂNcEANU, in». c. Piria,
j. Mehed·inţi.
Bolnavul dice o mie,
Doftorul face ce scie.
Vedl Bolnav.
A. PANN, I11, p. 140. - HIN­
'l.'ESCU, p. 18.
================== pagina 269 ==================
LEGI, ÎNVETĂ'l'URĂ, J\IESERII 2_6_9
Pentru cel care nu scie ce cere, ŞI nu i se ascultă
cererea.
11844
Nu la dohtor, ci la pătimaş.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 109.
Ne arată cii pătimaşul mal bine scie (GOLEsuu).
*6
11845 Bole să fie că doctori sunt de ajuns.
O. TEODORESCU, în». c. Crusesci ,
j. Yasl1tlH.
Veqf Bii/ă.
Acelaş înţeles ca la. N o. 4927.
*6
11846 Cel sănătos n'are trebuinţă de doctor.
Semin. Cenir. Ruc. 01. VII,
prin P. GÂRBOVICEANU,. praf.
Adică cel cu minte.
*6
11847 Doftor îi numai Dumnedeu.
A. GOlWVEI, c. }i'alticenl, j.
Suciaua.
Căcî numar el tămăduesce precum rănile trupuluî şi
acele ale sufletuluI.
,le le panee Dieu le guerit.
AMBR. PARE.
11848
Nici ale dohtorului t6te, iar de la du­
hovnic nici pe jumătate.
lORD. GOLESCU, MS8. ir, p. 108.
*6
Nic: tote ale doftorulia
Nic; t6te ale duhovnicului.
1. OREANGĂ, Amint., p. 96.
C. C. BTTN(I.]n'rTANTL .f".i! f' nn_
================== pagina 270 ==================
270
PROVERBELE ROMÂNILOR
*L::..
Nici tote a doctorului
Nic; tote a duhovniculul.
V. A. FORESCU, c. Foiticeni, j.
Suctaua.
Veql Popă,
10 Ne arată de ce trebuîe să ne ferim (GOLESCU).
20 Când fugim de învăţăturile moraleî şi de preceptele
igl:eneL
«Bine-cuvin teză, Dornue, mâncarea şi băuturica robilor tel, Amin I
După acela ridică un pahar, dicend : ", el, băIeţI, de acum linişti­
ţi-ve! «Ş'apoI ne lasă în pace şi 'ŞI caută de drum. Insă nOI vorba
cela: «Nici tofe ale doftorului, nic'i tote ale duhmmiculul, de ce 1)e'
trect, de ce al petrece.s -- 1. CREANGĂ.
11849
Dohtore, vindecă-te mai întăiu pe tine.
JORD. Gor.ESCU, Ms«. rr, p. 90,
Doftore, vindecă-te pe tine însuş'î.
DlM. 'fîCHINDEAL, Fab. p. 146.
- LAURIAN & MAXIM, 11, p.257.
*
Doctore, vindecă-te întâzu pe tine.
GR ALEXANDHESCU, maqistr. j.
Putna.
Se g.ice câtre cel ce pe alţiI sfăturesc, în vreme ce În­
suşi el aii trebuinţă de sfătuire şî pe insuşt el nu sfă­
tureso (GOLESCU).
Eschil exprimă aceeaşi idee în Prometeic înlănţuit:
«Ca un doctor prost ]Jlct'rJi curaj îndată ce sufer; tu însuşi. Nu scii
să găsesc! nici un. leac ca să te tămâduesci;»
La rîndul seu Horaţru g.ice:
Quum tua pervideas oculis mala lippus inunctis,
Cur in amicorum vitiis tam cernis acutum
Quarn .. , aquila ?
v AAAWY latp6�, autb� s),'X.sm �p6wy. 1)
Pluiar.
Aliorum medicus, ipse ulceribus scates.2)
Pron. Lat.
') Doctorul celor-l-alţr, tu singur plin de răni.
2\ DAr-tA ...... l ......... l�_ T _lL"::',· �.
================== pagina 271 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERI[
Doctore, vindecă-te însu,-{i.
LUOA, IV, 23.
Medicin, queris toi toi-meme.
Pro'/). Franc.
271
11849 b.
Doctore, vindecă mal întăiu pe tine, apoi
pe mine,
IOHD. GOLEseu, M88. II, p. 116.
Se g.ice pentru cel ce pe alţiI povătuesc şi el mai reu.
greşesc (Gor.sscn).
11850
'I-a venit doctorul după m6rte.
LAUlUAN & MAXIM, JI, p. 257.
Veq.i llI6rte.
Adică ajutor pre târdiu.
MstC!. tov 1t'r5AS�.OY croIJ'P,O:Xb. 1)
Pro'V. Elin.
Post bellum auailium. 2)
PI'OV. Lat.
Apres la mort le medecin.
Prov. Fratlc.
Dopp« ch'l- mortu, cumun'Îcamulu.:J)
Pro». Sard.
Oţter dea/li ihe doctor. 4)
Pro'V. Engl.
Nach dem Tode braucht man kein Recept mehr.5)
PI'Ol'. Germ.
1) După resbel ajut6re.
2) Idem.
3) După Ct: e mort, îl grijim.
4) După morte doctorul.
================== pagina 272 ==================
272
11851
PROVERBELE ROMÂNILOR
Unde me cauţi, dohtore, şt unde pe mine
me dare.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 13.
Se g.ice când alt necaz avem şî d'altul ne cerceteză
(GOLESCU).
11852
Dohtorul cu O buriiană, cea mai mare
bolă o scote afară.
IORD. GOLESCU, Mse. Il, p. 90.
Se dice pentru cei ce, cu o mică bagatelă intîmpină
cel mai mare reu (GOLESCU).
11853
Doftorul bun sciinţa în cap, iar erbile
în câmp le are.
DIM. CANTEMIR, Isi: Leroql., p.
115.
A se apropia de No. 11847 şi 11852.
11854
Mulţimea de bale, la dohtor pâine mole,
IORD. GOLESCU, u»: I, p. 641.
Se înţelege de la sine C�L, elin mulţimea bolelor, trăiesc
şi se îmbogăţesc doctorit.
11855
Doctor de apă dulce.
LAURIAN & MAXIM, Il, p. '2.57.
Adică doctor fără sciin ţă, ne- îndemânatic.
M6dicin d' eau douce.
Prov. Franc.
Se povestesce că doctorul Bou vad, care a murit pe
la 1787, ordonase betrânet comite se dEsclignao să be,
în fie-care g.i, când se va scula din pat, un pahar de
apă rece, se mai Ieă, după o jumătate ele ceas o cescă
ele ciocolată şi, pe urmă, elin noii un pahar cu apă. In-
L __ ' _l� � f'.,.. T""'I.' '1, ..
================== pagina 273 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂ'run.A, MESElUI
--------------------
273
har cu apă, luând ciocolata şi al doilea pahar cu apă.
Cum îşI dădu seama de greşala ce făcuse, trimise după
doctor. «Bine că m'aţi chemat, dise Bouvart îndată ce
i se povesti întîmplarea, ciocolata domniei-vostre trebue
să fie între două ape; să luaţi îndată un cli stir.»
11856
Eu îi sunt doftorul eî.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 113;
II, p. 101.- HIN,\'ESCU, p. 47.
*
Eii îl sunt doctorul.
P. ISPIH.ESCU, Rev. Ist. III, p. 379.
Vc<F Popă.
Il fac eu de lea.c, îl bat cum se cade.
DOCTORlE
Veqi Babă.
11857
*
Nu sunt doctorii bune.
Dvna Z. JUVARA, c. Fedeeci, j.
Tuiooa.
Veqr Babă
Acela.ş înţeles ca la No. 2700.
*
11858 Cari si eară dulci hitriile, Ti Ioa ş-Ia ca-
fine trî biuturL 1)
C. ZUCA, stuâ., c. Perivoli, Epir
&: c. Culona, Albania.
Acelaş înţeles ca la N o. 11857.
DOFTOR
Ve4'( COSclUg, Doctor.
DOGĂ
Vedt Copil, a se Insură ,
ilI';rte, ",futere.
================== pagina 274 ==================
274 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
11859 A'i lipsi (vre) o dogă.
BARONZI, p. 42. - LAURIAN &
MAXIM, 1, p. 1122. - G. 1. MUN­
TEANU, p. 122. - P. ISPIRESCU,
Leg., p. 247. - 1. IONESCU, Cart.
Cit. IIr, p. 66.- G. PETRIUCĂ, c.
Coma, comit. Alba- Inferi6ră, Tran­
siccania.
*6
B lipsesce O d6,qă.
Â. l'ANN. Il I, p. 14 .. - IORD.
GOLESCU, Mss. 1 r, Asem. p. 97.­
Conv. Liter., XII, P: 218. - V.
ÂLEXANDRI, Teatr., p. 230, 569,
899 & 1094.-P. lSPIRESCU, Leg.
I, 1872, p. 180; Rev. Ist. I, p.
226.-· HIN!'ESCU, p. 91.- L. ŞAl'·
NEANU, Semas., p. 353. - IU1�fu
GROFŞOREANU, înv. c. Galşa, co­
mit. Amd, Ungaria.-l. BĂNESCU,
praf j. Roman. - Â VR. CORCEA,
paroh, c. Coşteiu, Banat.- G AVR.
ONIŞOR, prof, c. Dobroueţ, j. Vas­
luiu. - E. J. P ATRICl'U, înv. c.
Smulţi . i. Couurluiu,
*6
Î'i cam lipsesce O doq«.
GIt ALEXANDRESCU, maqistr. j.
Puina. - C. TEODORESCU, înv. c.
Lipooa, j. VasI1dt!.
6
N) are O d69ă.
'l'EoDom;scu,CHIRILEANU, în». c.
Brosceni, i Sud«v«.
6
Nu)'i în tote d6gele luz.
L POPESCU, in». c. Dobr eni, j.
Ilfov.
Veql Murere, Sâlllbătrl.
E nebun, nesăbuit, netot, nu't În t6te minţile, nu mai
scie ce face.
================== pagina 275 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
Il lui manque un clou.1)
Proo, Franc.
Li manca u patrone di casa. 2)
Proo. Corsic.
Falta-lhe uma aduella. a)
Prov. Portug.
Er hat einen Sparren eu viel.4)
Prov. Germ.
At have en Skrue l0S.5)
Prot'. Suedez.
275
I
1
�
1
t
* L::,..
11860 li numa intr'o d6gă.
S. MIHĂILESCU, Şezăt., I, p.
2l9.
*
E într' o cl6gă.
1. BANESCU, prof:, j. Roman.
Acelaş înţeles ca la N o. 11859.
Il a un coup de marteau.
Pro». Franc.
Tener ram o de locura. 6)
Prov Span.
He het en Shruw liiee. 7)
Prov. r-«
1) Sub-inţeles : «a son armure, >
2) Il lipsesce stăpânul caset.
3) If lipsesce o dogă.
4) Are un căprior mal mult.
5) Are un �urup desfăcut.
6) A ave () r�.mllr� de np.hnnlp.
================== pagina 276 ==================
276
11861
PROYERBELE ROMÂNILOR
A ave mai mult o d6gă.
LAUHIAN & MAXIM, I, p. 1122.
Acelaş înţeles ca la No. 11860.
*.6.
11862 A ajunge în d6ga (cutăruiaj.
V. ALEXANDIU Teatr., p. 996.­
P. ISPIRESCU, Rev. Ist. J, p.226.
- SLAvICI, Conv. Liter., V, p. 3
& 8 - FR. DAME, I, p. 381.
Ve?! Copil, CopiIă,,'e,
Morte.
Adică în posiţia, starea cutăruîa : aretând mal ales o
stare rea.
Ve�i exemplele date la N o. 3060, 5082 şi 5533.
<De mi-a veni, şi Iorgu în dâ,qa ei, îl trimit la Golea.> - V. ALE­
XANDRI.
<Mi:) arnăresc cu femeile de dâ,qa mea.» - SLAVICI.
*.6.
11863 II sună d6gele.
BAIWNZI, p. 48. - M. CANIAN,
public. j. Iaşl.
lOII bate.
20 E bolnav reu, e pe m6rte.
Il sent le sapin.
Proo; Franc.
*.6.
11864 Ii duce d6gele.
G. P. SALvrU, înv. c. Smultt,.i.
Couurluiu.
Vedî Vargă.
Are să'I bată re11.
DOGIT
11865
*
Cap dogit.
I. BĂNESCU, prof, j. Roman.
================== pagina 277 ==================
LEGI, ÎNVE'fĂTURĂ, MESERII
DOHTOR
277
Vedî Cusctug, Doctor, Pâ­
tim aş .
DoI
Vedl Cap' VIll, c. Dor,
Dout.'
11866
Intră în doi ca în doi-spre-dece, şi nu'l
sc6te nici doue-deci-şi-patru.
v. ALEXANDlU, Teaf1"., p. 1022.
Intră în dor ca in doi-spre-dece şi nu)l p6te
scoie nicI, doue-qed-şi-patru.
Abec. Iluets. p. 29.
Pentru cel lăudăros.
CHIULAFOGLU. - ... ma nict una n'a indresnit'o se treca Pruto,
che pe toţI Îi faceam ches. .
ZOITA. - Aud] voInic!
CHIULAFOGLU. - lUa cum socotl ?
ZOI'�'A. - Sciu că eşti din cei care intra. în dOt ca în dot-spl'l'-r}ece
.şi m/l scoie doue-r}ed-şi·palru. - I01:qn de la Sadoqura.
DoIcĂ
Veql Prunc.
11867
*
Fără doică nu p6te.
Pentru cel prost.
GR. ALEXANDHESOU, maqistr. c.
Bucurescf, j. Ilfov.
DOP
Veri! Tivgii.
*6
11868 Par'că 's dopuri de plută.
GAVR. Osrşon, c. AvrămescI,j.
Tuto-va.
================== pagina 278 ==================
278
11869
PROVERBELE ROMANILOR
*
Dop de saca.
P. ISPIR.ESCU, Rev. Tst. III, p. 163.
Om de o statură mică şi gros.
11870
A afla dop la ce-va.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 1323.
Vedî Capat
10 Adică un mijloc de Îndreptare.
20 Acelaş înţeles ca la N o. 8287.
DOSAR
11871
*
A pune la dosar.
Veql Delă.
Acelaş înţeles ca la No 11830.
DOUE
Veql Do" a Ploua.
11872
Nu ne ajunge c'avem doue
Şi ne vin şi alte noue.
A. PANN, 1, p. 147.
Când ne indrăgesc ne-norocirile.
*6
11873 lea câte doue şi dă câte noue.
GR ALEXANDRESCU, maqietr. j.
Putna.
Veql Dobândă.
10 Primesc puţin şi Întorci mult mai mult.
2° Pentru cel cheltuitor.
11874
*
Doue şi cu doue fac patru.
================== pagina 279 ==================
1
f
,i
I
11875
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
*
Doue şi cu trei fac sese (septe).
M. CANIAN, public. j. Iaşi.
279
La lucruri ne-potrivite.
Dar se sparg biserică, case,
Vina nu'I a nimănut l
Doue şi cu trei fac sese,
Astea nu's cu scirea lut.
11876
*
A nu lega doue.
A. P ANN, 1, p. 140. - Fu. DAME,
II, p. 268.
10 O duc reu, nu pot pune nimica de o parte.
Că 'n loc să-mt mergă nainte, îmi sporesce ca la rac.
Nu pocit� de loc să leg douc, c'una mă bălăbănesc,
A. PANN.
2° Mai rar: a nu pute înţelege nimic din vorbele cui-va.
< Nu POţI să leg't douc la un loc, din tot ce spune omul acesta.>
*1:::,
11877 A nu dice nici doue,
GR. JIPESCU, Opinc. p. 29.­
Şezăt6re, III, p. 154.
A tăce, a nu mai gice nimic.
«Eu me duc nu rJic nid d01�C. >
11878
*
A alege din doue una.
10 A se hotărî.
2° A alege, din doue rele, cel mai puţin vătămător.
*1:::,
11879 Cum n'a făcut Dumnedeu doue.
D-na CAT. ZANNE, c. Popen't, j.
FălC'iu.
================== pagina 280 ==================
Ve<j.'i a Frânge, a Voro).
DREPT
Greu Iese dreptatea cui-va, şi mai ales la judecăţi.
v e<j.'i Noue-spre-�lece.
Vedf Cap. XViI, c. li
Frânge.
A DREGE
DOUE-QECI
PROVERBELE lWMÂNILOR,
T. CODRESCU, Uricar, XXII, p.
3. -- P. JSPIRESCU, Reo. Isi. Il, p.
146. - Conv Liier., V, p. 5 &
135.-D-na Z. JUVARA, c. Feâesci,
[. Tutova. - AVR. CORCEA,Pa1'oh,
c. Coşieiu, Banat. - D-na Cr., BA­
LLY, c. Cârlomănesci, j. Tutoca.
*.6.
11881 Până a fi sa resa dreptul,
Imi plesnesce mie peptul.
P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Vîr­
ciorova, j. Mehedinti.
Veet'i a Şede, Suspin, Cap.
XV &> XVII, c. Drept.
*.6.
11882 Ce e drept nu'I pecat,
*.6.
11880 N a ţi-a bună că ţi-am (a) dresa.
D. GHIORGHIU, c. Tecuciu.]. Te­
cuciu, - GAVR. ONIŞOR, prof. c.
Dobroveţ, j. Vasluit!. - E. 1. PA­
TRIcIU, înv. c. Smult'î,j. Covurh!�tt.
- V. A. FORESCU, c. Foliiceni; j.
Suciaoa.
10 Când unul nu vorbesce ne-potrivit saii nu înţelege ce't
spui.
20 Când unul nemeresce, făcend ce-va prostesce, închi·
puindu' şi că face bine.
280
================== pagina 281 ==================
_______ LEGI, ÎNVEl'ĂTURĂ, MESEHII
*6
11883 Ce'! drept şi lui Dumnedeu îl place.
281
A \"H. COB,cEA, paroh, c. Ooşiei«,
Banat.
Ca şi 6menilor.
Veql Avere, Ban, a
Câfligâ, Dreptate.
11884
Din cele bune şî drepte dracul pe jumă­
tate lui eşi face parte; dar din cele
rele, ce nu ne va cere?
lOHD. GOLESCU, Mss. n, p. 89.
Cele drepte sunt jumătate ale draculuz) 'far
cele ne-drepte cu stăpân cu tot.
A. PANN, III, p. 9l. - GAS'l'ER,
Liter. Pop., p. 219. - HrNl'EScU,
p. 50.
Se dice pentru cele ce adunăm din hrăpirI şî jafuri, În­
semnând că tote le pterdem (GOLEscu).
,
AVe1'ea cu înşelăc'iune câştigată scade.
Proo. Solam. P: 1 g. Il.
*6
11885 Una dreptă şi dece strîmbe.
GAVH. ONISOH, praf. c. Grângu.
j. Tutova. '
Pentru omul mmcmos.
DREPTATE
Ve,}! Cap. XII, c. Domn,
Silă, Turcesc.
11886
Unde este puterea acolo'I şi dreptatea.
Nrc. COSTIN, Letop. Mold. II,
p. 55.
TI .. : __ _ ._
================== pagina 282 ==================
282
PROVERBELE ROlHÂNILOR
Acest Antioh Vodă, când gtudeca la Divan, grozuic era; Întru tot
sămănă tătâne-săă lui Cantemir-Vodă. Gfudetul lui ca pravilă era.
Numai pre infruntător era. Şi nu numai spre cel mict, ce şi spre cei
mari; că întâiii, la un divan, aii dis Vlădicăf de Ruşi, lui Varlaam
strigând: Popa I ce nu. g1uclec'l drept, când îţi vin cărţile mele? ţi-Oiu
rade pletele. Atuncea Vlădica Varlaam, eşind la divan cu lacrimi plâu­
gend, şi reu l'a blestemat .. , Aşişjderea cine se pirîa, ales pentru ve­
cinătate, cu boterif, lesne da pre om la vecinătate. Ce pentru unele
ca aceste, şi altele, se aduc necruţările domnielor ... Deci ori-cum
nici odată nict un grudecător cu giudeţlll să nu se pripescă nict se
învoîescă ; că unde este puterea acolo', şi dreptatea. - .NIG. COSTIN.
*6
11887 Dreptatea 'i cum o fac domnii.
A VR. COHCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat. -1 ur,lu GROFSOHEANU, tn».
c. Galşa, comit. Arad', Ungaria.
Arată ne-dreptatea care se comite sub scutul Iegalităteî
şi mal ales, în paguba celor miel.
Les petits sant subjets aux loys el les grands en
font eL leur guise.
Prov. Franc. XV-e Siecle.
IORD. GOLESCU, lYIss. II, p. 95.
11888
Dreptatea săracului nimic nu atîrnă, că
forte uşoră,
Adică săracul dreptatea ş'o pîerde, că nimeni el ajută
(GOLESCU).
*6
11889 Averea cu dreptate e a draculuI pe ju-
mătate, iar cea cu strîmbătate cu stă­
pân cu tot.
E. 1. P ATRIGIU, înv. c. Smul[i,
j. Coourluiu.
Vedî Avere, Ban, a
Câftigâ, Drept.
Acelaş înţeles ca la No. 11884.
*6
11890 Dreptatea umblă cu capu spart.
A VH. CORCEA, paroh, c. Coştesu;
Dro,,�ro+ TJ' T n, � __ ��!1__ ,-.
1-
i
I
================== pagina 283 ==================
LEGI, ÎNVE1'ĂTURĂ, MESERII
283
Dreptatea umblă tot-de-una cu capul spart.
r. NEGRUZZI, Conv. Liier. ViI.
Ve<ir .Dnpt.
Dreptatea e în veci ne-socotită.
*.6.
11891 Spune dreptate
Ca 'n cap te-ar bate.
V. SALA, dasc. c. Y. Selişie, co­
mit. Bihor, Unqaria,
Ve<ir .Drept.
Să rabdî în tăcere, când ţi se face o ne-dreptate, căci
tot tu o vei păţi.
11892
.6.
Ş'aşa mare, vere, frate
Numai Dan n'avu (noi n'avem) dreptate.
GR. JIPESCU, Reur. Oraş., p.
271, 273 & 275.
Când nu poţi capătă nicăerî dreptate.
*6
11893 Cu dreptatea nu mergi departe.
iULIU GROFŞOREANU, înv. c. Gal­
şa, comit. Arad, Ungaria.
Daca nu ai şi spete.
La Bruyere observă că: «il n'est pas impossible de
gagner une cause juste»
Bon droit a besoin d' aide.
Prov. Franc.
11894
Dreptatea t6te biruiasce, şi adevărul de
cât t6te mai tare este.
DIM. CAN'rEMIR, Ist. Ierogl., r-
245.
Dreptatea, până la cele din urmă, trebue să fesă.
================== pagina 284 ==================
284 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
11895 Dreptatea nici odată nu piere.
V. SALA. clase. c Cusiişu, co­
mit Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 11894.
*6
11896 Dreptatea ese ca unt-de-lemnul d'asupra
apel.
A. PANN, Edit. 1889, p. 78;
IU, p. 28. - HIN1'ESCU, p. 50. -
D-na EL. SEV ASTOS, p. 174.­
B. P. lUşDEU. Etym. Magn., p.
1266. - D-r GASTER, Liter, Pop.,
p. 219. - ANDIeEI MARINESCU, înv.
c. Humele, j. Argeş. - D-m EOAT.
ŞIŞMAN, înv. c. Adam, j. Tutova:
*
Dreptatea eee ca undelemnul asupra apei.
v. A. FORESCU, c. Foliiceni, j.
Suciai:a.
*
Dreptatea e ca undelemruâ, ese de-asupra.
1. BANESCU, praf. j. Roman.
Dreptatea tot-de-una ca unt-de-lemnul flu­
tesce d) asupra a;pe�.
A. PANN, IL p. 30.
Dreptatea plutesce d' asupra ape� ca unt­
ele-lemnul.
P. Isrmnsotr, u«. 1st., nr, p.
163.
Acelaş înţeles ca la N o. 11895.
L' ceuli el sia dessortuna de r acqua. J)
Prov. Milan.
1) Unt-de-lemnul (oloiul) stă de asupra apei.
r
================== pagina 285 ==================
LEGI, ÎNVETĂTURÂ, MESERII
285
11897
Dreptatea e ca lemnul cel uşor, care '1
apasă în apă, şi tot când-va ese d'a
supra.
DIAOONovreI·LoGA, p. 27.
11899
Parafrasa diceret precedentă.
*6
11898 Dreptatea s'a dus de când Turcii.
Nrc. MATEESOU, în», c. Movi·
Zifa, j. Putna.
10 Puteai să ai de o mie de ori dreptate odinioră,
dacă protivnicul teu era un Turc, remâneaf în veci
păgubaş,
2° Adică de mult a perit dreptatea.
*
Cine nu are dreptate acela ţipă mal tare.
V. A. FOREsau, c. B'oltieen'î, j.
Suciaca:
Căci ne putând da argumente bune, crede că va spe­
ria lumea, făcând scandal.
Tu te fâches, dane tu as tort.
r-o». Franc.
*6
11900 Al dreptate numai nu te cauţi.
1. CREANGĂ, Pav. p. 254; Cono,
xr, p. 189. - P. ISPIRESOU, Beo.
t»; 1, p. 228.
*6
A� dreptate dar nu te caufi.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţ'i, j.
Coourluiu.
Se dice, în bătae de JOC, de cel care se laudă că are
dreptate dar nu are.
11901
Mal bine puţin cu dreptate de cât mult
cu strîmbătate.
A. P ANN, TI, p. 29. - HIN·
'rESOU, p. 158.
================== pagina 286 ==================
286
PROVERBELE ROMÂNILOR
*
JJ![a!t bine putine cu dreptate de cât multe
cu strîmbătate.
Pro'/!. Solam. p. 46.
Mai bună e puţină cu direptate de cât mult ...
cu strîmbătate.
Pentru cel ne-lacom şi drept, de alminterea se scie
că: averea cu dreptate e a dracului pe jumătate, iar cea
cu strîmbătate cu stăpâ»: cu tot.
GH. ALEXAKDRE80U, magist?·.}
J. Putna,
Farino de diarolo va presio in semola.r;
Prot>. Ital.
Cei ce lipsesc nu capetă dreptate.
D-na E. B. MAWR, p. 85.
Mai bun este puţ'inul celuI, drept de cât priso­
sul mulior ne-leg/uiţi.
Psalm. 37 16. 17.
11902
I
I I
l
r
I
10 Maximă juridică ..
2° Se c;lice pentru cei carii, ne fiind de faţă, sunt pă­
gubiţi cu ce-va.
Les absente ont ioujour» tort.
Pro». Franc.
Fern hai nicht Ehren.2)
Pro». Germ.
The absente are always rVrong.3)
Prut>. Engl.
1) Făina dracului se schimbă repete În tăriţe.
2) Cel care e departe nu are onorurî,
i) Cei cari lipsesc nu au nici odată dreptate.
================== pagina 287 ==================
11903
LEGI, ÎNVEŢĂ'.rUHĂ, MESEHII
DRIC
*
A fi pe dric.
::8,
Adică pe sfîrşit, pe ducă; a merge reu.
«Afacerea nostră e pe dric.»
11904
*
Ca un cal de dric.
G. P. SALVIU, inv. c. Smullr, j.
Coourluiu,
Pentru omul cel mândru şi prost.
DRUGĂ
VeqI Baba.
DUBALĂ
Ve41 Argăse!ă.
*.6
11905 In putina cu dubală.
GAV. ONIŞOR, praf. c. Murgen'i,
[. Suctaoa .
.6
La cada cu dubala.
r. CREANGĂ, Pau, p. 29.
Aceleaşi înţelesuri ca la N o. 11038, şi în deosebi cel
de al treilea.
«Aha ! ieă acu i-am găsit leacul, dise ea în gândul seu. Tac1! că '1-01
face eu cumătrulur una, de 'şi-a muşca labele.
e Aprope de casa el era o grapă adîncă: tocma acolo '1 nădejdea
caprel :
«- La cada cu tlubala, cumetre lupe, că nu 'I de chip. Iea, de
acu să 'ncepe fapta. > - 1. CREANGĂ.
DUBAS
11906
.6
A fi dubas.
Şezâtore, H, p. 73.
Omul cu trupul greoiu.
================== pagina 288 ==================
288
11907
P1WVEHBEL.E HOmÂNILOR
DUGHENĂ
Ve41 Lulea,
Am dughenă cu chirie şi marfă pe da­
torie; cinci câştig şi dece mănânc;
ce remăne pun în pungă.
1'. BĂN.ESCU, pl'Of. j. Roman.
Ve41 Prăvălie.
Spre a areta, în deridere, starea Încurcată a unui
negustor.
DULGHER
Ve4' Croitor.
EFTIN
11908
*
Eftin iei, eftin porţi.
Acelaş înţeles ca la No. 11764.
Bien n' est chel' comme le bon marche.
Prov. Franc.
(Jj�iu pit't spende, meno epende.s;
Prov. !tal.
Lo que mucho vale, mucho cueeta.r;
Pro», Span
Dos beste kauft man am ioohlfeilsien. H)
Prov. Germ.
') Cine cheltuesce mal mult, acela dă mal puţin.
2) Ce valorcză mult, costă mult.
3) Cel ma, bun se cumpără mal eftin.
================== pagina 289 ==================
j
1
4
11909
LEGI, INVETĂTUHĂ, ME>lERII
De qudde' Kâf as den deiere Kâf.l)
Pro». Lurcemb.
The best Goods are cheapesi 1:n the end.2)
Prov. Engl.
Som Penqene ere, saa ere Vcwerne.3)
Pro». Danez.
FALANGĂ
Veq'( CuvÎnt.
FANARAGlu
*
Fanaragiu.
289
GR. ALEXANDRESCU, maqisir. j.
Putna.
Om de nimic.
FÂŞIE
FAUR
*,6.
11910 Cumpără de la faur cărbuni.
ILIE HocIOTĂ1Î, stud. c. Selişte.
comit. Sibiil" Transilvania.
Când cei de la cine-va un lucru ce 'I este de neape­
ra tă tre buin ţă.
Ve<;H Tigan.
11911
A se înveţă ca faurul cu scânteele.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 1092.
A se deprinde cu ore-ce, Şl mai ales cu vre-un reu.
1) Tîrgufcla bună este tîrguiela scumpă.
�) Cele maf bune lucruri sunt cele mai eftine la urmă.
3) Câte parale sunt, atâtea �i mărfuri.
================== pagina 290 ==================
290
PIWVERBELE HOMANlLOR
FER
Vedi Cap. 11, c. Fer.
11913
*.6
11912 O făcui cu fieru de la mine.
G. POBORAN, inst. i Olt.
Din capul meu, în voie a mea, ne-îndemnat de nimeni.
*
In bătaia fteruluî.
FH. DAME, 1. p. 123.
La loc bun, bine aşedat.
«Cârcîuma lUI Stau e aşe�lată în bătaia jTe1"ului, şi face multă
daraveră.»
*.6
11914 Par'că eşti de unde se tale fieru.
G. POBORAN, inst. s. Olt.
Ve4i Gură.
Om tare la vorbă, la învoielă ; care ţine la preţ şi nu
se învoîesce cu una cu doue.
A se apropia de g.icerile de la N o. 3503 & 3504.
FERESTRED
FILER
*.6
11915 Cine nu pretulesce filerul nu va numera
fiorinul.
V. SALA, nasc. c. Vaşcoa-Bareect,
comit. Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 11677.
FILOSOF
*0
11916 Daca taci filosof remăi,
r. G. V ALENTINEANU, p. 26.
================== pagina 291 ==================
LEGI, îNvEŢĂTURĂ, MESERII
291
Vedf a Sbura.
Daca tăceai remâneal, filosof
LAURIAN & MAXIM, I, p.1429.
Tăcerea, capul filosofii� este.
DIM. CANTEMIR, Ist. Ierogl. p.82.
Pentru cei carii, vorbind, greşesc.
Si tacuisses, philosophus mansieees.
Prov. Lat.
FIR
Veq.'( Aţă, {Ji, Cap. IV,
VI&> XII, c. Fir, a Sbura.
*L',
11917 Firile când se încurcă
Anevoe se descurcă.
A. P ANN, I, p. 61. - HINŢESCU,
p. 60. - 1. lONESCU, Cart. Cit.,
H, p. 115. - V. SALA, dasc. c.
Pacala, comit. Bihor, Ungaria.­
E. 1. P A1'RICIU, înv. c. Smul{l, j.
Coourluiu,
10 Când o trebă e încurcată reu, de nu sciî cum s' o
mal dregL
2° Copilul de mic se învaţă şi se îndrepteză.
*L',
11918 Firul rupt nu se mai t6rce.
V. ALEXA.""IDRI, Poes. Pop., p.
283.
Al, rupt firul, nu se iorce.
A. P ANN, Moş Alb. II, p. 80.
Pentru cele cad, când se pierd odată, nu se mal pot,
dobândi, nu se mal Întorc.
Leleo nu mai dice var,
Din ochî lacrimi nu mai storce,
Că ce sboră nu se 'ntorce.
Firul ruot nu se ma; tOrr,P,.
================== pagina 292 ==================
292
PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
11919 Din fir până în aţă.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 108;
II, p. 96 & 142.- B. DELAVRAN­
CEA, Sultănica, p. 141.- P. IsPI­
RESCU, Rev. tu., III, p. 161 ; Leg.,
p. 106, 125, 142 & 262. - FI'>.
DAME, II, p. 25_
Din fir în aW
B. P_ HĂŞDEU, Colum. Trauin,
p. 479.
Veql Ac, Cap, VI, c.
Ph"_
10 Cu t6te amănuntele ori cât de micî, de la început
până la sfîrşit.
«Cercetând noul împărat în drepta şi în stânga, de cum s'a intim­
plat perderea IUl, află şiretenia pricinef din fir până în atd, cum
adică s'a bătut tată-seu cu tâlharir, cum aceştia a ii înfrânt ostea ... >
- P. ISPIHEscu, p. 142.
20 Adică cu totul.
dl'Iestecă pesmeţil de Braşov, urmărindu'şî fie-care gândurile şi pla­
nurile, oarf ar fi putut isbutl din fir până în aţă, fără cutare greşelă,
cutare lăcomie.> - B. DELAVRANCEA.
De fil en couture.
Prov Franc.
A pela, a pela. 1)
Pl'OV. Ital.
FLORIN
FOFELNIŢA
11920
Fofelnită.
Fu. DAME, IL P: 33.
Veq.! k/6ră.
Despre o femeie guralivă, Iimbută,
================== pagina 293 ==================
LEGI, ÎNVEl'ĂTURĂ, MESERII
FoI
Veq.r Vin.
FoIE
293
11921
*
A nu fi trecut nici pe foie nici pe muchie.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, i.
Olt.
A nu fi băgat în semă.
*
11922 A'i da pe fole.
S. 1. GROSSMANK, Dict. r- 83.-
J. BĂNESCU, praf. j. Roman. ­
GR. ALEXANDRESCU, maqisir. i.
Puina. - FR. DAME, Ll, p. 32.
10 A spune cui va adevărul, a'I spune verde părerea.
2° A da lucrurile pe faţă.
3° A'l batjocorî.
11923
*
A O întorce pe fola ai-l-altă.
P. TSPIRESCU, Leq., p. 273'
Snove, p. 05. - FR. DAME, II, p:
32 &, 21'1.
*6
A O întorce pe 101,u cea-l-altă.
G. P. SALVIU, în?)., c. Srm�lţ'î,
j. Covw·hd1�.
*6
A schimbut' O pe ultă foze (foe).
GR. JIPESCU, Opine., p. ] 20.­
B. P. I-lĂŞDEU, Etym. Magn., p.
921. - V. Â. FORESCU, c, Folti­
een�, j. Suciaoa, - C. TEODORESCU,
in». e. Lipova, i- Vaslu'fu.
*
T6rnă u alantă jrânză.l)
1. COYAN, prof, e. TW'�a, Epir.
================== pagina 294 ==================
PROVgHBELE lWMÂNILOH
294
------------------------------------------------------
10 A'şi schimba părerea.
20 A'şr schimba modul de a fi, purtarea, precedarea,
a se areta mai sever; a sili pe cine-va să facă ore-ce.
«-- Gândesce-te, drăguţul sufletulni meu, că sunt copiiî met.
-- Ori el, ori eu, respuuse el.
- Bine, ce o să dică bărbatul meu, când s'o Întorce? Lumea m ă
va omorî cu ptetre când va audi una ca asta.
Dascălu vedu că a cam scrintit'o şi o înt6rse pe foi« aI-l-altă.»-­
P. JSPIRESCU, Leg. p. 273.
D-I G. COSBUC arată că, pentru explicarea 9.icet6rel,
sunt mai multe păreri:
«Unii cred că ea ÎŞI are origina în credinţa spusă de biblie, În
cartea sorţii, în care Dumnedeu are scrise tote peripeţiile vieţei ome­
nilor. 'I'oxtul variază de la fofe la fote, şi după cum Întorce Dumue­
<,leu foile, aşa se schimbă sorta omuluî.
Alţii sunt de părere că origina dicătoreî trebue căutată în pangli­
căriile de bîlciii. O dată - înainte de a lua avint panoramele, -- se
aflau prin bilcîurl <cărturarI de fOle" cari aveau cărţi cu chipuri co­
lorate, conţinând de obiceiu ilustratiunî fără vorbe a vr'unot poveştt
fiorose, a vr'unet întîmplări de groză. Aceste cărţi erau tipărite prin
apusul Europet, unde luase avint negoţul cu ast-fel de cărtf. Cărtu­
rarii de. fore, explicati multimef chipurile de pe fOle. «AiCI vedeţi cum
se iutîlnesce flăcăul cu fata ... etc. etc.' se spunea câte 'n lună şi 'ne
sore. «Acum intorcem fota, şi vedem că flăcăul ... etc.» Acest «întor­
cem foia' era o legătură între un episod şi altul şi tot odată intro­
ducerea într'altă situaţie a povesteî. Ast-fel, se 'ntorce fofa, insemneză,
trecerea la altă situaţie.
Sunt alţii, cari cred că dicătorea şî-ar ave origina în muzică. Când
au vădut tărani) mal întâlu -- sau, şi astă-iI -- pe muzicantî cântând.
după note, adică după foi, ati vedut că se schimbă căntecul de o dată
cu schimbarea foîef : fie că în mijlocul melodiei s'a schimbat cântarea,
fie ca se începea altă melodie. Pentru explicarea acesta nr sta măr­
turie şi vorba: «şI-a schimbat cântecul », «dacă e aşa, apor stăi că.
schimbăm cântecul», adică ne schimbăm purtarea, o intorcem p'altă
foie şi procedăm alt-fel.
«Explicarea unora, că dicătorca ar fi născută din observaţia că la
citirea evangeliilor preotul, intorcând fOla, îşi schimbă felul vorbelor
- adică ele pe o fote blestema şi de pe alta bine-cuvîntă, sau alt-ceva
în sensul acesta -- e lipsită de temef serios. 'I'ot aşa de bine al pute
iice, că <,licetorea s'a născut la citirea AlexandrieI, 01'1 a călindaruluI,
01'1 a alteI cărţI. .Absolut fără temeiu ni se pare explicarea după a­
necdote.l)
') Popa citea din Evanghelie despre Eva: «;;i era carne din carnea lU1
Adam» ; aici el Înt6rce f6ia, continuând «şi era plină de sm61ă pe dinainte
�i pe din afară», căci popa întorsese done foi şI-a continuat citirea la des­
crierea corăbiei lui Noe.
Un bogat ave pricină c'un sărac. Săracul ave dreptate. Merg la judecă­
tor. Bogatul conrnpe pe judecător. Acesta ia cartea, o deschide, citesce pe-o
foic şi - de ochii lumii dă dreptate săraculuI; "însă» - 4ice el întorcend
================== pagina 295 ==================
LEGI, INţET.ĂTURĂ, MESERII
295
Probabilă insă e altă explicare - dacă într'adevăr dicetorca e o
creatiuue rornânescă - anume, că ea e luată de la suflarea vîntului
prin for. După direcţia vintului, foile se Întorc într'o parte ori În­
tr'alta: iu faţă, În dos, În dungă, S'a Întors f'ota, ar Însemna: s'a
schimba t hătaia vin tul uf, s'a schimbat situntta.
Compară şi dorna :
Foie verde ele pe baltă
Bine mi-a fost mie odată­
Dar s'a 'utors fora pe tăl(
Şi-aci I11I-e destul de reCi.
Cântecul lUI Iancu.
Dar, la urma urmei, dicătorea pote e luată, aşa cu cap şi cu pi­
ctore cu tot, din limba polonă sau cea germană. Germanii (,lic tocmai
pe tocmai: Es uiendet sicli, (las Blatt. el' hai das Blaii qeioendet, În­
tr'acelaş Înţeles ca nOI. De la Germani au Iuat'o Polo nil. Echivalent
în limbile romanice nu are, în forma acestă.»
Acesta din urmă părere este neapărat greşită căcî, cel
putin Sicilianul dice ca şi not :
Vuiar: 'n auira jogghia.1)
P1'OV Sieil.
FOLE
Vedi Cap. lX, c. FoZe,
o». '
11924
*
Te laşi mele
Te bagă în fole,
Dacă te loş; m6le
Te bagâîn j6le.
*
Când ti-află mole,
Ti bagâ tu fole.r;
A. P ANN, ss« 1889, p. 95.
IORD. GOLESCU, 11:[88. rr, p.87.
-HDrrESCU, p. 87.- P. ISPIRESCU,
Rev. Ist., II', p. 154.
G. ZUCA, c. Tu-da, Epir &: c.
Culona, Albania.
') A o schimba pe altă f6fe.
================== pagina 296 ==================
290
PROVERBELJ< HUMÂNILOR
*
Te aftă mole
Te bagă tu [6le.1)
1. COYAN, prof.�. Abeia, Epir.
*
) L află mole
) L bagă ttt f6le.2)
D. A. MILESCU, siud. c. Gopeşi;
1110 cedon ia.
Adică te supune (GOLESCU).
Cu cât omul tace şi rabdă cu atât e mai asuprit, toţi
el încalecă.
*6
11925 Lasă-te mole
Că te bagă 'n f61e.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 39.
- IULIU GROFSOREANU, înv. c.
Galşa, comit. Arad, Unqarîa.
Ne arată că nu trebuie să dăm mult obraz ore-căruia
asupră-ne fără nicl o împotrivire (GOLESCU).
A FRANGE
. ';e4j Cap. XV!I, c. a
flrallge.
*6
11926 Na ţi-a frăntă că ţi-am dres'o.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 159;
III, p. 128. - HINŢESCU, p. 63.­
J. CREANGĂ, Pov. p. 44. - 1. G.
V ALENTINEANU, p. 36. - C. ALE­
XANDRESCU, c. Alexeni, j. Ialomiia.
- Semin. Cenir. Buc. CI. VII,
prin P. GÂRBOVICEANU, praf.
Na ţi'l frânt că ţi l' am dres.
V. AI,EXANDl<I, Teatr" p. 40.
1'1 Tp ::IfEi m ol e. te bar-ă în fule.
================== pagina 297 ==================
LEGI, ÎNVEŢÂTURÂ, MESERII
29Î
S' O lovi nu S'O loui, na t' o jrâl�tă că t' am
dres' 0,
A. PANN, I, p.lO. -HINŢESCU,
p. 92.
*1::.
N a ţi-o jrântc'Z c' am chitit' o. 1)
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşieiu ,
Banat.
Veqr a Drege, a Vorbt
Acelaş înţeles ca la N o. 11880.
*1::.
11927 Na ţi-a bună că ţi-am fr ănt'o.
r. BÂNESCU, prof. i Roman.
Ved] a Drege.
Acelaş înţeles ca la N o. 11880.
FRIO
Veqr Cap. ut, c. Frîu,
M('1gărt!(z.
*1::.
11928 A 'i dă frîu.
G. P. SALVrU, înv. c. Smultt,
i. Couurluiu.
Veqr Cap. rr, c. FrÎt'i.
Acelaş înţeles ca la No. 46l.
Lâcher la bride il quelqu:un.
Fro1J. Franc.
*1::.
11929 A ţine de frîu.
1. CREANGĂ, Pov., p. 178.
A stăpâni pre cine va.
« Stăpâne, de acum al femeIe cum se cade; numal s'o cam ţii din
frîU, şi să'i retezf unghiile din când în când, ca nu cum-va Să'ţI pună
corne.s - 1. CREANGĂ.
Tenir la bride il quelqu' un.
Prov. Franc.
================== pagina 298 ==================
298 PROVERBELE RONIÂNILOl�
*h.
11930 Îl ţine în noue frîne.
D-na Z. JUVARA, c. Feclesci, j.
Tutova.
A'I stăpâni de apropo. Acelaş înţeles ca la No. 11929,
cu mal multă tărie.
*h.
11931 A'i pune frîul.
V. A. FORESCU, c. Foliiceni, J.
Suctaoa.
A'I opri de a face ore-ce.
< La vreme 't·a pus ji-îul căci alt- fel se ducea de rîpă. >
FUloR
Vedr Femee, Pâmă, Popa.
*h.
11932 A'şi lua ale trei fui6re.
P. ISPIR.ESCU, Leg. p. 396; Snooe,
p. 78. - ANDREI MARINESCU, înv.
c. Humde, i. Argeş.
A'ş� lua ale trei fUlore şi lumea în cap.
A. PANN, ss« 1889, p. 104 �
II, p. 118 ..
*
A' ş'i luc� cele trei jittore şi had,
M. CANIAN, public. j. IaşL
Vecjl Femee,
A plecă repede, a fugi de unde-va. Vec,l.I origina �licerel
la cuvîntul Popă.
"Să ve luati cele trei fuiore, şi să ve risipiti ca puii de potârniche. >
- P. Isr-rnsscn, Sn6ve, p. 50.
«Să'ţ! iei trei fuiore şi să te carf.» - P. ISPIR.ESCU, Snooe, p. '78.
il
,.
11933
Ii bun se încălcescă fui6re.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 907 ..
================== pagina 299 ==================
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, ME.'iERTI
299
11934
Ii bun de tors la fuiore (ca babele).
v. ALEXAKDRI, Teall·., p. 234.
Nu face de o trebă mal alesii.
11935
*
A ţine fulor cu cine-va.
10K A LUI SBIERA, Pov. }). 246.
A se împotrivi cuî-va pnn vorbă. A nu se lăsa pe jos,
a nu se da bătut.
«Filosoful acela ţinea fuior cu hoterul şi nu se lăsa întru uimică
mal pe jos de cât diusul.» - SBlElU.
FUNIE
Vecjl Cap' rrr, c. Cor»,
Cap. X, c, Par.
11936
P'o funie doi inşi nici cum pot juca.
IOlW. GOLESCU, ]Jfss. p. 55.
Ved i Dom», Sabte.
Adică dOI stăpânt pe un lucru (GOLESCU).
*6
11937 Cu funia altuia nu te lăsa în puţ.
A. PAKK. Edil. 1889, p. 103; II,
p. 117; Archir, p. 13. -HINŢESC1J,
p. 64. -�. I. GROSSMAKN, Dict.
p. 37. - Scmin. Cenir, Buc. CI.
VIII, prin P. Gi\RBOVICJlANU .
.1.\'u te lăsă l?e funia a7tuz(� în puţ.
P. JSPIRESCU, Leg. r, 1872, 1"
174.
*
A nu se 7âsâ pe funia altuia.
D. DRĂGUESCU, c. Bucuresci, j.
Iifor.
1 o Nu te sluji. de lucrul altuîa şi, mal ales, nu te uita
================== pagina 300 ==================
Veql Tdu, NtVolaf·
Adică unirea decât desghinal'ea (GOLESOU).
PROVERBELE ROMÂNILOR
A. PA.NN, I, p. 105. - HINŢESCU,
p. ]24.
Cu O funie să'I legi şi p'amîndoi să'I în­
nec1.
Ta 01tcJ.ptlOY tO btpttoY 00 'CU.Xsw<:;, a.7'C0ppClTfj0W'J.t.
Ecclcsiast, IV, 12.
Funea întreită anevoe se va rumpe.
DI�I. CANTEMIR, Divanul, pl'ef.
apud B. P. HĂŞDEU, Etym. Magn.
p. 1191.
IORD. GOLESCU, Mss. TI, p. 73.
Funia cea îndoită cu mult mal mult ţine
decât cea desdoită,
*
Nu vorbi de funie în casa spinzuratuluî.
V. A. FORESCU, c. Folticeni,j.
Sucuuia.
Sunt la fel, de opotrivă rei.
A. Paun aplică !,licerea nevoiaşului şi leneşului.
A se adăoga la No. 5614.
Acelaş înţeles ca la No. 11938. Dicere din Biblie.
«E] mt se lasă pe !tm1a lor = nu are încredere într'înşi\>
20 Să nu te încredî în lucru străin.
11941
11940
11939
11938
300
.1
'1
1
Nu trebue să vorbesct, într'o adunare, de un lucru
care pote să supere pre cine-va, creiJencl că faci alusie
la dînsul.
Il ne faui pomi parler de corde dans la maison
d"un pendu.
a
•
j
================== pagina 301 ==================
LEGI, Îl'\'VETĂl'URĂ, MESEmr
Non nominare la fune in casa clell'impiccato. 1)
P1'OV. Tose.
Em casa de ladt'ao nao lembrar baraco. 2)
Prov. Port.
Im Hauee des Gehângten sprich nicht vom Strick. 3)
Prov. Germ:
Name nof a repe in hie house that hang' el himself.4)
Prov. Engl.
Tal ik7ce om Strileke i hcenqt 1YIancls Huus. 5)
Prov. Danez.
*6
11942 A fi drept ca funia în traistă.
BARONZI, p. 4E5. - H1Wf.lJ;sCU, p.
65. -1. IONESCU, Cart. Cit., IIl,
p. 159. - EM. POPESCU, înv. c.
Cioednesc!,lJ!ldrginen�, j. Dorohot,
*6
E drept ca funia. în traistâ.
A. P ANN, II, p. 30. - P. IsPI­
RJi:SCU, Leg. 1, p.174; Rev. Ist.
III, p. 377.-EM. POPESCU, înv.
e. Clocdnesci·]Jfdrgineni, i- Ialo­
mita.
*6
Stă drept ca fune« în traistâ.
G AVU. ONIŞOR, prof. e. Dobro­
veţ, j. Vctsluht. - Se. Norm. Inv.
CI. VI, prin P. GÂHBOVICEANU,
prof. - �1'. TU,\,ESCU, in». c. Ca­
tanele, j. Dolj.
') Nu se vorbesce de Iune in casa spinzuratulu'i.
2) In casa hoţului TIU vorbi de [LUlC.
s) In casa spinzuratuluf nu vorbi de June,
4) Nu numi funea în casa celuf care se spînzură.
5\ l\.Tn ur\,..'h; rlo fHn" �n ..... " . .." ... ",,1,,;- ro ...... o L::'O cn�"'7n ... ::;
================== pagina 302 ==================
302
*6
E drept ca lunea fn st1aitâ.
IULIU Gl:OFSOREANU,�. Galşa,
comit. Amd, Ul1ga·!"la.
*
EştZ ndrepi ca funia tu trasta.1)
N. ST. c. Nijopole. Macedonia.
*
Om drept ca [unea )n sac.
OSCAH ROSETTI, j. HHŞ1.
*6
A fi drept CCl funia 'n sac.
G. 1. MUNTEAJST, p. 72. -HIN'
l'Escu, p. 65. - Ci R. ALEXANDRESCU,
uuiqistr. j. Puina. - C. TEODO'
RESCU, ino. c. Cursesci, j. Yasluh�.
-E. J. PATIUCIU, Îl1V. c. Smulii,
j. Covw·11ân.
1) E drept ca funia în traistă,
A nu spune drept, 11 minţî.
Se <fi CEl pentru omul bet.
să 'Şl
GR. JIPEseu, Reln', Oraş, p. 1 J :3.
L. Ş.4.IKEAKU, Semas. p. 351. ­
S. 1. GROSSMAKN, in«. p. 130.
G. POBOHAN, insi. i Olt.
A merge drept ca funia în sac,
*
A spune drept ca funea în sac.
M. CANIAN, public. [. Iaşi.
*6
.A merqe ca funia 'n sac,
11944
10 Adică om ne-drept, vinovat cu multe,
20 Stă strîmb. Se <,1ice despre acel care caută
lea o posiţie bună şi nu p6te.
11943
il I
i
I f
================== pagina 303 ==================
11945
LEGl, Î.NVECi;ĂTUHĂ, 1fESImII
*
Se învîrtesce ca funia în traistă.
303
D. ZANNE, archii. c. Bolintin­
din- Fale,,j. If:fov.
Acelaş înţeles ca la N o. 11944.
11946
IşJ rea funia în traistă.
A. PAKK, Ecliţ 1889, p.19; J,
p. 68. - HIN'l.'ESO"C", p. 8CJ.
Adică lea şi plecă.
11947
A băga lunea navei prin urechia aculuI.
LAUHIAK & l\1AXHvI, Glosm', p.
40.
A Împlini o lucrare forte grea.
11948
A apuca cap de fune.
DI1f. CAKTEMLR, Hron. It, P:
17, apud B. P. HĂŞDEU, JiAym.
Maqn. p. 1392-1393.
A găsi un punct de plecare.
<De aicf vor uni] sa apuce cap de fune ca să arate că aceşti Os­
trogoţ,! remaş! să fie lăcuit p1'e locurile Daclueî.» - DIM. CAKTElYIIH.
11949
*
Ca funia pe spînzurat.
GR. POIEKARU, ing. c. Rassa, j.
Ialomi]«.
Adică de loc.
«L'a sustinult (îl iubesc) ca funia pe spinzurat.»
FURCĂ
Vec,lj Cap, PilmÎlZt, Per.
11950
Când ajunge furca aprope de ochi
Anevoie mintea să ţi-a ai la loc.
================== pagina 304 ==================
A ţine piept, a se opune.
Tribuna Popor., Arad II, �o.
18(3.- T. SPERANTĂ, I, p. 100
PR.OVER.BELE ROlYL'l.NILOR
DrM. 'J'ÎOIUNDEAL, Fab. p. 15.
Când vine furca la ochi cu greu iaste
aceluia carele nu scie să. şovircălescă.
*
A sta (ţine) furcă.
GAVH. ONIŞOR, p�·of. c. Zorleni,
j. Tuioua.
Reu aşedat, fără nici o reguL1,
*
A dă. de furcă.
11955
,,- Dar de-a dice că e curcă?
- pice curcă. ba ne-curcă!
Ce tot tii intr'una furcă?
Daca '1 curcă
Ce se 'ncurcă
TOClDfl 'n. zarea zorilor
In calea vinătrn-ilor '?»
F. LUZZATTU, c. Bucuresci, [,
Ilfov.
10 A da de muncă, a da ele greu.
20 A îmbătrâni. Se dice pentru acei bărbaţi cari îrn­
betrânesc şi tot nu se lasă de eraîlîourî, însă fără nici
o i sbândă,
Există o snovă 'i11 ace stă privinţă care însă nu se p6te
publica.
A VR. COROEA, paroh, c. CoşteiU,
Banat.
11954
*6
11953 Par'că 'I aruncat din furcă.
Il Ieă pe gona, îl intîmpină cu vorbe de ocară în cât
îl silesce să fugă.
Acelaş înţeles ca la, N o. 11900.
* 6,
11952 Il Ieă cu furca lungă.
11951
Adică la dssnădejduire şi mintea ne-o pierdem (Go­
LESCU).
304
t
I ,
================== pagina 305 ==================
11956
LEGI, INV:En,'ĂTURĂ, �mSEHli
*
A se certa furcă,
305
FILIMON, Ciocoi, p. 60. - P. Is­
PIHESCU, Reu Ist. 1, p. 232.­
FR. DAME, 1. p. 224; lf, p. 45.
Veci! Per,
A se certa reu.
«M'am certat furcă cu Vodă pentru Dvta. >l
1. GHICA.
*L:o.
11957 A ave de furcă cu cine-va.
A. PANN, III,p.137; Moş Alb,
Il, p. 54. - P. ISPIRESCU, Rev.
Ist. 1, p. 232.- BARONZI, p. 42.­
L. ŞAINEANU, Dict. p. 341. - FR.
DAME, Il, p. 45.-E.f.PATRIClu,
in». c. Smulţ!, j. Covurhtht.­
G. POBOH.AN, inst. j. Olt.
A ave greutăţi; o încurcătură, o răfutelă cu cine-va.
«Da îţi coc eu turta, nu te las în pace,
Am de furcă încă cu tine, sarace."
A. PAN)!.
Noue avonsun eompte ci reqler.
Prov. Franc.
Noue avons n' pomme c� peller essonle.r)
Prov. vVallon.
Mit Einem ein Hiihnchen eu pfiitcken haben.2)
Prov. Germ.
I haue a croto to piele toith. YOM.3)
Pro». Enql.
Ik heb een appeltje met 1), te schillen.4)
J 'roo, Olarul.
1) Avem un mer de curăţit (de cojă) împreună.
2) A ave o găină de jumulit cu cme-va.
3) Am o cforă de jumulit cu dumneta,
================== pagina 306 ==================
306
11958
PROVERBELE ROMÂNILOR
At haue en Hene at plukke med En.!)
Prov. Danez.
FURCĂ
VeqY Bălat, Fus, MUIere,
Stnpit, Voraă.
Furcă fără fus, nici cum se p6te.
lORD. G OLESCU, 1J188. rr, p. 73.
Vecii ]vlutel'e.
Adică muiere fără bărbat, că cele din fire făcute a fi
impreunate una cu alta nu se pot despărţi (GOLESCU).
Veg.i N o. 4043,
11959
6
La horă me îndes, me îndes, iar de furcă
fug cât pocîu.
1. rOPESCU, în». c. Dobreni. j.
Ilfov.
Pentru femela cea leneşă.
*6
11960 Are stuchici la furcă.
1. BĂKESCL', ])1'of i. Roman.
VeqY Stupit.
Acelaş înţeles ca la N o. 6024.
*
11961 Vediţ! de furcă şi de câlţl!
A. P AKK, III, p. 122.
Veqi Câ!!,:
Veg.i'ţl de trebă. Ameninţare la cas de ne-supunere.
*6
11962 A nu ave de furcă.
HELIADE·RĂDULESCU, p. 93.­
Ma'i01' P. BUDIŞTEANU, j. Ilfov.
Veq'i Carer.
A fi sărac cu desăvîrşire.
================== pagina 307 ==================
LEGI, ÎNVE'f.t\.TUH.t\., �mSERII
FUS
307
11963
In mijlocul ariiI se bate fusul.
fORD. GOLESCU, 111ss. II, p. 16.
Ne arată că trebuie să aşe<;lăm orice lucru la locul
seu (GOLESCU).
FUS
Ve41 L11uren.
*6
11964 De fus
Sări în SUS;
De furcă
IţI facl nălucă.
A VH. CORCEA, paroh, c. Coşteh1,
Banat.
Despre femeile negrijose 1) şi leneşe.
11965
După fus şi mosorul,
IORD. GOLESCU, 111ss. II, p. 91.
Adică după muncă şî sporul (GOLEscu).
*6
11966 1ş1 trage fusul prin cur.
IULIU GROFSOItEANU, în». c.
Ga/şa, comit. Arcul, Ungaria.
Despre femeea leneşă.
*6
11967 Par'că'i pusă cu fusul.
GAV. ONIŞOR, praf. c. Am'ă­
mesei, j. Tutoca.
Pentru o barbă rară
================== pagina 308 ==================
308 PROVERBE LE ROMÂNILOR
*6
11968 Cât smiceaua fusului.
D-na Z. JUVARA, c. Fedescl, j.
Tufova.
Adică forte mIC, forte puţin.
«A l'emas cât smiceaua fueului.»
GAclu
11969
*
Ca s-Iiaî gâcilu, copia (cupia) o-ai că
o-al.')
I. COYAN, PI·Of. c. Samarina,
Epir.
Dacă ţi-ai asigurat cele mal Însemnate cele-l-alte vin
de la sine. Dacă ai convins pe căpitan, convinsă e ceta
întregă.
GALBEN
I. COYAN, prof. c. Turta, Epir.
11970
*
Ş-tu paliupeatec,
tinia.2)
s'hibă, Vinetca ş-are
Omul bun, deştept, etc. şi sărac să ne nu perde nimic
din valorea lui.
In cestimentis non est sapieniia mentis.3)
Prov. Lat.
L'habit ne [ait pas le moine.
P1·OV. Fmnr.
Dos Kleid machi keinen lJ![dnch.4)
Pro». Germ.
1) Daca iei caţa, turma o al şi o ai (cu siguranţă).
2) Şi în petic vechiu să fie, galbenul (de Veneţia) îşi are preţul seu.
3) In haină nu stă cuminţenia minţii.
4) l-Talllf" 1111 f:::lC'p r:illlCT;;!rnl
================== pagina 309 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
GĂLETĂ
GAZDĂ
Veq.i Bătaie, H,,!.
GEALĂD
309
'11971
*
Din gealău,
M. CA�IAN, public. j. Iaşi.
Ved] BtI1-dă, Topor.
10 Om subţire, cu gusturI alese.
2� Om deştept.
Prin opunere cu dicerea : om din topor.
GEAMBAŞ
11972
*
Geambas.
FR. DAME, II, P: 61.
Om ne-cinstit, care caută să înşele pre alţii.
GEREMEA
11973
Lucru de geremea.
FR. DAME, II, p. 62.
Veq.i Bel/ie, Ciacă, Dîr­
uală,
Lucru grosolan, reu făcut.
GHICITOR
11974
Şî ghicit6rea după ghicitor.
IORD. GOLESCU, MS8. IT, p. 87.
================== pagina 310 ==================
310
PllOVm�BI!:LE RO;lIANILOR
-----
GHIERBĂ
*6
11975 A nu fi în tote ghierbelele.
(}. P. ::lALvru, îno. c. SmulţI,
j. Cotrurluiic
Adică a nu fi în t6te mintile.
Ghlerbă însemueză tret fir� ele bumbac, de aţă sau de
tort; <"lece ghierbele alcătuesc o juru hiţă.
Sunetul gh se pronunţă Între ve şi ghe.
GHIGAR
11976
Sara ghigar, dimineta spatar.
DIM. CXNTEYIIR, Ist. Icrogl., p.
29\:J.
Ve<;ll la N o. 256 înţelesul şi origina acestei c;licel'l.
Hiel' uacher, huy cheualier.
Prov. Franc.
Hontem uaqueiro, hoje cavalleiro.1)
Pr·ov. Port.
Oggi mercante, dom ani viandante.2)
Prov. TOBe.
Heute Har, morqen. Knecht.")
Prov. Germ.
Heden qraaf, Morqen slaaf. 4)
Prov. Oland.
1) A cII văcar, mâne boer.
e) Ae/l negustor, mâne pribeag.
") A11 stăpân, mâne sluga.
4: ... \ ,1;' I""''''''';+-O ....... t: .... ,...�"l,... ..
================== pagina 311 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
GIUVAERGID
311
11977
*
Giuvaergiu bun îşi cun6sce diamantul.
.M�aior P. BUDIŞTEANU, C. Bu­
curesci, i. Ilfov.
Se respunde mal ales celuî care vre să ne prostescă,
GLAGOLE
*6
11978 Am eu glagore în cap.
A. PANN, Edit. 1889, p. 158.
- C. BUNGEŢIANU, preot, c. Co­
soveţ, j. Mehedinţ'i.- ANDREI MA­
R.lNESOU, în», c. Humele, j. Argeş.
Am eu glagole la cap.
A. PANN, III, p. 127.-P.
ISPIRESOU, Bev. 18t., I, p. 231.
10 Nu sunt prost, sciu eli ce am de făcut.
2J Se �ice în deridere, pentru cel proşti.
Glagole este a trela literă din alfabetul cirilic.
GL6BA
VeqI Arman.
*6
11979 A da g16ba pentru cine-va.
J. CREANGĂ, Amint., p. 50.
*
A plăti g16bn pentru altul.
s. J. GROSSMANN, tn«, p. 90.
A plăti despăgubirea cuvenită pentru o pagubă pri­
cinuită cui-va.
< Stricăciunea se făcuse şi vinovatul trebuîă să plătescă. Vorba ceea:
nu plătesce bogatul ci vinovatul. Aşa si tata a dat olohn. nfmt.rn minA
================== pagina 312 ==================
312
11980
PROVERBELE ROMÂNILOR
GOGOŞAR
Nu se vinde gogoşarulul gogoşi.
LAURIAN & MAXIM, Glosar', p.
2:-1.
Vedr GrădInar.
1 U Când vrel Sit dar, celut care are cu prisos, un lucru.
2° Când vre să înşele sau să înveţe pre un altul mai
şiret sau mal înveţat de cât dînsul.
Il ne faui pas apprendre au» poiesone ('1, naqer.
Inseqnar le lepri a correre.Fi
P7·OV. Tose.
Er wiU den AdIer flieoen leh1'en.2)
Pro». Germ.
rau must noi teach fisl: ta swim.3)
Prov. Engl.
11981
*
Gogoşar,
1. ŞĂINEANU, Dict., p. 360.
Adică mmcmos, şarlatan.
GOLOGAN
Veq.r Cap. ViI, c, Bunli­
di1Jtinefli.
GRĂDINAR
v C(F Grîs{·ă.
11982
Urit grădinar cel ce din rădăcină ori-ce
rod el tale.
lORD. GOLESCU, Mss. ] J, p. 14.
') A învăţa pe Iepuri să fugă.
�) y'.re să. înveţe pe pajură să sbore.
================== pagina 313 ==================
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, MllSERII
Se dice pentru cei lacomi şî cumpliţi ce nu vor să
lase nici de sămînţă ce-va (GOLESCU).
11983
După grădlnar şl florile.
IORD. GOLESCU, Mee. II, p. 91
Adică după om şî slujba lUI (GOLESCU).
11984
A vinde castraveţi la grădinar.
D·na K B. MAWR, p. 44.
*
A vinde grădinaruluz castmve'i.
G. I. MUNTEANU, p. 72. - r.
IONESCU, Cart. cu., nr, p. 224
*6
Grădinarulu't nu )i vind/!' castraveţi.
V. A. FORESCU, c. Folticeni, i.
Suciaoa.
*6
'ri-a� găs·it să vinrJ.t cmstavefi la grădinar.
E. 1. P Al'RICIU, înv. c. Smulţi,
j. COVU1·luiu.
*6
Vinde castrave{i la grădinar) şi lui îi inirna
acră.
GR. ALEXANDRESCU, magistr.,
j Putna.
Umblă la grădinar crastaoett să vînrJ.ă}
Şi luz} de dînşi'i} fi este acră (a sa) rînză.
A. PANN, I, p. 29. - HIN1'ESCU,
p. 39.
Vindi prajI, a grădinarlul. 1)
PERICl,. PAPAHAGI, Zweit. Jah­
res., p. 179.
Acelaş înţeles ca la No. 11980.
================== pagina 314 ==================
314
11985
PROV m,BELE ROMÂNILOR
Delphinum naiare docee.h
Proo, Lat.
On ne doibt pas enseigner le chat a soriser.
Proo, Franc.
In:segnare a' qaiti rampicare+;
P�·ov. na.
Filho de peisce nao aprende a na/iar. S)
Prov. Portug.
A perro viejo no hay tustus.4)
Pron. Span.
Ej' will den Fischen das 8chwimmen lehren.5)
Proo. Germ.
An old fox needs learn no craft.6)
Prov. Engl.
Grădinarul nu cumperă florI.
BARONZI, p. 49.
A vinde tior; grădinaruZul.
BARONZI, p. 47 & 69.
Acelaş înţeles Ca :a N o. 11984.
Porter de l' eau el, la riuiere.
Prov. Franc.
1) Inveţî delfinul să înnote.
") A în veţa pisicile să se caţăre.
3) Pescişorul nn învaţă să Înn6te.l
4) Cânele bătrân nu învară cutu-cutu,
5) Vre să Înveţe pesciî s1\ înnote, '
6) O vulpe betrână nu are trebuintă S:1 Învpt"p <;;;lrf>.tll,..
================== pagina 315 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
315
*1:::.,.
11986 La grădinar! crastaveţi să nu vindî.
A. PANN, Edit. 1889, p. 154.
- HINŢESCU, p. 70. - ION VÂL­
COF, st'ud. J. Dolj.
*1:::.,.
Nu vinde castraveţt la grădinar.
C, TEODORESCU, înv. c. Lipova,
i. Vasltd'U,
Nu umbla să vinqr castraveţz la grădinar.
N. GANE, Conuorb, Liter.
La grădinar crastavefi să nu vinqz, că inima
luz e acră de el:.
A. PANN, lIf, p. 124-,
*1:::.,.
Nu vinde castraveţ't grădinarulur) când el
îi aruncă peste gard.
PÎRVU, elev Se. Norm. Buc. c.
Iresci, j. Tulova.
Acelaş înţeles ca la No. 11985 sub formă de povaţă.
Vender il miele a ehi ha le api. 1)
Prov. Ital.
Echar aqua en la mar'. 2)
Pro». Span.
Wasser in' s Meer traqen. 3)
Proo, Germ.
It is like earrying coals ta Neiocastle. 4)
Prov. En,ql.
') A vinde miere la cel care arc albine.
'; A căra apă la mare.
a) A duce ană In mare.
================== pagina 316 ==================
316 PROVERBELE ROMÂNJLOR
*b.
11987 Nu vinde pepeni la grădinar.
K. A. ZAMFIREScu-DIACON, în»,
c. St'htbien'l, i. Dorohot.
*b.
Nu vinde pepen't vercf/l grădinarulu�.
M. LUPESCU, înv. c. Broscera,
i. Suciava,
Acelaş înţeles ca la N o. 11986.
11988
Nu vinde flori la grădinar.
BARONZI, p. 38.
Acelaş înţeles ca la N o. 11987.
GRAMATICĂ
v cqt Cond ac.
GRAPĂ
*b.
11989 Merge ca grapa pe uscat.
GAVR. ONIŞOR, prof· c. Dobro­
veţ, j. Vaslulu.
Adică o duce greii de
*b.
11990 Cu grapa nu
Veql aur.
tot.
mergi la sapă.
V. :::lALA, dasc. c. Serbescl, co­
mit. Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 11588.
*b.
11991 A se ţine grapă de cine-va.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesc't, j.
Tutova.
Veq'l Scatu,
Acelaş înţeles ca la No. 1135.
================== pagina 317 ==================
317
GRESIE
Veql Cosă.
GROŞ
11992
*
A afla groş pe groş.
G. POBORAc<, inst. c. Slatina,j.
Olt.
A afUt comort f?i avere multă.
GROŞIŢA
*.6.
11993 Mai lesne scoţi din pişetore, de cât din
N';'*\ o groşită.
ANDREI GEq', c. Vaşc011, comit.
Bihor, Ungaria.
Pentru omul sgârcit.
*.6.
11994 El a pus groşiţa.
IUL. GROFSOREANU, înv. c. Galşa,
comit. Ara(( Ungaria.
Când unul nu se dă bătut, cela-l-alt încheie discutia cu
acestă dicetore.
GUDA
*.6.
11995 Nu me după gude pe sate
Că sunt la noi bagate.
V. SAI;A, clase. c .. Zlfiziies, comit.
Bihor', Unqaria.
Adică nu mai căuta femei rele pe aiurea că sunt des­
tule pe la nof.
Gudă, plural qude, partea femeîescă a căţelet, are în
comitatul Bihorului înţelesul de: curvă. 1)
================== pagina 318 ==================
,1Ifare 'j Dumnedcu şi meşter 'I dracul. Helbet, vom pute veni. de
hac şi spâuulut celula; nu'! vremea trecută.» - 1. CREANGĂ, p. ;!13.
A O sc6te la capăt cu cine-va: a'l învinge, a'I sili să
se de Învins.
HAC
PROVERBE LE ROMÂNILOR _
318
N u'I destul că 'mi dă stăpânul
Pentru slujbă hacul meu.
T. SPERANŢA.
El slujesce cu dreptate
Şi ieă hac pe jumătate.
Poes. Pop.
<A! fată de lele ce mi-ai fost, cum rnt-at scapat! eu socoteam că
dormi. Dară fie, tu n'o să mal scapj, il1 1'1')1 e'll ţie de hac.» - P. l s­
PIRESCU, p',362.
*D.
11996 A'i veni de hac.
Cuvîntul hac) de la arabul hakk: vulgar hal: (drept.
ceea ce se datoresce, obIigaţiune) Însemna la noi în ve­
chime, şi a păstrat până astăg.f înţelesul ele: chirie, plată,
despăgubire în bani, lefă, simbrie, etc.
A. DE CIHAC, Dict. Etyrn.lI, p.
583. - V. ALEXANDRI, Teatr., 1',
217, 503 & 641. - P. ISPIRESCU,
Leg., p. 45, 86, 179, 283 & 362.
- 1. CREANGĂ, Po». p. 32 & 213
- PE. DAME. IT, p. 9�
<Mergend acolo Enicer-aga au strîns clorbagii], şi aşa şi din Enicer1
i-aii dat respuns : cum de are şi vre Imperatul să aşede pace cu Nemţii,
şi Vezirul, nof avem a cere hacul sângeltd nostru, şi a părinţilor noştri:
ci noi cerem 6ste.' - N. COSTIN, Letop. Il, p. 25.
Grigore Ghica a pus, la 1729, la dare de hac pe Tă­
tarif aşeg.aţi în Bugeac, silindu't sa plăteacă arenda pă­
mîntuluî ce'I ocupau. De aci ar fi remas vorba: a'l veni
de hac. De unde 'I'ătarit erau deprinşi numai a lua şi it
robi, în Moldova, acum trebuia să plăteacă uşur, uium
şi hac.
================== pagina 319 ==================
LEGI, ÎNvETĂTURĂ, MESERII
319
PENTRU SUPUNER.EA TĂTAR.lLOR NOHAI DESPRE GmGORlE
VODĂ.
< La câtă cale şi supunere i-au mai adus până la anul 7238, încă
nu am trecut a nu scrie. Jntâiu pentru tate gâlcevele şi davalele Tă­
tarilor, cu câte se acolisiaii ei de Moldovenf, unii cerând robt, alţii
cal, boi, şi altele ne-numărate de tot felul de dava, năpăstr, de care
pururea erau înveluitr Moldovenit ; că davalele lor nu aveau sfîrşit
niciodată, şi era supărată marginea şi ţera despre dînşii. Insă acum
la purcesul Hanului, strîngendu-se el cu totii, Mîrzacii, şi capetele
înaintea Hanulut, au stătut cu toţii la un cuvînt. poftind numal să
se facă slim, arătând multe strimbetăt) că au despre Moldoveni, so­
cotind că de vor lua el acea vore de la Hanul să se facă slirn, cu
acesta s{t 'ŞI pată facă resplătire pentru călcările ce li s'au făcut lor
în vremea oşti rei. Ce se vedetr deră, cum i-au întîmpinat şi Grigorie­
Vodă; că trămitând acolo -borerf vechilî, de a:t stătut cu Nohaii la
Divanul Hanului, cum şi cu alţi totr ai curţel lui, i-au oborît tare pre
Tătari; că au isprăvit hogetu la acesta, pentru tate davalele ori cât
ar fi avut Tătari] a cere la Moldovcnit, sau MoI devenit la Tătari, de
când megieşeso el cu Moldovenii şi până acum, să fie tate tăiate,
nemică să nu albă a mal cere nict 'I'ătarit la Moldoveui, cum şi Mol­
dovenii la Tătari. Şi au remas tera în bună odihnă, şi în mare re­
suflare despre Nohaî, Şi osebit de acesta, i-au chivernisit Grigorie­
Vodă pe Noha!, de i-au făcut şi zapis J\lîrzaciI şi Căpiteniile cu mare
legătură, întru acest chip numar, pe unde le vor arătâ vechili'î dom­
nului de pe margine, adecă Sărdarul. şi alţi Căpitauf Pîrcălabt, loc
de păşune dobitocclcr, în locul Moldovei, atâta să pâşescă bucatele
lor pe pămîntul Moldover. cu sciintă şi cu vofe eră mai mult să nu
se întindă. Şi ei să plătescă hacul pămiutuluî, cât li s'a orînduit Şi
până la atâta rămăsese de călcaţi şi de SUpUŞI :\ ohaiî, cât el la atâta
smerire nicf odată nu mal venise.> - Cronica Anonimă, Il!, p. 173.
Vegl pentru alte amănunte articolul Dvlut Ghibăneseu,
Tmgere pe sf8râ, în Opinia din 27 Aprilie 1899.
*6
11997 Ţi-ai dat de hac.
D·na ZOE MlHĂILESCU, înv. c.
Buşteni, j, Prahova.
Nu seiI ee să mai facl, ţi s'a Înfundat.
HAIDĂU
*6
11998 Haidău.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesd, j.
Tutova.
================== pagina 320 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOl�
HAIMANA
Vedî Lucru, Sat.
11999
*
Haimana.
Acelaş înţeles ca la No. 11993.
Se da odinioră, numele de haimana lucrătorului tocmit
în mine pentru ori-ce lucrare, adică fără serviciu fix.
HAM
v-ar Cap. 1.[, c. I:[am,
Ne",,' a Şede, a Sta.
*6
12000 Şi-a luat hamul şi praştia.
A. PANN, IIT, p. 95. - G. Po­
BORAN, inst., j. Olt. - ZOE MI'
CHĂILESCU, înv. c. Buşteni, [. Pra­
hova.- V. !UMBU, înv. c. Brănesct,
j. Dîmbooita.
*
Apucă hamul şi praştia.
lON HĂHBEA, Gazet. Maced. I,
p.9.
A se apuca cu putere de o trebă,
No'i hotărît ÎţI ma'i spunem
Că picrorele 'n prag punem
Şi vorba nu ne schimbăm;
Nic! un cuvînt nu mal pote
Din pepen'i a ne mar sc6te
Supunere ca să 'ţi dăm.
Ieuţ! dar praştia şi hamul
Puneţr în cumpănă dramul
Şi mesurile îţi Ieă ;
Du-te şi tu de mnncesce,
Câştigă şi te hrănesce,
Cu vorba nu 'ntârdiă.
A. P ANN, III, p. 95.
================== pagina 321 ==================
:321
12001
HANGIO
Veqi Chirig-i':;.
*
Hangiu şi om de trebă !
M. CA�tm, public. j. Inşi.
Lucru peste putinţă.
HAP
12002
*
A înghiţi un hap (hapuri multe).
*
A înghWt hapul.
LAZ. ŞĂINEANU, Dict. p. 373.
- FR .. DAME, l l, p. 98 & 188.
Vcqi Cât, l'lod, a i».
1 ghiţ't.
Adică a răbda ceea ce nu putem împedica, şi nu ne
este pe plac.
Aoaler la pilule.
Proo. Franc.
HARAM
*6
12003 De haram a venit, de haram s'a dus.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p.
284. -G. DEM. TEODORESCU, Oer­
cet , p. 92. - V. A. FORESCU, c.
Foliiceni, j. Suciaoa. - C. TEODO'
RESCU, înv. c. Doqele, j. Vaslu'iu.
*6
De huram a fost, de hanun s'a dus.
E. I. P.<\.TRIOIU, înt". c. Smulţf,
,j. Corurluiu.
Horam a fost, horam s'a dus.
G. DEM. TEODORESCU, Cercei.,
================== pagina 322 ==================
322
PIWVERBELE lWMANILOR
Ce e de 71((1'01'11, de 71((1'am se duce,
G. DEtL TEODOHESCl;, Cercet ,
p. 93.
Cum lucram un it' au tot horam ) i-a dat.
T. SPEHANŢĂ, J, p. 221.
Lucrul căpătat uşor sau pe ne-drept, se perde cum
s'a dobândit. Prin urmare omul să nuşt facă avere prin
căi piezişe.
Banii câţi cu nedreptate câştignş), caru 1 am pus,
După cum haram veni1'ă astfel şi haram s'aiî dus.
Haram, de la cuvîntul arab harum, lucru iuterdis, oprit
de lege; turc: harum; ne-permis, pe ne-drept dobândit.
Ve�li pentru mal multe amănunte L. Şălneanu, Elem.
Ttirc., p. l)96.
POVESTEA VORBEI
DOI inşi Re 'ntovăroşiră cu 'nvoire Într'un an
Şi mergând inchiriara 'n oraş cârcnnnă cu han,
Insă unul c'ostenelă la vind are a stărui,
Ş'altul puind căpitalul vin, rachiu a-I tîrgui,
Deci acel cu căpitalul încoact încolo urnblând,
Pe la deinrI şi poverne, vin, rachiu cumperând
Preţul la fieş-ce care mal încărcat îl spunea
Şi câştigu 'ncărcăturit 'ntr'altă pungă îl punea.
Cel din han tar, ca şi dînsul. alte 'u folosu't făcea,
El băga cu daniţi apă 'n marfa ce 'i o aducea,
Şi pentru acel adaos din viudare Imn} trăgeă.
Ş'întro osebită pungă îi haga şi îl strîngea.
Dar pentru acestă faptă îl veni a se gândi
Ca nu, prin \']"0 Întîmplare, tatna a se dovedi,
Şi având în han, la sore, o butie de oţet
In care tot turna apă şi vindea Încet, încet.
Aruncă pe vrana buti! banif ce îi tăinuia.
Ş'apor, d'aci Înainte, tot mereu punea în ea,
Cel cu căpitalul Iarăşf se tot gândi ne 'ueetat
In ce loc să pue banii câştigatt din încărcat,
T'ovaroşul să nu't simtă uneltitul meşteşug
Şi să i se de de faţ,ă tauiicul seu vicleşug.
Intraoestea vădend butea, cea cu oţet, <;lise sus.
Socoti că nu se pote alt loc mal sigur de pus,
Şi scotând prin tamă banii intrinsa îl slobodi,
Unde şi cel-alt tovaroş punea în fie-ce di :
ApOI, d'aci Înainte, amîndoi ce câştiga,
Pe ascuns unul de altul tot mereu În ea băga.
================== pagina 323 ==================
___ L_E_GÎ, L'lVE'j,'ĂTUHÂ_' ._M_E_S_E_R_I_I ,
Deci implinindu-se anul, ali luat s'au socotit
Ş'amÎndoi ca să mal fie tovaroşt u u s'a 'nvoit.
Marfă nu le remi'lsese, nici mult nicf mal puţin.
De cât hutea cu oţetul �i o bute Iar cu "in.
La 'mpărţire fie-care butea cu oţet cerea
Şi pe cea cn vin nict unul în partea Iuî nu o vrea,
De şi costa mal mult vinul, după cum l'au preţuit,
Dar în but ea cu oţetul era câte s'au hotit,
Dacă văd şi ved el cum că cu certurt nu se împac,
Şi pe omeuî d'acest lucru ca să se mire Îl fac,
Incepură între dinşit ore-cum a bănui,
Şi nu putea unul altul gându 1 a'şt destăînul.
Unul diceă Întru sine: <Pbte tovaroşul meu
l\l'a vedut cum-va vr'odată când aruncam banii eu! >
Cel -alt aşa <,liceit Iarăşî : <Pote că 'n ea când am pus
M'o fi vel,lut ore-cine şi ducendu-se '1''1 spus !-
Şi ca să se întelcgă intre dinşi] prin cuvînt,
Se pun, şi unul pe altul se Întreb cu jurămînt
Cum că: ce este pricina între dînşii de se cert
Ş'in partea, sa fie-care cere butea cu oţet?
La 'ntrebările acestea socotind că s'au simţit
IşI spuseră unul altu] cum şi ce fel s'a hoţit,
Şi cum Lanir tot îu butea cu oţet îl lăsa
Socotind fieş ce care să o lea în partea sa.
Dar de vreme ce secretul intre ei s'a dovedit,
Acea bute cu oţetul s'o spargă a trebuit.
Aşa dar, prin invoire, acea bute ei spărgând
Şi unul şi altul parte de-opotr-ivă luând,
Puseră bani 'J) chimire şi s'au despărţit pe loc,
Şi să 'şI caute plecarii uorocirea Într'alt loc,
*
Unul dar plecând să mergă la un oraş osebit,
Fiind vară căldură forte de nesuferit,
Când veni un rîiî să trecă, care era forte lat
Şi să vedea apa 'ntiiusul ca creştalul cel curat,
EI poftind ca să se scalde, să răsufle de zăduf,
Descălecând legă calul la umbra unui stuf,
Se desbracă pân' la una, cântând bucurat nespus,
Şi d'asupra peste haine chimirul cu bani l'a pus.
Când intra ea să se scalde şi 'ncepu a inuotă
Jr veni în gând să se 'ntorcă spre haine a se uita,
Când iată un vultur mare, in sbor pe aci trecând,
Şi zărind chimirul roşu, că e vr'o carne credând,
Se repedi de odată cu un sbor grabnic, nespus,
Şi răpindu'l între ghiară să Înălţă Iar in sus.
El sărind în grab din apă alergă după el gol,
Strigâud, sblerând, răcnind tare, slobodind şi un p
V ulturul de spalrnă 'udată armă, glas când au<,li
Chimirul care '1 luase dt'ept în rîu îl slobo<,li,
Care a săltat prin unde ce va, unde a că<,lut,
Şi îl petrecll cu ochii până când nu s'a ve<,lut,
.El atunCI clătind cu capul şi privind spre cer în sus
:pice: «Din apă veniră şi iar în apă s'au dus. >
* *
323
================== pagina 324 ==================
Veqi Para.
324
12004
PR0VERBELE ROMÂNILOR
Cel-Ialt, şi el plecând farăşi la un oraş depărtat,
Unde trebuîă să mergă pe apă şi pe uscat,
Dacă ajunse la mare cu un vas se imbărcă,
Şi cu alţiI împreună spre acea parte plecă.
Calea fiind forte lungă, el în oare-care ceas,
In corabie d'o parte în siogurit loc s'a tras,
Şi îşi de prinse chimirul in care bani! era;
li scose, îi turuă 'n polă ş'incepl1 a'I numără.
O malmută, căpitanul corăbir ce-o avea,
Şi elin catarg de sus tocma cum Stil şi la el privea,
Il vodeă tbtă mişcarea în acel ceas ce-o făcea,
Şi galbenif în chimiru '1 carii frumos strălucea,
Se coborî jos hotesce şi ele departe gândi
Până când adună banit, în chimir îl grămădi,
Ş'alăturea lângă sine după ce îl lăsă jos
Ca să 'Şl potrivescă trupul să'I încingă mal frumos.
I'! răpi din ochi îndată şi fugind pe catarg sus
Cu chimirul împreună tocma în virfu'I s'a pus;
Şi acolo deschidându 'I începu a scot o din el
Galbeniicm'ii veduse şi a face 'ntr'acest fel :
C'o mână tiind chimirul, alta cu galbenf umplea,
Şi privindu'i câte unul în mare Îl asvîrleă
Rar, numai din doi treI unu] şi în partea'I aruu câ,
Care sta eu privirile să'! aelune cum pică
Ast-fel tot făceno matmuta până când n. isprăvit,
In cele mal depre urmă chimirul 'f-a asvîrlit.
El ve�Hmelu·se, săracul, fără veste 'ntracest reu,
Şi numărând ce-adunase, oftând dic« 'n gânelul seu:
,BaniI câţi cu ne-dreptate câştigaţI carii '1 am pus,
«Dwpă cum huram veniră astfel şi horam. 8' aii dus. >
A. PANN, Il, p. 76.
Male paria male dilabuntur. 1)
NEVIU.
Du diable vint au diable reiourna.
Haram qeldi, huram gheti_ 2)
Prov. T�{1'c.
*
Haramea, halane nu 's face.")
r. COYAN,1)1'01- c. Turta; Epir.
Acelaş înţeles ca h1 No_ 12003.
') Cele reu câ;tigate, reu se risipesc.
2) De haram a venit, haram s'a dus.
a\
================== pagina 325 ==================
LEGI, ÎNvE'),'ĂTURĂ, MESERII
HARTIĂ
825
12005
*
Hărtia multe rabdă.
Veql Cenu!Iă, Rez�s, Rc,Y�
zelie, Slove.
10 Poţi să scrii ce vrei, nimicuri, ca şi Iucrurî mai de
semă, minciuna ca şi adevărul, ş. c. l.
2° Când unul compune singur un act, pune în el ce
poftesce; remâne ca şi partea adversă să'I prirnescă.
Le papier souffre tout.
Pr·ov. Fr·anc.
12006
*
Hărtia suge.
BARONZI, p. 68. - H INTESCU, p.
74.
Acelaş înţeles ca la N o. 12005.
Le papier u«
Prov. Fr·anc.
HASNA
12007
*
Cu mărunteua
Cu mărunteua
Se face hasnaua.
ION VÂLCOF, siuâ., c. Craiova,
i. Dolj.
Micile economit formeză averile de frunte.
HĂŢ
Ve(F Cap. 111, c. Hăţ.
12008
*
De-a hătul.
SLAvreI, Gonv. uu-, V, p. 7.
Adică repede.
================== pagina 326 ==================
3:26 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
12009 'l-a venit Iepa la hăţ.
E. r. PATRIOl'U. in», c. Smtdţf,
J. Coourluiu,
Vedf iJf6ră.
S'a împuternicit, îi merg treburile bine.
HERESTREO
VecI' Ferestreii, JVfnz.
*6
12010 Taie cu here str eu.
C. TEODORESCU-CHIHILEANU, înv.
c. Brosceni, J. Suciaoa.
Ronfăe prin somn.
HÎRZOB
HLOBA
*6
12011 Bate hlobile să se pricepă calul.
G. MADAN, stud. c. Truseni, ţin.
Chişeneu, Basarabia.
Vegl Sea,
Acelaş înţeles ca la N o. 2480.
In Moldova se g.ice hlubă, de la ruseseul şi vechiul
slavic, OrJIOOJIH; polon., holobla.
Qui ne peut baiire le cheoal
Balle la selle ou le baei.
Prov. Franc.
Ohi non pi'w dare all'asino, da al basto. l)
Prov. tsa:
Quien no puede dar en le asna, da en el albarda.2)
Prov. Span.
1) Cine nu p6te da în magar, dă în samar.
2) Idem,
================== pagina 327 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESER.11
327
Who cannot beat the horse, lei hirn beat the
saddle.l)
Frov. Engl.
Man schliigt au! den Sack und meint den Esel.2)
Proo, Germ.
IABAŞA
Veql Iouaşea, lev(�sea.
12012
I-a atîrnat iabaşaoa de nas.
P. ISPIREscu. Leg. I, 1872, p.
175. -- FR. DAME, lI, p. 115.
A fi cu iaboşaoa la nas.
P. ISPIREBCU, Suote, p. 70.
Vedî Cinghe/, lavă,sea,
/eZ/tZ,sea.
Il stăpânesce cu totul, îl portă după plac.
SNâvA
BĂRBATUL CU IABAŞAUA.
"Doi prietenî se 'ntîlnesc. După ce 'şi dau bună diua :
- Ia spune, nenişorule, dice unul din ei, cum o duel cu femeea?
- Forte bine, respunde el, în diua cununiei chiar, cum am venit
a-casă, am luat un scaun care mi se părea că 'mi stă în cale, şi l'am
trântit aşa de tare în cât s'a făcut tandărî. Femeea mea credând că
sunt un năbădăîos, umbla pe lângă mine ca pe lângă o bubă coptă.
Eu din parte-rnî nu 'r-am dis până asl'î uict du-te mai încolo.
- A mea m'a prostit de tot. N'am di albă din pricina el. O să
incerc să fac şi eu ca tine.
După ce ajunse a casă, se face a fi supărat, şi unde pune mâna pe
un scaun, şi '1 trântesce de nu se mai alege nimic de dînsul, apoi se
restî la femeia sa diceudu't că nu îngrijesce să fie puse lucrurile la
locul lor.
- Târgiu te-ai deşteptat, bărbăţele, acum eşti cu iabaşaoa la nas,
respunse femeea.> - P. lSPIREscu.
Paire droquer quelqu' un.
Prov. Franc.
') Cine nu pute bate calul, lasă'] să bată şella.
================== pagina 328 ==================
328
PIWVERBELJ> IWMANILOR
IARMAROC
*6
12013 A ajuns (venit) la spartul Iarrnaroculuî,
GR. ALEXANDRESOU, maqistr, j.
Puina. - E. 1. P ATRIOIU, in». c.
Snntlp, i. Couurluiu,
*6
A venit la spartul eormarocului,
v. A. Fonasou, c. Folticeni, J
Suciai:a.
Adică pre târg.iii, după ce trece vremea cea cuvnn­
clasă.
*6
12014 Când O pune şi doba, earmarocul are să
fie gata.
V. A. FORESOU, c. Dorna, j
Suciaoa.
La o prostă adunare.
IAVAŞA
12015
A pune Iavaşaua cui-va.
I,AURIAN & MAXIM, Glosar, p.
299.
Ve4i Cinghel,Iaba{a,
Iev(�sea.
Acelaş înţeles ca la No. 12012.
IC
* 6 �
12016 Amblă ca ieu în caldare.
T6N ROMAN, teol. c. Vima-Mica,
comit. Solnoculus, Ungaria.
================== pagina 329 ==================
12017
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
IEDEC
*
Trage'l la Iedec.
329
G. POBORAN, inst. c. Slatina,
j. Olt.
Ad u'l apr6pe de tine, să 'ţi VIe bine pentru a te răfui
cu dînsul.
IEVAŞEA
Vedî Iabay-a, Iauasa.
12018
'I-a atîrnat Ievăşeua de nas.
HIN'fESCU, p. 76.
*
'I-a JJus ieuaşaua la nas.
Vet�'î Cinghel, Iabafa,
leva;fa.
Acelaş înţeles ca la No. 12015.
ILAu
Veqr Ciocan.
12019
:1:
Intre ilău şi ciocan.
GR. ALEXANDRESCU, magistr. j.
Putna.
Ve'Îi Ctoca»,
Acelaş înţeles ca la N o. 11561.
M8't'Cf.ţO 't'E EÎ.'X.[tovo<; Ml crrpOpa.<;.l)
Prov. Elin.
Inier malleum el incudem.2)
Pl·OV. La.t.
1) Intre nicovală şi cîocan,
================== pagina 330 ==================
II
330 �P�R�O�V=ER=B=E=L=E�R=O=M=Â=N=I=L=OR� __
Se trouoer enire l' enclume et le marteau.
Frov. Franc.
Esser ira l'incudine e 'l martello.1)
Pro». Itai.
Zwischen Hammer und Amboss sein. 2)
Pro». Germ.
Betuieen hatok and buzzard.3)
Proo. Engl.
Tusschm den homer en het aanbeeld.4)
Pro�. Oland.
Eg vâr millum hamars og stibja.5)
Proo. Norv.
IMBLACIu
Ve(F Vorbă.
A bate reu.
12020
A IMBLĂTI
*
A îmblăti.
L. ŞĂlNEANU, Dict., p. 392. -
FR. DAME, II, p. 126.
') A fi Între nicovală si ctocan,
2) A fi Între ciocan şi' nicovală.
3) Intre soim si uliu.
4) Intre �Iocad şi nicovală.
5) Ti',r�'11 1ntl"p ,...;- ......... " .... ,.: �,!� l'::::
================== pagina 331 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
IMPĂCARE
3Bl
*h.
12021 Mai bine o împăcare strîmbă de cât o
judecată dreptă.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesci,
Tutova. - E. 1. P ATRwlu, înv.
Smulţ'l,j. Covurlu'lu.
Vec!I 112votaIă, Jude­
cată, Pace.
Condamna judecăţile Între omeni ca păgubit6re, chiar
pentru cel care, dragă Demne, să g,ice că a câştigat.
Un mauvais accommodement oaat mieux qu'un
bon proces.
Prov. Franc.
Meglio un maqro accordo, che una qrassa sen­
tenEa.l)
Prou . .Ital.
Mas vale mala aoenencui que buena sentencia.2)
Prov. Span,
Ein maqerer Verqleicli iei beeser, als ein feiter
Procese.î;
Prou, Germ.
Aqree, for the law te costly.4)
Prov. Engl.
Beiri er mo.q1' forlikun eun feitr prosess.5)
Prov. Island.
1) Mal bine o slabă lnvoîelă de cât o grasă (bună) hotărîre.
2) Mal bună e o rea lnvoîelă de cât o bună hotărîre.
3) O slabă lnvoîclă este mal bună de cât o grasă hotărîre.
4) Imuăcati-ve. căcf m-oce cn l p.c:.tP. {'{\.;:ti.:::itAr
================== pagina 332 ==================
*L::o.
12022 Cine împarte, parte'şî face.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 149: IlT,
p. 121. - BARONZI, p. 51. - HIN'
'fESCU. p. 78. - HELTAD-R.ĂDULE­
SCU, p. 104. - r. G. v ALENTINEANU,
p. 17 & 32.-P. JSPIRESCU, Leg.
1, 1872. p. 175; Rev. Ist. lI, p.
151. - L ROSETTI & V. ALE,
XANDRI, Mss. - 1. LUNGU, cam.
Sebeşul-Mare, Transiloanta. - V.
OALA, clase. e. Sebeşu, comitet, Bi­
hor, Ungaria. - GR. ALEXANDRE­
SCU, maqistr. i- Puina. - I. PO'
PESCU, în». e. Dobreni, i. Ilfov.­
G. MADAN, c. Truşeni. ţin. Chişe­
neii Basarabia, - K 1. P ATRICIU,
în». c. Smulţ'!, j. Covurluiu. ­
GAVR. ONIŞOR, prof'. c. Dobroueţ,
j. Vaslulu. - A VR. CORCEA, paroh,
e. Coşteiu, Banat. -Iurj'u GROF­
ŞOREANU, în». c. Galşa, comit. A­
rtui, Ungaria. -P. GÂRBOVICEANU,
praf. c. Drăqdnesci, j. Vla.şca.
332
PROVERBELE ROMÂNILOR
A ÎMPĂRŢI
1':
Cine împarte, partea 'Şl face.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 81.
Cine împarte, partea 'ş>t-o împarte.
BARONZI, p. 51.
*
Care împarte, parte 'Şl face.
)/. 01'. c. Nijopole, Macedonia.
Adică împărţitorul partea cea mai mare, cea mai bună,
pururea '[ea (GOLESCU).
Omul îngrijesce mai mult ele el de cât de altul.
Se faire la pari du lion.
================== pagina 333 ==================
LEGI, INVE'fĂTURĂ, MEsER,rI
333
12023
Acel ce mbartă, i ma mult, i ma putin.")
, PER. PAPAHAGI, Zueii. Jahres.,
p.1'19.
După firea lUI mal lacomă sau mai dreptă.
A IMPLETI
Veqi Cosi fă.
12024
Caută să impletescă lână pe subt mătase.
IORD GOLESCU, Mss. II, p. 24.
Adică amestecă vicleniî la vorbă, şî se dice pentru
cei făţarnici (Gor,ESCU).
A îMPROşcA
12025
*
A împroşca.
L. ŞĂÎNEANU, Dict., p. 399.
Adică a ocărî.
IMPRUMUT
*b.
12026 Cine dă împrumut ÎŞI face duşmani.
E. I. P ATRICIU, înv. c. Smul['t,
j. Covurl1�'I.t c.
Vedt a Imprumuta.
Când trehuie să ţi se înapoieze ce ai împrumutat.
*b.
12027 Nu da împrumut că'ti faci duşmani.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţl,
i. Covurluiu.
Acelaş înţeles sub formă de opnre.
================== pagina 334 ==================
*6
12028 Imprumutu se dă cu vîrf şi îndesat.
334-
PROVERBELE ROMÂNILOR
!
,
S. MIHĂILE3CU, Şezet. I, p. 220.
- E. I. P ATRrc'tU, în». c. Sm1dp,
j. Cocurluiu,
Veq, Dato,.;".
Trebue să inapoîeze mult mai mult ele cât al primit.
*6
12029 Imprumutul nu trăiesce.
Veql Datou·e.
GR. POIENARU, c. Iiassa- ]. Ia­
lomiia.
1 U Adică lucrul împrumutat.
2u Pterdt adese-orî banii pe carii 't-aî dat cu împrumut.
A IMPRUMUTA
Vedl Păină. Cap' rs, c,
j11'are.'
12030
Nu împrumuta pe cel ce voîesci să'l albi
prietin.
12031
C. DIN GOLESCI, p. 26.
Acelaş înţeles ca la N o. 12027.
Carle pesundae, plierde capu; carle re­
galae, cumpera. 1)
FR. MIKL03ICH, Rum. Unter.,
I, p. 10.
Ne În vată ca ŞI dicerea de la No. 12027, să nu dă'ml
cu împruu{ut
A SE ÎMPRUMUTA
*6
12032 Să nu te împrumuţi de la omul sărac.
GAVR. ONIŞOR, praf. c. .oa«
Mare, j. Tutava.
Veqf Bogat.
Acelaş înţeles ca la No. 11238.
\
================== pagina 335 ==================
12033
LEGI, ÎNVE'1,'ĂTURĂ, MESERII
Te împrumuţI nuele,
Gardul se prăpădesce,
Datoria nu putredesce.
A. PANN, III, p. 110.
335
Vedl Datorie.
Acelaş înţeles ca la No. 11819.
Cel ce se îmlJrUmută se [ace sennd creditontlul se�t.
Pr·ov. Solom., XXII, p. 7.
12034
Când se împrumută îi fată vaca, şi când
întorce împrumutul îl more viţelul.
P. TSPIHESCU, Leg. I, 1872, p.
176. - HINŢESCU. p. 57.
*L:o.
Când iea împrumut a fată vaca) zară când
trebue să ptăteecâ a more viţelul.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Veqi a Da.
Pentru cel reI de plată .
.Ami au preter, ennemi au rendre.
Prov. Franc.
Chi impresia, male annesta. 1)
Proo. TOBe.
Qtfien presta, no cobra; y si cobra, no todo, y si
toâo, no tal ; y si tot, ennemigo mortal. 2)
Prov. Span.
Leihen machi Freundschaft, Wiedergeben Feind­
schaft. ,)
Prov. Germ.
') Cine Împrumută, umple reu.
2) Cine Împrumută nu dobâudesce ; �i daca dobândesce, nu tot; şi daca
tot,. n� �a fel; şi daca la fel, inamic de m6rte.
================== pagina 336 ==================
336
12035
PROVERBELE ROMÂNILOl�
He that does lend, loses hie friend. 1)
Pro». Engl.
Man Zanar Sln viin ocb krafoer Sln ovăn. 2)
Pro». Svecl.
IMPRUMUTARE
Ve(1' Felina.
Fă împrurnutărt şi te aşteptă la superări.
BAIWNZI, p 63.
Fă împrumutăr'i şz te gătesce de superăr'i.
G. MUNTEANU, p. 60. - HIN'4'E
seu, p. 78 - D-na E. B. MAWR ..
p. 41.
Ve41 IlJIprumut.
Acelaş înţeles ca la N o. 12027.
Citiu» usura currit quam Heraclitus. 3)
Prov Lat.
Arqen: empl'unte porte tristesse.
Pro». Fmnc.
Quanclo impresii il tuo danaro
Ti hai comprato un giorno amaro.vţ
Prov. itai.
Pan ageno CaTO cueeia: 5)
Prov. Span.
Borgen machi Sorqen. 6)
Proo, Germ.
1) Cine împrumută îşI pierde prietenul.
2) Imprumuţf prietenului �i aducî aminte duşmanulur.
3) Dobânda ah�rgă mal .ute de cât Heraclit.
4) Când împrumuţi banul teii, ţi-al cumpărat o di amar".
�) �â?ea străină c?stă scump.
================== pagina 337 ==================
12036
LEGI, ÎNVE'fĂTURĂ, MESERII
He ioho goes borrounnq.
Goes sorroioinq. 1)
Fro». Engl.
Borgen maakt eorqen. 2)
P1'OV. Olanrl.
IMPRUMUTAT
Lucru împrumutat
Plătesce un căcat. il)
HIN1'ESCU, p. 78.
?,37
Veq.r Imprumut.
Lucrul împrumutat să'l privescî ca pierdut.
*6
12037 Par'că 'i de împrumutat.
GAV. ONIŞOR, prof'. c. Dobroceţ,
j. Vaslulu.
Când nu îngrijim de un lucru.
INAINTE
12038
Ca cuvintul din poveste:
Inainte mult mai este.
1. CREANGĂ, Poo. p. 207.
Arată un drum forte lung. Dicere din basme.
INCHEIETORI
Veq.I Soră.
A INCONDEIA
12039
*
A incondelă pre cine-va.
FR. DAME, I, p. 160. - G. Po
BORAN, iust. i- Olt.
') Cine face imprumutărî, î�r gătescc superărf.
2) A împrumuta aduce griiI.
================== pagina 338 ==================
PROVERBE LE ROMÂNILOH
A vorbi de rell pre cine-va; a'I aşterne la cine-va.
-Bine I'af încondeiat 1>
INCURCĂ TURĂ
1204-0
Din încurcătură în împleticire.
P. ISPIRESCU, ReI:. i«, nr, p.
161. - HIN'fESCU, p. 78.
Adică din reu în mal reu.
INDREPTAR
12041
Indreptarul nu mai mult pre lucrul strîmb,
de strîmb dovedesce, de cât pre sine de
drept.
DIM. CANTEMIR, t«. lerogl., p.
30.
Asemenâudu'l cu ceî-l-altt cun6scem cât preţuesce un
om.
A INDRUGA
Ve4! Cap. V, c a J17druga,
llfo{, 7"1t'l, Voro ă.
*1:::.
12042 A îndruga.t]
A VH. CORCEA, paroh, c. Coşietu,
Banat.
A spune vorbe multe, chtar şi mincîunî.
INGINER
12043
*
Plan de inginer chior.
E. 1. PAl'RIC'tU, in», c. Smulţz,
J. CO!nt1"htz'U.
Când unul vorbesce una şi vre ca să se Înţelegă alta.
1) Din greşelă dicerile de sub No. 5357 �i 5358 s'au trecut în capite-
1n1 V
================== pagina 339 ==================
LEGI, i)lVETATURA, MESERII ::;:)\}
--------'---�---'------ -��-�-----
12044
*
Inginer de poduri.
L. f;)AINEANU, Dict., p. 419.
Haimana, om care bate podurile totă c.1iua.
A SE ÎNJUGÂ
Veqi Car.
*�
12045 A se înjuga cu cine-va.
(:. TEODORESCU, în». c. Cuysesd,
j. Vasl!!lu. - GR. ALEXANDRESCU,
maqistr. i. Puiua.
A se împrieteni, a se întovărăşi cu cine-va,
«Nu te înjuga cu el daca nu vrei să te căesoî mai târdiii. >
A ÎNNEGRI
12046
Va s'o 'nnegrescă din albă,
Va şi mâini albe să aibă.
A. PANN, II, p. 157. - HIN­
'iESCU, p. 79.
Pentru cei cari vroesc fo16sele unei afaceri. dar nu şi
neajunsurile ei; cari vor, cu alte cuvinte, ce-va peste
putinţă.
12047
*
Înnegrind pe altu nu te albesci pe tine.
AL. MARTINIAN, c. Bucuresct,
j. Ilfov.
Dacă alţii sunt rer, nu te face acesta pe tine mai de
trebă,
A ÎNNODÂ
*�
12048 Cum tnnodî aşa desnodi.
V. SALA, dasc. c. Chişcou, co­
mit. Bihm', Ungar·ia.
================== pagina 340 ==================
340
PROVERBELE ROMÂNILOR
ÎNNODĂTURĂ
ÎNTAtu
Ce este la început e mal bine.
Adică se plecă sarcinit (GOLESCU)
Ţ ORD. GOLESCU, lYlss. I r, p. 76.
Veq.r Burtă, Carte, Copi­
lărie, Praf tie) Stol/tah) Vre­
rne,
Cele mai tari înnodături mai lesne se rup.
:ORD. GOLESCU, Mss. II, p. 76.
ÎNSĂRCINAT
Cel însărcinat
Pururea cocoşat.
Ce e întăiu nu e pe urmă.
il. I'ANN, il, p. 148. - HIN-
1'ESCU, p. 4.
*
Ce înveţi la tinereţe, aceia sciî la be-
trâneţe.
Veq.r No. 5030.
A INVEŢA
GAV. ONIŞOR, praf. c. Crânq«
j. Tutova.
Adică cea mal: mare dragoste Îndată se pterde (GOLESCU).
Omul nu se pote să nu greşescă când' şi când.
12049
12050
*6
12051 Asta nu 'I nici cea d'intâiu nici cea din
urmă.
12052
12053
A. P ANN, Edit. 1889, p. 28; II,
p. 3. - HINTESCU, p. 83. - V.
A. FORESCU, c. Foliiceni, j. Su-
================== pagina 341 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂ.TURĂ, MESEHII
341
Câte 'nveţz aifE la g'ionatec, va să li eci; la
auşatec.1)
ANDREI AL BAGAV, Cart. Aleq.,
p. \=19
Prin urmare trebuie să învăţăm la tinereţe.
Quce a puero discuntur, tenacius hlBrent.2)
Fr'ov. Lat.
Ce qu' on apprend au berceau
Dure jusqu' ase tombeau.
Pro». Franc.
Qttell che se impara in temp de qiouentu, se des­
mentega ma pit.3)
Fr·ov. Lornb.
Lo que se aprende en la cuna, stempre dura. 4)
Frov. Span.
Am lăngsten behcilt man das, was man 1,11 der
Juqend. qelerni hat.5)
Pro». Germ.
What we first learn, toe best ken.6)
Proo. Seoţ.
*6
12054 Invată -la tinereţe ea să scil la betrănete.
C. TEODORESCU, înv. c. Fungesct,
j. Vasluht.
*
Trebue a înveţa la tinereţe ca să scit la
betrâneţe.
OR. ALEXANDRESCU, maqistr., j,
Puina.
') Ce Îrlveţi ad i la tinereţe, o să seif la betrâueţe.
2) Cele cari se invată la tinerete. tin mal sdraven.
3) Ceea ce se Învaţă' în vremea' tinereţei, nu se mal uită nlcf odată.
') Ceea ce se invaţă la legăn, ţine în tot-de-una.
5) Să scie mai mult ce se învaţă la tinereţe.
================== pagina 342 ==================
342
PROVERBELE ROMÂNILOR
Acelaş înţeles ca la No. 1205;:\, sub formă de povaţă.
*6
12055 Ce n'a învetat Ionită nu mai învaţă Ion.
Scol. N01'm. Inv. a. VI, prin
P. GÂRBOVICEANU, prof.
Acelaş înţeles ca la N o. 12054.
Was Hiinschen nicht lernt, Ierni Hane nimmer­
mehr.1)
Prov. Germ.
*6
12056 Cine învaţă la tinereţe
Se odihnesce la betrănete.
A. P ANN, Eclit. 1889, r- 28 ; II,
p. 3. - HIN'fESCU, p. 82. - D·r
GASTER, Lit. Pop., p. 218. - Se­
min. Centr. Buc. Cl, VIII, prin
P. (:l-ÂRBOVICEANU, prof.
Acelaş înţeles ca la No. 12054, aretându-se tot de odată
şi folosele învetăturet la tinereţe.
Il fau: traooiller en [eunesse
Pour reposer en vieillesse.
Prou. Franc.
Traoaqlia da giavanu per' gade da vecchiu.2)
Prov. Corsic.
Schioere Arbeii un. der Jugend ist samfte Ruhe
im Alter.3)
Prov. Germ.
Eulent yauth maks easy age.4)
Pro». Scoţian.
') Ce nu a invetat Ionită nu Invată Ion nici odată.
2) Lucreză la tinerete c� să te bu�ur'i la bătrâneţe.
3, 1\.tf.,n ... ă rTrpo:l In tinp.rp,fp' f>: l irriste dulce la betrânete,
================== pagina 343 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESEIUI
Ung doms moda iir 31derdorns 1"0. 1).
Pr·01'. Soedez,
343
12057
Învaţă şî tu, acum la betrăneţe.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 15.
Se g.ice pentru cei betrânt, în bătaie de joc (GuL�;SCU).
12058
A înveţă nici când e tărdiu.
KAROLY Acs, p. 79.
Căci învăţătura e în tot-de-una folositore.
Ogni edăde est Il tern pus de irnparare.2)
Prov. Sard.
Keiner ist zu alt zurn Lernen.3)
Prov. Germ.
Neoer too old ta learn, 4)
Prov. Engl.
Ingen er for garnmel til ai lcere.
Prov. Danez.
A j6 pap holtig tanul.
Prov. Maghyar.
Dobry lenes do smrti se nci.
Pt·ov. Cech.
,II,06ap'!, IIOII'b ;n;o capra ce ce YU;H.
Prov. Sîrb.
') Ostenela la tinereţe e liniştea betrâneţeî.
2) La ori-ce vîrstă e vreme de iuveţat.
') Nimeni nu e pre betrân ca să În vete.
================== pagina 344 ==================
344
12059
PROVERBE LE ROMANILOR
*D.
Cine nu învaţă la tinereţe, va plânge la
betrănere.
DIM. POPOVICIU, Î11V. c. Galşa,
comit. ATad, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. ] 2066.
12060
Cine ce învaţă
M6rtea îl desvată.
HINl'ESCU, p. 82. - IULIU GgOF­
ŞOREANU, înv. c. Galşa, comit. A·
rad, Unqaria - H. D. ENESCU,
înv. c. Zamostea, j. Dorohoi.­
E. J. PATmc.U, înv. c. Smulţ'!, j.
Couurluiu,
10 O deprindere înrădăcinată în om nu o mai poţi
Înlătura.
2u Se gice şi pentru sciintă.
Ce qui s' apprend au bel'
Ne s' oublie qu' au uer.
Prov. Franc.
Lo que en la leche se mama
En la mortaja se derrarna.1)
Pro». Span.
12061
Cine se învaţă, la gr6pă se desvată.
I OgD. Gor.nsotr, Mss. 1 T, p. 83.
Adică năravurile cele rele, ce de mici copil le învăţăm,
până la sfîrşit nu le pierdem (GOLFSCU).
12062
Cine ori-ce învaţă
Nu uită în vietă.
A. P ANN, I, p. 60. - HIN');'ESCU,
P- 83.
================== pagina 345 ==================
LEGI, ÎNVEţĂTURĂ, 1fESERII
*6
Ceea ce a. înveţat nu ma: desva�ă.
345
GH. ALEXANDRESCU, maqisir., j.
Puina.
A celaş înţeles ca la N o. 12060.
*6
12063 Omul cât trăesce învaţă, şi tot more ne-
tnvetat.
A. I'ANN, Edit. 1889, p. 28;
II, p. 4. - H1N1'ESCU, p. 132. -
M. P ĂSCUl�ESCU, lrt Intîln., p. 8.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat. - A. MARINESCU, inv. c.
Humele, j. Argeş.
lot înveţăm, cat trăim,
Şi ne-înveţaţ� murim.
A. PAKK, I, p. 171. - HINţESCU,
p. 83. -lJ-r GASTER, Li/el'. Pop.,
p. 218.
*6
Tot înveţăm şi înve'aţ� nu mat suntem.
GR. ALEXAKDRESCU, maqistr., j
Pntna.
:1:
Omul cât bânes« 'noeoşă, ş'toi n'inviţat more!
I. COYAN,pro! c. Periooli, Epir.
Cât bdneză omlt{ 'nceaiă şi tut more n'înveţat.
ANDREI AL BAGAV, Cart. Aleq.,
p. 99.
\' eq.i lnvl!fătură.
