================== pagina 7 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
CAPITOLU xx
ASEMI�N ĂRI 1)
.Asclltl"/l(tnL: la vor!}(l ÎI!/,c:il'."·cn:
fie dă bltll/!.
Pentru Audire
Aude ca un surd.
Ca o veste ce alergă de colea pana colea (se aude).
Ca o vîjiitură de m6ră (se aude).
Ca urletul de lupi (urît se "ude),
5 Ca glasul de trîmbiţă (de departe se aude),
Ca sunetul pe văi (se aude).
Ca sunetul de clopot, când sună în vînt slobod (se aude),
Ca trîmbiţa când strigă (de .ieparte se aude).
Pentru Avere
Averea ca o baltă, cum el Iaer un şănţuleţ, totă se scurge.
10 Averea celor mai mici, la cel mal marî trece, ca apele cele
mal micî când în cele mat marr ape se varsă,
Averea celui scump, ca un ban îngropat, ce nici un folos
aduce.
1) Acest capitol lIU co prin de de cât asemănările adunate de Iordache
(�olescl1, păstrâudu-se ordinea după care Sl1Ui a�czate În manuscris.
================== pagina 8 ==================
PIWVEHBELE ROMAKILOR
Cel ce-a dobândit co-a lul muncă avere, acela ş'o Iubesce
ca murna pe COpiL
Ca cel-ce În casă are numar ceea ce e pe dînsul.
Nesăţiosul la avere se poticnesce pe negândite, ca cel ce
se ruga la Dumnedeii să-I dea multă avere şî Dumnedeu
i-a hotărît ca orf-ce va lua în mană să se prefacă în aur,
pană ce a murit de fornc.
15 Cel ce adună şî îngropa avere piste avere, s'asernenă ca
albina, ce pentru alţif umple căsuţele de miere.
Pentru Ajutare
Ajutorul când pîere, ca pânza corăbiei când se rupe.
Ajutorul la vreme când nu se face, ca pârnea ce dai CelUI
vinovat, când el duc la spînzurătore.
Ca un gard fără proptea, cel fără ajutor.
Ca rooa pe pămînt, când plora nu ne ajută.
20 Până cu mal mult, putem şî cu mal puţin să ajutăm, ca
copilul ce pană a începe a grăi, pete balbuţî.
Cel ce la vreme nu ajută, ca un vrăjma ş de faţă se arată.
Cel ce n'ajută la vreme, ca cel ce după plore vine cu
ieping eoa.
Cine va să ajută pe altul, ca când ar fi ajutat pe sine.
Pentru Acoperire
Acoperă pe tott, ca cu o aripă mare.
25 Ca ala acoperită, ce nici un gunoiti cade în ea.
Ca o haină ce acoperă ori-ce urîciune a trupului.
Ca un copaciii mare, ce acoperă pe cel mai mici cu cră­
cile lur.
Pentru Alergătură
Alergă ca cu postea.
Alergă ca la colacî.
30 Alergă Iute ca fulgerul.
Ca ogarul, când alerga după Iepure să-I prindă.
Ca uliul după pUI (alergă).
Ca \111 mistreţ când alergă asupra vînătoruluf cu dinţiî ascutiţr,
Ca vulturul dupa păsert (alergă).
35 Ca vînătorif după prepeliţe (alergă).
Ca gala după pUI (alerg ă).
================== pagina 9 ==================
Ca calul, când aruncă frîul din cap, alerga, sare, fuge pe
cârnpurr şi coma ei saltă în Iătur î.
Ca curuiul când se slcdode din mână şî după prepeliţe
alerga sburând.
Ca călugării la morţi (alergă)
40 Ca căruţa lu Ilie alergă trăsnind pîn norî.
Ca câinele ce alergă într'o parte şî într'alta sî d'a dreptul
nici cum merge.
Ca cârnii după căpriore (alergă).
Ca câînil şi vînătorir, când ved Iepuri, capnore, alergă ca
nisce turbaţi, Să-I aducă pe toţf legaţ!.
Ca la un mort cel săraci pentru faclif şi colaci (alergă).
45 Ca la pomană (alergă).
Ca lupii după turme, când sunt leşinaţi (alergă).
Ca leul, când alergă turbat după vînat.
Ca rnieir, când alergă sărind şi behaind după mumele lor,
de la păşune viind.
Ce mieir, când lupif se reali după el, alergă şî se strîng
p'împrejurul oilor, tremurând de frică.
50 Ca ratele, când tare ;llergă la căruţa de paşte, una sare în
vînt şi alta pe pămînt.
Ca cel-ce încură calul, alergă când înainte, când inapot.
Ca cerbul, când sageta de departe el lovesce , alergii, sare,
se pierde prin păduri, ca S1 scape.
Pentru Alegere
Alege ca vintul gunoîele din bucate.
Cine tot alege, ajunge sa lea d'arîridu, ca cel ce culege.
Pentru Alinare
55 Ca balsamul, când se varsă pe rănr, alină durerea.
Pentru Alunecare
Ca când se dă pe ghel:ă (alunecă).
Ca pretrile la vale, alunecă rostogolindu-se.
Ca pe vale alunecă,
Ca cel-ce se Iasă la vale pe cur (alunecă),
Pentru Albeţe
60 Alb ca zăpada.
================== pagina 10 ==================
10
-----
PROVERBELE ROMfÎ,NILOR
Ca crinul cind el taî, şi de se vestejesce, dar albeţa nu-I
lipsesce.
Ca laptele de alb.
Ca pana ele lebedă alb.
Ca rochea rindurerit albă şî frurnosă.
65 Ca fierea crinulut alb.
Pentru Amestecare
Amestecă vorba ca facăletul mămăliga.
Ca o corcofelă amestecată.
Ca unt-de-lemnul cu apa, ce nu se amestecă.
Ca chiagul în lapte (se amestecă).
70 Ca mărarul în bucate (se amestecă).
Pentru Amor
Amorul când se 'nvechesce, ca omul r ând îmbetrânesr e
mal mult în necazurî de cât în plăcerf trăresce.
Amorul când te privescc r emâf Incremenit, că ochii ţi !'e
inchid tocma ca la un orb, limba ţi se legă tocma ca
la un mut, gura ţi se încleştesce tocma ca la un mort,
mintea sboră ŞI te lasă ca un pesce prins în plasă.
Amorul când te prinde, ca un crin frumos te vede, Jar când
te Iasă, ca sofranul faţa te-o Iasă.
Dragostea amorulur ca florea câmpulut, ce îndată prere �î
nicî cum se mar vede.
Pentru Amărîciune
75 Amar ca otrava - ca fierea -- ca veninul.
Ca pelinul de amar.
Pentru Amăgire
Amăgitorul cu amăgirea când te biruiesce, ca când ţe ar
lega şî mâmile şi ochir.
Pentru Ani
o rme de anr, ca dioa de Iert.
================== pagina 11 ==================
ASlJ:MENĂRI
Pentru Apucare
Ca dohtoriî de vînă apucă, se afle unde-I dare.
80 Da 'nderatele, ca de codă el apucă.
Pentru Apă
]1
Ca apa pe câmp, când se popresce din jos, se umflă, se
varsă in apoî şî înnecă în sus orf-ce găsesce pe câmp.
Ca apa din munţi, când curge la vale, cade din pfetră în
pretră, pin văI şi pin prăpăstir, cu spumă şi cu beşicr,
vîjitesce şi plesnesce.
Ca apele ce sapă, restornă, dărîmă pe vă] şi prin prăpăstii
copacit cer mal ma rI din munţii cel mal nalţT.
Ca apele ce r estogolesc pietrele din munţi pe văf la vale şi
prin prăpăsti î.
85 Ca apele ce se varsă din munţi, umple văile de pretre,
Ca apele, ce după ce se varsă s'aduc Iarăşf la matca lor.
Ca o viitură de apă, ce repede se varsă, când noriI cad
pe munţI.
Ca lupiI cel secetoşI, ce alergă după apă cu gurile căscate
cu fălcile ruulete '11 sânge din cărnurile ce-aii mâncat.
Ca pe marginea apet, SUl, se plimbă, se vede.
90 Ca păpăruda cu apă in cap.
Ca raţa pe apă.
Ca cel ce se căletoresce pe mare, m6re de sete pe apă
fără apă în urcior.
Ca cerbul la apă doresce.
Ca carnele turbat, ce de apă reu fuge.
Pentru Aperare
95 Apara de arme, ca muma de musce pe copil, când d6rme.
Nu cateoa pe căţei ce latr㠺ηY apară, ele cel ce vin la el.
Ca cârnit pe OI de lupI el apară,
Ca boul, ce cu cornele se apară şi 'mpunge.
Pentru Aprindere
Ca iarba de puşcă, ce din cea mal mică scântee îndată
s'aprinde.
100 Ca un cărbune aprins.
Ca pîzdăriI se aprinde.
================== pagina 12 ==================
12
PRO�KRBKLK ROMÂNILOR
Ca scânteele pe pare, cum cade le aprinde.
Ca focul, cind el bate din tate părţile vîntul, mar tare Se
aprinde.
Ca focul la herar î, aci el vedf că s'aprinde. aci peşin Se
stinge.
Pentru Arie
105 Ca o arie cu ţeftul în mijloc.
Ca o arfe bine bătută.
Ca la arfe, când vîntura, parele în vînt se duc, Jar grâul
jos remâne.
Ca la arte, când se Întrec cai! prin prejur.
Ca lopata la arre.
Pentru Aripi
Pentru Aruncătură
110 Aruncă ca apele nomolul pe marginea lor, când mănâncă
pe subt pămînt.
Unul pe altul se aruncă, tocma ca la o luptă.
Ca îrburile pîn gunore, stau aruncate.
Ca vîntul, ce aruncă şi pe cel mai m arf copaci jos la
pămînt.
Ca virtejul de vînt, cind pe mare se ridică, urcă apa în
sus ŞI de sus jos o aruncă cu trăsuetc şi cu plesnete.
115 Ca cu praştia aruncă.
Ca casa, ce jos aruncă orjce înainte găsesce.
Ca pescele, când 'l aruncă din undiţă pe uscat.
Ca frunzele, când astepta vîntul la pămînt să le-arunce.
Ca cel ce s'aruncă în mare şi în fund ajunge.
120 Ca brazdele de pămînt, ce s'aruncă de plug.
Pentru Aretare
Ca o fată mare se arată.
Ca curcubeul pe cer s'arată,
Ca marfa la prăvălie s'arată.
Ca steoa la cel pe mare se arată.
125 Ca fumul, ce dioa negru şi noptea roşu de departe se arată,
================== pagina 13 ==================
}')
,)
Pentru Arătură
Ca arătura pe pămînt ce se vede pîntre brazde,
Ca arătura, ce cu cât mar adinca este, cu atât maf mult
ne folosesce.
Pentru Arme
Cu arma în mână, ca la resboru.
Pentru Ardere
Arde ca o făclie - ca o lumînare - ca o masala.
130 Ca un fier băgat în foc (arde).
Ca un foc mare arde, ce anevore se stinge.
Ca într'un cuptor (arde),
Ca jăraticul de foc (arde),
Ca căldura cea mare din luna lUI Coptor (arde).
135 Ca lemnele cele uscate (arde).
Ca para focului arde.
Ca pîrjolele, când se dau de o parte şi de alta, cel ce le
privesce vede un câmp ardend de la un cap până la altul.
Ca sorele arde.
Ca flacăra de pîrjol, ce arde şi misturesce orI-ce înainte
găsesce.
140 Ca flacăra de foc arde.
Pentru Asernenare
Omenii, ca degetele, nicr unul cu altul s'asernenă.
Pentru Ascultare
Ascultă cu urechea, ca str eja de vrăjmaşt.
Ascultă cu urechea, ca cel În bănutelr,
Ca cel ce-şf blesternă cesul şî nimenl el ascultă.
145 Ca broscele, ce tate ocăcăesc d'odată şi nici una ascultă.
Când strigI şi nimeni te ascultă, ca când ai bate toba la
urechea celui surd.
Pentru Ascundere
Ca o pecete ţine ascuns.
================== pagina 14 ==================
PROVERBE LE ROMÂNII/JH
Ca În cămară ascuns şade.
Ca în fundul mărit şade ascuns.
150 Ca un hoţ pîn ascuns.
Cel fără ascundetore la vreme de nevore, ca şorecele fără
gaura, ce 'ridată el prinde pisica.
Pentru Ascuţitură
Ascuţite ca unghiile de pisică.
Ca un bricii:i de ascuţit.
Pentru Atîrnare
Atîrnat ca un cârnat.
155 Ca o ciochină - ca un cârlig', de care se atîrnă ori-ce e
de trebuinţă.
Ca un căţel cu urechile atîrnate.
Ca cumpcna, cat de dreptă fie, un paiii de ver pune, Ia
o parte mal mult atîrnă în jos.
Ca la cumpenă, într'o parte şî Într'alta atîrnă.
Ca pomele pîn pom} staă atÎrnate.
160 Ca spanga de brîu s'atîrnă.
Ca cel în spînzurătore, ce-I atîrnă picerele.
Ca cel ce se atîrnă de cumpănă, ca un spînzurat.
Ca de codă atîrnat.
Pentru Afînare
Afinat ca puful.
Pentru Ace
165 Ca cusătorul cu acul în mână.
Pentru Aburi
Ca aburul după apă fese - se ridică - se vede.
Pentru Adormire
Ca doica, când pe copil 't-adorrne numai Îndată cu cân­
tece de somn.
-
================== pagina 15 ==================
ASliMEKĂRI
----
Pentru Adunare
15
Ca albinele la fag s'adună.
Ca vîrtejul de vînt, ce adună pin prejur ori-ce Înainte gă­
sesce.
170 Ca corbir la stîrv s' adună.
Ca când culege la vie, strînge - adună d'arîndu.
Ca muscele la scârnă s'adună,
Ca furnice'e cind adună merinde pentru Ternă.
Ca furnicele la mosoroiii s'adună,
Pentru Aducere
175 Ca potopul, când vine, aduce cu el ori-ce Înainte găsesce.
Pentru Aducere aminte
Ca cel ce se scală (din SOI11I1), dupe ce eŞI frecă ochiî, eŞI
aduce aminte de cele cea vedut în somn.
Ca cel ceşr aduce aminte de cele mal denainte.
Pentru Adever
Adevărul în adevăr scapă din judecată, precum cele tre·
cute din mintea nostră.
Adevărul ca o ihrul, cum el legi, nu-l mal ve dr,
180 Adevărul ca luminarea, până nu sufli 'n ea, nu-şt pierde
lumina sa. Aşa �i adevărul, până nu-I suflă mincl una, el
nu se stinge.
Cu adeverul, cu Îndurarea, cu blândeţeJe şi cu dragostea
teasemenf cu Durnnedeti.
Adevărul cu minciuna, ca câInele cu pisica.
Când adeverul se ivesce, atunci minciuna se risipesce, ca
întunerecul când sorele resare.
Minciuna, ca norul, Întunecă adevărul, Iar buna înţelegere,
ca sorele, el descoperă.
185 Precum ori-ce dobitoc se ţine de cel asemenea lUI, aşa şi
adevărul de cel adeverat.
Cel ce-şf ascunde adevărul seu, ca cel ce-şt Îngr6pă aurul
şî argintul seu .
............................ JP .. �-��·-4�-
================== pagina 16 ==================
Pentru Adîncime
Iubirea ele cinste te îmbată tocma ca vinul.
Ca engherir după cârnî.
-
PROVERBELU: ROMÂNILOR
Pentru Adăpostire
]6
Pentru Iubire de cinste
Pentru Iubire
Pentru Engheri
Ca într'o câmpie mare, când vedf vre- un copaciii, alergt la
el să te adaposrezr,
Ca la umbră să adăposteză,
Pentru Aşezare
Pentru Aşteptare
Ca cărărnidile pe zid, una piste alta se aşază.
Ca câinele cu pisica se iubesc.
Ca murna bună pe copil nimeni rubesce mal mult.
Ca nisce fratr se Iubesc.
200 Ca şorecif cu pisica se rubesc.
Te Iubesce ca musca.
Şi cel mal tare de suflet, când prerde ceea ce fubesce, ca
eera se topesce.
Ca câtnele ce aşteptă cu picere1c plecate, cu gâtui lungit,
cu ochii sclipitl, cu gura căscată o imbucătură de Ia masă
să'I cadă.
Ca cel-ce aştepta la uşa celui mal mare.
Ca celce aşteptă la masă străină, maţele el chiorăresc de
forne până ce aude: «poflim la ntasă»,
195 Ca cel ce'l Iubesce sacră-sa, el aşteptă cu masa.
Ca o ocnă adîncă.
190 Ca un puţ mal adînc.
f
1
I I
================== pagina 17 ==================
lubitorul de argint mCI cum se satură de argint, ca cel
desfrînat de cele mal marj plăcert.
1
t
1
I
i
AS1DJENAl\,i
Pentru Iubitori de argint
17
Pentru Iutela, Iuţime şi Iutî
205 Iute ca arderul.
Iute ca oţetul.
Iute ca săgeta.
Iute ca fulgerul.
Iute cu tate fără milă nu se pot învoi, ca pretra cu pletră
fără var nici cum se pote lipi.
210 Cel Iute cu luţela sa pe sine mal mult vatămă, ca oţelul
cel tare ce vasul seu ş'el vat ema.
Pentru Iuda
Iuda, ca ţînţarul, cu cânte ce te sărută, când la altul te
vinde.
Ca muscatura ele şarpe nici o muşcătură mar dulce, dar
pre curînd din lume te duce. Aşa şi sărutarea de Iudă.
Pentru Ivelă
Se ivesce ca zorile.
Pentru Isv6re
Ca o fântână isvor esce.
215 Ca o fântână fără isvor.
Ca un isvor dulce, ce elin vîrful munţilor curge.
Ca zăpada când se topesce şi rîurr din munţf la vale IS'
voresce.
Pentru Isbitură, Lovitură i Pocnitură
Ca corăbiile, când ele vînt se bat, una cu alta reu se isbesc
şÎ una pe alta reu sfăramă.
Ca marea, când isbesce în rnalurr de departe cu valuri ca
62399
2
================== pagina 18 ==================
18
PHOVERBEI.E BOMÂNILOR
-------
220
225
230
nisce munţi, se întorce înapor şî Iarăşf isbesce cu sgomote
şi plesnete.
Ca plopir când se bat de vînt, unul cu altul tare se isbesc,
Aşteptă pocnitura, ca porcul muchea toporulul.
Unul pe altul se lovesc, tocma ca la resboni.
Ca o săgetă drept lovesce.
Ca unghişora la cal, ce la ochi el lovesce,
Ca un copaciii mare, ce cu crăcile acoperă o câmpie în­
tregă, cum el lovesc! cu toporul, el vedt lungit pe pă­
mînt şî 'n veci nu se mai scolă,
Ca cocoşul de puşcă, când stă gata să lovescă.
Ca lovitura de ciocan nici o lovitură mal grea.
Ca la ţintă lovesce.
Ca pe porc cu toporul în cap el pocnesce.
Ca praştia când se 'nvertesce şî de departe te lovesce.
Ca săgeta la semn lovesce.
Ca cel ce cu sburătura în mână gata să te pocnescă,
Ca cel cu capul de pretră se lovesce.
Pentru Isbăndi
J ntre isbândă şî între morte, ca Între nicovan şî cIocan.
Pentru Iconomi şî Iconomie
235 Cel iconom păstreză ca croitoru cel bun, ce nici un petic
pierde.
Cel fără iconomie, ca un sac fără fund.
Pentru Inimă
Inima fără nădejde, ca săgeta fără arc.
Gâtlejul cu gustul seu alege bucatele cele bune din cele
rele; aşa şî inima CU cugetul reu alege adeverul din
mincIună.
Ca inima pătimaşă, nimic alt pe lume.
240 Precum inima poftesce, aşa şî sufletul doresce.
Precum pomul se cunosce din rodul ce scote, aşa şî inima
omului din cugetul seu.
Precum faţă cu faţă nu s' asernenă vre-odată, aşa nici inimă
cu inimă.
Precum duhul la multe ider te duce, aşa şÎ inima te face
la multe să rivnescî.
================== pagina 19 ==================
ASEMENĂRI
Pentru Interes
19
Interesul înghite ori-ce dar, fie mare, fie mic, precum marea
ori-ce gârlă.
245 Fără interes mal' nimeni eţi ajută, ca m6ra ce, pană nu
'o ungI la fus, nimic eţT macină.
Cine pentru un mic interes se vîră in cele mal' rnarf pri­
mejdii, ca cel ce e;,i bagă mâna în uletii cu miere pen­
tru puţină mrere mâna împunsă ş'o scote.
Pentru Intrare
Ca
apa,
ce intră pîn
ori-ce găuriee.
Ca
untura,
ce intră pin prelea omului.
Ca
un fum,
când
eţI
intră în ochi şî pe
nas
250
Ca sarea la bucate, intră în
t6te.
Ca şorecii
pÎn
găuri
intră.
Pentru Intriganţi
Intrigantul la împărăţie ca furtuna pe mare.
Pentru Isteciune şi Isteti
Istectunea la duh, ca frumusetea la obraz
Precum frer pe frer ascute, aşa şî isteţ pe isteţ, mai isteţ
el (ace.
Pentru Idoli
255 Ca un idol, ce gură are dar nu grătesce, ochi are dar nu
vede, ure c hî are dar nu aude, nări are dar nu mirose,
mâini are dar nu pipăie, picere are dar nu umblă.
Pentru Işire
Ca năduşela din om (iese).
Ca dintr' o gură ele coptor (Iese).
================== pagina 20 ==================
so
PROVERBJlLE ROMÂNILOR
Pentru Oi
Ca ora, ce şi te îmbracă şî te hrănesce.
Unul după altul se rea, ca oile după capre.
260 Ca o ore la junghere merg-e - se duce -- se pleca,
Ca oile când cîobanul se isgonesce, una apucă într'o parte
şî alta într'altă parte, risipindu-se pe câmp.
Ca oile, când behăiesc, pe lângă mieii lor.
Ca turmele de 01 pe munţi, când le '.'C(,ll păscend.
Pentru Ooe
Ca oul gog-oneţ.
265 Ca oul roşu la Pasce,
Ca oul, până nu se clocesce, pUI nu scote.
Ca oul. ce n li pete sta În cur, până nul vei sparge.
Ca ooele la Pasce, când se ciocnesc.
Ca ooele de aspidă, ce vasilisc scot din ele.
270 Ca la Pasce, cu o::;e ro si] în mână.
Pentru Ochi
Ochiul ornuluf nesăţios la vedere, cu o uitătură lată, ca
Iadul la pericrune, cu gura căscată.
Eşi întorce ochii ca un balaur când se mânie şi se uită
pîn prejur cu cea mal mare grozăvie.
Ca ochii de vultur, ce se uită pîn prejur cu grozăvie ne­
spusă să vadă, să ochescă pe cel ce-a aruncat săgeta a­
supra lui.
Ca gala la ochi se dă.
275 Ca chiclops cu un ochlîi.
Ca corbii la ochf alergă.
Ca leul când se mânie, eŞI Întorce ochir.
Ca lumina ochîuluf.
Ca cel cu săpunul pe ochr, când el Ia pe cap, strînge cât
pote ochil
280 Ca cel bet, cu ochii roşit.
Ca scânteele de foc, ochii el scântcesc.
Ca boul de jug când i se umflă ochii.
Cu ochif În jos, că cel osîndit-e- ca cel smerit -ca cel
ruşinos.
Cu ochit În pămînt, ca miresa când gobesce.
285 Cu ochif roşit, ca de cârne.
Cu ochf o sută, ca un Argos.
================== pagina 21 ==================
ASEMENĂRI
----
Cu ochi ca de dacă.
Cu ochi ca de şoim.
Pentru Ocări
21
---------
Ca muierile mal lesne, nirnenf nu se ocărăsc.
290 Ca muierile ce s'ocaresc, la uliţe când se 'ntîlnesc,
Pentru Ocărrnuir e, Ocârmuitori şî
Cârmă i Cărmaşi
Ocârmuirea cea rea, ca focul din pădure, ce şî verde şi
uscate fără deosebire arde şi folosul din urmă cenuşa
ce-l r emâne.
Ocârmuitorul fără norod, ca un cap fără trup.
Ca o corabie fără cârrnaş, ce de vinturt se arun că într' o
parte şî într'alta.
Ca o corabie fehă cârmă, ce nu se pote cârrnui.
295 Ca cel ce cu o cârmă tată corabia întorce ori în cotro
votesce.
Ca ţapul, ce cârmuiesce totă turma la păşune.
Fie tera cât de bună dar fără ocârrnuitor, ca carul cel mai
bun dar fără proţap.
Pentru Olari
Ca olarul, unde va acolo pune cada.
Ca olarul, ce dintr'un pămînt şi chip de om face, şî vase
proste.
300 Ca lutul în mâna olaruluf, ce va face din el.
Pentru Om
Atât omul cat şî slava lUI, ca florea câmpulur, îndată În­
floresce, îndată se şi vejtejesce.
Acel a este om care se plecă vremi], ca Ierba vîntuluî
, când o pleca la pămînt.
Ornenif vin şi se duc, ca florile după câmp, una cade şî
alta 'n loc peşin se vede pe loc.
Omul iscusit s'arată ca un cuţit, ce taie în drepta şi în
stânga dar lesne se frânge când împotrivă isbesce.
305 Omul eşl schimbă mintea ca o haină în tate dilele.
================== pagina 22 ==================
22
PROVERBELE ROMÂNILOR
Omul în lume ca la o comedie vine, vede şi se duce.
Omul în lume cât trătesce ca fusul se învîrtesce, d'aceea
orî-ce greşală lesne de el se lipesce.
Omul În lume se dă ca pe gheţă; până ce se ţine drept,
merge şÎ el mal bine; cum se plecă la o parte, cade
şi-şt sparge capul.
Omul îndrăsne ţ s'arată ca un măreţ.
310 Omul, ca Ierba dilele lUI, aci înverdesce, aci se vejtejesce.
Omul ca Ierba se usucă.
Omul ca oul, cum el atingI, îndată se sparge.
Omul ca o maimuţă; ce vede la altul, aceea şÎ el face.
Omul ca o minciună În lume se arată.
315 Omul ca o trestie de orr-ce vînt se clatină, cu mintea lUI
Însă la ort-ce vînt se 'mpotrivesce.
Omul ca o beşică, piere cum se sparge.
Omul ca o beşică ce e plină de vînt şî Iarăşi de vînt se
sparge.
Omul ca umbra, Îndată pîere cum el Iipsesce lumina.
Omul ca un al doilea Dumnedeii celor după pămînt.
320 Omul ca un suflet c'un mort În spinare, ce-l portă ca p'un
orbeţ,
Omul ca vremea, când veselă, când turburată.
Omul ca lumenarea, când lumineză atunci se sfirsasce.
Omul ca plosca, nu se caută pe din afară ci ce înlăuntru are.
Omul ca florea câmpulut, una Înfloresce şî alta se vejtejesce.
325 Omul ca dobitocul, cel mai slab se supune la jug, cel mal
tare nici cunosce ce e jugul.
Omul cu cap uşor se învîrtesce ca un mosor.
Omul cu nici o sciinţă împodobit, ca un lemn necioplit.
Omul când dorrne, ca un mort se Înţelege.
Omul la tinereţe, ca calul fără frîu.
330 Omul la betrâneţe de tot se oţeţesce, ca vinul din butie,
când pe sfîrşit este.
Omul, mal slab ca o flore şi mal tare ca o pîetră.
Omul mare se vede prin slujba ce'n mână are, ca cele ce
prin sticlă le vedt mal mari de cât sunt; cum le vedt
fără sticlă, le vedî mici de tot.
Omul muncitor, ca un lemn roditor.
Omul neînveţat, ca un lemn neîndreptat.
335 Omul neînţelegetor, ca un vas găurit, în care orî-ce bagi
curge pe jos nepoprit.
Omul nespoit, ca un ou c1ocit.
Omul pe lume se 'nţelege ca o umbră de vis.
Omul, până nu se dedă, slujbă bună nu isprăvesce, ca
puşca, până nu se vlăgu'fesce, slujbă bună nu sevîrşesce.
Omul precum se vede, aşa a fi se crede. -
================== pagina 23 ==================
______ ASEMf;NĂHi
23
340 Omul fără minte îndată se poticnesce, ca calul fără pot-
covă.
Omul fără mulere, ca un om fără cămaşă.
Omul fără nicf o patimă, ca un idol de pretră,
Omul fără nici un dar, ca a fidea cu apă.
Omul fără 'nvetătură, ca un sufloiii fără fole.
345 Omul fără 'nveţătură, ca pămîntul ce, fără lucrător, selbatic
rernâne.
Omul fără socotinţă, ca carul fără proţap.
Omul fără boi, ca cîobanul fără 01.
Omul ce n'are casă, ca pasărea ce n'are curb, unde înse­
rez ă acolo d6rme.
Omul ce nu cun6sce ce e bun şî ce e reu, ca orbul ce
nu cun6sce ce e alb şî ce e negru.
350 Omul blând, ca apa lină.
Omul din slujbă, ca pomul din pomă, se cun6sce de este
bun sau de este reu.
Omul după gralu, ca clopotul după sunet, îndată se cu­
nosce.
Omul de nimic bun, ca o carne cu ochi.
Omul depărtat de societate, ca un dobitoc selbatic, ce de
pustii are parte.
355 Omul şi pofta ca iadul nesăţi6se.
Ca vitele la măcelărie omul la marte merge, când în res­
bofii intră.
Ca frunzele din copaciu, ce una cade şi alta Tese, aşa şi
omul, unul se nasce şî altul m6re.
Mai lesne se schimbă omul din bun în reu de cât în bun
din reu, ca focul În cenuşă, iar nu cenuşa în foc.
Precum aurul şî argintul se cercetezăprin lămurire de foc,
aşa şî omul prin gura celor ce-l laudă.
360 Precum calul cel neinveţat, cum el atingi cu biciul perul
i se sbîrlesce, pe nas sforăesce, capul in piept ş'el pune,
din picere asvîrlă, sare şi alergă, nevrend să se supuIe
"i gonind scăparea sa; Iar cel învetat şi bice suferă şi
clomage pe spinare şi loviturI de pintenr destule în pân­
tece, aşa şi ornul iselbatic, cu cel domesnic.
Precum pomul elin rodul lUI se cunosce de este bun sau
de e reu, aşa şi omul din faptele sale.
Pentru Omor
Ca engherii pe cârn! ornoră.
Ca vasiliscul, ce omora numaf cu o uitătură.
Ca la măcelărie înjunghe şi om6ră.
================== pagina 24 ==================
24
PROV.f�HBtGLE g(jJ\'lÂNIL{)l{
365 Ca lupul când intră în mijlocul oilor, muşcă, omora şi
aruncă câte OI apucă Într'o parte şî Într'alta.
Ca pe porcf cu toporul, în cap loviridu-I el omora.
Ca boul, ce îndată se intinde pe pămînt, când în gât el
bagă cuţitul şi'I ornoră.
Ca şarpele pe vultur când l'a strîns de gât, Jar vulturul
la pămînt mort l'a aruncat, cum s'a scuturat.
Pentru Orînduială
Cel ce iese din orindurala lUI îndată scapără, ca carul din
şleau când fese, îndată se sfăramă.
Pentru Orbi
370 Ca orbul cu pipăitul găsesce şi nerneresce.
Ca orbul, când a luat pe ologul în spinare, unul areta dru­
mul şî cel-l-alt umbla.
Ca orbul la lumină rÎvnesce.
Pentru Osîndă
Ca cel nevinovat când se osindesce.
Cel ce osîndesc pe cei nevinovaţr, Iar pc cel cumpliţi în­
dată el Jertă, ca celce pe gale lesne o Jertă, Iar pe po­
rumbiţă reu o chinuîe sce.
Pentru Ostaşi
375 Ca ostaşul, cu pu�ca într'o mana �i cu sabia Într'alta.
Ca ostaşul, când se înarmcz ă.
Pentru Ostenelă
Ca furnica, ce fără nict o putere, ci numai cu ostenela e"r
adună de hrană pentru Iernii.
Ca cel ostenit, când dă de odihnă.
Ca boul când cade ostenit de la jug, suflă lungit pc pămînt.
================== pagina 25 ==================
ASEMENĂRI
Pentru Otravă
380 Ca otrava de amar.
Ca otrava de aspidă.
Pentru Obraz
Cu dres pe obraz, ca o casă spoită.
Pentru Obraznici
2:;
I
"
-r
Obraznicul ca câinele, unde găseşte uşa deschisă, acolo intră.
Obraznic ca câinele, da-I ve! lăsa sub pat, el se sute În pat.
385 Obraznic ca porcul.
Pentru Odrasle i Odr ăslire
Ca odraslele pe lângă copaclU.
Ca copaciul, ce se tare şî Iarăş] odrăslesce.
Pentru Uitare
Ca un mort, ce de toţi se uită.
Ca cel ce se duce fără nicf un nume, lesne se ultă.
390 Se uîtă ca ceea ce intră în pămînt.
Pentru Ultătură
Ca un balaur, când fese din gaură, capul în sus ş'el ridică
�i grozav se urtă, întorcenduşf ochii într'o parteşî'ntr'alt«.
Ca în oglindă se urtă.
Ca copilul ce se uită l'ale maicif sale braţe.
Ca la semn chiorîş se urtă ,
395 Ca leul ce, :şî în lanţ fiind, se uită ca un vomic.
Ca ponevoşif, ce într'o par te se uită �î într'alta vede, că
cruciş se UItă.
Se uită chiorîş ca un vînător.
Ca şoimn se urtă.
Pentru un
Ca uliul, când alergă fute după porumbf, s'aruncă şî rea în
================== pagina 26 ==================
26
----
PROVERBELE ROMANILOH
ghIare pe cel ce'l pote prinde şi în vînt el sfâşie fără nicI
o milă, unde maţele le vedf că-I atîrnă după el.
Pentru Umblet
400 Umblă ca un măreţ.
Umblă ca miresele.
Umblă ca pe pioă.
Umblă ca raţele.
Umblă ca cel rătăcit.
405 Ca în cârjî umblă.
Ca caprele pe munţI, în vîrful piciorelor umblă.
Ca cu ooe în polă umblă.
Ca c'o bubă coptă umblă.
Ca corabia pe apă umblă şi nu se cufundă.
410 Ca cu pictoronge umblă.
Ca curcanul când se umflă şî-şf deschide cada, umblă măreţ,
îmbufnând şî pufuind.
Ca la Crăciun cu colindeţul din casă 'n casă umblă.
Ca lupii pe lângă OI umblă.
Ca melcul cu casa în spinare umblă.
415 Ca paraoa din mână În mană umblă.
Ca p'o mare fără vînt (umblă).
Ca p'o potecă umblă.
Ca pe pod umblător (umblă).
Ca pluta pe apă (umblă).
420 Ca sania pe uscat (umblă).
Ca cele de p'împrejur, cind alergi cu trăsura, se pa re că
ele umblă.
Ca ţiganiI de laie, cu cortul în spinare (umblă).
D'anderatele ca racul (umblă),
Pentru Umbră
Ca o umbră de măgar,- ca un lucru ele nimic - prost de tot.
Pentru Unelte
425 Unelta după meşter, ca săgeta după săgetător.
Meşter fără uneltă, ca vînător fără puşcă.
Pentru Unire
Cel uniţi, ca sfora întreită, mal mult ţine.
================== pagina 27 ==================
A8EMENĂRI 2Î
- -----------====�--------_---=-:
Cer împreună uniţi şî cu dragoste legaţi, ţepent şî tari pu­
rurea vor fi, până ce nu se vor despărţi, tocma c'a cea
legătură mare de nuiele, ce mulţi se încerca, dar nimeni
in parte o pute frânge, până era legată; cum o des păr­
ţiră, bucăţt bucăţi o făcură.
Pentru Unul
Unul ca nici unul.
430 Toţi ca unul.
Pentru U mflare
Umflat ca un burduf.
Umflată şî grasă tocma ca o Geamală.
Umflăturile pe trup, ca movilile pe câmp.
Ca o gogaşă umflată.
435 Ca o beşîcă umflată.
Ca pânzele de corabie, ce se umflă sburând, când vînturile
le bate dintr'o parte şî dintr'alta.
Ca foile când suflă 'n foc, una după alta se umflă pe loc.
Ca foile la herarî, una s'umflă s'alta suflă.
Ca cel ce li se umflă spinarea cărând.
440 Se umflă ca un curcan.
Se umflă ca foile, când suflă la foc.
Pentru Undrele
Cu undreoa în mână, ca cel ce 'rnpletesce la ciorapr.
Pentru Ungere
Ca cel uns de Dumnedeii.
Pentru Urare
U reză ca la aurarî, când le ureză dicend : « Iepurele în co­
paie, aurul să sate.»
445 U r eză ca la arşîce, când le dice : «sgârcî !»
Pentru Urechi
Cu urechi ca de măgar.
================== pagina 28 ==================
28
-----
Pentru Urîciune şî Urîţi Urîte
Urîciunea ca napirca pe tot ceasul te piscă.
Ca muma vitregă pe copil nimeuf urasce mal reu.
Cele urîte pe lângă cele frumose, ca beşina 1) porculur pe
lângă trandafir.
450 cer urîţi la faţă dar cu darurr bune, ca privighetorea, ce
urîtă la faţă, dar frumos ne cântă; ŞI dimpotrivă, cel
frumoşi la faţă dar cu naravuri rele, ca păunul, ce frumos
la pene dar scârbos ne cântă.
CeT urîţi la faţă ;;î buni la fire ca smochina, ce urîtă la
faţă dar dulce la mâncare.
Pentru Urcare Suitură. şî Scoborîre
Ca edera, ce se urcă pe copaci şî pe păreţr.
Ca viţa, ce se urcă pe harac în sus ..
Ca mingea, când jos s'aruncă, e n ÎIl sus se urcă,
455 Ca pe deal se urcă, tirindu-se pe br âncr.
Ca proorocul Ilie cu caruta de foc În cer se sute.
Ca fumul, ce gros se urcă sus în cer, până la uorj.
Ca un înger din cer se scobora.
Ca Într' o ocnă adîncă se scobora până 'n fund.
460 Ca găleta la puţ, se urcă ŞI se scoboră,
Ca nisipul Il suiş în picerele celur bctrân.
Ca pe o scară se sure $1 se scobora
Ca pc m u n t] se urcă, tirindu-se pe braucr, cu maun ŞI cu
picere, când d'o buriană, când de a lt.i a oucâudu-sc
Ca fusul, ce se scobora şi se urcă, invirtiudu se cu firul.
465 Ca bolovanii de sare din fundul 'ocne! ClI co sul 111 sus eÎ
urcă.
Pentru Urlet
Urlă ca lupii.
Ca criveţul În pădure, când bare ŞI urlă pc văr :;;1 pe munţr.
Ca marea, ce tare urlă când din tate părţile vînturile o
bate.
Tare urlă bubuind, ca valurile când isbesc În pietri "Î se
sparg pe ţermurile măril.
1) De�îlla porcului, o tlorc urită �î forte puturo-.i.
================== pagina 29 ==================
_-\ S:GMER �l,RI
Pentru Urmă
470 Ca urma de leu, ce de departe se cunosce.
Ca săgeta, ce iute trece ŞI nicf o urmă lasă pe unde trece.
Ca cel ce pe valurile mării urme caută s:1 găsescă.
Pentru Urmări
Tote pe dos le urmeză, ca cel ce frărnintă făina cu picerele
şi lutul cu miinile.
Pentru Uscăciune
Ca lerba de sare se usucă.
475 Ca un pamint USCClt Ş\ făr:! de rod.
Se usuca ca copacrul, când vrerrnele eY mănâncă meduva
din lăuntru.
Se usucă ca cărămida la sare.
Pentru Usturime
Ca otet ul la rană ustură.
Ca sarea în ochf ustura.
Pentru Urşi
480 Ca ursul in pădure, când rnormotesce nimeni îndrăsnesce
la el să s'arate, până nu-l vede lovit şi cădut la pămînt.
Pentru Uşurinţă
Uşor ca puful.
Ca o năduşela, te usureză de or I-ce bolă.
Pen tru Ăr ipf
Ca ăripile, ce bătcnd despică vîntul până ÎnvC:zduh.
Ca pânzele la corăbii', ce prind loc de bune ăripl.
================== pagina 30 ==================
30
PROVlmBELE ROMÂNlLOI�
Pentru Învechire
485 Ca o haînă ce se Învechesce.
Pentru Învelitură
Ca o varză Învelită.
Ca Într' o §!ăace stă învelit.
Ca cu plapuma se învelesce.
Pentru Invesaţi şi Înveţătură i Neinvesatl
Inveţătura Ia om, ca o cunună de aur, ce ŞI te cinstesce
şi cu preţul el mult la vreme-ţi folosesce.
490 Invetătura la om, ca cioplitură la lemn.
Invetătura Ia cel reu, ca o armă în mâna unul tâlhar,
Invetătura fără minte, ca o gură fără dinte.
Inveţătura bună fără năravurI bune, ca o fiare frumosă fără
nicî un miros.
Când rei învetătură de la prieten viclen, ca când al be
otravă din vas frumos de aur.
495 Când pier cel învesaţr, orbi de tot rernânern, ca sorele când
se culcă, întunericul ne cuprinde.
Câtă deosebire cel viii de cel mort are, atât cel înveţat de
cel neînveţat.
Cât cerul de pămînt, atât cel înveţat de cel prost.
Precum apa inima te-o recoresce, aşă ŞI invetătura mintea
te-o înveselesce.
Precum pe idol cîoplitura, aşa ŞI pe om inveţătura el arată
de frumos.
500 Cer învesatr subt cel proşti, ca lumina subt obroc.
Cer învesaţf dar cumpliţi, ca brânza bună în burduf ele
câîne,
Cei' ce multe limbi învaţă, ca cfo rile crăncănesc,
Cer ce se 'mpotrivesc l'ale norodelor înveţăturr, ca când le-ar
scote ochir, că la întuneric să petreca ca nisce orbt.
Cel învetat Între cel proşti, ca lumina la Întunerec.
505 Cel învetat, în tera lUI ŞI ort-unde s'o duce, ca o pietră
scumpă, ce cinstea el ş'o duce ort-unde s'o duce.
Cel învăţat, când nu ş'arată sciinţa, ca o lumină dup'o
perdea.
Cel învăţat din cel neînveţat ca omul din dobitoc după
graIu se cu nosce,
Cel neînvetat Între cel învăsaţi, ca cel mort Între cel viî,
================== pagina 31 ==================
ASEMtNĂRI
31
Cel neînveţat, ca un lemn necioplit.
510 Cel ce 'mpotriva gră'îesee l'ale norodelor înveţăturt, ca şar­
pele eŞI varsă veninul din gură.
Cel ce se soeotesee de învăţat până a nu înveţă, ca tivga,
ce i-se strîmbeză gâtuI până a nu cresee.
Cel ce strigă nebunesee: «Ce-mt trebuîe 'nveţătura P» ca
când ar striga un bolnav: «Ce-mr trebuîe sănătatea î »
Buna înveţătură, ca aurul cel curat, ce pretutindenea se
einstesee.
Şî la ţeră înveţătura se caută ca arătura.
Pentru Învîrtitură
515 Ca un sul - ca un fus - ca o rotă - ca o vîrtelniţă (se
învirtesce),
Ca volbura de vînt pe mare, ce-o 'nvîrtesce forte tare, şî
de este ea mar mare.
Ca vîrtejul de vînt, ce d'odată el vedf În vînt învîrtindu-se
până la nort.
Ca la strug se învîrtesce.
Ca mora de vînt, ce se învirtesce În vînt.
520 Ca pretra în praştie, când se învîrtesce, departe lovesee.
Ca spîrnelul de fus, când În loc el învîrtesct,
Ca firul de aţă, când el sucescf cu fusul (se învîrtesce).
Ca fusul, când se 'nvîrtesce cu firul de aţă în vîrf.
Ca sfîrleza de vînt, când în vînt se învîrtesce,
525 Ca sfredelul, când se 'nvirtesce şî orf-ce lemn găuresce.
Ca cercul În vînt se invîrtesce.
Cum se învîrtesce fusul.
Pentru îngheţ
Impietrit ca gheţa.
Ca un slofii de gheţă Îngheţat.
530 Ca vîntul, când îngheţă apele.
Ca gh�ţa Îngheţat.
Pentru Înghimpare
Ve(!I Git impl.
Pentru Inghiţitură
Inghite ca pămîntul apa.
================== pagina 32 ==================
32
PIWVERBELE . ROMÂNILOR
Inghite ca lupul, nemestecat.
Ca pescit cel marr ce înghit pe cei mici, când alergii cu
cărdul pe subt apă, ca nisce furnici.
Pentru Îngrijîre, Îng rijitorî şî Griji
535 Asupra celor blând t îngrijîtorl cumplitr, ca lupul îngrijîtor
oilor.
Ori-ce lucru neîngrijit, ca via ce o laşr, îndată se părăgi-
nesce.
Grija de cele ce ţie nu ţi-se cuvine, te topesce ca focul.
Ca cel cu beleoa se îngrijasce.
Ca cel ce tocma 'n resbofîi şade ş'eŞI spală puşca (se În­
grijasce).
540 el cel ce de suflet nici cum Îngrijasce.
Nimerit de străine ca d'ale sale îngrijasce.
Fiesce-care dale sale îngrijasce, ca cel ce trage spuza pe
turta sa.
Fiescecare de sine îngrijasce, ca sacul de peticul lur,
Cel ce nu-şî îngrijasce sIngur d'ale sale, ca cel ce nu'şr este
la nunta sa.
Pentru Îngropare
545 Ca lăcustele, ce singure ele ele vit se îngropa.
Pentru Înjunghere
Ca un bou, când el în] unghe la măcelărie.
Ca mîelul la înjunghere merge, - se plecă:
Pentru Înj urături
Injură ca surugiii, când li se rupe hamul ŞI caii li se încurcă.
Pentru Închiegare
Ca chragul pe lapte închjegă.
550 Se închregă ca laptele.
================== pagina 33 ==================
ASEMENĂHI
33
Pentru Închinăciune
Se închină ca vulpea la găinI.
Se închină ca la o iconă,
Se Închină l'a! tei:! zeu ca la Dumnedeii.
Pentru Încovăitură
Ca arcul, când el întindr, indată se Încovoie.
Ca carul încărcat.
Pentru Încurcătură
Pentru Încărcătură
3
Pentru Incolăcitură
Pentru ÎnnecăcIune ş î Înnecătură
Pentru Încăld,ire
Ca Ci ţa, când se Încurcă.
Ca un cerb cu carne marI ca nisce crăcf în cap, ce fuge
pin pădurr de frica vînătorilor şî se Încurcă cu capul În
crăcile cele mal mart.
555 Ca şarpele, când se 'ncolăcesce pe ortce copaciu de jos
până sus.
Ca ooele subt cloşcă (se încăI(;lcsce).
Ca În sînul matei! sale (se încăldesce).
Ca cojocul te 'ncăldesce,
560 Ca cloşca pe pur încăi�iesce.
Ca sorele, ce în căldescc şî pe bun î şi pc reI.
Ca apa, când înapoi se întorce şi t6te de pin prejur le
înnecă .
565 Ca apa, când te înnecă.
Ca apa pe om înnecă,
62399
l'
.\
1:
li
ti
"
II
11
,
I
================== pagina 34 ==================
34
PIWVEHBf:Lll IWMÂr-<JLOR
----------------�
Ca omul, când se îunecă şî în apă se cufundă, iese rarăşl
pe faţa apel'.
Ca înghiţitura când el stă În gât, îndată el inn ecă.
Ca pescir în apă innecatf trătesc.
Pentru Înnoire
570 Ca vulturul se înnoresce.
Pentru Innotătură
Ca cel ce innotă într'o apă mare, se luptă, se cufundă, dă
din mârnt şî din oicere, până ce obosesce, s'atuncr se
lasă la vota apel, unde va să-I ducă.
Pentru Înălţare
Inălţare fără scădere, ca suiş fără scoborîş, nici cum se
g�sesce.
Cine erodată va să se înalţe, îndată scapată, ca cel ce calcă
piste multe trepte, pictorul îndată CI alunecă şî se vede
cădut în bot.
Pentru Împotrivire
Se împotrivesce ca orbit şî şchiopir, când înpotrivă se pun.
Pentru Impungere
575 Impunge ca o viespe.
Ca bou! cu carne împunge.
Ca boldul ca pe bal împunge.
Pentru Împerati şî Împ erătie
Imperătia tocma ca o familie, coatâta deosebire numai, c'o
familie e mică, Jar împerăţia familie mal mare.
Ca lăcustele, ce fără nici un împerat merg în tabere regulat.
580 Dreptatea se înţelege sufletul imperăţier, şî cum trupul se
topesce când sufletul el lipsesce, aşa şÎ împărăţia când
eŞI pierde a sa dreptate.
================== pagina 35 ==================
Pentru Impărţelă
Ca colacii la pomană se împărţesc.
Ca cu chila împarte.
Ca mama, ce Împarte la toţf copiii de o potrivă.
Cine Împarte parte-şi face, ca taingiul la tainurf.
585 Drept ca rindureoa împarte, ce d'o potrivă îmbună pe fie­
ce pul ii în parte.
Pen tru Împreunare
Im preună ca porumbiţa.
Pentru Însurare
VeqI Căsătorie.
Pentru Însărcinare
v ceF Sarcină.
Pentru Înstreinare
Omul când se înstreineză, ca pasărea când sbora din cuibul
maicif sale.
Pentru Întindere
Ca apa când se varsă, pe câmp ş� pe arăturt se Întinde
În tate părţile.
Ca arcul Întins - ca arcul se întinde.
590 Ca o piele când o trJge din tate părţile udă (se întinde).
Ca un stejar betrân, ce-şî Întinde crăcile piste toţi cefl-alţf
copacI.
Ca cordele când se Întind pe călusul viorir,
Ca copacrul când cade jos, rărnurile şi le întinde ca cel pe
cruce r estignit.
Ca cortul întins din tate părţile.
595 Ca mustă tile de dovlecel, ce se întind pe părnint.
Ca pânza în resboiii întinsă.
Ca boul, când cI trântesce şi-I bagă cuţitul În gât, se întinde,
se 'ncordesce, bate din picere, până ce sângele el este
fierbinte.
================== pagina 36 ==================
36
PROVERBELE ROMÂNILOR
Cât coprinde cu ochii, se întinde pin prej ur.
Se Întinde ca pecinginea.
600 Se întinde mâncând, tocma ca carchinul.
Pentru Înt6rcere, Întorsătură
Intors ca melcul.
Ca apa ce se întorce umflându-se de vînt, când bate din
josul el.
Ca o rotă ce se Întorce şî în loc şi înainte şî înapor.
Ca ghIarele de vultur întorse.
605 Ca calul la arie se Întorce, când În drepta când În stânga.
Ca cu hăţul el întorce, orr-unde voIesce.
Ca lumina sorelur, când În oglindă isbesce, se întorce înapcr.
Ca marea, când isbesce În mal, Îndată se întorce cu mare
sgomot.
Ca mortul, ce ele la grapă nici cum se mai întorce.
610 Ca ro ta ce se Întorce pururea pe fusul el.
Ca rîndureoa, ce de sute de orI se Întorce pîn prejurul
cuîbuluf seu.
Ca cel ce se Întorce din streinătate.
Ca cel ce se rătăcesce, pururea înapot se întorce.
Cu dooe rnâtnf ca la sfredel întorce.
Pentru Întunerec, Întunecare
615 Intunecat ca negura.
Ca omul, când se Întunecă şî mintea lui nu-I mal judecă.
Ca un nor Întunecos.
Ca întunerecul, ce se risipesce când sorele se ivesce.
Ca Într' o peşteră întunec6să.
620 Ca vîrcolaci! la Întunerec.
Ca luminătorul diler, când Iese de subt pămînt, Întunerecul
fuge şî nict cum se mal vede; Iar când intră subt pă­
mînt, atunci Întunerecul s'arată ca un măreţ.
Ca munţii cel intunecoşî când norii cad pe eL
Ca negura, ce Întunec㠺Πcea ma! mare lumină din naintea
ochilor tel.
625 Ca noptea întunecosă cea plină di.:' norî.
Ca noriI se Întunecă şi se înnegresc, când de apă se
umple.
Ca praful când se ridică ca un nor de la pămînt ŞI Întunecă
lumina ş'a sorelut de tot.
================== pagina 37 ==================
ASEMENĂRI
37
Ca stelele, cu cât de luminose, îndată se Întunecă şî pîer,
cum sorele se ivesce.
Petrece Întru întunerec, ca mortir în vecî.
Pentru Întărîtare
630 Ca un lup leşinat şî secetos de sânge, ce alergă la turmă,
când câmiî el gonesc, el mai reu se întărită-
Ca câînif când mirâesc, unul cu altul se întărîtă.
Ca leul când se 'ntărîtă, ochit în cap el scânteresc, suflă
pe nas ca caii sforăind necontenit, şî cu gura plină de
spumă sbteră, sare, răcnesce �î se trântesce tocma ca
un taur.
Pentru Întrebare
Ca pupăza, ce tot Întrebă: « Unde este h şî «ce trl:bă»
cântând cu pu, pu, pu.
Pentru Întristare
Intristarea la inimă, ca viermele în bucate.
635 Intristarea LI inimă ca pomul lăcrămez ă pentru rodul ce-a
prerdut.
Intristarea pe om mănâncă ca molia pe haine, ca viermele
pe lemn, ca rugina pe her.
Intristarea la om, nict o bolă e mai rea.
Ca 'ntristarea nimic alt topesce pe om mal reu.
Ca corbul, ce-atunci numai se 'ntristeză când se 'ntîmplă
să-şî vadă puij lUI cu pene albe.
640 Ca păserile când le lea puii lor din cufbul lor, se 'ntristeză
cât se pote, dar n'are cuf şi ce să dică,
Neîntristarea la vreţă, ca un liman de vîeţă.
După Întristare veselia ne zimbesce, ca vremea bună ce
după plore se ivesce.
Pentru Înfăşurare, Înfăşura ţi
Infăşurat ca un fermecat.
Ca un şarpe, când el calct pe cadă cu piciorul, se înfăşură
pe pictor, ca viţa pe harac.
645 Ca cu o faşă Înfăşurat.
================== pagina 38 ==================
PROVERBELE HOMÂNILOH
38
--------------------------------------------
Ca pe reşchitor - ca pe fus - ca pe mosor - ca pe ghem
se înfăşură,
Ca faşa, ce înfăşură de sus pană jos.
Ca cel în faşă înfăşurat, ce nu se pete mişca ele loc.
Pentru Înflorire
Ca florile pe câmp, când înfloresc primăvara.
650 Ca un câmp piste tot Înflorit.
Ca florile pămintulut, ce dimineţa le vedr Înflorite şî pană
sera mal tate vestejite.
Pentru Înfrînare şi Desfrtnări
Infrînarea ca o fiere la vtetă, rar desfrînarea ca o molie.
Infrinarea la muiere, ca bărbăţia la bărbat.
Cel cufundat în desfrînărr, cu Grilul, ce nu vre din porc
om să se facă.
655 Cel ce ele nevoIe se înfr îneză, ca cel scopit se socotesce.
Pentru Încercare
Cel ce încerca cu mană streină, ca cel ce-a Încercat vadul
cu nebunul.
Pentru Încingere, Incingetore
Ca încing etorea, ce împrejurul trupuluî se pune.
Ca cu un brîu încins.
Pentru Îmbucătura
Ca pe pUl el Îmbucă.
660 Cu 'rnbucătura în gură, ca puii de lăstun,
Pentru Îmbrăcăminte
Imbrăcat ca o cepa.
Ca cu o platoşă se îmbracă.
Ca cu un caftan îmbrăcat.
================== pagina 39 ==================
Pentru Îmbrăţişare
Ca mama pe copii îrnbrătişeză.
665 Se imbrăţişez ă ca la lupte.
Pentru Îndoitură
Ca un colac Îndoit.
Ca vîrcolaci) se îndo.csce.
Pentru Îndurare şî Îndurători
01111.11 îndurat, scăpare la cel necăjiţr, ca un liman deschis
la cei ce alerga spre a lor scăpare, când corabia li se înnecă.
Indurarea piste fire patimi grele ne aduce, ca şi mâna de
hirurg, când mult se sfiesce cangrena să ne-o taie.
670 Mila indurătorulur, ca a risipitorulur.
Pentru Înderetnici
Inderetnicul ca a IX) , când Se popresce şi înderet curge.
Inderetnicul se înţelege ca o piedecă la ort-ce.
Inderetnic ca catârul,
Gândul înderetniculur ca un piron ţintuit în sufletul lu]
el stă.
675 Ca cel înderctnic, ce 111CI la del nici la vale scie.
Pe cel înderetnic cu r eul el înveţi minte, ca lemnul cel
strîmb, cu focul ci îndreptezL
Pentru Îndrăsnelă
Indrăsnesce ca naşul.
Ca îndrăsnela la resbofii nimic alt mai de folos.
Ca cel îndrăsneţ ce de nimic frică are.
Pentru Întelepclune şî Înţelepţi
680 Argintul şi cele mai SCl11l1pe înaintea înţelepciunii ca ti na
se socotesce.
Inţeleptul din primejdii, cum intră, aşa şi Yese, ca şi cel ce
a işit elin labirintul cel vestit.
================== pagina 40 ==================
40
PBOVERBELJi: [�Ol\TÂNn.JOn
---------------------
Inţelept ca şarpele.
Inţelepdunea ca albina, rodul el cea mai dulce bucată.
Inţelepdunea la vîeţă ca propreoa la gard.
685 Inţelepdunea la tinereţe, ca dilele de primăvara.
InţelepcYunea la tate, ca o cârmă la corăbii.
Inţelepcrunea la cele sufletescr, ca sănătatea la cele trupescî.
Inţeiepcrunea se 'nţelege la cel ce-o cinstesce, ca nisce
obedr la picere şî ca nisce cătuşî În mâinr, cel popresc
oe ort-ce reu.
Inţelepdunea, fie cât de ascunsă, lucesce ca diamantul în
cel mal mare întunerec.
690 Gura înţeleptulur, ca o fântână curată, ce pururea curge şi
pe nimeni vatămă, dar pe toţI el adapă.
Precum lumina la Întunerec, aşa. şî înţelepcrunea la nebunie.
Precum hrana cea bună si frurnosa curăţenie trupul sănătos
pururea ţe-l ţine, aşa şi înţelepdunea sufletul ţe.1 hră­
nes ce, şî curat ţe-l păzesce.
Precum diamantul, tot să-I virY În ţerină, preţul luT nu se
prerde, şÎ precum ţerîna, cât de sus va ridica-o vîntul,
preţul el nu se mai urcă, aşa şi înţelepctuuea , tot să vef
s'o 'necinstesct, ea nu-şr pIerde cinstea el, Iară bleste­
măţiile, cât veî să le rnărescî, cinste nu mal dobândesc.
TOIagul ÎnţelepduniI, ca un baston de divan.
695 Cel înţelepţr aşa de mulţ I, ca lebedele cele negre,
Cel Înţelept îrnbrăţişeză şi pe cel ce-I face reu, ca copacîul,
ce încăldesce şî pe insuşt flerul, cu care l'a tăIat.
Cel înţelept, ca albina, din tate alege ce e mal de folos.
Cel Înţelept, ca sfântul, cât de sărac fie, de toţi se cinstesce.
Pentru Înţelegere şi N eînţelegetorl
Ca g-âscele când gârâesc şi nimic Înţeleg, muterile când
gr�(Jesc.
700 Cu baba Rada, cu Rada baba, tot o Înţelegere au.
Cel neinţelegetor, ca ciurul găurit, orr-ce-l Înveţi, trece pîn el.
Pentru Înţercare
Cum înţa rcă pc copil.
Pentru Înşelăciune
Ca o apă lină, ce îndată te Înşală.
================== pagina 41 ==================
ASEMENĂnI
41
Ca un cântar cu dooe greutăţY, pe care va pune şî înşală,
705 Ca copiii, ce cu cofeturt se înşală.
Ca cu undiţa înşală cu mornelă în gură.
Ca cu laţul pe păsert (înşală).
Ca cursa te înşală.
Ca lupul, când s'a ascuns subt blană de ore (înşală).
710 Ca p'un copil mic, cu jucărele înşală.
Ca cel cu per mincinos va să inşale,
Ca banul mal inşelător nimic alt pe lume.
Ca şarpele, ce cu măglisirr a înşelat pe Eva.
Ca şiret cu şîret anevoie se înşală.
715 Lesne se înşală, dar anevore scapă, ca pescele din plasă.
Cine se înşală cunosce pe cel ce l'a înşelat, ca cel ce cade
în cursă, îndată vede cursa.
Pentru Valuri
Ca o corabie, ce cu cât mat mare este, Cll atât valurf mai
rnarf dobândesce.
Ca valurile, când de vint se bat, unul piste altul cad şi
când în sus, când În jos se trag, lăsând pe termurile
rnăr if spumă şî beşici.
Ca valurile mării, ce pe vreme de Temă se umflă şi ples­
nesc, isbind unul pe altul.
720 Ca valurile pe mare, când de vînt se ridică, ca nisce munţr
se ved, cât de departe la ele te uIţI.
Pentru Vasilcă
Inpodobită cu scule şi cu flori t ocrna ca' o vasilcă.
Ca cu vasi lea la Crăcrun,
Pentru Vaci
Ca vaca cu viţeoa după ea.
Ca vaca, când a elat cu pictorul hârdăuluf, după ce l'a um­
plut cu lapte.
725 Ca vaca când a mulge.
Pentru Vecuri
Vecul, ca un rîu, alerga Yute la vale şî nici cum el maf
ved}, nici cum el mal prindi.
================== pagina 42 ==================
42
PROVERBELE R011ÂNILOH
Pentru Vechili
Vechilul ca omida, pe ce se pune tot istovesce.
Pentru Venire
Ca valurile mărit, ce unul piste altul vine, ca nisce munţi
de apă.
Ca rîndurerile, ce la vreme orinduită vin.
Pentru Veselii
730 Veselie fără condurI 1), ca bucate fără sare.
Ca o rooă rccoritore, ce ne 'nveselesce pămîntul.
Ca o fiare, ce când înfioresce mult mult se înveselesce, Iar
mal la urmă foile jos şi le-aruncă.
Ca cel ce, Într'o lungă căletorie, se arde de sore, se to­
pesce de sete, când o umbră găsesce ele se odihnesee
şî o fântână bună de se recoresce, sufletul lUI mult i si::
Înveselesce.
Ca cel ce be cu chiote (se înveselesce).
Pentru Veste
735 Ca un prooroc ne vestesce mal nainte cele din urmă.
Vestea trece într'un minut ele la o parte la alta, ca fulgerul
de la resărit până la apus.
Ca găina, când cârcârăţesce, ele ooe ne vestesce.
Pentru VestiţI
Cel mal vestit la început, pe la sfirsit se vede cel mal ne­
norocit, ca cea mai frurnosă dirnineţă, spre seră intune­
casă.
Pentru Vecini
Ca vecinul reu, nicf un vrăjmaş mal reu.
') Adică făr:î mulerî, ca mal inainte mu ieri le coridurf purta în picere.
================== pagina 43 ==================
4"
iJ
Pentru Vedere
740 Vede ca cucuva îa.
Vede ca liliacul la lumină.
Vede ca prin vis.
Vede ca prin sită.
Vederea, ca mincruna, lesne ne înşală.
745 Ca o ghl"eţ;:U), ce vederea de departe ne-o popresce.
Ca ochrul, caud vede un baston cu vergT încolăci te ŞI cu
inele p'alocurr, cind el învîrtesce, i-se pare că Încolăci­
turile se urcă ŞI se scobora,
Ca ochtul, când vecie o nuia În apă, în loc de dreptă ,
strîmbă o vede.
Ca un nor, cat de mic, de departe se vede.
Ca într'o oglinda se vede, Întocma precum este.
750 Ca zăpada, ce se vede cu stele şi cu scânte e, când sorele
bate În ea.
Ca lumina sorelut, ce vederea ne-o întunecă.
Ca lumina focului, ce de departe noptea se vede.
Ca luna, când se vede prin frunzele copacilor.
Ca maunuta, ce ceea-ce vede, aceea şi face.
755 Ca nisce munţi nalţr, ce de departe se vcd albr de zăpadă.
Ca nisce fete tinere, ce au plăcere la vedere,
Ca paudarul, ce de departe vede pe cel-ce intră În bucate.
Ca pirjolele ce de departe nopre a mdl bine �e ved vîl-
făirid şi scânteind. .
Ca suf-letul, ce nu-'! vedi, clar pe nevedute cu mult mai
mult el cinstescî.
760 Ca stegurile la corăbit, ce se ved de departe.
Ca streinir ce se vcd numai până ce pleca,
Ca focurile de stane, ce de departe se ve d prin vîrfurile
munţilor, noprea când le privescr:
Ca fulgerul, ce Într'o clip.'! de la r esărit la apus se vecie.
Ca fulgerul, Într'o clipă se vede ŞI prere.
765 Ca fumul, ce dioa negru şî noptea roşu se vede.
Ca furtuna pe mare, nici o vedere mal' grozavă.
Ca cel cu patru ocht vede.
Cum me vedt, aşa te ved.
Cel-ce se ultă ponciş, precum la vedere aşă şî la nnma
ponciş se vede.
Pentru Vfetă
170 A o muluf vleţă , tocma ca o rată, se întorce îndată că
') F<itc
================== pagina 44 ==================
44
PIWVERBELE R011ÂSILOI:
nici ale sale bune, nici ale sale rele stau la un loc
vre-o dată.
I-se ţine vreta ca într'un fir de per.
In vletă, ca la comedie, unul s'arată de 'rnperat şî altul
de măscăriciii, Iar la morte d'o potrivă amîndoi lungiţT
SI cu ochii închişt.
In vTeţă plutim ca corabia pe mare, aci cu senin, aci cu
furtune.
VTeţa ornuluf ca aburul piere şi nici-cum se mal vede.
775 Vreta ornuluf ca o aripă sboră,
Vreta omuluf, ca oul în mâna copiluluî,
Vreţa ornuluf ca umbra fuge şi se duce, ca visul se pierde,
ca fumul se risipesce, ca scintcele se stinge şî nict o
urmă mar vedt.
Vreţa omului ca o gratie împletită de vine şi de nevre;
cum el lua nuelele una câte una, gratia nu se mal vede.
Vieţa omuluî ca un somn, din care nu se pete deştepta
cli� cât la cesul mortir,
780 Vreţa ornuluî, ca un drum ce ne duce la sfirsit.
Vreţa ornuluf ca un rîu, când se varsă la vale cu sgomot
şi vijiituri saude şi într'un minut nici-cum el mal vedr,
Vreţa omuluî ca vîlvorea lumănărif; cum sufli în ea, În­
dată se stinge.
vreţa ornulut ca r ânza de păîagine; cum o atingI, se rupe.
Vreţa omului ca frunza cade, trupul lUI ca ţhÎna se risi­
pesce, sufletul lUI Domnul scie unde se duce.
785 Vreţa omulut tocmai ca o pânză, una mai grasă ş'alta mar
subţire.
Vreţa omului tocmai' ca un joc de cărţi, unde unul p'altul
înşală şî unul de la altul muncesce să lea tot ceea-ce are.
Vreţa omuluf tocmai ca un resbo iii, unde unul cu altul se
luptă, unul pe altul ornoră, ca să dobândescă cinste
mal mare.
Vreţa o petrecem ca cel ce pe o scândură o apă trece.
Vreţa ca corabia, cum isbcsce de o pretră îndată se sparge.
790 Vreta ca frumuseţea crinulur, cum cade jos înd rta se ves­
tejesce.
Vieţa ticnită, ca o fată Împodobită.
Vîeţ a tocrna ca o căletorie ce trebue să-';;i albă al seu
sfîrşit hotărît, Însă unul mal lung- si altul mal scurt.
Vreţa celui desfrînat, ca vl eta uneI vrăbiî, ce curînd se
sfirşesce, că pre mult se silesce.
Vfeta fără serbătorL ca un dru m fără conac.
795 Ca vleţa ostaşulul,lIicî o vlcţă mar necăjită.
Ca popa, ce botcză şi mirulesce, clar vi eţă nu daru"îesce.
Ca hoţii, ce prin pădurI naptea vIeţa şe-o petrec.
================== pagina 45 ==================
4;:;
800
La sfîrşitul vretiî, ca când s'ar nasce a dooa oră omul, că
trece dintr'o lurne într'alta.
Resuflarea vreţir, ca un fum se socotesce.
Totă vîeţa omului tocma ca un somn, că câte vedem pc
lume, ca un vis ne vin şî ca un vis se duc.
Totă vîeta ta, cat de mult vef trăi, ca o nopte se 'nţelege.
De astădt pană mârne, ca vreţă de un cârne.
Pentru Vijelie
Ca vijelia când vine cu plote şî cu pretră, din t6te pă r­
tile te lovesce, pană ce la pămînt jos te trântesce.
CJ vij elia de vint, suflă şî spulberă ortce găsesce pe
pămînt.
Pentru Vicleni şî Vicleni!
805 Omul viclen ca cursa ascunsă, te prinde pe nevedute.
Omul viclen, r an d te sfăturesce, I'al teu reu gândesce, ca
vulpea, când pe gâsce spovedesce, sî ca lupul, cân d
basne lor le povestesce.
Omul viclen se întorce ca sulul la strugarr ; când într'o
parte când într'alta eşi arată faţa.
Viclenul În sînul seu eŞI păstreză gândul seu, ca un şarpe
Înzestrat cu sânf�e Înveninat.
Viclenul, ca vulpea, când isbutesce dice : «Rlmâ't tu cu era
şi eil (U carnea ta! »
810 Viclenul, ca să înşale, bolnav se face, ca vulpea, când pc
spate s'a Întins.
Vicleuul cu vulpea mult se asernenă la minte şÎ la dinte.
Viclenul, când cunosce c'i s'a Înşelat, muncesce şi pe alţii să-'!
��uCă ��'acea greşa!ă, ca vulpea, când cada în curs:'(
şla tărat,
Viclenul din cadă mişcă, ca scorpia când te pişcă.
Viclenul când isbutcsce, ca mincea sare, când se trântesce.
815 Viclcn ca vulpea.
Vorba viciena, ,cât de mică, înşală pe cel mal mare, ca
mornela, cât de mică, pe pescele cel mal mare.
Ca vulpea, când s'a prins de câte patru pice re, aşa şî vr­
clenul se pterde.
Cuvintul dulce de viclen, ca o miere sărată,
S�irlltarea de om viclen, tocma ca de un ţînţar.
820 F,iră nicI o viclenie, tocma ca o porumbiţă.
================== pagina 46 ==================
46
PlWVERBELE HOMANIWR
Pentru Vin
Vinul eţr umple mustatile şî barba de urîtă borîtură, tocma
ca o dohtorie de bună vărsătură.
Vinul eţ'i împleticesce picerele, ca de slăbănog.
Vinul ca o lipitore de minte se lipesce ŞI o suge pân'o
seca de totă a el putere.
Vinul ca vîntul pe mare, fie mintea cât de mare, ţe-o tur­
bură f6rte tare.
825 Vinul ca focul te-aprinde şî pe pămînt te 'ntinde, tocrna
ca un mort.
Vinul mintea ţe-o învîrtesce ca val bura de vînt, când pe
mare se în vîrtesce.
Vinul piste mesură când se be cu ura! mintea ţi se 'n­
vîrtesce ca r6ta de moră şî picerele ţi se clatină ca
dinţii din gura babel.
Vinul pişcă la limbă, ca şarpele când eşT varsă otrava, ŞI
pc cine otrăvesce într'un minut el topesce.
Vinul fără lăută, ca o g'ură mută.
830 Vinul dulce lesne te înşală şi la căinţă te duce Liră nicI
o greşală, ca ŞI mulerea dulce.
Vinul şî pe cel hetrân în horă-I bagă, ca p'un tiner.
Ca vinul de şampania, ce ca un nectar pe nas eţr sc6te
fum.
Pâuă ce vinul e subt tine, suferă ŞI el, tocrna ca un nico­
van; cum se pune pe tine, în cap te ciocănesce, ca cel
mal bun ciocan.
Precum herul ars sfirîre în apă, aşa şî inima ta în vin, când
mar mult el bel.
835 Cel ce setea cu vinul ş'o stinge, ca cel ce varul CLI apa
el stinge; în loc să-I stingă, mal mult el aprinde, pană
ce el topesce.
Pentru Vini i Vinovaţt şî Nevinovaţi
Ca cel vinovat Cll năpastea îfl spinare.
Cel în vină cădut aşteptă osînda, ca porcul muchea topo­
rulur.
Cel cu vină nu cam grăTesce, ca cel cu peruca nu cam
heretisesce.
Cel nevinovat nici o temere are, ca cerul cel curat ele tras­
net nu se teme.
================== pagina 47 ==================
ASEMibNĂRl
Pentru Virtute
840 Virtutea lurnineză sufletul, ca sorele lumea.
Pentru Visuri
47
Visul ca fulgerul, într'o clipă te lurnineză şi te lasă.
Visul ca fulgerul vine, ca fulgerul se şÎ duce şî 111m1C noe
ne-aduce.
Ca un vis te 'riveselesce şi îndată te mâhnesce, că cum te
deştepţi nicî cum el mal vedl.
Ca un vis trecător, ce nici urma el mal vedr.
845 Ca visul, ce în cer te urcă, şi cum te deştepţi, pe părniut
te ve <;1 1.
Ca visurile, ce în somn simţirile ni le mişcă fără nOI a le
simţi.
Cel ce alerga după tîlcuire ele visuri, ca cel ce alergă după
vînturr şi după umbră.
Pentru VOlnici
Vornicul ca măcelarul, ce frică n'are de mif de oi.
Cel vornic, ca leul, nu se bate cu musce.
850 Cel mar voinic la resbotii, la murere ca un baborii.
Pentru Vorbă
Vorba când scapă din g'urii, ca pretra când scapă din mână,
nici cum o mar POţI popri.
Vorba fără glume pare ca bucate fără sare.
Vorba cea aspră te ustură ca o ccpă.
Vorba dulce de muiere, ca un fag de mrere.
855 Vorbele celor miel' pe lângă ale celor marr, ca clopotele
cele miei pe lângă cele m arî, nici cum se mal aud.
Vorbele din resbotii, ca vorbele după masă.
Vorbe de babe, ca nisce bîrfiturr.
Vorbesce ca papagal LI!.
Vorbesce cântând, ca cântăreţul când cântă.
860 Vorbi ca cel, ce la nuntă dice : «Şi la aUZlI!»
Vorbitor ca o rîndurea, ce gura nici cum el tace, dar ni­
mic din ea pricepr.
Vorbă fără faptă, nicf cum Iese de ori-ce, ca fumul fără
foc.
================== pagina 48 ==================
Ca În somn când te silesc! şÎ nu potr ca să vorbescr, des­
chidt gura să grăleScl, dar În zadar te muncescr.
Ca vorba cea urîtă, nimic alt mai reu te scârbesce, când
o auc;lL
865 Cum vintul aţîţă focul, aşa şî vorba aţîţă vrajba.
Se pomenesce vorbind, tocrna ca În vis.
Cei fără gust la vorbă, ca pâinea nesărată.
Cei ce Încep la vorbe mari cum dobândesc cinurr, ca ciora
cum dobândesce ăripr, peşin audi cra!
Cel ce vorbesce fara a se gândi, ca cel ce dă cu puşr.a
fără a chrorî.
870 Cel ce mult vorbesce, numar coax ! coax 1 ca br6scele gră­
Iesce.
Pentru Vulpe
Ca vulpea în cursă când ş'a prerdut c6da, va să Înşală şÎ
pe cet-l-alţt.
Cine merge după vulpe, ca vulpea în cursă cade.
Pentru Vulturi
Ca vulturul când hrăpi pe şarpe în gh'îare, eŞI vîrî ghYarele
în el până la ficaţr, Jar şarpele şu erând eŞI Înt6rse capul
într'o parte şî Într'alta până ce el muşcă cu dinţii otră­
viţi, atunci vulturul cu ciocul el Ciocăni în cap, până ce
mort el lăsă din ghYare.
Pentru Văitat
Când cel indestulatt se vaită în locul celor scăpătaţr, ca
când scârţie osia, în loc să geme boul.
Pentru Versare, Versătură
875 Ca apa, când o bate vîntul din jocul el, se varsă inapoi
cu mare înnecăcrune,
(;1 apa când se varsă piste hotarele el, înnecă vite, bucate,
case şî păduri şî t6te la vale cu ea le duce.
Ca vinul, ce se varsă spre veselie la masă.
Ca marea, când se varsă pe terrnurr cu talazuri.
Ca plora, când se varsă piste tot pămîntul.
880 Ca rîurile, când se varsă şi tot câmpul el înnecă.
•
================== pagina 49 ==================
__________ �J�\s.K,'lilNMâ
49
Ca cel ce varsă cu venin, când i se pleca de vin.
Ca cel ce varsă pe gur㠺Πpe nas, când din apă scapă
cu cel mai mic glas.
Se varsă ca a pa.
Pentru Veduve
Ca o veduvă grasă.
885 Ca o veduvă cu mulţf copii sîrrnanr, ce plâng pin preJu­
rul el.
Ca veduva ce-şt jălesce ticăloşia sa.
Pentru Vijîitură
Vijîîesce ca apa la moră,
Ca apele când se varsă în mare cu sgomot mare (vijîresce].
Ca apele, ce vîjîtesc când cad din pretră în pretra.
890 Ca vintul când vîjiîesce, pin crăpătură când suflă.
Ca lăcustele când sbor, de departe vijîresc.
Ca vintul, când vîjîresce prin văr şi prin pădurI.
Ca vijîitura dintre munţî, când se bat copaci! de cele mar
m arf vînt urf.
Pentru Vîlvăitură
Ca o flacăre de foc, când vîlvâesce în loc.
i
1 .:
Pentru Vînat i Vînători
895 Ca vînatul în gura cârneluî.
Ca vînătorul cu puşca de gât.
Ca vînătorul la potecă.
Pentru Vînturare
Ca un vifor vîntură tot gunoIul după câmp.
Ca la ariîe când vîntură, gunaie în vînt se duc.
900 Ca lopata la ariîe când aruncă în vînt, gunaTe se duc în vînt,
grâul cade la pămînt.
62399
4
I
.................................. ij� ...
================== pagina 50 ==================
fiU
T'lWVEHBELE HOMÂNlLOH
Pentru Vînturi
Ca vîntul, ce c'o suflare copacif cel mal mart eI sc6te din
pămînt.
Ca vîntul, ce nsrpe sce ortce nor si orrce nezură,
Ca vînturile, când bat elin t6te părţile pe mare, marea tre­
mură ele fric㠺Πmunţi ele valurf ne ridică.
Ca vîntul când se umflă şi suflă necurmat, rupe, frânge,
sfărâmă şî sc6te din rădăcinf cel mal mari copacî, Iar
bucatele pe câmp le culcă jos la pămînt.
905 Ca vînturile când încep pe munţl şî pe VăI, copacii cu
vîrfurile lor la pămînt se ved.
Ca vînturile când din nor f ploI cu beşîcr ne varsă.
Ca cimpoile , ce cu vînt se umple ca să ne potă sluji.
Pentru Vîrîtură
Ca şarpele pe subt îerbă se vîră.
Ca şorecil pin găurI se vîră.
Pentru Vîrstă
910 Vîrsta, ca vremea cea de astăd:', Iar nu ca cea de Ieri.
Cele trecute la vîrstă, dar cu nurr, ca stafida cea uscată,
elar plină de dulcetă.
Pentru Vîrtej uri
Ca un vîrtej de vînt, ce adună după câmp OI'r-Ce găsesce
pe pămînt.
Ca un vîrtej de vînt, ce într'un minut se urcă şî se ridică
până sus la nori,
Ca un vîrtej de vînt pe apă, ce o învîrtesce ca o sfirleză
ele fus.
Pentru Vîrfuri
915 Ca vîrfurile munţilor, ce peşin s� ivesc, cum norii se risipesc.
Ca munţir, ce li se ved vîrfurile de departe.
================== pagina 51 ==================
51
Pentru VlăstarI
Ca o vlăstară lângă tulpina sa.
Ca copacrul când se taie, mal multe vlăstărf ne dă.
Petru Vrajbă i Vrăjmaşi
Vrajba între ornenf ca turbarea la câfnr.
920 Vrăjrnaş pentru vrăjrnas când more nu plânge, ci mai mult
se 'nveselesce, ca şorccif când pisica more.
Pentru Vreme i Cele de puţină vreme
o rf-ce trebă la vremea el, ca or î-ce lucru pe locul seu.
Vremea ne arată ale nostr e bunătă ţf ş'ale nostre reutăţf,
precum lumina arată cele albe şÎ cele negre.
Vremea pe unul ridică ŞI pe altul scoboră, ca puţul cu dooe
vedre.
Vremea trece ca apa ce curge.
925 Ca visul ne 'nveselesce, ca visul şi ne 'ntristeză vremea cea
nesta torn i că.
Col vremea bună pe mare, ce ne-aduce folos mare.
cer ceşt pTerd vremea de muncă la desfătărr, ca greeriY
ce t6tă vara cânta ŞI Iarna n'au ce mânca.
Cele înaintea vremii, ca când ar cânta de zori până a nu
se cununa.
Cine nu se Îndemnă din vreme, ca cel ce nu plecă de
vreme, în urma tutulor rernâne.
930 Cel în urma vrernir, ca cel ce vine la spartul tîrgulur.
Cele de puţină vreme
Cât capul subt sabia geaJatuluY.
Cât codrul în mâna flărnânduluf
Cât pescele pe scut trăresce.
Cât se 'nt6rce o rată.
935 Cât ctora in par.
Pentru Garduri
Ca un gard pin prejur.
Ca cel ce sare multe garduri, el dă un par în cur.
================== pagina 52 ==================
52
PROVERBELE ROMÂNILOR
Pentru Ghem i Ghemuire
Ca ariciul ghemuit.
Ca un ghem înfăşurat.
940 Ca într'un sac ghemuit.
Pentru Ghiare
Ca un vultur când rea în ghIare vînatul din cuîb şi cu el,
se învirtesce pin prejurul cuibuluî.
Ca în ghiare ţine.
Ca gara cu ghIarele de ochi apucă.
Pentru Ghiocei
Ca ghioceii pe câmp.
Pentru Ghimpi Înghimpare
945 Ca ariciul plin de ghimpI.
Ca cu ghimpele înghimpă .
. Ca mărăcinii ce, după ce nu fac nicf un rod, iarăşi el in­
ghimpă, când vef să-I rnângât.
Ca ce-va cu ghimpi pe spinare.
Pentru Ghicit şi Ghicit6re
Ca ghicitorele cu ghiocul în mână.
950 Ca năzdrăva nif ghicesc.
Pentru Gonă
Ca un câine vînător, ce pe iepure gonesce după însuşi
a lUI urmă.
Ca lupul când ciobanii cu câînif el gonesc.
Pentru Gobelă
Gobesce ca miresele.
================== pagina 53 ==================
Pentru Goli i Golăciune
l
1
I
ASEMEKĂRI
53
.�-----
l'
1
,
'l
Gale şî despuiete, ca crăcile de copacr, când rernân fără
frunză.
955 Gol ca chelul fără per.
Gol ca cel, ce de la judecată Iese numar în cămaşă.
Gol ca şarpele.
Ca o ti vgă gală.
Ca în bale, cu pîelea gală.
960 Ca golăc'iunea ornulur.
Pentru Gură i Gureşi
Îl turuiesce gura tocma ca o tacă .
. Gura fără ruşine, ca vîntul eI mişcă limba.
Gureşului la masă gura·! tacă ca o tacă.
Ca un mrel fără glas nu-sf deschide gura sa.
965 Ca puiî de lăstun, ce încă cu caş la gură.
Ca toca-t tacă gura.
Ca cel cu ala la gură.
Precum din coş fumul, aşa şî din gură ocara.
Cel ce gura nu-I tace, ca rîndureoa vorbă face.
Pentru Gust
970 Ortce, fără gust, ca pâmea fără sare şÎ ca fidea cu apă.
Pentru Gustare
Precum urechea la glas, aşa şî gâtlejul la gustare.
Pentru Găini
Ca o găină jumulită.
Ca o găină c1ugulesce.
Ca găll1a când se vede în tărîţe, dă cu piciorul.
975 Ca găina când be, mulţumesce luf Dumnedeii, uitându-se
în sus.
Ca găina, ce pentru un ou mare gălăgie face,
Ca găina ce, ricâind, ochiî ei ş'a scos.
Ca găina cea hetrână, nici o pas ere ne face zemă mai bună.
i
r
!
. i
================== pagina 54 ==================
5�4-=-- -:PROVEHBELE ROmÂNILOR
Pentru Găunoşire
Ca un copacră găunos.
Pentru Găuri i Găurit, Găuriţi
980 Ca un ciur găurit.
Ca gheonoia, ce cu ciocul găuresce.
Câte stele pe cer, atâtea găurI pe el.
Pentru Găvănit ur ă
Ca un vas găvănat.
Pentru Gâlbeniciune
Galben ca şofranul.
985 Ca cel bolnav de gălbenare.
Pentru Gătelă
Prin carte, ca prin oglindă, omul se gătes�e.
Se gătesce ca de nunta.
Săracul lesne se gătesce, ca tunsul ce lesne se pieptenă.
Cine în oglindă ca murerile se gătesce, lesne la ele se
pleca, ca boul la Jug.
Pentru Găti re
990 Gata ca o ire fără bîzărr.
Pentru Gălcevurl
Gâlceva, cu cât mal mult o întărîtr, ce-atât mal reu se a­
prinde, ca focul, ce cu cât mal mult el sgandărT, cu atât
mai mult se aprinde.
Gâlceva se aprinde ca flacăra de foc, când vîlvâiesce.
Ca gâlceva de moştenire, nici o gâlcevă mal mare.
Cea mar mare gâlcevă din cea mai mică pricină se aprinde,
ca focul în pădure din cea mar mică scânteie.
================== pagina 55 ==================
- -------- ----------�
55
r
Pentru Gânduri
995 Cândul se Întorce În capul ornulur, ca fusul la furcă.
Ca gândul, ce se plimbă în cer şi pe pămînt şi plăcere ne
aduce orr-unde se duce.
Ca cel ce cade pe gândur'î, când el cântă de dor.
Ca cel ce cade pc gândur'î, nimic pin prejurul lui mai simte.
Ca cel ce stă pe gândur'î, nici vorbesce, nici nu vede, nicî
aude ce-l grăYesce.
1000 Cât) ornenj atâtea şî gclndurl, că eate capete atâtea şi
căcruli.
DOI la un gând, ca dooe capete Într'o căciulă.
Pentru Gărăitură
Ca g-cl.scele, când gârâesc,
Pentru Gât
" Ca tivga cu gâtuI strîmb şî Întors.
Cu gât alb, ca de lebedă ,
Pentru Gâde
1005 Ca gâdea cu ştrengul în mană.
Cu gâdea cu ştrengul de g'at te strînge şi te sugrumă.
Pentru Glas
Cu glas mic, ca de căţel.
Cu glas frumos, ca de măgar.
Cel cu glas mare de departe se aude, ca boul când de
departe sbîeră.
Pentru Glume
1010 Glumesce ca pisica cu şorecele.
Pentru Graîu
Ca curul gralesce, când fîsîtesce şi mal mult se spîrcâiescc.
Ca papagalul, ce ceea ce de la altul aude, aceea şi el grăTesce.
, 1,
I
I
1,
================== pagina 56 ==================
Pentru Greotate
Pentru Grece
Pentru Graşi i Grăsime
'1 -
PROYERBELE ROMÂNILOR
[,6
Pentru Greşeli
Cea mai bună Gr ecă, ca cea mal rea Rumâncă (aşa dic
însuşf Grecii).
Greu ca plumbul.
1025 Ca o pretră de moră grea.
Ca o sarcină grea pe spinarea ta.
1020 El îngraşă, ca p'un porc pentru ajunul Crăc'îunuluî.
Gras ca un porc cu porumb îngrăşat.
Ca o prepeliţă grasă.
Cu grăsime ca slanina de porc.
Greşala la orl-ce, ca cel mar mare Întunerec te lovesce de
orr-ce.
Greşala din urmă, ca rătăcirea din urmă, cu mult mar grea
de cât cea d' intâr.
1030 Greşalele sufletulut ca rănile trupului, c㠺Πcând se tămă­
duresc, tot lasă semne pe trup.
Greşalele domnilor la toţi se ved de faţă, ca semnele după
obraz.
Ca porumbiţele, ce grăTesc în inimele lor.
Ca cel cu banul în gură, nimeni grătesce mal frumos.
1015 Cele de necinste şî cele de ocară când tu grăTesc1, cacând
ar borî din gură misturelă.
Cel ce cu cel mici ŞI cel mat proşti pururea grălesce,
pururea ca el se socotesce, că nicf o sciinţă de la ei do­
bândesce.
Cel ce mult grăTesce nimic sporesce, ca găina când tot
cârcârăţesce, nimic nu clocesce.
Cel ce se silesce pururea să grăYescă, ca broscele ocăcă­
Iesce.
Cel ce dă din mâmr când cu altul grăresce şi ochif în cap
cât pote eşi deschide, ca când ar vorbi cu mâtnile şi
ar asculta cu ochir.
I
1
================== pagina 57 ==================
Ca mincea, ce nici când cade greşasce, nici când sare.
Când cer mal mici greşesc Taste nădejde de tămăduire,
Iar când cel mai mart nicf o nădejde mai al, că apa
când se turbură din josul isvorulur, poţi găsi mai sus
apă curată, rar când se turbură din isvor, în zadar alergI
după apă curată.
Precum după b61ă sănătatea e mal dulce, aşa şî după gre­
şală căinţa ne-aduce pocăinţă mar dulce.
1035 Precum fum fără foc nicăirf se vede, aşa şi defănnare fără
a greşî.
T6te ale nostre greşeli pe cel mal mici le aruncăm, ca
câte pite rele, tate ale norii mele.
Fierea, cât de mică, amăresce mierea, aşa şî o greşală, fie
cat de mică, multe darurf eţY ridică.
Cel ce se miră dale altora greşelI s'ale sale nu le vede,
ca dracul, când se miră de porumbe negre şî pe el nu
se vede.
Pentru Griji
Ve(p� illgrU;re.
Pentru Grozav!
Ca himera cea grozavă, ce în faţă s'arată leu, la spate
bala ur şî din guni varsă foc.
Pentru Grăitorf de reu
1040 Grăitorul de reu borasce ca un carne şî ceea ce n'a mâncat.
Cel ce grăresc ele reiJ pe facetorii lor de bine, ca câinif
ce latră Întîru pe stăpânul lor.
Pentru Grămădi, G rămădire
Ca lemnele pe foc când se grămădesc.
Ca lăcustele când cad, una piste alta se grămădesc.
Ca sardelele grămadă, una piste alta.
Pentru Grăsime
================== pagina 58 ==================
58
Pentru Grădini i Grădinarî
1045 Ca o grădină împodobită cu feluri mi de flori.
Ca o grădină plină de flori, te îmbată de miros.
Ca grădinarul cu sapa în mână. .
Pentru Jale
Ca jalele de muiere, când eşi pierde soţul el.
Ca pe mort jălesce, când el duce la mormînt.
Pentru Jafuri
1050 Cele din jafuri îndată se risipesc, ca plo.a din norr, când
pre mult se îngraşă.
Pentru Jocuri
jocă ca ursul.
J ocă ca la noroc.
Jocă ca la parul cortulur,
jocă ca la nuntă.
1055 Jacă cu.n va, ca cel cu mâna plină de cozr.
jocă pe mămăligă, ca găina la moră,
Ca ursul când nu jocă după cântec, el dă cu clomagul
în cap.
Ca ursul, ce de nevoie jocă.
Ca nuna , când jocă cu colacii pe mână.
1060 Ca cel ce jocă pe cordă,
Ca mojiciI, cu mâna se jocă.
La jocurî sî la săriturf, ca la damă şî la ştranţî, ostaşi! ce
se pun În rînd, unul pe altul încalecă, unul piste altul
sare ş'unul piste altul păşasce.
Se jocă ca un copil.
Se jocă ca În arşîce.
1065 Se jocă ca cu mincea.
Se jocă cu el ca pisica cu şa recele.
Pentru Junice
Ca junicele, când se bat taurif pentru ele, aşteptă să vadă
cu neastimperare care dintre el va căde pe ele.
================== pagina 59 ==================
Pentru Jumulitură
1;'1 jumulesce ca p'un puf ii de găină.
Pentru Jurămînt
Jurămîntul se dă ca jucărelele la copil, când nu se mal
cinstesce.
1070 Ca jurămîntul de g-rozav, când te face să te cutremurr.
Curvele şî hoţii cu jurămîntul se jocă , ca copiii cu arşîcele.
Pentru Judecători, JudecătoriI i Judecăţi
Judecata ca o trăsură cu dooe oiştr, când inainte, când
înapoi o poţr mâna,
Judecătoriile ca crângul de mărăcinf, unde oile alerga de
frica lupilor şi de unde nu pot işi fără a li se smulge
lâna după spinare. .
Judecătorul ca osia de car, cum o ungI nu mai scârţie.
1075 Judecătorul ca câinele, când lea înbucătura întregă nu mar
latră în urmă.
J udccătorul ca cântarul CLl dooe greotăţY, când strîmb când
drept, cum voresct să-I numesct.
Judecătorul, ca şarpele, nicf odată drept umblă.
Judecătorul cu pra vila ca cârpaciul cu ptelea, în ce parte
va cu dinţiI o întinde.
Judecătorul tocma ca călugăruJ, elin cesul ce se nurnesce,
ori-ce rudenie şî ort-ce prietenie cu totul ef lipsesce, C2.
de interes îndată se lipesce.
1080 Judecător fără interes, tocma ca un Dumnedeii.
Judecăţile Dornnulut, ca adîncul mărit,
Ca cel-ce Iese din judecată gol şî despuiat, ŞI de a câştigat.
Precum tu. vef judeca pe cel de lângă tine, aşa te va ju-
deca şî Domnul pe tine.
Cel pe din afară, ca cel-ce privesce la joc, j udecă mal
bine de cat cel din joc.
Pentru Jertfe
1085 Cel ce-aduce jertfă din munca săracilor, ca când ar injun­
ghia la pomană p'UI1 copil înaintea tatălui seu.
Il
I
================== pagina 60 ==================
60
Pentru Jîgănii
Ca jîgăniile prin vizuinI.
Pentru Jîngaşi
jingaşul tocma şi leită muiere, că tată dioa în oglindă se
gătesce, ca o muiere.
Pentru Zavistie şî Zavistnici
Zavistia te împunge ca acul albi ner.
/',avistia după cei marr, ca umbra după om.
1090 Zavistia şî pizma, ca câînir muşcă cu dinţi!.
Zavistnicul de pizmă s� topesce ca de foc.
Ca patima zavistniculur nicl o patimă pe lume, în veci
cresce şî se măresce.
Pentru ZorI
Ca zorile, când les din muntf şî lumina se întinde.
Ca zorile de diminctă, când Încep a se ivi pin vîrful mun­
ţilor rosînd, atunci Întunerecul cu totul se risipesce.
Pentru ZugravI
1095 Ca oglinda, 111C1 un zugrav mat bun.
Ca zugravul se uită. în ochii ornuluî.
Pentru Zăpadă
Ca zăpada când acoperă tate pe pămînt şÎ păsările de de­
mâncare nici un bob nu mai găsesc.
Ca zăpada, ce Îndată se topesce cum dă în primăvară.
Ca zăpada, ce lucesce ca nisce stele pe pămînt.
Pentru Zăcere
1100 Zace pe pămînt ca o pretră de moră,
================== pagina 61 ==================
61
Pentru Zăduf
Ca zefirul pe vremea zădufuluî, ce mult te recor esce.
Ca zăduful, ce de gât te strînge în luna lUI Coptor.
Pentru ZădărniciI
Celce alergă după zădărnicit, ca cel-ce alerga să prind î
mincea.
Pentru Sgomot
Ca sgomotul de apă, când marea isbesce în maluri şi în
pietre.
1105 Ca sgomotul de docane, ce s'aude la căldărarf, când cad
unul după altul bătend necontenit.
Ca la gura apelor când se varsă in mare, face sgomot mare.
Pentru Sgâriitură
Cu unghiile ca pisica sgariîe, când eş'îbagă ghiarele în pIele.
Pentru Sgărcitură
Ca racul pe cărbuni se sgarcesce.
Pentru Sgârciţi
Veq'i ScumP'·
Pentru Smeriţi
Ca cel smerit cu cel fudul, ce nu se pot vede, că unul se
uită În sus şi cel-l-alt în jos.
Pentru Sbierete
1110 Sbţeră ca o vacă, când el lea vitelul.
Sbreră ca un măgar.
Ca un bou, cu glas mare cind sbîeră În pădure.
================== pagina 62 ==================
Căznesce ca un tâlhar.
Sbîrîre ca o muscă.
Pentru Cai
lJROYERBELE ROMÂKILOR
62
Pentru Cazne
Ca vitele, ce sbteră 'când nu găsesc păşune.
Ca sbreretul, ce detună în pădure ca un tun.
1115 Ca taur if când se bat în carne şi se rănesc, sbîeretul lor
pin văr de departe se aude.
Ca boul, ce tare sbreră când cunosce c' o să moră,
Pentru Sbîrîitură.
Pentru Sburare
Iute ca curun.l sboră.
Ca o pasere sburăt ore.
Ca o pasăre fără aripr, ce nu mal pete sbura.
1120 Ca o pasere, ce din copaciu în copacrti sb6ră.
Ca o săgeta, ce sboră din mâna săgetătorulul.
Ca uliul când sb6ră după păsert, le dă ocolurf pin prejur.
Ca un vultur, ce pin norj sboră.
Ca un fluture sbor ă, fîlfâind din ăripr.
1125 Ca aripile În vînt sboră.
Ca visul, ce sb6ră îndată ce te deştepţi.
Ca smeul în vînt sboră.
Ca lilieci! de n6pte, ce sboră pîn peştert n6ptea.
Ca nisce ărip)' sburăt6re, ce în vînt nu le mal vedt.
1130 Ca porumbiţa, când învaţă pe pUI să sb6re din cuibul lor.
Ca zăbalele în gura calului, ce tare el ţin şi'l popresc în loc.
Ca calul cu iabaşaoa de nas, se domolesce.
Ca calul cu frîul în cap, trătesce.
1135 Ca calul, când alerga sărind şi bătând din picere, capul în
prept ş'el ţine şî c6ma în sus i-se ridică.
Ca calul când fuge şi dă din pieere, orr ce isbesce praf
se face.
Ca calul cel neînveţat, ce-aruncă frîul din cap.
Ca calul de glllere.
================== pagina 63 ==================
6"
.)
Pentru Cap
1140 Ca o ciupercă cu căciula În cap plostită.
Ca un par, ce cu capul în jos se bate.
Ca concrul în cap.
Ca cu o cucă în cap.
Ca cu un chtulaf în cap.
1145 Ca la botez, cu capul în fund.
Ca macul, ce e�1 plecă capul în pămînt, când se bate de
plot necontenit.
Ca porcul, când el dă cu secura în cap.
Ca pehlivanil piste cap.
Ca pretrele la vale când se restogolesc, una piste alta Vlt1
şî 'n capete se lovesc.
1150 Ca cel-ce vine piste cap, când cade la vale.
Ca cel-ce cu capul se d'î. afund în apă.
Ca cel-ce sapă, capul ş'el plecă.
Ca cel-ce se împîedică şî piste cap se poticnesce.
Ca ciurul când cîururesce, gunaiele rernân întrinsul, aşa ŞI
capul când se datină, numar pleva 'f-a remas întrinsul.
1155 Cu cap mare, ca ele crap.
Cu betelă pe cap, tocma ca o mir esă.
Pentru Car
Ca la rotărie, unde d'a gata tate le gasIm lucrate, însă
ne lipsesce cel ce-ar sci mal bine carul să ne-l intocmescă.
Pentru Casă şî Casnicî
In casa sa, ca nuca în gaocea sa.
Ca aricit, ce pin pretre casa ş' o clădesc.
1160 Ca casa în do! păreţt, neunirea Între casnicl.
Ca melcul cu casa în spinare.
Casa fără ferestră, ca cel orb d'amîndor ochil.
Casa cu o ferestră, ca omul cu un ochru.
Casa cu dooe UŞI, ca casa de arieni.
1165 Casa, când stăpânul el lipsesce , ca mara când el :rea apa.
Casa fără condurr "), ca o casă pustie.
Casa fără muiere, ca o primăvară fără nicf o fiare.
Casa fără rnurere, ca o fiare fără miros.
J) Adică fără muieri, că mal înainte muicrilc coriduri purtau în piccrc,
================== pagina 64 ==================
64
______ PlWVERBELE IW_M_.�-,,-IL-,-O_R __ --,-- _
Casa tără stăpân, ca o corabie fără cârmacîii.
1170 Casa fără stăpână, ca o casă fără pisică, unde şorecit jocă
în mărărnî.
Cine de trei ori schimbă casa Cll chirie, ca când rar fi călcat
focul cel mal mare.
Pentru Chelari
Ca un chelar cu cheile de brîu.
Pentru Cheltuîelă
Cheltufesce ca cel Ieftin la făină, şi scump la tărîţe.
Cheltulesce ca pescele, ce ori-câtă apă be, pe urechi o scote,
1175 Când tot cheltuescî şî nimic păstrezr, curînd istovescî, ca
din sac când tot scoţi şî nimic pUI la loc, îndată la fund
ajungI.
Cel ce de timpuriu eŞI cheltuiesce averea, ca maldălul ce se
cosesce până a nu se co ce.
Pentru Chef
Ca cel cu chef, pururea vesel.
Cheful ornuluf ca luntrea, ori el vedi sculat, ori plecat.
Pentru Chiote
Ca copoiI chiuresce, chîaii încoce, chraii în colo, când vinat
ne vestesce.
Pentru Chinuri
1180 Ca muferea, când se chinuresce cu muncile cele grozave la
facere de copil.
Ca cel ce se chinuresce, pe rată când el învîrtesce.
Ca cel ce se chinuîesce, când nu pote lesne să-şî de sufletul
la marte.
Pentru Chipuri
Ca un chip zugrăvit, fără nicî o suflare.
Ca un chip cioplit, ce nici un graHi are.
1185 Ca cel cu mască, cu chip strein.
================== pagina 65 ==================
ASlLMi':NĂHI
Pentru C6rne
Ca un cerb cu carne mari tocma ca nisce crăcf.
Ca cel cu carne (adică ca necuratul).
Ca cel cu carne ;;î nu le vede (adică ca cel fermecat).
Cu carne rnarf ca de cerb.
1190 De carne, ca pe bOI, apucă - trage.
Pentru C6să
Ca casa, ce taie ori-ce înainte găsesce, până la pămînt.
Pentru C6dă
Ca vulpea, ce-şi tîrasce cada.
Ca vulpea cu cada în sus.
Pentru Cojoc i Cojocari
65
Ca ierna cu cojocul în spinare.
1195 Ca cojocul lUI Ilie.
Ca blanele la cojocari.
Ca cojocarit, orî-ce petic el lipesce şÎ blane mari ne scot e.
Pentru Cocorii
Ca coconiî din Vavilon, ce în foc se 'nveselea.
Pentru Cochetărie
Cochetăria stă Întru a trage inima altufa fără a-şt da şî ea
p'a ei celuî-l-alt, ca undiţa ce c'o momela trage pe pesce
spre peire.
Pentru Cocoşă şi Cocoşaţi
1200 Ca cămila cu cocosa În spinare.
Ca cel cocoşat, pururea încărcat.
62399
5
================== pagina 66 ==================
66
PHOYERBELE HOMÂNILOr:
Pentru Comedie şî Comediani
Comedianul, ca maImuţa, se schimbă la obraz, ca să placă
la orI-ce obraz.
Comedia te face să-ţI ştergI greşalele, precum se şterge
ore-cine pe obraz, uitându-se În oglindă.
Pent ru Comit
Ca cornitul pe cer se vede - se arată.
Pentru Condeiu
1205 Condeiul la scriitor, ca acul la croitor.
Pentru Copaci
Ca copacii' căduţî din munte, ce vin la vale ca o plută pe
faţa apei.
Ca copaciî, din rădăcină când vînturile din pămînt el scot,
rernân cu rădăcina în sus şi cu crăcile În jos.
Ca copadul când jos cade, toţI cu toporele pe el se pun.
Pentru Copii
Ca un copil În faşă.
1210 Ca un copil, când vef să-I popresC1 sa nu facă ce-va, tu
împrotiva să-I dicf c'atuncr el n'o face.
Ca un copil la ţîţă.
Ca un copil fără minte.
Ca un copil de ţîţă.
Ca copiii ce aci plîng, aci rîd.
1215 Ca copilul cu ţîţa în gură.
Copiii la părinţr, ca un ochiu de vteţă,
Copil după părinţf', ca pome le după pom.
Copilul În copilăria sa aşa de fragit, ca lutul în mâna olarulut,
ort-ce vet fad din el.
Copilul ca copaciul, când de mic se str îmbeză, anevoie se
mai îndrepteză.
1220 Copilul ca eera caldă, orfce pecete el pUI, aceea se lipesce
de ea.
================== pagina 67 ==================
ASEMENĂRI
67
Pod6bă la părinţi c opiif cel mulţr, ca zidurile pe la oraşe
şî corăbiile pe mare.
Precum puilor nu I'e frig' subt penele cloşcir lor, aşa şî
copiilor în sînul maicer sale.
Pentru Corăbii
Ca o corabie cu pânze sburătore,
Ca o corabie fără ancoră, ce nicăirf pote sta
1225 Ca o corabie fără pânze.
Ca o corabie, ce stă a se cufunda când valurile o bate de
o parte şî de alta.
Ca corabia la furtună, se pleca într'o parte şî într'alta,
pană ce se cufundă.
Ca corăbiile la liman alergă- scapă.
Corabia, ca o cetate pe apă plutit are.
1230 Corăbiile pe mare, ca gâşcele pe apă.
Pentru Cobire
Ca cucuvala, ce pururea cobesce.
Pentru Cuviinţă
Ca florea, ce la pieptul fetet se cuvine.
Pentru Cuvinte
Cu cuvîntul la cel ce 'nţelege.
Cuvîntul ca un vas cu dooe mânuşr, când de o mânuşă,
când de alta, când şi de amindooe el POţI ridică.
1235 Cuvîntul, cât de mic, ispravă mare ne arată> ca aluatul cât
de mic, cea mal mare frămîntătură o dospesce.
Cuvîntul la cel viclen, ca undiţa la pescar.
Cel ce 'ntunecă cuvîntul, ca cel ce zidesce ferestre orbe.
Pentru Cucuvaie
Ca cucuvala, ce numar noptea cântă, şî când cântă, semn
de pustietate.
================== pagina 68 ==================
68
PROVERBELE ROMÂNILOR
----------------
Pentru Cumpenă i Curnpenire
Ca o curnpenă dreptă, ce nici la o parte nici la alta
atîrnă.
1240 Ca curnpena cumpenesce.
Pentru Cumplire Cumpliţi
Inima celur cumplit d'a ei reutate, ca eera de foc, îndată
se topesce.
Cumplit cu îndurare, ca pretră mole, anevoie poţi găsi.
Cumplit fără crudime , ca suliţă fără bold, nicf cum POţI găsi.
Cel cumpliţi ca lăcusta; puţin trăresce dar pagubă mare face.
1245 Cel cumplitr, ca mărăcinir, ce şî pe buni şî pe rei de o
potrivă ei înghimpe.
Cel cumpliţi cu cei blândr, ca lupii cu mreiî.
Cel cumpliţi, când nu muncesc, ci numai elojânesc, ca
vrespea, ce Împunge, fără a face miere.
Cel elin fire cumpliţi şî reu nărăviţî, ca rerba cea rea, ce elin
rădăcină de o vei tăia, ea tot va da.
cer curnpliţr, când putere dobândesc, întâru daf seT se
apucă, ca ţiganul când a ajuns Domn, întâîii pe tată-seu
a spânzurat.
1250 Celuf cumplit, inima ca a IUl Cain tremură.
Cel cumplit înveninat ca un drac îrnpeliţat .
.Cel cumplit, cumpliţi el face pe totr al lui slujbaşr, ca fân­
tâna cea puturosă, impute tate ale el şuroie.
Cel cumplit piste putinţă a se vede blând, ca aricîul, elin
ghimpos, lin.
Când cumplitul stăpânesce, robia şî ticăloşia cresce şî se
înrnulţesce, ca rodurile pe câmp.
1255 Cel reu şÎ cumplit, cu cât mai bine el hrănescr, cu-atât
mal re�i asupră-ţf se învierşuneză, ca iena, cea mai gro­
zavă hiară.
Cel cumplit când se 'nvierşuneză, ca ala când colcăîesce.
Cel cumplit �emenă, ca cel ce, În loc să rea poma din pom
să rnănânce, el tare pomul elin rădăcină ş'apoi lea porna
din el, ca a dooa oră să n'aibă ce mal lua.
Cel cumplit da lUI cumplite se rade fără ruşine, ca herul
da lui rugină.
Cel cumplit, şi la cesul mortir, tot reutăt) gândesce, ca lupul
când el belea şi el Întreba: « unele sunt oile î ».
1260 Cine blând ca mîelu] la cel cumplit s'arată, ca când de
bună vore în gura Iupulut s'aruncă.
================== pagina 69 ==================
___________________ ASEMEC_N_Ă_R_I 6 __ ·9
Pentru Cunoscintă
Ca omul cel pătimaş, nimeni cun6sce mai bine.
Ca urma corăbief, ce nicr cum se mal cun6sce pe apă.
Cun6sce pe muma numar, ca un viţeluş.
Se cun6sce după fapte, ca măgarul după urechr.
Pentru Cununi
1265 Cu cunună în cap, ca fetele cele marr,
Cu cunună ca o cor6nă.
Pentru Curuiu
Ca curuîul când s'aruncă şî pe prepelit'apucă.
Pentru Curăţenie
Ca argintul de curat. ce de trei ori s'a Încercat.
Ca un prunc curat, la suflet.
1270 Ca cleştarul de curat.
Ca fecioria, nimic alt mal curat, nici mal sfânt, nici mal
cinstit.
Curat ca un diamant, ce n'are trebuinţă de spălat.
Curat ca lacrăma.
Curat curat, ca un porc în lac băgat.
1275 Curat ca un netot, ce de dooe ori numar se spală în vleţă,
odată când el boteză, ş'altă dată când la m6rte el
scaldă.
Curat la suflet ca o porumbiţă.
Curat la haine ca un măcelar.
Pentru Curve
Gura curvei ca un cuţit ascuţit d'arnîndooă părţile; d'aceea
şî tae din t6te părţile.
Curva ca căţeoa c'o turmă de câînf dupe ea.
1280 Curva ca câinele, cât de mult l'aI bate, atât mal mult te
mângâIe şî mai dulce te linge pentru o îrnbucătură de
pâine.
Curva te storce ca p'un burete, de nu'ţr rernâne nicf o
picătură în tine.
================== pagina 70 ==================
70
PROVERBELE ROMÂNILOR
Curvele nesăţiose cu magi unul în sîn, cui dă de gustă
din el, ca un câine turbat alergă după ele.
Cât de strirnptă fie uşa, curva se strecoră, ca şarpele pin
gaură.
Pentru Curcubeu
Ca curcubeul pe cer se vede - se arată.
1285 Cu feţe frumose, ca de curcubeu.
Pentru Curse
Ca cursa te înşală.
Ca cursa de vînat, ce în drum s'a aşezat.
Pentru Curtezanl
Curtezanif Domnilor, ca păserile, ce cum Ieaîi îmbucătura în
gură, îndată fug şi se duc.
Pentru Curgere
Ca apa la vale curge.
1290 Ca apele pe văr, când se varsă din munţf', curg şîrore
la vale.
Ca apele pe subt pămînt, ce curg şi nu se ved.
Ca o doniţă dogită, ce pin tate părţile curge.
Ca un isvor de apă, ce curge necontenit.
Ca un rîu, ce nu se pore popri din curgerea lUI, când la
vale se pornesce.
1295 Ca un rîu de miere. din gura Iuf curge,
Ca un şîpot de apă curge pe ţevă.
Ca vinul, când curge din lin în tocitore.
Ca când af da cep la o butie, aşa curge.
Ca mucif din nas curge.
1300 Ca clerul din copaciii curge.
Ca la palirie, ce când înainte, când înapoi curge.
Ca nădusela cea rece, ce curge pe obraz de mare necaz
la cesul mortii.
Ca pe cep curge.
Ca pîn dur curge.
1305 Ca plumbul topit curge.
================== pagina 71 ==================
ASlllVIBNĂRl
71
�
I
ti
,
Ca rîurile, când curg din vîrful munţilor.
Ca din tese curge.
Ca dintr' o fântână curge.
Ca şurorcle de apă ce curg din vîrful munţilor, când zăpada
începe a se topi primăvara.
1310 Curge ca aluatul (adică bucăţi bucăţi).
Curge ca o gârl:t - ca un rÎU.
Curge necontenit, ca o apă din fântână.
Pentru Cusururi
Cusururile se văd dupe ce se ridică zovonul, ca sagna din
spinare, după ce se ridică samarul.
Nict unu! fără cusur, ca nicf o pornă fără codă,
1315 Cel ce-şt schimba ŞI'ŞI preface cusururile sale, ca cel ce
schimbă fuse le la depeuătore.
Pentru Cutremur
Ca pămîntul când se cutremură, ort-ce clădire pe pămînt
cade la pămînt.
Ca pămîntul, ce de tun se cutremură.
Pentru Cufundare
Ca corabia când se cufundă, nicî o nădejde mar rernâne.
Ca plasa, când se cufundă în apă pinii in fund.
1320 Ca rata, când în apă se cufundă şi îarăşI Iese afară.
Pentru Cuget i Cugetare
Ca bătala cugetulul, nicIo bătaTe mat grea.
Cu cuget bun, dormi ca pe o pernă mole.
Cugetul cel bun la 0111, tocrna ca un Durnnedeii.
Cugetă ca o porumbiţă.
1325 Precum vasele olarulut in cuptor se l ămureză. aşa şi cu­
getul o rnuluf Întru a sa ispită se iridr epteză.
Cine-şt j ertfesce cugetul seu pentru vre-un interes, ca cind
şI-ar arde ico na sa pentru puţină cenuşă ..
,
II
================== pagina 72 ==================
PHOVERBELTI: ROMÂN1L0H
72
---------------------------------
Pentru Cuţit
Ca cuţitul în inimă el vîr? -- el bagă.
Ca cuţitul în tecă se bagă -- se păstreză.
Ca cuţitul fără vîrf, nici tare, nici slujasce, nicî e bun de
nimic.
1330 Cu cuţitul la brîu, ca un măcel ar.
Pentru Cusciuguri
Ca Într'un cusc1ug băgat.
Pentru Căinţă şi Pocăinţă
Ca căinţa, nicf o pedepsa te duce la pocăinţă.
Ca muşcă tura de căinţă, nici o muşcătură mai dulce.
Cel ce târziu se cătesc, ca rîsul de cu vară ce plânge de
cu Iernă.
1335 Se pocăîesce, ca lupul când el tundea şî el se tângura că
oile se depărteză.
Cel ce nici la betrânete nu se pocaresce, ca lupul ce, �î
de imbetrânesce, năravul nu ş'el părăsesce.
Pentru Căutare
Ca pe găină, la cur o caută, de are ooe.
Ca pe cal, la dinţi el caută, de este tîner sau betrân.
Ca pe miel, la cadă el caută, de este gras sau nu.
1340 Ca pe pesce, la urechî el caută, de este prosper ori nu.
Ca păsările, când se Întorc de cu primăvară, eŞI caută cuibul
lor, ce-l lăsaseră de cu Ternă.
Caută pîn gunoiu.
Caută ca pupăza, ce nici odată găsesce.
Caută cu d'arnăruntul, ca când ar migăli.
Pentru Căutătură
1345 Ca o mândră caută, ultânduse în dr epta şi în stânga.
Ca căutătura de şarpe, când pîn prejur se uită, întorcendu-şt
capul.
================== pagina 73 ==================
ASEMENĂRI
Pentru Cădetură
Pentru Călugări
Ca călugăriI la mort.
Călugări! se bucură, când norode multe mor, ca câtniî ce,
atuncf se satură, când dă martea în turme.
Călugărul ca cărbunele, de este aprins te arde, de este stins
te mânjasce.
1350 Călugărul ca furnica, câte un păişor adunând, face moşo­
rOlul cel 111aI mare.
Călugărul subt smerenie, ca scorpia subt ptetră.
Călugărul subt rasă, ca măscăricful subt mască.
Pentru Călăuze
Ca cocoru, cu călăuza înainte, unul după altul merg.
Ca călăuza, pururea Înainte.
1355 Călăuza la drum, ca o lumină de felenar.
Pentru Căletorie
Ca căletoria pe mare, ce nicf cum te sdrunginesce, dar reu
te pr imejdulesce ,
Pentru Călcare
Ca o flore, ce cade şi totf o calcă pîn picere.
Calcă ca pe rnărăcinf,
Ca cel ce calcă strugurif în lin, cu picerele strivindu-t.
Pentru Căpri6re
1360 Ca căpriora când scapă din cursa vinătoruluf, alergă, fuge,
sare pe pf'etre �î pe munţt.
Pentru Cărat, Cără tură -
Ca cel ce cară apă cu ciurul.
Ca cel ce cară cu spmarea.
j Il
================== pagina 74 ==================
74
PIWV.ERB.EL.E ROlYlJÎNILOR
------------------
Pentru Cărunteţe
Perul cărunt la orrcine, ca o flore albă ce se pune la cu­
nună.
Pentru Căsătorie i Însurare şi Neînsuraţi
A dooa căsătorie, tocma ca pe mare a dooa călătorie.
1365 Omul necăsătorit, ca un pustnic în pustie.
Omul necăsătorit, ca boul neîrnblândit.
Insurarea de tiner, ca mâncarea de vreme.
La căsătorie, ca la loterie, o mie pierd şî unul nurnaf ne­
meresce.
Cei ce se căsătoresc nepotri vitf la vîrstă, ca cel ce se că­
ietoresc, unul pe jos şî cel-l-alt călare.
1370 Cel însurat, ca un câine cu tivga de cadă atîrnată, Jar cea
măritată cu bărbatul lângă ea, ca nisce telegari.
Cel însurat, ca cel cocoşat, pururea însărcinat.
Cel neînsurat, ca fulgii când vîntul el bate, într'o parte ş î
într'alta s'aruncă, fuge, sboră şî nicăirt se aşedă,
Cel sărac când se însoră, ca sorecele ce în gaură nu încă­
pea şî tivga după el tîra.
Cel ce neînsurat trăf'esce, ca melcul când se sgârcesce întru
a lUI gă6ce şî când sco te capul la corne numar se gân­
desce.
1375 Cel betrân, cu tîne ră când se insoră, ca cel ce se j6că cu
mince şî cu păpuşă, ce trece din mână în mană.
Pentru Căscat Căscătură
C:L căscatul din gură '11 gură.
Ca cel cu gura căscată.
Cu gura căscată, ca cel ce-I sc6te maseoa.
Cel ce se uită la cel ce cască, c'acela şi el cască.
Pentru Cădere i Cădetură
1380 Ca albinele, ce cad asupr'acelura ce superă roîul lor.
Ca Yerba ce s'aruncă cu cosa la pămînt (cade).
Ca o ptetră când se rupe dintr'un munte mare şi piste cap
d' a berbelecul cade jos În apă.
Ca O pretra mare când cade în apă, apa pe lânga ea
vijîiesce şi frerbe cu mari calcate.
================== pagina 75 ==================
ASEMbNĂRI
--�----------�------ --------------------
75
Ca o pretră mare când cade din munte, câte înainte gă­
sesce, tate în apă le trântesce.
1385 Ca o p1'etră mare ce cade din virful munteluf în mare, s'a­
şezi!. pe fundul mărit ca o temelie.
Ca un puîii de cerb, ce cade cum el Iovescî.
Ca un muncitor ce tată dioa a muncit, cade pe pămînt
lungit, se resuflc d' ostenit.
Ca un stejar mare, ce cade cu sgomot mare, când de la ră­
dăcină el talc.
Ca valurile măr it, când cad pe corăbiî,
1390 Ca valurile mări), ce unul piste altul cade.
Ca vijelia când cade cu fulgere şî trăsnetepe muntr şî pe văr.
CI Goliath ce, d'o pietră .din praştie aruncata, jos pe pă­
mînt mort a cădut.
Ca grăuntele de grâu ce, cum se coce îndată cade.
Ca copacii, când cad din virful munţilor jos cu rădăcinile
lor în sus.
1395 Ca copacul de topor cade.
Ca copilul de ţîţă, când fuge din braţele ma l'cif sale, îndată
cade jos.
Ca lipitorea ce, cum se satură, Îndată cade.
Ca lăcustele când cad şi se 'ngropă în pămînt.
Ca lăcustele pe apă, ce cad grămadă, una piste alta.
1400 Ca pretra din nori când cade pe pămînt.
Ca p6mele din pom când scutură pomul (cade).
Ca picătura de rooă ce cade pe pămînt.
Ca puif de cerb, când cad alergând.
Ca plora, când cade cu marr vijîiturt jos pe pămînt, beşicelc
le vedf ca o spumă pc pămînt.
1405 Ca rooa, când cade pe Ierbă verde.
Ca stejarul cel mar mare, ce-şt întinde virful pin la cer, în
norr, şi rădăcina în pămînt, până În fund, şro vîră, cum
începe vijelia, tremură ca Cain, se cutremură ca pămîntul
ş'indată el vedr jos, cădut la pămînt, cu rădăcina în sus.
Ca trăsnetu 1 din norr, când cade trăsnind, plesnind şî bu­
buind.
Ca fulgii de zăpadă, când cad din norf grămad;l.
Ca finul subt casă cade.
1410 Ca florile câmpuluî, ce Împodobesc cârnpiile, cum Începe
vijelia tate cad, tote se culcă îndată la pamint.
Ca frunzele când cad Iarna pc pămînt, bătendu-se de vînt.
Ca cel ce jos cade bine, când e: dă piste vine.
Ca cel ce cade cu faţa pe pămînt, sângele pe gură şi pe
nas el şuruesce ,
Ca cel ce cade de săgetă în piept lovit, sufletul În piept
nu se mar odihnesce.
================== pagina 76 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOH
1415 Ca cel ce cade în brânci, cu palmele pe pămînt.
Ca cel ce cade după cal, cu capul în jos.
Ca cel ce cade după cal, când piciorul în scară i se 'rnpre­
decă, el tîrasce ca p'un câîne, până ce osele i se sfarmă.
Ca cel ce totă dioa cu plugul s'a nevoit, cade de obosit,
întins jos pe pămînt.
Cade ca nisce sold] de pesce, când cu cuţitul el rade.
1420 Cade ca perul din cap, când el radt cu briciul.
Cade ca purul de căprioră, ce d'a berbelecul vine din vîrful
munţilor, când vînătorul cu săgeta el lovescc.
Cum cade scuipatul din gură.
Pentru C ăştig
Ca dohtoriî şi vrăjîtorir. călugăriI şî lăut ar il, căştig fără os­
tenelă , dintru a lor meserie, nimeni! alţij dobândesc.
Pentru CâInI
Ca un cârne opărit.
1425 Ca câfnele cu sgarda de gât.
Ca câinele când alergă, cu gura căscată, cu limba scosă
d'uu cot după apă să găsescă, de mare zăduf,
Ca câtnele, când alergă după căprioră ş' o vede, sus pe
pietre, stând în vîrful degetelor, remâne cu gura căscată.
Ca câinele, cind apucă pe porc de urechi ş'e: ţine în loc.
Ca cârnit, când mîrâîesc unul asupra altura.
1430 Ca câmele ce mănânc㠺Πceea ce el scote din gură.
Ca câinif se mănâncă unul cu altul.
Pentru Căutare, Cântece şî CântăreţI
Ca greerele, ce totă vara nu mar tace din cântare, Iar
Ierna petrece în lipsa cea mal mare.
Ca greerif, ce cântă dioa şî noptea necontenit.
Ca cocoşul, ce pe toţi' cu câutece de diminetă la muncă
el deşteptă.
1435 Ca cântăreţul, când tuşasce, eŞI arată nesciinţa.
Ca cântăreţul, pe orf-cine cu cântece el desmrer dă.
Ca cântecul de dor, nimic alt mal reu la uîmire te duce.
Ca melcul, ce cu cântărt eŞI sfîrşasce vreţa pe cărbunf ardend ,
Ca lebedele cu glas frumos, când cântă ]' al lor sfîrşit.
1440 Ca melcul ce, când el arde casa, atunci cântă.
================== pagina 77 ==================
T
____________________ As_'E_.M_.�_'N_Ă_R_I 77
Ca cel ce le cântă de zorf, până a nu se cununa.
Ca privighetorea ce, cu cântarea ei cea dulce, pe vînător la
ea el duce.
Ca privighet6rea, ce cântă numai de cu primăvară.
Ca toba, ce până n'o baţi bine, ea nicf cum eţf cântă.
1445 Ca cel ce întinde c6rdele pe căluş, se gătesce de c âutare.
Ca cel ce cântă cu drîngul.
Ca cimporaşul, cu cimporele în braţe cântă.
Ca cirnporele ce, pană nu sufli întrînsele şî le umpli ce
vînt, ele nicf cum eţr cântă.
Ca ctobanul cu fluerul Înaintea oilor, le desmierdă cu cân·
t ece,
1450 Ca broscele 1\1 lac cântă,
Cântă ca o coţofană,
Cântă ca în pădure.
Cântă ca cocoşul.
Cântă ca la nuntă.
1455 Cântă ca privighetorea.
Cântă ca rîndureoa, ce nicr pe ea o îndu1cesce.
Cântă dulce ca de zori.
Cântă ca de clor.
Cântăreţul, ca paserea, după cântec se cunosce, care cântă
mai dulce.
Pentru Cărrnuire, Cârmuitori, Cârmă şi Cărrnaşi
Veep Ocârnrnir«,
Pentru Clăntănit
1460 Ca clanţa clăntănesce.
Ca dinţit din gura babel clănţănesce.
Pentru Clătinătură
Ca trestia de vînt se clatină.
Se clatină ca dinţif babei.
Pentru Craci
Ca furca cu dOI cracî,
================== pagina 78 ==================
78
.�---
5'>0 .2
PROVE:RBE:LE: HO.MANJLOR
Pentru Crestă i Crestetură
1465 Ca cresta de cocoş.
Cu cresta în cap, ca cocoşul.
Crestat ca răbojul.
Crestat ca herestr eul.
Pentru Credinţă Credincioşi
Ca credinţa de muiere.
1470 Ca când te-al încrede la un lup, ce stă cu gura căscată.
Călcarea credintef, ca călcarea de jurămînt.
Credincios ca Iuda.
Credinţa te duce, ca o călăuză, orf-unde ve! să mergi.
Credinţă ca de câme.
1475 Necredincios ca Toma.
Se încrede ca în câine.
Pentru Crescere
Intr' o nopte s'anăscut, Într' o nopte a crescut, Într' o nopte
s'a mărit, tocma ca o ciupercă.
Ca un copactii nodoros şî plin de crăcf strîmbe, ce atîrnă
până jos, după ce el curcţl până sus în virf, el vedî că
crescc frumos şî drept ca o lumenare.
1480 Ca în pădure crescut.
Ca sălciile pe lângă apă cresce.
Crescerea schimbă sî însusl firea, ca la acel do! câini, ce unul
după Iepure s'a aruncat şi altul la dernâncare a alergat,
după cum stăpânul lor pe ei' l-a înveţat.
Ca spicul de grâu cresee.
Ca florile în gunoră cresce.
1485 Cresee şî se măresce tocma ca un pom în pămîntul cel
mal bun.
Pentru Croitor!
Ca croitorul cu forfecele in mână.
Pentru Cruce
Cine umblă cu crucea în sîn, ca crucea uscat rernâne.
================== pagina 79 ==================
79
�
I
ASEMENĂR
---------------------
Pentru Crăncănitură
Ca ctora, când crăncănesce.
Pentru Crepare
Ca pămîntul, când crapă de cele mal mari cutremuri şî în­
dată înghite ori-ce pe el găsesce.
1490 Ca florea când e să Iesă , el crapă bobocul în vîrf.
Crapă ca ola la foc, când se pune secă.
Pentru Laudă
Lauda piste mesură, (ca lauda de curnetru).
Fieşcare ale sale le laudă mai bine, ca ţiganul ceşt laudă
ciocanul.
Cel ce se laudă până a nu isbândi, ca prelea de vulpe ce
în tîrg se tocmesce până a nu se prinde vulpea.
Pentru Lacomi i Lăcomie
1495 Lacomul, ca câmele ce-a pierdut bucătura din gură pentru
cea mal mare, ce-a vedut în apă.
Lacomul, când se înd6pă, începe a da din el, ca cârnatul
când se îndesă, începe a crăpa.
Lacomul, nici odată se satură, că ca lupul flărnândesce,
d'aceea la hrăpirr pururea gânde sce.
Lacomul ca lupul, c'orrce găsesce înghite.
Ceî lacomi ca lăcustele, ce nicf măcar un bob Iasă.
1500 Cei lacomi, ca pisica ce nu se sătura, când la pilă lingea,
până ce s'a isprăvit totă a el limbă.
Cel lacom, ca . musca, când eşI' vîră tot capul în miere,
acolo ş' el lasă.
Ce intră în gura lacornulur, ca ceea ce intră În gura lupu­
lUI, anevoie Iese.
Pentru Lăcrărnă
Veql L/fcrămr.
Pentru Laţ
Ca laţurile de păsert,
================== pagina 80 ==================
80
PROVERBE LE IWMÂNILOR
Pentru LeI
,
1505
Ca un leu, când e coprins de vînători şÎ săgeţile pe el ca
plora din cer cad, sbrară, răcnesce, se mânie şî se tur­
bură grozav, speriind pe însuşr vînătorir.
Ca un leu leşinat de forne când prinde vre-un mrel sau vre­
un puf ii de cerb, de bucurie mare sbiară, răcnesce cu
gura căscată sî, sfâsiind cu dinţiT vlnatu ce-a găsit, se
indopă, înnecându-se ele sângele celur nevinovat.
Ca în gura leul u I.
Ca cu do! let mar) la car.
Ca leul, câncl el lovesc cu săgeta vînătoriî, el mar reu
atunci se învierşunez ă ŞÎ, frângencl sageta, sare, sbiară,
se mânie şî mal reu pe toţf ei infricoseză, resunând văile
tote de răcnetele luf'.
Ca leul, când sdrobesce 6sele mielulur, cu dinţit sfărâ­
mânduIe.
Pentru Leg ănătură
1510 Ca în vînt se legănă.
Ca cel spânzurat se legănă.
Pentru Legătură
Ca un hoţ, legat cu cotele d'andaratele.
Legătura de gât, ca o sgardă de câine.
Se legă de el ca viţa de par.
Pentru Lene şî Leneşi
1515 Ca lenea jupăncsă mare.
Cum se întorce uşa în ţîtina el, aşa şî leneşul în patul seu.
Lenea, ca rugina pe her, te mănâncă ŞI nu simtt, şi ma!
mult când stă din lucru de cât când lucr eză.
Lenea ca fusul, când nu se învirtesce , nici un folos ne aduce.
Lenea pe om topesce, ca focul pe lemne.
1520 Leneşul ca o pietra aruncată în tină zace.
Leneşul, ca nerodul, se socotesce de bogat şî când n'are
ce mânca.
Leneşul, ca racul, dandăratele merge.
Leneşul, ca sfreclelul, la lucru nu sporesce, făr'o mare siluire.
Leneşul, lenea ca pe o soţie o strînge în braţe .
•
================== pagina 81 ==================
81
1525 Leneşul de muncă 111Cl cum s'apucă până nu leşină de fome,
ca câmele, ce, până nuI dă apa de cur, el nu în notă.
Cer leneşr, ca trântorir, vor să rnănânce d'a gata.
Cei leneşi, ca cel nesimţitori, nici de sineşt îngrijesc.
Cel leneş, ca cel vinovat, de pedepsa n'a scăpat.
Cel ce se împute în lene ş'în trândăvie, ca un mort se so­
cotesce, că trăind nu trăiesce.
Pentru Lepedare
1530 Ca cel-ce năpîrlesce, eşi lepedă tot după el.
Se lepedă ca Petre de Hristos.
Pentru Legi adică Pravili
Cu pravila ca cu sabia.
Legea cu infricoşarea scapă pe om din pecate, Cii lopata,
când bate în apă, sperie pe pescl şî·r scapă.
Legea, când se păzesce, de greşeli te isbăvesce, ca dohto­
rul de bale.
1535 Legea fără cuvînt, ca o beşîcă fără vînt.
Legea, tocmaf ca pânzele de corăbif când vef le strîng],
când vef le întindi, că tot cu ele te slujescr, şî Ia vreme
bună ŞI la vreme de furtună.
Legile cele multe vaternă legea cea mai bunii, ca armele
cele multe pe ostaşul cel mal bun.
Pravila, ca mâuusa la olă, unde ver, acolo o lipescî.
Pravila, ca pielea, cum o udî, încătro vef o întindf ŞI o
lungescl.
1540 Praviia, tocrna ca o rată ce i se mişcă spiţele; de·1 vei
bate pene, te duce unde tu ver, de vei lăsa-o, te lasă şi
ea pe drum.
Pravila tocma ca pânza de păiagine, tăunul o sparge, Iar
musca se prinde de mârnt şî de picere.
Pravilele Domnilor, ca o dohtorie de babă, că pe unul el
sc61ă şî pe mal mulţi el om6ră.
Pentru Leşinaţi
CeI leşinaţi de fome, după ce se îndopa de jafuri, atuncf
s'arată în lume, ca păduchele, după ce se satură, atunci
Iese în frunte ŞI s'arată.
62399
6
================== pagina 82 ==================
82
PRon�RBlcLE IWMÂNILOR
Pentru Lilieci
Ca un liliac de nopte, ce numar noptea se vede - se arată
- sboră.
Pentru Liman
1545 Ca cer din corăbir, ce mult doresc la liman, când vîntul
li s'arată ca un mare tiran.
Pentru Limpediclune
Limpede ca lacrăma.
Pentru Limbă
Ca limba, ce şi dulce şi amară se arată.
Cu limba ascuţită, ca de şrlrpe.
Nici o limbă mal înveninată ca limba de şarpe, Iar a mu­
Ierif limbă cu mult, cu mult întrece şÎ pe limba de şarpe.
Pentru Linişte
1550 Ca marea, când e lină.
Pentru Linguşire şî LinguşîtorI
Linguşîrea şi ciocornicia, ca banul cel reu, ce trecere are
numar când nu-l cunoscern,
Linguşitorir, ca u�nbra după om, se ţin de cel mar mart.
Linguşitorul, ca un cârne de multe uşr,
Linguşitorul ca curva, până ce nu te despore, de tine nu
se depărteză.
1555 Linguşitorul, ca scorpia, cu gura te mângâie şî cu coda te
muşcă.
Linguşitorul te ad6rme, ca o curvă prefăcută.
Linguşitorul te destramă, ca cel ce sc6te seamă, firele câte
una.
Linguşitorul, şî când se mânie, ca malmuţa te mângâie, ce
cu mângâIere te sfâşîe pân' la ptele.
Se Ilnguşesce ca un câine.
================== pagina 83 ==================
ASEMENĂRI
83
1560 Cine se înşală cu amăgirile linguşîtorulul, ca când ar bea
otravă din cupă de aur.
Pentru Lingere
Ca câmil, ce şi osele le linge.
Pentru Lipire, Lipitură
Ca altotul se lipesce.
Ca o pretră stă lipită.
Ca un blastur la rană se lipesce.
1565 Ca caracatita, când s'apucă cu pieerele de pietre (se Iipesce).
Ca chihlibarul, ce se lipesee de per.
Ca cămaşa de prele se lipesce.
Ca nuca în perete se lipesce.
Ca pilda, nimic alt mar lesne de om se lipesce.
1570 Ca plăselele pe mâner se lipesce.
Ca fjerul de magnit se lipesee.
Pentru Lipsire
Ca cotul la negustor, ce din mână nu-I lipsesce.
Ca Martie din post, nici cum lipsesce.
1575 Ca rooa, ce lipsesce cum sorele se ivesce,
Pentru Lovitură
Ve<fl lsbitu1'ă.
Pentru Luare
lea şi fuge, ca un pură de giol.
Unii după altii se leu, ca câînif la lătrătură.
Ca cârnir, ce Iea ii îmbucătura unul din gura alrura.
Ca cel ce rea pe răboj, când se socotesce mintea se
smintesce.
Pentru Lucruri
1580 Orr-ce lucru Ia locul seu, ca buricul în mijloc.
================== pagina 84 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
84
------------------------------------------�
Pentru Lume
Ort-ce În lume ca o talnă se 'nţelege, că nimen'f le În­
ţelege.
Lumea, ca o oglindă in care se gătesce omul, ca să se
arate precum nu este.
Lumea, ca o comedie unde fieşcare jocă rola sa, ş'unde cel
mal de rîs prinde locul cel mal bun.
Lumea, ca o rotă o vedî că se 'ntorce şî nici odată stă;
d'aceea nestatornicie te-arată la ort-ce.
1585 Lumea, ca o scară pe care unul se urcă şî altul se scobora.
Lumea, ca un liman unde unul sosesce şi altul purcede,
unul se bucură de cel ce vine şî altul se întristeză de
cel ce plecă.
Lumea, ca un spital plin de orI-ce fel de patirnr ; ferice de
cine va scăpa de una măcar.
Lumea, ca un fum ce umblă de colo până colo şi nu scie
unde să stea, şî cum o să se risipescă îndată de vîntu­
rile, ce-I bate din tote părţile.�·­
Lumea, ca un birt cu dooe porţi deschise, pe una intră,
pe alta Iese, mănâncă, be, şi se duce ; unul pe altul nu
cunosce, cine intră şî cine Iese.
1590 Lumea, ca un bâlciii unde unii cântă, alţir jocă, unii vînd,
alţi)' cumperă, unif beti şi chiuîesc ş'alţii numai privesc.
Lumea se asemenă cu un bal masche, unde unul cu altul
j6că fără a se cunosce şî piste puţin nici că mal gândesce la el.
Lumea fără nebunr, ca pădure fără uscăcîum, mar nu se
găsesce.
Precum în fundul mării stă mărgăritarul şi rnărgenul, şi în
fundul pămintuluî pretrele cele mal scumpe, Iar pe faţa
lor t6te mortăcîunile ; aşa şi în lume, cei vrednici şi
cinstiţi, ascunşi şî neveduţr, rar cel nerodf şî cumpliti în
cinste mare sunt veduţl.
T6te ale lumii ca o rotă se Întorc.
1595 Tote în lume ca dioa vin şÎ se duc.
Tote În lume se trec ca vîntul şi ca fumul, şÎ nicf măcar o
urmă se mal vede În urmă.
Tote În lume trecetore, ca un rîti ce nu mal stă.
Totă lumea Înaintea Domnulur, ca un bulgăre de pămînt.
D'începutul lumii şÎ până în veci t6te în sus Şl în jos se
Învîrtesc pe lume, ca mămăliga pe foc.
Pentru Lumină
1600 Ca o lumină n6ptea la cei ce se rătăcesc pe mare, le-arată
unde să tragă.
================== pagina 85 ==================
ASEMENĂHI
B5
Ca o masa la, ce de departe lumineză.
Ca un Înger luminat.
Ca un s6re luminos.
Ca galaxia pe cer, ce lumineză în senin.
1605 Ca gândacul ce curul la întunerec el lumineză.
Ca liliacul de nopte, rîvnesce la lumină.
Ca lumina ochfuluî.
Ca lumina sorelur, când resare din pămînt.
Ca lumina sorelui la amiază-di.
1610 Ca lumina ce se varsă pe cer, când s6rele începe a Se IVi
pe pămînt.
Ca lumina de sare, nici o lumină mal mare.
Ca luna plină, ce noptea lumineză.
Ca nisce făclii aprinse, ce lurnineză la toţi.
Ca putriga'ful, ce lumineză numai la Întunerec.
1615 Ca r eversatul zorilor, ce când începe a se ivi, t6te cele
'ntunecate le face lurninose.
Ca stelele după cer, scânteresc lumina lor.
Ca focul când arde pîn păduri şî pîn munţi, lumineză de
departe.
Ca fulgeril n6ptea pe cer, când unul după altul lumineză
necontenit.
Lumină dulce, ca a lunit.
Pentru Lungi
1620 Ca un catart de lung.
Lung ca o funie.
Lung şî subţire ca un limbric.
Pentru Lupi
Ca o masă Întinsă la lupi leşinaţi şi cu gura căscată.
Ca un lup când lea În gură mielul de lângă ore şî fuge cu
el, tîrîndu-l după el.
1625 Ca când .ar băga un lup În mijlocul mieilor.
Ca lupii când se pun p'o junică mică, unul d'o parte o
sfâşie ş'altul d'altă parte el rupe cărnurile după ea.
Ca lupul în mijlocul oilor, stă şi se 'nveselesce când nici
un câme găsesce, nicf un câtne el gonesce.
Ca lupul când taurul el lovesce, fuge cu coda Între picere.
Ca lupul când privesce mulţimea de miel ce la pămînt a
aruncat, cu gura plină ce sânge colţii ş'el linge.
1630 Ca lupul când flămândesce, alerga, intră în turmă, ş'apucă,
================== pagina 86 ==================
86
PIWVEltBELE ROMÂNILOlt
rupe, sfâşie, trântesce şî ucide şî nu-şf mar satură cru­
dimea până ce nu înnotă În sânge ca Într'o gâdă.
Pentru Lupte
Ca un urs se luptă.
Ca în somn, când te lupţf dar nu poţi să isbutescl, cât de
mult te silescr, că mâinile şi picerele nici cum le poţi
mişca.
Ca votnicif când se luptă, muncesce să trântescă unul pe
altul piste cap şi nici unul nici altul cade, până ce cel
mal viclen pune piedică celurl-alt.
Ca cocoşii se luptă, sărind unul în capul celut-l-alt.
1635 Ca corăbiile când se luptă cu valurile măriî, bătendu-le
vintul dintr'o parte şÎ dintralta, aci le vedr înnecându-se,
aci rîdicânduse, până ce se cufundă de tot în fund lI1
mărif'.
Ca leul cu ursul când se luptă in braţe, sare unul piste
altul, trântesce unul pe altul, până ce cu ceda leul pe
urs lovesce piste cap ş'îndată-I vedf cădut piste cap.
Ca cel ce se luptă cu marea când se 'nnecă.
Ca balauri! când se luptă, unul pe altul îmbrăţişeză, strînge
şî 'ncolăcesce, până ce amîndot cad mortf de odată.
Pentru Luciu i Lucelă,
Ca arg-intul poleit cu aur (lucesce).
1640 Ca ochii de pisică, ce lucesc la Întunerec.
Ca o stea strălucitore, ce noptea lucesce de departe.
Ca zăpada, ce lucesce în gerul cel mal mare.
Ca copacii când îngheţă bruma pe rămurile lor, lucesc ca
nisce stele.
Ca lucefărul lucesce şî dioa şî noptea.
1645 Ca nisce bălţi şi heleştee, ce de departe lucesc.
Ca stelele pe cer, ce noptea în senin lucesc.
Ca fulgerul când lucesce, ochii ţi se 'ntunecă.
Lucesce ca oglinda.
Pentru Lux
La lux alergăm ca la lumina soreluî, care În ochi când te
lovesce, îndată te orbesce.
1650 Luxul, ca otrava, Îndată te sfîrşasce.
================== pagina 87 ==================
r
I
I
87
--------
Luxul ca cangrena, bolă netămăduită, de ce merge se mă­
resce, până ce de tot te topesce.
Luxul se srnreduresce unul de la altul, ca bala de ciumă ;
el'aceea indată o lume prăpădesce.
Pentru Lăută
Lăuta înveselesce ca vinul pe om.
Lăuta te deştepta ca cocoşul din S0111I1.
Pentru Lăcomie
Veq.l Lacomi.
1655 Lăcomia s'asernenă cu cumpăna, când cl'o parte pUI tot
pentru tine şi de ceea-l-altă parte nimic, saii ore-ce forte
mic, pentru mine.
Pentru Lăcrămi
Ca ochîul când se lovesce, Îndată lăcrămeză.
Ca usturoîul când el lovescr, te umple de lăcrămf .
Lacrăma muierii ca vorba de şarpe, ce pe Eva a înşelat'o,
Lacrămile pe obraz, cu şurote de apă.
1660 Lacrămile ce curg cu surofe pe obraz din ochi nevinovaţI,
ca norii ce ne aduc trăsnete grozave.
Pentru Lămurire
Ca aurul în topitore se lărnuresce.
Pentru Lături
Ca nisce lăturI.
Pentru Lătrătură
Ca câfnele ce la lună latr㠺Πel de el nici cum el pasă.
Ca câinele ce latră fără a sci la cine şi de ce latră.
1665 Ca câinif când s'aruncă asupra lupilor, latră necontenit.
================== pagina 88 ==================
88
PROVERBELE ROMÂNILOR
Ca câini! pe leu, ce de departe el latră, rar pe lângă el
nicf cum s'apropie.
Latră ca un câîne şî dioa şî noptea.
Pentru Maiu
Ca cu malul când bate la parr.
Ca taracir, când el lovesce cu marul în cap.
Pentru Maimuţe
1670 Ca maimuţa, orr-ce vede, aceea ��î ea face.
Ca marrnuţele ce jocă, cum le aruncă ceva alune, lasă jo.
cui şî după alune alergă.
Ca marrnuţele se schimonisesc în felurirnî de linguşîr).
Pentru Mare
Ca o gâr1ă pe lângă mare, ce ca un nImIC se vede.
Ca lopeţile pe mare, ce o bat din tate părţile şî ea nicf cum
se turbură.
1675 Ca marea când se umflă, se rîdică şî se sparge cu ples­
nete şî bubuiturf şî urlete grozave.
Ca marea, ce din gârli miel mare se face.
Ca marea după vijelie, când se linistesce, vedî o apă lim­
pede, strălucind ca o oglindă.
Pentru Mari
Veql Cer mari'.
Pentru Marturi
Cel ce mincîunf mărturisesce, ca când ar lovi În cap cu
măciuca pe om.
Pentru Marfă
Marfă ca pâmea caldă, până într'un ceas nu se mai vede
pe taraba.
================== pagina 89 ==================
ASEMENĂRI
Pentru Masă
1680 Ca la masă, cu cântece şî beuturr,
Ca la masă, cu lingura în mână.
Ca la masă, cu bucatele dînainte.
Masă ca de nuntă
Pentru Melcl
Ca melcul cu casa în spinare.
1685 Ca melcul ce cântă când casa ef arde.
Pentru Mergere
Ca oile după ţap merge.
Ca pe vale, lesne merge.
Ca racul, ce Înainte nici cum p6te merge.
Ca cel pe jos pe lângă cel călare merge.
1690 Ca cel ce schiopăteză, crontoc cîontoc merge.
Ca berbecele Înaintea oilor merge.
Merge Înainte C3. racul (se dice spre bătare de joc).
Pentru MIeI
Ca mf'elul În mijlocul lupilor tremur㠺Πse cutremură.
Pentru Miere
Ca ursul, mrerea rubesce.
1695 Dulce ca mîerea.
Pentru Mijloc
Ca parul În mijlocul ariîef.
Pe la mijloc, ca încingetorea.
Tocma ca o vtespe, curmată pe la mijloc.
89
Pentru Milă, Milostenie şî Milostivi i Nemilostivi
Ca la o fântână cei secetoşt alergă la cel milostiv.
================== pagina 90 ==================
90
PROVF,RBELE ROMÂNILOR
1700 Ca mila de rnumă vitregă.
Mila la vreme de lipsă, ca noril când ne dă plore în vreme
de secetă.
Milostenia înaintea morţii ca felenarul la Întunerec, când ne
merge Înainte.
Cel ce pe sărac rniluiesce, ca când insusf el s'ar sătura, când
acela va mânca.
Inima celur nernilostiv, ca o pletr ă impretrită.
1705 Ca o săgetă' nfiptă în coste, aşa neîndurarea stă în inima
celuf nemilostiv.
Nernilostivul de neîndurare, ca eera de foc, se topesce,
N emilostiv ca lupul.
cer nemilostivr, ca sorele cu din ţr, ce pe nimeni nu înc ăl­
desce.
Pentru Miniştri
Miniştrit ca d.Ynil' ce Întorc frigarea, pe Domn el Învîrtesc.
1710 Miniştrif ca banul, ce preţ vet, acela i -el dar; de face, de
nu face, cine te Întrebă?
Miniştrii la Domn, ca câinele ce păzesce masa stăpâuulut
seu împotriva celor-l-alţi câmr; cum lipsesce stăpânul ,
eŞI rea şî el bucata luf Împreună cu cei-l-alţf câlnr.
Ministrul bun la Domn ca rnagnitul la busolă.
Pentru Minte
Oml11 fără minte, ca o corabie fără cârmă.
Vrednic de jale ca un mort, cel ce mintea ş'a pierdut'o.
1715 Ca un prunc făr' de minte.
Cusururile minţit, ca şî ale obrazului, cu cât îrnbetrânescr
cu atât se ma i măresc.
Când cer proşti de minte poruncesc celor cu minte, ca cel
fără ochf călăuză la cel cu ochî.
Mintea omului încunjură cerul şî pămîntul, ş'în fundul adin­
curilor şî pin cele nevedute se vîră, şî intră ca un duh
petrundetor.
Mintea ca cămaşa, cât de subţire fie, acopere ruşinea.
1720 Mintea copilulur, ca o hârtie aIbă pe care poţi Însemna orI­
ce vet şî cum vei.
Mintea, când se Întunecă de beuturî piste mesură, pate ca
o căruţă ce eŞI pierde cărăuşul.
Mintea la om, ca sarea în bucate.
Mintea la fată mare, ca un frÎll forte tare.
================== pagina 91 ==================
ASEMENĂRl
91
Mintea pe vorbă se Încerca. ca aurul pe pretră.
1725 Mintea turburată odată de beţie, ca carul, când scapă frîul
din capul caluluf şî fugind l'aruncă în cele mal mart
prăpăstii.
Mintea tinerulur, tocma ca eera cea mole ; ori-ce peceter
pUI, caceea se tipăresce.
Mintea fară 'nvetătură, ca o gură fără dinte, şi 'nvetătura
fără minte ca un dinte fără gură.
Mintea Ce a curată ca brilantul cel mal bun; În cel mar
mare Întunerec de '1 ver arunca, ş'acolo va lumina.
Precum oruenif pe dobitoce le p6rtă de cerne, după voia
lor, aşa şi cel mar iscusiţi la minte pe cel proşti de
minte.
1730 Precum la cal Iutela picîoruluf şî la păserf a aripilor, aşa
şi la om Iutela minţiT.
Se schimbă la minte, ca Juna pe tată dioa.
Slab ele minte ca o mutere.
Cea mar mare minte fără bani în sîn, ca cesornicul fără
zirn berec hi iî.
cer usor! ele minte, ca ala secă sună, când o ciocăn escf.
n35 Cer cu minte pe cel fără de minte, ca cel sănătoşt pe cel
bolnavi, caută.
Cel proştI de minte şi fără nicf o sciinţă, când se fălesc
În cinurf şî 'n podobe, ca măgarul când se 'mpodobesce
cu haşa de aur şÎ ele argint.
Cel orb de minte nu simte, ca cel ce dorrne, nu l·e forne.
Cel uşor de minte, ca pluta fără mîzgă.
Cel cu minte, subt a sa înţelepciune, ca pomul sub a sa
frunză, eşi ascunde rodul seu.
1740 Cel cu minte stricată, ca o cetate crepată.
Cel prost ele minte în cea mal înaltă treptă de cinste, tot
prost se înţelege, ca cel bondoc de trup, orf unde se va
urca, tot bondoc se înţelege.
Pentru Minciuni şî Mincinoşi
Vcd i Aaeui»,
La minclunf ca la un vis, ŞI de vorbim şÎ vedem, dar la
nimic temelii avem.
Minciuna ca pecinginea se întinde, din mică mare o vedf
şî tu nici cum o pricepi.
Minciuna la nevote, ca sarea la bucate.
1745 Mincinosul ca precupeţul, pururea adaogă la preţul cu care
a curnperat.
================== pagina 92 ==================
92
PROVERBELE ROMÂNII,OR
Mincinosul, cum s'a născut, minctuna, în capul lUI, ca o cu­
nuna ş'a pus' o.
Cel ce ascultă la mincrunr, ca cel ce pasce la vînturf'.
Cel ce se deprinde cu minciuna, ca cel ce se scoboră pe
scară, o treptă numai de va pâşi, pe cele-I-alte lesne a­
lunecă.
Pentru Miros
Ca mirosul de carne, când se frige pe frigare.
1750 Ca mirosul de trandafir, te îmbată de miros.
Ca mirosul de muiere nicf lin miros mal dulce.
Ca măgariI, ce se pişa unde le mirase de măgar pişat.
Ca busuiocul greu mirose.
Pentru Misidii
Misidir fără nurr, ca vinul fără gust.
Pentru Mistuîală
1755 Ca lemnul de foc se mistuîesce.
Ca mara misturesce orî-ce într' Însa aruncă.
Ca pirjolele pe câmp, ce tată Ierba o mistuYesce.
Pentru Mistreţi
Ve!)., Porci,
Pentru Mită
Mita te 'nşală, ca undiţa pe pesce şi ca cursa pe şorece.
Cel ce mită priimesce, ca cel de faţă te jefuresce.
Pentru Mici
Ve!).! ca »iic):
Pentru Mişcare
1760 Ca o pretră cât un munte, ce n'o mal poţi mişca ele loc.
Ca pioa, ce nici de cum se mişcă.
================== pagina 93 ==================
93
ASEMENĂRI
------------------------
Ca frunza ce se mişcă de cel mal mic vînt.
Când omul nu se mişcă, ca mara când stă, atuncf se strică,
Pentru M6le şi Moi
Ca guşa de porumbiţă mole,
1765 Ca lu tul olarului de mole.
Mole ca plumbul.
Mole ca bumbacul,
Pentru M6rte şi Morţi i Mortăcîuni
Ca o mortăclune pe câmp aruncată.
Ca un urs, când el lovesc din tate părţile cu săgeţi, alerg ă,
cade, se întinde şî more morrnoind, dându-şt sufletul
sbrerând,
1770 Ca un mort, ce nu mal suflă.
Ca vulpea, când se 'ntiude ca o mortă pe pămînt, ca să
pată înşela.
Ca martea cu secera în mână.
Ca martea ce ras neras te lea.
Ca pescir, când mor pe uscat, dorind la apa de unde i-a
lepedat.
1775 Ca pisica, când se făcea mortă şî pe şorecf el stingea.
Ca cel cu suliţa în prept, trage de marte.
Ca cel ce more de forne.
Ca cel ce trage de marte.
La morte, ca la sare nu te poţi uita cu ochii deşchişr,
far ă numar după ce mor! o vedt necontenit.
1780 Mortea ca pisica, la şorect mici rivnesce.
Martea fără jale, ca o nuntă fără cântare,
Tocma ca un mort, cu ochiî închişî, cu faţa galbenă ca
şofranul şi fără glas, ca un mut.
Pentru Molevselă
Ca de ciumă se molevsesce unul de la altul, când nu se
Ieresce.
Pentru Mornelă
Ca cu undiţa te rnomesce.
================== pagina 94 ==================
9±
PIWVERBELE lWMÂNILOR
Pentru Mormînturi
1785 Ca un mormînt plin de ase.
Pentru Morti
Veq:i Morte.
Pentru Mode
La mode ne luăm unul după altul, tocma ca marmuţele,
că ceea ce la altul vedem, aceea "î nOI urmăm.
Fies-care ţeră moda el eŞI are, nu maf a nostră ţeră cu
modele tutulor, ca ţerafără monedă, ce se slujasce cu streină
monedă.
Cel ce se rea după modă s'arătă un măscăricfii, ce-şl schimbă
faţa pe tot ceasul.
Pentru Muierea înzorzonată
MUIerea Înzorzonată ca o brezare se arată.
Pentru Muierea veselă
1790 MUierea veselă, ca o lumină În jertfelnicul cel mal sfint.
MUIerea veselă, lumina case}, ca sorele lumina lumii.
Pentru Muierea viclenă
Muierea viclenă ca vulpea te înşală, că c'o vorbă dulce Il
mari greşelt te duce.
Pentru Muierea Iimbută şt cicală
MUIerea Jimbută, gura el făcută ca toca să'r tururescă,
Muierea limbută, ca cea ce dicea : « Tact tu să vorbesc eli».
1795 Muierea limbută, ca cea ce dicea : « De m'al bate cât dL�
mlt!t, tot nu VOlti tâce s .
MUIerea lirnbută la bărbat tăcut, ca toca la biserică.
MUIerea cicală , gura ca toca'I tacă.
Nicî o superare mar grea ca cicaJa de murere, când pururea
te cicălesce.
================== pagina 95 ==================
1
Pentru Muierea mucalită
MUIerea mucalită întocrna ca o Iasmă pocită.
Pentru. Muierea nesăţi6să
1800 MUIerea nesătiosă ca broscele, chrernă bărbaţt, când strigă
coax coax.
Pentru Muierea putur6să
MUIerea puturosă ca o scrofa grasă, ce in spurcăcrunl se
îngraşă.
Pentru Muierea rea
MUIerea rea în casă, ca o leoîcă mâni6să.
MUIerea rea ca o căţea rea, ce şi când o mângâte, ea cu
dinţiI el sfâşie pe cel ce mângâIe.
MUIerea rea, ca viermele, până la os te mănâncă.
1805 MuYerea rea, ca un pur de năpîrcă.
MUIerea rea, mirîtesce ca căţeoa cea mal rea.
MUIerea rea pe bărbat ca o mare el înnecă,
Muierea rea pe bărbat, ca un şarpe înveninat, eŞI varsă
veninul seu.
Nici otrava nu e amară ca muîerea rea.
1810 Precum la hatne molia, aşa şi la bărbat muierea rea.
Cel ce de muîerea rea se lipesce, ca cel ce scorpie apucă
în mâna sa.
Pentru Muierea tmeră
Muierea tîneră ca vinul nou frerbe,
Pentru Muierea sule menită
MUIerea sulernenită, ca o casă veche când o spoim la faţă,
să se arate Irumosă,
Pentru Muierea furiosă
Muierea furiosă ca marea fără credinţă, că de cel mal mic
vînt îndată se turbură, şi pe toţi el cufundă.
================== pagina 96 ==================
86
PROVElmELE ROMÂNILOR
Pentru Muierea frurnosă
1815 MUierea frumosii, ca un trandafir frumos şî cu miros şî mal
frumos; dar trandafir LIră ghimpI, nici cum poţi găsi.
Murerea frum6să te lasă în cămaşă, ca marea cea mal
frurnosă.
Pentru Muierea cinstită
Murerea cinstită, ca o pretră scumpă.
MUierea cinstită se asernenă cu acea flore, ce la o sută de
anI odată înfloresce.
Cinstea murerir, ca o cornoră ascunsă, ce stă neatinsă până
ce dai piste ea. Ferice d'acea murere, ce-şt păzesce acesta
cornoră până în sfîrşit.
Pentru Muierea cicală
VeSli Muierea limbutii.
Pentru Muierea betă
1820 Ca muierea betă, nici o vedere mal frumosă şî de rîs.
Pentru MuIerea bună
MUIerea bună, ca pâtnea caldă,
Cea mal bună muiere, ca cel mal reu bărbat.
Pentru Muierea dulce
MUierea dulce, ca mierea dulce, ce durer I marf la inimă
te-aduce când ver mânca mal mult din ea.
Nimic alt mal dulce, C3 muierea dulce.
Pentru Muierea desfrînată
1825 Muierea desfrînată, ca Iad ul nesăţiosă.
Muierea desfrînată, ca o căţea cu câf'niî după ea.
Muierea desfrînată la toţf se Întorce, când încolo, când
incoce, ca sulul Ia strungar.
================== pagina 97 ==================
ASEMENĂRI
97
Frumuseţea muiem celei desfrînate, ca un cercel frumos de
nas atîrnat.
Pentru Muieri de obşte
Inima rnuterir, ca o mrejă de pesce.
1830 OchiI muferif, ca un semn de puşcă.
Omul se prinde în graIul murerif, ca pescele în mrejă şi
paserea în laţ.
Omul fără muiere nicf cum pete trăi; d'aceea muferea se
înţelege pe lume ca o stihie din cele patru stihii.
Urmele muierilor ca pânzele corăbiilor, Încotro bate vîntul,
acolo se întorc.
Irn brăţişarea de muîere ca îmbrăţişarea de urs, ce te strînge
în braţe pană eţI les ochii din cap.
1835 Gura mureriî dulce ca mîer ea, dar gustarea el amară ca
fierea.
C:l. arma rnurerir nicf o armă mal tare, că ca Sampson
mal tare în mâtnf nimeni nu s'a mal ivit, şi d'o muiere
şi numaf îndată s'a biruit, ca cel mal de nimic.
Ca o mutere grea cu borţul la gură.
Ca o mutere la resboni.
Ca o flore la ureche muierea lângă bărbat.
1840 Ca vîntul pe lume, nimic alt mai uşor, dar muierea întrece
şi pe însuşf vîntul cu uşurinţa e î.
Ca muf'ere a, cu pole lungi şî cu minte scurtă.
Ca muieri le cu acul înţepa.
La mutere, ca la moră, pururea le lipsesce, la una o doga
şî la alta o aripă.
La muiere ca la bale, ce într'o bare şi bunf şi reI se spala.
1845 La muiere frumuseţea ca la bărbat virtutea.
Limba muf erif, ca limba de şarpe, unde se lipesce, îndată
otrăvesce.
Limba murerif te linge ca câinele pe stăpân, dar var de
acel stăpân, când cârnele el va muşca.
MuIerea Impodobit a cu minte uşoră, ca o pasere sboră.
MUIerea grea la slujbă, tocma ca o tobă, ce numar când
o batt bine, atunci ea eţl cântă bine.
1850 Muierea fute ca cepa, când o mir osf lăcrărnezr, dar bu­
cate fără cepă nici un gust are.
Muierea ca o mlădiţă, ce de orr-ce vînt se plecă, şî ca să
nu cadă, el trebue un părut s'o tie.
Murerea ca un vas slab, ce lesne se sparge.
MUierea, ca un laţ de vînător, ce lesne prinde pe cel de
minte uşor.
7
-
================== pagina 98 ==================
98
PROVImBELE ROMÂNILO_R _
MUIerea ca undelemnul arde, orî-ce feştilă el pune.
1855 MUIerea ca vinul, îndată te 'rnbată, când o slăvesc! aşa
'ndată.
Muierea ca viţa, cum o piscr lăcrămeză.
Muierea ca albina, rotii bun ţe-aduce, dar şî reu te împunge.
Murerea ca castravetele, până e verde se mănâncă.
MUierea ca cârnele, dacă o mângâI, te linge; dacă o su-
perr, te muşcă.
1860 Muierea ca crângul cu tepurir, piste putinţă a se păzi.
Muterea ca măceşul, flore frum6să dar cam ghimpasă.
Muierea ca marea, frurnosă la vedere, dar îndată te înnecă,
cum în ea te vef încrede.
Muierea ca pisica casei, o păzesce de şorecî.
MUIerea ca sfîrleză, cine ştie mal bine să o învîrtescă, a­
celuia mal bine şî-l slujasce.
1865 Muîerea ca florea, când o păstrezr, rodul el el dobândescî,
Mul'erea ca florea, când începe a veşteji, atunci frumuseţea
el plere, dar atuncf ŞI rodul i se coce.
Muterea ca ţînţarul, când te sărută cântă, dar şî reu te
pişcă.
MUIerea cu bărbatul ca boit la jug; când sânt potriviţt merg
drept, Iar când unul mal Iute şî altul mal slab, unul
trage ălţ1 şi altul cea.
MUierea când voresce multe mijl6ce găsesce spre a Înşela
pe al seu bărbat, tocma ca p'un fermecat.
1870 Muierea când se 'mpodobesce, ca o flore când înfloresce,
de miros te îmbată.
MUIerea la mânie, ca pisica când se mânie, cu ghiarele
la ochi sare să te sfâşie.
MUIerea la bărbat, ca un cuculeţ de nopte, cum el cântă
aşa şÎ el jocă.
MUIerea la resboîii, ca bărbatul la argea.
MUierea negătită, ca o tingire nespoită.
1875 Muîerea pururea caldă, ca o fântână ce nicf odată înghetă.
Muierea până e tîneră, ca sfîrleza de vînt, ce se 'învîrtesce
necontenit Încotro vîntul o bate; după ce se Învechesce,
se strică şî contenesce de a se mal Învîrti.
Muierea fără bărbat, ca un cufii fără crocan.
MUIerea fără b trbat, ca. un trup aruncat fără suflet în pat,
că bărbatul se 'nţelege sufletul muferir.
MUIerea fără bărbat, ca carul fără proţap.
1880 MUIerea fără bărbat, ca casa fără temelie.
Murerea fără bărbat, ca lopata fără codă,
MUIerea fără bărbat, ca racul cu gât fără cap, ce într'o
parte şî într'alta umblă necurmat, dar drept nici odată
merge.
----------�-�-�·--���I
================== pagina 99 ==================
ASEMEN Ă lti 99
-----------------
MUIerea fără bărbat, ca furca fără fus.
MUIerea fără dulceţă, ca o fiare fără miros.
1885 MUIerea ce pe din afară se vede strălucind, ca puşca ce,
pe din afară forte mult lucesce, Iar pe din lăuntru pu­
t urosă se găsesce.
MUIerea de mufere pentru bărbat se superă, ca calul când
el lea traista din gura sa.
MUIerea de mulţî bărbaţi, ca o căţea de mulţi câlnf după
ea înşîraţt.
Muierea de departe ca magnitul la ea te trage.
Muîerile cu duh mare şî cu 'nţelegere şi mal mare, că se
Înţeleg când tate d'odată grăîesc, ca gâscile când gârâlesc.
1890 Murerile la sfatul lor, ca broscele, grăIesc tate de odată
şi nici una ascultă.
Muîerile leneşe şî bărbaţii nevoraşr, la căldură se arată ca
nisce baboiaşî.
Muterile forte lesne înşală pe bărbaţi, ca pe nisce fermecaţ!.
Nimic alt ma! ascuţit ca acul albinei, rar al muterit ac şî
p'al albine! el Întrece.
Puşca, până nu se vlăgutesce, nu-tf slujasce cum se cade;
aşa şî muierea, până nu o mulţurnescr, nu-ţi arată dra­
goste.
1895 Precum nu POţI numera nisipul marilor, picăturile ploilor
şî fulgiI ninsorilor, aşa nu POţI numera viclenile tarne,
câte muf'erile născocesc, pe bărbaţi a-I înşela.
Faţa mureril', ca faţa de mască.
Cele ochese mulerf dar cu nurî, ca piperul cât de negru,
dar gust la bucate ne dă.
Cel cu o muiere, ca cel numar cu o cămaşă.
Cel ce-şî lasă murerea ş'alergă la alta, ca cel ce sare din
lac în puţ.
1900 Cine lea în braţe muiere streină, ca când ar îmbrăţişa un
şarpe 'nveninat.
Bărbatul ca un foc Iar muierea foc întreg.
Din gura muîerif pică mtere ca din fag, dar val de cine
o gustă, că mal amară de cât fierea o găsesce ..
Dragostea murerif la 'nceput te 'nveselesce, ca vinul cel
mal dulce, rar în urmă te-ameţesce.
Dragostea muîerif', ca o aperătore, păzesce pe bărbat de
ort-ce pecat.
Pentru Mulgere
1905 Ca pe o ore, unul o ţine şî altul o mulge.
Ca cel ce mulge fără milă.
================== pagina 100 ==================
100
PROVERBELE ROMÂNILOR
Pentru Mulţime
Ca albinele, când le dă fum şî les cu cârdul din ulee (multe).
Ca apa, când aduce pîetre multe de la munte.
Ca Iepurif în crâng de mulţI.
1910 Ca cârdul de păserr, când se întorc ţnapol (multe).
Ca clăi le de fen pe câmp (multe).
Ca lăcustele de multe.
Ca nisipul mărit (mult).
Ca petecele la croitor (multe).
1915 Ca petecele la blană (multe).
Ca puiî de lastunr, când les din CUIbul lor (mulţi].
Ca păserile, când s'adună la apă spre beutura (multe).
Ca stelei e pe cer de multe.
Ca frunza �Πca Ierba de multe.
Pentru Mume
1920 Ca o mumă vitregă.
Ca o mumă bună.
Ca muma, ce de departe cu şuroie de lăcrămi se uită la
leu, când mănâncă puit el în CUibul lor.
Când cu binele, când cu reul, ca muma pe copii.
Muma vitregă ca ciuma, când de tine se atinge, îndată te
smredutesce.
1925 Precum cloşca încăldesce, pe puif el ŞÎ-I hrănesce, aşa Şf
muma îndestuleză p'ai ser prunci şî-l adăposteză.
Pentru Muncă i Muncitori şî Nernuncitorî
Ca muncile de nascere.
Ca cel ce face beşîcf pe palmă ca de urzicf, când barda
din mână n'o lasă la muncă.
Cum vei munci, aşa ve! dobândi.
Munca arată destoinicia ornuluf, ca focul mirosul tămârer.
1930 Munca fără luptă nimic nu folosesce, ca ciocanul fără gă-
lăgie, nici un lucru săvîrşasce.
Muncesce fără spor, ca cel ce cară apă cu ciurul.
Muncitorul ca copilul, pururea cu codru 'n mână.
Muncitorul cu leneşul, ca albina cu trântorul.
Muncitorul mult muncesce, şî la frig şî la căldură, ca în
vremea cea mal bună.
1935 Nimic alt ca munca îngraşă pe om.
Precum pică tura pe pretră o mănâncă, şî mana pe her el
================== pagina 101 ==================
ASEMENĂRI
101
tocesce, aşa şî munca cu silinţa pe cea mal mare ne­
voinţă.
Precum pofta la mâncare, aşa şî plăcerea la muncă, însă
pofta nu ne satură, Iar plăcerea muncii mult mult ne
îndestuleză.
Cel ce în lume nici cum muncesce, tocma ca un trântor
se socotesce, ce d'a gata mănâncă a altura muncă.
Cel ce seceră mult după munca sa, acela se îndestuleză,
ca lipitorea de sânge.
1940 Cine muncesce, acela se folosesce, ca cel ce plătesce, a·
cela jocă,
Cine poruncesce, nu muncesce, ca cel ce când cântă nu
jocă,
Nemuncitorul ca greerele, ce tată vara cântă, şî Ierna jocă
pe foc.
Nemuncitorul ca leneşul, nici mâtnî nici picere are.
Nemuncitorul pururea ca un idol stă înfipt.
1945 Nemuncitorul sernenă ca un câmp pustiu, ce s6rbe multe
plor fără a da vre-un rod.
Pentru Mungitură
Ca un urs, ce de departe se aude mungind in pădurf şî pin
VăI, când vînătorul cu săgeta în frunte el isbesce.
Ca boul ce greu mungesce când măcelarul jos el trântesce.
Pentru Munţi
Ca munţit cel nalţî şî plini de zăpadă, în mijlocul norilor.
Pentru Mutare
Ca la jocul de damă, pe care pretra vei şî cum vei, aşa
o rnutî,
1950 Ca ţestul din vatră 'n vatră se mută.
Pentru Mufluzi
Mufluzir tocma ca vijelia pe mare, într'un minut o lume de
tot o înnecă.
================== pagina 102 ==================
102 PROVERBELE ROMÂNILOR
-----------------
*6
13386 Drum bun.
T. BALÂŞEL,)Wcot, cStefânesci,
j. Vâlcea.
Ve"li Cap. Xl, c. C'7Ic.
Adică poţi pleca sănătos.
*6
13387 A se da la drum.
G. ONIŞOR, praf. c. Dobrocei, i.
Va�inht_
V c4i Brazdif.
Aceleaşi întelesuri ca la No, 407.
*6
13388 A rernăne pe drumuri.
D-na Z. JUVAHA, c, Fedesci , i.
Ti/tava.
10 A rămâne orfan.
20 A remâne sărac.
*6
13389 A bate drumurile.
T. BĂLÂfîEL,preot, c. Ştefănesci,
j. Yâlcea.
VecII No. 6,JI.
8e dice celuî ce umblă mult pe drumuri ŞI cam în
zadar. '
DUCA-VODA
13390
A
muri
de
Duca-Vodă.
Nro.
COSTIN,
Letop.
uu«,
II,
p. :m.
Adică
din
pricina
lui
Duca-Vodă.
<Ce le-all căutat boierilor a aştepta vreme, la care vreme peste
nădejde« lor le-o dedesc Dumnederi, precum veI coti mal jos. Eră
aJţ.i bocn ce mal remăsese, Chiiiac StUl'Z'" vei-Spătar, COl1te� Stolnicul,
Iorga Cără,ca5 Spătar al doilea, aceştia, aii, murit de abolit ce'i ;licea
Duca- Yodli, adecă ele sLl]J8rul DueăfVodn ; eră alţiI em'r a.ii fost mal
remas, În mare nevoie �i Slll'er şi strinsorc de banr. > -- NIC. COSTIN.
================== pagina 103 ==================
TERI, ORAŞE, NUME PROPE[I
DUCIPAL
*6
13391 A fi Ducipal.
103
T, R\L,\ŞEI" preot, c. Stefanesct,
j. Ţ7âlcca.
Se �lice unul cal votnie şi frumos, pliu de agerime.
D. Bălăşel a cules În judeţul Vilcea urmetorele C1'8-
,linte referitore la Ducipalul lui Alexandru Machidon.
DUCIPAL
,.-OIl"ip,1I a rost munele cul ul 111 lut Alecsandru �Iacltidoll, Acest
cal aveă in frunte un corn de aur. :\u suferea să încalece altul pe
el, de câ.t Împăratul Alecsand ru. Când a mers ClI stăpânu seu la Irantie,
el n. sorbit de treJ ori apă Ll'a vie, de care elll'gei, din belşug' la pi­
erorcle acestui fericit Ivantie, de acea el n'a marit nicr până ar}l �i
lIicl n'ru-o să mal miJl'ă vreodată. El trăcsce în ostrovele JI![ărilor şi
ci'tllli il viile dor (le stăpânu seu, necheza de se cutremură pămintu
de la nmal'gino până la [IHa. LfI vremea do apof 01 va necheza cu
at"tA, putere în câ.t se va cutromu l'i, pămiutul a�a ele tarc că VA, să!'!
din ţîjînY!>
C'est un Hud:phale.
Pro», Franc.
DULUTĂ
13392
:1:
Să te duci, Dulută.
r. CRl:A1\GA, Poo., p. 52. - A.
GORO\'EI, c. Foliiccui, j. Sucuu:a,
A se duce DuluVi.
1'. TSP1RESCU, Leg, p. 7a.
,se'{ fuqi, Duln{ă.
V. A LEX,I.\DlU, Teair., p. -i6
1 ° Arată fuga eul-va.
2° Despre un 0111 fricos care fuge după ce 10 făcut POZl1Ct.
,C,tUI! njH'('pI', a.pl'l)PC siî. pun 1lL'Il1:l pe 11ÎlIsnl, 'l-am plerdut urma
�l sd te rlnel Dnln(â.» - I. UREANl:Ă, Por., p. 62.
62447
================== pagina 104 ==================
104
13393
PRO\'ERBELE ROMÂNILOR
----
DUMITRU
V cc)l Cai'. ,\'/1, c. SI. D/I·
mrt rr«,
6.
De la Sân-Petru la Sân-Medru.
G. DEM, 'rEU DORESUl', Toes.l'op.,
p. 253 & 25G.
A se vede la K u. 21iG. b.
*6.
13394 Mei Dumitre,
Bată-mi-te,
Ce-ai mâncat
De te-ai umflat?
T. BĂLĂi:iEL, preot) c. ,�'tefrJ.J/esc7 .
.i. râ/cea.
Se ("tice, în glumă. celui ce'I ('111e111ă Dumitru, când
mal este şi gl'OS la trup.
Iată Înt,regii acestă <,1icaltL aşa cmn Re aude în :iudeţnl
'LUcea.
MeI Dumii.rc.
Bată-uri-te, .
Ce-ar m'lllca t,
De te ai mnfiat ?
Şepte pite ş'un pii.otu.
f3r.1I copaîe ele g'unolu,
Şi'Q funre ele usturofn,
Şî'llll pictor de piţig-olu.
DUNĂRE
A se vHle D1I1lu/r(( in Iileraiuri: .�i h'adiţI1tn't de Papu­
dopol-Calimuh, în Analele Academiei Române, Seria Il.
Tom. VII, Spct. n.
*6.
13395 Fuge dioa de bivoli, iar n6ptea trece
Dunărea.
GR. ACEXA)fDR.ESCU, magish·.).i.
PH!1W.
Veqe s».
Acelaş înţeleR ca la K o. 89.
================== pagina 105 ==================
JUG
* 1::0.,
13396 Inşiră de pe apa Dunăril.
E. I. SALVHJ, îlW. c. 8J1!'l!lţl, .1.
CUnUIl!ll1.
Vel)l .)'IÎJllât7tif.
Adio.t basme, {loveşti, lucruri de 11111'a1"e ::;:1 de ne­
cre(,lut.
*6
133,97 Cară apă 'n Dunăre.
Avu. COReEA, paroh, c Coşteiu,
Banat.
Duce unde e de prisos. fate o muncă zadarnica. A se
vede No. 400 & 401.
Pror. Eli».
1'1'01". LaI.
* L�
13398 Numai Dunărea sciă
Câte tera suferîa.
Nsc. D. MATEI, c. Dobreni,
nj»:
Arată cât (le mari erau odini.iră suferinţele Românilor,
*6
13399 Dunărea e mare, însă câte odata scade
forte mult.
G. 1. TOMEtiCU, inc. c. Bl'08CC!rI,
i. .Mehedinti.
De ŞI Cll1C-Va este f6rte bogat, dar tot va mal pute
sărăci :;;i vice-versa.
l) Cucuvele la Athcna (a duce).
2) A :\dăog" apii mărcr.
I
I
j
================== pagina 106 ==================
106
PIWYERBELE ROM.Â.KILOR
*6
13400 Strigă de la munte. să '1 audă de la
Dunăre.
r�R. ALE�Al\DRESCU, uuuţietr.,
j. Puinn.
Acelaş înţeles C<l la � o. 0017.
*6
13401 Te trec Dunărea.
T. BĂL.\, EL, prcot, c. Stctăucsci,
j. FIi/cea.'
�:)e \:1il�e caluî ce te supără peste fire. iusemnând cea
mai mare petlepstl.
*6
13402 Suge-te ar şerpii Dunărei.
'1'. f:H.LĂ'3EL, preot, c. Siefănesci,
i. Fă/cea.
Blestem popular.
*6
13403 Dunare (tereu).
�. MA:-lAFU, iu». l? reia, J.
DaU·
Vorba terci: are, în limba poporuluî, idea 'tle mulţime
�i apropo ce-va flil'ă margine. Se aude : p(leZ'urc iereii, iereă
ile llâdnre. când e vorba de o pădure f,'n·te iutinsă , ([pir
tereii, când a plouat mult H<1ll s'a revărsat un 1'Î1'î..
Sau când pădurea e de ne-s trăbă.tu t se \:1ice numar
Flunăre ele pâclw'e. 0[111([ o aprl CI, inuecat totul se <,,1ice:
I( fu rii e Dunăre .
. . Ambele cuvinte exprirnând fie-care În parte ic1eia de
mărime, poporul le alătură pentru a exprima acestă ideie
cu o îndoită putere.
:\: ,�
13404 A se face Dunare (de mânie).
V. A. FORESCU, c. FaUiccnl, i.
Snclava. - G. l'('BORAN, iusl., ,j.
Olt.
================== pagina 107 ==================
1;ERI, tmAşE, NUME PROPRII
Dunc1'1'1! de mânios.
107
I. CREANt<1\, Amiilt., p. 141.
*6
A se face DUl/(lrc turbată.
L. Ş;UNEANC, Dicţ., p. '286. -
G. POBORAK, inst. j. ou.
A se SUPCl'tL forte bre.
·,Dar 8ci( "t, m'ai ars, lUlîd"Il!I', ',liSt p.uiu tele Duhu, Iuându �i
tălpăşiţa, Dunăre de rniÎl1'ios.) - L CREAXGĂ, Amint., p. al.
13405
*
N'o fi cât Dunărea?
Ac1ici\ n' o fi lucrul aşa de mare, il:;;it ele greu.
*6
13406 Să curgă ca Dunărea şi tot nu '1 ajunge.
G. T. T01\mscu, fur. c. Broscai i,
f. j}!ehe(Unţl.
Ve,!! oi:
Celui ne-să ţi os.
13407
:\:
Nici în Dunăre nu găsesce apă
DIl\I. .MoVIJ.A, j. CO['1(l'l'ulu.
Nu e vrednic de nume.
13408
c:
Cine bate Dunărea
Nu mi-I bate muierea.
Y. ALEXAN1JHf, Poes. Pop., p. 1�2.
Omul barbut e stăpîn în casa luî ; când ieu nevesta
;;.:e însoră nu se mărită.
HADA
Bărbat oiu In"
Care s'a alb
Dunărea Se 'note
Bedicăud din cote ,
================== pagina 108 ==================
108
.PIiOYERBELE 1,OMANILOH,
In p1ClOre stâne
Buzdugnn pmtând.s
Nim« nil ,'aHi,
Care CII tez�1,
l.rin ee] cazaclit ",
Negustnl'l .le v it.
Eal' un 3rgiiţel
Tine!' votuicel
Pe JI)� s'apuci,'
De se incerc».
Duu.irea (recea
Şi eal' se 'ntorcea
Din (-",te 'li O !.:Ind ,
In piclnre stâu.l,
Bil/.duga]] purtând.
Radn 'li veselia
Şi ast-fel grăia:
t Vin votuicule,
:'l,rg:l.ţelnJe,
Pe - tine te vrcîi
Bărbat sii te Ieri,
Că 'î 1) ,�iCl�tnrc
De insurătorc :
Cine bate Dunărea
,I'n nn-l bate muerca '>
*6
13409 Nu se spală nici cu apa Dunărei.
E. I. P Al'merG & G. P. bALvl'U,
iuo. c. ,chnul�t,.i. Comtrl·n'in. _. '1'.
BALĂŞIlL, in». j. Vâlcea.
Ve,!! SaM/lr", Prut.
A ela. unuîa o batjocură în cât sfi nu se mal potă
scăpa multii vreme de Învinuirea ce j s'ar aduce.
*6
13410 C'un găinaţ de cioră nu se spurcă Du-
nărea.
G. P. SALvru, în», c. Smulii, i.
COV1Ll'lui1t.
Pentru un lucru ele nimic nu se strică o trebă s::t11 o
afacere mare. A se vede No. 862.
1) Negustor'( din lZusia care cumperă vin din �eră .�i-l trec peste
Prut.
================== pagina 109 ==================
13411
'fERI, OHAŞE, NUME PROPRll
..:,
Are să trecă multă apă pe Dunăre.
lon
.E. L PATIW;[U, 'Înv. c. 8mn1t!,
i. Cocll1'ln!u.
Adică cetn ce plănuesce cine-va că al' pute face acum 1
un se va pute face de cât mult mai tirdiu. A se ved e
:N'o. 7:11.
Il passera jusque-ll( Leaucouş. Il"rwu sous les
ponis.
p/,OV. Franc.
DUlĂ
13412
*
Trage 'i Duţă,
Că 'i desculţă.
Vt(}l Desculf.
A se ve ele variantele şi înţelesurile de la :No. 7029.
ELIMP
13413
*
Nu s'easpare Elimplu di neuă.v)
C. Z1:CA, siiul. c. Bilha, Epi«.
VC()l Cap .. XI, ,'. 0,1.
Adică vitezul ele pericol.
ENACHE
*6
13414 A lua pe Enache în cap.
E. I. PATliIcILJ, tu». c .. Sniuit«,
J. COl'H/'lntH.
A se îm beti i,
1) Nu se sperie Olimpul de zăpadă,
================== pagina 110 ==================
110
PROVEHBELE IWj\L�NILOI:
*f':,.
13415 Nu 'I el de vină, ci Enache.
E. r. l'ATHIclu, in», c. Smulti,
j. Corurluiu.
Omul bet gl'eşind ce-va se pote Ierta, c[tel un lu­
creză cu mintea curată.
ENE
*f':,.
13416 Ene, Ene
Cu trei dughene!
In una lulele,
In una tabac,
Şi 'n una căcat.
E. I. P ATRWlu, in». c. Snw/ţl,
J. Covwrlulll.
Acelaş înţeles ca la No. j2(;J.
*f':,.
13417 Veni Ene
Pe la gene.
J. STANESCU, inu, j. Al·gCŞ.-­
'1'. R'l.LĂfiEL, preot, c. Stef dncsci,
j.Vâlcea.
*f':,.
A ocni: moş Ene (Leni) pe la gene.
P. ISPlRESCU, Ilev. I8t. 1, p.
235. - Şezăt., II, p. 51.-ANDREI
1JAHLNI'SCU, în». e. Humele, i.
A'rge.�.
*f':,.
A rcnit moşEne
La qene.
tiT TUl'ESCU în». c. Crdanele.
,i. D;lj' ,
Enacl:« se pune pe gene.
I. CRJlAKGĂ, Con». L-iter. IX, 1'.
284; Pov., p. 6.
================== pagina 111 ==================
TER]. ORAŞE • .K1.:ME PROPHII
*L.
13418 Cine duce banl la Eşii ? Tu şi eu!
111
E. 1. PATRleIC, îl//'. C. 8/1lHi!i.
i. Corm111111.
Se dice, când unul vroesce să se laude e(L are o auto­
ritate '0re-eu1'e sau nu titlu. când în realitate nu e nimic.
Inainte vreme, dud visteria terei era la laşi, percep­
torir, cari pe atunci se nuin i.rri vornicî, trebuîu să duca
banii acolo. Insă singurt eu banii un se puteu duce,
fiindu-le îngrijă pe drum, şi mai luau cu ei încă un om.
care era dat din partea satului. Acel om, care întovărăşa
pe vornic, se credea, în sat. cii are şi el o putere, (>
autoritate; căct adesea îl au(Jiai pe la câreiume, mai cu
sernă la beţie, lăudâudu-se şi adresându-se către vornic ;
"lYLu! cine duce 7)((11i7 la EşI:' 1''11 ;:Î eli! »
EUROPA
*02
13419 Nu te juca cu Europa 'n burnbi.
8. TEUD(,aEscc. Înt'. c. Lipom,
.i· ras/uÎII.
Nu te 111 e8l11'i( cu unul mat mare ŞJ 11l<11 puternic de
C:lt tine, că te "ei (',n.
EVA
Vcrl i C'ai'. X/1, c, Lt:«,
Cii,·''':
13420
*
Tăcend Eva şi-a umplut sacul.
V. SALA. rTf/se. c. Hindiiri»,
comit. Bihor. [rUf/aI·/II.
10 Cu tăcerea eştI mal folosit în tot-de- una.
2° Inteles pornografic.
================== pagina 112 ==================
11:2
PHOVEHBIlLE HOMAKILOR
FAGAŞ
*,6
13421 A nu eşi din făgaş.
G. POBORAN, iust. j. Olt.
Acelaş înţeles ca la N o. 611j.
FARAON
*.6.
13422 A fi Faraon.
A. CANDItIlA, B.ev. Nană var,
p. 4GÎ. - S. FL. MARI AN, Satire,
p. :228. - T. BĂLĂŞEL, înv. c. Stc­
j'rlnesct, i- V!Îlcea.
10 A fi negru, întăcrunat ca dracu.
21J Se �lice în batjocura ţiganilor.
Poporul crede că Faraonii sunt o specie de draci îm­
peliţaţL Ei locuesc În ale mărt pustii şi îşi aft locu­
inţele în fundul apelor. Sunt faraon! de ambele sexe,
de aceea să şi prăsesc.
Ve�li legeueh la, cuvîntul 'l,'iyan.
M'Jlelov,mll! tise
�i pe 111'111;\ ,)ise:
- .M"j ţigane
Furaonc,
De ce nn aveli şi vor
O lJlsel·jeii ca 1101 '?
POtOS. POJl.
FEFELEI
13423
*
Avocat de la Fefelei.
A. vocat prost, care nu scie dreptul.
Fefelei este un sătişor în imediata apropiere a oraşuluî
Mizil.
================== pagina 113 ==================
ll8
-� FEL1ŞAN
*6
13424 Ca la Felişan.
G, I. 'IOMEscu, [nv. c. BI'08C((1'I,
j. 31eherlillţ1.
Se dice 01'1 de câte-orî cositorit cosesc vonueesce.
Despre Felişan se spune că dînsul a tocmit vre-o (Jece
cositori ea sa-I cosescă prin curte plătindu-le câte doi
lei, cum umblă (Jiua,. Şi apoi s' a pus în lucru de dimi­
lleţă din resăritul s61'e1u1. Şi cum prin curtea sa ce era
împetrită nu se găsea ele fel nici o buruiană, în cât
uceştt cositort tl'::-tgeall cu c6sele în zadar. Sunetul care
se aude la cosit, produs ele sgolllotui coselor, aceşti oment
îl frLCeal1 din gură. Băteau cosele la timpul 101', odihneau
�i prănzeau 1:. timpul cerut.
FICHETESCÎ
�: ,::-' .
13425 Ieti drumu la Fichetescî.
GR. ALEXJl.1"DRESCU. mag'Îstl·.j.
Puin«. '
FILIP
Ye,ji Ca!. Xli. c. ,F'IIi!.
* .�,
13426 Şterge-o, Filipe!
1 DL. GHOF�OREA�U) ÎI/v. c. Galşa,
comit. Ai'ad, Unqarta.
Ve'ii ct Stcrg«.
Când îndemnăm pe unul să, pună mâna pe ce-va"
S:<IUVĂ
UUUl 1)o13a u uI plftec:\ sit '1 Iese inâua ce ve,1 ochii. 111111,llmd oda ti.
<;11 Iordanul. ,�i sci iud "'l)lcuit năravul lul uuu a pus în cnhuie, la în-
================== pagina 114 ==================
il4
PROV ERBELE RmrÂNrLOR
dem:,"ă, lIU fel' roşu, Popa cum îl ,-cele, ',lice cill1tâud, cătJ'e rlascalul
80(, <sterq« 0, Filipe t" Acesta ellH1.!.rr. În traista, se arde la mlLl1ă, traista
a g'ănrit'o şi Ieru l a că,lut j"'.
FILlPEscI
13427
Me umpluşi de Filipesci (Hilipescl).
P. J,.,PlHESCU, Opinc .. p. 12 •.
]1' al umplut de Filipcsc/..
BARONZI, p. 86.
(-Le
A umple ele Filipesct.
G, POBOHAN, inst . .i. ou. -LA­
ZAR ŞĂINBANlJ, Dicş., p. 325.
1 o :Mi-al dat bani calpt, cad nu a11 curs.
2') Mi-aii spus Iucrurt cu totul ne-însemnate.
;30 A pricopsi pe cine-va (ironic) .
.tu AI da mai nimic.
an AdicA de b{lle Iumesct sau cum se mai (Jice, bale
boerescî, Acest din 11l111{t înţeles este mai rar.
c Iţ,j vor-besc, Line JllO\ăiIă, după cât me duce capul: de ţi-o plăcea,
Liue nu-o păre ; ,le nil, 'file t�m]Jlnş! de Hilipesci. c'uşa () să 'ţI ',lic.>-
01: . .JIPESCU, Opinc.
La Filipesci de 'nl'g, în Prahova, se ţine un tîrg sep­
teruânal însemuut. De oro-ce în tîrg negustoriI, spun multe
minctunî, ca R,\ ''il p6tă trece marfa; de aci s'a născut
("licel'ea.
� In acelaş mod R'tt1'l format dicerile : (1, spune Inaşo:«,
lI.fi braşocen.
FIRA
*L
13428 Fată bărbată ca Doica Fira.
A vn, COlICJ;.>",1101·oh, c. Coştci«,
Bauat.
Pentru fetele cele leneşe.
================== pagina 115 ==================
D010.-\ FInA
ni ,rea Fin, cea ]:lllllat.:l,
l�: \l'cl' anl, ll�pm'î�� tă,
La.lin ea 1111 ,':;{' JlCl'lfl
�"ptc sate lJi(l'ădea
('li s('C\lri şi cu tnp("1'8
('(1. p:ltlnchit să 'î (llntlră.
DOIca Fil·a. spa}" ),111<1" v
1 )01 iccrorî () ţ,llt \ le mana,
Dorca Fint lIu'ln[t vaeI
�('pte-.,lec1 () ţin ,le .-racf.
Doica Fim torct�t6l'e
.-\.l'1I1leii·câlţil 'n t'l1pthre,
'I'orce-uu fus
L'aruncă '11 sus,
'I'orce ,lotle
Bese Ullui\.
:;: 'iZ
DOIca �'il'a ţeRăUIl'e,
.'��j:a Fim 1 tll;l'i(t.'me,
1. ese-uri cot
L'aruncă 'n po.l.
Test:-o uat ră
Bese-oclată.
Printre iţ0, prin ti-c spatit
Trece 'iapa 'mpcdicată,
Priutre sul, prîntre l'esholn
'I'rec« ca ru Cl1 opt hol.
*
Do tca Fim pusă 1'&111.:-\,
Pusă pâuza, �â,nll (ln frunza.:
() ]IIlS(l pe la Florii
�'o sr;]'�i la Sân-Yasij
�i '1 s(· păr-u că g'l'ahi.
115
Pe aria cânteculut aceHtnî:� jocă fecîorit Şl rlr:8('!Înttc
vorbele ac RUS.
*6
13429 Taci fă, FJ6rea ţiganca.
P. DANIILESCC. iili'. S(L/t:ll.fa, J.
Do(j. .
================== pagina 116 ==================
La unu care YOl'beSC8 urît.
FLORH
*6
13430 Cum va fi în diua de Florii va fi şi în
diua de Pasci.
Şczălârc, I, p. Hl2.�I. BĂNESCU,
l)1·Of. j. Roman.
VecIi j\'o. I26.
Dicere meteorologica.
*6
13431 La Florii se be rnărtişorul.
D. POPA, inst, c, Buccsci, j. Te­
CHc1It.
Obiceiul de a'şi atimu fetele la g[Lt, în IJioa de 1 Marte
o monedă ele aur, de argint, S[u:'l vre-un cincî parale giiurit
este în t(lt{t Ter:.L-RomCmesctL.
In satul B{1cesci fetele, după CE' aii purtat m�trţişornl,
se adună patru-oincr la un loc, la una care le e tuturor
prietenă, în <,1illt1 deE'loril, şi, din banit pe cari i-an
purtat la gftt cumpără portocale, cofeturt, zahar, vin şi
petrec Între ele. După acesta se duc la horă. Din acest
obicem, care do almiuterea ]\11 exist;\ pretutindeni. s'a
născut şi \,1icerea
FOC.ŞAI'\r
*6
13432 Adi aci, mâine 'n Focşani,
Poimâine la Botoşani.
T. POPESCU, îi!l'. r. Dol/H'I/I, i.
tu«.
*6
A(U aici, nuiine )11 Focşunl.
T. BĂLĂŞEL, iuc. c. Bag' ăuesci,
i. Yâlccrl. - M. CAKIAK.JiU//hc .. j.
IaşI.
================== pagina 117 ==================
_____ 'J�,'ii:�'R�i, __ O�R __ A�),E, NUME PROP_I<_I_1 _
Se <.,lice de un om care cutreeră tera, fc'\l'i:t S'I'�1 iacă uu
căpetfliu statornic. A se "ode Nu. �7.
FOLTEA
13433
/.
-- Da tu, Folteo, ce-cii mânca?
- Apă a� be.
Vcd] a jl1/;11Cd
A se vede No. 8Gk\l.
GR JIl'fSCC, I{(:w'. Oraş., p,113,
FOTIE
13434
*
Tot în via Fotii bate petra.
IOltD. G OI,ESOC, lJlss. II, p. (î9.
- GR. ALEXANDHF.SOU, maqist»:
j. Putna,
Se <.,1ice când necuzurile cad tot pe nu obmz (GOLESOV).
FRANCEZ
Eoruâni] cred cii Francezir sunt cel mai \'esolr 6mo111
�j că el se bat în răsboiu, cu EngleziI, cu aptI fipl'tă po
sus, adică în :101',
FRANGOLE
13435
Cât al dice : cir c, F'rangoleo,
V. ALExANDla, Tcatrn., p.GuG.
sa 8:; IlHi/}.
V. ALI,:xAi'll>l:r, Tcair.. p. 8,14 &;
lunc,.
Ve,!! il .{iitc.
================== pagina 118 ==================
..... ----------------
118 rROY ERBELE I:.O}\\ANlLOR
�--_._----------------:---====-=-�==---==---------
FRASIN.L\
B. 1. PATluclu, 1i1p, c, Si/II!I!"
j, COl'f/rlH�H.
*�
13436 Chişcă.-me, Frasino.
A "e ,-el1e la j\(}. :,Ij;-'.I Y<11'1:1lltele �l c1eosebitele inţe­
lesurI.
FRĂ1I.L\
FREAN1
AVR. ConCEA, 1)aI'01l., c. c.Jşte1n,
Banat,
*-'"
13437 Sănătate, Freanţ!
Arată fuga, indeptll'tal'ea unuia care a comis vre-un ren.
ntimplare�t nnntlt,)re, clnpft cum se poyestesce. ;1, dat
Jlasc("l'e (tic-erei.
D11 l 'oşt.ea\lt 1 venin'] ,1,' L1 V(�l'�e\. I'" [11\0101'0 i�'[ faGe "lC'jtn cum
m: }Jut.e>l >ljulIge 11,al în 12'1',,1) In m(J�la S" depa1'te, (lin colo (le <.;0ll1nnn
C,,�lcll\, )[Cl'g,�]lll J1C c1l'11lil a.i'lHge la loelll un ui NeJllţ. eare lucra la
('nclIl'IIZ. �i lW (;are'] "llllO"Ce;1 I\.OI\t>'lJll\. Tn dt'llm era Coc1>1 ") eu caii
\I'�'a\l la. "ireaga Ilin nainte: cal l iu n] şi frnmo,,'î. ::'\emţi1 sajJa �i (;n,
.u (105nl către ,:ncle, Hmnii\1l11 nll'�Î l"ttc mult cal}n ci mi s(' PUll�,
înVn'ec <::"i1, 11 pl'illlleh, IOode, rtŢlO\ ,0 sUie în ea apucit fl'înele �i
<l,icinl �i, întol'ct'm(lu'"8 <.;ătl'e :\emţ" ii striga: "Sc1nai(de, Frwnţ 3>
\emţ.u eu lHlll1ele l")'oa,nţ. strigI, (]nl,a Romim sa stec, sit un'! duca ea,I
,'\1 COCla, Dar, ,1c uude ( H,)�ol[lllni s'" (Ins în trel1ă.'1, a ajuns la mo�i,;,.
<apoi ali ,lnt ,ll'nmll cflilm', .:arl a(, \'cnit lal'r\�l la sUI]lfll1nl 101',
FRIUL
') Locuitor din Co,tciu,
'2 Tră�l1di. Crtrnt?\. '
") Franţ , l"ral:ci"C.
================== pagina 119 ==================
119
GAHITA
*6
13438 După ce e slută apoi o chlemă şi Gahiţa.
V. A. Fonascu, c, F0lNceni, j.
SItCÎa['rt.
Acela:;; înteles ea la :\0. G:?:JO.
GALA'pr
13439
Hii ! opt un cal, că nu's departe Galaţii.
E. 1. PAI'RlclLT. tnv. c. Sniulţ),
j. ('om<rll1iu. - J. CHE.\;:';G.\., Por.,
p. ius.
Se dice când uel' se. glumesd pe socotela unei vite
slabe. �e o are unul la căruţă dânduî cu biciul.
GAŞPER
13440
*
Gaşper.
A. CA:;;m;EA, Rcv. XOWI, VII,
p. 460. - DUL OLLĂJ:n;scu, Teair,
Rom., p. ::n.
P01'eeM ce se tlr. ţigallilor.
Ga,�pcr este o corupţie n numelnî GUSjI(tJ' sail Oa,şpar,
unul elin cei trel crai de la resărit : 1\1e1c11i01', Baltazar
�i Gaspar. Acest Gaspar al' fi foxt, după, legendă, împe­
ratnl A1'<111ie1. şi în jocul vicleimnlut se represintă ca un
Amb.
Pe h1JJgil aceşti trel C1'n,1, cele-l-alte porsonagit ale vi­
cleimului snut : Irod, Ofiterul, Pruncul, doî Elim: (solclaţl).
Pafaţa si ::\IosuL
De la' GaşŢ;or, vine femininul (,'ltfjlc)'iţâ, poreclă ('e se
,1;\ ţigiiJlcelol'.
eAuJAN
* L:\
13441 A fi Găujan.
T. DALAc;l.J.,j)(cot, 1'. ,,)"lrJrtllescl,
J. r,ÎlWt.
10
================== pagina 120 ==================
PRO"EHBET.E llONtÂNILOR
----------- ----���
120
Acelaş înteles ca la No. 134+1.
Adică fuge după cine-va .
eAULEA
im: c. Broecart,
G. 1. 'l'''''11'''''JT
,i. lIJehediuţ!.
1. CREANGA, 1'(,1· ..• p. 2J G.
GAVRIL
Dupa dînsul, Gavrile!
13443
Se \1ice un111 om gros la trup, şi cam uectoplit, Care
mănâncă si b8 mult fării să afb;'i sat.
Adese-o�'i se aude în popor: ,,0(: jn(' Giiujar:«. nu II
?nai săturasi ?»
*6
13442 A fi Găulea,
Gf�MEN
T. IlALĂ:-;EL,prcol. c. Ştt!ânescl.
j. f'rÎ[ cea,
• Şi dind să leS:l din grădină, ied nrsul f,[' trezest-e ţi dllJid dinsul,
Gnurilc. > - I. CHEM\GA.
*6
13444 Inrioureză la Gernen.
Prin G8m011, Mehec1illţenil, înţeleg coma Balcanilor,
care se zăresce dela el, în depărtare, peste Dunăre,
Oră-când, în timpul veret, se vod nourt în acea parte.
11U trece f{Ll'ă să pl(JIe.
Se \1ice În genere când se pregătesco ce-va.
Se va observa ei'], în afară de judeţele Vâlcea, GOl:i şi
Ialomiţa, în Meliodin ţI, lângă Dunăre, un del portă nu­
mele ele Gemene.
================== pagina 121 ==================
E;4BBa. --H�_��n.�----------------------------
GHEORGHE
YC�l ellj XIl, ,. s-t»
Glze01/:.11t.
13445
Spre Sfântu Gheorghe se îeă mana vi­
telor.
I. p. 1�8.
S-tl'
A se vede N'o. 21;1.
*1::..
13446 Să ved pe Sfântu Gheorghe în palmă!
E. 1. PAThlCn.:, înv. c, Smulţt,
.1. Corurluiu,
Ca]', J, c, S-ta
Se crede a fi o 1,,1ieel'e a ţiganilor. Adică ei fiind goi,
�i lle-avEmd ce le trehue, o duc forte greu Ierna, aşa cii
aşteptft cu mare ne-rabdare Pl'illl�lyam; şi când se ved
la Sfântu Gheorghe ca şi cum ai:'l SC�IJl:\t de tate nevoele.
A se vede yariantele de la Ko. 2GO.
*L
13447 Gheorghe, Gheorghişor.
Vin la doica puişor.
T. BĂLĂ�EL. jJ1'col, c. Stcfâllcscl,
j. I'â/ccu.
Be (Jice de fetele sun nevestele celor CP 1 Ch1e111:1
Gheorghe.
*..0.
13448 Gheorghe, Gheorghelaş,
Vin la doica drăgălaş.
T. BĂLAfiEL. preot. c. S/ejiinesr:1,
i. 1'lÎlcca.
A celai';; În ţeles ca la K n. 13+4,.
13449
Gheorghe.
Ya/HI, I, Ko, 4, p. l[ll.
================== pagina 122 ==================
122
Pentrn omul şiret, drăcos.
Xu. te face Gheorghe; nii]! Gheorghe.
GHEORGHrrĂ
*.6
13450 Fata lui popa Gheorg hită,
Din vale din Ialomiţă.
'1'. R\L\�EL, preot, c. Stcfânesci,
J. Ţ·(i/cea.
Se �lice În glnm;1 fetelor ,le pop;l.
*.0.
13451 Gheorghită
Vătaf de temniţa.
T. B.�L.:\,!EL, preot, c. StcjllUCsct,
j. rr2lcea.
88 (lice, În glumi"l, celor rînduiţi mal marf peste ce-va.
GHEORGH1rĂ
13452
Cum aş face, fa Gheorghiţă,
Ca sa 'ţi pun mâna la ţîţă?
C+. PllBOIHN, iust. j. Olt.
Se <"liL:8 fetelor ';'1 nevestelor ee le cliiemă Gheorghiţă,
GHERGHINA
* .:'.
13453 Chef, Gherghino.
T. R\LĂ:::EL, preot, c. Stefăuesc),
I '(!lem.