10 Sciinţa e atât de mare în cât nimeni nu p6te g.ice :
acuma le sciu t6te.
20 Experienţa omului cresce pe �li ce merge, şi tot
gl'eşesce
Aşa 'i omul, cât trăesce
Tot învaţă şi qresesce.
================== pagina 346 ==================
346
PR.OVERBELE ROM1NILOR
S'impara tanto, quanio si vive.1)
Pr01!. tua.
Man Ierni so lange mas: lebt.2)
Proo. Germ.
We are aye to learn as lang as we live. al
PI'OV. Scoţian.
lJIIan Icerer saa lcenqe man lever. 4)
Prov. Danez.
*.0.
12064 Omul tot învaţă până more.
GR. ALEXANDRESCU, magistr. i.
Putna.
Acelaş înţeles ca la N o. 12063.
12065
Omul ori cât trăesce
Invetănd se folosesce.
HINŢESCU, p. 134. - Cart. Cit.,
II, p. 16 ..
Acelaş înţeles ca la No. 12064.
*.0.
12066 Omul more de betrăn şi tot nu le învaţă
pe t6te.
E. I. P ATRICl'U, îno. c. SmUlţt,
J. Covurlutu.
Acelaş înţeles ca la N o. 12063.
*.0.
12067 Omul tot mereu învaţă şi nu se învaţă.
ANDREI MaRINESQU, înv. c, Hu­
mele, J. Argeş.
Acelaş înţeles ca la No. 12066.
') in veti cât trăiesc],
2) Inveţr cât trăîesci.
3) Avem de inveţat atât cât trăim.
4 ) In veţî cât trăiescf.
================== pagina 347 ==================
LEGI, L'lVEŢĂTURĂ. MESERII
*6
12068 Când înveţi mai bine
Altul caută la tine.
347
GH. JHIHALACHE., in». c, Şen­
dresci, j. Tutova.
OeI învăţat e bine privit, cinstit şi lăudat de toţi.
12069
De cine nu învaţă
Relele s'acaţă.
I. G. VALENTINEANU, p 49.
Ne-fiind îllveţat greşesce sau nu scie să se foloseseă,
în anumite imprejurărt.
12070
Tu stai să '1 înveţi de bine
Şi el te 'nvaţă pe tine.
A. PANN, I, p. 93.
Pentru cel nerod.
12071
*
A învetat ce au uitat alţii.
P. ISPIRESCU, Reo. Isi. I, p. 229.
- FR. DAME, l I, p. 225.
A înveţat) alţii ce a uitat.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 172;
III, p. 154.
Nu sere mnnca.
12072
*
Când ti duceai tine s'lu 'nveţi, eu me
turnam.')
ILIE GHICU, siud. c. Abela, Epir.
Betrânir mal multe sein de cât cei tinert.
*6
12073 Aşa mare încornorat,
N'am învetat.
E. L P ATRW!U, ino, c. Smulţi,
j. Ooourlutu,
================== pagina 348 ==================
348
PROVEHBELE ROMÂNILOR
*L.
Aşa nolt şi cornorai,
N' am înve{at.
G. P. SALVIC, iu», c.Smulţi,j.
Conurluiu,
Când cine-va, în vorbire. vre să scape de o greutate
nesciind ce să răspundă,
Arată şi nepriceperea.
SN6vĂ
Unul avea un băîat ce se înstrăinase, pentru cât-va timp, fiind dus
la vre-o şcolă sau meşteşug. Venind într'un târdiu Ia părintt, începe
să se laude că el, printre streinr, a învăţat multe şi de tote, şi mal
cu semă scie să vorbescă multe limbt.,
Atuncî tatăl, luându-l într'una din dile la câmp, începe să'I în­
trebe: «Accet lucru cum se chremă în limba cutare'? Dar acesta?
Dar acesta ?» El Însă răspundeă cum îl venea lUI la socotelă, fără ca
tatăl seu să îutelegă,
La urmă, dând peste un bivol, tatăl seu îl Întrebă:
«- Dar acesta cum se chernă pe acolo?
EI Însă, după ce se mal gândesce, îl respunde:
«- Aşa mare, incornorat, n'am învetat!'
*b.
12074 Aşa mic şi piţig ăîat,
N'am învetat.
G. P. SALvru, înv. c. Smulii;
j. Covurlu'hl.
Acelaş înţeles ca la No. 12073.
SN6vĂ
«Ci-că un om, care fusese prin ţera turcescă, fu întrebat într'o di
de altul mal şiret.
- El, al învăţat turcesce cât al umblat p'acolo -:
- Am învăţat puţin.
-- Cum se chemă boul, pe turcesce?
- Aşa nalt şi cornorat, n'am în cetat.
- Dar ac?
- Nici aşa mic şi piţigă1rd n'am înceţat.
12075
*
'Nveţă ursa di la munte.l)
1. COYAN, prof c. Periooli, liJpir.
Apoi tu nu o să înveţi!
================== pagina 349 ==================
12076
LEGI, îNVEŢĂTURĂ, MESEl{II
*
A inveţat la tr6că.
349
12077
Sr. TUl'ESCU, înv. c. Catanele,
j. Dolj.
Pentru cel care e lipsit ele ori-ce învăţătură,
*
A învetă păsăresce.
TACHE IONESCU, Timp. llfebr.
1898.
Adică cuvînt cu cuvînt, pe din afară, fără a înţelege
ce învaţă.
Apprendre comme un perroquet.
Pl'or. Franc.
INVEŢAT
Vec)r Copil.
12078
Omul învetat o palmă de loc n'are, dar
şî lumea t6tă tera lui.
IORD. GOLESOU, Mss. II, p. 9.
Adică cel învăţat, ort unde s'o duce, îşI găsesce pâinea
sa (GOLESCU).
*,0,
12079 Nime nu s'o născut învetat.
A VR. CORCEA, paroh, e, CoşMu,
Banat. - Semin, Centr, Buc. Cl.
VII, prin p. GÂRBOVICEA..1W,proj.
*Li
Nimene nu se nasce înveţat.
E. 1. P ATRICIU, înv. c. Smulţf"
i. Covurluiu.
10 Pentru cel carn nu sunt dumiriţî într'o împrejurare
ore-care; experienţa se dobândesce cu vîrsta şi după ce
te al lovit cu capul de multe.
2° Pentru cei carii se laudă cu sciinta lor, aretând
,�t::..L.X �� x �_� �l����_.-. � ...... .t.�,.',.,. .. ,...,.,., ... ...-v'>�4-x ':;-V'V">""""_,",�"""''''"",A Ai-ro
================== pagina 350 ==================
350 PROVERBtlLE ROMÂNILOR
*L:,.
12080 Omul învetat are stea în frunte.
GH. MIHALACHE, înv. c. Şen­
dresci, i. Tutova. - D-na Ee. ŞIŞ­
MAN, înv. c. Adam, j. Tutova.­
Y. A. FORESCU, c. Folticen'i, i.
Sucîaoa.
Invăţătura deosebesce omul de obşte.
INVEŢĂTOR
Ved] Vreme.
12081
Invetătorule, învaţă-te pre tine însu'ţl mal
întâiu!
DIM. TîCHINDEAL, Fab. p. 147.
Ve<ji Doctor.
Pentru cei carii dau sfaturi altora, şi nu sciu ei sin­
guri cum să se p6rte.
"Anw\I to:tp6.;, a.oto.; 8),'XEat �p6W\I.l)
PLUTARC.
Aliorum medicus, ipse ulceribus ecates.î)
Prov. Lat
Medicin .'J�ieris toi toi-meme.
Prov. Franc.
12082
Piclorele-ţi să rodă pragurile învetăto­
rilor.
A. fANN, r, p. 171.
Piezarele-ţi vor rade pragurile înveţătorilor.
HINŢES0U, p. 144.
Căci prm învăţătură numai ajungem om, din ne-om ce
eram.
1) Doctorul celor-l-alti, tu singur plin de răni.
2) l dern
================== pagina 351 ==================
LEGI, ÎNVE1'ĂTURĂ, MESERII
351
12083
Care vre a fi sie'si învetător are un prost
scolar.
G. T. MUNTEANu, P 60.- HrN­
�ESCU, p. 83.
C�'ici autodidactii învătând fără nici o socotelă, rare-ori,
cu mare greutate şi numai dacă sunt înzestraţi cu da­
rurile excepţionale, pot aduna o învăţătură mai de semă.
INVEŢĂTURĂ
Ve(J! j}fâ?lcare.
12084
*
Omul cât trăesce învetătură (în) de a-
juns nu dobândesce.
V. A. FORESOU, c. Foliicenic],
Suczava.
Ved] a hvefa.
Acelaş înţeles ca la No. 12063.
S'impara tanio, quanto si l'ive.1)
Proo. Ital
lJ{an lernt so lanqe man lebt.
Proo. Germ,
rVe are aţ/e to learn as lang as toe live.2)
Pro». Scoţian;
Man lcerer saa lamge man Zerer-.4)
Prov. Danez.
12085
*
Unde e lnvetătură multa e şi nebunie
multă:
B. P. HĂSDEU, Colusn. TraIan,
1882-83, p: 242.
1) Iuverl cât trăiescf.
2) Idem.
3; Avem de iuvăţat atât cât trăim.
4) 1IlvP:t"1' {'�t tr::ip�('i
================== pagina 352 ==================
PROVERBELE ROMJ .. NILOR
Eclesiast, 1. 18.
C.DDf GOLESCl, Adun. Pilde, p.l.
Nu este sirman acela care nu are pă­
rinte, ci acela care nu are minte şi
învetătură.
*6
Nu e sărac cel ce n'are tată şi mamă
Ci cel ce n'are învekătură bună.
HINl'ESCU, p, 167. - P. IsPI­
RESCU, Leg. 1, 1872, p. 176.­
�IC. MATEESCU, înv. c. Mooiliia,
[, Putna.
12087
V. A . .FORESCU, c. Folticeni, j.
Suciaca. - ,,;. I. PATRICIU, în», c.
CJM�".l.s.:! ,.: Fl_,,, ... l_.\"_.
Inveţătura e bună, dar mintea si mai bună.
A se vede <;licerea de la No. 12085.
lLIE Hoctor.;u, stuâ. c, Selişie,
comit. Sibiic, Transilvania.
r
*f'..
12086 La un sac de învetătură trebue un car
de minte.
«Mai încolo, lVloldovenii, nu numat că nu sunt amatori de litere,
dar încă le 5i urăsc mal cu toţ.iI. Nict chiar boierii nu cunosc, nici
măcar din nume, artile şi sciinţele. Ei cred că omeniî înveţaţi Îşi
pierd mintea în cât daca vreti SIt laude sciinta cut-va, dic că a înne­
bunit de prea multă inv(7ţ,tturd. > - Drx. CANTEMIR, Descr. J![olrl.
p. \88.
Unde este multă înţelepcZune acolo este şi rnultl't
scârbă; şi cel ce înrnulţesce sciinţa, înmulţesce
durerea.
Căci adeseori omul învetat se crede a tot sciutor, şi
în stare de a pricepe şi ti, face ori-ce.
A se vede <;licerea de la N o. 12085.
Arată preţul învăţătureî.
A se observa diferitele întelesurî, succesive, prin carn
a trecut cuvîntul sirrnan sau serman adică: « copil născut
dintr'o căsătorie ne-recunoscută de lege», mal târdiu :
«orfan» şi asta -<;11: « sărac».
*6
12088 Invetătura nu se cumperă pe bani.
I
! I
( f
J.
t
r
================== pagina 353 ==================
LEUl, INVETĂTURĂ, MESERlI
*6
InveţeUum nu o poţr cumpeni pe Uuni.
%3
V. SALA, dasc. c. Ds Forreo,
comit. Bihor, Ungaria.
Dar cu rîvnă ŞI muncă alesă.
12089
Inveţătura e grea muncă!
Du!. 1'ÎCHINDEAL, Pab. p. 138.
Acelaş înţeles ca la No. 12088.
Sciinţa se dobândesce CtL durere.
ESCHYL.
12090
*
Invetătura nu e cârpă să o mototolescî,
şi să o bagi în sîn.
Acelaş înţeles ca la No. 12088.
*6
12091 Rădăcinile învetătureî sunt amare, dar
fructele dulci.
Semin. Centr. Buc. CI. VII, prin
P. GÂRBOVICEANU, praf.
*6
Răd(Lcin(t înveţăturp,'[ e amară) dar rodul
el i� dulce.
G. MA DAN, c. Truşenî, tin. Chi·
şeneu, Basarab1a.
Ve'F No. I095.
Acelaş înţeles ca la No. 1208\:1.
*b.
12092 Omului cu tnvetătură
Ii curge miere din gură.
C. DARIU, Gazei. Transilv 1898,
No. 124. - GR. POIENARU, in», c.
Rassa, J. Ialomiţa. - GH. MlHA'
LACHE, in», c. Şendresci. i. Tuiova.
- C. TEODORESCU, mv. c. CntseSCt,
j. Vaslulu. - D-ra Eo, ŞIŞ�1AN, in».
c, Adam. j. Tutova.
================== pagina 354 ==================
:354
12093
PROVERBELE ROMÂNILOR
Invetătura cea mai bună avuţie.
G. DEM. TEODORESCU, Cercet.,
p. 31.
Căci nu o pierg.i mCI odată, şi, ca Bias, poţi să g.iei:
«Duc cu mine iotă averea mea.»
Der Weise allein ist reich.1)
Pr011. Germ.
12094
*
Nu e omul mCI odată betrăn, când e
vorbă de înveţătură.
IDEM, Calend. Român, 18.
Vedf a lnveţa.
Acelaş înţeles ea la N o. 12068.
Ogni edăde est a tem pus de imparare. 2)
Prou. Sard.
Keiner ist fJU alt fJum Lernen. 3)
Proo, Germ.
Never too old ta learn. 4)
P1"Ot". Enq/.
Ingen er for qammel til ai lcere.
Proc, Danez.
A ja pap holtig tanul.
Proo. Magyar.
Dobry kne» do emrti se nci.
Prov. Gech.
1) Inteleptul singur e bogat.
2) La orî-ce vîrstă e vreme de inveţat.
3) Nimeni nu e pre betrân ca să lnveţe.
4\ N; ..... 'T' r\.-l .... +-� • .,,_� 1-:::: ... _�_ -- "" ...
================== pagina 355 ==================
LEGI, INVE'fĂTURĂ, MESERII
,II:06ap'b IIOII'b no CI\IPTH ce ce YU;H.
Prov. Sîrb.
355
12095
Jnvetătura dată reu
Se sparge în capul teu.
A. P ANN, Nasiratin-Hoqea, p. 3.
Când o paţi în urma invăţăturilor date de tine.
SN6vĂ
Nastratin era un Hogea (dascal sau invetâtor)
Care a remas de basmu până astă- <;lI tutulor,
Pentru că era din fire cam p'o ureche, năsdrăvan,
N u'I gasesc] însă, în faptă, să fi fost vre un viclen.
El şedând odată 'n şcolă, ce îl dete în simplul gând:
«Ascultaţi copit le dise, (ou'ntîmplare strănu tândr
Să sciţ] dastă-dî înainte că eu, când voru strănuta,
Toţ], bătând îndată 'n palme, să'rnt <;liceţi', hair·ola.1»
Cu 'ntîmplare dar odată găleta în puţ cădând,
Şi cu ce să scotă apă pentru şcolă ne-având
Hogea porunci în dată ca din toţI al sei şcolar)
Să se lase 'n puţ s'o scoţă vre-unul din ce] mal mart.
Merg şcolarii toţi în grabă, pe lângă puţ se adun,
Dar privind ş'adînc Ye<;lendu'l n'a vrut să intre nicf un.
:1: *
*
Deot ve<;lend că curagtu n'are nicî unul din câţ! era
Hotărî 'n cela din urmă el într'însul a intra,
Şi s'a desbrăcat de tote, cu capul gol şi desculţ,
Legat cu un ştreng de mijloc, şcolariî. '] lăs ară 'u puţ.
După ce găsi găleta şi după ce o legă,
Către şcolari de te gură şi să'] tragă le strigă.
El pornind cu toţI d'odată să'l tragă în sus de jos
Şi tocmaI cam pe la gura puţului, când fu el scos,
Razele luminii îndată '1 gâdil ară 'n nas
Şi începu să strănute una într'alta 'n acel ceas.
Ei cum aud că strănută aminte 'n grab 'şi au adus.
De porunca luî cea dată, idupă cum am spus mal sus).
Şi cu totiî de odată funea din mâîni lăsând,
Incepură-a bate 'u palme şi: hair ola! strigând,
BIetul Hogea cade îndată ca un dovlec jos trântit
Până în fund, îşI sparge capul de păreţI fiind lovit.
După ce eşi în urmă de acei nerodf copil tras,
Jupuit, ca val de dînsul" la piciore, rnâint şi nas,
Dise : <Nu e vina vostră, ci-a mea că n'am judecat,
Şl-ast-fel de cinste ner-odă ca să'mt datt v'am învătat ;
Care 'n cele după urmă din pricină '1 ajunseîu
Ou picîore, mâmf belite şi cu cap spart m'aleseiu.
A. PANN,
================== pagina 356 ==================
356
12096
PROVEHBELIC ROMÂNILOR
La ori-ce învetătură
Nu grăbi peste mesură.
A. l'ANN, IT, p. 16. - HINŢESCU,
p. 83.
Căci sciinţa ca şi experienţa incet ŞI cu multă trudă
se pot dobândi
INvoIELA
Ve<j.l Judecată.
*6
12097 Mai bine o Invoîelă strîmbă de cât o
judecată dreptă.
A. PANN, Edit. 1889, p. 79; nr,
p. 28. - BARONZI, p. 50· - HIN'
ŢESCU, p. t-i3. - 1. NEGHUZZI, Con».
Liter., XII. P: Fi. - V. ALEXANDRI
& 1. HOSETTI. Ms« - M. LUPESCU,
în», c. Brosceni.]. Suciaoa. - AVR.
CORCEA, paroh, c. Coşteiu, Banat.
- Scol. Norm. Inv. CI. VI, prin
P. GÂRBOVICEANU, prof.
E mal bine o inooielă strîmbă de cât o
Judecată dreptă.
'. P ANN, Archir, p. - C. �E'
GHUZZI, 1, p. 248.
*6
O învozelă strîmbâ e mal folositore decât
o Judecată drepiâ.
V. A. FOHESCU, c. Folticenl, J.
Suc/ava. - H. D. ENESCU, înv. c.
Zamostea, j. Dorohoi,
VeqllmPâcm·e, Jude­
cată, Pace.
Să fugi de judecată căci, chiar cel care câştigă în faţa
judecăteî, tot păgubit rămâne.
«Nu te înoredt în judecata patrieI tale? \licea unul
lui Aloibîad. - Nu m'aş încrede, nici în mumă mea, căcî
mi-ar fi frică că, fără să vre, să nu Ieă pîetricica negră
� __ 1_ ",_ 11 v
================== pagina 357 ==================
LEal, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
357
12098
Un mecliant accommodemeni oau; mieux que le
meilleur proces.
Ein maqerer Verqleich iet besser als ein [eiter
Procees.Fş
Proe. Germ.
]J!li:gha un maqro accordo, che una qraeea sen­
tenea. 2)
P!·OV. Itai.
Mas vale mola aueneneia que buena sentencia.î)
Proi: Span.
Aqree, far ihe ZaU! is costly. 4)
P1·OV. E11g1.
Beiri er măg')" f011ikun eun [eitr prosess. 5)
P1'01·. 18l.
*
Bună învoielă, rea tocmelă.
A. P ANN, Ee/it. 1889, p. J 3:3 ;
11, p. 86. - HINTESCU, p. 83.
Când al făcut o învotelă prostă pentru tine, ne-toc­
mindu -te bine la început.
12099
*
Nici O iotă.
IOTĂ
P. TSPIRESCU, Leg. p. 219.­
L. ŞĂINEANu, Dict. p. 438. - Fu .
.cAME, 1, p 258.
Adică nimic.
,Nu schimb nici o iota din hotărîrea mea.» - P. ISPIRESCU.
1) O slabă lnvoielă este mal bună de cât o grasă hotărîre.
2) Ma'( bine o slabă lnvorelă de cât o grasă hotărîre.
3) Mal bună e o rea involelă de cât o bună hotărîre.
") Impăcaţi-ve, căcf procesul este costisitor.
================== pagina 358 ==================
358
PROVER,BELE ROMANILOR
Pas une virgule.
Prol!. Franc,
A SE IscAU
*.6
12100 S'o iscălit lăbos.
V. lFRIM, elev, Scol. Norm. Beri.
c. Corodesci, i. Tutooa.
Nu sere să scrie ŞI, daca sci e, scrie ca talpa gâsce'i.
IŢA
*.6
12101 Printre ite şi fuscei
Pasce o scr6fă cu purceî ;
Printre iţe şi între spată
Pasce o Iepă deşelată.'
G. POBORAN, iust. j. Olt.
Se g.ice pentru o pânză îngustă.
*.6
12102 Când se schimbă iţele
Par'că sboră mâţele.
G. I. TOMESCU, înv. c. Broscart,
j. Mehedinl1.
Celei care nu sere să lucreze .
12103
Daca 'şi încurcă iţele
Işi perde şi minţile.
A. PANN, II, p. 70. - HINŢESCU,
p. 84.
Când îi merge reu unuia.
*.6
12104' 'I-au ţesut iţele.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coştetu,
Banat.
================== pagina 359 ==================
LEGI, INY:ij;-rĂTURĂ, MERERII
*.0-
12105 S'au încurcat iţele.
359
D-na ECAT. ZANNE, c. Popenş,
j. Fălciu. - FR, DAME, II, p. 237.
*6
S' au încurcat iţile.
V. A. FORESCU, c. Folticen�, j.
Suciaoa.
Ve(F Cap. X, c. Lână.
Lucrul merge reu.
<De aci încolo i s' ai:t încurcat iţele. >
12106
*
A încurca iţele eul-va.
L. ŞĂINEANU, Dict., p. 443.­
M. CANIAN, public., j. laşL
A'I strica planul.
*6
12107 A fi (cam) în patru iţe.
FR. DAME, II, p. 237. - T. SPE­
RANŢĂ, I, p. 9. - G. POBORAN,
inst. J. Olt.
10 A fi het.
Unu '1 cam în patra iţe
Altul bine afumat.
T. SPERANŢĂ.
20 A fi trup şi suflet. Arată o legătură puternică Între
omenî.
*6
12108 A se schimba iţele.
M. P ĂSCULESCU, lntîln., p. 5.
A se schimba mersul lucrurilor.
<Alt-fel se schimbă itele acum. >
JALBA
================== pagina 360 ==================
360
12109
PROVERBELE lWMANILOR
*
A veni (CU jalba) în proţap.
FR. DAME, nI, p. 291. - N. FI'
LIMON, CiocoI, p. 281.
, ,
Vedf Protap, Rog'o,
jină.' ,
A se plânge sus şi tare, Într'un mod sgomotos.
A se vedea origina acestei <,1iceri la No. 126G5.
*6
12110 Jalba fetei hatir n'are.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Puiesri;
j. Tllfo1'a.
Nu e ca a neveste], care sere cum să te ademenescă.
A JUDECA
Veci, Faţă, Lup, a ',')edd.
r/u'e.'
*6
12111 Intâiu judecă-te pe tine, şi apoi judecă
pe altul (alţii).
S. MIHĂILESCU, Şeeăi., 1, p. 220.
- V. A. FOREscu, c. Folticent, j.
Sucîara.
*6
Judecă-te pe tine, afOt pe altul.
V. SALA, dasc. c. Căcăcenii, co­
m-it. Bihor, Ungaria. - DIM. Po­
POVICIlJ, in». c. Cuvin, comit. A­
rad, Ungaria.
*6
Intâzu judecă-te pe tine şi apot oorbesce de
altul.
E. 1. 1" ATRwlu, în». c. Smult«,
j. Cocurluiu,
Ve<;lt Ochtu.
Sfat ca să nu critice cine-va pe un altul, căci nu e
om fără cusur. Precum a dis Hristos: acel elin VOI care
rin"'/> ./'):fMr": """'l;'f.r • .J- .... -:»: '::: "'�"".�A�" _�� . ..1':':',0.1;:':':: •• ':'�J •.• !o!
r
================== pagina 361 ==================
LEGI, îNVE'�'ĂTURĂ, MESERli
361
*6
12112 Nu judeca ca să nu fil judecat.
LAURIAN & MAXIM, r, p, 114.
- DIM. 'PCHINDEAL, Fab., p. 483.
- M. STĂNCEANU, in». c. Pir-ia, i.
MehedinţL
Acelaş înţeles ca la No. 11211.
Nu judecaţ't ca să nu fiţt judecaţi.
MATEI, 7. 1. - LUCA, 6. 37;
Rom., 2. 1. & 14. 3. 4. 10. 13; 1.
Cor., 4. 3. 5.
12113
Cum se judica, aşa se va fi judiceit.")
FR. MIKLOSICH, Rum. Unier.,
I, p. 12.
Să fim îngăduitori pentru alţii, căci nimeni nu este
fără, de greşală.
12114
Nu căutând la faţă faceţi judecata!
DIM. ŢîCHINDEAL, Fab., p. 439.
Acelaş înţeles ca la No. 3286, sub formă de povaţă.
Nu judeca{i dupre faţa, ci judecaţ� dupre drepia
judecată.
ION, 7. 24,- Prou. Solam, �4. 23.
*6
12115 Judecă Intăîu pe om ş'apoi îl spînzură.
V. A. FOREscu, c. Mălini, i.
Suciaoa.
*6
Judecă-me ş't apar me spînzură.
E. L P ATRICIU, in», c. Smulţf,
j. Coourluiu.
Când unul te acusă de o faptă rea, fără să fi cercetat,
mai întâru dacă acusarea ce ne aduce este dreptă,
================== pagina 362 ==================
362 PllOVEeBELE ROMÂNILOR
*6-
12116 El judecă, el spînzură.
G. DEM. TEODORESCU, Poes, Pop.,
p. 473.
Ve4r Turc.
E tare şi mare, totul atîrnă numar de la dînsul.
Măria·Ta de judeci
Măria-Ta nu spînzuri;
Dobrişenu el Jt!dieă
Dobrişenu el spînzur·ă.
Poes. rap.
12117
*
Lesne a judeca pe altul.
A. PANN, Edit. 1889, p. 3; 1,
r- 7. -HlN1'ESCU, p. 85.
*6-
Lesne e a judeca pe altul.
V. SALA, dase. c. Lunea, co­
mit. Bihor, Unqaria.
Fie-care se crede mal priceput, mal cu minte de cât
altul.
*6-
12118 A judeca bine pre cine-va .
. GAVR. ONIŞOR, prof. e. Simila,
J. Tutova.
10 A'l lua la răfuîelă,
20 NI bate.
<Bine mi'l [udecă.»
A SE JUDECA
Ve1'( a Judeca.
12119
Puneţi căciula dinainte şi te judecă singur.
Il P'''Tl\T lMit 1 RfN. n. 7R
================== pagina 363 ==================
L1WI, ÎNVE;-rĂTURÂ. MESER1I
363
*1:::,.
Punefi căciula înainte şi te judecă singur.
A. PANN, III, p. 27. - HIN'rE­
seu, p. 2[, - D-r GASTER, Liter.
Pop., p. 215. - D-ra ECAT. ŞIŞMAN,
in», c. Adam, j. Tutooa. - GAV.
ONIŞOR, praf. c. Dobrooeţ, i. Vas­
luiu, - GR. POIENARu, ing. c. Ras­
sa, [, Ialomiia.
*1:::,.
Puneţi căc'iula înainte şi te judecă.
Nrc. MATEESCU, în». c. Moviliţa,
j. Putna.
Nu alerga la judecata altuia, judecă singur căci: fu­
decata e în capul omului.
După D-r Gaster isvorul acestei dicerî este povestea
orientală «Potru-dec; de oeeiri,»
V et,li R. Kăhler, la Gonsenbacb Sicilianische Maerchen,
N o. 8, VoI. II, p. 208.
12120 Puneţi căciula jos şi, după ce te vei judeca
la dînsa, fă ce ţi-ai pus în gând.
P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p. 180.
- HINTESCU, p. 21. - D·r GASTER,
Liter. Pop., p. 215.
Hotăresce singur după o matură chibzuîală,
12121
Olu să me judec până 'n pănzele albe.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 8.
o să me judec până '12 paneele albe.
Ve41 Cap' XIi, c, Pânze'!.
HIN'1'ESCU, p. 86.·- V ARRON, p. 6.
Se t,lice pentru cel ce mor prin judecăţî (GOLESCU).
*1:::,.
12122 Cine se judică, adesa ori perde un bou şi
câştigă o pisică.
C. TEODORESCU, în», c. Cursesci,
t. Vaslţt'ltt.
Cine umblă în ,iudecăţ'i e în tot-de-una păgubit, chiar
================== pagina 364 ==================
364
12123
PROVERBELE ROJ'iIÂNILOR
JUDECATĂ
VedlDu1lttzedeu, Cap. XIII,
c, 7u;lecată. '
Cu mortul de cât cu viul giudecată a ave
mai lesne.
DIM. CANTEMm, Ist. Ierofl-, p.
282.
Căci de al doilea numai poţi scăpa.
*,6
12124 judecata 'i cu nasu de ceră.
E. 1. P ATRICIU, fnv. c. Smulf!,
i. Coourluiu.
Ve<j.l Nas.
Nu sciî cui O să se de dreptate. P6te celui care nu o
are. Vec;l.i No. 4077.
Ve<j.l P,-ofaP.
o sucesce judecătorul după plac.
*,6
12126 Când ai vre-o judecată
Pregătesce-te de plată.
GH. MIHALACHE, in», c. Şen­
dresci, [, Tuiooa. - NIC. MATEESCU,
înv. c. Moviliţa, j. Puina,
12125
judecata e ca o trăsură cu doue oi şti,
când înainte, când înapoi o poţi mâna.
HIN1'ESCU, p. 85.
I
�
I
12127
Cânel te-cpuci ele judecată
Preqătesce-ie ele plată.
AL. ODOBESCU & RLAVICI, Cart.
Cit.
Judecata cere bani mulţi şi, adeseori, chiar cel care
câştigă tot păgubit rămâne,
*
Judecăţile adeseori te duc la covrigi.
V. A. FORESCU, c. Folticeni, j.
Suciaua.
Acelaş înţeles ca la No. l2122 exprimat cu mai multă
================== pagina 365 ==================
LEGI, Î-NVE'fĂ'l'URĂ, MESERII
365
12129
*6
12128 De cât o judecată dreptă mai bine o în-
voielă (învoelă) strîmbă.
Abecedar Ilustr, p. 24. - Lu­
mat Ilustr. II, p. 695-696, - V.
A. FORESOU, c. Folticeni, j. Su­
cuux: - GAVR. ONIŞOR, praf c.
Banca, f Tuiova.
Ve.lf .llJtpecare, 11l00-
telă, Pace.
Arată jaful când o clar pe calea justiţiei. Condamna
judecăţile Între 6menL
Un mechant accommodement vaut mieux que le
meilleur proces.
Frov. Frnnc.
Ein maqerer Vergleieh ist besser als ein feiter
Process.Fţ
Proo. Germ.
Meglioun macro accordo, che una qrasea sen­
tenza.2)
Prov. Itai.
Mas vale mala aoenencia que buena eentencia.ri
Prov. Span .
Aqree [or ihe laso ie costly.4)
Pruv. Engl.
Bet1'1' el' măgr (orlikun eun feitr pl'8sess.5)
Prov. Islanâ.
*
Judecata e în capul omului.
A. P ANN, sau. 1889, p. 78;
III, p. 27. - HINŢESOU, p.85.
De aceea să nu mai alergăm pe la tribunale.
') O slabă lnvoîelă e mal b.mă de cât o grasă hotărîre.
2) Mal bine o slabă învoielă de cât o grasă hotărîre.
3) Mal bună e o rea învofelă de cât o bună hotărîre.
4) Impăcaţi-ve, căci procesul este costisitor.
!'.\ '1\,1'"_'=' L __ �'= _ __1_1_"''' -�,,-, � A.
================== pagina 366 ==================
II
1
1
'\
1
366
12130
Di că laptele e negru, de cât să strigi:
«cu judecata, nu cu lopata..
A. P ANN, Edit. 1889, p. 79;
ITI, p. 29 & 87. - HINŢESCU, p.
87.
I
,.
I I
!
Vedî Cap' llJ, c. Lapte.
Acelaş înţeles ca la N o. 1943.
A se vede sn6vele de la No. 1943, 7673 & 7974.
*6
12131 Nu'I (e) cu lopata
Ci cu judecata.
P. lSPIRESCU, o-«: Sfăt. p.
6. - Vointa, XnI, No. 3348.­
V. ALEXANDRI & 1. ROSETTI, Mss.
- Sem. C. Buc. Cl. VIII, prin
P. GÂRBOVICEANU, prof. - GR.
ALEXANDRESCU, maqistr., c. Foc­
�an'l, j. Puina. - 1. ARBORE, c.
B'Ilzi5u, [, Buze«.
*6
Nu merge cu lopata
Ci cu judecata.
Se. Norm. Inv. a. VI, lwin P.
G ÂRBOVICEANV, praf.
Cu judecata
Nu cu lopata.
A. P ANK, E:Lit. 1889, p, 79;
IlI, p. 29 & 87. - HINTESCU, p.
85.
*
Nu )� cu lopata
Că )1, cu qiudecaia:
C. IONESCU. prof. c. Nevesta,
Macedonia.
Ve41 Socotd.
Puterea, sila nu probeză dreptul.
SN6vĂ
«Un ţigan, de la ţeră, s'a dus odată la oraş. Intors a-casă tată-seă s'a
luat cu el la certă, şi a început să'l orotescă. El, care veduse lumea,
dice : <nu e cu lopata ci cu judecata.» 'Pată-seu îl dă înainte, şi 'llasă
lungit la pămînt. Mai într'un târziu se desmeticesce ţiganul, dioând :
«Nu se potrivesce ţera cu oraşul. Lopata e pentru ţeră şi judecata
t
j
j,1
,(
I
\'
"
•
================== pagina 367 ==================
LEGI, ÎNVE1'Ă'l'URĂ, MESERlI
*6
12132 DăI cu judecata
Nu cu lopata.
367
GR. POIENARU, ing. c. Rassa,
j. Ialomita.
Acelaş Înţeles ca la No. 12131.
*6
12133 Judecata nu o poţi face cu lopata.
V. SALA, dasc. c. Tăj'căiţa, co­
mit. Bihor, Unqaria,
Acelaş Înţeles ca la No. 12132.
*6
12134 Nu'I cu barda, ci cu judecata.
I. BĂNESCU, prof, j. Roman.
*6
Nu'; CU barda, ce )� cu judecata.
GR. ALEXANDRESCU, magistr.,
j. Putna.
Acelaş Înţeles ca la No. 12133.
12135
Cine plânge înaintea judecătel îşi pierde
lacrămile (lăcrămile).
A. PANN, III, p. 27. -HINŢESCU,
p. 86
Vedr :luamltor.
CăCI numai dreptatea se caută la judecată.
12136
Cine fuge de judecată, dreptate nu are.
GR. ALEXANDRESCU, Obicei. Ju­
rid. p. 95.
Arată Încrederea românului în nepărtinerea judecăto­
ruluî, dar şi firea lui procesioă.
12137
*
A lua pre cine-va la judecată.
D·na Z. JUVARA, c. Fedesct, j.
Ttdova.
================== pagina 368 ==================
368
PROVERBELE ROMÂNILOR
JUDECĂTOR
A. PANN, 1[[, p. 28.- HINTESCU,
p.153.
il
)
12138
Prieteşugul judecătorului e pe genuche
(genuchie).
Prieteşugul judecăiorulu: e pe genuche (qe­
nudu) ca al Turcului,
A. PANN, Edit. 1889, p. 79.­
HINTESCU, p. 85.
Adică nu există.
Ve<;li N eculce, II, p. 1 S5 -180.
*
12139 Cel ce plânge înaintea judecătorului îşi
pierde lacrâmile.
Ve4i Judecată.
1
Judecătorul e ca osla de car: cum o
ungi nu mal scârţăie.
HINTIlSCU, p. 85.
Judecătorii sunt ca crângul de mărăcini,
unde oile alerga de frica lupilor, şi de
unde nu pot eşi fără a li se smulge
lâna de pe spinare.
HINfIlSCU, p. 85.
Acelaş înţeles ca la No. 12140.
12142
Acelaş înţeles ca la No. 12135.
*
12140 Judecătorii mănâncă miezul şi împrici-
naţii c6ja nuceî,
GR. ALIlXANDRESCU, maqistr. j.
Putna.
12141
1. BĂNESCU, prof. j Roman.
Arată venalitatea judecătoruluî şi paguba sigură a celor
carii alergă la judecată.
Ve <;lI în La Fontaine fabula: L'huître et les plaideurs.
================== pagina 369 ==================
LEGI, iNVE'l'ĂTUK�, MESERII
369
12143
Judecătorul e ca şerpele, nici odată nu
umblă drept.
HINŢESOU, p 85.
Acelaş înţeles ca la No. 12142.
12144
Judecătorul când ţi-e protivnic cu cine
o să te judeci?
A. PANN, III, p. 27.
Judecătorul când ifi e potrivnic, cu cine o
set te ţudeci ?
HINŢESOU, p. 85.
:;:
Când judecâtorul îţ� e protivnic, la cine o
să te judeci.
GR. ALEXANDRESOU, maqistr, j.
Puina.
10 In înţelesul seu firesc.
20 Adică cel de care atîrnă sorta ta. Când eşti strîm­
torat din tate părţile.
JUG
v cd i Bot •.
12145
Jugul când ţi rai pus de gât, trebuie să
suferi.
IORD. GOLESOU, Mss. IT, p. 103.
Adică căsătoria ŞI ori-ce slujbă (GOLESCU).
12146
E ros ea eera boului de jug.
A. PANN, I, p. 146-P. ISPI­
RESCU, Rev. Ist., IE, p. 378.­
HIN'1;'ESCU, p. 163
*6
S'a ros ca cela boulu: (le jug.
GR. ALEXAND.RESOU, maqistr.]
Putna.
================== pagina 370 ==================
370 PROVERBELJ<; ROMÂNILOR
GR. POIENARU, maqietr.]. Puina.
1
1
I
L. ŞĂ'ÎKEANU, Dict. p. 449.
obiceîu al poporelor italice (resbelul
*
Jug.
12150
Adică ro bie.
De la vechiul
Samniţilor).
«Ştefan Vodă cel bun şi cu fiul seu Bogdan Vodă de multe ori
au avut resboe, cu Leşiî, Şi mulţi robi au făcut în ţera Leşescă, cât
aii pus pe Leşî în plug de aii şi arat cu dinşiî, de aii semănat ghindă,
de aii făcut dumbrăvl, pentru pomenire ca să nu se mal acolisescă de
Moldova: Dumbrava-Roşie la Botoşant, şi Dumbrava-Roşie la Cotnar,
şi Dumbrava-Roşie mal gros de Roman. Şi Leşii 'încă nu tăgăduesc
că scrie şi în Hronica lor. Numai mă mir de Miron Logofătul cum
aii acoperit acest lucru de nu raii scris. Şi aşa vorbesc omenit că,
când aii fost arând cu dînşii, cu Leşiî, Iau fost împungând cu stră­
murările ca pre bot, să tragă; eră ei se rugai:'! să nu"! împungă, ci să'f
bată cu bicîuşcele; eră când îl băteau cu bictuşcele el se rugau să'!
�___ _ v r .... T
10 L' a stăpânit cu totul.
20 Pentru căsătorie.
Acelaş înţeles ca la No. 12146.
*6
12148 Titiri
Pitiri,
Barba capru,
Bou albastru,
Jug de teiu.
*6
12147 E învetat cu greutatea jugului.
A. P ANN, I, p 146. - H1N'l'E­
seu, p. 83. - P. ISPIRESCU, Rev.
Ist. l H, p. 377. - GR. ALEXAN'
DRESCU, maqistr, j. Putna.
K I. P ATRICIU, înv. c. Sm.ulţt,
j. Conurluiu,
*6
12149 I-a pus jugul după cap.
In batjocura Grecilor lăudăroşt.
l'
1
1
1
i
I
================== pagina 371 ==================
LEGI, ÎNYE1'ĂTURĂ, MESEmr
JUJED
371
12151
Atât de trebă ce este
NumaI jujeu îi lipsesce.
A. P ANN, III, p. 39. - HIN1'ESau.
p. 191. - B. P. IIĂşDEU, Etyrn.
Magn. p. 2041. - LAURIAN & MA'
XIM, Glosar, p. 337.
E 6le cu şoric, pentru cel mojic.
JUMĂTATE
12152
Dă dooe jumătăţi pe una întregă.
lORD. GOLESCU, M8S. II, p. ]17.
Adică mai bine un lucru mai mare decât multe şî mici
(GOLESCU).
*
12153 Doue jumătăţi pe una întregă,
Are drept da n'are trebă.
Nrc. MARIN, c. Bucuresct.], Ilfou:
Pentru un lucru care pare a fi drept, dar nu este.
JUVEŢ
12154
L:,.
A'i pune juvetu în gât.
ŞEZĂTORE, rr, p. 74.
A'l pierde, a'I nenoroci. Se gice celui ce acusă pe­
altul.
LAlu
12155
Că'I lale, că'I bălale ; ba una, ba alta.
r. CREANGĂ, Pov, p. 285.
Că e laie, că )1, balaie.
A. DE CJ!fAC, n,_�. 164. - 1.
================== pagina 372 ==================
372
PROVERBE LE ROMANILOR
Ba e lae, ba e bălae.
s. FL. MARIAK. Omit. II. p. 64.
Vedi Al/Jă, CIută, Ra­
f�, TUIZScl.
Aceleaşi înţelesuri ca la No. lG65, 1943, 2445, etc.
A se vede sn6va de la No. 11029.
,Ş'apoi când venea moşneagul de pe unde era dus, gura babel
umbla cum umblă meliţa: că fata lUI nu ascultă, că 'I uşeruică, că']
leneşă, că'I solu riill ... că'; late, cti': bătaie. şi că s'o alunge de la
casă.» - CREANGĂ, p. :280.
«Ochilă vedea tote cele, ea dracul, şi numar îngheţal ce da din­
trînsul.
Câ e lae
ca: btilae,
Că e ctută
Că't comută
}i;:; rog nebunit de-a lUI, câte'n lună şi în sore » - CREANGĂ, p. 247.
*6
12156 Nici lae, nici balae.
G. P. SALVIU, im·. c. Sm1tll1" j.
Couurluiu,
*6
Nici laie, nici bălaze.
ST. TU1'ESCU, înv. c. Caianele .
.f. Dolj. - GAVR. ONIŞOR, pj·of. j.
T-utova.
Nic: e lae, nid bălae.
s. FL. MARIAN, Ornit. IT, p. 64.
1 ° Adică mijlocîu.
2° Fără multă vorbă.
3° Nici una nici alta.
4° Nehotărît.
*6
12157 Ori lae, ori balae.
CJ.: TEODORESCU, mv. c. P7tngesci,
================== pagina 373 ==================
LEGI, ÎN'iEŢĂ'fURĂ, MESERII
*6
Ori late) ori bălaie.
373
:Ser. TUŢESCU, inu. c. Catat/ele,
j. DoU.
Să sfîrşim odată într'un fel, ori una ori alta, ori în
bine ori în reu.
12158
El nu scie (nici) ce e lae, nici ce e balae.
A. PANN, Edit. 1889, p. 25.­
HINŢ.ESCU, p. 87. - FR. DAME, Il,
p. 258.
Nu scie multe, mal nimic. Se dice şi pentru cel nebun.
12159
A nu spune nicI lae nici bălae,
1. CREANGĂ, Pov. p. 13. - B
P. IUşDEU, Elyrn. JJIagn. p. 2629.
-FR. DAME, II, p. 258.
A tăce molcom.
< - D'apot când ar venî al noştri '!
« -- Atuncf val să ve faceţI marte 'n popuşot, să ntt spuneţi, nici
laie nid băla'ie. > - 1. CREANGĂ.
LÂNA
AVeOq'î Cap. lJI & VJ, c.
Lana.
*6
12160 S'a încurcat lâna.
Veq' I/ă.
G. POBORAN, insi. j. Olt.
Acelaş înţeles ca la No. 12105.
LEC
v-ar Bold, Bubă, Ierbă,
1l1orte; Bună.
*6
12161 Lecul mal reu decât rana.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 40.-
1. MARINESCU, înv. c. Braâu-de-Jos.
j. Argeş.- M. Sl'ĂNCEANU, mv. c.
================== pagina 374 ==================
374
PIWVERBELE HOMÂNILOR
12162
12164
10 Se dice pentru cel ce cu ajutorul lor, mult vatămă,
precum făţarnicul (GOLEscu).
2° Când un om este povăţuit reu.
*
Omul caută lec, unde simte că'l d6re.
V. A. FOHESOU, c. Folticen'i, j ..
Suciaoa,
Omul caută să se îndrepte, de greşelele ce a făcut.
*L.
12163 Hereanul încă e bun de lec.
V. SALA, dasc. c. Păcălesc'!" co­
mit. Bihur, Ungaria.
Şi pe cel reu îl poţI folosi câte-odată.
*
Doar din chişleag
De n'a fi vre-un lec.
Junimea (ziar) , III, No. 15.
Când nu se găsesce 18c pentru vre-un reu.
*L.
12165 Lecul fie, ori nu fie,
Colacul babil se scie.
A. PANN, IrI, p. 140. - HIN-
1'ESOU, p. 88. - G. DEM. TEODO­
RESOU, Cercei. p. 65. - B. P. HĂş·
DEU, Etym. Magn. p. 2272. - l.
MARINESOU, înv. c. Bradul-de-Jos,
j. Argeş. - M. STĂNOEANU, înv. c.
Piria, j. Mehedinţ'i.
*L.
Lec fie, să nu fie,
Cola cu babit să se seie.
T. BĂLĂSEL, înv. c. Stefăneect,
j. Vâlcea. >
*L.
Le-cu fie, nu fie,
Plata babi� să se seie.
GR. ALEXANDRESOU, magistr. j.
n".-I,,,,,,
================== pagina 375 ==================
_______ L_E_',,_i, ÎNVEl'ĂTURĂ, MESEHII
*,6
Trebâ fie, nu fie,
Plata babi; sâ se seie.
375
ST. TU'fESCU, înv. c. Caianele,
). DoZj.
Ve4i Cal" XII, c. C"lac.
1 O Se �lice celor ce se încurcă 111 lucru fără a face
ne-o ispravă, şi totuşi cel' răsplata pre care nu o merită.
2° Când unul om îi plătescf inainte de aţi face lucrul.
3° Se 0ice, in batjocură, la adresa băbăreselor,
E obicetu ca, ortcând se descântă out-va, să se p lă­
tescă, mătuşi! sau unchtaşuluî care a descântat, că.el
alminterea, nu se prinde lecul, adică descânteeul ele
vindecare.
La ţeră ce pote da Românul mai bun ele cât o pită
sait un colac? Şi în adever că, în vechime, plata ori­
cărui descântec era un colac care, tocmai mai târdiu, s'a
inlocuit cu bani număratî.
Babele vrăjitore sfîrşesc ori-ce descântec prin vorbele:
u:
Şi ua« colac.
Din acest obiceiu, şi din' aceste cuvinte, s'a născut şi
�licerea.
*,6
12166 Fie lec, nu fie,
Plata să se scie.
AVH. OOHCEA, paroh, c, Coştelu,
Banat.
Aeelaş înţeles ca la No. 12165.
12167
Lecul fie sau nu fie,
Plata babel să nu vie.
IOHD. GOLESCU, u». II, p. 40.
Se c"lice pentru cei sgârciţI (GOLESCU).
*,6
12168 A căuta (cătă) ca Ierba de lec.
v. ALEXANDRI, Teair .. p. 99 &
217. - �. FL. MAR.IAN, Trad. Pop.
p. 108. - G. P. SALvrU, in». c.
Smulţ«, j. Coouriuiu: - V. A. Fo-
HESCU, c. Foliiceni, j. Sudava.
================== pagina 376 ==================
KERA NASTASIA, p. 99.
A căuta cu multă grijă, cu multă rîvnă. Vegi N 0.789.
«Aice '1? Unde, Domne Iertă-rnă să fie? Il caut ca ierba de lec ...
Ha! iată'l colo 'n fund.s
376
PROVERBELE ROMÂNILOR
f
,
I
*6
12169 Nu'i lecu
Cu sacu.
A VR. Conoas, paroh, c. Coşieiu,
Banat. - T. BĂr.ĂŞEr., mv. c. Şte­
fănescr, }. Vâlcea.
In potriva folosirit pre multor Iecurî. Val6rea nu stă
în cantitate ci în calitate.
12170
T6te îşi au lecul.
VeqI BJlă
A. PANN, II, p. 95. - HINŢESCU
p. 188.
12172
10 Adică tămăduirea.
�o Işi găsesce stăpânul, cme să'] înfrîneze.
*6
12171 A ave lec şi pentru dînsu,
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Dobro­
vei,,j. Tuioua. - P. ISPIRESCU,
Rev. Ist. T,p. 231. - Con». Liter.
XIII, p. 254.
*
A' 1: găsi iecu:
T. CmiNGĂ, Pou. p. 146; Conv.
Liter. Xl, p. 23. - FR. DAME,
TI, p.266.
A'I stăpâni, a'I sili să se p6rte după placul nostru.
«Aşa! în loc să 'ţi daf ostenelă ca să afli până şi gândul omeni­
lor, tu nu sciî nicf măcar ceea ce vorbesc ier ? Mal pot eu să am
nădejde în vOI? Iei las, că 'ţi găsesc eu acuş; lecul t 'I'e-f învătă tu
minte, de altă dată .• -- 1. CREANGĂ, Po». p. 146.
*
A'i face de lec.
D. ZANNE, archit. c. Boliniin­
din- Ţ1 ale,,j. I�fov.
A (]ini'i a.'] hn.t,f\
================== pagina 377 ==================
12173
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
Atâta ţi-e Iecul,
T. CREANGĂ, POV., p. 219.
377
o să fie val de tine.
«Şi doar te-a împinge păcatul să clintescl vre-o piatră din locul
sen, iară mal ales acea mare, din fruntea Cerb uluî, c'apot atâta ţi ''1,
lecul ! Hai, pornesce iute, că nu 'I vreme dep'ierdut. > - 1. CHEANGĂ.
12174
A'şi pierde lecul.
BARONZI, p. 43.
Adică puterea de a isbuti.
*.6.
12175 De lec.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 108.-
. GR. JIPESCU, Opinc. p. 73. -DIM.
TîcHINDEAL, Fab. p ifi7. - 'I'.
BĂLĂŞEL. in». c. Ştefânest«, .r
Vâlcea.
10 Abia, forte rar, forte puţin.
«Iconornia domesnică, crescerea rumâuescă a micuţilor, mândria de
femete şi de rumâncâ, năravurile bune, apucăturile pămintescî, nu le
mal găsesc! de cât de lec» - GR. JIPESCU, Opinc. p. '/3.
20 De loc; arată o lipsă desăvîrşită.
«Apoi spunem pentru ce le au cădut muferile în minte, şi le ve­
nea la inimă, încă acolo unde nu era de zer], nici glasul, nici urmă.'
- DIM. ŢîCHINDEAL. p. 377.
«Dară când se despărtiră ? Plângeă şi lemnele şi ptetrele de jalea
unchiaşuluî şi a babel. Ve1i că pricepură ef că n'are să se mai vadă,
Pote că în cer, dar aci pe pămînt, de lec 1» -- ISPIRESCU, Leg. p. 108.
dn locurile unde hotiî îşI făceau de CIolane, unul de lee nu gâ­
sesct.»
12176
*
Lec.
L CREANGĂ, Amint. p. 69.
10 Arată. o lipsă desăvîrşită.
«Bine 'ţi şede, coşcogeme coblizau, să umbli lela pe drumuri, În
halul acesta, şi să me laşf tocmai la vremea asta fără lec de aj utor ! >
- /. CREANGĂ.
2° Putinţă.
================== pagina 378 ==================
378
12177
PROVERBELE ROMÂNILOR
LEFĂ
*
Par'că s'a tăiat lefa,
HINŢESCU ,p. 88. - L. ŞĂINEANU,
p. 344. - G. POBORAN, insi. c. Sla­
tina, j. Olt.
Par' că 't s'a tăzat lefeoa.
A. P ANN, III, p. 13.
Stă ne-mulţumit, posac ŞI tăcut.
LEFTEREA
Veq'î Lej'terie.
LEFTERIE
*L:c.
12178 A'ş! mânca lefteria.
1. CREANGĂ, Amint. p. 50.­
'1'. SPERAN'rĂ, I, p. 282. - FR.
DAME, II, p. 268.-E. 1. PATRI­
ClU, in». c. Smulit, j. Coourluiu:
*L:c.
Ş!f-a mâncat lefiereua, ca ţiganul biserica.
G. P. i:)ALvrU, in». c. Smull'i,
j. Coourluiu:
*L:c.
A' şI, pierde lifteria.
C. TEODORESCU, înv. c. Crusesci,
j. Vasl1tzu.
A'şl pierde cinstea; a nu mai ave trecere; a nu mai
găsi credemînt la nimene.
c N a! satură-te de cireşe. De am u să seir că ti-ai mâncat lefteria
de la mine, spînzuratu-Ie.» - I. CREANGĂ .
• Aduse la Dumitraşco-Vodă un left de aur cu diamanturi, cu chi­
pul impărătese.» - NEc. COSTIN.
================== pagina 379 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURÂ, MESERII
LEGE
379
Ved î Cap' X.!l, c. Lege.
*6
12179 Legea 'I după cum o fac domnii.
TULIU GROFŞOUEANU, înv. c.
Galşa, comit. Arad, Ungaria.
Veci! Dnptate.
Acelaş înţeles ca la N o. 11887.
Les petiie sont su�jets aua: loys et les qrande en
font a leur quise.
Prov. Franc. XV-e Siecle.
12180
Ci re sepovidae face leia.1)
Fu. MIKLOSlOH, Rum. Unier.,
I, p.8.
Acelaş înţeles ca la No. 12179.
*6
12181 De atunci se 'nmulţesc lotrii, de când
se 'nmulţesc şi legile.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou-Bă­
resei, comit. Bihor, Ungarta.
Ve4i Domn, Pravilif.
Mulţimea legilor le face apăsătore pentru cei miel,
Ve<;li N o. 9983.
12182
Făcuta leia, aflatu inganu.")
FR. MIKLOSlOH, Rum. Unter.,
J, p. 8.
Cum se face o lege, îndată omul găsesce mijlocul de
a o ocoli.
*6
12183 Pe rotă de aur se învîrte legea.
V. SAT_A, dasc. c. Vaşcou, co­
mit. Bihor, Ungaria.
Câştigi dreptate daca cumperi judecătorul.
!! �ine .comandă face. lege.
================== pagina 380 ==================
380
V. SALA, dasc. c. Vaşcou-Băresc'i,
comit. Bihor, Ungaria.
*.6.
12185 Domnitor nou, legi noue.
Nevoia schimbă legea.
Nro. COSTIN, Letop. Mold. II,
p. 57.
12186
In vechime legile emanati numai din voinţa Domnito­
rului. Sic oolo, sic jubeo, sit pro ratione »oluntae.
A se reaminti că aşa ce-va se întîmpla şi la Roma,
unde pretorul, care avea, între altele, juridictio inter ci­
ves, inter cioes ei pereqrinos, publica edictul seu anual la
intrarea sa în funcţiune. In acest edict dînsul aducea la
cunoscintea poporului principiile de care urma să se că­
lăuzescă în împărţirea justiţiei.
Şireţi'i SClU să se puna lU tot-de-una la adăpostul ur­
mărilor legii când fac vre-un retI.
*.6.
12184 Legea înainte, şireţi! după ea.
A. MOSCUNA, pl·Op. i. Gorj.
,1
Vedî LiPsă, Nevolt.
Domnul de nevoîe schimbă legea, punând de pildă
dărt nof.
«Stai! în loc şi 'm; fac lege, peste care munte VOIIl trece. >
Bine, de tot, cu putere.
J;'R. DAME, II, po 271.
HYJK;n;a 60Ja ixneanier 3aROH.
*
A'şf face lege.
*
In lege.
12188
12187
A se hotărî la ce-va, după o matură chibzuire.
================== pagina 381 ==================
12189
*
Lege.
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
381
In vechime: partea cuvenită după lege.
<A'şt lua legea = a'şI lua, dreptul sau partea legtuită.>
LEI CĂ
*b.
12190 A face gatul leică şi păntecele balercă.
S. MIHĂILESCU, Şezăt., Il. p.
72. - V. A. FORESCU, c. Folticenl,
j. Suciaoa. - M. LUPESCU, înv. c.
Brosceni, i. Suciaoa. - S. FL. MA­
ELAN, Nascere, p. 839.
Veq'( Pântece.
Se dice de unul care be mult.
Da le-al da vro dată 'n jos
Şi ţi-a face şi pe dos,
Şi ţI-a pus brăcinar de teîu
Să nu te ţiI di pe femel,
Că de te-a prinde cu altă femee
Şi aestea are să ţi le Iee.
Ve9.1 câte ţi le-am urat
'I'ote 's cu adevărat ;
De s'ar afla vr'o minciună
Să mă pălesc!
Cu vr'o tref pahare de viu în gură,
C'oîu ţine gura căscată,
Şi pe tustrele Ie-otu be de-odată,
Da tu grindă nu te încorda
Că eu n u m'otu îmbăta,
Că mi-oiu face gura leica
Şi pântecele o bolercă
Ca să mal pot be şi holercă,
POC8. Pop.
LELE
Vedî a Câl1ta, cro/, Iască,
a se La, a Lovi, a Umbla,
Vale, Cap. lX, c. Vară.
Lele, în arăbesce, soră mai mare femeie mai în vîrstă;
femeie publică.
Lella, titlul ce se pune, la Arabi, înaintea numelui unei
fA,,, A-;' ;] � � _.!.LY v l' v
================== pagina 382 ==================
382
12191
PROVERBELE ROMÂNILOR
Lelea j6că până 'n n6pte
Iar bărbatu '1 e pe m6rte.
A. PANK, IT, p. 94.
Lelea j6că până 'n n6z)le
Iar bărbatul e pe mor-te.
HIK1;Ec';CU, p. 89.
Ye<,ll Cumetră.
Pentru nevasta care s'a dat în dragoste cu altul.
12192
Lelea j6că, dănţuesce (dăntulesce)
Iar bărbatu 'i pătimesce.
A. PANN, TI, p. 94. - HIN1;ESCU,
p. 89.
Acelaş înţeles ca la No. 12191.
*6
12193 Lele fugi că te ajunge.
V. IFRIM. elev. Se. Nonn. ss«.
c. Corodesci.:i Tutooa.
Mal: Încet cu dragostea.
*6
12194 Cătu 'i lelea de uşoră
Par'că'I o pietră de moră.
GA\'. OK1'lOR, praf. c. Dobroue],
j. Vasluhe .
Nu poţî scăpa de dînsa, reu te supără.
*6
12195 Lelea, sărind într'un picior,
S'a tăet într'un cosor.
GR. ALEXANDRESOl', maqisir. [.
Putna.
================== pagina 383 ==================
____ L_E_, G_I_, _ÎN_TV,El'ĂTUHĂ, MESEHII
383
12197
*6
12196 Şi-a găsit lelea bărbatul.
A. PANN, Edit. 1839, p. 46; I, p.
157. - HIN'fESCU, p. 11. - EM. Po­
PESCU, inu. c. Ciocănesci-Marqinens,
,j. Iaiomiia. - GAV. ONIŞ@, prof.
c. Dobrooet, j. TTaslu'iu: - II. D.
ENESCU, vnv. c. Zamosiea, j. Do­
rohoi. -- K. A. ZAMlJ'mESCU- DIA­
CON, înv. c, Stiubienii, j. Doro­
lioi. - K J. P ATBlaiu, vnveţ. c.
Smuiţi, j. Corurluiu. - M. LUPE­
seu, Şeeat. 1 V, p. 52. - GH. ALE'
XANDRESCU, maqistr. J. l'uina: - C.
'J'EODOHESCU, in». c. l'ungesc1, J.
Vaslttht.
*
Şi-a dat lelea peste bărbat.
M. CANIAN, public. j. IaşI.
IOSe g.ice despre soţii carii sunt potriviţi, ŞI mai
ales când sunt amîndoi rei, leneşi etc.
2° Şi-a găsit stăpân, ş'a dat peste om.
Totă lelea îşi are Băcăul el.
P. Jsrmssou, Leg. 1, 1872, r-
109. - HIN'J:ESCU, p. 89.
Acelaş înţeles ca la No. 12J96.
12198
*
A fi un bate-lelea.
G. POBOHAN, inst. c. Slatina, j.
Olt.
*
A fi 'ttn baie-lela.
GR. ALEXANDHESCU, maqistr. j.
Puina.
Adică haimana ; om reu.
*6
12199 A umbla lela.
A. G OHOVEI, c. Folticent, j. Su­
clava. - C. TEODOHESCU, in». c.
Lipova, j. Vasluht. - G. P. SAL-
================== pagina 384 ==================
384-
PROVERBELE ROMÂNILOR
Le.
A umblă lelea pe dr'U;nur�.
J. CREANGĂ, Amint., p. 69.
VeqI a UlIlblt'.
Adică fără nici un eăpătâru, fără trebă ; de geba.
«Bine 'ţI şede, coşcogeme coblizan, să umblî lela pe drumuri, în
halnl acesta, şi să mă laş] tocmar la vremea asta fără lec de ajutor.»
- I. OREANGĂ, p. 69.
12200
*
In dorul IeIeL
B. P. HĂŞDEU, Etym. 1I1.agn.,
p. 2630. - L. ŞĂINEANU, Semas.,
p. 362; Elem. Turc. Archiv. t«;
LlI, p. l19; Dict., p. 4-63.
Ccm în dorul leZit.
P. ISPIRESeU, Leg. p. Si:! & 370.
* .. �
A umbla (mer,qe)'in dorul lela.
S. FL. MARIAN, Ornit., r, p.
146. - P. GÂl<BOVICEANU, prof. c.
Rateea, j. Arqeş.
:1: Le.
A umbla în dra.IJul leZit.
P. GÂRBOVICEANU, praf. c, Poze
naril, j. Gori
A umblă de dorul ia«.
O'. P. SALVlU, înv. c. Sm�tlţ't,
j. Covurluht.
:1:
A vorbi în dorul ZeliL
BARONZI, p. 43. - GR.ALEXAN­
DRESCU, maqistr., j. Puina. - P.
BUDIŞTEANU, c. Bucuresci, j. Ilfov.
10 Intr' o doră, la întîmplare, într'un noroc; fără căpă­
tâiu, fără ţintă hotărîtă; fără trebă,
«Lua şi dînsul nisce hatue, numar să nu dică nescine că nu s'a
!fă.tit, _ş�. de el::eltuială ce pe� apa nu� curge, şi plecă şi el, cam în
================== pagina 385 ==================
LEGI, INVE');'ĂTUHĂ, MESEHII
885
-Intr'una din d.ile fecIorul de Imperat se duse la vînat, 'ia aşa, cam
în doru lelii, fiind că n'avea altă trcbă, - P. ISPIHEsou, Leg., p. 390.
«Umblă de dorul lelei.» - G. P. SALVIU.
2° In zadar.
3 o Nimic hotărît, nmnc sigur; în silă.
,Il respuuso cam tn" doru lelei.»
*Lc.
12201 Puiu de lele.
HELIAD-RĂDULESOU, l'anelal., p.
20. - FR. DAME, III, p. 296.­
G. P- SALVIU, in», c. Smull�, j.
Covurluiu: - EM- POPESOU, în»,
c. ClocănescUYIărginen'l, j. Ialo­
miţa. - G. POBORAN, insi. i. Olt.
VeqI CoPil.
10 Copil natural, copil din flort.
2° Şiret, deştept.
«Ce pui« ele lele îmi eştr l»
3° Adică cum a fost mă-sa e şi el. Se dice de cel carii
au trecere înaintea fetelor, mor fetele după el.
La Arabi cuvîntul Lele, pe lângă altele, are şi înţele­
sul de femee publică.
12202
Fecior de lele.
P. ISPIlmSOU, Leg. II, p. 136;
Bev. Isi. II r. p. 381. - AL. ODO­
BESOU, IV 8ll�a, p. 1S8.
LEoeA
�Lc.
12203 O lovi ca cu leoca.
CĂLIN IORDAOHE, stucl.j. Argeş.
- BIJUTESOU, înv. c. Baia-de-Ara­
mă, i. Mehedinti.
*Lc.
O loviş� cu leoca.
I. IORGULESOU, in», c. Baia-ele­
Aramă, j. Meheclinţt.
Veql' Leuca.
A:,> 1 • j
================== pagina 386 ==================
386
12204
PROVERBE LE ROMÂNILOR
I,ESA
A face lesă pre cine-va.
FI<. DAME, IL p, 267
A '1 snopi în bătăî,
LESCAIE
Vecji Leţcate.
LEŢCAIE
*D,
12205 N'are nici o leţcae chi6ră.
GR. ALEXANDREBCu, magisft".,
j. Putna.
E sărac lipit pămîntulut.
12206
Nici de o liţcae.
V, ALEXANDRl, Teab·., p 1265
Adică de loc.
< N'ar merit nici de o liicae.» - V. ALEXANDRI.
12207
*
A se şterge Iescaia.
BARONZI, fi :206. - G. POBORAN,
inst. j. Olt.
Ti s' a şters letcaia.
A. P ANN, II, p, 98.
Ve4i RuMii, Turea.
NumaI are trecerea, însemnătatea, etc. de odinioră.
Ţi-a mers vestea, când ţ-a mers,
De-acum leicaia ţi s'a şters.
A. PANN.
LEU
================== pagina 387 ==================
LEG:!, ÎNVEŢĂTUn.b., MESERII
*L:o.
12208 A re un leu şi '1 silă de el.
387
GAVR. ONIŞOH, prof. c. Dobro­
veţ, j. Vaslnht.
Pentru cel ne-avut ŞI totuşt diu cale afară cheltuitor.
12209
Tot doI lei ş'un ort.
v. ALEXANDru, Teair., p. 776.
10 Acelaş iuteles ca la No. 1115l.
20 'I'ot una, tot atâta.
COŞCODAN. - .Ea spune 'mî, al vădut pe socrul meu?
AGACHI. - Pe chir Chu-ilă? l'am vedut.
COŞCODAN. - Ce fel chir ChiriIă? . Nărilă vrer să dicl ?
AGACHI - Cum Nărilă? Chirilă.
COSOODMI. - Ba NăriIă.
AcfAOHI. - Nărilă, Chirilă, tot într'o rilă, tot dOt lei ş'un ori.
V. ALEXANDHI, Agachi Fluiur,
*L:o.
12210 Trenchea-flenchea
Trei lei părechea.
GAVR ONIŞOH, pj'o): c. Dobro­
vr"ţ, j. Vaslnlu. - G. P. SALVrU,
în», c. Sm1tlţ'l" j. Uoourluiu:
*
Trenche-fienche
Tri; lei păreche.
V. A. FOHESOU, c. Dorna, .j.
Sudava.
Veq10 Ctototă, il se ln­
cardUl.
Acelaş înţeles ca la N o. 9527.
12211
*
Am un leu
Şi vreu să '1 beu.
P. ISPIR.ESCU, Rev. Ist., J, p.
231.
Pentru cei care cheltuesc tot avutul lor în petreceri
şi !,�uturi.
================== pagina 388 ==================
388
PROVERBELE ROMÂNILOH,
LEucA
Ve4' Barbă, Leocă.
*6
12212 Eşti drept ca leuca.
G A VR. ONIŞOH" prof. c. Avrd­
mesci.]. Tu/ava. - O. TEODOH,ESOD,
în», c. D6gele, J. Vaslul1�.
10 Te credeam că eşti om drept, dar eşti un judecă­
strîmb. M'am îneredut în tine, şi când colo eştI nedrept.
2° Om buclucaş,
*6
12213 Lovit cu leuca.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 154.­
PĂSCULESCU, Iniîln.; }l. 4. - GR.
ALEXANDRESCU, maqistr}. Putna.
- 1. PUŞCARIU, P. Merulul, corn.
Făqăr a«, Transilvania. - IULIu
GROFŞOREANU, in», c. Galşa, COl
mit. Arad, Ungaria. - A. DE CI'
HAC, II, p 170. - G. MUNTEANU,
p. 122. - L. ŞĂÎNEANU, Dict. p.
466. - T. BĂLĂŞEL, in». c. Ştefâ­
nesci, J. V 'âlcea.
*1:'.
A fi lovit cu leauca..
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
*
Cam, lovit cu leoca.
A. P ANN, II, p. 99.
*6
Bătut (pălit) cu leu ca (în cap).
S. FL. MARIAN, Tradiţ. Pop. p.
140 & 158. - D-na EL. SEVASTOS,
p. 58. - H. D. ENESCU, înv. c.
Zamostea, j. Dorohof.
Trăsnit cu leuca.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 139,
577 & 698. - FR. DAME, IV, p.
17R.
================== pagina 389 ==================
LIwl, iNV:i!:'fĂTURĂ, MESERII
10 Om cu t6ne, ţicnit la cap, nebun, deşuchrat.
389
< GI·UF'l'UI. - Să me 'mpuşc I
"F.ERCHEZEANCA. - (speriată) Ce face!.. săraca de mine! ai ne­
bu nit ? să liU cum-va să fad una ca asta, că u'or vre să te 'ngrope ...
alu;!l gust ... (aparte) îi trăsnit cu leuca. > - V. ALEXANDRI, Doi morţi.
2° Prost. In Banat se dă gicerii, apropo exclusiv, acest
înţeles.
3u Ameţit, bet.-Laurian &- Maxim.
4° Fără rost, fără noimă; pentru lucruri sau fapte.
"Multe sunt şi din ale ălor de acum aşa ... cum să <tic, ca loviie
cu leuca.» - M. P ĂSCULESCU.
Il a 80n coup de marteau.
Prou. Franc.
Li manca u pairone di casa. 1)
P1·OV. Core.
Tener ramo de locura.2)
Proo. Span.
Er hat emen Sparren eu viel.3)
P1·OV. Germ.
A t have en Skrue 108.4)
, .
Proo. Danez.
*D.
12214 Par'că e lovit cu leuca.
G. I 'I'OMESCU, înv. c. Broscari,
j. MehedintI.
*D.
Par' că e pălit cu leuca.
V. RÎMBu, stud., c. Braneect,
j. Dîmbooiţa.
') Lipsesce stăpâuul de casă.
') A ave puţină (o ramură) de nebunie.
3) Are un căprior pre mult (de prisos).
4\ A .. ��..< ��� �""_. 1 __ r-!_ ,
================== pagina 390 ==================
390
P!WVERBEl.E ROMÂNILOR
Par' că e lovit peste obraz cu leuca.
A· PANN, TI, p.139.- HIN'rESCU,
p. 126.
Aceleaşi înţelesuri ca la No. 12213.
LIMBA
Vee)! Cap. j V, c. LimM.
*6
12215 Numai una scie t6te limbile.
GAVn. ONIŞOR, pl·Of. C. Dobro­
vet, i. Vashd1!.
10 Pentru dragoste.
21) In batjocura celor carii sciii limbi străine.
12216
Din limbi străine să înveţi, şi în limba
ta să scrii, ca nernul teu să ţi '1 lumi­
nezî.
IORD. GOLESCU, Mss. IT, p. 48l.
- HIN'l'ESCU, p. 90.
In limb; străine po{t să înveţl) dar în limba
ta să seri},) ca nemul teu să'l luminez2.
r. G. VALENTINEANU, p. 46.
Dicere care se înţelege de la sine.
*6
12217 S'au mestecat limbele.
A VR. COlWEA, paroh, c. Coşteit»,
Banat.
Se dice la petreceri, când cei de faţă au început a se
încăldi, şi din discuţie ajung la certă, ne mal putendu-se
înţelege bine, unii pe alţii.
LIPsA
12218
După ce lipsa ne om6ră
In zadar mergem la m6ră.
================== pagina 391 ==================
LEGI, ÎNVE'l.'ĂTUHĂ, MESlmII
391
Ne învaţă că din vreme trebuie să îngrijim de cele
trebuincîose, Iar nu când nu ne mai folosesc nimic (Go­
r.ssou).
12219
Lipsa frânge legea
KÂHOLY Acs, p. 80.
Ve41 Cap. X, c. Lege.
In adevăr, precum dice Ţîchindeal: «Lipsa şi saracia
smeresce şi mândria cea mai mare însă, după o limită
ore-care, omul lipsit de cele trebuinctose nu mai ţine
socotelă de nimic.» - Fab. p. 310.
La necessită non ha legge.
Prov. Itai.
Noth bricht Eisen.
Proo. Germ.
Sziikseg tărvenyt ront.
Prov Magy.
Potreba eâlam. rusi.
Prov. Cech.
ClIJIa Bora Re l\lOJIlI, CI1JIa ROJIa JIOl\lH.
Prov Sirb.
LOPATA
Ved] Beţie, Cap, Cârmă,
Lemn, Măsea, llfurere, a
Strînge.
12220
Lopata grămădesce şi sapa resipesce.
A. P ANN, Edit 1889, p. 63; III,
p. 77.
*i:::..
Lopata grămădesee, şi sapa risipesee (rîei-
pesce.
================== pagina 392 ==================
392
PROVERBELE ROMÂNILOR
Unul adună ŞI altul cheltuesce. Mai ales pentru părinţi
şi copii.
A pere avare fils prodigue.
Proo. Franc,
12221
Lopata când bate în apă, sperie pe pescî
şi '] scapă.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p, 41.
Se <pce pentru cel ce cu răul face un bine (GOLESCU),
12222
Ca feciorul lul ban gata
Resipesce cu lopata,
A, P ANN, 1 II, p, 69,
Ca feciorul lu� ban gata
Rîsipesce cu lopata.
HINTESCU, p. [,8,
Ve<j.'î Ban,
Pentru omul forte cheltuitor,
*
12223 Bătut cu lopata.
1. CREANGĂ, Poo, p. 293, - G,
P. SALVnJ, înv, c, Smulţ'i, i- Co­
vudtâu.
Adică mult, Se dice mai ales pentru pomii roditori
când sunt încărcaţi cu fructe.
«Părul par'câ era bătut cu lopata de pere multe ce avea.» - I.
CREANGĂ,
Se mai g.ice cu acelaş înţeles, posmol.
<Şed p6mele posmol.»
A LuA
Ve<j.i Cap' V, z. a Luâ,
C' .. ;IX
================== pagina 393 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
393
12226
*6
12224 De unde tot iei şi nu pui, curînd se is-
prăvesce.
A. P ANN, Edil. 1889, p. 58. -
P. ISPIRESCU, Rev Ist. Il, p. 160.
- VOBRE MARINESCU, înv. c. Pir­
ou-Roşu, j. Argeş.
De unde tot zai şi nu puz, curînd se is­
prăvesce.
HIN'l,'ESCU, p. 76.
*
Di cara tot Zia?' ş-nu bade; va s' bitisescă.l)
D. A. MILESCU, înv., c. Gopeş'f,
Macedonia.
Vedf Sac.
Când tot cheltuesci, şi nimic mai adaogt, curînd isto­
vsscf, şi îndată sărăcescî,
*6
12225 Să ai să IeL
EM. POPESCU, înv. c. C{ociinesc't­
Mă1'fJineni. J. Ialomiţa.
*
Să al sa iei,
Şi gură să cei.
Adică o să aştepţi bine, până vei lua ce ţi se cuvine.
*
Nici Tiau, nici IIert.2)
N. ST. c. Nijopole, Macedonia.
Pentru cel care nu vre cu nici un chip, să 'ierte pe
un altul.
12227
*
Iu 'I loare,
N u'I călore.")
. G. ZUCA, stud. c. Berai, Alba­
nui.
Când e vorbă să te folosesc'i, nu te mai u'iţi la muncă.
') De unde tot iei �i nu bagi o să se sftrşescă.
2) Nici Ieaii, nicî iert.
:'1\ T'" � • ' ,
================== pagina 394 ==================
Fie-care trebue să se folosescă de rodele muncii sale.
Omul muncitor nu piere de fome.
r
L. f;!ĂINEANU, Rev. Ist. JII, p.
200.
LULACHIO
LUCRATOR
Veq' CoPil.
AL. MARTINIAN, c. Bucuresci,
j. Ilfov.
.� __ PHOV ERBELE ROMÂNILOR
A face Iulachiu.
În c;ii de lucrătore t6te 6sele me dore,
jar în di de serbătore nici un osclor
măcar me d6re.
IORD. GOLESCU, u». II, p. 15.
*
Lucrătorul mănâncă de unde lucreză.
Veqf a Lucr«.
DIM. POPOVICIU, în». c. Cuvin,
comit. Amd, Ungaria.
LUCRATOR
Arată lenevirea omului la muncă (GOLESGU).
12231
12230
*h. .
12229 Omul lucrător
De pâne nu duce dor.
12228
394
A strică lucrul, 11 nu isbutt,
LUNTRE
12232
Veqf Cap rrr, c. Apă,
Cur, iWullte, 0/11.
Aici corăbii se înnecă, şî voi, luntrelor,
unde mergeţi?
================== pagina 395 ==================
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, M:ESERH
395
Se g.ice de acel ce se încerca piste puterile lor (Go­
LESCU).
12233
Luntrea pe mare, pe margine s'o tragi.
IORD, GOLESCU, lYlS8. TI, p, 106.
Adică mic fiind cam departe de cel. mar], ca să nu te
înneci (GOLESCU).
12234
Cine stă pe doe luntri cade în apă.
BARONzr, p. 52, - HIN'fESC1J, p.
�)5.
*.0,
Cine umblă în doue ltj,ntr-i cade în apă.
C. 'j'EODORESC1:, inu. c. CursesGt,
oi Yaslv.1v.
*
C(lr� calcă prî d6ue caichs, cade 'nir« apă.i)
1. COYAN, pr·of. c. Abela, Epir
Veql Cur,
Cine vroesce a începe multe nu isprăvesce nimic; pre­
cum şi înţelesurile de Ia N o. 3104.
Duabus sedere selhs.2)
Pro». Lat.
Demeurer enire deuel' selles le eul II. lerre.
Pro», Franc.
No se pol teqnir el culo su do sca,qni.3)
r-«. Veniţ,
Wer au] eioei Stiihlen siteen ioill, fiiUl oft mit­
ten durch.4)
Pt·ov. Germ.
') Cari calcă pe doue caice, cade în apă.
2) A sta Între doue sele.
3) Nu se p6te ţine c'urul pe doue scaune,
================== pagina 396 ==================
396
PROVERBELE ROMÂNJLOR
Betioeen tioo stoole the breecb cometb ta ihe ground. i)
Pro». Engl.
*.6.
12235 Nu umbla în doue luntre.
H. D. ENESCU. înv. c. Zamostea,
j. Dorohoi.
Nu pote şede cine-va i'n, doue luniri de-odată.
P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p.
167.
*h.
Nu pot?' şede în doue luntri de odată.
V. �ALA, clase. c. Miziieş, comit.
Bihor, Ungaria.
Veqr Cur.
Acelaş înţeles ca la No. 12234 sub formă de povaţă,
12236
Să te faci luntre, punte, până vei da
piste el.
IORD. GOI,ESCU, Jlss. Il, p. 66.
Adică să, umbli pe apă şi pe uscat, până îl vei găsi
(GOLESCU).
A se sili spre Îl, face un lucru.
*,6.
12237 A se face luntre şi punte.
A. PANN, su« 1889, p.lt3; II,
p. 86. - B. P. HĂŞDEU, Etym.
Magn., p. 2629. - LAURIAN & MA'
XIM, II, p. 711. - GR. JIPESCU.
Opinc. p. 156. - HIN'fESCU, p, J 35.
- V A. URECHE, Con». Liter,
XXI, p. 574. - 1. lONESCU, IIr,
p, 50.-·1. G, VALENTINEANU, p.
29. - G. 1. MUNTEANU, p. 121. ­
P. lSPlRESeU, Leg. p. 11,85, 126
& 194. - V. A. FORESCU, c, Fol­
iiceni, j. Suciaoa. - E. I. P ATRI'
du, in». c. Smuiit, i, Coourluiu,
- GR. ALEXANDRESCU, maqisir. [.
Putna.- G. POBORAN,inst. c, Sla­
tina, j. Olt. - A VR. CORCEA, )Ia·
roh, c. Coşteiu, Banat.
================== pagina 397 ==================
LEGI, ÎNVE');Ăl'URĂ, MESERII
397
A se pune luntre şi punte.
I. CREANGĂ, Pou. p. 144 & 170.
- S. FL. MARIAN, Trad. Pop. p.
55. - FR. DAME, III, p. 298.
Vedf il1unte, Scară,
Vrednic.
IOA stărui din resputert, a face fel şi chip.
2° A'şr da tată ostenela pentru a reuşi la ce-va.
3° A ajuta pre cine-va
< Du-te de trage în gazdă la dînsa, şi fă-te că eşti un drumet străin.
Pune-te apoi pe lângă ea luntre şi punte, şi j uruesce 'f cerrul şi pă­
mîntul ca să'ţi smornesoă pe nevesta d-tale, şi sit ţi-a aducă acolo.s -
1. CREANGĂ, Pov. p. 170 .
• Se pune luntre şi punte şi nu se lasă până nu 'şi vede dorinta
Împlinită. > - S. FI.. MARIAN.
*6
12238 A umbla în doue luntri (luntre).
K. A. ZAMFIRESCu-DIACON, înv.
c. Stiubieni, j, Dorohoi,
A
se purta
în
doue luntre.
Abeced. Ilustr,
p. 27.
Vedt Cur
1°
A se rezema când
pe
unul când
pe altul.
2°
Caută să înşele.
Duabue sedere sellis.1)
Proo. Lat.
Tegnî o pe tn due carpe.2)
Prou. Liqur,
Sich ,'Jwischen etoei Stiihle setzen.3)
Pro». Germ.
Sittia emillan twa stolm,.4)
Prov. Sved.
1) A sta Între doue şele.
2) A ţine un picior în doue încălţăminte.
�) A se aşedă Între doue scaune.
================== pagina 398 ==================
398
12239
PROVERBIDLE lWMÂNILOR
-------
MAcELAR
Veei! CUfit.
Măcelar fără cuţit nu se dice măcelar.
JORD. GOLESCU, Ms«. II, p. 46.
Vcqi CUfit.
Adică cumplit fără crudime nu se p6te (GOL Eseu).
12240
Un măcelar bun frică n'are de mii de oi.
lORD. GOLESCU, MS8. II, p. 12.
Se dice pentru cel voinicî ce nu se sperie de reSb01U
(Gor.sacu).
MAcELARIE
12241
*
S'a strîns ca cănii la măcelărie.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr.,
j. Puina.
Adică omenil unde cred că pote :fi vre-un folos.
A MACINA
*6
12242 Un om macină, altul face azimă din fă-
ina luî.
V. A. FOHESCU, c. Falticen!, i.
Suciaoa.
v cql a .Arcr.
Când unul muncesce, şi altul trage fo16sele.
Tariro ikhan nemene djeiere okho li lea, tsang ni
singgen: elemangga fountchetele djekou bi. 1)
Prav. Mandchau.
*6
12243 A macina.
BRATEIU, siud. comit.· Tîrnava
Mare, 'Iransilcania .
. �) Daca pe de o parte boul care ară nu are îerbă ca să mănânce, pe de
================== pagina 399 ==================
LEGI, ÎNVE:rĂTUHÂ, MESERrÎ
10 A mânca mult.
2° A vorbi mult.
399
12244
*
A macină. cui-va.
' ..
A împlini dorinţele cur-va, a'I satisface; a'I merge bine .
• Daca '1 macini ce-o să mai dică, cum să nu fie multumit.»
M.AISTER
VerjY .tfi{t<!l'.
*,6.
12245 Maister bun şi nu de mult,
Lucră 'ncet şi reu de tot.
C. FLĂMÂND, stud. comit. Bis­
trita-Nascud. Transiloania.
Pentru cel oare lucreza puţin şi prost.
M.AISTOR
*,6.
12246 Maistor strică,
Mult mănâncă.
A VR. COReEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Se dice despre mesertaşit slabi la lucru, clar harnici
la mâncare şi la heut.
MArU
*,6.
12247 A se ţine ca maiu cu codă.
G. POBORAN, inst . .f. Olt.
Arată o strînsă legătură; tăria cu care ne ţinem de
ore-cine sau de ore-ce
MANGĂR
================== pagina 400 ==================
400
12248
PROVERBELE ROMÂNILOR
A da mangărul cel de apoi.
N. MUSTE, Letop. Mold. rrr, p.
8. - L. ŞĂlNEANU, Archio, Ist. II],
p. 203.
Vedf Popă.
Cel din urmă ban pe care '1 are cme-va.
De la turcescul manqir, monedă măruntă de aramă;
sîrb, manqura ; magy. mănqor.
<La acestă mazilie a Ducăt-Vodă, dic sii. fi fost păriş Urs achi Vis­
ternicul; pentru care faptă apoi Duca Vodă, viiud domn ţerei a tre­
ile rînd, şi-aii răsplătit cu asupră de pre Ursachi, închis în temniţă
cu tălhariî, legat la pusce, bătut la talpe până au dat mangărul cel
de apoi. Au dat ce au avut, până când n'au găsit ce mai lua de la
dînsul, din avuţia cea multă. Aşa face pizma şi zavistra.. - N. MUSTE.
MARFA
V edi Mezat, Prăvălie.
12249
De cât să dai cu mănele şi să alergi cu
plcîorele, mai bine să te uiţi cu ochii
la marfă.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 133;
II, p. 86. - HIN1'ESCU, p. 101.
Acelaş înţeles ca la No. 11771.
*
12250 Unde e marfă trebue să fie şi pagubă.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 134;
II, p. 87.
Unde e marfă şi pagubă.
A. PANN, II, p. 80. - GR. JI­
PESCU, Opine. p. 148.
Unde e marfă e şi daună.
HIN'fESCU, p. 101. - G. 1. MUN­
TEANU, p. 60.
1YIarfa unde e, firesce
Şi pagubcl îl sosesce.
A. PANN, Nastratin-Hogea, p. 43.
Acelas înteles ca la No. 11475.
================== pagina 401 ==================
LEGI, ÎNVE'rĂTURĂ, MESERII
401
12251
la cârcîumă beură treî-decî şi cinct de Ieî. Vorba ăluîa :
unde e marfa e şi pagubâ" - GR. JIPEseu, Opinc.
I-Iogea, după cum vădurărn, tot o capră avuse
Şi pe dînsa, cu 'ntimplare, În puţin timp o repuse;
Lupit 'udată 'I tăbăciră pîelea fără de scumpire.
Ve<;lend biet Nastratin-Hogea că'I o făcuse papară,
Şi lUI, ca drept mângâere, nurnaf corn ele '1 lăsară,
Fără supărare dise : asta o rf cine o scie,
Unde e odată marfă şi paqubâ o să fie.
A. P ANN, Nastratin-Hogea.
*
Halal de marfă, dar pecat de parale.
Pentru o marfă presta.
12252
Marfa să fie bună, muşteriii nu lipsesc.
V. ALEXANDRI, Teair., p. 764.
Lucru bun e în tot-ele-una căutat.
<FESPEZEANCA. - A! cât pentru dînsa avem vreme .... amator!
n'or lipsi.
e Morsssotr, - Cred şi eli. Duduca Tinca are zestre de trei-decf de
mit de galben!.
< NĂIULĂ. - Vorba ceea: marfă să fie bună, muşterii; nu lip ...
(stl'ămdă) sesc , - V. ALEXANDRI, Agachi Fluiur.
*6
12253 Marfa gată,
Bani aşteptă.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 134;
H, p. 87. - HINl'ESaU, p. 101.­
B. P. HĂŞDEU, Etym. 1I1.agn. p.
2421. - P. ISPIREsau, Leg.l, 1872,
p. 179. - G. POBORAN, insi. j. Olt.
Nu dobândesci nume fără plată.
*6
12254 Totă marfa îşi aşteptă plata.
P. GÂRBOVIOEANU, prof. c, Şer­
bânesci, j. Argeş.
Acelaş înţeles ca la No. 12253.
12255
Cum e marfa şi muşteriul.
G. DEM. 'IEoDORE:Sau. Detine,
================== pagina 402 ==================
Proo. Turc.
MARTOR
PROVERBELE ROMÂN ILOR
Dacă n'ai trebă, fă-te martor.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 94;
III, p. 110. - HIN'J,'ESCU, p. 192.
- FR. DAME, llJ, p. 27. - P. Is­
PIRESCU, Rev. 18t. III, p. Hi4.
MĂRUNŢIŞ
*
Mărunţiş(uri).
Ve(j'i Chezar
Işin iocse şeit al, paran ciocse chefil al. 1)
12256
1° Pentru o marfă bună şi muşteriul e mal de semă,
şi acesta în înţelesul cel mai larg.
2° Pentru adunărî.
,Baluri mascate, a căror calitate varieză după preţul intrării şi
după localitatea unde se află balul, conform proverbulut comercial:
cum e marfa şi muşteriul.» - G. DEM. TEODORESCU.
402
Căci nu mai sfirşesct, tot suind şi scoborînd scările
tribunalului.
12257
1.
L. ŞĂINEANU, Dict., p. 497.
Adică secături, nimicuri.
MASAT
Verii Drac.
MÂZOĂ
Arată puterea banului.
12258
Mâzda tot ochiul orbesce, şi mita tot
pierdutul nemeresce.
DIM. CANTEMIR, 18t. Ieroql., p.
144.
\
l
1
================== pagina 403 ==================
______ -=L=EGI, INVETĂ'l'UHĂ, MESEIUÎ
MEDIC
V ee)! Doctor.
403
12259
Haina nu face pe medic.
LAUHIAN & MAXIM, II, p. 25 'i.
Ved] Harna, Imbră­
căminle, Rasă.
Acelaş înţeles ca la No. 7160.
In vesiimentis non est sapientia mentis. l)
PTOV. Lat.
La robe ne fad pas le medeei« .
.Pl'OV. Pl'anc
Das J{leid machi 7ceinen Monch.2)
Pl'OV. Germ.
The qoum dcee not make the friar.o)
Pl'OV. Engl.
L' abito non fa'l monaco.r;
Prov. Venit.
No hace el hâbito al monge.5)
Pl'OV. Span.
12260
Ur medicu, când vire, ali muri face, ali
slui. 6)
FH. MIKLOSICH, Rum. Untcl'.,
r, p. 15.
lea în rîs pe doctort, cariî nu pre sunt în stare să te
scape, daca e hola mal grea.
') In haine nu stă cuminţenia minţit.
2) Haina nu face călugărul.
") HaIna nu face călugărul,
4) Idem.
�) Nu face haina călugărul.
================== pagina 404 ==================
404
Un medecisi en laisse plus el tuer qu'il n'en
tue.
Prav. Franc.
12261
Medicu mai bur, face rana mai mare.t)
FR. MIKLosrCH, Rttm. Unter., I,
p. 13.
10 In înţelesul seu firesc,
2° Ou paltative nu vindeci un reu însemnat; trebue
tăiat în carne vie.
Main de medecin troJ) piieux
Rend le mal souoent chancreua:
GABR. jl,JEURIER, XVl-e Siecle.
12262
Medicu beter şi spiţieru tirer.")
FR. MrKLOSICH r Rum. Unter., :,
p. rs.
Căcî medicul betrân are mal multă experienţă, şi băr­
bierul dacă 'I tînăr, nu 'I tremură mâna.
Jeune barbier, vieil medecin,
S'ils sont autree ne ualent pas un brin.
GABR. MEURIEH, XVI-e Siecle.
MEHENGHE
VC(F Fată.
12263
A fi bună mehenghe.
r. CREANGĂ, Conv. Litcr., XI,
p. 29; Pov. p. lU5; Amint., p.
80.
Ve(fr Fată.
Adică deştepta, iscusită, şiretă.
«Jocă, cât jocă, şi lângă aceea şi intrând În vorbă cu dînsa fata
bună mehenghe, Îl Întorce capul şi Ipate vede că nu '1 de lepădat .» 1.
CREANGĂ, Poe.
1) Medicu mal bun, face rana mal mare.
2') Mf'tHC'l1 hptr�n t,:; h�,·'h.:", ... +�.�X_
================== pagina 405 ==================
LEG!, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
MELIŢA
*6
12264 Ii merge gura ca meliţa.
405
1. ARBORE, ing. j. Buzeu. - GR.
ALEXANDRESCU, maqisir., j. Putna.
*6
Fi merge gura ca o meliţă.
1. BĂNESCU, prof. i. Roman.
*6
Ii merge gura meliţă.
GAV. ONIŞOR, praf. c. Dobrooeţ;
s. Vaslu�u.
*6
Gura îl, meliţă.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir. j.
Putna.
*6
Ti tocă gura ca meliţa.
G. POBORAN, inst. c. Slatina,
s. Olt.
Veqr Melifotu.
Vorbesce mult ŞI repede.
«Gura babit umblă, cum umblă meliţa.» - r. CREANGĂ, Po». p.
285.
C' est un moulin a parole.
*6
12265� Meliţă.
Pentru omul vorbăreţ.
Prov. Franc.
E. I. P ATRICIU, în1!. c. Smulţ'i,
j. C01!urluhL
12266
*
A meliţa.
A MELIŢA
L. ŞĂINEANU, Dict., p. 505.
================== pagina 406 ==================
406
l"ROVERBELE IWMÂNILOR
----
MELIŢOlu
* /::0.
12267 Ii tocă gura ca meliţotul.
G. P. SALVIU, in». c. Smulti,
j. Covu,�·lu'lu.
Veql ilfeliţă.
Acela.ş inţeles ca. la. No. 12264.
MERŢĂ
Veql Dimerlie.
MERTIC
12268
*
A'şl luă. merticul,
12269
P. ISPIRESOU, Leg., p. 269.
A'şi lua dreptul, partea ce se cuvine; folosul.
*
A'i tăia merticul.
}CR. DAME, III, p. 40.
A'i lua ceea-ce se CUVll1e: a'I strimtoră,
MESERIE
*6
12270 O meserie plătesce cât o moşie.
HIN'IESOU, p. 103. - BARONZI.
p. 56. - E. 1. P ATRwlu, in». c.
Smulţ'l, i. Covurlu'l11. - DIM. Po­
r-ovrotu, in». c. Cuvin, comit. A­
rad, Ungaria. - GR. POIENARU,
ing. c. Rassa, j. Ialomiţa,
*6
O meserie plătesce cât o avuţie.
GH. MIHALAOHE, înveţ. c. Şen­
tlresci, i. Tutova.
Cine scie o meserie, nu m6re de fome,
<Hie neguţător hie boter, învaţă şi carte şi o meserie ca să le prindă
la lipsă uret de v'o mosie. > (}'R . .TTPT;""'TT n";Mro n 1(\0
================== pagina 407 ==================
LEGI, ÎNVE'fĂTURĂ, MESEmI'
--�------------------
Qui a metier a rente.
Prov. Franc.
Jedes Handioerk hat einen goldenen Boden.1)
Prou. Germ.
407
*6
12271 O meserie plătesce cât o moşie şi gătul
cât o vie.
E. 1. P ATRWIu, înv. c. Smulţi,
j. Cocurluiu.
10 Acelaş înţeles ca la No. 12270.
2° Pentru cel băutor.
12272
*
Doue-spre-dece meserii,
Trel-spre-dece sărăcit.
V. A. Fonnsotr, c, Folticent, f
Suciaca.
Oine învaţă pre multe, nimic nu scie bine.
�Veunerlei Handioerk, achteehmerlei UngUick. 2)
Prov. Germ.
A mas: o'mony trades, may beg his bread on
Sunday.3)
Prov. Scoţian.
Douse metiers, quatorse malheurs.
Proo, Picard,
Tredisch Professiuns, quatordisch Sartuns.4)
Prov. Reiorom:
1) Fie-care meserie are un pămînt de aur.
2) A noua meserie, a opt-spre-dccea nenorocire.
�! �n �o,;, ?u multe. meserii pote duminica Să',,1 cersescă pâinea.
================== pagina 408 ==================
408
12273
PROVERBELE ROMÂNILOR
Celui cu meserii multe
Casa 'I este fără curte.
A. P ANN, I, p. 149. - H1Nl'ESCU,
p. 104. - FR. DAME, III, p. 40.
Acelaş înţeles ca la N o. 12272.
Veg.i ISPIRF.sclJ, Basme, Snove, Edit, 1893, Craiova, p.
125-128.
ehi piu fa prufessione e menu ne sa fa. 1)
Prov. Cors.
L' om dei cent meste, l' e semper 011, gran bade.2)
Prov. u-«. Berqam.
V1:el Handwerke verderben den Meister.3)
Pro», Germ.
Die veel ambachien te gelij7c leeri, leert er eelden
een goed.4)
PrOl). Oland.
12274
Dintr'o meserie cât de mică
Daca nu curge tot pică.
HIN'J.'ESCU, p. 103.
Omul care scie un meşteşug nu more de fome,
Sua cutque ars pro via tico est. 5)
Prov. Lat.
Il 11,' est si petit metier qui ne nourrisse son maitre.
Pron. Franc.
1) Cu cât umblă unul cu mal multe meserfi, cu atâta mal puţin face.
2) Omul cu o suta de meserif, e în tot-de-una un bun de nimic.
S) Multe meseriî strică pe meşter,
4) Cine învaţă pre multe meserit, învaţă rare ori una din ele bine.
================== pagina 409 ==================
LEGI. INVEŢĂTURĂ, MESERII
409
I n'y a nou SI: p'tit mesti qui n'nourih' si maisse. 1)
Prov.Wallon.
Un ciemar, umblând prin lume, pote in tot-de-una
să îndepărteze sărăcia; dar un rege, în afară
de regatul sMî, p6te să fie în primejdie de a
muri de râme.
Prov. Arab.
CLEANTHE
Athenianul Cleanthe, care fu mal târdiu un filosof distins, era sărac
lipit pămiutuluî. J ntr'o di simţi că se desvoltă întrInaul gustul de a
îllVeţa. Se rugă de filosoful Zenone, ca să '1 primescă în şcola lUI,
şi 'şi petrecea totă diua ascultându'l. Cum trebuîa însă ca să 'şi
câştige vîeta, ne vroind să micşoreze nici cu un ceas timpul pre
care '1 da învătăturcî, lucra noptea la un grădinar, cărându 'r apă şi
la o brutăresă, frămîntându '1 aluatul. Cu totă ostenela ce'şi da şi
slabul câştig ce '1 putea ast-fel agonisi, deveni tare şi chiar se ingrăşă,
Legea silea pe fie-care cetăţen să albă o meserie. Lumea v89-end că
Clcanthe, care era sărac şi nu exercita nici o meserie, era totuşi gras şi
rumen la faţă, bănui că fum banii cu care trăia, şi el fu chemat în
faţa judecătoruluî. El aduse ea martori pe grădinar şi pe brutăresă, Nu
numai tu achitat, dar i se oferi şi o pungă de bant pre ea re o respinse
cu dispreţ.
12275
*
Tehnea ajun nu te Iasă.")
D. A. MILESCU, stud, c. Gopeşi,
Macedonia.
Acelaş înţeles ca la No. 12274.
(lhi qa un mistier in man
Da per tuto ga pan.3)
Proo. Ven.
12276
Tehnea la om este ca ş-ună brăţare
d-aur.4)
ANDREI AL BAGAV, Cart. Aqel.,
p. 99.
') '\ 11 C meserie atât de mică care să nu 'ŞI hrănescă stăpânul el.
2) Meseria flămâud nu te lasă.
�) Cine are o meserie În mână câ�tigă în t6te părţile pâine.
================== pagina 410 ==================
Arată cât de mult preţuesce o mesene.
Din pricina concurenţeI.
C. IONESCU, J.Jt·of. . c. Neoesta,
"lIIacedonza.
PROVERBELE ROMANILOR
D·r GASTER, p. 244. - D·na E.
B. MAWR, p. 84.
Konst ar mehr an agor.5)
P�·ov. Soed,
Prov. F'mnc.
Pron. Germ.
Un metier est un fond assure.
Prov. Franc.
Cel d'ala mestr'ie,
Stă în gâlcevie.
Handwerk hat emen goldenen Boden.3)
Een handwe1'7� is een graafschap.4)
Pr01). Olarul.
Ona bona profession
L'I! ona qrassa possession.2)
Pron, Lomb.
Gens du meme meiier ne s' accordent pas.
Prov. Franc.
Oncques tripiere '11' aima harenqere.
*
Tehnea'; ghirdane eli malamă. 1 )
1) Meseria e colan de aur.
2) O bună meserie, este o grasă mosie.
3) Meseria are un pămint de aur.
4) O meserie e o baronie (un comitat).
5) Arta fi: m a'i h1111):1 rL:. ..... Af. .�� � .r ,
410
12277
================== pagina 411 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
Homem de teu officio, leu inimigo.1)
Pro». Portuq.
Two of a Trude can nerer agree.2)
Pl·OV. Engl.
411
12278
Handel und vrŢandel kennt keine Freundschaft.3)
Pl·OV. Genii.
Ori ce fel de meserie
Nu e reu omul să scie.
A. PANN, E, p. 14. - HINŢESCU,
p. 103.
Vedf 1I1eserie.
Căci tate ajută pe om ca stl '�f agonisescă vleţa.
12279
Tehnele tute's bune, ornefiili maşî sunt
areî, 4)
ANDR. AL BAGAV, CCl1't. Aleg.
p. 99.
'I'ote meseriile sunt bune, să nu'ţr fie ruşine de nieî
una.
Il n'y a pas de sot meiier, il n'y a que de sottes
qens.
Pro». Fml1C.
12280
Meserie are bună, însă ea nu schimbă
firea nici nărăvirea.
A. PANN, 1, p. 61.
Mesel'ie are bunc't
Însă ea nu schimbă firea)
Nici sti:rpesce nc'trc'tvirea.
HrNŢEseu, p. 103.
Pentru omul reu nărăvit,
1) Omul de aceeaşi meserie cu tine, e inamicul tel,.
2) Doi de o meserie nu se inţelege.
3\ r" ........ o ..... r,� �,�� ..... _<- .� .... n.�'" __ ·• _,_:� ... �_"�_
================== pagina 412 ==================
412
12281
PROVERBELE ROMÂNILOR
*
Cari nu se asterne la ună zânate, huz-
michiar auşesce.tj
1. COYAN, praf c. Ianina, Epir.
12282
Pentru cel ne-statornic, care nu se ţine de o meserie,
de o trebă,
*
N'are să'mi iee meseria din mână.
Veqr .Mistrie.
Nu'mi p6te face nici un reu, nici un ne-ajuns.
MEŞTER
Veqr lVlaister.
Veql CrOW71.
12283
Urît meşter a croit-o
Reu ciocan a ciocănit-o.
A. PANN, 1. p. 4.
10 Pentru omul urît la :faţă.
2° Rell dascăl a învăţat' o.
*6
12284 Multa lucrare face pe meşteru(l) bun.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr., i.
Pulna. - C. TEODORESCU, înv. o.
Punqesci, j. Vasluiu.
Făcând adeseori un lucru ne învăţăm să'I facem uşor
şi bine.
Taurum. tollet qui vitulurn sustulerit.2)
Prov. Lat.
A [orce de forqer an devient forqeron.
Prov. Franc.
1) Cine nu se asedă la un mestesuz, slur-ă imbetrâ.resce.
================== pagina 413 ==================
LEGI, ÎNVETĂ'l'URĂ, MEsEml'
ehi malta praiica, malta impara.1)
PI'OV. Iial,
Usa hace maestra.2)
PI'OV. Span.
Uebung machi den lJfe1:ster.3)
Pl·OV. Germ.
Practice makes perfect. 4)
Prov. Engl.
413
*.6.
12285 Nimenea nu se nasce meşter.
A. GOROVEI, c. Folticeni J. Su­
ciana.
Nicur mestru nu se nosce.r;
FR. MIKLOSIOH, Rum. Unter.,
1, p. 13.
Prin muncă şi stăruinţă omul învaţă şi se perfecţionez ă,
12286
Meşterul cel bun, cu cel mai sănătos
lemn caută să se slujască,
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 44.
Adică cu cel mal destoinicî trebuie să ne slujim (Go­
r.ssou).
*.6.
12287 Meşterul cel bun, umblă ca banul din
mână în mână.
GH. ALEXANDRESCU, maqist», J.
Puina,
Adică de toţr este căutat.
') Cine mult practică, mult învaţă.
2) Practica face meşteru,
3) Practica face meşteru.
4) Practica te face perfect.
5\ 1\T: __ � __ � "- __ .. 4 c'_ .",_n __
================== pagina 414 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOH
Su trabaqlisc narat quie est Sti maest1·u.2)
P1'O'IJ. Bani.
Pr01!. Franc.
A l' 03UV1'e on connait l' artisan.
Opus artificem probat.1)
Prou. Lat.
Vcdf Arc, Lucru,
Jure.
JJ!leşterul se cunosce după lucru.
FI<. DAME, IlI, p. 41.
*6
12288 Meşterul se cun6sce la lucru.
GR. POIENAR1J, ing. c. Ilassa, j.
Ialomiţa.
414
Arată asemănarea, Daca meşterul este bun, bun va fi
şi lucrul, şi vice-versa.
II
ni
D� i
Das vVerk lobt den JJfeister.3)
Pr01!. Germ.
The toorkman is knoum by his toork. 4)
Pr01!. Engl.
+
Verkib lofar meisfarann.5)
Pr01!. Island.
Ny bainq« no uaoalombelo ny mpiasa.6)
Pro'IJ. Malgaş,
1) Lucru arată mesterul,
') Lucrul spune cine este meşterul.
3) Lucrul laudă meşterul.
4) Meşterul e cunoscut prin lucrarea luî.
�) �uc�ul, laudă pe meşter.
================== pagina 415 ==================
LEGI, ÎNvtTĂTUH.4, l'IIE3ERII
APES E'l' F1:OI YE8PA JUDICE.
Apes in alta quercu fece rant favos :
Hos fuei inertes esse dicebant suns.
Lis ad forum dedueta est. Yespa judice :
Qu::e genus utrumque uosset cum pulcherrime,
Legem duabus lianc proposuit partibus.
:'i on inconveniens COl'JlUS, et pal' est color,
In duhium plan .. res ut merito venerit :
Sed ne religie peccet imprudens mea,
Alveos accipite, et ceris opus infundite,
Ut ex sapore mellis, et forma favi,
De queis nunc agitur, auctor horam appareat.
Fuci recusant, Apibus conditie placet.
Tune illa talem sus tulit sententiam :
Aportum est, quis non possit, aut quis fecerit,
Quapropter Apibus fructum restituto suum.
Banc prateriissem fabulam silentio,
Si pactam fuei non rccusasscut fidem.
PHEDRU.
4-15
12289
*
După unelte se cun6sce meşteru.
Y. FORESCU, c. Folticent, j. SH'
dara.
Acelaş inteles ca la N o. 12288
�: 6-
12290 Meşteru(l) strică
Şi drege de frică.
BARONZI, p. 57. - HINŢESCU, p.
104. - GR. JIPESCli', Opiuc. p. 6L
- Sem. C. Buc. CI. VIII, prin
r. GÂRBoncEAKu,l)1·of.
*0,.
jVle.şte1' de strică
,�i drege de frică,
G. P. SALHU, înv. c. Snmlt'l,
,j. Covu1'lulll.
*6
JYleşteru sb'ică
Drege de frică.
Ve4'i iVa;"!e!'.
r. B.ĂNE3CU, JJl·Of. i- Romcn.>«
FETU, elev, Se. Norm: Bedad, c.
Onesci, i. Ba căi!.
================== pagina 416 ==================
416
12291
PROVEHBELE ROMANILOR
*
Meşteru-strică.
L. ŞĂINEANU, Dict., p. 509.
Meşter-strică.
FI(. DAME, III, p. 41.
Acelaş înţeles ca la N o. 12290.
M�ŞTEŞUG
*6
12292 Omul cu meşteşug nu piere.
C. TEODOHESCU, înv. c. Pun­
gesc1, j. Vaslulu.
*6
Nici un om cu meşteşug nu piere.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr. j.
Putna.
Omul care a învăţat un meşteşug nu more de fome
nici odată.
*6
12293 Un meşteşug îi cât o moşie.
H. D. ENESCU, în». c. Zamos­
tea. j. Dorohoi.
Ved] l/leserie.
AceJaş înţeles ca la No. 12270.
Qui a meiier a rente.
Pro». Franc.
Jedes Handioerk hal einen qoidenen Boden.I)
Proo, Germ.
12294
*
Omul cu meşteşug
Trăiesce din belşug.
I. R"NESCU, PI'Of. i. Roman.
1) Fie-care meserie are Ull pămînt nf" a u r
================== pagina 417 ==================
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, MESEHII
417
Acelaş înţeles ca la N o. 12293.
*6
12295 Meşteşugul la om e (este) brăţară de aur.
A. F ANN, ss« 1889, p. 28; IT,
p. 3. - HINTESCU, p. 104. - Sem.
a. »«: a. VIII, prin P. GÂR­
BOVICEANU, prof· - H. D. ENESCU,
înv. c. Zamosiea, [, Dorohoi.>«
�M. POPESCU, înv. c. C'iocăneşU·
JtIărgineni, j. Ialomiia. - GH. Mr­
HALACHE, înv. c. Şenilresci, j. Tu­
tava.
*6
Meşteşugul e brăţarc'î de aur.
GR. POIENARU, ing. c. Rassa, j.
Ialomiţa.
*6
Meşteşugul e brăiea de aur.
C. TEODORESCU, în». c. Lipooa,
j. Vasluiu.
*6
Oine are meşteşug are brăţară de aur la
mână.
GR. POIENARU, ing. j. BuziH:t.
Meşteşug, brăţară de aur.
Fu. DAME, IrI, p. 41.
Vedt il1eserie.
Acelaş înţeles ca la No. 12276.
Un metier est un fond assure.
i-;« Franc.
Ona bona profession
L' e ona qrassa poesession.Fş
Pro». Lomb.
Handwerk hat einen goldenen Boden.v;
Pro». Germ.
================== pagina 418 ==================
418
PROVEl:BELE ROMÂNILOR
Een handsoerk is een graafschap.l)
Pr01!. Olar/do
Konst ar mehr an agar. 2)
Prov. Suedez.
*L.
12296 Meşteşugul e braţare de aur, şi gâtui
pîlnie de argint.
E. 1. PATRIoIU&G. P. SALVIU,
înv. C. Smuli«, j. Coourluiu:
Ve41 lVIese1-ie.
Acestă variantă arată că meşteşugul, la omul beţiv, nu
face nicî o para.
12297
Nicl un meşteşug nu e reu, ci 6menii
sunt rei.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 28;
II, p. 3. - HINŢESCU, p. 104.
12298
Ve41 Mese1-ie.
Aeelaş înţeles ca la N O. 12278.
Meşteşugul vreme cere
Nu se 'nvaţă din vedere.
A. PANN, II,p.lA. - HINŢESCU,
p. 104.
Ort-ce învăţătură se dobândesce cu muncă şi stăruinţă
multă.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 29.
12299
Câte sate a umblat, atătea meşteşuguri
a învăţat,
Pentru omul care mult a umblat şi multe a înveţat.
MESURA
12300
Cu ce mesură veţi mesură, mesura-se-va
voe.
MATEI-BASARAB, Prav. p. 142.
1) o meserie e o baronie (un comitat).
2) Arta e mal bună de cât mesia
================== pagina 419 ==================
r
t
LEGI, ÎNVETĂTUHĂ, MESEIUI
Cu ce m,esură mesur'i, mesura-ii-se-oa,
MmoN OOSTIN, L p. 254.
419
t
•
\
Cu ce mesură au mesurai, şi lor li s' a me­
surat.
N. MUSTE, Leiop. Mald. IrI,
p. 56.
*6
Cu ce mesură ve?' mesură, cu aceea ti se ua
mesură.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 31.
- P. IspmEscu, Reo. Isi. II, p.
158. -o. T1WDOHESCU, înv. c. Li­
pooac ]. Vasluiu.
Cu ce mesură ve{î mesură, cu aceea vi se
va mesur«.
LAUHIAN & MAXIM, 11, p. 280.
*6
Cu ce nu'!sură nu�sur'i, cu aceea ţi se va me-
sura.
HIN1ESCU, p. 104. - H. D. E­
NESCU, înv. c. Zamostea.j. DOI-ohaL
*6
Cu ce mesură vez mesur«, ţi se va mesura.
E. r. P ATHWIU, înv. c. Smul1'l,
j. Coourluiu,
Cu mesura ce întrebuintez'i, cu ar-ee a ţi se
va mesur«.
1. G. VALENTINEANU, p. 15.
Fieş-care primesce cu mesur« cu care a me­
stircd:
O. DIN GOLESC't, Pil., p. 17.
Adică după ale tale fapte eţi vei lua ŞI răsplătirea
(GOLESUU). Cum vei face aşa vei trage.
Frav. Elin.
Eadem mensura.2)
Frov. Lat.
1) Cu aceeaşi măsură şi chiar mal bine.
================== pagina 420 ==================
420
PROVERBELE lWMÂNILOR
Rendre chou pour chou,
Prov. Fr-anc.
Render colpo per COlpO.1)
Proo. Ital.
Cuerda li cuerda.2)
Prov. Span.
Gleiches mit Gleichem. 3)
Prov. Germ.
Measure for measure.4)
Prov. Engl.
Betala lilca med lilea.5)
Pro». Soed.
Cu ce măsură vell masura, se va masura şi vo·ne.
MATEI, 7. 2; MARO., 4. 24; Luo.,
6. 38
*6
12301 1 s'a cam umplut mesura.
G. POBORAN, inst. j. Olt.
S'a săturat, şi-a eşit din răbdare.
La mesure est comble.
Proo. Franc.
*6
12302 Ajunge curui la mesură,
IULIU GIlOFSOIlEANU, c. Galşa,
comit. Arad, Ungaria.
Veqi Cap. II, c, Mer.
Va fi silit şi el odată să se r6ge de ajutor.
!) A Înapoia lovitura pentru lovitura.
2) Frînghie pentru frînghie.
3) Egal pentru egal.
4) Mesură pentru măsură.
5) A plăt) egal cu egal.
================== pagina 421 ==================
421
LEGI, ÎNVEl'ĂTURĂ, MESERII
.�------------------
Pe când domnea beţul ca pedepsit, vinovatul se Întin­
dea pe laviţă şi se mesura betele aduse prin judecătorie.
A MESURA
Ve<j.' frllS1trd,
12303
Cu aceia ce măsori, ţi se va mesură.
ZILOT ROMÂNUL, 1882, p, 287,
Li se mesoră precum au mesurcd:
ZILOT ROMÂNUL, p, 361,
*.6
Cum mesurz aşa ti se va mesura.
V, SALA, dasc. c, Brosce, comit.
Bihor, Unqaria.
*.6
Cum mesor!f ţi se va meeur«.
FR. DAME, IrI, p. 31. - GR.
ALEXANDRESCU, maqistr. j. Puina,
*.6
Cum vr'e!f să meeur: aliuea, aşa ţi se me-
soră.
V. A. FORESCU, c. Folticen�, J,
Suciaea.
Ve dî Mesură.
Acelaş înţeles ca la No. 12300.
*6
12304 Mesoră de multe ori şi croesce odată.
A. PANN, IU, p. 13. - DOBRE
MARINESCU, înv. c. Pirou-Roşu, j.
Argeş. - GR .. ALEXANDRESCU, rna­
gistr., [, Puina. - D-ra Ee. ŞIŞ­
MAN, in», c. Adam, j. Tuiooa.
Mesură de multe ori, şi croiesce odată.
================== pagina 422 ==================
*6
JJ!Ies6ră
de
multe
ori
ş�
tae
odat(t.
P. ISPIRESCU, Leg., I,
1872, 1) .
171.-Nrc.
.MATEEscU, in». c. M».
vilita, j. Putna. - Scol.
N.
Inv.
CI. vri, prin
e.
G _�RBOVICEANU,
prof.
*6
J.lIes6rli
de
doul!
ori
Şl
tae
odată.
E.
r.
P ATRICIU, înu.
c.
Smulţ,t,
j.
Cocurluiu,
*6
..:..l1Asurâ
de
doul!
01''[
şt
t(le
odată.
Semin. Cent. Buc. CI. VIII, prin
P.
GARBOVICEANU, prof·
*6
JY]esurâ
de
doue
ori,
ca
sc'i
tat
odată.
K. A. ZAMFIliESQU- Drxoox, îno.
c. St'inbienil, j. Dorohoi.
\
*,11
_Zvla'i bine să mcsori de dou« ori şi să taz
odată.
G. P. SALvru, in», c, Smulţz,
j. Couurluiu.
*6
]Ji{(:soră de dece ort şi tae odată.
GH. l\'llHALACHE, ino. e. Şen­
drescî, j. Tntova.
Ve4i a se Câlld), Ne·
raa,
Ori-ce trebă să o facî cu chibzuială. Arată că graba
nu e bună, căci cine se pripesce la vre-o trebă, neapărat
va greşi.
lVIes6ră de dece ort dar nu tăil(, de cât odată.
P1'OV. Bu«.
12305
Iu s-ti dU91, loclu i misurat. 1)
G. ZUCA, st1ul. c. Georgia, Al­
bania.
================== pagina 423 ==================
428
12306
Nicăert nu se c{Lştigi'L uşor, dar mal ales cu şederea.
Lupta pentru existenţă.
*
A mesura pre cine-va.
Vedf a (:1'0'.
Adică a'l bate,
T. SPERAN'fA, 1, p. 209.
«Şi 'ncepu d'odată, cu nepus în masă, săl 1n("sore în voe.» T. SPE'
RA:\'.(IA.
*b.
12307 A'i mesură doue-decişi cinci.
GAVR. ONISOR, p�·of. c. Puiesct,
j. TutO!!(L >
L'a bătut bine.
MEZAT
*b.
12308 Cine vre să vîndă marfa cu preţ să o
scotă la mezat.
G. 1. TOMESOU, in!!. c. Broscari,
J'. Mehedinti.
La mezat să ieaii orneniî la întrecere şi nu mai ţin
socotelă de calitatea lucrului. De aci rezultă că cine
cumpără la mezat plătesce lucrul mai mult de cât face.
MIE
12309
Mai lesne se câştigă mia de cât suta.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 43.
Adică cu mult, mult câştigăm, şi cu puţin, puţin (Go­
r.nsou).
12310
Unde s'a dus mia, ducă-se şi suta.
IORD. GOLESOU, Mss. II, p. 14
& 102.
================== pagina 424 ==================
V. ALEXANDRl, Teatr·., p. 828.
424
PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
Unde s} o dus mia, ducă-se şi suta.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
*
fu s}duse milia, s'ducă ş-suta.1)
D. A. MILESCU, slud. c. Gopeş!,
Macedonia.
*6
Unde a mers mia, merqă şi suia.
A. P ANN, Eclit. 1889, p. 134;
II, p. 87. - HINTESCU, p. 104.­
P. JSPIRESCU, Leg., t, 1872, p
168. - V. ALEXANDRI & LASCAR
ROSETTI, MS8. - E. 1. P ATRICIU,
înv. c. Smulii, j. Covurlu�u.­
D·na Z. JUVARA, c. Fedesci. i­
Tutooa. - V. SALA, dasc. c. Hin­
chi'riş, comit. Bihor, Ungaria.
*6
Unde O mers mui, nuJrgă şi suta.
*6
Unde s'a dus mia) merge şi suta.
v. A. FORESCU, c. Folticeni, j.
Suciara - GR. POIENARU, ing� j.
Putna,
10 Adică unde s'a făcut o mare cheltuielă, facă-să şi
cea mal mică (GOLESCU p. l4).
20 Adică la cele de trebuinţă să nu ne scumpim a
cheltui mai mult (GOLESCU p. 102).
12311
Miile şi sutele
Mărită (pe) slutele.
A, PANN, II. p. 128.·- HIN­
ŢESCU, p. 105.
*6
Miile
Mărită momâiele;
Da sutele
Slutele
G. MADAN, c, Truşeni, lin. Chi·
şeneit, Basarabta.
1) Unde se duse mia, să se ducă şi suta.
================== pagina 425 ==================
LEGI, ÎNVE1'ĂTURĂ, MESERII
*Lo.
Miile
Mărită rnomâil e ;
,-'li sutele
Mărită sluiele.
425
G. BĂNULESCU, in». c. Pietre­
şiţa, j. Dimbovita.
*Lo.
l)ecile
JJIărită secile ;
,-"'utele
Mărită slut ele;
Miile
Mărită urgiile.
S. FL. MARIAN, Nunta, p. 143.
Veq.l Sută.
Cu zestre mare, lesne se mărită şi cea slută.
Amour (aii mouli,
Argent (ait toui.
p,·OV. F'ranc.
Amor fa» muito,
O dinheiro tudo.t;
Prov. Poriuq.
Liebe kann Viel, Geld 7cann Alles.2)
Pro». Germ.
Looe does much, but monet) does more. 3)
FTOV. Engl.
Kjcerlighed gj0r Megei, men. Penge Mere. 4)
Prov. Danez.
1) Amorul face mult, dar banul face tot.
2) Amorul p6te mult, banul p6tc tot.
�) �moru� J?6te mu.lt, �ar .banu! p6�e m�l mult.
================== pagina 426 ==================
4�6
12312
PROVERBELE ROMÂNILOR
*
Cu sutele şi cu miile.
DIM. TîGHINDEAL, Fab. p. 34::\.
Adică forte mult.
«Pentru care şi Dumued eu ve hlagoslovesce, şi va da cu miile şi cu.
sutele, în locul celor ee ne daţI val uouă.» - ŢîGHINDEAL.
12313
*
A'I dă. O mie înainte.
G. POBORAN, inst. j. Olt.
Vecii {Jece.
Acelaş înţeles ca la No. 11828.
MISTRIE
12314
Are să'rni Iee mistria.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 279,
- FR. DAME, lI, p. 55.
Are să)z ieă mistria.
P. !SPIHEseu, Rev. Isi., I, r-
238.
Ve41 jj/.!eserie.
Nu'mî pote face nicl un reu.
12315
Scie mocanul ce e şofranul P Când el
vede pe tavă, gândesce că e otravă.
IORD. GOLEseu, "'\lss. IT, p. 100.
*6
Ce scie mocanul ce e şofranul!
G. I. MUNTEANU, p. 150. - HIN'
ŢESGU, p. 10\:). - GR. ALEXANDRE­
SCU, maqistr., j. Puina.
*6
Mocasu: nu scie ce e şofranu.
G. 1. 'I'oasscrr, înv. c. Broscari,
J�:� Mehedinti: - FE. DAME, III, p.
================== pagina 427 ==================
427
LEGI, ÎNVE1'ĂTURĂ, MESERIt
---------------------
*6
Moeanul nu seie de ce'i (e) bun şofranul.
V. SALA, înv. c. Vaşcou-Bar esci,
comit. Bihor, Ungaria. - IULIU
GROFŞOREANU, 'Înv. c. Galşa, co­
mit. Arad, Ungaria. - D. Por-o­
VICIU, înv. c. Cuoin, comit. Arad,
Unqaria.
*6
Nu scie moeanul de ce'i bun şafranul:
V. SALA, dasc. com. Beiuş, co
mit. Bihor', Unqaria.
Scie moeanu
Ce e şofranu ?
Când îl vede pe tarabă
Socotesce r:ă'� otravă.
BARONZI, p. 51. - HIN1'ESCU, p.
109.
*6
Scie ţeranul (tamnul) ee e şofranul !
REINSBERG-DURINGSFELD, lI, p.
332. - E. 1. PATRIOtu, 'Înv. c.
Smu1t'i, j. Coourluiu.
*6
Teranu nu seie ce'i şofranu,
Dar nid tîrgoveţu ce': pc'idureţu.
GAVR. ONISOR, praf. c. Simila,
J Tutooa, '
*6
feranul mi scie ce'i şofranul ; îl vede pe
tarobă şi qiee ec'i'� otraoă.
G. P. SALVIU, înv. c. Smuiii,
j. COVtwlui.
Vedl Croi-an, lVioco­
jan, ŢenUl, l'igan.
Se dice pentru cel proşti, ce nu sein preţul. cele de
cinste (Gor.sscu),
Variantele 7, 8 şi 9 se vor trece la N o. J 0890.
Yilain ne set qu' esperons ualent.
================== pagina 428 ==================
428
PROVERBEL.H: ROMÂNILOR
Was cersiehi ein Bauer vom Safran?l)
r-o« Germ.
Wat toeet een boer van sporen.2)
r-». Oland.
*6-
12316 Mocan.
L. ŞĂINEANU, Dict. p. 522.­
IULIU GROFŞOREANU, înv. c. Galşa,
comit. Arad, Ungaria. - GR. A­
LEXANDRESCU, magistr. [. Putna.
Om ne-cioplit, mojic; prost.
«Au�1i mocan [,
sN6vĂ
Un econom de vite mergea spre tirla sa de 01. Pe drum vede un
lup care jertfea o ote. Ajuns la tîrlă Întrebă pe scntar 'j daca, în a­
devăr, lupul furase alea din tîrla lor.
MeI Iane, da, venit'a lupul la OI?
- Da crede că nu popa!
- Da luat'a vre-o ore?
- Da crede că n'a venit s'aducă !
- Din care, mă ? din albă sau din negre?
Da crede că n'a stat s'alegă !
Pe unde au apucat mă ? pe del sau pe vale?
Da crede că nu la biserică!
Da de ce nu 'i al dat gură me ?
Da crede că avea el destulă!
MOCOFAN
Veq'i Ctoban, lVEocalZ,
leran, Tigan.
12317
Scie mocofanu
Ce e şofranu.
GR. JIPESCU, Opinc. p. 111.­
FR. DAME, IV, p. 81.
Acelaş înţeles ca Ia No. 12316.
1) Ce scie ţeranul de safran.
') Ce scie un ţeran de pintenL
3) Se numesce scutar, cfobanul care e însărcinat să porte de grijă la
t6tă tirla ; el e scutit de a duce oile la păşune, ci trebue numai să povă
�H';';:_�::: .�� _�� 1 _1 .. � _"'_1- � • .....,-
================== pagina 429 ==================
______ l_�E_G__'t, INVEŢĂTURĂ, MESERII
MORAR
Ve4' Bulgar.
429
12318
*
Când are apă morarlu be ghin; cându
nu are apă, be apă.')
V. DIAMANDY, prof. c. Meţova.
211 aceclonla.
12319
Căci apa pune în mişcare roţile morii şi 'i aduce câştig.
*
Cripă murarlu di sete! 2)
1. COYAN, prof. c. Samarina,
Epir.
10 A sărăcit cu totul; a păţit' o reu de tot.
:!J Când unul nu scie să se folosescă de ce are şi cu
înbelşugare.
*f::.
12320 Grija morariuluî, de vamă!
A VR. CORCEA, paroh, c. CoştelU,
Banat.
Cel ce se află într' o stare favorabilă, sere să se folo­
sescă de împrejurări.
*f::.
12321 A ave cap de morar.
'1'. BĂLĂSEL, preot, c. Ştefănesd,
j. Vâlcea. '
Ve4'i Bulgar.
Adică a fi prost.
M6şĂ
*f::.
12322 Copilu cu moşe multe m6re cu buricul
ne-tăiat.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 26.
- Se. Norm. Inv. Cl. VII, prin
P. GÂRBOVICEANU, praf.
') Când are apă morarul be vin; când nu are apă. be a oă.
================== pagina 430 ==================
430
PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
Copilul cu moşe multe remâne cu buricul
ne-tăiai.
LA URlAK & MAXIM, 1, p. 278.
-IOSIF HALLER. I, p. 380.­
REINSBERO' iJURlNOSFELD, II, p.
302. - (i-. DEM. TEODORESCU, Cer­
cei. p. 30. - Fu DAlII:E, ru, p. 58.
-D·na E. B. MAWR, p. 76.-1.
G. V ALENl'INEAKU, p. 36. - JI.IE
HOC!OTĂ, stud c. Selişte, comit.
Sibiii, Transilvania,
*6
Copilul cu moşe multe dfmâne cu buricul
ne-tăet (ne-tăiei),
C. TEODORESCU, in». c. Punqesci,
j. Yasluht.
*
Cu multe moşe, 1'(3mâne copilul cu buricul
netăet,
Y. �. FORESCU, c. Foiticeni, j.
Sucuuia.
*6
Copilul cu multe moşe dfmâne ne-buricai,
G. POBOHAN, inst, j. Olt.
*6
Copilul cu moşe multe remâne ne-moşit,
P. GÂHBoncEANU,P?'oj. Luceni,
i. Dtmbooiţa.
*6
Unde sunt moşe multe, remâne copilul cu
buricul ne-tăitu,
A. P ANK, Edit. 1889, p. 174;
Arihir, p. 13. - P. lSPIRESCU, Leg.
J. 1872, p. 179. - V. SALA, dasc.
c, Sebişu, comit. Bihor, Unţţaria.
- G. BĂNULESCU, înv. c. Pietrosiţa.,
j. Dimbovita. .
*6
Unde' s multe m6şe remâne copila cu buricu
ne-tăiai.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coştetu,
7:) .... N' .... 1-
r
================== pagina 431 ==================
LEGI, ÎNVETĂTURĂ. MESERII
431
*6
Unde' s nuişe multe remâne copilu cu buricu
ne-tăiei.
GAVR. ONIŞOR, Jlrof. c. Dobro­
vei .J. Yasluht.
Unele sunt moşe mat multe,
Remane biecul băiai
C�t buricul ne-tăiat.
A. P ANN, I, p. 75. - HIN'fESCU,
r- 111.
*6
Unde'« moşe multe, remâne buricul (copilulu:Z)
ne-tăzat.
E. 1. P ATRIOIU, îlW. c. Smulti,
j. Covurlulu.
*6
Unde sunt multe moşe renuine copilul ne-
moşii.
Scol. Norm. Inv. ci. YI, prin
P. GÂRBOVICEANU, praf.
*6
Unde' s multe moşe, remane pruncul ne-bo-
tezat.
IULIU GIWFSOREANU, înv. c. Gal­
şa, carnii. Ani"d, Unqaria,
Intre multe moşe pere pruncul.
KAROLY Âcs, p. ';'9.
Iu 'e mâmiz multe, scot fi4iorlzt orbu.1)
Dr 'iVElGAND, Zweit. Jahr., p.
169.
*
JYlultile mâmi'f scot fi9zorlu sîcat.2)
G ZUCA, stuă. c. Cava'la, Al­
bania.
1) Unde sunt mese multe, scot copilul orb.
================== pagina 432 ==================
432
P[WVERBELE ROMÂNILOR
;1:
JYlulte mâmi; scot naţli'î orgM.1)
lLIE GHICU,Pl·l)j. c. Abda, Epir.
10 Adică unde e trebuinţă de mai puţint omonr, cei
mulţi mai mult ne vatămă, şi că unde poruncesc mulţi
nict o ispravă iese (GOL B:SCU).
20 Când la facerea unui lucru s'au adunat mai mulţi,
şi nu se face deplin uitându-se câte ce-va.
3° De multe ori, Iăsându-se unul în nădejdea altuia,
rămâne treba ne-făcută,
Ubi multa capita, ibi nullum consaium.2)
Prov. Lat
Trop de cuieiniers gâtent la sauce.
Prov. Franc.
I troppi cuochi guastano la cucina.v;
Prov. Ital.
Viele Hirten, fibel qehsitet 4)
Pro11. Germ.
Too many cooks spoil the broth. 5)
Prov. Engl.
Mange Hyrder vogte ilde. G)
Pro». Danez.
GJde je vnogo babi, djete Je kilauo.î)
Proo. Carniol.
I'au ey naore 6a6III�e, 'l'Y KUJIaBO 6y.u;e nere. S)
Pro». Sîrb.
1) Multe moşe scot pruncii orbi.
2) Unde sunt multe capete, acolo nici o resoluţie.
3) Bucătariî pre mulţi strică bucatele (bucătăria).
4) Mulţi ciobani, reu păzit.
") Pre mulţi bucătar] strică fiertura.
") Mulţi ciobani păzesc reu.
') Unde '5 moşe multe, copiii se boşorogesc,
8) Unde sunt mose multe, copiif rernân net;H�",
================== pagina 433 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
Mezy mnohyrni babami ztrati se dite.
Prov. c-a:
Sok baba kozott eloese a gyermek.
Prov. 111agya;",
12323
Printre murnă, printre moşe
Pruncul a remas fără boşe,
A. PANN, IT, p. 75. - HINŢESCU,
p. 155.
Când vrei să faci un lucru, şi toţi te dăscălesc, acel
lucru rămâne ne-început sau ne-isprăvit. Vegi N o. 12322.
12324
Işl găsesce moşe (moşă) să'l moşască
(rnoşescă).
A. PANN, I, p.168- HINŢESCU,
p. 111. - FR. DAME, III, r- 59.
12325
Ve(i! Buric.
A'şi găsi stăpânul. Vegi No. 2789.
*
Moşa 'n pod!
Se gice copiilor, când se înnecă cu vre-o băutură, are­
tându-le podul casei.
A MOŞI
12326
Lasă'l să'l moşesc eu.
A. PANN, IrI, p. 25. - HINŢESCU,
p. 111.
Veqr Naf.
Să'1 înfrînez, să'I înving, să'I bat.
MOŞIE
V eqi lipă, lVle.serie.
12327
Cu o făşie
Tot n'aveam moşie.
A. PANN. If. n, 70. - HTN'l'RRf1Tr.
================== pagina 434 ==================
434
PROYERBELE ROMÂNILOli
Când pierdem puţinul ce l'am avut, aretând că nu ne
pasă de atâta pagubă.
12328
A vinde moşia şi a curnperă sanie.
G. r. MUNTEANU, p, 122.
Vinde moşia (moşie) ş� cumperă sanie.
A. PANN, IT,p. 69. -RIKTESCU,
p. 111.
La un schimb ne-socotit, la o negustorie prostii.
POVESTEA VORBt,:I
Unul având o moşie,
Tot, tot numai o fâşie,
Se apucă şi o vinde,
Prinde pe dînsa Ce prinde,
Şi îşI cumpără îndată
O sanie minunată.
Copilul seu cum o yede
Vesel la ea se repede,
Se urcă, intră int.r'insa
Şi se bucură de dînsa,
Dicând, cu vorbă z imbosă �
«Of, ce sanie frumoaă !
<Tată, dar vom pute. ore,
<Să, umblăm cu ea la varăv­
El tăcând, nimic nu dise,
Că l'a ce sta nu gândise.
12329
*
Pentru 'n petic de moşie
Se strică un sac de hârtie.
AL, MARTINIAN, c. Bucuresci,
j. Ilfov.
*L::.
Un petec de moşie şi un sac de hârtie.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr.].
Putna. - E. J. P ATRWIU, înv. c.
Smulţl, j. Couurluiu,
v-ar Pahnac, ReZi!,
Ri'"zefit. '
.40' __ , '>! c. __ J 1_
================== pagina 435 ==================
LEGT, i:WETATURX, MESB __ R_1I_' 4_8_5
Acea casă, hogăţie,
Acaretur'î, rez ăşie :
Pa Iru stânjcu: de moşie
Şi !;r'o opt saci de hârtie.
T. SPERANŢA, r, p. 133.
« Când eram la Bucuresci un om .le duh Îmi spunea o anecdotă de
la 1826 a Dornuulut Grigore Ghica.
Intr'o di, pintre alte hârtiî, Logofătul al doile îî înfăţoşă o anafora
it Divanului pe vro trei-patru cale hărtie.
După ce il ceti vro două părţl din ea:
- Ce e aceea? Întrebă Vodă.
- O anafora a Divanulut în pricina unor banî ce pretinde Stoica
de la �Iihali.
Cine 's acela?
Doi neguţitori de aice din oraş.
Şi ce dice Divanul?
Dice că, de şi Stotca are dovadă că are sa lea o sumă de bani
de la II1ihali, dar Mihali iutimpină că acel baut eraii ... fiind-că, ..
pentru că ... Să ved ce dice.
- Cetesce dintăru, dise Ghica.
Logofătul al doi le începu a ceti anaforaoa. Domnul asculta.
- Acum era pe la a şasea faţă.
- Am uitat câte al spus până aice, logofete, dise Vodă. Incepe-
dintâiu
BIetul funcţional' versâud sudor'î, reîncepu cetirea care acum merse
până la închierea ce se sf'îrşfa cu obicrnuitn formulă: «Eal' desăvir­
şita hotărîre remâne la înţelepciunea III. Tale. >
- Şi ce hotărîre să dee Înţelepciunea mea, dise Ghica, când din
tate disele lor, n'am Înţeles nimic? La început are dreptate Stoica,
la mijloc Mihali, şi la cadă şi Stolca şi Mihali. Aferim! bunt judecă­
tori am! Şi de câtă vreme se lăntuesce pricina asta?
- De patru 30111.
- Patru ant ' Şi pentru ce n'a trirnis'o în cercetarea starostilor de
isnafur'î, du pre cum e obiceiul Între breslaşr ?
- Nu sciu.
- Buîurdiseace-o către starostiî breslelor ca s'o cerceteze, s'o pne
la cale, şi să 'mf facă de-a dreptul mie anafora,
Funcţionarul făcu ce i se porunci.
Piste două dile , Logofătul al doile îî înmână o anafora pe o jumă­
tate cală de hăl'tie, în care eraii urmetarele:
«l'Iiă.ria Ta!
«Am cercetat şi am hotărît: StOIca să plătescă cinci sute lei lUI
<JYIihali; pentru care am şi bent adalmaş la cârcima lUI Badaca.1)
Plecate slugi ]II. Tale
IUrmau iscaliturile).
l'Iiaşalla! strigă Ghica \" odă, smucind hârtia din mâna Logofetulul
şi sărntând'o: O! de s'ar sflrşi aşa tate judecăţile în domnia mea I
�'\scltltă Logofete! Scrie îndată aice pe hâl'tia asta că intărirn acestă
hotărîre, şi poruncim să nu se stremute în vecI.
După ce·a scris Logofetul, Domnul iscăl], şi ]llnhnrdarnl puse pe·
cetea.
================== pagina 436 ==================
436 P_R_O_V_ER_B_E_L_E __ R_OM __ ÂN_I_L_O_R ___
Actul acesta se păstreză şi astă-dr în arhivele Ţerir Românescl »­
C. NEGRUZZI, 1, p. 304
*L:o.
12329 b Via şi moşia
Mărită urgia.
C. TEODORESCU, înv. c. Crueesct,
j. Vaslulu.
*L:o.
Moşia
Mă?'UCi urgia.
G. P. SALVIU, in», c. Smulţl, j.
Couurluiu;
Veql o lV.1ie.
Fata prostă şi urîtă, dar bogată, tot se mărită.
*L:o.
12329 c Moşiile
Mărită urgiele
Şi oile
Ins6ră nevoile.
Locot. o. CRISTESCU, c. Rucăr,
i. Dimbovita,
Fetele proste şi urîte, dar bogate, tot se mărită dar
şi bărbatul cu avere, p6te să iea o fată cât de săracă,
daca't place lut,
A MOŞTENI
Ve<j.l Pămînt.
*L:o.
12330 Nu pune mănele sub fălci;
Sciu că n'ai să moştenescî,
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Dobro­
veţ, J. Vaslulu; Junimea (ziar),
No. 16.
Pentru cel sărac şi leneş.
12331
Cine moştenesce
PIătesce.
I. G. V ALENTINEANU, p. 48.
Adică cine trage fo16sA1A
================== pagina 437 ==================
12332
LEGI, ÎNVEn:ĂTURĂ, MESERTI
MUCHIE
Veq' Porc.
Par'că 'i lovit cu muchia în cap.
P. ISPIRESCU, Leg, p. 212.
437
De far'că '1 lovise cine-va cu mucMa în cap.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 243.
Ca şi când l' al' fi lovit cu muchia securei
în cap.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 342.
A adormi dus.
12333
o bate cu muchia
Ş'o sc6te cu unghia.
P. ISPIRESCU, Leg. T, 18,2, p.
179. - HINŢESCU, p. 12.
Pentru o trebă prostă.
MULETE
12334
Muletele putescu focu.1)
FR. MIKLOSICH, Rum. UntcT.,
p. 13.
Se IJ-ice celor carii cu primejdia lor vor să scape ei
de primejdie, spre al lor folos.
MUNCITOR
Veql FOllle.
MUNO
Veq'î Uni.
================== pagina 438 ==================
Se gice într'un mod ironic. Pentru unul nu ajunge şi
pentru doi e pre mult.
De pildă cind doi fraţi, carii trăăeau împreună, se des­
part, pentru a ţine fie-care o casă separată. Nu le ajungea
cât aveau, când trăîeau împreună; cum o să le ajungă
şi o să le prisosescă ţinend doue case.
438
12335
PROVER,BELE R.OMÂNILOR.
*
Mun6 nu-asesce, diplo asesce ş'artisesce.')
1. COYAN, praf. c. Bdesd, Epir.
*
JJI[un6 nă-aqiundee, clipl6 aqiusuise ş' armâne. 2)
I. COYAN, praf. c. Ianina, Epir.
12336
MU�TEA
Vedt Adasn,
MU�TERIU
Vee), ilfm:fă.
Curg muşteriiî, bolta geme,
Unii tărdiu ş'alţil de vreme.
A. PANN, IT, p. 73. - HINŢE­
seu, p. 116·
Când, unui negustor, îi merge reu.
NĂCOVALĂ
Veqi Ciocan,
NĂCOVALMĂ
Veql Crocan,
NĂLBITOR
r
1
1) Unu (simplu) nu ajunge, în două (dublu] ajunge �i prisosesce.
2) unu nu ajunge, dublu ajunge �i rămâne.
3) A. Pann scrie pretutindeni'. tovaros.
12337
Nu p6te fi nălbitorul, tovarăş cu văpsi­
torul. 0)
A. PANN, II, p. 157. - HINŢE>
seu, p. 78.
I
I
================== pagina 439 ==================
LEGI, ÎNVE1'ĂTURĂ, MESERII
439
La o tovărăşie ne-potrivită, peste fire, Între omenl care
ne-apărat sunt rivali.
Onques foulon ne caressa charbonnier.
Tn;s. Sent. XŢ11-e Siecle.
NE-AVERE
Vcd î Lene.
NE-AVUT
Veqr Cap. XVi.!, c. Ne­
avut.
NE-cIOPLIT
12338
*
N e-cioplit.
Veqi Bardă, TopOl'.
10 Om ne-învăţat, grosolan. fără crescere.
2° Pe şleau, fără ocol: când e vorbă de cuvinte.
"l\'[e lertă că cuvinte cam ne-cioplite slobod. >
DIM. CANTEMIR, Ist. Ierool.
NEDREPT
Vedt .Drept.
NEDREPTATE
VeqI Pravilă.
12339
Nedreptăţile scrie-le pe nISlP, iar bine
facerile pe marmoră.
JDEM, Calend. Român, 1892.
Dă uîtărei răul ce ţi se face, şi ţine minte, 'cât vei
================== pagina 440 ==================
G. I. MUNTEANI", p. 18 & 60.
Mal bine să fii jertfă de cât călăii.
440
12340
PROVERB1,LE ROMANILOR
E mai bine a suferi ne-dreptate, ca a
face strîmbătate.
1
]
,
f
,�
12341
Nedreptatea restornă scaunele poterni­
cilor.
tIM. ŢicHINDEAL, Fab. r 49.
Ve�l Dom»,
Acelaş înţeles ca la No. 9970.
12342
Nedreptatea, nascerea iadului.
DIM. 'I,'ÎCHINDEAL, Fab. p. 33.
Adică isvorul tutulor relelor.
12343
NEGOT
Negoţul nu va păduchi
Ci tot d'ăi bătuţi pe muchi.
A. PANN, II, p. 74. - HIW!'E­
SCU, p. 120.
Negoţul se învîrtesce cu banI mulţi.
Veq.r Tovără,sie.
Acelaş înţeles ca la No. 9608.
A NEGOTI
GR. ALEXANDRESC1:, maqistr.j.
Puina,
Negoţul de vei să'ţi fie sigur
Să'I întorci fără tovarăş, singur.
A. P ANN, Moş: Alb, I, p. 5.
*
Negoţul de veti săJU .fie siaur
:) ._)
Iniorce'l tu fft1?gur.
*�
12345 Negoţind se face vindarea.
12344
GR. ALEXANDRESCU, maqisir J.
Puina, - C. TEODORESCU, in», c.
nnrrPlp ,j TTncoJ,1tiflil
================== pagina 441 ==================
LEGI, INVETĂTURĂ, MESER[I
441
10 O vindare, o trebă ore-care nu se face cu una cu
două.
2° Din discuţie ese lumina.
NEGRU
Vec;Il Cap. LI'; c. Alb, Lapte,
Oc!,iît.
*6
12346 Negru pe alb.
.E. I. P ATRICIU, înv. c. Smulţt,
j. OOVUdUitL
10 Arată scrierea.
2° Lucru cert, hotărît, bine definit.
12347
A nu vorbi nici negră nici albă.
A. P ANN, E:lit. 1889, p. 62;
III, p. 76.
Veql Alb.
A nu �ice nimic, fără multă vorbă.
Şi negl'ă sau albă fără să'! vorbescă
Deteră să pleci, -l'alţr să năzutescă.
A. PANN, nr, p. 76.
12348
A se face negru-verde.
FR. DAME, III, p. 107.
A se cătrăni de mânie.
12349
A'I fi negru înaintea ochilor.
GR. JIPESCU, Opinc., p. 10.
Adică ne-plăcut, urît. A se adăogă la N o. 4298.
«E mal priceput sătenu la multe ca orăşanu dar nu se cată de loc.
N egustoru, boferu, dregătoru, adecăte-le alde ăI îmbrăcaţI în acre, în
albastre, îi sunt negri! înaintea ochilor.» - GR. JIPESCU.
12350
--,
*
A fi negru.
C. NEGRUZZI, I, p. 236.
================== pagina 442 ==================
PROVERBELE ROMANILOR
«Ver,lut'nj pe dracul? :peu eu aş vre să '1 cunosc de curiosi tate, ca
să seiu dacă '1 aşa negru cum.. .
«Taci, strigă cu glas năduşit şi tremurând vecinul meu. Nu vorbi
de aste câud însereză I �Ll sci! în ce primejdie te puî.> - C. NEGRUZZI.
NEGUSTOR
Veqr Hof, Sărac, Tâlhar.
�,
I
(
Adică cu mi cuvînt subţire, nsgustorul, e şi dînsul un
fel ele hot.
A nu s� uîta că, în vechime, Mercur eră �leul hoţilor
ca şi al nsgustorilor.
12351
12352
*
Negustorul vinde cu cotul
Şi hoţul (ii) fură cu totul.
BARONZI, p. 59. - HINl'EBCJU, p.
121.
Il faut etre marchand ou larron.
Prov. Franc.
Negustori de piei de cloşcă.
lORD. GOLESCJU, Mss. II, p. 47.
*6
Negustor de piei, de cloşcă.
LAURIAN & MAXIM, IT, p. 393.
- GR. JIPESOU, Opine., p. 131-
- GR. ALEXANDRESOU, maqisir.
,j. Putna.
*
Negustor mare de piei de closet,
A. P ANN, II, p. 85. - maior
P. BUDIŞTEANU, e. Bucuresci, i- )
Ilfov.
Negustor (mare) de pe'i de cloşcă.
BARONZI, p. 85. - HINŢESOU, p.
120.
j
,1'
================== pagina 443 ==================
LEGI, îNV�;TATURĂ, MESERII
*6
12353 Negustor de piei (peI) de ploşniţă.
443
T. BĂNESCU, ))1'0/ i. Ronuni.>«
G. P. SALVI\'J, in». c. Smulfi, J.
Covudltin.
Acelaş înţeles ca la N o. 12352.
*6
12354 Negustor greu ca fulgul pe apă.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 131;
II, p. 85. - HINŢESCU, p. 120 -
P. TSPIRESCl:, Leg., p. 286. - B.
P. HĂŞDih;, Elym. lJ{agn-um, p.
1266.
Acelaş înţeles ca la Ro. 12353 .
• De la o vreme incoce însă, d�\1Llră că dau inderet. Unde pana aci
era bilşugul în casa lor, acum ajunseră nequetor: gre! ca fulgul pe
apă, cum se dice.» - P. ISPIRESCU,
Evreul în jocul păpuşilor:
NoI suntem tril tăvarăş!
Grele ca fulg pi apă
Avem tril
Privalit ;
Ună gală,
Altă secă ,
S'altă plină. cu 'ntunerica.
G, DEThi. TEODORESCG,POe8, Pal)·,
p. 126,
*6
12355 De câştigi, de păgubescl
Tot negustor te numesci.
Nrc. MATEESCU, înv. c. Moviliţa,
j. Puina. - G. P. SALvrt', înt', c.
Smult), j, COl'u1'luz-u.
*6
De câştig} de păgubesc
Tot negustor me numesc,
C. TEODORESCL:, înv. c. Cursesci,
j. Y((Slt�I1t.
Se dice despre negustorii cei forte săraci. Yel,;l1 N o.
================== pagina 444 ==================
444
PROVERBELE ROMÂNILOR
f
1
*h.
12356 Negustorul fricos nici nu câştigă, nici
nu păgubesce.
A. P ANN, ss« 1889, p. 132;
II, p 86. - HINŢESCU, p. 121-
- Cart. Cit. Inv.Asoc., Il, p. 15.
- Nro. MATEESCU, in», c. JJfovi·
liţa, j. Puina. - AL. MARTINIAN,
j. Ilfov.
*h.
Negustorul fricos nid nu câştigă nic: nu
perde.
V. IFlUM, elev. Se NWIn. Berl.
c. Corodesci, i. Tutooa.
Vedî Negufător.
Cine nu riscă nu câştigă.
Căcî până atunci nu se p6te sci ce avere a adunat;
fără a mal vorbi că negustorul p6te uşor să perdă dintr' o
gi într'alta tot ce a câştigat într'o vieţă întregă de muncă
şi economie.
12357
Mercantu şi porcu se pesa dupa morte.')
FR. MIKLOSICH, Rttm. UnteT.
I, p. 13.
I
�
*h.
12358 Fă-me, mamă, ghicitor
Să me fac negustor.
I. TZlwrzu, ing. j. Buzeu.
VeeF Neguţător.
De am sci cele din urmă lesne ne-am îmbogăţi.
NEGUSTORIE
r
I
12359
Cu un ulcior de bragă
Negustorie întregă.
.A. P ANN, rr, p. 85.
\
I
f
1
================== pagina 445 ==================
LEGI, :îNVEŢĂTURĂ, ]lESERI!
U« unurctor de braq«
Negustorie întregă.
HINŢESCU, P, 19.
Veql NC,;listor,
Acelaş înţeles ca h No. 123ă:!.
* /::,.
12360 Negustorie de om calic.
445
12361
GAVR. ONI:;;oR,pr(i(. c. Dobrooeţ.
j. Vaslu'iu.
Acelaş înţeles ca la No. 12359.
Negustoria, ori O vindi ort te vinde.
Do-a ECA'l'. SIS�iAN, în». c. A·
dam, i. T1dovâ.'
Ori te imbogăţesce, orî te sărăcesce, atât de nesigură este.
*h.
12362 Negustoria lUI Nastratin-Hogea, ce cum-
peră câte doue oue d'o para, şî vindea
câte noue.
IOHD. GOLESCU, }ll{ss. II, p. 47.
Ve(F .Jlastnttin-flogea.
Se �lice pentru cel ce vînd mai ieftin de cat cum cum­
pără, adică în pagubă (GOLESC O).
NEGUŢATOR
*h.
12363 N eguţătorul fricos nu face câştig.
V. SALA, dasc. c, Sediştel, co­
mit. Bihor, Ungaria,
Acelaş înţeles ca la No. 12356.
12364
Fă-me, mama, vrăjitor,
Să me fac neguţător.
IORD. GOLESCU, 111ss. E, p. 73.
Ne arată că, de am sci cele din urmă, lesne ne-am
- � _._- \
================== pagina 446 ==================
446
PHOVEHBELE ROMÂNILOR
NEGUŢITOR
*6
12365 Nu poţi fi şi neguţitor şi vrăjitor.
V. A. FOREscu, c. Mălint, j.
Suctaoa.
Veqi Negustor.
10 AceJaş înţeles ca la N o. 12364.
20 Nu se pote apuca omul de multe de odată. Inteles
puţin obicinuit.
NE-ÎNVEŢAT
12366
Omul ne-învetat ca un lemn ne-îndreptat.
IOHD. GOLESCU, Ase/n., p.15.
Arată cât preţuesce crescerea şi înveţătura.
<Acest Domn (Constantin Cantemir Vodă) ati tărat şi pe dOI bolerf
marl: pe Miron Costin vel Logofăt şi pe Velicrco Hatrnanu. Spun de
Velicico că ar fi stat de multe o rI împrotiva vorovel lUI Cantemir Vodă,
au fost dicând că omul care nu scie carte este un dobitoc, adecă unde
nu sciă carte Cantemir Vodă, şi altele multe care nu se cădea să 1'8S'
pundă, fiindu'î stăpân.s - N. MUSTE, Letop. III, p. :25.
Louis d'Outre-Mer, regele Francieî, fiind la Tours, intră în biserica
St. ]fartin. Recunoscâud pe Foulques II, comite de Anjou, sub o rasă
călugărescă, încep it să rîdă de dînsul, cu curtenii care '1 Însoţeau. In­
torcându-se a-casă comitele scrise regelui următorea scris6re:
«Regelui Franţei, comitele de Anjou, salut. Află, Măria Ta, că un
rege ne-învăţat este un măgar încoronat.s
Are dreptate, disc regele. Tnvetătura este şi mai trcbuinclosă dom­
nitorilor de cât supuşilor.
12367
Ni 'nviţatlu, ahăt avut va s'hibă, este
huzrnichar a 'nvitatlui.')
G. WEIGAND, Die Arom. TI, p.
276_ -- 1. NEN!'!'ESCU, Rom. Ture.
p. 234.
Acelaş înţeles ca la No. 12366.
1) Cel fără crescere (Inveţătură), să fie ori-cât de avut, este sluga celui
bine crescut (invătat).
================== pagina 447 ==================
12368
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, MESERII
NE-SUBŢIEA T
N e-su bţiea t.
447
---
GR J IFES,X, Reu)'. Oraş. p. 111.
Acelaş înţeles ca la N o. 12338.
NEVINOVAT
NICOVALĂ
YeqI CIocan, Cauacru,
Glieo""r".
12369
Nicovanul mult rabdă pana este nico­
van, după ce ajunge ciocan bate fără
milă.
IOlW. GOLEsau, .Mss. JI, p. 47.
Adică cel miel, pana sunt mici, mult suferă ele la cei
mart, 'iar după ce ajung şî el mari eşI răsbună fără milă
(GOLESCU).
Il [aut Nre enclume ou marieau,
Pr01:. Franc.
12370
Cât eşti nicovală sufere; cât eşti ciocan
lovesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 91).­
P. ISPIREsau, Rev. 18t. II, p.145.
*6
Până când eşi: nicovală robd« loviturile) ia»
când (�jungl ciocan locesce cât poti.
Semin. C. Buc. CI. Y111, )ll'in
P. GÂHBOYIOEANU. pj·of.
* b.
Cât eşti nicouală
Rabda ori-ce looelă;
Când te faci ciocan
Bate ca )n ciclon,
C. C. BUNGETLAN1;. sfud. c. CA·
================== pagina 448 ==================
448
PROVICRBELE ROMÂNILOR
Până când eşi: năcooală
Rabdă, suferă loodă,
Iar cât eştZ ciocan, lovesce.
A. P ANN, If, p. 34. - HINŢESCU,
p. 116.
1 hiZ amoni : araodă ! ş-câmd hi� QZocu:
umflâ.1)
DR. WEIGAND, Zioeii. Jahres.,
p. 159.
Acelaş înţeles ca la No. 12369.
Suffris quan eeras enclumet
Et iruque quan seras martei. 2)
Prov. Gascoqn,
Quando l' uomo e incude, bisogna soffrire, quando
e mariello, percuotere.ii
Prou. Itai.
Quando fueres yunque, sufre coma yunque; quando
fueres martillo, hiere coma martillo.4)
Pro». Span,
Man muss Hammer ode?" Ambos sein. 5)
Proo. GC1'm.
When you are an anvil, lie you still,
When you are a hammer, strike your fill.6)
Prov. Engl.
1) Daca eşti nicovală: rabdă! şi când eşti ciocan: bate!
2) Suferă când vei fi nicovală, si lovesce când Ve! fi cîocan,
3) Când omul e nicovală, trebue să sufere, când e ciocan, trebue să 10-
vescă.
4) Când est'( nicovală, suferă ca nicovala; când esti ciocan, lovesce ca
ciocanul. ' ,
5) Trebue să fir ciocan sau nicovală.
6) Daca sunteti o nicovală. stati linlo::.;tit-'i" I'1o:lf''-l .:'" ....... "',,';' '�� ... �'1��_ •.. 1 ! .. �
================== pagina 449 ==================
12371
LEGÎ, iNVEŢĂTURĂ, MESER.II
Nicovanul frică n'are de ciocan.
449
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 47.
Adică cel tare şî semeţ, de cel slab şi fricos (GOL Eseu).
Incus robueta malleum non temnit.1)
Protl. Lat.
Bonne enclume ne craint pas le marteau.
Prov. Franc.
Buona incudine non teme mar/ello.2)
Proo. Tosc.
Der Amboss fragt nael: lteinem Sireich.r;
Proo, Germ.
*6
12372 De cât un an nicovală mai bine trei dile
ciocan.
I. POPESCU, ino. c. Dobreni, i.
Ilfov.
Veqf An, I,Ji, Vară,
S1ptăm<Înă.
Acelaş înţeles ca la No. 251 & 302.
NICOVALNA
Ve(F Crocan,
NICOVAN
Vedi Ciocan, iVicovală.
NOD
Ved] a Inghzli.
1) Nicovala puternică nu se teme de ciocan.
2) Buna nicovală nu se teme de ciocan •
. "1\ �T' _ I� '-'
================== pagina 450 ==================
450 PROVERBELE ROMÂNILOR
*,6.
12373 A da de nod.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr.],
Putna.
Adică de greu.
NOUE
NOUE-SPRE-QECE
*,6.
12374 Unu plătesce noue-spre-dece, ş'ala-l-alt
doue-deci făr unu!
A VR. CORCEA, paroh, c. Coştetu,
Banat.
Adecă unul ca cela-l-alt, sunt asemenea, tot un drac.
OBADĂ
Ved] Cap. Vi, c. Talpii.
*,6.
12375 Şi obada cea rea vine de-asupra.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Dobro­
vet, j. Vasluiu.
Veq.I Cap. VI, c. Obadă.
Şi cel mat tare şi mare ajunge odată ca cel mic şi
slab. VeI ajunge şi tu ca mine. Ne vom trezl şi nOI po­
porul. Arată mersul lumii. A se adăogă la No. 7422.
*,6.
12376 Nu are obedile t6te.
G. J. TOMESCU, înv. c. Broscart,
j. lYlehedinţ't.
Vedf Dogă.
10 E cam prostuţ.
20 E ţicnit.
OBICEIu
12377
Obiceiurile cele noue fac risipa terilor
şi peirea Domnilor.
1. NECULCE, Letop.Mold. II,
1'1 10n
================== pagina 451 ==================
12379
LEGI, ÎNVEl'ĂTURĂ, MESER_I_I 4_5_1
Mulţi Domni, nu aveau altă grijă de cât să scornescă
imposite noi, cu care se imbog ăţiau ei şi favoriţii lor.
«Ştefăniţă V odă, vrând odată să scotă fumărit pe ţeră, câte şese
orţl de casă, şi înainte vreme era obiceîu de da numai câte un leu
de casă, eră Toma Vornieul şi cu Iordachi frate-seu, Cantaouziuescit,
nu'l lăsa să scotă mai mult de cât un leu, şi 'I diccaii să nu facă
o biceîu nou, că nu 'f bine. Eră Ştefăniţă-Vodă îndată s'au mâniat, şi
au scos Hangerul şi s'au repcdit să dea întrînşiî, şi ei au fugit din
casă afară. M�car că erau Grecl.vderă se puneau tare pentru ţeră şi
pentru obicetu nou să nu se facă, că obiceiele cele nouă fac risipa ţe­
rilor şi peirea Domnilor.» - IâN NECULCE.
*6
12378 Cum e tera şi obiceiul.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 57;
III, p. 71. - HINTESCU, p. 185.­
G. BĂNULESCU, fnv. c. Petroşiţ«,
j. Dimbooiia.
Pentru cele potrivite.
Obiceiu nou în teră veche.
_ A. PANN, Edit. 1889,p.173.­
Rom. Glum: I, p. 42.
La o noutate cam displăcută.
OBICElu
12380
Obiceiul legei are putere.
Ve(il Datini!.
MATEI BASARAB, Praoilâ, p 143.
Maximă juridică. Ceea ce Francesul numesce: le droit
couiumier.
GLAVA 4. - (Vasilfe VeliehU, adicâ cel mare). Vaailîe graiasce în­
tr'o epistolie ce au scris către Diodor de obiceiul cel ne-scris, că obi­
ceiul leqe: are putere.
(Mate'îu). Unde nu e lege scrisă, acolo trebuesce să păzim obiceiul
IO�tdtlf,. iară de nu va fi nici obicei, trebuesce să urmăm întrebării de
acel lucru, iar de nu vom afla nicI cu întrebarea de acel lucru, atunci
trehuîesce să socotescă betrâuir curn vor pute tocmi.
(Fotie Ţăriqrâdenul), Şi atnucî ne trebuie obiceiul cetăţilor sau al
eparhiilor, când au venit la judecată obiceîu, ca acesta, şi s'au ade­
verat. Drept acela şi cele tocmelă carele cu îndelungat obiceiu s'au
ispitit şi s'aîi păzit multă vreme sunt de trebă, iară nu mai puţin ci
ca şi învăţăturile şi legea ce e scrisă.
(A1"vmenOpttlo). Grăiesce şi Arrneuopul că obiceiul vechtu în loc de
================== pagina 452 ==================
452
PROVERBELE ROMANILOR
--------_.------
*6
12381 Câte bordeie (bordee)
Atâtea obiceîe (obicee).
Abecedar Ilustr. p. 21). - GR.
JIPESCU, Opinc. p. 81. - 1. G.
Y ALENTINEANU, p. 30. - V. Fo­
RESCU, c, Foliiceni, [, Suciaoa.>«
ANDREI MARINESUU, înv. c. Hu­
mele, j. Argeş. -- E. 1. P ATmclu,
în», c. Smulii, j, C01Jur'lu'iu, - C,
BUNGE1'IANU, preot, c. Cosove[, j.
Mehedinl'!, - H, D. ENESCU, in»,
c. Zamostea, ,j. D01'Oho'i. - ElJL Po­
PESCU, în1J, c. Cfocănescz-Măr'ginen'i,
i. Ialomiţa. - G. POBORAK, inst.
j, Olt.
Nu toţi omenil sunt la fel fie ca inteligenţii,fi ca a­
pucături.
Quot homines tot sentent'Î(f'.l)
n·ot'. Lat.
"AHo<; '(ap ,,'lfUot<m Ct'r�p S1tttEp1tSt�l SP'(Ol<;.2)
OMER, Oâis.
*6
12382 Tot bordeiu
Işl are obicelu.
F. T. P ATRrotU, înt'. c. Smulţi,
j. Coourluiu.
Acelaş înţeles ca Ll No. 12381.
OBOR
VeqI jllilgar, rară,
12383
*
Ca la uşa oborului.
P. ISPIRESCU, Snooe, p. 73.
Y cqî Tocmr!!ă.
A se tocmi reu, ţigănesce.
« Apof DU era destul că se tocmeă btetul Roman, tocmelâ ca la. uşa
oborului» - P. ISPIRESCU, Sniroe, p. 72.
================== pagina 453 ==================
12384
LEGI, ÎNVETĂ'l'URĂ, MESERII
*
Par'că e de la obor.
453
Pentrul omul mojic, mal ales în vorbă,
O' est une poissarde.
Prov. Franc.
12385
6
A ajunge la spartul oborului.
AL. POPESCU, înv. c. Cernica,
j. Ilfov.
Veti! Tîrg.
Adică pre târdiă, după vreme, când s'a sfîrşit treba.
OBORoe
*6
12386 Cose la obor6ce.
S. MIHĂILESCU, Şezăt. II. p. 47.
- D-na Z. JUVARA, c, Fedesci, i.
Tufova.
Pentru unul care ronfăe când d6rme.
OBRoe
VC<f! Noroc.
12387
*
A pune lumina sub obroc.
L. ŞĂlNEANU, Dict. p. 563.­
FR. DAME, III, p. 141.
*6
Pune lumina subt obroc.
JORD. GOLESCU, Mss. II, p. 55.
- AN'rIM lVIRENUL, Didah. p. 75.
- DOBRE MARINESCU, înv. c. Pîr-
ou-Roşu, J. Arqe».
10 Adică ascunde adevărul şî pune pe cei înveţaţi subt
cei proşti (GOLESCU).
2° Când cine-va ascunde talentele pre care le are .
• �.,.Nim.enl_nu aprinde făclie şi o pune subt obroc, ci în sfeşnic .•
================== pagina 454 ==================
PROVERBELE IWl!IÂNILOR
Adică (1, Înşela, a dovedi, a rămâne pre cine-va.
«Lumina în sfeşui: nu s' ascunde, uicr cetatea d' asupra muntelui, >
T. SPERA)iŢĂ, c. Iaş'i) j. Iaş'i.
\. e'F Beţiv, Dara.
IOBD. GOLESCU, Mss. TI, p. 50.
I. TZINTZU, ing. j. Buzeu.
FR. DA::I:LE, III, p. 297.
1. POPESCU, in», c. Dobreni, j.
Ilfov.
lvL<\.TEl'U, 5. 15; .MARC, 4. 21;
Luc, 8. 16 & n. 13
Nu face ocaua
Cât daraua:
Nu e ocaua,
Cât e daraua.
A pune în obroc.
*
Popa Ipate
Dă oca pe spate,
Şi face cu mâna
Să mai dee una.
*6
NuJ![, ocaua
Cât daraua .
Vccj'( Dara.
VeqY Co/ă.
,1 1"' 1·
OCA
Aceată <,,1icere este luată elin Evanghelia.
12390
Adică un lucru de nimic, la care mai mare chteltuiala
ele cât folosul (GOLESCU).
12389
12388
:fic7 cum se aprinde lumina şi se pune subt obroc ci în
sfeşnic.
Zilot Românnl, p. iti, dă (Jicerea sub o formă ne-o­
bictn ni tii.
================== pagina 455 ==================
12391
LEUl, ÎNVETĂTURĂ, MESERlI
*
Iu s-ti duci, ucălu i patru sute. 1)
455
G. ZCG.�. siiul: c. Turla, Epir.
Pentru un lucru care nu suferă discuţie.
12392
A prinde pe cine-va cu ocaoa mică.
A. PANN, IT, p. 32. - LAURIA)/
& JVL"XUI, I r, P: 750. - I. IONESCU,
Tir, p. 230. - V. ALEXANDRI,
Teatr., p. 4M & -152. - L. Ş.U·
)/EAC\TU, Semas. p. 356. - G. I .
.MUNTEANU, p. ,2. - BARONZI, p.
-10. - S. 1. (hWSS�iANN, p. 5':;.­
B. P. HĂŞDl�U, Etynwl. Magn. p.
1489. - K I. P ATE](.:IU, înv. c,
Smulii, [. Coourluiu,
*6
A'l prinde cu ocaua micri.
(lE . .TIPESCU, Opinc. p. 95.­
G.HR. ONIŞOH, praf. c. Dobrave{,
j. VaslHin.
*6
A'l prinde cu oca mică .
.dbecerlal' Ilustrat p. 29. - 1.
CREANGĂ, Poo, p. 206 - T. SPE'
RANTA, 1, p. 130. - G.HH. ONIŞOR,
c. Dobroveţ, j. Yaslu'ln. - V. A.
FORESCU, i- Sucuu:«. - C. TEODO'
RESCU, in». c. Doqele, j. Vasluit!.
E. I. P ATRlc:lU, în» c. Smul!!, i.
Cavm·luiu. -- JULIU GIWFSOREANU,
in», c. Galşa, comit. Arad. "Ungaria,
IOA dovedi pe cine-va, a'l prinde asupra faptului,
vroind a Înşela. Când unul vroind să facă pe şiretul e
prins.
JlIi'] zăpsi colo, femeea
� egllstOI' CIt oca miul,
2° Prins cu minciuna.
================== pagina 456 ==================
456
PHOVERBELE ROMÂNILOR
«Bine : atâta am vrut să aflu din gura ta, p ufu de viperă ce miaf
.fost, disc atuncf spânul. Numai cată să fie aşa, că de te-tnu prinde
cu oca mică greu o să'ţI cadă.» - 1. CREANGĂ, Po». p. 200.
Origina diceret ne o dă Ion Ghica în Scris6rea III:
«Când i se părea lIUI Caragea) că punga nu i se umplea destul de
repede, avea şi alte corde la arc. Scotea pe Aga în tîrg cu câutarul
şi cu falanga. Acesta prindea cu ocaua mică pe vre-un brutar, pe
vre-un cârciumar, pe vre un măcel ar, Îl trânteă câte o sută de nuele
la tălpi, sau îl ţintuea de urechi în mijlocul pieţei ... »
OCÂRMUIRE
*6
12393 Nu trebue să te joci cu ocărrnuirea, cum
nu trebue să se joce fata cea mare cu
musta1a flăcăului,
V. A. FORESCU, c. FolticenY, J.
Sttc'tava.
Adică tot ce e ocârmuire e brutal, bestial ŞI mai ales
primejdios.
OCNĂ
*6
12394 Par'că acum o eşit de Ia ocnă!
. GAV. ONIŞOR, prof c. Dobrooeţ ,
J. Vasluhe
Om slab, tuns nu ca toţi omeuit, într'un cuvînt schim­
bat la faţă.
ODGON
*6
12395 A trage odgonul.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesd, J.
Tuiooa:
A trage partea cea bună, fo16sele.
OIEM
12396
MergeJl Jî măcinaţi, şî la olern să nu
================== pagina 457 ==================
LEGI, ÎNVE'.('ĂTURĂ, MESERrI
Se dice pentru cei cumpliţi (G0LESCU).
12397
Intraţi, şî în coş băgaţi, şî olem nici cum
să daţi.
r ORDACHE GOLESCU, Mss. II, p. 7.
Se dice pentru cei ce VOI' tot să jăfutescă (GOLESCU).
*D.
12398 S'a sfîrşit aiemul.
G. POBORAN, insi. J. Olt.
Vee}l Bnrllză.
Acelaş înţeles ca la No. 823G.
OIŞTE
Vedî Gard, lri",ie.
OLAC
VeeJî ssts.
*D.
12399 A merge (duce) de alac.
Gn, ALEXANDRESCU, maqisir, j.
Puina. - O. TEODORESCU, c. Li­
pom, J. Vasltl�u. - G. POBORAN,
insi. j. Olt. - J;'R. DAME, lII, p.
151.
10 Adică repede, iute.
20 Fără chibzuinţă. - J. Vaslulu,
*D.
12400 A'l luă. de alac.
G. POBORAN, insi. i Olt.
Adică a'I grăbi.
*D.
12401 A fi scris de alac.
H. Juv ARA, c. Berlad, j. Tuio­
va. - GR. ALEXANDRESCU, magi­
str. j. Puina.
Adică de ajuns, mult.
================== pagina 458 ==================
458
PROVERBELE ROMÂNILOR
*.6.
12402 A fi cal de olac.
GAV. ONIŞOR, prof. c. Dobroceţ,
j. Vaslltht.
Ve<ji Cal.
OLĂCAR
A fi muncit peste măsură. Acelaş înţeles ca la No.
1244.
12403
Vedf Ban.
Olăcar de cal schlopl.
IORD. GOLEseu, MS8. II, p. 9.
Olăcar ele ca: stătuf'î.
A. PANN, Il , p. }:26. - BINŢE­
seu, p. 9.
1
t
1
12404
Ve<jf .Ban.
Adică cel ce îngrijasce de cele mai pr6ste (GOLESCU).
lrfe făcut pentru haul mulţi
Olăcar de cal stătut).
Se găsesc olăcari şî de cal proşti.
IORD. GOLEseu, 211{S8. II, p. 65·
Adică şî cu cele mai pr6ste se găsesc oment a se sluji
( GOLESCU).
OLAR
12405
Olarul unde voiesce, acolo pune mănuşa.
]ORD. GOLEseu, MS8. ir, p. 9.
Olarulu'î unde îZ place acolo pune mânuşa. l
A. P ANN, Bdiţ. 1889, p. 79; III,.
p. 29. - HINŢESCU, p. 129.
*.6.
Olarul pune cada unde li place.
Sem. Cenir. Buc. CI. VII, prin
P 0  DPrnTTrlr,\ � ,.,TTT fV>��".f'
================== pagina 459 ==================
LEGI, ÎNVEl'ĂTURĂ, lI1ESERII
:j!
Olariul pune torta unde '1, inne.
1. BĂNESCU, pl·Of. j. Roman.
Ca olarul olele când face)
Pune mânuşa unde '1, place.
A. P ANN, TI, p. 30. - HINŢESCU,
p. l29.
Ve(/i Cârpacr".
Arată puterea stăpânului că face orî-ce va şî cum va
(GOLESCU).
12406
Olarit dintr'un pămînt
Ce tot un fel îl frămînt.
Fac şi ulcior (ureter) şi alt vas
Tot un fel pe rotă tras.
A. P ANN, II, p. 15. - H1N'l'ESCU,
p. 129.
ToţI omenit sunt fraţl; bunî şi rei, frumoşi şi urîţi,
boîert şi terani, etc. tot un Dumnedeii '1 a făcut pe unit
ca şi pe alţii. •
:j!L:.
12407 Tot olariul laudă 6la sa.
Calendar 185.'], Iaşi. - G R. A LE­
XANDRESCU, maqisir., j. Putna.
Ve4\ Ţigan.
Tot omul crede şi susţine că lucrul seu e mal bun.
Chaque poiier vante son pot.
Proo. Franc.
Ogni piqnaitaro loda la sua pignatta e pit't quella
che tiene raita. t)
Pl'Ot'. Itai.
Ceda ollero alaba su puchel·0.2)
Prov. Span.
� �ie-care olar laudă ula sa, �i mai ales aceea care e spartă.
================== pagina 460 ==================
460 PROVERBELE ROMÂNILOR
----------------------
Jeder Krâmer lobi seine Waare.l)
Pro». Germ.
Every pedlar praises his needles.2)
Prov. Engl.
Hioar kiopman roosar sina wahror.3)
Prov. Soed,
*L.
12408 La olari, 61ă sdravenă nu găsescî.
OR. ALEXANDRESCU, maqisir.,
J. Putua.
VeqI Cizmar.
Acelaş înţeles ca la N o. 11571.
Les cordonniers sont les plue mal chaussee.
Prov. Franc.
El caleqher get sempre le ecarpe roUe.4)
Prov. Venit.
Der Schuster hat die schlechiesien Schuh.5)
PrOIJ. Germ:
The smith's mear and the souter's wife are aye
ioarst shod.6)
Prov. Scot.
Skomakar Borni haca siundom uerste Slueme. 7)
Prov. Norv.
') Fie-care negustor ÎŞI laudă marfa.
2') Fie-care boccegiii (tolbaş) î�i laudă acele.
a) Fie-care negustor ÎŞI lauda marfa.
4) Cizmarul are în tot-de-una gheta ruptă.
5) Cizmarul are cea mai pr6stă încălţăminte.
6) Calul potcovarului şi femeia cizmaruluî sunt, în tot-de-una, cei mal
reu incălratî.
7) Copiii cizmarului au câte-odată cele m af rf:lp ţnr�lt�miT1tr>
I
•
\,
,
j
�
I
1
================== pagina 461 ==================
LEGI, ÎNVE'fĂl'URĂ, MESERII
*6
12409 Rîde rîsul olarului.
461
ION Mrotrr.s., preot, c. VaşC01(, co­
mit. Bihor, Unqarta,
Când olarul şi-a inomolit carul a rîs de necaz. Rîs
din gură, foc din inimă.
12410
*
A fi ca lutul în mâna olarului.
HIN'fESCU, p. 96.
Ce vrea face din el. A se vede No: 12405. Şi cum
dice Franeesul : etre comme une cire malle entre les mains
de quelqu' un.
O.v1EGA
VeeH Alfa.
OPOR
*6
12411 A intrat rotă până în opor în noroîu.
G. POBOE.AN, inst. j. Olt.
Se află într'o stare forte grea, e Încurcat reu.
*6
12412 A băga (face. fi) ce-va până în opor.
G. POBORAN, inst. j. Olt.
Ad.ică până nu mai ai unde sau Încotro.
ORÎNDUIELA
VC�1 !I1�?'�a-Ta, Cap. IX,
c. OrllZdu,e!a.
ORT
Vedî Ban, Leu, Popă.
12413
Un ort, un zlot, un tult şi o olă cu unt.
================== pagina 462 ==================
Se dice pentru o plată cam piperată,
Ortul, zlotul şi tultul erau, în vechime, 111 011 e9-1
v alorau respectiv 10, 30 şi 15 parale.
12414
s F
.� .•.
EI
carii
PIWVERBELE ROlYL.\.NILOn
Ii dai un ort şi 'ţi îeă un cot.
D·ua K B. MAWR, p. 34.
Vee!1 Dege!.
462
i
r!
Pentru cel obraznic şi lacom.
(Juo plus sunt pota-. plus sitiuntu« aqua:
PI·OV. Lat.
Vcdt Fiica!.
P1·OV. ltal.
Osînda trage la plată.
MIRON COSTIN, Letop. M�old. I,
p. 324.
1) Ţeranul, daca '1 Intind] degetul, apucă mâna.
2) Când se dă cui-va degetul, vre Indată mâna t6tă.
3) Da.tl tp.r�n111111 r1Prr"" ... ,�l ... '""'.- ... _.��! � ., A •
P1·OV • Enql.
Yec)i .Dobâ1Zdă.
OSÎNDĂ
Si vous lui donnee un pied, il en prendra quatre.
Al cillano, se gli porqi il elita, ei prende la
mana.!)
Wenn man Einem elen Finger giebt, sa will er
qleich. die qanee Hand. 2)
Prov. Germ.
Pro», Franc.
Giie a cloicn 1/0U1' finoer and he'll take ?lOU1'
1l7hole hand. ii)
12415
Pedepsa trebue să ajungă, neapărat, pe cel vinovat.
«Şi pornind cărţile, dederă scire că lată şi Serdartul la curte so­
sesce. Spuu, că de că s'au apropie! de oraş Ştefan Serdarrul, se '1 fi
================== pagina 463 ==================
____ L_j_,G_I�,_Î_N_,_E�Ţ_Ă_T_U_R_Ă�,_M_E\_s_E_R_rr_' 463
tîmpinat o slugă a lui de i-au spus de t6te ce se suna se în tîrg şi
la CII1'te, şi cum au purces Logofătul cel mare den laş!' şi multe a­
mestccăturt şi cuvinte sunt de UngurT. Să fie stătut m ul tu în gânduri
Serclar'îul, intra-va în tîrg alt in torcc-se-va înapoi; şi-I �ice}l o slugă
a lUI: -Jutorce-te, glupâne, că nice la un bine IlU mergi., Eră osînda
trăgea la plată. Aii biruit gândul să intre iu tîrg. Şi îndată cum au
sosit la gazdă, nimică zăbovind, aii mers la cur'te.» -MIRON COSTli\,
12416
Au fost unii cu osînda şi alţii cu d obânda.
ZILOT HOMÂNUL.
Vee)! Dobândii.
Când unul face vre-un reu ŞI altul pnmesce pedepsa
ce s'ar cuveni celui d'întâră.
OSlE
Veqt Boii
12417
Osta când se unge, carul nici cum scârţîie.
lORD. GOLESCU, Mss. U, p. 10.
Yeej! Judwltor.
Adică norodul când se mângâre, nici cum cârtesce
(GOLEscu).
Chariot engmisse el oinot
A charier cet micute en point.
Prov. Franc.
12418
Osia când se unge, carul mai lesne umblă.
I ORD. (�OLESCU, Mss. II, p. 10.
Adică cu bani ori-ce lucru ţi se înlesnesce (GOLESClJ).
*6
12419 Unge asia ca să nu scârţie carul.
IORD. GOLESCU, Mss. IT, p. 101.
- D-ra VCAT. SISMAN, înv. c. A­
dam, J. Tutnva.' .; V. FORESCU, c.
Polticen'î, j. Suciava.
================== pagina 464 ==================
Mjj
l' ROV ERBELE ROMÂNILOR
*6
Unge osta sa nu scâriie.
A. PANN, Edit. 1899, p. 79. -­
B'R. DAME, rn, p. 163. - H. D.
ENESCU, înv. c. Zamostea, j. Do­
roho). - GR. JjPESCU, Opinc. p.
144. - Sem. C. Buc. CI. VII, prin
P. G.hWOVICEANU, prof. - M. Lu­
PESCU, in». c. Brosceni, i. Suciana .
- G. POBORAN, inst. j. Olt.
*6
Unge osia set nu scâriie caru,
GAVR. ONIŞOR, prof, c. Dobro­
�,et. j. Vaslulu.
*6
Unge osia că n) o scârţâi cârztţ(t.
V. SALA, tlasc. c, Băleni, comit.
Bihor, Unqaria,
Unge osia sâ nu cânte rata.
P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p.
173. - HINŢESCU, p. 138 & 163.
*6
Când ung'i osia carul nu scârţie.
C. TEODORESCU, ino. c. D6gele,
i. Vaslulu.
*
Unge osta dacă orei să mergâ cărui«,
r ON GRIGOHESCU, c. Bucuresci,
j. Ilfov.
Dacii ve'i sâ nu scâriie carul) unge OSta.
A. PANN, TII, p. 28. - HINŢE­
seu, p 28.
Adică să imbunăm pe cei împotrivă ca să nu ne stea
dimpotrivă, să nu cârtescă (Gor.ssou).
Când dai bani şi alte ])10c6n8. �:lnAt.î' tnt ro'" rlr.>'Oc<,..�
================== pagina 465 ==================
!
f
,
t
I
LEGI, îNVEŢĂTUK�, MESi1;RII
Rode mal enqreichade
11}s subiette a la cridade. J)
Prov. Gasc.
Perche vada il carro, bisoqna 'ttnger le ruote.2)
Prov. Tese.
Qnem seu carro unia, sens bois ajuda.3)
Prov. Port.
Wer gut schmeeri, Der gut jăhrt.4)
Prov. Germ.
Als men den unelen smeert, dan rolt de ioaqen. 5)
Prou. Oland.
Pr01'. Svedez.
*.6
12420 'Osia ne-unsă scărtie.
E. I. P ATRICIU, înv. c. Smu1ll,
i. Conurluiu,
Arată Însemnătatea banulut când vrei să liniştesc'( lu­
crurile, sau să dobândescî ore-ce.
Carul scârtie când nu e nns.
T. SPERANl'IA, II, p. 67.
*.6
12421 A unge asia.
MIRON (;OSTIN, Letop. Molel., I,
p. 306.-G. POBORAN, inst. i Olt.
A linişti treburile dând bani sau alte ploc6ne.
1) Rotă reu unsă, se p6te să scârtie.
") Ca să mergă carul, trebue să ungi r6ta.
3) Cine unge carul seu, boiiî sel îl ajută.
4) Ce 'i bine uns, bine umblă.
5) Daca ungi roţile, carul merge bine.
(,� ,-., , .
================== pagina 466 ==================
466
PROVERBELE ROiVIÂNILOH
,Şe�16nd acolo paşa, Catargiul aşteptând pre Ion Vodă, all simţit
lucrurile într'alt chip, că'1 ajunsese pe paşa alte porunci Impărătesct
prin Silihtarul, şi unsree osta la pa şa şi Mateî-Vodă.» - J\i. COSTIN.
OSTFACA
12422
*
A'şi lua ostfacă.
G. POBOHAN, insi. c, Slatina, j.
Olt.
Adică plata cuvenită, pentru că a stăruit să se facrt
ore-ce.
PACE
*,6,
12423 Pacea strîmbă e mai bună de cât jude-
cata dreptă
DIM. POPQvreI, înv. c. Cuvin,
comit. Arad, Unqaria. - V. SALA.
clase. c. Saca, comit Bihor, Unga­
ri«.
*,6,
Ma; bună 't pacea strîmbă de cât o [ude-
cată dreptâ.
D-ra ECAT. ŞIŞMAN, î11V. C. A­
dam, j. Ttdova.
Mat bine o pace strîmbc'l de cât o judecatct
drepiă.
1. G. V ALENTINEANU. p. 41.
Vedi }lIlpăcare, Znvo­
;:ifă, Judecată, p,.e­
ces,
Acelaş înţeles ca la No. 12097.
PAGUBA
V cdi Câstig, Cuminte, Dn-­
tept, ,; Z,i:,era, Zstel, 1I1i!;/,
Omeni«, Şiret, Touarăş, v�{Jt-
================== pagina 467 ==================
467
*L:o.
12424 La paguba altuia nu te mira.
Că şi tu o poţi căpetă.
V. SALA, flasc. c. Dumbracens,
comit. Bihor, Ungar-Ia.
� orocul e schimbător.
*L:o.
12425 Cel cu paguba (îi) şi cu pacatul.
V. A. Fonssotr, c. Folticenf, j.
Suciaoa. - H. D. ENESCU, înv. c.
Smulit, j. Coourluiu,
*L:o.
Cel cu lHlgnba şi cu pecate.
G. MADAN, siud. c. Truşeni, ţin.
Chişeneiî, Basarabia.
c:
Cine '1, cu pagub(l, şi cu pecat.
1. CREANGĂ, Pau., p. 133.
*L:o.
Cine are pagublt are şi peco:«.
G. P. SALVIU, în». c. Smulţ7,
J. Covur·ll,iu.
Ve'!l Ho!, Tălhar.
Când învinuescî pre cine-va pe nedrept.
d\loş Nichifor, ca omul cu grije, s'a suit îu căruţă şi a început a
scorrnoli în tate părţile, pe sub coşolină, şi numai letă ce dă de se­
cure, de o funie şi de- un sfredeleac, pe pornoştiua cărutef. - Iecă,
păcatele mele! Cine 'i cu paguba şi cu păcat. lIfe mferam eu să nu
nu se iugrijescă baba de mine, până întratâ.tă.s - 1. CUEANGĂ, Poe,
p. 133.
12426
Cine are pagubă şi ruşine.
HIN'i'ESCU, p. 139.
12427
1° Căci acusă pe totă lumea. A se vede No. 12425.
2° Acelaş înţeles ca la No. 12434.
L:o.
Paguba fuse, şi îmi plăcu cum se duse,
după disa Moţului.
Tribuna Popor .. (Arad). IL No.
================== pagina 468 ==================
468
PROVERBELE ROMÂNILOR
Când eşti păgubit de ceva, fără ca prin acesta să'ţi
vie o pre mare supărare,
12428
*
Atâta pagubă cât şi dobândă.
P. JSPIRESCU, Leg.) I, 1872, p.
177 ; Rev. Ist., r, p. 233. - FR.
DAME, III, p. 172. - M. CANIAN,
public. j. Irlş'l.
*6
Atâtc[ pagubă câtă şi dobândă.
C. 'TEODORESCU, înv. c. Lipoca,
j. YasluitL
*
Atâta pagubă.
AL. ODOBESCU, W80aO, p. 183.
- 1. NEGRUZZI, Conv.Liter., XIiI,
p. 29. - Conv. Liter., XIII, p
260.
*6
Atâta pagubă i'n ţera Moldovet
G. P. SALVIU, îu». c. Smulţ,t,
j. Corurluiu.
Arată ne-păsarea. Daca nu vrei să'mt faci cutare trebă,
nu am nici pagubă nici folos de tine.
12429
*
Di zfiie nu poţi si-ai diafur (cheare ).1)
G. ZUCA, stud. c. Duraezo, Al·
bania & c. Abda, Epir.
Dice cel reu de pagubă.
Diafur, de la grecescul olcJ.r.por-r;y, interes.
Cheare, vine din turcesce, şi are acelaş Înţeles.
*6
12430 A fi reu de pagubă.
Dina Z. JUVARA, c. FedesC'l, j.
Tutooa. - J. FUŞCARIU, Î1w. c. Poia­
na-Merului, comit. Făqaraş, Tran­
silvania.
================== pagina 469 ==================
Ll!;l+I, îNVE'{ĂTURĂ, MESERll
469
Pentru cel care nu scie să sufere o pagubă cu răbdare
şi supunere.
PĂGUB.';Ş
Ve41 Hoţ, Titlhar.
12431
De n'ar fi păgubaşî n'ar fi nici hoţi.
A. P ANN, Erlit., 1889, p. 20; 1,
p. 69. - HIN'fESCU, p. 139.
VeqÎ Hoţ.
12433
Intr'un mod ironic la adresa hoţilor. Corespunde fraseI
atât de cunoscută a lut Alphonse Karl': Que meeeieurs
les assasins commenceni.
*6
12432 Păgubaşul plătesce şi g16ba.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr., J.
Puina. - C. TEODORESCU, vnv. c.
Crusesct, j. Vasltlln.
10 Adese-ort tot păgubaşul e osîndit la judecată.
20 Când unul face cheltueli zadarnice spre a'şt afla
paguba. •
*
Tot păgubaşul plătesce 6la spartă.
AL. MARTINIAN. c. Bucuresci, j.
Ilf01"
Acelaş înţeles ca la No. 12432.
12434
Hoţu de păgubaş.
Când vina se aruncă tot asupra celuî păgubit.
*6
12435 Cine a furat să mai fure, pe dăunaş (pă-
gubaş) să '1 spînzure.
V. SALA, clase. c. Lunea. comit.
Bih01', Ungaria. .
Acelaş înţeles ca la No. 12432.
A pAGUBI
================== pagina 470 ==================
470
PHOVEHBELE ROMÂNILOH
---
PAHONT
:1:6
12436 A fi pahont.
T. BĂLĂSEL,preot, c. Stefănesci,
,j T'âlcea. '
Se dice unul om înalt, bine legat la trup, dar crud
la inimă si murdar.
Pahontiî, eraă cărauşit carii urmăreau armatele rusescl,
când acestea veneau sau treceau prin ţera nostră,
PALMA
Ve(l' Frunte.
12437
*
A scurta de o palmă. pre cine-va.
FR. DAME, III, p. 176,
A'I tă'at capul. ŞI cum <,lice francesul : le raccourcir,
PALMAC
*6
12438 Un palmac de moşie
Şi un sac de hârtie.
1::. r. P A'I'RIcIU, îmi. c. Smulfi,
j. Couurluiu,
VC(�llJfofieJ /?ezef, 1</­
zelle.
Aceleaşi înţelesurt ca la No. 10012.
*6
12439 Dintr'un palmac
Marte fac.
E. r. P ATHIOIU, înt'. c. Smttlţl,
j. Coourluiu .
. Ca să arete ne-înţelegerile dintre rezeşi (moşnenI).
PANA
12440
A ave pană forrnosă.
G. 1. MUNTEANU, p. 121.
================== pagina 471 ==================
",1
'. a
!
\
\
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
Aoelaş înţeles ca la No. 11264.
Avoir une belle plume.
471
I
I
!
Prov. Franc.
PÂNDAR
Ve41 Bostană, Ciniitir,
PANTAHuzA
VecII Cap. X11, c. Panta­
Imză.
PÂNZĂ
Ve4' Coraoie,
PAR
V"4r Cap. Vi, c, Par.
*L:,.
12441 A deslega funia de la par.
A. BAŞOl'Ă, prin V. A. FORESCU,
c. Foltieent, ,j. Suciaoa.
A sfîrşi odată o trebă, o afacere, o judecată, etc.
1
12442
*L:,.
S'a apropiat (apropiet) funia la par.
B. P. HĂŞDEU, Etym. Magn.,
p. 1384. -::5. V'I .. MARIAN, Inmorm:
Rom., p. 322. - FR. DAME, III, p.
182. - C. TEODORESCU, înv., c. Li­
pava, i ŢTash�ln, - L CREANGĂ,
Poo., p. 234.
*L:,.
S' a strîns [unia la par.
1. CI<EANGĂ, Po»., p. 320. ­
GAVR. ONIŞOR, praf. c. Dobrocet,
j. VasI1>1n.-K J. PA'l'Rwlu,inv.
c. Smulii, j. Coourluiu.
A ajuns fringhia i« par.
================== pagina 472 ==================
r
Il
472
PROVE1!BELE ROMÂNILOR
*6
Fun'ta e la par.
D-NA Z. JU\'ARA, c. Frdcsc'i, j.
Tutova..
10 A imbetrânit ; îşI aşteptă mortea.
«D6mne! Rogu-te să fiu îngăduit măcar tref dile : în care sa nu
îngrijesc sufletul, să 'mi lucrez racla cu mâna mea astă slăbăuogă, şi
să me aşed singurel îutrinsa, şi dupa aceste facă martea ce va voi cu
mine i căci ved eu bine că mi s'a strîns funia la par ; încep a slăbi
ve9-end cu ochif ». - 1. CREANGĂ.
20 Nu mal pote răbda.
PARA
Vedî Cârc1umă, Gură., irl­
sUFl'lt6re. Lene, Vin, Vînci­
tor, Vraote .
12443
*
Găsesci parale în drum şi tot trebue să
le numeri.
C. MĂRĂCINI" ing. c. Slatina, [,
Olt.
Ve4i Ban.
Acelaş Înţeles ca la N o. 11110.
Acelaş Înţeles ca la No. 11127.
Ved] BaII.
N. ST., c. Nijopole, Macedonia.
I
,
I
I
}
I
t
)
I. COYAN, prof- c. Samarina,
Epir.
Parale albe pentru dile negre.
r. CREANGĂ, Po». p. 3. -Abec.
Ilusir, p. 28. - B. P. HĂŞDEl'J,
Etym. Maqn. p. 705.
*
Paradei alghi tri dzîle lăi2)
*
H'adz� a7ghi tri dzîle lăl,.l)
12444
================== pagina 473 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTUHĂ, 1fESEHII 4_7_3
<Pe lângă acestea ma! avea strînse şi părMuţe albe pentru r;Zile
negre, căc! lega paraoa cu dece noduri şi tremura după ban. > ­
r. CREANGĂ, Pov. p. :3.
Tgi sparqna a tems, quel ha el basegns.1)
Pr·ov. Retoromanş,
Spar' In de?" Zeit, so hast du in de}" Noth.2)
Pro». Germ.
Of saving comes having.5)
Prov. Engl.
Ac acce cara ghi{tn iciu» dîr.4)
Pro». Turc.
*fj,
12445 Cinci parale şî-o lescae
ŞI pelea de pe c ....
'1'. BĂLĂŞEL, preot, c. Siefdnesci,
j. lTâlcea.
Ve(1i Cur,
Pentru un lucru de mIC preţ. Atât este preţul ce se
oferă, în batjocură.
*fj,
12446 Parale glod, le întorc cu furca prin pod.
IULIU VULCĂNESCU, Se. Insi. c.
Pele8cI, j. Dolj.
In deridere, arătând lipsa de bani.
*fj,
12447 Cine are parale
Curnperă basmale.
OR. ALEXANDHESCU, maqisir. [.
Puina.
Oine are parale de prisos l� dă �e lucruri nefolosi tare.
') Cine ecouomisesce la vreme, are la nevoie.
2) Economisesce la vreme, ca să al la trebuinţă.
:) �in_ ecou.omie vine averea.
================== pagina 474 ==================
474
12448
PROVERBELE ROll'L�t'[LOR
Paraoa, ochiul dracului.
IORD. GOLEŞCU, JIIlss. IT, p. 51.
- G. BĂNULESCU, in». c. Pietro­
şiţa, j. Dâmbooiţa.
Ve<)l BaN.
10 Adică banul te înşală (GOLESCU).
2° Aceleaşt înţelesurj ca la No. 11084.
Ves,lr origina c;:1icerii la No. 439.
*L:.
12449 Ce folos de cuşmă lungă
Dacă nu 's parale 'n pungă.
CIR. ALEXANDRESCU, maqistr., j.
Pntna.
N ascerea. o positie mai ridicată în societate nu pre­
ţuesc nimica dacă averea Iipsesce.
12450
Ar da tămâe lui Dumnedeu şi nu se
'ndură să dea parale.
A. P ANN, sa« 1889, p. 64 �
1II, p. n - HINŢESCU, p. 79.
Pentru cel sgârcit,
*L:.
12451 Cine nu cruţă paraoa, nici de galben
(galbin) nu 'I e milă.
A. P ANN, sa« 1889, p. 59; III,
p. 73.- HIN'J;ESCU, p. 141. - P. Is·
PIRESCU, Rev. 1st., I, p. 153. - D'na
E. B. MAWR, p. 83. - Nro. MATEE'
seu, ino. c. Mooiliia, j. Puina.
Cine nu, cruţâ paraoa nu cruţâ nici galbenul.
J. G. V ALENTINEANU, p. 29.
A verea se face din mict economii.
POVESTEA îMPiRATULOI
Au plecat odată câţi·va după milă
Ca să strîngă zestre pentru o copilă,
9.are. pre săracă, er��. şi. sărmană,
================== pagina 475 ==================
LEGI, INVETĂTURĂ, MESERII
Umblând dar el ast fel prin case a cere
La oment mal uobilf şi mal cu avere,
Intrară 'ntro curte unde nemeriră
Ocărî, certă, gură; în care audiră
Că stăpânul casii un bănuţ perduse
Şi slugile tate era de el puse:
Unii aşternutul scutura din case,
Alţii cerneă praful care '1 măturase,
Alţii rar prin curtea cea mare, ca hanul,
Cruruia gunoiul să '1 găsescă banul,
Ve<;lend ei acesta pre mult se mirară
Ş'au dis, Întru sine, că 'n zadar intrară
Şi neqra sm'î albă fără să '1 vorbescă
Deteră să plece, l'alţI să năzuescă.
Dar el cum îl vede că 'nrlerat poruiră
Ohlemă să '1 întrebe pentru ce veniră ?
EI sta 'n chibzui r e cum să'! pcmenescă,
(Ve<;lendu'I scumpctea), să nu 'I ocărască.
Dar el tot dorindu'I 'i-aii spus cam de silă
Că strîng să 'nzeatreze p'o fată de milă.
El cum îi aude nu '1 lasă să Iesă,
Il chremă îndată cu cinste în casă,
Intră 'n cercetare ce-au strîns pâu'acuma �
Cât mal trebuesce să 'mplinescă suma?
Şi spuindu'I se ase punga luî îndată
Şi 'nzestră pe fată cu sumă 'usemnată,
Dicend : nu ye pară lucru de mirare
Că fac pentru un ban atâta cătare,
De n'aşî fi fost ast-fel cu bună Îngrijire,
Să 'mi păstrez averea cu nerăsipire.
N'aşt fi avut astă-df nict chiar pentru mine,
Ne cum s'am prisosuri să fac cut-va bine.
Er plecând pe portă destul se mirară.
De �şa vedere ciudată şi rară.
De şi unul dioe, elin minte puţină,
Că, scump la tărîţe, eftin la făină.
A. PANN.
475
1
r
Take care of ihe pence, and ihe pounds will
iake care of themeeloes.r;
PrOl'. Engl,
*6
12452 Paraoa e mică dar loc mare prinde,
A. P ANN, Edit. 1889, P 60;
III, P: 74 - HINTESCU, p. 141.
- R. D. EKESCU, �nv. c, Zamostea,
i- DO�'ohol,
Arată puterea banului.
================== pagina 476 ==================
476
12453
PROYEHBELE HOMÂNILOR
Pecunie ommi« obediunt.1)
Pror, Lat
L' arqen; compiant l' emporie.
Prov. Franc.
L'oro qooerna il mondo.2)
Prou. Itai.
Todas las cosas obedecen a la pecunia: B)
PI·OU. Span.
o-u reqiert die Welt.4)
Proll. Germ.
}J!Ioney commands all.5)
Prov. Engl.
Cu paraua ta eţi găsesci beleaua ta.
IORD. GOLEsau, }'Is8. II, p. 30.
Singur cu paraoa (paraua)
Să-m� găsesc beleaoa (beleaua).
A. PANN, Il, p. 144. - HIN'J:E'
seu, p. 141.
Cu paraoa
Im� găsesc sinqu» beleaoa.
A. PANN, Fab., II, p. 67.
Se gice când cu cheltuiala ta, vrend să facI un bine,
dai de belea (GOLESCU).
1) T6te ascultă de ban.
2) Aurul stăpânesce lumea.
3) T6te ascultă de ban.
4'1 Rann l ;;;;t;:}n�np.sce lumea
================== pagina 477 ==================
LEGI, îNVE'rATURĂ, MESERII
477
12454
Cu paraua mea, şî pe D6mna mea.
IORD. GOLESOU, Mss. II, p. 30.
- P. ISPIHEscu, Re». Ist., II, p.
161.
Arată puterea banilor (GOUSCU).
Qui a de l' argent a des coquilles.
Prov. Franc.
ehi ha quaitrini, ha iutto.1)
Pmv. TOBe.
Qwien dinero tiene, alcanca la que quiere. J)
Proc, Span,
Bctetr Geld leaurt.3)
Pro». GC1'1n.
A penny in my purse will bid me drink, when
all the friends I hace unll. not.4)
Prov. Engl.
Penninqe« gior kiopet.5)
Proo. Soeâ:
12455
De când n'am vedut paraoa
I-am uitat cum e turaoa.
A. PA.NN, 1, p. 17.
Pentru cel sărac.
12456
*
Fuge parălu că'I stronghilu. G)
G. ZUOA, stud. c. Turia, Epir.
Verj.r Ban.
') Cine are bani, are tot.
2) Cine are baui atinge ce vr oesce.
3) Ban, peşin cum peră,
4) Un ban pe care '1 am în buzunar ° să'rnt dea de beut, pe când toţi
prietenii met nu 'mi ar dă.
") Banul face cumpărătura.
================== pagina 478 ==================
478
PROVERBELE ROMÂNILOR
12457
Dice cel cheltuitor, aretând cât de lesne se cheltuesce
banul.
Arqen: est Fond il taut qu'il roule.
1 dan ari son tondi e rueeolano. 1)
PI'OV. Tose.
Det Geld is rund.2)
Pro». Hannov.
Penqe ere runde.r;
Proo. Danez.
Peninqr er kringl8ttr, svo hann velti milli allra
limda.4)
Prov. Tsland.
*
Parălu furat fuge ca gharghir.")
G. ZUOA, stud. e. Bered, Alba­
nia ci'; e, Abela, Epir.
/
Banul reu eâştigat, nu folosesce la nimic.
Male parte, male dilabuniu». fi)
Pro'V. Lat.
Ce qui vient du diable, reiourne au diable.
r-.« l!'r·ane.
La robba va con la vein.7)
Pro». Bolones.
') Baniî sunt rotundi 7i se rostogolesc.
") Banul este rotund.
a) Banul e rotund.
4) Banul e rotund de aceea se rostogolescc împrejurul Iumei iutrcgi.
5) Banul furat fuge ca argintul viii.
") Cele reu câştigate, reu se prăpădesc.
7\ ,., .. '"'_ � _ _ -: ..J._ _ _ •
================== pagina 479 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
Wie qetoonncn, SO cerronen+ş
Prol', Germ,
P},Ol', .E1'Igl,
479
12458
*
Parădzli di hararne la hiatricele s'duc.")
1. C'OYAN, prof, c. Ianiva, Epir.
Acelaş înţeles ca la N o 12457.
De aci se vede că bela e privită ca o pedepsi pentru
fapte rele.
12459
*
Până când nu bagI ciorli t'ună păpuce,
nu scii ci acsizesce parălu.s]
G. ZUCA. stiu', c. Samarina,
Epir,
Până nu eşti sărac lipit, nu cunosct valorea banului.
12460
*
Câţi pradzî va's dal, ahâta carne va
s'lieL5)
C. TONESCU, prof'. c. Neresta,
},,[acedonla.
12461
Cât dai, atâta iet.
*
Prălu cătu 'I dulce, ahât este ş'amar.")
C. IONESCU. In'Of. c. Neoesta,
Macedonia,
Veq.i Ban,
Banul aduce plăcert ca ŞI superărt.
Arqent ard qeni.
FI'Ot'. Franc,
') Cum a venit, a-a s'a dus.
2) Cum a venit, a�a s'a dus.
3) .Banii câştigaţi pe nedrept la doctorii se duc
4) Până când IlU bagi piclorele intr'un papuc nu scit ce pretuesce banul,
:1 c:;âţi bani o să dai, atâta carne o să iei.
================== pagina 480 ==================
480
-----
PROVERBELE ROMÂNILOR
------------
12462
*
Na prălu, dă-rni cîvg ălu.tj
N. ::)T., c. Niiopole, Macedonia.
12463
Irnprumuţt şi dat ele belea,
*
Parălu i minte, parălu
vâsile.2)
\
�
Arată puterea banului.
Vegi No. 11143 & 1115B.
G. ZUCA. stud c. Perivoli, Ep·ir.
Pecunia impetrat omnia.3)
Prov Lat.
L' argent fait tout.
Prov. Franc.
Tudo pode O dinheiro.4)
Pro», 1 'oriuq.
Geul mach t Alles. 5 )
Prov. Elveţ.
Penninqen Firmar au. G)
Prov. sn«.
Il danaro e un compendio del poter kumanu.7)
Prov. Ital.
12464
*
Prălu
Dumnidze, prălu i suflit.")
G. ZUCA, stud. c. Culona, Al­
bania.
l.
I
�f
Acelaş Înţeles C<1 la No. 12463.
1) Na banul, dă-mi gâlcevă.
2) Banul e minte, banul e rege.
3) Banul face tot.
4) Totul p6te banul.
5) Banul face tot.
") Banul face tot.
') Banul este un resumat al putere! omenesci .
!
,
================== pagina 481 ==================
LEGI, INVETĂTUHĂ, MESERII
481
12465
*
Umblă ca paraua din mână în mână.
FH. DAME, IV, p. 195. - V. A.
�'OHESCU, c. Folticeni, [, Suciaoa.
Ve,)! Ban.
Acelaş înţeles ca la No. 1113l.
«Are să ajungă sit usnb!« ca paraua din mând în mână.»
12466
*
Trăiesce ca parauoa in punga săracului.
FR. DAME, IV. p. 175.
Ve<F Ean.
Acelaş înţeles ea la No, 11177.
*6
12467 Parale bătute ca curu popei.
GA VH. ONIŞOR, pl·Of. c. Dobro­
vet, j. V[lslu'1u.
Adică parale multe.
12468
Când îţi intră paraoa in mână legă-o în
noue noduri.
A. P ANN, Edi{ 1889, p. 59;
III, p. 73.
Când îţt intră paraua în mână lep' o cu
dece noduri.
HIN fESCU, P 82.
Adică să fii econom.
*6
12469 Legă paraoa cu <;lece noduri.
B. P. HAşDEU, Etym. MIl,qn. p.
2628. - r. CREANGĂ, Po». p. 3;
Conc. LifeI'. lX, p. 283. - FH.
DAME, JI, p 268; Il r, p. 130.­
GH. ALEXANDRESCU, ma,qi8fr.,,i .
Putna. - O. TEODoHEsau, în». c.
Cursesci, j. Va8Int1 •.
Adică tremură după ban, e sgârcit,
«Pe lângă acestea mal avea strînse şi părălute albe pentru di le ne­
gre; CăCI lC1fI1, paraua cu dece nodnrl şi tremura după ban.»-1.
================== pagina 482 ==================
482
12470
PROVERBELE ROMÂNILOR
Nu scie cum se căştige paraoa.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 63;
III, p. 77. - HIN'!'Eseu, p. 14-1.
Pentru cel care cheltuesce fără nici o socotelii.
*L:,.
12471 A nu ave para frăntă.
O. TEoDoRESeU-CHIRILEANU, Î11v.
c. Brosceni; J. Suciaoa.
Veq'i Lene.
Arată O lipsă desăvîrşită de bani.
Ne pas avoir un rouqe liard.
Pr01!. Franc.
12472
*
A nu ave (nici) o para chioră.
A. P ANN, Edi.ţ. 1889, p. 158;
III, p. 128. - HIN'fESeU, p. 141.
- s. r. GROSSMANN, Dict. p. 3.
Acelaş înţeles ca la N o. ] 2471.
12473
A fi lefter de parale.
P. ISPIRESeU, Rev. Ist. nr, p.
379.
Ve(fl Le/terea.
Acelaş înţeles ca la No. 12472.
«Este ififliii, lefter de parale. >
ChaTge d' argent comme 'Un crapaud de plumes.
PI·OV. Franc.
*L:,.
12474 Ii plin de parale ca cănele de pureci.
G A VE. ONI�OR, Pl'of. c, Dooro­
veţ, J, Vaslu'lu.
Veq.'i Avere.
================== pagina 483 ==================
LEGI, ÎNVEŢATURA, MESERII
483
12475
Pentru o para îşi pune ştreangul de gât.
A. P ANN, Erlit. 1889, p. 63 ; III,
p. 77. - HINŢESCU, p. 141.
Pentru cel sgârcit.
12476
*
A fi trei d'o para.
M. CANIAN, public. j. Iaşt.
Pentru ceva de nuc preţ.
*6
12477 A'l scie câte parale face.
E. I. P ATRwlu, înv. c. Smulţi,
j. Coourluiu.
Veq.r a Cântăr},
Adică cât pretuesce cine-va. Se g.ice mai ales, într'un
mod ironic, despre omul, care nu e mare lucru de dîn­
sul. Francesul �ice: je sais ce qu'il vaut.
12478
*
Nu face parale.
Nu valoreză nimic. Se g.ice pentru 6menif ca şi pentru
lucruri.
*6
12479 A lua pre cine-va la tr ei parale.
A. P ANN, III, p. 53. - BARONZI,
p. 41. - G. r. MmlTEANU, p. 72.
- 1. IONESCU, IrI, p. lHl. - 1.
OREANGA, Po». p. 315. - FR. DAME,
!LI, p. 183. - G. POBOl�AN, insi.
j. Olt. - ]\:1. CANIAN, public. j. Iaşi.
A luă în trei parale.
v. ALEXANDlU, Teatr., p. 277,
521, 766, 889, 918 & 1243 - S.
1. GROSSMANN, Dict. p. 40.
*6
A'l face de trei parale.
rrv J?-na Z. JUVARA, c. Feclescl, j.
================== pagina 484 ==================
484
PROVERBELE ROMÂNILOR
10 Când pe unul il zoresce cu vorba altul mal mare,
cerendu'I soootelă de ce-va.
2° Când ocărescî, batjocorescî reu pre cine-va.
«- ... Nu cum-va al pofti ore să te puf la tarfasurt cu Dumuedeă?
,- Dar soi] că te pre Întrec! CU şaga, Ivane.
(-- Aşa ţi-e treba ? Incă mă 'le! la trei parale? Paşol na turbiuca,
Vidrna!
,- Mortea atuucî se vîră în turbincă, şi 1 van o pune la pastramă..
- 1. OREANGĂ, Pau. p. 315.
*6
12480 A'} face de doue parale.
G. POBORAN, inst. i. Olt.
*6
De nu face (nici) doue parale.
Şezetorea, Il, p. 74. - GAVR
ONIŞOR, prof. c. Dobrocei, j. Vas­
lulu.
!
I
f
Acelaş înţeles ca la No. 12479.
«L'a ocărît de mI face nici âoue parale. »
12481
Astă-<;ii când are parale,
Mănâncă zaharicale.
Ve4' Astă-tir.
A- P ANN, Edit. 1889, p. GO; r,
p. 130. - HINŢESCU, p. 141.
A fi cu desăvîrşire sărac.
Ei încă număr şi anii când n'aveai para de ac,
Şi acum te jocf cu banit turnându'r din sac în sac.
Pentru omul ne-chibzuit în cheltuielile sale şi ne-pre­
vegeior.
A nu ave para de ac.
A. PANN, lI, p. 89.
12482
A. PANN.
PARTE
12483
Fă parte celor şapte ca şî celor opt.
================== pagina 485 ==================
LEGI, ÎNVE'fĂTURĂ, MESERII
485
Adică de opotrivă să împarţi şîla mulţi şî la puţini
(GOLESCU).
12484
Şî cu parte şi cu părticică.
TORD. GOLESCU, MS8. IT, p.97.
Se <}ice pentru cei ce Ieau mai multe părţi, mai multe
slujbe de cât li se cuvine (GOLESCU).
12485
La unul parte şi altuia părticică.
A. P ANN, Nasiratin- Hogea, p. 21.
Când se dă unuia mult ŞI altuia mai puţin.
PASCALlE
12486
A'şl pierde pascalia.
LAURIAN & MAXIM, IT, p. 595.
- LAZAH ŞĂINEANU, Dict. p. 597.
A'Şl pierde pascaliiie.
A. DE OmAC, Dict. Etym. II,
p. 684. -Rev. Archeol. VI, p. 254.
- G. r. MUNTEANU, p. 121.
Vcdl Catem/ar.
A 'şi pierde socotelile, li se zăpăci.
Pascalia era un calendar în care se areta data Pasci­
lor şi datele celor-l-alte serbătort, chrar după definiţia lui Du
Cange: «Paschale festum, in paschalibus istis cyclis non
mode paschalis diem, sed et annos uel mundi, uel Diocletiani
aliaque festa pracipua et jejunia describebant.»
E de obşte cunoscută snova cu popa care, furându-i-se
parte din bobii cu carii nurneră <}ilele până la începutul
postului cel mare, nu mai scia când începea şi când tre­
buia să cadă Pascele.
CALENDARUL POPEI
Intr'o vreme-a fost, se spune, de demult pe când a fost,
Intrun sat Ull popă hîtru şi de carte nu prea pre prost,
('1;;:::A� rl�,...,,;' ro'; rl ..... ,..�1 ..... �1r. 4-, ... -1·;0:7 �1"nţM" ............ ,:]" .. ,.., .... +
================== pagina 486 ==================
;6
----
PROVERBELE ROMANILOR
Numai una dintre tote s'a 'nt implat de nu sciă
Serbător ile, şi 'n carte să le eate nu putea,
Ast-fel Ierna prin câslegi s'a luat el l'a 'ntrebat
Când se 'ncepe postul mare. Şi 'de 'ndată ee-a aflat,
Ca să ţiuă bine minte
Cât mai este mai nain te ;
Bob] de bob a căutat
Şi s'a pus de-a numerat :
Câte dile
Atâtea fire.
:i: *
;i:
J ară când a isprăvit
Bobul tot de socotit
Fără grijă nict habar
Puse bobu 'n buzunar
Şi cum diua se trecea
Câte-un bob şi el scotea
Şi '1 mânca
Ori lepăda
(Cum socoţi şi Dumnetă).
:1: *
"Iacă asta-I trebă bună,
«.pice popa! tot aşa
«Câte un ul, câte unul
'Câte-un fir voru tot lua
,Şi precum imf este bobul
.După dile numărat
«Am să es cu socotela
,Cap în cap, taman, curat:
<Tocma] când din buzunaru-rnr
<Bobul tot s'o isprăvi,
«Şi lăsatul cel de brânză
< Hop, atunce va veni.
«Ş'apoi, haide, 'ncepe postul:
'Şepte septemânt postesc!
«Şj eu una, ba cu alta
«T'ocma 'n Pasct mi te trezesc]
<Biue, l;1e11, c'am mal scăpat,
«De pirdalnicul ele dile cât aveam ele numărat,
<Nu ele altă, dar ţi'] frică
«Nu cum-va să n'o păţesc!
«Când cu patru ochi, în lume,
<Ca un cleric te numescf.>
Insă lecă ele Întîmplare preotesa'r Într'un rînd
Mal' grijind ca gospodina ş'antereul seuturâud
�imerj co�6 şi bobul, cât ,;l'it prin antere ă
ŞI de-odată dise n gandu 1 :
================== pagina 487 ==================
LEGI, ÎNVE'rĂTURĂ, MESERII
« Bată-I hazu, '1 place bobul '
'Ş'apoI doră nu mia spus
«Oă puteam în tot-de-una
,Cât de mult să'r fi tot pus
< Oa să l'bdă cât o vrea .
«Şi cât dintit i-or tinoa l»
Şi de milă preotcsa vorbă multă, n'a făcut
Ci aducându-şt bob indată, buzunarul I-a umplut.
:!: *
*
Iară popa nict gâudeă
Socotela şI o sciă.
Şi cum-va de se 'ntimplă
Vrun creştin ele '1 întreba:
Cât mal este pân' la post, atunci mâna 'n antcreu
Scoborind, cătându'şt bobul, îl d icea :
<De! elragul meu,
«Mare'I Domne, şi 'ndurată
«Mila celuî pre înalt,
«Post, îmI pare, nu mal este
«Anul ista nici cel'alt!
«Este încă! N'ai nevoe!
< Pân la post mal este vreme.
«Când o fi el, postul, lasă
«Că ve spun eii ! Nu te teme. >
* *
*
487
Bietul popă tot prin cerurI şi la cel înalt gândea,
Dar ele mila prcoteset nicf prin minte nu'I trecea I
Dar odată, când se duce popa nostru 'ntr'un alt sat,
Veele pasc! şi ouă roşif ; şi de-acesta minunat
J,)ice .
- e Ce, me rog? ce este o rneut bunt ? Ort ce-ati păţit
«Ca să faceţI oue roşii ?
- «Dacă vremea le-a venit ...
- «Cum se pote ?
- «Se 'ntelege l Nici atâta să nu scim!
« Mâne 's Pascele doar, tată! l\{âncăm pască şi ctocnim !»
* :::
<.
Ce să facă atuncea popa? Lucrul naîheî, nu'] curat:
El Îşi scia socotcla, bob, la dracul, numerat ?
Hal cu bob cu tot a-casă! Lasă trebl şi lasă tate
Şi elin del când satu 'ŞI vede, strigă 'n grabă cât ce pote :
* *
*
< Hei! he heI! N oraele, glate!
«Ce şedeţl şi nici gândiţ!?
«Mânl Îs Pascele, bre! Mâne!
<N'au�iţl? ... PostiţI! Postiţi!
1'. SPERANŢIA.
================== pagina 488 ==================
pASTOR
J
I
I
I
PAŞAPORT
*
A 'I da paşaportul.
S. I. GROSSMANN, Dicţ. p. 73.
A gonI pre cine-va, a 'I da, drumul.
12487
48:�8 �P�R�O�V�E=RB�E='L=��R=O=M=Â=N=IL=O=R ___
Prov Elin.
>
•
Păstorul cel bun, cel ce tunde şî nu be­
lesce.
lORD. GOLESCU, MS8. ir, p. 58.
Le bon berqer tond, n' escorche pas.
Proo. Franc.
Veei'( Turmă.
*
A pierit păstorul, s'a. risipit oile.
IORD. GOLESCU, Mss IT, p, 4.
- FR. DAME, lIf, p. 193.
Proo . Lat.
Mulgere hircum.2)
'r' ", 1)
PtY.jOV CI.p,SAjSlV.
Gn, ALEXANDRESCU, magistr. i.
Puina.
1) A mulge ţapul.
2) A mulp o tunul,
Acelaş înţeles ca la No. 11660.
12490
Adică cum piere stăpânul, tate slngile fug (GOLESCU).
*6
12489 Păstorul când vre mulge şi ţapii, dar în
loc de lapte dă sânge.
12488
================== pagina 489 ==================
LEGI, ÎNVEŢATURĂ, MESERII
489
Adică stăpânul cel bun, cel ce ie�l fără a despuia
(GOLESCU).
12491
Păstorul cel bun, cel ce priveghlază şî
diua şî n6ptea.
IORD. GOLESOC-, Mss. II, p. 58.
12492
Adică stăpânul cel bun (GOLEscu).
*
Păstorul cel bun îşl dă vieţa pentru oile
sale.
U-na Z. Jcv ARA, c. Feăesa, j.
T·utova.
Adică stăpânul pentru supuşii sel salt slugile sale.
Păstorul cel bun i§t p1.me vleţa sa pentru oi.
J6x, 10. 11. EZEl'. 40. 11. ISAIA,
34. 12. 13.
12493
Cum e păstorul aşa şi turma.
r. G. VALEKTINEANU, p. 12.
12495
12496
Adică după stăpân şi slugile sau supuşii.
*6
12494 Vai de turma fără păstorî.
AVI? COROEA, paroh, c. Coştciu;
Banat.
Adică popor fără conducător.
*
Sunt ca nisce câini fără păstort,
GR. ALEXANDRESCU. maqistr .].
Putna.
Umblă zăpăciţi, ne sciind ce să facă.
*
O turmă şi un păstor.
Nto. MUSTE, Letop. Molcl., III
D. 30.
================== pagina 490 ==================
490
PROVERBELE ROMÂNILOR
A se adăoga la No. 25fî9.
«Carii din borerr n'au încăput la hoîerie pe toţi Îr avea (Mihat
Raccvită Vodă) la cinste şi avea trecere; şi din borerr nimene nu
er!t În prepus, sau în vre-o grijă, ce era pace şi linişte Între toţI.
Cum dice era o turmă şi un păstor. Şi domnia tera cu c umpăt bun,
şi la judecată forte cu dreptate, şi nimărui nu't era poprită uşa.' ­
NIO. MUST]!;.
PASTRAMAGIU
12497
*
Pastramagiu.
LAZAR ŞĂÎNEANU, Dict. r- 5�8.
Pentru omul mojic.
pA$UŞ
*L::o.
12498 Ii dă păşuşu.
IULIU GROFSOREANU, înv. o. Gal­
şa, comit. Anid, Ungaria.
Vcdi Pasa sort, Rcvas.
!rf.{c.";r;a. J ,
Il gonesce, îl alungă din slujbă.
Paşuş se ("lice, în Ungaria, pentru biletul de vindare a
vitelor.
PECURAR
*6
12499 Cu pecurarul când trăesci
Trebue să te mănjesci.
A. PANN, I, p. 60. - HINŢESCU,
p. 1;39. - A. GVRovEI, c. Selişte,
i. Suciaoa.
Veqî SeM,,}.
Acela,? înţeles ca la N o. 5887.
XWA(jl 1to:pOl'X.el<; 'X.'l.V �vl, (j'X.&.�SlY p,&.6W;:.I)
Prov. Elin.
t
================== pagina 491 ==================
LEGI, ÎNVE'rĂTURĂ, MESERII
491
12500
Si juxta claudum habiies, subclaudicore âieces. 1)
Prov. Lat.
ehi pratica col zop1)O, tmpara o eoppicare. il)
Pi"ov. Itai.
Bei Lahmen Ierni man hin ken ,
Bei Soufer» lernt man trinken.3)
Pro». Germ.
If ye gang a year ici' a c1"ipple, ye'll Zimp al
the end 0't.4)
Prov Scoţ.
PEDEPSIT
Pedepsitului pedepsa a se îndoi nu trebue.
Dn.1. CAKTEMIR, Isi. Ieroql. p.
148.
Pedepsittdui nu trebue a � se adaoge l-edepsa.
DIM. CANTEMIR, Ist. Iel'ogl. p. 38.
Maximă juridică Un om nu se p6te pedepsi îndoit
pentru o greşală.
PERDAF
Ve4[ a Ra{ie.
12501
*
A'i da un perdaf.
L. ŞĂINEANU, in«. p. 6Cfi.­
FR. DAME, V I, p. 202. - GR. A­
LExANDREscu' maqist. j. Puina.
1) De locuesci lângă un schrop, te iuveti a schu.petă.
'2) Cine lllcrgc (trăesce) cu sch iopul , se învaţă a schicpetă.
") Cu schiop ii te lnvetf a schîopeta, Cll beţivii te lnveţt a be.
4) Daca mergi un an cu un schfo p , la finele anului vei schîopetă si tu.
================== pagina 492 ==================
492
PROVERBELE ROMil.NlLOR
*
AJi trage un perdaf .
s. 1. GROSSMANN, Dict. p. ll:d.
12502
A.'] certa, a'I lua în respăr.
PESCAR
Ve41 Cap. lX, c. Pescar,
PEŞCHEŞ
*
Pischese dUli, ma curlu fireaţlu.1)
I. COYAN, prof. c. Abela} Epir.
Zugrăvesce de minune administraţia turcescă,
PEŞIN
Să vindt pe bani gata, rar nici odată pe datorie, daca
vrei să nu te căescî,
De la turcescul peşin, peşim, bani gată ; persan, pîşîn,
vulg. peşîn, Înainte, dinainte; bani gata; carii se trag de
la turcescul şim, şirnrli, acuma, Îndată.
12503
12504
Câţi dau peşin, cânt cu fluer,
Iar cătl nu, din buze şuer.
A PANN, Nastrat. Hogea, p. 46.
Peşingea
Pe epîngea.
A. PA�, Erliţ. 1889, p. 1;33;
11, p. 8t5.
I
i
Peşinqea
Pe ipîngea.
VetF lp/ngea.
HINŢESCU, p. 142. - FR. DAME,
II, p. :d31.
1
r
I
Adică vîndare pe bani gata.
! j Plocon (peşcheş) du'î, dar păzesce'ţî curu.
================== pagina 493 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
493
,Mal bine peşingea pe epinqea, de cât cu toptanul şi banii la anul.»
Peşinqea, adv. cu bani gata.
PETRĂ
12505
Pietra de ascuţit, însuşi ea nici cum taie,
iar cuţitul tăios el face.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 52.
Se <;lice pentru cel ce pe alţii învaţă, Iar el nu se în­
vată (Gor.ascu).
plATĂ
Veq.i Dimineţă, Vînat,
Vorbă.
PICURAR
12506
Di la c6da oilor s-cunosci bunlu picurar .1)
Dl' G. WEIGAND, Zweit. Jahr.,
p. 152.
Adică stăpânul după starea slugilor sau supuşilor seL
Au eenechal de la maison
Peui-on connaître le baron:
Prov. Franc. XIYe Siecle.
12507
Cari di lupchi se-aspari, nu's faci picu­
rar. 2)
Dor G. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 172.
Acelaş înţeles ca la N o. 322.
L'ci qui n'rout nin broider, qu'i n'vasse nin â
ieu 3)
Prov. vVallon.
') De la c6da oilor se cunosce bunul pecurar (cioban).
2) Care de lupi se sperie. nu se face pecurar (cîoban).
3') Ar-el r::!.rP nn VTP <;;� <.:.P �rr1� ,,� nl1 <;::"" rllH'i'; 1-:1 fA,'"
================== pagina 494 ==================
494
12508
PROVER.BELE ROMÂNILOR.
ehi non uuole infurinarsi, non vada al molino. 1)
Pl'ov. Itai.
Qui no uol pol» que no vaya li l'era.2)
P1"OV. Catat.
Wer nichi bestauben unll; bleib' aus der M1·ihle.3)
Prou. Germ.
pIEDICA
S'a rupt piedica.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p, 64,
Se <)ice pentru ore-ce poprit, când i se dă dăslegare
şî începe a se pune în lucrare (GOLEscu).
PII,A
Veq' lI:filit, Pisică.
12509
*
Ce faci pilă?
Nicî o ţîră.
Dar tu docan?
Hei! Hei! baraban.
Q, POBOHAN, inst. c. Slatina,
J. Olt. -)
Se dice, în glumă ŞI 111 ne-păsare, când vre cine-va să
întrebe pe altul de sănătate.
*6
12510 Nu umbla cu pila în turetcă.
GAVR. ONIŞOR., prof. c, Dobro­
Veto j. Vaslu:l1l.
Adică cu viclenia.
1) Cine nu vre să se umple de făină, să nu mergă la moră ,
2) Cine nu vre (să se umple de) praf, să IJU mtrgă la arie.
3) Cine n11 vr? �;l fip nr;lfnit �'q .;:tp' �" <:lf",r� .-:1"" .... ',,� ... x
================== pagina 495 ==================
LEG!, î;-;VETĂTURĂ, MESERII
A PILI
495
12511
Câte puţin pilind, cel mal frumos ac vei
sc6te din cel mai urît fier.
IORD. GOLESCU, 11188. IT, p. 3(1
Adică câte puţin învetâud pe ore-cine, el faci desăvîr­
şit învăţat (GOLESCU).
*6
12512 A fi pilit (chilit).
G A VR. ONIŞOR, Pl'Of. C. Dobro­
re], J. Vasluiu,
Adică het.
PILUG
v ecţl Gol, Sărac.
A PÎRÎ
Vecţl Turc,
PIRON
Veql Burele.
,t:6
12513 A face pir6ne.
G, P. SALViu, in». c. Smulii,
j. Cotrurluă.
*6
A tăla la pirone.
S. 1. GROSSJlIAJ\'N, Dict. p. 79.-­
G. POBORAK. insi. j. Olt.
10 Acelaş înţeles ca la. N o. 3504. - J. Olt.
2° Suferă groza.v ele frig; tremură de 'I dîrelîe mă­
săI ele.
PISĂLOG
================== pagina 496 ==================
Ml6
*,6
12514 Nu
Adică e sărac.
PROVERBJ;;LE R,OMANILOR
---------------------------
PITUL-\
se îmbulzesc piţulele în buzunar.
ION PuSCARIU. c. Polana'll<Jcn�'
/t,t, comit.' Fâgciraş, Trunsiloania.
PIuA
*,6
12515 A bate apă 'n piuă.
LAuIUAN & MAXIM, I, p. 127.-'
B. P. HĂSDEU, Etyrn. Maqn .. jl.
1 :267. --:::;: l. GROSS)[ANN, Dict.,
p. 246. - Se. Norm. Inv. prin P.
GARBOVICEAC'lU, profesor. - IULIU
GROFŞOREANU, înv. c. Galşa, comit.
Arad, Ungaria. - IZ. A. ZAMFI­
RESCU' UIACON, {nv. c Stiubieni, i.
Dorokoi -- t)ARONZI, p. 44.- 8.
MIHĂJLESCl7, Şesătorea, Il, p. 220.
- E. I. P ATRICIU, înv. c. SmnltI,
j. Coourluin: - 1. POPESCu, înv. c.
Dobreui. j. Ilfov. - GAVR. C.lNI­
Ş(IR, praf. c. Dobrove[, j. Vaslnin.
-- ZOE �InL�n.Escu, in». c. BHş,
ieni, j. Prahooa
A bate apc't in piâ.