\. <"fI ( .11,,-
rira,
1 o La. Y01'1Je ne-potrivita,
;?J Când cine-va face S;111 pretinde ce-va care nu V
convins.
================== pagina 123 ==================
GHERGHITA
KUME PROPRIÎ
o viţă în Gherghiţa şî alta în Ialomiţa.
JORD. GOLESCU, Mss. II, p. S.
- l-]JNTESCU, p. 20:2.
Sclu să merg şî cu o rotă la Gherghiţa.
Ioan, GVLIiSCU, Mss. II, p.100.
13454
«I Luojrhi ad unquc di lllftggi"l'e importanz«, dove �i mau.la quakl«­
Nobile 1)e1' Capitauo ia ciasruu« eli ossi, SOJW i sequent i : 'I'ergovist«
Cornet». Focsiani, Plojost, Ghierokiir«, Husci (le Ycde.. Dm, C'I-lIARC',
Ist. Hei'. T'aZach .• p. 15.
Se �lice pentru cele forte rare, şi depărtate una el!'.
alta (GOLESCU).
Două localităţă, mal însemnate, au purtat În ţeră nu­
mele de Gherghiţa,
In vechime se numea ast-fel un oraş. spre Buzău În
sus, unde UnguriI, urmărind o bandă de turcI an mă­
cslărit'o întregă la anul 1670.
AstrL-�1l: mal portă acest 1111111e un tirguşor din Prahova,
Însemnat prin rescola Cftlăraşilol' asupra lut Alexandru
Voc1,l la lG2;3.
Este de credut că proverbul care ne ocupă se referă
In, tîrguşorul din Prahova, 1111(1e şi astă-d) sunt podgorii
însemnate.
13455
13456
Adică seii:'l s{� tl'rdesc l;'l eu puţin (GOLESCU).
*
Hîrta-pîrta
La Gherghita.
,1
il
GHERLA
10 Când nn lucru se face gl'eit, cu chiu cu vat,
2° C;ÎJl(l umbli pentru un lucru de nimic.
13457
* L';,.
A pune la Gherlă.
GAVH. OSI'!OH, prof, c. Dobrooeţ,
.1. rasiniu.
,
"
'1
il
I
11
li
l'
l
., I
II
! II
J1
================== pagina 124 ==================
} 24
Adici.i la în chis.ire.
Oraşul Gherla, În Transilvania, era vestit prin in ehi­
stirea sa, chiar în secolul al şepte-spre-decelea, dA i s'a
dus vestea şi în ::Ylolc1ova.
C�HIANI
*
13458
Calimera, G hiani !
- Dzadă scot.t)
ILIE GHICU, p"of c. Pericoli &
Samaruui, Epir.
Aceleaşt înţelesuri ca la :N o. COS?).
Pro». Elin.
Eqo tibi de aliouie loquor, tu reepondee ele cepis.3)
Prov. u«
}{'1.l:fj07CS[J'1., YSf/).
}{rJ'))'.VZ 07r1O;P(I}.4)
Proo . Xco-Grec.
AestÎm Iieir olsum !
Bltlie Cl/"71(rimO).
Proc. Tw·c.
GHIASULI
GHICA
* _\
13459 Când eră Ghica
Se sburleă peru şi chica.
T. B1LĂşEI" preot, c. 8lejll­
nesci, i. rr{{cea.
1) Bună (liua, IUlie. - Scot (tatu) trunchtu de brad.
�) 8:. 3) Iţi vorbesc de usturotu. iar tu imî respu1\<F de cepă,
4) Bună seră mosule, - Sernăn bob.
") Bună seră. - Pesce prind.
================== pagina 125 ==================
NU1Ym PH.OI'Hll
125
Acesta <:licen'l nu se pote aplica de cât lut Alexandru
(+hica care <1 domnit în Ţel'a-Românescii de la 1834 la
1841.
Ci'tllll era Gltica
Se slnu-lca peru şi chic« ;
Când era Ştirbei
Arat' unele vrea! ;
Când era Cuza
Ar.lea focul şi spuza;
De când eu Carol întâiri
�'al'e lumea eăpetâ'îu,
13460
Voîea D-tale ca la banu Ghica,
B. P. IUşDEv, Etqm. JJiagl1.,
p. 241)1),
*
VOle la clnmneta cei la banu. Gtdc«.
Eşti liber de a face ce vret.
GHINCU
*ii
13461 Ţine-me, Ghincule.
GAV, ONIŞOl{,P�'of. c. AvYdmesd,
i. Tu. tora.
Se <,lice într'un mod ironic celui care se laudă cii, va
face ce-va care Întrece puterile sale.
GrOTa
13462
Bună dzuă, Gi9to !1)
Dzadă scot.
PEl{, PAl'"\lIAUl, Zuicit. Jahres.
II, p. 153.
Acelaş înţeles ca la No. 6035,
1) Bună diua Gloto. - Scot (taiu) trunchîu de brad,
================== pagina 126 ==================
126
PEOVERBELE RO�lÂNILOR
-----------------
GIURGIU
*,0.
13463 A audi cânii în Giurgiu.
CARAGIALI, Couc. Liter., Xl l l,
p. 248. -lUL. VULCĂNESCU, elev,
Se. II/st. c. Pelesd, j. Dolj. - 1.
ANTONESCC, c. Yâlcele, j' Arqe«,
- C. BUNGETIANU, preot, c. Coso­
ve'l, i. Mehedinti.
*6
Itc ((urii câini't în Gi,urg'îu.
P. ISI'lHESCU, Leq., p. 47 Se
262. '- P. l}ÂHUOVIOEAr\U, Pl·of.
c. Heresci . .1. Ilfov. - AL. Vot
NESCU,j. GOj;j. - CĂLIN IORDACHlc,
siu«. j. Aj·geş. - 1. IORGULESCU,
în». c. Baia-le-Aramă, i. Met.e
dinţ'i. - G. POBORAN, iust . .1'. Olt:
- G. BĂNULESCU, fut'. C. P!ctI'O­
şiţa, .j. Dtnibooita.
*
De aude dithw în G'llwgiu.
P. DANIIT,lCRCU, c. Craiova, j.
Dolj.
10 Ctmc1 unul a primit o palmă sdravenă peste obraz,
de 'I ţine urechile.
<Inima Îl dete hl'�llCl, ţi ea nu :;e put u opri, ci îl Năl'llta. Aleodor,
cnm se rleşteptă, îl trase o palm[( de alf�7i-! crÎ!ni! îl' GhwgI1r., P. Is
rmnscu, Leg" p. 47.
2° Arată frica, gr(lza.
Obiceiul de a se ela, mai ales Ia Giurgiu, cânit pri Il
tiil'baeă, a putut da nascere primulut înţeles.
Cel de al doilea provine neapărat din frica pe cure ()
inspirau 'I'urcit, cart atâta amal' de vreme au stăpânit
acest oraş.
*,0.
13464 A audi cocoşii în Giurgiu.
B. P. HkjDl<:li. Ef!fIJI . .Magl1.,
p. 2109. - Aloin«, l , p, 1300.­
E. I. PATHlcJU, îuo . c. SmHl[I, i.
Cov'I/l·lnh!. - T. BĂLĂ!:1EL, pl'col, c.
Steje'{uescI, j. Y1Îlcea.
================== pagina 127 ==================
Aeelaş înteles ea la No, 1;>-±1;;> � 1.
GLA v AI\EScI
13465
*
Par'oă eşti de la Glăvănescî.
01\\',
tora,
c. Berlatl.}. 7't1
Adie-ii prost. De la cuvîntul 1'118E'S(" veelnu slav şi bul,
găl'esc, qlaca. adică e;ll'.
GLiGA
*6
13466 :Qice Gliga, tace Eva.
V, SALA, duse. c Betu», comit.
Bil,01', [jngm'!a,
Când poruncile u11u111 nu Sl111t ascultate,
Gliga est,; U11 diminutiv de Grigore, Gligore.
()ddil s'a dus ILU 1'I'ietell In a ltul. '''lpă ce ,'aCl ospetat el muî umlt
tillip la Ion, a veuit altă ,Lată rîndul Iul 1,,11 să se ducă la prietenul
se\Î Uliga, EVl1, soţia IUl Gliga, nu pregătise nimic de ale gurr-r,
S'.sind ceasul cinei. U liga ',Iiel' : lJIiil /id,l) adă-ne cina. At'l tot n�teptnt
el după 1,;1111.
DC' la o V)'(,Jr]I' Iunlşl �li(;e (;jiga; lIfei hei, cul/i-ne cina, '1'(.[ îll Z311ar,
că E,va nu n \·e�t uroclu' pen tru o aşa YUl·h�t.
A�ti'pUI ('Î, a�teptă, ])}lIlă ce Ion \1;['(' C,itl'C l,]';ptelllli sC'C,;:« Irice
rflig((, Iare Era,» şi a ]11(' r- fi 1 lH',m>lnI'Hl.
CUGORAŞ
GLIGORE
1) Ifei. se '!ice 6tro remel, mal ales In parte" j;clll�ultli.
================== pagina 128 ==================
IH0V ERBELE H c1MANILc'R
GODIN sscr
*�
13467 A mâncat o bătaie ca la bîlciu la Godi-
nesci,
Scmin. Ceuir, BILe., 01. IY, prin
P. GÂRBOVICEANU, prof'. c. Clo­
şaH?, i 2YlehedinţL
Adică o bătae sora cu mortea.
La bîlciurr se intîmpla în tot-de-una brd;U, in urma.
lnmgăşiilol', betiilor, etc.
Bilciul de la Godinescr, sat in j. Uolj. plărul Vulcan,
este cel mai mare bilcm (lin apropierea Cloşanilor.
GOG
13468
Căcula al Gog va s'facă.")
PER. P AI'AHAGI, Zicci: . -Ialires.,
p. 175.
EI' scltUft im Winrle.
1'1'0/). Gena.
GOGA
13469
*
Nu s'face Gogă preft.:'
G. ZC\;A, sl1trl. c. Permet, A.l­
bnni«.
*
Su sJa�'I; (/Oi/U jJnitu.3)
ILIE hmcu. praf. c, Pericoii,
}I,'P'ÎI'·
1) Căciula lui Gog o să facă.
2) Nu se face Goga preot.
S) Nu Se face Gogn preot.
================== pagina 129 ==================
Nu o Hii'ţi phC;l. Nu o să poţi să iue înşeli.
Gog, Goga şi tlogn sunt deosehite diminutive pentru
(iheorghe.
GOGOMAN
Adică P1'Ost.
GOLA�EI
•
,
*
A fi Ştefan
Gogoman.
*6
13471 A văr at la Umbraresci şi acum terneză
la Golăşet.
13470
E. L P xrnrctu, înt'. c. Smu1ki,
j. Com(dn�'It.
Se \"lice unuia care ti, intrat gol in lOrn[t, şi ace:-;ht
fiind că e leneş. şi 'r-a plăcut vara mai mult să dormil
la umbră.
Umbl'ăresci şi Goliişei sunt doue sate cam sCtriic{telose,
"În jmleţul Covurlulu. Sunt departe unu ele altu cam de
patru ohilometri-
GOLEA
* L\
13472 Golea ici, Golea colea,
Golea 'n margine de sat
In cel cătun afumat.
tI
T. BALA",EL,lJf'eot, c. 8tcj'cincsd,
j. Yrîlcen. .
8e tJice dllr} cauţi Ile cine-va, care nu seir unde şede.
COLESCU
13473
Din vacile GolesculuL
IORD. GOLESCU, J188 IL 11· S8.
' ... , .. i .•.. 'J ..... ,1
'li
1(:
. I
1. I
================== pagina 130 ==================
130
PRUVERBEl"E ROMÂNILOR
InS811111PZ(1 sotu bun (GOLESCU).
13474
Golescu golesce.
TUN GUICA. Scrisori, p. 39. -
ARICESCU, Mi«. de la 48-N""'"
c, Odesa, J. Dimbori]«,
A se yec1e intelesul la No. lil169.
GOLIA
< Iu trat-est ali mi zidit Vusilie Vodă �i lăudată monastirca in oraşul
Iaşilor, Înt'lin subt nume a tref lllvl'ţătorl biscricct, ce se <,licc: Tril
Sceaiitelii ; mai p1"e urină, a doa monastiro, ce se chiemă Oolia, făp­
t.nră cum Ste ,loel peste tote monastu-ile alee în ţeră mal iscusite. Goli:1
se IJice prc nume 1111111 balerin auumea Golăea, carele p1"e acel loc ,i(li",
o bisericuţă mică (le petl"ă. Şi intru aceştt ani ali adus Vasilie VoL1i,
�i muştele Sfintei Preacuviose Pnraschiver, în anul 7148 (1640), a cărei
Sfinte dela �i den ee locuri ali fost, �i cum ali petrecut cu mure Duru­
ne,leil'e, "el ("Pti 1" (ld(llI1J)]�e în 14 <,li1('.» - MIRON COSTIN, T.efo)l., J,
p. 310.
13475
*
*
A trăi cât zidul Goliel.
J. CP.EAlS"U.A, P01"., 1'. 2:!4. - N.
BOGDAK. POl:. - P. G ÂHBOYICEANT:,
Scmiu. El/c. Oi. vtu.
A fnlt CIÎt Golla.
A (nli cât Gol/a in g�l.
E.1. PATRI@;&G. P.S,\LI'U.,
înt". c. ii'mulţl, j. Oovm·/u-lll.
A(lic-,t mult.
«lla)· 1'a1)(:1 parcă Iliei u ni paşa, şi Re H�tc'l'til Sll trfltesell cut �i ,zit/nl
Goliet,» - .K. BOGDAK.
«S�i scit, Ivaue, că de-acum inaintp nI ."�\ fii lnl(�llf(iS :-;ă, 11lOl'l, Şl ni
sIt te tirÎi iu iJr'tIlcÎ elll]>" mine, l'Ilg;Lt1l11l·m(� să'ţl lUI Sllfldul, dar e,i
am sIt te las RI, trăieşd clÎl zidul Galic! �i cetatea Ne·mţnllll, ca să
ve.;1i tII cii\. e ,le 1lC"'Itt'e1"in vj�ţa la a�a tlp adÎncl hc.tr2meţe .•. - 1.
CHEANGĂ, Pot"., p. 3:!4.
================== pagina 131 ==================
131
13476
A fi bun de Golia.
V, Ai"EXc\:lDHI, TC!lh'"p,l18G.
- D-nR Z. c, Pcr!c8cl, j.
Tutovn,
Bun de Î/lchis ln a-u«
V. ALE:ZAXliHl. Terti!',. p. 357,
Allic:t, nebun,
]-"" Golta, în Ia�f, se urlii un spital pentru nebuur.
GORDIAN
* L:
13477 A desface nodul gordian.
L�l'RIA:-; & MAXBI, IT, p. J2.J..
A resolvi o greutate într'un mod repede, 1';'l1'(, multă
;t,tlbaviL
Alusie la mijlocul întrebuinţat (le Alexandru ::\lachec1on
pentru it rssolvi, În favorea sa, oracolul care fttgăc1uise
:imperIul Asiei acelui care va fi în stare sit. <lesfac<1 110-
(1uI care leg�l. jugul de oştîa carului lui Gorrliua, care se
păstra în templul luî .Ioe elin Gordium.
GREC
Yt:;(F ,Ar!lillt.\" flll(.:>.'·ar� .l.//l1ll6
uc<!o?
«Aşijdere, la acea g-ak;'vă pl'ins'all Fl iou.Iur _\n"a�ul la g'flzdrt pre
1111 Gre", un urne J\faVl'OllilJ Paharuiuu, şi '[->11i hăt.ut, şi 'I-rui desbrăcat,
du 'I-a.îi ]{,Sl\t uuiua) eu t'f11Jleşa, şi 'lau pns pc un cal, inderept, cu
lilţa 'pn' "iJda calulu), ,�j'l dcdeso chela în mâul de o \illcit în loc de
fl"'ll, �i 'J (lul'"iL prin mijlo('ll] til'gulnl la COpO(l, la p1illlbare; �i 'I
jnivîn tot norodul ',Iioa amr',)ăt;li mare, şi 'l,t,lid'11 fedul'iT ce 'l rlnceau :
, {Ii, Grece: cal II!1Wg la friniâna Bordii.» Eră el nil putf'it ',Iieo cal
J!1\\rg' la fântâna Burdit, ce (Iicea: «Alogo mmgo sto fUI/tina B01'(I'i,»
El'ii slugile lur Fliull<lol' îi dali pal\lI" şi '1 (Jicpall ,{Ii, Gl'cec, bine;
1/1[ \Iice aşn!, Auest fel de ?eefet 1'I'U ilj()� [-all făcut, Şi, ,luprt co ail veuit
Cantomir Vod:i, laI' 'Lui mall>ătul, �i ']-al1 snrgnnit. Ent :11'"1, '] luca Vodă,
lal' :lli venit în ţel'ă, do all fost Vistemlc mari'; şi JllaÎ ve IIl'mf1 iar l'ai\
]11'iIIS AlltlOh VO(]�, ('antemil', şi 'l-ulljăenit �i'klli pus şi În o('nrt, Şi lf\
Jlf,hl\l- V'I!l!t Iar MI venit În ţ"rft, ele flli trăit pfmă c;c ali 11l1l1'it de ]"j­
(r:\\l, �i 11l\ S'al! mal pllluL (,\11'ă\i \era de dînslll! Aşij']el'c tîlilplatn
,'''Ii �i ,rlt (il'ce, ht JllflziliealJli Ant'}llio Voclă ]{llBt'I, anume Pnlnln.c:a,
================== pagina 132 ==================
132
PHOYEllBELE RO�Lt,.NILOR
de ']'HII lli<lt ('U pelea, gol, din fere.leii şi pre m:cla, de se jJ"lIlICIIl"Cl'
p,ma ftstfu,lf. 9i la Alexaudru Vodă Iliaş lal', ce au ]lăţit Batişte, �i
>llţii,! Şi la alţ,l D011l1l1; �i în ţera lIfuutenef;(oă ,Il' eate (11'1, în c,'te-\ n
l'îlJllnrI s'aii timplat Gl'ceilllj' (le ali l'f1ţ,iL ne-cinste �i l'l-lltflte, �i nu
,'ali lilal putut (5l!l'ăţi aceste dOlle ţel'l de llîn�ii J
l' Asa s«('oLesc cu, cu firea. mea acestă ]Jri,sLă: eillHl li \Tl' ] Ill1n­
l1e�lei\ ,)\, fne)\, 111\ fie l'ugina do 11e1', şi Tlll'c'î în 'j'aJ'igraLl f;�\ un fie,
"i lupi! să nu rnănânce oile în lume, at uuc« pilLe nu YOl' fi uicl Grpe]
in ll[ol,l'wa şi în ţc'ra ,Munteneseă; nil"f o r ti hole]'], nir-I 01' putea
m," I C;" aceste doue \erl 0111ll le mănâncă, ]�,'a alt 160 uari ]'eJllas Cii
{:I)ucle'ilil mei! sa l1lr:I porneucsc ('fi să pot geei. :Focul îl stiugl, apa o
ezcscl r;i o abaţI ])C alta parte, vîntul c,md bate te dai in lătnr! ÎIl'
t i'v.n adapost �i te orlihncscl, sorele intră Î1I nuorl, noptea cu îut.n­
llCl'CClll trece şi se facc Iar lumina, er:' la Grec mila, sa(\ omenie. smt
dreptate, salt ne·vi{'le�ug, nici unele de acest.e 1111 sunt., safi frica luI
liIlJlme()ei'L NumaI dtlltl 11U pote s:' facă reu se al'at:' l'\l J,]:mdeţe,
{'I'aillirna �i finm, tut cât ar pute, esle să facă ri'utate, l'ătaţi de C('­
tiţi h ]n'ollog-raflll gre('ese, de vI' încre<linl;aţl �i rnal hine, pe (:,tlld a(l
fnst. (;l'eeiI puternici, şi Imperăţia em a lor, ee făcern"1 pre ahmcc, şi
ce lll('j'mL» - lON KU:CULC.U:, Letop. 1J1old. lI, p. 228 '" :':29.
,Ac",ta \Urigorie Calilflilh Vot1ă) luau,] dom]) ia h01t0111, fiind ÎllC'î.
,lunm tat,n seu, aicI' ,'au însurat, viil1du'i elomni1, ,le la 'j'a l'i:-:l'a fi , fata
ln1 AlexHndru lIIavrocot'dat. Şi fiind domnul tin ii)', GreciI, Dnîcesr:il
t[.ţl �i ('II "lte n6mllri a Jot', îl purta)1 dL1Pfl VOlea lor, lji J)I�ncnu ţ6ra
(;U]n le ('rit vola; şi holeril Moldovei eu nemiclt un putea iî să se Îl'"
p(trtă�l,,('lt, de ren1 Greci]oJ', Şi îndt din domnia tălâne-sHI se fhcn;,e
o dajde l!(lI]ii "u nume !le agiutol'inţă, Llel'ă mal n�('l'ă. Edi Îll ,).ilc1e
lni, se lligl'UI1CSC cn sonw mar]; �i în (,1ilele acestuia găsind cu '-lj'o�l·
('are faplă de nelllHrie pl'C nu Ilie Cantacuzino, mal f,�ra vin;; 'l-a(,
Hr1at capul, şi mai găsind pc un lJn'ier moscal, ce "lIIbJ" tiptil ea s:'
g'lsesoî (,meni de osle, arnăuţI, şi alţI stril.ini, ))l'i1J\leu(]Il'l �i i�idm(]
cri ilI' fi cerşi!., în po"tnJ cel mare 'i·al"l tăIat cap"l. Şi boierii ]1[1111;11'
h'ul, <1" 11l1dtă slIl'erHre, a(, fugit la Sultanul Tiîtftl-esf', �i Cli mi,jloci­
riJe Snlt.anullii �i il HaJllllnJ, se mal }Jotolla simeţia ("recilol', :')i dOIll-
1Iind ,101 ani, s'a(l m3zilij şi ali venit, domn Ul'igflrie Alesam1ru Hhica
y"C\o<l, -,1(,.1( C'AI\TA, Letop, JII, p. 191 <-'. H:!.
/::0. *
13478 Grecul e capră r116să.
Semin. Bue. CI, ! '], pt"ÎlI r.
GÂIWOVICEAK'G', ]))'of,
Adic" e lluindl'l1, foii �ml'ac să fie. A foie yec1e �(l, 1 ;lK4,
r l'met6ren ]egeJlt1il � îll legiiturft cu Qicerea de faţ:.,
DU�INE�)EU ŞI SF),NTU PETllC
Il! \ea,,"1 ac deJl)ult, pc c,tlHl erit lUJlIea },Ull[l, ItU cilm e H('Il1I1,
t:mhl:dl sfinţif pc pămÎJlt.
Otlnltt, DlllIllH\lMl a IliaC pC' Sf. Pcotl'll �j s'a duo Cil ei l'rill lume,
(;;j să·i arMe tot CI' estc în ca,
llIerg&nd amÎmi"j ]le drUlH, iatii că întâlllp'lC: \)11 Grec. llnmlle<,lC'lÎ
a l,li, atune! luI Sf. I'l'tJ'u:
Petre, sei)le ]lIaţe]l' '1,ln1 Olll, Sll!c speli bine �i apnl siJ. i](' pilI la loc.
================== pagina 133 ==================
AdiNi ţigan.
Aratâ ura l,n· eare GreciI ,Ul illsufhto l{orn[lllilol', pe
Cfll'i'i stol'ce:\ at[tt de reI1 sub domniile hnitl'ioţilor.
133
D-na Z. Jl-\ Al,A, C. Fer/eseI. j.
1'HtO/'((.
V.l'l.EXA.!\DRL. 1-'oe3_1'01'" p. (-10.
Grecu'i b61ă lipici6să
Ce pătrunde pân'la ese �
*
Grec cu limba negră.
* /:c.
13480
13479
* Le,
13481 Un cap ai şi ăla sec.
Par'că ar fi cap de Grec.
SL Petre s'a np"�a t tle a tăIat pc (; I'PC şi 'LI scos IIla lele, le-a
SlJelat Line, �i pe ,1115 şi pe faţă cruu 'i-a ,�is D-',leLI, �i, câud să le pile
la loc 'i-n ti-imi« Liunmedeu u u S"llm Grc(l, e,'\ ,\it adormit ŞI au venit
cânit de ali mâncat ma\el(' Groculut. C,mtl S"l pomenit Sf. '('etru, �i n
ye<;lut 61, nu sunt matelc, s'a dus şi a ,Q·r,sit " capră, 'l-a scos mntelc,
le-a spelat, �i le-a pus Îl! gTPC; :11'01 l-a cusut la loc.
Dumuedcu (;Hl'C ve-lea U,te Hstl-a, ÎJ\(1ată sn fll'l'tat şi a iui rclmt 1'('
Sl. Petru (:8 a făcut : şi el a r.-spuus erI 'l-a spelat maţele precurn 'i-a
spus. l)unme',le(l 'l-a \Ii8 atuucl ca să ',\iert oruulul s:, se scole de jos :
şi Sf. Petru a ,,lis: «Scolă-ie», şi «mu! s'n sculat.
Apoi D-�lelj i-a spus să-I (�jcr, să vorl.cscă, *i Sf. Petru i-a (�is: e l'o/'­
bcsce omule» �i Grecul " început il sbleni va şi capra: bchce, belice.
Atunci D1111l11e1) vu l'a întrebat - «Ce (Il fdc«! T'ctrc' �i p1 (-a �lis:
«lh-fl'i-md, Domnc - Şc:?df0/,('(!.
T. DALA.CEl,. preut, c. SII?fâ)l(';sc1.
i. )'IÎ!C('f!.
13482
*
Grec. Grec capu sec, Ş1 tata şi mama.
II
ALFREI> .lUYAHA. ( BIISfl-iCI. i'
[<',îlc-iii.
Acelaş în tdes ea li< 1\ u. U-l-S 1
*L
13483 Grec galantom, Ovreiu prost:şi ţigan cinstit
nu se pete.
P. BCDbTEAKU. C. BHC!I1·CScl,j.
I{(o/'. ' .
================== pagina 134 ==================
\
PROVERBELE lW�L;'1iILOR
Arată firea ne-darnică il Grecului.
#.
*6
13484 A mânca ca Grecul, cu ochelari.
n. BANULESCU, in». c. J.l[,)}'OCIlI,
i. Dtmbooita.
AlEc,l mult.
U nil Românt cred că Grecii, mâucăciost aal' tot-de-odată
�l sg,lrcîţi, mănâncă la, masă cu ochelari, CăCI ast fel li
se pal' îrnbucăturile mal marî, �i mănâncă mal puţin,
*6
13485 A fi mâncăcios ca un Grec.
G. B.�)ŢULESCU, in», c. Pîeiroşi­
ta, i. Dimbociia.
Acelaş înţeles ea la � o. L348-L
* 6,
13486 IţI place., .. ca Grecului alărnăea.
G. BĂ:'1ULESCU, iu», c. JIoroenl,
j. Dlmbooit«,
Adică îi place mult, Grecul obicinnind să pună lămâe
in multe bucate.
*6
13487 La masă Grecul are lărnăe.
G, BANlJLCSCU, în», c. J,IOI'oent,
j. Dimbooita,
C" să iuanance mal puţin.
Se (,lice că, Grecul dă, fie-cărut copil, câte o jumătate
de Iămâe, când se pune la. masă, pentru ca aceştra, stre­
pezinc1u-li-se dinţii, sit mănânce maî puţin.
*6
13488 Grecu 'şi-a aprins ciubucul de la candela.
din biserică.
G. BĂNULESCU, 'Î1W. c .• vIoroeni,
j. Dimbocita.
Arată obrăzuicia lui pe care o împinge pânCt la lipsă
(le respect pentru cele sfinte.
================== pagina 135 ==================
___ ---"l_tR_I-'--, _OR_AŞE, NUJI!'; PROPRII
135
*D
13489 Doue lucruri nu s'au vedut în lume: cal
verde şi Grec cu minte .
. D-na Z. JUYARA, c.Fer/esel, j.
Tutoc a.
*�
Cal unle Ş i OI' ee cu minte nu s' a ve(Iut.
P. ISPIRESCU, Rev. lst. r,' p.
Ji'i5. - v. 'FORESClJ, c. Foliiceni,
j. Sucuu:a,
*.6
Cal cade şi Grec cu minte cine dracu o
ma; d!({ut.
GA VR. OKI::;Ol<, prof, c. Dobro­
veI, j. Fasln'in.
VClF .ArJlIr.:'n, B'd�·/7f.
C!!, SÎrb.
Acelaş Înţeles ca la N o. 1387.
13490
*
Se poftesc ca Grecii la puşcărie.
T. SPERAN·r.�, III, p. 188 & 189.
-1. ARBORE, ing. j. Bnz&it,.
*
Se poftesc ca Grecii la ieJlt1liţâ.
V. ALEXANDHI, Tectfl'., p. 966.
- Gn. ALEXANDHESCU, maqistr., i.
Puina.
*
S,! îngltie ca Ore cit la temnii«.
·V. A. FOHEbCU, c. Folticen'i,.i.
Suciara,
*b.
Se Îmbie ca Grecil la temniţ('î.
A YIl. COHCEA, paroh, c. Coşteln,
Banat.
*
G. 1. TUMESCU, îu», c, TI!1'1m·
Severin, j. Jllehedintl.
62447
11
================== pagina 136 ==================
136
PROVERBELE R01iANILOR
Când omul nu se p6te hotărî să intre unde-va.
Arată îndoîela la un lucru pe care trebue să'l facă.
A se vede T. SPEHAN'ţA, Anecdote; III, p. 188, sn6Y1L
privit6re la acestă �licere.
13491
6-
Grecul e vidră spurcată,
Este fiară 'nveninată.
G. Dml. TEOI'ORESCT, Poes. Pop.,
p. 479.
Arată răutatea omenilor de acestă na ţie.
13492
6-
Grecu'I fiara duşmăn6să.
V. ALEXANDRI, Poes, Pop., p. 90.
Acelaş înţeles ca la 1\0. 13491.
II>
Eemme qrecque, nn grec, reni grec.
Pl'OV. Fmuc. XTI-e Siecle.
13493
6-
Grecu'! limbă veninosă.
V. ALEXAKDRI, Poes. Pop., r- 90.
Adică rHI de gnra, intrigant.
Il n'y cui [amai» G1'('(' de malicc net.
Pl'ov. Franc.
13494
Gumarlu tu gumarafigani, şi Greclu tu
grădină cseană.")
Dn. 'YE:GAND, ZlI:eil. Jahres.,
p. 157.
Grecul lacom ŞI sgârcit, se folosesce bucuros de Imnu­
rile altuia.
1) Măgarul în spinî, �i Grecul în grădina străină.
================== pagina 137 ==================
_________________ 1�:E=R�f�,ORAŞE, NUME_'_P�R�O_P�R_lî l_3_7
13495
Greclu ş-arhund, aflu va mpută.")
Du. WEIGAKD, Ziceit. Jahres.,
)', 157.
VCfl' AJ'MJllÎn.
C,lci Grecului Îl place mult usturotul. Acesta !,lice la
rîndul lui de Arornân : '() m,iZo:; 'l{JZ(')') Y: d.') FY'{p .-r6.J,:v
�p�t�ry:t:; {J.Op[�E�. 2) c
13496
Grec1u s'te umple ş'cu dare, nu 'l-aprochîe
Iu'ţi ai casă. ii)
A�mHEf AL BAGAV, Cart. Aleg"
p. 99.
Poetul latin dice de asemenea: Timpa DClJ1ao.� ei dona
ferenies.
Li plus traiteurs 4) sant en Gresce.
Dit de I'Aposfoile, XIII'e Siecle.
GRECĂ
13497
Ca Greca : « ş-dada-n eară Armănă.» 5)
DR. "\YEIGAKD, Ziceit . Jahree.,
p. 158.
10 Diee Grecil pentru a linguşi pe Aromânt.
2° Pentru cel care se laudă cu ce 'I convine.
j\" Ni IJ '1"" IJ ',''''N,') J),,'/,':".', -, N,.6)
.". ,"'�'''l' .�. '·i.'·
GRECESCE
V c<;ll Inimii.
1) Grecul boer de ar fi tot pute a usturofu,
') Românul beer de ar fi, tot mirase a căcărez.ă de ole,
3) Grecul să te umple ;;i cu daruri, i.u'I apropia unde 'ţI al casa.
') Traître = trădător, viclcn.
5) Ca Grcca : �i mama mea era Aromâuă ,
Co) Şi mama mea era Aromână.
================== pagina 138 ==================
138
---�.
13498
*
A vorbi grecesce.
Adică iL fi het.
*6
13499 A şede grecesce.
P. D,Il\IILEt>GU, c. Craioca, .i.
Dol], -- T. BAL,i.şm., ÎI/V. c. Sie­
tănesct, [. Yâtcca.
10 .A sta jos, cu pictorele impleticite ŞI genuchii Îl]
afară.
2J A fi bine asedat unde-va. Ve(ll N o. 81324.
'Ţerallul când �e�le pe cine-va �e�(\,nc1 cu piciorele În­
eovrigate sub el, <"lice că sili ca la cu�nitiE. îllţeleg€md prin
euşniţl't, atelrerul flerarnlui.
13500
*
A împuşca cu pat de puşcă grecesc.
ilL CA);'IAN, public, J. Iaşi.
Aceluş Înţeles ca la N o. 1 Om)�.
13501
*
Mâncare grecescă,
A se vede la No. 8770.
13502
*
Bucate grecescî,
Vetll Buca!e.
*6
13503 Noduri g recescî.
I;l:. l'(\jC-"Al�U, 111.'/. J. Puina:
P. D.\:\JlLESl'U, c. I'a.uuţhi«, ,i.
Dolj.
S'amle, de multe mi, t;1ic8t61'ea: Înghite noduri, :;.i
anume nOII'un seci. Un copil care suspină, un ţigall sau
Ull câne tlămând, care se uită la o masă încărcată cu tot
felul ele bucate, înghite nodurt seci. El suferă în tăcere,
================== pagina 139 ==================
'{ERI, ORAŞE, NUMe: PRr,pHlI
13H
In <,li1e1e de grea cumpănă, dud li se lăsase num.u
ochiî ca să plîngă, o fi 1nghiţit multe noduri btetu Român,
ba turcescî, ha rusesci, piinii �i grecesc:L Cele grecescl
pute că i\ll rost cele mai grele de înghiţit şi de acela all
renlllS singurele .... <}e cart mal pomenim.
GRIGORE
GRIVt\
*L.
13504 E departe Griva de iepure.
P. CLES0U, o. PaluZele, i. Ne­
liedint), - G. BĂNULl'SCU, înv. c:
Pietroşiţ«, j. DîmlJoviţa.
Pe l(mg:l intelesurt date la No. 1[);)1, acestă <,1ice1'e se
Între1mlnt8ztt când vrem sa :ll'eti'ull C;I unul s'a cam de­
părtat de' adevăr.
*1:'.
13505 A ajuns Griva epurile.
A Vll. COIWEA, paroh, C. Coşte:«,
Banat.
1 Il S'a apropiat timpul ('a s:'t de sernă de cele făptuite.
')0 S'a nproptat timpul de a împlini ce-va.
GROzAVEscI
13506
Ai moşii în Grozăvescl?
G. COŞflU0, Epoc«, Icbr. 18\ltl.
Despre omul carp se g}'()ztt vesce
Grozăvescî este uu sat îuc hipn it.
VecI' L'ap. .Y, (. G'lIt/a.
*�
13507 Guda.
T. BĂLĂŞEL, in», c. Sl�f(�nesci,,j.
rit/CerI.
Porecla care se dt\ femeilor reutăcioso.
================== pagina 140 ==================
140
PROVEElB,;LE ROM.-iNlLOn,
Este de obşte cunoscută ().icel'ea: un O&l1{(' de om,
când e vorbă de un om reutăctos, fi:i,l'u milă, Cfobanif si
ţel'anii dau numele de GULb mai mult ci:'tţelelor rele; ele
unde, mal în urmă, s'a aplicat femeilor reutăcîose.
D-1 Bălăşel a audit de la Ion S. Boureanu, elin comuna
Panaghia, jud. Dolj, urmetorea poesie poporana, în care
Guda este o căţea Iorte deşteptă, care vorbesce cu cio­
banii şi e atât de şireti:'t în cftt prinde pe vestitul haiduc,
Pnlga.
O variantă a acestei poesit, in care cttţeua se numesce
Dolca, se găsesce în colecţia Iuî V, Alexanc1l'i.
GUDI
:;ll'altă verde şi-u lalea,
i 'ostea 'n stl'llllgft de iu tra,
Peste ,,1 că se ui ta,
Oile îşI pricepea
Şi ciobani "1' Spl1l18'I:
Băetr vot n'aţi priceput
Oile n'aţI eunosout ?
Lapte nu II ht lm'sură
;;JieI lapte la 'nchegătură
(h'l UIt lupir ne- a 'nşelat
(}l'l că Ji'nlga ne-a furat.
'1: :}:
*
t 'ostea mânios pleca,
Pe-un maidan că se suia,
OI1atft clriot ct\·ml (la.
:')i-mi da clriot liaiducesce
Şt-lnt intorcea UllgHl'CSCO,
lL"sllna ]>ădnl'l răpescc.
�j toţi c[tlnir a.luna
l)al'ii n-nlla ce-rut J'ăeofl.?
l�a binişor cărnî venea
Cam din eap apoJ":::al,
Vedea hiue c'a stricut.
{\'lstca la ea rett eiîta
Cu cujua o otînjea.
] )a]'� "G�da- i' l'�'l�rlll,lea: v
-, :-itapane, stap'lll al 1)18Il,
.:\ LăcuI, un vînt ualll reti.
:\ lJătll t vînt şi CII pl'lll,
.:\01 ne-am l)ăgat în dudae,
:\ hiitut vînt �i eli hllră"
Te-al culcat in bătf,tul'(l,
ldlt"ru 111al'e lllL-nl1 el'H,
DC-1Il] tăiai " llIclnşea,
Sfl el pelea dllpă ea,
N'o pUl 11\ sp-inarca 1uca.
Am sllljit la tnUil t,'Ii,
La taU\! liitil-ni-tl'('
================== pagina 141 ==================
13508
:-;i el 1111 un-ari căutat. r0ti
Şi-n mine n'a .lat
1 )a, dă-mI 1111 r(,le lapte
Să me 'ntcpcuesc la spate.
�i-apuI etc (lupă mine
Să ie::u'-i i ira oil. 11',
Poteca lm'(dnuilOl',
(\1 SCltl soma co.h-ilur.»
Costca după ea se lua
�i Îndată ajungea,
La 11îl'îlll ccl mal rece,
l' mie-arar votni« o trece.
_-\id Gurln cc-ml f11,�ea '?
Î �;Î1Hl de 110ţ odflbî (la .. _
:;:i odată schilălăea.
Costoa tare oă-mi strura :
-, Ţ'ine-I, Gudn, nu-l rnânca,
Prin ă HI1-l' a j udeca,
l'3, te mirl c'ar fi 11ecat
:::it lll(,t'ă ueju.lecat».
GUTA
A poftit leica Guţa la mere acre.
141
'Ec;-l':..; BALTEA::;il', Lwnina, L p.
Sti.
Ve(!l Cai'. Vii, ,,­
JUr.
Aceb� inteles ea la Xo. 88Bl.
HAIM
13509
*
Haim be şi Şulem plătesce,
?IL CA�IA>l, pHblic. ;', laş!.
Ace1aş inteles ca la No. 810B.
HANAAN
VCCfl j)amflltl/! Iâ,:;:âtlUl'lI­
ref.
13510
*
Ca şi Ovreii în Hanaan.
V_n�HON, p. �J,
8e l'esfaFl Îl! bunătăţr,
================== pagina 142 ==================
142
PR()VERBELE ]?r)�\J�ILOl�
HÂNCC
A se yedp NICOLAE COST IN, II, p. 7; It:iN NECCLCE, II,
p. 1\:17; N. MUSTE. III p. G: A:mRAs. III. 1'. 100.
* .�
13511 Vodă vra şi Hâncu ba.
V. ALEXAXl)Rr ,\ L. ROSETTI.
JJiss - V. ALEXANDR1, Teatru,
IJ. :>16. - A. G OHOYEI, c. Polii­
ceni . .i. Suc/ava. -- V. FOLlESCU, c.
Foliiceni, j. Suc'iC/1;a. - K r. P le­
TRlCIIJ, înv. c. B/lud!!, :Î. Coru1"
i!!I!!.
*'-
Vodri u« §� Hânc1t i«
G R. ALEXANDllE"CU, »uuris! r.,
i. Pulma. - r. TACI], inv. c, Bro
niscea .. i. Ctnrurluiu:
VOdl1 rre. dar« (dar) Hâncu (/Iâ1itlt) b«.
G. DKiVl. TEODOIWSCIJ, Cercet ..
li. 68. - P. ISPIREseu, Leq., J.
18-:2, p, lfi\J. - HL\'\,ESCU, p. :2U3.
*b.
V(Jd(/ rrc, Hâncu {)(I.
IOETRU DANIlLESOIJ, c. Craioua.
i Dolf.-E. r. PA TlueÎ1::;, îra, c.
Sm'/l111,;i. CONO'll!lIL.
11) Arata !lp()sphirea de părerî, desl.inurea între doue
persona
<1';1 so \,('de că i fi (l apei"" călcăilo II "1H1. rUI}! i'],n'Yllic1I1 111, �i fiiii']
că Fodd vre şi Hâncti 11(( •.• p f\1l'a! l'at:!. en iual l,iJle.' - Y. AL!"
XAND}'tr, Teatru; p. 21 (î.
2° Se �ice riwel unul mal mare a ujuu» :-;;\ «ersesc«
vointa unuîa mal mic : când un illferi()�' are mai l;Hllb
putere de cât mal marele S8t1.
«Erl\ în al tl'l'îlt: an a ,1'nllllid 1\11 iD\l('a-Vc,c111;, s'au l'edi""l Ol'heellii
�i Lăpuşueniî UlI ,',ste ]>1'<' 1 )lIe,,·Yo(lă, pentr11 lH'ăcl\llIen Grec-ilo!', mal
nles pentl'l1 Cllpllrl'�d, n�[.i]l(l\1·sc cÎÎpităniile acelor ţi \111 tlll'i BănclIl,
:;i Dnrac S�l'dnrnl, şi ,,\1 al\il. A(\ venit ('11 I,ste în In�l, ,tri,2"l1\d 1'('
================== pagina 143 ==================
OHASE. !'tiME PROPRii
143
{;J\:ci �a 'i Pl'illjl<l S;Î 1 nnU'fl'L'. Fug-it'a!'! tuţî IJc'lel'j( in ţ{"l'n, l\Inllb'·
u csca ; erHI llH';:t-Y"ntht Yl,t.,1t'nd (,ti S'rUl l'e(li�ilt attllrt V'l';I. i-ISl1pl'i:'i, '.1. tU-l
t'�lt C[1 tl"ltă ('a.'-irt 1ul d in ourtc f}i au purces in ,�.(ill�. Ed( tLtllCul ţ;i
CII alţi! lle al oei, aCI intrat 111 (;111"\('" Ilomnes(';Î, �i 1)\'i1\ ('asole I,I,iel'esl'l,
şi prin tîrg:, :-;:i prin (lllgIH'nih� neguţit()t'eseI, jăcuir«l �Î stril'(�nd Lut ('(­
m\ g'iisit. Duca Vollit de O(lfltit ati u-ecut peste Uuuărea, ,Uml Gale acel
mlnmHnri nOIJllH(,. Şi Ilo a(;nl" dând scire ia Imperăt ie, 't-au ve-uit 1"'­
]'''Iloii de a(1 luaI '['flhll'l, ('il\l '{-ali truhuit, şi l.rilIleţt'lld lluea-yo,lă la
Alexnnrlrn rodii Buhll� Sal'tlal'l1J de aII ve n it di1l \6nl llIlITlteuese;{, <1"
lIude (-ri\ lug-it cu alţî hoteri, �i tl'imeţendn '1 ('1\ 'I'ăta rit. aII lovit PC'
(',ka Hăuccscikn- la Epmen'i, �i 'I-mi llMllt, şi 'i-all }'isil'it. Pl'�lIflt'''1l
'I'"tarii t iuut urilr- aoclc, şi 1"'0 mulţi 'hul şi l'ohit.I�I·ii Jll'e l:ftţ1 'i-a"
prin», (liu capete, prc toţl 'f,ai\,"pÎOZlll'at, �i '1-a11 înţ(�I'at lhlC'fl-VO<Î;l
daeLi S'cl\l întol's peste DIll1ftl'C. 'Erllî1 1l1are era, ea :,u�a�l (.1'11;1 I-i'n(i ftlCllt
�CCH Zal'Vll: ('(' (1" Domn 1111 ,'aii ]1uL"t apropia ,i('l ftteH I'l'p-un rCI\.
}:�l't\ pre l;lug(t cei' vinovaţi au reeit 111UJt UOl'(J(l lleviuoyat:. şi a�a .,,;:'ai1
potolit f}eea za\'\'ă, j Hmai de poveste (111 n"mas de atuncc, în/ni 1)0-
menirea 6menilO1-, nwnele ]1r1llCfscilo1', oiec -in lcrâ plÎneI asM ili. -­
NJO- MUSTE, LetoJl, Mald, , JI!, 1', ti 8: 7.
<d_Îl1\lee 'Il domni" a trer;il, \Tut'MI ])I\(:"-V,,,(,\ '" ph\tl:soit ,dnjl,;\
('l, '1-""\ 1':1e\lt Hillll:nJ, !lrc (':ln' Iim! sns l-am pome\lit in ,1 Ul li Il ia (1
do\"" l'11 aii tr'imco ,le ali lldllS pc h'(;i"l'al Hăn('II!,,1 pe Doaia, ,l!­
unde er�l tl'ăitol', �i 'l-afi uitat. GnplIJ ln rrll'gn-Frnln()�, ln unl'ţele cele
el, 'mne"l'i, lI('-fiill<1 VilHWHt: C(J {'ă\·rl .indeeH\ă '1-1\1\ /JlllOl'ît. > -.:..-. ,\1 eSTr:,
Let<lJ.l,. 111, 1'. ;211,
11',N NBCULCE, !-efo)!. IT, p, 19, - UlK, <lupii te poyeste­
sce aeestit l'escolă a Ol'heeuilOl' :şi Lăpu:;;nenilol', snh ('0-
mamb Hi\llcului şi Sel'cl<ll'ulni DUl'ac, Î!1thefe, ca �i N έ
cuLte l\I uste cu unnet0rele cuyinte: « Numai nurnelr I-l(ln­
('e,:;cilor ((II ?'i'mas înt)'n pomenirea om(milor de rrllmc('. }JiÎIU{
Iist(�li,
13512
Vodă �ice ba, totă lumea �ice ba, numai
Hâncu �ice da. /'
1. 'J'ACU, Î'il!'. r, BI'i/1lisr:t{/, i,
( 'ofll1'llllu.
10 ('<'lUd e llP-Ullll'e în familie" între tOyal'iI�l dp lW­
"( ,t etc
t:> �'u Ci:nd o c;ll'muil'p;l almsez;"L dp pnt81'p<l sa,
Mal de' Jllldt, ,i11liL-('nta "UI JlHlI înaltă ('l'a DI\'Clnlll JI,'"lIICS(', ::-It, ',lin'
t';} el','\ tlll bu(�l', Hllli1118 I-H'tlJVII, care făcea pad,pa dill ,tt'er-:t <.li",",l],
Acel H'lllcn, ,>\'1 cill" S!,IIJll"\ "C\''', el ,,1iccil OIi se p"t\', Mal'in 0;\
'"orl!\ d(111n 8f")l''-1. in ţară stl Ş.0 gr'lse:-:;c,l un Itnli1âli, carele Bă încl'edin­
Ît'l(' pe Loc!'111 Hîlllcn, ('il nn l,-,t l'l'(\ ee '8 \'PI'1'UBCC p(>tc si'\ fie l\lle-
================== pagina 144 ==================
lH
PROV ERBELE RmrANlLOR
vă rat aşa. - Un gOlllâll elin \er<l de jos mer!2l�lld cu judecată la .li­
vu n ul U"JUlle", atiă .l e POI'Ll!H:n, Mariu! Sale. - 111 ',lim1 :1 (',ua, era ]W>L11Z
la Curte. - R"ze�tll nostru spuse vatnfulut . de puharn iccr, ce'l era
]>rietin, col, el va iucrcdinta pe bocru] Hâucu se ',lică o dată că uu R'"
],i.te, Vatnf'ul făuu cunoscut lui Vodă. - Mari" Na por-nuci să aducă
pc rt'�,,�. - Pc at.nnct era obiceiri P" la mesele boerescl ,In se a-lucea
".'·Ite uu gl tlllHJţ ce şerlcli în piciorc la uşă, care SlllillCH tot i'elul de
glnme �i tămăşagurI; boeri: îl lăsa să se întindă la vo rbă efll. de mult,
- l Irructorul ,lialog începu între rl-z,"ş şi Hâncu :
- Maria Ta şi cinstill bocrt DIIlTIII {>v()stră, e îi trăcsc la (('ni, am
"a,ă aprope do Siret.
Se pute.
Intr'» "Ii ru'aiu dus CII "g'll'Îl la vÎnr\t(n'(' (le I,,[>nl'l,
Se p(,t.e.
Eram calnre peo [)]Jă ,dhă.
�e p(,te.
Am stirnit un 1('p1lre.
Se pot«.
L'am gOlllt, l'am tot gunit, pănă t:tfi t)stt�llit �i o,t!;al'ir şi all)a.
Se p',te.
:\[ai îl sORlam; am vru L să '1 ,laii UHa OII hiei nI, dm' am sGăpat
I,ielul �i nn l'am mal găsit; (le ('egrabă tăiaI o) ramură de l'echită.
-- !-il' P ,') 1;8 ,
- Dă,lUlll lina cu rechita În allm, ca,'e JiilHl aSllthtă, l'od,ita se prinse
�I CI'eSLOIl fi rccllită lungl\, ,lrr-l'U'\ �i naltă pană lrt CCI',
- S,� p,)te,
- .Lasaiu iepnrele şi mii urcat" pe 1'8chiti( în sus Jl,'Lnă. Ia jm'ţi"�
cerul1l1,
�e p()(.e,
:\[e apnealu eli m,ma ti,> LoH'\ilu "81'III1l1 ŞI mc suÎu în LOe,'.
S0 P')t8.
:\[,' prenll1hlaill În e,'Jee, nH] p,'enmiJlalu în colo p�,n;( ee ,\jIDlS,"ill
LI 1Jllllllle';eU Sf'mtl1l.
- -:ie ]J"i,ll,
- Dlllnne<,lell �()deit la masă şi lIIlUlUi, h,)!'ş d.e [les,;,,; Il'" puf ti la
1I1aS�1, �i 1l1uneai f;\i e(l bine, eă tare '1111 nud era f4',nl<�, 111:11 ales du pă
atâta tl'udă Şl ostenelă.
- :-;," p,)te.
- Dllpă r;u llli'encai şi beliI hi ne, 11111 luaI ',llua lllluil ,le la J )illl111"'Jeli
Sfi'eIlLul, şi plecalu sf\ mi' înt.ol'e iadt'şl pc pămînt.
- :-:e p,-,te.
"- :-;osiî la. t"rţile cel'ulltl, c:tlHl cu10 e() se ve',l), • .\lba lIlC<l se lliid.lIse
dllpft p[lsent �i se d.epăl'tasc ,le Illl mal em nir;ăol'l, niCI I'cel,ită, 11id
]llllHC.
;:)e p(Jte.
Ce sG liIe rac atunci'! lrll" lIit�Hl Îll sus, mi! lIitai în .ios, allm ni·
cfterl şi pace 1,"nă"
XoroclI[ me(" \ilaI la 1) pal'te de tl)l'\ile cel'uiui era vr'o "",k'va
clăI d.c fl'n, pelltl'1l caii InI Sfântul Ilie şi al lUI Sfi'mtll ('lleol'glu:.
- Se pute.
- .llcl'g'al la llll llJeşteşug. IncepuI �;'( r;tr; " fllnie dintr'o dae ,le
ft', li. FăcuI daI' o fII ilIe Jnng'ă., hl Il gă, d(-� ttd", apnl îll(�eplll S�t lllU C4)hnl'.
C'n In;Ln�t J11.0 ţilleall1 şi cu lina Sllccalll, �i ::Işa "1l1'aJll ('.()IJIJ"I'ît jos pc
l'<1mÎIlt.
- S,� p':lte,
- Ci'ellLl !II" 0::01>01';1 j"s pc sf,Înt.ul păllIÎllt ;" IOCld lI",le Iăsnsem ']le
alba Jnca ]1ăsc\�nd, sciţî ee găsii? G(lsil t) tn�ltt<'i 111al'e (le III (�8 J(�
Pil.SCI�n un 11]11.
================== pagina 145 ==================
ti
r
,
I
I
'1 I
� '1
I
� ,
i I
! I
i I
tII 1'. c. Catanele,
�:T.
j. DoI)
rouucu Ildnculut
cacă 'n uujlocu ciÎmpulUt)
'1 ca ră În aiciulâ la marqiu«.
T. B,"LA"I:L. îu», c. St(!(lilCS([,
j. râIeCI/..
T. BALA';;EL, pr<'IJf, C. Stcfanesct,
j. l"((!cca.
E voinicul Hănculuî,
P. G.�RB'\VICEA-"U. 1'1"0): c. ua
1(1�t;sd, J. �'ţlfheilillri.
0. J3Ă.�WLESCU, ino. c. Hcsdeadn,
i. Dtlil!;QI;iţr(.
*
*2:,
Vo/nicul lfâilC/Iud
Se cacd ) it mijlowl CIÎ,IJI}Julul.
*6
Votuicu Hancalu;
SI? cacă 'n [undu llatltlUt,
Şi 'l det cu ccldula'Jt )08
Să lI1l·/' par: ptuuro».
* ,::"
E VOlUtC d 'Ut l Iânculu;
Chilie ÎIl mijlocul câll1j!uluL
- S<:; p:,t,�.
� Sein (l-ve'lstl'ă L:llie era rtcl:l ulH '?
'J\ 'Iti inesen il ascu ' tall cu 111 al't� U Il." ".Ul",
- ',·\.cod Illli era ta:nl In î lU.1H'U.
- SpUI minciunj, asta n u S(� p/lte, lsbucl�esce. de odat� H�lr:cu, în
IllijlolOld iisuluf stîrnit 11" a,'est n'sjllllls ne-obicinuit al hEtl'annllll \j<J!T.
13513
In batjocura celui nevoia" si h'illllrtros.
t-le llltl'elminţto%rt de un l;et;'Llll catre un copil safl un
t1;Lcătl mult mal tînăr de c.it dînsul; nior odată ele be­
trân către betrân, nici odat:1 cittl'e o femee.
I
1
L
================== pagina 146 ==================
U6
Dicetoreu este fl"l'te îutrebuiutat.: III judeţele Mehp·
(1il;ţi, Vâlcea, Dolj. etc. îus.i poporul uu scie nimic des­
pre acest Hâucu.
HANCERU'C
13514
Ca Ierna de la Hangeriul.
ZILOT 1\0 .. \-1,\1\'t:. Colunaui, lSS!
-83. p, 275. - B. P. HAşDEl.
EtYIIi. lJilayn .. p. ::?536. - J nNESCl:'
(;IO..\", Isi. BIlClr1' .• p. 631.
I('J'lJH HCl'sfH HIl {'(Isi din cck: osel.it«, ca �i za}J�dă llă]Jl'a�nlt�i au
(,>lllnt, si v iscolr. .leosebitc �i Q'el'lll'Î ,It) fos1. Pentru aceea ,ui n'ma,
(11" 'e l:')]llf:llcs�e: 'lr>rn(t de Iri Han feriv], - ZILOT RODL-\KUL.
Hungerliu, fanuriot carp a domnit îl! Ţel';[·HOlll[llH'se.:t
de la l'i!17 b 1'i�I!I ..
*6
13515 Umblă hoinacl ca Hangerii (Hangerlii).
r. DAXlJLI.seu, în». J. Do(j
'I'er.urit :Lll dat nuuiele de Hlll1qm'il l:mi:î.Hul1qeJ'lif. sol­
(1:! ţilol' prădător: de al lui Han ge:l'liil , care il clomnit în
Ţ('l''' Iiomânescă, la finele secolulut al opt-spre-rleceleu.
Al'est Domn ce despuiat tera În felurimi de chipurt. Dupu
văcărit, care ajunsese de ne-suferi t, el scose peste cinci
iuilîoue de 1e1. IlJ urmă fu maz ilit 15i muri spînzurat,
Dupu cum, înainte d[� el, eetele de pasvangir, ale lui
Pusvautoglu pustiiseră cumplit Oltenia, tot a��, 15i Han­
gprlii, c.ut după culificativul de 710111(1(. Înţelegem C:I
umblati yagal)()ll�lf cllll':\ pradă, jefuiră timp de el(,] alti
rJ'(�ra-HOID;m(�SeCI -,
, Tenmii îl pome1l8se- �i asti',-tJi. Otlncl'-Ol'besc de Disc-ai·
Ya llllţ'î elI" llopte, Îi 11l1111C'Sl: Hill1,1/pri7 S;\LI Hrl1l.wr!ii_
HARAP
Harapii, creae poporul, fiUllt nisce lnnenî lllarf, J.'elila�i
din .TidoYi, negrI şi cftt se pate (:e poeiţi la Ltptură. De
================== pagina 147 ==================
alt-fel, cântecele populare tIp .criu Hurapii destul ele la­
murit:
-rtmi, ORA�E, NUJiJ;; PROPR't
In III'H� în Bllelll'c'cI
Se!Jlet'it'a
Pllp",it"l
ll'nlJ Har.rp
.x pgTlI , ('ludat:
'I'ruput III! ,;a butia,
S'a 'nsn-ijurat Domnia,
I)chil 111 eal' ea tal erul
�'a 'ngt'ijurat vistu-ru].
]l'abl diutişorit lUI
�(;il fearăle ]llng'nlll!.
l'icri,,'elc ea ule îu
:JUma 1111 ea l'"tilll'ln,
Peştele
�\[o.sbrele,
['ll"'hiile
Se��l'ile !
l+e JlI;]nCill'e pj ee are:
l':lÎne din llt)Il{� «u ptore,
PuI de ti vnl ma lacel
Eşa 'n vară .I'un viţel,
l\Iâncit., 11 u se Pl'cg'llsta,
�(,nt-; huţf 11(> vin g'uleh.
l-;îi aiurea:
H ara]l ,an,!flae
Cu solz] dupa cap,
Parcă sunt de drac.
1'11 barbă de ţap, .
('Il ll1l1stetl de rac,
llnde-I v,,�l pe .Iiusu,
.'\ll l'Uelll ţin" rî-u.
* ,":"
13516 A fi Harap.
A fi negl'l1. urit.
147
\1
,,1
'i
ii
13517
A fi Hal'ca.
H:\RCA
T, BAL\�J;;L,preol, c. DriigrlŞIlI/I,
.i, Y,ilaa,
A fi yitp/, renumit.
Acestn t,1icel'e se intrebuiuţcză mal mult în p�'tl'ţile din
================== pagina 148 ==================
P rojurul DreigtJ:;:cll1ilor. Ea 1:;:1 are ol'igill� în m'1ll(�t61'P:t
lElgend�l 1'01'01':111 el cnlp;-;;:i de T. B[IU:;:el 111 comuu.. Rte­
funeseL din judeţul Yftll'ea
LEGENDA
l 'e eru!lpia ce H� ilitilJdc la H}}UHll T'nlgă�a1iilul' a fusL cl-că în
vremea dc demult " l.atăli« g'l'l)Zllica Între Tul'ci �i !'l'e�tilll. 'TIIlTil
orau Ca frunza şÎ ca ICl'ba şi «reştiui; numa t o Hl}tnă de (,]nelll.
Turci; aii j-ocat ('a pe varza pe t{lţr el'f'ştinif J u'a n1al l'(>ll1fl.S lllci
pictor, Doar unu SillgliJ' relll'lsese; 1'(' el îl chema Harca, Se pit ulase
âst "jt{'z într« casii, ee se atia i u locul acela, incurase uşa pe din
lăuutru şi începu a da în 'I'urcr şi ::d rlo!JUI'î la pam(.llt, ea pe grilCI
dll1d îl cose scl, Şi aşa <1ă-1 �i rlă-r ' Tlll'ci'l u sfccliseră dt aci 1> sa k
zacă rnăl asen la tnţl, şi inccpur« a f';il'iga: Amau Harca ! :\n ca LI
CIJIIl'Î, Harca, 1111 ! Dar Eare;! nic! ImLa!' lI',n'eit ,1e amanu] lor, îl cnlcil
Ia pamint de-r svint« I
Turcit at uucî iuccpură a Hc't\illi ca fl'1U1ZH �i eH lf'rhn la CHSH UIH1\'
era încuIată .Hal'ca f;i " flÎclIl'ă praf elin praf!
Harta () l.oegi spre t!(,Ju Sutescilor, ('fire �ra lllal aprl'J'(', IllHl"
gillldea C'I) să scape ,le 'l'lll'd, dar lUt }IntII s,'âpit, e'\('l 'l'lil'cjj îi prill­
f;Cl'ă �i-l t:111;nl caplt.
Şi (J'ntund ;\ l'emilS \'"d,!\: A fi l'ili:z ca !lan'a!
Cl'e:;:tillii, despre care se YOl'besce ÎlJ nc:eshi leg-eud;'l,
sunt Grecii l\fnvl'ofori (eteriştil) al lui Ipsilante, pe care
poporul din jurul Dl'ăg[I�;;anilor Îl llumesce «Po}"(Jjrmi),.
di\,luţI În lupta de la 1821. In memoria acelor CheCI,
Între care el':lit mnestecaţI şi mulţl pandul'l de :lI lui
'Tudor Ylaelimirescu, s'a ridicat un frumos monunwut de
către colonia grecescă elin Ţel'ii, :pl'iu st;�lruillţelp Colo­
nelului Papazoglu. Acest mOIlument este 'în apropiere
de gara DrăgăşanL chiar pe cfllnpul unde s'a dat Nltiilia.
Buti:ilii întl'u Turci �i Etel'iştt s' ail mai c1a� şi în co­
mUllele C,tlilla, �i Zavic1eni din Yâlcell, dup:"t care apoi
lVlavl'Ofol'if s'ail rehas, în llUlller de He-o patru sute,
in lllon(tstirea Cozif'i unde afl fost 11(·j�l pfm(t b nunl.
HARLAC
* i�
13518 Nătărău
De la Hârlău,
11 li" Z, JlYARA, c. Fer/c8rl, j.
Tu 100;a , - 1. BANESI 'L, 1'1'0;: i
HonwlI,
Pentru omul l'I'(,sL
Hftl'ltrll, orăşel Îl! ju(leţul Doto:;;alli, it fost reşe(1inţe\
================== pagina 149 ==================
dOllinesetl la 1G:24c sub Hadu Milnie« care 'I;'}.;[ str.unutut
aci scaunul doinuier, din C;lUS(1 Ci', la I:t::jl arsese palatul
domnesc, III ac-est oras il si murit.
YOiJ! BOGDAN, POl'e,�ti, p;:g ?'lI;.
*L::.
13519 Hârla-Boto-EşI.
E. J. PATJ:ICIU. în!". c. Sli2ll l{i ,
i. Coourtu:«.
() dicere Îl] caro cine-va se lauda Ca pute <.,1Îeo, întruu
silJgu;" cuvînt, trei oraşe c1e odată; adică, Hârlau, Boto­
�ani şi Iaşi.
HERTA
13520
*
Ca în codru Herţei.
V, ALEXAKDRl, 'J'e(/fr., p. 1255.
Nea sărăcit, 11e a desputut de tot ce avem.
Codrul Herţei, în judeţul Dorohoi, era, la începutul
secolulru al nouă-spre <,lecelea 11U vestit loc-aş de hoţI.
<AL nI]! pe('alele lll"tre! eltiel>11I1 ]-lRg-i·Pctiehi DO'" C'1I1ic,t ca ÎlI
wtll'l! Heriii.» - Y. ALEX.AKDRl.
HOGEA
*b.
13521 Hogea Spătaru şi Gheorghe lăutaru.
V. A.Fom:scu. c.lIfâlinI,.i. S/I'
ciaua,
,Se �'espnllde celru care 11ltl'(;bi"t crue viue, YP\,1end eA
vine cine-va,
SE' \,liee eri :t (l fosi doi lăutart cu aceste uuuu- , vesti tI
în l\IoldoY:L.
HOLBURĂ
13522
*
Ca în satul luI Holbură
IAKov. ('om'. Liier, - L. ŞĂr­
KF:ANG. Dicţ., p. 381.
================== pagina 150 ==================
lr,l)
Ara.W lip,.;:� I�G Ol'îJlllnhq�l: loc u ude fie-care face n;
V1'8, fUTil C:L :sa fie oprit de cine-va,
1'/'01). Frruo,
HONT
;; .. -.
13523 .' � Honţ fără holde,
Cucuruz ca 'n palmă.
T. R�L!i,..�EL. jireot, c. Stcfanesc),
j. r,7Icea.
8e �lice Sa�ilo1', în batjocură.
Honi prin corupţie pentru HIU18 (Haut}, adid't Iim,
nume Iorte obicinuit la SaşI.
HOREZ
*...:::..
13524 Să te păzescă Dumnedeu de politica de
la Horez.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştefăncsct,
j. Fâlcea.
Se ,;lice în tot judetul Vâlcea iu pofida omenilor din
tîrgul Horezuluî cart, ne-având aşa 111(11'1 căpetenit printre
dinşir, fac politica cum se pricep, şi mai mult de cârcîurnă.
13525
*
6
Horia be la crîjmă 'n del !
Domnii fug toţi din Ardel.
AL. OLJOEE,;C1J, Op., p. 053.
Horia be la carşmă n (lel;'
Ungurii fut! din Ardel.
P. ILIE;::. c, Ha/zei}. "f"1"(U/sil­
rruiia.
================== pagina 151 ==================
TEnI, OILAŞE, Nt')lE l'Hol'lal'
-- --------------_._--
*L:c,
florin In; la ji'i,l}âlM/l!
Iht11J7 lUi! făr' de ItinliJâ.
1;31
.�
I
(
1,
I
'f
1'. SUI'JU, îuo. Trausilrani«.
Ursu Niealae HOl'ia. născut pe la anul 17;30, b Albae,
.Iiu Pill'illtr Iobagi, fn unul -Iin capiI revolntiei ardelene
(le la 1 "i84. Prins (le l)ngnrî fu ucis În tOl'tud la 178!),
HOTAR
Tn vechime se proceda în modul următor la stabilirea
hotarelor.
La fie-care punct mal însemnat, unde directia liuiet de
hotar se schimba, se ducea unul sau mai mulţi flăcăI
Sal"l fete tinere, şi, după ce li se areta semnul ele hotar,
Jlletra, copac Sall movilă, erau bătuţi 111 lege chiar acolo,
Bietul copil nu uîta nicî udată ce pătise şi unde fusese
bătut ; ast-fel ca propietarul moşiei îl avea în tot-de-una
ele mărturie pentru 10c111 unde se pusese semnul de hotar.
Un asemenea obiceîu a existat şi în alte ţerI, în deo­
f;ebI în Franta.
ltomfmii all astii-<}I următorele obicerurî şi credinte pri­
vi tore la hotar.
Când se face un hotar, săteuit ce se arlii acolo, se lovesc
cu capetele de el, şi afurisesc pe acel care ar îudrăsni
srt'l strice.
Hotarul, find blestemat nu e hine sii cultivt ce-va pe
el, Hiel chiar s�î cosesci îerba ee iL1" cresce pe el.
Casa R;Ul alte olate, nu e bine să le clădescî pe hotar,
d'tcl îţi va merge rell; îţf vor muri copiii, vitele, etc; vei
:1 ve bole multe îu familie, vei sărăci şi ţi se va stinge
ruda.
La hotare se aruncă tote scăldăturile si tot felul de
moşmoride sau vraje, ce se fac ele babe tJll{enilur boluavî,
şi de aceea nu e bine să cald pe hotar.
Când se fac Iecrrrî de epilepsie, se Îngrop::'t pe hotar o
pisic;'. negri', ele vie, şi se dă, drumul unul cocoş negrn.
*A
13526 T6te au un hotar în lume.
G, POBOl'i.\;:;l, ii/si, c. Slatina, j.
Olt.
t
At1icrt ;:dl O margine, un sfîrşit.
62447
12
================== pagina 152 ==================
152
PROVEHB.ELi<; lWi\iÂNILOH
*.6-
13527 A pune hotar pe cine-va.
'1'. BĂLĂi)!lL, preot, c. Şlejcl?1CSrl,
i- Vâlcea.
Adic.; a'l omorî Iăsându'I în loc de ho ta.r.
Se \1iee mal ales când doi inşt se certă pe un hotar.
Acum te 1J1ii hotar, adică: acum te omor.
*.6-
13528 A umbla şepte hotare.
T. BĂLĂŞBL, îl!!'. c. Stefănescl,
j. Vâlcea.
*
A ve17i desculţ şepte hotare.
Adică a umbla mult.
*.6-
13529 Hal, tată, să'tl aret hotarele.
V. Ar,EXANL>HI, Teair., p. G23.
*.6-
Vino. iată, săJţ� aret hotarele.
Gn, ALIO(ANlmEScu, magisb·. J.
Puina.
Vef).l' Tată,
Acelaş Înţeles ca la No. 10R48 şi urmetorele,
A HOTĂRl
*6
13530 A hotărî pre cine-va.
'1'. BĂI,ĂRKI" preot, c. Stejiinesr'l,
,1. Vâlcea.'
A'l opri de a mai face, şi în viitor, ceia ce a făcut ptmii
acum, şi cum se mal \lice, a'l mâ-r.qini.
HOTIN
*.6-
13531 Când tragi clopotele la Hotin s'aude la
Ismail.
'l'J'fLJS DUNCA, c. Chişt'/1c'ti" Ba­
sarabia.
V cq'î Crataua,
================== pagina 153 ==================
15:1
Aratr, cut ele repede �i de departe SP respândesce CI
veste.
Hotinul şi Esmailul sunt dane oraşe din Basarabt«.
aşednte ce] dîntâîu pe lîlllga Nistru, Iar al doilea pe mar­
ginea Dunăret.
HUNIE
*6
13532 Tocmai ca pe Hunie e pe aici,
G. r. TOblESCU, in». c. BI'OBCari,
i. lIf el. crlinţl.
Temuil grecI, cart KingUl'l îşI dml numele de HUl'1aţL
sunt r{n'te proşti. Daca ai lăudat vre-odată pe unul, se
mândresce în drepta şi în st[mga de nu't mai ajungI nici
eu strămurare b nas.
Arată un drmn greft.
Hunla e o costă forte accidentata intre comunele Hi­
nava şi Bl'oscarl. din judeţul Mehedinti. Se crede Cii pe
aei ait trecut Hunii când afl năvălit in ţeră.
T. COYAX, ]irof. c. Iomina , Epi.".
HURIAT
*
Pinisia Huriatlu ş'alasă'I st s' cămăru-
sescă.")
13533
IACUBA
*.6.
13534 De când Iacuba.
II
[OJ;' A. PATRWHE, c, Smult«. j.
CU1"urluiu.
Il ;1
i
Adică de demult,
Ion A. Patriche, moşneg de 70 de ani, ne-a dat UI'­
mătorea Iegeudă ;
1) Laud" pe lIuriat �i lasă'! să se f5.1c,c5.
I
JI
"��,. M
II
...
================== pagina 154 ==================
154-
PROYEllBELE HO}Lt..NILOR,
LEGE�j)_�
'1', HĂr,.�"EI., hit'. c, Stejănesc«,
,7, l'(îlcca.-
Iacub« a fost nu paşii tlll'\:<"<', '''' '�'( avei, 'untia, IUl aşc\lntii îu lo­
calitatea lHlJllitii astă-dl Pn\enii jud, 'I'er-uolu. Aci Î'jl nv,� el ,'dăţnl'l.
Din al'luata l ui se alegea II gelarl '), �fll'l cutreera u satele prin pl'ejur
�i făcenu fel de fel ,10 ";')11111\1.
Jacu ha a sălăsluir. aei eli IIr,li" luI piinii când viu :lI,uscalil de peste
Prut. El merge 1'11 ur.lia tUlT("di �i iut.irupină pe muscalt pe valea
Jeravatulut, jrul. 'l'utova. Aci 1'Il"('il hat de 1) cam dată pe :Ullsea]], ,1:1,1'
luându-r Cazacil pe IfL spateÎ'i d(săjlese 1[" 11jllltSl'Se sângele, pe vale,
la glesna gonitornluj.
Ile atunci n stîrpit l'e TnrcI de pc aeest"l"cnrl. flJ!.;i]],] I'illi mi
l'l�lHas cu paşii 'OI' tot.
La Pllţenir e şi asti'l-iJl un iuar.- stilp .le ştejar, ,le pe atuncî, �i
care e al UllUI ueucral 1'IlSCSC ee al' fi murit .Ie cîumă.
('e vechime ,t il ,le atu nr-I nu s'a pllfll1 dove.li. Da» apl'IIsirnativ
("mi fi rÎn(llll'j"J ,le {mwnl a!"l t.recut.
IA LU]\IITA
* ,-2,
13535 Câte fiori pe Ialomiţa
La leliţa pe altiţă.
AcliciL multe.
f-)e �1ice fetelor �i 118ve:,;telo]' celor ce Hll co:,;tullle fru-
1\11"Se, cusute cu felurite tluri.
Acestil dicere, eu 6re-carI schimb(1rL se g,lsesce �i În
balada poî,ularii Harlu de lri () reci, t1in colecţia D-lul: Bil,
];1 �8] :
f ',Îl" Hod pc 1"i<Jltliţ,a
La Hadn Pf-� sfl!,i1Jţ .. I,.
{·�tf· ilOl'] ]lll Til"l'lllfln
J-Ia Hadll ]lC� rata,�Hn ...
IAXO.ş
13536
*
Talmeş-bal meş
De la cumetru Ianoş.
(ia, P<ilENA1:U, ill!). i BnzNi.
A se vede la � o. �J;30!1.
') nic�torl de rele.
') Generaţii.
================== pagina 155 ==================
*�
13537 Săracu Ianoş, cum a murit cu luleaua în
cur!
T. BALĂ�H:J,. preot, c. Stefănest«,
oi. Olt.
Se <,lice celut ee ne pretinde ce-va care e în folosul
seu şi în paguha nostră.
De pildă, când cine-va cere un preţ mare pe un lucru
prost, atunct i se răspunde, în f:dnm;'l, prin dicerea de
mal sus.
* Li
13538 Ianoş
Paţoş
Curputel.
T, Bi\LA�J::L, preot, c, Steţanesc),
i tilt.
8e <,lice, în glumă, Ungurilor.
Acestă (..licel'e îşi are origin« iu următorsn glnmtl po'
pulară diu judeţul ·"flIcea.
- Care e§t i, t li, m«, Hei t
- E,i suntem.
'- l'a re eşti, III ii')
-, EÎ1 suntem, TOJ!ll1u '; lHIJuţ J'a\,,� Clll'l'uţ(,12, care şf\de la 'I'n­
t<'S('11 a) lIlPstP'llg'fll' Covac). Truni-«. ci,('onila SGutUI'l' cu plfll'f>lIle Imi!"
Q';nt- ·�.dlld{;). "
IAŞI
*L
13539 Nopte bună, că tata '1 la Iaşi.
x *** et IId, c. S'c!dojJenl,J. Fdlcl«.
1) DOlllUU.
2) Fierar,
3) Dudcscu.
I
I
I
I
I
,1
i
Ir
================== pagina 156 ==================
-�---�------
PROYEHBELE RO�L\SILOH
Eii
------_._-
IERIAM
13540
Cioc seleam de la jupân Ibriam, că 'şi-a
făcut căciula şalvarf.
P. IsrIHEscu.--L. f)ĂlNEANU,
Sel/las., p. 3(1) & -159.
La, vorbe ne-potrivite.
1C1U
*6
13541 Ai dat de nod
Ca Iciu la pod.
::iT. SI'. Tcp;SClJ, înr. c.Catancle,
j. Dol).· .
Numai are incotro.
s'a înfundat, a buclarisit o.
IENCEA
*6
13542 A fi Iencea
Săbi.encea.
1'. Bkl,-'..ŞEL. l)/'cot, c. Stcfdncsct.
j. Vâlcea.
A fi om frumos si vitez.
Sub numele de reneea SrLbiencea eirculă în judeţul
Vâlcea ul'luet6rea baladtL poponll1i.i, care se atliÎ, în colec­
ţia D-lui B[LHî,şeL şi elin care reproducem aci începutul.
:-îns uc drumul Dinllll,
j)inlllJ, TJdrinlni,
Plimhi't-mi-sc plindlii:
Iencea
Sâbiencea
Uu 111111'(1'11 tl'ă(I"end de t'i-iu
l;1I saJa�a 'ntiptă 'n ln·Îii.
�lra�a cum se plimbă,
(,reu .Iiu inim(.oltit,
�i aşa că. 11Ii·�1 grIl.13:
V crd« J'l'llllz[, hoh năut,
;\l>ne prins,n'c am ftWllt:
('ă, e(t, lnal'C, uln săruta
:Pe Iana
.UeligTrvlima,
Pe e" de n'oiu s{mlti,
Capu 1n1-s'0 ],f�tez:\.
C;tte fete ']1 Bel i;..!,Tad
================== pagina 157 ==================
--.-------
TERr, ORAŞE, NUi'YU: PJl.Ol'Rll
1':.7
I
\
li
Pe ti)t,c le-am sitrtlLat.
Numai una 'mi·a sd'lp,\t
Tot Ianu
Beligrăcl('lll\
Nepoţieă (1' ÎHtperat.
Fată de Letin hfl: -tt.,
IEREMIE
IERUSALIM
j: \
G. 1. 'I m1ESCU, înv. c. Bl'o8car'î,
j. Meherlinlif.
*.6
13543 Vine pl6ia de la Ierusalim.
Când în timpul verei e belşug, cresc clupercile de prt­
(lure (mînătărcile), se g.ice ert plota vine de la Iemsalim,
adicii de 1.1 loeurile sfinte.
Se <,lice, în deobşte, cilnd ne merge bine in orî-ce trcbii.
IFRIM
V C(}'î AgltraslItt"î.
JGNAT
BALACi MAT.EESCU, c. Şuie(i, i­
Olt. -- X"';'* c. Nr'incsc'î, j. Bacc!u.
*.6
13544 Nu se mai îngraşe porcul în <iUua de
Ignat.
In rîsul celor ce vor a face a trebă când timpul nu
mal îngttdue.
lu g.iua de Ig11at (20 Decembrie) se tale parcl1 ca.r1
s'au îngrăşat în vederea, serbtttol'ilor Criiciunului.
S'a faire poissonnier la veillc de PâJlucs,
P'I'OV. Franc.
. ,
I
================== pagina 158 ==================
13548
1[\8 PRnVERBELE lWlVlÂNILOI:
*L:..
1-3545 'I-a venit Ignatul.
C. TEODORESOC, iu», r, I'uuqcsct,
j. j"aslull1.
işl aşfe)Jli'Î IlJnatul.
I. BĂNESCU. l�l"or. i. R01I/(lU .
. "
Adică mortea.
ILENA COSINZEANA
ILIE
Veq.i Cap.i C;� .\'11. Sj(l/ltu
ilie. lot/o
*6
13546 Are şi el omenie
Ca căteua lui Ilie.
V. SAL\, dasc. c. 1". Selişt«,
comit. Bihor, Ungaria.
Nu 'şi cunosee lnngnl nasulul.
Căţeua luI Ilie a mâncat slăniua veciuulur,
*6
13547 Ca cojocul lui Ilie.
Joau. GOLESOU, ]{S8. II, Asem.,
p. 6(1. - (lAVR. ONI"Ol{, prof. c.
Dobnrve[, j. VaSl"Hlu.
Care fac-o minuni.
Profetul Ilie când s'a suit in cel' a lăsat cojocul Sef1
lufElisell.
Există o snovă cu paţeula lut Sfântu Ilie, dar 1111 am
putut'o nfiit.
*
La Ilie 'n prăvălie
J 6că şorecii 'n călcăe,
J ocă şi mărturisesc
Că nici mălaiu nu găsesc.
'1'. BĂLAşEL,ll1"eol, C. Stefduesc
j. Yâ!cea.
================== pagina 159 ==================
'{iRI, OfiASE. l\TML PROPIUf
I i, Se dice celor cel ('111';111:"1 Ilie.
2" 1\eg�ls'oril(l]' S;-Il';W] (';11'] 1111 ,\11 uunn- în pravălio
13549
*
Ilie, Ilie.
Gaură pustie.
T. BĂLk;EL.li?·ent. c. Stefduesct.
J. {"!ticea.
Se �1i("e, in ghu n{1 , celor ee i chema Ilie,
13550
*
Ilie
Sarailie.
Aceluş înţeles el Li ]\tl. 1:;:-11\'
*D
13551 Ilie
Pălărie,
Şede 'n vîrfu coşului
Şi descăntă moşului.
A Y!-:. C"W'EA, poroh, C. Coştetu,
Banot
1)ie copiii, pruncilor eu numele Ilie.
* L\
13552 Ilie, Ilie,
D'o afla de la Domnie,
Vine şi te lea 'n tîr lie !
T. BĂLA'iEL, preot, c. Siefdnesci,
,'i, PÎlce(l,
INCLEZ
Adic« a se face cti, nu pl'lcepe.
HOlllfwul ne!lp efi Inglezui e tare Il! diuţi, şi (';',
bate pe sus, în l'psbol11, eu Francezi] eu ap;i ferb'l.
13553
*
A se face Inglez.
se
,1
,1
I
,1
I
I!
1
II
================== pagina 160 ==================
160
13554
ION
Moş Ion scie, el să vie să spue.
A. Px,,!\', nr, p. 153.
Acela§ înţeles ca, la, � o. '3HO.
*6
13555 Vorbi şi nenea Ion
Că este şî elam.
Scol. Xorn». el. V1I, prin. P.
UJ.HBOVlCE:AKU, PI'Of.
*6
Vorbi şt nea Ion
C'â şt el e om.
81'. 81'. TU'j.'ESC:U, t,lV. c. Cata­
nele, j. Dolj. - A. GOJ:10VEI, c,
Foliiceni, j. Suciaca,
* c::'
A voruit şi Ion
])up(i horn,
()(i şi el e om.
D·na Z. JC;VAHA, c. }t'cr!esr;l, i.
Tn/oca.
*�
Las s!i oorbesca ';it ion,
Uâ.ct .�i el it om.
'I'zon. CHLRIL1,ANU, înv. c, Bro­
sceni, [. Snclava. - G. BANULESCU,
iuo, c. Hetl'oşiţa, j. Dîmbovi{et.­
P. DAXIILESCU, c. SăZenla,,j. Dolj,
*
A Z trântit' li cucone 1 oue.
G". ALJi:XXN'DREtWU, maqistr, J.
Puin«.
*
A vorbit :�l nea ion.
1>I. CA�B:-i, jJHblic. j. laşl.
================== pagina 161 ==================
IV Spuse ::;i el o vorbă hodoronc-tronc, f;'i,r1L sl1 se 10-
vescă.
2° Când ore-cine se amestecă În vorba altora, fără sii,
fie întrebat sau băgat în semă. A se vede No. 1î489.
Numele «Ion» fiind unul din cele mai dese la ţeranf,
e lucru firesc ca omenit proşti sa se nemerescă mai mult
cu numele acesta, Stlnt mulţi oment oare vorbesc multe,
le tocă gura în fier totă �liulicii,; meliţă să le fie gura
�i tot ar mai avea răgaz. Astar fel de omeni li-se \lice:
cicale, cleant« sau cotofene. Nea Ion nu face parte din
ceta ăstora. Flecarii într' o adunare mai dau gură; unu]
'însă, privesce de departe, scărpiuându-se în cap. Când
dă să începă şi el vorba, fiecarit îl opresc:
- Ho, me, nu lătră ea eăţeua la lună, că nu te ascultă
nimeni. Atunct el tace şi Înghite săracul.
Apoi când lIULl vine vorba despre ceva, el nu pIste S(L
rabde şi începe Iar; ceî-l-altî însă nu-l lăsă:
- 'I'acî, mă, nu-ţi băga şi tu nasul. .
- Ba, lasă-l, mă ... sa vorl!esc!1 f5Î nea Ion C(� ŞI el e
om, îl �Hce altul în rîs.
I
I '1
I
� \
13556
*6
Sărăcie und' te duci?
La Domnu Ion su(b) buti.
T. B.i.LĂŞEL, înv. c. Ştefanesct,
i. VlÎltea.
�ărăcie, ce-at eu nriu« '!
:II 'am avut ';11 tat:tll bine
�i-I) să lnc aru şi eu tine!
�ărăeie, fugI la dracu,
Tacf llin gurrt cu'uu spar,!..( I;apn 1
,'Ml'âc!a tt1ul'te dttd
La Domnu Ion web) bUt'!.
Pocs. POjJ.
*6
13557 Mărnaligă, mei Ione,
Cât de rea, da numai mare!
TEOJ)OREe;()U- CHIHILEANU, Îm;.,
c. Broecent, f Suda va.
Aeelaş Înţeles cu, la �o. �tj;:n unele se vor găsi şi alte
varîaute,
================== pagina 162 ==================
162
PROYERBELE ROM.l\NILOli
*�
13558 DoI băeţi cu pălărie,
Unu Ion şi cu Ilie.
T. BALĂ'!KL, î111'. c. Slejiillc3cl,
J. l'rÎlcea.
Când vef,lr doi hleţf de aceeaşi etute :;;i în aeelaş port.
13559
:;:
'Nu te prinde, Iane, că e noptea mare.
111. OI'RE:OC:U, c. Balaci, j. Te­
leornuni.
Pe lftngtt înţelesul eht la 1\0. 202, 1,1icereu se mat 111·
trebuinteză pentru omul îJlcttpiîţinat, care face gură luare
�i nu n'e sit asculte pe nirneut,
;r. f:'
13560 Ion, Ion
Cu capu gol.
T. BĂLĂ':iEL, pvcoi, c. Stefiinesc'l,
j. T'âlcca.
13561
Cască, cască, nea Iane.
llomânnl Glumeţ, I, p. 24.
Când unul trântesce n prostie.
*A
13562 Ione, Ione,
Gala6ne.
T. BÂLĂ,;>m" J))·col. ('. Stefdnescl,
J. !·â[cw.
Acelaş Înţeles ca la 1\0. 13f)tiO
* c:
13563 Tot Ion me chiemă.
G. 1. rl'o�iP:SOU. fnt·. e. Broscav; .
.1. Mehedinti. .
Nu pierd numea.
1 le r, ft uun, (1" .. fi alt». 101 1011 mi; chICmd.
================== pagina 163 ==================
G. I. TmlESCU, ÎIIl·. c. Bl'oscal'i,
i. J[eherlin('î.
*6
13564 Fie popă cine o fi şi pârcalab cine o vre,
neica Ion tot logofet.
IOUD. GOU'SCU, JIss. 11. p. Î.-­
PETRESCU, in!). c. C!tI'Ic(Hle·.lrge�.
i Argeş.
13565
lU Aceb'") Îuţeles ca la :\0. l;)fl(j;).
20) Cel111 care 'Sl face llatnria un i pasit 1l1d alO autori-
t[\ţI nid (le nil11e;11 altul.
*
Ion, Ion, Ion
Trei coconi din Babilon.
SA ,}ice, în b::'ltale ele )oc, pentru cel ee se l)()trivesc
la prostie '}Î la nume (GO"L1�SUU).
Este fii un joc de copil î1\ care se intr(1)uinţezLt '}l
tV.l8strt (ticfwe.
A VR. CuRCEA, paroh, c. Co�tell<,
B((}/at.
*6
13566 Sc61ă, 16ne, de fă foc.
_ Balu, că nu pot.
_ Sc6lă, tone, la mâncare.
_ Unde'l lingura mai mare?
t.o..». Jl/iucure,
*6
13567 A fi nea Ion.
T. BALAŞEJ.,jil'fot, c. Stefr7Hesf'l,
i. rri/cen. _ P. DA"SIlLESI'1.7, 1;. 8111·
.i. Da/,j.
A ti prost.
(iA\". ONIŞOR, praf. C, DlJbroL'cţ,
j. Va81ntn.
:;:6
13568 Doar nu rne chlemă nea Ion!
�n snnt prost, il pneep bine.
================== pagina 164 ==================
1C4
PIWVERBELE no.vlÂNILOR
IONA
*6
13569 Ionă, Ionă,
N aiba te scose 'n poiană 1
T. BĂLĂŞEI" preot, c. Stcfduesc),
.i. "Vâlcea.
Se c1ice când te intîlnesci eu vre-o fată ori lleY<,St;!
frumosă, şi prindt slăbicmne de ea.
IO:'\EL
*6
13570 Ionel, Ionel,
Cur fetele după el,
Că gândesc că'I un inel.
Nu 'I inel, nu 'i inel,
Ci 'i mândru de Ionel.
A I'R. COW':IiiA, paroh, c. Coş/ehi,
Banal.
Le \;lic, cel mal marî, băeţilor frumoşt.
Se înlocuesce �i cu alt nume ea: Amamel, Iosumel, etc
IONITA
*6
13571 Până sorele se 'naltă
Ionită abia se 'ncalţă;
De la uşă pân la pat
Obielele t6te cad.
ST. S'l'orCESCU, preot, c. lJdlli­
crnc«, [, 1/,(01'.
V cd'i a .re (;,/1tt', il yt
lncal/a.
A se vede înţelesul de la No. 7:!OS.
*6
13572 Deschide-te, punguliţă,
Să plătim lui Ioniţă.
r; A YR. ONJ;;!OR, 1Jl'(>{. c. Banca,
[, Tutova.
Vedl PU!1git.
A se vede N'o. 1 :?GOl.
================== pagina 165 ==================
TEtd,ORA)E, NUNE PROPRiI Hîr:,
IORDACHE
13573
Iordache Burtă-Verde.
S. 1. (;nOSS�IAN�, Dict. OCI·m ..
p. 227
Aceleaşt înţelesuri ca la �(I. :2:-101;.
IORDA�tlv!
*6
13574 Cine te-a bătut, Iordaşîrn
T'arrnambile Car daşîrn ?
T. BĂLĂ'>EL. Îm', c. Stefdnesci,
J. râlcw'
VccF li Bate,
A se vede înţelesul la K 0, !l'jil-l..
*6
13575 Cine te-a bătut, Iordaşim, şi n'a dat mai
abitir?
T. BĂLk�EL, preot, (. Stejdnesci,
J. râlCCll,
Ve<jl ti Bat"
A se vede înţelesul la No. 9ji3�1.
IORGOVAK
*6
13576 Par'că ară Iorgovan.
n. 1. TOi\IESl'U, inr. (', Broscos i,
i. ltleltediufl.
Alush1lle probabilă la valul lui Traian care trece prin
comuna Broscarî, de şi cei betrftni povestesc ca cei mat
betrânf de C;Lt dînşii al' fi ve\,lut pe Torgovan trăgend o
brazdă cu plugul, la care e1':111 înjugaţi nisce bivoli mari
A se vede G. Dem. Teodorescu, Poe�, Pop. !orrm 101
pOl/an, p. 41;)-+20,
IOV
================== pagina 166 ==================
1.:/;
13577
IP.'-\ TE
.. ,
...
Popa Ipate
Dă oca pe spate,
Şi face cu mâna,
Să mal dee una.
Tp aie
Care rUi oca jJ13 spute,
,)'i face Cit mâna)
8ll 'l ma; tulucă una.
AC81a� Îllţeles ca la ::\0. 12;)\)0.
IRIMIE
*D.
13578 A nimerit ca Irimia cu oiştea 'n gard.
I. TZISTZU, iJ/g. j. Bnzi"lL - C.
TEUDURESCU, Înt'. c. Doqelc.]. "Vas
l uiu. - GAH" ONIŞOH, Pl'of. c.
Ohennt'i,lCscl, j. Tuiooa ... - AL­
FHED JULo\.f(A, c. Popeni, j. Fălcin,
;j:..).
A nimerit' o ca Ierciu tit (L ... 'rclil ie) Cit oişte«
În gard.
GA vn. O:-iIŞOH, praf e. 7)0/;1'0'
cei, i. \'a8l/(11(. - U. 1. 'fOMESGU.
flIV. c. Broscari, j. JIehc(linţ!.
1 <) A greşit; nu a nemerit o bine, II n a potrivito cum
trebue.
:?o S'a păcălit,
(;j·eit Itimia, 1I1i ,HIl din satul Hug"->!, vo uruua lJ,\�clc, tiind b,�t �i
mcrg-ewI sprc sat cu ..,iirllţa ..n ,loi cai, nu 11 lăsat pe tovarăşul setÎ
ş:'( mâne cait ; ci Jni't,nt1 el hătu rile în rn ânâ, În lo« S[I ţiuit .lruninl a
",1mit oiştea tocmai îutr'un gard, lfingă porta ţ0l'lle'f, �i dc aLund fi
l'emas vot-ha (;11 Irimi« CIlre f{d CII oişte« in gard.
================== pagina 167 ==================
__ � T8[d, ORAŞE, NW!E PHOP!ili
IRI;\JA
167
*6
13579 Pe lângă că e urîtă o mal chema şi Irina.
H. D. ENESCTJ, îllv. c. Zamosiea,
,j. D01'ohoiiL
A se yeele lllţelecml la ;\0. li2:H.
IROD
ISAC
ISAIA
ISALNITA
*6
13580 Ca la Isalniţa.
G. 1. 'fOy\ESGG, 1'111;. c. Broscn1'!,
i. J[eherli7lfL
Comună în judetul Dolj. Alusîe la munca votnicescă 11
locui torilor el.
ISLAZ
*6
13581 A învetat carte
Pe departe.
Şi condei
Pe la Covei,
Şi plaivas
Pe la Islaz.
ST. TUTESCl:, luc. c. Catancle,
j. DoU.
A "e vede No. 11435.
62447
l'J
.J
================== pagina 168 ==================
lfi8
ISMAIL
ISPAS
*b.
13582 Ispas
Lapte gras.
T. J3ĂLĂ��L, preot, c Stefanrscl,
,j. Vâlcea.
Se \1ice în glumă celui ce '1 chemă Ispas.
Ispasul, adică <"liu<1 Iriălţăreî Domnului cade vara, când
e ierba mai dulce şi plină de mîzgă. In acest timp vi­
tele dau laptele cel mai buu f;\i unsuros. De aci trebue
să se fi născut dicetorea de mal sus.
ISRAEL
13583
*
Prin tine peirea ta, o Israel!
Când unul pate vre-un ne-aj11J1S, nu din pricina altuia,
ci chiar din vina lut.
Dicere luată diu Biblie.
ISTRATE
13584
'* 6
Buna diua. mei Istrate.
Doi boboci de raţă, frate.
Mei Istrate, tu eşti surd?
Mal trecu unu c'un cârd.
Bată-te Durnnedeu, naprulu.
Nitică cânepă dicea m să'rni pui.
G. BĂNOL1,SCO, înt'. c. Bcsde«­
du, ,i. Dimvol'iţa.
11) Pentru cel 1':11'0 l'espuncle alte tr/mtiî ; tu ii spui UHa
şi el răspunde alta.
2° Pentru cel cu.re un vre să înţe1egtt.; îi spui mia şi
el alta crede,
A se vede Ia 1'\0. {JOS:) celeLalt« variante.
================== pagina 169 ==================
169
1'1'01". Elin.
E�{fO tib! de aliis loquor. tu rcsporules de cepis.2)
Prut. I.at,
13585
* ,:.::.
A fi nea Istrate.
C. DA�I1LESl'C, in r, C, Scund/!',
j. l'rÎhcII.
Om cu care nu te poţi bine intelege.
rnc
*L:c.
13586 Dă'I în punga lui Iuc.
t
I G. L PATRICIiJ, in», c. 8mulţi,
i- Cocurluiu.
Adica dă'l dracului. laset J ciorilor. lea'ţi nadejde de
la un lucru.
IUDA
{VAl\'
*L
13587 Dăi nas lui Ivan,
Că se sue pe divan.
GAVR ONISOIL l'rof. c. Dobvo­
('1'1. j. l�(lslHiî'i.
*6
Dat 1/(IS lUI han:
("li) el S(1 SUf' pe divan.
ANDRE[ MAHlNESCr. iut'. c. Hu­
mele, j. Argeş.
================== pagina 170 ==================
170
._---------_.----------
:j:�
Dat nas lut i.-».
Se Site pe diran.
E. L PATlUGIG. în», c. Sll!ltlţ�,
.1. ('oc/lrlnln. .
*6
D(�di dat nas lut han,
El se sue (suie) pe tliwn.
1. CREANGĂ, POD., p. 323; COiW.
Liter., Xli, p, 51.-E. l,PATHI­
ore, ti/V. c. Smulii, j. Covurl1l1n.
_ T. B»,.LĂ�EL, inv. c. Ste{ălIesd,
l- v.iu-« - ViLCQlI, shul. em­
iora.
Arată \)bl'ă.Zllieia uuul om ele nume, cc'mel il bagi în
sernă.
<_ El, el! D,)l1E1C ' . .;tise apostol11 Petru, ve<,ll .le ce �'a 1I1a1 apuc'lt
acum han al Sfinţiei-Tale? Bine a mal '}lS cine a ,}is: <-(Iad/' (la! /las
llti Ioan, el se Sllie l)e rlit'(m". - 1. CREA-:<iGA, p. 32;),
Ol'Îgina �licerei este bulg/L1'8seiL T.n proverb rusesc suni:t
nst-fel : pune un (emn Ia 1I/1IS11, el 1'11 pune piceI'clc pe 1n(wct.
Cu: plus licel 'luam /1((1' est, plus cult 1]1(((111,
licel.l)
P,'!);). u«.
Non introlur l'l1sino in 81(1t�, cl« i»! ti nuoulerî:
fl/ori e r/ellit sollit c âell« camera.�)
PnW TOBe,
Jleli (;a1l0 I'n JlII eillero. kieoee mi tlijl) !J mi
herer/ao. Ci)
PrlJc.8p((i(.
') .Acel căruia li permiţ' mai mnlt de cât merită, ne mal mult de c!ll
it daI voe.
2) Nu l)ăga măgarul în tinda, căc! pc urmă te va da afară �i din tind:i
�i din odae.
') Am adu,; un France, p0 lanul mel\ de gr!lii, ,c făcu riul mctl �i mo�-
tenitorul meu.
================== pagina 171 ==================
171
Irlto is ol101ced ?JIm(' 1 i/d'rl!f. t7wnis reason« blc.
1cill desir€' '1110'1'(' t711111 ie allO/cec!.1)
Prov. F:·il.'ll.
* /�
13588 Nu da obraz luf Ivan
Că se sue pe diva n.
L/\�()Al{ ROSETTI & V. ALEXAN'
J ,m. Mss. -" D-ra rfINe1\. Srs,IAN,
iur c. Adam, j. Tnioc«. > •
'1
il I
(;AYR. ONl�OR, înv. c. Scldopc1/1,
:i. Fii/ci/r.
*b.
13589 Popa bat şî Ivan nici gustat.
\' e'll Be!.
C. J URDACHESCU, îll1·. c. ('ris­
I csc], j. Botoşani. .
A se ye(18 11lţelesul la No. 81'+5.
*b.
13590 A nimerit'o ca Ivan cu oiştea 'n gard.
1
l'
1
D-na Z . .T1JV AH.A, c. Fedescl, J.
'l'u/ora.
T. BALA�EL, ))l·COI. c, Sfere/ursei.
'i.\'rilcca.
f-)e i,li('e dracului de (',Hre (Jlnenii �i femeile niLjitol'ese.
*
Incepe de la Ivan şi ajunge la Adam.
13592
Acela� 111 ţel es ca la K P. 1 ;ji'11:-'
*b.
13591 Ivan
Ăl bun de divan
I'elltl'U cei ce luugesc H11'Ua, o l'llyeste, l11cepend. cum
se (Jice, dr- tu desclilica'I·f'.
1) Acel duula îl elal mal mult" liherle,tc de cât ,C clI,iflC. ,'U dori mal
mult de cât i se dă.
----
i
I
,
I
================== pagina 172 ==================
172
PROYCHEEL.E ROMANILOR
IvANU.ş
*6
13593 Ivănuş
Cu cununa de paiuş.
}IARlNA BĂLĂ':;EL, e. 8tefdnesct,
J. l'iîlcert,
Se (,,1ice. in glum:1. celui ceI chemă Ivănuş,
Acestă �1icere se g�tse;,;ce �i în urmetorele reci taţiunî
de copii;
Hei Lnuae,
Hei Plavac,
l\1ul'1u hate
lluhlll bate
Cât" vad sînt adunate',
�i-a le mele
Şi-ale tele,
ţi-ale ]{'lgil .lin 11 ăd II re.
-Rag"(;n nlgea,
Tip au il fl-'g't'rt:
Cu ciiupoc
Cn �dl,rllnh()(�.
C'o ti ",)f'ea
Da ce 1IIal era :
1 \,,1 ]'1\1 .l,) edea
\.;11l11 iăcon,
('11111 făcea:
'I'iri-t.iriatita
1't, c,j,l:i şofran ita
\ '\1,11' .i,·)că IritHUŞ
Cu. C/U/.H:lW de pd-i-lIş.
1<�7i. "t.ane din ,ceh\!'
( \1lt� popa, ma:"I,,!' •
l 'n san.u:el� 111'1' u n gaVril1.
JIANU
* ,::-,
13594 Jianu de peste Jii
Lasă fete cu copii,
Te-VOHA LĂ!.ĂHOIlJ, c, Boqâ«.
uesc), j. V(îlcea.
Se t"l:ice barba tulut care .-,8 ţi ne de crarlîcurt..
Acestă (Jicere se g(lsesce 111 următorul cântec popOl'an:
================== pagina 173 ==================
Colea 'n vale 'n dcdctcl
VI'll1HUS d/nn.c nn J io'nel,
]\fu duc ma'ieâ (l1\pă, el.
Ha tu, maică nu te .Iuc«,
C:Î, nu e voinic ÎJ. cruce,
e{i. nu c vornic curat,
N ic1 în Cl'UGe botezat
Mi-e Jianu de le! .TiI
L a sr1 fete CII COpil;
Câte fete sunt pc .Tii
Tatc ,u remas CII cOJ)iL
Hoţule de peste Jil
Xn minţi fata că vir'
Hoţule din Meher1inţl
'',1[1 luaşl fata cu deminţr 1
Hoţule (lin Sli'lti6re
Mj-o nLcl1şl cu hrn-ta mare!
*6
13595 A fi Jianu vreme rea,
T, BALĂŞEL, preot, c. Lnngescr,
,7- Vâlcea,
S\,\ �licfj UIlUI om votnic 1;\1 vitoz.
)[,,1 copil un Hin tlL InJlgă,
.FiţI ,1eştepţ.1 şi uu dormiţi.
Ve păziţi să nu v'njungă
Poteraşit iscusit).
Ce ne pasă de 'nl.iruplarc,
Vie cum îl VlL plăcea,
N'avem nOI capitan mare
Pe .Iiamc vreme rea?
S'al'l�thlll că. 'n haîducie
Find Iancu căpitan
Nil n'o frică de urgie,
Nid măcar de CÎl'c-:-)erllal'!
Haideţi vie, hnc1i vie,
Mal curînd să n'adormim,
Numa 'Jl l"pUI să ne ţie,
l'ntcrii morr» Int să tim I
MC.i deli! C\I chica IUllgi'l
Şi la hl'îti cu iatng:ul,
t:fmd t.răsuesr-o "ado 'Il Illnei'l
:;;i staţi I'flţl, "" Satn1i!
:\cestit pOeSle, �ules,1, \1e D-I Bi.'L1ăşeI, îl! counrna L11l1-
gesei, nu p6te fi poporană. Ea insă se cântă mult pI'lll
judeţul V:Ueea, pe o arie haiducese(t,
================== pagina 174 ==================
174
PBOVERBE1,E RO.lIlÂNlLOR
JIDAN
VC(F e;-ooa", ./IJo'z', O'ureÎi)
!J):Î!lta J/ari{/, TI/rc.
Jic1anu e privit de popor ca o liftiI spurcată, mal ales
în ce priveşce religiunea, Se crede cit Evreii se împărtăşesc
la Pascele lor, cu sânge de creştin. Pentru /1'1 pute do­
bândi ei prind atunci câte un copil dA creştin, şi. '1 arunct,
Într'un butoiu bătut cu eule de fel' eşite pe din lăuntru.
Punendu-se butoiul În mişcare, copilul este sfLllgerat, Alt;]
(lati:', îl înţepr, sub unghii cu ţepu şi de fer.
Jidanii sunt forte inşelătorî ; se şi spune că evreul
nu mănâncă până nu inşelă pe un creştin.
Evreul are un miros greil, fiind-că nu este botezat,
UniI creştini chiar aprind tămâe În urma unul Evreu,
când 'i-a venit În casă.
J'idaniî, de obiceiu, au pistrut pe obraz. Rornânul atri­
buo ac-estr, m'met61'8J îutîmplărî.
.Jid'l11ir, dUJ,[t ee a([ J'estignit pe ISIIS Hl'is(",s �i acesta a ururit, s'au
pns Ia ]IHISă ca Srl rnăniun-e, de hueuri« La musă aveau lIU cocoş ne]'!
�i alte bucate, Ce 'i vine unuiu în gâllll �i "licc: <AtllJlcl mal învie
Hristos când va invia cocoşul ăsta de pe masă». C()c(J�ul ntuncl ollat",
se scolă colea iu stl'acllin,'( �i, când n !JiltuL diu aJ'ipi să cânte, a 8:1-
ii t stropit.urî, din stl'>lchinf1, peste .Ii.Ian). A�a <:ii stropitm-il« de pc
obrazul 101' sunt de pe atnncf relll3sc, spre Sf'·lllll rn el alt Ilcis pe finl
Inl Dmnne'}ell; �i le "(1)' avea din nhn în n!'m.
CHED];-;'!'E
,
HacnI este j,ine·clldJltat (le DlIlllc'Jell, pe)lll'lI eli el ar fi furat (;11
hd ce JidaniI l1\'eali să înhgă în lll�lla �fâlltllitOl'lIllli, 1'"8 pc crIlG('.
De aci \';ne 111';[, �j alJt;incl'ca ,le l'a(; il Ji,lnllilol', 1'1'(> când creştiniI",'
le e ])pl'mi8 a 1 11:1,11 cii, rnci �i în pnsL - LAUlUAN & MAXIM, I, p.372.
II
.Pe cund nllllJEl. J)lll1llJe\]ell ]lC p[lJnîut, a lljllll' 1<1 (! e)'î�II"'. Intnî
in liitllll.l'u , JidHnij aseulIsese pe o j.i(Il111crt slll, " cnvatii �i Înt,l'cbii pe
1Jllmne<;le(l sit g],Îeesci( ce 'j aCl)lo. "Ia Ull porc' .. ' Când redică eo­
"ată, iese o slT,.t',l . .Pe ntllllc] ei liil mhnîIlH"I, came de' pm-C', Ilie! pes­
cele CHl'l' are 8lilllÎrw cn ]Il' re nI. - Şezâf(Î?'e, I, p. ]81.
================== pagina 175 ==================
NLJME PROPRIi
17G
* /:;..
13596 Să rnăriănci la Jidan şi să dormi la Ar-
men,
B. P. HĂ',DEl, Etţn». MClfJlI.,
p. 1701. - DEN. BEHEA, c. rul­
can». j. Fălcin. -I. BMmsGG, prof.
.i. ROII/(!?I.
L« jidan si! ntăminci. dar Srl 11 lt dormi sin­
aur JUlI/rea.
A. COS)IA, ['0)/(. Litcr., XX!! I,
p. 151.
* .::0
La jidal! .'-ii; nuiudnc; dar s({ ?tU dormi.
*
Sâ nu te culci la Jid(1/I :�i sri nn miiuânc)
10 An/usII.
P. {L\.HBOYWEAKTJ, praf. c. ua­
tesei. i. Anle·1·
Homânul (;1'8(18 cii bucatele ji(1ullUlnI sunt ftn-te curat
g.ltite. (laI' casu luî l'ell gl'ijit.T 'ii Illlll'dul"l. Are o er8dillţ:t
opusă în ('8 Jll'in>sce Armeuul.
A S8 yed? în Prarl!« de la Gorora, � 3U cum s'a sclrirn­
bnt credinţele îl! He(�st;-l privin tă ..
* (\�
13597 Jidan şi curat nu se pote,
1. 'fACU, ÎlI/·. C Brouisre«,
Cocurluiu .
Se �lice lUaI ales la oraş.
Iu sprijinul :1("f'stPl ("l'pdinţe SP lio\('slesee Hl'JIIH6rea
anecdotă.
Alexa11111'11 Cmm, iuni nt« de a li ]JOlilll, " f"SI ;'I']'<lI·},;t la C,,, Il: Iuru.
I�r;. runl nles [('It(· nSl'l'1I cu sll'ăinil �i îll�('jăt"l'ij, dar În (lvus"l" ('il
.Iitlal';f. Odatiî (1{"lllsP ol',lin l)(lliţief, ,.rl, 1)ri·ce J;(],III SI' ni gil,.5; III,ml,,!'.
",\ j s,· laie I ,,'oI,. de la lt:IJIIC. l"n c."liliSl-tI' 111"'\ "0111s. ;"lîl,,; ;11 pîl'P
"111'1 ji(l,ul GHl'C t:rhle;, 1/1 c(de,Q'(�l'jn celor c(J}lt'ill�f Îl! f'n1illl!1 iSpt';-I\'llj�
cului, tr;,',' ",hin �i CII h'[.Id cit E'/,PlIl se I'II�'''' 11fnl, lasr{ haln({, '!IIM,
cii .'11'"/111 !list({ 'i ,le {a ';sj!),({Ci/iclil cclrl-l'alt, Îl 1'1'le";, 1'(.1" de h l'at't'lll.
*6
13598 FIerb] un Jidan !şi ese doI GrecI; fierbi
un Armen şi ese trei J idani.
G. p, oALnc. hu'. c. S/!Iul!,!.
i Co:'u1'!ul/(.
================== pagina 176 ==================
17;;
I'J�(\YEREELE EOMĂ.�ILOR
Adic!\' Jidanul intrece pe Grec şi .Aruienul P,j ,Jidan,
cu ::!irAtenia,
13599
�
De cât slugă la Jidan
Mai bine la oi cioban.
Şe:i:IUOrC, Poes. Pup., 1, p. 71.
A se vedti intelesul la No. 10!i87.
* .--"
13600 Jidanu când câştigă. intăîu îşi dă. foc du-
ghenH.
GAYR. ONIŞOR, prof, c. FII/esei,
i. 7'H/(J CII ,
Adica 8 ne-c-iustit ca negustor.
*�
13601 Jidanul cu balabusta
Sunt ca lăcusta.
Z. AREGt{I:, Basarabia, p. 47'].
Pe unde trec, unde S8 a"5.ot"hi e foc 'li pîrjol.
13602
Jidanul, până. n'o înşela într'o di, nu se
ţine om.
IDDl, ca-;« ss«. 18>1:2.
Arat;! lipsa ]<11' (le cinste �1 <le omenie,
*�
13603 j idariul a vrut sa merg ă şi el odată ca-
lare şi atunce s'a întîmplat sa fie Sâm­
băta.
V, A. F')RI:SCU, c, }f�JI[icelll, t.
Suc/o l'a,
*�
Jidanul 1J({atrZ rtCl'ut Sit incalce» ,�/. atunci
fl f08t Stim/JI'l.td.
GA\'R, OXI'';'OR. 1"'0( IC, (;l,n'
uHlli<'sd,,j. TII t.n:«.
C�îJHl unul 1J](,;,OJ'(;,'\ -;'1 el 'l\ht;i s,", fa\',l ce-va �1 n n 18,
1 JU tesce,
================== pagina 177 ==================
.»
___ ' ''_' Tim!, ORAŞE, NUMI> PROPIilI _
*6
13604 Jidanul pe ce a fost nu dă nimic.
1,7
13606
Il-na Z. J UY ARA, c, B'erlesc'l, J.
Tntoca.
*
Pe trecut, şi ce era si'i fie, Jidanui JUt '!t
.u nimic.
011;1. ZANNE. arliii, c. Holintinu»
/liu vale, j Ilfov.
*
Jidanul nu (lct nimic nic'i pe trecut, nici pe
viitor, ce num«; pe preseni.
V. A. Foansou, c. Folticeui, i.
Suciaua..
Câud unul ne vorbesce de ee a avut saii ce va. ave III
viitor, aretându-se că nu 'I putem ela de mit pe garanţie
bună ci nu ne mulţumim cu f:lgiLelnel1 şi altele asemenea.
*6
13605 Jidanu (e) tot Jidan.
f' M. CAKIAN, public. [, Iaet. '-
G. P. �c\LVI(J. in» c. Smulţi, j,
Cocurlui n,
Orî-cât s'ar ridica, tot nu se pote lepedlL de apucătu­
rile lUI strămoşescî.
*
Jidanul plătesce.
}l. CAXLlN, public, i. [{(şI.
Acelaş înteles ca la No. 1;114,+ & 1314f).
*6
13607 Cunosci ca Jidanul la porci.
A. Ufucoru, elev. SC.��Oi'lii. IIISI,
j. D01'oltoln
;\'(lie;1 nu te pricepi de loc,
*6
13608 Jidan botezat.
GH, ALE:'\ANDHESC:U, 1Iw,<jisb', j.
Puinrc.
================== pagina 178 ==================
178
Adică creştin cu upucrltl1l'i rele.
*6-
13609 Jîdanul e dator cu trei lilile la ţigan.
BElmA KAUFMAN, c. Bcrkui, .i·
Tuiooa. - G. P. SAI.YI\J, înt'. c.
SmnlP, j. Covu?'lttiu.
*Lc
Tot ,jîdallul da{()resce cu () (li el !l/lan.
K r. PATRulU,ful'. c. SlIIulţi,
J. Coourlui»,
Tiganii ,c trag din Faraoui, cari erati lUI pOJ'OI' tare. Kî l'u]'i�e 1'''
J idanl, şi '1 snpnses'l' la tot felul de cazne. Aşa se ,lice că '1 puneau
sti trecre ClI pictorele sticlă sfărmată. şi amestecată cu spini. S'a in­
tîmplat, nu se seie cum, ea Ovrei) să scape din 1'01,ia ţiganilo]'. Aceştiu
vroiau Însă să 'I mal ţină milCaI' trel (,iile.
.Iidanir s'aii rngat S:l le 110 drumul, l'elllân(,"11 dattll'l ea acele tre1
1,1iJe să le facă orl·dnd vor pute, chiar şi pe lumea cea-l-altă. De aci ti
remas 1,1icerca: jidan1l1 c dator f1'et (riie la .tigan, şi elin "c('stll Jll'ieinlî.
se cl'ode c:r\ jîdanil nil pol vcel,' CII oc·11Î 1111111 pe ţigalli.
*6-
13610 Are cap d e Jidan.
Şe.zcUârca, T,p. :21Q.-E.I.PA­
THlCIu, in». c. ;'irmr1ţ-!,.i. CorHl'h�'IH.
_ M. (jANIAN, public. .i. Iaşi.
10 Umblă cu Îuseli:ic1111le, după ghpseftul'l.
211 Spre h lua îl: rîs pe unnl c;ue' se crede (leştept
şi în realitate e prost.
*6-
13611 Par'ca se bat Jidanii .in gura Iui.
] )-lIH ECA'l'. ZAN;\]\, c. Fer/esei,
i. Tu/ora.
*6-
L'ar'că se bat Jldani'î la gl�1'(I, lui.
G. P. SALY.fT, in», c. Snmlţ'î. j.
('01'1I'J11t�1t .
\"�dl TIIn.
Yorbesee repede Şl cam lle·desluşit.
================== pagina 179 ==================
Tital, cmAşE, NUMt� PROPRll 1'/9
--------_. __ ._-----�---"------------_._------- -
S,lh. MARIAN, Poes. Pop., r-
211.
�
Jidanul cu barbă roşie
Duce pe dracul la paşte.
13612
E. 1. PATRIcIU, i/lti. c, EHI'slt­
cwtl, i. COV1LJ'luI1t.
BARO:Nl',I, p.85. - HI:\'[ESCL:, p.
:"4.
Jidanul Cit Jî/3[1rli bar/)((,
1);[c(; pe ({mell la 'ierM.
Este mai mult o pi'tcălitul'ă.
* ,0,
13613 Când ar veni Jidanii de la secere.
JIDOV
S. MANGlucĂ. în Etqn«. Magn.,
p. 2(')3. '
�
De la Sânta Maria-Mare până la Sânta
Maria-Mică, dacă nu cade brumă, se
împut Jidovii.
13614
A S6 vede în ţelesnl Ia � o. :2tî-L
S. FL. :?IIARlAN, o-,«; I, p.
�} 17.
A
.::.---"
Pitpăduchi! pitpăduchi!
Că la Jidovi pe spinare
Fac păduchii masă mare,
Pitpăduchi! pitpăduchi!
13615
Ca Set arate dt de Hlm'd::tl'i\ e :tcestii naţie.
LEGENDĂ
:\liec cr1 Jiu,wil dintru Îucqll1t nil era ii, ea acuma, plinl lle ti,tc
iJunăUiţilc, nu ,,', alh tl\UI averea cre�tinill)r pc mima lor, ci el erall
"şa (le nCllu::l'lIid, a�a 11e I'llfl1mln�l şi, sit 106 iertaţi de cuvînt l'l'ost,
II
================== pagina 180 ==================
a�a de JlIc::in.:aţ,l lle l'ăd1Lc]ll, {'ă ltic'l 1111 creştiu, nicf 1111 oru (le oiucui­
nu erit în stare sa se [q)]'oP]C de (Jiu�il căcl, cruu se al)l'opi:'I, î\ll1ab\
f;r: >t111l'lei, de pod,)1,:! lIe care cJ'ai\ el j.liul.
OcJtllll-l,onhll vet}tnd accstn, şi vninrl a fe,.i 1'1'B ce1-1-:11ţ1 ;,nlen1
C8. sii lin se, ll'1lIj11c de PO(i(,!Hl j irlovescă, emil �f'l'la pl'C vre nil jidov
]11 aproplcrea vre UDUl creştin, Jndath lneope�\ a f'tl'ig;;\;
I'it.păduclit ' pitp�,(lnehl!
Că la .Iidovt pe spinare
Fa« păduchi) masă mare,
J'itpf,llnchll pitpăduch) I
Adie:", pasiti-v« de l'ilduchl, căcf .lidovil sunt uşa de pliut de diuşir,
]lJ<.:;�t cil, fac uiasă mare pe spi narca 101'.
.Iidoviî, ea Jid',v-ii, nu pntlll'ă răbdn strigătele Ochrulul-boulul, măcar
Cii acestea emu destul ,le. drepte, ei el mâniiudu-se pre dînsul, pentru
c,1'1 face paduchioşî, î! lu.uă 1)(\ fn,�'ă, voind să'] priudă şi să'! omore.
Da DlilllllC�l()(l nil "i-n lăsat pre .lidovt efi să 'şI ajlmga scopul, ci
el ,,[;cut aşa ea Oe],ÎI,[-I,ou!nl acuş 8'1 se ascundă într'un loc şi acnş
":1 Iesit inh.'>lltlil, să "mhle ellll1 va voi pc lângă om, ,lar nime sr, DU'!
pI,tă prinr],'., �i (!aerl'''' \Te ",! Jll'indit sil'] sarf' în ochi. Şi Ochiul·
",,111111, 1", llllmaI ntllnCC:L, ei el şi aCllma, eârul vmle pe vre \In :Jidov,
;sh'i,�'il'
l'itjXlduchll pitpăllnclli!
Că la .1 i11o"1 pe spinare
Yae p�tdl1('hii 1l1flSă In axe,
1 'itp,itlIlC],i! pi tpăd \lehi !
:-:;i \'(il U(nltlle, hitle Hl' lua) ti eând, lnai ales ltoJnânil 11 uştr-i , s\tr
reri ,le .Jidovl ca dracn (le tămâ.e, Cfte'! acc�tJa întl"adever, dllrft ce'l
(\(,SIl010 de tot ce aii, după ee'i a(lue Ia sapă lle lemu, trebne să se
'n('�;rcc de tt)te llP-voile Şl să deY10 ]11(11 l'e], nUl,} C'ntl'enţo�j, şi l!lal
J!iililii1H,li lle CUJ11 aH fost Jido\'il la inceput.
*6
13616 A fi rupt din Jidovi.
'l'UJJOHA 1Ă7.Ă1W1U, c. Bogllii-
1Icscî, i, '-fii cea.
A die<l om vomie, cOl'polell t.
Citim în 8e,<Jr'itu)'e, nI, p, 2�):
],EGEND.:\..
.Tido\-il 'i-al"1 Închis !Jlllllf(c\lC'tl Îutru lIisue 1111111\1 marî d0 IJll lllai
1,(1t eşi de toe. că el ar prăpf1L1i \umefl l"'lIJal Îl! Y\,'O tloue-tl'l'l �lih',
d 1[[[1] ]l(.Ui j�L Da la vremea tl'apc,] Anlihîl's are să'I 8crltă (['a('olo,
'ii Cii el <11'e să l"'ăpll(lescă l'llnen.
Popol'ul crede cr, noi 11U ne tl'a,gem din Jidovi. Noi
suntem ffLCUţ1 el'al doilea, cil.ci jidovii au fmlt o lege SpUl"
catrl, şi uOl suntem lege curati,
================== pagina 181 ==================
\81
13617
*
A fi jidov.
T, l:H.LA�EL,
], râlri'(/,
r, Şic/tiJlCScl.
L. �AlN8ANU, Dic%., p. Hi.
ConCi LifeI". X'S.L fi 5�·J-,­
T. BA-LA')E!', înt', c. ŞlejiiilfSr.1. .i.
râlrea..
Jidovu1 rătăcitor.
De când cu JidoviL
13619
13618
A se o'bserY:.L asemBll:.Ll'ea acestei legem1a (:U legende•e
unnet(Jl'e din mitologii1e antice Set'" din Biblie şi anUllle: In
ILtmayana lupte, :QeiloI' cu ltakshasaşil condn�i de regele
lor BavanL1. eare isi ave:1l'eşedintl1 in insula IJ:'1llka (Ce"lanl.
In mitologiile 'eline şi latine', lurta 1)<"i101' cu \ T{talliL
1]] Biblie l'eyolb mIei parte ,1in îuy;eri lmpohiya lui
Dnll111C'C�etl ;:i luptple :lCpst(ll'<l ('u îngeril l'pma�l credindo�L
*
,1 j(l<"ii au fust lli8GC ;'II1('u1 gl'(>za\ tie lJlad, A�" �itl f .. sl t1l' mari.
'lil c'.t l1aşîall dintr'un n1nnte Intt"altui. ::; .. i, ă�tia ,l'acnm, slllltic'11I ca
llisce ynnf;C(> pc lângă .li,lud,
Ollală " fat,i de Ji,lol' Si' <1"s(' 1'(> 111l ci'l11p 'ii """lu ga:ii nisce (,)n0u1
,l'a1 l1iJşui al'[ll1l1 llămîlltU\. FaLa II 1n[1 în pul(t pc t<l\l, "nleul, plug,
hul 'ii telle �i "e dnsc en 1"\ la lIlllll1�Ha <Fd,nilil-î: qllama, eu gitSll
('illea nisc« lflUS(;e, sgâl-î.la(l pi111lÎHtll1.iI l\lulIlă sa îi (Es(" ,Dn-\(', lllH111>1
'ii.i 111l1ie ile unde i.al lnat, "ad aştia a" să stiiptLlli'Sc{l p,ilJlinl ul.>
Ji,101'i1 se încolltrall cu lllllllne<,leli nil \,!'<jau sil se :mpne lui dt'
I..c. De aia �i J).,}cft fi hotărît s{t-l l)er�'t <lelp't lll1llP. Şi a�a li ,lat
Omnne(te1\ un l'"t,O[l mare î11 lume �i s',ul ineca! t\lţl .lido\'iL Doar
unu! l'emasese. El l)\lse un pidor intr'un !HUli te, �i altul Într'all munte,
si cU lll[,lnile Sl) apuea"e ,le t,ill'tele (·el'lilui si ,ta ""a. hahar n'avea
�.l de apă. Atunci J)UlHne(tell, ca ",i-l jlnîp,,(16sdi. a' trimes mulţime
llcnumerat'l, ele mll�t.e şi 'l,a urnplnt t"t Irl1pn. Dul vJ<>l'1ui lOfil'i l-a u-illles
D-(�eu la hîl['ilc Vic1iJl'e]ul' şi a înl'ep"t să'i ]',,,)11 cal'nea. Atunc1.liclllyn1.
de mare mîmc:ill'ime a dat s'1 se scarpine untle îl jl\'Wcall y(enoiI �i
llil1sCele �i ltăp sdipăt>, între munţI 'lll >t]jă, �l ,let.e "rtul 1,()Jlc'i:
Şi ,1';ttunt:l a lemas de an" (lllwl SGă1)emînt la taI]''' l'lcll)l'ulni,
mIel" ,u', 111[mcat del'lHI.
U'a\ nne! f) ['emas ca vlel'lI1if s[. lllanâu\'e tnll'ul (illlulnl c,'l!!l m;q·P.
�1 Bă .\ mi\nânce şi de ,il". (·',n(l c I"ce{lt",.
Il
::-------�-)
================== pagina 182 ==================
18:,]
PH0YEHBELE H0MÂ?'IILOH
Om care nu pute "tit la Ull loc,
JIDOVESC
* . .\
13620 Cot jidovesc.
Se:.,U6rea, IV, P 17[..
*:.2,
13621 Muncă jidovescă.
P. J:SPIRESCC, Lej., p. :.'07. -
(}Oilf. iu«: xr, p. o:!4. - E. 1.
PATRIeI\; & G'. 1:'. SALvn\ in».
G. Smnlţ», j. C'ovltrlnln. - G. Po
BOa,\N, insi, j. Olt.
Adică o muncă mare. grea.
Poporul crede că clădirile, cele l"e1lla�I din vechime,
sunt făcute de .Iidovt.
A, se asemăna cu : IIlIII'S cyclopr:en." trurail d·Herculp.
trarail de Ti/an.
- Din ll'Jiî se pnse pe muncii, m.WICIt ,jirloeescil, se svîrcolea omul
în drcpta şi În stânga, uoptea o} făcea ,,li, dit şi din mâuf �i din pi­
c;1(n'e, cum se "li ee, şi fo108 nici c,it neg-t'u subt unghte.. -- P, ISPIRE'
",'1:, Leg., p, 21)7,
JI].'\
JID
\ T cdi c:'-./'. � \ o/j .:. C/:,-'(.,'li,
o.».
JIVU
*:.2,
13622 :Qi'I, boerule, ca lu(i) j ivu.
G I. Tm'lE"n:, 11/1'. c. Broscari ,
s. Mehedil/ti.
l';lm1 cine-vu nu lllel'itrt acest titlu.
================== pagina 183 ==================
18B
i il
�I' I)iU8 1;'\ îll c.uuu n» Bllguva, (lin jnllcţlll :IlehuLlinţl, Ld'tl:l UJl
t/'l"itl1 t:nre u u })l't', nVC�t, uv e1'1 , Î11 ci\t (:el-1-alţi �{t 'I t}_iDă ho er. De
''''I'la el, ':HTI; dU.re,], eli l.lItlll 3('('St t.itlu , ,l;t I",te un ltănlGlI de bOlltUl':J.
ia sMenl, uumnl să '1 ,lică aşa. CcH-n.lţl, "1'1 (le ",,(e-I)1'1 SI' at/llllm\
mal 11\n1j1, nu aveau alin de fftenL, spre a ohţine ce-va (le 1)1'11(, de
I':lt Sir! CillSLI',scf( cu numele ,10 bovr �i lJeIlL\ll'ft era pc 11mSrt.
JUDET
*�
13623 A plăti un judeţ.
T • .I)"�J",\';ib:J:>.Pl'cot, c, Stefc'[nescz,
j. Vâlcea,
A fi ]11(;1'11 rar, (le bună calitate, scump.
'i
13624
*
A fi :<:rup.
KRUP
Adică a ii bet,
Acestă �ieere a, inceput sit fie îutrebuiuţată mult prin
muhalalele Bucurescilor, şi nu este de cât vechiul: a fi
iu u, în care numele vestitulnt industrial German îulo­
cutesce obtectului fabrioatiunet sale care a ](tţit atCLt, de
1ll nl t f:tIma sa prin lume.
LAPUŞNENU
13625
Ura Lăpuşnăneşcă
E peire boerescă,
v. il LBXANDlH, Poes. POjJ') p.
liu.
Alexandru IJiipmşJl811U, care domni în doue riudurt în
::\I!)ll1ova, fu duşman de marte al bOlerilOl', El ucise la,
ospeţ, patru -�lecr şi �epte ele boIerI i5i 111111'], în cele elin
urruă, otrăvit de boieri, lu, loGS. Be �lice, ÎllS:l {;tril vre-o
pl.'ObtL hoti1l'ît6re, e,L ])(nnniL sa, lluxallcll'a, eL fost p;ll'tlt�[L
b, fClptuirea aeestnj omor,
LAZAR
Veli! Cap, Xl!, c. laz,!/.
================== pagina 184 ==================
I
184 PROnmBELE HO}[ÂKIV)f:
LEAH
LEASCA
;
*L
13626 Leaşcă.
E. 1. PATBJcIt;. ii.r, c. Smuţ t],
J. Cocurluiu;
Se <-lice de felll!:'ea care nu lllaI scie nict dE' post, nici
de biserică, nicl de obicenn-ile el'e:;:tillPS{'1.
LETIN
*.6.
13627 A fi Letin.
P. DANIlLESCI:, r, Crotora, i.
Doij. - 'I'. BĂI.Ă�EL. preot, r. Str­
[ducsci, j, r'(Î/cea,
Adică om spurcat, fără lege, fli)'tL Dumnp<,1pll.
111 popor se crede că J ... etiuiî sunt () naţIe de cuuent
cari nu aiI perec he, de spurcaţI ce sun t: mal spurcaţI
ca Ovreii şi ca 'I'urcit. 'I'ote naţiile alI 1111 Dumnedsu. o
lege. Letinit însă nu au nicî lege, nici Dumne�leu., Le­
tinul nu se închina la nimic. El e în stare sit săvîrsasca
tote crimele, tate relele, fără milă, f,tril fl'icit <1e p�cat!
Poporul În cillltecele sale YOl'hesce ast fel <1pspl'e Letin :
Leinni ]JOgat,
i'3ăral câinele şpurcal.
]Jl-e la cruce nr- 'lll'llillat
;;:i ,1 e lege lep0dal,
Şi de hhlgă llli�e hlj,L!'nt,
(IYJ'eill ne butezli! '
E apl'ope ele millteeL omului cii acest Lctin nu pMe
fi decât o coruptie din Latin, adică cutulic.
Y. Alexandri ne spune l11S�L Îlltr'una din Jloesiile sale
poporans, erl Doglhl.ll, fiinl lUI Alex1\ll(ll'n Li"lpW;;!H-'nU,
eel'e p;lrÎlltpllll SerI sii se lllS()l'(,:
C'['11(,;\ D"Jnlle dill 1I1J1llnie,
Voe dii-mi se fefl s"ţip
l'l'"ila ce'lui place lUit,_
================== pagina 185 ==================
'('ERÎ, ORAŞE. NUME PROPRiI
-------" ����-
Ea n u'I 1',,(;1 de 'Jlll,('n,t
�i'r cliuu: de Lire» ],",�'"t
Şi de le.�.:'e lep,'dat.
11,,'( fee(in'l1 I:a " slp;!
l\[;'mll'ă ea (> pi!st"J'I'H.
Il" Ice ("}t (J tj"l'iee".
�i sufle: ul meu li \'1'{' :))
185
A(·i e vorba ele un Litveuu, adi<:ă locuitor din Litvauîa.
E insa probabil că Alexandri a schimbat de la sine
Lciin în Liten, de ore-ce pretutindeuî poporul pronunţă
Letin.
Forte adese se aude în popor: ce Letin de om I ce Le­
iin ă de muiere! sinonime eu: CI? rtiin« de om! CI? căţea
de mUiere.'
LETIl\T.SC
*L
13628 A se duce în tera letinescă.
T. BĂLĂ�EL, preot, c. SlefrlllfScl,
j. T"âlcca.
A merge îlltf'O tera departata.
LICSANDRU
13629
Licsandru inimă rea.
GR, Jir-sscr, Rcur, Oraş., p. 112
10 Pentru UIl om 1'8lL
1 il Arnbl şi sup(·l'an;;(.
LIDI�R
A 8E' vede proverbul şi leaeuda la Nu. lOO:Zi.
LIFTA
13630
* �
Afi liftă spurcată.
G. PlJBORAK. insi. j. Olt. - T
HĂLĂ,!EI., preot, c, Slc[dnescE, j.
l"âlcea.
================== pagina 186 ==================
181)
;1:
un«
PRIWERBELE RIll"L��lLOH
Gen. JIPEc,UU, Opiuc., r'. 8:2.
Om fără lege, f;lri1 Dumnsdeu,
Om de alt�T religie de cht 'cea, ortodoxă,
De la. numele locuitorilor Litveniet, provincie elin fostul
rega.t al Poloniei, C;Ul :111 fost adese 01'1 în luptă cu Mol­
dovent şi e1':111 catolici. A Ş8 vede N EGULAB COSTIN, Leiop.
Apendice, p. 3tll-;3!-.,:3.
Rom[mir de alminterea aii elat acest nume şi Ungnrilor,
cari erau catolict Cot şi Litfeuit, şi mai în urmă tutulor
poporelor ele ort-ce religie alta ele cât cea ortodoxa. Vet.,h
in acpsti't privintă la cuvintul Liif«, exemplul citat.
13631
Lită cu frate-seu Ghiţă.
IORD, GOLESCU, u». IL p. 41.
88 <.,lice pentru ee! ce se potrivesc la năravurt (GOLESCU).
LITF�N
13632
I"\.
Litenu 'i om viclen,
V .. -\LEXA_'WHI, 1'1)(8. POp,) }). en.
Huteniî intorc compl imentul Hom.luilor despre cari <.,1io:
:-iă nu 'I vin.Ir Hiel la Lit.-n
(,ă Litcn« 'i' om ciclcn.
Poes. Pop,
1) Ce ,i Valahul ar" credinţă ?
================== pagina 187 ==================
'('EH.i', ORA'jE, NUME PR0pmt
------_ .. _--- ----_.
LITFĂ
187
13633
Litfă.
V. AL}�XAKlJRI, Teatr .. P- 1019.
- L. ŞAiNEANU. Dicţ., p. 473.
Acelaş Înţeles ca la N o. 1Brmo.
11'10. - Mie 11 Il 'mi IJa8ă che am l.ant.
IORGu. - Du-te dracnlut cu bani 'ţi cu tot, Litjă afurisitii.
ITI('. -1I1e duc, dar să sci1 ('1Ie am să mi 'utorc CIl t6tă Ag-ie. ca
SP li, ridic pc S1\8."
IOJ'flll de la Sarlwl1w(l, p. 1019.
LlVIE
13634
Silită căsătorie
E frigură de Livie.
A. I'ANN, Tl, p, 152. - S. FL.
MARIAN, p. m,.
A se yed6 înţelesul la No. �1849.
LOCUSTA-vODA
13635
Lăcustă-Vodă.
(;l(. LHl';c!{E, Domn. �Mo7d'J 1.
p. 2uO·
Porecla ce s' 11 dat lui �td;111 Voda al VlIea, care Il
domnit Îl! Moldova de la 15;38 plină la 1540.
du (tilele lwes1.ul Domn, Ştefan Vodă, an fost {'"melc: mare �i in
ţ.era�'[nldoYă şi la ţ('1'8 li Dg'Ul'l'Scă, că ati venit locuste In uite de ati
mâncat ti,tii rorla, Şi pentru aceea 'l-aă poreclit �i 'i-au <;lis Lticusia­
l'odă. [ară mat apoi urându 'l U,tă curtea şi boieriI, s'an vorovit o
sernă de' boIerI elin curtea l u l, auum e Gănescit l;'i Arl'III'E'S('il, şi la a�­
tcrnutul lui, unde se r.dihnla, 'I-a li omorit în cetatea f-ill('p\'el. > - G l{.
UUEeIH:.
LOT
================== pagina 188 ==================
1 ,OTRl�N
*6
13636 A fi Lotren.
T. B,\L\�KL, Cite'. C. Boqsl/uccsct,
j. rrilcca.
A ti om vonnc, corpolent şi vitez care nu scie tle frică.
Urmetorea poesie poporană a fost eule să ae ])·1 Bălăşel
în comuna, Bogdănescr. din Vâlce«,
Fniţieă Iasomie
t \lnUi, cucc numar mic.
C'" să plec la haulucio :
\:ă de mult. u'aru fost Iuuduo
Dar la vară ia!' m0 dn c.
:)i-o să strig din vuf de ,lei
Cine nu-e cotnic Lotren
Vie să-I pui căpitan.
Să-I da(, arme, să-I .lau eal.
Vie să I pili arăuibaşe
Peste patru �lccl şi şase.
,hăm haşe ele votnict
Peste patru (�ccl şi «iuct.
Vai. sărac de maica mea,
N'au. V()lllicl de sama mea :
Să-mi porto dUl'dIJliţa,
Să-m] umble umlilăt.nra,
::iiI-mi pufc mâna pe .lnr.la,
Să�llll hHge glonte eli p()l�,
�i praful Cit chivăra,
:;:i sit-HIt ste, la Io« să-ml ,lf�
�ă l'IIŞ{'�;;)I'}i, paj istea.
POC8. Pop.
LOTRU
*6
13637 Voinic de Lotru
Cu gătul ca tortu.
1 cr., VULG.�)lL""U, c, Pelcsc), j.
Du/,j.
8e \,1Îce la Imtm.inule,
LUGOJ
================== pagina 189 ==================
13638
LUPU
Lup te chîernă, şi lup eştî,
Lupii dar ce prigonesct,
C, NEGI1UZZl, 1, p. 281.
1)1e81'e satiril'rl la adresa luI LllPU B�tl�, ministrul tre­
bilor din năuutru a.l �Ioldovel. la 181l.
A se ve,l<; snis()l'e:t lni C. :N egrL1zzi.
MACEDONIA
13639
*
Sara Macedoniei.
1. NE:\rp-:sUlJ, Rom. Turc., p.
29. - XE.''iOP. CAPSALE, stiul, c.
Pi'l'lepe, .vlacerlonia.
Aşa numesc eef·1-alţi Hom,lni pe I;'tll'';ie1'oţL
:\IACHEDON
v �l!l C/tIli, Corul.
:\1:\D
13640
*1
,
J
Tot acolo est! unde e (şi) jidovul de la
Mad.
T. Cu lm IcUH[o;AN , iuo. c. Şit'ia, co·
mit. Anul, Unqarui. - IUL. GHOl'­
,;:OHEAKL', pro], c. Galşa, comit .
.4mrl, UngaJ"la.
SC{UV.\
.l idannl a pll'cat la tî]'�. PI- .Irum voind sit 'şr 'llll'llldă lulenua, �"1
int-ns (:\1 spatele spre vînt, l:al'() '1 hiHea în faţă. Iar, dl1}1it ee \î.[l
================== pagina 190 ==================
a1','ins iulcaua fi mers mn i <1e]'flrte, �ll1i.câ îl! (lil'cqifl iu Cii re fl f"st
dlll(l �i a fll'l'in� lulcnna. ;;Ii ast-fel eit a ajuns 3co10 de und« pkCii;;'"
fldiCt\ fi l:fI 8i1 ,
Atât snova cît şi �lieel'ea sunt imprumntato de la G ngul'L
(JII ra�I1!, (( hol JJl!idi .jidb,
PI'O!'. Uug,
MAGHERU
*b
13641 De când cu Magheru.
'I'. BĂLA::;EL, preot, c. StefăllescL
s. Vâlcea,
Adică de mult timp.
Mulţi omeni, betdni ustădî, :t11 făcut parte din trupele
de voluntari ale genel'alulni Magheru, cu deosebire din
judeţul Vâlcea, unde 'şi aşe\hse tabăra. MulţI din ei,
îşi aduc aminte cât era, de blând acest general, cum îi
îndrepta C11 mima ('(mc1 gre,:,el\11, şi ('11111 le comanda:
bete.' adică, ehepţi!
MAGURELE
*6
13642 Adio, Măgurele 1
T. BĂLĂF;iEl'l COll/. SIi:!lÎlIescl, i­
nilWL
Se ("lice când îţI iei (,,1ioa bunii de Ia vre-o localitate,
sau vre-un lucru ore-care pe care '1 pien,lL
De pildfL al rngat pe cîne-va S(1 'ţi de un lucru, sti 'tI
facă o trebil, dar, la timp, te-a uitat, u'a Îndeplinit f1îgii­
<1n1p1[1, ntunct (J1eI, (l;md din eap: adio, JJfâpunde!
MAHOMET
Vcql Ctll. YII, c, st.:
1i�llli!I.
================== pagina 191 ==================
Pentru cei ('ari umbla LIl';\ uici un rost
13643
13644
A plecat prin mahalale
Să umble ca haimanale.
A. P ANN, III, p. 5. - H:K'{ESCU.
p, 14.
MAIDAN"
A afla meidean.
KIC:. CU6TIN, Letop. n, p. 83.
A (11'(> medcan .
ENACHE CuGĂLKICEAKt:, III, 1'.
22. & �44.
Adic:\ libertate snu prilej de a face S!lll ele :1 spune
01'(:('e.
,La \'o['(,vde lui Kicolaf "{)(j" aftase 1Jletdcu/1 şi vreme n vorhi reti
de' l!Oieri.» -- � ro. COSTl:-:. ]'. 83 .
• IIl r,lilele n('cstlll Doum, Ţll'" mult medean aveau lJolerii cel mari.
fiind Loreri i (h'801, Însl,ăimlmtaţl din ţ01'a rOlllânl�sdi, şi aşa, alât D0111'
nul cât şi boierii Greci, aretal! (, l"are dragoste aSllprlt piimÎnteni!ol'.»
- EK. COGALKIClCAN\;. :1. 227.
,Ar(;nd şi miniştri; lIIfll'iei Sale mult merlerm, făcC'fi(1 ce le e!'il
vr.Ia, căci Măria Sa nu Pl"� se-ia I'ÎlH1nl Cii să ClC{ll'lllUI"Se:l. » - El'. Cu
GĂLNlCEANU. p. :244.
13645
*
A eşi la meidan (maidan).
Cl:ONICA A tWNHi�A. p. 144.·-11cl'
IsI. 111. p. :202. - L. ŞAINEANC
Dief., r- 4S0.
A ecote un !UC)'If la mai dau.
GR. JIPESCw, RI!!w. Oraş., 1'.
206. - Fu. DAM1::, Il l, p, 10.
A se da pe Iat(l, a se descoperi, a eşi Ia ivela.
«Boclucurf de 3l'esk� c.;io la meTdan.» - el'. AlIOJ!.
================== pagina 192 ==================
192
13646
FH')\'EHEELE EmIA�JL<)H
A ajunge la maidan,
Adică u isbuti.
«Dar ca S\lJullgern Ia lnaîdnn ne tn�lJlrre nudţi haul. HlnU<\ hn110
ŞI sll.]'·)l'e., - GH. JIFESC1;.
:\IX\IU
*2.
13647 Me duc în codru Marnuluî.
AI" VOI!'E;scli, j. fiorj.
Când plecă vre-o mamă unde-va şi copilul o întrebă
nu ele se duce, ea respunde ast-fel.
Codru Mamulut se află în judeţul Vâlcea, în imediată
apropiere de monăstirea ele maicl cu acelaş nume.
*6
13648 S'a măritat lelea Manda.
GH. ALI�XA.'lDRE;o;CF lil(lyisll'.J.
Puina.
Acelaş înţeles ca la �o. 10:?ăi'}.
MA�DRIL:\
l\IANEA
13649
*
Manea să tr'ăîescă.
Tot; boieri: să uuiră, numai Manea sit iră­
tl'SC(t.
1. HELiADE, Scris. E'f'il., p. ;.lIU,
Pentru UIlU] e�U'8 se Îngrijesee 1l11In;tJ de sine.
================== pagina 193 ==================
Manea, a fost un nebun, protej atul Banului Dim. Ghica,
care vecmic avea acestii vorbă în gurii.
A se vede, pentru mal multe amenullte. D. OLLĂ:lESCU,
TeIL!)'. llom. 1. p. 1;4 .
13650
..: .
-r-
Manea.
13653
Poreclă ce se c% omului prost, timp.
l\IANOLE
* i:'>
13651 Mai bine sa cadi din piciore de cât de
pe moriăstirea lui Manole.
E I. PXl'RlCIU, in». c. Sniultt;
j. CfJl:1tl'/nin.
Acesta �licel'e se raportă la căderea elin slujbă; adiea,
mai bine s:1 catJ� ,1intl"o mieii slujbă <le cât diutruna
mare.
Monăstirea 1,,' Mnnols este hine înţeles cea de la Cur­
tea de Al'ge�.
* ,.:, 'i �
13652 A 1!:;tleşteru Manole.
it� T. )3},LA'il:L, preot, c. 8feJirnesel,
�ife i. v.us«
A, ti meşter 1I1:tit, l'a acel cure a ridicat Tiisericn ,le
la Curtea-cle-A\e.�'"
*
Manoli cu sb6rele adară anoghi ş'ca-
toghî.']
1. COYA�, prof. G. Ianhta, .b7pir.
Pentru cef cari se luud.t eu multe. Sa11 de la care se
a�t"pt;l multe, �i nume nu fac,
l\lANTU LES.-\
Biserica }Unful"sa. cu hramnl �·tiî Voev1J',lL s'a zidit,
" Manole cu vorbele clădesce ,i de-asupra (pămlntul ut] ,Î de desubt.
================== pagina 194 ==================
!'UOVERlJl::LE lU,J'ylÂKILOH
ÎIl Bucurescif, la 1732, de către jupâu Manta precupetnl
::,;i soţia sa StmIC:l.
13654
*
Din gardul Mântulesei.
Albina, 1, p. 1264·. - loxKEscc,
(ilON, Isi. Buc., 1'. 2UO & 343.­
Timpnl, Nu. 1453.
Adică de unde nu'I.
In mahalaoa de asti'uJI cu acest nume î::,;i avea odiuioru
locuinţa văduva lui Manta, Fiind multă C1tn1 în partea
Ioculuî cine trecea, rupea câte un paT din gardul Mân­
tn1ese1 ca să se apere de aceste dobit6ce. Aii tot rupt
până când, la cele din urmă, gardul a fost distrus cu
totul, ast-fel că trecetol'ii nu mai :Lyeall de unde sti. iea
C11 ce si'; Re apere.
MANU
MARA
13655
il:
Tute le are Mara, feregelu i Iipsesce.")
l r.uc GHICG, prof'. c. Periroli,
Epir.
Când CillP-Y:1. e lipsit <le mijloce f;!l vre sii se apne-e dE'
Iucrurt marr.
MARCU
'13656
*
Te j6că ca Marcu Parparel.
GAVH. Ol';r,:,ur., 1!1'(:f'. c. Lkrlar!,
}. Tutora.
�� mat şiret de cât tine.
') 'fute le arc Mara, fercgea 'i lip-esec,
================== pagina 195 ==================
13657
l\IARCUTA
*
A fi bun de Mărcuta,
195
Adică Lt ti nebun .
.:\L:-trcnţa este un spital de nebuni, pe l:lng;l satul cu
aceb� nume elin comuna Pantelimon, judeţul Ilfov. Ală­
turen de spital se află o monăstire zidită la I nR7 de Dan
yel Jogofet.
MARGI�E
13658
Margine.
Cron: Allon/m(Z, (JfUd J)'711'1..;'
nr, 11. 25.
Atlieii sfirsit.
Cum va e�i Iucrul, cum ::,e va isprăvi trebn,
',�n sein In ee margine va să'I lu�ă.» - (;1'011. Anan,
13659
*
A ţine (bate) tot marginele.
1 o A nu umbla cu inimii deschisă, 11 căutn S,�L înşele.
2J A se feri. :t se codi.
MARIA
v ccF Cap' 1, ,', ,Jid}";"
j,','ipt'ilIta, SjÎÎllla J/aria,
* /\
13660 Parcă ar fi baba Maria lui moş Radu.
P. D,';-;IlLESCU, înc. c. 8âlCHţ(l,
j. JJO(j.
E urît, sa1l vorbescc, S[L plJl'tlL urît.
*6
13661 Maria
Care a căcat ieea.
T, BĂLĂţiEI., preot, c. Stefănesc'i,
j, "Va/cen,
Se \lice, în bătae Ile JOc. fetelor câlose �l murdare.
================== pagina 196 ==================
13662
MARGH!C)LA
*
Tronc, Marghiolă t
Veqî JIarira.
MARICA
*L.
13663 Ţap Marica lui Năstase şi cu Stan al
lui Cornan.
p. GÂHBOYICEA1>C, )Jl"oj'. c. Ser­
uclJlcscl,.f. A!·geş.
Câud doi tineri f-iP dall îl! dragoste.
13664
Una, doue la Marică,
Mucii tot la ea îi pică.
A. PAKK. IL p. io:
A se yecle înţelesul la 1'.'(1. [)5-W.
* f":.
13665 Chef, Mărico!
T. BALA, �L. preot, c. Stc/tlnesct,
j. râlcea .:
*L::.
Chef, Morico ! corcoic acre.
P. GAHB<)vrcEA�1S,Jirol. c. Pfof­
tina, j . .Mehl·rlinţl.
*w
cu«. JJlr7rico! 'n dragacel.
KT ST. TC"TK�cC. inr c, Ca­
fllne/e,.1. Doii.
*
cu«. su-u«: '11 brebenei,
P. DAt\IILbCC, c. Craioca, [.
Do<i.
================== pagina 197 ==================
La vorbe ne-potri vi te. Spn�e �1 el vorba hodorouc tronc,
Ln'[[ stt se lo vescu, o trînti ta nucu '11 perete,
«Nea Marin are (> droie ele copil. De ahia s'a sc-uln.t
de la masa �i copilnl ('el mie cere mâncare. - Chef,
Marico' îi raspunde uovesta lui nea Marin, adiel eu alte
cuvinte: ('8 mâucare e asta acuui ! asta nu e o Y()l'h"i!"
*6.
13666 Tronc, Mărico!
IOBlJ. GOLl!:SCU, Mss. .r, p. 'il.
- C. NEGRUZZI, J, p. 24(i. - V.
ALEXANDRI, l'eair., p. 267. 2G8
G73. - EM. POPESCU. {nv. c. eio·
căncsct-Mârqineni, j . .Ialomiţa.­
AL. VOIKIGESCU, j. Gori. - E. 1.
P ATlUclu, înt'. c. Sl1mlJ!, ,j. Co­
î'HrIItIH.
Trmlc, ,Mal'ico!
A· PANN, ErHţ. 1889, I'. ]59,
III. p, J::8,
*6
Tronc, Marl'llU'i f
M, L1:PESC1:, ini: c. liroscclIl,
J. Suciara,
*
Hodoronc-tronc. JJldri('()!
GR. POIENAR1:, c, Foc�(tJll, i.
Putna.
*
'Tronc. Maric«; Ccl. 'ii-snn âre-:«.
G. BĂNFLESC:U, înt'. c.L'tetrosii«,
,i. Dimbcriţo;
'Tr01/C, Marico. mere acre (([C1'I).
P. LWlm;scF. Le!}. I, 187:2, p,
165. - HlN,!,ESCU, p. 102.
*
EM. POl'J-.SCL, ;1/.1'. c. C!l>cănesci­
Mdrgillfu'i. j. Iolomita.
================== pagina 198 ==================
Se <.,lice pentru ee! ce aruncă o Y01'b;l de nimic, o
vorbă presta :ji nu la vremea el (GOLESCU).
La vorbe ne-potrivite, sau {[,ret §iL safl când unul o
jeit rasna spunend o vorbă g1'e:::itrl.
«L", vîrsta de Ll"n'� Bute ')]JhJc,:l .Io aur, tat,ll lIIt'U, veeFncln-se
H[lCă(\ tomnatic, se îusură t:11 ju pâncsa �L-'il'iea, minunată fe1l1UC, gl'l'IS(t
�i 1'1'1l111')SiÎ dar cam prostană, ,)icen,l nclesea Il isce voihe cl.isnovate
la care tatăl meu l'<�'l"lJldE'il: tronc, .�I((/'icl)') -- C. ;,"EGRUZZI, 1. p. ;2'f;.
P/'l)1). Elin.
13668
Fltlces postuloh am.
1'/'00. Lat,
*.6
13667 Sic, Marico l
E. 1. P ATRfc!U, în», c. Smulţt,
,j. Corurlniu:
Vet�l Horă, .VItIIIJ,
La vorbe ne-potrivite.
:;:
. Vino Marico, eşi Marico.
Când ducem pe un altul dupu placul nostru.
�LĂRILE·NEGRE
*.6
13669 A trece Mările-Negre.
T. BAL�':iEL, preot, c, Stej'ăncsd,
j, rrZlcm.
A se depărta Fip}'\) 11 nu se ni.u întorce.
l\IARIN
13670
Aferim, popa Marin!
LAURIA:-l & MAXIM, GlOSa1', p.
6. - B. P. IU:;;DEO, Etym .• lJagll.,
p. 433.
Ca aprobare: f(n'te bine, de minune.
================== pagina 199 ==================
19�)
MARITA
MARTIN
Ve.Ii Ca/. J, c. Sfi?,,!1t
,U;/I"t/".
* L�
13671 locă bine, moş Martine,
Să'tî dau miere de albine.
AL. O UOllESC:U, III, p. 236.
A se vede înţf-Ie;;nl la N o. 2;':;78.
13672
Moş Martin.
L. ŞĂ'1NEANU, Dic1·, p. -197.
Nume ce se (1<1 ursuluî. A se vede Etym, Magn., p.
114!) -ll?JO, ol'igina numelui tIe Murtin pe caro Ro­
rnâuiî il tl,L11 urşilor.
MĂRIUCĂ
*6
13673 Dă cheile Măriucăi,
GAVl{. ON1:;:OH, ])1'01. c. Bnlăbâ­
uesci, j. TI/tava.
Al1ie;l dă-te legut, d<1-to pe inânu out-va.
MATEI
Ve,!, C,Jj>i/, Cal'. I, c\jiÎllllt
.iuu».
13674
F'ă'l-ei de teiu,
Şi pune'I numele Matei.
JORD. GOLlcSUU, J1[88. II, p. 73.
15
================== pagina 200 ==================
200
PROVERBELE ROJ>fA.NILOH
*
Flî'l de iei«
/)i'i, PUNC numele ��latef.
Gu, ALEXAK!'l:FSGlJ. j)wgisl-I'.
j. Puinti. '
Fă om diub"'un lemn de tein,
Şî il llot (;�c't ]J![ate'i.
A, PAti"\', I, 1', 80. -- HrN'rE;oCl�,
p. 89,
Se dice în bMnle il e joe la 1nc1'111'1 proste (GOLESC\:).
f:;li l�ai ales la omul ilrost.
*6
13675 D'aoleo, nene Matel,
Rog ă-te d'ale fomei
Să jup6e nescal tel.
. T;))ĂLĂŞEL, preot, c. Stejdllescl,
.1. lalcca,
8e �liee îu ::.;lUlJl<Î «elor ce't chem.i Matei.
*6
13676 Matei, Matei,
Tecă de ardelu,
T. BĂLĂŞEL. preot. c. StefânescI,
i. Vâlcea,
Acela;; Înţf'lp,-.; ('H Ia K (J, J 31;75,
MATALE
MATRACUCA
13677
*
De când e Matracuca.
J )-ua 1" LJSDJ::, c, Bcrla.l, j.
TU!Ol'r(.
*
De pc rrcmca lUt ]J![atracucâ.
M. CANJM;-, public. j. laş!.
================== pagina 201 ==================
13678
Ac1icfl (le demult. de ('[uu 1 moşit ven,,1L
*
Matracucă,
Femee (1e nimic, pr6sbi fiml �nri\ spartă.
J\TATUS:\L
:201
MEDEAK
MEHE[)JNTI�N
*6
13679 Mehedinten cu doue-deci şi patru de
măsele.
n. T. TOMBSCL:, in». c. Broscari,
.i. M ehedin it, - T. BĂLÂ'3EL, preot,
c. 8fc.fâncscl,,j. T'âlcca.
Veci! Ollcn.
A clic�i om voniic, eu vlag».
MEHEDINTI
*6
13680 A fi voinic Mehedinti.
'I' BĂLĂŞEL,li1'cot, c. Stefunescî,
j. rlÎlcca.
0111 vitez care nu se teme de nimeni 1:'1 de 11ll111C.
MEID/\l'\
MELINTE
* �
13681 Cu minte
Ca căţaua lui Melinte.
C. TIGODUHESCU, îno. c. PUlIgescl,
f. Vaslnfu.
================== pagina 202 ==================
PHO\' EHBELE nmL\:\'ILOU
Se \1i<.;0 despre omul tăcut şi şiret.
Căteuu lui :\Idillte tu,ee;l si se l'ppe,leil de muscă 1)13
ort-ciue se ([neeil la sti:ip:lllni eL Xavei, prieteni l;icf pe
HlCIllL
lVlELON.--\
13682
:;:
Tr î mucilu mighiripsea, ş-Melona dădea
c6da! ')
1. eUl-AS, prof. c. lruuu«, Epir.
A. se ye,I,>, înţelesul la No. l07ml.
MERICA
*""
13683 A fi de la Merica.
T. BALĂŞEL, preot; ('. Slejrllicsc'i,
j. Frilcetl.
Se (tiee despre un obiect rar �l m innnut.
:JIel·jn pen trn America,
*1:::,
13684 A se duce în Merica.
T. BoILĂ:;PLL, preot, C, SleJrZnescl,
J. râlcat.
i\lESDRAIA
* ,�
13685 Sărace cucuruze, că te-am sernenat în
Mesdraia şi te-am aflat în Ţ'eripaia,
AI" H. C01WEA, paroh, C. CUŞ/etll,
Han.it,
:Jlos(1raia fan, 1 Iarta diu corn una Vfil'hdia, cumi tatal
'I'imi«, în Banat. Teripui., n COlllUIJ:L din comitatul '1'0-
rontal.
Porumbul se faee mult îu coruitutul 'I'orontal, (le unde
1) L'cutru slugă găteau, ţ-i Xlcloua (nume de cătea) dădea d in cvdă!
================== pagina 203 ==================
trebue Sfl'1 cumpere �i locuitorii din jurul y,-'tru,eliel cart,
<:11 tate c(t'! semeuă si'] lucreză eu Sll'12:Uin tă, dar rare-
ori' se Imcură de () b;1U;\ recol tă, "
MGNEI
* L\
13686 S'a prostit ca Mgn i zapciu.
S'l'. ST, TUTF:scu, iill', c. Cata­
urle, ,i. Dol]. .
V efiI !Il lrr, 1I1ilta t,
Spun ţel'ttnii că a fost un 7.apCill peste fire ele prost,
cu numele de Mgl1eI.
Se întrebuiuteză, !"licel'ea când cine-va îşi iese din ale
lui, d,nei un om la început ptlrert deştept dar În 111'111:\
se arată prost.
]\ 1IEI
*L
13687 S'a prostit ca Miei zapciul.
P. DAKIlLESC;U,]l1"oj. c. Craioi:a,
j. Dolj.
Aeplaş Înţeles ea 1:1 K o. l:Hi81i.
MIHAI
*6
13688 Mihai săracu
Care a sărăcit pe dracu.
C. C. BIJ1\'GETIANU. stwl. c. en·
SOl'rţ,.i. Mehediut), - VÎLCOF, stiu',
Crauro«, DoU.
tu Pentru omul care se tl'pde (';1, scie mnlte �i lIU scie
nmnc.
2\l Când unul se fac-e gl'07.LlY, fttri'1 s'î fie.
*6
13689 Mihai, Mihai,
Hoţ de cal!
T. BĂLĂ';'EL, preot, c, Stefauesa,
j. l'âlcea.
================== pagina 204 ==================
204
PROVEnBELE llUM.r\NIL\)I:
13691
Se <,lice în glumit celui l:e '1 cliemă }\lihaL
Copiii obicînuesc a recita uruieborele vcrsurr :
:ilIihal. :ilI ihur,
Hoţ ele "al!
;\ ()vtea fu ni"
ţlina jură
C'Ull căcnt 1}1 g!ln"i.
* I�
13690 S'a prostit ca Mihai zapciul.
P. GÂRB,)VICI;;ANU, prof. c. cu:
şanl, j. Mchedinţ'l.
Acelaş Înţeles ca la No. lHt;SIi.
*
A fi MIhaI.
Dvnu Z. Juv AUA, c. Feăesct, ,j.
Tutoo«. - M. CANIAN, public. j.
Iaşl.
*�
Vi't JJlilWt şi laseI'l în pace.
P. GÂRBOVICEANU, prof'. c. Clo­
.şan'!., j. l\c[�hedinţt.
Adică li fi prost.
MIHAI VITEZU
13692
*
Mihai Vitezu
Călare pe brezu.
P. BUDIf;:TEANU, j. Ilfov, - 1'.
BĂL"\şI.a .. , )JI eoi, c. Stcfanesa, j.
r,ileca.
13693
Se (Jice celor fudult şi 1rLUlhn)�I peste măsmă,
A se vede B. P. Hi\,�cleu. Cuvinte elin Betl'Îmf, II, p. 5 & G.
*
A încălicat (încălecat) pe brezu
Ca (un) Mihai Vitezu.
G. DE1\!. Tli;ODOIU;SCC, Ccrcet.,
p. es.
Acelaş înţeles ea la No. UliD2.
================== pagina 205 ==================
NU1\[E PROPRlI
205
Ve\1i in V. ALEXANDRI1 Poes. Pop., p. :!]-t. Uântecnl lui
][iltal Vitesu.
l\IIRA
* L.
13694 A Se mira ca Mira.
T. BALĂ::,EL,jli'Cot, c .. Stefanesct,
i. Vâlcea.
Se ("lice eelut ce se miră lung de ort-ce lucru,
J1fira este nu nume ce se dă la fernet.
YlIRANCEA
13695
Mirancea be, Mirancea plătesce.
BAliOSl:l, }). 52.
A se vede Înţelesul la �\J. SlOfi.
MIRCEA
13696
*
Mircea, Mirci6gă,
Pasere o16gă,
Căreia'} lipsesce o d6gă.
Se �1ice, in hi1tae do joc, 00101' cu numele de �1ircea.
tvIIRCEA-vooA ..
:;: .6
13697 De când cu Mircea-Vodă .
. T:.BAUÎ�EI�.lJi·ci)I .• c. Stef/incec»,
J. htleca.
A<lic:"t au demult.
l\IITR.-\
*,�
13698 A rernas ca Mitra gătită.
Ve,!] Suit".
G. 1. TOMESCL, /nv. c, Bl'osc'I!'r,
j. JJ1ehfdin!:L
================== pagina 206 ==================
206
Adică în zadar.
Despre lVI:itra Re spune că a fost o nnresa ; 9i nunta,
de la ginere, ne mai venind, de ore-ce acesta renunţase
a O mal ]U;1 în căsătorie, ea a remus gătitrL, în acea <;li,
în zadar.
MISIR
*b.
13699 A fi de la Misir.
T. BĂLĂ'3EI�, preot, c 8teflincscl,
j. Vâlcea,
Se <;1iee despre o stof;,i, frumosă şi scumpă.
Stofele subţire <1" in, lucrate în Egipet (Misir) erau
vestite la Rornanl.
MOGO$
*b.
13700 A fi Mogoş.
T. BĂI,ĂŞEL. preot, c. Stef'iincsc'i,
i. l'âlcca.
A fi om îndrasnet, 0<1111 obraznic În glume; ou caracter
cam sucit.
MOISE
Vc'F Cap. X!1, r. JI"Î.r"
MOLDOVA
*b.
13701 Atâta pagubă în tera Moldovei.
lhm Z. JUVl\UA, c. PedcsGt, J.
Tulo'va.
*
Atâta nYil în (era �JJfoldove'[.
K I. P l\'1'RIClu. inr. c. Smult),
i. Coourluiu;
Ve�l i'agu/Jit.
CftndlTe'f să areţI O nepăsare.
================== pagina 207 ==================
l\IOLDOVl�I\
13702
*
Tata rus,
Mama rusă,
Numai Ivan
Moldovan.
1 )-uu Z. JUYAllA, c. Fer/esei, i.
Tutooa. - V. A. FORESCU. c. Foi·
t iccui, i. 8ucl((,v(I.--Gu. PO(ENAHl7.
,i. Puiua. - D'na SOFIA NADE.TD)c,
s-»; 1'. 3·1.
13703
Rusu 'i ursu,
Turcu 'I lupu,
Leahu 'I vulpea,
Iar saracul
Moldovenul
Când e oie,
Când e vacă.
B. P. HA"Ilf:L.. Basorat.io. ("/1.
vi1l t. IN!r. Il.
Adicn tot Moldovenul P prada celor-l-alte nutit,
13704
*
Moldovan, cap de bou.
E. 1. PATRICIG, 1111'. c. f:,'liW/U.
i. Conurlutu,
!-:le �liep ('elul care H1l se pl'ieepe la nimic.
UnşiI se sene se de aceast,;t \,licPl'e, câud vur ;.;:\ insulte
pe ne-un Mokloven.
13705
*
Dă-mi, D6mne, mintea Moldovanuluî cea
de pe urma (<;ii ce Evreu).
j)·rm 1':. JUVAHA, c. Fedelict, i.
Tu toca. - E. 1. PA'l'Hlcîu, îllv. c.
.'ilJwlţl, J. Corur! ui«. - Ou. A LE.
�A��m�::;ou, r'w.(I'�str., i. P:llh.a.--�
(J.h:ODUHK-;UU, 1'//'0. c. Doqele, .J.
VasltdH. - N. OIl.. JONESCU.C. Mu-
nioruiţ«, oi. Tnwohoi. .
================== pagina 208 ==================
208
s« '�l rl/; J)/{}}/Jlcr{eii mintea lJlohlouanulllt
cea de pe urmă.
C. :lIWHUZZr. r, p. 2;)1.
(J;Î.!1l1 uuul vede, pre t[lr�1ill, dl <1 greşit într'o afacere.
-Biuo <,lie Caz,wiî Lcşilor : Dupâ paglluâ Leacul intelept .» MIRa}!
COST IN, 1, p. 260 .
.E forte cu putinţă Ca clicereu crLzii,ceKcii K�i fi dat 11:LS··
core cuvîntuluî mo{clovell�sc.
Il [aui se defier du. premier mouccment.
1'1"()/". Fra II C.
il secoudo peusiero I� il rniyliore.l)
l'rov. Itiel.
La sequiul« idea suele ser mejm·.2)
P1"f)V. Spa«.
Di« beslen Gedaulzeu kommen allesed 7tintcnlrein.o)
ProIJ. Germ.
Second Thouq!« «re Lest, 4)
MOLDOVENESCE
*6
13706 A O luă moldovenesce.
GAvn. ONIŞOH, c, /)ourOVI"(, 7.
·!'ft8laln.
Adictl repede, f:hii Înconjur, cu putere, Gte.
,"(Iadl 'I aş" "fi " ieflli eli moldocenescc..
') AI doilea g,'\IId e cel mal bUII.
:2) A doua idee este cea mai bună .
. 1) Cele mai bune idei vin tot-ne-una pc urmă.
") Ideile de al dollcaxuut mal bune.
================== pagina 209 ==================
13708
Tf;r([, ORA:;'E, :Kmn: PROPHIi 209
.... _---_.,-------------�._--_ .. _-------_.�"_. -.�._-------
:\IOŞI1
:JI()�ir, tîrgul bucuresceu. care s,� ţine in ::\1a1-.J uuie, a
fost înfiinţat de Mat8i-Ihsamb, (lUp:i btLtiUia, de ht Obor
(:W Octombrie l1i31) în potriva lui Radu-Vodu. feciorul
lui Alexandru Voda din Xloldovn. spre pomenirea celor
c[H,lu ţi în acestă Iuput.
*6
13707 A căuta cofe de Moşi.
r�. L PA'l'wclu, înv, t. Suwl(!,
j. COl·H.l'laln.
A se vede înţelesul la �o. ij!137 .
...:,.
In diua de Moşi se cercă lut pe lut, şi
Dumnedeu rîde de toţi.
ŞCZ(UOl'ert. r, p, 128.
A se vede înţelesul la No. lSf).
:VIOTOC
13709
*
A cere capu lu(i) Moţoc.
Adică pedepsirea, t1<'\p:\l'tal'ea, alungal'e;L .Iin :-;lujh:i, ni­
micirea, etc. il cuî-vn ..
Vornicnl }\Ioţoc, unul llin buieriI In1 Alexandru Lilpu'i'
uenu, a fost elat, \le ucest Domn, pe iuâu.. poporului
care l'a ncis.' .
A se ve<le C. NEGRUZZl, I. p. J:17--·11;1;, am[L1Jl111tp ;\,'411'
Pl':t acestel:tll(je<lote istorice.
MUCEA
:;:::c,.
13710 Joca �ucea
Cu Căcâcea
Şi le cânta Zgremburicea.
T. B.ĂJ.ĂŞEL, preot. c. ,';!lrj(llifSc1)
i. Yrîlcca.
================== pagina 212 ==================
212
l'EOVEHBELE lW!lJÂi\lLOI:
Adese-ori se aude În }Jupor: ce Bl usc«] e.�·tl.' A renit
Muecal pc (,(I]in 1I1P/I.' Ce 11[/(8011 o 11l11Î .fi fi «st« in casa
me{( .
A se observa el îl! cel din UI'm;1 (�xel1lpln, cuvîntul
Muscal are Î11ţele:-<nl de helea, superare.
13719
*
De când Muscalii cu codă.
LAUEIAl\ & 1JAXIN, I, p. 380 &
7(51.
A(1iet"1 de demult.
*6
13720 A be ca un Muscal.
1'. BĂLĂ':iEL,PI'CO/. c. Stefuucsc),
J. r(Î/cea.
Itoirc cotnme '1111 I'olonuis.
1'/'01.'. Frmn:.
*6
13721 A fi (roşu) ca un Muscal.
T. BĂLĂ�EL, preot, c. 8tefline8c!.
j. rftlcm.
SE' �lice omenilor eu peru] rO�ll sal1 roşii la faţfl.
*6
13722 Vin Muscalii.
G, POBOHAR, i1l81 .. [. Olt.
Se �lice când e lem;1 f(l'ea de cade multă z;lpadCI.
*6
13723 A fi prăpăd ca la Muscal.
T. BĂLA,:!EL, preot, C. Steţiiucect,
j. râlcm.
A fi mulţimo 11811Ull1embl.
I11 popor se crede că Muscalif sunt aşa (le Jllulţl în
efd tote poporcle, tele de alt uein, uu fac la număr cât
Muscaliî. Tate natiilc de s'ar pune pe Muscal nul pol
h:Lte, ;ltfLt sunt l1e multi. Când face Muscalul câte Uli
resb el, nici nu nud h1ţt Mnscalit, atftt de întinsă este 1111-
per:tţia lor.
================== pagina 213 ==================
'(l':UI, ORA�E, NUME l'ROP1HI
MuscALESC
*b
13724 A da palme (ghialduri) muscălescl.
T. BALĂ:;'Ef" preot, ('. !)!elii1Ici<,"I.
J, Yâlcca,
*b.
A da l){(fa/r 1f11tSCrd(SC(l.
Cânr] bilţi snu lovesct pe cine-va tirit inilu. şi a�a de
1'('1't în e[tt crede erI. nu mal scnpă din mână'tt.
MUSCEL
*b.
13725 Uşurel
Ca la Muscel :
P. GARlJOVICEAKU. pro]. c. Lei
asef, i. JJiusccl,
Când se joel:\ hora numită bl'înleţul, fhlcăil din horă
comandă din când in când: Uşurel, CCI la Jllus('el" Spro
îndemn ca Si:'l joce uşurel, cum jlieil iiiicrtii din partea
locului.
KADOL
*L
13726 A fi Nadol.
T, BĂLĂŞEL, J!l'cnt. c. 81e./;IIW;'c!,
.i. l'a/cea,
A fi om vurva.r, f;l1'iÎ. lege, f(mi suflet, fftl':t milă,
U II om mănâncă carne îl! posturi, i se tJiue 1I'âd 01: al­
tul 'ÎŞI bate nevesta, copiii sau pe un alt semen al s(-([,
e Naclol: altul lovesce animalele firii m ilă, e Nar/ul: al­
tul omoră 11U cap de om, i se ,het' Nadol,
,Ce Nudol de om! Ce NadOlâ de femr-e !» sunt cuvinte
ee se aud f(n·te (les la popor,
Locuitorit din Anatolia sunt yestiţl Jl(�lltrn sl>1h:Hicia
:;;i crudimele lor,
================== pagina 214 ==================
214
PRI)\'EHBELE WYJl.bilGUli
NAIE
* �\
13727 A se ave bine cu Nale,
T. BĂL\:;;EL. preot, c. Stefl'lcsdJ
.i. r(;lc(�a.
A trăi îu mure s(tr;teie. a fi .ledat cu sări"teia. a se ave
hiue cu ea.
Intrun mud glumeţ poporul face diu ne-avere pe n'are,
u.iie.
:j:6-
13728 A fi intrat N aie 'n pungă.
T. BĂL_l'iEL.jn'eot. c, SteflilC8d,
.i. Vâlcm,
A ti pnnga golă, .i fi om stIrile.
* <2
13729 Dacă e Naie
In copale!
l '. G.ÂUBOVICEA:;U. pro], c Pa­
c/Qsa, j. .vIHseel.
Acela� înteles ca la No. 1;lÎ2o.
*6-
13730 Nu te lăsa Naie, doar ai face.
G. I. 'l'oassou, in», c. l'U/'IUi'
Severin, j. Jfe1le1linp.
NAN
*..:':.
13731 Nici cu Nan, nici cu Bran.
*6
Su;'t }JaSrl nit;'[ de -;Van, uici de Eran.
A vn, COHCEA. paroh, c. Coşt euc,
Hanat .
. \c1ic;i nicf unul, nici altuI.N ld p;ts;l de uimenî. AraUL
lleptU.,al'ea, ne-atîrnarea de altiî.
================== pagina 215 ==================
'.lHA,?,;, NUME PROPIIJI
-_._�------- .- ---
2!f)
*6
13132 Unde a dus mutu Iepa şi Nanu cărlanu.
SI'. 8T. '!'l"I""""n
ncic, j. noU.
în», c. Gata
Alt f[iIiUe Vnurcr],
1')'01'. HranI'.
:1: L�
13733 A dat Nan
De gavan.
A. PAl'iN, 1, p. 168. - D'lIa L
:'vInJ.ĂILESGU, in». c. Bu�ten'i., j.
Prahova. - G. POllORAK, insi. i.
Olt.-HINTI':sc:U. p. 44.
10 A p{tţit'o c:{,t de lmnă, o strlmtorat, <1. (lat de unul
ca. dinsul. .
2'\ S'a sfLtnrat.-J. I'rahoc«.
*i�
13734 Are să mai vie ăl N an la gă van.
P. ISl'IlU:SC:U, Reu. 18t., I, p. 238.
13735
Caută Nan Iepa şi el călare pe ea.
A. PANN, seu; 1889. p. 25; I,
p. 85. - HINTESCU, p. 54.
JUl{!). GOL:ESCU, 11188, IL p. :23.
*6
Cai« Nan iep« .�� el călare pc dînsa.
1'. ISPllmSCU, Let]. I, 1872, p.
105. - Ileo. Ist. II, p. 144. - D'JHI
Z. MlHĂILESCU, în». c. Buştent. j.
Prahova.
VC()l lil/ea, JI,):;ar,
Stan,
10 /::le i).ice pentru cei fennecatI (GOLESCU).
62447
16
================== pagina 216 ==================
216
l'HOVEl·:BELE lWll1ÂNILOF.
2() Acelaş înţeles ca la No. 20S2,
3° Pentru cel ]lro�tr.-A .. PANl\.
SNOV.-\
Ui-eiî U1l Olt! care aye�� şL'se CHl, vn";nd udutu, s�l'l uume re ea să Re
încredinţeze dacă IlU s'a pknlnt vre-uuul, 1l1l'�1 lJllte găsi Rocoteh(,
de'f tot IlHa să numere şi 'fepn l'" ('HI'(' sta călare, A trebuit el un
d 11'to1' Ră'] S('(,tl1. li in !led umorue.
n clierche son âne el il es! monte dessu«
NASTASE
*6
13736 Nici nu'mi pasă
. De N astase,
De Nechita (Nichita)
Nici atâta.
I. Cm:AKGĂ. POt·., p. 40. - C.
TEODORESCU. in», c. Liporac}. Vas
l1!llt.- GR ALEXANDRESC(J, i. P1d
u«. - E, 1. P ATlncIU, în», c.Sl/mlLi,
.;. Cocurlui«. - X"-"''''', c. Măn-esei,
.i- Ba ca«.
*
Nu'! pasr!
De Nastase.
J\l. OAKIAK. public. Iaşi
10 Pentru omul ce 11U'1 pas;! d0 nimeni fji de nimic.
2° Când vrem să aretăm ue-păsarea unut om nr-chib­
zuit în trebile lut,
NASTRA TIN-HOGEA
*6
13737 Negustoria lui Nastratin-Hogea, ce cum-
peră câte doue oue d'o para şi vindea
câte noue.
TOlUl. GOLESCUj MS8. ].I, p. 47.
================== pagina 217 ==================
'J,'ijjRJ, ORAŞE, NUME PROPIUI
217
Se .Jice pentru cei ce vînd mal Ieftin de cât cum cum­
pel'[L, ; LllicCt În pagubit (GOI.ESCU).
v C(p: Silltigill .
. Acelaş l11ţeles ca la No. 12880. Yel:lî Â. PANK, Nas­
tratin- HO!Jel(, p. (i 1.
r
j
�
13738
;;:
Socotela lui Nastratin-Hogea.
Xastratin-Horrca adesea, după cele ce făceu; ,
_�icl s,' îlllbogăţlil, îndată şi aici Jar sadelil'
Ast-fel dai el Iar odată, sărac dupa cum era,
:\'o-av':'11(l (le cheltutelă uict măcar chi6ră pam,
8e tot socoti în sine cum al' face vu'un mijloc
Priu ne-o năsdrăvăn ie sa de laI' peste noio«!
Şi aşa vine indată la nevasta sa diceud:
Dragă! ]cocă îţi .[all în scire ceea-ce am pus de glmd,
E(, dic sa vindem casa şi să luăm ce-va ba nl.
De cât să um blam in vreme fIămflIj(,1illd tot şi golanI,
Val ele mine! ea îl \li8e, apor unde să şedem '?
Vrei să rem,mern pe drurnurt �i parale să avem '!
Ha nu! Hogea îi ]'cspunse, vo iu opri din loc cevaşt
:x uma] pe cât să ne facem un C>lt de mic hordetaş,
:'\evasta 'n contră se puse, în re] de chipur't ne-vrend,
El Iar altele îl diso �i s'o vîndă tot ccrend.
In cele mal de pe urmă, el cu a o 1 II '1l1 gîl it
() înduplecă prea lesne ca să voresoă şi ea
DecI sciiid el aci 'n satu-I pe ore' care bogat,
�'ăl'ă sa mai zribovescă la dînsul a alergat,
Şi s'o cumpere, '1 propuse. un preţ pre uşur con'·ud.
Bogatul ver,lend ea cere pc densa un preţ mic fllit.t
Ca s'o lea cn totă vota fu gata numai .1e dt ,
:-,i ele şi Iul într'atâta Ieftină i s'a păru:
] Jelr tot dori să'1 mal Iese din preţ ce-a cern t.
I-fogea îl mal scăC;lil preţul, capete nu îl ţinea.
I 'florI pc cât să o vînc;lă, ]U1. tot bine îl venIa,
Şi către bogatul c;lise: las p'acest preţ, aar îţi SjHt!U,
Cit. în peretele casei volu să, bat şi eli un CUJll,
Care cuiu de tot-de'mIa să se nnmescă al meu,
�'alt de el să nu s'atingă ,le cât IlUma] singul' eu.
C'UIl cuvînt, numai pe densDI că,'s stăpân şi et>t să t�jc
�i Încolo sif. n'am vOIe să me ating de nimic.
Bogatul vl-t,lelld ca casa chilipir o cumpem,
:x u se gândi mal departe, de şi 'ntălu se apera.
Dar v8\lelld că Hogea nu nea s'o vîn�Iă în alt-fel,
\lise 'Jl sine ee, o să fie să alhă un culu �i Pl!
Şi Hîsltuclnse în voia r Îndată o cmnperă
Cu contract, cn Întărire şi hnnil ÎI lHlmel'ă
HiltlJ şi H(lgea 'n perete un Cllln cum s'a Îm'oit.
Ca �i în zapis, (,\llul lUI 1\ash'atin s'a numit,
================== pagina 218 ==================
218
Mutân.Iu-se d.u In casă hog'atul cuiupărâtm-,
Ca s(t păstl'eze şi cuiul Hogea remasc dator:
A�a Hogea Intr'o nopte când toţi doi-mia s'a sculat
Şi la casa cea vindută lllc1aU1 a alergat,
Stl'igâml şi bătând în uşă : să'i deschidă ma] cui-iud
Şi bogatul di n lăuntru, cine este ? întrebând.
Hogea, eri sunt, îl răspunse. Dar ce vrcr ? l'a întrebat,
V oru sâ'rul ve\l cuiul, respllllse, de l'aţl întrebuinţat,
Se sculă 'n grabă '1 deschise, I-Iogea se "Wi <,licend,
Te veC;lul ast' uopte în visu'ml ce-va de culu atîl'nân<l,
Dar ve cnlcaţl n11 e nimica cum ved, visul m'a 'nşelat,
Ci păziţi ca nu vrodată să le să adevărat,
Altă dată iarăşi Hogea la mied de uopte viiud ,
Incepu să bată 'n uşă când se afla toi.! d ormin d.
Cnmporătorul de casă, cine este a 'utrcbat,
Eu sunt e(l! Nastratiu-Hogea către dinsul a strigat,
Dar ee vreî, l'a Întrebat reI', respnnse el: votn să'rn! jJl1'lU
Chiulaful ce îl poet diua acile 'ntral rue ă cufu.
Că in bordetul meu nu e nici un culu unde să hat,
Şi n u volu sâ'rnf ve<;l chinlaful a sta pc jos aruncat.
Cumpărătorul de casă Îl \lise: apof ce fel.
Tot aşa o să-mi vit noptea ? ve<,li bine, respullse el :
;\l'avem condiţia "sta? să fi'l stăpân pe al mell?
O să viii c;liua şi noptea şi când voiu voi ell,
Care va să .,hcă? dară cumperătol'ul a <,li� ;
lli-am dobltDclit eu beleue cu tine cu fOl'me 'nscl'is!
Nici o belea <,lise I-Iogea: ce te superă un ol,in?
Şi 61 vi1Î câte odată ce-va pc dînsul să PUIU')
Altă dată veni Rogea, o frînghie '11 mfmi ave'nd,
Şi 'ncepu de cuIu s'o lege către al casei <;licend:
Ai,li nevasta spală rufe şi ViLI frînghia s'o 'ntilll,l
Din cuIul mell de aicea şi Lle hOl'deiu să o prim).
O vai ele Iloi! începură al casei a se văita;
Ce lJ8cate ne goniră să curnpel'ăm casa ta!
Că ne ameţescl cu cuIul ce'l socotem hag'atel:
Şi acuma n'avem pace necajindu-ne cu ci:
Intr'o C;li lor veni I-Iogea, în mână cn un bujoc:
Şi'] atftrnă '1l culu <;licend că 'n horeleiu-şl n'are 10(',
Ast-fel Rogea tot-ele-una cu una ş'alta viind
Şi pe eel ce'! vîndu casa tot-ele-una necăjind,
Ne·avend alt ce mai face tiind nevoiţi ast·fel,
Intr'o <,li ,le superare 'Îise: frate! către el
Dă'ml banii pe jnmetate din ceea ee'ţi U Il 111 "mi,
Si'tl lea înapoi casa că nu mai am de tine trai.
V o'lnli căit în vioţr, de ce Însu'mi o făcu]
Că m'ar omo]·ît eu i,lile cn pustiul tell ,le cuIu.
Nastratin ştiea pre bine incft <le când 'j vindea
Că bogatul cu paguba înapoi o să 'j-o de,
Dar tot făcea ee-va nazurl ţi.indu-se cam semeţ,
l,)icenel eu eheltuiiu bani'! (e," să'1 mal sca<,Iă din preţ).
Onmperătornl îl \lise, dă-mi dar numar pe un sfert:
Şi încolo a treia parte cu tot suHetnl ţl'O Iert.
E! aşa t.ot se cam poie, îl respunse Nastratin,
Că volu găsi mi se pare să'ţi numer atât puţin,
Şi aşa cllmperătol'ul C8I'll cu paguba sa
!'3ft scape de supel'are şi casele a'l lăs[I.:
================== pagina 219 ==================
'IERT, ORAŞle, NlJME PROPRIÎ
----
v," cât să ste să mal umble în dandanale, juded1ţ1.
După reua sa tocmelă : sciind că n'are dreptătt
Iar Xastratin se alese şi cu casa şi cu bani
::>le'lllDl având să se plfmgă că sunt sărac) şi grJ!rmi.
219
A, P ANN, }l,'astratin, p. 60.
Tro mpu» a eo compodi an amonenn
PCT (IT buoh no eo kuei choas peTneinn.1)
Pl'OV. Breton,
*D
13739 Odată a sburat o raţă friptă lui Nastra-
tin-Hogea.
GAVR. ONI'jOR, prof, C. DO/Ho,
l·!"/;,}. l'a sluhi.
Aeelas înţeles ca la N o. 188:3,
NĂTAFLEŢĂ
*D
13740 Pică pără mălăietă
In gura lui N ătăfletă.
G. 1. 'l'OMESUU, inv. c, Broscari,
:i. MehedinţI. - A. GORovEI, [,
Suclava. - G. P. SALno-, inv. c.
Smnll-1J [, COV1wlu'hi.
Om stângăciu, lenevos, murdar şi prostuţ; care nu'şî
caută interesele ci aşteptă ca binele "iVi vină de-agata.
A sr; vede originu la N o. 981.
Leneşul pune mâna în strachini! dară cu anevoie
O duce la ţţură,
Prov. SOlOII!. ::6. 15.
NĂTĂFLETE
*.6
13741 Nătăflete.
AyI'.. COHUEA, paroh, c. Ooşle'iu,
Banat.
') Calculase preţul untului inainte de a fi curnperat vaca.
================== pagina 220 ==================
220
pgOYEHBELE IW.MÂNILOH
Un om greoin Şi nepăsător în mişcările sale.
NATANAIL
NATE
*6
13742 Nate, tu unde te uiţi acolo dai; păi dar.
J. POPESCU, înv. c. Dllbl'cn'i, J.
tu».
Pentru cel prost şi lli\tilllg.
NAŢIE
*L:,
13743 A fi de altă naţie.
T. BĂLĂ::iEL. preot, c. 8Ie.hincsdi,
j.Vâlcea.
Despre cel care, în fapte şi în vorbe este cu to tul
deosebit de noL De pildă despre cel care mănâncă carne
în posturt,
*6
13744 A fi de naţie spurcată,
T. BĂLĂŞEL. preot, c. 81r;filnesct,
oi. Vâlcea"
Ati om reutăctoe, cu moravuri rele.
*6
13745 A fi naţia lUI Dumnedeu.
T, BĂLĂŞ.EL,1J1'eot, c, 8t�/il1tesct,
i. Vrîlcea.
A fi om blând, bU11.
*6
13746 A fi naţia dracului.
G. POBOHAN, iust. i. filt.
Acelaş inţeles ca la No. 1374-1,.
================== pagina 221 ==================
2:2l
;;: :-"
13747 A fi naţîe blagoslovită (bună).
G. P0J30R.AN, iust. ,i. (J/t.
Acelaş Înţeles ca la �o. l;)7..J-ă.
*'-"
13748 A fi naţie rea.
T. BĂLĂi:lEL, preot, c. Stefauesci;
,i· V(Îleea.
Acelaş inţeJes ea la No. t:n..J-l).
NEACŞA
*6
13749 Ori colo, ori colea tot Neacşă me chemă,
T. VUL<JĂNIlSCl:, stud, c. Pelesci,
i. Dolj.
Pentru cel care nu pierde nimic (lin vulorea Sl111 elin
cinstea lUI, ort în ce p ositre sar afUt.
* c.
13750 După ce e urîtă o mai chernă şi N eacşa,
P. GAH8ovh;I"ANU,1)�·of. c. Ploş­
tina, [, McherlinţL - G. 1. 'I'o­
MI':SCU, 'Î/1v. ('. BI'OSc(O'l, [. Mehe­
dinIi.
Celeî ce, după ce e urît;:-. L1iU tire. mal are şi purtare ma.
A se mai vede intelesul de b N o. (j220.
NEACŞU
*6
13751 După ce e urit îl chemă şi Neacşu.
T. DĂI.Ă-')KI., preot, c. 8tcfdrl(;sc1,
j. V,îlccn.
A tie ve(le înţelesnJ la No. 1;2;30.
NECHITA
================== pagina 222 ==================
222
*6
13752 Nici n'am frică
De furnică,
De Nechită (Nichită)
Nici atătă.
8. !Il lHÂlJ.J<;;;(>L". Şc.zr'fore, 1, p.
�IS. - E. 1. l'ATHlciC, în!',. c.
/'in/ult!, i. Conurlui«.
Acelaş înţeles ea la No. l:n:Hi.
NECOPOEA
13753
*
A se vede N ecopoea.
1'. BLlLĂ,.,EI',l'l'COt, c. 8Iefi'irlesc't,
i. '·IÎlcert.
Se <"ljcp celuî ee şede reu jos, adie;\ ast-fel C-�! se
v0fle cefa ce un ar trebui sti se Y�l(J,l.
NECULAE
v C()l .�)iÎfltlt l\',·{.·u!ae
t\EDEEA
Vcr)i Cat. su. l\'I'li.:ea.
I\EDELCA
Nl�GA
*6
13754 După ce e negră o (mai) chemă şi Negă.
A. PANK, I, p. 4. - BAW>Ni;t,
p. 56. - HINTESClJ, p. ] 2u. - 1.
MAlUNESCU, V/IV. c. Itradu-dcio«,
,i. Argeş. - M. STĂt\I'EAt\T, înv, c.
Pil'ill, ,i.MehedintL
================== pagina 223 ==================
'{ERI, OFAf:'E, NUME PROPRIj
Pentru cel indărătnio care 11n se las.t a fi povăţuit de
alţii.
13755
*6
Negă
Suie-te 'n teleg ă.
SUI) Negiî,
11/ tele.qă?
la m'olu sui
Ttar un pictor tot l' alu tirîii,
1. G1l0FfjOIlEANU, J)j·of. c. Gal�(l)
comit. Arad, Unqaria.
*6
13756 Asta'I Nega care o albit pe dracu .
.M. S'l'ĂNCEANU, [111'. c. Piri« .f.
Mehedin ('1.
Peu tru femeile celp rele,
*6
13757 A fi ca Nega-Lea care s'a înnecat pe
apă în sus.
G. BĂNVLESCV, în». c. Besduu!u ;
,j. Dimborita.
1 'J Pentru (1 femeie sait UJl om, care e nevoiaş şi can,
la ori-ce tl'eh:i începe, 1111 are destoînicie şi tocmai când
.:) apropo stI ispl'ih'0Seă face o greşa!;\, sail dintr'un lucru
le nimic strică tot ee făcu se.
:!J Pentru omul lipsit (le noroc.
� 6ga-Hea a un pleonasm de ore-ce !lega arabi JU
t,)f-,lr"'lllla (\ fiillţ:Î 1'0utrtcI(')si\.
*6
13758 A fugi ca de Nega-Rea.
P. GÂHBOVICEANU.l)rof� c, Şuid,
,i. At'geş.
Ca ele (> mnlere rea, cn de dracul.
..
================== pagina 224 ==================
PliOv.cnJ3ELE ROMÂNlLOH
*,::.
13759 Nega-reua.
LAUHIAN & MAXIM, II, ]J. 0�G,
- P. ISPIlllcseu, Lcq., p. 8:?7.­
OR,. JIPEseu, Upinc., p. 8;1; Hcur.
Oraş., p. 188. - A. CANDRL:A. PUI'.
Rom.,p. il04.-0AV. ONJşoB.ln(�(
c. Dobrovet, i. Vas/uin. - G. p".
BOI:AN, iust . .i- Olt. - T. BĂL.!;­
,�m., preot, r. Stefănesct, j. I·n!cc(!.
Un om supărător, care se �ille scalu de tine "ii un ţi
tli1 pace cu nimicurile JuI, fiind t1np;1 tote şi înclerătnic.
«{ 'c sucotiţ'f. l)oCl'] dumuevostră. să fae811l eu 'j'ug-nlcu ăst«. EI !It
n s',·;'l'at ,le lYega-d;na aLt de sme'-lÎcă, �i (le al 8('1.» _. P. J:-;PIHI;�CL
p. :;27.
Neaqa, "\'eya·Reoa
Kparg·cln(dlal�l\la.
A. PANN, fErUt. 108!), p, li>:';
II, p, 90.
13760
:;:
Nega dracului.
v CtF (;w!,}',
Adica femee rea.
Pare că bubelor le e (btrt mai mult iWlistrL 1 )ul'ed;l .
hul)« nega îndnlci!ă ... De aci a trecut şi Ia htLl'ba tl.l\Jof;
N(�gu e betrânul urît şi prost.
Se mat aude şi N(;gră În loc de l\'(;g((. Se sci« l.:iI (:('"
Iorea negrii aparţine Îl! deosebi spiritelor 1'810. :\J alU;l 1':1'
dureî e îmbrăcată în negru. Sumodioa are unm.u ilild;il
all», în colo tote pelea îl e negrrt.
*.6.
13761 N'o lua ca Nega.
E. T. P ATIW.:'rU, ilie. c, "';/11)1/(;.
j. Covurluiu,
* L\
Nu fi Nef/a.
, GAVH. ONlşU){,prf)/. c. /':11)'10/1,
J. Tutooa.
================== pagina 225 ==================
-rERI. ORA"E. NUMP. PleOPRIl
- -�-� ----_._"-�--,-_.�----
Nu fi r,3fl. un ti al .lracnlur.
13762
A fi Nega.
V. ALEXA2'I])W, 'I'eatr., p. 834.
13763
Este gol Negă.
HINTESC1J, p. 121),
:.JEGRU-VooA
*�
13764 De când cu Negru-Vodă.
T. B,\LĂ.�EL. preot, C. 8tCjltUfSci,
.i. \ 'âlcco:
* �"
13765 De la Negru-Vodă.
ft. P0130HAN, ii/8t.i. Olt.
nl�spm UJl lucru statorni« Ilill vechime, (lesp1'\' un
'IL<I VfThîl1.
*.\
13766 A spune de la Negru-Vodă încoce.
P. (tÂ.RBOVICEANo,pr·of c. Hârşa,
J. Prahova.
(J;"lllil 11I1111 povestes('t) (îre-el) lneep01111 Jll'e (le sus.
*b
13767 S'a măniat Negu pe sat
Şi trei dile n'a mâncat.
G. BĂ.::<ULESCU, iu». c. Bcsdeadu,
j. Ditnlraoiia.
================== pagina 226 ==================
22(j
6*
S' (/ mânia: N tf!/{ 1)(' sat.
A. PtlPF:S('C c. f'ielr(;şi!.li, J,
Dintborita.
Ve,)! Vacii,
Acelaş înţeles ea la No. 1�07"
*6
13768 Al priceput şi tu cât a priceput ciomagu
Iul Moş Negu.
P. GÂIWOVICEAKU. şno]'. C. UZo'
1$(/1/1, f Meherlillţl.
Adich nu ai priceput umnc.
13769
Asta 'I Negu
Cu tolagu,
P. G.-\mJnVICEAKG. prof'. c. Ne·
1'(fsd, r Il/In'.
Când lovesce cine-va pe nn altul.
Se aude şi În următorul joc de copij :
U Il copil ţine mâna m6le. 11 n altul îl apuca de Illhu:\,
o mişcă Încet de vre-o dane ort, apot a trelu oră o sgu
dnie tare şi lovesce cu ea pe unul din copii! care şed
aliikl'l, san chîar pe acelaş copil. o (la t;t CIl mişcare mh
nit, copilul dice ast-fel'
JIf"Ilă, mâ,nă, fl'ânhi
Cine mi te-a 1'1';1111,
Ncqu NellU
(;'/1' tdlat,u',
Lovirea se face 1:1 prouunt.ueu ultimului cuvînt
Ve,!; Lnlr«,
N(�1II1,1I1 e privir (Il' 1'('1'''!'''I roi II 'Il t Cii ornu! cel lIIai IJlqle�II�·'"'
din lume. Cu NeJllţ"l n icl o dată să Hit te apuci, ('ă el a re I Ila/- �, 1'"
d,'::wll. Neuuu :t scos În lume câte maşin.ui! rotc. IlaI', rp\li d·t;" ('1
uar pIILPf! să le facă (lin p"terea lUI şi le face CII p"terea dr<1('" 1 "',
et el (' lo va răs CII dracu. Că uite cum e istol'ia:
Ci·c:t 111 ţel'� Nemtasc«, acolo În lălllltl'll e () l'('�ter[l mal'l' Îlltl"'lll
lllunte" In peştera ai" e llli cHil, dl'�Ce8C, nndc �pd JIIH!ţi drac!. lll':ll'ii
rt�1-j8, �('iIÎ llHdtc �i JllillUlinle Jlle�t('\,!lgllrr. f\emţil duc, (1('010 În 'l(',"!
================== pagina 227 ==================
len" p,� tot au u ,,:\te ,,1e,,c bilut! ,te <1.1 Ior ca �rl invete e,He Iill llle�­
lPSlli'll(JU
'1 �'acil il Îllvaţll pe câte ',1eee elite illl fel de lI\e�tcşll.�·. La auu , ÎIIStl,
Hit k dă drinuu la toţI hiieţ,Îl, dă drumu un mal la nuur' şi l"ăI d',,1
.)e,'<'l"a îl op]'(;se el. .lş:' eii hăeţii toţI Învaţă InCşt<'Şug'lIl'ile. ,lul' nil
sei ti ('are din elOI' l'ernţtuea În sainn dracilor.
, �i aşa al1 ÎI1\eţat Nemţi! tI,te meşteşlIglll'ile din lume, ei fac tri­
muil«, tdegrafllrile, şi câte iuuşinăi-i: t(,te. Da]' eu erel,1l d-t a, că le-al]
luveţat ei din capul lor') Vorit'a sfâutu ! 'I'ote uinşinăriile ali ceva din
],ar[,'a (ll'aee�eil În ele. AJt cum-va, cum mliuătile soootoşcl el-ta că ar
fIlerge 8illg;Ul'e maşinile, ueşte ftară cu foc în ele'? Şi «uru el'f't]f că
,e dlle(\ pa pe sîrmă, vorba, tie aIc1 la Huoureştf'?
llnl'�II, nenişorule, dracu e la mijloc!
LJru'-'ll mişcă maşiuile. .lraou e care lluce vorba pe sirruă ! Cii ve,,!!
d-t", a"ll a eşit dracu pe pă.uîut, el e tare şi mare, ornen if ma] llIUIt
dnp;'l dracu se Ya(t, pe Dtlll Jllc<,l o(i ['alt uitat demult-demultl COpiltl de
mititel se pOl11encşce în glll'il eli ciraen, pe el îl pomelleşce la OrI-lOC
VOl'bă, căCI numai <le el auele vOI'hindu-se în lume. Pe DUlllllet,lell îl
pomenese Humal eâncl îl în.ÎlIl'ij ! D'aia nici Dnnmc,!ell numaI Vl'ea Cll
lnmea! J'oluir s'au Hseat, vi ile p'aşi.iderea, porumbi! şi alte hucate 1111
se mai far;, căci llltmue<,leli 11ă n Ilată prea mare scnetă şi "dată prea
lt1ltlte ploI. Şi din 1'1"1 tot în lIlai rell 1) să mcrgă Vl'elilllriJe, eăd a
,'�it. dr�wu pe phmellt şi vremea de apoI s'a apropiat! O să fie val
ae eopii] noştri, eHl'C OI' relllânea în urma nostră, noI am trăit elim
focn am I,l'ilit p:ln:'( acum. - LIX\l\DRA Ci-. DRĂGUŞIN, c. Bogdâl1csd,
j. Vâlcea.
13770
A pune tot ca Nernţul.
G. r. 'I'O:ME1:iCU, inv. c. J'h'osca.rI,
}- 11;fI'hedin f:t.
(':I.n<1, Ia lll<lS(t. 11n at1nd pe l'Înd lmeateJe. el t6te de
olhtii ..
• ('" IlliÎn,�arT ni, PUiW tot Cil �yellJţttl .•
13771
:j:,"",
Vai sărace Nemţule
Cum eţi cură sdranţele!
Las să cure
Ca's destule.
V. SALA, ([ase. c. Vaşcuit, comit
lNho1', UngarIa. - DIDlNA ZANNE,
c. Bo,qrldl1escl, j. Illov.
13772
Odd ;ulese·ol'i :Nemţii Ulll bIă cu hainele stl'euţnite.
*
Nemţu crede n beutură
Ş'Unguru 'n înjurătură.
O. I. TOMESCU, inv. c. Tam/!­
Sel'el·in,,j. 3fehedinp.
================== pagina 228 ==================
l-'HUV EI-{HEL.E I;Ol\l�H) '1:
Arati], firea fie-carei din ;[ee"te lIaţil.
*6
13773 Ţine ca Nemtul cu tarara.
lUJ .. (;HUI'';UW':A'\U, z))'{!f., c li
('omZIJş, comit, Toroutal, l-u!!ll1'ia,
Acebş inteles ea la Nu. 1O�i31.
Origina acestei -;:li(:er1 Re află Ia No. lOH'H. el un trelme
c:î.utattL. pl'ecum cred unii, în jocul dri'/ �Tit, f('ll'te «biet­
nuit la N emţL
*6
13774 Cânele Nemtuluî mănâncă si mere pă-
dureţe.
Dvna E. B. i\LI\WIL p. 88. - C.
BUNGETIAKU, 'ÎUI'. C. C!l80U'(. ;
])1 cheII;;, ţi.
A Re vede intelesul :-;;lol'igln:l la No. U.-;')
*6
13775 Lasă-te, cum s'a lăsat Nerntu de ismene.
AvH. CORm�A, pavoh, r. ('(I�II·il!.
Honat,
N emtit, aşa. se \liee, UlIJ bla fiil'iî. i-uuenr-.
])ice1'e înSel111l(�Z;I, a se Llsil (le ce-va ('e J111 e llP-:qJc'l'at
t1'ebuinelos, precum a facut N emtu care 1111 p('>rbt <1<, ci'tt
pantalollI sau otorecf. fiÎ1'<t a !ilaI an' ismene 1)(' sllh b.
* 1'0.,
13776 Il N ernt botezat f6rfece.
(lA HL (l,\l'" 'li
). 'I''IIIIi/'{1. .
A(Eeii Evreu, biat împrejur
:;:
(' Bonca,
13777
Nernt
Cotoflent.
AI ltAH C"UCL\.p0l'oh.r ('f�Ic7I!,
f]mwl.
81:\ \1ice Nemţilor, in h:ltaîe (le jne
Copiii strig:'l dup.I Nemţi:
================== pagina 229 ==================
13778
]\('Jll\ ('u['dic'lIţ
Dil '1 l'1l cun, 'ti şan(,
J\C'!nd pitIt de ,ăcară,
Şi �r. Le��\ P;ill '�tst:lr(t,
Unde pune Nerntu mâna, îşi Ieă Dum­
nedeu mila.
Pe Nelllţ îl .inclee;î, Iiomânul om fiir;t milă, ne-inpuduitor.
* le,
13779 Nemtu '1 prost că spune drept
ArH. COReEA, ]1(/1'011. c . CoŞ/dU,
Banat.
Homâunl tiue pe Nemţ de prost, timp, h:tbrnH:. de
.rre-ce nu scie scăpa iute de o încurcătură, spuneud de
pil.Iă UD ne-adevăr.
Prin acestă (,ficere Homânul nu îllţeJege că nu trebue s;L
,.;pui adevărul, dar cii, sunt împrejumrj îl! care f' o ne­
;..:;lIiohie s{t 'ţi dai grtndul pe faFt.
NEM'\;U LA TÎRG
t'n N('Jl!ţ s'a dus cu (1 \'f:lc<:lla tiJ'�t, ea să CI \'ÎlltHL '-il1f" Il1tJ�!J)H{Hl
,;C1l'", vuia să cumpere " vacă, şi \,(>',I(.wl vita Kemţlliui ,) ('Hntă În ((.t.('.
;tnile. şi îl Întnibă ele ]ll'cţ. ]\'\111\1l 'I cere mult.
- Dar nu ve,)i că. var-a "i mic:" îl "ria oea !tU)ll:IIIllJ.
X;"Jl1ţu 'I r'�spllnde:
!)n ci este mic numa patl·in.')
ţ;'upol ve�lr eă nl,'j IlU '1 lnttnc{tt(ll'e, ii luai i}i('{' BOlllrtUld.