DDI. C_-\N'fE�lIR, te: Iefugli;: p.
378.
A pisă apă în piuc't.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 672.
-- I. G. v ALENTJNEANU, p. 35.
Bate apa in piuc't sa alega uni.
r. CREM/GĂ, Pot'. p. 118; Conv.
Liter., 1877, p. 376. - li. D. E­
NESCU, ino. c. Zamostea. j. Doro­
hol. -- M. IRO rEANU, înv. c. Stân­
cesei, j. Botoşani.
Veq.i Apă.
A nu face nimic cu spor, 11 se munci zadarnic să facă
1
================== pagina 497 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂ'rURĂ, MESEl�II
497
<Iară de au fost, lucrul acesta cu mijlocia nostră să se ca ute, chi­
pul al triilea, adecă adevărat epitropul Corbulut de faţă a fi ar
fi trebuit, carile noi ne vom judeca, ca cum singur Oorbul ar fi,
sau astă-df primitor, sau astă-d; neprimitor gfudecătit nostrc să se
arete : ce acum aeve este, că şi aceste ispite sunt şi apă în piâ bâ­
iută, însă ispită ca acîasta prin alt chip lor asemenea, Iar prin mine
s:'I o facă.> - DIM. CAKTlIMIH, p. 378.
«De geba mal baţi apa 'n chiua set s'alrgd unt, că nu s'alege nici
odată.> - I. CREANGĂ, i'o», p. 118.
"fOwp U1tSptp 1tkfJtt2�V. 1)
t-o». Elin.
Aquam tit moriario tunâere.r;
Pro». Lat.
Battre l' eau.
Dans ttn mortier l' eau ne pile.
Prov. Franc.
Batier l'acqua nel mortaio.ri
i-.« tua.
El' echifft im Winde.4)
Pt'OV_ Germ.
12516
A nu'l nimeri nici în pioă,
r. G. MUNTEANU, p. 72.
*6
Sen punt în piuâ şi nu? sqodesci,
IuLiu GROFSOREANU, r:. Galşa ,
comit. Arad, Ungaria.
*6
Ben PUt în piuâ, şi să dat cu chilugul peste
el, şi nu' l nemeresci.
B. 1 PATIlIcIU, îno. c. Smulţl,
.f. Couurluiu,
1) A bate apa cu pisălogul.
") A bate apa în piuă.
3) A bate apa în piuă.
4) A ��lptr.r� �1l U�llt
================== pagina 498 ==================
498
PROVERBELE ROMÂNILOR
Cât să umbli să'l pipăesd,
Nicz în pioa nu'l nemeresci.
A. FANN, lIf, p. 63.
Cât să umbli să)l p�pa�esdt)
Nic; în piuă nu)l nimeresci.
HINţESCU, p. 145.
Arată isteţimea, şiretenta, viclenia unui om.
*h.
12517 A plecat la muncă calare pe piuă.
r. POPESCU, înv. c. Dobreni, i.
.Ilfov.
10 Pentru cel leneş.
20 Inteles pornografic.
*h.
12518 A se pune piuă (cui-va).
L. ŞĂiKEANU, Dicţ. p. 620. ­
G. POBORAN, inst.}. Olt.
A se pune pioă.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 75.
10 Când unul se suie pe spinarea sau pe umeru cut-va
pentru a se urca unde-va.
2° A'I ajuta să isbutescă, să ajungă unde-va.
<ApoI credinciosul lui puindu-se pioâ, Făt-frumos se urcă pe dîn­
sul; d'aci pe coma zidului şi săr! în grădină. > - P. ISPIHEscu.
Faire la courie-echelle.
Pro». Franc.
12519
A fi ca bătut în piuă.
A. PANN, Moş Alb, I, p. 15.
================== pagina 499 ==================
499
,
,
*f':..
12520 A umbla iute ca piua.
'I'. BĂLĂŞEL, înv. c. Stefănesci,
i. Vâlcea.
Se g.ice celui ce merge Încet.
pIZDERIE
Vedt Puzderie.
12521
Ca pîzderiî se aprinde.
J OlW. GOLEseu, 11188. II, Asem.,
p. 5.
Se g.ice despre omul iute.
S'enfiammer comme de l'etoupe.
Prov. Franc.
12522
*
Pîzderie.
Adică O mulţime ne-numărată.
PLAcINTAR
12523
*
Gogoşile plăcintarului.
Palavre spuse cu iscusinţă de plăcintar când îşi des­
făcea marfa.
PLAN
*f':..
12524 A'l da pe planul al nouelea.
DOBRE MAHINEseu, înv. c .. Pir­
cu Roşn, J. Argeş.
Adică la o parte, În umbră.
,
!
l
i
12525
PLAsEA
1 se mişca plăselele.
================== pagina 500 ==================
500
PROVERBELE ROMÂNILOR
Adică este pe sfîrşit (GOLESGu).
PLASTUR
12526
Cu un plastur ori-ce b6lă va să tămă­
dulescă,
IORD. GOLESCU, Mss. lI, p. 28.
Se dice pentru dohtoriî cel mal proşti (GOLESGU).
PLATA
VeqI Oţet, Poli/iZ.
*6
12527 Cum îi plata, aşa '1 lucrul.
V. SALA, clase. c. VaşcO'I!·Bă'­
resei, comit. Bihor, Ungaria.
Cum ţi-e munca şi câştigu.
Tel traoail; tel salaire.
Prov. Fr'anc.
ehi ben seroe, assai dimanda.1)
Pro». C01'S.
Seo la laour, aschia er la papaglia.2)
Proo, Iietoromamş.
Wie die Arbeit, sa der Lohn.3)
Proo, Germ.
Gelijlc het toerk, eoo de loon.t;
Prov. ou-«.
') Cine bine servesce, a�a cere.
2) Cum e munca, a�a e şi plata.
�! �um e luc:u, aşa şi plata.
================== pagina 501 ==================
12528
LEGI, Î:-,:vETATURĂ, Mr:�EHIl'
Sâdant arbeie, eâda» l(in.1)
J"1"OV. Sved.
A lean fee is ,fit fOT a lazy clerk. 3)
Prov. Engl.
Falitu nu face plati. 2)
501
r». FR. J,JIKLOSIC'H, Rnrn. Un­
ter., I, p. 8.
O erore în socotelI se p6te în tot-de-una Îndrepta.
Erreur n' est pas compie.
Proo. Franc.
12529
In loc de plată
Spatele 9ţi arată.
li. r ANN, nr, p. 108. - Hu.·
'�ESCU, p. 147.
Pentru cel reu de platii.
*6
12530 A'i veni eul-va di de plată şi resplată
ST. 1'U'!'ESCU, în». c. Caianele,
j. DaU·
Adică prilejul de a întorce oul-va răul pe care ţi l'a
făcut.
12531
*
A'şi lua plata.
DI11. CANTE11IR, Ist. Ier·ogl., p.
177
Adică pedepsa ce i se cuvme.
<Cea ce li se cădea, plată 'şi vor lua.» DIM. CANTEMIR.
A PLĂTI
Ve,j.î a Ei, ti Lucra, Cap.
Li", c. PIele, Popă, Vaaea.
J) Cum lucru, a�a plata.
2) O mal mică plată se cuvine unuf scriitor lenes.
H\ 0 '"
================== pagina 502 ==================
12532
F'ROVERBELE ROM_-\.NILOIt
*
A plăti la Săntu-Aşteptă.
BARoNzr, p. 47 & 85. - HIN'
ŢES CU, p. 147.
Veql No. 259'
Adică nici odată,
La semaine des quaire [eudis.
PTVV. Franc,
*L':,
12533 Plătesce trei dile în traistă şi una me-
rinde.
GAVR. Onrsos, PTOf. c. AVTă·
mesei, j. Tufova.
Nu't dă nume,
*L':,
12534 Fie-care plătesce cu ce are.
H. D, ENESCU, �nv. c. Zamostea,
j. Dorohot.
Ou Înţelesul seu firesc, dar mai ales pentru femel.
PLĂTITOR
12535
De la un reu platitor primesce şi un
sac de pare. ')
BARONZr. p. 60. - HIN'rEscU, p:
147.
Veqi Dntornic, Platnic.
De unde nu putem lua mai mult, să ne mulţumim şi
cu puţin.
PLATNIC
12536
*
De la un reu platnic primesce şi un car
de paie.
r. BĂNESCU, prof. j. Roman.
================== pagina 503 ==================
LEGI, INV:E1'ĂTUK4, MESERII
503
De la un n3Zt platnic şi cu cenuşa după vatrc'i
SeL te mulţurnescl.
A. PA:NN, Edit. 1889, p. 95.­
H1N'l'ESCU, p. 145.
De leţ un reu platnic şi cu cenuşa de pe
vatrâ, sau un sac de paie, set te multu­
mesei.
A. PA::>IN, JIf, p. 111.
Ve(ţ'( Datornic, PMti·
for.
Acelaş înţeles ca la No. 12535.
J)' un mauoaie debiteur el payeu1'
Prends paille el fain paul' ton labeur.
PI'OV. Franc.
Da cauioo debitor
To,qli paqlia per hwor.1)
Prov. Ital.
Del mal paqador aunque seu en paju.2)
Pro». Span.
Fiir bose Schuld nimm Bohnenetroh.s)
Proo, Germ.
0/ ill debiours men takes oats.4)
Pro». Scoţian.
A PLEFTURI
12537
A plefturi.
Şcsâiorca, II, p. 74.
Adică it ocărî. De la pleftura ferarului.
,1) De la un rei! plătitor, lea pa'ie pentru muncă.
2) De la un reu platitor lncă primcsce un paiu.
3') Pentru o rea d atori e lP::l �1 ,...,jPl rlP f<;t;:"l""
================== pagina 504 ==================
504
12538
PROVERBE LE lWMÂNILOB,
PLUG
'v'ed', A(, Cuc, Cap, IX, e,
fifal'c; Nadă
Până nu bagi cu omul în plug, nu 'i cu­
nosc! năravul luî.
IORD. GOLESCcr, Mss, 1[, p. 60.
Până nu pu� eu omul în plug
Nu 't sciZ boi� cum trag la jug.
A. PANN, II, p.Tl l . - HIN1'ESCU,
p. 130.
Până nu pui cu omul în plug nu'� cunosci
boii cum trag.
A. P ANN, Edit. 18S9, p. 106.
*6
Până nu pul, cu omul la plug, nu )z scii
boii cum trag.
V. SALA, dasc. c. Drăgănesd,
comit. Bihor. Ungaria.
Până nu bagZ în plug eu cine-va, nu '] poţi
cunosce.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p.
41. - 1. G. VALENTINEANU, p .. 36.
Până nu intri cu Romanul la plug) nu ''/:
cunosct.
BARONZI, P: 49, - HIN1'ESCU, P:
163.
*6
Până nu baii cu omul 7a plug nu 'l cunosci.
GR. POIENAl<U, ing. c. Rassa, i,
Ialomiia.
*6
Până nu bagt în plug cu omul) nu 'l cunosci.
,Q� 7\rr.4'W> t-.« at. VI. urin P
================== pagina 505 ==================
LEGI, iNVEŢĂTURĂ, MESERJI
505
*Lc.
Pâncl nu intri în plug cu omu, nu 'l cunosci
ce fire are.
G. BĂNULESOU, &!1'. c. Pietro­
�iţa, J. Dimbovita.
*1':.
Până nu PUt în plug cu omu nu '1 scit
cine e.
E. I. P ATIUOIU, in», c. Smulll;
i. COVlId1!'iU.
*Lc.
Până nu bag'i în plug cu omul nu '1, afli
adeoend.
H. D. ENESOU, in». c. Zamosieo.,
i- Dorohof.
Numai când pUl cu omul în plug, îl cunosci
bine.
D-na E. B. MAWR, p. 77.
10 Adică pana nu ne întrebuinţăm cu ore-cine la vre-o
slujbă, nu'I cunoscem năravul luî (Gor.esou).
Nu poţi cunosce firea unui om, până nu faci afaceri
cu el.
2° In deosebi despre căsătorii, tovărăşit, etc.
12539
La plug se cun6sce Românul.
BARONZI, p. 6G. - HINŢESCU, Il.
163.
12540
Acelaş înţeles ca la No. 12538.
*
Nada numai la plug e bună.
IORD. GOLESOU, Mss. II, p. 47.
Nadă nu face 'n prieieşuq,
Că nada e bunli numai la plug.
A. PANN, Il, p. 47. - HINŢESOU,
p. ris.
1 U MaI bine din nou de cât tot să înnădim şî să cârpim
(('+IîT VC"0n\
================== pagina 506 ==================
50Fî
PROVERBELE ROM1NILOR
20 Impotriva tovărăşiet.
*6
12541 Cine voîesce să se îmbogăţască din plug;
trebue să '1 p6rte de c6rne.
DIM. POPOVIC.1U, înv. c. Galşa,
comit. Amd, Ungaria.
Daca te laşi în nădejdea slugilor nu te mai pricopsesct
nici odată.
*6
12542 Plugul se ruginesce daca nu lucrezi. cu el.
Sem. Cenir. Buc. Cl. VIII. pr'in
P. G1ItBOVICEANU, prof.
Acelaş înţeles ca la No. 632.
*1:\
12543 A'şi pune boii în plug cu cine-va.
L. ŞĂINEANu, Semas., p. 356.
--J. CItEANGĂ, Con». iu«; IX,
p. 342; l:'ov. p. 28. - S. I. GHOSS­
MANN, Dict. p. 75. - FIt. DAME,
1, p. 153. - C. BUNGETIAJ>.'U, preot,
c. Cosoveţ j. Mehedinţ�. - C. TEO­
DOItESCU, îm: .. c. Pungesc'l, i. Vas­
lt!/lt.
Veci' i�O. I.}j.4.
10 A lucra cu cine-va în tovărăsia.
2° A'i tine � piept, a'l desfide ; a'I căută certă,
«ApoI doar eu nu 's de-acelea ele cari crede el: n'am sărit peste
g'ardurl nici odată de când sunt. El tacî cumetre, că te-otu dobz{tlil
eii ! Cu mine ii-a: P�lS boii în plug! Apel ţine minte că al să't scoţI
fără corne. » - r. CREANGĂ, Pov. p. 28.
12544
*
Doar n'o să'mi Iea boii de la plug.
VCCII Boit.
12545
G. COŞBUC, Transilcania.
"
================== pagina 507 ==================
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, MESERII
*L.
12546 Par'că 'I merge plugurile.
507
L POPESOU, înv, c. Dobreni, j.
Il/ov,
Adică, rîde, se bucură,
12547
*�
Ii umblă plugul (bine).
A. PANN. Il, p, 68. - HiNiESCF,
p. 148. - GR. ALr�xANDHESCU, ma·
gist1,. i Puina,
12550
II merg treburile bine, are vre-un folos, vre-un câştig
ore-care.
Dintracest cftştig-, lan spune'
ImI ma'! umblă mie pluqu,
T. SPERANTĂ, III, p. 265.
*L.
12548 I-a stat plugul.
E. 1. P ATlUolu, ÎJw, c. Smulpi,
j. Cocurluiu,
N 11 mai are nici un folos de uicăert.
*6
12549 Par'că trage în plug,
G. 1. TOMESCU, înv c. Brosceui ,
j. MehedintI. - D-na Z. JUVAHA,
c. Fedesci, [. Tuioua.
10 Celuî slab.
2° CeluI ostenit, care gâfă,e.
*
Ca cum ar trage la plug.
Semin. Centr. Buc. Cl. VIII,
prin P. GÂHBOVIOEANU, p�·of.
Acelaş înţeles ca la No. 12549.
*6
12551 Acesta mi-I plugu.
J. CREANGĂ, Amint., p. 95.
================== pagina 508 ==================
508
PROVERBELE ROMANILOR
«De la o vreme, ve<;lenc1 bietul popă că s'a pus în cârd cu nebuniî,
îucepe s'o înt6rcă la şurub: 1\'le aşteptă nisce fir de duhovnicî, dragii
meî, şi trebuîe să me duc mort-copt, CăCI acesta ni-! pluqu. > - 1.
CREANGĂ.
POCINOG
12552
*
A da de pocinog.
P. fSPlRESCU, Rev. lst., I, p.
227.
Ve41 ,,)ugubină.
Adică de o supărare, de un ne-ajuns.
PODGOREN
*L::"
12553 Podgorenii buni nu culeg p6rna de di-
minetă.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Ptt�esc�J
j. Tuiooa.
10 Pentru cei pre pripiţi.
20 Nu mărita fetele pre de tinere; lasă-le să se mal
ridice.
POGHIRCĂ
*L::"
12554 Par'că 'i poghircă.
GR. POIENARU, ing. c. Rassa,
,j. lalomiţa.
Când cine-va capătă numar rele şi rămâne tot în urmă,
pe când cei-l-alţi îl Ieaii în rîs ele ne-isbândă,
POLIŢĂ
Ve,p: .Mână.
12555
Bună e poliţa dar zăbovesce la plată.
lORD. GOLESCU, Mss. rr, p. 86.
li rli .. l, +,.,n." ".1'. 1111 sĂ săvîrsasce nrin însuşi stăpânul,
================== pagina 509 ==================
12556
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESER.II
El face poliţă.
509
12557
IORD. GOLESCU, "lfss. rr, p. Fi.
- FR. DA?YI.E, Il.I, p. 242.
Adică el trimete de la unu1 la altul (GOLESCU).
*
A'I plăti poliţa.
A Întorce cui-va răul ce ni l'a făcut.
<Şi'a bătut joc de dinsu! odini6ră, dar astă-d) t-a plătit polita.>
Rendre et quelq·u'un- la monnaie de sa piece.
Prov. Franc.
POŞTA
Vec), Cal, Frunt«,
*.6.
12558 Poşta satului.
M. LUPESCU, înv. c. Brosceni,
j. Snclava.
Veeji Sta/etă.
Celuî ce'I place a PUI't�L minctunile.
*6
12559 A fi (ajunge) cal de peşte.
FR. DAME, III, p. 202. - A.
MIHAILESCU, inv. c. Buşteni, j.
Prahova. - Scol. N. Inv. CI. VII,
prin. P. G_:\.RBOVICEANU, praf.
Vec)i ou..
A :fi muncit peste mesură ; a fi întrebuinţat la tate,
trimis în tate părţile.
A se adaogs la 'No. 1424.
*.6.
12560 Şepte poşte ş'un popas.
Şczat., r, p. 283. - S. FL. MA­
ElAN, Ornit., I, p. 214.
VecI' No. JJ77
Adică distanţă, lungime mare.
*.6.
12561 De o poşte.
V. ALEXA:NDRI, Teair., p, 606.
- GAVR. Oxrşon, praf. c. Banca,
n" rn .. .l_. __ .
================== pagina 510 ==================
[iLO
PROVERBELE ROMANILOR
10 Adică de departe
20 Indată, fără multă vorbă.
<Adică dacă 'i omul viţă de bocr mare se cunosce cale de-o poştr7.»­
«Doi mort! vi!.
<Îl Înţeleg de o paşte unde bate e 1.»
A POTCOVI
Ve4' Broscă.
*6
12562 A potcovi pre cine-va.
Conv. Liier., V, p. 454. - Avu.
COROEA, paroh, c. Coşteuc, Banat. ­
V, A. FORESOU, c. Folticen1, j. e«:
ciana, - G. POBORAN, inst. j. Olt.
Vecj' a ind/Ia.
Prin viclenie a înşela p1'e nescme. A S0 adăoga la
No. 2389 .
c L'a ţinut din scurt până l'a poicooit bine.»
POTLOGĂ
12563
*
Pot16gă.
FR. DAME, rn, r- 2G4.
Că<}etură bătrână,
POTLOGAR
12564
*
Pot1ogar.
L. ŞĂINEANU, Dict. p. 637.
10 Cârpaciu.
2° Pungaş ordinar.
POVESTE
Ve(jI Iv1iltâuncY.
*6
12565 Ii merge vestea şi povestea.
A VR. COlWEA, paroh, c. CoşteHi,
n�.�, .. �.-J.
================== pagina 511 ==================
LEGI, ÎNVE1'ĂTURĂ, MESERII
511
Se Iăţesoe o faimă despre cine-va care a comis, san
s' a Întîmplat ce-va Însemnat.
12566
*
A spune poveşti.
FR. DAME, III, p. 257.
Veqr Basm.
A spune Iucrurt ce nu sunt sau nu pot fi; a minţi.
Faire des contes bleus.
Frov. Fmnc.
12567
*
Poveste bună de adormit copiii de ţîţă.
C. NEGHUZZI, T, p. 234.
Adică lucru de ne-credut.
12568
Aşa mi te-a fost povestea.
P. JSPIHEsau, Leg. p. 377.
Aşa merge treba, acesta ţi-e şiretlicul.
«Hotul, până a nu se culcă, se duce la donită să be niţică apă, căc!
Îi era sete. Uîtându-se în doniţă, el vet,lu că. pe obrazul lUI din stânga
sunt nisce pete negre. In cămara, unde dormeau ospetif Impăratului,
luminarea arse t6tă n6ptea.
c - E! aşa mi ţi-a fost povestea? dise el încetişor; stai măî, dară,
să'ţl aret eii cu cine a! a face ... > - P. JSPIHEsau.
12569
A ajunge (se face, remăne) de poveste
în teră.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 158;
II, p. 144; IIl, p. 128. -HIN­
ŢES au, p. 151. - P. JSPIRESaU,
Rev. Ist. J, p. 230; Leg. p. 161.
Adică vestit.
- Dară mi-te de înveţat? Jnveţ,a ca ne-alţii pe lumea astă albă.
N'apucă să audă de la dascal ce-va, că. el Înveţit mal din adinc de
cât dascălul Şi ast-fel ajunsese ele poveste. Unit diceă că sciă carte
până în glezne; alţi! dicea că până în gennch!; eră alţi! până în briu.»
n T _
================== pagina 512 ==================
FR. DAM];:, TIr, p 20i.
f
•
I
s ,.
1" 1.
MIRON COSTIN,Letop. I, p. 26:2.­
NEC. MUSTE, Leto]). usu: ItI, p.
3i1 & 60. - A. l'ANN, I, p. 53. ­
P. ISPIHESCU, Leg., p. 04.
PROVERBELE ROMÂNILOR
J
De poveste.
Adică o dicere cunoscută; proverb.
*
Povestea (vorba) Muntenului.
Să ne înt6rcem la vorba nostră. Ve�1f No. 6410.
*
Ca povestea bunichei.
12574
12572
12571
«Bine, fa, răspunse fiul de boer, cum să tăem nOI o mândrete de
merr? Nu ved.I, tu, că sunt de poceste t Cine mai are asemenea merl ?> -
P. JSPIRESCU, Leg. p. 61.
*
Ne-am depărtat cu povestea.
*6
12573 Povestea celula.
GAVH. ONIŞOR, praf. c. Dobro­
vei, j. VaslnW.
Adică forte vechiu,
20 Lucru frumos, de mirare, ne-vedut, de care prin
urmare tată lumea vorbesce.
*
Povestea vorbiL
J. HOSSETl'OS, ing. j. Iiomau.
Pentru o vorbă minoinosă.
A. P ANN, l l, p. 133. -- HIN­
'J.'ESCU, p. 151:
«Deră slujitorii cei călăr], ca 500 de omcuf ce erau, unul ele pa'
veste nu s'au aflat lângă Domnu să'l rătucscă ; ce carii în cotro au
putut s'au dus.> - N . .MUSTE, IIf, p. 6fl.
< Cea-altă aste Leşescă, tată au căd ut în robie la 'I.'ătarl, şi mai
multr s'aii înnecat în Prut, cât abia de au scăpat cine-va de pooeste.>
-M. COSTIN, I, p. 262.
10 Adică aprope nici unul, atât numai cât să se p6te
vorbi de acesta, nici unul.
12570
512
================== pagina 513 ==================
LEGI, ÎNVE1'ĂTURĂ, MESERII
PRAŞTIE
Ve4f Halit.
PRAvALIE
513
*6
12575 Prăvălie cu chirie,
(Şi) marfă în datorie.
IORD. GOLESCU, Mss. II. p. 61. -
A. PAN", Ediţ. 1889, p. 131; II,
p. 85. - HINŢEseu, p. 152. - V.
SALA, dasc.: C. Telec - Nimă�esd,
comit. Bihor, Unqaria. - Sem.
Centr. Buc. a. VIII, pl-in P.
G_4.RBOVICEA:NU, prof.
*6
Prăvălie cu chirie,
Şi marfă pc datorie
Atâta) i tot.
G. I. TOMESOU, înv. c. Broscari,
[, Mehedinti.
Ve41 Dug!u'nă.
Se \lice pentru cel de tot soăpătatî neguţlLtori, şî pen­
tru cei ce trăiesc tot cu împrumutare (GOLESCU).
PRAVILA
12576
Ori-ce pravilă cu deosebirea el.
IORD. GOLESOU, Ms». II, p. 10.
Adică ori-ce poruncii are un ce deosebit (GOLESCU).
12577
Unde sunt multe pravile, acolo şi multă
ne-dreptate.
C. DIN G or.sscr, Pilde, p. 38.
Ve41 Lege.
Căci atunci omul calcă legea, fără sit o cun6scă, şi se
pedepsesce, ast-fel, pe ne-drept.
*6
12578 A pune pravilă.
D·na Z. JUVARA, c. Fedescl, ,;.
Tnlova.
================== pagina 514 ==================
514
12579
PROVERBE LE ROMÂNILOR
PRECUPEŢ
PrecupeţuluI tirgul el dă de cap.
lORD. GOLESCU, MS8. IT, p. 61
Adică când la tîrg marfa e ieftină, atunci şi precupe­
ţul de nevoie vinde ieftin (Gor.sscu).
PREPELEAG
VC'ţ'( N'ltslaţ!l.
PRICINĂ
12580
S'a spart pricina 'n sobor
Tot iară-şi în capul lor.
HrNŢEBcu, p. 102.
12581
Tot ei alI păţit' o.
*
Acel cu prrcina
Şede în odihnă,
Şi cel fără vină
Plânge şi suspină.
A. PANN, n, p. 30. -HINŢEBOU,
p. 152. - Semin, C. Bucur., el.
VII, pt'in P. G .... RBOVTCEAl\TU,p1·0j.
Arată cum se Împarte dreptatea în lume. Tot cel ne­
vinovat e necăjit.
PROCES
*b
12582 Mai bună '1 o pace de cât o sută de
procese.
V. SALA, dasc. c. Vaşcou, comit.
Bih01', Unqaria,
Veq'î Impilcare, Iuuo­
teZă) Jua'eadtl, Pace.
================== pagina 515 ==================
LEGI, ÎNVEl,'ĂTURĂ, MESERII
515
Un maujre accord est preferable (I, un gras proces.
Pr01:. Franc.
j
1
I
Megioun maqro comodamenio, clic una qrassa
sentenza.1)
Prov Venit.
Aqree, for the lato is cost1y.2)
Prov. Engl.
PROCOPSELĂ
12583
Procopsela nu se cumperă cu bani
Ci se câştigă cu ani.
1\. P ANN, Edi{ 1889, p. 28;
II, P: 4, - HIN'fESOU, p. 154.
Veql Ban.
Irrvăţătura cere muncii ŞI stăruinţă multă.
"
A. PANN, ssu. 1889, p. 29;
If, p. 4.- HINl,'ESOU, p. 154.
Procopsela nu e cârpă să o mototolesci
şi să o bagi în sîn.
12584
Acelaş înţeles ca la N o. 12583.
PROCOPSELĂ
12585
Nu e nici o Indoielă
Are semn de procopselă.
A. PANN, 1. p. 170.
Adică o să ajungă In, ce-va. Se \lice mD,1 mult în bă­
taîe de joc.
12586
A SE PRocopsl
Nici pe sine nu se procopsesce, nici pe
altul nu folosesce.
A. PAl.'i"N, ur, 'p. 77.-HIN'J:ESOU,
p. l5t.
================== pagina 516 ==================
516
PROVERBELE ROMÂNILOR
Pentru cel sgârcit şi cumplit.
12587
S'o procopsi, când mi'o cresce
Per în palmă şi 'ntre degete (deşte).
A. PANN,I, p.170.- HrNŢEscu,
p. 104.
Adică nici-odată. Pentru cel care nu se folosesce de
învăţătura ce i se dă.
12588
Numai atunci este singur cel procopsit,
Când stă de vorbă, în casă, cu omul ne­
[pedepsit.
HINŢESCU, p. 154.
Arată ne-Însemnătatea omului lipsit de ori-ce înve�ă­
tură.
PROŢAP
Vcdi Car, Cun'f, lIf"lerc,
Om.
12589
*
Cu hârtia în proţap.
Y. A. FORESCU, c. Folticen�,,i.
Suciaoa,
Veq.I JalM.
10 Ordin grabnic, si"t se facă un lucru fără zăbavă.
«A intrat În sat cv hâriia în pl·oţap.
20 Acelaş înţeles ca la No. 12109.
12590
Car cu doue proţapurI.
Om îndemânatic, priceput. Când vede că nu pote isbutt
într'un fel, încercă alminterea.
CARUL CU DOUEPROţAPURI
Aşa ne istorisesc bătrânit, între multe altele, că mal de mult stre
moşii noştrit, nesciind când vor năvăli inamicii asupra lor ca să, 'i
despore de t6te ce aveau, ne-fiind mal uici într'o <li sigurl de averea
şi v'îeţa lor, făceau nisce ciuhe, prin mijlocul cărora li se da de scire,
când se apropiau inamicit de dînsit. Cîuhele acestea. carif se imnlântait
================== pagina 517 ==================
f:,
t ,
LEGI, INVETĂTURĂ, ME�ER[I
517
1
I
constă dintr'un căprior lung, sau diutro lJâl'llă mare de brad sau de
alt lemn pe care o iufăşurati dintr'un capet până 'ntraltul cu pac
sucite şi unse cu reşină sau cu smolă.
]\![RI departe, fie-care Român care a ve il puţină avere şi n'ar fi voit
să cadă În mâna inamicilor, îşI făcea un mi' cu câte doiu: proia puri
sau rude pe care Încărca, la timp de nevoe, totă averea sa cea mai
scumpă.
Când intrau inamicii În ţeră străjeri], cari erau pUŞI anumc să ste
de pândă, pe culmile delurilor, ,la foc ctuhelor descrise ma! SIlS, cru­
hele se aprindeau, şi prin flacăra 101' se da de scire tuturor Români­
lor de prin apropiere, că inamicii: 'I'ătarr, Turct, UngurI. Cazaci, Leş!
sau cari] erau, se apropie de dinşi). Rornâuif ve<;lend acest semn şi
sciiud pre bine ce T aşteptă, Încărcau de gra bă tot ce aveau mal scump.
pe limgă sine, În carele cele cu doue protapurr, Înjugar[ hoit, la unul
din proţapurile, ce era Îndrepta t spre portii, şi aşa apot se retrăgeau
spre Carpaţi, spre desimea munţilor, unde era totă scăparea lor.
,Fiind cii Însă pe acele timpur-i, în muntl nu se aflau, ca acuma,
drumnrf �i platurf bătute pe cari se potă omul umbla după plăcere,
se Întorcă carul seu iucăroat cu povară În cotro va voi; ci aflându se,
aşa dicâml, numar nisce poteci şi cărerf forte Înguste, deaceea făceau
el carele cu doue protapurf ca să numar aibă nevoe a le întorce în
tot momentul, ci se 'njuge boii la protapul Întors În cotro avea să
apuce.
Earăşf ne istorisesc betr}tnii că tot din' causa inamicilor, se vedeau
mai de mult Româncele silite a tăîâ, carnea ce o puneau la foc să
fierbă, în mat multe bucăţele, şi fie-care bucăţică a o lega câte c'o
aţişoră, pre care o lăsatt să atîrne afară din olă. Când s'apropiau
inamiciî, ne mar avâurl timp ca să aştepte până ce va ferbe carnea
fie-care scotea ele grallă câte o bucăţică ele carne, cu aţişIore, din olă,
ca să nu se frigă la mâuă, () punea unele apuca, şi aşa apo! fugeau
Cll toţiI ele 'naintea inamicilor, şi se ascundeau prin munţI, salI prin
alte locuri, unele cugetal! că nu VOI' fi u1'JnăriţI şi prinşI.
Acestă datină de a legit carnea c'o aţ,işoril, când se pune la foc
ca să ferbă, s'a păstrat până în iina ele astă·il în unele sate din
munţiI BucovineI. Insă când întrebi acum pe vre·o Româncă, de ce
legă carnea cu aţă. când o pnne la foc, ce însemneză capetul de aţă
cc spînzură din olă afară, nu scie nemieă alta să 'ţI respundă, decât
că aşa a apucat ele la moşi stremoşl şi aşa face şi ea!» - S. FI,. MA­
RlAN, Ol·n., 1 r, p. 28(5.
Vec;li în Şezăt6rea, I, p. 155, Vremea de pe când Ro·
mâl1ul umbla cu dou!": proţapur'i III ca1'.
12591
*
Car fără proţa p.
IORDACHE GOLESCU, 1Y188. II, A·
8em., p. 15 & 99. - FR. DAME,
III, p. 291.
10 Arată lipsa unui bun cârmuitor.
2° Om fără judecată.
,Fie ţeră cât de bună, clar f:1ră ocârmuitor, ca calul cel mal bun
================== pagina 518 ==================
fll8
PROVER13ELE ROYL�NIL()R
A SE PROŢAp!
*.6
12592 A se proţap),
G. P. S.UVIU, înv. c. Smulţ),
j. Oovndtt'{jt.
A se împotrivi numai cu gura; pe când a se pune rică,
are inţelesul ele: a se împotrivi cu gura sau cu forţa.
PUNGA
"Vc,<!î ��all, C(!Cl�tlă, Cap
Carei/ll/Ill, Catara, Cheza!,
Feclor, lf6mete, C(UbillG:re,
Gură, il/rÎnă, Cap' ZX, c. lIla­
să, lIfuren', iVa!t, a Pup;',
Rudă, Sărac, Sătul, Slugi!,
?'ov/fr/fpoe, 7'u/ă, ViII, Vin/f­
tor, Vorbă.
12593
Pungă turcescă şî serm aia nerntescă.
!ORD. GOLESGU, llfss. ir. jJ. 155.
In mâna pungă turcescă şi fn ea sermea
nemţescd. 1 )
A. P ANN, IT, p. 70. - HINTESCU,
p. 98, - L. ŞĂINEANU, Eleni. Turc.
p. 232, Archio. Ist. 1885.
Se i,;lice pentru cel ce fac gi1tirf ele lucrurt mari sî el
11'a11 nimic, şî pentru cel ce ieau slujbe cu numiri 'mari
şî slujbă secă (Gor.ssou).
Sermaia saîi set-mea de la turcescul ser-mâte. capital,
fonel constituit (ser = cap şi mâia, fondurt, capital),
Neogrec. G;pp,7'IS� (capital); Croat, sermija (avere).
12594
A cui e pungă mai mare? A cui se vede.
A. P AN-'<, sa« 1889. p. 17 ±;
TII, p, 77.
Dice cel sgârcit, vrend să arete că e sărac.
1) Hmrescu scrie din nc-sciinră 'rÎ'�"h"
================== pagina 519 ==================
Vedi Găină, Ou, Pu7c,z-.
II
I
"
519
Punga altuia e mai mare.
A. P ANN, EZit. 1889, p. 65;
III, p. 81.
Acelaş înţeles ca la N o. 1847 b.
LEGI, ÎN\ETATLJRA, MESERII
------------'-----'----'------------
12595
,
"
1
12596
*
A vicinlui pungă pare că îngreacă cama
mult. 1)
D. DAN, siud. c. Moloniete, Mace­
donia, - X. CAPSALE, c. Pirlepe,
Macedonia.
Veql Gă{nă
r ,
f
Acelaş înţeles ca la N o. 12595.
*6
12597 Punga vorbesce.
I. LUNGU, c. Sebeşul-Mare, Tran­
silvanla.
Veql Ban.
Adică cel bogat.
*6
12598 Punga scumpului pe mâna desmerdatuluî,
r. POPESOU, înv. c. Dobreni. j.
Ilfov.
Când părintele a adunat şi copilul cheltuesce.
A pere ava re, fils prodique.
Prov. Fmnc.
*6
12599 Ba că'I tecă, ba că'I pungă.
A VR. COROEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Când unul vre să încurce lumea, spunend multe şi
mărunte.
================== pagina 520 ==================
520 PIWVEHBELE IWMANILOH
*6
12600 Me uitai în fundu pung ii
Vedul aţa mămăligii.
G A VRo ON1�0l�J pl·Of. C Cdtng1t,
J. Tutoua. - 1. POPESCU, in», c.
Dobl'en1, j. Ilfov.
Li psă totală, sărăcie luc'ie.
*6
12601 Deschide-te, punguliţă,
Să plătim lui Ioniţă.
GA\·R. ONIŞOR, pl·Of. c. Banca.
i. l'utot'a.
Când nu al Încotro.
12602
*
N oi putem fi fraţi, dar pungile n6stre
nu sunt surori.
Y. A. FORESCU, c. Folticen'f, i.
Suciara.
Ace laş Înţeles ca la No. 10037.
12603
Socotela coc6nei şi punga boerului.
AL. DA nLA, Lifei'. şi Al't., IV,
Ko. 4, p. 273.
Când unul cheltuesce fără socotelă căcl plata nu'I pri­
vesce pe dînsul.
*6
12604 Poftim, pungă, la masă.
GR. ALEXANDRESCU, mo qistr. j.
Puina. - C. TEODORESCU, in». c.
Punqesci, [. Yasl1t'l1t.
*6
Poftim, pungă, la masă,
Dacă �i-(ti adus de-a-casă,
1. CREANGĂ, Pal'. p. 234. -- C.
TIWTEANU, c. Stâncesci.], Botoşani.
Veql llfaJif.
1 il Adică poftim la masă cu banii tel. Se gice când
================== pagina 521 ==================
521
l
i
!
2° Fii smgur daca poţI.
«Dragul meu tovarăş, la grea nevoIe m'a băgat iar spânul. Omu
a scornit alta: ci-că să'i aduc pe fata Imperatulul Rcş, de unde oiU
sei. Asta'I curat vorba cela: poftim, pungă la masă, dacă ţi-ai adus
de-a-caeâ.» - J. CREANGĂ-
*Ll.
12605 Cine nu deschide ochii deschide punga.
K. A. ZAMFIRESGu-DrAGON, in»,
c. Sttubieni, j. Dorohoi. - A. Go­
ROVEI. c. Folticeni, j. Suc'lava.-
1. BĂNESCU, pr�f. i. Roman.­
G. POBORAN, insi. j. Olt.
*Ll.
Cine nu belesce achi� belesce pun,qa.
E. 1. P ATRlcIU, in». c. Smulji,
j. Covurlu�H.
*Ll.
Dacă nu deschiif/i achit deschide pun,qa.
AL. POPESCU, inc, c. Cernica,
J- Ilfov.
Când nu bagI de semă cu cine al a face, adeso-orî
acestă greşelă îţI aduce pagube mari. Se dice mal ales
la cum perare.
Cerrar la boca, y abrir la belea. 1)
Pro». Span.
Wer die Augen nicht aufthut, muss den Beutel
aufthun.2)
Pro». Germ.
*Ll.
12606 Nu e mai grea bolă
De cât punga (pungă) g6lă.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 58 &
162; llI, p. 72 & 131. - G. I.
MUNTEANU, p. 151. - H. D. KNE'
seu, înv. c. Zamostea, J- Dorohoi.
- GH. MIHALACHE, in», e. Şen»
dresci, .i. Tutova_
�) A Închide gura, �i a deschide punga.
================== pagina 522 ==================
522
PROVERBELE ROMKNILOR
N« e aliâ mat qrea b6lii
De cât când e punga qol«.
A. PANN, nr, p. 138. - H1N'l'E­
SCU, p. 17.
*6
Cea mal mare b6lâ
.Este punga g6lii.
V. SALA, dasc. c. VaşC011-Bc'i­
resei, comit. Bihor, Ungaria.",­
DlM. l:'opovreI, in». c. Cuein, �co­
mit. Amd, Unqaria. - Semin. Cent.
Buc. CI. VIII, prin P. GÂRBOVI­
CEANU, prof.
*6
.E grea b6lâ
Când e punga g6h1.
V. A. }'ORESCU, c. ;.l1ălint, j.
Suc/ava.
12607
12608
Arată cât e de reu când nu avem parale.
*
Tarfă mare, ş-punga golă.')
C. TONESCU, pr6j. c. Neoesia,
MacedonIa.
Veql Druur.
Pentru cei carii cheltneso ce nu ali, vrend să se arete
mai mult de cât sunt.
Punga plină până' mi fuse
Mândra pe mână me puse;
Când veni la jumătate
Mândra me dete la spate;
Când de loc nu mai sun ară
Me de te pe uşă-afară
A. PANN, ir, p. 123.
Mândrele Iubesc pentru. banî,
12609
Punga la gură 'i-a făcut păiejini.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 55.
================== pagina 523 ==================
LEGI, ÎNvkfĂ'l'URĂ, MESEB,{t
Punga 'I-a făcu: păzajen la qurâ.
A. PANN, III, p. 91.
Punga "�i-a fi'icut paianjen la gură.
IIINTESCl', r- 15(;.
Se dice pentru cei scumpi şî sgâreiţt, ce nici-odată
eşI deslegă punga (GOLESCU).
12610
Punga 'i e mare
Şi gură n'are.
A.PANN.Edit.18�9.p. (;4: ItI,
p. Ti. - HIN'�'ESC1J, P: 15(;.
*6
Are pungc'f mare
Dară gură n'are.
V. SALA. dasc. cVaşcoii,-Bă·
resei; comit. Bihor. Unqaria.
*6
Punga lu; n'are gură.
D-na Z. JUVABA, c. Fer/esei, j.
Ttdo1'a.
12611
Pentru omul sgârcit.
*
A ave noue băert la pungă.
G. POBORAN, insi, c. Slatina, i.
Olt.
A fi forte sgârcit.
12612
Mie nici nu 'rnl intră în pungă nici nu 'mi
iese.
A. PANN, Il , p. 152. - HIN"fI':­
BCU, p. 82.
Adică fă cum îţI place, căci nu am nici un interes în
acestă afacere.
12613
Îl găsesc frigurile pungiI.
A. P AN!-i, Ediţ. 1889, p. 58;
================== pagina 524 ==================
l'ROVERBELE ROMÂ.NILOR
Te găsesce bala iJc'ilbinăret şi frigurile pungi?,.
A. P ANN, Eclit. 1889, p. 133;
II, p. 87. - HINp;scu, p. 17.
Ve di Buzunar, Gălbi­
nare.
Acelaş înţeles ca la N o. 5298.
Când nu'tl sună în buzunare
Pătimesce de gălbinare,
Şi de friguri grele 'n pungă
Cu scuturătură lungă.
A. PANN, III, p. 138.
12614
Vede binişor în pungă,
Are ochii ce să 'ţi ungă.
A. P ANN, III, p. 105.
Ve(1' No. 42°9.
Adică are avere.
*L:o.
12615 Să '1 bagi în pungă.
Q. POBORAN, inst. i Olt.
De slab ce este.
12616
*L:o.
A'l ave la
pungă.
P. GÂRBOVIGEANU, prof
teeci, j. Aj·geş.
A fi stăpân pe cine-va, a'l duce PE' placul seu.
Auoir quelqu'un dans sa poche.
Prov. Franc.
*L:o.
12617 A'I băga in pungă.
G. POBORAN, inst. j. Olt.
================== pagina 525 ==================
LEGI, INVEl'ArURA; MESERII
*6
12618 A'şî căuta (cătă) în pungă.
525
T. R:\.LAşEL, preot, c, Ştef'ânesci,
.f. Vâlcea. - G. POBORAN, insi. J.
Olt.
A fi tot bolnav ŞI mai mult mort.
*6
12619 A lega baerile de la pungă.
V. A. FORESCU, c. DOri/a, j.
Suc/ava.
A nu mai da banî, a nu mai cheltui.
<A venit vremea 8(� legdm baerile de la pungcl. >
Sen-e)' les cor/lone de la bourse.
r-». Franc.
*6
12620 1 s'o întors punga pe dos.
G A VE. O)!IŞOR, praf. c. Crânqu,
i- Tu/ava.
A cheltuit tot ce a avut.
12621
ESlI rupe punga în tîrg.
J ORD. GOLESC\J, Mss. II, p. 15.
Adică cheltuesce piste măsură, puindu'şt în pizmă cu
punga sa (GOLESCU).
:.1:6
12622 . Il scurmă paralele în pungă.
I, B.�NESCU, praf. j Roman.
E risipitor.
*6
12623 Şede cu punga 'n drum.
V. A. FORESCU, c. Folticen'l, j.
Suciaoa. - B. 1. P.�Twclu, înv. G.
Smulţi, j. Covurluiu.
================== pagina 526 ==================
526
12624
PROVERBELE ROMÂNILOR
A fi cald la pungă.
lJELAVRANCEA, Suliănica.
Adică, bogat.
*6
12625 A fi gros la pungă.
G. I. MUNTEANU, p. 121. - J.
IONESCU, III, p. 108. - FR. DAME,
IT, p. 86; lII, p. 298. - G. r.
SALvlu, în», c. Smulţ», j. Corur­
luhL
*6
A fi gros în pungă.
E. I. P ATRICIU, tn». c. Smulii,
i. Couurluiu,
Adică bogat.
* 6,
12626 Is gr6se băirile la pungă.
�
'JEODORESCU-CHIRILEANU, inu.,
c. Brosceni, j. Suciaoa.
Acelaş înţeles ca la No. 12625.
*6
12627 A fi întuneric în pungă.
E. 1. P ATRlcIU, in», c. Smultt,
j. COV1wlu'lu.
Arată lipsa de bani.
*6
12628 A'i fi punga oftic6să.
GR. JIPESCU, Ileur, Oraş. p. 2i4:
Acelaş înţeles ca la N o. 12627.
*6
12629 A'l dure punga.
ION ST_4.NESCU, j. Argpş. - G.
POBORAN, insi. f Olt.
Acelaş înţeles ca la No. 12628.
12630
A sufla în pungă.
LAURIAN & MAXTM. 11. D. 131)8.
================== pagina 527 ==================
IOA nu ave nimica în ea.
20 A o deşerta.
e: Slujbaşii lacom! sujlă şi papă din lJUngile Românilor.s
527
12631
A'i sufla vîntul în pungă.
AL. ODOBESCT, III, p. 138.
*6
AJt bate uîniu! prin pungă.
IUL VULCANESCU, elev, Se. Inst.
c. Peles ci, j, Dolj.
Acelaş înţeles ca la No. 12629.
12632
Suflă 'n pungă.
BARONZI. p. 96.
i!
II
Pentru cel sarac.
:\:6
12633 Cât în puşcă, atât în pungă.
CATRINIU, elev, Se. N01·m. Bed.
c. RădiiL f Vasl�ti'i.i,.
Acelaş înţeles ca la N o. 12G3l
*6
12634 I-a intrat şerpele în pungă.
G. B.ĂNULESCU, in». c. Pietro­
şiţa, J'. Dimbociţa:
Acelaş înţeles ca la No. 12G33.
Loaer le diable dans sa bourse.
Pro!'. Franc.
. "
12635
*6
Ca (cât) o pungă.
G. POBOHAK, inst. j. Olt .
Adie.''' om lung ŞI slab.
================== pagina 528 ==================
[")28
12636
PROVERBELE ROM.�NILOR
PUNGAŞ
*
Pungaş.
.::;;Zo"
'Il
. ,
t
f
I
Adică om deştept.
PUŞCĂRIE
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteifi,
Banat.
V e4Y Grec, HOf·
Şi c'o sută, şi c'o mie, tot in puşcărie.
100W. GOLESCU, j\188. II, p. 97.
Se �1ice la desnădejeluire (GOLESCU).
*6
12638 A'I băga la puşcărie.
12637
A Îndemna la fapte rele
PUTINĂ
Ve41 Argă.relă, Brânză.
I
12639
A se feri de putina şi a da peste brudină.
FR. DAME, III, p. 304.
I '
II
•
II
A se feri de un reu şi a ela peste altul mai mare.
*6
12640 A versa putina cu huştii.
D na PR01". SION, c. Berlad, j.
Tufova.
A spune tot.
*6
12641 A destupa o altă putină.
GR. ALEXANDImscu, ma.gisfr. j .
Puina.
A se apuca de o altă trebă, de o altă vorbă când una
�.'.� ,.. .. >:+�+
I
1
================== pagina 529 ==================
LEGI, INVE'!ATURA, MESERlI
*6
12642 A spelă putina.
529
S. FL. MARIAJ."", Tradiţ. Pop. p.
202. - ŞellMorea, 1, P: 26. - V.
ALEXA:."!DRl, Tcatr., p. 70, 226,
eoo, 588, 605,619,645,1073, 1169,
1396. - S. 1. GROSSMANN, Dicţ,
p. 112. - FR. DAME, III, p. 304.­
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţ'!, J.
COL'urltLin. - GAVR. ONIŞOR, prof.
c. Zorleni, j. Tuiooa. - G. POBO­
RA)!, inst. j. Olt.
*6
A şterge putin(L.
D-na Z . .JUVARA, c, Fedesci, J.
Tuiova. - E. .l. PATRwlu, înv. c.
Smulii.], CovurluiLL. - M. CANIAN,
public. [, Iaş),
A fugi, a pleca de unde-va. Tntr'un mod mal sintetic
se �lice: a o sterge, a o speli/o
"b':GOR - A ctto ? .. (furios) Ah! ti cotcar , .. te port doue luni
de dile cu duşca, ş'apot când îi plată speU putina? > - Do! morti vii,
p. f,88.
PUTINElu
12643
A bate ca într'un putineiu deochia t.
B.UWNZI, p. 48.
A Încerca în zadar.
*6
12644 S'a bătut (spelat) putineiul.
G. POBORAN, inst.,j. Olt
Ve4'( Putinit.
S'a isprăvit, nu mal sunt 1016se1e de odinioră,
12645
*
Puzderie.
PUZDERIE
Ve,!! PÎzderie.
I
================== pagina 530 ==================
530
12646
PROVERBELE RO'IÂNILOR
RABO]
*
A lua un lucru pe răboj.
JORD. GOLESCU, Mss. 11, p. 110.
12647
Adică pe datorie.
*
A sterge de pe răboj,
G. POBORAN, insi. j. Olt.
1° A da uîtăreî,
2° A plăti o datorie.
RABU.ş
Vedt Răboj.
12648
*
A eşi din răbuş afară.
1. CREANGĂ, Cono, Litel'.,xr,
p. 25; to». p. 152. - B. P. HĂJ­
DEU, Etim. Magn. p. 428 & 2629.-­
FR DAME, III, p. 306.
2° A face ce-va fără tocmelă sau fără socotelă, pe ne­
prevădute.
2° A pierde răbdarea, a se supără.
Proverb de origină ciobănescă, după D. Hăşdeu.
< Numar să avem vorbă din nainte, să nu fii reii de gură, c'apor
mi'r să nu me scoţi din sărite şi să mă faci, câte odată, să 'mi 'les
din n'ibuş afară.» - r. CHEANGĂ, Po». p. 1 fJ2.
12649
*
A scote din răbuş.
G. POBORAN, inst. c. Slatina,
j. Olt.
Adică a supără.
12650
A spune după răbuş,
1. CHEANGĂ, Amint., p. 61.
1 J Adică fără şovăire, repede, ca cine-va care scie bine
'1lî 111'01""
================== pagina 531 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂ'l'URĂ, MESERII
2° Lucru cert, hotărît.
531
«Şi mama, bună creştină, credându-le tate lăptose, după răbuş cum
i le spusesem eu cu măguleJe, m'a lăudat de vrednicia ce făcusem,
şi rnt a dat de mâncare.» - J. CHEANGĂ.
RĂFUIALĂ
*L:o.
12651 Răfueala de a-casă nu se potrivesce cu
ace (a) din (de la) tîrg.
V. A. l"OHEsCU, c. Siănişora, j.
Suciaca.
Veq.l SocotiU.
Când într'un fel socotim şi alt-fel se întîmplă. De
pildă când îţi faci singur planurt, fără a mal întreba şî
pe alţii carii sunt, şi ei, interesaţi în causă ; ba chiar
îţi sunt protivnic),
REFEC
12652
*
A lua pre cine-va la refec.
L. ŞĂlNEANU, Dict. p. 678.­
FH. DAME, IV, p. 322. - G. Po­
BOHAN, inst. j. Olt.
A'I mustra aspru.
12653
*
A'i trage un refec.
G. POBORAN, insi. i. Olt.
Acelaş înţeles ca la N o. 12652.
REFENEA
12654
*
A'şi plăti refeneua.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, j.
Olt.
r\ � _ 1 _. � I 1
================== pagina 532 ==================
532
12655
PROVERBELE ROMÂKILOR
RESCOL
A trece peste rescale.
P. ]SPIRESCU, Rev. Isi., r, r-
235; Uncli. Sjc'it., P: 95· - IORD.
GOLESCU, Mss. II, p. 6\l0.
�
I '
I
r
A se trece cu firea, cu gluma, cu îndrăsnela.
«Ce tot lII, frătiore de tot YOr1JeScl de tronişor? PlIT'că'ţl stă în
gât, respunse Epimetell, carele vedea că pre trece peste resc61e Pandora,
cu atâtea întrebări." - P. lSPIREsn'.
RESTED
I
l'
12656
*
A be la botezul resteulul.
V. A. URECHIE, 1)1'oj, j. laş!.
ANlJllEIU MAll1NESCU. Îrl1'. c. Hu-
mele, j. ATgCŞ. '
A be când nu mal ţi-e sete şi cum dice Rabelais : boire
pour la soif il veni?'.
Origina acestei g,iceri este urmetorea : Nisce căl'tmşl
osteniţi de drumul cel lung şi însetaţi de căldura cea
mare, poposisel'ă la o câl'elumă. Incepură a deşerta la
pahare de tulburel, închinând, după vechIul obiceiu stră­
moşesc când în sănătatea unuia, când în sănătatea altuia.
La urmă ne mai aV811d în sănătatea cui să be, unul din
ei propune să se boteze l'esteul de la carul lui. Dis şi
făcut; şi începmu Românaşi! noştrii să închine în sănă­
tatea copilului, ba a popii, ba a naşului şi aşa mai de-
parte.
Elinii la finele mesei goleau câte-va cupe de vin în
on6rea zeilor.
Sfântul Cesal'iu, episcop de Ades, în Franţa, spune
că pe timpul lui, adică în al VI-lea secol, omenit erau
atât de beţivi în cftt, când 11U mai puteau be, se îndem
nau închinând în sănătatea sfinţilor şi a îngerilor. De
aci s'a născut dicerea, boire aux -anges.
*6
12657 Cu resteu la brîu nu se pote face nimic.
================== pagina 533 ==================
LEGI, ÎNvETĂTURĂ, MESERII
533
Adică cu ameninţare, cu sila nu poţi isbuti în tote.
VeQ.l No. 6437.
*6
12658 A ajunge la resteul de alun.
1. J3ĂKESCU, l))·of. i Roman.
Adică a saraci de tot. De obicetu resteul se face de
lemn de corn.
*6
12659 A fi cu resteul la brîu.
C. DANIILESCU, stud. c. Scundu
i T'âlcea. - G. POBORAK. insi . .1.
Olt. - UlM. ZANKE, archit. j. Il­
fov.
Superăolos, gata de certă, arp,gos.
REVAŞ
12660
Fie-care (om) portă câte un revaş în
spate.
A. P ANN, Edit. 11:)89, p. 3; 1.
p. 7. - HIN'!.'ESCU, p. 130. - D'na
E. B. MAWR, p 25.
Rîde unul de altul, în parte,
/ji fie-care portâ câte un revaş în spate.
HIKlESGU, p. 161.
Ve\j.î Oc hru, a RÎde.
Nu e om fără CUSUl'.
PRRA
Peras irnposuit Jupiter nobis duas:
Propriis repletam vitiis post tergum dedit,
AIienis ante pectus suspendit gravern.
Hac re vide re nostra maIa non possumus:
AIIii simul delinqunt, censores SUIl1US.
================== pagina 534 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
534
--------------�----��-------------------
Ohacun a ses defaui«.
Prov. Franc.
Tuti gavemo fato le nostTe.1)
Prov. Venei.
Jeder triigt setnen Schalk 'im Busen.2)
Pro». Germ.
Euery man. has hi» faults.3)
PJ·OV. Engl.
*6
12661 Revaş putea, revaş dragă
Revaş de la îrnperat.:
V. ALEXANDRI, Poes. Pop., p.
374.
12662
I.Ja o veste plăcută, mal ales de dragoste.
*
A'I da revaş (de drum).
Veq' Pa,raport, 7i:{che­
rea.
Acelaş înţeles ca la N o. 12487.
RÎNDEA
12663
*
A nu fi dat la rîndea.
Veqr Baruă.
12664
Acelaş înţeles ca la No. 11210.
*
A'şI lua rindeaua.
T. ::)PERANŢĂ, praf. i. Iaşi.­
D·na ELENA 8EVASTOS, Pau., p.
228.
') Avem cu toţi greselile nostre.
:1 �ie.care portă în sine ticălosul seu
================== pagina 535 ==================
LEGI, iNVETĂ'fUR-i, )lESERII
----
535
A plseă de unde-va pentru a nu se mal întorce ; a
:fngI.
«Stăpâne, eu socot că zădarnic Îi să'ţl mal mesurt puterea cu
zmeul, că, de! cu dînsul este cum este, şi poţI să scapr, dar de mama
lui s/i 'ţI ie� rindeua că, cât îl hău şi dudăii, nn te mal poţi pune
cu dinsa.» - Dvna SEVASTOS.
SN6vA
Un om îşI lăsase r indeua la nisce prietenî, De câte ori bieţii
orneuf se puneau la masă, venea şi omul, să-şî ceră uneita, Rornâniî
îl poftiau la masă, după obiceru. El mânca şi, pleca, nu'şî lua rîndeua.
Aşa agl, aşa rnâne, plIn? când l'au luat odată ornenit la gonă, şi l'ai't
dat pe uşă afară cu rîndea cu tot.
ROGOJINĂ
Vedî Cap. V], c, RogojiNă.
12665
A'şI aprinde rogojina în cap.
I. NECULCE, Letop. Molâ., II,
p. 303 & 334. - N. COSTIN, Le­
top. 2Ilold., IT, p. 92. - ACSlNTIE
URIOARIUL, lT, p. 123. - ZILOT
ROM_,l,NUL, Rev. Ist., p. 82. - N.
FILIMON, Ciocoi, P 281. - B. P.
IUşDEu, Etym. Jfagn., p. 1364.
- ION GHIGA, Scrisort. - L. SĂr·
NEAmJ, Senias., p. 847. - Vatra,
I, No. 3.
Pentru cel ce umblă cu lucruri Închipuite, cu pîră şi
elall de belea unde nici nu gâudesc.
Era obiceIul la 'I'urci ca, de câte-ori eşea Sultanul să
se plimbe prin oraş, cel ce aveau să de vre o jalbă la
Irnperăţie se îuşirau pe arnindoue părţile stradelor. UniI
aprindeau o rogojină şi o ţineall aprinsă pe cap, semn
că arde inima în el de a se jălul, cum le axele rogojina
în cap. Românit, carit se jăluîau la Constantinopol, au
ve�lut obiceiul şi 1'3.11 primit şi ei.
<Decî, ne-fiind Vezirul, dat au boierii ruga la singur Impăratul,
apl'in(zendt�'şr o roqojin/t în cap că, despre Vezirul, ÎŞI tocmise acum
lucrm-ile Nicolaă-Vodă.> - Nrc, COSTI)!', Letop., II. p. 92.
"Şi aşa într'o di, venind Impăratul de la Scudar'î, că mersese să
se închine, după obiectul Imperaţilor 'I'urcescî, carii merg în tată
Vinerea la o gemie, de se închină la gemiile cele mari îrnperătescl,
1_""� +��',,� �_1 __ L_� _"v ........ "1 " A
================== pagina 536 ==================
586
-----
PROVERBELE ROMANILOR
Spun să fie dis atuu cea Impăratul către Bostaugi-başa, aceia precum
se văd semenii să fie nisce tălpidî, ele vreme ce aii aprins rogojina in
cap. ,,-- AesINTI URICARUL, J 1, p. 123.
«Şi scsiud Lorerit la Ţarigrad, au socotit vreme şi au păscut prilejul,
şi când a ii eşit Imp eratul la gemie, el şi arI, aprins roqojini în cap,
şi au dat arz la Impăr-atul, jăluiud pre Nicolat-Vodă ce le-aii făcut."
- I. NIWT.'LCE, II, p. :::03
• X enorociţil ţeranl intrară în Bucuresc! pe la opt ore de dimineţii
tocmai pe când Domnitorul se afla În divan şi, ca să atragă mai mult
atenţiunea publică, unul dintriuşit făcu un sul de roqojin« şi, dânclu'i
foc la partea de sus, îl puse în cap, apot scotend jalba din sîn, o puse
în vîrful unul proţap lung şi intră În curtea dom nes că. »- N. FILIMON,
Oioco!.
*6
12666 A'şi aprinde paie (pae) 'n cap.
LAUHIA� & MAXIM, T, p. 569.
- A. P ANK, III, p. 9. - B. P.
HĂi:jDEU, EtY1i!. 111agn., p. 136l.
- BIKTESCU, p. 204. - L. s'Ăf­
KEANU, Dict. p 347. - J. CHEANGĂ,
Pot'. p. 9; Amin!. p. 41. - V. Fo
REBeu, c, Foliiceni; [. Suc/ava.­
G A '-H. O:KIŞOR, ]l1·Of. c. Dobrorei,
j, Vaslulu. - fETU, stuâ. c. Onesci,
j. Bacau. - K 1. P A'l'RlcIU &
SALVIU, in». c. SmulţI, f UOV1/r'­
luiu, - C. A LEXANDHEBel:, c. A­
lexeni, i. Ialomita.
*6
A'şi aprinde pate ude în cap.
IUL. GROFŞOREANU, înv. c. Galşa,
comit. Arad, Unqaria.
A' şr atîtapaite în cap.
Lex. Biulan apud HĂ�DEU, E·
tum. 114.agn.) r- :.:094-.
*6
A' şI, aprinde scai; în cap.
v. fFRIM, stud. c. Corodesci, ,j.
Tuiooa.
Vc'F Vurbă.
Când cine-va vroind să spună drept, sau să facă o
faptă bună îşi face vrăjmaşi, îşi găsesce beleua,
A'şî atrage mânia şi resbuuarea altora pentru nimic.
'1, ,- ,,"'1 '1C\roî�r:.
================== pagina 537 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂ'l'URĂ, MESERII
------------------�
537
«Ve�lend eu că mi-am aprins pate în cap cu asta. am şterpelit'o de­
acasă cu beşica cea de porc.' - I. CREANGĂ, Amint. p. 41.
12667
Nu'rni aprinde paie 'n cap.
A. P ANN, Edit. 1889, p, 151;
III, p. 122. - HIN:l'ESCU, p. 139.
Adică nu mă întărîta, nu mă supără,
*,0,.
12668 Chef de rogojină,
G. P. SALVIU, înv. c. Smulti ,
j. Covurlldu.
Adică chef prost.
ROTA
\'c41 Cap. VIII, c, Lume,
Mi'r, Mortă, Mut, Cap. XII,
c. Rotă, Sanie, Surd, Cap. VI,
c. Talpă.
12669
Retele se gonesc una pe alta şi nu se
ajung nici odată.
A. PANN, Edit. 1889, p. 173;
l I, p. 80. - HINŢESCU, p. 163. -
B. P. EUŞDEU, EtYm. Magn. p. 618.
*,0,.
Ratele se alerg una pe alta) dar nu se a-
ju.ng nic; odată.
V. SALA, tlasc. c. Ţigănesc!, co­
mit. Bihor, Ungaria.
Ve,!! Deget.
Se <,Ece pentru copii. Este şi o ghicit6re.
12670
R6ta cea mai prostă, aceea mal reu scârţie.
JORD. GOLESCU, Mss. II, p. 62.
*,0,.
Cea ma?' prastă rată a une?' căruţe e cea
care face sqomot ma� mare.
D-ra E�A'l'. ŞIŞMAN, în». c. A-
================== pagina 538 ==================
538
PROVERBELE ROMÂNILOR
Cea mas caiioa colet de lu ooz scripae, 1)
D-r FR. MIKLOSICH, Rgm. Un­
fer" I, p. 7.
Adică cei mai proşti aceia mai reu cârtesc (GOL Eseu).
C'est toujours la plus mauoaise roue qu'i crie.
Prou. Fr·anc.
La pift trista ruota del cairo e sempre quella
che eigola.2)
Proo, Ital.
Dos sehlimmste Rad am Wagen knarrt am
iirgsten. ")
The worst toheei creaks mosi. 4)
Prou. Engl.
Ringaste Hjulet rikiar mest.5)
Prov. Norv.
*.6
12671 R6ta se 'nt6rce pe toţi năplatiî.
AVR. COReEA, paroh, c. CoşteW"
Banat.
VeqlObadă, Cap. xr),
c, Rată.
Sorta e schimbăcîosă. Ea ridică pe unit şi scoboră pe
alţii.
In Oltenia, ca şi în Banat, se numesce năplal partea
roţei in care sunt prinse spiţele, ce vin din bucium, şi
carii pe aiurea portă numele de ctolan, obad,ă, ob(xlă, etc.
1) Cea mal pr6stă (rea) r6tă de 12. car scârţie.
�) Cea mal pr6stă r6tă a carului e în tot-de-una acea care scârtie,
3) Cea mal prostă r6tă a carului scârţie mal tare.
�) �ca ma� pr�st� r6t� sc�rţie mal. tare.
================== pagina 539 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, 1fE_S_ER_l_I fi_3_9
12672
Tote
cole
nu
seu
săre.")
D·I' FR.
MIKLOSICH, Rttm.
Un·
ter., I, p. 15.
Oând
o
trebă
nu
merge
bine,
UŞOT.
12673
Sciu să merg şî cu o r6tă la Gherghiţa.
IORD. GOLESCU, 1lfss. II, p. 100.
Adică sciă să trăiesc şî cu puţin (GOLESCU).
*6
12674 Unge roţile dacă vrai să mergă uşor
carul.
V. A. FORESCU, c. Folticenf, j.
Sucuuia.
Veci! Car, OSle.
Acelaş înţeles ca la No. 12419.
*6
12675 A fi a cincea r6tă la car.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 470.
- P. ]SPIHESCU, Leg. I, 1872, p.
166; Rev. Ist., III, p. 378. - HIN'
ŢESCU, p. 163. - Lumina, 1, p. 87.
- G. POBORAN, inst. j. Olt. - V.
SALA, flasc. c. Vintcri, comit. Bi­
hor, Ungar'la.
*
A fi ca el cincea rată la car.
*6
A fi a cincea rată la căruţă.
G AVE- ONIŞOR, praf. c. Glurmâ­
nesci, i. Tutooa=-: E. 1. P A'l'RICIU,
in». c. Smulii, i- Couurlu iu.
A :fi de prisos, mal mult decât trebuie.
Se dice, mal ales pentru a se areta inferioritatea şi
ne-trebnicia unui om.
O'est une cinquieme roue el une carrosee.
r-o». Fr·anc.
================== pagina 540 ==================
PROVI<:RBELE ROMÂNILOR
--------
540
12676
o mai veni iar r6ta la ştirbină şi drăguş
la căuş!
GR. JIPESCU, Rif�,r. Oraş. p.207,
268.
*6
O să'ţ� vie r6ta la ştirbitztră.
1. POPESCU, înv. c. Dobreni, i.
Ilfov.
*6
Vine ea r6ta la ştirbină.
G. BĂNULESCU, înv. c. Pietroşiţa,
j. Dimbovita.
Ve<)-, Cău!, Varif..
Adică dile de grea cumpenă, când vei ave nevoe de
mine. Ved) No. 306. Gr. Jipescu, privesce cuvîntul dră­
lJMŞ, ca nume propriu.
12677
Mare scărşnetul r6telor astupă vor6va
cărăuşilor,
DIM. CANTEMIR, Ist. Ierog. p. 47.
Adică cuvîntul mulţimei pe acel al conducătorului a­
cesteia.
*6
12678 A da (împinge) la r6tă cu cine-va.
D·na CAT. ZANNE, c. Popeni; i.
Fălciu.
A'i ela mână de ajutor.
12679
Cât se învîrtesce o r6tă.
FR. DAME, III, p. 342.
Ve<)-i Clipă.
Acelaş Înţeles ca la No. 5076.
*6
12680 A unge r6ta.
GAV. ONIŞOR, praf. c. Dobrovif1,
j. Vaslutu.
Ve<)-i c», OSle.
Acelaş înţeles ca la No. 1241!:).
================== pagina 541 ==================
_� L_E'_:H-,", INvEŢATuRÂ, MESERlI
*6
12681 A pune beţe 'n rate.
541
D-na EL. 8EVASTOS, p. 257.-­
Şesat. I, p_ 286_ - FE. DAME, III,
p. 297. - V. A. FOREscu, c. Fol­
ticeni, j. Sucîaoa. - E. 1. P ATRI­
oru, înv. c. Smnlţ�, j. Covw·Zulu.­
G. POBORA:-l, inst. J. Olt.
Când unul caută, pnn diferite mijloce, să împedice
mersul unel afaceri.
«A căutat sd'ţt pună beţe 'Il rote, dar tot ţi-al atins scopnl.»
Mettre des bâions dans les roues.
Pro1!. Fl'ct1lc.
126'82
Inc'odată
Pe sub r6tă.
V. ALEXANDRl & L. ROSETTI,
MS8.
12683
Când unul scapetă după ce, din nimic, se ridicase odată.
*
A da r6tă pe unde-va,
LAURlAN & �IAXDI, II, p. 1006-
- 810)), Fub. p. 60, 62 & 104. -
P. rSPJRESeU, Reu. Ist. lJI, p. 156.
A se învîrti mereu pe unde-va, sau pe lângă cine-va
f;n, cum se mai �lice, a'; d(l iircole.
12684
*
A trage (fi) la rată.
LAUR lAN & MAXD1, H, P: 1006.
A duce greul unei trebî,
Ve4' Bot.
12685
A be la rată.
G. CO§BUG, ra« p. Tot!, p. 311.
Acelaş :înţeles ca la No. 1315.
Le coup de Tetrier.
================== pagina 542 ==================
54.2
12686
PROVEHBELE HOl'iI""KILOR
De la rată.
V. ALEXAKDHI, Teah-. p. 228.
- fl. Fr.. l'IIAHIAN, Omit. I, p. 340.
- DlM. STURDZA, ]JIonit. 22 Jan,
1898.
Bătae de la rată.
S. FL. MAHIAK, Traci. Pop. p.
27 & 117. - V. ALEXANDHI & L.
li OSEl'TI, !JIS8.
Adică tare, mult, etc.
«Te VOlU răfui de la, rotii, cum dice Românul.»
DuI. Sl'UR.DZA.
ISPHA VNWUL. - Uomne l tare'mt placi, fa Zoiţo!
DOCI·H'fA. - T01u fi plăccnd, că'I lumea re.
ISPHAVNICUL. - Lumea ca lumea, dar tu m'ai fermecat de la rote ...
Vin' ele intră la mine fată 'n casă.» - V. ALEXAKDHI, Craiu Kofi.
*6.
12687 Pe rate.
G. P. SALVI1J. în/'. c. Smuli),
j. COVU1'l7t'ht. .
Adică repede, iute.
<La el treba't pe rote.»
Adică îp cerc.
12688
*
Rată.
Şezăiore, r, p. 96.
< Stau cu toţi rotd irnprej urul focului»
ROTIŢĂ
12689
*
A merge ca pe rotiţe.
Veq! Rotit.
Acelaş înţeles ca la No. 12G87.
RUBLĂ
*6.
12690 E de cei cu rubla 'n nas.
G. P. SALVHJ, im;. c. Smulii,
================== pagina 543 ==================
543'
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, MESEIUI
��--------------
10 Adică porc.
2° Mojic, reu crescut, etc.
12691
*
A fi rublă ştersă,
FR.DAME, Il l, p. 348. - M.
CANIAN, publ. j. Iaşi. - G. Po­
BORAN, inst. j. Olt.
Om răsuflat, care şt-a pierdut vada de odini6ră.
Il est demonetis«.
P,·ov. Franc.
SACA
Ve4î Dop.
*6
12692 L'a călcat sacaua.
10 A păţit' o reu.
2° E slab la trup.
*
12693 Cal de saca.
Looor. CRlSTESCU, c. RlICă,', j.
Dimbovita.
FR. DAME, IV, p. 6.
Adică cal prost.
Cheval de fiacre.
P,·ov. Franc.
12694
*
Ca dintr' o sa ca.
P. TSPIRESCU, Leg. p, 140.
Adică mult, cu abondenţă : se g.ice mal ales pentru
un liquid care se varsă, care curge dintr'un vas.
< Vînătorul întinse arcul şi, când shul'ă. săgeta, prăvăli nara sălba­
tecă, din gura căreia gâlgăra sângele ca dintr:» saca.» - P. ISPIRESCU.
12695
*
A fi ca o saca.
================== pagina 544 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
544
----------------------����------�------
SACAGIU
12696
*
Să nu vindi apă la sacagiu.
16N V ÂLCOF, stsul: Craiooa, j.
Dolj.
Veq.l G,-ădi!Z{[r .
. Acelaş înţeles ca la No. 11986.
SĂCELA
*D.
12697 A mânca săcelă.
E. 1. P ATRIOIU, înv. c. Smulţ�,
j. COllurluiu. - G· POBORAN, inst.
j. Olt.
Adică a fi bătut.
SAMĂ
*D.
12698 La darea pe sarnă
Ţi se umple ochii de zarnă.
C. TEODORESCU, înv. c. Cursesc'!,
j. Vasluht.
Plângi când nu ieşi bine cu socotela, de la stăpân.
SANIE
Veci! Car, itz/elett, ilfolie.
12699
Are să'i iea retele de la sanie.
P. ]SPIHESCU, Rev. Ist. 1, p.
233. - FR. lJAME, !lI, p. 3!2.
Când nu al ce lua de la un datornic.
*D.
12700 Merge ca sania pe gol.
G· �. SALVIU, in», c. Snntlţl, i.
================== pagina 545 ==================
LEGÎ, iNVE1;ATURA, MESEEI!
--------
545
*
Merge ca sania pe uscat.
Maior P. BUDIŞTEANU, C. Bu­
curesci, j. Ilfov.
Adică greu de tot.
SAPA
Veq'î Armă, Beţie, Măsea.
12701
Mâna dilicată la sapă nu rabdă.
IORD. GOLESOU, Mss, lI, p. 46.
Adică muîerile nu se pun la sapă; cum şî cel marl nu
pot munci la lucruri pr6ste (GOLESOU).
12702
*
Cathe un sapa cătră năsu tradze. 1)
I. J O::'lESOU, Pl·af. c. Neoesta, Ma,·
terlonia.
Cathi-un sapa, căir« nâs ş-« tmd.zi.2)
n-. WEIGA::'lD, Zlveit. Jahl'CS, ,
p. HiO.
*
Cat/te un iraqze sapa câtrâ nâs.3)
N. ST. praf, c, Nijopole, Mace·
tlonia.
Veqr Turtă.
Acelaş înţeles ca la N o. 9348.
€2uilibr:t ad proprios» iortellom confocei iqnem. 4)
Prov. Lat,
Chacun tire l' eau ii son 111 oulin.
PI'OV, Frrtnc.
J) Fie-care sapa către dînsul trage.
�) Fie-care sapa către dînsul �-o trage,
') Fie-care trage sapa către dînsu ..
================== pagina 546 ==================
]'ROYERBELE ROMÂNILOR
Oţmuno C01're CI smoreare il [uoco a casa sua. 1)
P1·OV. Ombria.
Jeder scharrt auf seinen Kuchen. 2)
Pro». Germ.
EVe1"Y miller d'l'OWS the tcater to hie oum mill, 3)
P1'ov. Engl.
Her raqer .JId tit sin egen Kaqe. 4)
Pro». Danez.
Dat cil kcar kara Eld undcr si Gryta.5)
P1·OV. Non'.
*,6
12703 A ajunge în sapă de lemn.
P. JSPlRESCU, Leg. I, 1872, r-
169; Rev. Ist., I, p. 226; Leg. p.
206, 394; Unch. Sfătos, p. 85.­
I. IONESCU, III, p. 14. - FR. DAME,
IV, p, 14. - POPESCU, Caietul.
1881, p. 55. - G. r. TOMESCU, în»,
c. Broscari, j. MehedintI. - E. I.
P ATHICIU, înv. corn. Srmdţ'l, j. Co­
VHrlU'î.
*,6
A (o) ajuns la sapă (sapet) de lemn.
G. 1. �JUNTEANU, p. 121. - HIN'
'fESCe:, p. 2. - V. A. FORESCU,
c. Folticeni, j. Suciaoa. - GAVR.
ONlfîoR,]Jrof. c. Dobrooeţ; ,i. Yash,z.
*,6
A ajunge la sepa de lemn.
Itn.ttr GROFŞOHEANU, clase. c.
GetZşa, comit. Arud, Ungaria.
J) Fie-care alergă să aprindă focul din casa luî.
2) Fie-care trage la turta lui.
3) Fie-care morar trage apa la mora lui.
4) Fie-care îngrijcsce focul pe turta lUI.
================== pagina 547 ==================
u'
1
I
1
. ,
!
LEGI, ÎNVETĂ'l'UHĂ, lYlESERd
*1.\
A aduce (duce) la sapă de lemn.
s. FL. lvfARIAN, TI·acl. pop. p.
175. - 1. CHEANGĂ., Amint., p. 158.
- AVR. COHCEA,paroh, c. Coşieiu;
Br/liat.
A aduce in 8apâ de lemn.
LAURIAN & MAXIM, r, p. 1049.
- B. P. HAşDEU, Etyrn. Magn.
p. 374.
A aduce in sapa ele lemn.
v. ALEXANDRI, Teate., p. 1468.
*1.\
A remâne în sapâ de lemn .
A. PANN, Ecliţ. 1889, p. 44.­
BAHONZI. p. 40. = s, T. Gnoss-
2IIA:\TN, Dicţ., p. 157. - V. ::;ALA,
clasc. c. Ferice, comit. Bihor, Un­
qariu.
A rcmclnc în sapa de lemn.
A. DE CIRAC, Ll, p. 694. - GR.
JIPESCU, Opinc., p. 93.
Remâne în sapâ de lemn
Şi în casă fără piemn. 1)
A. P A)I)I, za« 1889, p. 44; r,
p. 155.
*1.\
A ajunge la sapă.
G. DEsI. TEODORESOU, Poes. Pup_
p. 489.
A sărăci cu desăvîrşire, sărăcie lucie.
«Din fruntaş s'ajnn!jd în sapă de lemn:»
- Intâtu şi 'ntâîu, a pus Înadins pc feciorii boleresof să 'mi caute
pricină şi să mi'! aducă la sapă de lemn.» - 1. CREANGĂ, Amint., p. 158.
<Ba, supuşii lui vor să facă resmeriţă; ba, vitele de pe moşiile lUI
================== pagina 548 ==================
548
PROVERBE LE ROMÂNILOR
a călcat hotarele altei impărăti: şi sunt luate de pripas; ba că mortea
a dat în ele, şi câte ueajunsurî tote se ţineau lanţ, de ajunsese btetul
împărat in sopti de Iemn.» - P. ISPIRESCU, P: 394.
Moldova a ajuns la sapă :
Vor s'o duc acum la gropă ]
Fete românesc!
Ro be ovrefescl,
Cele bolerescl
Tot ca slugi grecesct !
G. DEM. 'rEODORESGU, Poes. Pop.,
p. 489.
Etre reduit il la besace.
Prov. Franc.
12704
*
Boer cu sapa 'n bot.
D-NA Z. JUVARA, c. Fedesd, i­
Tntova.
10 Adică porcul.
20 Pentru omul murdar .
.
*.6
12705 Sapa şî lopata.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 64·
-A. PAKK, I, P: 111. - HINTESCTJ,
p. 13. - LAURIAN & MAXIM, J, P-
1049. - L. ŞĂ'îNEAKU, Dicţ. p. 712.
-FR. DAME, IV, p. 14.-E. 1.
P ATRWIU, fnv. c. Srnulţ-t,j. Covur­
luiu: - '1'. BĂLĂŞEL, in». c. Ste­
f'anesci, i Vâlcea. - M. CANIAN,
publ. j. Iaşi
*.6
Sapa şi lopata e a lut.
IULIU GROFSOREANU. ino. cam.
Galşa, comit. Ârad, Ungat·ia.
*.6
D' aci (aici) nainte sapa şi lopata.
A. PANN, su« 1889, p. 171;
III, p. 155. - HINŢESCU, p. 166.
- V. SALA, dasc. c. Brădet, corn.
Bihor, Unaaria.
*.6
De amu numai sapa şi Mrletu.
A. GOROVEI, maqisir., J. Su
/"-1n",n
================== pagina 549 ==================
549
12707
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, MESERII
--------------------
*1:::.
Nu )� ajută) nume sapa şi lopata.
A \'R. CORCEA, paroh, c. Coştei«,
Banat.
Veqî Beţie.
10 Adică pe sfîrşitul vieţii (GOLESCU).
2° Arată lipsa de ori-ce speranţă.
*1:::.
12706 Sapa şi lopata îi vine de hac.
G. P. SALVIU, înv. c. Smul{'!,
j. Coourluiu,
Adică numat m6rtea; pentru omul reu.
Di sapă ş-lupată vîră nu va scapă.']
PER r APARAGI, Zweit. Jahres.,
p. 180.
Odată) trebue să moră omul.
Il n'y a fii fort que la mort ne rencerse.
PI·OV. Franc.
Contra el poder de la mort, non Ma ham que
sia f01't.2)
r-o». Valenc.
Dem Tod ist Niemand .<:U stark.3)
Pt'ov. Germ.
12708
*
Apă de sapă.
r. ISPIRESCU, Rev. Ist., T, p.
452; Sn6ve, p. 56; Uneh. sr«,
p. 104. - FR. DAME, IV, p. 15.
l
f
f
Vcdi Beţiv.
Adică vin.
«Beţivul ÎŞI tot udă gâtul cu apă de sapă, de temă să nu rugine­
scă.» -P. ISPIRESCU.
') De sapă şi lopată nimeni nu va scăpa.
2) In potriva puterei morţii, nu e om care să fie tare.
3\ I")r> 1"'4. 't'YlArt"'t:) �Hl '" ... imp.,....';' TY\t;l1 to:\-rn
================== pagina 550 ==================
550
PROVERBELE ROMÂNILOR
A sApÂ
Veq.' Pisică.
*6
12709 Unii sapă şi muncesc
Alţii beu, chefăluesc.
V. A. FORESOU, c. Dorna, j. Su­
dara.
Arată deosebirea de trafu Între 6meni.
*6
12710 A săpa pre cine-va.
A'l ponegri pe lângă cine-va.
SARAC
Vedf Ac, Boer, Bogat, Ct6-
rel, Copil, Dracu, Dreptate,
.FolJll!te, Lene, LU1/tÎlzare, Mii­
nă, "11il"", l/16rte, Ne-cinstit,
JVevestit, Răbdare, Ra,-, Slugă,
Suspin, v:», Vllel.
*6
12711 Mângâerea (mângăierea) săracului e
martea.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 155;
Il I, p. 125. - HINTESOU, p. 100.
- L MAlUNESOU, înv.c. Braila­
de-Jos, i Argeş. - M. STĂNOEANU,
in». c. Piria, j. Mehedinţt. - V.
SALA, dasc. c. Sedişte, comit. Bi­
hor, Ung(tria.
Căc] săracul nici odată dile liniştite nu are.
JJ1alarum meia mars.l)
Prol'. Lat.
La marte mediat tut# i mali.2)
Prov. Itai.
================== pagina 551 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
Der Tod ist das Ende aller Noth.1)
Prou. Get·m.
A âeaâ mouse feels ne cold.2)
F1·ov. Engl.
Doden hjelper al N0den.3)
Pron. Danez.
*L:o.
12712 Săracului nu 'I trebue pungă.
551
DOBRE MARINESeU, înv. c. Pir­
cu-Hoşu, j. Argeş.
N e-avend ce să pună întrînsa.
*L:o.
12713 Arde luminarea săracului pentru soco-
tela bogatului.
G. P. SALVIV, in», c. Smulţl,j.
Comwluh!.
Arde luminarea săraculuI- ca să socotescă
baniI- bogatulu'i.
P. ISPInEseu, Rev. Ist., r, p.
232. - B. P. HĂŞDEU, Etym. JJ1agn.,
p. 1511. .
Veql Bogat, LUIIlÎnare.
Acelaş înţeles ca la No. 11257.
12714
Ochii săracului sunt în mâinile (mânile)
bogatuluI.
A. PANN, II, p. 136.-HIN1'E­
seu, p. 127.
Săracul stă în puterea bogatuluI.
*L:o.
12715 Săracul dice la t6te
Că nu se p6te.
Nro. MATEEseu, înv. r:. Moxitita,
j. Putna.
') Mortea, e sfîrşitul tutulor nevoilor.
�) Un soric mort nu simte frie-u.
================== pagina 552 ==================
552
PROVEl!BELE ROMÂNlLOR
12717
Ne-fiind în stare sa facă nimic.
*6
12716 Nu plătesce bogatu ci săracu.
GAVR ONIŞOR, prof. c. Dobro­
ve!, [, Vaslui!!.
Ve'fl Villo·val.
Adică tot săracu plătesce globa.
6
Omul sărac tot de necaz a fost.
V. SALA, dasc. c. Fenaţa, comit.
Bihor, Ungm·ia.
Adică s'a născut ca să fie mereu necăjit.
12718
La p6rta fucarelui psusi gurnarlu.")
D'l'VVEIGAND, Zweit. Johres.,
p. In.
Şi stăpânul măgarulut a cerut săraculut despăgubire
pentru acesta.
Cu alte cuvinte, tot pe sărac cade năpastea.
12719
La orfănlu se-arupsi tşora.")
Veqi Aţd.
D'r WEIGAKD, Zweit. Jahres.,
p. 171.
Tot pe săracu cade o pagubă. Ve9-I N o. 6544.
*6
12720 Omului sărac i se stinge lumînarea în
biserică.
Sem. Centr. Buc. Cl. VII, prin
P. GÂRBOVICEANU, prof.
'I'ote nenorocirile, tate necazurile pe capn lui cad.
*6
12721 La omul sărac nici luleau a nu 'i arde.
GAV. ONIŞOR, pr'of c. Dobroueţ,
j. Vaslul'U.
Vedl Lulea.
1) La purta săracului muri măgarul.
') La sărac se ruoe sfora.
================== pagina 553 ==================
LEGI, Î:NVE1'ĂTURĂ. MESERII
Acelaş înţeles ca la N o. 12720.
*,6,
12722 La omul sărac nici boii nu trag.
5f>3
12723
12724
D·na Z. JUVARA, c. Fedefld. j.
Tutoca. - V. A. FOHES(1U,}. Su­
ctaoa. - C. TEODORESCU, în», c.
LipOM, j. Vasiufu. - N. MATEE­
seu, in», c. Moviliţa, j. Puina. ­
E. l , P ATRrcru, în», c. Smultl.}.
Cocurluiu.
*,6,
La cel sărac nic; voit nu trag.
v. CĂLIN, stud. j. AI'(Jeş.
*,6,
Omulu'i sărac nid boi?' nu ': trag.
GAV. ONIŞOR, prof. c. Dobroce]
.f. Vaslu'l1t.
*,6,
Omuluit sărac nici voit nu 'i trag, nid lu-
leua nu '� arde.
G. P. SALVIU, in». c. Smttlţ't,
j. Conuriuiu:
Vrend să arate paguba săracului.
*
S'acăţă ornfănlu 'n coru, şi-s'arupse tim-
pâna.I)
C. IONEscu, prof, c. Ne resta,
Macedonia.
*
Cându acaţă oljănlu s':Jocă, tîmpană s' arupe. 2)
D. A. MILESCU, stud. c. Gopeşl,
Macedonia,
Acelaş înţeles ca la N o. 12720.
*
Sărac la sărac alergă.
M. A RONOVICI, tipoqr., Iaşi.-
I. G. VALENTINEANU, p. 45.
�) �� prinse săracul în horă, şi se rupse ciurul (timpana).
================== pagina 554 ==================
554
PROVERBELE ROMÂNILOR
12725
Se ajută unu pe altu.
*
Tot săracu îşi are săracu,
Cât de nenorocit să fie un om, în tot-de-una găsesce
pe altul mai nenorocit de cât dînsul.
*6
12726 Mai bine să mori de forne de cât să iei
(Iai) păinea (pănea) săracului.
A. PANN, II, P 29.-HIN'fE­
seu, p.110 - GR. ALEXANDRESCU,
maqisir., j. Puina.
Căci săracul îşi câştigă pânea cu multă muncă.
*6
12727 Săracul când capetă atunci mănâncă.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr.] .
Putna.
VeqI Bogat.
Acelaş Înţeles ca la No. 11251.
Liora del desinare, pe'ricchi quand'hanno fame ;
pel poveri, quancl'hanno da manqiare.î)
Proo, Tose.
Reiche essen toann sie uollen, Arme wann sie
ioas haben.2)
Pro». Germ.
Sâ riki etr ncer hann unll, sâ f(/'ta:ki ncer hann
{cer nokkut. J)
lroc. Isl.
12728
Săracul când îmbracă cămaşă nouă, a­
tunci face Pascele.
lORD. GOLEsce, Mss. II, p. 66.
v 1) Ce�slll prânzului, pelltru bogaţi când le e f6me; pentru săracr când
au de mancare,
2) Boganî mănâncă când vor, săracii când au.
3) 1�{)rr<;:lt111 T'n:::;n�n,..-;; {">p..-.r1 .... ; .... -;:: ............. 1 �t! •. ..l --
================== pagina 555 ==================
______ . __ L_E_G_I, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
555
*6
Săracul când capetă cămaşă, atuncea face
Pascele.
GR. ALEXANDRESCU, magistrj.
Puina.
Adică săracul atunci se 'nveselesce când ore-ce do­
bândesce (GOLESCU).
*6
12729 Vrabia malaiu viseză şi saracu praznicu.
v. A. FORESC'U, c. Fotticent, J.
Suclaoa.
Veql Vrabie.
Acelaş înţeles ca la No. 2645.
Asinus stramenia masndt quam au.)'·um.1)
Prot'. Lat.
Wenn das Ferkel iriiumi, so ist' s von Trebern.2)
Pro», Germ.
rOJIOi.J;I1Irr R'ypnn:t npoco caarca. ;1)
Prou. Huten.
12730
Şi sărac şi nesupus
Umblă cu nasul pe sus.
A. P ANI", I, p. 161. - HINIE'
seu, p. 168.
După ce e sărac, opot e (şi) cu nasul pe
sus.
P. JSPIRESeU, Leg. p. 175.
Pentru săracul mândru.
Inima mea a urît pe săracul mândru,
Ecclesiast, XXV, 3. 4.
') Măgarul mal bine vre paie de cât aur.
:! �â�l� p'urcelul viseză, este despre brahă.
================== pagina 556 ==================
556
12731
PROVERBELE ROMÂNILOR
Locaşul săracului foc, şi vieta pară de
foc este.
DIM. CANTEMIR, Ist. Ierogl., p.
154.
Arată totă ticăloşia omului sărac.
12732
Casa săracul o are
Tot ca melcul în spinare.
A. P ANN, 1, p. 133. - HINl'E­
SCU, p. 168.
Veql Casă.
Acelaş înţeles ca la N o. 6814.
Non habet cui inâormiai.
Proo. Lat.
Teocrit, în Hodceporis, exprimă aceeaşi idee în ur­
metorul mod:
*6
12733 Săracu cu gându se îmbogăţesce.
G�VR. ONJŞOR, prof. c. Dobro­
veţ, J. Vaslttht. - D-ra ECAT. ŞIŞ­
MAN, înv. c. Adam, j. Tutova.
Căci trăesce tot cu speranţa.
12734
Geba binele cu sacul
După ce a murit săracul.
A. PANN, l l I, p. lfl9. - HIN­
TESCU, p. 15.
Când un bine îţi vine după vreme.
12735
Blestemul săracilor nu cade pre copaci,
cât de tărdiu,
MlRON',COSTlN, Dese. Molel., I,
================== pagina 557 ==================
LEGi, :iNVEŢĂTURĂ, MESERII
---
557
Blestemul de la sarac;
Nu cade pe copaci.
v. ALEXA)lDRI, Teatr., p. 236
& 1376; Con». Liter., VII, p. 380.
- V. ALEXANDRl & L. ROSETTI.
Ve�l Blntc/Jt.
Acelaş înţeles ca la No. 6059.
12736
Suspi.nele săracilor nu remăn în deşert,
macar cât de tărdiu
Nrc. MUSTE, Letop. Mold., III,
p. 87.
Acelaş înţeles ca la No. 12735.
e Până când şi el ş'ml luat dreptă resplătire de la Dumnedeu, că
au perit cu sunet pomenirea lor, că suspinele săracilor n1� remân. în
deşert, macar cât de târ\liii., - N. MUSTE.
12737
Lacrimile săracilor, nici s6rele nici vîn­
tul nu le pote uscă.
Io» N'ECULCE, n, p. 248.
12738
Acelaş înţeles ca la No. 12736.
L:.
Săracu 'I ca şi dracul,
De ce dai, de ce mai cere.
Şesatore, 1, �o. 10·11.
L:.
Că sâract: ''i ca şi dracu,
De ce dat, de ce mai cere;
Până prinde 'n Sln la pele
Ş' apoi scapâ la putere.
Şezâiore, Il, p. 216.
Nu se mai satură cu nimic.
Da rar dat iin a paupers memma.1)
Proo, Retorom.
================== pagina 558 ==================
558
PROVERBELE ROMÂNILOR
Der Bettler sagt nie; es ist zu viel. 1)
Pro». Germ.
Ingen Tigger etqer : Det er for Meget.2)
PJ"OV. Danez.
*6
12739 Omul sărac e al doilea drac.
fON MEDESI, e. Clic], comit. Cltij,
Transilvania.
Acelaş înţeles ca la No. 12738.
12740
Traista săracului cu puţin nu se umple.
IORD. GOLEseu, Mss. II, p. 70.
Veq.y Cersetor,
Ne învaţă că când miluim să dăm ore-ce mal mult (Go·
LESCU).
IItwx05 1t.�p(J. 00 mp.1tAa.t(J.(.3)
Prov. Elin.
Mendicorum loculi semper inanes.i)
Pr·ov. Lat.
Da rar dat iin a paupers memma.5)
Pro», Ileioromanş.
Beiteleack ist bodenlos.6)
Proo. Germ.
A beggar's pune 1S always empty. ��
Pror. Enql.
') Cersetorul nu dice : e destul.
2) Nu dice cersetorul : acesta c destul.
3) Sacul cersetorului nu se umple.
4) Desagi'î cerşctoruluf (sunt) în tot-de-una go
5) Un cersetor dice rare-ori destul.
6) Sacul de cerşit n'are fund.
7) T! n <ar- (lf� rf>r,it (> în tnt_rlp._lln� o-o l
================== pagina 559 ==================
LEGI, ÎNVE1'ĂTURĂ, MESERII
T(qgeJ'posen bliuer ald}'ig fuld.l)
P'·01J. Danez.
*6.
12741 Nu văita pe sărac de traistă.
P. GÂRBOVIOEANU, praf. c. Ş7tid,
i. Al·geş.
Nu văl.ta (văzeta) pe sărac
De traistă şi de sac.
A. P AKK, I, p. 146. - HINŢESCU,
p. 167.
Ci ele altele care'I Iipspsc, şi mult mal Însemnate.
*6.
12742 Săracul nu se teme de tălharî,
GH. MIHALACHE, în», c. Şen­
dresci, j. Tu-tava.
Căcl ce i se pote fura?
Prov. Elin.
12743
Orfănlu aduce scumpetea.s)
C. IOKESCU, Jn·of. c. Neoesta,
Macedonia,
Săracul cumpel'a 111 tot-ele-una mal scump, ne având
banii la timp sau luând pe datorie.
12744
Cine cumperă mai scump? - Săracul.
A. PAt\N, IL p. 71.
Vedr C('tmiIă.
Acelaş Înţeles ca la No. 1447, unde se vor găsi doue
variante carii se vor apropîa de dicerea de faţă.
12745
Poveru cela carle se ănfaă en alti, 3)
D-r FR. MIKLOSICH. Ilum. Un­
ter., r, p. 14.
1) Sacul de cersit nu c nici odată plin.
2) Săracul aduce scumpetea.
3) ";::;r(l(" ("Al., ........... 01". .,.,,, ... .:: .. �I--;: .-l� 1. 1,· ....
================== pagina 560 ==================
560
PROVERBELJ<] J:W.MÂNILOR
Deaceea omul nu trebue să se bizue de cât pe dînsul.
12746
Fa� me p6veru, te voiu face bogatu.')
D'r FH. MIKLOSICH, Rum. o«
icr., I, p. 8.
Iei al meu şi te îmbogătesct.
*6
12747 Să fii cât de sărac numai să ai bani (mulţi).
A. P A1\N, Edit. 1889, p. 1�0;
JII, p. 111. - Sem. o. Buc. el.
VIIJ,pl'in P. GÂRBOVICEANU, prof,
Ve4i Ban, Calic.
!O Acelaş înţeles ca la N o. 111 ti 1.
2° Să nu ai copii, dar să al bani.
L CREANGĂ, Pov .. p. 300.
12748
Cine' dă săracilor împrumută pe Dum­
nedeu.
*6
Cine dă săraculu; împrumută pe cel ce l'a
făcut.
GH. ALEXANDHESCU, maqisir. i.
Puina.
Cine dă săracilor dă lui Dumneqeu.
IDEM, Calend. Rom., 1892.
* .
Orfânlu macă 'l agtutel, Dumnidzelu 'l îm-
pruniuţL2)
O, [ONESCU, prof. c. Nevesta,
Macedo1lla.
*
Canclu dat la orjăn, ((juri pe Dumniclzeu.3)
D. A. MILESCU, stucl. c Gopeşt,
Macedonia.
Ne învaţă să ajutăm pre cel săraci şi nenorociţi.
1) Fă-me sărac, te voîu face bogat
') Săracul daca'I ajuţi, pe Dumnedeii el împrumuţî.
================== pagina 561 ==================
LEGI, iNVEŢĂTURĂ, MESEHlr
561
12750
Cel ce pre sr1r-ac'tmiluesce împrumută rre Jehova.
SOLOMON, PI'OU, 119. 17.
Qui donne au pau vre, preie rl Dieu.
Prou. Franc.
*6
12749 Ce dai săracilor ţie 'ţi dai.
V. SALA, dasc. c, Vaşcou, co­
'mit. Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la N o. 12748, cu adaosul că, dând
săracilor, îţ'f deschidf porţile ramluî.
6
Că săracul n'are sore,
Nici dile de serbător e,
Ci tot dile lucrătore.
V. ALEXANDRf, Poes., Pop. p.
169. - GR. JIPESCU, Opinc., p. 76.
Căcî trebue mereu să muncescă ca să se pote hrăni.
*6
12751 La uşa saracului nu vine nici un câine.
GR. ALEXA5fDRESOU, magistr.,
Puina.
E părăsit de tată lumea, nu are nici un prietin.
Inopi nullus amicus.1)
Prov. Lat.
Pauores gens n'ont quere d'amis.
PI·OU. Franc.
Pooertă non ha parenti.2)
PI·OU. Itai.
No hay amtţ;«, ni hermano,
Si no hay dinero de mano.r;
PI·OV. Span.
1) Nimeni nu e prietenu săracului,
,.2\ c:::_:::�:� _ .. . __ 1,
================== pagina 562 ==================
562
12752
PROVERBELE ROMÂNILOR
Arme Letde kenn: Niemctnd.1)
Pro». Germ.
Peor folks friends soon misken them.2)
Pl·OV. Scot.
N'are în lume săracul
Unde să'şi plece nici capul.
A. PAI\TN, r, p, 133.- HINIESCU,
p. 168.-D-r GAS'l'EH, tu«; Pop.,
p. 219.
Acelaş înţeles ca la No. 6815.
12753
Pe săracu 'n nevoi crude
Numai Domnul îl aude.
A. PANN, r, Il 74.-HINIESCU,
p. 167. - D-r GAS'l'ER, Liier., Pop.,
p. 219.
CăCI omenit nu vor să scie de dînsul.
Citim în Ecclesiast, XIII, 25. 27. 29: «Daca bogatul
se clatină, prietenit sei îl susţin; daca însă săracul În­
cepe să cadă, chiar prieteniî ajută la căderea lui. - Daca
săracul a fost înşelat, i se face mustrări; daca vorbesce
cu cuminţenie, nimeni nu vre să'I asculte. - Daca calcă
reu, îl fac să cadă cu totul.»
12754
De sărac, nici unghii n'are
La vreme de scărpinare.
A. I'ANN, 1, p. 122. - HIN1'ESCU,
p. 167.
Sărac lipit pămîntului.
*L::.
12755 Săracul n'are prieteni.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesci. ].
Tutova.
================== pagina 563 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
563
12756
Acelaş înţeles ca Ia N o. 12751; şi precum a gis poe­
tul:
Donec eris felix mulios numerabis amic os ;
Tempera si fuerint nubila, solu» eris.
Săracul urît este, chiar şi ap1'opelu'i S(�'tt, dară
numeroşi sunt amicii celui avut.
Solomon, Prov. 14. 20.
Când se trudesce săracul
Dumnedeu îi umple sacul.
A. r ANN, I, p, 73. - Hrsrnscu,
p. 168.
Dumnedeu VIne în tot-ele-una în ajutorul omulut mun­
citor.
Industriam adjuiat Deus.rţ
Prot·. Lat.
Diou que haue la man qu' es puressouse,
E beneqis la qW?S labouriouse.2)
Pron. Gasc.
A quce trabaqliat Deus s' adjzlat. �l)
Prov. Sard.
GoU hilft dem Fleiss.4)
Pro». Germ,
Use the means, and. Gad ioill qiie the blessing.5)
Pro» Engl.
Gud hjelper den jlittige Haand. li)
Proo, Danez.
1) Dumnedeii ajută pe muncitor.
2) Dumnedcii urasce mâna care e leneşă, şi binecuvînteză pe cea mun-
cit6re.
3) Pe (acel) care lucreză Dumuedeîi îl ajută.
4) Dumncdeii ajută muncel.
�) !ntrebuinţeză mijlocele, �i Dumnedeii te va binecuvînta.
================== pagina 564 ==================
564
PROVERBELE ROMÂNILOR
-------
12757
Săracul n'are nici haina,
Nici la inimă vr'o taină.
A. P ANt\, I, }). 15. - HIW\,E­
SOL p. 168.
Pentru cel care spune tot ce gâudesce.
12758
Săracul, de ce e ('i) sărac?
Că n'are minte în cap.
A. PANN, Edit, 1889, p. 151;
ur, p. 122. - HINŢESC:U, p. 168.
- D-r GASTER, Liter. PO]!., p.
219.
Lipsa de judecată, aduce sărăcie.
*6
12759 Nu este sărac acel ce nu are bani, dar
acel ce nu are minte.
H. D. ENESCU, in», c. Zamoste«,
j. Dorohot.
Acelaş înţeles ca la No. 12758.
*6
'2760 Săracul trage scurta.
TULlU G ROF30REANU, in». corn.
Gnlşa, comit. Auul,' Unqaria.
A dică caută să scape de sărăcie.
*6
12761 Mai bine trăesce (trăiesce) un sărac lipit,
De cât un bogat sgărcit,
A. PANN, Edit. 1889, p.65;
III, p. 81. - HJNŢESCC, p. 107.
- Dvr GASTER, Liier. Pop., p.
219. - V. A. FORESC:U, c. Folti­
CC'I/'t, i. Suciaua. - Semin. Centr.
Et!c. CI. VIII, prin P. GÂRBO­
V1CEANU, praf
Pentru omul szâroit,
I
================== pagina 565 ==================
LEGI, ÎNVE'!,ĂTUHĂ, MIlSllml
565
12762
*
Cama ghine 6rfân liber di cât avut sclav.')
C. IONESCU, prof, c. Neoesta,
Macedonia.
Arată preţul Iibertăţet şi al independenţei.
*
12763' Ma ghini orfăn şi sănătos, di cât avut
şi Iăuzit.")
D. A. MILESCU, siud. c. Gopesi,
Macedonia.
Ver)l SănătoJ'.
Acelaş înţeles ca la N o. 11243.
Il n' est tresar que de sanie.
Prov. F'mnc.
ehi e sano, e ricco.o)
Prov. iua.
1'1"OV. Germ.
Heilbrigtin er hin hollasia farscelcl.5)
l'rov. Island.
*Lc,
12764 Mai bine sărac lipit
De cât avut prăpădit.
P. GÂRBOVfCIlANU, prof. c. c«
mâniia; j. Olt.
Acelaş înţeles ca la No. 12763.
*
12765 Sărac şî curat.
IORD. GOLESCU. Mss. tr, p. 113.
') Mai bine sărac liber de cât avut sclav.
2) Mai bine sărac si sănătz s de cât avut si bolnav,
3) Cine e sănătos � bogat. .
.�) Sănătatea e cea mal mare bogăţie.
,)) �8n�t::ltp.� p. f'P-:l ma';' ....... l::: ..... ,,+X .fn_: .... :_n
================== pagina 566 ==================
566
PROVERBELE ROMÂNILOR
N. G. IONESCU, in». c. Mamor­
niţa. j. Dorohoi.
*6
Mai bi;�e sărac şi curat.
A. P ANN, eu« 11:89, p. 105.
-- LAURIAN & MAXIM, 1, p. 996.
- BARONZI, p. 55. - 1\1. LUPESCU,
înv. c. Brosceni, j. Suctaoa:»:
.EM. POPESCU, in», c. Ciocăneect­
MăI'ginen1, j. Ialomiţa. - GR. A­
LEXANDRESCU, maqisir., j. Putna .
- Irna E. B. MA WR, p. 9.­
GAVR. ONIŞOR, praf. cam. Dobro­
ref,.i. Vasljt'in. - E. r. P ATRICIU,
înu. c. Sn!Ult'i, j. Covurhtln.
*6
M(â bine sărac şi curat
De cât bogat şi ruşinat.
G. 1. MUNTEANU, p. 60. - HIN­
'tESCU, p. 167. - D-r GASTER, Li­
tel'. Pop. p. 219.- A. COJOCARU,
elev, Scala Norm, corn. Ţifesci, j.
Putna.
lVlaz bine sărac şi curat, de cât avut şz cu
cugetul ne-împâcat.
LAURiAN & MAXiM, 1, p. 139.
* 6.
Ma'/' bine săra» şi curat
De cât bogat şi pătat.
V. ALEXANDRi, Teatr., p. 109J
& 1449. - 1. G. VALENTINEANU,
p. 49. - A. COJOCARU, c. Ţi/esei.
j. Puina.
*6
l11al. bine sărac şi curat,
De cât bogat şi cu pacat.
. ,
t
================== pagina 567 ==================
LEGI, ÎNVE1'ĂTURĂ, MESERII
567
Ma� bine sărac şi curat de cât bogat şi
ne-cinstit.
P. Isrrnsscc, Leg., I, 1872, p.
165.
*6
.17J1a'i bine sărac şi curat)
De cât avut şi ruşinat.
Semin. C. Buc. CI. VII, prin
P. GÂRBOVIOEANU, prof.
�* 6
Ma; bine sărac cinstit de cât bogat hu'tduit.
Z. NEGOESCU, înv. c. Jideni, J.
Bâmnicu-Sarat.
*6
Mat bine sărac şi cinstit de cât bogat şi
mojic.
Sc61. Norm. Inv. CI. V II, prin
P. GÂRBOVIOEANU, praf.
Ma ghine 6rfăn tinisit, di cât avut pizuit.1)
D-r WEIGAND, Die Arom., II,
p. ::78.
Adică mal: hine sărac şi fără nici o pricină, de cât
bogat şî Încurcat, că cel Încurcat nu scie ce are (GOLESCU).
Să daî şi banul de anaforă, dar să nu remâî dator.
Honeste pauperem melius est, qt4,am in juste di­
vitem.2)
Prov. Lat.
Pauore et prudhomme.
Prov. Franc.
E meqlio pocertă onorata, che ricchezea sper­
gognata.3)
Proo. Itai.
1) .Maf bine sărac cinstit, de cât avut ris de 6menl.
2\ ":I.1f _ .... , • '"' ...... �
================== pagina 568 ==================
568
PROVEHBELE HOMÂNILOH
Besser ann in Ehren, ale reicli mit Schanden.1)
Prov. Germ.
*6
12766 Mai bine sarac curat
De cât negustor încurcat.
GH. ALEXANDHESCU, magisfr. i.
Putna.
Când un negustor 'şi-a dat până şi banul de anaforă
ca să'şi plătescă tate datoriile.
12767
Linie îndreptătore şî de săraci jăfuit6re.
TOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 41.
Se dice pentru cei ce, cu îndreptarea lor, năpăstuesc
pe săracl (GOLESCU).
*6
12768 Săracu n'are lucru.
V. SALA, dasc. c. Poenl Inf.
comit. Bihor, Ungarta.
'I'ot el e păgubit ŞI lipsit de tate.
*6
12769 Sărută săraca şi te uită la ochii'i.
M. Sl'ĂNCEANU, înv. c, P'Ma, j.
Mehedinţi.
A 1 't lIN D"'630 § 2u.
ce aş ln�e es ca a o.
12770
Sunt sărac pentru că nu sunt bogat.
A. P ANN, HT,p. 120. - HIN­
ŢESCU, p. 168.
Răspuns ce se dă celui care te întrebă de ce eştI
sărac, când scit bine că eşti muncitor ci totuşi nu poţi
lega gura pânzeL
================== pagina 569 ==================
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, MESERII
569
12771
Toţi de la orb şi de la sărac, şi săracu
de la nimine.
CR. JIPESCU, Opinc., p. 62.
Acelaş înţeles ca la N o. 6632.
12772
Săracului în loc să'I de
Inchide ochii a nu'l vede.
A. PANN. IIT, p. 91.-HINTE·
SCU, p. 168.
12773
12774
Pentru cel sgârcit.
*
Din dOI săraci s'a făcut o pereche de
calicl.
AL. MARTINIAN, c. Bucuresci,
J. Ilfov.
\'eqi Fome.
Când doi săraci se căsătoresc împreună.
*
S'au strîns ca săracii la mort.
Pentru cei carii alerga unde cred că se pot folosi cu
ce-va.
*h.
12775 Sărac
Mărac.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşieiu;
Banat.
Om nevoiaş, sărac lipit pămîntulut.
Cuvîntul mărac nu se întrebuinteză în altă dicere de cât
în acesta, Se mai g.ice, în Banat, unui asemene om şi să­
răntoc.
*h.
12776 Sărac ca şorecele bisericii.
IUL. GROFŞOREANu,înv. c. Galşa,
comit. Arad, Unqaria. '
Acelaş înţeles ca la N o. 12775.
Pauvre comme un rai el' eglise.
================== pagina 570 ==================
70
12777
�ROVERBELE ROMÂNILOR
*
Sărac (ca) pilug.
FR. DAME, III, p. 216.
i'
Acelaş înţeles ca la No. 12776.
Pau vre comme Job.
Prov. Franc.
12778
*
Sărac pistol.
Adeverul (ziar) IX, No. 2629.
G. POBORAN, inst. c. Slatina.]. Olt.
Acelaş înţeles ca la No. 12777.
*f).
12779 Sărac lipit pămîntului.
G. P. SALVIU, înv. c. Smull�,
j. COV1lrluiu.
*
Sărac lipit.
*
Lipit.
Acelaş înţeles ca la No. 12778.
*
12780 Sărac comoră,
i
(
i
I
l'
SĂRACIE
Adică forte sărac.
12781
Vedi /iaerie, Bucătifrit,
Culznr�, Drac, Fată, a se In­
sura, /JIârte, Nellz) Tovăr�sit>
ViM, Vorbă.
De cât totă bogăţia
E mai scumpă sărăcia,
Că, până nu'şl va da t6te,
Să o capete nu p6te.
__ ��. P �NN, I, p. 132. - HIN TE seu,
================== pagina 571 ==================
12782
LEGI. ÎNVE rATURA, n1ESERII
Pentru sărăcie, V e�f Evang. Mare. XXII, 38 -- 44,
*
Sărăcie 'n buzunar,
F6mete din seminar.
r. Puşcxnnr. c. P. Mi!rulul, co­
mit. Faqăraş, Transilcania.
Omul sărac alergă la seminal' unde i se dă pote În­
veţătură, dar mâncare cam pe sponci.
*6
12783 Sărăcia te ţine,
Când s'apucă bine.
C. C, }1uNGEŢJANr, praf. c. Co
SOV(f,ţ, ,7. Mehalinţl.
Greu scapă omul de sărăcie.
*Lo.
12784 Sărăcia un(de) s'a 'ncuib at
Anevoie de scăpat.
1. POPESCT, îno. c. Dobreni, [,
11/01'.
Acelaş Înţeles ca la No. 127�3.
*6
12785 Sărăcia de el se ţine
Ca pulberea după căne.
A, P ANN. Edit. 1839, p, 45; L
p. 156. - HINŢESCU, p 167. - R,
D, ENESCU, inu. c. Zamostea, j.
Doroho!.
Acelaş înţeles ca la No, 12784.
12786
Sărăcia la om e stană de pietră (petră).
A. PANN, sau. 188\J, p, 135;
II, p. 88. - HINŢESCU, p. 167.
Acelaş înţeles ca la No. 12785.
12787
Sărăcia când 'ţI 'n vatra
E ca o stană de pietră (petra).
================== pagina 572 ==================
572
PROVERBELE ROMÂNILOR
12788
Acelaş înţeles ca la N o. 12786.
*
Sărăcia este zid de petră şi bogăţia gard
de nu ele.
V. A. FORESCU, c. Folticeni, j.
Suclava.
v e41 Avere.
Acelaş înţeles ca la No. 11264.
12789
Sărăcia pretutindinea
Se întinde ca pecinginea.
A. P ANN, 1, p. 132. - HINŢESCU,
p. [fj7.
Se întinde mai reu. necum să scapi de dînsa.
*.6
12790 Unde e sărăcie e şi certă.
Se. Norm. Inve!:. el. VI, prin
P. GÂRBOVICEANU, prof,
Se dice mal ales pentru soţi.
*.6
12791 Sărăcia stă în coşniţa pescarului şî în
tolba vînătorului.
I. TACU, Vnv. c. Braniscea, J.
Covurluiu.
Ved] Rac, Pescări«,
Vînător.
Acelaş înţeles ca la No. 10569.
S:'lOVĂ
Ci că odată Sărăcia umbla lihnită prin lume. Se întîlni cu pluga­
rul care ara porumb.
- Bună dioa, moşule, ce lucrext aci?
- Arărn popuşoî, pe urmă o să'] prăşim de dcue 01'1, şi la t6mnă
îi culegem, îl măcinăm şi îi mâncăm. - .!I1e duc, nu eşti de mine.
Se duse sărăcia, şi 'i bine dusă de la plugarul muncitor.
Mergând sărăcta- prin lume ajunse la un om care sădeă vie.
- Bună dioa, mosule. Ce lucrezf aict ?
- Punem vie,
-' Dar cnleQ"i de aici?
================== pagina 573 ==================
573
ori; s'o udăm de câte-va orr. Annl viitor tot asemenea, dar începem
s'o culegem.
- Apoî nu eşt) de mine. Mi! duc.
Proverbul dică : 'pe hoţ din vie să nu'l impusc: că via se face
anevoie; iar elin pepeni set' l impusci că pepenii se [ac şi se trec în câte­
va luni.»
Sărăcia, acum era ea lihnită de forne, nu putea sta pe loc. Se duse
şi se tot duse, pană ce, la margiuea unef bălţI, găsi un pescar ce
dregeă şi tot drege a sculele lui.
- Bună dioa, moşule. Ce fact aicî ?
- lea mal mrejesc nisce coteţe.
- Şi ce faci cu ele?
- Le punem colo în gârlă, şi prindem pesce.
- Când?
-:- Iecă acum.
-- De mine eşti. Nume mal duc ele la tine.
Aşe<;lă cotetul şi se puse şi dormi puţin. Când se sculă cătă co­
tetele, prinse nisce crapf frumoşt şi nisce Ştlucl lungi. Aprinse focul,
fripse pesce şi ospetă împreună cu Sărăcla.
De atunci' sărăcla uu se mal desparte ele pescart. Vorba Românulut :
şepte iei suta de rad şi pescarii tot saraa.
12792
*
Sărăcia nu 'i (e) ruşine.
HIN1'ESCU, p. 167.
I
Când e omul de trebă şi muncitor.
Pauorete n' est pas vice, maui c' est une espece de
ladrerie; chacun la. (uit.
Prov. F1'anc.
Poverte ch' n' est pau viche,
Comme fien d'kien 1: n'est pem pain cl'epiche.1)
Pt'Oll. Picanl.
Pooertă non e vizio.2)
Pro», Itai.
Pobreea no es vileza.3)
Prov. Span.
') Sărăcia nu e cusur, precum nici cacareză de ciine nu e turtă dulce.
2) Sărăcia nu e cusur.
3) Sărăcia nu e nt?ine.
================== pagina 574 ==================
574
12793
PIWVERBELE ROMANILOR
Armutli ist keine S'ir:nde.1)
r-o« Germ.
Pooertu IS no 81:n.2)
Prov. Engl.
Sărăcia nu este pecat.
HIN1'ESOU, p. 167.
Acelaş Înţeles ca la No. 12792.
*6
12794 Bola şi sărăcia nu o poţi ascunde.
V. SALA, clase. c. Vaşcou-Băreect,
comit. Bihor. Ungar-ia.
Se dice mai ales pentru sărăcie.
*6
12795 Nu adăogă la sărăcie şi calicie.
G. P. SALvru, înv. c. Smul{!,
J. Coourlui«.
Pentru căsătorie. Când unul din soţi este sărac cel-l-alt
să albă ce-va avere.
12796
L'a luat saracia după urmă
Ca o oie rătăcită din turmă.
A. P ANN, I, p. 133. - HIN'iESOU,
p. 167.
Adică a sărăcit reu:
*6
12797 Sărăcia bate la uşă.
I'cr.tu GHOFSOHEANU, înv. c. Gal­
şa, comit. Ar-dd, Ungar-ia.
Timpurile grele se apropie.
1) Sărăcia nu e ruşine.
2) Sărăcia nu e rusine.
================== pagina 575 ==================
12798
UWI, ÎNvil:'J;ĂTUHĂ, MESEmr
De sărăcie nu'mi pasă
Că şede subt pat a-casă;
Au ouat ş'acurn clocesce.
A. PANN, 1, p. 16.
575
Pentru omul care nu pute scăpa de sărăcie.
*6
12799
Sărăcie, ce-ai cu mine?
M'am avut cu tat'teu bine
Şi nu te las nici pe tine.
G. BĂNULESCU, in», c. Pietre­
şiţa, j. Dîmbooiţa.
*6
Sărăcie) ce-al cu mine?
M' am avut cu tat'teu bine
Şi nu me 'ndu» nict ele tine.
Sc61. Normală Inueţ, prin P.
GÂHBOVIOEANU, fil·of. - ReI'. Cop.
II, p.176
De sărăcie nu scapt aşa, cu una cu două.
12800
Fericirea şi sărăcia nu pot sta împreună.
E. r. P Al'HICIU, in», c. Smulii,
j. Coouriuiu.
CăCI omul sărac are vecinic superărî.
*6
12801 Sărăcia nu'ti face voia.
V. SALA, dasc. c. Vaşco·u, co­
mit. Bihor, Ungaria.
Multe ar face omul sărac, dar nu pote .
*6
12802 Sărăcia este de noue-deci şi noue de
feluri.
G. P. SALVHJ, în«. c. Smulţ1,
i. Cotrurlutu.
Mulţi săracl sunt în lume precum şi multe feluri de
a fi sărac.
================== pagina 576 ==================
576 PROVERBELE ROMÂNILOR
-------------------
*6
12803 Sărăcia 'nvetă pre om.
V. SALA, âaec. c. Pocni Sup,
coma. Bihor. Ungan·a.
Căcî alminterea omul sărac ar muri de f6me.
12804
Dascălita sărăcie
Invata pe om meserie.
A. PANN, r, p. 135.
Dăscâlita eărăcia
Inooi« pe om meseria.l)
HUqESCU, p. 44.
Acelaş înţeles ca la No. 12803.
12805
Sărăcia învaţă pe om
Ca să fie econom.
A. PANN, J, p. 135. - HINl'E­
seu, p. 167. - D-r GASTER, Lit.
Pop., ]1. 219.
Sărăcia învaţă pe om economia.
GALUX-)!ĂDEJDE, Cart. Lect.
Căcî sere a preţul. vu161'ea banului muncit.
12806
Siromastvo face pensei, 2)
D-r FR. MIKLOSIGH, Rum. Un­
ter., 1, p. 15.
Acelaş înţeles ca l:.t No. 12803
*6
12807 Sărăcia află meşteşugurf.
(}R. ALEXANDRESCU, maqistr., j.
Puina.
Acelaş înţeles ca la N o. 12806.
1) Hinţescu scrie: dăscălia,
c , ["'�_:::�!� f-r. ,f,,.,,,... r::: r�t';"rlp.:.:,'!
================== pagina 577 ==================
LEGI, ÎNYE'('ĂTURĂ, MESERII
*,0,.
12808 Sărăcia te învaţă la supunere.
577
V. SALA, dasc. e. Vaşeou-Bă­
resei, comit. Bihor, Ungaria.
Săracul trebue stl tacă. căci are trebuinţă de ajutorul
avutului.
12809
Siromastvo nu ruvine creantie.1)
D·]' FR. MIKLOSICH, Bwn. Un­
ter., r, p. 15.
Mai ales pentru femei.
12810
De sărăcie nu scapă,
N'are după ce be apă.
A. P ANN, I, p. 132. - HINl'E­
seu, p. 20 l.
VeciI Cap. V!I, c. Api!
Acelaş înţeles ca la No. 8085.
12811
După tată sărăcia
Il mal mănâncă şi rîia.
A. P ANN, 1, p. 136. - HIN'rE­
seu, p. 11:56.
10 Pentru omul sărac şi lipsit de ori-ce noroc.
2') Sărac şi totuşî mândru.
12812
Sărăcia îi rade urechile.
Vecii Urech.e.
E cu desăvîrşire sărac.
A. P ANN, »u: 1889, p. 4;); r,
p. 166. - HINl'ESeU, p. HJ7.
*,0,.
12813 Ca calicul de sărăcie.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Avră­
mesei, i. Tutova.
================== pagina 578 ==================
578
PROVl):RBELE ROMÂNILOR
Când te saturi de ore-ce.
c S'a săturat de ... ca calicul ele săracie. >
*-6
12814 A apuca sărăcia de cadă.
C. TEODORESUU, înv. c. Punqesci,
i. Va8hti1�.
Ve4i Drac.
A scăpetă, a'şI pterde averea.
*-6
12815 Sărăcie cu ciucuri.
A VR. ('ORCEA, paroh. c. Coştei1'i,
Banat. - 1. LUNCU, stud. c. Sebe­
şul Mare, comit. Bihol', Transil·
vania,
Pentru cel care cheltuesce pentru Îmbrăcat. pentru
lux mal mult de cât ar trebui şi de cât pote.
*6-
12816 Sărăcie lucie.
A VR. C01WEA, paroh, c. Coşietu,
Banal. - E. l . P A'I.'RICIU, in», c.
SrnulţI. j. Coourluiu,
A dică desăvîrşi tii.
*L:"
12817 A'şI vede de sărăcie.
II. P ANN, I, p, 169. - HIN'fE­
SCU, p. 166. - IULIU GROFŞOREA­
NU, in». c. Gulşa, comit. Bihor,
Ungaria.
*
A' ş't căuta de săracie.
A. PANN, l I, p. 47. - P. ]SPI­
HESCU, s«. Ist., II, p. 146.­
HIN1'ESCU, p. 160 ..
Adică a'şl vede de nevoile sale, şi a nu se amesteca
în daraverile celor-l-alţî, a nu se uita la alţii.
================== pagina 579 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTUHĂ, MESERII
------------------- -----------------
SARAMURĂ
12818
A'I pune în sare-mură trupul.
A. PANN, II, p. 31.
12819
*
A' � pune trupul în saramură.
HIWfEseu, p. 193.
A'I pedepsi precum i se cuvine.
*
A'şi pune pielea în saramură.
G. POHORAN, insi. c. Slatina,
j. Olt. - FR. DAME, III, p. 213;
IV, p. 17.
*6
A' şt pune carnea în saramură.
E. r. P ATRIOîu, înv. c. Smul['t,
i. Corurluiu.
Arată marele interes ce '1 pune cine-va de a face ce-va,
chiar cu primejdia JUI.
SAREMURĂ
VecJ.i Saramură.
SBANŢ
*6
12820 A'I pune sbanţu.
G. POBORAN, inst. j. Olt.
Vedi a Pir/gel), a Pot­
covî.
Adică a înşela pre cine-va.
A SCADE
12821
în loc să mal crescă scade
Până vedi că de tot cade.
A. PANN, II, p. 42. - HIN'rE­
seu, p. 40.
================== pagina 580 ==================
580
12822
PROVERBE LE ROMÂNILOR
SCALUŞ
A'I pune scăluş la gură.
FR. DAME, IV, p. 27.
Ve41 Călur
A'I îrnpedica de a vorbi.
A scApARA
12823
;f:
Nici cât ai scăpăra.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 355.
Acelaşi înţeles ca la N o. li535 b.
dVIaf întâ'îli îşI trimise sluga care nu se despărţise de dînsul nie!
cât al scăpcră», - P. J SPIRESCU.
Transuersum unquem. discedere.
Prov. Lat.
A SCARMENA
*6
12824 A scărrnenă pre cine-va.
L. ŞĂINEANU, Dici· p. 720.­
FR. DAME, IV, r- 30. - G. P. SAL­
VIU, ino. c. Smult'î, j. Covu�·ht'îu.
Adică a'l bate în lege.
SCARMENATURA
12825
*
A'i trage o scărmenătură.
s, FL. MARIAN, Tradiţ. Pop.,
p. 27.
Acelaş înţeles ca la N o. 12824.
<De câte-ori năvăliau 'I'ătari) asnpra 101', mi le trâutea câte o scăr»
menătur'{t, seif colea .. , una ele cele de la rate, s'o tiie minte cât vor
================== pagina 581 ==================
12826
LEGI, ÎNVE'�'ĂTUI(Ă, MESERII
SCHIMB
Schimbul nu trăIesce.
581
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 67.
- HIN1'ESCU, p. 171.
*
Schimbul nu trăesce.
A. P ANN, II, p. 73.
Se dice de către cel carii nu vor să facă nici un schimb
(GOLESCU).
SCHIoPĂ
Vesti Inimă.
*6
12827 De o schiopă.
AL. ODOBESCU, III, p. 188.
10 Forte puţin.
«De când nu l'am vădut ahia a crescut de o schuip«.»
2° Forte mult. Ve?! Inimă.
«Când o luă votuicul în mână şi o băgă în sîn pare că '1 creson
de o schsopâ inima intrînsul.> - AL, ODOBESCU.
A set
Vedf Babă, a Croi, a Vede,
Una,'
*6
12828 Cine scie multe m6re.
Sem. Centr, Buc. el. VII, prin
P. GÂRBOVlCEANU,p�·of. - G. ONI­
ŞOR, praf. c. Dobrooei, j. Vasluiu.
*
Cine vre să scie multe more.
================== pagina 582 ==================
[)82 _
pn.oVERBELE ROMANILOR
*6
Cine scie tate, more.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., rr, p,
154. - G. P. SALvrU, înv. e. Snmlti.
j. Couurluiu,
*6
Dacâ'z sci pe tateimbetrânesc'î fără vreme.
E. I. P ATRIOIU, înv. c. Smulit,
j. Coourluiu.
*
Dacă oei sei de tate) îmbetrânesd fără vreme.
V. A. FORESCU, c. Folticeni, j.
Suciaoa.
Daca'; mai sci de tate îmbetrânesel fc'îrc'î
vreme.
S. MIHĂTLESCU, Şezâtorea, I, p.
221.
Dice cel care nu vre să desvelulască o taină celui
care'I pretinde acesta.
*6
12829 Nu trebue a se! t6te, căci îmbetrânescI
de grabă.
C. TEODOREscu,tnv. c. Lipova,
j. Vasluiiî.
*
Nu mat sci tate cc't'?, îrnbetrâni.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr.],
Putna.
Acelaş înţeles ca la No. 12828.
12830
Nu câte scii, ci cum le seif?
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 110.
Se dice pentru cel ce se fălesc că sciu multe, dar nicî
================== pagina 583 ==================
___ L_E_'G..-ei, ÎNVEŢĂTUR.Ă, MESER.II
583
12831
*
Cine scie are patru ochi.
A. PA��, Ediţ. 1889, p. 28
VeqI Carte, o.na.
Acelaşi înţeles ca la No. 11433. Ve<,li Şl No. 4228.
*6
12832 Scie cât au uitat cei-l-alţi.
E. 1. P A TR.lcIU , în». c. Smulţ!,
j. Covurluln.
Vrend SfL 16a 111 rîs pre cel care se laudă că scie carte,
pe când, la drept vorbind, nu scie nimic.
12833
Nimenea nu p6te să dică : «acum le sciu
tote.»
A .. PANN, Ediţ. 1839, p. 28; U,
p. 4-. -- HINŢESCU, P: 172.
8{t fim prin urmare modeştt căcî avem multe de în­
veţat.
12834
Să mi se arate va
Că ar fi sciind ce-va.
A. PANN, I, p. 9. - HINŢESCU,
p. 5.
Pentru omul lăudăros.
12835
Ciuda sci face smunti. 1)
D-r. FR. MIKLOSlcH,Rwn. Unier.,
1. p.8.
12836
Veql Il2ve/ătun'f.
Acelaş înţeles ca la N o. 12085.
*
Va scire, nu va putere.")
G. ZUCA, stnd. corn. Permei, Al­
bania.
') A se! pre multe te face să te inşelf,
':.1\ ,\"T�Y _�! �.� .. ,,:", � .. �/
================== pagina 584 ==================
584
PROVERBELE ROMÂNILOR
12838
Când scit ce e de .făcut, când vrei să faci ce-va, dar
nu poţr,
*,6.
12837 Trece nu sciu ce pe nu sciu unde.
A. COJOCARU, elev Scol. Norm,
BM. c. Ţifeşc1, j. Puina,
Seiu, dar nu pot să 'ţi spun.
*
A lua pe nu sciu în braţe.
P. ISPIRESCU, Sn6ve, p. 65.­
Maior PAUL BUDISTEANU, c. Bu­
curesci, j. Ilfov. -M. CANJAN,p'n­
blic. i Iaş�.
Adică a tăgădui.
«Luau tOţI pe nu sciu În brate.v
12839
*
A nu (pre) sci multe.
1. CREANGĂ, Amint., p. 78 &
151. - FR. DAME, IV, p. 105.
10 E superacios, năbădros, nu 'I e frică de nimenI.
20 Spune pe şleau ce are de gis.
<Ş'apoi las pe popa Niculat Oşlobanu, căcj el mi pre scie mulb-
1. CREANGĂ.
SCIINŢĂ
12840
Sciintele sunt uşi, iar cheile lor sunt cer­
cetările.
Vecjl Inveţătzm't.
A. P ANN, Edip. 1889, p. 176;
III, p. 157. - HIN'!'ESCU, p. 171.
Irrvăţătură cere muncă multă.
12841
Sciinţa făclia adeveruluî este.
UlM. CANTEMIR, Ist. Iel·ogl., p.
119.
Cu ajutorul sciintet cunoseam fU'! AvP.1'111
================== pagina 585 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
*6
12842 Omul cu sciintă
Are pocăinţă.
585
GH. MIHALACHE, inv. c. Şen­
dresct, j. Tutooa.
10 Acelaş înţeles ca la No. 12828.
20 De multe 01'1 ne pare reu dind soim ore-ce.
ŞcOLA
Veql Cap. VlI!, c. Lume.
12843
Şc61a face pe omul, om,
Ş'altoiul pe pomul, pom.
A. P ANN, I, p. 171. - ODOBESCU­
f.:LA VICi, Cart. Aleg. - D-r GAs'rER,
Liter. Pop. p. 218.
Şc61a face pe omul, om
Şi alioiul pomul) pom.
HINTE8CU. p. 172.
Arati\ preţul ŞI rodele învăţăturet.
scORŢA
Ve d'i Cap. Ţ'I, c. Scârţa.
12844
*
Din scortă (până) in scortă
P. !SPIRESCU. Bev. Ist.; r, p.
2::'9. - FR. DA�rn, IV, p. 35.
Adică întregă, de la început până la sfîrşit. Se �lice
pentru cărţi.
<Am invătat (citit) acestă carte din scoriă pâ1lă în scorţii s ,
A SCRIE
j
f
12845
Veqf Logoj'ift.
*
Mâna care nu scie să scrie dă vina pe
condeiu.
================== pagina 586 ==================
586
PROVEHBELE ROMÂNILOR
,m
IJf"
1
•
,
12846
Când dai vma pe altul.
*
Cine nu vre să scrie cu condeiul să scrie
cu furcolul,
ION BUTEANU, Director Seminar
Beiuş, comit. Bihor, Ungaria.
Cine :fuge de învăţătură să lucreze cu palmele.
*L::,.
12847 Scriu la tine,
Vai de mine!
Pentr'o mertă de malaiu
Că sciu bine că n'o ai.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
j. Vaslu1u. - D-na JUVAHA, com.
Fedesd, j. Tutova.
*L::,.
Scriu la tine,
VetZ de mine!
Când îl, vede slooa mea
Să fugi, în cotro't pute.
GH. ALEXANDRESCU, maqisir. j.
Puina. - C. TEODORESCU, înv. o.
D6gele, i. Vasluiu. - H. JUVARA,
c. Berlad. j. Tuioua.
Pentru cei ce scriu reu de tot.
I
I�
Incepător la scris, scrie prost.
GAVH. ONIŞOR, prof. c. Simila,
j. Tutova.
*6
12848 Scrie cu cărbunele de pe horn.
MATEI BASARAB, Pravilă, p. 254.
*
A scrie pe apă.
12849
A nu ţine socotolă de ore-ce. A se adaogă la N o. 413.
«6menilor rei ce se dice cărora nu le e frică de Dumnedeii, jură-
================== pagina 587 ==================
12850
LEGI, ÎNvitrĂTURĂ, MESERII
Prov Elin.
In aqua scribis.2)
Pron. Lat.
A scrie musce pe perete.
BAIWNZI. p. 44.
587
Vecţl Mu.rctl.
Acelaş înţeles ca la N o. 21896 b.
SCRIITOR
12851
Scriitorul sub masă şi iscălitorul pe masă.
IORD. GOLESCU, Mss. rr, p. 67.
Adică cel ce poruncesce, acela mai mare, far nu acela
ce urmeză poruncii (GOLESCU).
SCRIS
Vecţi Perete.
*,0.
12852 Par'că 'i scrisă.
G. P. SALVIU. înu. c. Smulii ,
.1. C01nWlH'lt1.
Scrisă.
ION AL LUI SBIERA, Nuv. p. 23.
Vedi Perete, Zugrc'ivit.
Adică forte frumosă, Ve�i No .• 553.
1) Scrii pe apă.
2\ T rl , .... ,��
================== pagina 588 ==================
588
PHOVERBELl< ROMAJ\ILOR
SCRISORE
*6
12853 Scrisorea rea arată lenea şcolaruluf,
V. SALA, âasc. c. Buntesci, eo­
'mit. Bihor, Ungaria.
Turcul, mai energIc, gice la rîndul S81"l.
Chendi ia(�îsînÎ ocumaian eşee benzer.1)
Proo, Turc.
SCUMP
Vedi Cap. XVi, r, SC!imp,
TiirÎţ;.
12854
*
Scumpe 's, naşule, dar bune.
1. ARBORE. in/}. j. Buseu.
*
Scump) dar face.
Se <Jice. în glumă, când cine-va. spune că un lucru l'a
costat mult.
8N6vĂ
Un ţ,igan dllcendll·se la naşul seu, a fost poftit la masă. Vede o
farfurie de icre; o trage spre dinsu, şi după ce gustă din icre refuză
tote cele-l-alte mâncărî, ce i se ofereau de gazdă.
- Lasă, naşule, că 's bune şi astea.
-- Bune snnt, fine, dar vedt că sunt şi scumpe al draeulut.
- Scumpe 's, naşule dar hune.
Ve\1i 1. C. FU:'WESCU, Basme, p. 157 -158.
*6
12855 Ce 'i bun nu 'i scump.
C. TEODORESOU, îno, c. Doqele,
j. 17asluin - GR. ALEXA.'fDRE80U,
ma oietr, j. Putna.
Oăci ţine mai mult sau eştI mal folosit de dînsul.
J) Cine nU'�l p6te citi scrisorea lui, măgarulul se asemenă.
l
I
================== pagina 589 ==================
LEGI, iNVE'.[ĂTURĂ, MESERIJ
SECERA
Vc,)! Casă.
589
12856
Cine îşI bagă secera în cur o să o sectă
cu sânge.
A. P ANN, II, p. 51. - HIN'!']!;­
seu, p. 173.
Când cine-va a greşit, plata urmeză ne-apărat.
*6
12857 Cine îşi bagă secera în cur trebue să
scie s'o şi sectă.
A. PETRES0U, ing. c. Curtea­
de-Argeş, ,j. Argeş.
Când facl o greşelă, să scit încalte să o şi dregL
SECRIU
Vedî a ImNtrâd.
SECURE
Veei! /iardă,
*6
12858 Securea rea nu piere.
HIN'fEseu, p. 173. - D. Por-o­
VICIU, înv. c. Cuvin, comit. Arad,
Ungaria. -- V. SALA, dasc. c. Gu­
rani, comit. Bihor, Ungaria.
Veqr Topor.
Adică omul reu
*6
12859 Securea rea
Nime nu O Ieă,
GAVR. ONISOR, prof. c. Simila,
j. Tuiooa. .,
Vcqr Topor.
10 Acelaş înţeles ca la No. ] 2858.
20 Pentru fetele cele rele, carit nu se mal' mărită nici
odată.
12860
Securea la rădăcina pomilor zace.
================== pagina 590 ==================
590
PROVERBELE ROMAN r LOR
Adică pe cel rei trebue să'I pierdem, ca pomii cu se­
curea (GOLESCU).
12861
Şi cada sec urii
Face reu pădurii.
A. PAKK, 1. 1'. l67.-HINl;'E­
seu, p. 3j. -�. J. GROSSl'iIANN,
Dict. p. 51.
*6
Şi cod« securit
A făcut reu pădurit.
GR. ALEXAKDREseu, maqistr. j.
Puina.
Vedî Pădure.
Să nu dispreţuim pre cei mICI.
Veg.f Fabulele de la N o. 942 şi La Fontaine, XII, 8.
*6
12862 La lemnul tare trebue secure ascuţîtă.
V. SALA, clase. c. Vaşco'i�, comit.
Bih01', Ungaria.
U nul om mare, puternic, numai un altul mai mare şi
mai puternic de cât dînsul, îl: pote veni de hac.
*6
12863 Din secure toporîsce.
On. ALEXAKDRESCU, maqistr. f.
Pntna.
Vcdr Topor.
Arată o scădere.
De t' arbre d'un pressoir le manche d'un cernoir.
Prov. Fmnc.
Far d'una lancia una epinella. L)
Prov_ Ital.
12864
Dedeşi şi luaşi
Din secure toporaş.
A. l'AKK, III, p. 109,
================== pagina 591 ==================
591
12865
12866
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, MESElUI
--------------------�. ---------------------
Luaş; din secure toporaş.
HINTESCU, p. 92.
Pentru un schimb păgubitor.
*
Cât ai arunca cu securea.
La o mică depărtare.
Li
Neluat în bardă, cioplit numai cu securea.
R. f)IMU, C. Orlat, Transilvania,
apud B. P. HĂŞDl1u, Etym. Magn.,
p. 2521.
Vee!! Topor.
Despre omeniî proşti şi grosolani.
SELEMET
12867
*
A eşi (a'! scote) la selemet.
G. POBORAN, inst. c. Slatina,
i Olt.
Veql Viijma.
Adică la lume, la lumină; a'I deştepta.
Selemet, cuvînt turcesc care însemnă : văpsea, lustru.
ŞEPTE
*Li
12868 Am tras din şepte, una.
PAUL Por, avocat, c. Beiuş, co­
mit. Bihor, Unqaria.
Am primit din mult, puţin. De pildă dintr' o datorie
de o mie de lei, doue sute, etc.
12869
�Li
Nu se dă pe şepte.
GAVR. ONIŞOR, praf. c. C"ângu,
j. Tutova.
Om cu vlagă care nu se dă uşor. Mai multe face el
..-1n n<it- ,","li> .ţ.,r. ... n�v-..+r.
================== pagina 592 ==================
SERIMAN
Nu scie multe, dar una ŞI bună.
SFANŢ
Căci ne având nirruca, nu are pentru ce să tie pizmuit
de alţii.
592
12870
12871
12872
PROVERBELE ROMANILOR
Nu scie nici şepte nici opt.
DIN. ŢiCHDIDEAL, �F'ab. p. 456.
Vedi Boltă, Cap. ix, c,
SiriJtd12.
Numai omul seriman,
Numai el n'are duşman.
Oii. SILASI, Apoloqie, P: 4.
Veqr H�ră.
*
DaI cu gura să Iesă sfanţu.
AL. PETRESCU, c. Buşteni, j.
Pralioua.
!
Se �lice pentru avocatf.
*6
12873 A sfanţui pre cine-va.
G. POBORA3, ing. c. Slatina, j.
Olt.
A maglisi, <1 cor��mpe cu bani.
SFORĂ
12874
Veql c:ap. 1.Y, c, Spn7.
Sfera într eită mai multă vreme ţine.
IORD. GOLES:.U, lY[SS. II, p. 68.
I
J
================== pagina 593 ==================
LIwr, ÎNVE'{ĂTURĂ, MESERlI
593
12875
*
Tradze dara ş-nu o rupe. 1)
ILIE GHIcu,prof.t;. Bâesa, Epir.
Trage clieadinlu ş' nu. 'l (trupe. 2)
1. COYAN, prof. c. Abela, Epir.
Acelaş Înţeles ca la No. 10679, la care se adaogă ca
variantă.
Cheadin = aţă, torsă din sumă (clupă) = lână lungă.
12876
*
Oi! tradze chiadinlu, nu te mina de acia.")
ILIE GHICu,prof. c. Băesa, Epir.
Când, la o vindare, vîndetorul stăruesce asupra pre­
ţuluI şi nu'] coboră câtuşi de puţin.
*6
12877 A (se) da sforă în teră.
AL. ODOBESCU, III, p. 147. - I.
C. FUNDESCU, Basme, p. 69 - G.
P. SALvru, înv. c. Smulii, j. Co­
vuduiu.
Veqt Slan'f.
Acelaş înţeles ca la No. 7809.
<Se grăbesce, păgânul, a da sf6ră în tera că te a prins cu mâna
În sac.>- AL. ODOBESOU, III, p. 147.
12878
Sfera.
A. P ANN, n, p. 89.
Adică respândită, lăţită.
«Vestea e în ţeră sforci că eştt putred de bogat>.
A. PANN.
') Trage sf6ra şi llU o rupe.
2) Trage sfera şi DU o rupe.
3) lVf':;'Y' tl"'l ..... "" efA,." ..,u ... '" ......... ; .... <"o�
================== pagina 594 ==================
594
PROVERBE LE ROMÂNILOR
SFREDEL
12879
*
Şfredel.
Veql Drac.
L. ŞĂlliRAKU, p. 'i4-2. - FR.
DAJl1:E, IV, p. 69.
Om violu, sprinten.
«E ca un sjredel.»
SIMIGIU
12880
*
E planul simigiului.
A. PANN, Fab. 1, p. 'i5. - I.
ARBORE, ing. i. Bueeu.
Ve41 Bragaghi iVa­
stratin-Hogea.
Adică prost. Când cine-va socotesce că, într' o afacere,
Il va veni un folos Însemnat, şi lucrurile Ies cu totul
alt-fel.
PLANUL SIMIGIULUI
Un simigiu bre-când
Covrigi simitt încărcând,
A umblat din sat în sat
Şi schimbâud pe ouă ') 'f-a dat.
Dect tabla în cap dacă lea
Cu acele ouă pe ea,
Să întorcea la oraş
Ca şi un negustoraş.
Dar pe drum, când se ducea,
Se gândeă şi plan făcea;
< Cum sunt, ,lise, aste oue
.Tot bune. pr6spete noue,
<Care 's ciuci sute, să dic.
<De ,"OI' prisosi nu stric,
«D'oiu stil la closet să le pul li
«Tot oul o să 'mt ele puru .
• Să dic acum c'a crescut
Şi găini marf s'au făcut.
<Aste 'ntro �li peste tot
«Cinci sute de ouă îmi scot,
«Să le "În9- ca un sărac
«Multe părălute fac.
«Cine'( sute de găiul dar
«Clocind o să 'mi de pul lai',
'f
I
.1
================== pagina 595 ==================
LEGI, îNYEŢĂTURĂ, MESE.RII
«Fie-care două-d ecr,
«Ha! ha! Stane unde pleci '?
«StăI să vedem câte fac,
«Apor cum o să me 'mln-ao !
« Socotelă pre nu au,
«Ciuci sute de closet imt dau
«O sută de sute 'n cap.
«Hait l de sărăcie scap.»
Când dise, hait! bucurat,
Işt uttă că '1 încărcat,
Şi sărind sus ca un ţap
Dete tabla peste cap.
Oule pe jos turti
Şi planul ÎşI isbuti.
* :1:
}Iult'î marr lucruri socotesc.
Şi nici mici nu isprăvesc.
595
A se vede în La Fontaine fabula, La laitiere et le
pot au laii.
Trompue a eo compodi an amonenn
Pe ar buoli no eo kuet choas petneinn.1)
Prov. Breton.
SITĂ
Veqr Câne, cno-; Pisică.
12881
Sita până e noă, în cuîu se pune.
IORD. GOLESOU, 11'[88. II, p. 64.
Sita) pânli e nouă) se pune în cuiu,
A. P ANN, Edit- 1889, p. 96; II,
p. 64. - S. 1. GROSSMANN, Dict.
p. 263.
*6.
Până )1, sita nouă o pune )n cuniu.
V. SALA, dasc. c. Beiuş, comit.
Bihor, Ungar·'[a.
*6.
Sita nouă se pune în cuiu,
ALEXANDRESOU, c. Alexen�, i.
Ialomiţa.
================== pagina 596 ==================
596
PROVERBELE ROMÂNILOR
:t!,6.
Sita) cât e nouă, şede )n CUIU.
Abec. Ilustr. p. 28. - GH. MIHA­
LACHE, înv. c. Şendresci. i. Tu­
toca. - Sem. C. Buc. el. FII, pr'in
P. GÂRBOVICEANU,proj. - J. BĂ­
NESCU, i. Roman.
*,6.
Cât sita e nouă şede (şede) în cut«.
V. A. FORESCU, c. Foliiceni, J.
Suciaua. - E. 1. 1" A'rRIClu, înv. c.
Smîtlţt, i. Couurluiu: - C. TEO­
DORESCU, ino. C. Doqele.]. YasI1�tu.
*,6.
Sita nouă şede ) n cuiu,
V. A. FOlIESCU, c. Mălin'Î, j.
Suciapa.
Sita până e nouă se acaţă de (în) CU1U.
G. r. MUNTEANU, p. 55 & 151.­
HINTESCU, p. 116.
Sita) când e nouă, n' al, unde s'o atîrnt.
BARONZI, p. 53· - HIN1'ESCU,
p. 176. .
Până )1, sita nouă o acaţc'i )n cuiu; pe urmă,
o aruncă şz după uşe.
KAROLY Acs. p. ,9.
*,6.
Sita) cât e nouă stă în CUlU; la urmă) um-
blă şi pe sub pat.
C. MANOlLESCU, elev, Sc. Inst. c.
Cosmesci, j. Vasluh�.
*,6.
Cât e sita nouă o PUt în CUtU; dar după ce
se mai înoechesce o mal, arunci şi după uşc'1.
G. P. SALVIU, înv. c. Smuiţ), f·
Vaslît!u.
10 Adică tot lucrul noii eşi are cinstea lui (GOLE'>CU).
�o Cât e cine-va mai noii în slujbă, la vre-o trebă, se
portă bine cu mai marii lui, lucreză mai cu rîvnă; dar,
după puţin timp, se lenevesce.
""TI • r ,.
================== pagina 597 ==================
1
LEGI, ÎNVETĂTURĂ, lYlE�ERli
.597
J
în gunoIU, căc! femeile de la ţer!!l obiclnuesc să strîngă
gun6iele după uşe, şi '1 lasă acolo până se adună mai
mult.
«Mal în urmă o lună, două,
Scii când sita nu e nouă ...
T. SPERANŢĂ, III. p. 214.
«Sita nouă nu mal a vea loc în cuiii.»
1. CREANGĂ, PO!'., p. 5.
Oă sita până e nouă o pun în cuiu, o cinstesc,
Dar când se mar invcchesce şi pe sub pat o trîutesc.»
A. PAKN. Moş Alb, IT, p. 67.
Novum cribrum, nOL'O pa:âllo.l)
Pl'ov. Lat.
*6
12882 Sita până 'i nouă cerne bine.
A VR. COReEA, paroh, c. Coştefu,
Banat.
*h.
Până//' sita nouă, nidură bine; el' daca, se
îmbetl'ânesce se ţipă P(Y J·08.
J UL GROFŞOREANL, înv. c. Galşa,
comit. Anul, Ungaria.
Vec)f fllătură.
Acelaşi înţeles că la No. 12881.
Scopa nuoua, scopa bene. 1)
Prov. itai.
Neue Bfsen kehren gut. 2)
Prov, Germ.
(Jj' ssita seeqen log. S)
Prov. llfagy.
1) Noua sita, pc un nou par (arac).
:) Mătura nouă mătură bine.
================== pagina 598 ==================
593
PROVERBELE ROMÂNILOR
Nave sita na lcline wysî. 1)
Prov. Ceh.
H OBO CIITO O KJIIIHY nsrca. 2)
t-;« Sîrb.
*L::.
12883 Sita nouă.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 1175.
Adică lucrul noii şi prin urmare plăcut, cinstit, etc.
Tout nouveau, tout beau.
Prov. Fran('.
12884
Cernut şi prin sită şi prin ciur.
LAMBRIOR, Conv. Liter. IX, p. 2.
A fi dat prin sită şi prin dur.
G. I. MUNTEANU, p. 121.
*L::.
A fi trecut prin sită şi ]-rin dur.
C. TEODORESCU, înv. c, Pun­
gesei, j. Vasluiu.
VeqY cn«.
Acelaş înţeles ea la No. 11577.
*L::.
12885 A da din sită prin dîrrnoiu.
V. lFRIM, elev, Se. Norm. se«
e. Corodesci, j. Tutova.
A face o trebă prostesce, pe de-andosele.
12886
* '1
Ce nu trece prin sită.
Maior P. BUDIŞTEANU, j. Iljov.
Adică ce'I reu.
1 ) Noua sită cerne bine.
2) Idem.
================== pagina 599 ==================
12887
LEGI, i:NvE'fĂTURĂ, MESER.II
*
A da cu sita.
59Q
FR. DAME, IV, p. 70.
A predice viitorul, a da cu ghiocul.
12888
Ca la sită.
SDIEON DASCĂLUL, Letop. Mold.
i, p. 406.
Adică mult, des, Într'una.
,Tnrciî cari] prc la alte ţerl au isbândit şi au luat cetăţi, Iar la
Leş! de câte orf s'a.ii ispitit, cu ruşine s'au întors; şi la tate lucrurile
sunt gata; şi cu puterea şi cu gura gata sunt să se apere. Şi Dum­
nod eii îl aperă până acum, de pote dice fie-cine că sunt ca o fecîoră
neatinsă şi ne-silita. Numai 'I'ătarit îl cară în tate d ilele de grumaz,
cât ârnhlă la dînşii ca la sWt,» - S. DASCĂLUL.
*6
12889 Ca la sita cumetriî.
D-na Z. JUVARA, e. FedescZ, j.
Tutova.
Ace1aş înţeles ca la No. 12888.
Când la vre-o cercetare, unde este lume multă, unu 1
intră şi altul iese, se gice: «aci e ca la sita cumetri;»
12890
A strica sita cu cine-va.
LAlJRIAN & .MAHlI, II, p. 1175_
Adică a strica prietenia.
12891
A vede (zări) ca prin sită.
GR. JIPESCU, Opinc. p. 15; Lu­
mina, I, p. 261. - FUNDESCU,
Basme, p. 92. - P ISPIRESCU, Leg.
p. 158 & 172. - ])AURIAN & MA­
XIM, II, p. 1175. - I. AL LUI
SBlERA, POV. p. 40.
Adică puţin, prin opositie cu dicerea : ca prin ciur.
«După stăruinţa impărăteseî şi a sfetnicilor, se Înduplecă şi se
unse. Cum puse la ochi lapte de acesta, băgă de sernă că vede ca
prin sită. Mai dete odată, ve4u ca prin ciur, când se unse pentru a
trera ară, vedu luminat ca toti omenif.» - P. ISPlREscu. Lea, n. 179.
================== pagina 600 ==================
60�0 P�R�O�V�E�R�BE='L�E�R=O=M=Â=N=IL�O=R� ___
SLOVE
12892
*
Slove negre pe hârtie albă.
1. G. V ALENTINEANU, p. 45.­
M. CANIAN, public. j. Iaşt
Şcie ce e'n carte: slove negre pe hârtie alba.
A. PANN, 1, p.l':"O. -HIN'!,Eseu,
p. 177. - B. P. HĂşDEu, Etym.
Magn. p 707.
10 Nu scie citi, e cu totul lipsit de înveţătură.
2° Prima variantă însemneză şi: scris6re sau carte.
12893
Par'că ar citi pe slove,
FR. DAME, IV, p. 73.
Vorbesce repede, uşor, fără a se gindi mult, fără
şovăire.
12894
*
A ave slovă frumosă.
VecII Pană.
Acelaş Înţeles ca la No. 12440.
SMĂLŢUIT
12895
Veej! Vas.
Din afară smălţuit
Şi din lăuntru mănjit.
A. PANR, III, p. 39. - HIN­
ŢES eu, p. 177.
Veq.I Frumos,
Pentru omul mojic şi făţarnic, care la vedere se arată
de ispravă Iar În realitate e scârnav şi cumplit. Vedf
No. 9400.
================== pagina 601 ==================
LEGl, iNVE'fĂrURĂ, MESERI[
---
601
Res motlo formosa: foris, intu» erunt macttlos(1'.l)
Prov, Lat.
Bella 111 oista, Dentro trista. 2)
P1·ov. Itai.
i' i' J.
Pao er ekki alltio pa» beeia, sem fag1't er uia». 3)
Prov. Islaml.
P1·ov. Elin.
socOTA
*6
12896 Nu cu b6ta
Numa cu soc6ta.
A VE .. COReEA, paroli, c. Coştet«,
Banat.
Veq.l .'lut/etaIă.
Acelaş înţeles ca la N o. 12134.
SOCOTELĂ
*6
12897 Cel ce scie socotela nu se găndesce mult
la parale.
OH, MIHALACHE, înv. c. Şen­
a'vesd, j. Tt!tova.
Adică cel dator.
*6
12898 Cârnatul lung îl bun de mâncat, soco-
tela lungă nu.
V. lFRIM, elev c. Corotlesct, .iud.
Tutova.
-------
1) Lucrurf chiar Irumose pe din afară, pe din năuntru vor fi stricate.
2) Frumose la vedere, pe dinăuntru rele.
s) Nu e în tot-du-una mal bun, cea-ce la vedere este frumos.
a , n ro,.'>. ,...0:11""\ frl1mos. si nu are creerî.
================== pagina 602 ==================
60ll
PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
Cdmatul lung e bun, dar socotela lungă nu
e bună.
I
l;J
1
,
i
Ltrrtr COSTACHI, c. Cioriotom, j.
l'utova.
Vedf Datorie, Şagă.
Adică când eştt dator o sumă mal mare.
*6
12899 Socotela desă
E frăţie alesă.
G. BĂNULESCU, ino. c. Pietre­
şira, jud. Dîmbouiţa. - D-na E. B.
MAWH, p.7:l & 8�'. - A. PANN, II,
p. 81. - HINTESCU, p. 177. - B.
P. HĂŞDEU, Etyrn. Magn. p. 844.
- D-r G AST.ER, p. 230.
Ne învaţă să ne plătim datoriile, dacă vrem să trăim
bine cu 6meniL
Les bons comptes font les bons amis.
Prov. Franc.
Conti chiari, amici cari. 1)
Prov. Itai.
Cuenia e raeon sustenia amistad.2)
Prov. Span,
Sirenqe Rechnung hălt' die Freunâechaft.")
PI'OV. Germ.
Short Rcckonings make long Friends.4)
Pt·ov. Engl.
1) Socotelc desluşite, amici dragI.
2) Socotelii şi dreptate susţin amiciţia.
�" (. • '1 ," '"' " . ,
�I
I
I
1
I
I
1
�
I
�
I
I
t
1
f
================== pagina 603 ==================
*.6.
12900 Socotela în tirg,
Şi vulpea in crâng.
Scol. Norrn. u« CI. VI, 'Prin
P. GÂRBOVIOEANU, prof,
Veql Tocmi/a, Urs.
Acelaş înţeles ca la N o. 2584.
*.6.
12901 Socotela d'a-casă nu se potrivesce cu
cea (a) din tirg .
. K 1. P ATRIOIU, înv. c. Smtd/;�,
j. Coourluiu. - FR. DAME. IV, p.
80. - r. POPESCU, înv. c. Dobreni
j. Ilfov, - G. BĂNULESCU, înv. c.
Pietroşiia, j. Dimbovita.
Socotela d' a casă nu se poirioesce cu tocmela
din Urg,
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 65.
*.6.
Socotela d' a-casă nu se looesce cu cerb din
tîrg,
P. GÂRBOVICEANU, praf. c. Dră­
gănesd, j. Vlaşca.
*.6.
Socotela de a-casă nu se potrioesce cu a
de pe drum.
A. MARINESCU, în». c. Humele,
.i. A.rgeş.
Socoiela dJ a-casă cu cea elin tîrg ne-toc­
mindu-se ...
DIM. CANTEMIH, Ist. Ieroql., p.
331.
*.6.
Socotela elin tîrg nu se potrivesce cu ceea
(cea) dJ a-casă.
K. A. ZAMFIRESCu-DJACON, înv.
c. Stit�beni!, j. Dorohoi. - Sem. C.
Bt�c. ot. VIII, prin. r. GÂRBOVI-
================== pagina 604 ==================
604-
PROVERBELE ROM]I.NILOR
*
Isapea de a-casă nu ese 'n pâzare.1)
C. IONESCU, praf. cam. Neoesta,
111acedonia.
*
Isâpea (lugarluzm6lu) de-a-casă, nu ese n
pâzare.2)
r. C'OYAX, praf. c. Ianina, Epi»,
Adicl1 într'un fel socotim ŞI într'alt fel se întîmplă
(GOLESCU).
*D.
12902 Face soc6ta fără birtaş.
]UL. GROFŞOREANU, înv. c. Galşa,
comit. Arad, Unqaria.
*D.
Socota fără birtaş.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Pace socoteia făr« birtaş.
Tribun, Pop Transilv. I, No.
179.
Când cine-va face planuri fără a întreba, mai întâm,
pre cel pricepuţi sau interesaţi in aceeaşi afacere.
Compier sans son ha te.
Proo. Franc.
Fa il canto senea l' oste. 3)
Prov. Itai.
Hacer ia cuenia Sin la. hueepeda,:
lroo. Span,
1) Socotela de a-casă nu Iese în pială.
") Socotela de a-casă nu Iese în plală.
�) Fac.e socotel�, far_� 3i�ta�.
t
�
.1
================== pagina 605 ==================
LEGI, ÎNYEŢĂTURĂ, MESERII
605
Man soll die Rechn'ung nicht ohne den Wirth
machen.r;
Prov. Germ.
12903
Carle face raciuna far de ostaru, el face
do vote.")
D·r }1'R. MIKLOSICH, Rwm. Un·
ter., 1, p. 9.
Acelaş înţeles ca la No. 12l:J02.
(Jui compte sans son hăte compie deux fois.
Prov. Franc.
Ohi fa 'l conto senea l' oste, il fa due volle.3)
Pro». Itai.
He that reckons unihou; his hosi, must reckon
again.4)
Prov. Engl.
12904
Nu'I bur face contu far de ostaru.v)
D·r FE. MIKLOSICH, Rum. Un­
ter., r, p. 13.
Acelaş înţeles ca la No. 12903.
12905
Mai bire ce face raciunu mance nega
pocle."]
n- FR. MIKLOSICH, Rum. Un·
ier., 1, p. 12.
Să ne socotim bine înainte de a începe o trebă, căcî
pe urmă e pre târziu.
') Nu trebue să'ri faci socotela fără birtas,
�) Care face soc�tela fără birtaş, () face de doue orî,
3) Cine face socotela fără birtaş, o face de doue orf.
�) Cine să socotesce fără birtaş, trebue să socotescă încă odată.
5) Nn'i' hine ,,� fa�Y !:;()('.ntpb f�r!l hirt!'l�
================== pagina 606 ==================
12907
606 PROVERBELE ROMANILOR
*.6.
12906 A se greşi în socotele.
Gu. ALEXANDHESCU, moqistr, j.
Puina, - C. TEODORESCU, 'ÎnO'. c.
LijJova, J, Vasluln.
A fi Înşelat în aşteptările sale.
*
S'a măntuit (isprăvit) socotela.
I. CREAKGĂ, l:Jov. p. 273,
Scurtă vorbă, e ultimul meu cuvînt.
s Iară de't ave noroc, şi-a veni calul teu mai întâtu, şi mi-o aduce
cele po roncite, să scit că merg ou tine OI'Î unde me'] duce , s'a mân-
tuit socoiela.» - 1. CREAKGÂ. •
SOROC
12908
Cere să 'i dai la soroc,
Par'că te pune pe foc.
A_ PANN, II, p. 85. - HrNTESGU,
p. 178.
Când se cere, cu mare stăruinţă, plata unet datorii.
SPATĂ
A SPÎNZURA
SPINZURAT
VC(F Fume.
;.:, .6.
12909 Il bun de spînzurat de o cracă uscată,
că'I pecat să strici una verde pentru el.
. GAV- ONIŞOR_ praf, c. Dobrooeţ,
J. Vasluht.
E un ne-trebnio n n """
================== pagina 607 ==================
________ L_E_GI_, ÎNVETĂTURĂ, MESERII
12910
*
Cine more spînzurat nu more înnecat.
(;AVR. ONIŞOR, prof. c. Poqana,
j. Tutova.
Odată m6re omul.
12911
SpindzuraţI bărbatlu ameu, că afiia-ri
vini andrală.')
D-r ,VEIOAND, Zweit. Jal11'es.,
p. 150.
Aşa a <}is o femee condamnată la spînzurătdre.
*
12912 Spînzurat.
Vedî Ştreng'ar_
Acelaş înţeles ca la No. 11999.
SPOITOR
Veci! Croitor.
STAFETĂ
12913
*
Ştafetă.
Veqi POftă
Pentru omul clevetitor care duce vorba ele la unul la
altul.
STAMPĂ
12914
*
A da în stampă.
S. 1. GROSSMANN, Dict. p. 137.
- FR. DAME, IV, p. 99.
A da pe stampă.
A. DE Cnrxo, II, p. 701.
================== pagina 608 ==================
608
PROVERBELE ROMÂNILOR
10 A da În vileag, a face cunoscut, a da de gol, a
face de ris.
2° A bate.
,Poroncit'af\ de au adus şi drţf pe 'ntelcs din ţera Ro mânescă,
CăCI în l\1oldova nu se aBit Evanghelil, Apostol: şi Leturgiî, dând
poronca Miu-opolitc lut acele cărţI să le ce tescă pe 'nteles pe la bi­
serici ; mal poronciud Domnul �litl'opolicnlnr şi Episcopilor să facă
tipografi fies-ce care la Eparhiea lut, ca să se tipărescă cărţf pe 'nţeles.
�i aşa s'aii apucat de au făcut stampă, şi de atuncea şi pâuă acum
lucrezr; acea pomenire în pămîntul Moldovef, care la acesta au lăsat
mare pomenire În ţerile acestea.' - ENACHE KOG.�LNICEANU, 1 V, p.203.
«Care acele cărţii şi hlestemurI au pus Domnul de le-aii pus în
stampă, numind întăii; hotărîrea ce aii făcut lI1ăria Sa cu tot sfatul
boterilor ţerer, cu iscăliturile tutulo r şi a Măriel Sale.' - ENACHE
KOG} .. L)fICEA�C', ur, p. 230,
*h.
12915 A da în stambă.
A. P A)fN, l I, P 96. - DOBR.E
MARINEiOCU, in», c. Pîrcn·RiJşu,,j.
Argeş.
*h.
A. dâ prw stwnbâ.
G P. SALVI1J, ino, c. Smu111, j.
C01711l'l1du,
Acelaş Înţeles ca la No. 12814. Dicerea Însă, este gre­
şită sub ace stă. formă,
Că era vestită şi in stamba dală,
De văduvă grasă, putredă bogată.
A. FAN)!', ir, p, 96.
Cuvintul stambă pe lângă intelesurile sale mai obicinu­
ite, are şi Înţelesul de: faţii,; 00161'e, Ver,lr povestea, de la
No, 2402.
STARE
12916
Dupa marte starea omului se vede, ca
apa, dupa ce scade, atunci se vede ce
pesce este.
HT\lTI'''�(·IT. n. 1,<:\11.
================== pagina 609 ==================
..
609
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
--�--------------
Acelaş înţeles ca la No. 1'231)1.
STEJER
*6
12917 Se va aduna funia la stejer.
G. 1. 'J'OMESCU, înv. c. Broscarî,
j. Mehedinţi.
Ve4r Par, Tejt
Acelaş înţeles ca la No. 12442.
STÎLP.AN
I
1.
6
12918 Care scapă de stî1pan
Nu scapă de buzdugan.
POf8. Pop.
Pentru cei carii vor căpăta ne-apărat, într'un mod ore­
care, pedepsa ce li se cuvine.
ŞTIRBJNĂ
Vec)î Rată.
STRENG
.,
12919
*
A'I ('şi) pune (singur) ştrengu la gât.
A '1 prinde, a'l ela gata; a'l băga Într' o afacere displă­
cută.
Ve4i 'Haimana.
1
J
12920
*
Ştrengar.
ŞTRENGAR
Acelaş înţeles ca la N o. 12912
================== pagina 610 ==================
610
PR0VERBELE ROlYIj.�NILOR
A STRICA
12921
El chiar singur a stricat
Şi iar el s'a mâniat.
A. PANN,III.,p.12.-HwTESCU,
p. 1&1.
Pentru omul iute Şl mânios.
*
12922
De
nu
p6te
strica
altuia
îşi
strică
lui.
HINŢESCU. p.
18l.
Pentru
omul
reu.
STRICÂTORE
12923
*
Stricât6re aspartă.t)
Ci. ZUUA, stud. c. Turia, Epir.
Om fără rnnnă.
A STRÎNGE
Veq.i 7i'mrefe.
*6
12924 Cine strînge nu mănâncă.
A.PANN, Edit., 1889, p. 63;
III, p. 98; Ar'chir', p. Il.-HIN­
ŢESCU, p. 181. - P. ]spmEscu,
tu« te; II, p. 155 - M. l:\ĂDU'
LES CU, Scol. Insi c. Slatinaj. Olt.
*6
Aşa (şi mai) cântă (elice) o păserică
Cine strînge nu mănânc«.
V. SALA, dasc. c. Buniesci comit.
Bihor, Transilvania - Sem.C. Buc.
Ol. VII, prin P. GÂRBOVICENU,
pr·of.
Pentru cel sgâreit.
*6
12925 Strîngeţi voi
C'om mânca noi.
S. FI.. MARIAN, Ornii., II, p.
149. - AVR. CORCEA, par-oh, com.
Coşteiu, Banat.
================== pagina 611 ==================
LEGI, ÎNVEŢATUR.A, MESERIi 611
-----------------------
*6
Mie 'm'l câniâ o pasertca :
Cine strînge nu măsuincă.
Mie )m� cântă un piţlgo'iu:
Strînget'i ooi să mâncăm noi,
G. r. TOMESCU, in». G. Broscari,
i. 11,fehedinţ!.
*6
Aşa dice un păserozu!
Strîngeţl VOt,
Om mânca noi.
V. SALA, dasc. c. Ferice, comit.
• Bihor, Ungaria.
Pentru cel cari adună avere pentru ca alţii să o ri­
sipescă.
LEGE)1D,:\
ArI fost odată o Vrabie şi un Vrăbiotu, carif stringeu cu cea mal
mare sîrguinţă spice ca să alhă peste 'îernă ce mânca. Şi Vrabia fiind
forte sgârcită, o rI de câte orf aflit şi aduna câte un spic se suîă pe o
rămurică a unei sălcii din aproptere şi cir ipind diceă :
Cine strînge
Să mauânce!
Un piţigolu insă, care a vea curb în nisce câlţl, dintr'un struhetu a
unef femeî lenişe, ve�end pre Vrabie Iăudându-se, că nu mat acele să
rnănânce, care strînge, începu a'I cânta şi el în protivă şi- a dice :
Strînge' 1'1 vol
C'om mânca 1101!
Şi cum dise, aşa se şi intlmplă! .. Piţigolul, iuscmnându'şt bine
locul, unde au ascuns Vrabîa şi Vrăbioiul spicele adunate, când sosi
lerna se duse şi le mâncă mai pre tate I - S. FL. MAHIAN.
12926
L').
Cine strînge să mănănce.
S. FL. MARIAN, Ornii., IT, p. 148.
Dice omul ne-darnic ..
*6
12927 Cine nu astrînge la tinereţe, nu va ave
ce mânca la betrănete.
IUL. GROFŞOR.EANU, înv. c. Gal.şa,
comit. Arad. Ilnaaria.
================== pagina 612 ==================
612
PROVERBELE ROMÂNILOR
Acelaş înţeles ca la No. 6121.
Carele în tinerete nu le al, adunat, cttm în be­
trâneie le ceri ?
Eccles. XXY, 5.
On doit querir en [eunesse
Dant an oiore en la oieilleese.
Prov. Franc.
ehi resparnia da qiouanu, si lu iroua da uecchiu. 1)
Pro». Corsic.
Guarda, moeo, y hallaras viejo. 2)
T'ror. Span,
Spar in der Zeii, sa haei du in der Notlt.3)
Pro». Germ,
Of saving comes having.4)
Prav. Engl.
*6
12928 Cea strîns într'o vară, a cheltuit într'o sară.
G A VR. ONIŞOR, prllj. c. Dobro­
vet, j. Yaslulu.
Acelaş înţeles ca la No. 11485.
* '6
12929 Cu acu le strînge şi cu lopata le risipesce.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr j.
Putna.
Arată cât de greu se adună banul şi cât de uşor se
cheltuesce.
') Cine strînge când e tlner, şi 'l găsesce când e betrâu,
2) Păstreză (adună), tinere, vei găsl bătrân.
�! �?ollomisesce la. vreme, ca să ai la nevoe.
================== pagina 613 ==================
LEGI, hrVE1;Ă'l'URĂ, lI1ESERI[
613
12930
Cela ce nu stringe pierde şi acea ce are.
DIM:. 'PCHINDEAL, ]i'ob. p. :?28.
12931
Ne învaţă să fim prevedetort.
*
A strînge unde n'a risipit.
G. 1. MUNTEANU, p. 122.
Vedi il Secera.
Acelaş înţeles ca la No. 11017.
Qu(P non posuieii ne tollas.n
Prov. Lai.
12932
Strînge mişină.
A. PANN, Edit. 1889. p. 58.
Strînge mişină de cu vreme.
A. PANN, IlI, p. 72. - HIN'
1;Esau, p. 109.
Ne învaţă să fim prevcdetort şi economi.
STRUNGĂ
*L
12933 Uşor e a afundă strunga mică.
V. SALA, dasc. c. Neqru, comit.
Bihor, Ungaria.
Omul cu puţine datorii le pote uşor plătţ.
SUCALĂ
*6-
12934 Cum îi sucala.
1. CREANGĂ. r«, p. 113.
VC'(f! Titirez.
Adică uşor şi repede.
1 Nu ridica cele prc care uu le ai pus.
================== pagina 614 ==================
614
PROVERBEI,li ROMÂNILOR
A sucxu
J
1
*6
12935 A sucăli pre cine-va.
Dvna Z. Jtrv ARA, c. Fedeea, j.
Tutova. - Q. POBORAN, inst. c. Sla­
tina,}. Olt.- FR. DAME, VI, p. 123.
A'l supăra reu, a chinui pre cine-va.
ŞUGUBINĂ
l
12936
A da de şugubină.
P. ISPIREseu, Rev. Ist. I, p. 227.
- OR. JIPEseu, Opinc., p. 48.­
L. ŞĂINEANU, Semas., p. 425.
Veqi PociJlo,g".
Acelaş înţeles ca la No. 12552.
Şugubină, archaic deşuqubină, din paleoslavicul deşequ­
bină «hornicidum, perditio animre» însemna, în vechea
jurisprudenţă românescă, omor sau relaţiune ne-legîuită
între bărbat şi femee, ambele privite de dreptul canonic
ca o pierdere de suflet, apoi amendă pentru răscumpe­
rarea crimei, care se dă deşuqubinarilor sau şuqubinarilor.
Ve�li şi la. cuvîntul Ciobotâ, No. 6896.
A se vede, pentru mai multe amănunte L. Săineanu,
Semasiologie, p. 424- 426. '
Ve1i Cuvînt.
12937
SUL
Cu un şul subţire.
BARONZI, p. 48.
Irrtr'un mod fin, luând lucrul mai de departe.
De obiceîu se dice sub o formă deosebită ca in ur­
metorul exemplu:
,Il lua cu vorba pe departe şi, cu ttn cusur subtire, îl făcea să
pricepă că are să fie fericit.» - P. lSPIREseu, Leg .. p. 289,
ŞURUB
Verii Suru»,
1 .
"
================== pagina 615 ==================
_____ L_EG_·I-'-, iNVE'l;ĂTURĂ. �1ESERr't
*6
12938 Şurub
615
D-na Z. JUVARA, c . Feâesci, j.
Tutova.
V eql Sfredel.
Ne astîmpărat, care nu stă Ioculur.
<Il umblă capul şurub. >
12939
*
A întorce şurubu.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 84,
277, 837.-L. ŞĂl.'iEANU, Dicţ.
p. 788.
A întorce şuruburi,
V. il.LEXANDRI, Teatr., p. 257 .
.iL o întorce la şurub.
1. CREANG.:>", Amint., p. 95.
A umbla cu viclenit, cu inşelătorif, cu minciuni.
<Mi-a întors şurt,bu ... ba Încă hine. N'am ce dice.» - V. ALEXAN'
DRI, Harţa-Bezeşui, p. 2Î7.
<De la o vreme, ve�lend btetul popă că s'a pus În cird cu nebunii,
începe 8'0 intorcâ la şurub : mă aşteptă nisce fir de duhovnicie, dragiî
mei. şi trebue să me duc mort-copt, căci acesta ne'I plugul.» - Amint.
p. 95.
SURUGIU
Ve'F Cal.
ŞURUP
Veq' Şurub
12940
*
A strînge (întorce, suci) şurupul cui-va.
T. SPERANŢIA, I, p. HO.
VeqI Şurub.
================== pagina 616 ==================
616
12941
PROVERBELE IWMÂNILOR
*
A umbla cu şurupurî.
Adică cu înşelătorii.
SUTĂ
Veci! Mie.
*6
12942 Sutele
Mărită slutele.
BARONZI, p. 53. - HINl'ESCU, p.
J82. - GAVR. ONIŞOH, c. Dobrooeţ,
[. Vasl'uiu.
*6
Suta
Mărită s7ută.
IORD. GOLESCU, Mss. n, p. 65.
- ]UL. GROFŞOREANU, dasc. c.
Golşa, comit. Arad, Unqaria.
Sutili
Mărită hutili 1).
PER. PAPAHAGJ, Zweit. Jahres.,
p. 175.
6
Săracele sutele
Cum mărită mute le !
Săracele (lecile
Cum mă1-ită secile!
S. FL. MARIAN, Nunta, p. 17.
I)ecile
�Mărită secile;
Sutele
Măr1:tă mutele;
Miile
Mărită urgiile.
Veq'( Mie.
1) Sutele mărită nebn nef e
S. FL: MARfAN, NImfa, p. 143.
================== pagina 617 ==================
LEGI, ÎNVE:rĂTUK�, MESElilI
61.
Adică că CU zestre mare lesne se mărită fie şî slută
(GOLESCU).
A TĂBĂci
12943
:;:
A tăbăci.
L. ŞĂ.iKEAKU, Dicţ. p. 790.
Adică a snopi în bătăl.
TABAClu
12944
La tabacI cine slujesce
Pielea (pelea) i se tăbăcesce.
A.PANN, IT, p. 52. - HIN'rESCU,
p, 182.
Adică cine are stăpân reu.
A TĂIA
*f':::.
12945 Poţi tăia lemne pe capul lui.
T. CREANGĂ, Con». uu«, xr, p.
180; Po». p. 214. - P. Isrmnsotr,
Leg. 1, p. 2:28. - M. LUPESCU,
înv. c. Brosceni, j. Suciaoa.
6
Pot; S(I, tat lemne la capul lui.
S. MIHĂILESCU, Şeeăt ; II, p. 72.
*6
Să taI, lemne pe el.
T. RĂLÂŞEL, preei, c. Stefânesci,
j. Vâlcea. - G. POBORAN, inst. [,
Olt.
10 Adică, dorrne dus, dorme greu, cu alte cuvinte arată
un somn adînc.
2° A'şi rîde de cine-va cum vrei. Inteles forte rar. ­
i- Olt.
================== pagina 618 ==================
618
12946
PROVERBELE ROMÂNILOR
Taie şi spînzură.
GR. JIPESCU, Reu!'. Oraş., p.
284. - Epoca II, N o. 170.
El e stăpânul, de dînsul atîrnă totul, face ce voesce.
12947
Taie-paie.
BARONZI, p. 95.
Om care nu face nici o trebă, sau nimic mai de semă.
ŢANC
Veqi Cap. Xl, c. Ţanc.
*6
12948 La ţanc.
L. ŞĂl'NEANU, Dicţ. p. 795.­
GAVR. ONISOR, c. Zorlen'l" j. Tu-
tava. .•
Veql Ţintă.
10 Tocmai la ţintă, la punctul ce trebuia atins.
«A Iovit'o la ianc,»
2° Tocmai când trebuia, 1.'1, momentul favorabil.
< A venit tocmai la ţanc.
Ţenchiul sau hotarul turcesc. - NIC. COSTIN, I, p. 409.
TĂRĂBUŢĂ
Veq'( Car.
TĂRĂGUŢĂ
TARGĂ
1\:6
12949 Trage targa pe uscat.
Veql Vetrelă.
Il-na ZOE MIHĂILESCU, înv. IJ.
Broşteni. j .. Pr.,ahava. - G. POBA-
================== pagina 619 ==================
1
".
!
LEGI, ÎNVE1'Ăl'URĂ, MESERII'
*6
Traqe targa la uscat.
619
I
I
f
Nro. lVIA'rEESOU, in». c. Moviliţa,
jud. Putna.
Tărăqăesce ca targa pe uscat.
P. JSPIRESOU, Leg. r, 18i2, p.
1:9.
V e41 Vetre/it.
A munci din greu, a duce tralu reu, a se lupta cu să­
răcia.
TĂŞCUŢĂ
Acelaş înţeles ca la No. 6639.
i
\
12950
12951
*
A ave pe cine-va în tăşcută.
M. CAKIAN, public. j. Ilfov.
Ve41 Buzunar.
ŢEFT
*
A fi la ţeft (elef, cîeft).
LAURTAN & MAXIM, I, P: 067.
--FR. DAME, IV, p. 150.
12952
Adică acolo de unde depinde totul.
*
A eşi (scote) la ţeft
Veql !VIa/dmz.
A da o scire în vileag.
12953
La ţeft.
"
L
Ve4I Tan".
La momentul hotărîtor.
L. �ĂINEAKu, Dl�Cţ. p. 800.
================== pagina 620 ==================
PROVERBEr,E ROMANILOR
620
-------------------------------------------------
TEtu
Ved i Curu, a ]ltC", Cap.
li, c. Tern, Vorbi',
*6
12954 Să 'I legi cu teiu, să 'I tipi 'n gârlă.
V. SALA, c. Poiana, comit. Bi­
hol', Ungaria.
Sâ '}: leg'i într'un ieiu. şi să J?: dat pe gârlă.
P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p.
169. - HIN'rESCU, p. 88 & 165.
Ve(F Curmern;
Acelaş înţeles ca la No. 11714.
12955
Din tee curm ee.
IOIW. GOLESCU, ilJ.ss. u, p. 89.
12956
Se �lice când cu trenţe vrem să cârpim ore-ce (GOLESCU).
*
A face din tele currneîe.
I
)
I
FR. DA1<IE, l V, p. 150. - G. Po­
BORAN, inst. j. Olt.
*6
Lege/' şi el din te/ii curmeiă.
P. 1 SPlRESCU, Leg. T, 1872, p,
180. - HINTESCU, p. 8::>.
10 A se sili din mrmc să facă ceva.
20 A trăi din greu, de a<;1:i până mâne,
30 Vorbe, pretexte, argumente slabe.
I
12957
Legă tele de currnele.
:). FL. MARIAN, Nunta, p. 13I.
- D·na 1�:L. 8EV AS'l'OS, p. 245.
..
*6
Legă teiu de curmeiu.
GR. POIENARU, ing. c. Rassa, j.
Ialomiia
================== pagina 621 ==================
621
Aceleafji înţelesuri ca la N o. 11936.
«In uscat inghiţind, cuvinte căptuşite îngănnă şi tee ele curmee legă.s
- D. CANTEJ\1IR, Ist. Ieroql.
«Copila nu pre voesce să se mărite, ma! pe scurt legă teze de cur·
meie pană ce se văd eşiţl şi scăpaţi din casă.» - S. FL. MARIAN.
12958
Teiu de curmetu.
N. GANE, Conv. Liter. p. 57.
Adică pricină şi mai mult prostă.
«Iş! găsi teiu de curmeîu. pentru a lipsi de a-casă.»
12959
A înnoda din teiu currnelu.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 935.
A nădi din teuc curmeiu.
BAHONZI, p. 46
A face sau .trăi cu ce p6te, şi cum pote, cine-va, dar
cu mare greutate.
12960
A incropr din teiu curmelu.
LAUlUAN & MAXIM, Glosar, p.
187.
12961
A strînge cu ţîrîita, fărămitură cu fărănritură,
*
A lega doue în teiu.
P. J SPIHESCU, Leg., p. 175, 205 &
266. - B. P. HĂŞDEU, Etym. Maqn,
p. 2628. - Ji'H. DAMJ�, rr, p. 268.
Veql Cap. X. c, Dolte.
A se adaoga la No. 1189.
«Lucră, bietul om, de da pe brânci, \H şi nopte, ori-ce şi pe unde
găsea., şi dalte �ît teiu. nu putea lega şi el.» - P. lSPIHESCU, Leg. p. 266.
*,0,
12962 Lucru cu şrof, legat cu telu şi uns cu
mură.
================== pagina 622 ==================
522
PROVEllBELE ROMÂNILOR
Se <;1iC0 despre obiecte slab şi reii construite, carii la
cea mal: mică întrebuinţare se desfac, etc.
*6
12963 Umblă. înnă.dind tee putrede.
P. GÂRBOVICEA1-<u, prof'. c. Pa­
cio1u, .i. JJ1uscel.
Pentru vl.eţa prostă, o duce greu.
TEJGHEA
12964
La tejghea, pentru ca să nu mai ste.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 39.
Se <;lice pentru cele f6rte desfrînate şî ne-săţlose (Go­
LESCU).
TELEGĂ
TELEGUŢĂ
'7 e(jl' Car, Căruţ{/.
TELELElcĂ
12965
*
Teleleică..
L. ŞĂINEANU, Dicţ. p. 801.­
G. POBORAN, insi. c. Slaihui, j.
Olt.
1 ° Femee care bîrfesce de toţi.
2° Femee rea ca purtare.
TEMNIŢĂ
\-eqi Grec.
12966
Vai de cel ce se deşteptă când temniţa
el aşteptă.
================== pagina 623 ==================
LEGI, ÎNV:E'!,ĂTURĂ, MESERII
623
Adică de cel ce nu se căiesce până el băgă în tem­
niţă (GOLESGU).
12967
Vai de cel ce arată minte când la tem­
niţă el trimite!
Ionn. GOLESOU, ]Jfss. IL p. 18.
Adică de cel ce DU se pocăiesce până n'ajunge la tem­
niţă (GOLESGU).
12968
De socoţi că îl pune în tepă.
P. J SPIHESOU, Lc,q. p. 373.
Aşa de tare ţipă,
12969
Ş'a strîns funia de teruş,
v. ALEXAKDRI & L. ROSETTI,
Mss.
A îmbătrânit, îşI aşteptă mortea.
ŢESALĂ
TEŞCHEREA
12970
*
A'ş! lua (a'I da) teşchereua.
G. POBORAN, inst, c. Slatina,
i. Olt.
Veqi Pafaport. Revaf.
A pleca; a da drum cui-va să plece; a '1 goni de
unde-va.
A ŢESE
================== pagina 624 ==================
PROVERBELE ROM_",-NILOl-:
ti24
----------------------------------
12971
U nil ţes la pânză ŞI alţii o portă.
IORD. GOLESCU, u». IT, p. 11.
Ve4r Bot" Orz:
Adică unii muncesc şî alţii se bucură de munca acelora
(GOLESCU).
*.6
12972 Când s'ar ţese pănza 'n drum fără iţe
fără drug.
P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Pă­
cioht, j. Muscel.
Vedi Plop.
Adică nici odată.
Ve4i Stofă.
TESLA
Ve()l Dlj. Vi, c. Fus.
12973
*
Cacea cu nocupa tu grendă. 1)
c. IONESCU, l)rof. c. Neoesta
jl-1acedonia.
Despre omenil proşti carii se tem de lucruri ce nu se
pot Întîmpla.
TIGHEL
12974
*
A trage eul-va un tighel.
L. ŞXINEANU, Dici. p. 810 ­
G. l'OBOHAN, iust. J. Olt.
Adică a '1 dojeni.
TINICHEA
12975
*
A fi tinichea.
Adic .. '"L sărac lipit pămintuluî.
================== pagina 625 ==================
V. ALEXANDRI. Teatr., p. 8l4.
- 1. CREANGA, Amint., P- 109. -
GAVR. ONIŞOR, Pl'oj. c. D!Jbroveţ,
j. Vaslu�u. - E. 1. r' Al'RlCrU, in»,
c. Smulţ�, j. Covurhtiu - G. Po­
BORAN, inst. j. Olt.
A nu se gr:'ibi, a se lăsa m6le; a sta cu mânele în
sîn, a nu lucru, a fi leneş.
1
12976
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
TÎNJALA
\'ecl' Cur, Ha»t .
:j:D.
A se lăsa pe tînjală.
625
«Cată de nu te !âS(1 pe iinjalâ : pl1l1e mâna pe atestat mal repede
şi vin 'a-casă, cilcI Iona l uî Grisroraş Roşu, de Ia 1101, aşteptă cu ne·
răbdare să '(1 fie prcutcsă.» - J. CREANGĂ, An!int., p. 109.
:j: !\
12977 Când va înverdi tînjala.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Crâuqu,
j. Ttdova.
Veqi PI"p.
Adică nici odată.
TIPAR
12978
*
Eşiţi toţi dintr'un tipar.
Dtop« un tipar.
1
J
VcqY Calup.
Acelaş înţeles ca la N o. 11349.
TÎRG
Vedf Barbat, a se Bate,
Cal. 'Cretllene, M/l,gar, .i116ră)
Nas, Precupef, Urechte, Urs,
Vârnau, Vinrjiftor, Cap. XI,
c. Vorbă, Vulpe.
*D.
12979 Tîrgul de diminetă
Să'l stringi în braţe.
1 (iN OnoTTT. teoloa. c. Aciliu, co-
================== pagina 626 ==================
626
PROYERBELE ROMÂNILOH
Căci aduce norocul 9-ilei care se Începe.
12980
Tîrgul d'întăiu să nu'l laşi.
J. G. VALEN'l'INEANU, p. 4 •.
Acelaş Înţeles ca la N'o. 12979.
*L
12981 Tîrgul mânie n'are.
IORD. GOLESGU, lJ1ss. J r, p. 7e. -
D.na Z. Jtrv AHA, c. Fedesa, j.
Tuiooa. - G. BĂNULESCU .• ino. c.
Pieiroşiţa j. Dîmboviţa.
Vedt a se Y'OOnl, TocmHă.
Ne învaţă ca, când tocmim ore-ce, nu trebure să ne
mâniem (GOLESGU).
12982
Tîrgul se face cu bani şi nunta cu lău­
tari.
A. PAKN, IT, p. 69 - HIN'-\'ESCF,
p. 185.
Vee,!! Nuntii.
Arată puterea banului. Vfl9-i No. 10491.
12983
Danţul cu cimpoiu se trage
Şi tîrgul cu banî se face.
A. PANN, Nastr-Hoqea, p. 46.
Acelaş înţeles ca la No. 12982.
12984
Cine la tîrg dupe tîrg vine, se 'nt6rce cu
marfa înapoi.
lORD. GOLESCU, Ms«. II, p. 80.
Se dice pentru cei ce nu îngrijesc la vreme (GOLESCU).
*L
12985 Câti merg la tîrg toţi nu cumperă.
A. P ANN, II, p.73. - HINŢESCU.
p. 103. - H. D. ENESCU, îm'. c.
Zamostea, j. DOl'olw'l.
================== pagina 627 ==================
LEGI, ÎNYEŢĂTURĂ, MESERII
6�7
Arată că nu toţi dobândesc sari se folosesc de ore-ce.
12986
La tîrg nu se vinde pescele rernas în apă.
J ORD. GOLESCU, .:"'I1ss. r r, p. 39.
Veq.r Urs.
Adică ceea ce n'ai în mână (GOLESCO).
12987
Ce a (o) dă tîrgul şi norocul.
S. FL. MARrA�, Tradiţ. p. 158
& J 94. - V. ALEXANDRf. Teatr.,
p. 714. - Şeeătorea, I r, p. 102 ­
G. MADAN, c. Truşeni, tin. Chi­
.şecnei:i" Basarabia. - GAVR. ONI­
ŞOR, c, Dobrooii , j. Vaslulu.
Cum a dă tîrgul şi norocul.
1, CREANGĂ, Pov., p. 197.
*6
Cum a fi tîrgul Ş'l norocul.
V. A. FORESCU, c. Folticent, j.
Suctaoa.
*6
Ce a ela tîrgul şi norocul
Şi lelea cu iarmarocul.
G. P. SALVIU, tn». c. Smull1,
j. Covuduht.
Cum e tîrgul şi norocul.
r. G. VALENTI�EA�U, p. 20.
Fie ce o fi să mergem Înainte, cum va da Dumnedeu,
în votea sorteî.
*6
12988 A rupe inima tîrgului.
A. Pl�NX, 1 [, p. 72. - HINŢE­
seu, p. 7V. - P. [SPIRESCU, Reo.
Isi., J, p. 233. -E. r. PATRWIU,
in», c. Smulţl, i. Couurluiu. - G.
POBORA�, inst. i. Olt. - AL. PO·
================== pagina 628 ==================
628
PROVERBELJ!: HUMÂNIL01"t
12989
12990
10 A alege, a tîrgui ce e mal bun.
20 Se g.ice în derîdere de unul care s'a dus la tîrg,
lăudându-se că va cumpără multe, ,:?i se întorce cu puţin,
sau nimic, sau ce-va prost; a ales până a cules. Acest din
urmă înţeles este cel mal obicinuit.
*
A rupe tirgul.
V. ALEXANDlU, Teatr.) p. 774.
A se învoi.
"S'a Înamorat de dornnişora, şi m'a rugat ca să intru În vorbă cu
d-ta ; Sel rupem tîrgul cum se di ce. » - Agachi Fiuiur, P 774.
Am vedut în tîrg de vindare.
A. PANN, tu, p. 109.
Când cine-va nu are un lucru. sau e pre sărac ca să
şi'l cumpere.
12991
N'o să O scoţi în tîrg de vindare.
A. l'ANN, J 1, Jl. 151. - HINŢE'
seu, p. 185.
12992
Pentru nevestă, care trebue să albă calităţile ce se
cer de o femee cu care trebue să ţie casă cine-va.
*
A se ajunge cu tîrgul.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 3tlJ.
- B. P. Hk'iDEU, Etyrn. Magn.,
p. 618.
A se învoi la preţ.
"Vreţi să sciţ1 ce caută l\'Iarghioliţa şi Nicu in dulap?. El ca­
ută să găsescă cele doue sălaşe de ţiganl pentru care el-vostră, ca
nisce părinţI bun], '/'IU v' aţi putut aju11ge (It i irqul ... Aţi Înţeles a­
cuma.» - Petra din casă, P: 059.
*6
12993 A ajunge (veni) la spartul tîrgului.
A. PANN, Il, p. 68. - HINTn:
seu, p. 2. - P. JSPIRESeU, Rev.
Ist., i, p. �26. - G. 1. MUNTEANU,
p.Î2.-T.CODREseu, Un'cal',XXlI,
p. 3. - VR. DAME,1\', p. 8\1 &
164.-T. JONEseu, III, p. 224.­
GAV. ONIŞOR, ]irof. c. Dobroeeţ,
j. V(/sln'ht. - G. POBORAN, ·inst.
.: /11.1-
================== pagina 629 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
In epartul tî1'gulul.
C2fl
----
lOR]). GOLESCU, 1Ylss. JI, p. 16.
TOC11W 'n sportul tîrguluz.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 69.
Veql [armaroc,
Adică după ce trece vremea cea cuviinclosă (Gor.ssotr) p. 16.
Se dice pentru cei ce vin în urma vremii (Gor.sscu),
p. 69.
< La sportul tîr'gulvi ÎŞI deteră în petic ca ţiganul care s'a innecat
în marginea gârleî.» - Uricar.
*6
12994 A face tîrgul altuia.
AL. POPESCU, înv. c. Cernica,
j. Ilfov. - G. POBORAN, inst. j.
Olt.
A se amesteca unde nu trebue.
*6
12995 Nu intra în tîrgul altuia.
GH. ALEXAN])HESCU, maqisir.],
Putua ..
*6
Nu trebue a intrâ în iîrqul altuia.
C. TEODORESCU, în», e. Cureesci,
j. Yasluht.
Nu te amesteca unde nu te privesce.
*6
12996 Tîrgu'i dă de cap.
E. I. P ATRICIU. in», e. Smulţi,
j. Covllduin. .
Adică el birue.
*6
12997 A fi tîrgul în jumatate.
GAVJ:. ONI:;;OR, praf. e. Avr-a­
mesct, j. Tutooa .
================== pagina 630 ==================
V. A. FORESCU, c. Dorna, j.
Suciana,
*6
12998 S'a dus la tirguelă,
Şi a mâncat o soponelă.
630
PROVERBELE ROMÂNILOR
TÎRGuIELA
Te al dus după folos şi te al ales cu pagubă.
TOCMALA
*6
12999 Pentru aşa tocmală aşa telal (misit).
V. A. FORESCU, c. Siănişora,
j. Suciaoa,
Ve41 Turc.
Acelaş înţeles ca la No. 13000.
TOCMELA
V. A. FORESCU, c. Foliicent, j.
Suciaoa.
*6
13001 Nu e bănuelă
Unde e tocmală,
t
t
1
�'
)
I
Vcdf a Bate, lttvo,el,r, Cap.
Xl, c: Ţeră, Vorbă.
E. I. PATlUCl'U, înv. c. Smulţ�,
j. Coourluiu:
ca la No. 12981.
\ve41 Tirg.
Acelaş înţeles
După trebă şi omul Însărcinat să o îndeplinescă.
*6
13000 Tocmala n'are mânie.
13002
Cine se bagă fără tocmelă
Ese fără socotelă.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 96.-
TI r �.��� .. 0_. �'r� n _.. T�.J. r, __ "'1 r::::.4
j
================== pagina 631 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTUl'\Ă, MESERII 631
Cel băgat fe'irr'i iocmelă
Ese fărr'i socotelă ;
Dar şi drept cine slujesce (servesce)
Du,mnecfei:i îl norocesce.
A. PANN, II, p. 57. - HINŢE­
seu, p. 16.
Pentru slugă şi stăpân.
*6
13003 Tocrnela n'are supărare.
G. P. SAL'VrU,înv. c. Srnulţ'i,
j. Covut·luiu.
VeqT Tocmaiă.
Acelaş înţeles ca la N o. 13000.
*6
13004 Bun la tocmelă
Reu la socotelă.
P. G.4.RBOVICEANU, prof. c. Şer­
bănesci, j. Argeş.
Pentru cel reu de plată ..
*6
13005 Tocmela în tîrg şi ursul în crâng.
Sem. Cenir. BIte. a. VII, prin
P. GARBOVICEANU, prof.
Veqt CI se Tocm), [',.3.
Acelaş înţeles ca la No. 2584.
13006
T'ocmela duşmănes că
Şi plata omenescă.
J ORD. GOLESCU, });[88. II, p. 114.
VecF Tîrg, (J se Tocmi,
Adică la tocmelă să ne sfădim, iar la plată să res­
pu ndem peşin (GOLESCU).
13007
Tocrnelă tigănescă
Dar (dară) plată ornenescă.
P. ISPIHESCU, Leg. I, 1872, p.
165. - HINTESCU. P. 188. - Al·
================== pagina 632 ==================
632
---�-
PROVERBELE ROMÂNILOR
*
Mat bine iocmelă ţigănescă şi plată nequs-
torescă.
ILIE TRIFU, c, Bncuresd,f Ilfo».
Vedî Obor.
Acelaş înţeles ca la N o. 13006. VerJl origina rJieel'iY
la No. 13012.
13008
Cască ochii la tocmelă,
Iar nu după ce te înşelă.
A. P ANN, Nastrat., p. 9.
Acelaş înţeles ca la N o. 11710, unde se giisesce ŞI o
snovă privitore la acesta \licere.
13009
Tocmela face tîrgul (negustorul).
S. 1. GROSSMANN, Dict., p. 164.
VeqI Cărău«.
Acelaş înţeles ca la No. 11404.
13010
*
De tocmelă.
Şezăt6re, r, p. 258.
VeqI Lege.
Acelaş înţeles ca la No. 12188.
<L'a bătut de tocmelă»,
A SE TOCMI
13011
Tocmescl pielea ursului şi ursul în pădure.
Sem. Cenir, Buc. a. VIII, prin
P. GÂRBOVICEANU, prof,
VeqI ToclIlJI/f, Urs.
Acelaş înţeles ca la No. 13006.
================== pagina 633 ==================
LEGI, ÎNVE'fĂTURĂ, MESERII
G33
*6
13012 Te tocmesce duşmănesce
Şi plătesce omenesce.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 133;
II, p. 8G; Fab. 1, p. 71. - HIN.
TESCU, p. 188. - V. SALA, dasc.
c. Colesc'l, comit. Bihor, Ungaria.
- Sem. Cenir, Buc. Cl. VIL prin
P. GÂRBOVICEANU, prof.
Acelaşi înţeles ca la N o. 13006.
MORTUL TOCMIT
Un ţigan Iăeş, de cort,
Avend să 'ngrope un mort,
Cu colivă de pasat,
Chemă pe popa din sat
Să '1 cânte ea p'un creştin
Să 'I facă tate deplin.
Popa dacă a venit
Nimic nu a zăbovit,
Şi a pus numai decât
Patrahirul după gât.
Ţiganul ce se rudea
Ne sciind câţi bant să "î de,
La popa cum s'a uitat:
«StăI, părinte, a strig-at.
«N u te grăbi pe tocmit.
<De vrel să 'ţi plătesc cinstit.»
Popa dise: «Peste tot
<Ar să dar numai un zlot.
<Ba, a dis, să 'mi rei un ort,
«Că este un ţigan mort,
«Şi nu făcea cât im) ceri
,NicI când era el viu Ierl. >
* *
:1:
Iată pildă să nâtosă,
Măcar că e mojicescă.
Căci tocmelu este sfântă
După cum proverbul cântă.
Te tocmesce d uşmănescc
Şi plăiesce omenesce.
A. PANN, Fab. I, p. 71.
*6
13013 Plecat să me tocmesc, dare-ar Dumnedeu
să nu găsesc.
r. ANTONESCU, elev. Se. Norm,
Bâr]. c. l'lăinesd,j.RimnicH-SMat.
Ve,,! Slugă.
================== pagina 634 ==================
634
PROVERBELE ROMÂNILOR
TOLBĂ
13014
A fi cu tolba în spinare.
FR. DAME, IV, p. 170.
Adică cocoşat.
TOPOR
Ve4' Chică, Cap X;
c. Codă, Copac, Dragoste,
lVluttl'e, Porc, Stejar.
13015
Topor timp la lemnar, fara spor.
IORD. GOLESCU, Mss. n, p. 69.
Adică lucru ce nu edupă cum se cade nu 'ţi aduce
nici un folos (G0LESCU).
*L'>
13016 Padurea de c6da toporului piere.
V. A. FORESCU, c. Folticen'l, j.
Suciaca.
*
Pădurea de iuparîece se-aspare.')
1. COYAN, praf. c. Ianina, Epir.
*
Pădurea rli ioporîsce s' aspare, nu di topor.2)
ILIE GHICU, prof, c. Samarina,
Epir.
Ve4' Pădure.
VecI' Secure,
lî Pădurea ele tooorisce (coda to noruluf ) se sucr ie,
G A VR. ONlŞOH, praf. c. Crânqu,
j. Tuiooa.
*L'>
13017 Toporul reu nime nu '1 fura.
I
J
,
ca la No. 942, la care se vor adaogă
de ai tel mai mult de cât de omul
10 Acelaş înţeles
aceste variante.
2° Să te ferescî
străin.
================== pagina 635 ==================
LEGI, ÎNVE1'ĂTURĂ, MESERIl'
Acelaş înţeles ca la N o. 12859.
635
13018
Hor! hor! hor!
Pentru o codă de topor.
A. PANN, III, p.122.-H[N-
1'ESCU, p. 75.
*6
Hor IHor IHor!
Pentru un topor.
V. SALA, dasc. c. Dudureasa,
comit. Bihor, Unqaria.
*6
ZorI Zor!
Pentru un topor.
V. SALA, dasc. c. Vaşeou, comit,
Bihor, Unqaria.
Ve'F Ciorooar, Sj'adă.
V'
10 A se certa pentru un lucru de nume.
20 Sau fără nici o noimă.
Beaucoup de bruii pOU1' rien.
Prov. Franc.
Much ado about nothing.1)
1'/'ov. Engl.
*6
13019 Din topor, topcrişcă.
P. ISPIREscl1, Rev. Ist. III, p.
:L6l.
*6
Din topor, toporisce.
A. COJOCARU, elev. Se. Norm.
BiM. c. Ţifesc'l, j. Puina.
Din tOPOT, toporisce.
Abececl. IlusiJ'. p. 26.
================== pagina 636 ==================
PROVER.BELE ROK"'NILOR
636
---------------------------------------------.-------
*.6.
Din topor, toporişte.
A. GORovEI, c. Fălticeni.], Su­
cuiva .:
Ve(1l Secure.
10 Din om ne-om; arată o scădere.
20 A se mulţumi şi cu puţin, mai ales daca nu poţi
face alminterea.
E de notat că cuvîntul toporişcă are în Transilvania
şi înţelesul de �Ar mic.
/
*.6.
13020 Din topor, macar toporîsce.
TEODORESCU - CHIRILEANU, înv
c. Brosceni; i. Sucîaoa.
Vc,ri Secure.
Acelaş înţeles ca la No. 13019 § 2.
*.6.
13021 A fi topor de 6se.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 148,
155 & 106; Il I , p. 120 & 125. -
HINŢESCU, p. 188. -- G. 1. MUN'
TEANU, p. 72.-1. IONEscu,lIl,
p. 19[, - FIt. DAME, J V, p. 171.
- E. 1. P ATRICIU, înt'. c. SmuZ.ţl,
j. C0V1wlu7u.
Au cădut t6te greutăţile în spinarea, pe capul cuiva.
Om dedat cu t6te greutăţile.
- Mar ar a-casă vre-un ajutor?
- Numai eu sunt topor de 6se.
A. P ANN, Edit· 1889, p, 148.
*.6.
13022 A'I face un topor.
DIM. '.!-'îCHINDEAL, Fab. p. 27
& 65. - G. POBORAN, inst. j. Olt.
- BAItONZI, p. 44.
A') juca festa.
« Atuncea epurile se deşteptă şi întinse fuga, aşişderea şi cerbul
scapă, atuncea leul s'au Întors undc'I aii fost lăsat epurile, dar reu
norocul, că epurile ''I-au făcui un topor', că au aflat numai locul unele
zăcuse, atuncea leul începând a'ş) linge buzele clăte�cu capul 9-ic��:
================== pagina 637 ==================
I
I
LEGI, ÎNVEŢĂTUR,Ă, MESERII
637
1
l'
1
f
s-
I
*6
13023 A fi ca toporul fără codă.
ALEX. BÂRSAN, stsul. c. Corbi,
comit. Făgăraş, Transiloania:
1° Adică fără ajutor de la nimeni.
2° Acelaş înţeles ca la No. 4021.
*6
13024 A sta cu toporul (barda) la brîu.
G. POBORAN, inst. jttd. Olt.­
Maiat· P. BUDISTEANU, c. Bucu·
resei, j. Ilfov. •
'I'ot-de-una gata la certă.
<E mereu Cît toporul la brHi, după mine. >
*6
1302,5 A fi cu toporul de brîu.
G. r. TOMEseu. înv. c. Broscart,
i Mehedinţi.
10 Acelaş înţeles ca la No. 13024.
2° Celuî care vorbesce aspru şi ne-cuviinotos.
*6
13026 A fi (se face) codă de topor.
FR. DAME, IV, p. 171.-E. 1.
P ATRICIU, inc, c. Smulţ), j. Co­
vUl·luitt.
*6
Destul am fost cadă 'n topor.
V. :SALA, dasc. c. Sudrigi'ii, comit.
Bihor, Ungaria.
Veqr Fădure.
Pentru cel care servesce de uneltă acelui care vre să
Iovescă într'un al treilea.
*6
13027 Se face cadă de topor să taie pădurea
din care se află.
Nrc, MATEESc.:U. înv. c. Movilita.
================== pagina 638 ==================
638
PIWVERBELE ROMÂNILOR
i
f
�
,
,
13029
Acelaş înţeles ca la N o. 13026, cu adaosul că, acel
în care lovim, ne este rudă sau prieten.
Veg.i Fabulele de la No. 942.
*6
13028 A fi (facut) (numai) din topor.
C. TEODORESOU, VIIV. c. Cursesci,
J. Vash[lg. - GR. ALEXANDRESCU,
maqist» .. J. Putna. - GAVR. ON!­
ŞOR, pl·Oj. c. Dobroveţ.j. Vaslu1u.
- M. CANIAN, public. J.. Iaşi.
*
Din top01',
GIt. JrPESCU, Iieur, Oraş., p.
lll. -FR. DAME, VI, p. 1.71.
10 Obiect lucrat Într'un mod grosolan.
2° Om prostolan, ne-ctoplit, bădăran; mojic.
*
A spune ca din topor.
P. ISPIHESCU, Snooe, p. 59. ­
G. POBORAN, inst. j. Olt.
10 Pe şleau, fără ocol, aşa cum este.
<Spune niţel cu moţ, Iar nu aşa odoronc-tronc ca din topor, dacă
vrei să te credă lurnea.» - P. ISPIRESCU, Sn. p. 59.
2° A vorbi ca un mojic.
TOPORISCE
Veq.i Topor, Cap. VI, c.
Toporisc«.
*6
13030 A O pune în toporîsce.
AL. V ASILIU, in». c. Tâtaresci,
j. Suciaua:
*6
A o pune în toporîşte.
A. GOROVEÎ, J. Suciaua.
Ved i No. 79]6.
1
1
1
================== pagina 639 ==================
LEGI, ÎNVETĂ'l'URĂ, MESEIUI
639
Sucîava, numai c6da c6sei; pe când în g.icerea identică
de la No. 7936, acelaşt cuvînt se referă la cada biciului.
TOPORîŞTE
TOPTAN
13031
Cu toptanul
Şi banii la anul.
A. PANN, Ediţ. 1889, p. 133; II,
86. - BIKTESCU, p. 188. - B. P.
HĂŞDEU, Etyrn. Magn., p. 1135.
Se dice despre cei grabnici a lua, şi greoi a da.
*Lo.
13032 Vinde cu toptanul
Să Ieă banii la anul.
Sem in. C. Buc. el. VIII, prin
P. OÂRBOVICEANU, prof,
Vinele pe datorie şi aJergă după bani până nu mai pute.
A TORCE
Ve(!i Culcare, Horă, Non!,
a VorbJ.
*Lo.
13033 T6ree, nu alta.
S. MIHĂILESCU. Şesăt., IT, p.
72. - A. GOROVEI, i. Suciaua,
Veql a Vorbi.
Vorbesce curgător şi la locul lui. Ve�1i N o. 6601.
c.
13034 T6reeţi, fete, torceţi, c'a murit Baba-
Clonta.
B. P. HĂŞDEU, Etyrn. Magn ..
r- 2275.
Acestă locuţiune provsrbfulă din Ardel este întemeiată
pe un basm în care Baba-Clonţa, )ul1g{t, secă, gheb6să,
================== pagina 640 ==================
640
PROVEl:BELE ROMÂNILOR
13038
o fiinţă mitică bine-făcetore care ajuta altă dată la un lu­
cru pe fetele cele nenorocite (RETEGANlIL, Poo, p. 51--59).
*6
13035 A t6rce cu cine-va.
G. P. SALvrC-, înv. c. Smttlţi,j.
Covurhtiu.
A :fi forte ascultător.
*6
13036 I-a tors mumă-sa pe limbă.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Pentru omul ne-vorbăreţ.
*6
13037 Nu 'i-a tors mă-sa pe limbă.
r. CREANGĂ, Amint. p. 137.­
FR. DAME, IV, p. 1fi7. - M. Ltr­
PESCU, înv. c. Brosceni.]. Suaaoo.
- C. TEODORESCU, înv. c. Pun­
gesd,.i. Vasluiu. - G. POBORAN,
inst. j. Olt.
6
Nu )ii-a tors nime pe limbă.
Şezăt6re, TI, p. 72.
ION u îl e greu să vorbescă,
2° Scie să 'ţi de respunsurile cuvenite; răspunde.
3° Nu rabdă spune tot.
«Nu mi-o tors mama pe limbă, am ars'o şi eu.' - I. CREANGĂ.
A'şî t6rce pe limbă.
V. ALEXANDRI, '['eatr., ]l. 921.
A se gândi înainte de a vorbi.
«De acu inainte să 'ţi iorci pe limbă când îi deschide gura ea să
vorbescl cu mine, au<ll tu?' - Florin şi Florica, I': 921.
13039
*
N'am tors pe el.
A. P ANN, lf, p. 108. - HINŢES'
CU, p. 51. - GR. ALEXANDRESCU,
================== pagina 641 ==================
LEGI, INVETATURA, MERER.II
641
Pote să se ducă, nu 'mi pasă.
*L:::.
13040 Parcă mî-a tors şi nu 'I-am plătit.
A. P ANN, Il r, p. 13. - HlNTES­
CU, p. 147, - G. BĂNULESCU, înv.
c. Pietroşiia, J'. Dimbooiţa.
Ve4'i Dator.
Pentru cel care stă supărat,
TORT
Vec)! l):fuYere.
*L:::.
13041 A fi cu gătul ca tortul.
Şezăiorea, Ll, p. 74. - M. Lu­
PESCU, ino. c. Brosceni, j. Su­
dava.
Adică slab, subţire.
TRAsURA
*L:::.
13042 Cu trăsura de la mă-sa.
(1. P. SALVIU, în», c. Smull!,
j. Covurl!tlu.
Adică pe jos, cu picîorele.
«Căletoresce Cit trăsura de la mit-sa. >
TREI
Yeq'i Cap. VIll, c. Trer.
13043
Trei-trei.
1'. JSPIRESCU, Leg. p. 24'i.
Arată un mers Încet.
,A doua �1i cîobăuaşnl se sculă de diminetă, Îşi spelă faţa la o
fântână, 181 făcu rlH!ă,eiunea. încălecă ne ))l�,l'tn(rR 1111 �i f'l"p':ţ,-frp1. rn e'e-
================== pagina 642 ==================
642
13044
PROVERBELE ROMÂNILOR
T6te lucrurile bune sunt trei.
Vointa Naţională, XHI, No.
3438 ..
Dicere Întemeiată pe vechea credinţă că cifra trei are
o putere deosebită de pildă: S-t Treime, cele trei ele­
mente, cei trei �ei mart din mitologia grecă şi latină,
cele treî Graţii, etc.
TRIER
*L:c.
13045 A'I băga la trier.
E. T. P ATRIOIU & G. P. SAL­
nu, inu. c. Smulii, i- Couurluiu:
Vecjl Para.
Acelaş înţeles ca la No. 12479.
Cu acelaş înţeles se mai dice în j. Covurlutu : a băga
pe cine-va la arie.
TURA
Vecji Para.
13046
*
1 s'a şters turaoa.
G. POBORAN, inst. [. Olt.
Vecjl Rublă.
Acelaş înţeles ca la No. 12207.
13047
Aşi pune turaoa.
FR. DAME, IV, p. 188.
Adică pecetea, isoălitura. Se dice mai mult în bătae
de joc.
13048
A juca tura.
Fa. DAlYrE, IV, p. 188.
Joc în care trebue să ghicescI pe ce parte va căde o
monedă ce se aruncă în sus. Acest joc se mai numesce
================== pagina 643 ==================
1
I
r s
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
Capita aut navia. 1)
Prov. Lat.
64-3
Când se povestesce despre o tocmelă sau alt-ceva, şi
povestitorul vre să scurteze povestirea, să nu spună t6te
amănuntele.
13049
*
Tura-vura.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi,
f CovHrluI1'.
UCENIC
Ve9' Dascăl.
13050
*
Ucenicul vre să înveţe pe dascăl.
GR. ALEXANDRESCU, magistt'.j.
Putna,
UN
Acelaş înţeles ca la No. 2229.
1
t
I
13051
Ve91 Dou!', Mână, Cap.
VI!J, c . Un,
Le,
Nu ieu unul, ci ieu doi.
s. FL. MARIAN, Nascere, p. 18.
Dic, în părţile Oraviţet, femeile daca ved, din întîm­
plare, în timpul sarcinei ce-va urît (om schiop, orb sau
alt lucru), spre a nu fi noul născut asemeuea.
13052
Le,
Nu ved unul ci ved doi,
S. FL. MARIAN, Nascere, p. 20.
In Bucovina, şi unele părţI din Transilvania, gic aceste
cuvinte femeile îngreunate, când ved un mort, spre a nu
fi noul născut galben la faţă.
================== pagina 644 ==================
*6
13053 Cându'i una, nu 'i numai una.
644
PROVERBELE ROMÂNILOR
t
G. P. SALvru, în». c. Smulii,
j. Cotrurluiu,
*6
Când î� una) nu"t numai una ci 's mat
multe.
N. MATEEsce, in», c, Moviliţa,
i. Puina.
*6
Unde'i una, nu'z numa; una.
E. 1. PAl'RIClu, înv. c. Smulit,
J. Couurluiu,
o întîmplare neplăcută, o nenorocn� nu vme mei o­
dată singură.
*6
13054 Tot unul şi unul.
GR. J1PESCU, Opinc., 56. - P.
ISPIRESCU, Leg., p. 142. - L
CREANGĂ, Amint., p. 1. -- Şezi!.
torea 1, p. 227.
VeqI Cap. VIIi, c, Un.
Adică aleşi pe sprîncenă ; care de care mal frumos, mal
voinic, mai bun, etc. A se adăogă la No. 9615.
13055
Una e una, dooe mai mult.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 11.
*6
Una 'z una, şi dou« 's mal, multe.
1. CREANGA, Poo. p. 190. ­
D-na Z. JUVARA, c. Fedesc'i, j. Tu­
tava.
*6
Una e una, doue (sunt) mat multe.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p 29, 57
& 174. - GAVE ONISOR, C. Do­
brovi!ţ, J. Vasluh!. - 'E. L PA­
rarcru, înv. c. Smulţ'i, j. Cov'ur·
liiiu, '- P. GÂRBOVICEANU, Pyof.
c. Schitu-Golesct, j. Muscel. - C .
.ALEXANDRESCU, . c. Alexeni, J. Ia-
1
t
,
I
1
================== pagina 645 ==================
LEGI, ÎNVEl'ĂTURĂ, MESERII
645
Una este (e) una, dor! (rloue) fac mai multe.
A. PANN, T, p. 170. - HIN­
lEscu, p. 196.
1 ° Adică mai bine cu siguranţă (GOLEscu).
2° Ca să se arate că, în vorbă, ne am depărtat de su­
biect.
3il Fără multă vorbă, hotărît.
«Mătuşă, seir ce'? una 'l una, şi doui: 's mai mulie ; lasă-mă în pace
că nu'mt v ăd lumea înaintea ochilor de necaz.» - J. CREANGĂ, Pov.
p. 190.
4° Mai mult de una nu se pote cu nici un preţ.
5. Pentru cel lipsit de ori-ce învetătură.
Numai pe dejte
Ori-ce socotesce.
Indata dice :
Una este tit/a, doe fac mai multe.
A. PANN, I, p. 170.
*6
13056 Le a dat tote pe (pentru) una.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Dobro­
veţ, j. Vaslu.i1�.
*6
Le a dat tote pe una, şi nid aia nu e bună.
Z. JUVAHA, c. Fedesci, .i. Tu­
tova.
Le el elat t6te pe una Şl nicI, (macar) aceea
nu e bună.
T. CHEANGĂ, Po». p. 86. - Şe­
zâiorc«, p. 101.
1 il Când jertfesc! tate pentru un lucru.
2° I s'a înfundat.
3° Când, jertfind tate pe un lucru, totuşi nu te alegi
cu vre un folos.
Intelesurile 1 il şi 2° S8 aplică numai la varianta întâî.
«Şi temeudu-sc unpăratul să nu i se întîmple ce-va reu, a făcut
sfat şi a găsit eu cale să deie fata după feciorul moşneguluî şi indată
a. �i. tiimis'o. Căci şi impăratul, cât era de împărat, le eli/duse tote pe una
================== pagina 646 ==================
646 PROVERBELE HOMÂNILOR
*b.
13057 A sci una şi bună.
V. II LEXAKDHI, Teatr. p. 825.
- P. ISPIRESCU, Leg. p. 125. -
Şeeât., I, p. 161.
*b.
A �ine una şi bună.
GAVR. ONItjOR, praf. c. Dobro­
vet, j. VashtJ:. - 1. CREANGĂ, Poo,
p. 76.
A ave o părere hotărîtă pre care nume şi nimeni nu
poto să o sdruncine.
<Să'i fi dis tată lumea că'f urît şi obraznic, ea ţinea una şi bună:
că băîet ca băretul ei nu mai este altul.» - 1. CREANGĂ.
13058
*
Una mie, una ţie.
D
Ena mu che ena su:
V. ALEXANDRr, Teatr., p. 39.
10 O dreptă împărţelă, cât lea unul Iea şi altul.
2° Pe aceeaşi treptă socială, egali.
Varianta a doua ne dă dicerea originală grocescă de
unde se trage cea românescă,
"Dar înţelegeam egalitatea cu boierii cel mari adică sa fiii ena mtt
chena su cu vornicul Hirzobeanu ... dar nu egalitatea cu ... badea
'I'rohin văca.riul.» - V. ALEXANDHI, p. 39.
13059
Una ţie, doue mie.
V. A. URECHIĂ, Cono, tu»;
XXI, p. 1105.
Când unul îşi face partea leului.
*b.
13060 Una şi cu una face d oue.
A. PANN, I, p. 171. - H1Nl'ESCU,
p. j 96. - E. 1. P ATRICIU, iu», c.
Smulţt, j. Coourluiu.
Ve<f! Dou2.
================== pagina 647 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MJ,:='S=ER=I=-I __
647
2° Pentru înveţătură. Iriţeles dat de A. Pann, dar puţin
obicinuit.
13061
Tu scii una, doue,
Eu sciu păn la noue.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 174;
I, p. 171.-HIN'l'ESCU, p.195.
Când unul vre să arăte că scie mai multe sau mai bine
de cât altul.
13062
Nu scie una dooe.
rORD. GOLESCU, Mss. II, p. 51.
Se gice pentru cei ce nu vor să scie de nimeni (Go·
LESCU).
*L:,.
13063 Nu se face cu. una cu doue.
C. NEGRUZZI, I, p. 172. - L
CREANGĂ, Con». Liter., V. p. 134 ;
Amint., p. 16; Pov., p. 142. - P.
ISPIRESCU, Leg., p. 83. - S. FL.
MAIUAN, Tradiţ., p. 122. - GR.
ALEXANDRESCU, magistr. J. Putna.
-- C. TEODORESCU, tno. c. Cursesci,
j. Vasluiu.
Adică repede, uşor; trebue sîrguinţă şi chibzuială.
«Lucru reu nu piere cu una cu două. > - T. CREANGĂ, Amint., p. 16.
dlfulţl trăgeau nădejde să'l lea de ginere, dar flăcăul era chitit la
capul seu şi nu se da cu una cu două.» - 1. CREANGĂ, POV. p. 142.
«Nu'l prinde cu una cu două»
« Nu vet scăpa cu una cu doue.»
«Lucrul acesta nu se face cu una cu doue.»
*1:::.
13064 Nici una, nici doue,
I. CREANGĂ, Po»., p.159. Conv.
Liter., XI, p. 27. - G. POBORAN,
inst. j. Olt.
================== pagina 648 ==================
648
13065
l'HOVERBELE ROMÂNILOR
*
A fi una şi jumătate.
Adică om şiret, deştept.
13066
*
Din una din alta.
P. rSPIRESGU, Rev. Ist., nr, p.
162.
Din vorbă în vorbă.
13067
*
Până (la) una alta.
1. CREANGĂ, Poc., p. 74. - P.
ISPIRESGU, Leg., p. 85.
Până atunci şi pentru mai mare siguranţă.
«Ei sunt în adevăr VOIniCI, adăogă ea, Însă cu vrerea lUI Dumuedeu,
pote îi vef birul. Dară până una alta ascunde-te, vai de mine, unde­
va, să nu de smeul peste tine, în casa lui, că e năbădăros, şi se face
leu paraleii.» - P. lSPIRESCU, Leg., p. 85.
13068
A face una pentru alta.
r. CREANGĂ, Po». P: 196. - Cro­
nica Anonimă, Rev. Isi.
I
A Întorce ne-ajunsul, răul, lovitura ce ni se aduce, ce
ni se dă de ore-cine.
«Vre să facă şi el una pentru alia.»
Se c;lice de cei ce fug de la meşteşug, ne-isprăviţi la
13069
UNDREA
Am învetat la undrea, ce volu să sciu
de durnneta?
IORD. GOLESGU, Mee. IT, p. 3.
- Pv Isrrazscrr. Rec. Ist., 1882, p.
231. - B. P. HĂŞDEU, Etym. Magn.,
p. 1174.
!
J
1
1
================== pagina 649 ==================
13070
LEGI, ÎNYEŢĂTURĂ, MESERII
UNELTĂ
*
A fi (se face) unelta cui-va.
649
Vedr Pădure,
Acelaş înţeles ca la N o. 1;1026.
A UNGE
Veql Crtsore.
*L:,.
13071 Unsă'], me ?
JUL. GROFŞOREANU, in». c. Galşa,
comit. ATad, Ungaria.
Când cine-va vroesce să fure şi altul îl observă, îl pune
acestă întrebare.
Ce e unsuros trebue şters, să nu se mai vadă unsoroa.
De aci s'o ştergă ca să nu o mal vadă stăpânul, s'o fure.
13072
Dacă o ungi merge mai bine.
A. PANN, TIr, p 28.
Acelaş înţeles ca la No. 12419.
UNs6RE
* L:,.�
13073 II uns cu tate unsorile.
A VR. COReEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Se dice despre unul care a păţit multe, şi bune şi
rele, şi scie multe.
URSAR
*L:,.
13074 A fi ursar.
================== pagina 650 ==================
*L:o.
13075 Numai urzala de el.
650 _
l'ROV.B:RBELE ROMÂNILOR
URZELĂ
E. 1. PATRlcIU, înv. c. 8mu1tt,
j. Couurluiu,
Pentru omul slab.
A URZI
Veq'i Cap. XlI, c. Tăcli".
VACAR
Vedt Cărturar, Frumos, Gă­
ină, Slug{7, Urs.
13076
S'a mâniat ca văcarul pe vacile satului.
J ORD. GOLESCU, 1VIss. II, p. 64.
Se diee pentru cel ce cu mânia lor nici o vătămare
ne face, ci mai ales pe însuşî ei vatămă (GOLESCU).
*L:o.
13077 Văcarul (văcarîul) s'a măniat pe nevestă
şi nasul 'şi-a tăiat.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 101;
IIl, p. 16. - Y. :-lALA, dasc. c. V.­
Sohodoi, comit. Bihor', Ungaria.
Vacar care se mânie pe nevestă şi 'şI[ tale
nasul.
HINŢESCU, p. 198.
Se mânie oăcaru! pre sat, satul nu scie
nimic.
C. NEGRUZZI, I, p. 250.
A se boeumfl« ca va carul pe sat, când nu'I[
da?' lapte cu păsat.
LAURJAN & MAYTM. T n 9llQ
!
t
j
================== pagina 651 ==================
·.
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
*6
S'a mâniat (sU1Jerat) ca oăcaru pe sat.
651
TULIU GROFSOREANU. in». com,
Galşa, comit. :1rad, Ungaria.­
lLIE Hociorx. c. Selişte, comit.
Sibifi, Ungaria.
.. '
E. J. P ATRWIU, in». c. Smvi('!,
i. Conurluiu, - Sem. C. BHc. Cl.
VII, prin P. GÂRBOVICEANu,proj.
*6
S' a mdnud. ca, oâcaru pe sat.
I. DONcA, elev. Se. Norrn. Beri.
c. Câria, [. Tuiooa.
*6
Ş' a măniat (supercd) căcarul pe sat.
P. ISPIRESCU, Leg. r, 1872, p.
169. - HINŢESCU, p. 198. - V.
I"ALA, dasc. c. Petrosa, comit. Bi­
h01', Unqaria. - FR. DA/.U;, IV, p.
206.
*6
S' a mânia: uacarul pe sat.
A VR. COReEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat. - V. A. FORESCC c. Foi­
ticeni, j. Suciaua. - M. CANIAN,
public. j. IaşI.
*6
S'« mâniat văcarlul pe sai.
'�,
Vedî Sat, a se Tă/a.
Despre cei ce se supără, fără temeru, pe cel mal putern icl
cari nu iMI în semă supărarea lor.
POVESTEA VORBIt
Un vă car adese tot se mâniă
De care săteuiî nimic nu soia.
Aşa el, odată, rar s'a mâniat
Şi o <li Întregă nimic n'a mâncat.
Sera, daca vine la nevesta sa.
Cu părere 'n capu'I că Iumit '1 păsa,
o 'ntrebă diceudu'I: Ce diceă prin sat?
Le pasă de dînsul căci el n'a mâncat?
Nevesta lUI care era ca şi el,
Pre cu minte mare, ca de copăcel,
T", _1'_ T>v,-, • -
================== pagina 652 ==================
652
PROVERBELE ROMANlLOR
«Că câţl inşi cu carul pe la nOI trecea:
« Asnpră'mj nicî ochit nu şi '1 întorcea:
«Ci 'ŞI hicîură caii, boii îşi bătea,
«Ca când de la diuşi) necazu 'şi scotea.
«Fie, el îl dise, eu IlU me împac,
«N u mănânc nici mâine, ca să văd ce fac. >
Aşa el se duse ca un sec şi prost.
Sera iar Întrebă ce au dis de el,
Şi ea îl respuude tot în acest fel.
El Iar să 'ntărîtă cum o audi :
«Şi nu mănânc, dise, nicf a treia di.>
Da.r resbindu'I fbiTlea n'a mal într�bat,
Ci îi păreă miere codrul cel uscat.
A, PANN.
*L.
13078 Dă măciuca în mâna vacaruluî,
A. Orocotu, stud. j. Dorohot.
Veq'î r:tolJlagJ Sabte.
Adică puterea în mâna celut prost şi sălbatec.
VADEA
*L.
13079 Cel ce plătesce la vadea capetă şi altă
dată.
-�
GR. ALEXANDRESCU, rnag'Îstr.j.
Puina.
*L.
Cel ce plătesce la oădea capetă şi oliâ dată.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipooa,
j. Vaslu1u.
Ne învaţă să plătim cinstit şi la vreme datoriile n08-
tre ca să nu ne mâncărn cinstea.
VAMĂ
13080
A trece prin vămile cucului.
o. COŞBUC, Epoca, TII, No. 630.
A fugi fără a :fi vedut,
Cucul nu plecă din ţer�t în stoluri, ca alte păsărf, dar
unul câte unul ast-fel că migratiunile lui se fac pe ne­
."imt.itA
================== pagina 653 ==================
13081
LEGI, ÎNVEŢĂ'l'URĂ, MESERII
A cătă vama cucului.
G. COŞBUC, Epoca, III, No. 630.
Adică un lucru care nu există.
VApSEA
Ve<F Orb.
13082
El într'un fel o ursea
Şi alt-fel eşi la văpsea.
A. P ANN, II, p. 163. - HINTE­
seu, p. 197.