Apoi dn.ea n'ar(' tinţl, el uu poţi muuea.t)
HIll! şi ve\lÎ hiue, mul Nf.tn\l1le, ,',i '{ �i tnl'Ic' "laL,:'1 Vilen.
No. ap<>i tII "hilld fu piL�.g 3: '!lI fi �laJ,', l'espl1nde K(�lllţld li
Ba 61 hiue mI·o l{nllla�i, md �"'llIţllll', ]'('1111\\ eu "limitate'
�i 'sI·" cl1ntat Românlll " \ae:, îl! Hit" parte, ial':\ r-I,"1I1ţn il 1";,lltlR
"fi;" J,e vÎndllL,l.
*6
13780 Spune drept ca Nemţu.
A VR. COHt)EA. , c.
Bmwl.
') Betr:tll,
2) dinţî, ea nu p6te ro5.lIca,
3) Heleg = holnav.
================== pagina 230 ==================
2RO
PIWYERBELE Rmvi.NILOJ{
Bpl'e Iamb N eUl ţilo!'.
A se vo,le No. 1:377a.
*""
13781 Merge drept ca Nerntu.
(;1:. JIl'ESCU, RIYn�·. Oraş., t
U :"l. - T BĂLĂ�EL, preot, c, ,,"'1;:
jitwsd, j. 1 'âicea.
Allicit strirn h.
8e �lice când cine-va e hpt, şi Vl'fmd Bit m(�rg;1 <11'1::1,t
P(� o potecă, o brodesce tot cu oişteiL 'u gard, ca Irimia.
*6
13782 A sta drept ca Nerntu.
(}. BĂNULE>lCU [UD. c. Plcll'()§iţo
J. Dâmbocit«
Cuci Nem tu strL înfipt, par'că, după vorbu lUI Heine, ar
ti ingl1iti t betul GU eal'el biHen. odinioră,
*6
13783 Nernt puturos,
Lasa puşca jos.
T. B"\LĂ,;,EL, preot, c, Stcfâuesci,
j, Vâlcea,
Ne (Jiee nnni oin fricos, p1'eeU111 ŞI N erntilor, În bătae
Ile joc.
*""
13784 Nernt puturos
lea puşca de jos,
Şi impuşcă raţele
Şi le mânca maţele.
T. BĂLĂ:;:EL, preot, c. Slej{lllcscL
j. Vrilcea,
N8 \,1iC8 N emţilol', în bătae Llc joc.
*6
13785 Nernt gol,
Imbracat pistol,
Şi la căreîumă dator.
U. P"BOHA,'l, iust. j. Ult,
================== pagina 231 ==================
rERL OHA:;Y, ::'IlJ'\H' PBOl'Rll
- --� .- - ----�.�
*,.';
13786 De când (cu) Nemţii cu codă.
23l
LI Ul,iA" & MAX]}L r, p. ,ii 1.
5.- AL. O DOUl<JS<'lJ,
BAL�l';\', preot, r.
"'leHI,lesc'l, j. ]'IÎlr-NL
.\,1]"" ,10 11Cl!l1l1t.
I'(lIlr, 1:1 sfi":r"itnl S<'l'ollliui (n'l'llt solll:tţil Xemţil î>;:l
împkti':111 l)(�t·n1.
13787
*
A se face Nernt.
*
A fi ,WJllk .
. hpb';\ înţnks C:1[ la X,). 1:,:2'\'1;.
*
13788
Tace ca Nerntul.
P.
tes!"I,). Arţţc«,
X(�mlnl nefiind \'orh:i1eţ. dnp:i ,:HUl crede ltom;'mnl.
13789
*
A păzi ca Nemtul,
1'. G;\l;.BOVIGEANU, praf c, \'t,"
1"I00'01Y/, j .. :1l1'7/C1lt'nţL
Dt· ,Jico copiilor dwl sunt trillle�f eu vitele la h�l'ba.
�i li se [lornnecsC:iJ ,.,ii. le p:i;t;0,sea. oi ne,
Se scie c:i �l;mţul este 1\)1'10 consciintios şi asculbutor.
13790
*
A apucat (luat) luleaua Nemţului.
E. 1. P ATHIdu, Înt', SlIllllţ" i.
Cm:m·Znin. - A. Gonnn;l, c. Siliş­
Iert, i. Suc/ava. - P, GÂIl.130VI·
<.:E.A \, L, praf. c. Hercsct, j. Tlfoc,
A se \'l3d(' intelesurile �l vurruntele ,le la No. 7272,
727;) &, 7::z7J. '
17
================== pagina 232 ==================
232
13791
rBOVERBELE llOMÂNILOl:
,701/('1' d (' 1 ({ .riDlc d 1'8 A Ilentasul«.
l'ror. Fumc.
*
A fi Nemt fără căţel.
Luz-I'U rar care 11.11 I'n:\ se ve.lo.
l'\EMTESC
13792
Are cur nemtesc,
I GLie- (; Rur;;Ot
(;al�(t, comit . .i�.(t
Se <,11ee despre omul rupt la Iole. care al
pântece eu scaun des fii suhtil·e.
*
13793
Vorbesce nerntesce.
E. l. P ATHleIl'.
}. ('m;'I1l·!u11.1
S'a îmbătat.
*6
13794 A fi cald nemtesc.
II'Hn Z. Jl'VAI{�
Tuiooa. - G. P .
.'lumiI'!, j. 001 urh.
Adie;"! Iri:.:. Cuvîn tul llem tese cald, însonu
�e t,lie(' n�t ltJtţl�ran, pe o H'rn:l ;.!,'J'(,:.-:ant, lnel'ţ.rt�Ht1
drum, " ajun« lUI străi» Îlllbrîll:nt ]11 llÎSCP hărnutc fi
l'a luat în sanie. 'fh'anul lIwrg-[,lld se tot înlol'c(,u ,le
întreb", pc străin: s Nn '\1-1 frig '10 dar el l'e'pundca
ealtl! ;.
')'031'<111111 linişti: n tot. mânaf înaiute. C,md fi ajuns
s'a d:lL jos din sanie, a vi'\lul. di slriliuul nuuis« de l't
urmă s'a ye�lnt eii, străinul acela era un Kemţ, caro llU
'ii când \lice,\ ci «cnId» voia Aii nrato ca Îl cstt· fi'J'tc f
1 le atuuct a 1'0maR vorba: cald ncnne-c.
================== pagina 233 ==================
'('iiRI, ORAŞE, NUME PRopmî
NEMTEscA
*f:::..
13795 Merge înainte ea pajura (pajera) nern-
tescă.
1. 1. C. BRATIANU, c. F101'ico,
J. lJlllscel. - GE. POIE:'fARU, inf1.
i. Puina.
A se vede intelesurile b No, 10528 S: lOfl29.
*f:::..
13796 Tarara nemtescă.
P. bJ'umsou, Snot'â, 1879, 1'.
11(-\. - VARRON, 1'. 66. - T. BA­
I,Ă,!El".preot, c. Stejanesd, j. Vâlaa.
A se vet1c' intelesul de la No. 108M ŞI ];�'i73.
13797
f:::..
Cât cetatea N emtuluî.
1. CItEANGĂ. Poc., p. 324,
Adică mult.
NESpf�LATU
*.6-
13798 Nespelatu.
'1'. BA1,Ă;-:EL. ]Jl'('ot, c. Sle.fd'l/csc!,
j. ŢTâlcca.
l)ellhn un om trupeş �i cam bătăros, cam pe-o ureclue.
Intre căpitani] pandurilor, pe cari 'I adunase Tudor
Vblimirescu, găsim şi pe Uliul cn numele de Nespălatu.
C. Boliac, în poesir, sa J)o?nllttl Twlm', pornenesce (te
;t('est căpitan,
NETOT
13799
*
A fi udat (netot).
T. BAI,}\";F;L In'ml, c, SIe.fâllescî,
.i. rlÎ7cea ..
================== pagina 234 ==================
Pentru omul ne-rnşiuut caro Y01'1)88Ge OC.:'Ll'l, iujura :;;i
drăcue. 8e dice ornulut murdar in Iupte, îl] vorbe, iu
imhrăcăminte, cu peru nepîeptenut, iuru-dar pe eOl']J. cur«
duce o yiaţtL selbatecii, de animal. .U« neta! l Ce 1/1'!,)/(i l
se aude!)i'e des în papal',
8n b numele de nctoii, poporul 1)0 spunc Ca cx ista mal
înainte V1'0me nu SOIU de tiganI llOJlHLdL ]�i eran II () fin'
Iorte rea şi scârbosă, omor�u, fnrn.n, je:fulall, de, Ei uni­
blan mal mult despoîaţf, tOţI eu rişchitore în mâtni ::;1
ierna umblaîi tot despoiaţi, Insii eu do burt eu fOG JlJ
111;],1111. ()melli'i aveau mare frică tIe uetoţl, când îi ochean.
fngetL1l mâncând pămîntul �i se uscundenn, caro pe unde
putea.
NIC\
*6
13800 Nică căpitanu
Care bate cu tufanu.
T. HĂL\ŞEL. preot, c. St�Ir/'i(('.,['L
j, \ '(Îl cea,
Se t.,lice <.:P 101' pe-o urechfe, vecinic] gata stI, se încaerr-.
NICHITA
NICULAE
*�
13801 Din pricina luî Nicolae (Nicolai) urîî pe
Sfântu Nicolae (Nicolal).
A. P ANN, Edi.f. ll:lfn, p. J Iii; ;
n, p. 1] 8, - P. G.ÂIWOVJ<Jj�A"1
]imf. Se. Inv. CI. VII,
*
IJi Ii)'(�n la (joia) anqiur; f,/ SeZlI Nicola.' 1)
Ve'ji
s-i»
I. COlAN, prof : c. l auina, I,;'pi;',
.AraM o ură ne-îutenretată, DC' pillla, un 1'111'(' ţl LI fi'itnt
Vl'f)-un ne-ajnns '5i ul'iiscl pre toţi TUl'cii, s. c. 1. Ve�lJ ] l_
P. Hiişc1i"iî, Etym. 3Iagll., p, 1 (),)().
1) Din pricina luI Cola (adică Xi cola), înjurl �i (pe) Sff\utl1 Niculae'
================== pagina 235 ==================
*- I�
13802 Nicolae
Pui de gae.
'1'. Bl\1,ĂşJ,I" pn,ol
:i- j'(ÎlCCll,
LUl!1l ţiulle ] .rovurhrala ce fi?' Slic'o, în glumi
(·]Iem.l �i<:olae.
1Jn1}(�Mre]e verxurt, in care se glLsesce aeei"
l'e('itE'Z:t (10 c[1tl'e (;o]lil în judetul Vâlcea
Niuolae
l''il! de !Jire.
'''118'n pod
Und'C11 !Jod,
Pe spiuar«
Hăll,ilUlI'('.
Pllpii nl'al 111 ! .. dliln'll'l'.
A'Îcu!tw
PUl de !Jac,
1Hî'ml l1JI ]lulU
Să lin Le oPlll,
(',l .. t(' Ţllllll' mf.tn 'n culu.
:;,i te' 1 nllll (:[1 ('U Iăsu).
NICULAE
13803
Niculae
Căclulă de 6ie.
::: Li
13804 N iculaî
Zamă de mălai.
V 8')l ;1/<1/(/ /.
GAvn. ONI"U
t'rt, j. Y((slul1î.
NIMROD
================== pagina 236 ==================
PIWVERBELE RmL�NILOR,
NIŢA
13805
*
Se înţelege Niţă cu tată-seu pe întunerec.
C:lnc1 unul îşi încliipue cii a înţeles ee '].LL spns nu
altul, clar, la drept vorbind.I'a înţeles l'8(l snri chiur 111" loc.
NOE
VeeF C'I? xrt, c, .\'/1"
.v». f726.
NOVAC
* �\
'13806 A fi Novac.
G. P"BOHAN, iu»! . i- Olt. - '1'.
BĂLkiEL, preot, e. 8lljdllfStl, .i.
Vâlcea.
Se \,lice UIlUI om trupeş, care e �t Ic>rte harui« la
munca.
*6
13807 Nu se mai satură Novac.
G. r. 'I'omtsotr, 1111'. c, 7JmSf;{(I'l.
J. Mel, ('(li11 ţi.
CelUI ce 111;'111:111e[l. mnlt.
*6
13808 A se pune ca Novac.
MATEl PUPA, r. ,'-,'tej({lu'"r-i, 1.
Trdlcm
Se g.ice celuI ce se apucă cu temetu de o t1'(;]);1 (', UJ-<:il l'e.
Un 0111 care se năpustesce pe UJ1l11C(L, i-se dico (';1 -"(1
pus ca Nooac. Altul când se asecb h niusă si mrtlltlllC[1 cu
plăvit, i-se g.ice erI s'a lJUS ca.' iroCttc! Şi '{]:1 mal c1eparh,
se �lice tutulor omenilor ce se apucă eu vrednic-ie tl p
orr-ce lucru.
Se povestesce c;l a fost î11 vremea veche uu oru mu H',
rupt din .Iidovi, pe care îl chemi, NOY<1c, Acest (l11l ,,';1
================== pagina 237 ==================
I'n,.; de il tra.;.; () hr<ti,tlii eu pln��u de la l'es[ll'it 11 ,1,11 fl la
apus: In, plng nau tras bol, dar ,1 tras el. lh,tz(l:! se
vede �i acnru }le Ia jum,LL:lte:t ţtSl'cî �i,r "liue brau!« lni
JVIJI·ur·.
OANCEA
111:
l' .i
I
13809
Din gardul Oancel.
1. Cl:EANG.\, POD., p. :244.
\\;(Jl .. l!('Zlt!il!,,:,I'((, N(�­
:..ota.
(1";�(l1aîlnp(�rnJulnl lt()�\1 nu �e {'ap\�t:'i, (l,�<t de lesne cu m (·1'0I.Jl 111.
Dii< !lan/nl (Iance; ţhl da,,, ÎII'I'("·,,tlll ,J,,,,ii noru ti �i ",111""fl"ol".,-
1. CEL:A:>iC:,\.
OCNA
* L"
13810 Să. te păzască Dumnedeu de sărăcia de
la Ocnă.
T. BĂLĂ'll<:L, preot, c. Slej'dnc8cl,
,j. v'âtcea .
. \,('8"tii d icere este Iorte veche �i se întrebuinţa 111al
m u lt odiu i61'ă., pell tru ;1 se a,retil cii orăşen iî ele la O('llG1c-J
lVI :l1'l: sunt s;\l':teJ.
OCNI�NU
13811
�'
.'
Ocnenu.
D-mt Z . .J\JVAHA, 1', fil"le.'ct, j.
Tutooa,
Nume ('o :')0 \1:\, vintulrn (le Vest. în parLoa (le mijloc
a .:\IoMoveL
OGAŞ
13812
:;:
A eşit din ogaşe,
lLm HOC101'1I u, �!1U1. 1: .• "'ei'i�lr'.
comit. Sibiiî, Trnnsiloanl«.
================== pagina 238 ==================
OLEA
13813
*
Olea face ole, Basarab.
�1. 131\L;
J. I'rÎlcea.
tie (Jice cânt] nnul fa('p un 111(']'U
strica.
Acpstii (Jicel'e este ft'n'te vccho. Ea
rul PUI .orulut din ruuhalaun (1etiitnfa
lt:îl1l11ieul-Y,îJcei, lilngt! caro 0f,to bis
vîrful unul del f()]'h' repede.
l'l'mttt(n'ea legelHb, referih'n'o la ac(
Lrezii pt\ll,\ astii:�ll în gmlul poporulu
tttţUl;\, tlill lHmnic,
BASAHAHA ŞI OLEA
ÎJI v n-unuik- vech), in eiJiliilplli,oricllţd I
n u m i t Basaraba. ]�I avea acolo SIIS 1:1 biscri«.
SI' �Pf'l't-' la /(;;11: de llCV\\}O de orri-o vrji�nlHşl.
�.\�t. Ha:--ftl'Hhă era În mure vdif;'n)ă-�iB eli 1111
"(' s" n�o\lasc in mtm:1stin':1 ,1<'o<1elpşnill de pos
t\·tăţ1l1pl, ceva mul spre uo rd. ()lea :lV(�n şi E
)'al,a �j i )kn, de vrăşlna�j ee erau, s]nbu(Jia(\
nSlllJra altlda eli gfUHÎ Rf" Re ornoie , ('a să r('
1,'>1::1 \('m, ,BasHr'lll:1, tJlS:l enl mal dilmej" rle
}la�,('ltl"l Îl! z id ur-il« F('tle1P�OÎldll1. Şi 1'('IIt"11 "
11111111, pnpill'nl �('Ilr!li c, (' a,,'('st t'tttIÎPf"
Ulm [ace riie,
Baeorat.« i-ie S]Jrwyc,
()I<-a ()]p a i'ăellj
Ihlr-.a l';!lJaiic il �11;1 rL
()I":1 ;,k (1 lilHl fa,,(',
Bat-'nl'aba i·h'-ll }-;paJ'g('.
�i :tl;e,t l,';lllkr' îl ("IIIlali 1,,\1 l�d.rlţ(,lli'f pOl
saralJldl1l. ('hiul' �i ('lIpiil ÎI (::Înl"ll p�'ctllll l'
,illl'II! :ll'estl'Î hisPl'iell\('.
A�a RO Hpl1l1e, m'i [li�(;o rdiţe şed('HIi ('II g
)ll YÎd'td CH!'ltJa ('"t(' hiserica, - �i C:tllt::lf't Î1rI]
================== pagina 239 ==================
'(j"�, Eu':\ <t ii" v",,1llt ,il' vi«. ! hl j'l"·tl' in·a '-"lllteunllll, B",<"·,, I '"
le' '1 c- 1".'Jt1nl 1" "dilill.' ",k 11">\ "'tl(' II tipsi" CU galbeni �i .. 't10
PVl'\'Î'hl' ,1\, {'Pl'ct'l .�1 �('Hnl]>L
Este <le notat. Cil :I,('(;st cântec îl Hcii:\ �i p[\l1H ;.LI]i lo-
«uit.uiî IIi]] Cdatui,\' Aseuiene., blmt betl'fml, care pretind
sci l'iÎlld pl'a s\1l'pat de tunul Iru 01 ea coltulbiserioutei.
liemîllH' a kC t'81'ed:l ('Înp a fost lbHi1l'ilba si cine Oleu.
Dih(']·i(,;( Cetaţma (',..;te zillitrl Jle urmele �lleI ,,]te hi·
""'l'iel1tr f()l'te veche, î II care \,liGI;'SI' cii H' ,11' fi celebra!
curruu ia lui Haan <10 la j,JnmaţL 'I'or aci "e spune eit al'
ti fost il! \'p('himp nil 1"lHtel;il Basal'a bilor. locul fiind
nuevotos d(' ,..;tr;îhHnt.
rad\' (liu i,..;tul'Îd Jll("ti.Jl(l ea 111 hisericuţa ('ca voche
,1,0 .ici ; Il' ti fost asasinat Hadn ,le la AfumaţI. iupreună
c-u fiul -;(;('1. P;Înn, de eiHn' ,..;aLPlitij lUI ]\1()isp ]3as:..tml)
h l�l:!n.
Altii în,..;a :-;U"tili ('a Ha(lll ,le la .Afumati u Iaht asa·
,.,l11a!· îll pal'nelisn j Episl'ol,iei din Rîmnicll(YtdcPÎ. chiur
In Jll'llllplltnJ c(\lHl ,,8 "ii,îl':-;îa ('UllUlll:t fiuluI Setl Vlad en
llespa. fiiG;i pu:-;rpllllCul1ll })r-iigilll. care fn uei" cu Undn
Îl] i 1'1'1'11]1;[.
ill (·;ltml1lJ OI/nil, cum, ];ujul'l'ni. ce estel:eyU mai spre
II(}nl (1" l:.·Yhkpl. P"il' (, hisel'il':t n�cl]e r.idib pe 1:1
1.+\1:'> r1(. e;ib'e ::\libu]'<\liflll l�ftimie �i Bpiscopul Mihail.
(1 leg0111l<1 C',' "p 11;\"heza în guLiul poporului ehlJ eiitu·
llul ()]tplliI. liP SpUll8 ca i\11 fost nci�l îll alt,eel'Ul Lll:eleI bi·
","rÎ('1 nu I )Illilll eu finI sf'fl unde se ;t,..;eU1Jsesen\ de fl'icLI
n11<l1' (ln�1I1:1I1i. Ei :-;[1n11 CCl aH \'8(I([t pttnll Ulai de ellrÎl1d
"',:l11!.::p]C' :tcl'hu D(l]111l pe zi(1111 ,L1till'ulu:i.
jJ',:"h p;hvi'(' ",..;h· î.m]lilrtll�it:i �j (le fostnl episeop ;J 1
ilîllllli(,llll1l OlJell<lllip Ell(lGt"lln. can, Sl1hţjllG, cii dUl'rl toti'
jl1'ohalli1it.atill' al'i ;1 fost \l(.j;; Jh(ln (lo-la Arumat1, ]li.. Îli
I ·phttu!' ;;<111 în Episcupi('.
OLT
LEGENDA
,11,,1'(',,11 �i ('lI 1)11,,1 lUI rost (["1 11&..11'( j'l'a\l 1"'Jll. I:an, ;;('l110'''tl!
""ttl ('11' aUI;l ('a '["Il" l'ie:\itlrJ de ltpr\, El tr:'tlan ftl1IÎ1td"l prill mun\\
Jll(!(,[(·tlli(·ilHlu-sp {'II YÎllăt()l'PH,
.. " 1' J':', \["111°''''':111 si t'll Ultllt rrtl.'ul':-_i {I jH'illSÎ,n' {Oii :--11
� A_ • X • _1..",.
================== pagina 240 ==================
PHOYEHBELIE ROMÂNILOH
-----"--��--"-----�-- '------------------ -
1-'1'011. JI'1'(OU', X 17-e Bietle
Vetll J J, {' . .1/,<1,
iJ.f{�iic,
T, BALj\'�,d�L, /"v. ('. /)"{('/;iiIC;-jr'(1
j. I 'IÎ!ceil.
n n 'p,st uilain q1ll ne .ti/iet la I'illenie,
*.6
Oltu la lJIatdi, liii/ll la tepli.
CREDINTE,
,
r. ])UMI'l'REC;C;U, 'IlU. C, (JrÎltclm'fI,
j, j)f)1j,
1;\�'Clll'rl, [lriLlsol'e" �i se enleal'f1 un ul Lîngă altul, ''''1' 1:1 t'HP,
Ultll ceva ma.l sburdav ca Mmoşu, fn nuu "stenil; �i H,d,tll'lIll "tI�tl'jl!l,
de s:l ti t:ilat. lemne pe el �i n'ar fi simţit. .ilIll,'e�tI mal ,10111<.1 <1i1)
rin-, :-;e culcă şi dormi mar uşor şi S:8 Pfllll(-'niIlUll' -întâI. (ill1n S(' !li"":-"
feptil, pleca nşurcl de ['tllgrt frate-sl'll �i u Itlă în spre seăl'Ptilt, i�1
''1i11că pas �i-şr ved u de d rum.
l'iinc1 se deşteptă Oltu �j vet,ll1 di, jJ'ate-,,;{, :\IIII'e�lI nu +' li idien
dL el a femaS tie ruşine, o lui! n0c"jil; fur; ,))1'<; lllCzli,-t)i,
'" ([1'!l111111 lui munti! eu brat} il, fal'und {I larlll;l g'I'CI%>W LIp liI;,rl', 111.'
LÎIlII Cil un turhat ele maro dllllă,
Ile ".tunci a remas cit lIIlIreşlI lllel'ge uşurel de (,d, lin, ]10 ":",,
Vl'l'[ne Olt,,] fi l'enHlR (le 1l1e}'ge viforos, frt{jj':nd un i\�.(()nH�f (.('tI- 1111
,1<:]1' p,',Le,
(',lu<1 Oltul urlă tare, cere cap de 011L :-ltl tp 11�Ii:e�h
utuuci de apele Iuî, ca de 61a m;l.lafulul.
C;lud Oltul murmuri:'t 1l'J()]' şi pliicut, P S('JIUl Cii \';1
plana.
Când Oltul curge Iilli::;tit, e semn (;;1 Vii, fi \Teml' fl'l1
lllUSi:'t.
Ciincl se va îllueca vr'un om în Olt, ":;6 \"<H' p()l'ui piUI
('<Iri vor tine multe <;lile.
După o cl'edinţ;1, forte resp,lndihT Intre locuitorii t1i]1
jnl'uJ OltulnI, în Olt se Înllec{t pe tt)t:î (Jiu" eiif8 1111 ,IJlj
sah harim flobitoc.
*.6
13814 Trage OHu la matcă şi mojicu la tep.ă.
.\c�Ia'J înţeles ca la N o. 10305.
:-le întrel)Uin�eztL de ţeranl dnd vre-nunI <Jiu ei tl';Î,llteSl'('
e;lte-o vorbe neplClent;T celol'-J-aJţL
II
1
================== pagina 241 ==================
13815
:;:
Marea
Cu sarea,
Şi Oltul
Cu totul.
241
A fd!j(li lui marea
Ou sarea
,';'i Oltul
Cu toiul,
Gli, POIEl\AIW, ';ug. j, Pulua.
- P. GÂRBOVICEANU, j)j'o.f. Sem,
Centr, Ci. 1 'III.
Un, ,JlJ?LSCU, Re/o', Ortt«. p,
265,-- r. Isrmsson, n«. Isi. ru,
p. 380, - DlM. POPOYWI, înv, c.
Cuoin, comit. ib'ad, Ungarla.-�
1. BXNJ<:SCU, in-of, ,i. Ilouuni.
Sallustiu. vorbind de Catilina. f;P11lW, -: 1Il((1'1(( monies­
qi« polliceri ('Il'jiil.»
*6
13816 Oltu
Cu totu,
T. BĂL�\,,!Il/,. preot, c. Steji{IIC81'l,
J. F,îlCC(k.
Nimic. 8a:(1 iLp1'6pe unmc : adică, n j',ig:"LtlI1i iu ult :jl ;1
Jl1.1 ,l:'t nimic,
,i·n ,lat ,\(o Zt'SLl'l; Olt« un fl)llI.'
*6
13811 Ca apa Oltuluî.
G. r. TO.Ml<:SCIJ, în», c, Ilroscari
oi. MehedinlL
Atlie:i iuult.
================== pagina 242 ==================
*6-
13818 Nici Oltul nu'l satură.
G. l. T"iVII:S0U, ÎIII" r. Iij"08rt'rI.
,;. JJ[el,crli'lIlL
Unui ne-săţios. care e pl"P lacoru
*6-
13819 Par'că arunci în Olt.
'I'. BALA'jEL, preot, (.
}. !'(Ilcea,
HI' IJiee (le ce-va ne-satîos, De pillh (';Lud îutro eLillin·
'intră mult material, >lat] când lncrczr la CP-Yt\ f;t]'::'t SP(JI.
* /\
13820 Nume spel de el nici cu apele Oltului.
T. BALĂ'jJ<:L, preot, ,'. Ştcfiljl(',w'l,
,i· l'âlcea,
Vec)! D/IIltlre. L'ru».
Câud facr vre-un ne-ajuns UlIUl om care nu tp la,,;! ia
pacp 1';1n;'" nu 'şi-a răsbunat Îl1 01'1 şi ce cliip.
*6-
13821 A'I curge Oltu în gură.
G. l'OI;ilHAN, iIlSI,.1. lift.
*6
A' { (;U1'!1 Oltu în ,1111 rit.
T, BALĂfiLI../)l'C"!. r, ,"'/I'I,'lIi'.,('1
.i. râlcea.
Il 1Jl(,l'ge hiu«, ;11'(' venitnrr m.m �l ue-îJJtl'Nupte
*6-
13822 Când s'o înt6rce Oltu înapoi.
(;, l'UI;Olii\", iust. !. 01/.
*6-
13823 Lăsa te-aş (da te-aş) de malu Oltulul !
T. BAL.4.ŞEI., }l1'eol. (;. ,,)/(:IU)lr,,('1
.1. \-,Î1CNl.
================== pagina 243 ==================
13824
Te trec Oltu!
8,\ \,li"e celui care te ,mpera )incite Iiro. îUSPlIJllitwl (·.ea
111al grea ])etlel)s�L
13825
*
A'I veni sa sară în Olt.
G.
\IlHI". 'N. iI/si. ,i.OIt,
* /\
13826 De-ar fi Oltu cât de adinc, tot o să trec
să me duc,
T. DAJ>A�:l:L, 'lUi. C.
j. Yâlcer!.
(',ÎlJd uuu] se llottll'es('p Ia UIl ee gl'C11 ,le f::ient, fart!
:l se nWl In nimic.
13827
*
Matca Oltuluî
Pe vatra foculuî.
'1'. Urlw\"r.;" prro), c. 8teJiillcscf,
./. rlÎ/cea.
Ele-:iem lJujluhr. 11lsemnr',z::i () lH'l1nl'ocirp mure. 1-",1'1
"('1 puţi]) 1) s<l1,twie gn')Zllle;L
*,
13828
A da fuga la Olt.
'.1'. B.AL.\�EL, preot) c. i.,!('!IÎ'!(('8('I.
f V,Îleca.
piercl« minţile.
13829
*
A fi ca Oltu.
G.
================== pagina 244 ==================
OLTf�N
*6
13830 Olten cu doue-deci şi patru de măsele.
Acebş înţeles ca LI N(I. 13(i7!l.
13831
A fi Olten cu gura plină de măsele.
BAIWC;Zl. p. 4:2
Acplw'j înţeles ea la. No. 18;-;;\0.
ONOFREI
ORA�
*6
13832 La oraş şed cânii cu cola el (covrigi) în
cadă.
G. P. SALYll'. l nr. C. 8ow!il,
j. Couurlutu,
Vecp: Ctim.
Aşa se respuude celor cari sustin că la oraş e mal
L· 1 t'F ;:1" ..... TO 1.r:)9_1,l. '
111e ea a sat, ,e�l .1-'1 •
*6
13833 În vestit oraş al nos
Mulţi şoreci odată o fos.
T. BALA�I�L) 711'f'O/) c. h'{{/;lnf:s/l,
.i. l'(Î7cm.
�)icnlă elin 'I'ruusilvunta, ei' se întrebuinţez« iu butjo­
cura Saşilor.
13834
La oraşul ce se vede călăuză nu trebue.
A. PANN. Ed·iţ. lSS9, p, 1:.::'["
III, p. 12[,.
Ved'i Sat .
. La cele de faţ:.t 11 avem trebuinţă de inci o Hl'�'bre.
================== pagina 245 ==================
KUM.E PR(JPHII
ORBE]\;!
*L;;.
13835 De la OrbenI.
'1'- HĂLk,EL.lli-eot,
,;. l'rÎl('f((,
Se Qice in bil.taia de joc, celut ('are nu a Yt',
111111e e1'il pns, dp r;;i se aflil pe împrejur, sai1
blJg:l el.
(hllelll 8kte (> loculitate inclrip nit«.
OREVA
13336
A trece şi de Oreva.
A se llnee departe.
JiU le, nek,i, nu �ed('
1\ Il trag[; l1�tdcjde;1 IlI<'H •
. ('ă năuejdefl (le In miliP
E f'fl ,îrma de Sl! 1 'ţil'(' :
Ctlnd o pUI pe m,iră('illf'
�rn-il_d de ea !';'l inl sI",
* *
'jlll·te, du-te lUI �('(l"
Cii de'oII! Ktâ a l.lcsklll"
A r trece II e (h-h)(! .
Mi �(' prind J)J('�telll .. I(),
Şi 'ţI�o ven: il 11111el{>.
ORODEL
* L"',.
13837 Ca la Orodel.
G_ 1. TOI
.1- lJ[ehcdiut
================== pagina 246 ==================
()l'(),leJn[ p nu su.t, in jwl(,tn1 J)()Jj, nude onieui: sn ur
lJl1lJwit')l'î �l haruict.
OROPL\
\' cdl !:urojd
* L�
13838 Să trărescă t6tă Oropia.
T. '.U.,Jl.�LJ;. preot, G. Slejii/It·"c!.
j. l'I('(,·ca.
r f;LJ'e ee ,.;(' (Jiee îu popur, eu iutelesul : ";ii h:dr,.; d
tot cef �al'l fac pm·te din fumilta Jl("stl'tt.
Poporul pronunţ:! ()ropia în loc de Europa.
OSMAN
*�
13839 A fi Osman ăl nebun!
T, BĂI.\':iEL, ţneo'; c. Sleji{nr8' "
i 1'(Î1rr(f,
Se elice unu! um cu uiiutr cam nebuno. care are nis,«.
apUdttllrl nebune ('13 nu se 'potrivesc cu ale celor-I'ulţr,
.Al:t;stft �lice]'e este usitat:l ma.)' ales Îl] comuna SteHllcsn
,1i11 j ud. V;Ueea.
In a.cest[t comuna, sn povestesce că în vechime it fu"t
tl';tillll într'un hordeî, în virful n nuf (l!q, nu Tigan turcesc
anume Osmau : El nu p1'8 aveă t16gele tote ; 131':1 cum sarit
.Iiu ţîţîlll. Pret.inde:.!. Si-'-1 �li(�rt oruen il [mIII' rate». (1;11'01<1
ii <,,1iceali « hn/lentLe , le făoea fel de fel de lucrurf de lcnru.
l'iici era Ieniuar ; cărora iî <,1ienai) Osman; dtlH1 }>1m(';1
lJl;1.ll<L po el, 10 HmpIea ('Ma de pumnî, \1 i<-lmdn-l o : LI!
OII. ('(Îne, de-le spalli 1»
El 1lU m;1.neiL nimie giitii. dfl f(,moile 1'0111<1,1100, (',In
'JieniL ca suut Spul'cute. l\Hmcu. Humai ee>{i Pl'ogt,toa singnr,
cu lll,1.1uiJe lut A1;iit, mi:'Lllliiliga 1-51-0 hleoit eJ singul', Î"l
flel'hoa (melp, vfll'(leţul'ilo, ete. Vasul, daciI îl împnqnuta
tIe ];t Rom[m, Sfl \lucea cn el Ia gîrlii <1e-1 spilJa eu el] ,;:'\
�i nifiip. p:ilU" îl făcn<l C<L 1JOn, apoi fîflrlJeil în el. e;:'lt:l
,Jicea cii Românnl fl (;[Llr10.
i;ii r1eb ,,1 ;J l'Pltms vorha: < Crl ()smaJt {tl nrlJlIn h
================== pagina 247 ==================
���.::".u' __ ." .. ,.""".,<,._._ .• _
247
OSMAN-PAŞA
*6
13840 Ca Osman Paşa
Care a căcat cămaşa.
'1', n A,L,,1,:\J>L, preot, c. StejlwescI,
j. ('tilcea,
Ne \ltee vre UUU) Ol!l caro a, mâncat o trfi,ntelr. de la. cine-va.
Acestă <,licel'e este scornită eln ostaşii carf au luat parte
la resboiul de la 11:\77 ,7H. contra 'I'urcilor, când Osman
.Paşa 1l1bsp capul, uitase tot, (le frica ghîaul'i.lOl' de no'
mitnI.
ou
13841
*
Ca si s' aspărea Oulu di neauă, s' asdra
'nă tămbare.1)
1. COYAN,PYOj'. ('. PC1"ivo/i, Epit·.
Omul mure. însemnat, vih\z, 1111 ::>1:\ sperie de uimicurî,
de criti.c:!, (le ameninţrtl'l, chiar de primejdiî.
(JlIl este cel lUill Inalt munte de lil,ngil Perivoli.
OVREICA
13842
*
A fi Ovreică.
)!. CA>llAN, jJn/ilic. i, laşi,
10 1"1'i('(\s:1.
:!o Mnnlanî..
j�rJt\)lr�t � ·E�r.JrJ,.�;; 'A'1.l 'fi 'rDJ.!l tfJD., �rAI)!J.fJ6') it.(J.�
:i �;JJ.I,'l. ':FJ'}.�)
Proo . .Elil!.
OVREJO
\' eri\' Crcc, t. Vr'ttl.
') Dacă -.e ,peria Oul de l1\p:;'lă (!ltuii) se fiice':' tamb nră .
• ) rute Uvrciul ,i norocul lUI, pUI .�i averile lui,
62447
1::;
================== pagina 248 ==================
2JS
l'lWVERllELE gmJ ÂNIV)l�
()Vl'eif alI l'PSt.igllit pe Domnul H ri xtos, de acC'ea 'SUBt
11Iesbem;.ti S;'t JlH alh;\ te)';'l si S;l 111nb1e 111 lume, dill
loc în la;' "
l,a vremea de apoi Autihîrsu 11 are S,'l S(· IlaS!'t1 din
fat,;l ne Ovrem.
Ovreml, ]'1' lumea ('8a-l-nltrl, Întra în 1:ul1'l1r;\ :)Ud(·(';tt;i"
13843
*
Ovreiul, până nu înşelă, nu mănâncă.
A. PANX, Edi], 1�09, p 1'.);
I, p. 138. - BAHONZI, J', 5�1. -. HIN
TlCSCC, p. 138. - IL D. E"E,;':'H,
în». e. Z0.1II081f'O) i. /)01'01.01",
(jcrr/al uu mrlJ1IÎnCrl )llIna nu () 111 Ş 1'/(1 1'f.
u» RI)I!I(În.
Acelaş iuţeles ca la l\o.WliO:::',
In judeţul Dimbovita se (Jiei>' că Ovretul e JIU( de
ei:'wL eu şosele cu mome]e, el îll:;:e];\ pe 110IuflJl (JiWl I'n
amII),(,.li.
13844
*
Un Ovreiu înşela doi Români, un Grec
doi Ovrei, şi un Arrnen patru Greci.
P. Ijum,,!l'K�l\U, c. BIf(·lfi'I'ScI.
Il/o/'.
A se vede la Nu. li)W8.
U]) proverb maghhn 1,1iep: dinirnn ,"'Îi)'!' 1'0(7 .'r(,te
(jur6 şi cint? ti.r/fl11i.
13845
Odata vrura Ovreii sa se căletorescă :şi.
se întîmplă Sâmbătă.
Ve(Jl :Jidan.
10 Se \lice pentru cei ftlra .1101'0(' (GOL [';SCV).
�() ChIUI nu nI se armei1 de o tl'ehi.i in :11';;1':" de vreme.
1) Antihristu.
================== pagina 249 ==================
249
·n0SJ.-rl'j� (; ·E6pCl.loc '!fI. "1,Cl.0C1,HI,XE1h ')'.CI), Z),CI./.S
�rj.067.'(O. 1
Prov. Elhl.
13846
�
. Odată au vrut Ovreii să plece-la seceră
şi s'a întîmplat să fie Sâmbăta.
*
(fa (Jurei" Stfmbr1tn la eccere.
P, Bl'T>ISTEANC c, I1ucurESCI. I
llfcu', -,
13847
* ::,.
Barbă de Ovreiu.
Scrie cu condei, .
lea '1 de per şi dă 'I.
T. 13Ă],;\:<[;1" preot, c, i:-iI,:jâlleS('l,
i. I '(ilcea.
�e (Jiee În batjocură Ovreilor,
*6
13848 Se întorc ca Ovreii de la secerat.
G. 1. TOM1SSCLi, înv, c. Iii'OS(Y11'Î,
.i, Mehedinţi.
A(ll('�l snperaţr: amitl'îţl, acestora, ele l rună sema, ne­
lllaC(�llclu-l() nrun ca pn', obositore li câmpulut.
13849
Ca Ovreiul perciunat,
G. J. T\JMESCU, îur, f', 7'W'1iB
Senerin; i. Jlfehed1'ntt.
Pentru omul care caută RIl înşele.
:1: L:'
13850 A fi Ovreru.
T, BĂLĂC;!EL, ]JI"/'of, c. 81efdllcscl,
.i. V(ÎlcC!!.
" A vrut Ovrciul să mergă călare �i s'a întîmplat ,,'( 11(' S:1mb:ît:i,
================== pagina 250 ==================
250
13851
l'lWYERIlELE lWMANILOlt
pA CALĂ
S'a întîlnit în drum Pacală (Păcalăj
Cu frate seu nea T'ăndală.
*
A. PAl\N, 1, p. 88.
p. 138.
,�r a .I/(/'8it Pdcalcl cu Tâwlalâ.
K 1. PATHrefu, înr. (: .
.i. Covu1"ltt�u.
CfLwl se întîlnesc doi cart :,;e potrivesc În ;11e glumelL'l'
Hal'! cart sunt de o potrivă, nerodi.
'I'ândală şi Păcală sunt două personagii din poveştt. uun]
prost, cel de-al doilea păcălesee pe ceî-l-altl, aHi' cam
J,h'ii StI, HA, nefiind uicî el pre deştept,
*6
13852 Cine a audit de Păcală, cun6sce şi pe
'I'ăndală.
P. Gi,RBOVICEANU, lm�l. c, M«­
ilOşcsd,.i Dimbooita,
Pentru cel ne·de:,;pi:'trţiţL
*6
13853 Păcală judecă pe Tăndală.
I. POl'ESULi, îu», c. Dol.rcnt,
Ilfov.
Adiel un prost pe un altul de sem a lut.
*6
13854 Plânge plănsul lui Pacală,
V. SALA, âasc. c. V((�'coli, cou.it,
Bihor, Ullg(Jyla.
Pentru o nenorocire, o p,tgnl,}t de care tragi UIl folu,""
de oare te hucun.
SNlÎV Ă
Ttmua\[, îşi g',\sp'ce ainicu! chefu iud şi îl îllLl'lilJ,i'
l;c·al patit de chefuesct, ,,!"î [t'l ef\�tigat Josul cel ruarr- la ll>tHÎ(' '!
- :'I1n, l'esp\ll,!<e Păculă, dar 'nu-a ars casa, şi b,: şi tu ... de te
voselcsce. ,'-:,'Jcl'ă,"wa era acolo, ne-jl\lt('llr! fi s.:iîpatil, a nunit a l'i' Jo
în fl�.cări.
================== pagina 251 ==================
TEHI, ORA!'!':, NU�lE PROPRII
-----�- --- --------
*6
13855 A fi Păcală întreg.
:351
G. I. 'l'OIl:IESUU, vnv. c. Bl'OSWI"Î,
J. Mehedi1iţI .. - T. BALĂ�EL, preol ,
r-, Stefănc8c'i, j. Vâlcea.
De .Iice unui om cu care un o mal scoti Ia ("ale, ori-ce
ai fa.c�. 'I'n (lieI una, el face alta.
* L.'.
13856 Asta 'I întocmaI ca a lui Pacală cu popa.
G. I, 'fOMESCU, iuu. c. BI'08I"iH''t,
j. Mehedinţi.
* /.,
A fi ca Pacal« cu ]Joprl.
T. BĂLĂf!EL,J)1'I<O/, c. Stefiii!l!sci,
.j. Vâlcea.
1 ti Acela:;. înţeles cu la No. 13H5[l.
:?o De (Jiee de doi omenî cart merg pe un drum, trăiesc
într'o U;Js[(, ori s'all apucat de ce-va, în tovărăşie şi nu
Sfl }lot Înţelege (le loc Între dînşii.
*6
13857 Ai ajuns ca Pacală cu oile.
D. Ctource, preot, r-. Meren!, j
Olt.
C(mL1 cine-va tace mai mult de cât Be cuvine.
13858
*
Ca oile lui Păcală,
1. IOl:&UJ,nseu, inu. c. Da la-de.
Amrnli. }. Mehc(linJ'i.
Adică j {'>cii., sure f::'tr:l să '1'1'8.
D8 scie cii Pacală diceă asa de bine din fluer Îl1 dit
când incepeă sit ("allt� jueat!: nu numat oile, dar cluar ;;:i
rn:il'[LCÎnii.
PADINA
*.�
13859 Nu mai vine Dumnedeu pe Padină.
G. I. To�mBou, il/t'. c. ])ml!>ml'l,
J. JJ1ehcdillţ-f.
================== pagina 252 ==================
PlWVlmBl,LE ROMf\NlLOn
Padina, odiuioră plarul cel mal bogat în yii din j ndetul
Mehedinţl, acum s'a uscat de filoxeru, . Podgoreuii crer]
�i spun Cri :l,C8sta este o peLleps::i de la DmlllIP,.lpn.
pAMINTUL F AGA DUINTEI
13860
*
A trăi ca în pămîntul făgăduinţei.
Ve,!, /ianoaJl.
AdieL bine, în helsug.
PANAIT
*.0,
13861 Uşa, Panaite!
G. P. SALVltJ, iuc. c, Slll/dtl,
J Covndn�n.
Ve,!'(
Aeelaş Înţeles ea la No. ROl!.
PANCloVA
PANCU
*b.
13862 A fi Pancu.
T. BAL�,;gL, 1)/'''''[. G. ,C,feJi.iili.·scl,
j. rrâlcell.
A ti uu nerod : om fi1l'i� su,ţ, care iuănâuc.i t«t intruna.
Adese-ori Re aude în popor: mi', ]Jwvu..lr, 1/'/1 le ma:
s(lIIU'(J"şF
PANDILA
*6
13863 A prins milă din sindrilă
Şi dor din Pandrlă.
rUL. VULC"\NE80\J. .,/lId. C, F�­
tesei, J Doli·
================== pagina 253 ==================
(;'ulll prill<,li milă (lu 1111 prost, s;w nosiuititor, care 1111
fac" s;\ 'ţi flP nrilă (1., dînsul.
A fi nea Pangratie.
T 1$.1\.1,;\1<1';1,. 1II'('nt, C. 8/(/"rle$c'i,
.i. '·Il/cea.'
PANTELIMON
VL:lF CI!/,_ .\?/, ( -,,-lri;li/{
j)onfc/iJ/!tJ//.
13865
Cătî orbi şî schtopî la Sfântul Pante­
leirnon.
tOHU. GOLE::H':U, 1\.[8k, II, 1'. 37.
S(, cJi<:o l)GllLrn eui <:0 primesc po orl-oo 11!'Ust :;;î xaru.c
«(jOLESQU),
La Pantelimon, asil Îl! apropiere (le Bucurase), sl'- pri­
ml�SI' orbt, schlopj, etc.
Di('erea lnsi'( nu n l'OmiL1\(�se!L �1 () sillqll:'i traducoro
din' gl'pce:-wp.
13866
*
Demne Sfinte Pantelim6ne!
(;,\\,11. O.KI";Ol:, /I'I'I!f. c. lcnt,
IIIC8c1, i. Tutoc«.
PAPUC
13861
:1:
Judecata lui Papuc.
E. 1. l'An11\.'II', Îill'. c. S/llId(i,
j. ('i)I)Hl'ln'ln.
================== pagina 254 ==================
Pl:OVHRBELE lWl\]ÂNIL01�
O,LtL,[ uun ia i Sl' Îldîmplrl ca 1111' vi(.,] să'şI piindă ca!,,, I ilO!,.'., "Iii
uiu rc, lle e�nd \�()rC�'1 f·q'j h(· apă. Ae1l1D sr- gâHLleiL ce c de făcut, ca .<·Ji
s('('Lfi ('apnl vitolulu: IlaI' lliel (JIft. sit ]]'0 strice, Ccrcă, SU<o,'S(;(:, nu I",t c.
Se hotftl'C,C:UC, 111 eelt, din urmă, �ă, H1Cl'g'ă la Papnc, cnre ura :-;o('otit
!ll' om ,le�tepl în sat, "" să '1 (;('1';t 8fat. Aecstn îl sfăl.u i ,il kile capul
viţ,pln]'I] ca sr, ll\l str;(;(' ',la, Omul face fişa, dar capul tot lill qei,.
Cert' a doua (H'�\ RfaJ : nă ei� (' dr- făcut, că acum II n ('Se en]lll hEat
din {,1ă'! - Stridi <,lă, sfătucs"C Papile. Omul ,tr;d fl]rt �i se(,tp C"PIlI.
)\�a dE hle tul 1'�olm'UI li" se 1,]"'" nirI ou (,Iă nir-I cu vito] tll1]''' j"
,1('Cnln 1,,1 Papuc.
13868
Ostea lui Papuc-Hogea-Hogegariul.
L CRICANOĂ, POl', ]'. �49.
PAPURA·vODA
11,,1.,,1""(',,<1 St,'I"\lIi(fL. VOltii, ,:,Î LI·"e" C01lSLantill Vudil 1\islJ'ld la
::)oroe,:,- aR (':;;it. Cit (j�t0:l sa la Cotccut, peste Prut, �j ali pns tahl>rr"
a('olt 1. I uKă, ,�);i,tC:1 (ira 1 Jl'{' pltţ,ittrt eă ţt-1':I, Întl"ac,ca f/nl1c{;e erh Înt r'<:u'f-']
an, (�;lt lnrt.Hcall ('llH�llil pnpllră ('al'e () 11S('ai'l şi o Jnăeinalt de fă{'eau
pÎl.lle; �i ]Jl'U nC"fl 1''-lIlletl· l"II'('"l1a ţ{'l'a 1'1'('. Stefilniţ,l Yod:' de '1 (,Ii,''''\
Pa]J1/Hl.I'odd. 111'.(1 v['('mill' �i volea 1111 IltI1l1lle',lefî. 1111 'Illlt în ,,,!ea
!lonllliJnl'.> - MmoK COS'l'JN, Le/OIi. Jllulrl., 1. p. g(j!),
AC'est Domn, sul! 1111melc (le Pap1f1'ii- I'O(l/Î. a ajuns
lpgelHlm' ca �l r'iUJII'T- Vor{ri.
13869
De când cu Papură Vodă.
V. ALl�XANDla, 'Prlltr., p. 4:.l'7,
G33 & 758. - e0111'. Uter" XX 1,
p. 13.
*6
Of pe 1)rml1ea 7//1 }la.puye'{ '"lidă.
M CANIAN, ]J'f/blic .1.
Adicn (le demult.
TALPA. -- Gh'in.i hetritn, e11 '?
Glm"1'liJ, - BC-tl'1În ... da nun"! 1111'(1 al mitllcnt rnălaw de c';'"d l'a
P'//1'(( V ndii ?
================== pagina 255 ==================
13870
*
Par'că '1 în tera lui Papură Vodă.
E. L PATWeIU, Î1,I'. c,
). Corurtu;«. '
1 li I� săracÎe mare.
'j.1 B ahsolntism. - J. (JorUrllllu.
PARPAREL
PAscAL
*6
13871 A fi dascălu PascăL
G. POBUllA1'i, inst.:i Olt
S., ,JieI' in glunl:l cil.nM,roţilor de biserică.
*6
13872 Dascăle
Pascăle
Luat'ai pe behehe?
'1'. BĂL.A.,!l<:L, preot, 1;. Sfe{rinelic'i,
j. l'1î[Cfa.
I" Ac-ela" în telps ca la N o. 1 i3B7 1.
:!" lllhebfllld'l)(' cine-va dac;"t o luat ore-ce, (lupti cum
'�Ja in ţel egprea.
SNUVA
51:11 I,,,,inl.(' \ "('1'"' ';"'111 urtruu SI,t 1111 pop,i �i un ei'ud.ă.J""\ d.u 1"
.,,·.i,·il. ean' uvcuu "1,i",,lul pilitulu). Da ee pilit, nenişiJl'nlc! 1<'1Il'a\! ,,1
,.q,�nlnI v it e, O{"( CI" 1(' ,·;trl"�I"t în !!lliare. () dată se vor+.iră ,re fn!'e
",'prii a bIe( ,le crest iu. ('1\(,11', helealilt pe I'Jet,,1 tlaseăl, pe care
t� !Ju'lllil ]'a--cfU, (';1 �ţt �1(,I'pel(�:..;e(l capra mnulut (lin ohol'. Dascălu, co
"', ln,'" hielu. Itll pul";! e�i di" o i-diuul ]101'('1. h"Uirî Rit se (Iudl ,ii Iure
,/
întl"" �âUtl,\\UL s,'Ta, ..lilul d:csuitJu iucalecâ ]lc " iapa \:(' o
.rvea. �i plectî 1'\I�'�lH I srt fu re \",apl'ft �i �·o Hl'llJl(;(> pe Iapă, en ,Sr1 p;'t{t.
f'l�i )llal lnte.
Dar lltl. i·�ll 11ltPl'illSl� liletlllnl d 1l.SGd 1., {'(bel, tucrHal C�tlld se ('(IZ1H-';'_
leg" capra pt' J:lpă, [,'S(' �i hoţul (le lJ\lguha�'i Îl Î8 şi eapra şi Iap\\
':;.] ""'1 rkt(' 1'(' "'asupra �i n t\ol"ăI"lit ţ('lm11l1, �" ,:il-1 pi('ră pofta de
.,nJ']":!. �i cum SCit]'l!., hlctnl dl1seiil el! pel"n ,,',11·0'(, Il ri(zmiî Inln<ln
:.' :"11 l"ngîlld ţi În.illrÎllti Il(' p"pa mI!'(, îl trimesese .
. \ .In"" <Ii lii"tJ J)umincctl lllCl"S(' In l,i"'l'ic{l, ]1) ar lllult tn]"k.! de
================== pagina 256 ==================
1'1WVEHBBLB lWMAN.lLOF:
ce păţ,isl' lIt"pte". p"p" "lI1Jl îl
J.""tăJ't'JI'dl1'k!·, (':1 \'fIlIL\t:
Dascaic
Pasculc
Leat' a� pC bclichc ')
ci
13813
Ha, <1l'Uel! :-::1 tu rea,
(�" l,e h'Ug'�, heliehc al te'll
:\111 pI(']',lllt �i 1''" jJ,,>ilO al lJl.,.]l'
PASTOLACHE
PASVANGIU
*
Pasvangiu.
F1J. DMIIE. IrI, p. 1"
ŞĂINEANU, tn«, J!. '1\)1-:,
1 \1 AIEe;l ;;;urbagill.
·)0 -Iefuitor.
J)up;\ numele soldatilor luI Pusvuntoglu, 'I'ur« ,lj
din, care se 1'6senlrL În contra Sult.uiuhu, 'ii c-u
s:tle pnstiI ambele mulnrt ale DnlliÎrÎr IIp la 17\17 Ll
PASVANTIE
*L'>.
13874 A fi Pasvantie.
T. j'L\L.\'>EL, prc.«, r', ,�! 1
1, j"Î!Cf(l.
Se (Jiee unul om e11 d6go1e c.un lipsa, ren b li
J'llsl'ant'te pentru Pasv<111togln, \T('(Ji � o. 1 ,):.<7 �l.
*L'>.
13875 Nu mai e timpul lui Pasvante.
(}, I. 1'IIH c"'" IT
j . .Mekediu ţ'i,
(j;twl l11IUl se arat;!, fudul �i reutăcfos.
================== pagina 257 ==================
�57
PATRIE
A ,.,8 \"e<1e FUSTEI, DE COULANGES, 1"1/ Citi; uniiquc, pagmil
230 �1 11]'11J eh'il'ele.
â3876
Patria omului este acolo unde 'i e bine.
A. P ANN. Edij. 1889, p. 147;
m,p, ns.
AeesUL \,1iue]'l) nu este CL n()stn\, 'ji mit} l'Ollul118SC8 SPUllC
,Jipe:-;cn, JU gmlul seti osebit: L'oriu, Il('}J1'incle1'l:Ze.mân­
curea, jocun'le, cântecile, ti;rtl, liml,« sir mi le scMmbe nic;
pe ((urii din lume, Set kile Y'/'Iimada de l!lmi cât casa asta.
fi 81t mt SI' uite la brent: ta (cmţia o [ace 11.�OI' săn(Uo.su ':fi
roinm. !lI!, ]JGlmînhl sfrămoşes(' nu, mru .f!r/sf's(,(,. 1'01-7)((, rlhda "),
,.Tl'illlisC'sr; (��1rţile sa,lc 111� la luu'l'o,illl' de �lql)jli\i1. !l •. ('Ul'lHU tJlJ\enîf
Il! \,'ra de jll'eRt" -"istr", �j dill \(;1';� ilInDlm"'s,,ă: �i de 1'1'eRte Du­
nărt-' llin ţera TUl'eeseă. Şi i=r[;ttuhl.(1 hnleJ'il s:1'1 1I1nt(' a{�(:l tID1PnÎ d(·
h m,u'g'ine mal inlăunt rul Icre!, pentru sil 1111 ],i.tf, lesn« fi (.1'("'(' 1:11'
p1',"tc Nistru. L" aceste r(;pnn!lcit. \'ieol>l1 V'Hltl, (;I( 1111 ţine pe MII In·
Clil 1'1' mila». - Nrc, COSTIN, Lelop, "�l()ld, H, p. Rl.
I'roo. Elin,
!.Jltfi'l'is terr« fil/fI'ia.3).
1'1'O/..'. Lai.
PATRU·�)ECr :)1 OPT
13877
".
".
Mal lasă din patru-deci şi opt.
lLJI)[u OUOl!'\:,omeANLJ, pro], c.
Ualşa, comit. A)'(ul, [!rll/arin.
Pentrl1 omul �<Ll'O nu vni Hit lase nim le diJl ee credo
ett e,.;te ,heptul 1u1.
Est.e vmlJ:l de revoluţia de tI 184tî. Vorlm rOmthH3HUii
lin este de dd o traducere H uneI <,1iee1'1 llugnl'OHcî.
1) Upincarul, p. 122.
2) � ?) ! >rl-ce ţ�ră e patria.
================== pagina 258 ==================
�G8
13878
* /2.
PAUNICA
Hai Păunico la lemne.
Aoleo, pici6r'le mele!
T.BAL.�Ş/';L,)J)'cot, ,
1. !·âlcea.
88 �lice muerilor leueşe, cari În tot-de-unu
<le cu1'111e1n cft1ll1 e vorba de lucru; Iar la pet
vectnie gata.
Urmetcirele cânteco popOl';me zugrăvesc ast-Ie
- Ff'llIIdii verde j,o!, năut
Hai Hev(,sli( la l,dl�it.
- 1\101 bărbate al 'n 1'1 IIlU it,
1\11 \e(ll c'am ÎllllJOllIfWi! ,
-- Şi-uită verde hol, năut
II al nev,"Rh'1 la ben 1.
- Bogdal'l'Oste, mi-a 1, 1'(,,"11 t,
('Yt 'nainte că te-ai urur
On azim:, şi pUI i'ript.
Coin, 8te/(,inesc�, ,j.
Hal J'ăunicu la al!ii,
Aole« me tUn'" l'apu 1
u.« Pâunico la lemne,
Aoleo pieior'le melc!
Hal Păun» la hen!'
Fă 'nainte că te�fljlllJ!.!·.
Hai Păuuico la ":1111>;
Stal bărbate să-nil laII cârpă.
1[,,( Păuno la ruchiu.
StăI h,\rb:tţelf' eii V;II.
Cont, lJo[J,lrilll!lIcl,';. I
PAVEL
v (;41 C�if' • \'
tu /)i.'lru,
*L::.
13819 Iar s'a 'ncins pielea pe Pavel?
ST. Ttrrnsou. ÎI/·C.
i.DaTj. •
Adică caută bătae.
================== pagina 259 ==================
Pl�NEŞ t.'v!pr�RAT
* ,-" ,
13880 A fi Peneş Imperat,
PEPE]�I:':A
*-,
13881 Pepelea.
1';. r. P ATRWlu. ['/IV. t, 8rnulţI,
}. Oocndntl!. .
1° .. :\c1:id, prost, om eln ne-întoles.
c>" Tipul spiritului ghlluct şi l'ĂnMdoK.
*,0.
13882 Curul lui Pepelea.
Pnnctul elah, ele care se p()te legh cine-va în tr' o afa­
(:('1'6, ta Srt ne aducă vre-o 8upl:\1'111'e într' o ; Lfacel·e.
F(wf'lHl alusie la acestii vorbă poetul a 9Îs: «Fcrcscc­
[o. Române, de CUttt străin în casă» .
• \. se vede D"n:l E. SEVASTOS, Pepelea, p. 14·4, şi V.
ALEXANDRI, Teatru, Arointe şi Pepelea.
Pepelea şl'a vîndut casa Iuî Arvinte păstrendn-şf numar
nu cum, bătut în peretele unst odăî, cu dreptul de ;1, 11-
e;1ţa. eând YU voi şi ce va, voi, de acest cuîu.
PETRACHE
13883
S'a "nsurat Petrache!
GAYR. ONI�OJ{, 111'0(. c, Ban­
ca, i. :f11doC4. - G". A UJ;.XA.'\­
IJlU;3CLT, nutqistr, i. l'/lb/fl,
,
1
• 'p-
, .. '.;.:
f
�',
ftJ
A se \'6(18 întelesul la No. 1012:) .
*.6
13884 O să ajungă la Petrache.
G. I. 'TOMESCU, hrr, c. Bros­
cari, j. Mehedinţl.
================== pagina 260 ==================
2(jl)
Adică la înoliisore.
Se "liee că un ore-care Petruche a fost l1il'ectm ;d
rsstnln) din �eye]'ill, tIe 'i-;} l'el1lUS numr-Ie elI' 1i(illljlJ;'!
PETRE
Vedr 1.."1'. I � xc,
.S);ÎII/�I j)/tnf,
13885
Ca Petre cu cheia şi Pavlu cu sabia.
Iouu. G,'Lt::-;l'C, ]1["". l l. p. ::'1
f::)e \,li.ce pentru cer clUupliţl. e;Î.lHl unul illl'llide';'l ;tl
tu] ucide (GOL Eseu).
PILAT
pIRLE
::;L.
13886 Ţine-te, Pîrleo.
E)I. Pnl'Eseu, l nr. C. ('It/Mi/eseI,
NIiiryiuc1Ii . .i, Ialonuţ«.
*
Ţine'i«. I'irlco, eri le J'UlJI (rhl).
GR. JIPESCC, Upim' .. p .
r. ARnORE, iilg. ,i. e«.».
*
8{{ le (il. l 'irleo,
r. ISI'IWESCl.:, LI'!J., p. l�. 7'.1.
:!oP. 3HJ. - L. ŞAJ.\'EAKl, Dict:
p, 517 - E. 1. I' ATltICJIJ. iur. c.
Smulţi . .i. L'orurtut«,
8(1 te 1)(1:;C8(;1. I'irleo .
P. JSPIHLSCC. Le!! .. p. 3fH.
10 Se \liee sp1'e îmbărbătare» acelui Cal'(':1 intrat iu
grellthţi.
================== pagina 261 ==================
2Eil
,-,
�i IIf,II('" e"J'I"" 'i lips.-« il'c]'lliltdt"ili ,('U oelJ!i,
; ţ{')n; u'nl'(, !li(�1 d(i nnili. ulogf�s('(' rppldf>,
�; hlllPlil !r�l!n�l....,tri('aţ:î, lH'volaiji, al nnel ,ti'1I
I'lfpl fliÎÎ 1,,_. G1: . .TIl'PiS('C, opiu«, p. 33.
\"[td)lt\p('!'nt�tl!!r l'l�Hlft�i' ,'li �'llr(1 ('ăscnJă nltt\.Hdl1-s(· \(1 eli :-;i h,
�: .u«-a e111H d(' "W H::(�a;.i(' ii s(' l'idi_cn,r-:e copn{'ittl, apui 1'1lPllnrl'o (l't!,
.�", 8(i le 1J!l,:escl Pirleo , ca Îl st'lrîl" (;:\1c"e]I' lh' Iu t« ve se (111('1);'"
t I-J'll:I':C-CL'. Leo: p. 31.51.
-l-l Cel ni SlIPPl'<lCIOS. în l.atjocură .
.-1Je:-;CL1Hll'n :'\J.wl'Ocorc1at, sub domnia căruia, În 171:5:3,
IlJl tue' man-' ruistu] o parte a Iaşilor, primi după tle,'st:l.
rWllul'IwitrL îutimplare porecla de Pîrlru- Vod«.
\ S(' \811(, C. NEG [{UZZI, I, p. 24(i,
13887
Tunde-o Pîrleo 1
T, SI'EltAN'.(iA, 1, p, 19:J,-E L
PATRICîu, în». c, SnmlţL j. Co
vurlu?il/.
C:lw1 unul. fiind reţillut llf' Ull altul, Il sctq1ltt cu fng;;,
F. <iuouim cn: $1Jali1 puiin«.
*6
138118 A se duce Pîrle.
V. A IdG�AN1>HL Tel1fr., r 9!)'1.
Acpb� înţeles ca la No. 51:-)7.
< !\l.lln �Î Fln!'in. un aJ'gru ue-eioplit , ,'.:tt Ltî Îlicăht'al j"" mill!'li 11,-"
�c ]Vrl('t de llll'l InaI vot1 ţine», -- V. ALEXANDRI.
:\illlll'l [('1"1 .�il te cam rind }'Ît'/co �i k'" aSl'1ll1S',-I. SlmmA.
jl (50.
13889
*
Du-te Pirlei!
V. ALEXANUHl, '['ealr., p. 8:38
l� llG2. - r. 13AKI':"cc, Fj·of· f
Ilml!all,
================== pagina 262 ==================
l'IWVERBELB ROM_�N1LOH
dIn du-te Pirlei' ... ;111.11') sil rîud eli
noij'} V. ALEXA/\ l)nl, p. 1 F.:].
13890
PIRTIE
*
A'I da 'n pîrte (pirtle).
\
Y. ALEXANDIU, Tcatr., p. 1:-:.:'-1
A atiil :ldeV81'ul, lucrul cum este.
fIn Z�taar lUt} 1_(,'III(los(', �i eal' m(� resgullde,(w, ... 11U pot 8r1�'ltlaiÎhl
»irtc' 1101t'l·lll ard ce-va! tot, de ll!hr-Lo v-u-bcsce». - -\l. Ar ... n:xA2\l):;,:,
'p. r 728.
pIKfOTIN
*0.
'!3B91 A fi Pîrţotin.
'1'_ BĂLA�EL. preot, c. Stefsiuesct.
.i r-âlcea.
A ti un oin uşurel, flecur.
-ef' PtrtoNn de 1)111, I,n Piriotui« de tu u Ierr->.
EFite şi 111J a.l'hol'e ce Pl·n·t;'i nume le \le pirtotin.
A -.0 fede intelesul h l\U.79:!1-i.
1. BANBSCU, praf. ,j. Iloman.
PITEscI
*
Ţolu pe chioru, şi Iea'tl drumu la Pitescr
P. G AUBOVICILANLJ ,praf. c. Pa­
cioiu; j. lJfuscel.
13892
Când nu Fi8 face porumb, adică când e cotolanul t:,
pc degete, ;,,{l te g<îwlescl să cumpert la oraş.
* l.':.
13893 Cotolanul ca pe deşte, nădejdea la PitescL
================== pagina 263 ==================
PLENrrA
PLEVNA
13894-
*
Parcă eşti de la Plevna.
T. BA [,21-"EL, JWC{)1, c, 8t0filllcsd,
./. j'(Îlcr:lt.
S() dice unnt om tren h:u'P";, eu h:tlnele 8frLf�illte pe el,
<1(j ,.,,;1;H31lrt p:11' ctt al' fi l:llll'uj t de gltlllţe.
PLOESCI
13895
De roşu, roşu! de acru, acru! de Ploescî,
Ploesci ! chef nenai.
A. PA.NN, 1, p. ll3. - P. Isi-i­
lU:SUU, Reu. L91., lJ, p 159.
POD
Ved, Ntrod, Cap. Vi, c,
Po.], '
*6
13896 Scară la cer şi pod peste mare nu se p6te.
:.1: /':,
Trei lucruri nil .se }lot pe lume« asia: scaret.
în. cer, puni« peste more, .�i mcrluvă în fer.
(r. P. Se' l,vll:J,t nu. c.8nmlţ1. ,;.
t'ot'lwlnlH.
Ved, CII/ .. yrIJ. c.
Puntt.
Pentru eele p�,..;t(' 1'11tiJlţ;i.
ll)
================== pagina 264 ==================
*L
13897 Când la chingă, trase prreu.
Când la pod, Jijia ruptă.
c::\ ne. r \'NIŞ' IH, l'/'Of, ('. Rfilf'bii·
uesc: . .t, 11110/,(/,
Cehu (';(1'1" I'Ol'bASee ]lE' uc-gulldite.
*6
13898 Unul nu găsesce pod pe apă, altul nu
găsesce apă de beut.
V. A. FOlmSCc. c, Ji'oltice)â. i,
Suciaca. '
13899
Ai aşterne un pod de argint.
13. r. fU'!VI;e, EtylU. Mag'iI.,
p. ](lIJ.
v C(Jl inUl/Ii,:,
A ajuuge la un SCOp pun bani sa11 mitnirt,
"Ureei!, snjil1dll'�l 1'1lţinătatea, «u J.:{()!!:-l nu') întikiw) ea JUI CHHi'\�I.
ne\,f,ia să'! int,blTă 111 vit cj i«, ee filaJ \,ll'l,(,s, «um ;;:,{. ()ice ('UYÎlltll!, pod
de III',qi1d, peutru cn mal ]'1'(1 lesne ÎI! «orăl.ir ,ii kH(', le a�IC1''IIe{f., ­
DL�., CANTEMIR, n·01/. I I, p. :1fln.
*6
13900 La un cap de pod ne vom întîlni vre
odată.
V. A, Foursou, c. Folticen), i.
8'Hdarlt.
Amenintare. Te vom prinde odabt la ne-o shilllÎ\'ll'i",
ŞI vet primi perlelJsa ('c ţi se cuvine.
-r6te S(l fie \;'i o alusio la puntea l':ilnllll.
POD
13901
*
A bate podurile.
LAGKlA" '" j\lAXIllJ, 1, p. l�Î.
- P. ]Sl'lRF:-';CC-, Rec. lsi., 1, I':
4Gl.
================== pagina 265 ==================
13902
A umbla fii l' , [ e:ipetidn f:ii fru·[t lucru
*
Un bate-poduri.
LAU1UAX & MAXIM, f, r- 1�7.
- BAR0NZT, p. 9().
Om care 'f:il pierde vremea pe drurnuri, ue-cautânduşs
.li' lucru, U1I pîerde-vara ..
PODINE
YCI), Cap. Yl. Lrrn»:
(. •• .N;1. 6,..,'
POGHIRCĂ
*6-
13903 Asta o scie şi Poghircă de la Botoşeni.
G A VR· OKl;O:Ol" Jl1'o.l: c 1'Og([1I(1,
.i. Tutooa.
Pentru un lucru sciut ;;;1 (le cel mal proxt.
POIANA
*6-
13904 Poiana cu fenurile,
Plenita cu vinurile.
T. BALĂf!EL.lm;ot, c. StC{,hli'SI"1
j. Yâ/cea.
Poiaua �l l?Jelliţll sunt dune comune (lin judeţul Dolj,
renumite una pentru f{'neţele şi a doua pentru viunrilc
('8 Pl'OdlW0.
POLI
13905
*
'Ntrebândalui omlu s'duce până în Poli! 1)
V"I!î Orb.
') l utrchând omul se duce pfmă în Cnlhtantillopole I
================== pagina 266 ==================
1'1WVlmBELE HOMÂNLLOl{
Multe a11:\ omul �i de la alţii; să nu se iucrcd.i ciue­
va p1'e mult in scii nţa �i puterile sale.
A se vede i;\i înţelesurile ele la No. �)fî;;n.
l+o». Lat,
(JI(I lanoue II, rI llome cu.
Prin: .. Franc.
JId FJ'((yen konimt mcui durcl. eli!' TVel!. 2)
/)1'00. (lam.
13906
*
Chiri Polia trî un ac! il)
L CO\:AN, praf. c. L'ericoli, Epir.
1 o C,l11d ce-va s'a prăpăd it eu totul.
� o Când din ne-băgare de semă S1111 eli 11 ueroclfe nu
putem giisi un lucru C11 totul ne-însemunt şi f;h'a ;-;tllî]'e.
13907
*
Aua da, 'n Poli s'eavde. '1')
G. ZucA,stu,l. c. Ficri, Jlb(!!i!u
V ",)! 1J�/;Il.
Acelaş înţeles ca la :\0. 1 :\;');11.
POPEscI
13908
*
Hoţ din Popescl.
1. r UN IcSGU, i. Il iunncu-Surri!
A,.,t-feJ spun Rimuiceuii locui torilor (lin Popesd, ('an"
11np:l dîllŞif sunt reI �i puţin eillstiţ'L
,) l ntrcbâud Greci! aju",,,r;, la Treia.
') Cu intrchăr] nimcresci prin lume.
8) Peri Coustantiuopole până la Ull ac.
'1 Aci do, la CUllstantill"pflle -c aude.
================== pagina 267 ==================
Tim'!, OIU,!;!E. KUM[c PROPgi!.
�.--�._� .. � .. � .. _--�--_. __ . -
POPO:R
267
.l se yedp B. P. IlĂşnkC;, Cucini« din It-tr/m), II, p.
18i")-11:'1.
* fi
13909 "Vocea poporului e vocea lui Dumnedeu,
REINSmmG-DDmNGSl?ELD. IL p.
314.
Vo:,. J,oJmli. 1'0;[; Do], 1)
I'I'OU. Lai.
VOCI' .u popolo, uoce de Dia. ')
PI'(1). tua.
J �unesstimme, r; ottessiimme. ?)
POR
13910
*
A ave bogăţiile lui Por împerat.
.ci ti furtp avut. Acest 1'0]' împărat, despre care se
YOl'U0SCe in Aleaundria; este Porus, rege din Indii, care
a fost iuvius de Alexandru Machedon.
POSTOLACHE
* /'c.
13911 A fi Pastolache (Postolache).
T. BĂLĂ.�EL, pl'NJI, c. 8ft'/'d1li'Sd,
.i. F,îl('ea .
1) VocL'a poporului, \ ceea 1111 Dumncdcii,
') Vocea p oporul uf vocea Iuf J)1l11111Cqci'l.
") Vocea p opo r uluf vocea lUI J)ll111JlCC!Cli,
================== pagina 268 ==================
POTECA
*6
13912 A merge pe dece potecI.
[UL. VULO),lZESClJ, Se. l1I�t. c,
Felesei, j. DoU.
Ve'li Col}. 11. c, Că­
rare,
A ii bet. A se velle Nu. U:2:2li.
PROBAJINII
PRUT
*6
13913 Pune căpestru în Prut şi iese calul.
GA vu, ONISOH, pro], c. J1ur·
genI, .i. '/'utmx;.
Pentru cel prost.
*6
13914 Nici cu Prutul nu se sterge (spală).
0,lllG. Con». I:ite1·., ��l, p. :2.}1.
- 1. Sl'EHAN':('A, r, p. o". D-n«
Z. JUYAH.A. c. Ferll'seI, .i, Tutoca .
. - K 1. PATH.WIU & G. P. SALHi::,
î1tv. c. Sl1mlţ't,,i. Corurluiu,
VecI' Ba!t1"rll, DUI/ăre.
Cu S,'t arete ba.tjocuru ce <1 primi t' o cine-va ele la uu
altul.
,Zngl'ă.veiL pe pUp:1 rle 11/('1 spcla lot Prutnt..
*6
13915 Multul cu multul,
Cum curge Prutul.
GAYH. ON1'!OH. prof , c. Zorlei«,
i '/'/ltO·CI!.
* D.
JJnltul
Un Pruial,
,)'i sarea
C1 t 111 ar ea.
K 1. PATHWIlJ, hit'. r. :-;O/lt!ţ1,
./. COf1wlutu.
================== pagina 269 ==================
Nesaţîu de nvcro : ;ll';lh 1111 11<11' îusenmut, :;>1 tutll:;>1 nu
8 mulţumire.
13916
*
Slut
La Prut.
V. AI"I·;XA:-iJ.ml & L. 11 ""Ern,
ilhs. - V. ALEXlu'iJlIL Tcat+., p.
;2:14. - E. 1. f' ATHICll·. lI/V. G.
Finl.ulţi •. i, COIY//dIlIn.· (;R. ALE­
XANDH.!<;SCIJ. 1//0g1SI1' J. 1'01/1((.­
M. CANJXN, pllUie. J. I(l.�!.
intimplare prostă : v8sLil'l) despre ce-v« iucurcatura in­
tro afacere.
'.l'<jto incurstuuile 'I'ătarilor, mal bî.]"()in VILe' invu-uile
rnsesot, prevestitorc de omoruri. lIn jafnrt, ett·., \ eniiul
tl\tl� de peste Prut. :111 (lat. IIa,SCOJ'O <lC(lSt,PI l)icm'1.
1'l'Il1n]u. I'ÎU 1,le'I(,llial '
F(--'l(�e·te-a( ,nlîllt' �i laL
('a potopul tullJ1ll'at!
MHI ('II iuu] 1111 '(� �[Ll'(·,,.w;i ..
(�lHs cu o'lBR nu s('. lO\'l':"W}l,
Oullt CII '7H;hi"j II su ag'fnn,!.;'.i
1\: H ta p;LlIY.ă e�t. de Inllgi'i!
] ,()(,lu-itele efl,ud OI' 1 rece,
Laist. lllHl S{L �e îll11epc!
l loluri!« ";md ut- [,[TC"
] 'e In, mijl.«: sii ". 'llll(','(' I
1J1l�IIIHl1il (t-<,iI <i,'-or tn),·"
La l'()1I!lHI S')' �w ÎlIlt(-�(·e.
Iar t.'1 'II vu.hnil« I "It,
�t' "1 tot t l ucl , S(' '1 dll("'f hl vn l«,
['tII I ' la UIIlIfl.I'('H ci'" IIlHl'e
I }:l,n' în Duuurc-» �i 'II lnîll"l' �
1'01'.<. I 'Ojl.
* /:
13911 Cătu'I Prutul.
K l. f'AT.li.HJIlJ, Î1It', r-. '''lIIltl{�,
.1. Corurliun,
(/,(/ I 7'rnlnl ,�I 1J!lIIân!1I1.
S. FI .. �jARIAi\, T}'Iuliţ., 1', ;\:)11.
A.1ic;l Hiei udatiî, m:11 mnlt pentl'\L viitor.
================== pagina 270 ==================
270
13918
*
De când Prutul.
V. A. Fouesou, c.Ji'o[f·ircni, 1
Sucunn».
Al1ici:i nici odată, muî ales pentru trecut.
PUNTE
V(;(F Befiv: Crur«, Dn,,!,:-�
l�talll:·c, Lurrtr«, i1/uJJte, J\�ah��
.�cara.
*6
13919 A trece puntea.
N. JUVAHA, c. I'openi.], jilJlcil1.
A.cel:t� Înţeles ea la Nu. 72!).
13920
Ce nu tăcsesci, până s-treci arîulu (pun­
tea) Il?
Dl;' vVmuANII, :0wcit. Jol.res.
p. 17:l
v el!' Drac,
Adici:i până treci (1(, (J g]'(mtnte, tip o primejdie.
13921
*
Punte prîsti amare nu s'adară �).
l. CC)\AN, pj'of. c, Iauiu«, }-;/li,
Vel)) G",rf. XI, r. l'od.
13922
*
Cari şută pi la punte cam a avurua a-
gIunge 3).
COST. fONJ.;SCU, prof, c. �Yi?!'tf�I{i,
Macedouia.
1 (.'e nu făgăduc;c\ până să treci rlul (puntea):
�) Punte peste marc mu se face.
�) Cine ocolesce pe la punte mal curind ajunge.
================== pagina 271 ==================
::m
"\[al bine mal: încet clar cu :-;ignrallVI
PUTENI
*L
13923 A trecut pe la Puţeni.
E. L P ATlUeW,inL'. c. ;";I/IIIJţi,
.i. C'ovu1'lU!ll.
Peutru (·e·va care mirose urît.
�e \liee mal cu osebire In căruţele cu peşte lm')Hpet, ce
nlllbl;i prin sate, şi cam 1111 început a mirosi
Puteiu p un tîrguşOl' iu judeţul 'I'ecuct,
RADA
13924
Strig pe moşa Rada
Măncă'I ei grămada.
'1'. BĂLĂ'if:L, preot, c. 814dH,>sc1,
j. Vâlcea.
(';11111 chomăm pe uuul 'ii răspuude altul.
.\.('(·'st;i, \liep1'8 se atla În urmetorea p.leiilelrt poporauă:
-- ]\16 \111OOI'O'he'l
- Alt:]? ,...
- Nil tt· �trilf IJl' tine.
8t1'ig pe m6şa Radu.
11{rÎl1ca'1 ci grămada.
13925
Tir mi-e baba Rada, tir mi-e Ra da baba!
Ioun, GOLE8C\J, u»: Il, r- fi\).
I L1L. VULti)\NI-:scu, c. l'tlcw'!, i.
DoU,
* L\
on că ({ic't ba{;a Rada. 01', ('(/, ({iCI Rada
baba) e tot un a.
G. I. TO.�]IG:-;eu. 1111'. c, Broscort,
i. .lJleltelli1l{1.
================== pagina 272 ==================
l'IWVEIWllT,E lWHÂNILOH
*.6
Ce }}I/,'C Rsul« lliulea, ce mi-e Ikulea llud« .'
A.PANN, Xdiţ. 188\), p. �:S; r,
p. 1'5. - P. lSl'IRESCU, ReI:. Isi
Il, n. 148. - Cl. li;\lnJJ.IiSC1J, l nr.
c Pietroşit«, j. Dîmbolliţo. --- l'A­
LIN IORDAuH�, stiU/o j .• h'.'!c.�.
Ce H/I,-e llwla BlLda) cc mi-a }Jwla 1:((do'
1 o 11lgOlmH\�;'i () aSemeW11'8 la illt(�lQgel'(', ;LIEI\;!. tot ;I('P(':1
înţelegere (GOI.E8CU).
�,l Adică e tot una, tot una 'mf hcu.
}Jl'(1). Frai«,
13926
Baba Rada.
.j\IllHr baba B(uln ,�i 'i(,ga-l'e'L s\, nlle�(; 1'(' t(,ll, ]",teeile ,"1 '[(1';
mar!.' .; Gn. Jlf'ESCU.'
RADU
Vet!l .'I/ar/a.
*,6
13927 Desbracă-te, Radule, şi îmbracă-te, g ar-
dule.
13928
După ce nu e frumos, apoi îl chiernă şi
Radu!
Di{. 108\<:1'11 lJALI,lelt, I, 1', �l;t
- HELNSI"[lHH-DOw,>mwELJ'. 1. 1'.
iri],
IUo1'1 peste ren. Ve<,lf înţelesul b No. fi:.?;:)1.
Prin aluste LI, Hadu cel Frumos.
================== pagina 273 ==================
1
I
I
,
I
:1: cc,
13929 popa rocă,
Radu joeă.
P. G.\1l130V1CEA?\lJ, )1ro(. '-':CJI/;iI,
CI. n
pputrn CPI ea]'} nîUt ;1 1:l('O lUI lucru, s:di nu '1 f:l(' la
VfPmea lui
:;: ,�
13930 A fi Radu veci.
T. BĂLĂ�I:J .• preot, c. StellLnesd,
i. FIÎ1cea.
T. BALĂ:jEL, jln"'{, c, Stdânc�d,
j. j',île(a.
A fi al lui Radu J 6eă-bine.
*
13931
Sf� ,Ji"e "olni ee te intrebi\' al CHI e�ti .
• \1 <:\11 (',ti .)
. __ A 7 Inl Ziwlu .Jâcl1·Hiuc.
G. BĂNlJLEflClJ. îl!V. c.l'lclroş-iţll,
j. D[mbodţa.
:;:6
13932 A fost călare, s'a dus tare, Radu 'l-a
chemat.
11) Se \,liee ctmJ cine-va u11 ;L înţeles ce " spn� altul,
o povest.e sau o întîul1l1are. Inteles f(\de obielnuit în j.
l1illlboviţa.
2v Acela,"! îJlţelci-> ca la. N o. 1 ;)\)));\.
*6
13933 Radu '1 (me) chlemă!
O-Ha V. BUDlflTEANlJ. c. Buc«:
wrcscl, .i.ll/ov.·� E. 1. PATRIl:1U.
{lII', c. ,'inwl(i,,j. L'oV1I1'IHhL
1 () U[wll un lucru a llisprtrut f"ra veste; dlud uu om
Illec;\, de ullata �i repe(le; chnd cine-va e (lat ahr;", din-
tr CI slu.ihil.
================== pagina 274 ==================
P110VEHBELE EO",IÂ1\lLUl:
211 Când unul nu mai vre iSti scie, nu se In<11 amestec».
8° Om ţanţoş şi superăcfos.
*6
13934 Am dat de Radu.
Am dat de l"Erit ;1l11 prlţif o.
13935
:i:
Tot nea Radu.
.l\l. CANIAS, zm/Jlic .. i. Iaşi,
Adieă tot un drac.
!,ASTOCA
*6
13936 Nebunul de la Răstocă
Tot el cântă, tot el jocă,
P. GÂHBOVICEANU, prof'. 1;. {'".
păcel, .i. YrÎlcea.
*6
N cbuna de ht lUist6di
Tot ea caniă, tot ea jâcc'i.
P. GÂHBOVICEANU, [iTO( C. ('o
'I1t1tllila, J. Olt.
Când cine-va vorbesce fiil';'i sa fie ascultat" t()t el HPl1JH\
glumele tot p] rîde.
*6
13937 Din gardul Răz6eI.
D·na EL. REVASTOS, Jl. 47.­
Epoca. IV, No. 34:l. - Timj>ul,
No. 145::\. _. C. C. MIOLESCC, 1:.
lliiclesc'i, i. Vasllftu. -- Gn. A 1.1';­
XANDHESGU, nuujist«, ,i. Putn«.
Adieii tIe untle un e.
================== pagina 275 ==================
275
A se ved?' origina la N o. 13\i6-1-. Numele projlrietaref
gal'llnlnl Val'l(Ozi'L după localitătî,
Rl�CHITELE
13938
*
Par'că 's popii de la Rechitele.
P<?llhn ('('1 vad bl'11 tutun mult.
_\ se velll� Slll')yCL referitore in Ispirescu.
RECITA
13939
Acuşi mergi la Reciţa după. fier.
Avg COIWEA, parol., c. Co§lc1n,
Hanat.
H.ol·iţa e un umş de munte, in Banat, cu brLi Lle fel' ']1
turnătorit vestite. Acolo se întîmplă adese ort nenorociri,
de unele s'a născut c,1ieel'ea ee însemneză : IL merge Ia o
ne1101'Oei1'e si chtar la morte.
Se mai (,1Ice despre eeI ee pătimesc 1'611 ele 1>61e crouice.
REGEP
:i:D
13940 A fi Regep cel nebun.
T. BĂLX,:,EI"jJ/'C/lt, c. i;!lcjdursd,
./. râlcm.
RiMNIC
*D
13941 A fi blestemul Rîmniculul.
T. BĂLĂ.�EL, preot , c I1u.iorCIII"
i. Yâlcm.
tie IJice ce luf ('I� 1111 (1[\ inaiute (le loc: ori-ee al' munci,
ori-ee ar face tot 1'(>'(1 Îl Iese.
================== pagina 276 ==================
Ul'lJlettn'oa legeud;I., cule-stl în Bn.iorelll, ('tit, O]tPuii .
.Î1l11pţ. Vâlcea, ne d{l originu (JicPl'et:
LEGENDĂ
TII \Tt�IIJ(�a \"{�clJc', vcui ud un Ihnnll l'<-I �h ."cal'e dC' 11l1!}'ie în nl'a:-;.ul
J31Jl1lli('tdn", a intrat Î/lL1"o his('l'lGă, socotim] eli gfLndnl (':1 dn:n n'o!'
cuteza n,î.illla�ii să-] olili,,'e taJI1aIJ î"lhl'aşlIlllil D·t;l6t, 111)(le lli,;! T111-eil
un le-al' tiU a, Dar n'" rosi a�a. �ii \'J'iî.illl:l�ij ,lillldll-'illelll'lHfIHttilltl'al
Iii sDmlfl hismic'l ('II săhiil« în m;n", �i ,"i lI('i8 Jl(' liîdnlllolllll, chiar
i n a ltarul stintel bisoric), ,tl'opÎlld c-u sÎng" IWl' sf�lIltlll prisr«l. Şi
nî!llJ,iccnil,,'m�t IrISI �i <'i IIIII'nit'l sil-�l scapi' �i ei jW [)"'11J1II1 10]' <lin
111;1"11<1. gâ,J,i!ol', şi r�rll părăsit În 111âlta Jul' de .l'au UClS tâlb�lrl'sc(,.
1'1' vrr-ru ea ala J" ,!li 111 II ir- ('l'a nn \lildidi lnm la LJltmll('�l(,lt, (,1 n i:
lllâllC'H caru.-, pe�t(\ 1:tptC', Ollt'"; �i uimi« dc duJef' �i unsuros, 1l1;UH';!
110(11" ]'j'Jlle din ])111111, hnl't>ţl dllpti �';llllP �i h'ngl �'j uuma) rdi''tt ('ttt să-�!
(il> "inla, nil din destnl. ,tst V1ădi,'ă, ["Illd n ;1I1�lit dt HÎliIllie('llil ""
snl'eri! ,le ,'a Il('i' n"'JIIlnl 1"1' ('hia]' ÎI! sf>Lllta l,iserid, li l.Jestellwt III
sftlllln. letul',dJie, Îmbr:-tr'nIÎn ",l:\idil, Ol'n�ltI JIîlnnienlnî, ('il sii 1111 JlI:tj
,'Il, Îllllillb'.:;\i <I'nlllll('( �i l<isel'it:;-t din Olt.elll Ilii mai Hre parte tIe popi,
.. :ld lin !rii,'x(' llJlIll popij dc se r"l' ]lc 1II1111ele (,l, �l lIi('1 uu Hinillieil
111! lJl;l'î dă .1Jlnillh" ]1l;le:ll' (.fi, (' 1111 Ul';I� \"('(']11'11, el tot ]Ilie �I să·
l':lcfl('l« I� esfe.
Hî.lllllicul-Ytdcea a iLrs În mal' multe rîndul'l, Îllljll'P1111:\
�I ('n f'piscopia, şi Hîmniceuif all. atrilmit aceste lIe]1("
mei]'] yedJlulnf hlestem al episcopulni dill H.î1l1llic.
ROMA
13942
('E)ntrebandu se vire en Roma, 1)
])1', Fn,lV1J I\LOS1CH, /t'IIJII ['lift/',
1, p. b.
Acelaş ÎlJţeles ca la No, ;)li3!1,
(Jui {((npllC It. fi !:ume m.
]'ror. j''rrllic
Di'IJlIJndmulo .. �i I'it (( ROU/ll.
!'ro/' itai.
') lntreh!\nd ajungi la 1':'0111[1.
e) llllrcb!\nd Ureeii ajulIscră la Troll1,
"\ Illtrcb:Îl1l1 ajungl la Roma.
================== pagina 277 ==================
lVlit Fra.lJf'n /oomml num dur-cit ilie TVe1f.1)
1'1'110. GenII.
13943
'En O zi nu fost Roma facuta.")
Il!'. Fu. MIKI.<lS:CH, Hiu»,
L p. tl.
_l ;';0 ve(!\; Îllţnle;.;ul la N'o. 10:-).
\
()/I )I'(! 1){t8 bâti Paris ('II un jOllr.
ROMAN
13944
*
Pa rcă 'I rniaua lui Re man.
P. Gi,W:OV!t;LAKU. ])'/"
tesei, J. AI·91'�·
*
C((utâ trist cu meaua lu; ROJ!ut1!.
G. T. TUMESlJU, îtn: .. c­
vC/·in,,i. JYlehedinţl.
*6
Stai ca miuua (mneoua) lUI Ronun.
P. G;\lmOVlCIGANU, 1)
nlsesci,,j. JJ1ehedinl'.
�e "plic;., in (lerlder<�. r-elor ('1' caută tl'i�ti şi
De;.;pre acest Roman se <J.i,·o e[1 n avut cele 1
Ui, imHl diu causu rolet ÎHgrijil'l a 1'6maS numa
tate cele-l-alte ali murit. Otea remasă, dj,nti\ \'0
trisUt, fiind pMe şi ea bolnava.
*6
13945 Te purecă miaua lul Roman.
T. BĂLAi'FL. preot.
j. Vâlcl'a ..
Adier, acrun te lo ves« te bat.
1) Cu Întrebări nlmerescî prin lume'.
2) Intr'o ,p nu a fost Roma făcută.
================== pagina 278 ==================
278
ROMAN
a Da,
Dam uei t:,:ltp-Y:t \,1[('01'1 alo 8h'aÎuilul' (
Jutrun mannscript t1in secolul XlI-J.
Cuviute din Betrânl. II, p, 1�(\ �i care
teristica zooiuorfică a mal multor po]>61'
«Gre('ul e vulpe, Bnlgarul b011, lIo)}ZIÎnu7
pante}':I, .. )j
Boemii
0110,' sncul Valah uiru. ma r
(>IlO! 11oal'ii Yal:tlmJ ure şi ('lI o \'l'etliJl1
Dalmatii
;-; Vla/wm do PI! zdile, (( oâ jJ(1 J�jon1P te
Cn V:dahnl 1l1:1.ntmcr( blidul p:îll:'L Ia juni
jnlllPbt(� .u-uucă il în C11.p.
Germanii
AuI Walackeu. und J(iÎrbis/i']Jj'e ist t.ein V
Să lJU te Îllcl'e\li llid în Valah, UlC'] în
derată ca vas), '
Grecii
Bd.'fl);; 'Cl1:c, ij 1) !)'IO , G�'('l,t{1 f)'i.l,7."YVJ..
Româuul pe munte, marca Iiiristită.
';\. i!O :J,7,)I.riJt'�p7. BJ,ip '6(1 "C':/T/,.
::\[ai de departe, Homîll16, C11 1'0 r unc-u.
I E'j�ot(;l':VJ.'1 �\)!J. B)\'l.XQ, '; 'r? rr'Y.;c(j/)'t�·)fJ. :J,O') :
�\.U1 ucis UJl Iiouiân, P" talpa. ]>:lI)11('111U1 111
.. E'.osr/ 0 13)\c!./0:; "Cotl)'A,
.\. �î.C1US Jtom;î,lll1 bl';1�zLi..
l, 0'?� , 6 n),,,iZo; :0 r�r:J.[J(j;)"!..t %Y.� 0170') ()i:),
;J1:'� ,
Hoiuânul eJ.'OlC:,)('P upllJea. 'il vîrful H'se UH<l
1) o lucrare complectă asupra "cost,lI subiect se va l'ttbI1c
') StrăiniI d"îi llumelc de Valah tutulor poporelor de ti\ă:
acc"t PW\ crb de pildă se p6tc aplica atilt I\omilnilor din
C Hohcn1ii ai1 putl1t \�lli în atingere, cât �i ltalienilor sau
================== pagina 279 ==================
�i[1 0 B!,ry:jo<; r �i 0 'iJ7.GtOc. (-i, "·{iiJ7.).
Seifl Rornânul ce are în truistă,
'0, m_ry:jY�, 7.'1 r�±v, '�!) �'l.(JO!)'1 ti) '1'1,1_'].0[, �b rekrlfj(J:,vsL ta
'l.ljf)p.SV'/,.� ("C"MW�, 7.'l.OV Ot'X.!lWlp.7.).
Românul, dacă nu i se Iea cojocul, nu pliLtesce vama.
'O mA!'J:;', 'l.[J!(o)1) ';..'7.'1 "[sv-g, 7t?),tV 7t[Jt'tC7.Lc. (7tp06?l0'1 'l.07tp0V)
:J.'l(;[(;t.
1�()m<lllnl, boer (le ar deveni, tot miiose a (',1fi (eiî,c:lre7-{t
<le 61e).
"OAf; 'tOU B/,ry:/.oo '0 'Cor,t ro [;07t"fjt CI., 'Ii '(eV';).
Totii b1':l111\<1 Românulut plăcintă S:1 se betL.
I rr,ci�tJ.CI., JD,&.zs, dp 'tClTiJ.
Pre de vreme, Române, C11 pOl1lnC<1.
1'01) '.t()fj'J{IJ.f)O ')r)YjlJ.'1., 'X/J.� tOl) IDI.t1'Z0t) G')pt�tj/1..
Illţel�ptn'lul e d� aju�s un serull, şi H�m;tuulul o tlu e­
l';Hnl'tl.
Polonesii
Xw'obil Jak krul [an neWaI08.2czynic.
I se întîmplă ca I1egelul Ion în ţera Valalrilor.
Valahia tunwlu» Polonorum,
Valahia, mormîntul Polonilor.
Xa krula Olbrochia poginele sslachia.
In timpul Hegelul Albreclit şlealrta a perit.
Kokoee« uiojna.
1te8b81n1 grâniJor.
Ruteni!
Ci 1.2:/,l/an, ci Valah, veio ta odna: eobucuu« cieru.
Fie ţigan, fie Rom:111, tot :1Celaş lucru: eredinţi'L de câne.
L:qc hiba Volohu. oieriat ? ,
Ce, f;'i 1\01111111U1 are credinţă '(
Sa�H
EI" hul sic /;e'l'lassen, '/.Vie Semct,Paul ilil' BllÎch.
n :L phrăsit ca Sântu Pavel pe UomÎ1n.
1 )c)' [i)an,ller, BllÎch ach dc?" 7,e,llu,n
J)'dât scn:,/ .1101' lasiig legyt!
Der Jilnischi ,1lcacht dcn gannzen âalÎg,
Der )J[oi daunzt ma.t den hoht nlÎch.
f)e?' [(ere der .fiU naJctiq. .
Fraţii noştri: UnguruL Românul �i 'riganul sunt (Jmcnl
dndaţi! Ianehi (Ungurul) umbli1 haimana t6tă <;liua, 1\le1
62447
:20
================== pagina 280 ==================
280
(Românul] j()cii CU bâta lui, Kere (1�ig<lnul) um blă des­
pntat.
Român cacă /i'n! Dice N emţul.
N(;mtu lea si l!ctgr7 'n sîn. Respunde Româuul.
Serbii
Ni �( ticoi suda,
Ni 1,(, vua« druoa.
Din Valah tot asa de prietin cum f' vasul făeut din
tivgă, >
Cad caje vtat. Z)({, 170 undac neue bil/e druoaci.
Când Românul elice ba, sit uu'I mal coutradicf.
Slaichi Vlasei ' ,
Co o rasei.
Ii Vlainiie
Co emocciie.
Dulci 's Românit ea nucile, şi R01u511eele ca smochinele.
Ungurii
Oltth csak siil:« jo akkor is a .fene eg!Je mea.
Românul numai fript e bun, şi atunci si: .. :l ruunânce
dracu.
Oltth uli:cn eeolci]: a diseno.
Porcul se învaţă de la HOlll{m.
A.o/ Olâh cziny(;-mintye.
Românul e ţine-minte.
Olyan minta» Olâh mitle.
E ca malărul Românesc.
o» Olâk Romai salag.
Românnl e Rgul'ft Romană.
Br6ltet't mint as (Jl(ih ăkrf:t.
Silesce ca, Românul boiî lur,
Briis mint a.: Olt/IL ecsei, kilenc» iicz(' e!J,IJ /o.:e[.
'rare ca oţetul l{omânulul, HOUe oca pentru o fIertură ..
Nyil;,orog, mint a.J mâJt szekel'e.
SC[Lrţîe ca el1l'Ul Homfmulnf.
Olt ltagyta, mint 8zent Pdl uz Olâhol.·af.
L'a lăp"tt acolo, ca Sântu Pavel pe ltoll1fm.
Valugat, min! az Ol{{,h vadkiiTtl;uen.
Alege ca Homhnul în pere piidureţe.
Zâ'lcl lovat. 01.'08 Ollihot (;8 kedves anybst bajos la7âlni.
Cal verdp �i Romrlll cu minte şi 80<:1'11 \1răguţf, anevoe
se giisesce.
================== pagina 281 ==================
'[ERi, \)RASE. NUME PROPUH
281
13946
Az ()lMma l: .'·.zii)"li" II uţţel:».
Limba Rom�i,llulni e perosu
A2' (Jl,I·" elreii a seiirit, de a termeszeiet nem.
Românul îşl Iasă perul, dar naravul 11U.
Adio» islen miuden jilt: szolgâUOl1 a ?n(/.'Iyarnak uz Ulăh,
].,�I;mel TN i
Dee Duinnedeu ca Homânul, K emţnl şi Sla vul, 8:l.
slujesctl Maghîal'ulul!
Bel/a a haj«, mint (U' Oltl li !.('('s/.'(;lIak.
Pe din lăuntru e perul, ea la capra Rom[umlul.
I':ilii)" heliile Ol ah rur.
Isbucnesce din el sâllge HomâllPsc,
Jllegtani tlak ou huli neceini.
Te înveţ să rî�li Românesce, (adica s:i plângt).
Nem mind OlIÎh, ({ mi olahkodik.
Nu fie-care Român gânc1esce câte ce-va
JJ[I/iis,?liriiq mint ar mii li duda.
GCLfac ca' cimpoIul Roruâuuhu.
Rosza/Jl1 ar; {)71,(1. ci(j(îm/l1lfl.
Mai 1'e11. Iiomânul �a ţigalml.
SZUS?og mint (U! Olâl. II iB.mâ (1 buziibnn:
<.iroh{lesce ca porcul Homânulut în grh(L
Az (!lIih eb disn« 11()kiil.
Româuul El câue f:1r(� pore,
Feltuitul; mini ae miiI! dudot.
L';; umflat, ca Homânul cim poru l.
*
Romănul nu piere.
L G. V ALENTLNEANU, p. ":.
Arattt cl'El<1inţa tW.,C]ilitit:i ce (l are Homftnul ln hll'la
şi vi ta1itatea nemnhu Se(l.
13947
Românului îi greu până se apucă de
trebă că de lăsat îndată se lasă.
L CUEANGA. r1udnt., p. 1 \)9,
Arata lipsa de Htiil'uinţa :t llomfllmlui în lU'm;'irirea,
unei idei, UIlel întl'eprillderi, U1wi munci {n·e-care.
13948
Când Românu 'şi vîră c6da
Nemţu îşi sdrelesce n6dă.
IONESCU·GlON, Birt. Pubi'ic (z-im)
II. N'o. 217. 1880.
================== pagina 282 ==================
282
PHOVEH13E[,E HOMÂKILllJ�
A(lidL Hmn,lllul hirute. îutvece )le Xf;mţ.
'!\: .�,
13949 Românu'i beşina dracului.
AvH. CORCE.�, parol), (" Co�ldH,
Banat.
Dicere ele care se folosesce lJ1:LÎ ales piltUl"il GnlttL 1'0-
m,l;lii din Unga.da, despre ţ(3l'<1nul român, vreud se arete
C:t, acesta e 1'13\1 �i uerecuuoseetor ele" hinefnceri.le primite.
13950
*
Rornănulul poţi să'I iei cu de-a sila, dar
să'I dai nu.
Sem. Bile. CI. FII. prin r.
G,\H130nCEAsu .• proţ'.
\' e'li Cai'. X Vi /.
Xu POţI face omului hine eu (le-a sila.
;1:--"
13951 Pescăria Romănului, sărăcie curată.
'1'1-:. PHOCOPI(:. îno. r. Islaz; i.
Iiomanat),
A :'\'J vede intelesu] la )/0. lO()b�).
;1:
13952
Acest nume de Român
Insernneză că'I stăpân.
r. POl'l;�CLJ. ÎIIC. c, Dolil"enl, i.
Ilţo», '
At:8st pl'oYl-'l"b. .rtiruiă D. Poppscn. dL l'a 1Ln(Jit (le la
nisce lllo�negi vorbind (lpspn� trecutul terE'! nostre.
13953
La plug se cunosce Romanul.
B.�RONZI, Ii. 66. - 1I1.'qEscu,
r- ies.
13954
La joc şi la beţie se cunosce Românul
BAHO�ZI. p. 2()(j.
A se ved(;îlJţele:·;ul la No. 101�)2.
================== pagina 283 ==================
* '--
13955 Rornănu'r baie de aramă
GAYR. ONl'jOR. prof. c. {)o/WO
î'i'ţ, [, rasl1tl1t.
Adic« producător, hm-ui«. Nu are îl] tot-de-una aur
sau Hrgi.nt, dar ce-va mai m,'u'l1nţpl vecinic.
*b.
13956 Romănul par ca e cu capu 'n sac, de
ce s'apucă tot înderet dă.
P. GÂRBOVlCEAl:m, prof. c. 1',,­
'ierw"/'l,}. G01;j,
�)iep ţ8nlllul desnadejduit, \'i\ltolld că, urî-ee al' Iace,
tot 1'8i"1 îi mpl'ge.
*b.
13957 Rornănul cât redică un sac de paie îi
al dracului.
GAVR, ONI,:OR, prof, c. Dolno­
r)(iţ, i. Yasl"Hh"
Se 0ice, in glumit, mal ,lles tlp către femei, bărbaţilor
mai înniutatr în virstă,
*b.
13958 Boerul când îi e forne se primblă, Ro-
mânui flueră, iar ţiganul cântă.
r. T ACF, 'Îl1I;. C. Hraniscea , .i.
COl'/(1"lHI-U.
A se vede înţelesul la No. N-lDO.
13959
Ţ'iganu mănâncă când are, Românu când
îi e forne şi boeru când vre bucătaru.
P. Bl;lH:-jTEANC c. Hucuresct;
.i. Jlfov.
13960
A se yed8 înţelesul la No. SI trl.
*
Cu Românu şi cu lăutaru trebue să te
cinstescl ca să te cinstescă.
P. BUDISTEANC". c. Bucw'escl,
i. n/i)/", .
================== pagina 284 ==================
284
A se vede Înţelesul la No. 83(;2.
*2,.
13961
Scapă-mă, Demne!
Dă din măni, Române.
G. ALEXAKDI:ESCl:, lilt/gistrat, J.
Putna.
Ajută-te singur, nu aştepta scăparea ta L1e la alţii.
*2,.
13962 Dă'rni, Demne, gândul Romănului el de
pe urmă.
ILIE HOC[OTX, siiul, c. Sclistc,
comit. Sibiil. Trunsilcania.
J)(O. Demne, mintea, ltonuinulu: a din urmă.
D-u« K 1. MAWR, p. 73.
Turcul (l'ice: Dc'i-JIII) Domne. /Jtitulul Ro­
nuinulu: cel .u« (de pe) urmă.
BAROKZI, p. 51. - HINTESCU,
p. 43.
*6
D(fm'i, Demne, mintea cea !IUtI, de pe uruui
a Honuinulut ((fice Jidanul).
s. FL. MAInAN, Tmdiţ, Pop.,
p, 121. - C.loRDĂcHEscu. C. (}j'C8'
tesct, i Botoşan'l,. - E. r PATHl­
CIU, in». ,', S11!nlţf, J. Govnl'ln1n
*2,.
J)â"1J11, Iunnnc, uuutca llonuinulu; dup!î urmă,
Itrr., GROFŞOI<EANU,jWo,t: c. Gal­
ş«, comit. Amll, Unşjart«,
*
J;Jinten Houuinului a din tcrniă.
Avu. COROEA, j)rwo!l, c. Coşie/lI,
Ba/UIt.
Când uliul vede, pl'e t.:'i.l'\,lill. cii :t. gl'e�it într o afacere.
================== pagina 285 ==================
NUME PROPBrt
285
-�-------- ----�---"--'----'--------------------
])(;jieZ-1"OIJ,s du premier moucemeni.
Proc. Franc.
il second o pensiero l' il miqliore. 1)
Proo, Ttal,
La secoiula idea suele ser mcjor.2)
Pro», Spa».
Die besten Gcclanken kommen allsei; Iiinierdrein, ,)
r-o« German.
Second« tlwughts are vest. 4)
Prov. Engl.
*.6
13963 De acea Românul nostru nu se pricop-
sesce nici odată.
G. I. 'l'OMESCU, înv. c. Broscar),
j. MehetlinţL
Când unul nu isbutesce Într' o afacere.
*.6
13964 Cum ii şede Românului mai bine.
GAVR. ONIŞOH, prof', c. Cârja,
j. T1ttoea.
Când unul este llf\t.
*.6
13965 Sănatate 'n Români, m6rte 'n Ţigani.
A VR. ConCEA, 1Jrt1'oh, c. Coştel1t,
Banat.
E o (,.1icel'e pe care o rostesc Românit, primăvara când
mănâncă mal întâtu urzicî,
1) Al doilea g:înd e cel mat bUII.
') A doua idee e cea mal bună.
3) Cea mal bună idee vine În tot-de-una pe urma.
4) Ideile cad vin al doilea sunt mal bune.
================== pagina 286 ==================
286
13966
PROVEIl13ELE lW!'ilÂNILOB
La voe bună Românii s'adună.
V. ALEXANlJIU, 'l'cal1·., p. 1500.
Adică la petrccert.
13967
L\
Rornănu în tera străină,
Duce dorul şi suspină.
v. ALEXANDRI, 1'0('8. Pop., 1'.
147.
Simţul de natioualitate şi iubirea ele patrie sunt aşa
de adînc întipărite în inima Românuluî, eL pentru c-d
străinătatea C-l negră, fără lumină, Sorel« nu'l ÎlJet,h,1escp
pe pămînt str,1111.
*.6
13968 Romanul ţine minte.
V. SALA. drisc. c. Pâei/lesel, co­
mit. Bihor, lfngm'ia
Românu! tine minte reid.
T. FllÂNCU & CANDHEA, Hatac.
p. 151.
Nu uită nicî bine uici răul ce i s'aă făcut, şi plătesce
duşmanului, la vremea potrivită, cu vîrf şi îndesat.
Acestă <:licere ne vine de-a dreptul de la Romani cari
(}iCC-lLlU: Senaiu« populusque Romanus benefici» ei injuri«
memor esse salei.
Az (J"Î li ce iny;;·rnintic '
1'1'(1) . .Ma!J.
*6
13969 Românul scie multe suferi, dar nu uită.
V. SALA, da se. c. 'ţ'i!J1Î1Iest1, ("!I­
mit. Bihor, Ungaria.
Acplaş ÎlJţelps ca la N o. l3968.
*6
13970 Românul tace şi face.
V. SALA, !lase. c l'aşcof(·Bi1·
resei, comit. Bihor, Unqaria.
================== pagina 287 ==================
'('EI'!. ORAŞE, J-; ulIn: PROPRIi
*L
Românul e tăcut,
Dar e de temui.
287
V. SALA, dosi'. c. Colesci, co­
mit. Bihor', ['n!JorIo
Arab:t firea Jl(�-8g0ll10t()SCl dar lwUtrît:j, a Rornânulut de
dincolo.
13971
L
Românul cât tră.esce, tot cresce.
81: . .TIPESGC, Opincar, p. Hi.
Adiett e crudac, ne-copt, 118 (lat e11 capul de multe,
11(' patit.
13972
De trebă ca un Român.
J;)ieere din C ngaria care ne 1't'il11lintesee NI, în ort-ce
împrejurare, tauâ« de sinr )lute,
*6
13973 A fi Român verde.
HAl{l)!\ZI, p, 48.-8 T. 'l'OMESC{.
iur, c. Broscari, ,i. 1Ylel/Cilinţl.
- T. BĂLĂ:ŞEL, prrot, r. Stef'd
11CSCl, i, T"Îli'co.
*
Român Tarif ca "'[fjarul.
B. P. HA"Di;t, 1','11/111, ll/a!l'n ..
p, 1789
Ac1ic;'[ eu yla�;'l, vouuc. rit!,/:. fina fl'it'i (le ce va. A fW
Yf't1{� Nu. ,l.:j7�\·
*6
13974 Român verde ca gă.inaţul găscel.
GAVH. ONI�OE, prof'. c. Zorle»),
J. TutorII.
================== pagina 290 ==================
290
PROVERBKLE HOMÂSILOH
tr;'tute"l;l ! �i mi-ti-] vrnol oci uiţel, a�a jJuuă osteni ăl Homâll (Il' lIJtlllll
şi mi ţi 1 'utrebă : ,,�'a S(;;, tII, <:;166î, să vorbesc; '!
I)a cnrJl, s� �li�, !{Olll;t.II,icu, CI1111 să (ţie r
Hă ti �lis �î fu: sii de" D-\letî să prin(,]Y llli sac şi-un turcao ; tureacu
ti-I ,lam ţie, �i' sac li î1'oprc'lll ('lI.
Las' c' aşa 0'1 I,l-icc, .R011uÎ1?ico, las' c'aşa 0'1 (lice!
'FC!HlJulnl îl peri pofta de sdihlat şi plecă zăpăcit .le tl'â,ntea1il peste
câmj, JlIGl'se ce merse �i dete de u isce (,menI ea1'1 trăcrau la g-râlL
S" dea Dumuerlef s1l faceţl,llJl sac, şi pn tureac dc grâu, sacn sfl-l
(fpl'iţ,l voi, şj tureacn ii?i mi-! daţ.l mie, g1'll,:i th!:nl1\l,L
Still aci săţi-I d:'il11 , respnnsern, orneni). şi Înl\ăţ,al'ă pe tigan di­
icrLa capn11l1! Şi dăl şi lUI Lr:tnt0lă ea la hoţir .lc cal! Aşa seiI tu
să \·ol'IJE'kcl, cJbdi '?
Da, Cilili Srl \Iic, llm!l,llJicD, l:1I1l1 să dic ? ,
Sit fi ,,lis �i tII dcicolo . �ă, ,le' D-r,leif 'sa căr,aţl cu tmrelc, sa se t,,·
('0scă oueziJe, sn, se rupiî osiile! Ca-ţI dam şi ţie o bllcată de pâine nouă,
Las' o'aşa of, (Iiee, Rornâllico, las' C1I aşa oi I,licl'!
Tigal1nl plecEL şi lnal lnel'se ee lnal lneJ'se până s(-� JutJll1i cn nisc('
,'meni (;0 '-Illeeau un mort la gr'Jpa.
Si'( rl(; J .-,)cit Slt cn,l'aţl CII cHJ'.elc, să�e toclaseă o,hf),\li.lc, să �e I'upii
osiile, p.Tăi tigan n]. ' , .
Rom>1nii îl umfiara dill nou pe ţi�'an �i-I mal tll'lluiră (> l'opoiii
în treJ ,,'111 llll-l ; aşa seir tLI sii vorbesc], îl1lpeliţ,atule'!
])a ellnl, să. <Iic, Hornt/.nicu, CIHIl să Qic, '!
Să fi r),is �i tu: ,DwnnqZdi set-! -lf1'tc!" eă îţI dam �i �ic Ull eluCal]
de 1'ac1li(1 şi o felie (le pilillC.
Las' c' aş(! oi �licc, HomrÎnico, [as' ,;' {f:�(/, oi (Zice!
Plecă ţiganlll cum putll, <:>1 v�r, ele 1'8catele 1111, şi laeă pe drum
se Î!Jtîlni <:u o nuntă" Tigannl î�Y h]{l căciula din (:ap şi Începu s"
�lică Jlrillt.rc III111Lnşl: 'Dllmnf�/C'rc S{t-t ierie"
AUl,li, �u<ll! al c1racnlul îllcfll'Ullllat, ce lIă Jiu eli Ia să·I lun,m la
tl'81 I,[izescc, <,lis8ră l1nntaşir �i-l lnară la l'efec ('e-1 merseră fulgir ca
de u'ăilJ::1, ben:ă!
liaoleo 1 lăsnţ,i-mi" m:lllca\"a�, .. (tn ClI])) să ',1ir:, Homltnico, cum si't;,lic!
Sili; <,lis.şi tu,'Tine afurisit, sil ti \Iis: hun,rrlllllll hnl!să fi, dat
1111 chior, YlIJniccsc şi Î(1 dam şi ţie de Închinai o,;lata lk (lon0 (11'1 din
plosc1l,
Las' c' aşa 01 �Ii('e, }{nmrînico, las' c' aşa 01 �lice!
KlIl1ta tl'e,eu sj ţigHllll îsi v,\lu de dnHn ca val 11e: l,ăeatele lur.
1aeă se Îlltîlucsc�' cu '" tll1";nă ll1al'e de porc1. Când ajnuse în mijloeu
pon:ilol', tigal1ll ÎşI aclllllh thte p"tel'ile şi ,Iefo IIll chiot vllYnicese dt
1'Ut,1I ci de tarc I'o)'(;il se SIJeriat'ă '5i se l'espu,[J(liră to(,1 în ti,te piiJ'ţill'
ea făinn ol'l,i!or, ,le nil se l11al seiu pore CII 1'0I'C 1
1'''1"(')) l'iI tăIJ1(I'; l'�. p0 plplea ţ,ig'annl III şi 'i-n tăbăci I'ă frumos şi-l fil-
cllrit iepure s,ciîpăt<.
Da CIIni să ,(Jic,.,.:Jt,()lUâuieu, CUltI 'sătJic: \' I
Ră fi l�is �i tII: Să-I m>lllcaţl sănătoşI 'ii era pac(' !
Las' c'{{sa fi! rlicr,. Românico, las' c'aşa oi diGl'!
Mal 111crgell,l {Iiţel pc drllm, Iacă, - să Jo;·taţl, să ve iie olJrazlI
cinstit. - Ve'(,llli/]] Oll1 c1Jc:I.ndu-se, 'J-'igmHI se apropie de el şi în Jo('
si'L-l, rJ6111111{j \lina, î, \lise fr11muşel: Să-I mtln,ml:l sănătos, llomilUicp!
Al OIJl I'eperlc î�] legă -n:l(tragil şi lila nnrllHl de cilt pe ţigan d11pă
l'Hchi(1. Si-! <lete " kărinanabl blln;eică, ea să ţie lilintcsă mal ',lici'i
şi aHa dată aşa, ;
1)a l'!lln sfi, \lic�' 'ltonlu,nI('o. cunl dracn să ]lin1 {�lil'?
Sn, fi pus şi tII Jilfmf1 la nas şi sr, fl \Iis: î1l111l1lU! cllm putE' !'şi să-ţi
fi \',',)"t de drulI!_
================== pagina 291 ==================
..... 4 &2 •• II --------�
Las' (:'(l�(L oI �UCC, Romiinico, las' c'rlş,[ O" (Iiee!
:\lcrse ţ.igaull ..,itt merse, ca val ,le eapll �i. de <,lilelelc lUI, 'ii ajllllse
Într'nu oraş, Aci îllenwl'i toelllH'i pe uliţa Jllâcdal'i1,,1' �i pescaril"r,
Cum intră aei, lJ\LBe lllltluile la nas si îneepl1 a .lice:
J.UUU\l1l1 CUlll pnte I Îunl111Ul cum' pute ele l'ed!
J\liî,eelal'il �i pcocal'il JlllSerft mi\,lllile pe h1et\l1 ţigan �i mi-I tăbăeirii
cun: le plftun lor, p,tn{\ câml nusciti dacăl-ll fi mal l'ernas 08('iol' sdravă,n!
Tigauu peapli eum scăpă, cu carne cu osc, 'ii o ştersă ÎncuI" prin tirg.
Ce", mal li. păţit 1111 seiu să ve J1lnl 8PU1, di. CIt 1'>1111 ]ll('j'(lnt. .liu ociII,
hată.] cine l-o ]Hal înC>IOl'a!
RUGINOSA
13983
*
Ai înţeles
Cine p6rtă fes?
Chelb6Ja
De la Rugin6sa.
GH. ALEXASDIIESCU, magistr., c.
Focşanl,.i. Plttna.
A se velle 'inţelesnl la No. 70.:\.\1.
RUS
Vetil il CIÎJI/r'I. Iru», J![I/­
r!(Ivall'.
URSU '1 FĂCUT DIN RUS
t'âl\ll ,ullhla DlllllllC',lcll «u sr",ntu Petrll pe păl\llnL, s'uu dus la ()
\11'-'1':1. CÎtUll să iut.re, un ll.us ce C6l >Lenl'" îşl îni Gojoell pe dos
�i se puse (lupă lI�ă. Cum intră J)nHlfll",ki'" el încep" fi, mOl'llIf'li ca
sit '\ sperie, Dnrnnel,leil Il li ice : ,ll 1'8 le·aî fftelll, urs S8, lil'" �i n�a a
l't'mns din aeel tinl]" - Şez/lI., 1" Hll.
I'oes. Pop., ,lin Fâlcm.
C:lIld mi,cl'il Olt,lI 'L'lIlTCSI:.
P\lteall1 s;;' nle arI1J1ese.
(\lLntl OH10l'ani e;Lte-lll1 Tltl·(�
� Il puteam ballil Sfl 'j ,lne.
I laI' do dtnrl ]I1J·e mns6tl"":,
� 11 l!(J(j H,it 1I1t� al'hncl')!',
Tnţî [nllscalil hlll,lu�cs(',
�i Biel r[':\llt�t nil g:\�es(�.
In }lupor se l'l'elle dt l\lnsl5ctlil sunt ple;t,e rele şi c:lud
vin în ţer;l va ii omul săra.c; eli]) potrivăc:Î,nd \-in Turcii,
în ţprii va, ti omul 1mbelşug[tt.
================== pagina 292 ==================
2P2
13984
PROVEHBELE lWMÂNlLOR
:;:
Ii vine a cânta ca Rusului.
GR. Ţ. ALEXAKDItFSCU, JI/rtgistr .•
i. Faina.
,\ se vede la X u. �)S 1 � în ţelesul şi origina acestei t,licel'l.
13985
*
Rusul şi porcul, porcul şi Rusul.
A. ()ANDHEA, Bec. Nouă, VIII.
p. 472. - M. CANIAK, public. j.
Iaşi.
UJI ]'1118 al'ei] l111Jllaf un fir{il'i.�' de ]6 l"ll'aJe,.E1 ('l1111JI(')'ă (le (Ipl
parale lIU sfert de ]JiiUC �i de opt J1Rl'nle ),rflllzâ, �i voi Sfi o mănâuc«.
cltia!' pe tar"l!a hrânzurriln I. Sorek anleit g-roz,1\'; lJl"IIlZă, Jut i usa jll
SIJ!'C, incc pu Ră fug'[{. pe taraldi. _HU811. Ia inceput, voi să aleg;t YCITni­
şnril carI mişuna it intrlnsn. Băg'ă JlJfjft de SBJn:-1 Ci), 1'8Jllâne pre }lllţin:i
]Ij'illJl.>I ncmişcăr/u-e. a,IIl.llfL tlJtril la IIJl [lIe, r6lTnîntă br[mza bine �i
;;rt jlllJlC lilli�tit să mănânce. Jlă.!:!'l'ud ele ;;elllil ea lin verme se ,]IlCC
Jlll'l'eft pe tal'nldJ, strigh tle (,ll;lU'i: \\).:�zat, ciI şi tu al tras la c;,nl-fl1', �
*6
13986 Rusu se închină dar cu ochii pe sub pat.
JUL. VULOĂNESCU, S{W!. C. Pe­
tesei, i- DoU.
Tot-rle-unu gata sit fure.
13987
A fi Rus.
T. BĂLĂ'iEl�.]Jl'eof. c, Siefonesci,
j 1'';lc('((.
RUSAUM
13988
A cere stele fripte şi smochine rupte din
pomii Rusalimulul.
Gn . Jn-zsou, OpÎlIC., p. 129.
A se yede înţelesul la 1"0. mii).
================== pagina 293 ==================
13989
*6
Parcă 'I
1
'PRll
295
r c, SIl!OI/lOJi.
Se tJice de unul care stă
Salt pe spate, Într'un pat sa
păsător ca şi nun 11U al' ave
RUSES
* ,�
13990 Suferă de gălbenar .
E. T. PATRICIU. in», c, Sumlll,
i. ('()t·url/,h,.
A se yedp înţelesnl la 1\0. i)�%.
13991
*
Aghiasma rusescă.
1. CmeANGÂ, Amint., lJ, 139.
-1J-n'l Z. JU\' AHA. c, Fedesci . j.
Tutora.
Adică rachiu,
*6
13992 Cafea rusască,
E. J. Pxrurcn., Îile. c, SIIi/dti,
J ('ol'urllll//..
RUSESCE
*6
13993 Ai trage rusesce.
G. 1. TOMESCv, Înt'. c. Brosear).
i. Meh�d·it'tt
Adică a hf\ multe spirtose
================== pagina 294 ==================
:2�14
RUSIA
*�
13994 Las cuscria la pustia,
Hai cu neica la Rusia.
1. AlUlOHE, ii/fI. i. Rllzd:i.
A se vet1e lllţele,.;nl la Xu. \1�147.
SABAR
13995
�
Săbărel cu apă rece,
Cine be de dor îi trece.
G, Dm1. TEODVHESCG, L'ocs. Pop.,
p. ;304.
Citet tot �i nu se mai duce, pL1d�lldn'f localitatea pre­
cum şi omenit.
*�
13996 Săbărelul mititel
S'a 'ncuibat dragostea 'n el.
T. BĂLĂ';'ELt preot, c. Stcf'aneec»,
j. \"âlcea.- G. D.EM. TEODOHESCU,
POCB. Pop., p. 305.
SAFTA
*�
13997 A pătit'o Saf ta nostră.
C. BALLY, com. ('rîrlol1lrlncscl,
i Tiduca,
Acelaş intele» e:t la N», 1 n�\1 unde se va gisi ';'1
origina (JieeriL
SĂFTICA
================== pagina 295 ==================
NU1IE PIWPRll
SALOMO�
SAMSON
Vc<P Ca}. X11, c. Samson,
SANDA
*.6
13998 S'a întîlnit Sanda cu Manda.
Arn. CI01CA, G. Streluua, j.
Jlellediuţi.
Când, din în tirnplure, se întîlnesc doi ouienî proşti,
�i încep a fleucani, unul o vorbă, altul alta. 'l'emniî elin
Mehedinţr le mat spun cii. sunt sporoditorl.
SARINDAR
l
!
I
I
13999
Cătî nebuni la Sărindar.
IOED. GOLEseu, J188. II, 1'· 37.
Arată uude trebuîe să >le trimită cei nebuut, pentru
că, din vechime, pe nebuni la accstă biserică ei trimitea
!le le citea (GOLESCU).
Biserica. Săl'illllal'uluI, în BUCUl'eScl, zidită de ::\Iatel
Basarab, p6te în locul altei biserica iuaf veche, a fost
dărîmată la 189G. Lângă biserică se află, îl] secolul al
r-;cpte.r-;pl'e.(Jecilea, un spital pentru nebuni care, cu tim­
pul, s'a r-;tri'tll1utftt la Lconă, apoi la Malamuc lftngu. C+her·
glliţa �i :î11 cele din urmă la. 1I:ll'cnţa.
SAS
* .6
14000 Sas
Cu lin dina 'n nas.
T. BALA:::EL,preot, c. Stefuueseî,
j. y(cl<ea.
Se (Jice, Saşilor, în bătare de joc.
62447
�l
1;
================== pagina 296 ==================
296
PHOVBHBELE lWl>1ÂNILOl;
*,0,.
14001 Sas, Sas,
Facere-ai o bubă la nas.
'1'. BALĂ';'EL.l'1'eof, c. Stefâucsc),
j. râlcca.
Acela� înţeles CeL la No. 14000.
Acestă dicere se nflă în următorelo ,-e1's111'1 ce se rec-i­
teză de copir:
Sas. Sas,
Facere-ai o bubă la nas:
Kic1 să cocă,
Nicî să spargă,
Să se facă dt o \"Hl'ză I
*�
14002 Sas
Cotofieanţ.
'I', BĂJ,ASEL, p'eM, c. Stefdnesct ,
.i. Yâlcea. .
Aeelaş înţeles ea la No. 14001.
SASCA
*L.
14003 Bani ca la Sasca şi bătae ca la Lugoj.
A vs. COJi(!EA, paroh, c. Costel»
Banat.
In Sasca, orăşel de munte elin Banat, fiind judecătorie
cercuală se dai't pedepse în bani, lar;1 la Lugoj, ceu trul
administraţiei muncipale din Oaraş-Severin, se dau odini­
oră pedepse corporale.
SAT
Ved; Cap. lX, c. llrfrbl1t,
eline} a se AI/in/a, .:J/(inrl
.Plcat, (irtchl,.
14004
Vai de satul acela când ajunge curul
cap şi 1 .... părcălab.
JOR]). GOJ,ESC'�', ]).[88. II. r- 81.
Ycql CII!.
================== pagina 297 ==================
ŢBRt, ORAŞE, NUME PROPRII
297
Adie, de norodul acela când cei proşti aJung mari
(GOLESeUI.
14005
La satul ce se vede călăuză nu ne tre­
buie.
lOR]). GOLEtiCU, 1J1ss. tr, p. 39.
*�
La «atu! ce secede cdlăuzâ JIU trebue (t1·ebu'ie).
A. PANN, Edi[. 1889, t- 25; J.
1'. 85. - HINTESCU, p. lG9. - V. A.
}<'ORESCU, c. Eolticeni, j. Suciaoa,
*�
Cinul se rede saln e de prisos călăuza.
1. BĂKESCU, prof. j. Roman.
Oând 0I'w;u1: sai't satul, se vede, intr'un zadar
câznesci pe omeut S11'(1 fie călăuză.
C. DIK GOLEscI, I, p. 4:2.
*
Hore re s' cede călclu.::1t nu va. 1)
1. COYAK,111·of. c. Tanina, Epir,
*
La hora re s'rede; calea nu se 'nt1'cbă. 2)
A. AL BAGAV, Cart. Aleq., p.
54. - D. DAN, stud. c. Neoesta,
Macedonia. - XElWP. CAPSA LE, c.
Pi'depe, Macedonia,
*
flora ','1 s'I'Me nu va călăur«. :1)
CONST. IONESOU. pl'l)f. c. Ne­
rrsia, Macedoni«.
AdictL la cele de faţă n avem trebuinţă de nici o are­
tare (GOL Eseu).
1) Satul ce se vede călăuză nu vre
�) La satul ce se vede, calea nu se 'ntrcbă
3) Satul ce ,;e vede JIU vre călăuză.
================== pagina 298 ==================
298 f'R.OYERBELE llOMÂNIJ�OH
:1:i::o.
14006 Când se vede satu nu mai trebue căruta.
Gn. ALEXANDRESCU. ma.jistr. j.
Puina,
Cfmd ajntOl'ul e (le pnsos.
14007
În sat nu ne lasă şî 'ntrebărn de casa
popii.
Ioun. GOi-ESeU, JTsls. 1 I, p. io.
:1:
'N liorâ nu'] vrea ş'hilia pre/lulul câjtlt.J)
C. IONESCU, prof'. c. Nefesta,
jylaccdon�a.
:1:
I�1 ltot(t Ilu'l oprodu«, ş-o« la casa prejtulu't. '.!)
r LIE GuICU, praf. c. Periooii,
k)ir.
:1:
Aua nu'l vor" It liorâ, ş' el 'ntreM tri casă
preftului. ::)
1. COYAN, prof, c. Elbasan, Al­
bania,
1 a 8(� �liee când eele lmd U11Cl nu ne si'lllt slobode, şi
noi cerem cele 111aI mari (GOLESCU).
:zu Când cine-va vine ne-poftit Intr'o adunare,
A se yoc1r' �i No. 1O?17g.
:1:i::o.
14008 Nu'J primesc în sat şi el întrebă de casa
vornicului.
C. NEGH.uzZa, 1, p. 248. - E. r.
p"�l'RICrU, tn», e. 8111'/(11": j. CI)
vnrlulll.
Aceluş îllţeles Ca la No, 14007.
1) In sat nu'] vo ia �i el fata pr cotului cerea.
2) In sat JIU e primit, �i vre .la casa preotului.
s) Aici nu'I vor ÎII sat, �i el întrebă de casa preotului.
================== pagina 299 ==================
'['ERI. orIASE. l'UME PROPRrI
*6
14009 Câte miţe'n păclie
Atâtea sate o să scie.
29H
Avu, CORCEA, paroh, c, Coştet«,
Banat.
Uhnc1 1111 se păstrez.; blll:lasupru unei intirnplărt,
unei şcirî, etc.
lJlhte, fire ele per suci te la un loc.
Păclie, Iuune mare de asupra frlcutii din per de 6ie,
f::l'tl mânecă şi care se port"! prin ger, peste cojoc.
*,0.
14010 De cât frurnosa din sat strein, mai bine
'sluta din satul teu,
Y. A. Fouusou, c. Folticeni, j.
Sucuu:a.
Acelaş înţeles Ca la No. 10-12;-.;.
*,0.
14011 Tate se fac şi se desfac prin gura sa-
tului.
On. 1. ALEXANDlU·:seu, maqistr,
j. Putna.
Dar mai ale" casele omenilor.
* 1"
14012 F'erescă Dumnedeu pe om de gura sa-
tului.
Y. A. FOIlr:SI:U, c. Ji'olticcnf, f.
Sucun:a.
Hi1 nu intri in gUl'a lumet el e foc.
*,0.
14013 Unde scuipă un sat se face un lac.
1. POPESCU, in», e. Dobrent, i.
tu»,
Acelaş Înţeles ea la No. f)l:!04.
================== pagina 300 ==================
300
------�-�-�-�--�----_. - ---_.-
14014
Căţi săteni în sat, atâtea şi bordeie.
IuR]). GOLEseu, 11188. IT, p. 37
Adică câte obraze, atâtea şî păreri (GOLESCU).
*6-
14015 Câte sate atâtea bordee (bcrdeie).
P. Isrraasou, Leq. I, 1872, p.
178; Eev. 1st., II, p. 144,. - HIN·
TEseu, p, Hi9. -- G. 1. I'oxnsou,
înv. c. Br08Ca1'1, j. Mehedinţi. ­
D-nn E. B . .MAWR, p. 72. - BA­
RONZI, p. 71. - ANDB.. Mxmxsso»,
î}!V. c, Humeie, j. Ar!Jc.ş. - G.
POBOP.AN, 'iust, i. Olt.
*6-
Câte sate şi bordee
Aiâie« obicee.
1. B.'\�Eseu prof. j. Roman.
*6-
Câte sate, auitea bordec,
,�i ) n bordee aude« obicee.
A. PANN, Edi[. 1889, p. 1,0.
- D-m. Z. MIHAILI<SCU, înv. c.
Busteni, i. Prahova. - A. GOBI)­
VEl, G. Foiticeni, j. Sacuu:a.
*
Cathe luint ş·zaconlu. 1)
C01'8T. TON esorr, prof, c. Se
rcstn, Jlacedoni;a.
Oând se aude ee-va H011, ne-obicinuit.
Autonl de JI{(/Js, autan; de quises.
Proo. Franc.
Tani: paese, {anii u.�anze. 2)
Prav. ti«
') Fie-care sat �i obiceiul (luî),
�) Câte ţerl� atâtea obiceiuri.
================== pagina 301 ==================
301
En cada tierra, sic usa 1).
Pro». Spau,
80 manclies Lasul, so manclie Sit te 2).
Pro». Germ.
80 manu countries, sa 1n(tny customs J).
Prov. En!Jl.
*6
14016 Mai bine cap la sat decât cadă la oraş.
Ionn. GOLESCU, Mss. II. p. 107.
- ANDl1. MAHLNESCU, in». c. Hu­
mele, i. Aj·!Jcş.
Adica mal: bine mare Între puţini, ele cât nuc între
multî (GOLESCU).
*6
14017 Satul arde şi baba se peptenă,
V. A. POHESCU, G. D01'na, [.
Suctaoa,
*6
Satul anle şi baba se ch'leptenă.
GI(. P.:(.LTINIENU, c. Ţiniar),
Traneilcauia, apud. H. P. HĂ')DEU.
Satu plân[IC, baba se pcptină.
G. L MUNTBANU, p, 31.
Ve,)! Il s,' Ficftell(l,
Jiltar.
A se adauga Ia N o. 7?)8 L
14018
Satul mic şi rotoccl+j
Ii dau şi curînd ocol.
A. P ANN, 1, p. 112.- HIN'fESOLJ,
p. 170.
!) Il! fie-ce tera, obiceiul ,;eu"
�) Cum e fie-care tera, asa fie-care obicei u,
'1 Idem. ,. ,
4 J Hintescu scrie: rotogol.
================== pagina 302 ==================
V
I
PROVERBELE RO}IÂNILOll
*6
Satu fiind mic; lesne n de( ocol.
ClJ:. ALEXAKDI;ESGU, magistl'. .i·
PII!-JW.
Pentru beţiyl.
14019
Satul mic îl ajunge podv6da des. 1)
A. PANN, 1, r- 113. -- B. p.
HAşDEU. EtYIn. Ma.'/lI ... p. 629.­
BIN'ţESCU, p. 169.
Pentru 1leţiy: Îi vme repede l'înc1nl la. 118nt
14020
*
De sat să vorbesci,
De nume să te feresci.
IORD. GOLIISGu,lllss.n, p.lli
_ FR. DAME, IV, p. 20.
Adică să nu pOJllenim numele celuI ce'I defiUlilălIl I;LJ)b,
cr numar fapta si\ o gn\im de 1'8i\ (GOLJ<:SCU).
Kominu odlo."!! su.nt.2)
Prou. Lat.
*6
14021 De cât meşnita din alt sat, mai bine ser-
buşca din satul teu.
K 1. PATRIclU. în!'. c. Sm,ltlp,
j. Conl/·/ni?!.
,',
*
I!Z parc ((') mUl bun(t S(;rbU8Ca din salul
(/ltu'ht .. de cat meşnita din satul ieu.
G. P. SAJ,VrU, în». c. Srnulţl,.j.
COV1lrhl�H.
1Ylai bine sa iei. III căsatol'ie, o iaU\, mal l'ea si din S;I­
tul ten, de cât m;;t mal lăudatfL dar din ,dt sat: cftCI pe
cea el'intr.in () CUllOSr1 mai bine.
Se mal dico şi fetelor cari ţin )"i\ lea H;"tei'il din alt sat.
1) Hintescu scrie', podoba '
2) ]'\un�cle sunt odiose,
================== pagina 303 ==================
303
Mesuita o mai gust6srt ca serbusca. :Mesniţu se face
din p[lsat elo metu �i lapte Iert, iai· serbuşcu din hurn­
lala de popoşotu şi zer fert, T'ua P dulce, alta e acră,
14022
Mai bună e hula din satul teu, de cât
lauda din satul străin.
Acplnş Înţeles ca la 1\0. 1-102l.
14023
Cine plecă în sat remăne ne-mâncat.
AL. Dmll'l'urrscu, p. 1 �1.
Să ne mulţumim cu ee avem �l se, U11 ;tlel'g;\m după
lucru străin.
Qui 1'(( ti, Zu cluisse perd SII 1JZ{(CP.
Pl·OV. F'rClllC.
14024
:j:
Pâriă's te 'nvetă hora, te măncă cănji. 1)
V. DIAMANUY, c, 1I1cţo!'({, 1I1n·
ceclonhl.
Adi<:iî p{m;T tp cunosc omenir, multe trebue S;\ l'ub\h.
14025
*
Nu este horă fără măr minte. 2)
r LIE, G urcrr, ]il'O!: c. AI/elo,
F;pir.
T'ndo sunt luai mulţi ornent adullat1 lIU llot lipsi be­
ţivi, hoţi, etc,
14026
Un sat fără câini.
Sat fân! CIÎllIl.
JUR]). GOldeSCU, MS8. II. p. 12
1) Până să te cunoscă satul, te mănâncă câuif.
1) Nu este sat Ciră mrn minte
================== pagina 304 ==================
304
PROVERBELB ROMANlL01:
Adică un norod fănl ocrotitort (GOLESCU).
*-"
14027 Nu e sat fără căine.
V. A. FOBESCU, c. j;Î)l!-icent, j.
Sucirwa.
*
Hor« jein'i cân; nu este,
D. DA};, stud. c. Seres/a, Jfacc·
r/onia. - NETA CVS'f."I>;Tl", stwl. c.
Jlolovi.�te, Jlacedoll'ia.
A 1 - ţ le 1" 1'0')_1'"
ce:1:;; In ,e " ca, a .x o. .,.
14028
<;e că 'i hora fără căni, clumaga nu căr­
teşcî. 1)
DR. VVEIGX1\'D, Ziccii, Jahrcs.,
p. 177.
Se fim modeşti dar prudentî.
14029
Ai găsit un sat fără câini şî umbli cu
mâinile în şolduri.
Jot.u. GULESCC:. 1118S., II, n. 1.
LAUR lAN &; MAXH!, 1, p. 130.
- 1. CREANG Ă, Po» .. p. 23; COII'n.
XI, p. 184.
;\:
ArJIl8it sat fÎZrâ câtnt, şi umblet j('{nt bl�(.
GR. AIXXAKDREc;CU, jl!(l!JistL j.
Pntna.
*h.
A ,fjc'isft sat fâni c(i{n'i (şi) se pliml)(l, 111),(i
ciomag.
P. ISPlRESCU, u.». t«, I, p.
228. - BARoNzr, p. f)5. - Semin,
Bue. CI. FII, prin P. G.&'RBO\'[­
CJ�ANC, pro]'. _. G. P0J30RAN, insi.
i. Olt.
J) Cu tote că e satu fără cânt, IlU strică ciomagul.
================== pagina 305 ==================
fERi. ORAŞE. "OMe PEOPRII
-��------ --.--�. �._-- -
305
*6-
Gâsesce sot .tiln� cânt) iuublâ jtIrâ ctomag.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 19; I,
p. 68. - HIN'rESCO, p. 58. - V .
.A. LEXANDlil & LASCAH. Ros Il:'l'TI ,
Mss. -H. D. ENESCU, in». c, Za­
mosie«, .i. Dm·()hol.
LAUHIXN & �lAXIM, l l, p. lU63.
*
.A.)iâ lună {cir eli cânt s'prii1nnc'îjârc'i cZumag. 1)
D. A. iYIILESCU, siud, c. Gopeş«,
JJlacc,zollla.
*...::,
.A (j(18it sat fâJ'('t cdul.
V. A. Fomtsou, c, Foll-irent, i.
Suciao«, - E. L P Al'IUCtU, înv. c.
S/lm1tf,.i. CiJvw'ln'l1k
*L:.
Ailltrrt.t în sat fc'tn� câni,
K. A. Z.11HTB.EScu·DIAC\)N, tnc.
c. 8i'illu;('nii, j. Dorohoi.
Se "lice pentru cei ce. ne-găsind îrnpotrivitort, Χl fac
mendrele lor (Gor.sscu).
Ctlll(l unul iş'i ba.te joc <le m.u multt,
*6
14030 A intrat badea ca într'un sat pustiu.
V. A. Fourscu, c. Sfrlldş0l'(I; j.
:·';nc/ar{/.
}i';'il';l nicr o împetri vire.
14031
*
Tine ş'mine ş'totă hora. 2)
XENOF. CAI>SALE, c. Pîrlcp«, "11a­
cedonia. - ?lIEl'A COl\S'LIN'l'IN, c.
J[iJlori�te, Jlr(cc!lon!r(.
1) Găsesce sat fără câl1l1, se p limbâ fără clnn1ag.
.) TU�1 eli si tot satul.
================== pagina 306 ==================
306· __ ----
PROVERBELE RO�L�NIL(lR
Cfllld SCle t{ltfl lumea un lucru care se crede tftinnit.
R ey"{'sta e rea şi bi:ul)atul nu sele,
V. SALA. clase. e, "(lşc011, comil.
Bihor, Ungaria.
D'lla Z. JUVAItA, c, ]?cr!esd, ,i,
Tutova.
S'a mâniat reu pe sat
Şi trei dile n'a mâncat.
A. PAKK, III. p. 17. ---HIN­
·J:ESC1.7, r- 69.
* ��
14034 Satul tot vorbesce şi el se nădăjesce.
Acelaş �nţeles ca la K o. 13077 unde se atii'L şi o snovă
l'rivitore la acestfl �1ieere.
*L '
14033 Ce scie un sat, nu scie un om singur.
14032
Cftml unul epl'şesce prm sat ee'} trebue.
Acelaş jnţelps ca la 1\0. H03;)
*L
14035 A umbla în sat
Dupa capetat.
A. PAKN, l I, p. 47. - P. Is1'1"
lWSCU, Rev. Isi., III, r- 160. -
Hu,l'I;cscu. p. 45.
T. BA LĂ,! t:L. 1/I'cot, c. SteJduesc!,
,i. l'ftlcca.
Descalecă iute,
Încalecă, du-te,
Sat nu face.
14036
C+răbesee efmd ai ce-va de făcut.
P. ISPIIWSCU, Leg., 1, 1872, r-
178. - llIN'l'ESCU, p. 45. - FK
DAME, IV, p. 20. - GAVl{. OK1"i0I{.
prof'. c. Dobrovii{, j. l'asllliH. .
*6
14037 A (nu) face sat cu cine-va.
================== pagina 307 ==================
TERI, ORAŞE, NUME PROpmI
A (nu) 8t�L multă vreme cu cine-va Ia un loc.
14038
*
A face sat unde-va.
A sta mal mult, a se stabili unde-va.
14039
*
Sat.
Adică mult.
l ' Il sed ele 'nnclll.
A re un sat de 1'\11'e m nr.lare.
14040
*
Lipit6rea satului.
V. ALEX_\SDRI, Teair. - V
LA, !lase. c. Băresci, ('om il L
C'ilgaria.
14042
Cămătar fiir;'i surlet,
*6
14041 A fi gura satului.
L.AU.lUA:i LI,:, :\JAXlll, 1, p.
- A. CAXDHEA, hei'. Nou«,
p. 406. -:--l. 1. G1WSS1>lANN,
p, 1·')8. - G. l'OBORAN, inst.
V c<.1l G'lIră,
:\ vorbi mult, a ;.;puruji.
*
A intrat în gura satului.
'J'oţI îl vorbesc ao 1'61'[.
*6
14043 Stă satu 'n gura Iuî.
A.
Vorbesce mult �i 1'811 de tot.
*6
14044 Poşta satului.
� M. LllPLselJ, [,IC'. c. Bro.
'�Hcl(tl:((.
================== pagina 308 ==================
308
PROYERBELE lWMÂNILOR
*6
14045 A fi din satu cu ornenii.
T. BĂLĂŞEL, preot. c Sfl:!dllfScl,
.1. rit/efa.
De \,liC8, în glumll, drept respuns, celut ce te 'utreba
de unde eşti şi 1111 vrei să '1 spui.
*6
14046 A umbla în şepte sate.
'1'. BĂLA:::i1cL, preot, c. lJogdănescÎ,
,i. Yâlcca.
Se dice celui carp, ne-având ciip8tftiu. umblă din loc
în loc."
* i',.
14047 A umbla din sat în sat.
IJna Z. JeVARA, c. Fedf�c1,
Tutot:a.
Aceh,;, Îl1ţeles ca Ia 1'\0. 140'+1).
SAUL
SAVA
51iRB
14048
*
Cal verde şi Serb cu minte nu s'a vedut.
G. J. 'l'O:1ilESCU, îm:. c . BI'(;I'"
cari, j, .Mehedint!. -D·ua Z. :MI'
HĂILE"CIJ, in», c. Buşteni r j. Pra­
hova.
*
Gal verde şi 8(7r& cu minte!
I. AmloRE, ing. j. Buce«.
================== pagina 309 ==================
*L.
Inacu (J mOI 1·(t{lIt ca! uerdc §1 ShD cu
minte.
Y. SALA, dasc. c. li. Lususi, co­
mit. Bih01', Uuqaria. -- lur., GIWP­
ijOUEANU, C, B. COli/laş, comit. A
rad, Uuqaria.
*
Chu. a nJrluf col 1'err7e �ΠStrb cu minte?
A YH. COlWEA. l}(l!'oh, c. CoşteIll,
Banat.
VetJt Arme», hlll�:;tcn'.
D'rcc.
Se dice SerbilOl', când gl'e�esc câte ce-va. A se yec1f;
o yal'i�lntrt la 1'\0, 138'i
14049
*
Serb cu minte, Grec politicos şi Braşo-
ven parolist n'am vedut.
T. COC;STANDIXESCU. C. RUlICll
,t· Peira-Iepci, i- Dimuocii«.
Acelaş inţeles ca la No. 1'*0'*8.
D-I Bănul escu, Îllyeţlltor, a cules acestă \1icel'e din gura
reposatulut Tache Constandineseu, veclnu căpitan de
plaiu, căpitan de vamă. numit şi Tuche Căpitanul, mort
la adîncî betrânete.
14050
*
Serbu bleotu
Care dă cu eotu.
Lusn, }I. Tol!, 1, p. G14.-i''1'.
STOICESC'L. preot, c Bălăcenca , j.
Ilfor, - T. 13ĂLĂŞEL. ]luot, C. 811'
[iiuesci, ,i. l'âlcca.
S(rvu /Jl('(d II
Dâ; cu coiu,
Dâl iu pat,
IJr'1'l sub lwt.
ST. TGIESCr:. ÎI/t', r. Caianeic,
f Dolj,
================== pagina 310 ==================
310
PROVEl�BELE ROMANILor{
S/:rlilll vI eot
D(l cu. cot.
P .. 1Sf'lRl<:SCU, Basme, p .• 9.
�e dice Sel'hilor, în bătaie (le joc,
A s� vede SlJ(JYL1 do la N o. Sn7!).
*L.'"
14051 A perdut Serba zevelca
Şf-o cată Serbu cu leuca.
T. BĂLĂŞEL, preot, c, Stefdlicscl,
j. Vâlcea.
P Aeehş Inteles ea Ia No. H050.
2') 8e dice si de murerile cart se îmbată, şi ajuug În­
tr' aşa staî'e În> cât îşi pierd podobelo.
Serbele portă fuste şi zuvelce forte scurte, de le ajung
ahia până la. genullchL
*L.'"
14052 _. Cralaviciu Marcu
N'ai vedut pe dracu?
- Ba l'am vedut în tîrg
Călărind pe-un Serb.
V. SAL.�, duse. c. VaşcoÎÎ, comit.
Bihor, Unqarta.
Se <"lice Spl'bilol', in bt,ta'ie <1e .i oc.
14053
*
A fi Serb.
G. CO�BTJO, Ulliv., April ic 1900.
SERBA
Sl�1:{BESC
* 1.-";.
14054 Mâncare serbescă.
G. I. 'l'W,lESGU, I!Jw. c. Broscari,
J. �VcherlilllL
================== pagina 311 ==================
TE I:tI , ORA�E, NU)[E FHOPRli
A ;;8 \8l1e intelesul la �O. ,'\771.
SI�RBEscA
311
* �_\
14055 Ori-cine nu scie a bate cu piciorul la
serbesca
V. A. Fonssco, c. POltiC,,"i, i­
Suc:«c«.
Pentru n·I care nu scie st� fac:i ore-ce.
SERBESCE
14056
*
A vorbi serbesce.
SETIL\
* ,\
14057 Setilă.
L. ŞĂl�K\.xtJ, Dic(., p. �:39.
Pen;ollagin din basme.
Pontru un om vecinic Însetat. Poreclă l:e se L1;I, betivilor.
SEVASTOPOL
:j:[).
14058 I-o tras ca la SevastopoL
E. 1. PATRlOIU, îu», c, ,<"'mnlF,
J. ('ovnrlnhl.
--\mt:l l·[t unul u primit o hiitae sdruvenă ele la uu altul.
Dicore remasă l'a amintire a resbelulru elin Crimeeu,
SGABERCEA
14059
:j:
Sgabercea.
D. �,� OLLXKESCU, 1'catl'. ROIII.,
I, [l. (b.
================== pagina 312 ==================
l
312
PR0YERBEI,E ROj\lÂNILOR
Se dice bărbatului mic la trup, spân �l cu pretenţii
de elegan ţit.
A purtat acest nume un fel de mnscariclu care ţiueit
de curtea boerilor Dudesct pe la inceputul veculuf trecut,
şi (le la care a n\mas ucestă \,lieel'e.
SGAIOARAC
*6
14060 Când m'oiu face popă la Sgaidarac.
P. GÂRBOYICEAND,pl'O( e. Drii­
găncsd, i. Vlaşca.
Adică nicr-odută. Se (Jice când cine-va se apucă de u
tl'eLă peste putinţă a se face.
SgaYdarac e porecla unul. cătun pendinte de couruna
'I'îrnova-de-jos, numit Tunaru·:J\1el'enî. Acest cătun e sărac
în t6ttt puterea cuvîntuluî, şi nu are uicf biserică, nici
şcolii, nict primărie. De aceea omonii cred ('ti. acest e:'dun
nu va :trett, dU o ti lumea, asemenea lucruri.
SIMION
�LEAH
14061
Pe şleah.
Y. ALEXAt'DRI. r-e-; 1" ,Of;.
VCl)l Sltml.
10 Adica a 81'u11e verde, curat,
20 De a dreptul, f�tl·tL a ocoli.
<lţ1 �Pllll curat, pc şleah, că 'mi p�tl drl!gnţ,j �i C:! li"" USl!(' de
dorul th·l." _. Y ALEXANDRI.
ŞLEAt';
14062
*
Pe şleau.
P. IsPIHEseu, J.e�, p. �71. ­
FR. DAME, IV. 1,·7:1. - G. POBO­
BAN, iust. j. 071.
================== pagina 313 ==================
..... . " ''',
t, ,il. lt''r'l. �.� c._ .'1 , -:::t- ro" '''� .. ' -/<: [ � • - � -
TBRt, ORAŞE. NUME PROPRI t 318
,------ ,--- ,-- .. _------------
11l Adic« yerc1e. curat.
� Şj, C[\ S:l nu l!lJi (;{.'{)lilll. ţi-fllu F'll\Hil' l'c.jniIHer.;ce. }II' şll'rtiÎ . , . -, -
P. ISPIRESCL
Si\1ARANDi\
14063
*
A se face de risul Smarandei chiorel.
C. 1. CHEAKCiA, căpitan,
A se face al' rîsul Huni om de nnmc.
STAK
V"'F Cat. 1. c , Astit's1i,
j\ "astas«.
14064
*L
E de nern mare, şi are rude, în piaţă,
pe Stan lăutaru şi Dobre cimpoeru.
G. BĂKULESCU. in», c. Puaoeo
,\- Jlfo{dcu'i, i. 1 iÎm/'ol'i la.
A('elea�l inţelesun ea la �o. lO:W-L
Il ('.,t qentilhomme, 8011 l!(�r( ul!«]] II fl/ chosse
(11'(,': U1I [ouet.
1'/'0('. F/'if/lC
14065
Unde masă şi pahare
Acolo şi Stan călare.
[Ql{». Goi.asco. Msş. Il, p. 13.
================== pagina 314 ==================
31+
PlwvnWELE RcnL�NILO�
*i':c,
14066 Ori Stari ori căpitan.
BAiW.\fZI, p. 60. - Hnqe:s
180. - P. Isr msscu, Leg. I,
p. 167. - V. A. FORESCU, c
ticcui .. i. Sndava. - GH. Polr;
i, Putua. - G. P. SALI':
Suiult), i. Covnrlntn. - T.
�EL, preot, c. St4CtUesc1,.i. �
- ST. 'l'UTESCU, in». C. Ca.
j. Dolj.
P1'01'. Elin.
1+1)1'. Latin.
Roi ou rteu.
14067
*
Adf Stari, mâine căpitan.
_� se ','8eM Înţeles111 la � o. '}I i.
Hodie C(('B/(J, ('j'{(S nilu], ii)
1'i·O/'. Latin.
()fJ.f!1 mercanle. iloman: riiuulunte. ')-
1'/'01". T08e.
Heule llerr, IlIOi'W'1t KI1I'f'ht. [,)
1) & 2) Rege saii măgar.
3) AC}l Cesar, mâne nimic.
") AcI' negustor, miine c'd(tor.
;') AeF : .. ;tăpâll) mâ ne ::ilugă.
================== pagina 315 ==================
14068
'fERI. ORAŞE, NUME PROPRII 315
*
Caută Stan Iepa şi Stan călare pe ea.
'-c(JI LII!"ilJ Alr�!./·ar)
.L\ »».
Acelea",'i înţelesuri Ul la N«, l;Jj;�f).
;{:[).
14069 A nernerit'o ca neIca Stan cu oiştea În
gard.
D-r.« Z. J\l1HĂILESOL·. îm·. c.
T-IUŞtC1I1, j. Prahova.
14070
Ce mi-e popa Stan, ce mi-e Stan popa.
BAIW�ZI, p. 59. - Hll'q'ESOU, p.
1SI,.
14071
Acela",' iuteles ea la No, 1:1}l::;-1
;{:
Stan sau Bran.
1. NEGRUZZI, Cam'. Liier., II, p,
44.
Tot UHa e, Şl numea tot.
14072
*
Ţine-te, Stane, că 'I n6ptea mare.
EM. POPESOU, înv. c. Ciocânesci­
lJ.f,rr!Jl:ncl1z, J. Ialomii«.
Se ai("8. spr8 indeinn, ca "ii luptăm cu putere.
14073
;{:
Nu te prinde, Stane, că e n6ptea mare.
AL. J)UMITUESCU, p. 131. - G.
BĂKULIo;SCU, înv. e. Pietroşiţa, J.
Dimbovita, - D. ZANNE, arcli., i.
Itfoo. - AL. MAHl'INIAN, j. Ilfov,
1U Când se prinde cine-va la un l'emil,;,-ag',
21) Acelaş înţeles ca lu '1\0. l·H)j:?
================== pagina 316 ==================
3Ui
rHOYERBELE E')�fÂ"ILOR
S:a]�1 se YU};U ],; l�<lntl[t� �{l '§l l?!'ill!)�1 uevestn c u ihovnicu] (11, cn
care 1 îuşola. '1 ('HH-'lHln-se ca nn )Jt .te păzi t('ltă 11l'fpte'l, de ('Il SI"l'ă cer"
1-,tIţi U111('I1'1 ,10 ul'odinţil îi "p'l'el'ii,: ,XI( le }"";II([", Stane, \'(( e «optea
11!rwe,"
*6
14074 Sterge-o, Stane,
Că. mănânci bast6ne!
T. BĂLAŞEL, jJl't'o!, c. St'JaIlCSc1.,
J, l·ftlcea,
10 813 dice Îl! glumtt celor ce-I chemă Stau.
2° Se �ice cu C1eosehire celor ee sunt dascah de bi­
serică.
1)] vremea veche ern pe aid pc la HOl, 'lll\lî, lIlJ 1-"'I"l �i CU uu
dascăl. Pc dascăl îl chema pe nume Stau. La o sf'>lnt" Bohot':'zit pIc·
cară aurinrloî eu botezul prin sat, după obiectul nostru, Pe drum, ee
se sfătuir-ă, ce se vorhiră, d,: 1)1'( ce-ru: vedea pllS l'im ia vrun creştin,
el să pne bine. Şi anume (laseălll se îm{t)'('ină să strîngă lucrurile
furate În traistă.
l\le]'g(�ntl la un erestiu, popa vi'r,lll pe Il laviţă Il l,al'lli'î, 80()"1. din
l;()dă gata, dtll' s'o IJa�.te iti traist.ă şi pusă hine grozav, la tn(lern;lnă,
ee mal e vorba I Popa. socntir«] efi duscălu n'o ii I',\lut'n începu a.
("A,nta ca glas S!lS'
Ior.lauo. Ionlanc,
Sterq« barda, Stane,
Cri nuiudnci bastone !
Uascălu :însă v01J.ni-ie barda lnal tIi!! nainte, �i \T(�llL1 N'O lH:ige lH
tra;ir-;tă, n arse reti Ja Dlrlll:'t �i-l ghlll'l �i traista, a�a fnscse !le al'Sft.
Imnla. Pasă-lIli'le, JlOţU ,le (,I'''ştiu s(;ja lIlfll din llflintc ,.I,ieciul ])<lIJir
şi·al ,hsddnlul şi ea ,ă-( ,atul'C Il,' fm'a!', ",'SIIse llal'da in ['>le �i a
pns'o 1", îndm"ţmli întl"ad ins.
Daseliln cu m:tlnilc f1'iptll �i (." j mista g'r,miU" JIIal >l1l,.liuI] �i pc
popa îlldt'lIl1lt�ncln-1 s'o laJ îl r{:sp!IHSe pe aeelHş g'las:
o ştersc!
�j llli' fripseT,
Şi în disa.�.!'l c:-l n'lJ prinse],
St'îl' () 1""1, sfîr se dllse,
It'Ia I'ar (lrae" )l'ăl ,]t!-1111 ,,lisI"
*6
14075 Eu sunt Stan al lui fecIor,
Care face mămăliga 'n urcior.
G. PI)IJUHAN, iWil . .J, (Il!.
================== pagina 317 ==================
Timr, ORAŞE, NUME PROPRII
------��----- ---
317
Se <,lice celor proştr, uevofnşt �i sill'ael.
A face Jll�I.lllitljg;1 în urcror, ineemneză a () face ast-fel
în cât s;'l nu potă fi luată, cu înlesnire, :-;,1 fie luată cu
economie, cu legumelă. de pildă cu din urctor, (le unde
se scote cu anevoie uu lucru vîrtos.
Acesta locuţiune se gilsesce în urmctorele versuri ee
se reciteză de copii'
Et1 sunt Sta« al Z1d Fecior
Care face mdmâligrt în urcior
:;;i lJagă copii! în fral'e
:-:ă 1111 ,e al'(;til la gl,iaJ"�.
*�
14076 A fi Stan Păţitul.
H1Nl'ESCU. p, 180. - T. CmeA:KG _1.
Pou., p, 139. 179; Oon», XI, p. 0'1-
- P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872. p.
165; Rev. Ist. III, p. 379. - Iui..
Gn.VFŞOHEANU, c. Galşa, comit. A·
rad, Ungaria. - E. MAWR,p. 27, ­
B."RONZI. 1" 95. - K I. P A'l'RlclU,
iuo, c. Smulii, j. Coourluiu.
Se \,liee llespl'e un om care ;1 pilţit multe in vieţa. 1111
şi prin urmare scie multe, e om cu judecată,
Origill:t acesteî \,licetorî trebuie căutabă în urmetoreu
poveste populnră :
POVESTE
A fost o.lată, ea uicI n(l>tLii, d""ă n'ar fi, lIU �'nl' povcst}, )le cân.I
se potcovoa purooile cu JlOIlU-l.Oei şi 1I0ile de cea de fel' la lin pic:i"l'
�i uălot!.Ynl '1 l'l;m"lHJ:1 tot gol �i SlJIIl'll în slava cC1'nlnl şi i'se părea
e{l e tot \J�Ol' •.. A j'qst pe Vl'emea ala, un OllJ săl'ac��ăl'ac, ;t�a de sărac
c:ă n'anm dnpă ce be ap". J<]! ll'nvea pe lnll10a uu Inmina do C:l,L doi
Ililctll, " sl.i,·I[, giJill, �i o f'IlLlie d" LeL Pe Ila(�,ii îl ehenm I p'ăl mal
Jlwre 'Ion �i p'ii,1 mai mic: 0I.a11. 'J'l'ăi, ,'ât li'ai !Jletnl Illll, ca val de
"1, S'll'flC lipit pămcnLnlllI, de ce eiil:aI. ala !lll giis(',,! In el, batil-I
Imana! Ual' t"le aii lin eap6L Îl! lumea asta, veni VI'OllJea k>t de"
�i el odul tJopC'I, sii, l:tpe([e pot.r:ovele �i S:1 scape tI'atâta aluar dc
sărikic, mlrc Îl glojdorise ,',sele cn,t tl'ă.ise SilI, Hnre.
['u Iml,,1 llHl1'\il îşI blagoslov) (;o]liil �i le libii (�Il limbft de minte,
c:a s:\ nn se cerLe ]lc avcre, ea si, se llml tlea În .illllcCliţ.l pe b tl'i­
llull,t!e, ,ii-ŞI cheltllll'scă hanil I'e la ,wocaţi, ei 8â-�1 impal'ţfl avcnm
"e le rem[lIW el întrp el ea l'raţil. Tu, Iime, fedol'll tat.il ălmaI JI(((]'(",
8[1 te JlIulţlllllcscl CII flllli" <lc tel şi sf, uar frate·U'CI eel111 mic:, lui
8t:1lI, sticla şi aşa ,ii v,"- împăcaţI �i să tl'ăiţi Cit Ilisee fl'aţi Imn( ce
Slmtc(l .. Biet.ul '11Il mlll'i pe In'aţele eopiilul' lUI, care îl �i îngl'<!par.[
îmlatli la Illllbm 11nul copa" mare, nndc-l să.pu]'ă " gTilpă adÎnerl.
J)npă ('c-I îll."TOP'll';l, Ton dde frate·se(1 Stan ,t.ic,1a �i oprj p()nh'lI el
J"lllla ,le l.eJ, <inpii CI]") orÎnrlui,() !.:tbl lor. )\.�tl <lor l,i!(,ţl ;�'( InanÎ
================== pagina 318 ==================
;)18
PHOYEIWELE hOMÂNILOB
partea de avem şi plecară în Illme după hrauă, O>L sc' Hl'<llll"c;'î 1'11
averea lor ne-care cum ro înveţ,[t Dmnnodeu,
A�a făcură.
Stau luă sticla �i 1'Iccri eu ea în mânii la llll o l'a], I'e ')1'11111 li lud
\1 Iome grozavti, de-t venea să măuânce şi pămiut 8ă,I'.,J, da r nuvt-n
cu ce-l săra, I�ăbc1ă cum putu pân{, la Ol':1Ş_ Aci trase la (\ Lrutări«
unde ve(lu pâIne um ltă. J upâne, nu mai pocru, 111(,]' ,10 fOlnc ! Aş vrea
să-ţI dau sticla asta p'o pâtue, că n'am parale sii ţI-o plătesc acrnn.
Câllll al face parale, v i ii �i îţI plătesc pâmca �i imihLli otic!a, Da aia
uo mai fac, băete, caută-tt cu Dumncdeu, eli nu pocru l1H p,i-'ine l'e
sticle cl'alca, rcspuuse lrrulruul. BIetul :-:itan Înghiţi în '<'e şi lllecă
,le la brutărie l ilmit. tie filme ca un c>tlnc al nimellll1. ]\[a1. merse ce
mal merse pc drum �i apropo de bariera o raşulu), v(Jc,lll nn cal' ('11
nu buto] În el. Ce avett, 111e nenişorulc, în llllt"inl >tla l A veiu viu,
flăcăfaş, rospunseră chil'igiil, ce nil cum-va îl cum pcrr tu "Jh lIU, dar
v ream să ve rog' Să-1111 daţi să beaii şi eli odată, �i pt': ve (,1 hen vaş
da sticla asta, CăCI sînt mal mort de rome �i lle şete, Ahaaaa! ţi-"',,
dmbotit la vin să hei de g6ba! Las că n'avem ce face ('11 stiei a ta_
Du-te la 1'â1l1;,mă (le l,e apă să-ţI trecă pofta (le viu,
Bietnl 8ta11 înghiţ,i laI' în seC şi-şî l' u"l t'l de rll'Ulll Înainte, Cil stiei a
în u&nă, JV[al merse, ce mal merse şi se pl'oţăpi în lll'lllll cn fmte-sHl
Ion, venea şi el tot la tîrg cu fn11la de tel,
Ce mal spuI, frate Ione?
'Reti, frate Stane, colinda'i �el,te sate cn fllllln asta �i nn-1I1'( dete'I'ă
nimeni nici o fărămitnră de mămăligii pe ea! j'\ lllnai ]>0(;111 lle f(nllu,
am mal l)e]it ochiI, ca ae capră înnecab1! l\'1,� dne aGllm prin Ol'a�n
ăsta, dur 01 căpeta cel-a pe ea,
Ba, mlllţllll1CSC lUI D-i,lelî, cli m,mea! de m6 sătlll'ai �i stie!a ni-te-o
tot stic.Ii1,' TII, cu funia ala nu faci nicI pe dmcll în ma�, (',e, " sfl
lege hoe,'il eroy.l1ia cu lemne, el! fuuia t.a'! mi ['ac ell pomnni\ Cil
tine, îţi (laii sticla mea �i dă-mI tu fu ni a_ Cn sticla asta, orI Ilml'
te-1 dnce În oraş �i et cere de rnâllcfll'e, îţi MI (,'ll vreI, f{ml să-\l
cele plată,
Bodap1'(lste, h'ate-meli, că murel\l }lecate]"l' t!t> rinne, lliHi mare
pomană îţI f>(cu�l cu mine!
Sbll1, rî'�l�lld pc suh mnst.aţă, luă funia ele tel tI �i l,leeă sjlre o !";­
dure mare, Oum ajunse în margiiw>l păclll1'il, ve�lu o Ja.p'i albe" păsce·t
ÎarlJă p'acul", Vie, ce-o fi, \lise ::>tan în gân(llll lu], n sit flll' �i e(1
iapa fl8ta, ([6,' (l'"l lua pe ea eftt si\. mG Vt�"� �i eit sătui ot1atn.1 80
dllse nll1l1ai (le (','tl; la ca, �i tl'UP' trup! t1'lIl'! tril!,! ])]'iI18e iapa �i
o legl( cu fUllln, Sc> dnse cu ea în pădure lrt nil \n.c mal'c s'o 'ltlal'c_
Tl':ig'8ml ,le ea "',, cincii LL balUi, ll\l"�l C\lm îl \-eui în g'1I1'<\ �i .)ise
a�a, f[n'ii sfL scic' ce ,lice :
«11a1't allm,
,,8[, luăin bal!>l'
j'\'apllcă să ,1 il'ă hille \-mlm şi unde mi-ţi eşi lUI tinte ÎllIppliţat ti ill
haltă �i-l ÎntrehiL: ce r,licl, me :-italie, că lei lmlta " Stal} prinse la curfl,i
Cl' (. fi, <;tisc în gfll\,lu lUI, şi îllcepu fl i,licp:
d-fart alba
<:'l(, luăm halta',
Ce tot .,\ici, lIle Stnne, nil spul? înlrebă tlnll:\I rar,
Am s� laII h'l1ta asta, f'r\ \"� las 1'e uscat, 1'8sl'""se ,.,lan sllmeţill­
du-se,
================== pagina 319 ==================
'fERl, ORA:,?]':, NIJME PR0PRli
I1n ... u ,,' -Iuse în iuudu 1"(;111,,1, 1" Tnrtncotu (oi 1.et!';(!], "j.j ']>Il'e
tă],;:l�eni HCu �t an.
'l'�rta('ntll îl dise: rin te la (,1 si luati "l' la fl1g'" l"c Întrecel'" si
dac.i t e-« relllân�(l a -Illi' :c-;a lir- lH-t1ta, �i �(ll 118�Ul1! ll'ta bll'fl,h!lţele (l'aicl.
] lj"l(,11 e�i numai (1" câl In :-itUIl �i·l 'Fep: 1Il(� Slnm', <1;1('[\ ,'�tl tII
a�a voinic. hal �ă nr- 111;\111 1(\ fng'h ]10 Întrecel'P �i da('i� ]1l'�1l l'I-;lll;Ule
a ta ',i fie 1 la 11,\.
Ynl (1" (oa1'n Uîll ,le izi"it I Cu tine ac1ee't ",(·ml jlrin,.l eli mintea')
Eli ti- la, cnk- !le trei J,o�te dep;ll'lp (le 111i1lc! I1tll', ('n 'il îţl L1e ve
"ni", hai de t o leii ('11 L111 copil al ruou la Înt"e('c]'{', El e mic. uumat
(le trei 0i](' Iacut �i 1110 ÎlIl'r.lE's(; ei! (beii ]',.1 i nrrceo 1'(' 1,1, să·ţl Ins
ha lta tie.
0; Sta" 'e duse eli ('Ir:1!'11 la Il 1("" (1(; miÎI,aci1ll. l ieto eli 1111 el",
]nR,�' in l{'sh şi t'_�i u n eplll'e. l'Î-U' co nilu, laMtc ClI ei In fn,U·(1. l lracu
I'ngi, PJ'"l'll,� fugi' Şi cpui-ilc ,le lOt' ve.lea pe d raou după el. du !.:lI
fll,�'ef1 nta'î iute. DrHcu l'ema�e în Ul'!l1ă l:8,L da} eli Pt'f:tŞtÎfl.
DraCII sft înt(lJ's\-' la THl't-yeot l11l'l1�illat �i·l SJlU1l8, cii s'a lnat la în­
trecere ('Il 1111 e0jlilH� al In1 ::;t"l1 1111111a] tip trel ,)ile �i tot l'a 11\1lI",�,
de lili 1'''1' TI lilai ve.,lul de 10(' c,' u'ar fi fo,t 1l1'('7. În ci.l!il.
lIn Il' ,le'l sp li 11(' lur :-it>l11 sii v,, ltlaţl b Inptă �i <ln(oR te-" tl'înt,i (,1,
si!, fi" balta li Ini.
llnle{[ I'cni l11ll1lal de "'It la 8'il" �i-i .,lisl', h"i 'if1 ne luil1ll la
IIl.}Jlil �i daur. m'ai ll';lllti, il la s,l nr halta,
Ptin! ],;lbi·te l'i\l'llnllliell sf, te hatTl., DC""]" lumiI' Adecă (,'O spr,]"
câlrd" C[I [ilie, eu llU ll'>lllne apnri'l ('" I il1l' sli, 1l1i' ap"c la lnpli(')
Val (le tine �i de tine, 1"apadit111e' lJil d,ml oi da eli tim' de piimÎlll,
aci iţl 7.",'C l11;'itasea, vin de te la "11 pMlll'a d'aei, 1111111>11 l'elllrll zdra­
văn �i-H1i pare 1','(1 de t.ille, l'ipil'!liJitllle, lOă tI; 1(,<;1 tl,,':;r I Da (;rl,si\-\1
fac pe nlic, I'nl de te la la IlIpbi "Il lIl! moş al l{\Cll, ,. ('(,lea înlr'o
ylezniuft. zace d(> 1l0tH-:: Hlll, e 10;11 Hlt)l't �i ln( llllllţ,ult1(--'SC', (lnC'ă I'ar
trânti ]'}[I'illl 1,'aJn, eii ",v, las "0:\ lacul �i l:1I 1t1Î-ol dia ('\1 1)-"leu I Şi
Sht'll �c (lase Cil ,1I'a('11 la \'lC'1.uina 1I11n1 nl'�. 8t<l1l începu a. Btriga
c1i.n gnl'<.l \·i.e:t.I1ÎncI: 11\<11 tTH('s('l lIlt\ ]l!()şlde·! r'rSll îll(�t'lHl ' 11101'! 1)\(11' �
)1\01' I
MurI, 1\11 ll!ori, ('şi afară de k 1n la ln1'I,,) CI< LăIHtu Hsbl.
1-"1':-'11 ('�i �i pnse Jn.lle]c 110 tll'acn. care �etl(,H 111 g'nn:1 VleZlliHiL
C�Ll1d îl strânse odată în h,'a\e �i·1 liipedâ de l'(llllînt, se începu "
î.nyîrti 1.iÎl"lutu eli (ImeI<, d0 ,oente" ei( H dat. alt.e alen r�eRt(' el, aj�'
(le CII sele îl Il';llllj,e 1I\'''1. Deaell () msc de I'llga laI' In Iadarol �I-l
spune tbtlt �iretpnia, eH\l1 �C' lnas(' }a ltlphÎ ('11 11l0ţ:n ]111 ;-.)tnl1 �i ('111lî
îl jr;llItis(' ,1(' sr>{'oten ('[, "" JI1"1 scapă ell ,,,Het,
Tart{lc�lt îl {lisp: In �iua a�ta tll' fel' de n 'l!1iC' .It' Oi 'tI �i du le {''ti
Ea la StaH �i (';u'P :l,ţi a�'1l1H'a-O 111:1·1 în :;;11.'"', �ă, ]'('1 11 {IIl.Pţ 1 sb1P}llll pe
halra.
OnH:u (',�i ('11 �illH dl' f{'l' la :--;t:111 �.i-l {;is(': '"('1}1 III J\lC �talJl' �illH
a�t(i �)
() "C:d, Ib ('l"!
('itn' 1(1 arllllC:l 111:11 su;.; din nUl H1IJÎnl!(lJ, :t!a �(. nC-;Jll}\Î(' sh-tIJ}tll pe la(',
Blllt'., a�a Rfl iie. 1(1 Hl'UJI(':l-\I tn întâi.
llr:H'" " anmC:1 ,le ,1iuli"('ţă �i nmi :şiua Î11l!:h,'t .i .. , talllHlI 1" 1'1'11 li %,
li l"iî �j Stan d"r ce " lun, l'a li'" Jml (1e 1"", (',i 11'1\1' li l'l\l\1t
llid ,'" llli�l'e Iliu loe, dar P"�l' lllÎ'lllile îll �nltlnr1 şi Înl'l'Jlll a se:
uita în (;,(-,1' �i fi !';-t('(' {'Il jlt�nfl în �PI'l' n('ol�l, ca CHII\ al' 11 f}t(,111 Y],'Ull
�elllll ('1\1-\"(1.
na ce te' niţi în 811' �i rad {'U lJlâml, lIle Stane '! Îulreloii dracu,
Ei, ce f,w! .!H0 uit d am l\li frate ficml' îu "el' �i "ei!'l ea-' 11'1,1"",
fic'l', Îi fn.l' t'1l lnrllta �fi Sl-' (ll';1 lllni la Il I'Jrte, ('ii \1 să-} H\,ltlll' �inn nstn.
================== pagina 320 ==================
PROVERBELE RlJM>i1':!LOn
Ba <tIa o li Vt)I'I)tL� l'(-;SPllllSt> (ll'aCilîllll�lţtllld �\lla tle 1':te,!' �i �'lll­
"hin,1",o cu ea În lac; l
v 'I'artacot c:�t.ll(.1 t1.11\li ve vrea S�L f.lt�;1 �tall, "i(�' IllrJ'ic!)�;l �l \Jis\� Ia r
.hacul or : du-te la Stau �i spuuel, "'L 'I <lam nu Lurdu t' de�'allJelll.
11 uma i să, ne lase 111 pace.
Dracu eşi uu la Stau �i-r spllse <;'L-l ,[;, uu lnuduf ,1<: ,�'alh'jnj, un­
l\!ar să ]u lase bal ta ],,1'.
lEuC', C) SlL-() fac �i pastu, (':1 Ia1'e m i lâ dl� vui , dar sa mi-I d!tel
Lllt tu acasă.
'.)'i·] .Iuc. Şi dracu luă l rurrlul'u 1,1 spiu.uo iar :'tau În<':I1.!t',·[, p2 iapa •
.i\IerS01'ă .uniudo) până naxăriră dl!dc]lul'tu " easă acopcI'ită "It \ight.
l lracu Îutl'()Jliî, 1''' Stau: ce SI' vede <;010, me Stalle')
E casa mea, llle .lracc, HCOJ(J )nel'g'Y I'H han i I.
[}a de ce e l'(,�ie pe .I'asnpra, 11\(-; Staue t
E roşie, J-iillil-dl e acoperiti, cu pîl'l ,le 11nw.
D'ap()l la coltu (da de GC'; n'ai pllS, că \'(\1 ca u n e aC\lperitel al�)lo?
"\ pul a�I)Jo am Ile .�'ii.Jl(1 să 1'"1 pieI,,,, ta, llll' dl'fll;e!
Drac Il "Ilill all,,li a�:l, pOlO I ell hlll'l[llt'll de. păml'nt �i p'icl ţî-e fltTllllll,
l)rlcte! Şi fug'ea C1J'a�':1l de-l sC;1p[tl';U�l că,leftlelc, pal"că. sc:î..pas:e .. lin pnşc;-"U
f-;tan I"a gălhiol'iî �i llli-'( a�cz�, fl'lllll<>S ell lJllrdllfll pe 1ap'], )llerSe
::-Î se <.:ttl',lhălli lutl"IIH �at eli {Illleni IJ1Hl1, ]sl c\I!npi1d\ U ltlositll'h., lsl
l\lell eăsnţă bnnil, �i găsind o faUL t'rllllH')SR şi l'U 11linte �e 'lll'sul'h,. J
La lllllltă la el. am fost dlfem'1t. �i <'IL �I'alil împodohit "" fI j'ogo­
jillft (Olt 11l:ll1cd, mi-am lnat l,icfilrele la 'l'inal'e �i alll pOl'l1it',) 1'1
1Il1llt:l elI eR,lc;LÎ('I,� lflHlllt�, ea :.;(1, 11l1lna1 tic uiel Ill'aeH ca lHillC. La
11llnb'i erîlJ)',Ull PHS nlf,t'g;ătnl', 1(, C(�ll'âlll apă. ('n C1n1'11 de la q §t'ldă.
Ba:-;lllll, -}),-lSll1i
('ll1'll iţl plesni.
Basmll 1[" ilUi llOllil
\ 'nl"l ţi SI: fă,'n în Il'jui)
Ihsl11ll de (>!i'l \'c<.:he
1 'tll'lI ţi se far; I"'l'eclle.
�i ln<.:'decill p'lIn <.;ăJ-lllllW
�i \� spuse! IL"I' blille,
T))c:i1i""i P") pl'ăjin;i
�i "tI spn�el n nlirH'ltlJJă.
:;: .'"
14077 La ori-ce trebă
Pe Stan-Păţitul întrebă.
A. l'"\SN, Ediţ, 188\1, p. ::.8; II,
p. 4, - 8cmin. BllC. el. r 1 J. pt'in
�J. GÂRBOYICEA...'W, prof. - V, SA­
LA. r!asc. c. Vaşcoii, comit. Bihor,
Un.'jl/I'/a. -IIISŢF;SCU, p. 19:2.
:;:
G(ind vreI sd incep/' Vl'f'-<) trcluI,
Pc Start Pâ(i/?rI )1 intreM.
O. 13ANULE:bCU. Îld', ('. Plc1foş'Ila,
./. Dililbot;i.ia
================== pagina 321 ==================
'lERI, ORA�E, NUME: PROPRII
:3:2l
Adică întrebă şi pe eel «u experienţă, pe cel pricepuţî,
14078
Mai multe scie Stan-Pătitul de cât toţi
cărtur-ariî.
BAHO.'iZI, r. C17. -HINTI::SL:U, p.
Hjl!.
Atlictl experien ta Îl! trece :,,le,,e-01'J în veţătum.
*D
14079 E de pe vremea lui Stan-Păţitul.
G. BANULESCU, inc. c. Pictroşi!«,
J. Dimbovita.
Scie mnlte. e om l:11 expel'ieuFI.
*6
14080 Stan.
P. DASIILESCU. c. SiUclt!:a, j.
Dolj
10 Om păti t, cu expm-iellţ;:t.
2J Om g11l'aliv �i mincinos.
Eşti din IIi In Sian = ,,'\ pătit'o.
A'i dat peste Il lut Stan = a'I păţit:"
NIt.ti Sta« =păţiL
.. :lIf, Stane, nu".r == înţ,('lpg'pndn-si' că v () 1'1 Ji) ",('(:' ('lt 1111 păţit.
STANA
14081
Toţi banii
In /I"uy(t Stanif.
TOHI.!. Gor.sson, Jlss IL p. 70.
*6
Ranit
In cum Slauii,
T. R�LĂ':'EL, preot, c, 8teji/ltescI,
j.I'rilcea.
j o Se ("lice (':Î,!l(l V,t;:'t averea ne-o prăpădim cu muie­
rile (GOLESCU).
21) Atlic:"t nicăert. Se \,lice când un al bunt. - ,1. Vâlcea.
*6
14082 Baba Stana
Sar cu mama.
eL B.'- NL:lJLSC[J, în», c. Pietro­
şi ta, j. }JÎlnIJoviţa.
================== pagina 322 ==================
322
*6
Leleci 8t(/11(/
R SOI' CII mama.
G. BANl.iLESeU, îsn: c. Hesiicad«,
,i. Dimbovita.
Când cine-va se pretinde rudă cu cine-va (le la 110ne
m'll1Ul'l.
14083
Am gândit că Ieau pe Stana
Ş'arn luat pe Satana.
HLN'l;ESCU, p. 1-;-9,
Am. !Jând-it set teMi pe Stan«
/)' am fost luatZl!? Satana.
A. PANK, II, p. 111.
Câml unul se p1i'1uge de fem8pa eu caro sa căs,itOl'it
14084
Nu cred c'o fi Stana nostră
Cum o credeţi Domnia-vostră.
A. P ANN, IT, p. 142. - HrK­
TESCU, 1). 180.
Când vre unul stI vorbescă reu despre o femee.
*6
14085 Stana
Coţofana.
T. BALA'!EL.l)1'fol. c. S/�f{illt'·Ci.
i. Yâl(C(f.
Se \lice, în glumă, ee101' <.:0 lp chemi], Stau;),.
Acestă (Jicere se gii.sesce în lll'lllPt6]'elp ye1's111'1, ee se
recite;;:1\. de copii'
Stema coiofauu,
����)t(> pui; ttHIlIlH,
�l 1 lovesco bruiua,
Şi'f Jnăn;\lll'(\ cuuu«.
STANCA
================== pagina 323 ==================
323
*2:,.
14086 Altă Stancă, Ieică vorbă.
P. ]Sl'mESCU, Leg" I, i87:J, p.
170; He». Lsi., 1, p. 230. - HlN­
TEseu, p,180.-1. MARINEscu,înv.
c. Brtulu-dc-Jos, ,i. Al'geş,
Aceb� înţeles cu la .N o. 1;31-(4,
*6.
14087 Lumea more de Tătari,
Stanca be cu lăutari.
P. GÂ.RBI)VICEAi\U. Jlrof., ,"'r;.
Korm., In», OI. FII. '
A se "ede înţelesul la No. l")] 10.
*6.
14088 După Stanca şi un colac.
P. GÂRBOVIC]<]ANU, prof. c, Pios­
tina.]. Jlfeheclinţ'!. - AVR. COIWE.\,
paroh, c. Costau; Banat.
Vel).' C"/fU'.
Dup(t ce am pilţit un necaz, un 1'1')1'\ şi mal vine În­
<hUt altul tot asupra nostră,
2° ]'ilcend UUUI un hine muf poftesce 'jl altele.
*6
14089 Mână, Stanco, mână,
Că nu eşti betrănă.
'1'. BĂLĂŞI':L, p!'cof. e'. Stefa.ieeci,
j. Vâlcea.
Adică rube sce, eilei e�tl tîuer:l.
AcesttL (;,1ieel'e se întilneace în multe cântece pOpOl'<tlle :
Mrînii, St(l'1ICO, J1UÎl1 (1 ,
(:" hicisorul de IfIJl",
Că II IL cşti bi'lnÎ!lil,
11 ân:l, ln:l,nă �i Iar lnână,
STANCIU
*0-
14090 A fi vaca Stanciuluî.
'1'. BĂLĂţiE:L, preo), c. 8tej'd!lcsc1,
i l'rÎ/ cea.
A. fi prost PAstA tire.
================== pagina 324 ==================
324
l'ROVERBELE ROMÂNILor:
STANCU
I
J
* I'c.
14091 Stancu ţiganu,
Bate cu ctocanu.
G. PuBOHAK, il/s!. j. Uit.
Se .,liee, în glUln1l. ţiganilor ferari.
*A
14092 A remâne pelea şi osu
Ca pe Stancu bătălosu.
'1'. BĂLA'iEL, preot, c. SI4iiNeSct,
i. T'âlcea.
Se dice celui f(\l'te slal, care are 11 umaî piele ::;;;1 osul
pe el.'
STĂNICĂ
*1::.
14093 Intr'un papuc ş'o opincă,
Lipa, tipa, nea Stănică.
A. PAN:>, Ei/iţ. 1889, p. 45; 1.
p. 155. - Hr:>TEscu, p. 140.­
DOBRE .MARINESCU, 'Î1I1'. c. Pirou­
Roşu, j. Arp��.
YeqI Pantof
ST.\RMII'\A
*1::.
14094 Să trecem Stărmina şi vorbim noi,
G. T. 'I'osrzsctr, înt·. c. Bvoscart,
.i- jJ[rlic(Iintl.
Adica si:i trecem greutatea, hopnl, primejdia.
Stărmina, costă vecină cu Uuuia (ye�l acest CUY111t),
acoperittt cu păduri seculare nude se ad,iposte::tll mulţi
tâlharl, în cât oăletorul uu eri, sigur de ,,'[eta eânrl um­
bla prin aceste locuri.
================== pagina 325 ==================
3�5
14095
!i: --
Ai cârpi una pe după Stefănesci.
GR. Al.,EXA�l\REŞ\)L, "".lrll1'"''
Pulrw.
STIRBEi
14096
* ....
Pe vremea lui Stirbei
Punea! plugu unde vrei.
G. 1. 'l"nlEi,IT. {IiL c Broscart,
.'Î. Mehedinti.
.". /
"'1� �
Când ('ni Siirbct
Arai III/tie treci.
T. BALĂ.-::EL. [nco], c. Siefuvesc),
,i. l'(Îlc!'(l.
Adic« pp vremea Douurului StiJ'lJei eril }llunint in dp·
ajuus. fiind locuitort mal puţiut. '.rerltlluL de ţi ehi dij­
ma din �lpC'e unu ':ii faceit ore-care clucă, dur punea pin·
gul în moşie untle ne:l, :;i ayei\ p.ttulu' c-u porumb tot
plin.
:;: �,
14097 A petrece ca pe timpul lui Stirbei.
P. G ÂRBOVICEAKU. J!1'(,f, c. ro leII
Mavcu!«: .. i. Mehedil,ţl,
Adic« bine, Îl! hel:;ug
*�
14098 Legaiu cinci. mai am cinci, şi apoi să
pU1U pe Stirbei cu ochii la foc.
G. BANUJ.ESCU. îur. c. fles,lewlll,
j. DÎmboriţa.
�i.";(·f· lHî\l \(ll:JlJ H\ illtre 111 ca:",,! unu: ('l!l lJiJ,tl'âu, d!:� ( __ al'e Si.:' Lh
Hula (:;1 �\l' ti <l.yend 1 Hl1'<:1 h'. p(' {,�uHl ('1 a�ellltal'l la Ilşa :llHl p(' 110tl'Znl
(�icl'!ld: Legaii! ciuci, loai (1'111 cine! şi (li")) Srl putit ve Stirbelll cu ochii
l(l foc .. H<;ţii HUl,lin(l H�a ali t"l"el�\lt cii unchea';'llJ il legat deja \ci1ld
alţi t:tll"lrl �i C:l du]>:, ce In 1<-;2,':"\ �i p'lii cilleI l'C ('1\1'(' îl m:1\ "re: va
Pl1lW !'c :-;111'[,('1\\ ('U (>(·11 il In \'<1('. l\JI t"('mai Sl' at1�l'l cilld b llume!'
================== pagina 326 ==================
l'
! 1
1
I
, ,
I
il
J I
. I
,
1
I
I
.1
'1
I
�i l'ăpiLullll 1111' 81'<1 uun l 11 11l1lÎt", Stil.'hc'ill. La all\lnl :ll:e . .;;tonL rui fugil
cu tuţl, sdp,tllli lueru] l,etl'ân ,le lIH)I·to prin cu viutc-le acestea. Dar
(:8 era. Betl'::lnld lnn�lleag se sculase .l iu ll('ll'te, i�i t'aGllSC focul, care
l um iu a şi se Înd\lţa, v.u-l.ind siugu i: l eţţuru. ciuci, adicit ,'a iucălta t 1:1
1111 piein!' 'cind ,leg·et.e); mal (//n cinci, allid mal avea ,le încălţat. pi·
ciuru 'lI 1'"lt (Cl1 cin cf rl."gete şi ((pol sa Pili pc Stirbe.« Cil ochii /a foc,
".,lică d u pă ('e se va .încălţa şi la 11I'el pielOl' sil '�l pue tuciulerul (căl·
d;.h·l1şa\ la fne rrl '''{t·şl facă, lnhIlL�di.�'H.. 'I'uciul l n i ern ŞtiI'\) �ii-a l}i�
�til'·l'i-:'lll.
STOENEscI
*..::-:..
14099 Fruntea 'n BucurescI
C6da 'n StoenescI.
P. GÂRBovICEANr,jl1'oj. c, Dra­
qouescî, .1. rl{f�w .
Arată o mulţime ne-numărată.
SToIcA.
*�
14100 Popa Stoica din Farcaş
Care sare şepte paşi,
T. BĂL-".ŞEL, ino., c. Lungesc!,
.i râlcea.
Pentru preoţl, cari mal buni al'tl ele armată de C{Lt
de p1'eoţi(�.
Popa Stoica, :1 fost de fel din jud. Homanaţi ;zi allume
din com. Fărcn�, de l'nde şi numele de "P(I,rc(tşanul'>.
Acest vitez preot, ve�l€mc1u·§i ţem aşa, pfLl1g;h'ikt ele Ct'ttre
rfurcI, a cre\lnt că îşi va sel'Vi �)nb'ia �i legea mai bine
încingeml sabia. El a ajulls uuul dintre cei m:t1 ageri
ctlpitani ai lui Mihni Viteazul.
Poporul nici p5.nă a�li n'n, uitn,t numele acestui preot·
e1'011, ci îl pomenesce adese'Ol'l în ct'iuteeile sale:
Popa Stoica din Părcaş
Care sa're şeptc paşi;
HOţll ]i'ill'căşenilol'
Şeie snlTla o:;;tllnl'
]\1(11'e �i-a reslJt')c] 01' ,
Că s'a lăsat <le pupic
Şi de sfâJltfi letul'ghie
�i a illtrat În miliţie
Tae' Tnrcl eflte 1) lnie
================== pagina 327 ==================
ţEjHî, OHAŞE, Nmm PIWPRlI
�l 'I'ătar) nu se m.u scie .
. \ lăsat toca ne-tocntă,
Letlll'g'l!ia ue-câutată,
Si-il plecat la resbol Să-lUl hntll"
_\ lăsat ciocanele
�i-a 'nclrăgit pistolcle.
3::27
14101
Inainte, popă Stoica!
Ioan. GOLESCU, 3Iss. II, p. lOZ.
Se \lice "pl'e îndemnare la ori-ce (GOLESCU).
Vet,l1 B. l-'. H.\�DEU, Cuinnie din Bl'tl'lîn/, 1, p. 83.
STRĂIN
*�
14102 Mila streinuluî
Ca umbra spinului.
A YH, COHCEA, paroh, c. Coştc'i1i,
Banat.
Cântec devenit \,licel'e, care arată lipsa, de iubire ade­
verată a străinilor, între care e chemat cine-va să vie­
ţuesc;l.
*6
14103 Străinul tot-de-una te lovesce şi te ehi-
nuesce.
T. PUPE:iCll, [ni:. c. Dobrcui, j.
Ilfov.
Acela� inteles C;L la No, 14.10::.
*�
14104 De cât unelta străinului mai bine robul
Turcului.
P. et"HBOVlCEAXU,]JI'Oj. c.Casim­
c<'(t,,j. Tulcea.
Srt te feresct de a ti uneltă străinii. SeL nu te faCI codă
de topor.
*6
14105 Urma străinului s'o ardf cu noue care
de lemne.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. StejrJncict,
i. Vâlcea.
(12447
================== pagina 328 ==================
Arată reuti1ţile de tot felul ce le a suferit Românul de
la străini.
/ i
, J
'��
:1
328
PROVERBELE ROMÂNILOR
___ "'L- __
Să ţii cu al tel, �l cu obicerurile 101'.
*b.
14107 Streinul nu te tncăldesce.
I
1
!
14106
Cine caută spre străin înstreinat va re­
măne.
r, G. V ALENTINEANU, p. 7.
E. 1. P ATIUCIU, 'Înv. c. (jmtdţ'i,
j. COt'w·ht'ht.
Să nu astepti de la mâna altuia; folosul ce '1 poţi ave
este când ;nun�esci singur.
Ilden refâ, ,gehârden şifli! 1)
Prov. Turc.
14108
*
Xenlu xen este 2).
1. COYAN, prof', c. Ianiua , Epir.
14109
14110
I
11 I
Acelaş înţeles ca la No. 14102.
b.
E streinul
Ca pelinul,
Nu 'ţi scie dorul şi chinul.
G. DJm. TEODUIU:"C1J,Poes. Pop.,
Il. 285.
Acelaş înţeles ca la No. 14108.
*
Axenlu ti scarchină iu nu ti măcă 3).
D. A. MILESCU, siud. c. Gopeşi,
Macedonia.
Nu sere ce 'ţI trebue �l ce doresct ; nu te caută la pi1-
surile tale.
1) (Nu spera) nici de la străin credinţă, nicf de la venin vindecare.
2) Străinul străin este.
3) Străinul te scarpină unde nu te mănâncă.
================== pagina 329 ==================
ŢERI,ORAŞE, NUME, PRO�p�R�rl�' ___
*6
14111 Lucru(l) străin nu ţine de cald,
A. PAI\N, Ed'Îl. 1889, p. 74;
III, p, 101. - P. JSPIRESCG, ReI).
Ist, r, p. 23.,. - 1. G. V ALENTI'
NEANU. p.30.-P. GÂRBOVICEANU,
]il'of Scol. Norm. CI. VI & YII.
-� EM. POPESCU. înv. c. Ciocănesci­
MCl1'ginen'i, j. Ialomiţa. - DOBRE '
MAmNESCU, in», c. Pircu-Hoşu, J.
Argeş.
*6
Lucru sirein nu tine de cald.
E. 1. P ATRIClu, 'Îi/t'. c. Smul{l,
i. Covl!d�lîu. - GAYR. ONIŞOR,pt·Oj'.
c. Dohronet, j. Yaslut1t.
Lucru străin nu ţine colii.
HIKTESCG, p. 93.
10 Lucrul, care nu 'ţi aparţine, nu 'ţi folosesce.
:!o In dr-osebî de lucrul furat nu te poţI folosi. -- J:
Coourluiu.
STROE
*6
14112 Bate toba
La Moldova,
Că 'şi mărită Stroe fata.
T. BĂLĂŞEL, preoi,c. Bogrlânesd,
i. Yâlcca.
Când se mărită vre-o remăşiţii de fată, care a dat cin­
stea pe ocară,
Acestii dicere se află si în urrnetorele versuri ce se reci-
teză de către copii: '
Bate laba
La lVloldova,
Câ 'şi mărită Stroe fata.
1"a mâncat cotorul urda,
N'are cu ce't face nunta,
================== pagina 330 ==================
- �--------�---"----
1'1WVlmHffiLE lWj\iÂNILOH
3.30
'1
SUCJAV/1
i
I
:1
*6
14113 Nimeresc orbii Suciava.
10 GREA!\GA, dmini., p. 107.­
f\L 1,AMllRIOH. Conv. Liier., VTII,
1'. b0.·- C. TEODORESCU, . in», c.
Lipot'il, J. Vasln!n. -.M. CANIAN,
public. [. [1.Ş1.
v cr)1 /ln'fl/a. Or/!.
Aceleaşî îuteleşurt ca la No. [)(i30
,'kisl'itantes 1'ro.ja1n ppJ'wnure Or(eni. 1)
Pro!'. Lat.
14114
(Jui liuuţuc 1/, ({ Ilome l'a.
Pro». Franc.
IJhnr[Jullll1do si /'1' CI Iioma. 2)
Pror. Ital.
Jlit FII/gen lcomml man. durcli die WeU. il)
Pro». Germ.
ŞULEM
\'cc)l Jlllilll
SULTA
*
Armase ca Sulta cu ucnălu.vj
*
,�'nnnase ca Suita CIt ocnalu. ")
\],m GH·"JP1'l,!!,. c, Abda, Epir.
i,
I
') Jntrcbând Grecii ajunseră la Troia,
") Intr ebând ajung' la Roma.
') Cu Întrebări nimeresc î prin lume .
. ,) I-:.emasc ca Suita cu sulimanul (ro,u )
:J) Şi remase �a Sulta cu sulimauul.
================== pagina 331 ==================
TkHT, ORAŞE, NllMli; PR(,PlUl
BRl
Pentru cel care remâne păcăli t, 'înşelat în aşteptii­
'rile sale.
In Epir, dar mal ales în Albania, fetele obicrnuesc, în
\lilele de serbătort sit 'şI vopsescă perul şi degetele cu
un fel de suliman roşu. Işi pote uşor închipui cine-va
cât de mult trebue să ţie fie-care raUL, ca perul el să fie
bine vopsit în ajunul nunţeî sale.
Se povestece că Sultana, o fată tinerii şi Irumosă, tre­
buind să se mărite a doua <;li, s'a vopsit ele minune pe­
TUI. Sosesce şi diua mult aşteptată, dar ele nuntă nict
vorba în casa Sultei, căct ginerele se resgândise r;:i nu
mai vre să se insore. Astfel că biata Sulta s'a ales nu­
mai cu părul vopsit, rărnâuend şi de poveste.
TAcHIA
*6
14115 U rzesce ca Tăchia,
G. r. TO�lESCU, tn» c. Broscart,
.i. lvlehcdinţ'i.
Când începi reu un lucru, şi 111U,1 ales pre în mare
Când S8 întinde omul mai mult ele cât îl ie1'tă puterile
A fost în Broscari, şi nu ele mult; căci copii de ai ei
mal sunt încă în vieţă, o femee, numită Tăchia. Se �ice
că odată 'i-a cumpărat soţul ei bumbac, sit facă şi ea
pânză. Lnsă ea s'a pus şi l'a urzit tot pe gard, şi aşa
de lungă pânza, în cât nu venea lăţimea ei de cât o
palmă, plus că urzise şi pe cel ce trebuia să'I bată. Ve­
<Jend femeile ca a greşit reu, au pus'o ele a adunat to­
tul şi ;Hl învetat'o să oprescă bumbacu1 mai mult de ju­
matate, şi să urzescă pânz« scurtă, potrivit cu bumba­
eul ce avea.
TANASE
*6
14116 A fi Tanase.
D-na Z. JUVARA, c. Eedesci, J.
Tutor«. - E. 1. P xrntotu, înv. c.
Slnultl,,i. Govurl'U·!tI.
AdieL prost. Se 9ice nnuta când nu pricepe cela ce'I
spui.
================== pagina 332 ==================
'I
14117
PROVERBELE RO§L�NILOR
*1::,
A se face Tanase.
!<:Po}CA (ziar), IV, �o. 6134.­
G. P. ::-.'Lvlu, înv. c. Smnlţ'l,j. Co­
vndulu. - IVI. CANIAN, j, Iaşi,
I
r '
A se face prost; a se preface C;:'L nu Înţelege ceI sput.
*1::,
14118 Nu fi Tanase.
GXVR. OXIŞOR, pro], c. Dobro­
['(1, i. Yasln!i�.
*
Nu fi teleleu Tănase.
}L CANI,{N, public. i, Iaşl.­
ONlf;iOR, proţ . c. Jiuj'yeni, j. Tu'
tora.
* L"
Nu, te face T(tnctse.
B. 1. PATmcîlJ, Î1w. c. Snmlţl, j.
COl'urlnIn,
Aeela� inteles ea la No. 1·±117.
*1::,
14119 Tiuliuliuc T'anase.
GH. ALEXANDRESGU, nuiqistr, i.
Pulna, - K 1. P ATRICIU, ino. c.
Smulţl",j. C()vlwlnln.
Ca să. are te llero«,lia cut-va,
*1::,
14120 A umbla teleleu Tanase.
r. CUEAKG.:\.. Poo., p. 320. - I.
B:\N�SCU, prof'. j. Roman. - A.
GUHOVEI, c. Folticeui, j. Suciaoa.
Adică fără nicî o ispravă.
,In oste am fost 1I11mai <le shue'iu m : l.ăis hanun, <:e" haram ! De
atuncî incoce am umblat, la aşa, ieleleii Tauase», - 1'. Cm:ANG.:\., p. 320.
14121
A murit Tanase bărbierul.
JUl\J'MEA (ziar), III, :\0. Ei .
.N u mai sunt fol6sele ele odinioră,
================== pagina 333 ==================
333
*f:::,.
14122 Nici nu'ml pasă
De Tănase ;
De Nechita
Nici atâta.
G. P. SALvr0, in», c. Smulfl,
j. Covnrlltln.
Acelaş înţeles ca Ia No. 13752.
TANDA
14123
Rîde Tanda de Manda.
JORD. GOLESOU, Mss. II, p. tii).
Adică cel scârbos de cel scârnav, cel mucos de cel
urduros, ce] trenţeros ele cel despuiat şî c. 1. (G01..ESCU).
A se vede mal multe varîante la No. 5775.
*f:::,.
14124 De la Tanda păn la Manda.
AVIL COHOEA, paroh, c. Coşte!n,
Banat.
A umblă în zadar, a nu se alege cu nimic.
*f:::,.
14125 S'a 'ntîlnit Tanda cu Manda (Sanda).
ST. TUTESCU, înv. c. Catanele,
j. Dolj.
Când doi inşi sunt de o potrivit proştî,
SN6vĂ
'I'auda, lIlI uetot C,l toţi ne-cîopliţiî, plecă odată S{l se insorc. Da!'
nimenea n u se Uitil la el. A mnblat el destul, şi pe unde 'şi-a înţer­
cat dracul copiii, dar de geba. Unii îl spuneau că n'are noroc, alţii
că 'l-a făcut cineva de urît, alţii c'a mâncat pâine uitate, şi câte altele.
In sfîrşit detc peste o netăntolă, pe care (, chema Sanda, prostă
tie da în gropI. De cât u'al cc'I face: cum' e sfântul şi tămâla, La
logodnă parinti; el o invăţară să 1111 vorbescă nimic, până s'o isprăvi
totul. Dar ... de gcb», că s'a dat (le gol.
Cum veniră peţitorii, ea s'a, hăgat dn pă horn �i a Început Sll mă­
nâncc mămăligă eli Jnăcriş.
================== pagina 334 ==================
*6-
14126 Nu'! Tanda ci'! Manda,
Adică llU e ce'ţJ: spun eu, ci e ce spuf tu. f:li când,
la urma urmei, şi una şi alta e acelaş lucru, e tot unu.
V. A LliXANVIl.f, 1'ellh·., p. 5(;(;.
- 1. CREANGr\, Amiui., p. 1fJ8.­
E. 1. PATHlCIG, înr. c. 8m1l111, j.
Cnv!!}'lu'i1f.
PROVERBELE IWMANILOg
Ginerile, tain-uesam, cre,leml că face şi el glumă cu Sanda, îl ,lişe :
- Şi de ce te îndopi ca gâscele cn ierbă, Săndiţo ?
- Ce ierbă, meI netutule ; tu pote al mal mâ.ncat ap clll1d l'�tî
leg-umă ca asta? .
- A ... să be, să 1,8', respul1se ginerile.
Adică tot vorha de demult . s'a întîluit Tanda fII Mantia.
334
<- Nu se .,1ice lIIecet, ci Catiliet, tată, răspunse Ion rusinat.
i: - Na, na, na, l\făria ']\t ,1 parcă astă grijă ain ('(, nCIUI)? vo rba
cela: ntd Tanda ci"Î l'rIanda; nu'I teln 1,el011l, ('i"1 helefu tr-l u .. _ de
ourmaru s , - I. CnEAKGA.
,1
1
I
I !
1
II
li
1
II
H
1 !
II
Il
1 I
C' ASt bonnei Llanc el Llanc bonneî.
Pro», Frimc.
* ii
14127 Cum Tanda, cum Manda.
E. I. PATRJCIU & G. P. SAL\TU,
in». c. S'I1mlţt, .i. Coourluiu,
*6
Cum e (il) l'anda aşa e O) şi Manda.
V. A. )<'ORESCU, c.Z,olfice'l1'!, i.
Suciao«, - K. A. /'AMI'lHl.i:SCc-Dl­
ACON, c. Stiu Lien i, f Dorohoiu,
14128
Când dOI SE' potrivesc, snnt de o potrivit proştt.
*
Tanda Manda (trei lei bucata).
G. POBUHAN, inet .. i Olt.
Acelaş înţeles ca la Ko. 14127.
*6-
14129 Ce mi-e Tanda. ce mi-e Manda.
D·na Z . .TU\'AgA, c. Fcdescf, j.
Tutova.
================== pagina 335 ==================
TE[>I, ORAŞE, NUME PROPlnt
Acelaş înţeles ca la Nu. 1-1127.
TÂNDALA
*6
14130 T'ăndală cu Păcală.
335
T. BĂLĂfîEL, preot, c. Stefdnesc»,
.f. Vâlcea.
Acelas înteles ca la No. 13851.
T:1nd�lii e'ste un om leneş, murdar, care tâudălesce,
tîrlutnssee, face lucrurile de mare silă, de mare nevoie.
TÂNGALA
*6
14131 Tângălă
Cu Măng ălă.
T. BĂLĂ>jEL, preot, c. Stefănesci,
J. Vâlcea.
IOSe dice când SA Întîlnesc dor nătăfleţL
21) Se �lice unor omeuî câloşi peste fire, murdari, le­
neşi, etc.
'I'ângălă e un fel de 'I'ândală.
1\1âng:l1ă, om murdar, de la mânzălelă, mânzălos.
'[ANI
14132
Ţani cu Gani.
1,')]\ NENlP:SCU, Born. Maced.,
p. f,:n.
Se c;,1ice despre doue persona strîns legate.
'[APU
*L
14133 Nu'ti mai bate capu
După Nicu Ţapu.
GAVH. ('Nl'!Ol\, ])1'0/. c, Do/n'o­
V('ţ, J. 1'0811[.1/.
Nu mal umblă dnpi'i nu ştrengar care bate şi sare tote
gard mile.
================== pagina 336 ==================
3:36
PROVERBBLE ROMÂNILOR
TARTACUŢA
J
*6
14134 Tărtăcută
Ăl de se face mătă.
T. BAL.�ŞEL, preot, c. Ste/(tnescl,
j. râlcea.
Se �lice de un om care stă ghemuit, intoemaî ca o Pl­
sică când stă la pândă, la �61'ecL
'I'ărtăcuţă se <;1ice 'ji unui dovlecel ca pumnul de mic.
TATAR
r
Poporul crede Ci'L Tătariî 1111 fost nisce omeni mari,
voinici, şi la chip opăciţt ca în chipul dracului, buzat!
şi cu părul creţ. Ei erau rupţi elin J'idovt. Unul singur
lua o vadi în spinare sau o arunca peste gard.
'I'ătarit erau oment reI, mult mai rei ca Turciî, Ei
mâncau şi carne de om. Prădau lumea, clar mai mult
robeari fetele şi nevestele cele frum6se, tătărotcele lor
fiind grozav de urîte.
A se vede in Jouescu-Gion, Istoria Bucurescilor, pag.
13 amănunte asupra Tătarilor, luate elin Mss. No. 227
al Academiei Române.
14135
*
Tată, am prins un Tătar!
Lasă'I şi vino 'ncoce.
Apoi nu me lasă el pe mine.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr i.
Putna.
A se vede intelesul la No. 5386.
14136
*6
Ţ'era pIere (pere) de Tătarî,
Şi el be cu lăutari.
A. P.�N.:-l, Ediţ. 1889, p.
11,1'. 11S.--BI:-l·!'ESCU, p.
_. P GARBOVICERNU, }lj'of
NOl'm. CI. \'11.
105;
185.
Scol.
I
9
I
================== pagina 337 ==================
'fERI, ORAŞE, NU1iE PROPHlI
tera piere de Ttdarl,
Pi"';";' be cu lc'iutar'l.
337
14137
IORD. GOLESCU, JIss. II, p. 95.
'j'era piere (le l'(Unrt,
Hâncu bc cu lăuiar]:
....
P ALODA (ziar) Dee., 1893.
* L:'
Lumen more de Tc'itar'i,
Stanca be cu lăuior].
P. GAI\BOVICEANU, 1HOf. Scol
NOr/li. CI. VII.
* l::"
Tera more ele l'r'ttar'i,
Sclr6nt((, pune lăutari.
1'. BALĂŞEL, preot, c. Stefânesct,
i. Vâlcea.
>.:
Tera geme ele l'âtar'i şi babel se piepienă.
A. :'IA 1{'l'lNIAN,.i, Ilfov.
V cdi ti _BI, a se 0'/1;1,
LJgiillj a se Ptcp­
lOJil, Sat.
Se �ice când, în primejdiile cele mari uflându-ne, noi
atunci ne înveselirn şî mal ales muterile (G0L8:;CU).
*
Doar nu vin Tătarii.
Cono. Liier., XXI. p. fi21.­
LAZĂR SAINEANU. Semas. Reo.
Isi. n, p: 69fî. .
*
Doar ntt dait Taierii.
V. ALEXANDRl, Teair., p. 288.
710 & 902. - M. CANIAN, i. Iaşi.
Când unul se grăbesce, fuge fără nici o pricină mai
Însemnată.
================== pagina 338 ==================
'-tf".�n
�" I
I I
338
<Eacă venim, veniiu : lilai Îllcet voruiro, ca 11H dai! Ttitarti,» - Y.
AJ"liXANDB,r, p. 713.
Grozu pe care au inspirat' o Tătari! se cun6sce iji din
următorul obiceiu rămas pe la ţeră.
Sunt nisce gânclucI negri cari se adună pe câmp, la
baligă de cal prospătă, şi o scormonesc. Dacă le strigi
atunci: 'I'iHILrir 1 T1i.tal'iI! gândae; încep It fugi şi IL sbura,
care În cotro apucă: pe când dacii nu le st,l'igi aşn. stau
1)(' loc şi 'Şl văd de lucru o
"I'
t .•
!
I
,1
Il
q i
i
I
ii
II
14138
Par'că '1 alungă Tătari! (din urmă).
V, A l"liXAXDIU, 7'eai1oo, p, 500
- Bo I'. EJkiDr:l:', Etţnn. Maqn.,
p. \l6�o
*
Pa)" că 1'ln T(!tm'ito
A. VE CIRACo Il, po 4()4o
Face ee vreo uu ascultă de uimenl.
E nesiguranţă şi jaf
E. 1. PAl'Rwlu, învo c. SlImlţio
jo COVU1'IUIUo
*
De pe vremea lui Han Tatar.
G. BĂNl:LESCL', inc. c. Piatra
IcpU ,ro Bădeni, jo Dimbovita,
*6
14140 E mai reu ca pe vremea lui Han Tatar.
Acelaij Înţeles ea la K 00 1-1-137 o
*6
14139 Pa r'că 'I în ţera lui Han Tatar.
14141
Pentru un om a murmc.
*6
14142 O Iernă de a lui Han-Tatar.
E. r. P ATRIC:iuo ÎlIlO o roo Smglţl,
J. CO/'I/rlnl'/{ o '
================== pagina 339 ==================
o iernă cumplit (le gl·en.
,Câte ;2 l'a ,le .Ie frig n, li fost nil 1'IJt sci, tiind-că 1I"1ll1 ubic01ul ele
a cău tu la teim.nnctru ; dar sci!"l atâta ca erit lin gel' .Ie a luf Ciucrnlea
ŞI o i(;l'Jul !lI' II In'! Han Tatar > - N. A. BIlUDA:-l, Şi uoue şi cecki.
*6
14143 A fi Tătar.
T. BALA.)EL, preot, G. Stejril!fscl,
s. �ftlcm.
A ti păgân, om rău, varvnr.
*6
14144 A fi Han Tătar.
T. RALX�EL, preot, «. Stefăncsct,
J. rftlcm.
A ti om l'efl peste tire, prtgânu păgânilor.
*.6
14145 Du-te în Han Tata' !
U-na C:.-\1'J:\CA LAMllHIXO. C. Fe­
dese), J. Tutora. -LJ-ntl Zor: �fI­
[L'"ILESCU, în». c. Buşteni, i. Pra­
hora.
Adică du-te drucuhu.
*6
14146 A fi ale Tătarilor.
T. BkLk,EL, preot, c. Stefanesci,
s FUce((.
AJ1icii ale străinilor.
< De ce 'ţI baţI jllc de lucrurile aepst'�H, Cit tloanl 11'(/1' .Ii ale Tii­
tarilor,»
*6
14147 Ce Tătarii !
E. 1. PATRlCIU, fin'. c. S/1/1(/{l,
.j. (JovHI·/nl,1t.
Câud vroesce să aret·e o mirare; că nu sere ee să tie
saii ce s;l se fi întîmplat.
================== pagina 340 ==================
340
*6
14148 Tătar.
PROVERBE LE lWMÂNILOR
---
D·ua z. Juv ARA, c. Fedescl, j.
Tuim:a . .
Adic.; vintul de la răsărit,
TAVĂLIctu
*6
14149 A da peste căpitan Tâvăliclu.
G. POBORAN, insi. j. Olt. - E.
J. PATRICIU 6<; G. P. !::lALVIU, înv.
c. Smulţi, j. Couuriuiu,
Adică a fi bătut.
*6·
14150 Badea Tecă
Gură secă.
V. SALA, dasc. c. S(fbişu, comit.
Biho1', Ungaria.
Vorbesce vorbe gale.
*6
14151 Tot de ai lu(i) Tecă,
Septe p'o îepă.
1. A NTOKESCU. in». c. râlcele,
j. Al·geş. - G. POBORAK, inst. j.
Olt.
Om slab, sărac, sgârcit,
*6
14152 Toţi de ai Iu(I) Tecă,
Loviţi cu leuca.
MARIN RĂDULESCU, Scol. Insi,
c. Slatina, [, Olt.
*6
Tot de al lu; TeGrl.
V. RÎMBu, c. Brănesct, j. Dîm­
bouiţa.
Pentru cei proşti.
================== pagina 341 ==================
T1tI:î, ORAŞE, NUME PROP1111
-- �-�-----
TELELED
341
*6
14153 A ărnblă Teleleu şi Trifon încolo şi încoce.
S. Fr., MAlUAN, c. Sudata. Bu­
cocina.
Pentru cei ce 'şi pterd timpul în zadar.
TELEORMAl'\
ŢENCHIU
14154
*
A da din tenchîu înţenchiu.
G. PODORAK, insi. j. Olt.
Ved î IlIllC.
Ada din colţ în colţ, a se frămînta de necaz, a nu scie
cum să facă R' o brodescă, să scape de strimtore, elin În­
curcătură.
<A�a aCt ncrnerit [ench'iHI sel1 Ion "p,Iă., - Gn. URECHE Letop.
*6
14155 Cel din teră străină p6te spune câte 'I
va plăce '
C. TEODORESCU, în!'. c, Lipom,
j. Yaslulu.
Când unul ne spune lucrurt de necredut,
A beau meniir qui cien! de 1 ain.
�Prov. Fntl/c.
14156
Ţ'era 'I plină de nevoi
Şi vulturii fur la miel.
1\EC. D. MAn:r, c. Dobreni , j.
Ilfov.
================== pagina 342 ==================
342
l'[WVW,HJ.i:LJ.i: lWMÂKILOl�
14160
CfLlltl cel miel su n t asuprit! şi jefuitt de cel mari.
*6
14157 Cum este tera aşa ŞI obiceiurile.
Semiu.. Ituc. CI. VIII prin P.
n. IUlt,V1CICANU, ]11'0(.
.'icelaş înţeles ca la No. 1237K.
*6
14158 Ţ'era taie scara.
(; A 1'1<. ONISOH, pro]. c. Rimila,
i. 'rulam. >
Puterile stutulu}, suu celor mal puternici, it} taip pof­
tele.
* L.\
14159 Cine umblă din teră în teră nu e om.
P. GÂHBOVICEANU, pro]'. e, Ca­
simcea, i- Tulcea.
Omul are o patrie, un nem, de ea re e datul' sii se tină
nedeslipit.
6
Să fiî tot-de-una la mijloc de masă. şi
la colţ de teră.
Y. ALEXANDRI, l'o,�". Pop; p.
1 \J\J.
E mat bine să fie cine-va la colt de ieră si
> o ,
la mijloc de masă.
P. JSPIlU.SCU, Leg. 1, J87�. {l.
179 ...... HINTESCU, p, 14
Sli te sdesc: set Jil toi-de-una la mijloc de
mascl şi la colţ (le ţerâ.
C. l'\EOHUZZl. 1, r. 247.
*2:.
Stat tot-de-una la mijloc de masâ şi la col�
ele ţeret de orat 8ii, o dUCt bine.
E. J. P Al'wcru, î1l1J. c. Smalţ.,
j. Cointrlui«,
================== pagina 343 ==================
'fERI, ORAŞE, �UMf: PROPRII
*6.
Stefl l(t mijlocul mesi; şi la caprftul teri'E.
3-±3
V. A. FORESCU, c. Dorna]. Sit"
ciaoa.
La cap ele ţeret 8el 'ţt fac; casâ, şi set 'fi
aleg'Z loc la mijloc ele masă.
A. P A)iN, Ar-ghil', p. 11.
Tot-de-una la coli de ţen1 sâ )�t faci casă,
şt set 'ţt aZegl loc la mijloc de masă.
A. PAl\N,II, p. U7.-HIN"fESCU,
p. so.
A ţine la cinste dar a fi gata el da dosul.
La colţ de ţeră eştI ferit de venirea, ne-aşteptată a
duşmanuluî, odinioră Turc, 'I'atar, Rus sau Polon, la
mijloc de masă eşti la locul de cinste şi prin urmare
bine servit.
Acestă �licere a rămas din timpul năvălirilor străine.
*6.
14161 La cap de masă şi la colţ de teră.
A. GOROVET, c. Follicenl,.j. Sn­
ciaca.
Acestă varîanta, care se deosibesee de tate cele cari
s'au trecut la No. 14160, are totuş acelaş înţeles.
*6.
14162 Bună teră, rea tocmelă.
IORD. GOLESCU, 1�I8S. II, p. 86.
-P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p.
W4; Re». Ist., 1, p. 453. - HIN"
'IEseu, p. 185. - L G. V ALENT!­
�'!EA)!U, p. 7. - GR. JIPESCU, Reur,
Oraş., p, 230. - HELIADE"RĂDU­
LESCU, p. MOHv-t 48, p. 67. - AL.
POPESCU, înv. c. Cernica , j. Ilfov.
- G. POBORAN, iust . i- Olt. - P.
GÂRBOVICEANU, CI. VI, Scol.Nor-m.
In'O. - G. DEM. TEODORESCU, CCI'"
cet., p. 45.
62447
2-1
================== pagina 344 ==================
344
PROV};RBELE ROMÂNILOR
*6
Bionă ţeret rea tocmolă.
V. A. FOliESCU, c. StduişOl·a,j.
Suciauti.
Se t;1ice peutru cea rea ocârmuire la o ţeră bună (Go­
LESCU).
«Ce tocmclă si( hie la o ostc ce era ca lin rolu fără matcă. >-MIRON
COSTIN, Leiop,
,Cela ce nu face la boeriea lUI dupa. tocmelile şi naravurile ce-au
fa st mal de demult, aceii boeril, ce face alte obicee după vota sa,
ac ele se cluamă că gresesce cu înşelăciune. > - V. Lnr-u, Prav., p. 59.
«De '1'01' veni la mănăstire, de vor lua tocmela călugrwescă, accîa
sit fie slobodă dentru tote.» - V. Lnr-n, Pra»., p, 105.
<Decî pentru ce de 'nceput omul şi muIerea 'l-an facut Dum­
n edeii ... datu S'atl muleril o iocmelii ore carIa a se vede, ca diinsa
în tote lunile veSlntele la aretarele face inceperta ce este. 1> - V. LuPU,
PI'av., p. 115,
«l\fularea mar nainte până nu se va curăţi, de iocmela ce '1 taste,
prescurt sa nu facă.» - V. Ltn-tr, Prao -: , p. 116.
«Preotul de va face ori-ce după iocmela sfinţilor părinţi... unii
ca aceia să fie lepădatî.» -- V. Ltrrtr, Prau., p. 119.
<Drept aceia §i cele tocmelă carele cu îndelungat obicem s'au is­
pitit, şi s'au păzit de multă vreme sftnt de trebă, iara nu mal puţin
ci ca şi iuveţăturile şi legea ce e scrisă." - V. Luru, Prau., p. 143·
«Tocmelă Salt cartea îastc dropta sfătuire a omului care va să faca
la mortea lU1 ispravă Întru bucatele IUl şi le Împarte cum va.' - V.
Lurrr, Prao., p. 25:2.
Din gicere ca şi din exemplele de mal sus reIese că
în vechime cuvîntul iocmd.ă avea înţelesul ele organisare,
regulă stabilită, obiceiu pămîntului, testament, soroce, etc.
1fe mai dându-se astă-\:li cuvîntului tocmelă nicI unul
elin aceste înţelesuri, se adeveresce ast-fel vechimea t;1i­
cerii de faţă.
*"'"
14163 Ţera 'i mICa, ţera 'i tare,
Şi duşmanul spor nu are.
V. ALEXANDRI, Pocs. Pa)!., p.
173.
Unirea şi dragostea tutulor pentru o patrie, chiar dacă
acestă e mici:'l, o aperă de ori-ce lovituri:'t a duşmanilor.
================== pagina 345 ==================
'fERI, ORAŞE, NUME PROPRrr
3�5
*6
14164 Fie pătnea (pănea) cât de rea,
Tot mai bună în tera mea.
1. G. VALEKTINEANU. p. 48.­
V. A. FORESCU, c. Folticeni, i.
Snclm;a. - C. 1'EODOEESCU, in», c.
Cursesci.], Yashtitt.-T. BĂLĂSEI"
c. Stejănesel,,i. rftlcea. '
*
Fie paineu cât de rea.
Tot mat bine în tera mea.
P. ISPIRESeU, Rev. Ist., III, p
382; Con», Liter., XXI, p. 567.
-G. CREŢEANU, Câutec-Străiu.
Fie pâne« cât de rea,
Numa; fie in te1'(f mea.
LAURIAK & î)J AXIH, I, p. 546.
Omul, cât de sărac al' fi, tot e mai fericit.în pămîntul
sei1, de cât bogat fiind ::;;i intre străint,
':0 7:'1.'/ 't[)�GfJ; CI.�rti) 'l .. '1:7:V0,,; ),.'l.p.T:[J6tSP0� 6!'f6·�'Jst7.�
rr;5 1:�.�� Jj)J.,fj�; ry.I)PO,;. 1)
LuciOll.
Patri« fU11!US iqni aliena lueulentior.2)
r-«. Lat.
.Meql.io panr e aglia in casa mia. clic Iesso e
rosio in casa el'altri.3)
Praf. T08c.
Unser Ilauch isi besser, als des Nachbarn Felle1'.4)
Proi, Germ.
1) Fumul din patrie se pare ornuluf mai plăcut de cât focul de aiurea.
') Fumul din patrie e mal plăcut de cât focul străin.
3) Mal bine pâue ;i usturoru in casa mea, de cât prăjitura �i friptură
încasa altuia.
4) Fumul nostru e mal bun, de cât focul străin.
================== pagina 346 ==================
346
14165
PIWVERBELE ROMANILOR
Dl'!J bread ai liome is betier, than roast-meat
abroad. 1)
Proo .. Engl.
Fie păinea cât de prostă
Tot se chiernă tera nostră.
IORD. GOLESCU, 11188. Il, p. 71.
Le,
JJ{at bine pâne mat pr6stâ
i:k'i se (ficel 'n tera nâstnl.
G. DEM. TEODOH.ESCU, Poes. Pop.,
p.285.
Arată dragostea cea mare ce trebuîe să avem către ţera
nostră (GOLESCU).
14166
Le,
De cât în ter ă streină
Cu pită şi cu slănină,
Mai bine în satul teu,
Cu malaiul cât de reu.
S. Fr., J\1ARfAN, Rnnta, TrIl1l8.,
p. 48.
Le,
De cât în terâ strâinct,
Cu colac de grâu amână,
jl{az bine în satul leu,
Cu pâne de mălai« re-tt.
Poe8. Pop. Bucovina, «piui B.
P. BĂşm.u, Etyrn. Maqu., p.1015_
t
I
Acelaş înţeles ca la. No. 4Hiă.
14167
c:
D'ar fi pănea cât de bună
Tot se face clelu în gură
Dacă e 'n teră străină.
G. DEM. 'l'.EoDoREseu,Poes.Pop.,
p.285.
+
I
') Pâuca g61ă în casa ta e mal bună, de cât friptura străină.
t
================== pagina 347 ==================
TERI. ORAŞE, NUME PROPRIi'
34.7
*6
Fie pâ'fnea cât de bună, nu e bună )n {eră
striină.
'1'. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefănesci,
j. Vâlcea.
Adică prin străinii nu pott fi tihnit, chiar dacă ai an)
t6te bunătăţile din lume.
*6
14168 Singur în teră striină
Unde nu e dor şi milă.
T. BĂLĂŞEL, preot, e. Stefănesci,
j. Vâlcea.
Acelaş Înţeles ca la N o. 141 G7.
14169
Val săracă teră,
Cum al aj uns de ocară!
V. ALEXAKDRI & LASCAH Ro­
SETTI, Mss.
Adică când unul 11 ajuns de ocară.
*6
14170 Ţ'era e largă!
'1'. BĂLĂŞEL, înv. c. Siefănesci,
.f. Vâlcea.
Se �lice aretând că eşti liber să fact ce vrei, să te aşe(Ji
unde vrei, să 'ţi alegi pe cine vrei, căci: ţero. e [cwgă, al
unde şi de unde.
*
14171 Stăm prost cu tera.
D1M. ZAKKE, c. Bvcureset, .i­
llfo».
*6
Stau n'3u cu tera.
E. J. PATRIOIU, înr, c. Smulţt,
.f. Covul'l1!l1t.
10 Când unul nu 'si face datoria. Se �1ice mai ales de
unul mai mare către 'inferiorI.
2° Arată lipsa de bani.
================== pagina 348 ==================
14175
348 PROVERBELE RO'Lt..NILOR
*6
14172 Din tera lUI Voda.
. T � pĂLĂŞEL, jJreot, c. Şlefănescr,
J. l 'âlcea,
RespUlls glumeţ ce se da celuî ce te Întrebă, de unele
eşti.
*6
14173 A plati un colţ de tera.
'l', BĂLĂŞEL, preot, c. Stefanesci,
j. Vâlcea.
Se <;lice despre un lucru scump, bun, rar în felu luî,
De pildă o fată frumosă,
*6
14174 A pleca în teră.
G. POBORA:-1,îllst. j. Olt.
A pleca din loc în loc, fără să scit anume unde mergI.
«1J12 duc în ieră,» se <;lice ele RomâniI transilvănent,
cu înţelesul că se duc în România.
*
In şepte ţeri.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 63.
Adică în multe locurI, departe.
«Se cununară făc8nel o nuntii de se duse vestea în
ş6pte ţer'i.» - P. ISPIREscu.
*6
14176 A umbla din tera în teră.
D-ua Z. JUVAHA,' c. Fedesci, j.
Tu/ova.
A nu 'şi gi:'Lsi locul ele adăpost ŞI c1e odihnă.
*6
14177 A se pune cu tera.
. T. BĂLĂŞBL, preot, c, Stefănesci, '!.
J. Vâlcea.
Vedî Europa.
A se apuca ele o luptă uepotrivită din care trebue
neapărat să le să Învins.
================== pagina 349 ==================
'fERI, ORAŞE, NUME PROPRII
*6
14178 Vîntură teră.
349
E. 1. PA'rmOIU, înv. c. Sunllţi,
j. Covnrlllln. - V. ALEXANDRI,
Teatr., p. 1536.
Ver!! Lume.
Om ne-statornic, svînturatic.
14179
Cap de teră.
1. CREANGĂ, Pav., p. 152.
Lucru însemnat, greu de făcut, etc.
«Ia lasă, balle Ipate, lasă; nu te mal punea şi D-ta atâta pentru
te mIeI'I ce şi mal nernica, ca doar n'are sâ fie Wl cap de ţcrd., ­
J. CREANGĂ, p. 152.
*6
14180 Doar nu '1 tera de jaf.
D·na Z. JUVARA, c. Fe(lescl, i.
Tnto1)(1.
V. ALEXANDHI, Teatr., p. 719.
Oând cert sau vrei să iei un lucru care ţi se refusă.
HESVHĂTESCU. - Pâcălire de Ielită, cere plută o gUl'iţă.
:SUSANA. - (respingându'I), Da cată.'ţI de drum, omule. Doar m�''l
tera 'n [ac.
RESV1'ĂTESCU. -1'era nu'I de jac, dar, tu 'mf eştf pe plac, pre le­
gea me 1> - RUSALIILE, p. 719.
*6
14181 A pune tera la cale.
I. CHEANGĂ, Amint., p. 154.­
GIt. JIPESUU, Heur, Oraş., p. 284.
- E. 1. P ATmciu, înv. c. Smlllţl,
j. Covnrluhl.
10 Acelaş înţeles ca la No. 13211.
«Vai ele ţera când ajunge s'o pue copiii la calc.» - 1. CREANGĂ.
2° In derîderea unuia care crede că a făcut o mare
ispravă,
================== pagina 350 ==================
350 PROVERBELE lWMÂNILOR
*L::c.
14182 Cu una cu doue nu pul tera la cale.
E. I. P ATRICIU, înt'. c. Smulţl,
j. Cov1wluht.
Când un lucru nu se face tocmai uşor, cum se crede.
*L::c.
14183 A da ţerilor ocol.
'ro BĂLĂŞEL, preot, c. Siefănesci ,
j. Yâlcea.
Se �1ice de omul care umblă mult.
Firei maIcă blestemată
Că nu m'aî făcut d'o fată,
Să şe\l cu tin e pe vatră.
Ţi-ar fi casa măturată
Şi vatra plină de apă;
Şi m'al făcut d'un fecIor
Să dll1f ferilor ocol.
Pocs. Pop.
14184
*
A fi de la teră,
GR. ALEXANDRESCU, nuiqist, i.
Putua,
Adică prost, bădăran, mojic.
14185
Ho, teră !
V. ALEXANDRI, Teatl'., p. 393.
Adică stai, taci mojice, bădăranule.
TERA ROMANEScA
*L::c.
14186 Hatîrul şi păduchii nu Ies nici odată din
Tera Romănescă.
P. GÂRBOVlOECJJ:ANU, pl·Of. c.
Donmeec: &': Costesci, j. Yâlcea.
Adică totul se face în ţer:t prin hatîr, iar nu după
buna dreptate.
================== pagina 351 ==================
ŢERI, ORAŞE, NUME PROPRfI
351
1
*L'.
14187 La Dumnedeu şi la Ţ'era Romănescă
totul este cu putinţă.
Nrc. MATEESCU, îJl1'. c. Moriliţ«,
i. Puina.
La Dumnetleii ŞI tn Tera Ilomânescă tote
sunt cu putinţă.
l'oinla (ziar) XII, Ko 318r�
& 3418.
Oând se întîmplă ce-va de mirare, de ne-credut.
Taut arriie en France. J)
14188
Ţ'era Rurnănescă, curvă betrănă.
IORD. GOLESCU, u»: II, p. 95,
Adică de multe ce a p:Tţit, ca o CUlTi"!, nu se mal sperie
de nimic (Gor.ascu).
ŢI�RIPAIA
TERPENTIl'\
14189
Terpentin, Terpenteac
Tot un fleac.
Sentiucl« (zior) Itucorin«, No,
2�99.
Se (Jice pentru Rnteuî, în batae de .lOC.
ŢIGAl'\
Vezf jJalalllis-Bala/lI1fS, bli_
serial, Cori, (;1'ediJ1((l, 'C'UIII­
ret, Cur, Dlilllfut,ldl, (,'1'/'1.,
'lida!!, il/asiz, Turc.
_ 1) Vedi : Memoires de Lenct, cdit. i\1ichaud ct Ponjoulat, p. 413,
II
Iii
1,.
!�
11
'�
================== pagina 352 ==================
PROVERBELE ROMANILOR
CREDJ;:''!.:E
Ţigauu e ru.lcuic eu dracu, d'ara e aşa tare .Ie rabdă la ger şi
focu nu-l pirlesce, u'are urît 'ii fl'ic:'l mez de m87. (le uopte dormind
pe sub corturr.
Pe ce pnll8 mâna 'figanu, se spurcă. Asa ci( dacă e lucru ele mân­
care să-l lopedt, dacă e vr'un vas salt alt ceva, ori să-I ardf în foc,
orI să-I speli în patru-decî de ape şi să-l alezmu'îescî cu aîazmâ .le la
Boboteză.
Cn Tigann nu e bine să mănâuct dintr'o strachiuă, or; să bel din­
tr'un pahar, căci te spurci.
Dacă s'ar fi întîmplat să ţi-se culce un Tigan În pat, ori barim să-ţi
şa�Iă pe un scaun, lei hlănilo patuluî ori scaunul şi le pirlescî pe foc,
�i numar dup'aîa Sf1 te mai cnlcI în patul acela, orI să mal şe<;l'i 11e
scaun ul acela, căci alt-fel te pângăresc).
Dacă va in tra vrun 'j.'igml în vre-o biserică, trebuie tirnosită d'al
doilea.
Dacă ar CIupi vr'un Tigan vre-o femee Româncă, să tae şi sa le­
pede carnea clupită (le Tigan, căc! carnea ala e spurcată.
Dacă, arn apucat vi-'un _,-!'igall vr'o femee Româncă numai de că­
maşă, să tac şi s11 lepede petecul acela, căcl c spurcat.
Cu Tigann nu c pomună, 01'1 cel-ai ela, cea ce-l daî, il dai că utai
ee dracu te .face, c11 te scote din minte afară cu ceru tu.
La ţigani nu e hine să, dai ccva de pomană, că 'ţI fură crora puiiî
de la cloşcă.
Jngeru, p'ăl d'a cădut beleaua să fie tovaroş Ţiganului de la botez
p;mă la morte, şade departe ele Tigan pntru-decr de paşi, că Tigallu
pute al dracului a câine plouat şi plânge 111ere(t bIetul înger.
Când m()l'e Tiganul, Dnmne<;leu Îi lea miru ăl mare şi botezal, şi-l
hag11 el'a dreptul În rad.
Din Tigan nu se p,)te face popă, c11ei şi-a mfmcat biserica, mân­
car'ar crapăt, doar nUllIai dacă j·o lua nouă piei după trupu In] şi o
mai trăi se face popă la creştin1. Biserica Tiganilor a fost de zid şi
a Românuhtr de caş, uşile de sl(minl de porc, lacătul un purcel fript.
Tiganii a rÎ111uit la biserica Romfmilor şi alt cerut să schimbe. Ro­
mânu a vrut să schimbe cu cOUlliţie ca să le: fie Tiganii lor robI cât
1) ii lumea. '-f'iganii alI vrut şi aşa şi (1'ala ei au fost robi la RomânI.
TiganiI lacomi ai dr3enlni, s'au n11pllstit pc biseridl şi î1l treI <,Iile a
�i mâncat'o, mânca-i-ar pămîntu.
Tiganu are plezI bune: dacă îţi iasfl înainte îţI va merge hinc, veI
(;'l�tiga în drumul care il facI.
�n e hine să fiI naş 'Tigannlul, caCl pe lumea <li-l'altiî s'agaţ,ă ele
tine Lle te trage la Iad, să te cinstescă. El te·ar resbi, şi te-ar băga
în Iad Lle hună samă. dacă ar fi mal slab ingern teu.
Ca să Ull se mal elebche §i să lllt-l mal lea frigurile, eopilnl mic
11 daI să sugă -Ia o Tiganeă.
Cu 'ţ'igaull nu e p11cat; poţI s11-1 faCI 01'1 ce-l Hea; căci toţI 'fi­
ganil Llin lume nu fac cât un creştin al !tIi Dumne<;leu.
CânLl merg TigauiI la hiserică, ei trehue să stea În urma Româ­
nilor şi să iea anaforă în urma lor.
La <limitir, TiganiI trebue îngropaţi: de haşca, ca să nu se amestece
6sele lor cu ale Homânilol'.
La mesele pn blice, cum la nnnţI, la cllluetrir, la pomeni, etc. ei
trebue s11 stea în cada mesii, 01''( la altii masă de lJaşca; un ameste­
cati cu Românii.
'Tnrcnl, Ovreiul §l tllte naţ,iile din lume sîut mal curate .le ci'tt Ti-
================== pagina 353 ==================
I
J
TERI, ORAŞE, NUME PROPRII
353
�
I
gani], căct dacă se blJteză elin el se pi)te face pnpă, dar din Tigani
te-o feri sfân tu!
A se vede tot la T. B1LĂ�EL, în Şezr1torea, I, p. 213,
Credinte priuiiore la ţiganZ şi Şesătorea, III, p. 34-39.
LEGENDĂ
1
Moş Adain a avut fete mal multe cu una de cât băctî. Băeţil s'au
însurat şi au bat tic care câte () fată şi a mal remas una stinglieră,
Ea a mers la tată-seu şi l'a intrcbat : dar eu ce să fac, tată'! .i\Ioş
Adam i-a respuus : «de, fată tatcâî, eii n'am nici o putere, dacă a vrut
Dslell aşa cu tine, umblă şi tu de-colo până colo printre ccle'l-alte.»
Ea aşa a făcut, a început a umhlâ din bărbat în bărbat ca fleortele
din \liua de asIr. Şi din ea se trag totc curvele din diua de as1r.
După câtă-va vreme, surorile ci n'au mal suferit'o. şi aii lua-fa la
gână dintre ele Ea atuucf s'a dus la marginea măriloi , şi-a facut un
bordel acolo şi se ţinea cu un Faraon, care Ieşea din apă în tote nop­
ţile la ea Ea a făcut cu Faraonul mai mulţi copil, toţi negri şi urîţI
În chipul dracului. Din aştl copii se trag Tiganii din <,liua lle a(�î.
D'ata le şi <,lice Tiganilor lumea' Faraoni.»
11
Un Homâu, demult-llemult, se il1llJdase I'e(" căduse şi adormise buş­
ten lângă un drum, aşa că ULI SCut de capn 1111, era mal mult despo­
îat, ca vai de el. Nu sciti cum se brodi, eit t.recu 1'e acolo un feeîor
de al lui care erit cel mai mare. Ast fecior, cum Îl veS1u aşa de di­
chisit, Începu să se rîdă de el: luă o balegă de vacă şi mi-ti-I mânji
bine frumos cu ea peste tot trupu, de-I facu să, rÎslh şi dracit de ei.
Apoi el se pitulă în n isce tufe p'aci p'aprnpo, ca să vadă cum au să
riS1ă ornenil care al' trece pe drum, când l'or vedea aşa hlescăit eli
balegă, .Nu trecll mult şi tl'eCll pe drum fecloru cel mal mic al omuluI
a,-,ela, care" cum îl veSiu, il scăpă să plângă de cIudă că ajunsese
tati-seu aşa. Il coperi frumos cu şuba de pe el, îl deştepth şi îl duse
la o gÎr!h unde îl spă1ă de balegă, îl premeni şi îl lua acasă.)J u sci(l
Clll1l face, nu sciu cum dl'ege, ch vede şi pe frate-seu. pitulat în tufe.
_ltunci Îl de te lU gând că el, nu altu, s'a rîs de tata al lor, şi-I spuse
luI tată-seu
Acesta, �um au<,li lle una ca asta, 11 blesLcmit fi lemne seci: "să 8e
alegă pmfll şi pulberea de el, să fie ele rîs la !Lllnea îutregă şi cum
l'a batjocorit pe el, de l'a făcnt negru de balegă de sus până jos, tot
aşa să fie el nem de nemu luT negm ca balega şi slugă sa fie ht�fl'aţiI
Jill al mal micI, el să purte nuntai sdrenţ.ele fmţilor luI, haine DoI
să n'aIbă în vecI!»
Şi aşa a r�mas în vecI, că Tiganu e negru ca o balcg\ de par'eii
() cnrat dracu. RÎsu şi batjocura hll1lil este el, că t6tă lumea rîde si
îşi bate joc de '.j.'lgan. Prafu s'a ales de el, că Il'al'e cer, n'are pămîl;t
şi pânh nu S'01' milogi pe la alţiI n'all ce mănca Sdrenţe p6l'l,it pe
el, căci petec de petec nu se ţine pe el.
UniI �lic că tatăl era Noe Iar fecloru erI hlestelJmt s'a numit .Ham
şi din el se trag Tiganii (lin (Jiua <le a';IL
================== pagina 354 ==================
3M
PRO\'ElmELE HOllIÂKILOH
III
Suut trei feluri de blesteruurf asupra Tiganilor. Tiganii uriţ), Lu­
zatt şi întăciunaţt, ca curat dracu, sLmt hlestemaţi de călugări, c1UIJă
vremea de când era.ii r-obl pe la rnonăstur. 'fioaniI cel neori cărora
le mal d ico şi Ţigani de catră. care sciu să l�"cJ'eze f'îeru, "sint blcs­
temaţI de la Ham. Iar Ţi,qanit a(1 Zar: ursa riî. lă8ţil zanagiI, netoti).
etc. şi tote nermuile de Tigani, care umblă din loc în loc călăr: pe cal şi
pe miigarl, care şed pe sub corturt şi sâ nt urîţi ca face-ţI-al cruce,
sunt blestemaţI d'un sfânt. Şi uf te cum e povestea.
Tiganii ăştia aveaîi şi el mal de 1:nult o cetate unde şedeau şi eraii
I,ngaţi. Odată, ce-I vine lui D·\lell trimete la ei un sfânt, să vadă �i
cum o mal duc, cum mai trăiesc. 'figanii au dind că vine la el un
sfânt şi socotind în mintea lor că sfâutu, dacă 1-0 vedea pîrliţi, cal ici ţl
�i săraci, 0 să le dea avere, el l-au eşit înainte schimonosiţ1 ca toţI
draoit: mâl�iiţl cu cărbuuf pe ochi. sdrenturoşr, călări pe rnăgart care
pe deşălate, care cu şeile fără oblânct �i fără scări, care încălecaţi
pc măgari dandet-etelea cu faţa în spre ceda măgarilor, cu copiii
băgaţI prin desagi şi în feluri de feluri de chipuri, cum nict dra culuj
nu j,ar fi dat în gând,
Btetu sfânt când a ve<;lut aşa nern ele omcnt opăcitt şi slutit! în
chipu dracului, şi înţelegenel şireteuia Tiganilor, ca un sfânt ce eră,
îj hlestemă: «Fiilor, să fiţI blestemat! şi ele mine şi ele D-(�eu sfântu
diu cer, să l'emâneţl Ilem de nemn vostru cum slmteţI acum, nicI
mal bine nici mal l'H!, CLlm adică aţI tras singurI, uesiliţi de cineva!»
Şi aşa au remas şi remaşl o!' fi. până în primele alhe, batu-i-ar
D-"lefi (le sFcl!
IV
Când ali restignit pe Domnul Hristos, Jielovir au trimes la ILll Ti­
gan ferar să facă patru cne de fel', pe care să le bată în palmele şi
piclol'ele Domnului Hristos, Tiganu, c1a-l'aş dracului de pomană, în
loc ,le patru a făcut cinci pir6ne de fel' şi Jidovil p'ă! d'al cincilea
rau lnHut în inima Domnului Hristos, Atullci Domnul Hristos l-a
hlestemat: ,Să-! al'(,1ă para focului şi pC' lumea asta şi pe cea-laltă �i
el iertare s1, 11\1 alhă, ei ell Tartorn dmcilol' în lael să lă�ulescă.,
A se "ec1e legende sa.u Sllo"e despre ţigani: În S, FI.
l\Ia.rian, Omitologia, 1, p. 330 & II, p. 33; în C. Negruzzi,
1, p. 233 şi în cele trei ,,01um8 de anecdote ale D-lui
T. Speranţia.
Poreclele ce se dau ţigallilor sunt fiirLt sfîrşit, Eată
câte-va dintre acestea: 010n(, Oioroi", Balaur, Baraglachnă,
Ootofană, H((r Clp , Gmngur. Danclu,. Graur, Gn(uriccI,
Fa)'((on, Gaşper, Cidurel, CioJ'omină, Ta1'e'i ueheş .. Impelitat,
Incl'Omlaf, IntrtciuJ1af, Rom{in uc/ilu. etc.
*6
14190 Ţiganul nu'i om.
E. I. PATRICIU, Înr, c. SUIllTP,
j, C(>t'1WZU'iH •
• �_ .. _ .", .. J...,
...............
================== pagina 355 ==================
1
I
Tj;;[�Î, ORAŞE, NUME PROPRrI
355
<t
I
Se (,,1ice când vrei să iei un ţigan in batjocură, aretând
c:\ nu are nict una din însuşirile mal ele semit ale omului,
şi că e de rîsul şi de batjocura lume!.
s�6vA
La inceput, câu.l 1)·\le11 facu lumea, s'aă lins tate ncmurile de amcIII
să ceră câte ceva de la D-<,lell, sall Line cu cmtarea părintcsoă.
�Ial întăi se duse 'I'urcul, şi intrehându-! D-deu «ă ce voesce, el
l'i�spl1nse: biue Dornue l "De bine să al parte>, l'6spunse D-<,lei"!. Venind
şi Ho mâu ul �i îutrehindu-l D-<,lcll ce voesce, respuusc ca şi Turcul:
Iriue DOJllno.-«Apol binele la luat 'I'urcul.v=-c Dar' 8l1?-«1)0 dar
sa al parte, darnic să 11», l'espunse 1)·<,le11. Venind ţi Ţiganul. D'I;1elt
'1 îutrebă ce vroesce? el răspunse : bine D·ne!-«l,inele l'a luat
Turcul.» - Dar eu ? - «Darul l'a luat Românul.» - Ce l'ÎS şi batjocură e
asta? - "De rîs şi batjocură 8:1 fir», respunse D·<,lell. Şi de atunci Ti­
ganul e luat în rîs şi hatjocorit .le toţl şi R.omânul dice : Ţ'igwwl
nn'i om.
A se vede N. BOGDAN, Pooeşti, p. 1uO.
*6
14191 Ţiganul nu e ca omul.
V. A. FOREseu, c. Stân-iş6m, j.
Suc/ava.
Aceluş înţeles ca b No. 14190.
*6
14192 Ţiganul numai din depărtare e om.
NWOL, Rusu, c. Iqhisdorf, co­
mit. Tîrnara-More; Transiloauia.
Acelaş înţeles ca la No. 14191.
*6
14193 Doi 6meni şi un ţigan.
E. J. PATRlcIU, înc, c. Smulit,
j. CovurlHiu,
Vl'eml sit injosescă pe un ţigan ce caută a se pune
în rînd cu ceî-l-altl omeni.
< Aru veslut trecând do� omeni şi lP! ţigall.>
*6
14194 Toţi ţiganii nu plătesc cât un creştin.
G. P. SALVIU, t/w. c. Snwlţi,
j. Covw·ln2n.
================== pagina 356 ==================
Ca Sti areţi ne-insemnătatea ţigunulni.
Se \1ice în deridere ţiganilor, aretându-se prin acesta
că sunt fiinţele cele mal blestemate şi ticălose, ca rI nu
pot fi puse în rîndul celor-l-alţi 6men1
*6
14195 S'a beşit Românu şi a dat suflet ţiganului.
T. BĂLĂ�EL, preot, c. Strfdnesci ,
j. Yâlcea.
1
PROYERBELE ROMÂNILOR
356
1
!
II
1
e
jil
14196
Ţiganul, când a ajuns Domn, intăiu pe
tată-seu a spînzurat.
IOHD. GOLESCU, 11[88. IT, p. !1G.
*6
Ţiqanul, când a ajuns imperat,
Iniâiu pe toiă! seu (l' )« spînzurat.
I
I
A. P ANN, Ediţ. lf89, r- 79;
III, p, 28. - I. G. v ALEKTINEANU,
p. 39. - P. SALA, clase. c. Betuş,
comit. Bihor, Unqaria. - P. GÂR'
BOVICEANU, Pl·O!. Sem. Buc. el.
rIT - HIN'fESCU, p. 186.
*6
Ţiqanu], când s' a ver.fut împeral)
Intâiu. pe taM-seu a spineuro».
P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872) p.
166. - T. POPESCU, in», c. Do­
breni, j. IljOL·.
*6
'Tiganul rând se vede împerat întâ'lu pe iată-
scit spineur«,
E. I. P ATRlCIU, inc, c. SmulP,
J. COl:llrlu'1'lr.
*
Cân d t iganu l s' el fă cut imZH1rat
Intâiu pe totâtl) seii (l')« spineurat.
BARORZI, p. 63 & 64. - REIKS­
BERG-DulUNGSJ<'ELD, I, p. 78.­
Dr. rOSEPH HALLEH, J, p. 157. ­
V. A. Ji'ORESCU, e. Folticeu'i, ,i.
Suciara.
I
l'
i
•
t
i
}
l
J
================== pagina 357 ==================
__ -,-lE�>R_Î, ORAŞE, NUME PROPRn
*6
Tit/cUlul, când a (�juns mare, 'Îl/Miu JiC tată­
sht l'a omorît.
1. Dt;MITRESCF. 1n1'. j. DoU
:{:6
'[i!!mntl,. când a ajuns imlJerat.
Intâin t)e taM-scit l' ({ tăîut.
G. T. 'TOilIESCL-, inr. c. Brosror),
J. Mehedinti,
Ţiqanul; câiid mI impercltit, atuncea 'ş'mi,
8])În,zund pre tatăl sld!, şi air tăiat JJH'
1l1?tnl(I-S(I) ca S(I sparte {era CIl ci,
DIM. lîCHlNDEAL, FIIII" p. 111.
Gli(ftul Tcl.sille, tată-eu ninte )şl MlIe.1)
Dn, '\'\ELGAND, Zueit, Jahres
p. lSU.
Se \1ice pentru cei cumpliţi, către insuşt ai lor, când
ajung oment mari (GOLESCU).
Adică bogatul ridicat dintre nevotaşt, şi tot-de-una fu­
dul, mat ales cu prietenii şi rudele de alb dah\.
Foxt-a Iost un strcue pot de a IllIFanlOl', în ce ţ0d nu Sl' scic, şi
ajunse să ne iarăşi înălţat la 1Il1plol'<\ţie,
Câ1Hl Se su; el pe tron, înconjurat de toţî logofeţii, cel mari şi pu­
ternicii ţerei, se apropie şi t�tă-S�lt de dinsul şi Îi dico incetiuel :
< - Drauu iaiii! dragu tatii! lea sarna să nu dai pe te!'a ta ţig:\­
nescă, că ne festelescl nernul şi nu ne-am urat putea cll�tig'l paueu cu
ciocanul ' maî cerc şi tu minte do la alţii cu împrnrnut, că doar ii
sci cum să te porţi impărătescc 1
Cfaurică împărat îl respunse :
e; - Să n'ai grijă tată! şi ca să'ţi a re! că ,citi să atăpânesc l-.re
bine pe supuşii 111eT, iaca poruncesc să ie pună pe tine În ,iun'ţ!
Cum fi �lis s'a şi făcnt, - şi dp atuild nemn] ţig':1llPs(' nn'�i mai
găsesce percche de isteţime pe lnme , - N. BOGDAr;-. -
1) Cind ţiganul deYÎuc rege, Întiru tale pe tată ser,.
================== pagina 358 ==================
L'eniru trei lucruri se clătesce pâlllliltul fi 111 pa­
irulea nu'l pDle suferi.' de va Împc1'âţi sluga
,:'/ nebunul de ,�e nt Bl7tunÎ de Imcaie «. ••
PI'OV, Solom. eiu.« 11;8.'1, XXX,
2fj,
Vi1({În f'Jl)'ich.l} ne coţţnoisi pareni ne 11111.1}.
GABR. lII1;CRIER, XVI·e Siecle.
Il cillu« nobilitfilo
Son conosce il parenuulo. 1)
P1'OU. iu«.
(Îllwulo el cillano est« ric«, ni Liene pariente ni
«miqo. 2)
I'roo. SJ)(lI?,
Rin reicher Bau!')' liennt seine Veruntndien niclii. 3)
PI'OO. Gemi.
14197
Pe ţiganul, de'l vei spela,
Tot negru va r emănea,
RIRONZI, p, G3 & 64. - HI:i'fES'
cu, p. 186. - Dr. GAS'l'ER, Liier,
Pop., p. 214. -D-na E. B . .\IAwR,
p. 1U5.
Acelaş înţeles ca la Xo. HH27.
AI' pui« om Jl!'!/1'It 8f('I{[ schimbe pelea?
JERFilIIA, 13. ::3 .
. 1 Zace!' l« tr�te tl'un More on perd la lcssice.
1'1'01'. Fnlilc.
'f0') 'l.p&�7C·(l X� ';';:1 ),s')z&")"{j;,
., .i\(>w'l�?� ţ()'1 it01t0 Z,rJ.'/2V;.
Pro» .• '1ea·!lrec.
1) Teranul boferit llU \'î cunosce rudele.
2) Când ţerallU! se bo'lercsce, se kpedă de rude �i de prictcuî.
3) Lu \eran bogat nu'�I cunosce rudele,
================== pagina 359 ==================
ŢERI, ORA9E, )lUME PR'JF'RIÎ
350
*L:::,
14198 Cât sopon îi trece, pe ţigan tot nu'! poţi
albi.
V. A.
Suctac«.
c. lYI(Uinr. i.
Acelaş Înţeles ca la No. J.+H17.
*L:::,
14199 Ţiganu '1 ca şi căldarea ne-spoită,
G A \'R. OKI90l{, 'prof. c, Dobro­
V('I, j. lraslltz/t.
C:1 sti rîdă ele faţa lui nrămie.
*L:::,
14200 Ţiganul, cu minciuna mănâncă purceaua.
V. IFRIM, Scol. Sorm. Berl, c.
Corodcect, i. 'J'ntova.
Când pl'lll şiretenie ŞI înşelăeInne dobâudesct ore-ce.
*L:::,
14201
Mei ţigane, a murit tat'teu l
Aoleu l şi luleaua mea la el!
G. BL'(C:LESCU. îno. c. Besdeaâu,
i. Dîmbociţa:
ŢiglLllulul 'i-a fost de lulea, nn ele btet-serl care a
murit.
*L:::,
H202 Ţiganul a cerut şi el la popă un sfânt,
ca să'l prăzriuescă (potă prăznui).
V. A. FOl{ESCU, c. Dorna, i.
Suciaca.
Cine dose-orî face petrecorj. ?i clieltuesce, la sfîrşitul
anului se UŞUl'0Zil la pungă.
SROV.:\.
Un ţigan avcă un nume, ee nu se gitse[;, întru şjl11\I, Vl!<,lell<l el
efI fie-care ţCl'an rliu sat prăznuesco pe sfântul a căru] uume îl portii,
(1 cerut �i el popii un sfânt ce să-I l't'ăznn(�scil; şi popa 'I-a dnt pe
�[âutu Ion. Pâ.nil la sfîrşitul auuluî prăznuiu-I ţiganul de vre-o două­
spre-dece or] ]le sfântul ce i se (lase (uascerea, hntozul, tăierea capn·
62447
2::'
================== pagina 360 ==================
ca
360
PROVERBELE ROMÂNILOR
lUI lUI S.tu Ion, etc.), li alergat iarăşi la p('pa �i l'a rugat sâ'I rea l""
Sfântu Ion şi, dacă se pbtE', să'I de alt snlllt care nu se prăznuesee
de cât odată ve an.
*1::0.
14203 Ţiganu nici odată nu'şî are topor bun la
casă de şi îi meşteşugar.
GAVR. ONIŞOR, pru/'. c. Dobro
vi'ţ,.i- YaslHht.
Vedl Ciubotar, Ci:­
l;zar, Croito/".
14204
Acelaş înţeles ca la K o. 1159.1.
*
Sănătatea o-au ş'ghifţîli, ma imna cu
curlu afoară.l)
1. COYA):;, prof. c. Pericol». Epil'.
Când îndemni pe cine-va la muncă şi el îţi \1ice să­
nătate să fie, şi dacă lucrul nu se face astă-tJl se va face
mâine, i se 1'8spunde prin tJicerea de mal sus, dândnI
să Înţelegă că nu e de ajuns ca cine-va să fie sănătos.
mai trebue să nnmcescă dacă ne să aibă ce'i tl'ebuesce.
L COYAK, ]J/'of. c. Ialli1w, Epir.
*
Di la ghiftu aloat? 2)
14205
:!:
Di t« !lliiftu c(ljt� aluat? 3)
Y. DIAMANDY, pro]. c. JJfeţoro.
Macedonia. - ILIE GHlIJU, llt'O,f
c. Pel'iVoli. Epir.
La o cerere ne- potrivită ; când ceri un lucru de la
unul care nu'l p6te ave,
14206
Băgară ghiftul prî thron, el cărta ş'a­
monta.")
1. COYAK, ])I'of. c. Periroli. El);/"·
1) Sănătatea o au �i ţiganii, dar umblă (merg) cu curul afar:i (gol).
2) De la ţigan aluat'
3) De la ţigan cauţi (,ă ob\il) aluat l
4) Băgară pc ţiganul pc tron, el căuta �i nicovala.
================== pagina 361 ==================
________ _'T'=E�R-'t,�ORAŞE, NU�)lIj'
361
Ghiftui ş' câsi7te) amone« ş' c(�fta. 1)
n-. "\VEIGAND, Zu:eit. Jahres.,
p.179
Om ul ori cât s' al' ridici> tot trage la tepă.
La cague seni toujOU1'S le 7w1'cng.
Prov. Franc.
Dl'. "\VEIGAND, Z1Vcit. Jahl·es.,
p. 180.
14207
GhiftuI :ş'celnic, la cârbunl va'li hibă
mintea.")
Acela" înteles ca la No. 1420li.
Gl'ecu"l at�'ibn8 ţigani.lor urmet(Jren \11Ce1'e:
14208
Adjumsim ş' noi ghifţlli ma Iaiu di Gre9U:')
Da. vVEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 180.
A�a spun ţiganii din Pl'eveza. Laudă ţigăne8C�t.
Proc, Keo·G1·ec.
14209
Ploi cu sori, ghifţîÎi îrn pâzari.H)
DR. "\VEIGAND. Z1l·cit. Johres-,
p. 180.'
Se 9-1ce, ca să rîd CI de ţiganI. c[Lllcl ploue şi lucesce
tot de odată 86rele.
') Ţiganul şi rege, nicovala �i.o cauta.
2) Tiganul �i notabil (să ajungă), la cărbuni îl va fI mintea.
3) Mal bine (să al) cind cărbuni, de cit o mie de oi.
4) Am ajuns �i nOI ţiganii, mal negri ele cât Greci!.
') Idem.
") l'l6ie cu sore, \iganil În p,aţă.
t
================== pagina 362 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
Le dillUle but 8(( femme el 1JUl)'Îe sa fille.
Praf. Franc,
14210
:;:
Ca s' făcea tuti musci1e miere, vrea s'
mâcă ş' ghifţîTi cu cîubana."j
ILIE Gr-HCU. praf. c. Perjroli ,
Epir.
S' f(i('âl muscile iuti nari, urât u nuică
flhif�ilt cu clubana.2)
DR. VVEIGAND, Ziteit. Jahres"
p. 171).
*
C« si saee« uu! niuscde miere 'Uit U IIr'câ
i/hiftil'l cu lii/gura.;!)
1. COYA�, praf. c. Ianiua, Epir.
*
Cam scotea tuie muscil e miere, alt 8' IIUZC([
Şl ghij�i'ii. *)
ILIE GHIcu,]Jl'af. c. Băesa, Epir.
Daci:'t toţi al' fi bogaţI, averea nu al' aveit nici un preţ;
dacă toţi s' al' putea pricopsi nu ar fi nici un merit sit
ajungi sus.
Dicerea arată meritele celui care a parvenit unele multi
l'îV�leSc dar unde DU toţi pot ajunge. '
*6
14211 Ţiganul dă cu ciocanul şi capetă banul,
TLm Hocio'l'ĂiJ, stud. c. Sciiştc,
comit. Sibi«, Transilcania.
Vec)! s,».
1) Dacă făceau tote muscile miere, ar mânca �i ţiganii cu lingura mare
( crobănescă).
2) Dacă ar face t6te muscele miere, ar mânca o ţiganii cu lingura mare.
o) Dacă ar scote (face) tote muscele miere, ar mânca o ţiganiI cu lingura,
4) Dacă ar scote tote muscele mrere, ar mânca şi \iganiL
================== pagina 363 ==================
f
!
TERI, ORAŞE, NUME PROPRIi 363
A se yeele intelesul la No. 111+8.
A se yeele la 'cu\'Îlltul Brusca legenda care ne dă 01'1-
gmu acestel �licerL
*6
14212 De la ţigan cărbuni şi de la Ungur pinteni
să nu cumperi.
V. SALA, clase. c. l"aşcoti·Bă­
resei, comit. Bihor, Unqaria.
Nu vel dobândi un lucru de la unnl care are ne-apărat
trebuin ţii de dînsul.
*6
14213 Crapă pIetrele de frig şi ţiganii în ilie.
GAVR. ON[ŞOR, prof. c. MurgcnI,
j. Tu tom.
Pentru cel lipsit cu desăvîrşire.
;'"" 6
14214 Ţiganului nu 'i e frig, numai ar frige
clisa.
V. SALA, clase. c, Vaşcmt, comit.
Bi/lOt·, Unqarîa.
Când unul nu vre sa arete cii e dorit de un lucru,
SN6vX
Era lernă : g"er de trosneau lemnele. Un ţigan tremura de frig, şi
'1 era fome. Ye<;IC,ndll '1 un Român el intreba: e Mei ţigane, ce al dori
tu, acuma, mal mult; să măuâncl ori să te iucăldesct? - Hei! hei!
Homânico, aş \T\' �ă fri.g" clisă 1), şi să RtropC"c pâuica cu untnra ce
curge din ea.'
*6
14215 Ţiganul cântă de f6me.
J GAVR. OKIŞOH, prof. C. Dobroret,
(t,. j. raslH�It.
A se ad[lOgil, Ca variantă la K o. 8490,
') Slănină.
================== pagina 364 ==================
364
14216
*,0,.
Boerul când 'I e f6me se plimbă, ţiganul
flueră, ţeranul îşi bate nevesta.
Dvna :0. JUVARA, c. Fedesci, j.
Tutooa.
!',
,
'j
d
il
I
,
II.
I
II I
I'
II
I
i
I I
1
1
1 II
'1
II
ii
II
11
II
i
III
ti
l'
II
"1
II
,1
A se vede Înţelesul la No. lOti89.
*,0,.
14217 Ţiganu mănâncă când are, Romănu când
îi e f6me şi boeru când vre bucătaru.
"Iaiol' P. BUDIŞTEANU, j. Iifol'.
A se vede înţelesul la N o. x715.
*,0,.
14218 Tot ţiganul
Işî laudă ciocanul.
A. P Al'IN, Ee/ii- 1880, p. 141,
nr, p. 106. -- BARONZI, p. 55.­
HINTESCU, p. 186. - D·na E. B.
MA\VR, P: 42. - REINSBERG·Du·
lUNGSFELD, I, p. 442. - V. ALE'
XANDRI, Teatr., p, 347. - C. NE'
GRUZZI, 1. p. 249. - P. [SPIRESCU,
Leq. I, 1872, p. 174. - V. SALA,
(lase. c. Ferice, comit. Bihor, Un­
!Jarta. - A VR. CORCEA, paroh, c.
Costetu, Banat. - Seniin, Buc. Cl.
VIII,prin P. G Âl<BOVICEANU, prof.
- E. 1. PATWCl'U, înv. c. Smulii,
j. Covurluiu. - It-ra TIl\CA SISMAN,
i1W. c. Adam., i. Tuiooa, -.: GAVR.
ONlf)OR, pro], c. Dobl'ovei, J. Vas·
luiu, - ION ROMAN,e. Yinca-Mic«,
comit. Solnocului, Ilnqaria. - C;.
TEODORESCU, în», c. P1t1�gesci, j.
Yaslnîn.- V. A. FORESCU, c. Pol·
ticent, .i. 81tdava.
J�ot tiganul
Eş'i laueW ciocanul:
IORD. GOLESCU, JIss. II, p. 70.
*,0,.
l'ot tiganul
işt laudâ ciocanul
Dar mi-te eit barosui.
C. ALEXANDRESCU, c. AluCJi'!"
j IaZl)miţrl.
================== pagina 365 ==================
365
*
Tot tiganul
lşt laucUi ciocanul;
Dar eă uayo.';ul meit
(.'([ e mat greit.
P. G),RB"YICEAKV, prof. c. Şer­
'-"[/tesei, i. Ar.'lf-Ş.
�'ot tiganul
JŞ'i laudc'î ciocanul
.. ')i tiqanca nicovala.
Semi»; Bite. ci. rII prin P.
G.�RBOVICEANU, prof.
* . .:c.
Tot f'iganu
J';jt 7audâ calul.
K . .\ROLY Aos, p. 82. - Şezdtol'c(!,
I, p. 220. - V. SALA, clase. G.
Buniesci, comit. Bihor, Ungaj·ia.
- IUL. GROFI30IlEANU, c. Golşa,
romii. Anul, Unqarta,
*
Cathe gJâjtu 1 ş-lnvdâ wnone(t.1)
ILIE GHIOU, prof'. c, Băeea <1'
Abela, Epil'.
*
CaUti ghijtu ş-alnud('i cirltc it lut. 2)
D. A. yIILESCU, stiu], c. (}1)J1CŞl,
JlacerloilIa.
Utul: i /Ilt ifiu �·i.rlu ş-alacdă.:J)
DE. \VEH:lAND, Xweil. Jalues.,
p. 179.
Adică fie-care ale sale sî le laudă, cum mestesugul seu,
marfa sa. sciinţa sa şi c.'l. (GOLESCU). > >
Adică când unul se laudă singnr.
'.1 Tot tiganul î'1 laudă nicovala.
"i T01 tigannJ î�i laudă ciurul lut,
c) Tot ţiganul î;l laudă CIUrul.
================== pagina 366 ==================
366
PRrjYEHBELE RONIÂ!\ILOR
POYESTEA VORBIT
Merg-t·ml la lJâlcÎll un ţigan,
Se 'utiln, cu un (eran,
Şi stâud se rup:ă ele el,
�)ic['lldn '1: mi'l românel ?
Tot mergi la C>l Lâlclu În del
De ce nu 'mi laudj ăst cal')
Fă '1 tînăr, fă 'l mânzuleţ,
Ca �ă '1 poei vinde pe preţ,
Fă 'ruf ăst bine, românel!
Că 'tt-oi d.reo'e vrun crurel
Uri ţi'ol pl1l�e vr'un potlog',
Laudă'], a şn mi; rog I
l'('rannl fiind iar llll
Dăi de palavre cam bun,
Ş'albl, tl'l,bă ne av('>ud
Cu ţiganll în bâlctu mergcnd,
Stătu cu el la obol'
Să '1 fie lăudător.
Şi zăbovin.! el câtvaş
Iacă vine ş'uu gl'ml,[!ş.
Caro era iar ţigan,
Gembaş f{lră nici uu bau,
Privi calul colea, icl,
1 I dă de Încerc un biciu,
Şi la dinţi dacă '1 cătă,
Ce îmi cerf, îl Întrebă,
P'astă mâl'\bgă de cal,
Ca să 'l a runc după mal'?
Româuul ce aci sta
9,i l�, dîl�snl aS,culta.
Ce', jupane, <,llsc el,
K l\ te uita eă '1 ast-fel,
Uite, sh6ră ea un zmel'"
N'am Lanr că l'a�r lua eu,
- Intrecc pe armăsarul,
,,;'\':\re ce 'I face ogar!!!.
,Să 'ţI spuln drept păcat că '1 vinde,
«Dar uit-I densul un îl prinde,
«Că uu îl scic merchezul
«Şi ,li, 'I pipăo lut miezul
e, El e stăpân, C'UlI vCt,li hine,
,Şi Jll1 îl seie ca mine.
(, Me1'gl cu el la VÎuătl.re
«Şi uite, îţi fac prinsÎ1l'e,
«Epllrile în pt,rlitură,
,DaT CII el ptlll arătură
� �j în fuga lUI a lnare
«Il prin,l1 ('U lllilna călare,'
Tigamd ce l'a atIns
Şi S[l, '1 laude l'a pm,
CnlH căsca o'ura la cI
Şi îl all�i a;t-fel,
Vise: .,1011 1 ui le aicl,
D'ar calul fi 111(,1 cum �licl,
================== pagina 367 ==================
lEHi, ORA':>E, KCl'IE PROPRII
('[l (' Rl'ln:�I"H1' �i ln;lllz,
1'1'(: le!..:t:� JII"". 1111 îl
!lal' Ur'lll],asnl lle,,," 1,1'1,
IJel'I:TtlS la 'aşa J1('g,',\.
::-Ulf, �1 ise, să 'l Îl]('erl' Pl'l,
Să 'mf ,lnu �i <;\iYÎn(1l1 11](:11,
Şi cu m l'a 11lcale('Ht,
Drc[>t la Gll1rgl1l fi ph'""t.
Ei n11 reluas aştel'lâllfl
Cint' �('ie p;tnă ('8nd,
(L"l1dCll'os1l1 l'ÎtJ('llll
Şi yîn<ll�turlll VlrllJ,�'t'llll),
Şi săracul păgllhHţ
Tot călilţtnd pe O"{.JJ}La:-­
Il găsi dllpă lin ';11 "
In eâr('jmna uuui ha».
Şi tllll'(.llllil '1 în nl,c',ll
I.a ispravui« <;11 t]»vcl,lî
Pent rn calul cel furat,
Ispravnicul l'a i nt rcl.at :
Ce ('�tl ţigane '! - g(�llll;aş.
- '0"1' calul CII)]] îl furasr ?
- Să llH' hală, D1ll1lne(Jel"
lYui fi furat calu] 1'1'"
C'alll[ ,Jeli e vinovat,
'El pe minr- ru'a furat.
- Al11Ji, a\l�II, ca 1 llli�eJ I
Cum te-a J'l1tllt fura el!
- Cocouaşule 1 să 'ţI spu iu,
Eu \T[.lld pe el să 1l1l' pl1ill
Să fac improjur 1111 cerc,
Să Yl�'l) Cll111 r-, să'1 iucen,
El'l Cl1lll 1'>1111 incaleca!
Spl'e Gil1l'g1(1 f\ apucat,
Şi i'n,!;!'!! fug1! PO,�'tlră urt-I '
C" S[1 me Vîll�lă la Turc],
C,mll la (Ţlurgln 11('-3111 \'(\l"t
El t urcesce n'a seiut.
Ci ('âl sciam et'l niţel
("pat. 1':1\, l'am vîndut pe eL
A, PAKK,
Prol', {<'nllu',
(lPl1Î:'I11,(/I!1'O lor/o il i'I/U ('((mIlo. il
P/'Ol'. Ito!.
1) Tot \igallul î�l budi calul.
2) Tot olarul Î;l bud" ub
================== pagina 368 ==================
368
PROVERBELE ROMÂNlLOR
Pro», Săsesc
.Jecler Rdimer lobi seine vVaal'e.2)
]>1'01'. Germ.
Huery petlla: praises lus lwcilles.3)
PI'OC. Eugl.
Jlinden czi.r;âll.IJ a maqa locat dicseTi.4)
]>1"01' •• }Iagh.
J(azdl} eyhtn eioeh» kone cltwdli.5)
Pl'ov. Ceh.
CBaI:di 'l'I>Iri1HUH'J:, caora KOHJI xsam. G)
Prov. Sirb.
*6.
14219 Nici rachita pom de bute,
Nici ţiganul om de frunte.
GR. :\IIHALACHE, in», c. /jen·
drcsct, J. Tutova.
*6.
Nic'î răchita pOIn,
Nic'î tig(�nul om.
C. TeoDoREsCU, înv. c. Doqele,
,j. VasZn!n.
Acel<1§ înţeles 0:1 la 'N o. l030t), aplicat în deosebi la
ţigan.
J) Tot ţiganul î�I laudă calul.
2) Tot negustorul Î?l laudă marfa.
3) Tot boccegiii îşI laudă acul.
4) Tot ţiganul î�r laudă calul.
') Tot ţiganul Î�î laudă calul.
6) ldem.
================== pagina 369 ==================
1
I
t
"fERÎ, ORA!?E, NUME PROPRIi
*..::::.
14220 Nici salcia (salca) nu'} ca pomul
Nici ţiganul nu'i ca omul.
r. PU!?CARIU, c. P. JIel'uZn1.
j comit. Faqăra«, Transiluania: -
/i;I> r. 0'.1,'011..7, ieol. c. Acilin, comit.
Sibiu, Trasisiloania. - ivI. Rusn,
c. Iqhisdorf', comit. Tirnaca, Trau­
«ilcanta.
Acelaş înţeles ca la �o. 14:2HJ.
*..::::.
14221 Nici tata Domn,
Dar nici ţiganul om.
GH. }I!HALACHE, in». c. Şen­
dresc�, J. Tutooa,
1 Q Când vrei sCt ţI baţi joc de un ţigan. Vet,lf ŞI la
No. 14190.
20 Intl"un mod mal general cânr] privim pe unul ca
mult mal mic ele cât noi.
*6
14222 Ţiganu tot ţigan, şi 'n diua de Pasci,
P. GARBOVWEANU, praf. Sem.
Buc. CI. YII. - MARI"" RJ..DULES­
<':1..7, Se. Inei. c. Slatina, j. Olt.­
ST. ST. TUTESCU, înv. c. Catanele,
i. Dolj.
*..::::.
Tii/an/(, e ţi,ljaJi şi în (Ziua ele Posei.
T. R�LĂŞEL, preot, c. Stefclnesct,
.i. rdlcea.
*
Ţiganul e tot 'igan) chiar şi in dioa de
Pascl.
GAHRTELES(;U, ing .. j. DîmlHJviţa.
Aoelaş inteles ca la So. 10313.
Urmetoreu Sl1l)VCt arată cit firea omului Hiel educaţia
DU o pote schimbă.
Un călugăr ghsi într'o bună diminctă în împrejurimea mănăsti-it,
un copil de curînd născut. Călugărul îl luă şi hotărî să-I dea f) cres-
================== pagina 370 ==================
370
PHOVEHJ3ELE HOMÂNILOH
-------------------
cere ,f"util, departe de sguJllotul lmnel, Băiatul nesuc;, rupotle �i
dovedea multă pricepere în lclul de a face slujba. Călugărul el'!t fbrto
multumit ,10 purtarea lur. Intr'o (�i îi t;lise: Hai cu iuine, să ne plimbăm
prin a lume. Crtll1.!.diJ'u 1 plecă şi areta copilului tot ce el nu veduse.
- Ce suut astea, t atcă părinte, întrebă copilul vc<;lenc1 vr'o citte·
va fete care merg-caii puţin înaintea lor.
- De taîcă, ]t·a.i sciut că astea Sllllt dract "?! 1 ..• auliu ... »ă fug-ilil
tăicutule ... �i-şl acoperi faţa călugărul. In ede din urmă călătoria
s0 sfîr�e,ce şi iacă-l ajunşi la mănăstire. Călugăru! credend eă face
plăcere liăla tul ut, îl întrelJi-i:
- El ... taică te-am plimuat .Icstul pi-iu lume, cum ţi s'a părut,
frumose ori hn "
Ba, ce mal frumusete, taîcă părinte ...
Dar dacă al' fi vorba, să te cinstesc, ee-al vrea să-ţI cumpt-r?
�ă-nl't CIll111Jerr nu drăcşor (lc�ala ...
Husiic« turl.« nescii suos deponere ?nOUS.1)
Prop. Lat.
I'I'OV, Franc. XYe Siecle.
1'.; ?·ilii ECmpCI' fal el 1'(;sfe1'l1,�)
Prop. [tol.
Der Bauet Z,leibt em Bouer. aucli icem: el' schliift
Ms !lfilta,f!.�)
Proc. Germ,
*6
14223 In diua de Blagoveşte
Toţi ţiganii rnăncă pesce.
D-Jla Z. JUVAHA, c. Fedesc'l, .1.
Tuloxa. - D-na ZOE MlHĂILl!iSCU,
îil1'. c. lInştent, j. Prahova.
La Bbgllyeştenie sait Buna Vestire tot omul mfmâl1cii.
pesce, pfmă şi ţjgulliL
S8 dice dacii. 1\.l1u1 dob,îlldesce ce-va atuncI Cfllld acest
lucru �ll1 mal are nici o însemnătate,
1) Cela teranc5că nu scie să ',1 lase obiceiurile.
�) Tefan'nl în tol-de-una a,a \�a rcmiine.
") 'h�rannl remiine ţerall, ,,'111ar thcă d6rmc până la doue-spre-c)ecl:.
================== pagina 371 ==================
'.(Etâ, ORAŞE, }lUME PROPRII
*6
14224 Cu ţiganu nu e pomană.
Ir-na Z. JC:YARA, c. Fedesct, ţ.
Tuiooa, - T. BĂLAşEL, lUV.
8Ie!rlnesc1, i. Pilcea.··
Căcî în Iad e născut ŞI În Iad se va întorce.
*6
14225 Scie ţiganul
Ce e şof'ranul P
G. DE)I. TEODORESCU, Cercct.,
p. 32. - E. 1. PATHICIU, îlW. c.
SlIwltt, i. Coen1'lnln. - V. A. Fo­
REscn, c. li'olticenl,';. Suclrcca,
*6
Tiganul
Scie ce' i şofranul fi
Il cede pe tamM
Şi lZice di't otrao«.
A. GOROVEI, ]lltul. c. Folticeui,
j. Buclat·a.
*
De unele seic {i!Janul
Ce este şofmnul!
VClF C/(,baJl, il/octlJt,
,\'ofran, '{'t'>'rarz.
A. se vede înţelesul la. �o. 12315.
Vilain ne set I/u'psperons raleni.
Proc .. Franc.
YVas rcrsieht etn Bauer com Sofran. 1)
Proc. Germ.
*6
14226 Ţiganul nu scie ce e şofranul dar nici
boeru meşnita.
D.l'a. TINCA Şl::!}lAN, fnv. 1'. A·
/lam, ,7. 'I'utoi:«.
') Ce scie ţeranul de �()fran.
================== pagina 372 ==================
, 1"
PRuYERBELE RO)IÂNILOR
Dac;!' cel mic llU cunosce unele 111('1'111'1, dar şi ceÎ mare
b rindul lut nu le f;cie pc' tote. .
14227
Traista saracului e traista tiganulul.
1. T, MERA, COl1l' Litc>
Acelaş înţeles ca la IS o, 12, -l0.
PrOt. uu«
Roman
Ţiganul până nu s'o jura nu se tine om.
1]11':11, C(/11'1Id. R!l!II. {.\;I'!
Prol'. u«
*'
Ţiganul fură şi jură.
1. BANI·:;-'CG. pn:.[
Aceluş înţeles e:t la No. 1422!J.
') Sacul cersetorulu i llU ,c umple.
') Desagii cersetorului (sunt) ln tot-de-una gOL
") Sacul de cersit nu are fur.d.
JJfCJ1di(,ol'li/n loculi semper /)/(111(:[< e)
Pentru omul re u unravit, ,:!i mai ales 1,entl'H ţigan.
14228
14230
Arată îndr.tsnela 1::1 lipsa lui (le ruşiue,
*�
14229 Ţiganul până nu fură nu se (se) ţine om,
A. PA�K, Erlit. 188\:l, 1'. 19; I.
p. 68. - BARONZI, p. [)9. - RrK'
TESCU, p. 18G. -R. D. EKESGe,.
in», c. Zavnostea, i. Dorohoi>«
Sent. Buc. CI. Vl Il , lil'hl P GĂn­
HOYICEA:\1.:, prof·
l'
I
! 11
i I
! I
li
I II
l' II
11111;
I I �
111./
1.1.1
================== pagina 373 ==================
14231
TEl{[, ORAŞE, NuME Plwpmt
Cum e ţiganul
Aşa şi ciocanul.
373
Vecji Turc.
Pentru cele potrivite. De pildă : cum e omul şi afa­
cerile lui, cum e stupânul şi sluga, după muncii şi plata,
s. c. 1.
*1':.
14232 Cu popa şi cu ţigan tot-de-una să trăesci
bine.
N. MACHIDON, elev, Scol. Nonn,
c. NieoresC'l,.f. Tecuci,
Cu tiganul al trebuinţă la chef şi In veselie, cu popa
şi la bune şi la rele.
*1':.
14233 Başca Românii, başca ţiganii.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefănesc),
i. râlcea.
Adică fie-care cn heba lui, fie-care cu nemul lui.
14234
*
Ţigan şi om de tr eba unde s'a mai vedut.
1. BĂNESCU, prof'.]. Itonuin,
Ca să arată firea 10l' cea reu nărăvită.
*1':.
14235 Crau ! ţigane, 'n del la vie,
Că s'a copt aracii,
Şi te-a mai luat dracii .
. 1'�ABĂLçEL, preot, c. i:"'t�râ1W8c1)
,J. Ţ 'âlcea.
Se dice În hătne de j oe ţiganilor, dându-se a înţelege
ea el Sil mănânce aracit nu strugurii. Se l,1ice mal ales
Ierna.
*1':.
14236 Poftim, ţigane, de mănâncă lup de-a gata.
E. 1. P A'l'HIC'tU, în». c. Snw111,
i- Covu1'ln'Eu.
================== pagina 374 ==================
374-
I
L
iil
I
:1
I
Luarea În ris a celut ce caută ple�c(L, ,Lllicrt caută să
se atribuo lut o lucrare făcută de un altul.
*L:o.
14237 Aveau, ţiganii, aveau
Aveau pe dracu să'I lea.
T. BĂL�SEL, preot, c. Stefănesa.
i. Vâlcea. '
Se \,lice În bătae de joc Tiganilor.
Acesta locuţiune o găsim în urmetorels versuri glu­
meţe, ce se reciteză în faţa 'ţ'iganilol':
Avem'î, Ti!Jani�, aveaii,
Arem1 pe dracu sa-; reit,
Aveau o iepă orbă
U băsrară într'un lac s'" fierbă.
Făcn;-a nisce ling-nd găvănato
Pe CUlTI meu llleSlll'ate.
Sorbiră, 1\Q'anir, soi-lrira,
PiLnă CfUH[ ingălhiuiră,
;\Ial înot Ti,�·rtIle după bllCăţ'f
('it zam. e (loisvor.
* �\
14238 Ţiganul 'şi-a mâncat norocul.
8. I. PATRwlu, ino. c. Smulţt,
,j. COL'w·lnln.
Arată traîul lor necăjit, şi face ulusle la biserica lor
de caş, din poveste, pe care 'şI-a niâncat'o.
xL:o.
14239 . Mei, tigane, dacă vrei
Poţi să intri în bordeîu,
T. BALĂŞEL, preot, c. Stefă» esc; ,
j. Yâlcea.
Se <,lice, în batjocura, ţiganilor, de către cei ce sein
urmetorea poveste, aretândn-se mai ales că 1111111a1 siliţi
se ţin de lucru.
('nldu Had u ,beii t"eee
:lIi-ţl Începe vint.u rece.
Da �rigann ce fă,ce,'t:
D'un plocouaş llli-�l făceit
Şi la coconu mer�e,'t:
Bllnă, (Jinn, lueI C0e/)11!1o!
================== pagina 375 ==================
rERI, ORAŞE, NUME PROPHII
lIlulţmneseu-ţr, meT ţigane I
Am venit c'un plocouaş
Ca să-rnf dar d'un dorobaut
:-:la me silescă. la spate
Până borderaş mr-oju face.
Ploconaşu că i-l lua
Şi .l'nn dorobant îl dă,
Nicr tref t,lile nu trecea,
Şi bordein se gătell
l iorobuntu îi �1ieea:
]Jiei Ţ'igane, tlacâ orei,
Poţi sâ intri în bordel.
Jlodapl'Oste, meI fărtate,
Că me folosişt de casă
Da melml'dnşişl de spate.
375
-----
*6
14240 Stai cu ţiganu înveţi ţigănesce, cu turcul
turcesce, cu nerntul nemţesce.
M. STĂNESCU, în». c. Piria, j.
Mehedinţt.
VecF eMor.
Acelaş înţeles ca la No. 60-17.
*6
14241 Plecă Ţiganu la moră
C'o caruţă şi-a Iepşoră,
Doue r6te nu-s d'asară.
T. BĂLĂŞ�;L, preot, c, Ionesct­
Minculesct, j. Vâlcea.
Se <,1ice în batjocură Ţiganilor.
Acestă locuţiune se gasesce şi în următorul cântec:
Plecă Ţiqasru la modi
C' a ec'i1-uţd şi-a iepşoră
Douc rote nu-s el' asanl
Şi repşora e cam cl.ioră,
D'auIes
BllIes!
Scf'l'ţal, moră, clonc !
Luate ar dracu mort
Cu diplă CIl tot!
* *
:1:
De întîlni cloră cu cîoră,
Se cinsteau din donicTbră
Cu apş6ră de Ia moră
�i pişat. de lepă cblilr{,!
D'aules
Bllles,
26
================== pagina 376 ==================
376
PROVERBELE HOM .... NILOH
Scărtar, Mandc, clouc l
Bonc, Ţigane, bonc!
Lua-te-ar dracu mort
Cu cobză cu tot!
:il :::
*
Intr'un vîrf de moviliţă
MI-a ouat o bivolită
Şi clocesce o măgăriţă,
Sectă put de prepeliţă.
D'aules
Bules,
Scârtaî, Mande, clonc!
Bonc, 'ţigane, bonc,
Lua-te-ar dracu mort
Cu nădragt cu tot!
* e
Plecă '.j'iganu la m6ră
Să-mî facă d'o colivlmă,
Colivtoră de păsat
Ca ta-s'o a răposat,
D'aules
Bules,
Scârtai, Mande, clonc!
Bonc, Ţigane, bonc!
Lua-te-ar dracii mort
Cu opinct cu tot!
::: *
*
Plecă Ţiganu în sat
La părintele proţap,
Bună diua, părintele,
. Lua-te-ar dracii, meI Ţigane!
D'aules
Bules,
Scârtai, moră, clonc!
Bonc, Ţigane, bonc !
Lua-te-ar dracii mort
Cu tobă cu tot!
* :;:
*
Să-mi fie cu iertăclune
C'am să-ţI fac d'o rugăctune :
Să·ţi dau părintele UIl ort
Că să-mi cânţi pe tata mort.
D'ar les
Bules,
Bonc, Ţigane, bonc!
Scârtai, Mande, clono !
Lua-te-ar dracit mort
Cu lulea cu tot!
;}: :::
*
================== pagina 377 ==================
3<7
I
IERI, ORAŞE, NUME PROPRfI
---------------------
Ba sa-mf dai un leu ş'-un zlot
Să-ţi cotesc mortu de tot,
Ba 1'0 lua dracu şi mort,
K u făcea, uu leu şi-un zlot,
Când era el viu, dar mort?
D'aules
Bules,
Scâl'ţal, moră, clonc I
Bonc, Ţigane, bonc!
Lua-te ar dracu mort
Cu traistă cu tot!
:;: :\:
Şi-o tuli Ţigauu afara
Cu căciula subţ.i6ră
Turtita făcută pană,
In vale, Ţigane, 'li yale,
C'a nun-it o lcpă mare,
Ocaua patru parale
Să Iacf lui tatt'o pomană!
Daules
Bules,
Scârtaî, moră, clouc !
Bonc, Ţigane, bODC!
Luate-al' dracu mort
Cu amnar cu tot!
*6
14242 A face ca Ţiganu când a greşit pe ta-s'o
din călelă.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stejănesc1,
i. Yâlcea.
Se (Jice celui ce se apucă de un lucru la care nu se
pricepe şi neputendu-se face, aruncă vina într'altă parte,
întocmai ca ţigallu.
Origina acestei <;liceri trebuie căutată în următorea snovă
populară:
SNOVĂ
Odată Domnul Hristos mergea C11 Sfeti Petre pe un câmp. In mar­
ginea uuel păduri vede o cetă de Românr şi o lae de Ţigaul. Domnul
Hristos şi sfeti Petre, tras eră d'adreptu la ceta Românilor. Aci între
Români era un uncheaş betrân-hetrân! De bătrân ce era, ahia mal
putea să se rnişce din loc. Domnul Hristos porunci de făcură Românii
un hâjan de foc, de să te incăldescl la el cale de trei dile. Cum se
aţîţă focul. Domnul Hristos aruncă pe uncheaşu în foc, Românii în­
mărrnuriră, când vedură una ca asta, dar nu indrăzniră să ii că nici
cîrc l Arseră lemnele C11 uucheaş cu tot până începu a se potoli
focul. După ce se potoliră niţel cărbunit, Domnul Hristos răscoli prin
cărbuni cu toiagul şi scose elin foc un copil ca de 12 ani. U ncheaşu
întinerise '
================== pagina 378 ==================
378
PHOVEHBELE HOMÂKILOH
Vătafu de la laea 'J'igituilol', ve'�l1se �i el 11111111 ne" care n făJuse
Domnul Hristos, şi socotiu du-se ci şi el o să racit ca să iut.iuercscă
tată-s'o, porunci Tiganilor 1111 de făcură şi 01 un gogenlit--· fnc �i
arnucară pe ,!,iganll ăl bătrân în el. Ai-seră lemnele Împreună cu Ti­
gan cu tot. Vătaiu puse tie stinse 1'0<: li 'Cll apă, ,)icenc1. că îl călescc,
ca sa-I fad şi mal tarc ca pe ăl dc-l făcuse Domnul Hristos. După
ce se potoliră eărbunil. Vătafu iucc pu a scormoni prin carbuni ca să,
scotă pe tată-s'o, dar gnsi numai câte o sburătură de os Iăcut scruin.
Tigan Il arsese I le se făcuse ceu uşe.
Atuncî vătaf'u puneu.l mâîuile în şol.lnr), 'iise ,le culo: «L'nm gre­
şit din câ/cW"
*6
14243 A face naz urI ca Ţiganu de mâzgă de
anine.
T. B.�L.�ŞEL, preot, c. Siefânesci,
j, Ţ-âlcea.
Se \lice unui om năsfiros. care face nazurt la Gri-ce
lucru.
*,0,
14244 (Du-te) unde a dus mutu Iepa şi ţîganu
cârlanu.
P. GJ,RBovIOEANU, prof, SCl71in,
Bne. CI, 1'1.
V �\1i J1u!.
A se adaogă acesta varian tă la � o. ă�)8-!-.
*6
14245 A păţit ca tiganu, când s'a culcat în tindă
ca să scurteze din cale.
G. POBORAN, inst.,j. Olt.
VecI, Tind".
Arat;l prostia omului. lipsa lut complsctă de judecata.
SNUVĂ
Lu Tigan t «Iată, vrea să, plec» a (lou::t ()i pâuă intruu loc. S{'l"tt ce
tie g:ândi el, ce se resgâl1di: 1111) C�L să nl(� culc Îl! ti udă, ca să niat
SCLll'tCZ din cale. «�j a§fl ţigallll e�i din casă şi se cll!d( în tilJllă. Dai'
,limin!-ţ,,, câllll se sculă Î�i mlllse aminte că 11ltasc !'lleaurt în casă,
intră în casă <le şi-o luă, şi apui îs;} \'e�lI de p'Jtccil, ClI gândll cfl 151
mal scnrtase din cale d"rlll;1lI1 în ti�"l[l, .
A se vede la N'o. 7911 alte variante a aceleaşi sn6vil.
*6
14245 Ţi-a eşit ţigan în cale!
E. 1. P ATRIcIU, bU'_ c. SOllllll,
�I ,j. Covurlulu"
, It
================== pagina 379 ==================
*1:..
14248 A 'şi da în petec ca ţiganu.
Vrend SfL areţl că unuia îi merge bine in o trebă. TIo­
mânul crede cr, o asemenea Întîmplare îţi aduce noroc.
379
C. MĂRĂCIKĂ, iug. c. Slatina,
J. Olt.
1'ERl', URAŞE, NUME PIWPt:II
*
La ţigan stup şi la popă por ci.
Adică al eşit elin orindulelă, n'ai păzit buna orindu­
felii, ci ai urmat după năravuri ţigănescl (GOLESCU).
De pildă: a 'şi da arama pe faţă, a'şi areta cusururile;
ţiganul, ori cftt îi al da, tot mai cere, s'al1 nu pote până
nu fură,
Când cine-va se abate din şirul vurbet, şi cam Începe
să se laude, sau cere ce-va fără rost, s. c. 1.
Toţi ţiganiI umplă îmbrăcaţi din petece furate, cusute
la un loc şi făcute haîne. Prin urmare, de câte-orl cine-l'a
nu e cinstit şi vre S�L amăgescă safl să fure, î�l dă in
petec ca {ignnu.
*6
14249 Ţiganul când a ajuns la mal atunci s'a
înnecat.
*
'Ti·al dat in petic ca (if!C/Jlul.
IORD. GCLEilCU, lJfS8. IT, p. 95.
GAVR. ONIŞOR, prof. c Banca,
j. Tuioo«. - G. BĂNULESCU, în»,
c. Pictro�ita, j. Dhnboriţa.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 133;
IL p. 85. - B. P. HĂŞDEU, Et!Jnt.
Magn., p. 530. - V. SALA. clase. e.
Pocni Sup, comit. Bihor, Ullgaria.
14247
A căuta un lucru unde nu pa te fi, a cere ee-va celui
care nu '1 p6te aYE�.
Popa nu are trebuinţ(L să crescii porC'l', doi fie-care
crestin îl dă dintral s81t. când se întîmpla să tale vre
un{ll.
================== pagina 380 ==================
I
� I
I
PROVERBELE ROM.�NILOR
*::,
Tiganul la mal se tnneC((.
BARONZI, p. 58. - HIN'fESCU,
p. 186. - V. SALA, !lase. c. 1Taş­
cou, comit. Bihor, Ungaria. - E.
I. P ATRlolU, înv. e. Smulţl, j, Co­
vurlu'lu. - C. TEODORESCU, înv. c.
Clwsesd, i. Vaslnhe
*6
A se innecă de la mal, ca !iganul.
V. A. FORESCU, c. Brosceni, i.
Suc1ara.
*6
8' o (a) înnecai ca ţiganul la med.
GAVR. ONIŞOR, p�·of. c. Dobro­
vet, j. Vaslui'u. - E. I. PA1'lUcIU,
înv. c. Snwlţ!, ,j. r:oVlwluln. - M.
LUPESCU, înv. c. Broscaric ]. Su­
cuu:a. - Sem. Buc. CI. VIII, P.
GÂRBOVICEANU, prof. - fior. ST.
TUŢESCU, Jlrof. c. Cataneie.]. Dolj.
Ve'F jllal.
Se elice când unul, tocmai la sfîrşit, nu scote o trebă
bine I�L capăt.
«Set ntt te înnecI ca ţigann la mal. » - ,c)czcU., II, p. 72.
s Ca cela care s'a innecai la mol,» - V. ALEXANDRI, Teair., p. 405.
A se vede în T. Sperautia, I, p, 241, snova care a
dat nascere <;1icereI de faFL.
*6
14250 Apa trage la matcă şi ţiganul la tepă,
MARIN RĂDULESCU, Scol. Inst.
c. Slatina, i. Olt.
*6
Va ceni apa la maică şi ţiganu la tepc'î.
GAVR. ONIŞOR, prof'. c, ZOI'Zen'!,
i. Tuiox«.
Acelaş Înţeles ca la No. lm305.
Il n' est oilain I]ui ne f 'aici ta »illenie.
Prov. Franc. XVI-c Sii;e!e.
================== pagina 381 ==================
TERI, ORAŞE, NUME PROPRII
-------------��.
381
*.6
14251 S'a căcat Romănu 'n mora
Şi l'a dat ţiganu afară.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Siefănesct,
j. Vâlcea.
Se (Jice în batjocura ţiganulul, dând a se înţelege că
ţiganul e gata să facă cele mai scârbose slujbe RomânuluL
*.6
14252 A fi deprins (cu nevoile) ca ţiganul cu
scănteile (scânteele).
Şezat., I, p. 218. - GAVR. ONI­
ŞOR, prof . c. Dobroveţ, j. Vaslu�u.
- E. 1. P ATRIcIU, înv. c. S'I1mlţ't,
j. Coourluiu, - V. A. FORESCU, e.
Folticeni, i. Suc!ava. - C. TEO­
DORESCU, înv. c. CtLTsesc1., i. Vas­
lt�fu.
*.6
A fi î1w(�t(tt ca figanu cu schinteile.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
*
S' a invetat ca �ig(tnul cu sGânte�a.
*.6
Ca tiganu cu scânteile.
T. BĂLĂşEL,preot, c. Ştefănesc1.,
s. Vâlcea.
A păţit şi scie multe. S'a dedat cu reul, cu belelele,
cu nevoile, şi nu se teme de cele ce vin peste dînsul.
* .6A
14253 Ii inveţat ca ţiganu cu ciocanu,
A VR, CORCEA, paroh, c, Coştetu,
Banat.
Acelaş înţeles ca la, No. 14252.
*.6
14254 Ca ţiganul când a spînzurat întăiu pe
tată-seu.
CĂLIN IORDACHE, stud. j. Argeş.
================== pagina 382 ==================
382
PROVERBELl!� ROMÂNILOR
----
i
,
Pentru mojicul ridicat care se mândrescs faţll cu rudele
şi prietenii lui de odinioră,
A se vede No. 141GG.
*6
14255 Mei ţigane, mă-ta more,
Bagă'i deştu'n cur s' se scole,
T. BĂr.AşEL,p?"€ot, c. Siefănesci,
J. "Vâlcea.
Se g.ice în batjocura tiganilor.
*6
14256 Nu te-ai întîlnit c'o gâlcă murgă, c'o Iepă
în burtă, c'un ciocan călare, c'un ţi­
gan la brîu.
G. BĂNuLEscu, Î'nv. c. Beeâeaâu,
i. Dîmbooiia.
Un ţigan, . căutând pe altul, întîlnesce un Român pe
care 'I întrebă, în grabă, dacă s'a în/ilnU c'o galdi 1nUTgd,
etc.
Se aplică când ve�11 pe cine-va vorbiud sucit sau de
a-n desele.
*6
14257 Şi-a mâncat credinţa ca ţiganu(l) biserica.
A. PANN, 1, p. 51.-HINTESCU,
p. 40. - BARONZI, p. 58. - G. BĂ·
NULESCU, înv. c. Pietrosiia, j. Dîm­
booiia. - P. GÂRBOVICEANU, prof'.
Cl. ViII, Semin. Bac. - P. JSPI'
llESCU, Leg. I, 1872, p. 166.
*6
ŞZ-n mâncat cinstea ca ţigamt biserica.
D·na Z. MIHĂILESCU, iuo. c. Bus-
icni, j. Praliooa. .
*6
Şt« mâncat omenia ca tiganul biserica.
V. SALA, âase. c. Poiana, comit.
Bihm', Ungarla.
Veci! Cinst«, Credillfit,
Ommie.
Când un om a perdut credinţa. omenta, cinstea de
care se bucurii.
================== pagina 383 ==================
TERt, ORAŞE, NUME PROPRiÎ
6menii cred Cel tigallii <111 facut u biserică dr
când ii-a l'esbit f6n;��1 ;111 mâncat-o,
A fost oda\'\ ca nici o.Iată
L'n moş ş'o habă şi o n('p'-,tr •.
Uar J Jia ta fa tă,
Ce u'nven 111111na şi uavea tata ..
D'a sa junete \TemI ,,\pnJ!îte
Cata un jL11Jl' să se mărite.
Ast june insă ua il\t:'J'<,liat
f;)i'n ochi: fetii s'a aretat,
'fio'an ca (llnsa e rs si el.
De'" acel sânge, de a�el 1',,1.
t)'ajl1Bg' la vorbă �i intr'o senL
1Ja sfat ţi.�'ani.l .se arlnnai-ă,
Tnn] d intrluşi i cel mal 1JGtriw.
Cu minte multă �i vechiu Româu,
In adunarea cea ţigU1l8scâ:
«Copil, le dise, vOI seiţi prea l.in«,
Şi nu se cade s'avem ruşiue.
De adevcrul ce voiei să .�i(;,
Dar n u'I nimic.
C,lc'i ast reLt fie ori ci,t de mare,
Are in.lre ptare,
Numai "1'1 îmll să vreţi s" fiţi
Cu toţi uniţi,
Ca împrennâ,
Lucrând la fapta ce cl'e<,1 că·) l.ună
Să se iudreptexc reul, de care
A<,lJ ţigănimea sufere ture.
A�a dar reni ele care \1ic
E că ţig'al1ii Câllt1 se lUSOl'D..
Uri 61lld se 11a8(:e 01'\ şi câud mor,
N'au biet şi dînşii (J 1l1ien\u
Biserif'l1ţii,
tiă,şl fae:'\ rostul,
Să-şt ţie post.nl,
Şi t[ltă h��l:'[\ cui» ({Il ItolntuJii
Şi chtar llăg;lniY:
Ci tot·de·una CI sImt siliţi
f;)i ](('\'oi\l:
S� all,ă a fat:e cu ]>"pl stl'l,inl
ne l'i'in wcillli
LUl'l'tl ce faee să ,,(1 jn�sut
O catastl'(,fă ]1anţigfiuC,.scil
CăCI le es tâtc l\1preii pe .lr.s
f;)i tnSlja merge de sus pe .ins
Ca să liJlseseil dară u datu
Hen] de care
l'nllţigăninwa cea apăsata,
Al se llăm astă·�li mână CLt lniuHi,
Sf, 'Il\'iem ia 1',\ legea hetrâllă
38B
================== pagina 384 ==================
384
PROYBRBELE R.OMÂ)iILOH
:':'i cluar ÎmlaUi 8:1 rid icăiu
Biserica unde �:1 118 inchinam,
Copiii uoşt ri s:1'1 hotez.un,
Pflt'inţir uoştri să'I îlt.:1'l'il'părn,
Pe junil noştri săI cuuunăm,
Cu Dumnedelea să ne 'rupăcăru
- Bravo! strigură Într'o unire
f.figanil 'n culmea de feri ci re,
Ideia asta e minunata
Şi trebue pusă pe cale 'udată,
DaI' vrem să scim
Din ce materii o să zidim
Biserica nostră cea ţ.igăn0sca,
Ca S:1 trălcscă,
�i ca să ţie la vinturî rele,
La foc, la ploae şi timpuri grele;
J le lemn s'o facem, nil e mijloc,
0:1c1 lenmu potc s'ar�lă (le foc,
De fel' s'o facem, nn e ele şagă,
\.':'((-1 fiem pote trăsnet S:1 tragă;
De zid s'o facem, zi du se strică
Şi se dăiimă, scmbucătică.
l iiu \'01 care e iuaf cu minte,
::iă potrivescă dune cuvinte,
Acel să ai bă dreptul a face,
Biseric« nnsta-ă ori cum Îi place,
�'acela pote să'i fie naş,
Lic var, de piatră 1 de gard! de caş '
-- Bravo! striuară 'intr'o unire
Tiganii În cnlr;,e ele fericire.
Atuucf porniră la căşărie,
C'e ra aprope de ţigiînie!
�i cum perară t.ot caşu, care
EriL prin t.fLrle, pentru vindare,
Lucrară 'n stânga, lunară 'u drepta,
Şi într'o lună sfîr�il'ă fapta,
}Iâncll'i 'l_'ig'anil acum privea,
L'a lor zidi re, ca la o stea.
L':Îtc-va sate apropiate,
Şi alte mnlt mal .Iepărtate,
Vcn iră acolo, ca să. se mi re,
1 iacea trumosă, mfLlllll'ă zidire.
Ce folos Însă, JJieţir 'l\!.rani
('ă eheltniră atfLţca bau1.
V 0<,1\1 C1\ durere cft într'o �i
Toţi Începură a tlarnân\li
() pa!'a ehi6l',l l1ll maT avea,
�id sa lucreze Illi mal pntea,
C:1el din ei nnil l'reoţ,i omu,
.-\.Iţil Iar eforI se 8Ocotel1,
Cnn egumen, altn dichill,
I'n11 dintr'în�il lJIal calerngiu
A vrnt să trecă ele seCl'etnl'.
A\',',n<1 sul) clînsn �'un adiOndal',
Ast·fel ca beţiI ţiganI s'aflară
In rise de f,jme cu toţi se piar[l"
Şi ca siî scape crastă 1)8ire
================== pagina 385 ==================
'ICRI, ORAŞE, NUME PROPRIi
Dati tOţI năvală într'o uuire
('f< nisce fiare ca lupt tnrhaţl,
Câini morţI ,le f(1l118 îuverşuuurr,
Ş'a:şa mâncară, ncm inferual,
Eteta biserică de «aşcaval '.
A. P ANN, Arqliir., p. �S.
385
Cititorul va gasI în Revista pentru Istorie şi tilolo­
gie, anul 1883, un articol al D-I Dr, Gaster, cu istoricul
diferitelor pu blicaţiuni pri vit6re la acestii snovă.
Conclusia d-luî Gaster este că povestea românescă des
pl'e biserica rnâncată se pote explica admiţendu-se că la
ţigani, ca şi la Hanifa, un trib al Bacritilor, şi la secta
creatină a Collvridicnilor, a existat odată: sau un idol
făcut de materit comestibile, sari turtă, cu chipul întipă­
rit; mâncarea bisericei, din causă de f6mete, ne fiind de
cât un adaos născocit în urmă, cu scopul de a'şi bate
joc de ţigan.
D-I Gaster Încheie studiul d-sale spunân.d că: « ceea
ce nu putem să nu observăm, este c:1 nu am putut găsi
până acum aceeuşl poveste şi la poporele ce locuesc în
vechiul imperiu bizantin, cu tote CrL numaî aci s'a putut
uasce. Dar acesta nu vre să dică, că, nu există de loc
acolo. Până acuma în genere, afară ele forte puţine ex­
cepţiuni, nu s'a elat nici o atentîune limbei, şi mai pu­
ţin legendelor, credinţelor şi obiceiurilor ţigănescL Cău­
tând cine-va cu dinadinsul, p6te că o va regăsi şi acolo,
şi atunci chiar ipoteza din urmă va fi justificată».
In asemenea împrejurări părerea d-luî Gaster va 1'1'­
mâne o simplă ipotesă,
Vom observa însă cii În limba latină de la finele irn­
perîului sau de la începutul evului medtu, găsim în Du
Cange cuvinte ca:
MANUUS id est eoutract.us, dobilitatus, mutilatus vei imminur.ns.
(GlossOJ Isonis Magistri).
, Si autcrn totum brachi ,,111 mancum Iuerit, llt nihil cum eo face.'e
]1()ssit ... Lex. Ri}Juer. tii. ;) § 4.
MANCARE, mutilm'e, membro privare in Lege .llamanll. tit. 12.13. 1-f.
I�a Fral1cesi: manlJuer, manchot.
L,t Homâni:
< Cănti, catastisiele vistieriei care le de,lese el mânel.) - Crol<ic.
Anonimâ, r. 144.
Vac<'l mancâ sau 1J�Cc'i mâncâ (::'IIolc1ova) pen tl'U o vacă
\.:rlreia îl lipsesce o ţîţ{t ele la uger.
================== pagina 386 ==================
381)
PIWVERBELE lWM.4.NILOn
«Cu aceşn nădragr mând nu se pote iml'l'ăc,\ ornul-. - LArmA5 &:
MAXIM, GII)8((1', p. 401.
- Copil manc». - LAURlAN & MAXIM, II, p. 229.
Cuvintul manc sau mânc avâud la nof, ea şi cuvintele de
aceeaşi rădăcină În t6te limbile neolatine, înţelesul de (,de­
fect, lipsă» e mai mult ca probabil că Românii, vec;lpud c�1.
dintre t6te pop6rele cu carl al} venit în contact, numai ţiga­
nit nu au nici o religie, şi că sunt mânci de biserică, au <,lis
în cele din urmă printr'un joc de cuvinte uşor de Înţeles,
că, acest Ilem de omenf şi-aflmântett biserica, In acelaş or­
din de idet Rornânit Ardeleni îşI bat joc ele Saşi], protes­
tallţi, şi cari prin urmare nu au sfinţi, spunând că 'i-au mân­
cat. A se vede Columna Iuî 'I'ralan, 1882-1883, sn6va,
Cum Ci ICi perdut Saşir pe Sfinţii lor, eule să ele P. lspirescu.
A se vede de asemenea S. FL. MARIAN, p. 223; VARHON,
p. 52; Dr. GASTEH, Archiu. IsI., An. 1883,
:;:6
14258 Ai mai vedut popă din ţigan!
K 1. PATRICIU, înc. c. Siuulţi,
j. Cocurluiu.
*6
Dracul a mat vee!ut ti.r;an popc7 Şi nuntr7
JJiercuTea.
G, P. SALVIU, in». c. Sllw/l1,j.
COVHrlU'iU.
Când unul ne Sti arate cii un lucru peste putinţă să
se fad.
*L.
14259 A pătit'o ca ţiganu cu frînghia (cinge-
tarea).
V. SALA, ilasc. c. Lelesci, co­
mit. Bihor, Fl1gW'iu
'fjl'-a rupt nasu, '�i-a perdut omenia.
SN6,-Ă
Tigann când a mers la cumătru sHl, după ce s'a săturat s'a Pll�
şi la jucat, dar el, al narbel, furase cingetorea (fringhia) cuuuitreî sale
(preotesel) şi juoând, de la un timp j s'a ve,lut capătul care Ieşea din
sîn. lJn băetandru a tras de oingătore şi l'a prins cu furat ul, ast-fel
că ţiganul a rernas do r-uşine, cu [f,te că a eflutat să se apere de l'
((semene urîtrt Îl1\'inllire.
================== pagina 387 ==================
'[ERI, ORAŞE, NUME PROPRII
*,0.
14260 Remăni ca ţiganul fără gâscă.
387
V. SALA, tlasc. c. Petrileui, CI)'
mit. Bihor, Ungaria.
Adică păcălit, înşelat.
Nu am putut afE� snova care neapărat a Ilat nascere
acestut proverb.
;1' Le
14261 " 'O murit de f6me ca ţiganu între pănl.
GAVR. ONIŞOR, prof, c. Dobro­
vet, j, Yaslult!.
A se vede înţelesul la �o. 8+9:3.
*,0.
14262 De-a-valma
Ca ţiganii t6mna.
P. G:Î.UBOVICEAND, jJ)'of. c. Cre,
ceilia, j. Ilfoi'.
Cind plecă Homânit mai mulţi la o muncă, sau fetele
si fli1c[li.l la horă.
> 'l'iganil obictuueso a se tocmi de-a-valma la muncă.
*,0.
14263 A'I fi milă
Ca ţigan ului de pilă.
P. G:Î.RBOVIC8ANU, prof, c. Bo·
liniin-din-calc, i. Ilfov & c. D1'CL'
gdnescl, j. Viaşca, - Nrc. :MATE'
ESCU, în», c. Moodi!«, j. Puina.
- A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu ;
Banat, -- C. TEODORESCU, inc. G,
Lipoca. j. Vashtht.
*Lc.
A ave milet
Ca tiganu(l) de pilâ.
IULIU GROFSOREANU, dasc. c.
Galşa, comit. Âmd, Unqaria. >:
1'. BĂLĂŞEL, preot, c. Siefănesci ,
j. Yâlcea.
Când nu al milă de loc de CC"\,[L sau de cine-va, căci
ţiganul Il' are milă ele pilă, Ire cân el r o pe tate Iierele.
Se elice în deosebi pentru ginere şi socră,
================== pagina 388 ==================
PROVERBE LE ROMÂNILOR
388
---------------------------------------
14264
*L
A nimerit ca ţiganul la îrnper at.
P. GÂRBOVIOEANU, pro], c. n­
sina, j. naşca.
14265
Când o brodesci reu,
'j'ig:mii s'au vorbit udată să ducă �i el plocou Irupăratul ui nu 0:11-
Y[1l1 cu lapte acru, şi s'au invoit, dind vor intră pe t\fiă să dică : unu,
Srt trăiesci Măria Ta! Ritul, să trâtescă ./YJrîria Sa Domna t altul, şi
Domniţele! altul, şi Beiradcleie I altul, �1: Mitropolitul!
Cel d'intâîu Gaşper, vataful lor, cnrn păşi ]le uşă, Ş'abuimăcit şi:n
dirdoră colo, a scăpat, de tremurată, "asul din mână, când a dat cu
ochii de împărat, şi bombăni tăricel : EI! fire-ai al dracului, altul şi
�Măria Sa Domua l şi pe rînd cu toţii: şi Domniiele ! şi Beiradelele !
şi Mitropolitul!
A se vede GR. JIPESCU, Opinca)', p. 101; N. A. BOGDAN,
POL'., }). 62; T. SPERAN1;IA, r, p. 5f).
*
Pun ţiganii de mămăligă.
R, JUVARA, c. Berlad,,j. Tu/oUl.
Când te mănâncă în eul'.
14266
*
Ii sporesce ca laptele ţiganuluL
N. A. BOGDAN, Pou., p. 138.
A se vede la K o. 859-1 înţelesul (Jicerei şi snova care
i-a dat nascere.
*b
14267 Cer că ca ţiganul marea cu degetul.
C. TEODORESCU, nil'. c. Cursesci ,
j. VQslHl1!.
A se vede întelesnl la N O. 8ăf).
>
*b
14268 Trece ca ţiganul prin r aiu.
IULIU GROFSOREANU, îmi. c. Gal­
şa, comit. Anîd, Unqaria.
Când UDul trece pe lângă om fără să .,;lică ce-va, Şi
clnar frll'tl să'I fie permis sfl trecă pe acolo.
================== pagina 389 ==================
'IERi, ORAŞE, NuME PROPRIi
"N6vĂ
'[n'celld ţiganul pe l�llg,\ rf)ILI şr-a aruncat oăctuln iuăuutru. A ce­
rut să i se permită ,fi iut re ca să'şi �cl,tă căciula. Odată intrat u'n
maf unt să lesa.
A se vede rr. SPERANţIA, II, p. 7-1, Jidanul in raiu.
*-6
14269 A face planu
Ca tiganu.
T. BĂLĂŞEL,Jll'e(lf, C. Stefiinesct.
}. râlcca.
Cimd plăuuesci ce-va în zadar.
Un ţigan merge;, odată pe un câmp. 'I'rcceud pe lângă o tufă, ,'e.,h'l
in ca un lepurc culcat, care dormea d us. TigaDil se opri lângă tufil
şi incepu a-şi face ast-fel planul, vorhind singur: «astă-c;li am să mă­
nânc carne de iepure; dar uite cum Il să·1 gatesc. Jumatate am să-I
fac friptură, şi jumătate am ,[I-I fac fertură, în care am să put "
mână de ardet pisat, de la naşu, şi când alu mânca să străfig, să fac
hapcm I hapclu 1»
Iepurele speriat de hapciul ţiganl1lul, () rase de fngii, lăsând pe
gram cu buzele umflate şi cu planul făcut de gelm.
D'atuncl a ri-mas vorba : Il (ace planu ca tig((l1/1.
*L
14270 Face ca ţiganu când s'a dus la naş-seu
cu plocon.
G. I. TOll-fli:SCu. în». C. BI'OSCQI·i.
J. Meliedinii.
Pentru cel care Re porta prostesce.
Un ţigan aveud să se ducă pe la naş' SeL\ după oIJÎcelL1, între alte
merinde luase şi un hădăl'i'lu de lapte bătut. Pe drum vede intr'o parte
un 'iepure şi pe loc îşi face socotelă că bun al' fi şi acesta de dus
ca plocon la naş. Şi aşa se leil după el în g6n:1 mare. Şi cum alerg»
după iepure, (le odată se impcdică, şi l.ădărăul ce tinetI în spate se
varsă c1upă capul lui, ast-fel că In putină nu remâlle apropo nimic
ruerindea ce voia �ă ducă la naş. Vt'�l�lld că nu 'I-a mers l.ine s'a
întors ÎnapoI.
================== pagina 390 ==================
Acelaş înţeles ca la No. 14272.
c.
G. BĂXUI,ESCU, [,IV. c. Pietre­
Ha. j. Dîniboriţa. - R. N. Hol­
TAN, Celai. COi/TU, p. 1\). - Ii-na
Z. �fIHĂIL\(SCU, în». c. Buşte.â.].
Prahova. - P. GÂRBOV[CEA�T,
ţ.ro]'. c. Itotesct, i. Arqe«.
Dvra Tn1tJA QIŞMAN, îuo. C . ...1-
dam, j. Tutora, - GABRIELESCU,
i. BHZ('I!.
A YR. COReEA,
Banat,
PROVERBELE R')}L�X1L0R
*�
A niuieriio Jlip(cu)'e(t la strîmt.
*6
A nimerit (brodit) ca ţiganul Miercurea
la stână.
A se vede înţelesul la N«. !i�ii�.
*6
14273 A nimerit'o (s'a dus) ca ţiganul Vinerea
la stână.
GAVI:. ONI'!OR, pro], c. JIHrgclii,
i. Tuioca. - 'llfflior P. B1JDISTEA'
NU, ,i. Ilfo», '
A �e VOtle GR. JIPES0U, R( ur, ()ja,�,. p. 2\)0 ,?l
torea, V, P. 81.
Tiganul sciiuvl cii ia sUlni't e hr'l1tză, lapte �i ai,,'1,', Il pleeat şi el
ta munte, f{tl'�î, să SI' g:tlndp;::,d1 (O;lud al' tr(�hul :--:{i ple\�e ca sti ii Heoln
în I,li de rlnlco. Dar el a ajuns la "tr'llfl toema(;\{let'('\(l'ea când şi 1.ael111
�i toţr cIohanii l'0sLea,i. fl'! fel că Iuetul 1 i�'an a plecat l!"hll'd a-I:a,<j
tlămâud.
Pentru cel ce nimeresc: rell. un lucru. (':1ud unul se
apucă de o trebă �i nu scie timpul priiucîos.
14272
*�
14271 A se muta ca ţiganu cu cortu.
380
il
li
tII
,1
================== pagina 391 ==================
14274
Potrivişi ca ţiganul la stână.
j�, 1. PATH.WIU, Î1w. r. Sili/ilii,
j. COl'II '1'1 uiu ,
Yl'(;ml :-;,i nn\to cii (:ÎllO-V<L a venit la o tr0bă 111'0 trm,liti,
(lupa \TelOO, întocmai ea ţigiLllUl eate :-;'a dus In :-;tântl
toruna po sfîrşite, (-[Lutl ciobunit se pornise cn turmele
1" 1 eru.i t.
A :-;e \,0(1('- '1'. bjlPl'allţra, I, p. n, l'iyallul {II elâuă.
14275
*
Potrivişî ca ţiganul la pomană.
E. 1. PATruclu, iur, c, Bw'S1!­
('Iml, j, Cocurlui«
(';llld Jl11 o potri \,0:-;151 bine, ea ţiganul care, vrend sre
llH;l'ga la dou« pompul a aj U us p1'(: t:\l'I,1i.ll �i la una şi la alta.
14276
Se îndesă ca ţiganu la praznic.
x.::, ,:.�: ('. �·\"-(7n('s(;'1, i- Itaca«.
A,lle:l In chi lipir, mal alps In mâncare �l ])('ntUl':l bll'11
platrL,
LEGENDX
])11P:1 ('U il fă['\(L J)lIlJ1lH'[,lel'l lumea �i ti)le \'ietăţil" e'lll' se a!l::i În­
r riu-«, şi la lIl'lllft Pl'U OJU, at,ţtt (JlIlPll1lor e�lL �i f-ie+t'{LI'.ll vietăţI, int.r«
['''1'1 Jil'u"ee dc se a llau 'ii puscril«, li;" du t dlle UI1 1'1,1 11e Irrauă :1.1111-
llJiUî, ea �ft H.11>ă, cn llJ{lllCi\ Al vu {'P sust i n ou.
rl'pţl tnl1<:11il �i thtp lmso�'ilc, elun aţi' lncepnt atllftllGll hl'(1ua ee 1e-o
dete -Plllllu8\lel! j,'tUl H1H111'a.t'l IIltlllUJ uodolJaf.ltrile �i ţi::"flllit, ()1'1 9i eDi
au 111 'Il 1(':11 , un ,'nil lURI ]lUf.11t Si1i."I"'.
Vi't!,'nd J)l1li1ll<'dv" 11<',,,\111 a"l'stUl'a s'a snjll'I'H1. j'",·to bl'C si fi
(;;ltI'C �!H!ilhattl]'rL: 1 )
- (I;Înd �o \'01' :·dii,I!l,ţt ţiganii �l vo]' (Ji(�e diu t,.'jLrtillilllrl că lIU SUtit
IliÎlil'Il11,I1, "[liue] "1 ti' apropii (u �i t ... t 1j('1I11t! Iv" (le �att:!
1�I':i \Îg:ill ilol' le it <,1 io :
- 0(11(\ Ri' \,1)(' apJ'''pi:t ",)tlolm(,[11'ilo ,le ,ale, ,d,lI1lCj s:t V", siHul'n\l
�l \-Ol
[l:l tiilll] eh \ig:l"il, <in �i (:"t al' ""tl1<::\, IJlai IJid "datr, Jl1I ."1' llot
săt Il n\, c!tiar şi a(,1l1l01 ()fmd se <1,,(, la Vl'l"l111 I'l'ay,uiu, ullde V,(,u IIl:"lJ­
"[[rik �i h,'ul,ul'ik i;() ,la1l ele g,'lm, ,le k1d1ctul 11l[)I'ţilul', ei el, 0]'1 �i
I'�,L Hl��tJlftneă, (·;tlU! se sc()lă. tl(� la l\la�H �i se depal't/'z<l Jllll11n'( \"I,'q
e!'tţ1-yn 1>a�l de eaRtt" (Ji(\ ea �j eall ('11111 s'nll sUldat de ,jo,'-', eă n'aI!
111�'llm( l[('lJlidi, eh S\lllt Hf1111'lTli,lJ <1 .. IlU se mai j'ot \ill(' ]>c l'i .. li)['(\,
Ile aceea �i cod"h"bll'i!e Illl SCl'llt "l)l'0lli" 11i"i 'HlaLi'I de sate.
�i eillJi.!IHLllrn (h� a('eea Ne lUUl1e:-;co pl1sc!'e \igr11j(-',,{'ă,I}(�Htl'll {'fl, ca
1!11111<11 :111111('1 se aprople llP vr'lI11 �at, ct'tl1(1 1111 ţi,�'al1, dllpfl ('C H rllSi,
================== pagina 392 ==================
392
PROVERBllLE ROllL4.NII,OR
la vrun praznic, �i după ce a mânoat, spune dt S'a sflturai. 1),\1' fiirul­
că Ţio'anii mai Jliel când nu se pot sătlll'i" de nccea �i ea uicl când
nu seOpilte ap1'o1'1a. ca alte pa sed, (le locuinţele omcnilor. - 8. FI,.
MAP.IAN, Oruit. J, p. 330.
14277
*
S'au strîns ca ţiganii la pomană.
U-nn Z . .JU\'ARA, c. Fedcsd, j.
1'1lfow.
Acela:;,; inţeles ea la 1\0. 14·27G.
*6.
14278 Se îmbie ca ţiganul la balrnaş.
MOISE POJ'OVWIU, c. Cacraqi«,
comit, Hllnerlllll'e1, Trunsilcanta.
Acelaş înţeles ca la 1\0. 142"i(i.
*6.
14279 Face ca ţiganul cu halmejul.
G. I. TOMESCU, in». c. Broscart,
s. MehediuţL
Adică uită ort-ce ca ţigallul halmejul (un fel d(-l mim­
care) pe care '1 luase de probă. şi pe care '1 ducea la
nevestă sa ca să '1 găt6scă la fel: Iar pe drum perde
mâncareu si 'i uîtă sî numele.
A se yeZ16 Sn6Yu 'de la N o. 0308.
*6.
14280 Le mestecă ca 'n bota ţiganuJuI.
ILm HOCl'OTĂU. c. Sclişle, comit.
Sibi«, J'ra1/sil cauta.
Când unul amestecă lucruri' cari UJ·fi trebuit sa fie
despărţite: se ,lice mai ales pentru m(lnC'iîrL
*/:"
14281 Vorba ţiganuluL
T. BĂI,ĂSBI" preot, c. Stej'ănesrl.
J. râlcea.'
Când sătenul spnne vre un proverb începe S111:'l ter­
mină cu acestă exprestune, Sal'l cu una din cele urmetore :
================== pagina 393 ==================
I:r
'Ii
1,,'
i
TERT, ORAŞE, NUME PROPHII
�--�----�'--
393
����-
r01'UiI ălu;«. rorb« cântccului, l'Ol'UII ltomÎlnllluI. rorb« 11('­
bunului, et� .. după cum \lic�l'ea se referă la () suovă in
care e vorba de 1111 ţigan, uu nebun, etc.
14282
*
A murit ca şi Iepa tiganulul.
J
Il
At1icit tocmat când se îUy(?ţfLse Ha llU mal iuauâuce. A
se vede 1\0. ] 907.
*
14283 Ţiganul, după ce şi-a dat căciula pe apă,
a dis : să fie de sufletul tatii.
D-nu SEV. CAWI,}. Tu 101'0.
Ve�li Cifcl1l1ă, ,,;,tjli!.
A se yed? la 1\0. +1;P8 atât Înţelesul <,lieereî citt �l
sn ovn care 'r a dat nascere.
14284
Căcîula tiganuluî,
Y. ALEXAKDRl, Terti,.., 1>.1377.
"c,jl Gir/ulă, szy;ct.
Acelaş Înţeles ca la No. l+28;L
*6
14285 A se pune în drum, ca pomana ţiganuluL
GA VI:. OXI::OR. praf, c. Ba.i ea ,
;. 1'U("/,((
A Htei vede îutelesul la No. !lj «o.
t;e înţelege de la sine ce pute fi acest, 1 'Olnall;l a ti­
ganulul. care se ghspsee in drum.
*�
14286 S'a săturat ca ţiganu cu frunza.
JHm Z. JUVARA. c. Ferl,sd, i.
Tu/ova.
A se verle la JS'o. \1::!+1i vurtautele �l înţelesul acestei
�licel'L
================== pagina 394 ==================
394 PROVEIWELE .ROMÂNILor:
--------------------
*.6.
14287 S'a vîrît ca ţiganul la masa boeruluL
N. G. FmouHA, c. Draqoslauete,
.i. Jlnscel.
Vc4i .1fasrt,
Pentru cel care se îndesă unde nu e poftit, şi, în urmă,
o pate.
A se vede la N o. 87�)-i snova care a elat nascere acestei
gicerI.
*.6.
14288 S'a înnădit ca ţiganul la turta (aia, tr eba)
măseL
E. I. P ATmc1u, in». c. Smulii ,
i. Cov'/!l'lu!n.
Îi înve{at ţigal1u le. mă-sti.
GAVR. ONIŞOR, proţ'. c, Dobro­
veţ, i. Vaslu1u.
Când unul nu se mal lasă ele un lucru care 'i a plăcut.
SN6vĂ
Uu ţigan se ducea, cu bunică-sa Într'o căruţă, la peţit. Baba, ve­
�Lend efi dauciu era cam prost, şi Llel't·i<.:ă ca să n n \Ii facli ucmul
de ocară în noptea căsătoriel, StJ pune şi îl i nva.tă ce are de făcut.
In urmă, se pornesc iarli�l la drum. Ce-va mai departe, grăUJ'aşul
npresce calul, şi mal cere o lecţie, căcî de, pote a mal uitat ce-va.
Şi tot aşa din lecţie în lecţie, au ajuns egriptororca cu faraonul ei Ia
l,;craglaclina care trebuia să le fie uepotă şi uevostă.
I
I
�
t
14289
*
Fie-care cu treba lui, ca ţiganu cu treba
măsit.
Mainr P. HUDIŞTEANU, j. Ilfov,
Adică fie-care S(1 . şI vadă de ale lut.
*.6.
14290 A arunca m6rtea în ţigani.
H. SIMU, c. Orlat, Transilcauia
apiu! B. P. HAşDEU, Etym.11Iagn.,
p. 1775. - GB .. JIPEsau, Opmc ..
p. 149, - T .. BALĂşEL, preot, c.
Stefănesci, j. Vâlcea.
================== pagina 395 ==================
'IERi, ORAŞE, NUME PROPRJI
395
A tăgădui, aruncând vina pe un altul.
A aruncă vina pe cel nevinovat, şi care nu e în stare
ca să se apere,
Dunda uma lupso.
Pl'OV, Lat.
*6
14291 Noroc, şi marte în ţigani!
Gn. POIENARU, inq . i. Puina.
*6
Noroc şi luutt,
Ş'i moriea în tigani.
Avn. COROEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Ve�r l>!Olllâll.
Urare glumeţă.
A se apropta de t;licerea Arornânescă de la N o. 5830,
*6
14292 N arac şi bani,
Şi bala în ţigani.
P. GÂHBO\TIOEANU,Pl·Oj. c. Liţa,
J. Teleorman.
Acelaş înţeles ca la N o. 14291.
*6
14293 1 armarocul tiganului.
E. 1. PATnIOIu,Î'nv. c. Smnlp,j,
Cocurluiu.
Ve(1I EÎldu.
Când vrei să 181 III deridere un bîlcîu prost ele tot.
A se vede suova de la, N o. 11083 şi T, Speranţia, III,
p, 161.
14294
*
A cere ca un ţigan.
Şezdfol'e, r, p, 213.
Când unul cere cu mare stăruinţă.
================== pagina 396 ==================
PROVEHBELE RO�L":-lILOI(
--------
396
14295
*
A se certa ca tiganiî.
A. PANN, III, p. 23. - HIN­
TESCU, p. 130.
A se certa reu; pentru omeuit proşti şi lipsiţI de erescere.
ŢIGANCĂ
*6
14296 Portă-te 'n port
Ca ţiganca 'n cort.
A VR. CORCEA, paroh, c, Coşieiu,
Banat.
A se vede înţelesul la No. 7627,
*6
14297 . A se pripi ca ţiganca la argea.
'1'. BĂLĂSEL, preot, c. Siefiinesci,
}. Vâlcea .•
Când cine-va zoresce la un lucru, însă nu :11'e nici un
spor.
*6
14298 A fi bătu ţigăncif.
AVH. COHCEA,PW'oh, e. Coştei«,
Banat.
14299
Adică ne-băgat În sema,
*
Ghifta ghiftopluli ş'alavdă, 1)
1. COYAN, Pl'of c, Iauiua, Epir.
14300
Acela� înţeles ca la No. 14218.
*
Cathe ghiftă yirlu-II ş'alavdă.")
1. COYAN, ])1'0(. c, Periooii, Epir.
VcqI Ţigan.
1) Tiganca danciul l�i laudă,
�) T6tă ţigancă î�i laudă ciuru.
================== pagina 397 ==================
ŢERI, ORAŞE, NUME PROPR [1
Acelaş înţeles ca la No. 14218.
Chaque palier 1Htnte 80n pot.
Proo. Franc.
397
14301
Muri ghifta ce te-alăvda.')
14304
DK VVEIGAND, Zweit. Jahl'es.,
p. 179.
Se <,lice celuî care se laudă singur.
ŢIGĂNESC
Vedi Cinste, Lucru, Toc-
1JZ�'iă. 1
*6
14302 Lucru ortăcesc,
Lucru ţigănesc.
AVR. OOROEA., paroh, c. Coşte!u,
Banat.
A se vede înţelesul la No, 9589.
*6
14303 Tocmelă ţigănescă.
P. ISPIRESOU, Leg. I, 1872, p.
165 - HINl'ESOU, p. 188. - Al,
bina (reo.) J, p. 361 & 509.
ILIE TRIFU, stncl. j. Ilfov.
Aeelaş Înţeles ca la N o. 13007.
*
Cinste tigănescă.
A se vede înţelesul la N o. 8iH)1.
*6
14305 lea banl tigănescî şi te plătesce.
G. 1. 'I'oxnscrr, înt'. c. Severin,
,j. JJ1ehedinţ'l"
01'1 de unde se va pute, eu cele din urmă puteri bă­
nescî a se scăpa de un om reu ele botă,
1) Muri ţiganca care te lăuda.
================== pagina 398 ==================
'1 .•..
r i
398
----- ._._-_ •..
PP.OYEP.BELE R01cIÂ:1HLOn
14306
*
A sta ca o pomană tigănescă.
D-na EL. GUIGORIT:, j. TI/Of.
14308
dan te uită, nat«,
«Ce mal lucru mare astă-�li am atiat. I •. '
Şi pornesce, haulc, ca să'l spună 'n sat.
I
J
I
1
I
I
Il
A se vede înţelesul la N o. 1-±283.
*.6
14307 T'raîu ţigănesc.
G. P. SALYILr, iur. c, Smulit,
J. Conurluiu,
Adică tl'111U 1'ei\, cu certă Şi bătaîe
*
Mâncare ţigănescă,
1. BĂNESCU, prof, j, ROI/IIm.
Adică mâncare prostit.
SN6v.4.
;:;tftul[ mat umlţl o(lată şi 'ncepcud fi 'll\IIJe
Care din bucate cred că sunt mal bune,
11)1 aleg, cu 'ncetul, şi '11 sfîrşit se 'nipacă :
«Piele de găină şi limbă de vacă.'
Audind ţiganul astă noutate
Se gânc1csce '11 siue :
*
- He1, Români, acuma
«lan să'rnt spuneţi mic
«Ce rnâucărr mal hu no
,Credeţi voi să fie')
- Ce mâncărt, ţig(llH�?
<.Hal\le spune tu,
�Să \"cdern anume
(Dal'ă scil o rI uu.>
Hor, .liornâuî, \·01 JIlIC
"Multe ml-atl făcut,
"Dar pe toţi acuma,
dhrde v'am bătut,
� C?i<-l acuma d()�u' mic
«A'nccput să 'mi placii
«Limbă de găină
{l�i pIele (le vaca. J
'1'. SPEHANTIA, TU, p. 209.
================== pagina 399 ==================
ŢERI, ORAŞE, NUME PROPRJI
TIGĂNESCE
399
14309
*
A cinsti ţigănesce.
T. BĂLĂŞEL. preot, c. Siefăuesci,
.i. râlcea.
A se verle înţelesul la K o. !-\:3U3.
*6
14310 A cere ţigănesce.
G. P. SALYlO, în». c. Smulii, j.
Conl1'luht.
Ac1iclL cn stăruinţă, pflllrl ti se (lit.
A TIGĂNI
*L:.
14311 A ţigăni pe cine-va.
R I. P ATRlCIU, î7W. c. S7IIulţt,
j. Cocurliuu:
A cere cu obrăznicie �l stăruinţă mare.
A SE TIGĂNI
�. ,
14312
*
A se ţigăni.
Fu. DA}!:E, IV, r- 158,
A cere cu stăruinta:
TIGĂNIE
14313
*
Ţigănie.
L. ŞAINEANU, Dicţ., p. 809. -
Fu. DAME, IV, p. 158.
Adică sgrll'eenie cum pli LI
TICHICEN
================== pagina 400 ==================
400
14314
PRO\'ERBELE ROMÂNILOR
TIRCHILEscI
:;:
A fi din (de la) TirchilescL
D-ra DIDINA ZANNE, i. Ilfov .
. -l.dică ren crescut, mojic, mitocan ; cu. locuitorii elin
mahalaua 'I'irclrilescî, elin Bucurescf.
TÎRG
Vedl Ca», .X, c. TÎrg,
L/}',-'clt�Ve .
*6
14315 A cun6sce unde'i tîrg şi unde'i sat.
GAVR ONIŞOR, prof. c. Dobro-
1'(".(, i. Vas/ «iu.
Pentru omul cu drepta chibzuinţă şi iute la minte;
care cun6sce pe cel subţire de cel gros ele obraz.
*6
14316
Sc6Iă, Lenă, mână vaci!
Nu ţi-am spus, bade, să taci.
Sc6Iă, Lenă, mână porci!
Nu ţi-am spus, bade, nu pociu.
Sc6Iă, Lenă, hai la tîrg!
D6mne, bate'! de bolând
Nu m'aşteptă pân' me 'ncing.
AYH. COReEA, paroh, c. Coşiei«,
Banat.
YcqI Birt, _JirÎ/lOIN.
Pentru femeile cele leneşe.
*6
14317 De cât în tîrg cu papuci,
Mai bine în crâng cu opinci.
T. BĂL.4.ŞEL, preot, c Siefâncsci,
j.Vâlcea.
Dicctore hatdncescă.
De cât în tîrg la fudulie. unde nu poţi câştiga nimic,
mal bine în crâng, încălţat cu opinct, ÎnSrL liber şi cu
pn nga plină.
================== pagina 401 ==================
'.fERI, ORAŞE, NU�Ie; PROPRII
401
14318
In tîrg şi la m6ră.
IORD. GOLESC'], Mss. II. p. 17.
Adică spune. Şî se �lice pentru cei ce nu P::Jt p:tzl
nicî o tamă (GOLESCU).
*6
14319 A spune în tîrg şi la moră.
r
1'. BĂLĂşEL,]Jl'eot, c. Stef'anesc:
j. Vâlcm.
Vec)! srs.«
A spune ce-va într' un loc unele se aude mal multe.
A se vede No. 7365.
*6
14320 A fi dus la tîrg şi la m6ră.
G. POBORAX, insi, i. Olt.
v C()l il/oră.
Acelaş înţeles ca la .No. 7388.
*6
14321 A afla tîrgul şi tera.
B. P. HĂŞDEU, Et!)l)!. �11agn., p.
449. - G. DE?vI. TEODORESCU, Poes,
Pop., p. 319.
Adică totă lumea.
j\ 111 In bi t' () n umar sem
Ş'aâ aflat tî1'gtd şi ifra.
POfS. POjJ.
*6
14322 A fi talanca tîrgului.
:NI. CANIAN, public. j. Iaşl.
Vec).i Sat.
Adică a scie şi a spune tot ce se petrece.
*6
14323 Ha! teră, că dai in tîrg.
GR. PUlENARU, ing. i. EI/z('ti.
Pentru cel lacom care c1ii năvală, chlar făl'[t drept.
================== pagina 402 ==================
402
14324
*
A fi dat prin tîrg.
. '1'. BĂLÂŞEL,pJ'col, c, Slffllllr:sci
7· ['!tlrert.
A fi om care il \e\lut şi ,ml,lit multe, şi care priu UI'­
urare scie multe .. � fi nedat prin tîrg. II fi sălbatic, neuui­
blat în 1n111e.
14325
A O da tîrg ului.
P. [SPIREe<Ct:. Sii i>l'c , p. 101
Adie» în yilpg, il! gm';! Iumir.
14326
A'I da tîrgului.
BAIlOSZI, p. 43.
Ac:eLtş Îllţeles ea la K o 1-11325.
14327
*
A'I da prin tîrg.
Iunn: GIWlI".ţ, I, p. 47. - FILI'
MON, Ciocoi, p. 289. - P. ISPI'
HEseD, Rev. Ist., TII. r- 155.
11) A'] pedepsi prin e:\.pullere. Ye�lî K o. -± 111.
21) Acela,;; înţeles ca la N'o. U'3:?1Î.
14328
*
Strigare-al prin tîrg.
IULiU GnQ]'SOlIEASU, duse, r.
(Calşa, comit. j11'(((1, Cn(/lIl'i!l
b,l ajullgJ 1'8i1 de tot.
*6
14329 De credeai că s'a aprins tirgul.
P. T:-;F1HESOU, Lc.j., p, 37-J..
Al';lttl nu SgOlllot mare, ţiprtp mari.
«:;;i UIllJC H1Î'ţ:t incepu a fat't' i j �.d\lrq.!·ie de credeai I'd s'o o prin»
UrgII." - P. ISPIRESOC.
================== pagina 403 ==================
'{ImI, ORA"E, Nmm PHopmt
---�---_.�-� �----
TtRGOVI�TE
14330
*
A'I da gură de Tîrgovişte.
A. PANN, L p, Ci4,
A codit pro cine-va 1'811 :,;nrnglosc(" cu «uviute aspre
si mal mult ordinure. Hul, tprw\ ..
, Hp:-;um(un dup;l. Scrisorile lut Iou Gliica si Crouic.,
lur Y.ilot Homâuul llltîmplarea care ;L da,t na:';�8r8 I"lÎeeriî
(le futiL
«Cund tînărul Mauolaclie Bălenu a fost dus la curte.
Vodă :-jnţu '1';\ lăsat barbă �i 'l�a dat de U8Vlo"b\ pl'
fil:c<t�sa dornniţa Catincu, Înzestl';1nc1' o cu mosia orasuluî
'I'îrgoviştea. Atunc] s'aii sculat 'I'irgovişteuir; eu mic cu
maro, şi aă venit la divan În Bucurescî cu rogojim H'
p1'i11:';8, în cap şi eu jalba În proţa,p, s'a]'l dus la biserică
la, Rfil,ntnl Nicolae cel sărac şi, dnpii liturghie, eşiwl din
curtea bisei iceî totii eu făcliî de ceră galben:l aprinse,
10 :-;tingea Într'un hutorn cu smolă, strigâud :
-- Afurisi] Rii fie Vornicul şi aşa stI se topesci.\, casa lui !
So (Jiee dl ţi se Dte(�it peru] măciucă. V oruicul pe care
îl i,furlslit eri! hoerul Român care is(;il1ise d.u-eu mosier
Nu a trecut un an şi Domni.ţa, nevesb D;Uem{]uI,
lLlUrJÎ1 (lill facere. Yodă tatitl ei lllul'la otr<\vit de al lui,
şi mal t:1r(lil1 ('HR:, lJoe1'lllul ear/) a isciilit îll adev(']" s'a
:-;ti])s.
Dnp<\ m6rtea lur Y()(lrt �nţn :-;piliudntilllllU-Sle D(\mua
�i t()trl caRa luJ:, cum şi toţi cOl uniţi eu (1îmml b fapte
dill pi'cmÎlltenl, şi illV0demt cunoscpnd eă 'l�<1fl ajun:,; Ul··
;..(1;1 lu1 })umne\ltju, după strigmna 1l0l'odnlul, pnsenl lu
cale <le S8 rupserrt în Divan (le faţ(t t(itekîrtiile. ce si;
sel'i"eRerii asnpm ln'iLpirel lJlo"iei 'I'lrgovi"tollilol', "i a:-;a
]'8I11a:-;0]';I. 'J'irgoviştCl1Î Iar eu 1;10şi,t l�l' Rl�)h()c1il, p;'ecu;n
�!i mal uaiute. Cu iwe"t.e ain nrmi1 envillto, î1Jc]H']e n()
11i('aI'l1J lungii povestire a ace"toi îutîllll'liil'l.
De "hmc.'i it uşit, yorha, .'I/{/'r! Ifr 'l'ii'tJOI·if/r'.
14331
*
Gură de Tîrgovişte.
1u:-; Gmo.\, Scrisori, 2li1.-
G 11' ()pi/IC,) ]>. I
================== pagina 404 ==================
404
PROVERBELE ROMÂNILOR
Om reti de ,'..(un\ si obraznic în vorbire.
A se vede ��'iginL� la No. 14,330.
14332
:;:
Avocat de Tîrgovişte.
Adică avocat prost.
Odinicrâ în acest oraş, consiliul de disciplină al avu
catilor cât şi tribunalul local, recuuosceau dreptul ele 11
pledă multor 6me111 lipsiţi de ori-ce ÎUyeţrttnr,j juridică.
TIRGU-CUCULur
*L::.
14333 Du-te, duce-te-aş prin Tîrgu-Cuculuî cu
nasu tăiat.
G. BĂmJLESCU, Înv. e, Besdeadli
& R1t?1CU, j. Dimboniia.
Se întrebuintezu, de ţerallcele mai betrâne, ca blestem
asupra unuî copil sau om, când vre să se ducă unde-va.
ŢCl'illlii cred C;l în 'I'îrgu-Cuculuî se strîng toţi cel'şe­
torit. ologit, chmgil, orbii şi alţi nenorociţi pentru cari
IJic (',1 pentr« el snui tine Jh(mne�feii lJămÎnhl.
A ;-.;e yC'de şi � o. 39;) .. 1.
TIRTAN
14334
:{:
Tîrtan.
Se (tice Evreilor în bătae ele JOc.
Yine p1'obabiL prin corupţie, dC' la cuvîntul german,
Fnterthun, adiel, supus.
T()DER
14335
*
A se face Toder.
C--.: x.n, (.
Pentru cel care se face că nu ÎllţeJege ce '1 spui.
J[e, 1/H te face Toder. >
================== pagina 405 ==================
405
14336
TOMA
:!:
A fi Toma.
lJ·na Z. JlI'ABA, c. Fedcsc),
Tnt.»:« .
:!:'--
(A fi) 1'61/ia ne-o-edinciosul.
LAURlAl\ S: MAxnI. I, p. Dli2.
- TEOD. CHlHILliANU, înv. c. Broe
ceui, i- 8nclava. - E. 1. I'ATJUCl1.:,
{/Il'. C. '<';UlU/t!, f. COV1II·IIr1H. - '1'.
BĂLĂ�IT.J" preot. c. StC./iZlIC8Cî, j.
r!Îlcca.
Adica om llE'·('re\Jt·tul'. om care nu crede pfmlt nu vede
cu ochii.
<Ku ,IiI Toma.
YelJi EYHugheJia bffllltn)m lClll. ::?O :2+. no
TOPALi..
*.0-
14337 A fi Topală ăl nebun.
T. BĂLA'iEL, preot. c .• "fr,{ff)'IPs,r"t
J. r(Îlccn.
Adielt cam nea lniro 1'(('1'/1. om carp :-.e [iue uumat
de nebunii.
Acest[L <;1icere stă il! legăhmi en faptele lut Agos; al
1 ni 'I'opală, eroul haladet populare Ai/O!.'.
llALADĂ
. . .
Ag'()� a! 1\11 T(j]lalâ
Carmi-c Y(flllie fa].' el(' �mll;\
1\lHl plecat In 'llSunlt"l'l'
Cu cind sul.e de cătane,
Cu CillCl sute de turei.
Cu cind suto de bp�lii,
Din plosct îuchiufuul.
Di» pistolc trosniu.l,
1)il\ g'l1l'ă C'lll\Îllld:
("l!a;;pll': cfliăn0see,
Hr,lil: l>e�J iescc
================== pagina 406 ==================
-106
14338
*
PIWYERBELE H(nLÎJ,ILOIC:
ţi tu icil : t.urcescc.
\ \ll1Ol tl'IlSllel1 ]lisl (,lele
�p �p('l'iflit satele,
1111'nlmÎ ,lillg];ellule
�i fug-pati ca cu rvolc,
]1,' isbeau t ufelc !
('e 'l1cl1iaţl 111llg],('llC1e,
i'i 1'I(O'jl1 ca curvr-l«
De lsl,iţl tufcle ?
rit nu este vr» l'tJsht'Iă,
E al lut T0l'alfi
:\�<l el ţ,"l"iil
TOPA�A
Manca Topana
Care mi-a furat cărl ana.
T, B_\LĂ�EL, preot, c. Steţancsci,
.i. Ţ'{Î 1 cea.
Se (,1iee de un hoţ vestit.
'I'opana este fii un cătun, in j ucletul Olt pendinte de
comuna CnînguescI.
TOPOLNITA
* /:::.,
14339 Mai vine Topolniţa pe unde a mal venit.
O, I. 'I',..,'''''''''TT înc, c. H,.08CClri,
j, jlJelwlinţl.
Pentru unul ('are a stat bine oclatr, �1 <temn a surăcit.
dar se (,lice ('il, tot YiI mal stil bine ,
TRAIAN
TRANANA
*6
14340 Logofetul Tranana
Cu mamaliga în basma.
P. O;UW()Ylm:A",1J, ]mif. c. Dva­
,'jllII1'8cl, j. Vl((�ca.
================== pagina 407 ==================
'l,'iiRI, OHAŞE, NUME l'liOl'HII
407
d'
In bătae t1C) joc, de cel care a invetat ce-va şi umblă
fi:îră nict un rost, fiind prin urmare şi sărac.
TRICALA
14341
*
Nvesta al Vracă b işi'n cor, di se avdzî
trisu 'n Tricol. 1)
1. COYAN, pro], c . Lanina, Epir,
Vel)l _/-Jotill.
Pentru nu lucru (le numea 6meniI fac vorbă multă de
se duce vestea departe.
TRIFON
Ve�l Tele/oI.
*L:-
14342 Sîc, Trif6ne!
CL-\.VR. ONlCiOH,pl'vf. c. DODI'Ol'i'ţ,
j. Vaslnln. ' -
Aceluş Înţeles ca la No. 1311i3.
TROCĂ
* ,0.
14343 A învetat la Tr6că.
G. CRE,\,olu, c. Srăescl, iDoli
Intelesul �licerer s'a dat la No. 12076.
De ore-ce Însă În judeţul Dolj, în apropiere de Scăescî,
se află satul Tr6că, cu totul ne-însemnat, nnele cine-va
nu are ce înveţa nicl de la cine înveţit ce-va, Românir
din partea loculut îl1tl'ebuil1ţ(�zti �licel'ea, pl'eRupunencl că
cuvîntul Tr6c,1 dasemneză satul cu acelaş nume, Iar n ici
de cum albta în care se dă de mâncare porcilor, precum
s �t admis la N o. 120', G şi se admi te în genere.
Se mai observă că numele de trbcă, se dă În j udetul
Dolj, uncî plante (lin familia cucurbitaceelor, .cu o mulţime
') Ncvcsta IUl Vrac a s'a beşit În horă, de s'a aud it până la Tricala.
1-
62447
28
================== pagina 408 ==================
408
PIWVERBELE HOMÂNILOI:
���---���--
I
, I
I
I '
, ,
,
! I
;1
I
II i I
I
ele vartetăţî, dintre care cele mal cunoscute sunt: iilrul,
cu care se scote rachiul din butoîe, şi iiuqa: cu care se
aduce apă ele beut. De aci se \,liue că U11 butotu e .1107
trocă, cit un om prost în loc de cap are o trocă, şi
aşa mal departe.
TROCAN
*b.
14344 A fi Trocan.
T. BĂLĂ'iiEL, preot, c. Stefâuesci,
j. -Vâlcea.
A fi un om mare, trupeş.
TROIAN
* !':,
14345 . Calea lui Troîan.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stcfâmsc1,
j. Dolj.
Vecii' Rob.
Acelaş înţeles ca la N o. 10628. Acestă denumire se
întrebuinţeză Într'un mod aprope exclusiv în Tera Ro­
mânescă, Iar cea d'întfdu în Moldova.
Fără a înşiril. numer6se localităţi carf din Seyerin In
gurile Dunăreî reamintesc numele cuceritorulut Dacie],
vom da numat urmet6rele:
In judeţul Vâlcea, şi anume Între oraşul Himniou­
Vâlcea şi Ocnele mari, 1<1 un chilometru ele albia Oltulnt
se afl!"L o localitate cu numele de Traian, punct trigollo­
metric de observaţie.
Pe acest deluţ se ridică o mică bisericuţă cu chi liî
Împrejur, zidită la 1839 de Hrisant Horezanul. Aci ge­
neralul Magheru îşI aşeză tabăra sa 1:1 1848.
La p6lele muutelut Cosia, din Argeş, în faţa rnonăstireî
Coziei, şi peste apa Oltuluî se vede o stâncă latiL care
se numesce masa lut Trotan. O legendă locală 111,11 spune
că împrejurul ucestcî mese a stat Mihaî-Vodă cu generaliI
sei, legendă Clare a inspirat lui Dimitrie Boli ntineauu
poosia sa «Cea din urmă nbple a lu,b JJ1ihal- Vite.'Jul.»
In fine pasul prin care Oltul intră în Românta se nu­
mea în vechime, Pbrta rUt Tra/an.
================== pagina 409 ==================
TERI, ORAŞE, NuME PROPRlÎ
TRUFAI\DA
T. BALĂ"iEL, "ru'!, c. SI�fdnc8c!,
i. râlcea.
:1: L._
14346 Logofetul Trufanda
Strînge mucil în bazma.
Ca stl şi baUt joc de albustrim« r:are Î';!l sutla nasul
în hasma :-;;1 () 1'n ne in urma Îl! 1 )l17.\111a 1'.
De alminterea Chinez i: au îl! ;(eesh! privinţa. aceIew;;!
idei ca �i tenmiî noştri.
i
, I
J
j 1
J )-n" ECGEl\ÎA ZA:\Nl':, c. Bu­
cUl"esc1. j. Il/oI'.
TUCHI
*
A mâncat Ierba lui Ţuchi.
14347
TUDORICA
* i�_:.",
14348 Ii lungă a lui Tudorică.
E. T. P ATRICIL-. 11i1'. �. 8mulP,
oi. Cocurlui«,
Când unul poftesce mult« �j (le tote. Se (�ir:e către
unul ('[lllll un f nmltumit eu ('(,'1 (lai şi al' vroi tot UWI mult.
14349
TUDORIN
De când cu Tudorin.
'1'. BĂLĂ:'iEL. preot, c. Stejilnesc!,
J. !'(Îlcrrr.
Adedt de iuult timp, din vechimo.
Poporul din YiUcea Î,:!l alllilltesl'e cu mult drag de
Tudorin. cum nuuiesce el pe Tndol' Yladimil'eseu, care
se sculaso S;�t scape tem de illlpiLltol'l.
================== pagina 410 ==================
410
PHOVERBELE RO:\i;\NILOR
TUFEi\;\U
::: �\
14350 A face nazuri ca caii Tufeanului.
G. POBORA:'\, insi. i. Olt.
Pentru omul mofturos. Vede cii e rugat ,?l tot mal
a�tepti't.
TURC
Veq{ Câue, Lup, il llJ<Îlld,
.11old[YllQll, lVevoe.
LEGENDI
La Tarigrad, - unde o fi ala, - ci-că era un Lm părat, care avea
doar o fată, şi încolo numat aveă nici un eopil din trupul lui. Fata
îl era dragă ca sufletul şi de dragă ce-I era, îi făcuse o căsuţă nu­
mat ele sticlă' şi ori ce cerea îi împlinea, lapte de pasăre să fi
cerut, lapte de pasere i·ar fi adus Impăratul. i;)i gândea Impăratul
s'o mărite dup'un fecior de Impărat şi să-I dea de zestre jumătate
din scaunul seu.
Dar, verli dota, nepartea e rea în lume! Când e să nu fie de
la D-qeu şi când î�i vîră Sarsailă coda, e re11 cum nn se mai pote !
Oi-că fetii astia, de când ve<;luse lumea în ochi, îl placea gl'Oză­
venie mare să se joce cu căţe luşil Impăratulut. Cum face, cum
drege, (')1lJl î�l vîră dracu c6da, că un zăvod el'ăla marî, înşală a
fată ele Irnperat, şi fata reruân e grea cu Azăvodl1l. �i tocmaI mat
târz iu, când începu a cresce burta fel.ii, Impăratul băgă ele semă.
că fie-sa o să fie grea.
Atunci s'a întristat Împăratul tare, îl scăpa să plângă ca un co­
pil, ele mare ciudă 'ii rusine! Me rog, nu-t belise obrnz u cu rapta
el? Se făcu Impăratul foc şi pîrjol şi era cftt p'aci s'o om6re C\1
chiar mâna Iut ; dar se gândi că nu face bine, IM,l bine să adune
sfatul ţerel, şi ce o eFce sfatul 1.ere1, el ala să facă.
Sfatul ţerei aduuându-se �i chibzuindll-se, a hutărît ca Illlperatul
să depărteze pe fie-:;a de la eUL te, ca sf, llU facă clUtea Îlllperă­
t�\scă de ocară în lume.
Tmperatnl a ascultat de sfatnl ţerei �i a poruncit să facă o co­
mbie IlJare, să pne în ea t6ta zestrea, care era partea fetiI. Dupii
ce a făcut vînt corăbii de a plecat pe 111are incolo, cu fata singură,
singm'ică, fără nici un om, ca să se ducă unde o vrel1 cel de sus.
A�a Imperatul iiI-a mutat g:lndu de la fie-sa.
Oombia a mers, a mers până s'a oprit la un ostl'OV. Ar.olo fata
s'a dat jos �i a legat corabia cu uisce lanţuri de fer de nisce co­
paci groşi. Apoi şI-a făcnt un bordel în ostrovul ala !li tr1tia acolo,
,1e111âncare avend în corabie, 'ii mal scofelind �i prin ostrov fel
ele fel. de buruenI dulci.
Peste puţintică vreme, l·a abi\t\1t să nască feliI ele Imperat. 9i a
nascut fata Illlperatulni !,!apte znalllenii, �apte jigănil ca face-ţi-al
cruce! Aste şapte opăciluri erad. cu chip de om l'ftnă la brîu,
iar elin brlll în jos, adech pic16rele �i �e<,lL1tlll, erad ca de câine;
================== pagina 411 ==================
411
'fERI, ORAŞE, NUME PROPRII
--------------------�
tlocost, cn ghlare. cu cadă, etc. taman ca câtn e le, Ei când pl ân­
ge an, mal mnlt ch efueau ca câinii, ucigă-I sfintele slujbe! Da ce
să le facă btatu Iată, la atitea p oşidichii de jivl nt ? Cum să-i crescă
ea pe câte şapte? Că, vecl1 d-ta, ea avea numai două ţîţe, ca ort­
ce femee, n'avea şapte. Taman atunct fătase i?i o scrofă din cele
care i-Ie pusese ca de zestre Irnperutnl în corabie, că, veeţi d-ta,
Îi pusese de tate, ca unei fete când o măriţi ş i o înzestrezl. Ce
făcea a f::d,[\ -; Lăpădă purceii de la scrofă fii clete copiii el, - nu
i-ar fi mai făcut, - ca să flugă în locul purcei lo r. Şi aşa au tot
snptb scr6ff1 păuă s'au făcut mari.
După ce s'aii. facut ăste schilodenii mari şi voîu icî, ruumă-sa
le-a spus, că ea e fată de Imp crat şi ei nepoţi cle Impărat tare
şi luare.
El cum n îi al1c}it una ca asta, a(l strîns în corabie tot ce aveau
pe afară, s'at'l pus În corabie câte şapte împreună şi cu murna 101'
şi ari pornit'o în spre Imperăţia 'ţ'aligradulul. Cum au ajuns la
Tal'ig rad, Illl op rit corabia la mal, au legat'o şi au plecat spurcă­
ciunile câte şapte la Impăratul. Cum au ajuns la porta Impăratn­
lut, ari Început sa dea chiote, chefnind ca câîuiî, nu că se le des­
chiză p orta şi mal multe nu! Impăratul vec].end aste znamenil s'a
crucit ca de ucigă-I sfânta tâmâe, şi t-a întrebat: cine sfmteţ; voi,
urîctunil« lumet, şi ee vreţi?
Sfin tern nepoţit Mării 'I'al.e, răspuuseră toţI chefuind.
Impăratul, cum a\1(!1, făcu feţe-feţe aduccndu-şî aminte de p ro­
cleta lni de fată. n sagetă biedă la inimă că ăştia or să fie feciorii
el. Necăjit peste fire, aruncă cu buzdngann în spre el ca să-i repne.
Aşi' ţI-al găsit să repuI pe ucigă-l taca! Imperatul taman se spr.­
lase pe ochi �i. se stergea pe mâIni, stersese numai p'a stângă şi
vrend să dea cu stâng-a nn i-a înemerit pe el, şi a înemerit în
stâlpnl porţiI. Atunci Imperatul a (Jis că să fie afurisit cine s'o
sterge întâI pe mâna a stângă când s'o spela. i:'i d'ala nu e bine
să te ştergi Întâi pe stânga când te speli.
Imperatl1 l-a întrebat iar: ce vreţI de la mine, procleţilor?
Vrem pămînt, Măria ta, că n'avem unde şedea, respunsel'ă chef­
nind ca câinii.
Ell nn ve creq că sllnteţi voI nepoţii: mei, până n'aţi veni cu
mama v<Jstl'ă fii cu corabie cu to\' aicI la porta mea, respnnse Iru­
peratul.
Atunel spl1fcăe1t'inile s'au pus de al! săpat un �anţ adînc de
la mare până h. porta Imperatulul şi l'au umplut cu mei, �i pe
şanţll asta al"! Împins corabia cu mama lor până la: p6rta Impe-
1'atuln1.
Fie-sa de rusine sI-a coperit fata, să n'o vadă ta-s'o. Imperalnl
a blestemat'o c� să i1ll-i mal va<;lă' nimeni [[Il;a 'în vecI. 8i d'aluncl
a l'emas, ca turcalcele să-şI înzo\Tonescă faţa.
Imperatul n'a mal avut incotro, şi le· a (jis ar, le va da pămînt
cât ţine o piele de bivol. Atunci procleţil, ucigr.-i sfintele <111e
Jnarl, alI făcut pielea de bi \Tol nojiţ0 subţil'ele de tot �i a coprins
tot 'l'arigradul.
Imperalul n'a mai trăit mult dup'ala, .şi a murit de mare ciudă
şi obidă. blestemându-şl cesul în care iL crăpat ochii în lume. Iar
nepoţii luI s'a(l făcut stăpâni pe Ţarigrad, \1cigâ-i sfânta lelurghie!
Din împeliţaţ;ii ă�tia se trag TurciI din <liua de a<;li.
T. BĂLĂSEL. - rqrt şi în Şe­
zelt. III, Na. 4.
================== pagina 412 ==================
LEGENDĂ
*6
14351 Bine l'a (a) luat Turcu.
1
CREDINţE
PIWVERBELE ROlVL.\NILOR
-------------- --------------------
1 Il Dice Româuul când e necajit, uretânt] că nu pute
ave bine nicî odată.
20 Turcul e stăpân în lume, numaî ele el se ţine no­
rocul, binele, fericirea.
:3J Când unul a întrebat pe (;[11e va ClL ce face, şi acesta
răspunde : bine! cel-alt îl -;,1ice c.:i binele l' Cl luat TU1'cul.
Originea acesteI \1icerI trebue ('':iutată în urmet6rea le­
gendă populară:
Junimea, III, N o, Ei. - K r.
.?ATRlClu, inv. o. Smulf'l,j. COVUi'­
lu-In. - T. B1LĂşEL, preot, c. Sic­
fănesct, i. Vtî!cea.
In vremea de demult, ci-că. Dumne(lell a chemat pe t6te soiu­
rile de 6menl ce �{ll1t în lumea albă, ca să le Împartă dUe un
dar. ĂI d'Întâiu, care a meI'" În faţa luI Dumne<je{t, a fost Turcu.
Bl cum veni în faţa lui Dumnecjell, lJumne<jeC\ îl întrebă:
Turcii se spală cles la cur, căci partea asta pute ca câiuele
plouat, fiind-că a semănat cu câtnel e.
Turcii aveau c6de ca câinele, mai înainte 'Teme, dar s ari scur­
tat aCfl ceva, 111:11ne ceva, până a perit de t6tă isprava.
Sînt betrânt care spun că e rari mulţi Turci, din cei ele veneau
de robeau ţera, care aveaă nisce c6de ca de 6e la sedut.
'I'urcii nn mănâncă carne ele porc, căcî 31'\ supt lapte de la
sc rofă,
Turcii tin eâinl multi În curte. căcî câinele e tata al lor.
Turcii �{lllt naţie ml;n6să, căci au supt In scr6fă, care se în­
grase mai mult din nimic.
Bătrâni: spun că şl-nduc aminte când vencan 'I'urcit în ţeră,
anul era tot de-una bun, bucatele se făceau cu îmbel şugar e ; elin
contră când veneau Ruşii era anul sărac.
Când îţi iasă Turc În cale. Îli va merge bine, căci Turcul are
pieze bune.
'I'urcii sînt 6meni drepţi, el nu te Înşală la cântar, sali cu alt-ceva.
Turcii portă fesuri În chipul dracului căci şi ei sunt curat dracu.
Din mâna 'I'urculul să nu mănâncî nimic, căcî ce intră în mâna
Turcului se spurcă, fii n d nehotezat.
Sunt bătrâuî cari nu-ţI mănâncă nimic din mâna 'I'urcu lul. Se
spune că pe C'-<'111d ven eaă TurciI în ţel'ă, le puneau de mâncare
în vase de basca, :şi bucatele ce remâneau de la el, le dau câi­
nilor, iar la porci sau la alte lighi6ne, de se mănâncă, uu le dau,
- T. B1LA§EI,.
41:l
i
"
t
1
I
f
, 'II';
:.1
I
================== pagina 413 ==================
413
- Ce e, m e 'I'u rculo P
- Bine, D6mne!
-- De bine să fii l respnnse Dumu ederi, şi Turcu luând binele,
Îql cătă de drum,
Veni apot în faţa lui Dumuedeu ciocoiul. Cum îl verFl, Dum­
ucdcu îl întrebă:
, Ce e, me clocot 111e ?
Bine, D6mne!
Binele l'a luat Turcu, ri'bpunse Dumnedeu,
Ciocorul Începu a se mira: Dornneeeee !
Domn să fii l îl dise Dumnedcu.
Ciocorul îşi verlu ele drum fii Domn a remas pănă în <liua
de aql.
Merse apoi în faţa lui Dumnedeu Tiganul. Dumnerţeu cum îl
veq LI, îl Întrebă: ce vrei mă ţigane ?
- Bine, D6rnne!
- Binele l'a luat Turcu.
-- Va� de mine! începu a se vălta ţiganul.
- De »a; să fii, respunse Dumnedeu, �i ţiganul de vai a ră-
mas pănă :'LeiI.
Veni rîndul Nem tulnr.
Cum ajunse Nemţu în faţa lui Du muerţeri, fu întrcbat :
- Ce vrei, Nemţule r
- Bine, D6mno!
- Binele l'a luat Turcu, răspunse Dunm edeu.
Nernţu începu a se mira: Mare minune!
- De minune să fii în lume, răspunse Dumnedeu, şi Nernţu de
minune a rămas, căci el sc6te t6te minunăţiile în 1 urne.
După Nemţ veni rîndul Românului. Cum ajunse În faţa luî
Dumnedon îl si Întrebă:
- C� vrer, 'me Române?
- Bine, D6mne!
- Binele l'a luat Turcu, îl răspuuse Dumneden.
- Dar noi? întrebă Românul.
- De dar să fii, îl răspunse Dumnedcu.
Şi bieţii de uot de dar am rămas pănă în diua de adt, că cine
vre acela se face stăpân pe noi. NoI suntem numaî topor de 6se
la care cum se scală. >
După alte variante când Românul �lice: dar noi? Dum­
ne\leu îi respunde: darnic să fii, şi de aceea Românul
e atât de darnic şi de primitor. .
*-6
14352 Dreptatea s'a dus de când Turcii.
NIO. MATEESCU, înv. c.
lira. j. Putna.
*-6
Drept(dea a luat' o Turcul,
P. GÂRBOVIOEANU, praf. Semin.
Buc. CI. VII.
Verii Dreptilte.
================== pagina 414 ==================
414
P1WVERBELE ROMÂNILOR
A se vede înţelesurile la N o. 118�18.
*b.
14353 Turcul te bate, Turcul te judecă.
Vointa naţ., /891, Innie.- Gu­
zel. Pop., I, N o. 220. -1)]-. 1. OAV.
DE FLONDOH, 'În Patria, Bucovina,
No. 218.- Avu. COIWEA, paroh,
c. Coşieiu, Banat. - IUL. GUOF'
i)OHI<ANU, praf. c. Galşa, Ungaria.
- D. POPOVlcIU, înv. c, Cuvin, co­
mit. Arad. Ungaria. - V. SALA,
dasc. c. T'aşc07I·B(l1·csci, comit. Bi­
hor, Unqaria. - G. BĂNULESCU.
in». c, Pictroşi{a,,i. Dimbooiţa.>:
r. GÂRBOV10EANU, praf'. c. C1I16-
r«, i. Ialomiia.
VecII Lup.
Acelaş Înţeles ca la N o. 201;'j.
14354
Cine te pîresce?
Turcul.
Cine te judecă?
Turcul.
DIli'I. ŢîCHlNDEAL, Fab., p, 48.
Acelaş Înţeles ea b Ko. 1434:3.
1211'C J1I,rJ1' 1'1 pariie.
*2>
14355 Turcul te taie,
Turcul te jupoie.
P. GÂHBOVIOEANU, }J1'rU: Scmiu .
. Buc. CI. YIJ.
Acelaş înţeles ca la Ko. H3i'i3.
================== pagina 415 ==================
413
14356
*
Cum e (îi) turcu(l) şi pistolu(l).
A. PAM, Ed'iţ. 1889, p. 57.­
Hl'S'J:l;SCU, p. 193. - C. NEG1WZZ1,
I, n, 2511, - P. ISPIRESCU, Ha.
18t.; II, p. 160. - G. DEM. TEO'
DORESCU, Cercet., p. 21. - S, r.
GRO�SlIrANN. Dl:C{., p. 26 &; 123
DOBl\E M !lHlNESCU, în». c, Pir­
»n-Hoşu, j. Algeş. - J. IS'mĂ'l'ES­
cu, {n'o. c. Cobia.]; Dîmbooita.>:
N. GH. ]ONESC(J. in», c. Mamo/'­
niţa, i. D01'oII011i. - E. r. PA'l'HI­
cre, îrni, c. Sm1dţt, j. CO'UW·ZU!H.
- T. BĂLÂŞEL, preot, c. Steţănesci,
,i Vâlcea. - P. Jssrnnsorr, Leq.
18,2, V. 167. - P. GÂHBOVJCEAKU,
prof, c. Costeeci. j. Argeş. - G·
BĂSULESCU, în». e, Pietroşiia, j.
Dimbooiia, - G. L rrOMESCU, înt'.
r. Broscari , i. �fe7Iedint7. -GEl.
PoIE::\AHU. 111!1 .. i. 1'lIl'11a.
*L
OUJili TIIJ'C şi }listol.
K. GAl\E, COllV. lA·/'T., XI, n,
3158. - C. TEODORESCU, inc, e, Li­
pOCII, J. 1-a8/1I11(. - r. DHAGA::\,]i1
r'0fu/(I·M-ilc/-in. i J]O/OŞ{l1Il.
*
Gum îl Tu reu '{ şi pistolul.
OAVH. Ol>IŞOR, Jl1'If. C. ]lolilo,
1"'1, j. l'oslul/1.
*
Cum C Turcul ((!ia (' şi pistllllll.
V. A. FORllSCU, inr. c. Stan!
�O((I'I/,.i. Snciru:«,
Cum e unul şi cel-I-ult.; cum (\ sblJliillnl şi sluga lui
cum e omul si afacerile sale.
A se vede �leoselJitele ÎllţeJmml'l, in morl m.n .nnanu n­
tit la No. 770:;'
14357
Turcului să'I dai bani şi să'} scoţi ochii.
NIC, COS'l'lK, lrtop, JJ[o1d .. l I,
p. G+.
A1'ab lăcomia de ba1\1 ;\ Turcului
================== pagina 416 ==================
4W
PR,WERBELE R0�L��ILOR
14358
*
Turcul plătesce.
Fizet 1/ Olt 1'J1lP[j 1/". 1)
1 '.1 �-\ <licit 118\"i]) ovatul, cel care 11 u 8 dator.
�J Dice acel care nu vre sii plătescă el.
In divanul lut Alexandru Ghica-Vodă, era un înalt
funcţionar Iorte somnoros. ()drLtii se judecă uu proces
intre uu Român 7i un Turc. ,T udecătoriî aflară pe Ro­
m ân vinovat si] conchmnarit SrL plătescă despăgubirt.
Pentru formalitate, fie-care judecător avea sit spute, cu
glas tare. sentinţa. 'l'nţi (liser�l pe rînd : Bornânul să plă­
tescă etc, Cii ud ajunse rîndul la funcţionarul nostru, care
dormise totii. vremea, se ridică somnoros şi, fâD1 să rubă
habar de ce s'a' petrecut în divan, <,lice: Turcul pl(Uesce I
A \1 rîs totf : vorba lut a ajuns din gurii. 1U gUl'il 'ii [t, re­
mas (}iee b')l'8.
1'/'01'. [/11.'1.
V. A. Fonesco. c. Foliiceni, j.
S/lCÎilW.
r. GlIIOA, Scrisor I , p. 28. - P.
B1:DI,?TEASU. j. llfo». - AlIJÎlw,
1, n- 885.
:{:
Turcul nu caută a prinde calul cu sa­
cul deşert.
14359
I
i
_-\ SP vede el variuntă 'il intelesul la, No. 1+:38.
* .::»
I
I
I
,1
I
I
14360
La Turc dragostea e pe genuchiu.
GR. POfB�AllU, 'iIl9' j. Puina.
•
*.�
L'netcşuqul jlUlec(Uol'ulltt e pe !Jcnunch't, ca
a7 Turcului.
P. G,4RBoncBA;'w, Jn-nf. c. zo­
VOCIII, i. i-âlcea.
') I'Iătescc coruitatul.
================== pagina 417 ==================
A se vede la No. 121:))-; alte variante ale acestei �li­
ceri �i înţelesul el.
\'e("l1 NEOULOEA, Leta]). 11, p. 18ă--·l)-;(i,
*6
14361 Prietenia Turcului e prietenie pe picior.
Ţihd, ORAŞE, NUME PIWPR.lI
417
I I
I
COŢEA, c.Vdrilsci, j. Ilfov.
A('pla� Înţeles Olt la. No. 143tiO.
*6
14362 T'urciî să fie afară şi tu tot riu'I audl.
P. GÂRBOVICEANU, pl'of, c Va
Iert JJ1m'cuIH'î, j. Mehedinti.
I ti Pentru omul care dorms dus.
')1) Pentru cel care nu aude bine.
14363
*
Turcul nu scie multe,
P, DANIILESCU, c. Cvaiooa, i­
Dolj.
Ducă '1 trăsuesce ce-va l'e11 în cap el un te mal judecă,
ci te omora.
14364
*
Turcu, de .e Turc, şi tot te lasă întăiu
să mai mănânc! şi apoi te om6ră.
P. BUDIŞl'EANU, e. Bucuresci.].
Ilfov,
Pentru col care 'i pnno snla în e6strt când o omul
la mnsă. Fntâîu să mâncăm, pe urmă om vee10 de afaceri.
Bdl ieam sonrt; chelam,l)
1'1'01', Turc.
i) Iutâîu mâncare, pe urmă vorbe.
14365
Turcu e turcos,
Ţiganu e fricos,
BARONZI, p, 54. - HIN'J.'ESCU P
193.
I
'1
================== pagina 418 ==================
418
PROVERBELE ROMÂNILOR
Arată firea aspri't dar şi viteză a Turcului.
*6
14366 Turcii sciu de scirea lui.
GAVR. ONIf;?OR, pj·of. c. Câria,
j. Tuioca.
Nu se scie ce s'a făcut, a perit.
*6
14367 A mâncat cât un Turc de cei calici.
E. 1. P ATRIcJU, înv. c. Smulţl,
.j. C01mrltt11L
6
A mâncat cât un Turc ele cei săraci.
S. MmĂILESCU, Şezăt., p. 218.
Vedi a MânCli.
Adică mult şi cu lăcomie. Se �1ice pentru omul mân­
căcios.
14368
*
Ai Turc tu horă, cu gIieţlu la inimă val
bănezî.')
C. ZUCA, slwl. c. Berot, Albant«.
Când dusmanul îtl sede în costă, e lângă tine, nu poţi
să duci o �ieţă liniştită.
14369
*
Turcul acată liepurle cu amaxia.sj
COST. IONESCU, ]1r'o/ c. Neoeet«,
Moccdonia.
Turcul lu acată Uepurli cu arâbălu.3)
Du. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 177.
Ve?! Iepure.
Turcul adună, făI"ll multă ostenelă, avere de la creştin.
A se vede înţelesul cu totul deosebit ce se dă <;1icerer,
în România ca şi în Italia.
1) Al Turc în satul teu, cu ghiaţa la inima vei trăi.
2) Turcul prinde Icpurile cu carul.
3) Turcul prinde Iepurile cu arabaua (trăsura),
================== pagina 419 ==================
'fERI, ORAŞE, NUME PROPRII
Prov. Elin.
Bove uenari lepOTem.2)
P)'aL'. Lat.
Colla pasienea si prendo la lepre col carro.r)
Proo, Ital.
14370
Turcul u caftă ngâtşarea cu Iuminarea.s)
DR. VVEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 177.
Arată firea arţăg6să a acestuî popor.
14371
*
Iu toţi TuryiÎi şi Asan.:')
D. A. MrLESCU, stiul. c. Gopeşt,
M. a cedania.
Despre omul care e nelipsit ele unde-va.
14372
*
A Turcului dă..:Ti ş' nu Ti tăxea.")
D. A. MILESCU, siu/l, c. Gopeşi,
Macedanla.
0;1c1 alminterea nu se mulţumesce.
14373
Si ngatşi criştiiiii, Turcil] s-hărisesc.")
DH. WEIGAND, Zweit. Jalires.,
p. 177.
Când, împotriva interesuluî 101', se certă. sau llU se în­
ţeleg unii 6menL
') & 2) A vîna Icpurile cu carul.
3) Cu răbdare să prinde 'îepuriJe cu carul.
4) Turcul caută certă cu luminarea,
5) Unde toti Turcii si Asan.
6) Turcului' dă 'i şi ;JU '1 făgăduI.
') Se certă creştinii, Turci! se bucura.
================== pagina 420 ==================
4:JO
Pl:0VmWJ<:LE ROJlLf,J\ILOR
De almin trelea acestii maxima a fost întrebuintată de
multe lml'el';tţiL
Divide ut im perc«.
Prot. Lai.
14374
Ni plăndzern di Turcl, ş-di criştinl nu
putem s-ascăpăm.")
PEI:. P APAHAGI, Zweit . Juhrcs.,
]1. 16:1.
Prin creştiu! se 'Înţelege slnjbaşil creştini curi, adese­
ori sunt mal rei ae cât Turcit.
14375
Ti ilclinaş al Turcu, ma reu va ti calcă.")
DR. vV EIGAND, Zicei': Jahres.
p. 176.
Cu cât te umileset mal mult înaintea 'I'nrculuî, cu atât
mal tare lovesce În tine.
*6
14376 Turcu bese
Gunoiea Iese.
'I'. BĂLĂŞEL, preot, c. Stcfăucsc1,
i. Yâlcea,
Se (Jice, ea un fel de cântec glumeţ, când îţi (t, vre-o
gun6:fe 'În ochî,
Turc'U bese
Gunoic« Iese;
'I'urcu ],eşi
(+un{"lea Ieşi.
*,0..
14377 A veni Turcii.
F�. I. P A'l'lUoIu, in» c. Sm'lllţÎ.
i Covudnht.- G. POBORAK, i. ou.
A veni mare belea pe capul cut-va.
Ţerancele îşi împacă oopiir, �1ieollc1u: "Taci, ('(1 nil
Tu'rei! ! »
In vechime Turcii, când trecenu printr'un sat, fu ra t1
1) Ne plângem de Turc! şi de creştinf nu putem tiă scăpăm.
2) Te al închinat la Turc, mal reu te calcă.
================== pagina 421 ==================
'['ERI, ORAŞE, �UME PROPHTT
421
co pit, pe care 'i cresce.ui, Îl! urmă, în legea 101'; ast-fel (';'1
ornenit cari cunosce.ră acest obicem, Îi;;! ascuudearr copiii
iudatn CP atiall ca "e apl'opla vre-o CeUI ll,· Turc],
14378
*
Parcă '1 alergă Turcii.
P. GÂHBO\'WEA�L.
Buc, C1. IL
*L
De par ((/ ./ ,W'JlCSC Turcii.
G. B,:tNULES('U, fiii'. c. Re:,frarlH,
i. Dhul.ooit«
G. B.�NULESCL, {III'. C. ['I'Se!H,
]{UIlC/1 & T'a?ea Leurc ci ţ ], DÎlI<'
Adica fugp ture.
Comnie s'il lIIilit le diuble li se» troussc».
14379
*
:j:
*
Doar nu vin Turcii.
y. ALBXANDItl, Teair., p. 101011.
(Cii) d(Î}'(1 1W de/ll, Turcii.
I, p, ::18. - E. 1. PA­
c. Sniultt.], Cocurlui«.
FOHESOU, r. Folticent, j.
Jlo.' str!'/. Ccl 1IU dati Turcii.
N. GH }oNl(sor, lui'. c. blanu.r­
nita, i. Dorohoi, - M. CANIA::\.
11/1iil. ,i.
(StaI) (111((/ 111(1't) doar 1111 1'111 Turcii. 1Iici
Tăiorii.
G. J\fADA1\, c. Truşeut, ţin. Cki­
şelw1, Basarabia .. - U. P. SALYll,
fIII'. c. Smulfi, j. COmdH1tI.
================== pagina 422 ==================
C;l, S�L mat potule pe cel ce se gl'iibesce, f:11'(L e;L să fie
. rost ele gl'abtl.
"Cnltll .Le�es" urit pc at.uuce llliha.iJ\Vişn<Jveţchi, �i liatman Sohieţ·
ehi, carele pre u ruiă, all fost şi Cl'aln. i-ltal'l satele pe margiue» ţere]
Lcşcsct pline de I;ll\elll, �i le spuueaă Moldovcuit : «Fugit,!, fnqi,tt, câ
»in Turcii in ţera v6st1'(� h Ei llll credeau, stau ])l'e loc. Turcit, cum
aII trecut Nisl.rul, cum ari început fi. pră.laro, şi ro hire, şi a dare de
fIle, (,ât aii putut aglnug'e, pi-in ţura Leş"sei, [1(1'11 de nicr Il ,([rijă de
Leş!. > - 1. N ECULCE, Let0LI. II, p. 200.
�\. se vede �l MUSTE, Letop. III, p. R &, \).
14380
*
A fi apr6pe de ... Ca Turcu de îrnpărtă-
şenie.
11, CANIAN, public. i- I((:�l.
14381
o rl Turcu, ori samaru, ori măgaru,
Constituiioualul (zia!'), X. No.
286H.
Vedi .-111.
A se \eclc' Înţel,',;nl la No. Ii.
*6
14382 Nu mai e în timpul Turcului (acum).
G. r. 'l'mmslJu, înc. c. Broscari,
.i. Mehedinţl.
Când făceau Ol'l'CI3 nelegiuirI fiil':'\ S;l '51 primescă pe·
,h'psa.
:1: fo.
14383 Ii cură mUCl1
Ca Turcii.
G. r. 'I'ouescu, îur, c. Bj'I),'('(()'I,
./' i1Jelwlilll1.
Adica a"a yene,tll 'l'nrcil. ŞI nu se l11;tl iSPl't!�voaCi. SI'
<Jice <;e101" mllc0'5Î.
*6
14384 S'o fudulit ca catelul Turcului.
lJ·tHt Z. JUVAUA, c. Fer/eseI, j.
TII lam. - CA'l'RINIU, elev Scol.
Xonl!. Rerl. c. Br'irliu, i. rl18lt�ill.
================== pagina 423 ==================
Acela::;; Înţeles ca la N o. HF::;.
* 1',
14385 Se lasă în nădejde ca Turcu în sabie.
P. GARHOVICEANU, praf. c. Ba­
haită, j. Mehedinti & c. Poqoqeni;
.i. Gmj.
Pentru cel care pre se increde în sfîrşitul favorabil a]
unei afacer).
14386
*
Se bat Turcii la gura lui.
M. CANIAN, �mbljt. [. Iaşt.
*L
Par' că se bai 'Turcii, ZeL qura lUt.
E. r. PATHwlu, in». c. Smnlţi,
j. Covnrlulu.
Când unu] vorbesce pre repede, ele nu 'I înţelegi vorba.
14387
*
Să fiu Turc dacă ...
H. J GVABA, c. Bcrlaâ.], Tuiooa,
Ca să in tăresct o afirmare.
,8âJh1 Turc t1adî, am 'înţeles ce al \'1'11\ să ,!id.>
14388
*
A fi Turc.
CO,:BUIJ, Univ. ApI'. 1.')1)0.
* l�
A ji ca Turcu,
T. BĂLĂi;?EL,pveot, 1:. Stefânescl,
j. l'(îlcca.
*6
A fi 'Turc de felul lui,
G. TO\\ESCU, în». c. JJâwlinţL
*
A.fi 'Turc şi Jidan,
M. CANIA�, pnvlic, j. Iaşi;
10 A fi n:lll, crud, făr:'!' milă ; cn upuoăturt rele.
2° A cere ca ordinele pe care le dă S;t fie ascultate
fără vorbit multă şi Îndată.
29
================== pagina 424 ==================
424
14389
FnOVElWELE ROMÂNILOR
Nici Turc riu'I, nici turlac.
A. DONIUI, Fab., p. 26.
*L
]I,�i CI Turc, 11 tc'i tus] eac,
L« WI fieac.
V. A. Fonusou, c. Dorna, i.
Sueuu:«. - Nl. l'ANlAN, public. 'j.
Iaf/.
*L
Nu'l nic; Turc) mCI turlac
Ci numai un fleac.
C. TEOl.>OI(}:Sl'U, {11t'. c. PH1igesd,
i. Vaslttl11.
Pentru omul lipsit c10 orl-ce însemnătute.
Turlac are de 01i.c01u înţelesul de : bet, dar în judetul
Mehedinţt prin acest cuvînt se Înţelege un om vioîu,
In Moldo-o; iurlcac are ÎlJ ţelesul c1e: om zăpăcit, ne­
trebnic, iar turl«, femee caro uu'şî caută ele trebă, uşoră
în t6te.
14390
*
A fi cap de Turc.
M. CANIAN, j!/lblic. j. Ja�L
Om deştept. cu grrntate.
*....c.
14391 A fi dat Turcii.
'1'. BĂLĂ:';ICL. preot, c. 8ftii{IlCSc1)
i. Vâlcea.
A se fi întîmplat o maro znrva, o maro îuvălmăşel».
TURCESC
14392
Tu mânI furescI i turcesci cadzi, un da­
rac esti. 1)
]"1·1' 'WEIGAND, X/I'eit .• Iahrcs.,
p. 177.
1) In mâni de fur! (hoţi) "ali turcescî cadi, tot un drac ee te .
================== pagina 425 ==================
A]';Lt�, firea ]'e;1 ţ;Î hrăpitore it Turcilor.
14393
Di-li vrei areli alântui. tu mân! turcesc!
ş-lu vedzf. 1)
li-r
p. 177.
14394
*
Dreptate turcescă.
P. lJA!\lILESCU. inr, c. Cl'Otm'a.
J. ]JQU.
Arlica uo-dreptatr..
Cânrl i se pare uuru ţlorall ea uu primar, do pilda,
n'a judecat drept într'o afaceru. Pl <"lice că judecă turcesc!'
sau cit l'a făcut dreptate LU}'('I:BCri.
f-le \lice eli Turcii judecau ast-fel po creştini. Dac:1 un
creştin cereă judecata eul-va, trebuta s11 aducă martori
cari s:], uiărturisescă â(leY8l'111. Martori i, după priucipimile
Corunulut trelnuau s;" fie Muhometant, dtcî creştinii erali
pl'iyiţr ca fiinţe păcătoso şi priu urmare llU puteri spuno
nimic înaintea judccătorulru turcesc. Creştinu 1 <'l'a ast­
fel silit st, Cl1lTlJlPl'P martorf tnrct cart adese-ort spuueri
ceea-ce llU ye�luse.
Se întîmplă că acesti marimi ]U<I(l hallI si de Ia acusat
şi <le la reclaiuant, f;'i dreptuteu CI c[(�tigil 'acela caro <Iii
mut mult.
14395
*
Dobândă turcescă.
II!. L;l\'\l,U\.
TURCESCE
14396
*
A vorbi turcesce.
1. CHl:A.':bĂ, Poc., 1'. ::2GI \.'­
.u, p. 2L2.-P. DA:\IILE,;(;1J,
o-u.
================== pagina 426 ==================
,,\elnc vin ele cel hrănit, .le c.ue ellm Jid ("lte " led, 1'" l,)� ţi
se tale pieel'cle, îţI stc...:lese (IC1111 în C(l1', ţi se i nclei e Iim ba în gură
�i incep: a volbm'osi iurcesce, j'fil'ft ,it sci: l>eelJi,', mHUl1l'., - [. Cm:A:SGĂ.
Bat',) crucea J'el1tul'ă
Că mt-o leg'â Inuha 'u tnll'a.,
Cum o beA mc. 'nveselescl
Limb« în �'ln'ă s(' 'ncâlcles:c'i,
:;:i 'lll:ep (t' 1.'OI'/;'; tl!?'c1es( 1.
PUCS, p()P' , şc,at" II, p. :211.
l'
426
rROVERBELE HOlIc\XILOR
I
2J Gind unul vorbesce o limbă pe care nu o Înţelegem,
.-\. SE TeRCi
*.6.
14397 A se turci.
'1', BĂLĂ5EL. preot, c. Stefanesei,
i Yâlcea,
10 A se lepecb de legea creştinesc;l pentru a imbră­
ţişiL pe cea t.urcescă.
20 A se pune la adăpost de răsbunărl.
"Să 1111 fad eu ta re lucru, că atunct mai biile să te turccsci.»
TURDA
14398
A nu tntărdia cu urda 'n Turda.
L. CiORBEA, Fem. Porumb" p. 34.
Il
'II'
, i
I
Adică fări\ zabavă.
A se vede la :N o. H3BO varianta şi înţelesurile acestei
t.,liceri.
DCA
*D
14399 A se pune într'o parte ca U ca.
T. BALAşEL, preot, c. Siefănesci,
j. l'âlcea.
Se <,lice omuluI într'o ureche, care nu înceteză ele a ne
supără cu vorbele �j cu faptele.
================== pagina 427 ==================
'fERI. OR.�ŞE, KeillE FW\PRII
*6
14400 A fi Uca.
4�7
'I'. BĂLĂŞEL,lJ1'cot, c. Stefănesci,
.1. Fâlcea.
A fi un fel de neg,llmi, de ntlHtfleFI, de nerod.
DOREA
De r;lice când, ori pe unde mergi, dai numai de stii­
pânî cari 'ţi poruncesc.
K11 am putut afh «povestea ţigUllUh:.'l», la care face
nlusie A. Paun, şi care a dat uascere acestei gicerl.
14401
14402
Care cum venea
Tot U drea '1 chema.
A. P AK;:';, III, p. 23. - HIN­
TESe];. jJ 2111).
*6
Care cum se scală
Tnl tu»« il chem«.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Stefănesc",
j. Vâlcea.
ULICAR
*
Cadi la ginucli ca Ulicar.1)
G. ZUCA, suu', c. Elbasan, Al­
/,ml'Îa.
I
I
Adica ca un mişel
In Albania Homânii se împart în trei clase. Clasa cea
mai nobilă, compusă din omenf cari locuesc prin oraşe
şi cad sunt veniti din Macedonia şi maî ales din Mos­
copole, oraş curat românesc şi de o Însemnătate istorică.
F'ctrşeroţii, cari sunt păstorî, fOl'llleză. clasa a doua. Il!
fine clasa a treia se compune din Ulicarit. Se crede că
aceştă din urmă 11U sunt Români curaţi ci romanisaţl.
In Albanta e un sat cu numele de Ulio,
Cele doue d în tit'î clase se încuscresc în tre ele. U 11
1) Cade În gcnue],l ca un Llicar.
================== pagina 428 ==================
PROVEllBELE lWlLA:::\ILOR
Ulicar însă, fie e[tt de bogat, 'Ji sunt mulţI f,'n'te <lyuţi,
nici olhtiI. uu p,')te S:l, leit în căsătorie o htit .l in cele-l­
alte (10111'\ clase, fie ea cât ele săracă.
*6
14403 Uliţa te face fără casă.
V. ::lALA, tlus«: r: L'oe.n, fII!.
comit, Bihor, Unţţario:
Când omul trăesce unu mult pentru lume <le cât pentru
familie, pe de o parte se învaţă cheltuitor �l mal ales
Ie[L rele deprinderi.
14404
Pe uliţă chir Chirită, 1) şi la masă nici
chiseliţă.
l ouu. GOLEbCG, st«. Il, p, se.
*
Pe uliţă Ohiri[('i
Şi o-casa nic; chiseliţă.
GR, ALEXA:\DRESCC, IIw!/isl1· ", i,
Putna.
Pe uliiâ Ohiriţâ
Ş'a-cos« chise7iţâ.
A. PA��, I, p. 160. - HI"'TES­
ce. p. 33.
8e \liee pentru cel ce în lume mult se fălesc si în
eaSrt u' uri ee mânca, �'i pentru cel ee în lume mnl't ne
cinstesc, dar vre-un ajutOl' de la ei, cât eli" mie, nici
cum vedem (GOLESCU).
14405
*
A bate uliţile.
A. GOROI'EI. c. Folticeni, ,i. 8n­
ctaoa. - G. POBOR/",", iust, i- Olt.
A nu ave nicî un rost; om fără nici (1 ispravă.
') Adică domnul meu! stăpâuul meu I din cuvîntul grecesc ',.0"c?,
Nota lu, Gol eseu,
================== pagina 429 ==================
'.IERI, ORAŞE, NUME PROPRlI
429
�---
14406
*
A remăne pe uliţi.
T. BAL�EL, preot, c. Ste(dnesc'i,
i. Vâlcea.
A remâue sărac, fă,rit sprijin.
14407
*
A fi pe uliţi.
Adică far!'\, nicî un ciipetfdu, nict un rost. cu desăvîr­
şire sărac.
EtJ'C sur le 1J(t1;e.
Prov. ]?rallc.
UMBRĂRESCI
UNGUR
*6
14408 Când ţi mai drag de Ungur să 'I scoţi
un ochiu.
bK C+RO.FŞOREANU, c. Vas�ova,
comit. Torouial, Unqarta.
Amtit puţina dragoste dintre Homtini Şl T'ngurt.
*6
14409 Unguru'î căne.
AVH. CORU:A. JI((1'oh, c. CoŞtCl(lt,
Banat.
Adică ne-milos, reu la miLţe.
*6
14410 Unguru'i lăudăros, numa'I fricos.
A v R. COReEA, paroh, c. Coşte/It,
Banat.
Doue cusururi cari Lle o biceiu merg împreună.
================== pagina 430 ==================
, I
I
1
430 PE(WEP.BELE Eo:\[ÂNILOR
*�
14411 Ungur
Bungur.
A vn. COHCllA, parot«; c, Coştetu.
Banat.
*L::.
Ungur lJ1lnqur
Ţcp« "1/ CUT.
1'. BĂJ"2iJ!EI., jJ)'pof, c. Stefânesci,
J Vâlcea.
*,0,
l�J1.rJur lnnuţur
Dă cu 11 asu "n cur.
TR. TEHEBENŢ, c. Cociub«, co·
mit. Bihor, Ungaria.
Se �lice U llgnrilor, În bătaie de joc.
Cuvîntul bumqur ar fi după unii o prescurtare pentru :
bun de gurii. După alţi] ar însemna măciniş mare de
grAfl, porumb etc. un fel de huruîelă,
*,0,
14412 Carpaţii cu aer curat
De Unguri e preserat.
BADEA crOBANU, C. Darlilo1', j.
Vlaşca.
Badea Cîohauu, moşueg de peste 00 de anr, fngit (1Î11
'I'ransilvania, spune cii acestă <"lÎc81'e o scie ele la tttt{L­
SefI. Dînsul ne-a dat şi urmetorea poesie poporană,
Ull�urr id
Ungllri colea
l ' llguril află poteca.
11 ngnril liriii spurcată
K C fl coprius poteca t(,tă,
"in, intră la noi Iti \t'l'a,
1I1nlt mal l'Ul! chiar ca o fiară,
Acum nd (le biet Itoinânu!
Ca s'a llobâlldit stâpân ul,
Şi lin p<1te să :;8 scape
P;111 n'o YUl'sa :-:ftTlge de ltlt")l't<,.
================== pagina 431 ==================
14413
*
'p::Ri, ORA')E, NUl'tIE PROPRIÎ
UNGL'l{EN
Ungurene 1), vreme rea,
Ce cauţi în tera mea?
T, BĂ LĂŞEL, preot, c. Stefauesci,
j. Yâlcea,
11) Căc] <le multe ori Ungurii al1 luat cu hapca pămîn­
turile Homânescl de la gl'[llliţrL
2° AratiI şi CfLUt pagubă ne-ati Iăcuto acest uern fiind
cu ptezele rele.
Y'-'rlle frUlIZ'1 �'u lalea
UlIgHrene 'vreme l·C[/.
Ce C(Wn în tera mea)
lea·ţi 1;'a111a �i praştia,
�j 'Il spinare, şarică.
::'i te ,1" în tt'l'a ta,
Ve·ţi nd\lI'lllcă ,j{llliliH
Cu tat'r'u �i rn un.ă-ta.
lJ11·t8 elill sa t do la HUl
Şi tr- cari! 'li sat la voi,
Şj.ţl f(\ cnsa în 12'111101,
�i-o fl'l'C;i, cu. ust mot,
("n ,'u aperi de 'Irig()l,
FugI ,lep'lI't8 peste ,lE,l,
Pr-ste ,1,:1, peste Ard,"]
1'("le «l j\[lIl'c�ull!j mal,
Dinrolo de al Tisei val;
("1 de c,md e�tl pe In nlli
::-;'n scunrpir bri\llZH 11e ol,
Şi de ("'lllIl ti, al vrni},
rl\'ltl-' OJ!(-' <:n1 f'h!rpii.
Poe8. Pop,
14414
*
Ungurene, tuţurene,
Bagă cămaşa 'n ismene.
T. BĂLĂ';EL, 1'111' r. Stefiiuesci ,
i rlÎlcca
Se (Jice În batjocura l"npuilor,
') Prin acest cuvînt lZ·'nl:i.llUI de !, !luI iutelcgc când Ungur, când Ro­
rn0.n din l"ngaria.
================== pagina 432 ==================
h3� I
��-�- -�_._------
PIW\'ERBELB llOMÂXIL01�
:j:u.
14415 Unguren cu doue oi,
Mută'tl tîrla lângă noi.
T. BĂLĂ�EL, preot, c. Şlejrliltsd,
J. FIi/cea.
Se �lice lle femei către dl'ClgUţii 101'.
UJ\'GURESC
:j:u.
14416 Flăcău unguresc.
::i. POn:seU, Calui(1. 1882, p. 17.
Aeelaş Înţeles cn la ::'\0. lUU:2\J.
:j:u.
14417 A se duce pe Urlaţi.
1. CREAKCl.b,., Poo., 1'. liO. - G.
CO�I3UC, Epoca, Febr.189S. - G.
POBORAN, iust. j. Olt.
10 Adică pentru tot-ele-una, a nu Re mai întorce.
2° A se duce în iad, a se duce draculut.
<::)citpDnd cu 1I1,J,t'C gl'efi .Iin mâ n ile lor, 1lll'Scîit �i st.îlciL. cum ul'it,
,� lăsat �i han il �i lot �i s'a dus pc Urlap, dlll'(� ",·1-1-,,1\1., - I.
CREANG.A, POl'" 1'. 00.
3° A fi hătut,
'('daţi este o localitate închipuită §i un joc Ilo cuvinte.
14418
A'I trage o palmă ca la Urlaţi.
P. [SPIl1,E�CU, Leg., p. :261;
b',I(Î/:C, p. 58.
Adică O palmă sdraveuă,
,11 cârpl <J ]>:11111<'\ pm·'�d er« efi/it,l de la Urlaţ),» P. Isrnrescu.
================== pagina 433 ==================
14419
111R1, ORA�E, NUME PROPRII
UVREO
*
(Jvreul pân nu-aride crepa 1).
433
D. A. Mn.sscc, stud. c. (;ol,eşt,
Jlacrl/oilla.
A�eh� ca la No. 13602.
14420
Uv reul şi da şi strigă 2).
Dn. ,VEWAND, Ziceii . Jahres.,
p. 178.
ii
I
E vinovat şi ţip:". ca şi când ar fi nevinovat. Arută fal­
şitatea şi indrăsnela lut.
14421
Sănătatea a nostră, hiavra Uvreilor 3).
1. SE};IŢESCU, Rom. TIlI'C., p. 24 .
14422
. Djură ca Uvreu 4).
DR. \YEl":\ND, ZiI'cit . .JaJll'es.,
p. 178.
Pentru cel care face Ull jurămînt falş. care afirmă un
\:8 ne-adevărat.
UVRIOA
vAcARESCI
14423
*
A fi bun de Văcărescî.
il
1) OHCIU până nu În�cHi crapă.
') Ovrcîul �j dă �i strigă.
3) Sănătate a nostră, frigurile PCIItru t Jvrei ,
') jură (Ialş) ca OvreiuJ.
================== pagina 434 ==================
434
====�.:.�-- .... - .. �
Pl<OYERBELE ROiJIÂNILOR
AdicJ om reu, ne-cinstit.
V:ic;\l'escil e o inclrisore la marginea Bucurescilor, odi­
niore ruonăstire zidită de Nicolae l\hYl'ocol'cht la 17:21),
V.t\!-DE-EI
14424
Par'că e din Vai-de-ei
P. GÂHBUVWEANu. CI.
VIlI, Semin. BHC. •
Pentru omul slab, ofilit şi sdrenţeros.
O mulţime de sate in judeţele Olt, GOlj, Vâlcea, Te­
leorman, Prahova, Ialomitn şi Iaşi p6rtii l1c0St nume.
T6te aceste sate erau, cel puţin la originii, aşezate în
localităţi pustii şi s;11';(ee, de nnele li S0 trage şi numele.
*::-.
14425 Săracii Vai-de-ei
Mămăliga noue Iei.
T. BĂLĂ'lEL, )11'CO!, c. St,/dIlC8CI,
J. l'âlcea.
De elice al'ettmc1 o sărăcie mine.
Ace�t[\ \licel'e se gilsese8 În nrmătorols versuri ce SI:"
aud in i- \ri"ilcea. c,
;-:"l'n .. il Yahle·ei
Jllamiilign, ll('Ue lei,
Ş':'l'te IcI şi cind parale
l:i(snra ,lupă dd,bl'c.
Vai-de-e), sau Vuulcenit este o 0Ull1U11i\ în j. V[lleea,
plasa Orez.
Acestă comună e locuită, in mare parte, de ]tolll[mi
transilvănent, v811iţi de peste muntt. EI fiind săracî peste
fire, la. venirea lor, si tl'i'Lind mai mult din mila fratilor
lor, până a' şi mal v�ni îu fire, ca nisce băjenarî ce erau,
li s'au Qis « rai-de-ei», adică săracî, lipiţi pămîntuluî. Şi
aşa până a�li le-a remas numele.
O :tIM tradiţie locală spun că locuitorii acestei comune
mai l1e mult, în vremea veche, al' fi omorît nisce slujbaşi
de al stăpânirei, din care causă el ar fi îndurat multe
necazurt şi nevoi, ajungend săraci ca vai de el. De acea
vecinii cornpătimindu'I le :111. �is V:ti de ei.
================== pagina 435 ==================
'l,'ERI, ORAŞIJ:, NUMIJ: PROPRII
V ALEA LuI CAUTA
*2>
14426 A fi pe valea Iui Caută.
430
T. BĂLĂŞBL, preot. c, Stcjăncec),
i. Vâlcea.
�\ ti într'un loc ne-sciut încă, adică 1111 loc care trebue
căutat.
Riue înţeles acestă vale este cu totul închipuită.
v 8,,111şl, me Ubeol'ghe, vaca mea '?
,- O ve"ln], mi', eri, lJC valea lni Cautâ.
VALEA GHINULUI
*6
14427 A fi pe valea Ghinului.
T. B"lLĂŞEI" preot. c. Dobruşu,
j. Vâlcea.
Adică Într'un loc depărtat şi sălbatec.
Valea Ghinului este o vălcea strîmtă si întunecosă 111
pădurea Mamu-Fumureniî elin Vâlcea, >
Acestă dicere se aude mai ales în cătunele Dobruşn­
ZLUăref şi Dobruşa-Stefănescî din acest judeţ.
*6
14428 Am dat valea Ghinulu i
Pe mâna striinuluî,
Să fac banii biruluî.
T. BĂLĂ!;iBL,lJl'cot, c.8tejâilf8cl.
j, Vâlcea.
Se <"lice în pofidu femeilor stricate, cari se \1a'-t lHlll­
tru haul.
V (",[1 hărbatul fermecat
Cii viile SHl'fI tot het,
�i prin pat n<lihnl's<:e
Patru pielill'e g'ă8escc 1
Ce SIÎ nt astea, f:.t llevestă '!
Tact la naîba, m':;1 bărhate,
SÎlnt l)iciore 'neâi-ligato.
C'ani elat Valea GltinHlH1
Pe mâna strihmlul,
S(L fac bani. iJintln!!
Poes. Pop.
================== pagina 436 ==================
PROVERBELE lWMÂNILOH
VALEA LUl\:GA
14429
L
Vinu de la Valea-Lungă
Când beti face gura pungă.
O.IlEM. TEO])(JltESCI;, I'ocs. Pop ,
1'. 171.
Podgorii În judeţul Dimbovi]u produceud un vin care
se :lSem811(t cu fa:mlOsnl vin de la Suresne. îl) Fmucia,
V ALEA TEA;\CULCI
14430
Valea calea Teancului.
IORD. GOL�;6CU, 11188. Il, p. 18.
Vi\NGHELl
14431
*
N'are erbă de a lalele! Vangheli. 1)
Adie<t e fricos.
rn O1'8-('<I1'e mos Vanaheli ela fricosilor, dintr'o ierbii
pe care ,i) culegea,' spun&lll1u-le cii llaC'[1 o purta pe (1în�ii,
nu all de ee sil se teme.
V.\RNAV
14432
*
A fi ca boul lui Vârnav.
BUĂESUC, c. Scurta, J. 1'/1//1({.
*
A .fi dej,)'i1l8 în tîrg ca bou! luI, VânwL
BA'!OTA, 2)1'1n Y. A. Founscu,
c. Foliiceui, j. Suctara,
Se dil acestei (liepl'l dane intelesurt cu totul osebire,
întemeiate fie-cal'� pe o mica p'c)\·�t'te.
================== pagina 437 ==================
t
ORAŞE, KlJJYIE PRopml
437
)
..
li! Pentru cel îuyeţat «u uele, cu necazurt tle ("CIr] un
pute scăpi. nicf înb 'nu fel
B(,er1!l Vâruu v aVl'}t lUI },(l\l e;tl't� 101 II d!!('(�;l. pe la tÎrg-tll'l, ::)Pl'P
,-îH\lal'e; t1;-{) , nu 'I t:HnllH�]'i'l llilllPttl C'{H'I, Ci1l8 '1 dcschide» g'Ul'ri \cdc;\
eh u llutl'âu ţ;Î plecit. ""-\-.l!ll1:-:p�e litlul de deschidea slug'Hl' g'Ul'H când
sr- api'IIpla (le ul C�lt<' 1111 oru, al't1 NU deprinsese eu cautatul În g·urr •.
':2° C<1nt1 pe la bîJeinl'L tîrgnn, etc. se veac tot acelaş
om cu tr6bii sau fă.nt tn'11iL
I'n !"'('(' bC,tl',m di]]
dcşelat. n trimite;t Îll
(Lt n n '] pU[",'1 vin.lo .
*
;--';lH.:la\a hveh uu bon �tillg-IJ(>]',
de li!'!.!' şi la t(,tl' l;trmar,',cele. dar
VAŞCOC
I
1
,{,.c
j
14433
14434
:l:
".
Orbul, cu întrebare a nimerit Vaşcoul.
Y. SALA, tlru«: c. I ('o'
mit. Bihor,
\'ASILACHE
A fi în loc de Vasilache.
M. CANIAK,
j. laş!.
Adica ca uu por"
VASILE
\' c,jJ
V·as/i,,'.
VAVILON
."
-t-
14435 A fi in ăle Vavil6ne.
T. BĂL.i:'jEL, prco", c. Stt:!iilles('t,
J. l'âlcca.
A fi bătăios. necajit. intr u stare anormală : zăpăcit.
================== pagina 438 ==================
438
14436
rROVERBELE lW�Li.);IL':>R
:j:,0,
A vorbi (se pomeni) în ăle Vavil6ne.
T, R�L�"EL, ])I'cOI, c. Stcfaneect,
j, !'f1lua.
10 Despre un om care vorbesce uuapoda, cu totul alt
ce-va de cât despre ce e vorba,
20 Când cine-va se pomenesce, pe lle-gcînclite, din somn
sau dintr' o mec1aţiulle adâncă, într' o mare zarvă.