Când nu ne iese un lucru după, cum credeam.
13083
A eşi alt-fel la văpsea.
A. PANN, I, p. 77.
*
A nu eşi la văpsea.
G. POBORAN, insi. j. Olt.
A nu isbutt precum credeam, a fi înşelaţi în aşteptă­
rile nostre.
Eiî când le făceam acestea gândeam că mă folosea
Dar acum văd fără veste eşind altfel la văpsea.
A. PANN, I, p. 77.
*L;,.
13084 A'l sc6te la văpsea.
G. POBORAN, inst. c. Slatina,j.
Olt.
Ve41 Se/mut.
Acelaş înţeles ca la No. 12867.
Când se greşesce ce-va se «;lice: «taci, nu e nume că
ese la văpsea.
A VÂPSI
13085
Dacă nu scii să văpsesci
Nu te pune să mănjesci.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 10; I,
u. 51. - HIN'fESCU, p. 198.
================== pagina 654 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOH
654
--------------------����----------------
*h.
Dacă nu sciz să uopsesci
Nu te apuca să mâny'esr:l.
GH. POIENAHu, ing. c, Rassa, [,
Ialomiia. - Scol. Norm. Inv. Cl.
VI, prin P. GÂHBOVICEANU, prof'.
10 Nu te apuca de o trebă daca nu scit să o faci cum
trebue.
2° Sfat ce se dă mai ales celor mincinoşi, <,
��
VAS
Veqr Cap. VIl, c. Vas.
*h.
13086 Vasul cu doi cârmaci se Innecă.
Vedî Cârmacl'u.
GR. POIENAHu, ing. c. Rassa,
i- Ialomiţa.
Acelaş înţeles ca la No. 11414.
VATRAlu
Veqr Traru,
*h.
13087 A toca pe vătraiu.
1. IONESCU, Cart. Cit., TU, p.14.
- E. 1. r ATlUcIU, înv. c. Srn1tlţ'l,
J. Couurluiu. - G. POBOHAN, inst.
j. Olt. - EM. POPOVICI, in», c.
Ctocănesct-Mdrgineni, j. Ialomita,
- DOBHE IvIARTNESCU, în». c. Pir­
»uIioeu, i- Argeş.
A toca pe oâtrori«.
G. 1. MUNTEANU, Jl. 121-
Se gice despre omul forte sărac şi leneş care şede în
totă bună vremea.
VENIT
13088
De ai venituri mititele
Mal opresce din măsele.
A. PANN, I, p.130; Ediţ.18i:39,
p. 50. - HIN�SCU, p. 200.
================== pagina 655 ==================
LEGI, ÎN\ETĂTURĂ, MESERrr
--------
De a� venit�W'l mititele
Mes6ră-te de pe ele.
655
r. G. VALENTIKEANU, p. 30.
Să cheltuim după mij16cele nostre ŞI să fim preve­
�etorl.
POVESTEA VORBI!
In Ţarigrad este un han (audim),
Cărura turcesce '1 dic : sanchi-edim.
Fiind că acela care l'a făcut
Pre sorao fusese, cu nici un avut,
Făr' de venit mare, cu câştig puţin,
Işl ţinea vieta ca toţj cum ş'o ţin.
De cât pe nimicuri bani nu cheltuia,
De şi 'j dicea gândul ce vedea să iea ;
Dar cu 'nfrînare mal mult petrccâud
Işl stăpânea pofta În sine dicend :
Pe cutare lucru atât o să dau,
Când pociu făr' de dînsul pentru ce să '1 ieau ?
Ia să pui ii eu bine banit cel de dat
Şi să dic în gânelu'ml că ram cumpărat.
Când mergea în pietă şi vedea vindărî
Pometurt, dulceturf şi alte mâncărj
Intreba ele tate cu cât se vindea
Şi numărând preţul ce era să ele
Intr'o altă pungă băgând îl strângea
Şi 'J lăsa intr'insa, nu '1 mat atingea,
Dicând Întru sine: iacă că luaitl
Şi dic (sanchi-edim) ca când şi mâncaiu
Ast-fel el tot strînse până grămădi
Şi'n Tarigrad hanul, cum am dis, clădi.
A. PANN_
Gouuerne ta bouche selon ta bouche.
Prov. Franc.
Fare i bocconi a mieura della boeea.!)
Prov. Iose.
Man muss das lYlaul nach der Tasche riehten.2)
Prou. Germ.
1) A face lmbucătură după mesura gurel.
2') rr ..... h .. "" "'";:; J .. ': ��.�...l •• _':' _"' __ .1
================== pagina 656 ==================
�-
656
PROVEHBELE ROMÂNILOR
211en moei de tering naar de nermq zetten.1)
PTOV. Oland.
Mân maa (skal) sadte Ta:n:ng eţter Na:ring.2)
PI'OV. Danez.
Man maste ratia munnen el te}" matsăcken.3)
PTOV. Svedes.
Işten ar/mase dl:şten artsin.î)
PTOV. Tw·c.
VERDE
*L':.
13089 A trăi (a o duce) verde cu albastru.
G. POBORAN, insi, J. Olt.
Acelaş iuţeles ca la No. 8408.
VEŞCA
Ved: Sită.
I
1
Veqi Targlf.
Veqr Vizitii'.
Acelaş inteles ca la No. 1233.
Vccj! Targă.
A. PA1lN, I,p. 132. -HIN'j,'mau,
p. 191.
Trage ne-încetat
Vetrela pe uscat.
VEZETEO
VETRELA
13090
') Trebue sa potrivesc'( cheltuiala mâncărei după hrana (care o al).
2) Idcm,
3) Trebue sa 'ţi potr ivcsci gura după sacul cu mâncare.
4) Din lucru de nu 'ţI prisosesce, diu dinţi mar opresce.
================== pagina 657 ==================
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, Ml!:Sl!:RII
A VINDE
657
13091
Vedf C,-ădilZar, t1:fi7tte.
Nu vinde ce nu '1 al teu
Să nu 'ţi vie 'n urmă reu.
A. PAKN, tr, p. 69.
*
Nu vinde ce nu e-al teu
Că pe urmă 'fî pică greu.
GR. ALEXANDRESCU, magistr. i.
Pntna.
Adică să fii cinstit daca nu vrei să o paţf.
*D
13092 In dioa de Pascî s'a dus să, vîndă fasole.
V. A. FORESCU, c. Folticenf, j.
Suciaoa,
VelF Cap. VIII, c, Fasole.
Când faci un lucru În afară de vreme şi nu o ne­
merescî,
13093
E lesne de vîndut ş'anevoe de cumperat,
.,A. PANN, l l, p.69.-HINŢE­
seu, p. 200.
E lesne de vindut, clar aneooe de cumpero».
P. ISP;RESCU, Rev. 1st. Il r, p.
377.
Prin urmare să păstrăm ceea ce avem.
13094
Unde n'am trebuinţă nici nu vînd, nicl
nu cumper,
A P A.N�. Ediţ. : 889, p. 175;
If , p. 69. - HINŢESCU, p. 192.
10 Acelaş înţeles ca la No. 13093.
2° Pentru cel care nu vre să se amestece Într' o afa-
================== pagina 658 ==================
658
13095
PROVERBELE ROMÂNILOR
A vinde cum a cumperat,
G. 1. MUNTEANU, p. 72.
o vînd în cât am cumperai' o.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 954.
Ved i ti CUll/pera.
Acelaş înţeles ca la N o. 11704.
13096
Vînd pe mumă mea cam scump, ca ni­
meni să mi-o cumpere.
IORD. GOLEsau, Mss. II, p. 21.
Ve4' foII/mii.
Se �ice pentru cel ce nu vor să vîndă lucrurile lor
(Gor.usou).
Ve<;11 şi No 10347.
*
13097 Vinde şi pe tată-seu.
T. SPERANŢĂ, rrr, p. 244.
Om rel'i, şiret.
13098
*
Te vinde fără bani.
13099
Acelaş înţeles ca la No. 13097.
*
A vinde cu ardeiu (ardeiat).
Adică scump.
VINQETOR
13100
*
Vîndetorulut tîrgul îi dă de hac.
('R. ALEXANDREsau, maqist». j.
Pu.tna.
Adică îl birue.
================== pagina 659 ==================
Şi cu vîrf şî 'ndesată.
IORD. GOLESCU, ]Jfss. n, p. 97.
13101
LEGI, ÎNVEŢĂTURĂ, MESERII
VIRF
659
*6
Cu vîrf şz îndesat.
1. CREANGĂ, Amint., p. 40.­
HINŢESCU, p. 15\;l. - FR. DAME,
II, p. 169; IV, p. 226. - GR.
ALEXANDRESCU, maqistr. i. Putna.
- 'fEODORESCU,CHIRILEANU, înv.
j. Suciaoa.
Adică baniţa.
10 Se dice pentru cei ce nu se mulţumesc cu mal
puţin şi vor să îea tot mai mult (GOLEscu).
2° In deosebi mai mult de cât li s'a dat, de cât li se
cuvine, cu prisos,
<lea răsplătit cu vîrf şi îndesat. >
o cerI rasă şi 'nfinată
O dat cu virf şi 'ndesaiă
HINŢESCU.
VIZITIO
Veq.r Slugă.
13102
Cărrna vizitiulul, frîul se înţelege.
IORD. GOLESCU, Mss. IT, p. 36.
Adică stăpânul .cu frîul în mână să ocârmuîescă (Go­
LESCU).
13103
*
Ni91 salcea drecu di casă, nicî sinşudlu
om di" mesă.')
I
I
C. IONESCU, prof, c. Necesta,
Macedonia.
Vedr Boer, Cer, Grindă,
M�iic, iVetot, Salct«.
Acelaş înţeles ca la N o. 10309.
t-, l'I.T' �
================== pagina 660 ==================
660 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
13104 Vezeteul cel prost bate calul cel bun.
V. A. FORESCU, c. Folticeni; [.
Suciara,
Când stăpânul e mal prost de cât sluga sau supusul
seu.
1
13105
Nu'I bine să te pui vezeteu la cai albi
şi slugă la femel.
1. CREANGĂ, ro« p. 107.
i
e '
ti
I
I
I
I
I
!
!
VegI Slugă.
Acelaş înţeles ca la No. 10693.
VOCAT
Ve(!'! Avocat.
ZĂNAT
Veg'i Meurie.
*6
13106 Nu'i zănat
Fără halat.
A VR. CORCEA, paroh; c. Coşieiu.
Banat.
Se dice când cine-va începe o trebă ore-care fără a
dispune de mij16ce îndestulătore.
In dialectul din Banat, zănat însemneză, meserie şi
halat, uneltă de lucru.
*6
13107 - Tot natu
Cu zănatu.
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşieiu.
Banat.
Fie-care cu meseria, cu chemarea sa.
ZAPIS
================== pagina 661 ==================
LEGI, iNVi!:°fĂTURĂ, ME�ER1[
----------------�
661
----
13108
Cu zapis nu se ţine casă.
A. PANN, IL p. 102. - So I.
GnoSS:MANN, Dici· p. I2B
Ci cu bună înţelegere între soţ!.
A se vede în A. Pann, II, p. 98-102, o snovă pnvl­
tare la ace stă dicere.
ZIDITOR
Vedi Cap. VI, c. Pară
ZLATAR
*D.
13109 A fi zlătar.
'1'. BĂLĂŞEL, preot. c. Stefănesci
j. Vâlcea.
Ati om murdar, soîos, cu perul lung, încâlcit şi mur­
dar, lăsat in plete lungi şi unse pe umerl.
Acest nume se da ţiganilor carii odinioră adunau aur
din nisipurile aurifere ale rîurile nostre, ca de pildă
Oltul.
ZUGRAVIT
*D.
13110 Par'că e zugrăvit.
G. P. SALVfU, in». c. 8m�tlt'l,
i. Coirurluiu,
10 Când unul remâne încremenit, înlemnit de frică, de
mirare, etc.
2° Arată frumuseţea unui om..
FlNELD: VOLl':MULUI AL CINCILEA.
================== pagina 662 ==================
1
1
A,
A,
(
A,
1
Abi
J
AbI
(
J
Ac,
t
4
r
�
.Ţ
a
CI
[:
.il
8
A-Cl
s
a
5
Acăi
Acai
3
Ace.
4
Acel
Acel
Acel
================== pagina 663 ==================
GLOSAR
R OJM:Â.N"O-PRAN"OES*)
A
A, auxiliaire du [utu»: preseni
forme elideo pour va, p. 14,9.
A, pr. dem. fem. elle, la, celle, p.
218. 266. 269. 298. 412. 539.
603. - PI. ale.
A, pr. dem. (em. pl. pentru ale,
les, celles, p. 270.
Abate Ca se), v. j'. s'ecarter, p.
123.
AbIa, aâ». a peine, p. 206. !I de
abia, a peine, presque pas, p.
149.
Ac, s. n. aiguille, p. 1. 2. 3. 4.
5. 6. 7. 8. 89. 216. 303. 484.
495. 612. II a căut« acul în ca·
j'ul cu [en, chercher une ai­
guilJe dans une botte de foin,
. p. 5. II ca prin urechile acului,
a grand peine, p. 7. 1/ a sta pe
ace, rester sur des epingles,
p. 8. II până la un cap de ac,
jusqu'ă une t{>te d'epingle, p.
8. - PI. ace.
A-casă, adu. a la maison , chez
soi, p. 208. 531. 575. 603. II de
a-casă, de Ch8Z lui, p. 48. 49.
520.
Acăţa (a), v. accrocher, p. 134.
Acaţă (a se), v. r. s'aecrocher, p.
347. 596.
Aceea, pl'. dhn. r. celle·la, p. 75.
419. 537. 645.
AceeaşI, pr. la meme, p. 75.
Acela, pl'. dem. cela, p. 340.
Acela, pr. dcm_ f- celle, p- 421.
Acela, adj. et pr. dem. celui, p.
256. 352. II celui-la, p. 2. 18.
125_ 285.
Aci, ad». ici. II d' aci nainte, do re .
navent, p. 548.
Acolo, adv. Ia, la-bas, )1. 24. 44.
67. 121. 198. 281. 458. 513.
Acoper!:(a), v. cacher, couvnr, p.
208.
Acru, aclj. aigre. II lapte acru, Iait
caille, p. 108. II îi e in-ima acră
de, il ne peut pas souffrir. il
en a assez, p. 313. - Fern.
acră; pl. acri, acre.
Acum, adv. a present, maintenant,
p. 21. 22. ] 52. 170. 195. 343.
406. 575. 683.
Adălmaş, s. m. vin bu a la con­
clusion d'un rnarche, p. 8. ­
Pl. adălmaşe.
Adaoga (a), v. ajouter, p. 574.
Adesa, adv. souvent, frequsmrnent.
1/ odesa oTi, souventes fois, p.
363.
Adese,adv. souvent, frequernment.
1/ adese-ori, souvent, p. 364.
Adever, s. n. veri te, p. 283. 584.
1/ voritable nature, p. 505. -
Pl. adeverUTi.
A�I, arlv. aujourd'hui, de nm;jours,
p. 67. 93. 240.
Adorml (a), v. endormir.1I dead01'­
mit, pour endormir, p. 511.
Aduce (a), v. apporter, p. 187.
228. 520. 1/ amener, tirer, p.
================== pagina 664 ==================
ADU
- 664-
ÂMB
121.11 procuror, p. 28. 50. II ra­
mener, p. 49. II a aduce din
condeh'i, faire facilement une
chose, p. 20l. 11 reduire p.
547.
Aduna (a), v. amasser, p. 9. 10.
11. 54. II ramasser, p. 245.
Aduna (a se), v. r. s'amasser, p.
609.
Adunat, adj. arnasse, p. 11. - Fern.
adunată; pl. adunaţi, tulusuiie.
Afară, ad». debora, hors de, p.
68. 69. 217. 218.220. 258. 272.
530. II (! da «[ară, chasser, p.
522. II din afarâ, en dehors, p.
600.
Afla (a), v. trouver, rencontrer,
p. 4. 135. 216. 278. 317. II de
couvrir, connaître, p. 505. 576.
II obtenir, p. 117.
AIIa (a se), v. 1'. se trouver, p.
63'1.
Afund, aclv. au fond, p. 49.
Afunda (a), v. boucher, p. 613.
Agerime, s. f. promptitude, rapi-
dite, p. 67.
Agonisire, s. f. profit, gain, acqui­
sition, p. 11.
AI, dct. m. pl. les, p. 62; passim.
Ala, pr. dem. ceHe·la, p. 62. 645.
II la meme, p. 410. - Pl. alea.
AicI, adv. ici, p. 394.
M-I-aItă, p1". dcm. l'alltre, p. 293.
Ajunge (a), v. p:1l'venir, atteindre,
p. 303. 471. II parvenir, deve­
nir, p. 114. 447. II atteindre,
attraper, p. 382.11 devenir, p.
509. II en arrlver a, p. 194. 229.
238. 420. 533. 546. 547.11 :uri­
ve1', p. 328. 453.628. II arriver,
atteindre, p. 236. II suffire, p.
278. II a ajunge de poveste, !ieu
commun, devenir la fnble de,
p. 511. II a ajunge în d6ga cui­
va, ressembler it quelqn'Lln (en
mauvaise part), p. 276.
Ajunge (a se), v. j'. s'nt.teindre,
se rejoindre, p. 537. II a se a­
junge cu p1'eţul, s'entendre, se
mettre d'acord, faire un mar·
che, p. 628.
Ajuns, adj. arrive, parvenu. II în
de ajuns, suffisamment, p.351.
II deajuns, sllffisaml11ent, p. 269.
35l.
Aiuta (a), v. aider, p. 150. 549.
celui, p. 57. 162. 368. 558; pas­
sim. - Pl. ăi.
AI, p1·. dem. ce, p. 30. 143.
Ala-I-alt, pl". dll1n. l'aurre, p. 450.
- Pl. ăi-l-alti.
Alb, adj. blanc, p. 11. 12. 13. 54.
99. 339. 363. 441. 472. 600.
660. II nici albii, nici neqră, sans
discuter, p, 13. - Fern. albă ;
pl. albi, albe.
Albastru, adi. bleu, p. 370. 656.
- Fern. albastră; pl. albaştri,
albastre.
Alb) (a se), V. 1'. se blanchir, p.
339.
AlcătUI (a), V. composer, rediger,
apprendre, p. 254.
Aldămaş, s. ·m. vin bu a la con·
clusion d'un marche, p. 13.
Alege (a), V. choisir, p. 182. 279.
II separer, p. 496.
Alege (a se), v. 1'. se separer,
pouvoir etre separe, trie, p.
154.
Alel'ga (a), v. courir, p. 194. 245.
368. 400. 553.
Alerga (a se), v. 1'. se poursuivre,
p. 537.
Ahis, adi. d'elite, rernarquable ,
p. 602. - Fem. alesă; p\. aleşi,
alese.
Alfa, s. f. alpha, premiere lettre
de l'alphabet grec. II {f, fi alfa
şi ome.g(l, etre tout (le com·
mencement et la fin), p. 13.
Alt, adj. et Jl1"on. ant1'e, autre
chose, p. 9. 10. 76. 100. 109.
115.128.187.191211; pas·
sim. II alta, autre chose, p.
133·639. - Fem. alta; p\. alţi,
ctUe.
Alt-fel, ac/v. alltrement, p. 653.
Altolu, s. n. gr· ffe, ente, p. 585._
- P\. altorul·i.
Altora, gen. et dat. pl. de alt, des
autres, auz. antres; passil11.
AltUia, gen. et dat. s. de alt, d' alltrui,
� autrui; passim.
Alun, S. 1n. courdrier, noisetier,
P. 533. - PI. aluni.
Amar, adj. amer, p. 93. 218.353.
II triste, desagreable, p. 108. II
foc şi amal', rien de tout, p.
108. - Fem. amară; pl. amari,
amare.
Âmbla (a), v. [Mold .. et l'rans.],
================== pagina 665 ==================
AMÎ
- 605-
AŞA
Amindoi, ad]. et pron. tous les
deux, l'un et l'autre, p. 300.­
Fem. amîndoue.
.Amu (de" ado. dorenavent, p. 548.
Amuţl (a), v. se taire, p. 90.
An, s. 'III. an, anneo, p. 24. 47.
48. 49. 449. II an, il y a un an,
p. 152. II la an, dans un an, p.
153. 639·11 eu. anii, avec l'âge,
p. 515. - Pl. ani.
Andrei, s. 111. Ar.dre, p. 24R.
Anevoe, adj. difficile, p. 245. 657.
Anevoe, odo. difficilement, p.112.
156. 157. 291. 300. II cu anevoe,
difficilement, p. 89.
. Anevoie, adj. difficile, p. 303.
Anevoie, ad». difficilement, p. 87.
H·6. 103. 571-
. Antal, S. n; Iut, futaille, p. 14.­
Pl. antale.
Anterţ, 8. m. il y a dsux ans, p.
153.
.Apă, S. f. eau, p. 33. 62. 112. 186.
187. 188. 203. 204. 205. 230.
272. 284. 285. 392. 395. 443.
496. 544. 549. 577. 586. 608.
627.11 CI călNori în rele ape, ne
pas reussir; er.re en grand
dan ger, p. 112. II CI scrie pe apă,
li da uitării, a nu ţine soco­
telă de ore-ce, p. 586. - Pl.
ape .
. Apesi'! (a), v. enfoncer, p. 285.
Apoi, adu. ensuiLe, p. 271. 360.
HI5l. II puis, encore, p. 266. II cel
de apoi, le demier, p. 400.
. Aprinde (a), V. allumer, p. 5'j5.
536. 537.
Aprinde (a se), v. f. s'enflammer,
p. 499.
Apr'ope, pdp. pres, allpres, p. 303.
.Apropia (a se), V. f. s'approcher,
wnir aupres ele, p. 471.
Apuca (a), V. prendre, attraper,
saisir, p. 193. 232. 303. 320.
578. II attraper, g'agner, obte­
ni!', p. 8u.
.Apuca (a se), v. r. s'accrocher, p.
5/1. li S'ocl:uper de, commencer
entreprendre, se mettre a, p.
304. 054.
. Ai, 3-e pers. sing. et plur. du cond.
pres. du verbe a ave; sert ti fOf­
rner' le cond. p. 21. 149. 474.
�Ară!or, s. m. labourenr, p. 2. -
PI. arătorI.
Ar-de (a), V. bruler, P: 258. 551.
552. 553.
Arde (a se), v. r, se bruler, p. 192.
Ardefat, ad}. pimente. II a vinde
ardeiai, vendre tres-eher, prix
sale, p. 658. - Fem. ardeiată;
pl. ardeia ţi, ardeiate.
Arde'iu, s. m. pirnent, poivre rouge.
il elt arddu, tres-cher, p. 658 ­
FI. ardei.
Are, 3-c pers. sinq. du verbe a ave,
il ou elle a. II n'are să'nti iee,
il ne me prendra pas, p. 412.
Arendăşie, S. f affermage, p, 15.
- P l. aren dc7sii.
Areta (a), V. montrer, p. 126. 127 .
501. 588. 6m
Arela (a se', v. r se montrer, p.
153. 1/ se montrer, paraitre, p .
200. II se montrer, se donner
comme, p. 253. 583. il surgir,
81l rvemr, p. 90.
Argăsală, S. f. [Dolj] conf t, bain
dans lequel 011 plonge les peaux
pom' le tann»ge enpoil, p. 1-;.
- Pl. (l1'găscli.
Argăselă, s. f. merr.e sens que
al'găselă, p. 15. 16.17.11 în pu­
tin(t Ctt argăseală, tous les re·
nards se retrollvent chez le
pelletier, p. 15. II (t se duce în
putin(t cu (o'găsită, courir a sa
per te, p. 17. - Pl. (t1·găseli.
Argat, s. m. valet, homme de
p(,ine, p. 87. - Pl. (t1·gaţi.
Argint, S. n. argent, p. 4J8.
Arie, s. f. aire la battr8), p. 6 .
307. - PI. ari!.
Ar-ipă, s. f aile, p. 52.53. II cu a?'ip'i,
aii Ei, p. H3. - PI. ar'ipe et aripi.
Arunca (a), v. lancer, jeter, p.72.
304. 315. 591. 596. Ii a arundt
cu, lancer, p. 59l.
Arvonl (a,', U. [Transilvanie), an-her,
donner des arrhes, p. 18.
Arvună, s. (. arrhes, p. 17. - PI.
a?·vune.
Arvunl (a), V. arrher, donner des
anhes, p. 18.
Aş, (01'111. opt. l-e?' pers. s·ing. du
verbe a ave, p. 46.
Aşa, adv. ainsi, p. 148. 157. 227 .
�28. 232. 243. 339.611. II ainsi,
de la sorte, p. 283. II ainsi, de
meme, p. 421. II ainsi, si, p.
348.11 tel, semblable. D. 254..
================== pagina 666 ==================
Ase
- 666-
BAS
1
,
tel. .. , p. 630. 11 cum... aşa ... ,
selon ... le (la) ... , p. 339. 489.
500.
Asculta (a), v. ecouter, p. 148. 11
ecouter, suivre l'a vis de, p.
264.
Ascunde (a), v. caeher, p. 6. 574.
Ascundător, adj. receleur, p. 228.
- Fem. ascu11r,li't6l·e.
Ascuns, adj. cache, p. 42. - Fem.
ascunsă; pl. ascunşi, ascunse.
Ascutl (a), v. aiguiser, p. 231. 493.
Ascuţit, adi. aiguise, p. 237.­
Fern. ascuiită ; pl. ascuţiţi, as­
cuţite.
Ascuţit, acU. [Ung.] aiguise, p.
590. - Fern. ascuţîtă; pl. ascu·
ţîţi, ascuţîte,
Ascuţitură, s. f. coupant, tranchant,
P: 234. - PI. ascuiituri.
Asta, adj. et pron. dem, ceci, oelle­
Ht, p. 3. 12. 225.340. - Pl. astea.
Astă, pr, âern, cette, p. 212. - Pl.
aste.
Astă-Q"f, adv. aujourd'hui, p. 484.
Aştepta (a), v. attendre, p. 194.
401. 622.
Aştepta (a se), v. 1'. s'attendre, p.
336.
Astrînge (a), v. [Ung.] amasser,
6Gonol11iser, mettre de cote,
p.611.
Astupa (a), v. couvrir, p. 540.
Asupra, p1ep. sur, au dessus, p.
284.11 d'asupm, au-dessus, p.
33. II a eşi d'asupra, surnager,
flotter, p. 284.
Asvîrll (a), v . .ieter, lan cer, p. 72.
Aţă, s. f. fii, p. 4.8.137. 209.292.
520. 11 ele la ac până la aţâ, jus­
qu'a une tete d'epingle, p.
8. II dl:n fir până 'n aţă, de tiI
en coutur!;', p. 292. - PI. aţe.
Atât, adj. et p1·. tant, autant, p.
93. Jj si, p. 37l. 1\ GU cât ... cu
atât ..• , plus plus ... , p. 203.
11 cât ... atât , autant ... au·
]3
Ba, adu. non, p. 231. 240. 260. II
ba ... ba ... , lorsque deux per­
sonne>; sont'd'un avis contraire,
011 hiAn l()r�llllA r1IlAlrtn'nn
tant ... , p. 242. 418. 452. 468.
527. - Pl. atâl�, atâlia.
Atâta, aelj. ei pl'. autant, p. 24.
377. II atâta'i tot, c'est tout, p.
513. - PI. aiâte, aiâtea.
Atîrna (a), v. pendre, p. 173. 327.
329. II accrocher, p. 596·11 peser,
avoir du poids, etre lourd, p.
224. 282.
Aţîţa (a), v. attiser, p. 536.
Aluncea, aelv. alors, p. 127. 554.
Atunci, ad», alors, p. 11. 150. 379.
516. 554. 608.
AUQl (a), v. entendre, p. 562.
AUQl (a se), v. r, s'entendre, faire
du bruit, p. 103·
Aur, s. n. or, p. } 21. 417. 418.
Ave (a), v. avoir, p. 3. 10. 33;
passim. 11 avoir de la fortune,
etre riche, p. 18. 19. 20. 21.
22. 23. II ce ai cu mine, que me
veux-tu. p. 5,5. II a se ave bine
cu, 8tre en bons termes avec,
p. 575.
Avere, s. f. fortune, richesse, p.
23. 21. 25. 26. 86. 92. 211. 282.
II a se scdldit în averile sale, etre
immensel11ent riche, p. 25. II
a' şf 11lâncit averea cu lingura,
jeter son argent par les fe­
netres, p. 26. - PI. ave1·i.
Avocat, s. m. avocat, p. 26. - Pl.
avocaţi.
Avut, s. m. riche, p. 27. 89. 257.
565. 566. 567. - Pl. avuţi.
Avuţie, s. f. richessf', p. 28.29.354.
II fortune, p. 406. 11 unde'i avuţia
acolo'i şi inima, au tI'esor gît
le coeur, p. 28. - PI. avuţii.
Az, s. n. premiere lettre de I'a]­
plabet cyrillique·11 az·buche, al­
phabet, p. 29. II a sCl'ie az·blLche,
avoir un instruction tout·a·fait.
elementaire, p. 29.
AZimă, s. f. fouace, pain non fer­
mente, p. 398. - Pl. azime.
Babă, s. f. vieille femme, p. 149.
266. 299. 374. 375. - PI. babe.
Baba-CI6nţă, s. f. vieille edentee,
viAlllA c,;uir,...lOl"Q nOl'cu")nn<:lO'o nAI;!.
1
I
================== pagina 667 ==================
BAC
- 667 -
BAR
Bacău, s. n. Bacău, viIle de Mol­
davie, p. 383.
Bădăii, s. n. [Banat], baratte, ti­
nette 8. beurre, p. 29.
Baer, s. n. cordon, lien, p. 523.
525. - PI. baerc et băeri.
Băgă (a), v. mettre, faire entrer,
p. 168 295. 296. 457. fi24. ii
mettre, fourrer, p. 182. 192.
353. 515. 528. 642. II fourrer,
enfoncer, p 5. 221. 461. ii faire
passer, p. 303. 1/ a bâga în plug
cu. cine-va, s'associer, filire des
affaires en association avec
quelqu'un, p. 504. 50G.ii pousser.
inclter, p. 49.
Băgă (a se), 'v. 1. se placer, s'accor­
der, p. 6i:lO. 631. Ii CI se bâgit la
stăpân, entror en service, se
donner un maîtIe, p. 47.
Băgat, adj. en service, accorde,
I'lilce, p. 317. 631. - Fem. bă·
gată; pl. băgaţ'!, băgale.
Băiat, s. m. gal "on, p. 431. - Pl.
bâieţi.
Balo, adj. [JJfold.} non, p. 125.
Salu, adv. [JJ!fold.} non, p. 125.
Balae, adJ. blonde, p. 37°. 373.
Bălae, adi. blonde, p. 372. ili3.
Balaie, orl;j. blonde, p. 371.
Bălale, adj. blonde, p. 371 372.373.
Balel'că, s. f'. [Mold.} baril, p.31.
381.- Pl. balerd.
Baltă, s. f. Iar, etang, marais, p.
24. 72. - Pl. bălţi.
Baltag, s. n. hache, p. 31. - FI.
(!ultage.
Ban, s. 111.. argent (d'une fa"on ge­
nerale), p. 18. 31. 32. 33. 34.
35. 36. 37. 38 39. 40. 41. 42.
43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50.
1)1. 52. 53. 54. 65. 56. 57. 58.
li9. 60. 01. 6:::1. 63. 64. 65. 66.
67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 7".
81. 82. 83. 92. 114. 117. 153.
j 55. 164. 228. 352. 353. 401.
4lB. 515. 551. 560. 564.. 626.
fi36. 658. II banul face bani, un
biten fait j'alltre, p. 44. II cen·
time, p. 73. 74.11 banii's CIt efo·
bate rariI. l'arg-,mt est rare, p.
56. II umblă. ca banul ăl 1'et1, il
ne reste pas en place, p. 57.
ii a t1'âi ca banul în ladâ, vivre
tranquille, p. 68.11 a umblâ Cit
:r _ '"' 1_ v � • .. -
bani gata, fils 11 papa, p. 69. ii
feciorul lui bani gala, le fils il
papa, p. 392. II (1 t1'ă� ca banu.
cel bun, vivre tranquille. p. 69.
ii W' sc6te bani �i d'in pietră, il
tirerait ele l'huile d'un mur,
p. 70. il a'l lăsă în banii lui, le
laisser libre d'agir a sa guise,
p. 70. II a fi în banii Sel, etre
maître de ses actions ; avoir
toute sa raison, p. 70. II a ave
bani gârlă, rouler sur (01', p.
71. II a mesur« banii cu dimirlia,
et re cousu d'or, p. 71. II a se
culca pe bani, rouler sur I'or,
p. 71. II a se [ucă cu banii (ca
cu ţ'asolea), etre tres-richo, p.
71. il stup (dobă) de bani, gonfle
d'or, p. 72.11 CI MUnCa banii pe
(ere.<tl'ă. jeter l'argent pal' les
fenetres, p. 72. II a arunca banii
în vînt, ,ieter SOli arg-en t il tons
vents, p. 72. II a mânca b(tnl� Cl!
l'il1gum, devorer sa fortune, p.
73. Ii ban'/. gheţă, arg'Ant comp·
tant; 1U8g0t, fJ. 73· il banI. peşin,
nrgent comptant, p. 73 II 'fin
faee un ban, IIe vaut rien, p. 73.
ii nici un ban, pas un �entime,
p. 'i4, - Pl. bani.
Banită, s. f. boi�seal'i, p. 74. 75.
241. II cât banita, tres grand,
grosse tele (mals sans cervelle),
p. 75. - PI. ba1'liţc.
Bănuelă, s. f. pnivention, reproche,
imputation, p. 630. - PI. bă·
nueU.
Baraban, s. n. onomatopee, son
que produit la tnmbour lors·
qu'on le frflppe, et par suite
I'enclume, etc. p. 494.
Barbă, s. 1. b�rbe, p. 370. - Pl.
b(l1'be.
BăI'bat, s. m. homme, mari, p.
162. 382. 383. - PI. belrbaţi.
Bărblerie, s. f. J'art dn barbier,
p. 73. 76. 1/ a înveţa bârbierie la
capul cui-va, s'instruire flUX
depens de quelqu'un, p. 76.
- P1. bârbierii.
Bardă, s. f. hache du charpentier,
erminette, p. 77. 367. 59l. 637.
ii îi. cioplit nUlIl(i din bm'dă, C'flSt
lin sot; un rLlstrtl, p. 77 II a
dit Cit bm'da în lună, se moouer
================== pagina 668 ==================
BAR
Baros, s. 111. marteau de Iorg eron,
p. 77. - Pl. bm'osurI,
Basm, s. n. conte, fab!a, p. 77.
78. 79. II basm/! cu COCOŞ!I roşu,
histoire qui n'en finit plus, p.
77. II a se face de basmu, deve­
nil' la fa bie du village, p. 79.
II mensonge, p. 79. II Pl. basme.
Basma, s. f. mouchotr, p. 4.3.­
Pl. basmale.
Basnu, s. n: conte, fable, p. 79. ­
PI. basne.
Bătae, s. f. coup, rossade, p. 542.
- Pl. bătăi.
Bătaie, 8. f. coup. II îl! bătaia fie­
j'ului, au bon eudroit, 1'. 290.
- PI. băto«.
Bate (a), v. battre, p. 251. II battre,
frupper, r- 175. 202. 283. 326.
392. 447. 574.660. II battre, en­
foncer, p. 221. 307. 437. II re­
muer, baratter, p. 496. 529. II
resonner, p. 207. II un batelela
(bate Ielec), un vagabond, un
vauriell, p. 383.
Bate (a se), v. j'. se battre, p. 116.
� remUer, p. 116.
BătiHură, 8. f. tmme, p. 79. - PI.
baletuj'L
Bătut, aelj. battu, frappe. II bdtut
cu leuca, toque, p. 388·11 marqlle,
p. 440.11 hei1llconp, p. 481. II a
fi CI! bâtut în piuă, etourdi, p.
4�8. - Fem. bătută; pl. bc1tuti,
bătute.
Be (a), v. boi I'P, p. 18. 387. 532.
541. 550. 577.
Bedreag, s. In. ch�ise de cordon­
nieI'; gros piell Sllpportant une
constructioll, p. 80.
Belea, s. f. ennui, desag-rement,
p. 198. '176. _. PI. bdele.
Ben (a), Il. eco1'cher, p. 488.11 ouvl'ir,
p. 521. II a belt ciocanul, Huba'
11 ti "fI'ront, p. 179.
Belşug, s. n. abondance.llelin belşug,
aall8 l'abondance, p. -1:6.­
P I btlJugn1'i.
Berbinţă, s. f. []Jiolel.], gerle, L­
nette, jatte, p. 79. - PI. bel"
binţe.
Berbinţă, s. f. []Jio/d.], gerle, ti·
neLLe, jatte, j'. 7\J - PI. ber­
binţe.
Bere, s. f. biere, p. 218.
Besică, 8. r. vesde, ]J. 80. - FI.
668 -
BLE
Beşină, s. J. [Molâ.], p. 25. - FI.
besini,
Beţ, "s. n· bâton, p. 541. - PI. beţe.
Beţiv, s. m. ivrogne, p. 133. 21l.
- PI. btUvi.
Bătrân, 8. et. adj. vleux, ancien,
p. 47. 231. 354. - F'em. betrâ­
net; pl. bUrâni, beirâ ne.
Bătrâneţe, s. ţ'. vreitlesse, p. 10.
340. 341. 342. 344. 611. - PI.
/Jiitrrineţe.
Biet, s. 1n. pauvre, qui est ă
plaindre, p, 43l.
BilclU, s. n. fou e, marche, p. 30.
PI. bilciul"!
Bine, atlo, bieu, p. 111. 263. 362.
505.507.571. G86. 597.660.11 mai
bine, mieux, p. 374. 564. 565.
566. 567. 649. II mieux, vaut, p.
117. 157. 168. 285. 286. 331.
356. 365. 400. 422. 440. II plu­
tot, p, 88. 89. 146. 174. 245'
356. 449. 554. 632. II a înveţa de
bine, hien conseiller, donner
d e bOl1s conseilles, p. 347.
Bine, ;;. m. blen, p. 556.
Bine-facere, s. f. bierîfalt, p. 439.-
1-' J. /,ille·!ocel't.
Binişor, aelv as�ez biell. bien, p. 524.
Bir, li. n. impat, p.380. 81. 82. �
a dc/' bir cu fugitii, ll'avoir l1l
fen ni biau; p<1nir, p. 80 .
• Birău, s. m. perceptenr, p. 82.­
Pl. birăL
Birău, li.1/!. [Ung.], maire, p. 82. ­
l' l. birăi.
Bil'fl (al, v. mal parler, faire des
t;anC<lns. p. 266.
Birtaş,. s. m. hate, hotelier, p. 82.
004. - Pl. bij·taşi.
Bil'ul (al, v. vaincre, surmonter,
p. 283.
Biserică, s. f. eglise, p. 378. 552.
569. - PI. biserici.
Blană, 8. f. foulTure, p. 195. II
plaJlche mioce; cangne, p.
82. II 'i-a fdclIt popa bland, c'e�t
une femme lllalhonoete, p. 82.
- PI. blânL
Blastur, s. n. emplittre, p. 83.-
1:-'1. vlaslure. .
Bleau, s. n. frette (du moyen de
la rone). II a raGe c1.I'ie de blea/t,
trell1bler de froid, p. 223.-­
PI. bleaul"t.
Blestem. s. n. maledi�tiolI. p. 556.
================== pagina 669 ==================
BLI
- 669 -
BUD
Blid, s. n. plat, ecuelle, terrine,
p, 258. - PI. bliduri,
Boer, s. m. seigncur, propr+etaire ;
monsieur, p. 520. 548. - Pl.
boerL
Bogat, r. JIl. et adj. riche, p.83. 84.
85. 86. 87. 88. 89. 90. 91.
92. 93. 256. 551. 552. 564-. 566.
567. 568. II a fi putred (de) bogat,
etre imrnensement riche, p.
93 - P1. bogaţi.
• Bogătate, s. f. richesse, p. 93.­
P J. bogă-tă-ţi.
Bogăţie, s. f. richesse, p. 93. 94.
95. 570.572. - PI. bogâţii.
Bol (a), v. tromper. II et bo: pe cine­
va, le tromper, p. 95.
BoIă, s. f. maladie, p, 269. 272.
500. 521. 522. 524. 574. II bala
qălbinărei, la jaunisse, p. 524.
II bold cu lec, maladie gueri­
sabie, dont le rernede est connu,
p. 3. - Pl. boli.
Bold, s. n. aiquillon, p. 95.11 a'i
da boldu1'i, pousser a, inciter,
encourager, p. 95. - Pl. bol­
dU1·i.
Bolnav, adj. l1lalade, p. 88. 268.­
Pl. bolnavI.
Boltă, s. f. magasin VOllte, ma·
g�sin, p. 438. - Pl. bol toL
Bolovan, s. 171. bloc. II bloc de pier1'e,
cailoux 1'oules, p. 82. - P1. bo·
lownL
Borde'iu, s. 11. huUe (dans la terre
dont le toit de chaume s'eleve
seul an-dessus du s01), p. 452. ­
PI. bardre.
Bortă, s, f. [Mald.] trou, p. 191. ­
Pl. bOl'te.
Bor! (a), v. [Mald.] vOl11il', rendre,
p. 2.
Boşă, s. f. testi';ule, p. 433. - PI.
base.
Bot, "s. n. museau, groin, p. 548.
II boCI' cu sapa 'n bot, porc;
homme sale, p. 548. - PI. bottw'î.
Botez, s. n. bapteme, p. 532. 533. ­
PI. botezuri.
Bou, s. 111. boeuf, p. 126 129. 130.
un. R6B. 369. 370. 504. 506.
553. - PI. boi.
Bour, s. rII. boeuf urus, aUl'och. II
om. cu bour în frunle, Cril111l1el
ll1arql1e au f:er par la main du
�?une�n;, mechant hOl11me, p.
Bozumflă (a se), v. r.bouder, faire
la moue, p. 650.
Bragă, s. [. boisson faite de jL1S
de millet cuit, broys et fer­
mente, p. 444. 445.
Bragagiil, s. m. marchand de bragă,
p. 96. - Pl, {)ragagli.
Brânză, s. f. fromage, p. 63. 79. II
brânză de iepure, chose rare,
ehose qui n'existe pas, p. 63.
Braţ, s. n. bras, p. 5S4. 623. II a
ta« pe nu. seif!' în braţe, nier,
p. 625. - PI. braţe.
Brăţară, s. f. bracelet, p. 417. 418.­
P 1. bl·ăţare.
Brăţea, s. f- bracelet, p. 417,­
Pl. braţele.
Brazdă, s. f· sillon, p, 506. - PI.
brazde .
Br!gle, s. r. pl. masse ou chasse
(t, de tisserand). II a se pune Iri,
briqle mari, entreprendre Uit
travail difficile, ;>. 96.
Br!u, s. n. ceinture, taille, p. 235.
532. 637, - Pl. brîul·li.
Broscă, s. f· grenouillA, p, 147.
II până la genunchii brasCC'l, tres­
peu, p. 147. - PI. br6sce.
Bl'udină, s. f. gue, passage, p.
528.
Bruftu) (a \ v. crepir, ravaler. II Wl
moqLlel' de quelqu'un; brus'
queI, rudoyer, p. 96.
Buc, s. m. flacon d'etoupe, de
bonrre.11 a fi btte de f6lne, tom­
bel' d'inanition, ll10urir de faim,
p. 97. - PI. buci.
Bucătal', s. m. cuisinier, p. 97.­
Pl. bnr;âta'l'i.
Bucătăl'esă, s. f· cuisiniere, p.97.
98. - Pl bucâtd'l'ese.
Bucăţică, s. f. petit morceau, p. 86.
195. - PI. bucâ{ele.
Buche, s. f, denxieme lettre do
l'alphabet cyrilliqlle, p. 29. 98.
II a fi tot la bu.che, c'est nil
eommenc;ant, il ne sait rien,
p. 98. II a ntt are buche, ne
pas avoir de credit aupres de
quelqu'un, p. 98. II nu seie
buche, il ne sait rien, p. 98. ­
FI. bnch'i.
Buchel', s. m. commenc;ant, p. 99.
- PI. bu.cherl.
Bucura (a se), v. 1'. se rejouir.
rechercher, p. 25.
================== pagina 670 ==================
BUD
- 670-
CAL
turna ca în buâăiu; ţiganuluT,
manger comme un ogre, boire
comme un tron, p. 9�. - Pl.
lnulaie.
Budaşcă, s. f. tinette plus large
que haute. II femme petite et
grosse, p. 99. - Pl. budasce.
Bughidan, s. n. [Ung] p. 99.
Bumbăcar, s. m. marchand de co­
ton, cardeur, p. 99. - PI. bum­
băcQ1'i.
Bun, adj. bon, p. l:�. 54. 55. 142.
153. 175. 176. J 95. 200. 204.
225. 262. 357. 401. 404. 411.
427. 505. 508. 511. 588. 601.
602. 645. 646. II bon, capable,
p, 136. 210. 272. 298. 299. 311.
398. 399. 412. 413. 488. 489.
508. 660. II bon, en bon etat,
p. 181. 280. 297. II bon, bien·
veiJ lant, p. 99. II bon. honnste,
T".94. 281. II bon, solide. p. 113.
II bon a manger (boire), p. 260.
273. 601. 602.11 bon. veritable,
p. 66. 09. 126. 127. II a sei W1a
şi bună, ne pas dernordre de
son opinion, p. 646. il mai bun.
meillenr, p. 99. 131. 351. 466.­
Fem. bună; pl. buni, bune.
Bun, s. n. bien, p.l 00 - .PI. bunul'1:.
c
Ca, conj. comme, p. 7. 24. 25. 29.
80 47; passim. II autant qlle,
p. 8. II pour, p. 62. 112. 361. II
pour qlJe, p. 10. 192.200. 225.
811. 361. 390. 422. 463. 464.
058. II qlJe, p. 102. II ('omme,
de melIle qlJe, p. 62. 608. II plu­
tot qU8, p. 440.11 ca cum, comme
si, p. 507. II ca şi, de meme
que, p. 484.11 a da ca, essayer
de, p. 50.
Că, conj. q ne, p. 6. 11. 21. 22. 90.
115. 257; passim. II car, parce
qne, p. 30. 48. 138. 176. 215.
257. 269. 280. 282. 296. 297.
317. 353. 382. II câ ... că ... ,
pour montrer dellx hypotheses
ddferentes, deux opiuions con­
traires, p. 371. 619. II fiind,cel,
parceqne, puisque, p. 347. II că
ce, ce q�.:.'. p:.§? II et, dans ce
Bunică, s. f. grand-msre, p. 512.­
PI. bunice et bunici.
Burduf, S. n. outre. II a fi burduf
de carie, etre tros-instruit, p.
148 - Pl. burdufuri.
Burduşl (al, v. batt.re, p. 100.
Buric, s. n· nombril, p. 429. 430.
431. - PI. burice et buricuri.
Burifană, S. f. berbe, herbe medi­
emale, p. 272. - PI. buriieni:
Bule, s. ţ'. fut, tonneau, p. 100.
102. 103. 104. 105. 106. II ţlueră
în bule. ivrogne fi effe , p, 106.
II suge-bute. ivrogne, p. 106. II .u«
bute în bute, de mal en PlS, p.
106. II a lega bute, lier solide­
ment, p. 106.- PI. buţi.
Butle, S. f. fut, tonneau, p. 100.
101. 102. 103. 105. - PJ. buli.
Butolii, S. n. tonneau, futaille, p.
107. II eşit din butohl, zrand
ivrogne, p. 107. II butoin. [ără
fund, insatiable, p. 107. - PI.
buioie.
Buză, s. f. levre, p. 492.-PI. buze.
Buzdugan, S. n. rnassue, masse
d'arme, p. 609. - PI. buzrll/gane.
Buzunar, S. n. poche, p. 108 496.
571. - Pl. buznnare.
Căcat, s. m. excrement, merde, p.
26. 337. - PI. căca ţi.
Căciulă, s f. bonnet dt> fOlll'rl1l'e, p.
362. 363. - PI. cădul!.
Căciuliţă, s. f. petit bonnet de
fourl'ure, p. 21:1. - PI. câciuliţe.
Cadă, s. f. cuveau, tine, p. 108.
287. - PI. cârpi.
Căde (a), v. choir, tom bel', p. 52.
53. 225. 395. 556. 557. 5.9.
Caier, S. n. quenouillee, tiJasse de
la qllenoLlille, p. 108.-1'1. ca­
iere.
Câine, s. m. chien, p_ 99. 174.­
Pl. câini.
Cal, S. m. cheval, p. 47. 88. lll.
121. 152. 287. 326. 458. 509.
543. 660. II a fi (ajunge) cal de
paşte, etre employe a toute
salJce, ne pas avoir de repos,
P:_ 509JI cal prost, rOS5e, p.
================== pagina 671 ==================
CĂL
- 671 -
CÂN
CăIămară, s. f. [Moul.] encrier,
p. 108. - Pl. călămări.
Calapod, s. n. ern bauchoir, forme
de cordonnier, p. 108. - Pl. ca­
la.pode.
călare, ad», it cheval, p. 498.
Călăuză, s. [, guide, p. 10S. 109.
-- Pl. călăuee.
Călca (a), v. eera ser, p. 130. 543.
Călcâlu, s. n. talon, p, 5 - PI.
ctilcâle.
Cald, adj. chaud, p. 24. II a fi
cald la punqă; etre riche, p,
526. - Fem. caldă; pl. CClI!,li,
calde.
Caldare, s. f. [UnU] chaudron, p.
328. - PI. cal dari,
Căldare, s. f. chaudron, p. 221.­
Pl. căldări.
Căh\Iă, s. [, ivrognerip, p. 109.­
Pi. căleli.
Calendar, s. ?il. ealendrif.,r, p.l09.
llO. II a'i lace capul calendar,
abasourdir; lui meubler la tete
do (:onnaiss8nr,es futiles, p.
109. II şi-a pierdut calendarul, il
a em brolliJle ses contes, il ne
sait plus ou il en est, p. llO.
- PI. calendare.
Calende, s. f. pl. c.alencles, p. 11 o.
II la calenc/ele fJlccesci, aux ei!.­
]plldes gre' qnes, p. 1iO.
Căletor, s. 111. vOY3geur, p. Ill.
16\:l. - PI. Că/et01·'i.
CăIe!orl (a" v. voyager, p. 112. II a
căletor� în 1'ele a1le, ne pas
renssir; <.:ouri:' un danger, p.
112.
CăIe!orie, s. f. voyage, p. 112. II că­
lelorie s/,rincenatâ! bon vOYJge,
p 112. - P 1. câle/orii.
CaIfă, s. f. ouvrier, p. 1 U. II a eşi
culfă în ce·va, obtenir la mai·
trise, p. 113. - PI. catre.
Căn, (a se), V.1'. se gri::;er, p. 114.
Calic, adj. pauvre, mendiant, p.
114. 115. 116. 117. 445. f>69.
577. - }<'em. c'1/ică; 1)1. calici,
calice.
Calic, adj. avare, p. 80. 117.­
Fem. caZieei, pl. calic'!, caZiee.
Calicie, s. f. pauvrete, p. 574.­
Pl. err/ieii.
Călimară, s . .r. ellcrier, p. 1l8.­
Pl. câUmâri.
Ca!in�al', s. -m. c_ide!\drier, p. 110.
Călindar, s. m. calendrier, p, 109.
110. - FI. călindare.
Callp, s. n. forme de cordonniei,
p. 118.11 a'i pune calipul, ie du­
per, p. 118. - PI coiipur«.
Călit, ad]. ivre-mort, p. 1l8·­
F'eru. călită; pl. câliti, călite.
Calp, adj. fourre (Iorsqu'il s'a git
uo monn.ue), f'aux, p. 228 ­
Pl. calpi:
CâIV, s. f. pl. etouppe, bourre, p.
118. 119. 120. 3l6. II par'că 'i
copt în câZti, il est jaune «omme
un coing, p, 119. II'îl1ghite-câl{i,
avaleur d'etouppes, -alt.imbau­
ques, p. 119.11 te�i'!'j de câlti,
mele-toi de ce qUI te regarde,
p. 120.
Calup, s. n. forme ele cordonnier,
p. 120. II a pune (Im.rJP) cui-un.
calupul, le tromper, p. 120.­
Pl. calu]Jw'r,
Căluş, s. n· baillon, poire d'an­
gOjsse. II a'i PU�IC câluşl/, 'n guni,
l'empecher de parler, p. 120.
FI. căluse.
Cam, CIt/V.' un peu, en quelque
so:"te, qLHlSi, p. 145. 2138. 274.
259. 884. 388. 420. 658.
Cămaşă, s . .f. ehemise, p. 554 555.
- 1'1. cămâsl.
Cămeşă, s. f. [Mold.) chemisf', p.
lo5. - Pl. câmfSi.
Cămilă, s. r cbanîeau, p. 89.-
1:-']. câm·ile.
Câmp, s. 'Il. eham]', p. 272. - Pl.
câmpi.
Când, ar/v. et C01�i- quancl, lorsqur,
p. 11.22 33.41; passim. II SI, p.
162.11 câud ... uînd .. '. talll ât ...
tant6t ... , p. 364 II de când,
clepuis que, p. 232. 285. 3,9.
477. II nici când, .iarnaiş, p. 343.
II până când, tant que, jusqu'it
ce q ue, p. 114. II de când lumea,
depuis que le moude existe,
p. 232.
Când-va, p1·Cp. it un moment clonne,
p. 285.
Câne, s. m. chien, p. 174. 398. 482.
li6I. 571. - FI. câni.
Cange, s. r. cror;l1et, grappin, p.
121. - PI. cl.ingi.
Cânta (a), v. jouer, p. 492. 611. II
grincer, p. 464.
Cântar, s. n. halance, p. 121.-
================== pagina 672 ==================
C�
- 672-
CAR
Căntărl (a), v. peser, p. 121.
eantatut, s. n. chant, p. 60. - PI.
cântaturile.
Cap, s. 111. chef, tete, p 8. 41. 76.
109. 110. 153. 179. 221. 272.
276. 282. 283. 298. 311. 355.
065. 370. 42J. 437. 514. 535.
536. G62. 504. 617. II capital,
p, 153. II cap dogit, sot, p. 276.
II a'şt lu-i lumea în cap, fuir,
:;e sauver, p. 298. II nout, p.
303.11 cornmencemenr, p. 291-
II (t'i da de cap, le mettre a la
raison, le faire ceder, p. 514.
629. -- PI. capete.
Oăpăstru, s. n. IICOU, p. 121. - PI.
căpestre.
Căpiîlâ (a), v. obtenir, p.286. 476.
554. 555. 570 652.
CăpiHal, s. n. acquisrtion SOllS tor­
me de don, p. 247.
Capele, s. f. pl. interets, p. 268.
Căpiţă, s. f. petit tas de foin, P:
5. - Pl. căpiţe.
Capital, s. n. capital, p. 122.
Capră, s. t- chovre, p. 173. 070.­
t'J. capre.
Capşună, .0. f. fraise, p. 7f.,. - PI.
eapşun-l.
Căpluşl (a), v. tromper; b"Ure,
p. 122.
Căpluşi (a se), v. 1'. obtenir, ga­
gner quelque chORe, p. 122.
Căpluşil, (!(l,j. ivre, p. 123. - Fem.
câptuşită; pl. căptuşiţ'i, câptu­
si tI'.
Ca;, s. n. chariot., ehar, p. 5. 6.
12B. 124. 125. J 26. 127. 1�8.
129. 130. 131. 263. 352. 368.
463. 464. f116. 517. 539. II a'şi
pune carul în petre, rel'user de
t'air0 une chosf', se buter, p.
130. II a desc(l1'ca Cll1'ul, accou­
eher, p. 130. II (1. d"ege caml,
arranger Ulle ,dfdre, p. 130·11
a MjUgLi boii la ca)', commen­
cer une ;df,lire, p. 130. II l( da·
carul ele m(,l, ne pas n311SS1r,
p. 131. II a frânge carul, Cl! ,a.­
nIl, bea\lcoup, p. 101. - PI.
care.
Cărâ (a), v porter, transporLer,
p. 186. 187.
Cărămidă, 8. f. brique, p. 180. ­
Pl. c6ră1Ilidt.
Cărămidar, s. ;� .. �riqlletier, p. 180.
Cărăuş, s. 111. charretier, voiturier,
rourier, p. 126. 131. 132. 540.
- Pl. cărăuşi, .
Oărăuşie, s. t. charroi, metier de
charretier, p. 132. - Pl. că­
răusiî .
Cărbunar, s. m. charbonnier, p.
13:j. - PI. cârbunal'i.
Cărbune, s. ?Il. charbon, p. 289.
586. - Pl. cărbuni.
Cărclmar, S.?iI. marchand de vin,
p. 133. - Pl. cârcimad.
Cârciumar, s. m. marchand ele vin,
p. 133. - Pl. cârc'it�mari.
Care, pl'. reiat. des 2 qenres, qui,
lequel, laquelle, celui ou celle
qui, p. 30. 75. 125. 128. 142;
uassim.
Carele, pr. reiat, m. lequel, p. 304.
Cârlig, s. n. croc, crochet , p. 134.
135. II a se face cârliq, maigre
com.no un clou, p.134. 11 apune
cârl'ig, trouver le joiut pour
ne pHS tenir ses engagements,
p. 135. - Pl. cârlige.
Carmă, s. f. gouvernail, p. 135.
204. 659. - PI. cârme.
Carmac1U, s. f pilote, p. 135. 136.
654. - PI. cârmaci.
Cârmăjîn, s. n. [Banat] laine rouge,
p. 137. - Pl. cârmăjine.
Carne, s. f. chair, p. 579. - PI.
crirn/ll'i.
Cal'l1al, s. !Il. sallc;ssP, p. 260.601.
602. - Pl. cârnat'!.
Cârpă, s. (. chilIon, o loq Uf', p. 353.
515. - Pl. cârpe.
Cârpaclu, s. m. swet,ier, r· 137. 11
mauvais cuvrier, p. 137. - PI.
cârpnci.
Carpălor, s. n. pelle a fonr, p. 137.
- PI. câl'}Jâ/orL
Câl'pl (a), v. ritccommoder, p. 137.
138. 212. 213. II laire lin me­
chant travail ; mentir; p. 138.
Cârpl (a se), v. 1'. se mccommu­
de!', p. 138. 139. II se griser,
p. 139.
Cârpit, adj. ivre. p. 140. - Fem.
cârpitâ; pl. câ"pili, ('ârpite.
Cărşmal', s. m. [Ung.J marchand
de vin, p. 133. 140. - Pl. cărş­
·?/Ir!ri.
Carle, o. f. livre, er,rit,science,
p. 140. 141. 142. 143. 144. 145.
146. 147. 148. 149. 25�. 5?9J
================== pagina 673 ==================
CAR
veut plus rien apprenrlre, p.
146. II a înveţa carte pânâ lL�
glezne, recevoi r un instruction
med.ocre, p. 146. II a 'forbl, ca
o carte, parter comme un li vre,
p. 147. II a vorbi ca o carte în·
chisa, dire des SOttiS8S, des
riens, p. 147. II a vorb! din carte,
parler el" choses que l'on ig­
nore; s'exprimer elegamment ;
parler vite, p. 147. II ci fi ne­
bun în carte, etre tros-savant,
p. 148·11 a fi dobă de carte, rnăme
sens que J'l precedent, p. 148. II
a fi burduf de carte, meme seus
que le precedent, p. 148. 110111
cU carte, hornme instruit, p.
149. - PI. cârp.
Oărturar, s. m. lettre, erudit, P:
149. - Pl. cărturari.
CăI'Uţ, s. n. [Motâ.] petit charlot,
p. 149.
Căruţă, s. f. charrette, p. 124. 125.
149. 150. 151. 464. 537. 539. II
doi strujeni şi trei căruic, tres·
pauvre, p. 150. II s'a stricat câ­
niţel, il est pret a pleurer, p.
151. II a l'emâne ele cărnţă, ne
pas reussir dans une entre­
pri8e, p. 151. Il a dejugett căruţn,
II a renonce (termine) Ulle af­
faire, p. 151. - PI. câruţe.
*Carvasara, s. f douane. II a ela
,jalba la carV<ls(/1"(t, se pl<lilJdl'e
inntilemellt, p. 151. - Pl. car·
vnsaralc.
Casă, s f. maisoll, p. 68. 69. 87.
163. 168. 207. 223. 25�. 300.
408, 516, 547. 556. 661. - PI.
case.
Casap, s. m. [Banat} bO;Jcher, p.
152. - Pl. C1lsapi.
Căsca (a), v. ouvnr, p. 632.
Câştig, 8. Il. gain, profit, p. 152.
10;3. 154. 155. II a face câ'}tig,
gagner, p. 443. - PI. câştiguri.
Câştiga (a), v. gagner, p. 24. 48.
02. 153. 155. 156. 157, 163. 283.
363, 4:33. 443. 444. 482, II pro­
curer, faire o btefllr, p. 6f).
Câştiga (a se), v. 1'. se g'igner,
[.1. 515.
Castravete, s. n. concombre, p. 3J.3.
315. - Pi. ca8trarcţi.
Cât, arZj. (((iv. et p". combiell, p.
93. 121. 126. 205. II cOll1bien Oe
673 -
cAu
498. II aussi loin que, p. 591. II
autant que, p. 306. 406. 407.
416. 454. 583. II cornrne, grand
couime, p. 75. 308. II tant que ,
p. 345. 351. 447. 580. 596. IlIe
temps de, p. 540.11 de cât, que,
p. 59. 60. 89. 92. 99. 101. 102,
163. 175. 210, 250. 262. 283.
285. 286. 800. 317. 331. 356.
466, II de cât, plutot que, p. 88.
88. 107. 117.146.155.156.157.
168. 245. 364. 366. 449. II rZe cât,
si ce n'est, p. 264. II numai de
cât, de suite, p, 137. II fie cât
de, si" .. scit-il, p. 117. II cât
de, si, si ... que, p. 448. 560. II
câte un, un, chacun un, p.
533. II câl de, autant, en aussi
grande quantită;p. 114.11 în cât,
au prix ele ; în cât am cumpt»
roi'o, au prix d'achat, p.227.11
II în cât, a quel prix, p. 229. II
pe cât, autant que, p. 188. II
câte, par, p. 228. 278. 445. II câte
puţin, peu a peu, p. 495, II cu
cât .... tot, pl us ... plus ... , p.
21. II CII cât ... atât , plus .
plus ... , p. 203. II cât atât ,
autant ... autant ... , p. 418.4'2,
408.527. II cât II 'i ele, si ... quelle
SUit, p, 3�2.
Căta (al, v. ehereher, ;olliller, p.
375. 526. 652. 653.
Caţă, s. r houJette. II CI umbla cu
C(lin, chereher a tromper, p.
158.
Catastif, s. rJ. registre, p. 158.-
1'1. catmUfe et ,atelstifu!·i.
Cataslih, s. n. reg·ist.ro, p. 158. 159.
- 1:'1. catastille et r.ata8tihuri.
Cătrănl (a se), v. 1'. dever.ir nOlr,
notret)". II erre ivre, p. 159.
Cătrănit, ud}. !Vre, p. 159. - Fern.
cătrănită: pl. câtrctni�i, câtrâ­
n'ile.
Cătuşă, s. f. ehaîne, menottes,
p. 159. - PI. aUuşe.
Căuş, s. n. casse, pUisarel, p. 540.
- 1'1. câuşe.
Căuta (a), v. ehereher, p. 5. 6. 90.
195. :302. ::174. 375. 525. II s'ef­
forcer de, p. 333. 413. II feuil­
Ieter,!,. 158. Il avoir egard, p.
361. :1 avoir des eganb, de la
consideratiol1 pom, p. 347. II
(Mer, p. 272.
================== pagina 674 ==================
cĂU
674 -
CHI
tenir, faire le necessaire pour
cbtenir, p. 285.
Căuta de (a'şf), v. r. s'occuper de,
p. 578.
Ce, pl". rel. qui, p. 19. 104. 105.
143. 224. 234. 256. 286. 312.
368. 445. 488. 560. 648. 652.
II que, quel, quoi, p. 19. 23.88.
100. 115. 126. 127. 172. 229.
426. 494. II celle que, quelle, p.
418. 419.11 ee que, p. 66. 82.
156.157. 172. 268. 340. 342.
344. 347. 363. 426. 502. 561.
II ee qui, p. 105. 163. 17;:'. 280.
288. 321. .340. 373. 598. II quel,
r- 474. II avec laquelle, p.
421.
Ce, conj. quoi, p, 21. 22. 40.134.
205. 282. II de ce... de cc ... ,
plus '" pI us ... , p, 21. II până ce,
nvant de, jusqu'ă ce Cj ue, p.
126. Ii de ce, pourquoi, p. 192.
504.
Ce, con}. [Mold.} pom ci, mais,
p. 48. 367.
Cea, Gdj. et 111". celle, 1<1, p. 101.
202.204.272. 282. �OO. 340.354.
Cea-l-altă, pl". dem. {. I'autre, p.
293. -]:>1. ('clel-nltc.
Ceas, s. n. heure, p. 91. - PI.
ceasuri.
*Ceauş, s. n. cbef (d'un degre in­
feneur), p. 159.
Ceea, pl'. ce, p. 224. II ceea ce, ce
que, p. 163.
Ce!ă, 8. f. nuCju(>, 369. -- PI. ce(r.
Cel, arI). et pr. citim. celui, p. 199;
rassim.11 Gelui, le, p. ]9. 69.
85. 220; pa�sim. - P J cele.
Cenuşă, s. f. cendl e, p. 503. - PI.
cenuşe.
Cep, s. n. broche, ta re, fausset,
)'. 160. - PI. cepuri,
Cel', s. n. cid, p. 89. 160. - PI.
ceI"Ul"l.
Ceră, s. f.- cire, p. 36i.
Cel'c, s, n, cercle, p, 105. - PI.
Ctl'CW·i.
Cel'ca (a), v. essRyer, p, 105.
Cercetare, s, f. recherche, p. 584.
Cer'e (a), v. p. 11). 88. 228. 243.
244, 245. 257. 266. 282. 393.
557. 606. II demander, exiger,
p. 418. Ii demander, mendier, p.
114.
Cerne (a), v. tamiser, p. 184.597.
Cernelă, s. f. encre, p. 160. - PI.
cerruli,
Cerşetor, s. 111. meridiant, p. 160.
161. 162. - PI. cerşelori:
Cerşet6re, s. r mendiante, p. 162.
- Pi. cersetore.
Certă (a se): v. 1', se quereller, p.
305.
Certă, s. f. querelle, p. 572.- P1.
cert 1/1·i.
Ce-va, ]11'. ind. quelque chose, p.
na. 122. 278. 583.
Chef, s. n. amusernent, p. 84. 537.
- PI. chefur),
Chefălul (a', a. [Mold.] s'amusor,
taire bom bance, p. 550.
CheIe, s. f. ele, p. 60. 584. - PI.
chei.
chelar, s. ))1. celui qui tient les
cles ele l'office, du celier, etc.
p. 163. - PI. chelari.
Cheltuelă, s. f. [Molâ. şi Banat}
p, 163. _.1'1. cheltueli.
Cheltul (a', v. depenser, p. 156.
157. 16:�. 612.
Cheltulălă;». f. depense, p. 71. 163.
- FI. cheltuieli.
Dheltuitor, adj. depensier, p. 24.
50. 51. - Fem. fheltuit61'e; pl.
c7lCltwit01'i, cheltui, ure.
Cherestea, s. f'. bois de ch8.rpente,
de cOIJstnwtion·11 constitntion,
p. 164. - ]:>1. cherestele.
Chezaş, s. 11. ganlnt, repondant,
p. 164. - Pl. chezaşi.
Chezeş, 8. n. [Moid.) garant, re­
[lcJIldant, p. 165.- Pl. (hezeşi.
ChIabur, adj. riche, p. 165. - .F'ern.
chlabura; pi. chialill1'i, cMCI'
bul'c.
ChIar, arlt'. ll.enw, p. 124.
Chibzuelă, s. f. reflexion, circon­
specLlon,p. 229.- PI. chiiJzucli.
Chlezaş, s. n. garant, repollclant,
p. 165. - PI. chiczaş'i.
Chilă, s. f. mesure de cajJacite,
p. 165. 166. - PI. chile.
Chil] (a se), v. 1'. !';e griser, p. 166.
Chilipir, 8. n. Rubaille, bon mar­
(ohe, occasion, p. 106. 167.­
PI. chilipiruri.
Chilipirgiii, 8. m. qui lccherche les
occHsions, les objets a vii prix,
p. 167. - PI. chililJirgii.
Chilom, s. 11. gros marteau, masse.
Il. �?UP de poing, p. 167. - Pl.
================== pagina 675 ==================
eHI
- G75 -
cnr
Chilug, s. n. [Molâ.] pilon, p. 167.
168. 497. - PI. ("hiluge.
Chingă, s. f. sangle, sous-ventriere
p. 168. - Pl. chingi.
Chinu1 (a), v. tourmenter, p. 67.
Chior, adJ. borgne, p. 191. 338. II
nici o para cliioră, pas un rouge
liard, p. 386, 482. - Fern. chioră ;
pl. chiorî, chi6re.
Chioslec, s. n, entraves aux pieds
des clievaux, p. 168. -- Pl.
chiosiece.
Chlrlaş. s. tn. locataire, p. 168.­
Pl. cluriasi,
Chirie, s. f. 'loyer, charriage, p.
131. 169. II cu chirie, louee, p,
132. 513. II en location, p. 288.
ChirigiU, s. m. charretier, voiturier,
p. 109. 170. - PI. chirigii.
Chişleag, s. 1'. [Mold.] Iait caille,
p. 374. - Pl. cliişleaţjuri:
Chilă, s. f poianee de chim vre,
n, 171. -- FI. chite.
Chitonog, adj. conrtaud, p. ] 70.
Chivuţă, s. f. poissarde, p. 170.­
FI. chiouie.
Chizăş, s. 1n. [Mald.] garant, re"
pondant, p. 165. - PI. chiZă§1..
Ci, conj. mais, p. 25. 50. 139.209.
352. 366. 367. 418. 440. 515.
552. 561. 644.
Cibotă, s. f· [lYlold] botte. II bani�
's cu cibotc 1'oşii, l'argent est
rare, p. 5f5. - PI. cibote.
Clef, s. n. poteau qui se trouve
au miliell de l'aire, p. 171.
619.
Cleft, s. n. poteau qui se trouve
an milieu de l'aire, p. 619.
Cimpoer,s.m.joueurde cornemuse,
p. 171. -- Fl. cimpocl'i.
Cimpolaş, s. m. [Mold.} joueur de
cornemnse, p. 171. - PI. cim"
poiaşr.
Cimpoieş, s. m. []JIo7d.] joneur de
cornemuse, p. 171. - PI. cim"
poieşi.
Cimpo'iU, s. n. cornemuse, p.626.
- Pl. cimp6ie.
Cincea (a), la .;inquieme, p. 539.
CinCI, aaJ. num. card. cinq, p. 156.
171. 288. 473. II a face numcru
c'ind, voler, p. 17I.
Cine, p1·. ind. qui, celui qni, p.
2. 9. 10. 18. 19. 25; passim. II
chaclln, p: �44.
21. 95.100. 112. 113.121;
passim,
Cinghel, s. n. crochet, p. 172.­
Pl. cinqheluri:
Ginste, s. f. consideration, p. 36.
231. 248.
Cinstit, adj. horiore, p. 27. 567.­
Fern. cinsiită ; pl. cinstiţi, cin­
stite.
CIoban, s. 111. berg er, p, 172. 173.
174. - PI. ciobani.
Clobotă, s. f. [Mald.] botte, p. 56.
-- Pl. ciobote.
C"iobolar, s. m. [Mold«] cordonnier,
p. 181. 215. - PI. ciobotorî,
CIOC, s. n. bec, p. 146. - PI. do"
curi.
Ciocan, s, n. marteau, p.62. 175.
1'77. 177. 178. 179. 329. 412.
447. 448.449.494. II în/re ciocan
şi nicovalâ, entre ronclume et
le rnarteau, p. 177.11 a beii cio­
ca riul, etre dans une position
critiqne, p. 179. II a fi ciocan,
etre fort, p. 179. - Pl. cia�ane.
Clocănl (a), v. marteler, travailler
an marteal1, p. 176. 210. 412.
C"îochină, s. f. crochet, d. 267.­
Pi. dochine, dochin'i.
CIOCOIU, 8. 111. parvenu. II banul e
ciocoii/' de �!şi multe, J'argent
change, souvent de maitre, p.
35. - PI. ciocoi.
Clolan, s. n. os, p. 447. - PI. cio­
lane.
Clopll (a), v. fa<;onner il la hache,
deg,rossir, p. 180.11 au fig. de"
grossir quelqu'l1n, p. 180.
Clopll Ca se), v. 1'. se degrossir,
se policer, p. 180.
Cioplit, adj. fa<;onne it la hache,
degrossi, p. 77. 591.
C161'ă, 8. f". corneilJe, p. 188.­
PI. dodo
CIorbă, S. r soupe, p. 97. - Pl.
cio'rbe.
Ciripie, S. f. cordeall de charpel1"
tler. II ca pe:ciripie, tout droit,
p. 180. - PI. ciripii.
Cirtă, 8. f. ligne, trait. II nici o
ciTtâ, absolument rien, 1 •. 18i.
Cit) (a), V. lire, p. ] 81. 599.
CIubotă, S. f. [Mold] botte, p. 181.
Clubotal', s. 111. []}Iold.j cordunlller,
p. 181.
CiubucciU, S. m. homme qui s'oc
================== pagina 676 ==================
cnr
.- 6/6 -
cOP
p. 182. /1 îi ciulrucciul lui Dum·
nedeic, c'est le premier rnou­
t ardier du pape, p. 182.--Pl.
ciubuccii,
Ofucur , 8. m. frange, houppe. II
sărăcie cu ciucuri; pauvre qui
fait du Iuxe, p. 578. - PI.
ciucuri.
Ciull (al, v. couper les oreilles. II
a crun urechile cui-va, gronder
d'rmportance. p. 182.
CI III' , 8. n. cribre, p. 62. 182. 18:'l.
184. J85. 186. 187. 188. 189.
598. /1 trecut prin ciur şi dirmon,
qui a de l'experience, entendu i
u'une valeur reconnue; apres
mure deliberation, p, 183. i/ nici
în cim' nici în ciurel, eu aucune
fac;;on, p. 186.11 a purtă în c1Zl1',
ne pas Iaisser en paix, p. 185.
II a'l jucii în ciur, .Ie mener a
::li, gllise, p. 185. /1 a Ccl1'lJ apet
Ctt ciurul, travailJp.r sans aucun
profit; ne rien fair8 de bon, p.
186./1 por'câ (t câmt aliora apă
Cit ciurul, il est tres-maigre, p.
1:37. // pe cât ne ţine dtwul apă,
SUiVRllt nos fOl'ces, p. 187. /lZJre
cât duce ciurul apă, tles-peu,
p. 188. /1 a vede ca prin ciur,
voir as:,;er bien, p. 189. - Pl.
ciuru}''!.
Ciurel, s. n. pe tit crible, p. 184.
185. 189. - Pl. chtrele.
Cizmă, s. f. botte, p. 189. 190.­
J:-'L cizme.
Cizmar, s. m. bottier, C'ordonnier,
p. 189. 190. - Pl. CiZ11!a1·�.
Claie, 8. f meule, p. 6. - Pl. clăi.
Cle'fU, s. n. colle, p. 1\10. "-91./1 a
fi Cleil�) etre gris, p. 190. II clei'ii,
rien du tont, 190. - PI. cleim·i.
Clenc'iu, s. n. crochet, /1 ehi­
cane, dispute, p. 191. - Pl. elen·
ciuri.
Cleşte, s. 'In. pinre, tenailles, p.
191. 192. 19:3." a fi p1'in8 în
cleşte, etre bien attrape, p. 193.
II cu cleşte, difficilement, p. 193.
- PI. cleşU.
Clocl (al, v. couver, p. 575.
Clopotar, s. m. sonneur de cloches,
p. 193. - PI. clopotari.
Cloşca, s. f. couveuse, p. 442.­
PI. cloşce.
tobiliţă, s. f. palanche, p. 193.­
PI. cobiliţe.
\:ocil.rIă, s. f. regulat eur de la
charrue, II făcut cocârlă, l'a­
hougri par le froid, p. 194.­
Pl. cocârte.
Cuceorbă, 8. f. fonrgon, tisonnier,
p. 194. - PL coceorbe.
Cocie, s. f [Ung.] coche, carrosse.
p. 194. - PI. cocii,
Coc'forbă, s. f. rourgon, tisonnier,
p. 194. - PI. cociorbe.
Oocrcrvă, s. f. fourgon, tisonnier,
p. 194. - Pl. cocioroe.
Oooleţ, s. n. osillet de la Iise [t.
ele tiss.]. p. 195. -- PI. codete.
Coc6nă, s. f. dame, p. 520.- Pl.
cocone.
Cocoş, s. m. coq, p. 77. - PI. coeoşi.
Cocoşat, aJj. bossu, voute, p. 340.
- Fe rn. cocoşată ; pl , cocoş aţi,
cocoşate.
C6dă, s. j. qU6ne, p. 175.195.399.
578. 590. 635. 637. /1 anse, p.
358.
C6jă, 8. f. coquilh;, p. 368, ,- PI.
c�je.
Cojoc, 8. n. bisquain, vetement
fouITe q\le portent, le>; paysans,
p. 3. 4. - Pl. coj6ce.
Cojocar, s. 11/,. fourrenr, pelletier,
p. 195. - PI. cojocari.
Colac, s. 1n. pain en couronne,
gimblette, p. 85. 374. - PJ. colaci.
Colo, adv. la, la·bas, p. 44.
Com6ră, s. f. tresor, p. 195. 198.
199. :!OO. 261. 262. 570. II cel de
pe cOll/ord, le dia bIe, p. 199. 1/
par' că 'i de pe comon/, il est
tres-laid, p. 200. II sâ1'ac comol'ă,
tres-pauvre, p. 570. - PI. co­
mori:.
Conac, s. n. halle, repos, p. 200.
-l"I. conace.
Condeiu, s. n. porte-plllme, plume,
p. 144. 200. 201. 585. 1/ a
tmge cui-va un condehr, le trom·
per, p. 200. II a ave conde'h1 bun,
avoir une belle ecriture, p.
200. - PI. candele.
Condică, s. f. regist.re, p. 201.­
Pl. condice.
'Coneţ, s. n. fin./I a'i face coneţul,
le trumper, p. 201. - PI. ca·
mtm-i:.
Copac, s. 111. ar bre, p. 210.556. 557.
- Pl. copaci.
Copcă, s. f ciou de fer a cheval j
bond, p. 202. - PI. covcP.
================== pagina 677 ==================
cop
- on-
CUG
Copil, s. 111. enfant, p. 85. 429.
430. 431. 511. - PI. copii.
Copl, adi. mur, muri, p. 118. 119.
- Fern. capta j pl. copti, eapte.
Corabie, s. f. bateau, p. 89. 135.
136. 202. 205. 394. - Pl. co­
robii.
Corn, s. n. corne, p. 506. - Pl. carne.
Cornoral, adi. qui a de grandes
cornes, p. 348. - Pern. COj·no·
rată; pl. c01'noraţi, cornorate.
Coromlslă, s. f. [Mold.] gorge, pa­
lanche. II drept ca coromisla,
horn me croit, p, 206. - Pl. co­
romisle.
Coş, s._�. tremie (t. de tisserand),
p. 4t)/.
C6să, s. f. faux, p. �OS. 207. 208.
2:33. II ş' CI nimerii casa 9 resia, il
n'est si mechant pot qui ne
trouve son couvercle, p. 207.
II a nn'i tăiCt casa, ne pas oser,
p. 208. - Pl. case.
Coşciug, s. n. cercueil, biere, p.
208. - Pi. coşci�tgltr'i.
C6se (a), v. coudre, p. 1. 209. 212.
213. 453.
Coşniţă, S. f. panier, p. 572. - Pl.
coşniţe.
Cosor, S. n. faucillo!l, serpette, p.
382. - Pl. cos are.
Cot, S. m. aune, p. 209. 442. 462.
- Pl. coţi.
Colar, s. m. auneur, jaugeur, veI·
teur, p. 209.- PI. cotaj·!.
Colea, S. 111. Dom de chien do pe­
tite taille, p. 25.
Colro (în), v. de quel câte, p. [ 86.
*Covac'fli s. m· forgeron, p. 209.
210. - PI. covad.
Covei, S. m. Covel, Iocalite du de·
partement de Dolj, p. 144.
Covl"ig, 8. m. craquelin (rond). II
a duce la covj'igi, ruiner, p. 364.
- PI. covrigi.
Cracă, .". f. branche, p. 606. - Pl.
crăci.
Crâng, s. n. taillis, bocace, p. 368.
603. 631. - PI. cj'ânguri.
Crastavele, s. n· concombre, p. 313.
315. - PI. c1'Clstaveţi.
Crede (a), V. croire. II a cj'ede cui·
va, croi re ce que ditquelqu'un,
p.87.
Credinţă, S. f. foi. Ilj'ea credinţă,
mauvaise foi, p. 28. - PI. Cj·e·
Creditor, S. m. creancior, p. 210. ­
Pl. creditori.
Cl'Ilpă!ură, S. f. voie d'eau, p. 204.
- PI. crep ături.
Cresce (a', v. croitre. pousser, p.
42.516. II croître, grandir, p. 261.
579
Ortşmar, s. 111. [Molâ.] marcharid
de vi n, p. 211. - PI. crişnuui.
C"îşmăl'ie, S. f. [JJl01cl.] nietier de
marchand de vin, I'. 212. - PI.
crîsmariL
Ortşmărlţă, s. f {Mold.] marchande
de Vin, p, 212. - Pl. cj·îşmâ�·ite.
Crol (a), v. decouper, p. 212. 213.
214.215.412.421.11 commencer,
p. 213. II a cro'l pe cine-ca, le
battre, p. 213.
CroiI, ad.i. decoupe, p. 216.- Fern.
croiiă ; pl. croiţi, croite.
Croitor, s. m. tai Ileur, p. 214. 215.
216. II a se face croitor, nattro
quelqu'un, p. 216. II cât umbra
acului pe croitor, du tout, p.
216. - Pl. cmitoj·i.
Cruce, s. f. croix. II frate de cntce,
inseparablefl, p. 154. - Pl. cruci.
Crucer, S. n. [Ung.], piece de
monnaie, p. 216· - PI. cntceri.
Crud, adj. cruel, p. 562. - PI.
crude.
Cruţa (a), v. epargner, p. 474.
Cuc, s. m. COUCOU, p. 652. 653.
Cu, prep. avec, p. 2. 5. 21. 22.
Q3. 24; passim.1I qui ;J, p. 3.
6. 33. 415. 429. 430. 11 â, avec,
p. 5. 6. 130. 266.288. 370. 423.
II par, p. 10. II de, aver, p. 15.
17. 79. 90. 263. 287. 413. 492.
528. 558. II et, p. 3!:9·11 avec, en
meme temps que, p. 258. II de,
p. 77. ilIe, p. S9. 111. 11:'1, p.
f)91. II şi cu, et, p. 278. 279. Ii
cu cât ... plus ... , p. 21. II cu
totul, le tout, entierement, p.
181. 282. 442. II cu sacul, it plein
sac, p. 556. II C�t firu, grain â
grain, p. 10. II cu ţîrîita, peu â
peu, p. Il. II cu mult mai mult,
beancoup plus, p. 300.
Cufunda (a se). v. j'. sombrer, p.
136. 204.
Cuful"il, acU. laine teinte en jaune,
p. 137.-Fem. cururităj pl.
cururiţ?, cuf�trite.
CU!L�t, s. n. conscience, p. 566. -
================== pagina 678 ==================
otn
-- G78 -
CUT
CUI, pr, rei. de qui, p. 618. II POUl
qui, D.
CUlii, s. n, clou, p. 62. 129. �16.
217. �18. 219. 220. 221. 222.
223. 224. 595. 596. II cu;W pe cu!fi
se scote, un clou chasse l'autre,
p. 217. II a lovit cuW 'n cap, il
it reusst, p. 221. II a fi cu cuiul
la inimă, etre inquiet. triste;
p. 221. II a pune în cuilt, aban­
donner, neglig-er, p. 223. II II
(ace cuie, trernbler ele froid,
p. 223. II a eia pe cuie, etre
assis sur des epmgles, p. 223.
II pân« şi cuiul din părete,
jnsqu'ă une tote d'epingle, p.
224.
Cui-va, pr. rei. de quelqu'un, p.
3. 4, 148. 159. 179; passim. II A
quelqu'un, p. 120. 200. 236;
passim.
Culcă (a se), v. r. se eoucher. p. 71.
Oulduş, s. 111. [Una.] mencliant,
p. 224. - PI. culduşi.
Culege (a), v. cueilliL p. 508.
Culege (a se), 'v. r. etre cueiJli, p.
63.
Cum, adv. cornme, p. 12. 62.
243. 614. II comrnent, p. 482.
II comme, tel qLle, p. 279. II
comme, de meme que, p. 322.
456. II aussitât que, p. 24. 80.
368. II dupâ cum, selon que, p.
188. 228. 3/9. II ca cum, comme
si, p. 507. II nici cum, du tout,
en aucune faeon, p. 105. 225.
299. 306.457.463.493. II cum .
asa , comme ... ainsi, tel .
tel , p. 339. 489. 500. II cum .
.şi , tel ... tel ... , p. 4. 401.
451.
Cumetră, s. f'. commere, p. 599. ­
PI. CIt/netl·e.
Cumpenă, s. f'. balanee, p. 224.
225. 226. 227. IITm trage la cum­
penâ, cela n'a pas de valeur,
p. 225. II a strl, în cWllpenâ, he·
�iter, p. 226. II danger, p. 2�6.
II de g'J'ea cU1llpenâ, dangereux,
malheureux, p. 226. II II pune
în cWl1penâ, peser, etuclier une
queiltion, p. 227. - 1'1. cumpene.
Cumpel'i\. (a),'" acheter, p. 30.63.
192. 227. 228. 229. 258. 259.
289. 314. 352. 353. 434. 445.
473. 559. 626. 657. 658. II aşa o
cumpi!1' aşa o dnd. ie vous
repete ee que l'on m'a dit, p.
2:]7.
Cumpără (a se), v. 1'. s'acheter, p.
514.
Cumpărat (de), d'acheter, p. 657.
Cun6sce (a), v. reconnaitre, p.
231. 4-14. 415.11 connattre, p.
212. 311. 414. 504. 505.
Cun6sce (a se), v. r, se connaître,
p. 224. 505. II se reconnaitre,
p. 231. +14. 415.
CunlU. s. n. [Banat] dau, p. 218.
222. 59:3. - FI. cunii,
CUI', 8. 1Il. eul, derriere, p. 307.
420. 481. 589. - PI. CU1"ît'1'i.
Ourâ (a), 'V. iuip. couler, s'ecouler,
p. 104. 105.
"Ourama, s. f. ecot, contribution,
p. 230. - PI. curamale.
CUI'a!, ad]. sans tache, p. 565.
566. 567. 568. - Fern. curată ;
pl. curati, curate.
Curea, s. f. cuir, p. 137. -- PI.
curele.
Curge (a), v. coule)', p. 353. 408.
438. II venir, survenir, p. 92.
Curind, adv. vite, promptement,
p. 393.
Curmeliî, s. n. corde cI'eeorcA, p.
230. 620. 621. II legă tee de cur­
mee, vivre a grand peine; faible
argument; p. 620. II teit1 de cw··
1Ilei�1, des pretextes, p. 621.­
PI. cnrmee.
Curte, S. f'. cour, p. 408. Pl.-curţi.
CUI'vă, s. f'. femme publique, p.
230. 231. 232.-PI. curve.
Curvar, s. m. hommf' ele ll103urS
dissolues, p. 232 .
CUŞCIUg, s. n. eercuei!, p. 208. 232.
- PI. cuşc1ugu1·!f,.
Cuse!or, s. "111. couturier, celui qui
coud, p. 2. - PI. cusetari.
'Cuşmă, s. r bonnet, p. 474.-PI.
cuşme.
Cus!ură, s. 1'. lame de la faux, p.
232. 233. - PI. Cltsture.
Cutare, adj. et p1". inci. tel, p. 171.
276
Cute, s. f'. queux, pierre a aiguiser,
p. 233. 234. IJ o dat cutea peste
c6sâ, il l1'est si met.:hant pot
qui ne trouve son couvercle,
p. 233. li a dâ peste cute, trou­
veI' son maître, etre bien battu,
p. 234.
Cuteza (a) .• , ()�",. n ,L<:>
================== pagina 679 ==================
C L'T
- 679 -
DAR
Cuţit, s. 11. couteau, p. 79. 234. 235.
236. 237.238. B98. 493. II aajunge
cuiitu la os, efi arrtver â la
derniere extrernite, p. 236. II a
spet« cuîitn în cine-va, tuer
quelqu'un, p. 237. 1/ a'i da un
cuţit p1'l'J1 inimă, etre navre, p.
237. 1/ a fi la cuţite, etre a COLl­
teaux tires, p. 238. " a stCt pe cu-
D
Da, COJ\j. POUl' dar, niais, p. 75.
93. 424.
Da, ad». aui, p. 238.
Da, (a), o, donner, p. 22. 48. 66.
75. 87. 90. 95. 100. 101. 108.
115. 163. 224. 228. 238. 239.
240. 241. �42. 243. 244. 245.
246. ?48. 249. 257. 263. 256.
278. 371. 400. 454. 457. 462.
474. 488. 492. lJ34. 557. 560.
561. 569. 570. 590. II donner,
sacrifier, p. 4.89. II rendre, p.
334.11 jaillir, p. 408.11 payer, p.
80. II rejeter, p. 499. 022. 585.
1/ tarniser, passer, p. 598. II
rrapper, p. 30. 62. 497. II pre­
ssnter, p. ViI. II jeter, lancer,
p. 77. 230. 41;4. II enroncer, p.
237. II commencer ă, s'efforcer
de, vouloir, p. 5:2.53. II essayer,
p. 206. II a da bolduri, pousser
â, p. 95. II a da (te mal, ne PCIS
reussir, p. 131. II a da prin,
faire passer par, tamiser, p.
] 83. 184. 1/ a da peste, trollver,
Hmcontrer, p. 233. 234. 383.
396. 528. 1/ a'i da de hac, ne pas
reussir, p. 319. il a da de, ani veI'
il, p. 236. II a da de pocinog,
:Ivoir un ennlli, p. 508. 1/ a da
de şugubil1i1, avoir un ennui, p.
614. II il da din umeri, hausser
les epaules, p. 20. /1 a da îm­
prumut, preter, p. 333. II a nu
fi dat la Tindea, ne pas etre
degrossi, etre un rustre, p.
534. " a dr! afară, faire sortir,
p. 21K 522. Ii a se da jos, des­
eendre, p. 125. 149.1/ a'i da îna­
inte, lui donner une avanCfl, p.
426. /1 a'i da pe (oie, dire ver­
tement, se moquer de, p. 293.
II a'i da (Tiu, lui Jaisser la hride
,..,�,,, 1_ _ _ ......... -" -
iite, etre sur des epingles, p.
238. - PI. cuţite.
Cuţit, s. n. [Banat] couteau, p.
235. - PI. cuţite.
Cutră, s. f. femme de rien, me­
chante, virage, p. 238. - Pl.
cuire.
Cuvînt, s. n. mot, parole, p. 42. 60.
337. - Pl. cuvinte.
[urcă, vieillir, p. 304. II a da
globa, payer l'amende, p. 311.
II a'i da păşusu, le renvoyer,
p. 490. II a'i da un pcrdaf,
gronder, p. 491. II a da la rată
cu cine-va., aider quelqu'un, 1'.
540. 1/ a da roiă pe unde-va,
tourner autonr d'un endroit, p,
5H. JI a'i da de cap, le mettre
il. la. raison, le faire ceder, p.
629. II a da sţoră, repandre une
nouvelle, p. 593. " a da cu qura,
parler, p. 592. " cwn a do tîr·
gul şi norocul, a la grâce de
Dieu, p. fJ27. II a da pe, jeter
dans, p. 620.
Da (a se), v. J'. se donner.j] nu se
dă pe şepie, il eu vaut sept, p.
591.
Dacă, con}. si, p.20. 36.149.402;
passim.
Daca, COl1j. si, p. 22. 115. 142 ;
passim.
Dadacă, s. (. bonne d'6nfant, p.
246. - PI. eladaee.
Daltă, s. f. ciseau, ciseau â froid,
p. 246. - Pl. dalte.
Dan, s. m. D�n, nom propre, p.
283.
Danie, s. f. donation, legs, p. 262.
- Pl. ddn'ii.
Dant, s. n. danse, p. 626. - Pl.
danţIlJ·i.
Danţu1 (a), v. danser, p. 382.
Dar, s. n. don, present, p. 246,
247. 248. 249. 250.-Pl. dai·uJ·i.
Dar, conj. mais, 01', tandis que,
p. 1. 9. 22. 36. 48; p<lssim.
Oară, COJ�j. mais, p. 36. 231. 631.
Dara, s. f. tare, dechet, p. 250. 454.
Darabană, s. f. [JJIold.] tambour,
p. 251. - PI. da1'abane.
Darac, s. n. pei!!'ne. cardA. n.�Rl. -
================== pagina 680 ==================
DAR
- 680-
DEO
Dărăcl (a), v. battre, p. 251.
Dare, s. f. presant, p. 251. 252.­
PI. daruri.
Dare de samă, reddition des comp­
tes, p.544.
Dărmon, s. n, grand crible, p, 183.
252. - Pl. dârm6ne.
Dărul (a', v. donner en presant,
faire don, p. 252. 253.
DascăI, 8. m. maître, professeur,
p. 253. 643. - PI. dascăli.
Dascal, s. 11l. maitre, professeur,
p. 254. 255.
DăscăI1 (al, v. ense.gner, conseil­
ler, p. 255.
Dăscăliţă, s, f. institutrice, qui in­
truit, p. 255. 576-PI. dăscăliie.
Dat, adj. donne, p. 355. - Pem.
dată; pl. daţi, dale.
Dată, S. f. fois. II altă dată, une
autre Iois, p. 652. - PI. daţi.
Datină, e. f. habitude, p. 255. ­
PI. datine.
Dator, adj. et S. debiteur, p. 210.
256. 257. 259. II a fi dator, de­
voi]', p. 256, 257. II a sc6te pe
cine-va dator, pretendre que
quelqu'un doit, p. 257.
Dator (in), loc. adv. it credit, p. �28.
258.
Datorie, S. f. dette, p. 75. 164. 212.
258. 259. 260. 261. 262. 335. II
pe datm'ie, a nedit, p. �57. 258.
259. 262. 288. 513.11 în datol'ie,
it credit, p. 513.
Datol'nic, S.m. debiteur, p. 165.
262. 263. 264.-!<'em. dat01'nieă;
pl. datornici, datornice.
Daună, S. f. [Ung.) pertt', dom·
mage, p. 400. - Pl. daune.
Dăunaş, ad:). [Ung.] perdant, celui
it qui l'on fait tort, p. 469. ­
Fem. dâunaşâ; pl. dăunaşi,
dâunaşe.
De, prep. de, p. 2. 5. 6; passim.
II pour, p. 3. 4. 71. 90. 151. 1.2.
175. 208. 209. 299. 306. 321-
322. 374. 377. 386. 415. 427.
445. 458. 483. 484. fl06. 511-
564.11 pom, pour donner, p.
13. II pom, comme, p. 66. 374.
377. Ilie, la, les, p. 306. 367. II
pour, de quoi, p. 163. II autour
de, p. 483. II ell ce q!li regarde,
p. 8. II d"'p1iis, p. 8. 379. II p8r,
p.215 234. 297. 313. 315. 368.
de, p. 542. II comme, p. 338. II
de, des, p. n08. II pour ce qui
est de, p. 240· 101. II de, en, p.
364. 379. 417. II de porrer, p.
474.11 it cause de, p. 31:1. 315.11
depuis, p. 379. /1 de, attache a,
p. 369. II de ce qu'il faut pour,
p. 306· 377. II si, p. 46. 160.
162. 374. 440. 443. 469. 562.
610. 654. 655. II parceque, tL
cause de, p. 346. II a, au, p. �5.
104. 108. 112. 134. 187. 146.
155. 172. 206. 236. 327. 329.
336. 364. 369. 396. 427. 489.
493. 601. 606. 637. II qui, p. 143.
� a fine de cald, tenir chaud, p.
24.11 de tot, entierement , p. 399.
II de ajuns, snffisarnment, p. 269.
1 de ce ... de ce, plus ... plus ... ,
p. 21. 557. II ele ... ce'i, ii est si,
p. 240. II ele când, depuis que,
p. 379. 232. II de ce, pourquoi,
p. 192. 564.11 de la, a, de celui
qui, p. 19. II de la, de, p. 453·11
de asupra, par dessus, p. 450.
II d'awpra, p. 33. II de odată, eu
mame temps, il, la fois, p. 396.
II de cât, plus que, p. 163. II de
cât, plutot que de, p. 88. 89.
92. 107. 117. 146. 155. 156. 157.
168. 245. 364. 36G. 400. 423.
449. 564.567. 568.11 de cât, que,
p. 175. 210. 250. 262. 283. 300.
331. 35G. 364. 373. 514. f121.
522. 570. II de cât, si ce n'est,
p. 264.
De, P1'Cp. dp, p. 2. 180. 262. II
comme, p. 162. II pou!', p. 54.
De·a, prep. a, p. 325.
Qece, adj. nwn. cal·d. p. 156. 240.
2G4. 281. 288. 422. 481. II �leci,
dizaiues, p. 435. II a i}ecea, la
d Ixieme, p. 266.
Deget, s. n. doigt, p. 34. 192.516.
- P1. degete.
Dejuga (a), 'V. deteler des boeufs,
otel' le jOLlg-, p. 131. 151.
Del, s. n. colline, coteau, p. 93.
- P 1. d/duri.
'OeIă, S. f. registre, dossier. II a
intmt ,în delă, il a epIT'uve des
desagremellts, p. 2li4. II a pune
la delel, mettre au dossier, p.
264. - PI. deIe.
Oeochlat, adj. defonce, p. 529. ­
Fem. deochiată; pI. dtOchiaţi,
================== pagina 681 ==================
DEO
- 681 -
Dl�
Dăosebl (al, v. separer, p. 173.
Deosebire, s. f. differentiation, dis­
t.inction, p. G13.-PI. deosebiri.
Depărtă (a se), v. r. s'eloigner, p.
G12.
Departe, ado. loin, au loin, p. 283.
II pe departe, de loin, sans s'ap­
procher, p. 144.
Dcpănă (a), v. narler beaucoup ;
nattre, p. 265.
Depănat, s. n. action du devider.
II u'l lua la depenat, lui deman­
der cornpte de; le battre, p.
265.
Des, adj. repete, p. 602. - Fem.
desă ; pl. deş�, dese.
Desbate (a), v. [Mold.] eter, faire
sortir, p. 220.
Descărca (a), v. docharger, p. 130.
Descărcă (a se), V.1·. etre decl.arge,
p. 128.
Deschide (a), v. ouvrtr, p. 69. 229.
521.11 former [Mold.], p. ] 32.
Deschidera se);». 1". s'ouvrir, p. 520.
Desc6se (al, o. decoudre. II a des­
cose pe cine-ca, lui tirer les
Vf·rs du nez, p. 265.
De5cult, adj. oech8usse, p. 215.
- r�em. desculţc'i; pl. desculj1,
desculţe.
Descurca (a' se), v. 1". se demeler,
p. 291.
Descusut, a«j. decousu, p. 215.­
yelr. desC1csutd j pl. descusut1,
desc1ţsute.
Desdoit, adj. dedoubJe, p. 300.­
yem. desdoitd; pl. desdoiţi, des·
doite.
Deşelat, cuI}. qui a les reins bri­
l;es, p. Cl5b. - Fem. deşelatc'i;
pl. deşclaţ!, eleşelate.
Deşert (1n), loc. adv; en vain, perdu,
p. 557.
Desgh'îoca (a), v. affaiblir; battre
p. 265.
Desjuga (a), v. deteler (des boeufs),
âter le joug, p. 265.
Deslega Ca;, deta,her, p. 471.
Desmerdat, adj, (enfant) giUe, p.
519. - Fem. des'l1lerdatc'i; pl.
desmcrdaţ1, desme1"elate.
Desnoda (a), v. denouer, p. 339,
Deşt, s. n. doigt, p. 516. - P1.
deşte.
Deştepta (a), v. former, p. 131. 169.
171)
Deştepta (a se), o, r. s'eveiller,
comprendre, p. 622.
Destul, ade, assez, suffisant, p.
263. II destul ele, assez, p. 256.
Destupa (a), v. deboucher, corn­
mencer, p. 528.
Desvăţă (a), v. desapprendre, des­
habituer, p. 344.
Desveţă (a se), v. r, se deshabit.uer,
p. H44.
Deior, 8. m. [Ung.] debiteur, p.
257. - PI. detori:
Detorie, s. f [Ung.] dette, p. 258.
260. -- P 1. detorii.
Qeu, interj. sur ma foi, vraiment
p. 153.
Qi, s. f. jour, p. 54. 115.394 449.
472. 489. 501. 502. 561. 657. -
PI. (lile.
Diamant, s, n. diamant, p. 311.­
Pl. diamante.
'Oiată, s. f. testament, p. 266.­
Pl. dia te.
Qice (a), o. dire, p. 115. 150.243.
264. 268. 279. 366. 551. 583.
Qice (a se), v. r. s'appeler, meri·
tel' le nom de, p. 398.
Dichis, s. n. choses necessaires,
attiraii, p.266. - PI. dichisuri.
Dijmar, s. m. celui qui pre!eve
(fixe) la dîme, p. 2'36. - Pl.
dijmarL
�'Dilicat, (ţeli. delicat, debile, p,545.
- B'em. dilicatc'i; pl. dilicaţ�,
dilicate.
Dimerlie, s. f. [Molel.] boisseau,
p. 266. - Pl. dimerlil.
Dimilltlţă, s . .f. matin, p. 310.508.
625. - PI. d'iminete.
Dimirlie, s f. boisseau, p. 266. 267.
- P 1. d'imi1"lii.
Din, pnfp. de, du, de la, des, p.
29. 30. 56. 62; passim. II de,
qui est dans, p. 337.11 par, p.
374. 418. 506. II it cause de, p.
129. II une parte de (des), p. 61.
II de, hors de, p. 70. 107. 123.
191. 235.11 de dedans, p. 258,
II avec, p. 77. 398. 506. II de,
a vec, p. 195. 247. 304. 309. 398.
II it l'aide de, par, p, 104. 105.
201. IlIe, la, les, p. 121. II a da
din, h8usser les, p. 20. il d'in
vedere, eu regardant, p. 418. "
din ... ·în ... , de ... en ... , p.481.
I _7:0" _1' -'"' j"
================== pagina 682 ==================
DIN
- 682-
DRĂ
Dinainte, ado. devant (toi), p. 362.
Dlnsu, pr. pers. 3-e pers. sing. lui,
p. 174. 313. 376. - Fern. dînsa;
p 1. dt'1�Şj;�, dînsele.
Dinte, s. m. dent, p. 231. - PI.
d'inţ�
Dintru, prep. de, hors de, p. 118.
317, 543. II pour, 470. II dint1"un,
d'un lIeme, p. 459.
Dîrmo'iii, s. n' grand cnblo, p. 183.
2b7. 598. - PI. dirmote.
Dlrmon, s. n, grand crible, p. 183.
267. - Pl. dirmone.
Qisa, s. f expressio:", mot, pro­
ver oe, p. 467. - Pl. ijisele.
Dişmar, s. m. celui qui preleva
(fixe) la dime, p. 266. - PI.
di§marI.
Doar, ado, tout au moins, peut­
etre que, p. 374. 506.
Doară, adv. tout au moins, peut­
etre que, p. 130.
Dobă, s f. [Mold. et Ung] tam­
bour, .p. 328. II doM de bant,
tres·riche, p. 72.11 doM de caj·te,
tres·instruit, p. 148. - PI. dobe.
Dobândă, s. f gain, profit, p. 463.
468.11 intereL, p. 267.268. II do­
bândâ tU1'cCscâ, in teret usurai!'e
p. 268. - PI. doMnij!.
Dobândl (a), v. obtenir, p. 152. 351.
Doctor, s. n. m8decin, p. 268. 269.
270.271. 272.273.11 vereiinaire,
p. 152.11 a fi doctorul cui-va,
le batlre, p. 273. - PI. doc­
t01·I.
Doctorie, s. f. medecine, p. 273.
Doe, adj. nwm. card. deux, p. 234.
395. 645.
Doftor, s. m. m8decin, p. 268.269.
270. 272. 273. - PI. doftorI.
D6gă, s. f. douve, p. 273. 274.
275. 276.!! î� lipsesce o d6gă, il
a la tete fel ee, p. 274. II e în­
t1'"0 d6gă, il lui manque un
clou, p. 275. 1\ a aj'Mnge în d6ga
cui-va, en al'I'lver il, ressembler
it quelqu'un (en mau vaisp part)
p. 276.11 î,t sună d6gele, il sent
le sapin, p. 276. II ii cluce d6gele,
il lni gal'de un chlen de sa
chienne, p. 276. - Pl. d6ge.
Dogit, adj. fele, p. 276. - Fem.
dogită; pl. dogiţ'i, dogite.
Dohtor, s. m. doetHlr, p. 208. 269.
Or"7{) 0'7Q o"7r"J _ P I flflhff)'}';;
62. 63. 68, 74. 99. 135. 150.
277; passim, II al doilea, le deu­
xieme, p. 558.
DOiCă, s. f nourrice, p. 277. ­
PI. doice.
Do'i-��re'Qece, adj. mim. douze, p.
211 .
Domn, s. 111. Dieu, le Seigneur,
p. 150. 562.
Domn, .g. m. prince, p. 450.-Pl.
domni.
Domn, s. m. [Ung. et Banat] seig­
neur, maiue, p. 282. 379.
D6mn.ă. s . f, princesse, p, 6. 477.
- Pl. demne.
Domnitor, s. m. prince, p, 380.-­
P i. domnitori:
Dooe, ac7j. num, carti. deux, p.
371. 644. 647.
Dop, s. n. bouchon, p. 2,7. 278.
Il dop de saca, hornme petit et
gros, p. 278. � a afi« dop la ce-va,
trouver le join: , p. 278. - PI.
dopurL
Dor, s. n. desir, envie, p. 90.11 în
dorul lele'!" en vain, vainement,
p. 384. II a d�lce dor de, regrette]',
p. 394. - PI. donwl.
Dos, s. n. deJ'J'iere. II pe dos, it l'en­
vers, p. 525. - Pi. dosur1.
Dosar, s, n. dORsier, p. 278.11 a pune
lei dosar, mettre au cloiisier,
p. 278. - FI. dosw·e.
Doue, adj. num. cw·d. p. 68. 97.
121. 128. 228. 232. 234. 237.
243. 258. 278. 280; passim.
Doue-Qec'i, adj. num. vingt, p. 280.
450.
Doue·�ec'i şi patru, adi num. vingt·
quatre, p. 277.
Doue-gec'i şi cinc'i, ac7j. num. vingt­
einq, p. 423.
Doue-spre·!Jece, ac7j. num. douze,
p. 407.
Dovedi (al, D. prouver, demontrer,
p. 338.
Drac, s. m. diable, demon. p.
32. 16. 61. 85. 90. 157. 248.
281. 282. 474, 557. 558. - Pl.
drad.
Drag, ac7j. cher, ai::l:e, p. 534. " în
dragul cuI-va, par amou!' de,
p. 384. - Fem. dragă; pl. dragI,
dl'age.
Dragomir. s. m. Dragomir, nom
eI'hom·mp. n. 237.
================== pagina 683 ==================
DRE
- 683 -
EFT
Drege (a), v. reparer, raccommo­
cler, p. 130. 280. 29fL 297.415.
Drept, adj. droit, p. 301. 302. 338.
356. 369. 388.466.11 juste, equi­
table, p. 331. 356. 365. II in no­
cent, juste, p. 193.206. 225.280.
281. 301. 302.365. 371. 466.­
Fern. dreptă j pl. drepţ't, drepte.
Drept, 8. m. juste, p. 280. - Pl.
drepţL
Drept, adj. acquis justement, p. 61.
Dreptate, 8. f. nîISOD, bon droit,
p. 367.11 justice, p. 281, 282.
283. 254. 285. 286. II verite, p.
283.11 C1t dreptate, justement.
avec justice, p. 24. 157. 282·11
pe dreptate, justenient, a bolt
droir, p. J57.11 a ave dreptate,
avoir raison, lA bon droit pour
soi, p. 285. - P1. drepiăii.
Drept, ade. honne: emeut, p. 631.
Dric, 8. n. corbillard, p. 287. II a
fi pe dric, manque, pas reussi,
p. 287. -PI. dricuri.
Drug, 8. m. barre, levier, p. 62·1.
- P J. drttg�.
Drugă, S • .f. gTOS fuseau servaDt
it filer If:S fils pOUl' la trame,
p. 2WI.
Drum, 8. m. ronte, themin, p. 48.
1 LI. 126. 127. 131. 384. 472-
524. 534. 624. II voyage, p.132.
169. - PI. drtt1nu1"!.
Dubaiă, s . .f. [lllold) confit, bain
dans lequel on plonge le::> p'"itUX
pO'll' le tannage en l'oil, p.
287.
Dubas, S. n. [Mold) grancl bateau
plat, sorte de bac, p. 287.
Duce (a), V. porter, p. 116. 186.
276. Ilmeuer, teme ali el', p. 130.
364.11 concluire, p. 457.11 tenir,
p. 188. II a duce dor de, manquer
de, p. 394. II eleve]', p. 49. II a
d1�ce la covrl:g'l, ruiner, p. 364.11 a
duce la sapa de lemn, miner, p.
E
E, 3e pers. 'ind. pr·. du verbe a fi,
etre; piu;sim.
Ea, pl'. lJer8. elIe; passim.
Eară, adv. mais, tatldls que, p. 18.
Ea�,��roc, s. n. [Molel.] foile, p.
547.11 CI o duce, vivre, mener une
existence, p. 656.
Duce (a se), V. r, s'en aller, partir, •
p. 34. 248. 285. 321. 322. 423.
424. 4fj7. /1 se perdre, p, 26. II a
se duce la, aller it. p. 30. 1/ a se
duce in, aller dnns, tom ber.p. 17.
Dughenă, 8. f. [Mold.] magasin,
p. 288. - Pl. duqhene.
Duhovnic, s. ni, confesseur, p. 269.
- P;. dtthovnicL
Dulce, adj. doux, p. 272. 353.­
Fem. dulce; pl. dttlc'l, dulce.
Dulgher, s. m. charpentier, p.214.
288. - PI. dulqher»,
Dumnedeii, 8. m. Diell, p. 19. 48.
89. 95. 182. 246. 269. 279. 28l.
474. 560. 563. 631. 6')3.
Dumnăta, pT. pers. 2' pers. sing.
VOI1S, p. 648.
După, pTep. apros, p. 126. 127. 194.
229. 271. 363.577.608. /1 apres,
derriere, p. 137. 380.11 derriere,
p. 370.380. 596.lld'apres, p.108.
112. II d'apres, selon, p. 307.
B09. 313.467. 530./1 d'apres, a,
aux, p. 231. 414. 415. II a la
recherche de, p. 317. II după ce,
dou, de vase avec lequel, p.
5/7.11 dttpă r;e, apres que, p.
363. 390. 447.11 după ce, non
content de, p. 266. 555. Ii după
cum, selon que, comme, p.
188. 228. 379.
Dura (d'a), loc. aclv. en ronlant,
el1 falsant la eul bute, p. 3 i.
Dure (a), V. avoir mal, p. 374.
52'> II faire mal, p. 394.llme
dore, j'ai mal, p. 272.
Duşman, s. et adj. ennemi, p. 33.
383. 592. - Fern. duş1nrtncâ;
pl. duş1nanr. duş1nance.
Duşmănesc, adj. d'ennemi, p. 631.
II Fem. duşmănescâ; pl. dttş-
1nănesC'!, cluşmănesce.
Duşmănesce, aClv. en ennemi, 633.
Econom, Ctdj. ec�mome, p. 576.­
Fe tll. economct j p 1. econom�, eeo­
nome.
Eftin, adj. bon marete, p. 288.
-- Ftim. eftină; pI. eftinr, efo
================== pagina 684 ==================
El
- G8J-
FĂR
E� Pl'. pas. son, sa, p. 203.
EI, »r. pers. il, le, lui, p. n. 41-
134. 140; passim.11 il, celui-Ia,
" p. 25. ll4.
EI, pT. pers. il. le, lui, p. 168.
1711. 312. 509.
Eml, pl'. pas. me, moi, p. 22.
Ena mu che ena su, loc. gl·eclJ.ue,
etre 11 tu et a toi, Stl con­
siderer comme l'egal de, p.
646.
Epingea, s . .f. manteau, p. 492.
- PI. epingele.
EI'bă, s. f. [JJl01d.], herbe, p. 2'72.
- PI. erbi
F
Face (a), v. faire, p. 24. 25. ilJ.
40. 41. 44. '15. 57; passirn. II
faire naître, produire, p. 2. 49.
52. II rendre, presenter cornme,
faire paraitre, p. 12. 1H. II
rendre, p. 493. II reter, p. 55J.
555. II commettre, p. 440. II for·
meI', p. 169. II valoir, p. 73.
483. II a'i face hatîrul, luI ac cor·
der des favenrs (passe-droit),
p. 86. II a'lface de lec, le battre,
p. 376. II a face lttlachiu, ne pas
reussir, p. 394. II nu face pamle,
CAla ne vaut rien, p. 483. II a'l
{ace de trei (dau!!) parale, le
. gronder, p. 483.484. II !!l.facepo­
lilă, envoyer de I'un a I'<lutre,
p. 509. II (ţ face tîrg?�l altwla,
se meler de IOe quj ne le re·
garde pas, p. 629. II a face marte,
tue!', p. 470.11 a face câşt'ig,
gagner, avoir cles benetiL;e�,
p. 445. II a {ace îm:pTwnntaTe,
preter, p. 336. II a face lesă,
battre, p. 386. II a face din,
changer, p.10.11 a face clJ1nâna,
faire sig-ne de la main, p. 454.
II a face JudecaM, juger, p. 36l.
ct face planul, faire son plan,
etabUl' f;a ligne de concillite.
p. 41. II ntt are a face... Ctt,
cela ne regarde pas, autre
chose est ... autre chose est,
p. 81.11 a face pir'one, trembler
de froid, p. 495. II a nu face
�!CI,� _ �noşie;"r.�' o btenir au cun
Ertăclune, s. f. pardon, p. 83.-
1:'1. ertăciuni.
Eşl (a), v. sortir, p. 87. 258. 285
368. 456. 530. 625. 630. esi. II
devenir, reussir, parvenir a
etre, p. 97. 113. II s'exhaler, p.
84.11 a eşi d'asupra, sumager,
p. 284. 285. II e eş; la văpsea,
" roussir, p. 653.