30 Celui ce se pomenesce, pe ne-g,îllclite, căptuşit de
palme.
*6
14437 A veni în ăle Vavil6ne.
Ve,)! Tujă.
Ve�l Babilo".
Acelaş înţeles ca la No. L3137.
I
ţ ••
1
ţ
I
1
I
1
J
I
r
I
I
VERDEŞ
VAVILONIE
Vavilon e.
NIl', MA�AFl', iu», c. Vcla, j
oa;
A se vede înţelesul �l ol'igiu<l la )1'0. 1212.
*6
14439 Tufă de Veneţia.
VEl\ETIA
T, B"\Lb,,'iEL, preot, c. Stcfănesci,
j. Yrilcca ..
14438
A veni repede, necăjit şi cu mintea zăpăcită, eu o
falcă În cer şi cu alta în pămîu t.
II
,
I I
I
I li
,
I
14440
*
Să ne vedem la Verdeş,
II
,1
1
1. !i"j
! I
.u:l
GR. JIPEflCU, Lumina, I, p, 263.
- G. POBORAN, inei .. i· Olt.
================== pagina 439 ==================
'fEEI. ORAŞE, NlJM:E PROPHlI
AL1ic':-. nici odaUt.
43�J
14441
*
Până la Verdeş Irnperat.
Adică departe.
A se vede în legendele lui Ispiroseu basmul, Aleodor
I mpl'}'(tl.
VERŞI�Ţ
*b.
14442 Cât cula Verşeţuluî.
A VI<. COI<CEA, paroh, c. Coşteiu,
Banal.
AlliciL mare.
Homânit din partea locului numesc Cula, ruinele unei
cetiiţi vechi, zidită pe un vîrf ele munte lângă orăşelul
Vel'şeţ, din Banat.
*b.
14443 Să mănânc! pesce în Verşeţ, şi să bei
vin în Panciova.
A vn. CmwEA. paroh, c. Coştetu,
Banat.
Vinurile din VÂl'şeţ sunt renumite, precum şi pescele
care se pescuesce la Panctova, port pe Dunăre.
VIRGIL
*b.
14444 Il chiemă Virgil
Dar e tot copil.
V. SALeI, duse. c. V. Sohodol;
comit. Bihor, Ihuţarl«,
E om În vîrstă şi tot minte de copil are.
* c"
14445 S'a schimbat Virgil,
Numai e copil.
V. SAT,,-\, clase. c. V. Sohadol,
comit. Bih01', Unqaria.
Numai e mucos; 'I-a venit mintea la cap.
62447
30
================== pagina 440 ==================
PROVllRBELE ROi\'IÂNILOH
VIŞA
14446
A făcut şi Vişa grâu din călcăie păn' la
glezne.
A. P ANN, II, p. l6G. - Hne­
'fES cu, p, 202.
A se vede la K o. 2827 mal multe vurtunte şi înţelesul
�icereL
*.6.
14447 A fi Vişa
Cărpinişa,
'1'. BĂLĂŞEI" preot, c. Stefdnesci,
j. Vâlcea.
Se lJice, în bătae de joc, unor femel vestite printr'un
cusur natural.
Sub numele de Vişa Cărpinişa şe înţelege ţepa În care
se trrtgeau' în vechime, condamnaţif la morte, Relativ la
aceste lată ce grtsim În balada poporană Corbe«:
Ştefan Y odă mf-şl gTăla:
ELI pc Corbea am logodit
'Tot cu Yişa
Cărpinişa
Cea din lJardă ]J ărdui til,
Şi din secure ctopl ită,
La mijloc ne-isprăvită
ln patru muchii făcută.
Ţepa se făceă tot-de-una din lemn de ca1'pe11, de unde
şi numele de Cărpinişa, şi de aceea lemnul de carpen e
blestemat, căci din carpen nu se face cu nicî un chip
cruce şi arac 1:1 vie,
VLAD
14448
*
După ce e ('i) prost îl chemă şi Vlad.
A. PANN, IT, p. 139. - P. rs­
rmESCU, Re». Ist., III, p. 164. ­
H1N1'ESCU, p. 154. - E. r. PATHI'
om, in». c. Smuiţ», J. Cov1(?'lll!n.
================== pagina 441 ==================
ŢERI, ORA'1E, NUME PROPRiI
441
,:0-
I
*L
])uP'! ce cii C prost il mal c7u?md §{ Viaâ.
G. BANULESCU. în/". c. Paciosa
,\' Pietroşii«, i. DIn/botita,
:j:L
Dnp« ce CI/ e prost îl el/emd şi Vlad,
P. GÂRBOYICEAKU, pro], Semi».
B/1cu1'. CI. I'II.
Homfmit au avut nrulţt dounn cari aă purtat numele
de Vlad. După obicetu mulţi arl dat copilului lor nu­
melo domnitorulut ast-fel că, cu timpul, Înţelesul cuvîn­
tului a scăpetat, Pentru pOpOl' numele ele Vlad arată
un om bleot, uătâng. prostănac, molciu srui om pilos,
C[\1'e rabdă multe.
*D.
14449 După ce că'i slut îl mai chema şi Vlad.
A. GOROYEI, c. Silistea.], Sucun:«.
A se "ode înţelesul la No. li:!BO.
:l:D.
14450 După ce e ciupit de versat îl mal chema
şi Vlad.
r. MAHINE�CU. iuv. c. Brtulu-de­
.J08, §. A'r[le�. '
A se yode Înţelesul la K o, fi:?80.
:l:L
14451 După ce e sarac îl mai chernă şi Vlad.
MAll,IX IONESCU, meserias, 1311'
curesci,
Pentru omul care. (lupil ce e sărac mat are 1:;1 UU alt
cusur.
14452
Vorbi şi nea Vlad că'I şi el din sat.
AL. Ol>OBESCU, I, p. 397.
r
VeZl ;0/1.
A se yede la K o. 1;360;) intelesul \1icereI şi SllOY:\ carp
o explică.
================== pagina 442 ==================
443
PROVERBELE D01L'\)lILOR
*L:.
14453 Vlad până se 'ncalţă
S6rele se 'nalţă;
Vlad până se 'ncinge
S6rele se frânge;
Vlad păn' se gătesce
S6rele sfinţesce.
G. BAKULESCU, îu». c. Pietro­
şiţ((, j. Dimbooiia,
V cdi {l Se Il/o'i/ tr'r,
Za!!.:!,r, :/tll(/.
A S8 vede înţelesul Ia � o. 7208.
* .-.'>
14454 A fi Vladu Lăudatu.
T. BAL.��EL, preot, c. Stefânesci,
j. T'rZlcea.
Se �lice omenilor vestitt printr'un cusur firesc.
14455
Al de nea Vlad.
Ve(!l v/Mufă.
AL. OOOBESOU, 1, p. 364.
Adică un haplea, UIl prost.
A. se vede A. P ANN, L p. ;)4:
••••• frilţiol'e,
.'\. vut-uu Vlmlll cnp (m?',
VLADA
*�
14456 A fi Vlada.
T. R:'LĂŞEL, jJl'eol, c. Stefilllcsd,
i. râlcca.
Se (.,1iee, în batjocură femeilor eu trup mare şi gros,
dar ::;;i cam p'o ureche, cam torontoce,
*f':..
14457 După ce'I slută şi urîtă o mai chernă şi
Vlada.
E. 1. PATRIOtU, în». c. SmuI1�>
i CovHrln'în.
================== pagina 443 ==================
'.'EHI. ORMiE, NUME PROPRIi
Adiel dupa una :;:i alta. După un 1'P11 :;:1 alt reu
*6
14458 Rîmni Vlada la urzici.
4-+3
IULiu VULCĂNESCL, c Pelesct,
j. Dolj.
Adie» la 1 ne-I'n dp nume, la lucru prost.
VLĂDGTĂ
*6
14459 Al de nea VIăduţă.
AL. ODOBESCU, I, p. 3U4. - G.
POBORAN, inst. i. OII.
*
T7c,{du{â.
P. ISPIREsc"C, SI/rît'e, r. 101
Vel;!i Via,,'
Adică om prost.
VLA$CA
14460
*
Bez Vlaşca şi Teleorrnan.
Şi alte folose pe de-asupra.
«Are Il·fa bună bez Yiaşca şi Teleorman»:
*6
14461 Par' că e crucea din Vlaşca,
P. GÂR.lJOHCEANU, 1)1'0/, j. Te­
leonuo»,
111 Vlaşca e obiceiul de a se aşec,la la respântit, la fân­
tânI şi alte Iocuri cruci Înalte ele petră.
In 'I'eleorman se dicc : par' eri l' crucea din Vlaşc«,
despre nn om înalt însă cam prostuţ.
*6
14462 Tina Vlăscii,
G. DEM. TEODORESCU, POfS. POJl.,
P; 474. -: '[o. �j\L�EL, preot, c.
Stefănesct, J. T 'âlcea.
================== pagina 444 ==================
4+4 PBOYERBELE ROMAXILOR
Tina ain Vlaşc« era vestită pentru piedicele ce punea
căletorilor.
�ayftr, (;hilleu, Hl'lJ1<l� mure,
I re l'[,n(llo te-aui �H'1I1(l�it
);iei o slujbă uaf pliuit.
flRl' Hcnn1C1. să te kCol1
Tii/a rWscii si'l'1J11 resc(Jli,
:Hel'l',pe la mie�l [le l1('l'te,
l\[el'I�', <;11 SIl']O]'] ,le li1('l'tI�.
Pf)CS, POjJ.
VLAsIE
14463
*
Ca în pădurea Vlăsiei.
*6
Par' nZ e in })(1dHrea Vlăsiei.
G. I. Toxuscu, îuc. c. Broscari,
J. Jiel'edinţ!.
Alusis la tâlhăriile ce Re sevirseau în acsstă pădure,
111:11 ales în epoca domnilor falla{.ioţL
Pădurea Vlăsieî, se întindea, acuma cinci \lec1 de ani
la nordul Bucurescilor copriudend, de la Oiorogâi'la la
Cernica, partea de jos a plăşe! Zn:l.gov şi partea vestică
el pl:\şei Mostişte»,
VOleu
:;: ��
14464 Eu, eu, şi cu frate-meu VOleu!
T. R\L.AşEL,]J1'eol, c. Sfefdllesci,
j, rr!Î/cea.
be elice când cine-va SE) laudă cu fapta ultuîa ; �i în
pofida Iăudăroşilor.
Origina acestei <}icale trebue căutată în următorea le­
gem1rL poporană culesă, de D·l Billi1şel, în jud. Vflleea:
LEGE�DX
'I'opiudu-se zapada �i l'l's;ll'illJ1 tloricele, irn brăcându-se câmpiile şi
pădurile cu frumosul (:0\"01' yp]'de, �i incăld in.I s.nel«, merl« întrebă
pe clodrJan:
================== pagina 445 ==================
��� __ �_��'-,-*'E_"R_'î-"-,. ORAŞE, NUME PROPRII
445
(:illc o fj frWllt oăl.luru şi tot.o f'rumusel.ilo astea, clocârlanc ?
Uiocârlannl umflândn-s« în moţ, respunse, Irululindu-se către morl ă :
- Eit, eii, şi cu ţrate-men TTO[Cl<.')
l\IeJ'la îl prieepu că se laudă şi tăcu m olcorn.
V cni ierna Cu g'eru de urăpău lemnele în codru, merla întrebă
Ia.r po ctocârlau :
-- Drag'ă eîocârlane, cine o ii făcut p:eru ăsta?
BIetul 'c'lodrlan, care sta În dosul m;el bălegi, băiuf de tote vi n­
tu rile şi sgl'ebnlit de ger, .1o'ţi era mal mare milă de el, respunse
strâugendu-şl penele pe lângă el şi clăutăuiudu-I dinţii în gură:
- �n soiu, merlo, nu sciu, ,lrag'ă merliţo, cine 1) fi mai făcnt pe·
catele astea, că pe mine m'a mal luat dracu; iucal frate-meti Volcn,
';1'e<1 că de m "U a Hiperlat potcovele, săracu de el !
VRACE
Vedî Trimle.
VRUŞU
14465
Vruşlu cu Nuşlu.
1. NENTmscu, Rom. Jlaccrloll'1
p, 537.'
V Ct,H lilll;.
Se <,lice despre două persoue strîns legate.
VURGAR
VURGARESC
YAN
14466
Coja-mboja, Yan cuşiri (cuşurij s),
PEH. PAPAHAGl, Zicei! . Jahres.,
p. 162.
Vet!i 1 'rr.
A se ve(le înţelesul la No. 109-16.
') Adică piţigoful.
�) «Cola-mbola» I(JJ1 veru mcii.
================== pagina 446 ==================
4413 P_R_OV_l�mBELE lW1iÂNILOR
YEMEN
ZAMFIR
14467
*
Zamfir până se gândesce
1 ţi trece dorul de pesce.
V. SALA, dasc. c. Petrâsa, co­
mit. Bihor, Uuqaria:
VC{}l a ,fi (/c'itL1 .r se
.Indii!", Vlad, Zella,
Pentru omul leneş.
ZAMFIRICA
*6
14468 Zamfirica tote le avea,
Numai topi (ţap) îi lipsea.
A. P ANN, E(Uţ, 1889, p, 120;
III, p, 112. - HlNTESCU, p. 211).
*
Zamfirica t6te le aoeă
Numa't fereqea 'z lipsea. 1)
If-nn Z. JUVAl{!I. c. Fcăesci, [.
Tutoca.
VeqI .!f�·J<!(e({, J.1fald,
t».
10 Acelai) Înţeles ca la No, 70-15 & 13Gfl5.
2° Pentru cel care se varetă că 'I lipf'88ce ce-va care
nu e de regretat, ca ele pildă copil.
ZENA
*6
14469 Zena până se îmbracă
Au supt viţelul la vacă.
V. SALA, clase. r. Kegl·i. COl/tit.
Bihor, Ungaria.
Verlî (( u hlel/lt'l, Vlad.
i/ladd, ;;"/lyir.'
1) Unit pronun ţă /ih�!{ta.
================== pagina 447 ==================
447
Pentru omul 1en\'"ş.
ZGREMBURJCEA
ZORI LA
*."..
14470 Zarilă până se scolă
Se duce zama din 61ă.
Y. SALA, d«sc. c. GUl'Ilni, co
mit. Bihor, Unqaria.
Acelaş inteles ca la 1\0. 1-1--1-13\'.
BABOr 1)
14471
*
A fi din ceta lui Baboî.
P. !spumscu, Iie», Ist., II, 1".
149; Por. Uuclc., p. 62. - BAHoKzr.
p. 86. - .. G. POBORAK, insi. }. olt.
o adunătură ae omeut de umnc ŞI sdreuteroşi
14472
*
Vine ceta luI Baboi
Ca la patru deci şi doi.
P. GÂIwuVIOEAKl. ]Jl'o/ Senn»,
Bile el. 1T
*
r7i1e (Ba 7uI Brt!lfil
J\�umeJ'1Il 111!1I ŞI dOI.
P. G ARl;IJVIClc,\SC ]J1'1lf. Semi".
Lti«, CI. iu.
Acelaş Înţeles ca la No. t-l-1-7L
1) Rătăcindu-se o parte din ?vI,:;::-, care trebuia .sâ. fie a.;cd�\t între nume­
rilc 13157 ;i 13161, -c dl la finele ac(·�t::r capitol.
================== pagina 448 ==================
148
14473
*
BACAU
A'şl găsi Bacău.
B. P. H),ŞDEC, Et!lJJl .. J[(I<JII.,
p. 229�.
A'�t IIllsi Baouu l ).
V. ALEXANDRI, Tcat1·., p. 116
& 236. - LAUlUAN & MAXIM, Glo­
S((1", p. 38. - Albina, II, p. 1427.
- E. r. P A'l'RIciu, in». o. Smnlţi,
[. Cocurliu«. - C:. POSSA, c. Hu­
mnlesc!, j. "Vcmţu.- P. G.\.RBO­
\'ICEANU, prof, c.1Ifcb!Jnrele, j. Ilfoo.
Se �lil:e dud cine-va a dat de un bucluc fără Set ti
sciut eL Se Ieri : când şi-a găsit stăpânul.
dU:'pl11lile curat cum te 'utrvb, c'u pol îţi !Jcbscscl Bacău. cu mine.'
- V. ALEXAKDll.l, Teatr., p. :.l3l5.
Se scie că până la 1-±if) Bacăul e1'<1 oraş de gntniţa
intre Moldova, 'Tera-Rom(m8sciL şi Arclelul. N enumerate do­
curueute probeză acesta.
Privilegiul comercial al Iut Alexnndrn-cel-Bun din 1-107
prevede plăta unei vămr h gnmiţ:1 la B<1Că11 (Archiv, Is­
tor. 1, p. 130), iar aşet"lămintuJ lUI Ştefan-cel-J\Iare, elin
UliO, vorbesce de hotarul ele la Bacău sau de la Bărlr«l
(Al'chiv. Lstor., II, p. 172).
,�i zăhovind Ştefan V"U:'\ ncolo p,mil � se sti-inuere oştile tote, .ul u­
l:(�nd �i p'·O m ult.I din bolcrit 'j'e"ij-Rolll'l1lesd, şi fl,lţi ('l(wnl (le ["'111Ite,
acolo au pus PJ'c nI sel IJnlel'I �l Ollle)]! de cinste de ait vOl'ovit �i ai'l
tocmit, Ilo ati desp:il'ţit dill ]\fikovn! (;el lIlaJ'() () parte tic VÎlHI ce
vine pre lâl1g:1 (lclolJescl şi trece de tIri în apa P'ltllCl, �i acela pân:'L
'lst:1-<,ll este hotar ţerel Jiloldnvei şi 'j'erelR'lmânes(;l. Jar:11113.1 Înainte
em pri('A între arnÎn(Jlllle ţel'ile: eii ţ6ra lIhntenesd, vl'a S:1 Jî" ]Iota­
"111 Sel) l,fLl13 În fl,pa 'l'rntnşu11l'f, larr1 J\'IoJdoveni] 1111'11:'\sa(l, l"LI1fl fl,(t
Vl'Ilt Dnlllne�lelt de s'all t\Jl:l1liL :Işa. �i an Inat Ştefan VotUL cetatea
(�răchl1m cn ţiunt eu tot, l:C se "I,lam:, ţinntlll .P'ltne1, �i 'J-flll lipit
Ile j\Iulllova, �i aCt pus p:1l'l:abiJi, 1'1'1: V:l!cea �i ]1]'(; TVfl,l1». - r . .NE­
L'[-r,CE, Leloji., 1, [,. H5:3.
:LeL DetcMl prii unu din .. [,mile m:u'! ale ::Uolc1oveL Vii­
muire;L era ft)l'te aspră iji vama pi'lziti1 de solt1aţ:L In ase­
menea împrejul'ftrl Bacilul era gl'oza negustorilor, şi CI
eontraballdiştilol'. Umblai C(tt umblai 11:U' ajuns la vamii,
o piLţeai, îtE !J((sertZ 13 aUI Id.
================== pagina 449 ==================
l'F;RI, ORAŞE, NUMIl PROPRIi
449
Ve�1i B. P. I-lĂşDt:u, E'tym. jlf([rJll., p. 228:2 &, ?7�13 �l
XENOPOL, IsI. us«, II, p. 133.
14474
T6tă lelea îşi are Băcăul ei.
HIN'fESCU, p. 89. - P. ]SPll:ES­
cu, Leq., I, 1872, p. 169 .
14475
. \.ce1<1'.1 înţeles ra la No. 121\17.
D-
A areta Bacăul cui-va.
C. P ALLADL c. Şendreeci, i. Tu­
toca, apud ElĂşDF:(j, Etum. Magn.,
p. 238.
A'I ;unenillţ�L cu bătae, a'l bate,
BĂDALAN
*6
14476 S'a dus la Bădalan.
E. 1. P ATlw.:ILJ. ini: c. 811tu/fl.
i. COL'u1'lntu.
:::)e <;lico că, tLOeI despre care este vorba, u, sărăcit cu
desăvîrşire, ca cum 'I-Hl'fi luat apa starea ce o uveă.
Bădalanul e o parte elin vale a oraşului GalaţI care
mereu e inundată de apele Iaculut Brateş, când acesta
se umflă, aducend porderî mari 6menilor din partea 10-
culuî.
BAGDAD
14477
*
A amesteca Bagdadul cu Ţarigradul.
L. COSTJN, c. Banca.], Tutooa .
• \.clieit a usemănă bun cu 1'01'1.
14478
*
O greşelă şi de la Bagdad te întorce
înapoi.
VAR'l'.\N GORGOS, c. BacăiÎ., i,
Bacd1'i.
================== pagina 450 ==================
450
PIWVERBELE ROMANILOR
-----------------
Adicii când gTes8scl nu scapi de pedepsa.
Dicorea e cl� o{'iginii turcescă,
BAHLUlu
*6
14479 Nu se spală nicî cu apa Bahluiuluf.
G. P. 8ALVI(-, îllv. r . Sm1l1p,
.i. COV1l1'ln'i'(.
Vec!r Dună!',;, Prut.
Acelaş Înţeles ca la N'o, li3!H4.
BALAMUC
*6
14480 A fi. bun de (dus la) Balamuc.
E. 1. P A'J'lUCiu, înv. c. Smvlti,
j. C0V1t1'lH1H.
Adici.'t nebun.
Balamuc, prin corupţie de la Malamuc, localitate lrmg:i
Gherghiţa, unde era casa ele nebuni care, mai tâl"l;i1ifl a
fost mutată la Mi'�rcuţa, în comuna. Pantelimon, judetul
Ilfov, lângă mănăstirea zidită la E1S7 de Dan wl ]0-
gofet.
14481
:l:
Balamuc.
Al1iC(� gi'llrLgie mare, C;Pl'ta, ea Într o C1\,SlL de nebuni.
«Ce 1lIf11 balmnur (' p'aci.
BALAN
BAI,A�A
14482
*
Mare poznă cu Bălaşa.
GAVR. ONIŞOR, prof. r . AtTd·
mesC'l, J. Tuioca.
Pentru o întîmplare displăoută.
================== pagina 451 ==================
�_.3:îlRl, ORAŞE, NUME PBOPRIt
BALCANI
*6
14483 Bate vintul din Balcani
De o mulţime de ani.
.liS]
IOI\ACHE MABIN, c. (;râtliştca,
j. naşca.
De mult ne merge reu, Îndurăm nenumărate supărărt.
l)icerea a l'emas de când Turcit
BĂLTATI
*6
14484 Să'I de un braţi
Ca la Bălţaţi.
G. r. Toxssou, ÎUV. c. Broscart,
) Meherlil1p.
In satul Bălţaţi, din judeţul Mehedinţt, fiind lumea
forte ruLeţă din fire a rămas de poveste.
BAMBĂLĂO
*6
14485 Era s'o pătesci ca Bărnbălău la cireşe.
COSTAN'l'lN N. DltĂGU'j,', C. Co­
pdci6sa i. GOI'j
Povestesc betrânit, că era într'o vale, un cireş mare
ale cărut cireşe, erau cât Bucile. Tnsă în aşa pom mare
nn indrăsnea nimenl să se sue, şi ori-cine trecea pe a­
colo, ÎI venea apă în gură, aşa de frum6se emil cireşele.
Bămbălău '] scapă odată, de la l'igan şi merge drept spre
ciresul ăl mare. S'a suit în cireş; ce-I drept cireşe �L
mâncat, dar săturându-se, a cădut din pom. Şi aşa a pă­
ţit'o bietul Bămbălău, care de-atunci, n'a mal vedu] o \li
alble. Din acesta întîmplare, a luat nascere dicătorea de
mai sus. Când vre-un copil, 01'1 alt-cine-va. cade <lin vre-un
pom ori pod şi dacă se Întîmplă să ca\lit [;lră Si:'L se va­
teme aşa reu, cei de faţă îl: \1ie: me era s'o păiesci ca
BămbCilă,tt la cireşe.
1) Bămbălăii, nume ce se cam obicinuesce, a se da de Tigan!, urşilor
dresaţi.
================== pagina 452 ==================
452
PllOVERllELE lWMÂl\lLOB
BANAT
*6
14486 Nu'I teră ca Bănatu şi om ca Rornănu.
AVR. COBCEA, parol«, c, Coşici«,
Banat.
Spre lauda ţerei şi a Românilor,
BANOV
*6
14487 Se plimbă ca Banov.
G. 1. TO.liESCli, iuc, 1'. Brcecori ,
.i. llfcheclinţ.
Când ve<Ji pe cine-va plimbându-se, fără altă grijtl.
Banov era un mare proprietar din Mehedinti. Cai ŞI
trăsură ca a lui mai rar.
BARNOVSKI
14488
Ierna lui Barnovski.
MIIWN COSTI�, Letop.. 1, p. 268
S: 297.
Y CC}l '-'",Ilirl:/lli
A se .-ede la No. 13157 b.
BARSESCU
14489
*
AI cunoscut pe Bârsescu?
P. BUDlŞTEANlJ, c. l(-I'rilcca.
Ameninţare, catre cel care a greşit, filc€md ceea ce nu
trebuia să Iacn.
BAsARĂBIE
*6
14490 A fi bun de Băsărăbii.
'1'. BĂLĂŞEL, preot, c. Stcfăuesci,
,j. râlcea,
================== pagina 453 ==================
TERt, ORAŞJ<;, KUME PROPRII
�.��._----_._--- .
Se (Jice unui om ne-astimpărat, care face fel de fel el€'
năsărimb«, (le dracovcnit, t1e lucrurt ue-plăcuto
BAZAOACHE
14491
*
Se uită ca Bazaoache.
Ci. l'InTLESCC. c. L'etculesci, i­
r,Î!rea ..
Adica se uita cruciş.
BECnr
*'-"
14492 Măgarul tot măgar rernăne, de'l vei duce
şi în Beclu.
V. SALA, duse. r. ['aşcnu·Rrl­
resei, comit. Bih01', Tluqurla.
Uel prost din fire. 01'1 unde îl veî duce, tot prost
remâue.
BEDROS
*L
14493 Până la Hristos
Ese pelea lui Berdos.
G. P. f'iALV1L" 8, E. L PATlUCJl:,
1'111', /'. ,c,'/lm'tţ/. j. Coourluiu.
14494
1. BĂNESUU, prof, j. Roman.
P:m,:i stI. daI eu ochii (le cei luari, te nenorocesc cei
nncr,
BElu.ş
================== pagina 454 ==================
PROV ERBELE R0M.�:l1 LOn
BELU
14495
.,.
r;'
Belu belesce,
Golescu golesce,
Manu jupuesce.
B eli! belesce,
Golescu qolescc,
eli iriac peceiluesce,
Ca}'a{jea: Z'J.i/.I.! ·MJ).7.'
ARICESCG, }'liş. rll' In 4S.
A se vede înţelesul la � o. H 1 i1H.
14496
*
Tresnea tresnesce,
Belu belesce.
Om. DRĂG1JESCG. c. Hucurcsci,
j. Ilfov. '
Arată jafurile de pe vreunul ale boierilor Tresnea �i
Belu.
BIBESCU
*2.
14497 A fi Bibescu.
T. R"LX�EL, preot, c, Steîanesc«,
j. 1"lÎlcca.
Se \1ice unui om hogat carp trăesce bine ŞI un are
habar de nimeni.
*...::.
14498 A şede ca Bibescu.
1'. R;"LĂ�EL,prcol, C Stefâuesci,
j. Vâlcea.
Când un om sede boeresce. ftml ,.;,l '�l bată capul de
nimic şi de nirri'enI.
================== pagina 455 ==================
C(ERI, ORAŞE, NUME PROPRII
BÎCĂOAN
*.6.
14499 A fi Bîcăoan.
·155
G. MADAN, c. Truşens, tin. Chi­
şiinefî, Basarabia:
Adică om reu, ctotoros al dracului, cum sunt sau eraii
locnitorir din spre codrii Bîculut, în Basarabia.
BÎCU
*.6.
14500 A vedut pe Bîcu.
G. MADAN, c Truşcni, ţin. Chi­
şendî, Basarabia. - C. CORBU, j.
1i'iîlciit.
Adică :1 păţit'o.
Codrii Bîculut, pe drumul de la Sculenî la Ohişeneă,
în Basarabia, erau vestiţI odinioră pentru tâlhăriile ce se
săvirşeau într'înşit.
14501
*
Cine a vedut pe Bîcu 'şi-a găsit beleaua.
C. CORBU, j . .Fălciu.
Acelaş înţeles ca la N o. 11600.
BIMBAŞA SA V A
14502
A trăit ca Bimbaşa Sava.
L. ŞĂINEANU, lnfl. Orient., p.
LXXi & 51.
A se vede înţelesul la No. 13H;O.
BINŞELE
*.6.
14503 Nici în Beius, nici în Binşele.
V. SALA, flasc. c. Beui«, comit.
Bihor, Unqarîa.> PARTENlU COROI
A FILI, C. Vaşc011., Ungaria.
3L
================== pagina 456 ==================
406
PHOVERBELE ROMÂNILOR
Când ulel'gimd dupu două 1uo1'111'1 nu capeţi mC"1 una.
Un om prindând de veste ci:l în Beruş murise un om
bogat, şi altul în Binşele, voind să ajungrl la înmormin­
tarea fie-căruîa elin el ti întîrdiat din amtndoue locuri.
Betusul e un orăsel curat românesc, iar Dinsele un
sat, în 'depărtare de o oră de Betuş. '
BIRLOBREzoIA
*L.
14504 Din gardul Bîrlobrez oeî.
C. MANOILES01.'. c. Cosmcsci, i
Yasl1!lH.
Acelnş Îl1tples ca la 1\0. 13D37.
BITOLEA
:1: r-;
14505 A se duce (a fi fost, a veni de) la Bitolea.
1'. BĂLĂŞEL'lIl'Coi, c. Stefdueec),
i. râlcea.
Ved i Br1lJil.
Când cine-va se duce sau vine dintr'o cale departata.
In judeţul Vâlcea se aude des:
Osteniş'i P(O" că -ui'l de la Biiolea.
Că dom' 11' at fi fost la Biiolea,
Câ dom' lI'at pled! la Bitolea.
In comuna Zlătăreiî, din Vâlcea, este o familie de săteni
care, din moşi strămoşi, a purtat numele de Bitolean.
BOGDĂNESci
*L..
14506 Mai mergi cobză la Bogdănesci?
G A VE. ONIŞO}�, pvof'. c. Rosiesct,
j. Fâlci1i. - C. TEODORESCu, iur.
c. L-ipom, j. Yasl1111!.
================== pagina 457 ==================
1': UlIIE PROPlUJ
457
Ofmd cine-va scapă dintr'o mare primejdie hrii sii
se Întîmple vre-un reu.
Bogc1tmesd este uu sat în judetul ]1';Hci.fl.
SN6vĂ
Uu cobzar, ca toţI cobzari), din comuna Iioşicscl, se tociuisc ca ;;rt
cânte la o nuntă, ce a fost în satul Boguănesct. Cobzarnl se ţinu de
cuvînt şi plecă într'o tornnă spre localitatea indicată. In timpul acela,
uiugea şi Iar ningea, în cât drumul Înainte nu-I se cam părea şi el
tot merg-ciI pe unde scia. Ni nsore» îr acoperea cărarea. Ne sciind, se
abate puţin ain cale, şi când colo, hop într'o gr6pă. Url'pa era înadins
făcută pentru a prinde lupi, dar uitată şi părăsită.
Aici dă în drepta, dă în stânga, dă în sus şi dă îl! jos, destul că,
nu Îl se parc nici un chip de a pute e�i afară. Se gândea şi tot gândeă
în ce căpcană căduso. Tocmal În toiul gândire!, buzdup un lup În
gropa Iuî l Mirare şi de o parte şi de alta. De spaimă, bietul cobzar
i se făcuse În cap părul măcrucă, şi·') făcuse să-I talc prin minte: ca
să cânte ltrpului din cobzâ.
Lupul cu urechile aţintite, mirat, liniştit, pote gândindu-sc şi dînsul
la păţania lut, se uîtă şi g'llstă sunetele blânde ale tovarăşului sell.
Ochii amîndorora staii aţintiţI unul la altul. Cântit mal mult cobza,
de cât cobzarul de frica ce·l cuprinsese. l\icI noptea nu trece cum
trecea altă dată. Cfmd şi cum, o sanie trasă de nisce bal, mai mult
sornnoroşr, ducea nisce nuntaşt, cari se intorceau de la Bogdănesci.
Se opresc de odată la audul unor sunete Înfundate, lângă o grupă.
Ascnltrl ce ascultă de unele Ies acele sunete, Întind o frînghie, cobzarul
cum o vede, pune cobza subsuora, dă pe frînghie în sus, şi adio lupule I
Când se vede eşit afară din gropă, cobzarul povcstesce păţania sa
şi la urmă nîtândn-se la cobză dicc oftând : «mai mergI cobză la Bog­
daneseI ),
BOGDĂŞIE
* ,3.
14507 A fi bun de Bogdăşii.
'1'. BĂLĂŞEL, preot, r. Stcfclnesc1,
J. riilcea.
Veql BăJănlbjl�
BONCA
:l: f:::"
14508' Ei place a făgădui
Ca lui Banca a minţi.
PETRU :MIHUTĂ & V. SALA, dase.
e. raşeoiî, comit. Bihot·, UlIgrll'fa.
================== pagina 458 ==================
458
PROV EHBELE RO)1Â:NILOR
Pentru cel C11re f.'îgiiduesce f<'ir;"!' a, se ţine ele vorbă.
Bonca 11 fost un mincinos elin Va::;;c01l, C111'e l)e toţi îl
vorbea ele rel"l.
BRAILA
*L..
14509 A nemerit orbul Brăila.
G AVR. ONIŞOr:, prof, c. 1J,lurgcul,
J. Tutoo«. - G. BĂNULESCU, in»,
c. Pieiroşiia, j. Dîmbovita.
*L..
A nemerii orbul Brăila, clar eu!
RADU NrcULESCU, c, Dieuci, j.
Olt.
* -'>
VOtU gâSl, Şl etl, cum (t gltsit orbul Brâila:
ILIE HoctorLn, c. Selişte, comit.
Sibii't, Transiloania,
A se adăogă la No. 3639.
Se mai �lice §i acelor pe cart îi conduce mai mult no­
rocul.
*L..
14510 Dau foc Brăilei cu tăciunele ăla.
P. Gj.RBOVrcEANU, praf. c. Pa­
doru, j. .J1uscel.
10 Când cine-va spune cii nu pute face foc cu ce are.
2° Un om de nimic mult reu pote face.
BRAILEN
*L..
14511 Brăilen de Dunăre
Cu capul pe umere.
ST. ::Sor. TUTESCU, [nv. c, Gata­
/lele, j. Dolj.
Adică pesce mai bun.
Pescele cel mai bun, care se vinde În Dolj, vine de la
Brăila.
================== pagina 459 ==================
,',
'('ERI, ORAŞE, NUME PROPRIÎ
----------------�
BRAI'\
\'e<,ll so».
*6-
14512 Ori Bran, ori căpitan,
4G9
I
ţ
K 1. P ATRICIU, inc, c. Smulţ!.
[, COt'!ldulH.
A se vede Inţelesurila la 1\0. 9838.
BRÂl'\COVENU
*L
14513 Să aibă averea Brăncovenulul şi nu se
pricopsesce.
G, r. TOMESCU, îu1'. C, l'U1'1W'
Severin, ,j. Mehedinti.
OE'1U1 risipitor, care nu scie Sfl 'f;'l administreze averea.
BRAS6vĂ
'-;
14514
*
A spune braşove.
V. ALEXAKDRI, Te« t 1'. , p. 3S1
& 574. - S. I. GROSSlllANK, Dicţ.,
p. 79, - IONNESCU-GIOK, Ist. BtIC.,
p, 445. - P. DANIILESC'C", c. Cl'O'
lom,}. DoU.
*
A rinde lmlşâre cu/ora.
GIC ALEXAKDRE:;CU, maqistv ..
.i. Plltna.
A spune HecurI, palavre, minciunt, căutând a înşela.
ca negustorii braşovent, cari ne vindeau odilli61'(t marfa
de Braşov,
,Eril ln-aşoven şi 'm'î spuse Lraşooe.» - Y. ALEXANDRl.
«Nn se trec braşooele pe la UOl.> .- V. ALEX.ANDRI.
< CuI dn(tl braşove:' >
================== pagina 460 ==================
460
14515
*
A'i face o braşovă.
G. Pt)BORA,'l, in�t. 1:. Slaiiu«, J.
Olt .
Veq.l Filiptsct.
A înşela pre cine-va.
*6
14516 A fi bun de braşove.
. T� ,B},LA�EL, preot, c. Stefânesct,
}. 1 .ilcca.
Adică bun (le re le, de drăeif ,
BRAŞOVELN1C
*6
14517 A fi braşovelnic.
T. BAL"\�EL, preot, c. Stej'ânesd,
i: Vrî[CC((.
Aeelaş în ţeles ca la N o. 1461 i j.
BRAŞOVEN
14518
*
A fi ca braşovenul.
P. D"'NIILESC:U, c. I '/'(lti)/la, ţ •
DaU·
Adica şiret.
BRAŞOVEN ESCE
14519
*
A le spune braşovenesce.
Adica cam înflorite, ocolind adevărul.
,. Pl'C frumos le spul acestea Însii cam braşooeneecc.»
================== pagina 461 ==================
461
BRAT
*�
14520 Ia fă cinste, popa Brat,
C'ai luat banii pe tocat.
T. BĂLA�EL,PI'Cut, c. Stef(Zl1esc�,
j. Ţ'Zlw!. o
A se vede înţelesul la No. t:\35H.
BRf=STA
*�
14521 Se portă ca la Bresta,
G. 1. Tomsscu, î/w. c. BI'Qsc(t1'�)
J. Jlehediil. ţL
Se elice când o femee e îmbrăcată SeLU legat{t la cap
îlltr\l1{ niod deosebit şi cam supărător.
Femeile la Bresta portă un concru şi pe de-asupra o
basma colorată, Acest port el ajuns de poveste în Mehe­
dinţI. unele nici chiar se pomenesce de a�a ce-va.
BRf:ZU
* �,
14522 Ii dam pinteni să stea
Şi Brezu mai reu fugea.
I. POPESCU, inv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
Vedl Câ!(tlj'u�
BROSCARI
14523
*
Cine be apă din Broscarî nu mai pleca.
G. r. 1'mlESCU, in», c, Broscart,
J. Jlel,edinţL
Acelaş înţeles ca la No. 1:3307 aplicat la comuna Bros­
carf.
================== pagina 462 ==================
462
14524
PROVEEBELE nOil'IÂNILOI:
BRUSA
*
Greşela se înt6rce şi de la Brusa.
G. DEM. TEODORESCU, Drapelul,
I, No. 4(). - N. MAXENTIAK, j,
Ilfov.
Acelaş înţeles ca la No. 14478.
*6
14525 A veni de (a fi fost, a se duce) la Brusa.
'I', BĂLĂŞEL, lwcol, c. Sf�lăncsc1,
,i. Vâlcea.
Veq' Iii/o/ca.
Adică departe.
================== pagina 463 ==================
CAPITOLe xu
CREDINŢE. - ERESURI.
OBICEIURI
DUMI'\KPEC, - DRAC. - SFII\ŢI. - PREOŢI.
ERESURI ŞI CREDINŢE
ADAM
Dracul aflâudu-se odata pe marginea uuef ape a facut un chip de
Ul11, ;;i treccud Dumneden pe acol« l'a iutrebat : «Ce-t acolo, drace?
- lJ il om, D('lIme! - El, a pot învie'] dacă'i om! - A pot, cum Donme '!
- Suflâ'I ],e gură., Dracul s'a pus să'I sufle, (lar nu l'a putut învia,
Atunci DunlJleqelÎ i-a t;lis să tl'agă tot duhul înapoi din om, şi dracul
s'a pns la glll'R chipului şi a îuceput R trage duhul. Pe urmă, Dum­
net;îeu s'a apropiat de chip, şi c:,m([ a suHat asupra lui, chipul a ÎJl­
viat, Dracul Însă nu trăsese bine tot duhul ce'l suHal'ă În chip; mai re­
măsese p" la luchetcturt, şi de acela omul la mânie săvirşesce lucrurl
rele. llIfmia 'i de la diavolul. Dacă el n'ar aveau În el duh drăccs«,
omul ar fi f,w!e hun. - E, I. P ATlUG1't, '
TI
După-CI' fEluL Dumnedeu p5.mintl1!, începu a vorbi cu dracu: 111('
nefrate-meu, ce lolos că pămintu ăsta e mare şi fl'l1IHOS şi împodobit
cu de t(,!e, că nu mişcă nimic pe el, doar viutu �i-atât! N urna! 110i
singurt p:m,i c'llld o să dr.rulonim, căc:! ni se urasce pecatelllrl -- E lesne.
frate-men, �lisc îrnpeliţatn de Sarsaită, ee aclică n'al sei ce să faci '!
- Bine, eli 01 58i, n'oi şti, dar tu ce ai cain (lice?
- Ef, ee aş cam �hee! Aş t;îice să fact o lJel'eche de 6meni, aşa d'o
pildă cum SIÎ nt eli, şi din fi Ia au să se prăsescă ca po�idichiile, pfUlli
s'o umplea pămÎntu, l,a încă S'01' yăHa că nu le ajunge 1
- Bine \lid tu, dar prea !mg'i în partea ta, aclidl cam cum yrei tn,
să se umple lumea (le \1l'îcluul ca d'alele tine; apol să fac! hine s,i
me lerţi, că lma ca asta n'u mai fac, măcur el'aş sei că :\1 plesni aci
de necaz! (11 face mal hine ,-, p0reche lle lImelll si snmene ("umiuc
la chil' �i ln f,\ptLlrfl, ne-fratemeu.
================== pagina 464 ==================
464 PRO>'ERBELE ROMi,,,ILOR
- Fr, cum �til, frate·me(t, cll cu nu m0 8UP('I' ,l'ah; tu Iă-I ca tine,
�;ă eli, �l:lcă 01 ti meşter, 11 fac ea, 1111118, Câllll njc'l n'aI galllli cu .�_dl11(lul.
- :),l..ţl Ve,! vornicia ue-frute-meă, nil 1110 prea spal eli de latHltdc tele.
E,t sei'1 cii tu Cit sirctcniile tele vrel ,ti-mi le! împGl'iiţia, dar slî te
ştel'pt la ,'junl ll'aşa Iucru, al să înghiţi mult la 1!acZnd secU
Şi D\lJlJnC'fe11 luă humă, o frămÎlltă niţel în mâiul, şi tipări din
huma al" doue păpuşi intocma după chipul şi făptura sa. Puse într'o
parte o sapă şi iutralta l) Iurcă cu fus» el şi cu caern in ea, Dum­
ne\leu sună în gurile păpuşilor, şi pflpI!şile iuviara şi se scularfl, .lrept
în piciorc, <:1l1l1 se scÎllă oruu după 50l!111. DUIl1nCf,leu le ,-lise: alegeţî
care ce ve place, Păpuşile luară : uun sapa �i alta furca. Dunmederi
',li se ălut cu sapa: tu um să fii, numele b;lî sa jie A,lam şi haran a t;,
sapa, 'I'n să J-il cap. Celet cu fnn'a îl ,�ise: tu femee să Iii, numele
Uell Eva şi luu-ana ta Imea, TI! să fii supusă lui Adam. 'I'n să tOl'd
să-I ÎmbracI şi el să sape să te <l1'ănesclt.
Dumncde« apot îl 1llagoslovi să, se înHlulţeseă ca Iarha cân'11l11111,
Ga frunza codl'111111, ca năsipnl mărci. Şi (Jll1ellil, <lupi.[ vOIa lni DUlJl'
n8<;le0, se înmulţil'ă de lIU le lllai ela, de samă şi ar, să se il1llinlţască
pfml\ n'or mal încăpea pe pr.,mJ'ut.
Lui Dl1ll1ue<,leu îl el'alt drag] grozav de mult aşi,'( doi "amear, VC11ee'
îl vorhea C\l ei rnerelt. talllan cum vOl·bim 1101 acum 11DU Cil aUn, ?\u
te giln<lescl, llU erau frtcuţf <1.e el, nn erau el eopiii lUI'? Şi cine e ala
lepădat de Jege sa lIu-şi IlllJescă copiii lui.
Intr'o <;1i Dllm!Je'�eii ,}ice ]ullfloş Adam şi moşii Evel, 8ciţ1, ce m'am
gilndit elÎ pentru VOI'? JI'l'am gflllclit sa llLl ve lllallas !Jid sa lllUllCiţI,
ea, e Calll grea rnunca, ci l1Hll hine să ve l)otr�vesc elt ca să aveţI
haran a rară mllll<;ă" Atnnel Vtlllll1c<;leu îl Îmhriică pe amîndOI în un­
ghie de sus piină jos, ca să, n'aiJ,ă nevoie de aH,e hăfnetll1'l şi-! hil.giî
intr'o gradină frumosă de n'avea preţ! Ea em plina de fel şi t;hipurl
(le pomi, ea re mal ele care lilui fi-llmoşl, cu pome ma'( dnlci ca mierea!
Prin pomi cratt miI ,�i milil,ne de l'ăseri de tot sOlu, em'e dntult ue5ce
cântccc de te amor-ţeau în luc' cântecp C1lll\ llU pote limlJă lllneltl-Sc[t
sa splle! ApOI prin pom] cnrai1 pÎl'ăiaşe de apă rece ca glli"ţa şi lin,'
pe<;l1 ca la<:răma I Pe jos prin grădină el'alt ]JoJeni mi'\l1tll'e pline ,le
Iarbă verde şi feluri de felurl ,le flori, în miI �i miI de feţe, care nm­
pIcati g'l'ădinH de nisce mirose, (le te slăvea} Ja DIIIUne(;teu sfântll! PO­
mele ([iu pomii grădinii alea, măl'e Domlle! un se t'h'§all niel ,)(.lattt,
căc] cum ar fi fost pomiI aia, cică, dacă Jual RCIll]) o phmi'l elin er,
pănă a ,liJua (,li Cl'escea alta în locil el, aşa cii Ilic'î un se CUllOR(:';<1- <le
>IUlIe lllân(;[t moş Adam şi mo�a Eva, pomii O"a(t tot Încăl'caţll
Dllmneffc(l sffmtn, \1ise lui mo� Adam şi m,)şil Eve!: asta e 'g)'(/,'
rlina m'ul'ltl." Avcţi vOle să faceţi ce-ţI vre>, în ea, să mâncaţI ,lin
()ţ.l pomii elin ea şi ,H'l dmtl [\ţoi vrea �i I>]'j câ.t [[ţi vrea; ,laI' 'It,
'Pili llD Juc!'!t, care să ve intre pc urcaM �i să ])n vi se parc glnmă:
din pOl1m ăla care se vede mal nalt în m010cll gr{ulinij, sre llI' earc
I'U)îl-va sl, luaţi v1"o pomă, că eu cunosc când m'ăţl strica, §i atllllC]
n'are să jie I,ine (le capu vostru, căet Jlonnt ala e nprit pe 5Rlna mea,
vOI "veţi berechet pome în pomii RIJ'alţi!
- Lasi.[, DAmue, lasă că nu umhlăm noi acolo, eil d.oar n'om fi sparţi
�i-, mflllcălll nOI atâta prăpăd pe pome, l'espnnse .Adam c:iltl") Dumne',lcu,
- .Binc, Adame, J11 cn minte �i Cl1 brlgare ,lc sarnă, ciI al să fii fe]'icit,
\:UIH Hiel t:U gfuulu DU gâ,ndesc1.
D"mne,!cu îl lăsă pe amîndoI slngUl'l şi se duse în alte părţI.
Dnl<:'l ci\r,lll pe gC\ll!lul'1, e,,(](! ve,;lu d'ttă fericire că�lll pe capu 6me­
nil"l' en ,',hip"] J"I DUl11ne<;le(t! Ce me mal rai,; eu, clmd s'o UlIlP]ea
pflmÎntll de t1rnell1 d'(l�tia, 11))(10 nud 11111 vÎl' cÎÎ. capn atunci,) '? Că ă�t1a
================== pagina 465 ==================
11'01' sti 111U Hhtl sulere r)t� t�Jlgi el, \)l' si:l1ne îll,�2:hioll1esc:1 Ql'l uu.Ie
1n'01' llll:olţi. Câlul Il l'(�mttn();l v.uha P'R,lit, nu l'l�mGoJtH' ultcovu. .le făcut
de t'ât �rt�llll lalt t ărăl.utele �l p'-icl ţl-e t11'1111ln, IH'lete! Dal' asta n"Ul'f1
să fie uici (j!labl., Cttt u) ii. el1 draeu (lraL'! Ce �dl�Cti s�î lne hiin îe pe
111111e 11eSlJe uevo laşî de orucnl ? A�l! asta niel nu se pote, mai bine
îmi fac ruorto .I'acu ' Seili eri ee fac, că ,,(, sîmt tarc în planurî, uicl
frate-men n'are planurile mele!
U sa tlml ilH1ellii în calea mea şi at.unct Iratc-rneu l'cn&ne singur
şi p[}te să-şî �i fa potcceaua şi eri am să l'emi't'i stăpâu. Dar cum a�
putea face'? Pe Adam u'» să-I )lud înşela c:î e om mal de el'c,linţ,ă,
e cruce intrcgă şi ancv.no de dat în calea mea. Uăt multă lH\,lej,le
am Ia Eva, că t) vc(,l mat sIaha in curele, ea nu c cruce întn"g'ă �i
după cum o v,')!,l eu, un prea se sinchieosce Oft aşa mult (le vorbele
fl'flte·meu, eam umblă cu lH\S\I pe SlIS, tl'el)nle să 1116 .··.scl1lte mat mult
)le mine! la să încerc,
Şi ,lraoll se [,\eu un şarpe mare şi ft'nmos ea nn VOlJllG, cu nes�e
solzi galbenI de aur lle stl'ăluceau ca sfântu s,)rc, nu alt-eeva! O pUl'lli
spro <tg)'(rrlina r'ainl1li» făc'�1Jll cotee-cotee prill 1"I'1>a venle şi frnmi)să
fî�îit1t1 cum f('şÎle fnstclc dnpă o coet'mă ll'ille elin Bl1curesd I Jlerse
L!'adl'cl,tn la pomn ill ma'i 'inalt din gradinii, <.:aro îl I)prise Dnmne(Jetl
pe samă-I, se încolăci bine frnmos pe după pom 'ii înfOcpn a ijulcm,
el.nn �\llcl'ă nu vnlule de dragoste!
.\tlam dorlllea, îar Eva se plimba pe sub pomI la umbră, împt'ejll­
rut lnl Adam. Citn,l all�li ca şnien:ttllra şarpelul, stătn în loc încl'e­
meniUl, del ea llurnai anc,li�e a�t-fel de �urCl'ătul'ă în vleţa el ; aSLOulU\
�i începn fl se trage în sjll'll '!ulel'fltur:1, sit Vfl"li\ ce·o fi acolo.
Cum ve',ln �al'pele cn solzi] fl'nmo'î1 ca anrl1l, stătn în lt)'� împell'ibî.
EfI se minună �i mai mult dmd 'tu,,ti pe şarpe vorbind cu ea: «Evo,
vin de la o pilmf1 llin I'0mu ăsta de mănitllcă, c[, mult (J ,lnlee �i
lllult bine face ălul de gllSLă llin ea!»
'.�p()r Dumne<;lell a "lis, să nu nI) atingem t1e pomu ăsh\,' l'tJspunse
Eva fermecată de fl'LHnuseţea şi vorbele celc liugnşit(,l'e ,de şarpelll!.
<�i apo'( vOI credeţi l\'a18 JUl Dumue,�e(l'> Ce proşti stntel]! \'''1
nu vedeţl, că Dumnc\lel'l e huţ, el ,�ice să nu mfmeHţt din JII)mn ăsta
din priLOină, că el scie, "ă ('Uill ,\ţî gusta din piJIuele ăstef\ ve fa"eţî
întocl11al ca el eu minte şi (le puternic!! N'a bal'im de glistă, cit ll'f)
ti r,)C 1,
Eva lllă �i gllstă din pCl1nele oprite, fărt< Să'ŞI Llea hine cn �t),,()t01a
,le ce face, atîlt de mult o z�,pacise frumuseţea .�i vt)l'iJP!e mnăgit.-,re
ale şa I'peln'î !
<tDă şi lui ALl::ul1,> .,lise şarpele.
«Apnl _-�dam ej(,rm0, elim siU dau ';"
«�Il C nilnie, �t61'ce-l pe g'ât Hl1l8t.»
Eva. se dWi8 la Adam �i-l sLbrsc pc gfLt puţin lIl11St. �arpele pcri
,'il mUnca, ]l:u-'că n ',uri fost în pom de cfm,llumea, .�llalH eum simţi
1l1t1stllt pc g'f\"t� puse lnânH în g{tt �i îlh�8pn il �e stl-ftnge, ca să Oprt',sc�'t
mnst:ll s,,\ llllintl'c, AşI! ce să lIlal pc,t:ă "p1'i I mHstll nlnllecă ]le
g-fiL în jos şi arya ,se r::lcn păl'Laş �iiJjetll 1lll)Ş Adam la fapta Evel. Cum
ll1lmUll':'\ ,lin pomnl Acela, se lleşghicocă nngltia t1npă el şi l'etnasel'ă
în peile g,\le, Ei încep11l':'l să-şi ff\că haine din frunze ,le cO]lac1. P,"­
mele ,Iin POl"! perir:' Împrelln:' en pă,"'l'1 eu tot, Horile �i lCl'lJUrite
se V,"�t('jiră şi pîraiele seean', (�l'ă,llina l'l�mastJ pustie �i pustie o ti
şi ]:'1.m' in ,liua ,le al,! î '
I!umne,�ell simti tie faptele Evel, veni l'el'e,le la 81, îl lJlestel\lă: .tn
EVI), pentru c,i ,,'aî ascultat de pornncfl lOca, S:\-ţ'l îel furca în hrÎ\l,
tOlcî ca să t(, îmhracl �i dmd o fi să 11:u<c1 vr"m t!opil s:' snferI patru
sllte de, mir lle dure!'l şi sfl te tr\'cr, patr\! sut" ,le mii .1., năr!l1�elr
================== pagina 466 ==================
III
�i apel să nascî l » Pe Adam îl bie stemă : "Şi tu Adamc, pentru că te
al lăsat să te amăgîască Eva, să te hărănesct cu sapa, să sapi până
ăI .,lice că uu eşti tu, şi părniutu în loc de bucate să-ţi cresch ghimpI
şi. pălămidă !»
Adam şi Eva începură a plfmgc şi plânseră până îi l'usbi Iomea,
Şi ve(llmd că cu plânsul acum numai folosesc nimic, se puseră pe
muncă, ca să aibă ce mânca. Şi cu munca de atunci şi până a\11 se
arănesc omenii şi s'or arâni cât o fi lumea lume'
Şi aşa ne!l1nlţnmitullli i-se lua dam de la mână şi moş Adam cu
m oşa Eva remaseră cu buzele umflate, ca nisee 1,ătuţ'î ele stele, că mal
hine nu le-oi mal t;lice! - '1'. BĂI,ĂŞI!:L.
Mi6
so
PEOVEIWELE ROMÂNILOR
1\Ioş Adnm a fost omul cel mai mare din lume. El avea un cap
grozav de mare şi nu putredise nici până când a venit Domnul Hristos
pe pămînt. l\Ie1'gencl odată Domnul Hristos cu sfet.i Petre pe o po­
iană, vede capăţîna lUI Adam restornată pe câ.ll1p, merge la ea �i
lovindu-o cn bastonu o Întrebă: «moş Adame, de când ai murit îţI
mai aduc! aminte de păharu mortit"»
"Nici pâuă acum nu mfa mal eşit nmăriclunea lnl elin măsele l-
l"eSpUllSC căpăţîna.
«Cât al trăit pe pămînt l'
«Mal 111 ult de 500 de nnr.»
«Şi cum ţi s'a părut vieta ?»
«Ca şi cfmd intri pe o uşă şi eşI pe alta!'
Peste căpăţina lUI moş Adam a dat şi Alicsandrn 1\Iachiclon când
urnbla cn ostea să copriudă lumea. El, ca să nil se înfricoşeze ostea
de nfl]lrăznica căpăţină, a pus o mie de ostaşt de a coperit'o Cii
petri. Ea era aşa de mare în cât o mie de ostaş) abia a putut'o co-
]18ri în treI dilc '
Vel}i ,'}e.s·ătore, III, p. 29.
Adam însemneză, om, în cele mai multe limbi orientale.
*6
14526 Adam a mâncat merul însă dinţii noştri
strepezesc.
V. SALA, tIasc. c. Y({şco/r, co­
Il/it. Bihor, l!//yarIa.
Aceb� înţeles ea la N'o. 1001;).
*6
14527 Pentru tine, moş Adame,
Am mâncat pir6ne 'n palme.
T. BĂLĂŞEL, ]Jl'eol, c. 81c:fânescl,
J. Wilcea.
OCll1d rahc1i nil ue-aJllns, llumaI Ş1 llnlll�ri ca Sfl facI
hine cui-ya'
,
.L
\
� c»
. ...
t,
1
il'
t
================== pagina 467 ==================
Acesta <"licere este pUS[L în gura Domnului Hristos
când a judecat pe Adam în beznele iadulur, ele unde I'a
scos în cele trei <,,1ile cât a stat în gr6p;I.
*f'.:,.
14528 Ecă şi Adam.
GR. PoIE�ARu, fug. c. Rassa,
j. l alomiţa.
GR. POIENARU, iJlg. c. Bassa,
j. Ialomiţa.
Când unul spune lucruri cunoscute ele când lumea.
*L
14529 Venişî, Adame?
G. P. SALVIU & E. I. PATRlcIU,
Înv. c. Smnl(f, j. Covurluin.
Se (,1ice celui pe care nu 'I-aI V6(J ut de mult.
*f'.:,.
14530 Ce faci, Adame?
E. 1. PATRIOIU, in». c, 8nml{f,
i- Covurluiu.
Acolaş înţeles ca la No. 14629.
*f'.:,.
14531 Moş Adam.
Se 1,1ice omului bet.
14532
Muşteaua lui (moş) Adam.
GR.JIPESGU, Real'. Oraş.,p. :!07.
Adică pumnul.
14533
Jocul lui Adam şi Eva.
IOBD. GO.LESGU, u». I, p. 743
,'" 744.
Adică jocul strămoşesc de dragoste.
*f'.:,.
14534 A fi ca Adam când îl pişă căniî.
T. BĂLĂSEL, înv. c. Ste/ăllcscZ,
j. r(î!ccrl.'
================== pagina 468 ==================
G. BA�ULESCG, iui: c. Pie!yoşiţn,
[. [lÎliiunt'ila .
Se llice in ba tj U c1U' ,'1 celor pn1sb.
Pe L l'espintii, la capetele ll10'rţilul', la Ellt�!lli, la po-
duri, etc., se pun cruci l1e lemn pe c;\rl SP Zl1gr�lyeSC
chipuri de sfinţi. Pe 1)icioru1 crucet, �i anume în partea
cea mal de jos, apr6pe de l)[llllÎnt, se zngri],vesc cu \"op­
sele, unu sait doue cnvete, după lrtrgimea piciornluL A·
ceste doue capete inehipuesc pe Adam �i pe Eva, carI
se :;mgriivesc pe locul acesta ca Srt fie expuşi ba,tjocurpj
dmilol'. Acesta se face ea un fel de resbunare în potriY<l
101, pentru ca din greşela lor sufer[\ pi'll1fl a(tî tot llemu1
omenese, şi ale se sufere pfl11;\ la 'Temea de apoi.
*6-
14535 A se lipsi de .' ca Adam de ratu.
Cfllld cine-va se lipsese-e de un lucru, mai ales dill
VllUI sa.
T. BĂLk�EL, ]ireot, c, Sleflli/eseI,
j. ynlCfl!.
*6-
14536 A spune de la Adam.
A spune lucruri yee-Iri, uitate.
D.na E. B. MAWH, p. 93.-(',·
P. SALVnJ & E. I. PATRwllT, îm·.
c. Snwlţi, J Cot'lII·luin.
De când cu Adam.
14537
B. P. HĂŞDE�, EI!Jm. Ma.'l1l.,
p. 240 - LAURIAN &: MAXIM, 1.
p. 380. - FR. DAM1�, tx«, p.37,
_ S. 1. GUOSSMANN, D·icţ. I'· \10.
_ G, POBOl'AN, insi. j. Olt. - T.
BALĂ'lEL, preot, c. Siej"i.!ucsc'î .. i.
l'âlcca. -ST. ST. TUTESCO, îl/!'.
c. Catanele- j. DoU. - HELIADE'
lUDuLEscu, SC1"is. exil., p. 388.
*6
De când cu moş Adam.
*6-
De la Adam.
G. r. TOlYlESCU, îl/r. c. Bvoscari,
}. MehedillţL
iii· 7 Iii' iiiiiii'
================== pagina 469 ==================
----------
CREDiNTE, uBlcL1uni
Mî9
�:
1. CltEAKGĂ, L'twi1d., I': G5. -­
D.na V. BUDlŞTEAljl:', i- Il/O?;
ti
Adica veclrîu, de demult, de o virstă inailltaUl
Pelltru un olieeiu moştenit de la CPl hetrfllli ea ele
llildii munca dmpului, căsătoria etc.
Ba/iaelam ar1ierl, tata Adam, pe mrcesce. Yet}i In Ely·
11iolo,l/icH1l1 J1fa,r/111l1l1 r-nviutul Adam.
Da A!lml1o in 1]1((1.
Pl'ot'. u«.
Du lemy" de 71/ reine Berthe.
D.na Z. JU\'ARA. c. ]?e!1r:sc'i, .1.
1"utOî'a.
*6
14538 N ern de pe Adam.
A se yec1p îuţelesul la K o. 10.J.O·L
L
14538 b. Drumu lui Adam.
POC8. Pop., BUCal'.
A "e "ec1eEtymologieum l\IagnlUn, 1'. 243.
A SE ADAMl
.�
\
*6
14539 A se adami.
GIt. POIEKARU, ill!!. j. PH{l/!{.
A se imbeb.
r
================== pagina 470 ==================
470
14540
PROVERBELE ROMÂ)/IL0R
AFRODITA
o
Afrodita, murna dragostei.
IORD. GOLESCU, JIss. II, p. 140
Fără minte insemneză.
AGHIASMA
Apă sfinţită. Este atasmă mare şi a iasruă mică, Atasma mare cea
de la Boboteză. Ainsma nu se impute nici odată, ca apa obicinuită
daca o ţii mult timp într'un vas. Aîasma se h6 pe ne-mâncate. Se
pune şi în bucate. Ea nu se păstreză în casă că't păcat, ci în pivniţă.
Cu aîasma de la Boboteză se strcpesce pe la vie, pe ogbre, stânele
vitelor, etc. şi ce rernâue se tornă in fântână. Aiasma din <,lina de
Trifon (1 Februarie) e bună împotriva gândacilol' de tot fel ni, cari
vatămă recoltele.
Când cine-va face o casă nouă, chi&m[1 popa de face alasmă pe
acel loc, şi o tornă pe la tote colţurile casei. Când casa e terminată,
şi omul se mută în ea, iar se face aîasmă, şi într'una din odăi se
li pesce pe fie-care din cei pa ti-u pereţI, câte o h ărti ută pe ca re se
scrie numele celor patru evanghelişti. Lipirea acestor hârtii se nu­
mesce legatul casei.
*.6
145Ltl Vrei nu vre], be Gligore (Grigore) a-
ghiasm ă.
D'-na EL. tlEV ASTOS, p, 40.­
N. BOGDAN, p- 112. - E. I. PA­
TRIclu,înv. c. Snndii, j. Covlwlnln.
*.6
Vm� nu orei, be Gligure (t!Jhiasmă.
G. MA DAN, c. 'Valea .Perulul,
ţin. Bcnder, Basarobia:
*.6
Bine-reu) be Griqore ((!Jh7asmâ.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Simila,
i Tutoi:a.
*.6
De voe) de nevoe be Grigore agh/asmâ.
C. TEODORESCU, îllV_ c . Doqe:«,
j. Vasluh •.
================== pagina 471 ==================
CREDlN1'E, oBIcEI.�u=,-Ri=,-- __
Ee a!Jh�a8mă Gligore (Griqore).
471
D-na SM. LAMBRrNO, c. Găqesci,
j. Făleiă. - GR. POIENARU, [, Pui­
na. - GAVR. ON1ŞOR, P�'of. c. Do­
bt'ov(!1, j. V(tSll�lu.
Când fael o trebă silit, de nevoe sau de frică. Dacă
ai făcut buclucul desfă'I singur.
Le vin est tire il fuu: le boire.
Prov. Franc.
*Lo.
14542 Mort-copt, be popă aghiasmă.
V. FORESCU, bw. e, Mălin!, j.
Suclava.
Acelaş înţeles ca la No. 14041.
A AGHIESMUI
14543
A bate.
A aghe smui.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 260.
A SE AGHIESMUI
*Lo.
14544 A se aghîesmui,
1. CREANGĂ, Conv. tu»; 1881,
p. 453. - GR. POIEI<ARU, ing- c,
Rassa, j. Ialomiţa.
V cq'i a se Aresmu),
A se sfinţi, a se îmbăta.
AGHlos
*Lo.
14545 A trage un aghios.
N. BĂRBULESCU, înv. c, Slldiţ'i,
J. Ilfov.
62447
================== pagina 472 ==================
472
PHovrmBELE IWMÂNILOh
10 A'r trage o căutare, mai ales la beţie.
2° A dormi liniştit.
*6
14546 A trage aghi6se.
1. CREANGĂ, Amint. - DELA­
VRANCEA, Suliănica, p. 46. - B.
P. HĂşDJtf-, Etu»: .. p. 507. - K
1. P ATl�ICIc & G. P. SALvrt, îm'.
c. Snwlţ!, .i. COt'1l1'ZUIIL
10 A cânta ce-va Într un mod monoton.
2° A dormi dus, a ronfăi.
14547
'I-a cântat popa aghiosul.
A. P A.t-."N. III, p. 142. - B. P.
HĂŞDEl', Eti/In. Ma qn., p, 508.
Vec;l! Poii!·
A murit, l'a prohodit.
AGHIUŢĂ
Aghiuţă, drac tîn8r, care stă de preferinţă in papucii
femeii, şi o învaţă to te relele, impingend' o să faca tot
ee nu't place bărbatului.
Luate-al' Aplriu(â. ocara unet femei către copilul ei, sau
un copil ore-care, sau o persona tiuer.i diu familie când
nu vre să't dorescă răul de tot.
14548
*
Aghiuţă.
10 Unul din nurnerosele uuiue ale dracului.
2° Se .;:lice tinerilor vior, şireţi şi deştepţi şi cart scie
să se bage În tote.
14549
*,
Il fură Aghiută.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 106,50D,
510 & 2631.- B. P. HĂ:')DEt·, E·
IY1ll. J1Ilagn., p. 3631.
A adormit greu, somnul fiind neliniştit cu visuri rele.
================== pagina 473 ==================
CREDIKŢE, OBICEIUHI
*L
14550 L'a luat Aghiuţa.
473
Ga. JIPE8C1J, Opinc., p. 66.­
B. P. H�DE{). Etym. lJIIagn., p.
509. - G. P. SALVIU & E. 1. PA'
TRwIu. îu». c. Smulii, J. COVW"
luiu. - GH. POIENARU, i. Puina.
IOA IHlţit o reu.
2° Cânrl se <;lice de unul că a murit. a perit.
14551
Nici Aghiuţă nu'l mai sc6te din ....
P. ISPIHEsc1J, Unch. st«: p.
65. - B. P. IUşDlW, Etum. Maqn.,
r- 510.
Nu e scăpare.
AGIAL1C
14552
A se duce la agtalîc.
L. ŞĂINEAKU, Semas. AI·chiv.
Isi, III, p. 265.
Vc<j.! Ha,:;ilu.
A' şi pierde starea, a saraci.
U nil credinctoşî bogaţi vroind să se facă mal fericiti
pentru y!eta ele veci, îşi pun tată averea la mijloc 1l�'
mal. să se ducă la Sfântul Munte sati la Ierusalim, Ca
să se sfinţescă, Intorcăndu-se la ei acasă portă numele
de Hagifl.
Hagiul nu mal pote face negustorii sau alte treburi
unde ar ne-dreptati lumea şi al' căde Iarăşi în păcate.
Aşa că, spre a se face cine-va Hagiu, trebuia să'şI
cheltutesoă tati-'t averea şi nu mal putea munci pentru tt
re dobândi alta.
AGID
*6
14553 A se face agiu.
L. ŞĂINEANU, uu«: Tw·c. n«.
I8t. III. p, 265. - G. P. SALVle,
in», c. Smulii, J. Coourluiu .
A sărăci, a pierde starea.
================== pagina 474 ==================
l'ROVERBELE ROM�"N1LOR
-----------------------
474
AIASMA
/1
14554
*
Vrei nu vrei
Be aiasrnă Andrei.
I. ARBORE, ing. i. Bnzei1,. - N.
PETRESCU; ing. Bite. J. Ilfov.
*
Vrei: nu orei
Jnghite atasm« AndreI:.
*
Vre'i
nu
vrei)
be
lfrime
alasmă.
G. POBORAN, inst. i.
Olt.
*
Vre�
nu
orei
ilZ,(;hite
.. 4gltche
(ttasmă.
*6
Vrct nu vrd be Griqore aiasmă,
Veql �4g!lfas mă.
G. BĂ.NULESCU, în». c. Pietre­
sita, j. Dîmhooiţa.
14555
Aeelaş înţeles ca la No, 14541.
*
Aîasmă.
Adie;'l i-achin.
A SE AIESMU[
*6
14556 A se aiesrnui,
G. POBORAN, in». j. Olt.
A se îmbăta,
================== pagina 475 ==================
CRE:DIN1;E, UBIGEÎUBÎ
A AJUNĂ
475
14557
Ajună robul lui Dumnedeu pentru că
n'are ce mânca.
BARONZI, p, 5U, - HINl'ESCC, IL
162. - B. P. HĂşm:f', .EllJtI!.
Mag1l .. p. 61iL
10 Habdl), de nevoe.
2° Pentru cel ce, de nevoe, nu pot face nict un l'eu ..
ALELUIA
14558
*
A'I cânta aleluia.
G. POBORAN. inst. c. Slatina. i.
Olt. .
Arată sfîrşitul, pterderea desăvirşita a unui lucru. Ale­
Iuta se cântă şi la Înmormîntare.
ALTAR
14559
Până la altar şî nu mal mult.
IORD. GOI,Esau, M88. II, p. 112.
Se �1ice pentru cei ee se obraznicesc, ea când le-am
�lice: «Nu te atinge mai mult ele lucruri sfinte şî vred­
nice ele evlavte.» (GOLE8CU).
14560
Cine slujesce altarului, din altar mă­
nâncă.
A. PANN, III, p. 28. - B. P.
IH'jDltc, .Etym. Mag?!., p.927.­
P. ]SPlRESCU, B.ev. Isi., II, p. 155.
Oine seriesce oltarrdui, din alta)' mctnâncă.
HlN'J;ESCU, p. 3,
j I
================== pagina 476 ==================
l'HOVERBELE ROM.�NILOR
GR. ALEXANDRESCU, inaqistr.,
i. Puina.
Qui seri (� l' auiei, doit cicre de l' auiei.
:;:
Cine sl1�jesce altarului, de la altar mânânccl.
Ori-ce om trebue să se hrănescă din munca lui. Di­
cere luată din Faptele Apostolilor.
Prov. li'mn('.
o« serce r altar, oice de l' altar. 1)
Proo. Veniţ.
Wer dem Altar client, soll auch. den: Altar leben.2)
Prov. Germ,
ALUN
Adică fără vale �l prin farmece.
1) Cine slujescc altarul, trăescc de la altar.
�) Cine slujesce altarul, trebue �i să se hrăuescă diu altar.
Se <;lice când cine-va ne-poftit, dar cu duhul blândeţet,
îşI face loc la masa sau la petrecerile altora.
A1IIN
I. CREANGĂ, Amint.. p. 110.-
B. P. HAşDE\J, Ef.IJli!. :l1a911.) p.
1075·
Amin, amin
Şi eu m'anin.
*
A aduce călare pe prăjină de alun.
M. CANIAN, public. J. Iaşi.
-Uu ce ]]16 hrăniţi, cu acela am să ve hrănesc. ::\Tu ve daii nici o
bucăţică de purcel, măcar să, crăpatî.
- Iar do nu, cel- ce dice, respundc Gitlan.
14562
14561
================== pagina 477 ==================
CREDINTE, OBICldum �77
Amin.f blestesce eu jmuetat« de gură.
Şi eii mi! anin, spuse Pavel de .lupă sobă.
Amin, ne-amin, şterge-ţi ve h"tn despre... 1. CHEA='iGA.
14563
Dice amin la t6te.
G. P. SALvrt&E. I.PATRICIU,
Înt'. c. SmulţI, j. Covm·lnln.
Prirnesee fără, a se g,lnc1i sau fă,l';l, nici o împotrivire.
('l,Ji amin, iLdicii primesce aşa cum ti se ("lice, fâ.l'.l
m nltă vorbă.»
14564
Pân la amin.
B. P. HĂ"DtO, Etqm. Magn., n-
1074.
]);1ll<1 la sfîrşit, nict odaW.
«De nu se mai pl'i.eo]lsesce nic; Plin la runill.'
14565
*
Cât arninul,
G. POBORAN, inst. J. Olt. - L.
f:lĂINEA.:'1U, Semas. Arh. Istor., VI,
p. 323.
11) N icl odată,
- Nu se mal int.n-cc cât mnimd. >
�o De loc.
«Nn 'f ,lă<llls,-, cât (Uni/mi prin gând.
14566
*
Nici la amin.
B. P. H.>'ijDElJ, Et!JIi!'J p.l074.
- L. ŞklNEANu, Arhiv. 18t., VI,
p. 323.-P. ISPIRESCU, Lcy., p. 254.
Nici odată,
«Nu mal pnte,\ adecă �ă 'J <les�r':'pe, Hia la (unin,' P. ISPIREscu.
ANA
*b
14567 A'I tot mâna de la Ana la Pilat,
E. I. PATRlCiu, înv. c. Smn111,
i. C'OVltrlH·!II.
================== pagina 478 ==================
478
PROVERBEf.E ROMÂNILOR
-------------------
A 11111'f(/ pe cine-va de la Ana la Caiafo.
SLAVlcI, Conc, Liier , XIV, p.
90.
*
De la Ana la Caiafa.
Ve4' Pilat.
IOHD. GOLESeU, MS8. II, p. 93.
- L. Şkl'NEANU, Dici., p. 33.
Se dice când se trimite ore-cine de la unul la altul,
şî la {lici unul îşi gasesce mântuirea, precum trimetea
pe Hristos de la Ana la Caiafa (GOLESCU).
Menel' elI' Caiphe (( Pilrde,
Pr(l1'. Frtmc.
De la Ana la Caiafa.
IOAN, 18,22, 2i.-MATEL, 16. fii.
ron Poniius eu Pilaius echicken.r;
Pron. Franc .
• A "Q tO" "A'I'I'Y. 'c; tov KCl.Y'l.'f'1 .. 2)
1"'1'01'. Neo-qrec.
ANAFORĂ
ANA FURĂ
14568
*
Şoricele a mâncat anafură şi s'a făcut
liliac.
N. UlmoHlE, iug. f. Pralun:o,
Pentru UIl parvenit.
1) A trimite de la Pontiu la l'ilat.
2) De la Ana la Caiafa.
================== pagina 479 ==================
CREl>IN,\'E. oBICElcR(
479
Dacă 'Te Ull şorece mănânca uaforă fal'c aripi. Liliacul
se crede n fi şorece care a mâncat uafor;'! din hiserică.
APĂ
*6
14569 Par'că a cărat apă morţilor.
P. GÂRBOVIGEANu, lWof. c. Pe­
treecii-de-ioe.], Gori.
..;:... .".
""�
Par'câ aduce apă nuntik»:
(i-. r. TOMESCC, înt .. c. Broscari,
i Meh eilin ţi.
Oelui slab de constitutie.
*6
14570 Nu 'I cu totă apa (apă).
AYR. COReEA, pnroh, c. Uoşteiu,
Banat. - IULIU GROFSOREANU,
pn:,f. c. GCtlfa, comit. At'ad, Un­
oavia.
Yeql'::' Cap. 1, c, Ale!'
Ilote.:at.
.Nu 'i eu tota mintea, om scrîntit la minte.
Acesta <,licere, mai ales sub forma dată la No, 14571
& 14{)43 probeză, până la evidenţă, că părerea D·luI
Coşbuc (Epoca, Dec. 1897), care derivă <;licerea din mersul
moreî, este cu totul greşit:'l.
*6
14571 N'a ţipat popa totă apa pe el.
l ur.tu GROF.'joREAlm, In-of. c,
(;a!şa, ('mII it .. Arar/, Ungm'la
Aeelaş Înţeles ca la K o. l-lHiO.
*6
14572 A face cui-va apă.
B, p. HĂŞDEt", EtNIIi. Magii.,
p, 1271. - V. BRATU, comit. Albu­
Inferiorâ, Transil rania.
================== pagina 480 ==================
480 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
14573 A be apă ne-începută.
�. R�HI3ULESCU, înt'. c. Stuliţ!,
j. Ilfov.-·D. G. TmFAN, ino. c.
C!ÎJ'nu, j. Xemţn.-ROJJL ii»; No.
325. 1880.
A scăpa de un 1'81:1, a se vindecă ele o bolă,
Apa ne-începută se intrebuinţcză pentru sănătatea şi
ourăţenîa omulut, atât citită ele preot cât şi necitită, sau
descântată de vrăjitori. Apa ne-începută de la un puţ aşe­
�1at la hotar şi îndreptat spre răsărit <11'e mai mult lec,
A se vede G. Dem. Teodorescu, Credinte, Datina si
Moravurî, p. BO; Gazeta sătenului �o. 10 &. 11, An. XV,
1898.
14574
*
De închegă apele.
10 E meşter în toto, şiret.
2° Forte mincinos.
«Spune nrinoinut de încMgi[ apele.»
*6
14575 De Inghetă apele.
V. A. FORESCU, c. FoUiccnt, j.
Sne/ava.
Adică e forte urît.
e E ,lntă de înghiţ,l apele.»
APOSTOLESCE
14576
*
A merge apostolesce.
G. P(JBOK\;<l, c. Slatina, J. Olt.
A umb!« apo8tolicesce.
B. P. HĂŞDE(J, E(IJIII. Magi/. ,
p. 1352.
Adică pe .Jos, cum umblau apostolii, 0111en1 săraci.
================== pagina 481 ==================
Per pedee AposioZol'wn.
Proo, Eo.-Jfedln.
ARHANGHEL
ARIE
*�
14577 A fi arie.
N. BARBuLEseu, ino. c. S/t(Uţl,
[. Ilfo». - E. 1. PATRICiu & G. P.
SALVltJ, Env. c. Smulii, i. Coour­
luiu, - V. SALA. clase. ro. 'Vaş­
coa-Baresct, comit. Bih01', Ilaqarin,
A fi om l'Eh1 la inimii.
Homânul <;lice cii ArIe a fost un ue-eredinctos care,
nesocotind posturile, it mâncat pesce într'o Vineri t?i't?l
aVel'Sat matele. De acela se <,,1ice, ca blestem pentru cei
rei: sii i se i'e1'SC ma(Ple ca ale lut Ar/c.
Arfe, eresiarh din secolul al treilea. care klgiidu'fa eli­
vinitatea lui Isus.
14578
Arie spurcată.
S. FL. MARIAN, Ornit., rr, p. 173.
10 Se tJice eretecilor.
2° Porecla ce se dii Armenilor.
Când se nasee cine-va vin cele trei ursitort 1) din care'
una Iiotăresce ce fel ele om are să fie, bogat sau sărac,
bun sari 1'811. etc., iL doua cum o să trăiescă, fericit sau nu,
etc. A treia vine cu un caer ele lână prin care se ho­
tăresco timpul cât acel om are să. tr[t.l(�sci't pe pămînt ;
torcend mereu cuerul (se face ast-fel aFI) se scurg mereu
\lilele omuluI şi , când caerul s'a sfir§it ele tors atunci �i
\,li1ele omului s'au dus şi el urmeză stL J11<)l'tL. Asta 8St8
ata sati firul vietet
') A se asemeua cu cele trei l'arce din mitologia elin".
================== pagina 482 ==================
'.,"
482 PROVERBELE IW�IÂNILOR
Când un om se duce într'un 10Q unele §i more se �lice
că acolo l' a tras ata .. asemenea il tTageaţa, când s' il dus
Într' o localitate unde s'a însurat,
In comitatul Bihor, Ungaria, când more unul elin soţi,
cel re mas mesoră mortul cu o aţtl, şi legă cu ea grinda
casei de jur împrejur. Alţii înconjurând podul caset pe
din lăuntru, l�gii c6rnele coperişulut cu un fir de aţii,
pentru ca cel rărnaşt să nu fie traşi ele mort după dînsul.
In comitatul Arad se povestesce snova urmetore, în
leg,Huri cu credinţa de mai RUS.
s�6vĂ
Mortea a venit la un păcurar (olobau) pentru rt'l cere \'leţa. Acesta
să rogă se nu't lea sufletul că'! dă un mrel. Se luvotesc. lIIergt'ncl cu
mielul la morre, pecul'uul vede în chilia el o mnlţime de lanţuri,
li uele mai lungI, altele mai scurte. Iutrcbâud el de Innţul lui. ruortea
îi arată pe cel mai lung. - Atunci nu capeţi mielul meri, <;lice pecnra­
rul, căci uu'mt p()ţllua tu vleţa tară vremr-,
*6
14579 A se mântui ata de pe ghem.
Dna Z. Juv ARA, c. Feâesa, i
Tutora. - M. CANIAN, public.]. IafL
A fi gata S�l mcra.
14580
S'a lungit firu'I de aţă
Pentru puţină vleţă.
A. PAKN, III, p. 141. - HI1\'­
ŢESGU, p. 60.
Era sa mort. dar 11 scăpat.
*6
14581 A '1 trage ata (1 a) ...
A. PAKN. I, p. 57 & 71.-8n.
JIPESGU, RiJl,!1'. Oraş., p, 280. - P.
ISPIRESCU, Leg., p. 34, 193, H)9,
200,280,387. - G. POBOHAN, inst.
i- Olt. - E. I. PATRICIU & G. P.
SALVI1J, înv. c. 8nwlti, ,i. COV1!?'-
lH1u, .
ArabI o fOl'ţi'( inujoră, o necesitate fatal;:'!, sorb.
Ve�i V. A. URECHIE, 0711'111117 uieiei, Universul (ziar) 20
Ianuarie 1899.
================== pagina 483 ==================
CHEDIN"fJ':, OHICEluRI
----
re semne pecatul şi aia ZI trage
Amin.lo! vreta În nevot să'şI bage.
A. PANN, I, p. 57.
Unde'] trage pe ei aia
Ca să 'şi' }Jetn"că vieţa.
A. P ANN, L p, 71.
11 trilge (l aţa la ursita Iuf.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 34.
îl Ira!Jc aia la morte.
P. ISPIRESCU, Leg., p. :360.
11 trage ata la rele.
P. ISPIRESGu, Ley., p. 280.
AVRAl\I
*.6.
14582 A trăi ca in sînul lui Avram.
AL. ODOBESCU, <l>zo�o-KoY'r(r, p,
260. - B. P. HAşDEU, Etym. Magn.,
p. 2172. - GR. JlPESCU, Riul'.
Oraş., p. 101. - L. ŞĂINEANU. Dici.,
p. 68. - E. 1. PATRICIU, îno. c.
Smnlţl, j. CO�·lwlu!n. - S1'. 8T.
TUTESCU, îno, c. Catanele, j. Dolj.
A tl'iH bine. fericit, ca în rafu.
Ko),iro� 'A6p'1.'l.p., (Luca. 1 ti. 20. 25) sînul lut Axrmn,
t"licere din Biblie, cu înţelesul ele rafu sau fericire după
marte.
BABA
BALA
Sub numele generic ele B(tl(� poporul înţelege tate
duhurile rele şi vătemătore,
Urmetorea legendă ne pote da ongmea înţelesului ce
se dă acestuî cuvînt.
================== pagina 484 ==================
PHOVERBELE ROMÂNILOH
Illt:lll1 �l ÎlltiU'I, u'nu fost dract pe lume, ei numai îlli.(Pl'f iu cer, la
Illl1Jll11'<,lell. Dar ing'prnl cel mat mare, care af�j este 'I'artorul dracilor,
fi vrut in tro <,li să'!jî pue scauuul mal presus de cât al lut Dumuedeu.
1 'ar ]Jid cu gfmc1ul u'a apucat să gân(lescil hine, si din Illger luminat
ş'a pomenit drac intuuecat. Din cel' el s'a pomenit în fundnl păuiin­
t u lu i, unde suut ]Jcznel" radulu). Când a că<,lut 'I'artoru! fi iuce put "1
(;aOI\ totă ceta peste care era el mal mare, A.�a că sumedenie mare
de îngeri s'arl pr.mcnit draci. Şi cădeau, cărlea{1 mereu unul peste nl­
t ul din cer, în fundul pămintulut. Atuuct un Voev.»I îngere.,c Yt'<,1ellll
e:ii or să eal�ii toţi îngeri, a mers in mijlocul lor şi fi striuat ,,�i\
stat î !» Voevodul ăsta ingeresc este «Sfete Al'flllghel.» Şi cum fi I�is
vorba : ,Sii staţi !), pe loc au incremenit toţI care şi la locul Iut. Ce'[
din cel' ,1.1\ rc'mas tot Îngeri luminaţi sul.t comanda Iu I 8fete Ara mrhe].
('ei de subt cr-r m'i ]'(3mas dra cf întnnecaţl subt st ăpimirea lui 'Tartor.
Draci]. când 'a .,lis Sfete Al'anghel <să statt,» au Încremenit toţi tlHlle
se aHalt: unil în fllllllnl pămÎntuhll, alţii }le pămînt, alţiI în ape, alţiI
in \'esuuh, alţii cu gura în jos �i toţi în t6te fellll'ile, Dracii cei di"
fundul pămîlltllh.l, ('Il 'rartorul 101' d'imj11'8ună, canOllesc sufletele
(,lllelJilr.r pedltoşi, cel de pe pămînt fac tot felul ,le za"istii, de in·
şelă lumea, şi trage iHllenii la pecat; cei din ape lumea le <,lice:
<,l! elin ba/tl(" �l fac fel (le fel de zavistii de înu&că lumea cu con,·
lJiile, ('11 InntJ'ile, �i altele; r1racit carp al] remns în Yl'sdnlt, ,'alt n·
l'llcat de 3(1 făcut 1'c)mile l'L'sduhul1.rt, Hl1l1e opresc sniietele ll]llenilol'
care merg Jn cer, îl O]l1'CSC să ele \'l1mă. La "'lmă sufletele morţilor
dat, fapte hune, dacă 1111 prea DII fapte 1,une, t!ali hainele carE' i le
d� de l'0mană l'Rnă la patruzeci de f�ile, �i dacil llU se pl,Hesc cle
vamă Inal (lall �l paraua de la deget, care se 1)Ltn8 la tot om 111 câull
rnbre. Şi dacil 11icl cn astea tate nn se Vlite plăti ,le (ll'ac1 pentm
l'ecatele lor multe, ap01 Llmcii opresc sufletele �i le tl'iJlJet la Jafl
Draciî carc nu remas spînzuraţi en gura în jos iu \"tsdnh, lepădă me·
rPIl la bale elin gurile lor, Aceste bale se numesce ,balele tTd�'II/{/ş'Uluh.
Balele aste>1 multe rele ll1ni adnc omului, mulcă, DilHme! C�lcj ele
se hrodesc de cal1 in fi'nt'11l1, în pirae, în işyi1re, etc. şi iJl1wuii bfmtl
apă elin ele, hl'tl cu apa şi ualele 1TaşmaşH1H� şi se bnlni'tl'esc ele zac
pi1llă şi mol'. Bala elin halele Yl'ăşmuşului n'are lee, de cât doar din
cetânii sfinte, din masl!lrl, dîelel'l la sfintele daruri, pe 1[\ m'JlJăstirl,
ullCle simt mi'şte l1e a le sfinţilol', atunci �i nici atullcî. Balele vr7tş·
maşulnr al' l'l'{lPădi lumea, flal' ele lJ'''ll Ţlutere l,lina din pricină 0:1
Sfântul S(,re le anle şi le tae putPl'ca. Elp alt putere doar n('ptea, din
scapătul 861'elu1 şi p:Illă 'lU l'es,ll'it. - '['UDORA l. LAZARnîu, cam, Bag·
rlrincsc-i,.i. YtÎlcca.
*6
14583 A fi altă bală.
T. BĂLAşEL, p1'eot, c, Bogrlănesc!,
J. Yâleea.
A nu fi curat, a ave ce·ya �l din partea clriteesc:\.
*6
14584 A fuge ca de altă bală.
G, POBORAN, insi. j. Olt,
================== pagina 485 ==================
CREDINŢE, OBWEIl:RÎ
------
A fugi nebun, ea de ce-va l'HL
485
14585
Bală.
Femee desfrînuta.
BALAN
*6
14586 Intelegă-te Bălan.
D-ua Ee. ZAKKE, c. Băsesci, .1.
Fi.ildrt.
A se vede înţelesul la No. 1290.
Bălan este o fiiuţă supra-ornenescă, eu fire drăcescă.
A se vede în Etymologicum JVIagnum, p. 2942, o părere
ce-va deosebită.
BALAUR
14587
*
Balaur.
B. P. HĂŞDEU, EtYIlI. Magll.,
p.2\=)'1.
10 Om mare, puternic, îngrozitor.
2° Om rML
3° Porccln ce se dă ţig�l1li]ol'.
BARAŢIE
*6
14588 Stă ca pr6sta 'n bărătie.
T. 'l'ZINŢu. i1l9., ,i. BI/.�i!11
Acelaş Înţeles ca la K o. 2G40.
BENGA
*6
14589 Benga.
G. POBORAN, iust. j. Olt.
================== pagina 486 ==================
486
:'ROVEREELE ROMANILOR
Unul din nenumăratele nume ale dracului, cuvînt În­
trebuinţat mai ales de ţigani.
BIEOA
*6
14590 Biedă.
A VR. CCRCBA, paroh, c. Cosiei»,
Banat.
10 Unul elin nenumăratele nume ale dracului.
:20 Om isteţ, viciu, sîrguinclos.
BISERICA
VCl11 C(;IIC, CrÎrc!itlJlt"i, Clo­
/'o!, C:"n/tc, Drac, j�'(/tii, le ...
/)urc, Sărac, 7Î>;;-alt.
14591
*
Cu trupul în biserică şi cu g ăndul la
dracu.
A. PANN, III, p. 65. - HIN'
TEseu, p. 193. - P. JSPIRESeU,
Re». Ist., TI, p. 162. - GR. ALE'
XA)[DRESeU, nuuţist», j. Pntna.
D-na E. B. MA \VR, p. 80.
Pentru cel făţarnic.
Pree de l' �glise et loin de D ieu.
Vicina alla chiem, louun; da Dia. 1)
Proo. Itai.
PI'OV. Spa»,
J(' năhe: cler Kirche, je ioeiter con Golf. 3)
Pro». Germ.
') Alăturî de biserică. departe de Dumncdcii.
�) După cruce stii dracul.
") Cu cât mal aprope de biserică, atât mal departe de Dumne •. [cii,
================== pagina 487 ==================
CREDINŢE. OBIC EIURI
487
T7w nearer the Church, file farilier from Gad.I)
Prov. Engl.
* c�
14592 Nime nu 'I lemn de biserici.
1. TEODORESCU, în», c. Brosceui,
i. Suciaua,
Tată lumea greşesce şi e păcătosă ; nime nu '1 cu totul
curat.
LEGENDĂ
Nnmal lemnu elo biserică c sfânt. Bisericele ele lemu, şi tate cele
de lemn dintr'o biserică, s'au făcut de isnovă din lemn ele paltin, că
el e sfântul Paltiu. Batir că la început l'a făcut pc el Sarsailă, dar Dum­
ne,�eîî i-a pus crucI pe tate crengile şi '1 l'a luat i şi când marele Susol
căută copilul Meletini, nimo nu s'a aflat să spue unde l'a ve�lut Sca­
raosohi de cât numaf Paltinu. Şi de atunci a remas sfânt acest copac,
şi n umar din el se şi fac biaericî.
14593
Nimenea nu e uşă de biserică.
A.P ANN, Ediţ. 1889, p. 23; I,
p. 79.- HIN'fESCU, p. 198.
*2.
Nu e uşă de biserică.
H. D. IONESCU, în v, c. Zamos­
tea, j. Doroho1.
I
Acelaş înţeles ca la. No. 14592.
14594
Este uşă de biserică.
P. ISPIRESCU, Leg., I, 1872, p.
178 i Rev. Ist., III, p. 379.- HiN­
ŢESCU, p. 197.
E sfânt, fără pecate ; e om ele trebă,
*L;;
14595 Par'că eşti uşă de biserică!
ST. ST. TUŢEscu, in». c. Cata­
nele, j. Dolj.
') Cel mal apr6pe de biserică, cel mar departe de Dumncdeli,
62447
33
================== pagina 488 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
488
�----------------------------
Şi tu eştI cu pecate, ca şi cei-l-alţr.
14596
Biserica deschide pe om.
1. CHEANGĂ, Ami1If., p. 9.
Veql Iconă.
10 Acolo veg.r lumea şi ţi se deschide mintea.
2° Adică înveţătură. ce se dă la, biserică sau de clerici.
CăcI se înveţa odinioră pe lângă biserici, ca şi astă-di
la Românii din 'I'ransilvania şi 'I'urcîa,
*6
14597 Tata face la biserici şi nenea le surpă.
P. GÂRBOVICEANU, prof, c Ilă­
tesei, j. AI·geş.
Când unul strică ce a făcut altul.
*6
14598 Biserica lui Hristos
Il deschisă la toţi.
GAVR. ONIŞOR, ]imI c. Avrc7-
rnesc'î,}. Tutoca.
Dumnedeu primesoe pe toţi, boieri sati mojicî, săraci
ca şi bogaţi.
*6
14599 Unul nu merge la biserică, altul nu
merge la crîşmă.
V. A. FORESCU, c. Eolticeni, j.
SnciCtva.
Pentru cei cari nu merg la biserică, dar totuşi sunt
oment de trebă,
*6
14600 Pe calea bisericei mi-am sclintit piciorul.
V. SALA, da se. c. Yaşcou, comit.
Bihor, Unqaria.
V rend să fac bine am păţit' o.
*6
14601 Fie-care voesce a ave biserica lui.
V. A. FORESCU, c. uau«. i.
Suciaoa.
================== pagina 489 ==================
CREDI�ŢE, OBICEICR,i
Arată iubirea ele sine f;>i mândria omului.
* L\
14602 A găsit lumînarea în biserică.
489
GR. POIEKARC, ing., J. Putna.
Când un prost arabi cu fal,), cii 11 găsit un lucru care
nu se putea Stt nu fie unde l'a găsit: ele pildă un lucru
din ale cuset, chiar În casă, făină la m01'ă, struguri le.
vie, etc.
*L::.
14603 Vine de la biserică.
G A VR. ONIŞOR, prof, c. Orânq«.
J. Tutora.
\' ec)Y &t.
Când un om se cunosce ele departe, după impleticireu
pictoralor, cum este.
*L::.
14604 A se duce la biserică fără turn.
P. GÂRBOVICEANU,]J1·of. Semin.,
»«. ci. VI.
Adică la cârcrumă.
14605
De câte-ori la biserică a mers
Popa salcie mi-a dat;
Dacă am început să merg mai des
La mine nu s'a uitat.
A. PANN, III, p. 6. - HfNŢESCU,
p. 15. '
Pentru cel proşti pe cari, cu cât Îi vetJI mal mult,
mal bine îi CUllOSCl.
14606
La biserică a mers
Prea de multe ori şi des.
Din Florică
In Pascică,
A. P ANN, III, p. 6. - HINŢESCU,
p, 15.
Adică rare-orl.
================== pagina 490 ==================
490
14607
PROVERBELE ROMANILOR
*
Biserica di pri măgulă călău z nu va. 1)
I. COYAN, PI·Of. c. Abela., Epir.
10 La cele de faţ<l. n'avem trebuinţă de nicî o arătare.
2° La lucrul invederat tălmăcirea e de prisos.
14608
*
Nu sbura 'n ferică ma'n biserică. 2)
C. T oxesoc, praf. G. Nevestet,
Macoionia.
'I'rebue ca cine-va să vorbescă în faţa ornenilor, iar nu
pe ascuns de dinşiî.
14509
*
Feceşi biserica, fă şi-uşa. 3)
D. A. MILE sau, sttUl. G. GO}Jeş�,
Macedonia,
Dacă te-aî apucat ele o trebă, să. o ducî În-cale până
b sfîrşit.
14610
*
Aflaşt biserică s-ti 'nclinl, 4)
D. A. MrLESGU, stnd. c. Gopeşi ;
J;Jacedonia.
Veqi Icoltă.
Adică. OlU � la care să. te S1111UI, pe lângă care sit te
linguşesc1. -
2J Meserie, muncă, ocupaţie cu care sit te îndeletni­
cescI.
*6
14611 A se face sfântă ca o cheie de biserică.
D-na Z. JUVARA, c. Fed(sci, i.
Tntova.
Pentru cel fătarnic.
1) Biserica de pe del, călăuză IlU cere.
�) Nu vorbi In ferigă, dar în� biserică.
3) Făcu sI biserica, fă s.i usa.'
;) Aflaş; biserica să t� în�hinl.
================== pagina 491 ==================
491
*.6
14612 A nu fi mers des la biserică.
E. L PATRlCIU, în», c. Smulu,
[. Covurl1tlu.
*
Xu e mers de multe O1't la biserică.
Y. A. FORESCU, c. Foltieelll, i.
Suciaoa,
*6
Nu e prea mers la biserică.
D-lla Z. JCVARA, c. Fedesci, j.
1'ltfow.
*
Ne-dus pe t« biserică.
VezI lc6m't.
1 O Adică ne-mers în lume, ne-cioplit, băduran.
2° Om care nu scie multe.
*6
14613 Eu nu's prea dus la biserică.
GAVR, ONI'iOR, J)}'of. C. Dobro­
'cei, I Vash'lu. - G. P. SALVIU,
îni: c. Smulii , j. Covurlulu. - GR.
ALEXANDRESCU, mcqistv, i Puiua.
Feresce-te de mine. că nu sciă multe şi acuma o patt.
Arată asprimea CUI-yu.
*6
14614 Doar nu m'a îrnbetrănit calea bisericei.
'EM. POPESCU. îm'. c. Ciocănesct­
Mă1'gineni, j. Laloniiţa. - G. P«
BORAK, in8t..7. Olt,
Nu m' a îmbetrlÎnit calea bisericei.
LAURTAN & ]}fAXUl, I, p. 122
*6
NI( am imbetrânit de cărare« bisericei.
G. P. SALYI1J, Înv. c. S1IlulP, [,
C01"U1·lufu.
================== pagina 492 ==================
4�2
PROV;';RBELE ROMANILOR
La lucru, despre care este vorbă, me pricep forte bine.
Pentru unul Ct11'e scie şi a păţit multe.
<De unde scit tu atât ea lucrurr ? - Hei! dom' uu III'a îmbet"ânit
ca lea bisericei.. .
14615
*
Nu m'a mâncat calea bisericei.
1. GRIGORESCU, c, B1!Clt1'CIsCI, j.
Ilfov.
Acelaş inteles ca la No. 14G14.
*.6
14616 Nu a îmbetrănit de cărările bisericei.
G. P. SALVrU 8:, E. I. P ATRwlu,
Î1w. c. Smult1, j. Coourluiu:
*.6
Nu 'i-a înălbit barba de cărările bisericei.
E. 1. PA'1'RIC1U, înv. c. Smltlll,
J. Covurln'in.
10 Scie şi a p{Lţit multe.
2° A făcut multe rele în vieţa lUI. Dicerea are acest
din urmă înţeles, numai când se intrebuinţeză la a treia
persona.
14617
*
Trebue dus pe la biserică.
P. B'CDIŞTEANU, c, Bncurescl, j.
Ilfov.
Se \1ice pentru un om cam Într'o parte.
*.6
14618 De acu calea bisericei.
G. POBORAN, iust. i Olt.
Nu mal are mult ele trăit.
,A dus'o cum a ,1Ils"J, dar !le-acn, pentru el, calea bisericci.»
* 1-"
14619 Loc de casă în curtea bisericei.
P. GÂRBOVICEANU,Pl'oj. Semin,
CI. VTII.
================== pagina 493 ==================
CREDINTE, OBIGLlUHI
Acela:;; în ţeles ca la N o. ain 8.
Inainte vreme se îngropau morţir În curţile bisericelor,
*6
14620 Se lovesce ca Iepurile la biserică.
G. POBORAN, inst. j. Olt.
Adică, nu se potrivesce.
*6
14621 Flueră 'n biserică.
POLYZt7, Vocab., p. 515. - GR.
POIENARU, ing. j. Putna.
Ve()! DOJlln.
Adică cască-gură, prost.
*6
14622 A fluera în biserică.
V. SAr"A, dasc. c. Vaşcoiî, co­
mit. Bihor, Uuqarîa.
A face o nebunie mare.
*6
14623 Aşa pate, dacă şueră 'n biserică.
C. FLĂMEND, c. Borqeo-Susent,
comit. Bistriţa -Năseud, Transil­
vania.
Pentru cel care o pate elin prostia lui.
*6
14624 A fi ca în biserică.
D·na Ec. ZANNE, c, Băsesc'i, j.
Fe'Uciu.
Adică a. fi frig.
BLESTEM
Blestemul părintesc se \lice CeL se Iipesce. Mamele au
obiceîul ele a purta inel la mână ca să nu se lipescă
blestemul lor de copii.
Blestemul mare se crede acela care blestemând aruncă
şi �ernă după cel blestemat.
================== pagina 494 ==================
4'..l4
14625
PROVllRBELE nOMÂNILOR
��-
Blestemul nu cade nici odată pe pietre.
S. FL. MARIAN, lYmdâ, p. 81.
Veql Sărac
Prin urmare să nu blestemăm pe nimenl,
A BLESTEMA
14626
Cine pe alţii blesternă
Urgii asupra îşi chiernă.
A. PANN, I, p, 74. - HINŢESCU,
p. 16.
Să nu doresc! reul altuia, că îţi aduci l'e-Ll ţIe.
14627
Cui '1 ese din gură blestemul
Ii cade în sîn ca ghernul.
A. P ANN, Archir, p. 9.
Acelaş înţeles ca la N o. 14G2G.
14628
Nu dă nirnunuia loc
Să te blesteme cu foc.
A. PANN, TII, p. 21.
Nu dă nim enu; loc
Sa te blesteme cu joc.
HINţEseu, r- $)1,
Să nu fncI retI la nimeni.
BOBOTEZĂ
Boboteza e m ortea dracilor. Atunci se sfinţesc t6te
apele şi dracii cari locuesc obicinuit prin ape mor, îm­
puţinendu-se ast-fel pe fie-care an. La boboteză fetele
mari se duc cu capul gol la biserică şi careta 11 şede
mai bine, aceea se mărită peste an. Iar dacii se întîmplă
să cadă cine-va jos, e semn că va muri, La sfinţirea apei,
la boboteză, se dă cu puseele ca să îm pusce dracii.
================== pagina 495 ==================
CREDINTE, OBICEIURI
495
*b.
14629 Dacă în diua de Boboteză va bate eri-
veţul, vor fi r6de la bucate.
1. N. CONST ANTIKESCU, c. cu«.
nifa, j. Ialomita, .
A se yede la Ro. M
*b.
14630 Gerul BobotezeL
E. I. PATRICIU & G. p. SALvru,
înt,. c. 8mul1t, [, C01'u1"I1I11/.
*b.
Ger ca la Bovoteză.
ST, ST. TUTESCC, înt,. c. Cala­
nele, j. Dolj.
Inţelegendu-se gerul cel mai cumplit posibil. A se ;1-
dăogă la Ro. 65,
'Par'efl l'a Iovit genl Bobotezit.»
14631
A păţi O boboteză.
HELIADE-RĂDULESLU, t·ol. XIX.
A puţit' O cât de buna: I' a bătut.
,A păţit o Loboteră de i s'a du- nurnele.»
BOGDAPROSTE
*b.
14632 A'l umple de bogdaproste.
I. CREANGĂ, Po!'., p. 285. -Nlc.
J UV AHA, C. Popescî, [, Fălci«.
IOA zăpăci, a huunuci cu vorbă multă.
2° A 11U isbuti, ti nu folosi nimic; când ai vrut sa
facî o trehă hine şi li eşit prost.
*b.
14633 A se încărca de bogdaproste.
E. 1. PATRrCÎU, in«: e. Smulţt,
.i COt'UdUl?!. .
================== pagina 496 ==================
496
I'ROV ERBELE lWM.'.NIL0R
Când unul, prin vorbirea lui, a supărat pe altul. ŞI-a
giisit beleaua.
*6
14634 Ca un puiu de bogdaproste (bodaproste).
1. CREANGĂ, Amint., P: �4. ­
G. P. SALvru, în», c. Smnll�, i­
Coruriuiu; - N. TROFIN, eie». Scol .
• Norm, c, Ctlodmi,,j. Sucîaoa.
Adică ren imbracat, avend înfatişarea unui cerşetor.
14635
*
A fi de bodaproste.
::vI. CANIAN, jJltulic.j. Iaşi.
Lucru bun de dat, lucru prost.
BOTEZ
V cqi Nedetl.
14636
Ca o lumînare de botez.
GR. ALEXANDREc;CL', nuujistr. j.
Comlr/nEn.
Adică frumos gătit.
*6
14637 A fi numit din botez.
GAVR. OC'lI§OH, jJi'ol c. Banca,
i. Tutooa. - K L P ATRIOiu, in»,
c. Smalţt, i- Couurluiu; - M. CA­
NIA:\f, public. i. Iaşi, - GR. ALE­
XANDRESCU, maqist». j. Puina>:
G. PUBORAN, insi, ]. Olt.
V c<jJ Buleo,,!.
Adică sărit din minti. nebun. svăpăîat,
A BOTEZA
Vee)l Popii.
14638
Eu botez şi miruesc, el va sci de va trăi.
IOED. GULESCU, .�lss. II, p.7
================== pagina 497 ==================
CREDINTE, OEIC8IuRI
497
Se \lice pentru cel ce nu le pasă el' ale altora (GOLESCU).
14639
Cine boteză cuteză.
lOR]). GOLBSCU, lvIss. II, p. 83.
Adică are indrăznelă către acela pe care boteza (Go­
LESeU).
BOTEZAT
*6
14640 A fi botezat d'un popă bet,
G. POBORAN, inst. j. Olt.
Ve(F Botez.
Adică sări t elin minţi.
*6
14641 Nu's din luna lui Pilat,
Şi din n6pte botezat.
HERLB TON, c. Vaşcou, comit.
Bi/tOl', Ungarta.
Sunt limpede la cap, nu sunt prost sau lesne credetor.
*6
14642 A fi botezat cu zarnă (zernă) de varză.
G. POEORAN, inst. c. Slatina, j.
Olt. - G. I. TOMESCU, in». c. BI'OS­
cari, t. j1;[ehedintt.
Adică om reu elin fire.
Ve(i! Cap. XII, c. Api!.
14643
Nu e botezat cu t6tă apa.
IORD. GOLESCU, 11Is8. II, p. 30.
Se �lice când la botez nu l' a mulat cu totul, În apă,
însemnând că'I lipsesce din minti, adică nu e cu minţile
în tregI (GOJ"ESCU).
*
14644 A nu fi botezat.
10 A nu fi om de trebă.
2° Acelaş înţeles ca la No. 14643.
================== pagina 498 ==================
498
14645
PROYERBELE ROMANILOR
*
A fi botezat.
Adică udat, sau că a cădut în apă. sau că cine-va a
turnat apă peste dînsul.
*.6.
14646 Numai odată's botezat.
G A VR. ONIŞOR, ])1'0/. C. Dobro­
veţ,}. raslte/It.
Adică nu sciu multe.
BOl
BREHNA
*.6.
14647 Par'că'I bătut de brehne.
E. 1. PATRTCIU, înv. c. SlI1ulţ'l,
}. Coourluiu.
*.6.
A fi bătut de brelme.
G. P. SALvru, înt·, c. 8nwlţi,
j. Covurluiu.
*.6.
A'T bate brehnele.
A nu ave chef, a fi supărat.
Prin cuvîntul Breline, Homânul Înţelege nisce fiinţe
cad trăiesc prin padurt, şi sperie pe drumeţî uoptea,
dar nu le pot face alt 1'ei1. N umar omenit cel proşti se
sperie de breline.
*.6.
14648 A'I fi frică de t6te brehnele.
G. P. SALYIU. înv. c. SlIwlp,
j. COV1ldH-!U.
Se sperie fără nici o pricină,
================== pagina 499 ==================
CREDINTE, OBICEIURI
499
BREZAIE
A se vede G. DEM. TEODORESCU, Credinţe, Datine şi JIIJ-
1"!lCUr"I, p. 24 şi următorols,
14649
Brezaîa cât de mult se va găti tot bre­
zale rernăne,
IORD. GOLESCU, .VS8. II, p. 86.
Se �lice pentru cele urîte muieri, când se gătesc piste
tire (GOLESCU).
[J[f}�xos o 7t[6"�r.os 11..7.'1 zpocrw. sZII o6p.6o),1'J..1)
Lucian.
Simia semper simia, etiamei aurea qesiet insiqnia. 2)
Pro», Lat.
Le einqe, fiu-il vptu de pourpre, est toujours-sinqe.
Pro». Ital.
Prov. BIr·anc.
La scimmia 13 sempre scimmia anca vestita di
seta.3)
Ainda lJue oistais a mana de seda, mana se queda . .1)
Pr01'. Port.
L. ŞĂINEANU, Dici., p, 109.
Brezcie (brczae).
G. DEM. TEODORESCU, Cercet.,
p. 27.
*
Par'că e O brezaie.
1) S:. 2) Maimuţa tot maimuţă, chiar de va purta insigne de aur.
3) Maimuţa e tot mafmuta chiar de este îmbrăcată cu mătase.
4) Cu t6te că o maimuţă e îmbrăcată cu mătase, maimuţă r ernâne.
14650
Femee gătită cu pre multe dresurt şi pod6be, şi fără
nici un gust.
================== pagina 500 ==================
500
14651
PROVERBELE lWM.i..l\ILOR
CADELNIŢĂ
:1:
Thimniatorlu tute le alege;')
C. TONESCU, prof'. c, Kct'esfa,
:ft1.acedollfa.
Starea omului după morte se cun6sce.
14652
:1:
A'I da cu cadelnita pe la nas.
VccJ! a Tii/ilaI,".
A linguşi pe cine-va, a'l lăuda cam exagerat.
14653
Nu vine vorba la cadelnită.
A. PANN, II, p. 147. - HIN'
'iESCU, p. 204.
La vorbe nepotrivite.
CArAFĂ
Adică făţarnic.
14654
*
Caiafă.
-Nu fi Caiaţa»
\'cqi Alia, Pilat.
P. BORDEA, j. Ialomiţa. -- L.
ŞĂINEAIlU, Dicţ., p. 123.
CAIK
14655
*
A fi ca (şi) un Cain.
Frate reu; om reu în genere.
CĂLUGĂR
Vec)! Drac, llai"", RUJă.
14656
Ori-ce dulce 'mbucătură de călugări
numai bună.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 10.
1) Cadelnita t6te le alege.
================== pagina 501 ==================
CREDINTE, OBICEIURI
[JOl
---
Adică ori-ce e mat bun la călugart e elat (GOLESCU).
14657
Eu me valet că sunt călugăr şi tu 'mi
dai zor cu: «Domne ajută.»
P. ISPlREsfJU, Leg. r. 1872, ».
180. -IIL�TESCU, p. 22.
La cele ne-potrivite.
14658
Călugărul şi cer şitorul sunt tot una.
Dm. ŢîCHINDEAL, Fab .. p.16G,
Arată firea ne-saţiosă a călugărilor.
*L.
14659 Se face în chipul călugărulul.
V. SALA, clase. e. Seud, comit.
Biuor, Uuqaria,
E făţUl'llic. Nu privesce la uneste, "dur le-ar înghiţi
de viî, aşa 'I sunt de dragi.
CĂLUGĂRIT
14660
*
A fi bun (numai) de călugărit.
DIM. ŢiCHINDEAL. Fab., 1). 165.
Adică e leneş.
«K nebun de alte, II umai de cr'ihtgdl'i i.»
CĂLUGĂRIŢĂ
14661
Eu îi spuiu că sunt călugăriţă, şi el îmi
deslegă ismenele.
J OIW. G OLESCU. Mss. Il. p. G.
Eli mi! cait că sunt călu!ll!1'ităj şi el imZ
deslegă ismenele.
P. ISPIRESCU, Ret·, Ist. III, p.
379.
================== pagina 502 ==================
[,02
PR.OVERBELE IWlI!ÂNILOR
*
Efi mr] valet câ 's câlugârit(l .şi al�i{ vor
8li ' ntt iea ismenele.
GR. POIENAHu, iug. j. Ialomiia.
*
Ei/' me valet c((, sunt c(llagitritd, .şi tu imi
ific'i s(/,'m't desleg ismenele.
P. BUDIŞTEANU, c. Bucuresci,
j. Ilfov.
8e \1ice către cei obraznici (GOLESCU).
CALVIN
*.6
14662 A fi Calvin.
ANICA BAcIU, c. Topircea, comit.
Sibh1, Trausilrania - Avu. COR­
CEA, paroh, c. Costeiu, Banat.
Adică ne-credincios, f,irit frică de Dumnedeii, reu peste
samă, ne-îndurător, îrnpetrit la inima.
A se observa că mai toţi Ungurii din Transilvania sunt
calviniştî, fapt care a dat nascere <"licerei unguresci: Mrf,­
g!Jar hit, Caloin hit, legea urgurescă, legea lui Calvin.
C�PCAUN
*.6
14663 A fi căpcăun.
S. FL. MAHIAN, Trad. Pop., p.
13. - 1." ŞĂINEANU, Dicţ., p. 136.
- E. I. PATlUCiu, in». c.8mnlţi,
j. COVlt1·ln1!r. - Gn. P01E::-IARU,
inţ], j. BllzNi.
*.6
A fi copcân:
D. G. TIlIFA::-I, inc, c. Câriui.],
Nbnţu.. - IUL. GROFŞOlWANU, în».
c. Galşa, comit. Anul, Unqaria,
*
A fi căpcdne.
V. SALA. da se. c. Vaşcnit, co­
mit. .Arad, Ungaria.
================== pagina 503 ==================
1)'
, ,
I
,1
503
1 o Atliei't reu, crud, ne-milos.
2° Mâncăn, ne-săţios.
Căpoăuniî se crede a fi uu fel de ornenî forte rei, cart
mâncau carne de creştin. Inainte vreme erau mulţi cap­
căunt şi, de prindeau vre-un creştin, îl hrăniau mal întâîu
del îngrăşau cu miez de nuci şi pâne, după aceea îl fri­
geau şi'I mâncau.
Căpcâui: au fost omeur eu două obrazurr, unul de om şi altul de
câne. I Ali scint vorbi şi găsi /nnenif prin ascundători lc lor, după mi­
l'OS. OmeniI, când se aperau contra lor, stăteau cu spatele unul către
altul. - Comit. Arad, Unqaria.
In vremea lor căpcâniî sehiugiuîau mal ales pe femel, străpungeu­
du-le tîţele cu frigă!'! arse, iar copiii lor îi mâncau. BărbaţiI îşI ţi­
neau femeilc lor ascunse din naintea căpcâuilor. Omeniî s'au sfătuit
să 8c.)tă pe căpcânt din ţ6ră, şi nu s'aii putut alt-cum de cât că au
prins cocoşt şi au aşedat În crestele lor luminite de ccră, aprinse, Iar
alţiI s'au imhrăcat într'un vestmint lung, une-ori pestriţat saii roşu,
ea să'I sparte. De atuuct, după credinţa poporulul, îşi are început
turca. - Comit. Bihor, Unqaria.
Găsim pe aceşti Căpcăun! în Aulu Gellu, Noct. Att.
IX, 14.
A se vede L. �.:\INEANU, Basme, p. 30 şi V. ALEXAN­
DRI, p. 30.
CARTE
VC'jl Cap. x, c. Carte.
Veqi ClipcăulJ.
CATCAuN
*.6
14665 A fi cătcăun,
Din cele ce'ţi scrie în carte
Nu te duce mai departe.
A. PANN, I, p. 72.-HIN'!,ESCU,
r- 172.
Ţine-te de litera Bibliet şi nu tâlcui înveţăturile pre
care ţi le dă. Impotriva protestanţilor.
14664
T. BĂLĂŞEL, preot, c, Stefă1I.esci,
i. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca la No. 14663.
34
================== pagina 504 ==================
50J
PIWVERBELE RONLh.NIJ.Ol:
li faUl (le Român l'(·trtcise o dată într'o padure mare. Acolo, în l'ă­
amea alft 1l1ft1'O, î�l aveau Lordecle nisco spnrcaff ele Cătcăuni, Friud
întunerec tare şi fata ve(lencl lumină la l.oi-deelo Cătcăunilor, so duse
in 81'1'0 lumină, socotind că acolo or fi oment bnnt. Cum ajunse Lrata
fată acolo, Cătcăunit o înhf,ţilră şi o L:'garit într'un hordelu şi o incu­
iară acolo. In tote (�ilelc îl da dumâncare numal pâme cu simburf de
nucă, asa că fata, - cu voîe fftrii voie, _. se îngrăşă în scurtă vreme.
C,ltcălluil ve(�8Jld'0 grasă, hotărîri s'o mănânce într'o (,li. El mluseră
lemue �i deteră foe cuptorulnl, unde avoaii (10 gâml s'o frigă do vie,
Făcură Iocu mare şi lăsruă pe o mătuşă bătrână, tot Cătcrtllnbică ca
el, ca SE' hag·e fata în cuptor, când o vede că .e ars bine. El plecară
la vinătore �i "Ii seră babel s'o găsc,scă friptă gata când OI' veni la
pr:mz, de la vinătore.
Baba îngr�i de arse cuptoru cum trebură �i când fn gala, se dnse
la raUL, CI 1 uă cu hin işo ru Jl�.nă o duse la cuptor' �i Îl �lise cu gln, hlâud :
«Săi fa tii,
«Pe lopată!'
Fata î nţelegl)ud gâl1llu afnrisitei de habe, îl res]lllD�p:
«SăI mălcuţă
<De-mI arată!»
Dah, noînţ.elegend .Stâllclu fetei, şi socotind ef, fata nu seie cum să
facIt, se sui înllată pe lopata Guptorull1l.
Fata cum o v('<,lu pe lopată, îl (Icte hrÎnci în cuptor, pllse taraba
la gunI cuptoruluI '11 o luă la sănătoasa. Mergencl aşa pe dnun, întîlni
nisee amen] al hli D-9.e([, le spnse t6t'1 şiretenia cu ha ba Cfltcrtunoică,
ş,i se rugă de ei p];mgeml s'o vîre în carul Cll ft�ll cu care orau f'1.
(lmellilOl' li se făell milă de biata fată şi o pitulal'ă În caml Cu Ien.
Catcăunil venina tt:lml�n�11 ele la vînr,t.(lre, Clltl1 intrară în ]'ordeln,
[e începu a mirosi a came friptă de Cătciîun �i încopură ,,1 ieo .
"Pute a qrt
"De măIcuţă.»
.J:,i,licflllll tara],a ,le la gUJD etlptoru1nl, v e<;luri'î. baba friptr. �i 1'(' luc
In ,lete dracu în g,mll urI fata a făcut tl'l,lm asta.. Incălecal'l' pc cal
�i ,) pomil'ă în ghna feteI 0'0 falcă 'n cel' şI-alta pe pr.ml�nt I
.\junseră cam cu Iun �i î"tl'ehad, pe chirigir, DU cum-va alt v""lut
o HU, a�a �i aşa fllgl-ml pe aci pe drnlft '!
j\'alil viJr;lut nicIo fat:1, ruspnn.serh chirigiil.
Ei nit sw, încrc',lurft În vorbele chirigiilor şi începură a Înţepit cu
suliţile În carul Cit ieu, socotind să Înţepc fata, daclî of1 în feu. Dar
fata era Lăgată adînc �i suliţile n'ajunseră până la ea.
CătcăuDil pleuar;. s'o cauto În altă. parte şi chirigiil duseră J[�ta la
casa Inr şi o hăgară Într'un bedu, \lnde o ţinură până n6ptea, de
frica Cătcăl1nilol'. CUIll. so înnoptă, deteră drumu fetel să plece În ţt'>ra
el. .Fata plecă dc la casa arnenilor spre ţora el. Ea. merg·ea numai
Jl6ptea, far r;li lia �edei, tupilată în stu ['urilo ]){tlţilol'.
Dar mergenll ea aş" a rătf,cit drnmn la ţera el, şi ea s'a luat atunc'l
pc dunga de stele dese, ce so vede în CUlTne7.i�1l cerulUI, �i a ajuns în
ţera el.
================== pagina 505 ==================
CREDIN'rE, OBICEIURI
505
De atunci dunga acea de stele s'a numit 'il?'1/'IJl'Ill robilor» până În
diua de a<;l1.
Vedl O variantă a acestet legende în ŞezrJI6rea,. II, N o,
2,p,'25,
CAZANlE
14666
*
Cazanle.
1", ŞĂlNEANU, Dicţ., r- 155,
Poveste lungă Şl cam plictisitore.
Carte, numită şi Evanghdie im.:rţc1lMe, care coprinde
parţi din Noul-Testament, Însoţite de tâleuirt explicative
şi morale.
CEAS BUN
V Cl)l Cat. r, (. C"<lS,
*6.
14667 In cee s bun.
L, ŞĂfNEANU, Basme, p. 1019.
I Ceasu c7l uun.
GR. JIPESCU, Upiuc., p. 13,
Adică la momentul prielnic. A se vede, No.·G'i pentru
mai multe amănunte.
Pi'Ol', Lat.
14668
*
Născut în ceas bun.
Drsr, TÎCHINOEAL, Fob., p.lO\).
- P. ISPIRESCU, Leg., p. 230.
Vccj.i No. 64.
Om cu noroc în tate,
') Cu paseII favorabile,
================== pagina 506 ==================
PIWVERBELE ROMANILOR
CEAS REU
14669
Ceas reu.
GR. JIPESCU, Opiue., P: ICi.
Moment neprielnic.
Când incepi ce-va într'un ceas reu nu isbutesct.
In cele două-deci şi patru de ore dintr' o <;li este lasata
de ursitort, fie-cărui om, un ceas reu, pre care omul nu]
scit; când e, C:1 să se pată feri de el.
OmeniI mai cred că ceasul cel 1'e11. e timpul când, Dmn­
ne<;leu fiind ocupat cu alte treburi prin ralu şi prin cer,
remâue numar dracu stăpân p1'e pământ, şi atunci el îşi
resbună pe omenî, şi 'şi bate joc de ei făcendu-Ie tot
felul de ne-ajunsuri.
.Or"1 să de Cu bobt la alde lea Comăniţa şi să '\ descânte ll0 ceas
roil.> - GR. JU'ESCU.
i-«. Lat.
14670
*
Si nu ti află ora arauă.")
G. ZUCA, stnd. c. Bej'ctl, Al­
bania.
Să nu ţi se întîmple vre-un ne-ajuns, vre-o nenorocire,
Aromânii cred că mai ales Martia, .J ota şi Sâmbăta
sunt <"lile rele, şi în acele <;1ile sunt mai ales ceasuri rele.
*.0-
14671 A vorbit într'un ceas reu.
V. ALEXANDRf, Teatl'., p.l�€l�).
- ST. TU,\'ESCU. înv. c. Catanele,
j. Dolj.
*.0-
A vorbit într'un ceas reu
Că l'a părăsit (lăS(tt) Dumne(leu.
V. A. FORESCU, i. Svciaca.
1) Cu pă;;err defavorabile.
�) Să nu te afle ceasul cel reu.
================== pagina 507 ==================
507
14674
14675
Ccl1ltl cine-va dă, pe neaşteptate, peste o primejdie, o
Întîmplare nenorocită.
ANTOHI. - Nu 'ţI spuneam cu, lH,l1 diminetă, c'oln sa ml' pornesc
Înaintea ta '!
"NIARTrN. - (plângt51ul) Al corbi: inir'wn. ceas !'i"iî, cnc{Jue.- V. Au:
XA;,<DlII,
A se vede alte exemple la No. 05.
*6
14672 De rr'aş grăi (vorbi) Într'un ceas reu.
1. CREANGĂ, Conv. Liter., X,
p, 379;Pov., p.Ll 9.- P. JSPIRE;;;CU,
Rev. i«, III, p. 159. - T. BĂLĂ
ŞEL, înv. c. Stefăncsci, j. Yâlcca.
A nu se Întorce cele g.ise în reu,
'lns;'t pe mine unul, dc n'aş g"ăi într'1tn ceas rr�ll) până acum, de,
m'a ferit Dumncdcn». - 1. CREANGĂ.
*6
14673 A plecat (pornit) într'un ceas reu.
G. 1. TOMESCU, înv. c Broscari,
j. Meheclinţ'i. - I. CREAKGĂ, Poo.,
p. 145.
C,lull se întîmplă ce-va pe drum.
*
A veni ca ceasul cel reu.
CER
VCc)l ClÎm, Cut. r., Cer,
(;'if;'llă) 7'/Jcă.
C8l'U1 ,.,('\ crede 0;i înainte vreme e1';\ aşa de jos cu îl
ajungea, omul cu mâna. Dar, mai tâl'(�1ilî., din causu reu­
t;'\ţei oruen.ilor, Dumnedeii superându-se i\ ridicat cerul.
Dumnedeu Iocuesce in al noulea cel'.
*
In ger '1 căftai ş' pi loc 'Laflai. 1)
C. IONEi:iCU, lJ1'nj. (', lfecfsla.,
]![acedO!lln.
1) In cer îl că\1tai�i pe pămînt îl allal.
================== pagina 508 ==================
PROVERBE LE ROMÂNILOR
E om ca toţi orneniî, nu e mal deosebit de cât cei­
l-aJţL
14676
*
Coborît (scoborît) cu hîrzobu din cer,
V. ALEXANDln, Teatl'" r- 4t13,
1087,1286,1343, - L, ŞĂIKEAKu,
Dicţ., p. 380, - GR. P01EKARu,
ing., i. Bnzci1.
*6
A. coborît cu hîrzoba din cer.
Ir-ua Z. JUVARA, c, Fedesct, J.
Tntova,
Adică de un nem mal ales.
D-l Şăineanu dă �icerel înţelesul, cu totul gre:;;it, de:
a, fi norocos.
Românul dă cuvîntului hireob, hÎJ',co!)(t, hî1',eop, 1IÎ1'"Uj)(I, I;'i
ousob sau vîr.cop urmetorele Înţelesuri:
10 Un fel de panoraş făcut din cetină ele brad, il! care
locuitoriî muntaşi pun pescit cei mai gustoşi, în deosebi
păstrăvile,
2° Un cerc, legat in diferite direcţiI cu f:i:;;ii ele tetu,
care se pune pe budacă şi peste care se aşeZ;t strecură­
tarea,
3° O nuia, despicată în patru, cu care se da i\ merele
sau perele jos elin pomt,
4° Un fel ele tălpi late şi forte lunguieţe, împletite la
mijloc cu coja de mestecăn şi sfori, servind pentru II um­
bla pe zăpadă, în felul patinelor întrebuinţate de Indienit
din America de Nord, saă de N orvegtaniî. Pentru aceste
patine se întrebuinteză mai ales denumirea de vÎno!))
vărzob sail VÎY/,10P.
Scoborîrea Salt suirea cu hirsobul e forte des Între­
buinţată, în basme, poveşti minunate, etc., când cine-va
trebue să se lase într' o prăpastie, sau să se ridice p;lntL
la nisce locuri unele nu poţi ajunge în alt mod.
<La care (munte) se sută nnrnal (Ou hărxo hu l.» - A. L1P CUBU, r,
p. 1B6.
«Odată în vîrful unul munte pr6 Înalt ul-am urcat, în virvul a că­
ruia un puţ pre adînc, �j mal să dic fără fund, ain atlat: din gura
puţuluI clLltnra cu hirzohul slohozind, după ce cât era fllllL'H aC' Inng'ă
(tÎÎ mers ... » - DIM. CANTEMm, Ist. Ie1'ogl.) p. 287.
n'.rerea emisă de unii cii hîrzobul nu al' fi aei dE' ciU
================== pagina 509 ==================
GH,lmINTIS, OBICllllTEl
----- - ---
<) corupţie peutru hrisov, este neadmiaibilă, mai ales ct,
nicf odată nobleta nu s'a dovedit, la Românt, prin hrisove.
14671
Cu hîrzobu din cer n'a c ădut nimene.
J. NEGHUZZl, Con». Liter .. X [J,
p. 6. - A. 11e CIR AC, I, p. 1 illS.
* /\
Nil e nunuic, Cit hîr.zopttl) coborît din cer,
ANDHEI BAŞOTĂ, prin. V. ,1.
Forcscu, j. 81.tc'iava.
Acelaş Înţeles ca la No. 14cG7G, sub o funul afirma.tivă.
*6
14678 Cădut (ca) din cer.
LAUHlAN & MAXIM, I, p. 3U
CZ:, 616.'- GAVIt. ON!ŞOR, ]J1'O( c.
D"broIJe(, J. Voslt/'in.
*6
Picat din cer.
A VH. Couons., paroh, c. ('(I�Ie!1t,
Ttanai,
G(l pic(d din cer.
LAUHlAN & .MAXl�l, I, p. ;31 '-'
& (jlfi; II, p. 666.
10 Oui forte b1111.
2° Care se ivesce ele otbtii unde-va.
JO Om străin de cele ce se petrec ÎlI locul 11l1l1p se
atlă.
,Xll soia uimit; din cele ce se petrecuse in jurul 1,11 ca Ş1 ('lOJI '(1'
.Ii picat din ccr.»
Comme «a tomboi! (le la lune.
1'/,0/). FI'I't1I,c.
Tombe1' rli'S nues (dn tipl).
Prov. Frrwr;.
================== pagina 510 ==================
510
PIWVERBELE HOMÂNILOl(
f)0 Om mândru, care se crede de un nem mai ales.
Când nu voesce să facă pe voîea unuia, Românul �1ice:
«nu fac melea?' eii fie picat din cer.»
Sorti de la cuisse de Jupiter.
FrOl'. Franc
A :-;e vede varianta Aromân'. la No. 7(5.
*L:,.
14679 Pică ca din cer.
AVH. CURGEA, paroţ«, c. Cuşle'iu,
Bmwt.
;1: I�
Pică ca de sus.
*L:,.
C« de sus caută.
A vu, (;ORUcA, puroh, 11(11/01.
Exprimă mil:area despre un lucru ne-aşteptat, care a
sut-prin s pl'e cine- va.
14680
*
A se crede în cer.
LAuRJAN & MAXU\J., I, 1'. (jIG.
Culmea fericirei.
14681
*
A căde cerul pre r.ine-va.
LAUl:JAN & MAXIM, I, p. G14
;1:L:,.
A pic« cerul pe cine-ce.
G. P. SALUU & E. 1. PATHlc:lU,
îut'. c. Ehmtlţ·t, j. Confl'l1rlu.
Pc lângi.i înţelesul de la No. 75, se mai dice uuula
care s'a supărat amarnic, care simte o durere j'6rte mare.
14682
*
A ridică în slava cerului.
Adică a lăudi. forte mult.
================== pagina 511 ==================
UR1�DTN'l'Il. OBICLIUm
*L;,.
14683 A face scară la cer.
511
E. 1. PATRIClu, înt'. c, Smulf'l,
j. COV1t1'ln'hL
VC(p: lJUlIll/.t5/ei1, J)od,
Scară.
_·\rattl In crud peste putinţa.
CHEZA
14684.
*
E reu la chezt,
G. P. l::iALvn\ Înt'. c. SII1'/1lţ1,
i. Covurllt'i11.
Se ,Jice despre o persouă care. uîtându-se la O trebi1.,
ÎllIJah1. acea trebă merge r8ll..
14685
A nu fi în cheji buni.
1. CREANGĂ, Pot-., 1'. lOR
A ti f.trtl chef, supărat.
"l'Ctte o-lată uurual , când prin rlreptul crÎHmeI t.e făceai ltÎzlJal şi
nu selal sh potri vescl <lin gât pre moş Nichifor, nu'] pre "idenl în
('!;e,ii /)/1111." - 1. CREANGĂ.
CHIMA·REULUI
14686
Chima-reuluî,
Pe malul pîreuluî.
1. CHEANCiĂ, POl'., p. �Oi'i.
Adica dracul. V e<,l1 , la cuvîntul Drac, o \1icel'e aprope
identica.
CHIRALESA
*L
14681 Cu multă (câtă) chiralesă,
G. P. SAIXJl\ in». c. Hwul{l,
J. ('ov'II1·l1('i1,.
================== pagina 512 ==================
li12
PIWVERBELE ROl'IIÂNILOI:
G. P"UOItAN, insi. j. Olt.
Cu multă greutate, abea-abea s' a făcut ore-ce.
Cuvîntul chirale să pare că se trage ele la ,.Upli; �i,;�y;'!,
care se repeta ele mai multe ori, În unele rugăcmm.
Pentru unii Chiraleea pare iL fi şi un fel de duh reu,
A se vede şi DrM. CANTEMIR, Descrierea JlfolilarÎc;t, I' li'';).
CIOB
*6
14688 D'aci înainte cîobu şi lumînarea.
ST. ST, TUTESCU, în», c. ('ot(l­
nele, i . Dolj ,
*
D'aci înainte ciolru! şi lumînctl'ic(t,
8i drumul to biserică.
D. Z,�NNE, j. Ilfov.
Adică mortea îl aşteaptă.
Ctobu şi lumînarea se pun ŞI se aprind pe morminte.
*6
14689 I-a pus ciobu.
Ve()! Urcror,
'L·a fermecat, 'i-a făcut ele însurătore, ele m,iritiş.
Cel, cărui i se pune ciobul, se uriueză Într'un n1'(-101'
nou. Apoi îl astupă bine "ii '1 încinge la foc. T rciorul,
fiind încins şi înfundat, Începe StL chiorăe şi, din sui­
turile ce le face atunci, se t"lice cii strige, uuruele mLc,'mluI
tare va lua. pe fată.
ln vremea când îl îneăldesce la foc. îl bate cu un
mănunchîu de nuele de alun, ele sânger si tIe nl'ţar. si
se mai �lic fel ele fel ele descâ,ntece. De l1illli't: -
Te bat cu nulcaua de s'lllgel'
t)ă mi'I adncî ea. UII întrer.
Te bat cu llnlealla de-,�l un
Să'l adnct ca 1111 nchu 1].
Te bat cu n ulcaua de arţ,a]'
Să vie ca un armăsar.
CLOPOT
================== pagina 513 ==================
SURAMlCL, (;. Teleqa, j. Praluu»i
Scie, dar nu tocmaI bine.
Dacă împrumutt ce-va nu'} mal al, nu'l mai ve<,l1.
I f
I
1\"
I
I ,
I
513
HINTESCU, p, 35.
IOIW. GOLESCU, 1118s. II, p. 34
- P. ISPIRlJ:sUU, Rev. 18t., I, p, 456.
CH8DlNTE, OBIUE1URl
IORD. GOLESCU, lJ18S. Il, p. :37.
Clopotele cele mici, când cele mari urlă,
nici cum se mal aud,
Clopotul, numai atunci sună, când îl tragi.
Când clopotul cel mal mare se trage,
cele-I-alte nu se mal aud.
DaUrL nu sgândărescl lucrurile, nu afli, dacă llU Întrebi,
nu ţi se spune.
C. TBODOHESCU, Î11V. c. Pnngescl,
,j. Vaslnln.
*i::.
14692 Clopotul de la biserică sună: dai, n'ai!
D-na Z. JUV,\HA, c. Fedesc), i.
Tntova,
Averea după morte se cun6sce.
*i::.
14691 A audit clopotul, dar nu scie la care
biserică.
Când se face vr o prădăcruue, se trage nopteu clopotul
de la biserică, în treI uopţt de-a rîndul, şi se crede că
fă,ptaşuI se va descoperi sari se VOI' aiia lucrurile furate.
Se mai trage clopotul ele la biserică ca sit se abată
sau se Înceteze o p16Ie mâniosă, adică cu gl'illdiwl,.
Asemenea, când unul clădesce o casă nouă si ca Sit']
fie casa vestita gazc1;l de musafiri, etc. '
*i::.
14690 Clopotul alege.
14693
Allici"t când cel mai mare vorbcsce, cel mal mici nu se
mal ascultă (GOLESCU).
14695
14694
lj�
================== pagina 514 ==================
514
PROVEIWELE ROi'iIÂNILOR
Adică când cei mari grăiesc, cei mici nu se mal as­
cultă (GOLESCU) .
14696
•
Cine un clopot numai aude, un sunet
numai înţelege.
TORD. GOLESCU, 1WSS. IT, p.79.
Adică judecătorul ce numai pe unul ascultă, numai
ale aceluia \1iceri înţelege (GOLESCU).
Qui nentend qu'une cloclte'J n'entend qu'un son,
pj'ov: Franc.
14697
N'aşteptă clopotul să te deştepte, că te
va deştepta când vremea a trecut.
TORD. GOLESCU, Ms«. II, p. 108.
Adică clopotul îngroparn la pocăinţă, când vreme nu
mai este (GOLESCU).
14698
Trage popa clopotul să audă ocolaşiî,
TORD. GOLESCU, Mss. II, p. 71.
Se gice pentru vestirî ce trebue să ascultăm (GOLESCU).
*6
14699 Lecul (seu) e limba de clopot.
E. L P A'l'HICl'U. 'Înv. c, 811Wlţ(
.f. Coourluiu, .
*6
Lecui e in limba de clopot.
V. A. FOllESCU, c. Dm·na.,j.
Suciaca.
Adică numai mortsa îl va lecui.
*6
14700 Se vindecă cu zama de clopot.
G. P. 8ALvn) & E. 1. PNrmcl'u,
in». c. Smn1t'I, j. Corurluiu.
Adică e semn cii va muri.
================== pagina 515 ==================
CREDIN1'E, OBICEIURI
*6
14701 A beut zama clopotuluî.
515
14705
P. GÂRBOVICEANU, prof. Semin,
Buc. CI. VI.
A murit.
*6
14702 A audi clopote pe urma cui-va.
T. BĂL.:>"SEL, preot, c. Stejaneea,
s Vâlcea .•
A aut,;li vorbe rele pe urma faptelor lui.
*6
14703 Nu trage clopotul într'o dungă.
T. HOcIOTĂ, stuâ. c. Silişte, co­
mit. Sibiu, Transilvania.
Nu face atâta larmă, nu vorbi atâta.
*6
14704 A trage clopotele.
V. ALEXANDRI', Teair., p. 59.­
D·na ECAT. ZANNE, c. Băsesci, ,j.
Fălciu. - ROSSETTOS, ing. j. Ro­
man. - M. CANIAN, public.,j. Iaşi.
1 ° A vorbi mult.
2° A da pe faţă spusele sau faptele altuia, socotite ca
tarnice.
3° A face un lucru uşor; a spune tutulor ce e de făcut.
4° A face curte unei femei într'un mod făţiş.
3° Ca pentru înmormîntare .
• Până vom ajunge a ne sfinţi ca dracu când îmbetrânesce ce fac
eu, Ion 'I'ătărăşanu, cu betele păpuşt ? Doar să pun să le tragă clopo­
tele ca la cele multe obiceiuri strămoşesoî.» - V. ALEXANDRI.
A trage clopotul cui-va.
LAURIAN & MAXIM, Glos., p. 184.
A'l derăpenă, a'I sărăci, a'l pierde.
*6
14706 A'i suna clopotul.
V. A. URECHIE, Nuv., p. 139.
-D. EpUREANU, {/Iv. c. Damian ;
j. Dolj.
================== pagina 516 ==================
510
PlIO"\' EHBELE ROM.ÂNILOn
1 Il Când cine-va ilr, pe IaFt vorbele sau faptele altuIa,
socotite ca tamice.
2° Acela§ înţeles ca la N o. 1470;'1.
*6
14707 A fi limbă de clopot.
II'Ha Z. JC::YARA, c. Fc.lescr,
Tutoca.
A(liC11 vorbăreţ.
*6
14708 Gura luî e clopot.
I. CREANGĂ, A�ltillt., 1>. 100. �
E. I. PA'i'RWIv &:; G. P. SALYl(c,
înt'. c. SnmltI, j. CO!'l!l'llt'iH.
*6
Ii men;« gura clopot.
G. ONl;,;OR, J!1"IIf. c, Dolll·ol'eI.
J. rasll!hî.
1° Adică i se doosibesce glasul dintre ale multora, S8
aude de departe.
2° E vorbăreţ.
14709
Sună ca clopotul cel spart.
IJll'iI. TîCHINDEAL, Fali .. I': �(\j.
P en tru cei cari vorbesc f::ir[t I'OS t.
COBE
*6.
14710 Cobe rea.
P. J,..;PlRESCU. Leg .. I'- 21iG. �
P. ILmş, ing, c. Haieq, Trausil­
raui«, � 81'. S1'. TUT!':tlCU. file c.
('a/clJIc/(.i. Dolj. '
*
P. ILIE;:, ino, c. J{a(til, 1'/"{(I!­
siloonia.
Prevestitor <le ce-va ren. care prevede tot 1'811.
================== pagina 517 ==================
517
l'<�I\,l V�,Fl nI " aşa nemeLenle spurcată, stân.l ca " cobe 1'C1I îl!
,,<,,,,1 l n I, şi pe h-nnul 1111, nu �6rp8 Îi treci. prin sin.» - P. ISPIRESCU,
Le"., r- :.l00.
Cobe reu, este acel care se nasce În ceas reti, Cel care
S'� uasce în ceas bUB, nu rate face nimic, faţil ele o cobe.
E semu că va muri cine-va, de obicem părinţit, când
vre-un copil schincesce mereu şi se mânte.
COLAC
Veql CâIlC,
Cola,", DUlllIJf(lci"
rlJ e.
.)ji1llt
Colacul SE' face din p(me dospită, împletit în doue, în
inci sml în patru, mare sau mic, el upă trebuinta.
Cq1acului mare. care "e d(L la plugari la Sfântul Y asile,
c.uul umblă cu uratul, i se dice ]Jotâng. 1111' coluculut
mare. care se duce la biserică, când e hramul bisericei,
i "e 'Jice hrunqliel, Pupiil':a e tot ca colacul împletită,
lud nu e rotundă ei lUllgănîţfi.. Ea se face numai în
ini«. Colaci mici f:!i pnpelle se obicmuîesce a se face, :;:i
,li! de pomană, pe la, moşt, la anul noi'! şi la poment.
Culac-iI se drul mal ales la hărbaţi, iar pupezcle la par­
teu fenieescă. Odată eu pupăza 01'[ eu colacul se di:"t şi
c.ite o luniiuaro.
813 crede (,;1, dându-se colaci seracilor, la înmormâu­
bre, se vor rugi la Dumnedeti ea stt ierte păcatele re­
posatuluî, dând vale sufletului lUI să se ducă în rafu.
8e crede, ele alţiI, c;l o111ul când va reînvia la a doua
chemare, c1upi"t at{tt,t somn se va deştepta, negreşit, cu
pofta de mf'mcare pe care o va astîmpera, daci.\, b mor­
tea luX s' a(l dat colaci semcilor, si.\, mi1nilnce. Dacii uu i
s'a clar, atullc1 va fi. slab şi cu greil se va înfi1ţif:!it iua­
in ten 1 ni Dumue<,lGlt.
14711
:Qiua mănâncă colacI, şi n6ptea umblă
după draci.
P. lSPlH.csn;, Leg" 1. 187:2, 1.
173.
Veqî Sfân!.
_\ so ad;1.ogh b Nu. !l8.
14712
Nu poţi remâne şi cu coditul şi cu co­
lacul.
Tl·ilJl(1/. Popor., Amd, IL jJ.
18G.
================== pagina 518 ==================
Când este vre-unul ne-dreptăţit.
G. r. TOMESCU, in». c. Br08CCi1'l,
j. JJ1ehedinţ'î.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 774.
- P. ISPLRESCU, Leg., I, p. 1872,
p. 176; Reo, Ist., I, p. 234. - HIN­
TESCU, p. 111.
mai mult
r
PROV ERBELE ROMÂNILOR
A aştepta ca mortul colacul.
*6.
14714 Asta'i rac pe colac.
Lum. p. ToţI, r. p. 87.
Adică să nu muncescî, să stai la o parte ŞI totuşi să
tragi fol6sele.
*6.
14713 Vede Dumnedeu al cui este colacul.
[,18
14715
10 Când unui om i s' a dat peste măsură,
de cât i se cuvenea, sau de cât se aştepta.
2° Când cine-va suferă o îndoită pagubă.
I
*6.
Trage nădeJ'rle ca mortu colacu.
ST. SI'. TUŢESCU, in». c. C«ta­
nele, i. Dolj.
*6.
.A. aclăstlt CCt mortul colacul.
Lum. t- Toţr, I, p. 87. - G.
POBORAN, inst. j. Olt.
Aştept în tot oaaâ 1)
Ca mortul colacul.
A. PANN, II,p.l47. -HIN'fESCU,
p. 199.
10 A aştepta cu mare dor şi nerăbdare.
2° A aştepta în zadar.
3° Nu mai are mult de trăit,
1) La Hinţescu: vecul.
================== pagina 519 ==================
CREDINTE, OBlCEIURI
___ 519
*6
14716 Nu 'I încap colacii în sîn.
E. 1. P ATRwlu, in». c. SmulţI,
,j. Covurlulu.
Când unul în loc să primescă o mulţămită, i se dă o
batjocură sdravănă.
*6
14717 A 'i da colac şi lumînare.
S. FL. MARIAN, Inmorm: p. 366.
- Şez:ăt., 1 r, n. 74. - V. A. F'o­
RESOU, c. Folticeni, [, Suctava.­
E. 1. P ATRroiu & G. p. SALVIU,
tn». c. Smulţt, j. Couurluiu,
Când ai pierdut sau ţi s'a furat ce-va, şi nu mai e
semn sau speranţă că s� va găsi. Despre un lucru îm­
prumutat pe care nu '1 mai poţi căpăta înapoi.
«Cine şi-a pîerdut cinstea âă'; colac şi Iumînare,»
După înmormîntare se face praznic, şi se dă tutulor
celor de faţă câte un colac şi o lumînare, de sufletul re­
posatulut.
*6
14718 . A trecut baba cu colacii.
IORD. GOLESOU, Ms« II, p, 5.
- P. ISPIRESOU, Re!'. Isi., I, p.
235.-B.P.HĂŞDEU,Efym. Magn.,
p. 2276. - HIN'J;ESCU, p. 8. - V.
A. FORESCU, c .. Folticeni, j. Su­
ciaoa. - 1. GROFSOREANU, în». c.
Galşa, comit. A;ad, Unqaria.>«
AVRAM COROEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat. - 1. f:)ILAGHI, comit. Mu­
reş- Turda, Transilvania.
*6
S'a dus baba cu colaci.
GAVR. ONIi;jOR, prof. c. Dobro­
vei, i. Vasluht.
) I-a ('ţz-w) trecut baba cu colaci" (colaci),
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 133;
II, p. 87; III, p. 141.
62447
35
================== pagina 520 ==================
520
Pl�u�ERBgLE HOMÂNILOH
A trecut baba cu colacul.
T!JM. TîCHJNDEAL, Fab., p. 99 .
. - SLAVICT', Con», LitCI'" V. p, 2.
VezlN" 12'16.
10 Se t;,liee pentru cei. ee ne trec cu vederea la neca­
zuri şi nu ne ajută, putend să ne ajute (GOLESGU).
2° E pre tîtnJiiî., nu al sciut să te Iolosescî la vreme.
La mort e datina în comitatul Arad ca şi În Moldova,
a se da în fie-care cruce a uleţiI colao peste mort. Colaciî
acela se împart de femela cea mai betrânâ, dar numal
un colac în fie-care loc. Săracul cel mal apropo, pune
mâna pe colac, iar cei-I-alţl nu capătă nimic.
A se vede în Etym. Magn., p. 11 61, origina lJiccl'cI ve­
niţiane Don' Ana spassies«, « trece Demna Ana» amintire
despre f6metea pe care o suferise plebea romană, retrasă
pe Muntele-Sacl'll.
*b
14719 A ajuns după ce s'au împărţit colacii.
GR ALEXANDRESCU, magist. f
Puina.
Az� a}uns ş: iei, săraci?')
După re "a ) rnpărţit colacii.
A. P ANN. IT, p. 68.-HJNŢESCU,
p. 167. -, P. JSPlRESCU, Reo, Isi.
1, p. 226.
Adică pre târ<}ill.
*L::.
14720 S'a dus mortu cu colacii!
G. POBORAN, inst. j. Olt.
Nu se mal întîmplă cum s'a întîmplat, nu mal e po­
mana aceea.
*L::.
14721 A alerga la colaci.
P. G ÂnBovICEANU, pl·Of. c. ou­
şan't, j. Mehedinti.
Adică la folose.
================== pagina 521 ==================
I. AUBOHE, ing. j. BuziJU.
Adică lucru de nimic, lucru prost.
«Era împăratul lupilor, şi, colac peste pupăză, �i năsdrăvan. > ­
SgYA�TOS.
I 'i
I
j
!
521
.6.
Colac peste pupăză.
CRl;DIN'fE, OBICEJmd'
----"-�--_._------_.-
*
14722
lUL. GROFŞOHEANU, 'Înv. c. Galşa,
B. Comlos, comit. Arad, Unqaria.
- GAYH. ONIŞOH, prof, c. Dobro­
văţ, j. Vasluitl.
V. ĂLl(XMmm, Teatr., p. 126,
39iJ, 585, 704; C01lv. Liier., 1, p.
281. - P. ISPlREscu. lie». Ist., IL
p. Hl{j. - L ŞĂ,KEANU, Semas.,
p. 209. - H. D. ENESCU, în». c.
Zamostea.]. Dorohoi, - G RIBINOEA.
în», c. Bicar, i. lhm!:1t. - V. Fu
HESCU, i. Suciaoa. - C. TEODO'
RESCU, în». c. PUllgesC'!, i Vaslllh,.
- G. P. SALYI\J & E. I. PATRI'
cro, c. Smuli«, i. COVlwI1l11t. - Dvua
K SEYASTOS, p. 254.
*.6.
Pupâză pe colac.
10 Când unul om i s' a dat peste măsură, mal mult
de cât i se cuvineă, sau de cât se aştepta.
20 Când cine-va suferă o îndoită pagubă.
30 Şi încă pe de-asupra.
Peste colac Ş'l pupaza.
S. FI,. MARIM�. Ornit.,I 1, p. 177
A du colac peste pupăză.
A. de GUIAC, Il, p. 68. - S. 1.
GROSSMANN, tn«, p. 105 & 192.
Pupăza se numesce un colăcel mic, făcut pe un colac
mal mare, ce se da de obiceru, la morţi, ca colac al popii.
In unele părţi se împodobesc cu acest colăcel pomii daţi
de sufletul morţilor, şi cari fac parte din raiul dus înaintea
mortului. Pupăza se numesce câte-odată şi hulub .
. Vegi L. ŞĂINEANU, Semas.,�. 299 ; S. FL . .MARIAN, Ornit.
II, P: 176; HURADA, Conv. Liier., XVI.
*
14723 A ave colaci de pupăză.
================== pagina 522 ==================
522
14724
*
Colac.
PROVERBELE ROMÂNILOR
DIM. 'l'iCHINDEAL, Fab. p. 324,
- A. PANN, Moş Alb, II, p. 13.
Adică folos, câştig.
<Zapciul de bucurie că o să'I lesă colac ..• ' A. PANN.
*L>.
14725 'Ş-a luat colacul.
E. I. PATRICIU & G. P. SALVIU,
înv. c. Smulţi, j. Covurluiu,
A căutat să facă reu unui altu, şi 'şi-a -luat plata pen­
tru acesta. Se g.ice mai ales când cine-va a destă.inuit
o taină pentru o plată.
*L>.
14726 A'i luat colacu?
D-na ECAT. ZANNE, c. Băsesd,
j. Fălci?'!"
Adică: ce ai folosit? Seg.ice când unul spune ce-va,
vroind să aducă o pagubă sau o supărare cutva.
*L>.
14727 A'i împărţi (mânca) colacu.
G. POBORAN, inst. j. Olt,
*L>.
A't mânca colacit.
ST. ST. TUŢESCU, îrlV. c. Caia­
nele, J. Olt.
Ve4i Colivă.
10 A'l vede mort.
<Ca mâine o să'i mâncăm colacii,»
20 A omorî pre-cineva .
.. I-a mâncat colacii.»
,1
f
,1
r
================== pagina 523 ==================
CREDINTE, OBICEIURI
*6
14728 A'i mânca ci6ra colacul.
G. P. SALVHJ, (nv. c. Smultî,
i- Govurlutu. -- Til i'UŞCARIU, c.
Potana-Merul1t't, :11 .omit. Făgăraş,
Transilvania.
Adică a muri.
«Acolo U mănâncă c'ionl colacul.>
COLIVĂ
Ducange definesce coliva: ;)l'.6)..1l�OV, �6)..l)�(J., frumentum
coctum. In Ecclesia groocanica colybi benedici et distri­
bui fidelibus solerent prima Sabbato Jejuniorum.
La Români coliva se împarte de sufletul morţilor, în
<;1ile de praznic, şi de câte-ori se face colac.
LEGENDĂ
Se dice că, după martea lui Hrist, creştinii înmulţindu-se, păgânil
au inceput a se teme de et, ca să nu'! supue şi să'I stăpânescă, De
aceia unul din bogaţr pâgânî, cu prilejul uneî mare sărbătore, la care
se obicmuta, ca pe o stradă mare a oraşului lor, să se întindă mese
mar]' cu bucate de carne, vinurt şi pâine, mese care se dau săracilor în
amintirea celor mortî, a otrăvit tate bucatele. Săracii fiind mar toţi
creştini, el gândeă să'I otrăvescă, şi să scape de ei. Unul din creştină
prindend de veste, dar fiind mar mult sărac, şi neputând împărţi carne
şi vinurî, a stăruit cu alţI creştini, au adunat în grabă ce-va bani,
cu care nu a putut cumpără de cât grâu, re care ne-având timpu să'l
macine şi să'} facă pâne, l'a fert în cazane mari, numal cu apă, a­
dăogând şi puţină miere. La diua hotărîtă a întins şi el masele lUI
încărcate cu grâul fert. Creştinit Însciinţaţi s'au ospătat cu grâu, lăsând
bucatele cele bune ale păgânului ne-atinse, şi ast-fel au scăpat de
marte. De atunci, în toţi anii, se face coliva de at}L
14729
Cu coliva omenescă va morţii să po­
menescă.
A. PANN, nr, p. 90.
Pentru cel sgârcit.
*6
14730 După mort şi coliva.
P. BUD1'Ş'fEANU, j. Ilfov.
Veq.l Sfânt.
Pentru cele potrivite. A se vede mai multe amănunte
la No. 7703.
================== pagina 524 ==================
524
14731
FHOVERBELE lWMÂNILOR
A umbla cu coliva 'n piept (pept).
A. P ANN, II, p. 146. - G. 1.
MUNTEANU. - HIN'1;'ESOU, p. 195.
*--".
Ii SII nit coliva it pept (ptCpt).
P. GÂRBOVIOEANU, P'·O!. Sem.
CI. VI. - G. BĂNULESCU, înv. c.
Pteiroşita, j. Dimbooito . - G. PO·
BORAN, insi. i- Olt.
*--"
1 SI] bate coliva în pept.
C. TEODORESOU, in», e. Lipoo«,
j. VaslulH. - C. BAL,LY, G. l/rLr'/o­
manesct, i Tuioua. - E. 1. P ATRI­
elu, 'Înv. c. Srnulţ'î,,j. Coourluiic.
*0.,
Ti baie colioa in p7ept.
GAVR. ONIŞOR, prof, c. Dotn 0-
ve!:,,j. Vash,'îu.
* ,
Ti J6C(L cotir« "n pept.
BARONZI, p. 48. - M. CANIAN,
public. i. IaşI.
E bătrân sau e upropo de ducă, e bolnav de marte,
e pe marte.
II sent le saplll.
Proo. F1'CtIlc.
14732
A mirosi a colivă.
A. DE OrHAC, II, r- f560.
A fi pe morte,
*6
14733 A fi cu coliva pe pept.
T. BĂLĂSEL, preot, c. Ste!eZnesc�J
J. -Vâlcea. '
A fi mort.
================== pagina 525 ==================
525
14734
Ca măine (rnăne] o să'rni mănănce coliva.
A. PANN, 1
p. lOO.
M,o. L
VI, r 3'25.
Pentru omul caro. fiind f()['te hetrâ.n :-mil forte bolnav,
e �LPl'<')PD de morto.
14735
*
A măncă coliva cui-va.
OI\. JIPJo:SCLJ. Hcu«. Oraş., p.
26;j. - L. Semas. VI,
p.82[1. - !:'(lBOHAN, insi. }. OU.
j d A ti mort .
. )! A urmări pre cmo-va ; it J nenoroci; al omorî.
14736
*
Nu rnaî mănâncă colivă.
G. POBORAN, iust, j. ()II.
Nu UlaI trăîesce.
COUVAR
14737
*
Colivar,
Poreclă ce so (lit preoţilor.
COMAND
* L'.>.�
14738 Işî mănâncă. coliva şi corriăndul.
1::. L PATRIClU & G, P. SAL­
vru, in», c. Smulţi, j. Covurluiu,
Despre cel mâucăclos sau cheltuitor, care la morte.i
lui nu are să lase nicî cu ce 8,\'1 ingrope.
================== pagina 526 ==================
526
COMANDARE
Comândarea, care se mai numesce eomând, praznic
sau pomană, este ospăţul care se face, după Îngropare,
la casa de unde s' a pornit mortul.
Ve�lj, pentru mai multe amănunte, S. FI,. MARIAN,
Inmormintare, p. 361 şi urmetorele, precum şi L. ŞĂ'tNEANU,
Semasiol. Archi». Ist. YI, p. 257--258.
14739
Fată mare 'n comăndare,
Nici colaci, nici lumînare.
S. FL. MARIAN, Inmorm., p.366.
Dicală născută din faptul că, la eomândare sau praznic,
Ieaii parte betrânit, cei însuraţr şi copiit cel miel, rare­
ori flăcâiî, iar nici odabă fetele.
CONDAC
14740
Cu gramatica
Rernăi nimica;
Dar cu condacu
Iţi umpli sacu;
Iar cu troparu
Umpli hambaru.
A. V!lANTr, Rev. Arcll. 1, p. 4(;2.
(londacul
Umple sacul.
Şi troporu]
Ham barul.
1. Cln:ANoA., Amint., p, 93.
*.6.
Cu condacu
Umpli sacu ;
Şi cu troparu
Ambaru,
AVR. COReEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
================== pagina 527 ==================
CREDINŢE, OBICEIURI
527
*6
Cu condacu
Umpli set eu .
ILIE Hocl'o'l'Ă, teolog J c. Selişte,
comit. Sibiu, Transiloamia,
Era O vreme când, orî-ce studiu de sciinţă pură, era
privit ca ne-folositor, ca o pîerdere de timp. Cîaslovul
şi psaltirea, care 'ţi deschideau cariera preoţiei, erau totul.
CRĂCIUN
Veq'i Cap, III, c, Crăciun,
Pasa,
*6
14741 Crăciunul sătul şi Pascele fudul.
E. 1. P A'l'RICIU, înv. e. Sm1dţi,
}. COVW'htiu..
*6
Crădunu sătul,
Pascile fudul.
G. MADAN, c. TI,ttşeni, ţin. Chi­
şifneu, Basarabia.
: !
: i
I
1,' !
, 1
I
, I
!
! !
I
li
I
I
A se vede înţelesul, şi alte variante, la No. 78 & 215.
Ve.,Ii G. DEM. TEODORESCU, Datine, p. 9 & 19; L. ŞĂ't­
NEANU, Sem as. , Arhio, Ist. VI, P: 251.
14742
Crăcîunul e al sătululuî.
DRAPEl" siar, Dec. 1897,
,1
I Il'
I
Aeelaş înţeles ca la No. 14741.
*6
14743 Odată 'I Crăciunul într'un an.
GAVR. ONIŞOR, pro]. c. Banca,
}. Tuiooa.
Veql Pasce,
Nu e, în tate dilele, Haroe şi serbătore, nu e bine în
tot-de-una.
================== pagina 528 ==================
528 PROVERBELE HOMÂNILOR
*6
14744 Cine umblă la Crăciun în cămeşă, la
Pasce umblă 'n cojoc.
N. JUVARA, c. Popeni, [. FălcUi.
A se vede înţelesul la No. 67H;.
A Noel ati balcon,
A Pâques CUt tison.
PYU1J. Ft·anc.
*6
14745 A da minte cu Cr ăciunul.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.,
p. 339. - G. POB@AN, inst. j. Olt.
Adică a bate.
Nu gândi că 's tote proste
. Ca să'ş; de cu tine coste.
Surda sbierj, cântând pe drumuri
Ameţit de proste fumuri;
Că se va găsi vre unul
Să 'Ii de mintea cu crăc'lttntd,
Să'ţI scotă din nas amorul
Şi să'ţi potolcscă dorul.
*6
14746 A mânca mulţi Crăciuni.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşieiu.,
Banat.
A trece mulţi ani, până să potă îndeplini o trebă,
*6
14747 Să mai mănănce mulţi Crăciunî.
E. 1. P ATRICIU, înv. c. Srnulţi,
j. Covurlu'iu.
Pentru copilul mic, despre care e vorba să facă o
trebă ne-potrivită cu vîrsta lui.
*6
14748 Mulţi Crăciuni a mâncat.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Adică a trăit mult.
================== pagina 529 ==================
529
*,0,.
14749 Par'că '1 capra de la Crăciun.
GR ALEXANDHESCU, maqisir.,
j. (Jovurh�h�.
Adică, fortA gătit�i, însă cam ridicol.
La Brezaîa, sau paiaţa de la Vicleim, se mai dice şi
capnl, fiind că are carne mari şi sare în spinarea celor
străini de Vicleim, sau care nu vre să le plăteacă. Atunci,
toţi cel-l-alţI flăcăi din Vicleim sar în ajutorul caproî, ca
să bată pe cel în spinarea căruia a sărit capra, sub cu­
vînt că nu e bun, credincîos. In timpul bătateî, paîata
sbieră ca o capră şi împunge cu cornele.
*,0,.
14750 A intra în lemne de Crăciun.
G. POBOHAN, insi. j. Olt.
A se pune pe gânduri.
*,0,.
14751 Crăciun.
G. DEM. TEODORESCU, POC8. Pop.,
p. 339. - G. POBOHAN, insi. j.
Olt .
. lc1ică etomag, lovitură de ciomag, gh'iont.
CREI)
*,0,.
14752 Cred.
ION H"Î.HBEA, siiul., Macedonia,
- Dvna Z. JUVAHA, c. Fedesci, f.
Tutoua.
Adică credinţă ns-strămutată .
• E cl"e�nl hit. >
CREDINTĂ
14753
*
Credinţa ta te va mântui.
D-na Z. JUVARA, f. Ttltova.
================== pagina 530 ==================
Arată puterea credinţei.
, I
I
530
PROVERBELE IWl\1ÂNILOR
Credinţa te-ca mântui.
Luc. 7. 60.
Credinţa ta te-a mântuit.
MATEI, 9. 22. - MARO. 10, 52.
-- P08. 118- 26, '
CREŞTIN
Veql Cruce.
Pentru omul făţarnic, viclen.
V. ALEXANDRr, Teatl·., p. 1098;
Conv. Liter., VII, p. 367.
CRUCE
Creştin, cu crucea 'n sîn, şi cu dracul
de-a spinare.
Pen tru Român, e creştin numai acel care se închină
luI Hristos, şi nu mănâncă carne în cjile de post. Creştin
deci nu e de cât ortodoxul, căci Leiinul sau Papieiaşul, care
spurcă Mercuroa şi Vinerea, e tot ca păgân, şi nu va
merge nici odată în ratu.
14754
'1
f
ii
14755
Cine umblă cu crucea 'n sin, ca crucea
uscat rernăne.
IORD. GOLESOU, "JiIss. IT, p. 79;
Asem., p, 75.
Adică cine e prea drept, tot sărac rămâne (GOLESCU),
pe când cel ne-îucredetor în cruce, fiind om reu, hrăpi­
tor, acela se îmbogăţesce în scurt timp.
14756
Cine crede în cruce, ca crucea se usucă.
A. PANN, Edi.(., 1889, p, 22; T,
p. 78. - HINŢESCU, p, 40. - P.
ISPIMSCU, tu». Ist., II, p. 150;
Leq., I, 1872, p, 165. - N. BĂR:
BULESCU, înv. c. Swliti, J. Ilfov.
================== pagina 531 ==================
____ C1.'EDINTE, OBICEIURI
10 Dic cel ueoredincioşf.
2° Acelaş înţeles ca la No. 14755.
531
14757
Cine înjură de cruce
Ca ea o să se usuce.
A. P ANN, I, p. 71.
Pentru omul fără frică de Dumnedeu.
*.6
14758 Una e crucea şi alta e nernul.
Arată, deosebirea Între legea şi nemul, deosebire care
nu să făcea odinioră.
E de observat că, prin cruce, Românul înţelege ori-ce
religie, ca de pildă: "Nemţir nu sunt toţi de aceeaşi cruce»
14759
Di un lemnu facî ş-cruci ş-Iupată.l)
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres.,
p. 178.
A se adaogă la N o. 807.
14760
*
Nu 'ţi fă crucea IU nu 'ţi-agrută. 2)
D. A. MILESCU, c. Gopeşl, Ma­
cedonia.
Nu cere ajutor dacă scit că nu'l vet dobândi sau nu'ţI
va fi de nicî un folos.
*.6
14761 A umblă cu crucea 'n sîn.
IORD. GOLESCU, ].[88. II, p.79.
- V. ALEXANDRI, Teair., p. 1(34.
- Abeced. Ilustr., p. 21-). � L. ŞĂI·
NEANU, Rev. I8t. VI, p. 265. -
D G. TRlFAN, înv. c. Cârnu, j.
Nl!mţu. - ST. ST. TU'J:ESCU, înv.
c, Catanele, j. Dolj.
1) Dintr'un lemn facl şi cruce �i lopată.
2) Nu'ţI fă cruce unde nu'ţî ajută.
================== pagina 532 ==================
*6
A fi CII Ci'/{ cea i'n sin.
1. CREA1i"G1\, l'au. p. 104 & 166.
-1. G. J'.111NTEANU.- !vLlvl;ROF­
Ş0R8ANU, in», c. Galşa, comit Arad,
Ul1g(11'10. - L f;?ĂIKICANU, Sem as.,
p. ::00.
A umblă cu dreptatea, a fi om cimitir, cu bună purtare,
vrednic.
Dl. ŞăinCeUlU dă <"lieerii intelesul, cu totul greşit de:
a fi fă,ţarnic, a năpăstui pre cine-va, a lua mită, înţeles
pl'e care nu '1 ale de cât No. 14762.
«Parcă ţi-al' veni a crede eli '1 dc cele CI! crucea în sîn, dar una
de acesta R Înălbit odată munat într'o singură uoptc pe iuoşu-rueti În
fântână. > - I. CHEANGĂ, p. 1G4.
*6
14762 A umbla cu crucea 'n sîn şi cu dracu
în inimă.
G. P SALVIU & E. 1. PATHlOIU,
in», c. 8mul1�, i. Covw·lu�u.
*6
Cu crucea 'II sîn şi cu dracu 'n gând.
D-na Z. Juv AHA, c. Fedesci, .i.
Tutova.
*.6.
Cu crucea )n sîn Şl- cu dracu )n spinare.
I. ANTONESCU, c. Vâlcele, i.
Argeş.
*
Sfânt cu crucea ' n sîn şi cu dracu 'n gând.
MAHIN }l1\DULESCD, c. Slatina,
.f. Olt.
v edf Creşti»,
Pentru omul viclen, făţarnic; care vorbesce una şi
face alta.
Pres de l'eglise) loin de tn-«
Prou. Franc.
================== pagina 533 ==================
533
iceiter rUII Golf. 2)
1>1'01'. Sved.
DIM. TîcHINDEAI" Fub., p. 280
& 417.
P. BUDISTEANU. 1i!(llm'y c. B1I'
CW'CSc1, j. l�fO'L·. .
*
A fi cruce de biserică.
*
A 'şi face cruce de cine-va.
Adică 0111 drept, cinstit,
VezI Biso·idt.
<Nu'ţi face crnce, că tot nu vei face cutare JIlCl'U.
fu niirmare Kyrkan, dees liinpJ'e frfJ.11 aud. 4)
D-lIa Z. JUVARA, c. Fedesc'î, i.
Tutooa. - G. POBORAN,'il1st.j. Olt.
--- 1. ARBORE, ing. j. Buzău.
ricino alia chiesa, lonian a« Dia. 1)
«:NumaI C1'ltce de biserici'! lIl! este.
The nearer Ilie church, the [ariher (rom Gad. 3)
Froc. E11g1.
P1'I"J&' (Ienn
Prrn-. ItaI.
10 A se feri, a se teme.
20 A se mira de ce-va sau de cine-va.
30 A se jura, pentru a Întări o afirmare.
14765
*6
14764 A 'şl face cruce.
14763
A se depărta, a fugi de cine-va.
') Vecin cu biserică, departe de Dumnedcii.
') Cu cât mal apropo de biserică, atât e mal departe de Dumnedeii,
3) Cel mai aprope de biserică, cel mal departe de Dumnedeii.
4) Idem.
================== pagina 534 ==================
534
PROVERBELE ROMÂNILOR
«Care crede bine şi vedt că J'eii lucrcză, fă'P entce de el.» - DIM.
TîcHINDf;;AL, p. 417.
14766
A'şi face crucea mare.
Rom, Glum. I, p. 17. - HIN­
'rEsen, p, 40.
14767
Acelaşi Înţeles ca la No. 14765 .
•
Să facem o cruce în perete.
IORD. GOLESCU, MS8. rr, p. 66.
Se dice pentru cei ce vin la nOI forte rar, ca un lucru
de mirare (Gor.nsou).
Il [au; faire une crouc cI, la cheminee.
Pro». Franc.
*,0,.
14768 Făcui cruce cu mâna stângă.
A VR. CORCEA, paroh, c, Coşteui,
Banat.
Când voesce să arăte mirare de un lucru făcut pe dos.
*,0,.
14769 Nu 'şi face cruce cu stânga.
G. P. SALVIU, în». c. Smultz,
i. Conurluiu.
Adică să nu mal cu teze de geba a se Încerca la cutare
lucru, că O păţesce reu, nu isbutesce.
14770
A se pune cruce şi punte.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 1001.
- FR. DAME, J, p. 308.
Ved] Luntre.
A'şl pune tote puterile pentru a isbuti,
*6
14771 A da cu crucea peste cine-va.
I. CREANGĂ, Pov., p. 30. - S.
FL. MAHlAN, Trad. Pop., p. 200.
- N. CEAUSESCU, elev Se. Norm,
Inst. .,
================== pagina 535 ==================
-Pusuni cruce satuluj.»
t-« Pop.
I
I
I i
1
�
3G
S. FI,. iVIAHIAN, Inmorm., p. i:lG'}.
- P. ISPlRESCU, Leg, p. 303.­
L. ŞĂiNEANU, Semas., p. 265.--­
BAROl\ZI, p. 207. - V. SALA, dasc,
c. Yaşc01'i" comit. Bihor, Ungaria.
- E. 1. PATH�CÎU, c. 8mulţi, j.
Covurluht.
62447
I. CHEANGĂ, Poo., p. 160; Cono,
Liter., XI, 27.-B. P. Hkm:E:u,
Et/jm. Magn., p, 2120. •
;20 A renunţă la nu lucru ee l'am avut Şi s'a prerdut.
3° A pienle or-cs speranţă de it dobândi ore-ce,
4° A.'! însem nă cu o cruce, intrun catastif (le pildă,
pentru a'şl reaminti.
i) o A scote În vîndare,
*
Cruce de aur în casă.
1 J A întîlni, :,;pl'e p�l:gnba celui afiat,
::>" A urm.iri ŞJ a afla.
<l:l\[erge, eâ.t Jllel'ge, prin «o.l ru, până eu dă d.e r ) pr:i.pasUe gruzavă
\:j ÎlItl1W;<;(,',î şi, pe () tihăra«, il(t cu crucw peste lup. 1. CHEAN(lĂ.
1) A p,hii,.,j pentru il nu se mal illttJl'Ce.
Ci. DEM. 1'E()!JOHESGU, POCIi. Pop."
2H9. - BAHONZI, p. 45. - S.
"AU.l';H".,.Nuv., p.174.-LAlJIUAN
(\: MAXIM, I, p. 991. - Sezăt., 1,
p. 172-204 - Fu. DAME, I, p.
'j08. -- M. CANIAN, public; J. Iaşi.
- TEODOHliSCU- K IHI U(ANU, in». j.
Suciaoa.
*'--"
14772 A'I pune cruce.
14773
8e \lic�: de câte 01'1 se pomenesce numele ne-curatulnr,
împedicându'I ast-fel !le a se apropia.
*�
14774 A fi fraţi de cruce.
,-- N'am «rcdnt !'.il am a face cu dnwul.
(.-- Fel'{'seă r)nll111P(�eli, {':!l("hne; C}'lu:e r7f' (fIU' cu noi in C({S((. f»
1. CllEA'NGÂ.
================== pagina 536 ==================
PRUVERBELE lW�Lt,NIL01'
A se ajuti, unul pe altul, şi chiar a':;,l da vIaţa unul
pentru altul.
Cei cad vor sii Sp prindă fraţi de cruce, se înipung
la câte un deget ca să le de sâuge ; se pică, ele la amîn­
douî, câte va picături de sânge în vin, şi acel viu :-:8 be
de amîndoî. Doi oment ast-fel legaţI nu au CI, se teme
unul de altul şi sunt dutori sii se ajute la ori-ce.
AIurea sângele, care curge din tăretură în formă de cruce
ce' şi fac acel cart vor sii devină fraţi de cruce, se adună, se
amestecă şi se îng1'6pă la uşa bisericei. Sau după alţii se
mâujesc prietenii pe mână sa(l pe eap, cu acel sânge.
In comitatu l Bihor, din UllgarIa, omenii SE' �)l'ind fraţI
de cruce bend ap:"t ort din pumnii unul altuia, ori din
gurii. Nu pot vorbi 1'611 unul ele altul, şi trebue si't se
ajute la bine şi la reu.
In multe locuri, la nuntă şi inorte, fraţii Iunatect, a­
dică cei ce sunt născuţi în aceeaşi lună, se scot diu fierii.
Pentru acesta e nevoe de un copil care săI deslege de
la diuvol.vadică din fieră, altminterea unul din cel lu­
natecî more. Atât lunatecit. e<'it si cel carei scote elin
f'feră, se g.ic fraţI de cruce. Se l;ag'l lunatecii În nisce
fiere de caî, câte UIl picior ele la fie-eare. Cel chemat n'I
scote din fiere, ("lice de trei 01''[:
- Imi eştI frate până la mode. să te scot din fiel'ă?
- Sunt, respu nd lunateciî.
Intrebarile şi respunsurile se fac de trei orr, J�<1 a treIa
orii copilul deschide fiel'e]e. Fratele ele cruce, adica co­
pilul, pote s;), fie şi o fată; în easul acesta lunatccul e
dator a'I ourupăru o batista, etc. : iar fata 'i face o pe­
reche de ciorapI, etc. rroţI fraţii de cruce, sunt lUai buni
fraţi ca cel dintr'o mum;l.
Aiurea duel, din doi gemeni, unul more, pentru ea
sil nu morii cel l' alt, se iea un ban :;;i s(� rupe Îll elouiL
O hucată se pune in mfnm modulul, şi se Îllgr6pCt cu
ea, iar cea·l-altă bucată o piistr8z,i cel-l-alt frate, care,
dacă o va pierde, va muri şi el in curînd. 8e obic1uu­
esee, de temii ca fratele remns În vIaţă su nu m6rii, pier­
<;.lÂnd jum�ttatoa de ban, Srt'0l lea, printre priet811iI luI,
un frate de cr11ce, precum s'a <1I'etat mai sus, şi ;,hmcI
ll1.d lllu.I e frid de m6rte. Altii dată, cfmd se că,<,to­
resC'e sora mai mare, stdl. fratele lllUl mare, sora "au fl':l­
tele imediat mai mic, lea un frate do Cl'l1CR. Acesta mai
ales eiind aceştI fraţi sunt IUllatecL
Sommel', amicul şi biograful lui D,-spot-VOlltl, arabi,
un mOl1 dp(lsebit do a :-:e f<tC'o rinG·va frate dE' cruce cu
================== pagina 537 ==================
OUElJGTE, OErl'ErURI
537
un altul. Dînsul (Jice că 9tef:,.�). Vodă 'I'ornşu, voind il se
face frate ele cruce ca unul llUlh�t Dumitre, amîndoi au
mincat turtă, ftwUttL în formă de cruce, « bolum in crucis
formam compositum, quod sunctissimum; «puâ illos, fredus
existimatur, edere ... » 'I' In ta, ca simbol de alianţa cea mai
sfintii, este o institutiune pnr romană.
'I'otuşî la Romani, după disa lut Valerlu Maxim, sem­
nul caracteristic al amiciţie! era amestecul ele sânge în
ranele celor doi amiel, cu hotărîre de a muri unul pen·
tru altul la tre buin ţ{L
A se vede Ou CA�GE, Fraires coniuraii, adjuraii (qui
sacramento sibi invicsm dato, fraternitatom incunt, etc.),
IV, p. 595; Fraire» crucis, III, p. 638: S. FL. MARIAN,
Tnmorm., p. 35S); L. �.<\I"EANu, Semas. Rer. An'lI .. p. 26f>.
*6
14775 Ucigă'l crucea.
Avu. CURCb;A, paroh. c, Coşieiu,
Banal.
Unul elin nenumăratele nume ale dracului.
* L'
14716 Cruce.
Le.ricon, Bud ; p. 148. - AKICA
LEPED.\TU, c. Topircea, comit. Si·
bi'll, Transilvania.
Se <;,lice mal ales femeilor şi copiilor celor mict, pen tru
il se areta dragoste.
«Vino la tata, crucea J,
l\1iJlIdm lJu'a, crvci]« nua ,
l'iwlă·Jl1i'J Duminica.
fu ('[,,!iEI In k(ll'(l mea.
14717
*
Cruce întregă.
Cruce de comic.
['oes. PO]!. Trrmsih'.
Gu, JIPESCU, Opinc., p, 7�.-­
P. bPIRESC:U, Leq.. p. 388. - L,
ŞkiKEANTJ, Seinas., p. 2G5.
Bărbat votnic, :;:i tot ele oclah\ Înzestrat eu tote cali·
:blţile morale.
================== pagina 538 ==================
prWVERBELE ROJllANILOR
,r]\!ulPl'ea, aşu a (llllH.'ut de la păriuţi, din UC111 îu nhn, S�t f:iV' mal
(le lăturt, pentru că ea c iumătaic de Gl·uee. Ilornâuu e cruce inireq«,
Cfllce de (o/Ilie» - GR . .JIPESCU.
Cununiile, cart se pun in capul mirelui şi miresei, la
nuntă, formeză o cruce Întregit pentru barbat şi () ju­
mătate de cruce pentrn femee.
14778
*
A se face cruce.
Despre drum sari cale, la () l'i�"pn.llfîe.
14779
A fi în crucl.
P. l::iI'IHlcSCv. Ley., p. 127.
"-\ SE CRUCI
14780
*
A se cruci.
Aceleaşi întelesurf ca la No. 147(j4.
CUMNICARE
14781
*
N'are nici trî cumnicare.')
G. ZUCA, stud c. Samariuaţ Epir.
Când e mare Iipsă de struguri, poporul \1ice dt nu
are nicî cât al' trebui ca. să sectă vin pentru împărtăşenie.
DASCAL
*...::,
14782 Dascalu Hoţoţop
Care a scos mălaîu din foc
Mai mult crud de cât copt.
T. BĂLA::;fL, în'). c. Stefănesd,.
). V(ilcea.
�) Nu are nici pentru cumluccăt ură.
================== pagina 539 ==================
CREDINTE, OBICEIURI
Se gice În glumă dascălilor de biserici, car] aii obi­
cerul, unit din el, de a crurdi câte ce-va de pe la creş­
tini, când umblă cu botezul.
Porecla de Hotoţop probabil că se c1atoresce verbului
a se Iruţupi, adică a se usmr, a se bălnbănt, a se căsul
sii ducă ce-va grei:L
SNOVÂ
La un sfânt aj un al Bobotezcj, un preot plecă eu botezul prin sat,
însoţi t de dascălul seu, pe care îl chtemă Hoţoţop. Acest dascal a vei!
obiect III �ă pue bine, ceea ee vedea pus rel\. Aşa el cun-dea de pe la
vccinî, şi de pe la alţi enoriaş! câte o bardă, câte un topor, câte (>
custură, ba şi eâte o bucată bună de pe icl, de pe colea, de unde Îi
venea la îndemână. Aşa şi acum, când era cu popa cu botezul, popa
îşI vedea de cetania JuI, şi el, printre picăturî, arunca mâna la stânga,
şi dobândea câte ce-va fără muncă.
l\fergend la un biet enorf aş, caută dascălu cu ochii în tote păi-tilo,
sii vadă ce-va pus rel\, dar creşti nul tiind sărac JUelU, nu ye�ll das
eălul nimic bun de luat fără bani. Tocmai când să isprăvescă popa
cetanta, el vedu pe vatră ţ(\stul aşoda], şi sciind ca în el trebutc să
tic v ru n măla; sau. vre-o pită caldă, îl Îndemnă dracu de silită ţestu
şi luă mălaiul creştinulul. Dar până săl bage în traistă, mălalul fiind
ne-copt, se făcu praf din praf, şi se umplu pămîntul de mulat. Când eşi
popa şi cu stăpânul caset din odata de la sobă, ve.,lură pămîntul pliu
de mălatu, şi creştinul, pricepend ee se făcuse, puse mâua p'o jalo­
viţ,ă şi Începu a scutura praful (le pe şuba tlascălullll, care lllecă cu
snlolc frâutc, dând dracului p'al el'o mal face ca el !
Şi (1'atn1l8.1 fi. rornas vor-ha :
,Dascdlu lJoţol0l!,
,Care a SC08 măla1ttl dill ,foc,
e !fal mult crud de cât CO]!!.'
DAT
DATA
*6
14783 Aşa 'i-a fost dată (dat).
AVR. C'JltCJ::A, ]Jw·()!'. ('. CoşldH,
Banal. - V. QALA, dWiC. (', Vaş·
cou·BiÎ1·escl, comit. HihOt", Un,lla­
j·ia. - ST. 'fUTESCl:. Îilr. c. Cata·
neie, f Doli. - B. P. H�D�:l\ E
ti/iii. li/agil .. p. 1980,
Exprim:) o "tare dE' llP·fericil'o, llP a tîl'llti toro de ,·oinţ3.
================== pagina 540 ==================
640
PIWVEHBELE ROMANILOH
omului, aşa 'i-a fost să fie, aşa 'i-a fost sorta ce 1 s'a
croit prin ursitore.
Datal sau fc1cutul se m'at:l prin îmbolnăvirea, aşa de
odată, ca din senin, mai ales a tinerilor şi a iudrăgos­
tiţilor, Acesta se întîmplă când unul din zulie îl face
sau îi descântă altuia de dat, ca Si:'L moră. Datul se mai
<;lice şi trimis. In asemenea cas pătimaşul este doscântat
de babe mestere, care sciu S(L desfacă prin stingerea fri­
g�LTilor. Stingerea frigărilor se face luând nouă fiare deo­
sebite, părăsite, se infierbîntă în foc şi se sting în apă
descântată, aburindu-se bolnavul.
VeSli Şeeătorea, 1, N o, 5, [apiul sall daiu],
DEDEOCHIU
Vec!1 }}eoc!tlu.
14784
A se întrece cu dedeochiul.
1. CREANGĂ, Pov., p. 285; A·
mint., 38.
* ,1),
A fi trecut cu dedeocliiul.
G. P. SALVI(:, în!? c. Snmlţ'î,
j. Cu!?url1�ln.
Adică a se obrăznici.
«Prea ve întreceţI cu dedeochiul.» - I. CREAN( lĂ.
14785
Bun de deochiu, să o bel cu apă ne-În­
cepută.
AL. ODOBESCU, Ij)8D00-K DYS"[., p.
172. - P. ISl'IREsclJ, He» 18t., 1,
]1.463.
Care vindecă i se \lice cam în 1J:lbe de ,JOC.
A SE DEOCHIA
14786
*
A se deochia.
LAURlAN s. MAXIM, I, p. 1046.-
r. fSPlHESCU, Rev. J8t., I, p. 234.
- S. FI .. MAR/AN, Nasc., p. :'::07.
================== pagina 541 ==================
541
1 i) A':o;:i pierde Imnul se11 nruue printr'o fapttt rea; iL
se apnci!. de rele.
2J A spune minciuni.
,Cât ve] Rll\li ('.3. încep a rr"i ditl' 1111[t rua I tlcochial«, tu să TIJe
trag'î de iuânica haluul.» - AL. C)VUBESCU, (jl,');;',-!\'}'/., ]1. 46,
3° A se îmbăta.
*6
14787 Ca să nu se de6che odorul.
H. D. ENEfoiUU, Î1w. c. Zamosica,
i. ])o/'nho!.
Adică îl bate.
DEOCHlu
DeocLlul, diochiul (Moldova) sau deocherca �e pute
face În două modurI: prin căutatură ageră salt minunân­
du-se cine-va de însuşirile şi mai ales de frumuseţea
cut-va,
Se crede că omeniî cari aii fost întorşi de 1;. ţîţă MI
ochii rei, deochîe. Se întîmplă ca o vită deochîată să
cadă din pioîore şi să moră, dacă nu s'a descântat în
pripă. Deochrul se pote preîntîmpina când, mirându-ne
la vederea unui dobitoc sau alt-ce-va, ne aducem aminte
ele deochtu şi scuîpăm �licend: să nu fie de deochiu. Ani­
malele, ca să fie ferite de deoohiu, li se leg<1. câte un fir
roş la codă: iar copiilor mici li se face benghiu (sben­
ghiul, cu lut de pe talpa ghet.elol' sau negrelă de pe
cîaun, .,licelld: cum nu, se dcoch« pâmtntul de lnnlJ �i Iru,
aşa nu se deoche (cuIrLTP) de frumos.
Ve(JI ŞctJI!tfn'r(t şi în deosebi anul IV, Nu, ;j.
14188
A'I trece cu diochiul,
C, NEG:HDZZI. 1, p. 225. --- D-na
l';r,E1\ r- Hl2.
'Ihl', J'nt(" tlJ'agtl, nu' treci q, rliochil!l eu hoYtJl'il ii -Iivauul <l tal»,
et� t.l1';\t:Il.' - C .. :h:"H1JZZL
================== pagina 542 ==================
542
PROVERBE LE lWMÂNILOR.
A DESCÂNTA
*6
14789 NI lua la deseântat.
T. f:;PERi\�T i. J. 1. 181.
A'l Iui, la rafruelă : a'l certa ; a'l bate.
DESCÂNTEC
*6
14790 Baba Lenea
Ardelenca,
Care ţine Bueurescii cu descăntece,
T. BĂLĂ:]EL,]Jl'col, c. Ste/iînescl,
i. Vâlcea.
Dicală, forte întrebuinţată în părţile de sus ale jude­
ţuluI Vilcea. Se dice în glumă babelor cari descântă.
Descântecele sunt de două feluri : curate şi necurate.
Desoântecele curate sunt acele ale bubelor în deobşte,
ele ari puterea de a vindeca pe bolnav, ţ>i în ele inter­
vine Maîcu Domnului. Descântecele cele ne-curate sunt
acele ale fermecătorelor. In acestea intervine numai dra­
cul, ca să isbutescă,
Descântecu se spune Încet. Descâutecu nu trebue spus,
că nu mal are lec, In fine, la om, spre a dobândi un
bun sfil'şît e nevoe de 11 se întrebuinţa partea practică.
De pildă, dacă descântect de l'eLllZfi, sa trage partea bol­
navă, adică i-inza. cu unt-de-lemn, diceudu-se descânbecu
de trei 01'1.
Ve(Ji în Descr. Mol«: 1'. 1 hli -157, dane casurt c-itate
de DIM. CAClTEMIIl.
Caaurt identice mi s'uri comunicat de D-I N. .Iuvura,
din judeţul U'ftlci11, care adiioga cii, dcscântecnl RO prinde
numai in casul când rana dobitcculut nu a. foxt atinsă
de nicr (1 doctorie. Descântecul lncre7.li 01'1 cât ele departe.
*6
14791 Descăntecu meu,
Şi le cu de la Durnnedeu.
T. BĂLAi:iEL, )lm>l, c. Siefiinesci,
i. TT1Î1C('u
================== pagina 543 ==================
CREDIN'fE. oBIi_,ErcRl
G4-3
1 il Formula cu care se 'incheie ori-ce descâu bec.
20 El1 fac cutare lucru, insel sfir�itnl atirna ele la altul.
DEVÎt\T
14792
*
A fi luat din devint (devînt).
GîL .hPESC;C p. li7.
A ave reumatisme, a fi ]mralisaL AraM un mers ne­
hotărît.
DIAVOL
DICHrO
14793
*
A'şt găsi dichiul.
C+. P0BURAN, inst . c Slatina,
j. Olt
A'ş: g,tSl st;ip[mul, haleaua : a da de dracu.
14794
*
Qînă.
De (Jie8 ele o femee Iruuuu-a.
După Cantemir �1înele (; sunt nisce vergine f\',rte f ru-
mase, şi insele dătătore de Irumuseţe.» DCi3C1.Mold .. p. 154-.
OlOG-nU
DODOLOI
* 1.::.
14795 A'1 face dodoloi.
AVI1. COI{! ';A..
Rw'!'!I.
c. ('oş{ein,
i
================== pagina 544 ==================
rRc,VERBELE R01L<\NILOH
A '1 uda bine cu apă, cum S8 udă dodcloit.
Dodoloit sunt aceia (mal ales ţigan il) cart îmbrăcându-ss
cu deosebite ramurt �i ierburi ve 1'<,11 , merg, de la casă
la casă, cântând psntru plote :
D(JdoI61e, 18îe,
1!')ll\ue dă'mr ,it pIure,
Ploiţit curatit
Presta 1 umca U,ti'(.
!3umlJ:ll'e1 (r�r�int
Varsa pe pămînt,
Unde dai eu plngu,
Sit mergă ca nntu ;
[J ude dai cu xapr,
Să TI1;'l'gă ea a pa.
Cel, din casa unde'! primesce, iese cu găleta de apă,
şi-I udă pe dodoloru, care se-întorce În loc de mai
multe ori.
Cu alte cuvinte sunt Pepartulele de la. noi.
DOHOVNIC
Vel!! j)octor.
DOMN
Veg' Bun, Copil, Cap. IX,
c , Domn, .iWâIZă, a Răbda.
14796
Ce gândesce omul, nu dă Domnul.
L NIWUI.CE, Leiop, usu, II,
p. :236.
*1.-:::'
Nil e dup([ cum va omul) ci după cum va
1 )omnul.
A. PANN, Ediţ., 1889, p. 134,
II, 1'. 88; TII, p. 'i2. - HIN'iEseu,
p. l31. -- POPERClJ, in». c. Dobrenr,
.j. I1f!!V.
Nit e dupc'i CUJn vre omul, ci dupc7 cum
vre Domnul.
P. lSPIUESClI, Leg., T, Hl-;-2, p.
1 -;3.
*b.
Nu e dup« cum cre omul) ci dupd cum
vre Donnuil,
V. SALA, dasc. c, Hotar, comic.
Bihor, (J/lg(t)"lrt.
================== pagina 545 ==================
*�
�Vu:t dUjJ(Z cum cre omit, el dll}Jâ cum lasă
Domnu,
A Yf:. C'UI:cEA. c,
}iaiu:t.
*b
SI(, c cum 1)(1' onud, ci (dar) cum uri;
Domnul.
S. FL. .\L�HlA:\, 1'n/d. Pop., p.
;-':i. - 1+. :VIADAN, C Trnşe.i», tin.
ChiŞ(IIClt, Basarabia.
N« e aşa cum [O'; omul, ci cum (Zez Domnul.
S FL. J1Al:IAc-I, Orllit.,1, p. �4:.l.
Nu. e dupâ fj<iltdul omulut) ci duprZ 'colea
Domnului.
HIN ŢE sec , p. 131.
Nu c dupâ cum [Jlindec;cc onud, ci '! (dupâ)
cum urc Domnul.
1. CRL·\NUĂ, Pou., p. 223; A­
mini., p, 7.
* "�
NI!':'i cum gduclcsce omul, ci cunt ura Domnul.
. c� TESDOHESC1J, ino. c. Curscsci,
J. ll/slam.
Adese-orr. lucrurile cele mat bine ohihzuite, nu ies
după cum ar trebui, sari 11nptL cum am dori, şi,. precum
'.,liee Cantemir, �lEd. [e1'og1., p. :!V:)' 11/'onill, J)umnl'�letpsui
calcă eocot/la muriioresc« .
.IluZie sun! ydntlurile În infinit omului, dar uunui;
lioiărire« luZ lclcot:« se îndeplinesc!'.
Sn!OIllOiI., PfOV /.'1. 2/.
1'1'011. Franc,
================== pagina 546 ==================
5-1(:; I�l(QVEf{BELE HOMÂNILOH
------------------_.--�--��
Iht01J/O llro]lone e 1>io dispone. 1)
Pro». Iial.
El lunnln:e propone ,11 Dios diepone. 2)
Der j}fensfh denkl. U olt Zen"'!. 3)
Pro». Germ,
Mrtn ]l1'o]l08e8. (iod disJioses.4.)
1'1'01'. Engl.
14797
Una spune omul
Şi alta face Domnul.
BAHONZL, p. 63 & GE,. - H1N­
TESCU, p. 136.
Aceluş inţeles ea la No. 1478G.
14798
Duce Domnul pe Român şi cum. nu va el.
GH. JIPESCU. Opinc., p. 144.
Acelaş luţeles ca la N'o. 147:17.
14799
Bun e Domnul, mare e noptea,
lOHD. GOLl<;SCU, Mss. IT, p. se.
Ne luyaţ,\ sti JIU ne desuădejduim (GOLESCU).
14800
Nimenea nu dice : Iea'rnl, Demne! ci:
dă-mi, Demne!
A. PANN. Ei/it. lRNCJ, p. 2�1; 1,
p. 7�1. - HlNTESClJ, p. 7(;.
1) �i 2) Omul propun" ţi lJumllc1eli dispune.
3) Omul g:îndcsce �i Dumucdcu duce.
{) Omul propnne. Dumnedeiî dispune.
================== pagina 547 ==================
CRED1N'fE� OBh'EIFJ:I
*
Bori-u« nu deice! lirt-m'i Domne ! ce: dâ-
mi, Domne' 1)
D, .';. M lLESGU. c. Gopeş�, Ma
ce/iouta.
Arată lacomia oniulut.
14801
Totă înţelepciunea vine de la Domnul.
1. IO:1"ES' v. CI11'I. ('il., 1L
Adică tot binele.
14802
Domnul, din furtuni, multe corăbii a scă­
pat.
Adică pe mulţi 'j,a scăpat ain primejdii, şî se \,1ic0
spre m:lng;î.Iel'ea celor f·mpemţl (GOLP;SCU).
14803
Jertfă către Domnul, rodul dreptăţii.
IOHD, Got.xscu, 11188. II, p. 103.
Adică nu darurî, Cl dreptate, jertfi!. Domnulni Sit faci
(GOLESCU).
*D
14804 Iertă'l, D6mne, că nu scie ce face.
E. 1. P ATmdu, in»: c, 81!mlţt,
.1, CO/;l!r'ln1u.
Câml prostul iţf face vre-un lle·aJuns.
14805
Ţine-me, Dornne, încal,
Dacă vei să mai me al.
A. 1"A:\>!, 1, p. 102. - HINTL8CU
p. 1:'7.
Pentru ce] nevotaş,
1) Nici unu nu t1ice: Iea'm î, Dumne : ci: da'rni, J 16mnc !
================== pagina 548 ==================
548
'PftQVEHbELE EOMA.NILOli.
�: 6
14806 Dă'rni, Dornne, O pară în gură; daca
mi-a dal mi-o şi mestecă.
14807
E. 1. P ATl�rci\J, {fir, c. 8nwlP,
i (",l'l0'lllftL
Dă-ne. Domne, nu lua.
E BAi,. A1> , Biveţ«, Jl. 11.
1
Aşa li \lis tiganul, dud îi da laptele Îl: foC'.
14808
*
Dă 'mi, D6mne!
Mină-te. marate, ta s-ti dau.l)
I. COY Ar:: • pro], (. Elbosa», EI'i/·.
F(Ll'i1. muncă, nimica nu se p(,te dobândi.
*.6.
14809 Nu fad Demne din el.
A VR.. C0RCEA, [utroh, c, Coşle/a.
Banr!l.
Pentru llluipeţînare. inileretllicie. Ku poţl face ee-va
bun, folositor, <10' treh;i (lin cel despre care fie \liee ast-fel.
14810
Când va Domnul, vine şt dracul cu colaci,
Grilill nI Domnu CII omu, drac« Jt7e8(, fn­
naln!: CI! colaci,
Ci H J [PVCL Opinc .• P 115.
1 il 8e �1ice câ nrl liE' vrue :;;î de unde· uu nădejduim
'(GOLF-SCUl
2) Când omului îi ltlprge b ine, �i cer duşmani Re pleca
.;;1 chiar îi fac ajutor.
1
.s.
================== pagina 549 ==================
548
*L
14811 Dă'rni, Demne, ce n'am gândit,
Să me mir ce m'a găsit.
[ORD. GOLE;3CU, ]JfS8. Il, p. \J3.
- A. PANK, Ediţ J889. p. 167:
III, p. 1:34. - BAHO:\�I, p. 55. -
HINTESOU, p. 43 S: 67. - OR. JI-
1'E50U. tieur. Oraş , p, 188. - P.
]SPlRESOU, Leg, J, 187�, p. 171;
Iie». Isi, It l, p. 155. - A. 00'
lWVEI..j. Suc1ava. - V. SALA, dasc,
c. Păcolcsc), comit. Bihor, Ungaria.
-- O. BĂNULE5CU, înv. c. Plefroşi.ta,
i Dtmboui/a.
lJctrn'(, Domne. cp n'II1II acut, să 111( micro
ce m'a qasit.
r. CREANGĂ, Con», u: xt, p.
179; r«, p, 20\).
*6
Dil 'mi, Domne, ce 11 'uni acut, să 1rui mir
ce m'a gâsit.
}:. D. ENESCU. înv. C. /jrunoslea,
j. ])01'07101. - G.� Y. Oxrşoa, ]ivoI
c. DnU1'01'i'ţ,.i. rasl1tl11. - C. C.
BUN<:E ('lANU. C. COS01'I'[,}. Mehe­
dz·nţl. - K I. PATR[CIU, in». c.
8mulţi, .i. COl'l(rlul1l.
*
Dă'I, Domn«, ce nu o «rut, S(I se mire de
ce l'« [!â8it.
V. A. F·,nFscu, C. FolticeUl,,i.
Sncior«,
*
J)((1II1 .• ])!ill1l1C, ce 1/WJi (1 cut, siî 1111 ce
111'(( .'1((Sit.
C. TY')D,jRF.';CC, in», c D6gcle,
j. �-(IsIHltc
lh'f"ml; Domnc, re 1/((111 acut, sâ m(Y ce
m'« pdlit.
T. V
fer .. X1L
================== pagina 550 ==================
T2'lOVERBELE RO�l_.\"ILOH
1 u Se �li<:e când, pe neg;11ll1ite, dobândim ore-ce forte
mare, în (;;tt este ele mirare pentru 1101 (GOL Eseu).
il Pentru cel care, ri.Iicâudn-se la o treptă mal Înaltă,
JlU vre S[L mai scie de cel cart ;nl fost ele o SPlYlU cu
dînsul.
;\0 Când una a g<lmlit �i alta a Ieşit.
4 o C,tlHl cade hodoronc-tronc o belea aSnpl'lL unul om,
ni1',';, s,"t se aştepte la aşa ce-va,
14812
Dă, D6mne, cui ai mai dat;
Că da'! da cui n'ai mai dat
S'o mira ce l'a aflat.
r- 43.
14814
Acelaş Înţeles ca la X o. 1-L� Il.
* ,::;.
14813 Domnul nu bate cu ciomagul.
1. PETHESCI}, il1g. Cw·tca·,ze-Ar­
!leş, j. Argeş,
8,1 .,lice câud ni se întîmplă vre-o nenorocire; întele­
gil,ndu-se prin ae(Osta. că DUmne(}811 alt-fel Iovesce 'pre
ornent ; arată şi răbdarea lui.
14813 b. Domnul gonesce cu carul.
rORD. GULESCL', st«, rr, p. \)0.
Arată îndelunga răbdare il Iuî Dumnsdeu (GOLESCU),
*
Pre acela ce Iubesce, Domnul certă.
i--)"LO,IW:-i', Pilde, E(l.16S8,lIT, 12.
Spre m<1.ng,liere,t celor loyiţI ele sortă,
14815
Carle crede en Domnu, Domnu'l dzuta.l)
FR, MrKL<-'SICH, iu«. Unter"
1, r- 0.
Dumnedeu nu ]<\.8:1 pl'e acel carl se încred intrînsul.
================== pagina 551 ==================
li'
II
lil
JI
GGl
14816
1
Domnu nu va plati sămbeta.vj
L,lR, jll , Iiiu«. [T,de;' <
1 p.
Anela:;; Îllţeles ,':1 1:1 No. l.-!lf);)
14817
Domnu face race dupa roba.")
rH.. "JIIKLI)SII' J r. Iuun, Uvtcr.,
L p.
Alusie la functiou.u-i 1 turct,
F'EIL PAP,.\fL\i;l. Zu-eit, Jahr-» •
p. 17\).
?EH. PAP,;HAld, Zn·cit. Jalircs.,
}'. illl).
Afire-mi, D6mne, di câtigurli ghiftescă şi
di uspiţâIi turcescă. ")
Multe! D6mne! D6mne! ') ş-a1 Dumnidzeu
l-angrecă.4)
VulY
14818
14819
() rng;tdnllfl scurtă, dar isvorită <Jiu inimă, e mai pl;1.,
cută Dounmlut. Impotriva celor fftţal'llici.
/"01} . .vCI),Gree.
1) l iumnc.Icii llll va plăti sâmbăta.
2) Dumucdcu face frigul după harnc,
J) Fcrcscc-rc e, U6ffi1l8, de pîră ţig:iTIt::;C:-i (10
-1) Multe ({jJ',Jmne 1 D/)mnc1J) p� Liumuc.Icu
5) lclcm.
turc-iscă.
62447
37
================== pagina 552 ==================
G52
PROVERBELlL ROMÂNILOR
*6
14820 Scrie'l, Dornne, cum îl ved.
C. 'I'nonoasosu, {nI', c. Plmgescî,
i- Fastul/!
Pentru cel l'f-ll.
14821
*
Mila Domnului.
Adica destulă, multa.
1. CHEAKGĂ, I'or., p, 18G i A­
nrini., p. 187.
«�Iâncal'eR cam I'P sporu-I, d» r Hl'f\, mila Domnnlul.» - I. CB.EANGĂ,
Amint.
*L.
14822 A trăi ca Dornne-feresce.
G. DEM. TEODOREBUO.
Adica a trăi 1'81\ <-:1 "ai ele el.
Singur se jelesce
Şi singur traesce,
Ca Domue feresce.
l'oes Pop.
14823
*
Casa Domnului,
l)'f>a Ee, ZANNE, c. Băsesei, J.
Fix/ehI. - D-na EU(f. ZANNE, j.
TI/al'.
Pentru omul bun.
14824
*
A lăsa în plata Dornnuluî.
P. ISPlRESQ1;. j,eg.) {l. 283.­
GR. JIPESC!.". Opiuc.) p. 138.
*
A du În Jll ata Donmuln),
M. CAXlAN, liHNic. j. Iaş'i.
10 A se elepăl'til de cine-va, n'I părăsi.
.Şi'l lăsarâ fetele în plat« Donmului.» - P, Isrrsuscrr, Leg., p. 233.
2° A nu se mai ocupi! de ciue-vn.
"Şi înca]t.pf! nil ne lasă În pac� �i în plata DomJi.nI1�1.» - G l�. J,­
iPESCT·
================== pagina 553 ==================
14825
*
A nu fi de nici un Demne-ajută.
553
Adiei'! de nici un ajutor.
14826
*
A dă zor cu Demne-ajută,
B. P. HĂ;;!L>ECr, EliJm. Magn.,
p. 641.
* L,
A', tot d« cu lJârnne-ajulli.
x= c. Ni'inesa j. Bacău.
mat de
Când cine-va ne sileste ori: ne zoresce a face ce-va,
tIrit voe sari fară timp.
*u
14827 Mai de Demne-ajută.
P. ISPIHEf;c1J, Leq., n. 1\)4· &
\]07. - V. A· UREcHIE. Conv. Liier.,
p. 574. - Ii-nu Z . .Tu VARA. C. Fe­
descr .. i Tu/ora.
De rre-o Domne-ujuiă.
1. AL J,l'f SlHERA, Pov .. p. 140.
VcqI DttJJlJJet/âi
10 Mai mare .
• N'apucase calul să se depărteze (> buc-ati de loc; mat de Demne­
'liută, şi 16[ă că smei,în\ leni 11 ajunse.» - P. ]C;PIEE;'CU. Leq., p 104.
2° Mal deosebit, mai ales, mal însemnat.
,Al' fi voit şi el, de! să'şI !,i,tpze copilul cu vre-nu
Domne-ajut«, Srl facă şi el (> l'I.Hudrie Dară ('U (,e'), P. lSJ'[[{l,:SC'U
Leq., r- \]07.
14828
Un Demne-ajută.
A. P ANN, '/iJdiţ. 188\), p, 115;
IL p. 108. - .Huq'�suu, p. 47.­
BARONZL. P \)0.
Adică o lovitura, (1 biHaie.
,<�h nu te pomenesc) ('\1 un Domne-ajuiă pe spinnre.» - A. PANN.
================== pagina 554 ==================
554
14829
A'I încărca de Demne-ajută.
.. ,
*b
14830 Cât al dice : Dornne-ajută l
Adică viu. Se f,il;ie că b gl'ijunie viu ul. care se tornă
în potir, represintă siLngele Domnului.
GR . .JIPESCU, Opinc., p, !)7.­
G. P(,BORA)), iust. J. Olt.
q,. POBORAN, iust. j. Olt.
T. CREAN'3}" Poo., p. 208. -. L.
ŞAi5EA))U, Dicţ., p. 71. - n. DRĂ'
(iULE,CU, Bucuresct, i. Ilfov,
*
Sângele DomnuluI.
A'I bate.
14831
* Ce.
14832 Sângele Domnului
In capu omului.
GR. P01C)) . .\.Ru,iil,lj. j. Puiua,
*b
8ânf!ele Domnului
Se suc 'n caplt onudui.
x, Se. Norm: c. Schiopeui, .
Fălciic.
C:111(l e om ul bet,
*b
14833 Mănia Domnului.
GR. ALEXA:-lDHE::;CU, j. PatI/a.
I O Ce-va teribil, care' ţi insuflă gr6za.
2° Om reri, înfricoşat, varvar.
================== pagina 555 ==================
CREliIN1;E, OBICI;IURI
DRAC
ve.tr At-rr», J/av(7, Rau"
jidr!.;,;!; l/t'/i<-. Bolt, R(Ul)
CăNI/U, a COI/!()nl,
.lJl'cj'11 j"l'JJh'Il',
j''en/l.r!c/'ft(ir,J, 1,A:lloJ",
/lIn/eri: j\·c',:a:., OdllUJ Om,
j)ara, Prost, a lt'?dt', Suc,
S/Jit'Flt, CYre(/t tI:' J 1//·
1 �tt'sie: J'�lrb/f.
Se d;l dracului urinătorele nume : Drac. ])iGnol. ]JuCfI-se,
DUNI-se pe pustii, Idolll". JYlirhidu(ii,t-,Tegltiuu(â, Al mat
dea, Spurcaiu, Tniunecaiu, 1Yeruralu, Uci,r;â·lredel'ca. Uciqâ'l
tănuii«, Uciqa'! crucea, Uciqii'! luca, Tichiuiă, ])mnner}e,:i
iil din t(�z'i, Iuda. Tartor, Smeu, Sotea. DI/h necurat, '(:01'­
noratu, Isdatu, Cadea, Nodp((, Biala, u.a« Potca, JJoleru
lumci, Cel de pe tomuri]. Cel din lăgrlj'Îp, Scaraoţchi, Imn
iil Lu» de divan, Cornea, Sarsnn, Sarsuila. Frtinqa. Satana,
Î11per _de halUl, Dracul din vale,7YailJCI. PÎrdalnicu, uu:
lelu. Al din bali«. Vi clenu, Socea, Benq«, ATle, A.rJhîuţă,
Chima reulut. etc,
LEG8KD.'t
Se dice că Dumnsdeu, c[mel a făcut cerul şi pămîntul,
"fiind cii avea mult ele lucru, trimetea în tate părţile, pe
unul din cel mai c1e�tepţl dintre al sel arhangheli care,
însoţit de alţI Îllgel'l, aducea la Îndeplinire poruncile sale.
DUll111e(Je11 mai dase acestor urhanghelt �i puterea de il
face ore-carî Iucrurt. "Cnul dilltre arhangheli Y8(H'1lc1n-se
cu o asemenea 1'11 tere, s'a gândit Cii ele' ce al' mal ascnlta
de poruncile luI Dumne�let1, şi cil mal hine al' fi s;l' Şl
beri, sieşI, o imp8răţie. In acest scop a şi ademenit none
cete de îngerI, cari emf1 puse sub ascultarea lui, �i le au
l"esniltit în potriya Domnului. Dnmne<;lel'l yer,lelld atesta,
il trimis alţi arlutllghelî, eu cetele lor de îngeri. Aceştia
;L11 ll;\tnt pe l'esvriUiţl, şi 'i-a aruncat în foenl de veci al
iadnlul. Acolo li S'<\ll tl'îmbiţat poruncile t111111ne�leescl:
cii în vecI f;{( ste în iad ele unele în yecl nu se YOI' mal
p11 te urca în cer. In lo�ul cetelor ele ÎngerI res \T;Hi ţI,
DUl1111e<:1811 pune ca Îngeri pe copiii de ('urÎml botezaţI,
pilll�'i la complecbl'P;l cl')lol' llonp cete aS';Îl'1ite În rarl
================== pagina 556 ==================
5[)G PROVE5:.BELE HUMÂNJLOg
La Început tOt(l lumea era sub apă şi numai un petec
ele pămînt s'a gclsit uscat, unele dormia eloi fraţi: DUll1-
net,leil şi dracu, La mie(.,1ul nopţii. se sculă dracu, ca, s�l
împingă ve frate SEll1 În aptI .. Dar ori încotro 1'a11 împins,
tot uscat s' 1111 fiicut. Dracu. de orudă. a luat tina si
a făcut din eeL un om. :Jlerge de cerea o trestie şi suf!';"l
în el yieţa adecă SeL Învie. Dar suflă dracu, suflă, dar în
zadar, GÎt răsuflarea draculut eşeiL prin ganm dela fundul
omulut. Atunci dracu rugă pe frate-seu ca se învie pe
om, D-(Je11 o fCl.cut bucuros. Şi de atunci stăpânesce dracu
pe trupul omului, îl chinuesce. trimete beteşiugnri asupra
Iuî, dupi1 inerte '1 lasă sii pu trezescă, şi să-I mănânce
viermit ; iar sufletu trebue dat în mâna luî D-<;,1611 e(t dela
el ram căpătat.
Dracul e negru la. trup, cu C61'11e, aripi şi (x)lltl. Pe
ochi şi pe nas aruncă part, de foc. Se pute preface În
ţap, mâtă, ogar; îl) ofe însă nu se pote preface. Dracul
nu rnănanca de eât foc. Are puterea de a se face ne­
Vf3(Jnt, punerid o tichie în cap. Ellocuesce în case pustiî
şi cart sunt zidite pe locurt ne-curate, adică pe locurî
unde e îngropat vre-un prunc nebotezat,
Dracul e menit a face numai 1'8(1; el pândesce orl-ce
ocasie se atragă pe om în ghiara lui, îndemnându'I
la fapte rele. Oei cart, fiind încă în vieţă, se dărueso
dracului, acelora dracul le înclepliuesce dorinţele. Dracul
e a,,:,:t tIe mester încht si pe Dumnede11 îl pute însela.
S�lllt lllUlt� motlnri ele <L face pe 'c1ra.cul ca, srL'ţi' îm­
pE nesctl dorin tele.
De l'il(lă. Q;lnr1 o femeie vre sir şi reslnllle î11 potriva
altei:!, ea cautr, 11U os ele copi.l mort, dar l1ebote7.at, şi'1
pUlle In milncare. Dracul se hag[i în acel care gnstl' (lin
<!('pstft m[mcal'e si'} chllluesce ne Îllcetat,
Daca ţi fese dr<wu Înainte, suh formă ele ţ<tp, �i anca
'1: ,mmei bil'ueţul în corne, atund raI pri.ns şi uu mal
pute fngi, Ii îllcrnc:işezi 11î1'lleţnl în come, ca la hai,
p<tll(, se ispr:ivesce tată, aţ,l, îi supui capetul 1>iue, G,l sii
n11 se mal deslege, şi dnpCl asta îi poţi lh drumnl, c�lCj'
rem[me in serviciul te11. Atunci ull1ul pote porullcî ori-ce
ţii c1l'ilOUl asculte, munn de ctlL Ii l)(jte "duce bani, vite,
etc. AduR în acostel stare, (1raeul se llUl1leSCe spil'itnş.
================== pagina 557 ==================
t'RBDL'I'fB, OBICE_' I_'U_lZ_I _
557
Omul cu spirituş nu merge b biserică. Spirituşul e VI­
sibil uumar pentru omul care '1 are.
Dracul nu pote muri de c,Ît daca e stropit cu aghiasl1lii,
lovit cu fulgerele lui Sfântu Ilie, sau cu cuie de potc6ve
gr,site. încărcate într'o puşcă slobodită de un stângacil"l.
Dracii păzesc comorile.
Dracii fug de babe şi de muieri în genere; sunt şi
proşti şi deştepţi şi nu Iucreză nicî odată,
A se vede pentru mai multe amănunte, tâtit colecţia
,?c,d[torca, şi, îndeosebi, 1, p. 241, şi III, p. 76, şi L.
�Ă.INEANU, Basme, p. 870 879, precum şi deosebitele
legende din acest capitol al Proverbelor,
*6
14834 Dracul rîde de porumbe negre,
Şi pe sine nu se vede.
A. PA.\'.\' , 1889, p, 3. - .HI.\'­
'{Eseu, p . .Je9. - D·!' GASTE1{, Lii.,
p. 2H. - H. D .. ENESCU, înv. c.
Zamostca, j. Dorohoi.
*6
Hule dracu de plJ)'umue tuuţre,
Dar pe el nu se oede.
:-:'1'. ::)1'. TU'l'IeSCU, in», e. (jatrt­
nclc, j. Doi]. .
*6
Hide .Iractd. de ponwdJc neqre,
,5i jJf) dînsul nu se vede.
Abec. 1/u8I1'., p. 28. - B. 1. PA­
rmotu, in», c. Smulţt.]. COVl!rlnllt.
- E",1. PnPESCU, [1/11. C. C!acrtllcsd
su. !jin C1!'î, j. Ialon'!'i(a.
*6
Uide
Şi
.lrac« dr: porumb« neqre,
el nit SI' cede,
JOED. GOI,J<:SCU, J[S8. Il, 1'. 03 .
. - I. G. V ALl1N1'lN J<;ANU, p. 20.­
r. POPG.,;ClJ, in». c, Dobrent.]. JUrI!! .
. - GR. PellG}/Ali.U, ing. c, Iiassa;
j.
Dracul SI) nur« dr1 poriuuln: negre,
1.5i }J(J el lUt SI] vede.
IOED. UOLESGU. ,118S. J r, p. 95.
================== pagina 558 ==================
_��� __ I_Ol_{r_JV_L_B_B_E_LE HOMÂK1LOH
*6-
Ride d((fUtl de }lor1f1J1II(' ner/re,
i)i el SillilUi' 111/ s( rcde.
Gu.
,'i, rOSlHin,
l'nI r. lJourovr"{,
INele dracul de porumue neqre.
BARIJSZI. p. GS 8;; CH. - B. P.
HA"DEr, EI!IIII. Magll .. 1'. :J3D9.
Se dice când rîdem de gresalele altora, s' ale nostre ,
mai ll{U,rI, nu le vedem (Ion],,' (}OLESCU). p. ,j3.
Se �1ice pentru cei ce yed ale altora greşeli. lIlaI miel,
şî p'ale lor, cele mai mari, nu le YPtl (lClRD. GOLESIJU),
p. �i5.
Când -unul rirle de altul, 1'[\1'(1 ea f;tl fiE' mal huu de
cât dînsul.
Corrus corro niyritudi1/f'm ol.jicit, 1)
i'n)!', Lai.
LI; tu?'l, div ueoro fi la «arsu, 2)
Proi , C'atal,
})i.((, 10 cornrj« !II ('/11'1'1'0' quiia!« (l1I1i nel/ro.3)
1 'J'OL'.
Thou (1}'1 (f I'i/IN bir«, soil? ihc rarcn 10 1 he
1'1(l7'linp. ')
de ac !tegrule.
nl�gar: urechi hwgL
(}ice cu-ra gr�ur111ul
1) C\)rhul rîde de JJcgr{�i<l cc.r.rului.
�) Corhul 0icc cotofuuci
:-1) 1, Hce ciora
4) III mogar spUlle
I}) E;t 1 o 1-,a52:1'(:' ::1111;,:I"J:
================== pagina 559 ==================
GG9
*L
14835 Rîde dracu de por umbea,
Şi '1 mai negru de cât ea.
A YH. C!)l\CEA. ]dl1"O!t, C. (
Dwwl.
IU!1t dracu] de porumbe!«,
<)'1 mUI de ('(it ele,
T. BOLDEA, c. Chrilutln«, comi!
TÎ1'ilm'(I,])J01'C, ['u!lar/a.
:l:b
JUrle dracu! de pornmbe!« 1/((;1'(.
,)'i llr ('7 (sine) 1i11 sc ude.
l i-nn E. B. MA\\H, p, 81. - C.
I, lwACHE;-;C(', c. O'isfcsd, i. Bo·
j(iŞ((jtt.
IUde
ntqre.
K. Ci. ZAMFJ]{ESC1:' DIACO:K, in».
c. ,"iNuliflu,,i. Ttoroi.ot.
14836
:(.
Rîde dracul de porumbel,
Şi nu se vede pe ei.
v. A. FOlU:SCL c, Foiiicent, i.
,'-;ut"/(î1'0
Hide (/I'(I('7{ dl ponrJllfiir 11c,IJn, ŞI 11( ('1 nu
8(' l'uh.
r. bllhl'�(l. U". I, lH'IJ, 1'.
1,(1,
An'la", inteles (':1 la N«, l-l-fi:3:\ "'111, (l fpl'mfl neol.ict­
unita f:'i' mai ales gl'(,�ita
14837
:1:
Dracu '1 dice porumbea.
Şi '1 mai negru de cât ea.
HI�TE�CF, 1'.48. - A. G!)fWVlLl,
,i ,,,'uc1oc(( -,TuLIA GhuF"um,ANu,
8. ('"ntl((�. COli/it. Ai·(Ir(. UJI!!w·!a.
================== pagina 560 ==================
G60
l'ROV ElWELE lWMÂNILOg
*6
14838 Dracul numaî ore nu se p6te face.
P. GÂRB'WICEXt\li. jJl'of c, Băi­
/,;"1,, j. Vâlcea.
Dracul lea diferite chipuri ca bivol, CUl'C<LU, coco:;;, capră,
călugăr, etc., numai ()ie nu se }JcJtA face fiind-că nu poto
să, 'I numere firele de L1n;),
De alminterea (liea o f;luut:1 ae Dumuedeu, rar ca.pra
de dracu.
Ve\,li şi Ş('.�âtOI'CII, IIl. p. 71).
*6
14B39 Dracul nu e negru, cum îl zugrăvesc
orneniî.
li·na EG. ŞIŞ)IA:-I, tJw. i.. Adam,
i. Tutooa,
*6
Nu )'t (Işa de negru dracul, cuni il zugr(il)esc
âli'll'niL
U. IORDĂcHJ::SCU, in». c. Cristcs-».
ţ • Botoşani. - E. 1. PATRIciu, Înu.
c. 8111Idl!, J. ('ovltrlulu.
*6
Dracul nu e aş« de neqrtc precum il zu-
grâ 'D1'8e II nil.
L Ci, V ALDC'iTIC'iL\C'iG, n, 10. -­
C. TEODOEE.�!.U, în», 1;. j),jgelc, i
Vaslnlll.
*6
Dracu: II/{
II mi, Z. JT VARA, C. Folceci, i
'l'ui.n:«,
*
Nu c dracul «iiit de neqru 1;/011 il .lac.
V. A.
,,",ac/in'a.
1'. Foiticcn), j,
1) na E. R, MAWJt. p. i9.
================== pagina 561 ==================
CF.EDINTS, OBICEIUW
____ 501
*6
Nu ": dracul precum il f esicsce lumea.
10" MWOLA, preot, c. Poiana­
.Y/!mţnlnÎ, comit. Bihor, Uuqaria.
Dracul tot nu 'i aşa tic ucqru cum el crede
Iunic«.
A. CHIlJ ct·IU:v"I�A)!U, COIll). Li­
ter., XVIL
NI{ e dracul aşa (le nejr« Cit/ii !:ie sptase.
Albina) 1, ],. 528.
Adie;l ema'! bun l1e cât se arată.
lAC diable 1/' est J )(18 8l JUJlI' Il n' ou le [uit.
Prov. Franc.
Il l[ilil'olo non" cosi bruitc coine lo llipingono.l)
p;'(!I!. u.«.
�v7"t.) he 1) (Zia7lo 11';0 feios (;()1nO o Jlintt7o.2)
Prii!!. Pori.
Drr Tmf('Z isI nich; 8() »cluoars, als m/u; tim
mult.3)
ProIJ. EII.'Jlcz.
Faiulen el' rtldri,fJ Silit sort, sorn ntun. /lud!'/' hnm: G)
Proo, Do IICZ.
1) l)r:1.cn JiU o a:--:<1 de urît. cun) îl zugrhve.sc.
", Na C dracul �,a de urii, cum îl /,1li,ră'\'bC,
3) Dracul nu a�a de negru, precnD1 /.ugrJivc . -c.
4) .l dem.
r,) Idern.
================== pagina 562 ==================
14840
PIWYEHBl:LE ltO'lfÂKILOH
E bine să fii stăngaciu ca să impusc!
pe dracu.
Ou. JIPE;:;CI. Opinc., p. 11 [1.-­
Du. GASTEl�, Liter. L'op., p. 216.
Pe umărul t5timg al omului sh! un drac, pe uiuerul
drept uu Îllgel·. Cel stfmgacJu când hage lovesce pe drac
care �ac1() în Rtfmga. Originu \1icel'ei este orientala f;'i 1'1"",.
p;\l1(liUi în t6bi Europa.
*L
14841 Ţ'în' te, drace, 'n vracnită,
Că popa 'i în ţarină.
AVE. COHUEA. pinoh, c, ('(J�felH,
Banat,
Se �liee când s'u pnns cine YtI cu ee'Y<t, ori are gfmdnl
de :t prinde.
Se numesce cracnită, un fel de Plll't:l îugustă, dre nula.
*6
14842 Dă 'mI drace, ce ai aflat
Că te bat în spînzurat.
Cu ferele plugului
Pe bucile curului,
A vu. COIWEA, J!u roh, c . COf;trll("
Banat .
SUfle drace ce-ai [urat,
CII te Lut Spf1lWJ'af
Ou 111 /1 C luca tol fu (;(II)'
II r p. iiI.
Dicere obidnnitrl il :w rosti, {'a 1111 Icl de clescâutec,
mai ales de ('opjî «âiu] ;ti] pip]'(lnt câte «e-v» si un J
pot aflit.
14843
*
Unde '1 cetatea mal tare, acolo bate
dracul resboîu mal puternic.
Ţ. Cm:AKuĂ, 1'01'., f'. :2;)(;.
�i eel mai l,ntC'1'llie, tunt r;:irpt, pIc. l'Me fi invins, 111-
f;'f'ht.
================== pagina 563 ==================
14844
*
Se sburdă ca dracu în mijlocu rîtuluî,
că are trestie destulă să 'ŞI facă cărăbi.
AYu. �V["oLfL
Banat.
c.
C,lml nilul işi Iiate joc ,le înibelşugare. Dracul in mij-
100u1 ritulut, untle li1'8sc:e trestie, Î';'l face dU'ilhi <18StU]O,
(ir, aT'� (le 1111l1e.
14845
Nu potî fi, şi cu dracul în buzunar, şi
cu sufletul în raiu.
'l'rilm1l'î 1'0]1.) lL ;,ro. 18r;.
Adica ou (1, m8 lucrnrt ,,;ar( ";,3 but în cap, car1 Jl u se
impaoă. De pll(l{1 nu poţI f:lce "ele şi s(\ fii ,?i om rl,C)
hph:l.
* /',
14846 Dracul a mâncat plăcintele şi cărpătorul
stă de faţă.
A. P A��. Rdiţ. 1889, p. 11; J,
1'. "'0. -- P. ISPlHBCiCU, Reu. Ist,
l t l, p. 1G3. - G. 1. Toxzsco, [nu
c. Ilroscart, j. MehedinţL
* .L\
Dracu! a I//((I/wt p!rtr;iute[e ,şi (ila«) I:âl))â-
tund 'it'� de jatâ.
HINTKoCU, Jl. 49. - D. Epu·
1.BA.'1ll, iuo, c. Damian, J. l sl].
:1:
1))'([1' ul It I/Id ucai J)lrfr;i nta, dar cărpălor Il' 1
(.llr dl' fai«.
r. li. V ALENTIl'\JAN, r. :JO.·-
1) 1;. PQ1E;';AHIJ, j. Puin«.
*6
l lracul n nuiucu; p!âr'iJlt((; .�i cărpătornl stâ
dl' ţui«.
P r;.�Rl:J\'I"EA':<(J, JJj'f)f. c. Co­
j. ou.
================== pagina 564 ==================
PROVEHBELE ROMÂNILOh
Dncă dracu7 a mâncat plâcinta. cră}Jdtond
e dc fui«,
IOlW. GOLESCU. 11188. II, p. 88.
*6
Dracul ({ nuincai plăcintele, şi crăpătoru!
sUf de fatd.
H. D. ENESCU, îm'. o; Zamnstea.
J. Dorohol.
Be <,lice pentru cei ce tiigi"tduesC' ore-ce, când semnele
el vede se (GOl. ESCl:).
De pildă cânr] un om minte şi este dat ele gol.
*6
14847 Dracu rîde când creştinii se 'nvrăjbesc.
C. DANIlLESCl:, c. Scwndu, J
râlcea.
Doi 6menî se certă ŞI unul il aţît:1.
*6
14848 Nici pre (pe) dracul să vedi, nici cruce
să'ti faci.
U. KE()lmZ�I, I, p. 240. - V.
ALEXANDR1, Teatr.; n. 10'18. - V.
A. FORE'30U, c. Ji'olticen�, j. Su­
curea, - K 1. P ATRloiu, in», c.
SI1l�!lţl, j. Covw·lu'iu. - C. TEODO'
RESOl'", înv. r. Lipom, 1. "Vaslu!1/,.
*
Nic: pe dracul s(1'1 �'e({l. da nici cruce sini
[aci
GR. POiENAR1;, c. Focşan'î, J.
PH!UI1. - I. CREANGĂ, Pali" p. 28.
*6
NiCI pc dracu. sii'! �Of(U) da)' nic'i cruce să
1n('[1 faci.
GAVR. ONIŞOR, praf: c. Dobvo­
V('f·.i l'asIHl/(.
J\'ici pe dracul fiii'l cedi. nici cruce de el
8(('{i [aci.
HELlADE' RĂDULESCU, Mouot.
48. p. 1·H). - LAURTAN & MAXIM,
J, r- nes.
================== pagina 565 ==================
Nici pe dracu'! în ochI, ({('i' I
cea să te-o faci.
IOIW. 00
Nict să 1'(';([ 'I'f'(;-O da/li dr
Nic; cruce de el st!'mi f«
A PAKt
V 78; Pll
Nic: să re(l! cre-o daW
Nici cruce de fi Stl'tI fl!
P. Isp
l71 J
*
Xi draclu s'l!ffi cale,
I. Ce
*
Ni rlra,clu s'red.z1, tu I
C.
Marei
Ne draclu s-osiaî; (,
s-ţ-u fa.ft. :$)
P
H,
1 (1 Adică 0.pparte ele cel reI ((
2') De n�ll sft fngi ('Cit poţi. r
tejia Ia o întîmplare nenorocita
timple.
*.6.
14849 Pe dracul, nici s:
1) Nici pe dracul "i'l am îtl cale,
2) Nici pe dracu sii'l nici cr
3) Nici pe dracu s6'1 (sii
================== pagina 566 ==================
Acelaş Îllţeles ca Le :N o. t4,8�8.
14850
Nicl dracu (drac) să 'ţI fesă nainte,
Nici să stai să'} dai plăcinte.
A. PA.'IN, 11, p. 108. -l:bl
'[Eseu, p. ·18.
AceltL� înţeles C;1 In Nu. 1-l1-\1U.
14851
In pielea şerpeluî găsesc! pe dracu.
AL. BAŞ?T'�A,j!!'in V. A. Fo­
EESc[J, .J. Suciai:a.
Pentru omul ne-crediuclos, eu doue feţe.
Dracul, <1(lie11 Chimu-răulut, se represintă sub formă de
şerpe sau balaur «Diarolus qui cocatur drace aui serpene. >;
- Du CANGE, la cuvîntul druco.
Acest draco 'lal1 şerpe ave:, ari pî şi totă puterea ii sta
în Ce}CVI, cu care ucideă pe cine'l atingeil,. Elion, Anim.
1;. 21, �lice ci, un balaur pote sugruma un elefant. Se
Jl11111ea drace, de la i:VJ.i'·S�'1, c;k! <iveit vederea forte ageril.
A. se ved_� -, rentl'U mai multe umănuute L ŞAI:-TEAN1J,
Semas., p. :..t.d.
*6
14852 Vedut'aî vre-un drac popă?
GAVR. O.'lIŞUR, jJI'Df. c. Dobr»­
cct, j. Vasln!1(.
Un retI pote deveni Olll tIe trebă ? un om de nnnic
pote să iad, ce-va bun '?
Cu tote acestea Homiillul it SCO.'3 vorbă că ilracu .,'1'1
popit. Ve\lî JIPESCU, Opiut., p. il(}.
14853
:;::
Drac îmbrăcat în rasă.
On. Al.EXA.'WREfWU, maqistr. [.
Puina,
In potriva cfdugill'ilol'.
14854
Când s'a pus dracul pe rasă,
A u o tale, au I o lasă.
================== pagina 567 ==================
UREDIN'jE. OBI<:EHJRl
14855
Dracul tate ar vre să fie, numai ucenic nu.
r. r SPIl\B:iCU, Reu, Ist., III, p.
168.
Acelaş În ţeles ca la No. 3H-Hi nude se grtsesce şi snova
care a da t !l;tSC81'e d icerit.
A se vedE' A. Pn;lll. II, p. 118--1 �1.
14856
Dracul tate le scie, numai masatul mu­
ierii nu'l scie.
HINTESCU, p. 4,9.-- p, TSPIRE:3CU,
Reu, i«, in. p. lCi�); Leg. I, lH7:l,
p, lG4.
Aeela:;; Îllţeles ea la No. H3:!4.
14857
Bine e şi înaintea dracului a aprinde,
când şi când, câte o lumină.
Dru. 'I'îcnrxnas.r., Fab., p. n.
B. P. HĂiWEU, EI,IJl1!" p. 2218.
*L::,.
]i) bine îl !l(& Şl draculu; o lumiiuuc.
C. TEOFA.:\ESC(J, îno. c, Bicas,
Xhnllt. - IUL, GROf'ŞUREA::-;U,
c. Gulşa, comit. Arad, Un­
l/ar1IL-1':. 1. PATRrclU & G. P.
:)ALVIU, tnu. c. S'mnlţi, j. COCUl"
luiu .
;j:L::,.
}17 !JiUI' .)f'{ dat lumincre .. �i dmculltt.
V. SALA, r/asc, c V(/şcolî, comit.
Bihor, UiI.'Iartfl.
*
Trebue 8'1, dai, ctite-odai(l) o luminare :':it
rl racului.
1 AH±;'JltE, În!}, j. Buzh1.
Aprinde câte-odai« !) luniinure şi dracului,
că )'i reii:
HEL1ADE-RADULESGU, .1Iem.48,
p. 194.
62447
R8
================== pagina 568 ==================
PROVERBELE ROMANiLOR.
568
-----------------------------------
*
Aprinde-Zi, s' nu �'{1 o,spaiflc'i lucru. 1)
1. (;OYAN. praf. c. Samarina,
Epir.
*
Aprinde (erâ draclul, s'nu-(t sparga lucru. 2)
ILIE GHrCU, praf. c. Turia,
Epi?·.
Trebue să faci bine, câte odată, şi vrăjmaşului, ca să'I
ÎmbnnezL
Remăşiţe de credinţe bogomilice.
In oomitatul Arad se crede că, când dracul e trimis
de cine-va ca să facă cut-va reu,: dacă acesta pune, peste
nopte, "pe marginea ferestrei, un ban, dracul îl iea şi se
depărtează fără a fi făcut vre-un reu,
SN6vĂ
J
o babă, mergcud la hiserică, intr'o <,li de sOl'hilt6re, lllă două făcliI
şi aprinse una la Arhanghelul Mih"il şi alta la Satana. Preotul o În­
trebă: «Ce faci. de aprind'i făclie �i la Satana v - Ea îl respunse :
«Pentru că unul ne lea sufletul şi cel-lalt ue clrinuesce ; bine e să '1
avem p'amindot diO prietent.» -IORD. GOLESCF, Ms». J. p, 188.
II
Se dice că uu ţigan, mergeau la biserică. vru să aprindă şi el o
lumînare. Se u It.ă în tate partile să vadă la care sfânt nu e aprinsă
lumînare, şi ve[�u, tocmai după uşă, un sfânt zugrăvit în negru, şi
cu carne, la care nimeni nu pusese o lumînare. - La acesta, am să
aprind, săracul,» î�i rlise ţiganul; şi lipi lumînare la acel aflint care
eri. dracul, Peste nap te i oe arată sfântul acela în vis, şi '1 mulţu
mesce de cinstea care 'l-a făcut, aprindându'I şi lui lumînare, şi, drept
răsplată, îl făgăduesce o comoră, aretându'I locul unde să sape ca să
de de ea. 'tiganul nu mai putea de bucurie, "B(le.nd norocul ce dăduse
peste el. Dar tot sfântul, ca' e era dracul, îi mal spuse să pună un
semn în locul unde e comora şi să vină peste uopte să o sape. Tiganul
să gândea şi se Rucia în tote părţile, ultându-se ca CE' semn să pună.
Dar dracul, ca să'şI bntă joc de ţigan, îi <,lise: -Dăte afară ]1" ea,
') Aprinde'i (dracului) si nu 'ţi strice lucru (treba)
�) Aprinde (o Iuruinare de) ceri dracului, 55. nu'ţi strice J ucru.
================== pagina 569 ==================
-ca să nu prrce pa niniene » Tiganul îl ascultn �i se trexesce în ghion·
t.uri lc ţiganccl, care dormea alături cu el, şi vedea isprava ţiganu.lul.
'Tiganul trez iudu-se Începe a'�l face cruce şi a povesti ce a visat,
.st rigând : «PUn! ucigă'] toca, necurat.»
A se vede si suova de la No. 1-1903.
Găsim o snovă aprope identică În: Sotiile lUI POOG8,
Annulus : Cent Now'elles nourelles. XI;' RABELAIS, Pan­
taaruel, III, 28 şi LA FOH.HN8, Co ntes L'annr:rtu d' Hans
-Carrel. .
Il faut saroir melire 1me chandelle decont le
diable.
PrUI', Franc.
Accendi le candele ai sanii e al diavolo.l)
Pror. T08e.
lvIan muss ilem Teufel ein Kerzchen auf'steclcen.2)
Prov. Germ.
It' s sometimes oood fa hold a candle ta the deoil. 3)
Pror. Engl.
* ,0.
'l4858 Dracul, când n'are de lucru, îşi cântă-
resce cada.
B. P. HA�DE:l:r, Trei Crai, p.
4. - BARoKzr, p. 49. - HINTESGU,
p. 48. - G. P. SALvru. in», c.
Sti/uIt!, j. Cmlllrlultt.
Când« draclu lucru nu ari, Ş tradzi c6da
tu cândari.4)
PER. PAPAHAC+l, Zwcit. Jahres.,
rr, p. 131.
*6
Când dracul n'are ce face işt cântăresce c ... e.
G. P. SALvru, in». c. Smtd1�,
j. Couurluiu, - 1. IiAN1��CU, rrot­
j. Roman,
1) Aprinde candela pentru sfinţi �i pentru dracu.
2) Trebue să apruidl o candela dracului.
a) E bine de când în când să apr iudl dracului O lumînare,
,') Când dracul lucru nu-are, î�; cântăresce (trage la cântar} coda.
================== pagina 570 ==================
570
*
DI'((!'ltl ,II'
c .. � ().
V, A. FOBE�, T, c Fotticcru, J,
SUl'!ru:f(
tii Pentru <llllnl Ga1'\.', (:;11111 un lllai p'lte 1UGe 1'i;1I, "e
tot gilurlesee la ['<'mI ee l'a, făcut, san } al' put« fat:e.
\!O Cii.1111 filci ce-va, ne-silit du llimpuL �i din a(,(sta ţi
se îutîm plă vre-o ne-plăcere.
/( Unu ul, l1'an�
cep(; pu rt» CIJdjţ;L
Po/'., ]'. ;,:).
J',; rac�e .. intn\ �n l.iuut.r-. 111
]lI' la lla�ll t .} - 1.
* i�\
14859 Dracul, când nu are ce face, se uită
în cur.
V. F'.H�E':::-(,U� c. xuu,a. i. 8H�
drtca.
14860
Dracul nu are trebă
Nici nu şade de gebă,
A. P
1, p.
r-
p, bPIHE>,' .. HeI'. l si., 111, p.
11::1
*6
14861 Dracul, cănd n'are de lucru, îşi aprinde
luleaua.
ILw 1:.. O::;I�'\H" jJi'''r. c. .111i1·V<'11l
.1 Tut..c« .
.A('ela� inteles <'iL la No. 14h;I�)
*
14862
(Dracul) şede în del şi pravale carul
în vale.
I '. �E"l:·.·ZZI. I, p. :251. - 1-::. 1.
PA'l'Hldu -\; Ci. P. SAI,VI\:', ÎIl!'.
G. S/IIH/ţi, 'i. ('ol"l1l'lnil[,
================== pagina 571 ==================
:;:
Dracn! tiM 111 (hl .>i Slii'lICU!c caru ')1 1'Ir1c.
L KL<oRiZZI, COJI/', Li/n., 1�73-
74, - r Bktn"cr, i. Haman,
80l1c (str7) dracul în (7(t şi }'(r,�t(Îrl1ri ceru!
in=ral«,
v. A. F('Rl:�CF. c.Folticeli/, i.
Snriara .. - [. TZIKT;m, j.
RIf::6Î.
*
,�(/(I{ ârac» 'II d(:7 Şi ((1)'1{ se nTslrinul 'n
ude.
M, MATFE;.,ru. im', c Mocilisa,
.i 1'11 ti/II ,
1 () ÎţI arată puterea de departe.
2' Se �1il'e c[tufl f:-e intunpl» (1 ue-uorocir« pe lle-aş­
teptate.
*
14863 Se scarpină dracul în del şi trosnesce
păduchile în vale,
14864
Dracul îşi ţine capul în polele măsii, şi
cu cada restornă carele.
BARlSZI, p. [,2 - 111 NTF8CU,
l' 4')
:;: L"
14865 Dracu nu dorrne
AVu, C'-@-'"A, JlII1'oh, c ('o�ldll,
fimwl.
GAHH. M Ei't. lm. XVI·e sua«
================== pagina 572 ==================
572
14866
rnov ERBELE lWMÂNILOH
Dracul n'are altă trebă de cât să incurce
iţele în lume.
1. (lASE, COl/V. Liter., IX, p.
['1;}.
Acelaş înţeles ca la No. 148tî;).
14867
Şi dracul p6rtă panas.
A. P A)l)l,IJ, p. 122. - HIN­
'IESCU, p. ;'0.
Când se aruncă o învinuire pe nedrept.
POVESTEA VORBll
Un sgal'cil. odată, când era să moră,
Se tiri cu 'ncetul la strlusa'şt coruoră,
Şi 'ncepu cu galben] gâtul sa'şi în depe,
Ca murind, CI1 dînşii în el să'] îngrbpe.
Când făcea acesta, vine fără veste
Un nepot, săl vadă ce fel îl mal este;
Şi privind la dînsul, cu mirare mare,
Cum iughiteă aur ca pe O mâncare,
Incepu a d ice şi cruce a face:
«Uciga-te toca, ce îl invet î, drace 1,
Jar dracul respunsul nevedut îl dete :
Ea ucigă'1 toca pe unchîuLî, băete,
Că n icf chtar eil insu'rnr, de'mt dic drac anume,
Şi acesta încă n'am ve(Jut'o 'n lume.
A. PA:<iN, 1[, p. 122.
14868
Nici dracu nu fură tărnăe de la el.
A. PANN, Il l, p. 91. - HIN­
TESCU, p. 48.
Pentru omul sgâ,reit.
*6
14869 Fă'ţi cruce mare, că e dracul betrăn.
IL1E HOCIcJl'ĂU, teol. c. Selişie,
comit Sibil1, Transiluania. - H. D.
ENESCU, în». c. Zamostea, j. Do­
roho�._ - (lH. POIENARu, ing. j.
Rlueu.
*6
Fă crUCCCL mare că e dracu ('1) lH'!tr(in.
A. P ANN, Edi{ 188\), p. 23. ­
Gs; JIPESCU, Opinc., p. 116.­
BAHONZf, p. u5. - C. TEODOHESGU,
in», c. Lipoca, i. Yasln'tn.
================== pagina 573 ==================
CHED1NTE, OBTCEYlJH(
573
FaPti crucea (cruce) mare pe sîn
Câ dracul este beirân.
A. PANN, I, p. 78.-HINTESCU
p. 40.
10 Să fugi de cel Ten.
20 Când eşti într'o primejdie mare, (H'L, cât ele mult,
şi scapă. De pildă, de cât să alergi la judecată, mai bine
să pien"li ce-va şi Si"L te îm paei.
Si l'dialc est ţnse malin, c'eet qtt'il est pus d.!)
Pro», Wallon.
Il diaoolo /; caitico, perch' eqli (� IJecchio.2)
l'rov. Tose.
Der Teuţel ist alt�).
Când un om în vîrstă pate o ruşine mare.
') Si le diable est plus malin , c'cst qu'il est plu-: vieux.
2) Dracul e reli, fiind-că e betrân,
3) Dracul e betrân,
VC(F Om.
�
II
Dracu 'şi bate joc de om la betrănete.
A. PANN, Erliţ. 1889, p. 171;
III, p. 1;]8. - HlNTESCU, p. 48.­
P. ISPIREseu, s». m., 1 u, p. 163.
PI·OV. Germ.
1. G. V ALE);TINEANU, p. 45.
AL. V. BELDD:!AN, Adev/fl'ul,
VIII, ;;'u 2412.
Ce 'şI face omul singur, nici dracul nu'I
desface.
A ris dracul de noi la betrâne,e.
Lum. tu«, II, r- 696.
Nici dracul nu face onudui reul pe care
şi" face el znsuşt.
14871
14870
================== pagina 574 ==================
14872
Pr�OVEHBI<:LE ltOMÂKlLUl,
A f-,e Ll.lb(lgil la No ..J.87.J-,
D,
Dracul se ascunde în barba popii şi în
p .. , muierii.
C. P !)loH ;,Li::TTI.
C/'{/SiiU {I)il/rl 1< l-.
JIUllli., 1', 18.:2,
INteii" c,
I'I', E1/lJ1/,
14873
�i cei cari ar tl-el.ni stl fie mal 1)\1111 pot ti reI.
L
Când te-a scăpa Dumnedeu, dracul te şi
apucă.
H, SIbiU. c. 01'1(1, Transilrania.,
apwl B, r. HA�Lljt(r, Eli/III, Magl1"
p, 1892,
Auieniut.rre pentrn cel �o\"�"tjtori PE' ealea ceu bună,
;j!D,
'14874 In baltă şede dracul.
Y. f)ALA. da SI' c. Vaşco'u- Ba
rcsct, COlii it, Bihor, L'noarta,
Crediuta aprope universală "i ('are se pierde în ne­
gura timpului.
De aci vine si numele de: drru: ilhi rulr, tnuer de ball/i,
etc. ce se chil. �lecmatuhll. '
:F<il'<t a mai vorbi de Hidra elin Lenta �i altele- de
acepa�r natura vom reanriuti II 11111 ai ce le SJlllSE' <It' Plu­
tarli : «marea, !lUj)(f 1J1'1!o(i/ din 8,Qhipel /1 fus! fucu!« »:»
file, cu etă În aţ ar« tip O/-I-c'; cll/s{fiul(Î": ]i/'Jlfi'll ((Cl'�fi
lJ)'w(i ('CI n1l esi« de ('IÎi o secreiiun« e/('J'{J,IfI'I1r/, jlrillcÎJliu de
corupţie �i de Mi[l/' (teiri» ('sle Nilul CU/'l.' se 1(}1I'.�CI ('1/ [3i8
- Pamintul : Ti/Olt este ?J1/U'!'Ii ÎII ('fU'!' 8(1 (IJ'/UWÎ Nilu! �i S(I
plen/e, De acer« ZjI'('u(ir au mure« in orroro fi 11/(nU�8C seu ca,
spuni« lui Tifon. EÎ J/1( i'ul'l'('$I' nic. orlalii cu piloti!. căci
aceşii« ('((1 f(fO)'CSC lI(' mure .'!i Bâ h)'{(l/I'.'(, il in ({te8! element.
Pentru ((c('lru;:' molii'. ({Il (I)T0J'( eli l'CH'I'."
14875
Făina draculuI (diavolului) se preface
totă în tărîţe (furfure).
LAl'l�lAl' &: MAXIH:, 1, 1', 12;;3
tI 121;�!
================== pagina 575 ==================
*L
Făiu« drocnlu; (:7I1'Î1/I7 t ărit« t;( face.
Iuta). liiss Il, p. 70
-- C. TLUF.ĂN1·:SU1J-GRIB1KCJ:A, 1111'.
c. Bicoi, i. lYClllţll. - l\. BĂE
I;uLE>oClJ, in», c. 8wli{'l, I1j:!1'.
- GR. PomxAHc illf/' Buic«.
Farira de dracu 1I/(/1''I'e ht mechi17e.1)
Fn. J\llKLO':CH. lhuu. Unier.,
I, 1'. N,
J!I A.(Ee;l cele ae jafuri curînd se l'lSlpeSC' (GOLESCV).
2° CPl uascutt din piîrinţr 1'1'1 '"OI' fi ea �1 tl("e�tia
11!! furin« efll di({1"olo ni iutl« ill ("1'1(8("(/, a)
Pi·O!". Om/,,';!!.
Tii! d-ril» mo«! i.'-, hul] l.ran. ;')
PI"O/'.
14876
*
Pentru un lucru de nimica,
Ride dracul de se strică.
G. P. SAJ.Yll.\ iuc, c. 8/11n/tl.}.
('oi'urll/fu,
') Felilla dracului merge Iti ('c preface Îll) lai nri ele lux,
2) Cele ret, c5.�tigatc, reti se pIerd.
13) F�iina dracului se preface bJtă în L'dJi� (te lux,
") Fuinn dracului se face r'lilla de lux,
") Fetii," dracului e pe jumătate t:îrî\c
================== pagina 576 ==================
U76
PROVERBELE !WMĂNILOR
Când, de la un lucru forte ne-însemnat, s'a început
o certă sau o bătae mare, etc.
*b.
14877 Cine se j ocă cu dracu, dă şi peste tat'
seu (SO).
G. O-"IŞOR, praf'. c, Zorleni, i.
Tutova.
o mică greşală te împinge spre alta, mal mare.
*b.
14878 De la dracu la tat'seu (so),
G AV. O:NISOR prof. c. Dobrooet ,
,j. Vaslu'lu •
Din refl în mal reu.
*b.
1487.9 Nici cu dracu nici cu Sotea.
AVR. COReEA, paroh, c. Coştei«,
Banat.
Adică nici cu unu nici cu altul, fiind amîndoi de o
potrivă rei.
Setea, care se pronunţă Socea, este unul din ne nume­
ratele nume ale dracului.
*b.
14880 Am scăpat de dracul şi am dat peste
tată-seu.
1 CREANGA, Con», Liter., IX,
p. 4G5; Pov., p. 4;j. - V. ALEXAN­
DHI, Teair., P- 1438. - C. TEODO­
RESCU, înv. c. Lipoca, j. Vaslult!.
- G. POBOHAll, insi. i. Olt.
*b.
Fuq; de dracu şi dat peste laUî-seu (so).
F. 1. PATRICIU, in», c. Smul!!,
[. eovM·laiu .
.A 8câp(1, de dracu şi a dâ de tatâ·seu.
s. r. GROSSMAN::;/, Dicţ., p. 157.
Adică din reu în mUI reTI. Când unu] fugind de un
1'e]\ dă peste şi mal ref\.
================== pagina 577 ==================
Tomber de C/w1'y7Jde en /"cylla.
PI'OV. Franc.
Chi fuggc il lupa incontra=il lupa e la vulpe. 1)
PI'OV. Itai.
Huuendo del tara, cau» en el arrouo. 2)
Prov. Span,
Al slippe Fande« og iaqe veci Iiane Oldemoder 3).
Prov. Danez.
*b.
14881 A vîndut pe dracul şi a cumperat pe
mă-sa.
1. AHBORE, ing. j. Bnz6i.
Acelaş Înţeles ca la �o. 14880.
14882
A scăpa de un drac
Şi a da într'un lac.
BAHo:\'zr, p. 6J. - IIl)lTESCU,
p. Ml.
Am scape: ele dracul
Şi am dat peste lacul.
P. ISPIREseu, Reu. Ist., 1, p.
:231.
Scap; (l'un lac
Şi (lat el' un drac.
B.U�ONZ1, p, 08. - S. 1. lhwss­
)!ANN, DicI., p. 157.
Acelas inteles ca la No. 14881.
Varia�ta � treia e neapărat gr8şitii, lacul, locuinţa tu­
tulor dracilor, fiind mai primejdios ele cât un singur arac.
') Cine fuge de lup îmîluesce lnpul �i vulpea.
') Fugind de taur pică In rîu.
3) A scăpa ele dracu �i a se insărcina de bunica lui.
================== pagina 578 ==================
5,8
14883
PHUI'ERBELE UU}IÂKILOl(
Tir mi-e dracul, tir mi-e lacul.
TOlUi. GuLEseu, l1Js8. II,!'. WI.
* L'
14884 Tiri dracul, tiri muma lui.
P. GÂHBoncEAKl': prof'. c Hd­
tesct. j. Ar.'leş.
Al'ela� iu ţeles ca la K o. 1481'';;;'
*6
14885 Tiri dracu, tiri Setea.
A VI{ ('OHCEA. puroh, r. Coşt ciu,
Bouat.
Acela:;; îuţeles ea la No. 1488+,
*6
14886 Cum îi dracu, aşă'I şi tată-seu.
G. MADAI'. C. Bosco.io , Or-
»a«, Bos((l'ob!a.
:1: ::�
('m17 dracu, cum taM-fiNi (so).
E. L PA'l'RIC!C, ili1'. (, S/lnt/li,
i. ('01'111'[1111[.
A('ela� Îuteles ('<1 la Ne,. J.i88i\
14887
:1:
Unul trage la dracu şi altu la tată-seu
(so).
K l. PATHlCJF, Î111' c.
i. Corurluiu.
14888
Dracul care îl învaţă 1)
Ii dă faptele pe faţă.
A. P AKl\, 1 r .. Jl. C)�. -
l ,�� 1,
================== pagina 579 ==================
Te llllpillge la rele şi tot el iti ,1(, faptele in vil,;g,
A,.;,) ve.Ie S11<')',"<1 de la � n, l-i;,;r;J.
14889
Tr eî lucruri portă dracul: sulă, ipingea
şi tobă.
* '\
Trei lurrari )JIlrUl dracal : sulă, IJmuJ"1l ,�t
/1/1', c. Daniiau.,
IU) i.ic, C,
A':eb,;, inteles ea la N». l-ih�)U, Cu sul« l111pnllge, aţîţ:l
pe tim eu I la rele ; cu ifliurll'll ua aeopel'e fapb rea (iuaf
ales l\t'e(;l1nia) elnptL ee sa f,knt; :;;i dIHl vinovaţit sunt
asnpra Iaptnlru (în flagrant de liet), il descopere �j S\1II1\
dintr'o lol){l, ca s:Î se adune lumen :;;1 sa vadă.
POVESTE.\ vOHmI
!H�h{ntiC de ci:tnd va..ul
trei lucru rf pin'Li d r.u-ul '
;�ula, ji tl!b:1�
(iti can-l d[t dt' g,ltdJft.
('n <ula îl 1111l,ul(lec.:ce
f�t 1 fă! Îl 11lH'Ullee�eu,
"(1. ,1'1 1111 "l,dl,,',I\;(
Te 'nvl'lcsL; ('Il
;:"':'<-1�a daca '1
�i' tlach"1
f tlf't'} Il' atuu.-I îlldath
Tt)li,t In soLo)' s'o lWU'L,
Cu ru �i (',il 'nalt a stl'igan\
,,-Vellitr }llj(� mn rr,
ve,leţl "8' stăILI
"llVf'tt' P'�H:('st, ,-;�ll'n(,,(d.»
A. PA\"N, il, p. cU,
*6
14890 Aduci pe dracul cu lăutari în casă.
A.. l' AlSN, }1;r/·iţ, l88\1,
- [LrE HucluTĂ, ÎilV. c,
comit. SilJ'ifi, ]'rrlflsilwlI.la.
Arind lle Ilmc/ll) în c!li5ii) Cit l'7utetrl, ,�l
fI}Jl){ Iw'l pliCi sclifl" Cit I! III/C (le pOpt.
1. Cm�AN(iA, C(}J1t' , LiI�l' J JX.
f'. 28; Pav., p. 161. - P. G..iml')
VI:'EASI;, prof'. (,/, VII]; Semin.
Bile. - .K 1. PXHUCJU, Îl!'). r'
SO/llltl,';· ClJc/(r!HiH.
================== pagina 580 ==================
1)80
PROVERBELE ROMÂNILOR
---- ---_.�---------
*6
BagI, pe dracul, 'În casă, ClI lăuiari, şi nu/l
pofi scoie cu sute de orhierei.
F. ŢS[,IR�"SCU, u«. Ist., r, p.
450; Urlcli. Sfc'lt., p. 101.- p. GÂR­
EonCEAKU. prof . c. Drăqănesct,
[, Vlnş-a. -- (1. P. 8ALVf1J, înr, c.
Smu/ţ1, j. COV1f1'lH'hL
::j: 6
Bagi pe dracul, 'În casă, cu 1âu[(l1"/', şi nu/l
POţi scoie (nicI) cu arhierci.
HIN1'Escc-, p. 48. - P. ISPIHE-iCU,
Leq., I, 18Î2, 1".166 - P. GÂRBO­
VICEAKU, praf el. YII. Sem in. Btte.
Ou lăutar; şi cu 111aS(/
Aduci pc dracu în casă.
A. PAKK, II, p. 111. - HIN­
TESCU, p. 88. - H. P. HĂŞDiW,
Traian 1869, P: 256. - S. FI,.
MARIM" Nunta, p. 228.
Cu lăutar; Şl cu t6ba
Adusel, în casă, FllMI(1.
A. PANK, IT, P 111. - HlN­
'.!;ESCG, p. 88.
Vczî LălIfă, LitlltOl·.
10 Se s;1ice dud bIetul Român nu a nemerit'o cu îu­
-surătorea.
2" Mai rar; când dintr'o glumă ne vine vre-o supărare
,l\'Ie tem nu cum-va să'rn] leu pe dracul după cap, sa'! aduc cu Id7<­
",Ia!'! în casă, şi pe urind sd nu'l pol serife niCI Cl! o mic de POpI».-
1. CREANGĂ, Pov., p. 161.
ehi (, imbarcato col diC/rolo, ha Ci ]JClSSa1'e in
sua compaqnia. 1)
Proc 1'08e.
Es is! leicht den Teufel ins 1-1((1IB laden, abe?'
seiner abl.ommen ist sclnter. �l
Pl'Or. E/rc!.
It) Cine s'a suit in barca cu dracul. trebue sJ trccă în societatea lUI.
") E u�or să poftcscf pe dracu In casei. dar pe urrnă e greCl 5ei scapi
. de dînsul.
================== pagina 581 ==================
1
't
I ,
, II
14891
e81
He ihat takes tlie deoil in 10 tllp boal, must carru
him ouer the scund. 1)
.?rOl'. Engl
Svetu en basaerica, ma dracu en casa. 2)
YR. MIKLOSICH, R1tm. Urder., J,
p. ] :).
Impotriva femellor.
Clici el se bucurii uumat c[md faci reu.
Irisemneză cele de mare mirare, când vin de la eeI
mat proşti (GOL�:SCU).
14892
14893
14894
Dracu crapă când faci bine.
GR. JIPESCC. Opinc., p. lle.­
D". GASTER, Lit. Pop., p. 216.
Când crapă dracul de necaz? când se
bese morţii.
TORD. GOLESCU. Ms«. II, p. 340.
- P. fSPIRESCU, Re». Ist., I, p. 456.
Când geme mortul) şi dracul m6J'e ele necaz.
A. PANN, III, p. 51.-HIN-
1'ESeu, p. ll1.
Nici dracul mal întăiu
Nu'I dă de căpetăîu.
A. P ANN. III, 1). 65. - HIN­
l'Escu, p, M).
Pentru cel f'lţamic.
14895
Pe dracul înveţi să 'nn6te?
IORD. GOLESGU, Mss. 1 r, p. Ga.
IOSe dice când dăm povata celui cumplit (GOLESOO).
') Când fiI pe dracu în corabie, trebue s'l treci cu dînsul strlmtorca
�) Sfântu în biserică, dor dracu in casii ,
================== pagina 582 ==================
PhUVERBLLE EU�lAS1LI)J:
:2') 8afi celnr eate ";(;le mai hine \1edlt tine,
8e scie c;! (haei] 10<:11e"c in ape, mat ale,.; iu cele
stătatore.
AII })0/8.':01/ " }/I((jII' ne moustre.
*.6.
14896 Nu invetă pe dracul a inneca copil.
(;, T.:::uIJOREc,C1J. iuc c.
t. Vas/ain. G K. ALEXA 'l>RLS"U ..
j 1'/1.1,/(/,
�: .6.
14897 Nu înveta pe dracu cum se întarcă copiii.
eiA \'17
'x{, i Vit"l,,)/(.
*.6.
14898 Inve� pe dracu sa d� cu puşca.
A. PAXX, Ediţ, 1888,
!li. p. 1:.2. -- Iui..
slwI " PIJcsci, j. Dolj.--- AL. PE'
THEbClJ, J. Ar,qfJ"
* L�,
14899 Dracul portă tichie.
C. 'l'E('LANLSI:1J ,-,",,"."'v,L,',
i' Bicas, i­
iu». r, C(În/H,
SALVl(: &, E.
/-lI/IIi/ţi, j. ('nI'W·/IlIIt. _ .. ­
ll:':;.HiC, ÎIIY, i. JlII�('It.
«S\t f}'kHt ltţl'Vt\lttt ţuiu
- 1. (.)IIICA, Scrisori, I'. ::�.+.
14900
Să te păzesci de a te juca cu tichia
dracului.
================== pagina 583 ==================
Adică de ce 11e pute vătăma,
*.:::,.
14901 Nu te gtuca (juca) cu dracu.
V. ALEXANDRI, Teair., p. 7:2:'2'.
- (+AVR. O"IŞOH, prof'. c. Dobro­
CI'!, j. Vnslnln.
Acelaş înţeles ea la No. 7\30iJ.
*.:::,.
14902 Nici el ca dracul, dar nici dracul ca el,
«. J. Toxascu, ino, c. Broscari,
j .• 1Iehedinf1. -P. GÂRBOVICEANU,
Se .• VOI'/J!. Cl. VJ� Bucurcsci.
Oelul urit din fire sau 1'811 Imbrăcat.
14903
*
Fă-te tovarăş cu dracul,
Până treci cu el (dînsul) lacul.
A. PA�N, EdiJ. HlS9, p. 79
Fab., p. 1:21. -- HIl\ŢEseu. 'p.
- .0\. PETuEsue, in,!}. ,i .. fr,!}eş.
*6
Fă-te j rate Cit dracu,
Pana ce t reci leca.
G A VI;. ONIŞUH, prof. c. ])001'1)'
l'I'ţ, j. Va8lul1h
*6
MI·te preicn etc dracie,
Pâ1Ul I'('t trece lacu.
V. SALA, dasc. c. 11 i/lchifl'Ş, CI)'
11/ it. Ttihor, Un.ţor:«.
* L,
Fă-te frate !jl Cit dracu, J!lin(t treci bolta:
P. GÂRBOVWEANU, liJ'Oj'. c. cto.
şmli, j. J[eherlin(t.
Fâ-te frate -'il Cit dracu filÎil{[ trWt f!ârla.
IDDJ, Caleu. Hom. lFi92.
I
I
================== pagina 584 ==================
534
PHOVEHBELE UOMANILOH
*6
Fă-te CU dracu tavanlE;, lJânif treci puniea:
A. PANN, nr, p, 29. -A. Go­
IWVEl, f. Suciar«.
*6
Te lacI cu dracu tovarăş pânâ treci puntea.
ILIE HocîO'l'Ău, teol. c. Selişte,
comit. Sibi«, Tranuiiuania.
*6
Fă-te frate cu dracu pânc'i treci puntea.
P. GÂRBovrCEANU, lJ1'Oj. c. Co­
rnăniţa,,i. Olt & c. Zăvoen!, i
'Vâlcea. - G. BĂNULESCU, iuo, c.
Pietroşita, j. Dimbovita. - I. Po­
PESCU, Î11V. c. Dobrcni, ,j. Ilfov. ­
GH. POJENAHU, c. Hassa, .i. Ialo­
mita. - K I. PAT lUcIu & G. P.
0A·Lvru. in». c. Smulţl, J. (!o-
1·1!1'luln.
*6
Fă-te fraie cu dracul, până oei trece puntea.
Com'. Liter., XII, p. 203.­
P. ISPlJmscu, tu« Ist., 111, p.
381; Le!)., 1, 1872, p. 171.- P.
G.ÂHBOVIGEANU, praf. Sem. Buc.
CI. rIT - 'rmcA ŞJ�MAN, in». c.
Adam, j. Tutona,
*6
A)V CU dmcuf să fii prieiin Jlâll(Z ('("[ trece
puntea.
'rEODOHES(·U,CHIlUJ.EANU, Îl'?". j.
Suciana.
*6
}iiI-te prietin şi cu dracu pân ce' t trece puntea.
V. A. Foussotr, c. Folticent, j.
Suciara. - G. ONI,!OH. I!1'Of. c.
Dobl'ovet,,j. ŢTaslulu.
*6
Tnchină-te draculuI prÎ1/(1. ee'/ trece podu.
C. MADAN. c. 'J'ruŞfld, .tin. ehi­
şiJllcîi. Basan/ula.
================== pagina 585 ==================
CHEDIN'ţ'E, OBICEIURI
Fă-te r;u dracul un fer
Pană treci puntea cu el.
A. PANN) Fau. II, p. 121.
585
l'
f
*
Fă-te cu dradu sot) ptină s)tTe(Z puntea.
1. COYAN, prof c. Bilha, Epir.
Fă-ţi sot cu ilraclu, )Jânc'i s-tre(t puntea.
PER, P APAHAGI, Zweit. Jahres.,
p. 173.
In primejdie te-slujescî ele ajutorul ori şi cărut, chrar
de acel cart nu'ţr sunt pe plac.
VISUL ZUGRA v ULUI
()lhti1 IId'-a povestit
Un zugl'aY I)�trân, cinstit,
Că l'c la un 'iad grozn v
Când hL<�l'(\ ca un zugrav,
No ptcu îl veni în vis
Veltcvut, ş'aşia i-a �lis:
Eu forte (1 e ll1 ult doresc
Un ZUgl'UV să 'nJbogăţef.\(·
KI\!1laI de m'ar asculti!
La ce Îl voiu al'eb\.
Aşa dar tu de voescf
O COlJlol'ă sa gasescl
Te poftesc ca câţI la dracf
Vel'lÎ-l şi albastr: să Iaer,
Nil tot Hcgri, întuneeaţl.
Şi de ve I face O\1m d ic
Nu te păgul)esul n imic.
Şi ţî�ti, arată pe lot',
() cumill"\ iun-uu loc.
�)ic"nd aC'('sta îl săltă,
Şi Llin somn îl cleştel'til.
El gândiml în aşternut
La visul ce a "PC},,!
i'-l'a sculat 'mlată sus
Şi uevesti lu: i-a SpllS_
Acesta s'a bucurat
Ca ci" un il<levera t
Ş'a clis: (,10u aşa să faci,
J-lillc al' fi s1l 'j îlllPUei
el' sc il ? pllie va îrn pl i ui
Jk '] veI îlllpr'ieteni_
I� nu ('li "îllt l>0trânosc
('fire mal toţi îl vml,e"e:
"
================== pagina 586 ==================
586
PROVEUDELE RO��ILOR
Făte IO/'!Lrel.ş CI< dracul
Până treei cn dlnsul lacul ; (sali)
Fa-te cu /Iracu; iuc fel
Pân.; trec: puntea eli ci.
Acesta ,181' ea slj�ell',
Ş.i ),fÎ!']-,atlll ascultând, .
S'aplH..:at :-;;'a zngl'ăvit
Dracul cu m 'i-a poruucit.
Der-I a clona uo pte '11 vis
Aretâu.lu-se i-a "lis:
Bravo, eii m'aI ascultat
Făcend CII111 te-am invetat.
Gătesce-te rl a r de d ruru,
f;-ii hal ea ruine acum,
Indată, ea un nălu«
La couuuă să te IILle.
Acesta dracul dicânrl
ţi pe !.ugrav ardicând,
Ca un sbor merg-cnt! pe sus
La o câm pio l'a pus,
Şi aretându! un loc
Ia "lis: te cinstesc hoboc,
l nt.racest loc care îl ve (lr,
'I'ocnia acum untle �e\1r,
De vel săpa pâu In piept
Găsesc! n nmaî o:al1Jinet,
Si fiind <;i'L'1l fl,st «col
ţ�ste peste tot câm p gol,
ţi nu găsesc} n i c) 11n lernn;
Nal..l vro ptet.ră �ă, pilI semn,
Eri până l\le voiu suci
'I'n 'ngl'ah pune-te aci
La locul ce'ţl f!retaiCt
Şl 'nfige pe el lin paiu,
Sifl pncl bine nerue i-l,
�1ftine când 'J vet zări.
Aşa ,lfli' el ascultând
:)i ca în câmpie st,md
l'ânteeele\î dqerti1
Şi 'ndată se {le�tcpUi
Nevasta l'a înt!',"!"lt:
Fral-Jp, SPliIlC-1111 ce-al visat?
El s(,rac"l allleţit,
l'ăţ.ind ce 11 '" llIal păţit,
Ince]'u a �lIet'ii
Şi pe dracill a 'uj Udi.
Nevestn III] nkea lw;l,
Şi el cr�p'i de n8ca".
[Jic{�ntl: Uită-te si ve,ll
Şi visu1ni S{l, lflaI cl'ec}T '{
�ja, nce,ta a l'esl'Ufls:
Visnl te,1 mie ele ajllTls.
Efi lne 'llv�ţ�d s?i llăzcs<:
Cuvînt"l cel J,,'t!'(mesc
NiCI S(l re(l! t'}.' o daM ,ll'ac,
}.'ici C/'itLe de el 0(1'1711 frw.
================== pagina 587 ==================
__ C_'R_EDINŢE. OBlClduRY
587
JlInlţi, ceva ebc:ă visez
Când se cle�te]lt S�l 'utrisl e»,
I:lpnn visul il tălmăcesc,
In tot chipul îl sucesc;
Dar betrâuit care Ilie
Că visul nu r nimic,
Şi mal au ei un cuviut
Care la toţi il cânt
Flainâruli: risez mâncănd
Şi setoşh apă I;hltl.
A. P AKN, Fali.
14904
*
Sar, ŞI In spetele dracului, până vei (ii)
trece gărla.
V. A. FORESCG. c. B'olticen't, i.
Suc/ava.
Acelaş înţeles ca la Ko. ]4�J03.
I. ARBOIlE, i1l9· J- BldH".
D·na Z. JUYARA, c, Fedesc'l,,j.
l-Jutol"a.
*6
lea pe dracu în braţe până trecî gârla
(puntea).
Acelaş înţeles ea Ia Ku. 14�04.
*
Drac ai cumperat, drac ai luat.
Acelaş înţeles ea la K o. 14890.
(Jui (lialJlp ({('MIe, diablc reiul,
GAllR. J\JEUHIEH, X Vl-e Siecle.
14905
14906
* Î..i
14907 Se spărie (sparîe) dracu de umbra Iui.
V. BIiA1T. strul. comit. Alba In­
[er.. Tvanrilcanta,
Pentru cel r8l1.
*6
14908 A strănutat dracu, când s'a născut.
A "le;. CORGEA, ])({1'01l, c. Coşteiu,
Banat.
Despre cel ee ai:t sti ducă tMe din gnn'!, ai'! S[I lupte
eu multe nevoi psntru hain.
================== pagina 588 ==================
588
PIWVJmBELE ROMÂNILOH
Românul, cbci1. a gâ.ndit sa;ll vorbit ce-va ::;i strănută
crede cu, aceia e adeverat, sa.ll se împlinesce, după cum
cugetarea sau vorba se refera la trecut sau la viitor.
*6
14909 Dracul nu face bisericI.
Ioan. GOLESCU, Mss. II, p. 95.
- LAURIAN & MAX1:M:, I, p. 122.
- EM. POPESCU, înv. c. Ciocăneeci-
kIărqiJ/cul. i- Ialoniiia. - P. GAI:­
BOVICEAKU, praf. c. Costesci, i
Argeş. - V. A. FORi<:SCU, c. Foi­
ticens, .i- Suciaoo:
*
Dracul nu face bieerici, nict PU�2tJ-'t (ZJe) la
respânti't.
P. ISPIRESCU, Bev. t«, III, p.
163; Leg.) p. 205.
Dracul nu face pomeni, nici, punti) nic: uşt
(le biserici.
GR. JIl'ESCU, Opinc., p. 115.
*,6
Dracul nu face puntt şi lJiseric'i)
Ci îrdincle curse şi piedici,
A. PANN, l�'diţ. 1889; p. 2;::;;' I,
p. '/8. - P. GÂRBOVlCEANlT, praf.
Semin. ci. VIII.'
Dracul nu. face pnnţ! şi lJisericl)
Ci întindc curse şi pc(licl:
HIN'.rESCU, p. Ml.
Draclu nu l(t�:c bisC1-icâ)lW('C punt'i) ma
bagc'i chccli�:t.l)
ANDI:U;IU AL BAGAV, Aleg., p. >J9.
Dracia punti nu. fa(i) ma c!wcli(l bagc'i (pttn(Z
aspards», :l)
PEI:. PAP_�HAGI, Zwcit .1ahr·cs.,
II, p. 154.
1) Dracul nu face biserică) nici punţi, dar bag� piedici.
2) Dracul punţi nu face, dar piedici hagă (punţi dărîmă).
================== pagina 589 ==================
GltED1NTE, OBICEIUIti
589
1 U Arată faptele celor rei (GOLESCU).
De la un om reu, rell SeL a:;;tepţi.
2° Când se întîmplă cui-va o uellorocire.-J. Counrl'u'iu.
;)0 Când cine va face o gl'eşelCL mare, f,tră vofea lui. --
,J Lalomii«.
Mulţi lasă, cu lim bă ele morte, ca, după săvîrşirea lor
din vIeţii, SiL se facă punţi şi poduri, puţuri sau fântânl,
pe 1<1 drumurî, pentru ca căletorir, trecând pe dînsele,
sau recorindu 'şI sufletul cu apă, SeL (,lică: Dumnedeit
să '1 ierte, să fie ele sufletul celui ce l' a făcut. Dracul
de ce ar face asemenea lucrurt ? Ar face ast-fel un bine,
el care face numaî rele, şi de alt-fel, fără nici un folos
pentru dînsul, căci sciut este că nu are suflet.
*6
14910 Dracu nu face crud de biserică.
GAvn. Onrşon, prof'. c, Dobro­
/)(;1,,j. VaslnUt.
Acelul:;\ înţeles ca la No. l-J,\Jml,
*6
14911 Dracu nu face mănăstire.
H. D. ENESCU, în», c. Zamostea,
j. DOl'ohol.
*6
Dracu nu face mcln(lstirl.
GAVR, ONIŞOH, jJl·O}". c, Banca,
j, TIt/ova.
Acelaş înţeles ca Ia N o. l-±�n O.
14912
Dracu nu aude predichele.l)
FR- l'IIIKLOSIGH, BU/I!. Un tel', >
I, p. R,
De geaba elat'! sfaturi bune celui re ri,
*6
14913 De frica lui Dumnedeu, dracu a început
a face făntănî şi poduri.
V, A. FORTeSGlJ, 1:. Ilroşteni, j
Dimbonit«.
') Dracul nu aude predicele.
================== pagina 590 ==================
C[LlIc1 cel 1'8i\ se portă hine, de frioă.
*6
14914 "I-a dat dracul cu cada pe la nas,
Î�, H.4j\lBc, ÎII1" c. Brănesc), j.
8'1ll'lara,
Se (.,1iee de oinul superut.
14915
*
Când vedzi draclu, aturncea ti 'nclin! la
Hristolu.')
C. I{))[ECiCC ]!raf c. Nercsta,
Macedonia.
Când eşti strimtorat, iu UeYU8 numat utunct tt' gimc1esC'1
la ore-cine.
* 1::.
14916 Pe dracu a căutat, pe dracul 'l-a găsit.
A. PAKK,1[, p. !lij.�G. P. SAL'
vre, inr. r. Sniultt, i. ('(l!·lw/i,ln.
Pe dmwl a cauio),
Pc r!mcul '7-(1 ajiaf.
JI) OâlHl păţilll ore-ce îl! urma Iuptelor u6sire.
211 ke <,lite iuaf ales 1lentru căsătorit.
14917
Cine nu caută pe dracul el găsesce, dar
cine el caută?
IOHJ,. GOLr:8tC, }jL�8. 11. p. kl.
*
."
-t-
nu ('({1t t ((
(mtfd ['
l'" dracul : dor ('hit '!
A. PAKK. J 1, p. :2S. - JlLLIAl>1
HĂl>l:Ll(SI'U, Tau.i., 1'. fi). - Hu:
l' ;:lI.
D'IHI Z. ,1lYAliA. c, ,/.
Tutora.
================== pagina 591 ==================
SG (Jice pentru c81 C8 '�î caută beleaua lor însuşt (';r,
f;"tl'�i nici o pl'iClll;'t (GOLESUC),
:j:L.
14918 Caută pe dracu şi nu '1 găsesce,
V. A. Fom.soc. c. Follieenl,,j
Suctai:a. - G. P. t)ALnt, ÎI/'/). C
8I1lul{l,,i. COC!lI'Î1t/1L
E uu buclucuş, ('Club pl'i('il!�\. dar o va p;'lţl odat;i,
:j:6
14919 Cauţi pe dracul cu chila 'n traistă, şi nu
'1 găsescî,
GH. ALB!;. da. Se. Nor,«. C.
Schiueni, i. 7'UI01·(I.
Aeela:;; inteles ca li! K o. 1 +(J 1 H.
d
I
I
II
I
14920
14921
:j:
A umbla după dracul.
Dracu mal mun caca pre cupu mal mare. 1)
]'H. MJ1\ LO:;ICH. Ritm. Un/o' .. f.
p.8.
:j:L,
14922 Iese dracu dintr'o bortă,
Cu 'n papuc şi co ciobotă.
14923
De cât drac negru, mai bine drac alb.
P. Le!!., 1. 181�. p.
lll: U,T. Isi., II. p. F,(i. - HIN-
1Esc' , )'. 1:211
================== pagina 592 ==================
-_._--_ .. _-- --------
De e�Lt calugărnl, tot lllil'AJlrl el mat bun.
14924
:1:
De cât drac alb, mai bine drac negru.
1. ARBOHE, il1.l} .. i. Bllzl'11.
Pentru Iemefe, aretn,ndn-:-;e mit este de rea.
*6
14925 Dracu alb, măncă p'al negru.
Avu. CORGEA, paroli, G. (}f)şie!I!,
Banat.
1 Il Acclaş înţeles ea la No, J·H)2-l-.
�!) Câte odată: pentru a se areth ch lAma ((hac alb)
mănâncă taUi agoniselfL de l)(�ste :1U"
14926
* -
Mufluzipsi daraclu ş'mutresce veclili dif-
teri.')
I. COYAN, praf. c. Pcriooii, Epi»
C!t1Hl unul înşelat i c;'u, înfundat :ji lut. în ('ele din
urmă.
111 unele localitiiţl, în deoselnin Psrivoli, hrLrktţil 1'1'0'
HUli ţii darac, lai' femeile drac.
14927
:1:
Drac mort n'a vedut nimenea (vr'odată).
A, PANN, II, p. 160,-HINTESGU,
p. JS. - DR. ALEXANlJli.!lSIJU, IIW'
,1lislr" [. Puiua.
:1: l\
'N'([ CI;rlut nuuenc« uic: uu drac mori.
G. P. 3ALVJU, în» r' 8I1Wl!t,).
I 'o rurluiu,
* !\
Unu: mort n'am Ui;i[ut iUCIl.
P. ISl'II:.LSGU, Rev, .isI . TU, 1'.
Hiil. - D. li:.l'Um;ANU, înl', c. Da­
mirl1l,.i, Doi}.
1) :\ .Int faliment (a rcmas motlur ) dracul 7i caută vechile catasufuri.
================== pagina 593 ==================
* L\
Drac mort IW .'i'n Ch(rtt.
J.
II; i
1',
.r I 1.'
1. I
. I
1
I
*
Copil Cit mtJltc .�/. drac mort nu ·'SC redr.
14928
10 (\llld nu copil. nu [)pţiv, de. c.ulo lAnt SrL '�1 f,W(l
vre un 1'8l1.
:!!I ll8spulls ce se tlrL (le unul care 'S] bato nevesta,
ee101' ele faţfl ,�;n'e '1 sLHlH'SC 101\ mal eOl;teu8sefL, c' f) l)()tfl
omori.
;>,J 80 iliee despro (JllHllLÎî l'pI, c;'11l11 Sl'<lp:"l (le 1:1, V)'fl-\)
pri moj eli o:
*
Dracul nu îmbetrănesce.
UI{. ALJcXA"DHE,SCU, I/laijisll'.,
j. ('ljwrlWlit.
Dracul crit trâcscc
�Vn ÎIIlMirâllP8cc.
(nil/II'
PI'<)I). f?)'I(ju
-"1 [« (!)}J/ ilo. 1)
1'1")0. iu«
V. )\. F'OHJ:";CIi, r:. j';l!fiU)I/" j
,�(ltC'(:tlCft.
Il
*
Dracul după ce a îmbetrănit, s'a făcut
pusnic.
14929
Pentru "p1 cam so pUCHPSCU LI IJMl'lutele, dilld pnterile
nu '1 lUlil lh·t{t ";;1 faC-Il rele, ""
,-\.. PA�N,lI, r. 15\).-HIYfEb('U.
Il . .J.H.
Pentru cel eal'Î st:!(t tut nliunos, �i pal' mnltmal tiuert
ll.; c;!t sunt.
================== pagina 594 ==================
,
JVenn de?' Te11fel alt icinl, 'iril1 ('1' ein JJ1i;nrh
tcenlen, 1)
1'1'01:. Germ.
1'/,(' de1'17 1Uil8 sic]: the deril a monl: 11'011717 7)('.2)
1'1'01', E1l,ql.
,,11.,rU(/}' Funden /iliee?' ,fJCl11l111el (S?!!!). ma 'ril han
l{'r('J'f' Munl: ;')
l ror. Danez.
14930
*
Dracu când a îmbetrănit.
Atunci s'a călug ărit.
I. AUBORE, hl,lf. j. E,/ZI'ti, - AL
PETllESC1J, c. Curtea-de-Arqcş, .i,
AI'.'Jfş.
Acelaş Îllţeles ca la Nu. 14-�):!\I.
*6-
14931 Ţi-e milă de dracu şi el se6te c6rne.
l. POPE:oC1J, in», c. Dobr cni, j,
Il)I!/'.
Când ţi-e mila de unul care. mut UmJil1, îţl vu facc"
necazuri multe.
14932
Hrănesci pe dracul fără să scii eu cine
ai de-a face.
\ e<ll PHiI:lYl:U. /.. ! i ,f 15'
14933
Câte cruci vei face, dracul tot la spate
şade.
V. A ,FURLSCL. C. I )1ji'1W,;. Sit·
drr'Co.
1) ([llld dracul 11Ilbclr;lllc:-;ce. vr« :-;e fac:l [u-uic.
:?)Uraclll era iioluav, dracu \TU ;-,�l tic c:Uug,-tr.
3) e:1lid dracul Îmhetr:111c.:;ce (-;e îml.olnâvc-ce], vr« ;;ă Il:: c6.1ugar.
================== pagina 595 ==================
1
DU,;,l11i1llUI, sau cel 1'811, uu'ţI tlă pace, orl-ce al face
ca să, scapi ele dinsul.
*6
14934 Dracului riu'I pasă daca faci una sau mai
multe cruci.
V, A. FOllESLJU, c. Brosccui; i.
Suciaca.
Acelaş Înţeles ca la N o. l-HlB!3.
I
l'
j
14935
Să te fer escă Dumnedeu de dracul bo­
tezat; căci de dracul ne-botezat, te în­
chini şi fug], jar de dracul botezat te
închini, şi el dă peste tine.
IDEM, ca».« Rom. lsn�.
Adică omul e mal 1'611 <1e cât <1raeul.
14936
Daca am pus pe dracul în sac, voiu pune
şi pe murnă-sa.
r. SLAVICI, CO'IIV, Liter., IX, p.
1 �4.
Vrend stt arete el unul il inselat pe alţi] mal \!il'eţJ
tIe cât acela despre care este V�l'lJă.
*6
14937 Vorbesc! de dracul şi el e din deraptul
teu,
1. MOLD<!VAN, c. 8t. Miclauş,
comit. Tirnaca-Bdică, Transilcania.
GAYR. Omşol:, J!1·Of. c. Dobvo
cet; j. VlIslnlu..
(';îmI ,.,e satură f;'e(Jellll tot Într'un loc tot, nu aceea,?!
personă.
Judecă pe dracul îl sc6te şi dator.
A. PA););, Rdiţ. 1S8,), p. 104-.
Acela� inteles ca la No, �004.
*
Şi dracu se satură tot cu aceeaşl bortă.
14938
14939
================== pagina 596 ==================
G\JG
IU j/{(7edi li( dracul, şi (i'! scote ŞI dator,
HJ!q'ESC1:, I': 'VI.
Pentru om ţi 111 delJsel'l pentru fell1eia :;;i1'0ht :;:;1 reu­
UIC'ioS�t.
*L
14940 A dis dracul şi s'a făcut.
P. T"PIl1ESCu, Het'. Ls! .. L p.
�:28. - 1. CREA!\GÂ, C01l1'. Lite; ..
Xl, p. 189: Poc., p. 250. -� 1.
YL1A. Ale.crnulr;«, f. Tclcor
tii(l!;
*�
14941 Cine pune cu dracu 'n plug scote boii
fără carne,
l\l!, MATEESCu, inv. c Moril it«,
1'I'fIlO.
14942
Nu'ti băgă n cărd cu dracul.
A. PA:t;;;;, TU, p. 2[,. - B, P.
HL;;DlccJ EI!J1ll. 111(1[111., p. 2318
*L.
14943 Nu te pune cu dracu.
G2�, ALLXAKL'HE;;:f'�. � H,opisIr j.
t'nt,.«
* 1'.,
14944 Puiu, chiar de drac, şi tot e frumos.
li-i.o ;:. J rv AHA, ( F(lI('�c1) i.
']'11101'11.
*1
================== pagina 597 ==================
* L\
14945 Lucru dracului în casa popii.
I')ElJ. GOLESCU, JJIss., II, lJ.41.
-- HfNTESCU, p. �3. -- P. Isi-r­
liES(;U, Leq., 1. 1872, r- J 75. ­
V. A. FORESIJU, c. Folticeui, j.
Suctarn. -- E. l. P ATlUCIU, inr,
c, Suiulii , j. Corurluiu. - lJ:1at01'
P. BUDl;;?TEANU, c. Bucuresci . i.
Ilfov. - Ir.: E HociOTA, c. Seliste ,
connt. SiMti, Transiloania .
:-le elice c[LllCl Re l11'mt'ztl ,')]'e-('e uetrebuicir unde uu f'P
cuyil1P' (GOLE;::;CC}
:-le întîmplă ce-va nude 11U te aşteptat,
*h.
14946 Lucru dracului în casa nănaşuluî.
rUL. GROFsonEANU, duse. c. Ual·
şa, C01lI'il. A1'�rl, UnqrtTla.-GAVli.
ON1ŞIJH. prof'. c. fJOln-Ol'i'ţ, j. ras­
Iui«.
V"'1i j'0l"·
Pentru o familie, uu uem Hude Iucrurile nu merS' bin«:
în cnre toţi se certă In er811.
14947
*-
Mic drac, ţâruhe marî.i]
JLlE Gmcu,p1'l,l- c, Abelo, ],;1'11'.
Câud un om de nume, Î::i1 (L'! aerul de om însemna 1.
14948
Dusi aghiu să 's facă, di draci nu putu
s-ascape.P)
PIeR. J'APAllAGI. /:weil. JUli1'!'.'"
IT. p. lfJ4. '
Cind fnptede nnrn om lJ11 corespund C11 intentiil« f-\:Ift
cu spusele Jn1.
1) Mic drac, «pi !ICl mari.
2) Vroi.; sfânt se faci. de dract !,U putu -';;�l Scu!Je.
================== pagina 598 ==================
G08
14949
PUOVE.HBELE RO�L.\)/ILOr:
-----�---------------�- ----�--
Draclu ti 'nvetă s-furI, ma nu şi s-as­
cundzî. 1)
PEH. PAPAHAGl. hu·cit . Jal.rcs.,
11, p. 154.
Câud unul caută s,t. uruuce vina pe un altul, il arătăm,
prin acesta vorbă, Cit are, :;;i dinsul, partea lui r1e re8-
pundere.
14950
Dracul, cu muerile face resboiu călugă­
rilor.
Praoila de la (}01:01'(I, p. 9:2.
A ,.,e reaminti Adam ,?i Eva, Sam"un :;;i Dalila, etc.
14951
Dracul în baltă.
Drac (lin !jale.
DDl. CAXTE�im, Des('1'. 21·Iold.,
p. loG. - B. P. 1Hi:iDEu, Etym..
Mrr,ljl/.., p. 2401.
DIL 'vYEW,\ND, Arom., II, p.1:21.
Asa llumesc,' Moldovenii, spiritale ne-curate curi 10-
enes'c în ape (O. CANTEMIR).
A se observa cit drac vine ele la ;;'j'l.'I."�'I, r;2'.1.;'U,J'I, drace
adiciî animalul cu vedere agere, in urmă şerpe care tră­
,-)sce in apă. Ve�li Seniaeioloqia, Il. 2(j7.
14952
A juca dracul în inima cui-va.
(TU . .TIPE;,eu, Iieu»: Oraş., p.112,
A se g:îJllll. tot la l'f>le.
14953
*
Par'că îi şoptesce dracu la ureche.
fi, I'A)/N, 1, p. lb7. - Hixrzscu,
p. 18. -- G1:" A T.EXAN UhESGU, ma­
qistr. J. L'atua.
*.0.
ra/u(, 't S})/I}W dracn la IIJ'cc7IC.
IULIU GUOl"SORBANU, C (}rtuaş(l,
comit , A 1'111/, UU!forir't. - P. l.SPT·
liESCL1. Lrg.,]'. :>j(j.
================== pagina 599 ==================
1 U Acelaş înţeles ca la N o. 14962.
�0 Pentru cel şiret, deştept, care scie sit S8 păzescă ..
«Draen l de srue ii, cel <l'al scptolea, pe semne că nu era el tocmut:
a tât de 1 dWH\ete, eăd par.' cd''l spuse dracu la ureche ce prăpăd li se
gătesce, acolo înăuntru, ('ă ]1\1'1 veni să intre, şi fugi.» - lSPI11,EbCU:,
LI'f), , p :256.
14954
Cu gândul dracului,
A PANN, Pau, Unck., p. 17.­
P. ISPIRESCU, Rev. Ist" p. 169.
Aceleaşî înţelesuri \;<1 la N o. ]4!Jfl3,
14965
*
Meşter îl dracul.
V, ALEXANDRl, Teair., p, 1421
& 1547; Con!'. ut«, VlI, p, 41;:;
& XlII, p. 234.
Arută puterea dracnluî. Hem:lşiţe din vechile credinţe.
h6gol11ibo:e,
14966
;}:
'Li-are 'mpr6stu (cu tuti c6rne) tu păn­
tic. 1)
1. COY MI, pro]. c, Turia, Epir,
Are pe dracul întrînsul, e nu 1'611, un pec;Hos.
14961
*
Ochiu dracului.
V, ALEXANUHl, 'lhdr., p. ::84.
& S):;4.
Adie;} banul. care În,lenl11;l p8ll!l la. l'e]F'.
*o
14968 Se bat dracii în capete.
E. 1. PAThJC1U, iu», c
i. e,]wrlulu.
Ufmd în :1c • .Jas loc, Sl 111 aepla� timp, se PXP(�ntfl, -.;a'-1
sunt Jllal multe trelmri (le făcut.
1) l l arc 'Ill pitj'Jre Cntreg) (cu iJlte corn-Ic) în }J�.,lltcC('.
40:
================== pagina 600 ==================
*6
14969 N'a rupt dracul de geba opincile, până
'i-a adunat.
G. P. SALyrc. im: c . .'!lImlţl,
j. Ca no-lI/Il(.
be <;liL'e de CI c.isatorie, de u tovărăşie fiau adunare,
'in care toţi p{trt:lşit RI1Jlt de li potrivă rei.
*6
14970 'Şi-a spart (rupt) dracul opincile.
P. JSl'IHL"CG. Leg., I, 1378, p.
172. - ETN\'Ee.CU, p. 137. - V.
ALEXAKDRI &; L. ROSETTI, JJ1.ss.
-P. (';'ÂRBnYlce:AKl;.]Jn�f'. CI. T7I,
Semin. - l{Jl1. POPESCU, înv. c. C1,o­
căl1eScl-M�dl'!.Jillenr, j. Iolomiţa. ­
G. POB0RAN, în». j. Olt. - L. ŞĂI'
l\EA.tm, Senio». p. 359. - N. BĂH­
BULESCU. in», c. Surlit(, j. Ilfov.
- D. EPGREANU, in», c. Damian,
i. Dolj. -G. P. SAL'\r(; &; K J.
PATR10lG, iur. c. 8n11llţl, .i. Co­
rI/riul/[. - GH. 1 'olENAuc.i. Bu­
zr"11. - C'. TEOFĂNESiL, inr. c. Bi­
ca.:,). Ncmtu.
Jş7 sporţ;« dracu opincilc.
A. PANc\. Ei/iţ. lS3�, p. 1(! &
18; L !J. [il & 5'1. - HIKŢE.SCU,
p. 4\1. - S. 1. (}ROSSlIIAKK, Dici.,
I'. uo.
1 lJ CiUld după f-.;bruilltil Îwlelullgahi. eu lllare greutate
se îudeplinesce scopul pl'Opnfi, islmtesce.
De pildă: cauţi uu lucru şi '1 g[lsescJ.
2° Când cine-l'a un pete face vre-un 1'8(1 ultuia, ac1icft
un are cine sa'] ajute, şi nu ishntesee.
Se <;lice că dracul, c.ind Re ve.Ie învins, lşi rupe O]llll­
cile, clifar şi cu dintit,
3° Când se însoţesc doi inşi, de opotriva nii, se �liCEl
etL dracul 'i-a căutat si 'i-a împreunat, si nu '"î-a rupt
opincne de geha pem,l' 'i-a getsit. ' ,
================== pagina 601 ==================
CREDlK'l,'E, OBICEIliRI
GOL
14974
4° U[Luc1 cine-va faee Vl'A'U11 r6l1 se dice ce, dracul şi-a
spart opincilc, itlel'g:lml 8i:i '1 îlldAlllll� a comite fapful.
5° Când se atlet faptele rele alt' unul om, fapte pe carp
le n ţinut mult timp nscuuse.
:-le l1l1se la dînsa, 1'1'i<;illP spune,
Ca n'a rost p"tinţă pe 81 a supune
1)icencl: sci! cii este un grai II de eâlul vat:u,
«(,i'ijZ sparge cu vreme opillcilc r/1"IlClI Y
Ia munat, privcscc opiucile mele
Ce se j rcn tniră în lllid l,chieele
Şi tot nu pnt ll1c·h să lHlg" i n tr« dî1l7iI
() illil'igii micii. iji Sfl 'm t lîL1 ,j(, (lill�iL
A PANN, EIUţ. lSi)'J, p. J2.
*6
14971 Pe unde 'şi a spart dracul opincile.
JI'IIU Z. JŢTVARA, (;. Fedesc),
Tuim:a.
Ac1ieă departe.
*6
14972 O să 'şi rupă dracu picloru.
D-ua MARIA BEHEA. C. Urlaii.
.i. Fii lehi.
o să se isprăvescă oc1attt eu l'pul ncestu, şi Y;I fi hine.
*6
14973 Mai mare drac de cât dracii.
A VB. COReEA, )J({j'ull, c. Cuş/du,
Banot .
Om ftn·te şiret, forte 1'P11.
*
A fi jucat la nunta dracului.
G H. JIPES(;C', ()p'iJ,c., 1'. 11;,.
dlljp îndi, 'lJI] Sp""";I, 1111 l:e(l'I! de 1111)�, e'a aU',lil �i el p" bi]'('IJI11111
1111, cii arfi jucat la molia ilracuiui, Adieăti!« d dracu '�l-adllS('
a miu te, Jl)tl"(l d i, d(� pe p]t'dc, 8ă se 'nsorc, Se 'şi leit () mulere, ţi f-ă
fneil fCtl,; Ri:', le nui ri te ; �i 1'" giu('riî' Iuf ,fI '1 dur-ă în pusl.i îi toc iru­
l'l'emli1. cu dinsa Aşa îşJ ll1ă pc nellreptalea ,le femeIe, ('11 ('[\1'(' faCil
ş'-'pb? fclişci1nG; şi illiI ,l'întâi Îl ('l'a 11111l1e1(' il'ufia, şi "ml'trit;j (le pC'
f>IlWlliI iil mal'f. A (1'<1 doua (Tii RCU111pf'teft, şi I"ala q (lele ,le pC'
================== pagina 602 ==================
G02
PIWV ERBELE RO:lrÂMLOH
poporul de rînd. A da treta erit inşelăcmuea şi o oăsători cu ţeran],
A d'a patra eriL pisma şi o mărită de pe meşterî, A d'a cincea era,
Iătări îea şi o mărită de pe feţili bisericesct, A d 'a şesa era 'năltarca
şi o trimise 'n ruuîerf. A şeptea eră curvia şi p'asta IlU vru sa inso­
ţescă, ci o ţinu în casa dînsuluî, şi căruia 'I trebuie, întră acolo şi '1
este ginere moşteuitor.» - Gn, .JIPESCU, Opincar.
*6
14975 Se însor ă dracul.
D·m, Z, JUVAHA, c. Fcdescl. J.
Tutoca. -- GR. POIENAHu,ing. i .
BUZ("I�.
\' eell Stnj;orlt.
Când plouă şi tot de odata e soro.
*6
14976 Işî bate dracul nevesta,
1u"1,. GROFŞOHE;ANU, in», c. Gal­
şa, comit. Arad, Unqaria. - 1. AR­
BOHE, ing. j. B1�zeu. - GR. POIE­
;'URU, ing c. Rosea, j. Iolomita
\T eqi Stnj;otli.
Aeelaş înţeles ca la No. 14\)75,
C'est le diable qui Lai sa femme ei qui marie
sa .fille.
Peo». Fraun.
*6
14977 A mâncat din pomana dr acului.
P. ISPIREscu, Rev. Ist., f, p. 230.
- E. J. PA1'RIClU &; G. P. SALVIU,.
îllv. c Smultt. j. Cocurluiu, - 1.
MAHi;\ESeU, in». c. Bradu-deJo«,
j. .-l1·ycş.
*.6
A mâncat la pomana dracului.
GR. JIPESUlJ, Opiuc., r- 1:5.­
V. l-L3.MBu, in». c. Brănesci, j.
Ditubocita.
Vec,-i ,,-�f;/;Il.
Se <"lice celor spânî, In bătaie de joc.
LEGE.'lD_�
Odată dracul u'avu (le IIl�l'U, şi SI') g,îll(li cum si'('�l mal bată joc
de OlllCnf., Neavînd ele <;8 se mal legil, se legii ele barba �i ll1usteţile--
6menilol'. lşi ])nse in gântl să facă ca <"1n18rril B�, nn Jt1rll Rlll[L -!Jarh3.,
================== pagina 603 ==================
CREDIN'fE, OhICEIUllI
603
.�----�
;�i lIluBtă\1, ca Uurnucdeu, dcI Dumuedcu arc barbă şi musteţr. Ce
'Să facă, cum să elreg-ă'! Pregăti o masă mare şi dete "îl vă în ţeră,
că are să facă şi el o dată II pomană mare, să se ducă vestea. Dar
m uet-I să nu vie la masă, căci În uemul drăcesc nu sunt muert ; şi
n'are eul să fie pomană dacă 01' veni şi m uerf. Aşe<,lă masa în diua
hotărîtă, şi se adună multă lume, tot bărbaţi unul şi unul, eu bărbile
rnat-I şi stufose, şi se aşe<,lară la masă, JlIâncară şi se săturară. Dar.
·ce să vedr ? A două <,li tOţI omenit remaseră fără barbă şi rnusteţI I
Dracul, când a făcut el bisei-ict, ca să facă şi atuncl ? El gătise bu­
catele asa că, ori unde ar fi ajuns ceva din ele făcea să ca(;lă părul.
Şi cum atuncî ornenij nu mânoau cu lingura, ci cu mâna, s'au făcut
bleasc pe la gnră, şi-şI mal ne tejfan şi bărbile cu mâna şi-şI mal făceau
şi mustătile aşa frumos şi resucite, umplendu-se peste bărbi şi iuustăt).
Aşa că a doua d i, când se scularâ hieţii creştin], le rămaseră bărbile
şi mustătile flotococe-Ilotococc în aşternut, remâncnd ca murerile. Cei
care nu se prea mânji seră rett, tot le-a mal remas câte un fir, ici şi
colea,
Şi datuncf , tOţI ornenif câţ! alt eşit din nernul celor ee alt mâncat.
{lin pomana draculul, sfmt şi vor fi spâuî, cât o fi lumea lume.
După alte variante, Iingurile, pe care dracul le-a pus,
la locul fie-cărui, când a dat pomană, erau forte lungi,
de un cot şi mal bine, Vroia nscuratul să'şI bată joc de
bieţii Bomâuî. Cum trebuia să mănânce ? In cele din urmă
şi' an dat unul altuia peste masă. Oi, din causă depărtăret,
fie-care ne-putând duce lingura tocmaî bine la gura celui
din faţă, a versat bucatele, _ pe lângă gură şi aşa că, bu­
catele fiind ferbinţi, Ia-au că(lut omeuilor, mustăţile şi
barba.
Ve(Ji CREANG.�, Pou., p. 198; L. SĂrNEA.:<u, BasmclC' n».
miine. p. 18, 19. 33-1, 3-15. 354. 450. 484. 487. 4\17.
JJIal' badezet qand col merc'h. 1)
Prov. Breton.
Uhi (( 7'a clrl le con ii i!m}}1. ci/a J!/a "oe mcsU1'e�)
1'1'01', l'ienu11Iln,
(!l//eli el ilial,To lUI de enyail({), de mal/a il Il Ju2
de marll'1l,rJ((I'. 5)
l'rol'. Sj!rUi,
lVer mit dem 'IeHfel rssen u'ill. 11111'<1' eincn 7an­
,llr'uDi/f'r1 hal,e;1 4)
Pr(ll'. GenII,
1) lLlIat botezat cu uJlt-dc-lemli (mir) pe litru fc-tc,
!!) Cine are a face cu dracul, trebuie srlJs'l lea nlc�llrile.
3) Cine vrea ::::ă îll';cle pe dracu trebUIe �ă se scGle de dimine��:L
4) Cine \"re s5 nl:lllânce cu dracu trebulc să :1'11;:1 o lingură luJlg�,
================== pagina 604 ==================
5 � 1
60+
14978
PIWVEHBELE liWL"C':ILOH
--------------- ---------------------
11r IIUS nectl of li linu] "polm tluit eate toilli
Ihc rlmil. 1)
A mâncat la nunta dracului.
BAHOJ:\ZI, ]1. JIj.
At1id. e spân.
*6
14979 De pomana dracului.
lJ-llll Z. JGVAHA, c. Fei/esei, j,
TnfoNI.
*D
14980 A'şl face pomană cu dracu.
V. A. };'08ESCO, c. lt'olticeJtl, j.
Suciana. - D-na ECAT. ZA:-:)(E, c.
Bd8c8C;,,i. Ji'rllch'î.
Adici'. eu cine nu trebue, it face Line celui care nu
merită şi nu scie să fie recurioscător.
A'I li'tsa]lo soma draeulut, a nu se mui îngriji (le
eme-va.
14981
14982
*
A'l da dracului pomană.
V. ALEXANlJHI, Teatr.. p.1[,:]1
tI,; lD-±6.
NI da în burduful dracului.
I. \.JJLbA.0lljA.
Aceb� ÎlJţeles ca la No. 14�J81.
Pou., p. 142.
14983
*
A se duce dracului pomană.
v. ALEXAItl\ll, Teair., p. ::!(i9.
- 1. Amint., p. 123.
1 ,) A se duce si II nu se mal întorce.
21) A se pierde, a, se prăpăd).
1) Aceluia îl trebue o lingnră lunga care mănânca cu dracu.
================== pagina 605 ==================
tiu:)
14984
*6
Sărac e dracul (dracu).
L G. V ALLC\Tl�EAC;1.J, p. ::lti, -
j)-llli EcA'l'. ZAN:-l]';, c. Băsc�cl, j.
Tntor«, - JLI:A:-lA, c. j. FII/·-
-i«. - l ur.nr tla.«.
':. comit. Ihiqari«.
- D. EpURi':ANU, ÎII!'. C, Dtunian;
J. Ttol]. - C. TEODORESCU, [nu.
RiIJl:, -:\�hll.ţH. - (-r. TItlF'A�\,
u.r, c. i,
dracu.
A \'1{. CIJ};CEA, pU1'01l, c.
Bwud.
Nunuu dracu! O';(I)'((C, I;(!' n'are ,"mjlet.
p. 5n.
10 Hespullsnl celut cărnt 'i pare l'Cfl, (;;111(1 cine-va îl
t,1ice: săracu 1
2° In Banat, se (Jice pentru stu':wi:î (;el ue-ret-unosoetort,
ncmultămitorr : cărora li s'a Iăcut uu lrine pe care '1 res­
plătes� cu 1'011.
A pof despre săraci! leneşt cari, ful',[ StL Iucreze. S(l
ostenescă însnşi, sp1'e aşi câştigi, cele trelmillci()se tra­
îulut. TOl' sit trit18seiL 11l111Wl din darurt.
Bomfmul crede că dracul nu an? suflet. (1e ore-ce su,
fletul e dat (le Dum ncdeu.
Acee,Lşl credintă o mî. Ilomâniî ,?i despre strigor, C;1rl
ar fl uisce oment 1l<Lseuţf cu c(l\l<:'L, lipsiţi de suflet ';'1
aVE-nd numuî un fel (le abur, C�L nnimalele. "il care se Il­
propte Întru r(it·va ele anima a Lutinilor.
Le lliltlJlf' r:.Q! ])((1('I'J'I' '11[i n'a point Il'rllllC.
Rel'l(l:il fie G/'af/IC/·.
14985
A trage pe dracul de c6dă.
L CI{E�..\SiJ.A,
D i )l. TECJ.lJOI:Escr,
,- �·lUcrf'l. I1usl1·., p. ]ti. - fuL.
!lase. c. Galş!l, co·
I;n'IIO·!n. - Q. 1:'. OAL­
i. P.�THICll;, fJlv. c.
j, ('aeurlnll!, - f:h. ST.
,.p ine. ('. ('a!llI1ele, j. Dolj.
LLXA)."])HEf:Wli, JII/(/Jist. j.
Pn/'ul .. _-- GR. PoIEXAlw, in!!. j.
BI'z'·li. - C. TEOl'ĂXESCU-(';ltlBI:l'
EA, 111/'. C. B'i('(/:, i.
================== pagina 606 ==================
''600_' _
PROV ERBELE ROMANILOR.
*f:c.
A tine pe dracul de .ss«
O. TEODORESCU, ini. c. Lipooa,
i. Vasluiu.
* -
) Mi acr'iţa'i drac1u di cadet! 1)
1. OOYAN,Pi·Oj'. c. Pericol», Epir .
-ILIE GHICU,pl'Oj. c. Abela,Z,;pir.
* -
'MI acâta'l daroclu (draciu}; lu alas, nu me-
alasd.2)
PER. PAI'AHAGI, Zweit. Jahres.,
II, p. 153 (Audela).
10 Când se încurcă cine-va, smgur, într' o afacere, şi
nu scie cum se mai scape de ea, 'şt-a fiLcut singur he­
le::ma.·
Teneo tupum auribus. :1)
Prm·. Lat.
2° A 11U isbuti Într'o afacere; a ajunge reu, a o duce
in sărăcie.
A se asemenă ca: Ci trage pisic« de cadă pe i'opojinr1,
se inoirteeci o mâţă de cod ă şi n'are de ce si! se prindă.
E greu 13,1 tragi pe dracul de codă căcf, ea şi pisic»,
'Se acaţă cu ghiarele de O1'I-ce. A nu se uHa eu dracul e
păzitorul comorilor.
Intelesul, cel ele al doilea, odiuioră lllai rar, a pătruus
cu totul În limbă. Il întîlnim �i la Creaugtl.
Tn Macedorna dicerea el pi'lstrut îllţelesul el primiti v.
«Ar trel .• ui în t6tă YI(:ţa lor, !:i[( tragll pe dracul dl' r'od!/., - 1. CREAK(,J,.
'I'irer le rliof,{c JiU), la (jIlCI/Ie.
1) ALTI prins pe dracu de C(Jd:'l '1
2) Am prins pe dracul de codii : îl las. (dur) uu me lasă.
J) Ti" pe lup de urechi
================== pagina 607 ==================
--------
CL<EDIN'fE, OBliEIl:H[
(j07
*""-
14986 A ave pe dracu in pungă.
C. TEODORESCU, in», c. Cursesci,
i Vaslniu. - K I. l'ATRIcI1J &
G. P . .':)ALVIl:, înv. c. SmuIll, j.
COVUd11'iU. - G. POBORAN, insi.],
Olt. - GR. POIENARU, ing ,;. Bu­
Zel!. - C. TRIFAN, in». c. Cârnu,
j. Nemiu, - C. TEOFĂNESCU, înv.
c. Bicaz, [. Nemtu, - D. Epu·
REAN1J, înv. c. lJamian, j. Doii.
- GR. ALEXANDRESCU, maoistr .
. i. Puina: - lUL. (iROI"ŞOBEANU,
da se. r, Gals«, comit. Amrl, Un­
paria.
Nu are nimic, e sărac de bani 8e mal <;lice, cu acelaş
înţeles: 'i-a intrat şerpele în pungă.
Se scie că comorile pe care Rtă dracul S:'Ul şerpele se
fac nevedute.
VeiJi T. SPERAN'�IA, în Coniimporanul, Poreslea poreşti­
lor: QUITARD, i-«, p. 309.
Loqer le diable dans sa Daune.
Prov. Frauc.
*""-
14987 'Şi-a găsit dracu capacu.
P. (iÂRBOVJCEANU, 1))·0j. c, JUd­
qurele, j. Ilfo», -- Itrr; \-ULCĂ­
NESCl:, elco, c, Pelesc), J. Doli.
*""-
Găsesce dracu capac«.
G. P01JOltAN, inst. j. Olt.
] II I s'a Înfundat, eL umblat să file,1 reu şi a dat peste
unul eu re l'a potrivit.
211 Re \obee mat ales când soţiI sunt dc· o potrivă l'eÎ.
14988 Şade dracul cu curu(l) pe banii lui.
A. P ANK, Ediţ. 1889, p. ou;
1 H, 1>. 81. - I1'Nl'ESCU, p. 48. ­
E. I. P A'CHlCIU, înv. c. Smutţi , i,
CaVltrllllu. - Jur.. GROFSOREA1W,
înv. c. Galşa, comit . .cl1:wl, Un­
.!J(l1''[a. -- C. TEODOl1.ESCU, iu», c.
Ricoz,j. lyemllt. - V. SALA, duse.
c . 1'aşcnii, ('mII it. Bihor, Ung(l1'la.
- O. 'l'IUFAl\, ilo/'. r. CrÎr1!1l, .i,
Khli(lI.
================== pagina 608 ==================
QU8
PI�OVERBELE RQ}L��IL0H
*h.
Si;tle C!I, dracu jJ{� conuiră,
H, D, ENESCU, îno, G, h,wwolclt,
,J, ]){))'olw!:
AJlie;'l e sg;lrui t,
Hornânul crede uh sunt cornorl bune şi comod rele.
Cele rele sunt comorile cal'!, când Ie-uu Îngropltt stăpânul
lor, le a făgiiduit draculut. Jar cele bune sunt hărăz it«
draculut. .
Cine u,sCUll(lo baut în l)i1mînt, �i nu't scote în restimp
(le HOU8 �lile, dracu şede pe el, ';li riuI lWLl g;\sesce nicî
stăpânul lor, nici nirueuî ; elieL când cine-va sap;\ ca să
scoti), o conioră reu, e:c se lasă tot mai afund, sall cel
ce pune m1111;\ pe acel baut uiutesce.
Cei �arl VOl' să Îllgropp banj, harăzîndn'f druculut pro­
cedezii În modul următor,
Se aooperă vasul. sn;ll legătura în care sunt strîuşl
banit, cu 'remăşitele unul auimul blestsmând, ca comora
să nu se arate do cât la un OUl, femeIe sau copil, care
va fi în anumite condiţiuni cuvintate în blestem, de cel
ce face UOUll')l'CL. Până atunct acea coinoră e p;\zit:'i de
drac caro, pe lingă altele, are �i nrmătorca însărcinare.
In cas când l50l11(1l':1 ar arde fii o va vede, întîmplător,
şi alt;! fiinFL ele cât cea hotărîtă, care va llUlle şi semnul
cuvenit pentru a U l'eg:'isî a dona (li, dracul, peste nopte,
e dator să mute uturea semnul pus, ast-fel că descoperi­
torul s;\pâ,nd llU g,\sesee eom6ra,
Comorile ard ele tJ'ei ()rI pe !tll, În ajullul SGl'brttOl'ilol'
marI, şi numai llopkil, pELlli1 b ll1te(Jul nopţii pot fi
v8<;lute. Ci1ml omul l511 JIOHll5 a gi:'tsit COlllOl';l, atunci, (lin
banii atlaţI, tlrt şi chaeulni ctl.te ee-va, saii, însă maI rar;
Vl'e-Ull r:mf!et (le topi!. ne olJicoill, dă ban'( IlO cad îl
pune în patru grupJ resleţp, în apropiere (le locul unde
a g:\sit eOll1()l'<l. In orI-ec.] eas, hwit g{tsiţi nn aduc noroc
omului, eal'e trelJue s;'d cheltulpserl lleap81'at în curînd.
J3i11mll'ul poste com(n';'\, era, LL Romanl o veche loeu­
ţiune pl'Ov8rlri:dfl; l'e\;li Clccl'onc, l'h il i]J]I , .. XIII, ;); l'YL-\ 11-
'ţlAL, XIf, f>3, )); AFUL. Jllelwm, , -+, \); OVID. JJ1I;tam., IV,
p. li..{.'/; l'HJEDR, IV, \1, :3,
Priu urmare e probabil C;1 de 1:1 Homalll şi ele la Eli Ili,
a h'el'ut în mitologia nostri\' pop01'ani1, rolul ?61'polui şi
a dra.cului d8 a pi'lzi comore, Vei,,11 Etym. JJ[O!J11.) p. 2H,J.!l.
De almllltel'Ca credinţa eri emnOl'ile snllt pii,zitn c1r) ba-
================== pagina 609 ==================
_____________ �HED1:\'''_rE_'_''_f_}B_'1_';�_Ţ'l_r __ ,H_l _
LWl'I (".;e1'pi, ,"'wJl'ad) ,.,i Gtt at1uc; nenorocirr celor cart le
gtL"e';l:; o îutilnim la ll;nlte popore.
In XilJf:lllnyewuÎ(, ele pild», vPllem c.i uu piti«, u uuiit
Andvari tnUit In ap;i sub forma l1llPl stânce. Acesf pitic
posp,h o COlUUl'(L mare �i un inel Andrara-u« ut , care lEl
stăpânnlut S6(l puterea ele a dobândi CeH aur ar fi vrut.
Ca ,;Cl se;tpe, Audvari c1rl p(1l1:1 '51 inelul, 11lS�t blestemă
de niorte pe acel care vu stăpâui comora lut �\ bta Ase
nil ; ni. dat comora ne mâ.nn lUI Hreidrnar. si efectele bIe;.;­
temuhu încep Set s� arcte. Fafuir :;;i Ilegi]} , cer lle la
părintele 101', o parte dintriusa. Acesta nu ne, feciori!
lui il ornoră ; Fafn ir care e mai puternic, lea in stiip;l­
nire armele lui Hreidmar, spa(b Int Hrotti '51 GOlful
}f�f!1shelm a cărru vedere Însp;UllItlllt{( lumea. Dnpa acpstH
gone:-;ct) pe frate seri. pllue lll;ln;t po couiora int1'6p/t :;;1
:-;e culcă Jln dinsa sul. forma Huni Iralcuu', în paji�t8a
Gllitahelile. f;ii llellOnwil'ile sn ţin lanţ p(mtt lafillele f'pn­
pee\.
*'--"
14989 A fi com6ra draculuL
l' 1'1 ({. r, Dobro-
IOA. V',l'e (le fUl'itt. CUlJlI ynllit ;['!:L S il '51 dns,
2° A f-Î }Jl:tzii, 1'1�a,
*6
14990 S'a spinzurat ca dracu 'n cânepă.
Adie" tl,) t-mpel';(J'8,
Dl'acnl vr?'wl S;L tn;C;t O(lata Jlrintr U Gtl1Rpi';\te. :-;'a .Il!'
cun'at lllh'îllsa, ,le ,1es;1 re 81':'1. ';il (le lleeilZ ..,a sp;Îllznrat.
14991
*
Şede ca dracu in cânepă.
================== pagina 610 ==================
1'1
I I
I
1 I
I[
I
i
61U
PHOVERBELE ROMÂNILOR
I
1
li
1 I
*6
14992 Şede ca dracu 'n spini.
GAVR. (JKIŞOR,Pl·Oj. c. Dobrouei,
j. Yas17ihi,
Acelaş înţeles ca la No. 1499l.
Dracul fiind gol la trup, se 'nţelege că trebuie să '1
msrgă reu prin spini.
*6
14993 S'a pricopsit ca dracu 'n spini.
GR. POiENARu, ing. ,j. B1!Zeiî-
G. TRIFAN, în?!. c. Cârnu, j. Nhnţu.
- C. 'l'EOFĂNESCU, înt'. c. Bicae,
[, Nbnltr, - H. D. EKESCU, îtlv.
c, Zamostea, j. Dorohoi.
10 A -păţit' o reu.
2il Muncesce fără spor, ŞI chiar da înapoi.
*6
14994 Şede ca dracul pe mărăcini.
C. TEODORESCL:. ini: c. Doqe!«,
}. raSZ1I!1I.
Acelas inteles ea la No. 14992.
> •
*6
14995 A dat de dracu 'n stejerişte.
G A VR. ONIŞOR. J)1·O(. C, J.l(J/n'o-
1'eţ, frasIn/it.
A făcut ce a Iăcut, Şi în urmă tot Ta prins,
14996
*
Prinde dracul, sc6te 'I ochii.
OE. ALEXAKDRESCC-. ma.'lisll', j.
1"11111([.
Prim7e dr({cul Ş? ''[ scote ochii, daca poţ'/.
lI·na EL. SE\'ASTOS. 1'01'.) p, 12:2
Vee{t 0,./.
{
,
1
================== pagina 611 ==================
CREDIN'fE, OBICEIURI
*6
14997 Parcă a arat dracu cu ei.
611
IULIU GROFŞOREANU, praf G.
Gal.şa, comit. Ar(ul, UIl!J(I1''ia.-P.
GÂRBOVICEANU, praf. c, Petresci,
j. am].
*6
Par'că a arat dracu mălatu cu dinsu,
D-na Z. JUVARA, c. ji'edesd, j.
'rutova,-G. TRIFAN, îno. c. Cârnu;
j. ;,vcII/Iu.
10 Pentru o111enI urîţI la faţ,).
2° Sali. jerpelitr, sdrenţeroşi.
13° Despre omul slab la trup, hicisnic, ne-putinctos.
*6
14998 'I-a perdut dracul mesura.
TEODORESCU-CHIRILEA:c!U, in», j.
8n<:lava.
Pentru cel care cresce inalt.
*6
14999 A trăi ca dracul cu popa.
Adici't reu.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesc'{, j.
7:utoea.
15000
*
Se uita la el (ea) ca dracu la popa.
A. l' ANN, II, p. 92.- HINŢESCU,
p. HJ4.-GR. ALEXANDRESCU, ma·
!listr. j. Putna,
Ac1iCl'i urît, căci nu se Iubesc.
*6
15001 A se uită la ... ca la dracu.
p, G.�RBOVICEANU,Pl·()f c, HrÎ1-
şa, j. Pralcocn,
Acelaş inţeles ca la N o. 10000.
15002
Nu pociu scăpa de el ca de dracul.
A. PAN.:<, IT, p. 159,
================== pagina 612 ==================
612
KII pot (pote) scrljJiI de el cu de dracul.
HINTESC1:, p. 48.-[ULlU GWlP­
i:?0REAKU, p1'C!(. r . Ca/şa. comit;
Anu!, ['1I.o01·)U.
Când dai llleHcl.l de unul C;.ll(- 1111 ţi-e 11rag. saft pe care
uu ai noi sa '1 llltîllleS(·l.
15003
*
Se ţine după ... ca dracul după călugăr.
P. ISPIRESCr:. Le!!.. ]>. 2:38.­
!:IL OAKIAK. Imli/ie. J laş/.
*-
15004 ' Se ţine după ... ca dracu după popa.
P. GÂRBonCEAKU.Ji1'O( c. Capu­
Piscoln), [. Musccl (f- c. Comauiia,
.i Olt
A(;ela� îl! te lef-o ca la 1\0. 1 :")()();J.
*6
15005 Se ţine după ... ca dracul după copil mic.
A. PANI'. It p. 15\J. - Htu­
'.[EC,LT, p. 13'. - GH. ALEXAN­
[.Ia:,c;, r. maţnrtr. i. ]'/(111([.
dll pli lf1 im'
1 nlu C/I 1 11'1 1'(/ dracu!
fi Si' mat lip)
copilul n.i«.
A. l'ANN .
pro]'. c. Cre-
..: .
-r-
A umbla după oue de drac.
P.
ieni. i. y,Î[cea.
Adică in zurlar, dnpp lucruri cari un se pot gtlS!.
15006
================== pagina 613 ==================
GH!eDJ]\;'(I(, OB1GLIGW
15007
Fuge ca dracul de tămâe.
A. P.�NN, 11L p. G:!.-HrNTE>:UJ.
p. 64-.-1. IONESCU, III, ]'. 174.­
tlT. TU'�u)cu, iu», c. Catanele, j.
Do'[. - E. J. P ATU ore, înr. c.
Smulţi, i. Cocurluiu- - Avn. COR­
CEA, paroh, c. Coşieiu, Banat >­
lUJ" VULCANESCU, c. Pclf8CI, i.
Dolj.
FlI[le de ... ca dracul de fclJ)/cÎic.
A. I'A!\N, Ediţ. 1 BWJ, p, ;,n.­
HL'!TESUI', p. 1:)0.-1. CREANGĂ.
Amiui., p, 17. - V. ALEXANDRT,
Tcatr., p, 21:î(). il:!1. 4[)2.-1'. ls­
PlRESCU. Reo. Isi., l Ll, p. :ClP4-
B. P. I-U�Dj,U- Tl'e� Crai, r. 5f}.
- V A. FORESC1i, c. Folticeui, ,j.
Suciaca.- D. l'OPI. mnt . ('. Si?i(ila,
i. Prnkora, -- (,'. l\EGIWZZI, 1, 1'.
�4P.
".
r.'
PU[lf ca dracul de tătnăie,
J. Hll';U, comit. FI[!/i'iH/Ş, T1'Im-
1 ... ilrrnri« .
* I�
FU(lc ca dro('{f de i/intuie,
1 GLIU (j IWFOOjOK!eA!'>U. pro]. r.
Gatş«, comit. Anul, Ull!1([I'III.
A E;(' feri de ... ca dracnl de fri)ll(Île
V. AI.EXAKlllU. ('Oti/'. [{Ier., v.
p. 14().
*
]/1Ul.Z( C(f dr((dtt eli tfIÎJII/((II/(/.l)
(�. ZUCA, StIU/. c. }I;!/;asaYl. Al­
t.an; a,
dJ" Rpn\"3Llflllle jil.rJ! ca dracu de MII/iile. - La l.j"etică merg! din
PascI în l'aRc1. Aşa cauţI In de suflr-t ? l. CREA"'".;;', Ami1lt., I': 17.
t) Fuge' ca dracu de tămâie.
================== pagina 614 ==================
(j14
f'IWVEHBELE IW�L'\NIL0H
dea 'ţI t;atnlJnsnle �i fll.')l ca dracul de Wm!Îie.>-C. NEllBUZZl.
Fuir quelque chose comine le diab!» l'eliu benite.
i-». Franc.
15008
;;:
Fuge ca dracul de scăldătore.
DIM. ZAKNE, c. Bolintiuu-din­
Vale, j tu«.
Acela!? Înţeles ca la No. lf)007.
*.6-
15009 Se întrece cu dracu în fugă.
G. ONIŞOH, prof. c. �orlent, j,
Tuioca.
Adicrl fuge repede.
*6
15010 Fuge ca de cel drac.
V. IFRI.M, elev. Se. Nor»: -. , r,
C:Of'o,Zc8c1, .i. Tuiora.
Adic[t reperle �i spertat,
* .�
15011 Fuge de muma dracului.
P. G.�RBOVICEAKU, prof. C . .1108
tia, i. Dolj.
*�
15012 E sfredelu draculuL
I. CREA:-:UÂ, I'oo, p. 170. - L.
,c,ĂiXEAXU. Ilicţ .. p. 742. - Dna
Z. G. !i'crZesci, j. Tutooa.
«ALlt1ll'C' Cl1 casa slJern-teÎi, 1'':iLo 1)
Ulip"ln (1,' ))(1.1> .. -(, ]Il('�ttl§\lgt)-.,ă la tl'�-'hi1e
- 1. (\.Ri�A.:\\ \",2\.
tupilat.ă, III (·�tl'C şefle UH
e/Un îl sfredelu. /lrarulni,»
================== pagina 615 ==================
CHBDINTE, OBlCEllmî
*6
15013 De sufletul dracului.
615
D-na ECAT. ZANNE, c, Băsesci,
j. Pâl(:iiî.
Adică de gehu, pentru nimic, de ore-ce dracul llU are
suflet.
A se vede No. 14984.
15014
Drac flăcău.
GH. Ju-ssou, Opinc., p. l Itl
Lucru ne-vedut, ne-uudit,
15015
Drac însurat.
liR. JLPESCU, OjJirlc" p. 116.
Acel:tij :Îllţeles ca la No. 1 :JOI5.
Acolaş 111ţeles ca la No. !f)014.
OH .• JIPBSCr:, Opiuc., p. 110.
15016
15017
Drac socru.
Drac betrăn.
On. JU'ESI'U,
p.lW.
I
'1
t
I
.1
*6
15018 Drac încălţat.
AVl{. C'OlWEA, r.
nOHa/.
Adil';l OUl, dat' l'Ml ea dracul. j)psJll'C (�Hl ('f' umbla cu
şiretenIe. am;l,gilHI sprc a <1110(' la l'i'iL
15019
*
Par'că e dracul de pe cornoră.
L OIl.bAN"Ă, POl'., p. F)O, - O.
'l'EODlJHESUU, inc, ('. On1'scsc7, j.
l'oslnllL
41
================== pagina 616 ==================
«Parci; eşi; cel de pe C01)1(iI'ă, mei, de Beii toto ccle.v=-I. CHEANGĂ,
Pav.
*D.
15020 Par'că 'i dracu pe uscat.
PIWVERBELE JWM.ÂNILOH
10 Adică urît.
2° E sgârcit.
30 I .... e scie tate.
616
1
Il
"
S. 'fILA, elev. Se. Nonn., c. s-«.
hăsesd, i- Tecuciu, - V. ALEXAN'
DRI, Teatr., p. 145 & 1014.
10 Adică urît.
20 Pentru omul şiret, vielen.
3° E om reu.
*6
15021 A fi dracu gol.
A. PANN, II, p,122. - IIIN,\,Escu,
p. 37. - G. DEM.. TEODORESCU, Cer',
cei., p. 72. - P. ISPIRESCU, Reo.
Isi., II, p. 157. - C. J:luNGE'rIANU,
preot; c. Cosoveţ,.i. lJJ. ehedinţi.-­
A- MARINESCU, in». c. Humele, J'.
Argeş.
10 Adică, om poznaş, isteţ, obraznic.
2° Om reu.
*6
15022 A fi (un) drac împeliţat.
A. PANN, Il.l, p.128.-HINTES­
CU, p. 48.-P. JSPIRESCU, Ite». Isi.,
III, p. 37�. - A VR CORCEA, paroh,
c. Coşte'iu, Banat. - Itn.to UROF­
ŞOREANU, B. Comlaş, comit. Arad,
Unqaria.
VeqY Cupil.
15023
Aceleaşi înţelesuri ca la No. 15021.
*
A fi ca dracul.
GR. A LEXANDlWSCU, maqistr. j.
Putna,
10 Adică urît. I
20 Om reu, viclen.
t
================== pagina 617 ==================
CREDINTE, OBICEIURI
JJ1echanf comme les mille diables.
P1'OV. F?'Il11c.
*6
15024 A fi al dracului.
617
1. CREAKGĂ, POt·., p. 230. - D·na
Z. JUVARA, c. Feâesci, i. Tutona.
*6
Om al dracului.
OR. A LEXANDRESClJ, maqistr. J.
Puina.
Om şiret, viclen ; reu.
« Nil seie ce pornă a dracului e. > - 1. CREANGĂ.
*6
15025 A fi cu draci.
1. CREAl\GĂ, Por., p. 163.
*6
A ave pe dracu într 'însu.
D·na Z. JUVARA, c. Fedesdî, j.
Tutoua. - G. TRIFAK, înv. c. Cârnu,
j. Nemt»,
*
A w'e pe dracu.
P. ISPIRESelJ, tu« t«, 1, p.
232. - OR. JIPEseu, Opinc., p.1l5.
*
A av( drac; întrJînsu.
Ve<jI Ducii-se .
. IOA fi reutăcîos, a căuta Srl, facă rele.
2;) .A. f om şiret, viclen,
«Ell atunci mr-ofu tîrîi piciorul pe lângă dota, OIU ochi-o hine şi,
apoi, ţj-Oltl spune eu ce zace intr'insa.
<-- Da seir că al chitit'o bine, meI Chirică ? 'I'ot Cll drac; eşti tu,
erI. bine <!ie eii.> -1. CREANGĂ.
ijO Despre omul forteh amic, ager la trebă. - J. Nemi«.
Auoir le diable au CI)T1JS.
Prol'. Franc.
================== pagina 618 ==================
I
,
I
618 PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
15026 A intrat dracu 'n el.
AL. POPESCU, înv. c. Cernica],
Ilfo» -G.P.SALvIu,înv.c.8rrmlţ1,
J. Coourluiu;
*6
L' a (au) gltsit dracii,
E. 1. PATRICtu, în», c. Smulii,
j. Comirluhl.
*�
T a (aii) venit el'racit.
E. I. P ATRIClu, în», f;. Srnulţi,
J. CovurlulH.
Când unul s'a infurîat Şl vrea să facă rele.
*6
15027 A '1 băga în draci (in toţi dracii).
D-na Z. JUVARA, c. li'edesc1, i.
Tntow.
*
A băget drac: în,tr'însul.
�
I
I
10 A '1 necăji, a '1 întărîta reu.
2° A '1 'face să scie ele frică.
*6
15028 A eşit un drac din el (dintr'însul).
iULIU GROFŞOHEANU, P1'Oj. c.
Golşa, comit. Amd, Unqaria.>:
Gu. POIlL:\AHu, inq.]. Buseic. - a,
F, SALvj l; &; 1< .. I. P A'l'Rlc:îu, iu».
c. Smulll, i. Coourluiu. - C. 'rEO'
FĂNESC:U, înv. c. Bicas, j. Nem]«.
10 Câud un om ren devine mal bun.
2° Când pe un făcebor de rele prin chinuri şi bi:ităf
l' ai silit să mărturisescă adevărul.
3° Om isteţ, care a ajuns la o positie mai bună, lucru
la care nimeni nu se aştepta.-Comit, Arad.
4° Când te-al rănit şi curge sânge.
Se crede CtL unii ornent au dracl lntrînşit. Aceştia sunt
în stare să facă numai reu. De unde se (Jice de copiit cari
sunt ne-ascultători şi îndărătnict cii: le-a venit dracii j'i-a
găsit (apucat) draci1.
!
i
================== pagina 619 ==================
CREDiNTE, OBICEIURI
-------------------
619
Când Îi bat părinţii se dice că aceştia ait scos drac!
din ei.
Se (Jice ele asemenea, despre cei lunatecî, că 'i-a apucat
necuratul. De asemenea de cel care se spînzură sau se
înnecă, se (Jice că l'a cuprins necuratul, când a săvîrşit
fapta acesta ticălosă,
*6
15029 A 'I veni dracii.
Dona Z.
JUVARA, c. Fedesci,
j.
Tutooa.
*6
A
)7
găsi
(apucâ)
dracil.
D-na Ec.
ZANNE, c, Băseeci,
j.
Fdlci11.
10 Pentru oment ne-ascultători, îndărătnici.
2° Pentn .. cel care s'a înfuriat.
15030
*
A '1 lua dracul.
Dona Y. BUDlŞTEANU. j. Ilfov.
*
A )1 lu« mama dracului.
10 A muri; despre un om re1'1.
21) A o păţi.
'Dadi nn te liniştesc], te iea tlracu.»
*6
15031 A fi salba dracului.
r. NEGRozz', I, p. 249. - v .
ALExANDm, Teatr., p. 772,865 &
989, -- 1. NEGRUZZI. Conv. Liter.,
V Il. - E. J. PA'.l'RlOlu, înt·, c.
Smult), J. Cuvurlnht. -M. CANfAN,
public. J. laş!.
Se <,1ice mal ales despre nepoţi.
.M1LLO. -- «Nu Cl1Ul-Va avei) un frate la Bueurescî.
tiEl<V.ucSC:u. - N1I, domnule director, am fost unic şi singur la pă­
rinl,],· .
lV!lLLO. -- l'{)te vr'un nepot.
8EIWIESC:U. -- Nici." m'a ferit Dumnedeu de salba tiracului.r >«
V. ALEXA)(DRI, Millo director.
================== pagina 620 ==================
GR. JIPESCU, Opinc., p. 113.­
E. 1. PATftIClu & G. P. SAL\'Il',
înv. c. SrnnI1�, j. Cocnrluiu, ­
GAVl" Onrşon, prof'. c. Dobrove[,
j. Vasln't-n.
10 Pentru omul urît.
2° Câte odată, pentru omul l'eU, viclen ,
*6
15033 S'au dus boii dr aculu I.
620
15032
PIWVEHBELE nOMÂNILOl,
*
Cine n'a vedut pe dracul, să se uite la
tine.
A .: PA);N, lI. p. 122. - P. 18'
PIl1ESCU. Reu. Tst., Il, p. 162. -
I-IINTESCU, p. 49.
Vrend să arate o pagubă, pierderea unei speranţe,
.D·ar hi gându judccătoruluî la banii ălnI cu pricina, şi cu. ochii
'n ochii' lUI, s'ar dt.ce boii tlracului,» - GR. J[PESCU.
15034
*
A arde dracului tămâie.
!
II
ii
'1
1<
ii
M. CANiAN, public. J. Iasi,
A se ruga ele cel reu; a fi reri.
*6
15035 A fi crescut în buruenile draculuf.
Gn. POIENAnu, ing, j. Buce«. ­
C. TEOFÂNESCU·GIUBINCEA, înt, c.
Bicas, j. Nemiu, - lUL. Onor'!o­
REANU. înv. c. Galşa, COli/it. Anul,
Unqaria.
A fi crescut in burienile draculuI.
AL. STAliINI'I, Rec. t«. I. 1'.
228.
*6
A fi crescut în burueno, draculia.
D. EpUHEANU, înt'. c. Dnmian .
i Dolj.
10 A fi gâlcevitor şi ne-multumita!'; ori-ce Îi dai Şl
ori-ce al face, nu te poţi înţelege cu el.
1
1
================== pagina 621 ==================
621
20 Om crescut reli, în valea întimpIăl'iL---J. Nem(u.
BUl'uenile crescute pe locuri ne-curate sunt burueuile
dracului.
,Al fi, tu, om .Ic trenă, dară eşti erescnt În burieuile dracului. > ­
AL. STAMA'fI.
*6
15036 A crepă dracului un ochiu.
BARONZI, p. 47. - P. Isrinuscu,
Rev. tn., I, p. J27.- C. 'l'EOl"Ă'
NE-iCU, înv. c. Bicas, j. Ncm!:u.
Când îţi vine să faci o faptă rea ŞI nu o Iacf.
*6
15037 A crepat un drac.
E. 1. "?ATHlerc & <1. P. SALni),
in». c. Sr/inll'!, j. Cocnriuiu,
*
.A plesnit drac'u.
D'na Z. JCVARA, c. lt'edcsd, j.
'l'u[ova.
*
Cripâ daraclu.l)
G. ZUCA, stu«. c. Sarnm'ina,
Epir.
1'1 Acela:;; Înţeles ca la No. 1503t5.
20 Când duue pcrsone învrăjbite se împacă ; căcf dracu
stătea intre ele şi un le lăsa sit se împace.
;30 Când omul săvirşesee UIl lucru care se credea peste
putinţi:'t a se face.
De pildă se <Jiee când mănâucă patru inşi dintr'un
ou. Atunci dracul se ghndesce: unul a mâncat allnu�ul,
unul gă]bellu�ulJ unul coja ; dar al patrulea ce iL mi1neat?
Dracul nu găsesce respulls şi de necaz crapă,
De <,1ico e;''t tot aşa crapi'\. dracul, când, de la un palu
de chibrit, aprind mal mulţi inşt tigCtrile.
*6
15038 Nu O crep a dracu.
G. POBOHA.:l, i.ist.. j. Olt
Se (lice celUI gri:tbit.
1) Crcpă (a crepat) dracu.
i
I !
================== pagina 622 ==================
621:: PROv]:c:':R�B_l\_'L_E_I_lO=-M_. Â_N_I_LO_I=-� _
*6
15039 A tăia dracului bureţi.
A. PANN, Erli(. ]889, p, 113
& 151; Il, p, lOO; ru, 1'. 122.
- S. I. GROSSMANN, Dicţ., p. 36.
- V. SALA, dasc. c. Vaşeoit·Bâ-
resei, comit. Bih01', Ungaria. - GR
POIENARU, iuq. i. Buzi3:t. - E. 1.
PATHIclu & G. P. SALVIU, înv. c.
Smulii, j. Cm'w·lurll. - C. TEOFĂ·
NESCU, îl1V. c. Bicaz, j. Nhnţ'll.
*6
Tocă draculuI, bureţi[.
H1N'l'ESCU, p. W. - P. JSPlBESCU,
Leq., J, 18i2, p.I77. - V. SALA,
dosc. c. Vaşcou} comit, Bihor, Un­
qaria.
VecI' Burd?
10 Nu are ce face, nu face nicIo trebă,
2° Când faci o trebă de gALă.
3° A spune cal verdî pe pereţi; om fări:i şiri Ia vorbă,
4° A spune mincrunî,
f)o Când unul, spunănd mincIunI Înainte" altuIa mai
mincinos de cât dînsul, nu arc trecere.
*6
15040 A fi însurat cu dracu.
D-na Z. J UYAHA, c. Fedesci. . j,
Tutoua.
A ave o nevestă rea.
*6
15041 A dat mâna cu dracul.
N. ŞANDHU, c. (ico(lq1t[.de-:)'IIS,
comit. A iba Iufcr, Trausilrania,
S' a îmhog11ţit. 8e (,11 ce , cu acelaş înţeles; CI lJUB minta
pe şt'-J·JiP.
*6
15042 A vedut pe dracul.
A. PANN, TIr, n. G1. - Hrs­
TESCU, r- 160. - P. ISPIJmscu,
u». i«, rr, p. HlO.-LAURIAl\
8:; MAXIM, II, p. 1556. -- OR. A·
r.r .. XANDHESCU, rnaqisi. j. FI/InG.
A pă.ţit'o, a primit l'esplata pentru fapta rea ee a făcut.
'y
I
1
Î
,
16
================== pagina 623 ==================
____ Cl_�_ED_INTE, OBICEIURI
*6
15043 A dat de dracu.
623
LAURIAN & MAXIM, I, p. 1013.
- G A VR ONIŞOR, ]J1'Of. c, Dobro­
veţ, j. Vaslu'iu. - j';. I. PATRICIu,
in». c. Smulii, j. Coinirluiu, - G.
POBORAN, inst. j. Olt.
*6
A dat peste dracu.
A. PANN, II, p. ))5. -HINŢESCU.
p. 48. - P. JSP:HESCU, Unch, Sfăi.,
p. 102; Rev. Ist., I, p. 227.­
V. ALEXANDIU, Teatr., p. 1532.­
G. P. SALVIU, in». c. Smulti, j.
Coourluiu. - IUL. GHOF80REANU,
in». c. Galşa, comit. Arad, Unga­
ria. - C. TEODOHESCU. în». c. Cur­
sesci, j. VasluzM."-:' GR. .A LE­
XANDRESCU, maqistr, j. Puina.
Acelaş Înţeles ca la No. lf)042.
"Daca nu te astîmperî o sii dai peste dracu,»
*6
15044 Uns cu uns6re de drac.
V. SALA, dasc. c. T'aşcoii Bă­
resei, comit. Bihor, Unqaria.
Om al dracului, om de potcă, l'eu făcător.
15045
*
A fi cu gândul dracului.
P. TSPlHESCU, I,eg., p 344.
A fi eu gândurI rele, vicleue.
*6
15046 'Şi-a pus dracul c6da pe el.
1. BĂNESCU, pl·Of. J R01!l((JI.­
E. r. PATlUCIU & G. P. tlALYl\J,
în». c. Snndi«, j. COV1trl1!lu.
Când nu gitseScl un lucru pierdut.
*6
15047 A'şî băga cada.
LAUHIAN & MAX1M, I, p. '762.
- A P ANN, Moş Alb, r, p. 52.
-- I. BĂNn:SCU, prof . j. R01/i(fÎ/.
================== pagina 624 ==================
624 PROVERBELE ROMÂNILOH
*6
-,'f> Ş r vîrî ca a«
A, P ANN, r, p, 53. - GR, JI­
PliSCU, Opinc. p. 119; Beor, Oraş"
p- 77, - L CRJ<:ANGĂ., Poo. p. 144.
- P. lSPIHEseu, Leg" p. -i9. :\89.
- V, FOHE�CU, c. Eoliiceni, oi, Su-
ciava, - GR, ALEXANDRESCU, ma­
gist1·, j. Puin«. - E. 1. P ATme'tu
& G, P. tlALVIU, înv. e, Snmlf'!,
i. CovnrlHhL
10 A se amesteca unde nu ar trebui.
2° A semăna vrajba între 6meni.
15048
Dracu 'şi bagă codă înt6te.
LAUHIAN & MAXIM, I, p. 762,
*
Dracu îşI[ vîră coda.
A. PANN, I, p. 53. - V. A. Fo­
nssou, c. Folticenl, j. Suciaca,
Acelaş înţeles ca la No. 15047.
Val de casa omulut când dracM 'şi oirâ coda,
V. A. FOHE5eu.
Ci-că naiba îşI vîră cO'la prin casele omenesc],
Şi le şoptesce să facă ce nn'ţi vine să gândesct,
A. P ANN, Moş Alb, I, p. 52,
*6
15049 'Şi-a băgat dracul coda între el.
IUL, GrwI"soREANU, înv. c. Gal­
şa, comit, Arâd, Unqaria. - 1. BĂ·
Nf,SCU, praf. J. Roman.
*6
S' O amestecat dracu cu cada.
G A VH. ONISOH, prof. c. Dob/'ooct,
j. Vasluit!.· b
Când se tulbură liniştea, buna înţelegere Între 00i
6meni.
================== pagina 625 ==================
CHEDIN'rE, OBICEIUHI
:1:,0.
15050 Mai strînge'tl ceda.
625
G A VI:. O�IŞOH, prof. c. Dobrocei ,
j. VaslulH.
Nu te amesteca în t6te.
*,0.
15051 A virî pe dracul în cămaşă.
E. 1. PATlUCIU & G. P. SALVIU,
înv. c. 8rnul1'!, j. Covw·lu'lu. - O.
TEOFĂNESCU, înv. c. Bicaz, i. Nem­
iu. - M. OANIAN, public. j. Iaşî,
10 Când faof bine unuia care, drept răsplată, îţi face reu.
2° Când iei copil de suflet care, de obiceru, îţi face,
pe urmă, vieţa amară. .
*6 ""
15052 A vîrî pe dracu în sîn.
D-na Z. Juv ARA, c. Fedesc'l, j.
Tutoca. - E. 1. PATRlCIU & G. P.
SALV.nJ, îno, c. Smulic.], Covu1·luîu.
Aceleasi intelesurî ca la No. 1005l.
A se V'ede in PHMDRG, IV, 18, fabula Homo et Colubra.
Qui Iert molie ouxiiium, post iempus dolet.
PHAEDRU.
*,0.
15053 La dracu în praznic.
E. r. P ATRrclU & G. P. SALVIU,
înv. c. Smulii, i. Coourluiu, - A.
PETHESGU, ing. c. Curieade-Arqeş,
j. Argeş.
Adică departe, nu se scie unele.
«S'a <Ins la drac« 'n praznic.'
:1:,0.
15054 Unde 'şi-a înţercat dracul copiii.
P. ISPIRESCU, Leq., p. 11 & 221.
- T. SPERANTĂ, IIl, p. 269.- iLIE
HOCIOl'Ă'U, teol. c. Selişt e, comit.
Sibiii, Transiioanui,
================== pagina 626 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
626
----------���==�==��------------
Pe unde' şi-« înţercat (înţercat) dracul copiii.
V. ALEXANDRI. Tecdj·., p. 1728.
- GR. JjPESCU, Opinc., p. 115.­
HlNTESOU, p. 194. - '!'EODORESCt:,
înv. c. Punqesci, i- Vaslu1u.
De unde 'şi-« înţercat dracu copiii.
Adică departe.
V. ALEXANDRI, Teafl·., p.1:>34.
«M'a purtat pe unde 'şi-a înţercat dracu copiii.» - V. ALExAKDRr,
p. 1728.
«Du-te unde 'şi-o înţercat dmct� copiit.» - ILlE Hocrorău, Transil­
vania.
*,0.
15055 A umblat şi pe unde 'şi-a înţercat dracu
copiii.
V. ALEXAKDRI, Teatru, r.1:3.-
131'. ST. 'fuT�;scu, în». c. Caianele,
j. Dolj. - C. TEODORESCU, în», f.
Punqesci, j. Vasluiu.
Umblă pe unde a înţeTcat dracul copil.
HINTESCU, p. 194. - GR. :TI'
PESCU, Opine., p. U5 .
. AmbZă pe unde a 'nţercat dracul copil.
P. ISPIRESCU, Leg., i, 1875.
Se gice celui care a umblat mult, a colindat ţera sa.îi
lumea în lung şi 'n lat, a fost departe.
*,0.
15056 A înţercat (şi) pe dracul.
P. GÂHBOVICEANU, praf. Semin.
Buc. CI. VII. - G. POBORAK, iust.
c. Slatina, J. Olt.
E femee reutăcîosă.
«Asta a înţercat pe dj·aCtt. >
*,0.
15057 A albit şi pe dracul.
P. GÂRBOVICEANlJ, praf c. 1'0-
ienm'i'l, j. Gmj.
================== pagina 627 ==================
CREDlN'fIl, OBICEIURI
Pentru o femee şiretă, viclenă,
627
*fj.
15058 A'I face ca pe dracu.
A. P ANN, I, p. 166. - HINTESC.u,
p. 56. - P. lSPIRESCU, Re». Ist.,
I, p. 233. - '1'. SPERANTĂ, c. Fân­
tânele, j. Bacâu.
A'I face de rîsul lumet, a'l batjocori reu.
*fj.
15059 A face pe dracu(I) în patru.
P. ISPlRESCU, Rev. te., 111, p.
380; UneI!. Sj"r'it., p. 50; Leg., p.
15 - 1. CREANGĂ, Con», Liter.,
X], p. 181; Pov., p. 218. - Şezăi.,
1.[, p. 50. -- V. ALEXANDRI, Teatr.,
p. 563. - G. DEM. TEODORE�CU,
Cercet., p. 90.-::S. NĂDEJDE, .Ntiv.,
p. 10. - '1'. i:3PERANTĂ, J, p. [,5.
-S. [. GROSSMANN, p. 67.- GAVR.
ONIŞOR, pro]'. c. Crângu, j. Tu­
tom. - C. TEODORESCU, înv. c.
, . , Lipoca, j. Vasluiu. - G. P0130RAN,
inst . i. Olt. - A. GORovEI, public.
c. Folticeni, i. Suda va. - P. GÂR-
130VICEANU, praf Semin. Buc, Cl.
VIII.
A întrebuinţa tobe mijl6cele, a'şi da tote silinţele pen­
tru a ajunge un scop ore-care, pentru a isbuti.
Vec;l1 G. DEM. TEODORESCU, Cercei., p. 90·91.
Se meiire en quaire.
Fa ire le diable ci, quatre.
;j:fj.
15060 Dracu aduce ...
B. P. HĂŞDEU, E1Vm. ]Jlagll.,
p, 375. - D-na Z. Juv ARA, c. Fe­
dest«, j. Tuiooa,
Când cl�t peste noi o ne-plăcere de care ne temeam,
dar speram tot de odată că pote nu se va întîmpla.
«Dracu l'a dus tocmai astă-\ll pe la not.»
================== pagina 628 ==================
628
PIWVEHBELE lWMÂNILOR
*6
15061 A scuipa draci.
O. POBORAl\. iust . .f. OII.
Vezi .\jiÎllt.
Adică a fi rău.
15062
*
A se uita în curu dracului.
Când unul se uită fix la ore-ce, cu gândul pierdut Ia
altele.
*6
15063 Calul dracului.
P. JSPHlESCU, Iiec. IsI, I, p.
455; Leg., 1 r. r. Jl2. - V. ALE­
XANDHl, Teatr., p. \=140. - L. ŞAf­
NEANU, p. 120. - GR. JIPESCU,
Opinc., p. ',6. - LAURIAN & MA­
XIM, 1, p. 341. - OR. FOIKKARu,
ing. j. Puina. -O. P. SALnu & E­
l. P ATRlcIU, in». e. Smu1l!, i. Co­
vttrZ,uiu. -lUL. OROFSOREANU, inr,
c. Golşa, comit. Jli:ad, Unqaria.
- C. TEoFĂN�SaU-Oml3lKl·EA. iur
c. Bica», j. Nemţ7t.
*6
A fi calul dracilor.
O. P. SALVIlJ, 1'111:. c. Smulţ), j.
Covurln!u.
Ve(1! RaM.
IOSe \lice anume despre babele cele rele cari fuC' vrăjî.
Poporul crede că aceste babe sunt trepădnşul dracilor,
şi ca sufletul lor. dupa morte, merge fără doar şi pute
în fundul tartnrulut.
2° Pentru o fată mare ne-astîrnpărată ; care llWl'gE' În
tate părţile singură. nu se sfiesce de bărlmţl.
30 Se \1ice de nwgar, pentru că nepotcoviudu-se JIU
se aude când tropotesce. - Comit, Arad.
Se dă acest nume, şi la o insectă, numită de Francost,
libellule sau demoiselle.
*.6
15064 A dracului e lumea asta,
P. RonDAN, iu!', c. Itcius, CD1IIit.
BillOJ", Unqari«.
================== pagina 629 ==================
15066
1
Arat::', răutatea Iumei.
*6
15065 Par'că 'i-a înjugat dracul.
'I'EODOHESCU - CHIHILEANF, 'Îrl1',
J Suciava.
Cum e unul şi altul, adică la fel şi rei.
Se <,1ice mai ales pentru soţi sau tovarăşi.
*
Dracu scie.
Of{, JJPESOU, Opinc., p, 115.
Dar elI nu.
Ce s'a făcut tovarăşul teu �
- Dracu scie.
15067
*
Dracul me învetă s'o fac asta.
A. PANN, IT, p. 122.
15068
Când te păcălescî, făcend mai ales ce-va retI.
*
Nici dracului nu'I dă în gând să O facă
asta.
A. P ANN, II, r- 122. - HIN
iESOU, p. 50.
Când ye<,lî f,lcendu-se vre-o rentate, vre-o şiretenie mare.
* /�
15069 Nici dracu nu'l scie.
j)·ua Z. J1:YARA, e. Fedesc1., i­
Tuiora,
E Olll aSC11l1S şi viclen,
15070
*
Nici dracu ...
P. ISPlHFscu, Leq., p. 102.­
GH. ALEXANDHESCU, lIIagislr. i.
L'utua .
Adică niment.
«�'{id dracu m't-o sd.t,e din ('np.>
================== pagina 630 ==================
630 PIWVERBELE RO.MÂNILOH
*6
15071 Tot un drac.
A. P ANN, 1, p.88. -- IIINTESUlJ
p. 48 .. - B. P. HĂ�DEă, Et,IJIII.
jl1agn., p. 9Hl. -- AVR. COROEA.
paroh, c. Coşteiu, Banat. - GR.
ALExANDImsuu, nuojistr. j. Putu«,
*
Tot dracu ăl« e.
Nu face unul mai mult ele cât altul ijl nicî unul nu
pretuesce mult.
lIuul ş'altul tot un drac,
Amindoi nu ban nu fac.
A. PANN.
*6
15072 Spuma dracului.
. Vcdf 31,/ile.
NI. STĂ UOEANU, ÎI/il. c. Piria, .f.
}\{ehedirtţ'î .
15074
Acebş înţeles ca Ia :N'o. 55Hi.
*6
15073 Sîc, drace!
N. IOIWAN. ele», Scl, �Y01'111 1'.
Tecucei, j. Tecuci.
Când gonescl pl'e unul care face vre uu rei1.
*
Tremura ca draclu. 1)
10 De fricii.
2J De frig.
*6
15075 A sc6te capul ca un drac.
:6Ull MIHĂILt,SUl', ÎI/r. c. j;1I�­
icui, j. Pl'llhol:a.
Dicl'l'e ftîl'te ele:.,; Îlltl'PlmiuţaM de femel: �i dudaco, ehud
veci cit copilul nu udormc, C,L s;L'Şl p6trL vede de alte
treburi ale casel.
1) Tremură ca dracu.
================== pagina 631 ==================
031
*.6
15076 Par'că'i scaperă dracu 'n fălci.
Avu. COIWEA, plll"oh, c.
Banat,
Pentru omul slab.
15077
*
A lui era dracul.
S. FL. MAll lAN,
p. :lD-t.
Pop.)
« (10 p.n-uncla el, aeef)::l tnJHlla să facă fie care, de 11 u, a lu !
era dracu). Co c{'pt'til CIl nime Il" )Jutea sit jrnnhr't.i,,,,,, - ti. FL.
MARlAN.
15078
Am eu meşteşug să imblăndesc şi pe
dracul.
P. [SPIRC"CU, Bec. i«, 1, p.
:2::31.
Am i1Ir:ŞLf':�IUJ Sit imbldnr(csc pe dracu].
Amenintare pentru ee] ne ascultator i;![ l'i�!1.
15019
A ave o costă de drac.
«:\ a'l 1 iun (t, ()jN(� {\Iilt'ic'ft. i\{O'l v(H'hh (·tt t,c,t arc �! ea f! ('(}:J.tâ de
dn!!'; dar tl'ailJd 9i 1l1!!t'ind 'r-om seidc�u llill1i ll(' a(�()I\a 1. CJdGA-NCA,
15080
*
Pe dracu!
Adid do 10('.
Iţ.r "]H1Jl ci fW;:tlll ",·(,st.a <l,' 111111'
Suiai! pc dl'{{f'H ,
!iZ447
4()
u
================== pagina 632 ==================
15081
PROVEHBELE L:OMÂNILOH
DRĂCIE
*
A fi vr'o drăcie.
P. TSPIRESCU, ],ey., p. 24(l.
A se juc« cre-o drăcie.
P. TSPIRESCU, Leq., p. 1(1 & 262;
Rev. Isf .. I, p. 228; 1'01'. Une!!.,
p. 16.
A nu fi lucru curat, 11 interveni o putere supranaturală.
,CIQbănaşul scj� l'ă'şl priponisc calul bine. înţelese că trebue si!
rr-o d-răcie aci la mijloc.» - P. lSl'IHTI.SCU, Leq., p. 24?
DRĂGAICA
A se. vede No. 10001;.
DUCĂ-SE
15082
*
Par'că'I ducă se pe pustii.
Gn, ALBU, elev. Se. Norm. c.
Srhineni, [, Tutooa.
Adică pure-că e dracul, e urît
15083
*
Are pe ducă-se intr'Insu.
GAVH. ONJŞOR. ]i-roi c. Dob1'0
1'i'.(,,7. Va.�ltdu.
DUHOVNIC
15084
*
Duhovnicul spoveduesce şi pe cel bun
şi pe cel reu.
V. A. Fom;scu, c. Folticeni, ,i.
Snc1ava.
================== pagina 633 ==================
!
..
CRllDINTE. oBIclllmâ
633
Omul trebue Sit ierte pe semenii lui. Dumnedeu singur
11e pute judeca cu dreptate.
DUMNEQEESC
15085
Pronîa durnnedeîescă calcă socotela mu­
ritorescă,
D nI. CANTE.MlIt, Isi. Ierogl., r.
295.
Prevederile omonilor dau adese-orl greş.
15086
Batjocoresce puterea dumnedeescă lu­
crurile ornenescî.
Nro. COSTTN, Letop., ir, p. 72.
Acelaş înţeles ca la No. 1508f).
DUMNEI)EIRE
15087
Cugetele dumnedeirei, şcola lumii, găn­
durile femeii şi marea n'au sfîrşit, n'au
început.
G K J1PESCU, Opiuc., I': 133.
Atâ.t sunt de muri, de udîncî,
v C(F Roia) Ilollla7J, Casa.
C'eS01', CliP. l ', ( . .()/, (;(fiIlă,
IJ1SC1!11/at, JJâ/uI) ti lJIU1}(·jJ
Pleolfll, jJara, a Nc'ibr/(l, R/:';it.,
SJiÎllt, Crec!de.
Credintele deS1'1'e Dumnedeu sunt nonumcrate, şi e
peste putinţă s:î se ele, aci, m{LC:1r cele mal interesante
dintre ele. A se vede colectiile Şeziito1'ct şi Allnnel, precum
şi L. ŞĂINEANu, Hasnie, p. 842-879.
J. IONESCU, Cari. Cii., II, p. ::J4.
·-Abcccd. Iiusir. p. 24.
i
I
�
I
I
15088
Inceputul înţelepciune! e temerea de
Dumnedeu.
1)f � •• ;ţ;1;:..�tf(�)�.k:.��
"
================== pagina 634 ==================
G34
PROVEHBELE HOMÂNILOR
Cine se teme de Dnmuedeu se pilzesce ele a greşI.
Incepttlul înţelepc'itmet este a se teme de Dum­
ne�leii.
Isus SiHAR, 1. 15.
Le crainte de Dieu est le conunencement de la
saqesse.
Pro». Franc.
15089
Numai Durnnedeu este vecinic.
N. COS1'LN, Lctop. Mo[(l., IL p.
101.
1<11' omul, astil-c,ll s'a născut şi mâine more.
Die« seul est eternel.
Pro», Franc.
15090
Durnnedeu este tutulor judecator drept.
I. NECULCE, Leiop, JJ[old\. II, p.
4-15.
El va impart« psdepsile şi răsplătirile. dupa meritele
fie-oăruîa.
*6
15091 Numai la Durnnedeu e dreptate.
P. CLii,HDil\'IGEANU,
Bne. CI. VI]!
*
A VH. ()01{()K·\, P(/)'01l, t.
Banat.
Iar DU în ;(ee,,;t[t Iumo t.îealoSll..
15092
Nu numai cu pâine va trai omul, ci cu
tot cuvîntul lui Durnnedeu.
l'IIiTlWl'. A;-;TDI, Lrulahii!e, l!.
33U.
================== pagina 635 ==================
Nu 11 1!JJI(lf cu pâne trăesce omul, ci şi cu
tot cu vîntul ce eee din /Jura luz DU11lnerleif.
V. A. UREOHE, COllV Liter,
XXI, p. 572.
Nu trătesce omul ru pdne, â ŞI cu cuvÎntul
lUI D1tmne((e?�.
V 1\.1(R01', p. 46.
),.rabl puterea acestui cuvînt.
Nu numai cu. piine va t1'(11 omul, ci cu tol cu­
rintul re iese din gura lui J)UJnnPrţCII.
IvIA'lEI, 4, 4; DEUl'EH. R. 3.
15093
*
Cine nu rogă pe Dumnedeu?
A. PANN, I, p. 'D.
Adic;t pe acel de care totul atîrnă în lume.
15094
Gâ1ina, <:te '1 gâTină, be apă ş-mutresci la
Dumnidzeu.']
DH. 'WEIGAND, Z/I·eit. Jahres.,
p. iss.
Ve/l (//Z:i/Ul.
Ac:elaş înţeles ca la N o. 18in nude 80 va acli'lOgil ea
vartuntă.
* ..2,
15095 Ii aretî pe Dumnedeu şi dice că e dracu.
Im., VULCĂNEsct',e!cl'.Sc.l\onn
c, f'elcsC'l, i. DoU. .
Xn sere să ]ll'eţulesci1 pe om.
15096
La Dumnedeu mergt, dar cu făclia în
mână.
IOHlJ. GOLESCU, so«, JI, p.IOG.
1) G1ina, ca 'X găillă, I,':: apă �i se 1111� la Dnmncdc«.
================== pagina 636 ==================
636
PHOVE1WELE HOMANILOIt
Adicre pentru O1'I-ce ne vom l'ugi, Ia ure-cine, pana nu
'1 vom clic ore-ee, nu putem dobândi nimic (Gor.nsou).
Il n',I/ a si petit eain: rJui ne reuille sa clunulel!«.
Pro» . Franc.
Ael agnl sania la sua canrlela.1)
Pron. Tosc.
Es isi lcein. Heiliqer sa lilein, el' will seine ei­
qene Keree haben.2)
Pro». Germ.
15097
Taina lui Dumnedeu nimenea nu o scie.
A. PANN, IT, p. 38. -Hll'l'ESCU,
p. 184.
*6
Tct'in(� lUt Dumnerleu nimc nu o scic.
V. SALA, clase. c. Serbesci, co­
mit. Bihor, Uuqaria.
10 Nu putem cunosce viitorul,
2° Nici motivele întîmplărilor. Din ceea ee ni se pare
cii este o lovitură, pate să ne vie mult folos şi bine. Prin
urmare să primim, cu resemnare, tate întîmplările vtetit.
15098
Nu scie omul ce scie Dumnedeu,
I. T. MEItA, Cam'. Liter ...• XVI.
Aeelaş Îuţeles C;1 la N o. 150U7.
* [2,
15099 Scie Dumnedeu ce face.
A. P A::i'N, III, p. 43.
Acelaş înţeles ca la No. 150D8.
') La fie-care sfint luminarea l u'i.
") Nu este sfânt atât ele mic, care să nu vre .-;'1 urbei lumlnarca lui.
================== pagina 637 ==================
15100
Nu scim ce cerem de la Dumnedeu.
637
A. PANN, II, p. 38.­
p. 31.
15101
Şî noi avem un Dumnedeu.
IOIm. GOI-ESeU, ]1'1809., IL p. \.lb.
S'� \,liee pentru cel ce all ocrotitor pc pămînt (Gor.usoo),
15102
N'are Dumnedeu stăpân.
I. i-», p. 111.
Pentru omenit ea!'l trăeso f:tri'. a ave nevoe de uiiucul,
S,Ul fără a se teme de n imeuî,
<NumaI uegustorul, \tieeit Nichi lo r, trătesce din senl S('" �i pc S;lI11a
lu). Câu.l întrchar pentru ee? ;Ylo� Nich ifor respunde" tot :-dumej:
pentr« NI n'are Jh!rnnc�le'i;i sidpdn:» -- [. CnEANcL\ .
• Nul seiqneur SUl' Dieu.
Recncil de Gruthcr,
*.6
15103 Aşa 'I când n'are Dumnedeu stăpân.
G. P. SAI,viu, înt'. c. J.
Coouriuiu.
Când t-ie Iaco vre-o nedreptate, f;Ln\ ca să se g[ls6s(',i
cine-va fir. ec)!'(t fioeOL,\Jrt şi Nil. caute a 1nrh0l't,il 1 ucruri 10.
15104
Pentru că n'are Dumnedeu stăpân.
1'. Isrrnuscu, Leq., 1, 187�, p.
17l.
Acelaş Înţeles ea la No. 1:)10;".
* L"\
15105 Bun stăpân e Dumnedeu.
Ţ)-n;t Z. JUVAHA, c. j.
Tutoua.
================== pagina 638 ==================
638
PROVERm�LE ROMÂNlLOH
CrWl nu 'ţine de cât binele.
(Jlli seri Dieu il (1 110n maistre.
Pnlv. com. XY·e Siecle.
*L
15106 Ochiul lui Dumnedeu nu d6rme.
A. PANN, E(li{. 1889, p. 22: I,
p. 78. - l)na B. B . .MA WR, 1'. 83.
- HINTESCU, P: 128. - Gu ALE
xANllln:scu, j. Puina. - P. G ÂRBt)·
VICJ':ANU, J)1·(If. Se miu. CI. J -ui
l)mml('(le1� 11U dornie.
Prin urmare :-;ă nu facem ]'('11 căct voiu fi jw<1C'}l,,-,iţL
In (al 10t1�7 sun! ochii lUI Jehor«.
C .-n 71' iu.« '/'elllr loujour«
1'1'1IV. Franc.
])1'01'. Germ,
PrII/'. XlI.gl.
15107
*
Durnnedeu vede t6te.
OII. A LVXAi\pm:sn .
]'1111,(1.
/)U'1I raii toul.
') Ochiul luf J rumncdc ii c în tot-de-una deschis.
") Ochiul lui Lrumuedvii lill doruu- Ilie. odată.
================== pagina 639 ==================
15108
Tute 'nlume se discurrnă, maşi un Dum­
nedzeu ne-avegiia.')
AISDRE[U AL BAGA v, Cari. Aleq.,
p. n\l.
Acelaş îuţeles ea la Nu. 1610,i
*6
15109 Durnnedeu are două scări, cu care sue
şi coboră.
G. P. SALVIU &E.lPATRICic:,
in». c. 8nmlţi, j. COl'1ldulu.-lc:­
LIU GROFSOHEAKU, în c, c. Gal�a,
comit . .Aj·ad, Fnqarî«:
* L,
DU11lne(lcl� arc doU(; scărt, tot suc şi scolun«.
V. SAI,A, das«. c. Ya§fofi-Bii­
resei, comit, Hil.o», ['?lg(!1·la.'
*L
Dumner{e/Î dou/ scări are:
8({ suc (suie) §I s{i cobore.
A. PAK!\, I, p. 78. - HI1Q'ESCU.
p. 52. - D. EI'UUEAKU, îu». c.
lJam'ia n .f. [Jolj.- C. TEilFĂNESl U,
in», c. Bica", j. Ncm(u.
!Jumnrr!elf are doui; scari, cu câte un cap
1'ÎrÎt in })(lmin/, şi cu altu! aN(rj(Î?'[at d' ((Z
şcpleleu cer; şi pe una suc JIO Român,
Jar 1)(' alta it !Iri drumul de rale,
Cia .. 1IPE"(·U, Opi'l1c., p, 132.
* L\
])lImllcr{rt{ are scări ŞI de suit ŞI de 8(;0-
borit.
B. 1. h,v, c.
Corurluh». l\1IHALAClJE.
c. Ş('1I(/1·('8(·I,,i. 7'UtO'/"fI.
Totc la lume se odihnesc, numai sillgur lhunnci,icu y{�ghie%�î (ue pă-
================== pagina 640 ==================
PROVEHBELE nOMÂNILOH
�-"------------ - - ------------ ---
*
Dnmnedei: (l1'C multe scart; prin care pc
unit î'Z suc {a}' pe altil ti coboră.
Gn. ALEXANDm:scu, magisl1·. J.
Putua.
1') A,1iciI um ilesc pe cel mândru �i înalţrt pe cel
smeri.t.
2° Când cine-va din simte devine bogat, şi vice-versa.
Intrun mod eliptic, şi cn înţelesurile de mai SUR, se
t"lice că un om s'a suit Raii s'a coborît
DU1n1WI[dt care înalţr[ prc umi.lirE) Şl ridic«
la mântuire pre CPl ce pldn,lj.
Iov, 5, 11; Ps. 113, 7.
15110
Dumne deu nu lasă pe om.
A. P AKN, E(II} 1889, p. 152;
III, p. 122.·- P. ISPlRESCU, Ref.
Ist., III, p, 164. - HINTESCU, p, 52.
Să nu pierdem nicI o dab'i speranta ; după 1'81l va veni
şi bine.
Ve,]i BOGDAN, Sn Îi re, I': �O-o1.
nicu n' oublie pas les siene.
GAJll:. :MAulwm. Trrs. Seni,
XVI-e Siecle.
!Jiu quard;« soi 1).
pj'()I'. Vel/iţ.
U oii rerliis;.:t riie Seinen llic/d.�)
1"I'OV. Germ.
(lud rerlaat rlc ,31jnen nici. 3)
1'1'01'. Ulmul.
1) Dumuc.Ieii păzcscc pe al lui.
2) Dumncdeii nu părăsescc pc al luî.
3) Idem,
================== pagina 641 ==================
15111
Am nădejde la Durnnedeu.
A, P AXN, Edil, 188'3, p, 152;
III, p. 123, -, P. ISPIHE�CU, Net',
tu., I, ]J. 231.
Acela::;; Înţeles ea. la No. 15110.
15112
Ori-ce ne dă Dumnedeu t6te sunt bune.
A. p AN�, II, p. 38.
Tote câte aii fâcut ])1tmne(leu sunt bune.
DIJ�!. TjOIIlNDEAL, Fob., p. 193,
Prin urmare srl primim eu resemnare tote întîrnpluril e
vleţeî, chiar şi cele mal displăcute.
*L,.
15113 Bun e Dumnedeu,
Y. ALCXA�DHI, Teair., p. 2;)8, ,­
Gn, .JIPEseu, Opinc., p. 158, - BA-
IWNZI, p. 51. - IIrwCEi30U, 51. -
D-na Z. JUVARA, c. Fer/esd, Tntova.
10 O sit trecă reul care ne fmperrL.
2° Osii primescă cutare pedepsa ce se cuvine.
*L,.
15114 Bunu'I Dumnedeu, dragul de el ţucu'l.
AvH. COIWEA,pal'oh, c. Coşiein,
Banat .
Aceleaşt întelesurf ca la N 0, 1 r) 11::1.
'/'IICr!f, în dialectul 13iî.llaţeal1 are înţelesul <le: «ărulat.
Decf ţuc/t'l, însemnriaă sfIntlld, sărute']
*L,.
15115 Mare 'I Dumnedeu,
L�
Jlat'c 't ])011111111 Dumnci! eă.
V. A LEXA NllHl, Poes. Pop., p.
211.
================== pagina 642 ==================
6+2
PROVEHBELE lWMÂNILOH
*6
DU1J111C(!Clt e mare şi puternic.
A '\'IL ConCEA. ]1((1'f)11, c. Coşieiu,
Banat,
10 Lumea stii 111 mâna lui �i trebue si! ne supunem
lUI, În tate.
dncalccD pe mitle şi hal! Sed[ e ii unele te olt[ 1111('[' �i, }llal'c'l
Dlim)le�7el1, ue-a sellpit el şi de acesta.» - 1. ClmAlwĂ, 1'01'., I" 21:J.
·)0 Aceleaşî întelesurt ca la No. 1i\114.
*0-
15116 Durnnedeu e mare om.
A \'H. COllCEA, paroh, c.
Banat.
15117
Ce putem face înaintea lui Dumnedeu,
1. CnEANUĂ, POl'. p. �-4.
Supunere faţ,), de intîmplurile cad nu utîruă de voinţa
nosrrn,
15118
Ca Durnnedeu cine p6te?
IInn:Escu, p. fil.
Acelaş înţeles ca la N o. 1:)117.
*0-
15119 Mare e Dumnedeu, dar meşter e şi dracu!
v, A. c. i.
011 C'1a va.
* L\
J1[aTc', lJumncI{eu) şi mcştertt)'j dracul!
T. CHEANGĂ, Con». Liter., XI,
p. 180; l'ov,) Il. 213,-GAVl\'
ONIŞ0R, prof'. c. DoiJroVi'.t, ,i· Yas-
111111. - D. POPA, imd. c. Sinaia,
J. Prttluma.
================== pagina 643 ==================
V. ALJ<;XANDRI, Con», Liter., v,
P: 139; Teatr., p. 258. - BARUNZI,
p. 50. - HINTESCU, p. 51. - DR.
GASTEl{, Liter. pop.] p. 216. - GR.
JIPE,eu, Opinc., p. 158. - 1. G.
VALJ,NTlNgANU, p. 4-l. - P. Isrr­
mcsotr, Re». Isi., 1, p. 4-54. - L.
ŞĂLNEANU, Semas., VJ, p, H27. ­
G. POBOltA1'!, iust. c. Slatina, j.
Olt.
CRIWJ�Tll, OBrCEIURI
*
Bun e Dumne(Vti) meşter e ('l) dracu.'
i543
Bun e Domnul, dar şi dracul meşter bun!
IOHl!. GOLESCU, Mss., II. p.86.
1 Il Sc' <,llt:e la întîrnplărt extruordinnre împotriva cu­
viiutel (O al, ESC u).
2° Vom tră; şi vom vede sfirşibul.
Do a�l ]lut(· Sfl'l SlllUlg ,le pene pe eloc?trhllul isI. de Ill'''l'rietar
110([. Cine scie ? Bun. e Dnnmcdeî». drccu !» - V. ALKXANl!H1,
Teatr., 1'. 2l18.
,dlM'e'! Dnmnc\leli şi rneşleru'! dracul. Helbct 1 vom pute veni de
hac �i spi nulu] celufu. Nu'l (' vremea trceută.» - 1. OrmAN,;A, 1'0/'.,
p. 213.
Ace::lt�t \,licere este o remăşittL a veclrief credinte .luu­
liste în doue fiiute, de opotrivă puternice, una Luuă f:!i
coa.-[-alUl rea, cari stlL11 vscmio În luptă.
t
1
I
15120
*
Să credi în Durnnedeu, dar nici pe dra­
cul să nu'l uiţi.
K L PITIW'[U & G. P. 8.\I,V11J,
îu». r. i. Cocurluiu,
ţ
H:l, te porţI biuo şi eu dracul, (';\01 lin H(\ sete unele
P()to pl'iur1o l;ilw şi el.
*/':,.
15121 Inchina-te la Dumne<;leu dar nu te strica
nici cu dracul.
V. A. Fow,:s'. {IlO. /.'. Jldl'Îul,
.f. Sudm'lI.
Acolaş inţdos ca la No. F>1:20.
I
II
1
I
================== pagina 644 ==================
644 PIWVleRBELf, ROMÂNILOH
*6
15122 Il amăgesce Durnnedeu din dile,
G A VI:. 01;<IŞOR, 1)J·0f. c. Slobocia.
J. Tutooa.
Mult se mai trudesce, se luptă cu mortea.
15123
*
Nu'I cum vrem nol, ci'! cum vre Cel de
sus.
1. CREANGĂ, POii., p. 31.
Ve4r Dom»,
Acelaş Înţeles ca la N o. 14 79G, sau, cum dice Miron
Costin: nu sunt tn'mile sub cârma omului, ci bietul om
sub uremi.
15124
Omul chibzuesce şi Dumnedeu hotăresce.
S. I. GROS;;�IANN, Dicţ., p.223.
Acelaş înţeles ca la No. 1fl123.
15125
Omul hotăresce şi Durnnedeu lmplinesce.
P. ISPIRE,CU, Un eli . Sfătc«.
Acelaş înţeles ca la No 15124.
M�dte sunt qâsulurile în inima omului, do»: l1U­
ma: kotarirc« lUI Jehouo. se indepiineece.
Proo, SOLO�WN. 19. 21.
15126
Departe 's lucrurile lui Dumnedeu, de
a bietului om.
N. Letop. u.u., rr, r-
72.
Acelaş Înţ01ps ca In N o. 1:>12f:>.
15127
Voîea lui Dumnedeu nu se potrivesce
cu a 6menilor.
s. C08TIN. LetolJ usu., II, p.
2:2.
Acelaş înţeles ca la No, 1512G.
================== pagina 645 ==================
15128
Ce fJue 7'h011l11/e propose, n:« auiremen! diepose.
Prov. F'r·anc.
Altele sunt sfaturile omenilor, şi altele
poroncesce Dumnedeu.
ACSEN'1'lE UR!('ARjeL, Leiop., II.
p. 122.
Veq.I Dom»,
Acebş înţeles ca In No. 1f1127.
Pro», Turc .
15129
•
Omul propune, Durnnedeu dispune.
1. G. MUNTj�ANr. - HINţESL'U,
p. 134.
Acelaş Înţeles ea la No. 15128.
[/Itomme proJiose el Dieu diepoee,
P1'OV . Franc.
15130
Ce unul Durnnedeu dărulasce şi or îndu­
Iasce, t6tă lumea nici a lua, nici a
clăti pote,
DIM. CANTEMlH, Isi. Ieroţţl., p.
G4..
Acelas în [eles ea la N o. 1512iL
15131
Unde va Dumnedeu, cu anevoe se p6te
muta cu sfatul.
N. Musn�, Lcioj: Moltl., iII, p.
05.
Aceluş înţelefl ca la No. 1!)lHO.
1) Omul prc-pune într'un fel, Dumncdcii dispune alt-fel.
================== pagina 646 ==================
Acelaş înţeles ca la No. 15131.
646
15132
PROVERBELE ROMÂNILOR
Unde nu va Dumnedeu omul nu pote.
N. COSTIN, Letop. Ma/d., II, p.
28 & 42.
15133
Unde nu va să ajute Dumnedeu, în de­
şert se nevoiasce niscine.
MOXA, aţnul. B. P. HĂişDEU,
Etym. Maqn., p. 641.
Acelaş înţeles ca la N o. 15132.
T6te se pot împlini daca voesce Dumnsdsu.
«Ghica-Vcdă, de n emul fiind Arbănas, copil tiner, aii purces de
la casa Iuf la Ţarigradu să'şl găsească nn stăpân să-I slujescă, şi cu
dînsul s'au mai luat, un copil <le 'I'urc iar sărac, din satul Kiupri,
şi mergând amîndoi din preună la Tarigrad, multe vorbe bune au
vorbit de vor găsi pită, să se caute unul pre altul. Şi au zis Ghica
Vorlă : < tu esei Turc, poţi să aj ungi să fii om mare; şi ce mi 'I face
pre mine atunct !» Iară Turcul au dis atuncea : «de val fi eu om mare
te val face de vei fi mal mare În Kiupri judecătoru.» Şi mergând la
Tarigrad, s'au despărţit unul de altu să'şi caute stăpânl. Decl, copilul
cel de Turc au nemerit la un Aga, ce era de curtea Irnpărătescă, şi
au slujit, aşa, din stăpân În stăpân, până att ajuns de era Paşă ; şi
fiind Paşă săracu, avea un prieten Musaipu Imperătesc, şi pe acea
vreme se întîmpla de cea multe zurbale În Tarigrad de nu se mal
putea aşeda Porta, - Deci, Kiupruliul ari �lis catre acel prieten J\lusaipu
de casă Imperătească : «de m'ar pune pe mine vezir, eu aş potoli
zurbalele aceste.» Iară .Impăratulut i se superase cu zurbalele, şi se
mim ce va face şi întrebă sfatu şi pe unul şi pe altul; şi atlând
vreme acel Musaipu Im părătesc alt sp ns Imperatulut că este un Paşă
sărac şi el dice să'I put Măria·ta Vezir, că o potoli tate gâlcevilc fi­
ceste, pe carele îl chiamă Kiupruliul. Decî, Impăratul '1 au adus, şi
'lau pus Vezir; îndată au şi pus de a.ii strigat aste, şi pe altă parte
au început a tăia capetele celor viclenl, până i·ai'! speriat, de fiU fi'
şet;lat tate znrbalele; şi att renus vezir lăudat la 'rurci, precum s'att
vEic,lut şi se vede şi până asta<,l} nemulul lui. Iară Ghica-Yodă, intrând
În Tarigrad, au nemerit lf1 Kapi·kihăile J\'[oldovenescl de alt slujit;
flpoi fiU venit la Moldova cu neguţitorie; apoI la Yasilie Vodă tot de
un nem Arbânaş, şi vrând şi D·zeu, au agiunş de alt fost Kapi-kihaie
la rrarigrad, şi vornic mare aici în Moldova. Deci, întîmpJându·se
fltunc! la vremea luI Gheorghie Ştefan-Vodă, de fiU fost lfl Portă cu
alţi boierI, Yezirul ve<lendu-l l-au şi CLlllOscut cine este, Iară Ghica
Unde este voie a lui Durnnedeu, se bi­
ruesc t6te firele ornenesci.
1. NECULCE, Lctap. suu: II,I',
189.
15134
================== pagina 647 ==================
CmmINTE, OEICEIUItI
647
Vodă nu'I cunoscea pe Vezirul. Deci, Vezirul Kiupruliul, alt şi chiem at
pe Laznetarul lut şi i-au �is în taină: «Ve1i cel boier bătrân
Moldovan ce stă la divan, să'I iei şi să'I duel la odaea ta, până s'a
ridicat divanul şi apoi să'l aduci la mine În taină, că 'mî trebuesce. >
lară Ghica-Vodă, după ce'I luase dintre cet-I-altf boieri, se speriasă
tare, că nu sciea povestea ce este, şi după ce s'au redicat divanul
şi I-au dus la Vezirul, l-aii întrebat Vezirul ce om este, şi de unde
este, şi all �is: «Cuuosce-mă pe mine, au ba'?> Iară Ghica-Vodă l'au
spus ele unele este de locul lui, iară a cunosce pe Vezirul nu'l cu­
noscea. Atunci Vezirul Kiupruliul s'au spus, şi alt dis : <ţiI minte ce
am vorbit când veniam amândot pe cale? şi au dis : de ai uitat tu,
dar eu n'am uitat, şi lată că te voiu face Domn În 1VIoldova, numai
să tn fac! mul cum.» Iară Ghica- V odă au şi mers ele l-aii sărutat mâna,
şi s'au rugat atun cf pentru stăpâne-săă să'I lase să fie Domn să n.u 'I
mazilescă, Iară Vezirul au respuns : 'acum de odată îl las să fie, Iară
mai pe urmă cuvîntul meu gios nu '1 vof lăsa; ci te voi face pe tine.'
Şi pe urmă chiernând la Portă pe Gheorghe Ştefan-V odă să mergă,
au pus pe Ghica-Vodă Domn în Moldova, după cum scrie letopiseţele.
Aşa aii fost povestea eşiref acelor două ornenl, Kiupruliulut Vezirul u I
şi Ghicăi-Vodă : că untle este voia lui D-t}eu, se bir7teSC iote fir-ele
omenesc!.' - 1. NECULCE, Letop., p. 188-189.
15135
Când va Dumnedeu şi omul nemeresce
sfatul.
T. NECULCE, Letop. Mold., II, p'-
237.
Acelaş înţeles ca la No. 15134.
15136
*
Dumnedeu, că e Dumnedeu, şi nu p6te
mulţumi t6tă lumea.
MarOj' P. BUDlŞl'EANU,j. Ilfov.
15137
Nu potî mulţumi pe toţi omsnir. Ce e pe placul unuia,
displace celui -1' alt.
*
Dumne)ieu e a tot putinte, şi încă nu
împacă pe toţi.
GH. ALEXANDItESCU, magistr-. j.
Putna.
Nîci ăl de sus mt intră în placu tutulom.
GR. JIPESCu, Opine., p. 34.
Acelaş înţeles ca la No. 15136.
62447
================== pagina 648 ==================
648
PROVERBELE HOM}._NILOli
*6
15138 Nici Dumnedeu nu pote face pe voie, la
tot natu.
A VE. COROEA, paroh, c. Coeteiu,
Banal.
*6
Nic; Dumnei{eit nu ppte face pe plac« tu-
fular.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesc�, ,j.
Tntora.
Acelaş înţeles ca la No. 15137.
15139
Pre cine tubesce Dumnedeu şi îl certă.
LAURIAK & MAXIM, I, p. 609.
*
Dumneifeu cel'tc'i pre cine htbesce.
Ii-na Z . .TuvARA, c. Feâeees, j.
'l'�dot·a.
Spre mângâterea celor loyiţI de sorb.
Iehoua mustră pe cine Iubeste.
P1·01:. SOL0J\lOK, 3. 12; Iov, 5.
17: Ps. 94. 11.
Dieu lJui a fait SUT moi luisir
Un mal dant il m'esfuet nuisir,
Dis! que derant lui soue] jlai1·e.1)
BAUDE F ASTOUL D'ARItAS,
XIIIe Sii:cle
A ehi Dia ruol vene.
Manda afflieiani e 1;ene.2)
Prot'. 1'ose.
lren Gott lieb hut, den /âichtipl el'. 3)
.Prol'. Germ.
') Dieu qui m'envoit un mal que je dois supporter, dit quc ce mal 5C11-
tira bon dcvant lui.
2) CUI Dumuedcă vroesce binele, îl trimete scârbă �i superăr t.
3) Pe cine Durnnedeu iubesce, 11 periepscscc.
================== pagina 649 ==================
j
r
"
15140
Dumnedeu certă şi iarăşi tămăduesce.
AXn;TIE UmCARIL"L, Leiop., 11,
p. 128.
Dumued eă pedepsesce pe om, dar şi curînd îl iertă,.
j)'un cÎi/(; ui« Jloingt, de T'autre il oingt.
GABR. MEUKIER, XVI-e Siecle.
1
15141
Când va Durnnedeu cu omul vine şi dracu
cu colaci.
A. P AKN, Edif. 1889, p. 166;
lIJ, p. 134.
Când vre Dumnedei; cu omul
Vine cu colaci şi dracul.
HIKIESCU, p. 51.
Când vre lJumneqeu cu omul, vine şi dracul
cu colacul.
P. ISPIRKscu, Leg.) 1, 1872, p.
165; Reu. i«, r, p. 459.
Când vre Dumneclei1 cu omul, uin şi dracii
cu colacii.
HELIAD-IUDL"LESCU, Tandal., p.
28.
;j!6
Când 1Te Dumnedeă, şi drac» vine cu colaci.
G. I. 'I'oxnsou, in», c. Broec ari
f· Mehedinti.
*6
Când Dumnei(eu ca cu tine
Ş1' dracul cu colaci 1,ine.
A. PAKN, 1. p. 72.-P. GÂRJ30-
VfCEANl', 'prof c. Zegala,j. Mehe­
dinţi.
I I
I
: 1
10 Se t;lice când De vine şi de unde nu nădăjduim.
20 Când omului îi merg(=' bine, clrîar şi cel duşmani se
plecă şi Îi dau ajutor.
================== pagina 650 ==================
650
PROVERBELE ROMANILOR
A qtti Dieu aide, nul ne peu: nuire.
Prov. Franc.
Aquel es rico que est ti bien con Dios.î)
Pro». Spun.
Wer Goit !J'/,t1n Freumde hat, den schadet keine
Creattt1·.2)
Prov. Germ.
He is no loser toh» keeps Gad for hie friend.3}
Prov. JiJngl.
*6
15142 Când îi dă Dumnedeu nici dracul n'are
ce '1 face.
A. P ANN, II, p. 69. - HIN1'ESCU,.
p. 51. - P. ISPIRESCU, Rev. 18t., 1,.
p. 457. - V. A. FORESCU, c. Mă­
lini, j. Suciava.
Acelaş înţeles ca la No. 15141.
C'est l'bon Dia qu'el vout, les eainte n'es polei
rin.4)
Prov. Wallon.
ehi ha buono un Dio, ha 1:n tasca i santi.")
Prov. Tose.
Uott hai mir' s gegeben, und der 'l'eufel solZ es
mi» nichi nehmen. G)
Prov. Germ.
Il thai God qie the de a daurna l'eive.7)
Prov. Scot.
1) Acela e bogat care e bine cu Dumncdcii.
2) Când are pe Dumncdcii ca prietin, nu p6te să 'i faca reu nici o fiinţă.
3) Acela nu pierde care 'ŞI păstreză pe Dumncdeii ca prieten.
4) C'est le bon Dieu qui le veut, les saints n'y peuvcnt rien.
5) Cine are pe Dnmnedeii sigur, are pc sfinţi În buzunar.
6) Când vre Du mnedcii să ne hrănescă nu p6te să împedice acesta Svtu,
Petru.
7) Când o dă Dumnedeti, nu are voc dracu să o lea.
================== pagina 651 ==================
CREDINTE:, OBICEIURI
651
Vedf :,jiÎ nt,
Arată ne-potrivirea la avere.
I 14..
: 1 ,
li
i
r· ARBORE, ing .. i. Buse«.
V. SALA, dasc. c. Vaşcoi/" comit.
Bihor, Ungada.
PER. P APAHAGI, Zweit. Jahres.,
p. 173.
Până s-adjundzi la Dumnidz eu ti măcă
daracii.')
*
Când dă Dumnedeu dă, iar când Ieă, apoi
îţi lea şi cenuşa din vatră.
AL. MARTINIAN, j. Ilfov.
Acelaş Înţeles ca la No. 15143.
*
Dumnedeu, că 'I mare, şi n'a dat la toţi
de o potrivă.
Dacă ai noroc, din desculţ umbli cu cizme.
V. IFRIM, elev. Se. Norm., c. Co­
rorlesc�, j. Tutova.
10 Arată puterea dracului.
20 Până la cei mari, cei mici t; prăpădesc.
*.6
15148 Dumnedeu dă tot la cel ce are mai mult.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesd, i.
THlova.
15147
Dumnedeu scie să resplătescă, dar şi să pedepsescă
bine pe om .
.6*
15146 Cui Dumnedeu vre a'I da, şi pe ferestră
îi" ţîpă.
15145
*.6
15143 Daca vre Dumnedeu şi turetcă (turuetcă)
se face.
15144
Acelaş înţeles ca la No. 15147.
1) Până să ajungi la Dumucdcii te mănâncă dracii.
================== pagina 652 ==================
652
PROVERBELE HOMANILOR
15149
<- Dornne, <;tise 81'. Petrca, ore n'ar fi bine C:1 să rer boir cei hunf
ele la omul cel de dinainte, care de şi bogat, după cât se vede, clar
e aşa de reu la inimă, şi să '1 daI istut-l-alt sărac, om bun la inimă?
«- Nu Petre, şi încă voi face elin potri vă de cum dicr tu ; adecă,
acest sărac şi bun la inimă să '1 perdă şi pe juncănaşit cel slabi ce
'1 are, căct cel sărac şi bun la inimă fiind, n u '1 va păr!'! reu, numaf
de atâta lucru; Iar celuî-l-alt, pe lângă cei doi boi mar! şi frumoşi,
îi voi mai clil încă alţi dor, şi apoi patru, până 'I votu face bogat tare,
şi apoi, când îl voia lua, îi votu lua tot, ca să 'I rnp inima din el
şi aşa să se pocălescă cum trehue.» - Sezdtorea, 1, p. 258.
Vegf �. BOGDAN, Pooeşii, P: 66 şi nrmătorole.
0(1 cel ce are i se va dct, şi '1, va prisoei ; tetr cel
ce nu are .. şi ceea ce are se va lttct ele la dînsul.
MATEI, p. 13. 12 ; MARCU, 4. 2fi;
Luox, 8. 18.
Dumnedeu la unul dă tot şi la altul nimic.
A. PANN, Nostr, Hogea, p. 22.
Acelas înteles ca la No. 15148.
A se 'ved� snova elin Naeiratin-Hoqea, p. 22-23.
15150
Dumnedeu să '1 înmulţescă,
Ca şi petra să crescă !
A. PANN, I, p. 128. - HINIESCU,
p. 52.
15152
Urarea beţivulut,
*6
15151 Dumnedeu resplătesce fie-cărui după fap-
tele sale.
G1<. ALEXANDRESCU, maqistr.,
i. Pttt7w.
*6
Dunincdet; plătesce dupâ fapte.
V. SALA, clase. c. Vaşcoa-Bâresci,
comit. Bihor, Ungaria.
Ca un judecător drept ce este.
*
Durnnedeu nu resplătesce ca duşmanul,
ci gonesce cu anul.
A. P A�N, Edit. 1889, p. 22; I,
p. 'I8.-DR. GASTER, Liier., p. 52.
- HI::-lTEf:lCU, p. 52.
================== pagina 653 ==================
Dumnid;;el� şiniesce ma nit-agâ1·şesce. 1)
C. IONESCU, pj'of c. Nevesta,
JlacedrJnia.
Dunmid,�eu amâna ma nu agârşesci. 2)
D. A. MILESCU, stt�d. c. Gopeş'i,
J1[acedonia.
*6
15153 Dumnedeu nu 'I ca duşmanu.
A VR. CORCEA, pat'oh, c. Coşteuc,
Banat.
653
CREDDITE, OBlUEÎURI
>:
'.
Tu eşit DU1nne�leti milos şi înclun{tQ1', târ�lil11a
mâm'e, plin (le îndurare, şi te câiesc; ele 'r?Jl't.
Ps. 86. 5; IOEL, 2.13'; IONA, 4.
2; Esop, 34. 6.
Arată îndelunga răbdare a lUI DUl1111e<;leu.
Ielunia este tar"(l'iii la nulnie, dareI, mare în putere.
�AUM, 1. 3; NOEM., 9. 17; Ps.
103. 8.
Acelaş Înţeles ca la No. 15152.
*6
15154 Dumnedeu nu'! la nime duşman.
il.. VR. CORCEA, paroh: c. Coşteuc,
Banat.
10 Căci este drept.
2° Acelaş înţeles ca la No. 15153.
*6
15155 Dumnedeu întărdieză, dar nu uită.
IDE}I, Calend. Rom. 1892. - D-na
Z. JUVARA, c. Fedesc!, j. Tutova.
Dumnidzeă amâna ma nu w/ârşasci. 3)'
PER. P APAHAGT, 7.u:cit, Jahrer..
II, p. ]64..
1) Dumnedeti intârdie dar nu uită.
�) Dumnedeii amână dar nu ultă.
") Idem.
================== pagina 654 ==================
654
PROVERBELE ROMÂNILOR
Acelaş înţeles ca la No. 16152, şi cum dioe Claudianu:
Saepe mihi dul.iam traxit sententia mentern;
Curarent Superi terras, an nullus inesse t
Rector et incerte fiuerent rnortalia casu.
Abstulit hunc tanelem Rcfiui prena tumultum
Absolvitque deos.
<Pe Dumnedeti 6menil cel ele mult îl zugrăvesc cu piciorele de
lână şi cu mânt ele her.> - AXENTIE Uricariul, Il, p. 150.
La [ustice de Dieu a des pieds de plomb.
1'1'01'. Lat.
La uendetta eli Dio non piomba in fretta. 1)
Prov. !tril.
Gott kommt lanqsam; abel' uiohl, 2)
Prov. Germ.
(Lot cometh unih. leaden. feei, bu; siriketh. unth
iron lwnds.3)
Prov. Engl.
*6.
15156 Dumnedeu nu pedepsesce îndată ce omu
greşesce.
I. POPESCU, în», c. Dobreni, j.
Ilfov.
Şi dă omului vreme ca să, se pocălescă.
l'
15157
Intărdierea certă reI, Dumnedeu cu asu­
pră O plinesce.
N. MUSTE, Le/op. Molel., III,
p. 69.
Acelaş înţeles ca la No. 15155, şi cum gice Francesul :
L' hommc ne perd rien pour aiiendre.
1) Răsbunarea lUI Dumnedeii nu lovesce repede.
�) Dumnedcii vine încet, Însă bine.
Z) Dumncdcii vine cu picere de plumb, lovesce Însă cu mâni de fer.
================== pagina 655 ==================
15158
CREDJN1'E, OBIUEIURI
*6
Dumnedeu nu remâne la nime dator.
IUL. GROFŞOREANU,înV. c. Galşa,
comit. Aran, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la. N o. ] 5157.
Az isten soha sem marad. adosnak:
1"rov. Maghi.
*6
15159 Dumnedeu nu bate cu ciomagul.
D-na S. NĂDEJDE, Kl!V., p. 206
_ ION PAUL, Transilvania. - G.
P. SALVIU & E. 1. P A'l'RICIU, înv.
c. Snmlţ!, j. Covul·lnl1!.
*6
Dumne((eu nu bate pe om cu ciomaqu.
N. l\IATEESCU, înv. c. Movilita,
i. Puina.
Adică Dumnedeu e răbdător cu cei rei, nu'I pedep-
sesce îndată. '
*6
15160 Dumnedeu nu bate cu b6ta, numa cu
soc6ta.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Acelaş înţeles ca la No. 15159.
*6
15161 Nu bate Dumnedeu cu biciul.
V. A. ];'ORllSC:U, c. Brosceni, j.
Suc1al'a.
Acelaş înţeles ca. la No. 151GO.
*6
15162 Dumnedeu te feresce
Până te nemeresce.
I. POPESCU, înv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
ij
,l;
I II
III'
I
,1
,1
================== pagina 656 ==================
Acelaş înţeles ca la No. 15Hjl.
*h.
Dumnedeu te păzesce
Până ce te nimeresce.
656
15163
PHOVERBELE ROM_�NILOR
*h.
DUJnneelett feresce
Pan' ce nimeresce.
A. GOROVEI, public. j. Suc!ava.
. ...
C. TEODORESCU, tnv. c, Lipooa,
i. VasluI!!.
\
I
1
I
Acelas înteles ca la No. 15162.
> ,
*h.
15164 Dumnedeu dă, numai trebuie să dai şi
tu cu mâna.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Să nu ne lăsăm în nădejdea altuîa, fie chiar ŞI Dum­
nedeu. Scăparea omului stă În mânele lui.
A se vede varrante la Capitol XVII.
Aide-tai, nicu t'aider«.
Proo. Franc.
NrJ8q1?Or a (li 8.' Il.lJitdlJte cit' i t' aghttl'etL 1)
Prov. Piem,
Hilf dir selbst, so lulft dir OaU.2)
Prov. Germ.
Hclp your self anâ Gad lcill help you, 3)
P)'ov. Engle",
1) Domnul a 'lis: ajută-tcvi te voiii ajuta.
") Ajută-te singur, ast-fel Dumncdeii te va ajuta,
3) Ajută-te singur, şi Dumucdcii te va ajuta.
I
rJ
================== pagina 657 ==================
_________ CREDIN'l'E, OBICEIURI
657
*6
15165 Dumnedeu dă omului', dară (dar) în traistă
nu'i bagă.
P. lSPIHESCU, Leg., I, 1872, r­
lG7; iu« Ist., III, p. 164. - A.
GOROVEI,publie.j. Suciaoa. -'Hm­
'IEseu, 53.
*6
Dumnedeii dă omulu; dar în st'raiţă nu':;;
bagă.
V. SALA, clase. c. Beiuş; comit.
Bihor, Ungaria. - D. Por-ovrotu,
inv. c. Ou vin, comit. Ar'ael, Unqaria,
Acelaş Înţeles ca la No. 15164.
Dieu donne le liceu] et non les cornee.
PJ·OV. Franc.
Gott be.;,;heert toohl die Kuh, aber nicht tlen
Sirick cla,0tt.1)
Prov. Germ,
Gad qices us luind», bul does not build. bridqe»
for- us.2)
PJ'ov. Engl.
15166
Durnnedeu dă dar nu bagă în pungă.
IDA VON DtrRINGSFELD, 1, p. 322.
Acelaş înţeles ca la No. 1f)lfj6.
*6
15167 Durnnedeu îţi dă, dar în sac nu'ţi bagă.
EiII. POPESCU, in». c. Otocănesci­
M(b'ginen'î, j. Ialomiia. - N. U HE­
cII1Ă, ing. c. Comarnic, j. Prahova.
*6
Duniueâel; dă) dar în sac nu bagă.
CALIN IORDACHE, siiul. j. A"ge,�-
1) Dumnedeii, lia vaca, dar nu dă �trcngu.
2) Dumnedcii ne dă mâni dar nu ne zidesce podur'î.
[1
I
,
J{
,1
I
================== pagina 658 ==================
G58
vuov LH13ELE UOIIlÂKILOl\
Acela:.;; înţeles ca la No. 151Gfi
(hul ţţirer enhcer Fugl sin Fiide. m('11 kU8!PY
den ei til elen 'i Iteden.r;
Proc. Danez.
*L:::.
15168 Dumnedeu dă, dar (da) în obor nu bagă.
M. P ĂseuLEseu, la tuu«. p.
Il. - Rev. C01Jii., Il, p. 1,6. - 1-
POPESCU, înv. c. Dobreni.]. Il/O!'.
- P. GÂRBOVICEANU, praf. Sem.
Centr. CI. 1 'II.
Aeeb:;. înţeles ea 1 a K o. 151 (î7.
*L:::.
15169 Dumnedeu iţl dă, dar nu 'ţi bagă în gură.
P. G ARBoncEAKc, prof . Se
Norm. TlIl'.
Aeelar;; înţeles ea la No. 1f11GH.
*L
15170 Ce ne trimite Dumnedeu trebue să. pri-
mim, ori bun ori reu.
ArII. COReEA, paroh, c. C'o�·t{;IH,
BaHal.
*6
15111 Numai Dumnedeu face valea la toţi.
An,. (OHCLA,Jl((j·oh. C. Ci)�te1Ii.
J]1/I1Il1.
C[,lld 11U puti urulnuui Pl'(- e iue-va.
*
15172
Durnnedeu a umplut lumea cu ce a pu­
tut.
C. C. c. loJiciescL i.
1'(/61)/[1(. - E. r. & li.
P. :-:;A[SIl�. ini: r. ,sl/ml{i, ,i. Cf)·
1'1I1-110U
================== pagina 659 ==================
,
VCl�r BUN] Rcit.
15173 * 6Î1 mare oboru lui Dumnedeu.
1
Iti
659
S. fL. llAH.lAN, Bucovina.
Voinţa, ziar, XII, �o. 328tj.
GAVRIl, O"n�OH. jlrof. c, Aura·
mesei, j. Tuiooa.
[)unme((ei1, {nainte (le It te p'ierde, rf� lca
HUl/' î/itâln min,ile.
Când vre Durnnedeu să pierdă pe om,
mai întăiu îl lea minţile.
P. ISPlREscu. Rei). Ist., I, j).
4!j9.
*
Daca DU/lwellp,â '/ird sit te hn[(Z îl) 'le(t min-
te«.
*
Când Dumnerleli perde pe oni, ît ie« mintc«.
HI�'rESCU, p. 143. - G. MU)l­
TEANU. - V. SALA, clase c. Vaş­
coii,·B([1'esc't, comit. Bihor', Ungaria.
C, TEOFĂNESUU, inv. c, Bicas,
j. XhnţH.
Ava. CORGEA, paroh, c, Coşie;«,
Banat.
*6
Dlinnw{el� tit te(� mintea .�i «po; te bate.
* ,e,
Dumnel(el't a umplut Luniea cuni It putut.
15174
Lumea e mare, cleei, 01'1 cât de mulţi omout al' fi, toţi
pot trăi întrînsa,
Se <.,1ice, mai ales, când un om sărac are mulţi copil.
Dumnedeu a tăcut 'ii pe bun Cii pe reu, �i se lJice mal
ales când vrei să areţi pe un prost.
================== pagina 660 ==================
(/IIOS perdere 1'1tlt Jupiter demeniat prius.l)
PI'or, Lai,
Când unul face o faptă nebU1l8Scă, care trebue să'!
aducă pagubă. Homânul, În asemenea împrejurărI mal
9-iee: il-a luat DU1nner,leu mintile.
1·
I
!
I
I
I
I
1
I
660
PltOVERBELE HO�IÂNILOR
*6
Daca vre Dumnedei: sr1 uat!'i l)e cine-ro,
ma/' nainte fi iea mintea.
M.ARIA COS;lfA, c. \'aşcou-lJăl'esd,
comit. Bihor, Ungaria. - A vu.
COReEA, paroh, c, Costeiu, Banat.
Prot. Genn,
Quand Dieu quelqu'un reut cII Mie)',
De bon sens le [ai! ntnier.
(Juando dia ci �'uol punirc.
Del 1.·C1'O senno ci ta 1fSci1'e.2)
Pl.'Ot', Ital.
Brenn Uott Einen siraţen unll, 150 ihui C1' Ulm
âie AU,llcn zu,�)
Escliil \lice: «când un om merge spre peire, �(eil îi ajută
să. se nimicescă.» - PR01lETEt.
*6
15115 Dumnedeu nu dă cu băta, ci îl ieă mintea.
IUL, GUIJFi:i0BEANU, dasc. (', Gal­
şa, comit. A rtul, Unqario,
Aceluş inteles ca la No. 1;>174.
*6
'15176 Dumned eu certa pe om după puterea lui.
C, TEOI>OHESCU, inu. c. D6gele,
.f. VaslHlu.
') Jupiter înucbu ncsce mal Înt[,iu pe acel pre care ne 1 p,crew.
2) Când Dumucdcii vre sl ne pedcpscscâ, el ne scote din minţi.
3) Când Dumucdeii vre SC1 pcdcpsesd prc cine- va. atunci îi les,i och i i ,
================== pagina 661 ==================
I
I
...
661
*
lJmrme(lez't ne certă după puterea n6strd.
GR, ALEXAKlJH,ESGF, magish', i.
Put» II ,
'f
I
Pedepsa celui vinovat nu trelrne ti�i. fie pl'e aspră,
Dieu ne reut l)({S plus ([a'on ne peui.
Prin: , F1'C!1Ic.
Dio 110n numd« se non quel che si l/W! poriare. 1)
Py(I1'. Tose.
(; ati pieDt Schultern 11(1('71 de?' Biirde,2)
Pro». Gena.
Gol skapes tile bacl: /O?' Ilie lJ/trden.3)
1'-/'01'. Scoţ.
*6.
15177 Ce a legat Dumnedeu, omul să nu deslege.
IlIL. GRlW�OREAIiU, pro]. c. Gol­
�a, comit. Arad, Unqarta.
*
Ce ])umne((e?t (t le[l(d omulu; nu mal pote
deslega.
GH. ALEXAKDRF.SC1J, maqist«. i.
l'utna.
Se (Jice mai ales despre (',lsfl torit.
Omul f;,î nu pîen1il nici flJat:\ sperauţa.
(l, ZCTA, 8//((/. C IIf1'UI, Aluania,.
*
Iu greu, ti-agtută ş-Dumnidzeu.vj
1) Uumnedeu HU trumtc maf mult de cât p(;te omul :;.,8, ducă,
2) Dumncdcii dă spatele
3) Liumncdcti face -patcle
4) "["ude e grcll) îţi a;ttti �i
15178
1
!
================== pagina 662 ==================
I
I
PliOV EHEELE lWMA:-;ILOR
*6
15179 Cine începe cu Dumnedeu, cu Dumne-
deu sfîrşesce.
IuL. GROFSOHEANU, dase. c. Gal­
�a, comit. Arad, Unqaria.
Bine cine începe, tot bine Isprăvesce.
* .6-
15180 Durnnedeu când a plecat să sectă urîţii
din teră, cel mal urît de cât toţi s'a
luat după dînsul să'l însotescă în a­
cestă lucrare.
C. 1. 1'OMESC;U, inu. c. Broscari,
j. �"Ieherlinfi.
Când cel vinovat se preface crt este nevinovat, şi caută
ŞI dinsul pe cel vinovat pentru a'I descoperi.
*6
15181 Durnnedeu dă şi lea.
il v H. C,)RCEA, paroh, c. Coştei«,
J](mat.
*6
Dumnelţeâ tot sa şi iea,
V. SALA, âase. c. Drdgânescl,
comit. Bihor, Ilnqaria. - D. Po­
punct. in». c. Cuoin, comit. Amrl,
Ungar/a.
J)·1l8. S. NĂDE.IDE, ]I,"t!V.) p. 1G5.
A verea, binele este trecător.
f)wnnp!/et1 mi-a dat, j)wnne�lelimZ-(( luat, jiu
numele lui 7JÎwJ·wl' inirit.
Biblie Iov.
*1::.
15182 Dumnedeu încarcă şi descarcă.
1 UI,. G ROF\iORl!;ANU, (lase. c. Gal­
şa, comit. AI'(ul, [Inqaria.
================== pagina 663 ==================
SNl)V Ă
44
D. POPOVIcr, in». c. Cuvin, co­
mit. Amd, Unqaria,
I
I
'.
I
j
I
i
I
,
-)i
i
,:1
I
.
s
$'
J
!
I
I
I
I
II
I
663
*6
Dlt1nne(?ez'l tot incarcă şi descarca.
________ CREDIN'fE. OBICEIURI
*6
Un Dumnet(eu dă şi qece'tea(z'l).
Ii-nu ECAT. ZANNE, c, Răsesci'l,
j. Pdlcifi.
Acelaş înţeles ca la No, 15181.
*6
15183 Un Dumnedeu d ă şi altul iea.
HIN'j,'Et>OU, p. 53. - Dn, GAS'
'fER, Liter. Pop., p. 217.- BA­
RONZI. p. fJ5. - L. ŞĂINEANH, Se­
mas" p. 327. - D. EpUREANU, în».
c. Damian, i Doli. - GR Ar.e­
XANDRESCU, maqistr. ,i. Piitna.>:
G. POBORAN, insi. i, Olt. - C. TEO'
FĂNESCU, înv. c. Bicas, j. Nemţu.
*6
Un DumnN(eit iri dă şi altul ifi 'lea.
V. A. Foneson, c. Foiticeni, i.
Sueta ca .. - E. 1. PA rnrcru 61; G.
P. SALvrtr, în». c. Smulţ), i. Oo­
»urluiu:
*6
15184 Scie Dumne�eu al cuI e sacul cu făină
şi podul cu slănină.
A. PANN, Reliţ. lFS9, p. 134;
II, p. 78. - HlNTESCU, p. 5X.­
E. 1. Pt.TRICIU & G. P. SALITU,
fnv. c. 81lmlţi, j. Comtr!tt!'/,. - D.
EpUIWANU, în!!. c. Damian,j. Dolj.
1 il Când mal mult pren,lI de cât ci'1ştigi.
2° Când nu ai apucat bine să capeţi un lucru, şi altul
ţi '1 ieiL.
Remiîşitit din vechile credinţe păgâne.
('i'cit un ţigan c:tp(,tafi8 (> flJă Cu lapte. Când a pus'» la foc, veue
f':t laptele începe grt se umfle. Tiganul uu mal putea de bucurie că
SI:) inmultesce laptele, �i se rllgil JTlIII�l1mit: ,Dă, J)CJJl1IJn. să ct-cscă l
Dă, DCJllHH'. sit (:l'{,scit!» Laptele curge tot în foc. Când ţigan 111 vede
d, u'a ruaf ri'lIlfls n imic în bJă si; întrist.6ză forto mult şi ',iicn inânios :
,n", apof t.r(,iJă'1 asta! Un lJwnner,lef't dâ !;fi lIcee leau.»