EşI. pl'. per. son, sa, ses, p. 28l.
Estim, adv. cette annee-ci, p. 15:1.
�stimp, ad», cette annee-ci, p. 158.
Eţ"i, pl'. per'. te, pour toi. p. 100.
Eu. p7'. per. je, moi, p. 3. 11.82.
93; passim.
Face (a se), v. r. se faire, etre
f'ait, p. 30. 164; passim. II se
forrnor. p. 325. II devenir, p.
47. 100. 1B4. 174. 180. 216.
441·11 ruc se face, I'on ne fait
pas, p. 82. II a'şi face, se faire,
s'inJpospr, p. 380. II a se face
de basrmt, devenir la fable dn
village,p. �9.11 a se face luntl'eşi
punte, faire tont son possible
pour, p. 396. II a se face ele po­
veste, etre celebce, tres connu,
p.511.
Făclie, s. f. flambeau, p. 584. ­
Pl. fâclil.
Făcut, ad}. fait, p. 120. II tr8vaiJle,
degrossi, p.638. - Fem. făcntâ;
pl. făcuţi, fdcnte.
Făină, sJ tarine, p. 398. - Pl.fctini.
"'Falangă, s. f. sorte de canglle
dam; laquelle on emprisorinait
les jambes de ceux 'lui etaient
condannes a reQAvoir des coups
de bftton sur la plante des
pieds, p. 289.
Falcă, s . .f. mâchoire, p. 436. ­
PI fălci.
FanaragiU, s. rn. allumeur de re·
verberes. II homme de rien, p.
289. - PI. fanar·agii.
Faptă, s. f fait, acte, p. 94. - PI.
fapte.
Făr, conJ. f;ans. II fc'[1' ele, sans, p.
52. 450.
Fără, conj. sans, p. 25. 52. 53.
tiO. 67. 1?7.;,.passim.11 t;��ă vre-
================== pagina 685 ==================
FAş
- 085 -
FRA
Făşle. s. i bande etroite, p.289.
433. - Pl. fâ§iL
Fasole, s, f. haricot, p. 71. 657.
- P1. f((801,e.
Fală, s. f. tiUt' . jeune fillo, p.46.
48. 90. 456. 639. II vierg o, jeuue
fille, p. 360. - Pl. fete.
Făta (a), v. mettre bas, p. 243.
244. 245. 335
Faţă, 8. r. aspect. p. 232. It visage,
p. 361. - Pl. [eţe.
Faur. s. u, [Trane.] forgeron, p,
289. - Pl. [auri.
Fecior, s. ·m. fii", p. 69. 385. 392.
II fecior de lele, fii" de put ain,
bârard, p. 385. -- Pl. feciori.
Fel, s. n. espsce, sorte, p. 128.
411. 575. 653. II tot un fel, de
lfl. merne facon, p. 459. II alt­
fel, autrement, p. 653. - Pl.
feluri.
Femeie, s. f. 1'e111me, p. 660. - Pl .
femei,
Fen. s. n. foin, p. 5. 6.
Fer, s. n. fer, p. 192. 290.
Feresh'ă, s. f. fenetre, p. n. 258.
- Pl. ferestre.
Ferestrei!, s. n. scie, p. 290. - FI.
ferestraie.
Fe'r) (a se), v. 1'. se garder, eviter,
p. 223. 528.
Fericire, s. f. bonheur, p. 575.­
Pl. feri cir!.
Fericit, ad). hemeux, p. 53. ­
Felll. fericitct; pl. fericiti, feri­
cite.
Fi (al, v. etre, passi111. II nu'l de ...
cn de, te n'est p<lS il cause
de ... rnais ... , p. 8. 506.
Fie, 3-e pers. Sil1g. sul!). p1'lfs. du
verbe et fi, soit, qll'J! soit, p.
47. 117.II.fie §i, meme, p. 10.
Fie-care, p1'. ind. chaque, chac1.1n,
p. 62. 90. 152. 502. 532.
Fie-ce, pl'. ind. chaque, p. 48.155.
Fier, s. n. fer, p. 2. 146. 290. 495.
II în bataia jier�tltt!, en bonne
place, p. 290. II e ele unde se
lale fieru, il ne cede pas faci­
lement, p. 290.
Fieş-care, pr. ind. chacun, p. 419.
Fiind-că, loc. conj. parr;e que, p,
34.
Filer, s. n. [Ung.] c3ntime, p.
290. - PI. filerI.
Filosof, s. 1n. philosophe, p. 290.
1)\ rl {'(
Fir, 8. n, fil, brin, p. 6. 291. 29:3.
II din fir pânâ 'În aţă, de fii
en couture, p. 292. II cu firu,
grain, il grain, p. 10. - Pl.fi·
ruri,
Fire, s. f. nature, p. -l.l 1. 505.­
PI. .fh·t.
Firesce, ado. naturellement, p.
400.
Flăcău, s. m. jeune garcon, celi­
bataire, p. 456.
Flămănd, cui,j. affamo, p. 87.­
Fem. jiel1nândâ; pl. flâmeînif:!,
fiămânâe.
Fl6re, s.f'. fleur, p. 313. 314,. 316. il
flore la ureche, chose sans irn­
portance, n. 6. - FI. fion.
Florin, 8. n. [Ung.} florin, p. 2113.
290. 2�)2. - PI. jiorin!.
Fluer, s. n. flute de berger, p. 49:2.
- PI. fiuere.
Flueră (a), o. siffler, p. 86. Il jiu­
eră în bute, ivrogne, p. 106.
Foc, s. n. feu, p. 108. 192. 55Ei.
(:l06.11 foc ş'amar', rien, p. 103.
- PI. jocw:L
F6ie, s.f. feuille (d'arbre), p. 240.[1
feuiUe (de p<lpier), p. 293.11 face,
p. 293. II a'i ela pe fo!e, dire
sans detonr, gronder, p. 293.
II et o întorce pe Joia a'î-l-altct,
LOhanger d'avis, p. 294.
Fofelniţă, 8. f. l!!.âchoire mobile
de la macque. II 1'em111e, ba·
varde, p. 292. - FI. fojelnite.
Fule, s. f. outre, p. 283. 295. 296.
- P1. jole.
Folos, s. n. profit, avantage, p.
28. 474. - Pl. folose.
Folos) (a), v. servil', rendre ser·
vice, p. 515.
Folos) (a se), v. 1'. tirer profit, pro·
fiter, p. 346.
Folosilol', adi. utile, avantageux,
p. 35Ci. - Fern. folositore; pl.
folositor!, folositore.
Fome, s. f. t'airn, p. 97. 554. Il ti
e fome, il fi faim, p. 9l.
Fomele, s. f. disette, p. 571.-
Pl. jomete.
FOl'mosă, ctdj. (neolog.) belle, p. 470.
Forle, aclv. tre.3-fort, p. 29. �82.
Frămînta (a), v. petrir, malaxer,
p. 459.
Friinge (al, v. bl'iser, p. 126. 127.
131.. 296. 297. 391.
r,"�,��"" ( .......... \ ". ," o·," 1,'��N"" ,,, 107
================== pagina 686 ==================
FRÂ
- GEG-
GAL
Frânt, adj. brise, p. 175. II (L nu
avea para frdntă, ne pas avoir
un rouge liaro, p. 482. - Fern.
f7·ântă,. pl. f1'ânţ!, frânie.
Frasin, s. in. trene, p. 167. - Pl.
frasin'!.
Frate, s . .f. frere, p. 11. 153. 283.
520. II frati-de-cruce, cornpag­
nons inseparables, p. 154.
Frăţie, s.j. fraternite, amit.io fra­
teruelle, p. 60<l. - Pl. frăţii.
Frică, s. f. peur, crainte, p. 368.'
398. 415. 449. - Pl. [rici,
Fricos, adi. craintif, peureux, p.
444. 445. - Fern . [ricâsă ; pl.
fricoşi, fricose.
Frige (a), v. bruler, p. 192.
Fl'igură, s . .f. fie vre, p. 523. 524.
- Pl. fruţuri:
FrîU, s. in. trein, bride. p. 297.
298. 659. II a'i da ji'Î'il, lui lâ­
r her la bride, p. 297. II a'l ţine
de frî'u, lui tenir la bride, p.
297. fi a .ptme fi .. tul, mettre un
frein, p. 298. - Pl.frie et frine.
Fruct, s. n. fmit, p. 353. - Pi.
.fructe.
Frumos, adj. beau, p. 27. S5.231.
495. 600. II a ave slovâ frwm6sG'i,
avoir lloe belle e -riture, p.
600. - Fem. frtL1naScl,. pI. fm­
moş!, frwmase.
Frumos, adv. biel1, p. 176.
Frunte, s . .f. front, p. 96. II a ave
stea în lrunte, etre remarqlla­
bie, p. 350.11 de premier ralJg,
rem8rquable, p. 164. - Pl.
frunţi.
Frunză, s. f. feuille, p. 240. - PI.
frunze.
Fugl (a), 'U. fuir, s'enfllir, p. 34.
81. 204. 246. 586. II fuir, s'eloi­
g-ner, p. 306. 382. II courir, p.
194. 202. II n fugi de, fuir, evi·
ter, p. 81. 367.
Fugit, adj. in. fllyard, celui qui a
fuit. p. SI}. 81. - Pl. fugit!.
FUlor, S. n. tortis de fila,se, de
chanvre ou de lin, p. 298. 299.
li (L'şI lua cele trei fui ore, filer,
se sau ver, p. :;98. II îI bun de
tors la fuMre, il u'est bon a
rien, p. 29\:l. II a ţine fuio« cu,
tenir Uite a, p. 299. - Pl. fu­
lare.
Fulg, s. n. plurne, p. 4-13. - Pl.
fulgi.
Fund, s. n. fond, p. 107. 140. 16I.
211. 520. - PI. [uauluri,
Fune, s. f. [Mold. & Ung.] corde,
p. 300. 301. 302. II câble, p. :503.
Funie, s.f. cord», p. 89. 225. 299.
300. 30 l. 302. 303. 471. 472.
609. 623. II e drept ca f'unta în
sac, hornrne injuste, p. :501.
302. II a merge drept ca fwn;a
în sac, tituber, etre 1 vre, p.
302. ti îşI lea funia în traistă,
il prend ses cliques et ses ela­
ques, p. 303. - PI. [umi«.
Fura (a), 'U. voler, p. 44:::. 469.
Furcă, S. f ql'enouillA, p. 306.
007. II a nu ave de .furccl, etre
tres-pauyre, p. 306. Ilveeje'l! de
fwrcă, mele-toi de ce qlli te
regarde, p. 306. - PI. .fiNC! .
Furcă, s. f. f011l'C'he, p. 81)3. 304.
305. 306. 473." par'cd,'i arun­
cat din furcâ, mal arrange, p.
304. II a da de fttJ'că, tr,wail
d ifficile, p. 304. II cLţine .furcă,
s'opposer energiq l1emellt.. p.
804.11 a ave de furcă cu, avoir
des diffiellites avec;, p. 305.­
PI. furci.
Furtună, s. f. tempete, p. 112. 136.
- Pl. furtuni.
Fus, S. n. plqnet, pieu (battn au
centre de l'aire), p. 307. - Pl.
fustL7'!.
Fus, s. n. fuseau, p. 306. 307.
308. "pusc'i etc fusul, LIre (en
p:u-Iant de la. barbrJ), p. 307. II
cât s'l1ticea�w fusultLI, tres-pe­
tit, p. 308. - Pl. ftLSUr1.
Fuscel, s. 1n. rancher, reglette qui
soutient les lisseR (tenne de
tisserand), p. 358. - P 1. .fitscel.
Gălăgie, S. r bruit, p. 17. - PI.
gâlâgi!.
Galben, s. in. ducat, p. 474.-PI.
G
Gălbinare, S. f . .iaunissf', p. 524.
- PI. gc'ilbină1·1.
GâIcă, S. 1- gl�!lde, amygdaJe, p.
================== pagina 687 ==================
GAL
- 687-
GON
Gâlcevie, s. f. querell-, dispute,
, p. 410. - Pl. gâlcevi'l.
GăhHă, s. f seau, p. 309. - ?1.
getleţi.
Gând, 8, 1'1, ide>, pensee, P. 21l.
II a ave {/ând de, etre decide it,
p. 139. II et ave de gând, penser
it, p. 22, II ce ţi-a; PU8 în gând, ce
que t.u as decide de tairo, p.
3rl3. " C1.t qându, en pensee, p,
551:3. - PI. gânduJ'l.
Gândi (a), v. penser, croire, p. 6,
133.420. II songer, p. 456. " pen­
ser, etre decide, p. 106.
Gândi (a se), v. 1'. penser, p. 001.
Gard, 8. n. cloturo, palissade,
haie sech«, p. 23, sr. 82. 94.
146.315 335. 572. - Pl. ga1'llw-!.
Gârlă, 8, 1. riviere, p. 71. 1:320. -
Pl. qârlc.
Gâscă, 8. f oie, p. 229.- Pl. gâ8ce.
GăSI (a), v. trollver, p, 4. 48. 63.
64. 90 91. 113. 135. 207. 376.
433. 460. 472. 633. il venir, Slll'­
venir, p. 523. [;24." troLlver,
renrontrer, p. 383.
GăSI Ca se), v. 1'. se trouver, se
I rencont,rer, p. 126, 237. 458.
GăSI Ca 'ş'î), v. t!'oLlver. il ((. 'şI gâ8i
beleaua, se causer de8 ennuis,
)1. 476. il ţi-al gâsit, drale d'i­
rlEie. " p. 313.
Găsit, adj. trollve, p. 36. 198.­
Felll. gâsită,. pl. gâ8iţt, gâ8ite.
Gât, s. n. con, gorge, p. 137. 2:36.
;jCg. 371. 381. Ml3. 609. MI. II
gosier, p. 407. 418. - Pl. gât1tl''î.
Gata, adj. pret, p. 69. B28. 401.
- Fetl1. gata; pl. gata.
Gătl, Ca se), v. r. se pre pare!', p.
i:J:3Ei.
Gaură, s. f. troLl, p. 216. - Pl.
gdu1'L
GăuriI. adj. troue, p. 187. - Fem.
g'� uri rit; p 1. gelurit', gâ'un·te.
Gazdă, 8. f ha te, p. :309. - PI.
gazde.
Gealăii, s. n. [lJIolel.] rabc,t. Ii dJ;n
geuIM't, hOl11me delicat ;horlJme
Intelligent, p. 309.
Geambaş, 8. m. maquignon. " mal­
honnete, trompeur, p. 309.­
P J. geambaşt.
Geba, lor. ad'V. inutilement, p.
556. " de geba, sans protit, inu­
ti lemen t, p. 127.
etre essouffle, p. 126. II etre
bonde, regorger, ployer SOLlS
le poids de, p. 438.
Genuclf{u, s. n, w'noll, p. 147.
368, - PI. genuch-! şt qenuche.
"'Geremea, s. f. purutiou, amenda.
IIlucr1t de qcremea, travail mal
t'<,it, p. 309.
GheonoIe, s. f. picvert , p. 210.
Gheon61e, s. f. picvert, p. 210.
Gherghiţa, s. f. nom u'une loca-
lite en Rournanie, p. 539.
Gheţă, s. f. glaee, p. 73.
Ghicitor, s.m. devineur, necroman­
cien, p. 309. 444. - PI. ghicitorI.
Ghicit6re, 8. f. devmette, enigme.
1/ la chose devin ee, p. 309.­
P 1. ghici tort,
Ghlerbă, s. f. petit echeveau (qua­
tre gherbele val en t un eeheveau l.
II (l, nU.fi în t6 te ghiel'belele,
ne pas avoir 8a raison elltiere,
p. 310. - PI. ghrcl'bele.
'Ghighar, 8. m, porcher, p. 3lO.­
P 1. glt'ighaTl.
Ghir, 8. n, [Molel.) impat, p. 81.
82. - ghil'url.
Gludecală, 8. f. [lJiolel) proees, p.
364. - PI. gluclecâţL
Giuvaergiu, s. m, joa,illJeJ', bijoLltier,
IJ. 311. - giu'Vaergi'i.
';'Glagole, 8. m. lettre de l'alpha­
bet (·.yrilliqne, f', 311." am e{t
glagole în cap, j'ai de la. 1 ete,
p. 311.
';'Glagore, s. m. lettre de l'al pha.·
bet. <;yrilllqne, p. 311.
Gleznă, s. f cheviJle, p. 146,­
PI. glezne.
"'[lobă, s.f. ",men -ie, p. 469. /1 a ela
gl6ba pentru altttl, payer POUl'
un autre, p. 311. - Pl. gl6be.
Glod, 8. n. boue." adu. dLl tont,
p. 469.
Gogosă, 8. f. pâtisserie soufflee,
sorte de pet de norme, p. 312.
499. - PI. gog6şe et gogoşi.
Gogoşar, s. m. ma.rcha.lld de go­
goşi, p. 312. - FI. gogoşal'l.
Gol, adj. vide, p. 101. 102. 103.
107. 149. 521. 522. II pe gol, sur
la terre nnp, p. 5-14. - Fem.
gală; pl. goi, gale.
"Gologan, s. m. "ou, p. 312. - Pl.
gologan1-
Gon1 (a se), 'V. 1'. se lloursuivre,
================== pagina 688 ==================
GHA
- 688-
HAŢ
Grabă (de), loc. adu. vite, p. 582.
Grăbl (a), v. se presser, p. 356.
Grădinar. s. m. jardinier, p. 312.
313. 314. 015. 316. - Pl. qră­
dinari,
Grăl (a), u. parler, p. 35.
Gramadă, s. f. tas, p. 10. - Pl.
grărneel!.
Grămădl (a), v. amonceler, met tre
en la" p. 391.
Gramatică, s.f. grammaire, p. 316.
- PI. qramatice.
Grapă, s. f. herse, p. 316. II a se
tine grapă de cine-va, ne pas
le lăcher d'une semelle, p.316.
II merge ca qrapa pe uscat, cele
va m al, p. i)16.-PI. grclpi.
Gras, adj. gras, p. 27. - Fem,
grasă; pl. graşi, grase.
Grâu, s, n. ble, p. 229.·- 1:'1. grâu?'!'
Grec, eul], grec, p. 48. - Peru.
qrecă.
Grecesc, ad], grec, I': 110. - Fern.
grecescă; pl. grecesti, qrecescc.
Gre�aIă, s. f. faute, p. 208. - PI.
grcşale.
Greşl (a). v. commettre une faute,
I . 83. 214. 215.
Greşl la se), v. r. se tromper. p.
ou6.
Gresie, 8. f. pierre a aiglliser,
quel1:X, p. 206. 207. 317.- Pl.
gres'iL
H
Hac, s. n. [1JIold.] droit, ce qui
est !lil, gage, i>nlaire. Ii a'i veni
de hac. en venir a bOllt, p.
318. 319. 5Ml. II a'i da ele hac,
ne plus s"volr que faire, p.
319. 658.
Hai! interj. allons, p. 125.
Haidău, s. m. [Mold.] vaurien, p.
319. - 1'1. haielcH.
Haimana, 8. f. vagabond, de-CB 1-
vre, p. 320. - Pl. hcdmannle.
Haină, 8. f. vetement, habit, p.
1. 71. 215. 403. 564. - Pl.
lwine.
Hait, interj. [lYIolel.] allolls, filons,
p. 29t:l.
Halal, aci}. bonne qualite, p. 40l.
Halat, 8. n. [Banat} outil, p. 660.
I • o"" II �.)_y
Greu, adj. difficile, p. 86. 155. 226.
227.229.053. II grave(maladie),
�J. 521. 522. II timpuri de gren
cumpen.ă, tem ps difficiles, p.
226. 227. II lourd, p. 443.-­
F em. gren; pl. grei, grele.
Greu, ad», difficilement. II cu qren,
difficilement, p. 304.11 a ''l pic«
qre«, causer des ennuis, p. 657.
Greutate, s.f. poids, incomrnodite,
p. 370. - 1: 1. grentlllL
Grijă, s. ţ'. souci, p. �10. 259. 429.
- PI. grijI.
Gr6pă, 8. f. fosse, p. 344. - Pl.
grop·!.
Gros, adj. gros, p. 231.11 a fi gros
la punqâ, etre riche, p. 5'26. ­
Fcm. gr68(L; pl. groşi, qrose.
"Gros, 8. m. ancieune mounaie,
p. 317. - PI. qroş).
Groşiţă, s. f. [Ung] gros (mon­
naie), p. 317. -Pl. groşile.
Gudă, s. f. [Ung.] femme de mall­
vaise vie, p. 317. - PI. qude.
Gură, s. f. bouche, p. 09. 6:1. 104.
116. 120. 148. 353. 3�3. 405.
406.11 ollverture, ennee, p. 522.-
523. 580. II bord, p. 104. II (t da
Cu gura, parler, p. 592.
Gurguiâ (a se), v. 1'. f"l1 e le ner,
[>. 48.
Gust, s. n. goM, p. 840. - Pl. gus·
tU1"1.
lun hCll1ml şi praştIa, se met(re
a un travaiJ avec asslduite,
p. 320. - Pl. hamuri.
Hangiu, s. m. aubergiste, p. 321.
}'I. hangi'1.
Hap, 8. n. pilule. II a înghiţi ha­
lntl, avaler la pilule, p. 321.­
PI. hapul'i.
Haram, (Iel). !:lJlllS profit, sans etre
merite, p. 321. 322. II de haram
CI venit, de ha1'am s'a dU8, il
est parti comme il est venu,
p. 321. 322.
Hârtie, s. f. papier, p. 160. 325.
434. 470. 600. II pl:unte (ecrite),
plactt, p. 516.- PI. hârtiI.
"'Hasna, 8. f. tresor, p. 325. - PI.
ha8nale.
II::::::J. � nn � •• ��1� � ')Clr:::: OlC'O II an
================== pagina 689 ==================
IlAT
- 089-
ILĂ
hăţul, vite, rapidement , p. 32E,.
li 'i-aocnit iepa la hăţ, ses af­
iaues vont uien, p. 320. - Pl.
hâţw·z.
Hatir, s. n. passe-droit, faveur,
r- 86. 116. 360. - PI. haiiruri,
Hei! inierj. he [ p. 494.
Herean, 8. n. [Ung] raifort •. p.
iJ74. - Pl. hereanicri.
Herăstrăii, s. m. [Molâ.] scie, p,
326. - Pl. hcrcstrae.
Htrteţ, s. n. [Mold.] houe, beche,
p. 548. - PI. hlrleţe.
Hirzob, s. n ţ Mold.] panier plat
(a. fond u'osier), p. 326. - Pl.
liirsolrur; si htr,d!ue,
Hlobă, s. f !Bes((mu,j, branr ard,
p. 3:26, - Pl. hiobe.
HOl'! interj. montre que des gens
se querellent, p. 035,
I et '1, pr, per, i1 lui, �L elle, son,
sa, p. 57. 66, 75; passim.
'1, pl'. rei. les. p. 3.Jo, ·leS, 62, 152.
155, 230, 300; passim. II 11 lui,
son, s,].; paS;;llll,
'1, 3-e pers. sing. du verbe a fi,
t:lst, p. 19. 2:3, 28, 32, 60, 75
94 105, 119, 121. 134. 200.
208. 240. �7-1. 280 281, 282.
:304, 364. 371. 372, 3;6. 379.
382, 51)8, 557, 597, 66(). II mt'l,
cela n'est pas, cela ne va pas,
p, 366. 367,
labaşa, s. f. morailles. III-et atir­
nat -iaua.şaoa de nas, ilIe mene
par le bout du nez, p. 3�7,
Iad, s, n. enfer, p. 440.
Iar, aclv, et con). mais, p. 36. 189,
4Q3. II tandls Cjlle, p. 18.24, 152,
162. 238. 272. 281. 282, 306,
::182, 439, II tandis que, POUl' ce
qui est de, p, 61. :269, II encore,
p. 540. 610.
Iară, COT�j, tandis qne, p, 157.
335. 584.
IarăşI, conj. encorE', de nOClveau,
� p. 514.
Iarmaroc, .<, 1n. foirp, marche, p,
328, 627. - Pl. hmn.aroce,
�'Iaste, 3-e pers. sing, du verbe ((.
t ;�, es�, p. 89:
I
HOI'ă, s. f. clan se. p. 306, - Pl.
hore.
Hodoroqălă, s. [. bruit, p. 103. ­
P J. hodoroqcli.
Horn, s. '11., [i1101d.] tron de fum ee,
p. 586. -- Pl. hornuri.
Hoţ, s. 11/.. voleur, p. 162.232,44:2.
469. - Pl. /iol1.
Hrănl (a), v. nourr!r, p, 162.
Huet, s. n. [Mold.] bruit, p. 149.
- Pl. liuete.
HUIduit. aci). hue, p. 567. - F'em.
hu.id2tita; pl. huiduitl, kuiduite.
Huştif, s.f. pl, [Motd.] son qui a
servi a faire le borş, et que l'on
emploie ensuits, cornme fer­
merit, pour faire un autre borş,
p. 5:28.
lavaşa, s. f morailles, p. 328,
le, s, It, coin (pom fendre le bois),
p. 328, - Pl. icuri.
ledec. 8. n. corde ele halage, fi a
tmge lct 'ledec, 11a18r, tirer i1
SOI, p, 329. - Pl. !edecm·!.
lepă, s, f jUt1lf'l1t, p. 149. 243.
326, ;:158. - Pl. iepe,
Iepure, s, m. lievre, II brcZn"â ele
-Iepure, n'importe quoi (m8111e
ce qui n'existe pas), la lune,
p. 6::1. - Pl. lepur!.
lerbă, s. f. herbe, 375, -PUerbnr!.
lernă, 8, r hiver, p. 10. - PL
'iane,
lerIăc'îune, s, f. pardon, p. 83,-
Pl. 'lertâchmL
leş1 (a), v. sonir. p. 8J, 153.52'\.
" 592, II triompher. p. 280,
leraşea, s, t. morailles, p, 029.
Îi, pr, pers. a lui, il. elle, lui, elle,
Bon, sa, p, 41. 83, 85. 111. 137.
27;:1. 274.313; passirn.llles, le,
p. 48. 61. 315.
ÎI, 3' pers. sing. du verbe n fi,
est, il est, p. 72. 'i7. 91. 18:2.
:232. Q66. 269. 275. 298. 340.
500. 601, 613. II vaut, p. 416,
li, pl'. pers. lui, le, p. 40. 64. 152.
::144, 631.
IIău.",s. �n.� [ilIold.} enclume p.
================== pagina 690 ==================
- 090-
ÎMB
[mbătrănl (a), v. vieillir, p. 582.
Imbetrănl (a se), v. 1'. [Ung.] vieilhr,
p. [,97.
Îrnblacfii, s. n. fleau (it liattre), p.
813.
Imhlăf Ca), v. battre, p. 330.
îmbogăţl Ca se), v. 1'. s'enrichir, p.
U8, 506. 556.
lmhrăcă (a), v. mettre sur soi, p.
554.
Îmbulzl la se), o. T. se bousculer,
se presser, p. iL96.
Îmi, pl'. pers. a moi, mon, rne,
pour moi, p. 280.
Împăcare, s. f. accord, entente, p.
381. - PI. împăcâT'!.
Impărţ) (a), v. distribuer, p. Il.
II p.utager, p. 166. 382.
Imperat, 8. 'I'n. ernpereur, p. 114.
162. 034. - PI. împeraţ!.
Împel'ăţie, 8. f. empire, p. 89.-
Pl. împeditii.
impinge (a), v. pousser, p. 540.
Împlell (a), 1;. tisser, p. 333.
lmpleticire, 8. f. action d'embrouiI·
ler, de chancelel', p. 338. - PL
împletici1'z'
ImplinI (a), v. executer (un ordre),
1,·86.
Impotriva, prcp. contre, p. 191.
Împreună. aelv. ensemble, p. 075.
impricinat, 8. m. partie (dans un
prod:ls), 1). 368. - PL imprici­
naţi.
Împroşca (a), v. gronder quelqu'un,
p. 333.
Împl·umut.8. n. pret, chose pretee,
p. 248. 033. 334. 335. II a da
împrunntt, preter, p. 338 ... - 1'1.
împJ'ttm�ttu)'i.
Împrumuta (a), v. preter, p. 268. 560.
Imp/'llmuta (a se), v. 1. emprunter,
p. 334. 335.
Împrumutare, s. f. pret., p. 336. -­
Pl. 'Împrumntărl.
Imprumutat aelj. prete, p. 337. II
de împl'nmutat, d'emp'unt, p.
3:17. - F8m. împl'u1n'utatc'i; pl.
împrumute!!:!, 'Împrumutate.
Î/1, 1JI'Cp. en, da.ns; passim. 1/ it,
all, p. 62. 72. 96· 174. 210. 2:23.
228. 260. 307. 350. 3,1. 38?'.
4lil. 513. G20. fi95 596. 634.
II sur, p. 48.188. 202. 221. 272.
055. 388. 437. 472. 514. 526.
535. 536. 6:!4. II au baut de, iiC­
croche il, p. 360. 516. 542. II
aver, p. 481. 1/ en, dans, avec,
p. 193. 310. 526. Ii comme, p.
S18. II pom, p. 483. II pendant,
p. 344. II autour d«, p. 371. !I
au milion de, p. 277. 54·2. IlIe,
la, p. 39�. 507. II a se mesu1'a
în pungL! Cit cine-va, vouloir ri­
valiser avec quelqu'nn rqui
est plus riche que soi), p. 88,
li pânet în gtwâ, jusqu'au bord,
p. 10+. 1/ a stringe în chin.IJ'i, ser­
rer de pres, cJlllpecbAr de mal
Jaire, p. 168. II in lege, forte­
merit, avec force, p. 380. II 'În
cât, autant CjIH;, an prix de, p.
227. 229. Ii în loc, au lieu cle,
p. 226.
Înainte, ]JI'Cp. devant, p. 367.380.
441. II devant toi, p. 363.11 de­
vant, en presence, p. 368. II en
avant, p. 137. B37. 364. II en
avant, cl'avance, p. 264.11 a'l:
da înainte, clonner lwe avance
de, p. 426.
Înapoi, ad!'. en arriere, p. 364. Ii
a se înt6rceÎnapo!, retourner,
p. 626.
Înapo'îâ (a), v. rendre, p. 75.
Încă, ad'v. encore, p. 541. II anssi,
p. 374.
Încălcl (a), v. embJouiller, p. 298.
Incăpe (a), v. entrer, trOllver place
en, p. 284.
Încărca (a), v. 1'. cbarger, p. 128.
Începe (a), v. cot1ll11encer, p. 105.
158.
Încerca 'a), v. mettre a l'essai,
p. 83.
Încet, adv. lentement, p. 399.
Înceta (al, v. cesser, p. 42.
Încheia (a), v. c16tmer, regler, p.
159.
Inchide (a), v. fermer, p. 569.
Închlelel6re, s. f. p. 337. - Pl. în·
chie!etod.
Închis, ad;j. ferme, p. 147. 168.­
FElin. 'lnchisă; pl. închişi, înc7âse.
lnconde'fâ (a), v. denigrer, p. 337.
Îl1cornorat, ad:j. cornl.l. qui n. des
cornes, p. 347. - Fem. încOt·­
nomtâ; pl. Încornom.t"l, 'ÎncoT­
nm·ate.
Încrop) (a', 1'. tiedir. II a i'n,cropi
din tezft clwmeht, al1lasser petit
it petit, p. 621.
Încuiba (a se), v. 1'. se nichel"
s'installer. D. 57].
================== pagina 691 ==================
1
tsc
Încurca (a), v. ernmăler, p. 538.
539.
Încurca (a se),v. T. AH meler, s'ern­
me}er, p. 291. 359. 373.
Incurcat, ad», embrouille, p. 568.
- Fe m , incurcată ; pl. incur­
catt, 1:nCUJ'CClte.
Încurcătură, 8 . .f. cornplication, ccn­
fusion, p. 1)38. - Pl. incurcături.
Îndată, adu. de suite, p. 123. 204.
Îndesa (a se), o. 1'. alier centi­
nuellement., r- 306.
Îndesat, adj. tasse, presse, p. 334.
659. - Fel1l. îndesată; pl. inde­
saţi, indesate.
Îndol' (a), o, doubler, p. 491.
lndofelă, s. f doute, p. 515. - Pl.
inâoteli.
Îndoit, adj. double, p, 249 252.253.
300. II douteux, p. 2�5. -- Fem.
îndoitiZ; pl. îndoi ti, îndoite.
'Îndreptar, 8. n. equerre, p. 338.­
Pl. îndreptet1·e.
Îndreptătol', adj. qui redrrsse, p.
368. - Fem. îndreptât61'c; pl.
îndreptători, îile/reptelt6Te.
Îndruga (a), v. fileI' grossierement,
II elll'e eles riens, p. 338.
Îndura (a se), v. T. nH pas vouloir,
ne pas Stl decider a, p. 474.
475.
Înghitl (a), v. anler, p. 2. 321.11 a
înghiţi hapul, avaler la pilule,
p. 321. II înghite ceUl', avaleur
a'etouptls, charlatan, p. 119.
Inginer, S. m. ingenieur, p. 338.
339. - Pl. inginer!.
Îngrijire, s. f. soin, survtli1lance,
p. 130. -- Pl. îngrijir't.
Inimă, s. f. cceur, p. 198. 221. 222.
237. 564. II a rupe in'ima tîrgu­
Zui, prendrtl Ctl qui est meilJo,ur,
p. 627. II cceur, a11ection. p. 28,
II n e inima aC1'{t ele, ne plus
pou\'oir sou11rir, supporter une
chose, p. 313.315. - Pl. inim�.
Înjuga (a), V. atteler (des bceufs),
mtlttre sous le joug, p. 130.
Înjuga (a se), V. r. s'Hssocier, Stl
heI' d'amitie, p, 339.
Înjura (a), V. injmier, p. 115.
Înlătura ,a), V. ecarttlr, p. Il.
Înmultl (a se), v. se multiplier,
devtlnir plus nombreux, p. 379.
Înnădl (a), V. abouter, p. 622.
Inneca (a), V. nOYtlr, p.300 II faire
091 -
lNT
Innecă (a se), v. se noyer, p. 59.
112.1! sombrer, p. 135.204.205.
394. 654.
Înnecat, adj. noye, p. 607. - Fem.
innecaiâ ; pl. înneca{!, innecate.
Jnnegrl (a), 'o. colorer en noi!', p.
339. II calomnier, noircir, p. 339.
Înnoda (a), o. nouer, p. 339. 621-
Innodătură, s, f. nceud, attache, p.
340. - PI. înnodc1tuTL
Înnol (a se), v. 1'. renouveler (sa
garde-roba), n- 138.
Innoptă (a), v. venir (en parlant
de la nuit). p. 382.
Ins, S. 1n. (usite seulemsnt au
pI. masc.) personne, individu,
p. 229. - Pl. inş�.
Însa, rr- f. elle, p. 100,
Însă, conj. cependant, mais, p.
411.
Însărcinat, (((7j. charge (d'un far­
dtl<lll), p. 340. - Fem. însărci­
natc1; pl. însă1'cinaţ1, insărci­
na{e_
Înşela (a), v. tromper, p. eo. 632.
Însura (a), v. maritlr (8011 fils), p.
436.
Însura (a se), v. 1'. se rnaritlr (en
parlant d'un homme). p. 46. 48.
Însuşi, p-,. llli·meme. II însuşi ca,
elltl-merne, p. 493. II tine însuş-t,
toi meme, p. 270.
Însutit, aelj. centu ple, cent fois
plus, p. 152. - Fem. însutiiă;
p 1. în8utiţf, însutite.
Intâiu, ael'v. d'aborel, p. 135. 340.
360. 361. II mai întâhl, tout
d'abord, p. 270. 271. 11 el'întâiii,
le premier, p. 626.
ÎntâiU, adj. ard. le premier, p.
340. 626.
Înţelege Ca se), V. r. s'enttlndre, p.
659.
Inmnl (a se), V. 1'. se l'tlncontrer, p.
15. 17.
Întinde (a se), v. r. s'etendre, p.
572.
Întorce (a), v. tom-ner, rfltourner,
p. 127. 293. 473. II rendre, p.
335. Ii a înt61'ce şttrubu, cher·
eber a tromper, p. 615. II a
înt6rcenegoţ, faire le commerce,
p. 440.
întol'ce (a se), V. r. se retom'ner,
p. 521), /1 revenir, p. 48. 49. 195.
626. II tourner, p. 538.
================== pagina 692 ==================
ÎNT
- 692-
IUT
264, 457. 461. 481. 504. 505,
523, 5:ol7. II a iniră în, se mei el'
de (a), p. 62S. II aintl'ain,
Jlenet,rer :1U rnilJeu de, p. 277.
II ({ intra în delă, eprouver des
ennuis, p. :C64. II il intl'a in plug
cu cine-va, s'associer a, tra­
vailler en association avec, p.
504. 505.
Între, prep, parmi, entre, p. Ti.
177. 2';"8, 3:Z9. 43I.
Întreba (a), v. dsmander. p. 47,
lntrebuinţă (a" v. employer, p.
419.
Întreg, ac(j. entier, p. R71, II vrai,
verrtable, p. 444, 445. - Fern.
_ inireqă ; pl. întregi, intreqe.
lntreit, a(1j. triple, p, 300. 592,­
Fem. între it a ; pl. intreiţi, în­
treite.
Întru, pl'ep, en, dans, p, 24 89.
100; passim. II a, p, 382, II sur,
p, 382,
întuneric, adj. som bre, p. 526.­
Fem. întunel"ic!!; pl, întunerici,
întune1·ice.
Învechi I a se), v, r. vieillir, s'user,
p. 590.
înverQI (a), v, verdir, verdoyer, p,
N)!';
v�o'
Înveţa (a), v. apprendrp, p. 140.
142. 144, 340. 341. 342. 348.
344. 345 346. 347. 348. 349.
390. 41S. 576 577 f4S. II in·
struire, p, 576. 643. II faire ap­
prendre, instruire, p. 40. 76.
146, II a Înveţa de (Fine, bien con­
f:ieiller, p. 347. II i� învcţat la
t1'6câ, c'est un ignorant, p. 349.
il a învifţa păse)'esce, apprendre
Goml11e un perroquet, p, 349.
Inveţa (a se), v. ?'. s'apprendre, p.
418. II s'instrnire, p. B46. 1/ s'ha­
bituer, p. 289. 344. II s'habituer
a, apprendre a manoeuvrer,
]1. 185.
Înveţat, ad). instruit, p. 349 350.
II nabitue, p. 150. 370. - Fem.
înveţatâ; p!. înveţuţ'l, înveţa.te.
illveţător, 8. ?n. maitre, p. 350. 351.
-- P 1. înveţăto1·i.
inveţătul'ă, s. r savoir, science, p.
50. 351. 352· 353. 354. 355.
356, li enseignement, conseil,
p. 355.
invia (a), v, ressuscit er, p. 60.
lnvtrtl (a se), v. 1'. tourner, p, 379.
540. II se retourner, p. 221. II se
tordre, se plier, p. 308.
Invoelă, s. f. accommodement, p.
365. - Pl. inooeii.
luvorelă, s. ţ, accornmodement, ar­
rangsment, p. 3E,6. 365. II ac­
cord, p. 357. - FI. inuoiel»,
Ion, s. 111. Jean, p. 342,
loniţă, s. m. diminutif de Jean,
Jeannot, p, 342, 520.
Iotă, 8. [, lettre de l'alphabet
grec, II m'd o totii, rien, p. 357.
Ipate, s. 11/. Jpate, rioui prcpre.
p. 454.
Ipingea, s. f. manteau de paysan
pour la pluie, sans rnanches
et avec capuchon, p. 492, ­
FI. ipingele.
Îs, 3·e P'?·�' pl. ind. P?·. du verbe
(! fi, iis ;,;ont, p. 146.
IscăIl (a se), v, 1'. signer, p. 3r\8.
IscăIi!or, R. m. signataire, p. 587.
- FI. 'i"căIitorL
ÎŞI, p1·. per. ti soi, a lui, a elle,
pour soi, 80n, S<I, p, 6. 67. 216;
passJm.
Islaz, s. 111. Islaz, petit port, sur
le Danube, dans le district de
R.Oml1ml"l, p. 144.
IsprăVI (a), v. terminer, p. 213.
IsprăVI (a se), v, 1'· se terminer,
p. 393. GOl3.
lţă, s. f. fii, p. 858. 859. 624. II
'i at� ţesut iţele, il lui ont tendu
un piege, p. 35S. II s'ml, încurcat
'iţele, I'affaire tOLlJ'ne mal, p.
369. II a'i îl1CU?'ca iţele, dejouel'
son plan, p. 359. /1 a fi (cam) în
patn! *' 8tre ivre mort, p.
359. II s'Oti schimbat iţele, l'af·
faire prend une nouveJle tour­
Iinre, p. 359. -- Pl. *.
lţl, pr. pe?". te, ton, a, toi, paUl'
toi, p. 34. 41. 6tl; pa8sim.
Iubi (a), 'D. aimer, p. 29.
Iubit, aii). aime, p. 64. - Fem.
'iubitâ; pl. it�bifi, iubite.
Iute, adv. rapidement, p. 34. II
vite, p. 499.
================== pagina 693 ==================
JĂF
G03 -
J
LAC
Jăfuitor, ad]. qui vole, qui prend
ce qui app.utient â autrui, p.
568. - Fem. ,jă{uitorct; pl. jă­
[uitori, [ăfuitore.
Jalbă, s. f. supplique, requetc, p.
151. 359. 360, II a veni C�! jalba
în proţap, reclamer ii g rand
bruit, r- 360.
Jeratec, «. n. braise, p. 191.
Jidovesc, aâj. de juit. IJ trss-grand,
p. 209. - Fe m. jidovescă; pl.
jido'?esd [idooesce.
Jos, ad», �n bas, II a pe da jos,
descendre, p. 125. II pe jos, ă
terre, p. 597. II pe [os, ii pied,
p, 12fi. 166. II it terre, p. 52.
es. 363.
Juca (a), V. jouer, p. 173. 185. II
dan ser, p. 299. 382. II (( juca
tura, pile ou face, p. 642. II a'1,
juca in dur, agil' â sa guise,
p. 185.
Juca Ca se), v. 1'. jOllAf, P 71. 456.
II plais811ter, p. 456.
Judeca (a), v. juger, p, 360, 361-
362.
Judeca Ca se), V. r. se juger, p.
362. 363. 369. II a se ,judeci! cu,
etre juge par, p. 369, 1\ a se
judeci, la, plaider devant, p.
363.
. Judecată, S. t. sentence, p. 331-
356, 365. 367. 466. il proces, p.
364. 366. 466. II tnbunal, justice,
L, ])1'. per. le, lui; passim.
La, prep, a, aux; passim. II â 1'e­
poque de, pendant, p. 10. 340.
341. 342. 344. 61l. II a, dans,
p. 15. 17. 116. 148. 207. 221.
222. II dans, pour, p. 112. 224.
225. il vers, p, 43. 356. II le, la,
p. 99,400. II aupres, aupres de,
p. 471. 472. 660. II en, dans,
p. 303. 343. 344.' G24. 528. II
devant, p. 363. 369, II en pre­
sence de, p. 467.11 a, derriere,
p. 522. II vers, sur, p. 356. II de,
du. de la. des. D, 180. 299. 4fi3.
L
p. 365. 366. 367. II a [ace [ude­
cată. juger, p. Sfil, - PI. [u­
dccă{L
Judecător, s. m. [uge, p. 368.369.
- Pl. [uilecători:
Judicâ (a se), r. r. [Motd.] se ju­
ger, poursuivre un proces, p.
363.
Jug, s. n, [oug, p. 36[.). 370. 504.
II e învctat C1t greutatea juguluI,
li a beauccup souffert, p.370.
II "l·a lJUS jugul dupc'i cap, il le
domin", p. 370, - Pl. fugur1,.
Jujeă, s. n. collier t.riang ulaire
que l'on met aux porcs POUl'
les ernpecher de passer au
travers des haies, p, 371.
Jumatate, s. f. [Mald.] moitie, p.
61. 167. 371. II în jumatate, â
rnoitie fait, p. 629. - PI. jn­
mătă{1,.
Jumătate, s. f moitie, p. 157.260.
281 282. 522. 684. - Pl. ju·
mată{i.
Jupân, s. m. maître (ironiq. en
p<1l'lant d'un 011 â un jUiJ), p.
241. - Pl. ,i�tpâni.
Jupânesă, s. f madame (se dit
illlX remmes d'llne conditlon
inlerieure), p. 212. - PI. jupâ­
nese.
Juveţ, s. n. lacet, lloeud coulant.
II a-1, pune .iuveţul în gât, le
perd re, p. 371. - PI. juvete.
p. 153. 590, Il pour, p. 95. 135.
228. 272. 278, 352. II de, pour,
p. 11.11 chez, p. 82. 85, 87.91.
92. 117.204. 210.229, 262. 317.
·389. 417. 534. 552. 553, 569. II
la capulte�'i, sur ton dos, p.
76, II a ascultc/' llt gura cu.i-va,
ecouter ce quo dit quelqu'un
p. 148. II elela, de la part, de, 502.
503. II de la, d'aupres de, p. 63.
Lăbos, adj. qui a de grosses
pattes. II avec ses pattes, p.
358. - PI. lăboş'i.
lacom. adi. avicle. n. 9)), - FAn1.
================== pagina 694 ==================
LAC
- GOi -
LES
Lăcoml (a), v. convoiter, desirer
ardemment, p. 140.
Lăcomie, s. [. avidite, gloutonne­
rie, p, 2. - Pl. lăcomii.
l.acrămă, «, f larme, p. 231. 307.
- Pl. lacrămi et lăcrămi.
Lacrîmă, s. [. [Mold.] larme, p.
368 .. - PI. lacrimi.
Lacrimă, s. f. larme, p. 557, - Pl.
lacrimi,
Lăcul (a), v. habiter, p. 254-.
Ladă, s. f. malle, coffre, p. 68.94.
- Pl. Iă�i.
"'Lani, tul]. noir, p. 371. 372· 3i3.
- Fem, laie et lae.
Lână, s. f. laine, p. :)33. 368. 3'73.
Pl. io e.
Lapte, s. n, lait, p. 172. 174. 366.
488.650. 1/ lapte acru, lait caille,
r-. 108. II lapte de pasăre, merle
blanc, p, 04. II îl curge lapte în
pasat, tout lui reussit , p. 92.
Lăsa (a), v. laisser, p. 70. 129.
174. 243. 433. Ii lais�er tran­
qnille, p. 575.11 >-tb8.ndor.ner, p.
626. II a lăsa din mânâ, lâcher,
p. 225. " a lc1scl (din pr'Jţ), taire
un rab,d,;, p. 241-
Lăsa Ca se), v. 1'. se laisRer aller,
descendre, p. 299.11 et se lc1sc!
pe, s'appuyer sur, se COU('hflJ'
sur, p. 625. II a se lc1se(, m6le,
€itre mou, sans volonte, p.
295. 296.
Lăuda (a). v. louer, vanter, p.177.
459.
Lăudat, etdj. loue, p. 87. - Fem.
Idudatc1; pl. ldudap, ldudaie.
Lăuntru, 8. n. in terielll·. II din Iă­
unt1'u, interieurement, p. 600.
Lăutar, s,m. menetrier, violoneux,
p. 620. - PI. lăutari.
Le, pr. pers. les, p. 228. 231· 439.
4i2; passim.
Lec, s. n. relllMe, p.3. 3n. 374.
375. 376. 377. " b6lă cu lec, c'est
chose a laquelle on peut re·
medier, p. 3. " a'i găsi lecui,
trollver le rem8de (pour forcel'
qUE'lqu'un a f'aire (�e que nous
desirons), p. 376 "a'i face de
lIfc, le battre, p. 376. II atâta
ii-e lecui, il t' en cuira, p. 377.
II de lec, tres peu, presqne rien,
p. 377 II zec, rien, p. 377.
LIifă, 8. f. sal�.ire, traitement., p.
9r-;'Q 01 7",.(",,..·':(
Lefea, s. f salaire, traitement, p.
37H.
Lefter, în locuţiunea : ietter de
portile, charge u'argent comrne
110 orapaud de plumes, p.482.
Lefterea, 8. f. în locuţiunea : a'şi
mâncd, leftereua, perd re tout
credit, r- 378.
Lefterie, s. f. în locuţiunea: (!'şf
mânca lefieria, perdre tout cre­
dit, p. 37t>·
Lega (a), v. lier, attacher, p. 105.
106. 146. 230. 279. 300. 481.
620. 621.11 Iier (au {tg), p. 17.
II serrer, p. 525. Ii a. nu. lega
dmli!, ne pas pou voir mettre
i.n suu de câte, p. 279.
Legăna (a), 'C. bercer, p. d5.
Lege, s. f. loi. p. 379. 380. 381.
451. " et'şi face lege, se decider
a, s'imposer une regie de con­
duite, p. 380. II în lege, bien,
avec force, p. 380. II "'lege, droit,
p. 381. - Pl. leg'i.
Le'îcă, s. t: entonuoir. II a'l}i face
gâtui lezca, boire COllll11e un
trou, p. 381. - Pl. le'iee.
Lela, voir lele; p. 383.
Lele, s. f. se dit, a la call1pagne,
a une sreur, a une al11ie, a
une femme plus âgee, p. 381.
38:2. 383. 384. 385. II femme de
mCBurs legeres, p 383. 384.
3R5. 627. II şi-et găsit leleet bdr­
bat�(l, les dellX fOIIt. Ia paire,
p. ;183. II un bate-lele a, un val!­
rien, un conreur de filles, p.
383. "a urnblci l_la, fl:1ner, ]1,
383. II în dorul lelei, a l'aven·
ture, sans but, p. 383." pu'i'ii­
de lele, bâtard, p. 385. " fecior
de lele. bâtard, p. 385.
Lemn, s. n. bois, p. 103. 180. 285.
413.446.546.547.590.617.­
Pl. lemne.
Lene, s. ('. paresse, p. 588.
Leocă, 8. f. ramhe. " o loviş'i Cit
leoca, tu n'y es pas, p. 385. II
e cam lovit cu leoca, il a son
coup de marteau, p. 388. fi,
Lepeda (a), v. jeter, rejeter, p.
216.
Lesă, 8. f. claie pour battre le
mals. II a face /esă p1'e cine-va,
le battre, p. 386. - PI. Iese.
"'Lescae, s. f. liard, p. 228.- PI.
================== pagina 695 ==================
- 696
LJtS
';'Lescae, s. f. liard, p. 228. 473.
- PI. lescăi.
"Lescale, s. f. liard, p. 386. - PI.
lescâi:
Lesne, aclj. inv. facile, p. 86. 89.
134. 245. 317. 362. 364. 657.
Lesne, adu. facilernent, p. 34. 59.
87. 156. 224. 340. 42il. 463.
'.Leţcae, s. f. hard, p. 386. - Pl.
Zeţcăi.
·1 Leţcaie, s. f. liard, p. 386. - FI.
lefcâi.
Leii. s. m. franc, p. 386. 387.­
Pl. Zei.
t.euca, s. t. ranche, p. B88. 389.
390.11 lovit cu leuco., toque, p.
388.
Li, pj'. leur, a eux, p. 368. 419.
421.
"Liftc"ie, s. f. în locuţ.: a'şi pierde
lifteria, perdre t out credit, p.
378
limbă, s. f. langue (organe), p.
116.127 IIlame (la Iargsur de),
p. 237. IIlangue (parlee), p. 390.
640. - PI. limbi.
lingură, s. [, cuilliere, p. 26. 73.
241. - Pl. linquri,
linie, s. f. Iigne, p. 568. - Pl. linii.
Lipit, ati], col le. II sărac lipit, pau­
vre comrne Job, p. 564. 565.
570. - Fern. lipitâ; pl. lipiţi,
l·ipite.
lipsă, s. f. manque, dMaut, p. Il.
II pauvrete. le fait de ne pas
aVOlr, p. 390. 391. II în lipsă,
faute de, p. 136. II din lipsă,
faute de, p. 129.
lipSI (a), v. manquer, p. 22. 274.
371. 401.11 n,anquer, s'ab::;enter,
p. 48. 49. 286.
'! Liţcae, s. f. Jiard, p. 386. - Pl.
liţciH.
Loc, s. n. place, p. 22. 475. II en­
droit, p. 24.11 termin, p. 349·11
în Zac, au !ieu de, p. 126. 174.
260. 267. 2e8. 488. 501. 569.
579. II/a loc, en place, il sa
place, p. 303_ II de loc, du tout,
p. 522. - PI. locu1·r..
Locaş, s. n. habitation, logis, de­
In(cwe, p. 556. - Pl. locaşu1·�.
locul (a), v. h'i bi ter, p. 254.
Lopată, s. f. pe1le, r. 135. 366.
367. 391. 392 545. 546. 547.
54R. 1149. f'n�. II ,.�n1A n RQ,!
LUC
beaucoup, p. 392. II sapa şi lo­
pata e a lui, il va mourir; il
a perdu tom espoir, p. 548.11
a 1'cmâne in. sapă de lemn, etre
completenient ruine, p. 547.11
apă de sapă, vin, p, 549.
Lotru, s. m. [Unq.] voleur, p. 379.
- Pl. lotri.
Lovălă, s. f coup, p. 447.448.­
Pl. Iov .u:
Lov1 (a), v. frapper, p, 221. 385.
388. 389. 390. 437. 447. 448.
LOVI (a se), v. r, s'accorder, p.
297. II a se Iov! cu, se ressern­
bler, etre la me l,e, ne pas
d ifferer, p. 603.
Lovitură, s. f coup, p, 448. - PI.
looiiuri.
Lua (a), v. prendre, p. 19.22.25.
46.47.48.61.63.87.116.117.
122. 129. 135. 157. 205. 238.
239. 240. 242. 243. 246. 246.
248. 258. �60. 290. 298. 303.
320. 392. 39R. 406. 426. 462.
534. 544. 554. 584. 590 623.
643. II accepter, prendre, p. 263.
II preudre, enlever p. 506. li re­
cevoir, p. 264. 278. 393. 639.
II acheter, p. 288. 530. 589. II
prendre, gaguer, p. 6�. II epou­
ser, p. 90. II perdre, p. 80. II a
II/a cu turca lun.lJâ, ch<isser, p.
304. II a h�a. de oZac, pres ser, p.
4117.11 a'şl lua. ostfacâ, prendre
son dll, p. 466. II a lua la trei
pa1'1l1e, traiter par de8s0us la
:iambe, p. 483 1[ a'ş'i lua plata,
ecre puni comme il le merite,
p, 501.11 a lud împntmut, em­
prunter, p. 335.11 a luit din mână,
eulever, p. 412·11 a'l luii la ju­
decată, le battre, p. 367.11 a'l hu't
la depenat, lui demander des
comptes; le battre, p. 265. II a'l
luit la j'e/ee, le gronder, p. 531.
II ne luat în /J(l1'dâ, homme gros­
sier, sot, p. 591.
LuciU, aelj, net, brillant. II sărâcie
luc'ie, pauvrete absolue, p. 578.
- Fem. lucie; pl. lucii, lucie.
Lucra (a), v. ira vailler, p. 180.39+.
399. 506.
Lucrare, s. f. travail, p. 412.­
PI. htcrârL
Lucră!o,·, s. m. trav:1illeur, ouvrier,
1, �OJ. _ ·Pl "1I""'r'�!."".;:
================== pagina 696 ==================
LUC
- 696-
MAN
II de travail, de la semaine,
p. 394. 561. - Fem. lucrătore ;
pl. lucrători, tucrăiore.
Lucru, s. n. t ravail, p. 2. 177. 309.
414. 500. 56R. II chose, p. 41-
171. 173. 252. 253. 337. 621. II
objet, p. 338. Iiluer·u de geremea,
travail mal fait, p. 309. - Pl.
hlcru1·j.
LUI, pr. per». a lui, son, sa, p.B.
70; passim,
Lulachiii, s. n. indigo. II a face lu­
lachiiu, ne pas reussir, p. 394.
Lulea, s. f. pipe, p. 552. 553.­
Pl. lulele.
Lume, s. f. monde, p. 90. 243.
257. II univers, p. 249. II în lume,
dans le monde, p. 562. II de când
lumea, de tout ternps, p. 232.
II a'şi lua lumea în cap, se sauver,
p. 298. -- PI. lumi.
Lumină, e. f. lumiere, p. 453.­
PI. lumini.
Lumina (a), v. eclairer, p. 390.
Luminare, s. f. lumi ere, chandelle,
p. 92. 551. 552. - PI. lumînări,
Lună, s. [, lune, p. 77.
Lung, adj. long, p. 260. 304.474.
601. 002.1\ grand, p. 60. 267.
-Fem. lunqă; pl. lunţii.
Luntre, s. f. barquevp. 394. 395.
396. 397. II a se face luntre ş'i
punte, faire tout son possible
POUI' ) eussir, p. 397.11 a umbl«
în două luntre. essayer de trom­
per, p. 3\17. - Pl. luntre et
luntri.
Lup, s. m. loup, p. 15. 172. 174.
36R. - Pl. iopi:
Lut, s. n, argi!«, terre glaise, p.
461. - Pl. luturi .
M
M', ]1r. per. me, moi, p. 46.
Macar, ad». [Molâ.] tont au moins,
p. 636. II quand bien merne, şi,
p. 557. II nicii macar, pas meme,
p. 645.
Măcar, adv. tout au l110ins. II nicii
mdcar, pas meme, p. 394.
,Măcelar, s. m. boucher, p. 235.
398. - PI. 'I11ăcela1·i.
Măcelărie, s. f. boucherie, p. 398.
- Pl. măcelării.
Măcina (a), v. moudre, p. 398. 399.
456. II manger beaucoup, parieI'
beaucoup, p. 398. II a meieinil
cui·'w, contenter quelqu'un,
agil' a sa guise, p. 399.
Măciucă, s.'f. trique, gourdin nou­
eu x, p. 652. - PI. măduce.
Măgal', s. m. âne, p. 126. _.- Pl.
măgm·'i.
Mal, adv. plus, p. 47. 59. 60;
passim. II encore, p. 116. 121.
127. 149. 156. 163. 241. 266.
337. 454.540. II encore, encore
plus, p. 21. 149. 557. II encore,
deja, p. 195. II mai mult, voir
1/Ittlt. Ii mai bine, voi]' bine. II mai
l!Un, voir bun. II mai întâhl, tOHt
d'abord, p. 2'10. 271. II cam mai
da, certainement OUl, p. 238.
Maistel', s. m. [Trans.] artisan,
maitre ouvrier, p. 3rJ9. - PI.
maister .
Maistor,s.m. [Ban.] art isan, maitre
ouvrier, P: 399. - PI. maistm'i
MaiU, s. n. maillet, p. 399. - Pl.
ma'ie
Mal, s. n. bord esc::trpe, berge, p.
131. - Pl. malm'i,
Malaiu, s. n. [Mold.] millel, p.
555. 586. - PI. malaiuri.
Mamă, s. r mere, p. 352. 444. 445.
-Pl. mame.
Mamaligă, s. f. bouillie Gpaisse de
fmine de maIs, p. 163. 520.­
PI. ma1Jlalige.
Mămăligă, s. f. bouillie ep8isse de
brine de lllRb, p. 163. - Pl.
mâmălige.
Mână, s. f'. main, p. 24. 50. 51. 56.
62.117.135.165.166.191.192.
225. 245. 339. 340. 413. 417.
436. 454. 461. 481. 518. 5,9.
522. 545. 585. II a (ace cu mâna,
faire signe de la main, p. 454.
II la mânâ, au bras, p. 417. II a
ela în mână, confier, p. 652. �
a intni în mânâ, venir d:ms
les ma.ins, p. 481.11 &in mână,
des mains, p. 4 J 2. II pe 'Illânâ,
================== pagina 697 ==================
M�
- Gln -
MEI,
un pou, p. 145. 146. - PI. mâini,
mâine et lIIân!.
,Mâna la), v. mener. diriger, p. 36L
Mânca (a), 1'. mariger, p. 10. 18.
8ti. 88 90. 91. 100. 114. 144.
155. 156. 157. 172. 258. 288.
368. 378. 3\14. 399. 484. 544.
554. 610. 6J 1. 630. II depsnser,
1'. 26. 73·11 dernunger, p. 577.
II a l/1âncct banit cu lingura, jer er
I'argent par les fenetres, p. 73.
II a mâl/ca săcela, et re ro-se
d'imporr.mce, p. 544.11 a mânâl
o soponilă, etre gronde: etre
hatt u, p. 630.
Mâncare, s. f nlat , nourriture, p.
98. - Pl. mâncâl'l.
Mândră, adi. bel!e , belle-fille, p.
522. - Pl. mândre.
,Mâlle, ado, demaiu, p. 67. 93. �40·
II call/âne, bientut, p. 2':>1.
$Mangăr, s. m. nienue monnaie
de cui vre. II a da 'III anţiăr II 1 cel
de apoi, donner jusqu'ă son
derruer sou, p. 399. 400. - Pl.
muruiăr),
Mângâer'e, s. f consohtion, p. 550.
- 1'1. mângâeri.
Mângâiere, S. t� C0llsohtion, p.
550 .. - Pi. mângâîerf.
Mânia (a se), v. r. se fc'tcher, p.
610. 650. 651-
'Mănia (a se), v· 1'. se f{lche!', p.
fi51.
Mânie, s. f. col ere, fureu]', p. 626.
630. - PJ.mânii.
MânjI (a), V. sali]'. II bal bouiller, p.
653 654.
Mânji (a se), v. 1'. se saliI', p 490.
Mânjit, (1 eli. sali, p. 600. - Fem.
·mânjilâ; pl. mânji!i, m1Înj-ite.
Mântlll (a se, V. 1'. [Malel.], sa
tenlliner.11 s'a mântuit sacatela,
i! n'y a pas �I discLlte]', u'est
mon dernier mot, p. 606.
Mâl1uşă, ". f. anse, poignee, p.
458. 459. - Pl. II/ânuşi.
Mânz, s. 1/1. poulain, p. 2,[0 .. - PI.
1:1 (înji.
Mărac, [Banat], în loc. sâmc, mâ­
rac, treQ-paUVI'0, p. 569.
Mărăcine, s. m. ronce, p. 168. 368.
- Pl. mă1'licinL
Mare, ((eV. grand, ;:>. 2. 59. 96.
101. 103. 107. 164. 195. 202.
203. 204. 250. 267. 347. 456.
marquahlo, important, p. 2.
442.475·11 important, grave, p.
272. 52]. - Pl. măl'/'
Mare, S. f mer, p. 112. 140. 160.
205. 251. 252. 395. - Pl. 11I.�'i.
Măre, intel). l'arni, mon chel', p.
::83.
Marfă, S. r marchaudiso, p. 229.
288. 400. 401. 423. 513. 626.­
Pl. mărfur'!.
Margine, s. f. bord, rivag e, p.395.
Pl. mârginf.
Mărita (a), v. rnarier, p. 424. 425.
436. 6J6.
Marmoră, s. f. marbre, p. 439. -
PI. rl!arlllOl·C.
Martor, S. '/1/. ternoin, P: 402. -
Pl. mar/ori.
Mărunt, adj. menu, petit, p. 104.
- Fem. nuiruniă ; pl. 11IârU11ţi,
nuirunt e.
Mărunţea, aâj. frhn. peu, petite
quantit e, p. 325. - PI. inărun­
tele.
Mă'runţiş S. n. petite ChOS8, ba­
vatelle. II chose de P0U de va­
lellr, de peu d'importance, p.
402. - Pl. mctl'unţiş/tl'i.
Masă, S. f. Lable, p. 81. 133. 587.
li In masă, a table, 1'. 520.
Mă-sa, pour mumă sa, sa mere, p.
641.
Masat, S. n. fusil (a aiguiser), p.
402.
Măsea, S. f. dent molaire, p. 654.
-- Pl. măsele.
Mâtă, s. f'. chatte, p. 29. 358. -
1:'1. mâfe.
Mătase, S. f'. soie, p. 3:33. - Pl.
mălâsu1'1.
Mătase, s. f. [Banat.] soie, p.
209.
'i' Mâzdă, S. f. pot.-de-vin, p. 402.
- Pl. mâzde.
Me, pl'. pe/'s. l·c·/' pers. sing. me,
moi; ,,>Issim.
Me, (Ung.], 3-e pen sing. ind.
p1'l!s. il, va, p. 317.
Me, 'intcri. h8! dis done; l'homme,
p. 649.
Medic, s. m. mededn, p. 403. 404.
- PI. medici.
Mehenghe, adj. et S. finn. J'llsee,
p. 404.
Melc, ". m. coLimagon, p. 556. ­
Pl. melci.
================== pagina 698 ==================
- 608 --
. !
MEL
405. II îi: 1lIer.r;e qura ca meliţa,
c'est un moulin a paroles, p.
405. 1I1l1eliţă, bavard, p. 405.­
Pl. meliie.
Meliţa (a), v. battre, p. 405.
Meliţoli:i, s. n. broie, macque, p.
406. -- Pl. melitoie.
Mereu, adv. sans cesse. II tot 17It­
l'eu, sans cesse, sans s'arreter,
p. 346.
Merge (a), v. aller, p. 85. l l ă,
137. 247. 248. 283. 3t6. 366.
384. 390. 094. 405. 424. 456.
457. 507. 539. 542. 544. 626,
649. II marcher, p. 302. II rouler,
avancer, p. 128. 464. II a merge
din bute în bute, aller de mal
en pis, p. 106. II a merqe de
olac, courir la poste, p. 457. II
plH"că'f, merge plugu1'ile, il est
heureux, ses affaires sont pros­
percs, p. C07. II H merge vestea,
tont le monde en parle, r. 510.
Merindă, s. j. provonde. II au plur.
victuailles, provisions, p. 502.
- Pl. merinde.
Merţă, s. f. [Mold.], boisseau, p.
266. 406. 586. - PI. mm·!e.
Mertic, s. n. boisseau avec leque!
le meunier mesure la part qui
lui revient a la mouture; cette
part, p. 406.
Mesel'ie, s. f. metier, p. 406. 407.
408. 409. 41Q 411. 412. 576.
Mesteca (a se), v. 1'. [Banat}, se
meler, se melanger, p. ;)90.
Meşter, s. m. artisan, maître ou'
vrie]', p. 176. 180. 412. 413.
414. 415. 410.11 meşteru-st1'icâ,
mauvais ouvrier, p. 416. - PI.
11Ieştc1''i,
Meşteşug, 8. n. metier, p. 416.
417. 418. 576. _.- Pl. meşteşu­
gllr.7,.
Mesură, s. f. mesure, p. 209. 418.
419. 420. II peste mesură, outre
mesnre, p. 356.
Mesura (a), 'v. mesurer, p. 71.
418. 419. 42J. 422. 423. II a me­
sun}, pre cine-va, battre qnel­
qu'un, p. 423. II a'i mesu1'cI. daue­
geei şi cinci, le rosser d'impor­
tance, p. 423.
Mesura (s se), v. 1'. se meslll'er,
ri valisAl', p. 88. II a se mesun't,
după, vivre suivant (en rapport
MIS
Meu, »r- pas. mon, mien, p. 25.
62; passirn.
Mezat, .". n. vente aux sncheres,
p. 423. - Pl. mezaturi.
'Mi, ]11'. pas. me, ma, moi, a moi;
passirn. II pour moi, p. 115.
Mi, P'> pas. ti. moi, me, 1'0\11' moi,
p. 63. 170. 191. 192.
Mic, adj. petit, p. 1. 2. 202. 204.
3'18. 408.445. 475.613. - Fern.
niic/i ; pl. miel, mice.
Mie, pr. per.". it moi, p. 52;). 646.
Mie (o), 8. f. miile, p. 268. 423.
424. 425. 426. 528. II mii, mil­
liers, p. 398. II a'i da ° mie în·
nainte, lui donner de l'avancc,
p. 426.
Miere, «. r. miel, p. 358. - Pl.
1111eri.
Miez, S. n. amande, p. 368. - PI.
11/1ezu1'L
Mijloc, s. n. moyen, p. 22. II a fi
la mijloc, intervenir, p. 47.­
P,. mijloce.
Milă, s. [, pit i«, p. 447. 474. II H
e milă, il a pitie, p. 474. - Pl.
111'ile.
Milu] (a), v. faire IH rharite, p.
16'2.
Minciună, s. f. mensonge, p. 145.
- Pl. minciuni.
Mine, pl'. pe1·s. moi, p. 137. 271.
II 10, mine, chez moi, p. 207. II
de la mine, le mien, mOIl, p.
290.
Minte, s. f. esprit, intelligence,
p. 95. 143. 146. 171. 303. 352.
5G4. 623. II a'şi p'ie1'de minţile,
perd re I'e�prit, p. 358. - Pl.
nri11ţi.
Mint) (a), v. mentir, p. 257.
Minteos, adj. [lYloid.}, sage, avise,
p. 85. - Fem. winte6să; pl.
minteo§i, minte6se.
Mira (a se), '0. 1'. s'8tonner, p.
467
Mişca (a se), v. 1'. remuer, p. 499.
"'Mişelie, 8. r rnisere, hOllte, p. 2.
- Pl. m.işeliL
Mişină, S. r fourmilliere. II tas;
beaucollp, p. 613. -- PI. mişine.
Misit, s. n. [Mald.] courtier, p.
630. - PI. 1wisifî.
Mistrie, 8. f. trueJle. II are sâ'mi
iee rnist1'ia, il ne peut pas me
i'ai:'e de tort, p. 426. - Pl.
================== pagina 699 ==================
MiT
- u09-
MUŞ
'Mită, s. f pot-de-vin, p. 402.
Mititel, arZj. j out petlt, p. 654.
655. - Forn, inititică; pl. 111'i­
tUe'!, mititele.
Mocan, S.1/!. paysan des montagnes
de la 'I'raneylvanie qui vit de
l'elevage des moutous, p. 426.
427.428.11 homrne grossiet ; ROt,
p. 428. - Pl. mocani:
Mocofan, homme grossior, rustre ,
p. 428. - PI. mocofani,
Mofluz, s. 111. banqueroutier, p.
158. - Pl. moţlu zi et moţluji,
Mojic, adj. vilarn, homme du
peuple, p. ll5. 567. - Pl. mo·
jic/.
Moldova, s. f. Moldavie, r- 468.
M61e, ad]. frais, tendre, p. 27\l. II
a se lăs« inole ; csder, ne pas
savoir resister, p. 295.295. ­
Fem. mole ; pl. moi, mole.
Momâle, s. f. opou vanta.il.] Iemme
laice, p. 424 .. 425. - Pl. uromoii.
Moml (a), v. seduire, tromper,
p. 44.
M6ră, s. f. moulin, p. 390.lipÎCtl·ă
de mo/'ă, meu le, p.382. - Pl.
mori.
Morar, s. 111. n1Puniel', p. 429. II a
ave cap de morar, etre un sot,
p. 429.- PI. morad.
Morarlli, 8. 111. [Banat} meuni8r,
p. 429. - Pl. morari.
Mort, ad}. mOlt, r. 172.257. 260.
364. 569. - Fem. m{w/ă; pl.
morţi, morte.
M6rte, s. f. mort, p. 134. 271.
344. 470. 550. 608. II il fi pe
morte, etre a J'article dA la
mort, p. 382. II face morte, il
y a mort d'homme, p. 470.­
Pl. morţi.
M6şă, s. f. sR€re-femme, p. 429.
430. 431. 432. 433. 1/ îşi gă­
"escc moşe să'1 moşescă, il tron­
vera son maître, p. 433. ­
PI. moşe.
Moşl (a), v. vainere, bat!.re quel­
qn'un, p. 433.
Moşie, s. f. tene, rrop! iele, p.
15. 260. 406. 407. 416. 433.
434. 435. 436. 470. 1/ n'ai fel-
cui nici o moşie, tu n'as aUCUl1
profit, p. 260.
Mosor, s . n. bobine, p. 307.
Moşteni (a)' v. herlter, p. 436.
Mototoll (a), v. mettre en pelote ;
chiffonner p. 353. 515.
Moţ. s. f. habitant des rnontsgnes
(le la Transylvanie, p. 467. ­
PI. moti,
MuchIe, s.]. dos, carne, tranchant,
p. 293. 4.37.440. - PI. muchii.
Mulge (a), v. traire, p. 14. 174.488.
Mlllt, adi. et adv. beaucoup, tres ;
�l<issim.11 be aucoup, nornbreux :
passilll.llmulte, bien (beaucoup)
des choses, p. 266. 268. ;)25.
58[, li mat multe .. plusieurs, p.
644. II de mult, depuis Jong­
ternps, p. 399. II de multe or�,
souvent, p. �57. II cu mult mai
mult, de beaucoup plus, p.
300. II mat 1II�,zt, plus, p. 24.
102. 107. 125. 149. 163. 175.
210. 262. 338. II mat mult, de
trop, en plus, p. 276. 431.
Mulţime, s. f. fonle, grand nombre,
p. 272. -- PI. mult'imi.
Mulţuml (a se), V. 1'. s'e contenter,
81re satisfait, p.124. 263. 503.
Mumă. s. f. mere, p. 433. 640. 658.
- Pl. mume.
Muncă, s. f. travaiJ, p. 353. 498.
Munci (a), v. travailler, p. 550.
Muncit, adj. gagne en tl'itvaillant,
p. 33. - Fel1l. muncitel,- p.
munciţi, muncite.
Muncitor, ad). tl'itvailleur, p. 437.
- 1<'el11. muncitore; pl. munci­
tor?, munci/ore.
Munten. s_ m. [Mold] nom qne
le Moldave uonne au Valaque,
D. 512. - PI. muntenI.
Mu-ră, s. f. m111'\:1, p. 621. - Pl.
rl11./1·e.
MU/'l (al, V. mourir, p. 52. 53. 86.
234. 243. 244. 245. 260. 335.
345. 346. 429. 554. 556. 581.
582. 607. 639.
Muscă, s. f. l11ouche, p. [,87. - PI.
musC't.
Muştel'iu, s. m. pratique, client,
r'. 401. 438. - Pl. muşterii.
================== pagina 700 ==================
NA
- 700-
N
NE-
Na, inierj. voilă, tiens, p. 280 II na
ţi.o, nrends la, p. 280.296.297.
Năcovală, 8. ţ'. enelume, p. 1.8.
448. - Pl. năcocole.
Năcovalmă, s. f. enclume, r. 178.
- Pl. năcooalme.
Nadă, s. f. associarion, p. 505.­
Pl. nade.
Nădejde, 8. f. espoir, p. 204. II It
tmge nădejde, esperer, p. 153.
Nădl (a), v. unir, abouter, p. 621.
Nădrag'i, 8. m. pl. chausses, cu­
lott.es, p. 189.
Nădun (a', v. [Banat] tondre a,
aspirer. p. 152.
Na'ibă, s. f diable, p. 47. - Pl.
naibe.
Nainte, adv. devant, p. 137.11 d'aci
nainte, dorenavent, p. 548.
Nalt, ati], haut, r. 348. - Fern.
naliă ; pJ. nalţ,t, nalt«.
Nălucă, S. f. vision, reve. It a'şi
face nălucă, prendro pou!', p.
307.
Năplat, s. n. jante, p. 538. - Pl.
năplaţ;,
Nărav, S. n. hflbitude (en mau­
vaise P8l't), def"ut, p. 504.­
PI. năravu'l'i.
Nărăvire, s, f action de contracter
\1lle mauvaise habitude, un
vke, p. 411. - PI. nctrâviri.
Nas, s, m. nez, p. 172. 327. 329.
365. 542. 555. n50. -'- P 1. iUlSUi·i.
Naş, S. m. parrain, p. 588. - Pl.
naşl.
Nasce (a se), V. r. naître, r. 349.
413.
Nascere, 8. f. origine, p. 440, -
PI. nascerf.
Nastratin-Hogea, s, m. Nasti at in­
Hoge8, nom d'homme, r. 445,
Nat, S.1II. [Banat]illdividu, homme,
p. 6fiO, - PI. n(/t�.
Navă, s. f. navire, p. 303. - Pl.
nave.
Ne, pi·. pas. l-ei' pers. dat, et aer.
a nOllS, nous, p. 138 206. 278,
Ne-avere, s. f. pau vrete, p. 439,
Ne-avut, adj. pauvre, p. 439. -
PI. ne·avu/l.
Ne-botezat, aelj. non bapti�e, p.
431. - Fem. ne·botezatâ; pl. ne·
Nebun, adj. fou, p. 48.62,94.14.8.
155. II a fi nebun în carte, etre
tres-instruit, p. 148. - Fern. ne­
bună; pl. neb1!l1i, nebune,
Nebunie, S. [, folie, p. 351. - Pl.
nebunii. .
Ne-burfcat, ati], avee le nombril
non coupe, p. 430. - Fern. ne­
buricaiă ; pl. ne-buricaţi, ne·bu­
ricaie.
Necaz, S. n. eunui, desagrernent,
p. 552. - Pl. necazuri.
Ne-chemat, adj. non appele. p. 26.
- Fern. ne-chemată; pl. ne-clie­
maţi, ne-chemate.
Ne-cinstit, adj. mal nonnăte, p. iJ67.
-- FelII. ne-cinstită; pl. ne'cinstiţi,
ne· cinstite.
Ne-c'ioplit, adf. mal eleve, grossier,
p. 409. - Fem. ne-ciopliiă ; pl.
ne-ciopliţi, necioplite,
Necuratul, s. m. art. le diable, p.
E2.
Ne-drept, acU. injuste, p. J 57. 281-
429. - Fem. ne-d1'eptă; pl. ne­
rlrepţf, nc-dl·epte.
Ne-dreptate, s. f'. injustice, p. 439.
440. 513. - PI. nc-dl'cptâtf.
Negoţ, s. n. negoee, cOillrÎ18rCe,
p. 440. - Pl. neqo(tw'i,
Negoţl (a), V. [Mold.] discntel', p_
440.
Negru, adj. noi)', p. 11. 12. 13. 54.
04. i3Ei6. 441. 4�2. 600. II �lile
negre, mauvaiR jours, p. 54. �
nici ",egI'ă, nid albâ, sans rien
dire, p. 441, II a se face negm­
verde, se facher, p. 441, II a'i fi
negru înaintea ochil!)r, eLre de,,·
ngl eabJe a quelqu'un, p. 441.
Negustor, e. m. negoci:mt, com­
melgant, p. 442. 443.444. 568.
632
Negustoresc, adi. de commergant,
p. 63�'. - Fem. negustorcscă; pl.
negustorese1, negustoresce.
Negustorie, S. f. cOlllmerce, p. 444-.
445 - Pl. negu.lto1'ii.
Neguţător, s. 111. negociant, p. 445,
- PI. neguţâtori.
Neguţitor, S. m. [Mold] negociant,
I'· 446. - PI. negl/ţitor!_
Ne-jmpăcat, adj. non satisfait, me
================== pagina 701 ==================
NE-
- 701 -
NIM
păcaiă ; pl. ne-împăca�'t, ne-im­
păcate.
Ne-încetat, ad». sans cos se, p. 656.
Ne-îndreptat, adj. nou redresse,
tordu, p, 34f>. 446. - Fern. ne­
indrcptati«; pl. ne-înelj'eplctF, ne­
indreptate.
Ne-Iinişf] (a), v. donner des soucis,
p. 67.
Nem, s. n. peuple, p. 390. - PI.
nemur'i.
Nemerl (a), v_ parvenir a, rencon­
trer, tomber juste, p. 402. 497.
498.
Nemiluita (cu), loc. adv. a foison,
sans compter, p. Il.
Ne-moşit, ad]. sans le nombril
coupe, p. 430. 431. -}<'em. ne­
moşii ă; pl. ne-moşiţi, ne-moşiie.
Nemţesc, aclj. allemand, p.518.­
Fern. nemţcscă; pl. nemtesci,
nemtesce,
Ne-odihni (a), v. donner des soucis,
p. 67.
Ne-pedepsit, ad;j. pas instruit, mal
eleve, p. 616. Fem. ne-pedep­
sitc'i; pl. ne-pedepsiţi, ne-pedep­
site.
Ne-poftit, adj. non invite, p. 8I.
115. - Fem. ne'poftită; pI. ne­
poftiţi, ne-poltile.
Nepot, ti. m. neveu, p. 224. - PI.
nepoţi.
Nerod, adj. sot, niais, p. 64. ­
Fem. nel'6dâ; pJ. nel'otj,i, nej·6de.
Ne-sărat, adi. non sale, p. 97.98.
- Fell1. ne-sâmtc'i; pi. ne-sc'i'l'aţi,
11e-Sctrate.
Ne-sdraven, a.elj. incapable, p. 173.
, - PI. ne-sdmveni.
Ne-sfîrşit, alU. �ans fin, inepuisable,
p. 198. 261. - !<'em. ne-sfi1'şitc'i;
pl. ne-sfîrşWi, ne-sf�rşite.
Ne-stins, aelj, [iVIolel.] sans fin,
p. 261. - Fem. ne-stînsc'i; pl. ne­
sl'insi. ne-stinse.
Ne-stricat, cu�j. non gâte, p. 94.
- Fem, ne-st1icatc'i; pl. ne-stri­
caţi, ne stricate.
Ne-subţiat, aelj. grossier, sans in·
stnll.:tlOlJ, p. 447. - Fem. ne­
subţiată; pl. ne-suuţiaţi, ne-sub­
ţiate.
Ne-supus, a eli. insomnis, p. 555.­
Fem. ne-supusâ; pl. ne-supuşi,
•. 1��-s.npu��. r __ " ,
p. 430. - Fern. nc-tăeiă; pl. ne­
tlieţ'!, ne-tăeie.
Ne-tăiat, adj. non coupe, p. 429.
430. 431. - Fern. ne-tăiată ; pl.
ne- tăiaţi, ne-tăiate.
Ne-tăiet, aâj. [Mold.] non coupe,
p. 430. 431. - Fem, ne-tăietă ;
pl. ne-tăleţi, ne-tăiete.
Ne-unsă, adj. non-graisse, p. 465.
- Fem, ne-unsă; pl. ne-unşi,
ne-unse.
Nevestă, 8. f. femme (epouse), p.
650. - Pl. neveste.
Nevinovat, ad]. innocent, p. 447.
- Fern. neoinocată ; pl. nevino­
vaţi, nev'inovate.
"Nevoe, adv. difficile, p. 89.
Nevoie, s. f. besoln, p. 11. 87. II
necesite, p. 380. /1 souffrance,
p, 436./1 infortune, besoin, p.
562. - 1:'1. nevoi.
Nice, conj. [Ung.} ni, p. 114.
Nici, conj. ni, ne, non plus; pas­
sim. // ni, pas meme, p.74.
87. 130. 141. 142. 163. 181�;. 181;
passim. II nic! ... nid ... , p. 13.
29. 42. 88. J 24. 129. 150. 185·
234. 269. 270. 293. 34-0, 372.
3'/3. 441. 442. 523; passim. II
nid o, aucune, pas unp, p.24.
181. 260, 357, 386. 515. II nid
un, aUCUfl, p. 1i7. 216. 257.
394. 416. 4-18. Ii nici una, au­
cu ne, p. 218. II nici oelată, ja­
mais, p. 57. 87. 113. 260.284.
354. 369. 537. II nic'i cum, du
tout, p. 105.225.299 ROj. 457.
463. 493. II nici câncl, j<-tmais, p.
343·11 n'ic! mâcar, pas meme,
p. 394.
Nicovală, s. f. enclnme, p. 77. 175.
177.210.447.449. - Pl. nicoveli.
Nicovalnă, s. f. enclume, p. 177.
44\:l. - PI. nicovalne.
Nicovan, S. n. enclume, p. 177.
449 . ...:. PI. nÎCot'<lne.
Nietura (a), v. [Un.rJ.] baJayer, 597.
Nime, p1·. 'ind. personne, p. 349.
589. 640.
Nimene, pr. ind. personne, p. 257.
3i\'. 583.
Nimenea, p1'. inel. personne, p. 4-13.
Nimeni, p1'. inel. personne, p. 228.
2fl7. 658.
Nimeri (a), v. tomber juste, tl'ouver,
atteilldre juste, p. 176. 207 .
================== pagina 702 ==================
NlM
- 702-
OCN
Nimic, «a« rien , p. 66. 85. 117.
211. 243. 257. �64. 282. 532.
650.
Nimine, pr, ind. personne, p. 569.
Nisce, pl'. ind. des, quelque, 489.
Nisip, s. n. sable, p. 4:)9. - Pl. ni-
eipuri:
Nod, s. n. noeud, p. 449. 450. 48].
- Pl. noduri
NOI, pr. pers. t-er pers. s. nom. et
acc., p. 204. 283.
N6pte, s. t nuit, p. 382. 489. ­
Pl. nopţi.
Noroc, s. n. bonheur, clH1TICe, p.
231. 627. - PI. 1101'Oce.
Noroc) (a), v. rendre heureux, p.
631.
NorolU, s. n. boue, fange, p. 461.
- Pl. norole.
Nostru, adi. notre, p. 109. 113.
520. - Fern. nostră; pl. noştri,
nostre.
Nou, adj. nouveau, p. 220. 380.450.
451. 55·1. 595. 596. 597. 598.­
Fern. nouă; pl. noi, nouă.
Noue, adi. num. CCt1·d. neuf, p. 48.
49. 143. 228. 278. 298. 445. 450.
481. 499. 523. 647.
o
0, adj. nu11/.. card. une, p. 24.47;
passil1l. " une l11eme, la mell1e,
p. 300." nici o, aucune, p. 24.
181. 260.
0, pl'. pers. tem. la, elle, iml11e­
diatement a câte d'un verbe:
am cumpărat'o, p. 14. 29. 112.
130; passim.
0, ponr va, 3-e pers. sing. fut., p.
2. 30. 140. ::Jo3. 506. 516. 540.
0, pOUl' va [Mold.] p. 328.
O, ponl' a. [lY[old. et Ban.] il a,
p. 48. 233. 237. 349. 525. 640.
Obadă, s. f. jante, p. 4fJO. - Pl.
obe(p.
Obicelu, s. n. contume. habitude,
usage, p. 451. 452. II impM,
parfois: droit coutul11ier [an·
cien}, p. 450. 451. - Pl. obice­
iurL
Obor, 8. n. marche aux foins ou
aux bestiaux, p. 452. 453 - Pl.
obore.
Oboroc. s. n. l)()iS:RP�11. II N)'P 7e. n_
Noue, pl'. pers. il, nous, p. 243.
Noue-yecI şi nouă, al]. num. quatrs­
vingt, dix-neut, p. 575.
Noue·spre-rJece, ad]. nUIJ1. dix neut,
p. 450.
Nu, ad». non, ne ... pas ... ; I assirn.
II pânâ nu, avant de, p.253.
Nucă, s. f. noix, p. 368. - Pl. nuci.
Nuea et NUia, s. f. baguette, verge,
gaule, p. ?3. 9t 335. 572.­
Pl. nuele et nuiele.
Numa, ad». senlement., mais, p.
�6. 77. 95. 2'; 5. 549. 601.
Numai, adv. seulement, p. 47.6'1.
105. 117. 140. 162; passim. II
numai de cât, de suite, )1. 137.
Număr, s. n. nombre, p. 171·-Pl.
numere.
Numerâ (a), v. com oter, p. 48. 290.
472.11 cornpter, payer, acquitter,
p. 257.
Numl (a se), v. 1'. se nommer, s'ap­
peler, p. 145. 443.
Nuntă, s. f. noce, p. 82. 626. - Pl.
nunti,
Nutreţ,os. (. fourrage, p. 251. - PI.
nu/rere.
boroce, il ronfle, p. 453. - PI.
obo)'oce.
Obraz, s. 111. fig-ure, p. 390. - Pl.
obraze et obraji.
Obraznic, adoj. im pertinen t, p. 115.
- .B'ell1. oll/'aznicâ ; pl. obrazn·ic'i,
obraznice.
Obroc, s. n. boisseau, p. 453. 454.
II a pune în obroc, trompEll', p.
454. - PI. obl'oce.
'Oca, s. f. ocque, ancienne mesure
POUl' les soli des et pour le"
liqllideş, p. 250. 454. 455.1/ a'l
prinde cu ocao(l micâ, le prendre
en fante, p. 45i). - PI. ocale.
*Ocârmuire, s. f. administration,
p. 456. - PI. ocârmuiri.
Ochiu, s. m. CBil, p. 32. 60. 64. 99.
142. 143. 229. 231. 238. 241.
303. 304. 400. 402 441. 474.
521. [,24. 544. 551. 552. 568.
569. G83. 032. II Cit ocM buni,
d'lln bon CBiI, p. 99. -1'1. och1.
0,,"::1 o .ţ' hn"",."� ..... Ae:r> n1
================== pagina 703 ==================
ODA
- 703 -
ouA
1
t
1
1
Odată, une fois, p. 421. 422. 541.
II de odată, tout d'un coup, p.
396. II nic: odată, jamats, p.57.
87. 113.260. 283. 354. 369.537.
Odgon, s. n. gros se corde, cable,
II a trage odqonul, tirer profit,
p. 456. - PI. odqone.
Odihnă, s. f. repos, J). 514. - PI.
ollihne.
Odihnl (a se), t'. r. se )'e1'08e1', p.
193. 342.
Oflicos, adj. poitrinane, r- 526.­
Fern. ofticosă : pl. oţticost .oţti­
case.
Ogar, s. 1J!. Jovrier, p. 1\:11. - Pl.
, ogar?
Ore, s. f. mouton, brebis, p, 173.
174. :::68. 398. 4.36. 488. ",89.
574. -Pl. ot.
Olem, s. 11. part du meunicr, sur
la monture effectuee, 1'. 456.
447.11 s'a ifîl'lj1:t oiemul, il n'y a
rlus de profit a obtenir, p.
457. - Pl. o iell1 l/1·i.
Oişte, s. f timon, p. 364. 457. ­
fI. oisti.
mu, pOlÎr VO·ilt, forme le fuI1l1', p.
363.
OIă, s. f'. pol·, l11ilrmile en terre,
vase, r. 81. 459. 460. 461. 469.
- 1'1. 61e.
'Olac, s. n· diligpnce, ('h�ise de
poste, p. '157. 458.11 a merge
de alac, courir la l'o::;te, p. 457.
II a '1 lua de alac, le presser,
p. 457. II a fi cal de alac, tra­
vailJer i;ans tJ eve ni repos, p.
458. II de alac, be8ucoup, suffi­
samrlJen', p. 457.
'OIăcal', s. 111. estafette, cOUlTier,
p. 47. 458. - PI. oIăeal'?'
Olar, s. m. pot ier, p. '>.58. 4;:'9.
460. 461. II (l l'îde 1'î<ul olamlu1,
rire j;HlIle, p. 461. - 1'1. olari.
Olal'lii, s. m. potler, p. 459. - P1.
olari.
Om, s. 111. neature, !lomme, gens,
p. 25. 40. 41. [,2. 53. 87. 94.
96. 100.117.118.143. ]46.149.
166. 192. 234. �'45. 257. 258.
302. 221. 334. 345. 3.G. 349.
350 351. 353 354. 361. 3ti5.
i:l74. 39J.. i:lfl8. 411. 4](). 418.
445. 504. 505. 516. 533. 552.
553. 558. 571. 576. 585. 692.
608. -- Pl. oJlJcn'i.
Om, POUl' vom, [orm, la t-ere pers.
pl. [ut., p. 611.
Omega, 8. f. omega, Jettre de l'al­
phabet Rrec, p. 13. 4f31.
Omenesc, adj. convenable, correct,
p, 631. - F'em. oniencscă; pl.
oniencsci, omencsce.
Omenesce, ado. couvenablement,
correcternent, p. 633.
Omenie, s. f. consideration, p. 36.
49. - Pl. omcuii.
OmorI (a), 'D. tue r, p. 290.
Opor, s. n. partie post oriaure du
moyeu, p. 461-
Opr) la), v. arret er, p. 654.
Opt, ad]. nUI/I. card. huit , p. 156.
481. 592,
01', pour 'cor, (01'111. S'e 11e1·S. pl.
fut, p. 283.
Orb, s, m. et. (1 d]. aveugle, 1'. 6.·
569. - Pl. orbi.
Orbl (a), v. aveugler, p. 402.
Oră, s. [, fois, /'. 258. 2fJ9. II de
1/Iulte 01'1, souvent, p. 257. 4·21.
422·11 adesea 01'1, sOllvellt, p.
363.
01'1, conj. on, ou bien, p. i:l74. 445.
II ori ... ori. _ . , ou ... ou ... ,
p. 372. iJ73.11 ori-ce, n'importe
Cjuel, p. 103. 112. 3P. 356. 411.
500.11 ori şi ce, n'importe Cjuel,
p. 41.11 ori-CI', n'importe Cjuoi,
p. 252. 344.513·11 01'1. cât, tant
CjUP, p. 346.
Orîndulelă, s. r organisation, p.
461. - Pl. orÎnduieU.
'01'1, s. n. le CjIHtrt d'une piastre,
p. 63. �09. 387.461. 4f32.
Os, s. n. os, p. 236. i:l94. 636.-
1'1. 6se.
OSCrOI', S. 11. petit· os, p. 394.-
1'J. osei6re.
OSle, s. f. essieu, p. :168.'463. 464.
465. Ii a unge o:,'/a, gmisser la
latte, p. 46::1. - PJ. usii.
Osîndă, s. f. ':ond�mllation, puni­
tiOll, p. 267. 268.462.463. - Pl.
osîni/.i.
"Oslfacă, s. f reI raile; paye.1I a
'şi lua ostlacă, prendre son du,
p. 466.
Otravă, s. f. poison, p. 426. 427.
-]:']. otrănll'i.
OrI, s. n. C811f, p. 445. - PI. oue.
Ouă (a), v. poudre, p. 575.
================== pagina 704 ==================
-- 70� -
FAO
p
Pacat, s. n. [Mold.] peche, p.466.
:')67. - Pl. păcate.
Pace, s. [. paix, p. 466. 51 ţ. - Pl.
păei.
Păduche, s. Jn. pou, p. 45. 440.­
Pl. păduchi.
Păduchle, s. ţ'. pou, p. 45. - PJ. pa..
duchi.
Pădure, s. f'. foret, p. 59:). 632.
tj37.
Pădureţ. ad], sauvage (fruit), p.
4J7. - PI. pădure(i.
Pagubă, s. ţ: perte, p. 153. 154.
400. 467. 468. - FI. lJagttbe.
Păgubaş, s. 111. celui qU·I perd, qul
est Iese, p . .f69. - Pi. păgubl1şL
Păgub1 (a), v. eprouver Illle pene,
\111 dornrnage, p. 153. 443.444.
469.
Pahar, s. ni. vene (it boire), p.
211. - Pl. pahare.
Pahont, s. m. homme saI El et gros'
SleI', p. 470. - Pl. pahonţi.
Pă,ajen, s. m. anlig-nee. il toile d'a·
ralgnee, p. 523. - PI. păiojeJ11.
Paianjen, s. m. [Tml1s.] ariligtlee.
II tOI:e d'araignee, p. 522. - Pi.
)Jnjanjenf.
păiejin, s. 111. araig118P. II toile d'a·
raignee, p. 52:!. - Pl. pă/eiini.
Pâine, s. t: pain, p. 174. 235.272.
554. - Pi. prUni.
PalU, 8. n. fetu de paille, paille,
p. () 2fi2. 263. 502. 503. 53fi.
537. - 1:'1. paie.
PăI1 (a), v. frapper, p. �88. 389.
Palmă, s. f. paume (de la ll1alll),
p. 5lfi.
'Palmă, s. f. empan, p. 349. no.
-FI. palme.
'Palmac, s. n. hnitieme panie de
l'e11' P,\lI, p. 470. - PI. pa/mace.
Pămlnt, s. n. telTe, p. 42. 570. ­
FI. pămîntur1.
Pân, conj. pour până, jnsque, p.
647.
Până, con). jusque, jLl;,qn'a, p. 8.
104. 105. 146. 147. 1,')2. 292;
passim. lI.insqll'a ce que, p. 84.
']00. 280. 346·11 jusqu'a (;e qne,
du mOlllent q!le, r'· 114.192 li
tant que, p. 44' •. 522. 595. 590.
597.llpânâ când, tant CjLle, jus-
PAH
p. 114. 192. 447. 448. II până ce.
jusqu'ă ce que, avant de, p.
126. ] 35. 579. II până nu, tant
que, avant de, p. 253. 50J. 505.
570. II ptin« şi, jusqu'ă, p. 224.
Pană, s. f. pluuie (pour ecrire), p.
470. - FI. pene.
Pândar, s. m. veilleur, gardian, p.
471. - PI. pândari.
Pâne, s. ţ'. pain, p. 174. 394. 554.
- Pl. pâni.
Pantahuză, s. 1'. registre de sous­
cript ion (pour eglt8€S, etc.), p.
471.
Pântece, s. m. ventre, p, 381.
Pânză, s. r. totle, p. 624. II voile
(de navire), p. 204. 471. II pân'n
pânzcle albe, jusqu'a SOli der­
nier SOLI, p. 363. - FI. lnînze.
Par, s. ni. pieu, I': 18Q• :261.1/ pi­
({uet, pieu quo I'oll plante au.
lniliell de l'aire, p. 471. 472.[[
a desle,qa {unia de la par, tel"
miner une affdire, p. 471.11 s'a
strîns fnnin la pttr, II va mOll'
rir, p. 471.
*Para, s. f. C!'lI1time, p. 2�8. 445.
472. 473. 474. 475. 476. 477.
478. 479. 480. 481. 482. 483.
484.11 parale, argent, p. 401.
472. 473. 474. 4:5· 476. 477.
478. 479. 480. 48l. 482. 483.
484. 5�5. 601.11 U.r;â paraoa cu
<lece nodur�, ,·'est UII gr ippe­
sou, p. 481. II a mt nvi! para
frântă, ne pas avoir un rouge
li ard, p. 482. II a nu ave para
chioră, l11el11e sens Cj'Je le pre'
cedent, p. 4��. II lt fi lefter de
parale, charge d'argentcOl11me
un crapaud d'l plumes, p. 482·[1
plin de pnrale ca cânele de Pl!­
reci, satls le sou, p. 482. II trei
de o para. sans vi\.lem, p. 483. II
a'l scie câte parale {ace, sa voir
ce q Ll'iI vaut, p. 483. II a nI! face
pC/mie, ne rien valoh', p. 483. II
CI lua In trei parale, gronde!'
vertement, seCOller d'impo]'·
tance, p. 483. 1/ a'l face de doue
pam/e, mem8 Rens que le p1'e·
eedent, p. 484. II a nu ave ]lam
ele ac, ne pas il.voir un rouge
!
i
1
================== pagina 705 ==================
PAR
- 705-
PEC
Pară, 8. f. flarnuie, p. 556.
Par' că, contr. pom pare-că, on
dlrart que, cornme si, p. 8.
68. 79. 116. 119.1'9; passim.
Pare că, ou dirait que, p. 69.
Păreche, s. f. [Motâ.] pai re, p.
387. - E' 1. părechi.
Părete, s. 111. mur, p. 214. - PI.
piin{L
Părăă, s. 111. [Moki.] ruisseau, p.
168. - F1. pâraie.
Părinte, s. m. pere, p. 352. - FI.
pârinţ'i.
Parte, s. f. parr, p. 484. 485. II raft,
profit, p. HO. 141. 142. II a'şt
face pnrte, prendre pour sa
parr , p. 281. 33'�. II burtă parte,
avoir bonne part, profit, p.
142. II in parte, de son tate,
p. 533. - PI. părţ!.
Părticică, s.f'. petite part, p. 485.­
P 1. J1rirticele.
Păsa (a), v. Impcrter.jţ nu 'm'i
pasă, je ne m'Jnqu'ete pas, reu
m'illlporte, ['. 5�5.
Pasat, s. n. bouillie de m:118, mOll·
Ju gros, et ITleJange de Iromage
011 de lait. II îi cur.IJe laptele în
)XWlt, il a bien plu dans son
eCl1elle, p. 9�. - PI. pasatw·i.
Păsat, s. n. Illeme sells que 11((­
sat, p. 650. - FI. păsaturi.
Paşaport, s. n. pa'Ssep"lt.11 a'i da
pasapol tuZ, le flanq uel' a la
pol·te, p. 488. - PI. paşaporte.
Pascalie, s. f. ca lendner. II a'şi
pierde pascaliile, perdre son
('ompte, se deconceri,er, p. 485.
-- PI. pascaU'!.
Pasce (a), v. paîll'J', p. 358.11 faire
paitre, [1. 14.
Pasce, s. f Paq'leS, p. 554-. 555.
Pas CI, 1;. r pl. Faq ues, p. 657.
Pasere, s. r oiseall, p.33. 5:3. 53.
64.146. II lapte de paserc, chose
rare, ilitrouvable, p. 64. - PI.
pâseri.
Păseresce, adv. 8. la maniere des
oiseaux. II a înveţit pdslh'esce,
apl,nndre ('Olllnle UI1 perro·
quet, p. 349.
Păserică, 8. f petit oiseau, p. 610.
611.-Pl. pus(yele.
Păse"o1ii, s. 1Il. petit oiseau (mâle),
p. 611. - Pl. pâsif,.o1.
n::::_J._._ •
Păstră (a), v. g'Rrder, couserver,
p, 48. 62. 155. 235.
Pasframaqlîl, 8. 11l. marchand de
viande boncanee. II grossier
persormage, p. 490. - PI. pas­
iramuţţii,
Păşuş, s. m. [U11.IJ] biJlet de vente
et d'identit e du betail. II îi (Ui
păşuşu, il le chasse, p. 490.­
P 1. păşu şuri.
Pat, s. n. Iir, p. 89. 575. ,596.­
FI. paturi.
Pătat, adi. sali, souille, II q ui a
une tare, mat farne, p. 56r,.­
Fern. pătată ; pl. pătaţi, pătate.
Păli (a), v. pătir, eridurer. II apă­
ţi'to, ilaeteattrape.p. 113.
Pătimaş, adj. pa tien t, q Iii souffre,
p. 165·11 rnalade, p. 269. Fem.
}Jati/J1oşti; pl. pătimaşr, paiimaşe.
Pătimi (a), v. souffrir, etre malade,
/J. 382.
Patru, ad}. '!non. card. quatrf', p.
62. 142. 143. 243. 278. ;:Ju9. 583.
Patl'u-qec'f, arZi. n/l/ll. quarilnte,
p. 24.
Pe, prep. sur, p. 8. ':" 1. 112. 129.
131; p�ssim. Ii pOl1r, p. 591. II
pon!', avec, p. 352. 353. /1 par,
p. 72. 2,")8. 259.11 a, aII, p. 125.
157. 166. 2:37. 262. 282. 288.
513. 519. 560. /1 dans, sur, p.
94. 317. II sur, d'apres, p. 120.
II contre, p. 650.651. " avec, le
l<ltlg de, p. 29�.1I confie a, p.
50. 51. II formant l'a('cllsatif
sallS se tradilil'8 en franGais,
p. 25 40. 44. 45. 4.6. 52; pas·
sim. II pe cât, en tant qne, p.
1E8. il pe jWllatate, la mOltie, p.
61. II pe capul, sur le dos de,
p. 76. II pe cât, sllivant ce que,
p. 93. II pe druJII, sur la route,
eli voyage, ]'. 111. II it fi pe
morle, etre a J'article de la
mOlt, p. 382.
Pe, prep. SI1l', p. 112. 160./1 par,
p. 281. II POUl'. p. 371. II a, p.
269. II de, p. 133. II eontre, p.
650. 651. II !e long de, p. 395.
II forll:ant l'accusatif sans se
tradllire en franGais, p. 169.
1'/4; passim.
Pecat, s. 11. pecl1e, p. 25. 280.
:]67.574.11 "t ]J(!cat, c'est dom-
================== pagina 706 ==================
PEO
- 706 -
FIS
p. 280. II pecat de, c'est dom­
maue pOLII'. p. 401. - P1. }lecate.
Pecingine, s. f. dartre, p. 572.­
l' J. pecinqini.
Păcurar, s. m. vendeur de zou­
dron, ].'. 490. - PL pecurari.
Pedâpsă, 8. f. purution, p. 491.­
Pl. pedepse.
Pedepsl (a), v. punir, p. 162. 491.
Peire, s. f. perte, p. 450. - P1.
pciri.
Pele, s. f. [JJIold. et Vâlcea}, r-
442. 44:). 4�3. 557. 617. - Pi.
pel.
Pentru, prcp, pom', p. 3. 9. 46.
47. 54. 67. 1139. 203. 311. 376.
434; passim.jţ pour a voir, en
echange de, p. 268. 472.640.11
pertr« cel, par ce que, n, 568.
Pepene, s. m. melon, p. 316.
Pl. pepeni.
Pept, 8. 1/1. [Mehed.] poitrine, p.
2S0.-PI. pepturi,
Per, s. m, poil, p. 516.--PI. peri.
Perdaf, s. n. J eprirnande, p. 491.­
Pl. pe1'da(u1'L
Perde (al, 'v. Ţlf1rd re, p. 1G::l. 23l.
iJ58. 363. 444. 1/ rlliller, p. 16.
Perde (a se), v. 1'. [Mold. el Ung.}
se perd re, etre ]!erdu, p 57. 59.
Pereche, s. f. paire, p. 569. - 1'l.
perechi.
Perete, s. m. mur, p. 587. - P1.
pacii.
Per) (a), 1). periI'. p. 431. 1/ perir,
disparaitre, p. 57.
Pescal', s. 1/!. pecheur, p. 492.
572.- P1. lJeScari.
Pesce, s. 1n. POiSSOIJ, p. 392. 608.
627.-PI. pesd.
Peşin, aelj. ci)lJ1ptant, p. n. 492.
Peşingea, adv. de suite. au comp­
tallt. p. 492.
Peste, prcp. sur, p. 238.388.498.11
par dessus. p. 315. 582,1/ au
dela de, p. 163. " outre, p. 856.11
a ela peste, tomber sur, p. 528.
Pestl (a), v. [Bucov) tarder, re­
t�rder. pouvoir garder, p. 188.
Peştin, ado. de suite, immediate­
ment, p. 80.
Pelec,s. n. [JJlo1d.j lambeau, piece,
111 Ol'cea II, p. 484-.-P]' petece.
Petic, s. n. lambeau, morceau,
"iece, p. 216. 434.-Pl. petice.
Plltră, s. f pierre, P. 28. 70. 1 HO
pierre fi, aiguiser, p. 493.-Fl.
peire.
"Piă, 8. f. pilon, moulin fi, Ioulon,
p. 496.
Picâ (a), v. tomber, p. j 17. 657. Ii
t ou.ber goutte fi, gout.te, p.
408.
Picătură, s. f. goutte , p. 104. 105.­
P 1. picături.
PiCior, s./1I.. pied, p. 129. 245.
882. 400.- Pl. picio:«.
Picur, s. 1Jl. [Ung.} goutte, p.104.
107.
Piedică, 8. r. entrave. Il s'a 1'Upt
piedica, il n'y a plus d'cbsta­
ele, p. 494·-1'1. piedice.
Piele, s. f. peau, p. 442.443.579.
617. 632.-Pl. piei.
Plemn, s. n. farine ue l11Ri'S moulue
grosslerernent, p.54 7.
Pierde la). v. r.ordre. p. 28. 110.
It,6. 268. 368. 377. 378. 485.
613. il depenser sans profit,
perdn", p. 367.
Pierde (a se), v. 1'. se perd re , p.
57. 5u." se perdre, se gâter,
p. 129.
Pierdut, s. n· ('hose perdue, p.402.­
P 1. pierdu !'l.
P,erl (a), v· perir, di"'pal'aîtl'to, p.
58. 284. 416. 488. 589.
PitJtră, s f. pierre, p. mI. /1 pU!­
t1'ă de m6ră, ll1"nle, p. 882. ­
PI. p'ic/1·e.
Pilă, -'o f. Iane, p. 494.-PI. pile.
Pill ia), v. !imer, p. 495.
Pilnie, ". f. entounoir, p. 418.-
1'J. pîinii.
Pilug, s. n. [MoTel.} pilon, p. 495.
DiO. II sârac pilug, pauvre
comme Job, p. mo.
Pin, prep. par, p. 184.
Pingea, s. f demi-semelle. /1 a
pune pingeua, tromper, lllentir,
i1gir a sa g'uise, p. j 37. - PI.
pingele.
Pioă, s. f. lIlortier a piler. mou·
IIII fi, f'oulon, p. 497. 498.-PI.
pioe.
Pipăl (a), v. tâter, p. 498.
Piri (a.', 'v. accuser, inculpe!', de­
!loncer, p. 495.
Piron, s. n. gros clou. " a face
(tăia) pir6ne, tremhler de froid ;
bavarder (ral'cment), p. 495.-
PI lI'1ill'nMo?
================== pagina 707 ==================
i
.2 ,.",
&
il
12
PLU
l'on doit faire, p. 41. - PI. pl«
nuri.
Plânge (al, V. pleurer, p. 344. 3EJ7.
308. 514.
Plânge (a se), v. 1'. se plaindro, p.
9')
Plăsea, S. [, manche du coutean
(un des cotos). 1/ i se mişca plă­
sclcle, il est ă l'artir'le de la
mort, p. 499. - P1. lJIăsrle.
Plastor, s. n, empJâtre, p. 500.
Plată, s. f. pay(", saJaire, payement
du, p. 17. 378. 401. 500. 501.
508 631·11 payemenr, acquit, p.
17.631.632·11 ele plntâ, iL payer,
p, 364. /1 a trage la plată, doit
atteindre (le coupabls), p. 462.
il cum 'i plotâ, aşa'i lucrul, : el
travail. tel saJairt', p. 500. II n'şi
lud plata, recevoir la juste puni­
tion de ses mefaits, p. 501. _
PI pielii.
PIătl:(a), 'V. p"yer, p. 18. 26. 8l.
8:! 165. 2BO. 258. 259. 262 311.
335.436.469.501.502.500.520
531. 552. 633. 641. 6;32.11 valoir,
p. 337. 406.407. 450. II a'şi pitit}
datoria sa, l1lolJrir, p 262. II a'şi
plât} ((('enena, payer St;S deLtes,
r· 031.
PIătitor, ({d;). payeur, p. '502. _
Fem. pldtitoră; pL pldt?'to)'i,
plâtit61·e. ,
Platnic, adj. nayeur p. 502. 503.
- Fem. ]Jlatnicâ j pl. platm:d,
J)lalm:ce.
Pleca (a), 'V. partir, s'en alIer, p.
112 204. 498. 633.
Pleca (a se), v. r. pencher, p. 204.
II appuyer, p. 562. II a'ş� plecit
capul, appuyer sa tete. p. 562.
Plecare, S. f. deoart, p. 139. - Pl.
lJ1ecâri. �
Pletll/rl (a\, V. gronder, p. 503.
Plesnl (a), v. eClilter, p. 280.
PhIVă, S. f. balle de bIe, p. 263.
Plin, (adj.) plein, rempli, p. 25. �2.
75. 81. 99. 101. 102. 103. 107.
259. 522. II plein, ch:1.rge, p.
48']. /1 Ci fi ]Jlin de ave1'e, riche,
charge d'argent, p. 25. - Fem.
pl'inâ; p J. plini, pline.
Plosc, 'inte1j. crac, p. 168.
Ploşnită, S. f (lJIold.7 nl111�iQC' '.
- 707-
PIS
Pisălog, s. n. pilon (pisce auxl­
lialre du mortier), p. 495. _
PL pisi'iloge.
Pişet6re, s. ţ'. [Unq.] pisBotiere,
lieux d'arsaucs, p. 317. - Pl.
pişetori.
Pisică, s. f. chat, ch;Jtte, p. 363.­
Pl. p'i8i�i.
Piste, prep. sur, par dessus, II a
da piste, trouver, p. 396.
Pişf (a), v. jailler, suintor, p. 105.
Pistol, 8. n. pistolet. /1 sărac]Ji8tol,
pallvre comms Job, p. 570.
Piţigălat, adj. pointu, grele, p. 34S.
Fem. ]Jiţigăiată; p1. piţigâia{i,
piţi.r;âiate.
PiţigolU, 8. m. mesange naire, p.
611. - P 1. Piţigoi.
Pitlrl, mat qui n'a p;JS de sens,
farge pour se moquer de la
prononciation dMectueuse des
Grecs, lar;;qu'ils parlent le Rou.
main, p. 370.
Pitulă, s. f· [lrans.]sou,P.496._
PI. pitule.
Piuă, s. f mortier iL piler, mau.
lin iL foulon, p. 496. 497. 498.
499. /1 a bate apa în lyiuâ, battre
l'eau, p. 49(3. /1 a se ]June piuc'i,
faire la courte·echelle, p. 498.11
a umblâ iutecapiua, aller leute.
ment, p. 499.-Pl. piue.
Pîzderie, s.j'. POUSSlere q"i resulte
du broyage du Jm on du
chauvre, p. 499. /1 CI"! pizderii
se ap1'inde, il prend feu comme
de l'etoupe, p. 499. - Pl. piz­
cler'ii.
Place (a), v. plaire, aimer, p. 41.
281. 458. 459. 467.
Plăcere, s. f. plaisir, p. 25. 114.­
P1. pldceri.
Plăcut, adj. Ilgreable, p. 60. _
Fem. plâcutd; pl. plăcuţi, plâ.
cute.
PIăcintal', S. m. marchand de l'a.
lette, patissier. 1/ gogoşile plă.
cinlarului, mensonges, p. 499.
- P1. plâcintari.
Plalvas, s. n. crayon, p. 144. - PI.
plâi'VasurI.
Plan, S. n. plan, p. 96 338. II a da
pe planul al nuuelen, ne pas
renir compte de, p. 499. II planul
shn/nh,/7u? .. 'nof- 1" " _ ' ,
================== pagina 708 ==================
PLU
- 708 -
PRE
românul. il I'CBIlVre on connaît
J'ouvrier, p. 503. II a'şi pune boii
in pl'ug cu cine va, s'associer it;
defier quelqu'un, luî chercher
CI uerelle, p. 506. II nu ti·e pluqul
de-aşa braedă , cela de[,asf:ie tes
iorces, p. 506, 111J(lj"că'i meroe plu­
quri!«, il est cout ent, p. 507 II îi
umblă plugul (bine), ses affaues
vont bien, p.507. II 'i-a stat plu­
(lui, il ne gagne plus rien, p. 507,
IIp[(1''(ă troqc iu ptu«, il est nes
rnargre, il est ',,,sol1f1e, p.507.
II aresta mi-i plu qu, ce sont mes
inoyens d'existeuce, p. 507.­
PI. pluqur i,
Plută, s.!.liegp, p. 277.-Pl.p7ute.
Plut1 (a), v. flotter, surnager, p.
»s. 284.
Pocăinţă, s. [. penit ence, repentir,
p. [,i:l5. - Pl. pocăinţe.
Pocinog, 3. 11. embarras, ennui. II
Il da de jJocinog, eprouyer un
enlllli, p. 50<. - Pl. podnogur'i
et pocin6ge.
Podu, J-er pers. sin.r;. ellt verbe, a
pute, je pllis, p. ;)06.
Pod, s, n. greuier, ţ'. 4;)0. 473. II
rue, p. 339. - Pl. poduri.
Podgoriin, s. 111. [iVIold,} yiglleron,
p. 508. - PI. podgoren1.
Poftă, s. f. envie, p. 75. 84, - PI.
]Jofte.
Poftim, loc . .ie vous prip, p. 520.