================== pagina 664 ==================
664
PROVllnBliL1� ROMANILOR
:1:
Scie f)umne((el� al cu: e sacul cu molaiul,
A. PETRESCU, ing, c. Curtea-de­
Argeş, j .' Argeş.
*6
Scie Dumnei] eu ol CUt e sacul cu făină.
V, SALA, in». c, Vaşcoii, comit.
Bihor, Ul1grI1-ia,
] o Când se aruncă, asupm cut-va, o vină ueîn temeîată,
2° Când cine-va câştigă pe ne-uşteptate ; credea că
pierde şi în urmă ci1.ştigiL
3u Cind cine-va găsesce un lucru pierdut.
4° Să aşteptăm sfîrşitul, urma alege, căci Dumneg.eu
îngrijesce de toţi, şi cunosco faptele fie-căruta.
SNOVĂ
Un ţigan se el "se să fure slăn i na UD u I It(J1nâJJ, din pod III caSOJ a­
cestuia. DaI' D!lmne�elJ. nu 'l-a ajutat, pentru că slănina era numar
dreptă a Itomânullll, aşa cii. ţiganul a căd u t. in casă, pe gnl'a podulur,
cu slănină cu tot. Rornânul de bucurie că şt-a găsit slanina, a <lis:
«Hel I meI ţigane! seie el Dvmncde« al cui e podul cu slănină"
A se vede ŞI suava de b N o. 15185,
*6
15185 Scie Dumned eu al cUI e colacu.
S'!', Sr. l'UTESCU, in», c, Cala­
nele, j. DaU,
Veq' Cap. X!!, c. Colt,,·,
Aoeleaşi întelesurt ca la No. 1;)184,
s",6vĂ
A trăit o<laUi 1111 feclor, în casă cu tată-S(1), El au fost ruo ra rî.
M:ăstihola ') fecl(jJ'ulul, în totu sl'ptămâna, dedeil cinste la biserică, tret­
patru Iiturglii} de prescurj. Odată dice nevesta către fccror: «Mer
Ione, ela ce va fi de nOI, 61 tu 11 u mal poruncesct să fac şi cii pres­
CU1'1. - Nu, dragă, pentru că. scie Dumnedet: al CUt e sacul cu [âina.»
- V. SALA, Urojarta.
') Muma vitregit.
================== pagina 665 ==================
CRITDDf'.J;E, OBrCEI1JRI
665
----�
A învetat şi el două buche, şi se crede cel mal în­
veţat om.
A prins ce-va putere şi se crede cit un împărat.
15186
*
Câlcă pri ou şi s-acătă di Dumnidzeu.']
G. ZUCA, stiul. c. Samarina,
Epi1'.
�
r
*6
15187 Scie numai Dumnedeu şi vaca.
IUL. GROFŞORI<:ANU, înv. c. Gal­
şa, comit. Amd, Unqaria.
Când unul face o trebă f:lră sit scie pentru ce.
SNOVĂ
Un N emţ §la muls vaca. Acesta, când a fost plin sustarul, a dat
cu p icîorul. Pentru ca 81\ ocolcscă pc vii tor, ast-fel do ne-plăcere,
a legat vaca cu ştrengul de el. Vaca a luat-o la fugă. Popa îl vede
şi îl Întrebă, că unde duce vaca ? Seie Dumne\7âi şi vaca, respllude
bietul N6mţ.
15188
Cu gândulla Dumnedeu şî cu mâna prin
sînul meu.
Ionn. GOLESCU, ]}[ss. III, p. 28.
Se dice pentru cel ce, cu sme{'enla lor, fură şi ne
despote (GOLE::iCU).
1
I
r
15189
*
In gură. cu Dumnedeu şi în inimă cu
dracu.
A. P ANN, Ee/iţ. 1889, p. 88;
Il I, p. tii). -l:-lrN'fESCU. p. 72.­
S. J. GRO'3flYJAJ\N, in«, p. ioa
*6
ln gun'i cu Dumnei{eZt, în inimă cu dracu.
V. SALA, dasc. c. B. Lazuri,
comit. Bih01') Unqaria.
Vec)! Cresti», Cu!'"e.
1) A călcat pc uu �i s'a. prins ele DumnCtft..u,
================== pagina 666 ==================
666
PROVERBELE ROMÂNILOR
Pentru cel făţarnic. A se vede N o. 14762.
15190
Tot binele de la Dumnedeu este.
DIM TîCHINDEAL, Fab., p. 365.
Lui să'I mulţumim, prm urmare, de câte-ori ne vine
vre- un bine. .
De Dieu tout bien vient.
HENRY ESTmNNE, XVI-e Siecle.
15191
'I-a avut Dumnedeu de scire
Şi l'a păzit de peire.
A. P ANN, l II, p. 141. - HIN'
'IESCU, p. 171.
Vee!! /vorocrre .
Era cât p' aci să moră, ŞI a scăpat ca prin minune.
15192
Cine are parte de Dumnedeu pe pămînt,
are parte şi de cel din cer.
IORD. GOLESCU, Mss. Il, p. 78.
Cată'ţ't J)umneeţel{, pe pămînt dncă ve'! să'l
azb r şi în cer.
C. BOLLIAC, Culeqere.
*6
Cdnd a'i J)umne(feu pe pamin: at şi în cer.
D-na Z. JUVARA, 1:. fi'cdescl,,j.
Tutoi:a.
Adică, cine are parte de ajutor pe pămînt, el ajută
şi cel din cer (Got.nsou).
15193
Durnnedeu când te ajută,
Plumbul ţi se face plută.
A. PAN,\j, 1, p. 72, - HINTESCU,
r- 52.
AraU'L puterea lUI Dumnedeu şi priinta ajutoruluî pe
care ni'I p6te cEL.
================== pagina 667 ==================
Proc. Germ.
Prov. Conmnws XŢT·e Siecle.
667
L l'IECULCE, Leiop, Mold., IL p.
245.
CRrm[N'.I;E, OBICE1URI
Unde vre Dumnedeu sunt prietenl, bani
şi de t6te.
}Ver' s Oliick hal, dem kalbt ein Ochs. 1)
Are puterea lUI Dumnedeu,
15194
I
l
DiAU est puiesani de bien nous faire.
pj'OV, Frant;,
*6
15195 Ce o vre Dumnedeu sporesce.
D-na Z. J UV ARA, C. Feâescu ].
Tuioua.
1) Cine are noroc, îl fată boul.
Acelaş înţeles ca la No. 15194.
Se Dia t' ajuta, sei ajutata.
Prov. Bal.
15196
Wem Gott hilfi, dem isi geholfcn.
Proc. Germ.
Kinel: isten el baroija, konnyen t'idvozt'il.
Prov. Ma,ghim·.
Komu Boh, iomu »şeclmi svaly.
Prov. Ceh.
Konre BO]"b, TOM'h II eRI! caenr.
Pro». Sîrb.
Mulţumim lui Dumnedeu,
Şi de bine şi de reu.
A. P ANN, 1 r, r- 37.
================== pagina 668 ==================
668
PROVERBELE ROMANILOR
Mu1tcZmim lu: Dumne/leii,
Şi de vine şi de rrJl�.
HlNTESCU. p, 1] 3.-1. CREANGĂ,
Por:, p. 22;3.
Căcî nimeni nu cunosce taîna l uî Dumnedeu, şi trebue
să prirnescă cu supunere, ba chiar eu mulţumire, tot ce
vine ele la dînsul.
Iehoua a [lai. Iehoua a luat, fie bine-cuointai
numele la; Iehooa !
Iov, 3, 21.
15197
6
După cum vre Dumnedeu
Se face bine ori reu.
O. DKM. TEODORESCU, Poes. Pop.,
r. 568.
Tate Întîmplările stau în mâna DomnuluI.
La, Dumnedeii sunt tote cu putinţă.
MATEI, 19, 26; Iov, 42, 2; TE'
REM., 32,17; LUCA, 1, 37 & 18, 27.
15198
*
Din puţintel a făcut Durnnedeu cerul şi
pămîntul.
10 Arată puterea Iuî Dumuedeu.
2J Când unul din nimic s'a ridicat, s'a îmbogă.ţit.
*6
15199 Dumnedeu giuruesce şi nebunu trage
nădejde.
P ÂIWU, c. Icesci, j. 'I'n/o va.
Nu trebue să pnnem nicI un temem pe o fiigiicluielă
dată.
*6
15200 Dumnedeu cu mila, şi dracu cu pila.
P. GÂHBOVICEANU, lJj'o!. c. Va·
lea Marcului, i. Meliedinii,
================== pagina 669 ==================
Cll.EDINTE, OBIClLlUliI
Arat�t bunătatea unuta şi l'eutatea celuî-l-alt
15201
Dumnedeu tiran nu este,
Binele la toţi voesce.
A. PANN, l , p. 74. - HINTEBCU,
r 08.
Arată nemărginita lUI bunatate.
Dica licneie ioui. 1)
Prov. Gallic. Mss. X V-e Siixle.
15202
N'a dat zapis cu Durnnedeu.
A. PANN, II, I" }fjO.
Omul pute muri dintr'un ces întraltu.
15203
Dumned eu dă acelui care dă.
T. G. V ALENT1NEANU, p. 31.
Sa ne fie mi lă ele cel săracr, şi precum \,lice ,!'îchin­
deal, Fab. p. 251: « Ajuuinâ Şl adutarânrl este dumnedeesc
lucru, ŞI: a lui Dumnedeii»,
15204
De mult Domne-rniluesce, se urasce şi
lui Dumnedeu.
Dreptate, zia)', T, Nn. 9fi.
15205
Vc1î DOIJlIl.
Acolaş înţeles ca la No. 1481�).
Hristos a <;lis: e lluqăciunilc oostre să .fie scurte, şi nu
Get ale pi(qânilor cari 'ŞI inchipu; Cit prin muliime« cuvin­
telor VOI' (lobtindi ce doresc. Caci taica nosiru scie ce vI!
trebue înainte ca set ccreii.»
:le:
Te duci la sfintl şi nu te duci la Durn­
nedeu.
JliLtior P. BUDlffl'EANU, i. I�rov.
') Dieu b0flit tont.
================== pagina 670 ==================
670
PIWVEHBELE lWMÂl':ILOH
Pentru cel care se rogă de cel mal mici, în loc să
mergă de a-dreptul la cel mal mare, de care atîrnă totul.
Il uaut mieux s' adresser et Dieu qu' ci ses sa in!s.
Pro». Franc,
,.
*6
15206 Dumnedeu să te păzescă de ţiganul tur-
cit şi de mojicul grecit.
A. PANN,[lJ, p.48.-HrKŢESCU,
p. 62. -- P. GĂHBoVrCEAl\U, J!nf.
Sem. Buc. Cl. VIII. - H. 1>. E­
NESCU, in». c. Zamostca,j. Dorohoi.
Dumneifeu să te ferescă de ţiganul turcit şi
de mojicul qrecit.
A. P ANN, Ediţ. 1889, p. 84.
*
Dumnidzeu s'ti ascape eli crişiin inturchipsit. 1)
D. A. MiLESCU, stud, e. Gopeş«,
Macedonia.
Arată asprimea parvenitulut, cîocoiul uî.
Dio tiqardi da un ricco inipocerito, e da un pIJ­
uero quand' e arricchito. 2)
PrOlJ. Tose.
*D
15207 Dumnedeu să te ferescă de Român cio-
coit şi de ţigan boerit.
o. T. TOMESCU, ino, c. BroSI'ar't,
i. lJlehedinţi.
Acelaş înţeles ca la N o. lf>20G.
*6
15208 Să te ferescă Durnnedeu de teranul bo-
erit şi de ţiganul turcit.
G. BĂNULESCU, iuo, c.L'ieiroşiţa,
.1. Dâmbociţa.
1) Dumncdeii să te scape de cre-rinul turcit.
2) Dumnedeii să te păzescă de un bogat care a sărăcit �i de UL! sărac
care s'a îmbogăţit.
================== pagina 671 ==================
CREDTN'rE, oB!CEIUt<I
671
*6
Să te ferescă Dumnel}ei:i de tiI/an turcit şi
de Român boierii.
J. DUJ\1lTRESCU, înr. c. Gânctooa,
j. Dolj.
Vedf Eoro".
Acelaş înţeles ca la ND. 16207. A se vede şi N o. 97 G2.
15209
Dumnedeu sfântul să ne păzescă
Şi de praftoriţa tig ănescă.
A. r ANN, Edij. 1889, p. 87;
1 J, p. 50.
Pentru cel care se învaţă după ce pătimesce.
A se vede sn ova de la No. 15213.
15210
*
Durnnidzeu s-ti ascape di muliare urută. 1)
C. IONESCU, prof. e, Neoesta,
Macedonia,
C,lC1 e foc şi pîrjol în casa ornuluî.
15211
Să te ferescă Dumnedeu de bătae feme­
escă.
D'na S. �ĂDEJDE, sv«, p. 66.
Căci e groznică. Veg.I nuvela D-nei Nădejde.
*6
15212 Să te ferescă Durnnedeu de judecata fi-
meescă şi de bătaia prostului.
V. A. FORESCU, c. D01'na, i­
Suciaua,
Arată lipsa de judecată a Ierneîet. şi primejdia de morte
la care eşti supus, când te lovesce prostul.
1) Dumnedeii să te fercscă de muierea ticălosă (rea).
================== pagina 672 ==================
672
15213
PROVERBELE, ROMÂNILOR
Durnnedeu să te fer escă,
De bătae oerescă,
De urgie 'mperătescă,
Şi de pîră mojicescă.
A. P ANN, Ee/it, 1889, p. 84; III
p, 48.
Dumnedeii sfânt sâ păzescă,
Totă firea creştinescct,
De bătatet cea cerescâ,
De urgia ) mperâtescă,
Şi ele pîra 1nojlcCscâ.
A. PANN,Ediţ 1889,p. 85;III,
r- 48.
Dumnecleu să te ferescă,
De bătae cerescă,
De urgie 'mperc'itescâ,
De pîrâ mojicescă,
Şi ele ură boerescă.
H'N'J:'ESCU, p. 52,
*
Dwnnerleu să te pazescc7,
De urqi« )mpercttescc1,
Şi de pîra mojicescă.
0-. J3ĂNULESCU, înv. c. Pietre­
şita, [. Dtmbooiia.
Tate, Iuorurt grele de suferit.
POVESTEA VOI(BII
Un imperat prea cu minte, rugilc când îşl făcea
Pe lân,t;ă alte cuvinte şi aceste le diceă :
lhtmne\lâi, sfânt sâ păzcscâ
'I'otă firea creş/ineseei,
De bătaia cea cen!scrl,
De urgia împerâtCscâ
,�i ele pîra mojicesoi,
Fiul seii ce tot-de-una la rug'î cu el pus era,
Tate le \liceiL dar, una nu '1 plăcea, îl supără,
N 11 '1 venea să se smeroscă, să �lică acest cuvînt:
Şi ele pîra mojicescă să '1 păz6scă cel prea sfânt.
================== pagina 673 ==================
CRb.DINTll, omcEj\'Rl
673
9icend: Ce putere are un mojic, prost, nlltăreu, •
Unuia imperat mare prin pl1'e să '1 facă ret1 ?
Imperatul dacă veele că nu '1 pote muia
Să '1 Iac a pe el a crede crea ce '1 poveţuia,
Gândiudu-se facu planul, <,1idmd: vo iu să '1 pedepsesc.
Şi chiernă în grah pe ţiganul, potcovarll împărătesc,
Căruia din intun plare atuncl dintr'un foişor,
Căduse, şi 'j murise copilul seu m icşo r.
Il pOrllJlCeSCe în taină ca cu cârdul ţigălJesC,
Să se scole să dea jalba de fiul îrnperătesc,
Cu dovedr s'a ducă l'îdi, 01'1 cum va sci mal urît,
Că el de sus 1111 brâncineln '1 cu dile l'a-oruovit,
Deci îngropâml pe copilul. potcoVaI'Ll 'm părătesc,
Ridică dovedi, aduce tot sălalul ţigănesc,
Dau jalbă către 'mperatul, cu jurăminte pîresc
CfL 'i-a 'rnbrâncit pe copillli feciorul împel'ătesc.
Imperatu'nfăţişeză pe fiIII seu în divan
Dovedite îl fac să C!'c,<ta că a imbrâucit pe ţigan.
Pentru care îrnpera tnl chiar singur a hotât-it,
Să '1 de, să '1 a,IA ţigallU în locul celu) omorît,
Aşa dară, fără voie, fcdornl de împărat
A trebuit să se (111 că, tatăl seu precum l'a dat,
Şi deosebi impăratul pe potcovar111 chiemânel,
Ti' dă stra�nică jJor'll1că pentru fiul seu <ticend:
Iţl poruncesc ca in data cum te ve] duce cu el
Să '1 irn braei in ha1ne I'n pte, să nu 'I faci hatil' vrun fel:
Şi să '1 pUI la fOI să sufle, tocma ca pe un ţigan.
Când vedt că nu te ascultă, îngrozesce '1 din ciocan.
Şi cu praftorita udă mal adesea, să '1 lovesct,
Dă în el, numai l'ăzesce unde-va să, nu '1 slutesoi.
Că voi ii, pentru O greşală, în ast·fel să '1 pedepsesc,
De cât, cum. <tic, tu ascultă cele ce îţi poruncesc.
Decl dllcendll·se ţigauu cu porunca înarmat,
Le.a urmat tate tocma cu fecI/lrul de îm perat.
11 îmbrăcă în nisce sdrenţe ca p'o sluga de ţigan,
Negre 'n carbuni tăvălitc. ele nu făcea nicI nn ban.
I! puse la foI să sufle şi cu barosu să dea,
De nu putea, val de dînsul 1 cu praftoriţa '1 lovea,
De câte orl stropea focul, cu dînsa îl atingea,
Şi obrazul, naşul, gura îi umplea şi îl mânjea,
Pedepsele aste tate trebuind să lea şnrşij"
După treI <tile imperatul jertă pe fiul greşit.,
Şi trimeţend, îl aduse laI" cu cinste la palat
Spălat şi îmbrăcat bine, ca un fecior de 'mperat.
Apol Serft îrnperatul mergenel să se rage iar
Aii rostit ca mai înainte aceleaşI cuvinte ch1a1'.
Fiul seu, ce împreună sta 'ngenllnchiat spre pămînt
J,)ise: t'ltă! mal va încă să <;lic1 şi acest cuvîut:
Durnnc(leu sfânt să ne pdzescâ
Şi de ]J1'ajtor-ita ţigânescă,
Atuncl împeratn ')1 sine, (le vorbelc lUI rirfEmel,
�i isprăvind rugăciunea plecă în latac <;lîccnd:
Omul până nu pătimesce nu se învaţă.
A. PAt\N.
================== pagina 674 ==================
.<-
674- PROVERBELE ROMÂNILOR
*-6
15214 Dumnedeu să te ferescă
De porunca 'mperătescă.
P. GÂRBOVICEA�l:.prof. Semin,
Buc. CI. ViII.
Acelaş înţeles ca la N o. 15213.
-6
15215 Să te păzescă Dumnedeu de bătaia muie-
rii, a stăngacluluî, a clunguluî şi a schîo­
puluî, de puşca chioruluî şi de fapta
mutului şi a surduluî.
Şeeătorea, nr, p. 81.
*
Să. te pclzescc1 Dumnedeîc de bătaza surduluZ
şi de fapta sch'iopulu'i.
1. BĂNESCU, Pl'o.(. J. Roman.
Fiind toţi omsut însemnaţi de Dumnedeu, şi prin ur­
mare rei.
15216
Dumnedeu să te ferescă,
De bataia cea orbescă,
Şi de picior6nga schiopescă.
A. PAN:-I, Ilf, p. 25.-HLN'fESCU,
p. 5:l.
Acelaş înţeles ca la N o. 15215.
*-6
15217 Să te ferescă Dumnedeu de bătaia ciun-
gului.
GR. POIE�ARu, ing. j. Putna.
Acelaş înţeles ca la No. 1521G.
*-6
15218 F'erescă Dumnedeu de fuga sohiopului
şi de bătaia orbului.
GAVR. ONIŞOR, praf. c. Dobro­
veţ, j. Vaslttltt.
Acelaş înţeles ca la No. 15217.
================== pagina 675 ==================
CREDINTE, OBICEIURI
675
15221
*.6
15219 Să te ferescă Dumnedeu de fată de popă
şi de moşie lângă cale.
J. Puşcxutu. c. Poiarw-Mentlu'i.,
comit Faqăra«, Transi,zvan'ia.
Una ca şi cea-l-altă nu sunt ale stăpânulut ci a fie-căruf
trecător.
Les femmee [enesirieree ei les terres de froniieree
sant mauuaises eL qarder,
Pro» . Franc.
*.6
15220 Să te ferescă Dumnedeu de capră şi de
fată.
A VR. COReEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Amîndouă sunt grele de păzit.
*
Dumnidzeu s-te-apere di om strîrnbu.')
L COYAN, praf. c. Tt!ria, Epir.
lOCa de ori-ce om Însemnat.
2° Pentru omul ne-drept.
15222
Durnnedeu ferescă grădina de ştir şi pă­
rnîntu de chir.
V. ALEXA;';DRI, Teair., p. 1615.
15223
Lucruri de carf nu poţi scăpa.
La Alexandri e un joc de cuvinte asupra vorbei pir,
pronunţată chir, şi aplicată Grecilor.
*
Trei lucruri sunt urîte şi lul Durnnedeu:
bogatul ne-milostiv, calicul fudul şi
curvarul betrăn.
J. f:iĂNEseu, praf. j. Roman.­
Dvna !II. Juv AHA, r,. Silrclteni, [.
Tntov(!.
') Duuiucdeii să te Ierescă de omul strlmb (ne-drept},
================== pagina 676 ==================
I
PIW\'EliBELE HOMAI'I1.()j(
--------------------
Trei lucruri ele o potrivă rele şi ue potrivite.
Dex hait moul! lJOI)/"e ol",llueilleu.T,jeunepares8eux
et inel lu:X'urieu:r.l)
Ado!}. l'rov. XIJ[.e Siecle,
15224
*
Trei lucruri în lume nu sunt: scară la
Dumriedeu, pod peste mare, ferul me­
duvă nu are.
D-na Z. JU\'AR 1, c. Ji'eclesci) i.
Tutoca.
Lucruri cari nu pot fi.
Urarea beţiyulul.
1) Dieu hai! bcaucoup pau vre orgueilleux, jeunc parcsseux et vieillard
luxurieux,
10 La vorbe uepotrivite.
2° In mod glumeţ În loc ele: Dumner}ett sit 'l ierte.
15225
15226
15227
Dum nedeu să '1 înrnultescă,
Ca şi pe pîetră să. cresca.
A. PAl\l\, I, p.128 - HIN'[l':SGU,
p. [J2.
Dumnedeu să '1 Negoe, în dloa de Ca­
racal.
P. Isr-ruzsctr, Reu. Ist.) III, p.
1(;4
Dwnnerleu Sa te iepure (Neqoe) în dioa de
Caracal.
BARON;;:!, p. 85. -- HINIESGU, p.
52.
Dumne(leit să 'l iepure.
L CHEANGĂ, Amini., p. 94.
*
Dumnedeu să '1 ierte,
Cu trei perne fierte,
Şi cu una mole,
Să nu se mai scole.
Irna EUG. ZANNE, c. Bucuresct;
[, Ilfov
================== pagina 677 ==================
CREDINTE, OBICETI'UI
*.6.
DI,tmnee( eu să 'l ierte,
Cu trei p6me [ierte,
,5i cu una crudă)
Să nu'i fie ctudd.
677
A vn, CORCEA, paroh, c. Coşieiu,
Bauat .
Se dice despre un mort pe care nu '1 jelesc de loc,
*6
15228 A fi omul lui Dumnedeu.
ANDREI lYlARlNE8CU, înv. c. Hu­
mele, j. Argeş. - C. BUNGErTANU,
preot, c. Casoreţ,,i. Meheclin ţL
Om al lui DU1n1WXeu.
I. CREANGĂ, Poc., p. 254. - P.
JSPlRESCU, Leg, p. 278. - AL. O·
nonnsctr, IIl, p. 44.
Om bun, cu inimă bună, care ajută pe toţL
'Acolo, dacă sosi, trase la gasdă la un om alh!t Dumnc<leu. De câte­
orf se culca, de atâtea 01'1 găsea câte o pungă cu galbenI la căpătâlul
seu, când se s'.,ula.> - P. lSPIHESCU, Leq., p. 278.
*6
15229 A fi pănea lUI Durnnedeu.
C. C. MIGLESCU, c. Micleser, j.
Yaslulu.
Veqt Pâ u«.
Acela.ş Înţeles ca la N o. 15228.
C'est le pain du bon Dieu.
PI·OV. Fmnc.
*6
15230 Omu lui Dumnedeu cu găndu dracului.
i)T. S1'. TUTE:>CU, în», c. Caia­
nelec ], Dotj. .•
10 Despre cel prost.
2° Pentru cel 'fiiţal'l1ic.
================== pagina 678 ==================
678 PROVERBELE ROMÂNILOR
*,6
15231 Omul lui Dumnedeu (şi) cu naravul dra-
eului.
C. BOGDAN, preot, c. Carpinei,
comit. Bihor, Ungaria. - GAVR.
ON ŞOR, pl·Of. c. Dobrooeţ; j. Vas·
luiu.
*,6
Om cu frica lui Dumnedeu şi naravul dra-
eului,
C. TEODORESCU, Vnv. c. Doqele,
j. Vasluh�.
Aceleaşi înţelesurI ca la N o. 15230. A se vede şi N o.
4332.
*,6
15232 Omul luî Durnnedeu cu firea dracului,
IULIU GROFŞOREANU, în» c. Gal­
şa, comit. Arad, Unqaria,
Acelaş înţeles C11 la No. 15231.
:j: ,6
15233 Om al lui Dumnedeu cu carne.
V. HÂMBU, înt,. c, Brânesci, j.
Dîmboviţa.
Adică, om al draculut.
*,6
15234 A orbit Durnnedeu pre cine-va.
Cu. JIPJ<;SCU, Lumin., I, p. 263.
I-a luat minţile de nu a ve�lut, nu a înţeles şi a greşit.
*,6
15235 Dumnedeu ăl din teu
A v«. CC>IWEA, paroh, «, Coşieiu,
Banat.
Adică dracul.
1'eli în dialectul bănăten însem nezn: lac.
*,6
15236 A se lua cu luleaua lui Dumnedeu,
D-nn Z. JUVAHA. c. Fedesci, j.
Tulooa.
================== pagina 679 ==================
________ UREDIN'fE,OBll·ErURI
6711
Adică a be bine, a se îmbăta.
*6
15237 De la mine puţin de la Dumnedeu mult.
G. DEM. TEODORESCU, Cercei.,
p. 88. - I. CREANGĂ, Pov.) p. 191.
- E. BAICAN, Binete, p. 6.
Se 9-ice când miluescl pre cine-va sau îi facî un dar.
Insii, mal cu deosebire:
La botez, când, la prima îmbăiere a copilului, naşul
aruncă o monetă în scăldătorca micului fin.
La nuntii, când, 1:1 împărţirea darurilor, fie- care mesen
dă nouet familii partea sa de ajutor În bant, în vite sau
în prorlucte.
Formula este de originii latină precum o dovedesce
următorul vers elin Ovidiu :
Pnuca quulem faleor ; sed Di deni plur« roqaii.
A se ve(le, pentru mai multe amănunte, G. DEM. TEO­
DORESGU, Cercei., P: 1)8.
15238
:;: l�
A lua bon lUI Durnnedeu.
AL. VOINESUU, siud, j, Gor].
- T. BĂLĂŞEL, in». c. St�rănesct,
[. Vâlcea. - JUI,. VULCĂNESCU,
elev. Se. Norm., c. Pclesct.], Dolj.
A face ce-va reu, ne-vroind să asculte ele poveţele al­
tuia. Se t,1ice pentru cel Î11Ciip(:ţillat.
*6
15239 Să nu mal ducă Dumnedeu pe nimerii.
o. P. SA r.vru, ino, o. Smulfi, j.
Cocurl uin,
crmd unul S IL înşelat intr'o afaeel'o.
15240
*
A fi cu Dumnedeu în sîn.
M. CANJAN,
.J. Laş).
A0GlaŞ iUţel8S ca la ='Io. 1471il.
================== pagina 680 ==================
15241
*
A nu ave nici un Dumnedeu,
*
A fi f ăr« nic: 1111 DUJ1mcr!ell.
Vec)! .S)iÎnt.
1° Despre omul reu, pentru ('."1'0 nimica nu o sfânt,
2° Pentru o lucrare reu făcută ; CUYÎllt ne-spus la locul
lui, etc.
3° A nu ave ui cî UIl scop, nict un înţeles.
15242
*
A nu fi nici de un Durnnedeu.
Adică de nicî un folos, a DU fi bun ele nimic.
15243
*
A se ruga de toţi Dumnedeit.
1. CUEAKUĂ, Pov., Jl. 271; A­
mini, p. 27.
A se rug-il cu (';"lla urii , cu multă irisistenţă.
15244
Pe ce punea mâna, parcă o punea Dum­
nedeu.
DUL ST2ÎKCU;SCU, Basme, I': 10i).
*6
Unde Jiunec't măua, pune« şi Dumnc((ctt mila.
P. lSPJHESCU, Lcq., n- 209.­
A YU. COHCEA, paroh, c. Coş/ehi,
Ituuut,
Se <,,11co despr« un bărbat puternic safl norocos care,
daca se apucă de o h6biL rslmtosce eu sigurullţil.
<l\('g'OC Începu a lml.e îlJ pinl.cnt, dc l.nr-urio că se cotorosise de
săr:wie. ACIIJlI pe ce punc(t mâna, PUI/CI{ şi lJunmerjcll mila. Tflte li
mel'g'enrl în dc Liu«, Incepil �j el a ll'g�l gUTa pftIlzc'i. lHunca luI se
ve.l ou elim mel'gea înainte şi avo« parte de ea.» - 1'. lSI'Iln:SCU, Lcq.,
r- 209.
15245
:/:
Unde pune mâna, lea Durnnedeu mila.
Jox PAUL, Foia p. top, I, p. 91.
================== pagina 681 ==================
���������C_J_'lWINT E, OBICEIU111
10 Om lipsit de noroc.
2° E om al draculuî, om reu. � 1'1'Cll1SihanzCl.
681
15246
*b.
A descălecat Durnnedeu la ...
Li-na Z. JUVARA, c. Ferlcsd, j.
THtova.
1') II merg treburile bine.
2° S'a înavuţit de odată.
I
1
15247
*
A se întîlni cu Dumnedeu,
IvI. OAKIAK, public . i- IaşiI.
A lAţ J 1 NT 1"'2;'''.
ce aş 111 ees ca a o. ,-,_-±u
*b.
'15248 'I-a pus Dumnedeu mâna în cap.
EM. POPESCU, înv. c. Ciocanesci­
Mărginen�, .i. Ialomiia. - V. RAM­
BU, in». c. Brânesci, j. Dîanbouiţa.
G. POBOHAN, inet.], Olt. - GAl'.
ONlflOR, praf. c. Cârnu, j. Tuiooa.
* 1'.\
Par'că 'i-« pUS Dumneif.eu mân« în cap.
G. P. SALVIU, înv. c, Smulţ'î,
[. Covurtuiu,
10 Când cine-va se înavuţesce frtrr, muncă.
2° Sari do odată, şi cam pe ne-aşteptate.
*b.
15249 Îl ţine Dumnedeu de per.
D-na Z. JUVARA, c. Fe!lesc!, ,;.
'Jlutova.
Adică îl lllorge Line.
15250
*b.
L'a vedut Dumnedeu,
TLm HOc'iOTĂ, tcol. c. Sehşlc,
comit. Sibiu, Tmnsiioauia. - G.
P. SALVIU, in». c. Smnl!:!, j. c­
rnrlnht. - C. Q. MICLES0U, c. jţf'i­
clesci, j. Vasln!1t.
================== pagina 682 ==================
I
t
PROVERBELE ROMÂNILOR
68J
--------------------------------------------
• I
1
Aceleaşi înţelesuri ca la No. 15247.
*6
15251 Il vede Dumnedeu.
E. 1. PATRIClu, înv. c. Smulţi,
i. Covul'luiu.
10 Şi'l va păzi de oră-ce primejdie.
20 Sau îl va pedepsi daca face ce-va reu.
*6
15252 O să te vadă Dumnedeu.
N. GH. IONESCU, in». c. Ma­
morniţa, j. Dorohoi,
Când cine-va ridică greu, plecă subţire îmbrăcat pe
ger, etc.
*6
15253 Par'că a apucat pe Dumnedeu de un
picior.
B. P, IUşDEu, Etym. Magll.,
p. 1894. - IUL. GROFi;iOHEANU, in»,
c. Galşa, comit. Arad, Unqaria.i-«
E. I. P A'l'l<Iclu & G. P. SALVIU,
înv. c. Srm�lţi, j. Covurluiu, - I.
G. MARDARE, c. Certesci, j. Tuioua.
- V. SALA, clase. c. Vascou-Bă­
resei, comit. Bihor, Unqaria. - D.
EpUREANU, înv. c. Damian, j. Dolj.
- D. 'l'ml'AN, înv. c. Cârnu, j.
Nemlu. - C. TEOl'ĂNESCU, înv. c.
Bicaz, j. Nemlu.
*6
Par'că a prins pe Dumne(leu ele un pictor.
Fu. DAME, In, p. 211. - D·na.
Z. JUVABA, c. Fedescî , i. Tuiooa.
Set fi p1'ins pe Dumne(Ieu de un picior şi ...
S. ["L, MARIAN, Trad. Pop., p. Il.
1 se pclreC( că apucă pe Dumne(reu ele un
pictor.
P. ISPJImscu, Leq., p. 55.
�
I
================== pagina 683 ==================
CREDINTE, OBICEIURI
683
*6
1 se păreă c' a prins pe DUl1tneCZeu ele-un
pictor.
1. OREANGĂ, Poo., 1'. 180.­
D-na Z. JUVARA, c. Fedesci, j.
Ttttova.
10 Pentru o întîmplare fericită, şi tot de odată ne­
aşteptată, de care se bucură cine-va.
2U A se bucura, a se veseli mult.
3° Pentru omul căruia îi merg bine treburile ŞI e
mândru de acesta,
«Crede că a prins pe Dumne�leu de un picior. >
«Era vesel, pare că apucase pe Dumnc(leu de un picior. J
*6
15254 Varga luî Dumnedeu.
1. OREANGĂ, Amint., p. 198.­
S. FL. MARIAN, Tradiţ. Pop., p.
124. - L. ŞĂINEANU, Dicţ., p. 852.
- Şeeătorea, V. Buda-Pesta. - M.
LUPESCU, Şezăt6rea, p. 59. - N.
JUVARA, c. Popeni, j. Făiciă.>:
M. OANIAN, i- Iaşt. - D-na R.
BELLOESCU, c. Berlad, [. Tutova.
- V. A. FORESCU, c. Foliiceni, j.
Suda va. - E. 1. PA '['RlOIU, înv. c.
Smulii, j. Coovrluiu; - O. TEOFĂ­
NIlSCU, înv. c. Bicaz, j. Nemiu, ­
N. GANE, Con», Liter., XVII.
VecII Cap. Xll, c. Domn.
10 Om reu care tot caută să facă reu altora,
2° Când un om e aşa de reu, aşa de aspru, în cât
nimene nu se pote înţelege cu dînsul
«Când se mâniă era varga ln� Dumnedeă.»
«Varga lu: Dumnedei; de aspru ce eră.»
15255
*
Biciul lul Dumnedeu.
FR. DAME, I, p. 133. - M. CA­
NfAN, public. i. Iaşi,
Acelas înţeles ca la No. 15256.
Acest� poreclă se dase lUI Attila, rege Hunilor.
================== pagina 684 ==================
684
15256
PROVERBELE ROMÂNILOR
*
E degetul lui Dumnedeu.
Adică Dumnedeu 'şi-a arătat voinţa; se �lice nud ales
când unul a, Pl'i�lit pedepsa ce i se cuventa.
Acesta este degetul lUI D�tmne�leil.
Morse, 8. 19; SAM., 6. 3. 9; i».
8.3; MATEI, 12.28; LUCA, 11. 20.
15257
*"
Mielul luî Dumnedeu.
LAURlAN & MAXIM, Ll, p. 313.
Adică om bun şi blând.
*6
15258 Boul lui Dumnedeu,
P. ISPIR�SCU, Rev. Ist., III, p.
155; Unch. Sfăt., p. 96. - LAU'
RIAN & MAXIM, I, p. 242. - L.
ŞĂiNEANU, VI, p. 327. - IUL.
GROFŞORIlANU, înv. c. Galşa, co­
mit. Arad, Ungaria. - D. Ertr­
REA NU, înv. c. Daniian, j. Doli.
*
De par' câ erei, boul lut Dumnelfeu.
P. ISPIRE5CU, Leg., r. 1872, p.
173. - G. POBORAN, insi. j. Olt.
- HIN'\'ESCU, p. 139.
Bouleni't lUt Dumner[dt.
Gn. JIPESCU, Opinc., p. 85.
10 Om liniştit, bun la inimă, muncitor şi fără cusur.
20 Om prost.
Boii sunt ai lUI Dumnedeu pentru cii sunt ascultători.
Vetll Do III IZ.
15259
A :fi mănia (mânia) lui Dumnedeu.
N. COSTIN, Leiop, Mald., II, p.
11. - N. MUSTE, Leiop, Molâ., IiI,
p. 48 & 8"(. - 1. CREANGĂ, Poo.,
p. 143. - S. FL. MiUUAN, Trtul,
Pop,) p.l05.-GR. ALEXANDRESCU,
maqist«. i. Puina.
================== pagina 685 ==================
CREDINTE, 013WEIURI
Acebş înţeles ca la N o. 14,833.
685
15260
«Pre aceste ţi uuturf aiî fost mănio. lu! Dumlw\lelî. Atunci să vc\ll
casua spre hIeţil oiueur, Pl'OGl1In s'nii scris mal S118, muucindu'I în tot
felul; pre cărbuni îi punea, le cetluln capetele, lJfttăl în tot chipul ... ,
-�, COSTIN, II, p. Il.
e ••• fiind lipsă de pâne pentru Iăcust« ce erati p]'() aice, şi mal
înainte în Vl"O dOI trel ani, şi întracel an măn 'lea 111'1 Dunuioieii, cât
nici Icrbă pre cârnp, nicf frunza pe pădurl unde Că(lea lăcuste nu
l'emânca ... » - N. Mus'm, llI, p, 48.
*
Ca pedepsa luI Dumnedeu.
Conv .. Liter., VlU, p. 21:\8.
Adică 'iute.
,�'eclol'ul de împcrat s'a dns ca pedepsa lui DW1!11e1lei1.>
15261
*
Ca în sînul lui Dumned eu.
I. CHEANGĂ, Amint., p. 68.
Velll A'ZJlfl/Jl
Adică bine, fericit.
« Trăesc în ţera nostrii ca în sînnl In! Duniuedet».»
15262
*
A se crede că e Dumnedeu.
i$cziltorc, r, p. 69.
15263
Le1'oi n'cst pas son cousin.
Prov. Prime.
*
De când urzea Dumnedeu pămîntu.
P. Isrrnnsctr, !,eg., p. 212.
Adică ele mult.
15264
Cu Dumnedeu înainte.
A. PANN, II, p. 114. - P. Is­
PrRESCU, Rev. t«, II, p. 15fJ.­
HINTESCU, p. 51.
Adică cum o vre Dumuedeu, câud ne apucăm de o
tl'ebtt care po te SU, ne ac1ncc'[ rele.
================== pagina 686 ==================
686
15265
PROVERI3ELr, ROMÂ.NIL�O�R _
*
A porni cu Dumnedeu.
*
..ci se duce cu Dumnedeii,
10 A pleca, 11 merge sănătos, cu bine.
2° Acelaş Înţeles ca la K o. 152G4.
15266
Cum dă (o da) Dumnedeu.
Cum se va întîmpla să fie.
A la qrâce de ou«
]'1'00, Franc.
Veo;ll DOII/II.
15267
*
A'l lăsa în plata lui Dumnedeu,
1. CREANGĂ, Pov., p. 116 & 227.
- V. ALExANDRr, Teair., p. 1[,33.
- J. AL LUI SElEHA, Poc., p, 55.
15268
Acelaş Înţeles ca la K o. 14-824.
<l:Dac' an) audit aşa, am (lis şi eli Jn gţtndlll 111eU, c:ă are intru cât�
va dreptate rnalca desăgăriţă, şi cun tasat' o în li/aia ht'i DU1ll1lf\lefi. >
- I. CREANGĂ,!,. 110.
*
A rernăne ca bătut de Dumnedeu.
P. Jsr-mnsou, Leq., p, 168 &
881. - Fu. DA�iJf, lII, p. 12;'1.­
G. P013OHAN, insi. j. OU.
Vedr T'nlslli/.
Lncremenit de rrurare sau de R]>Cllmil.
«In ce le ]n,,1 de pe urrnâ trccura loţl jiJl('l'iî l.uu î şi rei diu i iu­
perii.ţie, şi di n 1,()cJ'illa�J, şi din prostirno, şi nieî !li 1 s,' uilil la dîll'îii
fata ce sti C11 IIl,or,,1 JIl rnâuă 'l'l·cc'.�n<l 'îi arg'atul de la g'1'{t<Jillărie,
din Întîmplare, ]io acolo, tatu îl lovi (;1.1 miiru l d"qlt În eal'.
<FiiI de îlJl[>8mţ\ �i r1p boorr, rcmaseni NI IHtluţl de DIl1I11/C.,CI1,
când vi\lllră nn a ca aC<'sta.» - P. iSl'lj{EoCU, 1'. Wi:).
15269
*
Nu'l mai împacă nicî Dumnedeu.
])Ilfl Z, JUYAHA, c. FcdcScl, j.
TIl/oUII,
================== pagina 687 ==================
CHllDIN'ţ'E, OBlCUCJl'
Adică 11l1111C11 nu'l mulţumesce.
687
15270
*
Aşa a fost să fie de la Durnnedeu
1. CREANGĂ, POl', p. 118
;i:
Aşa a vrut J)umneeleu.
OR. ALEXANDHllSCU, J/1({!Jish·. J.
P1dnrl.
Resemllare la loviturile sorteî,
15271
*
Dumnedeu să le alegă,
P. lSPIHllSCU, Leg., I, 1872, p.
177; Rev. IsI., III, p.164. - HlN­
'P<:scu, 1'. 52.
*6
Dumned eu al c,r;rI,
!Jalan în{eleg(f.
V. A. Foauscu, c, Foliiceni,
,i. Sucta c«.
Acelaş inteles ea la No. 129B.
*6
15272 L'a ertat Durnnedeu.
T. SPllHAwrA, IU, p.214-244.
-D-na Z. JUVAUA, c. FedescZ,j.
Tu/ava. - G. P. SALvru, înv. 1;.
Smnlţi, j. C01J1J1"I-Il'l1!.
Adică a murit.
*6
15273 A fi iertată de Dumnedeu
GR. JIPESCU, OpiIlC., 1'. 2l.
Ac1icii feruelo b etr,lll ii , care nu mal are sorocelo.
:j;6
15274 L'a strîns Dumnedeu.
S. TEODOHll1:icu-KmrLEANu, iur,
j. Suciaca,
Acelaş Înţeles ca la No 1621:2.
================== pagina 688 ==================
6SS
15275
PROVERBELE lWJ.\IANILOH
*
A se duce la Dumnedeu,
*6
15276 A mers la Dumnedeu,
AVR COIWllA paroh, c. Coştcui,
Banat.
A murit
15277
A'I plăti Dumnedeu vărnile.
BAIWNZI. r. 4 G.
A'I Ierta pecatelo.
*6
15278 A fi uitat de Dumnedeu.
r-. TSPIRESCU, Leg., p. D0. - C.
TEODORESCU, îUD. c. Lipo oa, j.
V{(sIUlIt. - <1. P. 8c\LVIU, [nu. c.
Smult), i. Cocurluiu,
Ve4i J!Orte.
Adică forte betl'il11, U.l1UlS la adînci bătrâneţe.
-Când o(btă >'(\1111 înaintea mea nil moş, fleoş de hetrâl1, uitat de
marte ŞI de Dwmlf\ldt» - l'. IS1'IHllSCl:.
15279
*
Până me uită Dumnedeu (sfinţii).
G. POBORAN, il/st.,j. Olt.
Aclici:'L mult
15280
Dă cu petra 'n Dumnedeu.
IORD. GOLIeSCU, Mss., lI, r- 93.
Aruncă cu petra )n Dumne(leu.
HELIAD-RĂDULE:-5CU, 111cm. 48.,
1'. ij:J.
================== pagina 689 ==================
CRED1N'.rE, oBIcElunr
10 Se dice pentru cel 11e1'O<;,li (GOLESCU).
2° Om sărit, nebun.
3 o Om ca-re se res vrătesce în contra tu tulor.
689
15281
*
Dă cu puşca în Dumnec;l:u.
I. CARAGIALl, Conv. tu., XIII,
p.450.
Aceleaşi înţelesuri ca Ia N o. 13280.
15282
*
Dă (asvîrle) cu barda în Dumnedeu.
P. ISPIBEseu, Rev. Ist., IIi, p.
155. -G. DEM. TEODORESCU, JJlit.
lunare. - Conv. Liter., xxnr, p.
25. - FR. DAME, IIr, p. 59. - G.
POBORAN, insi-], Olt.
*6
Svîrle cu barda în Dttmne(leu.
G. P. SALVI1J, în», c, Smulţ!,
j. Cocurluiu,
Aceleaşi înţelesuri ca la No. 15281.
15283
A dă. cu secura în Dumnedeu.
LAUHfAN & MAXIM, I, p. 1013.
Aceleaşi înţelesurt ca la No. 1 fl2H2.
*6
15284 Om cu frica lUI Dumnedeu,
])-na Z JUVAHA, c. Feclcscl, i.
Tuioca.
Om drept, bun, care nu calcă poruncile Domnulut.
15285
*
Să'ti ajute Dumnedeu.
Ca să isbutesct.
================== pagina 690 ==================
690
15286
PROVERBELE lWMÂNILOR
*
Mal al de Dumnedeu.
o. POBORAN, inst. j. Olt.
JYI al as tim p erii- te.
*6
15287 Mal de Dumnedeu.
L. ŞĂINEANu, Semas., VI, p.
327. -- Dna Z. JUVARA, c, Ee­
dcsci, j. Tuioua. - G. POBORAN,
insi, i. Olt.
\'ccji Ca/'. XII, c.
Domn.
Mal cum se cade; mai bun, mal frumos.
*6
15288 E pecat de Dumnedeu.
1. Cm:ANGĂ, Pov., p. 74. - .D·na
ECAl'. ZANNE, c. Băsesci, j. Făl­
ciu, - G. POBORAN, insi. i. Olt.
Adică nu e bine.
«E pecat de Duinnedet; să n'o Iubesct.»
15289
:;:
'I-a avut Dumnedeu de scire.
A. PANN, II, p. 42 & 100; III,
p. 141. - HlNTESCU, p. 171.
Adică rit pazit Dumuedeu de o nenorocire.
15290
Ca faţa lUI Dumnedeu.
P. Isrrnzsotr, Leg., 1'. 835.
Adică albii
<Când ce să vedeţI D·yostrrt? scoso o pâluc Albă ca faţa lut Dum­
l1csleu.) - P. Isrmnsotr.
15291
:j:
n"" ,
.."eu.
Fntăresce o afirmare, Formula eliptică pentru: JU1' pe
numele lui Duml'lP�leil cu aşa este, cum spun eti.
================== pagina 691 ==================
CREDINTE, OBICEIoRl
----
DGIMIE
691
15292
Câni1i, cându Îi vini ş-psusescă, s-chişi
la dgimie.1)
r». vVEIGA�D, Zwcit. Julnes.,
p. 164
CăCI atunci îl împuşca Turcii
Se dice când se pune cine-va într'o primejdie, din care
trebue să se prăpădescă.
FINELE VOLUjyIULUI AL ŞESELEA
') Câucle, când îl viile să mură, se pişe la o glamie.
================== pagina 692 ==================
A
A
R OJY.r:ANO-FR A NCES')
GLOSAR
1
f
1
1
l
)
T
I
1\
I
1,
J
'\
I
1
A, auxiliaire du [utur present,
forme elidee POUl' va, p. f)74.
A, 2)1'. dem. [etn. celle, p. 251. 674.
IlIe, 18, p. 524.11 a lut,celle de,
p. 338. 409. II a ln1, ă, p. [3.
A, prep. incliquant ]'inf\nitif pre­
sent, passim. 1I1]/'e]). dcierm. p.
210 628.
Abate Ca), v. dotourner, ecarter. II
'i-« abâtttt, l'envie lui est veuue,
p. 89.
Abia, aâ». a peine, p. 164.
Abitir, ado. beaucoup, fortement,
p. 165.
Ahrud, n. pr. Abrud, localite de
Transyl vanie, p. 1.
A·casă, ad». il la maison, chez soi,
r- 92. 95. 428.
Aceea (de), pl'. dein, POUI' cela, it
cause de col», p. 285.
Aceeaşi, pr. dhn. la mame, p.
595.
Acela, (ld). et pr. cUm. celui, p.
550·11 <.:elui·lfl, p. 2%. -}<�em.
aceea; [11. acei, acelea.
Acest, Jlr. dbn. ce, cet, p. 282.­
Fem. acestll; pl. aceşti, aceste.
Aci, adv. ici, p. 116. II d'aci înainte,
dorenavent, p. 612.
Acolo, o.dv. la, lit·bas, p. 189. 220.
257. 313 562.
Acru, o.((j. aigre, p. 141. 169. 197.
263 - Fem. etcj'ă; pI. acri,
/lcre.
Acu, aelv. it present, maintenant.
II ele acu, dorenaven t, fi partir
de maintenant, p. 492.
Acum, culc. ;1 presant, maintenant,
p. 129. 422.
AcuşI, ndu. maintenant, d e suite,
p. 2'/5.
Adam, s. m. Adam, p. 1. 171.
463. 464. 465. 466. 467. 468.
469. II jaclI.l lui Adam şi Ew,
Iaire la bete ;1 deux dos, p.
467. II a spune de la Ac/am, corn­
mcucer vau deluge, p. 468. II
ele când cu A(Za 111 , du temps
que les betes parlaient, p. 468.
1111Ilm de pe Adam, pareri t fi la
mode de Bretague, p. 469. II
dnmm lui Adam, la voie lactee,
r- 469.
Adam) Ca se), v. r. se griser, p. 469.
Adăstă Ca), v. j'. attendre, p. 518.
Adese·ol'l, aclv. [Malel.} souvent,
p. 97.
AQi, aciv. aujourd'hui, p. 27. 116.
314.
Adică, adv. c'est·;1·dire, p. 59.
Adinc, aclj. profond, p. 243. - Fem.
aeZîndi; p J. adînci, ac/înce.
Adio, intelj. adieu, p. 190.
Aduce Ca), v. ameller, p. 4'16. 579.
580. 627. II ramel1er, p. 93. II ap·
porte]', p. 166. 479.
Aduna Ca), v. rassemblel', reunir,
p. 600.
Aduna Ca se), v. 1'. 3'a�sell1bler, se
reuni]', p. 286.
") L'asterisquc illcliqnc les l110ts anciCllS et hor5 d'usagc.
================== pagina 693 ==================
I F
================== pagina 694 ==================
AER
694 -
AU
Aer, s. n. air, p. 430.
Afară, adv. dehors, p. 381. 417. II
en dehors, p. 37.
*Aferim, interj. bravo! tres-bien 1
p. 198.
Afla (a), v. trouver, p. 1\:11. 305.
562. II trouver, ren contre, p.
202. 590. II arriver, survenir, p.
550. II apprendre, arriver a sa­
voir, p. 401.
Afrodita, s, f. Venus, Il. 470.
Afumat, adj. jauni par la fumăe,
par le ternps, enfume, p. 31-
129. - Fern. afumată; pl. afu­
mati, a fumate.
Agache, s. m. Agache, nom d'horn­
me, p. 2. 474.
Agachi, s. m. Agachi, nom d'hom­
me, p. 2.
Aghlasmă, s. f. [Molâ.] eau be­
nite, p. 293. 4JO. 471. II aghias­
mă msescă, sau-de-vie, p. 293.
II bC Gligore aghiasmă, le vin
est tire il faut le boire, p.
470. 471 ..
Aghlesmul ca), v. [Mold.] battre,
p. 471.
Aghresmul (a se), v. r. se gri ser,
p. 471-
Aghlos, s. n. hymne, cantique, p.
471. 472. II a trage aghi6se,
chanter, ronfler, p. 472. II 'i-a
cântat popa aghiosul, il est
mort, il a Iache la ram pe, p.
472. - PI. aghi6se.
Aghiuţă, s. m. un des nom du diable,
p. 472. 473. II îl fură .Aghiută,
il s'endort, p. 472.111'0, luat
.Aghiuţă, il est mort, p. 473.
Aglalîc, s. n. pelerinage a Jeru­
salem, p. 473. II a se duce la a­
gialîc, se ruiner, p. 473.
AgiU, s. m. celui qui a f"il le pe­
lerinage de Jerusalem, p.473.
II a se face agit1, se ruiner, p.
473.-PI. agii.
Agop, s. m. Agap, nom d'hom­
me, p. 2.
Ala, adj. et p1'. dern. celle, celle­
la, p. 394.
Alasmă, s. f. eau Mnite. p. 474.
II eau-de-vie, p. 4-74·11 bB aias·
mă .Andrei, le vin est tire il
faut le boire, p. 474.
Alesmul (a se), v. 1'. se griser, p.
474.
Aici, adv. ici, p. 22. 153.
Ajuna (a), v. jeuner, p. 575.
Ajunge (a), v. arriver, parvenir a,
p. 3. 32. 35. 36. 96. 98. 17I.
379. 520. II parvenir, p. 192. Iii
parvenit, aller a, p. 259. II at­
traper, rattraper, p, 36. 139. W
devenir, p. 251. 296. 347.356.
357. II atteindre, arriver (son
taur), p. 302. II valoir, p. 59. if
sufflre, p. 35. 107.
Ajuta (a), v. aider, p. 553. 646.
666. II aider, secourir, r- 50l.
689.
AI, adj. et P 1'0 II. dem. le, la, Ies,
celui, p. 53. 79. 200. 283. 339.
416.592. II qui apnartient a, du,
p. 617·11 al cui, a qui, p. 518.
663. 664. II al lui, de, p. 677. II:
al fur, qui appartient a, fils
de, p. 32. II al de, sernbable a,
espece de, p. 442. 443.11 ale
cui, a qui, 49.-Fem. a; pl.
ai, ale.
ĂI, ad]. et pr, dem. le. Ia, les, ce­
lui, p. 171. 246. 336. 405.505.
678. II le ' .. en question, p. 215.
II m de sus, Dieu, r., 647.­
Fern. a / pl. ai, ale.
Ăla, adj. et pl'. dem. celui-lă, p.
133. 458.11 celui-la, le mems,
p. 630. - Fern. ăla; pi. ăia,
ălea.
Alalu, s. n. pompe, grand train,
p. 95. - PI alaiul·i.
AIămâe, s. f. (itron, p. 134. - Pl.
alămâi.
Alăturea, adv. a câte. II (pe) alătu­
rea C�t, a câte de, hol's ele, p .
95. 96.
Albanes, s. m. Albanais, p. 2.­
PI. albanesi.
AlbI (a), v. blanchir, p. 359. II a
albi pe, faire blanchir (Ies che­
veux de), p. ?23. 626.
Albină, s. f. abeille, p. 199. - PI.
albine.
Albu, s. f. Albu, Le BIanc, nom
d'homme, p. 2.
Alege (a), v. choisir, p. 343. II de·
cider, p. 513. II separer, dis tin­
guer, p. 687.
Alelula, interj. alJeJuia, p. 475.
Alerga (a), v. courir, p. 520. 11 paUl"
sui vre, p. 421.
Alexandru, s. In. Alexandre, p. 3.
Aliman, în gicerea a ajuns lc! ali­
man, il est perdu, p. 3.
================== pagina 695 ==================
ALT
- 695-
AHA
.ălt, adj. et pron. autre, autrui, p,
99. 1�3. 220. 264.402; passim.
Altar, s. n, autel, p. 475. 476.­
PI. altare.
Alliţă, 8. f. partie superieure de
la manche des chemises pay­
sannes Jorsqu'elles sont cou­
vertes de broderies, p. 154.­
Pl. aliiie.
Altora, gen. et dat. pl. de alt, des
autrcs , aux autres : passim.
Alun, s. 111. noisetier, coudrier, p.
476. - Pl. alurii,
Alungă (a), v. poursuivre, donner
la chasse, p. 387.
Amăgl (a), v. [Mold.], trornper,
r- 644.
Ambar, s. m. grange, magasin a
ble, p. 520. -PI. ambare.
Âmblă (a), v. aller, marcher, p.
341. 626.
American, 8. m. Amerteain.] a se
face Ame1-ican, faire semblant
de ne pas comprendre, p. 4.­
Fi. americani.
Amestecă (a), v. meler, melangsr,
p. 449. II fourrer, p. 624.
Amin, int. amen, ain si soit·iI, p.
476. 477. "iJice amin la t6te, Jl
approuve tout, p. 477." pânla
amin, jamais, p. 477.11 cât a­
minal, jamais, du tout, p. 477.
" nici la amin, jamais, p. 477.
AmindOI, adj. et pron. tous les
deux. l'un et I'autre, p. 16. II
d'amîndo'i, tous les deux, p. 38.
- Fern. amîndoae.
An, 8. 1J/. an, annee, p. 451. 527.
052. - Pl. ani.
Ana, s. rAna, nom propre, r.
4. 477. 478.
Ana-Foca, s. 111. Nom que les Hou­
mains donnent au premierjour
de mois du JuilJet, dans le
Banat et en Transyl vanie, p. 4.
Anaforă, S. f. pain btinit, p. 478.
Anafură, 3. f pain b6nit, p. 478.
Ancuţa, s. f. Annette, p. 5.
Andrei, s. m. Andre, nom d'hom-
me, p. 5. 474.
Anevoe, ad1l. difficilement. II C11 CI­
nevoe, diJficiJement, p. 645.
Angheluşa, 8. f. Angele, p. 6.
Anin, 8. n. aulne, p. 378. - PI.
anine.
Anina (a se), v. 1'. se suspendre,
s'accrocher, p. 476.
621-47
'Antereu, s. n. [Mold.] vetement,
a longs pans, porte immedia­
tement sur la chemi sa et serre
a la taille, p. 15.
Anlina, S. f. Antina, ruines dans
1" departament de Rornanatî.
" de când cu Aniina, du ternps
de la reine Berthe, p. 6.
Aoleo, interj. ah! helas l malheur !
p. 258. "d'aoleo, ah! p. 200.
Aoleu, interj, ah 1 helas ! malheur !
p. 359.
Apă, 8. f. oau, p. 38. 50. 52. 76.
Ti. iOn. 107. 108. 109. 117.
210. 241. 242. 264. 294. 380.
393. 450. 461. 479. 480. 497.
540. II eau, riviere, p. 4. 210.
223. 264. II par'că (1 cărat apă
morţilor, maigre comme un
clou, p. 479. II nu', cu t6tă apa,
il a le cerveau feliJ, p. 479. II
a'i face apă, le rosser, p, 479.
- PI. ape.
ApOI, ad». puis, ensuite, aprss, p.
325. 417. 579. 651. 639. II mais,
p. 306. II după ce... apoi, non
seulement ... mais encore, p.
119. 272.
Apostolesce, adv. a la fa<;on des
apâtres, apostoliquement." a
mel'ge apostolesce, aller a pied,
p. 480.
Apostolicesc\l, adv. a la faQon des
apâtres, apostoliquement." a
umbla, apostolicesce, aUer a pied,
p. 480.
Aprinde Ca" 11. allumer, p. 134.
567. 5,0.
Aprinde Ca se), v. 1'. prenclre feu,
p. 402.
Apr6pe, P1·Cp. r·res, aupres, p. 54.
4.22.
Apucă (a), v. r. prendre, saisir,
p. �31. 574. " marcher, s'ache­
miner, se diriger, p. 95.
Apucă Ca se), V. 1'. se mettre a,
commencer, p. 281. 283.
Ar, 3-e pers. sing. et pl. dtl concl.
pd!s. dtl veTbe a ave; SC1·t cI, for­
meI' le condit, p. 8. 27. 106;
passim.
Ară (a), v. labourer, p. 325. 611.
Arac, S. m. echalas, paisseau, p.
373.- Pl. timei
Aramă, 8. n. cuivre, p. 283.
Arap, S. m. negre, p. 7. 8. - PI.
m-ap![.
================== pagina 696 ==================
ARD
- G0G
BAB
Arde (a), v. bruler, p. 71. 80. 301.
327. 620.
Al'de'fu, s. m. piment, poivre rouge,
p. 5. 201). -. [='1. ardei.
Ardei, s. m. 'I'ransylvanio, p. \). IGO.
Ardelencă, 8. f. Iernme do 'I'ran­
sylvanie, p. 9. 542. - 1'1. ar­
delence.
Arela (a), v. montrer, p. 152. 449.
635.
Argea, s. J. sorte d o ca vo o II I' on
tisse le lin, p. 51. 398. - PI.
argele.
Argint, s. n. argent, p. 2G4.
Arhanghel, s. Jn. archangs, p. 48l.
- P1. arhangheli.
Arhlereil, s. m. prelat, eveque in
partibus, p. 580. - Pl. arliierei.
Arie, s. 1Il. heretiq ne, p. 9. 481-
Arman, 8. m. [Mold.] Armenten,
p. 11. 13. 14.
Armen, s. m. Armenien, p. 11.14.
175.2-!8. II e a1'1nen, c'est un âtre
impur, p. 14. - Pl. armenL
AI'mcnesc, adj. d'armenien, p. 14.
II visită armencscâ, visite q ai
n'en finit plus, p. 14. - Fem.
Mmenescâ; p!. a1'1nenescL
Arminden, 8.111. premier :Mai, p. 14.
AI'omân, S.1n. Roumain de Turqnie
(Mac8doine, gpire, Albanie), p.
10. -PI. aromânL
Arunca (al, V . .ieter, lancer, p. :242.
394. 088.
Arvinte, s. 111. ArvinLo, nom d'l!om·
me.11 e antc1'eulluI Arvinte, p. 15.
Aş, ronlt. opt. l·e?' pers. sing. clu
verbe a ave; p. 87. 117. 122;
passim.
Aşa, aclv. ainsi, do la sorte, p.
7'2. 280. 493. G30. G45. 037.
637. II tel, semlJlable, p. 342.
i-l73. ,,1G. Ii de mome, p. 334.
fJ73. II a�a de ... cum, aU8si, p.
G60. Gm. ii Cttm ••. (Işa .•. , tel ..
tel, p. 342. B73. 578.
A-sară, loc. aclv. hiel' soir, p. 77.
375.
Ascunde (a se), v. 1'. se cacher, p.
[,2. 574·,
Asia, ael). ct pr. deln. r;iI, cela, ceci,
p. 518. II cerle-ci, cellc-lă, p. 54.
101. 2�3. 251. 2G3. 628. II cette,
p. 21. 265.
Ăsla, 1J1'. dCIJI. celui-el, celui-la,
p, 226.
Aştepta (a), v. attendre, p. 158.
400. 514. 518.
Asterne (a), v. etendre, p, 26i.
Asupra, llrep. sur, p. 49f. II 'cu
asupră, plus qu'il ns faut beau­
coup, p. 654.
Asvîrli (a), v. lancer, p, 689.
Aţă, e. [. fii, fil de lin, p. 481.
48:2.-Pl. ale.
Atăgâ.rţat, adj. accroche, p. 639.­
Fern. atăgârţată; pl. atăgârfaţ1,
citâgârfalc.
Atât, adi. et ])1'. tant, autant.] a­
t â; ..• cu.m, aussi... que, p.
560.
Atâta, ad]. el pr. tant, antant, p.
206. 216. 222. 299. 300. 333. II
nic'i atâta, encore moins, p.
216. - Pl. attUe, atâtea.
Alunce, aelu. [Molrl.] alon;, p. 176.
Aluncea, adv. alors, p. 357.
Atunci, aclv. alors, p. 176. 379.
513. 594.
AU, con}. ou, ou bien, p. 566.
Augl (al, v. eotendre, p. 106. 126.
417.513.514 515.11 el uu�i (le,
enteuclre parler de, p. :250.
Autjl (a se), V. 1'. entendre, etre
Gntenclu, p. 65. 66. 152. 513.
Aur, s. n. ar, p. 1. G3a.
Avaşole, s. m. A vaşote, nom d'holl1'
ll1e. II CIt ]lc timpul lll� Avasote,
voler comme dans un tois,
p. 16.
Ave (a), v. avoir, pO'3.'3ecler, p. 72;
passim. II trollver, l'oJ1contrer,
p. 44D. II it se ave bine cu, vivro
en bOllno lnlelligellce avec,
p. 214.
Avere, S. f. fortulle, p. 450.
Avocat, s. m. avocat, p. 112. 404.
- fI. avocaţi.
Avram, s. 111. Abraham, p. 16. 1'/.
483. II a fi. Avml1i" avoir la
teto pres du bonnel, p. 17.
Ba, adv. non, p. 14�. H3.11 mais 1 Babă, s. r· vieille fe 111 1110, p. 57.
si, p. 310. 58. 83. 85. 193. 271. 272. 301.
================== pagina 697 ==================
BAB
- GUî -
BAS
331. 337. 1183. 319. 520. 342.­
PI. bobc.
Baba·CI6nţa, s. f. vieille sorciere,
p. 58.
Babadam, s. m. le pere Adam (en
turc), p. 469.
Babic, s, ui, Batic, nom d'homrne,
p. 17. II coltuc ele la Babie, rien
du tout, p. 17.
Babilon, s. m. Babylone, p. 18.
163. II ca în turnul Babilon, c'est
une vrai tour de Babel, p. 18.
Bahul, s. 111. Babel, nom d'homme,
p. 447.11 cita lui Babei, bande
de va-nu-pied s p. 447.
Bacău, s. 111. Bacău, viile de Rou­
manie, p. 448. 449. II a'şi găsi
Baca«, trouver son maître : il
a ele ecliaude, il lui en a cuit.
p. 448.
Bacau, s. m. merne sens que le
precedent, p. 448. 449.
Bada, 8. f. Bada, nom propre, p. '272.
Bade, 8. m. terme de respect, lors·
qne J'on s'adresse iL un fIbre
aine, un fiance, une personne
plus âgee, p. 400.
Bădalan, 8. m. Badalan, qtmrtier
de Gala(z. II s'a dus la Băda­
lan, il s'est ruine, p. 449.
Badea, P. m. Badea, nom propre,
Il. 272.
Badea, s. '1/1. m6me sens Il ue uael�,
p. 305. 3·10.
Bădiţă, s. m. diminl1tif de uade,
p. 32.
Băet, 8. m. gan;;on, p. 162. - Pl.
MeU.
Băga (al, '/,'. mettre, fourrer, p.
Ei. 87. 383 431. 386. 62,1. (,24.
lim. 638.11 a'l UCiga în drac!, le
tâd18l'; I'effi'fiyer, p. G18. II a'şi
bâ[Ja în cârd cu., frGq uel! Le!',
s'associer a, p. 5()(j,
Eagdad, s. m. B,lgc1;UJ, p. 449.
Bahlulii, 8. m. BalduJLl, riV18l'e, p.
45().
Bale, s. f. mine, p. 283. - PI. ben.
Balu, adv. [Han.} non, p. 1G3.
BaIă, s. f. f'ernmtl do m<lllvaises
Jt1oems, p. 48i!. II a fi nltâ vaZă,
avoi]' le diabJe dans le corps,
r. 484.
Balabustă, s. f. fernme j nive, p.
1711. - PI. bala/JUste.
Balamuc, s. n. maison de fuus, p.
4oGO.
<'ălan, s. m. otre surnaturel doue
de mauvais instincts, p. 450.
485.
Ealan, s. m. meme sens que le
precedent, p. 687.
ră!aşa, s. f. Balaşa, nom propre,
p, 430.
Balaur, s. m. dragon. II homme fort,
mechant: bohemien, p. 485. ­
Pl. balauri,
Balcani, s. m. pl. Balcans, mOI1'
tagnes, p. 451.
Balmaş, s. n. [Trans.] talmouse,
p. 392.
Baltă, s. f. lac, etang, marais, p,
559. 574. 383. 59').
Bălţaţi, s. m. pl. Balţaţi, vlllage
de Mehedintz, p. 4ii L
Bămbălăă, s. m. Bămbalău, nom
d'homme, p. 451-
"Ban, s. m. han, ancien titre de
noblesse, p. 49. 125. - Pl. bant
Ban, s. m. arg81lt, en general, 1>.
Il1. 321. 362. 395. 397. 415.
435. 4Gl. (;07. 667. - Pl. bani.
E'anat, s. 111. Banat, vrovince de
Hongrie, �. 452.
!:anov, 8. 1n. Banov, nom d'homme,
[l. 452.
Eărăţie, 8. r egliso catholique, p.
48,"). - P 1. băl·IUi1.
Barbă, s. f. barbe, p. 179. 24.9.
492 374. - Pl. lJal'vc.
Barbat, arV. mcUe, vaillant, enel'­
gique, p. lH.-Fem. bâ1'bată;
p1. bârbaţi, bărbate.
Bărbier, s. 1/1.. barhier, p. 33S.­
Pl. bil1'bieri.
Bardă, s. f. haehe de charp<llltier,
HrminetLe. II a a('!Inci! GU barda
în DUlllncfiel1, ne l'ien craindre,
p. (85).
Bal'llovski, s. m. B8.l'llovi'il,i, DOI11
d'holllllle.11 ierna hit Ba1'11OVski,
hiver trlJ3 dur, p. 18. 45S.
Baros, 8. m. m8.1'to811 ele forgeron,
p. 3M. 3G5. - Pl. ba,.6se.
Bârsescu, s. m. Barsescu, 110m
d'holl1111e, p. 4G2.
Basaraba, 8. 111. Bassaraba, Dom
rI'homme, p. �38.
Eăsărăbie, wlj. el,ws la locution:
a fi bun de !JâSlI1'Clbii, un diable
il. qllatre, p. 452.-Pl. belsiirăb·ii.
Başca, ado. d'Llll C()te, il. part., p. 373.
Basma, s. r 1l10uchoir, p. 406. -
FI. basmale.
================== pagina 698 ==================
- 698-
I
I
i
BAS
Baston, s. n. băton, canne. II a
mâ,'ca basume, etre rosse, p.
316. - Pl. bostone.
Bat, ad]. [lliold.} ivre, p. 171.­
Fern. bată; pl. befi, bete.
Bată, s. f. gourdin, p. 660.­
Pl. bâie.
Bătae, S. [, COUP, rossade, p, 128.
213. 671. 672.11 a da o bătae,
battre, rosser, p. 213. II a mânca
o bătae, etre battu, rosse, p.
128 - PI. bătăi.
Bătaie, s. [. coup, rossade, p. 6'/4 -,
- PI. bătăi,
Bătăios, aclj. batailleur, p. 324. ­
Fern. bătăiosă ; pl. bătă'io§l, is­
tăi6se.
Bate Ca), v. battre, p. 36. 562.
602. II battre, frapper, p. 4. 66.
79. 107. 165. 234. 311. 324.
264. 400. 414. 550. 655. II resen­
ner, p. 48. 66. 79. 329. II battre,
vaincre, l'ern porter sur, p. 59. II
souffler, p. 75. '/8. 451. 495. II
battr«, rernuer, p. 524.11 tomber,
p. 117. II (! bate j'csboiu, faire la
guerre, p. 562. II a'şi bate joc,
se moguer de, p. 571. II a'şi bale
capu, ,,'occuper de, s'inlel'8sser
a, p. 335. II n bate ilrw1!1wile,
battre le pave, p. 102. ii (! bate
tot mm'!Jinile, eviter; cl.lercher
it tromper, p. 195. II a bate po­
clurile, baUre le pa ve, p. 264.
II a bate uliţele, battre le pave,
p. 428. II a'l bate b1,thnele, !lO
pas eLre bien dispose, fl. 498.
II a bate Dună1"CCI, traverser ia
Danube ;'), la nage ou en bar­
qu€'. p. 10'/. II balti-mi·te, que le
diable t'emporte (sous lOITlle
de plaisanterie), p. 104. II ba/Il­
te DlImne�le�l, que Dieu te frappl',
p. 168.
Bate Ca se), v. 1'. Re battre, p. 1'/8.
423. 599. II lemuel, p. 524.
Bate-Poduri, s. c. qui baye aux
cOrlleilles, p. 265.
BatjocorI (al, v. se woguer, b.l­
Iouer, p. 633.
Bătut, acU. battu, fnlppe, ros:oe.
II pleiu, en grande quantil Ei,
couvert de, p. 98. II cale bătufei,
chem in battu rfleqllente), p.
33. 36. II cărare bâtntâ, sentiar
b�tlll, 1'. 47. II drum bătut, chc­
min battu, p. 96. II (! fi bal/lt
BET
de brehrie, ne pas etre bien
dispose, p. 498. II (! nlmâne ca
bătut de Dumnezeâ, rester stu­
pefait, p. 686.
Baun, s. m. Baun, nom propre, p_
80.
Bazaoache, s. m. Bazaoache, nom
propre, p. 4[,3.
Bazma, s. f. [Vâlcea], mouchoir,
p. 409. - Pl. basmale.
Be (a), v. boire, p. 50. 74. 76. 77.
116. 117. 141. 150. 151. 205.
210. 212. 294. 323. 336, 337.
436. 439. 461. 470. 471. 474.
480. 515. 540,
BeclU, 8. m. [Ung.] Vierme, capi­
tale de l' Autriche, p. 453.
Bedros, s. m. Bedros, nom d'hom­
me, p. 453.
Behehe, onomatopee designant le
mouton, p. 255.
Befuş, s. m. Betuş, petite ville
de Hongrie, p. 453. 455.
Belea, s. f. ennui, desagrernent.
II a'şi gâsi beleaua, se mettre
une mauvaise affaire sur leş
bras, p. 455. - Pl. belele.
Ben (a), V. ecorchor. II deponiller,
p. 19. 454.
Belu, s. m. Belll, nom propre, p.
19. 454.
Benga, s. m. Benga, un des noms
du diable, p. 485.
Beş) (a), v. peter, p. 420.
Eeşl (a se), v. r. peter, p. 58l.
Beşl (a se), v. r. [Yâlcm] peLer,
p. 355.
Beşică, s. f. vessie. II bCşicct ln1, Ca­
Htgea, ballon, p, 45. - PI. bi!­
sic'i.
Beşină, s. f. [Banal}, pet, p. 283.
- PI. IJeşinL
Beşiniţă, S. r. diminutif de beşin(l,
p. 58. - Pl. beşiniţc.
Be!, a(Zj. vivre, p. 'I97. - Fem.
bctr!; p 1. /Jet�, ucte.
Beţ, s n. bâton, p. 304. 305.­
PI. beţe.
Beţiv, acU· ivrogne, p. 87.-1<'13111.
btfivcl; pl. be{ivi, be('ive.
Beţie, S. f. ivrognerie. IIZa beţie,
dans une orgi e, utle ripaille,
p. 28:2. - Pl. beţii.
EiHran, S. et. (((�i. vieux, ancien,
p. 3'23. 351. 572. 573. 615. 676.
- FeJl1. Mtrânăj pl. bet1'ân'i,
uetrâne.
================== pagina 699 ==================
- 699
BOL
Belrâneţe, s, f. vieillesse, p. 573.
- Pl. betrâneţe.
Beu! (de), pour boire, p. 264.
Eeu!ură, s. f. boisson, p. 227.­
P 1. beuiuri,
'i'Bez, p1'lip. en outre, p. 443.
Bibescu, s. n. Bibescu, norn pro­
pre, p. 454-.
Btcăoan, adj. habitant des forets
de Bieu, p. 455. - F'ern. bică­
oancă, pl. bicăoani; bicăoance.
Btcu, s. 1n. Bîcu, foret en Bessa­
rabie, p. 455.
Biclu, s. n fouet, p. 655. n83.­
Pl. bice et biciuri,
Bledă, s. Biedă, un des noms du
diable, p. 486.
Bie!, adj. pauvre, malheureux, p.
644. - Fem. bietă, pl. Meţi, biete.
Bllcfu, s. rn. foil'e, p. 128. - Pl.
bîlcluri.
*Bimbaşa, s. rn, ancien titre miii­
tai re. II bimbaşa Bava, le bim­
başa Sa va, p. 19. 455.
Bine, adv. bien, p. 16. 199. 342.
562.11 bien, avantageux, p. G67.
II en bons raprorts, p. 873. II a
se ave bine ett, vi vre en bonne
intelligence avec, p. 214. II ma�
bine, mieux, le mieux, p. 21..
285. 342. 345. II rnai bine, mieux
v:.ut, pllltât, p. 31. 176, 193.
299. 301. 302. 327. 342. 346.
400. 591. 592.
Iiline, s. 11/, bien, p. 257. 470.501.
666. 66'7. 668. II bien, avantage,
p. 412. 669.
Binşele, s. f. pl. Binşele, village
de Hongrie., p. 455.
Bir, s. n. im[ot, p. 435. - Pl. bi-
1·uri.
Birlobrez6le, s.f. Birlobrezole, nom
propre, p. 456.
Birul (a), v. vaincre, p. 59.
Birul Ca se), v. 1'. etre vaincu, p.
646.
Bisel'ică, s. f eglise, p. 134. 382.
486.487.488,489.490. 4nl. 492.
493. 512. 513. 533. 588. 589. II a
fi UŞ(� de bisc1'iCă, etre sans
peeM, p. 487. II a veni de la bi­
sc·rică, elre ivre, p. 489. II ne­
dus pe la biserică, grossier per­
son nage, p. 491. II fluc1'ă în bi­
scrieri, c'est un imb8cile, p. 493.
- PI. biseT·id.
Bistriţa, s. f. Bi::;triţa, monastere
dans le departement de Vâlcea,
p. 6;0.
Bilalea, s, f. Bitolea, II a se duce
la Bitolea, aner au diable Vau­
vert, p. 451).
Bivol, s. m. bufle, p. 23. 104.-
PI. bivoli. '
ElIagoslovit, adj. benit, p. 221.­
Fem, blaqosloodă ; pl. blaqoslo­
viii, blagosZovite.
*!i!lagoveş!e, s. 111· annonciation,
p. 370.
Eleo!, adj. nlais, imbecile, p. 309.
310. - Fern. bleotă j pl. bleot�,
bleatc.
Bles!em, s. n. malâdiction, p. 275.
493. 494. - PI. blesteme.
Blestema (a), v. maudiro, p. 494.
Bobana, s. nom propre, p. 4.
Boboc, S. In. petit (du canard), p.
168. - Pl. boboci.
Boboteză, s· f. Epiphanie, jour des
Rois, p. 494. 495. II a pă(i o bo­
boti;ză, etre battu d'importan·
ce, p. 495.
q,lodaproste, s. n. que Dieu vous
garde, merci, p. 496.11 ca un
p uiu de bodnproste, eomme un
pauvre (couvert de hailJons),
p. 496.
Boer, S. m. seigneur, propr�etaire,
p. 18:2. 283. 364. 371. 394.
Boeresc, aClJ. de seigneur, p. 183.
672. - 'B'em. boerescă j pl. boc­
j·csd.
Boel'i!, aCId. ennobli, p. 670. 671.­
Fem. boerită; pl. boc1'ifi, boeTite.
Bogat, aCI). riehe, p. 08. 675.­
Fern. bogătă j pI. bogaţi, boqate.
Eogăţie, s, f. richesse, p. 267.-
1:'1. bogăţi'i.
tlogdănesci, s. f. Bogdănescl, vi!­
lage, p. ·150.
�'Bogdapros!e, s. n. que Dien vous
garde, merci, p. "95. 496. II a'l
umple de bogdaproste, Llhllrir
de paroles, p. 495.
Bogdăşi'f, dilns l'expression: a fi
bun de bogdaşi-!, farcellr, turbu­
lent, p. 457.
Boier, 8. 111. maître, seigneur, p.
192. - PI. boied.
BOIă, s. f· maladie, p. 133. 395.
- PI. bale.
Bolând, adj. [Banat), fO\1,- p. 400.
- Fel1l. bolândâ; pi. bolândf,
bolânde. o
================== pagina 700 ==================
BOL
- ',00 -
RUC
Bolnav, adj. malade, p. 5. - Fern.
bolnavă; pl. bolnavi, bolnave.
Bonca, s. m. Bonca, nom d'hornme,
p. 457.
Bordelu, s. n. hutte, enfoncee sous
terre, et dont le toit s'eleve
seul au-dessus du sol, p. 300.
374. - Pl. bordee et bordeie.
Borş, s. n. borş (eau aigrie par
la fermentation du son), p. 3::l.
- FI. borşuri,
Bortă, S. f. [Moui.] tron, p. 591.
595. - Pl. borie.
Botă, S. f. barillet, p. 392. - Pl.
bale.
66tă, s. (. [Banat] gourdin, p. 655.
- FI. bote.
Botez, s. n, bapterne, p, 496. Il rt
fi numit din. botez, etre toq ue,
p. 496. II CCI o IU11lînU1 e de botez,
pare, p. 496. - P J. botezu1·![.
Boteza (a), v. baptiser, donner un
nom, p. 200. 496. 497.
Botezat, (acU) baptise, p. 177.
. 2�8. 497. 498. 595. II nu e bnte·
zat cu tâtă apă, il est toqlle,
p. 497.11 a nu fi botezat, etre
toqlle; etre mechant, p. 497.­
Felll. botezată; p1. botezaţi, 110'
teza te.
Botoşani, s, f. Botoşani, ville, p.
116. 149.
Botoşeni, s. r. [Mald.] Botoşani,
viile, p. 265.
Bou, S. m. boenf, p. 99. 207.436.
596. 620. 679. 684. - Pl. boi.
Boulen, s. 111. diminlltif ne bou,
bouvillon, p. 684. - FI. bou­
leni.
"Boz, s. m. faux Dieu, idale, p.
498. -- FI. bozi.
Brăila, s. m. BraIla, port SUl' le
Danube, p. 458.
Brăihln, ad). de BraIla, p. 438.­
Fem. bl-ăilencll; p1. brăileni,
b1·ă'ilence.
'"BI'an, s. 111. Bran, nom propre, p.
214. 315. 459.
BI·âncovenu,s. m. Brancove.iu, nom
P;0[11'8, p. 459.
Braş6vă, s. f'. mensenge, eentes ZL
dormir debonl·, p. 4ii9. ±60 il
a"1 lace o braşuvâ, le tromper,
p. 460. Il a fi bun de bmş6ve, 11ll
p2.rfait luron, p. 460. - 1:'1. b/'(I­
sâve.
Brâşovelnic, ael). menteur, t.rOiJ1-
peur, p. 460. - Fem, brasovel­
nică , pl. braşooelnici, b1'oşorel­
uice .
. Braşovăn, s. 111. habitant de Bra­
şov; negociant, p. 309. 460. II
a fi ca braşoccnui, etre malin,
beau parleur, monteur, p. 460.
- PI. brasoccni,
Braşovenesce, ado. ă ia facon des
braşoveni. II a le spune brasoce­
nes ce, exagerer, mentir, p. 460.
Brat, s. 111. norn propre, p. 461.
Braţ, s. n. bras, p. 587. II embras­
sade, p. 451. - FI. brate.
Brebenei, s. ţ • pl. corydale, p. 196.
Brehnă, s. f. g·etlie des forets. Il
pal"că'! bătut de brehne, il est
filelle, p. 498. -- PI. breline.
Bresta, s. 1J!. Bresta , village, p.
401.
Brezae , s. f'. femme hahillee d'une
faQo!l ridicule, p. 499.
BI'ezale, s. f'. meme sens que le
prec8dent, p. 4\)9 .
Brezu, s. m. Brezu, !lom de cheval,
p. 204. 461-
Briclu, s. n. rasoir, p. 22. 71.­
PI. brice.
Brîu. s. n. ceinLure (large), p. 382.
- FI. brîe.
Brodl Ca), v. tomber a point, p_
390.
Bl'oscari, S. 111. Broscarl, village,
p.?l. 461.
Brumă, S. f. gelee blamhe, p. 179.
- Pl. b1'1t.l1e.
Brusa, s. f. Brou88e, ville en Asie
J'vlineure, p. 462.
Bubă, s. f. petit bouton, turneur,
p. 291j, - PI. bube.
Bucă, s f. fessc, p. 562. - Pl. bLlc!.
Bucată, s. f. morCeau, p. 334.-­
I' i. bucăţi.
Bucătar, .". m. cuisinier, p. 283.
3134. - Pl. bucata'l'i.
Bucate, $. f. '[il. plat>;, p. 138. II
cereales (bie, orge, seigle et
avoine), p. 495.
Bucura (a se), 1). 1'. se rejouir, p_
20.
Bucuran, s. 112. Bucurall, pere la
J oie, nom d'holJlll1E', p. 20.
Bucuresci, s. f. Bu.·arest, v1l18, p.
20. 21. 22. 326. 542.
Bucuros, (ld). hellrel1x, contellt,
p. 93.94. - Fem. bucwr6sâ; pl.
bucuroşi, buc�11'6se.
================== pagina 701 ==================
l
f
I
BUD
- 701 -
CĂc
I
":">
i
1
?
Budgl'ac, s. 111. Budgeac, partie de
la Bessarabie voisine du Da­
nube, p. 59.
Bugeac, s. m. măme sens que le
precedent, l'. 23. bH.
Bulgar, s. m. Bulgare, p. 23. 24.
25. 26. 27. 28. II cap de Bulgcl1",
tete d' Allemand, p. 24. Ii a fi
bulgar, etre un grossier per­
sonnage, un manant, p. 28. ­
Pl. Bulgari.
Bulichi;«. m. Bulichi, nom d'hom­
me, p. 28.
Bumb, s. rn. [Moid»] bouton, p.
111. -Pl. bUllluL
Bumbac, s. n. coton, p. 35. 36.98.
- PI. bumbrrcuri.
Bun, aâj. bon, p. 22. 33. 3G. 36.
102.155. 221. 286. 343. 344. 360.
433 452. 540. 632. 641. II bon,
bienveillant, p. 546. 637. 64l.
643. II bon, digne tie, p. 131.
171. 195. 433. 450. 500. II favo­
rable, p. 505. 511. 11 bon, hon­
note, p. 221. II bon ii, manger
(â boire), p. 346. 347·11 bon, so­
lide, p. 360. 643. II nâple bună,
bonne nuH, p.155. II bună fLiull,
bonjour, p. 16S. II a fi bnn de,
bon pOliI' (faire), p. 452. 457.
460_ 501. 540.1111IG1, bun, meil·
leur, p. 302. 303. 345. - Fem.
bună; p1. blll1i, bune.
Bun, s. bien, p. 658.
Ca, C01�j. comme, p. 9. 19. 20.
35. 36; passim. II pom, p. 122.
357. 3;)(1. 378. 541. II que, p.
158. 338. II pom que, p. 541.
562. II comme, de meme qne,
p. 15. 18. 27. 141. 423. 451. II
comme, semblable il. p. 9. II
autant que, p. 87. 241·11 pas
plus que, p. (j 11. 612. II ca şi,
(:omme, de meme qlle, p. 14l.
359. 393. 652. II ca .ş·i, sem­
blable 3., p. 500. II ca mâ-lnc,
bienlâl, sous pel]. p. 525.
Că, conj. que, p. 282; passim. II
car, p'l]'ce quP, p. 2.5. 21.48.
58. 79 94. 108. 119. 155. 156.
160. 162. 1 G3. 164. 171. 179.
227. 229. 281. 315. 023. 3:29.
c
Bună-�iua, 8. f. borijour, p. 168-
Bungur, s. 111. p. 430.
Burcea, 8. m. Burcea, norn pro­
pre, p. 28.
Burduf, s. n. outre, p. 604. - Pl.
burdufu-i:
Burete, s. m. variete de charn­
pignon, p. 622. - Pl. bureţi.
Burilă, s. 1/!. BI1�i1ă, nom propro,
p. 28.
Burnaz, s. m. Burnaz, reg ion dans
la Vlasca, p. 28.
Burtă, s. f. ventre, p. 382. - PI.
b+rte.
Burtă-Verde, s. m. bourgeois, phl­
listin, P: 165. - Pl. burte-oerdi.
Buruână, 8. f. herbe, mauvaise
herbe, p. 620. - PI. bnruenL
Burulena, s. f. herbe, mauvaise
herbe, p. 620. - PI. buruieni.
Buşa, s. ni. Buşa, nom propre,
p. 29.
Bute, s.Ţ, fut, tonneau, p. 368.­
I'I. but.
Buză, 8. f. levre, p. 8. -- PI. buze.
Buzescu, s. m. Bllzescll, nom pro­
pre, p. 29. 38. II Buzesci�) les
Buzescu, p. 38.
Buzoenesc, adj. il la fagon de
Buzeu, p. 31. - }<'0111. bu.zoc­
nescă; pI. buzoenesc't, buzoe­
nesce.
Buzunal', s. n. poehe, p. 563.­
Pl. buzunare.
365. 401. 441. 461. 514. 547.
562. 567. 605. II el-, p. 169 II
quoique, p. 647. 651. II autre­
mem, sinon, p. 2. 260. 3]6.
562. II (lupă ce că, non content
de, p. 441. -
Căca (a), v. chier, p. 55. II con­
chier, p. 195. 247.
Căca (a se), v. 1'. chier, p. 145.
38l.
Căcâcea, 8.11/. Foirard (nom pro­
PJ(�), p. in. 209.
Căcat, s. m. excrement, merele,
p. 110. - PI. CăCClfi.
Cacoţ1, S. 1/!. Cacoţ1, village, p.
0I.
CăCI, conj. r,ar, p. 160. 5\)5.
CăCiUlă, s. r bon net ele fOlllTlll'P,
================== pagina 702 ==================
CAD
p. 31. 74. 92. 145. 156. 235.
303.
Căd6 (a), v. clioir, tomber, p. 35.
90. 179. 193. 211. 494. 510. II
se detacher, tornber, p. 101. 1
descendre, p. 509.
Cadelniţă, s. f. encensoir, p. 500. ­
PI. cadclniie.
Cafea, s. f. cafe. II cafea rusescă,
vin ou sau-de-vie, p. 293.­
Pl. ca/ele.
Ca'fafă, s. m. Caiphe, p. 31. 500. II
hypocrite, p. 500.
Cain, s. 1n. Oain, p. 500. II mau­
vais here, p. 500.
Câine, s. rI1. chien, p. 303. 304.
306. - PI. câini.
Oăfnen], s. m. Căînent, nom de
lieu, p. R2.
Cal, s. in. cheval, p. 13. 14. 21-
23. 24. 119. 135. 203. 268. 308.
309. 365. 410. 416. 028
CăIăraş'f, s. m. Calaraşi, ville, p.
32.
Călare, adv, it cheval, p. 99. 204.
215. 273. 313. 316. 382. 4,6.
Calare, adv. [lYIold.} a cheval,
p. 176.
CăIărÎ (a), v. chevaucher, p. 310.
Călăuză, s. f. guide, conducteur,
p. 244. 297. - Pl. âîlâuze.
Călca (a), v. fouler anx pieds. 11
ne pas tenir compte de, p.
633.
Călcâi, S.11I. CălcâI, nom d'homme,
p. 32.
CălcâiU, s. n. talon, p. 158.440.­
Pl. cellcâie et călcâe.
Cald, adj. chaurl, p. 329. - Fern.
caldă; pl. caZr,li, calde.
Cald, s. m. c:haleur, p. 232.
Căldare, s. r chaudron, p. 359.­
Pl. câldăj·/.
Căldăruşă, s. f. tres· petit ehau­
elron, p. 81. - Pl. câldânlşe.
Cale, s. f. route, ehemin, p. 32.
33. 34. 35. 36. 37. 378. 408.
436. 488. 491 492. 675. 11 a se
opj"i la calea jUJl/âtafe, s'arr8ter
a mi chemin, p. 34. 11 nu seie
ce 'i cale pe vale, il ne sait
rien, p. 35. 11 cale s}JTînccnatâ,
bon voyage (ironiquement), p.
36. li a pune la cale, preparer,
mottre en train; apprendre ce
qu'il doit faire, p. 37. 3MJ.
350. II a gâs'i CIt cale, trouver
7W -
CAN
bon, p. 37. Ii a face cum e Cit
cale, faire le necessaire, pour
le mioux, p. 37. II (1 'i eşi în
cale, se presenter, se montrer
a, p. 378. 11 a 'şi face cale, se
preparer les voies, p. 33.­
PI. căi.
Oălelă, s. [. trempe, p. 377.­
PI. căleli.
Oălător!e, s, f. voyage, p. 93. ­
P l. câtetorii.
căletor) (a se), V. r, partir en vo­
yage, s'en aller, p. 248.
Calie, ad], [Mold.] pauvre, p.
418. 675. - PI colici.
Oălmăţulu, S. m. Călmătuîu, vil­
lag-e, pag. 38.
Călnlştea, S. f. Câlniştea, ruisseau,
p. 38.
Călugăr, s. m. rnoine, pag, 500.
501. 598. - PI. câlugăr'i.
Călugări (a se), V. r. se Iaire moine,
entre dans les ordres, p. 594.
Călugări! (de), pour se faire moine,
p. 501.
Călugă"iţă, S. f. religieuse, nonne,
p. 501. 502. - Pl. călligâj'ife.
Calvin, adi. calviniste, p. 38. 502. II
a fi cal vi?!, mecre�nt, rnechant,
p. 50:J. - PI. ealvini.
Cămaşă, s. f. chemisp, p. 247,
431 625. - PI.. câmăsi.
Cămeşă, s. f. [Mald.] dÎemise, p.
528. - Pl. cămeş'i..
Câmp, S. n, champ, p. 145. - PI.
câl1lJlw'i,
Când, ad�). et conj. quand, Jorsq ue,
p. G2. 71. 74; passim. 11 de când,
du temps de (qllO), p. 6. 45.
56. 15Q. 181 212. 22� 231.
469.685. II de când, dopuis que,
p. 9. 270. 413. 11 de când cu, du
temps de, p. 181. 190. 205.
238. 254. 409. 468. 11 când ...
când, tantât ... tanl.ot .. , p.
207. II când ş'i când, de temps
en temps, p. 567.
Candelă, S. r petite Iampe qui
brule devant les images sain­
Les, p. 134. - Pl. candele.
Câne, s. m. chiell, p. 21, 67. 126. \
228 244. 304. 30G. 429. 467. II
satis foi ni loi, mechant, p.
429 - PI. cânL
Cânepă, S. f. ch:mvre, p. 168. II a
şede ca dmw 'n cânepă, etre
fâclle, p. 600.
================== pagina 703 ==================
CAN
- �03
CAT
v-'
I
Cânta (a), v. chanter, p.283 292.
363. 472. 475. II jouer d'un in­
strument, p. 31. 209. 274.
Căntăr] (a), v. pe ser, p. 569. 670.
Cap, S.111. chef, tete, p. 16.24.25.
35. 26. 98. 109. 133 162. 178.
207. 209. 211. 283. 296. 30l.
349. 424. 458. 554. 571. 599.
630. 681. II baut, p. 343. 639. II
comrnencement , tete, p. 264.11
a. 'ş·r bate cap u, se tairo du mau­
vais sang, p. 335. - PI. capete.
Capac, s. n. couverele, p. 607.­
PI. capace.
Capcăn, s. n. "gre (a tele de
chien), p. 502. - Pl. capcâni.
Căpcâne, s. 11. merne sens que le
preceden t, p. 502. - Pl. căp­
cân'î.
Căpcăun, s. n. rnăme sens que le
precedent, p. 502. - Pl. căp­
căuni.
Căpes!r'u, s. n. licou, p. 268. - Pl.
căpcstre.
Căpet, s. n. fin, p. 93. II coin, baut,
p. 343. - Pl. capete.
Căpeta (a), v. obtenir, p. 362.
Căpetâiu, s. n. bO'lt·.11 a 'i da de
câ)JCtâi1:i., en veni!' a baut, p.
581. - PI. căpetâie.
Căpeta!, s. n. a'. q uisition. II după
căpetat, pour obtonir (sans que
cela lui C:01ite rien), p. 306.
Căpitan, s. rn. capitainr, p. 234.
314. 340. 459. - PJ. căpitani.
Căplescu, s. 111. Caplescu, nom
proprp, p. 38.
Capră, s. f. chGvre, p. 48. 132.
529. 675. - P 1. capre.
Car, s. n. chariot, (har, p. 327.
G50. 570. mI. - PI. crtre.
Căra (a), v. portor, )1. 105. II trans·
parter, p. 145. 479.
Carabă, s. f. sorte de fiule, p.
563. - PI. cârăM.
Caracal, s. 111. Caracal, viile, p.
616.
Caragea, s. 111. Carageil, llom
d'holl1mr, p. 44. 45. 454.
Caransebeş, s. 111. CantrJsebeş, ville
do HOIJg-rie, p. 46.
Căral'e, s. t: rentier, p. 47. 93. 94,
491. 492. - Pl. cără1·'!.
Caraşol, 8.111. CaraşoJ, nom propre,
]J. 80.
CăI'bune, s. 11/.. charboll, p. 363.­
PI. cârbun'i.
Cărcfumă, s. f. cabaret, p. 58.
230.-PI. cârdume.
Cârd, s. n, troupe, bande, p. 168. II
a 'şr bâgil. în cârd, s'associer ă,
p. 596. - Pl. cânlur'î.
Cardaştm, s. m. Cărdaşlm, p. 165.
Care, pl', reiat. des deua: qcnres,
qui, lequeJ, celui qui, p. � 2.
80. 195; passim. 1/ que, 5. o.
573.1/ quol, p. 5iB II care curn,
tous ceux qui, p. 427. II Cu care,
avec lesquelles, p. ('39.
CăreIa, pr. Tel. dat. 8, q ni, p. 205.
Cârjaliiî, s. m. hornme qui n'a
peur d« rien, voleur, p. 47.­
Pl. cârjalii,
Cârlan, s, m. poulain de deux
ans, p. 215. 378 - Pl. Câ1'­
io«
Cârlană, s. f. pouliche de deux
ans, p. 406. - PI. cârlane.
Carniola, s. f. Carniole, province
de l'Autriehe, p. 47.
Carpaţi, s. m. pl. Carpathes, mOll'
tagnes, p. 48. 430.
Cărpător, 8. n. pelle a four, p.
563. - PI. cărpători.
Cârpător, s. n. polle a four, p. 563.
- PI. Câ1'lJătorL
Cârp) (a), v. racI'.oll1moder, rapie­
cer. II a'b cârp�, 1 ui flanq l1er, p.
325.
Cărpinişa, s. t: Cârpinişa, nom
propre, p. 440.
Cârşmă, s. m. [Trans.] cabaret, p.
150. - PI. cârşme.
Carte, s. t: livre. /1 bible, p. 503. 1/
a învPfa carte, apprendre, etu­
dier, p. 63. 167. - Pl. Crl1'fi.
Cărturar, s. 111. lettre, erndit, sa­
vant, p. 321. - Pl. Ctirtumri.
Căruţă, s. f. charrette, p. 298. 375.
- PI. că1'J,t�c.
Casă, s. f maison, p. 58. 95.298,
34:3. 428. 492. 535. 552. 579.
580. 597. II la casă, chez lui, p.
360. - Pl. case.
Casandra, s. f. Cassandre, p. 28.48.
Căsătorie, s. f'. mariage, p. 187.­
Pl. căsătorii.
Căsca (a), v. ouvrir la bOllche, p.
102.
Câ�tiga (a), v· gagner, p. 176.
Cât, adj. ei aclv. ct [J1·. tant que,
p. 9. 65. 209. 283. 287. 593. II
le temps de, p. l17. 554.11 an·
tant que, p. 65. 107.130. 226.
================== pagina 704 ==================
- 'iGj,
CA't'
233. 355. 418. 477. I! aussi loin
que, p. 65·11 comme, aussi zrand
que, p. 9. 60. 65 107. 359.439.
II cornbien, p. 253. 511. II cât
de ... si, p. 161. �43. 345. 346.
347.11 câte, chacune, p. 216.11 câte,
autant, p. 154. 299. 300. II câte,
tout ce que, p. J 05. 341. II câte
o, de tcmps en ternps uue, p.
567. II tote câte, tont ce que, p.
641. II câte odată, parfois, p. 105.
567. II câte-ori, tout.es les fois
que, p. 489. II câte trei, tous les
trois, p. as II câ('t, autant, au­
lant que, r- 253. 295. 300. IJ
ele cât, que, p. 538. 559. 572.
601. II de cât. que, plut6t que,
p. a.. 59. 299. 301. 302. 303.
321. 346. 400 II ele cât, plutot
Cjl1e, an liell de, p. 176. 193.
299. 327. fm. 592. II de cât, de,
p. 662. II {le cât de ... 101, si .
soit-Il, p. 34G.346 347. II cât .
atât, antant ... autant, p.300.
II cât .... tot, Cjuelque soit, le
nombre de... ne cesse pas
de, p. 594 II cât de mult ... tot,
aura beflu ... malgre cela, p. 7.
359 . .499. II aşa ... cât, si ... Cjue,
p. 560. 561. II aşa ... clIm, si ...
que, p. 5(iO. 561. - Fel1l. câtă;
pl. câţi, câle.
Câtă. (a), v. ohel'('he1', p 51. 215
310. 666.
Căţa, s. (. [folald.] chiennr, p. 20l.
- PI. căie/e.
Catane, s. lil. Catane, village, p.
48.
Cataran, s. m. Cataran, nom pro-
1'1e, 1'. 4;).
Catargiu, s. m. Catargiu, nom pro­
fire, p. 50.
Cătcăun, s. n. [Vâlcea] OgT8 (i teto
de ('hien), p. 503. - Pl. clitcâ­
uni.
Căţea, s. f. c:hienne, p. 126. 153.
- Pl. câlele.
Căţei, 8. ?il petit chien, p. 23:2.
- PL eLitei.
Calincuţa, s. f. diminntif de Ci\-
i herlll8, p. 50.
CăII'e, p)'ep. envel'S, p. 547.
Cah'ina, s. f. Cat hel'l lIe, p. 50. ,7.
Cătun, 8. n. canloJl, p. 129.-PI.
cei/une.
Căuta (a), v. ('118]'('h8r, p. 200. �15.
315. 431. 590. 591.11 5'el1'o1'c(;]'
CEH
ele, p. 416 II regarder, p. 2,7.
510. il tourner S8S regards vers,
p. 328. II a'şi căut« de, ne s'oc­
cuper qU8 de, p. 101.
Caută, s. 1JJ. Caută, norn de fan­
taisie, p. 435.
Cazac, s. m. cosaq [le, p. 51. II a fi
cazac, ătre fort; etre cruel, p.
51. - PI. cazaci.
Căzăcel, s. 1J!. dimiuutif de cosa­
quP, p. 51. -- Pl. căeăcei.
Cazalcă, s. f. travailleuse, p. 52.
- Pl. cazaice.
Cazanle, s. [. preche, sermon, el is·
COUl' qui ri'en finit plus, p. 505.
- Pl. cazanii,
'"Câzni (ai, v. tourrnenter, p. 297.
Ce, pr, 1 el. q ui, p. 2 L 22. 53. 92.
133. 216. 244. 297. 651. II que ,
p. 97. 569. 570. II ce qui, p. 549.
550. II Ge qne, p. 28. 94. 283.
306.371.544.547.549.562.573.
636.637.645.658 661. 667·I!qlle,
Cluei, quoi, p. 25. 47:5. 550.
Ce, intel'j. que? Cjuoi ? 1'. 51. 88.
104. 117. 288. 21G. 334. 431.
467. 642.
Ce, con}. pOllrqnoi, p. 189. Ii ce'i,
ce Cjl1e G'6sL Cjue, p. 35.11 în­
datli ce, aussit0t Cjue, p. 654.11
după ce, a t,res qne, 1'. 393. 520.
593·11 d1lpă ce, non content de,
non s8111e'dlPnt, p. 119. 221.
222. 272. 440. 441. 44'!.
Ce, conj. [Molil.] POUI' c'i, mai8,
p. 95.
Cea, a�f. et 1)1'. f. colle, 18, p. 33.
207. 2C'8. II cele te, GO Cjuj, p.
G03. - 1'1. cile.
Ceas, s. 11. heUl'e. II ceas bun, mo­
ment. favoratle, p. 505. II cea�
1'ih�, moment dEif,lvorable, p.
506. 607. - 1'1. ceasuri.
Cel, a(lj. et 1)1'. dem. celui, p. 5.
21. 92; passim·11 colni, le, 1'.
1. 33; paf;silll·11 <o, cellll·ci, p.
129. 270.11 cel d,; SI.IS. Dieu, p.
644. II cel din cel', Diou, p. 666.
-Pl. cei.
Cela, 1J1'. clbn. celui, colu:·la, p.
86. - Pl. ceia.
Cele-I·alte, )11'. clcJJ/. r ]il. les au­
tl'e�, p. 513.
Cenuşă, s. f. cendre, p. 651. - Pl.
cenuse.
Cer. s. ··n. ciel, p. 27. 263. 507. 508.
509. 510. 511. 639. 666. 668. II
================== pagina 705 ==================
\
I
b
\
I
OER
picat din cer, tornbe du ciel,
p. 1509. III! se crede în cer, etre
au septierne ciel, p. 510. II a
ridică în slava cerului, por: el"
'lUX nues, p. 510. II a (ace scară
la ceT; tenter I'nnpossible, p.
511. - Pl. ceruri.
Cerca (a), v. pxaminer, sonder,
scruter, p. 338)1 essayer, p.20Q.
Cere Ca), v. dernander, p. 5. :cOD.
292.359.637. II mendier, p. 3�)6.
309.
Ceresc, aelj. celeste, p.672.-Fem.
cercscă ; p 1. ceresci, ceresce.
Cerna, s. f. Cerna, riviere, p. 52.
Cerşltor, s. 1Il. mendrant, p. ;)()j.
- PL cerşitori,
';'Cerla ta), v. punir, frapper, eprou­
ver, p. 550. 648. 649. 6GO· 66l.
Certa (a se), v. 1". RO disputer, se
qllereller, )1. 396.
"'Certare, s. f. punition, p. 654. ­
Pi. cerlelrl.
Cetă, s, f. b�nde, p. 447. - Pl.cctr.
Cetate, s. f. citadelle, forteres�e,
p. 52. 53.233.5(-,2. - PI. ce{;iţi.
Chef, s. n. plaisir, .iair, bom banr:e,
p. 5. 122. 196.263. - PL chefuri.
Cheie, 8. f. el e, p. 109. 2GO. 490. ­
Pi. che'!.
Chelbos, aelj. ch:ulvr, p. 201.-­
Fem. chelbosel j pl. cllelboşI, chel·
base.
Chema (a), v. appeler, llommor,
p. 32. Hl2. 163. 167. 221. 222.
2,3. 440. 441. 442.
'"Chesar, s. m. Ce-;ar, p. 53.
Cheză, s. f. [lY[olel.} augure, pre·
sage, p. 511. /1 e j'c,j la chez[,
il a le manvais oeil, p. 511.11
a nu fi 'în cheji uun'i, etre f:'tthc.
p. 511. - Pl. chez! et ch�jL
Chiar, adv. merr](" p. 369. 596.
Chibzul (al, v. dispJs9r, regler, or·
dOlllle!", p. 644.
Chică. s. /. cheveux, p. 4. 124. ­
pJ. chiee.
Chiema (a), v. appeller, se nOI)1·
mer, p. 119.189. 272.2,3. ,127.
42·9. 49J.
Chiema (a se), v. 1'. s'appeler, se
lIOll1l1ler, ]>. 346.
Chieptena (a se), ·U. 1". [Irans] se
peigller, p. 30l.
Chilă, s r [MoILi] lime, p. 59l.
Chima·rellilli, s. COlllp. le g8rme du
Jual, le Diabl .. , p. 511.
705 --
CIN
Chimită, s. in, Chimiţă, nom pro­
pre·1I irnbecile, p. 53.
Chin, 8. n. chagrin, tourrnent, p.
328. - PI. chinuri.
Chinez, s. tn, chinois. II a se [ace
chinez, faire la bete, I': 54.­
P1. chinez! et cliineji.
Chinezesc, atlj. chinois. Illimuă ehi­
neeescă, c'est d LI chinois, p. 54.
- Fern. ctiinceescă ; pl. cliine­
eesci, chinceesce.
Chinezesce, ade. ti la maniere des
(eommes les) Ohinois. II a corbi
chinezcsce, c'est du chinois,
p. 54.
Chingă, s. r sangle, sous venl ri­
erp, p. 264. - PI. chingi.
Chinu] (a). v. torturer, p. ;127.
Chior, adj. borgne, p. 313. 67J. II
(chevat) borgne, p. 262. - Ferrt.
chiorâ; pl. chiori, chiore.
Ch'ioreni,8 rn. pl. Ohloreni: villi1ge
de fantaisie, p. 54.
Chip, s. n. forme, aspect, p. 501.
- [>1. chip!/r�.
Chir, s. m. monsieur (en gre�),
p. 423
Chir, 8. n. [lVlOld.] chiendent, p.
675.
Chir'a, s. f. Chira, !lom de femme,
p. 54.
Chiralesă. s f Kyrie·eleison. II cu
multă chil'a7esă, avec beaucollp
de dijf,cult e, p. 511.
Chiranda, s. f. fernme de moeurs
legeres, p. 55
Chiriac, s. m. Ohiriac, nom d'hom·
me, p. 19. 55. 454.
Chiriţă, s. m. Ohlriţ8, !lom d'hocn­
me, p. 428.
Chirita, s. m. Chirita, !lom propn"
p. 55.
Chişca (a), v. [Mall.] pincer, p.
118.
Chişelită, s. f. potage ql1e l'on ai·
grit avec des cerises ou rlFS
prllnes, p. 428. - Pl. chişeli(e,
Chitllşcă, s. m. diminutif de Cltitu,
p. 55.
Chiul (a), v. pousser des cris d'"I'
Jegresse, d'apPt'I, etc., p. J.45.
Ci, conj. mais, p. 110. 16:L 3R4:.
424. 544. 545. 546. 588 flR4.
635. 644. 652. 660.
Cimpoer', S.In. jOlleuf de corne·
m llse, p. 80. 3,3. - Pl. cimpotri.
Cinci, adj. muner. ccu·el. p. 59. 325.
-e I
11
•
================== pagina 706 ==================
CIN
Cincu-Vodă, s. 111. Cincu-Vodă, norn
propre , p. 56.
Cine, pl'. ind. qui, celui qn i, p.
36. 50. 76. 77. 92; passim. II
cine, n'importe qui, p. 13.11
1J1'C cine, celui que p. 648.11
cine o fi, q ul voudra,' n'importe
qui, p. 163.
Cine, »r. inier, qni? p. 13.23. lJ 1.
135. 1(35. 309. 414,
Cine-va, 111'- 'ind. 011, quelqu'un, p,
37. 95. 152. 306. 342. 399. 478.
533.
CingiHol'e, s. f. ceinture, p. 386.­
P 1. cingetor'i.
Cinste, s. t. pressnt, tournee, re­
garad«, p. 397. II CI fi/ce cinste,
payer it boire ă quelqu'un, p.
461.
Cinste, s. f conslderatiou.] a'ş'i
mânca cinstea, ,;e perd re de re·
plltation, p. 382.
Cinstl (a), v. traiter, payer it bo·
ire, p. 3�!)'
Cinstl (a se), v. 1'. boire, trin(juer
aV8(" p. �m\.
Cinstit, . adj. honnete, p. 133,­
Fem. c'instită; pl. cinstiţi, C'in­
stite.
Ciob, s. n. tet, tesson, debris, p.
5/2. - Pl. cloburi.
Cioban. 8, m. berger, p. 176. - Pl.
C'loban'i.
C1obotă, s, f. [1Jfold}, botte, p.
591. -P1. eio/Jote.
Ciocan, s, n· marteau, p. 324. 362.
364, 365. 373. 381. 382. -- Fi.
ciocane.
Ciocoit, aeZj. pal'venu, ennobli, p.
670, - Fem. C'tocoitâ pl. ciocoif1,
ciocoite.
CIomag, S.1/. g-ros bâ,ton, gOlll'din,
p. 226. 304. 300. 55(). 605. -- Pl.
ciomege.
Cio/'ă, s, f. corneille, p. 108. 523.
- Pl. ciori.
Circ, s. n. flon f<'Lible, p. 117,
Ci/'eşă, s. f. cerise, p. 451. - Pl.
C1>rese.
Cluber:Vodă, s. 11/. Clube!'·Vodă,
110m proprp, p. 56.
CIubuc, s. n. tclJibouc, pipe il
tles Jong tllyall, p. 134, - 1'1.
ell/buce.
Cluclulea, s. m. Clucll'Ilea. Ilom pro·
p1'e. il geru hei C'iuc!ulca, froid
a pierre fendle, p. 56.
706 -.
COD
Ciudă, s. (. depit, contrurietc. II
a'i r; ciudti, etre contrarie, eno
rager, p. 677.
Ciumă, 8. f. peste, p. 45. - PL
ciume.
Ciung, adj. manchot, p. 674.­
Fern. ciuruiă ; pl. ciungi, dungc.
CIUpit, a/t]. pince ; ecorne ; mar­
(jue.il ciupit de versat, marque
de la petite verole, p. 441.­
Fe rn. ciupu.ă: p 1. ciupi!,!, ciupite.
Clurită, s. m. CIurdă, noin propre,
p. 57.
-cun (a), v. ebranler, p. 645.
Cleiu, s. n. coli o, p, 34'7. - FI.
cleiuri.
Clen), 8. ni. Cleni, village, n. 57.
Cleonţă,s. f. fe.nme ed8ueee·11 norn
propre, p. 57. os
Clisă, s. f. [Trans.] Iard, p. 363.
- Pl. clise.
el6ntă, s. f. femmA edenLee. II
110m propIe, p. 57.
Clopot, s. n. cloehe, p. RI. 65. 152.
G12. 513. 514. 515. 516, II se vin­
decii cu Z(llIla de clopot, îl va
mOllrir, p, 514 II a trage clopo­
tele, bavardel', lJIedirp, canca­
ner, p. 515 li a ti limlH{ ele clo·
pot, 6Lre bavan/, p. 516.11 PI.
clopote.
Colle, s. f. oiseau de m::tuvais
allgure. II cobe j'ea, d8 mallvais
augnre, p. 516.
Cobol'Î (a), v. dBscelldre, faire des­
r;811dre, p. G08. 509, 639, 640.
Cobză, s. f. sorte de glllLal'e, p.
,156. - 1'1. cobze.
C6ce Ca se), v. 7'. ll1llrir, p. 373.
Cocon, S,1n ellfant (nobie), p. 163.
-P1. COCOlll.
COCOI', s. 111. grue. II JlOl11 propre, p,
GS. - Pi. cocor'î.
Cocoş, s, m. Goq, p. 1;)6. - PL co·
C08[.
Cocost1rc, s. m. {Ma/el.] cigogne,
p. D8.-Pl. cocostlrd.
C6dă, s . .f. q nAUl', p, 21. 212. 231.
244. 2::31, 301. 509. 571. 590.
605,606.623.6'24. (i25·11 lIneue,
11n, p. 326, - l' 1. corii.
Codit, 8. n. besitation. II le fait de
se tenir de cote, p. 517.
Codren, s. m. habirant des forets.11
nom donne anc;ennement aux
habiLants de Tigheciu (J�alclu),
p. 59. - Pl. Codnn'i.
================== pagina 707 ==================
COD
Codru, s. m, foret seculaire, p. 49.
19:2. - Pl. codri.
Cofă, s. f. [Mold.] seau en bois
a vec anses, [l. 209. - Pl. cofe.
Cogălniceallu, s. 111. Cogălnieeann,
norn pro pre, p. 58.
Cojoc, s. n. bisquain, vetemsnt
tourr« que portont les paysaus,
p. 85. 158. 528. - Pl. cojoce.
Colac, s. m. pain en couronue,
gimbiette, p. 34G. II pain blanc
en couronno ou tresse qui se
distribne aux pauvrcs, en mo­
moiro d'un mort, p. 244. 32:3.
/)17. 518. 519. [20. 521. 52;';.
sss. 52(5. 548. 640. n64. II a aş·
tepta ca mortul colacul, attendre
avee gr:wde impat:ence, p.
518. II nu'i încap colacil în sîn,
il a ele gronde d'importancf',
p. 519. II a'i da colac .şi lWllî­
nare, y mettre un crolx (ra­
noneer iL respoir 'le retrouver
nn objoLl, p 510.11 a trecut ba­
va cu colacii. le moment pro­
pice est passe, p. 519.11 după
ce s'aii îrnpăTţit colacii, trop
tard, p. 5:00. II a alerga la co­
iad, (�ourir oll vou::; croyolls
trouver un profit, p. 520. Ii Il
!la colac peste pupază, plllS qu',1
ne devilit obtenir, p. 5:21. Il şi'a
luat eo/acHi, Il a I'Cl,;ll le prix
(de sa deilonciation), p. 5�2. II
a mând, colacii cui-va, le voir
mort; le tuer, p. G22. II ',,-a
11uÎncatcl(Jra colacul, il est, mori,
p. m8. - PI. colact.
COlea, adv. li" JiJ,·b'ls, p. 28. un.
22l.
COlivă, s. f. giiteau qne I'o[] cii,,·
triblle el! sOllvenir des morls,
p. 523. G:?4. [,2;'). II duplî mort .;,;
colică, selon le saint J'011cen"
p. 528. Iii se vate ('oliva î il
piept, il "ellL le sap in, p.52J. II
a mim.lt a coli-va, aLre iL I'ar·
tiele de la mor t, p. fi2.J.. II a 'i
cu cohva pe pept, otrc mort,
p. 524. /1 a mâne!! coliva cu·r·va,
le tueI', p. 525. - Pl. colive.
Colivar, aclj. mangeur de colivă. II
pretre,p. 525. - Pl. colivari.
Colo, adu. Iii, 1 it-bas, p. 221.
Colţ, s. n. cain, angle,.r. 342.
343. Ilmorceau, bout, p, '318.­
Pl. col�uri.
707 -
COT
COltea, s. 111. Col ţoa, nom pro­
pr e.] cât turnul Colţii, tres-huut,
p. GJ.II a furat turnul ccu«.
il a vole les tours ele Notre­
Dame, p. 61. II clopotul Colfei,
rieu, p. 61.
Col/ue, s. n, crouton de 1 ain, p.
17. - PI. coltuce
Comă, 8. f. cret>, p. S9. - PI. coiue,
Coman, s. 1Il. Coman, uorn propre,
p. IDo.
Comând, s. f. [Jy1old.] repas mor­
tUCLi re, p. 525.
Comândare, s. t'. [Mola.] repas
m ortuaire, p. 526. - Pl. comân­
dăl·i.
Comol'ă, s. f. tresor, p. 608. 600.
615. -PI. comori.
Condac, s. n. li vre ele priere, p.
526. 527. - Pl. COnaaWI'1.
Condelu, 8. n. crayon, p. 63. 167.
24\3. - P 1 condeie.
Constantin, s. m. Constantin, p. (3].
Constantinopol, s. 111. Constauti/lo­
ple, p. 6I.
Copafe, s. f auge de bois, p. 214.
-- Pl. copăi.
Copil, 8. m. enfant, p. 172. 43D.
582. 593. u12. 625. 626. - Pl.
copii.
Copt, aaj. Cllit (an four ou SilI'
des cl1arbons), p. 638. - Fem.
copti!; pl. cOPk1, cap te.
CorabIe, s. j. bateau, p.547.-P1.
COTdbil,.
Corben'i, 8. pl. Corbeni, villa ge,
p. i:l2.
Corcovă, s. r. p. E16. - Pl. corcove.
Com, s. 71. cor/l!" p, G0-.1. 5lJG.
678. II Dwnne�teii cu c(m'le, !o
diable, p. 67,'-}. II fl scole curl/c,
llloutre! set> g'l'ilfes, p. 50+.­
Pl. ciÎmc.
Corni, 8. 111. Corni, vJllage, p. fl2.
COl'nul·Caprll, s. 111. COnlul·Capril,
mont dans le d6partemellt de
JliIelJ8dinţl, p. 62.
Cort, 8. 1/. tente, p. 300. 3\iG.­
Pl. cortlll'1..
Coş, s. n. thorax, poitrine, p.
159.
Coslnzenă, s. f. COSîDZenă, ]lom
ele femme. II t.ype de beaute
fominine, p. 62. 158.
Costă, s f. cuLo, p. 031. - Pl. cosle.
Costache, s. In. COlJt>tlllltin, p. 6:l.
Cot, s. m. conele, p. 309. 310 .. 1
================== pagina 708 ==================
-- ',OS
COT
CRU
aune, p. 1 2. II cot jidotesc, pied,
ele roi, p. 182. - Pl. coturi.
Colea, s. m. Colea, nom propre,
p , 63.
ColelU, s. 111. roqnet, p. 422.-Pl.
cotei.
Coti!u"ă, s. f, detour, p. 96. - Pl.
cotituri.
Coţofană, s. f pie, p. 322. - Pl.
-oioţenc.
Cotoflenţ, p. 228. 206.
Cotolan, s. rn. [Muscei], trognon,
p. 202. - PI. coiolanuri,
Covel, s. m . Covel, villag e, p.63.
167.
Covrig, s. m, craquelin (rond), p.
2l. 244. - PI. conriqi.
Cozia, s. 111. Cozia, montagne et
monastere, p. 63. 64. 65. II cât
muntele Coziii, jamais , tres­
grand, p 65.
Cozianu, s. m. le vent qui souffle
venant de Cozia, p. 66.
C"ăclull, s. n. Noel, p. 527. 528.
529. II odată'i Crâciunul înh"un
an, il n'est pas toujours fete,
p. 527.11 (! ela Illin!ea cu crădu·
nul, battrf, p. 528. II să mai
miinânee Iim/ti c1'dciunf, il pas­
sera beaucollP el'Gelll sou" le;;;
ponts jnsqu'a ee qlH', :;:;. 5�8.
ii a 'inim în lemne de Ci'âciun,
"e mettre a reflechlj' selÎeuse·
meni, p. 529.11 C1'iiciun, OfLtOll,
p. 529. - Pl. c1'elciun'î.
Crai, s. IJI. rui, p. 80.
Craiu, adj. libertin, debauche, p.
70. 71. - Pl. cl'a'!.
Craiova, s. m. Craiova, viile, p. 66.
Craioven, s. ?n. lJabitant de Cra­
iova, p. 67. - Pl. craioveni.
CralavicTu, s. ?il. Cralavic:u, nom
d'l1omme, p. 310.
Crâng, s. n. hallier, tailiis, p. 400.
- 1'l. crîÎl1guri.
CrăIJător, s. 1/. pelle i1 four, p.
504. - 1'1. cl'âpâtori.
Crau, 'int. coa, eoa, onomatopee,
imitant le cri du cOl'beau, p.
373.
CrcQ, s. n. credo, p. 529.
Crede (a), v. cruire, p. 402. II ero·
ire, avoir C(Jnfjance, p. 62. II
penser, p. 322. 5Gl. II croire,
avoir foi, p. 560. 643. II (! cl'ed�
în, aimer 1:), etre habitue a,
avoir du gOlit pum, p. 227.
Crcde Ca se), v. 1'. se croire, p,
510. 685.
Credinţă, s. f. foi, croyance, p. 529.
II bonne renornmee, confiancc,
p. 38:2. II a'şi mânca credinta, ne
plus inspirer confiance, p. 382.
- Pl. credinte.
Cremene, s. m. Cremene, nom
propro, p. 67. 68·11 satu. lui 01'e­
mene, c'est la cour du 1'01 Pe­
taud, p. 67.
Crăpă (a), v. crever, eclater, p. 581.
G2LII fle fendre, p. 36'.
Cresce (a), v. croitre, pousser, p.
47. 287. 652. 676.11 eleve!', p.
620.
Creştin, adj. chretien, homme de
bien, p. 211. 355. 530. 564.­
Fern. creştină; pl. creştini, r.reş­
tine.
ereşnnesc, adj. chretien, p. 672.
-1<'em. creştines.ă ; 1'1. creşti­
nesc'i.
Cresu, s. 1n. Cre�us II richard, p.
G8.
'C"im, s. '111. Crimee, p. 59. 68.
Cl'imea, s. 111. Crimee, p. 59.
C!'\jmă, s. f'. cabaret, p. 150.-P1.
crÎjme.
Criş, s. m. [JJiold.] Cresus. II ri·
chal'd, p. 68.
Crtşmă, S. f. [ljllolrl.] cabaret, p.
J88. - Pl. C1·îsme.
Criveţ, s. n. aq llilon, bise, vent
du nord·est, p. 4D5.
Cruce, s. f. cl'Oix, p. 443. 530.
531. 53J. 533. 534. 535. ti36.
537. 538. 5�9. II signe de la
croix, p. 5:)1. f>i13. G64. 565.
ti73. 591. ti95. II a'i sta calm
crl/ce, se LrouvoI �I un carre­
four, i1ll1l erois8menLde routes,
p. 3G. II a nmblt't cu crucea în
sîn, el re un honnete hOl1lme,
p. tiSI. 532. II Cti crucea în sîn
şi cu dmcu în gând, hypocl'ite,
[1. 532. II a fi cruce de 7JisCl'icâ,
11Onn8te h0I11111e, p. 533. II a'şi
face C/'nee, :::;e signer (de pem,
d'eLonnem8nt, pom jurer), p.
583. II a'şI face cruce de cine·va,
fllir quelqu'ull, p. 533.11 a se
pune C1'?ICe fi punte, donner des
pieds et des maim, p. 534 /1 a'i
]June cruce, renoncer i1 trouver;
marquel'; mettre en vente, p.
535. II (raţi de el'ucc, amis i1 la
================== pagina 709 ==================
CRU
- ,O\:!-
CUR
vie et 11 la mort, p. 535. II
cruce, cheri, p. 537. II cruce în­
iri qă, preux, vaillant, p. 537.
il (1 fi în cruci, au zenith, p.
538. - PI. cruci,
Crucl Ca se), v. 1'. faire le signe
de la croix (do peur, d'etou­
nement), p. 538.
Crud, aaf cru, vert, p. 677. II non
cuit, p. G88. - Li'em. crudă; pl.
cru�i. crude.
Cu, prep. avec, p. 4. 25. U2; pas­
sim·1I avec, de, du, p. 309. 310.
;-a1. G(i3. 664./1 avec, qui a, a­
yant, p. 31. 50. 110. 133 ]35.
162. 188. 201. 244. 294. 295,
432. 458. 663 II a, avec, p. 133.
2LO. 2.l1. 331. 644.669. Ii a, au,
p. 2U. 381. 594. 604.11 par, p.
857. II er, p. 186. :-335. 449. II
avec , pendant, p. 652. /1 au mi­
lion de, entoure de, Jl. 336.
337. 5,9. G80. Il de, p. 45 56.
95 96. 181. 19u. 205. 22G. 231.
2G4 321. 322. 463. 634. 035.
II avec, a l'aide de, p. 571. G98.
II a fi cu, avoi]', p. 87. 4;U. II
CI.t el, par leul' exemple, p.
Bfl7./1 CI! millte, intelligent, p.
13. 14. 24. 201. 308. BOU. /1 CI!
minte, sage, p. 593. II cu m'inte,
qni a du bon sens, p. 13G. II cu
.Ilreii, difficilell1ent, p. 97.
Cuc, s. 'III. COLlt:OU. II cuc armenesc,
huppe, p. H.-PJ. ppăze.
Cucon, s. m. [ilIald J monsieur, p.
HlO. - PI Cl!COlli.
Cuc6nă, .". (. llllld'1mr, p. 55.­
PI. CUCUl1c.
Cucova, p. tiU.
C :curuz, S. m. [Ti'Cl1I.8. et Ballat),
miiI." p. 1 ijU. 202.
Cuget, s. n. pen"ee, p. 633. - Pl.
r;ugele.
CUI, pl'. rei. cel ni i't qui, p. 494.
550. 651.11 aZ cuf, :\ qui, p. 663.
064. II ale wi, it qlli,·p. 49.
Curb, s. 11. nid, p.11.--Pl. cuiburI.
CUIU, s. n. C]Oll, p. 2G9. - Pl. cuie.
CUI-va, pl'. ni. â IJ llelqll'Ul1, p.
479.1/ de quelqn'l111, p. 36. 598.
Cula, 8. m. [Ui/I1). diminutif de
Nicolal:3, )1. 69
Culă, s. (. sonterrl1in, J'uines, p.
43U. - Pl. cule.
Culca Ca se), v. 1'. se couchel', p.
175. 37:).
Cum, ade. cornme, p. 37. 155.
268. II comme, de meme Cine,
p. 116. 128. 458·/1 comment, de
qnelle facon, p. 93. 122. 226.
54Ji. G82. II care cum, tous ceux
qui, chaque, p. '127.11 după cum;
cornme, selon que, p. 544. 545.
II nici cum, du tont, p. G13. II
II aşa ... cum, si ... (1 ne, I': 560.
561. il atât ... cum, si. .. que,
)'. 5fiO. II cum ... aşa, tel tel,
p. 342. 373. 578. II cum cum,
comme .. ' de rnerne (alnxi),
p. 334. U73. 1/ cum .. ' şi, C0111-
me ... ainsi, tel ..• tel, p. 342.
415.
Cumătru, s. 111.. compare, p. 154.
- Pl. cumâri.
Cumpera (al, v. achet.er, p. 216.
3ti:�. 577. fi87.
Cuniţchie, s m. Cunitchie, n0111 pro­
pre. II Ierna l/ti Cunitchie, hi ver
epouvantable, p. 70.
Cuniisce (a), 'V. connaître, p. 2i50.
45'2. II connaitre, s'entendre it,
p. 177·1/ savoir , reconnaîtrc, p.
400.
Cun6sce (a se" 'V. r. se connaîtl'eJ
p. 28�.
Cunună, S. f. cOUl'onne, p. 172.­
['1. cunune.
CU!', S. 111. cul, derriere, p. 98 .
. G5. 23!. 2\M. 321. 382. 430 .
[jU!. 570. G07. 628. - PL CU1'Il1·:;;.
CUl'a (al, v. ·i1l7]1. coule]', p. 242.
J22. II tom bel', p. 227. 1/ suivre
Cil gnmd nombre, p. 164.
CUl'at, (I(U propre, p. 175. l/ pUl', p.
-J.;30 II c1/.ml,â, tont e pure, p. 282.
- Ji'OI1l. cumtâ; pl. curaţi, Ca-
rale.
Curea, S. m. Curea, 110m prop1'e,
". 70.
Curge (a), v. conle]', p.l07. 242.268.
Curînd. adv. vite, en peu de temps,
p. 301. m5.
Curm, S. n. qnelHl (el'nl1 11181011,
pot-iron), p. 100.
Curpuţel, H. 1n. forgeroll, p. 15G.
CUI'să, s. ('. piege, p. 588. - Pl.
curse.
CurIe, s. f. COU!', p. 492. - Pl.
CU1·ţi.
Cul'fea-Arsă, s. 1)/. Le Palais-Brftle,
allcienne residence de Michel·
le-Brave.11 crai?! de Olt1'tea-Arsă,
v<lurien, p. 70.
================== pagina 710 ==================
CUR
- 710 -
DAM
Curtea-Veche, s. 1)l. Le Vieux-Pn­
lais, ancienne residence de C.
Brancovanu. II erau: de Curtea­
"Veche, vaurien, debauche. p.
70. 71.
Curunsebeş, s. in, pour Caransebeş,
viile de Hongrie, p. 46. 71.
Curvă, s. f. fernrue publiq ue, p.
�51. - Pl. curve.
Curvar, s. 11/.. debauche, coureur
de filles, p. 675. - Pl. curoart.
Da, conj. pour dar, mais, p. 69.
117. 161. 564. 658.
Da, ad», oui, p. 143.
Dă (a), v. donner, p. 5. 53. 166
177. 199. 207. 208. 2lO. 28�.
284. 3fJ6. 415. 451. 461. 489
513. 519. 521. 528. 544. 546.
548. 549. 550. 562. 566. 604.
641. 650. 651. 652. 656. 657.
658; 661. 662. 663. 669. II ar­
porter, p. 166. II remuer, p. 284.
II donner, offrir, p. 567. II tirer,
p. 680. II permettre, vouioir, p.
545. cse. II tomber, p. 430. 577.
II mettr8, p. 176. II abandon ner,
p. 552 li comi)', aller, p. 34,1.
II faire tomber, p. 3a3.11 aniver,
parveni]', p. 220. 262. II pClyer,
p. 177. II rejeter, p. 1,45·11 passer,
promener, p. 590. II fraJlper, p.
165. 249. 362. 461. 088. 689.
II repi'esenter, venir, p. 421.
424. II jeter, lancer, p. ] 66. 109.
197. 242. :�81. 1l04. 688. 689.
II chercher, p. 309 II pOllsse:,
p. 309. 310. 604. II entrer, 1',
401. 1I1âcher, p. 402.11 venir, [,11·
re irruptlOn, p. 33'.11 a da de,
rencontrel'. p. 274. 576. 577.
610. 623. II trouver, p. 215. II Ct
da prin, alJer a, p. 22. II a fi
dat p1"in, etre lance par (a tra­
vers), p. 402. II (( da ClI, remue]',
p. 656. II a da CtI, ne cesser de,
p. 553 II a da peste, trouver,
renconlrer, p. 03. 340. 576.
577. 590. 628. II dă'f, frappe le,
p. 249. II et da /��ga, courir, p.
80. 2,13. II Il da de nod, se troLl
veI' dallS 'ulle impasse, p.
156. II a da loc, donner l'occa-
Cuscrie, s. f. sorte de parent e
eutre les beauxparents, etc.
p. 294. - Pl. cuscrii:
Cuteză (a), v. oser, p. 497.
Cuvînt, s. n. parole, p. 634. 635.
-- Pl. ctlwinte.
Cuza, 8. m. CUZ8, norn propre, p.
72. 71.11 an Cuza, etre de noble
race ; ne craindre personne,
p. 72.
D
sion, p. 49/[. II a da ocol, faire
le tour, p. 301. 302. 350. II a da
zor, presser, p. 501. 553. II a'·!
da în gând, penser, p. 629. II a
da foc, mettre le feu, ,... 458.
II a da cu puşca, decharger
son tusil , p.582 II a da îndiJret,
reculer (au fig.), p. 2)3.11 a da.
drumu, laissor parttr, p. 100. II a
ela drumu, faire descendre, p.
689. II n'·! da de câpetâiii, en
venir 8. bont, se rendre compte
de ce qu'il vaut, p. 58[, II a
da nas, perrnet.tre trop de .li­
bertes (famijiarites) 8. Cjuelqrl'
un, p. 169. 170. II a ela obraz,
meme sens qLle le prece':lent,
p. 171. II a'i da gură, gronder,
p 403. II a ela mâna cu, s'en­
tendre avec, p. 622. II a ele. pe
mâna cui-v!!, livrer a, p. 435.
li (( drI ele f!!ţâ, trahir, p. 563.
II a da pe fată, devoiler, p. 578.
a ela w caelelnitrt pe, encen­
oeI' SOUS, p. 500.
Dă (a se), v. 1'. se clonner. II a se
di" la, entrer dans, s'llabituer
a, p. 102.
Dă (a 'şi), v. se rejeter. II a'ş!(, ela
în petec, revenir a d'anciennes
habllucies, ll1ontl'er par ses
actes C[ue l'on est de basse
extraction, p. 379.
Daca, con). si, en cas Cjue, p. 80.
548. 5\:)5. 610. 651. 659. 660 �
si, du moment C[ue, p. 214.
Dacă, conj. si, en cas que, p.27.
63. 93; passim.
Dai, pentru dă-mi, donne moi, p.
46.
Oamocle, s, m. Damocles, p. 72.
================== pagina 711 ==================
DAN
- 711
1J]�O
Dan, s. m. Dan, nom d'homme,
p. n.
DăniIă, s. m.. Dănilă, nom d'hom­
me, p. 73.
Dănişor, s. 1n. diminutif de Dan,
p. 72.
Dar, etni]. mais, or, tandis que,
p. H2. 175. 211. 223. 282. 286.
287; passim. il par consequent,
p 189. 220.
Oară, conj. mais, p. 92. 142. 657.
Dărul (a " v. clon ner, Iaire cadeau,
p. 32. 645.
DascăI, s. 11!. chantre d eglise, P:
255. 538.-PI. dascăli.
Dai, s. n. destin, sort, p. 539,
Dată, s, t destin, sort, p. 539.
Dată, s. f fois, p. 565.
Dator, adj. qui doit, II a ri"!lnâne
dator, rester redevable, p. 655.
II Ci fi dator, devoir, p. 178. 230.
" a'l scote dator, pretendre qu'il
doit, p. 595. 596.-Fem. datoră;
pl. datori, datore.
Datorl (a), v. devoir, p. 178.
David, s. ni. David, Dom propre,
p. 73.
De, pre», de; passirn. Ii pour, p.
89. 93. 100. 104. 131. 163. 195.
216. 264. 373. 378. 393. 433.
450. 452. 492. 500. 501. 604.
615. 639. 667. 668." a, au, p.
16. 220. 264. 287. 296. 349.
452. 468. 480. 575. 576 577.
611. 61?." pour donnel", p.500.
II quoique, p. 417. ilIe, la, les,
p. 104. 223. 294. 576 5�7. 61i!.
614. 595.11 cl'avoir, p. 446 II en
ce qui reg,ude, p. 595. II depuis,
p. 451." par, p. 4. 52. 87. 102.
249. 411. 497. 531. 569. 589.
605. 606. 681. 682. 683. 687. II
paUl' ce qui (est de), p. 263.
281. "de parter, p. 228." a
cause de, p. 102. 285. 323.
336. 337. 363. 378. 491. 492.
533. 667. 668. 669. II de fa<;;on
que, p. 66. 126. 402. 480. U75.
/1 de trouver, p. 93. 94. II si, p. 8.
159. 243. 342.358. 496. " POUl'VU
que, qne, p. 507." en, de, p.
535. II contre, pour preserver
de, p. 540." a partir ne, p.
492. " qui, p. 336." objet de, p.
347. II meme si, p. 453." de,
qui se trouve a, p. 22. " parce
que, â canse de, p. 285. IJ de la,
62447
du ternps de, p. 4,5. 146. 225.
468. " de la, a, p. 134. II de la,
de chez, p. 17. 154. 333. 363.
477. 478. 542. 576. II de la, de,
depuis, p. 179. " de la, a partir
de, p. 225. II de la, venant de,
nu câte de, p. 78. 157. 436.
687.1J de la, de ce que produit,
p. 475. " de la, de, p. 4. 21. 22.
54. 55. 62. U. 78; passirn. II de
la, de la part de, p. 156. 679.
687. II de pe, d'apres, p. 469.
II ele pe, qui est sur, p. 5. II de
pc, du haut de, p. 193. II de când,
depuis que, p. 9. 270. II du
temps de, p. 6. 45. 56. 153.
181. 205. 212 225. 231. 254.
468. 469·11 de cât, plutot que,
p. 31. 59. 299. 301. 302. 303.
321. 346. 400 II de cât, que, p.
538. 559. 572. 601." de cât, au
li eu de,' pl utot que, p. 176.
193. 299. 302. 327. 591. 592'11
de şi, quoique, p. 211. 360.
de cât» ori, toutes Ies fois que,
p. 489.
De, prcp. voir de.
De-a, sur, p. 530.
Qece, adj. num. card, dix, p. 59.
2'18. 663.
Dedeochiu, s. n. mauvais oeil, p.
540.
Dedu-Ivan, s. In. nom propre, p. 73.
Deget, s. n. doigt, p. 388. 681.
-- P 1. degete.
Oei, S. n. col line, coteau, p. 28.
75. 150. 373 570. 571. - Pl.
dClm''!.
Delu-Mal'e, s. n. Delu-Mare, loca­
lite rtlnommee pour ses vins,
p. 74.
Delu-Mitropoliei, s. n. colline de L1,
Metropole, p. 75.
Miu-Muierii, s. n. localite, p. 75.
Deochia (a se), v. 1'. mentir; se
perdre de reputation, p. 540.
54l.
Deochiat, adj. â qui on a jete le
mauvais oeil, p. 23.-Fem. de·
ochiată; pI. deoch'iaţ1, deochiale.
Deochlet adf [Mald.] miime sens
que le precedent, p. 23.-Fem.
deocMetâ; pI. deochie(i, deochiete.
Deochlu, s. n. mauvais oeil, p. 541.
Deochiu, s. n. mauvais oeil." a'l
trece cu deoch'iul, se moq uer de,
p. 541.
47
================== pagina 712 ==================
- 712 -
DEP
l
Depărtare, s. (. eloignement, II din
departare, de loin, p. 3G5.
Departe, adv. loin, au loin, p. 119.
1:19. 503. 644. II pe departe, de
loin, p. 63. i 67.
Deprins, adj. habitue, p. 381.436.
- Fem, deprinsă; pl. deprinşi,
deprinse.
Deraptul (din), adv, [Trons.] der­
riere, p. 595.
Des, adv. souvent, frequomrnent,
p, 302. 489. 491.
Desbrăca Ca se), V. 1', se de ve tir,
p.2'Î2.
Descăleca (a), v. descendre <le
cheval, mettre pied a terre,
p. 306. 681.
Descăntă (a), v. faire des incanta­
tions, des charmes, p- 1159. II
rosser, p. 542.
Descântec, s. n, acte par lequel on
fait des incantations, p. 542.­
Pl. descâniccc.
Descărca (a), v. decharger, p. 662.
663.
Deschide (ai, v. ouvrir (I'esprit),
p. 488.
Deschide (a se), v. 1'. p. 164.
Deschis, adj. ouvert, p. 48B.­
Fem. deschisă; pl. deschişi, des­
chise.
Desculţ, adj. nu·pieds, p. 109. ­
Fem. desculCă; pl. desculF, des­
culţe.
Deşert, adj. vide, p. 416
Deşert (tII), adv. en vain, inutile­
lllent, p. 646.
Desface (a), v. defuire, <leJier, p.
131. 573.
Desface (a se), V. 1'. se defuire,
p. 299.
Deslega (a), 7). delier, defaire, p.
661.11 defaire, p. 501. 502.
Despa, 8. f. Despa, nom propre. �
a fi Despa, etre descendue de
la cuis:se de Jupiter, p. 75. II
a şede ca Despa, etre pares­
seLlse, p. 76.
Despi�a; s.f. Despina, nom propre,
p .• 6.
Deşt, S. n. doigt, p. 262. 382. II
ca pc dcşte, du tout, p. 262.­
PI. deste.
Deştept, "adj. intelJigent, p. 23.­
Fem. deşteptă; 1'1. deştepţ�, deş­
tepte.
Deştepta (ă), V. reveiller, p. 514.
Destul, adi, An quantite suffisante,
p. 227. 563. - Fern. destulă;
pl. destui, destule.
Qeli, int. sur ma foi, je vous jure,
p. 690.
Devint, s. n. refroidissement, p.
543.
Devint, S. n. miime sens que le
precedent, p. 543.
Qi, s. [, jour, journee, p, 104.
ne. 157. 168. 176. 178. 209.
225. 306. 309. 370. 495. 517.
644. 676. - PI. dile.
Diavol, S. m. diable, p. 543. 474.
-- Pl. diavoli.
Qice (a), o, dire, p. 16. 8'5. 117.
143. 168. 207. 271. 284. 289.
371. 393.477. 502. 546.554.559.
596. 635. Il parler, p. 127. Il dire,
appeler, p. 182.204. II să se q,ică
mais que cela soit, p. 346.
"Dichiu, s. 111. superieur d'une cou­
vent. II a 'Şl găsidichiul, trouver
son maitre, p. 543.
-nn, s. pl. Vidin, p. 78. 79. Il bate
vîntul de la Du, cela va mal,
p. 78. Il a bate ca II! oe, rosser
d'im portance, p. 79.
Dimbo�iţa,}. f. Dimbovita, riviere,
p. 16. 17.
Din, prep. de, du, de la, des, p.
22-29; passim. Il de, qui est
dans, Jl. 48. 13i. 308. 598. II
par, p. 338. Il dp, hor8 de, p.
37. 112. 150. 350. 447. 473.
494. 538. 618. 636. 66z. II une
part de (des), p. 3'/8.602.11 le,
la, les, p. 284. 3i8. II du câte
de, p. 75,338. 434. II venant de,
p. 451. Il de SilI', p. 101. 292. II
pendant, p. 497. Il de la race
de, p. 386. II depuis, p. 440.
486. li de ce q lli vient dans,
p. 475. II a fi cUn, f>tire p>trtie
de, p. 447.11 din pl'icina ll!�, a
cause de, p. 234.
Dina, s. f. diminntif de Constan­
dina, p. 77.
Qfnă, s. (. fee, p. 543. - Pl. q,îne.
Dinga, [Ung.) pom ele lângă, de
au pres de, p. 96.
Dinu, 8. m. diminutif de Constan­
din, p. 61. 77.
Dinsu, pl'. pCI·S. 3-e pers. sing. il, lui,
p. 120. 215. 557. 583. 611. ­
Fem. dînsa; pl. d'lnş'i-!, dînsele.
Dinte, s. Jn. deut, p. 466,-Pl. dinti.
================== pagina 713 ==================
- 713
DRA
j)jl\�ru, prep, de, hors de, p. 591·11
(nntr'un, d'un, avec, p. 200. II
dinir'insul, de lui, hors de lui,
p.618. .
Dlochii], s. n. [Mold.] mau vals
ceil, p. 541. 543. II a'l trece cu
diochiul, se moquer de, p.54I.
Dispune (a), v. dispossr, p. 645.
*Diii, s. 1/1. Vioin, p. 77 78. 79. II
a fi ca Diul, etre fort, p. 79.
Divan, s. ni, divan, sopha, p. 169.
170. 1',1. - PI. divanuri.
Doar, adv. tout au moins, peut­
etre que, p. 163. 214. 337. 349.
421. 491.
Doară, aâo. tout au moins, peut­
etre que, p. 421.
Dobândă, s. f. interet, p. 425. ­
PI. dobânijX
Oobra, s. f. Dobra, nom propre ,
p. 79. 80.
Dobre. s. m, Dobre, nom d'hornme,
p. 80. 313 .
. Dobroqăn, adi. de la Dobrogea, p.
80. 81. - Fem. dobrogcl/că j pl.
,lobl'ogeni, dobrogtnce.
Dobr'uşa, s. f. Dobruşa, localite, p.
131-
-Dochla, s.f. Dochia, 110111 de fe111me,
p. ,3. 84. 85.
Ooda, s. f. Ilourrice seche, p. 79.
Oodolol, s. 11!. [Banat), bohemien,
pare d'herbes fraîcheR, chan·
Lant des invocations pour ap'
peler la pluie.11 a'l face dodoloi,
le mouiller, lui jeter de I'eau
snr le corps, p. 543.
'Vogă, s. f. p. 205. - Pl. d6ge.
DOI, adj. nU/n. card. deux ; passim.
,DOica, s. f. Doh:a, !lom propre,
p. 114.
OOlcă, s. f. nourrice, p. 121. ­
Pl. doice.
·Doicim, s. m. Doicim, Dom propre,
p. H6.
Dol-spre·�ece, adj. num. douze, p.
58.
Dolofelu, s. m. DoI ofel' , nom propre,
p. 8H.
Domn, s. 1ll. Dir>u, Seigneur, p.
207. 253. 2fl4. 400. 501. 544.
545. 546. 547. 5l8. 549. 550.
551.552.553.554.647.11 D6mne·
feresce, Dieu preSel'Ve, p. 552. �
'mila Domnului, assez, beau­
coup, p. 552. II a tră� ca D6mne·
feresce, vi vre miserablement,
p. 552·11 casa Domnului, hornme
bon, p. 552. [1 a da in plata
Domnului, abandonner .quel­
qu'un, le chasser, p. 552. II a
nu fi de nici un Demne-ajută,
n'aider en rien, p. 553. II mai
ele Domneajuiă, plus srrand ;
plus rernarquable, p.553. II un
Domne-ojuta, urie rossade, p.
553·lla'l încărca de D6rnne·ajută,
le battre, p. 55'!. II cât ai !fice:
Demne-ajută, en une seconde,
p. 554. II sâng,le Domnului, le
vin, p. 551. II mânia Domnului,
chose terribIe; homme me­
chant, p. 554-. Il D6mne miluesce,
Seigneur ayez pitie (de moi),
D· 669.
Domn, s. 1/1.. pnnce, roi, p. 356.
369. - PI. Domn.
Domn, S.11I. [Ung.} seigneur, maî­
tre, p. 150. - PI. domni.
Domn, s. ni. rnonsieur, p. 161.­
PL domnI.
Domnia-vostră, pr. vous, p. 312.
Domnie, s. /. palaiB, g-ouverne·
IlJellt, p. 159. - PI. domnii.
Dor, s. n. desir, amour, en vie, p.
50. 77. 294. 328. 347. 446. II a
duce doru., de�irer, p. 286.­
PI. doruri.
Dor, adv. pour doară, tout au
moins, p. 48.
Dorml (a), v. dormir, p. 1,5.571.
638.
Doroftelu, s. m. Doroftel, Ilom pro­
pre, p. 86.
Dospina, s. r Dospina, 110Ul de
femme, p. 86. 8:-.
Oouc, acU. nwn. cord. deux, p. 5 ;
passim. II una dmti!, a chaque
imltant, p. 196.
Doue, adi. nU1II. card. [Vâlcea}
deux, p. 375. 432.
Doue-4ecl şi patru, (tdj. vingt qua­
tre, p. 201. 2+4.
Drac, s. rn. diabI", demon, p. 2.
13. 23. 36. 135. 179. 203. 220.
223. 224. 282. 283. 309. 310.
g73. 386. 486. 5l6. 517. 530.
532. 548. 555. 556. 557. 558.
559. 560. 561. 562. 563. 564.
565. 566. 567. 568. 569. 570.
571. 572. 573. 574. 575. 576.
577. 578. 579. 580. 581. 582.
583. 584. 585. 586. 587. f88.
51:l9. 59·). 591. 592. 5::13. 594.
================== pagina 714 ==================
- 714
DRA
595. 596. 597. 598. 599. 600.
60l. 602. 603. 604. 60G. 606.
607. 608. 609. 610. 611. 612.
613. 614. 615. 616. 617. 618.
619. 620. (�21. 6:l2. 623. 6'.14.
625. 626. 627. 6�8. 629. 630.
631.642.643.649.665.677.678.
II de la dracu la tat'seii, <le Cha­
rybde en Scylla, p. 576.11 cum
îi dracu, aşa''i şi tată-sint, tel
pere, tel fils, p. 578. II a căută
pe dracu, ne rever que plaies
et bosses, p. 2. 590. II j6câ dru­
eul în inima lut, il ne pense
qu'ă mal faire, p. 598. II par'câ
îi şoptesce dracu la ureche, c'est
un vrai diable, p. 598. II ochiti
elraculw!, l'argent, p. 599. II Şl­
a spart dracul opincile, 11 a
enfln reussi, p. 6,,0. II pe unele
şi-a spart dracul opincile, au
diable Vauvert, p. 601.!! a ju­
cat la nunta dracttlui, c'est un
rnechant homme, p. 601. II se
îns61'ă dracul, le diable bat sa
femme et marie sa fille, p.
60�. II a mâncat din pomana
dracului, il est im berbe, p. 602.
II a mâncat la nunta dracului,
il est imberbe, p. 604. II de po­
mana drac�tlui, inutilement, p.
604.11 (I'l dCI d1'Ocuiui pomanâ,
l'envoir au diable, p. 604. II a'l
d(L în bu1'illtful dracului, meme
sens q U8 le precMent, p. 604.
II a se duce dracului pomană,
partir poUl' ne pll1s revenir;
se perdre, p. 604. II a trage pe
dracul de c6dă, tire]' le diaiole
par la queue, p. 605.11 (1 ave
pe dmcn :în pungă, loger le
diable dans sa bourse, p. 607. il
şi-a găsit dracu capacll, il a ele
attmpe, il a trouve 8011 maître;
ils se valent, p. 607. II şade dro­
cui CII CnTlI pe bani� lui, c' es L
un Harpagon, p. 607. II a fi co­
'm6ra draculni, argent mal ac­
q uis, p. 609. II şede C(l d/,((c�1 'n
cânepă, il est tres-faGhe, p. 609.
II şede ca dracu 'n spini, il e�t
tredftche, p. 610. Ii s'a pricop·
s'it ca ar(lC!! 'n spinL ('ela va
mal POUl' lui, p. (ilO II a (lai
de drac!!l în stejeJ"işte, il a ele
attrape, p. 610. II prinde dracul,
sc6te'î ochii, (;'e!:)!; impossible,
VilA
p. 610. 111.J(l1·'câ Il arai dracu
m ălaiu cu dinsu, il est laid ;
en haillons ; maigre, p. 611.11
'i·a perdut dracul mesura, il a
pousse C0111me une asperge,
p. 611. II a trăi ca dracul Clt
popa, vivre en mauvaise in­
teliigence, p. 611. II se uita
la el ca dracul la popa, il se
regardent comme des chiens
de faience, p, 611. II se fine după
..... ca dracul după Crllugăi' (ca
dracul clU}JCl popă) (ca dracul
după copil mic), il ne le quitte
pas d'une semelle, p. 61�.!1 a
umblet după Olle de drac, cher­
chel' le merle blanc, p. 61�. II
a /,ug1 ca dracul detămtiie, fuir
C0111me le diable l'eau benite,
p. 614. II fuge CIt dracul de secil·
d/uore, meme sens que le pre­
cedent, p. 614. II se intrece cu
drac/( în fugă, il fuit rapide­
ment, p. 61.4. II fuge de uiuma
clmculu1, meme sens que le
precedent, p. 614. II e sţredeiu
dmcului, c'est liii v1'ai dlable,
p. 614. II de sufletu. dracului, pOUl'
des prunes, p. 615· II d-rac flăcău,
merJe blanc, p. 615. II drac în­
sumt, merIe blanc, p. 615'11
drac SOC1'1t, merle blanc, p. 615.
drac betrân, merle blaJle, p.
615·11 dmc încăliat, merle blanc,
p. 615. II pal"că '.! dracu pe us­
cat, il est laid, retors, me­
chant, p. 616. II CI fi dracu gol,
c'est Utl vrai diable, p. 616 II
it fi drac împcliţat, c'est un vrai
diable, p. 6\6. II CI fi Ui'U ca
dmcu, laid romme tOLlS les
diables, p. 616. /1 a fi al draC/l­
z"i, etre retol's; mechant, p.
617. II a fi c/.t d-raci, avoir le
dia bIe au corps; 6tre l11echant;
tnwailleur, p. 617. II CI intmt
dmcn '1'1 el, il est l.furieux, p.
618.11 a'l uciga în draci, le fai1'e
sortir de ses gonds, p. 618. II a
eşit wn drac din el, il est de­
venu mei/leur, p. 618. II a'i veni
dracit, se mettre en col81'e, p.
619. II a'l lUCI dracul, momir,
p. 619. II a fi salba â-racului,
(;'est de la mauvaise graine
(se dit des neveux), p. 619. II
�'ml, dus boii dracului, il est
l
================== pagina 715 ==================
D1\A
-- 115-
DHU
flarn bo, p. 620. II et fi crescut în
buruen.le dracului. etre mau­
v.us couchour; m�11 eleve, p.
620. II et crăpot un. drac, l' enfer
est pave de bon nes intentions,
p. 621. II nu o crepn dracu, rien
ne presse, ]1. 621. II i: tăia dra·
eului bureu, ne rien faire, p.
022. il a fi însurat cu dracu,
erre marie iL une megerf?, p.
622. II ft dat mâna CI! dracul, il
s'est enrichi, p. 622. II a vc�ut
pe dracu, il a ete bien attrape,
hien puni, p. 622. II a dat ele
dracu, meme sens que le pre·
cedent, r- 613. II uns CI! unsorB
de drac, mechant comme un
cliable, p. 6�3.11 ft fî Cit qândul
dracului, et.re faux, p. 623. II şi­
a lJUS dTacul codri pe el, il ne
]1eut le t rouver (un objet perd ll),
1'. 623. II şi·a băgat draw coda
intre ei, le diable ti'en mele, P.
(j24. II Ci vîd pe dracu în câ11laşâ,
] ech�uf'ft\r un serpent dans son
sein, p. l 20. II a vîrî pc c/mClt
în sîn, meme sellS qne le pre·
cedent., p. 625. Illft draC!! în
pmz-"l-ÎC, 8U <lmhle Vauvert, p.
625. Ilul/de ş�-a înţercat dt'acul
copiii, merne "enf3 que le pre­
cedent, p. 625.11 ednfercatpe dra­
C/ll, c'e"r UDe megel'e, p. 626.
11 CI albit şi pe dmcIIZ, meme
�ens qlle le j)nil;edent, p. 626.
11 a'l face ca pe dracul, l(� ren­
dre la risee du ll1onde, p. 627.
Ci face pe (lracu în pat1'u, se
mettre en quatl'e pom, p. 627.
li CI scuipa draci, elre mauvais,
p. 628. II a .se uita în CUTU dra·
cului, reg,u'der fixement, p.
(;28. II calul dratuluf, vieille sar­
ciere, p. 028. II par'cet 'l'a în­
Jugat dmeul, ils se valellt, p.
629. II dracu sc'ie, je n' en sais
rien, p. 629. II n'ici dracul nu'l
scie, c'est un malin, p. 629. II'
nid dl'aci!, personnt>, p. 629. I
tot un dmc, c'est la meme chose,
p. 6RO.1I pal"ca'i scape re! dracu
'n falei, Il est tres-maigre, p.
631.11 a lui era drac1t, il a ete
attrape, p. 631.11 a ave o costă
de <imc, etre mauvais, p. 631.
II ]le draw, n01l, p. 631. - Pl.
draci.
Drăcie, 8. f. diablerie, P: 632.­
PI. drăcii,
Drag, adi. chor, airr.e, p. 429. 641-
li a'i fi dt'ag de, aimer, p. 429.
- Feru. drogâ; pl. dragi, draqe.
Drăga1ca, s. f. danse populaire,
p. 632.
Drăgălaş, tul]. cheri, mignon, p.
) 21. - Fel11. dn'igâlaşâ ; pl. dră­
grilaş!, drăqidaşe.
Drăqănescu, s. 111. Drăgănescu, norn
d'hornrne, p. 87.
Drăgăşanl, s. nt . Drăgăşanf, loca­
lite, p. 87. 88.
Draqavef, s. pl. p. 196.
Drăqhicl, s. m. Drăg hicî, 110m pro­
pre, p. 88.
Drăqofu, s. 1/1.. Drăgolu, nom pro·
jlre. p. 88. 89.
Dragoste, s. f. amitie, p. 416./1 a·
111 o Ilr, p. 294. 470. - Pl. dra­
(jo,<te.
D,:agu, s. 1It. Dragu, 110111 p1'opre,
1', 89.
DNge (a), v. retabli1', reme: tre en
eUt!, radresse1'; p. 197.
Drept, adi. juste, p. 634. II droit,
p. 33. 96. 97.230 - Fem. drep­
tii; pl. ârep(i, drepte.
Drept, s. n. jll,tice.1I a s/J1mc drept,
dil'a let verite, p. 229.
Dreptate, s. j. jLlstice, p. 413. 425.
547. 63+. II a ave dreptate, avoir
rai�on, le bon droit, pour soi,
p, 72. II dreptate turcesce!, deni
de justicP, p. 425.
Drum, S 1/1. route, chemin, p.92.
93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100.
101. 102. 250. 262. 393. 469.
G12. II In drum, el1 VOY;1gfl, p.
92. 94. II a râtăci drulJlu, s'e­
garer, 1'. 94. II a'ş't lua drumu,
p;n"tir, ]1. 113. II pc dn!ln, en
voyage, p. 99. II pe drum, au
dehors, en ville, 1101's de chez
1 ni, p. 95. II a'i da dl'WI!l!, faire
descendre, lalsser partir, p.
639. II a pIerdut şi dl'Hl1!ul şi
eâ1'al'ea, il a perdu la tete; St3S
affairps vont mal, p. 94· II mer[J�
1iC alcit,u'ea cu drumul, il ne
Silit p<-ti:> le droit chemin, p.
96. il 'lJoruesce alâturea de drwn,
ii ment, p. ';)6. II nid tu, nici
drumu, file vite, ne te gene
pas, p. 9S, II a'l scate la drum
de boi, le plonger dam; la mi-
================== pagina 716 ==================
, 'i
li
"
ii
I
li
- 716
DUC
sere, p. 99. II se duce călare pe
coma drumul-ui, aller il pied ,
p. \19. II nu scie 1âd să trică
drumul, c'est un imbecile, p.
99 II pe ici ţi·e drumul, file, p.
99. II a 'şi luc1 d1'umul, partir,
p. 100. II na, la drum! ne di­
vagne pas, p. 100. II se gătesc
de dn!m, il est it I'article de
la mort, p. 100.11 a'şi line dnt­
mul, ne pas devier de son che­
min, p. 101. II a 'ii stâ în drum,
I'arreter: l'ernpecher de faire
ce qu'il desire, p. 101. II drum
bun, bon voyage, p'. 102. II a
remâne pe dl'umm'i, rester 01"
phelin; perd re sa fortune, p.
102. - PI. d1'llmurL
Ducă-se, le diable. II par'că e ducă»
se pe pustii, on dirait le diable,
p. 632. II are pe ducă-se în tr'insu ,
il est intelligent, actif, p. 632.
Ducă-Vodă, s. m. Duca-Voda, norn
propre , p. 102.
Duce Ca); v. mener, conduire, p .
. 93. 96. 179. 215. 378. 453. II
porter, p. 111.11 msner, faire
aller, p. 493. 453. 546.11 mener, p.
492. II condllire, pOllsser, p. 679.
II a duce don!. desirer, p. 280.
1 o duce bine, il va bien, p. 342.
Duce (a se), v. r. aller, p. 50. 161.
192. 339. 378. 389. 390. 449.
489. 49]. 669. II s'en aller, p.
50. 76. 99. 103. 306. 378. 604.
620. 688. II partir, s'en aller, p.
99. 185. 202. 243. 261. 273. 306.
404. 432. 457. 462. 473. 519.
520. 683. II disparaître, p. 413.
II pousser, p. 503.11 s'en aller,
couler hors de, p. 447.11 dis·
paraître, p. 413.
Ducipal, s. rn. Buceph'lle, p. 103.
Dughenă, s. f. [Iliold.] magasin,
boutlque, p. 110. 176. - Pl.
dughene.
.. Duhovnic, s. m. confesseur, p. 632.
- P J. duhovnici.
Dulce, aa). doux, p. 500
DUluţă, adv. p. 105.
Dumitale, p1·. pers. it vous, p. 125.
Dumitru, s. m. Demetre, p. 104.
Dumne�eu, s. m. Dieu, p. 53. 62.
87. 94. 150. 168. 208.209.220.
229. 237. 251. 267. 299. 475.
506. 518. 512. [,89. 5\-15. 633.
634.635. 630. 637. 638. 639.
DUM
640. 641. 642. 643. 644. 6{5.
646. 647. 648. 649. 650. 651.
652. 053. 654. 655. 656. 657.
658. 659. 660. 66l. 662. 663.
664. 665. 666. 667. 668. 669.
670. 671. 6'72. 673. 674. 675.
676. 677. 678. 679. 680. 681.
682. 683. 684. 685. 686. 687.
688. 689. 690.11 n'are Dn1ll116-
\!e11 stăpân, nul seigneur sur
Dietl, p. 637. II Dumnedeii vede
tote, Dieu VOlL tout, p. 638. II
bun e Dunmene«, ce mal est
passager, p. 641. II mare'i Dum.­
ne\!eii, Dieu est grand, p. 642.
II e omul lui Durnnerţe11, c'est
j'homme du bon Dieu, p. 677.
II a fi pânea lu; Dwnneqeiî,
meme sens que le precedent,
p. 6,7. II l'a orbit. Dumnetleă, il
ne sait plus ce qu'il fait, p.
678. II Dumneaei; ăI din telt, le
diable, p. 678. II a se lua cu lu­
leaua lui Dumnedcu, boire fel­
me, se griser, p. 679. II a lu(l
boii Zu'i Dunllle�Ze11, etre en­
tete, p. 679. II a fi cu Dunine-
1eii in sîn, etl'e honnete hom­
me, p. 679. II a nu ave nici lin
Dumner}e'u, n'avoir ni foi, ni
loi, p. 680. II a nu fi nid de lin
Dumnerţeii, n'etre bon it rien,
p. 680. II a se 1'l!gâ la toti Dum·
nerţeii, demander avec insis­
tanc!!, p. 680. II unde punea
mâna, punea Dumnegeii mila,
homme iL qui tout reussit, p.
680. II a descălecat Dumnerţellla,
ses affaires prosperent, p. (81.
II a se înlîln� cu Dumner,Ze11,
meme sens que le precedent,
p. 681 II 'i-a pus Dumne1eii
mâna în cap, meme sens que
10 precedent, p. 681. II îl ţine
Dumnegltl de pe·r, il a de la
chanc.e, p. 681. II l'a ve�lut Dum­
ne\!eu, il prospere, p. 6�2. II
pai"ct! a' apucat pe Dumne\!111
de un picior, ii est. content,
fier de son succes, r· 683. II
varga lu'i Dumne\!eu, fleall de
Dieu, p. 683. Ii biciul lut Dum­
ne1etl, meme sens que le pre­
cedent, p. 683. II e degetul lui
Dumne<}eil, c'est le doigt de
Dieu, p. 684. II mielul lui DlIm­
ne\!eu, l'agneau du bon Diell,
l
I
I
�
================== pagina 717 ==================
- 717-
DUM
p. 684. " boul lu'I Dumne�et1,
hornrne Lranquille; imbecile,
p. 684-. II a lost mân'ia lui Dwm­
ne�ct1, cel" a ete tern bie, p.
685, li ca pedepsa lui Dumne­
Cleii, vite, p, 085. II ca in sînul
lui Dumnedeii, comme dans le
sein d'Abraharn, p. 685.11 a se
crede că e Dumnedeu, etre fier,
p. 635. II de când urzea Dum­
netj,etl pămintu, depuis tre-­
longtemps, p. 685. II cu DUlIl:
netj,et1 înainte, a la g-râce de
Dieu, p. 685, " a pom} cu Dum­
ne�et(, bOII voyage, p. 686. II
cum o da DU11InerJeii, it la grâce
de Dieu, p. 685." a'l lăso. în
plata lui Dllmner.Zc'L(" abandon­
ner, p, 68ti. II a j'cmânea ca bă­
tut de Dumncr.lett, rester petri­
fie, p. 686. II nu'l mal: împacă
nici DwnnerJcii, rien ne le con­
tente, p. 686. II aşa a fost sd
fie de la D"mner.lel1, Dieu l'a
vouln, p. 687. II nWllne�eii SIt
le alegi'i,.ie n'y cumprends rien,
p. 687. II l'a ertat Dumne�eil, il
est mort, r, 687. " e. iertatii
de Dumnetj,eu, elle n'a plUti
ses regles, p. 687. II l'a strîns
DU'1nnetj,e'Ll, il est mort, p. 6Ş7.
II a se duce la Dumncr,le-ii, mou·
rir, p. 688. II a mers la Dwn­
neqeU, il est mort, p. 688. II a
fi uHat de DUl1meqeii, etre tres·
vieux, p. 638. " pânii m'a tl'itat
Dwnne(lcii, tres-longtemps, p,
688. " dâ cu petra 'n Dumne4el1.
c'est un sot; un fou, p. 688. II
dă cu puşca în DU/11ne�le!l, meme
sens que le precedent, p.689,
II dâ cu barda in Dumne�el1,
meme sens que le precedent,
p. 689. " dă cu securea în Dum·
neqett, meme sens que le pre­
cedent, p. 689.11 om CII frica
lu'!. Dumne�ell, h0111nw juste,
honnete, bon, p. 689. II mai ai
de Dumne4eii, tiens tOI tran­
quille, p. 690.l1lI1a'I de Dumne·
r,ţe-t'î, meHleur, plus heau, p.
690. II e pecat de Dumne1e71,
c'est un peche, c'est dommage,
p. 690. II 'i- t avut lJul1!ller,leu de
scire, Dlell l'a preserve, p. 690.
II CII lilta lui D,ml1ufleiJ" blanc,
DUT
p. 690. II DU11lne�e'11 cu c6rne,
le diable, p, 678,
Dumnedeesc, tul], divin, p. 633.­
Fern. Clulllne�cescă, pl. tluinne­
deesci.
DuÎnnerJeire, s. f. divinite, p. 633,
Dumnălut, pi\ pers. 3-e pers. siruţ.
luî, p. 21.
Dumneta, pl', pers. 2·e pcrs. sinţ).
vous, p. 125.
Dunăre, sf, Danube, p. 104. 10,').
l06. 107. 108. 109. 458. Ii a câra
apă ''11 Dunăre, porter ele l'eau
a la riviere, p. 105.11 Dunăre,
beancoup, p. 106. II a se face
Dunăre, etre furieux, p. 106, II
n'o fi cât Dunărea, ce ne sera
pas la mer it boire, p. ] 07. II
«ă cUl'gi cât D unărea şi tot nu
'Ii ajun.ge, il est insatiable, p.
107. il nici în DUncl1'C nu gă­
sesce apă, t;'est un incapable,
p. 107. 11 nu se spală nid cu apa
Dună1'ei, la mer y passeraitflanR
laver la souiIlul'p, p. 108. II .are
să trecă multii, apâ pe D1tnâl'e, il
passera jusque la be<lucoup
d'eau SOU8 les ponts, p. 108
Dungă, s. f. bande, cOte. il a trage
clopotul într'o dltngă, sonner
le tocsin, p. 515. - PI. du'I1,(J'i.
După, pl'ip, apres, p. 164. 284.
323. II pour, p. 335." d'apr8s,
selon, p. 44-. 545. 652. 660. 661.
II derriere, p. 160. 325·11 der·
riere, aux trousses de, p. 120.
612. II a la recherche de, p.
2:-5. 306. 517. 612." a, au, V.
335. II dupii. ce, apres que, p.
393. 520. 593. II dupâ ce ... apa'!,
non content de, non seule·
ment, p. 119. 221. 222. 272.
440. 441. 442. II după cum.
comme, p. 544. 545. 668. !I
dupâ .. ' şi ... , tel... tel ... ,
p. 415. 523.
Dus, adj. parti. II a fi dus, q ui :>
ere, p. 401. - Fem. dusii; pl.
duş!. duse.
Duşman, s. 111. ennemi, p. 344. 652.
653, - Fem. duşmani.
Duşmănos, adj. hostile, haineux,
p, ::'36. - J!'em. du§măn6să; pl.
duşmtinoş/, duşmăn6Je.
Duţă, s. r abreviation d' Alexan·
dre, n0111 propre, p. 109.
================== pagina 718 ==================
li
.- ,18
E
E, 3·e pers. ind. pr. du verbe a (i,
etre; passim. II tir mi-e, q u' est
ee que, p. 25. 271. 272. 315.
334. 578.
Ea, pl'. pers. elle; passim.
Ear, adv. mais, p. 59.
�ară, adu. mais, p. 59.
Ecă, ad». voiei, p. 6. 467.
Ederă, s. [. lierre, p. 48. - Pl. e·
dere.
EI, pr. pel·s. il, le, lui; passim.]
v il, celui-Ia, p. 22.
EI, pl'. pe1'S. il, le, p. 7. 590.
Ele, pl'. pers. elles, p. 559 .
.Enache, s. m . Enache, p. 109. no.
II a lua pe Enache în cap, se
griser, p. 109.
Ene, s, 111 .. Ene, p. 110. il veni Ene
pe la gene, il a sornmeil, p.
110.
:Era, s-e pel:8. sing. imp, du verbe
a ţi, regnait, p. 71. 124. 325.
Epure, s. 111. [Banat), Jievre, p.
139. - Pl. epnri.
Eremie, s. /II. Jeremie, nolU pro·
pre, p. 166.
FAC
Erlâ (a), v. pardon ner. II l'a ertat
Dumnecle't!, il est mort, n. 687.
Eşl Ca), v. sorl.ir, p. 112. 175.191.
237. 494. 618. 635. II s'on aller,
sortir, p. 198. II disparaître, p.
19. 453.11 fi eşi la ma'idan, se
devoiler (en parlant d'uue cho­
se), p. 191. II fI'li eşi în cale, SOl"
tir, venir au devant de, p. 378.
II e 'i eşi înainte, rnemo sens
que le precedent, p. 566.
EşI, s. m. [Motd.], Iassy. p. 130.
149.
Sşil, s. pl. [Mold.] Iassy, p. 11I.
EşI, pl'. pers. son, sa, p. 95.
Este, 3·e pers. sin.l]. ind. pl'. du
verbe Il (i, il est; passim.
Eu. pl'. pCl'S. je, moi, r- 5. 111,
364. 365. 444. 458. 476. 496.
501. ;:'02.
Europa, 8. f. Europe, p. 111-
Eva, s. f. Eve, nOlll propre, p.
111. 127. 469.
Evreu, s. m. Juif, Hebreu, p. 207.
- PI. evrei.
Fă, l:nlerj. fille! femme! p. 115.
122.
Face (a), v. f<iire, p. 28. 31. 37;
passim.11 f;.tire naître, produire,
p. 435.440. II rendre, presenter,
p 360. II rendre, p. 436. 543. II
tracer, p. 534. Il se former, p.
296. Il elever, dresser, p. 589. II
bâtir, p. 4.88. 588. 589. il fJire,
fabriquer, p. 238. II preparer, p.
816.11 jouer, p. 460·11 nu are ce
'i facp,il ne peut. rien lui faire,
p. 650. Il a ave de arace cu, a·
voir affaire il, p. 594. II a '1
face ca, le traiter comme, p.
627. II a face cu mâna, faire
signe de la main, p. 166. II a
face (oc, allumer le feu, p.
163. II a face buze de Arap, faire
la lippe, p. 8.11 a face sai, s'at·
tarder, ne plus partir, p. 306.
II Il face fară, faire perdre, p.
428.11 a facc cinste, payer il boire,
p. 461.
Face (a se, a 'şl), v. 1'. se Ltire,
etre fait; passim.1I se formeI',
p. 299. II devenir, p. 77. 106.
107. 312. 346. 356. 473. 478.
575. II etre represente, p. 560.
II prendre I'aspeet de, p. 336. II
prendre la forme de. p. 538.
560. II se transformer, se ehan·
ger, p, 575 II se reudre, p. 313.
II faire le, faire semblant d'e·
r,re, p. 332. 490. 501. II a se (uce
tovarăş, s'associer, p. 583. 584.
II Il 'şi face pomană cu, faire la
eharite a, p. 604. II a se face
crnce, il se forme un earrefour,
p. 538. II a 'şi face cale, se pre·
pareI' les voies, p. 3:3. II a se
face American, faire sembl;wt
de ne pas eomprendre, p. 4·11
(1 se f'lce Chinez, meme sens
f[ue le pret.:edent, p. 54. II a se
face Ing/ez, meme sells qne
le precedent, p. 159. II a se (ace
Nemţ, meme sens que le pre·
================== pagina 719 ==================
- 7l9-
FLA
rMent, p. 231. II (! se face 1'6-
der, faire l'imbecile, p. 404-.11 a
se face Tănas», măme sens que
le precedent, p. 332
Făclie. s. f. cierge, p. 636. - PI.
făclii.
Făgădăll. 8. m. [Trans.] auberrro
(sur ]<1, gr.mde route), p. 15t.
Făgădul (a), v. prornettre, p. 241.
457.
Făgăduinţă. s. f. nrornesse. II pă­
mî'1tulfâgrid,tiJ1.{d, la terre pro­
mise, p. 252. - Pl. (clgdduinţc.
Făgaş, s, n. orniere, p. 112. = P].
făqaşe.
Făină, s. f. farine, p. 574. 575.
663.-PI . .f,1in1.
Falcă. s. f- mâchoire, p. 631. _. PI.
(âZd.
Fântână, s. t. fontaine, p. 5S\:).­
Pl. I ântâni.
Fapt. s. n. fa it, acte, action, p.
578. 652. -- P 1. {apte.
Faptă, s. f. acte, actiol1, p. 674.
- l"J. {<lpte.
Făr. con}. sans.llf61'Cle,sans, p.151.
Fără, con}. sans, p. 67. 150. 232.
3')3. 304; passil11.11 a fi făl'â,
ne pas avoir, p. 080.
Faraon, li. 111. Ph'lraon. II bohe­
llliet',�. 112.-PI. tiu'Wmi.
Fal'cas, S.?Il. FilI'CaS, nom d'hon;­
me: p. 326.'
Fasole, s. f. haricot, p. 32. - Pl.
['aliole.
Fată, 8. f- fille, jenne fille, p. 58.
114. 164. II fille (oppose â fils),
r. 122. 329. 675. II lată mare,
rllcelle, p. 172. 526. -- 1'I. fetc.
Faţă, s. f face, figure, p. 690. II
a .. ta dc f(/ţâ, etre present, p.
563. G64. II (!'l ela de fată, le
tr;rhir, p. 563.11 a evt pe "'iâ.
c1evoi ler, decou vrir, p. 578. II
a fi de faţă, etre la, etre pre·
sen t, 1:'. 564.
FeCior, 8. !Il. fils, p. 310. - Pl.
('eciori.
Felelei> s. 111. Fefelel, localite, p.
112.
Fel, s. n. espece, sorte. II natllre,
p. 4::>3. II a 8e facc un fel cu,
se rendre parei! it, fain1 sem­
blant rl'etre COl11me, pag. [,8').
- PI. feluri.
Felişan, s. In. Felişan, llom d'
lJomme, pag·. 1/3.
Femeie, s . .r. femme, p. 633. ­
PI. femei.
Femeâscă, ad) de femme, p. 671.
- PI. femeesci,
Fen, 8. f. foin, p. 265. - Pl. fe­
nuri.
Fer, 8. u. fer, p. 263. 562. 676.
"Fereqea, 8.f. graud manteau que
portant les fernmes turques,
p. 446. - PI. fereqelc.
Ferâstră, 8. f. reneue, p. 651.­
PI. ferestre.
Fer�) �a), ���pt e.�p.rvel� p. 2.§J9. ��2.
b9u. tiD'). 606. 6. O. 6 il. 6/2.
674.675. II Domne-feresce, Dieu
praserve, p. 55'3.
Fer') (a se), u, r. se garder de,
p. 302. II Iuir, evite!', p. 613.
Fes, s n. Iez, p. 291. - PL fe­
surI.
Festl (a), v. [Ung.] peindre, mon­
trer, p. E61.
Fetiţă, 8. J. fillette, p. 9. - PI.
fetiţe.
Fi (a), v. etre; passim. II a fi de,
appartenir it, p. 220. II a fost
set .fie, c'etait, 6(�rit cela de­
vai!; an'iver, p. 687.
Fiară, 8 . .f. Mr e fauve, p. 136.­
PI. fiw·e.
Fichetescl, s. m. Fichetescl, loca·
lite, p. 113.
Fie-care, pl'. ind. r,hacun, chaque,
p. 3\)+ 488. 652.
Fier, s. n. fer, p. 275. - PI. fiere.
Fierbe (a), v. faire bouillir, p.175.
Fiert, aelj. bouilli, p. 676. 677. -
Fem. j-!lfrtc'i; pl. fIcrt!, jiate.
Filip, 8. m. Philippe, nom c1'hornme,
1'. 113. II şterge-o Filil]e, mets
lrt m;1Î1l desslls, p. 113.
Filipesc1. s. rit. Filirescl, vill�ge,
p. 114. II a wnplC de JIlilipesd,
tromrer, p. 114.
Fimeescă, ad). [JJ1old.] de fem111e,
p. 671. - PI. jimecscL
Fir, 8. n. fii, brin, p. 482.-Pl.jirc.
Fira, s. f. Fira, nom ele femme,
p. 114.
Fire, s. f. ereit ture, etre, r· 646 ..
672. II nature, naturel, 1). 678.­
PI. firi.
Flăcăii, 8. 1n. jeUl1i> fHlrQon, celi·
bataire, p. 432. 615. II flăcăi:,
nngţtresc, vieux garQon, p.432.
- PI. flâcăi.
FIămân�l (a), v. etre i\ffame, p. 52.
================== pagina 720 ==================
FLE
720 -
FUS
Fleac, s. n. babiole, chose sans
importance, p. P.5!. 424. - Pl.
fieacuri,
Flore, s. f. fleur, p. 9. 154. - Pl.
fiori.
Florea, 8. f nom propre, p. 115.
Florică, s. f. Fleurette, nom pro­
pre, p. 489.
Florii, 8. f. pl. Pâqnes fleuries,
p. 116.
Fluera (al, v. siffler, p. 283. 364.
490. II flueră în biserică, imbe­
cile, p. 493.
Foc, 8. n, Ieu, p. 71. 243. 32u.
538. II cu foc, ardernment, p.
494. II a da foc, mettre le Ieu,
I'. 176. 458. II a face foc, al­
lnmer le feu, p. 163. - Fi.
focur!.
Focşanl, s. f. F'ocşanl, viile, p.
116.
Foltea, s. m. Foltea, nom propre,
p. 117.
F6me, 8. f faim, I'. 387. II a '! fi
f6me, avoir f<tim, p.283. 364·11
ele f6rne, par ce qu'Jl a faim,
p. ;)63.
Fomeie, 8. j. [Vâlcea], fe111111e, I'.
200. - Pl. f'ome-!.
F6rfeee, s. n. pl. ci;;eaux, p. 228.
Forte, adv. tres. II forte mult, beau·
couI', enormement, p. 10'-).
Fos (o), ineorrect pour a (aI1)fost,
ont ele, f'. :244.
Folie, s. rn. Fotie, nom propre,
p. lE.
Francez, s. 111. fran<;aii', p. 117.­
PI. francezi.
Frange (a se), v. r·. commepcm il
dediner, â baisser, p. 442.
Frangolea, s. m. Frangole>t, nom
propre. II cât a� zice: GÎrc ]i1mn­
goleo, en un spconde, p. 117.
Frăsina, 8. f. Euphrosine, p. 118.
Frale, 8. m. frere, p. 31. 71. 108.
186. 2f>O. 444. 535. 583. II fraţi
de cruce, compag'nons illsep"­
rabies, p. 535. -- PI. frat!.
Frăţilă, s. m. Fraţilă, nom propre,
1'. 118.
Freanţ, 8. rn. [Banrtt] Fr>tn­
voit;. II săneUate, Frean/;! fuis,
p. ] 18.
Frică, 8. f. peur, p. 222. 589.
689. II crainte, peur, p. 678. II it
'/ fi frică, avoir peur, p. 498.
Fl'ieos, ad]. peureux, p. 417.429.
- Fern. fricosă ; pl.fricolj�,fri­
cose.
Frig, s. rit. froid, p. 363. II (t'�.fi
frig, avoir froid, p. 363. - PI.
friguri.
FI'ige (a), v. rotir, griller, p. 363.
Frigură, s. f. fievre, p. 187. - FI.
li'igur� et frigMre.
Frlnghie, 8. f corde, p. 386.- PI.
fr'înghiL
Fripl, aelj. roti, p. 219. 292.­
Fem. friptă ; pl. fÎ"ipt'I, fripte.
Friul, 8. rn. Frioul, norn d'une
province eu Autriche, p. 118.
Frumos, tui]. beau, p, 21. 272.
299. fi96· - Fem. fruniosă ; pl.
frumoşi, [rumose.
Frunte, s.j. tete, cornmencement,
p. 3J6. 1\ de frunte, not.ablo,
parmi les premiers, p. 368.­
Pl. fj'untt
Frunză, s. J. feuille, p. 393. - Pl.
f1'1.mze.
Fudul, adj. fier, arrogant, p.527.
6;5. - PI. fudulL
Fudul1 (a se), 1). r. se pavanor,
pos!lr, p. 22. 422.
Fugă, s. j. pOUl'suite, p. 674. 1\ ct
ela fuga, courir, p. 80. 243. II a
se întrece în fugâ, rival:ser 11 la
courile, p. 614. - Pl. fugi.
Fug) (aî, v. fuir, se t;auver, p.60.
88. 103. 104. 150. 151. 484.
595. 613. 614.11 fllir, eviter, p.
223. 576. 613. II courir, p. 461.
FUlor, s. n. quantite de chauvre
ou de lin que I'on met sur la
quenouilJe, p. 98. - PI. fuMre.
Fulgera (a), 'O. irnp. bllcer des
eelairs, p. 62.
Fund, s. n. fond, p. 145. - PI.
fundwri.
Fura (a), v. voler, p. 44. 61. 341.
372. 406. 502. 572. II enlever
ravir, p. 472.III'afu1'Ctt aghiuţă,
il s'est, endurmi, p. 472.
'Furfure, s. f. SOli, p. 574.
Furnică, 8. f fourmi, p. 222.­
Pl. furnicL
Furtună, s. f. tempete, p. 547.­
FI. furtune.
Fus, s. rn. bât.on avec lequel on
remue la bouillie de mals,
p. 72.
I
I
4-
================== pagina 721 ==================
GAE
721 -
G
GE[
Gae, s. f. eperviel', . p. 235. - PI.
gaL
Gahiţa, s. f. Gahita , nom propre,
p. 11 D.
Găinaţ, s. n, dejection, fient.e, p.
108. 287. 288.
Galantom, adj. genercux, p. 133.-
PI. qalanioms,
Galaon, p. 162.
Galaţi], 8.pl. Galatz, ville, p. 119
Gălbenare, s.f. [Mold.J jaunisse.]
suferă degdIMnarenlsescc!, c'es�
un ivrogue, p. 2\13. - Pl. gdlM·
nări.
Gâlcă, S. f. glande (de la gOl'�'E'),
amygdale, p. 382. - PI. gâlcL
Gând. S. n, pensee, esprit, 'p. 92.
284. 486. 532. 545. 599. 623.
633. 665. 677. II idee, desir, p.
545. II intention, p. 545. II a '!
da în gând, peuser, p. 629.­
PI. gândurt.
Gândi Cal, V. penser, p. 164. 322·
549 II penser, vouloir, p, 544 ..
545.
Gândi (a se), V.1·. refiec�lir, se de­
cider, p. 446.
Gard, s. n. clâture, haie sechp,
palissade, p. 166. 171. 19.J..
237. 273. 274. 315. 456. - Pl.
gardw·'i.
Gârlă, S. f. riviere, p. 583. 587.­
Pl. gârle.
Gască, s. f. oie, p. 287. 283. 387.
- PI. gâsce.
GăSI Ca), trouver, p. 03. 94. 107.
158. 264. 304. 305. 448� 458.
489. 543. 566. 590. 591. 607. II
arl'iver, surveni]', p. 549.11 a '1
gdsi d1'acil, devenit' furieux,
p. 518. 519. II a găs'i ca cal(.
tt'ouver bon, cOllvenable, p.
37.
GăSI (a se, a 'şi), V. 1.. se l'c>COII'
trer, p. �50. II a 'Iii găsi Bacău,
trouver son maître, p. 448. II
a 'ş! găsi beleaua, se trouver
dans de m�uvais dl'i'lps, p. 455.
Gasper, s. m. Gaspar. II bohemien,
p. 119.
Gât, s. n. COLl, p. 188. - P 1. gâturI.
Gata, adv. pret. II tie-a gata, tour
pret, sans trav"il, sallS peine,
sallS effort, p. 373.
Gătl Ca se), v. r, se preparer, faire
ses preparatifs, p. 100. II se pa­
rer, p. 442. 449.
Gătit, adj. pare, p, 205. - Pern.
gătită; pl. gMifî, gătite.
Găujan, S. m. nom propre.llfi Gău-:
jan, etre un goinfre, p. 119.
Găulea, 8. 111. nom propre. " a.fi
Găuleu; mems sens quo le pre­
cedent, p. 120.
Gaură, 8. f. trou, p. 55. 159.­
Pl. gă�!1'r.
Găvan, 8. n. plat, p. 215. - Pl.
gdvane.
Gavril, s. 1n. Gabriel, p. 120.
Geba (de), loc. ado, inutilement,
p. 600. II sans rien faire, p. 5.70.
Geme (al, c, gernir, se lamenter,
p. 811. 337. II gsmir, soupirer,
p. 581.
Gemen, 8. m.. Gemen, colline. II
inmourceă la Gem.en, c'est mau­
vais signe, p. 120.
Genă, 8. f, cii (pali piere), p. 110.
- Pl. gene.
Genuchiu, s. n. genoll, p. 416.
- PI. genuchL
Genunchiu, s. n. genou, p. 416.
- PI. genunchi.
Ger, s. n. froid glacial, p. 56.
495. - PI. gcru1'i.
Ghem, S. n. peloton, pelotte, p.
48�. 494. II (1 se mântu'i ata de
pe ghem, et.ro a l'article de la
mort, p. 482. - Pl. ghem.u'l"!.
Gheorghe, s m.. Georges, p. 121. 149.
Gheorghelaş, S. m. diminutif de
George,;, p. 121.
Gheorghişor, s .. m. diminutif de
GeOl'gfls, p. 121.
Gheorghiţă, 8. f. diminutif de
Georges, p. 122.
Gherghina, s. f. GeorgettE', p. 122.
Gherghiţă, 8. f. Gherghiţa, locali te,
p. 123.
Gherlă, S. m. Gherla, viile de
Hongrie. II a pune la Gherla,
mettre en prisoIl, p. 123.
Ghica, 8. m. Ghica, nom propre,
p. 124. 125. Ii vofea dumitaZe ca
la banu Ghica, vous etes !ibre
de faire ... , p. 126.
Ghinărar, 8. m.. [Vâlcea), general,
p. 80. - Pl. ghinc'im1'i.
================== pagina 722 ==================
- 722 -
o il [
1
Ghiold, s. n. bourrade, r,OUJî de
poing, p. 213. - Pl. gldoldnd.
Ghincu,s m. Ghincn, IJOl1l propre,
n, 125.
Ghinu, s. m. Valea Ghimtlu�, vallee
de Ghinu, p. 435.
Ghită, s. m, diminutif de Georges,
p. 186.
Gfucă (a se), v. 1". [Mold ] jouer,
p. 58:3.
GIurgiu, s. m, Giurgevo, viile, p.
l�o.
GruI'1I1 Ca), v. [Mold.] promettre,
p. 668.
Glăvăuescl, s. pl. G lăvăneştl, vil­
Iaue. II par'că eşti de la Gldvd­
nesct, an dirait que tu es de
Fouilli-les-Oies, p. 127.
Gleznă, s . .r. cheville du pied, p.
44.0. - Pl. glezne.
Gliga, s. m, [Ung.} Gregoire, p.
127.
Gligoraş, s. ni. Gregoire, p. 32.127.
Gligore, s. in. Gregoire. p. 127.
·170 471.
Glig6re. s. 1n. [Basm'.} G regoire,
p. 470
GI6bă, s. f. amende, p. 13.
GI6bă. s. f. r08se, p. 580. - Pl.
glâbe.
Glumă. s. f. plaisanterie, p. 288.
-- PL glume.
Godinescl, s. m. Godinescl, village,
p. 128.
Gogoman, adj. sot, nigaud, p. 129.
- PI. gog07ncm'i.
Gol. adi. nu, non habille, p. 230.11
tout crache, en personne, p.
255. 616.11 vide, p. 162.-Fell1.
g6lă j p1. goi, g61e.
Golăşei, s. pl. Guj2.�el, villagf', p.
UB.
Golea, s. m. Golea, Dom propre,
p. 120.
Golescu, S. rn. Golescu, p. 19. J 29.
4G'l.
Gon (a), v. vider, p. 19. 2l. 130.
454.
GoBa, s. 1n. Golla. p. IeO. 13l. II
a lret-i cât ziclul Gol-ie-l, vivre
longtell1ps, p. 130. II a fi bun
de GoUa, etre fou, p. 13I.
G6nă. s. f persecutio!1. II a, llu� let
g6nâ, pOLlrsuivre, p. 421.­
PI. (joni.
Gon) Că), v. pOUl'suivre, p. 421.
550. 052.
Gordian. ad]. gordien, p. 13l.
Pl. gOl'dietnt.
Grădină, S • .f. jardin, p. 675.
Pl. grc'id-inL
Grăl (a., v. parler, p. 507.
Grămadă, S. f tas, monceau, p.
�71. - PI. gI'ă111c'iiJ:1.
Grămatică, s . .f. grammairc, p. 526.
- Pl. gmmatice.
Gras, ad]. gras, p. Ir'S. - Fem.
qrasă ; pl. graşt, grase.
Grâu, S. n. bie, p. 316 440. ­
Pl. grâe et qrânc.
Grec, s. m, Grec, p. 24. vn. 13:2.
133. 134.135. 136. 137. 17G.
248. 309. - PI. Greci.
Grecesc, etdj. ele grec, p. 138. II
mâncare qrcccscă, merde, P: 138.
bucate qrecesct, chose sans va­
leur, p. 138, II noduri qrecesci,
desaarernents, p. 138. - Fem.
grcClfscâ j )JI. qreeesa.
GI'ecesce, adv. comrne les Grecs,
p. 137. 138. II a vorbi grecesce,
etre ivre, p. 138.
GreciI, adj. gr8cise. p. 670. ­
Fem. grecitd; pl. greciţ!, gre­
cite.
Greşelă, S . .f. faute, p. 449. Mi2.
- Pl. greşeli.
Greş) (a), v. commettre une faute,
p. 13. 654.11 ne pas reussir, p.
377.
Greu, ael). diff',ci!e, p. 281. II lourd,
p. 365. - Fem. gl·ec(,,. pl. gret,
grele.
Greu, adv. difficilell1ent. II Ct(, gre-a,
difl'rcilpment. p. 97.
Grigore,s. m. Gregoire,no':l1 propre,
p. 139. 470. 471. 474·1: Vl'e't nu
'ore'i M Gr-igore etletSl1H!, le vin
est tire il faut le boire, p, 470.
Gl'iva, s. f. chienne tachetee de
blarlc et de noir, nom de
chienne, p. 139.
Grozăvescl, S. pl. Grozăvescf. vil­
Jage, p, 139. II ai moşii in Gro­
z(1vesd? ne tais pas le umlin,
p. 139.
Guda, S . .f. virago, p. 189.
Gunolu, S. m. ill1purete, ordure, p.
420. - Pl. gnn61e.
Gură, s. f. bOllche. p. 178. 219.
242. 244. 299. 307. 340. 346.
403. 4213. 436. 491. 5L6. 548.
635, 6u8. 065. II ct fi gura sa·
t'Ulul, bavard, culporteur ne
I
,
================== pagina 723 ==================
GU.:)
nonvelles, p. 307. II guni seca,
diseur de riens, p. 3iO. II gW'ci
de Tirqonişte, bon bec de Paris,
poissarde, p. 403. - P]. gur! et
gure.
I-I
Hai, interj. allons, p. 81. 152. 258.
400. il viens, p. :294.
Halm, s. 'In. Haim, nom propre
juif, p. 141.
Haimana, s.f'. vagabond, desceuvre,
p. 191. - Pl. haimomale,
Haină, 8. f. vetement, p. 22. ­
Pl. haine.
Halmej, 8. n. [Meheâ.] talmouse.
mets cornpose de farine de mars
et fromage frais, p. 392.
Hambar, s. 'In. magasin (a bie, etc.),
p. 526. - PI. ltamluire.
Hanaan, s. m. Chanaan, p. 141.
Hâncu, s. m Hâncu, nom propre.
p. 142. 1,13 144. 145 337. II
Vodă vre şi IIâncu ta, ]'un
tire il hue et l'autre a dia, p.
]42. li evo1nictd Hâncului, c'es�
un trancbe·tllontagne, un ma·
tam ore, p. 145.
Hăncu, 8. m. Hancu, nom propre,
p. 142.
HangeriU, 8. m. Hangerill, 110m
propre, p. 146. II ierna de la
Hangeri'u, froid t.errible, p.
146. II ;Jgent de HangeriU, p.
146. - Pi hangel'it
Hangerliu, 8. m. HalJgerlill, nom
pl'opl'e, p. 146. II agent. de Han·
gerlii1, p. 146. - PI. lwngerW.
Han-Tatar, 8. el. adj. cruel, bal­
bare, p. 339. II d'u-te in Han­
Tatw', Vl'l.S al1 diablf', p. 339.11
par'cc1 '·t în tira lUt Ban-I'atw',
il ne veut teniI' compte UH
rien, ni de personne, p.338.11
ele pe Vl'emeCi lUt lIan-l'atar.
bomme cruel, barbare, p. 338.11
o Urnă de a 111'[ B�an-TatC!1',
hiver epouvantablc, p. 338.
Hall- Tălar, 8. et adj. meme sen�
que le precedent, p. 339.
Hamp, 8. 1n. negre. II a fi harul),
a\ oiI' la peau noire, etre laid,
p. 146. 147. - PI. hampt.
Harca, s. m. Harca, nom propre.
�a fi Barca, etre brave, p.147.
HOT
Gusta (a), v. go uter, p. 1: L
Guţă, 8. m. diminutif de Georges,
p. 141-
Guzgan, 8. m. [Mold.] rat, p. G6.
- Pl. guzgnn'l.
Hărlăii, s. m. Hârlău, ville.1I nc1-
tărc'u de In Hârlă«, sot, imbe­
cile, p. 148.
Hallr, s. n. faveur, p, 3GO. - Pl.
haiiruri.
Herţa, 8. m. Herta, localite. II cei
în codrul Herţei, comme dans
la for et de Bondy, p. 149.
HiI! intel}. hue; eri pour exci­
tel' les chevaux, p. 119.
Hilipescf, s. 1n. POUl' Filipesct,
vilJage de la Prahova, p.114.
Hintăă, s, n. [Trans.] carrosse,
p. 151. - PI. hiniee.
Htrzob, 8. n. [Molâ.] panier plat,
fctit en ot:>ier, p. 508. 509. II ca­
bodt cu MrzolJu din cer, des­
cendu de la euisse de Jupi­
ter, p. 508. 509.
HÎl'zoba, s. n. [lJ1.olel] aC81aş în­
ţeles ca mal sus, p. 508.
Hlrzop, 8. n. [Molel.] aceJaş în­
ţeles ca mal SUR, p. 509.
Ho! ·inta;j. bo! arrete! p. 350.
401. 42l.
Hodoronc, intel}. patatras, p. 197.
Hogea, s. m. Hogea, nOIIl propre,
p. 149.
Holbură, 8. rn. Holbură, nom pro­
pre. II ca în satul ltit Holbuni,
c'est la cam du roi Petaud,
p. 149.
Ho'fnac, adj. [Dolj.] vilgabond, p.
146. - pf. hotnar!.
Holdă, s. f. gueret, p. 150. - Pl.
holele.
Honţ, s. m. cor. pour Hanţ; sy-
nonime d' Allemand, p. 150.
HOI'a, onam. p. 49.
Horez, 8. m. Horez, ville, p. 150.
Horia, 8. m. HorIa, nom propre,
p. 150. 151.
H 01'11 , 8. n. (Molel.] poele,p. 160.
- Pl. hornur�.
Hoţ, s. Jn. yolem, p. 203. 266. -
PI. hopl.
Holar: s. n. borne, p. 151. Illi­
mite, p. 151. 152. II a lnme ha-
================== pagina 724 ==================
HOT
- 7Q4 --
n
iar pe cine-va, tuer quelqu'un,
p. 152. II a umblet şepte hotare,
mareher beaucoup, p. 152. ­
Pl. hotare.
Holărî (a), v. an-eter, empecher
de Iaire, p. 152. Ii decider, p.
644.
Holin, s. m. Hotin, viile de Bes­
sarabie, p. 152.
Hoţoţop, s. m. Hoţoţop, nom pro­
pre, p. 538.
Hrănl (a), v. nourrir, p. 22.594.
I el, '1, Pl'. per, a lui, a 811e, son,
sa, p. 17. 35; passim,
'1, pr. reiat. les, p. 4; passim.
'1, pr. pers. sinq, du verbe este,
est, p. 1. W. 22. 54. 109. 110.
133. 155. 163. 186. 207. 211.
223. 226. 229. 251. 269. 277.
282. 203. 315. 334. 338. 344.
304. 359. ·400. 123. 429. 440.
441. 442. 452. 479. 487. 498.
527. 529. 545. 559. 560. 56I.
562. 567. 572. 578. 6U5. 615.
632. 637. 641. 642. 043. 651.
653. II ce'i; ce que c'est que,
p. 35. II nu''!, ce n'est pas, p.
22. 644. II nU"I, il n'y a pas, p.
452·.11 nu',! cu, il n'a pas, p.
479. II aşa'!, c'est ainsi, p. 637.
'1, pour 've'!, 2-e pers. sing. du
verbe a voi; forme le futur,
v p. 35. 98.
la, interi. voila, p. 424. II alJons,
p. 401.
lacuba. S. f. Tacuba. II elecâncl cu Ia­
cuba, depuis longtemps, p.153.
lalomita, S. f, IaJomiţa, riviere et
departement, p. 122.123. 154.
lanoş, s. m. Jean (en hongrois),
p. 154. 155.
Iar, adv. et conj. mais, p. 104.
207. 639. 651.11 tandis que, p.
283. 526. 595. II de nouveau,
p. 258.
Iară, aelv. et conj. mais, tandis
que, p. 35. 53.
Iarăşi" conj. de nouveau, p. 649.
Iarmaroc, s. n. [Mold.] foire, p.
395. - Pl. '!a1'1nal·oce.
Iaşii, S. pl. Iassy, ville, p. 155.
'Iasle, 8-c pers. sing. inel. du verbe
a fi, est, p. 53.
I
Hristos, s. m. Christ, p. 19. 453.
488.. ,
Hulă, s. f, reprobatton, medi­
sance, p. 30il. - PI. hule.
Hun, s. ni. Hun, p. 151. - PI.
Huni.
Hunle, S.' f, Hnnie, coJline. II toc­
ma; ca pe Hunie, mauvais che­
min, p. 153.
Huţuţulu, inierj. hopa l qu'il gran-.
uisse, p. 38.
Ibriam, S. m. Ibriam, p. 156.
Ici, ado, ici, p. 28. 99. 129.
lcfu, S. m. Iclu, nom propre, p.
156.
Ice, s. i. chernise de paysanne,
p. 50. 195. - PI. ii.
lencea, s. m. Iencea, nom propre,
p. 156.
leni, S. m. Enee, p. 110.
lâpă, s. f. jument, p. 215. 315.
340. 378. 382. 393. - Pl. iepe.
lcpşoră, s.j. diminutif de jument,
p. 375. - PI. iepşore.
Iepure, s. In. lievre, p. 139. 493.
676. - PI. iepurI.
lerbă, 8. t: herbe, p. 47. 179. 409.
- P J. 'Ierbur!.
leremie, S. m. Jeremie, p. 157.
166.
le"nă, s. f. hiver, p. 4. 18. 70.
146. 338. 452. - Pl, 'lm·nl.
Ierna Ca), V. hiverner, passer l'hi­
ver, p. 128.
Ierta (a), V. pardonner, p. 94. 547.
6Î6.
ICl'laIă, aclj.f. pardonnee ; exemp­
t ee. II a fi iertată ele DumneiJea,
ne plus avoir se:') regles, p.
687. - Pl, iertate.
Ierusalim, S. In. Jerusalem, p. 157.
IeşI (a), V. sortir, p. 268. 350.
420. 548. 59],
Urim, s. m. Ephralm, p.157. 474.
Ignat, s. ,m. St. Jgnace (20 De­
cemhre), p. 157. 158. II şi-a ve­
nit Ignatul, il va momir, p.
158.
lf, pl'. pers. a lui, a elIe, lui, eJle,
son, sa; passim.
li, 3-e pers. s-ing. dn verbe a .fi;
est, il est, p. 228. 283 334.
================== pagina 725 ==================
Il
-- 725 -
�C
360. 409. 415. 488. 578. 599.
659.
II, POUf vei [Iâolâ.] forme le fu­
tur, p. 359. 587.
ÎI, »r. pers. lui, le, p. 87. 200.
552; passim.
llenă, s . f, Helene. II1Ien(� Cosin­
zina, type de beaut e feminine,
p. ]58.
IIic, s. n, vesto sans manches,
p. 363.
Ilie, s. rn. Elie, p. 158. 159.162.11
Sa int, Elie, p. 159.
Îmbetrânl (a), v. vieillir, p. 491.
492. 593. 591.
Îmbiă (a se), v. 1'. se pousser a,
s'engager reciproquement, s'Iu­
vitel' l'un j'autre, p. 135. 392.
[mblândl (a), v. calmer, dompter,
p. 631.
Îmbrăcă. (a se), v. 1'. s'habiller, p.
272. 446.
Îmbrăcat, adJ. habille, p.230. II re­
vetu, p. 566. - Fern. imbră­
cată; pl. îrnbrăcat'i, imbrăcate.
Imbucătură, 8. f. bouchee, p. 500.
- Pl. imbucături.
Îmi, pl'. pers. a moi, mon, me,
pour 1II0i, p. 99; passim.
Impăcă (a), v. satisfaire, con ten­
IeI, p. 647· 686.