Poghircă, s. m. glaneur. II par'că'i
poy7l'ircâ, il n'a pas de chance,
p. 508.
Polită, s. f. traite, leUre de change,
p. fJ08. 509, II el face poli(ă, il
le fait aller, p. 509. il a'iplrJt� po­
lita, lui rendl'e la mOllnaie de
sa p;ece, p. 509. - PI. poliţe.
Pom, s. m. arbre, p. G85. 589.­
PI. pomi.
P6mă, s. f. [Mold.} raisin, p. 508.
Pomană, s. f. aumâne, p. 86.116.
- PI. pomeni.
Pomeni (a se), v. 1'. regevoir it
!'improviste, rencontrer inopi­
nement, p. 267. 268.
Popă, s. m. pretre, p. 82. 454. 481.
- P1. popi.
Popas, s. n. haltf', etape, p. 508.
- Pl. popasu1·![.
P6rtă, s. f. porte, p. 264. -- PI. POlt!.
PoruncI (al. v. commandeJ'. D. 8li.
satului, bavard, p, 509. - PI.
poşte.
Peşte, s. r paste, p. 1::59. 509. I!
Il fi cal de poştă, etre 8mploY6
il toute S3Ut;e, p, 509. II de o
poşte, de loin, p. 509. - PI. poşie.
Potcovi (a), v. terrer (un «heval).
II t rou.per, p. 510.
Potecă, s. 1. sentier, p. 109. - PI.
poteci.
Po!ernic, adj. [Bau.] ţ uissant ,
gnwd, p. 440. - Fem. poternică,
pl. poternici, poiernice.
Po!l6gă, s. f. vieux decrepit , p.
510.
Poti ogar, s, m. voleur, p. 510.­
P 1. poiloqari,
Potrivl (a), v. ajuster, assernbler,
p. 213.11 arranger, p. 176.
Potriv] (a se), v. 1'. se ressembler,
s'a,j\l;<ter, r. 531. 603.
'1' Potrivnic, acU. "dversail'e, p, 369.
- Fem. potrivnicâ; p1. potriv­
nic', pot1·ivnice.
Povară, s. f. charge (transrortee),
p. 1'/0.- PI. pover'l.
Poveste, ,<. f. conte, p. 337. 510,
511. 512-PI. pOl;eşli.
P,·ădă. (a), v. voler, p. 156.
Prăjină, s. f. perche, p. 232. - Pi.
prăjini,
Prânz, s. n. ref,as de l1lidi, p.91.
-- P 1. jJ1·ânzuri.
Prăpădi (a), v. perdre, g'liter, p.
137.
Prăpădi (a se), v. 1'. se ruiner, p.
335, II se pel'lJre, p. 33. 57.
Prăpădit, adj, aneanti, miserable,
p. 5'\5. - PI. prâpădiţi.
PrăSI (a), v, prodlli)'e, p. 67.
P"aştie, s. f. fronde, p. 320. 613.
- PI. prăştii.
Prăvălie, s. f. magasin. boutiq ue,
p. 513.- PI. p1'Clvălii.
'IPravilă, s, f. loi civile, regIe,
code, p. 513. il a Jlune prC!viIă,
etablir, p. 113.
Praznic, s. f. repas fllnebre, p.
115. 555. - Pl. JJl'azn'ice.
Pre, prep. sur, p. 556; passim. II
fonnant l'accusatif sans se tra­
duire en frangais, p. 95. 100
112. 114. 21'/. 386; passirn. 1;
pre cât, aut:mt que, p. 188.
Pre, adv. [Mold,} trop, p. 145.
Prea. arZ". t,rAR. tl'01'\ TI 07 �r."i.
================== pagina 709 ==================
PRE
- 709 -
PUN
1
1
I
I
Precum, adu. comme, ainsi que,
p. 42I.
Precupeţ, s. 111. revendeur, p. 514.
- Pl. precupe�i.
Preface (a), v. changer, p. 94.
Preface (a se), v. 7'. se changer,
se iransformer, p. 255.
Pregătl (a se), v. 1". se preparer,
p. 364.
"Pren, prep. par, a travers, p
89.
Prepeleag, s. n. rancher, echalas
portant des barres, servant a
soutenir la vigne, 1). 514.
Preţ, s, n. prix. II CIt preţ, it bon
prix, p. 423.-PI. preţuTi.
Preţul (a), v. valoir, p. 252. 253.
1/ anprecier, p. 290.
Pretutinden'ia, ado. partout, p. 572.
Pricepe Ca se),o. T. cornprendre,
p. 3�6.
"Pricină, s. f accusation, p. 514.
- - l' 1. priclne.
Pricină, 8. f. faute, p. G14. - Pl.
pricinL
Prieten, s. ?1l. ami, p. 65. 99. 245.
334. 562. - PI. PTieteni.
Pl"ietin, s. m. :,mi, p. 245. - Pl.
prietini.
Prieteşug, s. n. amitie, p. 368. 505.
--PI. pl"'ieteşuguTl.
Primejdie, s. f. dan ger, p. 203. -
Pl. pT'I:1I1ejd·ii.
Primenelă, s. f. rEJmplacement. II
de }JTimen€/ă, de recbange, p.
71. - Pl. p7·imineI1.
Primi (al, v. re<;evoir, accepter,
p. 66. 263. 502. 503. :1 re<;evoir
en retolll', p. 75. 419.
Priminelă, s. f· rempl:wement. II
de priminelă, de rechange, p.
71. - Pl. p7·imineli.
Prin, prep. a travers, p. ,7. 189.
237. 303. 598. II dans, p. 307.
473. 527. II par, p. 183. 184.
I8G.
Prinde (a), v. aUraper, p. 455. II
oceuper, p. 475.11 saisir, p.193.
II a prinde de, prendre, mettre
la main sur. p. 102.
Prinde (a se), v. 1". prendre, mar­
quer, etre absorb8 par, p. 160.
Prinh'e, pnfp. a travers, p. 34.
2C4. 358. 1/ parmi, au mllieu de,
p. 433.
PrillQnh'i'.\ (,,\ �. ����ll __ .
Proces, s. 71. pro: es, p. 514. - PI.
pro ese.
"Procopselă, 8. f. instruot ion, sa­
voi!", p. 50. 515. - PI. p7'OCOp­
self.
Procopsi (a se), 11. 7'. s'enrichir,
parvenir, r- B15. 516. 1/ s'in­
-trnire, p. 516.
"Procopslt, adj. instruit, p. 200.
- Fem, procopsiiâ ; pl. procop­
siţi, proco psite.
Prost, acU mauvais, p. 10, 229.
507. 660.11 bel e, sot, p. 240. II
cal prost, rosse, p. 458. - Fern.
prostă ; pl. proşti. nroste.
Prost, ado, mal, p. 145.
Proţap, s. 111. baton fourchn, p.
G16. II cu hârtia în proţap, en
laisallt grand bruit, a grands
cris, p. 516. - FI. proţapU?·i.
Protap, s. 711. fleche, timon du
cuarior. p. 516. 517. - Pl. ]i1'O­
tap uri,
P"oţăpl (a se), v. protester, p.518.
*Protivnic, adj. contraire, malveil­
lant, p. 369. - Fel1l. protivni­
câ; pl protivnic'/' protivnice.
Prune, s. 111. nourisson, enfant,
p. 431. 433. - FI. pT1.l?'I.d.
Pu1că, 8. l- poulettE', cherie, p.
533. - 1"1. )Jurcc.
PUlu, s. in. petit (d'un animal),
petit eufant.1! puhi. de lele, bâ­
fard, fils de put;-.in, p. 385.­
Pi pui.
Pulbere, s. f pOllssiere, p. G7I.
Pune (a), v. mettre, placer, p.
118. 120. 130. 134. 156. 206.
224. 227. 251. 264. 278. 288.
317. 328. 369. 370. 371. 393.
436. 453. 4fi4. 458. 459. 473.
483. 522. II poser, p. 352. 363.
II accrocher, p. 595.596." met­
tre, accrocher, p. 222. 223. II
planter, p. 307. II a pltnC pin­
geua, tromper mentir, agil' ;j,
sa guise, p.137.11 a'i pune frîul,
mettre un fraiu, p. 298. II (1
pune în plug C�l, travailler en
aS8ociation avec, p. 504. 50B.
506.1/ rl, pune pravilâ, etablir,
p. 513.
Pune (a se), v. f. S0 mettre, p.
179. 237. 653.11 s'engage!" corn·
me, p. 660. 1/ el se pune la, se
================== pagina 710 ==================
PUN
- 710-
REl<'
r-. 498. II a'şr pune în gâl1cl, de­
cide]', p. 363. II a se pune luntre
şi pante, tenter I'irnposstble, p.
3\=)7.
Pungă, ,0. f. bourse, p. 41. !)7. 59.
6(3. os 69. 70. 88. 114. 156.
lH 288. 474, 481. 518. 519.
520. 521. 522. 5:23. 524. 525.
526. f,27. 551. II a ave noul! băeri
la 7Junqă, etre tres-avare, p.
523.11 a'l ctve la pungă. l'avoir
nans sa poche, [1. 524. II i s'a
întors p usuta lJC dos, il n'a plus
le sou, p. 52G. - PI. }Jung].
Pungaş, s. ni. rualin, iutelligent, p.
628. - Pl pungaş'r.
Punguliţă, s. [. di minut it' de pungă,
bourse, p. 520 - PI. pungulite.
Punte, s [. pont, p. 264. II a se
face luntre şi punte, faire I'im­
possible, p. 396. - PL punţi.
Purcel, s. ni. goret , p. 358. - PI.
purcel.
Purece, s. ui. puce, p. 482. - PI.
pureci,
Purta (a), lJ_ porter, p. 129. 200.
231. 241. 288. 533. 624. Il con­
duiro, p. 500.11 etPU1·tc't -7n ciu!',
ne pas laisser tl'ilnquilJe, p-
185.
PUI'ta (a se), v, 1-, aller, passer
d'l1l1 elldroit dans un autre, p,
3�7-
PUI'urea, aclv, toujours, p, 340.
R
Răbda ca), �. patje�ter,}, j 8'11
sUPPOJ tel, p, 320. 441, 448.
(t răbda la, resisLer a, p. 545.
Răboj, s. n. lmlle, encoche, p. 530.
II pe răboJ, a credit, p. 530. II
(t şte1'ge de pe 1'ăboj, oublier, p.
530. - PI. j'ăb6je.
Răbuş, 8. '1'- taiih\ encoche, p.
5BO, Il a CŞ'b din râlJUş afm'â, sor­
tieI' des gonds, se fiicher, p,
530. II a. scate din râbuş, fâcher
quelqu'un, p. 530. - PI. râ­
bUSU1·i.
Rachi�, s, tn. eau-de-vie, p. 105.
- Pl. TachiUJ·i.
Rădăcină, s. f'. racine, p, 353- 589.
II din rădăcinâ, du pied, p. 312.
PI. râdâcin'i.
Puşcă, s. f. fusil, p. 527. -- Pl.
JJllsei.
Puşcărie, s f. prison, p. 528.-
1'1. PUŞCâ1·ii.
Puţ, s. n. puits, p. 299. - PI. ]Jull/ri.
Pute (a), v, pouvoir, p. 19. 41-
62. se. 138. 140. 145. 1,4. 2M.
24fi. 262. 277. 299. 364. 367.
0\)6.
Pute la se), v. 1'- etre possible, p.
150. 306.
Putere, s. f. f'orce, valeur, p. 249
II Iorce, p. 281. - PI. puteri.
"Putere, s. f. torce, p. 451.
Puţin, adj. et ado, peu, p. 157.
241. 28". 286.558.1: câte puţin,
peu a peu, p. 4H5. II puţ;n], peu
de gens, p. 152. - Fern. puţină;
ŢJI. puţini, puţine.
Putină, s. f. tonrie, tonneau, p.
15. 17. 287. 528 529.11 a vi!/-sil,
putina cu. liuşiii, dire tont, P:
528. II a spelii putina, s'enfuir
p-52H. - Pl. ţniiine.
Putlnelîi, s. 11. baratte, p. 529.­
Pl. putineie.
Pulredt ud). pourri, p. 9:�. 622.­
Fern. lnttreclâ; pl. putrer,U, pu­
trede_
Putreg1 (a) v. pounir, p. 261. 335.
Puzdel'Ie, s. f. pousqiere qui re­
sult.e du bl'oyage du jin 'ou
du ehauvn>·11 beauconp, innom­
brable, p. 529. - PI. puzderii
Răfueală, 8. f. [Mold.] corupte, reg­
leme nt de comptes, p. 531.
Răfuială, s. f. eompte, reglement
de co mptes, p. 531,
Ralu, s. n. p>uadis, p_ 247. 264.
- PI. miuri.
Rană, s. f. blessure, p. 89. 373.
- PI. Hin'!.
Rătăcit, ad]. egan3, [J. 574. - Fem­
reitacitci; pl. râtâciţ'i, râtăc·ite.
Re, adj. f. [ilia/d.} mall vaise. ll?'c
credinţâ, mal1vaise foi, p. 28-
-PI.I·ele.
Rea, (td). f. mauvaise, p- 28.­
PI. rele.
Relec, s. n. oUl·let. II (! hul. pre cine­
va Z(t Tefec, gro])rJer severement
C/1181qu'uJl, p. 531.
================== pagina 711 ==================
- 711
REYI
'şf plăti refer/elia, payer ce que
1'011 doit, p. 531. - PL refenelc.
Remane (a), v. rester, derneurer,
p. 51. 9:�. 94. 98. 117. 151. 163.
17:'. 221. 259. 288. 290. 291.
430. 431. 433. eu. 627.1/ a re·
uucne de poreste, derneurer ce­
lebre, p. 511.1/ a rcmâne în sapa
de lemn, etre compietement ru­
ine, p. 547. II a j'ihllâ"e în deşert;
res ter sans effe t, p. 557.
Repune (a), v. vaincre, tuer, p. 235.
Repus, adi. brise, mis hors d'u·
sag e, p. 235. - Fern. j'epttsâ;
pl. j'epwjl, ·repuse.
Hăscol, 8. n. barre de bois, ser­
vant a ferme!" le charrrot, El
l'avant et a l'a rri ere, et qui
s'emboîte dans les montants
superieurs de la ridelle. 1/ a
trece peste resca/e, dEipasser la
meSllJe, p. 532. - Pl. j·escale.
Resipl (a), v. [Mold] eparpiJler,
diSperSel', p. 9. 391. 392.
Resplată, s. f. punitioll, p. 501.­
P j. rcsplăţL
Respunde (a), v. repondre, etre 1'es·
ponsa 1,1t" p. 189.
Resteu, s. n. chevlJle du jOllg, p.
532. 533. il a be la botezul res­
teuht·!, boire aux anges, p. 532.
II cu j'esteu la brîu, la menace
aux levres, p. 532. 533./1 a a­
junge la resteul de alun, etre
tompl etement ruinEi, p.533.­
PI. -re8tetl1"1.
Resturnil. (a), t'. renverser, boule·
verser, p. 127. 131. 440.
Resuflil. (a), v. se 'lider, perd re I'air
(qu'!l tontenait), p. 80.
Resuna (a), v. resormer, vib1'er, p.
101.
Resuna fa), v. rEisonne!", p. 103.
Reu, adj. mauv<iis, p. 113. 168.
176. 202. 263. 264. 281. 357.
412. 502. 588. 631. II mauvais,
mechant, p. 179. 418. II mau­
vais, gâte, p. 450.11 mauvais,
S811S valeur, r. 57. 58. 418.
II dangerenx, p. 112. - Fem. ?'ea;
r 1. re!, ?·ele.
Reu, adv. mal, p. 399. 411. 657.11
ma'!rcu, plus mal, p. 92. 129.537.
II ma! riH:t, encoro plus, p. 139.
II ma! rli17, pire, p. 373.
Re�, 8. m. mal, p. 129. 213. 355.
ROS
ennuis, p. 49.l/j·ele, maux, p.
347. 1/ a fi n!a de, ne pas savoir
supporter, p. 468. Il a face j'ift't,
causer un mal, un do 111 mage ,
p. 590.
"Răvaş, 8. n. let tre, billet , p. 82.
533. 534. /1 a da j'eoaş de drum,
donner son conge, renvoyer,
p. 5:34. - Pl. revaşe.
Ride (a), v. rire, se moquer, p.
175. 461. 533.
RIIe, s. f. g-ale, 261. 577. - Pl. TN.
Rindea, s. f. rabot, p. 534. II a nu.
fi dat la rindea, hornme gros­
sier, p. 534. II a 'ş! luă rindeaua,
s'en aller, parti!", p. 534.- Pl.
rindele.
Rlnză, 8. f estomac, p. 313.-PL
rinee.
Rlpă, 8. f. ravin, p. 72. - PL ripe.
R1s, s. n. rire, p. 461. - PL rÎ8url.
Risipă, s. f. perte, p. 450. - Pl
j·i8ipe.
Risipl (a), v. disperser, ep8rpille!",
p. 9. 10. 173. 391. II depensor,
p. 012. 613.
Risipi (a se), v. se dispersers, 'epa!"­
pilIer, p. 488.
Rlsipl (a), v. disperser, eparpiJIer,
p. 391. 392.
Risipitor, adj. prodigue, p. 24.­
Fern. risipitare; pL risipito?"!,
risipitare.
Rochlc, s. f. [robe, p. 231. - PI.
j·ochil.
Rod, 8. n. produit du f�ol, p. 312.
II fruit, resLlltat, p. 353. - PI.
rade.
Rode (a), v. ronger, p. 577.
Rod) (a), v. produire des fruits, p.
42.
Rogojină, 8. f. paiJlasson, natte
de rosoaux, p. 535. 536. 537.
II a ' şl aprinde j'ogojina în cap,
reclamer a grands cris, p. 535.
- Pl. j'ogoi'inL
Roman, 8. m. Roumain, p. 163.
223. 241. II hOl11me, p. 504. 505.
-PI. Român!.
Ros, adj. pele, p. 369. - Fem. j'asâ;
p l. 1'oşl, rase.
Roşlii, aelj. rouge, p. 6. 56. 77.
192. II ban TOŞW, fausse mOIl'
naie, p. 59. - Fem. j'o§'!e; pl.
roş·ll.
Rost -(De de\. n8.r ('(Pll" elA rn6-
Il'
11
(li I
I
1
================== pagina 712 ==================
- 712
ROS
Rostogol (de a), loc. aâ», en fai­
sant la culoute, en roulant,
p. 34.
Rostogoll (a se), v, 1'. rouler, p,
34. 44.
Roşu, aâ]. voir roşui.
R6tă, 8. f. rone, p. 128. 379. 461.
464. 537. 538. 539. 540. 541.
542. 544. \1 tour (du poti el'), p.
459. li a .fi a cincea rotă la cal',
e'est la cinquisme roue a un
carrosse, r- 539. II a împinge la
roiă, pousser a la roue, p. 540.
II a unge roia, graisser la patte,
p. 540. II a pune bete în râie,
mettre des bâtons dans les
roues, p. 541. II a te la rotă,
loire le coup de l'etrier, p.
541. II de la roiă, beaucoup,
, fort, energique, p. 542. II pe rote,
vite, p. 542. II en cerele, p. 542.
- PI. mfl.
Rotiţă, 8. f petlte roue, p. 542.
- PI. rotite.
Rotund, adj. rond, p. 34. - Fern.
rotundă ; pl. 1'otlm�U, rotunde.
Rublă, 8. f.rouble (monnaie russe),
p. 542. 543. II e de cei cu rubla
"S, s-e perspl. inâ., pour îs (sunt),
ils sont, p. 56. 210. 277. 474.
's, 1-e1' pe1S. sing. ind. pour îs
(sunt), .ie SUi8, p. 257.
'Ş, pour îşI, pOlU' soi, 88, p. :::2.
Sa, adj. poss. tern. sa, sienne, p.
25. 133. 173.-Pl. sale.
Să, conj. qU€; pas8im. \1 pour,
pOUl' que; p. 30. 91.
Sabie, s. f. sabre, p. 225. - Pl.
săbiI.
Sac, s. rn. sac, p, 59.145. 161. 262.
263. 302. 376. 434. 470. 502.
503. 559. 563. II cu sacu, en
grande quantif.e, en abondance,
p. 3:-6. 556.- PI. sac'!.
Saca, s. f tonneau (monte sur
deux roues, pour transporter
de l'eau), p. 278. 543.11 l'a căl­
cat sacaua, il est maigre; il a
eprouve des ennuis, p. 543. �
cal de saca, ros8e, p. 543. II ca
dintl"o saca, en abondance, p.
543. II a fi ca o saca, etre tres-
SÂN
'n nas, e'est un porc; un gros­
sier personnage, p. 542. II a fi
rublâ ştere«, et;'e demonetias,
p. 543. - Pl. ruble.
Rudă, s. f. parent, p. 90. - PI.
rude.
Rugin) (a se), v. 1'. se rouiller, p.
506.
Rumpe (a se), r. 1'. [Mold.] se
rornpre, se cassor, p. 300.
Rupe (al, v. briser, casser, p. 24311
291·11 rompre, p. 267. 291.
dechirer, p. 525. II a rupe ini­
ma ti1'guhti, acheter ce qu'il y a
de meiiJeur, p. 627. 628.
Rupe (a se), v. 1'. se briser, se
rornpre, p. 127. 139. 150. 340.
494. II se dechirer, p, 204.
Rupt, adj, rompu, brise, p. 291. II
dechire, p. 190.11 les habits en
loques, de hires, p. 215.- Fern.
ruptă ; pl. ruptt, rupte.
Ruşinai, adj. honteux, qui a subi
un affront, p. 566. 567.-r'em.
ruşinată ; pl .. 1·t!ŞinatI, raşinatc.
Ruşine, s. f. honte, p. 49. 46'/.
573.-Pl. 1·uşin't.
Sacagiii, s. n. portrl1l' d'eau, p.
544. - Pl. "acag'iI.
SăceIă, 8. f. etrillage. 1/ :a da sd­
celd, batU'e, p. 544.-PI. sc'iceli.
Şafran, s. n. sal'ran, p. 427.
Samă, s. f. [Mold.] cumpte. II la
dare pe samă, iL la reddition
des comptes, p. 544.
Sambătă, s. f. Samedi, p. 115. ­
P J. sâmbeie.
Sănătos, adj. sain, bien portant,
p. 88. 89. 269. 413. II sain, de
bonne qualite, p. 413. - Fem.
sdnc'it6sd; pl. 8ănătoşi. sdndt6se.
Sange, s. In. sang, p. 171. 255.
488. 589.
Sanie, s. f. train8au, p. 124. 434.
544. 545.-PI. sănii.
Sanţ) (a se), v. r. ['Prans.], se
sanctifier, avoir une bonne re-
nommee, p. 9. .
Santu - Aşteptă, s. Saint - Attend
(saint ne de l'imagination po·
pulaire); .hnnais, la semaine
================== pagina 713 ==================
atmrn:'M"
P !�
SOH
Şban], s. n. bande de fer. II a';
pune sbanlu, le tromper, p.
579. - Pl. sbaniurr. .
Shieră (a), v. miauler, p. 358.
Sbură (a), v. voi el', p. 52. 53.
Scăde (a), v. bais;;:el', p. 608. II di-
rninusj-, p. 579.
Scalil, s. m. chardon, p. 536. _
PI. scai.
Scăldă (a se), v. 1'. se baizner. II
a se sCclldit în averile sale, etre
immensement richo, p. 25.
Scăluş, s. n. biii!lon. II a'I pune
sculu§u la qură, l'empechel' de
parlsr, p. 580. - Pl. scăluş€.
SCântee, s. f. etincelle, p. 289.­
P 1. scântef.
Scăpă (a), v. echapper, se deba­
rasser, p. 7. 34. 112. 136. 246.
G7l. 577. 609. II s'echapper,
couler, p. 62. II degager, delier,
p. 17. 1/ laisser s'eehapper, p.
392. li a scăp« de, echapper a,
p. 206. .
Scăpără (a), v. battre le briquet.
II nici cât al scâpâra, en une
Heconde, p. 580.
Scăpat (de), do lui echapper, p.
5/1.
ScăI'menă (a), v. battre, p. 580.
Scărmenătură, s. f. ross::lde, bour.
rade, Jl. 580. -- scărrnenăturl.
Scărpină (a se), v. 1'. se grdtte]',
p. 90.
Scărpinare, s. f. aelion de gratter.
II la vrerne de sclir1Jinal'e, lors.
qu'iJ veut se grattel', lorsqu6
cela le demange, p. 526.-PI.
scăl'pinclr'l.
Scărşnetul, s. n. [Mold.] grince.
n,ent, p. 540.
SCârtăl (a), v. grincer, p. 125.126.
368 464.
SCârtal (a\ v. grincer, p. 126. 463.
Scar!ăitură, s. f. g'l'illCement, p.
123.
Scartil (a), v. gritlcer, p. 126. 128.
463. 46i. 465.
Scaun, s. n. trone, p. 440. _ PI.
scaune.
Schimb, s. 'In. eChange, p. 581.­
schimbuj·f.
Schimbă (a), v. ehanger, p. 380.
411. II a o schirnbit, la retourner,
la Chan!l'flr. n. <)QQ
- 713-
SAP
Sapă, s. f. sapp, houo, binette,
p, 391. 545. 546. 547.548. 54,9.
1/ a ajunge în sapă de lemn,
etl'e tout·a·fait pauvra, p. 546.
/1 boer cu sapa 'n bot, porc;
homme mal propre, p. 548. II
. sapa §i lopata, a 1',lrtkle de
la mort, p. 548. II apă de sapă,
vin, p. 549. II la sapă, au biriag«,
p. 31ti. - PJ. săpi.
Săpă (a), v. piocher, biner, p. 550.
Şapte, adj, num; card, sept, p.
484.
Sară, s. f. [Mold.] soir, p. 1116.
612. "sara, le soir, p. 310.
Sărâ ta), v. saler, p. 97.
Sărac, adj. pauvrs, p. 5. 69. 83.
84. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92.
93. 225. 282. 3il4, i:l52. 481.
550. 551. 552. 553. 554. 555.
556. 557. 558. 559. 560. eei.
562. 563. ;,64. 565. 566. 567.
568. 569. 570. II sărac fi curat,
pa uvrs et rrud'hoInmo, p.565.
506. 567. II slirac (pilug) (pistol)
(com6râ) lipit ]J(tmintului, tJ 63-
pallVl'e, p. 570.
Sărăcie, s. f. P>1uvrete, p. 23. 94.
407. b70. 571. 072. 573. 074.
575. 576. 577. 578. II slirlicia
nu'I l'u§ine, pauvrete n'est pas
vice, p. 573. II sliracie cu cht­
curi, pallvre glorieux, p. 578.
" sărlicie lucie, profonde misere,
p. 578. II a'§'i, vede de stlrtlcie,
H'OCcuper de ce qlli le regarde,
n. 578. - Pl. sărădI.
Saramură, s. f. saumUl'e, p. 579.
PI. saramure.
Sărat, adj. s<1le, p. 97. 144. _
ji'em. sliratâ,. pl. săraii,. slirate.
Sare-mură, s. f. saumure, p. 579.
- PI. sare-mure.
Sărl (a), v. sauter, p. 235. 307.
382·11 santer, gambauer, p.173.
Sărută (al, v. em brasser, p. [;68.
Sat, s. n. village, p. 317. 418.
509. 650. 661. - PI. sate.
Sătui, adJ. rassasie, p. 87.- Fem.
sătulă,. pl. sătuli, sătule.
Sătură (a), v. rassasier, p. 23. 86.
Sătură (a se), v. 1'. se l'assasier,
p. 91.
Sau, conj. ou, ou bien, p. 97.
122. 375.
��vÎrr) {�\ , ...... �� ,.
{
,
l,
�
1
I
i
I
I
l
f
I
1
I
================== pagina 714 ==================
- 714-
I
.1
SUH
Schiop, adj. boiteux, p. 458.- Fern.
schl61'ă; pl. scMo]Jt, schi6pe.
Schl6pă, s. I, ernpan, p. 581.­
PI. schl6pe.
Sc) (a), v. savoir, Ţl. 9. 29. 30.
48. 67. 98. 109. 121. 142. 143.
145. 147. 153. 155. 172. 178.
213. 240. 255. 268. 304. 840.
341. 373. 374. 375. 390. 411.
426. 428. 436. 482. 483. f)04.
505. 539. 581. 582. 583. 584.
60l. 646. 647. 650.
Scl (a se), v. r·. &tre su. se savoir,
p. 222.
Sciinţă, s. t. science, savolr, p.
. 140: 272. 584. 585. II omul cu
sciinţâ de carte, l'homme in­
struit, p. 146. - I'I, sciinte.
Sc6Iă. s.f. ecole, p, 585.-PL scoli,
Scolar, s. 'In. eleve, p. 588. - Pl.
scolari.
Sc6rţă, s. f. couverture (d'un li­
vre), p. 585. � Pl. sc6rţe.
Scos, ad]. tire, p. 118. - Fem.
ecosă ; pl. scoşi, scose.
Sc6te (a), v. tire!', h\ire Rortir, p.
70. 174. 191. 217. 218. 220. 234.
272. 277. 317. 437. 530. 589. 11
obtenir, retirer, p. 241. 495. I
arracher, crever, p. 241. II faire
sortir, chasser, p. 68. 69. II ren·
dre, faire devenir, p. 113. II ren­
dre, vomir, p. 2. fi sanver, p.
49 II a sc6te dator, declarer que
qllelqn'lltl doit, p. 257.11 a sc6te
de vînijar'e, mettre ell vente,
p. 628. II a sc6te la me.mt, ven·
dre a la l'riee (aux enL:heres),
p. 423·
Scrie (a), v. ecrire, p. 148. 390.
439. 457. 585. 586. 587.
Scriitor, s. 111. ecrivain, p. G87.­
P l. scriitor't.
Scris, adj. ecrit; dessine, p. 470.
- Fem:' scrisă; pl. scriş'l, scrise.
Scris6re, s. f. ecriture, p. 588.­
Pl. scrisorL
Scr6fă, s. t: truie, p. 358. - Pl.
8er6fe.
Sculă, s. f. outil, p. 113. - Pl.
scule.
Scump, adj. eher, p. 1. 559. 570.
58t). (j58. II ava re, p. 519.- Fem.
scumpâ; pl. scumpi, sr,umpe.
Scurge (a se), v. 1'. i;'ec011ler, p. 24.
SCUl'ma (a), ·v. (Mold) gratter,
ŞES
Scurta (a), v. diminuer, p. 470.
şdravăn, adj. en bon etat, p. 460.
- Fern. sdravenă; pl. sdraocni,
sdracene.
Se, COl1j. q ue, p. 117.
Sec, ad], vide, p. 102. II sot, p,
425. - Fem. secă ; pl. seci, sece.
Seceră, s. f. voit' secere.
Secere, s. f. faucille, r. 206. 589.
- Pi. secere.
Sechime, intel]. terme injurieux,
p. 63.
Secriii, s. n. [Mold.} cercuell, p.
5H9. - Pl.' secrie,
Secure, s. f. cognes, hache, p .
589. 590. 591. II cât aI aruncă
cu securea, tras-pres, p. 59l.
- Pl. secure.
Şede (a), v. etre assis, p. 8· II de­
meurer, etre assis, p. 81. 396.
514. II derneurer, rest el'. p. 94.
525. 575. 596. II a 'i şede bine,
6tre convenabte, couvenir, p.
111.
Selemet, s. n, couleur, vernis, lui·
saut. II a 'l scate la selemet, le
l11eltre en evidence, p. 591.
Semă, s. f. compte. II pe sema, au
compte de, p. 240, - Pi. semL
Seminar, s. m. semll1aire, p. 571.
- Pl. seminare.
Semn, s. Higne, trace, marqur,
p. '235. [,15. - Pl. semne.
Şenţuleţ, s. n. petit Josse, p. 24.
- Pi. şelllt!leţe.
Sepă, s. f. (Ung], sape, hone,
billetto, p. 546. - PL' sepe.
Şepte, adj. num. card. [Mold.)
sept, p. 279.
Şepte, adj. nU1n. card. sept, p.
509 f)91. 592.
Septemână, s. f. semaine, p. 115.
Pi. sifpternânL .
Serbăt6re, s. f. fete, p. 394. 561.
- 1'1. sifrMtori. .
Seriman, adj. [Trans.] pauvre, p.
592. - Fem. serirnanâ; pl. se­
riman'!, serirnune.
*Sel'mala, s. f. capital, argellt, p.
518.
*Sermea, s. f. capital, argent, p.
51t).
Şerpe, s. m. serpent, p. 191. 369.
5�7. - Pl. §erpL
ServI (a), v. Rervir, p. 631.
Şese, adj. num. card. [Mold.] si x,
"
I
I
\
\
I
1
1
I
I
!
\
r
f
================== pagina 715 ==================
715 -
sos
Seu, pl'. pos. sori, sien ; passim,
Sfădl (a se), 'V. 1'. se quereller, se
disputer, p. 245.
*Sfanţ,s. n, monnai= (83 centirnes),
p. 592. - Pl. sfanl!'
Sfănţul (a), v. sour irer de l'argent,
p. 592.
Sfărâma (a), v. se briser, p. 123.
Sfintl (a se), v. 1'. a voir une bonne
renornmee, p. 9.
Sfirşl (a se), v. 1'. ><0 terminer,
nrendr« tin, p, 457.
Sf6ră, s. f. ficelle. corde, p. 592.
593. - PI. s/01"I.
Sfredel, s. n, vrille, ŢlAr<;oir, foret.
II hornme vif, p. fi94.- Pl. sfre­
deie.
Sgărcit, adj. avare, p. 240. 564.­
Fern. sqârcită ; nl, sgârcil�, sgrÎ.r.
cite.
Sgodl (a), v. [Ung.] rencontrer,
trollv"r, p. 497.
Sgomo!, S. n. brllit, p. 107. 537.
- Pl. sgomote.
'ŞI, pl'. pos. pOllr soi, son, sa, p.
110. 110. 129.
Şi, con}. et, p<lssim. /1 aussi, p.
1. 3. 28. 33· 35. a6. 82 87.109.
111. 121. 145. 153. 165; pilssim.
/1 aUR,], m8nw, p. 46. 63. 64.
70. 8i}. 115. 133.262. 263. 450.
502. 503. II cum ... şi ... , teL' ..
tel. .. , p. 4. fi ca şi, de meme
que, comme, p. 165. [57.
Şi, conj. el; pas;;im.11 :1ussi, p.
172. 174. 189. 343. 424. 458.
467. 539.
Sigur, adj. sur, p. 440. - Fem.
SigU1'ă; pl. siguri, sigw·e.
Silă, S. f. enmu, degulit. 1/ a 'I.fi
silel de, ne p::ts vouJoir le gal"
dAr, il lui pese, p. 387.
SimigiU, s. m. marchand de ga·
lc-lttfS, p. 594. - PI. simigii.
Simţl (a), v. sentir, p. 374.
Sin, S. n. sein. poltrine, p. 353.
515. 557. - Pl. sÎnttl'i.
Sine, pl'. pos. soi, lui, p. 9. 515.
Singur, adJ. seul, tont senl, p.
66. 440. 516. 609. f)10. II toi·
meme, p. a6;}. 363. - Fem. sin-­
gură; pl. singuri, singure.
Şi re!, ad}. malill. p. 380. - Fem.
şi1'lftd; pl. şireţi, şirete.
*Sirman, S. m. orphelin, p. 352.
_ PI ""·"'M1rllIIlX
596. 596. 597. [,98. 599.l/sită
nouă, tont nouveau, tout bsau ,
p. 598. /1 a da cu sita, predire
l'avenir, p. 599.11 ca la sită,
souvent, p. 599. II a strice), sita
cu cine-va. ne plus etre arnis ,
p. 599. 1/ ca prin sită, tres-peu,
p. 599. - Pl. site.
Sită, s, f. tarnis, sas, p. 184. 595.
596. 598. - Pl. site.
Slavă, s. f. gloire, p. 246. - PI.
slaoe.
Şleah, s. n. grand chernin, p.
123.
Şleau, s. n. grand chemin, p.
123.
Slovă, S. f. lettre, ecriture, p.
586. 600. - Pl. slove.
Slugă, S. f, serviteur, r. 660.­
Pl. slug'l.
Slugl (a), servir, p. 117. 195. 617.
631.
Slugl (a se), V. 1'. se servir, p.
413.
Slut, adj. laid. p. 424. 426. 6i6.
- Fem. slută; pl. slut!, slute.
Smălţui!, adj. ElmailJe, IJ. 600. -
Fem. smelliuită; pl. smăltuiţ!,
s1nălţuite.
Smicea. S. f. pointe, bout, p. 308.
- Pl. smicele.
Smulge (a), v. arracher, p. 3fi8.
"Sobor. s. m. assemblee, p. 514.
- 1'1. sob6re.
Socăcită, S. t: [Ung J cuisiniOre.
p. 98. - Pl. socâciie.
Soc6!ă, S. f. [Ung. et Banat]
compte, calcul, p. 601. 604.­
Pl. socate.
Soco!eIă, s. f. compte, calcul, p.
520. 551. 601. 602. 603. 604.
605.606.630. 631.-Pl. socotel-!.
Socotl (al, V. penser, p. 90. 162.
427. 623. II compter, p. 92. 551.
Şofran, s. n. safran, p. 172. 173.
426. 427. 428.
Soponelă, S. f. [Molel.] rossade,
p. 630. - Pl. soponeli.
Soră, S. f soeUl', p. 520. - FI.
surori.
S61'e, s. m. soleil, p. 557. 561.
Ş6rece, s. m. souris, p. 23. 204.
569. - Pl. şa rect.
Soroc, s. n. terme, p. 606. - PI.
soro ce.
================== pagina 716 ==================
- 71G
şov
Şovircăl (a), v. faire tourner, di­
riger, p. 304.
Sparge (a se), v. r. se briser, p.
139. 355. 514.
Spart, adj. brise, easse, p. 175.
282. :l83. II dechire, p. 189. IIlcI
«portul, a la fin de, p. 328.
453. 628. II în sportul; it la fin
de, p. 629.
Spată, s. /: rât (du metier it tis­
ser), p. 358. 469. 606.
"'Spătar, s. m. ancien titre de no­
blesse, chef de l'armee. conne­
t able, p. 310.-PI. spâtal'L
Spate, s. n. dos, p.501. 52:3. 533.
II CI da pe spate, vider d'un trait,
p. 454. - Pl. spete.
Spălă (a), v. laver, p. 237. II a spe­
tă puunu, filer, parti)", p. 529.
Speriă (a), v. effrayer, p. 392.
Speriă (a se), v. 1'. s'eff ayer, p.
231.
Spinare, s. f. dos, p. 214. 368.
556. 634. - Pi. spinări,
Spinzură (a), v. penare, p. 117.
361. 362. 469. 606. 618.
Spînzură (a se), v. 1'. se pendre,
p. <l14. 215.
Spînzurat, adj. pendu, p. 300. 303.
600. 607. - Fem. spînzzwatâ,.
pl. spînzurai�, spînzurate.
Spoitor, 8. m. retameur, p. 215.
607. - Pl. 8poitOT�.
Spor, s. n. pn,fit, avantage, p.
257. - Pl. spol'uTL
Sprincenat. adj. eleve. II cMâtorie
sprîncenatâ, hon voyage, p.
112. - Fem. 'spl'incenatâ,. pl.
sprîncenait, sp rincena te.
Spune (a), v. dU'e, parler, p. 11.
82. 257. 302. 373. 511. 530.
638. II crie!', p. 283.
Şrof, fBanatj, 1'. 621.
Sta (a), 'o. rester (sans bouger),
p. 18. 178.11 se tenir, rester, p.
30. 301. II rester, demenrer, p.
24-. (2. 188. 213. 221. 226. 23;.
572. 575, II et.re assi�, p.8. 224.
238. 395. 622. II porter, p. 637.
II s'arreter, p. 507. II a sta de
vorbrl, causer, p. 516. II demeu­
rer, se trouver, p. 410. II Î'!
stâ bine, cela lui va bien, p.
111. II a sta ciocan pe capul
cu�-va, im:ister aupres de quel-
STIl
că, s'opposer, resister, p. 304.
II a sta să, essayer de, p. 347.
Stafetă, s. f. estaret te, courrier,
p. 607. - PI. stafete.
Stambă, s. f. voir stampă; p. 608.
Stampă, s. f. impression. II a da în
stampă, mettro dans les jour­
naux. rendre public, p. 60'1.
- PI. stampe.
Slană, s. f. rocher, rr-chs, h:oe
de pierre , p. 571. - PI. stane.
Stana, e. f. Etiennette, nom de
ternme, p. 59.
Stângă, s. f. g iuche, p. 225.
Stăpân, s. m. maltre, p. 20. 47.
61. 133. 157. 281. 282. - Pl.
stctpânt.
Stăpâni (al, 1). maltriser, p. 204.
Stăpânl (a se), r. r. etre mattrise,
p. 203.
Stare, s. f. etat, p. 608. - PI.
stări.
Stătut, adj. fa tigue, r- 47. 458.
- Fem. stătută; pl. stătUit,
stătute.
Stea, 8. f. etoile, p. il50. - Pl.
stele.
Slejer, s. n. piquet, piell (au mi­
Ueu de I'aire), p. 609.
Sterge (a), V. fffacer, p. 530. II a
şterge putina, s'enfllir, p. 529.
Sterge (a se), V. r. s'dfâ(;er, p.
386. 643.
Şters, adj. efface, p. 5 t 3. - Fem.
ştb'să; pl. şiel'şi, şterse.
Slilpan, s. 111. potence, p. 609.­
Pl. stilpan'i.
Stinge (a se), v. '1'. s'eteindre, p.
552.
Ştir, S. m. amar�nthus sangui·
nelF, p. 8I.
Şlirbină, s. f bl eche, lacune, p.
540. 609. - PI. ştirbine.
Ştirbilură, s. f. breche, lacune, p.
54-0. - PI. ştil·bitur'i.
Stirpl (a" v. dGtruire, exterminer,
p. 411.
Şfi'ube'fU, S. 11. rmhe creusee dans
un tronc d'arbre, p. 119. - Pl.
ştit,be'ie.
Străbate (a), V. penetrer, p. 204.
Straie, s. f. pl. habits, p. 71.
Străin, s. 111., errfll1ger, p. 153.890.
II d'autrui, etranger, p. 24. 223.
- Pl. străini.
================== pagina 717 ==================
8TR
- 717-
SVÎ
1
Strecura (a se), v. 1'. se glisser,
echapper, p. 7.
Ştreng, s. n. corde, p. 483. 609.
- PI. ştrengur'i.
Ştrengar, «. m, gamin, p. 609.­
PI. ştrengarI.
Strica (al,v. g<'iter, p. 9,1,. 399.
415. 606. 610. II briser, p. 108.
il CL strică sita cu cine·va, etre
Iâche avec quelqu'un, p. 599.
Strica Ca se), v. r. se gâter, p.
127. 434. II s'ti stricat căruia,
cela ne va plus; il (oile) va
pleurer, p. 150.
Strîmb, tui]. defavorable, p. 331.
356. 36·',. 466. 1/ tordu, p. 338.
- Fern. strîmbă; pl. strîmbi,
strîmbe.
Strîmb, «do. acquis injustement,
p. 6 [. 281.
Strîmbătate, s. -f, injnstice, p. 24.
157. "Cit strtmbătate, injuste­
ment, p. 282. 285. 280. 440.-
1'1. st1·îmbdtâţi.
StrInge (a), v. serrer, p. 121. 615.
620. " amasser, p. 54. 610. 611.
612. 613. " amasser, obtenir, p.
] 74. " a st1'înge în chingi, ern­
pecher de faire quelque (hose,
p. 168.
Strînge (a se), v. 1'. s'enrouler, p.
471. " se reunir, se rassembler,
p. 39d. 569. 623.
StrîngiHor, adJ. amRsseur, thesau­
riseur, p. 24. 50. 51.
Strujen, s. 111. [Mald.} tlg9 de ma'is,
p. 150. - PI- st1'ltJen'l.
Strungă, s. f. [Mald.] endroit Oll
l'on trait lf's brebiR, p. 174.
StuchiclU, s. n. [Mald.} salive. II
are stuchich" lI! furcă, c'est un
bavard, p. 30G.
Stup, s. n. ruche. II e stup de ban!,
il a du foin dans ses bottes,
p. 72. - PI. stupi.
Sub. prcJ1. sous, p. 436. 453. 541.
596.
Subt, pnjp. sons, p. 333. 453. 575.
Subtire, adj. mince." cu un sul
subţire, finement, par allusion,
p. 614. - P1. sub(i1'f,
Sucală, s. f. bobilloir, touret, p.
613.
Sucă/l Ca), v. tourmenter, p. 614.
SUCI (a), v. faire sauter, retourner,
p. 185." tourner, p. 610.
Şuera (a), v. siffler, p. 492.
Suferi (a), v. souffrir, p. 440. " pa­
tienter, p. 369.447.
Sufla (a), v. soutfler, p. 526. 527.
Suflet, li. 111. âme, p. 67. 84. 117.
172. - Pl. suţleie.
Suge (a), v. boire, p. 325." 8uge
cep, ivrogne, p. 160. " suge-bute,
ivrogne, p. lOG.
*Şugubină, s. t. crime capit.al." ti
da de şugubină, eprouver un de­
"agrement, p. 614.
SUI (a se), v. 1'. monter, p. 125.
Sul, 8. n. ensouple (du metier it
tisser). " Cit un sul subtire, fine­
ment, par allusion, p. 614.­
PI. SullL1'1.
Sulă, s. f. lance, p. 4. - FI. sule.
Suna ca), v. resonner, tinter, p.
66. 101. 102. 5�2." îi sună do·
gele, il le bat; il est it ['article
de la mort, p. 276.
Sunet, s. n. son, timbre, p. 10l.
102. - PI. sunete.
Supără (a se), v. se fâcher, p. 651.
Superare, s. r ennui, p. 386 /1 a
c;ve supemre, tie facher, p. 63l.
- Pl. superări.
Supunel'e, s. f soumission, p. 577.
- PI. supune'fi.
Surcea, 8. {. copeau, p. 63. - P1.
surcele.
Şurub, s. n. [JJ.lald.} vis, p. 614.
015. " a întorce şurubu. chercher
it tromper, p. 614. 615. - PI.
suruburL
SurugiU, s. m. postillon, p. 615. ­
Pl. sU1-ugii.
Şurup, s. n. vis, p. '615. 616.1/ a
wnblâ Cit şllrupur�, cherGher it
tromper, p. 616. - Pl. ŞU1·upuri.
Sus, adj. haut. /1 in sus, en l'air,
p. 307." pe S,IS, en I'air, p. 555.
Suspin, s. n. soupir, p. 557.- Pl.
suspine.
Suspina (al, v. soupirer, p. 514.
Sută, adj. nUri!. cent, p. 4�3. 424.
u14. 528. " centaine, p. 423. 424.
425. 616.
Svîrn Ca), v. lancer, p. 77.
================== pagina 718 ==================
&
718 -
la voisinage du village, p. 81.
-PI. tarina.
Tărtţă, 8. 'ţ: 30n, p. 263. - PI. tă­
l·îţe.
Ţarnă, s. f. [Mold.] enamp dans
le voisinage du village, p. 82.
- Pl. iar-ne.
Tăşcuţă, 8. f. sacoche, gibeciere.
II a aue pe cine-ca în tăşcuiă,
avoir quelqu'un dans sa poche,
p. 619. - PI. tăşcute.
Tată, s, 11l. pere, p. 35:J. 575. 658.
- Pl. tai�.
Tavă, s. f. plateau, p. 426. - Pl.
tâv'i.
Te, pr, d:fl· te, toi, tu, p. 17. 40.
48. 49. 67; passim.
Ţe, pl'. po.�. ton, ta, p. 112.
Tacă, s. f. fourreau, p. 234. 235.
, 519. - PI. teci.
Ţeft, s. n. noteau qui SI') trouve
au milieu de I'aire. II a fi la
ieft, iitre au centre, .ru point
d'ou tout depend, p. 619. II 1'1
tefi, au moment decisif p. 619.
Teiu, s. m. lien f.tit. de fibres de
tiJIell], p, 2i2. 370. 620. 621.
622. II a lega elolte în telU,
am8sser quelques sous, p. 621.
PI. tee.
Tejghea, s. f. comptoir, p. 622. -
Pl. teJghele.
Telal, s. m. revendenr, l:Jrocanteur,
p. 630. - PI. t€lali.
Tehlgă, s. f. petite voitlll'e il
Cjlwtre roues, p. 124. 622.­
PI. tel/'ge.
Teleguţă, 8. f. diminutif de telegă,
p. 124. 125. 150. 622.
Telele/că, s. f. femme de m�ll­
vaises mCBurs, p. 622. - Pl.
te7eleiee.
Teme (a se), v. 1'. craindre, p. 559.
Temniţă, 8. f. prison, p. 622.623
- Pl. temniţe.
Ţepă, 8. f [lai. II a pune în ţepâ,
el11paler, p. 623. - Pl. ţepi.
Ţepuş, s. m. piquet, p. 103.- Pl.
ţepuş'i.
Ţară, sI pnys, etat, p. 450.451.
468. 511. 593. II paLr:e, p. 67.
349. - Pl. ţer!.
Teran .. Cl 1)1 n<:l\TC!Qn n 1 A 7n
T
TA
Ta, adj. pos. [em. ta, tienne, p.
62. 129. - PI. tale.
Tăbăcl (a), v. battre, p. 617.
Tăbăcl (a se), v. 1'. se tanner, p.
617.
Tabac'fU, s. 111. tanneur, p. 617.­
PJ. tabaci.
Tăcă (a), v. se faire, gard el' le si­
Ionce, p. 103. 290. 291.
Tăcere, s. f silence, p. 291. - Pl.
tăceri.
Tăe (a se), v. 1'. ["1101d.] se couper,
p. 382.
rără (a), v. couper, n. :W8. 213.
232. 233. 264. 290. 312 3'18.
406. 422. 493. 617. 618. 6�7.
650. 1/ taie cu herăsirăii, il ronfle,
p. 326. II a Micl pirone, trembler
de froid, p. 495. 1/ taie-paie, il
ne fait rien qui vaille, p.
618.
Talnă, 8. f. secret, p. 228. 564·­
P 1. tai-ne.
TăIOS, adj. coupant, p. 234. 237.
493. - Fern. tăM'5ă; pl. lr'î!oş'l,
t(/'IoBe.
Tâlhar, s. m. bandit, brigand, p.
559. -- 1:'J. tâlhar'!.
Tămădu) (a), v. guerir, p. 500.
Tămâe, s. f. encens, p. 474.
Ţanc, s. n. but, p. 618.
Ţap, s. 111. bouc, p. 174. 488.
Pl. ţapi.
Tarabă, s.f. COl11ptoir, p. 427.-Pl.
taTabe.
Tărăbuţă, 8. f. petite voiture a
quatre roues, p. 124. 618.
Tărăguţă, s. f miime sens que le
precedent, p. 124. 618.
Ţaran, s. m. [Molel.] paysan, p.
427. - Pl. tamni.
Tar�iil, aelv. p: 343. 438. II cât de
târrjiu, sans fante, si tard que
cela soit, p. 556. 557.
Târ�ii:i, adj. tardif, p. 249.-Fel11.
târrjie; pl. târr,lii. târijie.
Tare, acl:j. fort, p. 283. 590. 1/ so­
lide, p. 340. - Pl. tar'!.
Tare, adv. fort, fortel11ent, P. 101.
102.11 maI tal'e, plus forf, plus
fort.emen t, p. 92. 285.
Targă, 8· f. brancard, civiere, p.
618. 619. -- Pl. tal'oe et tărai.
1
================== pagina 719 ==================
-Si" ? *ti
- 719-
TOC
Ţărenă, s. f. [Mold.} champ dans
le voisinage du villuge, p. 81.
- Pi. terene.
Ţerină, s. J. [Molâ.] champ dans
le voismage du village, p. 8I.
- Pl. ţb·ine.
Ţăruş, s. m. piquet, pieu, p. 623.
- Pl. ierusi.
Ţesală, s. f. etrille, p. 623. - Pl.
tesale.
=Teşcherea, s. f. passe-port, feuille
de route, p. 623. II a'i da teş­
cherea, le ehasser, le renvoyer,
p, 623. - PI. teşclierele.
Ţese (al, v, tisser, p. 623. 624.
Ţese (al, v. [Banat), tisser, p. 358.
Ţesătură, s. [. tissu, trarne, p. 624.
- PI. ţesUul't.
Ţeu, P'> pos. ton, tien, p. R. 4. 6:3.
76. 110. 129; passrrn.
Ţi, sr te, toi, paul' toi, p. 5. 75.
1�6. 163. 205. 240. 263. 419.
421.
Ţie, pl'. pas. ii toi, p. 646.
Ţigan, s. m. bohemien, p. 3G. 36.
1)78. - PL ţ'igan!.
Ţigănesc, adj. de bohemien, p. 631.
632. - Fem. ţigr.ineicâ j IJ]. ţi·
gânesd, tigănesce.
Tighel, s. n. arriere pont. II a
tw!:e cut·va un tighel. le gron·
d8r; le tromper, p. 624. - P].
tighelul'i.
Tilegută, s. f. [Un].] diminutif de
telc.lJâ, p. 1 24. - Pl. tilegII ţe.
Timp, s. n. temps. II la tilllp, il,
telllpS, p. 252. - Pl. timpuri.
Tîmp, adj. emOllSSe, p. 234.- Fem.
tirnpâ j pl. tî11lp'!, fiII/pe.
Tine, pl'. pos. toi, a toi, p. 270.
271.339·11 tine însuşi, toi·meme,
p. 270.
Ţine (a), v. teni]', p. 571. 1/ tenir,
garder, p. 62. 168. 188, 191.
193. II ten il', retenir, p. 297.
298. l' durer, p. 24. 125. 300.
592./i (( ţine de, tenir, p, 24. 1/
a ţine luior cu cine· va, se q ue­
rell el' a vee, p. 299. II a ţine
IU1'ul, meme sens Gue le pre·
cedent, p. 304. 1/ a ţine una şi
bund, ne pas vouloir IOn de·
mordre, p. 646.
Tine (a se), v. r. etre uni, p.
3?9. 1/ a s� ţine de, ne pas lâ-
p. 571. /1 a se ţine casă, vivre
ensemble, p. 66:.
Ttnăr, ad]. jeune, p, 85. - Fern.
tineri!; pl. tineri, tinere.
Tinereţe, s, f. [eunesse, p. 10. 340.
341. 342. 3H. 6lI. - Pl. tine­
l'eţL
Tinichea, s, f. fer-blanc. II a fi ti­
nichea, etre pau vre ; ivre, p.
624. - Pl. tinichele.
Tlnjală, s. f. second timon, place
en prolongement du premier,
lorsqu'on attelJe quatre bosufs.
/1 a se lăsa pe iinjală, ne pas
;,;e presser, ne pas travailler,
p, 625. - PI. tînjeli,
Tipă (a), v. crier, p. 285.
Ţipă (al, v. [Ung.], jetor, p. 59,.
620.
Tipar, s. n. moule, matrice, p.
626. - Pl. tipore.
Ţil'ă, 8. f. un peu, petite quan­
tire, p. 494.
Tîrg, s. n. viile, p. 603. 626. 631-
IImarehe, p, 514. 531. 625. 626.
627. 628.629. 632. 058. 11 vente,
p. 8. IImarchandage, aecord,
p. 626. 1/ eş'i, 1'tlpe pnniJa în tîriJ,
il depense tont ce quil a, p.
525. 1/ ce o da tîrgul şi norocul,
it la grâce de lJieu, p. 627. 1/
a nlpe inima tîrgului, acheter
ce qn'iJ y a de meillellr, p.
628. 1/ a rupe tîl·.lJul, tom bel'
d'accord, p. 628. 1/ ICI sportul
tîrgului, tru p tim], p. 628. 1/ a
la ce ti1'qul altttia, se meler
des afl:'<tires d'antrui, p. 629.
- PI. tîrguri.
Tlrgovet, 8. 111. citadin, p. 427.­
l' 1. tîrgoreţi.
Tîrgu'feIă, s. f. achat, emplettf\,
p. 630. - Pl. tîr.IJuidi.
Ţirlita (cu), loc. adv. peu a PE!l1,
p. 11.
Ţîtă, s. f· mamei le, sein, 1'. 51I.
- Pl. ţîţe.
Tifiri, mot cree imagine peur Stl
moquer de la prononciation
dMectueuse des Grees, p. 370.
Tobă, s. t: tam bour. II a fi tobâ
ele carte, €ltre savant, p. 148.
- PI tobe.
Tocă (a), v. frapper, sonner, p.
654. II craqueter, p. 406.
================== pagina 720 ==================
TOC
- 720-
TRA
Tocmală, s. f. [Mold.], ac cord, en­
tente, engagement, p. 630. ­
PI. tocmeli.
Tocmălă, s. f. accord, entente,
erig.igement, p. 357. 603. 630.
631. 63:!. - Pl. tocineli.
Tocml (a', v. stipuler le prix, p. 632.
"Tocrn] (a se), v. 1'. s'accomoder,
s'harrnontser, p. 603.
Toeml (a se), v. r. marchander,
p. 633. 1/ s'engager, p. 1533.
Tolbă, s. f. cam ier, gibeciere, p.
572.11 balle (du colporteur), p.
634. - Pl. tolbe.
Tont, adj. benet, sot, imbecile,
p. 94. - Fern. toniă ; pl. tanti,
tonle.
Topor, s. n. haclie, cognee, p,
195. 634. 635. 636 637. 638.
II a fi topor de 6se, souffre-dou­
leul', p. 636. II a'i face !t11 topor,
lui jouer une farce, p. 1536.
II a fi ca toporul fără codă, n'a­
voir d'aide de nulle part, p.
637, II a fi Cit toporul de In îiî,
etre mauvais cOllcheur, p. 637.
II iZ fi c6dă (le topor, deveni!'
l'inFitrument de qllelqu'un, p.
637. II a fi (ticut din tupor. gros­
sier, p. 638. II a spune ca din
topor, J epondre francl18ment,
grossierement, p. 638. - Pl.
topâre.
Topol'aş, S. f. hachette, p. 590,­
PL toporaş't.
Toporişeă, s. f. hachette, p. 635.
- Pl. toporisce.
Toporîsee, S. f. hachette, p. 590.
635. 636.11 manche (de la I'og­
nee, de la faux), etc. p. 638,
II a o lJltne în toporî:;ce, e rn­
mancht:Jl' une aff<tire. -'- Pl. to­
pOj·îsce.
Toporisee, S. f. hachette, p. 635,
Toporîş!e, 8. f. hachette, p. 635.
II manche (de la cognee, de
la [aux etc), r. 63R, 639, - PI.
topo1'Îşte,
Top!anu (cu), loc_ en gros, p. 639,
Toree (a), v. tiler, p_ 291. 299.
639. 640. 641. II par le: d'abon­
dame et elegamment, p. 639. II
'i-a tors 'I1lumâ-sa pe lîmbă, il
n'est point bavarcl, p. 640. II
n'am torS pe e7, II pout s'en
.... 11_.. • •
Tors (de), ă filer, p. 108.
Tort, 8. n. filesse de chauvre, de
lin, r- eu. -t'I. torturi.
Tărtă, s. f. anse, oreillette (d'un
vase), p. 459, - PI. t6rte.
Tot, adi. et lldv, tout, p. 10. Il.
59, 65; passim. Ii tout, n'Im­
porte quel, chaque, p. 27. 85.
129. 207. 216. 231. 234. 38;-).
401. 402. 452. 4G9. 469. 554.
II encore, p. 472·11 malgre cela
tont de meme, p. 5. 21. 48.
53, 144. 259. 285. 345. B46.
387. 408. 433. 443. 472. 528,
II constammont, p. 393. 440,
552. G61. II aussi, p. 63. 75.
322, II seulement, p. '162. 440.
Il toujours, p. 98. 108. 245.
:l59. 433. 459. 514. II toujours,
sans cesse, p. 138. 346. 346.
II tout entier, p. 24. 160. II tot
de un, d'un meme, p. 216, II
tot ca" de mome que, p. 5fi6.
II tot mereii, sans cesse, p. 346.
II CI� tot, le tout, entieremenr,
p. 61. 281. 282. 442. II de tot,
tout-â·fait, p, 399. 579. II tate,
tout, p. 3i6, II de t6te. tout,
p. 582. - Fem. t6tă i pl_ to!,i,
t6tc.
To!'de-una, adv. toujollrs, p. 229.
283. 284.
Tovar, S. m. [Banat}, charge, p.
129,
Tovarăş, s. m. associe, p. 440. ­
Pl. tovaf(!şi.
Tovărăşie, s. f. compag-nonnage.
II compagnon, p. J 12. - PI. to­
vădişi!.
Trage Ca', V. tirer, p. 120. 129.
329. 395. 456. 504. 507. 541.
553. 564. 618, 1319, 656. II reti·
reI', p. 591.11 It trage pl'in, ea
fonce!', p. 307. II allt:Jr vers,
etre attire par, p. 43. 462. II
f1anWlOr, p. 580. II a trage un
con/Iezii, trompe:-, p. 200, II mt
trage la cumpenă, cela n'a pas
de valeu!', p. 225. II a trage
nâdejde, esperer, p. 1153. II a
trage pe j'ată, travailler, alI
tour, p. 459. II a'i trage un j·e·
tlee, gronder quelqu'un, p. 531.
II iZ trage da1"ţul, danser. mener
la danse, 1'. 626. 1/ a tmoA in_
================== pagina 721 ==================
TRĂ
- 7:31-
1JMB
trage un tighel, J e gronder, p.
6�4.
Trăl (a), v. vi vre, 'p. 68. 69. 70.
125. 334. 3t5. 346. 416. 481-
490. 564. 581. 656.
Traistă, s. f besace, muset te, p.
116. 301. 303. 502. 558. 559.­
PI. traiete.
Trăsnit, adj. frappe (brusquernent',
p. 388. - Fem. trăsnitâ; p1. trâs­
ni1i, trăsniie,
Trăsură, S. f. voi ture, p. 364. 641-
- PI. trăsuri.
Trebă, s. f. t ravail, p. 86. " affaire,
p, 62. 371. /1 resultat, p. 375. /1
de trehă, honnete homme, brave
homme, cornmo il faut, p, 321.
371. II a nu ave trebă, ri'avoir
rien fi. faire, p. 402.
Trebul (a), V. fa lloir, devoir, p. 48.
203. 257. 335. 341. 352. 369.
400. 456. 472. 49 1. 506. 551.
590. "avo:r besoin de, p. 246.
II trebue, il faur, il est irnpossible
de ne pas, p. 33. 490.
Trebuinţă, S. f. besoin, p. 269.657.
- Pl. trebuinţe.
Trece (a), V. pns::;(-'r, p.24. 84. 89.
93. 168. 532. 584. 598. 652. II
passer dispar<lÎtrf', p. 94·11 in­
scrire, p. 201.11 passer, traver·
ser, p. 252.11 user, p. 92·lltamiser,
p. 183. 184. 185.
Trecut, adj. tamise, p. 183. 184.
185. 598. II consigne, marqlle,
p. 293. - Fem. trecutâ; pl. b'e
cut'l, trecute.
Trei, adi. nU1n. eetrd. trois, p. 68.
150. 165.243.279.298; passilJl.
II trei-trei, au petit trot, p. 641.
Tre'i-spre-�ece, adj. nU1n. trtize, p.
407.
Trenchea-flenchea, s. C01np. [Mold.)
sometteş, p. 387.
Trenche-flenche, S. comp. [Molâ.]
sornet tes, p. 387.
Trier, s, n.'[Mold.} battage (du ble,
etc). II a' t băgit la trier, le presser
de repondre, le zronder, p. 484.
Trif', ad], num. [Mold.] trois p.
�a '
Trimite Ca), V. envoyer, p. 206.
623.
Trăcă, 8. f ange. II a învelat la
trocă, c'est un ignorant, p. 349.
- Pl. trâce.
Trudl (a se), V.1·. s'extenuer, s'ef­
forcer de, p. 563.
Trunchlă, S. n. tronc, p. 63. - PJ.
trunchiuri.
Trup, S. n, corps, p. 89. 5; 9. - P 1.
trUpttl'l.
Tu, pr, :J-e pers. tu, toi, p. 93.
257. 264. 343; passim.jţ nici
tu ... nici tu ... , ni ... , ni.. , p.
129.
"'Tu It, 8_ n, ancienne monnaie
turque valant 15 cent imes, p.
461.
Tunde (a), V. tondro, p. 168. 488.
Tura, s f monogramme du sultan
sur les monn::ties turqu8s, p.
642. 643. II a'ş! pune tumoa,
sigr;er, p. Bl2. II (t juca t�t1'a.
jouer it pile ou face, p. 642·
Tura-yura, adv, de ci de la, etc.;
apte, discus8ion, p. 643.
Turc, s. m. Turc, p. 285. 368. - PI.
turcI.
Turcesc, adv. turc, de tnrc, p. 518.
II dobândâ tHrcescă, intereL llSU'
raire, p. 268. - Fem. turcesdi;
p J. t1trcesc�, turcesce.
Turelcă, s./. [Mold.] tige de boUe,
p. 4\)4. - Pl. turetce.
Turmă, S. j. trollpean, p. 172.480.
574. -- Pl. turme.
u
Ucenic, s. m. ::lpprenii. p. 253.
643. -Pl_ ttceniC'l.
Ud, adj. humide, mouille, p. 536.
- Fem. udel; pl. urJi, ude.
Ună (a),_v._ oublier, p. 79. 238.261.
UlCior, s n· cruche, broc, p. 444.
459. - P 1. �tlci6re.
Umbla (a), V. alJer, p. 56. 57. 68.
106. il69. 395. 395. 397. 499.
507.1)55. II cirCIlIAl'. n . .il � <;liN
================== pagina 722 ==================
-7:2:2 -
t
1
t
I
J
UlYlB
p. 463. II etre jet e, p. 596. " a
umbla cu caţa, mentir, es sayer
de tromper, p. 15'3. II a umble!
cu, portor, p. 189. 190. 215. "
a wnbli! lela tlelea), bazuenau­
der, p. 383. 384. "a umbli: ca
paraua din mână în mână, ne
pas rester en place, p. 481. II CI
umbli: cu pila in turetcă, essa yer
de tromper, p. 494.
Umbră, s f. om bre, p. �16. - Pl.
umbre.
Umăr, 8. n. epaule." a da cl-in 1(.
meri, hausser les epaules, p.
20. - PL umeri et umere.
Umple (a), v. remplir, p. 107. 563.
II emolir, cornbler, p. 252.
Umple (a se), v. 1'. se remplir, p.
74. ]04. 105. 420. 544. 558.
Un, aclJ. nU11L card, un, p. 2. 5.
8. 23; passim. " un rnerne, p.
108. II una, une chose, p. 133.
II nici un, ancun, p, 177. 216.
257.416.418.11 nid una, aucune,
p. 213." tot unul,;: iti unul, de
chuix, p. 6H.llle a dat tate pe
WW, il a ('te attri1pe, il lui en
a cuit, p. 645.11 una şi t;u una
face done, cela ne se discuttl pas,
p. 646." nu 8e face cu tma cu
doue, ceJa ne se f�it pas faci­
lement, p. 647." nid tina nicI
doue, toutd'un ('oup, S>iIlS rien
dire, p. 647. - Fem. una,. pl.
Wt'!, une.
Un, adI). pour unde, 01\ p. f)71.
Una, 8. n. pour undâ, onde, flot,
p. 49. -.FI. tinde.
Unde, adv. ou, la ou, p. 9. 24. 28.
44. 67. 98. 121. 153. 198; pas­
sim. " de rmde, el'Otl. comment,
p. 173.11 de unele m!''!, la ou il
n'y a ne;1, p. 19.
Undelemn, 8. n. huile d'olive, p.
284. - Pl. undelemnuri.
Undrea, 8. f. c:1lTelet, grosse ai­
gllille, p. 649. - PI. ttndl·ele.
Unellă, 8. f. instrument, ouri], p.
415. 649. - Pl. unelte.
Unge (a), v. gr,lisBer, p. 368. 463.
464. 465. 539. 540.649. 1/ a unge
ochi,!, graisser la patte, p. 524.
Unghie, s. f. ongle, p. 437. 562.
- PI. tmghit.
Uns, a(lJ. graisse, p. 128.621.649.
_ �6n"" ,o,,,,,,... ... '::. �,l �.""_ ........ --
UŞO
uns cu tate unsorile, il R de
l'experience, p. 649.-PI. tm801"!.
Unt, 8. n. beurrc, p. 461. 496.
Unt-de-lemn, s. n. huile d'olive, p.
28J. - 1'1. ttnt-de-lemnurL
Urclor, 8. n. cruehe, broc, p. 444.
459. - PI. ul'cIOre.
Ureche, 8. f. oreille, p. 200. - PI.
urechi.
Urechle, s. f. oreille, p, 182. II trou,
p. 7. 89. 303. 577.11 e fiare la
urechie, c'est facile, p. 6. - P1.
urechi.
Urgie, s. f. mechanr , p. 425 436.
- PI. urgii.
Urî (a), v. detesrer, p. 29.
Urit, adj. laid, p. ]76. 412. 495.
II mauvais, p. 312.412. - Fem.
urîtă ; p 1. urîţi, urite.
Urmă, s. f. trace, II la urmă, en­
suite, p. 596. 1I1Je urmă, en­
suite, p. 340. 596. II în urmă,
ensuite, p. 657.11 în rmnă, �pres
le depan de, p. 266. II cea din
1!rmâ, la demiere, p. 340. II a
lttei d'upâ urmâ, aller a la suite
ele, silivre, p. 574. - PI. w·mc.
Urs, 8. m. ours, p. 631. 632.-}'1.
'ursI.
UI'sar', s. 11l. rnontreur d'ours. II
homme grossier, p. 649. - Pl.
ursm'I,
UrsI (a), v. dest.iner, preelire,p. 653
Urzală, s. f. [Molel] ourelissure,
(�haîlle, p. 650. - Pl. ttr'zeli.
Urzelă, 8. f. ourelissllre, ('haine,
p. 650_ - Pl. 1trZeU.
UrzI (a), v. preparer la tral11e,
()urelir, p. 650.
Uşă, 8. f portf" p. 35. 60. 522.
561. 574. 584. 596.11 entree, p.
452. - l' J. u§i.
Uscă. (a', v. seclJer, p. 557.
Uscat, adj. desset;h8, p. 606. II la
lt8CC1t, it terre, p. 129. Illc!1,!8cat,
sur la terre nue, p. 619·lIpe
1t8cat, sur la trrre nur, p. 545.
618.619. 65ti.llpe uscat,snrl�.
terre non labouree, p. 316.­
Fem. u8cfJ,tă,. pI. 1t8caţ'!, t!scate.
Uşor, adj. lege!', p. 282. 285. 382.
II facile, p. 89. 155. 156. 613·11
[!''l fi uşor, etre plu,; facil<1
(moinf; lourd) a traîner, p. 149.
- Fe�n. :rşară; pl. t!şor!, ttşare.
II
================== pagina 723 ==================
VA
- 723 -
v
VIN
Va, 3-e pers. sinq, ind. du verbe
a voi, il veur , p. il39. 440.500.
II s'em.ploie pour former le futur,
(.l. 79. 89. Il4; passim,
Vacă, s. f. vache, p. 14. 244.245.
650. 651. - Pl. rad.
Văcălie, s . .f. r--borrt du tamis, p.
185. - FI. vc!ciili!.
Vacar, 8. 111. vacher, bouvier, p.
650. 65l. 652. - Pl. »acart.
Vâcar, 8. m. IJJIold.] va-her, bou­
vier, p. 601. - PL vâcal'[,
Văcar, s. m. vacher, bouvier, p.
149. 650.651 652. - PL »ăcari.
Văcarlu, s. in. [Ung} vacher. bou­
vrer, p. 6;;0. 651. - PI. »ăcari.
Vadea, s. f. terrne, ocheance, p.
652.
Vădea, s. f. [Molâ.] terrne, e­
cheance, p. 652.
Val, inierj, maiheur 1 hei as ! p.
25. 489. 586. 622.
Văita (a), v. plaindre, p. G59.
Văleta (a), v. plaiudre, p. 559.
Val, s. n. vilgUE', flot, p. :202.-
FI. va.lur'î.
Vamă, 8. f. redevanl'.e (due pour
la moutlll'E'), p. 429.11 douane,
p. 052. (j5i:!. II a tl'eee prin vă­
mile cucului, s't'squiver salis
etrfl Vt], p. 652. 1/ a căt(� vama
cucului, vouloir la June,]1. 653.
- Pl. vărnL
Vară, s. f. ett:\, p. 10. 156. 612.­
FI. verf
Văpsea, s, f. conleur. II alt-fel eşec'!
la vdpsea, le resultat etăit tout
atltrp, p. 653.
Văps) (a), v. peilJdre, p. 653. (;54.
Vas, s. n. vase, p. 187. 459. 654.
- PI. vase.
Vatav, s. In. [Mold.] intendant,
p. 123. - Fl. vatavl.
Vatră, s. f. âtrp, foyer, p. 94.243.
503. G7I. - Fl. vetre.
VătralU, 8. n. fomgon, tisonnier,
p. 194. 654. - FI. vătrale.
VătrarIU, s. n. ['[irans.) fourgon,
tisonnier, p. 654. - Pl. văt1'Ctl'e.
VechlU, aii}. Vi8IlX, p. 137. 220. II
ancien, p. 158. 261. 262. 45L
- Fem. '/)echte; pl. vechI.
Vp.rl6 (!)� " n,",�.� "" 10li 1"C\ .. ,.., ....
4 rt. 520. 524,. 569. 599. 6J8.
643. II a vede de, s'occuper de,
n. 120.
Vede (a se), o.». SA voir, etre vu,
p. 518.11 a 'ŞI vede de, s'oceuper
ue, p. 306. 578.
Vedere, s. f. Vile, reg.ird. p. 418.
II din vedere, en reg ardant, fi,
418. - PI-veder!.
Vei, :3-e pers. sing. ind. du verbe
a V01;, forme, le rutur, p .. 41.
SA3.
Vei. s. n. linceul, p. 260. - PI.
vi!lurL
Ven) (a), o, venir, [l. 8+. 118.
178. 179. 209. 228 248. 271.
320. 321. 326. :160. 370. 450.
50 1. 52�. MO. 56 [. 626. II arri­
ve]', parvenit', p. 236. 301. II
venir, survenir, p. 278. 3�8. I
con venir, p. 459. II a'·! venl de
hac, vaincre, I'eru purt er sur,
!). 318. 5t9.11 a '/ veni n"fu, a­
voir du desagrement, p. 657.
Venit, ,q. n. revenu, p. 654. 655.
-- Pl. ven·it'l1·l.
Vilr.s. m. COUSltl. p. 283. - PI.
veri.
Verde, ad}. vert, p. 140. 316. G06.
- Pl. verif:'!.
Versa (a), v. I'enverser, p. 528.
Veşcă, 8. f. [Mold.] sorte de pa·
lliC'r ii, elail'e-voie sm Jeqllel
on bat le maIs, p. 185. 656.
Veselie, s. f. joie, p. 02. - FI. 've­
seliL
Veste, s. j: repulation, renom, p.
510. - FI veşt·!,
Vetrelă, s. f. voIle (de navi!'e), p.
656· - Fl. vetrele.
Vezeteu, 8. m. jMold.} coeher, p.
656· 660. - PI. vezetei.
Viclenie, 8 f. fourberie, ruse, p.
185. -" PI. vicleni!.
Vie, 8. f. vigr.e, p. 407. 436.­
FI. vii.
Vleţă, s. f. vie, p. 40. 489. 556. II
in vlrfţă, dnrant tOllte sa vie,
tant qu'il vit, p. 344.-PI. vieţe.
Vin, 8. n. vin, p. 100. 218. _lJI.
vinu1'L
Vină, s. f. fante. II fără vind, qni
================== pagina 724 ==================
VÎN
- 724-
ZAR
la faute sur, p 585. - Pl.
vinI.
Vrnător, e. m. chasseur, p. 572.­
Pl. oinători,
Vrnf,jare, s. f. vente, p. 440. 628.
- Pl. vîncjâl·�.
Vinde (a), v. vendre. p. 67. 227.
228. 312. 313. 314. 315. 316.
423. 434. 442. 445. 544. 627.
639. 657 658.
Vindeca (a), v. guerir, p. 152.
Vindeca (a se), v. 1'. <;e guerir, p.
270. 271. �
VinQetor. s. m 'vendeur, marchand,
p, 658. - Pl. vîncjetol'i.
VIndut (de). de vendre, p. 657.
VInt, s. n. vent, p. .2. 80. 112.
:!04. 527. 557. - Pl. vînturi.
VIrf, s. n. bout, pointe, p. 234.
II C�t v 111 şi îndesat, bien rempl i,
p. 65!). II cu oirf, bien rempli,
p. 266. 334. - Pl. viljur!.
Visa (a), v. 1 ever, p. 555.
Vită, s . .f. bete a cornes, MUtil,
p. 129. - Pl. vite.
Viţel, s. m. veau, p. 214. 245. 3B5.
-- Pl. vi iei.
Viţel, s. m. [Banat], vpau, p. 335.
- Pl. viţei.
ViU, adj. viva.nt, p. 364. - Fem.
vie; p 1. vii, vie.
Vizitiu, s. 1n. t'ocher, p. 659. 660.
- PI. vizitii.
Voe, Pl'. a vous, p. 413.
VOI, pl'. pers. vous, p. 394.
V·ol (a). v. vonloi1', p. 90.91. 139,
174. 334. 458. 506. 583.
VOie, s.j. volante.1I a 'i/ace vOlea,
faire ce qu'i! vent, p. 575.
Vor, 3" pers. pl. ind. du verbe a
voi, fo1'mant le futur, p. 174.
Zăbovl (a), v. reta1'der, p. 508.
Zace (a), v. etre etendu, reposer,
p. 58;).
Zadar (In), loc. adv. en vain, inu·
tilement, p. 390.
Zahar, s. n. sucre, p. 162.
Zaharicale, s. f. pl. bonbons, con,
fiseries, p. 484.
Vorbă, e f mot, parole, p. 62.
74. 195.11 e vorbă, il est ques­
tion, p, 354. 1/ a sta de vorbă,
causer, p. 616. II vorba Munte­
nului, c'est un menscn ge, p.
512.11 discours, parole, p, 30.
- Pl. rorbe.
Vorbl (a). v. parler, p. 90. 147.
300. 360. 384 441. 519.
"'Vor6vă, s. j'. [Mold.] parole, con­
versation, p. 540. - PI. vorOve.
Vostru, pr. pos. vetre, p. 198.­
Pl. voştri.
Vrabie, s. f'. moinosn, passereau,
p. 5fi5. - Pl. V1·âbif.
Vrăjit, adi. ensorcele, p. 36.-Fem.
'l)j'ăjitli,' p1. vrâJifl, vdijite ..
Vrăjitor, 8. m, sorcier, p. 445.­
P 1. vl'ă.iitol't.
Vrăjitor, s. rn. [Mold.], sorcier, p.
446. - PI. orâjitori.
Vrană, s, f bonde, trou de bonde,
p. 105.
Vre, Pl'. indef'. quelque, p. 18I.
274. 364. 1174.
Vrednicie, s. f. earacite. aeti vite,
p. 123. - Pl. vrednici!.
Vreme, s. f. temps, p. 11. 592. �
du tempfl, p. 418. II la vreme, a
temps, p. 249. II la Vj'eme de,
101'sque le temps est venu de,
p. 562. II de Vj'erne, de honne
heure, p. 438. II de cu vreme, a
temps, p. 613. II fără vreme,
avant j'heurp, p. 582. - Pl.
Vj'emt.
Vrol (a), v. vouloir, p. 21. 174. 387.
421.423.464.488.589.586.643.
Vulpe, s. f. 1'enard, p. 15. 603.­
Pl. vulpi.
z
Zamă, s. f. [MoTd. et Tl'ans.] sauce
.ius, p. 97. 544. - Pl. zâm�.
Zănat, s. m. [Banat] metier, p.
660.
$Zapis, s. n. contrat, obligation,
p. 660. 661. - PI. zapise.
Zărl (a), v. voi1', entrelvor, aper­
cevoir, p. 44. 1�9. 599.
================== pagina 725 ==================
ZID
- 725 -
ZUG
Zid, s. n. mur, p. 23. 578. - Pl.
ziduri.
Ziditor, s. m. rnacon, p. 661. - Pl.
eiditori,
"Zlătar. s m. orpailleur.] sale. mal­
propre, p. 661. - Pl. zlătari.
'Zlot, s. m. ancienne rncnnaie, p.
209 4li1. - PJ. zloţi.
Zor! inter]. indique le bruit d'une
querel!e, p. 635.
Zugrăvit, adj. peint, p. 661.­
Fern. zugrăvită j pl. zugră1Jiţl,
zuqrăuite.
================== pagina 726 ==================
A.
AI
A·
A<
Ac
Ar;
AC
Ac
Ad
Aq:
Adi
AfI.
Agl
1
Ag'i
Agr
o
Agu
1
Aha
4
Ahli
Al, �
3
AjUil
41
================== pagina 727 ==================
GLOSAR
A
AR OJY.[AN'",O-P R AN OES
A
A, pl". dem. de, du, p. 27. 446. 019.
II a, p. 162. 313.
Ac, 8. n. aiguil le, p. 5.
A-casă, loc. ado. la muison, ch ez
soi, p. ti04.
Acăţare, o, acorocher, attraper, p.
34.11 s'nccrocher, entrer, p. 563.
Acâţare (s'), v. r, s'accrocher, en-
trer, p. 553.
Acel, pl". dem. celui, le, p. 333.
Acra, adv. ici, p. 593.
Acstzere, u, val oi r, le prix de,
p. 479.
Adare, o, faire, p. 192.
Agr, ado, aujourd'hui, p. 341.
AduCere, o, apporter, p. 27. 559.
AI/are, v. trouver, p. 295. 296.
Agrungere, v. devenir, parvenir,
p. 438.
Ag'iutare, v. aider, p. 560.
Agru, 8. n. charnp, p. 28. - PI.
agri.
Agudere, v. frapper, cogner, p.
182.11 piquer, p. 5.
Ahâ!, adi. et pl'. alltant, p. 242.
446. 479.
Ah!are, adj. tel, p. 254.
AI, 2-e lJcr8. sing. ind. tu as, p. 192.
308.
Ajun, adj. affame, qui a faim, p.
409.
Alb, ad], bl an c, p. 55. 472.11 ar­
gent, p. 55. - PI. alghi.
Alegal, adj. celui qui a marche
(voyage), p. 111.
Alghi, adj. pl. voir alb.
AI!, adj. pl". autre, p. 177.
Am, l-er pers. ind. pl". du verbe
avere, j'ai, p. 80.
Amar, adj. amer, p. 4·79.
Amaxea, 8. f. chariot, p. 123. 127.
Ameu,pr.po8.1e mien, mon, p. t07.
A�ia, P". pas. a moi, p. 607. _
Amin!are, V. gagner, p. 155. 157.
Amone, s . .r. enclume, p. 177.
Amiine, 8 • .f. onclume, p. 177.
Amoni, 8 . .f. enclumc, p. 448.
Andrală, 8. [. etourdi ssement, p.
607.
Andrea, 8. f. carr e let, grosse ai­
guille, p. 14.
Andumusere (s'), u. r. se recontrer,
p. 170.
Apă, 8 . .r. eau, p. 395. 429.
Aravda"e, V. patienter, supporter,
p. 448.
Ardere, '/). bruler, p. 258.
Ardere (s'), V. 1'. se brUler, p. 192.
Are, 3-e per8. 8ing. ind. du verbe
avere, il a, p. 19. 308. 429.
A"eu, adj,mauvais, p. 411. - Pl.
are'!.
================== pagina 728 ==================
ARM
- 728-
OÂT
Armânere, v. rester, p. 488.
Arsărire, v. sau ter, p. 5.
Artisire, v. rester en plus, etre
eu trop, p. 438.
Arucutos, adi rond, p. 34.
Arupere (s'), v. 1'. se briser, se
casser, p. 213. 552. 553.
Asăsce, 3-e pers. sing. ind. il suffit,
est suffisant, p. 438.
Aşi, adv. ainsi , p. 213.
Aspardzere, v. briser, p. 250.
Asparire (s '), V. 1'. s'effrayer, avoir
peur, p. 493.
Aspart, adj. brise, gâte, p. 610.
- F'em. aspartă.
Aspru, s. n. aspre (monnaie), p. 18.
Băgare, v. meltre, p. 295. 296.
3U3. 479.
Bânare, v. vivre, p. 345.
Bara, s. f. tonneau, foudre, p. 104.
Bărbat, s. m. mari, p. 607.
Bere, v. boire, p. 429.
Bitisire (s'), v. 1'. S8 terminer, se
vider, p. B93.
Biutură, s. f. boisson, p. 273.
P 1. biutUl'i,
Ca, conj. comme, p. 5. 102. 302.
409. 478. Il si, p. 308. /1 ca şî,
cornme. de meme que, autant
que, p. 409.
Că, conj. car, paree que, p. 162.
192. 308. 507. Il q ne, p. 519.
Câ, conj. car, parce que, p. 477.
Cacea, s. m. Oaeea, nom propre,
p. 624.
Cadere, v. tomber, p. 182. 395.
Cafine, s. f eafe, estimanet. p. 273.
Căiche, s. n. barque, eaique, p.
095. - PI. câichi.
i:albic, adj. faux, p. 58.
Călcare, V. mareher, mettre les
pie.ls dans, p. 395.
Caii, s. f. chemiu, route, p. 127.
Că16re, s. f. p. 393.
Gama, adv. plus. /1 cama qhine, mi­
eux, p. 565./1 cama mult, plus,
n. K1 n
Aspunire, V. indiquer, montrer, p.
162.
Aşh!rnere (s'), v. 1'. s'etab lir, se
mettre a, p. 412.
Asunare, V. resonrier, p. 14. 102.
Aur, S. n. 01', p. 409.
Aurlare, V. geindre, erier, p.
126.
Auşatec, S. m. vieillesse, p. 341.
Auşire, V. viei ll ir, p. 412.
Avere, V. avoir, p. 80. II are, il fi,
p. j 9. 308. 42\J. /1 ari, il a, p.
28. /1 e'n« aourii ; si tu n'as pas,
p. 162.
Avut, adj. riche, p. 27. 28. 85.
446. 565. 567.
B
Borgea, s. j. dette, p. 258.
Bou, S. m. boeuf, p. 126. - PI.
boi.
Brătare, s. f. bracelet, p. 409.
Bun, adj. m. bon, p. 493.
Bună, adj. f. b onne, p. 411.
PI. bune.
Bute, S. f tonneau, p, 102.
c
295. 347. 448. II pânct când, jus­
qu'ă ce que, p. 479.
Canda, on dirait q ne, eomme si,
p. 205. 206.
Cându, adv. lorsque, p. 429. 553.
Candu, adv. 101'sque, p. 560.
Cap, s. m. tete, p. 152.
Cara (di), du qnel, d'oll, p. 393.
Cârăghle, S. f. bateau, vaisseau,
p. 205. 206.
Care, p. l'el. celui qui, p. 157.
Cari, pl'. l·el. qui, leqnel, p. 28.
395. /1 celui qui, p. 412. 493.
II apres qne, p. j 27.
Cari, con;'. si, p. 273.
Carne, s. n. viande, ehair, p. 479.
Cârţănire, v. grincer, p. 128.
Casă, 8. f. maison, p. 250. 258.
659.
Cât, adj. ei adv. combien, alltant.
.1
I
1:
t-
================== pagina 729 ==================
CÂT
- 729
Eşr
, autant .. , p. 242. 470. il di cât,
pluiot que, p. 126. 565. 567.
- F'em. câtă , pl. câll, câte.
Câte, conj. pourquoi, p. 192.
Oathe-un, pl". chacun, tout homme,
p 515.
Calhi-un, pr. chacun, tout homme,
p. 545.
Cătră, pr. vers, p. 545.
'�e, p1'. rel. qui, p. 333. fi ce que,
p. 242.lIque, quoi, p, 19.
�ea, pl'. rei. f. celle, p. 34. 102.
�erc, 8. n. cerele, p. 160.
Chal'ire, v. perir, disparaître, p.
58.
Cheare,s.j. avantage, profit, p. 468.
Chelea, s. f. gottt, envie, p. 85.
Cherire, v. perir , se perd re, p. 58.
Chera, 8. f. chariot, p. 128.
Cheadin,8. n, ficelle, corde, p. 593.
Chiardere, v. perdre, p. 157.
Chicută, 8. f. goutte, p. 104.
Chipur, 8. n. eloche, p. 102.
ChiriagiU, 8. m. charretier, voitu-
rier, p. 170.
Ci, adv. cornb ien, p. 479.
�i, p1'. fel. quel, leq uel, p. 254.
Cioc, s. n, mart eau, p. 177.
�iocu, 8. n, marteau, p. 448.
Cior, s. m, pied, p. 479. - FI.
ciâre.
�iI', 8. n. cri b le, p. 182. 183.
�iva, pr. ind. quelque ch ose, p.
162.
Civgalu, 8. m. qu erel.le, dispute,
p.480.
Cadă, s. f. queue, p, 493.
Copie, 8. f. troupeau, p. 308.
COl', 8, n, d anse, p. 553.
Cripare , v. crever, p. 429.
Cripilor, 8. n. pelle a four, p. 210.
Cu, prcp, avec, p. 5 80.170.624.
Cun6scere (5'), v. 1'. se connaître,
p. 49:3.
Cupie,8. f. troupeau, p. 308.
Cur, 8. m. derriel'e, p. 492.
Curire, v. tailler, couper, p. 213.
Curmu, 8. n. corde de tilIe, p. 230.
Cuţit, 8. n. couteau, p. 236.
Cutit, s. n. couteau, p. 235.
'Da fa), v. douner, p. 162. 242.479.
480. 560. fi frapper, p. 177·11
arriver, p. 230.
'Dare. 8. j. pn3sent, p. 27. - FI.
dă1"t.
Dască/, s. 111. professeur, maître,
p.254.
De, conj. de, p. 19. 20.
:Dede (s'), v. 1'. il a atteint, il est
arrive, p. 236 .
.Dedzet, s. n. doigt, p. j 92.
,Oi, p1'Cp. et con}. de, du, de la, p.
100. 230. 348. 393. 409. 410.
429. 468. 479. 493. 549. 604.
659. II a, p. 104.236. II de fa\lon
que (a), p. 182. II d'apres, a, p.
493.1/ di cât, plutotque, p. 126.
5()5. 567.
iDiaIUl', 8. m. gain, profit, avan­
tage, p. 468.
D
Dipla, adj. double, p. 438.
Dirmon, s. n. grand crible, p. 377.
Oară, 8. f. present, p. 250.
D6ue, adj. num. card. deux. p. 395.
Drac. 8. m. diable, p. 5. 27.
Drecu, 8. n. poteau, colonne, p.
659.
Duce re (5'), v. r. alIer, s'eu aller,
p. 254. 347. 422. 455. 479. II
du-te, vas, p. 152./1 du li, porte
lui, p. 492.
Dul�e, adj. doux, p. 479.
Oul�i, adj. deux, p. 273.
Dumni�zeu, 8. m. Dieu, p. 19. 20.
480. 560.
Durere, V. avoir mal, sOllffrir, p.
152.
Ozi, 8. f. jour, p. 55. - FI. dzile.
Dzt, 8. f. jour, p. 155. 472. - PI.
dzîle et dzîli.
E
================== pagina 730 ==================
EST
- 780-
IU
Este, s-e pers. sing. ind. P1·eS. il I Eşfi, 2 e pers. sing. ind. pers. tu
(elle) est, p. 20. 34. 409. 479. es, p. 802.
Eu, pr·. pers. moi, p. 347.
F
Facere (s'), 1'. r·. se faire, p. 160.
493. II se faire, devenir, p. 3M.
FiClor, s. m, flls, p.431.
Flreaţ-lu, preserv e le, surveille
le, p. 492.
F61e, s. n. soufflet, p. 295. 296.
Frângere (s'), v. r. se briser, se
casser, p. 127.
Gâelu, 8. n. houlette, p. 308.
Gharghir, s. m, voir harqhir.
Ghimie, s, f. vase de transport, p.
205. - PI. ghimi1.
Ghin, s. m. vin, p. 429.
Ghine, adj. bien, p. 80. 565. II ma
ghine, mieux vaut, plutât, p.
567. II ma glu:ni, pl utot, p. 565.
Ghini, adv. bien, voir ghine.
Ghirdane, s, m. collier, p. 410.
Frănză, 8. f feuille, p. 293.
Fuear, adj. pauvre, p. 552.
Fugit-e, V. fnir, p. 258. 477. 4713.
Fune, S. f. corde, p. 230.
Funle, s. f. corde, p. 302.
Furat, adj. vole, p.478.
G
G'ioeare, V. faire danser, fair sau­
ter, p. 210.
G'ionatee, S. m. jennesse, jeune
âge, p. 341.
Gol, adj. vide, p. 10:2. 522. - F'ern.
gală.
Grădinar, S. m. jardinier, p. 313.
Grendă, S. f. pou tre, solive,p. 624-.
Gumar, S. tn, âne, p. 552.
::E-I
Halane, adj. juste, droit, p. 324.
Haramea, adj. chose gagneesans
travail, p. 324.
Harăme (di), obtenu sans travail,
p. 479.
Harghir, S. m, mercure, p. 478.
Har, s. m, quallte, p. 28. - PI.
hări,
lIâsap, s. m. boncher, p. 152.
Her, S. m. fer, p. 14. - PI. here.
'1, 3-e pers. sing. ind. pres. du
verbe etre, p. 19. 398. 410.
422. 455. 477. 479. 480.
1, pr. a lni, sa, p. 27.
1, conj. ou, on bien, p. 333. II que,
p. 448.
fmprumutare, V. preter, p. 560.
Hlatrice, S. f pl. medecines, p. 479.
Hire, V. et1'e, p. 80. 448. /1 s'hibă,
qn'il soit, p. 308. 4-4-6.
Higere, V. enfoncer, p. 255.
Hitrie, S. f. med ecine, p. 273.­
PI. hitrii.
Huzmiehar, S. m, serviteur, do­
mestique, p. 446.
Huzmiehlar, S. 1n. serviteur, do­
mestiq ne, p. 412.
I
In, prep. en, dans, p. 553. 604-.
Ingreeare, v. peser, p. 619.
Invetare, v. p. apprendre, s'instrui-
re, p. 264. 341. 346. 347.
Isapea, S. f. compte, ealcul, p. 604.
lu, adv. ou, p. 19. 20. 393. 422 •.
424-. 4-R1 4""
================== pagina 731 ==================
m
JOC
- 731
NIC
L
Jocare, v. dauser, p. 553. Voir g'locwre.
I elIe, p. 85. 162. 205. 206. 236.
273. 293. 341.
Liber, adj. libre, p. 565.
Uertare, v. pardonner, p. 393.
Loa"e, v. prendre, p.273. II choso
prise, p. 393.
Loc, 8. n. p. 422.
Luare, v. prendre, p, 19. 242.308.
393. 479.
Lugarlazm6, 8. m. compte, calcul,
p. 604.
Lup, 8. m. Ioup, p. 493. _ Pl
lupchr.
Lupată, 8. f. pelIe, p. 549.
J
'L, Pl'· sere. le, lui, p. 155. 296.
347. 560.
La, prep. a, au, p. 235. 273. 341.
412. 552. 560. /1 devant la, p.
552./1 chez, p. 152. 254. 409.
il pom, p. 479. /1 di la, de la,
p. 348. II di la, d'apres la, it
la, p. 493.
Laiii, adj. noir, p. 55. 472.
Lăsare, v. Ia isser, p. 409.
Lăuzit, adj, malade, p. 565.
Le, Pl'. les, p. 28.
Lemn, 8. n. bois, p. 160.
Li, pl'. »er« la, elle, p. 162.
'Ii, pr. pers, lui, eUe, it lui, it
M
!III
'1\1, sr. p08. me, p. 607.
Ma, ado. plus. /1 ma ghine, voir
ghine. /1 ma mult, voir mult.
Ma, conj. mais, p. 155. 4tJ2.
Macă, 8. f. conj. si, p. 560.
Malamă, 8 f. 01', p. 410.
Mamă, 8. f sage-femme, p. 431.
432. - PI. mâmt,
Mare, adj. grand, p. 104. 552.
Maşa, 8. f. pinces, P. 192.
Maşl, adn, seiliement, p. 411.
Mathima, 8. /. science, le<,lon, p.
254.
Mbartă, v. (il) partage, p. 333.
Me, Pl'. p08. me, moi, p. 347.
Mesă, 8. f. table, p. (51).
Mi, pl'. P08. me, moi, p. 182.
Mi, pl'. p08. moi, p. 480.
MiTre, adj. num. mil le, p. 424.
Minare (5'), v. remuer, p. 593.
Minte, 8. f. esprit, intelligence,
p.480.
Misurat, adj. mesure, p. 422.
M61e, adj. mou, p. 295. 296.
Morar, 8. m. meunier, p. 429.
Mult, adj. beancoup, p. t 11. 127.
155. 431. 432. 519. II ma mult.
plus, p. 102. 333.-F'em. multă;
pI. mulil rf: mulil, multe.
Mun6, adj, simplu (unul), p. 437.
438.
Munte, 8. m. montagne, p. 348.
Munte, 8. m. lllontagne, p. 55.
Murar, 8. m. meunier, p. 429.
Murire, V. IlI0Uril', p. 85. 345.
N
================== pagina 732 ==================
NJQ
-732 -
ROŞ
Nif,!, conj. ni, p. 393. 659.
N'inveţat, adj. sans instruction,
ignorant, p. 345.
N'nviţat, adj. sans instruction, ig­
norant, sans education, p. ;)45.
H6.
Noeupă, 8. t. essotte, herminette,
p. 624.
'Ntru, prep, en, dans, p. 395.
Nu, adv. non, ne pas, p. 19. 20.
27. 34. 58. 128. 157. 160. 162.
192. 235, 250. 324' 393. 409.
412. 429. 438.493.549. 583. 604.
'Nvetare, V. appreridre, s'instruire,
p. 127. 254 345. 347. 348,
'Nviţat, adj. eu crescere, eu În­
văţătură, p. 446,
o
O, »r. per. tem la, p. 308.
Oeilu, e. m. mi], p. 80.
OIe, S. f. brebis, p. 493.
Om, S. In. homme, p. 345. 409.
411. 659. - PI. 6nuitii.
Orbu, adj. aveugle, p. 431. 432.
- PI. Q1·ght.
Pafiupeatec, adj. vieux chiffon, p.
308.
pană, Prl!p. jusqu'ă, p. 85. 235.
II până când, jusqu'ă ce que,
p. 479.
Păpuce, S. f. pantoufle. p. 479.
Para, s. t: argent, p., 55. 58.472.
477. 478. 479. 480. - Pl. pa­
radei et parat!.
Parere, V. sembler, p. 519.
Patru,ad}. num. card. quatro, p.455.
Păzare, s. f. marche, p. 604.
Pesce, s. In. poisson, p. 55. - PI.
pesci.
Pi, pl'ep. sur, p. 177. 210.11 par,
p. 258.
Picurar, s. In. berge1',p. 493.
Pischese, S. In. eadeau, offrande,
p. 49�.
Pistipsire, v. c1'oi1'e, p. 27.
Ortăn, adj. pauvre, p. 27. 85. 552.
560, 565. 567.
Ortan, adj, pauvre, p. 553. 559.
560, 566.
OS, S. n. os, p. 235. 236.
p
Pizuit, adj. honteux, p. 567.
Părtă, 8. [, porte, p. 162. 552.
Pradzf, s f, pl. argent, p. 55. 472.
Prădzt, S. f. pl. argent, p. 479.
Prălu, s. In. art, l'argent, p. 34.
58. 479, 480.
Praz, S. In. poireau, p. 313. - Pl.
praji,
Pri, prep. sur, par .d essus, p. 183.
Pri, prep. sur, pal' d essus, p. 177.
395.
Psusire, V. mourir, trepasser, p,
052.
Pungă, s. t. bonrse, p. 55. 519.
52�, - PI. ptmdzi.
;Putere, V. pouvoi1', p. 58. 468.583.
Puţin, adj. peu, p. 155. -PI. pu·
tîni.
Puţin, adv. peu. II ma putin, mo­
ins, p. 300.
R
Ros. adi. I'OU!Te. II fn.nx, n ili,
================== pagina 733 ==================
'S
'733 -
UGE
'S', conj. que, p. 19.28.162.192.
'S, v. sont, p. 411. 431.
Ş', con}. et, p. 308. 345. 393. 549.
1/ aussi, p. 424.
Ş', sr. pas. sa, p. 308.
Să. conj. que, p. 5. 80. 85. 126.
128. 155. 235. 308. 3401.
saice, s [. saule, p. 659.
Sănătos, adj. bien portant, p. 565.
Sapă, s. f. sape, pioche, p. 545.
049.
Săpare, v. becher, piocher, p, 28.
Scăpare, v. echappor, p. 549.
Scier, v. savoir, p. 111. 155.157.
341. 479. 583.
Sclav, s. m. esclave, prive de li·
b erte, p. 565.
Scâtere, v. tirer, faire sortir, p.
431. 432.
Scumpete, s. f. cherte, p. 559.
Se, pr. pos. se, p. 206. 322.
Tarfă, s. m.luxe, deponse, p. 522.
Te, pr. pos. te, toi, p. 152. 192.
296. 409.
Tehnea, s. f. metier, p. 409. 410.
411.
Thimefiu, s. n. fondation, base,
p. 34.
Ti, pl'. pos. te, toi, p. 152. 210.
264. 295. 296. 1347. 422. 455.
Ţi, pr. pas. pour ît'" te, tes, p.
192. 205.
Timpană, s. t: tambour de basqne,
p. 553.
Timpână, s. f tambour de basque,
p. 553.
Tine, Pl'. p. toi, p. 347.
Ţinere, v. tenir, conserver, gar­
der, p. 155.
TiHie, s. f. prix, valenr, p. 308.
Tinlsil, aelj. honore, considere, p.
567.
Sele, s. f soif, p. 429.
Si, conj. si, p. 273. 1/ que, p. 80.
Si, pr. pos. se, p. 205.
Şi, conj. et, p. 11. 19. 55. 177.
183. 258. 273./1 anssi, p. 27. /1
/1 ca şi, comme, p. 409.
Sical, adj. mal venu, avec des
defauts, p. 431.
Spindzurare, V. pendre, p. 607.
stare, u. rester, se tenir, p. 206.
Strlcătore, s. [, toi le dans Iaquell.e
on f'ait egoutter le fromage, p.
610.
Sironghilii, aeli. rond. p. 477.
Suflit, s. m. ârne, p. 480.
Suişud, s m. cocher, p. 659.
Sunt, 3-e pers. pl. inel. du verbe
etr e ; ils sont, p. 411.
Suta, s. f. cent, p. 424. 455. -PI.
sute.
T
Ternare, V. tourner, retourner, p.
293.
Tol, adv. tout, II constamrnent, p.
393. 1/ necessairement, p. 170. II
malgre cela, p. 345.
Tră, prep. pom, p. 55.
Tradzere, V. tirer, p. 545. 593.
Tragzere, V. tirer, p. 545.
Traslă, s. f. besace, Il! usette, p.
302.
Tri, prep. pom, p. 55. 472.
Tri, prep. pom, p. 273. 472.
Tricul, aelj. passe, p. 183.
Tşoră, s. f. ficelle, corde, p. 552.
Tu, prep. dans, p. 55. 295. 296.
302. 308. 479. 624. 1/ pri tu, it
travers, par, p 183. 358.
Tut, ad,j. tont, p. 14.28.345.411.
- Fem. tută; pl. tuti, tufi, tute.
Turnare (s'), v. 1'. B'en retonrner,
revenir de, p. 347.
================== pagina 734 ==================
UMF
- 734-
ZNI
Umffare, v. battre, frapper, p. 448.
Umplere, v. rempl ir, p. 104.
Un, adj. num. card. m. un, p. 80.
177. 545.
v
Va, 3-e pers. 8ing. ind. pree. du
verbe urcre, forme le futur, p.
170. 213 242. 254. 341. 393. 446.
479. 549. 5d3.
Vâs;;e, 8 m. roi, p. 480.
Viein, adj. voisin, p. 519.
Videre, V. voir, p. 162.
z
Ună, adj. num. card, [em: urie, p.
409. 412. 470.
Undzâre, V. graisser, p. 128.
Ursă, 8. f. OUl'S, p. 348.
Uscat, adj. sec, desseche, p. 160.
Vindere, v. reridre, p. 313.
V;nere, v. venir, p. 85. 607.
Vine/ca, 8. f. Venise, p. 308.
Vlră, pr. ind. personne, p. 549.
Vre, 3-e pers. ind. forme le futur,
p.28.
Zănate, 8. n. metier, p. 412.
Zicnar, 8. m. mendiant, p.
I Zn'e,8. f· perte, dommage, p. 468.
162.
J
'1
================== pagina 735 ==================
GLOSAR
ISTRIO-FRANCES
A
Aflatu, adj. trouve, p. 379.
Ali, conj. ou, ou bien, p. 50. 403.
Alt" adj. et pr, pl. autres, p. 76. 559.
Anfa� (se), v. r. corupte sur, p.
559.
Barca, s. f. barq ue, p.76.
Beciva, s. f. tonneau, p. 10l.
Heter, adj. vieux, p. 404.
Cacatu, s. m. merde, p. 27.
Când, conj. lorsque, p. 403.
Canta, 3-e pers. sing. ind. (il)
chante, p. 144.
Cap, s. m, tâte, p. 334.
Carle, pl'. pour carele, qui, celui
qui, p. 21. 27. 145. 158. 259.
334. 55!:!. 605.
Carta, s. [. livre, p. 144. 145.
Cativa, adj. f. mauvaise, p. 538.
Cavta, 3-e pers. ind. il cherche,
il regarde, p. 145.
Ce. vr. '}'. (lTlA ,..... ()() EH\� u
Are, 3-e pers. sing. ind. pres. du
verbe avoir, p. 21. 134. 259.
Aşa, adj. ainsi, p. 155. 361.
Ava� (va), u. il aura, p. 21. 158.
]3
Bire, adv. bien. IIma'1 bine, mieux,
p. 605.
Bogatu, ad]. riche, p. 92. 560.
Bur, adj, bon, p, 134. 404.
c
Ciuda, adj. beaucoup, p. 583.
CHemat, ad}, appele, p, 27.
cnoru, s. m. engrais, p. 50.
Cola, s. f. rată, p. 538. 539. -Pl.
cole.
Contratu, s. n, centrat, p. 201.
Contu, s. n. corupte, p. 605.
Crcanţle, s. f. grâce, beaute, p.
5n.
Creda� (se), v. r. se croire, p. 50.
Credit, s. n. credit, p. 259.
�u, prep. avec, p, 27.
================== pagina 736 ==================
- 706
DAI
D
Oaie, 3-e pers. ind. (elle) danne,
p. 101.
De, prep, de, p. 145. 538. 605.
Do, adj. num. deux, p. 605.
Dorme, 3-e pers. ind. (il) dor t, p.
144.
E
MAR
Dugurle, s. f. pl. des dettes, p.
259.
Dupa, pnfp. apres, p. 154. 155.
444.
EI, sr. le, p. 605. I 'Entreba, 3-e pers. sing. inel. il de-
'En,pnfp. dans, P. 50. 76. 145. mande, p. 134.
559.
F
Face (a), v. faire, p . .145. 154.
379. 403. 404. 501. 560. 576.
583. 605.
Facuta, adj. ţ. faite, p. 76. 379.
F a�, inzp. fais, p. 560.
Falltu, s. n. faute, p. 501.
I
Far, prep, sans. Il faj' de, sans, p.
605.
Fi (a), f. etre, p. 92. 361.
Focu, s. n. feu, p. 437.
Fost, v. a ete, p. 27.
'1, 3-e pres. ind. pres. du verbe I Inganu, s. n. malice, rauerie, ehi-
etre, est, p. 76. 145. 259. 605. cane, p, 379 .
.J
ludica, v. juger, p. 361.
I ludice1t, (va li), v. tu seras juge,
p. 361.
L
LeTa, �. f. lai, p. 379. _ _ I Lunga, adj. langue, p. 201.
Lu,pl"ep. de, p. 76. IlIe, p. 104.150.
II de lu, du, de, p. 538.
M
================== pagina 737 ==================
MAR
- 737 -
SLU
Mare, ad}. grande, p. 404.
Me, sr. pos. moi, p. 560.
Medieu, s. 'In. medecin, p. 403.
404.
Mereant, s, 'In.marchand, p. 444.
Mestru, s, m, maître, ouvrier, p.
413.
Nasee (a se), v. nalt, p. 413.
Nego, adv. plutât que, p. 92. 605.
Il que, p. 50.
Nieur, pl'. ind. personne, p. 413.
Om, 8. m. hornme, p. 158.
More, v. il meurt, p. 145.
Marte, s. f. mort, p. 444.
Mulete, 8. f. pin ce, p. 437.
Mun, adj. et adv. plus. II ma� mun,
plus, p. 21. 92. 158.
Muri, v. tue, p. 403.
N
Nu, p. neg. non, ne ... pas, p. 27.
76. 145. 158. 259. 413. 501. 539.
577. 605.
o
I Ostaru" 8. m. _cabaretier, hotelier,
p. 184. 600.
p
Pegu/a, 8. f. poix, goudron, p. 76.
Pensel, v. penser, reflechir, p. 576.
Pesa (se), v. se pese, p. 444.
Pesundaâ, v. il ernprunte, p.334.
Pineşl, 8. 'In. pl. argent, p. 50.
Pira, prep, tant que, p. 145.
Plati, s, paye, payement, p. 501.
Plătit, ad}. paye, p. 27.
Pllerde, v. (il) perd, p. 334.
Rae'una, s. corupte, p. 76. 605.
Hacfunu, s. cornpte, p. 605.
Rana, s. f. blessure, p. 404.
Sare, ad}. pl. rondes, p. 539.
Se), v.savoir, p. e83.
�f'!,inn� .� f' hAn ............... � r-A
Poele, ad», ensuite, p. 605.
Porcu, s. m, porc, p, 444.
Poveru, adi. pauvre, p. 92. 559.
560. - PI. pooeri,
Priâlelslvo, 8. 'In. amitie, p. 201.
Puein, adj. peu, p. 50.
Pune, v. mettre, p. 76.
Putescu, v. attrapent, prennent,
p. 437.
R
I Reg�la�, v. ţiI) ci>lllman�, p. 334.
Buvlne, v. (Il) gate, p. 017.
Sepovida�, v. (il) commande, p.
379.
================== pagina 738 ==================
SMU
- 738-
voz
Smunţi, s. pl. tromperies, p. 583.
Sparta, adj. 1. cassee, p. 76.
Spendai, v. (il) d ep ense, p. 155.
Spăslle, s, f. pl. deponses, p. 154.
T
Splţteru, s. ?n. barbier, chirurgien,
p. 40!.
Stala, s. f. ecurie a bestiaux, p.
50.
Sutit, s. ?n. bicoque, p. 145.
Te, pr. te, p. 560. I Tot, ado, tout, p. 50.
Tire, v. (elle) contient, p. 101. Tote, adj. f. pl. toutes, p. 539.
Tirer, adj. jeune, p. 404.
u
Ur, adj. nU?n. card, un, p. 403. I Uro, adj. nU?n. card. un, p. 50.
v
Va, s-e pers. ind. formant le fu tur,
p. 21. 76. 158. 36l.
Vadagna, v. (il) gagne, p. 158.
Vadagnu, S. gain, p. 154. 155.
Vera, S. f. croyance, p. 50.
Viiu adj. vivant, p. 145. 560.
Vilanu, s. m, le paysan, P: 144.
Vir, S. m. vin, p. 134.
Vire, 3-e pers. V. (il) vient, p.27.
403.
Vite, 8. ?n. veau , p. 145.
Vocalu, S. m. avocat, p. 27. 660.
Vote, S. f. pl. fois, p. 605.
Voz, s. m. chariot, p. 538.
================== pagina 739 ==================
MffMţf
390, prov.
393, "
418, "
426, lJlJia
4�9, prov.
463
478;
238, prov.
324, "
337, linia
349, prov.
358, "
308,
382,
385, li;;ia
5, prov.
21,
24
50; nul.t
60, prov,
99,
99,
137, linia
137,
Pag.
"
"
209, prov.
228, linia
230,
E R R A TAI)
11007, ars ară în Joc de ansară,
11048, avaă în loc de ave.
11059, sgâ.rcitulul în loc de sqtrcltulut.
J, sau în loc de si.
11139, CuvInt în Joc de Ouvtntu].
11283, Bucher în loc de Buche.
11285, Budaşcă în loc de Budaşca,
18, dupa 30 să se adaoge: III, p. 29.
22, între liniile 2l şi 22 a SH adăogă : 20 Arată
puterea stapănutur ca face orî-co va şi
cum va.
11652, mătase în 1 ac de mătasă.
3, intre liniile 3 şi 4- a se intercala:' Veti?: a
Vinde.
13, dupa proverbe a '3e adăogă : 1. Coyan, pl·Of.
c. Sosnarina; Epir.
11748, da În loc de dă.
12004, s' în loc de 's.
21, INCHIE!ETORt în loc de INCHEIETOR!.
12077, pâsăresce în loc de pasăresee.
12102, sbrără în loc de sb6ră.
12139, lacrImile în loc de Iacrămile.
12191, 'nn6pte în loc de "n n6ple.
25, dupa linia 25 a se adaoga : Acelaş înţeles
ca la No. 1220l.
12215, una în loc de una.
12226, ni�1 În loc de ntcr,
12296, braţară în loc de braţare,
18, dupa linia 18 il se adăogă : MOCAN.
12318, Cându În loc de Când.
12417, scărţare în loc de scărţtte.
12457, la finele linieI a se adăogă: (harghir).
1) Afară ele miel excepţif, acest errntu nu îndl'epteză de efa greşelile sau orniaiu ni le
dtu proverbe sau din Iocuttum. Cele-l-nlte. nI" l)t'p"intflntl 111"' int"MC" �l'-''-'''nhH- n'.�� L.�� .. " ""
================== pagina 740 ==================
560, linia
594, pro v.
607, "
624, linia
624, "
626, prov.
646, linia
659, prov,
- 740-
26, agiuţt în loc de ajulz.
12879, Sfrl'del în loc do Şfredel.
12911, amia';;; Îl! loc de a;;-Ia:;j'.
26, se aduogă : 29 A înşelă, a denunta.
29, se adaog ă : 2° Bet.
12984, după în loc de după.
21, che ena În Joc de chena.
13103, s�işudlu în loc de slnşudlu,
================== pagina 741 ==================
SCARA
TITLU •••.
BIBLIOGRAFIE •
SEMNE CONVENTIONALE •
CAP. X; DESPRE UEŢA SOcIALĂ.
Justiţie. - Leg!. - Invetătură, - Negustorie.
Călătorie. - MeseriI. - Unelte.
GLOSAR IţOMÂNO-FI(ANCES
GLOSAR AIWMÂNO-FRANCES
GLOSAR ISTRIO-FRANCES
ERRATA •••.•••
Pagina
I-VI
VII-XXVl
XXVI
1- 662
663-726
727-734
735-·738
739-740