Impărţl (a), v. partager, p. 520. II
distribuer, p. 522.
Împeliţat, adJ. incarne, en pel'
semne, p. 616. - Fem. îrnpe·
liţată; pl. împel'ilaf:l, îrnpelilate.
Împlh'at, s. In. em pereur, p. 53.
267. 356. 357. 388. 439. - PI.
'ÎmperalL
Împerătesc, adj. imperial, p. 672.
674. - }I'em. înipcl'ătescă; pl.
îrnp(!rc1tescL
'Împel'ătesce, adj. imperial, p. 53.
Imperăţl (a), V. nigner, p. 357.
impăI'iăşenie, s.' f. comnltmion, p.
422. - Pl. împărtă§enil.
Împlinl (a), v. executer, p. 644.
Impuşcă (a), v. tirer un coup de
fUt>iJ, p. 562. II tuer d'lln coup
de Iusil, p. 138. 230. 562.
impuţl (a se), v. r·. puer, sentil'
mauvais, p. 1i9.
În, prep. en, dans, p. 4. 5. 25;
passim·1I a, au, p. 31. 44. 48.
99. 116. 123. 126. 129. 130. 145.
159. 202. 227. 326. 348. 401.
,1:<2. 426. 436. 439. 453. 455.
510. 563. 614. 625. 627. II eno
dans, avec, p, 50. 123. 501. II
narmi, p. 285. II avec, p. 111.
566. II n-ndant, p. 32. II pour,
;>. 32. 227. 426. II narmi, an mi­
lieu de, p. 98. 166. 285. 393.
394. 395. 609. II enfile, r- 21. II
de, p, 566.11 en travers de, p.
10l. II la, p. 116· 157. 227. 4(:)5.
II contre, p. 688. 689. II livre A,
p. 349. II sur, p. 28. 150. 158.
304. 373. 530. 570. 571. II POUl'
arriver a, jusqu'a p. 263. II
în jos, a terre, en bas, p.145.
Înainte, pd,p. en avant, p. 233.
32c• 685.11 en face de, p. 642.
II a merqe inainte, avancer, p.
233. II înainte de, avant de, p.
659. II au devant, p. 548. II de­
vant, p. 567.11 de aci ina'inte,
dorenavent, p. 512.
lnălbl (a), 'V. faire blanchir (les
cheveux), p. 492.
înălţă (a se), v. r. se lever, p.
442.
lnapol, ade. en arriere, p. 242.
449.
Încă, ad». rnalgre cela, en outre,
p. 647.11 encorp" jL1SqU'a, pre·
sbnt, p. 592.
lncal, adv. encore, tout. au moins,
p. 547.
IncăI41 (a), V. rechauffer, p. 328.
Încălecă (a). v. monter I'ur, eno
IOUl'dler,p. 21. II monter a che­
val, p. 176. 204. 306.
Încălică (a). v. mont.er il, cheval,
p. 2U4.
Încălţă (a se), V. r. se chausser, p.
16ţ. 442.
Încălţat, oa). chausse, p. 615. ­
Fem. încăltată; pl. încă/fati,
încetlţate.
incăpe (a), v. tenir dedans, p.
5l9.
Încărcă (a), v. charger, p. 554.662.
063.
Încărca (a se), V.7·. se r:hargeJ', p.
496 II (1 se încetj'ca de bogda·
proste, s'attirer des ennuis, p.
495.
Începe (a),' v. commencer, p. 80.
171. 320. 489. 589. 662.
Început, S. n. origine, COD1ll1ence·
mellt, p. 633, - PI. incepu­
turi.
Incet, ado. lenten\ent, p. 421.
================== pagina 726 ==================
ÎNC
Închega (a), v. coaguler, figer, p.
480. II de încMgă apele, il merit
comme un arracheur de dents,
p, 80.
Închide (a se), v. 1'. se fermer, p.
101.
Închina (a se), V.1". faire le signe
de ia croix, p. D95. II pr ier Dieu,
p. ::'92.643. II a se inchi=a cui­
va, "e soumettre a, p. 584.
Închis, ad]. enferrne. II dc închis,
a enfermer, p. 13J. - Fern. în­
cliisă ; pl. închişi, închise.
Încinge (a se), v. 1'. mettre une
ceintnre, se ceindre, p. 400.
442. II s'ochauffer, p. 258.
Jnc6ce, ad». par ici, p. 336. 341. I!
de le! Ncţţru- Vodâ încocc, de­
puls Negru- Voda jusqu'a nas
jOllrs, p. 225.
Încolo, adv. la, p. 341. 1; încocc şi
încolo, de ci de la, p. 3il.
lnculba (a se), v. r. s'etablir, s'in­
staller a demeure, p. 294.
Îlleu'rea (a), v. meler, p. 572.
Îndată, adv. tont de suite, de
suite, p. 32. 281. II îndatu: ce,
aussitât que, p. 65·1.
Inderet, adv. en arriere, p. 283. Il
(t se întorce înderct,revenir, p. 61.
Îndesa (a se), v. 'r. se presser, se
fourrer constal11ment, p. 391.
Inel, s. n. anneau, bague, p. 164.
-- Pl. 'inele.
Îngheţa (a), v. geler, p. 480.
lnghiâ (a), v. [Molll.] s'inviter l'un
l'autre, p. 135.
Înghitl (a), v. avaler, p. 2. 474.
Inglez, s. m. Anglais. II (t se face
lnglez, faire semblant de ll�
pas comprendre, p. 159. - Pl.
inglez'i et ingl�j'i.
Ingl'ăşa (a se), �'. ro engraisser, p.
157.
Inimă, s. f. cCBur, p. 532. 665. II
ârne, p. 598. II inimă 1'ea, mau­
vais CCBur, mechant homrne,
p. 185. - PI. inimi.
Injuga (a), v. atteler, p. 629.
Injura (a), v. injurier, p. 531.
Jnjurătură, s. f. juron, p. 227.
PI. înjtt1·ăt�t1'i.
Jnmulţl (a), v. augmenter, p. 652.
677
Innădl (a se), v. 1'. aHer sans cesse,
prendre l'habitude de faire, p.
394.
'I2G ---
Innăltă (a se), v. 1'. se lever (so­
leti), p. 164.
lnnecă (a), v. noyer, p. G82.
lnnecă (a se), v. r. se nover p.
223. 379. 380. .,
lnnemeri (a), v. atteir.dre juste,
reussir, p. 98.
lunetă (a), v. nager, p. 58lo
lnnoură (a), v. se couvrir <le nua­
gHS, p. 120.
Insă, con], cependant, p. 105. II
ruais, p. 466.
Însemna (a), v. demontrer, prou­
ver, p. 282.
Înşela (a), v. tromper, p. 176. 248.
Inşlr ă (a), 'v. enfiler. II a inşira de
pe apa Dunărei, dire des con­
tes, raconter des choses ex­
traordinairss, p. 105.
lnsoţl (a), v. aecompagner, p. 662.
!nstreina (a se), v. 1'. emigrer, p. 210.
Ins!reinat, udj. expatrie, sClns P'L'
trie, p. 328. - Fem. însl'reinatâ;
p 1. înstre'ina!i, înstreinate.
Însura (a se), v. 1'. se marier (en
parlant d'un homme), p. 259.
602.
InsUI'at, adj. marie (en parlant
d'uD hOl11me), p. 612. 622. ­
Fem. însunttâ; pl. 'tnsu1'aţi,
însurate.
ÎnsuşI (el), p1'. !ui-meme, p. 5T't
InhlJu, adv. d'abord, p. 176. 356,
357. 381. 417·11 mâiîntâiU, tout
d'abord, p. 581. 639.
Întarca (a), v. [lYlold.} sevrer, p.
582.
Întal'Qia (a), v. tarder, p. 426. II
retarder, tarder, p. 658.
Înlargiere, s. r. retard, p. 654. ­
Pi. întârtj.ieri.
Inţelege (a), v. comprendre, p. 291.
485 687.11 entendre, Jistinguer,
p. 514.
Inţelege (a se), v. r, s'entendre, p.
230.
Intelepciune, s. j. sagesse, p. 547.
633. - PI. în(elepciuni.
Îlllerea (a), v. sevrer, p. 626.
!nţerc� (a), v. sevrer, p. 625.626.
Intilnl (a se), v. 1'. se rencontrer,
rencontrer, p. �50. 254. 295.
333. II a se întîlni cu, renCOI1-
trer, p. 382. 681. II arriver t'hez,
p. 77.
lnllmpla (a se), v, 1'. se trouver,
p. 1'16. 248. 249.
================== pagina 727 ==================
ÎNT
- 7'27
I'II
Întinde (a), u. tendre, p. 588. II ti
o întinde la clrlt/II, part.r, p,
100.
Întocmai, adv. tout-ă-rau, p. 2·jl.
lntorco (a), v. f'a.iro revenir, 1'<1'
uiener, p. 449,
Întorce (a se), v. r. reventr, 8'8n
retourner, p. [O. 92. 242. 2·19.
462.
Întorce Ca se), v. 1'. revenir, re­
tournsr, p. 61. II It se întorce
'inderet, revenit, p. G t.
Întors, adj. retourne. II pânrlla ca·
lea în!orsâ, jusqu'a nu chem in,
p. 34, '- 1<'el11, intorsă ; pl. in­
torsi, intarse.
Intra o(al, v. entrer, p. 214, 80i).
307, 374. 529. 618. II (! intrat 'în
glt1'Ct s((tIl71t1" tOl10 le l1londe
un p�rie, p, 307. II a intnl in
l)law, plaire a, p. 6±7.
Inll'c, 1)1'· parmi, au milieu de, p.
3'>7. 624,
Înh'eba (al, v. in terroger, p. 320.
II s'mfurmer, p. 298.
Înh'ebare, s. f'. r]loll1andp, p. 437.
Înh'ece Ca se), V.r. rivaliser, p. 61'1.
II a se întrece cu ded"ochilll, ele·
venirimpertinent, p. 540,
Întreg, ((di. entier, tcut ont.ier, Ţ>.
2·'1�, 537. - Fem. întregei; pl.
, întreg', înh·ege.
Intru, prep. en, dans; p:-tssim. !i
avel;, chausse de, p. 824. II în­
/1"0 dLt1!.fJcI, fOUI' un câte ((Ce,
sin), p. 515. II îni1·'inSll., ded'\l1�,
('11 lui, p. 6l7. 632.
Înt:rnerec. s n· obscurite, p. 236.
Inveninat, (Jelj. venimAux, p. 1:36.
- Fem. în.venina'rt; 1'1. inoe·
nÎWI.!.r, 'invenin(Jte.
Inveţâ Ca), v. arprend1'o, p. 63.
375. 581. II a'l 'Învefa, lui ar·
prellrlre :1, p. 578 f)81. 582.
li29. II a înve�et Garte, etudier,
p. Hi7. 407.
În.eţa Ca se), v. 1'. s'habituer, p.
M81.
Inveţat, etaj. h<'lbitue, p. 38t 394.
- l"em. înve[atâ; [>1. învi!ţa(1,
învetate.
Invrăjbl' Ca se), v 1'. vivl'E' en m::cu,
\'"ise iutelligence, deveni1' 811-
118111i, p. [,64,
!o, pr.pers.l·er pers. s·ing. [T'I'ans.]
. ie, 11101, p. 223.
1011, s. m. J8al1, p. IGO. 1Gl. 162.
163. II (J vorbit şi nea 1011, il a
dit. uno sottise, p 160. II tot lOii
111C ehiemâ, je n'y perds rien,
r· 162. II a fi nea Ion, etre un
sot, p. 163.
lână, s. f. Je8.IlI1", p, 16i.
Ionel, s. m. J eannot, p. 16J.
lonlţă, s. m. Jeannot , ]J. W4.
Iordache, s. JlI. di minutif de Geor-
ges. II Iordache Burlă· Verd,',
1\11111sleur Prudhornmo, p. 1155.
lordăştm, s. m. Iordăşiin, noui pro­
pl v turr, p. 165.
lorgovan, s. m. Iorgovan, 110m pro­
vre, p. IG5.
Iov, s. m. Job, p. 166.
Ipate, 8. '111,. Ipat.e, nom proprc,
p, l6f:$
Ipingea, s. r manLeau p,ly.�an (pom
la pllue) SetllS llul1chHS et CiVt'C;
(;::\pllGhoIl, p. 079. - Pl. ']l/Il'
r;ele.
IpÎl1gea, s. r me:118 sens que le
prece lent, p. 579. - Pl, ipin·
gele.
Irimie, s. 1/1. Eremi0, !lom prOpl'0,
p 166. II Ct nime"it ce! lril/lic! Cit
oiştco în .fJ'wcl, il a L.it UD e
30ttise; il a etc :ttt r::c pe, ]1.
10ti.
I!'ina, s. f lrEme, ]1. 167.
Irod, s. m. H8t'od8, p. 167.
Isac, s. m. I::;aac, 110111 propre, p.
lll. 167.
Isaia, s. li/,. 15819, Dom pl'Opl'0, p.
lfi'j'.
Isalniţa, s. (. Isalniţ:t, loc:-tlite. il
ca la lsaln'iţa, (Il trc\Vaille) d'M'
ucbe pieLl, [1. 167.
ÎŞI, 1)}'. pers. ti soi, a lui, ti eli .. ,
POLll' 80i, "on, sa; passim.
Islaz, s. 111 .. Islaz, village, p. li3.
lli7.
Ismail, s. m. Ismail, viIle, p. 152.
]08.
Ismene, 8.1'1. c''11eg::ms, p. 228.431.
501. G02.
Ispas, s. m. Ascension, p. 168.
Israel, s. m. lşrael, nom pl'oprp,
p. 108
Istrate, s. 111. Tstrate, nom propre,
p. t 68 lG9. II a fi 1!ect llitJ'(l[e,
etre un imbEÎcile, p. 169.
!!ă, s (. fiI, p. 572. - Pl. ZiC.
lţî, 1)1'. pcrs. te, ton, fi toi, pour
Lui, p. 97. 98; pa"sim .
lţic, s. m. Iţie, !lom propre juif,
48
================== pagina 728 ==================
IUB
- 728-
JUB.
p. 1 G9. II ââ'lÎn lJungu lur I(ic,
donnele, avec la certitude de
ne plus le ra voir, p. J 69.
Iubi (a), v. aimer, p. 87. 550. 648.
Iuda, s. m. Judas, p. 169.
Iute, a v. vite, p. 306.
Jac, s. n. [Molâ.] pillage, p. 340.
II doar mt'r lent de [ac, le pavs
n'est pas 111is au pillage, p.
349. - Pl. [acur«.
Jaf, s. n. pillage, p. 349. - Pl.
ja(lWr.
Jertfă, s. [. sacrifice, holccauste,
p. 547. - P1. jertfe.
Jianu, s. m. Jianu, nom propre,
r- 172. 173. II a fi Jianu vreme
rea, c'est uu brave, p. ],,3.
Jidan, s. 1/1. juif, jJ. 174. 175.176.
l77.l'iS. 179. 284. 423.11 C1l­
uos. r ca jidanul la porci, tu ne
L'y connais pas, p. 1i7.!ljidan
!Iotcmt, mauvais chretien, p.
178. II arc cap de .jidan, il chel"
clle it tromper, p. 178. 111Hlr'câ
se bat Jiclallir ICL g/Lra lui, Jl
parle vite et en hredouillant,
Jl. 17S. II când 01' 'veni jidanii
de lu. secere, jamais, p. 179. ­
lJ]. jidani.
lIdan, s. m. JLlif, p. 177. 178.­
PI. jidanr.
Jidov, s. m. Juif� p. 179. 180. ISI.
1S2. 189. II a fi ·ru.pt elin jidoc1,
e'est un gecdlt, jl. lS0. II eL (i
. iidov, IJtre fort, p. 181. II Ile când
cu .iidovi�, elf'[1uis longtemj:':';,
r. 181. II jidovul răldeitor, le
juif-errant, jl. 181. - Pl.jidov1.
Jidovesc, CldI juif, de juif, jl.18<l.
II cot ,jidorcsc, allne royale, p.
] 82. II muncă jidovesccl, travaiJ
el'Hercule, p. 1S2. - Feru. ji·
rlovescâ; pl. jicluvesci.
Jif, 8. pl . .T1l, loca1ite, p. 32. 78.
172.
Jijia, s. f. Jijia, riviere, p. 182. 2G4.
Jitar, s. m. [1lialcZ} gardien (de
la porte du village), p. 67,­
Pl. jeitw'i,
J
Ivan, s. m. Jean (prononce 11. la
russe), p. 169. 170. 171. 2U,.
Iilvan, eli bun de dioan, le dia­
ble, p, 17L
Ivănuş, s. ?II. Jeannot, p. 172.
Jiu, s. m. Jiu, riviere et localite,
jl. 182.
Jivu, s. 111. Jivu, n0111 propre, p.
182.
Joc, s. n. danse, p. 282. - Pl.
jocuri.
Joc, s. n . jeu, p, 467·11 (('şi bate
joc, se moquer de, p. 073.
Joc ă-btne, s. ?II. Jccăbine (Dan se­
bier.), norn propre, 1'. 273.
Jos, aâ». par terre, it terre, p. 9(;.
280. Il în .i08, en bas, par terre,
]i. 145. II ele jos, de par terre,
p. 230.
Juca (al, v. d,lJ1ser, p. 31. 168.
199. 209. 273. 27<1. 598. 601
j;] lle sauLer, laire aller, p.
194. II saute1', remller, jl. 524.
Juca (a se), v. 1'. r;Jais8nter, p.
111. G83. II jouer, p. 570. GS:2.
583. II se pl epare1', se jouer, p.
632.
Judecă (a), v. jllger, p. 250. 4H.
595. 596.
judecată, s. r jugement, J). 253. II
iJltel ligence, p. 671. - Pl. jll­
decâF·
Judecător, S. ?Il. juge, p. 416. 634 .
- Pl. juc7ccdtori.
Judeţ, s. ?'I. depa1'tement, p. lS3.
-Pl. jude(c.
Jumătate, s. r rnoitie. II c((lm ju­
meltate, mi '3lJemin, p. 34.­
PI. jWllâlâf'i.
Jupân, s. m. maîlre (co111me titre
ele respecL), p. 156. - Pl. ju­
piÎ'l/i.
Jupul (a), v. ucorcher, [1. 19. 454.
II ecorcer, p. 200. II lui enJever
(;8 ([u'il a, lB d6jlouiller, p. 414.
Jură (a), v. jurer, prliter serment,
jl. 372.
================== pagina 729 ==================
KRU
- 7::9-
LAZ
KllIP, s. sn. Krupp, I�Om pi oj i e,
1'· 183. II a fi 1:111P, ee re iVI e
fLJ t»: pers. le, lui, p. 4·. 32. E6;
p.issirn.
la, prcp, a, au, aux , p.Ii7; r as­
s.m. II it dans, p. 81. 123. 135.
213. 244.4.23. II en, �I, lepc que
de, pendant, p. 4.47. II dans,
pour, p. 3:20·11 vers, p.1l3. 24.0.
2!=2. 380. 482 665. II vers, sur,
p. 120. �45. II le, la, p. 446.
578. 61I.1i aupres, aupi es de,
p. 19. 297. :-\80. 4.53.11 du r ot e
de, p. 578.11 en, da ns, p 9.92"
9-1. l78. 294. 329. set. 3i3.
(iH·1I devant, p. 635. 643. II de,
du, de la, des, p. 128.14·1.341.
488. 653. II a, pom, p. 113. 1G3.
297. 488. 511.11 aupres de, p.
U34.11 pom, p. 244. II pour al'
porter, p, 258. II ou l'on dist ri­
bue, p. 520. II pOLU arriver a,
p. 6i6.11 chez, p. 17. 1\:). 28.
il2. 50. 61. 77. 113. J21. 154.
158. 161. 175. 176. 179. lSC5.
212. 333. 351. PC,9. ili9. 388.
389.394. 41(5. 439. 477. 4i8.
c·76. 634. oog. II de la, de, du,
p. ,1. 21. 22. [,4; passim. II de
la, de la part de, p. 15(i. 679.
687. II de la, :1, p. 12'L 171. II de
l((, de clJez, p. 17. :!fA. 333.
303. 477. 478. 5-12. [i76. II de lu,
de la, p. lO'L 106.164.11 de la,
vICnant ele, du cote de, l'. 78.
l[i7 436. 687.11 de la, du iemps
de, p. 146. 225. 408" de la,
ele, depuis, p. J i9. 1/ de la, :1
partir de, l" 225. II pe la, b,
p. IlO. 111JC la, du cot e de, p.
88. "pc la, pal, p 271. Ii la mine,
)ne, ll1oi, p. 489.
lac, s. n. lac, p. 299. 517. 5�8.
;)83. 584. _. Pi. lacu1'i.
Lăcustă, s. f l:;auterelJe, p. 170.
Pl. lăcuste.
Lămâe, s. f citron, p. 134. - Pi.
Idl1l1îi.
Lângă, ((riv. auples ele, p. 432. il
mort, p. 183.
II) es de, p. 675. II re lâ11gd ce,
OUl re que, p. 167.
l.apte, s. 11. lart , p. 168. 388.
Lă puşnene sc, (ia). de Lăpuşnenu,
p. 183. - Fen. Iăpu§1iCnesuJ;
pl. lăpuşncncsci,
larg, aaj. gl and, large, p. 347.
- Fern. 101[}6; pl. la' gr, larţţe.
lăsa (a), v. larsser, p. 204. 22'7.
230. 242. 5�2. 566. ef6.11 quitter,
abanor.nr.er, p.94, 90.1'i2. 294.
L06. 6l0." laieser, perrnettre,
p. 160. ;�\:'8. 417. f 45.11 lâcher,
p. 336. II a lăsa (11'11, ne plus
cne au-si, a t andonner, p. 257.
IIlasri. laisse, n'aie pas-pom,
p 289.
Lasa (a se), v. 1'. lnisser, abandon­
ner, p. 228. 281. II a se l ăsa în
t.ădejdc, se confier, esţ erer, p,
423. 1I11u le Iăsa, courage, p.
21,1.
Lăsat, adj. abandonne. II de Iăcat,
pour ce qui est de ne plus
faire un8 ch08e, p .281. II nu
tH'IJ!(c lrisat, il ne faut pas quit·
ter, p. 96. - Fem. Ideată; 1'1.
11{lati, lâsate.
LăHw9, adj. interminable, qui n'en
tilIIt pJUR, 1). il5.-Fem. liitân·
.r;r�; Id. /â1âur;'i, lâtânge.
l alure, s. ('. (01 e. 1I1JC de Iătu1'1,
de cole, a câle de, p. 95. -
Pl. lcituri.
Laudă, s. f. ]oLlange, p. 303.­
l'J. loude.
Lăuda (al, j). JOller, p. 364. 305.
Lăudăros, odj. valltard. p. 429.
- Fem. Zâudâ?osâ; pl. 7âlldâ­
roş'!, lâudâlUSC.
lăI�datLJ, s. 111 . .Ltludalu, Dom pro·
prr, p. 442.
lăutar, S.))1. meJletripJ', violo!1p\lx,
p. 80. ] 49. �K3. 313. 32B. 5i9.
ţ)80. -- Pl. lautarI.
Lazăr,S.11I. Lzar, �(m pople
p. 183.
================== pagina 730 ==================
LE
- 'i30
LUA
Le, pl'. pers. les, p. 460; passim.
1I1eur, pom eux, p. 31. 209. 250.
Leah, s. m. [Mold«], Polonais, p.
184. 207. - P1. Iesi.
Leaşcă, s. f, [Malel./ polonaise, p.
184. - PI. lesce.
Lâc, s. n. rornede, p. 514. 542. ­
P 1. lCc!t1·i.
Lega (a), v. attacher, p. 32<'5. Iilier,
p. 661.
Lege, s. f. loi, p. 44.
t.etcă, s. f. diminutif de lele, p.
141. 323.
Lele, s. f. se dit, a la campagne,
a une sceur, a une amie, a line
femme plus ăgse, p. 192 322.
449.
Leliţă, s. f. diminutif de lele, p.
154. - PL Zelite.
Lemn, s. n. boia, p. 327. 487.
529. II morceau de bois, p. 200.
258. - Pl. lemne.
Lenă, s. f. Helene, nom propre,
p. 400. .
Lencă, s. f. Lencă, nom propre,
p. 542.
Lesne, aclv. faci1ement, p. 302.
Lelin, s. adj. latin. II homme sans
foi ni loi, p. 184. - Pl. letinl.
Lelinesc, aelj. des latins. II a se
(luce în 1:era letineSCCt, a 11 era n
lom, p. 183. - Fem.letinescă,.
pi. letinesd.
Leu, s. m. franc, p. 334. 434. ­
Pl.lel.
Leucă, S. f ranche, p.310. 340. II
lovit cu leuca, toq ue, idiot, p.
340. - Pl. leuce.
Licsandru, s. m. Alexandre. II Lic·
sanelfu inimă Tee!, lDechant
homme, p. 185.
Lider, s. m. Lide,·, nom propre,
p. 185.
Liltă, S. f. homme sans foi ni
loi, p. 185. 186 - PI. lifte.
Liliac, s. m. chauve·souris, p. 478.
- Pl. lilieci.
limbă, s. f. lang'ue, p. 133. 136.
210. 514.516. Iilangue (parlee),
p. 54 - PI. limbi.
Lin, aclj. calme, tranquille, p.
210. - Fem. line'{,. pL Uni,
line.
Lindină, s. f. len te, ceuf de pon,
p. 295. - Pl. /'incline.
lingură, s . .f. cuilliere, p. 163. ­
P 1. lingttrL
Lipa • lipa, loc. ado. toc-toc, en
traînant les savates, p. 324.
Liplclos, adj. contagisux, p. 133.
- Fem.lipic!osă,. pL l1:picfoş!,
Iipiciose.
Lipit6re, s. f. sangsue. III'ipitol'ea
satului, etranger qui gruge le
paysan (j uif, grec, etc.), p. 30i
- Pl. lipitori,
Lipsi (a), v. manq uer, ne pas a­
voir, p, 205. 446.
l.lps] (a se), v. 1'. renoncer, p. 468.
Liţă, s. m. Lită, nom propre, p.
186.
"Liten, s. 'In. Lithuanien, p. 186.
- PI. liteni .
Litfă, S. f. homme sans foi ni
loi, p. 187. - PI. litfe,
Livie, s . .f. Lybie, p. 187. II iri­
gttră ele Lioie, forte tievro, p.
187.
Loc, s, n. place, P: 88. 343. II e111'
placement, p, 492. II a ela loc,
donner lieu, p. 494. II în loc ele,
teu8.nt lieu de, p. 437. - Pl.
locur!.
locustă-Vodă, S. 1n. Le prin ce S811'
terelle, SUl'l1om du prince }<;­
titJnne VI, [J. 187.
Logofilt, S.1n. ecrivain, secretaire,
p. 406. 409. II secretaire dr:l
mairie de vilLlge, p. 163. ­
Pl. logofe1:!.
Lot, s m. Lot, nom propre, p.
187.
Lolren, s. rn. homme brave et
fort, p. 183. - 1'1. lotl'en!.
Lolru, s. 'In. Lotru, riviere et 10-
0;-tlite, p. 22. 188.
LOVI (a), V. fcappe]', p. 3:37. 340.
LOVI (a se), v. 1'. s'barmoniser,
s'accommoder, p. 493.
Lu, POUl' l'tt!.' a lui, p. 182.11 de,
p. 209 340.
Lua Ca), v. prendre, p. 109. 230.
262 397. 412 413. 453. 502.
522. 548. 651. 659. 6f\0. 662·11
emporter, p. 2. 373. 453. 473.
619.11 preodre, attraper, p. 4.
23[, 249.11 prendre, conquerir,
p. 25. II prendre, enlever, p. 121.
255. '282. 502. 546. 645. 662.
663. 679. 680. II porter, p. 587.
II prendre, obtenil', p.461. 587.
II prendre, ramassE'r, p. 230. II
mener, conduire, p. 159. II re·
tire!", p. 229. II epouser, p. 322.
================== pagina 731 ==================
1
t
- 731
LUA
II a lua cale, pre ndro de J'a­
vance, p. 37.11 a'l lua la des­
cântat, le battre, p. 1'42. II o/!
lua la qonă; le poursuivre, p.
421, II a'l lua sporul, le battre ;
lui enlever un profit, etc., p,
17 II a o lua pe, sedirigervers,
p. 94. II a o lua, agil', p. 208.
224.
Luă (a se, a'şi), v. 1'. etre pris,
etre trouve, p, 101.11 a'ş't lua
druniul; parti]', p. 100. 113. il
a se Lua cu, s'oublier, p. 678.
II a se lua eluPel, suivre, p. 662.
Luat, ati]. pris. II a fi luat elin de­
vînt, etre paralyse, avoir des
rheumatismes, p. 543. - Fern.
luată; pl. luati, luate.
Lucrare, s. f. travail, p. 662. ­
PL lucrări,
Lucru, S. n. travail, p. 397. II <l10sP,
p. 135. 191. 263. 329.575.579.
5Q7. 644. 675. 676.1.1 acte, p.
633. II a nu ave ele lucru; n'a­
voir rien a faire, p. 569. 570.
- Pl. lucruri,
Lugo], s. m. Lugoj, vilJe de Hon­
grie, p. 188.
lui, 1J1'. pers. a lui, son, sa, p.
178. 418; passim.1I a, p. 5.53.
89. 164. 169. 170. 457.11 POUl'
M
Macar, adv. [JJ1.o1d.] toutau moins,
p. 93.
Macedonia, s. f. Macedoine, p. 189.
Machedon, adj. le Macedonien, de
MacMoine. p. 3. 189.
Mach.don, adj. meme sens que
le precedent, p. 3.
Măcişenl, s. pl. Măcişenl, vil1age,
p. 62. 189.
Măciucă, S. f. trique, gOUl'din,
noueux, p. 562. - Pl. măcluce.
!Vlad, S. m. Mad, localite de Hon­
grie, p. 189.
Măgar, s. tn. âne, p. 422. 453. ­
PI. măgari.
Magheru, S. m. Magheru, nom
propre. il de când cu lJIlagheru,
c1epuis longtemps, p. 190.
Măgurele, s. pl. Măgurele, localite.
II adio, JJJclgt!1'ele! tn peux en
faire ton e1euil, p. 190.
:MAI
lui, p. 219. II de, p. 2. 15. 16.
18; passirn.
Lulea, S. f. pipe, p. 110. 155. 221.
359. 570. 67cl. - Pl. In lele.
lume, S. f. monde, p. 21. 135.
143. 151. 263. :323. 337. 56l.
572. 628. 633. 647. 658. 659.
076. II totă lumea, ·le ruonde en­
tier, p. 645. II de când lumea,
depuis que le monde existe,
p. 9. II cât lumea, jamais, p. 9.
- Pl. lumi.
Lumină, s. f. cierge, p. 567. -
PI. lumini.
LumInare, S. f cierge, p. 489. 496.
512. 519. 526. 567. - PI. lu­
mînăTi.
luminărică, s . .f. petit cierge, p.
512. - PL luminărele.
Lună, s. f. June, p. 27. II mois, p,
497. - Pl. luni.
Lung, ad}. long, p, 32. 35. 97.
409. - Fem. lunqă; pl. lungi.
Lungl (a se), V. 1'. s'allonger, p.
482.
Lup, S. m. loup, p. 189. 207.373.
- Pl. /ttpi.
lupu, S. m. Loup, nom propre,
p. 189.
Lut, S. n. argile, terre glaise, p.
209. - Pl. luttl7"!.
Mahala, S. f faubourg, p.191.­
PL mahalale.
Mahomet, S. m. Mahom6t, p. 190.
Mal, adv. plus, p. 33. 48. 76.97;
passim. il encore, p. 13. 32. 38.
88. 98. 166. 215. 325. 373. 417.
456. 528. 547. 690·11 plus, eno
core plus, p. 35. Ilie plus, p.
284. 429. II encore, deja, p. 14.
n. 24. 32 135. 309. 386. 406.
550. II encore, aussi, p. 168. II
encore, de nou veau, p. 406.
en outre, par desslls le ma]'·
ebe, p. 167. 221.222. 441. 442.
II encore un pe;.1, un peu pllJs.
p. 625. II mai bine, voyez, bine,
II mai mult, voyez mult. II nu ...
mat ... , ne ... plns ... , p. 22.
48. 236. 251. 256. 298. 422.
439. 4(:>1. 473. 513.11 nu mat e,
nous ne sommes plus, p. 422
================== pagina 732 ==================
- 73:.l
MAI
Il nu m.c�/' e, il n'est plus, p.
439 il mal: întâiii, d'abord, il
commence par, p. 581. 6,)9. il
mai întâitt, tont d'abord, jJ.
581. II mai înainte, d'abord, p.
660.
Maică, s. f. mere, p. 4.-PI. marce.
Maidan, s. n. terrain vague, p. 191.
192. Il a Cip: la maidan, se ele­
voiler (en parlant d'un chos«),
p. 191. II (\ ajunge lc� maidan,
reussir, p. 192.--PI. maidclne,
maidarusr],
Maine, adu. demain, p. 116. 3U.
520.
Mal, s. n. berze, bord, rive, p.
242. 379. 380. 511.-PI. 1naZuj'L
MăIăîeţ, ad]. Iarineux, blet, p.
219.-Fell1. mălUir!(â.; pl. mă­
lâiefl, 11l!:i!iHe(e.
Mălaiu, s. r!. farine d8 ma1s, p.
4.95.158.346. 66t. II [MaZd.) mi [.
Jet, p. 95. 235. 611. II pain lhi
f<tl'ine de l11a18 et farme de bie,
p. 538.
Malaiu, s. n· pain contenant
un m6lange ele farine (le
mal'> et de farin(� de bie, p. 95.
Mamă, 8. f. mere, p. 207. 3·�1.
322. Gl�l. Il more (en signe (!u
respect), p. 6. 133.-Pl. ma/ne.
PJlămăligă, s. f bouillie epaisso
ele farinlJ ele Il1ah, p. 72. 16l.
316. 388. 406. 43-1.-Pl. mâl/ui·
Ziqi.
Mamu, s. m.. Mal1Ju, localite, p.
192.
Mană, s. f. majn, p. 25. ]22. :.l20.
284. 30LJ. G34. 635. 605. 681)
681. II a face CI! mârw, faire Sig-lllJ
ele !fI main, p. 166. II a d(! CI!
mâna, rel11uel' les doigls, p. GGG
II a ela mâna Cu, rpcoll'tt'er, s'ell­
te n d re a vec, p. 622. II a da pc
mână, livrer, p. 3·b(1. II (\-mânct,
elanR les l11>1im" p. 3i6. - ['1.
mâini, mâini et jll(îne.
Mâna(aj,v,alle;', allerdo !':wanr,]'.
323. II conelllir8 mel1er, p. 400.
Mană, S. f. gain, profit, ]). 12].
Mănflstire, s. f'. l11onaslere, p. Gti\J.
- Pl. mănăsl'i'r'i.
Manca (a), v. l11anger, p. 4. 48
9i 104. 117. 134. 17G· 22:).
228 230. 24S. 271. 28:). 3\Jli.
350. 364. 370. 373 374. 400.
417, 418 438. 466. 473. 476.
478. 517. 522. 52:1 G25. f)�8.
563. 564,.602. 60.LII mauger, ele­
vorer, p. 56. G92. II attrn per, p.
466. II user, vieillir, p. 49:2. Ii it
mâ,nea Uătoe, etre rosse, p. 1 ;;:3.
II It mânw bostonc, rece voir des
COllPS de bătou, p. 3Ul. II a'ş'i
'mânca crcâint«, perdre sa \)01\­
ne renornmee, sa reputation,
p. 382.
Manca, s. t, Manca , norn propre,
p. 406.
Mâncăcios, (�JJ. glouton, gros mall­
g8ur, p. 13i. - 1"el11. nutnc/i­
d6iii; pi. mâncâcioJl,m(mcăci6sc.
Mancare, s. f'. plat, mall ger, p ,
138. 3[0. 308. II/c[ mâncare, it
table, pour manger, p. Hi3.
Il mâncrt'fp serbescă, plat corn­
pose surtou t ele leo!u!11os, p,
310 II 11lr;·ncareCiqrll1.esc(t, plat
orelin<tire, de l11allvaişe qualite,
p. 398.
Manda, s. f. Manda, nom propre,
p. H)2. 295. 33;3. 33t.
r.n:indrilă, s. '/11.. .iYI:'inelrila, !lam
propre, p. U)2.
Mandl'U, arZi. [Bwud), beau, p.
l(i4.- Fem. 'IIIânclrâ; pl. Il/lÎn­
dri, mândrc.
Mane, adv. demain, p. G:.l:).
Manea, s. 111. Ma-nea, nom propre,
p. 192. 193. II 80t, imh8dle, p.
193.
1\1ângală, s. m.. Mângală, 110m
propre. II homme sale, p. 33:;.
Manie, s. f. colere, [mAur, p. 1.0:5.
554. 684. - PI. mcîn:i1.
Mania (a se), v. r. 13(0 mettre eu
col ere, i;e mettl'e en fnreur,
p. 225. 226. 306.
Mănie. s. f. colore, t'menr, p. 684.
-Pl. 1IIrtnii.
M:inios, aii). colMA, furifl\.1X, p.
lUI. - Î!'em, 1J1lÎlli6sc(; p!. mâ.­
m:aşI, mâl1'ici,c
Manole, S.1n. Ell1manuol, Dom ]1ro­
pre, p. 193.
Ma.nlul (a), v. sanvel', p. G:.l9.
MantUÎ (a se). 1'. 'ro [lliolrl.] se ter­
miner, p. 'l82.
Mânlulesa, s. f. Mâotulesa, !lom
p1"o1'rp, p. 19'3. 194. II din qar­
dul Mcî,!tulcsci, d'01\ il n'y a
rien, p. 194.
Manu, s. 111. M ,nou, n0111 propre,
]1. 10. 194. "154.
================== pagina 733 ==================
I
t'
MAR
MăI'ăcine, s. n. ronce, p. Gll.­
PI. uuirdciui.
Marcu, 8. m. Mare, nom proprc,
p. 194. 310.
MărClIţa, s. [. Mărcnta, rnaison
de fous, Charent on. r. 195.
Mal'e, s. ţ: mei, p. 2U. 260 2G8.
315. 388. G33. 676. - Pl. nuiri,
Mal'e, (/(lj. grand, p. 105. 161.
163. el50. 613. 53el. 57:3. G7J
601. 659. II grand, important,
p. 80. 9t 179 313.357. li grancl,
long, p. 162.546. Il grancl, puis­
sant, p. 641. 642. 6Gl. II gmn(i,
haut., p. eO II haut, p. 73. - Pl.
marI.
Măre, inicrj. l'amt, mon ch er, [l,
7'2.
MarghhSIă, s. f. Marie, p. lDC.
Margine, s, f. bord, p. 12D. 14G
1 \):), - Pi. 1nctTgin'i.
Mada. s. f. Marie, p. Hlo::i.-Voir
Sj'ântct Maria.
Marica, s. r Marietle, p. ID6. 197.
1D8. II chef ]J![aTÎco, bravo (ironiq.l,
p. 196. II tronc 111(11';co, mODle
sens qne 10 preGec!elll, p. E17.
IIstc llictTiclJ, memH sens q(18
18 pnieedenl, p, 198.
Mărica, s. r Ma.rieUe, meme sens
qne le preced8nt, p 1%. El7,
Mările-Negre, s. pl. MeI' Noir8, ['.
1\)8_
Marin, s. m. Mflrin, nom propre,
p. 198
Mari!a, s. f. Mftl'iette, p . .l9D
Mărita (a), v. marier (sa fille), p.
82>),
Mărita Ca se), v. 1'. se marie!' (811
pal'lant d'Lll1e ftim ma), p. 7\J.
l[J3.
Măriuca, 8. f'. [M.old.] Marielte,
p. 197. 19D.
Mal'lin, 8. f. Mentin, p. 1'n li mOi
JJlrtJ'tin, l'oms M<Ll'tin, p. lUD.
MărtişOI', s. n. medaille d Ul-Ul' Maj'�,
et;t;. p. 1 tG. - PL lI/111'(işvre.
rvlirlul'isl (a), v. aVOller, p. JG8.
Masă, s. r: table, p. 11. 318. 3 b2.
843.11 table, repas, ciine!', 1"
179. mIel. 42H Ill'estin, r. f)tlO
III,! masă, a table, p. 13el. 428.
- fI. mesc.
Mă-sa, pour 11/UIIl<I-SCt, sa mere,
p. 3D4. u77.
Masa!, s. n. fusii iL aiguiser, p.
':'137.
783 -
Măsea, s. [. molaire, p. :JOI. 2-14.
- PL măsele.
Mă-ser, 111-. munui-sei, a sa more,
p. 394.
Mă-sil, meme sens que le prece­
dent, p. 571.
Maţ. s. n. boyau, p. 230. - Pl.
lI1aţe.
Mâtă, s. t, chatte, p. 336. - Pl.
lJ(âţe.
Mă-ta, pour nnună-tu; ta mere, p.
382.
Matcă, s. [. lil. (el'une riviore), I':
2JO. 2-13. 380. - Pl. inătci,
Matei, S.111. Mathieu, p. 199. soo.
Matl'aclIcă, s. f. sott e, bavarde, p.
201. Il de când M«! racu ca , de­
pnis longtemps, p. 200
Mătuşă, s. ţ , tan te, (so dit, par res-
pect, aux temtnes plus âg ees),
p. 5 7D - PI. 1!Idtuşe.
Matusal, s. ?II. Mathusalell1, p.
201.
Mazgă, s. (. seve, p. 378.
Me, ]11'. ]leJ'S. j-a llel·S. sing. me,
moi, p. 114; passim.
Mea, J)1'. pos. m�" p. 431. - Pl.
mele.
Mea. s. f. agnelle, p. 277.
"'Medean, s. n. terrain v<lgue, p.
181. 201. II (1 noe medcan, 1,1'Oll­
veI' l'occasion, la possibilile de
faire, p. lD1.
*.1JleYdan, s. n. telTain vctgne, p.
H)1. 201. II a eşi, la ?Ilelilan, etre
decan vert, p. 1Dl. - PI. mei­
dane.
Meduvă, s. r modle, p. 2G3. (îi7,
- Pl. l/Icduvc.
Meheuil1len, 0. 111_babitant de .1118-
heelir;ti, p, 201. - Pl. ]Jlche­
ctinţeni.
Mehedinti, s. 111. Mehedinti (depal'­
tement), p. 20l.
l\i1iH, 'il/tcl). :;'emploie elJ s'allres­
sant aux JlOmmes, p. 51. lU4.
l() l. ]()8. g5�J. 374. 382.
Melinte, s. m· !lOlll d'homme, p.
201.
Mor, illcorrect pom merg, je vai,."
p. IJ6,
Miir, s. '/II. p011111le, p. Ul. 1\1'1.
228. 4(-î6. - PI. 11ICl·e.
Mercur!, s. /. []Jiolil.) Mercrec1i. p.
3tiU.
Merge (a), v aller, p. 22 34. ;16.
n. 123. 17(j. 269. 4Glj. 4::S.
================== pagina 734 ==================
.MEH
- 734 --
MIT
489. 491. 035. 688. II aller, mar­
chor, p. 95. 96. 97. 230. 23:1.
275. 480. II a merge inainte. a­
vancer, p. 233. II ii 11Ie?'ge gura
clopot, c'est un bavard, p.
516.
IVlerica, s. f. populaire pom ..Amc­
rica, Arnerique, p. 202.
r.1esdraia, s. f. Mesdraîa, localite
du Banat, p, 202.
Mcşniţă, s. f. sorte de plat, p. 302.
371. - PI. nu snitc.
Mesteca (a), 11. mâ' her, p, 548. Ii
1118Ier, p. 392.
Meşter', s. ni. maitre ouvrier, p.
193. - Pl. meşteri.
Meşter, acl;j. adroit , habile, fin, p.
599. 642. 043. - Fern. mcşter«;
pl. meşteri, mestere.
Meşteşug, s. n. ruse, artifice, truc,
p. 631. - Pl. mc�tcşllgUl'i.
Meşteşugar, S.111 .. ouvner, artisal1,
1', il60. - PI. 'meşte§vga1"i •.
Mestica (a), v. muler, reml1er,
[l. ,2 ..
Mesură, s. f. mesnre, p. 611.­
PI. 1I1est/1·i.
Meii, Pl'. ]JOS. mon, mien, p. 258.
'144 ; p'lssim. - PI. mei.
Mgnel, s. m. Mg-neL 110m proprC',
p. 203.
Mi, pl'. pas. moi. II pom moi, pour
me faire plarsir, p. 22. II ce
mi-e .. ' ce mi-e ... , autant vaut ...
8utant vaut, p. 25. 315. 334·11
tir mi-e ... t'i?' mi'f, aut8n1
V:1ut ... al1tant vaut, p. 271.
272. 578.
Mia, s. f. agl1elJe, p. 277. - Pl.
miclc.
Mic, (lCU. pelil., p. 4. 301. 302, 344.
513. 612. - jI'em. 1IIicâ; pl.
n,·ici, ?1l'ice.
Mie (o), s. r. miile, p. 579.
Mici, 8. 111. Miel, nom prol'l'P,
r. 203.
Miel, s. m. 8gneau, p. 511. 684.­
PI. mieL
Miera (a se), vr.[liiolcl.], s'elonner,
p. 549.
Miercuri, s. (. 1v1ercredi, p. 390.
Miere, s. f. miel, p. 199.
Mihai, 8. m. Michel, p. 203. 204.1:
a li Mihai, 8,1'e un imbecile,
p. 204
Mihaj-Vitezu, s. m. Michel·le-Brave.
p. 204.
Mijloc, s. 1'1. milieu, p. 145. 343.
563. - Pl. mijlocuri.
Milă, s. f. pitie, p. 229. 327. 347.
387. 552. 668. 680. II a prinde
milă, avoir pit.ie, p. 252. II a'i
fi milă, avoir pitie, p. 594. Ii
mila Domnului, beaucoup, p.
552.- Pl. mile.
Minciună, s. f. mensonge. II cn
lII'inciuna, en elisant Ull men­
songe, p. 3f19. - Pi. 11Iindun!.
Mine, P"- pers. moi, p. DiJ6; P8S­
sim. IIZa JII'ine, me, moi. ele mall
('(')le, p. 489. II ia n.inc, chez
moi, p. 01. II ICI mine, mcorrect
pour ?Ilie, il, moi, p. 46. II de la
mine, de ma part, p. 679.
Minie, s. ţ'. espnt, sagcsse, p. 10.
207. 208. 284. 528. II souvenn,
memoire, p. 286. II a ţine minte.
ne pas oublier, garder le BOU­
venir de, p. 286. II a'i lua min·
tm (minţile), lui faire perrlre
l'esprit, p. 659. 660. II cu minte,
ilileiligellt, p. 13. 14. 24. 201.
B08. :SO'1. II c�t 1I1'inte, qlli a elu
bon sens, un esprit rassis,
p. 135. 308. 209. II cu minte,
s�ge, p. 593. - PI. m-i11ţ�.
Mint1 (a), v. mentir, p. 457.
Mira, s. f. Mira, Dom propre.
p. 205.
Mira Ca se), v.?". s'etonner, p. 205.
549. 550, 557.
Mirancea, s. m. Mirancea, 110111
propre, p. 205.
�Qircea, s. 111. :Mircba, 110m propre,
p. 205.
Mircea-Vodă, 8. m .. MircE'il-Vodă,
)lrin ce. Il de câ11d CI,! Jj{i?'cca­
Vodă, depuis longtemps, p. 205.
Mirc16gă, adj. p. 205.
Miresă, s. f. marie!?, epollsee, p.
31. - Pl. m-lrese.
Mirosi (a), v . .sentn·, p. 524-
Mirul (a), v. oindre (avec Jes
s8intes huiles), p. 496.
'Misil', 8. 111. Egypte, p. 200.
Miţe, s. r pl. touff8 de laine,
l1l()ches, p. 299.
Mi-le, lo�. elar mi-le etl, mais n- oi,
p, 364.
Mititel, aci}. tont petit, p. 294 -­
Fem. milil'icâ; p1. militei, miti­
tele.
Mitra, s. f. M.itra, 110111 propl'C',
p. 2U5.
================== pagina 735 ==================
- 735
MIT
Mitropolie, B. r metropole, p. ve.
Mnea, s. f agrielle, p. 277. - P1.
1I'1Itle.
Mogoş, s. m. Mogoş, nom propre.]
It fi moqo», etro impertinent,
hrugnsux, ţi, 206
Moise, s. 1/1. Moise, p. 206.
lV.ojic, s. ui, rustrc, p. 240. 670.­
Fem. niojică ; pl. mojici, niojice.
Mojicesc, ad]. d'un rustre, p.
f572. - l<'em. mojiccscă ; pl. 1110-
jicescî,
Moldova, s. f Moldavie, IJ. 66. 79.
sos. 329.
Moldovan, 8. m. [Mold.] Moldave,
n. 207.208. - Fern. moidooancă.
Moldoven, s. m. Moldave, p. 59
:':07. - Fem. moldoiencă ; p:'
moidoccni, n.oulooencc.
Moldovenesce, ade. it la f<1g011 des
moldaves. II a o lua moldone­
!lesec, mener les chosrs tam·
bour battant, p. 208.
Miile, aelj. mall, p. il6. 676.­
Fem. mOle; pl. 11101.
Monăstire, s. f. Illonastere, p.193.­
P 1. 111 onei stiTi.
M6ra, s. f'. moulin, p. 49. 375.
38l. 401. - Pl. 11/ori.
Morar, s. ?1l. meunier, p. 25. - P1.
mora·r-/.
Mod, s. 111. mort, p. 479. 518.
[,::�O. 523. 581. - Pl. 11101·ti.
Mort, aei). mort, p. 50:2. 693.­
Fem. mortâ; pl. m01'ţi, ?nude.
Mor!cojlt, s. c. ii, tout prix, (jue
tu le veui.lles ou non, p. 471.
Morte, s. f. mort, p. 97. 285. 394.
395
Moş, S. 111. "iellX, vieillarcl, p. 159.
, pere (un tel), p. 2. 10.11 Q. Ioa.
1%. 190. 2:':6. 46G. 407. '168.
II grand·pel"8, p. 8. - PI. moşi.
M6şă, s. 111. viHille. II mure (Il!le
tolle), p. 2,1. Pl. mo;e.
Moşie, s. r. l.el'l'e. propriete, p.
6,5. - PI. mosii.
Moşii, s. 111. pl. Fetes des !llorL�,
1'· 20D. Il (1 cdula co(e de lJloşi,
lllrl'cher iL obtenir pour rien.
p. 209.
Moloc, s. 111. Motoc, nom p1'opre,
I'· :200.
Muc. 8. 111. morve, p. 1913. 409.
.Jc:2J. - Pl. muc!.
Mucea, s. 11! . .Mucea. Le M (,rveu.::;:.
rWIl1 propre, p. 31. 209.
MUS
Mucenicf, s. 1)/. fetes des quarants
martyrs le 9/21 Mars, p. 210.
Muchie, s. f. t runchant , p. 4.-
1:'1. muchii.
lVIuere, s. [, tsmme, p. 598. - Pl.
mueri.
Muiere, s. [, 1'e111 me , p. 107. 567.
574. 674. - Pl. muieri,
Mult, adu. et ad]. beaucoup, tres ;
passirn. Il abondant, r- 1. II mai
mult, pl us, [J. 59. 475. 538. Il
mai mult , le plus, p. 651.11 mai
multe, plusieurs, p. 595. II mai
multe, plus de choses, p. 321. Il
(urle lI/1IU, enormemen t , beau­
coup, p. 105. II 11I111tc, beaucoup,
p. 286. 417. II ele multe ori, sou­
vent, p. 489. 491 II cât de 'mult ...
tot , autant que vous v o u-
drez mal gre tont, p. 7 -
Fem. muliă ; pl. 1nt!lii, multe.
Mulţărnl (a), v. [Molll. d"; 'li·ans.]
remereiel', p. 668.
Mulţime, s. r foule, multitude,
graDd nomb]'o, p. 451. - PI.
mu.lţimi.
I\ilulţuml (a), v. contenter, p. 64,. II
remerc;JeI', p. G67.
rJlumă, s. (. mere, p. 357. 470.
578. G95. 614. - 1"1. 1IIume.
Muncă, s f· travail. II muncâ jido·
vc,câ, travail herculeen, p.
182. - 1"1. m�md.
Munte, 8. '11!. mont, montagne, p.
52. 6G. 106. - 1:'1. munVi.
Munten, s. m. [JI1old.) nom par
Jequel les Molc1aves designent
les Valaques, p. 210. - PI.
l1funten-!.
MUl'eş, s. 111. l\!Iure,�, riviere, p. 210.
Mureş, s. l1L Mure';?, riviure, ]1. 210.
Murg, adj. bai·bruD, p. 382.-
F6m. 11/?t1·gâ; pl. 1IlU1'gi, nHt1·gc.
rJIurl (a), ". rnourir, p. 68. 79.
102. 15G. 192. 223. 332. 337.
359. 382. 387. 393.
Muritoresc. [{(lj. mortel, des mor­
tels, p. 623.- Fem. 'l1IuritoJ'esc!l;
pl. muritoresci.
Muşat, s. 111. Mllşat, nom ]1]'op]'e.11
il1l becile, p. 211.
Muşca (a), v. l1101'd I'e, p. 55.
Muscat, s. 11/. Moscovite, Husse,
p. 21l. 212. II a şede 1Vlu.scol. se
faire elltretenir p:u ql1elrlll'un,
p. 211. II a fi 111uscal, vi vre aux
crochets c1'autrni, p. 211. II ele
================== pagina 736 ==================
- 736
MUS
când MU8caWi cu. cod«, rlepuis
longtemps, p. 212. II a u ca un
lJl1t8CClI, boire comme un Po­
lonais, p. 21::l.11 vin Muscaii»,
I'hiver sera rude, p. 212. II a
fi prăpăd ca la Muscat, un
grand nornbre, p. 212. - FI.
mnscolii.
Mliscălesc, adj. rus se, de russe. II
a da bătae muscălescă, bat tre
a mort, p. 218. - Fe m. tnu.s­
călcec«; p1. »nucălcsci.
N
Na, inter]. tiens, attrape, p. 100.
Nădăjl (a se), v. r. [Ung.], p. 306-
Nădejde, s. [. e spoir, p , 262. 428
II a trage tuidejde, esperer, p.
518. 668. II a ave nădejde la,
esperer en, p. 641. - P1. nă­
eZejd-i.
Nadol, iul], mechant , barbare, cru­
el, p. 218. -- Felll. nadolă ; p1.
nwloli, nadole.
Naiba, s. 1'. dif\ble, p. 164.
Na'îe, s. m. diminuti f le .Nicolas_11
a se ave bine cu Naie, (.ieu de
l11ots), etre pauvre, p. 214.
Nainle, adv. f\vanl:, devant. il mai
net'inte, d'abord, p. 660. il a eşi
înainte, c:ortir au devant de, se
presente!' fi, 1'- 666.
Nan, s. m. N"an, nom propre, p.
211."215. II a dat Nan de ga
van, il a ete attrape; il s'est
rassasie, p. 215.
Nănas, s. ?II. panain, p. 597.­
Pl. nănasi.
NăprlliU, ac\}. p. 168.
Narav, s. n. ,[Mold. et Ung.] vice,
dMaut, bfl.hitude (maunise),
p. 678. - PI. nâmvu.ri.
Nas, s. 1/1., nez, p. 87. 295. 296.
40'[. 430. 500. 590. II ' da nas,
pel'mettre trop de llbertes,
trop de familiarile â quelqLl'un,
p. 169. 170. - PI. naSuri
Naş, s. m. pMrain, p. 889. - PI.
nasI.
Nasce (a se), v. j'. naître, p. 587
Născut, adj. ne, p. 505. - Fel11.
rlăscutâ; p 1. nâscuţi, născute.
Naslase, s. m. Atbanase, nom pro­
pre, p. 196. 216.
NEA
Muscel, s. 111. Muscel, departe­
men t, p. 218.
MlIştea, s. f'. marteau (de cordon­
l1Ie1'). II muşteaua lui moş Adalll,
poing, p. 467.
Mul, aclj. muet, p. 215. 878. 674.
- Fern. mută ; pl. luaţi, mute.
Mula (a), v. changer, p, 645. II de­
placer, p. 432.
Mula (a se), v. 1'. domonager, p.
3lJO.
Nastase, s, '1/1. Athanase, nom
propre, p. \n6.
Nastratin-Hoqea, s. 1)1.. Nastratin­
Hogea, norn propre, p. 216.
217. 218.219. II socotita lui Nas­
traiin Hoqea, la table de Per
rette et du pot au lait , p.
217.
Nal, s. IJ/. [Banat], individu, horn­
me, p. 648. I! !lom propre, p.
2:20. - 1'1. naţi.
NăIăfh\ţă, s. ?il. N ătăfl8ţă, nom
pl'opl'e. II Gribouille, p. 219.
Nătăflele, s. ?Il. !l1<3me sens que
le precedent, p. 219.
Natanail, s. m. Nathaniel, nom
propl'e, p. 220.
Nătărău, IlCV. sot, im becile, niais,
p. 148. - Fem. nătăr6icâ.; ]11.
nâtâr'cH, nctlcl1uice.
Naţie, s. f'. nat.ion, p. 220, 2:21 a
tI naţia lu.i lJu,rnne�lell, Gtre be,n,
p. 220. II it fi nat-in clruC/lZlll,
Glre m8cbant, p. 220.
NazlIrl, s. n. p7. caprices, etc. II
a (ace nazul'i, faire fi os f8 Gon s,
des c1iff\cu!ten, p. 378. 410.
Ne, pl'. pers.l-c?· per's., eI((t. et
acc. 1l0US, fi nOl1�, p. 35. 264.
297. 298. 438. 548. 641. 061.
Nea, s. m. pom nenea, term8 ele
respect, .Iorsqlle l'on s'adr('sse
it un frere aîne, a une per­
sonne plus âgee, etc: .. p. f::8.
160. 162. 163. 169. 250 253
274-. 324. 441. 442. 448.
Neacşă, S. fNeacş8, nom propre,
p. 221.
Neacşu, S. 111 .. .Neacş\l, nom pro­
pre, p. 221.
================== pagina 737 ==================
NBA
- 737 -
NES
Negl'll-Vodei,
225. II de când.
depllis lung-
Neagoe, s. m. Neagoe, Dom pro­
pre, p. 70.
Nebolezal, (1(1:;. non baptise, p.
G\)5. - Fem. nebotesaiă; pl. ne­
Lotezoii, nebotezate.
Nebun, ad]. fou, p. 246. 274. 275.
295. 40:3. 668. - Fe01. nebună ;
pl. nebuni, nebune.
Necaz, s. n. depit, rage, p. 581.
- PI. necazuri.
Nechila, s m. Nechita (Nicolas),
nom propre, p. 216. 221. 222.
333.
Necopoe, s. f. parties sexnelles,
p. 222.
Ne-credincios, adj. inci edule, p.
405. - Fern. necredinciosă ; pl.
necredincioşi, necredinciose.
Neculae, s. ni, Nicolas, p. 222.
Nedeea, s. f. Nedeea, fete, p. 222.
Nedelca, s. f. Nedelca, 110111 PIO-
pre, p. 222.
Nega, s. [. Neaga, 110m propre,
p. 222. 223. 224. 225. II nega
dracului, mEigere, p. 224 .. Ii n'o
11.la cn NegH, ne sois pas mEi­
chante, p. 224. II a fi Nega, etre
le diable en personne, p.225.
Nega-Rea, s. f. femme mectHlllte,
p. 223. 224. II (t fUlJi ca ite NegH
Rect, fllire comme la peste, p.
223. II ne.IJ(I-j·hta, crampon, p.
224.
Negoe, 8. 1)1.. Neagoe, nom prop1'e,
p. 676_
Negru, ((eli. noiI', p. 7.8.133. 179.
210. 22L 358. 557. 558. 5C19.
560. 561. - Fem. negrâ; pl.
ncqri, ne.lJre.
Negl"lI-Vodă, s. 1)1..
11001 prof,rp, p.
cu Negru- Voită,
temp3, p. 225.
Negu, s. '111. Ne8g11, 110111 propre,
p. 225. 226.
Neguslorie, 8. f. commerce, p. 21.6.
- Pl. negustorii.
Neica, s. m. moi (ton ami), bibi,
p. 163. 294. 315.
Ne-Incepul, (lI.I:j. non commenre,
non entame, frais, p. 480.541).
- Fern. ne-începută; p1. ne-îa­
cepuţ'î. ne-începute.
Ne·lnşeIălol·, aci}. qui 116 trompe
pat<, honnete, p. �4. - Fem. n[­
şelătol'ă; ;; 1. ne-înJelâtor'î, ne­
î11Şelâtare.
Nem, s. n, familie, p. 313. II pa­
rent, p. 469. II race, p. 29. 80.
531. - Pl. nemuri.
Ne-mâncat, acid- a jeun, p. 303. -
Fern. ne-lnâncată; pl. ne-mân·
r:a.ţi, ne-mâncate.
Nemer) (a), v. tomber juste, arri­
ver an bon moment, p. 315.
453. 655.
Nemilosliv, tulj. qui n'est pas pi­
toyable, qui ne donne pasraux
pauvres), p. 675. - Fe·n. ne-mi­
lostioă; pl. ne-milosii V'b, ne mi­
lostioe.
Nemţ, s, ?n. Allemand, p. 226.
2:07. 228. 229. 2:30. 231. 232.
281. 375. II a pune tot ca Nemţttl,
servil' tous les plats a la fois,
p. 227. II îi Nem( boteeat [orţece,
c'est un juif', p. 228. II spune
drept ca Nemiu, il ne sait pas
farder la verite, p. 229. Ilmergc
drept ca Nemi«, il est ivre, p.
230. II a sta elrept ca NemţII, se
tenir droit comrne un caporal
prussien. p.230. II de când Nem·
tii, cn cadă, depms longtemps,
p. 231. II a se face Nemţ, faire
semhlant de l1e pas com­
prendrp, p. 2Cl1. IJ tace ca Nemţu,
il se tait comrne ul1e cRrpe, p.
231. II a pâzi ca Nemţn survell·
leI' avec soin, p. 231. II (t apu­
cat luleuC! Ncmţulut, .il s'est
grise, p. 231. -- PI. Ne}l!�i.
Nemtesc, ac�j. allemand, p. 232.
2:13. II are cur nemţeşc, il a la
diarrbe8, p. 232. ii e calel nem­
fesc . .il fait froid, p. 232. il t((ml'a
nemţescâ, r-hanson intermi·
nable,p. 233. - Fem. nC1n­
{eser:!; p 1. ncmţesci.
Nemţesce, adv. l'allemand, p. 232.
375.
Nemtu, s. 'In. Nemţu,. forteresse,
p. 233. II cât cetatea Nemţu!u'î,.
longtemps, p. 233.
Nenai, tu n'8s pas (>trgot des
boh8mieus), p. 263.
Nene, t8nne de respect, 10rsqll8
1'on s'adresse a un fiere aîtle,
a ul1e personne plus âgee, p.
160. ?,OO. 488.
Nescai, jJron. inel. quelque, cer­
tain, p. �OO.
NespiHalu, 8.111. Nespelat.u, nom
propre, p. 233.
================== pagina 738 ==================
- 738
NES
Ne-spoit ad]. non etame, p. 859.
- Fe111. ne-spoită ; pl. ne-spoiţî,
nc-rp oite.
Nelol, ari}. grossier personnagr-,
horurue sai", mal eleve, etc,
p. 233. - Fern. netot ă ; pl. ne­
toti; nctote.
Netot, adj. m0111e sens q ne le pre­
cedent, p. : 33.
Nevestă, s. f. fernme, p. 364. 602.
- P 1. neoestc.
Nevo] (a se), v. 1". tenter, essayer,
,,' effo rcer, p. 046.
Ncvo"ie, s. f. necessit e, besoin, p.
3,,1. II peme, infortune, besoius,
p. 381. 1[ de voe, ele nevoe, bon
gre mal gre, p. 470. - Pl. ne­
voi.
Nică, s. 111. Nicii, nom propr8, p.
234.
Nicăir'i, [(dv. nulJe pmt. p. 96.
Nichită, s. m. Nichita (Nicolas\
"om propre, p. 216. 222. 234.
NiCI, con.j. ni, l1e, non plus; p8S'
sim.lI·ni, du tout, p. 216.222.
333.11 P'\8 mome, p. 94. g9.
107 .. 108. 158. 171. 216, 222.
2i2. 4:28. 450. 473. 477. 572.
573.580.629.649. II nici ... nid ... ,
ni ... ni ... , p. 97. 177. 214. 368.
369. 424. 455. 526. 56i. 565.
566. G67. 583. 645·11 nici un,
pa" un, 2,ucun, p. 553. 592.
680. II nici atâta, eu care moins,
p. 216. liniei cum, du touL p.
5J.3. II nici oelatâ,jamais, p. 285.
350. 360. 494.
Nicolae, 8. 11/. Nicolas, nom pro­
pre, p. 234. 235.
f\icolal, s. m. Nicol8s, nom propre,
r •. �34.
Nicovală, s. r enclume, p. 365.-
1'1. niwvale.
Nicu. s. m. dirninutif de Nicolas,
p. 335.
Niculae, s. 111. Nicolas, p. 235.
Niculal, s. ?il. NicoJas, p. 235.
Nime, pT. per-o [Ma/el. et Ung.]
pelSOl1Jle, p. 487. G3il. 653. 65G.
Nimcne, ]11'. J)(1·S. personne, p. 509.
Nimenea, pl'. pers. personne, p.
487. Ml4. G46. G92. 636.
Nimeni, pl". pers. persotlne, p. 67\J.
II ni?1ienui, a personne, p. 494.
Nimer) (a', v. trouver, atteindre,
p. 330. 437. II aLteilidre, p. 656.
II parvenir a (aupl es de), p.
NUM
388. II a o nimeri, toucher (tom­
ber), jusâe, p. 166, 171. 390.
Nimic, ad». rien, p. 177. 652. II
rreu, rien qui vaille, p, 526.
Nimica, ado. rien, p. 675.
r�imil1e,pTon. ici. j]Jiold.j personne,
p. 509.
Nimrod, S. ni. Nemrod, p. 235.
Nimuilula, pron. pers. dat. a per­
sonue, p. 494.
"'Niscine, ZJl·. ind. quelqu'un, n'im­
porte qui, p. 646.
Niţă, s. ?Il. N iţa �J oannot), p. 236.
Niţel, aâi. ţ, u n peu, p. 168.­
Fern. niiică ; pl. niţd, niiele.
Nod, s. n. noeud, p. 131. II noeluri
qreccsci, ennuis graves, p. 138.
II a da ele nod, se trouver e11
preseuce d'urie d ifficulte, d'un
ennui, p. 156. - Pl. nUc/UT'!.
N6dă, s. f. coc<;yx, p. 281. - Pl.
nude.
Noe, s. 111. Noe, p. 236.
NOI, p·r. pers. nous, p. 324. 432.
573.
Nojiţă, s. t. laniere de sandale,
p. 58.-PL no/iţc.
N6pte, s. f. nuit, )'. 51. 104. 162.
175. 315. 497. 517. 546. 1[ nupte
bnnâ, bonne n uit, p. 155.-­
PI. naNi.
Noroc, S. n. chance, jl. 374. 395.
Nos, POUl' nostTu, notre, p. 244.
Nostru, ((cU· pos. llotre, p. 285.
294. 322. 846. 4(16. - Fem.
nostră; p1. noştri:, nâsh·c.
�lou, arlj. neuf, nouveau, p. 288.
-P1. 110'[.
NOlle, aclj. num. carel. neuf, p.
47. 210. 327.
��6ue, aelj. nUln. c1/1·d. neuf, p. 434.
Novac, s. m. Nova.e, nOl1l propre,
p. 236. II a fi }'{ovac, otre ro­
buste, travailleur, p. 230.11 a
se pune eri Novac, s'atteler il
un lravflil, p. 23(-j.
Nu, pe ?leg. 110n, ne ... pas; jl3S­
sim. II nu"), ce n'est pas, p. 2�.
644.
Numa, adv. seu1emenl", p. 50.4,29.
655.
I�umai, oei'? selllel1lenf', p. 72. 1U5.
207; passim. II seulement, ma18,
p. 345. 655.11 cependant, p. 161.
II s8ulement, seul, jl. 143. 192.
634. 6[)8. fi6,5.
Nume, S. m. nom, p. 199. 200.
================== pagina 739 ==================
- 739
NUM
OLT
282. II nom, nom propre, p. 302.
- PI. nume.
Numer, s. '/1/" nombre, p. 447. -
- P 1. nwne?·e.
Numeră Ca), v. cornpter, p. 99.
o
O, adj. nWII. card, une; passim.
O, pl'. pers. [eni. IR, imrnediate­
men t il. core d'un verbe; să
?I""O hrănesci , p. 4. 22. 31;
passi. '. .,
O, ţ.our 'va, 3·c pers. sinq. [ui., p.
107. 159. H53. 176. 242. 248.
32\l. 550. 601. 621. 6[)2.
O, pom' voru, ţ-er pers. sing. [ut.,
p. 243.
O, POUI' veţi, :2-c pers. sing. [ut.,
p. 48.
O, POUI' n [Mold. et Olien.] p.
99. 123. 2J·1. 311. 380. 387.
412. 422
O, inier]. CI, p. 168.
Oancea, s . .f. Oancea, nom pro­
pr«, p. 237.
Obială, s. f. chiffon, servant de
bas aux p>'Y.3ans, p. 164. ­
Pl. o/Acle.
OiJiceTu, s. n. habitude, coutume,
p. 300. 342. - PI. ob·ieeiuri.
Oblll, adj. plan, droit, uni, p. 93.
- Pl. ohli.
Obor, s. n. mal'che, p. 4·11 enclos
ou I'on g"rde les boeufs, p.
6·:'8. 639
Obraz, s. 'III. figllre. II a ela obraz,
traiter :wec consideriiLion, pe]'·
metlre des familial'iles, p. 171.
- FI. obraj�, obraz?' el; ourece.
'Oca, s . .f. 0(:<1, llleSl1re de ca pa·
Cite, p. 72. 166. __ o PI. ocale.
Ocară, s. r injlll'e, afl'l'ont·11 el ((.
junge de OCCtl'll, deveni]' un ob·
jet. de l'ise'�, d'opprobl'e, p.
3+7. - PI. oeâ1'l.
Ochelal'T, s. ?I/.. pl. lunettes, p.
13J.
Ochiu, S. III. oeil, p. 325. 415. 429.
[19\1. 610. 621. 638. II CIt ochii,
regMder, J e rogard fixe, p.
292 II 'in ochi, eri face, devilnt
toi, p. ::89. 565. II a'i seote ochii,
l'eblollil', l'emjJecher ele vaiI'
Numit, adj. n011ll11e, qui a recu
un nom, p. 496. - Fe111. nu­
mită ; pl. nnllliţt, numite.
Nuntă, s. f. noce, p. 32. 386. 601.
604. - Pl. nunl·!.
aut.re chose, p. 415. - PI.
oclii,
Ocna, s. f· Ocnele-Marî, village,
mines de sel, p. 237. - 1'1.
Gene.
Ocnenu, s. m. vent el'Onest (en
Moldavie), p. 237.
Ocol, s. 11. tour, circuit. II deto ur,
p. 96. II a'i de! ocol, Iaire le tour,
p. 30L 302. 350. - PI. ocoluri.
Ocolaş, s. in. paroissien, I': 51±.
- PI. ocolasi,
Odată, uns fois; passtru.] uue
foi", une scule fois, p. 176.
248. 249. 4\18. 537. IInn jour,
p. 264. II jadis, p. 2H. II nici o­
dată, jarnais, Jl. 235. 3,)0. 360.
49J. II câte odată, parfois, p.
105. 567. II »r'odată, une fob,
jamais, p. 592.
Odor, s. n. tresor, p. 541. - PI.
odore.
Ogaş, s. n. [Trans.} orniere, p.
237.
Ote, s. f. mouton. brebis, p. 176.
207. 235. 432. 51:l0. -- PI. al.
Oişte, s. f, tImon, p. 166. 1'11.
315.
Oiu, paUl' vOlu, fOI'll1ant le futm',
, p. 2�3. 289 312.
OIă, s. f'. pot, velse en tene, p.
288. 4+7. - Pl. 61e.
Olea, s. 'In. Olea, Dom propl'e,
Jl. 238.
Olog, adj. perclus des jambeR, p.
205. - F8m. olugli; pl. ologi,
olage.
Olt, s. ?II. Al util, riviere, p. 239.
2,tQ. 2�L 2'*2. 2J3. II Oltu cn
tOtl!, rien, p. 2J1. II ca apa 01-
tului, beaucoup, p. 2Jl.llpLlr'
că anmci în Olt, il mangA
(boit) comme un tron, p. 242 II
îi curge Oltu în gurii, ses C1 f·
faires vont. bien, p. 2J2 il câ7ll1
s'o înl6rce Oltu înnpol, j<illUlis,
================== pagina 740 ==================
OLT
p. 242.11 te trece Oltu , ne 111e
fâche pas, p. 2�3. il îi cine să
sară în Olt, il est tres făche,
p. :::'43. II a da fugă la Olt, de­
venir fo u , p. 24-3.
Olten, e. m. habitant de l'Olt6-
nie, p. 244. - Pl. Olteni,
Om, s. ni creature, hornme, gens,
r- 93. 94. 160. 176. 186. 200.
2G7. 297. 29D. 300. 3u8. 342.
'Vij. 355. 368. 369. 37:l. 373.
402. 488. 544. 545. f,4fl. 5JB.
5:34. 56U. 573. 617. 634. 635.
606. 6JO 642. 644. 64u. 6J6.
6n. 649. 654. 655. 657. 659.
660. 661. 677. 678. 689. - PI.
ulllen!.
Omenesc, adi. de l'homme, p.
633. 646. II d'autrui, p. 523. __ o
Fern. omencscă ; pl. omcnesci.
Omenie, s. f. delicatesse, honne
t ete, p, 158. II a'fi mânca ome·
1lia, perdre sa bon ne rellommee,
p. 3112. -- J' 1. omenii.
Omorî .(a), v. tuer, p. 357. 4,17.
00101'1 (a se), v. 1'. se tueI', p. 8.
Onofrei, s. m. unofrel, nom pro-
pr". p. 2H.
Opincă, s.l siLliclale des paysflns,
p. 324. 4UO. 600. 601. - Fl.
o]lillci.
OprÎ (a se), v. T. i:;'arrilter, p.34.
Opl, adj. nWII. c(/nZ. hUit, p. 119.
Opl-spre-qece, ac7j. num. dIX-huit,
p. 58.
�'" forille le [n! 111', p. 179.
Oră, s. f. fois. II ele multe O1'i, sou·
vent', p. 489. J91. II câte ori,
toutes les fois CjllP, p. 489
Oraş, s. n. viile, p. 2±±. 207. 00l.
- FI. OJ'U8e.
Orb, acU. 8v�llgle, p. 25B. 330.
4»-;". 468. - Fem. urbii; pl.
arul, ur/Jc.
Pacală, s. rn.P,\c"lă, sorte de
Jor;risse, p. :250. 251.
PăcaIă, s. 111. lJlelJle sens Cj Ile le
precedellt, p. 200. 201. 335.
Pace, S. f. paix, p. 20J. - Pl.
păei.
Păclie. s. f· 10Dg manteau, fait.
ele, peflllx de moutons, et ayant
740 -
FĂD
Orhenf, s. 11!. Orbenî, village, p.
5±. 245.
Orbesc, ad]. d'aveugle, p. 674.­
:F'OlTl. oriescă ; pl. orbcsci.
Orb] Ca), v. aveug ler, p. 678.
Oreva, s. f. Ore.iva, village. II a
trece şi de Ore va, aller tres
loin, p. 245.
01'1, conj. OU, ou bien, p. 221.
271. 314. 422. 45�J. 608. il ori·că,
011 bien, p. 271. II ori-ce, n'im­
porte quel, tout, p. 320. 50u.11
ori-ce, ri'nnporte ce que, p.
041. II ori-cine, n'irnporte qur,
p. 311.
Grtndu) (a), v. regler, disposer, p.
645.
Orodel, s. 1/1. Orodel, localite.] ca
la Orodel, brav-rnent, d'arra­
clie piecl, ]'. 245.
Crople, s. f. Europe (dans le lan­
gelge populaire), p. 246.
Ortăcesc, (ldi. f,tit en associrr­
tiOll, p. 3�)7.- Felii. ol'tâcescâ;
p1. ort,lcci:ic'i.
Os, 8. n. 08, p. 130. 324. - Fl.
ase.
Osman, s. m. OSll1Rl1, 110m pro-
pre ture, p. 2�6.
Osman-Paşa, s. 1n. Osman - paşH,
, nOlll l'ropre, p. �,r'.
Osle, S. /. ann88, p. 88. 89. :254.
- Fl. aşi'/'
Otravă, s. f. poison, lJ. 371. - PI.
otl'âVLt1·j.
Ou, s. n. CBuf, p. 216. 612. - FJ.
ouC.
Ou, 8. m. Ou, lJlontagne, p. 247.
Ovrc1că, s. f. juive, p. 24-7. - Pl.
oOJ't'lce.
Ovrelu, s. 111. juif, p. 2-J. 133.111.
:in. :2-13. 249. II eL fi ovrelu, ecre
SHlIS roi ni loi ; sale, p. 2�9.
p
les poi]s eli cJelwrs, p. 299.-
F J. jUl;cliL �
Padină" J� f. Padina, localite, 1'.
:251. ...
Păduche, s. 1n. pau, [l. 1.9. 3W.
371. - 1'1. pâcl·uch'f.
Pădure, s. (. foret, p. 444. - P1.
l'âclurL
================== pagina 741 ==================
PĂD
- 741 -
PAS
Pădureţ, ad]. sauvage, II mere 1Jâ·
dU1"cţe, pornmes ă cidre, p. 228.
- Fem, pâelureţâ; pJ. pââwre1'!,
JlGtclmele.
Pae (Să'I), v. [Vâlcea} qu'il lui
pa raisse, qu'il lui semnle, p.
140.
Păgân, adj. paren, p. 211. - Fem.
pâpcînâ; pl. peigiÎ7I'i, ]Jeigcîne.
Pagubă, e. f. perte, prejudice. II
atâta ]J(!gulJâ îniera Moldocei,
je 111'8n moque, p. 206. - Pl.
pagube.
Pahar, s. 111. verre (a boire), p.
313. - PI. pahare.
Păi, aelv. et puis, et alers, p. 173.
Pâine, s . .f. pain, p. 22. 345. 3J6.
317. 634. - Pl. pâ�!i![.
Palu, s· n. fetu de paille, p. 283.
- PI. paie, pae.
Păiuş, s. n: fetu, tuyau de Ne,
r· 172. _. Pl llO,'iuşc.
Pajeră, s. {. Higle imperial; eens·
'Oon. !Imerge înainte ca )Jajera
lIcm(l':scâ, il avance sallS cesse,
p. 233. - Pl. pojere.
Pajură, s. f. meme sens qUfl le
J,rec:edent, p. 233. - PI. pC/jure.
Pălărie, s. f. chapeau, p. 159. 162.
- PI. pâlâ7·i'i.
PăI] (a), 'O. [1J1lold.} frapper. II sur­
venir inopinement, p. b4V.
Palmă, -'. f. pallll1e de la main,
]1. 121. 150. 466·11 gitle, p. 213.
432. -PI. palme.
Pămînt, s. n. t81Te, p. 639. 660.
Ij68. 675. 685. /lmonc!e, p. 2G9
/1 pdmîntul fclgâduil1ţei, tene
I'l"omise, p. 252. - Pl. pâmintll1'i,
PăminttJn, adj. indigene, de eet.[o
tone, p. 9.-F'em.1Jâlllinlcllcrl;
pl. piîmînteni, pâlllintence.
pan, con:;". POUl" Jlânâ . .illsque, p.
36. 78. ]64. 333. 477.11 jtlsqn'il.
ee que, p. 400.llzl(Î.II.'ce, jU::;ql1'iL
(;e qne,]1. 58i±. II pân'l{{., jUSqU'iL,
p 440.
pană, ("onj. jllsqlle, jllSqll'h, p. 19.
:34. 62. 133. 179; passim. lI.ius,
Cjtl'a co Cluo, p. 055.688. "jus­
Cjll':'t co Cjlle, tant qne, ]1. 03.
] 6+. 281. 372. 442. 446. 447.
587." Lant (juo, avant de, p.
1i0. 248. /1 pânâ ce, jllsqu'i\ ce
li L10, p. 58::!. 58J. 6G6. 1/ pâllc/. la,
jnsqu':'t ce qn'iJ parvienne au­
pres de, p. 20.
Panait, S. in: Panoicte, 110m pro­
pre, p. 252." UŞi! Panaite, a llons,
file, p. 252.
Panolova, S. ni. Panctova, port sur
le Uanube, en Banat, p. 252.
439.
Panou, S. 1/1. Panou, nom propro.
II a fi Pancu, etre un imMciJe,
p. 252.
Pandilă, s. ni. Pandila, nOI11 Pl"O­
pre, p, 252.
Pâne, s. f. pain, p. 3J5. 387. 635.
677. - PL pâllL
Panqratle, s. m. Panqratie, 110m
propre. 1/ a fi nea Pangratie,
et.r·e nn sot, p. 25:�.
Pantelimon, s. m, Pantelimon, n0111
propre, Il· 253. II hcspiee POUl"
les fOIlS, p. 25':L
Papuc, S. n. pantoufJe, p. 50. 321..
!'OO. 091. - Pl. papuci.
Papuc, S. 111. Papuc, Hom propre,
p. 253. II judecata lui[ PaJluc,
l1l�uvais eOJlseil, p. 253.
Papuc-llogea-Hogegal"lul, S. com1!.
LJ'l.ndH de va-nu-piedi3, p. 254.
Papură-Vodă, 8.111. Papură-Vodă,
liun.om d'ul1 princ.e Etienne,
ele Molelavie, p. 25i. 255. II de
când cu Papurâ- Vodef, depuis
longt(-mps, p. 254.11 }J(w'câ'i in
{cra lui Fapuni,- Vodă, gl'anele
pau v18(e, p. 255.
'Para, s. f. para, centime, p. 216.
- 1'1. parale.
Pară, s. f". pOlle, p. 2] 9. G48.­
P 1. J!el·e.
PărăSI (al, V. quitter, abandon nor,
]1. 506.
Pal"că, contract POUl" parc cr/,
on dil'ait que, e0I11111e si, 1'.
28. 45. [,5. 56. 62; pHssim. /1 il
sem bIe q ne, p. 07. \!83.11 par' un,
on dindl CJue c'ei3t, j>. 05. 165.
2';'7. 293. II Oll dirait qu'll est,
p. 5(1. 07. 255. ;]83. 443. 444.
Păre (a), V. sel11bler, paraîtr8, 1'.
93. 97. 145. 302. 59(;. 682. 08:3.
Parolist, aelJ. qui tienL sa p;noie,
p. 309. - Fem. parolistâ; pl.
pa1'Olişti, pal·ol'iste.
Parparel, s. 1JI. P;l]'pareJ, nom pro·
)Jle, p. 194. 255.
Parte, s. f". cOte, p. 426." (1 are
]iarte ele, avoir Je bonhellr
cI'âLre aide, pr01ege par,)I. 660.
Pas, s. m. p. 326. - Pl. paşi.
I
I
================== pagina 742 ==================
PAS
- 742 -
PEP
Păsa (a), v. importer. II nu-i poe»,
cela lui est egal, p. 595.11 mt'i
pasă, il ne craint pas, p. 214.
216. 338.
Paşa, s. m. par-ha, title turc, p.
79. 293. - Pl. paşolc.
Pascăl, s. m.. Pascal, nom propre,
p. 256.
Pasce, s. f. Paques, p. 527. 528.
Pascl, s. pl. Pâques, p. 116. 369.
527.
Pasăre, s. f. oiseau, p. 205. - PI.
I,n.seri.
Pas cică, s. 111 .. Pâques, p. 489.
Paslolache, s. m. diminutif de A·
postal, nom pro pre, r. 256. 207.
Pasvangiu, s. ?Il. voleu!', quorelleur,
p. 256. - PI. prtsvrtngii.
Pasvanle, s. 1J!. Pasvante, nom
propre. II numai e pe tin-pul
lui Pasoanie, ne fals pas 1'3
malin, sinon il t'en cuira, p.
256.
Pasvant'îe, s. 1Jl. meme sens Cl11e
le precedeut. II a fi PasvanNc,
etre mauvctis et Ull reu toqu8,
p. 256.
Pal, s. n. lit, p. ] 45. 164. 2'l2.
309 II crosse, p. 138. - PI. pll'
luri.
Păţ) (a), v. păli!', endure!', p. -19:3.
495 II a (j Jlriţi, etre attrilpl3,
p. 294. 378. 386. 451. II CI JÎdţi
o boboteză, etre I'OSSI3, p. 49,'5.
Păţit, C!e\j. qui a Eite att.r.lpe, qui
a eu des ennuis, etc. /1 e StaJ!
Pâţitu, il a deja Eite attl'ape,
p. 017. 320. 321.
Paloş, s. 11/. P<lto�, nom proprl',
p. 155.
Palrie, s. j. patrie, p. 207. - PI.
pat1'ii.
Palru, a{�j. nU/n. cltTd. Cj uatre, p.
5 248. 627.
Patru·geei şi doi, wU. num. qua·
rante deux, p. 447.
Patru·geei şi opl, adj. nUIIl. Cj Il il­
l'ante hLlit, p. 257.
Pătrunde (a), v. pe:letr<c;r, p. 133.
Păunica, 0. f. diminntif de P.:iuna,
nom propre, p. 253.
Pavel, s. m. Paul, p. 253.
Pavlu, s. 1n. Paul, p. 260.
PăZI (a\ v. garde!', presel'ver, p.
87. 150 237. 656. 666. 670. 671.
672. 674. II garder, sl1l'veiller,
p. 231. /1 guetter, p. 36.
Păzi (a se),v. r. se defier, pren­
dre gards, p. 260. G82.
Pe, prcp. sur, p. 4. 5. 28. 33. 58;
passim. " sur, situe sur, p. 22.
II pom, en ochnnge de, p. 177.
461. 1/ par, p. 99. 10 l. 153. 21'\8.
406. 601. 651.11 a, au, p. 16.
27. -11. 45. 56 325 338. 432.
515. 581." eli, dans, p. 38. 52.
99. 109 236 263.428. 435 !i sur,
dans, p. 27. 34. 94. 153. 428.
485. !I d'ap'e" p. 648./1 cont.re,
p. 225. 226 306. ilie long de,
p. 435. " dans, snivant, p. 33.
35. II du, p. 338. II forrnant I'ac­
cusatif, sans se traduire en
francais, p. 8. 32. 59; passim.
II ele pe, d'apres, p. 469. :1 de pe,
du haut, de, p. 193. " de peore­
mea lui, du temps de, p. 56 II
pe la, par, p. 271.!1 pe la, du
cote de, p. 88.11 pe III, devant,
sous, p. 5'10. "pe la, a, p. 63.
110. 167. 500. "pe departe, rie
loin, p. 63.
Pe, prc}J. voi!' pe.
Peeat, s. 1/. peGh6, p. 94. II dom·
mag-e, p. 690. - Pl. pecate.
PecetluI (a), v. cachete!', scellel',
p. 19. ,1')4.
Pectepsă, s. f. punition, p. 685.­
Pl. pclepse.
PedepSI (a), v. pu ni!', p. 654.
Pedică, s. f'. [l'rans.] entrave, ob·
stacle, p. 588. - Pl. 1)celicI.
Peire, 8. f. per te, p. I (i8. II pe!'te,
ruine, p. 18:3. 61j6.
Pele, 8. f. [JJl{olcl. ,e- Vcîlc.] peau,
n. 324. 453. - PI. pci.
Pelin, s. ?I!. alBinthe, p. 328.­
PI. pelinn1"l.
Peneş, s. m. Pene�, !lam propre.
il a fi Pcncş fmpcmt, elre fier
COl1l1118 Artaban, p. 2·)9.
Penlru, Pl'cJ!. pour, p. 482. S7ii. I!
POIll', [L <;C1use de, p. 4,tj(j II ]1ollr,
pOllr suivre, p. 9-1. 96 " pen·
tnt cii, car, pM<;e C[lHi, p. 475.
G37.
Pepelea, 8. m. Pepelea, person­
nage des contes populflil·es·!1
sot; morjl1eur, p. 259./1 Clctltl
lui Pepclea, point faible, qui
permet, de vous C<1user des
enl1 uis, p. 259.
Pepl, s. n. [l'rccns.) pai trille, p.
524. - PI. pept/!1'i,
================== pagina 743 ==================
PEP
743 -
PI'l'
Păptenă (a se), v. r. [Molâ.] se
peigncr, p. 301.
Păptină (a se), v. 1'. [Trans.] se
peigner, p. 301.
Per, 8. 111. cheveu, p. 87. 124.
249. 081. - Pl. per?
Perc1unal, acTj. qui porte des pa­
piIlotes, comme les juifs, p.
249. - Fern. perciunaiă ; pl.
pel'cltl'Jlo(i, perciunaie,
Perde (a), t'. perdre, p. 81. 95.
310. 611.
Perele, 8. m. mur, p. 5�4. - Pl.
pereţi.
'Perete, 8. 111. mur, p. 50. - Pl.
pe1eţi.
PerI (a), v. perlr, p. 281. 3il6.
Pescărie, 8. f. metier de pecheur,
p.282.
Pesce, 8. '/11. pOiSSOIl, p. 370. 439.
446. - Pl. pesci,
Peste, prep, sur; passim. II pal'
dessus, p. 263. 521. II de pes­
te, de au dela de, de par­
dessus, p. 32. 173. " a da peste,
trouver, survenir, p. 63. 340.
576. 595.
Pelec, s. n. bout, lam beau. " a'şl
da în petec, retomber en fante,
revenir a son naturel, p. 379.
- Pl. petece.
Petic, 8. n. meme sens que le
precedent, p. 379. - Pl. petice.
Petră, 8. f, piene, D. 652. 688. II
glele, p. 117. -Pl. petre.
Pelrache, s. m. diminutif de Petre,
Pierre, p. 259." s'a însurat Pe·
trache, il a ete bien attrape,
p. 259. II o sâ ajungă la l'et'l'ache,
il ira 8n prison, p. 259.
Peire, s. m. PielTe, nom propre,
p. 260.
Peh'ece (a), t'. bien vivre, vivre
heureux, p. 325.
Piaţă, 8. f. marche. II în pict(â, en
viIle, p. 80. 313. - pj, piele.
Pică (a), tom bel', p.196. 219. 510.
II tom bel' des gouttes de pluie,
p. 63. II descendre, p. 509.
Pic'jol', 8. m. pied, p. 98. 223. 258.
311. ijJ7. 488. 601. 682. 683. II
din p'ic1or, de sa hauteur, p.
193.- Pl. pic'i6rc.
Picior6ngă, s. f. baton dont se ser·
vent les boiteux et qui vient
s'appuyel' sous le brat" p. 674.
- PI. pid()r61?!Je.
Piedică, s. f. entrave, obstaele, p.
588. - PI. piedici[.
Piele, s. f. peau, p. 19. 258. 560.
- PI. ple'î.
Piept, 8. n. poitrine, p. 524.-PI
piepturi,
Pîeptenă ca se), v. 7'. se peigner,
p. 337.
Pferde (a), v. perdre, p. 47. 92.
93. 94. 659.
Pierl (a), v. perir, p. 336. 337.
PielI'ă, s f. pierre, p. 363. 4�4.
676. - Pl. pietre.
Pilă, s. f. lirne, p. 387. 668.- Pl.
pile.
Pilal, s. ?11. Pilat, nom proprs, p.
260. 477. l78.11 nU'8 di.:n luna
lui Pilat, je ne suis pas un
sot, p. 497.
Pinten, s. m. eperon, p. 363. 461-
- PI. pinteni.
Piper, s. n. poivre, p. 27.
Plră, s. f. accusation, p. 672. -
PI. pire.
q'Plrcălab, s. 111. percepteur d'un­
pâls, p. 163. 296.-Pl. pircălabî .
Plreti, s. m. r uisseau, p. 264.511.
- PI. pirăe.
Ptrt (a), v. accuser, p. 414.
Pirjol, 8. n. feu, incendie, p. 80.
Pirle, 8. m. Pirle, nom pl'opre,
p. 260. 261. II ţîne-te l'b'leo, cou·
rage, p. 260./1 tnncle·o, Pîrleo,
file, p. 261.11 du·tepî7·lei, allons,
file, p. 261.
Piron, 8. n. gros clou, p. 466. ­
PI. pir6ne.
Plrte, s. f. sentier. II a'i ela în pîrte,
savoi!' au juste ce qui en est,
p. 262.
PII'He, 8. f'. lTIeme sens que le
precedent, p. 262.
Plrţolin, 8. ?n. dans la loc. ({, fi
Pîr'ţotin, bavard, homme de
rien, p. 262.
Pişă (a), v. pisser. " a'l pişa, pisser
sur lui, p. 467.
Pisc, s. n. pic, cime, p. 58. - Pl.
piscur'l.
Pislol, 8. n. pistolet, p. 415. II îm­
brăcat pistol, nu, deguenille, p.
230.-PI. pistalc.
Pilă, s. f. pain, p. 34.6.-PI. p-ite.
Pilesr.'i, s. pl. Pitescl, ville, p. 22.
262.
Pitpăduch1, s. c. mot fjui n'a J1:1S
de sens, p. 179.
49
================== pagina 744 ==================
PLA
-·744 -
pOP
Plac, s. n. plaisir, gre. II a'i face
pe placa, entre dans ses vues,
taire ce qu'il dosire, p. 648. II
a intra în placul CUI-va, merne
sens que le precedent, p. 647.
- PI. placuri.
PIăce (a), v plaire, p. 13i. 457.
II vouloir, plaire, p. su.
Plăcintă, s. f. galette, p, 563. 564.
566. - Pl. plăcinte.
Plalvas, s. n. crayon, p. 63. 167.
- PI. plafvasu?"i.
Plan, s. n. plan. II (1 face planul,
preparer son plan, p. 389.­
PI. planuri,
Plânge la), v. pleurer, p. 250. 301.
Plâns, s. 1/1. pleur, p. 251. - Pl.
plânsw-i, plânsete.
Plată, s. f. salaire, payement, II a
lăsa în plata Domnului, aban­
donner a son sort, p. 552. II a
lăsa în ptaia lui Dwnneg,eu.,
merne sens que le precedent,
p. 686. - Pl. plăţi.
PIătl (a), v. payer, p. 13. 141. 164.
177. �05. 416. II valoir, p. 59.
183. 348. 355. II recornpenser,
Ţ).652. II payer, acquitter, p. 688.
PIătl (a se), v. 1". s'acquitter (d'une
deUe), p. 397.
Pleca (a), v. partir, p. 92. 191-
375. 461. 507. II aHer, p. <l03.
662. II aller chez, se diriger
vers, p. 77. 318. II a plec<t la,
�'en aller a, p. 24.9.
Plenita, s. f. Pleniţa, village, p.
263. 265.
Plesni (a), v. erever. p. 621.
Plevna, s. f. Plevna, viile de Bul·
garie, p. 263.
Plimba (a se). v. r. se promener,
p. 304. 305. 364. 4.52.
Plin, adj. plein, rempli, p. 244. 341.
'Plini (a), v. parfaire, completer,
p. 6':'4·.
Ploesc'f, s. pl. Ploescl, ville, p. 263.
Pl6ie, s. t: pluie, p. 157. - PI.
1)101.
Ploiesci, s. pl. PloescL vil!e, p. 22.
Plocon, s. n. present (qU'Ull infe­
rieUl' fait iL son superieur), p.
389. - PI. plocrJne.
Ploua (a), v. pleuvoir.
Plug, s. n. eharmE', p. 282. 325.
562. 596. II a se pnile înpln,q m,
;;'ilssociel' avec, p. 596. - PI.
plugwri.
Plumb, s, n. plumb, p. 666.- Pl.
plumb uri.
Plută, s. f. liege, p. 666. - PI.
plute.
Pod, s. n. grenier, p. 663. - Pl.
poe/!tri.
Pod, s. n. rue, p. 264. �65. - PI.
pac/uri.
Pod, s. n. pont, p. 28. 88. 156.
263. 264. 584. 589. 676. - PI.
poduri.
Podină, s. f. planche (pour plan­
cher), plancher, p. 99. 265.­
PI. podine.
Podv6dă, s. f. corvee, p. 302.­
PI. podootle.
pom (a), v. desirer, avoir envie,
p. 141-
pom Ca se), v. 1'. s'inviter, p. 135.
Poftim, je vous prie, p. 373.
Poghircă, s, 111. Poghirca, nom
propre, p. 265.
PoIana, s. f. Poiana, locali te, p. 265.
Poiană, s. f. clairiere, p. 164.­
Pl. poiene.
Potmătne, loc. ttdv. apres dernaln,
p. ne.
P6Iă, s . .f. giron, pan d'une rabe,
p. 571. - Pl. paie.
Politică, s. f. politiq ue, p. 150.­
PI. politice.
Politicos, adj. poli, eourtols, j).
309. - Fem. politicosei; pl. po­
Ziticoş1, pol'iticoae.
Pom, s. m. arbre, p. 292. 363.
369. - Pl. porni.
P6mă, s. f. fruit, p. 676. 677.­
Pl. pome.
Pomană, s. f. aum6ne, p. 371-
391. 392. 393. 398 602 603. II
ca. ţiganu nu e pomană, l'an·
m6ne que l'OIl f"it it nn bo­
hemiel1 n'a pas de valellr, p.
371 - PI. pomen'î.
Pomeni (a), v. faire l'aum6ne (en
souvenir de que11lu'un), p. 523.
Pomenl la se), v. 1'. se trouver
inopinemont, p. 438.
Ponos, s. II!. mauvais renOll1 (non
merIte), p. 572. - PI. ponose.
Popă, s. m. pretre, p. 77. 81. 98.
122. 163. 166. 171. 198. 251
273. 275. 298. 312. 315. 326.
327. 359. 373. 379. 386. 461.
471. 472. 479. 489. 497. 514.
562. 566. 574. 579. 597. 611.
612. (j75 - Pl. popi.
================== pagina 745 ==================
- 745
POP
Popescl, s. pl. Popescl, localite,
p. 266.
Popor, s. n. peuple, p. 267. - Pl.
popore.
Por, s. m. Porus, nom propre,
p.267.
Porc, s. m. porc, p. 23. 157. 292.
379. 40". - PI. porci.
Pornl (a), o. par tir, p. 32.99.507.
686.
Poroncl (a), v. [Molâ.] comrnan­
de!', p. 645.
Port, s. n. costume, p. 396. - PI.
porturi,
Porumb, s. m. pigeon, p. 559.­
Pl. porumb!.
Porumbă, 8. f'. prunelle (frnit), p.
557. 558. - Pl. porumbe.
Porumbea, s. (. nieme sens que
le precedent, p. 5;:'9. - PI. po­
rumhele.
'Porumbel, s. m. diminutif de po·
rumb, pigeon, p. 559. - PI. po­
j"umbeL
Poruncă, s. f. ordre, p. 674. - PI.
porunci.
Peşte, s. f'. poste, p. 179. 307. II
poşta satulut, colporteur de non­
velles ll19nsongeres, p. 307.
.Postolache, s. '111. Postolache, nom
propre, p. 207.
Potecă, s. f. sentie , p. 4'7. 268. ­
PI. poteci.
Potrivă, s. f. egalite. II de o potj'ivâ,
pareil1ement, p. 651-
PotrivI (a), v. arranger, preparer,
p. 391:
Potrivi (a se), v. 1'. etre la menlf',
ressembler, s'accorder, p. 644.
Poveste, s. f conte, p. 210. - Pl.
poveş/il.
Poznă, s. f m:mvaise plaisanterie,
laree. p. 450. - PI. pozne.
Praltorită, s. f gonpillon de [orge,
p. 671. - Pl. pratto1'iţe.
Prăjină, s. (. perche, p. 476. - PI.
prâjine.
Prăpăd, s. n. gralJd llombre, p.
212.
Prăpăd) (a), v. perdre, ne plus
reconnaître, p. 93.
PrăvăIl (a), v. renverser, p. 570.
Prăvălie, s. f. boutiquf', magasin,
p. 158. - PI. prâvălii.
Praz, s. m. poireau, p. 25. 32.­
PL praji.
Praznic, s. m. repas flluobre, p.
PIW
391. 625. Ula dracu în praznic,
au diable Vauvert, p. 625.
Pl. praznice.
Prăznul (a), v. feter, celebrer la
fete de, p. 359.
Pre, p1'i;]). sur; passim. II for­
mant l'accnsatif, sans se tra­
duire en trancais, p. 152.
Prea, adv. trop, p. 37. 489. 491.
Precum, adv. comme, p. 560. 561.
Preface (a se), v. r. se changer,
se transformer, p, f:i74.
Presărat, adj. rernpli, p. 430.
Preten, s. 1il. [Ung.] ami, p. 583.
- Pl. preteni,
Pricepe Ca), v. comprendre, p.226.
Pricină, s. f. cause, motif. II din
pricina lui, il cause de, p. 234.
-- Pl. pricini, pricinc.
Pricops) (a se), v. 1'. s'enrichir,
p. 459. 610. II parvenit, p. 285.
Prieten, s. 1n. ami, V' 667. - Pl.
prieteni.
Prietenie, s. f. amitie, p. 417. ­
P i. prietenii.
Prieteşug, s. n. amitie, p. 416.
Prietin, s. m. ami, p. 584. - Pl.
p1'ietini.
Pr'igon1 (a), persecuter, p. 189.
Primbl<\ (a se), v. 1'. [Motd.] se
promener, p. 283.
Primi (a), v. 1'egevoir, p, 293.
658.
Prin, 171'l;p. par, p. 168. 191. 388.
402. II par, grâce, il, p. 299. II il
travers, p. 80. 191. 404. II a,
p. 402. II dans, p. 665.11 il J'aide
de, p. 640. II a da pl'in, aller it,
p. 22.
Prinde (a), v. attraper, p. 336.
416. 610. 682. 683. II a prinde
milc'i, avoir pitie, p, 252.
Prinde (a se), 'o. 1'. s'obliger, s'en·
gager, p. 162. 315.
Prip1 (a se), 'V. 1'. se presser, se
hâter, p. 396.
Prisos, s. n. excedent. II de pI·i·
sos, inutile, supertlll, p. 297.
- FI. PI"iS08W·i.
'Probajini1, s. pl. Transfigurat.ion,
p. 268.
'Pronie, s. f. providence, p. 633.
- FI. pronii.
Propune (a), 1J. prO[l08e1', p. 64G.
Prost, adj. sot,imbecile, bete, p.
24. 133. 229. 440. 441. 485.
671. II mauvaise qualite, p. 346.
================== pagina 746 ==================
- 746
PRO
- Fem, prostă; pl. proştf,
pros:«.
Prost, ac/v. mal, p. 347.
Prost) Ca se), 1J.1·. s'abetlr, p. 203.
204.
Prut, s. m. Pruth, riviere, p.268.
269. 270. II slu! la Prut, cela
va mal, p. 269. II câtu'i Prutul,
jamais de la vie, p. 269. II de
când Prutul, jamais, p. 270.
Puişor, s, m. diminutif de puiu,
mon cheri, p. 121.-PI. PUiŞOI'i,
Pulu, S •. 1n. petit (enfant), p.486.
596.11 petit (d'un animal), p.
235 II pou let, p. 14-. - PI. pul.
Pune Ca), v. mettre, p. 4. 37.122.
123. 152. 168. 229. 268. 595.
680. 681. II mettre, poser, pla­
cer, p. 227. 325. 512. 535.623.
II mettre, enfoncer, p. 325. II a
se pline cu, rivaliser, p. 596. II
IZ pune în plug cu, s'associer
avec, p. 396. II IZ pune nume,
baptiser, denornmer, p. 199.
:ZOO. II a pune la cnle,:R1ettre
dans le droit chernin, p. 37.
349.350. II a pune de, se pre­
parer il faire, p. 388. II enga­
ger, p. 337. II a'l pune hotar, le
tuer, p. 152.
Pune (a se), v. r, se mettre, p.
110. 426. 566. II se mettre il,
entreprendre, p. 236·11 se pla­
cel', p. 393. II n se pune cu, eno
treI' en lutLe, p. 348. II n se
pune cruce şi punte, donner
des pieds et des mains pour,
p. 534.
Pungă, s. f. bourse, p. 21. 169.
214. 436. 607. 657. II n se face
gura pungâ, la bouclle se res­
sere, p. 436.
Punguliţă, S. f. e1iminutif de pw�gă,
p. 164. - PI. punguliţe.
Punte, s. f. pont, p. 263. 270.
534. 584. 585. 587. 588. - Pl.
punH.
Pupăză, 8. l huppe, p. 11. II gâ­
t8au C[ui se donne en meOloire
R
Rac, S. 1n. ecrevisse, p. 618. - PI.
mci.
Răchită, S. f. [Mold.] osiel', p.
368. - PI. răchite.
.
RAD
des morts, p. 521. II colac peste'
pupăzâ, par sur croit, en plus,
p. 521. - Pl. pupeze.
Purcea, s. f. truie, p. 359. - PI.
purcele.
Purtă (a), v. porter, p. 291. 579.
582. II faire aller, p. 478.11 aVOIr
il supporter, p. 572.
Purtă Ca se), v. 1'. s'habiller, p.
396. 461. II a se purta în pOI·t,.
s'ha biller, se vetir.. p. 396.
Puşcă, s. f. fusil, p.55. 138. 230.
674. 689. II·a da cu puşca, tirer
des coups ele fusil, p. 582. ­
PI. pusei,
Puşcărie, S. f. prison, p. 135.
1'1. pu§cârii.
Pusnlc, S. m. ermite, p. 593.
PI. pU8nici.
Pustie, 8. f. desert. II la pustia, 11 u
diable, p. 294.11 ducă-se pe pustii,
qu'il aille au diable, p. 632.
Pustiu, adj. vide, p. 159. II non
habite, abandonne, p. 305. ­
Fem. pustie; pl. pustii, pustie.
Put, 8. n: puits, p. 50 588. - Pl.
puţurt.
Pute (a), v. nouvoir, p. 52. 163.
282. 341.� 359. 374. 400. 517.
560. 579. 580. 610.611. 6 j 2.
642. 645. 647. 658. 659.11 pou­
voir, etro il merne de, p. 92.
Pute Ca se), V. r. etre possible,
p. 133. 175. 263. .
Puţen], s. j. Puţenl, localite, p.
:371.
Putere, S. f. puissance, p. 633. II'
force de resistance, p. 660.
661. - Pl. pttteri.
Puternic, adj. fort., p. 562. II puis­
sant, p. 642. - Fem. puler-­
nicâ; pl. puternici, putel·n'ice.
Puţin, ndv. peu, p. 482. 679.
putinţă, s. f· possibilite, p. 351. II
a fi, cu putinţă, etre possible,
p. 351.
Puturos, adj. puant, infect, p. 145.
230. - Fem. puttt1'osâ; pl. pu­
turoşi, puturose.
Rada, s. J. Rada, nom propre. II
m'i Rada baba, m'i baba Rada,
bonllBt blanc et blanc bonnet,
p. 271. 272. II babn Rada, hom-
================== pagina 747 ==================
- 747
RAD
me de rien, homme sans im­
portance, p. 272.
!Rade (a), v. raser, p. 71-
Rade (a se), se raser, p. 22.
Hadu, s. 11l. Rodolphe, norn pro-
pre, p. 5. 32. 272. 273. 274. II
a fi Raâ« veci, etre vieux
comme Mathusalem, p. 273. II
Radu '1 chCmă, il a file a l'an­
glaise, p. 273. II a dat de Radu,
il lui est arrive malheur, p.
274.11 tot nea Radu, c'est tout
11n, p. 274.
Ralu, s. n. paradis, p .. 388. 468.
563. - Pl. raiuri .
Rasă, s. f. froc, p, 566. - Pl.
rase.
Răst6ca, s. f. Răstoca, localite, p.
274-.
Raţă, s. f. canne ; canard, p. 168.
219. 230. - PI. raţe.
Rătăc1 (a), v. perdre, p. 94-. II s'e­
g-arer, p. 96.
Rătăcitor, adj. errant, p. 181. ­
- Fern. rătăcitore ; p1. răiă­
ciiort, rătăcit6re.
Răz6e, s. f. Răzoe, nom propre. II
din gardul Răz6el, d'ou il n'est
paş:, d'ou il n'y a rien, p, 274.
Rece, adj. froid, p. 50. 294. ­
Fem. rece; pl. rect.
Recita, s. f. Reşiţf\, localite, p.
275.
Rechiţele, s, pl. Rechiţele, loca·
lite, p, 275.
Redica (a), v. [Mold.} lever, re­
lever, p. 283.
Regep, s. m. Regep, nom propre,
p. 275.
Remâne (a), v. rester, demeurer,
p. 7. 102. 20;). 303 328. 358.
387. 4-29. 453. 499. 517. 526.
530. 655. II rester, ne plus a·
voir, p. 324.
Resbolu, s. n. guerre. II a {ace res·
boiu, combattre, p. 598. II a
bate Re�boiu, meme sens que
IA precedent, p. 562. - PI.
l·esb6ie.
Respântie, s, (. carrefour, p. 588.
- PI. !·espânti't.
Resplăt1 (al, v. rocompenser, p.
062,
Hesturna (a), v. renverser, p.571.
Resturna (a se), v, r. se renver­
Rer, p. 571.
Reu, adj. mauvais, p. 161. 172.
ROM
343. 344. 345. 346. 511. 658. II
mauvais, mechant, p, 221. 567.
632.11 deravorable, p. 1';06.507.
516. � inimă rea, chagrine ; me­
chant, p. 185. - Fem, rect;
pl. !'ei, rele.
Reu, adv. mal, p. 347. II beaucoup,
fortement, p. 260. 306.11 e reL1,
c'est mal, p. 95.11 mai !'Ui, pire,
p. 338.11 mai reu, plus vite,
p. 4-61.
Reu, s. m. mal, p. 206. 470. 573,
667. 668. II mal, mauvais pro­
cede, p. 286. - Pl. j·euri.
Ride (a), v. rire, p. 209. 564.575.
II rire, se mcquer, p. 333, 557.
�58. 559. 573.
Ridica (a), v. lever, elever, p. 510.
Rî'ios, adj. galeux, p. 132. - F'em.
I'Mosă; pl. 1'î'iOŞ�, 1·î'iose.
Rimn1 (a), v. [Dolj] desirer ar­
demment, p. 443.
Rimnic, s. m: Rlmnic, localite, p.
275.
Rind, s. n. tour. II în rînd, a tour
de r6le, p. 99. - Pl. l'îndu1"L
Ris, s. n. risee. " a se face de ris,
se rendre ]>" risee de, p. 313.
- PI. 1"'Îsur�,
Rit, s. n, [Banat] prairie mare­
(:ag-euse, p. 563.
Rob, Ctel}. esclave, p. 327. 475.­
l�em. r6bă; pl. Tobi, T6be.
Rod, s. n. fruit, p. 547. II fruit,
produit, p. 495. -- Pl. j·6de.
R6de (a), v. ronger, p. 58.
Roma, s. 1. Rome, p. 276. 277.
Roman, s. m. RO'l1an, nom propre.
II par'că-i mlc�ua lui Roman,
Il reste triste et fâche, p. 277.
Român, S 1n. Roumain, p. 248. 278.
279.280.281.282.283,284,286.
286.287. 288.356.3'\4.373,452.
II homme, p. 546.639. " pay5:'v (,
p. 6iO. II cum îI şede Românulul
1na� bine, il est gi"Îs, p. 285. II
a fi Român vtrde, etl'e brave,
fort, p. 287. II a fi Român vechit1,
etre bohemien, p. 288. " a fi
ROI1;ân nOL1, etre juif, p. 288.
- Pl.Românl.
Românesc, adi. roumain. II Ţcm­
Românescă, Roumame (Vala'
r:hie), p. 9. 288. 350. 1:51. ­
Fern. l'omânescă; pl. l·omânesc�.
Românesce, adv. en rouluain, p.
288. " comme un roumain, p.
================== pagina 748 ==================
- 748
n,OM
289, II ce, nu. sci: j'omâ1MsCI '1
est-ce que tu es idiot, p. 288.
II II spune j'omânesce, în ochi,
lui dire carrernent, en face,
p, 289.
Homanlcă, s. m, bohernien, p. 289.
ROŞIU, adj, rouge, p. 87. 179.
212. 263. - Fem. roşie ; pl.
roşii, roşie,
Rată, s. f. roue, p, 123. 375, ­
Pl. j·oţ!.
Rolocol, ad]. en cercle, tout rond,
p. 301.
Rudă, s. f. parent, p. 80. 313,­
PI. 1'U11e.
Rugă (a), v. prier, p. 685.
Rugă Ca se), v. r. prier, solliciter,
p. 200. 680.
Ruginosa, e. f. Rugin6sa,localite,
p. 291.
Rumânesc, adj. roumain. II renI'
Rumâniscă, la Roumanie 0"
Valachie), p. 351, - Fern. TU'
mâm!scă, rumânesci,
Rumpe (a' şI), v, se' casser, p. 35.
s
'S, 1-c pCTS. inel. sing. je suis, p.
491. 497. 4,98. 502.
'8, 3·e pCj·s.incl. pl. ils sont, p.
119. 227, II ce sont, p. 275. 375.
6J4.
S', pr. p. se, p. 8.
Sa, aelj. pas. tem. sa, sienne, r,
357. - Pl. sale.
Sac, con}. que; passim.1I que, pOUl'
gue, p. 22. 35. 106. 145; pa>;­
sim. II POll!', p. 191.
Sabar, s. 1n. Sabar, riviere, p. 294.
Săbăl'el, 8. m. diminutif de Saba!',
P. 294.
Sabie, s. f. s�Lbre, p. 72. 260.423.
- PI. săbi�.
Săbiencea, s. m. Sabiencea, Dom
propre, p. 156.
Sac, 8. m. p. 16, 111. 283. 526.
527. 595, 65�. 663, 664·lImu­
sette, p. 416. II a fi Ctl capu 'n
sac, a fi un prost, p. 283.-Pl.
sad.
Salta, s. f. Elisabeth, p.294.
Săftică, s. f. diminutiv de Saftn,
p. 294.
Salbă, s. f, collier, p. 619. - PI.
salbe.
Rupe (al, v. rornpre, briser, p. 5.
601. II dechirer, p. 600,
Rupe (a se, a'şf), v. r. se rompre,
p. 260. II S!l rornpre, se briser,
p. 98.
Rupt, aâj. rornpu, p. 264. II cueilli,
p.292 II rornpu, arrache, p. 180.
- Fem, 1'uptăj pl. 1'upţi, rupte.
Rus, s. m, Russe, p. 207. :291. 292.
II CI ti Rus, etre roug e de peau
et de poil, p. 292. - PI. Ruşi.
Rusalim, s. m, Jerusalem, p. 292.
Rusască, adj. f. [Molel] russe, p.
293
RUSCIUC, s. m. RUSclUC, viJle de
Bulgarie, p. 293,
Rusesc, adj. russe. II aghiasmă ru­
sescă, sau-de-vie. p. 293. " eafe,i
rusescă. vin ou sau-de-vie, p.
293.- 1<'em. ruseecă j pl. rusesci.
Rusesce, adv. a la russe. II a'i trage
r1.!sesce, le 1'08Se1' d 'importance,
p. 293.
Rusia, s. f. Russie, p. 294.
Salcă, s. f. [Trans.] saule, p. 369.
- Pl. salce.
SalCie, s./. saule, p.369·11 branche
de saule, p. 489. - Pl. să/ci!.
Salomon, s. m. Salomon, p. 295.
Şalvar, s. n. culotte tres-large,
(mot turc). - Pl. şalva1·i.
Samar, s. n. bât, p. 422. - PI.
SaI1W1·e.
Sâmbătă, s. f. 8amedi. p. 176.248.
219.
Samson, s. 111.. Samson, p. 295.
Sănătate, s, {. s:mte, p. 285. II que
tu vives, porte toi bien, p. 118.
- Pl. 8ctnâtăţi.
Sanda, 8. f Alexandrine, nom
propre, p. 295. 333.
Sânge, s. m. sang, p. 554.
Sân-Medru, s. 1n. Saint Demetre,
p. 104.
Sân-Petru, s. m. Saint Pierre, p.
104.
Santa Maria, s. {. sainte Marie. II
Sânta Mcwia nwre, Assomptiol1
(15 Aout), p, 179.11 Sânta Ma­
j"ia lIIicct, naissance dela Vicrgt>,
p. 179.
Sărac, aelj. pauvre, p. 372. 418.431.
================== pagina 749 ==================
- 749-
sea
441· 605.11 pau vre, malheureux,
p. 155. 202. 203. 207.227.347.
434. 520.
Sărăcl (a), v. appauvrir, p. 203.
Sărăcie, s, f. pauvrete, p. 161.
237. 282. - P J. săn'iciL
Sarailie, s. [, sorte de gâteau
turc; nom propre, p. 159.
Sare, s. f. sel, p. 27. 241. 268.­
Pl. săruri.
Sări (a), v. sauter, p. 74. 243. 326.
587.
Sărlndar, s. 111.. Sărindar, eg liso
et hospice, p. 295.
Sas, s. m. Saxon (de 'I'ransylva­
Ilie), p. 295. 296. - PI. saşi.
Sasca, s. f. Sasca, village du Bel'
nat, p. 295.
Sai, s. n. villag e, p. 32. 67. 96.
129. 149. 225. 226. 296. 297.
298. 299. 300. 301. 302. 303.
304. 305. 306. 307. 308. 346.
400. 441. II sat fă1'ă câini, cour
du roi Petaud, p. 303. II a {ale
sat unde·va, s'etablir quelque
part, p. 306. 307. Il '!In sat de,
beaucoup de, p. 307. Iilipitum!
sat·ttlui, llsurier, exploiteur el LI
vill8 ge, p. 307. II a fi gU1'a
satului, colporLer tous les po­
tins du village, p. 307 II a in·
trat în gura 8at'!ll'!li, on par le
de lui, p. 307. II poşta. satulu·!.
me!1teur et bavard, p. 307. II
a wnbl li în şcpte sate, roul el' s"
bosse de tOLlS c6tes, p. 308. II
a umbli! din sat în sat, meme
sens que le prer.8dent, p. 308.
- PI. sate.
Salana, s. 1Il. Satana, p. 322.
Salen, s. m. villageois, p. 300.-
1'1. s(lteni.
Sătui, adJ. J'ilssasie, p. 527.--Fem.
sătulă; pl. sCltuli, sătule.
Sătura (a), v. rassasier, p. 242.
Sălura (a se), v. 1'. S6 rass<1sier, p.
?-36. 393. II en avoir assez, se
fatiguer, p. 595.
Sau, C01�j. ou, ou bien, p. 297.315.
Saul, S.1II. Saul, nom propre, p. 398.
Sava, s. 1/1. Sabba, !lom propre,
p. 19. 308.
Sbura (a), v. voler, p. 219.
Sburda (a sel, v. 1'. folâtrer, p. 563.
S burn (a se), v. 1'. se d reS.'3e1', p. 124.
Scăde (al, v. rlec!'oîtl'e, baisser,
p. lOG.
Scăldătore, s. [, baptistere, p. 614.
- PI. ecăidăior«.
Scăntae, s. f. [Mold.], etincelle,
p. 384. - Pl. sctinie,
scantere, s. f. [Molâ] etincelle,
p, 381. - Pl. scântee.
Scăpa (a), v. echa pper, p. 576.
577. 611. 612.1\ eviter, p. 576.
577. II sauver, p. 284. 547. II lais­
ser echapper, abandon ner, p.
574.
Scăpără (a), v. tirer des etincelles,
p. 631.
Scară, s· f. ochelle, p, 263. 342.
1'>11. 639. 640.676,- Pl. scări.
Scărpina (a se), v. 1'. se gratter,
p. 571-
Schimba (a), v. 1'. changer, p. 439.
Schinteie, s. [, [Banat] etincelle, p.
381. - PI. sch'intd.
Şchiop, adj. boiteux, p. 253.674-
Fern. schiop«; pl. sch�op'!, scluope.
Sch'îopesc, adj. de boiteux, p. 674·.
- Fern. scliiopcscă; pl. schiopesci,
Sel (a), v. savoir, p. 21. 35. 92.
99. 105.123. 160.265. 286.288.
299. 306. 311. 321. 371. 417.
418. 496. 513. 547. 549. R67.
594. 629. 636. 637. 663. 664.
665. II connaître, p. 328. 629.
636.
Scire, s. f. nouvelle. il a sei de sei­
Tea cui-va, sa voir ce qu'il est
devenn, p. 418.11 a'! ave de sci1'e,
s'intereHser au sort de, p.666.
690. - Pl. SCil';'
Sclinll (a'şl), v. [Ung.] se fonler,
p. 488.
ScoborÎ (a), 'o. descendre, faire
descendre, p. 508. 639.
Sc6Iă, s. f. ecole, p. 633. - Pl.
scoli.
Sc6te (al, v. tirer, p. 72. 473.538.
II til'pr, faire sorti!', p. 99. 562.
630. II tirer ho!'s de, chasser,
faire parti!', p. 579. 580. 662.11
arracher, p. 429. 610.11 deteler,
p. 596. II faire sortiI' il la ren·
con tre de, p. 164. II C! sc6te da·
tor, tronver qu'JI doit, p. 595.
596. II a scate puf, faire eclore
des oeu!'s, p. 4. II a scate la Gale,
trouver une solntion, mener a
bonne fin, en finir, p. 37. II a
sc6te la maidan, dEivoier, p.
191. II a'! sc6le ochi�, l'eblouir,
p. 415. 11 a sc6te c6rne, faire le
================== pagina 750 ==================
seR
- 750-
ŞI
mechant, chercher it mal faire,
p. 594.
Scrie (a), v. eorire, p. 249. 503. II
marquer, p. 552.
Scufpă (a), v. cracher, p.299.628.
Scula Ca se), v. 1'. se lever, p. 163.
3:32. 400. 427. 447. 676.
Scurt, atij. court, p. 33. 37i). -
Fem. scurtă; pl. SCW'ţ'i, scurte.
Scurta (a), v. raccourcir, p. 97.
378.
Scutura (a), v. secouer, p. 85. II
vider, p. 21.
Sdranţă, s. f. [Ung.] guenille, hail­
Ion, p. 227. - Pl. sdranţc.
Sdrell (a" v. erafler, p. 28l.
.Sdrtintă, s. f, [Vâlcea], souillon,
coureuse, p. 337. - Pl. sdr6nţe.
Se, pl'. pas. 3-e pe ·s. se, soi, it soi;
passim.
Se, pl'. pas. S-e pers. se, soi, it
soi; passim.
Sec, ad]. sec. II qură sccă, diseur
de riens, p. 340. - Fern. secă;
pl. seci.
Sec, adj. [Vâlcea] vide, p. 133.
- Pl. sed.
.Secere, s. j. moisson, p. 179. 249.
- PI. secere.
'Secerat, s. n. moisson, p. 249.
SEcure, s. f. cognee, p. 68':i. -
Pl. seC/Lr-!.
:Şede Ca), v. rester, demenrer. p.
57. 76. 87. 159. 211. 570. 594.
�II demeurer, p. 574. II s'asseoir,
Jl. 138. II rester, etre assis, p.
454. 570. 571. 607. 608. 609
610. II aller, circule)', p. 244. il
a", şede, lui aller, p. 285. II a
şede JJil/scal, vivre au crochets
de quelqu'un. p. 21l.
Şequt, s. n. derriere, p. 98. - Pl.
şetjuturi.
Seleam, 8. p. 156.
Stimă, s . .f. compte. II/a serna calci,
avec mesure, p. 36.
Semena (a), v. respembler, p.211.
Semena (a), v. semer, p. 27. 202.
Şepte, acij. mtm. card. sept, p. 47.
152. 308. 326. 340. 348.
Şeptclea (an, le septieme, p.639.
Serb, s. 1/1.. serbe, p. 308. 309.
310 - PI. serM.
Serbă, s. f. serbe, p. 310. - Pl.
serbe.
Serbesc, aaJ. serbe, de serbe, p.
310. II sorte de dan se , p. 311.
II mân;m'c scrbiscă; plat dp, le­
gumes, p. 31O.-Fem. serbCscă;
p1. serbescL
Serbesce, ado, de serbe, p. 311.
Serbuşcă, S' f. bouillle ele millet
broye et de lait, p. 302.
Serbuşcă, s. f. m ăme sens que le
precedent, p. 002.
Şerpe, s. 111. serpent, p. 106.
Pl. şerpi.
Şerpe, s. m. [Molâ.] serpent, p.
566. - Pl. şerpi,
Servl (a). sarvi r, p. ,175.
Setilă, s, m, SOI fard, personnage
des contes populaires, p. 311.
Seu, pl'. pers. son, p. 8. 32. 186.
236. 250. 356. 357. 381. 514.
576 578.
Sevastopol, s. 111. Sebastopol, ville,
p. 311.
Sfânt, s. 111. saint, p. 87. 359. 490.
532. 669. 671. 672. 588. - PI.
s(inţT.
Sfântu Gheorghe,s.11I.SaintGeorges,
p. Ul.
Sfânlu Nicolae, s. m. Saint Nieolas,
p. 234.
Sfântu Nicolal, s. m. Saint NicoJas,
p. 234.
Sfântu Panleleimon, s. m. saint Pan­
teJeimon; hospice, p. 253.
Sfat, 8. n. cOllseil, avis, p. 645.
- Pl. statuT'!.
Sfintl (a), v. se coucher, (en par­
lant riu SOIAil), p. 442.
Sfirşl (a), v. finir, p. 662.
Sfîrşit, s. n. fin, p. 633. - Pl. sfir­
ŞituTt.
Sfredel, s. n. vrille, foret, p. 614.
- Pl. sfredele.
Sgabercca, s. m. nom propre, p.
311.
Sga'idarac, s. m. Sgaldarac, nom
propre. p. 312.
'ŞI, JJI'. pas. pour soi, son, sa;
passim.
Şi, conj. et; passiJll. II aussi, p.
5. 6. 158. 160. 167. 176. 189.
221. 222; passim·11 aussi, m8me,
p. 21. 87. 93. 94. 228 245.265.
462. 548. 583. 584. 595. 631.
651. II en outre, p. 119. 272. 441.
442. /1 selllement, p. 123. II ca şi,
comme, de meme que, p. 141.
359. 393 652. II semblable a,
p. 500 1/ CUII! .. şi ...• tel... teL,
p. 342. 415. II dllpâ ... şi ... , tel...
================== pagina 751 ==================
- 751 -
ŞÎ
teL, p. 415. 523.11 de şi, quoi­
que, p. 211. 360. II de suite,
sans retard, p. 574.
:Şi, con]. vegI şi.
Sic, interj. zutl c'est bien fait, p.
2. 198. 407. 630.
Silă, 8. f. for ce. II cu de-a sila, de
force, p. 282.
Sin (a se), v. r, s'efforcer, p. 342.
Silit, adj. force, de force, p. 187.
- Fem. silită; pl. siliti, silite.
Simion, S. 111. Simon, nom propre,
p, 312.
Sîn, s, n. sein, giron, p. 87. 483.
494. 519. 625. 665. 685. Il poi­
trine, p. 5BO. 531. 532. 573.
679. - Pl. sinuri,
:şindrilă, s. f. bardeau, echandole,
p. 252. - PI. şindrile.
Sine, vr pos. soi, p. 557. 559.
Singur, ad], seul, tout seul, p.
175. 306. 347.573. ţţ Iui-meme,
p. 558. - Fom. singură; pl. sin­
guri, sinqure.
Slănină, s. f. larcl, p. 346. 663.­
PI. slâm·nc.
Slava, s. f gloire, eclat. II a r1:dica
în slava centlui, louer, porter
<lUX nues, p. 510.
Şleah, s. n. grand chemin. II pe
şleah, franchement, p. 312.
Şleau, s. n. meme sen» que le
precedent, p. 312.
Slugă, s. f. serviteur, p. 31. 176.
- PI. slugL
Slujl (a), v. servir, p. 475. 476.
Slut, adj. [lYlold.j laid, p. 299. 441.
442. II slut la Prut, cela va mal,
p. 269 - Fem. slută; pl. slUfi,
slute.
Smaranda, 8. f. E-;meralda, nom
propre, p. 312.
Smochină, s. f. figue, p. 292.­
Pl. smochine.
So, pr·. pos. POUl' seii, son, p. 377.
576. 578.
Sochitelă, s. f. pOUl' socotelâ,
compte, p'146.
Soc6tă, s. f. [Banat] calcul, me­
sure, p. 655. - PI. soc6te.
Socotelă, s. f. calcul, p. M. 633.
II calcul, compte, p. 217.-Pl.
socotelf.
Socru, S. m. beau-pere, p. 615.­
Pl. socri.
Şofran, s. m. safran, p. 371.
SOIU, s. n. race, p. 50.-PI. so�uri.
SPO
Şold, s. n. hanche, p. 304. - PI.
şolduri.
sopon, S. n. [Mold.] savon, P:
359. - Pl. sopone.
Şoptl (a), v. ehnchoter, P: 598.
Soro s. f. soeur, p. 321. 322.­
PI. sOI'L
S6re, s. 111 soleil, p. 164:: 442
Şorece, s. m. souris, p. 158. 244.
- Pl. şoreci.
Şorice, s. '111. souris, p. 4';'8. - Pl.
ş61"ic1.
Setea, s. 111. Sotea, un des norns
du diable, p. 576. 578.
Sparqe (a), v. briser, casser, p.
238. II dechirer, p. 600. 601.
Sparge (a'şt), V. se casser, p. 35.
36. 98.
Spartă Ca), v. [Banat] effrayer, p.
357.
Spart, ad]. fele, p. 516. - F'em.
sparta; pl. sparIi, sparte.
Spată, s. (. epaule, dos. p. 166.
587. ilie! spate, derriere toi, p.
594. - Pl. spate et spete.
'Spătar, s. rn. ancien titre de no­
blesse, chef de l'armee, con­
netable, p. 70. 149.-P!.s]JeUarl,
Spela (a), v. laver, p. 7.368.450.
Spela Ca se), 'D. 1'. se laver, p. 108.
210. II se l:we1', se debarasser,
p. 242 268.
Speria (a se), V. 1'. s'effrayer, p.
587.
Speriă (a se), v. 1'. [J!rans.] s'el'­
frayer, p. 587.
Spin, S. n· ronce, epine, p. 327.
611. - PI. spini.
Spinare, s. f. dog, p. 179. 532. II
ele-a spinare, SLlr le dos, p. 530.
- Pl. spinări.
Spînzura (a), v. pendre, p. 35(i.
357. 3S1.
Spînzw"a Ca se), v· 1'. se pencl1'e,
p. 609.
Spinzurat, adj. pendu, p. 562. ­
Fem. spînzurată; pl. spîn.zura{i,
spînzurate.
Spitelnic, s. n. vrille, tariere, [l.
7'2.
Spor, s. n. a<:croissement, profit.
II a ave spor, reussir, profiter,
obtenir des avant.ages, p. 34,4.
II i·a luat .Avram spowl, il a
froid; îl a ete battu; il a de
la veine; il s'est gri se, p. 17.
- PI. sporuri.
================== pagina 752 ==================
SPO
'- 752 -
STR
SpOI') Ca), v. augmenter, p. 667. ii
prosperer, p. 388.
Spovădul Ca), v. [Idold.] ccnfesser,
p. 632.
Sprăvăll (a), v. renverser, p. 571.
Spre, prep. vers, p. 121. 328.
Sprlncenat, ad). qui a de gros
sourcils. II cale sprîncenată, bon
voyage, p. 36. - Fern. sprince­
nată; pl. ,<p1'încena(1, sprincenaie.
Spumă, s. f. ecume, p. 630. - Pl.
spume.
Spune (a), v. dire, p. 80. 160. 220.
289. 341. 400. 401. 468. 546.
561. II dire, avouer, p. 69. 50l.
/1 dire, conter, p. 225. 459. 460.
468. II parler, p. 598.
spurcă (a se), v. 1'. etre souilie,
p. 108.
Spurcat, (tel). impur, immonde, p.
136.185.220.481. - Fern. spur­
catei; pl. spul'caţi, spurcate.
Spuză, s. f. cendre chaude, p. 71.
- PI. spuse.
Sta (ai, 'U. rester, demenrer, p.
79. 98. 230. 277. 312. 343. 398.
II demeurer, habiter, p. 375. II
etre etabli, p. 307. 343. II s'ar·
r8ter, rester en place, p. 461.
II s'arreter, p. 421. 566. II ce
tenir, p. 485. 571. II a sta de
faţă, temoigner, p. 563. 564. II
a sta prost, etre dans de man'
vais draps, p. 347. II a 'i sta
calea cruce, etre indecis, p. 63.
II a 'i sta în dntlll, se mettre
it la traverse, p. 101.
Stan, 8. m. Etienne, p. 80. 190.
313. 314. 315. 316. 317. 318.
319. 320. 321. II ori Stan, 01'!
eâpilan, on roi ou rien, p. 3i 4.
3tan.Păţitu, s. comp. homllle qui
a eu beaucoup de deboires
et, par suit.e, a acqllis beau,
coup d'experience, p. 317. 320.
321-
Stana, s.f. Etiennette, p. 321. 322.
Stână, 8. f. parc it brebis, p. 390.
- PI. stâne.
Stanc3-, s. f. Etiennette, p. 322.
323. 337.
Stanciu, s. 11/.. Etienne, p. 323. II a
fi vaca Star/eiului, etre un im­
b8cile, p. 323.
Stancu, s. m. Etienne, p. 324.
Stâng, a(lj. gauche, p. 534. - Fem.
stân.r;ir.
Stângaciu, adi. gaucher, p. 562.
6'74. - Fem. siânqace ; pl. steîn­
gad, siânqace.
Stănică, s. 111. diminutif d'Etienne,
p. 324.
Stăpân, S. 111. maitre, p. 31. 282_
637. - P1. stăpâni.
Stăpănl (a se), V. etre maître de,
etre possede, p. 52·
Stărmina, s. f. Starmina, localite,
p. 324.
Stea, s. f. etoile, p. 292. - PI_
stele.
Stefan, s. m. Etienne, p. E9.
Stefănesci, s. In. Stefănescf, 10-
calite, p. 325.
Şlelu, s. m. Stefn, nom pro pre,
p. es.
Stejar, s. m. chene, p. 287. - PI.
stejar'!.
Stejerişte, s. ţ'. chenaie, p. 61().
Sterge Ca), v. essuyer. II enlever,
prendre, chiper, p. l13. 1\ a o
sterge, filer, se sau ver, p. 316.
Stel'ge Ca se�, v. 1-. se lave!', p.
268.
Stoenesci, s. pl. Stoene8cl, village,
p. 326.
Stoica, s. m. Stoica, n0111 propre,
p. 326. 327.
Ştir, S. m. amaranthus sangui­
lleu�, p. 675.
Siirbel, s. m. Stirbey, nom propre,
p. 325.
Străin, ad,j. etranger, p. 286. 303.
327.328.329.341346. -Fem.
strâină.
Straită, s. f. [Un.lJ.} sac, besaec,
p. 657. - Pl. stTaiţe.
Strănuta Ca), v. elemuer, p. 587.
Strein, adj. [lYlolcl. Ban. ((!: T-rans.),
etranger, p. 299. 327. 328. 329.
346. - Fem. stTeină; pl. stTeini,
stre'ine.
Strepez1 (a), v. etre agace Cen par­
lant des dents), p. 466.
Strica Ca se), v. 1'. se tordn', p.
575. Iia se strica cu, se broui!­
leI' avec, p. 643.
Striga (a), v. crier, p. 106. 402 II
appele!', p. 271.
Striin, adj. L VâlcGa] etranger, p.
347. 435. - Fem. stTiină; pl.
stl'iini, striine.
Strlmb, adj. tortueux, qui 8"!'­
pente, p. 97. - Fem. strîrnbâ;
pl. st1'îmbl, stdmbe.
================== pagina 753 ==================
- 753-
STR.
Stringe (a), v. rarnasser, P: 409.
II serrer, ne pas etaler, p. 625.
I l'a strîns Dumnedeii, il est
mort, p. 687.
Strtnge (a se), v. r. s'assembler,
p. 392.
Stroe, s. m. Stroe, nom propre,
p. 329.
Stup, s. n. ruche, p. 379. - PI.
stupi.
Su, prep . sous, p. 161.
Sub, PI'CP. sous, p. 28. 161. 292.
309.
Suclava, e. f. Suclava, viile, p.
330.
Şueră (a), 'o. [Trane.] slffler, p. 403.
Suterl (a), v. souffrir, p. 105. 2J3.
II supporter, p. 286.
Suflet, s. n. p. 356. 393 453. 563,
605. 615. - PI. suflete.
Suge (a), 'V. sucer, p. 106. II teter,
p. 446.
Sul (a), v. faire monter, eleve!',
p. 639 (i40.
Ta, ad]. jos. fCIII. ta, tienne, p.
168. 529.
Tabac, s. n. O![old.) tabac a pri·
ser, p. 110.
TăC!! (a), v. se taire, garde!' 1 e
silence. p. 111. 115. 127. 231.
286. 400.
Tăchia, s f. Tăchia, nom propr(',
p. 33l.
Tăciune, s. f. tison, p. 458. - Pl.
tâciuni.
Tăcut, aci). silencieux, p. 287.­
Fem. tâcută; p1. tăcu{'i, tâcute.
Tăiă (a),v. couper, p. 100. 342.
566. 622. II decapiter, f"ira con·
per la tete a, p. 357. 414.
Tăiat, adi. COli pe, p. 404. - Fem.
tâiatâ; pl. tăiaţ'i, tCJtote.
Taină, s. f. secret, p. 636. - Pl.
taine.
Talancă, s. f. []J![old.] sonnailJe,
p. 401. II a fi talanca tîrgului,
col por te!' tous les potins de
la ville, p. 401. - PI. talancl!.
Talmeş·balmeş, s. C. talmouse, p.
154.
TămădUI (a), 'V. guerir, p. 619.
Tămâe, s. /: encens, p. 331. 613.
- Pl. trlJ//âe.
Sul (a se), v. r, monter, p. 169.
170. 223. 554.
Sulă, s. f. lance, p. 579. - PI. suie.
Şulem, s. m. Şulem, nom propre,
p. 141. 330.
Suna (a), v. sonner, resonner, p.
524. II sonner, tinter, p. 513.
516. II tirer, p. 515.
Sunet, s. n. son, p. 513. - Pl.
sunete.
Surd, adj. sourd, p. 168. 674 ­
Fern. surilă ; pl. SUI'IP, surde.
Surpă (a), v. faire crouler, de­
molir, p. 488.
Sus, ad]. haul. /1 de sus, de haut,
p. 500. II în sus, en amont, n.
223.11 cii de sus, Dieu, p. 647.
II cel de sus, Dieu, p. 644.
Suspina (a), v. soupirer, p. 286.
Sută, S. f. cent, p. 580.
"'Şuvai, aâ», ruse, p. 55.
Svlrn (a), v. [Motda»] lancer, je­
tor, p. 689.
Tămâie, s. f. encens, p. 613. 6:20.
- Pl. te/mâL
Tămăie, s. f. encens, p. 613. - Pl.
lămâi.
Tămuie, S. f. [Ung] encens, p.
613. - Pl. tămui.
Tanase, S.7/I. Atllanase, nom pro·
pre, p. 331. 332. II a.fi Temase,
etre bet.e, p. 331-
Tanase, S. m. miime sells que le
precedent, p. 331. 332. 33i:l.
Tanda, S. f. Tand8, nom propre,
p. 333. 334. II nM'i Tanda ci'"
lJ!Iemda, c'est bonnet blanc et
blan� bonnet, p. 334. II cum
Tanda, cum Manda, ils se va­
lent, p. i:l34.
n.ndaIă, S. 1n. Tândali\, pBl'ilon·
nage des eontes populaires,
p. 250. 335.
Ta.ngaIă, s. m. Tângală, miime
sens q1le le precedent, p. 335.
Ţapu, S. m. Le Bou�, nom p�·o·
pre, p. 335.
Tarabă, s. f. comptoir, p. 371.­
PI. tetrabe.
Tarara, S. f. tar8ra, chant mo­
notolle, p. 228· 233.
================== pagina 754 ==================
TAR
- 754
'rIG
Tare, adj. fort, solide, p.53. 562.
II puissant, p. 344.
Tare, ade, vite, rapidernent, p.
88. 273.
Ţarigrad, s. in. Constantinople,p.
25. 449.
Ţarina, s. .t. champ, p. 562.
Pl. iarine.
Tărtţă, 8. f. son, p. 574. 575.
Pl. tckÎte.
Tarmambile, p. 165.
Tărtăcuţă, 81 'I'ărtăcută, (courze
gisamon) nom propre, p, 336.
Ta-se, 8. c. POUl' tatâ-eea, son
pere, p. 377.
Tată, 8. m. pere, p. 4. 32. 133.
152. 155. 207. 236. 336. 356.
357. 359. 369. 381. 393. 488.
576. 578. - Pl. tati.
Tatal', s. m. Tartah, p. 337. 338.
339. - PI. tatari.
Tătar, s. m. 'I'artare, p. 59. �23.
386. 337. 338. 339. 340. 421. II
doar nu dat; Tâtarii, ne te
presse pas autant, p. 338. II e
de pe vremea lui llan Teltar,
li est tres mechant, p. 338. II
a fi Tătar, etre mechant, cruel,
J'. 339. "vent d'Est (en Mol­
davie), p. 340. - PI. tdta1·'i.
Tat-so, 8. c. pour tată-setl" son
pere, p. 576.
Tăvăliclu, s. 1n. 'l'avăliclu, nom
propre, p. 340.
Te, pl'. reji. te, toi, il, toi, p. 21.
;:2. 30; passim.
Tecă, 8. f. gonsse, p. 5. 200. -
Pl. tecI.
Tecă, 8. 1n. Teciî, !lom propre. II
tot de cd lu� Tec(1, de:; 1mbB·
r.iles, p. 340.
Telu, s. 111.. tilleuJ, p.199. 200.­
PI. M.
Telegă, s. f. petite voi ture il, Clna-
1 re r0l1e8, p. 213. � PI. telege.
Teleleu, s. in. vagabond, p. 332.
3H.
Teleorman, s. in. Tp,leorman, 10-
Galite, p. 3il. 443.
Teme (ase), v. 1'. avoir [leur, p.
80. 97.
Temere, s . .f. crainte, p. 6i3. ­
PI. temeri.
Temniţă, s. f. prison, p. 1:22. 125.
- P J. temn'ire.
Temut, adj. cramt. II Ct fi de te­
mttt, etre iL craindre, p. 287.
Fern. teniută ; 1'1. temuţ'!, te­
mute.
"[euchlu, 8. n. coin, frontiere, p.
341. - PI. tenchhtrL
Tâpă, s. f. trernpo, espece, p.
240. 380. -- PI. Iepe.
Ţepă, s. f. pal, 1'.430. - PI. ţepi.
Ţeră, s. f. pays, p. 37. 67. 185
200. 255. 286. H36. 837. 338.
341. 342. 343. 344. 345. 346.
347. 348 349. 350. 357. 401.
431. 452. 662. " campagne, p.
350. "patrie, p. 67. 345. 431. II
le pays, la Roumanie, p. 105.
II stăm. prost Ctt ,ţeră, nous Rom­
m8S a sec, p. 347. II a plăti un.
colt de ţerâ, valoir son pesant
d'or, p. 348. II în şcpie ţer'!, au
loin, p. 348. " a se pttne cu
ţcra, entrer en lutte avec tout
10 monde, p. 348. II »iniuea­
ţedt, aventurier, p. 349. " cap
de ţeră, chose importante, p.
349. II a pune tera la cale, don­
ner des conseils a tont le
monde, p. 349. " a da .ţerilor
ocol, parcourir l'univers, p.
350. "a fi de la terct, etr8 un
rustre, p. 350 Il ha, teret! al"
rete, grossier persol1nage, p.
350. - PI. ter!.
Ţeran, s. m. paY<:lan, p. 364.670.
- Pl .. (eran!.
Ţeră-Românescă, s. f. Valacllie, p.
9. 350. 351·
Ţeră-Ungurescă, s. f. Hongrie, p. 9.
Tereu, adv. 1:eauconp, p. 106.
Ţeripala, 8. f. Teripala, ville de
Hongrie, p. S02. 351.
Terpenleac, s. 1n. !lOlll propre, p.
351.
TCI'penlin, s. 1n. nom propre, p.
1\51.
reu, pl'. pas. ton, tien, p. 299.
;)02. 346. 359. - Fem. ta,- pl.
tift, tale.
reu, 8. 1n. [Bctnctt] lac, p. 678.
'ŢI, pr. te, toi, pou]' toi, p. 35.
36. 152. 594.
Tichie, s. f. ealotte, p. 582.- Pl.
tichiL
Ţigan, s. 1n. bohemien, p. 133.
�83. 285 324. 351. 352. 353.
354. 355. 356. 357. 358. 359.
360. 361. 362. 363. 364. 365.
36Ci. 367. 368. 369. 370. 371.
372. 373. Po74. 375. 376. 377.
================== pagina 755 ==================
J
)
- 755-
f
ŢIG
378. 379. 380. 381. 382. 383.
384. 385. 386 387. 388. 389.
390. 391. 392. 393. 394. 395.
396. 417. 670. 671. II ti-a eşit
ţigan în cale, tu aR de la
chance, p. :378.11 a'ş'i da înpe­
tee ca ţiganu, revenir a ses
mauvaise» liabitudes, la caque
sent toujours le hareng, p.
379. II s'a innecat ca tige!nu la
mal, a la fin la eul bute, p.
380. II a face planu. cet ţigamt,
compter sans sun hote, p.
389. II a se muia ca ţiganu cu
cortu, changer constamrnent
tie domici!e, p. 390.11 a nime­
rit ca tig(!nu Miercurea la stână,
il est parti du pied gauche,
p. 390. II ('f, murit ca ş'i Upc'i l'i­
ganulwl, il est mort lorsqu'il
s'etait habitue a ne pas mall'
ger, p. 393. II a arunca mortea
în tigan'i, accuser quelqu'nn
injusternent, p. 394. II rt cere
ca un ţigan, mendier ettron­
tement, p. 395. - PI. tigan'!.
Ţigancă, s. f. bohemienne, p. 115.
365. 395. - P I.ţigânc!.
Ţigănesc, adj. bohemien, de bo­
he11llen, p. 397. 398. 671.lllu­
r.ru .f'1;gânesc, tmvail mal falt,
p. 397.11 tocmeZâ {igânesdi, mal"
chandage sans fin, p. 397. II
traltl lig(tnesc, vi vre misera­
bIe, se battre, p. 398.11 mân­
crtrc .tigânescâ, plat mal pl e·
pare, p. 398. - Fem. tige1-
nescâ; pl. tigânesc't.
Ţigănesce, arlv. comme (a la f';t­
<;on) des boh8miens, p. 399. II
rt cerc ţigânesce, demaTJder a­
vec beaucollp d'insistance, p.
399. IlIe boh8mien, la Jangue
des boh8miens, p. 375.
Ţigănl (a), 'V. demander avec in·
sistanee, p. 399.
ŢigăI!1 (a se), 'V. 1'. meme sens
que le precedent, p. 399.
Ţigănie, 8. f. avarice, p. 399.
Tighicen, 8. m. meme sens q l.1e
Coeldn, p. 59. 399. - PI. ti­
ghicen-l.
Timp, s. n. temps, epoque, p.] 6.
422. II au temps de, p. 256.325.
- f' 1. t'imp�wL
Tină, s. f. bone, fange, p. 443.
- PI. tine.
TÎR
Tindă, S. f. antichambre, p. 378.
- PI. tin ele.
Tine, pl'. pos. toi, p. 168. 466.
595.
Ţine (a), 'V. tenir,. garder, p. 125,
286. 547. 571. 605. 681. II du­
rer, p. 228. II garder, rester
sur, ne pae quitter, I'- 95. 101.
195.11 a tine calea cut-va, at­
tendre la venue de, sortir a
la ren contre de, p. 36. II a tine
tot 1nrtrginele, etre faux ; ne
pas se prononcer, p.195.11 rern­
plir, contenter, p. 542. II Ct line
de cald, tenir chaud, p. 320.
Ţine (a se), 'V. 1'. se tenir, p. 562.
II se bien tenir, p. 315. II se re­
garder comme, se considorcr.
p. 176. 372. II a se line elupâ,
ne pas quitter d'une semel le,
p. 612. II tine-te, pirleo, courage,
p. 250.
Ttnăr, aâ]. jeune, p. 596.- Fern.
tînerc'i; pl. tineri, tinere.
Ţintă, s. f. but, p, 96.-FI.tinte.
Ţinut, s. n. controe, region, p.
32. - PI. ţinut·ur'!.
Ţipa (al, 'V. [Ung.] jeter, p. 479.
Tîpa (a), 'V. [Ung.] jeter, p. 651.
TiI', conj. que, quoi, p. 271. 57tl.
Tîrăl (a), v. lirer, traîner, p. 223.
Tiran, S. 1n. tyran, p. 669. - Pl.
timnL
Tirchilesc'i, s. pl. Tirchilesc1, 10'
calite, P. 400.
Tîrg, s. n. ville, p. 67. 68. 92.
310. 400. 401. 402. II marcile,
p. 436. II în tîrg !j'i la m6rc'i,
partout, p. 401. II a afle!- tîrgul
şi, l'univers entier, V. 401. II a
ji taZ(mca ttrgulu�, pie, bavald
incolTigible, p. 401. II a fi dett
prin tÎJrq, connaître le monde,
p. 402. II et o ele!- tîrgttluI, 1'e­
pand1'e une nouvelle, p. 402.
II (t'l ela prin tm'g, le punir, p,
402. - Pl. tirgurL
TiI'govişte, s. f. 'l'j1'govişte, viile,
p. 403. 404. II gttl'â ele nrgo­
'Oişte. bnva1'd et impertinent.,
p. 403. II rtVOCCtt de Tirgovi§te,
mauvais avocat, p. 404.
Til'gu-Cuculul, S. C. marche public,
lJ. 40/±.
Tiri, co�j. qLle, quoi, p. 399.
TîrIă, s. f. part; �L llloutons, p.
4iJ2. - FI. th·le.
================== pagina 756 ==================
'l'ÎR
- 756-
TRA
Tiriie, s. f. traineau (tont en
bois), p. 159. - Pl. tîrZii.
Ttrtan, s. m. juif, p. 88. 404.
Pl. tirtanL
Ţîţă, s. f. teton, sein, p. 122.
Pl. tite.
Truliulluc, dans l'expr. UHZiultuc
Tanasc, c'est un sot, p. 332.
Tobă, s. f'. tambour, p. 48. 66.
79. 329. 579. - PI. tobe.
Tobă, s.f. tambour, p. 579. 580.
- PI. tobe.
Toca (a), v. hacher, p. 622. \1 bat.
tre sur la t6că (voir vol. IV,
le mot tâcă), p. 2-;-3.
Tocat, par]: pas. du verbe a toca. II
pe tocat, eli battant sur la
t6că, ell appelant a l'eglise,
p. 461.
Tocmai, ad». juste, precisernent,
p. 153.
"Tocmală, s. [. [Mold.] adminis
tration, p. 344. - PI. tocmcli.
"Tocmâlă, s. f. meme sens que
le precedent, p. 343. - Pl.
iocmeli.
Tocmelă, s. f. accorrl, arrange·
ment, p. 397. - PI. toeme/-!.
T6der, s. 111.. Theodore. 11 a se face
T6dc1', faire semblant de ne
pas r,omprendre, p. 404.
Toiag, s. n. long bâton, longue
canne, p. 226. - PI. toIege.
Ţol, s. n. couverture, p. 262. ­
Pl. t6le et {alti!"!.
Toma, s. 111.. Thoma3, n0111 pro·
pre, p. 405.
T6mnă, s. f. autollll1e, p. 387. ­
PI. t6mne.
Ţop, interj. hop! vlan! p. 196.
Ţop, s. n. ruban, p. 44G. II numaI
topl îl lipsecl, il ne lui Illall'
([uait plLlS rien, p. 446. - 1'1.
ţopI.
Topală, s.m. Topală, nom d'!1rnn­
Ine, p. 405.
Topana, s. f. Topana, nom PIO­
]Jl"e, p. 406.
Topolniţa, s.f. Topolniţa, riviere,
p. 406.
Topor, s. n. hache, p. 4. 360. ­
FI. topore.
T6rce (a), v. filer, p. 58.
TOI'I, s. n. filasse ele chauvl"e.
de lin, etc., p. 188. .
Tol, adj. et adv. tout, p. 96. 143.
150; p<lssim. Il tont, n'il1l]Jorte
q uel, chaque, p. 36!. 365. 449.
634. 635. 648. 666. II n'importe
q uoi, p. 567. II ancore, p. 178.
274. 310. 439. 651. II malgre
cela, tout de merne, ]J. 7. 13.
107. 163. 178. 221. 243. 345.
34H 358. 359. 417. 499. 561-
f>94. 596. II constamment, ]J.
33. 117. 287. 477. 595. 662.
663. II aussi, p. 162. 427. 630.
II toujours, quand merne, p,
13. 163. 177. 221. 223. 351.
358. 439. 453. 499. II toujours,
p. 189. 196. 274. 283. 351. 562.
595. II toujours, sans cesse, p.
21.33.117.195.210.283.287.
369. Il tout entier, p. 306. 497.
5l7. 574. II tote, toutes choses,
p. 638. II ele tot, tout-ăfait, p.
4. II de toie, de tout, p, 667. II
în t6te, en tout, P: 624. II t6te
câte, tout ce que, p. 6il.li tot
?,InCI, la merne chose, p. 27l.
501.11 totă lumea, le monde en­
tier, p. 645. - Fern. iotă ; pl.
toţ'l, t6te.
Tot-de-una, adv. toujOlll"S, p. 33.
35. 327. 342. 373. II în tot-cle­
nna, tOUjOlll'S, p. 590.
Tovarăş, s. m. associe. II a se face
tovcwăş, s'associer, p. 583.584.
- Pl. tovarelsi.
Trage (a), v. tirer. p. 58. 152.
482. 513 514. 515. 605.11 bat­
tr8, fcapper, p. 311.11 flanquer,
p. 432. II Re diriger vers, p.
2�10. 380. II SO\lffler (en parlant
du vent), p. 66. II prefere)", VOD'
loir aller, p. 578. Ii t1"Ctge'i, V<lS-Y,
p. 109. 11 It trage nădejde, es·
perer, p. 518. 668. 11 a'-j trage.
hoire, p. 293.11 a trage nn CI­
ghios, chantf'l"; ronfle!",]J. 471.
472.
Trage Ca se), "o. 1'. descenclre, Il.
56.
TI'ăl (a), v vivl'e, r. 19.130.192.
24G. 252. 287. 373. 455. 483.
496. 552. Wl. 611. 634. 635.
II sâ tdiiescc't, viv,l,t! p. 192·
244.
Traian, s. m. l.'r:1jan, p. 4,06.
Traistă, s. f. besace, musette, r·
372. 59l. 657. - Pl. kClislc.
Tra"iu, s. n. vie, exist.ence.1I tmIu
.ti!J(lnesc, se f"[uereller e[. se
bMtre, p. 3\.18. - Pl. traI ud.
I
li
,!, "
1
I
!.
t
================== pagina 757 ==================
'eRA
- 757-
TUR
Tranana, s. jn. 'I'ranana, nom pro­
pre, p. 406.
Tr ăntl (a), v. lancer.] al trântit'o
cucone Iane, tu as dis une
belle sottise, p. 160.
Trebă, s. f. travail, affaire, p. 281-
320. 394. II occupation, p. 5;2.
II chose, p. 394. II a ntt av(!
tnfM, n'avoir nen 11 faire, p.
570. II de trcbă, cornute il faut,
bonnete, brave homme, p. 287.
373. - Pl. trebt, treburi,
Trebul (a), v. Ialloir, etre neces­
saire, p. ?44. 283. 297. 298.
492. 5G7.658 ilnutri!Uă[Ung.],
il ne faut pas, p. 96.
Trece (a), v. passer, cesser, dis­
paraitre, p. 2\14. II taire passer,
taire traver-er, p. 106. 242. II
perdre, p. 446. II traverser, p.
99. 104. 243. 582. 584. 587. �
passer, p. 168 198. 243. 270.
271. 388. 514. 519. 520. 583.
584. 587. II depasser, p. 324. II
couler, p. 38· 109. II depenser,
p. 359. II a trece de, aller au
de lâ, dep�sse1', p. 24-5. II a'!
.treee de, a,',! l1'cce de dor, per·
dre l'envie rj'avoir (par le fait
que l'on a obtenu ce que i'on
desi re), p. 50, 77. II are să treec'i.,
il cO\1lera, p. 109. II a'l tj'eee
w diol;Mul, se moquer de, p.
541.
Trece (a se), v. j'. aniver au bonL
de, p. 97.
Trecut, s, n, passe, p. 177.
Trecut, culj. passe. II a fi trecut cu
dede,ch-lt,l, devenir imperti­
Ilent, p, 540. - Fem. trcC�ttâ ;
p 1. tl'ccu,tl, trect,te,
Trei, adj. mi?JL cCfrd. trois, p. 38,
101, 110. 163, 175. 17B. 225,
263, 306. 334, 579. 675. 676,
Tresnea, s. 1n. Tresnea, \lom pro·
pre, p. 454.
Tresnl (a), v.' foudroyer, p. 454.
Trestie, s, /' roseau, p, 563.-PL
ircsti"
Trifon, s. m, 'l'rifon, Horn p1'o])re,
p. 341. 407.
Trimite (a), v. envoyer, p. 658.
Trist, aâv. tristement, avec tris­
Lesse, p. 277.
TI'6că, s, t: Trlică, localite. II a
-i'nviflat la Tnlcc'i, il ne sait
rien, p, 407,
Trocan, s. m. 'I'rocan, nom pro­
pre. II Ct fi Trocom; etre un
geant, p. 408.
Trolan, S. m. 'I'rajan. II calea lUI
Tj'oiem, voie lactee, p. 408,
Tronc, inter]. patatras, p. 196.197.
Tropar, S. n. motet, chant d'e-
g-lise, p. 526.
Trosc, inierj, crac! p. 264.
Trosni (a), v, craquer, p. 571.
Trufanda, s. m, 'I'rufanda, Dom
propre, p. 409.
Trup, s. n. corps, p. 486. - PI.
trup�tri.
Tu. pl'. 2-e pers. tu, toi, p. 5, 97.
111; passim.jl la, p. 29.
'[ucă (a), [Banat] embrasser, p.
641.
Ţuchi, S. m. 'I'uchi, nom propre,
II a mâncat' icrbo. lui Tuchi, il
est fou, p. 409.
Tudorică, S. m, diminutif de Tu·
dor, rrh.eodore, p. 409.
Tudorin, S. 71l. diminutif rle Tu­
dor, 'l'heJdure. II ele când cu
Tudorin, il y a longtemps, p.
409.
Tufă, S. f. buisson, II tufel de Ve­
neth" rien, mensonge, p. 438,
- Pl. tufe.
Tulan, S. n, chene vert, yeuse,
p. 23,}, - 1'1. t1tfan:r.
Tufeanu, S.?Il, Tufeanu, Hom p1'o­
pre, p. 410,
Tunde (a), v, tondre.11 a o tnnde,
filer, p. 26l.
Turbat, ad}. furieux, p. 107, ­
Fem. ho'batc'i.; pt. tnl'betţt, tUj'­
bcde.
Tul'c, s. ?II. Turc, p. 207. 284.
327. 375. 410. 4J 1. 412, 413.
414. 415 416. 417. 418. 4H!.
420. 421. 422. 423. 424. II tt�l'­
c'ul plcltesee, l'innocenL payera ;
p"-ye qui veut, p. 416. il v'in
Turci'i, un grand danger flOUS
lwmace, p. 420.11 pc'i.r'eâ'l aler­
gel Tt,rcii, comme s'i! avait
le dlaule il ses tro\1sses,]1,
4·2L II doa?" nu vin Turci,!, plu;,;
lentement, rien ne p resse, p.
422, II se bat T'",l'ci,t la gum lld,
il bredouille, p. 423.11 a fi Tl!1'C,
&tre meehant, eruel, p. 423.
II a .ti cap ele TlI1'C, intelligent,
nn gros personnage, p. 424.
- PI. TI!l'd,
================== pagina 758 ==================
TlJR
- 758-
U::-W
Turcesc, aâ]. turc, de turc, p. 424.
420. /1 dreptate turcescă, mjus­
tice, p. 425. II clobândâ turcescă,
de gros interets, p. 425. - Fern.
turcescă ; pl. iurcesci:
Turcesce, aclv. a la turc, eomme
les turcs. Iile turc, p. 375. 425.
Turcl (a se), v. r, rlevenir turc;
se mettre a l'abri du danger,
p. 426.
Turcit, adj, devenu turc, p. 670.
671.- Fem. turcită ; pl. tur­
citi, turciie.
Turcos, adj. mechant, brave, p,
417.-PI. turcoşi.
u
Uca, s. 1)/, Uca, nom propre, p.
426. 427. II a fi Uca, etre sot,
p, 427.
Ucenic, s. 111. apprenti, p. 567.­
Pl. ucenici.
Ucide (a), 'v. tuer, p, G37,
Udrea, s. 111. Ud rea, n0111 propre,
p, 427.
Uttă (a), v. oublier, p. 286. 643
esa 688.
una (a se), v. r. regarder, p. 220.
453. 488. 570. 611. 628. II a se
uita la, regarder, p. 620.
U1!at, ael). oublie. II a fi uUat de
DU1l111egMi" etre tres·vieux, p.
688. - Fem. ultatâ; pl. uitaţi,
ttitate.
Ulcior. s. n. cruche, broc, p. 72,
- Pl. uld6re.
Uliţă, s. f. rue, p. 428. 429. II a
bate uz.iţ'ile, battre le pave, p.
428, 429. - PI. uliţe et ul'iţi.
Umbla (a), v. aller, p, 92. 95. 101.
342. 348 524. 5::8. 530. 531.
626. II aller, mar('he1', p. 55, 67.
96. 152. 304. 305. 306. 308. 480.
626, II v8quer, circuler, p. 21.
R3. 67. 92. 96. 146. 191. 304.
305. 308. 332. II qu8te1', p. l�13,
II chercher a recontrer, courir,
p. 517. 591. 613. II parter, etre
vetll de, p. 528. 530. 531. 532,
II circuler, p 47. II p:1l'colll'ir, p.
99, 152.
Umbl·ă. :o. f. ombre, p. 327. 587.
- Pl. umbrc.
UmbI'ăI'escl, s. pl. Umbrărescl, 10-
calite, Il. 1�9. 429.
Turda, s. f. Turda, ville de Han­
grie, p. 426.
Turlac, ad]. hurluberlu , ivre, p.
424. - Pl. turlaci.
Turleac, adj. merr;e sens que le
precedent, p. 424. - Pl. turleaci.
Turn, 8.n. taur, tourelle, p. 18.
60. 61. 489. - PI. turnuri.
Turătcă, S. f. [Molâ.] tige (de bot­
t es), p. 651. - PI. tureici.
Turuâtcă, s f. ţ Moiâ.] tige (de bot­
tes), p. 651. - PI. iuruetci. ..
Tululor, pour tous, p. 634.
Tuţuren, adi. p. 431.
Umăr, 8. n. epaulo, p. 458, - Pl.
uinere et umeri,
Umfla (a se), V. r. enfier, se gon­
fier, p. 104.
Umple (a), v. emplir, remplir, p.
111. 114, 495. 526. 527. 658.
659. II mai umplut ele Bucuresci,
tu ne m'as rren fait de bon,
p. 21. /1 a'l umple de bogdaproste.
I'ahunr : ne pas rendie a quel­
qu'un le service qu'il avait de·
mande, p, 495.
Un, aa}, nWI1. cad. un; passim. II
d'un, un, p. 88. II nici un, 811-
cun, p. 553. II tot una, la meme
chose, p, 271. 501.11 ctt una elI
doue, facilement, p. 350, II una
doue. a tout moment, p. 196.
-- Fem. una; p1. unii, 'unele.
Und', oC/v. paul' unde, ou, it cu,
p, 50. 161.
Unde, adv. ou, la ou, p. 1. n. 2'f.
98; pasflim.1I dans leqlleJ, p.
16. 347.lIpc ttnde, la ou, p.
601. 626.
Unde·va, adv, quelque part, p. 307.
Unllltă, S. r instrument, p. 327.
- Pl. unelte.
Unge (a), V. graisser, p. 623,
Ungur, S. 17!. Hongrois, p. 150.2:27.
363, 429. 430. - Pl. Ungu?·1.
Unguren, S. rn, Hongrois et Rau·
main de 'l'ransylvanie, p. 431.
'J32, - Pl. Ungureni.
Ungul'esc, wJj. hongrois, de hon­
grois, p. 432. - Fem. ungu1'cscd;
p1. unpurescL
Ungul'escă (Ţera), S. f. Hongrie, p, 8.
================== pagina 759 ==================
- 759-
UNS
Uns6re, s. f. graisse, p. 623. - Pl.
unsori.
Ură, s. [, haine, p, 183. 672. - P 1.
ure.
Urca (al, v. monter, p. 75.
ureter, s. n. cruche, p. 316. - PI.
urci6re.
Urdă, s. f. fromage blanc, p. 426.
Ureche, s. f. oreille, p. 598. - Pl.
urechii.
Urgie, s, f. haine, p. 494. 672.­
PI. u1·gii.
UrI (a), v. detester , p. 234.
UrI (a se), v. r. detester, ne pas
aimer, deplaire, n· 669.
Urit, s. n. ennui. II de urii, 1'81'
ennui, descouvrement, p. 570.
u-n, od,j. laid, p. 167. 221. ,142.
662. II deplaisant, desagreable ,
1'. 675. - Eem. �t1'îtă; 1'1. urîţi,
lt1·îte.
Urla Ca), v· hurlor, p. 513.
Ilrlaţl, s. pl. Urla ţl, Dom propre,
p. 43:l.
Va, 3·e pers. ind. sing. du verbe
a voi, s'emploie pour le futur;
passim. II il veut, p. 32. 14-2.
544. 546. 548. 645. 646. 647.
Vac, s. n. siecle, p. 518. - PI. VLI'
curL
Vacă, s. f. va,che, p. 129.207.323.
400. 446. 665. II a fi vaca 8tan·
Ciului, etre un imbecile, p. 3�3.
- Pl. vaci.
Văcal', s. m. vacher, p. 70. - PI.
văeari.
Văcărescl, s. 1Jl. Vacărescl, loca­
lite, p. 433.
Var, intelj. h81as! p. 227. 347. II
vai de, malhelll' a, p. 16. 296.
Val-de·el, s. c. Var-de·ei, locali te,
1'. 434.
Valehl (a se), v. 1'. se plaindre,
p. 501. 502
Va1ta Ca se), v. J'. se plaindre, p.
501.
Vale, s. r vallee, 1'. 33. 35. 93.
122. 570. 571. 598. II ele vale, en
bas, p. 630.-Pl. văi.
Valea·Ghinulul, s. f. localitate, p.
435.
62447
VAT
Urmă, s. t. fin. II trace, p. 327. II
pe urmai cu-va, apres le de­
part de, apres le passage de,
-p. 515· li din u1'Ii1ă, de la fin,
p. 284. II din llrmă, de pres, par
derriore, p. :::38. II cel de pe urmă,
le dernier, p. 284·11 cea (mai)
ele pe urmă, la derniere, celle
de la fin, 1'. 207. 208. 284.­
PI. unl1e.
Urs, s, m. ours, p. 207. - PI. urşi.
UrzI Ca), v. ourdir, p. 331. II preparer,
ourdir, p. 685.
Urzica, s. [. hortie, p. 443. - PI.
ureici.
Uşă, s. f. porte, p. 164. 2;)2. 487.
588 \1 entree, p. 4. - Pl. uşi.
Usca Ca se), v. T. se dessecher, p.
530. 53l.
Uscat, add. sec, deaseche, p. 530.
pe uscat, sur la terre ferme,
p. 616. - Fern. uscată ; pl. U8-
caU, uscate.
Uşurel, ado. legerement, p. 213.
v
Valea·lul·Caută, s.j.localite, p. 435.
Valea·Lungă, s. f. localite, p. 436.
Valea Teancului, s. j. localite, p.
436.
Valma (de·a), s. c. en commun,
ensemble, p. 387.
'Vamă, s. f. droit. d'entree, p. 688.
- Pl. văm'i.
Văra (a), v. passer l'ete, p. 129.
Vargă, s. f. baguette, p. 683.­
- Pl. ve�·g'î.
Va.rnav, s. m. Vârnav, Dom pro-
1're, p. 436.
Val'ză, s. f. ehon, p. 497. - Pl.
verze.
Vaşcou, s. m. Vaşcoii,localite, p.
437.
Vasilache, 8. m. acelaş înţeles Cfl,
VasiLca. /1 a fi în loc !le Vasilache,
etre un porc, p. 437.
Vasile, s. m. BaRile, p. 437.
'Vătal, s. Jn. directeur, p. 122. -
FI. vătafi.
Vatră, s. t: foyer, p. 5. 243. 65l.
- Pl. vetJ·e.
Vătralu, s. ·m. tisonier, fourgon,
p. 4. - P]. vc'îtra�e.
60
================== pagina 760 ==================
VAV
- 760-
VLĂ
Vavilon, s. rn Babylcne, p. 437.
438.11 a fi în ăle Vavi/6ne, etre
fâcho, furieux, etc" p. 437. II
(/. oorbi în ăle Vaoilone, parter
en dehors du sujet, p. 438. II
" veni în ăle Vavil6ne, venir
rapidemont et făche, p. 438.
Vavilonie, s. [, confusion, p. 438.
Ve, pr·. pers. :J-e pers. vous, p. 74.
93.
Yechlu, adj. vieux, p. 22. II vi eu x,
ancien, p. 97. 288.-Fem. oechie;
pl. vechi.
Vec, s. n, siecle. II a fi Radu veci,
etre tres-vieux, p. 273, - PI.
veci.
VeCinic, adj. eternel, p.634.- Fern.
cecinică j pl. veci.nici, vecinice.
Vede (a), v. voir, considerer, p.
8. 13 14. 21. 23. 24. 32. 48,
121. 309. 310. 371. 386. 455.
518, 552. 564. 565. 566. 592,
620. 622, 638. 681. 682.
Vede Ca se), v. r·. se vnir, etre vu,
p. 135.222. 244. 297.298.30::;.
356, 373.593, 1/ se voir, se ren­
contrer, p. 438. II se voir, p.
557. 559.
Vei, 3-e pers. sing. du verb a voi,
forme le futur, p. 7. 35. 30, 358,
Veneţia, s.f. Venise, p. 438. 1/ tufă
de Veneţia, rien, p. 438,
Venl (al, venir, p, 5. 21. 89, 110.
121. 152, 157. 158. 159. 160,
179. 198. 212. 215. 251. 336.
337. 338. 380. 406. 420. 421.
427. 438. 447. 450. 462. 467.
489. 500, 507. 547. 548. 649,
II a'i veni, avoir envie, p. 243.
�92. II ''î-a'ii, venit dra-cii, il est
fmieux, p. 618, 619.
Veninos, adj. venimeux, p. 1�6.
- Fem. ven'in6set; pl. veninoşl,
venin6se.
Ver, s, m. cOllsin, p, 72,- Pl. veri.
Verde, adj. vert, p. 13. 14, �3, 24.
135. �87. 288, 308. 309.11 a
fi Român verde, etre brave, p.
287.
Verde, adI>. verteruent. II a spune
verde, dire franchement, sans
am bages, p. 289.
Verdeş, s. m. Verde:;;, nom propre.
II set ne vedern la Ve1'deş, la
semaine des quatre jeudis, p.
438. 1/ până la Verdeş împemt,
au loin, p. 439.
Vel'sal, s. n. petite verole. 1/ ciupit
ele versat, rnarque de la petite
verole, p. 441.
Vel'şeţ, s, m. Verşe], localite, p.
449.
V�stil, adj. celebre, p. 244'-,
-- Fem. vestită j p]. vestiţi, ves­
tite.
Viclen, ad], faux ruse, p, 186.­
Fem. oiclcnă; p1. vicleni, »iclene.
Vidl'ă, s. f. loutre cornmune, p,
136. - PI. nidre.
Vie, s. f. vigne, p. 117. 373.
Pl. oii.
Vieţă, s. f vie, p.482. - Pl. oicte.
Viitor, s. n. avenir, p. 177.
Vin, s. n, vin, p. 22, 74.265,436.
439, - PI. vinuTi.
Vină, s. f. fante, p. 69, II a '/'IU fi de
cină, ce n'est pas de sa fante,
p, 110. - PI. vine
Vinde (a), v, vendre, p. 61. 216,
577, II debiter, p. 459,
Vindeca Ca se), v,)', g uerir, p. 514.
Vinel'I, s. f. Vendredi, p. 390.
Vini, s. '1'1, vent, p. 75. 78. 451.-
PI vîntu1'L
Vlnlură-Ţera, s. rn. aventurier, p.
349
Virf, s. n. sommet, p, 159. - PI.
vîT/,ur'i,
Virgil, s, rn. Virgile, Dom propre,
p. "39.
Virf (a;, v, enfoncer, p. 639, II four·
reI', p_ 281. 624, 625.
Vfrf Ca se), 'o. r'. se fourrer, p. 394.
Vfrşă, s,f verveux, nasse, D. 559.
1-'1. vîTşe,
Vişa, s. f Vişa, Dom propre, p"
440.
Visită, s. f. visite, p. 14. Pl.
1yi,'ite.
Vită, s, f. hetail, p. 121. PI.
vite.
Viţă, s. f. cep, pied de vigne, p.
123. - PI. vile.
Viţel, s, m, veau, p. 4-46, - PI.
viţe?
Vilez, nâj. brace, p. 204. - Pl.
v'ileji ..
Vlad, s, m, Vladislas, Ilom propre,
p. 440 441. 44". II al de nea
Vlad, un imbecllp, 1" 442,
Vlada, s, f Vladil, nom propre,
fJ. 442, 443. 1/ a fi Vl"da, fpmrne
grande "t sot; e, p. 442,
VIăduţă, s. rn, dlminutif Je Vlad.
================== pagina 761 ==================
- 761
VLA
II al ele nea VIăelulă, un sot, p.
443.
Vlaşca, s. 'in. Vlaşca, departament,
p. 443.
VIăsie, s. 'in. Vlăsie, nom propro,
p. 444. II ca în pădurea V1ăsili,
comme dans la roret de Bondy,
p. 444.
Voce, s. 1. voix, p. 267.-PI. voci.
'Vodă. s. 'in. prince, p. 142. 143.
348.
Voe, s. 1. volont e.j] ele coe ele ne­
voe, bon gre, malg re, p. 470. II
voe bună, joie, partie de plaisir,
p. 280. - PI. voi.
VOI, pl'. PC1's. vous, p. 48.
Vol (a), v. vouloir, p. 142. 488.
547. 669.
VOlcu, s. m. Voleu, nom propre,
p. 444.
VOie, s. volonte, p. 125. 545.644.
646. II gre, pennission, p. 125.
II voie la, libre a, p. 125. II af acc
pe coie, exallcer les voeux de,
p. 648. II eL face voiw la, accom­
pIiI' les desirs de, p. 658.-Pl.
voL
Voinic, adj. brave, p. 145. j 88.
201. 537. - Fem. voinicc/; pI.
voinici, voinice
Vom, l-e pers. ind. pl. du verbe
lt voi, forme le futur, p. 264.
Vor, 3·e pers. ind. pl. du verbe
a voi, forme le lutur, p. 495.
Vorbă, 8. f. parole, p. 323. II mot,
2. 392. 500. - PI. vorbe.
Vorbl (al, v. parler, p. 54.96.138.
160. 232. 302. 311. 324. 425.
z
Zadar (tnlr'un), loc. arZv. en vain,
inutilement, p. 297.
Zamă, s. f. [Oltenita et Un.q.j jm',
p. 235. 447. 497. 514. 515.11 a
ti botezat cu ,zanu! de varzâ,
etre mechant, p. 447. - Pl.
zemttri.
Zamfir, s. m. Zamfir, nom propre,
p. 446.
Zamfirica, s. f. diminutif de Zam­
fiTa, nom propre, p. 446.
"'Zapclu, s. m. sous-prefet, p. 203.
204. - PI. zapci'l.
'iZapis, s. n. contrat, p.669.-Pl.
zapise.
ZUG
438. 441. (;06. 596. II a vorbi
qreccscc, etre gris, p. 138. II a
vorbi sirbesce, parler lourdement
grossierement, p. 311. II a corl.i
turccsce, etre i vre, p. 425.
*Vornic, S.111. [Mold.] maire de
village, p. 298. - Pl. rornici,
Vra, 3·c pers. 'ind. sing. [Mo/el.]
pour Vd3, il veut, p. 142.
Yracniţă, s.j. [Banat) petite porte,
p. 562. - PI. t'1'CLcniţe.
Vrai, ;J·e pers. ind. sing. [Molâ.]
POUl' orei, tu veux, p. 342.
VI'ăjmaş, s. m. ennerni, p. 52. ­
PI. n·ăjmaşi.
Vre, pr·. ind. quelque. 11 m'e un,
quelque, p. 566. II vre o dotă,
parfois, jamais, p. 565. 592.
Vreme, s. f. temps, p. 44. 45. 173.
514.11 Vl'ellle rea, qui apporte le
mauvais temps, p. 431. II pe
vremea, du temps de, p. 3::'5.
338. II de lJe Vl'emea, du temps
de, p. 56. 254. 321.-Pl. vremi
et vremul·f.
Vrol (a), v. vouloir, p. 97. 142.
163. 176. 248. 249. 283. 320.
325. 34.2. 364. 374. 470. 502.
523. 544. 545. 567. 644. 651.
R59. 667. II a VToi cu cine-va,
vOllloir du bien a, p. 649. II
vrei m! vrei, bon gre, malgre,
p. 470. 474. II vra'! nuvrai, bon
gre, maJgre, p. 470.
Vulpe, s. f renard, p. 207. - PI.
vulpi.
Vultur, s. m. aigle, p. 341. - Pl.
vulturi.
Zemă, s.(. jus,p. 497.-PJ.zemud.
Zena, s. f. Zena, nom propre, p.
446.
Zevelcă, s. (. t.abJier du costume
des femmes, â la campagnc,
p. 310. - Pl. zevelce.
Zgremburicea, s. 111-. Zgremburicea,
nom propre, p. 31. 209. 447.
Zid, 8. n. mur, mumille, p. 130.
- Pl. zicl�(j'i.
Zor, s. n. hâte. 11 a ela zor', presser,
p. 501. 553.
Zorilă, s. m. Zorilă, nom propre,
p. 447.
Zugrăv1 (al, v. peindre, p. 560.
================== pagina 762 ==================
A,!
3
Ac,
AcăI
P
Acâ!
P
Acâl
6'
Acs�
AdăI
P
AdăI
SI
Adju
6,
AdU!
b
Afiri
5:
Aflal
31
Afor
31
Agâl
Aghl
Agil!
Agil!
AI, ,
II
CI
AIăg
================== pagina 763 ==================
GLOSAR
AROM::ÂNO-FRANCES
A
A, pl'. dem, le, la, le sien, p. 433.
365. 436.
Ac, s. n, aiguille, p. 266.
Acăţare, v. accrocher, attraper,
p. 418. 606.
Acâţare, v. accrocher, attraper,
p. 606.
Acâţal'c (5'), v. r, s'acerocher, p.
665.
AC5en, s. 'In. etranger, p. 328.
Adărare, v. faire.lţbătir, construire,
p. 193.
Adăral'e (5'), v. r. se faire, se con­
struire, p. 270.
Adjundzere, v. deveni]', p. 361.
651.
Adur;ere, v. avoir I'air de, ressem­
bler a, p. 10.
Afirire, v. garder, preserver, p.
55l.
Aflare, v. trouvor, rencontrer, p.
305. 490. 506. 507. 565.
Aforă, ad». hors, en dehors, p.
360.
Agâl'şire, v. oubl ier, p. 633.
Agh'îu, s. 'In. saint, p. 597.
Ag'îungere, v. devenir, p. 270.
Ag'îu!are, v. aider, p. 531. 66l.
AI, adv. de, p. 29. 69. 128. 407.
II devant, p. 420.11 formand ]'ac­
c\lsatif, p. 551.
AIăgare, v. t:ourir, p. 98.
Alan!, pr. autre. II alântuz, a au-
trui, p. 423.
AIăsare, o, laisser, p. 153. 606.
AIăvdare. v. louer, p. 365. 396.
Alâvdare, v. louer, p. 397.
Alâvdare, s. f. louange, p. 8.
Aledzere, v. choisir, separer, p.
500.
Âiru, 8. n. ail, p. 137. - FI. dUe,
âlb.
Aloa!, s. n, pâte, p. 360.
Aluat, 8. n, pâte, p. 360.
Amânare, v. retarder, remettre
a plus tard, p. 653.
lI.mare, s. f mer, p. 270.
Amaxea, s. f chariot, p. 418.
Amone, s. f. enclume, p. 361. 365.
Amoni, s. f. enclume, p. 360.
Anapole, s.f. Nauplia, localite, p. 4.
Andjurare, v. injurier, p. 234.
Angrecare, v. f'ăcher, meconten-
tor, p. 551.
Anoghi, adv. dessu8, p. 193.
Apă, s. f. eau, p. 635.
Aperal'e, v. preserver, garder, p.
675.
Aprindere, v. allumer, p. 568.
Aproch'îare, v. re�evoij', admettre,
laisser s'approcher, p. 137.298.
Ara, adu' . .f. mauvaise, defavo·
rabie, p. 506.
================== pagina 764 ==================
ARA
- 764
CAH
Arâba, 8. f. voi ture, char, p. 418.
Arbines, s. 111. Albanais, p. 8.
Areli, adj. 8. 111. tort, mal, p. 234.
425.
Arhund, 8. 111. seigneur, noble, p.
137.
Arîdere, v. tromper, p, 433.
Ai'ipidină, 8. f. descente, pente,
p. 98.
Arlu, 8. 111. riviere, p. 270.
Arman, 8. 'In. Roumain, p. 10.11.
Armănă, 8. t: Roumaine, p. 137.
Arrnânere, u, roster, demeurer, p.
330.
Arni!, aclj. balaye, p. 69. - Fern.
(imită.
Arlirisire, o, etre de trop, p. 46.
Ar!isire, v. etre de trop, p. 46.
Asan, 8. 111. Assan, norn propre,
p. 419.
Ascăpare, v. echapper a, eviter,
p. 247. 597. II preserver de, p.
670. 671-
Ascundere, v. cacher, p. 598.
AS'dl'are, v. faire, procurer, p.
247.
Aspardzere, v. briser, casser, p.
588.
Aspargere, v. casser, briser, p.
568.
Aspirare, v. effrayer, p. 247.
As!ăTare, v. rencontrer, p. 565.
A!un�ea. ado. alors, p. 590.
Aua, adu. ici, p. 266. 298.
Avdzlre, r, entendre, p. 407.
Aviglare, o, veilJer sur, p. 63P.
Avere, v. avoir. II al, tu as, p.69.
137. 418 II are, il a, p. 34. 194.
436. 538. 599. II ari, il a, p.
569.
A'V'uii'ia, adu. rapidement, p. 2,0.
Azore, 8. n. hâte, p. 69.
Băgare, v. mettre, p. 360. 588.
Bănare, v. vivre, p. 418.
Bati-un, adj. personne, aucun, p.
547.
Bere, v. boire, p. 635.
Besă, 8. f. foi, bonne foi, p. 8.
Biserică, 8. f. eglise, p. 490. 588.
Ca, conj. comme, p. 4. 137. 330.
427. 433. 613. 630.11 pour que,
p. 548·11 si, p. 247. 362.
Că, conj. parce que, si, p. 69.
Câ�ula, 8. f. bonnet de fourrure,
p. 128.
Cădere, v. tomber, p. 10. 424,.
427.
Căftare, v. chercher, p. 360. 419.
Câftare, v. cllercher, p. 298. 361.
507.
CalaI' (;;:), adv. a chevaJ, p. 11.
Călar (n-), adv. a cheval, p. 11.
CăIăuz, s. m. conducteur, guide,
p. 297. 490.
Călcare, v. fouler aux pieds, p.
420.
Câlcare, v. marcher, mettre les
pieds sur, p. 665.
B
Bişire, v. peter, vesse r, p. 407.
Bruscă, 8. f. tortue, p. 98.
Bun, adj. bon, p. 125. - Fem.
bună.
Buşa, s. 1n. Bucha, no m propre,
p.29.
(J
Cale, 8. f. route, chemin, p. 34.
297. 565.
Calimera, s. C. [du grec] bonjour,
p. 124.
Cama, adv. plus, p. 270.
Cămărusire (s'), v. 1'. etre fier, se
pavaller, p. 153.
Când, adu. Jorsq;le, p. 34. 590.
Cândal'i, 8. n. bdJance, p. 569.
Cându, adv. lorsque, p. 10. 569.
69I.
Câne, s. m. chien, p. 303. 304.
305. 691.
Can!are, v. chanter, p. 10. 11.
Cap, S. m. tete, p. 24.
Cara, con). si, p. 362.
Caraman, 8. m. Caraman (nom
de chien noir), p. 46.
Carbune, 8. m. eharbon, p. 361.
================== pagina 765 ==================
CAR
Cari, pr. rel. qui, celui qui, p.
270.
Cărtlre, v. laisser tranquillo, p.
304.
Caş, s. n, frornag e a la pie, p.
10.
Casă, s. f. maison, p. 137. 298.
cat, adu. combien. II di cât, plu-
tot que, ]l. 29.
Calhe, pl'. chaque, p. 365. 396.
Oăthe, coni. autant, p. 300.
Cathi, ]11'. chaque, p. 305.
Caligurie, s . .f. accusation, p. 551.
Catoghi, »re». sous, r- 193.
�e, Pj'· rel. şi interj. quel, p. 69.
II qui, p. 297. 397. 635·11 ce
que, p. 10. II quoi? que? p.
270. II ge că, quoique, p. 30-1-
�e, conj. mais, p. 547.
Celnic, s, 'In. nota ble, gros pro-
prietaire, p. 10. 36l.
�er, s. 'In. ciel, p. 507.
�el'ă, s. r cire, cierge, p. 568.
Chedică, s. f. embuche, p. 5cl8.
- PI. chedic'i.
Chladică, s. r embuche, p. 588.
Chirire, v. peri]', etre detruit, p.
266.
Chişal'e, v. pisser, p. 691.
�i, pr. j·elat. qui, p. 297.
�jl', 8. n. crible, tal11is, p. 365. 396.
Oare, v. donner, p. 419.547.548.
II dcldea cadet, remualt le queue,
p. 202.
Oare, v. frapper, p. 266. 433.
Dada, s. f. lllere, p. 137.
DăI'ac, s. 'In. diable, p. 424. 592.
606. 621. 651.
Djimie, s. f. l11osquee, p. 691-
Oi, pl'ep. et conj. de, du, de 18,
p. 4. 10. 24.46. 109. �)47. 3(}0.
420. 436. 490. 531. 551. 597.
613. 661. 670. 671. 675. il a, p.
665·11 q ne, p. 261.11 par, p. 606. II
a cause de, p. 234. II de Iavon
qne, p. 40,. II si, p. 425. II iti
cât, pllltOt que, p. 29.
Oifler, s. n. registre, p. 592.
P J. d'ifte1'!.
Oiscurmare (s'), v. 1'. se repose]',
p. 639.
Ojug, aller dans la montagne en
s'elevant, p. 10.
765 -
DZU
Clubana, s. ţ • grande cueilllere,
p. 362.
Clumag, s. n, gourdin, p. B05.
Clumaga, s. f. oăton, p. 304.
C6dă, s f. queue, p. 569. 606. II
dăde« cada, rernuait la queue,
p, 202.
Cola, s. m. Nicolas, r- 234.
CoTa-mbola, p. 445·
Cor, 8. n. danse (rondel, p. 407.
Corn, 8. n, corne, p. 599.-Pl. corne.
Oripare, v. crever, mourir, p. 433.
621.
Crişlin, adi. chretien, p. 419. 420.
670.
Cruce, S. f. croix, II signe de la
croix, p. 531. 565.
Cruci, S. f. croix, p. 531.
Csenu, adj. etranger, p. 136. 328.
- F'orn. csen«,
Cu, prep. ave", p. 8. 10. 137.
193. 3::l0. 3%. i.i60. 361. 362.
418. 419. 585. 599.
Cumnical'e, s. f. cOl11tl1union, p.
538.
Cundul'i, s, m. Onnduri, Dom pro·
pre, p. 69.
CUI', s. n. derriere, p. 360.
Cuşiri, 8. 1n. cousin, p. 445.
Cuşuri, S. m. cousin, p. 445.
Djul·al·e,v. jureI', preter serment
p. 433.
Domnu, s. 'In. Dieu, p. 547. 548.
551.
Oore, S. f. pl. presents, p. 137.
Drac, s. m. diable, p. 565. 568.
569. 585. 588. 590. 597. 598.
606. 613. 630.
Ducere (s'), v. 1'. s'en aller, par­
venir, p. 265. 597.
Oumnedzei:i, s. m. Dieu, p. 639.
Dumnidzeu, s. m. Dieu, p. 551.
635. 661. 653. 661. 670. 671.
675
Dumnidzeu, s. m. Dieu, p. 665.
Duriii'ire, v. dormi]', p. l1.
Ozadă, s. f. bille de sapin, p.124.
125.
Dzenuclu, S. n. genoLl, p. 8.
Dzicere, V. dire, p. 547.
Dzuă, s. f. jour, p. 125.
================== pagina 766 ==================
- 766
E
E, 3-e pers. ind. sing. du verbe
Î!tre, il est, p. 69.
Eara, 3-e pers. imp, sing. du verbe
etre, elle etai t, p. 137.
Easpirare (s'), v. r. s'effrayer, p.
109.
Eavdzlre (s'), v. 1'. sentendre, p.
266.
F
HUR
EI, P]·. pm·s. lui, p. 298. 360.
Elimp, s, m. Oiympe, rnontagne,
p- 109.
Erbă, S. f. herbe, p. 436.
Este, 3-e pers. sing. ind. du verbe
• etre, il est, p. 303, 304. 308.
Esti, 3-e pers. sing. ind. du verbe
et1'e, il est, p. 424.
Facăre, v. faire, p. 362. 490. 531.
588. II face et faci, il fait;
passim,
Favere (s'), v. se fain', deveni!',
p. 10. 128. 565. 585. 597. II
s'far;e et s-f'aci : passim.
Fa,·, con}. sans. II fâ]' .u, sans, p.
305.
Fără, eonj. sans, p. 303. 304.
305.
G
Giiina, s. r. poule, p. 635.
Ganl, s. m. Gani, Dom propre, p.
335.
Ghiani, s. m. norn propre, p. 124.
Ghiasuli, s. m. nom propre, p. 4.6.
124.
Ghifl, s. m. boh8mien, p. 357. 360.
361. 362. 365.
Ghifla, s. m. bohemienne, p. 396.
397.
Ghifh\sc, adj. de bohemien, p. 551.
- Fem. ghifleseâ.
Ghine, adv. bien. II ma gh'ine, plu·
tot, mienx van t, p. 29.
Ghisuli, S.11l. Ghisuli, nom propre,
p, 46.
GinucÎu, s. n. genou, p. 427.-Pl.
ginuCir.
Ferege, s. f. sorte de long man-
toau, p. 194.
Fârlcă, s. f. foug ere, p. 490.
Frati, s. m, frine, p. 8.
Fudzire, v. fuir, se sauvor, p. 4.
613.
Furăscă, ad]. [. de voleur, p. 424.
- Pl. rUj·esei.
Furare, v. voler, p. 598.
G'i'olo, s. in. Gloto, nom propre, p.
125.
GÎleţu, s. m. glace, p. 418.
Gog, 8. m. Gog, nom propre, p.
128,
Gogă, s. 111. Goga, nom propre, p.
128.
Gogu, s. 111. Gogu, nom prapre,
p. 128.
Grădină, S. f jardin, p. 136.
Grec, s. m. Grec, p. 13i. 137.
361.
Gt'ecă, s. f. Grecque, p. 137.
Greu, adv. difflcile, p. 661.
Gumar, s· rit. ;3,ne, p. 136.
Gumarâ'ngafjl, s. m. pl. chardolls,
p. 136.
Hâmal, s. m. portefaix, p. 10.
Hal'isire (5'), v. ]'. etre content, se
rejouir, p. 419.
H'iavră, s. f. fievre, p. 433.
Hil/a, s. f. fi Ile, p. 298.
Hire, v. etre. II s'hibă, qu'il soit, p.
10. 361.
H
Horă, s. f. village, p. 297. 298.
300. 303. 304. 305. 418.
Hristou, s. m. Jesus Christ, p.
590,
Huriat, s. m. Huriat, nom p1'op1'e,
p. 153.
================== pagina 767 ==================
- 767
I
I
1, con}. ou, ou bien, p. 10. 11. 424.
1, pl'. a lui, lui, p. 194.
'1, 3·e pers. sing. ind. pers. il est,
p. 8. 304. 1l35. 661.
Im, pd,p. a, dans, p. 361.
Imnare, v. aller, se prornener, p.
360.
L
'L, pr. pers. le, lui, p. 10. 137. 153.
298.
La, prep. a, p. 298. 361· 418.427.
590. II a, pour, p. 297. II vers,
p. 635. II chez, p. 46.360.11 au­
pres de, p. 651. II sur, p. 691·11
pi la, par, sur, p. 270.
Lafu, adj. noir, p. 361.
Lală, s. In. oncle. II se dit, en signe
de respect, a une personrie
ăgee, p. 436.
Lăvdare, 1). Iauer, p. 365.
Lc, pl'. pcn les, p. 194. 500.
Lemnu, s. n. bois, p. 531.
'li, pl". pers. a lui, a elle, p. 361.
M
MUT
În, prep. dans, p. 265. 298. 407.
507. II a, p- 407. II sur, p. 565.
Inchisirire, v. partir, p. 34.
Inimă, S. f. coeur, p. 418.
lnturchlpsit, adj. devenu turc, p.
670.
In, ado. ou, p. 137. 328.419.531.
661.
419. 425. 568. 691. II a lui, le
sion, p. 396.
Uepure, S. In. llovre, p. 418.
Lingure, S. f. cuillere, p. 362.
Lipsire, V. fallolr.] manquer, p. 194.
Loare, v. prendre, p. 34. 547.
Loc, S. n. place, p. 507.
Luare, V. voir loare.
Lu, p1'. le, lui, p. 418. 425. 565.
606. II de, p. 234.
Lucru, s. n. entreprise, occupa­
tion, p. 568. 569.
Lume, S. r. monde, p. 639.
Luminare, s. [, lumiere, chandelle,
etc., p. 419.
Lupată, s. f. pelle, p. 531.
Ma, ad». plus, p. 361. 420. II ma
ghine, mieux, p. 29. II ma reii,
pire, p. 420.
Ma, conj. rnais, p. 360. 490. 588.
598. 653
Măcare, v. manger, p. 10. 46.328.
362. 651.
Macedonia, s. f. Macedonia, p. 189.
MâguÎă, s. f. colJine, p. 490.
Mână, s. r. main, p. 10. 425.
PI. mâ';,i.
Măncare, v. manger, p. 303.
Manoli, s. m. Emmanuel, nom
propre, p. 193.
Mara, adj. s.f. !lam propre, p. 191±.
Măra!, adj. malheureux, pauvl'("
p. 518
Mal'c, adj. grand, p. 597.
Mărmin!, s n. tom beau, p. 303.
Maş, adv. seulement, p. 10.
Maşi, adv. seulement, p. 639.
'MboTa, V. il greffe, p. 445.
M'care, V. manger, p. 362.
Mii, p1·. pos. me, p, 606.
Melona, s. ţ'. Melona, nom de
chienne, p. 202.
Mi, sr- p08. rne, moi, p. 551-
'MI, pl'. pos. me, moi, p. 547. 548.
'Pili, p1'. pOS. me, moi, p. 606.
Mic, aa). petit, p. 597.
Miel'e, S. j. miel, p, 362.
Mighiripsire, V. preparer (un plat),
p. ;;02.
Minare, V. remuer, p. 548.
Mine, pl'. moi, p. 305.
Minte, s. f. esprit, pensee, p. 361.
'Mpl'ostu, adi (sur pied) entier,
p. 599.
'Mputare, v. sentir mauvais, p. 137.
MUCI, S. 111. p. 202.
Mufluzil'e, v. faire faillite, p. 592.
MuÎiare, V. femme, p. 671-
Mult, adj. beancoup, p. 551.
Murire, v. momir, p. 397.
Muscă, S. f. mouche, p. 362.
Mulrire, v. regarder, p. 592, 635.
================== pagina 770 ==================
u
770
ZIC
u
U, p1'. la, p. 362. 419. 565.
Ucna, s. f. fard, p. 330.
Ulicar, s. m. nom propre, p. 427.
Umplere, v. emplir. II combler, p.
137.
Un, adj. num. carei. un, p. 266.
424. 531. 547.
Va, 3-c pers: sing. ind. du verbe
V1'ere, vouloir, p. 10. 11. 298. II
dernander, p. 490. II avoir be­
soin de, exiger, p 297.
Va, indique le futur, p. 128. ] 37.
420.
Vai, indiquer le futur, p- 10. 11.
418.
Vangheli, s. m. Vangheli, nom
propre, p. 436.
VâSme, s. m. roi, p. 357. 36l.
Veciiu, adj. vieux, p. 592.
Van, 8. m. Jean, p. 445.
Urui, aâ). Iaid, p. 671. - F6lI!.
uruiă.
Uşă, s. [. porte, p. 490.
Uspiţrua, s. f. ami tie, p. 551.
Uvreu, s. m. juif, p. 433.
Uvridă, s. f. synagogue, p. 433.
v
Videre, v. voir, p. 297. 425. 565.
590.
Vlnire, v. venir, avoir envie de,
p. 091.
Vracâ, s. m. Vraca, nom propre,
p. 407. 445.
Vr!ll'e, v. vouloir, p. 10. 298. 425.
Vruşu, s. m, Vruşu, Dom propre,
p. 445.
Vurgar, s. m. Bulgare, p. 24. 445.
Vurgăresc, adj. bulgare, de bul­
gare, p. 24. 445.
1 Yemăne, s. m. Yemen, province
de l' Arabie, p. 446.
z
Zacone, s. f· habitude, coutume, 1 ZicÎar, s. ?1l. mendiant, p. 10.
p. 300.
================== pagina 771 ==================
GLOSAR
ISTRIO-FRANCES
A
Aude, v. il entend, il ecoute, p. 589.
]3
Basacrica, s. j. eglise, p. 581.
Bale, v. trappe, p. 53.
Caca, v. il chie, p. 591.
Cada� (va), v. elle tombera, p.53.
Carle, p1'. POUl' carele, qui, celui
qui, p. 48. 550.
Cargnia, s. f. Oarniole, provin ce,
p.48.
De, prcp. du, p. 575.
Qi, s, f. jour, p. 277.
Domnu, s. 'In. Dieu, p. 550. 551.
I Bire, aclv. bien, p. 48.
c
Casa, s . .r. maison, p. 581.
Che, con]. car, p. 53.
Crede, v. il croit, p. 550.
Cupu, s. 'In. montagne, p. 591.
D
Dracu, s. 'In. diable, p. 575. 581.
589. 591.
Dupa, PI'l;P. selon, p. 551.
Dzuta, v. il aide, p. 550.
E
En, p1'lfp. en, dans, p. 48. 276. I (E)nlrebandu, v. en demandant,
277. 550. 575, 581. en s'intorrnant, p. 276.
F
Face, v. il fait, p. 48. 551.
Facuta, aelj. f. faite, p. 277.
Farira, 8. f. farine, p. 575.
Forteza, s.f. forteresse, citadelle,
p. sa.
Fost, v. a ete, p. 277.
Friul, s. m, Frioul, province, p.
48.
================== pagina 772 ==================
JOS
772 -
J
Jos, adu. bas, a terre, p. 53.
L
'L, pl'. le, p. 48. 550.
M
VIR
Ma, conj. mais, p. 581.
Maire, v. aller, s'en aller, p. 575.
Mai, adv. plus, 591. II maI l1Hm,
plus, p. 591.
N
Mare, adj. grand, p. 591.
Mechinc, s. f. gruau, p. 575.
Mun (mai), ado. plus, p. 591.
Nanca, conj. non plus, ni, p. 48. I Nu, ])1". neg. non, ne ... pas, p.
48. 277. 551. 589.
o
0, adj. num. carti. une, p. 277.
p
Plati (val, v. il payera, p. 551.
Pre, ])Tlfp. sur, p. 591.
I Predichele, s. [. art, les preches,
p. 589.
Race, s. r. froid, froidure, p. I Roba, s. t: habit, veternent, p.
551. 551.
Sâm.beta, s. f. Samedi, p. 551. I Svetu, 8. m. saint, p. 581.
Se, p1". se. 11 se vire, l'on vient,
l'on arrive, p. 270.
v
Va, v. indique le futur, p.
551.
53. I
Vil'e, v. il vient. 11 se vire, l'on
vient, l'on arrive, p. 276.
================== pagina 773 ==================
Fag.
8,
prov.
10,
"
11,
"
34,
"
49,
linia
53, prov.
6)),
"
88,
"
89,
"
102,
linia
109, prov.
126,
linia
128,
151,
"
153, prov.
163,
"
172,
"
178,
linia
182,
"
198, prov.
234,
linia
247, prov.
"
nota
249, prov.
268,
linia
277, prov.
288,
"
291,
ERRATAl)
13130, ghlus în loc de glus.
13132, dzinuclu în loc de dzlnclu.
13133, Al'bineslul in loc de Arbineşlul; şi; scop în loc
de şcop.
13137, s-Iacl în Joc de s-Iacf,
13138, ş-o-aducă în loc de s-oaducă.
13139, cându în. loc de când, şi; cadă în loc de
cade.
13142, a se adaoga *
13199. stihismă în loc de stihimă.
1, a se adaoga, de asupra proverbulul, titlul
CATARAN.
13243, jos în loc de glos.
13287, părta în loc de p6rte.
13333, ttrtan in loc de tartan,
13336, l-a abătut în loc de l-abătut.
19, 613 în loc de 631.
13413, neua în loc de neua.
23, tiue în loc de tine.
16, 571 în Joc de 175.
4, Nicolae în loc de Nicalae.
13533, să în loc de sl,
13564, plrcalab în loc de părcalab,
13593, păiuş în joc de paluş.
6. Ia în loc de a.
23, Jijia în loc de Jija.
13667, Sic în loc de Sic.
27, andjul'l în Joc de anqiuri:
13841, si se va sterge : şi: năua în loc de neaua.
1), îşi făcea o tambară în loc de se făcea tam­
bură.
13846, secere în loc de seceră.
14, se adaogă: sau hoţ.
13943, �i în loc de zi.
13978, românesce în loc de românescf,
13983, chelb6sa în loc de chelb6la.
1) Aceea�l observatie ca la cele-l-alte volume.
================== pagina 774 ==================
Pag. 296, prov.
300, linia
305, "
3�8, prov.
346, li�ia
362, "
377, prov.
412,
418,
419,
420,
438,
445, li�ia
"
" prov.
453,
457, li�ia
471, prov.
548,
550, "
585, linia
595, prov.
639,
651,
-- 774 -
14004, ptrcalab în loc de părcalab.
22, Câthe fn loc de Cathe.
9, primnă în loc de priimnâ.
14103, Csenlu în loc de Xenlu.
14110, Acsenlu în loc de Axenlu.
20, a-mânâ în loc de amână.
7, muscili iu loc de muscile.
14242, ta-so în loc de la-s'o.
14351, Binele În loc de Bine.
14369, amaxea în loc de amaxia.
14372, tăcsea în loc de tăxea.
14374, Ne în loc de Ni.
14438, Vavilonie în loc de Vavilone.
14, Vraea în loc de Vrace.
15, Tricala în loc de Tricale,
14466, Cola în loc de Cola.
14493, Bedrns în loc de Ber·dos.
33, 14490 în loc de 11490.
14543, aghiesmui în loc de aghesm
14808, ca în loc de la.
14812, d'al în loc de da'I,
6, Fă-ti în loc de Fă-ţi.
14935, fuge în loc de fugi.
15109, două in loc de două.
15144, daraC;m în loc de daraeTi.
================== pagina 775 ==================
SCARA
TITLU
BIBLIOORAFm
SEMNE CONVgN'{'lONALIo;
CAP. XI. PROVERBE ISTORICE.
ŢerI. - Popore. - Oraşe. - Sate. -­
Localităţi diverse. - Nume proprn ,
CAP. XII. Credinţe. - Eresurl. - Obicefun. - Dum­
negeu. - Drac. - Sfinţ\. - Preoţ!. ­
I<�resUl'i şi Credinţe
GLOSAR ROMÂNO FRANCgS .
GLOSAR AROMANO-FRANCES
GLOSAR ISTRIO-FttANCES
EURATA •.•••••
62447
Paţnna
.. _-_.�--
I-VI
VI-XXVI
XXVI
1-462
463-691
693-761
763-770
771-772
773-774
51